URICARUL
SAU
CARE POT SERVI LA
ISTORIA ROMÂNILOR
VOIilJ.M. XI
DE
THEODOR CODBESCU

IASSI
TIPOGRAFIA BUCIUMULUI ROMAN
c=9 STKADA CODEESCD 9=
1889.
www.dacoromanica.ro
<£)ouini(o'Z Qititozi
Iu acest al unspreţjecelea volum de Uricar am publicat din colecliunea U-lianiţki, numai acele documente care s’au putut traduce din limba Slavonă, de dl. N. Beldiceanu, cum şi acele din documentele latine, care sunt privitoare la Moldova şi Valahia.
Promită insă, că indală ce voiu putea să me înlesnesc cu un dicţionariu ru-tean, se vor traduce şi publica şi acele documente din colecţiunea mencionată. Am făcut pe căt s’au putut.
In volumul al şesesprecjece de Uri-caru, sperezu că voiu pute publica cele doue cjeci şi cinci de documente, ce s’au
www.dacoromanica.ro
II
fotografiat iu Petersburg. Ele sunt de o imporlauţiă rară.
Acum cu publicarea acestui al un-spre 4ecelea volum din Uricar, împărtăşesc şi volumele 12, 13, 14 şi 15, pre care le am tipărit, de la Octomvrie 1888 păuă acum Octomvrie 1889.
TH. CODRESCU.
www.dacoromanica.ro
din Colecţiunea Slavonă şi Latină a D-lui Ulianiţki.
www.dacoromanica.ro
PRECUVÂNTAREA COLECTORULUI RUS V. A. UL1ANITZKIM.
Documentele ce le înşir aicea sunt estrase da mine cu învojrea D-sale Baronului F. A. Biuler, Directorul arhivei principale a Ministeriului de Esterne din Moscova, mai ales acele din dosarele ce se păstrează In această arhivă, şi care trebuiau să ser-viască ca anexe la cercetările despre raporturile politice ale Rusiei şi Poloniei cu Turcia, Moldova şi Va-labia, şi în general cu creştinii din Balcani. — Nişte împrejurări ine silesc a mai anaîna terminarea acestor cercetări, totuşi cred că şi astfeliti neprelucrate, documentele adunate de mine, nu sunt lipsite de importanţa istorică, şi pot de o camdată servi de material, relativ preţios pentru un istorictl.
Aceste documente se referă mai cu samă la re-laţiunile Poloniei, Litvaniel şi statului Moscovei cu Moldova, şi in parte cu Valahia, unicul principat bal-can creştin ; urmele scrise despre relaţiunile politice între aceste state în seculele XIV—XVI, s'au păstrat în arhiva principală din Moscova. Cestiunea acestor relaţiuni se poate privi pană acum ca foarte nelimpedită.
Pănă la un punt oarecare, se înţelege că aceasta se esplică prin lipsa unul material pozitiv de documente. Aşia în privinţa relaţiunelor cu Moldova, cum sunt acele a le lui lvan III, unde se găseseti nisce informaţiuni foarte resleţe în Leatopmţul Voscresenscaia, şi apoi în cuprinsul cărţilor de ambasade, şi a articu-lelor copiete din registrele de stat ale relaţiunilor cu Polonia şi Orîmul. Din cataloagele arhivei din Moscova ce se păstrează Încă, şi care sunt făcute în timpul domniei lui Mibail Teodorovici şi Alexie Mihailovici, se vede în adevăr că pe atunci ezistau încă „codicele bolockia VOLUMUL XI DIX UBICAR.	C. I,
www.dacoromanica.ro
II
(voloşchia)* din anul 6990 (1482) pănă la 7013 (1505) din timpul marelui Duce lvan Vasilievici a întregei Rusii, şi din timpul marelui Duce Vasilie Ivanovici ; congediile din Moscova şi sosirea în Moscova a ambasadorilor ţarilor şi curierilor, precum şi sosirea la Moscova, şi plecarea de la Moscova în Valaliia ale ambasadorilor şi trămişillor; mai cu seamă să menţionează misiunea diacului Teodor Curitznin în ţeara Iui Ştefan Vodă (la jumătatea secuiului XV), însă nici una nu s'au păstrat.
Asemene şi despre relaţiunele dintre Moldova şi Valaliia cu Polonia şi Litvania s’au păstrat mijuai în-formaţiuni, întrerupte şi departe de a fi verisimile, şi încă şi acele la istoricii şi cronicarii vechi polODÎ, cum şi la vechii istorici unguri şi cronicarii romîui, tot atît de puţin adivărate.
In ce priveşte însă documentele originale şi neîndo-elnice care se lâmuriască raporturile din seculele al XIV—XV, încă pană acuma ele nu s’au publicat.
In cunoscutul „Codex Diplomaticus liegni Poloni-ae et M. Ducatus Lithvaniae etc. etc. (ed. in Vilno la 1758—17(4, voi. I, IV şi V), compus din documentele ce se păstrau în arhiva statului regatului Poloniei, se află tipărite în tom. 1, şi actele ce se referă la relaţiunele Poloniei, cu Moldova, Valabia şi Besarabiea însă nu toate, ci numai unile din ele scribe în limba latină, ear în ce priveşte pe celelalte, compuitorul codicelui, Doghiel qiice, că ele sunt scrise în limba română (valahă), şi că pentru copiarea lor în arhiva din Cracovia el n’a găsit nici un cunoscător al acestei limbi romîneşti, de aceia a şi pus in codicele seu numai extractul din lista acestor cărţi domneşti (hrisoave) scrise in limba latină :
Litterae homagiales Palatinorum Moldavie, — zic ei,— scriptae sunt lingua Valabica, cuius neminem gnarum Cracovia?, cum in Tabulario Reipublicae in-strumentorum originalium exemplaria conficerem, repe-rire potui inde est, quod illarum summarium tantum ex regestro, quod în eodem Tabulario extat, descriptum hic subjungitur". (codex I p. 597,.
www.dacoromanica.ro
III
Prinţul M. A. Obolinsky fiind director al arhivei principale din Moscova, a luat cunoştinţă de actele Metricei Polone menţionate de Doghiel, şi vâfiînd că ele sunt scrise nu în limba romînă, dar in limba rusă, a informat despre aceasta pe Comisiunea Arheo-grafică, şi in prefaţa cărţel editate de el: Metrica missiunelor principatului Litlmanici, a declarat că a-cele hrisoave vor fi imprimate de Comisiunea Arheo-grafică (prefaţa Voi. 1 pagina XIII nota 14,) însă această propunere nu s’a realisat.
Publicîndule acuma, vom observa că toate aceste documente sunt scrise pe pergament în dialectul ruso-occidental, cele mai vechi cu buchi slavone rotunde, iar cele posterioare (de la s. XV) cu caractere eclesiastice. In punctuaţie, nu se întrebuinţază de cît puntul, înlocuind toate celelalte semne ; asemine se întrebuinţează numai micul ins, pe care noi îl înlocuim prin. ia şi ... . despre regulele gramaticale. — Afară de hrisoavele scrise in limba slavonă, noi am publicat aice şi cele scrise in limba latină, care nu ştiu din ce cauză, n'au fost publicate in codicele lui Doghiel.
In ce priveşte insă hrisoavele moldovene, publicate in colccţiunea de faiă, eu cred că ele pot fi utile între altele la stabilirea froutierilor dintre Moldova şi Rusia Roşie în al XV şi XVI secul. Aşa de esemplu in ele noi găsim numele oraşelor : Miculin pe Şiret, Tismeniţa lăngă Vrona (un afluent al Bistriţei), Colo-meia pe Prut şi altele, care se referă la Rusia Roşie. Considerînd în general lupta in continuă dintre Moldova şi Polonia pentru oraşele mărginaşe, chestiunea aparţînerei lor uneia sau alteia din părţi, la o epohă ştiută, poate avea o însemnătate pentru istoric, precum asemenea şi persoanele care au luat parte la întărirea hrisosvelor. In fine, unele din ele sunt interesante şi din punctul de videre istorico-juridic. Cu toate acestea considerând forma stereotipă a unora din ele (d. ex. donaţiunile monâstirilor), am creilut de cuviinţă a le prescurta, păstrând numai conţinutul lor principal.
www.dacoromanica.ro
IV
Insă afară de aceste documente care să referă in special la istoria Moldovei şi Valahiei, citind cărţile Metricilor Coronei de misiuni, mi s’a întimplat se dau peste înformaţiuni, ce nu erau lipsite de interes, în privirea raporturilor diDtre Polonia şi Rusia, şi despre starea internă a Poloniei, in care se esplică politica poloneză in privinţa Rusiei. Cu toate că astfel de informaţiuni, în cele mai multe cazuri, nu au mai nici o legătură cu relaţiunile statului Polono-Lit-van şi Moscovit cu Moldova şi Valahia, eu m’am hotărît a le intercala şi pe acestea in presenta colecţiune,având in videre că ele sunt interesante pentru istoria Rusiei.
In fine, găsesc de trebuinţă a face câte-va espli-cări de redacţie.
In forma de titule a hrisoavelor am păstrat in-scripţiunile latine ce se află pe contra pagină a hrisoavelor originale. Aceste inscripţiuni şi danii nu corespund în totdeauna adevărului, însă ele au trecut in •cea mai mare parte in colecţiunea lui Doghiel, in in-ventariul manuscris al arhivei din Cracovia a lui Cro-mer şi în inventarul aceliaşi arhive publicat în Paris de Ricacevski; iar de aici — citaţiuni neadeverate ale istoriei, care nu uzau de documentele originale, dar de inscripţiunile lor. — Aceste greşeli sunt aratate de mine la locurile corespunzătoare. —Apoi in textele latine în cele mai multe cazuri, prescurtările sunt descoperite de mine in timpul tipărirei; insă acele cuvinte prescurtate, în privinţa exactităţei cetirei, cărora eu mă îndoesc, sunt puse de mine in parantez.
Terminând cred ‘de o plăcută datorie a aduce profundele mele mulţămiri Dlui-Baron T. A. Biuler, pentru luminata sa tovărăşie la opul întreprins de mine.
www.dacoromanica.ro
Anul 1387. Litterae homagiales Petri pa-tatini Moldaviae Wladislao regi, Regina e, suc-cessoribus eorum Regnoque Polonia 6.
In nomine Domini amen. Ad perpetue rei memoriam Petrus woyeuoda Moldauiensisr harum noticiam habituris significamus quibus expedit uniuersiB. Quod dum in Lemburga tempore date presencium cum Serenissimo* principe Domino Wladislao Rege Polonie Lit-wanieque principo supremo et lierede Russie etc. Bumus constituti, non coacti nec conpulsi* sed ex certa scientia et ultronea voluntate Boyaronum nostrorum fidelium communicato consilio ymmo specialiter accedente memorata domino Regi nec non predare principe domine Heduigi Regine consorţi sue carissime ip-sorumque legitimis successoribus ac Corone Regni Polonie fidelitatis omagium prestitimus tenore presencium et prestamus subiacentes nos gentem atque terram nostram Valacbie castra ceteraque dominia sibi et consorţi sue nec non ipsorum legitimis successoribus ac Coroni Regni Polonie omagialiter perpetuis temp (oribus dur) aturis. Promittimus insu-
Ser et spondemus perfatis (sic) principibus ominis Wladislao Regi Polonie et Hedvigi
www.dacoromanica.ro
2
Regini consorţi sue... eorum successoribus ac Corone Regni Polonie fidelia cum tota gente nostra prestare obsequia necessitate quale in-gruente (inuiolabili,) terque et irrefragabiliter in omnibus fidelitatem seruare omnimodam atque puram. Ipsorumque et eorum successo-rum legitimorum ac corone Regni Polonie ex nune et in eternum nos verum et legittimum omagialem presentibus eonficentis, super qui-bus omnibus premissis in testimonium perpetue firmitatis corporale prestitimus sacramen-tum iuxta ritum et eonsuetudinem orientalis JEcclesie Lignum Vite in manibus domini Cy-priani Metropolitani Ivyouiensis ore proprio osculantis. Ilarum quibus sigillum nostrum suppensum esto testimonio litterarum. Actum et datum in Lemburga in vigilia translacionis S-ti Stanislai martiris atque pontifieis. Anno Domini millesimo trecentesimo octuagesimo septimo.
Scris pe pergament având sigiliul mic domnesc.
Anul 1387. Procerum Moldaviae homagium regi Wladislao praestitum Leopoli.
Gyula capittaneus. Vurla. Praguy mars-calcus. Stanczel. StanislauB supremi consiliary magnifici domini Petri Woyeuoda Muldauien-ais significamus quibus expedit vniuersis te--nore presentium publice proficentis quod duna in Lemburga tempore date praesentium cum
www.dacoromanica.ro
— 3 —
Serenissimo principe domino Wladislao Rege Polonie Litwanieque principo supremo et he-rede Russie memoratua dominus Petrus woyuo-da Muldauiensis constitutus extitisset consilio nostro ymmo consensu et voluntate omnimodo accedente prefato domino Wladislao Regi et predare principe domine Ileduigi Regine consorţi sue carissime nec nou ipsorum legittimis successoribus ac Corone Regni Polonie fide-litatis omagium prestitit atque fecit, subiciens se omagiali ter, gentem et terram suam Vala-cbie castraque dominia memoratis principibus dominis Regi et Regine ipsorumque successoribus legitimis ac Corone Regni Polonie per-petuis temporibus duraturis promittensque cum tota sua gente et nos cum nostris posteris nostro nomine et aliorum omnium terrigena-rum terre Valacbie qui in nos ad id ipsum faciendum autoritatem omnimodam transtule-runt promittimus et spondemus preclarissimis principia dominis sepedictis et eorum successoribus legittimis ac Corone Regni Polonie fide-lia prestare obsequia necessitate quale ingrueute inuiolabiliterque et irrerragabiliter fidelitatem seruare omnimodam atque puram, super quibus omnibus premissis diotus dominus Petrus et nos cum eo in testimonium perpetue firmitatis corporale prestitimus sacramentum atque iuxta ritum et consuetudinem orientale Ecclesie Lignum •vite in manibus domini Cypriani Metropolitani Kyouiensis sepedictus dominus Petrus ore proprio tetigit osculando. Harum quibus sigiLla nostra appensarsunttestimonioliterarum. Actum.
www.dacoromanica.ro
— 4 —
et datum in vigilia translationis S-ti Stanislai martiris atque pontificis. Anno Dni Millesimo Treoentesimo octuagesimo septimo.
Scria pe pergament având cinci sigilii.
Carte de miluire de Ia IIie Vodă.
Cu mila lui D-zeu noi lila Voevoda, Domn ţ&reî Moldovei şi fratele Domniei melc Ştefan Voevoda, Domn ţ&rei Moldovei.
Facem ştire cu această a noastră carte, tuturor care pe ea o vor vedea, sau pe ea o vor auzi cetindu-să, cum această adevărată slugă a noastră şi boiaritL al nostru, credincios panul Nemirca Ciortorinschi, slujit-au părintelui nostru, cu dreaptă şi credincioasă slujbă. Pentru aceia noi văzînd dreapta şi credincioasa lui slujbă, de la noi niiluitu-l’am pe el cu osebita noastră miluire; datu-i-am şi întăritu-i am luî, ca să î fie lui ocină într'al nostru pă-mînt moldovenesc, un sat pe Prut, Nimircea-niî, ca acesta să-i fie luî uric cu tot venitul luî, şi copiilor lui şi frateluî seu Ivaşco, şi nepoţilor luî, şi strănepoţilor lui şi răstrăne-poţilor luî şi la tot neamul său, ce va fi luî mal de aproape, neînstrăinat nicî odată în veac; ear hotarul acelui sat, cu toate a luî vechi hotare, pe unde din veac apucatu-sa. Ear la aceasta este credinţa maî sus scriseî Domniei mele Ilie Voevod, şi credinţa prea iubitului
www.dacoromanica.ro
5 —
frate al Domniei mele Ştefan Voevod şi credinţa fiului Domniei mele Roman şi credinţa tuturor copiilor noştri şi credinţa boerilor noştri şi credinţa p. Vâlcii, credinţa panului Isaia, credinţa p. Petrea Hudici dvornic, credinţa p. Cristea, credinţa p. Neagoia logofătul, credinţa p. £tan Birlici, credinţa p. Mihail Popşa, credinţa p. Ştefula Jumătatevici, şi a fratelui eău Mândru, credinţa p. Dumil Limbă-dulce şi a fratelui seu p. Mircea, credinţa p. Lazor şi a fratelui său p. Stănciula postelnicul, credinţa p. Piatre, credinţa p. Dumiî dvornicul, credinţa panului Negrilaş, credinţa p. Petrea Spătarul, credinţa p. Cozma Şandrovicî, credinţa p. Vitolt, credinţa p. Firova, credinţa p. Misii, credinţa p. Baloş ceaşnicul, credinţa p. Damacuşa Stolnicul, credinţa p. Berendeî, credinţa p. Costi Andronicovici, credinţa p. Vla-şina, credinţa p. Stanciula comis, credinţa p. Corcieă Onica şi credinţa tuturor boerilor noştri moldovineşti, mari şi mici. Ear după a noastră viaţă pe cine D-zeu, va alege Domn a fire în al nostru pămînt, sau dintre fraţii noştri, sau dintre copii noştri sau ori cine ar fi-din seminţia noastră, unul ca acela să nu înstrăineze dania noastră, ci încă lui să o întărească şi împuternicească, fiiad-că i-am dat-o lui pentru a 6a cu dreptate slujbă. Ear spre mai mare tărie acelor sus scrise, poroncit-am slugei noastre credincios panului Dionisiu logofătul, a scrie şi pecetea a atârna la această
www.dacoromanica.ro
6 —
carte a noastră, şi a scris Paşco diac, în Suceava la anul 6945 (1457) August 19.
Scrisă pe pergament 5 purtând pecetea Foevodului Ilie). (Pagina 55 din: „Materialul de documente istorice veac. XIV—XVI, tipărite de Dl. V. A. Ulianiţcln, Moscva 1887).
Garte de miluire de la Roman-Vodâ.
Cn mila lai D-zen Roman Yocvoila, Domnitor ţcrei Moldovei.
Facem ştire cu această a noastră carte tuturor care la ea cata-vor, sau o vor auzi cetindu-să, cum această credincioasă slugă a noastră Petria a lui Tomin fiu, slujit a mai înainte părintelui nostru, cu dreaptă slujbă şi acum slujit-a nouă cu credincioasă şi dreaptă slujbă, pentru aceea noî văzînd credincioasa lui slujbă, de la noî şi miluitu-Pam pe el cu osebita noastră milostivire şi dat-am lui un sat într’al nostru pă-mînt, cu numele Storojineţ, pe Şiret mai sus de Rubcea, ear hotarul acelui sat pe unde apucatu-sa de multă vreme acel sat şi aşijdere acelui sat şi acelui hotar, şi a Sârbului poiană; acelea să fie lui uric cu tot venitul, lui şi copiilor luî şi nepoţilor lui şi strănepoţilor Iul şi răstrănepoţilor luî şi la tot neamul seu, care-î va fi maî de aproape; ear la acesta este credinţa Domniei mele Roman Voevod, şi ere-
www.dacoromanica.ro
7
-dinţa prea iubitului fratelui Domniei mele Ilihna, şi credinţa boiarilor noştri şi credinţa panului Onâ dvornicul cel mare, şi credinţa
p.	Manoil cel mare, şi credinţa p. Costea par-calabul şi a fratelui seu panul Petrea, şi credinţa panului Ştefula Jumatatevicî şi credinţa p. Miclea Grevula şi credinţa p. Miclea vis-tearnicul, şi credinţa p. Hodca Ştibora, şi credinţa p. Şăndrică Aprodul, şi credinţa boiarilor noştri mari şi mici, ear aşijderea pe oricine D-zeu alege-va Domn a fi în al nostru pămînt, după a noastră viaţă, ori din ai noştri fraţi, ori dintre al noştri copii, acela lui să nu strice, ci încă lui să întărească a noastră danie, ear cine ar strica a noastră danie, acela să fie blăstămat de D-zeu şi de procurata lui maică şi de patru evangbelişti şi de 12 vărbovnicî apostoli, şi de 318 sfinţi părinţi cei de la Ni-cbea. Ear spre mai mare tărie acelor toate sus scrise poroncit-am nostrului logofăt panului Stanciula a atîrna a noastră peceate şi la această carte. Scris-a în Suceava la anul 6956 (1448) Fevruar 18.
Scrisă pe pergament; purtând o mare pecete a Foevodului. Pagina 70 din: Materialul de documente istorice veac. XIV—XVI, tipărită de Dl. V. A. Ulianiţichl, Moscva 1887).
www.dacoromanica.ro
— 8 —
Cartea de miluire a lui Alecsandru II. V.
Ca mila lui D-zeu noi Alecsandru voevoda Domn ţvrel Moldovei.
Facem ştire cu această, a noastră carte tuturor care pe ea o vor "vedea, sau pe ea o vor auzi cetindu-se, cum această slugă a noastră panul Costea Vranici a venit înaintea noastră şi înaintea a lor noştri boeri de a sa bună voie şi de al sett bun scop, şi a vendut al seti sat dm a sa dreaptă ocină cu numele Lu-jăniî ce este mai jos de Ilipujinţi la Prut, şi l’a vlndut lui panul Vitolt drept patru sute zloţi turceşti cu toate hotarele şi cu tot dreptul şi nimica sieşî să nu fie ertat nici celor mai de aproape a lor sei. Drept acea noi văzînd a lor învoeală şi acelei şi cu dreptate plăţi, îi dăm şi datu-i-am nostrului credincios boiariu,. panului Vitolt, acel mai sus scris sat cu numele Lujănii ca să-i fie lui uric cu tot venitul lui şi feciorilor lui şi (nepoţilor şi strănepoţilor şi răstrănepoţilor) şi la tot neamul lui nerăs-luit nici odată în veac, ear hotarul acelui (sus scris) sat cu toate vechile hotare pe unde din veac apucatu-sa şi cu toate părţile; ear la această este credinţa noastrei domniei (A-lecsandru Voevod) şi credinţa boerilor noştri: credinţa p. Duma Braevicî dvornic, credinţa p. Stanciul, credinţa p. Costea pârcălabul şi fratele seu panul Petrea, credinţa p. Bancea-nu, credinţa p. Vana Julici, credinţa p. Albu Spătarul, credinţa p. Radu Pişcă, credinţa p.
www.dacoromanica.ro
9 —
Goian, credinţa p. Danciul pârcălabul, credinţa p. Costea Orăş, credinţa p. Cosma Şandrovici, credinţa p. Şandru spătarul, credinţa p. Tador Vascan, credinţa p. Monchea, credinţa p. Jurjîgă Urici, credinţa p. Petrica Postelnicul, credinţa p. Jurjîcă comisul, şi credinţa tuturor a lor noştri boeri mari şi mici, ear după a noastră viaţă pe cine D-zeu va alege Domn a fire în al nostru pământ, «au dintre fraţii noştri, sau dintre copii noştri sau ori cine ar fi din seminţia noastră, unul ca acela să nu înatreineze dania noastră, ci încă lui să o întărească şi împuternicească, fiind-că i-am dat-o lui pentru a sa cu dreptate slujbă. Pecetea atârnat-a Mibail logofătul. Luca scris-a la anul 6961 (1452) /Sept. 7 zile.
Scrisă pe pergament şi mare pecete domnească atârnată. — Pag. 78. Ulianiţchi, „Ma-terialuri“ de istorie de la veacul XIV—XVI, Moscova 1887.
Cartea de miluire a lui Petru VII.
Cu mila lui D-zeu noi Petru Yoevoda, Domn ţerei Moldovei.
Facem ştire (cu această a noastră carte, tuturor care pe ea o vor vedea, sau pe ea o vor auzi cetindu să), cum acel adevărat al nostru
www.dacoromanica.ro
— 10
credincios şi cinstit boleariu panul Mihail logofătul, slujit-au maî înainte întru sfinţenie răposatului părintelui nostru, cu dreptate şi credinţă, ear acum slujeşte nouă cu dreptate şi credinţă, pentru acea noi vezend a lui (dreaptă) slujbă, de la noi (miluimu-1) şi dămui-lui şi-i întărim pentru a lui dreaptă credincioasă slujbă, satul cu numele curţeî sale pe Seret, care a fost a lui Neagu şi Pratănoş şi la gura Pobratei, unde este Jude Crâstea şi Dan-ciula, pe amândouă judeţele, şi Ileaciul şi Pî-răul Sec, care au fost cumpărate de la seminţia luiNeagoeşi de la Revetea Procopeanul, cu mori, şi căsoae unde este Dănilă şi Budul, şi pri-sacă la Nistru cu numele Bileacov, cu gârlă şi caz, şi cu tot venitul lor, şi la graniţă sub $neatin, Gavrilăuţii, şi mai jos de aceia Ivancăuţii şi Pogorîlăuţii, ce-î cumpără de la Manea Glob-nicul şi de la copii lui, şi la NiBtru satul cu numele Roscăuţii, ce-i cumpără de la Midrea Jumătatevici. Acele susscrise să-i fie lui de la noi uric şi cu tot venitul lui şi (copiilor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi răstrănepoţilor lui), şi la tot neamul lui ce-î ar fi mai de aproape, nerăşluit nici odată în veac; ear hotarul acelor sate sâ’î fie după vechiul botar, pe unde din veac apucatu-sa Ear la aceasta este credinţa noastreî Domnii mai sus-scrisă Petrea Foevod, şi credinţa Mitropolitului nostru chir Teoctist, şi credinţa Arhimandritului nostru chir Eus-taţie Bistriţeanul, şi credinţa boearilori noştri, credinţa panului Bratula cel mare, credinţa p. Manoil de Hotin, credinţa p. Lazor şi a fra»
www.dacoromanica.ro
— 11 —
telul seu panul Stanciul. credinţa p. Hodeo dvornicul, credinţa p. Băiceanul, credinţa p. Petrea prăcălabul, credinţa p. Şendrica Doro-hoianul, credinţa p. Danciul prăcălabul, credinţa, p. Dumea prăcălabul, credinţa p. Cozma Şandro-vici, credinţa p. Dragoslava, credinţa p. Dumea Micace, credinţa p. Radul Spătarul, credinţa p. Goian, credinţa panului Albul, credinţap. Sima, credinţa p. Steţcu Damacuşevici, credinţa p. Micul postelnicul, credinţa p. Ioan Yisternicul, credinţa p. Dragoş ceaşnicul, credinţa p. Mitul Stolnicul, credinţa p. Petrea Comisul, şi credinţa tuturor boiarilor noştri (mari şi mici). Ear după a noastră viaţă (pe cine D-zcu, va alege Domn a fire în al nostru păment, sau dintre copii noştri, sau ori cine ar fi din seminţia noastră, unul ca acela să nu înstrăineze dania noastră, ci încă luî să o întărească şi împuternicească, fiind-că i-am dat o lui pentru a sa cu dreptate slujbă). Ear spre maî mare putere şi întăritură) poroncit-am (Domnia mea) panului Petru logofătul a scrie şi a atârna a noastră pecete (la această a noastră carte). Scris a Dobrul în Suceava la anul 6963 (1455) luna Iulie 20 zile.
Scris pe pergament. Ulianiţcbi, „Materia-lurî“, pentru istoriea veacurilor XIY—XVI,. Moscova 1887, pagina 84.
www.dacoromanica.ro
12 —
Carte de miluire.
Ca mila lui D>zea Noi Alcsandrn Voevoda Domn ţ6reî Moldovei.
Ştire facem cu această carte a noastră, ■cum acest adevărat lliaş, trasă în judecată pe Jurja, şi a rămas Jurja ca să rescumpere gâtul seu, şi eată pentru gloabă acel Jurja dădu înaintea noastră a lui parte din sat din Tam-rătaşinţi, slugelor noastre Balotea şi Oancea, ear ei au răscumpărat pe el de acea gloabă, ear noi am miluit pe a noastre slugi Balotă şi Oancea, şi datu-le-am lor acel sat Tamrăta-şinţii şi am adaos lor pentru el uricurî, ca lor să le fie uric cu tot venitul, şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi strenepoţilor lor şi răstrenepo-ţilor lor, şi fraţilor lor celor mai de aproape, nestricat nici odată în veaci, ear hotarul acelor ţărţi să fie după vechiul hotar pe unde din veac apucâtu-sa. Ear la aceia este credinţa Domniei noastre, suscrise Alesandru Voevod, şi credinţa prea iubitului fiu al Domniei noastre lliaş Foevod, şi credinţa fiilor Domniei mele jSteţcu şi Petru, şi credinţa tuturor copiilor noştri, credinţa tuturor boiarilor noştri mari şi mici. Ear după a noastră viaţă cine va fi Domn ţăreî noastre, lor să nu strice a noastră danie, ci încă lor să o întărească şi să o împuternicească, fiind că am dat’o lor pentru dreaptă slujbă. iScris-a Ghedeon Diacul cneagbinei (prinţesei) în Suceava, la anul 6940 Decern. 20.
Scrisă pe pergament; pecete atârnată. Ulianiţchi, „Materialurî“ pentru istoria secol. VIV—XYI, vWw£&§câ$(Şi7ijti tp?:g:rc?4.
— 17
Anul 1388, din Soceava. Cartea moldovenescului Voevod Petru, cătră Craiul Polonilor Vladislav, pentru că sa dat de dînsul panului de Varşovia 3000 ruble argint, şi pentru trimeterea zapisuluî în primirea lor. ').
Lui Vladislav cu a lui Dumnezeu milostivire Crai Polonilor, Litvanilor, elironom şi al Ruşilor şi celor alte multe ţerl Domn, cu toată inima, supunere de la Petru Foevodul Moldovenilor. Facem cunoscut înălţime! tale milostive, că am dat acelui adevărat pan de V ari; avi a 3000 frâne! argint, în acea greutate ce am început a da în Luţclii, şi datu-iam în Soci ava, toţi preţeluiţî în această carte 3000 ruble frâne! de argint. Pentru acela facem a-ceastă carte de 3000 ruble, ear milostivire! voastre ve punem înainte cartea pentru 4000 somă. Rugam a voastră milostivire, ca să facă altă carte, ca şi acea care o scriu, dar nu pentru 4, ci pentru 3000, sub crăiască pecete însă. Celuia care cătră no! va aduce zapis pentru 3000, aceluia no! î! dăm a voastră carte ce scrie pentru 4000. Şi s’a scris cartea în târgul Soceava, luni în întăia Duminică a postului, sub a noastră peceate, în anul naştere! Domnului 1388.
')• In Ianuar anul 1388, Craiul Vladislav Iaghello Olgberdovicî, dă. ginerelui seu, Voevodul Moldovei Petru, zapis de a ceda lui oraşul Galiţul cu ţinutul, pentru siguranţa banilor împrumutaţi în 4000 ruble, frânei de argint pe termin de 3 ani. Zapisul acesta este imprimat în aetele relative la istoria Rusiei apusene, editate de comisiunea arbografică, t No. 8.
VOLUMUL XI DIN URICAB.	C 2
www.dacoromanica.ro
— 18 —
Anul 1389. Mircii palatini Transalpini foe-dus cum Wladislao Bege Poloniae contra Begem Ilungariae et alios ho des per oratores initum.
Ineepe aşa : Nos Maynus et Komanus He-riczski comitea illustris principis d-ni Miricii woiewodae Transalpini etc. nec non Dragoyus magnificii principis d-ni Petri woiewodae Mul-dauiensis marschalcus, ambasiotores. Keeog-noscimus. . . nomine et pro parte praefati d-ni Mircii d-ni noştri, au inkeiattractat de ve-cinică prietenie cu Vladislau, et ipsum d-num Fladislaum regem d-nus Mircius woie-yvoda pro toto suo posse atque potentia, dum ip-sius auxilium affectans postulaverit, ab in-sultu et bostili incursu regis Hungarorum ac ipsius omagialium. . . . debet et tenebitur omnimodo adiuvare, contra alios vero d-ni Vla-dislai regis aemulos, aut iniuriatores quoslibet iuxto sui liberi arbitrii beneplacitum ipsum iuva-bit, quemadmodum amico facere expedit atque decet. Ascmine pentru cele arătate formulează făgăduinţă lui Vladislas de a ajuta pe Mircea improtiva Vengherilor (Ungurilor) şi altor duşmani ai sei.
Promittimus insuper, quod super buiusmodi confoederatione et inviolabili» amicitae coordi-natione, ad medium quadragesimae proxime nune instans, aut 8 dies post hoc, impedimen-to aliquo legitimo interueniente, ad maiorem praemissorum firmitatis evidentiam supradic-tus d-nus Mircius literam suam maiori sigillo sigillatam mittet in Moldauiam per ipsius bo-
www.dacoromanica.ro
— 19 -
nos nuntios etsolempnes, cui quidcrn literae tenoris similem d-nus Yladislaus Rex sub ip-sius titulo et sigilo maiori tempore praenotato ad locum praemissum tenebitur destinare per ipsius solempnes nuntios pari modo praesen-tium sub nostris sigillis testimonio literarum. Dat. in Iiadom feria sexta post diem Concep-tionis B. M. Y. Anno D-ni 1389.
Scris pe ocrg.nv'nt au .vut 3 peceti. Li colecţ-a Do-gh el I. 597.
Anul 1390. Ian, 20. Fotius porpetuum Mir-cii Palatini Transalpini cum Wladislao Rege Po-loniae contra Regem Hungariae et alios hostes.
.Mircius D. Gr. "Woiewoda Transalpinus, Ffogoras et Omlas Dux, Severini Comes, te-rarum Dobrodicii Despotus et Tristri Domi-uus... l) Significamus etc. Voevodul Mircea renoieşte tratatul de prietenie şi de legătură incbieat cu Yladislas improtriva craiului Ungurilor şi altor neprietin, cu condiţie de ajutor reciproc, aratat in celelalte asemine esprimate cum şi in preliminarele tratatului din anul 1389. începe ast-feliu.
In cujus rei testimonium firmitatemque
1). In diplomele scrise pc limba slavonă, Mircea Kadulovici, se numeşte pe sine Domn a toată Ungro-Vlahia, (1332), autocrator (suveran absolut) peste marii voevoŞi şi seniori a toata ţarâUn-grovlabiei (1387?) şi peste regiunele muntoase (aceasta este Transilvania), şi peste amândouă părţile pe teată Dunărea chiar, şi pană la marea cea mare (1399), încă asemenea şi peste ţările tătăreşti şî herţog (principe) Amlaşuleni şi Făgăraşului, şi domn Banatului Severinnlui (1406). Sm. Veneiina, coleoţie de documente Vlalio-Bulgare sau Daco-Slavone. 9—27. cu amîndouă aceste titu-le în colecţia, Bosler, Romanische studien.
www.dacoromanica.ro
— 20 —
perpetuam litteras nostras praesentes dedimus,... pendenti et autlientici sigilii noştri maioris munimine robaratas. Dat. in Lublin in vigi-lia S. Agnetis Virginis gloriosae. An. D. 1390.
Scris pe pergament; atîrnată pecetea cea mare a Voevodului. Coleoţia Doghiel I, 598.
Anul 1390 Nov. 15. Unio et confoeder tio inter Miriciurn et Wlct'Hslaum per orafores fada.
Nos Roinanus Hericzki et radius Sadky ambasiatores et nuntii speciales ad infrascripta.. Mircii Woyewodae.... cum strenuis militibus D-nis Gervasio de Dalewicz et Renkone do zabokruc ... Vladislai Regis... super unione et confoederatione inviolabilis amicitiae inter praedictos dominos nostros bactenus contrac-tae... in partibus Moldaviae oppidi Soczczow personalem... celebrassemus conventionem, as-signatis, prout promissum erat, alterutrum lit-teris supper huiusmodi confoederatione con-fectis, authenticatis et sigillatis decrevimus.. et disposuimus... invenimus quosdam articu-los, qui ipsam unionem in suis conditionibus efficacius solitabunt: scilicet quod praefatus D-nus Rex Poloniae ullas brigas. neque guer-ras contra Regem Iiungariae ac subditos su-os moveat, nec movere incipiat quoquam, ni-si prius significatis D-no nostro Mircii Voyc-wodae, et eius consilio singulis earundem bri-garum seu guerrarum qualitatibus; eoedemque per ipsius regalis dignitatis consilium siut ap probatae, Xnsuper si aliquae treugae pacis vel
www.dacoromanica.ro
21 —
induciae, aut concordiae inter .Mircium Woye-•wodam d. n. et Regem Hungariae sunt actae, scilicet vel receptae ad tempus, vel in perpe-tuum ordinatae, vel quomodolibet decisae ipso d. Rege Poloniarum non excluso, easdem pre-nominatus d. Rex ratificare, gratificare et acceptare debebit, atque gratas ratas et acceptas habere debeatin singulis suia clausulis, distincti-onibus atque punctis per robur sui sigilii auc-tentici, ad tempus, vel in perpetuum, prout huius modi ordinatio postulaverit, confirman-do. Item ut haec felix unio in singulis suis pactionibus et condictionibus irretraccabiliter perseveret, decrevimus, quod quicunque con-toederatorum qualitercunque in praesentem unionem et confoederationam sit receptus, ab ipsius unionis vinculo et pactis quomodolibet deliraret, extunc eundem deliran-tem eaeterae ipsius unionis partes solempni monitione praemissa sic efficaciter et seriose debent et possint inducere, ut praefatae unionis compromissi şervet plenitudinem atque teneat inconcusse. Et quia ut inter Principes do-nos nostros ad utraque parte super propo-sitis articulis specialis per meliorationem ip-sorum habeatur deliberatio, ad oppidum io-czczow in festo B. Ioannis Baptistae proxime affuturum cum omnibus litteris et sigillis ipsius de ipsa confoederatione alterutrorum datis volumus cum praemissis d. Regis ambasiato-ribus, que modmodum promittentes bona nos-tra fide, ac spondentes praefactos articulos d-ni n. ’Woiewodae, ac nostris nominibus in eorum
www.dacoromanica.ro
— 22 —
iestimonium gratificare, ratificare atque sigilii ■ui robore confirmare, inclusis nihilominua lit-teris ac singulis earum clausulis ipsius desu-per confoederatione, ut praemittitUr, datis, ut ipsa integra unionis compositio in unam litte-ram authenticam redigatur et sigillataa literas ab utraque parte una pars alteri assignet at-que prietinas restituat... Ad maiorem eviden-tiam etc. Dat. in Soczczow in festo S. (?ertrudis
V.	Anno D-ni 1390.
Scrisă pe pergament. Colecţiunea Doglel I pag. 598.
Anul 1391 Iul. 6 Mircii Palatini Transalpini foeăerum praecedentium approbatio.
Întâia parte, in ordine alfabetica aceaşi cu ratificaţia (lata lui Mircea prin tractatul din anul 1389. Mai departe asemene găsim urmâ-torul suplement:
„Quas quidern priores nostras litteras et obligationes gratas et ratas babentes, ipsas tan-quam earum tenor de verbo ad verbum prae-sentibus esset intersertus, approbamus, ratifi-camus et vigore praesentium confirmamus, adi-icentes et adiugentes, quod si quis ex nostris motionem aliquam facere et se nobis oppone-re praesumpserit, aut attemptaverit aliquid contra eundem dominum Vladislaum, tăiem vo-lumus una sum dicto Vladislau Rege, et ipse nobiscum conpensando debite tollere. In cuius rei evidentiam etc. Dat. in Lemburga in Octava. BB. Petri et Pauli Apostolorum An. Dni 1391.
Scrii pe pergament, cu pecete atîrnata. Colecţiunea Dogiel I.pag. 599
www.dacoromanica.ro
— 13 -
Anul 1396. Vladi Palatini Bessarabiae ei Comitis Severinensis homagium Wladislao Po-loniae et Hungariat Regi praestîtum.
In n. D. amen. Wlad Woyewoda Bessarabiae, nec non Comes de iSeuerinio etc. Significamus. . Quod mente gratuita actendentes et. on immemo-ri cordis recolentes benignarum promotionum et gratiarum multiplicium indicia, quibus Ser-mi Principes et Domini noştri Domini Wla-dislaus Rex P. Lque Pr. . . . et consors ip-Bius Hedyigis Regina Poloniae et Haeres Un-gariae regnorum nata superstes inclyti Lodo-yici olym Regis Ungariae, nos et dominia nos-tra prosecuntur, et praesertim quomodo ipsi D-ni Rex et Regina nuper Woyewodatum Ras-scarabiae et dominia, quae in Regno Ungariae obtinemus, donaverunt et literis suis rati-ficavernnt nobis et perpetuo confirmarunt; qua-propter dignum arbitramur et non incongru-um, ut ipsos tanto perseverantior constantia obsequamur, quo magis per eorum promotio-nes dofiainiorum culmina conscendisse et mul-tiplieibus nos gratijs eorum invenimus conso-latos, et quia predictum J) Regnum Ungariae ad meinoratam Dominam Hedvigem Reginain Poloniae et baeredem dicti Regni Ungariae u-nicam et superstitem, et consequenter ad prae-fatum D-num Vladislaum R. Pol. Contoralem ipsius jure baereditario ease comperimus devo-
1). In Doghiel: prîdem.
www.dacoromanica.ro
— 24 —
lutum, prout hoc ipsum in literis dicti Lodo-vici Ilegis et regnicolarum Hungariae et Po-loniae regnorum praedietorum super eo confecţie intelleximus fuisBe et esse condicionatuxn, sicquod etiam nos et dominia nostra dictis Do-minis Wladislao Regi 2) etHedvigi Reginae, et Regno eorum 3) Ungariae in subditos obli-gamur. Jgitur. . . exnunc Jtenore praesentium no8 eorundem Dominorum Wladislai R. et Hed-vigi R-nea, ac ipsorum liberorum, haeredum, re-gum et reginarum Ungarie et Poloniae4) regnorum cum omnibus domin iis etsubditis nostris fa-cimus, subicimus et perpetuos omagialesfore confitemur. Promittentes eadem bona fide ipsis D-^nis Wladislao R. et Iledvigi R-nae. ac eorum liberis et baeredibus praedictis, quod ipsis nos, dominia et subdit noştri iam dicti a die datae praesentium perpetuo fideliter obediemus, asiste-mus consiliu, auxilio etfavore, omnibus eorum inimicis et adversariis, dum et quoties seieri-mus, nos cum tota potentia nostra obices po-nemus ; inimieos eorum non fovebimus, regna ipsorum et quaevis dominia contra voluntatem ipsorum non impetemus, neque vendicabi-mus, ac etiam causas et controversias atque incommoda per quoscunque adversarios eorum, contra ipsos verbo vel facto moţa, vel movenda removebimus; decus quoque et honoris ac commodorum incrementa ipsis un-
2)	. In Doghiel anecse : Poloniae.
3)	. in Doghiel anecse ; Poloniae et.
4)	. In Doghiel: Poloniae et. Cngariae.
www.dacoromanica.ro
- 25 —
dique operabimur, nostrum totum iuxta posse..< Datum in oppido Argisch. . . die S. et Individ. Trinitatis A. D. 139G.
(Scris pe pergameut, cu pecete aternată; Dogiel, Cod. dipl. Pol, I. 622.)
Anul 1397, Ianuarie 3. Diplomă, scrisă de Ştefan Vodă al Moldovei eatra voevozi Po-dolilor Spytlco ssi Melsztanc, de la Suceava şi înapoi „ad domuni nostram veniendi, standi, morandi, tractândi et disponendi nobiseum omnia facta quamdiu necesse fuerit. . . cum omnibus suis liominibus. . . . veniendi secure et libere” J).
(Imprimat in Prochaska. Codice epist.) Vitoldi, pag 43. No. 14G.
1403 şi 1406. Littere composilionis dij/'erentiarmn inter cives Graconienses et Leopolienses occasione transi-tm mm mercancys ad prouincias ct loca Tartacie et Valachie. Cartea metricei coroanei. (Liber Legacionum No. III. sub. litt. C. fol. 92 v.)
In n. D. amen. Ad perpetuam rei memo-riam dum viuit littera viuit et actio commissa littere... Proinde nos Wladislaus D. gr. rex Polonie... Significamus tenore presencium...
1). In acelaş loc (No. 2l4, pag 64) sâ găseşte scrisoarea marelui magistru al ordinului cruciat, Vitovt, marele cneaz al Lito-vilor (din Ianuar a. 1400), ca răspuns la scrisoarea lui Vitovt catra el, în care cel din urma răspunde : „de la senioria voastră s’a făcut încunoştiinţare, cătră Domnul Valaliiei, şi răspunsul Beu cel prietine8C şi nimerita procedura a surorei voastre, cei vrednice de stimă, cît şi despre deputăţia ce va veni din partea noului împarat al Tătarilor, catră Senioria voastră. “
VOLUMUL XI DIN UKICAR.
C. 2*.
www.dacoromanica.ro
— 26 —
Quomodo altercatione facta inter ciues Cra-couienses ab una et Lcmbergenses parte ex altera, ydem ciues Lcmbergenses asserebant coram nobis ct nostris baronibus quod ciues Craeouienses et aly quicunquc non deberent de jure ad partes Tartaric transitus facere et mereancias eorum cxcrcere, quibus eandem viam Tartaricam prccludebant et ipsos ad tran-situm ibidem nolcbant admittere. Ipsi autem ciues Craeouienses ex aduerso dieebant quod de jure ipsi et aly ciues Pegni noştri quieun-que ad easdein partes Tartaric cum ipsorum mereaneys et eausa mcrcaneiarum possent libere profieisci; suisque assereionibus satisfacere cupientes et eas probare lueulenter, lit-teras sub sigillo M-tis Ser-mi pr-is d-ni Lodo-wiei olim Ilungarie et Polonie regis, prcdcccs-soris noştri ebarissimi, ad nostrorum Baronum presencia produxcfunt, in quibus euidenter in-uentum est quod ipsi mereatores Craeouienses et aly de eiuitatibus Ilegni noştri licite ad Tartariam cum mcrcibus ipsorum poterint pro-fieisei, ita tamen qxiod ad Tartariam eundo cum moreibus eorum in Lemburga quatuorde-cim diebus pausare debent ct easdem mei’ces ad vendieionem seu commutacioncm exponere, quas si vendere aut commutare non possent, tune solutis tbeloneis consuctis ad Tartariam se transferre possunt cum eisdem; similiter de Tartaria redeundo ibidem in ciuitatc Lcmbur-gense cum mcrcibus eorum quatuordeeim diebus demorari tenentur ct eas exponere ad e-mendum aut eciam commutandum, quas si com-
www.dacoromanica.ro
— 27 —
mutare aut vendere nou possent, cum ipaia re-qedent, tlieloneis consuetis exsolutia ut prefer-tur. De transitu autem ad partea Walachie per prelatoa et barones nostros taliter extitit defi-nitura, quod ai ciuea et mercatorea Lembur-gensea partea Walachie racione negociaeionia et meiVanciarum exercendarum visitare volue-rint, tune et ciuibua (Jracoviensis eaadem partea Walachie et ad alias preter Tartariam quas-cumque cum mercibus eorum pertransire po-terint, absque mora quatuordecim dierum in Lemburga exsolutia. Quamquidem diffinicio-nem prelatorum et baronum nostrorum ratam et gratam habentes, ipsam tenore prcsencium approbamus. Ilarum quibus Sigillum M*-tis nostre appensum est testimonio litterarum. Actum Cracovie feria quinta proxima post do-minicam lleminiscenciae. Anno 1403 presen-tibus bis venerabilibus etc.
J.406. Nos Iohannes de Olyesznycza judex et Dobeslaus de ICoschicza subjudex terre Cra-couiensis generalis ignificamus... Quod cum altercacio coram Ser-mo pr-pe d-no Wladislao 1). gr. r. Polonie etc. d-no nostro gracioso, inter ciuea Cracouienses tanquam actores ab una et ciuea Lembergenses tanquam reos parte ex altera occasione transitus vel vie al partea Walachie per ipsos ciues et mercatorea Cracouienses exercendum fuisset moţa et exorta causa-que ad plures terminos ipais prefixos wolue-batur tandem ultimo finali et decisorio termino idein d. noster rex cupiens unicuique parcium
www.dacoromanica.ro
— 28 —
plenitudinem iusticie graciosius impertire, di-ctis ciuibus Lembergensis per magnificum vi» rum Ioannem de Tarnow, castellanum Cra-couiensem, ipsorum protunc capitaneum suis dedit regalibus in mandatis, ut coram nobis et ceteris Regni prelatis et baronibus infra-scriptia Cracouie comparerent cum eorum fir-mitatibus et munimentis ostensuri cur et quare ipsis ciuibus et mercatoribus Cracouiensibus transitus siue via ad ipsas AYalachie proliiberi debeatur et precludi. Quibus utrisque partibus coram nobis comparentibus, personaliter ciues Cracouienses supradicti cupientes super libero transitu et reditu cum ipsorum mercibus in AValacbiam babendum jus ipsorum euidencius approbare litteras ipsius Ser-mi pr-pis d-ni AVladislai regis Polonie Sigillo Sue Al-tis si-gillatas coram nobis alysque Regni baronibus obtulerunt presentantes, in quibus taliter in-venimus contineri.
Ipsi vero ciues Lembergenses nullas fir-mitates nec aliqua munimenta quibus ipsis ciuibus et mercatoribus Cracouiensis predictis vias siue transitus probibere seu precludere possent babuerunt. Nos enim volentes juri satisfacere pretactos ciues Lembergenses de voluntate et swasu prelatorum et baronum nobis protunc pro tribunali consedencium primo, secundo, tercio et quarto ex super abundanti habuimus requisitos, si aliquas firmitates litteras aut munimenta baberent, quibus supra-scriptas vias et transitus ad pai’tes Walacbife et
www.dacoromanica.ro
- 29 -
Tartarie ipsis ciuibus et mercatoribus Cra-couiensis prohibere possent. Illi responderunt super huiusmodi prohibiciones nullas babere firmitates nec munimenta, sed tantum ciuita-tem dixerunt esse regis et quod de ipsa facere posset iuxta sue beneplacitum voluntatis. Nos vero visa dictorum ciuium Cracouiensium in-genti iusticia, ipsis et diete civitatis Cracouien-sis .mercatoribus de una voluntate et tinanimi consilio prelatorum et baronum regni liberum transitum et reditum ad dictas partes Walachie et Thartarie cum ipsorum mercancys easque absque omni probibicioni et preclusioni ibi-dem et impedimento exercere debent adiudi-cauimus et presentibus adiudicamus, consuetis tamen ibidem in Lemberga ut prefertur the-loneis exsolutis predictis vero ciuibus Lem-bergensis occasione probibicionis et preclusio-nis dictarum viarum et transitum perpetuum silencium imponentes. Ilarum quibus sigilla nostra appensa sunt testimonio litterarum. Actum et datum Cracovie feria quinta infra octavas S. Stanislai episcopi in mense May o Anno 4406 presentibus bis prelatis et baro-nibus: rev-mo in Christo pat ce d. Petro ep-po Cracouiensi, lionesto d. Nioolao preposito S. Floriani et vieecancellario regni Polonie lo-hanne de Tarnow castellano Cracoviense etc.
www.dacoromanica.ro
— 30 —
1411. Mircii Palatini Transalpini nnio et confoecle-ratio cmn Vladislao liei/e Poloniae contra Kcr/ein Unc/a riae et alios hostes. (Extract).
In n. D. amen Nos Hirche ... significa-mus... quod cupientes inire foedera inviolabi-lis amiciciae cum... Vladislao R. Poloniae... de baronum nostrorum unanimi consilio pro eo tăiem feoimus ordinationem, alias, atque pri-dom temporibus pcrpetuis ab utraque parte firmissime tenendam et irrcf’ragabiliter obscr-vandam, quod ... Vladislaum II. toto nostro posse atque potentia, dum et quotiescunque nostrum auxilium postulaverit, ac liomines si-bi subditos ab insultu et hostili incursu Regis llungariae, ac ipsius liomagialium ... contra a-lios vero D-ni Vladislai aemulos, aut iniuria-tor s quorumlibet ipsius iuxta arbitrii noştri bcneplacitum iuvare promittimus et sponde-mus, quemadmodum amico facere expedit atque decet. Imo multo magis iam quia consangvi-nitatis amor boc facere eompellit amicos, idem-que D-nus Vladislaus R. ad nostram postula-tionem singulariter contra Rcgem Ungariae ct ipsius subditos pro toto ipsius posse atque potentia nos debet, imo tenebitur adiuvare. In casu autem si idem Ungariae Rex hostiliter insurgeret, aut sui contra saepelatum D-num Vladislaum R... extunc nos hostiliter sponde-mus, imo promittimus nostra cum gente lines Regni Ungariae fortiter constringere incendio et omni malo. Uum autem... Rex Ungariae nos, aut nostram terrain hostiliter attemptave-
www.dacoromanica.ro
— 31 —
rit subintrarc, cxtunc... Vladislaus R. liaec omnia supradicta nobis toto posse atque po-tentia debeat et tencatur adiuvarc. Contra alios vero nostros acmulos iuxta ipsius liberi arbitrii beneplacitum nobis auxiliabitur, tanquam amicus semper facere consuevit, quemadmo-dum etiam priores nostras litteras obligatorias gratas et ratas liabentes tanquam ipsas de vorbo ad verbum ratificamus et confirmamus vigore praescntiuin mediante, adicientes auteni et ad-iungentes, quod si quis cx nostris motionem ali<[uam facere, et se nobis opponcre prae-sumpserit, aut attcmptavcrit aliquid contra
D.	Vladislamn R., tăiem. volumus una cum I). Uladislao R. tempore nobiscum exposccndo eooreere et omnino funditus destruere, usque ad ultimum quadrantem, qucmadmodum con-sangvinitas fraternitas *) et inviolabis amor et a-micioia iam nos constringit et semper facere compellit. Dat. in civitate nostra Imoiw (?) die dominico Yocem Iucunditatis, A. D. 1411.
(Scrisoare pe pergament, avînd atîrnată una pecete mare şi 12 mici. La Dogicl I. G00).
1412. Higismundi Caesaris et llungariae regis unio atm Wktdislao Poloniae rege, in conventu eorum personali in Liblio sancitum die 15 Marţii Anno 1412. {Metrica Polone.) (Lib. Legatiomm No. III. Ut. C. fol. 1).
Din acest ti tractatti care se rapoartă şi la ţerile ruseşti şi leşeşti noi reproducemO aici numai partea relativă la Moldova. Prae-
1) In Dogiel cuvîntul fraternitas a fost uitat.
www.dacoromanica.ro
terea de terra Molduae seu MoldaViae, tale ut sequitur inter nos (Sigismundum) et Vla-dislaum K. P. mutuo est concordatum. Ex quo enim magnificus Alexander (pronunc) woiewoda Moldavienais, ad beneplacita et mandata ipsius d. Vladislai se disgnoscitur ob-ligasse, quam obligaţionem nos Sigismundus rex ob amorem purae et sincerae fraternita-tis praef. d. Vladislai regis, nolentes turbare et impedire, ideo dispositum extitit et firma-tum, ut quotienscunque Turci et infideles ter-ram Coronae Ungariae invaderent, cum va-lido exercitu ac eandem depopulare et devastare molirentur, aut quamdocunque nos Sigismundus rex contra prefatos turcos et infideles miile lanceas vel plures armaremus, et contra ipsos in expeditionem extra fines regni noştri Ungariae destinaremus, ex tune ad nostram intimationem et significationem, idem rex Po-loniae frater noster cbarissimus mandare de-debit supradicto M oldvano, ut ipse propria in persona cum sua tota potentia nobis, et nos-tro exercitui succurrat, et obsequia praestet fideliter et constanter salvo, si Moldvanus ipse infirmitate notabile et gravi ex tune esset in-vetus, Quo casu nihilominus potentiam suam rectore exercitus sui idoneo trans mittere de-debit, vel si (nisi) saltem in servitio memoraţi d. Vladislai regis cum sua potentia protunc foret (fuerit) pracoccupatus, qui si de man-dato d. Vladislai regis, ut praclibatur in suc-cursum contra durcos vel infideles personali-ter venire, vel infirmitate praeveniente, mit-
www.dacoromanica.ro
— 33 —
tex*e suam potentiam recuset, ex tune nos am-1)0, videlicet Sigismundus et Vladislaus re-geSj simul debebimus terram Moldaviae, non obstante praedicta obligaţiune, potenter inva-dere, et ipsum woiewodam Moldavanum ab eadem amovere et ditioni nostrae subiugare, obtentaque inter nos reges dividere, et per li-mites seu terminos infra seriptos distinguere, et celebrare talimodo: Quod sylyae maiores Bukouina dictae, incipiendo a montibus, seu ab Alpibus regni Hungariae, inter eandem terram Moldaviae, et terram Sepenycensem si-tuatae penes Seretb protendentes se ad aliam Sylvam minorem Bukowina dictam, usque ad fluvium Prutb, debent per medium dividi seu dimidiari; Et quod forum Yasnytar (Jasski târg) in sinistra parte situm maneat px*o eo-dem d. Vladislao Poloniae rege, Forum vero, seu villa Berlatli in dextra parte situm maneat nobis Sigismundo regi, coronae regni Hungariae. Transcenso autem fluvio Prutb re-siduae sylvae, procedendo directe ad campos desertos usque ad mare parimodo cum eisdenx campis desertis per medium dividantur, Ita quod Ferreriar alias Bialagrod cum aequali medietate pro Vladislao Poloniae et Ivylia cum aequali alia medietate pro nobis Sigismundo rege, et coronae Ungariae maneant ta-liter dimidiate et divisae. Et pars illa, quae ex tali divisione cedet d. Vladislao regi prae-dicto, remaneat in manibus eiusdem sub forma pacis et treugarum super terra Russiae supe-rius expressarum. Ubi autem praefatus Mold-
VOLUMUL XI DIH URICAR.	C. 3.
www.dacoromanica.ro
— 34 —
vanus constantei’ et fideliter mandata per Vla-dislaum regem sibi iniungenda, in' nostrum subsidium et succursum adimplebit, tune prae-dicto totalis terra Moldaviae remanebit apud eundem etiam post obitum alterius nostrum, regum praedictorum, per quinquennium sub foedere treugarum praedictarum, salvo jure partis utriusque...
La Dogiel I. 46. Acelaş tractat la Caro, Istoria Pol. III. 380—384.
1412. April 15. Vitoldus M. D. Lituaniae cui pucem inter regem Poloniae et Sigismunclum r. Hungariae fac-tam accedit in Troici.
Jurueşte a fi în frăţie cu Sigismund şi a sa lega prin tractatul cel din urma încheiat cu Iaglielo (s. m. fost No. 24). Et ne in aliquo a contentis litterarum "W’ladislai regis Polonie fratris noştri discrepare videamur, contenta litterarum ipsius in fractis terrarum Rus-siae, Podoliae et Moldaviae, quibus se in-scripsit Sigismundo Romanorum et Ungariae regi, de verbo ad verbum biis nostris litteris decrevimus includenda, et per nos prout per eundem AVladislaum Pol. regem constantei: observanda. Quorum contentorum tenor di-noscitur fore talis: „Verum quia Buper terras Russiae, Podoliae" Moldaviae (i. t. d. în tractatul lui Sigismund cu Iaglielo).
In Procliaska, Cod. epist. Vitoldi No. 492 p. 228.
www.dacoromanica.ro
— 35 —
1420. Cartea lui Vladislav Iaglielo cătră Sigismnnd Craiul Ungurilor prin care i face cunoscuţii, că Turcii aii năvălit în Ţeara-romănească, şi după ce au devastat'o şi aii tăiată o mulţime de oameni, au trecută în Moldova şi au împresurat Cetatea-Albă. (Extract).
...Suscipiet fr. v. quomodo Iheucri hos-tes vestri et totius religionis ohristianae gene-rales inimici ]) terras transalpinas furore referti intraverunt, quibus undique peragratis ipsas post multas et inenarabiles cedes et penuria» in totum Bibi subegerunt et omagiis fidelitatis ab eisdem sevis comminacionibus extortis, 1 2) tributa et dacias graves receperunt ac deinde sub tuicione suorum presidiorum derelictis, ad terras Valacbiae Minoris cum ingenti classe navigantes descenderunt et castrum Balohrod waywode Moldavie, vasalii noştri vallaverunt impugnacionibus illud invadentes, quorum sic se videus woywoda inclusum periculis, ad nostra recurrens subsidia, primum nuncios suos circa festum pentecostis B. Joliannis et demum S. Jacobi proxime preteriti ad nos cum liu-mili devocione destinavit, supplicans, quate-nus sibi et terris suis ne pari casu cum Trans-alpinensi succumbat grata impartiremur subsidia, priusquam ad interioria dominiorum suorum perveniant; et proinde piis commoti erga eum visceribus et ut afuturis occuramu» dispendiis quae possent omnibus Cliristi fi.de-
1)	Var, hostes noştri commnnes.
2)	Var. omagia extorserunt, sic ut in toto transalpinensi do-minio niliil restat quod vestro aut nostro vel alicui cliri stiano principi et eius imperio remaneat reservatum.
www.dacoromanica.ro
— 36 —
libus ruinam progressione eorum irrogare, mandavimus omnibus gentibus nostris om-nium terrarum terris Valacbiae vicinarum et frater noster Alexander alias Vitowdus m. d. L. suis pari modo, in subcursum waywode e vestigio proficisci et nune in terra Sando-miriensi agimus et successive terras Russie aecedimus, ut si waywoda atrociori insultu suorum bostium predictorum teneretur, faci-lius sibi cum fratre nostro Alexandro pro-priis in personis, si requirat necessitas, posse-mus subvenire... Dat. in Piotrkow.
In Prochaska C. ep. Vitoldi No. 887 p. 486, asemi-nea No. 888 p. 488 în cea mal scurta redactare. Rcs-punde Sigismund aseminea No. 894 p. 491.
1428.	Koenwrie.. Scrisoarea lui Vitovd cătră Sigismund.
Din scrisoarea lui Sigismund: Collegimus, quod si rex Poloniae frater utriusque nostrum vestram Ser-tem non certificaret in eo, ut contra ’woie'wodam Moldvanum vobiscum proce-dere vosque adiuvare velit, non conveniret ne-que velletis cum pref. d. rege Poloniae pro bac vice convenire. Vitovd să, învoeşte în adunare cu Sigismund, şi anume la Luţc *) Qui-quidem vestri ambassiatores tune non refe-rebant nobis, nec pro eo apud nos instabant, ut priusquam conveniremus, V. S-tem de pre- 1
1) Adunarea s’a constituit în Ianuarie 1429. (In Prochaska j>. 806 sqq).
www.dacoromanica.ro
— 37 —
stando vobis iuvamine contra Moldvanum pre-fatum certum reddidissemus. Nâm si pro eo nos requisivissent, babito consilio prefati d. regis Poloniae, in propinquo tune agentis, V. S-ti illico reseripsissemus. Nune autem re-mote nobis et d. rege Poloniae distantibusr non valemus super eo tam celeriter consi-liari. Sed dum conventio prefaţa in effectum processit, de negociis hujusmodi traetatus ha-bebimus, querentes ea concludi bono fine. Ce-terum scribit V. S-tas, quomodo velletîs no-biscum absque rege Poloniae ob noştri amoris tantum et non propter aliquod colloquium ba-bendum convenire. Yitovd în imposibilitate,, in pluribus preficuis sine rege Poloniae quid-quam coneludere, să roagă ca şi Craiul Polonilor să ea parte la adunare.
(Iu Prochaska No. 1333 p. 804. CI. No. 1340 p. 809).
1429.	Mai 3. Scrisoarea hă Yitovd cătră laghelo.
Keproşază Craiului, că el a săvărşit a supune familia Şafranţev, noilor seî consilieri, de a asculta numai de eî, şi de a nu asculta de sfatul luî Vitovd şi al marelui Senior al Leşilor. Să jălueşte în faţa Craiului seti de neprietenie. Preterea quam magnum bonorem d. Eoma-norum rex existens in Luczlca nobis faciebat, pro omnibus iniuriis et differenciis inter eum et vos subortis in nos compromittendo, vos autem, existentes frater noster, in pudorem
www.dacoromanica.ro
— 38 —
nostrum quusi nos pro insufficientibus et su-spectis babentbs nequaquam in nos compromit-tere volebatis, et illud modicum quod pro quibusdam limitibus Moldavie in nos promise-rati3, quamcito ad regnum vestrum et ad ■Scliaffranczones venistis, induceione eorundem •cassastis et revocastis, nobis in non modicam verecundiam et pudorem. Nam, si ut d. Ro-manorum rex in nos compromittebat, eciam vos compromisissetis, non pervenisset ad ea mala que nune conmittuntur.
In Prockaska No, 1352 p, 830,
1420, Iunie., Scrisoarea lui \itoid cătră laţ/helo.
Sâ înţeleg pentru sosirea trimesului Impe-ratorului la dînşii. Herbortb et Maldrzik, căruia dintre eî în sfârşit: postulaverunt ex parte d. re-gis Romanorum, quatenus cum notario suo et istis duobus Walacbis qui cum eisdem ad nos venerunt mitteremus aliquem vel aliquos ex nostris ad conspiciendum illas granicierum dif-ferencias pro quibus inter Bessai-abitas et Moldwanos oriuntur quesciones. Nos vero prout prius scripsimus, eo quod d. Romano-rum rex suos ad diem deputatum non mise-rat, woyewoda Moldwanus, etsi miserit, tamen in nos compromittere noluit, ab bac causa su-mus exoneraţi et soluti. Nos enim libenter ad vota d. regis Rom. et illuc mittere velle-mus, Sed ex quo ipse woyewoda in nos, uti
www.dacoromanica.ro
— 39 —
suus nuneius nobis retulit (noluit) compromit-tere, neque d. Rom. regem contra Tnrcos, ut vestre sonant inscripciones, vellet adjuvare, quare ergo illuc mittere deberemus? Kt lioc eisdem Ilerbortb etc. dedimus pro responso. Sed attendat V. S. quomodo in eisdem nego-ciis per d. regem Rom. et per S. V. in nos fuerat compromissum, consencientibus nunciis woyewode Moldwani; quare ergo idem woy-woda per unum illorundem nunciorum nobis intimavit, quod in nos compromittere nollet? Unde et quare dc nobis tales oriuntur suspicio-nes ?.... Item predicti Walachi Bessarabite et notarius d. regis Rom. attulerunt nobis quan-dam desdripcionem granicierum et locorum, per woyewodam Moldwanum uti asserunt oc-eupatorum et a Bessarabitis abstractorum, quam descripcionem vobis dirigimus presen-tibus interclusam, et eciam prout prius con-sulimus, ita et nune diligeneius persuademus quatenus V. S. saltem in bis vellet d. regem Rom. consolări, ut sibi istum Turcum pro quo tam diligenter instat traderetis. .. Metas autem seu limites inter Bessarabitas et Mold-wanos ita limitare iuxta condusa in Luczka et iuxta inscripciones priores iubeatis.
In Prochaska No. 1357 p. 835 sqq.
1430.	(1429?) Instrucţia trimesului leşesc cătră Sigismund.
Jtem postquam iterum Rom. rex requisi-visset d. regem nostruiu pro subsidio contra
www.dacoromanica.ro
— 40 —
Turltos, rex noster woyewodam Moldaviensem et terrigenas Russie cum maximis impcnsis direxit. Qui dum in terris maioris Moldavie alias BessaraBie fuissent, neo per ipsum regem atque aliquem capitaneum suum fuerunt re-cepti, licet ipse Rom. rex sepius per multos et notaBiles nuncios d. regis noştri de transitu suarum gencium, ut ipsas fecisset conducere, siBi intimavit. — Povesteşte in adunarea lui Ia-glielo şi Yitovd cu trimişii unguri in Brzescze rutfienico, unde cu siguranţă, să întâlneşte laLuţc cu a lin Sigismund. Iterum misit rex IJungarie... significans d. nostro regi, quomodo nisi secum procederet adversus woydwodam Moldwanum, quem tune destruere niteBatur, nollet nec pos-set secum aliquo modo convenire, sed Bene vellet magnum ducem visitare. Et quod pre-dictus woyewoda est memBrum notaBile liuius regni et omagialis, non licuit d. nostro regi, aBsque causa, Buiusmodi suis votis protunc con-sentire, sed adveniente die et termino conven-cionis predicte, venit d. rex noster audire causas propter quas peteBat aB ipso suBsidium contra Moldwanum. îşi aduce aminte, cum Sigismund a trimes marelui Senior al Polonilor scrisoare cu jaloBă pentru pretinsa neîndeplinire a îndatorire! Craiului lor. Este convins bigismund de neîndeplinirea făgăduinţei lor relativ la împăcarea luî lagkelo cu Cruciaţii, şi care îmjia-care s’a puBlicat fără a luî participare, ce s’a trimes după a sa apariţiune la oştirea Moravieî împrotiva ereticilor ca sa nu fie introdusă în oraşele din acea ţară. Pentru aceasta nici
www.dacoromanica.ro
— 41 —
maî puţin de a aţaţa şefii după ce Vitovd şi laghelo se vor învoi a merge la Luţe *) Dum venisset (Sigismund), ubi domini noştri vi-debant eum velle de aliquibus arduis tracta-turum, bie iterum requisivit subsidium ab ipsis contra pred. woyewodam Moldawie, as-serens, quomodo ad praesens contra Turkos aut Hussitas non indigeret. — Jtem predicto subsidio a pred. dominis nostris requisito de sua bona voluntate nec petitus, indignacioni quam contra pred. woyewodam coneeperat presentibus suis nunciis Michalassio et aliis dimisit, sed voluit quod d. magnus dux super quodam castro dicto Kylia et aliis limitibus granicierum, que dixit fore per woyewodam a terra Bessarabia occupatas, tamquam arbiter cognosceret. Ubi tune statim d. magnus dux assumpto in se arbitrio, prefixit dictis parti-bus terminum in Traky in festo S. Greorgii 1 2) proximo preterito ad producendum iura bin-cinde, in quo termino nuncius pref. woye-wode conparavit, (nunciis) pref. d. regis ab-sentibus. — Item quomodo ex d. magni ducis decreto woyewoda Moldavie stante termino huiusmodi arbitrii deberet esse in pacifica et quieta posessione pred. castri Kylya et terar-rum ut prefertur per ipsum possessarum, ta-men woyewoda Dan Bessarabie, adunatis sibi exercitibus gencium Bessarabicorum et nonnul-lorum Turkorum, invasit bostiliter terras pred. woyewode Moldavie; primo, per unum exer-
1)	Adunarea a fost la Iannar 1129.
2)	24 Aprilie.
www.dacoromanica.ro
— 42 —
citum, et secundo per quatuor partes divisum, incendia dampna et depopulacionem ibidem faciendo, super quibus omnibus d. Rom. et Hung. rex per d. nostrum regem fraterne fuit avisatus cum requisitione et peticione, ut pro-•videret, ne talia per suum woyewodam fierent quodque ipsorum contencio non daret occasio-nem maiorem periculis atque dampnis. Super quo et bactenus d. noster rex nullum recepit a d. Rom. regi effectuosum responsum.—Jtem dum ibidem Rom. rex requireretur per domi-nos nostros pro faciendo fine qui adhuc pen-dat V annis post vitas utriusque indecisus, super tenis Russie, ipse Rom. rex conniventi-bus oculis pertransivit et similiter dum requireretur per d. nostrum regem de tractandis biis secretis, super quibus dicta convencio fuit facta, similiter faciebat? de diem diffe-rendo. Asemenea hotaram cea ce de o parte şi alta marii Seniori aii consultat în Scliramo-wicze ad festum S. Trinitatis proxime prete-ritum cu luare aminte şi cu reciprocă greutate (între celelalte şi pentru transportul de sare din Polonia în Ungaria), însă Ungurii la acea consultare nu au notificat.*).
1435. Jleliae trayioodae Moldaviae omayium Vladislao regi et Casimiro fratri et regno Poloniae praesii-tum. (Extract).
Elias D. gr. waywoda et dominus terre moldavyensis unacum liberis et frater, nec 1
1) Pentru aoelaş în Proohaska No. 1391 p. 874, 1365 p. 848
www.dacoromanica.ro
— 43 —
non cunctis baronibus seu eoasiliarys nostris... ortodoxae fidei cultoribus praesentibus pariter et futuris liarum nostrarum literarum noti-ciam cernentibus et babentibus... volumus fieri manifestum. Quod nos pia consideracione ac maturo consilio superinde prebabito nemine penitus ad infrascripta nos coactante seu co-gente Ser-njo principi et d-no d-no nostro ĂVladislao r. P... ac illustri Casmiro fratri eiusdem, tutoribusque seu consiliarys corone sue maiestatis, promisimus et spondemus ju-rantes ymmo juramus omagium praestando et prestamus nos inscribentes modo et ad instar eeterorum dominorum catbolicorum se eonsimi-liter fidejiter obligancium, juxta inscripciones nostrorum praedecessorum piae recordacionis Petri waywodae, Romani, Steckonis ac Alexandri genitoris noştri carissimi wayivodarum, nos debite obedirc ac fideliter famulari coro-nae maj-ti sue constancius pro viribus astare contra et adversus insultus q^uorumlibet inimi-corum neminem penitus excipiendo cautela friuola ac occasione deceptoria queuis per omilia postergata seu proculmota temporibus per-petuo duraturis. Prefatus siquidem d. noster Rex ac corona nec non uniuersi consiliary eiusdem modo simili tenentur nos defensare contra quoslibet nostros inimicos neminem penitus excipiendo, dolo et fraude quibusuis postpositis temporibus similiter perpetuo duraturis; Praeterea d. n. Rex praedictus exces-sus dicti condam d-ni et genitoris noştri in praeda Colomiense et Znetense olim facta,
www.dacoromanica.ro
— 44 —
nobis propter nostram corporalem et persona-lem deteneionem generose pro omnia cxpi-ando relaxat, ymmo relaxauit pleno cum ef-fectu, quam detencionis causam sev captiuitatis penam promittimus et spondemus nusquam memorări seu vindicari maiestati regie ante-diete, noştri honoris ac fidei constancia me-diante, sed omnia omagia seu inscripciones predecessorum nostrorum inviolabiliter promittimus et assumimus conservare, fideles famu-latus perpetuo exbibituri et impensuri, d-no nostro i'egi ac corone maiestatis sue antemisse. Jn quorum omnium prescriptorum perpetuam firmitatem presentes sub appensione sigilii noştri maioris et autentici jussimus commuhiri. Datum Zwczawye die mensis Septembris prima. Anno D. 1435.
Per manus Thome.
(Scrisă pe pergament, atîrnînd marea pecete a Yoe-voduluî.)
6943 Oct. 18 (1434) llias V. V. Hoţia.
Cu mila Ini Dumnezeii IVol Ilia Voeroda Domn ţârei Moldovei.
Ştire facem (cu această carte a noastră tuturor, care o vor vedea sau o vor auzi ce-tindu-să), precum această adevărată slugă a noastră, credincios şi boeariul panul Stan Ba-bici slujit-a înainte celor întru sfinţenie repo-saţi părinţi aî noştri cu dreaptă şi credincioasă slujbă, ear acuma slujeşte nouă cu dreaptă şi
www.dacoromanica.ro
45 —
credincioasă slujba, drept acea nor vezand a Iul dreaptă şi credincioasa slujbă cătră noi, miluitu-l-am pre el, cu osebita noastră miluire şi datui-am Iul într’al nostru păment, în Moldova, satul cu numele Sobraneţul în alţi Ţea-ţinei ţinut şi satul Vascăuţul Mişinului, care Mişea a perdut a Iul stăpănire pentru viclenie, şi Vodinţiî lui Mihail Coşcievici, pe care şi el l’a perdut pentru viclenie, acela (sat) i l’am dat slugii noastre pentru a lui credincioasa slujbă, uric luî cu tot venitul nestricat nici odata în veacil veacilor, aşijderea şi fraţilor Iul din nainte şi copilor luî şi nepoţilor lui şi strănepoţilor Iul şi răstrănepoţilor luî şi a toată seminţia Iul în veac!; ear hotarul acelor sate sunt toate după vechile hotare, din toate părţile, pe unde din vecii vecilor apucatu-sa. Şi la aceasta este credinţa Domniei noastre llia Voevod şi credinţa mult iubitului fiului Domniei noastre Roman (şi) credinţa panului Jurjă Fratosca şi a copiilor Iul; credinţa panului Ştefula; credinţa panului Dan şi a copiilor Iul; credinţa panului Misii; credinţa panului Firova; credinţa panului Lazar şi a fratelui seti Stanciul; credinţa panului Vitolt; credinţa panului Cozma Şan-drovicl; credinţa panului Iacuş; credinţa panului Berindel Stolnicul; credinţa panului Du-mea; credinţa panului Băloş Ceaşnicul; credinţa panului Stanciul Comis, şi credinţa tuturor boiarilor noştri şi mari şi mici. Iar după a noastră viaţă, pe cine D-zeti va alege a fi Domn a ţerii noastre acela se nu-1 strice, ci încă să-l întărească şi împuternicească, şi
www.dacoromanica.ro
— 46 —
oine s’ar încerca acelea să le strice, acela să fie blăstămat de Dumnezeii şi de precurata luî maică şi de toţi sfinţii şi sa fie de o potrivă cu Iuda şi procletul (blăstamatul) Arie şi să fie anaftima, Amin. Şi pentru mai mare tărie acelor toate sus scrise, poroncit-am credincioasei slugii noastre panului Dinisie a pune a noastră peceate pe această carto a noastra.
Scris-a Iacuş Piserulu în Hotin la anul 6943 (1434) Octomvrie 18.
(Scrisă pe pergament, atîrnand marea pecetea Voevodului.
Ulianiţclii Material 61 pag. 47—48).
6945 {1437) Agast 19, Mia' Voevocl. Suceava.
Cu mila Ini D-*cii ]Voi Ilie Toevodnl, Domn al terci Moldovei şi tratele Domniei noastre (Ştefan Vocvodnl Domn al ţerei Moldovei.
Facem ştire cu aceasta a noastra carte tuturor care pe ea o vor videa sati o vor auzi cetindu-să, precum acel adevărat slugă şi bo-iariu al nostru, credincios panul Nemirca Cior-toriscu slujit-a părintelui nostru cu dreaptă şi credincioasa slujbă, şi acum slujeşte noua cu dreaptă şi credincioasă slujbă. Pentru aceia noi văzînd dreapta şi credincioasa Iul slujbă cătra noi, miluitu-l-am pre el cu osebita noastră miluire, — îl dăm şi întărim lui ca sa-i fie lui ocină în al nostru pămînt moldovenesc un sat pe Prut, Nemirceanil, acela ca să fie lui urie cu toate hotarele, luî şi copiilor lui
www.dacoromanica.ro
— 47 —
şi fratelui seu Ivaşcov şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi răstrănepoţilor lui şi la toata seminţia lui ce-i va fi mai de a proape, ne înstrăinat nici odată în veac, ear hotarul acelui sat cu toate a lui vechi hotare pe unde din veac apucară. Ear la aceasta este credinţa suscrisei Domniei noastre, noi Ilia Voevodul şi credinţa prea iubitului frate a Domniei noastre Ştefan Voevod şi credinţa fiului Domniei noastre Roman şi credinţa tuturor copiilor noştri şi credinţa boiarilor noştri; credinţa panului Jurjă Fratovsca şi a copiilor seî, credinţa panului Vilciu; credinţa panului Isaia; credinţa panului Petru Hudici dvornicul; credinţa panului Cristea; credinţa panului Kea-goe logofătul; credinţa panului Stan Birlici; credinţa panului Mihail Popşa; credinţa panului Ştcful Jumatatievici şi a fratelui seu panul Mândru; credinţa panului Duma Limbă-Dulcc şi a fratelui seu panul Mircea; credinţa panului Lazar şi a fratelui seu panul Stanciul postelnicul; credinţa panului Petru; credinţa panului Dumea dvornieul; credinţa panului Negrilaş; credinţa panului Petru Spătarul; credinţa panului Cozma Şandrovici; credinţa panului Vitolt; credinţa panului Firava; credinţa panului Misii, credinţa panului Baloş Ceaşni-cul; credinţa panului Damacuş stolnicul; credinţa panului Berindeî; credinţa panului Cos-tea Andronicovic!; credinţa panului Vlaşina; credinţa panului Stanciul comisul; credinţa panului Corcica Onică şi credinţa tuturor boiarilor noştri moldoveneşti mari şi mici. — Iar
www.dacoromanica.ro
— 48 —
după a noastră viaţa pe ori cine Dumnezeu va alege Domn a fire în a noastră ţară, ori dintre fraţii noştri, ori dintre copil noştri!, ori fie cine din a noastră seminţie, acela să nu strice a noastră danie, ci încă lu! să o întărească şi să o împuternicească, fiind că i am dat-o lu' pentru a Iul credincioasă şi dreaptă slujbă. Şi pentru mai mare tărie acelor toate sus scrise, poroncit-am slugei noastre credinciosului Pan Dionisiu logofătul a scrie şi pecetea a atîrna la această carte a noastră, şi scris-a Paşco Diac, în Suceava la anul 6945 (1437), August 19.
(Scrisoare pe pergament; atîrnănd pecea-tea Voevodului Ilie).
Traducţiune din limba slavonă.
6950 (1442) Fevruar 25 llie Voevod şi fratele şeii Ştefan V. V. Suceava
Cn mila lui Dumnezeii, Noi lila Voevodul Domn al ţărei Moldovei şi fratele Domniei noastre Ştefan 'Voevodul.
Facem ştire (cu această carte a noastră tuturor care o vor vedea saii o vor auzi ce-tindu-să), precum acei adevaraţî fii a Iul Sta-nijin, Vancea şi Ilea, venit-aii înaintea Domniei noastre şi de a lor bună voe şi aii schimbat a lor sat, ocina lor cu numele Buciumeaniî cu al nostru boiearin, cu panul Costea Logofe-tu], Iar panul Costea Logofetul dat-a lui Vancea şi lui Tli pentru a lor ocină giumătate (din)
www.dacoromanica.ro
— 49 —
Goclmaneştl ce a fost partea lui, pe care aceia datu-i-au lui de a sa bună voie Andriaş şi G'iora; şi noi văzînd buna lor bună-voinţa, aşijderea îi dam şi de la noi acel sat sus scris, cu numele Bucîumeanil credinciosului nostru boiar panul Andronic şi fiul seu panul Cos-tea Logofetul, ca uric cu tot venitul şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi (râstrănepoţilor lor) şi la toată seminţia lor ce le va fi mai de aproape neînstrăinat nici odată în vecii vecilor, iar botarul acelui sat din toate părţile după vechiul hotar pe unde din veac apucatu-s’a vecinie, şi iaraşi panul Costea Logofetul a dat a sale urice ce au fost la Gocimăneşti, în mînîle fiilor luî Stanijin, Vancea şi Iii, iar fiii lui Stanijin ca sa nu aiba a da a lor ispisoace în mînîle panului Costea Logofet care sînt înscrise unde şi Bucîumeanil, fiind că ah şi alte sate în acel ispisoc, deci pentru ca să nu aibă de a schimba nici pe unul din cele-lalte pentru acel schimb, şi nici un ispisoc pentru acest al nostru ispisoc, să nu poată dobîndi nici o dată şi nici gîlceavă nime să nu aibă, şi nici a lor copii şi nici a lor fraţi, şi nici a lor neam şi seminţie în veci. Ear la aceasta este credinţa sus-scriseî Domniei noastre, noi Ilia Voevod şi credinţa fratelui Domniei noastre Ştefan Yoevod, şi credinţa iubitului fiţi al Domniei noastre Roman Voevod, şi credinţa copiilor noştri a tuturora şi credinţa boiarilor noştri: credinţa panului IIu-dicî dvornicul; credinţa panului Cristea cel mare; credinţa panului Neagoie Logofătul;
VOLUMUL XX DIN URIC AR.	C. 4.
www.dacoromanica.ro
— 50 —
credinţa panului Miliail Popşa; credinţa panului Duma Nemţanul şi a fratelui setl a panului Mircea; credinţa panului Ştefula Jumăta-tevici şi a fratelui seu a panului Mîndru; credinţa panului Lazar şi a fratelui sed panului Stanciul postelnic; credinţa panului Duinea Ciornul; credinţa panului Negrila; credinţa panului Duinea JBraevici; credinţa panului Coz-maŞandrovu; credinţa panului Vitolt; credinţa panului Manoil de Xlotin; credinţa panului Cristea Ciorno; credinţa panului Paloş ceaşni-cul; credinţa panului Berendei Stolnicul; credinţa panului Dienisa Logofetul; credinţa panului Manoil Gîrbovul; credinţa panului Duma Isaev; credinţa panului Ioaniş Spatariul; credinţa panului Iliaş Spătarul; credinţa panului Burciul Comisul şi credinţa tuturor boiarilor noştri moldoveneşti mari şi mici; ear după a noastră viaţa pe cine Dumnezeii alegeva Domn a fire în a noastra ţară, ori din fraţii noştri, ori dintre copii noştri, sad. pe ori care din a noastră seminţie, acela lui să nu-i strice a noastră danie, ci încă lui sa i-o întareasca şi împuternicească, pentru ca i-am dat-o lui pentru a lui credincioasă şi dreaptă slujba; şi pentru mai mare întărire (acelor toate sus-scrise), poroncit-am slugei noastre Paşcu a scrie, şi peceatea a atîrna la această carte a noastra.
Scrisa în Suceava la anul 6950 (1442) Fevruarie 24.
(Scrisă pe pergament; peceatea Voevodu-lui atărnată).
Traducţiune din limba slavonă.
www.dacoromanica.ro
— 51 —
69.) 1 (1442) Noemvrie 29. Ştefan Yoevocl ş» Petru Yoevod. — Suceava.
Ştefan Voevodul întăreşte monastirei, care este la Moldoviţa, cu hramul Buna-Vestire, nişte sate, care le avea de la părinţii sel. Carte de credinţă a Voevodului Ştefan şi a fratelui seu Petru Voevod. In Suceava la anul 6951 Noemv. 29, (Din biblioteca publică a muzeului Romanţov, în numărul cărţilor colecţiei Lucaşevici).
6951 Mart 6. Ştefan Yoevod la JSeamţă.
Cil mila lui Dumnezeii noi Ştefan V. V. Domn ţărel Moldovei.
Ştire facem . .. precum acel adevărat bo-learin al nostru, credincios panul Mihul pisărul, slujit-a nouă în toate locurile cu dreptate şi credinţă, pentru aceasta noi văzînd dreapta şi credincioasa luî slujbă catra noî, miluimu-1 pre el cu osebita noastră milă, şi îi dăm lui în a noastră ţară, un sat la Cotovţia cu numele Sa-ceaniî, unde trăit-a Lauri ce l’a vîndutlm sluga noastra panulil Ivan Boldur, pentru cinci-zăci zloţt, înaintea noastră şi înaintea panilor noştri, anume: înaintea panului Neagu şi a panului Petru Hudicî şi panului Duma BraevicI dvor-nic şi panului Petru Spatar şi panului Ioan Balcean Ceasnic şi panu Sima dvornic-u, lut Petru Voevod, şi panului Tador Ccaşnicul luî Petru Voevod şi Badea dvornic, panului Mi* hail Păhnn, panului Costea Visternic şi fratele
www.dacoromanica.ro
52 —
seu panului Petru şi panul Sendrica gramaticul şi panul Petrişol stolnic şi panul Vana cămăraşul şi panul Albu Spătarul şi panul »'ernab ploscarul (paharnicul ?); drept acea noi, văzînd a lor buna voinţă şi învoeală înaintea noastră şi înaintea panilor noştri, cari la aceasta s’au învoitu, şi noî îî dămu nostrului credincios panul Mihul pisarul acel sus scris sat ca să-î fie lui uric, şi de asemeni îî dăm luî şi alt sat sub Botneami, lînga Vlăcana, mai jos de Xiucani, anume unde foasta prisaca lugaî, şi aşij-derea dăm luî o prisacă maî jos de Saseani cu numele prisaca Vorobineî, şi aşijderea să aibă putere a’şl aşaza sie moara la Cotovţi, şi cl să şi o aşeze în voe; drept acea sa-î fie acelea toate susti scrise luî... şi la tot neamul lui nesluit nici odată în veacî; ear liotarile acelor sate şi prisăci cu toate vechile hotare pe unde din veacti. s’a apucaţii şi la aceasta este credinţa noastreî Domnii sus scrise Ştefan Voe-vodul şi credinţa iubituluî nostru frate Petru Yoevod şi credinţa bolearilor noştri; credinţa panului Crăstea, şi credinţa panuluî Neagoe Logofătul, credinţa panuluî Petru Iludicî, credinţa panuluî Dumca Braevicî dvornic, credinţa panuluî lorgicî prăcălabul cetăţeî Albe, .şi a ginerelui şeii panul Oancea logofătul, credinţa panuluî Petru Spătarul, credinţa panu-Uuî Dumea Limba-dulce şi a fratelui şeii Mir-cea, credinţa panuluî Toma Vereşceacul, credinţa panuluî Negrilă, credinţa panuluî Stan-ciul postelnic, credinţa panuluî Crâsticorno, credinţa panuluî Ioan Balceanul Ceaşnic, cre-
www.dacoromanica.ro
— 53 —
dinţa panului Vanea Ureacle, credinţa panului Albul Ceaşnic, credinţa panului Bogdan fost Stolnic, credinţa panului Vana Julici, credinţa panului Denişa Spătarul, credinţa panului Stanciul Ponicî, credinţa panului Costea Pereciunia visternicul şi fratele seti panu Petru, credinţa panului Porcu vistearnicul Cneaghi-nul, credinţa panului Tador Yascovici, ere- • dinţa panului Manuil Grabovol, credinţa panului Boguş şi a fratelui panului Paşcu, credinţa panului Fetea Ciornago, credinţa panului Săndrica gramaticul, credinţa panului Radul Stolnic, credinţa panului Bunghia comis, credinţa panului Albu Spatar şi credinţa tuturor boiarilor noştri moldoveneşti. . . Ear după a noastra viaţă cine fi-va Domn. . . . Din copii noştri ori dintre fraţii noştri satt seminţia noastră, sati fie pe cine Dumnezeii va alege a fi, acela lui să nu-i strice .... şi pentru mai mare tărie, poroncit-am nostruluî credincioş şi cinstit bolearin panul Sinea Logofăt a scrie şi atîrna a noastră peceate . . . Scris-a Tador gramatic în Neamţ, la anul 6951 (1443) Mart 6 zile.
(Scrisă pe pergament, atîrnînd marea pecete a Voevodului).
6951 (1443) Mai 4. Ştefan Yoevod. Suceaoa.
Cu mila Iul Dumnezeii noi Ştefan V. V. Domn ţărei Moldovei.
Ştire facem. .. precum venit-a înaintea noastră şi înaintea a lor noştri boleaţi panul
www.dacoromanica.ro
— 54 —
Andreicu şi fratele seti Luca, de a lor buna voe şi aa vîndut bolearinuluî nostru panul M iliula pisarul jumătate dintr’un sat ce este mai jos de Tutova, cu numele Balaneştiî, acea parte care este pe pârăul Tutoveî, şi cu toate casele ce sînt în acele împrejurimi a pâraului şi jumătate -din toate hotarele ce să ţin de Bălaneşti, şi ţarina veche şi toate hotarele ce sînt a Lueşti-lor, afară de ţarina nouă, ce încunjura odata Lueştii, şi aşijderea noî vazind a lor bună voe pentru acea, şi nor îi dam nostruluî credincios bolearin panul Mihula pisărul acea jumătate din acel sus zis sat şi cu acele sus scrise hotare ca sa-i fie luî uric în veaci, şi încă datam nostruluî credincios bolearin, afara de acele ce cumparat-a de la fii lui Uiaş, jumătate din Coposeştî pe Şomuz, ca să fie panului Mihula, jumătatea luî Luca pătrarul, şi cu toate veniturile ce sînt pe acel sat, ca sa-i fie luî în jumătate, şi încă dat-am nostruluî credincios pan Dumia Aprodul, fratele panului Mihula pisarul un sat la Sannoi, ce fost-a a luî Vlad Matusul. Acele toate sus scrise sa fie lor uric şi cu toate hotarele, lor şi copiilor lor şi.. . şi la toată seminţia lor nerăşluit nici odata in veacî, şi să nu aibă a să folosi nici odata fii lui Jliaş de acea jumătate sat cu numele Bălăneştiî, şi din acele sus scrise hotare, jumătate ce să ţine de Bălăneştî, si tot hotarul Lue-ştilor şi cîmpul tot şi ţarina veche, afara de acea ţarină nouă ce era odată acelora încun-jurătoare; acelea ca să fie Lueştilor, ear fiî luî Iliaş, sa nu aibă nici odată a să folosi,
www.dacoromanica.ro
— 55 —
nicî seminţia lor, fiind că au vîndut-o de bună voia lor, şi aii legat a lor cumpărătură pentru 30 zloţi. Şi hotarul acelor sate cu toate vechile hotare pe unde din veac apucatu-sa. Far la aceasta este credinţa noastret Domnii sus scrise Ştefan Voevod, şi credinţa iubitului nostru frate Petru Voevod, şi credinţa bolearilor noştri (urmeaza încredinţarea aceloraşi boiarî, cari sînt mai sus numiţi, cu adaogirea următorilor: Braţul, Sima D vornicul, CosticI Postelnicul, Tador Cămilă, pecetea atîrnat-ail Sima Logofătul; scris-ati Tador). In Suceava la anul 6951 (1443) iViaî 4.
(Scrisoare pe pergament, pecetea rupta).
6951 Mai 30 Ştefan "Voevod. Suceava.
G'n mila lui Dnmnczcil noi Ştefan V. V. Domn ţărci Moldovei.
Facem ştire .. . precum acel adevărat slugă şi boiar al nostru credinciosul pan Mihul pisarul şi panul Tador gramaticul, slujit-aii noua cu dreptate şi credinţă, pentru acea noi vadnd .. . miluitui-am pre el.. . şi datule-am lor amîndu-ror în a noastră ţară în Moldova la Mileatin sileştea unde a fost Vana Berbeci şi unde a fost Eremia, şi moară la Meleatin unde a fost Ştefan Zugravul şi în jos unde a fost Bearchiş, şi mal în jos unde a fost Hador Bureiuc şi cu pădure mare ce este lînga Mileatin, şi cu toate tufele ce sint lîngă Meleatin, şi în jumătate pretutindeni pe unde ar fi acele hotare, acelea
www.dacoromanica.ro
— 56 —
toate ca să fie lor uric deopotrivă, şi fraţilor lor şi ... şi la toata seminţia lor ce va fi lor mai deaprope în totul de o potrivă şi nerăş-luit lor nici odată în veacî. Ear hotatrul acelor toate .silişti să fie cu toate vecinie liotare pe unde din veac apucatu-s’a. La aceasta este credinţa Domniei nostre sus scrise Ştefan Voe-vod şi credinţa fratelui nostru Petru Yoevod; credinţa bolearilor noştri... (sa schimbă numele acelor boeri ca şi la pagina 54, cu adaosul celor următoare: Braţul, Stanciul Ponicî, Sima dvornic, Ioan Porcul ceaşnic, Costiţă, Manoil Şerbescul şi fratele şeii Iurie, Bunghi comisul şi fratele setl Lazu Spătarul. Pecetea a atîr-nato Sima Logofătul. Scris-a Hristofor). Tn Suceava la anul 6951 (1443) luna Mal 30.
(Scrisă pe pergament, atîrnîndu pecetea V oevoduluI)>
1444. Uxor lleliane woyeirode Moldaviae Marilia cum capitaneo Chocimensi arces Chosim, Cz-eczon et Chmielov committit Jidei I. de Cziszow et P. Odrowasz. Extract.
Nos Mariulia consors magnifici d-ni Eliae woyewode terre moldauiensis unacum Manuelo capitaneo clioczimense significamus ... Quod de nostra certa sciencia et voluntate speciali castra nostra Choczin. Czeczun et Chmyelow cum districtibus ibidem spectantibus ad fideles ma-nus magnificorum dominorum Joliannis de Czyszow castellani et capitanei cracouiensi nec-non Ser-mi d-ni Regis in Regno Polonie lo-cum tenentis Petri Odrowansch de Sprowa pa-
www.dacoromanica.ro
— 57 —
latini leopoliensis et terrarum Russie capitanei generalis secundum condictacionem factam re-signavimus condescendimus et resignamus per praesentes usque ad festum S. Petri ap-li pro-ximum tenenda habenda possidenda. Jta tamen quod tempore inter mediu ipsi d-ni iam dicti debent auisare dominum nostrum regem gra-ciosissimum ut sua serenitas de bonis compe-tentibus bic in Regno Polonie magnifico domino Elie et nobis ac pueris nostris prouidere dignaretur. Que bona regalia essent ad placi-tum domino Elie et nobis ac pueris nostris. Quod si d-nus Rex non fecerit extunc ipsi d-ni prenotati eadem castra cum distrietibus suis in manus magnifici d-ni Elie woyewode moldauiensis et nobis ad festum S-ti Petri pro-ximum resignare et condescendere debebunt sub eorum fide cbristianica et bonore. Et nos eciam promittimus eis hanc condictacionem et resig-nacionem taliter factam ac ordinatam tenere seruare adimplere sub nostris fide et bonore. In euius rei testimonium sigilla nostra prae-sentibus sunt subappensa. Datum in Leopoli sabbato ante dominicana Invocauit *) A. D. 1444.
6953 (1445) Fevruar 18, Ştefan Voevoil. Suceava.
Ca mila lui Dumnezeii noi Ştefan T. V. Domn ţârei Moldovei.
Ştire facem cu aceasta, a noastră carte tuturor care o vor vedea sab o vor auzi cetindu-să, 1
1) Scrisă pe pergament; atărnănd 2 peceţl.
www.dacoromanica.ro
— 58 —
cum acel credincios şi prea cinstit bolearin al nostru, credinciosul pan Miliail Logofăt slujit-a nouă cu dreptate şi credinţă, drept acea noi vazînd a luî dreapta şi credincioasă slujbă catra noi, miluitul-am pe el cu osebita noastra milă şi datui-am luî în a noastra ţara, în Moldova un sat pe Seret cu numele Ciumăleştii Obacuţii şi cu mori şi cu vaduri şi cu toate a le sale vecbe hotare ca sa-şi faca şie curţi în acel sat şi morî la Seret, şi încă îi dam lui şi îî întărim sat la Mileatin, mal jos de Şipote, în jos de Topoli unde a fost satul luî Ştefan Zugravul, unde este drumul luî Burcica, şi maî jos de a lui Burcica unde a fost a lui Bearchiş şi maî sus în dreptul morilor, unde a fost lui Eremia şi unde a fost moara luî Ştefan Zugravul ca să şt facă şie morî şi silişte la meaza-zi de Păturnichenî, şi cu opust şi stavile pentru secetă mare vara ’) şi ori ce poate şie aş aşaza la acel hotar de Topol, maî jos sa-şi facă el. Acele toate sus scrise eă-î fie luî uric şi cu tot venitul lui şi copiilor luî şi fraţilor lui şi nepoţilor luî şi strănepoţilor luî, şi la tot neamul luî nerăşluit nici odata în veac, ear hotarul acelui sus scris sat Ciumăleştii să-i fie cu toate vechile hotare pe unde din veac apucatus-a, şi ori ce ar putea să clironomisasca să-şi aşeze pe lîngă toate a cumpărături, şi la acel sat de la Meleatin asijderea să-î fie lui cu toate vechile hotare de Topoli, maî jos şi ori ce poate aşăza la acel sat să-şi facă. Ear la acea este credinţa noastreî Domnii sus scrisa
1) Totdeauna vara Venelin, scrisori. 135.
www.dacoromanica.ro
Ştefan Voevod şi credinţa, iubitului nostru frate Petrul Voevodul, şi credinţa bolearilor noştri: credinţa panului Neagoe Logofătul, credinţa panului Petru Hudicl şi a copiilor seî, credinţa panului Duma Braevici dvornicul şi a copiilor lui, credinţa panului Negrilă şi a copiilor lui, credinţa panului Iorghici, credinţa panului Sima Logofătul, credinţa panului Oan-cea Logofătul, cr'edinţa panului Stanciul Po-nici şi a copiilor lui, credinţa panului Braţul, credinţa panului Dienişu Spătarul, credinţa panului Duma Dulcescul şi a fratelui seîi, panul Mircea şi a copiilor lui, credinţa panului Sima fost dvornic, credinţa panului Costea Visternicitl, credinţa panului Tador Stolnicul, credinţa panului Pore.u Ceasnicul şi credinţa tuturor bolearilor noştri moldoveneşti, şi mari şi mici, ear după a noastra viaţa cine fi-va Domnitor în ţara noastra dintre copii noştri sau dintre fraţii noştrii ori din seminţia noastră, fie pe ori cine Dumnezeii alegeva a fire unul ca acela să nu-i strice lui, dania şi zapisul nostru, ci încă să i-le întărească şi împuternicească, pentru că i-le-am dat lut pentru a lui dreptate şi pentru a lui credincioasă slujba. Şi pentru mii mare întăritură acelor toate sus scrise, poroncit-am slugeî noastre Tador (Toader) Diacul a scrie şi a atîrna pecetea noastra la a-ceasta a noastră carte.
Scris în Suceava, la anul 6953, (1445) Fevruar 18 zile.
(Scrisoare pe pergament, atîrnîndu-î marea pecete a Yoevoduluî).
www.dacoromanica.ro
— 60 —
6953 (1445) April 5 zile, Ştefan Xoevod. Suceava.
Cil mila lm Dnînnexcft noi Steian X. V. Domn * ţărcl Moldovei.
Ştire facem cu această, a noastră carte tuturor carfe pe ea o vor videa, sau o vor auzi cetindu-să, precum acel adevarat pan Costea Andronicovicl venit-a înaintea noastră şi înaintea a lor noştri boean, de a sa buna voc şi a vîndut din a Iul cu dreaptă credinţa căştig, nostruluî credincios pan Mihalaehi Logofăt, una sileşte cu numele Stănijeştii lăngă Banea, unde a fost Stăniga, şi pe care pan Costea l’a cumpărat de la fii lut Staniga, de la Oancea şi Iii, ear eî încă văndutul-a panului IVIabalachi Logofăt pentru 50 zloţi şi pentru un cal, cu toate vechile hotare, care acel sat din veac ascultata de Stănenl, şi a lor urice le-au dat în mănile panului Mihalaehi Logofăt înaintea noastră, după cum le avura pe acea sileşte. Drept a-eea noî văzănd a lor bună voe în acea în-voeală ce între dînşil făcutau înaintea noastră şi înaintea boiarilor noştri, apoi şi noi îl dăm şi datui-am panului Mihalaehi Logofăt, acea sus zisă silişte a Stănijenilor cu tot venitul şi cu vechile hotare, şi încă datui am sus zisului bolearin panul Mihalaehe Logofăt şi fratelui se& panul Dumea Postelnic satul cu numele Brăzetea, unde este Ciunca Stan şi unde fost-a Ciunca Jurgea şi monastirea Ciuncăî Stan şi un loc pustiii lăngă graniţa leşască, cu numele siliştea Gavilovţilor ca să’şî aşeze sieşi sat. Şi acele toate sus scrise să le fie lor uric şi cu
www.dacoromanica.ro
— 61 —
tot venitul, şi fratelui lor Tador şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi răs-tranepoţilor lor, şi la toată seminţia lor ne stricat nici odată în veacî, ear hotarul Gavri-luţilor să fie după toate vechile hotare, pe unde din veac apucară, şi ce ar voi să poata face. Şi la aceasta este credinţa noastreî Domnii sus scrise Ştefan Voevod şi credinţa iubitului nostru frate Petru Voevod, şi credinţa bolearilor noştri: credinţa panului Neagoe, credinţa panului Petru Iludici, credinţa panului Negrilă, credinţa panului Dumea Braevici dvornicul, credinţa panului Iorghici, credinţa panului Si-mion Logofătul, credinţa panului Braţul, credinţa panului Balăcen marele Ceaşnic, credinţa panului Sima dvornicul, credinţa panului Stan-ciul Ponici, credinţa panului Dienişă Spătarul, credinţa panului Dumea Dulcescul, şi a frate-* lui seu panul Mircea, credinţa panului Costea vistearnicul, credinţa panului Tador (Toader) Vascovicî, credinţa panului Porcu Ceaşnicul, şi credinţa tuturor bolearilor noştri moldoveneşti şi mar! şi mici, ear după a noastră viaţă cine fi-va Domn în a noastră ţară dintre copii noştri, ori" dintre fraţii noştri orî din seminţia noastră, fie pe cine Dumnezeii alegeva a fire, unul ca acela lor să nu le strice a noastră danie, ci încă lor Să le-o întărească şi împuternicească, pentru că le-am dat-o lor pentru a lor dreaptă şi credincioasă slujbă. Ear pentru mai mare tărie acelor toate sus scrise, poroncit-am slugei noastre Toader Diac a scrie şi a atîrna a noastră pecete la această a noastră carte.
www.dacoromanica.ro
— 62 —
Scrisă ,în Suceava, la anul 6953 (1445) luna Aprilie 6 zile.
(Scrisă pe pergament atîvnănd marea pecete a Vpevoduluî).
(>953, {1445) Iulie 15. Ştefan Voevod. Suceava.
Cu mila lui Dumnezeu uol St elan Y. Y. Domn tarei lloldotei.
Facem ştire eu această carte a noastră, tuturor care pe ea o vor videa, sad cetindu-să o vor auzi, precum acel adevărat şi credincios pan Oancea Logofet, slujit a nouă cu dreptate şi credinţă. Drept acea noî vazand a luî dreaptă şi credincioasă slujbă cătră noi, miluitul-am pre el cu osebita noastră milostivire, şi datui-am lui în al nostru pământ moldovenesc, satul cu numele Pricopeanu pe Revtea la Prut, faţă cu moşia unde este călugăriţă (Kt\A\TEpHij.O şi lingă Şomuzul luî Bezliaci şi Velicosilţii Sucevei, şi trei salaşe de Ţigani cu numele Costea cu salaşul seQ, şi Micula cu salaşul seu, şi Miliail cu sălaşul seu, şi încă îî dăm luî la Voinava jumătate sat unde este Paşcu vătămanul. Acele toate sus scrise, ca sa fie luî de la noi uric cu tot venitul, lui şi copiilor lui şi fraţilor luî şi nepoţilor luî şi strănepoţilor luî şi rastrănepoţilor luî, şi la toată semenţia lui ce-I va fi mal de aproape, neînstrăinat nici odată în vecîţ — ear hotarul acelui sat să fie după toate vechile luî hotare pe unde din veac apucară, şi la aceasta este cre-
www.dacoromanica.ro
— 63 —
dinţa Domniei nostre sus scrisa Ştefan voevod şi credinţa bocarilor noştri: credinţa panului Neagoe Logofătul, credinţa panului Petrea Hu-dici, credinţa panului Negriiă, credinţa panului Dumea Bracvici dvornicul, credinţa panului Vană Ureacli, credinţa panului Iorghică, credinţa panului Simion Logofătul, credinţa panului Ioan Balaceantil, credinţa panului Di-enişu Spătarul, credinţa panului Stanciul Po-nici, credinţa panului Vana Iulici, credinţa panului Dumea Dulcescul şi a fratelui seu panu Mircea, credinţa panului Manoil Grabov, credinţa panului (Jostea Visternicul, credinţa panului Costea Andronicovicî, credinţa panului Toader Vasilevicî, credinţa panului Porcu Ceaşnicul, credinţa panului Badea dvornicul, şi credinţa tuturor boiarilor noştri moldovi-neşti mari şi mici; ear după a noastra viaţa cine fiva Domn ţârei noastre dintre copii noştri, ori dintre faţii noştri, ori din seminţia noastră, fie pe cine Dumnezeu alegeva a fire, acela să mu strice lui dania noastră, ci încă sa o întărească lui şi împuternicească, fiind că i-am dat-o lui pentru a lui dreaptă şi credincioasă slujba. Ear pentru mai mare tărie a tuturor celor sus scrise, poroncit-am nostrului credincios pan Mihail Logofătul, a scrie şi pecetea noastra a atarna la această carte a noastră.
Scris-a Şandru Gramaticul în Suceava la anul 6953, (1445) luna Iulie 15.
(Scrisă pe pergament; atîrnând marea pecetea a Voevoduluî.)
www.dacoromanica.ro
— 64 —
6954 (1446) lunuar 25. Ştefan \oevod. Suceava.
Cu mila lui Dumnezeii noi Stelau V. V. Doina ţărci Moldovei.
ÎTacem ştire ... precum acel adevărat al nostru credincios bolearin panul Miliail Logofăt slujit-a nouă cu dreptate şi credinţă,, drept acea noî văzînd a lux ... slujbă cătră noi, miluitul-am pre el ... şi i am dat lui în al nostru pămînt un sat dintre satele noastre, cu numele Lovţii noştri, pre Bistriţa, ce sînt mal jos de cetatea Crăci un a, de cumpărătura; încă i-am maî dat lui şi întărit un sat la graniţă lîngă Sneatin, cu numele Gavriluţiî, pe care l'am întemeat eu însuşi în pustiu, încă i-am maî dat lui şese sălase de Ţigani cu numele Brălad şi Dimitru şi Buzdugan şi Cos-tea şi Miculiţă şi Piciorag cu femeile şi copii lor şi cu toţi clironomii lor, acelea toate statornic de la noî să-i fie uric cu tot venitul, neînstrăinat nici odată în veac lui şi copiilor lui ... şi ce va fi maî de aproape; ear hotarul acelui sat să fie după toate vechile sale hotare pe unde din veac apucară, şi la aceasta este credinţa Domniei noastre sus scrisă, Ştefan Voevod şi credinţa bolearilor noştri; credinţa panului Neagoe Logofătul credinţa panului Petru Gudicî, credinţa panului Negrilă, credinţa panului Petru spătarul, credinţa panului Dumea Braevicî dvornicul, credinţa panului Iorghici şi a ginerelui seti panu Oancea Logofătul, credinţa panului Oanea Ureacli, credinţa panului Bogdan Stolnicul, credinţa panului Costici Postel-
www.dacoromanica.ro
— 65 —
nicul, credinţa panului Dumea Dulcescul, credinţa panului Mircea, credinţa panului Bai-ceanul, credinţa panului Toma V eresceac, credinţa panului Braţul, credinţa panului Du-mea Isaev, credinţa panului Cozma Şandro-vicî, credinţa panului Cristi Ciorno, credinţa panului Xoader Vascovicî, credinţa panului Hâdul Stolnicul, credinţa panului Bunghia comisul şi a fratelui seti panu Lazu, şi credinţa tuturor bolearilor noştri Moldoveneşti. Ear după a noastră viaţă ... şi pentru mal mare tărie ... poroncit-am Steţculuî pisărul a scrie şi a noastră pecete a atîrna.
Scrisă în Suceava la anul 6954, (1446) luna Ghenar 25.
(Scrisoare pe pergament, pecetea a fost a-
■tîrnată.)
6954 (1446). Ianuar 26. Ştefan Voevod Suceava.
Ca mila lui Dnumezeft, noi Ştefan V. V. Doiiiu ţăjref Moldovei.
Facem ştire cu această carte a noastră, tuturor care pe ea o vor vedea, sad pe ea o vor auzi cetindu-să, precum acea adevărată slugă a noastră Ostapcu Ogorilcu, slujit-a nouă cu dreptate şi cu credinţă, drept acea noî văzând a lui dreaptă şi credincioasă slujbă cătră noî, miluitul-am pre el cu osebita noastră milă, şi i-am dat luî în al nostru păm§nt în Moldova un sat ocină luî la Revtea, unde a fost casa, cu numele Bugaiciovţi. Acele toate sus •scrise să fie luî uric cu tot venitul, luî şi co-VOLUMUL XI DIN URICAR.	C. 5.
www.dacoromanica.ro
— 66 —
piilor şi fraţilor lui, şi nepoţilor lux, şi strănepoţilor lux, şi rastrănepoţilor lux şi la toată seminţia lux ce îi va fi mai de aproape xxe-înstrăinat nici odată în veac. Ear hotax’ixl a-celui rsat să fie dxxpă toate a sale vechi hotare pe unde din veac apucară. Şi la aceasta este credinţa Domniei noastre sus scrise Stefaxx Voevod şi cx'edinţa boleax’ilor noştri moldoveneşti: cx-edinţa panului Neagoe logofătul, credinţa panului Petrea Gxxdici, credinţa panului Negrilă, credinţa panului Ux’gliicî şi a ginerelui seti panul Oancea logofătul, credinţa panului Vana Ureacli, credinţa panului Duma Braevici vox’nic, credinţa panului Costea An-dx’onicov, cx’edinţa panului Stanciul Ponici, credinţa panului Oană Julicî, credinţa panului Toader Vascovicî, cx*edinţa panului Porcu Ceaşnicul, credinţa panului Petx'ea Ceaşnicul, credinţa panului Albu Spătarul, credinţa panului Badea, credinţa panului Pihnea, credinţa panului Luca comisul şi credinţa tuturor bolearilor noştri moldoveneşti şi mart şi mici, ear după a noastră viaţă cine fiva Domn noastrei ţeri dintre copii noştri, ori dintre fraţii noştri, ori fie pe cine Dumnezeu alege-va a fire Domnitor, acela lui să nu strice noastra danie, ci încă lui să o întărească şi să o împuternicească, fiind că i-am dat-o lui pentru a sa dreaptă şi credincioasă slujbă. Şi pentru mai mare putere a tuturor celor sus scrise, poroncit-am nostruluî credincios bole-arin panul Mihail Logofet a scrie şi a atîrna a noastră pecete la această a noastră carte.
www.dacoromanica.ro
— 67 —
Scrisă în Suceava, la anul 6954 (1446) luna Ghenar 26.
(Scrisoare pe pergament, a fost marea pecete a Voevodului, din care a ramas o bucată ruptă).
6956 (1447) Septemvrie 22. Petru Voevod, Suceava.
Cil mila lui Dniunczcîi noi Petru V. Y. Domn ţărei Moldovei.
Facem ştire (urmează obicinuita formulă), precum venit-a înaintea noastră şi înaintea boearilor noştri, panul Miliail Logofăt şi cu fratele seîi Duma, şi Toader şi Stan Poleana, şi s’ati judecat pentru două sate anume unde a fost ştiuta Draguşa, la gura Studenţeî şi unde fost-a ştiutul bătrân Petrea, şi s’ati în-temeet uricele sale asupra acelor sate, şi s’ati întemeet dovezi Panul Miliail Logofăt cu ai săi fraţi de la Iliaş şi de la Ştefan Voevod, de tocmala ce s’a învoit Stan Poleană cu părintele săii, cu Iuga potropopul. Deci panul Miliail Logofăt dobîndit-am cu fraţii seî acele sus zise sate unde a fost ştiuta Draguşa la gura Studenţeî şi unde a fost ştiutul bătrîn Petrea, şi cu ale sale priviliî după cum scriem mai sus. Pentru acea noi întărim 60 ruble de argint varsat, cănd vor rămâne cu siguranţa asupra lui Iana Stan, ori asupra fraţilor sei, ori copiilor seî, ori fie asupra cui din seminţia sa cătră panul Miliail Logofătul saîl câ-tră fraţii sei, sati copii seî, sad cătră ori care
www.dacoromanica.ro
— 6b —
din seminţia lor, pentru acele sate ori prin judecată,,* ori prin gîlceavă, fie ori cum, fie ori cînd şi în ori care zi, aceia să plătească subscrisele şi întărite 60 ruble de argint bătut, şi înainte'a. aceloraşi marturi, boiarî ai noştri: panu Duma Braevici dvornic şi panu Stanciul şi panu C oştea Andronicoviei şi panu Dragota şi panu Danciul vistearnic şi panu Petre ceaşnie şi panu Toader pisăr şi panu Sârbul postelnic, şi alţi ai noştri bolearî, ce la acea fost-ati faţă. Ear pentru mai mare tărie acelor toate sus scrise, poroncit-am slugei noastre Luţă Diacul a scrie şi atîrna pecetea noastră la aceasta carte a noastră. Scrisă în Suceava la anul 6956 (1447) Septemvrie 22.
(Scrisoare pe pergament, atîrnîndu-î marea pecete a Voevodului).
6956 (1447) April 23. Petru Voevod, Suceava (Estract).
Cu mila lui Dumnezeii noi Petru V. V. Domn ţârei Moldovei.
Ştire facem ... precum acel adevărat al nostru credincios şi cinstit boiarin, panul Mi-bail Logofăt slujit-a nouă cu dreptate şi credinţă, pentru acea noi văzînd a lui dreaptă şi <iredincioasă slujbă cătră noi, miluitul-am .. . şi datui-am lui în ţara noastră în Moldova, de la noi locul morilor noastre din tîrgul nostru de la Baia, {Eahh), unde ati fost vechile mori domneşti ale părinţilor noştri şi a fraţilor noştri, ca să-şi facă şie mori şi ori ce i-ar fi voia
www.dacoromanica.ro
— 69 —
lui, sad mor! de vălcuit sad de bătut sumaDi, ear botarul acelor mori şi acelui loc să-I fie lui pe cât îî va trebui de încăpător din toate părţile, şi pe deal şi în vale, şi să fie venitul acelora mori de pe locul nostru de la Baia, pe cât a fost venitul acelor mori sub părinţii noştri; aşijderea şi acuma toate să asculte de aceste sus scrise mori, şi să aiba voe panul Miliail Logofăt a pedepsi şi a lua din cele ce sînt în hotarăle lui, şi să nu să încerce a cara de la alte mori. Acele toate sus scrise le dăm lui de la noi uric şi cu tot venitul lui-şi copiilor luî ... şi la toată seminţia lui ce-î va fi maî de aproape neînstrăinate nici odată în veac. Ear la aceasta este credinţa Domnie! noastre sus scrise Petru Voevod şi credinţa boiarilor noştri: credinţa panului Neagoe Logofătul, credinţa panului Petrea Hudiei, cre-dieţa panului Duma BraevicT, credinţa panului Braţul, credinţa panului Stanciul, credinţa panului Costea Orăşăscul dvornic, credinţa panului Ioan Băiceanul, credinţa panului Ioan Mînzul, credinţa panului Dumea şi a fratelui seu panu Mircea Dulcescul, credinţa panului Costea Andronicovici, credinţa panului David. Stolnicul, credinţa panului Nicomanul, credinţa panului Toader YascovicI stolnicul, credinţa panului Danciul visternicul, şi a panului Toader Moicescul, credinţa panului Badul Pişcă stolnicul, credinţa panului P etrea Ceaşnicul, şi credinţa tuturor boiarilor noştri moldoveneşti mari şi mici. Ear după a noastra viaţa cine fi-va Domn noastre! ţerî dintre copil noştri, ori
www.dacoromanica.ro
— 70 —
dintre fraţii noştri, ori clintr’a noastră seminţie, fie ori şi pe care Dumnezeu va alege a fire Domn în a noastră ţară, în Moldova, unul ca acela lui să nu-i strice a noastră danie, ci încă luî sa i-o întărească şi împuternicească, fiind ca i-am dat-o luî pentru a luî dreaptă şi credincioasă slujbă, şi pentru mai mare tărie acelor toate sus scrise, poroncit-am nostruluî credincios jupân Iliî logofătul a scrie şi a atîrna pecetea noastra la această carte a noastră.
Scris-a Luca gramaticul în Suceava, la anul 6956 (1447) luna April 23 zile.
(Scrisoare pe pergament atîrnîndu-i marea pecete a Yoevoduluî.)
6956 (1448) Feoruar 18, Roman Voevocl. Suceava.
Cil mila Ini Dumnezeii ICoinaii Yociodul Doinii ţa roi Moldovei.
Facem ştire cu aceasta a noastră carte tuturor care pe ea o vor videa, saii o vor auzi cetindu să, precum acea credincioasă slugă a noastră Petrea fiul luî Tomin, slujit-a mai dinainte vreme părintelui nostru cu dreaptă slujbă, ear acuma slujeşte nouă cu credinţa şi cu dreptate; drept acea noî văzînd credincioasa luî slujbă câtră noî, îl miluim cu osebita noastră milă şi îf dăm luî un sat în ţara noastră, cu numele Storojineţul pe Seret mal sus de Rubcea, ear hotarul aceluî sat pe unde s’a apucat acest sat de mult timp şi aşijderea alături cu acel sat, şi cu acel hotar şi poeana
www.dacoromanica.ro
— 71 —
Sîrbuluî * acelea ca să. fie luî uric cu tot venitul lui, şi copiilor lui, şi nepoţilor lui, şi strănepoţilor luî şi răstrănepoţilor lui şi la toata seminţia luî ce îî va fi mal de aproape. Ear la aceasta este credinţa Domniei noastre Roman Yoevod şi Credinţa prea iubitului nostru frate Ilie (Hahxhi), şi credinţaboiarilor noştri: credinţa panului Oană marele dvornic şi panu Manoil cel mare şi credinţa panului Costea prăcalabul, şi a fratelui seu panii Petrea şi credinţa panului Steful Jumătatevici şi credinţa panului Miclea Grebul şi credinţa panului Miculea visternic şi credinţa panului Ilodca Ştibor şi credinţa panului Şăndriea Aprodul şi credinţa boiarilor noştri mari şi mici, şi aşijderea pe cine Dumnezeii va alege a fire în ţara noastra după a noastră viaţă, sau dintre fraţii noştri, sau dintre copil noştri, acela să nu-I strice lui, ci încă să-î întărească a noastră danie, şi cine va strica dania noastră, acela să fie blastămat de Dumnezeii şi de precista luî Maica şi de cel patru evanglie-liştî şi de cel 12 verhovnicî (corifei) Apostoli şi de cel 318 sfinţi părinţi care-s din Niclieia. Si pentru mal mare tărie acelor toate sus scrise, poroncit-am nostruluî logofăt pan Stan-ciul a atîrna a noastră pecete la această carte.
Scrisă în Suceava la anul 6956, (1448) Fevruarie 18.
(Scrisoare pe pergament, atârnând marea pecete a Voevoduluî).
www.dacoromanica.ro
— 72 —
1450. Cazimirus rex acceptis ex palatinatul Russiae de consensu et voluntate nobi-lium auxiliis in subsidium Alexandri palatini Moldaviae, cavet omnibus incolis Russiae, quod quema,dmodum baec sibi benevole praestita sunt, ita in consuetudinem hoc trabi non de-beat. Datum Czestocbowiae post dominicani Laetare, anno 1450.
Petrus Odrowaz de Sprowa, palatinus et capitaneus generalis Russiae et Przedborius Koniecpolski, castellanus Sandomiriensis, fi-deiubent incolis terrarum Russiae pro rege Ca-zimiro, quod eorum profectio in terram Vala-cliiae ad auxilium Alexandro palatino eiusdem terrae contra Tartaros ferendum juri ipsorum officere non debet, et quod regia majestas singulis super bastam consuetum stipendium quinque marcarum sit solutura. Datum in ripa fluvii Dniester, circa castrum Chocimense, anno 1450.
Sm. Inventarium Archivi Cracoviensis, p. 258.
6960 (1451) Octom. 27 Alexandru Voevod. Suceava.
Cu mila lui Dumnezeii noi Alexandru Yoevod, Domn ţârei Moldovei.
Dovadă facem (urmează obicinuita formulă), precum venit-a înaintea noastră şi înaintea a lor noştri boearx, de a sa bună voe şi de nimenea siliţi, panul Manea Globnicovicî şi cu copii seî Luca şi Iuri şi Lazor, şi aii vîndut siliştea sa pustie, ce este la graniţă, şi anume
www.dacoromanica.ro
— 73 —
Ivancâuţii, Pogorilăuţiî şi Hatcinţiî şi a lor hotare şi din cumpărătura lor şi a vechilor hotare pe unde după a lor vechi priviliî (documente) să scrie cu toate părţile pe lângă altele şi Da-vidăvuţiî, şi ah vîndut el nostruluî credincios boiarin, panului Mihail Logofăt pentru 120 de zloţi turceşti şi le-a dat lor panul Mihail parte din hani mai îpainte şi rămăşiţă avut-a să o dea lor cînd ei îi vor arăta şi îî vor încredinţa lui toate hotarile vechi a acelor silişti pănă la una, pentru ca aşa să se întrunească cei cari ah fost mai sus zişi panul Manea şi copii seî, asemenea în cuprinsul unei zile cu panul Mihaî şi cu boerî şi megiaşl (mejkhaluh) şi cu a lor vechi priviliî (documente),, ca să dea şi să se recunoască panului Mihail acele despre toate hotarăle cu toate părţile acelor silişti după cum stati în vechile lor priviliî, şi să dea şi să-i recunoască acelea cu oameni buni şi statornici şi după acea panul Mihail să aibă a da rămăşiţa de hani panului Manea -şi copiilor seî, şi noi sa avem după aceia a întări vechele priviliî, cît timp vor avea credinţă în ţara noastră obiceiurile, ear păna atunci şi de acum panul Mihail să aibă acele silişti a le stăpâni şi a le îmbunătăţi, şi a le cultiva şi mori şi iazuri sieşi a-şî face, după a sale drepte ocine şi pe a sa avere pe care a dat ai seî drepţi hani; şi acelea toate să aibă a ii panului Mihail şi fraţilor sel şi urmaşilor seî, uric cu tot venitul în veacit veacilor. Şi la acelea fostah boleariî noştri: panul Duma Braevicî dvornic şi panul Lazor
www.dacoromanica.ro
— 74 —
$i panul Stanciul şi panul Costea prăcălab şi panul I^etrea şi panul loan Baleeanu şi panul Oana Pîntece (Hzhtehe) şi panul Cosma Şandrovici şi panul Toader Vascan stolnic, panul Şepdrică Atolocicu, panul Scurtul (GKypTyAa), panul Cosmiţâ şi scriitorul nostru panul Toader Prodan şi Dobrul şi Crîstea şi Yulpaş (fiywmuia). Ear pentru mai mare tărie acelor toate sus scrise, poroncit-am slugei noastre Steţcu piserul, a scrie şi pecetea noastră a atîrna, la această carte a noastră.
Scrisă în Suceava la anul 6960 (1451) Octomvrie în 27.
(Scrisoare pe pergament, atârnându-i marea pecete a Voevoduluî).
<]961 (1452) Septemvrie 7. Alexandru Voevod. (fără loc)
Cu mila Iul Dumnezeii noi Alexandru Voevod.
Honul ţârei Moldovei.
Tăcem ştire (urmează obicinuita formulă), precum acea adevarată slugă a noastră panul Costea Vranicî, venit-a înaintea noastră şi înaintea a lor noştri boearî, de a sa bună voe şi al seu bun scop şi a vândut satul seu, dreaptă ■ocină cu numele Lujenii, ce sânt maî sus de RipujinţT pe Prut şi a vândut el panului Vitolt, pentru cinci sute zloţi turceştT, cu toate hotarele şi cu toate drepturile şi nimic sieşi să-şi oprească de cât părţile inmegieşite. Drept acea noi văzînd a lui bună voe pentru acea dreaptă plata, îi dăm şi datui-am nostrului credineios
www.dacoromanica.ro
boiarin panul Yitolt, acel sus scris sat, cu numele Lujaniî, ca să-i fie luî uric cu tot venitul luî şi copiilor sei şi .. . şi la toată seminţia lui, nestricat nici odată în veci, ear liotarul acelui .... sat, după toate vechile hotare, pe unde din veac apucatus-a, şi din toate părţile. Şi la acea este credinţa noastreî Domnii.... şi credinţa boiarilor npştri: credinţa panului Duma Braevicî dvornicul, credinţa panului Stanciul, credinţa panului Costea prăcâlabul şi a fratelui şeii panul Petrea, credinţa panului Baiceanul, credinţa panului Vanea Julicî, credinţa panului Albul Spatar, credinţa panului Radul Pişcă, credinţa panului Goian, credinţa panului Danciul prăcălabul, credinţa panului Costea Orăş, credinţa panului Cozma Şandrovici, credinţa panului Costea Danovici, credinţa panului Şăndrea Spatar, credinţa panului loader Vascanul, credinţa panului Moica, credinţa panului Jurjiga Urici, credinţa panului Petrică Postelnic, credinţa panului Jurjică Comisul, şi credinţa tuturor a lor noştri boiarî... Har după a noastra viaţă (obicinuită formulă). Pecetea a atârnat-o Miliail logofătul.
Luca scris-a la anul 6961, (1452) Septemvrie 7 zile.
(Scrisoare pe pergament, atârnându-i marea pecetea a V oevoduluî).
www.dacoromanica.ro
— 78 —
6961 (1453) Iunie 20. Alexandru Yoevod. Suceava.
Cm mila lui Dumnezeii noi Alexandru Yoevod, Domn ţârei Moldovei.
Ştire facem .. . precum acel adevărat şi 'cinstit şî credincios al nostru boiarin, panul Mi-bail Logofătul, şlujit-a celor maî dinainte întru sfinţenie reposaţî strămoşi aî noştri cu dreptate şi credinţă, ear acum slujeşte nouă cu dreptate şi cu credinţă, ca cel mai adevarat creştin, pentru acea noî... îl dăm şi datuia-m luî sat în ţara noastră, în Moldova: un sat pe Bistriţa cu numele Lovţiî noştri, ce sânt ce-vamaîjos de petrăria de la Coroceneva, pe care noî i-1 dăm ocină pentru satul luî de la Ciumaleşti, ce este pe Şiret, şi asemene îî întărim luî şi satul şi câştigul şi ocina dreaptă ce avut-a de la strămoşii noştri la Revtea, anume Proco-peanii şi cu mori şi cu prisăci, care de acele sate să ţin şi ascultă şi ce-va mal jos de Rev-tea, unde a început şi s’a întins cetatea noastră Ilotinul, un sat pe Nistru, cu numele Raşcoţiî ce a cumpărat cu dreptele sale mijloace, şi alt sat mal jos de Suiatin, cu numele Gavri-lăuţil şi maî sus de Budlicî, o jumătate cu numele Şirăuţil, ce a cumpărat-o de la Şan-drică, şi încă venit-a înaintea noastra şi înaintea boiarilor noştri, panul Petrea Gudicl şi fiul seti. Iaţco şi generele seu panul Şandro şi au vândut un sat ce este pe Moldova, cu numele Verijanil, tustrei, credinciosului nostru boiarin, panului Mibail Logofătul, de a lor buna voe, pentru 140 zloţi, şi i-a plătit panul Mi-
www.dacoromanica.ro
— 77 —
hail toţi înaintea noastră, ear ei dat-au a lor uriee înaintea noastră, ce le-ati avut pe acel sat de la ai noştri străbuni, panului Mihail Logofătul. Deci noi văzând a lor bună voe, şi noi aşijderea dăm panului Mihail acel sat Verijaniî şi de la noi uric şi aşijderea îi întărim a lui drept sat ce l’a cumpărat cu banii seî drepţi de la Vana Pişcă şi de la femeia lui sora Raicin, anume curtea din sus de a lui Neagu, ce este pe Seret, şi alt sat, mai sus de curtea cu numele Prătănoşii, şi alte sate, în altă parte a Seretului, cu numele Pobrata şi Berindeeştii şi Valea sacă şi Heacii, şi alt sat mai jos de Cotnar, cu numele Juleştii. A-cele toate sus-scrise ca să fie panului Mihail de la noi uric cu tot venitul lui şi copiilor lui şi fraţilor lui, panului Duma şi Toader şi nepoţilor lui şi. .. şi la toată seminţia lui neînstrăinat nici odată în vecii vecilor. Ear hotarul acelor sate toate, se fie după toate a lor vechi hotare pe unde din veac apucară. Şi la acea este credinţa Domniei noastre Alexandru Voevod, şi credinţa boiarilor noştri: credinţa panului Duma Braevici dvornic, credinţa panului Manoil Hotinsehi, credinţa panului Stan-ciul, credinţa panului Băiceanul, credinţa panului Petrea Prăcălabul, credinţa panului Vana Julici, credinţa panului Costea Orăş, credinţa panului Braţul, credinţa panului Cozma Şan-drovicî, credinţa panului Costea Danovici, credinţa panului Toader Vascanu, credinţa panului Danciul Prăcălabul, credinţa panului Şan-dru de la Dorohoî, credinţa panului Albul
www.dacoromanica.ro
78 —
Spatar, credinţa panului Toader Moica, credinţa panului Hodca Creţanul, credinţa panului Radul Pişcă, credinţa panului Goian, credinţa panului Jurjag Urici, credinţa panului Petrea Ichiin, credinţa panului Iurie Mihăilos, credinţa panului Petru Ponicî, credinţa panului Petru Scurtul, credinţa panului Cozma Vis-ternicul, credinţa panului loan Stolnicul, credinţa panului Jurjă Comis, şi credinţa tuturor boiarilor noştri moldoveneşti, mari şi mici. Ear după a noastră viaţă, orî pe cine alegeva Duinnezeti a fire Domn în ţara noastra, dintre copii noştri, sau din seminţia noastră, sati ea-răşî fie pe cine ar fi să fie, acela însă lui să nu-i strice, noastra danie, şi întăritură, ci încă lui să i-o întărească şi înscrie, fiind că i-am dat-o lui pentru a lui credincioasă slujba şi statornică prietinie. Şi pentru maî mare tărie acelor toate sus-scrise, poroncit-am slu-geî noastre Toader Prodanovici a scrie şi pecetea noastră a atârna la această a noastră carte.
Scrisă în Suceava, la anul 6961, (1453) luna Iunie 20.
(Srisoare pe pergament, atîrnându-i marca pecete a Voevodului).
1453. Michali cancellario Moldauiae 100 marcus assig-natur nomine Casimire Begis.
Nos Predborius de Conyeczpole Handomi-riensis premisliensis capitaneus et Iohannes Kmitha de Wysznycze îeopolienBis castellani
www.dacoromanica.ro
— 79 —
recognoscimus praesencium cum tenore qui-bus expedit uniuersis quare pro Serenissimo principe ac domino d-no Kazimiro D. gr. Rege Poloniae ac M. D. Lytbwaniae promisimus pro-mittimusque per presentes quia magnifico d-no Miliul cancellario terre Moldauiensis annuatim redditum centum marcarum pecuniae commu-nis in regno currenfis ex ruppis Crac. siue Russie aut de alys proventibus Ser-mus d-nus Rex dabit et persolvat realiter... Dat. in Se-reth die dominica proxima post festum S. Ma-thei Apostoli A. D. 1453.
(Scrisoare pe pergament).
6963 (1455), Iulie 20, Petru Voevod. Suceava.
Cu mila lui Dumnezeii noi Petru V. V. Domn ţărel Moldovei.
Facem ştire . . . precum acel adevarat al nostru credincios şi cinstit boleariu panul Mi-bail Logofăt, slujit-a mai înainte celor întru sfinţenie răposaţi părinţi aî noştri cu dreptate şi credinţă, ear acum slujeşte nouă cu dreptate şi credinţă, drept acea noi văzând a lui slujbă cătră noi... şi ÎI dăm lui şi întărim pentru a lui drept credincioasă slujbă, satul anume curtea la Şiret ce fost-a a lui Neagoe şi Pră-tănoşii la gura Pobrateî, unde este Jude Cîrs-tea şi Danciul pe amândouă judeţele şi Hea-ciul şi Părăul sec, ce el şi le-a cumpărat de la seminţia lui Neagu, şi la Revtea Procopea-
www.dacoromanica.ro
— 80 —
uiî cu moară, şi căsoae, unde este Dănilă şi Hudul'şi prisaca lut pe Nistru cu numele Bi-leacov cu gârlă şi cu eaz şi cu tot venitul lor, şi la graniţă sub Sueatin, Gavrilăuţit şi mai jos de aceia Ivancăuţiî şi Pogorilăuţiî, ce el cumpărat’a de la Manea Globinc, şi de la copiii set, şi la Nistru anume Raşcăuţit ce i-a “Cumpărat el de la Mîdrea Jumătate. Acele toate sus-scrise să fie lut de la noî uric şi cu tot venitul lut şi. .. şi la toată seminţia lut ■ce ît va fi mat de aproape neînstrăinat nici ■odată în veac. Ear hotarul acelor sate să fie •după vechiul hotar pe unde din veac apucară. Şi la acea este credinţa noastre! Domnit sus-scrise Petru Voevod şi credinţa Mitropolitului nostru Chir Teoctist şi credinţa Arhimandritului nostru Eustatie Bistriţanul şi credinţa boia-rilor noştri: credinţa panulut Braţul cel mare, credinţa panulut Manoil de Hotin, credinţa panulut Lazor şi a fratelui şefi Stanciul, credinţa panulut Hadco dvornicul, credinţa panului Baiceanul, credinţa panului Petrea Prăcă-labul, credinţa panului Şendrică Dorogonscova, ■credinţa panulut Danciul prăcălab, credinţa panului Dumi prăcălab, credinţa panului Cozma Şandrovicî, credinţa panului Dragoslovul, credinţa panului Dumea Micact, credinţa panulut Radul Spatar, credinţa panului Goean, credinţa panulut Albul, credinţa panulut Şina, credinţa panulut Steţcu Dămăcuş, credinţa panului Mi--cula Postelnicul, credinţa panulut Ioan Vister-micul, credinţa panului Dragoş Ceaşnicul, credinţa panului Mihul Stolnicul, credinţa panu-
www.dacoromanica.ro
— 81 —
lui Petrea Comisul şi credinţa tuturor boiari-lor noştri. .. Ear după a noastră viaţă... Şi pentru mat mare tărie ... poroncit-am ... panului Petrea Logofăt, a scrie şi atârna pecetea noastră.
Scris-a Dobrul în Suceava, la anul 6963 (1455) luna Iulie 20 ziie.
(Scrisoare pe pergament).
1456. Homagium fidelitatis Petri palatini *) Moldaviae
Cazimivo regi et regno Poloniae praestitum (Extr).
In nomine domini amen, ad perpetuam rei memoriam. Cum omnis nature condicio suos videatur imitare productores, nos qui cetera animancia et racione et intellectu antecellimus... Proinde nos Petrus woewoda et dominus Mol-dawiensis significamus ... quod volentes feli-cis memorie .. . predecessorum nostrorum wo-euodarum Moldawie et presertim Alexandri patris noştri ac Elie atque Stephani fratrum nostrorum voeuodarum Moldawie sequi vestigia et fidei ipsorum studiosa merita erga diue memorie . . r reges Polonie et signanter erga ... AVladislaum patrem et alterum d. Wladislaum natum ipsius, reges Polonie facta et exhibita vere et fîdedigna ymitacioni approbare ut que-
■*) Trebue Bă arătăm că regatul Poloniei era împărţit în pa-latinate, cârmuite câte de un palatin. De aice au luat scriitorii Ieşi şi ruşi, din gelozie, de au început a numi pe Voievozii români cu nume de palatini. Cetitorul va trebui să înlăture euvîntul de palatin, şi să întrebuinţeze pe acel de Voievod sau de Domnitoriă.
Th. C.
volumul xi din uricar.	c, 6.
www.dacoromanica.ro
— 82 —
madmodum ipsi antecessores noştri prefatis d. regibus Polonie ac corone eorum ad continuam et perpetuam fidelitatis prestanciam et alia ce-tera fpromissa et debita se rite et successores suos obligauerunt et inscripserunt. Ita et nos qui altissimo duce ipsorum legitima successione gaudemus votis eorum fideli obsecundaeione semper părere tenemur, Cum igitur... Ivazimi-rus D. gr. r. Pol... nos nuper sibi et corone sue Polonie ad fidem... servandam requisierit et ad vestigia patris et fratrum nostrorum pre-dictorum sequenda ortatus fuerit. Quam ob rem nos cupientes ipsius serenitatem et coronam suam predictam de fidelitatis nostre studio red-dere cerciorem Profitemur tenore presencium nos sue S. et corone sue Polonie predicte sincere fidei seruare integritatem ac serviciorum et subsidiorum continuam assistenciam per vo-tum iuramenti ligno cruciş viuifici per nos tacto corporaliter et osculato prestiti esse obli-gatos et astrictos cum condicionibus clausulis et articulis subsequentibus. Primo quod nemi-nem malium pro domino nostro preterquam d. Kazimirum r. P. et coronam suam habere debemus et spondemus aut ei seruire. Item exnunc et in antea promittimus .... d. Cazimiro r. et corone P. puram et sinceram fidem seruare, bonum status eorum et bonorem procurare, comoda et perfectus eorum ubilicet ordinare, nec unquam esse in consilio vel trac-tatu per se vel per alium seu alios ubi prefati d. regis aut corone sue P. malum, incomodum seu detractio tractaretur sed ipsos de omnibus
www.dacoromanica.ro
— 83 —
adversis quecunque ad nostram venerint no-cionem continuo auisare et premunire et ipsos contra quemlibet inimicum seu hostem aut hostes adherere et subsidia in persona propria cum tota nostra potencia, quociens et ubi opus fuerit instruare. Item non debemus neque vo-lumus aliquas terras ţm dominia terrarum Mol-davie sine speciali consensu et voluntate pre-fati domini regis et corone sue quoquando alienare et si aliqua vel alique alienate vel alienata essent, illas recuperare debemus et volu-mus. Item omnes et singulas in'scripcionesr obligaciones et munimenta... praedecessorum nostrorum woeuodarum Moldawie et presertim Alexandri et Elie fratrum nostrorum quibus se ... Wladislao r. et alteri d. Wladislao nato-suo inscripserunt et obligauerunt sine dolo et fraude odseruabimus et attendemus. Item pro-mittimus... quod si aliquas inscripciones vel obligaciones cum quibuscunque personis facere nos contigisset que aliquod contra prefatum d. regem an coronam suam P. essent vel in fu-turis esse aliquando possent, eas cassatas et anulatas atque mortificatas esse volumus ac tenor’e presencium cassas anulataB reddimus et mortificamus decernentes eas exnunc et in an-tea nuliius esse roboris an firmitatis. Item pro-mittimus et debemus in die et loco, b. e. in Colomya vel in Camenecz ubi ex hys per prefatum d. n. regem P. et coronam suam nobis deputabitur sibi et corone sue P. cam dominis consiliarys et boyaris nostris more predecessorum nostrorum woeuodarum Mol-
www.dacoromanica.ro
— 84 —
dauie fid^litatis prestare omagiutn, ubi ipse d. n. rex nos S. Mai-tis literis confix*mare tene-bitur et debebit, verum tum si illo die sic deputatp nobis et terris Moldavie aliqua in-signis necessitas, pută bellum gwerra cum tartaris an ceteris emulis an persone nostre aliqua gravis infirmitas, et id ser. d. regi et corone sue nuncys nostris propriis esset mani-festum, extunc ad aliud competens tempus S. ser-tas diem nobis differre debebit litteris nostris praesentibus et juramento px*aestito nihi-lominxxs in sxxo vigox*e permansuris, boc tum cxpresso qixod prf. d. rex et corona sua tene-bxxntxxr nos ante deputacionem diei dicti decern ebdomadis axxisare. Item spondemus ac polliccmur ipsi d. r. Kazimix*o et corone sue Polonie si bellica expedicio versus Prussiam an ad alias partes anno presenti iminex*et, dare in subsidium et mittere quadringenta Ixastas seu quadringentos cum bastis equites decenter ac bellicose armatos alias bronnycb, quod si vero bellica expedicio non fieret, b. e. si dic-tus d. rex cum cruciferis componeret et for-talicia per ipsos tenta vellet exemere, extunc pro dictox-um forţai iciorum exemptionem in Prussia Sue M-ti quadringentos boues in subsidium dare debemus et spondemus. Item si unquam an quamcunque bellum erga propha-nam gentilitatem iminex’et et d. pretactus r. noster Kazimirus an corona sua cum suis exex--citibus erga dictam tartaricam traharet seu propriam suam mitteret gentilitatem, extunc nos eciam promittimus et obligamur cum ipso
www.dacoromanica.ro
— 85 —
<3. n. r. Ivazimiro an cum suîs capitaneis seu cum sua gente propria nostra in persona ire et equitare cum nostra tota ppteneia. Item promittimus et spondemus filios quos habemus an habere potuerimus Sidachmalh. olym cesa-ris tartarorum dare et extradere ipsi d. r. Iva-zimiro an corone sue dum et quum per nun-cium an nuncios et* literas suas de premissis avisati fuerimus, et eosdem filios dicti Sydacli-math cesaris usque in Camenecz conducere de-bebimus (ipsum eciam) d. rex patrem eorum filiorum videlicet cesarem Sydachmath mittere nec de absque consilio et voluntate nostrum et dominorum eonsiliariorum nostrorum Mol-dauie. Item promittimus... exnunc et quibus-que annis subsequentibus nuncios nostros spe-ciales ad R. Kazimirum cum muneribus vel donis alias upomynky bonis et valetibus re-giam maiestatem concernentibus, mittere ra-tione pense omagialis. Item... obligamur predare principi d. duci Mărie relicte Elie olym ducis Moldaviae racione ipsius dotis et dota-licii oppidum Seraţii cum suburbio et villis ad ipsum pertinentibus et villam Olchowiecz cum- ceteris villis ad ipsam ex-antiquo spec-tantibus cum omnibus et singulis tlieoloneis molendinis tliabernis arcis campis siluis fluviis piscinis censibus proventibus utilitatibus et coberenciis que liic causa breuitatis specificare obmittimus quibuscunque nominibus censean-tur ad ipsos oppidum Seraţii et villam Olcho-wiez ab antiquo spectantibus nicbil juris et dominii pro nobis excipientes in manus diete
www.dacoromanica.ro
— 86 —
■domine ducis Mărie an ipsius nuneij vel in manus cui magnificus dominus Prod borius de Conyeczpole eastellanus sandomiriensis et ca-pitaneus premysliensis fecerit seu monstra-verit feria quarta proxime post datam prae-aeneium ventura realiter et cum effectu resignare et condescendere. Quantum vero de Cho-timense et Ccczonense et ceteris bonis super que ipsa dux Maria usus dote et dotalicio ha-bet literas et privilegia et munimenta, illa dif-ferimus ad mutuam cum d-no n. rege Kazi-miro visionem dum Sue Ser-ti omagium prestate debuerimus et tune queque Sua Ser-tas eum dominis suis consiliarys invenerit nos fa-eiendum in premissis, id tenere volumus et spondemus. item promittimus et spondemus predare principi virgini Anastasie filiae memorate ducis Mărie sorori et consangwinee nos-tre carissime dum ipsam dictus d. rex n. Ka-zimirus sacro matrimoniali federe contulerit s. racion... ipsius satisfacere et eam dotaliciare alias wyposazycz tal-iter prout Ser-mus d. rex n. Kazimirus tune dum s. omagium faciemus cum suis consiliarys et nostris invenerint. Item promittimus duos ex dominis de parte nostra ad methas seu granicies mittere, genernsus vero d-nus A ndreas Ffrydrowicz tenutarius snyati-nensis modo si mi li de parte sua d-nos duos et quodquod hy quatuor taliter missi ratione horum bonorum regie mai-tis et d-ni Andree Ffrydrowicz et nostrorum vastatorum et... ac (depopulatorum) invenerint et edixerint illud... ratum gratum atque firmum in eternum tenere
■ www.dacoromanica.ro
— 87 —
volumus efc pollicemur. Quantum autem de alys legacionibus videlicet de castro et oppido Byelograd necnon staminibus, sericies, bobus, agnis, ambulatoribus (et cerquis) malmasia et vino ac alijs cp prelibatus dominus noster r. Kazimirus per magnificum d-num Predborium de Conyeczpole castell. sandom. et capit. pre-misl. nuncium seu ambasiatorem s. m-tis postulat, id... ad visionem cum S. ser-te mutuam differimus dum s. omagium prestabimus et (queque) s. S-tis et dominorum suorum consi-liariorum edictum extiterit arbitro, id pollicemur pro rato habere sub bonore et fide nos-tra christianica. Datum Soczawie. feria tercia ipsa die SS. Petri et Pauli A. D. 1456.
Scrisoare pe pergament, atîrnănd pecetea mare a Voevoduluî şi 6 a boerilor.
1456. Salmsconductus et securitas Michulo Cancellario, Dumae et Thodori data a Casimiro rege. (Extr.)
Kazimirus D. gr. Rex Polonie M. D. Lith-wanie Russie Prussieque dominus et heres etc. Significamus... Nobiles et generoşi Mihul can-cellarius Moldauie, Duma et Thodor fratres eius terrigene boijari et subditi noştri de ter-ris Moldauie prout et ceteri fideles beniuoli ac adberentes nobis in Regno et dominijs nos-tris plena gaudeant securitate, volentes tamen ne illos aliqua in Regni noştri dominiis ma-nendi insecuritatis detineat ambiguitas, Eisdem coniuctim uel diuisim cum uxoribus pueris familia bonis rebusque omnibus quibuscunque
www.dacoromanica.ro
88 —
nominibus nuncuperetur ubique in Regno nos-tro signanter autem in terris eiuitatibus que Russie videlicet Camyenyecz, Colomia, Drobo-buz et ceteris eiuitatibus ac oppidis Regni noştri, ubi et quocienscunque placuerit illis aut alicui ipsorum standi, morandi, pausandi, ve-niendi, accedendi, nogocia disponendi, abeundi redeundique nostrum regium securitatis salvum-conductum, plenamque et omnimodam damus et concedimus tenore praesencium facultatem.
BctiMT) naiiajIbCTB}'H)mHJnb II npaBIITPJIbCTBeHHHM'B BIIHOB-HHKaiwi npe4nncHBaeTca ct OTiiouieniii ynosiaiiyTiJXi> Jitirb co(5jio4aTb ii ncnnJiiflTb yKa3UHH0e bi rpajiorfc KOppa b-CKoe noc'raiiPBjeirie.
Datum Cracouiae die dominico Conduc-tus Pascbe /\nno D. 1456.
(Scrisoare pe pergament, cu pecetea crăiască.)
1460.	Michael Cuncellarius Moldaviae a theloneo immunis.
Kazimirus Dei gracia rex Polonie magn. dux Litbwanie Russie Prussie... Significamus... Quod attendens fidelia seruicia et constantis fidelitatis obsequia quibus generosus Micbael Cancelarius Moldawie fidelis noster grate di-lectus nostre meruit complacere mayestati sibi et factori suo tbeolonea in regno nostro ubi-libet solvi solită duximus indulge... et presen-tibus indulsimus. Ipsumque et factorem suum, quem a se cum mercibus viuis et mortuis a-lias cum pecoribus et quibusuis alys mercan-cys pellium et sericeorum pannorum ct alia-
www.dacoromanica.ro
— 89 —
rum rerum duxerit Hrynyecz Rutenum a so-lucione ipsorum tkeolonorum nostrorum quo-rucumque et nauigiorum eximimus absolvimus et relexamus tenore presencium mediana Ita ut per Leopolim versus Cracoviam, de Cracovia versus Leopolim aut Litliwaniam, et ubi-cunque per dominya regni noştri idem factor suua Hrinyecz Rutenus libere et secure sine ipsorum theoloneorum et nauigiorum solucio-nem transire permittatur.
MtcTium'B nawajibCTBan'B ii cftopimiKant nounnui'B npc.i-nnCbiBaercH codjiioAaTb 03iiimenii0e npaoo.
Datum Leopoli, feria sexta post domini-cam ludica proxima a. D. 1460.
(Scrisoare pe pergament, cu pecetea Voe-voduluî.)
1461.	Musilonis Buczaczki oblu/atio Miliaeli Cancellario Moldavie pro certo debito. (Extr.)
Nos Muzilo de Buczacz castellanus came-neczensis nec non snyatliinensis et colomiensis capitaneus signifieamus... Quia nostra necessi-tate exposcente comodauimus apud gener. d. Micbaelem Cancellarem Moldauiae fratrem et amicum nostrum 50 florenos (30 ungaricales et 20 turcenses) tune temporis dum in Bassa-rabiam equitauimus in legacione et ante apud eundem comodauimus ad nostram necessitatem 12 marcas pecunie minute erediditque et fecis noştri causa uti bonus liomo in quo eidem liu-manitatem nostram et bonorem nostrum pro-posuimus. liane itaque pecuniam quam cita
www.dacoromanica.ro
— 90 —
de Bessarabia feliiter regrediemur dicto d. Mi-chaeli... reponemu8 et realiter solvemus nullo modo prolongando... Post modum vero pref. d. Michael dedit pro necessitate nostra tento-rium novum turczensem alias namioth quod tentorium misimus causa honoris noştri ser-mo d. Regi... pro quo tentorio promisimus satis-faccionem facere sicut fratri noştri ut sibi iniuria non esset. Si autem ad diem pretac-tum ipsos florenos et pecuniam et tentorium dicto d. Michaeli non solueremus, nichilomi-nus utique ab eodem termino competenţi cap-tato dictam pecuniam soluere curabimus et omnino soluere volumus... Dat. Snyathin post festum Pasce una septimana a D. 1461.
Scrisoare pe pergament cu pecete.
1462.	Salvus conductus et securitas a Casimiro rege can-cellario Moldaciae cum eius fratribus data (Extr.)
Kazimirus D. gr. Rex Polonie... Signifi-camus... Quomodo generoso Micbaeli cancel-lario de Moldauia cum fratribus Duma et 1 teodora ac tota committiua suis in regno nostro in ciuitatibus et opidis aut villis siue quibus-cunque locis regni noştri praesertim in terris Russie et Podolye manendi, morandi, inliabi-tandi, negociandi et more aliorum terrigena-rum ciuium opidanorum et universorum sub-ditorum nostrorum quevis sua negocia libere et secure disponendi nostrum regium et cbris-tianicum salvumconductum et omnem securi-
www.dacoromanica.ro
91 —
tatem dedimus ct contulimus damusque et con-ferimus tenore presencium medians.
Bctnii MtcriitiMi h 4pyrwHT. Ha<iajbCTBa»n n nO/MUH* HhlMT» KOpOJeBCIBa BT» TOMIIOCIH H IieyKOCIIIITCJbHO HCIIOJT-jjh ii, jtii iiocTHUOBJieiiiii KopoaeBCKia.
Datum Cracouiae feria quarta festi SS. Fabiani et Sebastiani martyrium A. D. 1462.
Scrisoare pe pergament cu pecete.
6972 (1463) JS'oemvrie 2. Ştefan Voeiod Suceava
Cu mila lui Dumnezeu noi Stei an V. V. Domn ţăreî Moldovei.
... boiarinuluî Andreicu Ciortoriscu, pentru dreaptă şi credincioasă slujbă, îî dăm luî satele, a luî dreapte ocine, — Ciortoriî şi Dubovţul şi Oşihlibul cu uric cu tot venitul luî, şi la toată seminţia luî în veaciî vecilor, hotarul acelor sate din toate părţile după vechile hotare. Ear- la aceia credinţa luî Ştefan Voevod, a fiului seu Alexandru, şi boiarii: Duma Braevicî, Manoil, Stanciul, Vladicula Goian Ho-tineanul, Crasneş dvornicul, Costea Orăş, Cos-tea Danovieî, Toma Chin dea, Petrea Ponicî, Albul, Lazul, Şandru Dorogoianul, Steţcu Da-mancuş, Ilodcu Creţevicî, Isaia Nemţanul, Radul Pişcă, Petrică Ichimocivî, Ioan Bucium, Buhtea, Iaţcu Iludicî, Sachiş Spătarul, Iuga Visternicul, Paşcu Postelnicul, Negrilă paharnicul, Sbierea Stolnicul, loan Comisul, scrisu-sa şi atîrnat pecetea din poronca Dobruluî Logofăt.
www.dacoromanica.ro
— 92 —
Scris-a Toma în Suceava la anul 6972, (1463) Noemvrie 2 zile.
(Scrisoare pe pergament; atârnând marea pecete a Yoevoduluî Ştefan).
6979 (1470) Septem. 10, Ştefan Voeoocl. Suceava.
Cu mila lui Dumnezeii noi Ştefan V. Y. Domn tarei Moldovei.
Venit-a înaintea noastra şi înaintea Mitropolitului Chir Teoctist de la Suceava, înaintea episcopului, Chir Tarasie de la târgul Roman şi înaintea hoiarilor, Oană fratele lui Alecsa Spătarul şi vândut-a nouâ însuşi, a lui dreaptă ocină şi cumpărătură, satul Bălcauţii mai jos de tărgul Siretiuluî . . . pentru 120 zloţi tată-răşti, şi noi acel sat întăritul-am monastirei de la Putna, unde este hramul Adormirei prea-sfinteî născătoarei de Dumnezeu, facut-am pentru sufletul nostru şi am dat acelei monastin de la Putna această a noastra cumr.ărătură.
x
Ear la aceasta este marea mărturie a Voevo-duluî şi a hoiarilor (între cei alalţi să pomenesc : Vlaicul Staroste de Hotin, Luca şi Blacu prăcălabî de Belgrad (cetatea-Albă), Neagu şi Ivaşcu prăcalabi de Chelia, Arbure praca-labti de Neamţ, Fetea prăeălabu de Novagrad (Roman), Gangur prăcalab de Orliei). La anul 6979 (1470) Septemvrie 10 la Suceava.
(Din biblioteca publică a museului Ro-manţov, în numărul cărţilor adunărei Luca-şevicî No. 10).
www.dacoromanica.ro
— 93 —
6980 (1472) lanuar 22. Ştefan Voevod. Suceava.
Cu mila lui Duuiuexeu noi Ntefau V. V. Domn ţsirci Moldovei.
Voevodul Ştefan al Moldovei dă carte mo-nastireî de la Voroneţu, unde este hram Sf. Gheorghe şi unde este egumen popa Misail, — scuteşte monastirei 2 majă de peşte pe tot a-nul fără plata vămei, nici a ducere! peştelui în tot cuprinsul ţerei Moldovei (sa nu dea) o singura groşiţă. Pentru credinţă cartea lui Ştefan Voevod şi a fiului şeii Alexandru. La Suceava, anul 69SO, (1472) Ghenar 22).
(Din bibleoteca publică a muzeului Ro-manţov, în număru cărţilor adunărei Lucaşe-viei No. 11).
1480. Kazimirus D. gr. R. Polonie M. D. Lythwanie R. Pr. que dominus et heres etc. Significamus... Quomodo de consensu et vo-luntate nostra speciali strenuus et nobilis My-lml cancellarius Moldauie et Duma germanus suus grate nobis dilecti fecerunt constituerunt et solenniter ordinauerunt suum verum et le-gittimum procuratorem.
nonejrfeuaeTca npiisnaBaTb net ero AtiicTnia bi Ka'ii*-cthIj npe4CTtiBirre.)H Miixiujiu n 4yMM no Be/ieniio hxt>
m» cy^a-VB KOpojieBCTBa.
1485. Forma juramenti fidelitatis et obe-dientiae a Stephano palatino Casimiro regi et regno Colomiae praestiti d. 15 Sept. 1485. Forma juramenti incolarum Moldaviae in fi-
www.dacoromanica.ro
— 94: —
Jeli ta tem, subjectionem et obedientiam Casi-miro et regno Poloniae. (Dogiel I, 603).
Verba Regis: Nos te et terras tuas in nostram protectionem recipimus et circa omnes dignitates et jura omnia terrarum tuarum tan-quam palatinum nostrum relinquimus. (Ibidem).
6096 (1488) April 3. Ştefan Voevod. Suceava.
Cu mila Ini Dmiiuezeft noi Ştefan V. V. Domn jftrei Moldovei.
Ştefan Voevod dă monastireî de la Putna, unde este hramul Adormireî Născătoarei de Dumnezeu, şi egumen popa Paisie, al nostru drept venit, toate sloiurile de ceară din tărgul nostru al Siretiuluî, şi 6 voştine tot din acel târg al Siretiuluî şi morile noastre de păne aşijderea din târgul Siretiuluî şi cu vama cea mică la Suceava, şi al nostru sat de la Putna, Cozminul din ţinutul Cernăuţuluî. La aceia este credinţa lui Ştefan şi a fiilor seî Alexandru şi Bogdan Yladul; şi a boiarilor : Şteful prăcălabul de Hotin, Micotă si Reaţeş prăcâlabî de NeamţtL, Grozea JVlicoticî prăcălab de Orheî, Săcară prăcălab de Roman. La Suceava 6996, April 3.
(Din adunarea LucaşevicI No. 13).
6998, (1489) Koemv. 26. Ştefan Voevod. Suceava.
Cu mila Ini Dninuezeft noi Ştefan V. Y. Domo ţârei Moldovei.
Ştefan ... ştire facem, precum a venit înaintea noastră şi înaintea tuturor moldovene-
www.dacoromanica.ro
— 95 —
ştilor boiarî, sluga noastră Sima Pâhărnicel şi sora lui Anuşca soţia panului Şandrul Comis, fii luî Lazăr şi a Nastei, soţia panului Hrăman şi sora sa llca şi fratele lor Toma Pâhărnicel, fii lui Costin, şi ah. vândut a lor dreaptă ocină din a lor dreaptă şi de hrană urice din urice şi priviiliî ce avut-au tatăl lor Lazăr şi fratele seh Costea de la bunul nostru de la Alexandrul Voevod, un sat mai jos de Stâvcenî cu numele Glodeaniî, vîndutul-a însuşi Domniei noastre pentru 150 zloţi tătăreşti şi i-am dat eh... în mănele lui Sima... şi Anuşcal şi Nastei şi sora el llca şi Toma şi ne-am tocmit şi am plătit în acelaş ceas când a venit rugătorul nostru popa Gherondie igumen şi cu fraţii sel de la mănăstire, de la Homoru, unde este hramul Adormire!, şi dat-ah nouă din uricele acelei monastirl de la Homoru, una sileşte cu numele Poeana, la gura Homorulul, ear Domnia noastră am dat în schimb acelei monastirl de la Homoru pentru acea silişte, satul nostru Glodeaniî, ca să fie uric monas-tireî. Siliştea Poeana de la gura Homorulul am dat-o monastireî de la Voroneţ, unde este hramul mucenicului şi biruitorului Gheorghie, şi unde este egumen chir popa Ghenadie, pentru sufletele strămoşilor şi a părinţilor şi pentru a noastră sanatate şi ertare de pacate, şi pentru sănătatea şi ertarea păcatelor L'oam-nel noastre Maria, şi a copiilor noştri. Credinţa Voevoduluî Ştefan şi a fiilor sel Alexandru şi Bogdan Vladul şi a boiarilor. La Suceava 6998, Noem. 26. (Din adunarea Lucaşevicî No. 14).
www.dacoromanica.ro
— 96 —
1489. Legatio commissa d-no Nicolao Firley de Dam-browicza per Ser-mum Regem Kazimirum. (Meip. KopoH.
Libri legationum No. 1, A. f. 27).
Misit C. tua nuncium suum ad Ser. d. Re-gem Polonie d. meum graciosissimum comme-morando amicitiam inter S. Ser-tem et C. tue patrem et alios antecesseros din liabitam, vo-lens eam cum d. m. Rege innovare, de qua S. Ser-tas erat et est grata. Nihilominus ta-men dum exquirebat S. Ser-tas ab ipso nun-cio Ces. tue in ea re ulteriorem C. tue vo-luntatem et modos quomodo bec amiciţia tanto firmius servari posset, qui nibil se ulterius di-cebat liabere in commissis; propter quod mi-sit me Ser-tas Regia ad videndam sanitatem
O.	tue, atque cum ex nuncio C. tue nihil in-telligere potuit pro conseruatione et confirma-cione liuius amiciţie, ad perquirendum et referendum modos sul» quibus amiciciam eandem C. tua cum Sua S-te habere vellet, qua S. S-tas liabere et conseruare vellet et in ea amiciţia et vicina intelligencia esse cum C. tua sicut ct cum patre C. tue, atque sicut antecessores S. S-tis cum antecessoribus C. tue erant. — Item si diceret quod: Ego volo esse in ea ami-cicia cum d-no Rege sicut et pater meus erat.— Dieat nuncius: Intelligere potest C. tua quod quando amici inter se amicitiam conservare volunt, occasiones removent que deberent amicitiam eandem offendere, propter quod et bic inter Ser-tes vestras necessarium est quod C. vestra occasiones et impedimenta abolerent que
www.dacoromanica.ro
— 97 —
amiciciam ipsam. turbare et impediri debent.— Et boc est primum impedimentum ad conser-vandam amiciciam quod C. tua tevram S-tis Sue invadendo castra de manibus subditi sui vecepit, de quibus iam multa dampna et im-pedimenta Sua S. pertulit, sic quod interim qui in ten-a Sue S-tis fuerint homines diuersi, facile inter se possunt facere controversias propter quas intclligere potest C. vestra quod amicicia ipsa inter Serenitates vestras turba-bitur, propter quod S. S-tas optat quod castra prefaţa restitueret C. tua, quod dum fecerit C. tua itaque C. tua habebit terram suam integre et R. bl-tas similiter, tune iam non erit alique occasio que amiciciam ipsam impediret sed iam erit amiciţia firma et perfecta sieut fuit inter predecessores vestrarum serenitatum. — Jtem si diceret: Quod ego non recepi aliquid d-no Regi sed corrupui subditum meum pro excessu suo qui (mihi) omagium soluebat. — Jtem dicat nuncius: De solucione omagy ni-bil scit R. M-tas solum istum bominem habet qui Sue S-tis est subditus et omagialis et sui predecessores sue Ser ti et S. S-tis anteeessori-bus semper subveiebantur et omagium presta-bant, piout de puper suffieientes babet litteras, Quod scientes antecessores et pater C. tue un-quam se contra S. S-tem et terram istam Sue S-t ie extendebant: nye ssyagalyssya. — Si di-3eret: Quod pater meus fuit in terra ista et propter rebellionem istius bominis dum sibi omagium et daciam soluere noluit, corrupuit pro libito «t\io.—Dicat nuncius: De dacia ian* VOLUMUL XI DIH URICAR.	C. ^
www.dacoromanica.ro
— 98 —
respondi sed quo ad ingressum patris C. tue in terram Valachie, hoc foi'te pater C. tue fe-cerat proptei* aliquas displiceneias que proptei* mutuas invasiones su'bditorum C. tue et istius bominis suborte erant et nihilominus cum fuis-set in terra, non extendebat se ad occupacio-nem et castrorum circa que erat, sicut, circa Soczawam et alia, sciens quod ista terra fuit et est domini mei, sed faeiendo rependium pro displicenciis quas sibi factas pretendebat, e-gressus est de terra volens amicitiam cum domino meo que ex antiquo erat, conservare.— Item ad principale si hec premissa obmiserit et direxerit: Quod istud primum est pro con-seruaeione amicieie quod mercatores inter nos mutuo vadant libere et secure. — Dicat nun-cius: Etsi bec (etiam) potest esse occasio ad conservandam amiciciam, non potest tamen esse talis sicut alie que recte amicitiam cus-todiunt et conservant, nam hec occasio magis profectum et utilitatem subditorum Ser-tum vestrarum contigit quam personae Ser-tum ves-trarum, quia exinde (tantum) subditi Ser-tis V. crescere possunt, sed quo ad personae Ser-tum Y. necessarium est sicut dixi, ut omnes occasiones odiose que amiciciam impedire de-berent, removerentur et in quo unus contra alium excesserit, alter alteri id reformaret. Circa boc reiteret illud de castris. — Sed di-ceret quod boc mibi facere non licet quia ego magnas impensas feci et impendi in receptione istorum castrorum. — Dicat nuncius: Verum est quod contigit multociene inter principes et
www.dacoromanica.ro
— 99 —
dominos potentes quod unus alteri castra re-eipit, tamen fiunt tune inter eos tales conven-ciones et intelligentie quod super impensis quos ipsorum aliquis fecerit fiunt tractatus et media queruntur quibus id reformafur, non tamen ibi usurpatur castrorum possessio sed recipitur dignum medium in rependium im-pensarum. Etsi tune amiciţia inter eos reinte-gratur et innovatur que diu durat et eonser-vatur. Et licet id non babeo in commissis, tamen posset forte istud fieri quod dominus-meus dum hec res super eum poneretur, proptei* conservac’onem amiciţie non recusaret mit-tere consiliarios dum C. tua sous direxerit ad aliquem locum in quo super impensis C. tue tractaretur et forte ibi tune possent invenire media quibus istud reformaretur et amplior inter vos amiciţia eresceret et fieret.
(BoaBpameHie Kptnocreii craBinca kukt. ycjiOBie sine qua non jjih BOiiCTaHORJteiua B3aH5iHOii jpya;oM).
(Cp. Inventarium p. 143; Golebiowski III, 250.)
Exemplar instructionis date oratoribus Regys li ungarie ad her-mnm principem d-m Rege)n Rom. et ad ovt-nes d-nos electores et principe» Imperii ad dietam in Freisburg celebratam (1497—1498. Libri Leqationum UI, C. f. 27 o.)
Commissum est declarări in primis diutur-nas Turcorum vexaciones et incursiones quas passum est et patitur continue hoc regum per paganos,—De cladibus iam plurics in Croacia non solum per Croatos sed et per Hungaros ad
www.dacoromanica.ro
100 —
eustodiam Croacie deputatos susceptis Nouis-sime de clade illa quam Croacia suseepit staţi m post felicem ingressum Regie tis in hoc regnum... — L’e nouissima incursione Turco-rum in Corintliiam et Carniolam terras Regis-tis Rom. qualiter audita statim incursione de-putauit 8UOS capitaneos cum gentibus suis M. II. ] [ungarie ad pugnandum cum Turcis pro animabus cliristianis, que de subiectione d-ni Itegis Rom. in captiuitatem ducebantur pro quibus et utique depugnassent nisi lioc futu-rum Turci metuen? celeriter cum illis captiuis regressum niaturassent.
I)e vastitate Regni Bosne et qualiter iam liegnuni illud pluribus castris amissis in ul-timo consistat periculo breuique periturum sit, nisi per Regiam-tem cum auxilio eeterorum cliristianorum illius periculo occurratur, Quanto eciam labore et quantis expensis castra illius Regni conseruantur, Oue si ammittantur, quan-tum periculum non solum huic Regno, sed et Imperio etomnibus Regnis finitimis immineat.
De periculo Regni Moldauie a tanto tem-pore per Hungaros defense et quo modo ex-pugnatis per Turcos annis preteritis castris Killie et Nester-alba urbeque Caffensi "vvaywoda Al oldauns cum toto illo regno prematur po-tencia Turci, jamque ad soluendum Turco tri-"butum astrictus sit. Regnumque illud Moldauie eito periturum sit nisi per R. M-tem Hungarie illi succuratur.
De periculo Regni Transalpini in simili necmitate et periculo positi. Et qualiter sine
www.dacoromanica.ro
— 101 —
intermissione tain Moldauia quam partes Transalpine auxilium et succursum llegium requi-runt Quod iam M. R. Hungarie sine cetero-rum principum cristianoruni coneursu et suc-eursu facere nequaquam sufficit.
De treugis proptei1 huiusmodi necessitates cum Turco confecţia et qualiter treuge huiusmodi non sunt fideliter obseruate multis clan-destinis rapinis et damnis sub tempore treu-garum in linibus Hungarie per turcos commis-sis Quod tamen tolerabilius Regia-tas utcum-que fuisset pei'pessa, nisi sub tempore treuga-rum fraterna M. ^er-rni Regis Polonie fuisset per eosdem Turcos vehementei1 lesa. Et quali-ter non contenţi Turci una depopulacione do-minii Al-tis Regis Polonie, altei-um subsequen-ter exerciţi im sub conductu Iahila Basse ad expugnanda dominia fraterne M tis miserunt cum machinis et alys bcllicis instrumentis (mu-neris... animabus) de sub dominio eiusdeiu M-tis fraterne per Turcos in eaptiuitatem re-duetis.
De tanto fraterne M-tis et Regni natini perieulo Quod Regiatas id perpeti nullo modo posset, nephariumque et impium estimaret M-tern fraternam in tanto piriculo relinquere, optime prouidens de suo et Regni sui perieulo agi cum paries ardeat proximus. Idcirco modis omnibus velle in Dei nomine tantum periculum a fraternis ceruieibus propulsare cum uniuersisque regnicolis in hoc conuenisse ut tantis fraterne M-tis necessitatibus succnr-ratur. Sed ad lioc perficienda ex quo utrum-
www.dacoromanica.ro
— 102 —
que Regnum. tam lioc Hungarie propter diu-turnas vexaciones iurcorum, quam rcgnuni Polonie proter banc recentem cladem exaus-tum est auxilio Regie M-tis Rom. et domino-rum imperii principum veliementer indigere. Quod nisi mature et quamprimum faciant ne-eessitate ultima cogi M-tem R. uel per unum uel per alium modum de propulsanda tanta calamitate tam a fraternis ceruicibus, quam suis cogitare.
De opinione et assercione nonnullorum qui existimant ex alys Regnis et dominys cliris-tianorum Turcos facilius conteri posse quam per Hungariam. Quod tales homines qui hac asserunt falsa opinione du cantui*. Nec nisi concurrentibus Hungaris Turcorum potenciam contei’i uel repelli posse a ceruicibus cliristîa-nis pi’opter plures causas.
De falsis rumoribus in imperio per non-nullos excitatis quod regnicole et domini hun-gari dissideant a R. M-te et eciam inter se non sint concordes, ut sciant id Regiatas Rom, et principes imperii falsum esse et ut noverint differencias que... suscitate fuerant, in ultimo regnicolarum conuentu penitus sopitas compo-sitasque esse, neminemque esse ex omni stătu et ordine x’egni, qui Regie-ti non liberiter obe-diant et dum per R. M-tem in tanto fraterne M-tis et regni illius periculo requisiti fuissent, omnes unaninxiter se et capita sua ac faculta-tes suas liberaliter ad repellandam Turcorum rabiem obtulerunt, quamquam et lioc palaxu declararunt non sufiicere unum Regnum ad
www.dacoromanica.ro
— 103 —
propulsări dam potenciam Turci, nisi a finitimis cbristianis principibus adiuuentur et quondo' per eosdem Regiatas fuit requisita ut ad pe-tendum auxilium ab impe.rio mittat suos o-ratores.
Ultîmo de protestacione in imperio fa-cienda per oratores Regios quod si non juua-buntur in tanto utriusque Mtis fraterne neees-sitatis ai-ticulo, cogetur Regia-tas perpetuam pacem inire cum Turcis et fraternam Mtem et Regnum suum utcumque a tanto periculo liberare, hoc attento quod per eosdem lurcos ad bujusmodi pacem perpetuam non semel fuit M. R. requisita, Si quit igitur per boc relique cbristanitati continget Ex quo bec duo nobi-lissima regna, Hungarie videiicet et Polonie, ab omnibus reliquis cbristianis derelicta sunt in turcorum faucibus Kec est qui misereatur eorum periculis, Non M-ti R. aed sibi ipsis cetere cbristiani principes imputent, quia, Regia M. nullomodo pati potest ut bec regna ante alia pereant, maxime cum jam sepius et a multo tempore principes impery ad succur-rendum publice clădi requisiti, nunquam us-que modo de vitando comuni periculo inten-dere voluerunt.
De modo succurrendi, quod Regie-ti gen-tes ex imperio non sint necessarie sed peccu-niarum subsidium, quia in tanta terrarum dis-tancia equi et bomines defatigarentur antequam in boc Regnum peruenirent, et quia Turcus audito boc apparatu, et ipse ad pugnam sese disponeret et continere posset... Si autem ex
www.dacoromanica.ro
— 104 —
alia parte per dominia sua velit R. M. Ro-Turcos eodem tempore adoriri, et hoc R. M. cum fraterna M-te libentissime videbunt, in tantum enim aucta est jam negligeneia cbris-tianorum principum potencia 1 urci ut si ex pluribus locis inuadatur, coercior, sit victoria speranda de ipsis.
De proposito Ser-mi Ro. Regis pugnandi cum Turcis et si allegaretur quod M. quoque Sua tali subsidio indigeret, dicent oratores vo~ luntarium esse illud M-tis Sue propositum et liberi arbitry non tanta et tali necessitate et extremo periculo M-tem suam constringi sicut noile et velle constringuntur ambe fraterne M-tes, tantamque esse Jatitudinem tantam opu-lenciam inclite nacionis Germanice, Quod et his M-tibus fraternis abunde subsidium prestare poterint et M-tem quoque suam cum tempore adiuvare, boc tantum optare M. R. una cum fraterna M-te, ne in tanto periculo dcse-ratur, Quia velint nolint iste M-tes fraterne necessario debebunt esse in armis, M. autem Regis Ro. poterit tempus sibi magis idoneum ut libuerit expectare Quod si M-tes fraterne adiuventur, labor quidem erit et omnis peri-culi tolerancia barum M-tum, victoria vero, si quam Deo concedente assequentur non minus M-ti Regis Ro. et toto S. Imperio quam bis M-tibus ascribetur.
Quod si antea subsidium prestări non pos-set, saltem ad banc hyemem subsidium istud petitum prestări non negligatur, cum vero fraterne M-tes de tali subsidio certificabuntur ta-
www.dacoromanica.ro
— 105 —
lem cum dei adiutorio facient apparatum ut procul dubio credant non solum subiecţi» î’eg-nis eorum sed eciam uniuerse christianitati pro-futurum et indubitam de Turcis victoriam sese-relaturas. Qua obtenta facilior ej’it victoria eciam M-ti Regis Ro. de Turcis expectanda-Et hec omnia non solum nomine Regie-tis Hungarie sed et nomine Ser-mi d-ni Regis Polonie juxta mutuas inscripciones in imperio proponantur.
1408 iio.Tb. O rado Nicolai de Rozenberk equitis lero-solimitani Ser-mi Polonie Re (jir, oratoris in amplissimo Sacri lmpery Friboriense connentu coram sacra Cesa-rea-maiestate bobita, die Dominico proximo post fes-tum s. Kiliani, Ano Dni 1498. (Libri legacionum No. III, lit. C. f. 114 v.) Extr. Cp. niioTpyKuiK) e\iy. 4,,nb cb. Kiuiaua 8 iiojia.
Ser-me et inuictissime Cesar! Postquam coniunctio sanguinis tantaque necessitudo eo beniuolencie vineulo S. tuam cum S. d. meo Polonie rege mutuo sibi deiunctos eft'ecit, ut in quibusuit necessitatibus suis periculisque obeundis consilio sibi et auxilio adesse jure debeant Quod semper per diuos Scr-tum ves-trarum parentes diue mem. principes inviola-biliter extitit obseruatum, Nec id quidem et per M. vestras intermissum, verumtamen in presencia mutue chqritatis solidande mutueque intelligencie ineunde et habende-maior ac ur-gencior causa subest communem pex’iculum impcndens uniuerse Reipublice christiane, Que
www.dacoromanica.ro
— 106 —
ia dies magis ac magia ab immanissimo no-minis cbristiani boste Turcorum tiranno lace-ratur, diripitur et occupatur, Cui nisi com-munibus christianorum opibus consilysque ma-turius succurratur... Non incogniti sunt S. tue Uti accrrimi illius ac potentissimi bostis cona-tus, qui nil aliud pocius cogitat curat nilque ardcncius sitit, quam ut rem cbristianam euertat quo sic et propbanam sectam suam et impium propagare posset, utque ie facilius aggrediatur et perfieiat ingenys utens et astu, tbreugas sibi sufferenciasque pacis constituere cum cete-ris finitimis principibus consuevit, ut impetum potencie sue in unum couertendo, illum vastet occupet et pedetentin ceteras facilus opprimat dicionique sue subiciat, prout boc ingenio pri-dem inimico (inicio?) felicis sublimacionis Mtis Serr. d. mei ad Polonie regnum usus est, dum pro tbreugis constituendis atque confirmandis ad quodcunque tempus placuisset arbitrio Sue Ser-tis medio oratoris sui plenarium babentis mandatum detulit, Cuius Maiestati Regia ex ■certis rationabilibus respectibus atque causis diuturnas - facere non fuit visum, sed potissi-mum ne id ipsum regnis ac principatibus 'larissimorum germanorum suorum ceterisque quibusuis finitimis fieret incomodum, Tandem quo pro temporum qualitate in triennales con-sensit, ut ad bellum quod animo contra eun-dem tirannum gerendum conceperat, medio tempore sese comodius apparare potuisset, Cjuequidem treuge tam ad limitum capitaneos siue prefectos Turcy impery quam eciam lbar-
www.dacoromanica.ro
— 107 —
taros, Thauricam Cliersonessum colenses <pti tune in federibus asseripti erant, Non semel antea extitere violate In quos eciam post cap-tas magni momenti urhes, Capbam videlieet et Theodosiam, Turcus ipse sibi dicionem com-parauit et imperium. Quod dum IVI tas S. d. mei cognouisset quorsumque res tendent con-siderasset treuge quoque ipse expirassent, jus-tis ac necessarys causis premota nil cunctand, rata Ne incautam imparatam que hostis domi opprimeret, consulcius fore iudicauit fforis cum hoste bellum gerere, quam domi illatum sibi propulsare, et maxime instigante ad hoe ipsum erebroque sollicitante Moldauie Woywoda, sub-dito suo, cui se olim serenissimus parens e-terne memorie princeps urbes dudum per Tliurcos oceupatas Albiopolim videlieet et Li-eostonium, que alias Kilia dicitur, jure sus-cepti ab eodem feudi atque federum rccupe-raturum, se pollicitus et obligatus erat, dum-que id ipsum Mtas S. d. mei validissimo in-structo exercitu exequi perficereque curaret, Id ipse Moldauie Woywoda prestite fidei im-memor atque debiti quo se ante ea more mai-orum jurejurando Eegno Polonie astrinxeat ab obediencia sue Sertis desciscens repellauit siue timore magnitudinis potencie tureorum tiranni percitus, cuius se tributarium esse palam pro-fessus est, Neque alium dominum recognoscens, siue solită imbutus (pro more gentis) nerfidia, sic itaque cepta sue Maj-tis impediens atque perturbans, bellum demum necessario in se conuertit. In cuius quidem belii prosecucione
www.dacoromanica.ro
— 108 —
qua fortuna usa fuit Mtas sua Regia et quo-rum quanteque auxiliares copie aduersate sunt actionibus S. sue et quantum in ea re sit de-latum postulatis atque desiderio fraterne maies-tatis S. d. Ungarie Boliemieque Regis. Quem-que eciam, in fine prefatus 'NYoyvoda ustis sit perfidia in Mtem suam, inducys firmatis per nephas violatis estimat S. Mtem tuam minime latere. Sed neque illata tanta pefidia coutentus fuit, nisi nuper maiorem multo periculosio-remque adyecisset, concitans ingentes Tliurco-rum et Thartarorum copias, quibus eciam se-eurum turn situm simulque comeatum per suam prouineiam prebuit, Quiquidem crudelissimi christiani nominis bostes incredibili celeritate usi (qua omne aliud mortale genus superant) anni quidem tempore sibi ad bellandum incon-sueto, dominia certa sue M-tis Regie inopinate supervenientes irruperunt, li. e. in terras Rus-sie nobilissimam regni porcionem multarum-que vicinarum prouinciarum alitricem. Quam tanta clade afflixerunt, quanta ulla unquam alia provincia tam atrociter ab lioste aut auditor, aut legitur affecta fuisse. Quam in onmem etatem sexus utriusque in omnemque condieio-nem lmmanam sine dclectu immanissime seni-turn est: senes et decrepiţi, pueri atque infam tes, matrone grauide, saccrdotes et quicquid religionem christ. profitebatur per omne genus ludibry prius vexaţi, tandemq\ie cesi omnes crudeliterque obtruncati sunt. Reliqui vcro, quibus vires et etas validior fuit, capti omnes in duramque et miserandam seruitutem abducti
www.dacoromanica.ro
— 109 —
sunt. Seuitum eciam est (preter morem tu-manum) in queuis animancia bruta pecuduui omnis geueris. ex quibus nibil penitus vilii relictum est. Quodque ferro absumi non po-tuit, ignis consumsit. Vas tata deinde pro magna parte nobilissima provincia. Omisti omnipha-ria rerum preda Valachiam festinantissime re-peciere, unde aucti maiorihus copys redituri breui sperantur. Ita enim de eo Ser. Hunga-rie Rex fraterne Mti litteris suis in exitu meo de Colonia significauit, adyciens preterea quo-modo gener Thurcorum tiranni ex Slesia seu Anatbolia aduentans ingentibus belJatorum copys associat, Danubium iam traicere incepisset, Russiam ingressurus urbes et arces prouincie illins utriusque Valachie Waywodorum, simul eciam et Tliartarorum auxilys expugnaturus. Significauit eciam eodem tempore ilJustrissimus princepa Alexander, Magnus Dux Lithwanie germanus sue Ser-tis minus auditu gratum at-que iucundum quod instigante ac sollicitante Turcorum Ce sare bini Tartarorum imperato-res e sedibus suis cum innumerabilibus copys mouentes contra Russie terras aduentarent jam-que ad ripam Boristenis castra metati fuis-sent, aduersus quos idem illustrissimus prin-^eps cum sua potencia adunata nihil cunc-tatus consurrexit.
His igitur tantis ac tam periculosis ru* moribus Mtas S. d-ni mei permota, cuncta sua suorumque potencia congregata contra huius-modi hostilitatem canapestraliter ad occurren-dum profeeta est in partes Russie committen*
www.dacoromanica.ro
— 110 —
se Deo prestolando celerrima fraterne maies-tatis pollicita auxilia ex itroque sue Ser-tis Regno ventura, sese que preterea in armis esse paratam necessitatibus quibusuis modis omnibus succurrere. Kopoab iipmuniafl no BHinînme, *ito iiexoxr. DOfmu ncer.ia Ouuaen. coiimiTejiein., a T.' KH;e aiian, mto hii o.mo rocy.wpciBO ne bt. cocTOjmiii /WJiro m.uep;Kai l cto.tb onacnyio Bofmy, c'iiiTaeTi. .marom. cau-sam impendentis eommunis periculi ad noti-ciarn sacre maiestatis tue tanquam primary at sublimissimi cbristiane reipublice principia re-ferre simulque uniuersorum sacri imprerii ac tocius Germanie illustrissimorum principum in boc celeberrimo generali conuentu congre-gatorum, consilium, opem, fauorem et auxi-lium S. Mtis tue atque uniuersorum tante sue necessitati exposcens atque implorans, Quo tantorum tanquam validorum bostium conatus atque insultus communibus ehristianorum pre-sidiis et facultatibus reprimi possint, Ne reg-num lioc inclitum quod singulare semper cliris-tianorum propugnaculum extitit, assiduo attri-tum bello afferri quouis modo aut euerti con-tingat, in multorum finitimorum dispendium atque ruinam, Non enim dubitat Ser. Rcx meus minime S. M. tu am latere quomodo olim Huni, Gothi, Tartari cetereque pene ignote gentes non prius in Pannonias, in Germaniam ac deinceps alias finitimas regiones irrupere, nisi fractis ac contritis incliti Polonie regis regionibus, non ei enim ad ceteras cbristiano-rum prouincias faciliorem sibi additum inva-<lendi videbant. yKaaMBaeri na HeotaaraTe jl nyw ne-
www.dacoromanica.ro
— 111 —
oox(MiiMOCTb noMomii. BcnoMimaeTi ncuBiirn 3inMe-HHTbixi. npe.iKont necapa, quorum quidem tanta fuit virtus animique magnitudo, ut ze]o religionis sancte permoti, gloriosum ac salutiferum su-bire laborem non' dubitassent, quo non Tur-corum modo potenciam ac principatum con-tercrent, sed eciam Siriam uniuersam regnum-que Ierosolimitanum e manibu3 Saracenorum eripent. Sic igitur tua Sac. Mtas heres claris-simorum maiorum suorum glorie eorumque decori ne desit, subest enim causa ingeus, of-fert se denique opportunitas minus ? contemp-nenda qualis se vix ulii unquam predecesso-rum obtulit exercende atque declarande vir-tutis animique magnitudinis, qua tam neces-sario ac periculose tempore illustrare maxime poterit hune amplissime dignitatis principatum suum 5rKi3MBacTT> na n0jb3y OTcioaa 4Jia o6iuaro xpiicriancKaro	h 6e30nacii0CTH repManiii. .. HeC
sunt quo mihi nomine S. d. mei Polonie re-gis S. tue Mti exponenda erant, cuius Maies-tas instaneius iterum atque iterum rogat... tua Ser-tas et necessitudinis mutue et communis imminentis periculi iustam habere dignetur rationem ne Mtas sua eius presidio aliorum-que christianorum deşerta, aliter quam eius-decori dignitatique conveniat pacem sibi Reg-noque suo cum finitimorum pernicie procurare cogatur Quid pocius co;umunicatis consilys cum illustrissimis sacri imperii principibus tan-tis periculis salubriter consulere clementerque ac liberaliter auxiliari dignetur, Quo sic res christiana universaque Germanie salute huiua
www.dacoromanica.ro
— 112 —
incliti Polonie regni conseruata eciam saluţi sue consulant.
1498 iioj». 20 Litterae confeileracioniş et unionis perpetue lîegnoruni Hungarie et Polonie ac uaieuodae Mol-daoiae. Dat. Cracoviae feria sexta ieşti S. Margare-thae, A. D. 1498. Extract. (MeîpHKa Kopotmafl. Libri legationum No. III. p. 136 v. sqq.). Dogiel I, 86 ca. cf. pp. sqq.
Nos loannes AYytliez decretorum doctor episcopus... Nicolaus de Lyndva Magister curie Regni Hungarie suprenius, Andreas Botb de Bayna Comes comitatus Zaladiensis et Eme-.rieus Czoberzenthmylial Consiliary Regy etc. Significamus quibus expedit uniuersis Qualiter Ser-mus Princeps et dom. d. AVladislaus D. gr. Hungarie Bohemieque Rex d. noster grat-sissimus inherendo suonim predecessorum Re-gum vestigiis cupiensque perpetuis aduersus impyos cliristiane religionis bostes vires suas extendere potius quam differencys cum qui-buscumque cliristianis incumbere, Nos cum pleno libero et sufficienti mandato ac omni-moda facultate suiîultos, habito etiam super hoc prelatoruni et baronum suorum consensiq misit nos ad Ser-miun d. Ioannem Albertum D. gr. Regem Polonie germanum suum ac do-minos prelatos barones Regni Polonie ad trac-tandum, disponendum, diffiniendum, concludejj-dum, firmaudum, roborandum cum S. M-te suisque prelatis et baronibus que ad conse-ruacionem continuacionem stabilimentum et
www.dacoromanica.ro
— 113 —
robur mutue amicicie bone fraternitatis et perpetue pacis inter ipsas ambas M-tes eorumque Begna facere viderentur et possunt, prout in ipso xnandato sub appendenti sigillo prefati Ser-mi d-ni Begis d. noştri clarius continetur. Cum igitur ad discussionem eorum que pacem ipsam conservare aut perturbare deinceps pos-sent, ipso pacis Auctore concedendote cum lioc Ser-mo d. Bege Polonie suisque prelatis et ba-ronibus in sequentes conclusiones et articulos deuenimur pro conseruacione diete pacis, a-micieie intelligencie et bone fraternitatis que iam px’idem utrumque perturbate fuerunt: (»c. cată. No.)	.
1498 iiojii 20. Confederacio Seren-morum d-nonim Polonie et Ungarie regum. Joannes Albertus rex Polo-niae ratos habet articulos foederis cum Vladislao rege Hungariae et Alexandre M. D. Lithuaniae conclusi. (Lib. legat. U. No. III f. 7 v.) Cp. Dogiel I, 89 sqq.
Jobannes Albertus D. gr. Polonie etc. Bex Significamus etc. Quomodo prouidens solercia <ît cura benegerendarum rerum ut Bespublica propensior Ungarie et Polonie Begum anima-duertens suorum regnorum vicinitatem et co-ninctionem existere ut alterum alterius adiu-tum presidio in procurandis commodis propul-sandisque incommodis bene administrări queat pro stabilimento saluteque ipsorum federa a-miciciamque mutuam inhibant pactis inscrip-■cionibus concordiam omnemque pacis et ad-versus quoslibet bosles defensionis intelligen-LUMUL XI DIN URICAB.	C. 8.
www.dacoromanica.ro
— 114 —
ciam firmantes que et si hucusque non peni-tus sublata violata que fuere tamen sub varia transactorum temporum condicione varysque modis ipsa pacta et pristina federa predicto-rum Regnorum quasi intermissa videbantur, adeo ut iam in dissimulaciones iamque in clandestina et (nonnunque) aperta odia Res et sta-tus utrorumque Regnorum cum dispcndio et iactura rei cbristiane processerant miseracione tandem divina afflatum est ut una voluntate communi labi cbristiane consuleretur, Iccireo nos lohannes Albertus Rex prefatus cum Ser-mo principe d. "Wladislao D. gr. Ungarie et Boliemie Rege Germano nostro cliarissimo sie instincti divinitus volentes future ruine ampli-ori et imminentis cuiuscunque hostilitatis tru-culencie concorditer occurrere Statuimus nos quidem Jobannes Albertus Rex personalitcr, prefatus vero d. Vladislaus R. per reueren-dum in Christo patrem d. Joannem Vitez de-cretorum doctorem episcopum Vesperimens. ac Vigens. eclesiarum commendatarium, et mag-nificos viros Nicolaum Pampbis de Lyndwa supremum magistrum curie regni Ungarie, An-dream Bot comitem comitatus Zaladiensis et Emericum Czobor de Czoborzentnibal orato-res suos cum pleno mandato ad eiusmodi trac-tatus ad nos per suam fraternam maiestatem missos super unione firmanda innovandisque federibus ac quibusuis occasionibus defensio-num sopien. et componen. animis ordinacio-nem et determinacionem firmare innovare et perpetuare ad honorem Dei pmnipotentis et
www.dacoromanica.ro
— 115 —
pro fidei katholice defensione ac regnorum nostrorum augmento presidio et tutela sub ar-ticulis infrascriptis:
Et quia prefat. Ser-mus d. Ungarie Rex ad nos inprimis pro magnifico Stephano Voye-■\voda Moldawie in nos delinquente intercedere dignatus est, Ideo, moremgerere cupientes sue fraterne maiestati ad eius intercessionem et peticionem, predicto Stephano Voyewode et provincie Moldauie damus pacem perpetuam lta quod inter nos et illustrissimum principem d-in Alexandrum Mag. Ducem et ducatus Lyth-wanie germanum nostrum eque charissimum et ipsum Stephanum Voye-vvodam fiat pax perpetua Quem quidem Stephanum Voyewodam in graciam nostram pro excessu immanissime commisso accepimus et presentibus accipimus Jta quod ipse Voyewoda et sui successores possint tute et secure in ipsa Moldauia tem-poribus futuris stare viuere et dominări sicut prius.
Itein quod a modo et deinceps fiat pax inter nos et prefatum Ser-mum d-m Ungarie Regem germanum nostrum charissimum perpetua Ita quod Omnis rancor omnis simultas et odium omnis denique priuata offensio de-ponatur et nos hicinde tanquam fratres charis-simi et nostre posteritates in mutua caritate atque intelligencia et sempiterno amore viua-mus et similiter inter Kegna et dominia nos-tra sit, et habeatur fedus, ■ pax et tranquilitas perpetua bonaque vecinitas Ita quod inter nos, Regna et dominia nostra deponatur omnis ran-www.dacoromanica.ro
— 116 —
cor, omne odium omnisque simultas, sed vi-geat amor et omnis cbaritas nec sub velamine eiusmodi pacis et concordie nostre detur ali-cui subdito alique oppressio et offensio in per-sona vel in rebus.
Item quod neuter nostru Regum sine a-perta voluntate et consensu partis alterius ali-quam pacem et concordiam cum Turcis facere possit, sed ambo simul semper illam babea-mus uel non babeamus Et si alter nostruni altro inscio Turcos prouocaret aut bellum illis induceret, in hoc casu alter alteri non tenea-tur bellum sic mouenti succurere uel subue-nire quoniam sicut ambo unius eordis Deo vo lente effecti sumus ita unanimi voluntate et concorde omnia debemus peragere.
Ite quod uterque nostrum Regum una cum prefato d. Mag. Duce Lithvanie non modo Turcis communes bostes erimus et esse debemus, sed eciam quicumque et qualescumque nos et prefatum d. Magnum Ducem irritauerint uel proiiocauerint.
(Per dissensiones inter subditos utrorum-que pax fracta non intelligatur) sed quampri-mum per ambas M-tes nostra eligantur probi Jbomines qui buiusmodi differencias vidant et solum Deum pro oculis habentes inter partes îusticiam faciant.
Iteţn subditi mercatores utriusque nostrum et ecian> Moldauienses et ipsius d-ni Ducis Litbvaliie liberi sint per dominia hincinde nostra ire cum suia mercibus iuxta veterem.
www.dacoromanica.ro
— 117 —
consuetxxdinem solutis tamen tributis et one-ribus consuetis.
Item quia sunt multa inter nos Reges traetanda et pro honore et gloria nostra concludenta, maxime qualis debeat fieri contra eomunem hostem expedicio Ideo ad unum cer-tum tex'minum pro tempore captato eonuenire debemus et super bis et alys traetare et con-eludere sieuti honori et utilitati noştri magi» expedire videbitur.
Item quod si a prineipibus contra com-munem liostem videbuntur petenda subsidia, Ula per eomunes Oratores petere debemus ut omnia inter nos communiter agi et traetari videantur.
(De ooeupacionibus metarum et bonorum inter Regna et de querelis et differenciis inter subditos revidendis et eomplanandis per oratores).
Quantum autem ad modum subveniendi attinet Qualiter videiicet et quo pacto nobis invieem tempore neeessario subvenire debea-mus si Turci in aliquo mediocri numero, pută in 10 vel 12 milibus ad incursandum Regnum nostrum Polonie vel aliquas terras vieinas pred. d. Ducis Litbvanie venix-ent, quia diffi-cile fox*et ad unamquamque incursionem Ser. d. Regem Ungarie supx*ascriptum se preparare sexx movere xxel eciam gentesmi ttere, Naxxt antequam iile gentes se illie moverent et in-trarent, iam Turci retrocedere possent, Nihilo-minus ipse Ser. d. Rex Ungarie tempestiue boc per duos menses avisatxxs xit cieius pote-
www.dacoromanica.ro
— 118 —
rit et opportunitas deposcet, debebit ex Tran-siluania mittere gentes nobis in subsidium. Si-militer nos Rex pref. similiter tempestiue, b. e. per 2 menses avisatus si Turei aut contra Transiluaniam aut contra Moldauiam venirent, tenebimur pro maiori posse nostro subuenire. Si vero aut Imperator 1 urcorum per se inper-sona veniret aut eciam Bassam cum tanta po-tencia causa oecupandi Regnum nostrum Polonie vel terras Magni Ducatus Lithuanie mit-teret vel aliquod castrum notabile obsideret Ita quod sub illo immoraretur et quiesceret, in boc casu d. Ser. Rex Ungarie cum suo u-niuerso Regno insurgere et aut nobis in subsidium proficisci debet aut prout nobis com-modius et utilius videbitur interim donee fur-eus illic occupabitur Ipse d. Ungarie Rex cum suis gentibus alias partes dominii Turci agre-dietur et ut aliquem locum obsidebit aut in-tantum urgebit ut postea nos et terras nos tras deserere et redire cogatur. Si uero aut Uan-doralbam aut aliquod castrum finitimum obsi-derent aut Cesar in persona contra ser. d. Re-gem Ungarie et Regnum suum venii-et, in tali casu teneamur nos eciamBi in persona cum omnibus viribus nostris et cum tota potencia eius maiestati et Regno subuenire sicut in precedenţi articulo continetur.
Item si Turci non venirent et nos uter-que pro bono reipublice Cbristiane contra Tur-cos aliquid agere vellemus, extunc ita se mu-tuo intelligamus quod ambo simul et semel «e moneamus et illuc quod pro temporis con-
www.dacoromanica.ro
— 119 —
dicione necessarium erit proficiscamur et om* nia unanimi voto et voluntate agamus.
ltem Stepbanus voyewoda Moldauie su-pradictus dum et quamprimum Turcorum tran-situm vel versus Hungariam vel Poloniam per-senserit, tenebitur statica nos utrumque Regem avisare et precustodire Turcosque per suam terram pro viribus suis probibere et ipsis non aliquod auxilium, consiliumque et favo-rem dabit nec alique victualia prebebit et mi-nistrabit.
ltem omnes captiui tam Stepbani quam noştri predicti quomodolibet ab utraque parte usque in diem hodiernum capti, detenti et ab-ducti, quicunque sunt in manibus et potestate tam nostra quam ipsius voyewode Moldawie, nostrorumque et ipsius subditorum quorum-eumque, bincinde liberări, dimitti et restitui debeant quauis excusacione cautelosa cessante; similitcr omnes littere uel sponsiones quibus se ad aliquod ipsi captiui obligassent omnes-que summe pecuniarum quibus se forte redi-mere promisissent ab eisdem ab utraque parte debent relaxări; Et si forte predicte litteţa-per quoscumque retinerentur et Don redderen-tur, cassate, irrite et nullius prorsus vigoris eenseantur.
ltem exquo woywode Stepbano predicto per nos data est pax, debebit ipse voyewoda Stepbanus subditos seu quoscumque bomines tam nostros quam prefati d-ni Ser-mi Regis Hungarie et d. Magni Ducis Litbuanie in do* minio suo pacifice, secure et libere sine quo-
www.dacoromanica.ro
— 120 —
uis aresto et impedimento permittere stare, morari, ire et redire quocumque ipsis pla-cuerit eosque defendere et tutari ab omnibus quociens et quamdiu expedierit Sicuti nos eciam et pref. d. Rex Hungarie et M. Dux Litliua-nie bominibus suis itidem faciemus. Ut autem de omnibus premissis nos Rex suprascriptus securi existamus voyewodam Stephanum pre-fatum seruaturum pacem et articulos supra-scriptos, promiserunt et obligauerunt se ora-tores Ser. d. Hungarie Regis vigore mandati S. M-tis fraterne ipsum voyewodam seruaturum omnia supraseripta et administraturum facturumque de se et subditis suis omnem ius-tioiam quociens expedierit. Promiserunt eciam pre. d. Oratores vigore predicti mandati Regiam M-tem Hungarie suprascriptos articulos seruaturum in omnibus et per omnia et facere eciam obseruari ac insuper litteras reversales ab eadem IU. R. eorum expedire sub tenore predicto nicbil addendo mutando vel minuendo, que omnia et singula supraseripta Nos Io Al-bertus Rex in omnibus punctis, condicionibus et articulis rata grata babentes in verbo nostro Regio promittimus et pollicemur similiter et illese obseruari tenere et adimplere sine omni sortilegio et excusatione cautelosa qualieum-que, Ilarum Sigillum nostrum est subappcn-sum testimonio litterarum.
www.dacoromanica.ro
— 121 —
1499 ."np’fcja. Concordia Johannis Alberti Regis Pol. cum Stephano icoyewoda Moldaaiae, intervcntu Vladislai. Hungariae et Bohemiae regis. (Libri legat. C. No. & fol. 75) cf. Dogiel p. G03.
In nomine D-ni amen. iS'os Iohannes Al-bertus D. gi*. Rex Polonie, supx*emus Dux Litli-vanie, Russie, Prxxssieqxxe etc. dominus et he-res etc. Significamus et notum facimus texxore-px’esenciunx xmixxersis quibus expedit easdexn inspecturis et lecturis audituxris boxxis qxxibxxs-libet. Quomodo cum supexuoribus et px*etex*itis tempoxdbus cex*ta inimieicia et notabilis dis-oox'dia notorixxmque bellum fuit inter M-tem no tracn et IVlagxxifieixm Steplxanum ’Waiwodam D. gr. dominum terre Moldauie, amicum no-bis sincex'e dilectum, Nos interuentu Ser-mi Principis d-ni ^Vladislai eadem gracia Ilun-garie etc. regis, germani noştri clxax'issimi, pre-fato Stephano AVaiwode amico nostro sixicere dilecto eiusque filys et filioi’um filys, boyaris et subditis ipsorum teire Moldawie, omnes offensas, iniux'ias et damna que nobis is su-perioribus annis fecerat dimittimus et di-misimus, ipsisque pacem et tx’eugam perpetuam concedimus et relinquimus pro omnibus predictis et alys quibusuis px’eteritis damixis, offensis que nobis et nostris subditis in antea usque in hactenus feeit. Et similiter inter nos-tram M-tem et illustr. Piuncipes d-nos Alexan-drum eadem gracia Magnum Ducem Litlxwaixie-et Ducem Sigismundum, germanos nostros ca-rissimos, et Stephanum Waiwodam amieurn
www.dacoromanica.ro
— 122 —
nostrutn sincere nobis dilectum, et ux utraque parte nostros successores debet esse pax perpetua. Ita quod a modo et in antea Stephano Woyewode, et filys suceessoribusque et sub-ditis ipsius erit integrum et securum, ut vi-verent et dominarentur in terra Moldavie, sine quovis nostro impedimento, et similiter sine impedimento principum Alexandri et Sigis-înundi ducum et filiorum, successorum ac sub-ditorum nostrorum. Nos Iîex prefatus cum pre-dictis d-nis germanis no tris ac omnibus ar-ehiepiscopis, episcopis, prelatis spiritualibus, omnibusque eonsiliarys et subditis nostris ju-ramus et promittimus Stephano Waiwode amico nostro sincere dilecto et filys eius et subditis suis in terra Moldauie per Deum unum et Genitricem eius ac sub fide nostra cbristiana germanorumque nostrorum charissimorum pre-dictorum ac omnium arcliiepiscoporum (epis-poporum) omniumque prelatorum et consilia-riorum nostrorum, quia anunc in antea cum prefato Stepbano Waywoda amico nostro sincere dilecto et filys eius ac fiiliorum filys ct boiaris ac omnibus subditis eorum terre Mol-dawie pro praedictis omnibus offensis, et damp-nis et alys quibuscumque damnis et iniurys et offensis sub quocumque tempore factis usque in hune diem debemus habere et seruare perpetuam, inviolatam et infractam pacem et tran-quillitatem 5 et similiter Stephanum Waywo-dam, filios eius et filiorum filios eius eorum et subditos suos terre Moldawie ab omnibus inimicis eius, ab omni parte gladio, consilio
www.dacoromanica.ro
— 123 —
et hominibus ac tota potencia nostra semper ecundum possibilitatem nostram nos debemus et successores (noştri) debebunt tueri et de-fendere; et similiter Stepbanus 'VVaywoda et successores sui cum to'ta eius potencia nobis Hegi et Regno Polonie et successoribus nos-tris contra qucmlibet inimicum nostrum sem-per consilio et auxilio esse debent, secundum eorum possibilitatem. Item promittimus nos etiam cum germanis noştri suprascriptis et Omni bus consiliarys praefato Stepbano ÂVaywodae rilysque ipsius et filiorum filys, ipsorum boya-ria et subditis eorum terre Moldauie, Quod esse debemus amicis ipsorum amici et inimi-'is ipsorum inimici. Et simili modo Steplia-nus Waywoda et fily ipsius et fily filiorum eorum subditis amicis *) nostris et amicis ger-manorum nostrorum et subditorum et amico-r im terrarum nostrarum esse debent amici et inimicis nostris, ipsorumque germanorum nostrorum inimici semper. Item nullum inimicum Stepliani Waywode quicunque eius inimicus vellet se dominum terre eius Moldawiae no-minare, qui veniret ad nos et terras nostras, aut ad subditos nostros, aut ad quemcunque alium qui pertinet ad regnum nostrum Polonie, nos non debemus liuiusmodi hominem sus-cipere neque (locum neque) victum nullibi in terris nostris, neque apud aliquem subditorum nostrorum dare debemus, sed tăiem kominem ubicunque audiremus aut inveniemus in ter-
*) y 4orejrfl: et subditi ipsorum.
www.dacoromanica.ro
— 124 —
ris nostris aut apud quemcunque subditorum nostrorum, nos debemus eum licenciare de ter-ris nostris, ita quod in eisdem ulterius morari non debeat. Item si contingeiet, quod aliquis familiariorum fugeret ex subditis prefati Ste-phani Waywodae ad nos aut ad quemcunque in lerris nostris subditum nostrum, tune taiis apud nos existens debet graeiam quaerere a domino suo prefato Stephano Woywoda per se, uel per nostram interuentionem, extunc si sibi dimitteret Stephanus W aywoda, eidem esse debet tutum et seeurum rodire ad ipsum Stc-phanum Waywodam, Et si sibi non dimitteret offensam Stephanus \Yaywoda, tune nos tăiem non debemus seruare in tenis nosti-is, nee oe-eulte, nee manifeste. Item promittimus ipsi Stephano Woiewode, si oontingeret ex aliqua permissione divina, quod Deus auferat, quod Stephanus Waywoda ab aliqno hoste potente, cui resistere non posset, expulsus exiret do terra sua, siue ad Ilungarie, siue ad regnum nostrum Polonie, tune terre nostre debent esso apertae sibi Stephano Waywode et uxori alias kneyne sue et filorum eius et boyarum eius et uxoribus et cum subditis, servis thezauris ip-sorum, ac cum omnibus, que ad ipsos pertinent, Et ipsi debent venire ad nos et terras nostras aut ad nostras ciuitates et ad castra nostra, ubicunque in praedicto regno nostro mânere eis placuerit, Tune nos ipsum Stepha-num Waywodam et kneynam et filios eius, boyaros, subditos et seruos ipsorum diligere et in gratia ae honore tenere debemus, ut erit
www.dacoromanica.ro
125 —
silji seoimim, beniuolum et apertum de terris nostris terram suam Moldawie recuperare. In tali oasu nos eciam rex suprascriptus debemus emn iuvare cum omnibus potencys et viribus nostris et ipsum e contra ad patriam suam praedictam terram Moldawie reponere et lo-care et cum sibi Deus concederet, recuperare e contra prefaţam patriam suam terram Moldawie, tune eidem amico nostro Stepliano Way-wode e contra esse debet securum et benevolii m ac apertum sine omni damno exire de terris nostris cum ipsius Ivneyna, cum filys et omnibus boyaris ipsius et uxoribus ac ser-vis, uniuersis ipsorum thesauris et alys omni-bus rebus is, que circa se liabebunt, e contra ad patriam suam terram Moldawie. item pro-misimus et promittimus, quod Stepliano Woy-wode et filys ipsius et filiorum filys ipsorum, et terre ipsius Moldawie nunquam sibi aliquod damnum, neque laesionem aut inimiciciam fa-ciemus, neque opere, neque consilio, neque manifeste, neque occulte. Et si intelligeremus ex aliqua parte a quibuscumque eius inimicis aliquod malum, aut damnum, aut impedimen-tum, tune nos Stepliano Waywode et filys eius et terrae ipsius Moldawie totum hoc debemus significare, detegere et intimare. Et similiter Stephanus Waywoda nobis et terris nostris nullum damnum aut impedimentum facere debet, neque opere, neque consilio, neque manifeste, neque occulte, Et si ipso intelligeret aliquod malum, dampnum aut impedimentum a quibuscumque inimicis nostris, tune ipse Ste-
www.dacoromanica.ro
— 126 —
phanus \V-da debet nobis similiter dctegere, significare et manifestare et intimare. Item quandocumque voluerimus una cum Scr-mo principe d-no Wladislao rege Hungarie germano nostro bellum mouere et expedieionem belii cam facere, sicuti d-no faucnte istud facere deliberav(er)imus ot (ad) candcm perso-naliter proficiscc(rejinur cum totis viribus et poteneys nostris contra imperatorem Turcorum et tej’ras ipsius et gcrmanus noster d. Wladis-laus vex Hungarie protunc temporis eciam proficisceretur et transirct per terram Bassa-rabiae et illic transfretaret et navigaret per Danubium in tej’ram turcorum imperatoris, tune eciam eodem tempore debemus navigare et transfretare per Danubium similiter in terram imperatoris turcorum sed in porta, alias przewoz, qui vulgariter nuncupatur obluezycza, aut ubi eommodius videbitur. intelligendo se cum Ser-mo d-no Hungarie rege et cum Sto-pliano Woiewoda (quomodo melius et eommodius videbitur, et tune ctiam debet Stepha-nus "Woiewoda) solus in propria persona et cum tota sua potencia et terre Moldauiensis, et successores sui tenebuntur proficisci una nobiscum contra imperatorem turcorum. Item si, quod Deus avertat, quod tune esset gravi infirmitate detentus, quod non posset solus propria in persona una nobiscum proficisci, tune filius suus propria in persona una nobis -cum, aut iile quem Stepbanus W-da mittet, proficisci debet et cum tota sua potencia terre Moldavie. Item ad istud tempus expedicionis www.dacoromanica.ro
— 127 —
nos suprasripti Ser-mi d-ni Wladislaus Hungarie et Bohemie et Joannes Albcrtus Polonie reges promittimus Stepliano Waywode ip-sum defendere semper, et .terram ipsius Moldawie ab impcratore Turcorum et semper cum eo et penes eum stare et auxilium ei dare contra imperatorem Turcorum. Itcm ipse Ste-pbanus "Waywoda ad hoc eciam tempus et per istud tempus quocunque audiverit transi-tum Turcorum, tune ipse quantocicius poterit, ambobus nobis regibus debet dare scirc et intimare de ipsis Turcis, quibus contra nos neque consilium, neqne auxilium dare debet, Sed pro posse suo illis erit et esse debet ini-micus. item Stephani Woiewode mcrcatoribus a terra Moldawie erit et csse debet securum et apertum per terras nostras ire et cquitare et mercari solutis tamen theloneis debitis iuxta antiquam legeni et secundum depositoria an-tiqua. Item similiter Stepbanus W-da debet permitter per terram Moldawie nostros mer-catores de terris nostris, ut transirent secure et benevole mercando, solutis tamen theloneis debitis iuxta antiquam legem et secundum depositoria antiqua. Item quantum contingit li-mites granicierum ex utraque parte, nos de-bemus (committere) capitaneo Camenecensi pro tempore existenţi, ita videlicet, si aliquando-contingat aii cui ex subditis aut cuieunque de terra ipsius Stephani Waywodae Moldauiae quodcunque damnum aut quaecunque iniuria a subditis nostris aut quocumque ex terris nostris et si(c) iile cui erit iniuria, debet re-
www.dacoromanica.ro
— 128 —
quirere iusticiam a capitaneo Camenccensi et «apitaneus Camenecensis debet babere potes-tatem super quolibet subdito nostro facere ius-tieiam et compellere eundem qui culpabilis fuerit, ad satisfacionem illi, cui iniuria facta fucrit, subdito et bomini de terra Moldawie. Et similiter quando contingeret aliqua iniuria euieunque subdito nostro a subditis Stephani W-de terre Moldawie, tune ipse, cui facta fuerit iniuria, debet requirere iusticiam a capitaneo (Cboczymensi et Czarnouicensi et capitaneo) pro tempore existenţi Choczimensi et Czarnouicensi, et illi debent babere potestatem super quolibet subdito Step bani W-de facere iusticiam subditis nostris, babcndo Deum prae oculis. Item quando contingeret aliqua nota-bilis iniuria, siue discordia inter capitaneos et •subditos bincinde nostros, tune nos debemus de ■eo significare Stcphano W-de per aliquem ho-minem nostrum. Et similiter Stepbanus W-da debet nobis significare, tune ex utraque parte debemus mittere et deputare conBiliarios, ut istud reuiderent iusticiamque debitam et indi-latam facerent. Et nibilominus propter buius-modi discordias et dissensiones priuatas sub-•ditorum nostrorum ex utraque parte quomo-dolibet exoriendas, pax et concordia praemissa fracta non intelligatur. Quae omnia et singula •suprascripta nos Ioannes Albertus Dei gra. rex Polonie etc. in omnibus punctis et condicioni-bus ac articulis rata et grata babere in fidem nostram regiam promittimus una cum illus-trissimis principibus d. Magno Duce Lithuanie
www.dacoromanica.ro
— 129 —
et Sigismundo similiter duce, germania nostris cliarissimis suprascriptis et archiepiscopis, e-piscopis et viris ecclesiasticis atque omnibus baronibus subditis nostris et omnibus ad nos pertinentibus eidem Stephano W-de, filys, fi-liorumque eorundem filys et baeredibus ac successoribus suis firmiter, inviolabiliter, illaese obseruare, tenere et adimplere ac obseruari, teneri et adimpleri facere sine omni sortilegiu et excusatione cautelosa qualicunque. Harum nostrarum, quas ad maiorein sccuritatem et praemissoi’um omnium firuiaeionem, stabilita-tem et fidem sigillo nostro ac praelatorum et baronum nostrorum nobiscum existentium com-muniri fecimus, vigore et testimonio literarum mediante. Datum Craco'wie feria 11-da in cras-tino sanctorum Tiburty et Valeriani^j Anno 14:9 9 regni noştri secundo.
Et nos Fredericus miseracione Divina Sa-erosanctae Romanae ecclesie tituli Sancte Lucie in septem solys presbiter cardinalis, archiepis-copus Gnesnensis et Primas ac episcopus Cra-couiensis, Andreas Roza archiepiscopus Leo-poliensis, Creslaus Wladislavyensis (cancella-rius) Vincentius Plocensis vicecancellarius regni Polonie, Joannes Posnaniensis, Lucas Varmien-sis et Matbias Cbelmensis Dei gr. episcopi, Jobannes Amor de Tarnow Castellanus Cra-couiensis, Spythco de Jaroslaw Cracouiensis, Nicolaus de Ostrow Sandomiriensis, Sandiwo-gius de Czarnkow Calissiensis, Ambrosius de *)
*) leiib Tiburtii et Valeriani 14 anptiH. VOLUMUL XI DIN IJRICAR.	C. 9.
www.dacoromanica.ro
— 130 —
Pampow Siradiensis et capitaneus Maioris Polonie generalis, Nicolaus de Gayzen Marien-burgenis, Jaeobus de Buczacz capitaneus Bus-sie generalis, Petrus Myschkowsky Belsensis Palatini, Joannes de Ostrorog Poznaniensis, Ba-pliael de Leszno Gnesnensis, Nicolaus de Bu-rozv\anlcy Siradiensis, Andreas de Tlianczyn, Zawissius de Konradzieez Plocensis, Stanisiaus Kmitlia de Wy&zn^cze Praemisliensis Stanisiaus de Cliodec/ Leopoliensis castellanus cum praefato Ser-mo principe d-no Io. Alberto Dei gr. Bege Polonie etc. d-no nostro graciosis-simo, liic ad presens Cracouie constituti, pro-mittimus sub fide nostra cliristiana penes pre-dictum d-num Begem nostrum, omnia supra-scripta in omnibus punctis, conditionibus et articulis suprascripto magniiico d-no Stephano W-de Moldawie et filys. filiorumque filys at-que boiavis et subditis suis firmiter et incon-cusse tenere et o'bseruare sine omni dolo et fraude. In fid°m pracmissorum sigilla nostra cum sigillo eiu^dem ^er-iui d. noştri Begis praesentibus fecimus su^appendi. Dat. Cracouie etc.
Oratonim rec/is Hungarie significatoria super concordia prefaţa regis Polonie cum wagwoda Walachie. (Lib. legat. III. C. f. 78 v. .
Nos Dominicus Dei et Ap-lice Sedis gratia E-pus Eclesie Waradiensis ac Baltbazar do Bathian alias Banus et Capitaneus castrorum
www.dacoromanica.ro
— 131 —
regni Bozne ac Nieolaus de Baelika prepositus S. Petri de castro Agriensi, oratores b-mi principia et d. d. Wladislui D. gr. Hungarie et Bohemic regia ctc., .... Significamus... Quod dum venissemus lmc ad ber-mum principem d-um d-um Iohannem Albortum cădem gratia Polonie etc. regem super medys pacis intei ipsorum M-tes ac regna et dominia eorundem ac Speetabilem et Magnificum d. Steplianum Way-dam Moldauie pro hostilitatibus bellicis et diffeiencys quc inter M. prefaţam Ser-mi Polonie ete. regis ac ipsum Stephanum AVaywo-dam preteritis temporibus intercesserant trae-tare, Tandem post multos cum Sua M-te trac-tatus dcuenimus ad conclusiones et articulos infrascrip'tos, quorum tenor de verbo ad ver-bum scquitur et est talis:
In n. D-ni amen. Nos Steplianus D. gr. Way-da terie Moldauiensis reeognoscimus et tcnorc presencium significamus quibus expedit uniuersis.. Quod dum superiori anno certa hostii itas et belliea notabilis discordia inter nos et Ser-mum principem d-m d. Iohannem Al-bertum D. gr. Polonie etc. regem emersissent, S. M-tas intervencione Ser-mi principis et d. d. Wladislai eadem graeia PI ungarie et Bohe-mie regis, fratris S. M-tis cbarissimi nobis, filys nostris et filiorum filys, boyarys et sub-ditis nostris torre Moldawie omnes offensas, damna et iniurias bis preteritis temporibus per nos Suc M-ti illatas dimisit et indulsit, pa-ccmque nobis unaeum eisdem filys nostris, boyaris filiotumque eorundem ac terris et sub-
www.dacoromanica.ro
— 132 —
litis nostris perpetuam reliquit pro premissis oimiibus ct alys quibuscumque damnis, offen-sis, iniurys per nos et nostros S. M-ti et subditis S. M-tis antea usque in liunc diem faetis, Ita ut inter nos et pro fatum Ser. d. Polonie regcm et illustr. prineipes dd. Alexandruni .M. Ducem Litwanie et Sigismundum similiter ducem fratres suos eliarissiinos ex una et nos, Steplianum AVay-dam, successores hineinde nostros fiat et tcneatur pax perpetua talis ut a modo et in antea tam nos, quam noştri here-des et posteri tute et secure temporibus futu-ris in terra Moldawic stare, viuere et dominări valcamus ad omni impedimente prefati Ser-mi d. Polonie regis et d. Alexandri ac Sigismundi ducum ac eciam suceessorum et subditorum eorundem pro premissis offensis, iniurys daxnpnis semper salui, Et nos cum filio nostro Bogdan omnibusque iNJetropolitis, AVla-dicis, boyaris et subditis nostris tam spiritua-libus quam secularibus juramus et promitti-mus cidem Ser-mo d. regi et regno Polonie et prefato M. D. Lithwanie per Deum vivum et Genitricem cius ac sub fide nostra cristiana omniumque boyariun et subditorum nostrorum a modo deinceps cum eisdem Ser-mo d. rege et regno Polonie, dominoquc Alexandro M. Duce Litlnvanie et successoribus neenon prelatis ba-axmibus et subditis ipsorum omnibus perpetuam infractam et inviolatam pacem, unionem et concordiam seruabimus, ipsisque ct eorum suc-ecssoribus contra quoslibet liostes cum omnia potencia et viribus nostris et terre Moldawie
www.dacoromanica.ro
— 133 —
secundum possibilitatem nostram semper con-silio, auxilio esse debcmus tociens quociens cxpcdierit. Promittimus eciam vigore presen-cium quod amicis praefati Ser-mi d. 1 olonie regis et illustrissimi principis M. I). Lithva-nie amicus, inimicus vero hostis et inimicis erimus talis, quod nunquam ipsis Ser-mo d. regi 1 olonie et M. Duci i ithvanie prcdictis autem terris et dominys eorum aliquod dam-num seu nocumentum faciemu ■ aut iniuriam inferemus neque opere, neque consilio, neque oeculte, neque manifeste. Et si intelligemus ex aliqua parte pericalum ipsi d. regi et M. Duci Litbvanie aut terris et dominys ipsorum imminere, id ipsis intimare et significare tene-bimur, et quamcunque ipsum Ser-mum d. Polonie regem et Ser-mum d. fratrem suum llun-garie et JBoliemie similitei* regem uel alterum eorum pari concordia et voluntate expedicio-nem siue apparatum bellicum contra turcos facere contingat, ad eandem expedicionem per-sonaliter proficiscerentur aut alter eorum pro-ficisceretur, Ita sicut Maicstatum Suarum in litteris nobis datis lacius expressum est, Eo oasu debcmus et tenebimur eciam nos Stepha-nus Way-da et cum omni potentia omnibusque nostris et prouincie nostre viribus occurrere et ad eam expedicionem personaliter, nisi gravi egritudine detineamur, penes Maiestates eorom aut alteram ipsarum venire illisquc fideli ter assistere et usque ad finem huiusmodi expedicionis et belii perseuerare. Casu vero quo gravi egritudine occupati venire in per-
www.dacoromanica.ro
— 134 —
sona propria non poterimus, extunc filium nos-trum uel voluerimus similitcr cum omni po-tencia nostra omnibusque nostris ct tocius jVlol-davâe viribus mittere tenebimur et ad boc omnes noştri liercdes et succesăores Woyde obligaţi essc debebunt et cxnunc obligaţi silit et babeantuv. Item promittimus quod quam-primum et quocienscumque prcsenserimus fa-mam Turcorum aduentus, quantocicius pote-rirnus totis viribus conabimur prcfatis screnis-simis d-nis Ilungaric et Polonie regi bus signi-ficare aduentum illorum, quibus nec victum nec consilium, neque favorcm, neque auxilium ■aliquod prebebimus sed quantum poterimus ipsis pocius impedimento erimus, neque eos paciemur transire per terram nostram pro nostra possibilitatc, illisquc erimus et esse debe-mus inimicus. Consilium et auxilium prefatis Ser-mis d-nis regibus et eorum gentibus contra bostes eosdem dantur pro nostra possibi-litate. Item mercatoribus pref. d-norum Srr-mi Polonie Regis et M. Ducis Litlivanie per ter-ras nostras Aloldawie ire, equitare et mercari securum, apertur et liberum erit et esse debet, solutis tamen tbeloneis debitis secundum anti-quam legem et secundum vetusta depositoria, et similiter prefati Ser-mus d. Polonie Ilex et Illustr. d. M. Dux nostros mercatores de terris nostris Moldawie per dominia et terras suas permittere debent ut transirent secure et beniuole mercando solutis tamen tbeloneis debitis iuxta antiquam consuetudinem et iuxta antiqua depositoria. Item quantum contingit
www.dacoromanica.ro
— 135 —
limites granicierum ex utraque parte, nos de-bemus commettere capitaneis nostris Choozi-miensi et Czarnoviensi ad presens et in futu-rum existentibus, Ita videlicet si aliquando eontingeret ex subditis aut cuicumque de regno et dominys prefati Ser-mi d-ni Polonie Iiegis quod cumque damnum aut queeutnque iniuria a subditis nostris aut quoeumque ex terris nostris et sic iile cui iniuria fuerit debet re-quirere iu-ticiam a prepositis capitaneis nostris qui habebunt plenam facultatem super quo-libet subdito nostro facere iusticiam et com-pellere eundem qui culpabilis fuerit ad satis-faciendum illi cui iniuria facta foret subdito et homini prefati S. d ni Pol. Regis. Et simi-liter quando eontingeret aliqua iniuria cuicumque subdito nostro a prefati S ni d-ni Iiegis Pol. subditis, tune ipse cui facta fuerit iniuria, debet requirere iusticiam a capitaneis pro tem-pore existentibus et illi debent babere potes-tatem super quolibet subdito ipsius d-ni Regis facere iusticiam subditis nostris, habens Deum pre oculis. Item quando eontingeret aliqua no-tabilis iniuria siue discordia inter capitaneos et subditos hincinde nostros, tune de eo nos debemus significare prefato Ser-mo d-no Polonie regi. Et similiter nobis prefatus Ser-mus d. Polonie Rex debet significare, extunc ex utraque debemus mittere et deputare consilia-rios ut istud reuiderent et iusticiam facerent indilatam. Et nicbilominus propter buiusmodi discordias et dissensiones priuatas subditorum nostrorum ex utraque parte quo-libet exorien-
www.dacoromanica.ro
136
Jas pax et concordia premisse fracta non in-telligatur. Que omnia et singula suprascripta nos Steplianus AVaywoda Moldaviensis eodenx juramento quo ; uperius in omnibus punctis, condicionibus et articulis rata et grata baberc in fidem cristianam promittimus una cum prefato Bogdan filio nostro, nec non omnibus me-tropolitis, wladicis, boiaris et subditis nostris, tam spiritualibus quam secularibus et omnibus ad noa pertincnciis prefato Ser-mo principi et d-no d-no Regi Polonie et illustr-mo principi d no M. Puce Litvanie suprascripto atque beredibus et sueeessoribus eorumdem fir-miter et inviolabiliter ac illese obseruare, te-nere et adimplere ac obscruai'ie et adimpleri facere sine omni sortilegio et excusacione cau-tolosa qualicumque. Ilai'um nostrarum quas ad maiorem securitatea» et premissorum omnium firmitatem, stalilitatem et fidem sigilla nostra ac fily noştri prefati Bogdan, necnon Metro-politorum, Wladicarum, Boyarum et subdito-rum nostrorum tam spirtualium quam sccn-larium communiri fecimus vigore et testimo-nio litterarum medianteţ ut autem Ser-mus pi’efatus d. Polonie Rex de omnibus et sin-gulis premissis a prefato d-no Stepbano "\Yay-da certus et securus existat, nos Dominicus Dei et Apostolice sedis gracie £p-us eclcsie Wai’adiensis ac Baltazar de Batbian alias la-nus et capitaneus castrofum regni Bozne ac Nicolaus de Bachka prepositus S. Petri de castro Agriensi oratores suprasci’ipti promittimus vigore commissionis et mandati prefati
www.dacoromanica.ro
— 137 —
Ser mi d-ni noştri Regis Hungarie, quod ipse Steph. W-da omnes et singulos articulos su-prascriptos acceptabit atque cum filys, R’etro-politis, Wladicis, Boiaris et consiliarys suis omnibus iuramento corporale in manibus ora-torum prefati Sr-mi d-ni Fol. Regis prestando secundum artieulum de juramento superius con-tento firmabit et litteras desuper tam latinas quam ruthenicas in pargameno scriptas, iuxta vim, effeetum. et continenciam articulorum et conclusionum suprascriptarum nibil mutando uel minuendo in forma ut supra descriptum. est, suo filiorumque Metropolitorum, Y/ladica-rum, I oyarum et omnium consiliariorum suo-rum predictorum sigillis sul appendentibus com-munitas eidem Ser-mo d-no Pol. Regi dabit in effeetum tenendi et obseruandi omnia pre-missa sine omni dolo et fraude; pro quorum omnium firmiori effectu et stabiliori, nos idem ipsi oratores litteras presentes sigillis nostris consignatas communivimus in fidem et testi-monium premissorum. Dat. Cracovie feria III proxima post festum beatorum Tiburty et Va-leriani, a D. 1499.
Ovatorum Waijicoda Walachie super concordia prefaţa sirpnficatoria (Lib, legat. III C. f. 81).
Nos Ilerman porkolas et Iwanko Pytbar oratores spectabilis et magnifici Stepbani D. gr. Waywode Aloldawie clni noştri graciosi
www.dacoromanica.ro
— 138
Significamus .. Quod dum venissemus huc ad Ser-xnum principem et d-num Ioli. Albertum eadem gracia Pol. Kegem super xnedys pacis inter ipsius M-tem ac prefatum d-m Steplia-num Waywodam d. nostrum pro hostilitalibus bellicis et differencys que inter M-tem prefati Ser-mi Polonie etc. Begis ac ipsum d-m Ste-phanum Waydam preteritis temporibus inter-cesserant traetantur, tandem post multos cum S. M-te tractaturus (sic) deuenibus ad conclu-siones et articulos infrascriptos, quorum tenor de verbo ad verbum sequitur et est talis. Nos Stephans D. gr. Wayda teri*e Moldawiensis etc. ut in precedenţi continetur. Ut autem Ser-mus prefatus d. Uex Polonie de o-rnibus et singulis premissis a prefato domino Stepliano Waida Moldawie d-no nostro certus et securus existat, nos Herman et Iwanco suprascripti promittimus vigore litterarum credencionalium in fidem personarum nostrarum et in firlem nostram cbistianam, quod ipse d. Steplianus Way-da, d. noster, omnes et singulos articulos suprascriptos acceptabit atque cum filio suo Bogdan, nec non Metvopolitis, Wladicis, 13o-yaris et consiliarys suis omnibus juramentum corporale in manibus oratorum prefati Ser-mi d-ni Polonie Regis prestando secundum arti-culum de juramento superius contento firmabit et litteras desuper tam latinas, quam rutlienieas in pargameno scriptas iuxta vim, effectum et continenciam articuiorum et conclusionum su-prascriptarum nichil mutando vel minuendo in forma ut supra descriptum est, suo filyque
www.dacoromanica.ro
139 —
Metropolitorum, Wladicarum, Boyarorum et om-nium consiliariorum suorum predictorum sigil-lis subappen. munitas eidom S. d. Pol. Regi dabit in effectum. tenendi et obseruandum omilia premissa sine omni fraude et dolo, pro quorum omnium fir miori effectu et stabilitate, nos idem oratores litteras presentes sigillis nostris consignatas communivimus. Dat. Crac. feria tercia proxima post festum beatorum Ti-burty et Valeriani, a. 1499.
1!j03, feria tercia Rogacionum Wilne d. Eras-mus prepositus Vilnensis Roman orator decerni-tur cum obendiencia, cui data sunt puncta in-frascripta (f. 113).
... Ordo Prussie diversis cautelis rebabere nititur Prussiam, subditosque IV! tis R. sibi alli-cit, oratores insignes ad Imperium et Romam direxit illa unica racione terrarum Prussie re-liabendarum. —... Magistri Livonie oratores se-cuti sunt illos alios Mgri Prussie oratores, qui Mgr Livonie, ut verissimile est, aut contra Litliuaniam aliquid moliri cupit, aut quia IVItas
R.	pacem decrevit cum duce Moskovie trac-tari, quam Mgr Livonie non approbat, Licet enim direxerit suos oratores cum R. Mtis ora-toribus Moskouiam pro pace, tamen naaluisset non intermisisse bellum, ir ic veretur Mtas R. quod ipse etiam Livoniensis et Rome, et in
www.dacoromanica.ro
— 140 —
Imperio auxilia queret, forsan si mul et contra Mtem R. et contra Moscos. Iloaiojty npe.uio.ia-laeica nocjaTb b% Pinii norjia juni )jiîv-iccirin npjciKaro Bonpoca ii iiOjryiieHÎa KaKOii-.ar.f5 > uohoihh ni nitTepicaxi KopoaeBCTBa h Pjch 1 .
... Tamen pretor id et illa atendenda essenlr puncta pro nouis gentibus ad ineolendum et defendendum Regnum deducendis sie, ut istud Scriptum continetur in legacione d-ni Bueza-czki, que omnia facilius duci possent patroei-nio Sedis Sancte accedente, que illis regibus et potentatibus, illarum que patriarum preia* tis mandaret liortari cliristifidclcs, ut pro pre-mio salutis perpetue et non minus pro temporali contentacione conferrent se incolatum ad îines Regni Polonie- contra paganos pugnaturi...
Ad ichm ut supra (f. 117 v.).
In altera audiencia dicendum et responsum affc-rendum Mti Regie Polonie:
Spectabilis Radul waywoda Iransalpimis et (occon) vestre et illi fraterne Maiestatibus
’) CBepxi îoro npp/inojiarpj cl npocmi. nanjr o nepe-BO/i'îs n, yccKaro op.teiia (uf) translocaret in alias prouincias christianoi um regum, remouereturque-que illud a Regno iiripedimentuin perpetuam, quo obstante quociens l'eges Polonie arma sumerent contra infideles, tociens cruciteri betlum Regno a tergis mouent et regnicolas a bellis contra paga-nos institutis communiter distrahunt. Ca. f. L23.
www.dacoromanica.ro
— 141
lionesta, Scripsit litteras domino nostro Regi graciosissimi, rogando inter alia Mte H. scripta, ut eius serenitas preces suas fraternas ponet pro illo ad Mtem VramRgiam pro certis bo-nis auitis ac paternis in Regno Hungarie ad eum pertinentibus et forsad illa nominauit Ambis fogaras Ronde ^etc. Yestra tamen Mtas et prelaţi Hungarie Regni sciunt illorum de-nominacion.es Quapropter quoniam palatinus iile offert se Mti Vre R. Regnoque Hungarie ■seruiturum fidelissinie, Mti etiam R. dominj noştri grac-ssimi Regis se commendat. Iccirco Mtas-^ Sua pro eo peticiones porrigit Mti Vre dignetur palatinum illum in ipsius peticioni-bus consolatum cfficere. Forsan dabit Deus op ti mus aliquam commoditatem quod iile aut proles sua seruata fide Mti Vstre et Regno suo merebitur ii lud cum gloria et profectu huius incliti Hungarie Regni, quidquid autem facere dignabitur dignetur graciosum prebere responsum ut dominus noster Rex graciosissi-Jims palatino illi respondere sciat, sic autem responderet libenter, ut iile fauori et munifi* cencie Vre Regie Mtis plurimum coufideret.
Salutem cum serviciorum promptitudine fideli famulatu Serenissime princep3 et domine nobis gratiosissime, ea que per familiai*em vestre Stis vidct Nicolaum J) vexilliferum et capitaneum Cracouiensem nobis intimauit si-mul et scripta eiusdem Vre S. sane sat intel-leximus. Nos autem quemadmodum fratri Vre 1
1) Firlej.
www.dacoromanica.ro
— 142 —
Screnitatis vezt Iobanni Alberto condam Regi Polonie cum fidelitate et seruiciis fuiinus, si-cuti etiam Regi Ilungarie domini Wladislao domino nostro grac-ssimo eodem modo Vre se-renitati quoadusque Sp(irit)us regit artua nos-tros. Una cum toto Regno nostro fideliter se-ruire indesinenter volumus Oucmadmodum au-tem idem condam frater Yre Screnitatis nobis graciosus fuit, sic et ab cădem expectamus, seruicia autem nostra si qua placueiint Vre S. in (ullo nobis indulgere velitis. Nos enim su-mus paraţi ad queuis seruicia eiusdem Vestre Ser tis. Igitur notum sit Vre Ser-ti quod nos quasdam bereditales ab awo et protawo jure-que protauico in Regno Ilungarie habuimus vezt. -Amlas et fogoras ronde nomine ducis vocauit ut pro nostris fidelis seruiciis idem cbarissimus frater Vre Screnitatis reddifacere velit et dignetur, ex quo siquidem ducatu Vris Stbus eo fidelius seruire possemus ceterum ex latore presencium V. S. lacius intelliget cui eadem fidem dignetur adhibere indubiam. va-leat Vra S. per tempora longa, Regno que suo supersit felix ad vota. Ex largauistia feria quarta ante festum S. Elisa! etb ') An. Dni 1502.
Radul Dei gracia dux de amlas et
fogoras........que transalpinensis.
Ad 1 eo responsmn est per ă. Sigismunătim (f. 126).
De eclesia Yilne fabricanda nicbil scio dicere quam illud non fui, Sed de eo quomodo
1) Bt iibndpt ?
www.dacoromanica.ro
— 143 —
sue I. d. pro sua connata conauetudine serua-tur in legacione dixi ita (enim) commissum est per d. Kardinalem et per Regiam Mtem ut Suam Illustr-mam d. vidisseni et ad eam (enim specialem a 11. Mte babui legaoionem. Ad cuius Reginalem Mtem dum legacionem ipsam perorare veni ad Castrum, sua tune Mto in ecclesia Rutbenica existente, ubi vidi et audivi in prefaţa ecclesia diuinum officium pro more grecorum cum tanta solennitate et campanarum pulsu celebrasse, quod nee bic, vidi, nee audiui 1 andem post divina sua Re-ginalis Mtas ad palacium iuit ipsam mulţi cu-riales qui secum fuerant in ecclesia precede-bant Multeque domine et virgines sequebantur.
Io03, Littere ad Reg înmii Cardinalem de lat ere legatmi (f. 135).
Ilev-me in Cbristo pater... Postquam venerat ad nos egregius bigismundus Zantbai, capitaneus aulicorum S. Mtis fraterne Regis Ilungarie, Attulerat nobis a vestra paternitate consilia ad agendam causam nostram cum duce Moskouie necessaria, qua in re et si vestra paternitas officium suum facere visa est, nou enim boc bellum quod bis superioi-ibus annis gessimus et gerimus ad nos modo attinet, Ve-rumeciam toti Cbristiane reipublice impendere, ipsamque veliementer urgere videtur cuius ne-
www.dacoromanica.ro
— 144 —
•cessitatibus prospicere et opitulari, Vra p-rni-tas in bas oraş a Sanctissimo d. nostro mist>a est, faere tamen res ipse nobis pro bac singulari vestrd paternitatis erga nos beniuolencia, qua nobis et regnis nostris omnia ex ani(mi noştri sontencia succedere optat, singulariter grate. Qualiter autem dux ipse Moskouie bis ipsis in rebus se gcsserit postquanx iste ipse Si-gismundus sacrosancte Sedisapostolice ae vestre p. mandata sibi exposuit. quid denique struat et moliatur contra nos faeta pace et (quando) sit fides babenda bomini plusquam punica perfidia predito, ex eo Vfestra paternitas cognos-eet. Nos itaque V-re paternitati negocia et regna nostra nobiscum eommendamus rogando summopere ne nobis apud Sedem ipsam Apos-tolieam totumque illius sancte Sedis colegium deesse velit, res que nostras promoueat, ne in tantis non modo nostris sed tocius cbristiane reipublice periculis, quibus undique ab infide-libus circumdati sumus, Sedes eadem dcstituat eonsilio et auxilio Apostolieo. Nos vero om-nibus modis vre p ti referre graciam scmper presto erimus, ubi cognouerimus qua parte in aliquo ei gratificari possimus... Dat. Wilne XXII lunii, a. D. 1503.
1503. iiona 22. Litiere ad Ser-mum d. Hunyarie regent (f. 135).
Btipa*eni« âjarOAapHocni sa nocoabciBO 3aiiraa ax iloCKBy ajih Mnpir.iro noepeAHH>ieciB\.
www.dacoromanica.ro
— 145 —
La încoronarea craiului Alexandru (12 Decembre 1501 a.), fiind faţă solii Valahi (Lib. legat.
1Sr’l,A^f.8).
Oratio seu peticio oratorum Walachiae Cra-■coviae perorată immediate post coronationem: Et inprimis congratulatum Eegni de ipsius subli-mationo in avitum et paternum solium, deni-•que facta commemoratio pristinae et xnutuae bonivolentia et amicitiae inter Maj-tem E. dum erat in ducatu et inter ipsum quis integre ,et sincere sit servata Unde presumebat et nune duraturam et quod federa et inscriptiones inter ipsum et Eegnum tanto integrius et soli-<lius permanebunt et utrinque custodientur.— Item facta fuit excusatio non missorum ora-torum pro coronatione quod tardius dies co-ronationis fuerat sibi intimata.—Item petitum tandem ut Schandro nuncius suus quem' desti-nant in MoskoYiam, permitteretur libere et quod non aliud legacio sua contineret nisi quod vellet persuadere Moskovitum ut incep-tum bellum cum Maj-te Sua deponeret et se coniungeret principibu3 christianis contra in-fideles. Et si obtemperare nollet^ vellet Va-lachus juvare Mtem Regiam contra ipsum. I-tem ut diceret pro nepote suo quem cum post se prefecerat ducem, deiceret tandem ex ea spe. Item ut M oskoviensis orator permitteretur re-dire. Item si Mtas E. non crederet premissis, voluit woyevoda ut legatio sua in Moskoviam exhiberetur Mti Suae scripto per dictum ip-sius nuncium.—Continebat etiam eadem peti-VOLUMUL XI DIN DRICAR.	C. 10.
www.dacoromanica.ro
— 146 —
tio ut redeuntem suum nuncium etiam cum nuntio Moskoviense permitteret R. M. libere. Item quod in Regn o profugi ipsius non seru-arentur et quod vel restituerentur vel pelle-rentur extra. —Item comemoraţi sunt de fini-bus inter Regnum et dominium ipsius a Bu-couina et mencio facta legacionis domini Roze archie-pi et quod promiserat quod in illa parte terrae non debebant locari bomines us-que ad limitacionis perfectionem et quod tempus huius limitacionis fuit positum pro festo sancti -Michaelis preterito. Item alius nuncius d. Iordan idem confirmauerat quia tamen bactenus nicbil de limitacione factum sit. Saltem pe-tebant aliud tempus vel scilicet pro festo S. Petri et Pauli ap-lorum vel pro die Natiuita-tis Mariae. Item avisarunt Regem dicti ora-tores quomodo Turcus per suos infernuncios laborat reducere Tartaro-i przecopenses et za-wolbenses ad concordiam et quod concordia eorum utrique dominio deberet. .. dainpn-a Item obtulerunt voieuodam premissurum ora-torem Regium ad Turcum libere si dictos tuos nuncios permitteret Afoskoviam solum quod aliis verbis uterentur quam dominus Lanczko-runsky. Intimauit etiam pro novitate quod Turcus parat validum et tăiem qualemcunque exercitum terra et mari pro anno veniente et quod nune miserit unum Basscbam cum exer-citu ad fines Hungarie ut prelium posset cum bungaris conserere et quod ipsum speraret fu-turum in proximo.
www.dacoromanica.ro
147 —
Ad respondendum premissis decreti sunt o-ratores dominus Nicolaus de Camymicz cast nus Sandomiriensis et capt-neus Cracoviensis Johan-nes de Bochothnycza et Joannes Cromzky decanus Leopoîiensis :
Eorundem Walachica legacio :
Comemoraţi sunt nuncii tui legationem quam habuit Mtas R. apud te per dominum Petrum capitaneum haliciensem nunciando tibi electionem de se factam et diem sue corona-tionis et congratulabantur de assumptione R. in solium paternum De quo Mtas R. prout per oratores tuos habuit tibi gracias et nune per nos agit vuit omni gratitudini et benivolentiae rependere.
Ibidem fuerunt comemoraţi amiciciam que erat inter Mtem R. ad te dum adhuc Mtas R. fuerat duntaxat dux Lithuanie, quod etiam M-tas Regia libenter audiuit et recognoscit ita fuisse, crediditque Mtas R. quod multo firmior fieri de-buerat huiusmodi mutua benivolentia inter ip-sius Mtem et te postquam intellexit te huic sue sublimacioni favisse et non solum votum suum per nuncios suos pro Mte sua dedisse sed etiam consiliariis Regni ibidem persuasis-se.—Sed longe aliter persuadere videntur Mii suae ea que mox post electionem (huius) in dampnum Regni et contemptum Mtis sue per te facta sunt, qui submissis gentibus tuis in Regnum longe lateque predatus, non solum peccora et peccudos et eetera bona subditorum ikftis ipsius, sed ipsos etiam subditos in ter-
www.dacoromanica.ro
— 148 —
ram tuam abegisti, impulsisti et induxisti more non solum bostili sed etiam paganico, non modo contra officium benivolentiae mutuae, ve-rumeeiam contra pacta et inscriptiones inter Regnum et te fac tas ac jurejurando firmatas. Quod quia merito cogere debuit et cogit Mtem Regiam dubitare de pristina illa et mutua be-nivolentia tum etiam propter multos alios res-pectus visum est Mii sue non debere neque licere, ut nuncium tuum in ii/oskouiam per-misisBet et presertim quod et cum duce .Mos-koviae aperte bellum gerat et per boc inicia de te dubitare cogebatur.—Itaque ut _Mtas R. de tua erga se voluntate cercior fieri posset, missit nos ad te ut certo informaţi et Mtem suam informare possemus quid certo apud se constituere posset de tua erga se voluntate que suspecta esse cepit Mti sue per ea facta tua que diximus, que neque amiciciam pristinam eontinere neque benivolenciam nutrire possunt et que non modo amicus amico, sed neque frater fratri indulgere vel saltem equo animo fcrre deberet aut posset.
Item quia intimasti nobis quomodo infi-deles soliciţi sunt de reconciliatione inter se «discordantium et de reductione Tartarorum in anutuam amiciciam ut vires suas consolidarent •et eo forcius cbristianos opprimerent, censet Mtas R. id ipsum cbristianis faciendum fore et quidem necessario ut depositis simultatibus intestinis, concordibus animis mutua que et firma intelligentia habita et buiusmodi bosti-bus se tutius opponere et rebus suis vicissim
www.dacoromanica.ro
— 149 —
salubrius consiliere et subvenire possent. Quod precipue pernecessarium esse arbitratul' Mtas R. et Sue Mti et tibi tanquam vicinis et fere in infidelium faucibus positis quibus siout (multe) periculosius discordia,-ita (multe) salubrius concordia esse potest. De qua ubi certo Mtas experiri posset non solum parata est nuncios permittere quo voluerîs, verum totis viribus mutuis necessitatibus subvenire et adesse. Qua-propter si cupis R. Mtem de tua erga se be-nivolentia certam fore et omnem dubietatem ex animo tollere, opus est ut quod de terris Mtis sue per tuos homines receptum est in-primis restituas et reintegres cum effectu. Quod ubi Mtas Regia cognoverit et pristinam illam benivolenciam erga te prosequitur et mutuis actionibus se utiliter accomodabit, et si quae difficultates suborte inter Regnum et te essent, prout justicia et Regni et tua exi^et, compla-nare studebit.
Ad partem dicenda post orationem.
Intimabitur Voiewode quod Tartari Zawolhen-ses venerunt pro auxilio R. Mtis et suorum ami-corum et quod si cupit in amicicia Regia conservări, non permittat eos molestări et impedire quoquomodo. Item persuadendum erit voievode in colloquiis specialibus ut curaret reconcilia-re sibi polonos et relinquere eos amicos filio-suo quorum amicicia fuit sibi semper tuta et secura et contra omnes inimicos utilis et per-necessaria.—Item postquam faciet mencionem
www.dacoromanica.ro
— 150 —
de limitibus inter terras faciendis, referat se dominus orator ad limites antiquos et seeun-dum quos possidebatur ab utraque parte, de quibus etiam inscriptiones intelliguntur et si petet illos, quos et per oratores suos solet, di-catur sibi quod id indebite petit et contra om-nem rei evidenciam et ip'sius et omnium ho-minum seiencia quo non bene convenit amici cie mutue conservande (immo) est querere occasionem recedendi ab amicicia et facere se inimicum. Et sciat dominus orator quod limites antiqui et veri fuerunt et sunt circa Co-laczino. Item ubi opus esset mittere ad re-videndes limites (liuiusmodi) et de termino esset questio, recipiatur dies Natiuitatis Mărie quem hic solus obtulit per suos oratores.
Item dubitavit dominus orator si woie-voda debet assecurrari statim de permissio-ne ipsius nuncii in Moskowiam postquam res-tituet recepta et promittet nobis assistere et favere. Responsum—quod non prius quam pro-missa inscriptionibus confirmabit novis.
Item debet fieri minuta apud d-num ora-torem secundum quam facere deberet woye-voda inscriptionem et confirmacionem regni et promitterentur sibi similes a R. Mte que secundum tempus deputandum poni debebunt ub utraque parte in Ilalicz aut Leopoli.
Item commemoretur de Helia et promis-sa woyevode facta propterea, quibus quomodo satisfecerit ipse diiudicet, et dicatur quod per R. Mtem nil unquam factum est contra inscrip-
www.dacoromanica.ro
— 151 —
ciones et quod premis&a et alia plura fecit R. Mtas custodiens inscriptiones suas et jura-mentum.
Item de Wassko et Iwana rudeantur quod işti hominea simt in regno adbuc ante inscriptiones ultime factas et postea semper fuerunt continue et nicbil unquam intimabatur de eis per Woeyevodam. Item quod sunt liomines liberi et possessionati quos Mtas non proliibet ire quo vellent, neque eos arcere potest ut irent.
Quod autem de oratore qui fuit nuper in Turcia d. Lanczkr-ski commemoratum est per voyevode oratores, dicatur quod R. Mtas non potest intelligere quo essent verba que ipse illis dixisset que non placerent voyevode et prop-terea cupit Mtas R. informări per ipsum de verbis Iiuius modi, quia alias nibil commis-sum babuit quod esset in displicenciam ipsius.
Item dicendum cum woievoda de. tbelo-neis quibus grauat bomines Regni et suis bo-minibus probibet tbelonoum in terris Regie-tatis et quod non permittit mercatores Regni ire libere ultra terram suam sicut prius sole-bant transire etiam in Turciam et quod istud est contra inscripciones nouissimas.
Numerum bominum de Regno nouissime per voyevodam receptorum:
in Tbissmyenycza CXXXX bospites et de villis ibidem XXX.
in Czestbibyessy CXXXXXIIII capita bospitum.
Item de aliis curet se orator informare
www.dacoromanica.ro
— 152 —
transeundo illic ut sciret eciam certo nunciare,. reBtitutionem petere ultimo nune et post elec-tionem domini noştri receptotum,
Item admoneantur consiliarii "voievode do juramento prestito Buper observandis inscrip-cionibus inter Regnum et Regem ac Valacbi-am et woyerodam confectis, et ut studerent persuadere voyevode de fide observanda.
Conclusiones et decreta dominorum in convenţii publico Cracoviemi statim post coronacionem
felicem Ser-mi Alexandri Begis (lbid. f. 15).
...Item quod R. Mtas iret tanto celerius in Li» thuaniam bello M oskovitico provisura et provisu-ra quod posset continere in amicicia et societate istius belii Tartaros Zawolbenses et magistrum Liuonie. Item quod teneret exercitum suurn non prope Tartaros neque multum elongaretur ut et ipsos auxilio habere facile et eis auxilia ferre commode posset. Item quod in Prussia, Valachia, Ungaria, Turcia ageret per modum oratorum et studeret alios in fide, alios in a-micicia utrumque boc tempore conseruare.— Item et ad regem Romanorum ut orator mit-teretur. Item quod ad Turcum iret celerius et mitteret ad regem Hungarie.
Anno 1502 feria V post S. Stanislaim. Tar-tarica relacio (ibid.)
Turcus vuit quod Zavolbensis veniret ad
www.dacoromanica.ro
— 153 —
campos Kilie et Byalogrod et dominaretur Wa-lachie, quodque Turcus quatuormilia cum Mal-cocz et quatuordecim basschas et duo milia equorum imperatori dare vellet: Si tu Wala-chiam tenebis, nobis liberum erit progredi ad ornnes partes mundi. Theloneum byalogro-densem imperatori Turcuş dedit. Item offert ei personale theloneum, que persone ven-duntur.
Nuntim zawolhensis referebat constantem societatem et fidem. Item petit informări si et quibus locis quicunque hostia R. Mtis dg-grediendus esset. Imperator paratum se offert ad omnia facienda contra quemlibet hostenu Item specialiter petit ut simul conueniant eciam in aliquot equis venire vellet imperator ad R. Mtem.
Cedula oratoris Veneti (Joh. Badoarii) por-recta d nis oratoribus polonis apud regem Hun-garie existentibus (ibidem f, 21).
Ser-mus rex Romanorum ostendit ad koe similiter desiderium incredibilem quod cogi-tans Cesarea Mtas sua de omnibus illis rebua que possint conferre ad materiam recordatur quod laudat sumopere quod debent imponi omne opus ut apletur et pacificetur dux Mos-kouie cum Ser-mo moderno Rege Polonie, circa quem effectum non defuimus neque desu-mus et per viam Rome et per omnem alium modum qui nobis expediens videtur circa quod
www.dacoromanica.ro
— 154 —
vos et laborabitia pro posse vestro ut faciatis 4am lăudabile opus quod erit maximum fac-tum et beneficium huic christiane expedicioni, quod.. . unitis viribus dictorum duorum prin-cipum erunt maximi favoris.
lohannes Baăoarius doctor, orator apud Ser Hungarie regem.
Magister Livonie d-no Gorshy (f. 22).
.... Nunciatum est nobis pro re vera quo-modb dux Moskowie magnus nuncibus agit apud imperatorem Zawolski ut eum corumpat et a Regia M-te auertat. Ideo Regia Itftas sit bene cauta ne corupcionibus ii/oskovitanis pre-fatus tartarorum imperator a Regia Mte ab-strabatur alioqum perturbarentur omnia etpe-riculum maximum immineret et Regie Mt\ et nostris dominiis.
Tumszhanai Zawolhensis legacio in Novo-grodek feria tercia post octavas Visitationis i¥arie proxime liabita per nuncios adhuc in quadragesima tic jacentes (ibid. f. 29).
A Machometo Cesare Zawolkensi fratre Alexandro Polonie regi etc. salutem. Verbum meum est istud. Quia a diebus antiquis fra-tres fuimus prout et sumus, et ex ea ipsa fra-ternitatis causa in anno a nobis advos gravis salutacio cum exiguo munere verbisque bonis
www.dacoromanica.ro
— 155 —
mittitur, Mjsit ad nos frater ut ad eum prope accedamus propter amicum et inimicum in si-mul conveniamus, propterea bominem ad nos miseratis et ad nos verbum vestrum, terram et patriam vestram linquimus ad vosque pro-fecti sumus, tandem ii/al Cberei ex parte ad vastandum (vestii) quem Deo iuvante propul-savimus. Ipse enini et nobis et vobis erat et est inimicus. Postea penes Drylesk et Novo-grodek castrametati sumus et pro vobis illa duy castra vi recepimus. Quo facto il/ozaysky et Przekopsky fugierunt. Ffaleczky nuncio vestro apud nos existente et id ipsum vidente, ex quo autem predicta castra nobis se submi-serant propterea quod nihil damni eisdem in-tulimus que ad extremum devastare potuimus, licet homines famelici fuerunt. Postea bune servum nostrum Zolgaira ad vos misimus, ut tibi, fratri nostro, verbum afîerret, quod exer-citum ad nos mitteres-, Zolgaira non'cito ad nos rediit, nec bomines tuos ad nos conduxit centum diebus sub Canyow exercitualiter pro-fecti sumus Moskowitam debellaturi. Ex Dei vuluntate factum est: frater Zanai Soltan op-timus mortuus est.
1502. Legatio ad illustri-mum d-m Car dina-lem ac ad prelatos et barones regni ex parte Ma-iestatis Regie de Mynsko d. Jacobo 8yckliczky capitaneo Byeczensi et Gottficz notario eom-missa (ibid. f. 32).
Postpuam redeundum erat Litbuaniam de
www.dacoromanica.ro
— 156 —
Regno et si reditus illius causam et tocius ne-gocii Lithuanie ac etiam spei quam Mtas R. pro negoCys illic feliciter agendis habuerit, tune posicionem intellexerat vestra dominacio illustrissima tam ex Mte R. per se i&tud re*e-rens quam ex d nis oratoribus Litliuanie pre-sertim Magnifico duce Alexandro capitaneo Grodnensi, duce Michaele Glynsld marscliallco curie qui ad coronacionem cum Sua Ser-te venerant, quam ex generoso Droszcza milite litvano posterius ad Mtem R. de Lithvanie ad-veniente. Tamen cum contigit imperii Zawol-hensis tranşlacio seu mutacio, studiase Mtas R. me deputavit ad vestram dominacionem il-lustr-mam oratnrem repetiturum ei causam et ordinem reditus illius, relaturumque ea que postea preter spem evenerunt et que eciam per litteras erant vestre dominacioni illustr-me intimata.
Bellum Moskouitanum hac tempestate Scr-tem Suam et dominium Lithvanie plurimum urgens exposcebat, ut Mtas R. non facto ad plenum ordine in republica Regni sui, festinarat redire Litvaniam. Et licet non dubitabat se venturum ad gerendum bellum cum affine hoste, quem scit et potentem et divitem esse. Licet quoque de Regno neque pecuniam, neque populum tantum, quanto ad illud bellum contra tantum hostem opus esset Magnoducatui afferre potuit. Tamen quia per prelatos et ba-rones Magniducatus Lithvanie frequentioribus nuncys et oratoribus ad redeundum monebatur et non minus per oratorem Zawolhensem qui
www.dacoromanica.ro
— 157
qui tanquam mali pfesagus sui petit quod teni-pestiue Mtas R. rediisset aut ad minus 4000 geneium sibi direxisset in auxilium, prout ve-stri dominacioni illustrissime et nonnullis con-siliarys Regni tune cum Mte R. agentibus eo-rum tune legaeiones dieebantur. Exinve Mtas R. nolens ducatum relinquere indefensum cu-piensque imperatorem.Zawolbensem in spe et fide retinuisse redeundum duxerat. Hac inten-eione et causa et ut erat possibile quia dum imperatori Zawolbensi illa 4000 dirigere non p jtuit dumque nullum subditis Litbvanis aut in gentibus aut in aere auro ve afferet subsi-dium, saltem sua in persona Lithvaniam rediisset.
Spebus nichilominus Mtas R. ducebatur duabus ad redeundum, una et tanquam unica de imperatore Zawolbense, cum quo in Dei nomine bostem agredi voluit salvo consilio do-minacionis vestre illustr-me et aliorum prela-torum utriusque status de Regno, sine quibus in (omne) fortune stătu niobil faciendum sta-tuerat et eius semper vuit esse instituti; altera, quod prelaţi Litbvanie spem Mtis Sue pro-mittebant que ipsis per dominos Regni pro-missa erat. Hac quoque spe babendi de Regno subsidii Mtem R. non obstantibus quibus-licet impedimentis ad reditum stimulabant in Litbvaniam.
Contigit tamen socio belii Tartaro sic ut ipse periculum metuebat futurum quia tota gens eius impery se bosti precopensi dedidit
www.dacoromanica.ro
— 158
interim dum Mtas R. Litbvaniam veniebat, prout istud Mtas E. per litteras- vestre domi-nacioni illustr-me perscripsit.
Post casum Zawolliensis Tartari cuius pe-riculi Mtas E. tanquam rea esset, quia tem-pestive ad eum neque rediit, neque ei 4000 gencium misit, et item dum spes ipsa periit que ex ipso Tartaro dependebat, cum que Mtas R. quottidie in Magnoducatu ab boste affice-retur dampnis maximis, et item per alterum belii socium Magistrum Livonie crebrius mo-neretur ad invadendum communem hostem, Sua Mtas non omnino scit quid cum bonesta-te factura esset, an supersedend, a negocio belii, an est bostis pro treugis per aliqua media petendus, an cum paucis et an per sc, vel per campiductores fortuna belii experiunda esset.
Pro compcrto vero babere vellet-Mtas R. si pecunie essent quibus promptissime solue-rentur stipendia bis militibus, quamvis paucis qui siW et diu et modo per Ser-tem Suam Litbvaniam conducti possit saepius bostis ag-gredi viribus cum Magistro Livonie unitis et saltem si inuasio fieri non posset tuta, ficret tamen defensio omnino indubitata et opportuna.
Sed quia eius Ser-tas nullum ad id de Eegno reportauit auxilium pecuniarium ymmo pecunias in Eegno conquirendo nod medio-criter se se et Tatarum neglexit. Et, insuper consiliary Litbvanie soire cupiunt ex Ser-te Sua si quod unquam auxilium babituri exinde essent, ad quod se invicem cum dominis po-
www.dacoromanica.ro
— 159 —
lonis inseripserunt. Ieeireo Sua Ser-tas rogatr dignetur dominaeio vestra Illustr-ma speciali-ter ei eonsulere et ab alys consiliarys Regi consilium eolligere quid ipsa et illi censeant in premissis faeiendum et informare qualiter cum imperatoribus Tartaris agendum. Item qualiter Mtas Sua dominis Litbvanie respon-sura erit, qui omnino -soire volunt tanquam finale responsnm, si iuxta ineorporaeionem no-uam auxilium babituri essent de Regno, si enim frustrabuntur spe, verendum erit, qţiia et illi ineorporaeionem lenipendent, quod Mtas R. non libenter videret.
Item eonsulendum est si eondieiones pa-cis aut suffereneiarum et quibus bonestis mo-dis prosequende essent, dominis enim Litbva-nie videretur ut nuncy nomine prelatorum Regni et aly ex parte Lithvanorum simul-mitterentur, utque premitteretrtr nuncius ex parte prelatorum utriusque dominii pro salvo conductu qui diem et locum ad tractandum de pace designaret et designari obtineret pro me-diatoribus et de Regno et de Litbvania ven-turis.
Aliquibus videretur ut Mti Reginali vestra dominaeio illustr-ma et ceteri prelaţi de Regno scriberent litteras cum eo effeetu sigoi-ficando ei et dolendo quod in dominys chris-tianorum principum et presertim Rome fama communis esset et admiracio, quod illa ipsius? alterius filia alterius coniunx non cooperatur ad sedandum boc bellum, fit que communis inter cbristianos principes argumentacio dubi-
www.dacoromanica.ro
— 160 —
tatiua de Mte reginali uti plus faueret victoriana an patri vel marito ex quo non coopera-tui: ad pacem inter illos. Unde propter co-lendas eas opiniones falsas et ut d-nus cardi-nalis et ceteri archiepiscopi et episcopi non impedirentur in eorum consciencys dum non •cooperarentur ad pacificanda Regna. Ac ne ef-fundatur sanguis cliristianus, prout istud facturi sunt ex debito. Iccirco hortarentur Mtem Reginalem, ut principes utrosque persuaderet ad bellum contra paganos gerendum, ut que suppiicaret marito ad supersedendum a bello patrem que rogaret idem faciendum, et cum ea informacione iret nuncius Regie Mtis no* mine domine Regine qui duci patri ostende-ret litteras per prelatos Regni filie scriptas et eontinerent littere prelatorum illum ant ali-quem dulcorem persuasionem que Mti R. et Moskovite honeste essent, Exincle sifieret ini-eium possit in tractatibus restitucio dampno-rum peti pro dote et fieret restitucio utrique parti utilis et lionesta Vestra dominacio illustri-ma super id consulere dignetur cum dominis.
Tartari Zawolhens, via ut colubri in aquîs inuestigabilis est nescitur ubi est vel quid po-terit in futurum, Hi quidem qui ad Mtem R. redierunt sui per colii vadium promittunt in-fra aliquod menses Zawolh.ensem rediturum cum potencys Nobaysky et non solum recu-peraturum imperii populum sibi ademptum, verumeciam vincendum et de fossa agendum Przecopensem.
Przecopensis per oratorem condiciones fe-
www.dacoromanica.ro
— 161 —
-derum petit et per obsides illa firmanda de-cernit, ad quod Mtas R. consensit et est leuis nuncius ia ea re ad imperatorem Przecopen-sem missus pro obside mittendo et promiten-do alium per R, Mtem dări, prout per litte-ras vestre dom. lllme istud Mtas R. abunde perscripsit.	f
Walacbie palatinus iterum nuncium lia-buit apud Mtem Suanl cuius iile legacionis effectus erat:	Significauit quia Turcus versus
bec Regna suas conuertit potencias et intendit, negocio belii Italici suspenso, hec Regna inu-adere debellareque, Tandem inter alia petyt ut nuncius suus notabilis fuisset missus Mos-kowiam, qui non est permissus, propterea quod nune cum illo duce bellum gerat Mtas R. i-deoque non esset conueniens eam hosti con-sultacionem fauere dum iile Mtem K. nicbil faueat Et item dictum, quia istud M. R. modo facit non (ratione) domini palatini propter quem libenter faceret istud, sed (ratione) il-lius hostis. Petiit insuper ut Mtas R. "YVala-clxos AVassko et alios non seruax*et. Respon-sum est, quia in M. Ducatu Litbvaniae non sunt cum Serenitate sua, ad quod nuncius non replicauit.
Rogat Mtas R vestram dominacionem il-lustr-am reuerendissime domine Cardinalis adi-mere dignetur operam et diligenciam de qua noxx dubitat, ut moneta cudatur....
Dux Conradus oratores lxabuit duos apud -Mtem R. in Novogrodek cum legacione, quos VOLUMUL XI DIN UKICAR.	C. 11.
www.dacoromanica.ro
— 162 —
Mtas R. me presente remisit cum responsis quarum copiam vestre dom-cioni illustr-me et alys, si opus est, dominis consiliarys ostendi mandauit....
Quemandmodum in Noua Civitate consul-tacio fuit nuncy ad Papam mittendi sic in (presenciarum) Nltas R. comemoratur: esset ne mittendus Romam nuneius mediocris status, qui refex*x*et Mtis R. exaltacionem, comenda-ret Pape suam Ser-tatem et bellorum cum paganis et scismaticis geri solitorum faceret reminiscenciam captaret que benivolenciam et favorem contra Moskovitam, ut saltem aliquem impetrari possit subsidium exin.de, ut que nou declinaret ad partem Moskovite.
Pari modo nuncy ad Romanorum regem mittendi reminiscitur Mtas Sua sic (cum) in Noua Civitate dicebatur, quia cum legacione aliquis mittendus esset ad illum mediocris qui tanquam eundem effectum haberet quem lega* cio papalis habitura esset apud quem palat. Walachie ut..... promouet negocium /Woskovite.
Magistrii Leovului în potriva- cneazului ifoscovei, (două cărţi de la el. (f. 34 v.)
Legatio d-norum Polonorum ex convencione Colense per d-num Bocbotnycsky coram R. Mte-in Mynsko dicta (ibid. fol. 35 v.)
Peracto consueto principio comedacionis dicatur ipsi R. M. quod ut ipsa noscit prop-
www.dacoromanica.ro
— 163 —
terea que in consilium deducta fuerunt in con-vencione Sandomiriense, nove civitatis Kor-czyn et demum post discessum eius Cracis ut unanimiter constitui et denunciari potuissent per omnes Regni consiliarios fuerunt dilata ad hanc conveneionem Colensem, in pari affectu animorum omnes ţlomini Polonie Maioriscon-sultaverunt de huis que necessaria essent pro communi bono.
Atque inprimis visum maxime necessa-rium propter innumeras difficultates et peri-cula undique imminencia, ut quereretur* mo-dus aliquis per quem saltem aliquo brevi tem-pore respirare posset JRegnum a continuis bel-lis et sumptibus iam intollerabilibus. Qua au-tem ratione hoc fieri posset, dicatur, eosdem d-nos consultasse, nec invenire in presentis et tam cito aliam viam potuisse, quam ut tente-tur bonis mediis et condicionibus .si baberi possit pax cum adversario Moskowita vel saltem inducie, tam longis temporis, quam obţineri posseot.
Scit enim ipsa M. Regia, quanta difficul-tas sit in toto Regno, nec posse sufficere exac-ciones impositas non modo ad tantam belii mo-lem sustinendam, sed nec ad tuicionem terra-rum Russie et ad inquietaciones que jam fiunt et que timentur ex Slesia, et hic dicatur de captivitate d-ni Petri Opalensky, judicis Poz-nanienBis et d-ni Smygelsky et alys insultibus, spolys et diffidacionibus....
Sed et hoc timetur magnopere, ne ad eos hostes quos magnos et satis potentes adversus
www.dacoromanica.ro
— 164 —
Hegnum habemus, adiungatur Turcorum hos-tilitas et invasio. Nam cum pro certo habe-tur per adversarios eius Hungaros, Venetos et alios colligatos tractari cum ipsis 'lurcis de pace, dubium esse non debet eosdem Turcos conversuros apparatus bellicos contra hoc Reg-num, quando cum alys pacem firmaverint et presertim si nuncius missus in Turciam non in tempore illuc accurrerit. Propterea valde suspectum est propter eius tardam illuc pro-fectionem.
Sunt et alia gravia incommoda et domi et foris adveniencia ad que de necessitate maxime necessaria respectus habendus est, et propterea omni racione cogitandum, quomodo ut supra dictum est, aliquantulo tempore Res-publica respirare possit.
Quare roganda erit eadem Mtas humiliter nomine rev-mi ac illustr-mi d. cardinalis et tocius consily, ut propter supradicta dignetur cogitare cum d-nis Magniducatus Lithvanie si quomodo predicta pax aut inducie haberi possent.
IIoc autem... singulariter rogetur eadem R. Mtas et admoneatur, propter Deum nomine... . d. Cardinalis et omnium dominorum consiliariorum id magnopere persuadenoium, me aliquo pacto sumat sibi in animum profi-cisei sola ipsamet inpersona adversus liostem, nisi cum eo apparatu et potencia esset pro-visa qualis decet ipsam et tantum principem, ne forte, quod Deus avertat, aliquid conţin geret ut in tantis discriminibus solet accidcre,
www.dacoromanica.ro
— 165 —
unde et eidem M-ti et omnibus eius dominys gravissimum periculum posset advenire. ..
Item quod moneta cudatur, eo tamen modo et condicione ac sub tali valore quo fuit decreta in ultima convencione generali Pyotrco-viense tempore olim glor. d. Joliannis Al-berti Regis sed quord ad unum (tamen) annum cudatur, infra quod tempus ipsa R. iVtas in-dicet convencionem generalem in qua deinde de eadem moneta ulterius cudenda declarări ac constitui debebit.	,
Roganda etiam est R. Mt&s ut agat cum dominis Litkvanis pro consensu ad deponen-das continendasque merces omnes in Camyen-yecz et quod ultra deferri non permitterentur in Valachiam, quod iile terre Russie pro re-paracione earum multum exoptant, est que u-tile et necessarium Regno ex multis respectibus.
Item ne aliqyod impedimentum accidatin Regno, eadem Jftas rogetur ut deputet domi-nos ituros ad faciendum granicies cum palatino Valachie et ne tardet eosdem deputare quia non multum iam temporis superest.
Ultimo supplicetur ipsi R. ilAi,\ quod in tantis et tam periculosis accionibus propter Deum cautissime babeat se et procedat et in-tendat eisdem accionibus cum talibus consul-toribus qui cum fructu et utilitate possint, sciant et velint debite ac fideliter ipsi R. Mii consulere, attentis presertim temporis difâcul-tatibus et undique dominys eisdem imminenti-bus necessitatibus et periculis.
Ad dominos Lythvanie. Legatio autem ad
www.dacoromanica.ro
— 166 —
dnos Litbvanie facienda erit sub eodem fere tcnore quo ad R. iL/tem, quantum attinet ad persuasionem querende pacis aut induoiarum, exponendo eis et nostras et eorum difficultates.
Ad legacionem Colensem clni Bochothnyczhj per Mtem R. responsum dominis per d-m Sy-ckliczky (fol. 37.)
Quamvis il/tas b. alterius erat animi quo ad belii procesum, forsan enim sese movisset iam versus Poloczko et Smolyensko cum ea paucitate gencium, quam secum babet, tamen cum d-ni consulunt et orant, ut non iret contra hostem absque magna potencia, Itaque S. Ser-tas significavit in sua legacione omnem posicionem suam. En iterum terrigene de Smo-lensko currunt clamantes, fientes et rogantes ut eos J/tas Sua defendat. Nam exercitus Mosz-kovitani in viginti miliaribus a Smolcnsko stativa figunt, et in alys locis pontes alys pa-rantur ad invadenda dominia, quapropter Mt&s R. bortatur et affectat d-nos, ut cum consulunt absque potencia non eundum, quid i t qua-liter Jtftas R. facere debeat in bac peticione et necessitate subditorum defensioncm peten* cium, forsan Ser-tas Sua cogetur etiam cum paucis se bosti opponere, adeo temere Suam Mtem infestanti, et deliberent domini in eo ca-su, an cum honestate S-ti Sue media pacis sunt querenda, vel an possibile est ea impetrari.— Si consulent ad pacem querendam et si d. Vi-
www.dacoromanica.ro
167 —
cecancellarius posset adbuc in Hungaria repe-riri mittendum esset ut iile iuxta prioris legacionia ■conventa obtineat.... Serenissimus d-nus Rex Ilungarie mitteret oratorem suum qui cum d-no .Mysskowszky mediaret, bec tandem .Mtas R. prosecueretur exequereturque d-norum con-silium ut vel pax, 'vel înducie obtinerentur bonestate ikftis Sue salva.
Generalis terrarum expedicio forsan non erit utilis, tamen cum decreta est, .Mtas R. contenta erit et approbat consilium et omnem modum quo a periculis Regnum et presertim teiTe Russie salvarentur. Verum quia propter granicies Yalaclii et alia in Nova-Civitate condusa, quorum conclusorum non latuit effectus ■dominos, aliquot milia armorum gencium plus effecissent et maiorem utilitatem attulissent, Itaque domini providere velint, qualiter illis granicielius satisfaciendum sit absque periculo et personarum, et Regni.—Deputat autem Ser-tas Sua pro graniciebus illis d-nos archiep-pum Leopoliensem palatinum Sandomiriensem, pa-latinum Podolie, capitaneum Leopoliensem et decanum Leopoliensem, pro quorum expedi-cione d-ne castellane estis informatus per d/tem R.
De depositorio in Camyenecz ilftas R. cum d-nis Lithvanis buc propediem constituendis conferet: Pauci tum vel nulii Litbvani Vala-chiam aut Turciam mercantur, et ita de eo-dem depositorio ex parte ducatus Lithvanie foi'san non impedietur decretum Regni, consu-lant... Domini, qualiter illud instituendum erit
www.dacoromanica.ro
— 168 —
absque aliorum preiudicio et quid allaturum sit reipublice. Quicquidvero de eo cum do-minis Lithvanie decernet per alium iHtas Sua rev-mo d. cardinali significabit.
Legacio d-ni Bochothnyczhy ex parte pre-latorum Begni ad preatos et barones Lythvanie in Mynsko 1502 perorată (f. 38 v.)
PoBTopeiiie uKparnii npe4T>H4ymaro
Responsum ad precedentem d-ni Bochothnyczhy legacionem datum per d-nos Litlivanos (f. 39). Extract.
Antequam v-ra d. hic in Litlivaniam ad R. AI tem ad venit quesivimus modus quo inire fedus et in unionem cum hoste nostro Duce-JHoskowiense devenire possemus et in eum fi-nem et effectum misimus litteras per specia-lem nuncium nostrum ad omnes dominos et consiliarios Ducis magni Jkfoskowiensi, quibua eosdem affectavimus quod cooperarentur et in-tercederent ad eorum ducem magnum Jfosko-wiensem quatenus unio et pax subsequi pos-sent, prout dudum Iakow Zacliaria id ipsum litteris trinis d-no Johanni Zabrzeszynsld palatino Troczensi scriptis fieri optavit. — Quod autem d. consiliary regni Polonie exacciones impositas in regno Polonie ad tantam belii molem utriusque dominii sufficere non posse di-cunt, et allegant de ista legacione, magnopere mirantur prelaţi et consiliary ibfagniducatua
www.dacoromanica.ro
— 169 —
Litbwanie quod fratres eorurn carissimi tam oito obliti sunt inscriptionum que sunt noviter facte in Pyotlirkovia, quod in nullis eorum ne-cessitatibus deberent eosdem deserere consilys, gentibus et eciam pecunys. Et eadem verba pro responso dederunt fratrijus suis per illus-trem ducem Alexandrum castellanum Vilnen-sem et capitaneum Grodnensem et ducem Mi-chaelem Âfarscbalcum curie Regie Jftis quod eos adiuvare deberent omnibus istis exaccio-nibus que sunt modo imposite in regno Polonie. Etsi non sufficerent pro eorum utilitate prime exacciones, tune secundis et tercys pro-miserunt supportare. Qua turn spe frustraţi sunt et multa damnapassiob retencionem lunga m R. Aftis in Regno Polonie, quia et im-peratorem Zavolbensem ob dictam longam retencionem amnoiserunt quem eduxerant contra communem hosteu» utrorumque dominiorum AZoskovitam et multa alia damna acceperunt a Stypendarys eos ultra tempus fovendo. Ita quod sund involuti rnultis debitis ob spem fraterne promissionis.
Anno 1502. Instructio d-ni Hungarie Be-gis ad ducem Moslcovie in favorem Jfagni Du-cis Litbvanie de qua legatio faciunda esset per Jlftem R. Polonie sic ut expedit reipubli-ce Lithvane (f. 47.) Cp. C6opH P. Hct. 06. XXXV, No. 73 cîp. 341 cji. A. 3. P. I.
...Item si dicetur quare vaivoda Jfolda-"viensis etiam suos oratm-es non misit ad du-
www.dacoromanica.ro
— 170 —
cern Afoskovie, dicat, quod propterea non mi-sit, quia causabatur et conquetus est nobis, quod libenter tnisisset Sed ipse d. Rex Polonie non permisit eos ire per terras et dominia sua sed ipsos repulisset, quod illi vaivode et etiam duci .Moskovie multucn displicuit. Et dato etiam quod ibi de lioc non interrogaretur tamen ipse Sigismundus Zantai nicliolominus hoc introducat.
Ex parte cardinalis Begini legaţi sigillata crat instructio infrascripta: (f. 47 v.)
Domine Sigismunde, quando cum adiuto-rio omnipotentis Dei eritis cum duce Moskovie osculato pi'ius breui S-mi domini n-ri illud et litteras nostras Dominacioni Sue praesentabitis ac illum nostro nomine salutabitis.—Et dicetis D.
S.	quod diu est quod destinaveramus propri-um et specialem nuncium ad D. Suam qui postea propter aliqua iii pedimenta superve-nientea accedere non potuit.—Deinde dabitis operam etiam nomine nostro quibuscunque ra-tionibus poteritis persuadere, ut ipse pacem cum Ser-mo Rege Polonie genere suo ineat, cas instructiones que vobis per Ser-mum Re-gem date fuerint sequendo, addendo etiam quecunque vobis visa fuerint ad eam persua-sionem pertinere, sicut: indignum esse con-sanguineos et affines qui sibi mutuo auxilio esse deberent inter se armis decernere. Item malignius multo ipsis inter se bellantibus qui cbristiani sunt, eundem Deum, idem ewange-lium credent, occasiones illis dare qui sunt a-
www.dacoromanica.ro
— 171 —
cerrimi cbristiani nominis inimici, Indignissi-mum vero ac preter omnem pietatem hoc tem-pore id fieri, quo ceteri omnes christiani in unum contra barbaros ac immanissimos bostes et christiani sangvinis sicientissimos Turcos convenerint, cum presertim concordia inter ipsos fiat, possit esse certissima victorie causa, si non fiat gravissimi mali, unde et ipsi duci sicut et ceteris christianis interitus immineat, neque cum credendum est, quod si Turci aut Tartari vincerent, quod absit, ipsi soli duci parcerent, deinde intelligatis causam discordie. Et si reperietis quod sit quia Rex Polonie vuit ut uxor sua sequatur ritum grecum, tune ex-pedit etiam boc loco ostendere et docere, quod illa differencia que est inter romanam fidem et grecam, quam ipse dux sequitur, exigua ad-modum est, neQ tanti facienda ut propterea non sit utraque fides uniuscuisdem Cbtristi Salva-toris noştri, pro qua defendenda omnes quî ebristiani sunt sibi inuicem mutuo auxilio esse deberent —Atque boc loco exponite confede-raciones omnium ebristanorum principum et magnos aparatus eorum ad boc bellum contra perfidissimos Turcos.
Jis atque aliis rationibus per nos excogi-tatis si videritis illum moveri ad pacem ine-undam, vel saltem confederationem aut ali-quam intelligenciam contrabendam cum Ser-mo Polonie Rege descendere, ulterius etiam procedite et videbitis illum adducere vel contra Turcos aliquid faciendum, vel saltem contra Tartaros si modo illi aliquod in clu’istia-
www.dacoromanica.ro
— 172 —
nos molirentur.—Si autem istis et aliis raci o-nibus non moueretur ad aliquam concordiam ineundam, tune poteritis uti cum eo aliis ver-bis et ei dicere quemadmodum Cbristus Salvator noster de cuius fide agitur, victorie ebris-tianorum deesse non potest contra perfidissimos cruciş iniinicos et quod firmissime credendum est in tanta omnium principum christianorum concordia et in tam maximo ad boc bellnm contra immanissimos Turcas appartu christia-nis victoriam ultimo defuturam, qua victoria consecuta principes ebristiani et presertim Scr-mus Ungarie Rex Regi Polonie et fratri. suo non deerunt sed ei favorem contra ipsum ducem praebunt et contra cum arma sument ct nos auctoritate S-cti-mi D. n. ac facultate nobis a Sua S. gressa-contra eum ad edeomunionem interdictum et alias penas eclesiasticas etjuris remedia procedemus.
Legacio S. Ponţificis Alexandri VI sub cre-dencia Sue Sanctis de latere legaţi ad illustr-mum Magnum ducem commissa. (cm. CDop. P. II. Od. XXXV ctjju 314 ii A. 3. Poc. I, Nc>. 192 cTp. 252 cu.)
Legacio Ser-mi et glorios-mi principis ac d-ni Wladislai Ungarie Boliemie etc. Regis ad vota Sedis Apostolice commissa per egregium Sigism. Zantbai dicenda Illustr-mo Magno duci Moskovie. (cm. CdopH. CTp. 347 ii A. 3. Poc. I, CTp. 255).
Instructiones ad respondendum: (f. 51.)
www.dacoromanica.ro
— 173 —
Si dicetur cur post Mathiam Cziesielski*) non di-rexerat Bexnuncium ad procurandam eam pacecu.
Si interrogabit, cur Vayvoda Moldaviensis oratores suos non miserit: vel si dicetur: an cum Voyvoda Moldaviense negoeium ilud eciam practicandum erit; aut si est practicatum vel dictum qui vicinus est, Turcia et-c.
Ad utrunque illud una fit responsio: Quia Sedes Apostolica negocia maxima prout illud est expedicionis generalis, pri i,um cum regi-bus qui protectores sunt, fidei et universalis Ecclesie agit et expedit, postea super eisderri cum alys principibus fit consultacio. Itaque dum Ser-mi işti Reges ad expedicionem con-sencient prout vellent, dummodo paternum illud dominium pacificarent, Tandem et cum vayvoda Moldaviense et cum alys concludetur quid finaliter et (generaliter) faciendum erit. Exinde demum oratores vayvode ubicunque necesse erit et vocabuntur, et venient et simi-liter vestre d. Illustrissime.
Item si interrogabit quis consultat pro ex-pedicione sanda, dicatur: Reges et principes christiani, primum tamen sumus pontifex ordinat negocium illud sanctum et pium.
Item quando futura, dicatur: Quando v-ra d. Illustr. componet cum Ser mo d. Polonie rege Ipsa quoque Maiestas cum Maite fraterna Regis Ungarie ad expedicionem sanctam con-sencient, tune primum de tempore deliberabi-tur et Yra d. I. pro consilio et auxilio requirctur.
*) O ern nocojibciB'b cp. A. 3. P. I. h CfiopH.
P.	06. XXXV.
www.dacoromanica.ro
— 174 —
Item, quomodo bellum Lithvanie et nostrum esset christianitati periculosum, dicatur: Quia işti reges fratres aliter consentire ad coramu-nem expedicionem nolunt nisi pritnum paci-ficato paterao avito que illo Magnoducatu ab liys bellis...
Si dicetur quid papei facere vuit istis qui expedicionem impediunt vel consilia et auxilia non prestabunt: Vetus est constitucio sacro-rum canonum tales haberi pro bereticit et fi-dei cliristiane inimicis contra quos et interdic-ta deberetur mitti et excommunicaciones.
Si dicetur an jam cruciata data est vel ex« communiones vel interdicta missa contra tales. II. t. a.
Anno 1502. Legaiio de Mynslco ad Conra-dum ducem Mazovie et ad marshalcmi Lassoczkî per notarium Cottficz (f. 57.)
Intelligens Mtas R. ex litteris V re d-oio-nis nuper scriptis Palatinum Walacliie in Han-nuschowcze constitui et ita agere prout R. M. scripsit, Intelligens etiam alia que V-re d-cio-ni dieturus sum, sine mora me liuc destinauit cum legacionibus ad V. d cionem ad d-nos et ad alios prout V. d-cioni dicam.
Inprimis dum ita est quod palatinus AVa* lacliie adeo prope venit, Mtas R. auisat V-ram D. et mandavit, sic provideat et castra et ci-vitates Cameneeensem et Leojioliensem quod proditores non proderent illa et illas palatino.
www.dacoromanica.ro
— 175 —
Item S. S-tas mandavit ut V, D-cionem lior-tarer quottinus provideret et scrutaretur, si non essent proditores in castris et civitatibus ipsis....
Si dicet: supicorhic Leopoli di aliquibus, aut si dicet: timeo ne essent Leopoli, dicas r sic etiam Mtas R. intelliglt quia Leopoli sunt proditores, Na n V. D-cione in Camyenyecz existente dicebant aliqui ciues Walachos pei turres et alias secretas municiones civitatis in-tellexit etiam Mtas inter notabiles consul‘s a-liquos esse qui proderent libenter si possent civitatem palatino si iile veniret.
Si ad unurn concordabitis, dicatur; Quamo-brem Mtas R. vuit, quod rem ipsam secretis-sime teneatis, Ego ibo ubi (me) mandaveritis ad d-nos et nobiles, ut veniant et inferant se ci-uitati quod prevaleant civibus, ita tamen si palatinus Walachie aut eius exqpcitus erit ibi.
Si non erit palatinus aut eius exercittis, l\î-cbilominus si potero reperire in bis locis Rus-sie et presertim prope Leopolim capitaneum Cracoviensem et Belzensem Russie que pala-tinos, debeo Mtis R. nomine persuadere eos ut constituerent qualemcunque exercitum aliqu-anto tempore prope Leopolim. Saltem usque ad Mtis K. aliam informacionem, nam timen-tur Tartari iterum venire.
Palatino Bussie siue in Sezebrzessyn siue-prope Leopolim agenţi, palatino Belzensi, ea-pitaneo Cracoviensi et nobilibus: Ouamuis Mtas R. decreverat eundo Lituaniana quia debuit esse more terrarum generalis ne fuissent hi
www.dacoromanica.ro
— 176 —
Tartarorum incursus qui sunt facti et ut tute nuncy iuissent ad palatinum Walachie, sed cum id non est factum, delet quam maxime R. Mtas de lioc et de dampnis commissis. Et qui a timetur ne iterum Tartari incurant, ae ne palatinus Walachie suam exercere contendat voluntatein in terris 2U-tis Sue, Iccirco Mtas R. rogat, velitis exercitum constituere prope Leo-poli et perseuerare ad aliam informacionem Mtis R. quam Mtas R. scribet aut intimabit (quum) d. Cardinal is eum inform abit quid palatinus respondit Walackus.
Specialis capitaneo Premisliensi: Mtas R. grata erat quando intellexit V-ram D. esse in campo. Rogat eam ut cum consilio capitanei Leopoliensi et aliorum d-norum. Etiam si V. D. deberet kmethones suos walachos cogere ad ■exercitum velit esercitum constituere cum cap. Leopoliensi et alys dominis aut ne palatinus Walachie procederet per terras omagiando ter-ras et depopulando illas.
Si capitamus Leopoliensis senciet de prodi-toribus Leopoli. Sit tibi commissum ut si capitaneo videretur, fieret tanquam conuencio in ciuitate et tandem faceret sic ut dominis qui ibi sunt consulcius videretur contra prodito-res illos. Item dicatur capitaneo quod pro-vidiat ne Walachi tanquam propter mercantum ■venientes prevaleant civili (p-tati) nam uti di-■•itur, consueuerunt in multitudine Leopolim venire mercatum.
Dicitur d/oscbus esse mortuus. Exinde factum ut fertur, Quia exercitus a Smolensko su-
www.dacoromanica.ro
— 177 —
bito ymmo etiam fugiendo retrocessit. Ilem di-citur Quia fily il/oskovie contendunt inuicem et primum ipsi interimerunt pro nepotem palatini Walachie alias Wunka. Item ipsi fily inter se certant pro dominio. Alter alterum cui-tello transfigere tentavit et in pectore vulnus intulit. Reerius exercitua xnissus est versus illa
O	/
territoria que olim dux iile si mortuus est do du-catu Litkuanie occuparat et ibî hibernare debe-bunt. .Magi ster Liuonie ex suis locis uadet etiam Mnskoviam. Nuncius Ilungarie regis mediat pro concordia. Sic sive mortuus est, sive non Nloskovita, spes est quia cogetur ad concordi-am et pacem firmandam que JViagno ducatui utilis et honesta esset, quod Deus optimus prestare dignetur.
Conrculi clucis Mazouie leyatio, cum qua venit feria secunda ante Omnium sanctorum et peroravit eam "Wylne Iac. KarczowsJd. (f. 58 v.) Oikau'l bt> nntiouai, 1160 thezauri turrt in expedifi-one Moldaviense ac item in querendis reme-dys et interposicionibus in rebus suis ad prin-eipes et dominos sangwinis et domus V-re Mtis frcquentibns que impensis copiose absumpti sunt.
Anno 1502. D-nus Rrzyczky, decanus Cra-coviensis cum legacione Rev-mi d. Cardinali» Wtlnam venit sabbato infra (octavam) Omnium Sanctorum, die dominico perorat, feria secunda legacio publicata fuit tenoris infrascripti (f.i 62).
Cootimaert o iipnCbirin ki Heay CuiuimKiiro. Venientibus deinde nobis Cracoviam... accidit VOLUMUL XI DIN URICA.R.	C. 12.
www.dacoromanica.ro
— 178 —
lugubris . . . casus incursionis hostium in Regnuri), qui nec previderi potuit propterea quod furtim et silenter non per loca consueta sed preter consuetudinem per siluas venerunt sub ducibus illis quos putamus eis a Walacbo da-tos, ut et is incursus eorum instigatore et co-operatore factus certo creditur... Aliquot dein-de diebus in novacivitate (Corczyn) cum ipsis dominis consiliarys et aliqua parte nobilium aliorum deliberavimus et consultavimus, quo-modo stabilius et cercius obviare possemus malis imminentibus ab eisdem bostibus, quo-rum recensBmultitudo aduentare dicitur in Reg-num, Tura -etiam audacie et perfidie ipsus Wa-lachi resistere possemus, Qui congregato suo populo et asscitis etiam sibi Turcis et Raczis cum apparatu omni bellico nunciantur velle oppugnare castra Regni et preâertim Halicz, Buczacz, Czyrvone Jazlo'wyecz et Camynyecz (PtuieHO, ut in câmp o nobilitas congregaretur, in Poloniam quoque missum est ut et illius Regionis nobiles in auxilium accelerarent. ..) Eapropter egimus inter nos domini conside-rantes an propter necessitates prefatas et tam grande et ultimum fere periculum quod im-minet ab ipsis bostibus, potissimum tamen a Walacbo, vocare V. Mtem conveniret... Visum est maxime necessarium ymmo si reţinere vuit V. Mtas terras Podolie que necessitate coacte incipiunt laborare et deficere ad Walacbum, sine omni mora opus est ut V. Mtas aduolet buo in Regnum atque in aliquo loco medio et commodiori ad providendum occurrentibus et Begno, et fi/agnoducatui consistat*).
*) Oratri Kopo4a f. 65 (ca. Buxe). www.dacoromanica.ro
— 179 —
Wa(la)elii JResponsio fada ad legacionem noblîis lwan capitanei de Lypoivycz per Uev. d. Cardinaîem, Mte R. a regno absente, tanquam Gubernatoris nomine ad eundem palatinum Walacbum destinaţi,- ipsi palatino peroratam, Que quidem responsio data.. Mti R. per d-num (Kryezky) nomine R. d-ni Cardinalis sie ut sequitur (f. 63).
Tanquam referret sic Iwanek: Dum veni in Halicz ipso festo S. Mărci*), extunc d-ni legaţi ex parte Ungarie ante adventum memn uno die me anticipaverunt et postmodum miserant litteras binas versus d-nos Regni Polonie... Et postmodum me interrogaverunt, an aly nuncy post me equitant aut nondum; dixi illis quod non, extunc micbi litteras illas dabant, quas ego nolui suscipere, sed die eo velocius de Halicz equitaui ad palatinum d/oldavie. Post adventum meum in crastino dedit audienciam, ubi totum consilium palatini interfuit et palatino eidem dixi legationem, quod ei non vi-debatur esse possibile et verum. Et sic dixit: Quamv.is d. Cardinalis infirmaretur, tamen omnes sumus sub potestate Dei, actamen aly domini in Regno interfuerunt, qui buic con-dxctamini satisfacere potuerunt. Ex terra Regni Hungarie legaţi venerunt secundum condicta-men, sed poloni me opinantur pro puero esse. îam aliquociens mecum condict&men faciunt et utique finem ab eiş babftre no» post im, as-
*) 25 anptja. (Transl^tio ejmgdfţn 31 Januarii").
www.dacoromanica.ro
— 180 —
serens et firmans pro certo liabere quod d. Car-dinalis ilîic in Vloldaviam equitasset. Postmo-dum dixit: Dum domini Regni Polonie tu.it Ilungarie in hune locum venissent et me non!!:) veniente, excusando me infirmitate quid mihi ipsi dicerent? Sed ego suo verbo satisfacio. Hoe michi super legacionem responsum dedit.
Dum michi intelligere dedit austere, quod super hane legaciunem nichil facere voluit, extune eidem dixi istauţ aliam legacionem, Oua exaudita aduc fuit multo magis austerus, dicens sic : Yolo jure tenere litteras prescrip-eionis alias zapisow et juramento suo satisfacere cum suis.d-nis consiliarvs melius quam d-ni poloni. Volens se dare super dominos tocius christianitatis. et aduc sic dixit: Quod istam terram in quam ego veni (quidem) nun-quam fuit nec modo est nominata in aliqui-bus prescripcionibus. nec in aliquibus eondic-taminibus et est mea terra ex antiquis tem-poribus ad terram Moldavie spectans, super quam habeo certam et debitam justiciam ex antiquo, Ob hoc in eandem veni uti ad pro-priam suam terram. Et si aliquid poloni erga me velint facere vel incipere, extune illi suo juramento et michi ipso violenciam facerent pro ut ipsi sunt asueti, ut michi ante violenciam fecerent et minus juste. Sed si mecum vo-lunt esse ut decet super veros et iustos vicinos, extune michi dent pacem in hac mea teira et in alys rebus secundum prescripcionem ut michi iusticiam faciant. Extune invicem nos erimus iuvai*e contra Tartaros et alios paga-
*) 3a<iepKnyT0: invenirent.
www.dacoromanica.ro
— 181 —
nosr quia nobis istud est necesse. Postquam eundem palatinum domini ex Ungaria afifecta-bant, quod tempus eondictaminis ultra prop tineret, is Bic dixit: Gratis michi ultra antepo-nere quia michi poloni nunquam iusticiam fa-cerent. Et nihil voluit facere super postulaci-onem d-nonun hungarorum. Et dixi ei: Ad hoc tempus manebo hic met sedens aţmd vos. Si d-nus meus gr-ssimus non teneretquod per me significavit extunc sim perpetuo in tuo carcere aut me des decollare Quia d-nus mcus grao-ssimus alte sedis ecclesia sancte romana ubicunque dirigit nuncios suos aut litteras il-lic semper iţi verissima veritate uti princeps multum alte Bţirpis tenet. Ipse michi sic dixit^ Quid michi esBet pro tuo căpiţe aut pro tua i-emansione, Et ego ante se periculuT» habe-rem, quod semper habui quod michi ullam iu-Bticiam fecerunt Quia d. capitaneus Cracovi-ensis fideiussit michi sublata fide pro Rege Regni Polonie et pro omnibus consiliary Regni eiusdem Et michi id non tenuerunt; ob hoc iam nolo credere. Sed nune iam volo raeum proprium tenere usque ad meum gutur alias do gardla Et cui legacio fiet necessaria, extunc me inueniet in hac terra, h. e. in terra Russie.
Dominis decano Cracoviensi et castellano Bxjeezens suprascriptis ad superius deseripta date sunt responsiones et informaciones infra-6cripte (f. 65).
...Et si Fer-tas Sua aliter voluerit cum ho-
www.dacoromanica.ro
— 182 —
ste suo Moskorum duce agere belii negocium et non qualiscunque pacis c mdiciones suscep-tura, sed eas per(e)quas et ammissa pro se ac alys belii buius socys suis recuperaret et damp-norum soluciones ab lioste exigeret, lamen ut Sua Mtas poteneiam auct«>ritatem que suam conservat celerius ad necessitatem Regni facere vuit inquantum id effici poterit ut per quascunque condiciones eciam parum utiles bellum ftloslcovitanum suspendat aut compo-nendo qualitercunque, aut sufferencias pacis faciendo, pace quocunque modo confecta Sua Mtas absque mora se ad Regnum conferet, ac cum consilio consiliariorum utriusque dominii ita faciet prout exiget communis Regni ne-cessitas.
Interim ut aliquid S ia Mtas constituat ad id quod tirrentem exigit repugnaoionem contra 'NValacluim, Sua Mtas decrevit et deccrnit in Ilungariam oratores mittendos, designauit que et designat Rev. d-num AVlad. ep-pum et te d-ne Byecens. castellane.
...Dicetis quia in presente reipublice peri-
culo Mtas R. providere cupiens per alique con-siliorum media qualiter bellum illud quod pa-latinus Walacbie infert absque dampno et Mtis R. et reipublice sedaretur, deliberavit mittere in Hungariam oratores Rev-mum d-num Wlad. episcopum et cum eius paternitate vos capi-taneum Byecensem (f. 65 v. et 66).
...Si d. Wladislau episcopus nollet iter assumere, agendum est apud Rev. d-num Car-dinalem ut a. Archiepiscopus Roza vadat.
www.dacoromanica.ro
— 183 —
Ad Sacram Mtem E. d-ni Hungarie Regi (f. 68 v.) puncta ad legacionem notanda.
Sacra Mtas inter alia que nomine Fer-mi d. noştri Regis grac ssimi dicturi sumu: in-solencia palatini Walachie preripuit prius di-cendarum materiam. Acta, non diu rea est quod idem palatinus sub inducys pacis Ser-mum o-lim d-num Iohannem Alb. regim aggressus erat. Dum quoque ier. olim Âlbertus Rex ini-quum facinus in eo commissum animaduertere cogitarat, Tandem ad vota fraterne Mtis V-re rancore n c >ntra palatinum temperavit et tales secum condiciones scripsit perpetuas, quales nunquam illi vi et armis adactis obtinuisse in Regn o Polonie, nici fraterna dignitas V-ra se mediam posuisset ad olim Mtem illam frater-nam R. cuius ob intuitum Mtis Vre et olim Rex Âlbertus et prelaţi Pegni Pol. consenseruiit illud ita fieri, non sicut debuit sed sicut Mtis Vre placuit. Firmate condiciones erant pri-vilegys et juramentis, firmate etiam auctoritate maxime potentissimi que px*incipis mediantis V-re scilicet Mtis R. Attamen Steplianus palatinus contra phas et jusiurandum multociens invadere ausus erat terras Regni Polonie, mul-tas abegit gentes et Walacliie intulit, Tartaros vocavit, et ductores Walachos eis dedit et vi-cibus preteritis et nuperrime clanculum veni-en. irrepciones fecere dampnatissimas ad terras Regni P olonie Nactus ex*at sibi et Tartaris commoditatem palatinus dum Mtas R. abesset a Regno, fretus non minus erat juramentis de
www.dacoromanica.ro
— 184 —
Regno Polonie sibi prestitis sub quibus tueius incautos aggrederetur polonos, sic quoque et procurat per Tartaros Regnum depopulari et solus ipse ascitis Turcorum aliquod centenis et de regno ut presumitur Hungarie bussarorum non paucis terras Russie vastat et sue subycit dicioni in presencia certorum V-re Mtis baro-num videlicet d-norum—et Czobor tune secum in terris Russie existencium.
Ser. d. noster Rex qui in presencianun, ut V. Mtas scit, bello se occupat Moslcovitano, memor etiam existens juramentorum etfrater-norum et consiliariorum Regni sui Polonie, non constituit quicquam adversus eam palatini novitatem doneo primum deferret ad V-ram M. fraternam R. et dominos regni Hungarie senatores qui auctores pacis et condicionum illarum erant cum Stepbano palatino.—Pro-fecto Ser. d. noster Rex. graciosissimus nisi primum sic faciendum deliberaret facile cum Moscbis bellum sedare posset, facile se ab eo deocuparet, ad insolenciamque palatini illius vires converteret, Nam bellum illud ducis Moskorum consiliary Moskovienses per media Illust me principis domine Helene magne ducis Litbvanie per medium que consiliariorum Litbvanie optant et swadent sedari. (EjiaroAnp-
hoctt> 3a ornpaiiKy 3aiiTan Aaa îuiipnaro nncpeAHimecrna. BjaroAttpHoCTb 3a npurjauieiiie na CBaTbfiy).
,...Itaque sic indolere dignetur Mti illi fraterne Regno fraterno paternoque nacioni illi sibi familieque sue regie fidelissime ut pa-latinus adeo propensam non reponat in ea reg-
www.dacoromanica.ro
185 —
nis que suis fiduciam, utque ceteros barbaros hostes licencia illius non presumat tociens contra illud regnum ducere et solusipse palatinus-Regnum vastare, liomines rapere, abigere, su-bycere et territoria ţie corpore Regni antiquis-sima occupare postponatr juramenta teneat et condiciones inscripcionum vera fide non peruersa veritate implere studeat.
Dictum fide plenum Ser-me Rex ullum clmstianitatis regnum tot potentissimis Tutfcis-Tartaris, Scismaticis et alys barbari3 hostibus septum csse. et tam diutissime tollerans eer-tamina continua, cedes, iactura^, sangvinis cliri-stiani profusiones, sacrorum profanaciones, vir* ginum contaminaciones et tocius sexus ac statua hominum predas, semper videns sempcr perpeti solitum, ad sustinendam vero tanti tam-que diuturni belii furiam nullîs fortunarum terrestrium accessionibus, que terris aurique copys fiunt, nullis etiam ut alibi reperabilis et lucrosis muneribus neque apostolice sedis patrocinys, neque cuiuspiam principis auxiljs soblevatum populi duntaxat domestici robore invictissimoque pro fide christiani amore sus* tentatum.—Defert S. Mtas d-ni n-ri vim sum-mam sibi regnoque suo inferri soli tam ad eas sacram tue Mtis et tocius ordinis senatory Hungarie cervices prudentissimas defferet illico ad pyssimas sancte sedis Romane aures, defferet postremo ad christianitatis principes, si-quidem nisi primum tua Mtas que ex vicini-tate et necessitudine vldelicet et denique se-des Romana sanctissima Imperyque dignitas-
www.dacoromanica.ro
— 186 —
Romani viribus et auxilys proptissimis et rea-libus non accurent, Mtas sacra d-ni noştri, na-cio que illa semper principibus et Cliristo fide-lis cogetur tandem boc habere testimonium, ut non per ignaviam non per iniquitatem, non per malicie viam aut scandalum sed per vim et lassitudinem cogitur eam querere pacem, que et apud Mtem S. R. et in Regno suo que-ritatur diu a paganis, que profecto pax liabi-tura erit condiciones, quales vicinis principibus felicitates allatura esset videretur.
Ad prelatos Hungarie ex parte Polonie pre-latorum... puncta ad lejacionem faciendam (f. 70).
...Quia d-ni prelaţi et barones seniores noştri credunt V-ras D. ignorare quantum lia-beat Turcus desiderium ut per bec regna ves-tra aperiat contra remociora cbristianorum principum dominia. Et primum dum ex illis Transsiluanie et Croacie partibus difficilior illi transitus fieret ad boc inclitum Hungarie regnum molitur siue per vim siue per condiciones nobiscum facendas planissimis Regni noştri transitibus votis contra Hungaros potiri. Nobis quidem pax perpetua et felicitates offe-runtur infinite., l amen domini Polonie non a-deo deiecti sunt animi ut cbristianis diffidant presidiis et se paganorum committant pollici-taeionibus. Itaque V. D. intelligant quod iam tandem regnum illud laborat in lassitudine et reuera V-ras D. non prout a culpa abesse fa-
www.dacoromanica.ro
— 187 —
teri necesse est qui (existentes) vicinissimi ulla auxilia, ulla quoque consilia fraterna commo-darent hactenus iliis ymmo" etiam animarunt, seu ut verius loquendum esset, deprimarunt palatinum Walachie ut «tandem horum malo-rum ductor auctorque esse. Quapropter R-mi et R-di in Christo patres magnifici et egregy domini expei'giscantur V-re d. et semel hoo saltem tempore quo vel maxime necesse est fratribus vicinis consilys auxilysque accurant * Mti R. perswadeant et soliipsi curent pruden-tissimis consilys id agere quod illi nune expe-dit, quodque in proximo ad hostia Regni is-tius serpet: palatinus Walachie minister corn-munis est malorum. Hune nisi temperabunt -eommunia consilia nostra, non dubitabunt d. vestre d-nos polonos non per maliciam aut im-pie et scaudalose, sed per vim et lassitudinem eai facturos Condiciones cum paganis quas op-tant diu.
Cracis legacto intimata per Canvoivzki (î. 73) ad d. Cardinalem et consiliarios.
Postquam abierunt a Mtem II. de Litbva-nia venerabilis ac generosus d-ni decanus Cra-couiensis et castelanus Byecensis Scripsit Mti R. ex Leopoliensis capitaneus quod palatinus Walacliie suas contra Regnum machinaciones non intendit minuere sed iam etiam granicies fecit et officialibus Mtis R. precepit et pre-•ceptis comminaeiones adiecit sic uti istud ex litteris videbunt 1). Vestre.
www.dacoromanica.ro
— 18S —
Dum itaque tales non forruidat intimare comminaciones et tanquam constituciones fa' cere ut scilicet capitanei sui auisarentur quod facerent justiciam in his per eum occupatis bonis et quod de Regno non deberet quicquam attemptari pro iniurys, nisi illis auisatis, et item ut Cracowyezki proditori, quem seribit palatinus suum seruitorem esse, restituautur quedam res et pecuniarum summe doposite Leopoli ac bona immobilia, facile occasioţiem finget iniurie et belii innouandi dum res minima earum quam habere vuit non redderetur aut in minima parte alias fieret quam vuit.
Item cum a Tartaris nunquam possumus nobis polliceri pacem futuram excepto quod per auctoritatem imperatoris Turcorum eaui habere studeremus per aliquas condiciones que etiam parutn lioneste possent in extrema nos-tra calamitate cogitari, Saltem quosque comuni summi pontificis et principum chi'istiano-rum eonsilio liberarentur christiani a vexai* i-one paganorum quod reuera speranduon est a-liquando fieri necessario si ecclesie sancte eon* sulendum erit ne conteratur.
Quamvis impossibile esset uni işti pauperi Regno iam vero viribus, potencys et for-tunis prope exterminato, susţinere bellum ab hostibus populosissimis et potentissimis Tnrcis,. Tartaris et bcismatiois, Sed necesse erit his nouis periculis et insidys etiam a palatino Walaehie im-minentibus noua abhibere remedia. (uepe'mcjHtoTca
atpu npiiHATUfl Am o6oponu xIepBOHHOÎi Pycn; out aoji-jkhw pacnpocipaHHTLCa >i na terras Cracowienses .
www.dacoromanica.ro
— 180 —
...Venim quia ponsulcius esset ut V. D. lllust-ma interim cum consilîarys uniuersis corni eniret et deeex*nex*et ut legarentur nuncy ad 11 xmanorum ctc. Reges ad Electoresque Im-pery et* per Germaniam quibus exponeretur nec que işti Regno a paganis infertur violen-eia, eaptax’eturque per 'querimorxiam illorum beniuolencia. ^quotinns) flum Regnum istud dicatur antemurale illorum esse... auxilia pres-tent contra paganos nobis, nobis inquam qui per tot centena preteritorum temporum viribus sanguine et opibus nostris antemurale illud defendere eonsueuimus ete. Intex’im Mtas R. deocupando se a bello Moskouitano, institue-ret generalern toti Regno conuencionetn px*o qua vocaretur Mgr. Prussie, euius vocaeio si iieret ante legaeiones illas per Germaniam fa-eiendas, impcdiret vota Mtis R. in Germania, pro eadenx etiam generali conuenciojie redirent nuncy ex Germania aut responsa Regnum ac principum dirigerent, quibus responsis scitis et babitis Mtas R. captata beniuolencia Germanie principium in spem eius ymmo etiam auctori-tate accedente Imperatox-is ex eadem conuen-•ione genex-ali mitteret Romani, faciliter que inpetraret decimam generalern per Germaniam, per quam aut defenderetur Regnum, aut castra munirentur loca quoque fortificarentur, in quibus presidia tute loearentur et ex eis fieret communi populo confidencia et spes indubi-tata defencionis, quam in spem in rures resi-dcrent, sicque itei’um terre iile inhabitaren-tur. Si nulla spes ex Germania afferetur pro
www.dacoromanica.ro
— 190 —
necessitate nostra, extunc Mtas R. necessario se conferret ad condiciones pacis apud paga-nos obtinendas, etiam si iile parum honeste essent; interim eadem celi inelemencia reliquos fratres christianos opprimeret et cogeret ad expedicionem generalem, sicque aut comuni ex-pedicion, contra paganos liberaremur ab illis inscriptis condicionibus. Aut si expedicio ge-neralis non fieret. Nos nun ante alios sed si-mul cum alys pei-iremus. Itaque ante illam conuencionecn generalem pro qua Mtas R. constitueretur, deberent legaciones premitti ad reges ,et principes catholicos, ut sciremus qua-liter rebus nostris in generali dieba prouisuri su-mus, ut que apud illos in futurum essemus excusati si aliquas fecerimus cum paganis con-diciones que illis non placerent, aut que non omnino essent li oneste.
...De Moskouia calvuseonduetus e3t allatus hungaro oratori. Itaque iile profectus et in Moskouiam, et creditur iam ibi constitui. Post eum ibunt designaţi oratoies poloni: d. Lanci-ciensis palatinus nomine Regio. Ioh. de Bu-czacz senior Petr.is (dapiler) Gracouiensis et notarius Stan. Gorezky, *) nomine prelatorum Regni, Lithuani: pincerna Lithuanie Hlebowicz capitaneus Vitepsko et Pketko notarius**) etc.
Item in puncto mei de Vilna recessus venit nuncius d-ni capitanei Leopoliensis, cum litteris ad Mtem R.
*) Cp. CCopH P. Hct. 06. XXXV Nr. 75.
**) flpHCtuin bi JIocKBy bi «apr* 1S03 r.
www.dacoromanica.ro
— 191 —
Nouitates de litteris d. capitanei Leopo-liensis erant trascripte sic.
Ceterum Vra R. Mtas scire dignetur quod fuit quidem llko apud me cum legacione in-frascripta.
Ligatio voievod'e quam Il/co Wstekli refere-bat capitaneo L.eopoliensi (f. 76).
Dominns Woyeuoda intimauit adte*)(qui) semper amicus patri tuo et domui tue ac tibi et fratribus tuis. Nune rogo ut se interpone-Hs ad R. Mtem, quod daret Sua Mtas pacem huic terre et dimitteret illam que terra est mea et pat.rimonium meum quam ego recepi cum consensu domini Regis Hungarie et ex man-dato illius, si ista Regia Mtas sinat, volo esse adiutor contra Tnrcos et Tartaros quod un-quam vastabunt terras R. Mtis„ miser-at ad me R. Mtas dominum capitaneum Cracouiensem assignando diem quod domini debuerunt dee-quitare a R. Mte pro tempore assignato. Ubi et domini Hungarie debuerunt fieri quos ego conduxi qui dum venerunt monstraverunt (mi-bi) granicies quas ego feci, confido quod terre mee et patrimonio meo dabit pacem R. Mtas1 quia illam ad gutur meum defendere volo et te rogo ut non permitteres in terra mea dam-pna facere, quia mansi duos capitaneos Hrin-kowycz klucznyk et Kyrlchahn**) Myewnyk qui-
*) Capitaneum Leopoliensem.
**) Myecznik?
www.dacoromanica.ro
— 192 —
bus mandaui ut iusticiam facerent subditis R. Mtis et tu etiam meis, si illis iusticie non c-rit, tnandavi illos defendere, Tamen dominus Woyeuoda wult tenerc inscripciones suas et iuramenta ct consiliariorum suorum.
jResponsum capitanei Leopoliensi super le-gacionem palatini clatum.
Gratus sum de amicicia domini woyauode quod michi eam ostenderc vuit prout patri meo. Intimauit doiuinus woyeuoda ut interpo-nerem se ad R. Mten quod istam terram di-mitteret illi. Ista rcs non est mea quicquid facere in hac ro inter R. Mtem D. m. grac-ssitnum. Sunt domini seniores oonsiliarii Reg-ni qui magis in hac causa perficere possunt et stabilire ista inter dmnum palatinum et Rm. Mteoi Dui. m. gr-simnm, tamcn quod attinet inscripcionibus, que sunt inter R. il/tem Dm. rmn. gssimum volo se interponere quod domino palatino tenerentur prout dante Deo iste omnes res que nune sunt coniponentur et in fine bono statuentur inter R. Mtem et Woyc-uodam. Quod attinet pro iustieia facienda, ego faciam iusticiam Dni Voyewode hominibus nisi
q.	iustieia etiam faceretur subditis R. Mtis ir» quo nuncium suum rnittam ad woyeuodam. Et ruisi ad eundem woyeuodam nuncium pro a-liquibus iniurijs tamen magis ut aliquid resfire possem quid agitur ibi.
Ceterum V. R. Mtas scire dignetur quod
www.dacoromanica.ro
— 19d —
cum scxtarys nullum fineai fecerunt et sic in-telligo quod eond'Ctantur cum istis servilibus si cum ipsis finem non faciant omnino conspi-rabuntur. Ego scripsi scpius et scribo d-no Cardinali et ceteris d-nis consiliarys, tamen ad hoc tempus nullus finis est inter illos, coterum V. R. Mtas quc d pro certo relatum est michi quod Woyeuoda iam conscriptos liomines habct p. Bucovinam tria milia qui se sibi subdidcrunt et exhinc ad ipsum fugernnt quibus ipse man-davit ut equos, hastas, sopulas, sagittas, clipea alias tareze habcrent, peditibus vero ut habercnt lances et clipea, qui in duabus sep-limanis debent se monstrare. Ceterum V. R. Mtas scirc dignetur quod navigium in Copy-ecz destruxit et naues secat. Et theloneum recepit et in Nyesnow nauig uqj fccit et thc-loneatores constituit in zupp s. Etiam zuppa-nos constituit tam in Colomya quam in zuppis halic'ensibus, V. R. Mtas sere dignetur si non er t provisio V. Mt:s alia. Hic in istis terris vere omnes Rutheni vadent ad woeuodam, quia tnulti ribaldi vadunt ibi et nichil advertunt super suos dominos, Ceterum V. R, Mtem rogo me non tradat V. R,. A/tas oblivioni, gracia sua. Deus scit quod non presumo V. R. Mi scribere de defectu meo videndo nune neces-sitatem V. K. M's prout iile quittancie mee non sunt adhuc extradite quas mihi V. Jftas dedit tamen spes mea in Deo et V. R. Me.
Seren-mus d. noster Rex gr-ssimus et qui-libct intelligit Tartaros ductu palatini fuisse ■voeatos contra Regnum, quandoquidem palam.
VOLUMUL XI	romanica.ro c- !3-
— 194 —
sna legacio continet, quia(potcst) illos et ducere et abdicere. ltaque rcs ip-a atque legacio su-pras cripta deferatur ad consilia d-norum, pre-sertim vero Mtas R. rogat V-ram I). Illust-mam ut cum non ignoramus nccessitatem et qui-dem summam tocius rci benegcrende in Russia it stipendarii foueantnr ad ccrtum aliqimd tcm-pus. Rogat Mtas R. qtinus V-ra D. I. vel de cra-rio Regni vel de exact onibus aut smodalibi.s aut terrestribus aliquid mandet colligere pccuniarnm pro sextarys et alys stipendarys in Russ a ct ut mitteretur aliquis discreţi s c m pecunys o: pannis e. daret 'llis. Pr us vero quam fiec ista preparacio mitendaruni pecuniarum, videred-tur Mti R. quod t remitieretur nuncius ad se\-tarios et stipendarios aiios significans afferri af-ferenda, et qui prerogar^t eis seruicia ad fu-turum quartale anni sic omnia prouidendo quod non recedant de Russia saltem propter R.ute-nos ne ad palatinum a no bis deficiant.
!...Ex istis capitanei Leopoliensis auisa-mentis colligitur auisamentum, qui a si vel im-pedietur in istis occupatis locis vel etiam si non permitterentur mercari Walaclii Leop »li, Et si regnicole Walacliiam mercatum non mit-terentur, intelliget palatinus bellum sibi mo-veri. Sic timendum ne cum imparati erinius, iile iterum Tartaros et Turcos mittat contra nos. Iccirco V. D. Jll. consulat apud prelatos consiliariosque Regni quid in ea re facien-dum. Scribit capitaneus Leopoliensis quem-dam advocatum Soczauiensem venturum cum mercibus aut Leopolim, aut versus Mducatum
www.dacoromanica.ro
— 195 —
Litbvanie ut sub specie mercature explo-ratam baberet posicionem Mtis R. et terrarum quod verisimilimum e^t aliquibus videbatur ut probiberetur sibi, licencia mercandi ymmo etiam veniendi, odnsulcius tamen erit nou fa-cicndum aliquid inccţnsulte. rccirco super isto aduentu aduoeati. Ac super mercatura ipsa eominuni qualiter faciendum esset. Et si ipse capitaneus Leopoliensis istud probibere de£>eat, dignctur V. D I-ma recepţia super boc consi-lys capitaneo Leopoliensi primum informacio-nem dirigere quam consulent domini ad pre-missa tandem etiam id Mti R. consilium illud suuin ac dominorum innotescere.
Anno 1502. Legacio prelatorum et consilia-riorum Regni Polonie ad consiliarios Magnidu-catus Mosîwuie (f. 83). Cp. Aict. 3an. Poc. I, CTp. 275 ii Ciopli. P, IIct. 06m. XXXV cip. 382.
Quamuis d-ni consiliary spirituales et se-culax*es Regni Polonie post mortem divi olim Alberti Regis Polonie elegerunt pertinenter in Regem et d-num suum Ser-mum principem et d. d. Alexandx*um etc... cujus felicem elec-tionem et impex-ium iam V-x*e D. intellexerunt ex legaeione per nos principi V-ro perorată. Tamen d. ^rchiep pi, episcopi et ceteri spiri-tuales et seculares consiliary Regni Polonie, domini et fratx-es seniores noştri c >mmisserunt V-ris D-cionibus id referre speeialiter, quod licet habuerunt alios principes eque divites et
www.dacoromanica.ro
eandem et forsan maiorem iusticiam habont quod electi fuissent ad regnandum apud eos, prout Ser-mus d. Wladislaus Ilungarie Rex qui pi*imogeniture ius et Regna amplissima habuit et illustx’-mus d. Sigismundus Slezie, Opauie, JMaiOris Glogouie etc. dux germanus eorum, ciiius ducis Sigisrrundi ducatus ratio-ne vicinitatis sunt cum Regno contigue ducatus sui perutiles fuissent Regno, Tamen quia d-ni fratres seniores noştri attendebant plus necessitatem cbristianitatis communem quam privatam, attendebant etiam hanc affinitateni et amiciciam, quam contraxit d-nus noster grac-mus cum iliustr-mo d-no vestro que toti chx’is-tianitati proficua esset si tam potentissimi consangvinei pi-incipes suas potencia-. contra pa-ganos converterent, attendebant etiam antiquas inscripciones inter Regnum et Magnumduca-tum Lithuanie existentes in quibus utrisque dominiis unus dominus esse debet. Attendebant palatini "NValacbie consiliem qui px’opter amiciciam hanc vestram et propter uniendas contx*a paganos ex bis partibus potencias con-sxxluit ita fiex’i Et non minus pi’efeferebant ves-tras dominaciones quia ex hac vicinitate que dominis polonis est vobiscum per medium Lithvanie, Iccirco d-ni fx*atres seniores noştri libenter habere vellent cum vestris d-cionibus fraternam vicinam amiciciam, conversacionem ■et intelligenciam. ipsi quidem ommissis om-nibus ipsorum utilitatibxis sed (directe) attexx-dendo ea que exposuimus presertim vero propter rempublieam christianam ut lxaberent aditurn
www.dacoromanica.ro
- 197 —
ad reintegrandum amiciciam inter istos prin-cipes nostrum d num grac-sum et vestrum do-minum utque conducere possent et Regni et istorum ducatuum deminia ac potencias ad bella contra paganos, Sic quoque ut ipsi domini fratres seniqres noştri per vicinitatem Lithvanie eandem amiciciam et conversacio-nem haberent cum veâtris d-cionibus quam cum d-nis Lithvanie fratribus suis et vestris vici-nis habent (hop aro cooâuiHercfl ht> Haaeauii, 'no) ex hoc gaudium habebitis singulare, quoniam factum intelligitis ad honorem Dei ac ad honestatem et c msolacionem illustrissime is-tius familie Nioskouie et nacionis vestre. Co-oomaeica o nocpe4ini'ieeTBl5 Benrepcxaro KopO-iH 11 nanii; Beci xpiiciiaiicKiS jiipt yanBiiaeTca npawat .iByxi un-rymecTiieHHHM flepwaBT. n poflCTiteHHMXT. ro •y.iapeii; na-hu noubciâe yCta:4aiOTT. Oonpi iuocbobckiixt., nutubi mm habendo respectum primum ^d rempublicam christianam, tandem ad vicinissimam amiciciam propter quam işti prinqipes consangvinita-tem inierunt et eam per matrimonium ilust-me principia d. nostre d. Helene contaxerunt, no-biscum una consulant ut amicicia ipsa que maligni spiritus ductu impeditur, ne bella contra paganos gerantur, nobis mediantibus re-. concilientur.
Amo 1502. In consilio Lytkwnie infra-scripta puncta erant approbata et data polonis et lytuanis oratoribus in Moskouiam (ibid. f. 84.)
Işti articuli sunt inferius scr’pti:
Si dicetur quod pax teneri debuit ab u-
www.dacoromanica.ro
198
traque parte donee missi fuissent inagni ox*s-tores Regum Ungarie et Polonie, lxec res fuit immutata morte Ilegis Polonie Alberti, atta-men Mozayski prius fecit excursionem in ter-ras Lithuanie postea vero Osstafey defendendo terras d-ni noştri inuasit, similiter terras Mos-lcouie ducis.—A.d extremum non diseendatur ab inscripcionibus ultimis et ita (sic) in fede-ridus (bisdem) continetur fieri contendatur. Item si aliquid in parte voluerit restituere et non in toto, non suscipiatur sed inducie pacis ad tres annos fiant ut per annum consiliarii utriusque partis conueniant in finibus terra-rum qui texxtarent si posaent certam pacem et finalem concordiam facere.—De ducibus qui a Rege defecerant si rodire voluerit, suscipiatur siue ixx perpetua pace, siue sxxb induciis. Item si Magister Liuonie non mittet nuneirs iix Moskouiam, agendum niclxilominus erit de pace iuxta informacionem, si mittet tune cum eis pariter pax facienda erit siue perpetua, siue temporaria.
Instructio Orzechowski data ad suplemen-1um Legacionis Ungariam scripte, ad d-nos Rozam archiep-pum et ceteros consiliarios Cra-covie... existentes (in crastixxo Conuersionis S.
Pauli apostoli) (ibid. f. 88),
...Nondum Mtas R. intellexit quibus con-dicioxxibus et quamdiu treuge pacis a Turco sunt aliate ac qualiter iile imperator cupiat contra voluntatem regum vicinorum occupax’e
www.dacoromanica.ro
— 199 —
Walacliiam portum que tcrrestrem sibi aperiri ad (doroinya) christiana Unde videretur IVI ti R. dicendum Hungarie Regi et forsan eciaxn d-nis hungaris qualiter prouidendum esset morte secuta palatini Walachie ut non occupet Turcus AValachiam, dum Firley venerit ad Mtem R. et lacius ea dicet que scienda sunt. 'landein R. Mtas per şecretarium Buczaczki d-nis lingariam ituris significabit quiccquîd significandum erit in ea re. Itaque hac vice Orzechowski conimissum est ut premissorum relacionem faciat dominis Cracis existentibus..
Legacio ad Nouecinitatis et Colensem conu-enciones (f. 89 v.)
Yre d-ciones intelligunt mclius (quam) Mti R constet cum nouiter solium paterni reg-ni conscendit, que necessitas urget rempubli--eam reyni, que insidie antique queque nouiter struuntur contra Regnum, sciunt eciam quibus remedys quibusque consilys impensis et celeritate prouidendum est, ne ad extremum destru-amur. Ac ne regnum istud a paganis occupe-tur. Nam Sicut celeritate et non alienis con-ducticys sed propriis hostium viribus debella-mur. Sic nos quoque sic preparări fartasse ne-cesse est ut celerius et meliori instituto sem-per occurramus hosti insidiisque imminentis. Quamobrem Mtas R. conuenciones instituit Py-otrkowie pro dominica Reminiscere *) hic e-
*) 2-e BOCKpeccnie qeri>ipe4ecflTHimu. Bi 1503 r, flacxa 6b]jh 16 anptJifl.
www.dacoromanica.ro
20 J —
ciam VrisD. eam pro qua conueistis et aliis tenis alia terristres. Nam etiam terris Maioris Polonie in Colo pro dominica Inuocavit *) indicta est. Et quia ccrnsulendum erit de nouo defensionis modo et de ordine deque impensis quibus o-nera belii ferenda erunt, de auxiliis fratribus Litbuanis prestandis, de Prutenis qui forsan aliud cogittant quam deberent et presertim Mgr. Prussie. Item de Turco a quo licet treuge habeantur tamen tantum eis confidendum est, quantum annis preteritis sub illis facienbant. Item de Tartaris quos forsan studiose Turcus treuge non inscripsit cum quibus bellum est eommune sieut expertum id habetur. Item de Walacho qui nouas contra Regnum fecit insi-dias et iacturas, Item de duce Conrado quali-ter pacificando sit ne queratur, Ne relinqua-tur occasio hostibus Prutenis Imperiali Mti, Valacbis prineipibus generis qui omnes facere volen. contra Regnum confiderent in ducis il-lius assistencia, et timendum est ne offerantur ei contentaciones in Germania pro suis Mazo-uie terris. Item de castris in Russia Camye-nyecz, Halicz et alys muniendis et serua-.dis, que iam prouentibus carent. Item de Ungaris quorum forsan suggestione Walaclius aggredi-tur Regnum, Item de deportacione regnicola-rum si illud silencio babendum sit. Item de dotibus quarum soluciones habere volunt prin-cipes generi. Item de stătu Regis cuius Mtas non habet in possessione bona regni sic quod
*)	1-e BOCKpeceH'e «leTHpeaecHTHimM.
www.dacoromanica.ro
— 201 —
non potest sufficienter eonsulere defensioni. Immo difficile est ut consulat Mtas Sua unde victum liabeat, unde curiam seruet, unde le-gaciones expediat, qiie omnia cum magno sumptu fiant.
Et de alys maxixnis negociis Fegni qie proponentur Pyotrfcowie deliberandum erit Ita-que Mtas R. rogat, hortatur et mandat ut tales et tot nuncios eligatis et mittatis ad conuenc-i-ones illas Colensem et tandem Pyotrkouiensem ituros qui facultatem baberent vestro nopiine omnia faciendi que premissa coneernunt qi e-que per se essetis consulturi et decreturi.
De inferendis ad terras Eussie nouis wcolis. Propter depopulacionem terrarum Russie que non aliter possunt defendi tucius prompcius et cum maiori quiete utilitateque tocius Regni quam si iile terre per se sufficerentur ad de-fensionem non quidem ad inuasionem. Forsan racionabile esset ut queratur mo dus quo me-diante ad terras depopulatas illas introducatur populus novus et ad incolendum et ad deffenden-dum. Si de Regn o istud fieret. Yre d. bic de-liberarent quibus modis homines regnicole et de nobilitate et de plebibus mittende illine essent. (Yicasarx «aKia de bonis mense regulis h nycTonopowHia sevjn bt> Pycn Morjin 6u CitiT'B 4aifM 9THM1. nepece^eimajit ad profectum et utilitatem perpetuam illorum).
Ad idem de extraneis vocandis. Si aliarum nacionum populus vocandus non omnino im-
www.dacoromanica.ro
202 —
possibile esset, ad illud solum pingue et fera-cissim. venturos homines, Qui steriles inco lunt campos. Qui lucrorum gracia sunt inven-tissimi. Qui 'glorie cupiditate militiam profi-tentur. Qui pro Cliristi nomine libenter cer-tant atque contendunt. Qui aliquantulum con-suetudini nacionis nostre proximi essent.
Regiones sunt diuerse quos uorunt by qui mquam orbem lustrarunt. In quibus procul-dubio inuenerentur tiles qui ad incolendum illa loca venirent. Ut sunt regmnes et homi-nes steriles et impeditos babentes campos in partibus Almanie infcrioribus, quos sola industria nutrit, vestit et alit. Ut sunt commu-niter Almani lucrosi, inuentissimi et curioşi qui ad sortem pertentant quicquid offcrturquod lucrum afferret. Ut Saxones et Cassubarum incultissimus populus, sed robustus. Ut tiohe-mi qui scriptores militariores esse affirmant quam alias naciones qui propter mercandi ho-norem et gloriam cuius semper sunt cupide non omnino illi novitati aduersarentur. Qui et rittus muttant communiter Ad locaque novo-rum rituum venirent et tanquam locis Slavo-nicis proueniarentur et tutarentur ea preten-dunt (cum) se Slavonie nacionum precipuos et nobiliores esse. Ut Franci, Hyspâni et AnT gli qui libenter pro Cliristi nomine certant Et licet sint işti remotissimi et consuentudine et natura differentes a nobis, tamen Angli non omnino difîerunt a nacionibus istis qui etiam libenter peregrinant et ad honorem l)ei impen-dunt. Ut sunt alii Anglorum viein pugnatores
www.dacoromanica.ro
203 —
optimi et inopes Scotti qui leui sumptu per-suaderentur primum pro bello contra paganos, tandem pro stipendio temporalii qualicunque leuissimo venturi.
Anglicana confederacio. ' Eciam si non ac-oederet proposita Anşlieaqa confederacio, pla-eeret Mti R. ut orator.. mitteretur in Angliam "faceret inicium confederacio proposita, quam Mtas R. credit imposibilem eamque leuipen-dit ex eo quod iile Rex non zelo fidei defen-dende intimauit perscripsit que voluntatep. s lam, sed per Mtem K. Hungarie requisitus. Et dum ita est non taceret eopulatus, nisi id quod sibi prodesset. Frout non descripsit qua-liter ipse, qualiter illi reges duces prelaţi et potentatus preter Hispanie Francie et Portu-galie et Napulie reges vellent facere auxilium istis regnis.
Et (cum) Francie, Hispanie^» Portugalie et Xapulie Reges facere possent non parum utili-tatis nobis ex vi confederacionis huiusmodi, sal-tem naualibus consilys, et auxilys sed quia et illi inutiles esscnt, nisi Sedes Apostolica directrix jieret communis boni illius. Itaque et in illis regibus vis fere nulla esset sperandi auxilii absque Sedis Apostolice medio.
....Ex eo eciam IVI tas R. non approbat An-glicanam confederacionem quia Regnum illud consueuit forsan sediciosum esse Ratione vero se-dieionis impeditum ad impendeda nobis auxilia Ymmo plus necessitans auxilys et fauore quan-tumcunque remotissimorum principum, ut non destruatur sedicionibus,ac ne in sedicionibus per
www.dacoromanica.ro
-- 204
Erancie Regem occuperetur, qui per portum Cales commode illud inuaderet.
Non approbat etiani quia enumerat Rex infinitum numerum auxiliariorum fraternum Regnum et non demonstrat quilbns vys illi an-xilium prebituri essent nobis.
Brf. ani cco6paa« mă ii)a;no coo6mmi> Kopojio Pjia-jucjaiij, a CBepvi. roro euie ciîi.y lomia:
Item Gubernator et regnum Swecie alis eorum amioicia est necessaria Mti R. contra Moskouiam, contra Prussiam et Liuoniam si Liuoniens, federa rumpent. Dacie autem rex ac eciam Rex Scocie quos includit Anglie rex» bellum gerant cum Swecia et Lubicens. civi-tate, cum Lubicen. civitati Gedanensis est col-ligata cum nonnullis alys civitati bus cum Lu-bek confederatis, Itaque forsan esse incompe-tens confederacio Anglicana ex ea racione.
Ad idem pro oratore liomam mittenăo. Sed si ad profectum et Regni et tocius cliristiani-tatis faciendum istud esset cum Anglis, Mit-tendus esset nuncius Romam doctus atque di-sertus qui premissa ordinaret et impediret fae-tiones ordinis Prussie. Ad effectumque confe-deracionis obtineret ad regna illa et regiones ut populus educeretur ex eis locandus in fini-bus Regni istius, ad bella cum paganis geren-da, Et alia faceret contra ordinem que in scripto darentur illi etc.
Pro terrarum Russie defensione prompciori. Communis nowa ad defensionem institucio.
De Walacho. Ad sistendam Walaclii inso-lenciam R. Mtas persistit in decreto oratorum
www.dacoromanica.ro
— 205 —
Hungariam per S. Mtem decretorum Rogat ut d, Vre limitent et moderentur legacionem il-lam. Ilaberent que ipsi oratores informacionem ad respondendumpro confederacione Anglicana.
Hungaria. Optime quoque eonsultum esset, ut si Mtas R. d-ni Hungarie regis pacem cum 1 urcis habere dignabitur, includeret etiam Mtem Ii. fraternam, Regnum Polonie et Lithuanie, qtinus et pax et bellum simul gerantur habe-anturque cum Imperatore illo de istis et pro istis regnis fraternarum IVI turn, quam rem d-ni oratores obseruare debeant et michi Mtas R. commisit singulariter memorandum.
Oratores in Hungariam. ... Optat ergo et hortatur, consulant d-ciones vestre quod egre-diantur et obseruent ut oratoria Turci aduentum, qui dicitur Hungariam venturus, jion negligant.
De stipenclarys in Russia. Deputandi vice-reges prout videbitur.
Mandatam in Hungariam. Mandatum sub sigillo maiori Regni consentit Mtas R. dări dominis Hungariam decretis si V-re D-ciones limitabunt, qualiter pro Walacbia transigen-dum erit, quibus hic mittit Mtas S. exemplum litterarum condam inter hec Regna et Lith.ua-niam pro Walacbia scriptarum, et si Yre D. in thezauro Regni'eas aut alias istis similes viderint, tamen iste inuente sunt in domo et familia d-norum de Buczaez, visis ergo illis et alys antiquis inscripcionibus, informent d-ciones vestre d-nos oratores, qualiter pro "Walachia acturi conclusuri que erint, ex quo mandata ha-bituri sunt.
www.aacoromanica.ro
— 206 —
Dux Conradus apuci Mtem Ii. per lacobum curiensem suumlegacionemhabuitinfrascriptam. (f. 111).
Item d. meus Rex gr-ssimus notificat preti vestre, quia Imperator lartarie defossaper certos oratores (suo more) notabiles, fcdus perpetuum. cum Mte Regia ciusque dominiisliabere vellct....
Sciam vero quod eiusdem Imperatoris nuncius leius, me pressente auditus, inter ce-tora referebat congrcgari lartaros forsan Wa-lachi qui clauculum, in potencia tamen non mediocri Regnum inuasuri essent. R. Mtas de illis sujditos suos auisatos reddit.
Iterum committunturpuncta d-no Erasmo ad consilianos liegni Polonie (f. 116).
Intiirabit Mtas R. per litteras, tamen mi-chi quoque commisit referendum Vris D., quia redierunt oratores ex Moslcouia treugis ad sex annos eonfectis. Verum quia dux iile nichil redidit. Et insuper adjecte sunt condicione quedam que in breui rescindent verissimiliter pacta treugarum, itaque Mtas E,. non confidat illi. Unde prout per oratores et litteras suas poliicebatur Mtas Sua, licet voluerit redire ad Regnum, tamen timet eius Mtas se impediii ex parte illius hostis in Lithuania.—Quamo-brem Ser-mo d. Hungarie Rege nuper scriben-te S-ti Sue de Walackie palatino sic ut vide-bunt d. v-re quod tanquam speranda esset com-posicio per medium Ser-tis Sue futura cum palatino. Licet quoque Sue M-ti fraterne Mtas
K.	(responderit) sic, ut istud exemplum conti-net, tamen	j.ţ) ^ferri, quia eius
— 207
Mtas (libens) videret ut bono ordine cum ho-nestate Sue Mtis et Regni illa fieret composi cio, nam timendum est quod Mtas R. impedie-tur ut non adeo tempestiue posset intendere işti negocio Walachie ut opus esset. Velint ergo dom-ciones V-re decernere et informacionem scri-bere, qualiter oratores in Ilungaria debeant concludere negocium reuisionis illius, quam d. Hungarie Rex vuit habere, si Bobemi cqnso-res esse debeat, vel quis alius, quo numero conueniendum erit, si hungari admittendi sunt ad tractatus illius reuisionis. Si aliter fieri non posset quod absque hungaris nollet palat'.nus se committere cognicioni bohemorum autalio-rum, quid faciendum, et si terminus iile pro Natiuitatis Mărie (8 Septemvrie) est competen-ter prefixus, de quibus d. v-re porrigant informacionem Suam d-no Arhiepiscopo.
Item Mtas R. quos dominos decernet ad illam reuisionem ut Sua S-tas eos tempetiue institueret, vestre d. consulant.—Item eisdern ad reuisionem ituris, unde expense liabende.
Sacre Mai-ti Regie Hungarie per Erasmum clicenda (f. 117).
...Quia V-re Mtis d-nus Sigismundus Zan-tliai sue quoque Ser-tis oratores redierunt ex Moskouia. Et licet pax fuerit ad cerlum tem-pus confecta, tamen tiranus iile una cum. af-fine Walaeh.0 Tartaros et alios hostes paganoa subordinant contra Mtem Suam.—Sic quoque uterque scismaticorum eorundem confederaci-
ontes cum paganis eisdem faciunt ut dominia
www.dacoromanica.ro
— 208
paterna Mtum Vestrarum et presertim Litbu-anie ducatum occuparent.—Unde est. quod Tar-tarus omni tempore non cessat vastare regnum illud, W'alaclius Stephanus quid fecerit et modo faciat Vra Mtas alys intellexit. Moskovie duxper vim auri Tartaros semper dirigit contra Mtem R. Ut insuper ipse princip ibus et regibus inferio-r im parcium Germanie se connectit cum qui-bus Magr Prussie confederaeiones habet. Sic negocia inroluendo ut Magrum Prussie sibi in a ixilium- asciscat et Mtis V-re vires distrabat a defensione dominy Vre Mtis paterni Litliuanie.
Ouapropter licet d. Sigismundus cum re-dierit referet Mti Vestre qua dux iile feritate innata negocia ducat, ac que spes fuerit pacis ex parte illius hostis, qui directe bostis com-munis censendus est. Nam auitos paternosque d icatus Litbuanie occupare contendit. I amen per nos eciam Sua Mtas querimoniam simul quoque necessitatem Mti Vre fraterne Regie exponit eam rogando dignetur fraternis consi-liis et auxiliis eam adiuuare.
Ne vero idemipse bostis per Prussiam aut Pruteni per JioBkos insidias pararent Mti R. nou-as illique Regno diffîciles, legauit me eius Ser-tas ad pontificem summum cum obediencia prestanda. Ubi prestito sedisancte catbolice profesionis debito supplicaturus sum Sancti-tati Sue pro confirmanda pace perpetua cum Prutenis scripta et pro alys Sue Ser-ti Regie prestandis commodis.
Pană aice am reprodus, textul latină, cum şi traducerele făcu-e de D-nul N. Beldiceanu, din limba slavonă, după broşura tipărită la 'Sîoskova injanul 1837 a D-lui Ulianiţki. Tli. t.
— 209 —
ZAPIStt de v£Kţ»ARE.
Adivereziî eti Vasile Hatmanul, scriîi şi-mărturisesc cu acest zapia al meu cum de bună voia mea, am văndut a mea dreaptă otci-nă şi moşie, sat întreg Popenii şi părţile noastre din Poşorcani, ci este în ţinutul Trotu-şuluî, cu vecini şi cu tot venitul, şi cu trei prisăci de stupi, ce sînt acolo, o prisacă la Băl-ca şi altă prisacă la Ruginoasa şi o prisacă la Anglieleştî, cu trei sute de stupi ce sînf în-trînsele, dumisale fratelui nostru Dabijeî Vornicului cel mare, pentru şapte sute lei bani gata, şi mi-ati plătit dumnialuî deplin toţi aceşti bani, şapte sute de lei bani gata, întru mâ-nele noastre, pentru aceasta de acum înainte ca să fie dumisale dreaptă otcină şi cumpărătură neclintită în veci; şi la tocmala noastră fostati dumnialuî Nacul ce ati fost Stolnic mare şi dumnialuî Grumaza armaşul cel mare şi dumnialuî Ţira Jigniceru cel mare şi dum-nialui Andrieşanu Şătrarul cel mare, şi dumnialuî Oontăş logofătul al treilea şi dumnia-luî Sprin ce ati. fost logofăt, Şoldan Jignicer, Miron Costin Parcalabul, Dumitraşc ce ati fost Postelnic, Pelin visternicul, Oostandin Paharnic de Bacătl, Alexandru Costandin Vornic, şi alţi mulţi boieri, pentru mai mare credinţă iscălitam cu măna mea, şi dumnialor aceşti, boieri toţi, ca să se ştie.
7166 (1658) Fevruarie 16.
(Isc.) Eu Vasile Ciaur Hatman, şi cel-lalţi toţi câţi s’aU pomenit.
VOLUMUL XI DIN UKICAB.	14.
www.dacoromanica.ro
— 210 —
Xoi Ioan Ştefan Toevod Inopocatimo Yasilie Voe*od, llojio Milostio Zciuli Gospodar Moldavscoi.
Intre alte mili a Domnilor acestui pământ al Moldovii, a căruia cu mila Domnului, ne aflăm asta^î, socotitam Domnia mea, cu sfatu totu a ţerei, că cu cale şi cu dreptate este pentru Gbeorgbe Căpitanii, ce ati. slujit răposatului nostru părinte Vasile Voe-vod şi Domniei mele cu credinţa; socotitam şi i-am dat moşia Rădenu, care moşie se scie •că este în zăvoiu Trbtuşului la acelaşi loc, la ţinutu Trotuşului cu locuri de prisăci, şi săpături şi de fân, ca se’i fie dreaptă moşie Dumnealui, pentru slujbele ce au făcut cu silinţa Domnie! .Mele la vremea nevoii, cari moşie cu moşii, âu fost a lui Glieorglie V. V. Ştefan, carile fiind pus di răposatu tatal meti \ asilie Vodă, Logofet mari pi vremea aceia, iati fost dat pi mână pentru paza ţerei, patru-^eci mii de taleri, pentru ca se întimpine cu acei bani la nevoi ţara şi la greutăţi ci a vini pe ţară, eară Gbeorghi Ştefan V. V. s’ail ispitit cu a-cea soma de bani, di aii mers la gbeneraru de nemţi, şi cu mijloace mulţi, de acolo au lucrat di aii scos şi pe tatăl meu din Domnie, puindu-se el Domn; eară daca D-^eti au vrut, di am luat eu Domnia ţerei aceştia, socotitam «cu sfatu ţerei de am luat pentru acea sumă «de bani, moşiile toate, şi blănî de sobol a lui Gbeorgbe Ştefan V. V. şi tot nu s’att făcut nici jumătate din acei bani, şi din moşiile lui Gbeorgbe Ştefan V. V. miluitam şi pe căpi-
www.dacoromanica.ro
— 211 —
tanu Gbeorgbe, pentru slujbele lui cu credinţă cu satu Rădiana de la Trotuş, ca se’i fie Iul dreaptă ocină neclintită în veci cu tot venitul di pi ea, şi la tot niamu ce s’a trage din el, aşa am găsit cu cale. Sama Gospodu.
r
U iast vleat 7170(1662) Iulie 1.
Ştefan V'asile Voevoda
S’ati. trecut la protocol ţinut.
Gaspar Diacu ot Divan
întocmai după cel adivarat ispisoc a lui Ştefan Voevod s’atl scos.
Vasilaclie Vespe Spataru.
Dou. Nr. 288, pach. XXII. A. R.
Io iBtrati Dabija Voevod, Bojio Milontio Gospodar Zemli Moldavseoi.
Scriem Domnia mea la slugile noastre la Starostii de Trotuş, dămuva ştire, dacă vor vede cartea Domniei meale, iară vor strânge oameni buni şi din sus şi din jos, de prin pre-giur megiaşi, şi să miargă la sat la Oneşti ce iaste pe apa Trotuşului şi să socotească cum va bi mai cu direptul, să aliagă toata partea de ocină şi de moşie ce va avea sluga noastră Ioraşco vătavulu, nepotul lui Băloşu cel bătrân, cătă va bi din vatra satului, cate va bi în vatra satului, şi din câmp şi din ţarină, şi din fânaţe şi din apă şi din pădure şi din tot locul cu tot venitul va bi după cum vor bi spuind zapisele şi diresele ce va bi avend,
www.dacoromanica.ro
— 212 —
foarte pi direptate să socotească şi să aliagă, nimărul şă nu (facă) răO, să se ştie partea luî de cătră alţ;î rezăşî şi precum vor afla şi cu direptul şi vor alege, să-l facă şi o mărturie de acolo, să daţi ştire.....................
U ias leat 7172 (1664) Sept. 24.
lirică pentru Slobozia Dragşanl şi Şkeia.
Yleato 7198 (1690) Decev. 31. Un ispisoe de la Constantin Vodă.—Adică Domnia Mea împreună în tot sfatul Domniei mele arhiereii şi boeril cel mari şi cel miel şi cu toţi mazilii din ţara noastră a Moldovei, mărturisim cu acest zapis al nostru cum în neme şi în vele-tul 7195, fiind ţara slabă în urma Domniei lui Dumitraşcu Vodă, cu de toate neputinţele biruită. Despre partea din sus tâlharii prin toată ţara străbătea, de strica pănâ şi sfintele mănăstiri de la munte, ce erau făcute cu mari cbeltuelî şi cu osârdie mare de la reposaţiî Domni ce ati fost de la acest pământ. De reu-tăţile lor remas’au pustie, şi că fiind şi mare foamete în toată ţara şi de la stăpânii noştri Turcii şi Tatariî cerşindu-ne obiceiurile lor, şi noi însă împreună cu boiaril şi cu toţi locuitorii ţăreî nevoiţi Şi siliţi ca să ne putem chivir-nisi, să mal lupte âceastă saracă de ţară şi alţi ■ bieţi locuitori, şi ţiind şi slujitori de apărare cu mare cheltueală, şi fiind şi ţara înspăimată. într’acea vreme. Din sus de talbarî, despre So-roca şi Orhei de cazaci, ţara din jos de Ta-
www.dacoromanica.ro
— 213 —
târî şi fiind şi ţara remasă puţină, nevoele ne cuprinsese şi nu puteam birui a le plini, toate că scritt maî sus că ne trebue somă di bani multă. Fiind dumnialul Iordacbe Kuset vel Yisternic aşăzat cu noî ’într’acest pământ, ţiin-du’l pe dumnialul cu prilej cerşind acei bani să ne facă bine, şi fără voia dumisale i-am luat de la dumnialul la acea grea nevoie a ţărei 15,000 leî, carile fac 30 pungi de bani, di i-am dat la trebuinţele ţărei, precum scriu catasticbele Visterieî. Luând noi de la dumnialul acea somă de bani datuiam înpreuhă cu toţi boiariî în mâna dumisale a varului vel Visternic, de i-atl cheltuit în trebile ţărei, pre cum să arată mal vederat în catastichele V isteriei. Deci fiind ţara slabă şi neputincioasă şi neputându-i-se da banii din ţară, trecând trei anî, şi dumnialul făcându-ne bine şi trăgând greul şi nevoile acestei ţări alăturea cu noî, datuiam numai 2000 lei din camara Domniei meld şi 1000 lei din ţară; iar alţi bani mâl remăind dumisale, socotitam împreună cu tot sfatul nostru şi cu vrearea tuturora, şi am dat Dumisale drept 9000 leî satul Drăgşanil cu vecinii, şi cu heleşteiul cel mare şi cu vaduri de moară în apa Sâtnel, ce este de ocolul Botoşănilor în ţinutul Hârlăulul şi satul Şcbeia pe Şiret ce aii fost târg in ţinutul Ko-xnanulul, cu tot venitul şi cu tot hotarul şi cu pod peste apa Siretiuluî, care aceste doub sate sînt drepte domneşti, care s’aii socotit şi Şcheia, drept 3000 leî, osebit de ocinele locuitorilor ■acestei ţări. Şi mărturisiră boiariî şi toţi lo-
www.dacoromanica.ro
— 214 -
ouitoriî pentru acest sat Slobozia luî Drag-şanî, cum în zilele luî Hiaş Vodă l’au fost dat lui Ufsachi visternicul danie cu zapis, fiindu-î fin de cununie, neştiind rîndul ţăreî fiind Domn strein, nicî rîndul moşielor celor cu venit şi de preţ mare. Dat’am şi «lţî domnî meluire din moşia lui gospod a boiariî şi a slugi credincioase, pentru slubje ce ati făcut Domnilor şi ţăreî, dară nu sînt de preţ mare ca aceasta, nici vin nicî la o scădere a ţăreî de la acele danie; şi în urma acelor daniî ce au dat Domnii cum a vrut din ocinile domneşti afl mai întărit şi alţi luminaţi domnî. Iară Ursacbi Visternicul nicî în zilele luî Ilieş Vodă nu l’aii ţinut acel sat, nicî în două rîndurî ce att ■Post Duca Vodă Domn, nicî la Ştefan Vodă Petriceicu n’ao ţinut, nicî la domnia luî Du-mitraşcu Vodă, nicî la Antonie Ruset Vodă nu să afla să liie ţinut acel sat Slobozia lut Drăg-şan, căcî aceştî domnî au fost în viaţa noastră, aflându-ne cu toţii în ţară între viderea ochilor noştri. Decî ţiind Ursaclii Visternicul . . . . . ce i-ati fost făcut Iliaş Vodă pănă la domnia noastră, întru care ne aflăm cu toată ţara însărcinaţi de câcjut, socotit’am cu toţi cîţî mal sus scriem, cum este maî bine a se da acea moşie domniască pentru folosul ţăreî, de cît cum aii fost datu fără cale şi fără socoteală luî Ur-sachi Visternicul, fiind ocina aceea de mare preţti. Deci primindu-1 Dumnialuî Iordachi Ruset vel Visternic preţul ce arată maî sus, le-am dat vecinice moşii Dumisale şi fiilor Dumisale, cumpărîndu-le de la noî, pre a-î sel
www.dacoromanica.ro
— 215 —
drepţi "bani. Deci de acum înainte nime altu să nu se amestece la acele sate. Slobozia lui Dragşani şi la Şcbeia, peste acest adevarat za-pis al nostru nici odinioară în veci, şi dresile ce ati fost făcut llieş Vodă luî Ursaclii Vistiernicul încă s’ati luat şi s’a dat la Dutnnialul Iordachi Ruset vel Visternic* Aceasta scriem şi eite is-pisocul iscălit de singur Domnul, şi cu pecetea cu china var.
Originalul este la Arhiva Statului, din Bucureşti, Condica Asalci voi. I.
Dania Bănesc! Catrina Gruescu.
Adecă eu Catrina jupăneasa reposatuluî Boer Costandin Grueseu Banu, dau cu scrisoarea mea aceasta, ca se scie toţi, pre însume mărturisesc, cari scrisoare o datt la Dumnialut nepotul meii, Vasile Ciaur Ilatmanu, cu a-ceastă scrisoare a mea, ci o dau Dumnialut nepotului meu să se ştie, că în trecuta vremi, înstrăinîndu-m8 eu pre însumi în altă ţară străină, în ţara Muntenească, petrecîndu-mi acolo viaţa în multă vremi, şi fiind strimtorată din cheltuelî, m’au fost silit nevoea, de m’am împrumutat acolo, cu şapte sute leî la streini, ear după trecere de mulţi ani, ne mat putend a petrece într’aceă ţară, ne-având nict mal găsind la oare-cine, se mat me împrumut cu ham, am vinit aice în Moldova; deci viind datornicii ci afl împrumutat cu acel bani, m’aii a-pucat cu judecată de acele şeapte sute de lei, ce le am fost luat eu, m’aii dat judecata ca
www.dacoromanica.ro
— 216 —
se le plătesc aceşti bani. Deci eu ne avend nici un chip ca să le plătesc aceşti hani, şi ei strîngîndu-me de aceşti bani, m’am rugat nepotului mefl, Vasile Ciaur Hatmanu, ca se mS plătesc de datornici, şi au dat aceste şepte sute de leî, Dumnea-lor datornicilor mei pentru mine.
Pentru care lucru, că m‘ad scăpat de datornici, ce m8 trăgea prin judecăţi pentru a-eeştl bani ne avend chip se dau bani Dumnialui, şi ne avend altă rudenie mal aproape de cît nepotuld meii, pentru ca să nu se înstreineze moşiile neamului meu la altu strein, am făcut danie dumnialui nepotului med Vasile Ciaur Hatmanu, moşia Pădiana, de la ţinutu Bacăului, după sevârşirea vieţii mele se o lea dumnialui In stăpânirea dumnialui, să de moşie direaptă a dumnialui şi a cuconilor dumnialui, mai rugîndu-me şi altor feţe de cinste a iscăli martori într’această scrisoare a mea de danie, şi pentru mare credinţă a celor scrise mai sus, însumi m’am iscălit şi mi-am pus şi pecetea -ca să se ştie, să’şl facă şi diresele Domneşti pentru dumnialui nepotul med.
U'Ocna vleat 7190 (1682) Iulie 1.
Catrina Ban Gruescu fac danie. (L. S.)
Marcu Vistieru. Iordachi Racoviţă vel Logofăt. Costin Gongi (Ghenghea) Vornicu.
Şi am scris zapisu cu spusa Dumneil Ba-nesel Catrinil Gruescu, şi sînt martor.
Vartolomeiu Sărdaru.
întocmai di pe Cea adevărată de danie mărturie scoasă. Vasilache Vespi Spătaru.
Doc. Nr. 280. pach. XXII. A. R.
www.dacoromanica.ro
— 217 —
Noi Io Costandin Duca V. V. Bojiu Milostiiu Gospodar Zemli Moldavscol.
Adecă di laţă au vinit la Domnia me credincios boeariul, Iordache Buset Spataru*) picând că la Bacăii, are moşiea Hădiana, cum ati arătat şi drese mulţi pe acea moşie, au cer-şut şi di la Domnia ine, să i se facă întări-tură; iată dai1 că Domnia me, întărim Dum-nialu! moşia llădiana di la ţinutu Bacăului, ca se fie ocină dreaptă, ne strămutată în veci.
U iast vlet 7202 (1694) Septem. 12. ,
Ioan Costandin Duca Voevoda.
(L. P. gosp.)
întocmai di pe cel adivărat ispisoc a Du-căl Voevod scos.
Vasilache Vespe Spătaru.
S’aO trecut la Condică.
Andrei ti Muşte Diacu ot Divan.
Doc. Nr. 279. pach. XXII. A. R.
Io Autioli Costantin Voevod Bojio Milostio Gospodar Zemli Moldavscol.
Facem ştire cu această adivărată carte a Domnie! mele cum aii venit înaintea Domnie! mele şi înainte, şi înaintea a tot sfatul nostru boearilor ţăreî a mari şi a mic! Dumneaei
*) In cartea originală, trebuie să fie trecut, boiarul Vasile Hatmanu Ciaur, ear nu Iordache Buset Spătaru, după cum se constată aceasta chiar şi din opisul (isvodulj hârtiilor relative la moşiea Badiana.
www.dacoromanica.ro
— 218 —
Maria Logofeteasa a răposatului Dumitraşco Ciaurul, ci a ti fost Logofăt mare, şi ni-aii arătat adevărată mărturie de la Dumnialui Ga-vril Brăescul, ci aţii fost Stolnic mare şi de la Ştefan Soroceanul Vornicul. Scriind cum după poronca Domniei mele ati mers la sat la V iii-Ieşti ce sînt la ţinutul Bacăului, ş’au strânsu oameni buni megeiaşi di pen pregior, şi rd-zăşî de acolo, anume Ion ginerile Giuşanului şi Gligorie ginerile Mării Călugăroaie şi Iftimie Zubanosclii şi Gligorie Comşa şi Iani ficior Deadiului şi Vasilie Buga, şi Pavel Vornicul de Vilileşti şi Ştefan vătămanul de acolo, şi Andreiil Blescâne şi alţi mulţi oameni buni şi cu bună dreptate au socotit, ş'au ales, ş’au stălpit toate părţile de ocina, cumpărături ci ati cumpărat Dumnialui Dumitraşco Ciaurul Logofătul de la rezăşiî de acolo de V ilileşti la Perkeil, de la oameni din Geameşi şi din Săcălăşeşti, de la Ştefan Buzatul şi de la Şandru şi de la
........şi de la Kiriak al Lăzăroae şi de la
Ioneal şi de la Vasile Okiul ginere lui Dobro, pre zapise de cumpărătură. Incepănd hotarul din coasta Perkeuluî, despre resărit aii pus bour într’un cărpân, dintr’acel carpăn mai jos într’un stejar ce easte semnul Crucei vea-che de demult, mai jos de stejar aproape aii pus un stălp de piatră. Dinţi*’acela stălp drept la vale într’un piscuşor s’ati pus alt stălp, şi dintr’acela stălp din pisc drept spre Tazlăil în Şes s’aii pus alt stălp da acolo pe Tazlăii în jos lăngă ţinterimul bisericii Sălcăsăştilor s’aii pus alt stălp, de acolo drept peste şes spre
www.dacoromanica.ro
— 219 —
apa Trotuşului pan într’apa Trotuşului unde s’au obărşit acel liotar, dec! şi Domnia Mea dac’am veijut acea adiv&rată mărturie de la a-ceşti boiarî ce ati fost hotărnici şi de la acei oameni bunî ce s’au tămplat cum aîl botărăt cu dreptate, s'atl stălpit şi de la Domnia mea am dat ş’am întări tuT dumisale Măriei Logofi-tese! cu tot locul şi cu tot hotarul şi cu tot ■vinitu, că hii dreaptă ocină şi moşie şi cuco-nilor dumisale şi nepoţilor, şi uric şi întări-tură şi alt nime să n’aibă a se amesteca.
U ias leat 7206 (1698) Iulie 23.
Izvotl <le lucrurile ci aîl prădat Ciauru pi Stol-niceasa Maria. 20
20 Şaragur! mărgăritar!.—6 Sculi di aur lunsă (lung!).—50 Blam di sobpl.—5 -Blan! di res albii.—12 Cuţite'ărginf cu furculiţe i lingurile 1qi\—2 feşnice argint.-—40 Tingiri aramă.—6 Căldări mari de rachiu.—300 Coţi pânză in.—12 Anterei de mătaş.—15 Cămăşi mătaş.—1000 le! bani gata.—7 Beniseli cu Bcrină.—13 Şăragur! peteali buni argint.—20 Ep! cu mânziî lor, şi altele ma! mici lucruri.
U Ocnă. vlet 7219 (1711) Iulie 2.
Darie Donic! Stolnicu.
întocmai di pi cel adivărat izvod scos.
Vasilache Vispe Spătaru.
Doc. Nr. 285. pach. XXII. A. R.
www.dacoromanica.ro
— 220 —
Carte de mărturie,
Darie Donici Stolnicu, fac» ştire cu această mărturie, ce daţi la mâna Doamnei Stolni-cesil Măriei, că din poronca Măriei Sale lui Vodă, ce ne-aii adus dumneiî ca se cercetez pentru pagubile ce aii arătat Dumneil Măriei Sale, că au suferit dispre Ciaur, când aii prădat ţara cu poghiazurile de oşti ce adusese în' ţară. După poruncă, eu am cercetat prin oameni cu ştiinţă di acest lucru, cu foarte de amăruntu, şi am aflat cumcă cu adevărat aii fost pradato acest Ciaur pe domneai! de multe lucruri, pi cari am făcut şi izvod diosebit de fişte lucru ci i au luat Ciaur din casa dum-neail, izgonindu-o şi din casă, lăsându-o goală şi desculţă la vreme de iarnă, fugând se’şl scape viaţa, di cari au fost silită de s’ail împrumutat, cu un cojoc şi o părechi cibote, de la nişte oameni ce trecea pe drumu mare, că vre se pei de frig. Pentru care dau mărturia mea la mâna Dumniae! StolniceseT Măriei ca se’şl caute dreptate.
U Ocnă vlet 7219 (1711) Noemvrie 17.
Darie Donici Stolnicu.
Mateiti Herzun. Sulgeru, martor.
Andreifi Ulure Pitaru, martor.
întocmai di pe cea adevarată mărturie scoasă.	Vasilache Vispe Spătaru.
Doc. Nr. 287. psch. XXn. A. E.
Noi Ioan RacoTiţă, V. V. Bojio Milostio Gospodar Zemli Molduvscof.
Grozavi şi urâţi şi fără cinste, sînt înaintea Iul Dumnezeu şi la oameni, faptele cele re-
www.dacoromanica.ro
— 221 —
le, de a se scula cineva asupra vecinului sed, şi al păgubi uneltindul supărări şi griji în zădărnici, de care fapte cu di adinsul, pi ascun-su apucându se şi Ciauru în vremea noastră, în ţara Moldoviî, au mers în ţara Ungurească di au înghitat pi un Capitan Frenţă, de au eşitu cu el în Moldova cu .oşti şi aii prădat părţile din jos a Moldoviî, di averi şi lucruri împreună cu Ciaur; prădatad şi pi sora noastră Ma-ria Stolniceasa, di strai şi sculurî multe şi blănî scumpe, după cum arată izvodu boearu-luî rânduit de Domnia me, lâsându’o goală şi desculţă la vreme de iarnă, de s’aîi împrumutat cu un cojoc, şi cu încălţăminte, di au fugit pe jos, pe acea vreme de frig din casa dumniaeî ca se scape viaţa de Ciaur. Asupra căruia căpitan Frenţă, trimisad puternicu împărat oşti de l’au înfrâns cu totu, şi aşa ţara ş’ati aflat odihna şi liniştea; ear pentru pagu-birile ce ati făcut Ciaur, vecinilor şi surorei noastre, socotitus’ad cu sfatul ţărei, de am luat moşiile şi ţiganii Ciaurului, di iam dat păgubaşilor, socotitam Domnia mea, de am dat din averea Ciaurului şi sorii noastre Măriei Stolni-cesei pentru pagubele ce iad făcut dumnialui Ciaur, cum orânduiţii ne-au încredinţat, de ce păgubi iau făcut Ciaur, din moşiile şi ţiganii Ciaurului, moşia Rădiana şi Păşcanii di la ţinutul bacăului, asemenea iam mai dat şi dece sălaşe ţigani, cu osebit ispisoc ce iam făcut, pe cari ocini i ţigani mal susîi se aibă dum-niael deplin şi în veci se‘î stăpânească, ca nişte lucruri direpte a dumniaeî, şi după viaţa
www.dacoromanica.ro
— 222 —
dumniaei, cine i va fi urmaşii să’î stăpâneasca ne reciiţi despre oare carile, am dat Domnia mea din averea Ciaurului şi altor păgubaşi, după cum este cu dreptate; aşa dar s’aQ găsit cu cale cu sfatul ţăreî, şi Domnia mea asemenea hotărâm.
U iast vlet 7220 (1712) Januar 9.
Mihai Racoviţă Voevod.
(L. P.) vel Logofăt.
S’ad trecut de mine în condică protocol.
Dimitrie Maxim ot Divan Diac.
întocmai di pi cel adevărat ispisoc a Iul Mihai Voevod.
Vasilache Vispe Spătaru.
Doc. Nr. 289. pach. XXII. A. B.
Noi Io Milialtt Hacoviţft V. Y. ISojlo MIloHtiu, Gospodar Zemli Moldavscol.
Scriem Domnia mea la Dumnialui Necu-laiu Cite Sărdaru şi Gheorghe Pitaru, se mergeţi la sat la Vale Sacă, şi la Rădiana, ce sînt la ţinutu Bacăului, cari aceste sati au fost a Ciaurului şi pentru jacul ce au făcut el surorii noastre Măriei Stolnicesii, Domnia mea iam foştii datu aceste moşii dumisale, şi dumniaei li-au dat zestri ginerului Dumnialui Iordache Ruset Spătaru, şi se'l hotărâţi ca să facă şi întăritură de la Domniea mea. Aceasta scriem.
velet 7233 (1725) Noemvrie 30. .
(L. P.)
întocmai di pe ce adevărată carte gospod.
1801 Mal 8.
Vasilache Vespi Căminar.
Doc. Nr. 283. pach. XXII. A. B.
www.dacoromanica.ro
— 223 —
Prea înălţate Doamne, se ii Măria Ta sănătos.
Facem ştire Măriei Tale, ca viind Medel-niceru Iordache Roset cm luminată porunca Măriei Tale ca se hotaresc moşia dumnialui, Corbeniî de peste Trotuş a dumnialui. Deci s’au început hotaru din vârful Ciortolooului, din hotaru Putneî, din direptu părăuluî Cortului, şi tot părăQ la vale para da în Trotuş, şi de acolo, apucă în sus pară dă în părăo Chilie, şi pârău Chilie di la vale, pară în vîr-vul Ciortolooului, în hotaru Putneî, şi pe op-cina Ciortolooului de unde s au început hotaru Corbenilor, şi s’au încheiatu tot hotarul Corhtnilor, după cum ni-au arătat*) rezeşiî ot Pătrăşcani şi din Zevoeni popa Enalce, Udre, i Andreiu Hârhoe şi alţii ce s*au tîmplat faţă, că ştiu, că ştiu că s’au stăpânit Corbeniî din vacQ, şi hi Măria Ta; sănătos.
vlet 7250 (1742) Mart 1.
Radu Racoviţă vel Spatar.
Doc. Nr. 276. pach. XXII. A. R.
Prea Inalţate Doamne.
Se fi Maria Ta sănătos.
Facem ştire Măriei Tale, ca veni Medel-niceru Iordache Roset, cu luminată porunca
*) Intre frasa sublinietâ, printre rânduri precum şi de desuptul actului se află scris vre-o douS frase în limba armeană.
www.dacoromanica.ro
— 224 —
Măriei Tale, ca se hotărăscd. moşia dumnialut Corbeniî de peste Trotuş a dumisale; deci s’att început hotaru din vârvul Ciortolopulut din hotaru Poeniî, din direptu părăulut Corbului, şi tot părău la vale pără dă în Trotuş, şi de acolo apucă în sus, pără dă în părău Cliilie, şi părău Chilie di la vale pără în vărvul Ciortolopului în hotaru Putneî, şi pe opcina Ciortolopulut de unde s’au început hotaru Cor-benilor după cum ne-au arătată răzeşii ot Pă-trăşcanT, şi din Cevrent Popa Ananie, Udrea i Andreii! Hârhoe şi alţit ce s’ad tâmplat faţă că şti, că s’au stăpânit Corbeniî din vekiu, şi hi Măria Ta, sănătos.
vlet 7250 (1742) Mart 1.
Radu Racoviţă vtori Spătar.
Doc. Nr. 286. pach. XXII. A. K.
1ZTOD de ZESTRE.
Izvorî de odorăli cumnaţii Ilenei fetii Vornicului Ştefan Rusăt, ce s’ail aflat după moartea frăţinimeii lui Iordachi Sturzii, şi s’aii luat de la cumnata Irina, după cum arată mal josu, anumi în izvod, ci s’aii luat şi s’aii dat.
Leat 7253 (1745) IWal 18. 1
1	Cunună cu diamanturi şi cu rubinurî în 16 paftali.—8 şiruri mărgăritar! mat micî, câte unii grăunţii micu şi unul mare.—9 şiruri mărgăritar mărunţel.—1 gbirdar di mărgări-
www.dacoromanica.ro
— 225 —
tar în 6 aţă cu duchî roişî.—26 nasturi vechi ce aii fost la un Tărban fără mărgăritar.—2 nasturi di aur.—1 inii cu izmarandu verde.— 1 inii cu două izmără’nţj.ili şi cu două robi-nurf.—1 inii cu rubin.—1 inii cu un diamantu mic.—1 inii cu două diamanţeli.—1 inii cu pici ti matostati.—2 linguri argintu.— 1 părechi sărgî cu izmărandu.—1 părecbi sărgî cu picioare mărgăritarii şi sus cu rubinu.—2 pă-răchi circii unii câţi cu un fir mărgăritar hor-muz o părechi.—2 cămăşi cu sirmă.—1 păre-chi paftale argintu, biz o părechi a fr aţin imiţi, ci s’ati. lasat trăind copila (ear de s’ar tăm-pla) şi cari fiind zălog să li scoată cumnata, şi nu le-ati. dat fiind zălog, ci să li scoată şi să li di copilului. — 1 cruce fericată cu argint şi cu izmărănzili vergii.—1 cupă de argintu cu câpac.—1 lădunca de argintu,—! rochie lastră verdi, fără pitilt şi fă(ră) sponci. 1 brâii foş mare cu şarpi di fir.—1 blană sobol vechi.—1 polog sandal.—1 cirgă nouă cu laţă mici. — 1 covor.—1 perină di rădvan.—11 blidi di plumbu.—10 talgirî tij di plumbu.—8 sahani.— 1 lighen cu ibric vechi u.— 1 siniţ ghintuit.—1 raftti. cu prisană şi jăpovi.— 1 cia-sornic vechiii de argintu.—1 prostiri de obiral cu hir cusută.— lnăframă de răţili.—3 şirviti cu fir.—1 şirvitu cu mătasă.—1 Btancămişî cu matas galbină.—1 naframă de mânu.— I părechi pistoli stracatră cati.—1 prostiri cusută cu naturală.—3 năfrămi cusuţi cu naturali.—1 năframă aleasă.—1 năframă şidă verdi.—1 năframă tulipan.—1 părichi brăţări de 40 dramuri, ci VOLUMUL XI DIN URICAR.	C. 15.
www.dacoromanica.ro
— 226 —
li-ati vândut fratimeti într’o sută şi cjece leî, şi ati rămas se di Lânii copilului—2 pogone vie tij ci aii vândut fratimiti în şîpte-^ecî di leî, şi a rămas se di banî copilului fiind a mănisa. 20 leî, partea di pi nişti tărgî, tij ce ati vândut, fratimen, ci liati luat la înpărţală drîpt 80 de leî, cu 20 lei, ci s’ati vinit partea cumnaţii Ilinil şi cu 60 di lei ci aii întorsu cumnaţilor lui.
Pentru aceşti două şuti di Iii ci este să di frate nostru, ci s’aii vândut din zestri cumnaţii Iliniî, am socotit şi am dat oile, dreptu o sută nouă-^ecl di liî să .di banii copiluluî, dar pentru <^ecî lil s’aii lăsat o iapă ci aii rămas la Catrina soru nostră.
Insă oile liail luat, fratimeu şi cu cumnata Ilina se di bani 190 di liî, însă cât ar zăbovi cu datul banilor să se socotiască banii cu dobânda lor, din <Jece doî spre <Jeci di an.
50 stupi, ci aO fost a cumnatiî Iliniî de zestre, s’au scos şi s’ati dat în sama copiluluî.
2	caî iaruşl ci ati. mat ramas, din caiî de zestri, şi iati dat iaruşl în sama copilului, însă unul este bătrân, nu’î bun de nimică, ear pentru rădvan fiind vecbiti s’ao fărămat.
Pentru bucăţile ci iau fost dat zestri cumnaţi Ilinil tată-seO Vornicul Ştefan, 4 epî şi 5 tritinil şi un armăsar şi 4 vaci mari şi 5 gonit oare şi <^eci bol cu doî buhai, acestî li ati luat toate Moscaliî, împreună cu bucatili ci aQ maî avut fratimiti lordachi, şi s’ati socotit de ună vreme că liau luat Moscaliî, acili bucăţi sa fie răbdători şi o parte şi altă.
Doo. Nr. 278. pach. XXH. A. ÎC.	Stolnicu.
www.dacoromanica.ro
— 227 —
Impărţală ce s’aîl făcut, între răposatul GavrU Miclescul biv vel Logofăt, de moşie ce aft avut de pe-moşul D-luI Tudosil Dubău, ce aă fost Logofăt mare.
7256 (1747) Iunie 15.
Partea Iul Costandin Miclescu Păharnicu.
Satu întreg Pâuşescii, cu alte părţi împrejur.. Pol *) Sat Băchnăşenil la Bacăti, cu parte de Moinescl.
2.	Bătrănt la Bărbleştil ot Vaslui ti.
Pol •) sat Zaharieştil la Suceava.
Partea ce s'ar alege din Ceterent pe Bacăti-
Partea Marii.
Satu întreg Peleţcaniî pe Prut ot Eşî. Satu întreg Potângenil Sămineştil la Jijie-tij **) la EşT.
Pol *) sat Cugurul la Cernăuţi.
Pol *) sat lăutrele la Cernăuţi.
Partea Anesil.
Satu întreg Calinescil la Putna.
Satu întreg Ântileştil la Suciavă.
Pol *) sat Răvecăuţiî la Cernăuţi.
Părţile ce s'or alege din Zmeeştl la Niamţir şi Răvoenil la Suceava.
A patra parte de PedecăuţI la Cernăuţi. Acest suret s’au scos de pe înpărţală ce ati a-vut părinţii nostril.
Ştefan Miclescu biv vel Ban.
*) Jumătate. **) Asemenea.
Doc. Nr. 282. pach. XXII. A. B.
www.dacoromanica.ro
228
Copie di pe hotarnica Pătrăşe anilor, unde vorbeşte pentru Corbenl.
Unde se împreună (Pătrăşcanii cu Corbenii) cu hotaru Putneî, şi cu zarea dealului în jos tot spre amea<Jă-<ji, pănă dă în muche piscului scurt, şi de acolo muche piscului scurt la vale, şi dă prin piscul scurt alăture cu hotarul Cor-henilor, şi de acolo tot muche la vale, pănă dă în părău Corbului şi iea părău Corbului în jos matca pănă dă în Trotuş.
vleat 7261 (1755) August 6.
G. Aslan Şetraru.—Stavri Jicniceru hotărnici.
Doc. Nr, 286. pach. XXII. A. R.
Zapisul Mănăstirii Pralii.
Zapisul răzeşilor părţii Poenii Pralii, care ni-am milostivit şi am dat’o danie, Poiana Pralii cei pe Căiuţul cel mare la ţinutul Putnei, Sfintei mănăstiri, ce au făcut-o Vasile Tutoran mazil ot târgul Hârlăulul, şi am dat’o Sfintei mănăstiri cei In Poiana Pralii, unde se cinsteşte şi să prăznueşte hramul lui Sfeti Nicolai făceto-riul de minuni, de nimine siliţi sati asupriţi, •ci noi de bună voea noastra, am dat-o pentru sufletile noastre, şi a părinţilor noştri, ca să fie vecini că danie şi pomană, şi o am dată cu tot locul împrejur, cum arată mai jos, şi hotarul Poenii să începe din gura părăului Teiului, şi merge pe părăul Teiului, spre mia<jă noapte, asupra Ocniî, în Căiuţul cel mic, şi
www.dacoromanica.ro
— 229 —
apucă Căiuţul cel mic, spre apusul soarelui, păn în obârşiile lui, tot spre soare apune, şi merge piste Ursoia tot spre soare-apune, alăture cu moşia Caşinuluî- mănăstire, pe din jos, păr în culme dialulul, şi apucă culme dialulul în jos spre amea^ă-^i alăture cu moşie Câmpurilor, tot culme dialulul alăture cu moşi» Kăcoasiî, tot spre amiază di Paa în pleşa dialuluî mare, unde sa botareşte cu moşie Mun-celuluî, şi de acolo să întoarce spre răserit, şi apucă părăul Mesteacănului, alăture cu moşie mănăstirii Bârnovii, drept spre răsărit, păn în gurapărăuluî Teiului, şi sa înclieie liotarul mănăstirii cef numite mal sus, şi noi aceşti răzeşi mal jos arataţl care ni-am milostivit şi am dat danie Sfintei mănăstiri cel la Poiana Praliî, pe Caiuţul cel mare, la ţinutul Putnel, care ni-am puşti, şi anume: vornicul Dumitru Făcăoaro din sat din Popenî,—eb Crăstian vornicul der acolo,—ea Mihaî de acolo,—eu Nas-tase Făcăoar de acolo,—eii Grigore fratele lui Nastase,—eii Ştefan frate luî,—eu Luca Dăr-dără din Popenî,—eu Apostul Dărdară de a-colo, — David frate lor,—eii Petre Haşcu tot din Popenî, —cu toate niamurile noastre, şi cu toţi fraţii noştri xăzeşT,. ni-am milostivit şi am dat danie Sfintei mănăstiri cel numită mal sus, pentru sufletile noastre, şi al părinţilor noştri şi de pe această danie a noastră, să aibă a face şi uric domneseti mănăstire cel numită mal sus.	7264 (1755) Decbemvri 6.
Eu vornicul Dumitru Făcăoar răzeş,—eii Crăstian vornicul tot Făcăoar răzeş,—eii Mibaî
www.dacoromanica.ro
— 230 —
Făcăoarul răzeş,—eti Nastasă Făcăoarul răzeş, «0 Ştefan Făcăoarul frate lui Nastas răzeş,— eO Grigore frate lor răzeş,—ea Luca Dărdără răzeş,—efi David sin Dărdără răzeş,—eti Petre Hoaşcu răzeş, — eti Costandin sin Irimi răzeş,—eti Serf>i vâr lui, răzeş,—eu Ioniţă Bu-zanoscki răzeş,—eti Pavăl frate luî, răzeş.
Şi eti preotu Alexandru împreună cu fra-ţiî meî, ieromonah. Feodosie, şi cu Ştefan frate luî, cum şi eu preot Mihaî cumnat, vezând această danie ce aii dat-o răzeşii noştri având şi no\ parte a patru bătrâni, tot într’acest hotar ni-am milostivit şi am dat şi noi parte noastră din gura părăuluî Teiului, pănă in gura părăului Mesteacănului şi merge după cum şi a altor răzeşi, am dat noi această danie, Sfintei mănăstiri Praliî, ca să fie pentru pomenire sufletelor părinţilor noştri, şi ale sufletelor noastre, şi de pe această danie a noastră să aibă a face şi uric domnescu mănăstire! cei numită mai sus.
7264 (1755) Decemvrie 6.
Ea Popa Alexandru sin Popa Ioan
am dat	Eromonah Feodosie.
Ştefan Popa braţ preotului Alexandru.
Carte Domnească de la Scarlat Grigore Ghika Yoevod, prin care rândueşte pe Med. Vas. Balş, ca să a-leagă şi să măsoare moşia Poşorcanl.
Noi Scarlat Grigore Gliika Yoevod, Bojio Milo» stio Gospodar Zemli Moldav scoi.
Credincios boierului Domniei Mele Dum-neta Yasile Balş biv vel Medelnicer, ’ţi facem
www.dacoromanica.ro
— 231 —
ştire: că maî în trecute zile s’atî judecat de faţă înaintea Domniei Mele boierul nostru Las-carachi Roset Comis, cu răzeşii de satul Po-şorcanil de pe apa Căiuţul mare din ţinutul Putnei, şi după judecata ce ati avut li s'ati dat cărţi de judecată, care le vei vide Dumniata, şi fiind că de la judecată ati rămas ca să se hotărască moşia Comisului dintr'a răzeşilor, s’ati scris cartea Domniei Mele la Medelnicerul Gri-gore Krupenski, ca să meargă acolo să hotărască moşia, şi având alte trebuinţe pănă’ a-cum n’ati maî mers, şi stă moşia tot nehotărâtă şi gâlceava dintre dânşii necurmată, ce iată că te rânduim pe. dumneta asupra acestei trebi, şi-ţi scriem dumitale să mergi acolo la Poşorcanî şi să strîngî pe toţi răzeşii şi megieşii, şi să stal foarte cu amănunt şi în frica lui Dumnezeii s’alegi părţile Comisului din-tr’a răzeşilor, şi să o hotăreştî de o parte, urmând după cum scrie cartea Domniei Mele cea scrisă cătră Medelnicerul Krupenski nefăcând ori cât de puţin hatăr la vre o parte sati voie veghiată, ce după dreptatea lui Dumneqleti să ambii ca să nu se facă ori cât de puţin strîm-bătate la vre-o parte, ci foarte cu amăruntul să cauţi toate scrisorile şi hrisoavele ce sînt şi la o parte şi la alta şi după cum te vei lumina din scrisori şi din hrisoave de judecăţi ce ati avut aşa să urmezi, şi pe hotărârea ce vel face să dai mărturii hotarnice şi la răzeşi şi Comisului, ca să le dăm întăriturl şi de la Domniea Mea, şi iată că s’ah trimis şi om dom-nescti ca să strîngă pe răzeşi la hotărât, carile
www.dacoromanica.ro
— 232 —
făcându’şî slujba, săîea ciobotele de la Comisul Lascaraki. Aceasta scriem.
Vleato 7266 (1757) Iunie 6. (L. P.)	V. Log. Frocitoli.
Carte de Hotărnicie.
Din luminată poronca Pre înălţatului Domnului Nostru, MărieaSa Scărlat Gbika Voevod; Am venit la satul Poşorcani!, pe Căiuţul mare, în ţinUtulă Putniî, şi amă hotărâtă părţile de Poşorcani, ci are dumijialul Laskaraki Roset Comis, danie şi cumpărături de la o samă de răzeşi, pe care cumpărături au fostă întorsă răzeşii de Poşorcani, banii dumisale, cu judecata Divanului la Măriea Sa Voevod, Costan-tin Racoviţa; iar acum stând ca să alegă părţile de danie a dumisale, iarăşi aă căzut, după dumnealui Comisul Laskaraki Roset, cu în-voeala tuturor, cerşând să le deie dumnealui banii înapoi, pe cumpărăturile ce î’aă întors, adecă 113 lei, ce luasâ dumnealui de la răzeşi pe cumpărăturile acele, şi pentru cheltueală, ci au făcută şi el judecăndu-se cu dumnealui,'să le lasă o parte de moşie, din cumpărăturile a-cele, ci aă avută de la Gafiţa Durlăneasa de Negoeştî, drept 40 lei. Şi aşa primindu-să toţi răzeşii şi învoindu-să cu dumnealui de bună voea lor, aă primită şi dumnealui Comisul Laskaraki, şi li-aă dată banii loră, înapoi 113 lei, bani de argintă, "bani gata în mănile lor deplină înaintea noastră, şi a mulţi oameni buni ci s’aă întâmplat faţă. Şi le-aă dat şi par-
www.dacoromanica.ro
— 233 —
te de moşie, ci li-aă cerut, cumpărătura de la Gafiţa Durlăneasa să fie a răzeşilor pentru chel-tueala lor, precum arată mal pre largă zapi-sul, ci aă dată răzeşii la mâna dumisale. Deci după învoeala şi aşăzarea ci aă făcută, amă hotărâtă şi amă alesă toate părţile dumisale pre zapisă ci are, precum aă datu samă şi răzeşii, şi aşa amă aflată satul Poşor-canii, că umblă in 11 bătrâni, şi au arătatu răzeşii ună ispisocu de la Vasile Voevod, de la let 7154 Octomvre 27, şi în ispisoc încă pe 11 bătrâni, arată că umblă acelă satd şi între alte rânduri, când s'aă mal hotărâtă sătulă a-cesta tot pe 11 bătrâni, au urmată precum au dată samă toţi răzeşii^ Şi dintr’acelă bătrâni sînt 3 bătrâni, şi 2 părţi dintr’altu bătrânu, a Popii lui loniţă ci au fostă la Domneşti, şi iarăşi un bătrân a mănăstirii Bârnovil, stîl-pind aceşti bătrâni din tot locul* partea lor, şi 6 bătrâni şi a treia parte dintr’altu . lătrânu, sînt a tuturor răzeşilor, şi dintr’aceştiea sînt toate părţile dumisale Comisului Laskaraki Ru-set, daniile şi cumpărăturile ci are de la o sama de răzeşi, şi măsurând locul am aflată să-lişte 660 stânjinl lungul, din apa Căiuţulut mare, pără în apa Căiuţulut mică, pe unde aă umblată acel din vechi, şi pe lângă drumul cel mare 90 stânjeni latul săliştiî, şi am alesu 3 - 3 stânjănt, în sălişte, partea de sus, despre Căiuţul mică a dumisale Comisul Laskaraki şi a răzeşilor, 347 stânjănt lungul, partea din josu despre Căiuţul mare, şi 90 stănjănî latul săliştiî, din drumul cel mare păr într’un bolo-
www.dacoromanica.ro
— 234
vanii vekiti, ce aii fost aleasă sălişte şi mai dinainte ce iaste despre Căiuţul mare, şi amii
guşti, şi altu bolovan în sus, drept în spre ăiuţul micii, unde să alege partea din sălişte a Comisului Laskaraki, despre a răzeşilor, şi de acole tot în drept în deal într'un stejar mare s’au făcut bour, şi tot în drept în Căiuţul micii, s’au ales sălişte; şi măsurând şi câmpul am aleşii 401 l|2 stânjăni, parte dumisale Comisului Laskaraki, însă 379 stânj. dintr’un măr cu bour ci au fost însămnat şi mai denainte în livezi, unde să numeşte (la Blidar), şi păr în stâlpul mănăstirii Bârnoviî, şi a Popii lui Ioniţă, s’att mai dat 22 pol stânj. din stâlpul Popii lui Ioniţă, păr într'a răzeşilor, şi s’ati plinit 401 pol stânj. parte din câmp, şi am ales şi răzeşilor 438 pol stânjăni, din bolovan, Comisului Laskaraki, acel pe lângă Popa Ioniţă, păr în bolovan săliştiî parte lor de câmp ; şi iarăşi am ales loc, ci s.l numeşte, de curături, 253 stânjăni a dumisale Comisului Laskaraki, iar din mărul cu bour înspre munte şi am puşti bolovan, şi 2 stânjăni, 2 palme, parte a doi fraţi, a lui Dumitru Agapiî, ose ■ bit s’att ales lângă a Comisului Laskaraki, şi am ales şi răzeşilor 230 stânjăni, 6 palme, din curături, însă 7 stânjăni, 6 palme, din bolovan, Comisului Laskaraki, în sus păr în stîlpi-tura Popii lui Ioniţă, din curătură şi trecând piste stîlpitura Popii şi a Bâmovii, s’au mal dat 273 stânjăni, din bolovanul Bârnovii, păn în pârău de la nuci, iar de acolo înainte nu s’ati mai măsuratu nici altă dată, şi poenile ce
www.dacoromanica.ro
— 235 —
mal sînt, cum şi codrul păn în munte, să stăpânească cu toţii, cine pe câtă parte are de cu-rătură, şi iar amu ales dumisale Comisului parte din fânaţ în şăsul Trotoşulul şi s’ati veniţii 196 stânjăni, însă 26 stânjânl, între stâlpul Bârnovil şi întru Popii Iul Ioniţă, despre Căiuţul mare, şi trecând piste stîlpitura Popii din. fânaţ, iarăşi s’ati mal dat 170 stânjăni, şi s’ati pus bolovan, şi din bolovan în drept la vale păr în apa Trotuşulul, şi la deal înspre sălişte, iarăşi din bolovan drept într’tm şipotti, unde s’au puşti, deasupra şipotuluî în chisc şi bourii, într’un stejar în margine stiliştii, şi am ales şi răzeşilor 218 stânjăni în fânaţ, din bolovanul Comisului în sus păr în apa Căiuţuluî mic, păr în Trotuşti, şi la deal ear păr în stejar cu bour, acel de la şi-pot, pentru vaduri de moară şi de kiuă ce sînt pe apa Căiuţuluî mare, încă am ales dymi-sale Comisului, unu vad din sus de moara Iu! Dumitraşcu Făcăoariu, unde este acum moara dumnealui, ce să numeşte vadul Trimit, şi alt vad de moară din sus de vadu Iul Sir-bie, şi de vadul lut Dumitru Agapil, ce să numeşte vadu Călinii, şi de vadu de kiuă, însă un vad a lut Dumitru. Agapil, din sus de vadu Ivi Sirbie, şi alt vad din sus de vadul Călinii, şi de vadu ltit Costantin, ce se numeşte vadul Gafiţil Durlăneasel, din sus de a lui Costantin, şi alt vad din sus de vadu lui Haşcu, ce să numeşte a Iul Sirbie, şi am a-les şi răzeşilor de vaduri de moară şi de kiuă 3 vaduri de moară, însă un vad anu-
www.dacoromanica.ro
— 236 —
me a lui Ioan Făcăoariu, unde este moara lui In fânaţ, şi iarăşi alt vad de moară, a lui Dumitrachi Făcăoariii, din jos de moara du-misale Comisului Laskaraki Ruset, şi alt vad de moară lut Haşcu, unde este kiua lui a-cum, şi din vadul de kiuă, încă am ales 4 vaduri în un vad a lui Ioan Dărdără din sus de vad, ce s’aii lăsat Popii lui Ioniţă, unde este acum moară, unde este kiuă lui Dărdără, şi iaraşi alt vad din sus de vadul Călinii, ce să numeşte a lui Costantin, s'aii dat Lucăl lui Dărdără, şi alţii vădii din susu de vadul Gafi-ţal Durlănesiî, s’aii dat lui Dumitrachi Fă-caoariul, unde iaste kiuă lui, şi alt vad din sus de a lui Ioan Dărdără, s’aii dat lui Cărstian sân Ioan Fâcăoariul, unde iaste kiuă lui, şi aşa s’au învoiţii qu bună voia lorii toţi răzeşii şi ş’au înpărţitu vadurile de moară şi de kiuă, pe bătrâni, şi aii primit şi dumnia-luî Comisul Laskaraki Ruset, de acum înainte să stăpânească fişte-care, precum s’au arătatu mal susii anume toate vadurile ce au fost numite, ear de acum înainte fişte-care de a vrea săşî mal facă vre un vad pe stălpitura sa săşî facă, ear mal mulţii să nu se amestice la vaduri nici o parte nici alta ci aceste părţi de moşii înblătoare de matca Căiuţuluî mare şi păr în matca veki a Căiuţuluî mic, cum sălişte aşa şi câmpul, aşa şi curăturile fişte care sâ’şl ţie stălpitura sa, de matca veke a Căiuţuluî mare, păr în matca Căiuţuluî mic. Socoti-tam şi bătrânii, precum s’aii adeverit din mă-Buratoarea câmpului ce aii fost măsurat mal
www.dacoromanica.ro
— 237
denainte, şi să vine pe 6 bătrâni, şi a treia parte dintr’ alt bătrân, 133 stânjănî, de bătrân din câmp, şi câte 84 stânjănî şi 2 palme din curăturî, şi câte 66 stânjănî, 3 palme, din fânaţ; şi fac la dumnealui Comisul Las-karaki, 3 bătrânî, 2 pol stânjănî, parte dumi-sale, şi a răzeşilor, 3 bătrânî şi 29 pol stânjănî şi 2 stânjănî, 2 palme, a fra ilor lui Du-misale, şi a răzeşilor, 3 bătrânî şi 29 pol stânjănî şi 2 stânjănî, 2 palme, a fraţilor luî Dumitru Agapiî, ce sînt stâlpiţî lângă Comisul Laskaraki. Şi după cum am aflat cu* drept, am ales părţile de moşie, la amândouă părţile, şi am dat această mărturie, la mâna dumisale Comisului Laskaraki Huset, şi am iscălit.	Let 7266 (1757) Iulie 10.
Ca mila luî Dumnezeii, Noi Thfeodor Yoevod Domn ţârei Moldovei.
Facem ştire cu acest ispisoctt a Domnieî Mele tuturor cuî să cade a şti, că iată viind înainte Domnieî M eale, şi înainte a lor noştri moldovineştî boerî a mari şi a mici, boe-riul Domnieî Mele Lascarachi Roset biv Comis, şi Ni-att arătat o mărturie botarnică din veleat (7266—1757) Iulie 10, de la credincios boeriul Nostru Vasile Balşu biv vel Me-delnicer, întru carea scrie că din poronca Domniei Sale Scarlat Ghica Voevod, au mers la sătulii Poşurcaniî de pe Căiuţul mare, în ţinutul Putniî, şi ati botărît părţile de Poşurcanî ce
www.dacoromanica.ro
— 238 —
are Lascarachi Roset Comis, danii şi cumpărături de la o samă de răzeşT, pe care cumpărături aii fost întors răzeşii de Poşurcanî banii Comisului Laskaraki eu giudicata Divanului Domniei Iul Costantin Voevod Racoviţă.
Iar acum stând ca se aleagă părţile de danie, iar răzeşii au că^Lut după Comisul Laskaraki Roset cu învoiala tuturor, cerşind se le dea banii înapoi pe cumpărăturile ce aii întors, adecă o sută treî-spre-(Jeci lei ce luasă de la răzeşi acele, şi pentru cheltuiala ce aii făcut şi el ju-deGându-se, Comisul se le lasă o parte de moşie din cumpărăturile ce ati avut de la Gafiţa Durlăneasa din Negoeştî drept patruzeci de lei, şi aşa primindu-se toţi răzeşii şi învoindu-se cu Comisul de bună voia lor, ad primit şi Comisul Laskaraki şi le-aii dat banii lor înapoi: pri (113) lei bani gata în mânile lor deplin înaintea Medelniceriuluî Yasile Balşu şi înaintea a mulţi oameni buni ce s’ati întâmplat faţă şi li-aQ dat şi parte de moşia ce aii cerut cumpărătura de la Gafiţa Durlaneasa, să fie a răzeşilor pentru cheltuiala lor, precum a-rată mal pe larg zapisul ce aii dat răzeşii la mâna Comisului. Deci după învoiala şi aşă-zarea ce aii făcut, aii hotărât şi aii alesă toate părţile Comisului Laskaraki pre zapise ce au arătat, precum aii dat samă şi TăzeşiI şi aşâ aii aflat satul Poşurcanî, că umblă în unsprezece bătrâni, şi aii arătat răzeşii, un ispisocu de la Vasilie Voevod leatu 3pha (7154—1G45) Octom. B3 (27) şi în ispisocii încă pe i’a (11), bătrâni arată că umblă acest sată şi într’alte
www.dacoromanica.ro
— 239 —
rânduri când s’au mat hotărât satul acesta tot pe unspre-qlece bătrâni, au urmat, precum ad dat samă toţî răzeşii. Şi dintr’aceştl bătrâni sînt r (3) bătrânî şi r (2-) părţi dintr’alt bătrân a Popit lui Ioniţă ce aii fost la Domneşti, şi iaraşt un bătrân a Mănăstirii Bârnovii stălpiţi aceşti bătrânt din tot locul părţilor, şi s (6) bătrâni şi a treia parte dintr un bătrân, sînt a tuturor răzeşilor, şi dintr’acestia sînt toate părţile Comisului Laskaraki Ruset, daniile şi cumpărăturile ce are de la o samă de răzeşi. Şi măsurând locul aii aflat silişte x3 (660) stânj. lungul din apa Căiuţu mare pănă în apa Că-iuţul mic, pe lângă drumul cel mare, şi h (90) stânj. latul siliştii şi aii ales tat (313) stânj. în silişte partea din sus despre Căiuţu micii Comisului Laskaraki şi a răzeşilor tms (347) stânj. lungul parte din jos despre Căiuţu mare, şi h (90) stânj. latul siliştii din drumul cel mare pănă într’un bolovan vechiii, ce aii fost aleasă silişte şi mat dinainte, ce este desprd Căiuţu mare, şi aii mai pus şi alt bolovan în sus drept înspre Căiuţul mic, unde se alege partea din silişte a Comisului Laskaraki despre a răzeşilor, şi de acole tot în drept în dealo într’un stejar mare s’au făcut bour şi tot drept în Căiuţu mic s’atl ales silişte. Şi măsurând şi câmpul au ales 8a pol (4011j2) stânj. partea Comisului Laskaraki, însă: toa (379) într’un măr cu bour ce au fost însemnat şi mal dinainte în livezi, unde se numeşte la Blidari şi păn în stîlpul mănăstirii Bârnovii, şi trecând peste stîlpitura Bârnovii şi a Popii lut
www.dacoromanica.ro
— 240 —
loniţă s’ati. măsurat kr pol (2272) stânj. din stîl-pul Popii lui loniţă păr într’a răzeşilor şi s’aO plinit acel 8a pol (4011/2) stânj. partea Comisului şi aii ales şi a răzeşilor 8Ar pol (4371).,) stânj. din bolovanul Comisului Laskaraki acel pe lângă Popa loniţă, păna în bolovanul siliştii partea lor din câmp. Şi iarăşi a ti ales locul ce se numeşte de curătura cht (253) stânj. Comisul Laskaraki) iar din mărul cu bourul spre munte, şi atl pus bolovan şi b (2) stânj. b (2) palme partea a doi fraţi a lui Dumitru Agâki, osebit s’ati ales lângă a Comisului Laskaraki. Şi ati ales şi răzăşilor cn (280) stj. s (6) palme din curăturl, însă c (200) stânj. 0 (6) palme din bolovanul Comisului Laskaraki în sus, par în stîlpitura Popii loniţă din curăturî, şi trecând piste stîlpitura popii şi a Bârnovil s’au mal dat cor (273) stânj. din bolovanu Bârnovil păr în pârăul de la nuci. Iar de aeolo înainte nu s’au mal măsurat nici o altă-dată, şi poenile ce mal sînt cum şi codru păn în munte în capul hotarului, se stăpânească cu toţii cine pe câta parte are. Şi iarăşi iam ales Comisului Laskaraki, partea din fânăţa în şesul 1 rotuşulul şi s’aii venit pM« (196) stânj. însă na (26) stânjinl, între stîlpul Bârnovil şi între a Popii lui Io-niţă, despre Caiuţu mare, şi trecând peste stîlpitura Popit din fânaţă, iarăşi s’ati mal dat po ţl70) stânj. şi s'atipus bolovan, şi din bolovan în drept la vale păr în apa TVotuşului, şi la deal înspre silişte iarăşi din bolovan drept în-tr’un. şipot, unde s’aO pus deasupra şipotulul în chisc şi bour într’un stejar în marginea sili-
www.dacoromanica.ro
— 241 —
şteT. Şi au ales şi răzeşilor cah (218) stânj. în fânaţu din bolovanul Comisului Laskaraki în sus păr în apa Căiuţu micu şi la vale par în Trotuş, şi la deal iar pănă în stejarul cu bourul de la şipot. Pentru vadul de moară şi de kiuă, ce sînt pe apa Caiuţul mare, încă au a-les Comisului Laskaraki un vad din su6 de moara Iul Dumitraşcu Făcăoariu, unde este acum moara Comisului Laskaraki, ce se numeşte Vadul Irimil, şi a (4) vaduri de kiuă, însă a-nume un vad ce se numeşte a Iul Sirghie din sus de vadul petrii lui Haşco şi alt vad ce se numeşte a lui Dumitru AgakiT, din sus de a lui Sirghie şi alt vad din sus de vadul Călinii, ce se numeşte a lui (JoBtantin, şi iarăşi alt vad din sus de acesta ce se numeşte a Gaftyăî Dur-lănesei, şi a0 ales şi răzeşilor din vaduri de moară şi kiuă a (4) vaduri de moară, însă un vad anume a lui Ion Făcăoariu în fânaţii, unde este moara lui, şi iarăşi alt vad de moară din joşii de vadu lui Sirghie a petrii lui Haşco unde este kiua lui, şi iarăşi alt vad de moară ce se numeşte a Călinei din sus de kiua lui Dumitru Agaki a Lucăi lui Dărdă-ră, şi trei vaduri de kiuă însă anume: un vad a lu! Ion Dărdără, din sus de vadu ce l’ati lăsat Popii lui Ioniţă, unde nu este acum moară, unde este kiua lui Jon Dărdără, şi iarăşi alt vad din sus de acesta a lui Cârsteian sân Ion Făcăoariu, şi iarăşi alt vad din sus de a Gafiţăi Dărlănesăi a Iul Dumitraşcu Făcăoariu, unde este kiua lui. Şi aşa s’ati venit cu buna voia lor, toţi răzeşii şi s’ati înpărţit vadurile de VOLUMUL XI DIN URICAR.	C. 16.
www.dacoromanica.ro
— 242 —
moară, şi de kiuă pe bătrâni1, şi aii primit şi Comisul Laskaraki Roset, de acum înainte să stăpânească fieşte care precum s’ati. arătat mal sus anume, toate vadurile ce aii fost numite, iar de acum înainte fieşte-carile de ar vrea ca să’şt mai facă vre un vad pe stîlpitura sa, să’şî facă, iar mat mult să nu se amestice la vaduri nici o parte nict alta, şi aceste părţi de moşie umblă toate din apa Căiuţu mare şi păr în a-pa Căiuţu mică, cum silişte aşa şi câmpul, cum şi curăturile; fieşte-care să’şî ţină stîlpitura sa din apă în apă şi aii socotit şi bătrânii, precum să vin din măsurătoarea câmpului ce au fost măsurat mal dinaiute şi să vine pe a (6) bătrâni şi a treia parte dintr’alt bătrân câte pAr (13S) stânj. de bătrân din câmp şi câte (84) stânj. b (2) palme din curăturl, şi câte ge (65) stânjinî, r (3) palme din fânaţu, şi să cuprind la Comisul Laskaraki, trei bătrâni şi b pol (21|2) stânj. partea lui. Şi a răzeşilor tril bătrâni şi a a pol (3 91}.2) stânj. şi b (2) stânj. b (2) palme, a fraţilor lut Dumitru Agakie, ce sînt stîlpiţt lângă Comisu Laskaraki. Deci vexând şi Dom-niea Mea, mărturiea încredinţată cu iscălitura mai sus numitului boeriQ, întru care arată toate părţile a tuturor şi cu semnile şi măsurile a fieşte-căruia.
Iată că şi Domniea Mea dămti şi întărim cu acesta ispisoc al Domniei Mele, stăpânirea Comisului Laskaraki, ca cel trei bătrâni ce s’ati încbietti a Dumisale, după zapise de da~ nie şi de cumpărătură ce are, se aibă a’şl stă-
www.dacoromanica.ro
— 243 —
pâni moşia cu bună. pace neclătit nerăşuit nici odinioară în veci. Aceasta înştiinţam.
Leat ăc3A (7269)—1761) Fevruar 15 (îe). Noî Ioan Voevod* (Pec. Domn.)
Vel Logofăt Procitoc.
I	analei Ranta tretilogof prooit.
S’ati trecutu la condica Divanului de Karpu Diacul.
Nr. 28.
Anaforaoa Mitropolitului şi Vel Logofătului, întărită de Grigorie Alexandru Ghika Voevod la 7 Iunie 1776.
Noi Grigore Alexandru Ghika Voevod Bojio
Milostio Gospodar Zenilii Moldavscoi.
S’aii cetit anaforaoa aceasta înaintea Domniei Meale şi fiind că aceşti răzeşi de Poşor-canî, în trecutele <)ile au fostu jăluitu Domniei Meale arătând că ar fi avut strâmbătate de cătră răposatul Laskaraki Roset Şatrar, pentru părţile din moşia Poşorcanii; şi Domniea Mea, atuncea rânduindu’l de s'au judecatu cu Banul Neculai Roset, epitropul copiiloru lui Laskaraki Roset Şatrar, Ia dumnealor veliţii boerî, i-au aflatu Divanul pe aceşti răzeşi că nu au nici o dreptate, şi ni-au înştiinţat prin anafora. Dar iarăşi răzeşii plângendu se şi a-rătănd precum n’ar fi mărturisită. răzeşii din Poşorcanî, cum scrie mărturiea răposatului Ioa-nikie, ce ati fost episcop Romanului, şi cum că cu părtinirea s’ar fi făcut mărturiea aceia;
www.dacoromanica.ro
— 244 —
Domniea Mea, nu ni*am grăbiţii a întări ana-foraoa, ce amii rânduiţii pe iubitorul de Dum-nedeu, Sfinţia Sa Kir Leon, episcopul Romanului, de au mersu acolo la faţa locului şi att făcuţii cercetare puind hlăstămii; şi iarăşi asemene au aflat, precum şi răposatul Ioanikie episcopul, cum ni-am adeveriţi! Domniea Mea, din însuşi mărturiea Sfinţiei Sale. Dar acum de iznoavă viind răzeşii, au jăluitu earăşî ca mai înainte, şi Domniea Mea, scoţându'î înaintea noastră, li s’aii cetit mărturiea Sfinţiei Sale Kir Leon episcop Romanului, apoi eară rânduind la Preosfinţia Sa Mitropolitul Mol-davieî, Kirio Kir Gavriil, al nostru duhovni-cescii părinte, şi la cinstit şi credincios bo-eriul Domniei Meale, dumnealui Vasile Razu vel Logofăt de li-aîi mai cercetat toate una câte una, şi ni-ati înştiinţat prin anaforaoa a-ceasta, care cercetându-o Domniea Mea, aşa s'ati. aflat, că cu cale şi cu dreptate au hotărât cum arată mai josG. prin anaforaoa aceasta. Deci şi Domniea Mea, dintru toate dovezile, scrisorile a uneia părţi şi a alteia cunoscând că, numiţii răzeşi de Poşorcani, cu acolisirea şi fâră de nici o dreptate aii âmblatu supărând Divanul păn acum. Domniea Mea, încă după dreptate am judecat, şi s’aii dat pe răzeşii aceştie râmaşi dintru toată dreptatea şi pravila ţărei. Şi pentru ca să nu maî aibă ei, de acum înainte a supăra pentru aceasta în veci. Şi scrisorile ce aii avut la dânşii pentru a-eeastă pricină, poroncit’am Domniea Mea va-tavului de aprozi, să s© iea de la mâna lor şi
www.dacoromanica.ro
— 245 —
să se dea la clironomii răp
satului Laskaraki Şatrar, ca după dreptate şi după tăriea scrisorilof şi a cercetărilor ce s’ati făcut de atâte ori prin obraze cinstite, să aibă a’şî stăpâni toate acele părţi din Poşor-câni, pe cât cuprindti. scrisorile ce afi, ca pe' dreaptă moşie a tatălui lor, cu tot venitul ce ar fi în veci, cu bună pace; şi mai mult a-ceastă pricină si nu se caute, întărind ana-foraoa aceasta şi cu a noastră Domnească iscălitură şi pecete.
Din luminată porunca Măriei Taie, ce ni s’au dat ca să luăm sama asupra cercetărel,. ce, au făcut earăşt din poruncă, Episcopul de Roman Kir Leon între dumnealui Banul Ne-eolaî Roset, epitropul copiilor răposatului Şatrar Laskaraki Roset, fratele dumisale, şi între răzeşii de moşiea Poşorcanit ot ţinutul Put-neî, pentru câte-va părţi dintr’această moşie, ce-au luatu în trecuta vreme de la o samă de răzeşi, de acolo cu danit i cumpărături, răposatul Laskaraki' Rosfet Şatrar, şi răzeşii a-ceştie pricinuesc, arătând cum că cu strâm-bătate şi cu vicleşugu ar fi întrat răposatul boeritt în moşiea lor, cumpărând cu ajunsă-turî părţile aceale şi (Jicend că le-au luat danii, pentru care pricină, întratăte rânduri mai înainte, când trăia răposatul afi. avut gâlcevi şi judecândttj când dovedind, când dovedin-
Roset Şatrar. Şi întări mu
Prea înălţate Doamne.
www.dacoromanica.ro
— 246 —
-du-se, şi nici pără acum sfârşit n’au luat. Acum după, cercetarea, ce aii făcut numitul Episcopii acolo, la starea locului, din porunca Măriei Tale, aii daţii şi mărturiea pre larg pentru toate stările împrejur a pricinei aceştia. Care cetindu-să înaintea noastră din condeiii în condeiti fiind faţă şi jăluitoril răzeşi şi luându-să sama cu amăruntul la toate arătările şi dovezile ce s’nt asupra daniilor ş’a cumpărăturilor răposatului Laskaraki Roset Şatrar. Cu toată împotrivirea cea fără de nici un temeiii, în jalba ce arată răzeşii. Noi nu putemti. să zicemu că aceale danii, şi cumpărături ar fi cu vre unii cbipu de vicleşugu, şi că s’ar fi făcând cu aceste stâmbătate numiţilor răzeşi, fiind că pentru danii să dovedeşte dintr’atâte mărturii a boeri mari şi a răposatului Ioani-kie, episcopul Romanului, cum şi a preoţi şi a boerănaşî şi mazili, oameni de cinste, cum că la cercetările ce s’au făcut mai înainte, însuşi acei ce au dat daniile aii jurat, şi aîi primit cărţi de blăstăm, cum că daniile lor sînt bune, făr de nici un vicleşug şi cu toată dreptatea. Aşijderea şi pentru învoiala de ■cumpărătură ce aii fâcutu dinaintea Stolnicului Balşă atuncea când li-au botărâtîi părţile, earăşî destulă dovadă este, însuşi zapisul lor, ce aii dat atuncea la mâna răposatului. Cum
?i mărturiea Paharnicului Leon, ce au făcut a acea vreme, pe arătarea a însuşi preotului, care au scris învoeala aceia, ş’a altor doi mazili, ce sînt numiţi în mărturie, carii aii mărturisit înaintea dumisale Paharnicului, cum
www.dacoromanica.ro
— 247 —
că cu ştirea şi ou voia tuturor răzeşilor s’aii făcut acea aşezare de învoeală, carii mar-turî, mal pe urmă şi înaintea răposatului E-piscoptt priimind jurământ şi blăstăm asemenea aii mărturisit, cum şi acum preotul a-cela trăind şi cu unul din mai turi, înaintea E-piscopuluî Leon, aii mai întăritii mărturia lor, ce s’au zis, mărturisând earăşî cu sufletele lor, pe cartea de blăstăm, cum că cu voia şi cu ştirea tuturor răzeşilor s’aii făcut atun-cea aşezarea aceea. Deci dintr’aceste, şi din-tr’alte adeveriri şi dovedi, ce s’au arătat pre largii în mărturie de cercetarea ce au făcut acum Episcopul de Roman, şi în deosebită cartea ce scrie cătră Măriea Ta. Care toate îndreptează şi adiveresc daniile şi cumpărăturile răposatului Şatrar Laskaraki. Să cunoaşte şi vederat se înţelegea cum că răzeşii a-ceştie âmblă rău şi făr de cale acolisându-se de aceste părţi, cu pricinile ce arată el. De vreme că osebiţii de altele: întăl mărturiea răposatului Episcopii în care arată că aii prii-mit' jurământ de faţă toţi răzeşii, aceia cu daniile că sînt bune şi drepte, cum şi învoiala cumpărăturilor cum s’aii făcuţii cu voea tuturor răzeşilor; această mărturie socotim că nu poate să fie cu strâmbătate făcută, căci şi preotul Şerban, ce aii fost atuncea la cercetarea aceea mărturiseşte acum, că cu sufletii nevătămatu şi făr de nici o părtinire s’aii făcut cercetarea, şi s’aîi dat mărturiea ce s’aii zişii de răposatul Episcopii. Al doilea cercetare şi mărturie ce s’aii făcuţii acum de Epis-
www.dacoromanica.ro
— 248 —
copul Leon. (Asupra căruia încredinţând Mă-riea Ta, prin cartea ce-i s’ati trimişii toată adeverirea şi îndreptarea acestei pricim, ară-tându-î că după cercetarea sa să va da şi hotărârea judecăţeî, şi de să va face vre un chip de stâmbătate Măriea Ta, nu vel fi a-tins la acel păcat). Iarăşi socotim că cu toată dreptatea aii făcut cercetarea, şi fără de nici o abatere la strâmbătate, am daţii măr-turiea după cum însuşi încredinţază în deosebita carte ce scrie Măriei Tale, arătând că în curaţii sinidisisîi şi fără de nici un hatâr aii urmat atât la cercetarea pricinelor, cât şi la facerea mărturielor.
Prea înălţate Doamne, după atâte încredinţări, mărturii şi dovedi ce sa vedu, atâtîi a altor obraze d • cinste, cât şi a doi Arhierii, carii cu o unire, întăresc dreptatea răposatului Şatrar Laskaraki, pe acele părţi, danii şi cumpărături, din numita moşie Poşorcaniî, în* tr’alţii chipti nici noi, pre cât ne dă cunoştinţa, nu putemîi găsi cu cale, fără numai ca copil răposatului Şatrar să rămâe bum stăpă-nitorl pe toate acele părţi ca pe o dreaptă moşie a tatălui lor, în cât cuprind scrisorile ceale. Iar hotărârea cea desăvârşit remâne la a Măriei Tale înaltă şi bine cunoscătoare înţelepciune.	1776 Iunie 7.
a Măriei Tale cătră Dumnezeii oserdnicti rugătoriti Gavriil Mitropolit Moldaviel.
Plecată sluga Măriei Tale Yasile Razul vel Logofet.
Copiat de pe original, U. Itoset.
www.dacoromanica.ro
— 249 —
IZVOD de ZESTRE.
Izvodii de zestrea fiicei noastre Ilenil, după cum in joşii să arată.
1780.
Una icoană ferecată,—3 rânduri strae, u-nul cu samur, altul cu nurcă, altul cu săn-geap sau cu cacum după vremi.—1 părechi paftale di aur cu colan,—1 păreclii paftale di argintu proaste cu colan.—1 zgardă cu dia-manturi,—1 păreclii brăţări mărgăritarti,—1 pă- ’ rechi cercei cu zmăragdurl,—1 părecjhi cercel cu zamfir, —3 inele cu diamant,—1 inel cu bălaşu,—6 Cămăşi de burangicti,—4 păreclii izmeni de burangicti,—2 părecbl cintiel,—1 năframă de oglindă,—1 perdea de atlaz,—2 rânduri feţe de perinî,—2 prostiri de ogbial,—
1	prostire obialtl de burangicti,—1 obialu cu fir de atlaz, — 1 obial de atlafc, — 1 salte de atlaz, —3 prostiri de aşternut,—20 şervete,
2	mese,—12 şervete cu flori,—1 masă cu flori, 4 mâneştergurl de mână,—4 mâneştergurî de obraz,— 4 şervete de ligheane,—3 sarici —
3	trachiliale,—2 cevrili, 2 covoare, 12 pă-reche cuţite de argint,—2 solniţe de argint, 2 sfeşnice de argint,—1 tavă di cafea de argint,— 12 zarfurl de argintii cu filigeni, —
1 strOpitoriu de argint,—1 fumătoare de argintu,—boccealăcurl câte or trebui.—1 străchi-nuţă cu linguriţă de dulceaţă de argintii,—-1 toc blidi cositoriţi,—1 tingire cositorii!,—1 o-glindă mari,—1 oglindă mică,—1 sipet mare,
1 sipet mal mic,—1 sipeţelti,—1 scaturcă,—1
www.dacoromanica.ro
— 250 —
ligheanti cu ibric,—2 moşii Voroteştilei Şer-caniî, ce sînt alese la Orcbeiti,—8 pogoane vil la V ităneştî la pisc.—15 suflete ţigani,—15 epe cu unii harmasar,—250 lei, pentru aşternut bun,—1000 lei pentru caretă, i cal, i altele, şi blagoslovenie de la Dumnezeii, şi de la noi.
N.	Roset vel Vornic.
Doc. Nr. . . pach. XXII A.. R.
Adlverez că acest schimb, s’afl făcut cu învoeala şi bună pri< mire amândouă părţilor.
Leon Episcopul Romanului.
Serafimii egumenul de Bogdana, adive-rezti. cu această scrisoare a mea, precum să se ştie, că având Mănăstirea, câte-va părţi de moşie danii, în botarul Negoeştilor, şi aducând luminată carte gospod, la Sfinţia Sa Episcopul din Roman ICir Leon, să le aleagă din tot botarul, şi să le dee din apa Văel Săcî în jos, şi viind Sfinţia Sa, la faţa locului, şi strângându pe toţi răzeşii acestei moşii, şi făcând cercetare, aii ales drepte daniile Mănăstire!, patru sute cinci stânjeni, şi vrând a da după poruncă din apa Văii Săcî în jos, nici de cum n’ati primit toţi răzeşii, arătând cum că această moşie, partea din susu, este mal mult loc bun, fiind mal mult câmp, ear partea din jos mal mult pădure, şi fiind şi el că adusăse luminată carte gospodti. la Sfinţia Sa, ca să se cerceteze această pricină, şi de va fi mal bun loc din sus, şi mal rău din jos, să dea şi Mănăstirel şi răzeşilor, cum şi dum-
www.dacoromanica.ro
— 251 —
nealţii Banului Neculaiu Roset, şi din bun şi din rău, având şi dumnealui multe cumpărături, tot dintr’acestu hotar, şi din bun şi din răă, şi după cercetarea ce aă făcută Sfinţia Sa, fiind adevărată jaloba lor, şi mai ales unii dintre aceşti răzeşi, case, vii, livezi, în partea din sus, nu s’au putut scoate din aşe-zerile lor, şi după dreptăţi, aă dat această somă de stânjeni, ce s’aă alesu a Mănăst reî jumătate, adecă 2021|2 stânjeni din susu, din apa Văei Săci 5n jos, şi 202^ stânjeni, din jos despre Căiuţu din hliza răzeşilor în sus; şi fiind că Mănăstirel aceşti stânjeni, ce s’aă dat din jos, nu era nici de un folos, fiind mai tot pădure, şi departe de Mănăstire m’am învoiţii cu dumnealui Banu Neculaiu Roset, şi parte de pădure, din cât avea Mănăstirea din josă, mi-au dat'o dumnealui din sus, din partea dumnealui, ear pentru partea din jos, ce s’aă numită acolo Câmpu, mi-au dat pe a-cei 202 stânjeni, ce avea Mănăstirea din jos, 40 stânjeni aici din susu, fiind aice din susă, mai larg câmp şi mai bun de hrană, şi s’au lipitu atât partea pădurei, cum şi aceşti stânjeni din câmp, alăture cu ceî-lalţî, aicea în partea din sus, şi s’au pus şi bolovan, cum şi la pădure s’au făcut bouri, şi după această învoeala, ce am făcutu, am dată scrisoarea mea la mâna dumnealui Banului Roset, cum şi dumnealui mi-aă dată la mâna me.
1781,	Iunie 1.
(Iscălit,) Eromonach Serafim, Egumenu
Bogdanii.
Doc. Nr. 284. pach. XXII. A. E.
www.dacoromanica.ro
— 252 —
Carte de la M strica Sa Vodă, cătră Ghiu strai Maior Enţinberg.—lîespuns.
Prietineasca carte din Fevruar 1, cu dumnealor aceşti doî ofiţeri am luat, şi pentru respunsul ce să cere la partea aceea, pe câteva ponturi a pravilei, şi a obiceiului de moşii şi alte pricini ca aceste ale pământului, de care Comisiea de acolo are trebuinţă, toate pre largii amtt înţeles, şi fiind că după cum am şi mai scrisu, din partea noastră de a pu-rure, buna armonie şi prieteşugul megieşescu, ne strămutat să păzeşte, eată că şi la aceste întrebări, s’au făcut de la Divanul nostru, respunsti pe fieşte-care ponţii, după ale pravilei şi obiceiul pământului urmări, pentru a-cel feliu de pricini de moşii de acolo, şi alte ca aceste, după cum înscrişii pe lângă a-ceasta, s’ati trimes arătându-se pre larg.
1782,	Fevruarie 19.
Doc. Nr. 291. pach. XXII. A. R.
NouB-spre-<Jece întrebări din partea guvernului Bucovinei, cum se arată mal joşii, pe numSră.
întrebările din partea guvernului Bucovinei.
1)	Târgurile cele trei ce sînt în Bucovina, şi peste tot pe moşiile stâpânitoruluî ţârei, după cum mai ântăiu au fost hotărât, de se vor găsi în vre un izvod, şi sînt hotărnici asupra lor ?
Rîtspungurile din partea Divanului Moldovei.
1)	In vremile vecbi astăpânirei Moldovei, ati fost condice întru care se afla în-
www.dacoromanica.ro
— 253 —
scrjsti, nu numai pricinile oraşelor, i a nloşii-lor ci şi hotarele lor, cum şi âlte pricini a ţârei, care din vremelnicele întâmplări de prăzi şi de robii, ce sînt ştiute de toate megieşiile ţăreî Moldovei, toate acele condici s’ah prăpădiţii şi nu se afla, fără numai din testamen-turile şi hrisoavele ce ah dat luminaţii Domni din locul domnesc, danii, ce să putea înţelege după cum vor fi scriind, cum şi din ho-tarnice, care mai pe urmă din poruncă domnească s'ati făcut după vremi, după ştiinţa stăpânire!.
2)	Moşiile ce se stăpânesc din vremile vechi, şi moşiile ce le-aii, dăruit Domnii, de aii fost o-hiceiii să se arăte prin scrisori şi semnele hota-rălor, şi de se poate găsi in Arhiva laşului, ho-tarnice şi scrisori de acest feliii ?
2)	Tot locul ţăreî Moldovei, dintr’unh început loch domnesch aii fost, şi la locurile unde s’aii socotit, ca să fie târguri, le-ati numit şi le-au făcut târguri, cu loch împrejur îndestul, spre îndestularea orăşenilor, şi în condicile vechi ce s’ah pomenit mai sus, ori fi fost şi semnele hotarelor, măcar că şi din locurile târgurilor, încă şi târguri întregi, mai pe urmă stăpânitorii Domni, ah dat danie cu-î ah vrut, cu ispisoace gospod de stăpânire, cum şi toate moşiile ce se stăpânesc din vremile vechi, şi mai pe urmă de luminaţii Domni, sînt date danie cu hrisoave domneşti, după slujba şi cinstea fieşte-căruia, pe cât ah voit Domnul, şi la unile din tes-
www.dacoromanica.ro
— 254 —
tamenturile Domnilor, ati fost arătate şi semnele hotarelor, ear nu la toate; ear la eondi-cile cele vechi, care s’aii prăpădit, după cum mai sus s’au pomenit, ori fi fost pe larg înscrise, atât pricinile cât şi semnele hotarelor tuturor moşiilor, însă din întâmplările tulburărilor, multe ispisoace vechi şi mai nouă s’afi prăpădit, şi pe urmă după încredinţate dovedi şi vrednice mărturii de stăpânire, au rămas temeinică stăpânirea fieşte-căruia; ear Arhiva Moldovei de hotarnice, de scrisori şi de alte pricini nu se află, din vremelnicele întâmplări, precum mal sus s’au arătat.
3)	Veniturile podurilor şi alte venituri, ce au fost Domneşti, de le-au stăpânit Domnii însuşi; sau cu scrisori le-au dat altora ?
3)	Veniturile podurilor şi alte venituri de moşii, ce au fost domneşti, în câtă vreme ati fost Domneşti, s’ati strâns şi veniturile lor pe sama domnească, de cel rânduiţi de Domni pristavî; ear după ce dintr’acele mo- . şii cu păduri şi cu alte venituri, le-au dat luminaţii Domni, dintr’untl început şi pără acum, danie cui au vrut, ati luat acei cu daniile şi veniturile podurilor şi alte venituri, şi se stăpânesc şi pâră acum de acei care le ati. 4
4)	Un stăpân de moşie, ce nu are copii saH moştenitori, de are putere a face cu moşiile sale ce’i va fi voea, adecă de aă putut lua pe un străin, săli facă moştenitor pe moşiile lul7
www.dacoromanica.ro
— 255 —
fără voea Domnului ţârei, şi când vre unul fără moştenitor moare, şi pe altul n'au făcut moştenitor pe moşiile sale, şi nici diată n’au făcut, cui se cade se remâe moşiile acelea ?
4)	Cel ce nu are copii sau alţi moştenitori, este volnic a face moştenitorii!, pe moşiile sale şi pe un străin, făr de a lua voe şi de la Domnul ţăreî; ear când va muri făr de moştenitori^ adecă de nu va avea rude, şi nici pe altul străin n’a apuca a face mo-ştenitoriu pe moşiile lui, nici diată nu va face, atuncea moşiile şi toată averea luî, rămâne a stăpânitoruluî ţăreî.
5)	Când face vre unul diată, ce trebuinţă este se mal facă, şi de poate fieşte-care stăpân de moşie se facă diată, sau are osebire unul de altul ?
5)	Fieşte-care om slobod şi ne oprit de pravilă, poate să facă diată pe averea sa, care diată este datoriţi, să o încredinţeze spre dovadă cum că este chiar a lui, orî cu însuşi a luî iscălitură, şi cu vrednicî de credinţă marturî, ori şi numai cu însuşî a luî iscălitură, fiind adevărată şi făr de prepus, insă cel mai puţin, păzând a treia parte din averea sa pentru moştenitoriu, după pravilă. 6
6)	De face cineva vre o împărţeală moştenitorilor seî, în viaţa sa, şi aii făcut vre unuea din trânşil strîmbătate, de remăne acea împărţa-lă in puterea el; adecă părintele ce stăpâneşte
www.dacoromanica.ro
— 256 —
o moşie, care se cade se remăe în moştenire, a-tât pârţeî bărbăteşti, cât şi femeeşti, şi el sau a depărtat pe fată; sau aii dat ficiorului, sait pe ficior l'aîi depărtat, şi au dat fetei ?
6)	Poate fieşte-cine în viaţa sa, se facă împărţală lucrurilor Iujl, moştenitorilor sex, după a lui însuşi voinţă, şi altă nu se caută, nici să socoteşte, fără numai dacă pe vre unul dintr’ aceşti moştenitori, Tau făcut desăvârşit moştenitorii!, ori i-au lăsat atâta parte, care nu are nici o analogiile cu părţile celo-ra-lalţi, ori de au dat numai din cele mişcătoare, şi nu şi din cele nemişcătoare, şi nu va arăta pricina înscris, atunci înpărţala este fără tăriea sa.
7)	Un stăpân de moşie părintească, de poate se vendă moşia sa de istov ? şi copiii lui fâcendu-se de vârstă, şi cunoscând că acea venerare s'ait făcut în păgubirea lor, şi măcar de nu şi este arătat, în zapisul de vencţare ce aii fost făcut, părintele lor, ca se poată copiii lui răscumpăra, aii putere copiii să răscumpere, au ba ?
7)	Un stăpân poate se vândă moşiea sa cea părinţească de istov, şi de vor fi copiii lui fâr de vârstă, şi sub stăpânirea tatălui lor, şi în zapisul de vânzare nu va scrie, ca să poată răscumpăra copiii, după ce vor veni la vârstă, nu pot se rescumpere.
8)	Un stăpân de moşie căcţend la datorie, sau, avend altă trebuinţă şi voeşte se vendă moşia sa de istov, de este dator prin ştirea jude-
www.dacoromanica.ro
— 257 —
căţei, se facă ştire neamului său şi răzeşilor, şi a cere de la neam sau răzeşi, de voesc să'i dea preţul moşiei, şi văncţend moşia, de pot după vremi moştenitorii lui să'i dea acel preţ, ce aă dat neamul lui sau răzeşii, sau străinii părinţilor lor, şi să rescumpere moşia, şi până la ccîtâ vreme, pot se aibă volnică răscumpărare ?
8)	Cel ce va cădea la datorie, sau pentru altă trebuinţa, va vrea se vendă moşiea sa, are datorie sa întrebe, întâi pe fii săi, însă de vor fi de vârsta; şi pe neamuri şi pe răzeşi, şi când nu vor vrea aceia sa o cumpere, atunci poate se o venda şi la străini; ear când nu va înştiinţa pe fiii săi de vor fi de vârstă şi pe neamuri şi pe răzeşi, atunci fii de vor fi de vârsta, sau neamurile sau răzeşii, după ce vor afla de ven^are, au voe pă-ra în patru luni, după pravila, şi pără în şese luni, se traga judecata şi să rescumpere; ear de nu vor afla de vânzare, nici or şti nimică, şi pănă la 10 am, au voe se tragă judecata şi sa rescumpere, însă încredinţându-se jude-catoriul că n’ay. aflat mai înainte, şi sorocul acest de 4ece a,1b easte la cei ce nu vor fi înstrăinaţi din pâmentul lor; ear când moşiea se va vinde pentru datorie, din porunca judecăţii la mezat, atunci n’are datorie să întrebe, nici pe fiii, nici pe neamuri, nici pe răzeşi, nici pot se mai rescumpere, fiind venerare cu publicaţie.
9)	Când o moşie au pus oare cine zălog, cu soroc cu aceasi rare, că de nu va plăti
VOLUMUL XI iW
romanica.ro
C. 17.
banii la sorocul arătat, se rămâe moşia de istov> neputeni se o mai răscumpere, de remâne acest feliu de interesat contract în puterea sa, sau zapisele ce se fac între cump&rătoriul şi vendâ-toriul, şi nu se fac înaintea judecăţii, de rtmân în puterea lor, aii ba?
9)	Moşie sau ori ce lucru nemişcător, se va pune zălog cu hotărât sorocu, ca ne plătind banii se rămâe de istovu, de nu va da stăpânul moşiei al doilea zapisu cu desăvârşită vânzare, sau acelu ce ţine zălogul, de nu va avea cartea judeţului, întru care să arăte că s’au dat acel zălog de istovii, a-tunci zapisul cel de zălogitură, nu are nici o tărie, şi ori când, ori acel ce au pus zălogul, ori moştenitoriul şi neamurile Iul, pot să dea banii şi să ia zălogul; ear zapisele ce se fac între cumpărători şi între vânzători, de nu vor fi făcute nici î naintea judecăţei, din oareşl-cari pricini, şi vor fi încredinţate cu iscălituri, oameni vrednici de credinţă, au tăria lor.
10)	Când din întâmplare nu poate cineva se arăte dovedi şi scrisori, pe moşia ce o stăpâneşte, dar stăpâneşte moşia sa cu odihnă, pan la câţi ani, poate să’i slujascâ stăpânirea lui, spre dovadă că este dreaptă a lui ?
10)	Pentru cel ce stăpânesc moşii, şi nu ati dovedi, scrisori, pănă în dece ani, stăpânind cu pace şi cu bună credinţă, (adecă că nu ştie la cugetul sătî cu vre o asupreală
www.dacoromanica.ro
— 259 —
sau năpăstuire stăpânirea sa), ne fiind lipsiţi din pământul lor, a tot cel ce stăpâneşte, cât şi cel ce vra se tragă judecată peste <J.eee anî, -rămâne temeinică stăpânirea; ear la cei ce lipsesc-din pământul lor, şi va fi stăpânire cu bună credinţă pănă la doue-<Jecî anî; ear la rea credinţă (adecă cel ce stăpâneşte de ştie la cugetul său că este cu asupreală şi năpăstuire stăpânirea sa), atuncî de nu vor fi şi lipsiţi din pământul lor, sau de vor fi lipsiţi peste 30 anî, rămâne temeinică stăpânirea.
11)	Când unul au stăpânit moşia sa cur odihnă, peste suma anilor hotărâţi, şi după vremi, vine altul cu hune scrisori asupra acei moşii, cine după obiceiul pământului, remâne stăpânitoru, cel ce aii stăpânit aţâţa u,ni? sau cel ce poate cu scrisorile dovedi că ar fi moşia lui?
11)	De vreme ce din adese vremelnice tulburări, ce s’au tâmplatu în ţara aceasta, mulţi n’au putut avea purtare de grije, pentru moşii şi alte averi a lor, pentru aceia dar prescripţiea, la asemenea pricini de întâmplări, după obiceiul pământului, să socoteşte păr la 30 anî; ear de se va dovedi că cu năpăstuire şi lăcomie stăpâneşte, atunci nu să socoteşte numârul anilor.
12)	De este vremea prescripţiei, adecă pănă la 30 ani, sau mal mult sau mai puţin, a-tât la hoen sau la Mănăstiri', saţi mazili ruptaşîr tot-dea-una sau vre-o deosebire, fiind-că osebit este cunoscut, că în vremile tulburărilor, scrisorile bo-
www.dacoromanica.ro
— 260 —
erilor au câcţut in mânile mazililor, şi a mazililor in mânile. boerilor, şi acum mulţi ca aceştia carii fără de dreptate ţm scrisorile cu care să folosesc, atât cu veniturile, cât şi cu sloboziri ce s'ar cădea se aibă cel adevărat stăpân ?
12)	Hotărârea judeţului să socoteşte pentru toţf de obşte tot într’un chip, nefăcend deosebire, după rândueala prescripţiei, a anilor stăpânire* cari s’au arătat la al 10-lea pont, cum şi pentru scrisori, după cum s’att arătat la al 11-lea.pont; ear pentru lucrurile bisericeşti, paragrafie, adecă prescripţiea hotărăşte pănă la 40 ani, să poată trage judecata.
13)	Şi fiind cunoscut, că în vremile tulburărilor, mulţi mazili ruptaşi, s'au făcut stăpâni de moşii, cu unii ca aceştia, după obieeiul pământului, ce se cade să se facă ?
13)	Din Mazilii ruptaşî, sau ori cine care în vremile tulburărilor s’au făcut stăpâni de moşii, asemenea după iândueala prescripţiei, ce s’au arătatu la al 10 lea şi la al 11-lea pont, rămâne să se socotească.
14)	La pricinile de hotarâ, când nu se gâ-sescu hotarnice înscris, de să ţine stăpânire pâr la sorocul prescripţiei, fiind-că nici odată, la pri-,cini de hotarâ, nu se socoteşte prescripţiea ?
14)	Pricinile de hotară, când nu vor fi încredinţate hotarnice înscris, fiind că stăpânirea la pricini de hotară, nu să socoteşte ho-
www.dacoromanica.ro
— 261 —
târârea anilor prescripţiei, remâne după mărturiile megieşilor, ş’altor oameni vrednici de credinţa, să se îndrepteze hotarăle, după cum s’au stăpânit; ear când nu sînt nici marturl ca se poată şti liotarăle după cum aii umblat din (vecbiu) vac, atât la o parte cât şi la altar atunci acele moşii cu pricină fiind alăture să. măsoară la un loc, şi sa împarte întocmai; ear mal pe urmă când vre o parte, va găsi pe moşia sa hotarnică, adevărată în semne, atunci va stăpâni după a Iul încredinţată hotarnică.
15)	De câţi ani trebueşte să fie moştenitorul, se aibă voie a lua moştenirea părinţeascâ pe sama sa, şi cu moşia sa, se poată face ce va vrear şi pentru dânsa să se poată judeca ?
15)	Moştenitorul de nu va avea părinţi, de la 14 anî înainte, având epitrop, poate să se judece, şi se facă orî ce va vrea cu averea sa, prin ştirea şi voea epitropulul, şi ori ce va face cu averea sa, este statornic, însă de va fi epitropul ne viclean şi cu credinţă; ear de la 25 ani înainte, nu are trebuinţa de epitrop, şi remâne moştenitorul însuşi de si* ne stăpânitoriu, şi poate se facă ce va vrea cu averea sa, însă de nu va avea părinţi, după hotărârea pravilei.
16)	Când satul A. au plătit pentru, satul
B.	o sumă de bani, pentru o moarte de om, şi au luat pentru acei bani o bucată de moşie, de nu este acea bucată de loc luată ca un zălog, şi cu vreme să se poată întoarce banii, şi se'şî ea moşia înapoi ?
www.dacoromanica.ro
— 262 —
16) Părţi de moşii ce se vor afla luate pentru moarte de o mii, şi nu vor fi scrisori, întru care să se arăte că s’att datu ca un zălog, de vor fi date de istov, prin cartea judeţului, remân tememice, ear unde vor fi •cărţi de la judeţ, să socoteşte stăpânirea, a celor 30 de anî, după liotărârea prescripţiei.
17)	Locurile cele deşarte a târgurilor, de pot să le dea târgoveţii, din voea lor, altor oameni, fâr de a cere voie de la stăpânul ţârei, şi tăr dea lega, pe cel ce iau dat locul, ce se plătească stăpânului ţârei pentru loc, adecă cumpă-rătoriul de are se plătească ceva, şi cui pentru loc, şi de este cumpârâtoriul boeriă, de poate să se apere cu prerogativa sa şi pe moşiile stâpăni-toriului ţârei, sau la cheltuelile târgului, să dea şi el ajutoriu, şi de au fost mai înainte ţăran, pentru că s'au făcut târgoveţ, de are se plătească pentru aceia ceva şi cui ?
17)	Din locurile cele deşerte a târgurilor, pe care să nu fi avut casa sa mai înainte, pe acel loc nu poate sâ’l dea, sati să’l vândă altuia, ne având tăria sa, fiind loc domnescu; ear care va fi avut maî înainte, casa sa pe acel loc, sau şi acum, de va avea poate să’l vândă; sau săi dea cui va vrea, măcar de nu va avea nici carte domnească pe acel loc, fiind că din întâmplările turbu-rărilor, de multe orî părtinindu se târgurile, şi luminaţii Domni, vrând ca să se locuească târgurile earăşi la loc, au dat cărţi deschise ■de obştie cu hotărâre, că orî cine va veni se
www.dacoromanica.ro
locuească la târguri, să fie volnici a’şi face case şi dugheni şi locul se răinâe a lui de istov; şi după puterea acelor luminate cărţi, ce s'aâ dat de obştie, au remas locul al lor, şi remân şi vânzările de la unul la altul, ea-răşi temeinice şi stătătoare, şi atât vânzătorul cât şi cumpărătorul, nu remân îndatoriţî cu vre o dare, stăpânului ţăreî pentru locii; ear la clieltuelile târgurilor, care vor fi prin ştirea rânduitului dregătorii!, aii se respundă numai târgoveţii bimicî, ţărani; ear boiarii cu prerogativa lor, sînt apăraţi de toate şi în tot locul, şi cel ce au fost mai înainte ţăran, şi pe urmă s’aii făcut târgoveţii, nu are se plătească nimărui nemică, pentru aceia, fără numai birul lui, după cislâ; fiind că târgoveţul ţăran birnic, nu are deosebire de cei-lalţi ţărani, afară din bresle.
18)	Armenii şi jidovii, de aii acea dreptate, a cumpăra moşii la ţară de vecie ?
18)	Armenii şi jidovii, n’att avut după dreptate, a cumpăra moşii la ţară de veci, nici ati; ear casă i dugheni la târguri ati putut şi potti cumpăra; însă armenii numai, pot cumpăra şi vii.
19)	De este slobod fieşte-câruia a lua lemne de ars, sau de alt feliit de lemne, din fieşte-care codru, şi far de a se socoti codrii cel slabi şi trebuincioşi şi făr de a cere voie de la stăpânul moşiei, sau al codrului?
19)	Dumbrăvile şi rădiurile, sînt ale stăpânului locului, şi nimeni făr de învoeala stă-
www.dacoromanica.ro
264 —
panului moşiei, nu este volnic a lua lemne, sau nuele, sau a dărâma; ear codri, şi pădurile meree, slnt slobode, şi are voe fieşte-cine a tăia şi a lua, ori ce fel de lemne, ne opritu de nime şi fâr de plată, însă numai locuitorii ţârei aceştiea; eară cei de prin locurile me-gieşilor, sînt opriţi după firmanul împărătesc, însă unde or fi sate pe sub codri, şi păduri, alţii Btrăinî nu sînt volnici a tăia lemne pentru trebuinţa lor, împrejurul acelor sate; ear mai înăuntru pot să taie şi să îea.
Din luminată porunca prea Înălţatului Domnului nostru Măriea Sa, Costandin Dimi-trie Moruz Voevod, s’au făcut răspunsurile, la întrebările guvernului Bucovinei, pentru toate pe larg, după cum se arată mai sus.
Leatu 1782, Fevruar 19.
Ioan Cantacuzin vel Logofăt.—Ştefan Sturza vel Vornic.—Ni col al Roset vel Vornic.—lîheorghe Sturza vel Vornic.—Laskaraki Roset vel Vornic.—Laskaraki Sturza Hatman.
Alte şepte ponturi de întrebări din partea guvernului Bucovinei, cum se arată mal jostt pe număra.
întrebările din partea guvernului Bucovinei.
1)	Se vorbeşte că mal înainte din vremi ho-târâie Câmpulungului rusesc, aâ mers mal mult, spre hotarâle Galiţiel spre cuturi, şi acel stăpâni de acolo,pin cetpin cet, în puterea lor s'au lăţit?
www.dacoromanica.ro
— 265 —
Răspunsurile din partea Divanului Moldovei.
1)	Hotarul Câmpulungului rusescu, mai înainte vreme după ştiinţă, au fostă hotaru Cirimuşul negru, şi din întâmplările turburări-lor, ne fiind căzuta purtare de grije, despre Moldova, găsind prilej ti Leşii, s’au întinsă şi s’au lăţit cu stăpânirea, păr la Cirimuşul alb, şi acei stăpâni de şi de acolo, cu învechirea stăpânirei, aă remas stăpânt în puterea lor; ear în arhiva ţârei Leşeşti, trebue să se afle înscrisu hotarăle vechi, pană unde au fost, şi de acolo să putea îndrepta.
2)	Poate că acest ocol al Câmpulungului rusesc, mai înainte au fost domnesc, şi când l'au luat alţii la stăpânirea lor?
2)	Ocolul Câmpulungului rusescu, din. început au fost locu domnescu, precum şi tot pământul Moldovei, şi pe urmă Domnii ce au stăpânit după vremi, au dat danii, după cum s’au arătat mai pre larg la al doilea pont, în copia cu 19 ponturi.
3)	Atât mazili cei vechi, cât şi locuitorii zic că hotarăle Moldovei, mai înainte se stăpânea până la Sarafiniţî di cătră Horodinca, şi pârâul Sarafiniţuluî până în Nistru, ear acum cei din Galiţia au luat o bucată mare de loc; de nu este vre o dovadă asupra hotărâtor sau cu ce au luat Leşii acea bucată de loc?
3)	Hotarâle Moldovei, mai înainte după ştiinţă au fost pănă la Sarafiniţî de cătră Ho-
www.dacoromanica.ro
266
rodinca, şi pârâul Sarafiniţului până în Nistru, şi din întâmplările turburărilor, s’au lăţit Le-şiî cu stăpânirea, după cum s’ati arătat mai sus la pontul întăiu.
4)	De au fost slobod, sau de easte şi acum obiceid, ca moşiile să se împărţeascâ la răzeşi în bucăţele mici, şi de au avut fieşte-care putere, pe părticica sa a face cărciume, velniţă i mori, prin cari se aducea mari stricăciuni locuitorilor ?
4)	Moşiile răzeşeşti, s’au împărţit şi se împartu şi acum în părticele mici, pe câţi răzeşi sînt şi să cuvine fieşte-căruia, partea sa, şi pe părticica sa, este volnic a face fie-şte-care crăcimă, fiind că nu aduc stricăciuni, cum şi mori, pot se facă, de nu va îneca una pe alta; ear când va îneca una pe alta, atunci nu poate se facă fieşte-cine moară pe părticica sa, ci numai câte mori vor încăpea pe toată moşiea, ca se nu aducă înecătură una alteia, întrând la acele mori, părtaşi toţi răzeşii, câţi or fi fleşte-care, după analogbia părticicâî sale, prinzând şi la cheltueală asemenea.
5)	Cum se rînduesc mazilii, i ruptaşii la Moldova, se dea birul lor, pe pârticelile de moşii ce aii, sau pe averea lor, şi ce privileghie aii aceştia, şi ce sînt datori, atât stăpânitoruluî ţârei, sad câtră publicd se slujească ?
5)	Dajdiea mazililor, i a ruptaşilor, nu se socoteşte după părţile de moşie ce aii, ci se aşează după putinţă, însă mai cu uşurare de cum plătesc cei-lalţi birnici, fiind că se află
www.dacoromanica.ro
— 267
şi în slujbele împărăteşti şi domneşti, fără plată, făcând slujba lor tot aicea în ţară. Privi-legliiea ruptaşilor, este fiind aleşi din ţărani, cu tirul lor deosebit, şi la disetină ati deosebire păr la 30 bucate, se plătească boereşte, ear ispravnicilor sînt supuşi la toate, şi la greşelile lor au voe ispravnici! se’i şi pedepsească ; ear privilegbia Mazililor este fiind aleşi şi mai socotiţi, după ruptaşl şi la desetină pe câte bucate vor avea drepte a lor se plătească boereşte, şi ispravnicii n’au volnicie, se rânduea-sca Mazilii la vre o slujbă fără carte domnească, din porunca înscris ca se rândueasca, şi din Mazili, cum şi la greşalele lor n’au volnicie ispravnicii aî pedepsi, fără numai al trimete la Divan cu faptele lor înscris, şi de la Divan li se hotăreşte pedeapsa lor.
6)	Ce sînt aceia ce se numesc aicea Şleah-
tici ?
6)	In pământul Moldovei, nime nu s’au numit nici se numesc, cu nume de Şleabticî, ear unii ce sînt de neamuri vecbl, oaril stre-moşil şi moşii lor, ati. stătut boerl după vremi, cari se cheamă neamuri, şi aceştia sînt deosebiţi şi mal cinstiţi din Mazili, având şi încredinţate dovedi de la Divan, şi de la Domni, de alegerea neamului lor, şi privilegbia acestora este se nu plătească dajdiî, şi desetină se plătească boereşte. La unele din porunci şi la slujbele care sînt mai mari, se rânduesc cu deosebite cărţi domneşti, scrise cătră însuşi el, ear nu cătră Ispravnici.
www.dacoromanica.ro
— 268 —
7 Ce orândueală au argaţii, de poate fie-ştecare boeriu sau mazil, să /ie argaţi câţi’i va fi voea şi aceştia de aii, vite, arături şi fânaţe, prin cari fac şi osebită gospodărie, de sînt slobozi de bir şi de alte orânduele?
7)	Atât boerii şi mazilii, pot sa ţie argaţi cât le-a fi de trebuinţă, cu tocmală, şi birul argaţilor fiind însuraţi, plătesc după cislă, la satul unde este legat şi birul; ear fiind boitei şi şez6nd în casa stăpânului, nu se supără cu birul, ear boeril au deosebit şi liudi scutel-nicî, daţi de la Domnie, pentru slujba caselor, după stăpân a boeriel fieşte-cărue, care scutelnicl nu se supăra, nici la o orândueala ci ar fi pe ţară.
Din luminată porunca prea înălţatului Domnului nostru, Măriea Sa Costandin Dimitrie Moruz Voevod, s’ati făcut răspunsurile, la întrebările guvernului Bucovinei, pentru toate pe larg, după cum se arată mal sus.
Leatu 1782, Fevruar 19.
(Iscăliţi boierii Divanului.)
Ioan Cantacuzino vel Logofăt.—Ştefan Sturza vel Vornic.—Neculaitl Ruset vel Vornic.—Gheorghe Sturza vel Vornic.—Lăskiraki Ruset vel Vornic.—Scarla-taclie Sturza Hatman.
J.a ce an aii murit Enaki Itoset.
La 1794, Aprilie 28 zile, vineri la 5 cia-surl din zi, ati făcut datoriea cea de obştie că-tră Domnul, dumnialuî cuconu Hnacbi Boset,
www.dacoromanica.ro
— 269 —
biv vel Ban, fiu dumisale Baneseî Saftei Ro-set, şi a doua-ţli Sâmbătă Aprilie 29, la 2 cia-suri, dumnealui s’a îngropată la Mănăstirea Dancul, cu o mare rândueală, fiind adunaţi toţi Arhiereii şi boerii laşului şi norod foarte mult; şi eă. smerit şi ticălosul, fiind logofet la dumnealui 5 anî, şi veţlend ce multa milă ce ati răvărsat’o dumnealui asupra mea, firea m’ati îndemnat şi am arătat pre larg toate.— Au fost om de 32 am.
Neculachi Alexandru.
Doc. Nr. 281. pach. XXII. A. R.
Izvodii de scrisorile moşiei Rădiana, din ţinutul Bacăului, ocolul Trotuşului, i scrisorile moşiei Hărmane-ştil din ţinutul Neamţului, ocolul Siretiulut, care scrisori, la anul 1821 Aprilie 26, s’aii trimis la Schitul Secu i Neamţu, în sama Stareţului de Neamţ.
Scrisorile moşiei Itadiana.
Un ispisoc de la Miron Barnoski Vodă, pentru Rădiana, din leatu 7116 April 2, pi peli cu peceati ceara.
Alt ispisoc pe hârtie turcească şi cu slovi di aur, pentru satu Cozmeştii de pe Trotuş, acesta este lipit de Rădiana, sat de la Istratie Dabija Voevod, din leatu 7172 Mart 2.
O mărturie vechi tot pentru Cozmeşti din leatu 7249, August 5.
Un sineţel tot pentru Cozmeşti din leatu 1807, Mart 19.
Un ispisoc pe hârtie tricapel, de la An-
www.dacoromanica.ro
270 —
tidch Voevod, din leatu 7215, Decemvrie 2, tot pentru Cozmeşti.
O mărturie pe hârtie subţire, pentru Coz-meştî, din leatu 7215 Mart 27.
O copie întărită de Logofeţia cea mare, de pe ispisocu de la Ştefan Voevod, pentru moşia Muntele, pe Trotuş, din leatu 6974, Februar 18, scris de Roman, in Suceava, tălmăcit de Polcovnicu Pavel ot Mitropolie, la anu 1800, Ianuarie 12.
Un ispisoc pe hârtie turcească, de la Cos-tandiu Duca Voevod, ce întăreşte moşia Ră-diana lui Vasile Hatmanu, leatu 7202 Sept. 17.
Alt ispisoc pe hârtie turcească de la Glie-orghe Voevod, fiu lui Vasilie Voevod, ce întăreşte moşia Rădiana luî Pătraşco, treti lo-gofSt, din leatu 7170, Iulie 10.
Un ispisoc scris pe hârtie turcească cu săbiciali roşi, scris pe amândouă părţile, pentru Rădiana, de la Mihaiti Racoviţă Voevod, din leatu 7220 Ghenar 9.
Un ispisoc pe hârtie trieapel, pentru 10 sălaşi ţigani luî Roset, din acest veleat.
Alt ispisoc pe o bucăţică hârtie, cu pecete mică neagră, tot pentru ţiganii Iul Roset.
Alt ispisoc pentru vecini, pe hârtie subţire, pi o coală.
Un ispisoc pe hârtie subţire pe o coală, de la Grigorie Ghica Voevod, pentru moşiea Păşcaniî de pe la Bacăti. i Rădiana, din leatu 7235, Sept. 1.
O mărturie de la Darie Donicî, Marin Stol-nicu Costachida, din leatu 7219, Noemvrie 17.
www.dacoromanica.ro
271 —
O carte de danie a unei Catrini, pentru Rădiana, din leatu 7120 Iulie 1, ce face Ciaurul.
O carte di la Grigorie Ghica Voevod, ce iea moşia Rădiana de la Aslan, şi o dă lui Ruset, în a doua Domnie, din leatu 7237 No-emvrie 7, ce o didese lui Aslan, în întâia Domnie a sa.
O carte de hotărât Rădeni di la Nicolai Mavrocordat Voevod, din leat 7250, Mart 6.
Un răvăşel de la Radu Racoviţa Păharni-cu, cătră Iordachi Ruset Medelniceru.
O carte gospod de publicaţie de la Mi-haiti Suţu Voevod, pentru 20 stânjeni moşie în Buciumi, din leatu 1793 Iunie 1.
Un zapis de 10 stânjeni moşie, ce ati vândut lui Ilie Ruset, leatu 1814, la 3aeăh-răzeşi.
Alt zapis di la Andronic, de 7 stânjeni moşie în Borzeşti, pi Trotuş, din leatu 1813.
Un zapis de vânzare a unei crăciumi în târgul Ocnei, în drumul Sării gospod, lui Ilie Ruset, cu 2200 lei,—şi o carte gospod de mezat şi întăritură de la cămara Ocniî, pentru a-ceste pricini.
Un zapis de 42 pământuri din Buciumi ot Bacăti, vândute lui Ilie Roset, cu preţ 1200 lei.
Un ispisoc de la Costandin Neculai Voevod, ce întăreşte Rădiana lui Ruset, din leatu 7242, August 23.
Un suret de moşia NegoeştI ot ţinutu Ba-căh, din leatu 7874, de la Bogdan Voevod.
Un suret, întărit de Vornieia de poartă Tudori, pentru satu Negoeştiî, din leatu 7059,
www.dacoromanica.ro
— 272 —
Iunie 23, de la Ştefan Voevod, tălmăcire din leatu 7273, August 1.
Un suret, întărit di pe o mărturie hotar-nică pentru Rădiana, de la Radu Racoviţă Pă-harnicu, din leatu 7250, Mart 9.
Alt suret, întaritură di pe o mărturie ho-tarnică, pentru satu Cozmeştii, de la Radu Ră-coviţa Paliarnicu, din leatu 7250, Mart 11.
Un zapis de venerare la Măteeş, din leatu 1812, Octomv. 30, ou un suret vechiu io ţidulă di la Leon Mitropolitu, din leatu 1813, Octomv.
O mărturie hotarnica pentru Rădiana, din leatu 7274, Sept. 9.
O mărturie hotarnica şi o harta pe dou8 coaie hârtie Leon, şi un izvod din ce veleat este fieşte-ce zapis pentru satu Negoeşti! i Va-lesenii a lui Leon Mitropolitu, lui Banu Ne-culaî Roset, din leatu 1781, Mai 21.
Un zapis pentru moşie în Buciumi, din leatu 1784, Mart 14.
Un suret de pe mărturia hotarnică de la Sandu Loginescu Şetraru, pentru satu Negoeştii, din leatu 7276, Mai 14.
O carte de schimb de moşie în Negoeşti, cu egumenu de Bogdana, eromonachu Serafim, întărită de Leon Mitropolitu, din leatu 1781, Iunie 1.
O mărturie hotarnică, pentru nişte părţi moşie în Negoeşti, din leatu 1793 Noemvrie 16, întărâtă de isprăvnicia Bacăului.
Un izvod de părţile fieşte-căruia ■ i; ■ a. Mănăstire! Bogdana şi a lu! Roset, în satu Negoeştii.
www.dacoromanica.ro
— 273 —
Un sinet pentru un vad de moară, în Ne-goeştî, a luî JNeculaiti Eoset.
Un zapis pentru 30 stânjeni moşie în Ne-goeşti, din leatu 1785, Oct. 19, şi ţidulă de hotărât, din leatu 1781 Mal 20, cei vinde luî Banu Roset.
Alt zapis de 40 stânjeni moşie î \oco eşti, di la Ancuţa Epuroaea, lui Banu lvo i din leatu 1795.
Alt zapis din leatu 1786, de la Vasile Lepădat, de 37 stânj. în Negoeşti.
25 zapise de vânzare, moşie în Negoeşti, de la leatu 1772, pană la leatu 1781, cu ţidulă veclii.
Alt zapis de moşie în Negoeşti, din leatu 1786, Ianuarie 30, de la unu Yasilie Biru.
Pentru Corbeni tot ltitdiana.
L)n zapis de cumpărătură în Corbeni, din leatu 7183 Septbr. 5.
Alt zapis tij din leatu 7200, de Corbeni.
Alt zapis de Corbeni, din leatu 7220 Mal 4.
Alt zapis de Corbeni, din leatu 7221 luni 9
Alt zapis de Corbeni, din leatu 7217.
O împărţeală pe 2 coaie cusuţi în cbip de izvod, între fraţii Ilie Roset, Dracaclii Ro set Căminaru, Vasile Eoset Spătaru, cu iscălitura Ecaterineî Eoset Vorniceasa, de moşii, ţigani, case pârinţeştl, din leatu 1812 Februar 11, iscăliţi fraţii trei în trânsa.
VOLUMUL XI DIN DRICAR.	C. 18.
www.cfacoromanica.ro
— 274 —
Pentru moşia Buciumi! tot Rădiana.
O mărturie hotarnică de părţile din Bucium!, a Banului NeculaitL Roset, a Şetrarulu! Sandu Loghinescu, din leatu 1785 luni 17.
18 zapise cu nouă cu vecin de moşie în Buciumi, de vânzare lui Neculaî Roset.
Altă hotărnicie a Loghinescului, pentru moşie în Buciumi, din leatu 1783, Iunie 19, întărită de Ispravnicii Bacăului, Iordachi Roset Păharnicu, Nicolachi Dimachi vtori Stolnic.
Un zapis de moşia Popiciul pe apa Caşi-nuluî, de la Pavel Ghiordumul, ce o vinde Banului Neculal Roset, din leatu 1780 Mart 5.
O carte de blestem, de la Gavril Cali-macb Mitropolitu pentru Popeşti.
Un suret vechili pentru moşia Poenile a Mănăstire! Caşinului.
O hartă de moşia Buciumi!.
O mărturie pentru Popeşti, hotarnică din leatu 7270, Mai 14, de la Şetraru Gheorghe Aslan i Mihaî Iv. Jicniceru.
Pentru Capota i Muntele lui Bucă tot Rădiana.
O mărturie hotarnică pentru Capota, pi o coală hârtie nemţească şi cu un izvod de câte zapise, din leat 1791 Mai 9, di Stolnicu Ştefan Roset.
8 zapise de ven^are cu ţidulele lor, şi su* retu lor, de la Lipan i Vasile Lepădat Că-pitanu.
www.dacoromanica.ro
— 275
O mărturie hotarnică pentru muntele luî Bucă, pe o coală hârtie, şi pe altă coală izvod de zapise de Stolnicu Ştefan Roset, din leatu 1791 Mal 9.
11 zapise cu nouă vechi, cu ţidulele lor de la hotărnicii Lipan i Vasile Lepădat Căpitanu.
O carte de la Administraţia din Roman .	.	. pentru hotărâtu Oapoti i a munte-
lui Iul Bucă, din leat. .. sub Nr. 7 90 Rom. . . cu pecete de ceară tare neagră, cu pajură cu 2 capete.
O hotarnică pentru muntele lui Bucă, de la Stolnicu Ştefan Roset, din leatu 7275 Ianuar 1.
Un ispisoc pe cheli, cu peceti pentru o moşie la Suceava.
Doc. Nr. 290. pach. XXII. A. R.
In acest volumtL al XI documentele cuprinse de la pagina 209 şi până aice, le-am înserat după manuscrisele ce mi s'au dat de cătră tSnărul Radu Roseti, fiul reposatulul Răducanaki Roset, care afl. luat parte activă în mişcarea diu Iaşi la 29 Martie, anul 1848. D. Radu Roseti, este domiciliat în Târgul Ocna, şi este născut de Princesa Aglaia Roseti, eleva mea de limba română; ea este fiica bunului Domnitor al Moldovei Grigorie A. Gliica Yodă, iniţiatorul Ideiel Unirel în Moldova.
Recomandăm tuturor legiştilor români, care vor voi să scrie istoria Dreptului Român, ca să aibă în vi-dere întrebările guvernului Bucovinei şi respunsurile Divanului Moldovei.
Th. a
www.dacoromanica.ro
Io Alexandru Voevoila cu a lui Dumnezeii milostivire Domnitor ţitrei Moldovei.
Precum a venit înaintea noastră şi înaintea bolearilor moldoveneşti, Petrea Cornea şi cu sora lui Todosiafiii Cozmei din Bârleşti, şi a venit Necoară Crudul, şi cu Mărina tot de acolo, fiii lui Stan de acolo şi cu Ton rudenia lor, de nime siliţi nici asupriţi, ci de a lor buna voe şi s’ati tocmit şi au vândut a lor dreaptă ocină şi moşie din satul Brăleştii, a treia parte slu-gei noastre Dragliici şi fratelui său Halăr, şi s’a sculat Drăgliicl şi cu fratele sau Halar şi au plătit acea a treia parte din satul Brăleştii, şi ati dat 200 zloţi tătărăşti, bani gata în mă-năle lui Petrea Cornea şi a surorei lui Todosia fiii lui Cornea, şi în mânale lui Necoară Crudul şi a Mărinei, fiii lui Stan şi în mânale lui Ion şi a rudelor lui, Deci Domnia noastră, fiacă am văcjut a lor bună tocmeala şi deplină plată (nA.\TS), le-am fâGUt lor ispisoc pe acea a treia parte din satul Bărleştii, şi ocină pe dreptate, ca să le fie lor ocină şi moşie, şi cu gârlă de moară, pe apa Brăladului şi ţarină (iţApiii) şi cu . . .şi cu tot venitul ce sa va alege pe a-cea parte de sat Bărleştii, pentru care sa legat prin acest zapis în mânăle lor, cu cumpărătură ce a fost cumpărat-o de la sluga noastră Nist(o)ru şi sora lui Solomia şi Anuşca şi Stana şi Cozma şi ruda lor Ion, ce a fost cumpărat-o de la Danciul şi de la Banul. Drept aceia, nime să nu aibă a întoarce (vândarea) înaintea
www.dacoromanica.ro
277
acestui zapis al Domniei Mele şi alt-fel să nu să facă.
Scris în Bârlad, la anul 7065 (1556) Noem. 8.
(L. P.)	A scris Bogza.
Acest document, s’a tradus din slavonă de D-nu N, Beldiceanu. Originalul scris pe hârtie, să află în proprietatea mea.
Th. C.
Zapis de cumpărarea a nişte ţigani.
f Savin Prajeseul "biv vel dvornic, scriem, şi mărturisim cum am cumpărat nişte ţigani,, dinpreună eu jupâneasa mea Maria, andme feciorii lui Simion Piroşcan ce n’cste cumpărătură de la monastirea luî Aron *) Vodă de la Iaşi. Deci neam socotit şi s’au venit în partea jupâneseî mele Ivan Ţiganul cu toţi feciorii sai. Aceasta scriem şi mărturisim ş’am şi iscălit, şi într’aeeastă tocmală, ne-am tămplat noî Arhip şi eu Gheorghie Praj eseul, singur cu mâna mea am scris acest zapis, să se ştie.
u Prăjeşti, vleat 7150 (1641) Noemvrie 1.
(Iscăliţi) Savin vel Dvornic. (L. P.) Gh.eorgh.ie Prăjescul (L. P.) Arhip. . . (L. P.)
*) An domnit pe la anii 1591—1599.
Acest zapis, bine conservat, este scris cu cuvinte române de pe la anul 1641. El este scris pe hârtie, şi se află în proprietatea mea.
n. c.
www.dacoromanica.ro
278
C8P6T p UPS iGriIGOKSTI £6 M IdlMI iI7I6KGflH^Pî5 GOgfiOA-
„îlftÎKX A8 BEHiT N NAÎNTE NOACTpz Llli .]Ul NA-iHTE A ACp HOljjpi MOA^OREHElJji EOApi A MApi llji A Mini EOApio HOCTpS IJ1e({)ah HEPKE38A RomîcSa, LUi A8 MEpiUST AA NOI XOTApHÎK CZf AAE \TZ UJî Cz'î CTXA11ACKZ X’OTAps catSaST cz8 (ppSNTEwtNiAop, fticnpE x0™?^ TZprSASÎ BxpAAA8A8î; iui rapzm czî m u aaiatx ujî aat
XOTAp ME ACTE 'IE ACTE A8i ftAHii ftE AA ^8KA fioftX, Uii AE AA ^OMHiA AAE. ^EMÎ ^OAAHÎA ME LUI JJUipESNX «8 TOT Cl{)AT8A HOCTpS AM AAEC fipE EOApiOA NOCTpS Ee-JKAN Te8KA, m’aS 4»OCT niTAp MVpE Lui AAM TpiMÎC A-KOAO, ftiAS CTpXHCS npE8Lţi LUi EOApi LUi OpZlUXiNi Aill TXpr8 ftiH ExpAAA, Lui OAMEHi E8Hi ftE LţApZ. ftE nÎN np^yiSp mei^alu, ah8mî TABpiA npE8T /\o.\\heck8 AiN ExpAAft, LUi npE8T8A HipiAK lApXUl A'H EzpAAA- Ull MiXA mi IlpoKA mi Toma Gtapocte, uii HiKOApz Kz-niTAN fti KoB8pA8lO, [Xii AALţi OAMEHi E8Hi, LUi AS AAEC AMEAE	pS, LUi AIA8 CTXAfliT K8M A8 (j)OCT ni APEn *
TATE, MEpCAS ftOÎ O \MiHI EXTpXHÎ «8 EpA3ftA HAP, tlpE OVHftE A8 LţiHST PoUJKA 'IEA EZTpZN XOTApSA <|>p8ll-TXUJENiAOp, LUi flpEKSM CHOÎE 3Anic8A MEA AE A^NÎE LUi AE MiABipî AE AA ^8KA GoAX, Uli Ae AA ^O.VHiA MEA. XOTApSA CE .JlMEIli jjlTZÎ A*niA fticnpE X®TAp8A TXprS-A8I EzpAAA8A8U mi A>cnPE \'OTAp8A (|)p8NTEUUNiA0p A<H BAAEA TpECTÎANN flKp JpH XOTApSA ^ETZlţSiî AE AA (MASA ASÎ fiAi(ţ>AUJ ^ yoc nE Tpectîaha nxH jjin xotapSa *lETZij8ii, OVHAE ACTE o MOBiAX, mi AZNrZ MOBiAZ O BZAME ME CE KÎA-MZ ^SMEpZBilţA IUI AIH BZAME AA frtoU TpEME npECTE AP8m8A ■ME MEPVE AA TZprSA ExpAAA^A .]l C8C CnpE OAZÎAE fiÎH-TiAEipiAOp npE AZHTZ OAZiAE Aop. A’cnPE pzczpiT mi 41 <8c nzp j|i \'OTAp8A IIonEHÎAop nzp oEzpmiA fizp-
www.dacoromanica.ro
— 279 —
AE08A8Y, 8hae acte 8n nxp ftill goc Ae AP^M8a TXp-t8a8i (ţ)XAHiioA8î, iui ae akoae	goc tapxm cnpE o-
A^iAE tiiHTiAELpiAop mi j|i goc npi m8ka a(aa8a8î -|wi 3ApE AIAA8A8Î AicnPE pSCKpiT. IJli Ae akoae m baa'i «JIN BAAi EAAOMÎpEipiAOp IXli TpEHE n'lCTE BAAI npE A>N goc AE 8H IA3 KXTpXN h’a8 (J)OCT AKOAO UJA AA A^a nxp
Tp8H nxp, iui AE AKOAE K8 CEMHE npiH KOnAHÎ npi \\ KADETiAE 8HOp nXMÎNTSpî HE BÎH AicnPE OftXÎAi fiÎH-TiAEijJiAOp ,]i c8c iui goc, tui a'i akoae aa a>aa nxu 8uae ca8 n8c camhî iui ae akoae rapxm cnpE baae iie AtACSnpA EpE3Hiî MAI AA BAAE AE 3ApEA AraA8A8l CnpE MATKA EpE3Nil nXH (Ap AA nOA8A A8I Ka^AUI. Lip AE AKOAE C8C CXH HEnE X0TAp8A (J)p8NTELUENÎAOp LLIi A noA8A8T KAi(|iALU J[\ c8c aaxtSpa k8 ahecte camne he CA8 X0TaP*T A'lcnPl XOTAp8A TXpr8A8î ExpAAASASÎ Uii Aicnpi x®TAp8A (J)f;8HTiuiAHiAop mi a UonEijjiAop ; rap XOTApSA (J)p8HTEmECTiAop ca8 aaec ae ocek'i A*1 AHEAft XOTAp HE ACTE AAXT8pA K8 AAI.ÎA KoMÎC8a8Î, nXH 8NAE. A8 JJllI'IEnST A CE X°TXpA A'n AP^a\8a HEA MAPE A'h OKXpmiA IABXANM. npEKSM NiA8 ApXTAT Uii CKpiCOApEA MXpTSpiE AE aa XOTApuiK ’lCKXAÎTX llli nEHETASÎTX K8 nEHETEA TXpr8A8I ExpAAA8A8l, KPE38TAM mi AO^H'lA ME uii AE aa ho! ,ţKXlU AM A*T mi AM jJlTXpÎT EOApiO-A8Î HOCTpS A8l 1J1e(|)AH KoMic8A, AmA npEKSM MAÎ c8c CKpiE CEMNi, KA CXÎ X'E mi Ae aa AOMHiA ME oh'ihx mi MomiE mi AAHiE mi MiaSipE a8i mi gSnxuECEi a8î mi KSKOHiAop mi HEnoijiAop mi CTpxuEnoiţiAOp mi 8piK mi 'HTXpiTSpî HEKAXTiT, HEpXUlSiT HÎHÎ OAÎNiOApX J|AH
behi.	/Ieat 7175 (1667) Isuie 9.
(/I. 11.) (iCKXAiT). lopAAKi Kahta BEA /IorO(|)XT.
Acest suret este tradus din slavona, în anul 7256 (1748), August 19. Actul acesta este în proprietatea mea.
Th. c.
www.dacoromanica.ro
— 280 —
Zapisul lai Ionaşcu Celiau. pentru Pitrăşeni.
Adecă eu Anesia fata luî Dumitru Purcel nepoata luî Purcel postelnicul, scriti şi mărturisesc cu cest zapis al med însumi pre mene de nime nevoită nici asuprită, cum am vândut a mea direaptă ocină şi moşie din sat din Pără-şenî, dumisale luî lonaşco Cclian, ce-ati fost vornic mare, partea mea, ce să va alege derept (J.ece leî bătuţi, sa-î fie lui ocină şi moşie luî şi ficiorilor lui şi nepoţilor luî şi strenepoţi-lor luî, şi a tot rodul luî, cine să va alege maî aproape, în vatra satului şi în ţarină, şi în tot venitul ce va fi partea mea, şi în toc-mala noastră, au fost popa Mafteiu de la Episcopia de Huşî şi dinaintea popeî Nâstasie, de la Movila Coroduluî, şi dinaintea luî Venia-min Călugărul de la mănăstire de la târg din Vasluiîi, şi dinaintea luî Iaţco Croitoriul de Iaşî, şi a luî Vasilie Croitoriul de Iaşi, şi dinaintea altuî Vasilie Croitor, şi dinaintea luî Ion Teslariul, ş’a lui lonaşco teslar, ş’a luî Frecup teslar, şi maî pre mare mărturie neam pus şi peceţile. Eti. Simion Sprânceană diacul am scris. Toem pişem da znaet. (Acestea scriem ca să se ştie.)
Vâleat 7144 (1636) msţa maî 11.
Popa Anăstasie. Popa Matei. Sprânceană iscal.
Zapisnl luî Glieorgliie Roşea, pentru Oglinzi.
Se ubo az (Iată deci eti), Nistor Batişte i cneaghinea moia (şi principesa mea) Ileana,
www.dacoromanica.ro
— 281 —
fiica Doct iei, nepoata Mihailesculul, scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră de nime nevoiţi nice asupriţi, ce de a noastră bună voe am vândut a noastră direapta ocină şi moşie, giumătate de sat de Oglinzi, ce este în ţinutul Neamţului, din vatra satului şi din cîmp, şi dintr’apă fi din fânaţe, şi din tot venitu ce se va alege pre acea giumătate de sat, aceia am vândut dumisale lui Gheorgie Roşea, ce aii fost visternic dirept o sută de stupi, preţuind dirept o suta de lei, şi ne-ati. făcut dumnealui plată deplin, denaintea dumisale Tau-tului ce atl fost LogofSt, şi Costantin Ciogoli vornicul de gloată, şi Buta vornicul şi TJrsu vornicul şi Gligorie Pilipochie vornicul şi To-deraşco, ce au l'ost vornic, şi mulţi vonicl de folos din curtea Măriei Sale Domnul nostru, şi eti Vasilie Corlătescul, am scris catră acest adevărat zapis şi am fost în tocmala lor, să se ştie.
U las vito 7154 (1645) Oct. 8.
Az l ăutul biv Logofăt.—Buta vornic.—Az "Ursul vornic.—Nestor Baltysta.—Az Toderaşco biv vornic.
Zapisul din Pănurestl, dat lui Gavril Cocris.
Adecă eu popa Daniil egumenul de la Sfin-ta mănăstire de la Răcica, şi popa Dosotheişi popa Iacov şi tot săborul, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, pentru o bucată de loc din Pănureştî, giumătate de sat ce-au fost zălogită pană aemu ş’au fost pre mâna
www.dacoromanica.ro
— 282 —
noastră, şi o ati. fost pus zălog Toader, moşul lui Gavril Cocris, derept 300 de taleri bătuţi, deci s’au sculat Gavril nepotul lui Toader, deci ne-aQ. întors noaă banii toţi, aceia ce mai sus scrie. Noi văzând făcendu-ne plata deplin, i-am dat deresele pe mâna lui toate că să-şi facă şi alte direse de pre acelea ca să-î fie lui dereaptă moşie cum aii fost şi mai denainte vreme. Şi ’ntr’această tocmală când ne-ati. dat banii aii fost şi Vasilie Moţoc şi mai pre mare credinţă, am pus şi pecetea mănăstirei. A-ceasta scriem şi mărturisim.
U Răcica.
Iar de să vor găsi nescari direse undeva şi să vor ivi cândva, ca să nu să crează, ee să se dea ş’acelea pre mâna lui Cocris.
Vito 7159 (1651) msţa Martie 24 dni
Iacov.
Noi Ştefan Petru Voevod, Bojio Jfiloslio Gospodar Zemli Moldavscol.
Adecă s’ati. pârât de faţă înaintea Pom-niei Mele, dumneaei doamna Ruxanda, cu bo-erinul nostru, cu Ilie Moţoc pitariul, pentru nişte vecini din sat din Andreuţ, care sat este el moşie de pe moşu-său Bucîoc, zicând Ilie Moţoc pitariul, că acei vecini i-ati dat tată sătl Ghiorghie Moţoc, ficiorului săti lui Coste Moţoc spătariul de i-ati mutat într’Andreuţ, care sat au fost dat zestre lui Ghiorghie Moţoc. Deci acel sat s’ati. aflat c’ati fost sălişte fără
www.dacoromanica.ro
— 283 —
oameni, iar oameni s’ati aflat din Tăistreni, mutaţi la Andreuţ. Deci noi n’am crezut şi am făcut carte la pârcălabii de Soroca, de aţi strâns oameni buni, şi s’au întrebat cum ştiţi de rândul acelor oameni. Deci ei aşa atL măr* turisit cu sufletele lor, precum acei oameni atL fost a lui Gbiorgbie Moţoc, tatăl lui llie Mo-ţoc din sat din Trăisteni, şi i-ab. dat ficiorului său lui Coste Moţoc spătariul, şi i atL mutat într’Andreuţ. Deci noi am socotit împreuna cu tot sfatul nostru, de vreme ce s’au aflat vecini lui Ghiorgbie Moţoc, am socotit să-i ia ficioruj lui llie Moţoc pitariul, aşijderea şi alţi oameni, carii au fost strânşi de frate-său de Coste Moţoc spătariul, şi aceia ca să aibă a-i lua llie Moţoc, căci i-i frate. Iar doamna Ru-xanda să-şi ţie moşia ei ce are de pre moşu-său Bucioc, câ-i de pre saminţia ei. Deci am dat rămas pre dumneaei doamna Ruxanda. Iar llie Moţoc să şi ţie vecinii. Şi aceasta pâră să nu să mai pârască în veci, peste cartea domniei mele. Inac ne budet. (Âlt-feLu să nu fie).
Sam gospodin veleal, (însuşi Domnul a poruncit.	u Ilotin vel 7182 (1673)
Săpt. 17 Pascal Corlat.
Scliimlmtura cu liosie, pentru moşie.
Adecă eu Aniţa, şi cu frate-metl cu Ion ficiorii lui Gligorie Comandare, nepoţii Măn-cesculuî, scriem şi mărturisim cu cest zapis al
www.dacoromanica.ro
— 284 —
nostru, cum de nime siliţi, nici asupriţi ce de a noastra bună. voe am făcut scbimbătură cu 3osie, cu câta parte aO avut ci la Dăjenl de pe femee, iar noi i-am dat la Todcreşti, din partea Mânceştilor, cât se va alege partea lui Gligorie sin Măneescul. Deci s’au socotit cu oameni buni, cum afl fost mal bună partea noastră, şi ni-au mai dat Bosie, încă (]Lece leî adaos. Pintr’acee ca sa fie Iul direaptă ocină * şi moşie lui şi ficiorilor lui şi nepoţilor Iul în veci. Şi la iastă tocmală a noastra s’au tâm-plat Vasilie Honcescu, şi Gbiorgbie Buzarna şi Neculaiu zet (ginere) pope! lui Tasie. Şi eu ifrim peveţul am scris zapisul. Şi pintru mai mare credinţă ni-am pus şi degetele^
Aniţa. Ion. U las vl 718d (1675) Aprilie 20. Az Ifrim peveţ iscal. Az Neculai.
Yasilie Honcescul. Gbiorgliie.
Zapisul lui Ursuclii vlsternic, pentru T.ipăeştî.
Adecă eti. Alba, femeia lui Necoriţă scriu şi mărturisesc cu ceastă scrisoare a noastră, cum am vândut dumisale lui Ursacbie vister-niculul celui mare, giumătate de jirebie din Lipăeştl, drept 20 lei, cu tot venitul ce va fi pe acea jirebie, cu feciorii mei depreună a-nume Andrei şi Gligore, şi mi-ati făcut plata deplin denaintea Iul Custe din Lipăeştl, şi de-naintea Iul Vasilie şi denaintea dumisale Iul Pătrăşcanl ot Orăşeni, şi denaintea a mulţi oameni bun! megieşi, şi noi pentru credinţă ne-
www.dacoroma’nica.ro
285 —
am pus şi degetele, şi să aibă dumnealui a face şi deres domnesc pe aceasta scrisoare de la noi, să se ştie.
Custe de Ugoreni
Vasilie de Lipăeştî. Leat 7271 (1763) April 10.
Az Franguli stolnic iscal. Az Pătrăşcant iscal.
Aceste documente de la pagina 280 şi pănă aice, se află în pastrarea D-luî N. Beldiceanu, care le-ad comunicat şi Arhivei Societăţel Sciinţifice şi Literare din Iaşi, Nr. 1.	_______________ Th. C.
Adresa înalt Prea Sânţitului Mitropolit al Moldovei şi Sucevei D. D. losif Naniescu, No. 1899, din 29 Noembrie, anul 1888, presentatâ St. Sinod, în şedinţa de la 2 Decembrie acest an 1888, relativă la starea actuală a Sântei Mo-nastiri Neamţul, pe care adresă Sântul Sinod, ascultând' o cu mult interes, a decis ca pe de o parte să se comunice în copie Domnului Mini-stru Cîiltelor şi Instrucţiunei Publice, iar pe de altă parte, să se publice în jurnalul St. Sinod „Biserica Ortodoxă Bomănău.
înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Mitropolit Uugro-Vlahiei, Primat al Romfinieî şi Preşe-, «linte Sfintuluî Sinod.
înalt Prea Sănţite.
In interesul celei mai înalte instituţiunî morale religioasă a Sântei ilisericeî noastre naţionale, creştină ortodoxă, instituţiunea monahismului, care s’a practicat în ţările noastre
www.dacoromanica.ro
— £86 —
române de secole în monastici, fondate de pi-oşiî noştrix Domni români şi boeriî din trecut, şi pe care acel fericiţi bine-credincioşi fondatori le-ati fost înzestrat şi cu averi îndestulătoare pentru întreţinerea monaliilor vieţuitori într'ânsele, pentru serviciul biserieeî cu neîncetate rugăciuni t^ioa şi noaptea şi susţinerea edificiilor, precum biserici, case de oaspeţi, duliile vieţuitorilor monaliî, infirmeriile (sau cum (^iceau bătrânii noştri bolniţile), pentru cei bătrâni şi neputincioşi, şi cele-lalte a-caretun pentru economia casei, în care mona-nastirl s’a întreţinut şi cultivat în tot-dea-una sim|ul religios decătrăcel ce vieţuiau într’în-sele, atât pentru ei prin ne’ncetatele rugăciuni, cât şi pentru cel ce veniati spre închinăciune cu evlavie, şi pentru tot poporul român locuitorii! în ţară. Subsemnatul cred a’ml îndeplini o datorie sântă, punend în viderea Sântului Sinod al sântei biserieeî noastre autocefale ortodoxe române, o cestiune de cea mai mare importanţă religioasă prin comunicarea în copie pe lângă aceasta a raportului prea Cuviosului Stareţ al Sântelor Monastiri Neamţul şi Secul de sub No. 172, din 29 Octombrie anul curent 1888, prin care se plânge a-rătând decadenţa în care a ajuns această sântă, mare şi renumită monastire, împuţinându-se cu desevârşire monahii din causă că nu se mal pot primi pentru călugărire dintre cel mal tineri, şi ast-felid nu mal sunt monahi, care să îndeplinească diferitele ascultări şi servicii ne-
www.dacoromanica.ro
— 287 —
cesare atât pentru biserica, cât şi cele pentru economia casei.
înalt Prea Sânţia Voastră, precum şi toţi cei-lalţî fraţi Episcop! şi Arhierei, cu toţi! cunoaşteţi marea importanţă ce a avut această sântâ şi mare Lavra a M onăstirei Neamţului în ţara noastră, pănă chiar în filele noastre, prin renumele şi ^posiţiunea el, şi prin serviciile ce a făcut bisericeî şi ţăreî în susţinerea, şi propagarea religiuneî noastre strămoşeşti, prin răspândirea cărţilor religioase în limba noastră naţională. Aici ca şi în toate sântele monas-tir! ale patriei, pe lângă cultivarea simţului moral religios, tot-dea-una s’au practicat şi faptele morale creştine evangelice * aicî nenumărată mulţime de tot feliul de oameni, şi din toate clasele societăţei noastre române, au găsit adăpost şi mângaere sufletească şi trupească, ca în cel mal sigur azil de scăpare în toate nevoile vieţel. Apoi, aici ma! ales in această sântă monastire a Neamţului, dimpreună cu cultura şi practica religie!, părinţii monah! vieţuitor! de ma! nainte şi pănă în filele noastre, aveaţi şi deosebite ocupaţiun! de lucrări (fabricate) folositoare întrege! societăţ! românei aicî pănă nu de mult a ti existat diferite fabric!, precum acea de postav, sati. cum călugării şi astăzi îl numesc şaiac, din care nu numaî el se îmbrăcaţi, ci şi altora în ţară îl procuraţi, fabric! de confecţionarea potcapilor şi culioanelor, de croitorie, de cojocărie, de cismărie şi cele-lalte, dar ma! presus de toate acestea, tipografia din sânta monastire a Neam-
www.dacoromanica.ro
— 288 —
ţului a fost renumită, pănă în cjilele noastre : această tipografie îndestula toată trebuinţa bi-sericelor din toată ţara cu cărţile pentru serviciul bisericesc şi alte asemenea scrieri teologice şi morale. Căci aici mulţi bărbaţi învăţaţi găseaţi adăpost şi toate necesariile vie-ţei, şi în linişte şi simplitate sântă, sau cum (jliceaii bătrânii noştrii, prostime sântă, ei se ocupau cu traducţia şi tipărirea a multe cărţi dintr’ale sânţilor părinţi, clasicii scriitori ai sântei bisericei noastre ortodoxe, şi pentru mulţimea cărţilor ce eşiatl din renumita tipografie a acestei sânte monastiri Neamţul, era tot acolo şi un întins atelier de legatorie de cărţi. Cu lucru la toate aceste fabrici, tipografie şi legătorie de cărţi, erau ocupaţi călugării monahi, şi fraţi pentru sânta ascultare în numele lui Dumnezeii, spre mântuirea sufletului.
Pe lângă toate acestea era şi o bogată bibliotecă de cărţi, atât străine în diferite limbi cât şi de acelea ce se tipăreau în tipografia Monastirei, ear manuscriptele ce se conservaţi în această bibliotecă, erau cu deosebire preţioase, între care traduceri din difete limbi şi ale sânţilor Părinţi, de cătră părinţii timpului din această Monastire, care însă din nefericire toate aceste tesaure de literatură naţională s’au prefăcut în cenuşă la finele anului 1862, cu arderea Monastirei.
Ei bine, toate acestea astăzi nu mai există, toate ah dispărut, căci mijloacele materiale nu mai sunt, deşi edificiul Monastirei s’atl reînoit cu multă greutate, graţie stăruinţelor
www.dacoromanica.ro
— 289 —
repausatulu! Stareţ Timoteih. Dar ceia ce este şi mal dureros este că chiar serviciile religioase ale bisericeî nu mal are cine să le îndeplinească, preoţi, diaconi, cântăreţi lipsesc a-proape cu desevârşire; primirea la monahism fiind împedicată, cei în vârstă mal tenără nu se mal pot priimi, cei bătrâni mor pe fie-care di, aşa că numerul monahilor s’ah împuţinat şi se împuţinează cu desăvârşire ; cel din spitalul bătrânilor şi neputincioşilor sufSr şi se prapădesch, neavând cine să le mal servească, toţi fiind bătrâni şi neputincioşi.
Dacă starea lucrurilor va continua tot ast-feliti, apoi pe această cale, curând peste puţini ani renumita monastire a Neamţului, nu va mai fi de cât cu numele. Această Monastire care, după ctim am zis mal sus, a strălucitu mal mult de cât un secol, dacă vom socoti numai de la fericitul Stareţ Paisie, reîntemeieto-rul vieţel monahiceşti, va rămânea numai cu numele în istoria bisericeî noastre ortodoxe române şi a patriei neamului românesc, şi este dureros lucru a cugeta la asemenea stare de lucruri, când noi ştim că din aceste Monastirl, Neamţul şi Secul, şi altele asemenea, ah eşit cel mal însemnaţi Mitropoliţi şi Episcop! al ţăreî, precum: Varlaamiî, Dositei!, Iacobil, Veniami-nii şi alţii asemenea Mitropoliţi, şi Pahomie cu Ioanichie Episcop! la Dom an, şi alţii pe la alte Episcopii, fiind că în aceste Monastirl se formah asemenea bărbaţi prin cultura morală practică, împodobiţi şi cu ştiinţele teologice în care se înveţah şi-şl petreceah vieaţa lor;
VOLUMUL XI DIN UKICAR.	C. 19.
www.dacoromanica.ro
— 290 —
aci, cum am zis mai sus, să adăposteaţi şi se linişteaţi bărbaţi învâţaţt ca Gherontie şi Gri-gorie din filele noastre, care toată viaţa lor, şi ati petrecut’o scriind, traducând şi tipărind cu ajutoriul fericiţilor părinţi Veniamin Mitropolitul Moldovei, losif întâiul Episcop de Argeş, şi altor bine-voitori şi bine credincioşi patrioţi, cărţi bisericeşti, teologice şi părinteşti, care fac podoaba literaturei noastre bisericeşti de care cărţi, Grigorie devenit în urmă la a-nul 1822 Mitropolit al Ungro-Ylabieî, n’a încetat a tipări pănă la sfârşitul vieţei sale în sânta Mitropolie din Bucureşti.
Aceste sânte Monastiri eraţi şcoala noastră naţională a sântei bisericei noastre ortodoxe de răsărit, unde se învăţa cunoştinţa şi practica moralei noastre religioase, se formau bărbaţii cel mari ai bisericei noastre române-na-ţionale, cum amu zisu mai sus, şi se tipăreaţi cărţile cele mai însemnate bisericeşti şi chiar istorice. Aceste sânte Monastiri erau a-zilul religiozităţel noastre strămoşeşti, şi ca nişte citadele ale religiuneî naţionale ortodoxe, dar tot odată şi ca un centru al simţimântelor naţionale, unite cu cele religioase; căci aici e-rau adunaţi părinţi monahi din toate provinciile locuite de români, ca nişte representanţi ai aceluiaşi neam, cu aceiaşi religiune strămo-şască ortodoxă, şi toţi împreună trăiaft în cea mai frumoasă unire duhovnicească religioasa, întocmai după cuvântul psalmistului: „iată a-cum ce este bun saă ce este mai frumos fără numai a locui fraţii împreunăAh nu am apu-
www.dacoromanica.ro
— 291 —
cat noî în filele noastre chiar pe Stareţii a-cestor Monastirî, care erau de origină din diferite provincii româneşti ? Stareţul Dometiun, român din Braşov; Stareţul Neonil de origină Bucovinean, ear cel din urmă Stareţul Timotei, încetat din viaţă în anul trecut 1887, Basara-bian: toţi români fără ură unii eătră alţii, şi fără pretenţiunî că unii ar fi mai români de cât alţii, ştiindu-se români, călugări supuşi sântei ascultări în numele lui Dumnezeu, pentru mântuirea sufletului şi folosul aproapelui, purtând sarcinile unui altuia, cu frica lui Dumnezeii, cu credinţă şi cu dragoste.
Dacă împrejurările nestatorniciei lucrurilor omeneşti ale luraei aceştia, dacă greşalele şi pasiunele unora din cei ce credeaţi că lovind în buna stare acestei sânte Monastirî din trecut, fac un serviciu ţărei şi poate şi biseri-cei, dacă asemenea idei greşite şi fapte vătămătoare aU contribuit la reua stare de faţă a sântelor monastirî ale patriei, şi mai ales a a-cestei sânte jnare Monastire a Neamţului, care a fost şi încă este cea d’ântăî dintre Monasti* rile patriei, apoi Prea sânţiţi părinţi şi fraţi, eti cred că noi carii suntem martori ai acestei tristă stare de lucruri, nu ne este permis a sta indiferenţi, ci avem încă datorie a întimpina cu măsuri prevăzătoare progresul răului spre decadenţă.
Monastirea Neamţului trebue să existe şi are drept la existenţă, pentru gloria bisericei noastre române, şi pentru onoarea patriei, mai ales că şi aceasta este una din bisericele fâcu-
www.dacoromanica.ro
292 —
te de marele Ştefan şi prin urmare unul din monumentele naţionale istorice.
M fisuri de urgenţă trebuesc luate ca monahii neapărat trehuincioşî şi pentru biserică şi pentru întimpinarea oaspeţilor ce vin acolo, şi pentru căutarea bolnavilor bătrâni neputincioşi, şi pentru cele-lalte servicii economice ale casei, să se complecteze în numărul reclamat de aceste trebuinţe.
Să se fixeze spre esemplu un numer de trei, patru sa# cinci sute de monahi, cu fraţii ce ar veni pentru toate monastirile pendinte •de această mare Lavră cu Secul, Pocrovul, Sihăstria, V ovidenia şi Sihla: să se fixeze zic un numfir stabil care sa fie tot-dea una complect, •complectându-se neîncetat cu cei ce se vor primi din noti, bine înţeles că mai ales pentru serviciile bisericeşti trebuesc primiţi din cei mai tineri şi cu bună ştiinţă de carte, din care să se poată alege şi hirotoni preuţi şi diaconi; asemenea şi cântăreţii trebue să fie oameni în puterea vârstei, care să poată întreţine şi şcoala de cântări ale bisericei nostre ortodoxe a răsăritului, precum a fost aici tot-dea-una, nu bâtrâni căluţi în neputinţă, care să nu mai poată cânta nici in biserică, şi pentru această dispoziţi-tine, subsemnatul crede că, este bine a se face •din partea sântului Sinod, un apel călduros <cătră onor. Guvern, prin mijlocirea Domnului Ministru Cultelor şi Instrucţiunei publice, ca să se prevadă în budgetul Statului o sumă ho* tărâtă, pentru întreţinerea acestor sânte mona-stiri, după necesităţile arătate mai sus.
www.dacoromanica.ro
— 293 —
Şi când cerem aceasta, eti cred că suntem în drept a <Jice ori şi cui: să nu se mire ni-minea crezând sau prefăcendu-se a crede şi pretextând că exagerăm, orî în numerul monahilor, ori necesităţile semnalate, ca am cere adecă mari sacrificii din partea Guvernului, din tesaurul public; căci este cunoscut în genere în toată ţara, că numerul monahilor care la această sântă monastire cu dependinţele eî aici numite, trecea peste una mie pănă nu de mult, (pănă la secularizarea averilor), şi toţi aceştia eraîi întrebuinţaţi în ascultările serviciilor ee s’au arătat mat sus, iar averile a-eestei sânte monastirî eraţi îndestulătoare şi pentru marele numer al monahilor, şi pentru marele numer al oaspeţilor visitatori închinători, şi pentru toate necesităţile economice ale tuturor schiturilor mai sus numite, pendinte de aceasta, precum şi pentru multe faceri de bine neprevg^ute.
Biserica dar, cu monastirile nu cere pentru întreţinerea ei mijloace ce ar proveni din niscaî-va impozite de orî şi ce natura asupra contribuabililor, care poate ar da ocaziune de nemulţumiri, ci cere dintr’al săti, cere din a-verea sa adunată prin donaţiunile străbunilor pioşî şi conservată de secole de cătră monahii care ah vieţuit în aceste sânte monastirî pănă astăzi. Tot din aceste averi subsemnatul crede că, biserica are drept se ceară şi îmbunătăţirea soarteî a tot clerului mirean din ţară, care chestiune astăzi este la ordinea <) ileî, şi
numai atunci donaţiunile străbunilor pioşî Dom-
www.aacoromanica.ro r 1
— 294 -
nitorî şi boerx din trecut, închinate bisericeî, vor fi întrebuinţate la adevărata lor destina-ţiune şi în folosul tuturor la toate trebuinţele ţăreî.
t Iosif Mitropolit Moldovei.
Am reprodus acest document, foarte important in mai multe privinţl; el este imprimat în broşurică, în anul 1889 în tipografia Cărţilor Bisericeşti din Bucureşti.	Th. C.
Noi Alexandru Voevod, eu mila lui Dumnezeii Domn ţăreî Moldovei.
Am dat această carte a Domniei noastre, slugoi noastre lui Simion Vânagadin Seuleşti, spre aceasta ca să fie el tare şi puternic cu această carte a noastră, să stăpânească a sa dreaptă ocină şi moşie din satul Seuleştiî, ce este în ţinutul Fălciului pe Prut. După hotarul cel vekiti, precum este în ispisocul re-posatuluî Ştefan Voevod, ce ne-ati arătat nouă •ea se dovideşte a fi, adecă în lungu din apa Sarata păn în Prut. Iar în lăţime pe. unde din vekiti s’ati apucat, de câtră alte sate, ho-taru. Şi niminea să nu cuteză a ţinea şi a opri, înaintea acestei cărţi a noastre.
Velet 7065(1557) Maiti 14.
însuşi Domnul au poroncit.
(L. P.)
Moghila Marele Logofet.
www.dacoromanica.ro
— 295
M Miron Barnovski Voevod Bojlo Mllostlo Gospodar Zemli Moldavskoî.
Adecă ati venit înaintea noastră şi s’ati. pârât de faţă Vasilie Yânaga ot Seuleştiî, cu Stratulat din Kristenicî, picând Vânagă pă Strătulat intră cu stăpânirea Kristenicilor în Seuleştî, pe care ne-ati arătat şi nişte drese de la reposaţii Domni Ştefan Vodă bătrânul, i Alexandru Vodă, cu care întărescti lui Ghen-go Vânaga, i Simion Vânaga pe satul Seuleştiî ot Falciti, în lungii din apa Sărăţiî şi pă-na în Prut, iar în lat după cum din vekiti ati. umblat; cum şi Strătulat ati arătat o carte a reposatului Ieremia Moghilă Vodă, unde arată pe a cincea parte din Kristenicî, din Muşata şi păn în Sarata. Deci v&Jând a lor drepte drese de ocini, am hotărât ca de acum Strâtu-lat să nu maî treacă cu stăpânirea peste Sarata în Seuleştî, ci se stăpânească după drese, din Muşata şi păn în Sarata, cum şi Vasilie Vânaga, din Serata şi păn la Prut. Şi nimenea să nu cuteze în potriva cărţeî noastre.
Velet 7135 (1626) Decern. 2.
Dumitraşco vel Logofăt.
(Din limba sârbească am tălmăcit etl Ioan Sta* mate Pitar, din Condica Mitropoliei.)
Tălmăcirile aceste de Pitarul Stamate, se află în proprietatea mea.
Th. C.
www.dacoromanica.ro
— 296
Dania Postelnicului Hadimbu.
Adecă eli Iani Hadîmbu ce am fost Postelnic, scriii şi mărturisescii cu acest adevărat zapis al meii, cum eii am făcut o sfântă mo-nastire la ţinutul Cârligăturei, cu toată chel-tueala mea, unde iaste hramul Naşterea prea luminatei şi pururea Fecioarei Maria născătoarea Domnului Nostru Isus Hristos, şi am dat mănăstire! din tot ce mi aii fost prilegiul dintr'o agonisita mea. Iară nişte case ce am avut aicea în târgu în Iaşi, ce sînt lângă Mitropolie despre biserica Ungurească, cumpărate de mine şi făcute cu toată cheltueala mea, dintr'o agonisita mea. Aceale case le-amu daţii nepoatei meale Ileanel fetei Mihaiii Ha-gi de Suceava, care Iaste căsătorită după Dumnealui Ilie Pleşca jigniceriu al doilea, cu pivniţă de peatră, şi cu grajdiu şi cu toate tocmealele casei, pre eât cuprinde locul pre zapisii de cumpărătură, care amu datu în mâna ginerelui meii Iul Ilie Pleşca jigniceriu, ca să le fie dumilor sale dreaptă o-cină şi moşie în veacî. Pentru căci şi dumnealui ginerele meii Ilie Pleşca jigniceriu, şi cu nepoată-mea Ileana, încă aii dat şi aii în-tăritîi la Sfânta Mănăstire care am făcut eii: o sută de stupi acmu în Primăvară, şi (jlece bol, <^ece vaci cu viţel, ca să fie şi dumnealor ctitori la Sfânta Mănăstire, şi sâ se scrie şi la Sfântul Pomelnic, căci sînt şi el de sângele meu; să nu fie osebit, şi de ar pofti la moartea lor să se îngroape la Mănăstire, să fie vol-
www.dacoromanica.ro
— 297
nici ca nişte ctitori; iar cine i-ar depărta şî nu ar vrea să facă precum scriti eti mal sus; şi de ar vrea cineva să scornească altele peste tocmala mea, ori din rudele meale, sati Patriarbu, sati din călugări de la Mănăstirea mea, să fie neertat de Domnul Hristos, şi să fie treclet şi proclet, şi afurisit de 318 oteţî, ce ati fost la Sfântul Sobor în Nicheea. Şi să aibă parte cu Iuda şi cu procletu Arie. Ce nime să nu aibă a se amesteca şi de pe acest zapis al meu să-şi facă dumnealor şi ispisocti domnescu. Şi această danie şi tocmeală s’ati făcut denaintea Sfinţiei Seale Dosofteiti Mitropolitul, şi denaintea dumisale lui Miron Cos-tin Logofătul cel mare, şi dumnealui Neculai Racoviţâ, ce ati. fost Logofăt mare, şi dumnealui Alexandru Bubuşti Hatmanul, şi dumnealui Toader Iordacbi, Vistemicul cel mare, şi dumnealui Ursacbi, ce ati fost Visternic mare, şi dumnealui Savin jigniceriu cel mare, şi dumnealui Toader ce ati post jigniceriti mare, şi Iane jigniceriu, feciorul Dimeî de Suceava, şi Andrei Săpoteanul vornicul de Poartă, şi Va-silie Gâlcă vornicul de Poartă, şi alţi mulţi boiarl de curte şi feciori de boiari, care toţi mai jos ati iscălit. Şi eti încă pentru mai mare credinţă mi-am pus pecetea şi am iscălit ca să se ştie.
U las let 7189 (1681) Mart 2.
(Iscăliţi.) lene Hadîmbu Postelnicul. (L. P.) — Dosoteiu Mitropolit Sucevei. (L. P.)—Miron Costin vel Logofăt.— Nicolai Bacoviţă biv vel Logofăt (L. P.)— Buhuşu Hatmanul.—Todiraşco Visternicul.—Ursachibiv
www.dacoromanica.ro
— 298 —
Visternic.—Savin vel Jigniceriu.—Toctder Albotă biv vel Jigniceriu.—lene Jigniceriu.—Dimitraşco Uricariul.
Acest document original este foarte important in privirea persoanelor ce l'au subscris. El este scris pe hârtie, şi binişor conservat. De pe acest act, posedă încă două copil adeverite de pe la anul 1681.
Th. C.
Zapis de vecinicâ T<Sn<fare.
Adecă eti Dima feciorul Ioanei, nepotul Iul Dan de Botieşti, scriu şi mărturisescti cu acestu adevărat zapis al meti, precum m'am sculat, de nime silit, nici asuprit ce de buna voe me, de am vândut partea mamei mele Ioanei, toată câtă se va alege din vadurile de moară ce sînt pe gârla Putnei la Mirceştî, şi le-am vândut dumisale Uncomie Apostului şi ginereseti Ursului, şi mi-ati dat plată deplin patru ughi bani buni, ca să le fie direaptă o-cină şi moşie stătătoare în veci, lor şi feciorilor şi nepoţilor; şi s’ati. tămplat la această tocmală oameni buni, bătrâni şi tineri. Anume Angliei ot Focşiani, şi Mogâldea ot tam, şi Neculai Dan ot Botieşti, şi Pricop ot tam, şi Sava sin Agapie ot tam, şi Toader Bălan ot tam. Deci noi aceşti oameni care mai sus suntem scrişi, ve^end tocmala de bună voe şi plată deplin, pentru credinţă ne-am pus dege-tile în loc de pecete, ca să crează.
Let 7194 (1686) Maitt 18.
Acest original este în păstrarea mea. Hi. C.
www.dacoromanica.ro
— 299 —
V&ntjtore de vie.
Adecă eu Noroş Uşiarul, împreună cu fe-mea mea Ruja, şi cufiiul nostru Ivan, scriem şi mărturisim cu acest adevărat zapis al nostru, precum să se ştie că de nimea siliţi, nice asupriţi, ce de a noastră bună voe, am vândut a noastră dreaptă cumpărătură două fald de vie, făcătoare, de pe valea S ocolii, care vie iaste lângă livada Iul George Cioclu. Această vie, o am vândut noi şi cu livadă cu pomi, care iaste hotar un plop, dumisale Iul Georgiţă neguţitorul, zet Nicăl Şarhorodeanul drept şeapte-decî de lei bătuţi, ca să'l fie dumisale dreaptă ocină şi moşie, şi jupăniasăi dumisale Despel, şi cuconilor şi nepoţilor dumisale, cu tot venitul stătătoare în veci, căci ne-au făcut plată deplin denainte a mulţi oameni buni şi neguţitorl, anume: Sandul Staroste de Băibărăcarî, şi Andriaş feciorul Iul Avram, şi Kiriac feciorul Savel Diaconului, şi alţi oameni buni şi neguţitorl, carii s’au iscălit mai jos, şi ş’ah pus şi peceţile, şi noi vânojetoril ne-am pus degetile în locu de pe-ceţi, şi eu Acsinte Uricarul, am scris acest zapis cu învăţătură vânzătorilor, ca să se ştie. Şi această vie cu cramă şi cu două că^l i le-am vândut, ca să se ştie.
u las, let 7224 (1716) Iuli 15.
Eu Noroş £ Eu Ruja Q Eh Ivan £ (Urmează şi cinci iscălituri în limba armană.)
Eu Bogdan, martur la aceasta treabă.— Eti Uce-
www.dacoromanica.ro
— 800 —
nicu, martur la aceasta.—Ett Andrieş Cautangiu, martur. Etl Fiu Dascălului Sava, Aavac, martur.—Ett Dascălul Manug, martur.
Acest zapis în original, este în proprietatea mea.
Th. C.
CARTE de BLESTEM.
lilagodatii Bojio Gedeoan Arhiepiscop i Mitropolit Suceavskiî şl a toată. Molda-Tlaliia.
Precum aii venit înaintea smereniei Noastre, fiiul nostru sufletescii dumnealui Ilie Iva-targiul vel Logofăt, şi ne spusă că au cumpărat un loc de case aicea în târgu în Iaşi pe uliţa Mare, de la Plesciasă, nepoata Hadâm-bului ce aii fost grec, eare loc se hotăreşte din sus cu locul Mitropoliei cei vekî, şi din jos cu Radomiskioaia, şi despre apus cu Ezoviţii Ungureşti, şi despre resărit păn în uliţa Mare, şi când l’au vândut Pleşciasa, dumisale numitului mai sus vel Logofăt, aii fost părăsit de Ha-dâmbul, şi mai nainte păn a nu’l cumpăra d lui Katargiul vel Logofăt, aii fost dat danie Costin Nianiul o bucăţia de loc Ezoviţilor ce se cbiama Băraţii, şi acmu d-lui Katargiul picând că iau împresurat locul despre trei părţi, din sus despre biserica Mitropoliei vekî, şi din jos despre Rado-miskioia, şi despre apus despre Ezoviţî, şi iau strîmtat locul dumisale despre trei părţi. Deci dumnealui vel Logofăt, într’alt kip n'ati putut socoti ca să’şi desbată locul, fâr cât aii venit de aii cerşut de Ia smerenia noastră această carte de blestăm, asupra celor ce sînt megieşi
www.dacoromanica.ro
— 301 —
pen prejur, întâi ti pe Uşăroaia cea bătrână, ce este peste uliţa mare, şi alţii pen prejuraşi me-giaşî din sus şi din jos, de or mărturisi drept pe unde au fost locul Hadâmbuluî, despre a-cele trei părţi, să fie ertaţi şi blagosloviţi, iar carii ar tăgădui şi n’ar spune drept, să fie neertaţî şi blestămaţi de Domnul Dumnezeu, şi de Maica Precista, şi doî-spre-^ece Sfinţi A-postoli Verhovnici, şi de 318 sfinţi Părinţi care au fost la Sfânta Cetate Nichea. Hieru, pietrile, lemnele, să ruginească şi să putrezească, şi să se topască; iar trupurile lor să stea întregi în veci de veacî, şi lăcaşul lor să le liie cu Iuda, şi cu trecletul şi spurcatul Aria şi cu prea Stalpnicul Iulian. Lovascăî, cutremurul lui Cain, şi să dobândească bubele lui Gheize. A-şijderea şi de blagoslovenia noastră ce ne-att dat Domnul Dumnezeii, încă să fie legat, şi afurisit, şi anatema. Aşijderea şi dintre zişii care sunt, şi de iar fi împresurat măcar cât de puţin loc, şi n’a spune drept, încă să fie sub blestămul cari mai sus să scrie, şi din cari megiaşi şi de pre aiurea care or şti, şi nu Or mărturisi drept, iar să fie sub blestămul ce mai sus să scrie. Iar de or mărturisi drept, «ine cum va şti, să fie ertaţi de Domnul Dumnezeti şi de cătră noi, bis vis amin.
U las veleat 7227 (1718) Noevrm. 6.
(Isc.) Gedeon Mitropolit Moldo-Vlahiet.
Această carte de blăstăm, este scrisă pe hârtie. Tragem atenţiunea Istoricilor, asupra titlului: Mitropolit Moldo- Vlahiei. Originalul este in păstrarea mea.
Th. C.
www.dacoromanica.ro
— 302 —
Io Miliai Racoviţă. Voevod, Bojio Milosti Gospodar Zemli Moldavskof.
Facem ştire cu această, carte a Domniei mele, că. mal în trecuţii ani, la veleatul 7227, au avut pâră. de faţă cinstit şi credincios bo-iarinul nostru dumnealui Ilie Katargiul vel
Logofăt, cu........eazovitul Leşeseu, pentru
un loc de case, cu pivniţă de peatră, care loc îaste pe uliţa mare, lângă Mitropolia cea veche, ce ati fost mal de mult a lui Iaue Ha-dâmbului, şi l’au cumpărat dumnealui de la giupâneasa lui Ilie Pleaşcăî, ce aii fost jig-nicerih, şi împresurându-1 eazoviţiî cu gradinele lor, puind pricina ca este a lor. Deci Domniea mea, am orânduit atuncea pe bo-lariî noştri Yasilie Hâbăşescul biv vel Me-delnicer, şi pe Kârstea vel Pitar, şi pe Ion biv vel Şătrar, ca să socotească cu împregiu-raşiî cu dreptate. Şi mergând eî atuncea au aflat că au întrat Iazoviţii cu gardul lor în locul dumisale lui vel Logofăt, cum mărturii •ce aii fost arătate Iazoviţii di la Pilat vornicul, şi de la Hejan Hudici vornici de Poarta, ce aii fost mersu şi ei cu poruncă domnească. Şi atuncea n’ah vrut să cbiame împregiuraşii, ce le-ah socotit pe urma parilor celor veachi de s’ah fost pus gardul, şi ati fost întrat în locul Hadâmbuluî. Iară apoi mergând boiarii care sa numescti mal sus, împreună cu mahalagii, şi ah pus de ah săpat, şi ah aflat radăcinele stîlpilorpe unde ah fost zăplajiî lui Iane Hadâm-bului. Şi s’ah dat atuncea rămas Iazoviţii din
www.dacoromanica.ro
303 —
toată legea, şi pe mărturiea hotarnicilor i s'aQ făcut dumisale şi întăritura de la Domniea mea. Iar acmu de isnoavă au eşitu alt Iazo-vit, de aii jăluit de iznoavă la Domnia mea, .Martin .-*... pe dumnealui, precum le împresură locul. Deci Domniea mea, iarăşi am orânduit pe cinstiţii şi credinciosti boiarinul nostru pe dumnealui Ion Sturza vel Vornic, şi pe Glieorghie vornicul de Poartă, ca să meargă să socotească pe cum a fi mai dreptul; şi mergând dumnealor acolo, iarăşi aii căutat şi au aflat rădacinele stâlpilor a zăplazilor lui Iane Hadâmbului, pe unde aii fost aflat şi ceia boeari. Ci ve(Jendîi Domniea mea, că umblă Iazoviţii tot cu năpaste, care cum vine, unul după altul, să ia locul dumisale, l’am dat Domniea mea, şi pe acesta Martin şi pe alţii care ar mai veni, rămaşi din toată legea ţărei. Şi această pâră să nu se mai părască de acmu, nici odănăoară peste cartea Domniei mele.
U las, let 7230 (1721) Oct. 27.
(L. P.)
Sturza vel Vornic . . , .
Acest document, scris pe hârtie, este în păstrarea mea.	Th. 0.
Io Miliai Racoviţă, Voevod, Bojio Milostio Gospodar Zemli Moldavskoî.
Adecă s’aii pârât de faţă înaintea Domniei mele şi a tot sfatul nostru, boiarul nostru cinstit
www.dacoromanica.ro
— 304 —
şi credincios d-lul Ilie Katargiu vel Logofăt cu rugătorul nostru Paisie egumenul de Gălata, pentru un loc de case cu pivniţă de peatră, de aice din târgu din Iaşi, ce îaste lângă Mi-tropoliea veche, despre biserica Ungurească pe uliţa cea mare, zicând dumnealui vel Logofătul, cum acel loc de case şi cu pivniţă de peatră, îi faste dumisale cumpărătură de la Ileana fata ifcfihăi Hagi de Suceava, jupâneasa lui Ilie Pleşca, ce ad fost jignicerid al doilea. Iară Ilenei fetei Mihăi şi soţului sad lui Ilie Pleşca jigniceriul, le-aii fost lor date danie a-cel loc de case cu pivniţă şi cu case gata de Iane Hadâmbul, ce aii fosta. Postelnic, fiind Ileana Pleşculeasa nepoată Hadâmbulul, pe cum aii arătat dumnealui Logofătul, şi zapisul lui Iane Hadâmbul, ce aii fost dat la mâna nepoatei sale Ilenei, din veleat 7189 Mart în 2, cu iscălitura lui Iane Hadâmbul, şi cu iscălitura repoosatuluî Dosoftei Mitropolitul, şi cu iscăliturile a mulţi bolari mari şi mici, scriind şi mărturisând într’acel zapis, pe cum el Iane Hadămbul, făcându-şi şie mănăstire la ţinutul Cârligătureî, cu toată eheltueala lui, ati datti mănăstire! din tot ce î-aii fostuprileju din a-gonisita sa. Ear acele case ce scriu mal sus, care aQ avut aice la Iaşi lângă Mitropolie, despre biserica Ungurească, cumpărate de dânsul şi făcute cu toată cheltueala lui; acele case le-aii dat nepoatei sale Ilenei Pleşculeasă, cu pivniţă de peatră, şi cu grajdid, şi cu toate tocmelele casei, pe cât cuprinde locul ca să le fie lor dreaptă moşie în veci; pentru căci şi gineriseu Jlie Pleşca, şi cu nepoata sa Ilea-
www.dacoromanica.ro
— 305 —
na, e! încă au dat şi au întărit la mănăstirea care el au făcut 100 de stupi şi 10 boî şi 10 vaci cu viţei, şi scrie într’acel zapis, şi mare blastam: cine din rudele lui sau Patriarhii, sau din călugării de la mănăstirea lui, ar scorni altele, ca să se strice acea tocmală a Iul, să fie suptu acel blăstăm; iară rugătorul nostru egumenul de Gălata, el încă au arătat un is-pisoc Domnesc, în care sînt scrise anume toate cele ce au dat Iane Hadâmbul mănăstire! sale cei de dânsul făcuta, şi cu altele ce att dat el mănăstire!, scrie la acel ispisoc cum că ad dat şi acestu loc de case, cu pivniţă mănăstire! sale de ma! sus numita, care acel ispisoc îaste făcut ma! înainte, de cât zapisul ce au a-rătat dumnealui vel Logofăt; şi cu acel ispisoc trăgea acmu egumenul de Galata, ca să scoată pe dumnealui Logofătul din cumpărătura a-cestuî loc, ca să’l !a in sama mănăstire! Ha-dâmbuluî. Deci stând faţă la divan şi luân-du-le Domniea mea sama pe amănuntul, aşa am socotit împreuna cu tot sfatul nostru, căi cu dreptate să şî ţie dumnealui vel Logofăt a-cel loc şi cu pivniţa de peatră cu pace, după cum l’att cumpărat, cacî şi aciea ce l’au vândut, încă-şi cu cale l’ati vendut pe zapisul Ha-dâmbuluî, care scrie c’ati dat acel loc nepoate! sale Ilenei, pentru căc! şi ginereseti llie Pleşca şi cu nepoata sa Ileana, ati dat şi au întărit la mănăstirea sa, cu acele bucate care scriu mai sus, şi scrie şi cu mare blastăni asupra cu! s’ar ispiti să strice tocmala şi daniea lu!, şi apoi pentru că acea danie, ce ah fost fă-VOLUMUL XI DI» URICAR.	C. 20.
www.dacoromanica.ro
306 —
cut Hadâmt ul, de ati fost dat şi mănăstirel acestu loc de case cu pivniţă, este mai înainte făcută; eară apoi pe urma el ca un ctitor earăşl aii luat şi aii dat nepoatei sale Ilenei Pleşculeasă, dând şi ei acele bucate la mănăstire. Deci ar şa am dat rămas pe Paisie egumenul de Gă-lata, din toata legea ţârei, ca să dea bună pace dumisale lui vel Logofăt, şi întru nimică de acel loc sa nu să atingă. Iar boearul nostru cinstit şi credincios dumnealui Ilie Katargiu vel Logofăt, îndreptându-se îam dat şi îam întărit şi de la Domniea mea, pe acel loc de case cu pivniţa, din zapis de cumpărătură ce aii avut, ca sal fie şi de la Domniea mea dreaptă pcină şi moşie, şi uric de întatitură stătător în veci, şi nimenea altoi sa nu se amestice (urmează câte-va cuvinte în limba Bârbească.)
U las 7233 (1725) Iuli 26.
(L. P.)
(Urinează iscălitura cea mare a lui Rihal Racoviţă. Voevod.
Vasile Buhâescu.
Acesta document este scris pe hârtie. Originalul este în păstrarea mea.
Th. C.
Ti oi Grigorie Ioan Kalimali Voevod, Bojio Milostio Gospodar Zemli Moldavskoî.
Datam cartea Domniei mele, slugeî noastre Iul Mibal Aprodul, şi lui Dimitrie, şi Irinel fetei Iul Nane V ânăgal, să fie volnici cu a-
www.dacoromanica.ro
— 307
ceastă carte a Domniei mele, a ţinea şi stăpâni nesupăraţi a lor dreaptă ocina şi moşie a-nume Săuleştil din ţinutul Fâlciuluî. Insă din gura Gârliciulul din jos, şi până în gura Rasului din sus, după liotarâle vechi; şi să îea de a trecea din ţarini cu pâni, din fânaţe din coteţe, din hălţî cu peşte, din prisăci cu stupi de 50 unul, iară fiind mal puţini să iea câte o para. Şi din tot venitul după obiceiu, şi hotărârea ponturilor Domniei meale, ce s’ah făcut cătră toţi de obşte. Şi poruncind Dom-niea mea, dumnilor sale ispravnici ai ţinutului, de se vor şi arata vre-uniî înprotivitori a nu-şi da venitul moşiei dupre obiceih, şi din tot locul, pre unii ca aciea să i supuneţi şi să împliniţi pară la cel mai puţin. Iară avend cineva şi mai mult a respunde, cu scrisori ci va avea, să vie la divan.
Aceasta poruncim.	1768 Mai 22.
(L. P. gospod.)
Acest document este în păstrarea mea. Ih. C.
CARTE de JUDECATĂ
Ce au luat dumnealui Radul Racoviţd, vel Lo~ gofăt, pentru satul Kărstăniclî.
t Iordache Kantacuzino, ce ah fost Logofăt mare şi Manolache Costache vel Vornic de ţara de jos, şi- Ioan Bogdan vel. Vornic de
www.dacoromanica.ro
— 308 —
ţara de sus, şi Dumitraşcu Paladi Hatman, înştiinţam cu aceasta carte a noastră, precum s'ati cerşut judecata fratele nostru dumnealor Hâdul Racoviţă vel Logofăt cu Ignat Vârlan, şi cu Ştefan Popăscul vornicul de Poartă, şi cu Iordache Bădros, şi cu Carp Diacul de divan, şi cu alţi fraţi a lor, pentru satul Cârstănicii, de la ţinutul Fălciulul, pre care sat ni-ati ara-tat fratele nostru Radul vel Logofăt, ispisocu întemeiat de la răposatul Vasilie Vodă, din a-nii 7149, întărind stăpânirea lui Iftodi Cilian vtori logofiţel, strămoşul dumisale Radului vel Logofăt, pre toate moşiile ce atl avut Iftodi Cilian, de baştina şi de cumpărătură, din drese şi privilegliie, ce ati avut de la cei mai dinainte răposaţi Domni, după cum sînt arătate moşiile, şi anume într’acest ispisoc de la Vasilie Voevod, care moşii şi pană astăzi să stă-pânescu de dumnealui. Deci între alte moşii mal întăreşte stăpânirea lui Iftodie Cihan, logofiţel, şi presatul Cârstănicii întreg, ce îl scrie Vasile Vodă, că l-au fost lui Cihan vtori logofiţel, acest tat de la moşul săti Pe-trea Cihan, ear Petrea Cihan, ati cumpărat de la feciorii Sălişteanuluî din Bărlad, şi ati jă-luit acrnu dumnealui Radu Logofăt, precum •aceşti oameni de sus scrişi Ignat Vârlan şi Ştefan Popăscul şi Iordache Bădros şi Carpu diacul, şi altu neam a lor, ÎI împresoară satul Cârstănicii, fâcendu-se că sînt şi ei răzăşl în CârstănicI, şi neam cu Cihăneştil, pre care .... întrebându-I noi ce dovedi ati, cum că sînt ră-ztiţd în CârstănicI, şi din care Cihan se tragti,
www.dacoromanica.ro
— 309 —
şi n'ah putut să se îndrepteze niex c’un chip de dovadă, cum că sînt din neamul lui Ifto-die Cihan logofiţel, căruia Cihan îî Întăreşte Vasile Vodă, cu ispisocu că Iftodie Cihan, şti ti cu toţi boerii, c’ati tăcut numai doî feciori a-nume pre Neculai Racoviţă, ce au fost Logofăt mare, şi Joan Racoviţă vel Comis, şi din Neculai Racoviţă să trag Ruseteştii, şi ear Ne-culai Racoviţă biv vel Medelniceriu ; ear din Ion Racoviţă au fost moşul dumisale Radului vel Logofăt, şi ieî nu sînt dintr'aceştia, carii din tr’aştl adecă din Neculai Racoviţă şi din Ioan Racoviţă, nici iei singuri părâşii n’au putut să zică că sînt neam. Aşijderea şi pentru că au respuns aceşti pârâşî moşenî în Cârstă-nici, earăşi le am cerşut dovedi să ne arate sau scrisori, saii marturl de credinţă şi ce dovedire să le facem judecata, şi au răspunsu că scrisori n’au, nici marturl, la care ve<Jend noi că afară din gurile lor alt n’au la mânele lor nici scrisori, nici marturl; n’am putut crede zisele lor, nici s’ati putut cu judecată a sa face răzăşî • ce am găsit ca de cât vorbele lor cele fără dovedi, mal de cretjut este un ispi-soch şi matcă ca aceasta ce ah arătat dumnealui Radul vel Logofăt de la Vasilie Vodă, întărind luî Cihan vtorie logofiţel, pre toate moşiile sale şi de baştină şi de cumpărături, cum şi pe satul Cârstanicil întreg. Şi dar după dreptatea care am cunoscut, şi după obiceiul pământului care ştim că de apururea, să judecă pe ispisoacele Domnilor, unde sînt ispisoace, ear nu pe gurile omeneşti, am hotărât să-şi www.dacoromanica.ro
— 310 —
stăpânească fratele nostru dumnealui Radul Logofătul, satul Cârstănicii întreg, cu bună pace pre ispisocul şi privilegiile răposatului \ a-sile Voevod. Şi aceşti acolisiton de sus serişî să fie rămaşi: se naibă în Câratănici, nici o treabă.
Veleat 7262 (1754) August 22.
Acest document, scris pe hârtie, arătător despre familiea Iul Cilian Racoviţă, este în păstrarea mea.
Th. C.
M Miliail Constantin Suţu Voeiod, cu mila lui Dumnezeii Domn ţărel Moldoieî.
Neodibnindu-se Neculai Balş biv treti postelniccl cu judecata domniilor sale veliţilor boerl, porcncit-am Domniea mea, de s’aii scosfi şi de fată înaintea Noa-stră cu vechilul lummărel sale, şi după toate altele cercetându-se de cătră Domniea mea sfintele pravile, dacă după răscumpărarea moşiei Vlădeniî, ce prin judecată în curgere de 5 luni, cu dreptate de protimisis, s’afi dat luminatului Bezade, poate se mal aibă acum de iznoavă al doilea protimisis, nu numai jăluitorul a-cesta, ci şi ori care alţii să megieşesc!! cu acea moşie, carii atât mal înainte cât şi în câtă vreme s’ail judecat, luminarea sa n’aă făcut cerere, şi am aflat că -sfintele pravile oprescii pe fieşte-care de a mal avea protimisis, după ce prin aceiaşi dreptate de protimisis, tăcând cel-lalţl, cu cererea prin judecată de 5 luni, s’au dat luminatului Bezede. Drept aceia şi Domniea mea, hotărând ca întocmai să se urmeze.
{Iscălit.) Noi Mibail Constantin Suţu Voevod.
(L. P.)	Veleat 1794 Meitt 30.
A. Donici Medelnicer, procitelnom.
www.dacoromanica.ro
311 —
Prea Înălţate Doamne.
Prin jaluba ce au dat înălţime! Tale, dumnealui Neculai Balş biv treti postelnicel, aii făcut cerere ca din moşiea Vladenii, care a-cum în trecutele zile aii răscumparat'o luminatul Bezadea Dumitraşcu Mavrocordat, de la Paharnicul Toma Cosma, prin judecată cu pro-timisire răzăşii, fiind alăturea cu moşiea lumi-năreî sale Storeştii, să i să dea şi dumisale jumătate de moşie, fiind că numita moşie Vlă-denil, de altă parte sa megieşeşte cu. moşiea dumisale anume Radenii, pentru care dându-ni-se porunca Inălţimei Tale, ca să cercetam, şi cu anafora să înştiinţam. După a înălţime! Tale luminată poruncă, stând de faţa la divan înaintea noastra, atât dumnealui postelnicelul Necula! Balş, cât şi Toader Bontaş baş Bulu-baş Hătmăniei, vechil fiind şi deplin raspun-zătoriu din partea luminatului Bezedea Dumitraşcu J/avrocordat, s'au întrebat mai întâi pe numitul vechil la jaloba şi cererea postelni-celuluî Balş, ce are a respunde. El au aratat ca de 9 an! de când au cumpărat paharnicul Toma Cosma, moşiea Ylădenii, de ce n’ati cerut vre-odată protimisis să răscumpere. Ca luminatul Bezedea de 5 Iun! sa judeca cu paharnic u Cosma, pentru aceasta pricină, şi de ah avut dumnealui trebuinţa de răscumpărat moşiea, avea îndestula vreme să fi venit ca dimpreună să pornească judecata. Dară dumnealui nu numai ca n’aii vrut să vie, ce nici macar vre-o jalbă de cerere la înălţimea Ta
www.dacoromanica.ro
— 312 —
n’au trimes, al 3-le, că însuşi luminatul Beze-dea, de la casa luminărei sale la purcedere, î-au zis să vie la Jaşi, să facă cerere prin judecată dinpreună cu luminarea sa, şi n’att venit, mai pe urma iau scris şi răvaş pentru a-eeasta pricină, şi dumnealui atuncea n’ati venit ci tocmai acmu, după ce luminarea sa prin judecată ati răscumpărat moşiea, cere protimi-sis, în potriva cărora arătari a numitului vechil, dumnealui postelnicelul Balş, ati rămas fără cuvânt de răspuns. lara apoi peste toate aceste şi dumnealui vel Yornicu Costin Ka-targiu, ne-a arătat acum la judecată, ca atuncea când paharnicii Cosma au cumpărat moşiea Vlădeniî de la Aslan, ar fi zis d-lui V omicu răposatului Grigorie Balş Spăt. să o răscumpere după protimisirea ce are, şi ar fi dat răspuns că‘l scumpă şi nu-x dă mâna. Din care mărturie a dumisale vel Vornicului, ne-au fost destul a ne încredinţa că răposatul Spătar Grigore Balş şi fiii dumisale, dintru început n’ati avut scopos sa răscumpere moşiea aceasta. Iar luminatul Bezade, cum că dintr'un început şi în toată vremea au cerut de la Paharnicul Cosma, să răscumpere moşiea aceasta. Osebit că iaste ştiut şi de noi, dar ne-am încredinţat şi dintr’un răvaş a dumisale Visternicului Scâr-latache Sturza, din vremea trecutei oştiri, că şi atuncea au fost apucat Paharnicul Toma Cosma, pentru pricina aceasta.
Prea înălţate Doamne, dumnealui Postelnicul Neculai Balş nici o dreptate nu poate să aibă la cerirea sa, după însuşi urmările sale;
www.dacoromanica.ro
— 313 —
cunoscut fiind că dumnealui ah metalierisit un chip de vicleşug, aşteptând ca să vadă sfârşitul judecăţeî, adecă de va da dreptate să ia luminatul Bezedea moşiea, atuncea dumnealui să se i vas că cerând protimisire. Iar de ar rămâne din judecată, atuncea dea pururea să rămâe în tăcere; care aceasta vederat să înţelege, din îndelungată tăcere ce au făcut pară acum, când după multa ostineală a luminatului Bezedea au luat judecata sfârşit.
Drept aceea dacă însuşi dumnealui Postelnicul au fost pricina cădere! sale din dreptate de la judecata noastră, s’ad dat rămas; ear luminatul Bezedea să aibă a’şi stăpâni moşiea Vlădenii, cu bună pace. Iar cea desevârşit hotărâre rămâne la înălţimea Ta.
1794, Maih 24.
Ai Inalţimei tale prea plecaţi slugi.
(Iscăliţi) Ioan Canta vel Logofăt. Costin Negel vel Vornic. Constandin Greceanu vel Vornic. . . . vel Vornic. Balş vel Visternic. JlYanolaki Konaky vel Vornic.
Acest document, scris pe hârtie, rupt prin mijlocii, este în păstrarea mea.
Th. C.
3îoi Mihail Constantin Suţu Voevod, cu mila lai Dumnezeii Domn ţărei Moldo* ei.
S’ail cetit anaioraoa aceasta înaintea Domniei mele, şi vă^end că bine şi cu cale aă judecat d-lor
www.dacoromanica.ro
— 314 —
boierii judecători, poroncim Domnia mea, ca să meargă doî boieri acolo la starea locului, unde adunând şi calfe rle teslarl, faţă fiind şi rânduit din partea C. C. Agenţii, să preţeluiască binalele acelor douS dughenl în starea ce se află acum, şi precum vor socoti prin anafora să înştiinţeze pe Domniea mea. Şi s’aft întărit această anafora cu a Domniei mele pecete.
(L. P.)	Iaşi în 6 Iulie 1794.
Procitoh Constandin Ivarp Medelnicer.
Prea înălţate Doamne.
Cesaro crăiască Agenţie prin nota ce aii dat la acest Departament, ati făcut arătare pentru un Hascal Haim jidov, sudet cesaricesc, ce se află şezător aice în laşi, precum că numitul jidov, cumpărând doug dughene de lemn, de la un Vasilie Rugină blanarul, aice în Iaşi la uliţa mare, ce sint făcute pe locul răposatei Vornicesei Maria Rămădăniasă, cu bezmăn, acum dumnealui Spătaru Jancu Razu, vra să ia locul de sub stăpânirea jidovului şi săi râ-sapească dughenile. Şi pentru aceasta au făcut Agenţiea poftitoare cerere cătră Departament, ca după contractul de cumpărătură ce ar fi având numitul jidov, asupra acelor du-gkenî, să nu i să ia locul de sub stăpânire.
. jeci de faţă fiind dumnealui Şeling, secretarul Agbenţiel, cum şi Luca făclierul vecbil şi deplin răspunzător, din partea dumisale Spătarului Jancu Razu, s’aa întrebat pe numitul vechil ce are a răspunde în potrivă. El ah aratat cum că atât locul acesta, cum şi al altor dughem ce mai sînt acoTo, pe toate le-ati. cum-
www.dacoromanica.ro
— 315 —
părat dumnealui Spătarul, de la raposata vorniceasa Rămădaneasa, pe care loc fiind şi pivniţă cu hrube de peatra, osebit de stricăciune şi păgubire ce i se pricinueşte la hrubele pivniţei, despre aceştiea ce aii dugheni acolo cu îngrăditurile şi alte binale ce fac ei în dosul dughenilor, dara apoi şi dughenile acestea i a altora ce mai sînt acolo pe locul dumisale fiind drept peste uliţă, în protiva caselor du-misale, pentru paza primejdiei de foc, atât a caselor dumisale, cum şi a politiei, voeşte a-cuma a face dugheni de peatră pe locul a-cesta, precum şi toata gătirea de peatră şi altele, spre facerea dughenilor, o are, şi numitului jidov îi plăteşte binalele cu bani! cât se va dovedi ca au dat el pe dânsele, fără nici o păgubire. Drept aceia, la aceste stând noi de am luat sama, şi de vreme ce locul acesta ati eşitu. de sub stăpânirea Vornieeseî Rămă-danesei, de la care l’au fost luat numitul jidov cu bezmăn, şi daca dumnealui Spătarul stăpânul locului de acum, voeşte a face du-ghenî de peatra pe dânsul, nu numai spre a-pararea pivniţei şi a hrubelor, din care i să pricinueşte mare păgubire, ne primind muşterii a năimi pivniţa cu chirie din pricina necurăţeniilor din care sa cioctiseşte (?) pivniţa şi hrubele, dar apoi trage şi duhoare de să pricinueşte vinului stricăciune, şi mai vârtos a-ceste fiind şi spre paza primejdiei de foc a caselor dumisale, cum şi spre folosul şi podoaba politiei, cu toată dreptatea este ca numitul jidov, sa-şt primească de la dumnealui
www.dacoromanica.ro
— 316
Spătarul banii ce au datu pe binale, şi sa iasă de acolo din stăpânirea lor, mai ales ne fiind cu cuviinţă a avea jidovul lucru nemişcător, fiind sub protecţiea altet stăpâniri. Noi Doamne, aşa am socotit a ti cu cale şi cu dreptate. Iar hotărârea cea desăvârşit, rămâne la prea înalta înţelepciune a înălţime! tale.
1793, Septemvrie 15.
Ai înălţime! tale prea plecaţi slugi.
(Iscăliţi) Dimitrie Saul, Vornic.—Enaki Kogălniceanu, Stolnic.
Sau tiecut în condică.
Acest document pe hârtie, este în dispoziţia me?.
Th. c.
Noi Miliail Constantin Suta Voevoil, cn mila Ini Dumnezeii Domn ţârei Moldovei.
Dintr’aeeastă anafora cunoscendu-se că d-lor boierii rânduiţi din poronca Domniei inele, păzcnd toată cuviincioasa datorie, au preţeluit binalele acelor două dughenî drept 700 lei, faţă fiind şi rânduit C. C. An-ghenţiî, hotărând că numitul jidov Iiascal Haim, să-şi ia aceşti 700 lei, şi să iasă din dughenî. Dar bine voind Domniea mea, a arăta oareş-care hai’, cătră dumnealui Ipistatul C. C. Aglienţie, poruncit-am ca peste acei 700 lei, să se mal dea încă kOO lei, cu care să se facă 900 lei, pe care să ia mai sus numitul jidov, şi nu mai de cât să iasă din dugheni, lăsându-le slobode în stăpânirea dumisale Vornicului Iancu Razu, cumpărătorul locului, intărindu-se anatoraua aceasta cu a noastră Domnească pecete.
(L. P.)	Iaşii, 19 August 1794.
Trocitob. Constandin Karp. Medelnicer.
www.dacoromanica.ro
— 317 —
Drea înălţate Doamne.
Prin domneasca ţidulă, de cătră înălţimea ta, ni s’au poruncit ca să mergem la două du-ghenî a unui Hascal Haim jidov, sudet C. C. Agenţii, ce sînt făcute pe locul răposatei Vorni-eesel il/aria Rămădăneasă, care loc l’au cumpă-i’at de istov dumnealui vel Vornicii Iancu Razu, şi sa se preţelueasca binalele amânduror duglie-nilor acestora, ca să le plătească dumnealui Vornicul Razul numitului jidov, după hotărârea judecăţei Departamentului pricinelor străine, oe s’ati căutat între însuşi numitul acela jidov şi între vechilul dumisale \ ornicului. După a Inălţimei tale, luminata poruncă ce ni s’ati dat, mergend noi la dughenele aceste, unde fiind de faţa şi dumnealui Şeling, secretarul
C.	C. Agenţii, am adus acolo de faţă şi trei jalfe teslan, care făcând preţăluire binalelor înaintea noastră, aşa au socotit în frica Iul Dumnezeu, că amândoa dughenele aceste, binalelor înpreună şi cu un beciu, ci laste sub dugheana cea din sus, fac peste tot 700 leî, după starea aceasta, precum sînt binalele a-cum. Iar când a fi trebuinţă să se facă din nou iarăşi binalele amândurora dughenelor a-cestora, s’ar pute face cu 800 lei, întocmai după cum sînt acestea, cum pre larg arata şi însuşi a lor osebită mărturie ce au dat în-scrisd, care s’ati adeverit şi cu a noastre iscălituri, a cărora preţeluire să socoteşte şi de cătră noi că este bună. Şi înştiinţăm. Iar cea desăvârşit hotărâre rămâne la înălţimea ta.
1794, Iulie 8.
www.dacoromanica.ro
- 318
Aî înălţime! tale, pre plecaţi slugi.
Ioan Kanta vel Logofăt. —Constantin Gre-ceanu, vel Vornic.
Originalul acestei hotărâri domneşti, scrisă pe hârtie, se află în păstrarea mea.
Th. C.
Noi Miliail Constantin Sul u Voevod, ca mila
Ini Dumnezeii Domn ţârei Moldovei.
Cinstiţi credincioşi boie] I Domniei mele: Dumneta Ioan Canta vel Logofăt.—D-ta Constandin Greceanu vel Vornic.—D-ta Grigoraş Sturza Hatman.—D-ta Ior-daki Negri, vel Agă.
Fiind trebuinţă de a să face preţăluirea unei dugbeni a lui A/oisă jidovu ciasornicar, şi altă dugheană a Unflătoaieî, ce sunt la uliţa mare; iată Domniea mea, rânduind pe dum-aevoastră să mergeţi la dughenile aceste, unde adueând o calfă douS de teslarl, să se preţă-luească cu bună dreptate, după preţul ce vor fi facend acum, binaoa a fieşte-căruia dugbeni, şi după preţeluirea ce se va face, pre larg să avem ştire cu anafora. Care dugbeni sînt pe locul lui vel Vornicul Iancu Razu.
(L. P.)	1794 Oct. 4.
Proeitoh vel Logofăt.
Acest pitacQ domnescu, este în proprietatea mea.
Th. C.
www.dacoromanica.ro
— 319 —
>'«i MihaU Constantin Sttţu Voevod, cn mila Ini Dumnezeii Demn ţăreî Moldovei.
Cetindu-se anaforaoa aceasta înaintea Domniei mele, şi vSdlSndu-se că preţăluirea ce s’ad făcut de cătră Domnia lor boierit orânduiţi, este cu toată dreptatea; hotărând ca după a-ceastă preţâluire să se urmeze, şi poruncim du-misale biv vel Postelnic, epistatul Vornicel de Aprozi, să îa aceştî 861 lei, 90 bani, de la dumnealuî vel Vornic Ioan Razu, şi să’t dai în mânele arătaţilor Moisă jidovul şi IVI ari ea Unflătoaia, şi dându-le banii, să deşarte dughe-nile, şi se aibă a le lua subt a sa stăpânire dumnealuî Vornicul, întărindu-se anaforaoa â-ceasta cu domneasca noastra pecete.
(L. P.)	1794 Oct. 13.
A.	Donicî Medelnicer, Procitoh.
Prea înălţate Doamne.
Prin a Inălţimeî tale luminata ţidulă, fiind rânduiţi să preţăluim două dughenî, una a lui Moisă jidovu ceasornicar, şi alta a Măriei Unflătoaie, ce sînt alaturea pe locul dumisale vel Vornicul Iancu Razu. După poroncă am mers la aceste dughenî, unde fiind şi însuşi dumnealuî vel Vornicul Iancu Razu, am adus calfe de teslari, pe Vârtan calfa, i Ioniţă Bo-ghian calfă de pietrari, i alte calfe; şi după rândueala meşterşuguluî lor, măsurândule cu cotul amândouă dughenile au eşit 1,912 coţi, şi
www.dacoromanica.ro
— 3?0 —
•după cum se află acum binaua acestor dughe-ne, fiind veche şi de mult făcute, s’ati socotit preţul de cătră calfe, câte 4 leî cotul. Apoi cu toate că acesta a fost preţul cel căzut a acestor binale, dar s’au socotit de cătră noi la care şi dumnealui Vornicul Iancu, n’au mal pricinuit, şi s’ati primit câte 4 lei 60 bani. Şi cuprind peste tot preţul binalelor acestor doue dughenî S61 lei, 90 de bani, însă:
Lei. Bani.
375 90 dugheana în care şede Moisă jidovul ceasornicariu.
486 — dugheana Măriei Unflătoaieî.
861 90 Opt sute şase ^eci unu leî şi nouă (Jecî bani.
Şi după preţăluirea ce s’a făcut fără de ■nici o părtinire, n’am lipsit a înştiinţa pe înălţimea ta.
1794, Oct. 8.
Ai înălţime! tale plecaţi slugi.
Ion Canta vel Logofăt.—Constantin Gre-ceanu vel Yornic.—Grigoraş Sturza Hatman. Iordachi Negri vel Agă.
Aceste acte originale, sunt în proprietatea mea.
37». C.
Moşiile Logofătului OoHtakl Cililca
din ţinutul Codrului, i din cele doue ceasuri, i din ţinutul Grecenilor.
Moşiile de mal jos numite se daţi. în o-rândă de 1% 1813 Aprilie 23, pănă la 1816 Aprilie 23.
www.dacoromanica.ro
— 321 —
Moşia Leova cu tîrgu, cu han, cu pivniţa de peatră, cu rjece dughenî boereşti, alte dughent străine neguţitoreştî, care platescu bezman, Leu vie pe dânsa, şi băutură boercasca, asemenea şi casapiile b< iereşti; pe acest tlrg se făcu şi 18 iarmaroace pe an.
Moşiile: Tigheciu, Lopcoiu, Ivadanjicu, Ilaragaşai, Bai macii, Castangali, Boroganii de sus, Ivieciu, Iviosalau micu, Jugman, Ciobalâ-*ii, Baurcii, Enikioî, Burciacu, Aărguţa, Ivio-salm mare, Sadieu, locul dintre Taraclau Greci pana la Barăganii tatarăşti, (mat departe manuscrisul este rupt), moşia ."asiglii i, IIulu-boaie, Docutbai, Ciocurmaş, Baimaclîoa tatara-sca, Taraclau tatarasc, Lunceştii i Beştclaac.
Doritorii de a lua în arenda aceste moşii, pe 3 ani păna la anulu 1816 Aprilie 23, sa se arate aice în laşî la anul 1811 Ianuarie 30, ca sa se facă tocmala.—Cum şi o bucata de loc din Bassarabia, ce s’au luat mai pe urmă.
Intre hârtiile ce am cumpărat de pe la antiquan, am aflat o jumătate de coală ruptă, pe care eraţi scrise moşiile Logofătului Costalei o Iii ca, bunicul lui Gri-gorie Al. Ghica Vodă. Cel amator de a cunoaşt1 ce s’atl tăcut această urieşă avere, va cauta sa afle cum b’au desfăcut ea de urmaşii răposatului Costaki Ghica.
Ar ti de dorită, ca ună iubitor de cele urmate în trecut, să se ocupe despre încuscririle ce se tăceau din vechitt cu veneticii de priu Fanar, în timpul Domnilor Greci, pentru ca viitorimea sa cunoască tertipurile ce le întrebuinţaţi Grecii, spre a pune mâna pe averile Moldovenilor.
Th.
VOLUMUL XI DIN UBICAR.	C. 21.
www.dacoromanica.ro
— 322 —
D I E A T Ă.
Copie legal isată de Comisia hotăriturilor ţinutului Hotinu de pe Diata reposatului lordahi Bălţii, ce este din 1809 Marţii 21, catrif care s’aii alalurat şi tălmăcirea ei in dialectul imescă;
Şi întru aseminea k’ait alăturat şi copia dieţil Logofi tulul Constantin balş din 1822 Genarie 30, cu adaosul în urmu din acelu ană Iunie 5.
Dieata aceasta care se numeşte copie a dieţii, ce aft lăsat răposatul boeritl Iordachi Balş Visternic, prea iubiţilor săi fii şi clironoml, arătăndu-se nouă de cătră răn-duiţil epitropî, asupra celor rănduite înpărţirl de milostenie spre pomenirea sa, şi văzindu-să încredinţată cu însuşi iscălitura şi slova răposatului boeritl, ear în urmă şi cu iscălitura pomenitului întru fericire Arhiereul Ni-codim Sinadon, şi amândouă aceste iscălituri fiind nouă desăvârşit cunoscute şi fără îndoire, spre urmarea aceştel epitropil întocmai, după rânduirea răposatului în veciîi, fără strămutare, s’aii încredinţat şi de cătră noi.
(Iscălit) Veniamin Mitropolit Moldavieî.
Cu ajutorul milostivului Dumnezeu, Dieata următoare, «lupă săvârşirea mea.
Eti mai josu iscălitul, cu toata umilinţa ini-mei mele, mulţumesc fierbinte din toata inima mea şi cu totu cugetul meu, Sfanţului Dumnezeu pentru toate bunătăţile cu care întru a-ceasta vremelnică, vieaţa m’au învrednicit, şi ca un ticalosu, cu umilinţa şi lacrann dintru adâncul inimeî plângând, de toate greşalele şi răutăţile mele. Mâ rogu milostivului împărat ca trecând cu viderea sa ierte toate nelegiuirile mele, şi să me învrednicească cereştii împărăţii, şi bunătăţilor făgăduite celor credincioşi robii săi.
www.dacoromanica.ro
— 323 —
După aceasta îngenunchind cătră toţi de obştic, parte bisericească şi mireneasca, mari şi mici, şi câtră tot norodul, cu umilinţa ceru ertaeiune, ertand şi eu din toată inima mea pe toţi şi tuturoru, rugandule de la milostivul Dumnezeii liniştita petrecere, şi cereasca împărăţie.
Prea iubiţiloru mei fraţi rugăndui sa me erte, le lasă blagoslovenie, atât dumilorsale (juni şi pre iubiţilor fii ai dumilorsale, rugăn-dule de la milostivul Dumnezeu toate fericirile, şi întru această vremelnica vieaţă, şi întru acea vecînică, care după aceasta o nădăjduim, şi va să fie.
Lasu blagosloveniea mea pre iubiţilor mei fii, rugăndule de la milostivul Dumnczeă fericirile accştii vremelnice vieţi, şi câştigarea cereştii împărăţii, le lasu, şi le dau părinteasca învăţătură, ca să pilreaea cu iubire fra-ţasca, nesmintindu-sa nici de un interes, avănd şi*pe fraţii miei în loc de părinţi, şi pe verii lor fiii fraţilor mei întocmai ca nişte fraţi, şi petrecend cu toţii într’o unire, şi fraţasca dragoste, şi fiiul meu Ian cu, şi fiica mea Catinca sa fie ascultători mai marelui lor frate Aleco, ear care va urma în potriva, are a lua răsplătire de la Sfântul Dumnezeu.
Pe langa acestea cu umilinţa cerşind ajuto-riul cerescului împărat, prin aceasta dieată, cu toată cuviinţa socotind a pune la cale toate ale mele rănduele, cele care cu cuget curat amu socotitu a urma după săvârşirea mea, şi mai întâi pentru fiii mei botarascu: a ave şi
www.dacoromanica.ro
— 324 —
a stapani dintru ale mele cele care în partea fieşte caruea am socotit, şi înainte, cum pre largu cuprindere sa arata anume pe faţa întâi iscălit, Iordaclii Balş Visternic.
In partea fitului meu Alecu.
Moşiile sate întregi Dumbrăvenii, Româneştii, Avereştiî, Sâlăgeniî, Bursucenii, i Brehoe-ştii, i Ylădenii, i Mandreştii, şi Baleştii, care acum se zicu Siminicea, ce sa afla toate unite, la un loc în ţinutul Suceava şi în ţinutul l’o-toşanii, şi cu toate prjsacile cu stupi ce sa vor afla la aceste aratate moşii.
Moşiile sate întregi, Panzarenii cu tărgu, i Dragoeştiî, i Frijănii, şi Otşaniî, ce se afla unite la un locu în ţinutul laşii.
Viile din vale de la Copou lănga Iaşi, cu casale şi toate câte sa află făcute acolo.
Viile de la Cruce, şi yiile de la Piscu de la Cruce, ce se afla în două ogrăzi la ţinutul Putnei.
Jumătate din toate argintăriile, şi jumătate din toata pojijiea casei din Iaşi.
Jumătate din toţi ţiganii ce am, şi căsaşi şi laeşi.
Jumătate din toate vitele ce se vor afla, cum ■şi din caii grajdiului. — Şi este îndatorit fiiul meii Alecu, şi urmaşii săî a păzi şi a urma în toată vremea precum în giosu arăt şi răn-duescti.
Sa se afle tară strămutare preoţi şi pisaiţî după trebuinţa la biserica de la Dumbrăveni, pentru ca să urmeză răndueala rugăciuniloru
www.dacoromanica.ro
— 325 —
bisărice! cu toată cuviinţa spre pomenirea morţilor şi a viilor.
Să se afle fără strămutare la Dumbrăveni, şcoală cu dascal moldovenescu şi grecescu, spre înlesnirea celor ce vor voi a’şi da copii la învăţătură.
Să se facă pe totă anulă la biserica de la Dumbrăveni doua pomeniri, una la ziua hramului, şi alta la ziua moşilor, cu toata ran-dueala cuviincioasă.
Sa se facă pe tot anul odată pomenire cu toata răndueala cuviincioasa la biserica din Plopenî, unde să află îngropată reposata maica mea.
Să se dea pe tot anul din veniturile de la Dumbrăveni căte una suta lcî la monastirea Suceviţa, pentru biserica reposatului părintelui meu ce este făcuta pe poarta acei monas-tirî, pentru că precum aii rânduit reposatul sa slujască în toată vremea obştie, care bani sa se dea acum la purtătorii! de grijă, lasat de cătră proin egumen Hurie, ear în urmă la acel care după vreme se va afla purtătorii! de grija la acea biserică.
In partea Jiiului meii Iancu.
Moşiile sate întregi Paşcanii, cu toate cotu-nurile, şi cu toate săliştile unite la un locu, şi Conţăştiî ce sănt luaţi de vecî de la monastirea Probota cu bezmăn în ţinutul Suceava, şi cu casele din Paşcani, cu toată pojijia casei, şi cu toate prisăcile cu stupi ce să vor afla la aceste arătate moşii.
Moşiile sate întregi, Todirenii, TitieniY, Steş-
www.dacoromanica.ro
— 326 —
cânii, i Rogojăniî, i pol sal; Verdeşănii, şi parte din Samenî de la Bobu, ce să află unite la un locQ peste Prut la ţinutul Iaşii.
Moşiea care se numeşte acum Ilodura în care sănt două sălişte numite prin scrisori, Ezărenii, şi Juleştiî la ţinutul Hărlău şi cu toate prisăcile cu stupi ce se vOr afla acolo.
Moşiile sate întregi, Pogăneştii, i Petrimă-neştiî, şi cu toate alte flotară şi părţi ce sa cuprind într’aceste moşii şi sa află unite la un loeu în ţinutul Falei ului.
Viile de la Copoii din deal, cu cerdacu, şi cu cele ce sa află acolo la podgoria laşului.
Viile de la Huşi din ţinutul Fălciuluî.
Viile de la Chetrişî din ţinutul Romanului.
Viile de la Straoanî din ţinui Putnei.
Casile din tărgul Iaşii, cu jumătate din toate argintăriile, şi jumătate din toata pojăjiea casei, ear fiiul meîl Alecu parte în casa să nu aibă, cacl măcar că fiiului meii Ianco îî lasă casa, şi în Iaşi şi în Paşcani, dar fiiuluî meîl Aleco osăbit că’l las moşii cu mai mare venit, eam dată şi zace mii lei ajutorii! la casele ce aii cumpărat în Iaşi. — Iscălit pe faţa al treilea.
Iordachi Balş Visternic.
Tot în partea Fiului meii Ianco.
Jumătate din toţi ţiganii ce am şi casaşi şi laeşî.
Jumătate din toate vitele ce să vor afla, cum şi din caii grajdiuluî.
Şi este îndatorit fiiul meii Ianco, şi urmaşii săi a păzi şi a urma în toată vremea precum în joşii pre largu arăt şi rănduescu.
www.dacoromanica.ro
— 327 —
Să se afle fără strămutare preoţi şi pisalţi după trebuinţă la biserica din Paşcani, pentru ca să urmeză randueala rugăciunilor bi saricii cu toată cuviinţa spre pomenirea morţilor şi a viilord.
Să pazască a să afla la Paşcani în toata vremea şcoală cu dascal moldovenesc şi grecesc, spre înlesnirea celor ce vor voi aşî da copiii la învăţătură, cu urmare ce şi acum sa pazaşte.
Să se facă în tot anul doua pomeniri la biserica din Paşcani, una la ziua hramului şi alta la ziua moşilor, cu toata cuviincioasa randueala.
Sa fie purtare de grijă pentru schitu Bră-teştiî, ca din veniturile ce are schitul dandu-se cheltueala trebuincioasă, să se afle în toata vremea la schit preot şi călugări, şi după răn-dueala ce este aşăzată de mine, să urmeză fără strămutare rugăciunile bisericei, spre pomenirea părintelui losaf, şi în tot anul la ziua hramului să se facă pomenire pentru răposatul cu răndueala cuviincioasă.
Să se dea pe tot anul Ia monastirea Pro-bota pentru moşia Conţăştii, căt prin scrisoarea mea ce are monastirea să cuprinde.
Pentru copiii răposatei fiica mea Elenco.
Macar ca pre căt mai mult am putut am dat zăstre după izvodul ce este faţă şi deosebit am şi ajutat, dar randuesc ca să se mai deie 2500, (adecă două mii cinci sute lei) acei mai mici copile a reposatel, care să’i deie fiii
www.dacoromanica.ro
— 328 —
mei, însă, una mie cinci sute lei fi iul meu. Alecu, şi una mie leî fiiul meii Iancu.
Pentru fiica mea Catinca.
Cu toate ca şi aceştiea pre căt am pututu eam dat zăstre după izvodul ce este, dar fiind că din nenorocire au remas văduva, randuese, ca după savărşirea mea, să’I mai deie fiii mei Aleco şi Ianco, 15000 (adeca cinci-spre zace mii lei), însă zăce mii fiiul meii Alecu, şi cinci mii lei fiiul meii Iancu. Ca sa aiba cliipu les-nitoriu la petrecire, şi fiiul meii Aleco, sa poarte de grijă surorei sale iconomisind zăs-trea şi banii ce răndufescQ sa i să dea, pentru ca cu lesnire să poată a să cuprinde cu cele trebuincioasa la petrecerea sa.
Indatorescu pe fiii mei a cauta şi a ajuta în toata vremea pe toţi oamenii casei mele taţi m’au slujit şi ma slujescîi, căci sănt oameni care pot a fi .şi pentru a lor foloă.
Trei moşii cu toate hotarăle unite la un loc adecă: Grecenii, i Pelineii cu toate liotarale unite la un loc, în ţinutul Grecenii. — Şi Uri-clieştiî, i Cornăţălu cu părţile unite la un loc şi cu viile de acolo la ţinutul Putneî. Şi Ca-raficlieştiî şi Miteştii la ţinutul Suceava, oprin-dule acestea pentru mine, am socotit şi le răndueseu earâşl fiilor meî pentru că mai sus îi randuese ca să deie surorii lor Catinca cinel-spre-zace mii leî, şi copilei reposateî fiîcă-mea Elenco două mii cinci sute lei, şi deosăbitti pentru aceste moşii ce le las, îî îndatoresc a plăti toate datoriile ce vor fi atăt cu sinetu-
www.dacoromanica.ro
— 329 —
rile mele, cum şi fără sineturi care sa vor dovedi drepte, şi earăşi să fie îndatoriţi a răspunde şi banii, caţî vor cuprinde ebeltueala îngropării şi a toate grijile mele pana la trei ani, urmandu-să cu toată cuviincioasa răndu-eală, cum mai jos rănduesc, şi do vor ramăne şi ceva bani de la mine, vor fi spre ajutoriil la acestea, saii ne ramăind nimica bani, vor răspunde precum îi îndatorescu cu bani de la dânşii, dănd amandoi de o potriva, şi la plata datoriilor, (la faţa al 5-lea, iscălit Ior-daclii Balş \ isternic). Şi la ebeltueala îngropării şi a grijilor mele, şi aşa supt aceasta îndatorire vor avea şi vor stapani fiii mei Aleco şi Iancu şi moşiile aratate într’aeest chip, cum in josîi să arată adeea:
Grecenii, i Pelineii cu toate hotarale unite la un locti, cum şi Sarafineştil şi Miteştiî le va avea şi le va stapani fiiul meu Alecu, şi Uricbeştiî, i Comăţălu cu părţile unite la un locti, şi cu viile de acolo, le va avea şi le va stăpâni fiiul meU Iancu, şi amandoua pentru aceste moşi! ce le lasti, oprite pentru mine fiind, vor da cele rânduite cum mai susu pre larga se arată anume:
Prin aceste mai sus arătate, săvârşind răn-dueala ce aşazu pentru fiii meî, fac deosebita aşăzare de răndueala, care fără strămutare să se urmeza după săvârşirea mea, pentru sufletul meu şi pentru sufletele celor pan la mine reposaţî, fiind această aşăzare cum în jos! pre larga să arata.
Asupra aceştia aşăzări lasu şi rănduesc epi-
www.dacoromanica.ro
— 330 —
tropi în veci fără strămutare pe dumnealui Căminariul Panaite Cazimir şi pe dumnealui Paharnicul Petraclii Cazimir şi urmaşii dumi-lorsale, fiind înpreuna spre ajutoritl, şi fiiul med Alecu şi urmaşii săi şi rănduiţii epitropi, vor avea întru deplină stăpănire acele rânduite de cătra mine şi vor urma cu această răndueala, adecă: Moşia Sănăuţii de la ţinutul Suceava, şi moşia Găozanii de la ţinutul Iaşii, le vor avea rânduiţii epitropi, şi vanzind venitul lor •eu anul, care precum să vănd acum, este ve-nitu amândurora 1900 lei, însă:
LEI
1400 Sănăuţii la ţinutul Suceava, şi
500 Găozanii la ţinutul Iaşii.
1900 Adecă una mie nouă sute lei, vor da aceşti hani pe tot anul cum în jos să arata, adecă:
200 Adecă două sute lei la epitropii bise-riceî Sfântului Dimitrie din Iaşi, spre ajutorii! la cele trebuincioase bisericeî.
200 Adecă două sute lei să se facă doua pomeniri la această biserică, una la ziua hramului, şi alta la ziua moşilor.
200 Adecă doua sute lei sarinclare pe la bisârice şi monastirl.
100 Adecă una suta lei sărindare pentru reposatul părintele Iosaf.
1200 Adecă una mie două sute lei, sa se dea mile cum în josti. să arată.
1900	Facti—şi dacă după vremi să va mai
adaoge venitul acestor moşii, căt va
www.dacoromanica.ro
LEI
— 331 —
68150
63140
5010
68150
30000
mai prisosi să se dea earăşî înpreună cu acei 1200 lei la îuile.
Adecă şesa-zacî şi opt miî una sută cincî-zâci lei, am scosti din averea mea şr lasu la rânduiţii epitropî, însă:
Zapise pentru bani daţi cu înpru-mutare, care zapise după izvod anume le-am dat la epitropî.
Care sa’i deie fiii mei Alecu şi Iancu, luând pentru aceşti bani două taba-cherî cu diamanturî, şi unu inel berbant ce am.
iTac, — şi în vieaţa mea cat voiu trai, folosul de la şasa-zăcî şi trei mii una sută patru-zacî leî suma zapisilor ce s’au dat la epitropî, va fi pentru petrecerea mea, ear după săvârşirea mea, toţi banii arataţî, sa vor da de eătră rânduiţii epitropî, şi să vor aşăza în cuprinderea ce mal jos să arata anume, adecă:
Adecă trei-zacî mii lei să se pue la Sfânta Mitropolie, şi la episcopiile ţarii cu dobândă câte 10 leî la sută pe an, şi dobânda acestor banî pe tot anul luandu-se de cătră epitropî şi înpreună cu una mie doua sute leî din venitul moşiilor Sânăuţiî şi Gaozăniî, şi earaşi şi acei câţi după vremi adaogăndu-se venitul acestor moşii (va prisosi) cum mal susu să arată, să se dea ajutor iu la fete sărace, ca să se mărite şi mile la săraci, cum de cătra rânduiţii epi-
www.dacoromanica.ro
— 332 —
Ii E I
30000 Suma urmei.
tropi sa va soeoti, fiind prin ştirea şî acelui după vremt Prea Osfinţitului Mitropolit al ţăreî.
2400 Adecă două mii patru sute lei sa se trimată cu pomelnicu la şasâ-spre-zăce mănăstiri de la Sfanta-Agură, care cu bună siguranţă să se trimata îndată la însuşi mănăstirile acele, (faţa al şaptelea iscălit, Iordache Balş Visternic.
2500 Adecă doua inii cinei sute lei asa-minea sa se trimată îndata la Sfanţul IVI ormănt.
1500 Adecă una mie cinci sute lei asemenea la Sinae.
2000 Adecă doua mii lei sa se faca ceea ee să va socoti spre pomenire, la mo-nastirea Neamţul.
3000 Adecă trei mii lei asemenea la schitul'Văraticul şi monastirea Agapiea.
2500 Adecă două mii cinci sute lei nepoatei Profiriţii fiica fratelui Feodo raşcu, cănd să va mărita.
2500 Adecă două mii cinci sute lei du-misale Căminarului Panaite Cazimir,, pentru ostineala ce va face.
2000 Adecă două mii lei dumisale Paharnicului Petrachi Cazimir asemenea.
1000 Adecă una mie lei Clucerului Ior-dachi Jlschi.
750 Adecă şepte sute cincl-zăcî lei lui
_____ Dumitrachi Neculcea.
50150
www.dacoromanica.ro
— 333 —
LEI
50150 Suma urmei.
a00 J	Adecă doua mii lei sa se înpartâ la
slugile ee m’ati slujitu, şi mă slujescu, după starea ficşte câruea.
16000 Adecă şasă spre-zace mii lei sa vor da de catra epitropi, după osabit izvod ce voiu laşa, sad dacă din întâmplare nu voiu lăsa izvod, atunci epitropii din-preuna cu fiiul meu Alecu, socotind vor înparţi banii aceştia la fete sarace
________ ca sa se mărite, şi mile la sărăci.
68150 Făcu. Afară de aceasta suma, din banii ce vor fi rămăşiţă la sami, vatajii de la Paşcani şi de la Dumbrăveni, sa li se deie îndata după savarşirea mea.
-3000 Adecă trei mii lei lăcuiturilor din satul ot Pâşcanii, şi din satul ot Dumbrăvenii, pentru ca lacuitorii acestor sate, îu toata vremea au slujit la trebuinţele casei mele, mal mult decât alte sate, care bani cu purtare de grija a epitropilor ca sa se înpartă la toţi lacuitorii acelor sate cu buna dreptate, sa vor da într’acest chip, adecă:
1500	La toţi	lacuitorii	din	satile	mele
unite cu Păşcanii, şi
1500	La toţi	lacuitori	din	satele	mele
_	unite cu Dumbrăvenii.
3000	Facti.
Toate grijile mele să voru urma de cătră fiiul meu Alecu şi epitropii, făcandu-se atăt îngroparea, cat şi grijile cu toată cuviincioasa randueală, dăndu-se deosăbitu şi sărindare şi
www.dacoromanica.ro
— 334 —
mile, şi toţi banii ce vor cuprinde acestea, să vor da precum mai sus arat de cătră fiii mei dintru ale lor fără să se atinga, eu aceste sau cu altele ce randuesc a să da de suma ce am lasat la epitropi, şi randuesc anume cum sa se dea şi sa se aşeză.
Toate straile mele, atfittL bune cum şi mai proaste, aseminea şi giarurî sau donlucurî, *) a-cele mai bune sa se vănda, şi cu banii ce sa vor cuprinde, sa se cumpere strae proaste, şi sa se înbrace câţi sărăci sa vor putea. Ear cele maî proaste sa se înparta la fete sarace şi la sărăci, urmandu-să aceste de cătra fiiul meu Alecu, şi epitropii îndată după savărşirea mea.
Aceste fiind toate cate cu cuget curat amu socotit a să urma, îndatoresc pe fiii mei ca şă urmeză întocmai precum rănduesc, şi pe rănduiţii epitropi ca să fie cu toată priviglierea şi purtarea de grijă, puind la cale pentru a se păzi şi a se urma toate pre deplin şi fără cat de puţin strămutare, cacî care va fi înprotiva următorii! va avea a da sama şi a respunde înaintea straşnicului iudetu.
Copie aseminea de pe dieata cc-am facutu, (iscălit) lordaclii Balş Visternic adiverez, şi ce Bant într’aceasta copie ce este asemenea după cea desăvârşită, patru pol file iscălite de mine, şi aceasta s’au dat la Sardarul Pauaite Cazi-mir, ear cea adevărată aii ramas la mine.
După ce am făcut dieata aceasta, mai cumpărând la ţinutul Grecenii, moşie care acum
*) Şaluri persiane de încins.
www.dacoromanica.ro
— 335 —
să numeşte Frumoasa, din moşiile Clirosului Bu-coviniî, şi ne apărată trebuinţă socotind a mai adaogi şi cele pentru sufletul med, urmez a arăta aice mai jos, tot întru această dieata, cele care prin cu£et curat am socotit a mai randui.
1.	Moşia Frumoasa toata cu toate săliştile după cuprinderea scrisorilor, unita şi cu moşiile Grecenii i Pelincii şi alte botară ce sănt la un loc în ţinutul Grecenii, le rănduescu sa fie toate în partea fiiuluî meu Iancu, apoi din partea sa ce sa cuprinde mai sus prin dieata aceasta, moşiele Pogoneştii i Petrimăneştiî cu alte hotară şi părţi unite la un locu la ţinutul Falciului, să fie în partea fiiuluî meu -Ă-lecu, în potriva moşiilor i Pelineii cu hotarăle unite la un loc, care mai sus le-am rânduit în partea sa, şi acum fiind ca să unescu cu moşia Frumoasa, le rănduesc în partea fiiuluî meu Iancu.
2.	Adăogire la cele pentru sufletul meu sa fie aceste în josu, — langa suma de 30000 lei < e liotarascu mai susu să stea cu dobânda, şi dobănda să se înpartă pe tot anul milostenie, mai adaogu acum şi rănduescu încă 15000, adeca cinci-spre zece mii lei, earăşi întru acea de mai sus aratata cuprindere, şi earaşi lângă moşiile care mai susu aş azil şi rănduescu cu venitul lor, din preună cu dobănda banilor a-rătaţi, să se înparta milostenie, mai adaogu ca sa fie şi toata partea mea cata cu dreaptă în-părţire cu fraţii mei mi să cuvine, sa tragu din moşiile care aveam la ţinutul Ilotinuluî, şi aşa adaogirea aceasta atat a banilor, cum şi partea mea din moşiile de la ţinutul Iloti-
www.dacoromanica.ro
— 336 —
nulul, facendu-sa teslimu pe sama rânduiţilor epitropi, şi unite cu cele mai stis hotărâte, va urma totu venitul acesta pentru sufletul meu întru aşăzarea care prin dieata aceasta am făcut.
Drept aceia întarescu dar şi aicea, ca cele pentru suflet întocmai precum randueso, sa se urmeza fără strămutare, numai de catrâ rânduiţii epitropi, altul niminea să nu se amestice întru aceasta vre-odinioară, şi spre nestrămutata urmare şi paza aceştii dieţi la toate întocmai earăşi, şi aici încredinţăzu cu iscălitura mea, încredinţandu-sa şi de catra dohovnices-eulu meu părinte Preosfinţia sa Chir Nicodim Sinadon.	1809 Mart 21.
Ta ura ta n^oozeihjuein] naqovzoauH eâiw'yint rov ănyov TiaxaQprjXog ITsrtjax^v	xa'i
fit tîiaQccy.âleat va. ra vnoy<)<x.ij)w, 6x1 ev yoalpulvzag Ta i]evyevrfaTy, v.axă xi]v xhoyiav xa'i ă<jxovrag j.leyaku /Jrjareoij Kuoiu Tewoyây.r) MnaXoag, vno-you(j>oi y.al fîefiaiorw' Iluxoditiog Cvvâdwv.
Potrivit cu cerirea vechilului stapanitorului jumătăţii dinVascăuţi, partea de jos Beidiman, făcuta prin aratarea sa din 8 zile Iulie anul acesta, copiea aceasta fiind sci^sa întocmai, cu ■originalii. De aceia comisia hotărâturilor ţinutului Hotin, încredinţaza cu iscalturile cuviincioase şi punerea peceţii haznelii.
No. 132. Anul 1843 K o cm vrie în . . zile.
Cilentt la Mejevoe Cantoră a Oblastiei, Gafenco.
Cilentt Comisiei..	(L. P.) Pismovoditcl Ermttrac.
No. 31. Copia dieţii Visterniculul Iordaclii Balş, din 15 Maifl. anul 1805, şi a codicliilulul din urmi, la 21 Mart anul 1809.
www.dacoromanica.ro
— 337 —
]) I E A T Ă.
Cu ajutorul milostivului Dumnezeii. IMeatu iirinatoarc. «lupa N&uirşirea mea.
Eîi mat josu iscălitul, cu toată umilinţa ini-mei mele, mulţumesc fierbinte din toata inima mea şi eu totu cugetul meu, Sfântului Dumnezeu pentru toate bunătăţile cu care întru a-eeasta vremelnică vicaţa m’am învrednicit, şi ca un ticalosu, cu umilinţă şi lacrami din adâncul ini met mele plângend, de toate grcşalele şi rautaţilo mele. Me rogu milostivulut împărat ca trecend cu milostivire sa ierte toate nelegiuirile mele, şi să mS învrednicească cereştii împărăţii, şi bunătăţilor făgăduite celor credincioşi robi ai săi.
După aceasta îngenunchind eatră toţi de obştie, parte bisericească şi mirineasca, mari şi miei, şi cătră tot norodul, cu umilinţă cerb ertăciune, ertand şi eu din toată inima mea pe toţi şi tuturorii, ruganduma de la milostivul Dumnezeii liniştita petrecere, şi cereasca îm-paraţae.
Prea iubiţiloru mei nepoţi le lasă blagoslo-venie, rugăndule de la milostivul Dumnezeii toate fericirile, şi întru această vremelnica vieaţă, şi întru acea veşnica, care după aceasta o nădăjduim, şi va Ba fie».
Lasu blagosloveniea mea pre iubiţilor mei fu, rugăndule de la milostivul Dumnezeii fericirea aceştii vremelniceştl vieţi, şi câştigare* cereştii împărăţii, le laşii, şi le daii parin-yolumul xi mmâmroma™ca-™ c. 23,
— 338 —
tească învăţătură, ca iubire frăţasea, nesmin-tindu-să nici de un interesu, avănd şi pe verii lor, fiii reposaţilor mei fraţi, întocmai ea pe nişte fraţi, petrecend eu toţii într’o unire, şi frăţasea dragoste. Şi fiii mei Costaehi, Fcodor şi Alecu, cum şi fiicele mele Catinea şi Ca-sandra, sa fie ascultătoare mai liiarelui lor fiate Jordacbi, şi fiiul meu Ioidaclii sa fie datoriu a se arata eu toata iubirea şi dragostea câtră cei mai mi'*î, cum şi eci mai miei eatră cel maî mare, ear care va urma în potriva, are a lua răsplătire de la Sfanţul ihimnezcu.
Pe lănga acestea cu umilinţa cerşind ajuto-riul cerescului împărat, prin aceasta dieata, cu toată cuviinţa socotind a pune la cale toate ale mele, rănduescti cele care cu cuget curat am socotit a se urma după săvârşirea mea, şi mal întăf pentru fiii mei hotaraseu: a ave şi a stapăni dintru ale mele, cele care în partea fieşte căruea am socotit, după cum înainte cu pre largu cuprindere se arata, anume:
1» partea fiiuhu mea lord ochi.
Satul întregu Dănujanii la ţinutul Iaşii cu biserica. Satul întregu Ţuţora veche cu 27 pogoane vie la ţinutul laşii. Satu întregu Ţuţora nouă la ţinutul iaşii, ce s’ati luat cu schimba şi cu bani, de la reposatul Ban Raşeanu, de pe care moşie îndatoreseu pe fiiul meu Jordacbi, ca pe tot anul să deic fiului meu Alecu fără strămutare cate 60 falei earbă în coasa, spre a fi pentru grajdiul şi trebuinţa casei sale nedănduiae ltu alte moşii cu apropiere de Iaşi,
www.dacoromanica.ro
— 339 —
Sat îutregu Baileştiî şi Sat întregu Oişanu, la ţinutul Iaşii eu 8 pogoane vie.
Una piyniţa de pcatră eu doua dugliem şi locul lor în târgul fainii, ec le-ani cumpărat în sultan mezat de la Vel Căpitanul Costandin.
Casele cu tot locul lor ce le-am cumpărat tot de la elironomil Căpitanului Costandin care aceste toate sânt la un loc în târgul fainei.
Moşia \ ladnieul înpreuna cu toate siliştile cate sânt unite la acel hotar care au fost a reposatului fratelui meu Vistcrnieul Iordacjii, şi le-au vândut Dumilorsale Ilristodor şi Postelnicului Ioan, şi de la D-lor le-am cumpărat eu înpreuna cu casele din Iaşi tiju ce au fost a fratelui meu Visternicul Iordachi, le lasu fiiului meu Iordachi fiind ca la cumparatoarea acestor moşii şi casa au dat Iordachi casele sale ce le avea în târgul fainei, şi au dat rf,i patru-zăci mii lei ajutor la cumpărătură moşiilor şi a caselor de la sine, însă să fie datoi niul meu Iordachi a purta de grija la toate bisericile ce sânt la aceste moşii, sa se afle preuţi ca sa slujasca, şi când sa voi sti ica bisericile sa se facă la loc după starea moşiilor i a satelor dăndu şi pe tot anul la bisericile aceste şi la altele căte 10 sarindaic pentru po menirea noastră şi acelor mai înainte dd mine reposaţi părinţi şi fraţi si pentru crtarca paratelor noastre.
In partea fotului mul Codachi
Moşia Pădureniî la ţinutul Neamţului, moşia Movilcniî ot tam, moşia Rumeniţi! ot tam, moşia www.dacoromanica.ro
340 —
Onţăştiî ot tam, bez părţile răzăşilor, moşia JBuhumiţiî ot tam, moşia Pompeştix ot tam, moşia Ciortaneştii ot tam. O bucata de loeu din locul târguim Romanului după liotarnica.
Toate părţile din Urzici, Oneşcam, Sârbi, Sohodolu, Ţuleştii ee sânt cumpărate, cum şi acele ce Sa vor cumpăra, şi părţile ee sânt cumpărate la ţinutul Neamţului Ja ocolul Siretiuluî,
Sat întregii Iţcanii la ţinutul Tutoyci. Un hali la tărguşorul Ocnei, alăturea cu hanul pe locul tnonastirei Galata, ce l’am cumpărat la Sultan mezat pe care are să deie bezman pe fieşte care anu cate 30 leî, 2 oca ceara, care ban are pivniţă de piatra cu hrubă de piatra şi binale cu îndestule odăi.
Insă fie datoriu fiiul meii Costaehi, pentru bisericile ce se vor afla pe aceste îm şii, ca sa se păzască buna răndueală, fiind nelipsiţi preuţi şi dăscăli, dănd pe tot anul atât la acele biserici, căt şi la alte locuri căte 10 sărindare pentru pomenirea noastră, şi acelor mai înainte reposaţi părinţi şi fraţi.
Partea Fiului meii lodiraşcu.
Sat întregii Cobicenii la ţinutul Dorohoiului cei zicti şi Darabanii, cu case şi alte acareturi Zidite de piatră. Sat întregii Giurgeştii ot tam, Sat întregii Corneştii ot tam. Sat întregu Lo-zenii ot tam. Sat întreoti Pudliei ot tam, care s'ati. cumpărat de boerii cumpărători moşiilor clirosulut din Bucovina, pol sat Voicauţiî ot tam, pol sat Miclunţii, bez pol sat ce este a familiei Emandieştilor; moşia Pnstiiul ot tam;
www.dacoromanica.ro
341
sat întregii Ciortanii ofc tam, moşia F ăulenil ou aia parte, 50 stănjinî din RădenI de la ţinu* tul laşii, ce sânt cumpărătură şi hotărâte, cum şi acele ce vor mai cumpăra.
Doua zeci pogoane de vie din viile de la Crucea din josti, şi aseminea să fie datorit! şi fiiul meu Todiraşcu a purta de grijă şi pentru bisăricele ce să vor afla pe aceste moşii ca sa se pazască buna randueala, dănd şi pe tot anul cate 10 sărindare, ca şi cel lanţl fraţi, pentru pomenirea noastra şi a părinţilor, şi a fraţilor noştri.
In partea fiiuliă meu Alecu,
Moşia pe care este lăcuit târgul Aj udul noii, cu toate siliştile de prin prejur, şi alte părţi ce le-am cumpărat de la râzăşl cum şi schimburi ce am făcut cu 600 stănjinî, din Ajudul vechiu ce sânt la ţinutul Tutriel, şi trecU în ţinutul Tecuciu, moşiile ce sa numesc Ploscăuţil şi alte silişte după scrisori ce sânt în ţinutul Tecuciului cumpărate cu mezat de la Dumnealui Costacbi Gbica.
Casele cu locul lor din târgul de susti ce le-am cumpărat cu mezat de la Todorosea, i 3 dughenl cu locul lor în tărgul de sus, lângă casa cu dugheana, ce le-am cumpărat de la Căminarul Anastasie Scorţăscu.
O pivniţa de piatra cu doua dughenl cu locul lor în târgul de susti, ce le-am cumpărat de la Corbul.
Doua zeci pogoane vie de la Crucea din jos ţipatul Putnei, cu cramă şi toate cele trebuin-
www.dacoromanica.ro
342 -
cioasâ, i moşia Uricheştii, oare s‘att luat earaşi de la Dumnealui Ilristodor a Postelnicului Ioan, fiind mai înainte a râposatului fratelui meu Visternicul lordaclii, şi sânt cu apropiere de moşiile Agiudul şi altele, aseminea va fi da-toriu şi fiiul meu Alecu a purta de grija pentru bisericile ce vor fi pe aceste moşii, şi a da pe tot anul câte 10 sărindare, precum s’ati zis mai sus pentru oeia-Ianţi fii.
Pentru Juca mea Catinca.
Aceştei fiice la casatoria întâi, precum amii putut i-am dat zestre după izvodul ce este, şi osabit la casatoria alu doilea i-am datu earâşt 10 mu lei bani, o pivniţa de piatra cu locul ei in târgul de sus, şi după aceia 54 suflete ţigani, cum şi casele ce s’au cumpărat cu 15 mii lei, şi'i-am mai dat 10 mii lei după repo-sarea maieei sale, dar spre a cunoaşte şi mal mult parinţasca dragoste, randuescu sa i se mai deie după savarşirea mea 10 mii lei bani, 16 suflete de ţigani din vatra, nesocotindu-se ţiganii şi cu ţigancele ce i-am dat eu, cat am foat în vieaţa, osabit randueseti ca să i se deie pe tot anul în toată vieaţa sa cate 2 mii leî, do catra fiii met, adeca cate 500 Ici de fieşte care frate, asen inea sa eic fiica Catinca unii locu de casa ce este în mahalaoa Muntenimea din Iaşi unde au fost fanariea mea, ca sa’şt fa<*a casă, şi sa far a cu dansul ce va voi, şi osabit cât va fi fiica mea m vieaţa, îndatoiesc pe fiiul. med Todiraşcu, că afara de acele 500 lei ce are să deie pe fieşte care an, sa’i deie
www.dacoromanica.ro
- 343 -
încă pe tot anul cate 3000 lei, ca sa’i fie Ca-tineăi spre întimpinarea cheltuelelor de orzti, fan şi altele, fiind că nu are moşii. Pentru că moşia 1 aulenii cu a patra parte din Rădenî 50 stanjinî, iar Radenn ce mal înainte socotisem ai laşa, pentru ca să eie venitul Catinca căt va fi In vieaţă, acum am liotărăt ca această moşie cu toate părţile pomenite, după săvârşirea mea să între în deplina şi vecinica stăpânire a fiiului meii Toderaşcu. Pe lângă aceasta te indatoresou ca la ori ce nevoi şi trebuinţă ce va avea, cum şi cu facerea caselor pe locul ce i-am dat, sâ’i dai ajutoriu, ocrotire şi să o înlesneşti întru toate, şi vei avea blagoslo-venia mea, danduî pe lângă aceasta pe totti anul căte 100 vedre vin.
Partea Făcămea Casandrei.
Macar şi aceştia la căsătoria sa, prin căt am putut i-am dat zastre, dupăizvodul ce este, şi osăbit.6 mii leî când au luat moşia Comora, şi după reposarea maiceî sale i s’atl dat 10 mii leî. Dar spre a cunoaşte şi ea părinteasca dragoste, randucsc şi hotărască ca sa eie întru a sa stăpânire, după savărşirea mea, moşia Ylruatul, Iloriuţaştii de la ţinutul Neamţului, ce sânt tot într’imu hotanî, după cuprinderea scrisorilor, şi IC suflete de ţigani din ţiganii rudari, şi osabit cănd sa vor căsători fiicele sale Mai glii oala şi Prohirâ sa aibă a li să da 10 miî lei, adeca cate 2500 lei de fieşte care frate.
Aseste înpreună cu blagoslovenia mea veţt lua pre iubiţilor mei fii şi fiice, pitrecănd în-
www.dacoromanica.ro
- 344 -
preuna cu iubire şi dragoste frăţaecă, şi pe oamenii casei mele sal căutaţi în toată vremea şi sa’I ajutaţi căci sunt oameni care pot ii şi pentru folosul vostru.
Moşiile şi acareturile ce eu arată în josă, adecă;
Sat întregii Cristeştii la ţinutul Iaşii cu casă, biserică de piatră şi toate cele trebuincioasă, cu 12 pogoane vie, cu livezi, grădini şi toate cele trebuincioasă, i sat întregu Lămbenii de la ţinutul Iaşii.
Moşia Tri feştii i binalele cu casa de piatră, bisarică de piatră şi toate cele trebuincioasa, 10 pogoane vie cu livezi, grădini la ţinutul Neamţului, i polu sat Roşiorii, i polu sat Popeştii ot tam.
Moşiile de la munţi în ţinutul Sucevei, care sânt tottt într’un hotar ce sa numescti Cruce, Holda, Chirilu, JBroştenh şi Costarnicialul, după scrisori, pre care le-am cumpărata la sultan mezat, de la Tudori Musteaţa din moşiile cli-rosuluî Bucovinei.
Sat întregd Pârliţii, .... la ţinutul Iaşii, ce este luat cu schimbu de la Dumnealui loan Străjescul, pentru moşia Buşnăuţii de la ţinutul Ilotinului şi pentru bani.
Moşia Borăştii cu toate părţile ce sânt în-tr’unu hotaru, precum anume arăta în ţidula mezatului la ţinutul Vasluiului, şi a Falciului, cumpărate la sultan mezat de la Stolnicul Du-mitrachi Codreanul, casele din laşi in care şedu, casele din Iaşi ce au fost a reposatulul Postelnic Ioniţa Canta, cumpărate de la sultan mezattt.
www.dacoromanica.ro
- 345 —
O pivniţa de piatră, eu cărelma şi 2 dughent în Iloman, cumpărate de la Chirii Armanul.
O dugheană tiju eumparata de la Adam Bărbieri ul.
Un loeu deşărt ot tam de la Laba jidovul ot Koman, acarora scrisori sânt la Catninaritt Comnino.
Pivniţă de piatră cu 2 dughent în targulti Romanului cumpărate de la Gavril Tatarul.
Toate aceste oprindule pentru mine am socotit să le orănduescu iarăşi fiilor mei, pentru că mat josu ît randuescu şi le hotărascft ca sa plătească toate datoriile ce vor fi, atât cu sineturi cat si fara sineturi: care să vorfi dovedi drepte, cum şi daca nu vor ajunge din averile caseî, bani ce vor trebui pentru îngropare şi toate grijile pana în 7 ani, oănd sa facă şi disgroparca oaselor mele, urmăndu-să cuviincioasa răndueală, cum şi alte condeie de milostenie, ce sa arata mai josu, sa deie de la dânşii, şi să poarte de grija şi bisăricilor de pe Ja aceste moşii precum hotarăscu, şi aşa supt aceasta îndatorire vor avea şi vor stăpăni fiii mei parte barbateasca într’acestu chipti, precum în josu se arată adecă:
Moşia Cristeştii cu toate cele ce să afla pe dansa, cum şi moşia Lambenii, moşia Pârliţii le va avea şi le va stapani fiiul meu Iordachi, carele este datoriu a purta de grija pentru biserica de la Cinsteşti ca tot-dea una sa se afle 2 preuţi şi 2 dăscăli la stran1", un ţircovnicu purtatoriu de grija, unde obşlie sa slujasoâ, purtând de grijă a da şi toate cele trebuiu*
www.dacoromanica.ro
346
cîoasă a bisăricel, spre a nu £ nimicii lipsit, ca să pazască răndueala precum să cade spre pomenirea a tot neamul nostru, fiind nelipsit, veşmintele trebuincioasa, făclii, lumanan, unt-de lemnu şi tamăe, cum şi când va cere trebuinţa de vre un mercmet să se faea, să nu lesă sa se răsipeasca sau să se strice, căci pentru această îndatorire ce punu asupra sa, asupra clironomilor sai, va fi răspunzători şi elu şi clironomit săî, înaintea dreptului judecătoriu daca nu le va înplini.
Moşia Trifeştii, Poenile, i pol satu Roşiorii, pol sat Popeştii, pol sat Galbenii, Tuleştii ce aii fost a lui Pandia, şi s’au cumpărat de la mezat cu toate cele ce sa afla pe dănsa. cum şi casele mele din Iaşi în care şedu, le va avea şi le va stăpâni fiiul meu Costacbi, carele earaşf este datoriu atat el cat şi clirono-mii sai, a purta de grija pentru biserica din Trifeşti, ca tot-dea-una să se afle 2 pieuţi, 2 dăscăli, i un ţircovnicl unde obşteşte să slu-jască, purtănd de grijă a da şi toate cele trebuincioase bisaricei spre a nu fi lipsa nimică, ca sa se pazască ranclueala precum sa cade spre pomenirea a tot neamului nostru, fiind nelipsite veşmintele trebuincioasa, făclii, lumânări, tamae şi unt-dclemn, cum şi când va cere trebuinţa de vre un meremet sa’l facă, să nu lesa sa se nisipossua şi sa’l strice, căci pentru toate aceste îndatoriri ce pun asupra sa, va fi răspunzătoriu şi el şi clironomii sai, înaintea dreptului judecătoriu, daca nu le vor înplini 5 osăbitu este datoriu fiiul meu Coş-
www.dacoromanica.ro
- 347 -
taebi, câ eănd va veni fiiul med Alecu la legiuita vârstă., şi va voi a’şi face casă pentru sine, pe locul ce ram lasat să deie de la sine 15 mii lei ajutoriu la facerea caselor, şi în cătă vreme nu va avea casă, să şadă înpreună amăndoi în casele mele, purtându’i de griji la toate şi povăţuindul ca un maî mare frate. Va stăpăni Costaehi înpreună cu casele mele şi toate mobilile din casă şi aşternuturile, iar pentru argintării şi arămuri, să arată mai jos în ce cLipu sa se urmeză.
Casele din Iaşi ce au fost a reposatului Postelnic Ionaş Canta, moşia Boraştii cu toate părţile ce sănt într’un hotaru, precum anume să arată în ţidula mezatului la ţinutul Vasluiluî ?i a Fălciului cumpărate la sultan mezat, de la Stolnicul Dumitrachi Codreanul, le va ave şi le va stăpâni fiul meu Todiraşcu, fiind su-pufcti într’acestaşi chipu, că la satul Darabanii, să poarte de grijă bisăricei de acolo cu toate cele trebuincioasă, şi să ţie şi şcoală cu dăscăli moldoveni, unde să poată învăţă pe tot anul 10 copii saracî şi fara ajutoriu pe care să’t înbrace şi sa’î hrănească, şi de nu va urma întocmai, va fi datoriţi atat el căt şi clironomii lui a da răspuns înaintea dreptului judecatoi iii.
Moşiile de la munţi în ţinutulu .‘■ucevei şi anume Cruce, Hoda, C hiriln, Hroşteniî şi ( o-targaşul, pe care le am cumpăraţii la sultanii mezat de la Tudura Musteaţa din moşiile ch\ rosului din Bucovina. O pivniţă de piatră cu cărcima şi 2 dugheni în lîoman, ce sânt cumpărate de la Chirii Armanul, o dugheană tot
www.dacoromanica.ro
— 348 —
(jumparată de la Adam Bărbierul şl un lood deşărtti ot tam, luaţii de la Leiba jidovulu, o pivniţă de piatră cu 2 dughem din .Roman cumpărate de la Tătarul, le va avea şi le va Btapăni fiiul meu Alecu, şi fiind ca la moşiile ce Je lasti în partea sa, nu este nici o bisa-rică precum sa cade, va fi datoriu a da pe totti anul 10 sărindare pe la bisarici pentru pomenirea noastra, cum şi cate 30 lei la schitul Almaşul, pentru pomenirea a tot neamul nosfcru, care sa i dea fără strămutare, cum şi în tărgul Aj udul să fie sijitoriu a se face biserică de piatra la care sa deie ajutorii! 5000 lei, căci apoi şi el şi clironomh lui vor fi datori a răspunde înaintea dreptului judecatoriU.
Moşiile Dorna, Marelă, i Paltenişul, care moşii au fost.u a Domnului Ip si lanţ, şi Măria Sa le-au vândut Sărdariului Gkeorghie Leon-dari, şi de la Sardariul eu protimisis de rudenie, le-ah rescumparat Dumnealui Hatmanul Sandul Sturza, şi de la Dumnealui Hatmanul cu bună tocmala le-amti cumparatu eu, care moşii sănt la ţinutul Sucevei. Find ca acum au eşit pricina de judecată asupra acestor moşii despre locuitorii de acolo, şi para acum ne-luand sfârşit aceasta pricina, nu am putut ale înparţi fiilor mei, ce raman pană se va da ko-tararea, de vor ramane moşiile aceste a locuitorilor, atunci (banii) ce i am dat cu cursul şi dobânda lor tragandu-i Iii mei aceştia Costaobi, Feodor şi Alecul, sa’i înpartâ de o potriva cat unul cat altul iar fiiul meu Iordaeki sa nu aiba nici o înpartaşire, ce numai aceştiea
www.dacoromanica.ro
— 340 —
trei sa se înpartă, fiind ea partea ee am dat luî Iordaehi este oareşce mai sporita de căt acelora lanţi, iar ramaind moşiile în stapani-rea easei inele, atunci care clin fiii mei va voi ale stapăni va întoarce colora lanţi fraţi, părţile de bani după dreptate, ne asuprind cat de puţin unul pe altul.
Argintăriile ce sânt sa voru înparţi, dăndîi fi iul m mcn Iordaehi, 6 pareehl cuţite cu lingurile lor şi 2 sfeşnice de argint, aseminea şi fiiului meu Costachi, iar nu mai mult. Fiind că la căsătoria Ioru li s’au datu argintarii şi odoara, iar cele-lantc argintarii le vor înpai*ţi fiiul meii Toderaşcu i Alecu, însă 2 părţi să, eie Alecu şi o a triea parte Todiraşcu.
Din juvacrurî, daca vor ramănc, fiii mei Ior-daclii, Costachi şi Todiraşcu nu vor lua, ca unii ce ad luat la căsătoriile lor, şi după ec s’au căsătorit, ci le va lua numai fiiul meu Alecu.
. Arămurile cc vor fi, le va lua tot fiiul meii Alecu, curau şi toate farfuriile i steclariile ce voru fi.
Din toţi ţigănit ce am de vatra, rudari, şi lăeşl, scoţându-se mai întâi acel ce randuescu a sa da fiicei oi mele Catinca şi Casaudra, cel lanţi toţi câţi vor rămâne, îl vor înparţi fiii met toţi patru fraţaşte, luănd cat unul cat altul, cautand însă ca să nu disparta fiii dc părinţi, ci familie întreaga sa eie.
Aseminea şi toate dobitoacele, bol, vaci, oi şi stupi, căţl vor fi, îi vor înparţi toţi fraţii patru fraţaşte. — Pentru moşia Nedabauţii din raiaoa liotiuulutj ce după înparţala frăţască s’ad ve*
www.dacoromanica.ro
— 35(5 —
nit în partea mea, Dumnealor epitropiî după săvârşirea mea sa o ica în stăpânire, şi totu venitul cat în curgere de 5 am luând, Dumnealor epitropiî sa’l înpartă milostenie la fete sarace, casă scăpătate şi la cei nevolnici, cât şi la aeeî ce vor fi închişi pentru datorii şi nu vor avea cliipu a plaţi, şi la alte locuri ce vor socoti Dumnealor, iar după înplinirea a 5 ani, aceasta moşie va întră în stăpânirea fiilor, şi o vor înparţi toţi patru frăţaşte, partea barbatcasca, fără a ,sc asupri unul pe altul, iară fiicele întru nimica nu sa vor amesteca la aceasta moşie, iar daca se va hotărî şi se va face în oraşul Iaşii vre o punere la cale, pentru vre unu orfanotrofion, sa fie datori Dumnealor epitropiî a da cate 1000 lct pe tot anul din veniturile aceştii moşii, cătu şi fiii mei, după ce o vor lua-o in stăpânire deapu-rurea sa deie această suma pe tot anul.
Inpârţala aceasta care o fac fiilor mei după cum se arata mal sus, are să se urmeză întocmai fără strămutare, însă pănă nu se vor în-plini toate cate le oranduescu prin aceasta dieată, ca sa se deie în bani, şi eă se faca grijile cuviincioase cu toată răndueala, fiind toţi arhiereii, şi să plătească şi datoriile pe unde săntu datoriu, şi păr’ la disgroparea oaselorti noastre, averea şi veniturile casei sa nu să înpartă, urmând fiii mei a aduce în tot anul căte trei Arhierei sa faca grija pentru pomenirea noastră, a părinţilor şi a fraţilor. Pentru fiicele mele Catinca şi Casandra, de să vor arata î» urmă ncmuljămite, cu ceia ce li s’att datu
www.dacoromanica.ro
— 351 —
de catra mine, şi vor cugeta a strica aceasta aşazare a mea, şi a supără pe fraţii loru în potriva voinţei şi hotărârii mele, sa nu li să de ie nici o ascultare, căci în vremea căsătoriei lor, cu hanii şi alte lucruri ce li s’ad dat, după cat amu pututu a me învoi cu ginerii, pute a sa cumpără moşii şi acareturi, care după vremea de acum, aru li avut venit mai mult de Cat am înparţit'o ficşte caruia din fiii mei, ce sânt parte barbatcasca.
Prin aceste mai susu aratatc sfarşindu ran dueala ce aşăzu pentru fiii mei, făcu şi diosa-bita aşazare şi randucala care lara strămutare sa se urnieza după savarşirea mea, pentru sufletul meii, şi pentru sufletele celor pana la mine reposaţi, fiind aceasta aşazare precum în jos sa arata pro largu.
Asupra aceştii aşăzari lasu şi randuesou epi-tropu fara strămutare, pe prea iubitu ca unii fiia Dumnealui ginerile Iordachi Roset Vister-nio, i pe Dumnealui Panul Petrachi Cazimir, şi asupra povaţuirei Dumilorsale, pe Paharnicul Dinul Negruţ, şi pe Sardariul Gheorgliie Negruţ, pentru ca i-am crescut din mica lor copilărie, şi osabitu că la toate trebile casei mele, s’ati aratat cu durere şi silinţă spre o-dihna mea, dar şi toată ştiinţa pentru toate socotelcle şi pricinile casei au, avănd rânduiţii epitropi Intru deplina stăpânire, acele rănduite de mine, atat fiilor caţ şi pentru fiicele ce am socotit a să urma, pentru sufletul şi pentru er* tarea păcatelor mele urmând cu aceasta ran* ducală adeciă;
www.dacoromanica.ro
- 352 —
Pentru îngropare şi grijele mele, să se chel-tueaseă din averea şi din veniturile casei cat va cere trebuinţa şi sa va găsi eu cale, t’a-căndu-se şi urmându-să toate după cuviincioasa şi căzută randueală, dăndu-să şi una suta sărindare pe la Lisăriei,
După aceasta Dumnealor cpitropil din averea şi veniturile casei, sa osabeasea 10 mii lei pe care sa-i dcie eu dobanda din zace unspre-zace pe an, la sfânta Mitropolie saii la una din sfintele episcopii, ea ne strămutaţi sa fie aceşti banii în purtarea de grija a epitropilor, şi aceia una mie lei, ce sa alcatueştc pe tot anul să se deie de catră Dumnealor, la locurile ara. tate în josu pentru pomenirea noastra, însa:
lei ' , * 40
100 Sa se facă pe tot anul grija la bisa-rica de la Trifeşti.
100 Tiju la Trifeşti la ziua hramului sfanţului Neculai, aseminea.
200 Să se deie la biserica de la CristeştX unde să se faea aseminea urmare.
24 La schitu Hangu, ea să slujască doua sărindare.
300 Sa se înparta mila la saraeî.
<100 La bisarica sfanţului Dimitrie din Iaşi.
36 La bisărica din Danuţani.
40 La Schitultl Armaşulu de la ţinutultt Neamţului.
60 La bisărica sfanţului Ioan Botezătoriul tot din Iaşi.
60 La bisarica din Onţanl de la ţinutul b.ea.mţuliu,
www.dacoromanica.ro
— 353 —
LEI
1000 Adecă una mie lei care se vor da pe tot anul la locurile însemnate fără strămutare, iar după savărşirea mea, îndata să mai deie din averea casei, pentru pomenirea noastră şi pentru ertarea păcatelor, însă:
4000 Adecă patru mii lei să se împartă milostenie pe la casa scăpătate, la nevolnici, la fete sarace, şi la cei ce vor fi închişi pentru datorii şi nu ad chipd sa plătească, atat aici în oraşu căt şi pe afară, după cumii se va socoti de cătră epitropi.
2000 Adecă doua mii lei sa se trimata cu pomelnicQ la 20 monaslin de la Sfanta-Agura, care cu buna siguranţă să se trimată la monastirî.
1000 Adecă una mii lei să se trimată la Sfăntul Mormânt, cu pomelnicu şi ase-minea randueala.
'500 Adecă cinci sute lei să se trimată la Sinaia, iarăşi cu mal susu însemnată răndueală.
500 4-decă cinci sute lei să se trimată la schitul Yaraticul, i monastirea Agapia, unde sa se facă aseminea urmare, ca şi la monastirea Neamţul.
3000 Paharnicului Dinul Negruţi.
2000 Sărdariulul Gheorghie Negruţi.
1000 Polcovnicului Toader.
2000 Maria fimeiel.
1000 Să se împartă la ficiori şi fimel, atăt
18000
VOLUMUL XI DIN URICAR.	C. 23.
www.dacoromanica.ro
— 354 —
18000 Sama urmei.
acestor din ogradă de la Iaşi, căt şi de-. la Cristeştî, fieşte căruia după starea sa..
3000 Dumisale loan Strajescu, fiind că m’aă slujită cu dreptate, şi îi sânt îndatoritu pentru ostinelile şi sluj bile sale ceme-aă făcută.
21000 Adecă două-zăci şi una mii lei.
Earăşî din averea casei să se deie la toţi lăcuitoriî de prin satele de pe moşiile mele Trifeştii, Onţaştii şi toate cotunurile, Olmaşul Cristeştii, Păuleniî, i Darabanii, Voinăuţii, Cor-neştiî, cate 2 lei de totă gospodariul, pentru că locuitorii dintr’aceste sate m’aă şiujitu şi poate că i-am însărcinat peste puteri, cu slujba casei, rugăndu’î ca sa me erte din toata inima lor, pentru asupririle ce le-am făcut.
Aseminea se va da şi de tot sufletul de ţigan, căţi ţigani amă vătraşi, cate ună leă de suflet, pentru care vor purta de grijă a se da îndată şi negreşit.
Adaogă şi aceasta rugăciune cătră Dumnealor pre iubiţii prietini ce-ar primi a se osteni cu epitropiea casei mele, ca după ce se voru înpărţi căt le lasă şi botărascu a să împlini din veniturile casei, apoi partea lui Iordachi şi a lui Costaclii, şi a lui 1 odiraşcu, să se deie ia a lor stăpânire, căci sănt întru toate întregimea minţei ale ocărmui şi ale căuta; ear fiind că fiiul meă Alecu, este mică nevrâsnică cu totu, ca nq cum-va din păcatele mele, să iasă. din răndueala firei acelor-lanţi fraţi, me rogu
www.dacoromanica.ro
— 355 —
să fie supt epitropia dumilorsale, nelasăndu-să să se abată la lucruri fără ispravă şi dişărtâ-ciunl, şi nimică în măna sa să nu i să deie, păr va veni la legiuita vrastă, şi după ce va veni la legiuita vrăstă, şi urmările lui vor fi necuviincioase şi nu va lua de sfat şi de cuvânt, nimicu în măna lui să nu se deie, ci moşiile i alte acareturi, ţigani, i vite, să fie supt epitropie, şi din venituri, pentru hrană, înbrăcămintea lui să i se deie încăt să va socoti pentru ca să poată trăi. Pentru care me rogii milostivului Dumnezeii, ca sa’î ferească pe toţi şi să’î păzască de urmări răle, şi sa le deie înţălepciune. Aseminea v§ rogti iarăşi prea iubiţi prietini şi pe dumnealor oamenii casei, acel ce din copilărie m’aii slujit cu dreptate, să’I iubiţi şi să’l ajutaţi la nevoile loru, ca cum a’şl fi eti însumi, pe care blagoslo-vindu’I din toată inima, însarcinezti a purta de grijă pentru trebuinţăle casei precum păn acumtL
Pentru dumnealui dascălul Rubala, hotărâse că încata vreme va avea vieaţă şi va voi a şade în casa mea, să i sa poarte de grijă la toate cele trebuincioase, după cum şi pără a-cum, plătindu-I şi leafă căte 1200 lei pe anii din veniturile casei.
Spre a avea dieata aceasta tăria el şi spre a nu se strămuta nimică din cele hotărâte de mine, cu multă plecăciune rogti pe stăpăni-toriul ce’l va răndui pronia cerească, în ţara aceasta ocărmuitoriă, cum şi pe cinstitul Divan, şi pe Prea Osfinţitul Mitropolit, ce va fi,
www.dacoromanica.ro
— 356 —
ca sa aibă bunătate a întări şi să botarască la ori ce cereri înpotriva va face cine va din fiii şi fiicele mele, să se păzasca nestrămutat întocmai după a mea botarare, fiind ca eu în vieaţă mult m’am trudit, şi m’am ostenit par le-am adunat, ca să li lasu la buni clironomi spre pomenirea mea, iar nu la clironomi rai ca să prăpădească şi sa rasipească.
Intru acest cbipu săvârşind toate acele ce am socotit a sa urma. atat pentru fiii şi fiice, cum şi pentru sufletul meu, hotărascu întocmai sa se urmeza fără strămutare, şi iaraşi zicu fiilor i fiicelor, ca sa aveţi blagoslovcnia mea, ruganduma cu umilinţă milostivului Dumnezeu, ca mila Sfinţiei sale sa va umbrească, daruindu-vă cele de folos întru aceasta vremelnică vieaţa, şi după aceasta lăcaşurile cele de obştie celor adevaraţi creştin! şi robi ai sai, însă cautaţi şi voi ca sa aveţi frica lui Dumnezeii, căci unde este frica lui Dumnezeu, este şi blagoslovenia şi întărirea neamului şi a casei lor, şi între voi sa pitreceţi cu iubire şi unire frăţasca supuindu-vă cei mai mici celor mal mari şi cătra toţi, sa va purtaţi cu plecăciune şi smerenie, căci întru acest cbipti. va fi spre întărire şi cbivirnisire blagoslovenia mea, asupra caselor voastre, cautănd şi pentru fiiul meu Aleeul, şi fratele vostru mai micu, ca să’l înbrăţoşaţi cu dragoste frăţasca şi să’l ajutaţi, pără cănd va veni în stare ca să se poată iconomisi de la sine, pentru că înpotrivă urmăndu povăţuirile mele, blagoslovenia mea să va întoarce în osăndă, şi veţi fi datori a da
www.dacoromanica.ro
respunsu înaintea dreptului judecatoriu pentru neascultarea povaţuirilor părintelui vostru.
Deosăbit fiind ca în târgul de josu amu 2 duglieni de piatră, şi iar în târgul de josu o dugheana de lemn, spiţarie, cumpărate de la David Jidovul, pe care în înparţirea ce făcu mai susu nu le am dat în partea nimănu, ho-tarascti ea sa se vanza, şi banii ce vor cuprinde să se deie în plata datoriilor şi a clieltuele-lortt ce lasu ca sa se faca după săvârşirea mea, sau daca vre unul din fii va voi ale ave aceste dughem, sa fie datoriu a întoarce partea de bani, după suma cumpărăturii, celor lanţi fraţi, partea barbateasca numai.
Aceasta este voea şi hotararea mea cea de pe urmă, ca clironomii mei sa urmeza întocmai, după aceasta aşazare ce am făcut, fiind întru toata întregimea minţii, şi am iscălit.
Anul 1822 luna Ghenar în 30 zile.
(Iscălit) Coustandin Jîulş Lngoial
(Cu însuşi mana sa scrie) aceasta este voinţa mea, şi întru acest fel hotarascu ca sa se ur-meză, iar nu în alt chipu.
(U R)
(Hartan iscăliţi.)
Proin Servinos Leontov martin-, — Ieropoleos Mitropolit Grigorie martur, —Grigorie Mitropolit Ieronopoleos mai-tui-, — Grigorie Sturza Logofăt martui-, — Dimitrie Stataclîi Postelnic tij, Vasile Roset Hatman tij, loan Strajescul tij.
După ce am savarşit dieata aceasta, întâmplarea ce au alcătuită la patria noastră, no
www.dacoromanica.ro
— 358 —
-odihna şi tulburarea cu pricina năvălirii Grecilor apostaţi, de la care am fost siliţi a ne strămuta peste hotar, adaogăndh nevoinţa în patrie şi nemărginire, ah adus ne îndoită îngrozire de struncinare, dar şi de cădere, căci mai ales oraşul Iaşii, unde s’ah aflat alcătuirea pi-trecereî noastre, prin cele pănă acum cu străşnicie pilde ce s’ah arătat, ah ajunsh la dizna-dăjduire a să mai socoti întru alt chiph, de căt că toată alcătuirea de acolo să va da per-zareî făcându-se şi toate zidirile privelişu focului şi răsipirei; de la aceste dar îndemnat am luat aminte la înpărţala ce am făcut fiilor mei, şi fiind că în partea fiiului meh Costachi alcatuesc să fie casele din Iaşi eu toată cuprinderea şi pojijia lor, şi acestai o mare parte din aceia rănduită acestui fiih, şi supusă la întamplăre, care mai sush s’ah zis, de la care poate ca şi acum vor fi şi având fiinţa lor, pentru că ar fi rale şi răsipirile de acolo, urmează cu necontenire pe toată zioa, iar apoi după o aşa întâmplare să lămureşte atunci nepotrivită partea aceasta, cu acelor-lanţi fraţi, şi înstrămbătăţit fiiul meh acesta. Drept aceia cu părintească îngrijere ca întru o aşa întâmplare, să nu remai acest fiih înstrămbătăţit, şi prin aşa păgubire supus, la mai mare strun-•cinare a stărei sale, dar căt prin aceste să se •dischidă între dănşiî pricină de prigonire, părinteşte găsesch de cuviinţă, şi spre îndreptarea -aceşteî după întâmplare nepotrivire ce urmeaza la partea aceasta, hotărăsch ca la suma datoriei cu care casa mea să află însărcinată cu
www.dacoromanica.ro
— 359 —
pricina moliilor ce amu cumpărat, între care şi moşia Boţăştii cu cele unite ce am cumpărat acum mal în urmă, fiiul med Costaelii să nu fie supus a da ceva, nici să fie suparat de cătră cei lalţi fii, întru căt de puţin despre aceasta, ce toată suma datoriei ce se va alcătui şi va fi asupra casei, după săvârşirea mea, iacendu-se în 3 părţi, dreptti sa se plătească numai de cătră fiii mei lordachi, Feodor şi Alecul, şi aşa cu împărţirea prin dieata aceasta, va ramanea fieşte carele statornică fără strămutare pe partea sa; eară spre întărire cu ne-stramutare şi a dreptei aceşti! părinteasca alcătuire, încredinţazu şi aice cu însuşi a mea iscălitură.
Anul 1822 Iunie în 5.
(Iscălit) Constandin Balaş TiOgofăt. (cu slova sa)
Iubiţi fiii mei, fiice, întru acest chip orăn-duesc, şi întru aceasta să urmaţi, iar nu într'alt chip ti, dacă voiţi a avea blagoslovenia mea, spre întărirea caselor voastre.
(Iscăliţi) Grigorie Ieronopoleos Mitiopolit martur.
Petrachi Cazimir Spatar, martur.
Judecătoria politiceascâ a oblastiă Basarabiei.
Copiea aceasta poslăduindu-să din cuvănt în cuvânt, cu cea în original dieată, şi fiind întocmai cu aceiaşi, e’att încredinţat cu iscăliturile cilenurilor aceştil judecătorii, şi punerea peceţil înpărăteştt în Chişinăă.
Anul 1825 Septemvrie 3 zile.
www.dacoromanica.ro
— 360 —
(Iscăliţi) Sovetnic Satovschi, Sovetnic Botezatul, So-vetnic Cazimir, Sovetnic Leondar.
Secretar Kirica.
No. 1672.	(L. P.)
Aceste doue testamente, de la pagina 322 şi păm aice, le-am reprodus dintr’unîi caietii în care se cuprinde şi traducerea in rusesce acelui dintâi testament, în <Jece file. Aceste acte se află în păstrarea mea.
Recomand cititorilor poveţele cele înţelepte ale tes-tatoriulul de la pagina 356 357, că sa se pătrundă fie mare, fie micu, de slîntul adiver, ca tot cel ce nu voiesce a avea în videre cele recomandate de cei bătrâni cu îndelungată ispitire, lesne ajungă acolo, unde apoi lipsa şi miseria îi face muţi, şi nevoia îi smereşte Cine are urechi de a iuţit sa aucţa.
Socotu ca este bine ca sa spună ceia ce am auşlitu în copilariea mea. Ciuntul Balş, fiind boeriă avut, î î-ţeleptu şi cu vaza lizuindu-se pe sine, aă avut curajul ă, atunci când îşi juca capul, în timpul Fanarioţi-lorfi, de a respunde Domnitorului Crecă, care «jicea cătră boierii ţerel că va mal face o dare nouă; atunci elfi cu ună tonă respectuosă, dar rezolut, îi respunsi . l»a im vei face Maria Ta, ca tara nu o vrall
TU. C.
XPlIGfln-0-8 K51WHM MII A&MH8388 IM-TPIIMPX8 GipmiTglI qgTT.111lgPtfGiMIMtfMI IUI ii TOflTh IMdgCTIIM.
<J>AME,Vl IjJHpe K8 A'IACTX KApTE (\E MXpTSpHE A IlATpHtapluiEl NOACTpE, AA MXNA (\8MHA0ptAAE Hhp KoC-
www.dacoromanica.ro
361 —
TAHTHH UJH llSllSA BTOpH KOMHC KA CX AE (|)iE ftE KpE^HIILţX, npEKb’M CX CE l^HE KX BHÎH^ [7ATp li A p UI i li\ HOACTpX AH'IE A ,p LţApA A\0A,\0BEI IlEHTpS MEp'IETAf EA C<J)HHTEAop AXXHXCTHpî KApEAE CÎIITS cSllT ACKSATApEA Cl|),l!,HTSASl il\opM<T>NT ; UJ. cţliHH^ MAi .piITpEKSTA Bp'fc-ME KS nO(|)TA HOACTpX OpXH^SiT pXUXOC VrSA ilHACTACÎE BOpHHKSi napiHfiAE ftSMÎAOpCAAE, KA CX l|)AKX KACXAE AE AA C |>,XHT8A GaBA, IlEHTpS TplAKA HATpHIApLUHEH NOACTpE HE ftSllX ftATOpilA KpElpHHEACKX TXMClAXHAbiCE MOApTE h\\S AtlbKAT A AE CXBXpUJH, IUH pXMXHH^ KA CXAE HECXBXpUJÎTE, AS KEATSÎT (0HÎÎ ^SMHCAAE AMSME
H«p Kohctahthh iuh /ISnb’A kxtxba coa\x /ie kahh,
UJH BiHHA fiATpHlApLUIA HOACTpX AHHE A ,\0SA OAprt UJH CT<T>NA AA COKOTIAAX UJH pXMXHHft KXTXBA COMX ftE KANH CX IA Ae M NOH, AXCAT A\ CB.IUITSA A\op-AAJXNT* O COMX ^E GAHH, IlEHTpS C8i|>AET8A flXpHIHJHAOp ASMÎAOpCAAE. I\pX IlEHTpS O COMX £E BAHH '1E pXA\\C CX MAH ÎEA. COKOTiTAM (lATpHIApUJHA HOUTpih K8M KA CX DAXTHA1 K8 KAHH, Il8 HÎ-a8 ftAT A1XHA (|>iMHft UJH CBiMITSA Mop.W(T>HT AA8ATE BAASpH Uli ftATCpiH, Uli JJMITpS A'l’fciA AM nopOHHi ;• SrbMEHÎAOp (J,E 1IE AA MXHXCTipH KApEAE CÎHT CSnT ACKSATApEA C(|)«HT8a8h iWop.W/XHT Ai'IEA ,pH MoA^OBA, KA CX KA8TE BpO MOUliE-ftE KApE Ni'IH MXHXCTipiAE HS np'k A8 (ţlOAOC Uli AI,lS-TOpll Ae AA ^XIJCXAE, KA CX CE	^SAlÎAOpCAAE IlEHTpS
AHEIJJH BAHi, Uli TOT BA (ţ>î nOMAHA ftEMAilI AHEAOp px-flXOCALţH KTÎTOpH KApiH AS (\AT AHEA MOUliE HE (ACTE A CKIHTEH MXIIXCTipH XamiihIh. ^AHÎE Ae AA pXnXOCATSA GaCHAIiE fio^X. Uli AIDA SrSMEHÎH TOlţH jpnpESHX AS A(j)AAT O MOUjiE AHSME (ppXCSAtHiH Ai'IEA jp [ţHHSTSA tUlUHAOp nE AnA HpSTSASH HACTA IIApTE, CAT ,pH-TpEr, uli k8 baa &e no^, uii k8 a nATpA nApTE <\e CAT frt MÎKAXSUJAHH HE IACTE lApXUJ .p IJHHStSA tflujiAOp
www.dacoromanica.ro
— 362 —
J|l llpOTHBA AHELJJÎH MOLUiH A8 NIAtA IlApTE &E IIpST AA KZ.VtnS, KApE rac TE lapZUJH ANEIJ1ÎH C(J)HHTE MXHXCTHpi AAhIe AA flHTHMHIA <|>AT\ Ab’H MzTÎH UIi AE AA ^0-KM4A (|»ata a8h MixziAZ. ^ENÎ ANECTSCAT AH8ME (J)pz-CSAtHiH uii K8 A XI \TpA n.\pTE AE MiKAXSUIIAHH AE AA MHHStSA 0UJHAOP, K8 TOT BHNHT8A AHN KZMI18 UJH AHH nxASpE uih &HH ana CpStSaSh uih k8 aok8 ijlXNAllZ, AM COKOTHT UIH AAM ftAT A8MMA0PtAAE Knp KoCTAHTHH uii A^MHCAAE /ISllSASH BTOpH KOMHC (ftÎHÎ 48MHCAAE pznZOCATSASH tfHACTAtHE BOpHHKgA. HEHTptf ANEÎ KAHi NE ABIA CX IA AA IlATpHIApUlHlA HOACTpX ClEHTpS KACEAE NE CA# <J)ZK8t AA C-T8A GaBA, APEnT °UT8 <8TE AEÎ uii AAAH M8AT8 A.W EpTAT UIH AM A&pSHT UIH HOH IlEHTpS CA82KEA UIH OCTEHEAAA KApE A8 (|)XK8to UIH O (ţ)AK ACSnpA MXHXCTHpHAOp NE CAHT C8llT ACKSA-TAp'fe Ct])<XHT8A8H Mop.VWXHT. ^pEllT ATfelA KA CZH t)»HE 4PianT,X ONHHX UJH MOUJHE ^ B^NH A^MHAOpCAAE UIH <|)Hi* AOp A^MHAOpCAAE UJH NEnOlţHAOp, UIH CX AHEZ AUI (j)ANB UJH HCflHCOK Ae ^HTXpHTSpX Ae nE ANACTX KApTE A llATpHIApUIHEH HOACTpE. DIpZ NHHE CAp HCflHTH A AH^H AHHTpANACTX MOUJHE, JJ8HHA IJpHNHHX KX H8 CÎHT pZ-£XUIH, OpH AHH pXŞXUJH, OpH Ahh UIAMSpH, 8niH KA ANilA CX (jjHE Tp'kKAElţH UJH ANA&EMA UJH EAKCTKMAlţH AE ^0Ai\H8A ^SMHEŞES UJH Ae MAHKA [Ip'kNHCTA UJH AE Bl flllOCTOAH BXPXOBHHNH UIH CX l{)HE AErAlţH UJH A(f>8-
pHCHi^H ae thî nxpHHqn a>n netatea Hhkeh uih ae 5
CXEOApX A TOATX A8MEA, UIH AE UATpHIApUJHIA HOACTpX, mpTE CX AHEX K8 ISAA UJH K8 TptKAETSA flpHE UJH .p BHMJA AOp CX A0E2HAlaCKK K8TpEA\8p8A A8h KaHH, lUH ŞSrpSMAp'k I8AEH. IIhIATPX, XeP^> AilMHEAE, toate «X CE pXCHIJEACKX, IApX TpSflSpMAE AOp CX CT^ Alflb’pH-CHTE UJH AEPATE ^ B’feNH, IJEHTpS KX nATpHJApillilA HOAC*
www.dacoromanica.ro
— 363 —
Tpdi MAH Mb’AT AM AZpSHT ftE KZT AM ftAT. ^HACTA CKpiEM.
S Iach aeat 1729 (7237) Mapt 14
(Iscălit) Patriarhul, cu litere mari cite, in grecesce.
(L. P.)
incăl-
A ceasta carte patriiarhicească:, este scrisă, pe birtie <Jisă turcească ; originalul este în proprietatea mea.	Th. O.
nor MfITSI THKfl fiOSfiO^
Goaiiio MiAocTiio TocnoAAp 3emaî /VIoaaabckoî.
^AEKZ ^OMNÎAiVVb A* Alt Uli „^HTZpiM b8 AHECT Xpicos a aomhHmeae EoiapiAop Hoijipi, aSî Baua'ie nocT. iui A8i IJIteiJun nccT. uii AATOp (jipAtţi a Aop (fiiniopif A8i Koctahtîh Hzctace, MAS <|»0CTK fiiCT. AA A°'Ae, HEnOLţi AE (J)p.\TE il8n8A8I HzCTACE KÎR BEA CTOAHiK. npB A AOp APEHTE MOluii, I.HOMZTATE AE CAT AE $pZC8AEHÎ, ■ rupTE a'n gioc, iui k8 yioMZTATE ae noA nE A8kace flicTE inA ITp8t8a8i aî iacta n\pTE ae IIp^T, luî npg A llATpA nAprE AE CAT AE MiKAZSlUENi, HE ciHT8 A* UEra DApTE AE Up8T, JfH nOTpiBA (ppacSAEHlAOp, AA Iţi-h8t8a giuiAop. ^8nz aobE5' h\8 apztat kapte ae Aa PZiiocatSa <|>Epiui'r XpicAHTS UiTpirapxSA ae IepScaaîm Aih AHiî ^3Gil§ mi A8na icnicoKSA ae ^HTZpiTSpa me a8 AB8T ae AA (ţtEpiwiTSA ^IHTpS nOMEHÎpE pZIlOOCATSA nzpiHTEAE A°AAHiiM,ttAE MZPiiacA rpiropiE Eoeboa, Uli A8nz HcnicoKSA ae jNTzpiTSpz ae aa aomiiîiaGa Koctahtîh Boa» PZKOBilţZ, A'H AHÎÎ ^3cHH KZHA CA8 nKpZT (ţ'AlţE k8 pz§Eiuiî ae TEAiH-byii, uii A#nz aat icnicoK aa a°aa-
HMm'ÎvAE ME AIAM MAÎ (ţ)ZK8T, j]lHTZpiNA8AE CTZfl/TiHipE
www.dacoromanica.ro
— 364 —
AMECTOp AVOLUU ACTZTOAAAIIX AA CEnTEAAKpÎE. CKpiiH^ KApTE (jlEpi'IÎTSAbl ILxTpiiapxS XpiCAMTE, ^IMTpA'IECTAUJ Kin npEKSM KZ AAAÎ J|VH TpEKb’TA Bp'kiME A8 <J)0CT no^TÎT Hb'Mi'rSA nATpiiapx», npE fhzcTAciE fiopNEKb'A tatza Ab’i Koctahtîm fiicT. uii a il8n8A8i CTOAtiiuSA k\ ce <ţ>.\Kz ka-CEAE AE AA AAZNZCTÎpE C(|)ZNT. GaBIU, CZ ifliE IlEHTf.b TpIAEV fUTpilApLUiî, mi fllIZCTACE Gop. CA8 Allb’KAT ftE (|>ZMIA KACEAE, /\ApZ -jlNTZAUlA/BN^SiCE AAOApTE, N\8 Afl8-KAT A AE CZKZpwi, (\E'li ^IIZ A\OApTE ASi fllUCTACE fiop.
ca8 AnSKAT (j)iH cei Koctantiin fiicr. mi /ISnSA CTOA
I1|’a8 KÎEAT8ÎT KZTZB\ COAAZ <\E KaHÎ, ftZIIZ A8 CXBZplIliT KACEAE, mi BiiHA Gtj)iN[ţiIACA NbMirSA nATpilApxB, Ai'l AA MoAftOBA AflOAO OApZ, A8 CTZT8T AA COKOTIAAZ k8
Koctantîn bîct., mi k8 /IstiSa ctoa. mi flSnz coko
TIAAK A8 pXIWAC CZ IA KoCTAHTÎH fiiCT., Uli Kb’ /IbflSA CTOA. KZTZBA COMZ ftE KANi ftE AA H8iV\iT8A II\TpilApXX. ^ApZ AlIOi AS AZCAT Ei ftiH BOE AOp O COAAZ ftE KAMI AA GcJ)ZHT8A MopMZHT, IlENTpS nOA\Elli[ E C8(j)AETiA0p nZ piMLţiAOp AOp, IApZ IlENTpS 0nT8 C8TE AEÎ, MAS pZWAC cz ae ae nATpiiEpmi'E, neabj.h(\ ,’,e 8h^e cz ae ae kahîi, (jlÎHNjţ AA AMEIA Bp^AIE, mi G(j)ZNT8A MopAlZNT Mb’ATE BAASp'l mi ^ATOpiî, AS nOpON'IÎT GtţiHHLjiIACA Il\-TpNIApXSA, SrSAAENÎAOp /\E npE AA C(|)illTEAE MXKZCTipi, ne czht8 aîhe j|\n Moa^ora JJVHKIHATE AA G(ţ)ZHT8A A\op-A\ZNT, KA CZ KASTE BpE O MOUliE J\E AAE A\ZHZCTÎpiAOp CZ CE Ae A'IEAOp BOIApH flEHTpS EAHÎÎ NA8 KEATSÎT KS (JlAHEpE KACEAOp, mA8 npilIMÎT mi ÎÎOCTAHTÎN BÎCT. III jb’nSA nocT. cz ia MomiE nENTpS A'iEi kahî. IlJi Er8-MEHil ftSllZ IlOpONKA Cl}>iHIţiHCAAE A8 (})ZK8T MEp'IETApE. IIIi rA«C/r>N(ţ AHACTZ AAOLUÎIA (ppZCbAEHil, mi AnATpA flApTE AE CAT Ae MiKAZSmiAHi, KApE A8 (|)0CT8 a aiz-NZCTipil XAiNMiH, AIA8 AATZ, N8A\iT8.\ nATpilApXb, AHO” miiAE anecte a8î Koctahtîh Gîct. mi /Isnb’ASi ctoa. mi
www.dacoromanica.ro
— 365
aia8 .]wrxpiTCTaiirtiNip'i5, iui k8 kapte n a t p ii" e p u i i i c a a e lu’a8	c([>ituţiACA, mi saxctxm mape, AcSnpA K8i
Ap Ainci AHECTE MOUjiî ftE AA M2NA A8i KoCTANTIH RÎCT. iui A ;l8n8A8i CTOA. KS KApE KApTE A lţ>EpÎHÎTSA8i I1A-TpiiAp\*S mi k8 ucnicoA'iEAE ae c8c nSmîte, \8 cran^NiT KoCI ANTiN BÎCT. Uli Zl8n8A CTOA. CAT8A (ppXCSAfAN I ,|IH— TpEr, iui A IlATpA nApTE AE C\T ftE MiKA!&8UIIAHi, AE aa ah ii ^3ca3 n2N2 aa beaeatSa ^3c3a k8 nA'iE, ne
.jlHRXASini AE NÎME, IAp2 ft8nS HE CA8 CXBXpluiT LUi CTOA-HÎK8A /Isn8.\ AA BpisME ,\OMHiiCAAE A8i KoCTAHTÎN BOEBOft
Pxkobujx, a8 (Jioct8 a8at etSmenSa ae Xaînhe nE şicA \8i, BApTE AE AA ^OMNÎIACA KoCTANTÎH BO^. PXKOBÎIJX, CX CnplACKX AEÎKMA (J)p2C8AfAHiA0p, ApXTXNft KX ECTE MOUlilA XaÎNHU, .]\H KApE KApTE CKpiE ftE BA ABE HiNEBA A pXCnSH^E CX BiE ftE (|)AlţX, IUi ETSMEnSA (\E XAiHHE KS A HA BApTE A8 OnpÎT EffiMA AHELJJiî MOLUil NETpX-r<XH,\ ,]iuTxi yiSftEKATX k8 hîme. Uli BiiNA uii AOMNitAMte k8	AÎHE AA MoAftOBA HIA8 ftATS 2RAAOE2 fiACiAÎE
Lui ipE(|)AU. HEpUJHNA yiSAEKATX KS’ ErSMENSA Ae XaÎN'IE. IlEHTpS KApE AM riOpOHHÎT AOMNitAAm npÎH Iţi^SAX K8 hehete ae ma8 a8at cama H'NCTiiţi mi KpEAiHMiouii Eonvpiî
AOAIHUMEAE ^SMH'iîAOp lopftAKE HANTAKSşiHO Big BEA AOrOlj). Pa^SA PxKOBiLţX BEA AOrOlţ). (jACÎAE PoCXT BEA CnAT., IoNILţX KANTAK8§il10 BEA EAH. KApE EOfApi £8(12 ApEIlTATE HE CA8 KX§8T, a8 xoTXPaTj KA T0T catSa (|)p2C8AFAHil ECTE ESN liii K8 APe"TATE C2 (ţ)iE AA CTX-n/nuipiA ASi Eacîaîe Lui I|Je(|)au, ASnx A°BE§i ha8 Apx-TAT, IAp2 Anoi A^U2 .'[UIHXpIţlAAA HE CA8 (flXKS’T A>H 110-PONKA ^OMNiÎM'bAE, ^INTpE ^SMtcfefAH IlETpS (?) yiSnXHIACA il8n8A8i ctoa. mi ^iiiTpE fiAciAiE mi IJIeiJian NEnoiji M-
Tl8A8i CTOA. IlENTpS H^AE HE AIA8 pXMAC ae AA /l8n8A CTOAHiK8A HE A2C<XHA KOnii. ^ATA8 A^H^IAH gi8n2HIACA il8n8A8i ctoa., mi k8 HEnoLţiî /l8n8A8i a*h e8ux Bp'kpE
www.dacoromanica.ro
— 366 —
AOp, AAAM1E IlEHTpS flOMEHipE HEAOp MOpiţi, gi8.V\ZTATE A|E CAT frt (J)pXCbAfAHi n\pTE il8n8,\8i CTOA., G(ţ)iHTil MZ-NXCTipi XAiHHii uii pZM<KÎHA CTZnZNZ MZNZCTipE Xaîhhe nE I.IK5MZTATE 4E CAT (ppZCSAIAHi nApTE ftiN C8C, Uji fi.uiAiE uii 1]Je(|)ah HEnoiţi /l8n8A8i, nvpzm CTZnAiMiTopi n£ NERV AAATZ yiOMZTATE /\E CAT AE <ppZC8AnVHi [lApTE AiH gioc, mi nE AnATpAnApTE /\e cat ae A\iKAz8mENi. CA8 CKh’AAT TABpiiA Er8MEN8A /\E Xi\iNHE. 111’AS KXN,\8t jjiTpSn ah8 bîhîtSa noA8A8i A8i rpiropALU flpxin, ^pEnT
„PEU AEi, jpHMEn/fiHftSCE ANb'A /\E AA TpEKSTSA MdpTiE, ftiN KApE KAHÎ CZ BÎHifA j\8nZ APEnTATE, KA CZ IA MZNZCTipE
Xaîh'ie HG AEi noA, mi GACiAiE mi L{1e(|)ah lApzm HG AEi noA, t|)iih8ae cat8a G mi no^SA nvpzm .pN 6, AApZ GACiAiE mi I]1e<J)AH AS MAÎ ^apSiT AA MZNZCTipE Xaîhhe mi a>h heî HG AEi n«A a>h naptea Aop ^kz Kes AEi il KAHi, COKOTÎNA AVAÎ kîne CZ TpiAKZ /\e AA AZHmit .fN n.vpTE MZNZCTipii; ftapz FABpiiA etSmen^a H8 llSAVAi KZ H8 C\8 AASAlţZMÎT K8 Ht yWMZTATE ftE CAT AE (ppZC8AIAHi HAS A8AT MZNZCTipE K8 ftANlE mi K8 Hei Ks AEi ii KAHi HE n\8 MAi AZCATGaCÎAÎE mi []JE([)AH JJVHTpAHECT AH, nE ySMZTATE &iN nApTE AOp, HE J^KZ AS CKopHi'r mi rZAHiABZ AcSnpA A8i G.vciviE mi L[1e<|>an BpzNA CZ A£ IA AÎN MZH8 mi nApTEA AOp HEI&AAATZ gigMZTA-te ae cat ae (ppzcSAEHi mi czi nzr8KACKX mi ae heî K« AEi ii KAHÎ nE gi8A\ZTATE A'l< nApTE AOp, mi AKNA8 2RAAOKZ Ae A^OA OApZ, CA8 HEpUlST AA ^ÎBAN npE Kdpii
CKOiţiHAScE (])Aiţz mi ^haîhte a°mnmmeae ca8 hepkat ks AiBAN giOAEKATA NSMitţiAOp Konvpi, mi ca8 rzciT kShz mi ApnvnTZ mi <f>zpz Nini o rpEmAAZ, mi hetiha8ce mi kapte Gtţ>ihLţihcaaE <ţ)Epinit'SaSi n.\Tpirapx, k8 kape a8
AAT AHECTE MOIuil ASi KoCTAHTÎII BÎCT. mi ilSnSASi CTOA., *]IH KApe pZHASlAIJIE mi KAZCTZM, AcSnpA K8i AP CTpz-M8TA AAHiE G(])iHlţiHCAAE, CA8 BApi AÎnCÎ AHECTH AVOUIHÎ AE AA MZH8AE HSMiljiAOp KOItVpi, AM bzş8t m AM K8HOC -
www.dacoromanica.ro
— 367 —
k8t iui ,]iNc8Mi AOMNir&Mra kx bine CKpiE tţiEpi'iiTSA iia-TpirapX», iui K8 ApEflTATE CA8 CTXnXNÎT nXNX AKAAff AHECTE MOIUÎH, ftE H8iWiIţiH KOEpH KoCTAHTiN BÎCT. UJ i
jl8n8A ctoa., mi h'ape etSmeiiSa Tabpîha hihi o kaae a MAi ŞÎHE NÎMHKX. LUi ca8 xoT2P2T> k8 A'ba" KA cxrn CT2I12NIACKX MXNXCTÎpE J^AÎHHE HSMAÎ ftAHiE HEA yiSMX-TATE CAT ftE (J)pXC8AEHi nApTE ftlH t8t, «8 giSMXTA-TE ftiH BHHHT8A llO^SASi LUi K8 AATE BHHHTSpi HÎOp (ţ)î npE A HA gîSMXTATE ftE t.\T, lApX MAÎ M8AT CX H8 Ci ^HTÎHŞX iui i CA8 A8AT AÎH MXHA A8i TABpiHA Er8MEH8i mi KApTE AOMHiHCAAE A8i KoCTAHTiH BOA» PxKOBÎlţX H£ cx cţ>2K8cE nE r8pA Er8v^EH8A8i ae o "pi ce ae?kma. Hpx Gotapiî Noqjpiî Gacîaîe nocT., mi I|Ie(|»an nocT. ^HApEn-
T2NA8CE K8 A AE AOp Rb’HE ^HTEMEIATE mi AAEBXp.\T£ AOBE^i Ai CA8 JfTXpiT AOp CTXn<XHipE iui K8 AHECT XPÎCOB A AOMNÎHAAtAAE, nE g8<WXTATE AE CATX AE <J)pXC8AIANi,
nApTE a>h gioc, mi nE AnATpA nApTE ae cat ae aiîkax-
SmiAHi, KA CX AE <j)ÎE AOp APEnTE OHÎHi LUI AAOlUiH IUI
XpicoB ae MiASipE mi ae .flNTXpiTSpx, k8 tot bhhhtSa ae nE vîSmxtate ae nOA mi ae aa KXMnS a'h mpinx. mi Aîh cţtxiuq, mi aîh exalam k8 nraqiE CTXTXTOpi jjvh bcak8. LUi cnpe ahacta ecte KpEAimţA AOAiNiH.wkAE ae MAi c8c cupic. Hoi Mateh Hiba Goeboa, mi KpEAÎnqA a npe iSsiqi cţtiH ^omhihmeae TpuropiE boeboa, mi TEopriE boe-boa- mi HiKOAAE Goeboa, mi xpEAituţA T8T8pop GorapiAop Aomnnmiaae HEi MApi mi Mini: ca8 CKpic ae TahacSe; Aorotj). ae taînx.
^3G3r (1755) (J)eb e şîae. LKx) Mateh Thka Goeboa.	(/I- fi.)
UponiTox PAKOBiqx /loroif». bx ^iban.
Uli CA8 TpEKST AA KOHAiKX AE HoAH ^(iiAK AE ^BAH .
Acest hrisov este scris pe hârtie «Jisă turcească. Originalul este in proprietatea mea.	lh. O.
www.dacoromanica.ro
Iaşii, 11 Septembne 2889.
Stimabile amice
Domnule Godrescu.
M’am mierat mult de sirguinţa ce pui de a găsi documente vechî, a le trece in Uricariul ce tipăreşti, dea servi în viitor la istoria Moldovei; scocioreştî pănă şi vechiturile de pe la anticarii jidovi, de a afla nişte aseminea. Nu cruţi nici ostineala, nici cheltueală, cu toate că te găseşti struncinat în âanState, "bătrân şi foarte subţire in finanse. Trăeşti numai pentru viitor. Drept se’ţi spun că un al doilea cu a-seminea sirguinţi şi tendinţi, n’am vadut.
Am vacjbit la d-ta testamentul Visternicu-lui Iordacbi Balşîi, cel mai bogat, şi pe acel timp mai puternicii din familia Balşasca, scăpată de a fi doborîtă de Grecii din Fanar, in-preună cu familia Sturza şi Costacbi. — Am mai vă(Jut incă la d-ta izvodul de multele moşii ce le avea în Besarabia Hatmanul Costachi Gbica, care la 1813, după luarea Besarabiei de Busia, căuta a le da în arendă. Te-am au» 4it spuindu’mi, pe baza acelui izvod, că şi familia Gbica au fost foarte bogata. Dăm voe aţî spune, că în aceasta eşti greşit, nu vechea familie Ghica au fost bogata, mulţimea moşie-lor ce acel izvod cuprinde, erau de pe fimeea Hatmanului Ghica, anume Măriuţa, fata De-leanulul (Cantacuzin). însoţirea însă a acelei fete a Deleanuluî cu Hatmanul Ghica, îşî are istoria sa, cum am auzit’o de la boerii bătrînt,
www.dacoromanica.ro
369
membri în Divanul Domnescu aî Moldovei, in a caruia 'banţelarie am servit, precum ştii mai mulţi ani.— Iată ce am au<Jit de la ei, care când se adunau la Divan şi stăteau fără treaba, pana se începea judecarea proceselor, vorbiau între ei de cele pitrecute din învecliioae, şi din tinereţele lor. L ea mai vccbe familie greaca care au venit de s’au statornicit în Principatele Române, este familia Cantacuzin, înrudita, de nu pogorâtoare, din Cantacuzin, ce au fost imparat la Constantinopoli, de la -are înrudire au provenit recunoaşterea de catra Rusia, a a-ceştii familii de Cneji (prinţi); După luarea Constantinopolei de Turc1, şi căderea imperiului Romano-grecu din orient, familia Cantacuzin au «pribegit şi in Principatele Române. Cu timpul, ea s’au în mulţit, inrudindu-se cu ve-cb.iL hoerl Români, şi s’au şi inbogaţit. Din ei au stat şi Domnitori în amândouă Principatele. Aleşi la aşa dignitate de boerii ţarilor, pe Când le mai ramăsăsă câte ceva românilor din drep*-turiie ce aveau din invecliime, înainte de a începe Turcit a trimete direct, Domn din Fanar. Intre alţii din familia Cantacuzin, in Moldova, eraţi trei fraţi, doi din ei, au trecut în Rusia, odata cu retragerea oştirilor Ruseşti din Principate, după războiul ce au avut cu Turcii, în timpul Ecaterinei imparateasa Rusiei. Din fiii acelora s’au înturnat mai târziu, doi veri-priman, Kneazul Alexandru Cantacuzin, şi Kneazul Gbeorghe Cantacuzin, colonelă rus esc ti, care era căsătorită cu sora principelui Gorceacov, fost nu de mult canţelar
VOLUMUL XI DIN URICARIU.	C. 24.
www.dacoromanica.ro
— 370 —
în Rusia; acel Gheorglie, au participat eu Ipsi-lanti, la Eteria greceasca din 1821 ce au fost în Principate. Descendenţii din acei doi veri, s'au stins, au ramas sărăci, ca şi alţi mulţi din bocrii Moldovei, din cauza răsipei în clieltueli, cu traiul lor, din cauza cheltuelilor ce faceau în luptele politice şi în lux, clieltueli care co-vârşiau veniturile ce aveau, şi din cauza viciului, jocul cărţilor, viciu moştenit de la (ş-tirile ruseşti ce au stat în Principate, de la anul 1828 când s'au început rezboiul dintre Turci şi Ruşi, şi pană la 1834, când au venit în Moldova cu Domnia, Mikai Sturdza, numit de Poarta.
Acel viciu era foarte la moda în Moldova, mai cu sama de la 1836 pană la 1860, în care interval au sărăcit cele mai multe familii de bocii din Moldova, pierzindu’şi moşiele ce aveau. Din nenorocire, acel viciti. de a juca în cărţi jocuri hazardoase, se practica în ţară şi pana acuma, se pierd şi puţinele averi ce au mai re-mas la unia, se dcsbraL-a unul pe altul, cu toate «ă acuma, nu prea sunt de acei cu averi ce puneau pe o cane şi mii de galbini.
I 'ar se lasam aceste la o parte, se vin la a-cei trei fraţi Cantacuzini; al treilea frate au re-mas în Moldova, el avea moşiele ce izvodul găsit de d-ta le arată, el avea şi multe moşii în partea ce au mai ramas Moldovei, moşia Comaneştii în munte, în districtul Bacău, în mărime peste 50,000 falei pământ, moşia Deleniî de la Botoşani, de pe căre purta şi pronumele de l)e-leanu şi altele el ave numai o singura fiica, cu numele Mariuţa, fii parte bărbătească n’ati
www.dacoromanica.ro
— 371
avut; pe atuncea nu vinisa la modă a se da femeilor nume greceşti, cum Marghioala, A-nica, Elencu şi altele, sau nume franţuzeşti a-doptate acuma, cum Aglaia, Nataliţa şi altele; pe atuncea nume la fe nei se puneau Mariuţa, Aniţa, Ileana, Balaşa, Nastasia şi alte aserrinea.
Este ştiut, ca Domnii fanarioţi pe care îi trimeteau Turcii a domni în principate, când vineau în ţara, vineau cu o droaie mare de Greci tineri şi fete, de toate clasele societăţei din Con-stantinopoli, de ai pricopsi în principate, în-surînd tinerii după fete mai cu zestre a Românilor, şi măritând fetele aduse cu Români mai în posiţie materială, sau mal cu vaza, după clasile sociale ce erau acei viniţi cn clasele sociale din principate; pe acia din Români care se însoţeau cu cate o fata a-dusa, ca şi pe tinerii cei aduceau şi îl însurau în principate, îi puneau în slujbele ţârei, pe unia îî numeau ispravnici pe la ţinuturi, pe alţii sarnişi (casieri), altora le da alte avantaje de cliivernisala, numite liuzmet, după poziţia sociala a fie-câruia; Căci toţi acia se considerau ca cireci (protejaţi) ai Domnilor. A-ceste casatorii aveau în ele doua scopuri, a chivernisi şi înmulţi Grecii în ţara, şi cu incetul a greci toate clasele ce erau, mai sus de cât ţaranii. Unul din acei uomnT, fanarioţi care au venit a domni in Moldova, cam pe la finele secuiului trecut, (de nu mb înşala memoria, acela era Calimah). acel Domn, in suita sa ş’au adus şi pe cumnatul seu, fratele I)oamnei, tânerul Costachi Ghica; pe acela
www.dacoromanica.ro
372 —
tui stăruit Domnul a’l însura după cea mai bogată fată a boerilor, aceia era fata Dcleanu-lui, Mariuţa. Se înţelege, că Domnul fanariot, facea acea peţire nu direct, spre a nu se lovi digmtatea în caz de refuz, ce prin cai laturale; n’au putut insă îndupleca pe Deleanu aşi da fata după tînarul Chica. Ca se învingă acea îndarăpnicie a Deleanului, fanariotul au alergat la tertipuri*), prin prietinii lui din CJonstan tinopob, attpîrît pe Deleanu, ea ar ave prepus asupra lui că ar li hain (necredincios) Înaltei Por;î, şi spion rusesc, după care au isbutit a aduce ferman, că daca el se va convinge, ca ar fi adivarate cele ce pripune asupra Deleanu-lui, să’i tae capul. Cum au primit fermanul, fanariotul au şi arestat pe Deleanu, închicjin-dul în temniţa, şi făcend a se respândi vorbo că au venit ferman a tae capul Deleanului, ca hain Porţii; pe căi laturale însă, au pus mijlocitori catră Deleanu. ca numai daca îşi va mărită fata după cumnatul Domnului, îşi scapa viaţa, luînd Domnul asupra lui, a încredinţa pe vizir, că nu sunt adivarate pripusurile ce vizirul le-ar avea, ca Deleanu ar fi hain sau spion rusesc. In aşa strîmtorire gasindu-se Deleanu, s’au înduplecat aşi mărită fata după Cos-tachi Ghica, cumnatul Domnului, pe care apoi Domnul l’au făcut Hatman, şi ca sa nu fie «considerat de saracO, Fanariotul prin hrisov, eaG dăruit Tergu Vasluiu cu moşia târgului, considerîndu-o ca moşie Domnească, nedată încă nimăruia.
*)• Să se vadă notiţa de la pagina 321 a acestui volum.
www.dacoromanica.ro
— 373
Bătrânii vaslueni însă spuneau că moşia aii fost dată târgului Vasluiu, de cătră Ştefan cel mare, după războiul de la Baco va cu Turcii; că Hatmanul Gliica, de şi avea hrisov de la cumnatul seti, că eati dat moşia Vasluiu, dar n’au pus de îndată stăpânire pe ea, ce mai întăiu cu blândeţă şi feliurite promisiuni şi favoruri, ce ati dat la capiteniele târgoveţilor, au căutat de au pus mâna pe vechele documente ale târgului, şi apoi încet, incet, întrebuinţând blândeţă şi politeţa, şi atrăgând prin favoruri şi protecţie (obicinuite pe atuncea), pe ceî maî colţoşi din târgoveţi, ati pus şi stăpânirea pe tărg şi moşie.
Din acea însoţire a Hatmanului Ghica, cu Mariuţa fata Heleanuluî, s’ati născut trei fii parte bărbăteasca şi o fata, anume : 1) Alecu, ta-tul lui Grigori Ghica, fostul cel din urma Domnitor în Moldova, înaintea unirel cu Valah ia, şi Elena Şubin*), pe care ati ţinut’o Colonelul rus Şubin, actuala proprietară a moşiei Vasluiu.
2)	Dimitrachi, care ati avut fiu pe Micu Ghica care s’ati sinucis, şi din care sunt d-nii fraţi Ghica proprietarii moşiei Comăneştii; şi fete Marghioala pe care ati ţinut’o în urmă, cu a tre-iea cununie, defunctul Visternicti Iordachi Ro-set-Roznovanu ; şi Elencu pe care au ţinut’o Visternicul Alecu Sturza; 3)lorgu, care au a-vut doi fii: Iorgu ce au fost hatman în Moldova, încă trăeşte, şi Toderiţă care au ţinut în
*). Constituţionalul din 21 Septembrie 18b9, publică că Elena Şubin aii reposat în 18 Septembrie, a-nul chrent, în vrăstă maî maî centenară.
Th. C-
www.dacoromanica.ro
— 374 —
însoţire pe fiica luî Barbu Stirbeiu, fost Domnitor în \ alabia, şi fata 4) Catinca, pronumită mititica, pentru ca era mică în corpul eî, pe ea •au ţinut’o V isternicul Neculai Roznovanu, la întaia luî căsătorie, dar s’au divorsat, după care ea ş’au mutat locuinţa în Basarabia la moşia ei Lipcanii, înpreună cu trei fete ce le avea din însoţirea cu Hoznovanu, pe care le-au măritat după ruşi.
Amice, acestea, parte le-am au(jLit c^e la bătrânii boen, parte le a n cunoscut singur; vi le comunicu.
Primeşte incredirea despre amiciţia si stima ce va poartă servul vostru.
D.	Meleghi.
DOCUMEN'IE DIPLOMATICE
Notes Roumâine et Russe relatives â la Dobrogea.
Texte (le la note adressie par le ministre des af-faires itrangires de Roumanie, en date du 13 25) novembre 1318 au ministre rfyident de Russie â linearest :
Monsieur U baron,
Par note en date du 29 octobre (10 novembre) No. 33, Votre Excellence, au nom du gouvernement im-jyerial, a propose au gouvernement princier la conclu-sion d’un arrangement au sujet des Communications des armees russes â travers Ja Dobrogea, et a exprime le deşir que cet arrangement precedât l’entree dans cette province des troupes princieres.
En confirmation des explications echangdes k cet egard dans plusieurs entretiens avec Yotre Excdllcnce
www.dacoromanica.ro
375
et des declarations autorisees de Votre Excellence, je suis charge, et j’ai l’honneur de vous notifier, monsieitr ie baron, que, de l'avis du .gouvernement princier, Ies stipulations qui rfeglent aujourd’liui le passage des ar-mees russes â trav'ers la Roumanie, peuvent et doivent etre ausd appliquees â la Dobrogea, dans celles de leurs dispositions qui ont trăit aux Communications des troupes impdriales, conformement a l’artide 22 du trăite de Berlin.
Le cabinet princier se flatte de l’espoir que le cabinet imperial voudra bien regarder comme pleine-ment satisfaisante la d^claration ci-dessus enoocee, et ordonner d’urgence l’adopiion des mesures destines â asnirer la transmission du territoire de la Dobrşgea aux autorites roumaines, et k faciliter la prise de pos-session immediate de cette province par Ies troupes princieres.
En priant Votre Excellence de vouloir bien m’ko-norer d’une reponse â ce sujet, je saisis cetie occasion pour vous renouveler, monsieur le baron, l’assurance de ma liante consideration.
Signe : Koydlniceano.
. Texte de la rdponse du ministre resident de iîus-sic â Bucarest’ en date du 13 [2b] novembre 1878:
En rdponse k la note de Votre Excellence, en date du 13 courant, Xo. 16,877, j'ai l’honneur de vous in-former, monsieur le ministre, que je suis autorise par S. E. M. de Giers, gdrant le ministere des affaires 6-trangeres, â faire au gouvernement princier la decla-ration suivante:
Le cabinet impdrial deşire que Ies stipulations qui aujourd’hui rkglent le passage de l'armee russe k tra-vers la lioumanie soient aussi appliquees â la Dobrogea, dans celles de ces dispositions qui ont trăit aux Communications de l’armâe russe, conformement â l’article 22 du trăite de Berlin
La conditiofi pos^e par cet article relativement a la conclusion entre Ies deux Etats d’un arrangement
www.dacoromanica.ro
— 376 —
concernant Ies Communications de notre armce â tra-vers la Roumanie se trouvant ainsi remplie, je meflatte de l’espoir que le gouvernement imperial n’aura qu’k se louer du concours qu'il trouvera de la part du gouvernement princier pour assurer â nos armees des Communications aupsi commodes et aussi sftres que possible.
Je croia devoir ajouter qu’en conformitd des ordres qui m’ont dtd communiques par S. E. M. de Giers, je vieps d’inviter ] ar teDgraphe M. Belotzerkovetz, gou-verneuv de Toulcea, k proceder immediatement a la remise de la Dobrogea aux autoriZs priocieres chargees de la prise de possesion de ce territoire,
Veuillez agreer, monsieur le Ministre, Ies assuran-ces de ma haute Consid6ration.
Signd: Stuart.
Texte de la proclam ation adressde par le prin ce Charles de Sojimame le 28 novembre 1878, ditx habitants de la Dobrogea ', ă l’ocoasion de la prise de possession de cette province par Ies tronpes roumaines:
Habitants de la Dobrogea,
Par le trăite de Berlin, Ies grandes puissances ont reuni votre pavs k la Roumanie.
Nous n’entrons pas dans votre pays par droitde conquâte, mais envoyes par l’Europe, et vous le savez, beaucoup de sang roumain a ete verse, pour la d^-livrance des peuples de la rive droite du Danube.
Habitants de toutes Ies naţionaliza et de toutes Ies religioDS, la Dobrogea, anciennement possădee par Michel le VieuX et par EtienDe le Grand, fait de nou-veau, k dater d’aujourd’hui, pârtie de la Rounţanie. Vous ddpendez maintenant d’un Etat oii ce n’est pas une volontd arbitraire qui decide et qui gouverne,, mais la loi librement debattue et librement acceptde. Les biens les plus cliers et les plus sacres de l’humanite, la vie, l’honneur et la propridtd sont places sous la garanţie d’une constitution que nous envient beaucoup
www.dacoromanica.ro
— 377 —
de nations etrang^res. Votre religion, votre familie et votre foypr seront protegds par nos lois. Pşrsonne n’y portera atteinte sans etre châtie legalement.
Musulmans ! le droit roumaiu n’admet aucune dif-ference -ni de race ni de religion, Votre foi et votre familie seront protdgees, comme la foi et comme la familie des ckretiens, Vos affaires religieuses et domes-tiques seront confides par vous â des deienseurs choisis parmi Ies muftis, ainsi qu’â de juges de votre sang et de votre religion.
Cliretiens et musulmans, recevez douc avec con fiance Jes autorites roumaines. Elles viennent avec la mission de mettre un terme aux douloureuses £preu-ves par Jesquelles vous avez passes, de guerir Ies plaies de la deraiere guerre, de defendre vos personnes, votre a\oir et vos intcrets legitimes, enfin de ddvelopper l’etat moral et materiei de votre pays.
L’armee roumaine, qui entre dans la Dobrogear n’y vient que pour maintenir l’ordre et, modele de discipline, pour proteger vos existences paisibles.
Saluez donc avec amitie le drapeau roumain qui sera pour vous le drapeau de la liberte, le drapeau du droit et de la paix.
Bientot votre province, sur la voie constitutionnelle, recevra une organişation definitive qui tiendra compte de vos besoins et de vos moeurs, et qui etablira sur une base solide votre qualite de eitoyens. Jusqu’alors, Ies autorites roumaines ont pour premier devoir de s’enquerir de tos besoins, d’y satisfaire et de vouă faire aimer le pays dont le sort est maintenant lic au votre.
Comme premiere preuve de notre sollicitude pa-temelie k votre egard et de notre deşir d’alleger vos charges, nous abolissons toutes Ies dlmes de quelque nature qu’elles soient, pour l’annee 1879. A partir du premier janvier 1880, Ies dîmes seront remplacees par un syst&me d'impots plus equitible etmoinslourd pour l’agriculture.
L’embeaguler (impot sur la proprietd fonciere des
www.dacoromanica.ro
- 378 —
villes et villages), l’impot sur le revenu foncier des villes, le tpmetnatulu (imp6t de 30 0 sur Ies travaux agricoles et le salaire des ouvriers), l’impot sur le loyer de eabarets, cat'es, epieeries et auberges, tous ces impots, h dater du premier janvier 1879, seront rcmplaces par un impot en argent plus leger et plus justcment reparti. Le bedelulu (impot pour l’exemption du service militaire), l’enti/.ale (taxe de 21/20/0 surla vente de bestiaux), ainsi que la taxe sur la mouture seront completement abolis.
Ainsi donc, appelant sur vous la benediction du Tout Fuissant, au nom et avec le consentement de l’Europe, nous prenons aujourd’liui possession de la Dobrogea qui devient et qui est un pays roumain, et vous faisant part des voeux de votre souverain, nous souhaitons que ce jour devienne, pour cette nouvelle pârtie de la Roumanie, le commencement d’une exis-tence prospere et des liens de iraternitd qui doivent unir Ies enfants de la m&re-patrie.
Charles.
Texte de la circulaire adressee aux grandes pitis-■sancci pai- le guuvei-nement roumain dans le conrant du mois de janv er 1879, relatwement d la delimitation des frentiires de la Dobrogea:
L)£s septembre dernier, deux mois environ apres l’dchange des ratifications du trăite de Berlin, la Roumanie, se soumettant aux d^cisions du Congres, a tran-slerd L Bassarabie â la Russie. Plusieurs mois ap râs, la Roumanie a p.’iB possession de la Dobrogea, aiDsi que le prescrivait le deşir de l’Europe. Bien que Ies limites de cette province fussent alors incertaines, nous savions que l’Europfe ne devait pas tarder â nous Ies fixer par l’entremise de la eommission europeenne deld-gu'e â cet etlet, et en vertu de l’article 46 du traitd de Berlin.
Le representant de la RusBie au sein de cette com-
www.dacoromanica.ro
— 379 —
mission a cru devoir contester la ligne adoptee a 1'unanimi te par ses collegues pour former la frontiere entre la Bulgarie et la Dobrogea.
Cctte contestation ticnt en suspens l’oeuvre dc la commission etempecae Ies autontes roumaines d’exercer dans leur plenitude Ies fonctions qui leur sont departies sur le nouveau temtoire roumain.
Une pareille situation ne laisse pas de susciter des embarras complexes k la Roumanie, etil appartientau gouverncment princier de Ies signaler, par votre inter-medaire, aux grandcs puissances signataires en genqral, et en particulier au cabinet de...
Dans i’ordre matdriel, la Roumanie eprouve de notables cliificultes et des pcrtes serieuses par le fait (ue sa domination effective, ne peut s’etendre k une limite cointnune.
Au lieu de communiquer naturellement d’une rive a l’aurre du Uanube par le point d’»ttache de Ja ligne frontiere, lequel a ete reconnu comme le seul facile-ment accessible dans ses parages, l’administration rou-maine est contrainte de faire de longs etpdnibles eircuits, d’ou il resulte pour elle une perte sensible et de' temps et d’argenl, sans parlcr do maints inconvenients eventuels qui ddcouleraient de ce mode anormal de communication, pour peu qu’il dut se prolonger.
L’etat aetuel d’incertitude met le gouvernement princier dans l’impossibilite de garderune frontiere qui ne lui est pas definiţivement assignee, et d’y installer ses bureaux de douane.
l.a Dobrogea a eu, dans le principe, son regime douanier entiferement assiinili'1 â celui du reste de la Routnanie. Mai* dans Ies conditions actuelles, non seule-ment cette assimilation est fictive, wais elle devient prejudiciable k nos interots economiques et fiscaux, la frontiâre limitrophe de la Bulgarie continuant de rester ouverte. Fante d’un contrele impossible â exercer dans Ies conditions actuelles, il est â craindre que Ies mar* chandiscs destinees etre importee en Roumanie ne pren-nent la voie de Bulgarie pour arriver dans la Dobrogea
www.dacoromanica.ro
— 380 —
en franchîse de di'oits, et de Ik s’ecouler dans le veste du s, comme marchandises devenues natiopales.
idiquer ce danger, c’esten marquer 1’importance.
II est aisd de comprendre Ies deficits que Ie tresor roumain subivait bientot, perdant, d'une part, Ies re-venus douaniers qu’il devrait percevoir sur la frontiere de la Dobrogea, perdant, de l’autre, ceux qu’il man-querait de percevoir sur ses autres trontieres ddlaissees par Ies transports commerciaux.
Dans l’ordre moral, Ies inconvenients ne sont pas mojndres.
En effet, l’autorite de ses fonctionnaires se trouve necessairement amoindrie, lorsqu’elle s’exprce sur un territoire dont Ies limitea, non definies peuvent chaque jour etre contestees; et cet etat precaire ne peut que paralyser la tâche que l’Europe nous a donne la mission de remplir dans la Dobrogea.
Entin, au point de vue politique, il est a noter que :
1° Le traed de la frontiere entre la Bulgarie et la Dobrogea a dtd determine selon la lettre du trăite de Berlin, et selon l’esprif, soit des discussions prelimi-naires des commissions de ddlimitation formdes pendant le eongrds, soit des protocdles.
La rectitude de la ligne partant de l’est de Silistrie pour aboutir au sud de Mangalia (art. 46 du traitd) a dtâ respectde aussi serupuleusement que possit le, et Ies ldgeres deviations qu’elle a du subir d’un cote ou de l’autre en raison de necessites topograpliiques, ont dt6 toujours calculeeş de maniere k se eompenser avec une parfaite exactitude.
2° Le trace conteste par le commissaire russe a dte approuvd par le commissaire ottoman, representant de la puissance directement interessde k ce que le territoire de la principautd de Bulgarie, placee sous la su-jerainete de la Sublime-Porte, ne fut pas indinnent diminud.
3° L’adoption de la fronti&re definitive est urgente, car il importe essentiellement qu’au jour prochaiu oii la Bulgarie commeucera k vivre de sa vie autonome, il n’existe aucune cause de dissension entre cette
www.dacoromanica.ro
— 381 —
principaute et Ia lîoumanie, appelees selon Ies inten-tious de lEurope k entretenir Ies meiljeures relations dc voisinage et d’amitid.
Le gouvernement princier, en exposant toutes ces raisons qui se corroborent entre elles, a le terme espoir qde Ies puissances signataires du traitd de Berlin, vou-dront bien maintcnir Ies deoisions prises par leurs dd-ldgues, k l’unanimitd moins une voix, et sanctionner, des k prosent, l’oeuvre accomplie par la coinmission curopeenne chargee d’operer la ddlimitation entre la Bulgarie et la Uobrogea.
Texte d’une circulaire cunfidentielli, adresate par le gouvernement routnahi, sur le mtme sujet ă ses agents preş Ies grandes puissaeces:
Bucharest, janvier 1879.
Momimr,
Vous avez pu vous rendre compte, tant -q^ar Ies debats des Cbambres, que par Ies articles des divers journaux, de la vivacite des discussions relatives k l’utilite de la prise de possession de la Dobrogea.
Meme pour des esprits qui ne procedcnt gdndrale-ment pas *par des idees preconţues, le danger de cette pnse de possession consistait principalement dans le caractere provisoire et precaire qui lui etait attribud.
Le vote des Cbambres tranchait bien la question legale, mais dtait impuissant devant Ies appreciations privees et individuelles, surtout en presence des diffi-cultes que le gouvernement a dfl vaincre pour arriver â la prise de possession effective.
L’avant-veille de l'ouverture du Parlement, le cabinet se demandait encore s’il ne conseillerait pas k Son Altesse Royale d’annoncer, dans le discours du trdne, que le gouvernement princier, aip-ete par Ies obstacles qui lui dtaient opposes, n’avait pas cru devoir passer outre, et qu’il ne lui restait d’autre ressource que de s’adresser aux puissances signataitfss du trăite cîe Berlin.
Ce n’est que du jour au lendemain que la prisa
www.dacoromanica.ro
— 382 —
de pessession officielle, a ele admise. Jc dis officielle, car la pratique a ete loin de correspondre k la rdalite: le transtcrt de Ia plupart des sei’vices publics a etd de plus laborieux, non pas en râison des difficultcs de l’opeţation, qui ofh’ait eu elle-meme une grande sim-plicite, mais â cause de l’iuertie quc Ies autorites rou-maines rencontraient dans Ies autoi’ifes impm’ialcs, aux-quollcs clles etaient appelees ii succeder.
C’esi ainsi, pour ne citer qu’un exemple, que le bureau. telegrapbique de Soulina nous est k pcine livre depuis quclques jours.
Je ne releve pas ici Jc nombre et la repartition des troupes imperialcs dans la Dobrogea, qui en font une veritable occupation et ddpassent de boaucoup le chitfre qui paraîtrait necessaire pour garantir la libre circulation des armdes russes.
Je n’insiste pas sur Ies embarras de toute nature qui vesultent de la presence, legitime d’une part, pcu explicable de l’autre, des deux armces, dans urie coq-ti'de c'ompletement ravagee par la guerre et dpuisce par l’occupation.
Je ne mentionne pas que la plupart des soldats roumains n’ont pas d’abri, attendu quc presquc tous Ies locaux sont et restcnt k la disposition exclusive des troupes russes. C’est au point que le tribunal d’appel de Kustendje -ne peut pas se reunir, lăute d’un pre-toire couvert oii il siegerait, et que l’action de la jus* tice est ainsi entravee dans certaines endroits, totale • ment dans d'autres.
Jc m’abstiens egalenient de constatei’ quc Ies tra-vaux lortifies, eleves, entretenus et mentenus par Ies armees russc6 a Kustendje et Soulina, auraient dft des longtemps disparaître.
Tous ces faits sont d une băute gravite; ils ne laissent pas d’inquieter le Gouverncment prineicr, et sont de nature k preoccuper egalenient l’Europe. Mais je me reserve d’en faire l’objet d'une commnnication speciale ulterieure, et je me borne a vous Ies signalcr au passage, k titre preliminaire, afin de mieux vous
www.dacoromanica.ro
— 383 —
renseigner sur la situation generale qui nous est faite dans la Dobrogea, afin de mieux vous inettre a meme de juger de la question que je me proposc de trăitei* presentement.
Cette question est celle de la delimitation de la Dobrogea, qui est exposde dans ma note officielle
du.........No........, destinee ii etre communiquee au
cabinet de......mais qui, pour etre bien comprise,
demande des- developpements confidenticls comple-, mentaires.
L’article 4G di trăite de Berlin porte*
„Les îles tormant le delta du Danube, comprenant Ies districts (cazas) de Kilia, Soulina, Malimoudie, Maktclia, Tulcea, Matcbin, Babadag, Hîrşovd, Kus-tendje, sont reunies ii la Houmanie. La principaute reşo't en outre Ie territoire situe au sud de la I >obro-gea jusqu ii une ligne ayant son point de depart k 1’et.t de Silistrie, et about:s»ant a la mer ^oire, au sud de Mangalia. Le trace de la frontiere sera fixe sur Ies lieux par la coimnission europeenne institude pour la delimitation de la Bulgarie."
En exdcution de cet artiele, Ies puissances signatai-res designerent. vers la fin de Septembre, leurs deld-guds respectifs, qui se constituerent le.... novembre en commLsion de delimitation.
Le d£]('gud de la i ublime-Forte, Tacliir-I aclia, en sa qualite de t resideut de la coimnission, adressa de Constantinople des le 10 2Î octobre au ministre des affaires ctrangeres de Rouinauie un telegramme ainsi confu:
„La comiui'sion de delimitation de la Eulgaiiesera samedi, 2 novembre, k Silistrie, pour commencer ses-travaux par la frontiere roumano-bulgare. Elle serait heureuse que le gouvernement roumain voulut bien lui envoyer quelques officiers pour la suivre et, le cas echeant, executer Ies travaux topographiques, jugds necessaires.
„ (Signe-) Le Prezident: lachir-Facha.
www.dacoromanica.ro
— 384
Le gouvernement princier s’empressa de deferer a cette invitation, et delegua sur Ies lieux une commission composee de M. IVlicliel Pher^kides, actuellement ministre des travaux publics, et de MM. Ies colonels Slăniceanu, Fălcoi'anu et Arion.
Les del^gues roumains accompagnerent et assîs-terent la commission pendant tout le cours de ses travaux.
La premiere difficulte quî surgit fut relative 3 la fixation du point d’attache de la frontiere sur le Da -nube du cote de Silistrie.
Vous trouverez ci-joint copie (annexe No. . . .) du memoire qui a ete presente k ce sujet par les de-legues foumains, et qui paraît avoir ete reproduit in extenso dans les protocoles de la commission
La maniere de voir des delegues roumains ap-prouvee d’ailleurs par la commission, se iondait sur des raisons d’ordre politique et rnater el. II s’y joignait cette raison, purement strategique pour la Bulgarie, purement defensive pour la Roumanie, que Silistrie avec ses environs pouvait devenir une place forte ou iacilement fortifiable des plus impoitantes, tandis qu’il n’y aurait plus d'utilitc rdelle i tortifier Silistrie sans ses environs.
Le droit et l’interet s’opposent a la cr >ation sur ce point d’une place forte : l’intdrot, car des fortifications k Silistrie n’auraient de raisou d’etre, que confere la Roumanie, et obligeraient les deux principautes voi-sines, l’une par mesure de precaution, l’autre par me-sure de reciprocite, k maintenir par defiance respective un etat de paix armee egalement et mutuellement ■ondreux et prcjudiciable; le droit, cai-, aux termes de l’article 52 du traitd de "Berlin, il a ete formellement stipule que „toutes les torteresses et fortifications qui se trduvent sur le parcours du fleuve depuis les Portes de Fer jusqu’k ses embouchures seront rasees, et qu’il n’en sera plus dlevd de nouvelles...*
Cette disposition resterait illusoire, si la Bulgarie devait garder la facultd d’elever k quelques centaines
www.dacoromanica.ro
— 385 —
de mbtres de la rive du Danube des travaux qui, vu la puissance et la portde- toujoiirs eroissante des engius de guerre, en commanderaient taeilempnt le cours.
Je crois utile d’attirer tont particulierement votre attention sur ce point, et de combuttre par antieipa-tion l’argument qui consisterait â objecter que Silistrie n’est pas actuellement tortifiee. En ettet, l’importance eventuelle de Silistrie, sous le rapport stratcgique, re-sulte surtout des positions environantes. Si la viile bulgare gardait la banlieue list, telle que le gouver-nement russe paraît vouloir la determiner, il suttirait de quelques jours pour la convertir en un câmp re-tranche des plus redoutables.
Dans ces conditions, eomment la Roumanie par-viendrait-elle k se rattacher reellement la Dobrogea, alors que le seul point de communicalion possible nous serait enleve, ou placd k proximite et sous la menace d’une pareille place torte ? Au premier coup de canon tire en Europe, nou's aunons â craindre de voir la Roumanie transdanubienne, coupee du corp» du pays. Jl n’a pu ctre dans l’intentiou de 1’Europe de nous crcer une situaiion aussi peiilleuse, quand elle nous a assigne la Dobrogea, et nous a pousses k en pl’endre possession.
La pîece ci jointe en copie connexe No.etudie
savainment Ies autres considerations (ţui mihtent en taveur de l’opinion des dşlegues roumains, adoptee par la commission.
II n’est pas besoin d’y revenir.—Le trac1 determine par la commission etait equitable pour Ies deux principautds. 11 partait des environs Est de Silistrie pour aboutir au sud de Mangalia, tout en suivant Ies accidente de terrain, et en deviant selon Ies necessites topographiques de detad, mais en observant de justes compensatiops, de tacon k ne leser aucune des deux parties in'dressees. Ce travail avait obtenu l’assenti-timent de Punaiumite des commissaires, y compris celui de la puissance la plus directement en causc, Tacliir-Pacha, deldgue de la Sublime Porte. Seul, le
VOLUMUL XI DIN UBICARIU.	C. 25.
www.dacoromanica.ro
— 386 —
coinmissaire russe n’etait pas entre dans laccord general. Tont d’abord, nous avions pense que le com-missaire, le colonel Bogolouboft, ne s’inspirait que de certaines idees toutes personnelles, et qu’une tois le travail acheve, dks l’arrivee de la commission k Cons-tantinople, il se deciderait k se rallier k ses collegues; k supposer m6me qu’il perseverat dans son opinion, nons ne pouvions croire que la diplomaţie imperiale lui preterait l’appui de son autoritd pour annuler l’oeu-vre de la commission, ou du moins en ajourner le insultat pratique. Nous etions dans l’erreur. L’insistance de la diplomaţie imperiale s’accusa de plus en plus, et, devant la nouvelle situation, ou elle pretendait nous placer, nous avons cru devoir provoquer des explica-tions de la puissance meme de laquelle relevait le colonnel Bogolouboff.
Je vous envoie ci joint, en annexe No...., copie des, tflegramines delianges k cet egard entre le gene ral prince Ghika ministre roumain aupres de la cour de Russie, et mon departemeot.
La reponse de M. de Gicrs au gdndral Ghika signale bien un compromis qne la Russie aurait offcrt, mais rien n’a indique jusque Ik, rien n’indique d-tns cette reponse, que l’idee d’une difficulte assez sdriense pour legitimer un compromis, ait existe. En admet-tant meme que, pour un motit quelconque, la clian-cellerie imperiale ne se cruţ pas tenue ou voulut evi-ter d’enti’er dans des eclaircissements plus nets envers notre reprdsentant, il nous appartenait de rechercher d’ou provenait la divergente, et d’en aviser Ies autres puissances.
11 nous a ete impossible de lui assigner une autre cause que la raison stratcgique, et ce sera lk, sans doute, la derniere k invoquer par le cabinet imperial.
Quant k la question, qui aurait ete agitde dej'i, qu’il y aurait quelques villages bulgares en deţii de la ligne trac^e, il me semble qu’elle sort tout k fait du cadre de la commission, et qu’k supposer meme qu’elle lut vraie, elle ne servirait qu’â porter atteinte
www.dacoromanica.ro
— 387 —
kl’oeuvredu Congres, qui a tranclie defmitivement cette question —Et en dehors de ceci, il nous appartiendrait de nous inscrire contre cette consideration lorsqu’on ne s’en pvdvaut que contre nous, attendu que si, au point de vue du trăite de Berlin, le cbiffre snffisait ex-clusivement k une attribution de souverainete, nous aussi nous pourrions demander, non seulementune ex-ten'ion de ligne, mais aus3i un changement plus favo-rable au point d’attache.
La question de favoriser la Bulgarie au detriment de la Roumanie, doit etre dcartee encore plus rigou-reusement, car le trăite de Berlin a marque, avec precision, et la limite des sacrifices et la limite des droits.
Aussi n’hesitons-nous pas k en appeler k toutes Ies puissances signataires dudit trăite, et â leur de-mander, non seulement la confirmation du travail de la commision dans son integrit6, mais une prompte so-lution.
Le trace de la commission est le rdsultat d’une longue et minutieuse etude, effectuee sur Ies lieux par des hommes spdciaux. II est conforme aux prescrip-tions de i’article 46 du traitd de Berlin» et ne s’ecarte de la ligne droite que pour suivre autaDt que possible Ies trontieres naturelles. II est dquitable, car il emane d’une commission europeenne dont l’unique soin de-vait etre, et a ete de tenir la balance egale. Enfin, il assure â la Roumanie la possibilite de communiquer de l’une â Bautre rive, et lui permet de ne pas redou-ter que des fortifications soient dlevees quelque jour pour inquieter et meme couper ses Communications.
Tels sont Ies motits qui nous font solliciter la con* firmation de l’oeuvre de la commission dans son inte* grite. Kous n’en avons pas de moins puissants, pour solliciter une prompte solution.
L’etat d’incertitude ou on nouS laisse k l'egard d’un tracd ddfinitif, nous empeche de completei* toute organisation serieuse dans la Dobrogea.
Faute de connaître exactement la ligne de de-
www.dacoromanica.ro
— 388 —
marcat ion, nous nc piuvous ni installcr nos bureaux dc douane, ni garder Ia frontiere ; c'est lâ un inconvenient de plus graves. Dks le principe, nous avons assimilc compliitement Ia Dobrogea, au reste de la Roumanie sous le rapport du regiine douanier.
Or, tout un cote du pays se trouve entiereinent ouvert, par suite de la situation actuelle. Pour peu que cette situation se prolonge, il arriveia que Ies mar-chandises seront importees dans la Roumanie transda-nubienne par la Bulgarie, et de lk s'ecoulero.it dans le reste dn pays en franchise de tout droit, aprfcs avoir ete trappoes de taxes douanieres au profit de la Bulgarie.
Au dessus de ces considerations administrativei, fiscales, oconomiques, se placent des considerations d'un ordre bcaucoup plus eleve.
ÎSious avons un interct primordial a obtenir au plus tot Ia possession de la Dobrogea trancke, absolue, exclusive. C’est a ce prix seulement qu'elle fera veri-tablement corps avec la Roumanie. Au meme degre, au meme titre, cette possession doit otre immediate par-tout, dans toute son ctendue. Tout caract >re {rovisoire ct precaire doit disparaîtrc. 11 est d’une importante ca] itale que la delimitation devienne definitive, avant l’organisation de Ja nouvellc Bulgarie, qui, selon le trăite dc Berlin, est immiucnte. Nous ne devons pas nous trouver en conflit avec la pârtie directeraent in-teressee, le jour oii elle vivra dc sa vie autonome, 11 ne faudrait pas que, par imprudente ou par indifte-rence, on semât maintenant Ies gerines de dissidences futures.
La question d’Oricnt a re^u une solution acquise seulement aux prix de grandes souttrances ct de dou-loureux sacrifices. L’Europe aclabord l’acte qui a consacre cette solution. Rlle voudra bicn reconnaître que notre diligenec a executer, en ce qui nous concernait, Ies clauses ddci’etees contre nous, nous autorise a cle-mander l’exccution des stipulations prononeecs en notre faveur, c’est-it-dire lasanction de l’ocuvrc aceomplie pap la commission europeenne de delimitation.
www.dacoromanica.ro
— 389
Et, avant de finir, permettez moi, Monsieur, d’in-sister sur la position gratuitement malheureuse que ce long retard fait subir aux liabitans des villages compris dans la zone contestee. Apres deux annees de souf-frances, ils se voient livres li un incertain pire peut etre que Ies calarniles de la guerre. Ne relevant avec certitude d’aueune adininistration, d’aucune justice, d’aucnne jundiction, ils se voient livres aux vexations et aux depredations de tous cesproupesli main armee qui vienncnt s’iinposer dans leurs villages.
Telles sont, Monsieur, Ies idees dont vous voudrez bien vous inspirer dans vos entretiens, et surtout dans Ies explications que vous aurez it tournir, quand vous donnerez communication au cabinet de.. .. de la note du. ... sous n'......
En vous primit de nouveau de regarder la presente ddpâche corame strictement intime et confidentielle, je saisis cctte occasion de vous reitdrer, Monsieur, l’as-surance de ma băute consideration.
Texte d’une circulaire adressee aux agents romnains prii, des puissances signutaires du trăite de Berlin, par le ministre des aflaires it răngi res de llowuanie, au sujet de 1'incident d’Aiab-’l'ahiah:
Bncnrost, 17 fivrior 1879.
Monsieur,
11 est ii votre connaissance qu’avant la prise de possession de la Pobrogea par Ies autorites princieres de Koumanie, M. llratiano, president du conseil des ministres, et M. Kogalniceano, ministre des atlaires etrangeres, entrerent en rapports directs avec la com-înission chargee, en vertu de l’article 46 du trăită de Berlin, de fixer BUr Ies lieux la ligne de demarcation entre la Bulgarie et la Dobrogea.
A cette occasion, M. le president du conseil, cruţ devoir declarer, eu presence de tous Ies commissaires, et par consequent du commissaire imperial russe, qu’il etait indispensable de designer la ligne de separation entre la nouveau territoire roumain et la Bulgarie. Cefte declaration, londee sur la n'cessitdde comrntre
www.dacoromanica.ro
— 390 —
exactement Ies limites de la province annexee et sur-tout son point d’attaclie au reste du pays, n’a soulevd alors aucune objection.
Au ddbut de roccupation, l’ignorance mutuelle des iuflexions de detail du tracd topograplnque amena des empietements rdciproques involontaires. Le gouverne-ment princier, instruit des legkres erreurs de fait com-mises par Ies troupes roumaines, s’empressa de leur donner l’ordre de se retirer et de se tenir sur laligne bxee par la commission europeenne de delimitation, dont ii considerait l’oeuvre comme definitive, et comme defin'tivement acquise aux deux pays limitrophes.
C’etait prouver, dfes lors, avec une spontane itd et une bonne toi dont il ne s’est jamais departi, qu’il ne nourrissait aucune idee d’usurpation sur Ies confius legitimes de la Bulgarie.
En dehors de ces confins, eten deşa de la frontiere roumaine, c’est-â-dire dans la zone d’occupatioi normale des autorites princifcres, se trouvait Arab-Tabiab, point inoccupd militairement depuis le ddpart des armees ottomanes, qui y avaient dleve pendant la guerre des travaux de detense.
A la date du 1#|ÎJ janvier dernier, quatre soldats russes campaient k Arab -Tabiali, â titre nonpas d’oc-cupants, mais de gardiens d’un ddpot de matdriol laissd sur Ies lieux.
Monsieur,
Un detachement roumain, compose de seize liommes d’intanterie et de quatre hommes de cavaleii", vint s’installer aupres d’eux.
Le 21 janvier (2 fevrier), c’est-k dire apres onze jours pleins de pourparlers concernant le materiei ot-toman, deux otficiers, l'unrusse, l’autre ottoman, remi-rent le ddpot k la 'garde du chet du ddtachement xoumain. II ressort clairemeut de la presence de I’officier ottoman qu’il s’agissait non d’un changement ou d'une succession d’occupation, mais d’une simple mesure con-servatoire, d’une pure formalii d’inventaire relative au materiei ottoman.
www.dacoromanica.ro
— 391
En effet, dks l’aceomplissement de cette formalii, Ies soldats russes quitterect leur campement, sans que la pvise de possession d’Arab-Tabiah par le detacheiuent routuain, pvise de possession datant dăjâ de onze jours, eut provoquc jusque la la moindre protestation ou naeme la moindre objection. La eourtoisie et la duree des rapports entre l'offieier russe et l’olficier rouinain prouvent hautement qu’il n’y a pas eu, de la part de la Roumanie, conime il a ătă allegud ulterieurement, emploi de la force ou de la surprise. Telle est, reduite a son caractere reel, l’occupation d’Arab-Tabiali par Ies troupes îou-maines. Etait-il k prevoir que cette occnpation serait signalee corame un acte d'agression contre l’armee russe, corame une otfense au corps en garnison â Silistrie? Etait-il admissible que l’armee roumaine eut oublie la prudence la j lus ăletnentaire, et qu’elle eut pusse pro-poser d’offenser l’armde d’une grande puissance voisine?
Le gouvernement princier termement convaineu qu’il se conlormait aux clauses du trăite de Berlin, et invite k prendre possession de la Dobrogea, a procedă a l installation de ses autorites en cette province dans Ies limites fixees par une commission executive de l’acte europăen et suivant le cours naturel des applications qu’il comportait, Je vous ai expose, Monsieur, dans ma note circulaire du janvier dernier, Ies raisons de tout ordre qui faisalent une loi au gouvernement princier d’exercer sa surveillance pratique sur une frontiere dăja determinee. Parmi ces raisons figuraient en premifere ligne Ies năcessites du regime douanier, Ies droits du lise et l’interct meme des populations loca-les, qu’une longue incertitude au sujet des autorites desquelles elles devaient relever laissait flottantes, et maintenait dans un ătat de malaise moralement peni-ble, materiellement prăjudiciable. Cependant l’occu-pation d’Arab Tabiab, si naturelle, si legitime qu’elle îdt, a soulevă de la part du gouvernement imperial russe de vives răclamations.
Informă de l’interpretation donnăe par le gouvernement imperial k un detail qui, tres simple en lui-meme,
www.dacoromanica.ro
— 392 —
prenait, contre toute attente, Ies proportions d’un incident, le cabinet prim ier, tant k Bncarcst que par votre entremise, s’est empresse d’oftrir Ies explications Ies plus positives,
II a certifie que la presence de quelques Solduts roumains k Arab-Tabiali n’avait, ni dans l'intention ni dans le fait, aucun caractere de pature k eveiller Ies moindres susceptibilitds oua porter le moindre ombrage. II a atteste que Ja rkgle constante de sa conduite avait (;tt* et restait de se contormer, en ce qui le concernait, k une execution strictement fidele du trăite de Berlin. II s’est engage enfin â s’incliDev devant telle decision qu’adopteraient Ies puissances â l’egardd’Arab-labiah.
C’est anime du meme esprit que le gouvernement princier, devant la persistance de la Itussie, se croit aujourd’hui â meme d’ottrir k l’Europe un nouveau gage de son esprit de conoliation,
C’est afin de detruire des suspicions non fondees, et de montrer une tois de plus qu’il s’attacbe de tont son pouvoir non seulement k ne pas susciter, mais encore k ecarter, dans la mesure de ses moyens, la moindre difficulte au sujet de la prompte exicution du trăite de Berlin, qu'il vient de faire parvenir l'ordre au detachement roumain de se retirer d’Arab Tabiab.
II se flatte que ce retrăit n’aura d’autre resultat que de rendre le point en question aux conditions de la situation anterieure, et n’impliquera pas une renon-tiation, meme temporare, k l’exercice des droits d’ad-ministration civile des autorites de la Dobrogea.
Et ] ortant ce qui precede k la connaissance du
cabinet.....vous aurez soin, Monsieur, devous referer
aux Communications dont vous avez ete charge.
Vous voudrez bien, en consequence, etablir de nouveau que la solution actuelle a un caractbre essentiel-lement provisoire, et ne saurait prejuger en rien la solution definitive.
Le cabinet princier a le ferme espoir que Ies puissances signataires du trăite de Berlin voudront bien ne pas differer leur haute approbation k l’oeuvre de la
www.dacoromanica.ro
— 393 —
commission europeenne de delimitation si scrupuleuse k suivre Ies prescriptions de ce trăite, dans sa lettre et dans son esprit.
II est egalement persuade que le gouvernement imperial de Russie, en raison de la deference que la Roumanie lui a temoign^e si souvent, et vient de lui temoigner encore, n’hesitera plus â se rallier â l’opi-niod unanime des autres puissances co signataires.
Vous etes autorise k donner lectore et copie dc la presente depeche â Son Exeellence Monsieur le Ministre des atfaires etrangferes de..;..
Veuillez agreer, Monsieur, l’assurance de ma liante oonsiddration.
riNEA VOLUMULUI AL XI
www.dacoromanica.ro
TABLA MATERIILOR
VOLUMULUI XI DIN URICARIU
Anul	Pagina
Precuvîntavea Colectorului Rus V. A. Ulianiţki.
Documente din slavonă, şi din textul latin.
1387. Scrisoarea lui Petru Voevodul Moldovei ct tră regele Poloniei Vladislav. .	.	1
387. Idem...................................... 2
1388 din Suceavă. Cartea moldovenescului Voevod Petru, cătrâ Craiul Polonilor
Vladislav.............................. 17
1390 Ianuarie 20. Idem......................... 19
1390	Noemvrie 15. Unirea şi confedera-
ţiunea între Mircea şi Vladislav.................. 20
1391	Iulie 6. întărirea pactului de mai
sus de cătră Mircea Vodă............... 22
1396. Vlad Voevodul Basarabiei şi Comite al Severinulul cătră Vladislav, rege al
Poloniei şi al Ungariei................ 23
1397 Ianuarie 3	1 tiplomă scrisă de Ştefan
Vodă al Moldovei cătră Voievozi Podelilor.	25
1403 ţi 1406. Scrisori între cetăţenii de la Cracovia şi Lemberg cu ocaziunea trecere! lor prin Tartaria şi Valahia....... 25
14»6. Judecătorii din Cracovia.	...	27
1411.	Mircea Voevodul Valabiei se aliază
cu Vladislav regele Poloniei contra regelui Ungariei şi alţi neamici............... 30
1412.	Sigismund regele Ungariei se uneşte
cu Vladislau al Poloniei............... 31
141*2. Vitold M. D. al Litvaniel.	...	34
1420. Cartea lui Vladislau Jaghelo cătră Sigismund al Ungarilor................. 35
1428.	Scrisoarea lui Vitold cătră Sigismund	 36
1429.	Scrisoarea lui Vitovd cătră Jaglielo.	37
1429. Idem.......................... 38
www.dacoromanica.ro
— 395 —
Anul	Pagina
1430,	Instrucţia trimisului leşesctl cătră
Sigismund....................................... 39
1431 (6940) Decembrie 20. Carte de miluire de la Alexandru	Vodă..................... 12
1434 (6943) Octomvrie 18. Cartea Iul
Iliaş Voevod, datata din	Hotin.................. 44
1435. Ilieaş Voevodul Moldovei, inkină-ciune lui Vladislau rege şi Iul Cazimir. .	42
1437 (6945) August 19. lliaşîVoevod, cu fratele şed btefan, datată din Suceava. .	.	46
1437 (6945) August 19. Căite de miluire
de la Ilie Voevod................................ 4
1442 (6950) Fevruarie 25. Iliaş Voevod şi fratele seu Stelan........................... 48
1442	(6951) Foemvrie 29. Ştefan Voevod
Şi Petru Voevod................................... 51
1443	(6951) Mart 6. Ştefan Voevod, la
Niamţii..........................................  51
1443 (6951) Maia 4. Ştefan Vodă la
Suceava........................................... 53
1443 (6951) Maiu 30. Ştefan Vodă la
Suceava......................................... 55
1444. Uxor Heliane woyewode Moldaviae Marilia cum capitaneo Chocimensi arces Chosim, Czeczon et Chmielov committit fidei I. de Cziszow et P. Odrowasz. Extract. .	56
1445	(6953) Fevruarie 18. Ştefan Voevod, la Suceava................................. 57
1445 (6953) April 5. Ştefan Voevod la Suceava......................................... 60
1445	(6953) Iulie 15. Ştefan Voievod la
Suceava......................................... 62
1446	(6954) Ianuar 25. Ştefan Voievod
la Suceava...................................... 64
1646 (6954) Ianuar 26. Ştefan Voievod la Suceava...................................... 65
1447	(6956) Septemvrie 22. Petru Voievod la Suceava.................................. 67
www.dacoromanica.ro
— 396 —
Anul	Pagina
1448	(6050) Fevruarie 18. Carte de miluire de la Roman 1 oevod..................... 6
1448 (G95G) Fevruar 18. Roman Voievod
la Suceava................................ 70
1450. Casimir regele Poloniei.......... 72
1451	(69G0) t'ctomvrie 27. Alexandra Voe-
vod la Suceava -.......................... 72
1452	(69G1) Septemvrie 7. Carte de miluire de la Alexandru V. V................... 8
1452	(6961) Septemvrie 7. Alexandru
Voievod. . .	  74
1453	(6961) Iunie 20. Alexandru Voevod.
Suceava................................... 76
1453. Micliali cancellario Moldauiac 100 inarcus assignatur nomine Casimire	Regis	.	78
14o5(6si63) Iulie 20. Petru Voevod Suceva.	79
1455 (6963) Iulie 20. Carte do miluire
de la Petru Voevod........................ 9
1456. Homagium fidelitatis Petri palatini Moldaviae Cazimiro regi et regno Poloniae
praestitum (Extr).................................. 81
1456. Salvus conductus et socuritas Michulo Cancellario. Dumao ot Tliodori data a Casimiro rege. (Extr.)...................................... 87
1460.	Michael Cancellarius Moldaviae a
tlieloneo immunis.................................. 88
1461.	Musilonis Buczaczki obligatio Vlibaeli
Cancellario Moldavie pro certo debito. (Extr.).	89
1462.	Salvus conductus et securitas a Casimiro rege cancellario Moldaviae cum
eius fratribus data (Extr.)........................ 90
1463 (6972) Koemvne 2. 8tefanVoievod
Suceava............................................ 91
1470 (6979) Septemvrie 10. Stelan \ oevod
Suceava............................................ 92
1472 (6980) lanuar 22. Ştefan Voevod.
Suceava............................................ 93
1480. Kanmir regele Poloniei ...	93
1485. Jurăminte................. .	93
www.dacoromanica.ro
— 397 —
Anul	Pagina
1488	((39915) April 3. Ştefan Voevod. Suceava.	94
1489	(6998) Noeravrie k6. Ştefan Voevod.
Suceava............................................ 94
1489. Legatio commissa d-no Nicolao Firley de Dambrowicza per Ser-mum Rege Kazi-
miruin.................................. 9(3
1487—1198. Instrucţiuni......................... 99
1498 Iulie. Oracio Nicolai de Rozenberk cquitis Ierosolimitani 1'er-mi l’egis oratori? in amplissiiuo Sacri Impery Friboriense co-nuentu coram sacra Cesarea-maiestate liabita, dic Dominico proximo post festum s. Kiliani.	105
1498. Iulie 20. Litterae confcderacionis et unionis perpetue Regnorum Hungarie et Polonie ac waieuodae Moldaviae.......... 119
1498	Iulie 20. Confederacio Seren-morum
d-norum Polonie et Ungarie regum.	.	.	.	113
1499	Aprilie. Concordia Johannis Alberti regis Polonie cum Stephano woyewoda 19ol-
daviae.................................. 121
. . . Oratorum regis Hungarie signiiicatoria super concordia prelata regis Polonie cum
■vvaywoda Valachie...................... 130
. Oratorum Waywoda Valachie super
concordia prelata significatoria........ 137
1501 Decembrie 12. Încoronarea craiului
Alexandru............................... 145
. . . Ad res^iondendiim premissis decreti sunt oratores dominus Nicolaus de Camyenicz cast-nus Sandomiriensis et cap-neus Craco-viensis Iohannes de Bochotlinycza et Joannes
Cromzky decanus Leopoliensis............ 147
. . Conclusiones et decreta dominorum in conventu publico Craeoviensi statim post coronacionem felicem Ser-mi Alexandri Regis.	152
. . . Cedula oratoris Veneti (Joh. Badoarii)
Borrecta d-nis oratoribus polonis apud regem [ungarie ezistentibus................... 153
••• MaKi''Sfw^Tc®î?,rteni?M3r-	•	164
— 398
Anul	Pagina
1502. Lşgatio ad illustri-mum d-m f'ai'di-nalem ac adprelatos etbarones regni ex parte Maiestatis Regie de Mynsko de Jacobo Syckliczky capitaneo Byeczensi et Gottficz
notai’io commisa............................ 155
. . . Legatio d-norum Polonorum ex con-vencione Colense per d-num Bochotnycsky
coi-ani R. Mte in Mynsko dicta.............. 162
, , . Adlegacionem Colensem d-ni Bochotli-nyczky per Mtem R. responsum dominis per
cl-m byckliczky.................................... 166
. . . Legacjo d-ni Bochotbiiyczky ex parte prelatorum Regni ad preatos ec barones Lythvanie in Mynsko 1502 perorată. .	.	168
Anno 1502. Instructio d-ni Hungarie Rcgis ad ducem Moskovie in favorem Magni Ducis Lithvanie de qua legatio taci unda essct per Mtem R. Polonie sic ut expedit reipublice
Lithvane........................................... 169
. , . Legăcio S. Pontificis Alexandri VI.	172
Anno 1502. Legatio de Mynsko ad Conra-dum ducem Mazovie et ad marstalcum Las-
soczki per notarium Cottficz....................... 174
Anno 1502, D-nus Krzyczky, clecanus Cra-coviensis cum legacione Rev-mi d. Cardinalis Wilnam venit sabbato infra (octavam i Omnium Sanctorum. die dominico perorat feria secunda legacio publicata tuit tenori» intrascripti.	.	177
. . . Dominis decano Craeoviensi et Oastel-
lano Byeczens.............................. 181
. . Ad Saci'am Mtem R. d-ni Hungarie Regi.	183
. . . Ad prelatos Hungarie ex parte Polonie prelatorum... puncta ad legacionem faciendam.	186
. . . Cracis legacio intimata per Carwowzki.	187
. . . Legatio voievode quam Ilko Wstekli
referebat capitaneo Leopoliensi............ 191
. . Responsum capitanei Leopoliensi super
legacionom palatini datum.................. 192
Anno 1502. Legacio nrela'torum.etconsilia-riorum Regni PW'&’sftMftlWi du-
399 —
Anul	Pagina
catus Moskouie......................... l9f>
1502. In consilio Lythuanie intrascripta puncta erant approbata et data polonis et lytuanis oratoribus in Moskouiam. .	.	.	197
Instructio Orzechowski data ad suplemen-tum Legacionis Ungariam scrij te, ad d-nos Rozam archicp -pum et ceteros consiliarios Cracovie... existentes) in crastino Conueroionis
S. Pauli apostoli).  ...................... 198
Legacio ad Nouecinitatis et Colensem conu-
enciones........................................   199
Dux Conradus apud IM tem R. per Iacobum curiensem suum legacionem habuit infras-
criptum........................................... 206
Iterum committuntur puncta d-no Erasmo
ad consiliarios Regni l’olonie.................... 206
Sacre Mai-ti Regie Hungarie per Erasmos
dicenda. ...	  207
1503. Feria tercia Rogacionum Vilne d.
Erasmus prepositus Vilnensîs Roman orator
decemitur cum obendiencia......................... 139
... In altera audiencia dicendum et responsum afferendum Mti Regie Polonie. .	140
Ad bec responsum est per d. Şigismundum.	142
1503. Littere ad Iieginum Cardinalem de latere legatum.................................... 143
Documente vechi.
1658 (7166) Fevruarie 16. Zapisde vîn^a-
re a lui Vasilie Ciaur Hatman..................... 209
1662 (7170) Iulie 1. î-tefan Vasilie Vodă.	210
1664 (7172) Septemvrie 24. Istrati Dabija
Vodă.............................................. 211
1682 (7190) Iulie 1. L'ania Bănesei Ca-
trina Gruescu..................................... 215
1690 (7198) Decemvrie 31. Ispisoc de la Const. Vodă pentru slobozia Dragşani şi Skeia.	212
1694 (7202) Septemv. 12. Const. Duca Vodă.	217
www.dacoromanica.ro
— 400 —
Anul	Pagina
1698 (7206) Iulie 23, Antioh Const. Vodă. 217 1711 (7219) Iulie 2. Izvod de lucrurile ci nu prădat Ciauru pe Stoluiceasa Maria. .	219
1711	(7219) boemvrie 17. Cai te de la Da-
i * Donici Stolnic......................... 220
1712	(7220) Iauuar 9. Ioan Racoviţă Vodă.	220
1725 (7233). Noemvrie 30. Io Mihaiu
Racoviţă Vodă............................ 222
1742 (7250) Mart 1. Plânsoirea lui Radu
Racoviţă S pa tar............, ...	.	223
1742 (7250) Mart 1. Idem delaR. Raco-
viţa vtori Spatar........................ 223
1745 (725b) Maiu 18. Izvod de zestre a
fetei Vornicului St. Ruset............... 224
1747 (72561. Imparţala lui Gavril Miclescu vel Logofăt de pe moşia moşului seu Tudosie
Dubău Logofăt............................ 227
1755 (7264) August 6. Hotarnica Fu-
trăşcanilor.....................................   228
1755 (7264) Decemvrie 6. Zapisul Mănăs-
tirel Praliî............*.................. 228
1757 (7266) Iunie 8. Scarlat Grigorie
Ghica Vodă............................... 230
1757 (7266) Iulie t0. Carte de hotărnicie a Poşorcanilor pe Căiuţul mare.	.	.	.	232
1761 (7269) Fevruarie 15. Theodor Vodă.	237
1776 Iunie 7. Anatoraoa Mitropol. Gavril
Întărită de Gr. Al. Ghica Vodă........... 243
1780. Izvod de zestrea tiicii noastre Ue ni! Vornicul N. Roset.................... 249
1781	Iunie 1. Serafim Egumenul Bogdanei.	250
1782	Fevruarie 19. Cânte adresată generalului Enţinberg, însoţită de 19 întrebări din
partea Guvernulut Bucovinei.............. 252
1782 Alte şepte ponturi de întrebări din pai'tea Guvernului bucovinei. .	.	.	.	.	264
1794. Aprilie#?. La ce an au muritEnaki Roset...........................................   268
www.dacoromanica.ro
— 401 —
Anu	Tagma
. .	.	Scrisorile moşier Rădiana............... 2h’9
. .	.	Corbenit tot Radiana..................... 273
. .	.	Buciumi! tot Rădiana..................... 274
. .	.	Capotai muntele lui Bucă tot Rădiana.	274
J .>56 (7065) Noemvrie 8. Hrisov scris în
Bîrlad de la Alexandru Vodă...................... 276
1641 (7150) Noemvrie 1. Zapis de cumpărarea a unor ţigani.............................. 277
1067 (7175) Iunie 9. Ispisoc de la Iliaş
Alecsandru Vodă........................... 27î»
»
1636 (7144) Mai 11. Zapisul lui Ionaşcu
Cehan pentru Păi-ăşeni........................... 280
1645 (7154) Oetomvrie 8. Zapisul lui Gli.
Roşea pentru Oglinzi............................. 2îO
1651 (7159) Martie 24. Zapisul din Pănu-
reşti dat lui Gavril Cocris............... 261
1673 (7182) Septemvrie 17„ Ştefan Petru
Vodă, scris in Hotin............................. 282
1675 (7183) Aprilie 20. Skimbatura cu
Bosie, pentru moşie.............................. 2^3
I7t>3 (7271) April 10. Zapisul lui Ursaki , Visternicul, pentru Lij)ăeşti.................... 284
1557 (7065) Maiu 14. Alexandru Vodă, da carte lui Vlnaga din Seuleşti. .	. .	294
1626 (7135) Decemvrie 2. Miron Barnov-ski Vodă pentru stăpînirea	în	Seuleşti	.	295
1681 (7189) Mart 2. Dania Postelnicului
Iladîmbu. . . '............................ 296
1686 (7194) Maiti 18. Zapis de vecinica
i uzare................................ 298
1716 (7224) Iulie 15.	Vîntjare	de	vie.	.	29.
1718 (7227) Noemvrie 6. Carte de blPstam le la Gedeon Mitropolit Sucevei şi a toata
Moldo-Vlalia............................... 3(0
1721 (7230) Oetomvrie 27. Mibaiu Raco-v'ţă Vodă......................................... 3JS
www.dacoromanica.ro
— 402 —
Anul	Taqlna
1725 (7233) Iulie 28. Io Miliaiu Eaco/iţi
Vodă.............................................. 303
1729 (7237) viart 14. Cartea lui Hrisantu patriarh Ierusalimului si a Palestinei. .	.	360
1764 (7262) August 22. Carte de j ideeatâ
a lui Fadu Racoviţâ Loeofct....................... 307
1755 (7263) Fevruar 5. Matei Chica Vodă
pentru moşia Frăsuleniî........................... 363
1768 Maiu 22. Grigorie Ion Kalimah Vodă.	306
1794 Maitl 30. Anatoraoa Divanului, întărită de Mihai Const. Suţu Voţlâ................... 310
1794 Iulie 6. Anaforaoa Divanului întărită
de Mih. Constantin Suţu Vodă...................... 313
1794 August 19. Anatora întărită de Mili.
Const. Suţu Vodă.................................. 316
1794 Ootomvrie 4. Carte Domniască ca să se preţeluiaseâ câteva dugheni. .	.	.	318
1794 Octomvrie 13. Anatora cu întăritură
Domniască.................................. 319
1809 Mart 21. Dieata Visterniculut Iordaki
Balş.............................................  322
1813 April 28. Moşiile Logofătului Costalei Ghica din	Basarabia......................... 320
1822 Ghenar 30. Die’ata Logofătului Con stantin Balş...................................... 337
1888	Noemvrie 29. Starea actuala a Ma-
wâstireî Niamţul, descrisă de losif Mitropolitul Moldovei.................................. 285
1889	Septemvrie 17. Scrisoarea Domnului Dimitrie Meleghi pentru familia Hatmanului
Cost. Ghica....................................... 368
Documente Diplomatice.
1878 Noembre 25. Texte de la note adres-s3e par le ministre des affaires dtrangeres de Roumanie, au ministre resident de Russie â
Bucarest.......................................... 374
1878 Noemvre 25. Texte de la reponse du
www.dacoromanica.ro
— 403 —
Anul
ministre resident de Russie k Buearest.	.
1878	Noembre 28. Texte de la prodamation
adressee par le prinee Charles de Roumanie aux habitants de la Dobrogea, k l’oceasion de la prise de j ossession de eette province par Ies troupes roumaines.................
1879	Ianuarie. Texte de la circulaire a-dressee aux grandes Fuissances par le gou-vernement roumain relativement k la deli-mitation des frontiferes de la Dobrogea. . .
1879 Ianuar. Texte d’une circulaire confi-dentielle, adressee ] ar le gouvernement rou-main, sur le mcme sujet, â sos agents prcs Ies grandes Puissances.
1879 Fcvruarie 17. Texte d’une circulaire adressee'aux agents roumains pr&s des Puissances signataires du trăite de Berlin, par le ministre des affaires etrangeres de Roumanie, au sujet de l’incident d’Arab-Tabiah. .	.
Faffina
375
376-
378
381
389
www.dacoromanica.ro