This is a reproduction of a library book that was digitized by Google as part of an ongoing effort to preserve the Information in books and make it universally accessible. Google books https://books.google.com J 11; HN RTET A £f|uC i \ A Digitized by Google l/|/s V / * / ' ÎSTORIA CULTUREI NAȚIONALE ISTORIA SCOLELOR DE LA 1800-1864 CU O SCURTi INTRODUCERII COPRINIlEND NOTE DIN CITIRI A CULTUREI NAȚIONALE ANTERIOARE BOLULUI A kXIX-k șl cu NUMEROSE FAC-S1MILE DE DOCUMENTE, SEMNĂTURI, AUTOGRAFE, ETC V. A. URECHIA Membru al Academie! Române, Profesor de istoria Românilor la facultatea de utere din BucurlscT, Membru corespondent al Academie! spaniole, Membru al Institutului Etnografic din Paris, al socif.tXțuT economice MATR1TENSE DE AMICOS DEL PAIS, AL 1?£UBRILOR, MeMRRU DE ONORE AL SOCIETXȚEY OMENII OR DE UTERE, DELEGAT GENERAL AL AsOCIAȚIUNRY INTERNAȚIONALE DE LITERE țt SCIINȚE, VlCR-pRFȘE DINTE ȘI Ml MURU FUNDATOR AL AtFNFULUI ROMÂN,'ETC* TOMUL I CU MAI MULTE F AC-SI M I LE OP ÎNCORONAT de academia română BUCURESCI IMPRIMERIA STATULUI ■1892 Digitized by LjOOQle HARVARD UNIVERS1TY LlBRARY JUl 6 1959 Digitized by Google PREFAȚA i, In anul 1889, Academia română a publicat concurs pentru scrierea X / unei istorii a scotelor nostre, de lă începutul secolului al XIX până la I 1864. Cred că ceea ce a îndemnat pre învățatul corp să publice asemenea istorie, este convingerea, Că aprope top acel bărbați de Stat, cari își pro- puneau să reformeze instrucțiunea nostră publică și cari, dintr’o ' Kemeny lanoș, in autobiografia lui *) descrie serbarea pomposă a nunței lui Razivil la curtea lui Vasile Lupu. Din acostă descriere se vede, că nu era atât de barbară cum puteau crede unia curtea moldoveana. Nici că putea fi altmintrelea la o curte succedând, dupe destui ani, Domnilor din familia Moghilă, a cărora cultură o represinta acum Petru Movilă archiepiscopul din Gbiev. Călătoria lui Paul Aleppo ca și autobiografia lui Kemeny. dovedesc strălucirea culturei moldovene în biserică și afară din biserică în secolul XVII. . Acăstă strălucire o inmulțesce scola lui Vasile Lupu. In acăstă scolă se învăța limba t românescă, limba slavonă, latină și limba greceșcă^și de bună semă diverse obiecte de sci- jnțăîn potrivire cu ce se făcea în școlile din Polonia vecină. - Alăturea cu scola de la Trei Erarchi, cultura propășa și prin învățătorii introduși în familii. Acești învățători continuă a fi aleși mai mult din Polonia. Putem documenta 1 acesta nu numai prin faptul, că însuși Vasile Lupu avă încasa^sa un secretar polon, dar / și prin caetele de studii ale chiar fiilor lui Miron Gostin. Aceste studii de școlari se fac în ' I limba latină și polonă. Academia posede manuscrisul în quarto precare noi l’am descris în [ operele complecte ale lui Miron Gostin. Tom. II, pag. 151. . Influința grecă atât de mare și spornică la curtea lui Vasile Lupu, in câtfetele lui y nu Jnvețară a-scrie românesce, ci grecesce "), isbutesce, pare-se, a schimba chiar în scola 1 de la Trei Erarchi, direcțiunea slavo-română și.’i substitue limba grecă cu învățători greci. Rebelul contra lui Vasile Lupu, Logofăt Ștefan Gheorghiță, dupe ce isbutesce a lua Domnia, se preocupă de cele întâmplate în Academia de la Trei Erarchi. Lui nu ’i plac (grecii și pâte că nu’I plac din causă, că ei erau în Gonstantinopole sprijinitorii lui Vasile Lupu. De aceea Ștefan Gheorghiță manifestă plecări spre direcțiunea slavonă, înlăturând . din scola lui Vasile Lupu elementul grec și favorizând revenirea la ea a profesorilor aduși altă dată din Ghiev. Gu hrisovul șefi din Aprilie 1656, Ștefan Gheorghiță restabilesce pre dascălii de la Chiev. Eată acest hrisov precum l’a publicat G. Asaki in broșura „Recla- mația epitropieijcolelor'1 în lupta memorabilă ce a întreprins contra călugărilor greci, revendicând moșiile lăsate de Vasile Vodă pentru scolă : . „Iată Domnia nostră cercetând și cu de-amărunlul citind documentele înaintea Domniei nostre aduse de călugării de la Sf. mănăstire din târgul nostru, unde este hramul a trei sfinți, marele Vasile, Grigorie Bogoslov și Ion Gură-de-Aur, făcută de ctitorul ei Vasilie Voevod,-ce au fost mai înainte de noi, și dupe citirea documentului, înțelegând voința și dorința celui mai sus scris Domn, carele vexând mare lipsă de dascăli buni învățători in țâra nostră, fără de care forte mult pământiii pătimesce și se întunecă fără învățătura cărței, drept aceea, mai sus numitul ctitor socotind împreună cu tot sfatul țerei, și dorind a face bine întru pomenirea pământului seu, au aședat prin a sa chemare dascăli buni și rîvnitori la învățături de la Chiev Pecerschi a sfintei Lavre, de la Preasfințitul și de Dumnedeu temetorul părintele Patrașco Moghila, Arhiepiscopul Kievului, ca să fie spre învățătura și luminarea minței copiilor pământului nostru, iară pentru acâsta le-au lăsat lor trei sate, anume : Răchitenli, Tămășenii și Juganli, ca să fie pentru îndestularea și hrana acelor dascăli buni învățători, și au lăsat lor acele trei sate în pace despre tote dările mari și mici ce se vor afla în pământul nostru, *) Ve(it Miron Costin (opere complete, românul învăța a citi și scrie pe lângă popa seu dascălul de la biserică, cu mult înainte de ce la Mitropolia din Alba-Iulia a existat un fel de scolii pentru tinerii ce doreau să se preoțescă, și unde învețaîi citirea cărțiloFBiserîcescî,'cântările și tipicul. Secolul al XVII-lea este in delinitiv destul de bogat și in scoli și în produceri culturale , in Principate. Piste secolul in care se tipăresc atâtemninunate cărți in lași, in Bucuresci și । in Brașov. Varlaam, Dositeiu, la Moldova; lucrările lui Radu și Serbau Greceanu la Munteni, I sunt de ajuns ca să ne probeze existința unui cerc de omeni cari puteau citi cărțile tipa- ; rite. Apoi unde, de nu in scole se pu tea învăța citirea și folosirea cărților ce se tipăriseră ? ; Dăm în anexă prefețele minunate de Ia cărțile principale tipărite în secolul al XVII-1&, ' căci ele tote se ocupă de limbă, se intereseză de desvollarea și de istoria et '”). ; । Finea secolului al XVII-lea introduce cu mai multă putere, ca factor cultural, scola : l Jjjsnntină, jn Principatele române. Marea scdlă grecă de la Patriarchia din Gonstanlinopble, ' I are discipoli numeroși în Moldova și Țera românescă. ' Df profesor Tsrbiceanu, a dalia lumină, — și sperăm că va continua a mai aduce nuot contribuțiuni inlr’acesta,—numerose informațiunl despre rolul dascălilor greci și în genere —il scdlelor grece în Principate. Numele Spăt. N. Milescu, a Gantimirescilor sunt legate de direcțiunea culturală grecii "’’). Principalii dascăli greci de la finea secolului al XVII-lea citați de viW.oyla, 1868, pag. 448), sunt: Nicolae Cherameos, Teodor Trapezundul , (învățător la Iași până la 1695) și Eremia Gacavela, învățător la scola domnescă din Iași de la 1698 .......). *) Vețlt Disertația despre tipografiile românescl de V. Popp. Sibiu, rSgâ, pag. rr. — **) Ve^K Preotul român, invețați și pedepsiți, să potă citi orenduiala Bisericei dupe cum se cuvine. /' ■ Și pentru ucenicii de la amânduoe scâlele, cei cari se vor sili cu invețătura și vor fi ; săraci, lipsiți de cele trebuinciăse, încă să aibă grijă Mitropolitul a’i ocroti și a’i! chivernisi de cele ce le vor trebui, pre unii cu lefă, pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană, pentru ca să nu lașe invețătura dintru acea pricină." Urmeză invoca-/ țiunea la viitorii Domni să nu strice regularea și adaogă blestemul. (Docum. l’am aflat în' metr. Iași). Boeril martori: Sandul Sturdza Vel Logofet, lordache Cantacuzino Vel Vornic, . lordache Boset Vel Vom. visnei, Const. Ipsilante Hatman și Parcalabul Sucevei, ' Grigorașcu Vel Post., Toader Palade Vel Spăt., Gavril Costache Vel Pah., Costache Vel Vist., Lupul Gheuca Vel Stoln., Aristarche Vel Comis. 1742. Un uric de la loan Constantin Nicolae Voevod din 7250, ridică dăjdiile de la preoți și cler, și spre mulțămire pentru asemenea scutire cere, ca de acum înainte „Ceata bisericescă având numai de grija sfintelor biserici, să aibă a urma porunca sfintei pravile, și curați și fără prihană să petrecă și cu tot felul de învățături împodobiți, luminând vrednicia lor precum se cade". Cu tot felul de invețături împodobiți, presupune existința de scolă. Ceva mai departe uricul țlice, că Iară de învățătură și fără de cunoscința înțelesului tainei bisericesci, să nu se facă nimeni țîrcovnicl și ipo-diaconl și diaconi, „și care se vor sili cu invețătura, făcându-se preoți iscusiți și cu totul vrednici, unii ca aceia vor avea și mai multă milă". Te-ai aștepta, dupe asemenea aprețuire a învățăturei, să’ți spue hrisovul cam unde și cât să învețe fie-cine, dar el îți dă apoi o decepțiune, căci pentru cei ce doresc să intre în serviciul bisericei, ca să’și ajungă scopul, nu li se cere de cât o pregătire în soroc de 40 Hr! debile*). “ ! ' Trebuința de învățătură începe a o simți într’a duoa jumătate a secolului al XVHI-lea, -— nu numai Domnitorii, ci și simplii particulari. Așa aflăm între 1748 și 1750 o danie în favărea unei înființări de scole in Țera românâscă. Sandul Bucșănescul biv Sărdar și J- Jupâneasa sa Maria, zidesc biserică la moșia lor, Schit la Berislăvesci și dându’și tătă ? agerea acestei mănăstiri și mai lăsând venit din mat mulți munți la mănăstirea Pante- leimon, dispun : - „încă mai orânduesc și acesta, ca din copiii săraci, fără părinți, cari nu ar avea nici un fel de chivernisâlă, să se alăgă 6 copii, să se învețe carte la Schit, la dascălul ce vop așețla epitropii, cu o înduoită simbrie, pentru procopsăla ucenicilor acestora, și ori-care va învăța cum se cade, cine din aceia va vrea să rămână în schit pentru preoție și călugărie să fie primit, iar cine va vrea să iâsă, să fie slobod să se ducă unde va vrea și în locul , fieș-căruia dintr aceia să se găsescă altul, ca nici odinidră 6 copii din învățătură să nu lipsâscă din orânduiala acâsta și hrana acelor 6 copii să fie de la Sfântul Schit, atât clii- vernisela mâncărei și a odihnei lor, cât și tdtă purtarea de grijă a îmbrăcămintei lor, ca nu cum-va să se pricinuiască lipsirea vre-unuia din nechhemisâla mâncărei sătl a îmbră- cămintei". (Vețli anexa la acăstă pagină a lucrărei sub H.). *) Acest document se păstrăză la Episcopia Roman tn pachetul No. 49. Digitized by Google -44 - * — Limba elină întempină către finea jiunălățel întâia a secolului al XVIll-lea resistența de a se estinde și a înlocui limba slavonă din scălă. Istoria ne arătă lupta, când ascunsă, când fățișă, a boerimii și a țerei contra Domnilor greci, acestă reacțiune trebuia să fie sporită, nu numai din simțimănt național, dar și din țliua când Rusia deveni un factor 1 politic în Orient. îndărătnicia boerilor români de a învăță grecesce o documentăză actul ' de la Constantin Nicolae Voevod Domnul Muntenesc, din 1746, Maiu 9, în coprinderea următore: „De vreme ce în păpiăntul nostru vedem că de la o semă de vreme toți feciorii de boerl sau răcit de către învățătură, la care mai înainte Iotă boerimea avea multă plecare spre ași da pe fiii lor,ca să învețe și să se procopsăscă la carte elinescă, iar acum nu ne putem pricepe din ce pricină s’afi lenevit atâta părinții cât și feciorii lor a urma acestei bunătate ; de folos și de podoba nemuliu boeresc, în cât ah rămas mal proști la învățătură decât j alte trepte mal de jos; ce dar am socotit cu toții de obște ca să înnoim și să aducem iar I la starea cea de mal înainte pe feciorii de boerl, pentru ca să nu rămână de tot în pră- ! pastia învățăturel și să fie mal jos decât alte nemuri, dupe împrejurul țărei nostre; de । vreme ce învățătura este podoba și însuflețirea cea mal de cinste la feciorii de boerl, ca | orl-care fecior de boer, au din cei cu părinți, au acei fără părinți, de nu se vor sili să 1 mărgă la învățătură și să învețe carte elinăscă cu tot temeiul ei pe deplin, să nu fie vrednic a se înălța la stepena boeriel, nici a se primi in orănduiala curței, că și M. S. P. înălțatul nostru Domn Io Constantin Nicolae Voevod, pentru folosul patriei nostre, iar mal ales pentru învățătura și cinstea feciorilor de boerl aii așezat și aii întemeiat atâtea scole de limba elinâscă, ca să nu mai polă găsi nici unul pricină, că nu are undelnvăța. Ci dar, în scire lutulor de obște să fie, căci care din boeri nu se va sili să dea pe fitil seu la învățătură, său din feciorii din boerl, cari vor fi fără părinți, nu se vor sili spre învă- țătura elinescă, a învăța pe deplin cu tot temeiul, acela va fi lipsit din orănduiala curței și nu se va primi nici odinioră la trăptă de cinste. Iar cari vor fi sirguitori și vor sili la , învățătură, acela să aibă a se cinsti cu diregălorie dupe invrednicia învățăturel. Care hotărire fiind alesă și socotită de totă obștea boerimel, dintr’a nostră bunăvoință, ne rugăm M. S. prea înălțatului nostru Domn ca să o înlărescă și M. S. cu pecetia și iscă- litura M. Sale, ca să fie nestrămutată. Maiu in 9 ^ile, leat 7254. Domnitorul intăreșce anaforaua in aceiași ^i de 9 Maiu 7524, picând că: „Acestă hotă- rire ce au făcut D-lor cinstiții și credincioșii boerii cei mari ai Domniei mele pentru feciorii de boeri, printr'acestă carte, cunoscând’o Domnia mea, că este bună și de folos, o am întărit și Domnia mea cu pecetia și iscălitura Domniei mele, ca să fie nestră- mutată'". Actul acesta e semnat (lucru de mirare) de boerii cei mal buni români, ca Marele Vornic lordache Grețulescu, Marele Ban Grigore Greceanu, fostul Marele Logofăt lordache Dudescu, fostul Marele Vistier Const. Năsturel, Marele Crucer C. Brâncoveanu, Marele X Logofăt B. Văcărescu, fostul Marele Paharnic Șerban Cândescul, fostul Mare Paharnic / ' Ștefan Dudescu, fostul Mare Stolnic Radu Cornescu, fostul Mare Stolnic C. Obedeanul, fostul Mare Comis Ștefan Văcărescu, fostul Mare Aga Const. Cornescu, fostul Mare Serdar lordache Cantacuzino, fostul Mare Șatrar Const. Cândescu, fostul mare Șatrar Nicolae Crețulescu, Radu Văcărescu al duoilea Logofăt, Toma Cantacuzino al treilea Vistier, Pană Filipescu Vătaf de aprobi, Mihaiu Cantacuzino Ceauși de aprobi, etc., etc. Tot familii curat românesci ah semnat acestă anafora, picând ca au făcut acesta din bună Digitized by Google — 45 — voința lor. Precauțiunca acesta de a declara actul eșil din propria lor voință, ne proheză tocmai contrariul, ca aii cedat stăruințelor Domnitorului. Acesta deschisese numerose scole cu limbă elină și boerii nu’șl trimeteau copiii la ele..Vodă provocă anaforaua, ca să nu ia asuprășl odiosul dbligațiunel... Din chiar resoluțiunea ce pune pe anafora, unde ^ice că „acesta hotărire ce aii tăcut D-lor cinstirii și credincioșii boeri.....“, se vede domirit planul Domnitorului. • De altmintrele, noi nu suntem nemulțămiți, că acest Domnitor îndemna boerimea să învețe carte, fie și elinescă, dar cine era să mal trimită pe feciorii lor la scolă decât chiar 1 numeroșii subscriitorl al anaforalel ? Afară de el nu credem că mal rămâneau prea mulțj ; boerl, și deci, încă o-dată, anaforaua de mal sus o considerăm ca o învoială a țâre! cu 1 Domnul de a învăța la școlile pre cari până acum le văzuse boerimea română cu ochi răi ’). La anii 1727 Începuse domnia lui Gr. Ghica in Moldova. El se ilustrase reorga- î „uisând scdlele. In domnia a treia, revenind asupra primei organisațiunl, Grigore Ghica dă / un noti hrisov la 1747. Având a ne ocupa mal departe de acest al duoilea hrisov, nu I facem qci speciala mențiune despre organisarea din domnia întâia, având a grăi mai încolo despre ambele acte. ' 11742. Const. Mavrocordat din Moldova, încă se ocupă de scoli. loan Neculcea scrie: ’ i „ Mai socotitau M. S. Constantin Vodă pentru scole de invețătură de le-aii mal in- tărit, scdlele cele elinesci și cele stavonesd “). ; ■ „Așișderea au mai făcut scole de invețătură latinesci și arăpesci, și au dat scire ) । lululor mazililor in totă țera, ca să'și aducă copiii la invețătură la scotă, ca să învețe : ■ ori-ce limbă ce ’i-ar fi voia, ”*) pentru ca să se afle omeni învețați și in pământul nostru al Moldovei, precum sunt și prin alte țeri și părți de loc; iar dascălilor li se da din’ visteria domnescă". Const. Mavrocordat de și grec, Enache Cogălniceanu ni’l arată iubind cultura românescă. * „El s’a apucat de capul preoților să’I învețe carte, frământându-se în tot chipul; intâiașl data aâ poruncit de aii scos pe eromonașii călugări greci de prin mănăstirile cele mari, orândnind preoți de mir, picând că grecii când tămâiază în biserică, pe muieri stau câte un minut înaintea fiește-căria muiere de o tămâiază și o privesc din tălpi până în cap, punând gând rău în capul lor asupra acelor muierl“. Domnitorul iubitor de carte au pus. pe ispravnici să cerceteze în județe pre preoți despre carte, hotărând să trecă la bir pe toți cei incapabili. Umblau preoți învățațl prin Iote ținuturile să vadă ce fel de cetenie fac preoții pe la biserici. „Nu putem scrie ce frică trăgeau bieții preoți, că se apuca la bătrânețe să învețe carte . Dintre rarii Domn cari au favorat cultura proprie română, Const. Mavrocordat, nu nu-f mal nu impune in biserică limba grecă ci încă poruncesce „de au adus și cărți pe înțeles!! - 4 din țera românâscă, căci în Moldova nu se afla evanghelii, apostolii și lelurghii, """I j dând poruncă Mitropolitul, acelea cărți să le citâscă pe Înțeles pe la biserici. ■ ' ' *) Acest document se păstreză In original la archiva Statului între actele diplomatice din sec. țiunea istorică, sub No. 20. **) Nu urmezi că de scâla moldovencei nu s’aii îngrijit, căci E. Cogălniceanu ni’l arată tocmai dând afară din biserică pe călugării greci, (let. tom. III, pag. 198). ***) Ce le-ar fi voia, ne aretă puțină plecare a mazililor către limba grâcă. **♦*) Let. III, pag. 198. . *****) in țâra românescă se ilustrase Antim Ivireanu fondatorul de tipografie. La Buzătt la 1702 se tipărise Invețăt'ira preoților despre septe taine; la R.-VâlcI în 1706-un Molitfelnic; la 1712 în Târgoviște, Octoichul; la 1741 Leturgiarul în R.-VâlcI; apoi la 1742 Ca- zania în BucurescI și alt leturgiar, etc. f In Moldova literatura biseric^scă este la începutul secolului al XVlII-lea în mare scădere. Digitized by Google -14 - — Limba elină întâmpină către finea jmnetățel întâia a secolului al XVIll-lea resistență de a se estinde și a înlocui limba slavonă din scâlă. Istoria ne arătă lupta, cănd ascunsă, când fățișă, a boerimii și a țerei contra Domnilor greci, acestă reacțiune trebuia să fie sporită, nu numai din simțimânt național, dar și din ^iua când Rusia deveni un factor । politic in Orient. îndărătnicia boerilor români de a învăță grecesce o documentâză actul ' de la Constantin Nicolae Voevod Domnul Muntenesc, din 1746, Maiu 9, în coprinderea următore: „De vreme ce in păpiântul nostru vedem că de la o sâmă de vreme toți feciorii de boeri s’au răcit de către învățătură, la care inaî înainte totă boerimea avea multă plecare spre a'și da pe fiii lor, ca să învețe și să se procopsăscă la carte elinescă, iar acum nu ne putem pricepe din ce pricină s’au lenevit atâta părinții cât și feciorii lor a urma acestei bunătate 1 de folos și de podoba nemului boeresc, în cât aii rămas mai proști la învățătură decât j alte trepte mai de jos; ce dar am socotit cu toții de obște ca să înnoim și să aducem iar I la starea cea de mai înainte pe feciorii de boeri, pentru ca să nu rămână de tot în pră- I pastia invățăturei și să fie mai jos decât alte nămurî, dupe împrejurul țărel ndstre ; de ! vreme ce învățătura este podoba și însuflețirea cea mai de cinste la feciorii de boeri, ca | ori-care fecior de boer, au din cei cu părinți, au acel fără părinți, de nu se vor sili sa mergă la învățătură și să învețe carte elinescă cu tot temeiul el pe deplin, să nu fie vrednic a se înălța la slepeua boeriei, nici a se primi in orânduiala curțel, că și M. S. P. înălțatul nostru Domn Io Constantin Nicolae Voevod, pentru folosul patriei ndstre, iar mai ales pentru învățătura și cinstea feciorilor de boeri aii așezat și au întemeiat atâtea scole de limba elinescă, ca să nu mai polă găsi nici unul pricină, că nu are unde învăța. Ci dar, în scire tutulorde obște să fie, căci care din boeri nu se va sili să dea pe fiul șeii la învățătură, său din feciorii din boeri, cari vor fi fără părinți, nu se vor sili spre învi1- țătura elinescă, a învăța pe deplin cu tot temeiul, acela va fi lipsit din orânduiala curței și nu se va primi nici odinidră la treplă de cinste. Iar cari vor fi sirguitorl și vor sili la j învățătură, acela să aibă a se cinsti cu diregătorie dupe invrednicia invățăturei. Care hotărire fiind alesă și socotită de totă obștea boeriinel, dintr’a nostră bună-vaință, ne rugăm M. S. prea înălțatului nostru Domn ca să o înlărescă și M. S. cu pecetia și iscă- litura M. Sale, ca să fie nestrămutată. Maiii in 9 țlile, leat 7254. Domnitorul întăreșce anaforaua in aceiași di de 9 Maiii 7524, picând că: „Acestă hotă- rire ce au făcut D-lor cinstiții și credincioșii boerii cei mari ai Domniei mele pentru feciorii de boeri, printr acostă carte, cunoscând’o Domnia mea, că este bună și de folos, o am întărit și Domnia mea cu pecetia și iscălitura Domniei mele, ca să fie nestră- mutată^ . Actul acesta e semnat (lucru de mirare) de boerii cei mal buni români, ca Marele Vornic lordache Crețulescu, Marele Ban Grigore Greceanu, fostul Marele Logofăt lordache Dudescu, fostul Marele Vistier Const. Năsturel, Marele Crucer C. Brâncoveanu, Marele Logofăt B. Văcărescu, fostul Marele Paharnic Șerban Cândescul, fostul Mare Paharnic ' Ștefan Dudescu, fostul Mare Stolnic Radu Cornescu, fostul Mare Stolnic C. Obedeanul, fostul Mare Comis Ștefan Văcărescu, fostul Mare Aga Const. Cornescu, fostul Mare Serdar lordache Cantacuzino, fostul Mare Șatrar Const. Cândescu, fostul mare Șatrar Nicolae Crețulescu, Radu Văcărescu al duoilea Logofăt, Toma Cantacuzino al treilea Vistier, Pană Filipescu Vătaf de aprobi, Mihaiti Cantacuzino Ceauși de aprobi, etc., etc. Tot familii curat românesc! aii semnat acestă anafora, picând că au făcut acesta din bună Digitized by GooqIc - -15 - voința lot-. Precauțiunea acesta de a declara actul eșit din propria lor voința, nc probeză tocmai contrariul, ca au cedat stăruințelor Domnitorului. Acesta deschisese numerose scole ' cu limbă elină și boerii nu’și trimeteau copiii la ele.....Vodă provocă anaforaua, ca să nu ia asuprășl odiosul obligați unei... Din chiar rosoluțiunea ce pune pe anafora, unde (Jicecă „acesta hotărire ce aii făcut D-lor cinstitei și credincioșii boeri..........\ se vede domirit planul Domnitorului. • De altmintrele, noi nu suntem nemulțămiți, că acest Domnitor îndemna boerimea să ' învețe carte, fie și elinescă, dar cine era să mal trimită pe feciorii lor la scolă decât chiar l numeroșii subscriitorl ai anaforalel ? Afară de el nu credem că mai rămâneau prea mulțj ; boeri, și deci, încă o-dată, anaforaua de mal sus o considerăm ca o învoială a țârei cu l Domnul de a învăța la școlile pre cari până acum le văzuse boerimea română cu ochi răi"). La anii 1727 începuse domnia lui Gr. Ghica in Moldova. El se ilustrase reorga- ! . jiisând scolele. In domnia a treia, revenind asupra primei organisațiunî, Grigore Ghica dă / un noii hrisov la 1747. Având a ne ocupa mal departe de acest al duoilea hrisov, nu / facem qci speciala mențiune despre organisarea din domnia întâia, având a grăi mai încolo despre ambele acte. ' 1742. Const. Mavrocordat din Moldova, încă se ocupă de scoli. loan Neculcea scrie:' i .Mai socotitau M. S. Constantin Vodă pentru scdle de invețătură de le-aii mai in- < tării, scolele cele elinesci și cele slavonesci ”). „Așișderea au mai făcut scdle de invețătură latinesci și arăpesci, și au dat scire . : । lutulor mazililor în totă țera, ca să’și aducă copiii la invețătură la scdlă, ca să invețe ! t ■ ori-ce limbă ce ’i-ar fi voia, '“) pentru ca să se afle omeni învețați și in pămentul ; : nostru al Moldovei, precum sunt și prin alte țeri și părți de loc ; iar dascălilor li se ■ da din'visteria domnescă". Const. Mavrocordat de și grec, Enache Cogălniceanu ni’l arată iubind cultura românăscă. ’ .El sa apucat de capul preoților să’I învețe carte, frământându-se în tot chipul; întâiași «lată au poruncit de au scos pe eromonașii călugări greci de prin mănăstirile cele mari, orânduind preoți de mir, picând că ■ grecii când tămâiază in biserică, pe muieri stau câte I un minut înaintea fieșle-căria muiere de o tămâiază și o privesc din tălpi până în cap, . punând gând rău în capul lor asupra acelor muieri”. Domnitorul iubitor de carte au pus. pe ispravnici să cerceteze in județe pre preoți despre carte, hotărând să trăcă la bir pe toți cel incapabili. Umblau preoți învățațl prin Iote ținuturile să vadă ce fel de cetenie fac preoții pe la biserici. „Nu putem scrie ce frică trăgeau bieții preoți, că se apuca la bătrânețe să invețe carte . Dintre rarii Domn cari au favorat cultura proprie română, Const. Mavrocordat, nu nu-| mai nu impune in biserică limba grecă ci încă poruncesce „de au adus și cărți pe înțeles! I -4 din țera românescă, căci în Moldova nu se afla evanghelii, apostolii și lelurghii, *"4 j dând poruncă Mitropolitul, acelea cărți să le citescă pe înțeles pe la biserici." 1 1 *) Acest document se păstreză în original la archiva Statului între actele diplomatice din sec. țiunea istorică, sub No. 20. **) Nu urmezi că de scâla moldovenesc^ nu s’aii îngrijit, căci E. Cogălniceanu ni’l arată tocmai dând afară din biserică pe călugării greci, (let. tom. III, pag. 198). ***) Ce le-ar fi voia ne arătă puțină plecare a mazililor către limba grăcă. **♦*) Let. III, pag. 198. . ♦***♦) In țâra românăscă se ilustrase Antim Ivireanu fondatorul de tipografie. La Buzgă la 1702 se tipărise Imețătara preoților despre septe taine; la R.-VâlcI în 1706-un Molitfelnic; la 1712 în Târgoviște, Octoichul; la 1741 Leturgiarul în R.-VâlcI; apoi la 1742 Ca- zania în BucurescI și alt leturgiar, etc. In Moldova literatura bisericăscă este la începutul secolului al XVIII-lea în mare scădere. Digitized by Google ; — 46 - Și jiu numai la atâla s’a mărginit bine-făcătorea impulsiune culturală a lui Consl. Mavrocordat, ci au ordonat Mitropolitului și Episcopilor „să se facă tipografii fiește-care la eparchia lui, ca să tipărăscă cărți pe înțeles, și așa s’au apucat de aii făcut stampă. “ încă pe timpul lui E. Cogălniceanu funcționați tipografiile înființate din ordinea lui Const. Mavrocordat. - * . ■ 1 Următorul Domn loan Mavrocordat ‘), dupre cum resultă din hrisovul scolelor lui Gr. Ghica din 1747 de care vom vorbi mai la vale, s’au ocupat și dânsul de scole. Iubitor de lux, loan Mavrocordat au îmbogățit biserica cea mare a curței cu picturi, cu veșminte cu marca țârei, etc. Neculcea nu ne spune însă ce anume au făcut pentru scole, iar Gr. Ghica care’i urmâză in tron, în hrisovul său ne spune, că aii dispus și el ca și Constantin ( Mavrocordat fratele lui, să fie plătiți dascălii din visterie, și că acesta aii pricinuit ^ăderea scolelor din neputința visterie! de a plăti lefile dascălilor. * Lui loan Mavrocordat succede întru a 3-a Domnie Gr. Ghica. Forte scurtă fu domnia acesta, abia numai 8 luni dură ea și se sili să capete domnia Țârei românesc!. El isbuti a o dobândi și fu înlocuit în Moldova cu Constantin Vodă Mavrocordat într’a 3-a domnie. [ Ati fost însă de ajuns lui Gr. Ghica aceste puține luni de domnie in Moldova ca sași reporte atențiunea asupra scolelor și să dea în privința lor un hrisov important, de care e rândul să ne octipăm. Hrisov de la Domnul Grlgorie Ghica Voevod „Noi, Grigorie Ghica Voevod Boj. Milost. Gospodar, zemlii Moldavscoi. Facem scire j tutulor cui se cade a sci pentru rândul scolelor de învățătura cărței, de vreme ce în țâra acâsta din nepurtare de grijă a Domnilor, neobicinuindu-se mai dinainte vreme a se ținea scole de învățătură, era multă prostie, că și cei puternici, ce cu puterea lor ținea dascăli pentru copiii lor, încă și cu învățătura cea desăvârșită nu se procopsea, rămâind ' cei mai mulți tot neînvățați, iar prostimea cu totul se afla lipsită de podoba invețăturei. Și fiind-că scolele sunt ca o fântână din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învățăturei și a înțelepciune!, care învățătură îl face pe tot omul a cunâsce dumnezeirea, a pricepe legea cea pravoslavnică, a procopsi pe omeni cu înfrumusețarea vorbei și practica cuvintelor, a învrednici a se face preoți iscusiți și dascăli învățațl, de la care curge mult folos, atât bisericesc cât și politicesc. Cu puterea învățăturei și sfinții părinții au biruit eresurile și au luminat sfânta biserică, impodobind’o cu multe canone de cântări și laude, și pre toți ne îndâmnă și ne învață a ne sili cu învățătura. Acesta rîvnind și Domnia mea, care dupe ce Dumnezeiasca pronie ati rânduit a ni se da stepena domniei acestei țări, ' îndată atuncea in domnia intâiu am cercetat și pentru așeșlămentul scolelor, și întâiu am fost făcut acest așezământ, rănduind și așezând să fie patru scole cu patru dascăli, una elinescă și alta grecescă, și alta slovenescă, și alta românescă, iar lăfa *) La Mitropolia de la Iași se conservă un hrisov de la Iw loan Voevod, din 7252/1744, Aprilie 21, (fO mare tn limba română, cu sigilii! mic roșu), prin care scutesce bucatele Mitropoliei, cu condiție să pomenâscă pre părinții săi Nicolae V. V. și D6mna aceluia Pulcheria și să țină cele duo? scdle, de care pomenesce aprâpe tn aceleași vorbe cum le-am aflat menționate tn hrisdvele anteridre. . Digitized by GooqIc — 17 — /dascălilor se rânduise asupra boerilor cuboerii și a dregătoriilor. Dar pe urmă cunos- țnoscând, că cu acest așezământ nu vor putea sta scolele, fiind-că era cu supărare și J boerilor se pricinuia smintelă și cu schimbarea boerilor, și neputându-sa scote banii la I vreme, nu lipsea jalobile dascălilor, și vexând domnia mea că se dă o pricină de stricare J scotelor, și fiind trebuință a se găsi alt cliip de așezământ scolelor mal întemeiat și stă- i lătoriu, am socotit domnia mea, luând blagoslovenie și de la preaosfinția sa părintele ; Mitropolitul țârei și a sfințiilor sale Episcopilor, și cu tot Sfatul nostru, D-lorsale boeril ț cel mari, am ales hotărînd așezarea sculelor de s’au făcut într’acestașl chip. Fiind-că până ’ la acea vreme preoții plăteau dajdie câte patru galbeni pe an, duol galbeni la Sfântul Gheorghie și duol galbeni la Sfântul Dimitrie, sau ertat dajdia lor, ca să nu dea ei altă dajdie, fără numai câte un galben de preot și de diacon, numai o-dată într’un an, scotelor, care bani să’I strângă sfinția sa părintele Mitropolitul, și să plătescă lefile dascălilor și din banii ce mai prisosesc din lefile dascălilor, întemplându-se la acea vreme aicea, și reposatul fericitul întru pomenire sfinția sa Patriarchul Sfântului Mormânt Kir Hrisantie, dupe cererea și pofta sfinției sale s’au orânduit să se dea una sută lei pe an ajutor și Sfântului Mormânt, pentru scolele de acolo, și alți bani ce va mai prisosi să fie de chivernisela copiilor străini și săraci, pentru îmbrăcămintea și hrana lor, care așe- clământ s’aii întărit și cu hrisovul Domniei mele, a nu se strămuta, și acâslă așezare fiind socotită cu bună rânduială, nu era să dea nici o-dată smintelă scolelor de vre-o zăticnire sau stricare. Numai, dupe mazilirea nostră, viind fratele nostru Domnia sa Constantin Voevod, și socotind să facă alt aședemânt, făcând rânduială a se plăti lefile dascălilor de la visterie, și să nu se mal supere pe preoți, cu o nădejde că va putea birui visteria, au. stricat așezarea nostră. Dar pe urmă viind fratele nostru Domnia sa loan Vodă și visteria, dupe cum pururea se află cu multe trebuințe, nu s’aii putut plăti lefile dascălilor de la , ' visterie, și aii dat o pricină de strămutarea scolelor. Ci acum dar miluind Dumnezeii de ! am venit și cu a treia domnie la strămoșesc scaunul nostru, și cercetând de rândul f scotelor, n'am suferit a rămânea orașul acesta fără scole de învățătură, ci am tocmit / și am aședat iarăși acele patru scole cu patru dascăli, precum au fost mai înainte,} și le fa dascălilor am orenduit’o iarăși de la preoți, ertându’I pe dânșii de alte dăjdil, ’ să dee el numai un galben într’un an pentru scole, însă dece potronicl la sfântul Gheorghe și ilece potronicl la sfântul Dimitrie. Care bani să’i strângă sfinția sa părintele Mitropoliul ce va fi, și de la sfinția sa să iee dascălii lefile lor, insă dascălul cel mare elinesc 360 lei, și al duoilea dascăl I20, și dascălul slovenesc 130 lei, și cel românesc 100 lei, și acești bani pe jumătate să li se dec la sfântul Gheorghie și pe jumetate la sfântul Dimitrie, și din cel-l-alțl bani ce mal prisosesc, tot pe renduiala ce fusese mal înainte, 100 lei pe an, să se dec la sfântul Mormânt pentru scolele de acolo, și să se chivernisescă și copiii cei străini și săraci cu hrana și îmbrăcămintea, purtând de grijă să fie și acestora tată însuși sfinția sa părintele Mitropolitul. Insă ce va coprinde trebuința copiilor celor străini și / săraci, cu izvod gospod sii se rinduiască, să’i dea sfinția sa și să facă căutare și scolelor, j luând soma dascălilor de duoe ori într’un an, cu ce fel de silință se portă asupra înveță- lurcl copiilor, și fiește-care copil cum se învață, și la ce sporeșce. Datoria sfinției sale să i fie a cerceta aceste tole și a le aședa. Insă socolindu-se că unele, jinuturl fiind depărtate, , nu pol a ajunge loji locuitorii cu copiii lor la sculele de la Iași, șkmal vârtos cei sărăci fără putință, și pentru ca să cuprindă, sii se împărtășescă toți de aceslă milă, s’aii socotit ta trei Episcopii a țerei să se mai așede trei scote slovenesci și românesci, la trei Epis-' copii: la Roman și Rădăuți și Huși. Pentru care să aibă purtare de grijă sfințiile sale Episcopii a găsi dascăli invețați la slovenie ori și la românie, ori din cei eșiți din scotele de la Iași, ori din Ir'alții, și să se așede la fiește-care Episcopie căte o scolă de învățătura copiilor, și acei trei dascăli de la acele trei scole, să fie datori a se sili cu învățătura copiilor, atât cu serbia cât și cu românia, și lela lor s’afi rânduit câte 80 lei de dascăl pe an, care bani să’i ia pe jumătate la Sfântul Gheorghie și pe jumătate la Sfântul Dimitrie. Insă sfinția sa părintele Mitropolitul să dee acei bani din banii preoților, ce arată mai sus, la mâna Episcopilor, și Episcopii să plătescii dascălilor, și acei dascăli să aibă și scutelă de birul visleriei, nici un ban să nu dee, numai să păzescă slujba lor grijindu-se de învățătura copiilor, și iarăși sfințiile sale Episcopii, să facă necontenită 2 Digitized by -se de aeea dajdie ce da mai înainte, și fără paguba țărel și a visteriei, cine va îndrăsni a se atinge de stricarea acestuî aședemerrt, ș» d»Uu a. căruia pricină se va lipsi acest folositorii! izvorî!, ori domn va fi, ori boeriu sfătuitorii!, unii ca aceia să aibă blăstămul sfinților părinți, celor 3'18 a Soborului a totă lumea de la Nikea, și de ai noștri a patru, a țării sfinți Arhierei, cari s’ati iscălit mai jos, ca de un Sobor să fie dațl anafemii. Și întărim hrisovul acesta, întâii! cu a nostră încredințare: Noi, Grigorie Ghica Voevod, și cu a prea iubiți fiilor domniei mele, Scarlat și Mateiîi, și cu tot sfatul nostru, boerii Divanului Domniei mele, D-lor Costachi Razu Vel Vornic de țera de jos, i Radul Racoviță Vel Vornic de țera de sus, i Gheorghie Hatman i Pârcălab Sucevskil, i Alistar Hrisoscoleu Vel Spat., i Enachi Hrisoscoleu Vel Post., i Dimitrachi Gălmășui Vel Ban, i Dimitrașcul Paladi Vel Pahar., i Vasilie Roset Vel Vist., i Ilie Costachi Vel Stolnic, i i Vasilie Razul Vel Comis. Și pentru mai mare întemeiere am poroncit cinstit și credin- ! ciosului boerului nostru D-sale Sandul Sturza Vel Logofăt, ca să scrie și a nostră pecete să pue și s’aâ scris hrisovul acesta aicea în orașul Eșilor, în a treia domnie a domniei I mele, de Gheorghe Vrabie Logofăt de taină. Veleat 7256 (1747), Dechemvrie 25. Noi, Grigorie Ghica Voevod. (L. P. Gospod.) Nichifor Mitropolit Moldaviei. laeov Episcopul Rădăuțului. loanichie Episcopul Romanului. Dorofei Episcopul Hușului. Iscăliți și toți boerii de sus aretați. , Procit. Vasile Vasilev Buhiescu Biv Vel Vist. In hrisovul acesta, Domnitorul constată lipsa de scole publice „neobicinuindu-se de mai înainte vreme a se ținea scalele de invețătură", și că „și cei puternici, ce cu ^puterea lor ținea dascăli pentru copiii lor, încă cu invețătură cea desăvârșită nu se î procopsea". Este cu bună sămă neîntemeiată prima aserțiune, că moldovenii n’au avut scoli înainte de domnia acestui Domn. Necontestat, boerimea, ca și până astăzi, prefera să țină guvemori în casă pentru crescerea copiilor, dar acăsta nu împedica învățătura publică, ori în scoli, ori cu plată. Un Axintie uricarul cel vestit, de la care avem atâtea documente scrise în românesce, de la începutul secolului al XVIII-lea, un Mustea diacul, un Roșea, etc., au învățat carte românescă în scolă românescă. Este deci aserțiunea din hrisov o gola curtenire a diacului’. De altmintrelea, Gr. Ghica, merită totă lauda, căci el încă din domnia întâia, precum , ne spune Nicola Mustea, „au aședat scolă de invețătură copiilor și aii adus dascăli ! elinesci și slovinesci.și câtă sumă de bani aii făcut dascălilor pe an, aii orânduit și din visterie *) și aii orânduit și boerii cei cu boerie ca să dea aicea bani (la scolă) din an in an. Și ori-cine vrea să’și dea copiii la invețătură, învață fără nici o plată". *) Mustea este în erâre: Nu clin visterie hotărtse Gr Ghica plata dascălilor, ci de la boeri și câte duoT galbeni pe an dare de la preoți și diaconi, care bani aveai! să se adune la Mitropolitul și acesta să plătescă lefile dascălilor. Domnul care urmă lui Gr, Ghica, desființă darea pentru scâle de la preoți și ÎI plăti din visterie. Digitized by kjOOQlC - 19 - Grigorie Ghica începe a domni în 1727. De sigur în urma evenimentelor memorabile i de la finea secolului al XVII-lea și care se termină cu pacea de la Carloviț (1699), în urma invasiunilor polone, Moldova a trebuit să vadă închi^ăndu-se momentan scolele, mal ales de pe la mănăstiri și schituri. Un hrisov de la Antioch Cantemir din 1700, Iulie 3 '), ne arătă cum aceste monăstiri și schituri se pustiiseră și se împrăștiaseră călugării , și călugărițele.. Ast-fel, nu facem dificultate a recunosce domniei lui Gr. Ghica, 1727^ meritul de a fi restaurat scola publică în Moldova ”). într’a treia domnie el dă hrisovul de care ne ocupăm, în care ne aretă, că la prima domnie organisase scole cu patru dascăli pentru limbele elina, grecă, slavonă și românăscă. Boeri- nu voiau să dea banii pentru scolă și de la visterie nu era de unde și deci dascălii nu erau plătiți. Acum Domnitorul formăză un alt fond pentru întreținerea celor patru scole, , rănduind, că tot preoții să dea câte un galben pe an, pentru scole, în duoS rânduri, la Sân- tul Gheorghe și Sântul Dumitru, iertând clerul de ori-ce alte dări. Cu noul hrisov din 1747, Decembre 25, bunul Domnitor reînființezi nu numai cele j patru scole din Iași, ci încă și câte o scolă cu limba slavonă și românăscă pe lângă Episco- ! piile Roman, Rădăuți și Huși, pentru ca să potă învăța și copiii din ținuturile depărtate t de Iași. 1 Tote scălele sunt puse de hrisov sub inspecțiunea prelaților. Ei plătesc lefile și anume: \ dascălului mare elineșc 360 lei, la al duoilea 120, dascălului slovenesc 130 și celui ) românesc 100 lei, iar dascălilor de la Episcopii câte 80 de lei pe an de fie-care. Marele / Vistemic are inspecțiunea supremă asupra scolelor și este însărcinat cu cercetarea semilor anuale. Cu bună semă, în tote aceste scoli, reorganisate la 1747, se învăța nu numai limbele, 4 ) ci și ceva_ș£iințe, și mai ales socoteli. Nu avem însă nici un document pentru programul | acestor-sTole. ' Despre organisarea scălelor sub Gr. Ghica V.V. în l-ia Domnie, pentru limbele elinescă, slovenăscă și moldovenescă, și despre prefacerea adusă acelei organisări de urmașul lui Gr. Ghica, Constantin Mavrocordat și apoi despre revenirea la vechea întocmire sub nuoa Domnie, a 2-a, aceluiași Gr. Ghica, face mențiune Mitropolitul Gavril 1771, Aprilie, într’o scrisore a sa către Feldmarecbab.il Rumanțiov. Vom aduce integralmente acest act ceva mai la vale "). * La anii 1749 Gr. Ghica fiind Domn în Țera muntenescă, dete un important uric relativ la scolă; acest hrisov pre care îl aducem integral în anexa lit. K.“’) arătă, cum scolele elinăscă și slovenăscă aii existat mai înainte de el, și că le rănduesce ispravnic și purtător de grijă pe Mitrop. Ungro-Valachiei Neofit. Acesta are să adune darea de la preoți pentru scăle și să împarță lefile la dascăli și anume: Dascălului celui întăiu al învățăturilor celor filosofice, simbria cea dupe tocmălă, pe lună 45 taleri. , Dascălului al duoilea de învățăturile gramatice, pe lună 20 taleri. *) Dăm acest document tn anexa respectivă. **) Visita în țâră a patriarchuluî Crisantie, credem că a putut contribui la reorganisarea scâlelor în domnia de la 1727. Vețlt Mustea’let. tom. 3, pag. 81 și 82. ***) Ve^I Archiva românăscă tom. I, pag. 231. - . Digitized by Google — 20 — La scola slovenescă Ia duo! dascăli, din care unul pentru românesce, pe lună fie-care câte 10 talere. Deci totala cheltuială a lefilor pe un an era de 1020 taleri. . Acest uric se păstreză la archiva Statului, în secțiunea istorică, sub No. 2,1. * I La 1749, aflăm în Iași o mișcare școlară, care ne pune în mirare. De și Mitropolia țerei / a încăput pe mânile unui Mitropolit grec, în contra deprinderilor bisericei moldovene, acesta, Nichifor Mitropolitul, stabilesce o specie de obligativitate a învățământului și anume ■ 'scrie la protopopi ca să iacă ca tagrafie de copii,. .Capiii prostimei^ de la 3 ani in sus, să imârgă să învețe carte la Sfântul Nicolae, la Sfânta .Vineri și la Sfântu Sava. Obligativitatea învățământului pentru copiii prostimei nu este indicată pe cât timp are a fi, iar pentru copiii de mazil, de neguțător și de alte bresle de cinste, obligativitatea vali de 9anl,adică ! de La 3 la 12. Pentru feciorii de preoți.obligativitatea va dura 17 an.L adică până la vârsta ; 1 de 20 de ani a copiilor. Puține exemple găsim ,ÎD .Euxo.paJnJLrăga.de aplicarea obligativitate! la epoca în care ea , era aflată șp aplicată în Iași. In Franța au fost date ordonanțe, încă în 1695, 1698 și 1724, de obligativitate la învețătură, dar acestă obligativitate era numai pentru copiii fami- liilor de religiune reformată, cari erau aduși cu de-a sila la scolele catolice, pentru a’i . converti la catolicism. Mal târziu mult, constituanta se pronunța chiar contra obliga tivită țel. ■ întrebarea obligativităței este agitată în Franța cu mult mat târziii de 1749, adică de data actului lui Nichifor Mitropolitul. Iată întreg actul important de la 1749, dupe copia ce noi mat întâii! am scos’o dupe ț originalul ce am descoperit intr’o ladă de la Mitropolia din Iași. D. profesor Erbiceanu, I dupe ce a fost făcut atent asupra existinței unor asemenea hrisove la Mitropolia din Iași, s’a ocupat și au publicat unele din ele in Istoria Mitropolie! Moldovei, dar publicațiunea acestor documente, regretăm că o aflăm in cea mat mare parte greșită. Preferim deci, a da documentul de la 1749, dupe propria nâstră copie. / Nichifor, din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop și Mitropolit atâtă Moldova, Smerenia / nâstră, dupe datoria părinlescă ce avem a purta de grijă și a învăța spre cele folosi torc ■ ale sufletului; de vrâme că omul din linerețele lut spre cele râie iasle rivnitoriu ; iată că am socotit și am orânduit pentru purtare de grijă oilor celor cuvânlărețe, la Sf. Nicolae, și la Sf. Vineri, și la Sf. Sava, să fie mal mare și purtătorii! de grijă pentru tâte lucrurile cele necuviinciâse, din care curg vătămarea sufletului, și molifta ta preote.................. care te-ain orânduit după învățătura nâstră, cu mare cercare să iei aminte de aceste trei popâre într’o săptămână de duoă or! să întrebi și să cerci, măcar că din începui, de multe ori și în câte-va rîndurl v’am învățat, iată și acum iarăși ve învățăm și vă pomenim ân- tâiu pentru ce! ce vor avea țiitori și pentru amestecarea de sânge și pentru copil nebote- zați și pentru altele câte sunt bisericescl; pentru omeni străini ce vor veni întru aceste popâre, atât pentru creștini cât și pentru cel de nemuri străine : pentru creștini să aveți a ne însciința pe noi, iar pentru cei de neamuri străine să însciințați jie D-nil boiarl, sluj- bași, adicăja D-lui Vel Aga. Așișderea și pentru copii ce s’ar afla întru aceste popâre, copii! prostimei din trei ani în sus, insă care nu va fi de hrană, să faceți isvod anume, să mârgă să învețe carte, adică învățături creștinesc!; care vor fi de Mazil, de neguțătorii! și de alte bresle de cinste, să mergă să învețe, însă de versta de la 3 an! în sus până la 12 al /sic) și mal sus ; iar care or fi feciori de preuț! să învețe până la 20 ani și mai sus; și pentru ostenela Moliftei tale, am găsit cu cale, ca să iei din tâtă cununia 2 parale și de tot copilul când îl boteză o para și la monastirea sa proprie la Văcăresc!, iar în S-tu Sava să nu mai locuiască de cât dascălul și ucenicii. Ba până și preoții la biserica S-tului Sava să fie numai dintre erodiaconii sco- *) Culegem acăstă infonnațiune din vechea inscripțiune, cate exista pe frontispiciul ziditei, în co- prinderea următâre : «1761. Nutrimentul lui Eustali pe Martie și Aprilie 2 lei. Cheltuiala a duoe anteree 10 lei și 25 parale». Acest dascăl a murit în Bucurescî, la 1785. Din anul următor 1762, la Iunie 2, Grigore Calimach, în domnia întâia, înlăresce din nou hrisovul scolelor din Iași; acest hrisov, aflat tot de noi la Mitropolia din Iași, amintesce existența unei scole grecesc! și altei slavonesci, în care, în acâstă din urmă, precum urma și la S-tu George din BucurescI, avea locul ei și limba românâscă. Domni- Digitized by Google — 20 — torul moldovean dă unele folose noul Mitropoliei, ca să potă fi aduse la starea cuvenită și să întrețină și cele dtioâ scoli. Printr'acest hrisov Mitropolitul este din nod Însărcinat cu purtarea de grijă și cercetarea asupra dascălilor, ca să pună nevoință asupra ucenicilor., să’i învețe și să’i pricopsâscă precum se cade, ca cei ce se vor face preoți, dintre dânșii, să fie pedepsiți cu învățătura la tolă renduiala bisericel și pentru ucenicii de la amânduoâ școlile, cari se vor sili cu învățătura, și vor fi săraci, să’i întrețină în socotâla scolei *). Din anul 1762, Iulie 6, tot de la Const. N. Mavrocordat posedem un document în , formă de pitac către Mitropolitul, prin care amintindu’I că dupe legile țăreî Domnitorul are dreptul să moștenescă averile celor ce n’au clironoml, Domnitorul renunță la aseme- nea beneficiu și dispune, ca averile fără clironoml să se dea în folosul obștesc, pentru facerea de poduri, la spitaluri și pentru scole. Dăm în anexă acest document mat întâiu publicat de noi în Anuarul instru<^iiinel publice, pag. 253 “). Const. Mavrocordat, om cult, se preocupă de scole și caută a le asigura venituri pro- prii. Visteria, care plătea lefile dascălilor și întreținerea ucenicilor, de multe ori nu era în stare să dea banii necesari la timp. Const. Mavrocordat hotărî să scutăscă monastirea Glavaciocu de ori-ce dări pentru moșiile sale și constitui aceste moșii ca fond scolastic. Asemenea averi fură lăsate în administrația Mitropolitului cu sarcina de a întreține bise- rica și școlile din veniturile lor "’). La anul 1763, Iunie 26, Const. Mihaiii Cehan Racoviță V.V., fiind Domn a duoa oră la Munteni, înlă reșce din noii disposițiunea de mai sus a lui Const. Mavrocordat, prin hrisovul ce dăm in anexă4) și fixeză iarăși budgetul dascălilor din venitul monastirei Gla- vaciocu, ast-fel : Dascălului cel mare de la S-tu Sava câte 40 talere pe lună ; „ al duoilea, idem 30 talere pe lună ; „ al treilea, idem 10 talere pe lună; „ intâiu de la S-tu George câte 15 talere pe lună ; „ al duoilea idem 10 talere pe lună. / *) Hrisovul din 1762, Iunie 2, pe care ’l copiarăm după, original, este"în format mare cu inițiale roșii și cu sigiliul de mărime mijlocie: bourul între duol lei ca suporți și data 1761 : l<5 Gregorie Calimah V.V. scutesce Metropolia de dări... și’i dă 160 lei pe an din vama dom- nescă, ca să aducă Metropolia „la starea ce se cade. Și încă de vreme ce sunt 2 scâle aicea în târgul Iași, una grec iscă și alta slovenescă, să fie dator Mitropolitul cel dupe vremi, a avea purtare de grijă și necontenită cercetare asupra dascălilor, ca să pue nevoință asupra ucenicilor, să’i învețe și să'I pricopsăscă precum se cade, ca cei ce se vor preoți dintre dânșii, se fie pedepsiți cu învăță- tura la tdlă renduiala bisericel, dupe cum se cuvine. Și pentru ucenicii de la amenduoă scâlele, cei cart se vor sili cu învățătura și vor fi săraci, lipsiți de trebuințele lor, încă să aibă de grijă Mitropolitul a'I ocroti și a’I chivernisi de cele ce le vor trebui..." Hrisovul e scris la Iași de Nicolai cămărașul de isvode. Domnul aduce credința fiului său: loan loan Bogdan Vel Log., Andronake V. Vom. de ț.-de-Jos, loan Balade V. Vorn. de ț.-ile-Sus, Vasile Rasul Hatman și Pâre. Sucevei, Pe- . trache Vel Post., loniță Canta V. Vist., Const. Stursa .Vel Spăt., lordache Costache V. Ban, Gostache Conache, V. Pah., G. Stursa, Vel Stoln. **) Vețll anexa. ***) Vețll anexa corespun^ătăre. *) Ve^I anexa. Digitized by Google - - 30 - Cheltuiala bisericei domnesc! pentru unt-de-lemn, cără, tămâie, ele., pe lună 20; pe | an total, taleri 1.500. - Prin hrisovul acesta, Domnitorul continuă a lăsa asupra Mitropolitului inspecțiunea , sculelor. Anul 1763 este plin de o mișcare religiosă excepțională, provocată de preămblarea prin țările române a lemnului Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Isus Christos. Acostă preămblare a Sfintei Cruci, ^ice un document din Iulie 8, acel an, de la Const. Mihaiu Racoviță Voevod, scris de popa Florea, dascălul de la scola din S-tu George, a fost oca- siune de „s'au arătat minuni și bineșaguri" îh țările române. Călugării greci culeg pe urma Sfintei Cruci numbrose donațiuni de averi și închinări de biserici și monastiri la monaslirile din S-tul Munte și de pe aiurea. Până și bunii ro- mâni SlălinenI, fondatorii bisericei din Slatina, au închinat’o la Xeropolamos, cu țigani, cu vii, cu moșii, ele. Domnitorul Const. Racoviță întăresce dania Slătinenilor: repausatul Vel Medelnicer lane, frate-său Nicolae, apoi a lui Radu Biv-Vel Comis și sculesce mo- \ nastirea din Slatina de ori-ce dări. Intre obligațiunile puse acestei monastiri, însemnăm y pe aceea de a țiue pentru tot-d’a-una la monastire în Slatina „un dascăl de invețătură / copiilor". Existința scolel românesc! din Slatina, asigurată ast-fel, o confirmă mărturiile • boerilor din divanul lui Const. M. Racoviță, și anume: Pană Const. Crețulescu Vel Ban, Mihaiu Cantacuzino Vel Logofăt, Dumitrașcu Racoviță Vel Dvornic de țăra-de-Sus, Pârvul ; Constantin Vel Dvornic de țăra-de-Jos, Badea Știrbeiii Vel Vist., Nicolae Caragea Vel j Post., Constantin Catargiul Vel Clucer, Șerban Greceanul Vel Sluger, Mihaiii Ghica J Vel Spătar, Grigoraș Balian Vel Stol. "). La 1764 urmând în tronul țărei românesc! Ștefan Racoviță, fratele lui Const. Mihaiu Racoviță, reîntăresce disposițiunea acestuia și a lui Const. Mavrocordat, cât privesce con- ( \ sacrarea venitului monastire! Glavaciocul la scoli. Ștefan Racoviță însă introduce prin j hrisovul săfi din 30 Maiii 1764, scris tot de popa Florea, dascălul slovenesc, și alte schimbări. Așa, biserica tutulor sfinților scutind’o de dăjdii pentru averile sale, o obliga , să' dea la scolă câte 10 taleri pe lună, cu care să se plătăscă al treilea dascăl care s’a fost șters de Const. M. Racoviță, din causă -că lăfa pentru al treilea, dascăl s’a dat dascălului ântăifl, fiind acesta nemulțămit numai cu 30 talere pe lună. Ba chiar s’au luat și din lăfa ț dascălului al duoilea 10 taleri de s’a făcut lăfa celui ântăiu 50 pe lună și cel de al duoi- j lea a rămas cu 30 pe lună. Acum, Ștefan Racoviță, cu subvențiunea ce pune tutulor mo- naslirilor pentru scolă, reînființeză dascălul al treilea cu talere 10 pe lună. Dascălilor de la S-tu George-Vechiîl li se dă celui ântăiii 15 și celui al duoilea 10 talere pe lună. y ; Acăstă și cheltuiala bisericilor domnesc! ridică budgetul școlilor la 1.620 talere pe an. \ Dăm în anexă întreg hrisovul lui Ștefan M. Racoviță, aflător în archiva Stalului în secțiunea istorică, acte diplomatice sub No. 36 "). *) Acest document, pergament mare, scris în Bucuresci, are în frunte armele ambelor țări încon- giurate de buzdugan și suliță și inițialele I K. M. t). în colori diverse. Inițialele aurite. Sigiliul cu data 1756 și inscripțiunea: Zemli moldavscoe, coprinde în scut bouiul'și corbul sub corână. Se vede că Domnitorul încă nu avusese timp să’șl facă pecete pentru Domnia muntenă, de au în- . trebuințat sigiliul ce ’l-a avut ca Domn al Moldovei; in adevăr, uricul este din primele <,lile ale domniei lui în Muntenia. Uricul I’a deșcoperit V. A. Urechiă la Domenii, unde este înscris sub No. 6.423. **) Ve^t anexa corespun<;letâre. Googie Digitized by - 31 - Grigore Ghica, venind la 1764 Domn al Moldovei, se preocupă de starea bisericei și a scolelor. Biserica o află în decădere și atribue acostă decădere la înmulțirea peste măsură a preoților, „cari se află forte puțini la număr, cari, dupe cum se cade, intră prin ușă la sca- \ ț unul acesta, iar cel mal mulți sunt acel ce se sue pe aiurea și tâlhăresce, din cari pe unii ’I 'J îndâmnă nevrednicia, ticăloșia și lenevirea, ca să răpescă și să apuce darul preoției, a cărora rixlă este neaverea, sărăcia și supărarea, neavănd de aiurea alt venit de chiverniselă a’i câștiga mar lesne și- (4*4- oeteneU fwă. nnmaî pe biserică și pe altar; iar pe alții îl invitâză (sic) iubirea de argint și nesățiosa avere...". * Hrisovul Domnitorului, din 15 Iulie 1764, care se ocupă de biserică, cităză ca nonele pe bază cărora pe viitor nu se vor mal preoți decât personele cercetate, cu silință și cu multă ^Trveghtare( Se însuși Mitropolit șeii de Episcop!, și numai dupe ce prin anafora la Domn persona" care este a se hirotonisi se va fi scăzut din catastișele visterie!. Preoți 1 cart se vor chirbtonisi peste hotarele țărel, pe furiș, nu vor fi considerați ca preoți. Hrisovul de care ne ocupăm, mal face o punere la cale forte bună. Domnitorul consi- deră,că căderea bisericei vine și de la înmulțirea prea mare a bisericilor : „Multă neorânduială curge despre zidirea bisericilor ce se zidesc așa fiesce-cum și unde vor, fără de trebuință, cu răpețlire nesocotită și cu cuget fără de trebă și necuvântător a multor creștini, din cari unii dintre ceia de mândrie și de deșartă slăvire umflându-se'și de fandasie biruindu-se, poftesc cu acel chip ca să câștige lauda veclnică și în viâță și dupe mortea lor, și cer mal mult slava lor decât slava lui Dumnezeii; iar alții din nesocotită rîvnă a lor, saîi din sfatul celor neînvățațî și fără de minte și cu adevărat orbi.... din care se pricinuesce de sunt mulțime bisericile și paraclisurile cele proste, și la acele de obște locașuri nu se face acea de obște adunare a norodului...Insă mulțimea bisericilor prici- nuesce, ca să se pusliască acele vechi biserici și să română locașuri drumeților, saîi a tâl- harilor, satt cuibul dobitocelor, până când din vreme în vreme lenevindu-se grija lor, vor ajunge și acele noue făcute spre pustiire............... Deci, dupe canonul al 5-lea al soborului de la Gangra și al 25 de la Leodinat. («Unde ajunge un preot, episcop să nu se facă și unde sunt biserici de ajuns, biserică nouâ să nu se zidâscă, ca să nu se micșoreze a bisericei adunare și numele)». Domnitorul otărâsce : «De acum înainte nici unul să nu cuteze să zidescă din temelie biserică nouă fără de șcirea și voia Mitropolitului, (canon al IV-lea al sobor a Uită lumea).. Să nu zidescă fiește-cine biserică și acel ce n’au putere să înzestreze biserica cu cele trebuilore venituri... spre chivernisâla din tote filele a preoților și a slujitorilor ce se află într’ânsa.» Domnitorul mai opresce și pre cel ce se călugăresc, de a lipsi pe clironomil lor de avu- , tul lor, dându’I monaslirilor și bisericilor. «Deci, ori-cine va afiorisi ceva la monastire, să arâte întâii! lui Vodă, care va cerceta să vadă de nu face vre-o nedreptate unei rude.» Asemenea hrisov ce am aflat în archiva Academiei, Condica No. 1, ') a trebuit să aibă v o înriurire în bine, obligând pe candidați! la preoție să scie mal multă carte; oprirea de a se zidi biserici noul, inutile, s’nr cuveni să fie și generațiunilor nostre de învățătură ! *) V< -rlrn OrîenfȚașa în Cond. No. 3 de la archiva Statului, la pag. 35, din 1775 Aprilie, aflăm ■ hrtstrvnl pentru taleri 300, milă pentru Patriarchie, ca să țină cele duoă scoli, elină și 'arabă. țțice Vodă Ipsilant: «și având noi mare dragoste, ca să vedem sporind și isbutind învățătura, nu numai aicea, unde Dumnezeu ne-a dăruit aceslă oblăduire, ci și la altă parte care are trebuință........» In 13 August 1775, Domnitorul Ipsilant se ocupă de scâla Domnâscă de la S-tu Geor- ge-Vechiîi. Din hrisovul de la acâstă dată, se constată, că acum nu mal trăesce dascălul " Popa Florea, caligraful Domnesc cel vestit, ci că dascălii-actuali, amânduoi pământeni, I sunt Constantin și Dragomir; că dascălii rânduiți aii plată de la Domnie, că între ucenicii scolei sunt nu numai copii pământeni, ci și străini de prin alte țări. In fine, Domnitorul acordă diverse scutiri celor duoi dascăli de la scola slavonâscă și românăscă de la S-tu George-Vechiii, dupe pilda vechilor și bătrânilor repausați Domni. Acest hrisov are de mărturie pe fiii lui Vodă : Constantin și Dumitrașcu și pe boierii următori: Pan Dumilrache Ghica Vel Ban, Pan Nic. Dudescu Vel Vornic de Țâra-de-Sus, Pan Radu Văcărescul Vel Vornic de Țera-de-Jos, Pan Pană Filipescul Vel Logof. de Țâra-de- Sus, Pan Ștefan Pârșcoveauu Vel Logof. de Țâra-de-Jos, Ștefan Mișoglu Vel Spăt., Enache Văcărescul Vel Vist., Scariat Caragea Vel Post., Dumitrașcu Racoviță Vel Slug., Const. lanolo Vel Pach., N. Bârseanul Vel Stol., Manolache Crețulescu Vel Comis, Barbu Știr- beiii Vel Sluger, Nicolae Vel Pitar. Ispravnic al acestui hrisov e numit Pană Filipescu) Logofăt al Țărei-de-Sus. Decă la monastirea Obedeanu se institue un seminarid, putem constata cu document, . că biserica tot mai număra In sânul său și unii bărbați învățațl. In documentul grec, do- nat Academiei române de D.-N. Crețulescu în Maiii 1889, document scris în primii ani al secolului al XlX-lea, dupe Alex. Moruzi, se amintesce de decăderea bisericel din causa abuzului Mitropoliților și a Episcopilor, cari pentru bani preoțeați sate întregi de țărani nesciutorl de carte *). Totuși vedem că cel puțin biserica Mitropolitană din BucurescI, poseda un predicator în 1775, de care Mitropolitul era forte mulțămit, și Domnitorul Ipsilante, prin hrisovul din 20 Noembre (1775), îl acorda, ca răsplătire, scutiri și patru liu^I; acesta era cuviosul Alexi Erochirica, «carele fiind-că se află slujind de a pururea și nelipsit, nevoindu-se a face didachil, serbătorile și Duminicele, pe la Sfintele biserici, spre folosul sufletelor creștinilor, dupe cum ne adeverim Domnia mea, din anaforaoa Prea Sfinției Sale Părintele Mitropolit, cum că fără lenevire și fără preget urmâză acâstăbună ♦) Eatî acest pasagiu din actul citat: „Mitropolitul și Episcopii din vreme în vreme aflând pri- lej, mat cu sămâ în vremuri încurcate și în mazilii de Domni, prin mijlocul Marilor Vistieri și al Ispravnicilor de județe, fâceaii diaconi și preoți nepricepuțl, mal cu sâmâ în județele mărginașe: la Teleorman și Oltenia (Olt), se găsesc sate, unde sunt cel mal mulțl țărani preoți și diaconi fără să scie carte, și alții din fruntași și nu numai că el însuși se scutesc de dări și angarale, ci și fiii și ginerii lor. Digitized by Google — §6 — scotă din localul Academiei, Divanul Cnejiel Moldovei, fiind-că ucenicii s’au adunat și dascăli s’au aflat și aii luat iarăși începere Academia. «Sunt case boerescl deșerte destule pentru adunarea Divanului», țlice Mitropolitul *), Cu pacea de la Kiuciuk-Kainargi, din 1774, șicu reîntdrcerea în Moldova aiul Grigore Ghica ca Domn și numirea la Domnia Munteană a lui Alexandru Tpsilante, cultura na- țională face buni pași înainte, precum din actele ce mal la vale avem să aducem se va ■ vedea. Alex. Ipsilante, îndată ce ajunge lângă Bucuresci, la 13 Februarie 1775, înainte chiar cu 2 ^ilepânărce nu intră în Bucuresci, așteptând să ’șî întocmâscă alaiul de intrare, să ' — și grăbi a scrie un pitac către Mitropolitul, cerându’i un memorii! despre starea scolelor din Bucuresci, din trecut și actuală. Eală acest pitac Domnesc: «P. S. Ta Părinte Mitro- polite, vrând Domnia Mea a vedea scâlă elinescă la starea cea mal bună, care pote a fi, cu dascăli buni și cu ucenici mulți, cari prin silința dascălilor să se procopsescă atât feciorii de boiari, cât și alții de mal jos, eată rânduim pe Prea Sânția Ta, să cercetezi ce rândueli avea scdla elinâscă, adecă câți dascăli era, câți ucenici avea, ce matemate le paradosea, câte clase, câtă lefă avea dascălîTșî de unde anume4r'sevda ? Asemenea și pentru scola slavonescă, câți dascăli era, până la câți ucenici avea, ce învățătură le da, și lâfa dască- lilor de unde și câte cât li se da? Dupe acâsta să faci, Prea Sânția Ta, cercetare de starea de acum, la ce rânduială se află, atât elinăsca cât și slovenâsca, câți dascăli sunt, și de sunt buni, învățați și de se silesc spre procopsâla ucenicilor? Câți ucenici aii și ce învăță- turi le paradosesc anume, cum am țlis mal sus, câte câtă lefă se dă dascălilor, de unde anume și de aii scdle, la ce locuri anume? De tdte cercetând, Prea Sfinția Ta, cu anafora să însciințezi Domniei Mele. Acâsta am scris Domnia Mea "). Regretăm că nu ne-a venit la mână răspunsul Mitropolitului la pitacul de sus, dar de sigur acel răspuns a fost unul din elementele, cari aii servit lui Alexandru Ipsilante pen- tru hrisovul de reorganisare a învățământului, din anul următor 1776. Anul 1775 este bogat de documente din direcțiunea școlară. înregistrăm aci câte-va, cari au rămas necunoscute până astăzi: • r Boierul Mihail Cantacuzino Biv-vel Spătar, dupe ce a ridicat monastirea Coljea, a fă- cut lângă monastire și o scâlă '"). Domnitorul pentru cheltuiala ei consacră prin hrisov dijma de la ocna Slănicului. — In 26 Aprilie 1775, Alexandru Ipsilante încuviințâză, ca monastirea Obedeanul din Craiova, să nu mal fie mitoc al monastirei. Primesce acâsta și Episcopul Chesarie, măcar că Baluță Obedeanul o închinase Episcopiei. Localul din monastire se destină a servi de locuință doctorului, ce se va întâmpla —dupe vreme în Craiova și unul seminar, care să pregătescă candidați! la preoție, invețând *) Anexa dupe Archiva istoricii, tomul I, pag. 231. **) Documentul e păstrat în archiva Statului, secțiunea istorică, sub No. 51; ***) Ve^I Condica Domnăscă de la archiva Statului, cu No. 3, pag. 20 verso, hrisovul monastirei Colțea. ***♦) Urmâză în anexă hrisovul ce am aflat în Cond. Dom. de la archiva Statului, cu No. 3. Digitized by Google — 37 — cele orânduite și trebuinciose la acesta.... și luând adeverință de la dascălii ce se vor orândui la acâstă monastire, apoi să se arete la Archiereu spre chirotonisire. Domni- torul găsesce asemenea regulare conformă cu diata ctitorului Obedeanu, ca să fie în mo- —nastire : „Spital nu numai trupesc, ci șl sufletesc*. Ipsilante, ocupându-se, precum am vățlut și vom mai vedea, de școlile din țeră, nu ne- gligia, în interesul influințeIceJoia-sApăstvezft-la.llonslanlinnpnlA —OrienlTașâ în Cond. No. 3 de la archiva Statului, la pag. 35, din 1775 Aprilie, aflăm -------hrSovUl pentru taleri 300, milă pentru Patriarchie, ca să țină cele duoă scoli, elină și îtrabă. ț)ice Vodă Ipsilant: «și având noi mare dragoste, ca să vedem sporind și isbutind învățătura, nu numai aicea, unde Dumnezeii ne-a dăruit acâslă oblăduire, ci și la altă parte care are trebuință...........» In 13 August 1775, Domnitorul Ipsilant se ocupă de scola Domnăscă de la S-tu Geor- ge-Vechiu. Din hrisovul de la acâstă dată, se constată, că acum nu mai trăesce dascălul Popa Florea, caligraful Domnesc cel vestit, ci că dascălii- actuali, amânduol pământeni, Isunt Constantin și Dragomir; că dascălii, rânduiți ati plată de la Domnie, că între ucenicii scolel sunt nu numai copii pământeni, ci și străini de prin alte țâri. In fine, Domnitorul acordă diverse scutiri celor duoi dascăli de la scola slavonâscă și românescă de la S-tu George-Vechiu, dupe pilda vechilor și bătrânilor repausați Domni. Acest hrisov are de mărturie pe fiii Iul Vodă : Constantin și Dumitrașcu și pe boierii următori: Pan Dumitrache Ghica Vel Ban, Pan Nic. Dudescu Vel Vornic de Țera-de-Sus, Pan Radu Văcărescul Vel Vornic de Țera-de-Jos, Pan Pană Filipescul Vel Logof. de Țăra-de- Sus, Pan Ștefan Pârșcoveauu Vel Logof. de Țăra-de-Jos, Ștefan Mișoglu Vel Spăt., Enache Văcărescul Vel Vist., Scarlat Caragea Vel Post., Dumitrașcu Racoviță Vel Slug., Const. lanolo Vel Pach., N. Bârseanul Vel Stol., Manolache Crețulescu Vel Comis, Barbu Știr- beiu Vel Sluger, Nicolae Vel Pitar. Ispravnic al acestui hrisov e numit Pană Filipescu, Logofăt al Țărei-de-Sus. Decă la monastirea Obedeanu se institue un seminariâ, putem constata cu document, că biserica tot mal număra Tn sânul său și unii bărbați învățațl. In documentul grec, do- nat Academiei române de D.-N. Crețulescu în Maiu 1889, document scris în primii ani ( al secolului al XlX-lea, dupe Alex. Moruzi, se amintesce de decăderea bisericei din causa I abuzului Mitropoliților și a Episcopilor, cari pentru bani preoțeau sate întregi de țărani | nesciutorl de carte *). Totuși vedem că cel puțin biserica Mitropolitană din Bucuresci, poseda un predicator în 1775, de care Mitropolitul era forte mulțămit, și Domnitorul Ipsilante, prin hrisovul din 20 Noembre (1775), îl acorda, ca răsplătire, scutiri și patru liu^I; acesta era cuviosul Alexi Erochirica, «carele Qind-că se află slujind de a pururea și nelipsit, nevoindu-se a face didachil, serbătorile și Duminicele, pe la Sfintele biserici, spre folosul sufletelor creștinilor, dupe cum ne adeverim Domnia mea, din anaforaoa Prea Sfinției Sale Părintele Mitropolit, cum că fără lenevire și fără preget urmâză acâstă'bună ♦) Eată acest pasagiii din actul ciiat: „Mitropolitul și Episcopii din vreme în vreme aflând pri- lej, mal cu simă în vremuri încurcate și în mazilii de Domni, prin mijlocul Marilor Vistieri și al ' Ispravnicilor de județe, făceau diaconi și preoți nepricepuțl, mal cu simă în județele mărginașe: la Teleorman și Oltenia (Olt), se găsesc sate, unde sunt cel mal mulțl țărani preoți și diaconi fără să scie carte, și alții din fruntași și nu numai că el însuși se scutesc de dări și angarale, ci și fiii și ginerii lor. Digitized by Google — 38 — 1 slujbă». Acest document pus in comparațiune cu desființarea din anul 1889 a Predica- \ torului Mitropoliei din Iași, lasă observatorului de gândit!...*). « Către finele anului 1775, Ipsilante hotăresce, să se zidâscă un noii local pentru scola Domnăscă de la S-tu Sava. Cu câte-va țlile înainte de darea hrisovului general al scolelor din Ianuarie 1776, în 10 Decembre 1775, Ipsilante organis&ăo administrațiune specială» căria incredințeză și afacerea clădirel scolei, cum și administrarea pe viitor a tutulor scdlelor. Acâsla este Epitropia obștescă, compusă din 8 boieri, 4 din trepta a duoa și 4 dintr'a treia, cu o cancelarie de 7 logofeți. Lefile tutulor Epitropilor tae la 600 taleri. Acâstă Epitropie are epistasia obșteștelor interese, și anume are grijă : , 1) Pentru meșteșuguri și alte folositore pământului și pentru iznafurl; 2) îngrijirea și facerea podurilor orașului Bucuresci; 3) Ținerea și administrarea cutiei de milostenii ; 4) Epistasia scdleî, «care cu ajutorul lui Dumnezeii se va așe^a, ca să sevirșiți câte pre larg prin domnescul hrisov, pentru acesta ve arătăm. Fiind dar mai înainte trebuință ca să se zidâscă scola, să îngrijiți ca să se facă planul, care mi’l veți areta și să se gătescă felurimile cele trebuinciose de materie, ca in vreme să se lucreze cu cele rânduite pe anul ânt&iu, care de nu vor fi de ajuns să ne insciințați, ca să punem la cale altele...» In 22 Decembre 1775, Domnitorul numesce pe boierii epistați la Obștescă epitropie, și anume pre Biv-Vel Sard. lanache Lechliu, pe Biv-Vel Medel. Dumitrache (autorul istoriei evenimentelor de la 1769 la 1775, descoperită de noi), Biv-Vel Medel. lanache Vilara, Biv-Vel Cluc. de arie Lupul, Biv-Vel Logof.- Constantin, Biv.-Logof. de la visterie N. Piteș- teanul, (copistul istoriei lui Medelnicerul Dumitrache), Post. Stef. Greceanu și Mihalache Grămătic "). In fine la 1776, în primele fiile din Ianuarie, apare hrisovul obștesc al scdlelor, care fiind scris în grecesce, îl credem de însăși mâna Domnitorului, care încă nu scia, probabil, românesce. Anexăm acest hrisov în limba originală și în traducere, iar aci îl resumăm. Domnitorul în preambulul hrisovului face apologia învățăturei și foldsele pentru direc- țiunea economică și politică și superioritatea el asupra foldselor materiale. Apoi țlice, că a simțit de neapărată trebuință înființarea și Îmbunătățirea scdlelor și internatelor din țâră. M Constată că aâ găsit în scola Domnâscă din Bucuresci, neglijată din causa întâmplărilor n timpului, numai duol dascăli, unul pentru limbă și filologie și altul pentru cursurile ’ înalte. Domnitorul vrea să îndrepte acâstă stare de lucruri, și deci hotăresce, să mal în- ființeze alte duoâ scoli inferidre la cele 2 Episcopii, una în Craiova și alta în Buzăă. De asemenea reorganiseză în Bucuresci scdlă cea vechiă slavonâscă, fiind trebuinciosă acestă limbă la căutarea hrisovelor vechi Domnescl. Apoi și în tdtă țâra în fie-care orășel se 1 înființeză scole, atât de limba țârei, cât și de limba slavonescă, pentru ca să învețe băieții l cunoscințele elementare, să nu fie ignoranți. - Programa reorganisatel scole din S-tul Sava coprinde materiile următdre, predate de •) Archiva Statutul, Condica Domn^scă No. 3, pag. 146 verso. ♦♦) Condica Domn^scă No. 1 de la archiva Statului, pag. 35. Digitized by Google L — 39 — 6 dascăli: sciințe gramaticale cu 2 profesori ; matematicele (aritmetica, geometria, as- \ tronomia, cosmografia), un profesor. Istoria pare-se că a fost predată de profesorul de ma- A tematici; sciințele naturale, un profesor; teologia, un profesor ; limba latină și italiană, J/. un profesor. Sciințele naturale, urmând pe Aristot și comentatorii săi să se predea în limba elină. Cel de matematică, dascăl, de nu va sci elinesce, va preda, său în limba latină, săd în cea italiană. Lefile dascălilor le va fixa Domnitorul dupe aprecierea meritelor fie-căruia. Se va organiza un internat pentru 60 școlari, câte 12 de fie-care clasă (deci clase erați 5). Dascălii vor mânca împreună cu elevii odată pe ^i. Cei 60 de școlari vor primi de 2 ori pe an haine de uniformă. De fiă-care clasă va fi un efor, săîi pedagog, săii supraveghe- tor al școlarilor. Admiterea școlarilor se va face de la 7 ani înainte, dintre fii de boeri, ori de mazili, dar și dintre mojici și țărani; iar băețil de neguțători și meseriași, dupe ce vor căpăta cunoscințe elementare de carte, vor fi scutiți de a urma mai departe la scdlă, ca să învețe meseria părințăscă, având în vedere înclinarea lor firescă. Școlarii de omeni cu prin- sore se primesc în internat ca solvențt, plătind analogia mâncărei, la epistatul scolel. Elevii începători vor urma un curs de 3 ani cetirea, gramatica, apoi încep și limba la- tină, ca în curs de trei ani în același timp să aibă destulă cunoștință de limba grăcă și de limba latină, dându-li-se de învățat pe cei inal însemnați autori acestei limbi. Dupe aceea urmăză alt curs de trei ani în care școlarii sunt ocupați, diminăța, cu poetica și retorica și fac teme de limba elină și latină; mai cu sămă însă studiază morala lui Aristot. Dupe amiază se predă limba italiană, care este facultativă. Ast-fel dupe 9 ani de pregă- tire la limbi, școlarii trec la alt curs de 3 ani în care diminăță li se predă aritmetica și geometria, iar dupe prânz elemente de istorie și geografie istorică în ori-care din limbele învățate, iar nu numai de cât în grecesce. Școlarii mal ascultati diminăța și filosofia lui Aristot, iar dupe prinz astronomia (cos- mografia), în fine în ultimul an se învăța și sciințele naturale. Pe lângă aceste studii, la i mitropolie se rânduesce un dascăl pentru S-ta teologie, iar la S-tul Sava va fi și un das- ! căi de musică. , Așîa dar un școlar care ar fi urm^t^egulat cursurile, trecea printr’un curs primar de 3 ani, urma apoi un al dueilea cu^s de 3 ani în care învăța limba latină, apoi un nod curs de 3 ani tot pentru limbi și numai în fine alți 3 ani pentru sciințe, adică în total 12 ani. Deci școlarul admis la 7 ani ajungea la 19 ani, ceea-ce numim noi astăzi, baca- laureat, când țlice hrisovul, putea să iasă din scdlă și să alăgă fie-care viața ce dorea, ori bisericăscă, său politică. La cursul de teologie erați admiși nu numai școlarii, cari se destinati la preoție, ci și ori-cari alții. Intre studiile obligatorii pentru toți școlarii era și gimnastica, în timp de o oră, în fie- care ții dupe prânz. Duminica erau cathichisiți. Hrisovul coprinde și regulamentul de ordine și disciplină în internat și scdlă. E de re- marcat cu deosebire, că bătaia și biciul nu sunt îngăduite. Corectarea școlarilor, țlice hri- I sovul, se va face prin mițlldce potrivite cu împregiurările, dupe cum pedagogia ne învață." J Pentru întreținerea scdlel, Domnitorul, găsind acăsta conform cu disposițiunile bine-fă- cătore ale inzestrătorilor de monăstirl, impune tuturor acestora o dare, dupe analogia ve- niturilor, ceea-ce produce, pe lângă sumele prelevate de la monastirile consacrate scolelor, suma de 10.000 lei. Digitized byVjOOQle. — 40 - Apoi darea preoților și diaconilor, cari sunt în număr de 3.500, plătind fle-care câte 3 lei pe an (din cari pe jumătate se daîî la casa milelbr), se urcă produsul la 15.000 lei. Hrisovul dispune existența unei biblioteci pe lângă scolă, care va fi administrată de un epistat său bibliotecar credincios și ordonă să nu se dea cărți decât cu adeverință și să le reclame în timp îndărăt. In fine hrisovul rânduesce o epitropie a scolelor compusă din mitropolitul, cel duoi episcopl și boerii din divan, de la marele ban până la marele postelnic *). ' Din anexă se pote vedea numele boerilor, cari iau parte la acestă însemnată reformă. Văcărescil și Grețulescii nu lipsesc dintre acești boeri. Din acestași an 1776 aflăm câte-va documente, cari se cuvin a căpăta loc în acăstă is- torie. Așa aflăm un proces în 12 Octombre 1776, între loan dascălul românesc din Cerna- vodă și Sterie Cămărașul. loan ’i-a învățat copilul 6 ani de (Iile. Sterie Cămărașul s’a le- gat să plătăscă simbrie dascălului câte 50 taleri pe an. Acăstă simbrie Cămărașul n’a plătit’o și dascălul cere dreptate la Domnie. Sterie arătă, că copilul nu este al lui ci al lui Mihaiu Croitorul, care l’a rugat să’l dea la dascăl. Domnitorul hotărăsce însă, că : „De vreme ce Sterie a dat copilul la dascăl, cu același așezământ, precum nici el n’a tăgăduit, s’a hotărât, ca Sterie să plătăscă dreptul dascălului și în urmă Sterie, ce va avea să’șl caute cu Mihaifi Croitorul tatăl copilului Din acest zapis vedem, că limba românescă avea învățători până și pe țărmul drept al Dunărei, unde, deci, populațiunea română era destul de numerosă, ca să necesite aflarea în mijlocul ei de dascăli. * Din acestași an 1776 avem documentele înființărel scolelor domnescl de la Ploescl. Acolo exista mai dinainte scdle private românescl. Unul din dascălii, cari ținea scolă pri- vată, anume Dascălul Barbu, aflând că Domnitorul a hotărât să se înființeze scolă publică domnescă pentru limba românescă în Ploesci, cere să fie recunoscută scola lui ca atare. Domnitorul însărcinăză pe mitropolitul, să cerceteze despre scdla lui Barbu. Mitropolitul încă în 1776 a dat informațiuni bune despre acestă școlă, despre capacitatea și silința dascălului Barbu. Totuși numai în 1777 August 11, dupe o nouă anafora a mitropoli- tului Grigore, prin care arătă Domnitorului, că dascălul Barbu „se energhisește, adecă în. tot chipul se silesce spre invețătură copiilor*, dar că nu pote trăi numai cu simbria de la părinții lor și se află în scăpătăciune, fiind om cu copii, Mitropolitul propune, că dupe cum este scdla publică la Târgoviște cu lăfă de 5 taleri pe lună, asemenea și Ploescii fiind oraș ca Târgoviștea, să se dea lui Dascălul Barbu câte 5 lei pe lună Domnitorul Alexandru Ipsilante la 26 August 1777, aprobă propunerea mitropolitului Grigore al 11-lea și ast-fel, acum 122 de ani în urmă, se deschide în Ploesci prima scolă domnăscă, cu dascălul Barbu. ~ ------------------------— * Domnitorul Ipsilante, organisator de scdle nu putea, să nu simță nevoia de a protege tipografia și de a încerca să introducă in țără fabricațiunea hârtiei. ’ *) Arch. Stat., Condica domnăscă, pagina 301. ** ) Condica domnăscă de la Arch. Stat, No. 5 și No. 4 filele 178 și 29. ** *) Ve$t în anexă, documentul descoperit de mine, în cond, dom. No 6, fila 13. Goosle O Digitized by — 41 — La *76, August, dascălul Constantin de la S-tul George scrie hrisovul domnesc prin care IpȘlante Vodă amintesce înființarea pe moșia Fundenii, laapaColentiuei, proprietatea vistemiculul Dumitrașcu Racoviță, a unei harturghil și autoriză înființarea și altei hartur- ghii la apa Leuta, pe moșia Bătistei, județul Prahova, a schitului Turbați!. Domnitorul aretă că până acum n’a maî fost în țeră asemenea fabrici de hârtie, cari sunt de folos și forte trebuinciose „atât politiei cu trebuința scrisorilor, cât și bisericei cu tipăritul cărților.* Dăm întreg hrisovul acesta important in anexă*). Scolele din Moldova funcționâză sub Domnia lui Gr. Ghica pe la orașe, eparchil, și chiar pe la unele sate; așia aflăm scolă cu dascăl român la sat la Rugindsa. Capacitatea acestui învățător sătesc o putem afla din friimăsele versuri ce dânsul a scris pentru a deplânge uciderea infamă a Domnitorului Ghica, protestatorul contra răpire! Bucovinei “). Cum că continuă scolele a funcționa și dupe tragica morte a Domnitorului Gr. Ghica, rcșultă și din sarcina ce are Arhimandritul Măzăreanul de „îndreptător al scolelor dom- nesci, episcopesci și monastiresci ale Moldovei.* Intre scolele care le cercelâză inspectorul general Măzăreanu, este dâră și acea scâlă a monastirei Putna, unde dânsul funcționâză și ca profesor împreună cu Eromonachul Ila- rion „mădular al filosofilor Faimosului" precum se numesce însuși *“). In scola de la monastirea Putna se învăța românesce și dupe ultimul răsboiu al mus- calilor contra Turcilor, Mazareanu introdusese și puțină rusescă, apoi: „Ciaslovul, psal- tirea, octoicul, catechisul moldovenesce și rusesce, alcătuirea scrisorei moldovenesce, psaltichia dupe melodia grecescă, Gramatica, geografia cea tălmăcită de episcopul Amfilo- ; hie, dupe Bouffier, retorica, peatra evangeliel, asupra despărțirel bisericei răsăritului de a I apusului, epistolia arhiepiscopului Eughenie, istoria bisericei dupe Eusevie și alți istorici ' de la începutul creștinătăței până la soborul din Florențiași scurtată teologie platonescă." La predarea acestor obiecte Mazereanul și Ilarion erau ajutați și de unii Vataji, adecă j pedagogi. Cum că acestă scolă funcționa de mai mult timp și în regulă, pâte să fie de do- / vadă diploma de absolvire a scolei, dată la 1 Aprilie-1778, unuia dintre școlarii absolvenți ai scolei. . • Acâstă diplomă care aretă ce studii se făceai! în scdla de la Monastirea Putna, merită să ocupe loc aici, și o dăm intregă : - „Smeritul arcbimandrit monastirei Putnei Vartolomei Mazeranul mădular academices- tei teologii Chievului și îndreptătorii! scolelor domnesci, episcopesci și monastiresci a Moldaviei; așișderea eu Ilarion ieromonach, mădular a filosofilor Faimosului și învățătorii! psallichiei scolelor Moldaviei, dăm adeverință cu acâstă carte a nostră, cum că tinerelul loan, fiul preotului Gheorghi Vasilievici BălășescUl, de aici, s’au ținut în grija nostră, de la firea lui cea de 5 până acum la vârsta lui cea de 12 ani și s’aii învățat de noi și prin al noștri vătajf a scolii de aici: ciaslovul, psaltirea, octoihul, catehisul moldovenesce și ru- sesce, alcătuirea scrisorilor moldovenesce, psaltichia dupe melodia grecâscă, gramatica, geografia cea tălmăcită de episcopul Amfilochie, dupe Bouffier, retorica, peatra evangeliei asupra despărțirel bisericii răsăritului de a apusului, epistolia archiepiscopului Eughenie, istoria bisericei dupe Evsevie și alți istorici, de la începutul creștinătății până la veacul *) Hrisovul descoperit de mine în cond. dom. No. 3, ăla 195. **) Aceste versuri nefiind încă editate, socotim util a le reproduce în anexă. ***) Ve^I Memorii presentate la academie de V. A. Urechiă, în anul 1887/1888, pag. 26. Digitized by — 42 — al IX, și până la soborul din Florenția, și scurtata teologie plalonescă, loto bine, uuele și de rost și cu înțelegere, și astăzi cu voia tatălui său dis mat sus și a maicel sale Anasta- siei născută Gherle și cu blagoslovenia părinților duhovnici Gherman și Zenovie, s’a îm- brăcat în cinul monachicesc, și i s’a pus numele din cin Isaie, așîa decă și este el în vâr- stă mică, dară în pricepere bun, îl afiorisim noi pentru cinul ierodiaconiel, ca dupe aceea să fie și al duoilea dascăl în scdla de aici. S’a scris în monastirea Putna la 1 Aprilie 1778. L. S. episcopiei de Rădăuți. Am vă^ut, blagoslovim și întărim: iscălit, Dositeiu Epis- cop Rădăuțului. (L. S.). Arhimandrit Barlolomei Mazereanu. (L. S.). Ilarion Ieromonah Mădnlariu a Filosofilor PatmosuM. Din diploma acesta aflăm, că geografia lui Bouffierafost tradusă de Episcopul Amfilochie al Hotinulul mai mulți ani înainte de tipărirea ei. Tipărirea se face numai la 1795, iar manuscriptul traducere! era așla dar în uz în scolele publice ale țărei cu mai bine de 17 ani înainte de tipărire. De Amfilochie Hotiniul noi posedem și o aritmetică tipărită în quarto, la Mitropolia din Iași, necitată în bibliografiiile de până acum, la numele lui Amfilochie. In volum ul «Ser- barea școlară de la Iași cu ocasiunea împlinirel a 50 ani de la înființarea învățământului superior in Moldova», de D-nii Xenopolu și Erbiceanu, la pag. 284, este însă citată acestă carte, fără să se spună, că e de Amfilochie. Credem că și acestă carte a fost utilizată în scdlele din Moldova, mai înainte încă de a fi fost tipărită, la 1795, ca și geografia. Acestă aritmetică coprinde și puțină geometrie și este recomandabilă in comparațiunea I ce face între măsurile cele romane și cele române. Studiul măsurilor dă ocasiune lui Am- | filochie să constate, cu o vădită mulțămire, latinitatea neamului nostru. Intre cărțile tipărite în uz în scolele din Moldova, dupe 1755 și înainte, să nu uităm de a înregistra: «Buhvar-alfavetar pentru copii, tipărit la Mitropolia din Iași, la 7263 (1755), de lacob Mitropolitul. Acăstă carte, D. Papadopol Calimach țlice, că a fost împărțită gratis pe la scoli. Mai e posibil, ca să se fi fost întrebuințat în scole, tot ca manuscript, și gramatica ro- mânăscă, de care mai în urmă am vorbit, aceea a lui Dimitrie Eustație Brașoveanul, din 1756 ’). (La scdla de la monastirea Putna, este aprope sigur, că a fost utilisată și altă carte a lui Amfilochie Hotiniul, intitulată «gramatică teologhicescă», care s’a tipărit numai mai târziu, la 1795, sub Alex. loan Calimach "). Cât privesce cărțile ori manuscrisele utilisate de dascălii greci, în țeră, noi dăm în anexă, bibliografia întocmită de un bărbat forte competent în acestă materie, D. Erbi- *) Ve^I «Serbarea școlarii de la Iași», pag 251 și 252. **) Din epoca 1750 până la 1799, D Erbiceanu înregistrării, la pag. 332 a «Serbăreț școlare», cărțile următâre: Tîrnoșania tipărită la 1752 în Iași; Sinopsis, adică adunare de multe învățături Iași 1756; Liturghie, Iași 1759; Ceaslov, Iași 1763; îndreptarea păcătoșilor, Iași 1766; Dumne* âeescile și Sfintele Liturghii, BuzăQ 1799; Ceaslov, Iași 1772. — Noi cundscem dintr’aceștl ani mal multe cărți tipărite, de cari aișrea avem a vorbi. Digitized by Google — 43 — ceanu, pentru anii de care ne-atn ocupat până acum și apoi treptat pentru secolul al XlX-lea ). ♦ In sâma Visterie! Moldovei pe 1776, de sub Grigore Ghica, la fila 41, se vede că s’au cheltuit 69 de lei pentru «.gazăturilee. de la Brașov, prin Sandu Sardaru. Nu seim la care anume gazete era abonat Domnitorul, dar nu putem contesta însem- nătatea acestei introduceri de jurnale în țâră. Acest document de la 1776, important din multe privințe, de altmintrelea nu coprinde alte informațiunl relative la cultura publică. Dintre omenii mal învățațl de la curtea lui Gr. Ghica, putem cita, dupe documentul de care ne ocupăm, pe doctorii Drăcache lacob, Caragea și Folache, și pe dascălul Teodor. Dintre români, EnacheKogălniceanu, carele primesce din condica Visteriel 6 liu^I, pe când doctorul Fotache are 10. Dascălii scdlei grecescl din Iași, de la 1776, sunt numiți în sâma de la acest an, și anume Gheorghe dascălul și Evloghie dascălul, cari ambii se bucură de câte 2 liudi scutiți. Mal este și un vătaf la scolă, nenumit în sâmă, și care beneficiază de un liude "J. Dintre profesiunile cari se exercitați de români, mal cu semă în Muntenia, la începutul jumătățel a duoa a secolului al XVIII-lea, se cade a nu uita să numărăm arta zugră- vire!. Sunt destul de numeroși acel cari se ocupă cu zugrăvia, pentru ca să p6tă fi în- ființată din el o adevărată brâslă, care se deosibea in bresla zugravilor de icăne și de por- trete ctitoricesci pe la biserici și în brâsla zugravilor boiangii și de case '“). Unde învățau a zugrăvi, zugravii de subțire ? Nu exista anumită scolă, ci fie-care zugrav avea ucenici. La 1779, Iunie 10, Domnitorul judecă un proces între Const. Zu- gravu și între Radu copilul de casă. Aceste a dat pe fiul său să învețe profesiunea picturel la Const. Zugravul, cu condițiune să’i plătâscă câte 30 de lei pe an. L’a învățat profesiunea în 5 ani și jumătate și «’i-a aretat tot meșteșugul și cu meș- teșugul lui se hrănesce». Dar ucenicul nu mal vrea să stea la lucru la Const. Zugravu, până la timpul cât se obligase a rămânea pe lângă învățător; de aci procesul. Domnitorul hotărâsce: «Negăsindu-se cu cate, om slobod a se ținea ca un rob, fără de voe, s’a hotărit să fie nesupărat fiul lui Radu copilul de către Constantin, hranindu-se cu meșteșugul lu! unde va găsi aicea». «Iar lui Constantin, căci l’ati învățat meșteșug să’i dea plată ceea-ce se va găsi cu cale de către meșterii zugravi, socotindu-se către acăsla taleri 30 pe an și care are să țină Constantin in semă * La anul 1780 scolele din țâra românăscă, în urma hrisovului Domnitorului Ipsilante *) Ve fila *86 ?i cl. . **) Condica Domnâscâ No. 9, archiva StatuluY. J ***) Acest hrisov a fost descoperit de mine într’o ladă, de la mitropolia de lașY. **♦*) Ve a deorthosi de duoă ori pe săptămână themata. . Așișdere se urmeze a face și technologie, pe tdte filele nelipsit, silindu-se a ieși rod dintr’acăsta, urmând și dupe cum deosebitul nostru pitac d’ântăiu au poruncit'). ■ 1785, Maiu 11. * In decursul anului 1785 aflăm mențiuni despre câte-va scoli de pe la sate. Așia sunt cele următore: Scola de la Agesci. In al treilea an al domniei lui M. G. Suțu, la 15 Martie, acordă venitul din vinericiti, de la mai multe popore, iubitului său fiu Gr. Suțu, sub pretext de întreținere a scdlei și a bisericel de pe moșia Agescit, a acestei bezedele “). ț>ice hrisovul, că au acordat asemenea venit bisericel, fiind-că s’aii așezat la ea «scola pentru învăță- tura de copii pămenteni, fără de plată și fără simbrie.» Iată pitacul cu care în 8 Au- gust 1785, Domnitorul volnicesce pe representantul Bezedelei Gr. Suțu, de a perceje vi- năriciu pentru scola și biserica din Agesci, județul Ilfov. „Fiind-că vinăriciul din popor Putreda din Deal și din Vale i Gherasci i Za plăți i Badu- cesci i Belciugata i Maxinenii sud Slam-Rîmnic, i din popor Ursoaia i Arva i Valea Hu-^ mei i Valea Urloia i Tocilele și Ungurenii i Geptura, sud Saac, este afiorisit cu hrisov la scdlă și la biserică, de Agiesci, prea iubitului nostru fiii Grigorașcu Suțu, câte 5 bani de vadră, am dat Domnia mea, dupe hrisov, acestă domnăscă a ndstră carte la mânile........... - ce s’aii orânduit din casa prea iubitului nostru fiii, a strînge venitul acestui vinericiii pe sema numitei scdle și biserici "*). Gum că venitul vinericiului nu mergă tot la biserica și la scola din Agesci se vede și de acolo, că în 8 Octombre 1785, mai dă Domnitorul tot scolei și vinericiul de la popdrele Rogozele, Băneasa, Slăvitesci, i Bărzescii din Crețesci. Câte 5 bani de vadră vinericiul de la atâtea popdre, e lesne de. înțeles, că producea mal* mult decât bieți câți-va lei pentru lăfa dascălului și pentru tămâie, unt-de-lemn și plata servitorilor bisericii ! Pe moșia Preajba din Dolj, aiul Hagi Stan Jianul, continuă vechea scdlă românăscă de învățătura copiilor părței locului. «Care acăsta fiind lucru sufletesc și de folos, ^Lice hri- sovul din 1785, a lui M. Suțu, pentru ca să lumineze prin scdlă cunoscința copiilor...», Domnitorul întăresce scdlei din Prăjba, veniturile dupe anteridre hrisdve. Scarlat Greceanul Vel-Logof. de țăra-de-sus, la strămoșăsca sa moșie din județul Dâm- bovița, face scdlă și biserică de zid. In acăstă scdlă vor învăța fără plată, cu întreținere de la fundator, 20 de copii. Domnitorul acordă pentru întreținerea scdlei dreptul de bâlciu la moșie, prin următorul document: *"*) . . *) Condica No. 12, fila 258 verso. **) Cond. No. 11, fila 107. ***) Cond. No. 11. **•*) Cond. No. 12, fila 327. Digitized by Google — 52 — Vilara are lefâ ca epitrop al orfanotrofiei mal importantă mult decât dascălii ce oste- neau în scdlă, iar orfanotrofia, precum mai sus arătarăm, încă nu exista decât pe hârtie. In adevăr Domnitorul însărcinâză la 20 Martie 1785 pe boeril epitropl, să se ocupe de veniturile de creat pentru ținerea orfanotrofiei și să cerceteze și despre modul cum bise- rica Tuturor sfinților a fost alesă din trecut pentru așezarea orfanotrofiei. Iată pitacul domnesc în acăstă afacere, din care mai vedem, că Stol. Dumitrache, autorul istoriei eveni- mentelor de la 1769 la 1775, este om de încredere deosebită a lui Ipsilante: «Pitac cătie boeri epitropi: Vă înștiințăm, că vrând Domnia Mea a se tocmi și a se pune în faptă orfanotrofia, ca un lucru sufletesc de obște vrednic și folositor, am orânduit câte-va venituri pentru cheltuiala el, adecă din dajdia preoților, de la bragagii, ua nascerel, nu vine la curte în spătăria mare numai dascălul românesc, cu ucenicul săti, să dică cu- vântarea românăscă, ce, se mat presintă, și încă în prima linie, și dascălii întâii) și al duoi- lea grecesc, cari ei încă pun ucenici de d'c engomione in grecesce; de sigur că bacșișul ce Domnitorul, prin mâna visternicului dădea dascălilor greci și ucenicilor lor, era maj mare decât cele date dascălului și ucenicului care grăia românesce "). . ♦ Domnia atât de agitată a lui Mavrogheni in țâra Muntenescă, de la Maifl 1786 până la surprindetorea și nedreptă ucidere a lui de către Turci, ni’l arelă tot atâta de Domn brav și deștept, cât și partizan al învețăturel. Nedreptă a fost uciderea lui de către Turcii pe cari ’ I-ati servit cu credință ; nedreptă tot atât și istoria, care până acum s’a scris despre domnia lui Nicolae Mavrogheni. Nu spre a reabilita memoria acestui Domnitor (căci acâsta nu e treba lucrărei nostre de față), ci pentru că oglindesce bine starea țârei și în parte și situațiunea culturală a ei, începem Domnia Iui Mavrogheni, cu actul ce și însuși l’a semnat in prima ții a sosire! sale în Bucuresci, cu proclamațiunea ce adresâză către țâră: «Iw N. Mavrogheni etc. D-lor boerilor ispravnici, boierilor judecători, cuvioșilor egumeni, molitvelor vostre potropopilor, preoți, diaconi, mazililor, căpitanilor, neguțători, breslași, pârcălabilor de prin sate și tutulor locuitorilor țărani din județul.de obște vă fa- cem Domnia nostră în scire, că cu mila și ajutorul marelui D-țleu aședându-ne în dom- nescul scaun, al acestei creștinescl țări, cea d’ânteiu râvnă și grijă a Domniei Mele este a se urma și a se păzi dreptatea norodului și a supușilor ce ni s’au încredințat, întru tdte pricinele și trebile lor, dupe cum așia suntem povățuiți și de la milos.tivul Dumnețleh a tot țiitorul, cela ce ne-a învrednicit la acestă stăpânire și spre acesta suntem orânduiți și de la prea puternicul împărat (a căruia stăpânire să o lățâscă Dumnedeu peste tot pămân- tul), ca să curățim tdte urmările cele fără de cale și nedreptățile; deci fiind-că din început n’a iubit sufletul nostru nedreptatea, și este forte nesuferită la firea Domniei Mele, fiind inpotriva poruncei lui Dumnedeu, iată ne facem datoria și vă arătăm Dumnedeiasca po- runcă, dupe care asemenea este și a nostră poruncitdre, cea mai d’ântâiii voință a fie-eă- ruia din D-vostre ispravnicilor, săti judecători, seu veri-ce zabet a orl-cc pricină a noro- dului, să vă purtați forte cu dreptate dupe tdte și cu frica lui Dumnezeii și a Domniei nostre, să părăsâscă fie-care de cele reu obicinuite trecute ; hotărirl judecăților, să le fa- ceți dupe Sfânta pravilă; de jafuri și de hrăpirl să’l diafendipsiți și nu numai D-vostre să fiți curați de unele ca acestea, ci nici pe omenii D-vostre, cari ’i aveți orânduiți cu zapci- licuri și veri-cu ce epistasie asupra satelor, să nu’i îngăduiți a jăfui, ci fieș-care să se mulțămescă pe ceea-ce este hacul săîi drept, fără de a se lăcomi, că aceea ce este drept este și blagoslovit de la Dumnedeu și îndestuleză atât pe dânsul cât și pe fiul lui, iar ceea- ce este nedrept, este praf și ca văpaia focului arde și nu numai nu se folosesce d’intru a- *) Letop. T. III, pag. 305. **) Gheorgache, Cond. de obiceiuri, letop. tom. III pag. 305 și 306. Google Digitized by — 60 — cest fel de nedreptate, agonesell, dupe cum el socotesc, ci și copiii și casele lor rămân la pustiire, precum avem la acestă pildă multe case, ce s’au stins și aii rămas copiii lor forte săraci; pe locuitori să’i primiți cu bună voire și cu blândețe, când vin la D-vostre de a se plânge pentru câte ceva și la cele ce vor fi cu cale să’i ascultați, iar la cele făr de cale să le dați răspunsul cu blândețe, făcându’I cu cuvânt și cu deslușire a urma a poruncilor lui Dumnezeii și a pravilei, ca și inși ei să înțelegă și să pricepă bine ; iar nu fără de cu- vânt înfruntându’I să’i isgoniți. Ușa să vă fie deschisă și auriul deștept în tot ceasul; să nu Ziceți săracului: «Dute, că nu este vreme,» nici să’i țineți pe la cur|ile D-voslre cu Zile îndelungate, pân a vă găsi vreme de a vă împreuna, dupe cum am auZit că pătimeați locuitorii, pentru că acesta forte mult ne turbură duhul, când vom auZi; luați pildă de la înșine noi și urmați, că ușa Divanului este deschisă a primi făr de preget în tot cesul pe fie-care; și în scurt, întru tdte să păziți dreptatea și buna orânduială și cel ce va sluji bine și cu credință, chivernisind și ocrotind pe locuitori cu bună ocârmuire și dreptate, să fie încredințat și cu totul adeverit, că negreșit va dobândi mila lui Dumnezeu și evnia Dom- niei Mele, iar împotrivă, vai de acela ce va călca poruncile S-tei pravile și ale prea pu- ternicei împărății și ale Domniei ndstre și ’l vom dovedi, că a făcut vre-o nedreptate, oria jăfuit, ori n’au păzit poruncile și povățuirile ndstre; unul ca acela nu numai că va fi lip- sit din slujba Domniei mele și nu va mai fi învrednicit nici odată la slujba și mila Dom- niei Mele, ci va petrece și ceea-ce n’a socotit nici a gândit. «Poruncim Domnia Mea și voe tuturor breslașilor și țăranilor de obște, fie-care pentru păsurile și necazurile ce veți avea, să vă plângeți la ispravnici și la judecători pentru ju- decăți și alte nevoi ce veți avea, și nădăjduim, că dupe povățuirile și poruncile ce aii de la Domnia Mea, a vă face totă îndestularea și dreptatea; iar când de la ispravnici, șeii jude- cători, nu veți afla dreptate, să năzuiți cu bună nădejde și cu multă bucurie la mila Dom- niei Mele și iată ușa Divanului nostru este pururea deschisă, de unde veți afla totă îndes- tularea și dreptatea vostră cu cale și, insă căutați de vă părăsiți și voi de cele ce sunteți răii obicinuiți de mai nainte și rugându-vă milostivului DumneZeu pentru sănă- tatea prea puternicei împărății, voi cu soțiile și cu copiii voștri, pentru sănătatea nostră; să vă lăsați de minciuni, să umblați cu dreptate la tote, să metachirisiți munca drâptă, ca să vă fie spre îndestularea caselor vostre ; nu vă cutezați a face pâri și jălbi mincinose și nedrepte; nu fiți vicleni, pentru ca să vă ajute DumneZeu, și pentru ca să vă iubim și noi; purtați-vă cu ascultare și supunere la împărătescile porunci și la ale nostre, care le vom da în scris, prin ispravnicii județului, pentru că dupe cum voiu pedepsi pe cel ce va jăfuit, și v’ati luat adichisit, așia vom pedepsi și pe cei ce vor cuteza dintre voi a umbla cu jălbi și cu pâri mincinâse, său împotrivire către orânduițil noștri, și cu viclenie nu veți putea Îndrepta cu cuvântul prostime! și al nesciinței; și așia dregătorii să se porte către locuitori cu troposul cel cuviincios, și locuitorii să se porte către dregători, cu cădulă o- rânduială și supunere la poruncile ndstre. «Așișderea poruncim, molitvelor vostre protopopilor, preoților, să căutați dupe cum sun- teți povățuițl de părinții arhierei, să păziți și să urmați slujbele sfiintelor biserici cu cea căZută orânduiată, făr de cusur, și să vă petreeeți viața dupe orânduiala cinului, păzind cinstea darului ce aveți, și să nu lipsiți întru a sfătui cu învățături duchovnicesci pe lo- cuitori și însuși a îndemna spre cele ce sunt ale datoriei creștinesc!, ca să le urmeze, să le păzescă și să aibă evlavie către DumneZeu și fie curați ispovedindu-să și grijindu-să in vreme, și câte se cuvin la datoria-vă tdte să le săvîrșiți. Pentru care iată într’adins am trimis omul nostru..........cu acâstă Domnâscă a Nâstră carte, ântâiti la D-vostră is- Digitized by Google - 61 - pravnicii, ca să le cetiți și să ne trămiteți răspunsul în scris, că ați înțeles, apoi să mărgă prin orașele și satele acelor județe, să o cetăscă întru auriii tuturor de obște, și sa iscă- lăscă în dosul el preoții și pârcălabii satelor întru adeverire, că au înțeles’o toți '). 1786, Maiu 21. Slam Rîmnic Buzău Saac Stoian Cafegiu lamac. Ialomița Ilfov Vlașca Teleorman Prahova Dâmbovița Muscel Romanați Olt Dolj Mehedinți Vâlcea Gorj Argeș Anastase Icioglan. Constandin Icioglan. loniță Icioglan. Ștefan Icioglan. Cu puține țlile înainte de acestă prodamațiune, sosise Domnitorul în Bucuresci. In urma lui, la 16 Maiîi, sosesce și Domna. Mavrogheni cu pitacul săfi de la 15 Maiu 1786 or- donă însuși alaiul de recepțiune al Domnei. In acest alaiu au loc și scălele din Bucuresci. Nesciutor de limba românăscă și dorind de a cundsce de aprăpe tote pricinile, în inte- resul de a face dreptate tuturor, Mavrogheni, care însuși pare că nu prea scia grecesce, ordonă cu pitac domnesc, ca anaforarele Divanului să se scrie în amănduoă limbile, grăcă și românăscă. Iată acest pitac, datat din 1786 Iunie 12 : „Poruncă Ja vellții boeri. Poruncim Domnia Mea D-vostre cinstiților și credincioși boerilor velițl ai Divanului Domniei Mele, pentru ori-câte judecăți căutațl și a’țl căutat, a cărora anaforale, său cărți de judecată ati a veni înaintea nășiră să le auțlim, tote acelea anaforale său cărți, induoind cola de hârtie până în mijloc, să se scrie de o parte româ- nesce, iar la o parte grecesce și așîa dedesubt să iscăliți D-vostre. Asemenea poruncim să urmeze și boerii judecători de la fiescecare depertament, negreșit, de care să arătați D-văs- tre, velițl boeri, porunca nostră depertamenturilor tuturor. Care anaforale, său cărți, aveți D-vostre ale scrie cu mijlocul care am arătat D-văstre, pe scurt scriind temeiul în care spânzură tălă pricina și hotărîrea dreptăței, care aveți a face dupe pravilă. Și într’acest chip este voia și porunca năstră să urmați." Introducerea în mod formal a limbei grecesci pentru unele acte publice nu păte fi considerată de istoric, ca o premedilațiune contra limbei naționale. Un Divan domnesc în care Enache Văcărescu avea așia de important loc n’ar fi îngăduit asemenea lovire a lim- ‘ bei române. *) Cond. tul N. Mavrogheni, Arh. Statului No. 17. Digitized by Google — 62 — De altmintrelea trebue să constatăm, că porunca lui Mavrogheni în acâstă privință n’a fost îndeplinită de cât la rare împregiurări. In adevăr importantele condici din domnia lui nu ne-ad păstrat decât forte puține documente în ambele limbi, ci numai în româ- nesce, și acelea pote datorite, cele mai multe, mai ales numerosele proclamațiunl din tim- pul resboiulul Austro-Ruso-Turc, condeiului ager și minunat românesc al lui Enache Văcărescu. Să scie că acest ilustru patron al limbei române a fost până târziu visternicul vitâzulul Mavrogheni și că numai către finea Domniei, Mavrogheni a fost cu nedreptul abandonat de Văcărescu. De scole, în mod special, Mavrogheni nu putea să nu se ocupe, din moment ce dupe procla- mațiunile lui, îl aflăm înteresându-se de îmbunătățirea năravurilor țârei. Unul din prime- le documente, cu referință la scolă, este acel din 21 Iunie 1786, prin care rânduesce doctor al scolelor pe uh numit Constantin. Prin acest decret el numesce doctor politiei pe cu- noscutul doctor Caracaș, iar la orfanotrofie recunosce ca doctor pre Silvestru, care deja funcționa acolo. Același decret fixâză lâfă profesorului de musică Mihalache și bursele a trei coriști, din Mitocul Episcopiei Râmnic și a pedagogului, seu vătavulul lor‘). In August 25, Mavrogheni numesce Nazir al scolelor DomnescI și purtător de grijă pre Episcopul Râmnicului Filaret, prin pitacul sâîi Domnesc, adresat către ucenicii de la scola Domnescă din Bucuresci. Din acest pitac, cedăm la vale, sepote presupune, că uce- nicii internați la S-tu Sava manifestaseră nescai-va nemulțămiri pentru modul cum erau întreținuți. Domnitorul amintesce ucenicilor, că sunt datori să se mulțămâscă cu ceea-ce li se dă, căci ceea-ce li se dă nu este o datorie a Statului către el, ci o milă, și că deci pe cel ce se va arâta nemuljămitor, «îl vom lipsi și îl vom ișgoni». Iată întregul pitac : t «Fiind-că D-lui iubitorul de Dumnezeii părintele Episcop de Râmnic Filaret este orân- duit de Domnia Mea asupra scâlelor Nazir și purtător de grijă, poruncim tutulor uceni- cilor de la scdlă, să nu arâtațl împotrivire povățuirilor Sfinției Sale, ce să fiți următori și ascultători, mulțămindu-vă cu mila ce vâ este orânduită de Domnia Mea, care să nu o socotiți ca lefă și datorie, ci să o cunoscețl o milă de la Domnia Mea, rânduită spre mân- gâierea și ajutorul vostru, în vreme ce voi nu slujiți Domniei, sâîi altuia, ci însuși voă vâ slujiți, pentru folosul și procopsâla vâstră. Pentru aceea dar, mulțămindu-vâ la mila ce vă este orânduită, să fiți sîrguitorl la învățătură, ca să arâtațl rod, pentru că cel nemulțămit și neurmător, pre acela arătându-ni'l Sfinția Sa, îl vom lipsi și îl vom isgoni». 1786, August 25. Orfanotrofia încă continua la 1786, dar pare, că fondurile speciale ale ei, nu sunt sufi- *) Acest document îl împărtășim dupe copia din cond. No 17, fila 39 verso. Pitac către boeril epitropl «D-lor Boerilor Epitropl, fiind-că m’am pliroforisit Domnia Mea pentru Caracaș Dohtorul po- litiei de aici, cum că este prad Icos și prothiinos la trebuințele țSreî, de carele toți sunt mulțămițt, iată’l-orânduim și Domnia Mea a fi iară doctor al politiei, căruia poruncim să dațl din banii cutiei, pe lună câte 100 taleri; așișderea să dațl și lui Silivestru, ce este dohtor la orfanotrofie, pe lună câte 25 taleri și lui Constantin, ce s’a orânduit dohtor la șcdlăt pe lună câte 25 taleri. Așiș- derea ve poruncim, să dațl lui Mihalachî Dascălul cântăreț, pe lună câte 40 taleri ; la 3 copii . cântăreți de la Metohul S-tel Episcopii Râmnic, pe lună 15 taleri. Cum și vătafului copiilor, iarăși de la .Mitocul Episcopiei, pe lună 5 taleri, Toii- .... etc. 1786, Iunie 21. — 63 — ciente, de vreme că, cu pitacul din Noembre 1786, Domnitorul Mavrogheni ordonă plata lefei epitropulu! orfanotrofieî din banii scolelor '). Stipravenind mai apoi resboiul, la care Mavrogheni ia o parte atât de însemnată, Vis- leria îșî slei tdte resursele, cu înmulțirea oștirel și întreținerea eî. Intr’o proclamațiune către țâră, a lui Mavrogheni, acesta ardtă, că pentru întreținerea oștire!, în interesul pa- trie!, ’șl-a vîndut propriele giuvaere ale Domne!, ba chiar și îmbrăcăminlele sale. Dăm in anexă acest inedit și prețios document din 1788, Octombre 8. (Condica No 17 “). Așia fiind lucrurile, nu e de mirare, că în timpul resboiului, scdlele cele mai însemnate, întreținute din venituri proprii de pe la monâstiri, etc., să fie fost închise. Acâstă se do- vedesce și din pitacul următorului Domn M. Const. Suțu, din 1792, Februarie, (pe care îl dăm mai la vale, la acest an), în care se amintesce, că «s’aii stricat venitul scalelor in vremea repausatului Mavrogheni». . . Acestă isbire a culturei naționale, prin incetarea scolelor, ati trebuit să urmeze numai dupe ce prorupse resbelul în 1788. In adevăr, în anul 1786 aflăm pe Mavrogheni preocupat încă de cultura publică, aju- tat la acesta de Enache Văcărescul. Domnitorul întâlnind dificultate de a găsi în țâră români cunoscători de limba turcă, se hotărî să facă scolă la palatul țere! românesc! din Constantinopole, în care să trămită 7 tineri munteni ca să învețe acolo limba turcă „limba cea mai trebuincidsă într’acdslă țâră".. Prin pitacul său din 1 Decembre 1786, Domnitorul scrie către boerii epitropi, imputând predecesorilor sel, că n’au îngrijit de aces’.ă învățătură. Intru acăsta Mavrogheni se înșală, căci Constantin Mavrocordat, la 1735, încercase să introducă studiul limbei turcescl in scdla din Bucuresci "*). Se vede însă, că încercarea de la 1735 nu isbutise. Dupe pîtacul acesta al Domnito- ruluî M vrogheni, bursierii de trimis la Constantinopole urma să fie aleși dintre fiii de boeri scăpătați, cât și din cei de trepta a duoa, orfani său și cu părinți. El aveO să fie întreținuți cu cheltuiala domnăscă. Pitacul însciințăză pe epitropi, că Enache Văcărescul Marele Vornic, are însărcinare de la Domnitor, să examineze și să alâgă tinerii, de la cari se cere să aibă cunoscință de gramatica grecă. Dăm în notă întreg acest pitac “"). Din actul acesta se vede, că Domnitorul îșî pusese in gând, să înființeze catedra de limba turcă chiar și în Bucuresci. împrejurările răsboiului au împedicat realisarea acestei do- rințe. *) Pitac către Epitropi! din 1786, Noembre «Fiind-că și mat înainte vreme nu ajungea bani! la cheltuielile și lefile ce se dati la orfanotrofie, fiind ierat mic, se da din bănit cutiei, și acum fiind-că nu se ajunge, poruncim Domnia Mea, D-vâstră boerilor Epitropi: lâfa ce am orânduită boerulut Epitrop al orfanotrofieî, taleri 120. pe luni, am orânduit Domnia Mea să o dațl din banii cutiei scdlelor și la socotâlă veți arSta». (Condica No. 17, fila 118. **) In proclamațiunea lui, Mavrogheni <,lice: «tdte hasnalele ndstre am cheltuit și cheltuim până în sfârșit tot ce am avut, și neputând întâmpina grelele cheltuieli, am vîndut și tdte tacâmu- rile, rachiurile și hainele Domniei Mele....* ***) Ve^I Tunusli, ediția grecâscă, pag. 294. . **’*> Pitac către boerii epitropi «De vreme ce între alte necuviinciâse lucruri, ce prin băgare de sâmă am vâijut Domnia Mea, că se afiă aici în țâra Domniei Mele, este unul și acesta, de a nu se afla între pământeni, nici în Digitized by GooqIc - 64 - Continuarea scdlelor in primii ani a! Domniei o probâză pitacul sfiu din 1787, Iunie 8 către boeril epitropi ai scdlelor prin, care dispune, ca să se dea câte 15 taleri dascălilor „ce s’au orânduit cu deosebită carte a Domniei Mele“ la Focșani și la Târgoviștea din Dâmbovița *). * ♦ Marile evenimente petrecute în Ardeal, revoluțiunea lui Horea, Cloșca și Crișan, termi- nală cu tragica morte a autorilor lor, în 1785, nu pote fi neconsiderată de istoricul cul- turel naționale. Ori cât cel 20.000 de români devastâză sate nemeșescl, derapănă curți domnesc! și biserici ungurescl, el nu fac numai a distruge, ci din mișcarea lor, din sîn- gele vărsat încolțesce nu tăr^iîi, o nouă stare de lucruri pentru Ardeal, pentru țăranul, român, pentru națiunea română de acolo. Ba și în principate strebate curentul în favorea sătănului. Forte numerdse acte ale lui Mavrogheni oglindesc acest fapt: cuvintele de mân- gâere, promisiunile de dreptate, ce prin prodamațiunile sale adreseză către săteni, Dom- nitorul Mavrogheni, sunt inspirate în mare parte de evenimentele din Ardeal. * . Dupe începerea răsboiulul, prin intrarea muscalilor în Moldova, la 1788, scdlele din Mol- dova un moment reînsuflețite pare-că sub Alex. Mavrocordat Feraru, au trebuit să nu mal pdtă funcționa. Tot asemenea se va întâmpla cu școlile din țera Muntenâscă, dupe ce Coburg putu înainta spre Bucuresc! și Hohenloe ocupă Craiova. Nici vorbă nu mal pote fi de scdle domnescl în principate, în filele grele cât ținu răsboiul și până dupe pacea de la Șiștov din 4 August 1791! * /X -Sub Domnia lui Mavrogheni, Enache Văcărescul tipăresce gramatica sa românăscă, la Episcopul Filaret Nazirul scdlelor a simțit nevoia acestei cărți. Enăchiță Văcă- / refecul aduce editorului sâu, ilustrului Filaret, laude deosebite, în prefața gramaticei sale “ ). orânduiala boerâscă, nici în cea de al duoilea, vre-unul, ca să aibă sciința de carte turcâscă, ce este . limba cea mai trebuincidsă întru acestă țeră, care se află sub stăpânirea Prea puternicului othomanicesc Devlet, și socotind Domnia Mea, că și la acăsta nu este pricină alta decât neîmpli- nirea datoriei, ce se cuvină să aibă luminății Domni, selefil noștril, asupra acestei faceri de bine, am cugetat Domnia Mea, din rîvnă părint'scă fiind porniți, ca să împodobim țera întru care Dumne- zeiasca providență ne-aă orânduit otcârmuitor, mal vârtos pentru aceste faceri de bine și cu învă- țătura acestui cinstit și trebuincios dialect, pentru ca să ne rămâe deapururea; drept acea deose- bit de scopoș ce avem, ca să aducem și aicea dascăli de acestă învățătură, fiind-că am hotărît să facem scotă a țerei la Țarigrad, în saraivd țerei românești, cu cheltuiala Domniei Mele, unde să învețe . 7 pământeni acestă limbă, poruncim D-v6stre, să cercetați fără zăbavă, ca să aflațl 7 pământeni, atât din fii de boerl scăpătațl duol. trei, cât și din orânduiala de al duoilea trei patru, său cu părinți șeii și fără părinți, cari să voiască a merge și a dobendi acest lucru rîvnit, după cum Zicem, cu cheltuiala Domnescă și de vreme ce acești ucenici, pentru ca să se îndestuleze fără zăbavă de a- cestă învățătură, face trebuința a avea dreșl-care însciințare și de gramatica grecescă, am orânduit Domnia Mea, cercetător acestei pricine și purtător de grijă, pe D-luI Vel Dvornic Enache Văcărescul. Deci D-vdstre, aflând acești ucenici, dupe miZlocul ce vă poruncim, să i și trimetețl la D-luI Vel Dvor- nic, ca urmând a face cuviincidsa cercetare, dupe porunca ce ’t-am dat, a-I griji și a-I găti dupre voința Domniei Mele, și așla să’i pornăscă la Țarigrad, în numele lui Dumnezeu și cu blagoslovenia Domnu- lui, ca să învețe și să se procopsăscă, să fie folositori țărel, bucurie stăpânire!, pomenire Domniei Mele de-a pururea». 1786, Decembre 1. *) Cond. No. 17, fila 199. . • **) «Observații șeii băgări de sâmă asupra regulilor și orânduelilor gramaticei românesc! adunate și alcătuite acum întâitt de D. Enache Văcărescul, cel de acum Dicheofllax al bisericei cel mart a răsăritului și mare Vistier al principatului Valachieî. In tipografia Sfintei Episcopii a Râmnicului, 1787. ***) VeZI anexa corespunZăldre acestei pagine. Googie Digitized by • ' _ 65 — : De și chiar în titulatură Enache Văcărescul țlice, că gramatica sa e cea dintâiu, astăzi noi seim, că mal veche gramatică este cea de la 1757, de care mai sus vorbirăm. Nu mai puțin însă, de la anul acesta 1787, se înmulțesc gramaticele tipărite, în tote țările . române. Așîa este acea din 1788 a lui Molnar *). In anul următor 1779, se tipăresce la Iași, într’o tipografie <^isă politicăscă, de către Toder Scholeru, o gramatică, prin care Moldovenii să potă învăța rusesce și Rușii Moldovenesce. Acăslă scriere, descoperită de noi înOetombre 1889, are o dedicațiunea lui Toder Scholeru către învățătorii sei. Deci, se constată existența de scdlă românescă, din care scdlă era eșit școlar și Toder Scholeru. O analisă din acdslă prețidsă carte dăm în anexă "). - La anii aceștia, funcționeză în partea Basarabiei o tipografie a Protocreului Mihail Slrilbițky. Acest preot este un agent al Rușilor, și întreține o corespondență forte urmă- rită cu Mitropolitul Moldovei, chiar înaintea isbucnirei resboiului 1788. Credem că acestă tipografie există, nu atât în interesul culturei naționale, cât în acel al politicei mus- călesci. ♦ . ^JJn.factor important cultural se introduce treptat, în Principate, mai ales în cele trei ultime decenii ale secolului al XVIH-lea ; acesta este.limba francesă, care pe tdtă $iua se răspândesce mai mult în Principate "*). . ~ Dupre cum Domnitorii au secretari, ba și profesori de limba francesă, acum și boierii • încep a da copiii lor, nu mai mult greci, ci francezi. Introducerea limbel franceze deschide minței române tesaure noul, în cărțile scrise în acestă limbă. Deja sub lacob I, Mitropolitul Moldovei, boierii nu voiau să vorbăscă grecesce, scrie Raicevich (pag. 255). Acestă indignare contra limbei grecescl merge sporind, sub influința culturală a limbel franceze. Ba nu târziu, încă la începutul secolului următor, începe boerimea a trămite copiii lor la studii în Francia. « * In anii aceștia cultura națională în Ardeal este condusă de nemuritorul ȘincaȚ. Reîn- tors în patrie, între anii 1780—82, funcționă mai ânteiu ca director al scdlelor române din Transilvania, funcțiune ce ocupă până la 1794, în timp de 12 ani. Șincal publică la *) Ve(ll anexa. Despre acostă gramaticii citim în «Beschreibung und Schicksale von Bender, Bu- carest und Orșova (i CO Wien 1790): «Eine Wallachische Sprachlere, so zu Blasendorf gedruckt worden, und Herrn Doktor Molnar’s deutsch-wallachische Sprachlehre, welche im labre 1788 al- hier în Wien die Presse verlassen hat.» (pag. 107). **) Ve)t anexa despre gramatica român&cîl a lui Tâder Scholaru. Ve^T ce am ă împlinescă de la monastirile Eparchiel P. S. Tale, cât și de la monastirile eparchiilor episcopescl, spre a se da la epilropie, fiind-că în destul s’a zăbovit până acum». Din aceste acte resultă, că scdlele se redeschid deși cu anevoință, în 1792. De la M. Suțu mal avem de înregistrat un hrisov, cu data de la 1792, Iulie 19. Acesta este *): «Hrisovul scdlel din salul sârbesc Dragoiu-Chioiu, din drumul Țarigradulul, unde tot-d’a-una conăcesc și găzduesc boeril și alțl slujbași DomnescI...., în care sat fiind-că locuesc și mulț! creștini pravoslavnici bulgari, care țin neclintită credința bisericei răsă- ritului, a avut și dascăl cu scolă în limba grecescă pentru învățarea și procopsela copiilor, care dascăl a avut milă de la Domnia țârei aceștia...» Domnul reînnoesce mila de la Ocne, taleri 60 pe fieș-care an, pentru dascăl. Din nenorocire abia s’a proiectat deschiderea scolelor și sbucnesce ciuma în țâră. Acum tdtă activitatea Domniei se concentreză pentru a combate flagelul. Condica e plină de acte relative la acesta, unele de o naivitate ce le miră. Așla pentru combaterea ciumei ca mijloc preventiv, încă din 5 Iunie 1792, Domnitorul a ordonat, să se facă în Iotă țera rugăciuni și aiasmă. Mai practic era combaterea bolei prin arderea casei și a obiectelor din casa unde murea cine-va de ciumă. Dar ce îngrozitor spectacol era pentru acei vii asemenea incendii de bună voie. Dar apoi, când ciuma secera cumplit în Bucuresci, faptele oribile ale ciocli- lor! Par-că ci tescl o pagină din «.Promessi spozi» a autorului italian, când citescl pitacul Domnitorului Suțu, din 1792, Iulie 7 **): o fată a fost rădicată ca bolnavă de ciumă, și ciocli voia să o înmormânteze de vie ! Mal era timp de scole în asemenea triste tjile ? Cu tote acestea, în 1792, August 28, H^I. Suțu autorisă pe boierii epitropl, să cumpere 30.000 olane, din venitul scolelor, pentru învelitul caselor pentru scola de la S-tul Sava. Domnitorul Suțu plătea din casa scdlelor acoperirea cu ole a localului scole! din S-tu Sava, unde locuia el....! •) Condica No. 19, fila 760. . *•) Ponturile nizamulul, care găsim cu cale să se dea pentru paza de b61a ciumei. Vețll și Anaforaua Divanului din 1786, Noembre 26, ponturile și resoluțiunea lui Nicolae Petre Mavrogheni Vodă. Sunt 23 de articole. C-l întâii! poruncesce adunarea tutulor mâștelor la Mitropolie, unde să se facă sfeștanie și să se adune toți dmenit din mahalale la acestă serbare, și preoții să ia din aiasmă și să boteze gratis tdte mahalalele și în tdte diininețele dupe leturghie preoții să citescă molitfele pentru ciumă, și la vecernie să facă paraclis. Din aiasma făcută la Mitropolie să se trămită în vase mari pe la sate în județe, la protopopi. Aceștia să mal înmulțescă aiasma, ca să fie de ajuns pen- tru sate! (Condica No. 17, fila iii). Digitized by Googie - 68 — plătâscă 16fa pe timpul de la stricarea veniturilor scolelor de către Mavrogheni. Domni- torul Suțu a trămis reclamațiunea dascălului Constantin la boeril epitropl, cerendu-le in- formațiunl. Prin anaforaua din 1792, Februarie 5, scrisă în dosul jălbei dascălului Con- stantin, epitropii spun, că au plătit lâfa acestuia câte 25 taleri pe lună „de când s’au orân- duit rânduiala scolelor cu veniturile lor“, adică de la 1776, dar că de la stricarea veni- tului scolelor de către reposatul Mavrogheni nu i s’a mai dat lâfa dascălului Constantin. . Domnitorul pune resoluțiune pe anafora : „Poruncim Domnia Mea, D-vdstră boerilor epitropl, să aveți a da de la cutie dascălului Constantin slovanu, a câte 25 taleri pe lună, urmândui-se de la (Ji ânleiu septem.* Vel-Logof., 1792, Februarie 21. Iată întrâga anafora a epitropilor : „Prea înălțate Domne! «Ascultând luminată porunca înălțime! Tale, la acâstă jalbă, însciințăm, Măriei Tale, că precum să jăluesce așla este cu adevărat a avut lefă, pe lună câte 25 taleri, care i s’au și urmat de la epitropie de când s’afi orânduit rânduiala scolelor cu veniturile lor, iară de când s’au stricat veniturile scdlelor, în vremea reposatului Mavrogheni, de la epitropie n’a mal luat, ci rămâne cum Duhul Sfînt va lumina năstavu înălțimi Tale, măcar că el aretă, că acea orânduiată de lâfă, s’a urmat cu darea de către Prea Sfinția Sa Părintele Mitro- polit, până la buna venirea Inălțimel tale." *). Constantin Clucer, Dumitrascu Stol., Nicolae Stol. 1792, Februarie 5. La Monastirea Motruluî exista scola românescă pe la 1793. Alexandru Moruzi V. V., în acel an, Martie 5, și apoi la 1793, Septembre 8, Domnitorul Const. Ipsilante, daii dascălului de la Motru, hrisove de scutire. Acâstă scdlă continuă și in 1813. (Condica No. 47, fila 121). 'Vin 1792 Suțu reguleză din notLdarea_‘preoților pentru scdle si pentru cutia de milos- tenie. Prin pitacul către Mitropolit și episcopl, din 11 Iunie 1792, se aretă ce suml au a plăti diversele eparchil, darea fiind de câte 3 galbeni pe an. Se amintesce, că pe trecut asemenea dâre nu s’a plătit regulat, din causa evenimentelor din urmă și se regulâză plata de acum, pe viitor, de câte duoe ori pe an. Documentul acesta spune că : „Din ■ șuma preoților și diaconilor, ce se află în câte trele eparchiile, dupe catagrafia ce s’a făcut, la Noembre trecut, facem Domnia Mea musadea la plata banilor cutiei de milos- tenie și ai scolelor și scăpând cu analoghie țleciuiala fieș-căria eparhie, rămâne buni la hrisov 5.000 tocmai, adecă Mitropolia Bucuresci 2.450, Episcopia Rdmnicu 2.020 și episcopia Buzău 530, ca să răspundă acel câte taleri trei pe an, dupe coprinderea hriso- vului, la cutia milosteniei și la scdle. Din care bani sunt să se dea jumătate acum, al anu- lui acestuia, pentru S-tul George ce a trecut, iar jumătate la S-tu Dumitru ce vine. Deci fiind-că pentru alte midie trebl ale țării, cu cari am fost împresurați, zăbovindu-se niza- mul acesta al preoților, nu este sciută și hotărîtă suma ce are a se cere la împlinirea sfertului S-tulul George trecut; acum dar, pe acâstă sumă s’a orânduit P. S. Vdstră a se face împlinirea banilor sfertului de S-tul George trecut, ca să se dea la epitropii obștieî, urmând și la al duoilea sfert asemenea, Iulie 23». Urmâză porunci legate, la amânduol epis- *) Cond. No. 19, fila 179. ■ Digitaed by GooqIc — 69 — copil, ca să proftacsască a trimite banii scolelor epitropiei, ce sunt hotăriți a da din epar- chiele lor, sfertul S-tului George trecut. (Pag. 757, Cond. lui Suțu/. Tot asemenea în 17 August 1792, Suțu scrie următorul pitac către Mitropolit: „Io Mihaiti Const. Suțu V.V. - • «Prea S. Mitropolite, sănătate, fiind-că monastirile de obște sunt datore a da la cutia scolelor banii cel orânduiți după hrisov, scriem Prea S. Tale, ca ajungându-te și cu părinții Episcopl și făcând drăptă analoghie a banilor după hrisov și după starea fieș-căruia, să orânduiți mumbașiri, ca să împlinescă de la monastirile Eparchiei P. S. Tale, cât și de la monastirile eparchiilor episcopesci, spre a se da la epitropie, fiind-că în destul s’a zăbovit până acum». Din aceste acte resultă, că scdlele se redeschid deși cu anevoință, în 1792. De la M. Suțu mal avem de înregistrat un hrisov, cu data de la 1792, Iulie 19. Acesta este *): . «Hrisovul scdleî din satul sârbesc Dragoiu-Chioiu, din drumul Țarigradulul, unde tot-d'a-una conăcesc și găzduesc boeriî și alțl slujbași DomnescI., în care sat fiind-că locuesc și mulți creștini pravoslavnici bulgari, care țin neclintită credința bisericei răsă- ritului, a avut și dascăl cu scdlă în limba grecescă pentru învățarea și procopsela copiilor, care dascăl a avut milă de la Domnia țârei aceștia...» Domnul reînnoesce mila de la Ocne, taleri 60 pe fieș-care an, pentru dascăl. Din nenorocire abia s’a proiectat deschiderea scolelor și sbucnesce ciuma în țâră. Acum tdtă activitatea Domniei se concentreză pentru a combate flagelul. Condica e plină de acte relative la acesta, unele de o naivitate ce le miră. Așia pentru combaterea ciumei ca mijloc preventiv, încă din 5 Iunie 1792, Domnitorul a ordonat, să se facă în Iotă țâra rugăciuni și aiasmă. Mai practic era combaterea bdlel prin arderea casei și a obiectelor din casa unde murea cine-va de ciumă. Dar ce îngrozitor spectacol era pentru acei vil asemenea incendii de bună voie. Dar apoi, când ciuma secera cumplit în Bucuresci, faptele oribile ale ciocli- lor! Par-că citesci o pagină din «Promessi spozi» a autorului italian, când citesc! pitacul Domnitorului Suțu, din 1792, Iulie 7 "): o fată a fost rădicată ca bolnavă de ciumă, și ciocli voia să o înmormânteze de vie! Mai era timp de scdle în asemenea triste (Iile ? Cu tdte acestea, în 1792, August 28, ^1. Suțu autorisă pe boierii epitropl, să cumpere 30.000 olane, din venitul scolelor, pentru învelitul caselor pentru scdla de la S-tul Sava. Domnitorul Suțu plătea din casa scolelor acoperirea cu dle a localului scolei din S-tu Sava, unde locuia el...! *) Condica No. 19, fila 760. . *•) Ponturile nizamuluf, care găsim cu cale să se dea pentru paza de Mia ciumei. Velărcu-dascăll-țpmâ- nesc și grecesc^spre mângâiere, luminarea și bucuria orășenilor și locuitorilor părții locului și așia cu cheltuiala și truda D-luI, s’au apucat de lucru cu zidirea și lucrarea în faptă, atât la S-ta biserică, spre noirea și podoba ei, pe din lăuntru și pe din afară, cât și deo- sebite case de ședere, făcând și odăi de scâlă, pentru dascăli și ucenici, silindu-se și tru- dindu-se până la săvîrșirea a tdtel trebuinciosel împrejmuiri; de care acestă faptă bună ce nu aduce numai podoba și înfrumusețarea orașului, ci și folos sufletesc și pomenire vrednică pricinuesce cu învățătura și luminarea copiilor la cele DumneijeescI și cu deschi- derea și luminarea unui locaș Dumne^eesc, care fără de cuviință și fără de cinste se afla părăsit, pliroforisindu-ne Domnia Mea, am bine-voit, ca și noi să facem ajutorul cel cuviin- cios, din domnescile mili, casă se potă ținea acestă faptă bună,dupe vremi și lungă pome- nire și dupe acăsta să facem și o cuviinciosă întocmire de o bună orânduială a chivernise- let și a economiei venitului, ce orânduim mal jos, la biserică i la scolă, ca să nu se risi- păscă și să scaijlă scola și biserica din starea .si orânduiala lor». Urmăză veniturile bisericei apoi trece la scolă : «Al duoilea, orânduim să aibă și scola vinericiii dintre aceste popore, din sud Gorj, ce se numesc mai jos.........câte duoi bani de vadră și pirpărul de la toți cci ce plătesc vi- nerici. . . . «Așișderea orânduim scolei, delabâlciurilecese fac, de duoâ ori pe an, unullaCăr- bunescl și altul la Târgul-Jiului, ca să ia de la prăvălia d’ântâiu câte un leu, de la prăvă- lia a duoa câte 20 parale și de la prăvălia a treia câle 10 parale. . . . «Așișderea orânduim la scolă câte 10 ludi scutelnici ... Și fiind-că în casele ce deosebit de odăile scolei sunt făcute, prin silința mal sus numitului boer al Domniei Mele, pot găsi odihnă și ședere și dregătorii Domniei Mele, ce vor fi ispravnici, dupe vreme, ^i- cem cu hotărîre, ca boerii ispravnici ce vor avea trebuință și vor vrea ședere într’ensele, *) Condica Domnesci din 1792. Digitized by Google — 71 — să nu păgubescă S-ta biserică și scdlă de folosul și venitul chiriei, ce se cade a avea de la dânsele, cade la un acaret al bisericel și al scolii. Care acâstă S-tă biserică, ca o slobodă ce a fost din început, asemenea slobodă o facem și Domnia Mea, d'impreună și cu scdlă, neîn- chinată și nelegată nicăirea, ca să se icqnomiseșcă și să .se jchivemisâscă veniturile lor și huna orânduială a lor prin epitropi mireni, adecă duol dintre neguțători și orășenii cel maî de frunte și cu mal bună stare, al Târgulul-Jiuluî, prin naziret și al D-sale dregătorilor Domniei Mele, ispravnicilor, ce vor fi dupe vremi al județului acestuia, ca prin acești epi- tropi și prin purtarea de grijă și epistasia lor, să se strîngă veniturile bisericel și ale scd- lel, să dea tdte cele trebuincidse bisericel, să_se_ție pururea trei preoți i un grămătic cân- tăreț la biserică,jm dascăl gresesc și unul românesc, cu ucenici îndestul la scdlă, pentru învățătura cărții, dupe starea și măsura venitului orânduit, de la care copil și ucenici, să nu se câră nici o plată. Și așia acum să aibă mal sus numitul boer al Domniei Mele Dumi- lraclie Stol., ca un începător, lucrător și săvîrșitor acestei fapte bune, a socoti și a orân- dui duol din neguțătorii pre care ’l va cundsce D-luI de omeni credincioși și vrednici, cu frica lui Dumnedeu, dându-le în scris carte la mână de epitropie, și făcăndu-le teslim la mâni și acest Domnesc al nostru hrisov, întru pază și păstrare, cari să aibă a fi epitropi nelipsiți, în cât se vor purta cu orânduială ; iar murind aceștia, său găsindu-se în vină, că nu economisesc bine, să se alegă alții, de către obștea neguțătorilor i orășanilor de acolo, iarăși dintre pământeni, ca cu sfatul de obște prin naziretul și al ispravnicilor al județu- lui, să se orânduiască alții; care epitropi pe fieș-care an să’șl dea socotâla la toți negus- torii și orășenii de acolo și înaintea ispravnicilor județului, și acea socotâlă să fie datori a o trămile ispravnicii la Domnia Mea, ca să o vedem. Deci rugăm și pre alți Domni, etc. La 1797, iată budgetul scdlelor munlene : Iralul cutiei scolelor pe leat 1707, Ghenar Taleri 9.310 Sânta Mitropolie cu Episcopia Argeșului, insă : 5.710 Banii mănăstirilor, cu taleri 30 a monaslirel Glavaciocu, din Eparchia Argeșului. 3.600 Banii preoților, lude 1800, po taleri 2, sfertul S-tul Gheorghe. 9 310 . 4.820 Episcopia Râmnicului, însă : 2.380 Banii monaslirilor. 2.440 Banii preoților; lude 1.220 po taleri 2, sfertul S-tul Gheorghe. 4820 1 460 Episcopia Buzăului, însă : 500 Banii monaslirilor. 960 Banii preoților, lude 480, po taleri 2, sfertul S-tul Gheorghe. 1460 15.590. Cheltuelile acestei cutii a scolelor, cum arâtă, pe acest lâl 1797, 10.296. Lefile das- călilor elinești și a altor dascăli de aici din Bucuresci, de pe afară de prin județe, ce se popresc de la S-ta Mitropolie, cu Episctipia Argeșului i de Episcopia Râmnicului i Buzătî i alte cheltueli, de se dau, pe cum mal jos se arâtă, însă : Digitized byGoogie — 70 — * Stol. Dumitrache, vrednicul bărbat, care de la 1774, l’am aflat actor în tote evenimen- tele, nu se sfiesce de cumplita bolă a ciumei, pentru a obține de la Domnitor un hrisov, care intereseză istoria scdlelor din Tergu-Jiu. Acest hrisov, din 1792, intereseză de asemenea și biserica Sfinților Voevoțli, lot din JiO. Stol. Dumitrache a restaurat acestă biserică și a întocmit scolă cu dascăl de româ- nesce și grecesce. ț>ice hrisovul lui M. Suțu “) : „Tote facerile de bine ce le sdvîrșesc Domnii și oblăduitoril țdrei spre întărirea și aju- torul sfintelor lui Dumnezeu locașuri, sunt dupe datoria și evlavia creștindscă, iar cele ce pricinuesc și deosebit folos și mângâere în parte norodului politicesc, cu atâta sunt mal mult vrednice și bine primite lui Dumnezeii și dmenilor; drept aceea, fiind-că în orașul Tdrgul-Jiului din sud Gorj s’ati aflat o S-tă biserică, întru care se cinstea și se prăsnuia hramul S-ților Voivozi Mihail și Gavril, pustie, părăsită, dărăpănată și lipsită de tdte cele trebuinciose, cum și toți orășanil din Tdrgu-Jiului și locuitorii părții locului aflându-se lipsiți și depărtați de scdle cu dascăli, pentru învdțăturașiluminareacopiilorlor,îndemna- tu-s’au D-luI cinstit și credincios boer al Domniei Mele, Dumitrache Biv-Vel Stolnic, isprav- nicul județului, din râvna ferbinle creștinescă, atât pentru S-ta biserică a o preînoi și a o căpui și a o aduce în stare de slujbă a S-telor leturghii, cât și pentru^nvățătura copiilor părții locului, fără de plată, a întocmi lângă acestă S-tă biserică_o_S£olă^cu4ascăli-4:pmâ- nesc și grecesc^ spre mângâiere, luminarea și bucuria orășenilor și locuitorilor părții locului și așia cu cheltuiala și truda D-lui, s’au apucat de lucru cu zidirea și lucrarea în faptă, atât la S-ta biserică, spre noirea și podoba ei, pe din lăuntru și pe din afară, cât și deo- sebite case de ședere, făcend și odăi de scolă, pentru dascăli și ucenici, silindu-se și tru- dindu-se până la sdvîrșirea a totei trebuinciose! împrejmuiri; de care acdstă faptă bună ce nu aduce numai podoba și înfrumusețarea orașului, ci și folos sufletesc și pomenire vrednică pricinuesce cu învățătura și luminarea copiilor la cele Dumneijeesel și cu deschi- derea și luminarea unui locaș Dumne^eesc, care fără de cuviință și fără de cinste se afla părăsit, pliroforisindu-ne Domnia Mea, am bine-voit, ca și noi să facem ajutorul cel cuviin- cios, din domnescile mili, casă se potă ținea acestă faptă bună,dupe vremi și lungă pome- nire și dupe acdsta să facem și o cuviincidsă întocmire de o bună orânduială a chivernise- lel și a economiei venitului, ce orânduim mai jos, la biserică i la scolă, ca să nu se risi- pâscă și să scaijă scdla și biserica din^ștarea si orânduiala lor». Urmdză veniturile bisericei apoi trece la scolă : «Al duoilea, orânduim să aibă și scola vinericiti dintre aceste popore, din sud Gorj, ce se numesc mal jos.........câte duoi bani de vadră și pirpărul de la toți cel ce plătesc vi- nericl. . . . «Așișderea orânduim scdlel, delabâlciurilecese fac, de duod ori pe an, unullaGăr- bunesci și altul la Tdrgul-Jiuluî, ca să ia de la prăvălia d’ântâiu câte un leu, de la prăvă- lia a duoa câte 20 parale și de la prăvălia a treia câte 10 parale. . . . «Așișderea orânduim la scolă câte 10 ludi scutelnici ... Și fiind-că în casele ce deosebit de odăile scdlel sunt făcute, prin silința mai sus numitului boer al Domniei Mele, pot găsi odihnă și ședere și dregătorii Domniei Mele, ce vor fi ispravnici, dupe vreme, c, că li s’au întâmplat pagubă din cutremur. Egumenii refusau de a plăti su- mele hotărîte de la fie-care monastire și sub cuvânt, că în urma cutremurului unele scole se închiseseră. Boerii Divaniști, prinanaforauaacâsla arâtă,că egumenii n’au dreptate, căci scdlele sunt deschise, pentru care sunt canonisite aceste eraturl: «Scdlele se află deschise învățând copil, atât acele de pe afară din județe, cât și acelea de aici din Bucuresci.» Care erați aceste scoli din Bucuresci ? La S-tul Sava se mutase, dupe cum am veijut, curtea la 1791/2. Scdla elinăscă de aici însă se contopise întru cât-va cu scdla organisată la biserica Domna Bălașa. Deci veliții boieri numără scola de la Domna Bălașa între scd- lele domnesci; apoi număra scdla de la Ș-tul Gheorghe V.echiu «a cărora dascăli ’și cer dreptul lor și epitropia nu are de unde să le răspundă». Veliții boeri se rog de Domnitor : «ca să orânduiască (Mitropolitul) mumbașiri la a- mânduoă eparchiile, să strîngă acâstă rămășiță de bani și să’i facă teslim la sameșul epi- tropieî, spre a’i avea sub pecetie, ca un amanet, până se va da a duoa luminată poruncă a M. Tale». «Către acesta arătăm înălțimii Tale, că din eratul scdlelor opresc eparchiile pe an câte 2.670 taleri, însă Mitropolia i Episcopia Argeșului 600 taleri, pentru lefa a 10 dascăli de prin județe, cu unul din orașul Pitesc!; Episcopia Argeș 1.400 taleri, însă 500 simbria dascălului elinesc ot Craiova, 120 ai dascălului slovenesc ot tam, 305 dascălilor de prin județe, 240 un dascăl grecesc din Râmnicul-Vâlcea, 240’pentru Giarach de Râmnic și 670 Episcopia Buzăfl, adecă 250 simbria dascălului ot Buzău, 240 simbria doftorului de la spitalul Gerlași, 180 simbria a 3 dascăli de prin județe. încât pentru dascălul elin din Buzău și pentru doftorul de la spitalul Gerlași seim și noi, că acești duoi sunt și acolo la eparchie și ’și fac slujba lor, iar acei trei dascăli de prin județe, cum și cei-alți dascăli i giarachi de la cele-alte trei eparebii, nu seim de aă fost în slujbă, ca să aibă pentru ce li se da plată; mal vârtos în eparchia Râmnicului, din turburările ce au fost în partea locu- lui, este sciut, că dascălii în Craiova, seu "pe la județele, ot peste Olt n’aîi fost *). Cu tote acestea făcându-se luminata poruncă M. Tale de a se cerceta, se va lua deplină pliroforie. 4802, Decembre 4. La 1802, Maiu 19, fugise din Bucuresci Domnu M. Suțu sub pretext, că se temă de năvălirea turcilor din Oltenia. Porta dă Domnia Valahiei,la Iunie 1802, lui Alexandru Suțu, deja Domn și al Moldovei, dar în August îl mazîlesce și pe acesta și numesce pe Constantin Ipsilante. Boerii semnatari anaforalei de mai sus, sunt Caimacami, până la so- sirea lui Ipsilante, căruia adresâză anaforaua în Decembre 1802, dupe ce a sosit în scaun. Ipsilante (Const.) pune pe anafora resoluțiunea următâre : «Dupe anaforaua ce ne făcu D-lor boerl velițl, ce au fost orânduiți asupra socotelilor epitropiel obștescl, scriem P. S. Tale Părinte Mitropolile al Ungro-Vlachiel, să rânduescî mumbașiri, ca d’impreună cu orânduitul Epitropiel, ce este la cutia scâlelor, să împlinescă acești bani și să ne aducă rîn- duitul Epitropiel răspuns, cum că s’au făcut teslim, carele nu are a primi, său a cere vre-o deciuială de la acești bani ei scâlelor.» ”). 1803, Ianuarie 6. *) 1801 Noembre, în locul lut Moruz a venit Domn Mihaiii Suțu. In domnia acestuia în cele 5 județe oltene aii năvălit de la Vidin bande turcesc! și ati pustiit țera până la Caracal, dar s’aii te- mut să trlcă Oltul și spre Bucuresci. **) Cond. No. 45, fila 40 verso. GooqIc ( 1 Digitized by — 85 — Din aceste acte se vede, că scolele din țâră continuau dupe organisațiunea de la 1776. i Intrerumperea învățăturilor aii putut să se întâmple numai în județele oltene invadate de 1 bandele turcesc!. Imulțirea chirurgilor, a doctorilor și spitalelor prin țeră, încă resultă din celirea actelor de sus. .— A J In 1803 constatăm existența unei scole «tocmită de învățătura copiilor fără de plată, pe moșia Tărtășăsci a postelnicului al treilea Gr. Bujoreanu. Acâstă scolă a fost miluită și de Alexandru Ipsilante. Acum Constantin Ipsilante fiul, întăresce dreptul de bâlciu, pentru ca din venitul acestuia să se ajute biserica și scdlă *). y In urma cutremurului mare, la 1803, localul scdlel de la Domna Bălașa s’a dărăpănat, remâind numai o singură cameră, unde nici se pote ține clasț nici pot locui ucenicii și cu atât mai puțin dascălii. Deja Dositeiti Mitropolitul și ați membri din Epitropia obș- tescă, înainte de Iulie 1803, au fost cerut domnitorului, să fie obligată biserica Domnița Bă- lașa să restaure localul de scolă, dar ea a declarat că n’are de unde și că chiar în trecut ■ acest local ’l-a făcut pe datorie. Mitropolitul Dositeiu, ca să nu se piardă acestă scolă «și ( procopsela copiilor să se taie a nu mai fi.........care nici la aujul M. Tale nu este pri- j mită una ca acâsta, ca să nu se facă un acest fel de lucru necuviincios și a se lipsi orașul I de acestă poddbă *, Mitropolitul s’a hotărît, să dea pentru scolă, mitocul de lângă biserica ce se nunaesce Măgureanu, «cu case înalte, cu beciuri și cu deosebite odăi la portă și cu tote cele trebuinciose, cu îndestulare la toți dascălii i ucenicii străini, pentru ședere, pa- radosit, pentru cuclîuie, pentru slugi, și pentru veri-ce, fără de a mai pătimi veri-o ste- nachorie». Mitropolitul însă aretă, că aceste case au nevoie de reparațiunl, cari dupe devisul făcut de mal-mare-bașa, vor costa 3.500 taleri. Mitropolitul se rdgă, ca acești bani să se împrumute de la fondul spitalurilor noi, cu zapis, că la anul viitor se va restitui suma. Domnitorul aprobă acestă punere la cale, cu resoluțiunea sa din 7 August 1803. 4/ Din 1803, Februarie 10, avem o anafora arătând Domnitorului Ipsilante, istoricul bise- țicei și scolel de la Slatina. Neaga soția lui lonașcu Mazîlu ziditorul și înzestrătorul bi- sericel și scdlel din Slatină, a cerut de Domnitor să i sejase.ei_o_v.io, Ipsilante, asupra petițiunel NeagăI, a însărcinat pe Șetrartâ Constantin, să cerceteze cum stă afacerea și decă scdla urmeză și în ce mod ? Const. Șetrariu, prin raportul săti din 10 Februarie 1803, aretă, că scola funcționâză cu dascăli nelipsiți, plătiți din venitul bisericel; că sunt 3 das- căli și anume ; un preot călugăr grec, ce paradosesee mațimile lui, altul iarăși grec învă- țând latina pe feciori de boeri și al treilea dascăl românesc pentru copiii orășenilor. învă- țătura este gratuită și Neaga plătesce prin chivernisela sa simbriile dascălilor. Dăm in anexă acest raport, care ne confirmă existența unei scole la 1803, în Slatina “). ^Altă scdlă existând în 1803 este aceea de la moșia Șunța, din jud. Dâmbovița, înteme- iată de răposatul Matei Locusteanu Biv-Sluger, în timpul domniei lui Mihaiu Vodă Suțu. Const. Ipsilante prin hrisovul din 1803, Iulie 14, amintesce, că acestă scdlă a fost înzes- trată cu dre-carl venituri de Mihaiu-Vodă Suțu 1792, Maiti, și că aceste milî ar fi fost reînouite bisericel și scdlel aceștia de pe moșia Șunța, județul Dâmbovița, de către Domni- torul Alexandru Moruzi și de tatăl aceluia și de cel-alți Domni din urmă. *) Ve^t în anexă hrisovul din 1803, luliii 8. . **) Condica No 45, fila 209 verso. Digitized byVjOOQle — 86 — Iată acest hrisov *): Hrisovul răposatului Matciu Locusteanu V.-Sluger «De vreme ce credincios Boerul Domniei Mele, răposatul Mateiu Lăcusteanul V.-Sluger, având o moșie ce se numesce Șunța în sud. Dâmbovița, pe care moșie fiind și biserică unde se cinstesce și se prăznuesce hramul Adormirel Prea-Sflnteî Stăpânii nostre de Dumnezeu Născătore, dupe ce ati înzestrat’o cu odăjdii și cu odore, câte sunt trebuincidse, aii așezat și preot, care de apururea slujesce S-ta Lelurghie. Și osebit de acăsta aii mal împodobit acăstă biserică și cu dascăl, și aii făcut orânduială de învață copil sărmani și săraci fără de plată, avândji plata ostenelilor, atât preotul cât și numitul dascăl de la numitnLBoer, pentru careTăcend'TUgăciune numitul Boer Domniei Sale fratelui Mihaiu Vodă Suțul, ca să facă ajutor și milă acestii biserici spre a se ajuta atât la trebuințele sale, cât și. acel copii sărmani la îmbrăcămintea și cheltuiala ce vor avea trăbuințe, vă^um Domnia Mea hrisovul Domniei Sale cu 1. 1792, Maiti, prin care orânduesce milă S-tei Biserici, acel preot să fie scutit de tote dăjdiile și angariile, ori câte vor eși pe alțl preoți dajnici, cu'm și de poclonul vlădicesc, de nici unile supărare să nu aibă, cum și dascălul să fie scutit de tote dăjdiile și angariile ori câte vor eși pe țeră de la visteria Domniei Mele; Așișderea să ia de la ocna Telega pe tot anul 100 bolovani, pentru ajutorul bisericei și acelor copii sărmani) cum și lude 6, omeni străini fără pricină, pe care găsindu’I și cercetându’I D-lor ispravnicii dupe adeverințele ce voi' aduce, să li se dea și pecetluituri de la visterie, spre a fi în pace și nesupărați; asemenea și slugi ce va avea S-ta biserică, să fie scutiți și apărați de dijmărit, și vinul de vinăriciu și 300 ol de oierit; care aceste mill s’au înoit în urmă, atât de la fratele Domn Alecsandru Muruzi Vodă, cât și de Măria Sa părintele Domniei Mele și de cei-alți Domni din urmă, precum din hrisovele Domniilor- sale ne-am adeverit/Drept aceea și Domnia Mea milostivindu-mă, înlărim tdte aceste mill, ca să se păzescă nestrămutat, să fie spre ajutor la cele trebuincidse. Adeverind hrisovul acesta cu însăși credința Domniei Mele loan Constandin Alexandru Ipsilant Voevod și cu credința pre iubiților Domniei Mele fii: Alexandru, Dumitrașco, Gheorghe, Nicolaeșilon Voevotji, martori fiind și D-lor cinstiți și credincioși boeri vel iți ai Divanului Domniei Mele, și s’a scris hrisovul acesta la .anul ânteiu dintru ânteia Domnie, aci, în orașul scaunului Domniei Mele Bucuresci, la anii de la nascerea lui Isus Hristos, 1803, Iulie 14, de Chi- riță Logofăt de Divan. 6 Un alt boer Dumitrache Locusteanu, sub Domnia lui Mihaiu Suțu, aii făcut biserica și scola pejgpșia-GreCÎ, din județul Ilfov, și «aii așezat și dascăli de învățătura sărmanilor copil, fără de plată, cu simbrie de la sineși. Ipsilante, la 1803 Iulie 31,, întăreșceto te ve- nilurile acordate scolei și bisericei de Domnii predecesori “). - Iată întreg documentul: Cartea lui Dumitrache Lăcusteanu Sluger «...ZemliVlascoi. De vreme ce repaosatul Dumitrache Lăcusteanu în vieții fiind, din rîvna creștinăscă a pus cheltuială și ostenălă de a preînoit și a dres sfânta biserică de la moșia sa, ce se numesce Grecii, ot sud Ilfov, la care dupe ce a dat zestrea ce trebuinciosă și a pus preot de slujbă, a așezat și dascăl de învățătura sărmanilor copii, fără de plată, cu *) Condica No. 45, fila 222. **) Cond. No. 45, fila 197. ■ GooqIc o Digitized by — 87 — simbrie de la sineși; de aceea dară, și fratele Mihaiu Vodă Suțul, văZând buna faptă a sa, a bine-voit și prin hrisovul Domniel-Sale a făcut milă sfintei biserici, pentru a putea ține orânduiala ce a isvodit la acăstă biserică și scolă, ca să iae de la Ocna Telega pe an. câte una sută bolovani de sare, și lude 10 âmenl străini, fără de nici o pricină, făcând nedajnic și pe acel dascăl și preot, scutiți de tote dăjdiile și orânduelile Domnesc!, Archie- ■ rescl, stupii și vinul din drepte viile biserice!, de dijmărit, de vinăriciu, și oi 400 deoierit și un sălaș de țigani anume Gafiță, a închinat Domnescă danie sfintei biserici dintre țiganii - Domnesc!, cari aceste mili s’ati înoit de frații Domni din urmă, precum din Cărțile Dom- niilor Sale am adeverit; deci, învrednicindu-ne. Domnul Dumnezeu cu Domnia acestei pravoslavnice țări, am bine-voit Domnia Mea de înoim și întărim tote acestea mal sus arătate mili, cu care să se pătă ținea orânduiala sfintei biserici și a scolel de acolo; de ' care poruncim Domnia Mea și la toți, cari se cuvine să le păzescă și să le urmeze tote acestea, ii saam receh gospod». . 1803, Iulie 31. Din 8 Iunie 1803, eată un hrisov relativ la scdla și biserica din Poiana, județul Ialo- mița. Acestă scolă continua a existe de la 1792, și Domnitorul Constantin Ipsilante le-aii constituit unele venituri și scutiri ’). «Zemli Vlascoe. Fiind-că sfânta și Dumnezeiasca biserică din Poiana sudlalomița, unde se cinstesce și se prăznuesce hramul sfântului și făcătorul de minuni Ierarhului Nicolae, este la loc cu primejdiă de ale răsmirițil întâmplări, din care pricină rămăsese la derăpă- nare, și prin silința ctitorilor s’a adus la stare, care fiind depărtată de orașe s’a întocmit și scolă de învățătura copiilor, și pentru a se putea ține biserica și scola în starea lor, avu mila Domnăscă, pi in cărțile ce le vă^um, însă de la Măria Sa părintele Domniei Mele, prin cartea de la let 1797, Aprilie 10, i de la Domnia Sa repausalul Constandin Vodă Hangeri, prin cartea de la lât 1799, Septembre 16, ca sa ție duoi preoți, ce se află, că fiind la numita biserică, anume Popa lordache i Popa Mincul, scutiți de tote dările preo- țescl, și un dascăl al scolel de la numita biserică, să fie scutit de tote dăjdiile și orându- ielile țârei, cum și drepte bucatele preoților și ale dascălului să fie scutite de vinăriciu și dijmărit. Așișderea să ție și duoi lude străini și fără de pricină de dajdie scutiți și apărați de tăte dăjdiile și orânduelile Visterie!, cărora, dupe cercetarea ce li se va face de către ispravnicii județului să li se dea și pecetluituri Domnesc!. Deci învrednicindu-mă Domnul DumneZeâ cu Domnia acestei pravoslavnice țâri, ne-am milostivit de am înoit mila acesta, dupe cum se coprinde mal sus, să se păzâscă nestrămutat, spre a fi sfintei biserici și scolel de ajutor și de întărire, iar Domniei Mele și părinților Domniei Mele, veclnică pomenire. Rugăm dar și pe alți frați Domni, cari în urma ndstră se vor învrednici cu oblăduirea acestei țări, să bine-voiască a învoi și a întări mila acăsta, ca și ale Domniilor Sale mili și faceri de bine, să fie in urmă de alții ținute în sâmă. ii saam receh gospod.» • ■ ^Altă scolă sătăscă existând în 1803, este acea de lângă biserica ce se numesce Vă- șianca dinJllfov.. . Acăstă scălă a fost deja miluită de Alex. Vodă Moruzi din ambele Domnii. ...Zemli Vlascoe. «Fiind-că sfânta și Dumnezeiasca biserică ce se numesce Vâsianca ot sud Ilfov, unde se cinstesce și se prăznuesce hramul prea sfintei Născătore și pururea *) Condica No. 45, fila 154. । litized by Google — 86 — Iată acest hrisov '): Hrisovul reposaluluî Mateia Locustcanu V.-Sluger «De vreme ce credincios Boerul Domniei Mele, răposatul Mateiti Lăcusteanul V.-Sluger, având o moșie ce se numesce Șunța in sud. Dâmbovița, pe care moșie fiind și biserică unde se cinstesce și se prăznuesce hramul Adormirel Prea-Sfintei Stăpânii ndstre de Dumnezeu Născătore, dupe ce au înzestrat’o cu odăjdii și cu odore, câte sunt trebuincidse, aă așezat și preot, care de apururea slujesce S-ta Leturghie. Și osebit de acăsla aii mal împodobit acăstă biserică și cu dascăl, și aii făcut orânduială de învață copii sărmani și săraci fără de plată, având^și plata ostenelilor, atât preotul cât și numitul dascăl de la numituLBaer, pentru carelâ5§na~rugăciune numitul Boer Domniei Sale fratelui Mihaiti Vodă Suțul, ca să facă ajutor și milă acestil biserici spre a se ajuta atât la trebuințele sale, cât și, acel copii sărmani la îmbrăcămintea și cheltuiala ce vor avea trăbuințe, vă^um Domnia Mea hrisovul Domniei Sale cu 1. 1792, Maid, prin care orânduesce milă S-tei Biserici, acel preot să fie scutit de tote dăjdiile și angariile, ori câte vor eși pe alțl preoți dajnicl, cuYn și de poclonul vlădicesc, de nici unile supărare să nu aibă, cum și dascălul să fie scutit de tote dăjdiile și angariile ori câte vor eși pe țâră de la visteria Domniei Mele; Așișderea să ia de la ocna Telega pe tot anul 100 bolovani, pentru ajutorul bisericei și acelor copii sărmani) cum și lude 6, omeni străini fără pricină, pe care găsindu’i și cercetându’I D-lor ispravnicii dupe adeverințele ce vor aduce, să li se dea și pecetluituri de la visterie, spre a fi în pace și nesupărați; asemenea și slugi ce va avea S-ta biserică, să fie scutiți și apărați de dijmărit, și vinul de vinăriciu și 300 ol de oierit; care aceste mili s’aîi înoit în urmă, atât de la fratele Domn Alecsandru Muruzi Vodă, cât și de Măria Sa părintele Domniei Mele și de cel-alțl Domni din urmă, precum din hrisovele Domniilor- sale ne-am adeverit/Drept aceea și Domnia Mea milostivindu-mă, înlărim tote aceste milî, ca să se păzăscă nestrămutat, să fie spre ajutor la cele trebuincidse. Adeverind hrisovul acesta cu însăși credința Domniei Mele loan Gonstandin Alexandru Ipsilant Voevod și cu credința pre iubiților Domniei Mele fii: Alexandru, Dumitrașco, Gheorghe, Nicolae și Ion Voevoiji, martori fiind și D-lor cinstiți și credincioși boeri vel iți al Divanului Domniei Mele, și s’a scris hrisovul acesta la anul ântăiii dintru ânteia Domnie, aci, în orașul scaunului Domniei Mele Bucuresci, la anii de la nascerea lui Isus Hristos, 1803, Iulie 14, de Chi- riță Logofăt de Divan. 6 Un alt boer Dumitrache Locusteanu, sub Domnia lui Mihaiu Suțu, au făcut biserica și scola pe_nțoșia-6recî, din județul Ilfov, și «aii așezat și dascăli de învățătura sărmanilor copil, fără de plată, cu simbrie de la sineșl. Ipsilante, la 1803 Iulie 31, întăreșcejdte ve- niturile acordate scdlel și bisericei de Domnii predecesori "). - Iată întreg documentul: Cartea lui Dumitrache L&custcanu Sluger «...ZemliVlascoi. De vreme ce repaosatul Dumitrache Lăcusteanu în viăță fiind, din rîvna creștinescă a pus cheltuială și ostenelă de a preînoit și a dres sfânta biserică de la moșia sa, ce se numesce Grecii, ot sud Ilfov, la care dupe ce a dat zestrea ce trebuincidsă și a pus preot de slujbă, a așezat și dascăl de invețătura sărmanilor copii, fără de plată, cu *) Condica No. 45, fila 222. **) Cond. No. 45, fila 197. . Digitized by kaOOQle — 87 — simbrie de la sineși; de aceea dară, și fratele Mihaiu Vodă Suțul, vexând buna faptă a sa, a bine-voit și prin hrisovul Domniel-Sale a fâcut milă sfintei biserici, pentru a putea ține orânduială ce a isvodit la acâslă biserică și scdlă, ca să iae de la Ocna Telega pe an. câte una sulă bolovani de sare, și lude 10 dmen! străini, fără de nici o pricină, făcând nedajnic și pe acel dascăl și preot, scutiți de tdte dăjdiile și orânduelile Domnesc!, Archie- ■ rescl, stupii și vinul din drepte viile bisericel, de dijmărit, de vinăriciu, și oi 400 deoierit și un sălaș de țigani anume Gafiță, a închinat Domnescă danie sfintei biserici dintre țiganii - DomnescI, cari aceste mill s’aii înoit de frații Domni din urmă, precum din Cărțile Dom- niilor Sale am adeverit; deci, învrednicindu-ne. Domnul Dumnezeii cu Domnia acestei pravoslavnice țări, am bine-voit Domnia Mea de înoim și întărim tdte acestea mai sus aretate mill, cu care să se potă ținea orânduială sfintei biserici și a scdlei de acolo; de ' care poruncim Domnia Mea și la toți, cari se cuvine să le păzdscă și să le urmeze tdte acestea, ii saam receh gospod». . ■ 1803, Iulie 31. Din 8 Iunie 1803, eată un hrisov relativ la scola și biserica din Poiana, județul Ialo- mița. Acestă scdlă continua a existe de la 1792, și Domnitorul Constantin Ipsilante le-afi constituit unele venituri și scutiri *). ■ «Zemli Vlascoe. Fiind-că sfântași Dumnezeiasca biserică din Poiana sud Ialomița, unde se cinstesce și se prăznuesce hramul sfântului și făcătorul de minuni Ierarhului Nicolae, este la loc cu primejdiă de ale răsmirițil întâmplări, din care pricină rămăsese la derăpă- nare, și prin silința ctitorilor s’a adus la stare, care fiind depărtată de orașe s’a întocmit și scdlă de învățătura copiilor, și pentru a se putea ține biserica și scola în starea lor, avu mila Domnăscă, pi in cărțile ce le văZum, însă de la Măria Sa părintele Domniei Mele, prin cartea de la let 1797, Aprilie 10, i de la Domnia Sa repausatul Constând in Vodă Hangeri, prin cartea de la lăt 1799, Septembre 16, ca să ție duol preoți, ce se află, că fiind la numita biserică, anume Popa lordache i Popa Miucul, scutiți de tdte dările preo- țesc!, și un dascăl al scole! de la numita biserică, să fie scutit de tdte dăjdiile și orându- ielile Jerei, cum și drepte bucatele preoților și ale dascălului să fie scutite de vinăriciti și dijmărit. Așișderea să ție și duol lude străini și fără de pricină de. dajdie scutiți și apărați de tdte dăjdiile și orânduelile Visterie!, cărora, dupe cercetarea ce li se va face de către ispravnicii județului să li se dea și pecetluituri DomnescI. Deci învrednicindu-mă Domnul DumneZeii cu Domnia acestei pravoslavnice țări, ne-am milostivit de am înoit mila acesta, dupe cum se coprinde mal sus, să se păzdscă nestrămutat, spre a fi sfintei biserici și scdlei de ajutor și de întărire, iar Domniei Mele și părinților Domniei Mele, veclnică pomenire. Rugăm dar și pe alțl frați Domni, cari în urma nostră se vor învrednici cu oblăduirea acestei țări, să bine-voiască a învoi și a întări mila acesta, ca și ale Domniilor Sale mill și faceri de bine, să fie in urmă de alții ținute în sdmă. ii saam receh gospod.» *^AItă scdlă sătdscă existând în 1803, este acea de lângă biserica ce se numesce Vă- șianca digjlfov., . Acdstă scdlă a fost deja miluită de Alex. Vodă Moruzi din ambele Domnii. ...Zemli Vlascoe. «Fiind-că sfânta și DumneZeiasca biserică ce se numesce Văsianca ot sud Ilfov, unde se cinstesce și se prăznuesce hramul prea sfintei Născătore și pururea *) Condica No. 45, fila 154. p^pized by — 88 — feciorei Măriei, Ia care se află și scolă de invețătură de copii săraci, a avut milă atât de alți frag Domni de mal înainte cât și de la Măria Sa fratele Alexandru Vodă Moruzi, . dintru amenduoâ Domniile, a ține lude 15, omeni fără pricină de dajdie, precum și duol preoți al bisericei, un dascăl și un grămătic, scutiți și apărați de rândul dajdiilor, precum și drepte bucatele lor de dijmărit i vinăriciii; drept aceea dar, și Domnia Mea ne-am mi- lostivit de am înoit și am întărit mila acestei sfiinte biserici, ca să i se păzâscă nestrămu- tat, și poruncim, că găsind dmenl fără pricină, să’i cerceteze ispravnicii, de orânduială, și fiind cu adevăr fără pricină, să le dea adeverință de numele și chipul lor, dupe care să li dea și pecetluituri gospod, ca să fie sfintei monastiri și scolei de ajutor.» 1803, August. Af ^Din 15 Iulie 1803, Domnitorul Ipsilant Const. întăresce alt hrisov al lui Alexandru ''Moruz în favorea schitului Jlfărculesci, de lângă C.-Lung, și a scolei ce a înființat reposa- tul Dumitrașcu Roset, titorul schitului *Zem. Vlascoe. Fiind-că reposatul Dumitrașcu Roseti ce era ctitor schitului Măr- culesci de lângă orașul Câmpu-Lung sud. Muscel, prin jalbă au fost arătat la Dom- nia-Sa fratele Alexandru Vodă Muruzi, cum că în orașul Câmpu-Lung a făcut numi- tul reposatul oreși-care zidire, un hănișor cu odăi de găzduire pentru folosul schitului și pentru dreș-ce ajutor la scola, ce a întocmit de învățătura copiilor, fără de plată, și pentru hrana săracilor, ce sunt a se ajuta de la acest schit la sărăcia și neputința lor și unde aș- tepta a se folosi schitul de la acest hănișor, ca să potă săvîrși acele ajutorurl sufletesc!, cari sunt vrednice de pomenire, și de împotrivă, că de pururea este supărată de către alți boieri pentru conace, cât și de însuși ispravnicii județului, din care pricină nu numai se folosesce cu nimic schitul, ci încă este păgubaș și de cheltuiala ce a făcut, făcând rugă- ciune Domniei-Sale ca să dea poruncă de apărare, a căruia rugăciune fiind cu cale și pri- mită Domniei-sale ca o drâptă, a dat Domnia-Sa carte de apărare. Pentru aceea și Dom- nia-Mea ne-am milostivit, și dăm acâstă Domnâscă nostră carte, prin care poruncim să fie apărat acest hănișor de conace, atât de către alți veri-cine, cât și de către ispravnicii ju- dețului, ca să’și potă avea schitul folosul său de la dânsul, spre a se ajuta și scdlă ce a în- tocmit de învățătura copiilor fără de plată, cum și săraci ce sunt orânduiți să se ajutoreze la sărăcie și neputința lor. ii saam receh gospod.'» 1803, Iulie 15. f | (7 Iată acum alt hrisov care amintesce de scola publică de la Florescii-din-Dâl, județul Il- fov, scolă anterioră anului 1792 și care continua Ja 1803, Iunie * Zeml. Vlashoe. «Datam Domnâscă nostră carte S-tei și Dumne^eescii biserici de la Flo- resci-din-Dâl sud. Ilfov, unde se cinstesce și se prăsnuesce hramul Adonnirei Prea S-tei stăpânei nostre de Dumnezeu născătore și pururea Feciârii Măriei, ca să aibă milă de la Domnia-Mea, a lua pe tot anul sară din ocne, câte 100 bolovani; așișderea să fie lude 15, străini fără pricină de dajdie, cari dupe cercetarea ce li se va face și dupe pecetluiturile ce li se vor da, să fie scutiți și nedajnici de ori-ce orândueli și podveze vor eși pe țâră; să aibă duol preoți, un grămătic, scutiți de ori-ce’; cu acâstă milă să potă țină acâstă biserică și scdlă de învățătură săracilor copii, fără de plată, pentru că acâstă milă au avut’o atât de la frații Domni de mai nainte, cât și de la Măria Sa părintele Domnii-Mele, prin cartea ce o vd^um, cu lât 1792. Drept acea învrednicindu-ne Domnul Dumnezeii cu domnia acestei *) Cond. 47, fila 196. **) Cond. No. 47, fila 238. Digitized byVjOOQle — 89 — pravoslavnice țări, ne am milostivit Domnia-Mea și am întărit acâstă milă, ca să se pă- zescă ne strămutat; pentru care rugăm și pe frații Domni din urma nâstră, să bine-voiască a întări acest privilegiu, cu râvna aceea ce am.avut și noi spre întărirea privilegi urilor altor frați Domni, ce avi făcut la asemenea Sfinte locașuri, și ale Domniilor-Sale să fie în urmă păzite, ii saam receh. gospod.» 1803, Iunie 8. In satul Furduesd din Ilfov, la 1803, există scolă de învățătura copiilor. Domnitorul Ipsilant îi reînouesce milele și scutirile, mai întăiu în 17 Iunie 1803 și apoi prin hriso- vul Septembre 7 acelaș an; din șâse lude cât avea biserica și scdla acăsta ’I dăruesce 12‘). aZend. Vlashoe. Fiind-că S-ta biserică de la satul Furduesci ot. sud. Ilf. și unde este și scolă de învățătura copiilor, aflându-se forte săracă și dărăpănată, are milă de la frații Domni de mal nainte a țină 6 lude omeni străini, făr de pricină de dajdie, cum și drepte bucatele sale scutite, pr. stupi i rămătorî de dijmărit și vinul de vinăriciu, precum ne pliroforisim din cărțile Domniilor Sale, ce le vețlum. Deci, dupe pliroforia ce am luat și Domnia Mea de scăpătățiunea și starea acestei sfinte biserici, ne milostivim și peste lude 6, ce a avut până acum, i mal hărăzim încă 6, omeni fără de pricină de dajdie, străini, ca să aibă de acum înainte acestă biserică lude 12 ; de care și poruncim Domnia Voslră ispravnicilor ai județului, supărare ămenilor acestora să nu faceți, ca să’i potă avea bise- rica de ajutor.» 1803, Septembre 5. Scola de la monastirea Motrulul, din Mehedinți, amintită la 1793, continuă la 1803. Domnitorul dă în 12 August, înnoirea anteriorelor hrisove pentru scutirile și milele acordate “). * •V La 28 Decembre 1803, Const. Ipsilante numesce dascăl la Craiova pe Dimilrie Gheor- ghiadis, dupe alegerea dascălului Lambru din Bucuresci. pice pitacul Domnesc: «întărim Domnia Mea alegerea ce printr’acăstă anafora ne arătă didascălul Lambru că a făcut de Protodascăl la Craiova pe Dimitrie Gheorghiadis, pre carele ’l și rânduim Dom- nia Mea, și poruncim sfinției tale iubitorule de Dumnezeu Episcope al Râmnicului, Dum- neavostră cinstiților și credincioșilor boierilor Domniei Mele, Vechilule al Căimăcămiei, și boierilor Divanițl de la Divanul nostru ot Craiova, ca pre acesta să’l așezați și să’l metaherisiți dascăl Protos al scăleî de acolo, și pentru un ipodidascăl de se află acolea vre unul destoinic precum trebue, bine, iară de nu, să se însciințeze iarăși aici la dascălul Lambru, ca să facă alegerea și de ipodidascăl 1803, Decembre 28. La începutul anului 18(^, Alex. Ipsilante numesce doctor al orașului Craiovei pe Dr. Panait și ca chirurg pe Moral, pe cari archi-iatros, adecă Doctorul principal ’i-a examinat și ’l-a găsit vrednici. *) Cond. No. 47, fila 77 și fila 169. **) Cond. No. 47, fila 121. ***) Cond. No. 46, fila 172. Digitized by Google — 90 - Iată pitacul Domnesc către Caimacamul Craiovel: «Cinstirilor și credincioși boerilor Domniei Mele, Dumneta Vechilule al caimăcămiei și D-văstră boerilor divaniț! de la divanul nostru Craiova, am vățlut Domnia Mea înștiințarea cene-ațl făcut pentru mal jos numiți! Panaiot Dohtorul Politie! și-pentru Moral Gerahu; pe cari fiind că și Dumnălui Arhi-latros, prin cercetarea ce au făcut, îi adeverăză de vred- nici, ială dară ’I orânduim și Domnia Mea, dupe cererea Dumnevostră, ca să fie numitul Panaiot dohtor al politiei acolc, cum și pe numitul Moral Gerah, avăndu’șî orânduita lefa, dupe hrisovul Domnie! Mele *).» In 15 Octombre, acelaș an 1803, domnitorul reguleză veniturile din car! au a se plăti doctorul și chirurgul Craiovel. Iată acest hrisov "). Hrisovul pentru orânduiala doftorului și a giarahuluî de la Craiova «Fiind-că într’acele-alle bune orândueli și întocmiri, cari voim Domnia Mea ale avea și politia ndstră de la Craiova, pentru folosul de obște, ca și acesta de aice, este una și tră- buința de un doftor i de un gărah, stătători pprurea acolo, spre a se căuta la întâmplare de trebuințe, atât familiile boerescî, cât și cei-alț! orășeni; făcut-am Domnia Mea cercetare de orânduiala ce a fost mal înainte și atât de la Dumnelor cinstiți și credincioși boerii Domniei Mele, Vechilul Căimăcămiei, i boerii Divaniți de la Craiova, cât și din condicile Divanului, ne adeverim, că se dă de la Domnie în Ir ‘un an 1.080 taleri, d’intr’aceste slujbe, peste banii Cameril: ad 220 taleri din vama Craiovel, 220 taleri din vinăriciuri, 220 ta- leri din oierit a cinci județe, și 200 de la ocne, din cari lua un Doftor 1.000 taleri și un spițer 80 taleri. Care acestă orânduială de darea numiților bani, nu numai voim Domnia- Mea a se urma cu nestrămutate, ci încă, dupe rugăciunea ce ne-aii făcut Dumnălor boeri divănițl, ’i-am mal adaus peste numita sumă de 1.080 taleri, alțl 470 taleri pe an, adecă din vama Craiovel 310 taleri, din oierit 310 taleri, din dijmărit 310 taleri, din vinăriciu 310 taleri, și din ocne 310 taleri, ce se adună peste tot 1.550, taleri, iarăși peste banii Cameril, cum au fost mat nainte, din cari aceșli bani orânduim să se dea . la un doftor 1.200 taleri, și la un Gerah 350 taleri, ca cu adausul de lăfă, ce li sad făcut de Domnia Mea mulțămindU-se, să fie osârduitorl, atât doftorul cât și gerahul, întru întemplătărele trebuințe, ce vor avea cel neputincioși de a’și dobendi îndreptarea și tămăduirea lor; deci pentru a fi acăstă orânduială bine păzită și a se urma darea acestor lefi pururea și tot- d’a-una cu nestrămutare, pentru folosul cel de obște, carele îl voim Domnia Mea al Dum- nălor boerilor și al tuturor locuitorilor noștri din partea locului, am bine-voit a întări acăsta și printr’acest Domnescul hrisov, adeverit cu însuși Domnăscă ndstră iscălitură și pecete, și cu credința prea iubiților Domnii Mele fii: Alexandru, Dumitrașco, Gheorghe, Nicolae și loan Voevotji și cu mărturia Dumnălor cinstiților și credincioșilor boeri velițl al Divanului Domniei Mele: Pan Dumitrașco Racoviță, V.-Visl., Pan Scarlat Ghica Vel.- Spăt., Pan Constantin Crețulescu V.-Ban, Pan Gheorghe Mavrocordat Vel-Post., Pan Radu Golescu V.-Vornic, de țăra-de-sus, Pan Isaac Ralet V.-Logof. de țăra-de-sus, Pan Cons- tandin Stoilescu Vel-Logof. al obștirilor, Pan Scărlat Câmpinănul Vel-Vornic de țăra-de- jos, Pan Dumitrache Racoviță Vel-Vornic, Pan Barbul Văcărescul Vel-Vornic, Pan Con- standin Fălcoianul Vel-Vornic al obștirilor, Pan Istrati Crețulescu Vel-Logofăt de țăra- de-jos, Pan Mihălache Mânu Vel-Vornic al politiei, Pan lordache Filipescu Vel-Căminariti, •) Cond. No. 46, fila 443. **) Cond. No. 46, fila 164. Digitized byVjOOQle — 91 — Pan Constandin Grădișlcauu Vel-Paharnic, Pan lenache Golescu Vel-Stolnic, Pan Scarlat Isvoranul Vel-Sluger, Pan lancul Vel-Pitar și Ispravnic Pan Isac Ralet Vel-Logofăt de țăra-de-sus; și s’a scris hrisovul acesta la al duoilea an d’intru ânteia domnie a Dom- niei Mele aici în orașul Domnii-Mele Bucuresci, la anii de lanascerea lui Hristos 1803, Octombre 15.» O nouă regulare într’acestă afacere intervine la 1805, prin hrisovul de la 20 Iunie acel an, care este mal jos, în notă. ') Hrisovul doftorului șl spilcrulul de la Cralova do plata cc ati. «Fiind-că între cele-alte buneorânduell și întocmiri pentru folosul de obște, care voim Domnia Mea a le avea și politia nostră de la Graiova, precum se urmeză și la acăsta de aici, este una și trebuința de un doftor și de un gerah stătători apururea acolo, spre a se căuta la întâmplări de trebuință, atât familiile boieresc!, ca și cei-alți orășeni și locuitori ai noștri din partea locului, făcut-am Domnia Mea cercetare de orânduiala ce a fost mal înainte acolo, și atât de la Dumnălor cinstiți și credincioșii boieri Domniei Mele Caima- camul și boierii DivanițI de la Craiova, cât și din Condicile Divanului, ne adeverim, că mai înainte se da de la Domnie, întru un an taleri 1080, dintre aceste slujbe, peste banii Camerei, ad. taleri 220 din vama Craiovel, și 220 taleri din dijmărit, și taleri 220 din vinăriciu, din oierit a 5 județe, și taleri 200 de la Ocne, din care lua un dohtor taleri 1.000 și un spițer taleri 80, care acestă orânduială de darea numiților bani și în vremea Domniei Nostre nu numai am poruncit de s’a păzit, ci încă dupe rugăciunea ce din anul trecut ne-a făcut boierii Divaniți, am mai adaus pentru numita sumă de taleri 1.080, alți taleri 470 pe an, ad. din vama Craiovel 310 taleri, din oierit taleri 310, din dijmărit taleri 310, din vinăriciCi taleri 310, din Ocne taleri 310, ce se adună peste tot taleri 1.550, iarăși peste banii Camerei, cum a fost și mal înainte ; din care acești bani, am rânduit prin hrisovul ce am dat la lăt 1803, Octombre 15, să se dea la un dohtor taleri 1.200 și la un gerah 350. Acum iarăși dupe arătarea ce ne face Dumnălui Caimacam, cu Dumnălor boierii Divaniți, de acolo, prin Dumnelui V. Ban, că după scumpetea lucrurilor ce se urmeză acum într’acestă vreme, a se ține un dohtor bun trebue plată de simbrie până la taleri 4.000, și cu tdte că și iubitorul de Dumnezeu Episcopul Râmnicului și Dumnâlui Caimacam cu Dumnelor boieri din bun proeresis, vor ajuta la plata de dohtor, iară nefiind de ajuns cu ceea-ce a fost orânduit până acum, făcutuneafl rugăciune, că din- tru aceste huzmeturi, să se mai adauge la acestă plată a dohtorului, spre ușurința Dum- nălor, iară cd cea-altă plată se încarcă Dumnelor dupe făgăduința ce au dat; am primit rugăciunea Dumnelor și am adaus la dohtor taleri 200, spre a lua pe tot anul taleri 1.400, care acești taleri 200, să se dea tot dintru aceste cinci huzmeturi cu orânduiala ce se aretă mai sus, și unde da până acum taleri 310, de acum înainte, fie-care cumpă- rător de hazmet să dea po taleri 350: iară cei-alți taleri 2.600, până la împlinirea sumei de taleri 4.000, îndatorim pe Sfinția Sa părintele iubitorul de Dumnezeii ’ Episcopul Râmnicului a da taleri 250, și pe Dumnelui Caimacamul Craiovel taleri 250, și pe Dum- nălor cei-alți boieri toți, ca după făgăduiala ce ati dat toți, să dea cu analoghie suma ce se arătă mai sus, cu care adaus de lăfă, ce s’a făcut de Domnia Mea, și cu ceea-ce se va da de la numitele obraze, să se ție dohtor bun, care dohtor mulțămindu-se cu acestea, să păzescă legătura ce va face cu Dumnălor mai susnumiții boieri, și să fie. osârduitori, atât dohtorul cât și gerahul, ce are din venitul huzmeturilor, orânduit taleri 350 întru în- templatorele trebuințe ce vor avea cei neputincioși de a dobândi îndreptarea și tămăduirea lor, care acest ajutor ’l facem Domnia Mea, nu numai pentru boierii și pentru cel-ce le dă mâna a plăti vizitele în oraș și pe afară, dupe trebuință, ci mal vârtos pentru cel săraci și cu neputință deviată al orașului și la cel-ce"vm la spitalul de acolo, unde să fie doh- tbrurîhHatorat a merge fără plata; cu acăsta dar orânduială, am făcut și ajutorul d’ânteiu, și acum am primit de am mai făcut prostichiu, cum se arâtă mai sus. Deci, spre a fi Digitized by GooqIc — 92 — Relativ la scolele din Bucurescî, dam în anexă hrisovul din 1804, Iulie 10, prin care Const. Ipsilante, dupe anaforaoa Mitropolitului și a Episcopiilor, sporesce lefă dascălilor greci, fiind-că s’a scumpit hrana. Spre a face asemenea sporiri, Domnitorul adaugă și darea preoților pentru scdle și ploconul Archiereilor “). ■ ♦ Ipsilante ajută din hanii țărei scolele grecesc^ din Orient. Dăm în anexă hrisovele relative, și anume acel din 12 Iunie 1803, acel din 19 Februarie 1803 și acel din 1 De- cembre 1804. * In 1804, Iulie 21, Ipsilante Const. dă hrisov pentru cei duoi dascăli de la scola de la S-tu Gheorghe. Primului dascăl Ghiriță, «dascăl slovenesc si românesc», cât și ipodi- dascălului său, amenduoi pământeni. Domnitorul le întăresce privilegii și scutire ca să’și potă căta în linisce de scolă. Dăm în anexă acest hrisov cu numele tutulor boierilor aduși de mărturie, între care aflăm pe Marele Ban Enache Crețulescu și mare Vornic de Țâra-de-Sus Ștefan Văcă- rescu ’“). ' * ' . De la 1804, avem de înregistrat și importantul hrisov al scotei de la Cerueți, din Me- hediuți, din averea reposatului Hagiu lordache. Acesta prin diata sa a însărcinai pe Pro- topopul Gheorghe, care ține în căsătorie pre Ilinca, nepota răposatului, să înființeze în ca- sele donatorului uudascăl de limba greccscă și o scdlă românăscă, lângă biserica Domnescă, pe locurile de prăvălii ale răposatului și o altă scdlă românescă pe moșia Bănovița, unde s’a îngropat răposatul, în mijlocul câmpului. Protopopul și orășenii ceruTă~intărirea aces- tor disposițiuni in favorea scolel, renduindu-se epitropi Protopopu Gheorghe și duoi.ne- guțilori din Cerneți. Const. Ipsilante rânduesce pe Biv-Vel Ban Const. Ghica epistatul Lo- gofețiilor mari, să facă cercetare la fața locului despre împregiurări. Acesta face raport cerând întărirea donațiunei pentru cele trei scoli și Domnitorul dă hrisovul ce analisarăm și pe care ’l anexăm. Au urmat în privința legatului ce aii lăsat Medelniceru Ungi lordache Severincnul de care mai sus pomenim, lungi daraverî cu rudele răposatului, în anul 1805. Dăm in anexă tote acestea documente, cari pot interesa istoria scolelor din Cerneți acestă orânduială bine păzită și a se urma darea acestor lefi pururea și tot-d’a-una cu ne strămutare, pentru folosul cel de obște, care ’l voim Domnia Mea, al D-lor boierilor și al tutulor locuitorilor noștri din partea locului și a săracilor căutare, care nu aiî putință de plată la dohtor, am bine-voit a întări acâsta și printr’acest Domnescul nostru hrisov, adeverit cu însuși Domnescă nostră iscălitură și pecete, cum și cu credința prea iubiților Domniei Mele fii ')». 1805, Ianuarie 20. *) Condica No. 46, fila 377. **) Vețll anexa corespund?t6re. ■ . ***) Ve^I anexa corespun^flâre. ****) Ve«Ji anexa. Digarred byCjOO^IC - 93 - * înainte de a trece la scalele din Moldova, socotim util a aminti existența hrisovului in- teresând bisericele domnescl din Bucuresci, cu data 1803, Octombre 24. Din acest hrisov ce dăm în anexă, se pote vedea existând pe.la aceste biserici grămătici, a cărora slujbă interesâză de asemenea propășirea culturei naționale ’). Cu hrisovul din 1804, Martie 18, Domnitorul face scutiri și miluiri unul legător de cărți al Mitropoliei numit Tudor . * ' ' In Moldova cei d’ântâiu ani al secolului al XIX ati mare însemnătate în istoria cul- turei naționale, mal ales in urma rădicărei la scaunul Mitropolitan a lui Veniamin, la 15 Martie 1803. Imediat dupe acâstă venire la tronul Mitropolitan a lui Veniamin, avem hrisovul Dom- nitorului Alexandru Const. Moruz relativ la scole. Domnitorul s’a ocupat de așla meză aprope 100 de copii, învățând românesce și grecesce, și că aceste scoli nu mai au \ venit suficient în urma evenimentelor din urmă, din care să se plătescă simbrie dascălilor și hrana lor și cheltuiala bisericei și dresul fântânilor de acolo din oraș. Epilropil se rogă a se face scolei milă vinariciu de la șăsepopore din județul Oltului și a li se mai da ace- lor scoli și avaietul bâlciurilor din județ, mat hărăzăindu-i-se și câți-va lu^i străini. Domnitorul la 12 August același an, acordă o parte din vinăriciul cerut, și 10 Iuții pentru scolă "'). Eată resoluțiunea Domnitorului și anaforaoa : Tu Costandin Alexandru Ipsilunl Vacwda Gospodar Zemli, etc.............. «Cât pe acele câte țlece parale de prăvălia mare și câte cinci de prăvălia mică, ce ui se aretă că se ia de Ispravnicii județelor, acesta fiind urmare ne canonisită și nesciulă Domniei Mele este hrăpire a ispravnicilor, și nu este cu cuviință să afierosim milă la scolă jafurile și catahrisis ce se fac, și neci slobodim Domnia Mea, de acum înainte o urmare ca acesta, fiind-că numai stăpânii moșiilor, unde se fac acele bâlciuri, sâQ târguri, au a lua obicinui- tul avaet al pământului; iară pentru vinăriciul acestor cinci popore ce se arătă mai jos anume: Gomana, Ipotești, Alilapești, Viișora și Săranpoe ot sud Olt, bine-voim Domnia Mea a face acâstă milă și ajutor și scdlelor din orașul Slatina, spre a’și putea întâmpina tră- buincidsele cheltueli ce urmeză a se face peste an la mai jos arătatele trebuințe; îi hără- șim însă, din cinci bani, cari se iau pe sema Domnii la vadră, să aibă a lua mai sus nu- *) Ve^t Uricar tom. IV, pag. 137. **) Vețll anexa corespunic boierii epitropi: «Insciințăm cinstitului Divan, că scola și biserica, i cișmelele de la Slatina, jud. Olt, la care suntem no! epitropi, având oreși-care venit, dar pentru neajungerea cheltuielilor lor dinlr'acel venit, răci scola merge spre buna rodire și sporire, după arătarea ce am făcut •) Tradusă, din grecesce în românesce de Teodor M. Eliad, și dată la tipar cu cheltuiala și cu îndemnarea unor iubitori de Înmulțirea cărților în limba românăscă în anul 1837. Pe contra-pagină, la fine, se citesce: «Citesce, frate române, și gândesce la acest lăudat erott și judecă, că cu adevărat a fost al patriei părinte». **) Să se compare cele scrise la 1789, de Nicolae Lazăr, și tipărite la BucurescI cu titlul Tabda întâii de slovenire. Tllcuire pe dinafară a religiei. Cântările cu tote clasurile. Macarie cu dasis 2. Macarie cu dasis 2. Citirea psalmilor. Simvolul. Macarie cu dasis 1. etimologiile!. duindude In stări. Tabda de slovenire In fad. Macarie cu dasis 1. Tabda întâii dc ortoepie. ț Hristea cu clasis 2. Hristea cn dasis 2. 1 Psaltul Constantin. Nărăvirea. Tabda de Începutul Gramatice! Cântările cu tote clasurile, orân- De la 7 până la 8 De la 8 până la 9 ■ De la 9 până la 12 CEASURILE DUPE AMIAfĂ-pi A PARADOSIREt . DESPĂRȚIREA CEASURILOR Pentru înviaturile scdlel normalnicescl de la biserica Gospod a Sfântului Ierarh Nicolae din lași, 14 Ianuarie Digitized byVjOOQle — 106 — Din o jalbă adresată Epitropiei scolelor din Iași la 1835, Septembre 4, de către loan Silivescu, vedem, că acesta de la 1825 și până la 1834, a funcționat ca dascăl la scdla Dom- nescă din Trei Erarhl. De la 1825—28 a fost singur dascăl la acâstă scdlă, iar atunci s’ati reorganizat, sub loniță Sturdza, de G. Asaki, dupe cum vom vedea.mal la vale. La data acâsta există în regulă, în Moldova, o epitropie a învățăturilor publice. Mihai Sturdza, fiind Domn mal apoi,’n discursul de inaugurare a Academiei din Iași, amintesce, ' că pe la 1814 era epitrop scolelor și că de atunci chiar își pusese în gând și meditase a- supia «midlocelor de a întemeia o sistemă de învățătură publică inlesnitore, potrivită cu gradul luminărei Europei și cu trebuința acestei țări. » Domnitorul M. Sturdza mai amintesce, că, încă la 1814 Epitropia scolelor încuviințase «de a paradași învățăturile in limba națională cu ajutorul celor clasice.» Confirmă arătarea lui M. Sturdza, pro- grama ce am adus mal sus, a scolei Domnesc! din S-tul Nicolae. Constatăm în Moldova o mișcare culturală, nu numai prin scoli, la data acesta, ce și din alte direcțiuni. Pe când la Bucuresci, doi ani mai târziu, se înființeză cursul de drept al Clucerului Nestor, în Iași, la 1814, vestitul Andronache Donici tipăresce la tipografia Mi- tropoliei, dedicând’o lui Veniamin : «Adunare coprindătore în scurt, din cărțile im- perătescilor pravile, spre înlesnirea celor ce se îndeletnicesc întru învățătura lor, cu trămiterea către cartea, titlul, capul Și jaragraful impărătescilor pravile. Acum ân- tăiu tipărită cu posvolenia Prea înălțatului Domn și Stăpănitor Moldavieî Scarlat Alexandru Calimach Voevod și cu blagoslovenia P. S. Mitropolit al Moldavici Kirio- Kirio Veniamin, alcătuită cu ostenăla și osîrdia de boiarul Moldavici Andronache Donici». Necesitatea de bărbați posedând cunoscința dreptului, în preziua predărei codicelul lui Calimach, se simte în Iași. Acesta ocasionâză aducerea din Austria a legistului Christian Flechtcnmacher, încă la 1812 ’). In Basarabia cea întrupată la Rusia, pentru puțini ani tot mai exislâ o tipografie ro- mânescă, în Chișinăii, unde guvernul rusesc tipăresce în amânduoă limbile o serie de re- gulamente și legi din cele rămase țărei de la mama patrie. * Trei ani dupe întorcerea Mitropolitului Veniamin în scaunul Mitropolitan al Moldovei, seminarul de la Socola, adesea visitat de acest Prelat, care găsea cea mai deplină mulță- mire sufletescă în asemenea visite "), mergea prosperând. La esamenul din 1815, ținut în fața Mitropolitului și a celor-alțl epitropi ai scolelor, unul din școlari rostea o cuvântare de mulțămire. Intre altele «jicea acest școlar : «Duoi ani au trecut de când ne aflăm înacâslă scdlă, și pofta de a pune la lumină atâtea închipuiri închise de o lungă vreme, rîvna de a sci atâtea lucruri și adevăruri nesciute, totuși au putut a săvîrși atâta de am putut a ne face idee de gramatică, de simbol, de catihis, de aritmetică, de cartea facere!, de istoria religiei, de istoria profană, de cele trei lucrări ale mințel, de începutul limbei latinesc!, începutul bogosloviel, cântările șirânduiala bisericei»........ *) Ve^I Albina Rom. din 1830, supl. la No. 33. **) Ve^t Ist. Semin. Veniamin de Erbiceanu, pag. 37. ***) Erbiceanu, în Ist. Seminariului Veniamin. Digitized by GooqIc — 107 — ' * Sincronistic cu seminarul de la Socola și scola de S-lul Nicolae Domnesc era deschise dupe 1812, și așia disa Academie, de la Mitropolia din Iași. G. Seulescu in scrisorea de dedicațiune către Mitropolitul Veniamin, a Gramaticei românescl ce a tipărit in Iași la 1833, amintesce, că fiind el în .verstă de 13 ani, la 1812, urma la scola acesta in cursul filologiei si al științelor. Seulescu a frecuentat scola acesta până la 1819; prin urmare, neîndoios, scola există până la eterie. Primii profesori ai scdlelor naționale de dupeeterie sunt școlari ai academiei de la Mitropolie, precum mai la vale vom vedeaTTPcă organisatoril scdlei elene au avut in gând, cum cred unii, să desnaționaliseze prin ea noile generațiunl, s’au înșelat: învățând grecesce, generațiunile de la începutul acestui secol au simțit românesce! Găina a clocit și condus pui de pasări, cari au lăsat pe vitriga lor mamă pe malul bălței. — Dintre școlarii Academiei de la Mitropolia din Iași, G. Săulescu a fost trimes dupe 1819, să studieze mai departe în scola de la Ghio. In urma evenimentelor de la 1821, Mitropo- litul Veniamin a strămutat pe bursierul săti G. Săulescu, de la Ghio în Austria. Aci Său- lescu a continuat a studia filologia, în limbele moderne Europene și filosofia, până la 1827, dupe care s’a intors în patrie la 1828 '). încă la 1813, în 15 Noembre, sub domnia lui Scarlat Calimach, la Iași se inaugură de G. Asaki, chiar în sînul Academiei grecesc! de la Mitropolie, clasa specială de ingineriă ci- vilă. Acest studiu am vățlut că exista în scola grăcă, dar inginerii ce acestă scdlă a putut să producă nu erai! de nici o trdbă țărei, căci nu sciau limba hotărniciilor vechi Moldo- vene și deci nu putău îndeplini hotărniciile, atât de numerose pe atunci, ale moșiilor îm- pricinate. însuși G. Asaki ne spune, că pentru acestă clasă el a corripus îndată în limba românescă un tratat de aritmetică, de algebră, de geometrie, de trigonometrie și o geode- zie practică. Dupe ce aii învățat teoria, desenul liniar și topografic, precum și architecto- nic, elevii s’aii practicat la ridicarea planurilor cu instrumente geodezice. ■ Cinci ani aii durat aceste cursuri. Urmă atunci un examen general, în 18 Iunie 1818. Se expuseră planurile topografice de architectură și de fortificațiunl. Examenul a încre- dințat despre cunoștințele positive ce elevii aii fost câștigat în limba română, într’un ram ce s’a înțeles a fi mal folositor decât arta a scanda elinesce iambele, spondeele și horiam- bele versului Asclepiad și acesta a fost cel ântăiîi succes al învățăturel în limba română "). Dintre tinerii carii aii frecuentat mai ânteiâ cursul clasei de inginerie și cart apoi devin pioni ai culturei naționale, alăturea cu Asaki și cu Mitropolitul Veniamin, fură Asaki Pe- tru, Balș Alexandru (Logofăt, Ministru), Balș Teodor (răpos. Kaimacam), Beldiman Va- sile (Vornic), Bran Dumilrie (Vornic), Buchuș Mateiii (Vornic), Boean George (Postelnic), Vârgolici George, Gețu Fotache, lamandi George, Grcceanu loan, Greceanu Nicolae, Dra- ghici Vasile (Postelnic), Calimach Alexandru (Prinț), Carp Dimitrie, Gantacuzin lordache, Cantacuzin Scarlat, Grupenski Alexandru, Kirangelu Teodor, Mavrodin Mihail,Panu Cons- tantin, Paști Dimitrie, Pazo Const., Schelet Alex., Schelet Antoni, Sturdza Alexandru (Logofăt), Sturdza Constantin (Logofăt), Sturdza Alexandru (Vornic), Scavinschi Daniil, Hristea loan, Osvald Scarlat. Dintre aceștia șăpte au împlinit sarcina de ingineri "*). *) Acestea ni le spune însuși G. Seulescu. Ve(h prefața Gramaticei săle. **) Ve$' «Chestia învățăturel publice în principatul Moldovei» de G. Asaki, Iași 1858.» ••*) «Chestia învățăturel publice» de G. Asaki, pag. 11. Digitized byVjOOQle — 406 — Din o jalbă adresată Epitropie! scdlelor din Iași la 1835, Septembre 4, de către loan Silivescu, vedem, că acesta de la 1825 și până la 1834, a funcționat ca dascăl la scdlă Dom- nescă din Trei ErarhI. De la 1825—28 a fost singur dascăl la acâstă scdlă, iar atunci s’au reorganizat, sub loniță Sturdza, de G. Asaki, dupe cum vom vedea, mal la vale. La data acâsta există în regulă, în Moldova, o epitropie a învățăturilor publice. Mihai Sturdza, fiind Domn mai apoi, 'n discursul de inaugurare a Academiei din Iași, amintesce, ' că pe la 1814 era epitrop scdlelor și că de atunci chiar îșî pusese în gând și meditase a- supra «mwfldcelor de a întemeia o sistemă de învățătură publică inlesnitore, potrivită cu gradul laminarei Europei și cu trebuința acestei teri.* Domnitorul M. Sturdza mai amintesce, că, încă la 1814 Epilropia scdlelor încuviințase «de a paradași învățăturile in limba națională cu ajutorul celor clasice.» Confirmă arătarea lui M. Sturdza, pro- grama ce am adus mai sus, a scdle! Domnesc! din S-tul Nicolae. Constatăm în Moldova o mișcare culturală, nu numai prin scoli, la dala acâsta, ce și din alte direcțiuni. Pe când la Bucuresci, doi ani mal târziii, se înființeză cursul de drept al Clucerului Neslor, în Iași, la 1814, vestitul Andronache Donici tipăresce la tipografia Mi- tropoliei, dedicând’o lui Veniamin: «Adunare coprindătore în scurt, din cărțile im- perătesdlor pravile, spre înlesnirea celor ce se îndeletnicesc întru învățătura lor, cu trămiterea către cartea, titlul, capul Și paragraful împărătescilor pravile. Acum ân- teiii tipărită cu posvolenia Prea înălțatului Domn și Stăpănitor Moldaviei Scarlat Alexandru Calimach Voevod și cu blagoslovenia P. S. Mitropolit al Moldaviei Kirio- Kirio Veniamin, alcătuită cu ostenela și osîrdia de boiarul Moldaviei Andronache Donici». Necesitatea de bărbați posedând cunoștința dreptului, în preziua predărei codicelul lui Calimach, se simte în Iași. Acâsta ocasionâză aducerea din Austria a legistului Christian Flechtenmacher, încă la 1812 *). In Basarabia cea întrupată la Rusia, pentru puțini an! tot mai existâ o tipografie ro- mânescă, în Chișinău, unde guvernul rusesc tipăresce în amânduoă limbile o serie de re- gulamente și legi din cele râmase țârei de la mama patrie. * Trei ani dupe intdreerea Mitropolitului Veniamin în scaunul Mitropolitan al Moldovei, seminarul de la Socola, adesea visitat de acest Prelat, care găsea cea mai deplină mulță- mire sufletâscă în asemenea visite "), mergea prosperând. La esamenul din 1815, ținut în fața Mitropolitului și a celor-alț! epitrop! al scdlelor, unul din școlar! rostea o cuvântarede mulțămire. Intre altele plicea acest școlar : «Duol ani aii trecut de când ne aflăm înacestă scdlă, și pofta de a pune la lumină atâtea închipuiri închise de o luugă vreme, rîvna de a sci atâtea lucruri și adevăruri neștiute, totuși au putut a săvîrși atâta de am putut a ne face idee de gramatică, de simbol, de catihis, de aritmetică, de cartea facere!, de istoria religiei, de istoria profană, de cele trei lucrări ale minței, de începutul limbei latinesc!, începutul bogosloviei, cântările și rânduiala bisericei».......’“). *) Ve$I Albina Rom. din 1830, supl. la No. 33. **) Ve^I Ist. Semin. Veniamin de Erbiceanu, pag. 37. ***) Erbiceanu, în Ist. Seminariulul Veniamin. Digitized by GooqIc — 107 — * ■ Sincronistic cu seminarul de la Socola și scdla de S-tul Nicolae Domnesc era deschise dupe 1812, și așia «lisa Academie, de la Mitropolia din Iași. G. Seulescu în scrisdrea de dedicațiune către Mitropolitul Veniamin, a Gramaticei românesci ce a tipărit in Iași ' la 1833, amintesce, că fiind el în verstă de 13 ani, la 1812, urma la scdla acăsta în cursul filologiei si al științelor. Seulescu a frecuentat scdla acesta până la 1819; prin urmare, neîndoios, scdla există până la eterie. Primii profesori ai scolelor naționale de dupe eterie sunt școlari ai academiei de la Mitropolie, precum mai la vale vom vedea. Decă organisatorii scdlei elene aii avut în gând, cum cred unii, să desnaționaliseze prin ea noile ■ generațiunl, s’aii înșelat: învățând grecesce, generațiunile de la începutul acestui secol au simțit românesce! Găina a clocit și condus pui de pasări, cari aii lăsat pe vitriga lor mamă pe malul bălței. — Dintre școlarii Academiei de la Mitropolia din Iași, G. Săulescu a fost trimesdupe 1819, să studieze mai departe în scdla de la Ghio. In urma evenimentelor de la 1821, Mitropo- litul Veniamin a strămutat pe bursierul său G. Săulescu, de la Ghio în Austria. Aci Său- lescu a continuat a studia filologia, în limbele moderne Europeneși filosofia, până la 1827, dupe care s’a întors în patrie la 1828 ’). încă la 1813, în 15 Noembre, sub domnia lui Scarlat Galimach, la Iași se inaugurăde G. Asaki, chiar în sînul Academiei grecesc! de la Mitropolie, clasa specială de ingineriă ci- vilă. Acest studiu am vățlut că exista în scdla grăcă, dar inginerii ce acăstă scolă a putut să producă nu eraîi de nici o trăbă țărei, căci nu sciaîi limba hotărniciilor vechi Moldo- vene și deci nu putăiî îndeplini hotărniciile, atât de numerdse pe atunci, ale moșiilor îm- pricinate. însuși G. Asaki ne spune, că pentru acestă clasă el a conipus îndată în limba românescă un tratat de aritmetică, de algebră, de geometrie, de trigonometrie și o geode- zie practică. Dupe ce au învățat teoria, desenul liniar și topografic, precum și architecto- nic, elevii s’au practicat la ridicarea planurilor cu instrumente geodezice. ■ Cinci ani ati durat aceste cursuri. Urmă atunci un examen general, în 18 Iunie 1818. Se expuseră planurile topografice de architectură și de fortificațiunl. Examenul a încre- dințat despre cunoscințele posilive ce elevii aii fost câștigat în limba română, într’un ram ce s’a înțeles a fi mal folositor decât arta a scanda elinesce iambele, spondeele și horiam- bele versului Asclepiad și acesta a fost cel ânteiu succes al învățăturel în limba română "). Dintre tinerii carii au frecuentat mai ântăifi cursul clasei de inginerie și cart apoi devin pioni ai culturei naționale, alăturea cu Asaki și cu Mitropolitul Veniamin, fură Asaki Pe- tru, Balș Alexandru (Logofăt, Ministru), Balș Teodor (răpos. Kaimacam), Beldiman Va- sile (Vornic), Bran Dumilrie (Vornic), Buchuș Mateiu (Vornic), Boean George (Postelnic), VârgolicI George, Gețu Fotache, lamandi George, Greceanu loan, Greceanu Nicolae, Dra- ghici Vasile (Postelnic), Galimach Alexandru (Prinț), Carp Dimitrie, Gantacuzin lordache, Cantacuzin Scarlat, Crupenski Alexandru, Kirangelu Teodor, Mavrodin Mihail, Panu Cons- tantin, Paști Dimitrie, Pazo Const., Schelet Alex., Schelet Antoni, Sturdza Alexandru (Logofăt), Sturdza Constantin (Logofăt), Sturdza Alexandru (Vornic), Scavinschi Daniil, Hrislea loan, Osvald Scarlat. Dintre aceștia șăpte au împlinit sarcina de ingineri "’). *) Acestea ni le spune însuși G. Seulescu. Ve<)I prefața Gramaticei s€le. **) Ve^' «Chestia învățăturel publice în principatul Moldovei» de G. Asaki, Iași 1858,» ***) «Chestia învățăturel publice» de G. Asaki, pag. li. Digitized by Google - 108 - Negreșit nu toți aceștia aii devenit ilustrațiuni, dar cu toții vor sprijini pre nemurito- rul G. Asaki în luptele lui viitore pentru scdla națională. G. Asaki este pentru Moldova mai mult decât ce a fost Lăzăr pentru Muntenia. El este apoi pentru toți românii un personagiii de mare însemnătate. Credem o datorie a da în anexă auto-biografia lui'). La îndemnul lui G. Asaki, Mitropolitul Veniamin ia de coleg epilrop al seminarului de la Socola pre Vorn. M. Sturdza, de care mai sus vorbirăm. Tot dupe sfatul lui Asaki, la 1820, să reorganiseză seminarul de la Socola. Asaki călă- toresce în Transilvania, în curs de 6 luni, ca să studieze organisațiunea scdlelor române de acolo, în vedere cu reorganisarea seminarului. Din Ardeal aduce cu sine cinci profesori, între aceștia era loan Costea, pentru retorică și poetică, loan Mamfi pentru gramatica română, Fabian Vasile său Bob și Doctorul Vasile Popp, care apoi deveni și directorul se- minariulul. * Dar am sosit la țliua cea mare, scrisă cu litere de aur în istoria culturei naționale ; ne-am apropiat de timpul sosirei înBucuresci a lui G. Lazăr la 1816. Decă istoricesce este necontestabil, că limba românăscă n’a fost nici odată înlăturată din scdlele din principatele române și decă, precum spune cu atâta humur D. I. Ghica, «la biserică la UdricanI, la S-tul Gheorghe și la Golțea se au(lea (și înainte de 1816) gla- sul ascuțit a câtor-va copil, cari strigau în gălăgie, «on mislete, ucu: omu pocoiu, on, mislete, ucu: pomu.»; decă la aceste scoli au învățat numeroșii dieci de visterie și calemgii; dăcă la dascălii Chiosea, Chiriță, Stan, au învățat să scrie românesce Logof. Greceanul, Văcărescii, Anton Pan, Vănescu, Paris Momuleanu, etc.; nu e maî puțin adevărat, că cum sosi G. Lazăr, limba românăscă dobândi un loc cu totul altul în învățământ, dobândi locul de onore, care deja îl avea în Moldova, în scoli, altmintrelea organisate de cum erau scolele de la Udricani, S-tul Gheorghe Vechiu, Colțea și de sigur aprope în tote județele Munteniei. Nu suntem din acei, cari punem începutul existenței în scolă a limbei române de la în- trebuirea ei prin G. Lazăr în predarea aritmeticei și a geometriei, sciințl predate în limba românăscă cu mult mal înainte în Moldova; dar aducem tributul nostru de laude și de glorificare acestui bărbat, care avu buna sortă de a sosi în BucurescI la momentul psi- chologic al luptei românismului contra fanarioților; carele înțelese acest moment psicho- logic și se puse, inteligent și cu devotament, în fruntea mișcărei; carele avu sciința nece- sară și arta de a aduna în jurul său tinerimea Bucuresciană din prima ^i când apăru în capitala Munteniei și în puținii ani în câți a putut sta în mijlocul el, o învăță, pote carte mal puțină, dar o exaltă prin farmecul simțimintelor naționale. Istoria iul G. Lazăr numai este de făcut astăzi, dupe ce P. Poenaru ne-a dat’o la 1871, în Analele Academiei Române și dupe câte ne-au scris de dânsul I. Eliad, ilustrul său școlar și I. Ghica. «Când a venit în Bucuresci dascălul Lazăr, scrie I. Ghica “), băeții de la Udricani, de la S-tul Gheorghe de la Colțea și de la tote bisericile au golit acele scoli și au alergat la S-tul Sava, cu Petrache Poenaru, cu Eufrosin Poteca, cu Simion Marcovici, cu Pândele, cu Costache Moroiu și cu mulți alți tineri din scdla grecescă.» ' *) Veți! anexa. **) Scrisori către V. Alexandri de I. Ghica, Bucuresci 1887, pag. 57. Digitized byGooqIc — 109 — In însuși faptul acesta al alergărel unei întregi generațiunt la prima sosire a lui G. Lazăr, care de la Avrigul Transilvaniei nu aduce un nume deja ilustru și cunoscut româ- nilor, trebue să vedem confirmarea aserțiunel nostre, că Lazăr ajunsese la momentul psi- chologic al redeșteptărel naționale. Acest lucru probâză și buna primire ce Lazăr avu pe lângă eforii scdlelor: Mitropolitul Nectarie și apoi succesorul șeii Dionisie Lupul, Banul G. Bălăceanul, Vornicul G. Goles- cul și jurisconsultul Logof. Nestor. Numele acestor bărbați, istoricul, nu le va despărți necl odată de a lui George Lazăr. EI învoiră lui Lazăr deschiderea, chiar în localul veche! scdle eline, a unei scdle românesc! «de deosebite invețături și științe predate români- lor in limba lor.» Legenda despre înființarea acestor scoli lăsăm să se cităscă în anexa de la acestă pagină dupe cum ne-au păstrat’o P. Poenaru *). Conclusiunea ndstră este, că nu G. Lazăr a putut să facă inutili pentru români profe- sori renumițl ca Lambru, Comito, Vardalach, Neofit Duca, etc...., ci situațiunea la care ajunsese cultura și deșteplăciunea națională. Deja în primul an al secolului al XIX, boie- rul Bogdan îșl trimisese pe fiul seu la studiu în Franța; Profesorul Furnarachi, ta- tăl D-luI Furnurachi, actualul senator, a condus la studii în Paris pe cei ântâl ficiori de boieri din Moldova, în primii ani al secolului al XIX; Mitropolitul Dositeiu, donând averi pentru acesta, îndreptase pe români să’și facă studiile, nu mal mult la scoli grecesc! din Orient, ci in Europa apuseană; inșii eforii mal sus citați, cu puțin înainte de sosirea lui Lazăr, chibzuiseră să trimită la învățătură în Austria, în Italia și în Franța, pe călugărul Eufrosin Poteca, pe Pândele Stamate (care nu târziii muri), pre G. Moroiu, pre S. Mar- covici și ceva mai în urmă pe Petru Poenaru. Gând G. Lazăr organiza în Bucuresci scdla sa memorabilă, la care în curând va fi ajutat de I. Eliad Rădulescu, deja dintre ce! ma! sus numiți tineri se găsiau la învățătură în streinătate. Cinci ani cât ținu scdla lui Lazăr, fie sub direcțiunea lui, fie mal apoi sub a lui I. Eliad, ea produse câți-va ingineri hotărnici, câțl-va profesori, între cari la locul ânteiu va sta tot-d’a-una I. Eliad. Intre aceștia însă nu trebue uitat de a se numi cu recunos- cință, pe T. Paladi, cel care, cum vom vedea la locul cuvenit, introduse cel d’ântâiu me- toda lancastriană în scdla primară. încă odată, că G. Lazăr nu era numai un dascăl, ci însuși drapelul naționale român o vedem și d’intr’acea împregiurare, că pe dată ce isbucnesce mișcarea grecescă și dascăli! și ucenicii de la scdla lui Lazăr merg să se pună în șirurile lui Tudor Vladimirescu. De aci scdla devine ținta gonelor fanarioticescl. La 1821, ^lice P. Poenarul, scdla lui Lazăr fu închisă și marele dascăl isgonit: «Intru ale sale au venit, și ai siii nu l’au cunoscut», esclamă cu indignare Eliad; noi din con- tră, vom ^lice, că : Ai sei l’au cunoscut și l’au urmat. Lazăr, abia în vârstă de 44 ani, a murit la Avrigu în Transilvania, la 1823, dar memoria lui, eternă a rămas și va rămânea între români, de și nu (s’o mărturisim în trecăt) sub aspectul puțin simpatic al statuei ce i s’a ridicat în Bucuresci). "). *) Ve^t anexa. **) Din activitatea literarii didacticii a iul G. Lazăr, vom cita aci: «) «Povățuitorul tinerime! către adevărata și drăpta cetire». Abecedar lucrat de el și tipărit nu- mai mal târziii, la 1826, în Buda. Prefața acestei cărți, scrisă la Bucuresci la 1820 (o dăm în anexă), ne arătă, că la data acăsta Lazăr nu avea încă multe cărți scolastice gata. Cartea este editată de Z. Carcalechi, cu banii Vornicului Băleanu. b) La biblioteca Muzăulul din Bucuresci, există de la G. Lazăr manuscriptele următdre: «Aritme- Digitized by Google - 108 - Negreșit nu toți aceștia au devenit ilustrațiuni, dar cu toții vor sprijini pre nemurito- rul G. Asaki în luptele lui viitore pentru scdla națională. G. Asaki este pentru Moldova mai mult decât ce a fost Lăzăr pentru Muntenia. El este apoi pentru toți românii un personagii de mare însemnătate. Credem o datorie a da în anexă auto-biografia lui'). La îndemnul lui G. Asaki, Mitropolitul Veniamin ia de coleg epitrop al seminarului de la Socola pre Vorn. M. Sturdza, de care mai sus vorbirăm. Tot dupe sfatul lui Asaki, la 1820, să reorganiseză seminarul de la Socola. Asaki călă- toresce în Transilvania, în curs de 6 luni, ca să studieze organisațiunea scolelor române de acolo, în vedere cu reorganisarea seminarului. Din Ardeal aduce cu sine cinci profesori, între aceștia era loan Costea, pentru retorică și poetică, loan Mamfi pentru gramatica română, Fabian Vasile săiî Bob și Doctorul Vasile Popp, care apoi deveni și directorul se- minariului. * Dar am sosit la țliua cea mare, scrisă cu litere de aur în istoria culturel naționale ; ne-am apropiat de timpul sosirei în Bucuresci a lui G. Lazăr la 1816. Decă istoricesce este necontestabil, că limba românăscă n’a fost nici odată înlăturată din scdlele din principatele române și decă, precum spune cu atâta humur D. I. Ghica, «la biserică la Udricani, la S-tul Gheorghe și la Golțea se auțlea (și înainte de 1816) gla- sul ascuțit a câtor-va copii, cari strigau în gălăgie, «on mislete, ucu: omu pocoiu, on, mislete, ucu: pomu.»; decă la aceste scoli au învățat numeroșii dieci de visterie și calemgii; dăcă la dascălii Chiosea, Ghiriță, Stan, au învățat să scrie românesce Logof. Greceanul, Văcărescii, Anton Pan, Vănescu, Paris Momuleanu, etc.; nu e mai puțin adevărat, că cum sosi G. Lazăr, limba românăscă dobândi un loc cu totul altul în învățământ, dobândi locul de onore, care deja îl avea în Moldova, în scoli, altmintrelea organisate de cum erau scolele de la Udricani, S-tul Gheorghe Vechiu, Colțea și de sigur aprope în tote județele Munteniei. Nu suntem din acei, cari punem începutul existenței în scdlă a limbei române de la în- trebuirea el prin G. Lazăr în predarea aritmeticei și a geometriei, sciinți predate în limba românăscă cu mult mai înainte în Moldova; dar aducem tributul nostru de laude și de glorificare acestui bărbat, care avu buna sortă de a sosi în Bucuresci la momentul psi- chologic al luptei românismului contra fanarioților; carele înțelese acest moment psicho- logic și se puse, inteligent și cu devotament, în fruntea mișcărei; carele avu sciința nece- sară și arta de a aduna în jurul său tinerimea Bucuresciană din prima ții când apăru în capitala Munteniei și în puținii ani în câți a putut sta în mijlocul el, o învăță, pote carte mai puțină, dar o exaltă prin farmecul simțimintelor naționale. Istoria lui G. Lazăr nu mai este de făcut astăzi, dupe ce P. Poenaru ne-a dat’o la 1871, în Analele Academiei Române și dupe câte ne-au scris de dânsul I. Eliad, ilustrul său școlar și I. Ghica. «Când a venit în Bucuresci dascălul Lazăr, scrie I. Ghica "), băeții de la Udricani, de la S-tul Gheorghe de la Colțea și de la tote bisericile au golit acele scoli și aii alergat la S-tul Sava, cu Petrache Poenaru, cu Eufrosin Poteca, cu Simion MarcovicI, cu Pândele, cu Costache Moroiu și cu mulți alți tineri din scola grecăscă.» *) Vețlî anexa. **) Scrisori cdtre V. Alexandri de I. Ghica, Bucuresci 1887, pag. 57. Digitized by Google — 109 — In însuși faptul acesta al alergărei unei întregi generațiunl la prima sosire a lui G. Lazăr, care de la Avrigul Transilvaniei nu aduce un nume deja ilustru și cunoscut româ- nilor, trebue să vedem confirmarea aserțiunel ndstre, că Lazăr ajunsese la momentul psi- chologic al redeșteptărei naționale. Acest lucru probâză și buna primire ce Lazăr avu pe lângă eforii scdlelor: Mitropolitul Nectarie și apoi succesorul șeii Dionisie Lupul, Banul G. Bălăceanul, Vornicul G. Goles- cul și jurisconsultul Logof. Nestor. Numele acestor bărbați, istoricul, nu le va despărți neci odată de a lui George Lazăr. Ei învoiră lui Lazăr deschiderea, chiar în localul vechei scole dine, a unei scole românesci «de deosebite învățături și minte predate români- lor in limba lor.» Legenda despre înființarea acestor scoli lăsăm să se citdscă în anexa de la acestă pagină dupe cum ne-aii păstrat’o P. Poenaru '). Conclusiunea nostră este, că nu G. Lazăr a putut să facă inutili pentru români profe- sori renumiți ca Lambru, Gomilo, Vardalach, Neofit Duca, etc...., ci situațiunea la care ajunsese cultura și deșteplăciunea națională. Deja în primul an al secolului al XIX, boie- rul Bogdan îșl trimisese pe fiul seu la studiu în Franța; Profesorul Furnarachi, ta- tăl D-Iui Furnurachi, actualul senator, a condus la studii în Paris pe cei ântâl ficiori de boieri din Moldova, în primii ani ai secolului al XIX; Mitropolitul Dositeiu, donând averi pentru acesta, îndreptase pe români să’și facă studiile, nu mal mult la scoli grecescl din Orient, ci in Europa apuseană; înșiî eforii mai sus citați, cu puțin înainte de sosirea lui Lazăr, chibzuiseră să trimită la învcțătură în Austria, în Italia și în Franța, pe călugărul Eufrosin Poteca, pe Pândele Stamate (care nu târziu muri), pre G. Moroiu, pre S. Mar- covicl și ceva mal în urmă pe Petru Poenaru. Când G. Lazăr organiza în Bucuresci scola sa memorabilă, la care în curând va fi ajutat de I. Eliad Rădulescu, deja dintre cei mai sus numiți tineri se găsiati la învățetură în streinălate. Cinci ani cât ținu scdlă lui Lazăr, fie sub direcțiunea lui, fie mai apoi sub a lui I. Eliad, ea produse câți-va ingineri hotărnici, câțl-va profesori, între cari la locul ântâiîi va sta tot-d’a-una I. Eliad. Intre aceștia însă nu trebue uitat de a se numi cu recunos- cință, pe T. Paladi, cel care, cum vom vedea la locul cuvenit, introduse cel d’ântâiu me- toda lancastriană în scola primară. încă odată, că G. Lazăr nu era numai un dascăl, ci însuși drapelul naționale român o vedem și d’intr’acea împregiurare, că pe dată ce isbucnesce mișcarea grecescă și dascălii și ucenicii de la scola lui Lazăr merg să se pună în șirurile lui Tudor Vladimirescu. De aci scdlă devine ținta gonelor fanarioticescl. La 1821, <)ice P. Poenarul, scdlă lui Lazăr fu închisă și marele dascăl isgonit: «Intru ale sale aii venit, și ai set nu Vait cunoscut», esclamă cu indignare Eliad; noi din con- tră, vom țlice, că : Ai sei l’au cunoscut și Văii urmat. Lazăr, abia în vârstă de 44 ani, a murit la Avrigu în Transilvania, la 1823, dar memoria lui, eternă a rămas și va remânea între români, de și nu (s’o mărturisim în trecăt) sub aspectul puțin simpatic al statuel ce i s’a ridicat în Bucuresci). "). *) Ve^I anexa. **) Din activitatea literară didactică a lui G. Lazăr, vom cita aci: a) rea Psalmilor, 9) Cântările și rânduelilc bisericesc!. Cursul era de 4 an!. tica Matematicescă, alcătuită acum ânteiu pe limba românescă prin G. Lazăr, întru folosul școlarilor sli, din scola din S-tul Sava, Bucuresci 1821, Februarie 26. Un alt manuscript se intitulăză: ' . «Trigonometria cea dreptă; alcătuită acum ânteiu în limba românescă prin G. Lazăr, întru folosul școlarilor sei din scola din S-tul Sava, Bucuresci 1821, Februarie 26.» Dupe Poenaru ar mal fi avut gata G. Lazăr și alte manuale de scolă, precum: de filosofle, geo- grafie și istorie universală. Poenaru aduce și unele cuventărf rostite la unele ocasiunî de Gi Lazăr. ' *) Iată contractul lui Verescu: «Prin acăstă scrisâre eu cel mat jos iscălit adeverez cum că la scdlă românescă de la biserica sfinților mat mart Voivozi rânduit sunt dascăl din porunca In. P. S. Stăpân Kirio Kir Gherasim Episcop, unde sunt îndatorit a paradosi următdrele învățături: 1) Cetirea regulată, z) Scrierea, 3) Gramatica românescă, 4) Catichisis cel maie, 5) Cartea facere! tâlcuită, 6) Hristoitia, 7) Arit- metica, 8) Tălcuirea psalmilor, 9) Cântările și rânduelile bisericesc!, dupe cuviință. Deci, dupe să- vîrșirea acestor învățături, mă îndatoresc a paradosi și altele mat nninte, dupe priceperea și starea ucenicilor. Ucenicit cart vor începe aceste învățături să fie statornici în scdlă, în vreme hotărîtă prin zapis de 4 ani de rjtle, neavând voie slobodă a eși fără adeverință. Intr’acăstă tishdla» (sic) sunt îndatorit a primi copil câți vor voi a veni. Indatorindu-mă și pentru învățarea clericilor din eparchie, ce au să se hirotonisăscă, Învățându-I tdte cele trebuitdre pentru catihisirl. EU pentru paradosirea în numita scdlă am rânduită lăfă Coo lei pe an, din porunca In. P. S. Stăpân Kirio Kir Gherasim Episcop și începerea învățăturilor va urma cu anul acesta 1823, Aprilie I. adecă la facerea contractului cel bine adeverit prin a mea iscălitură Teodor Verescu Dascăl. 1823, Aprilie 1. Digitized by Google — 441 — Se vor primi în scolî ori-câți copii vor veni. Școlarii nu vor putea părăsi scola înainte de a căpătă certificat de absolvire. Pe lângă școlarii din acdstă scdlă, Teodor Verescu se obligă a învăța deosebit și clericii din Eparchii destinați la preoție. ♦ Dăm în anexă budgetul cu socotelile casei scolelor muntene pe anul 1824 Aprilie până la Aprilie 1825. Din socotdla casei scdlelor po acest timp, se constată, că veniturile scdlelor se urcau la 149.007 lei și 10 parale. Acest venit resullă din următdrele cifre: Lei B. 2.663 — rămași bani la casa scdlelor la socotdla din anul 1823 *). 8.898 10 restituțiune de la casa doftorilor, bani împrumutați acelei case fară dobândă. 27.465 20 banii preoților sfertului S-tul Gheorghe. 10.515 — tot venitul moșiei Glavaciocului, pe an, de la moșiile Glavaciocul, Fundul-Pâ- râului, Cernătesci-cu-Via, Tâmpeni, Velea său Nebuna, Siliștea, Faragelu, Romanați, Murta, Stoinesci sâu Fdntânelele, Vârtopele, Ciocănesci, Poenile și din birul țiganilor. 12.000 — banii monaslirilor din totă țera. Pe ce s’aii cheltuit acest venit în anul acesta ? Iată lefile date la profesori : Lei . 1.200 dascălului loan Eliad. 1.200 „ Răducanu Mainescu, inginer. 1.200 „ Chiriță de la S-tul Gheorghe-Vechiii. 1.200 „ Ierotie al țîrcovnicilor de la Antim. 1.200 „ Macarie Psaltul. 1.800 trei cântăreți dupe trei poduri. 1.800 doctorul scdlelor, Panaiotache. 1.800 Sameșului scdlelor. 100 emiclicul țiganului rânda.ș. 240 simbria chelarului scdlelor. . Din aceste cheltuell în lefi se constată, că pe la 1824 exista un început de seminariîi cu un singur profesor, dascălul Erotie, la Monastirea Antim. Existența reînnoită a scdlei românescl de la S-tu Sava, se pote proba din lefile date dascălului I. Eliad și inginerului Răducan Măinescu. Pe lângă cheltuelile din lefi, sdma pe acest an 1824—25, ne arătă spesele făcute cu întreținerea la studii în străinătate a următorilor bursieri: *) Nu avem seina pe anul 1822—23, dar din acostă aserțiune a semeț pe anul 1824 — 2$, se vede, că aii existat școlile și în anul acesta, de vreme că s’aii cheltuit veniturile scdlelor' Digitized by Goo * ; Cu tdtă invasiunea muscalilor in principate, mișcarea culturală este atinsă numai in unele puncte și ea, in genere vorbind, continuă activă și tot mat națională in tdte pro- vinciile românesc!. Anul 1829 este memorabil pentru aparițiunea mai multor foi române. Deja în 1817, Racocia K. K., translator românesc în Lemberg, publicase prospectul unei foi periodice, ce era să iasă pentru ântâiași dată in limba românăscă. 1822, Z. Carcalechi cercă la Buda, pentru a duoa dră, să scotă o fde românăscă, dar nu isbuti. 1827, I. Eliad vru să scotă o fde românăscă, dar nu’i dete voe ocârmuirea. Digitized by GooQie — 122 — 1828, Răpausatul C. Roset, publică la Lipsea câte-va nuntiere din „Fama Lipseai" cea d’ântâiu foe românăscă. 1829, 10 Aprilie, apare „Curierul rom.u, „Dacia Liter.® se înșală picând că , Al- bina® lui Asaki, a apărut mai naintea „Curierului®. Albina a apărut numai la 1 Iunie 1829, adecă aprope 2 luni mai târziii decât „Curierul®. In primul număr al Albinei, gazeta politică-literară, de la 1 Iunie 1829, citim urmă- torul apel: «Epoca în care trăim portă semne însușite și vrednice de mirare! Dorul învățăturilor nu numai că înfrățesce pe locuitorii unei țări întru câștigarea acestei moralnice avuții, prin care o nație se face puternică și fericită, ci încă și omeni neasemănați cu religia, cu limba și cu legile sunt însuflați tot de aceeași simțire lăudată de a pofti unul altuia gra- dul deplinirei moralnice al învățăturei și al măestriei......» George Asaki aretă apoi ce se face în tote țările pentru cultură și esclamă : «Oare putem noi privi la aceste lucrări urmate înaintea ochilor noștri fără a ne întrista că numai nația nostră în cea mai mare parte este lipsită de aceste îmbunătățiri și îna- poiată decât tote nămurile Europei și decât multe altele ce locuesc pre cele-alte părți ale pământului ?........ . »îmbunătățirile și înaintările mințel omenesc! cum și cursul întâmplărilor hunei le vor cunosce Românii prin publicația acestei gazete, ce sub prea puternica pavăză a împăr. Rusiei, s’a privileghiat și prin ajutorul evgheniștilor compatrioți s’a înființat. «Albina rom., astă-țli ântâiti vede lumina ții lei și tinerelele sâle aripi le cârcă in oste- nitorea sa călătorie; mii și mii de flori cu felurite vopsele și miresme împodobesc câmpul pre carele ea vrea să sbdre, însă numai acele flori ’i vor fi plăcute, care ’I aduc mană și vindecare; de însăși blânda fire povățuită, se va feri de cele ce sub amăgitdre frumusețe ascund farmec și venin în sinul lor. «Asemenea și redacția gazetei nu se va abate de la acelea ce privesc către îmbunătă- țirea inimei și a mințel; dogmele S-lei nâstre religie ortodoxe, sevas către ocârmuirea și legile țărel o vor povățui in a sa lucrare; înștiințări adevărate pre cât vor ajunge la cu- noscința sa, și învățături folositdre vor coprinde filele sale.’» In primul număr, publică prima serie de abonați, toți boieri, începând de la cele mai vechi familii și chiar nume de câte-va Domne, precum Catinca și Elencu Ghica. , Negreșit, Mitropolitul Veniamin și câți-va archimandrițl nu lipsesc în prima listă. • In acestași prim număr a primei gazete moldovene, apare și fabula lui Asaki Albina și trântorul: «Spune, spune mică-albină In cotro mergi acum treflă Când a sorelui lumină Pe câmpii nu scânteiază, etc.» Din al duoilea număr, Asaki introduce o rubrică, aceea a observațiilor meteorologice, făcute la 12 ore din ții, și numărul 2, coprinde o nouă listă de abonați iarăși persone cu ranguri boierescl, în frunte cu episcopul de Roman, Meletie. In numărul 3, anunță, că însuși General-Major MircovicI, vice-președintele divanului Moldovei, «prețuind folosul moralnic ce va aduce nației nostre publicația acestei gazete, spre a da redacției semnele înaltei sale plăceri și ale îndemnului, au bine-voit și însuși a se prenumăra.» - Digitized by Googie — -123 — . * In țera românescă „Curierul românesc * al lui Ion Eliad, nu este singurul care împrăș- tie lumină, căci în curând vom avea a semnala încercări de jurnalism, ca Muzeul irațio- nal, Gazeta teatrului, Curiosul, România, Pământeanul, Mozaicul, apoi și ilustrul Curierul de ambe-sexe, Vestitorul bisericesc, Cantorul de avise, etc. Chiar și în Moldova, pe lângă Albina s’au făcut încercări cu Alăuta românăscă, cu Oziris și s’a publicat și Foia sătescă. Ardealul n’a rămas îndărăt. Și acolo în curând vom avea a semnala aparițiunea Foei literară, Foeă Duminicei, Gazetei Transilvaniei. Foia pentru minte, inimă și litera- tură, va succede Foaei literare. Dar despre acestea tote vom avea a ne ocupa mai la vale la alte multe ocasiunî. Evenimentele ce avem de notat pentru anii 1829, de pe timpul ocupațiunel rusescl, le aducem in mod chronologic. La 1829, Maiîi, epidemia, care încă până atunci era la înduoială, a sbucnit cu atâta fu- rie, încât s’aii închis și tipografia, unde se imprima «Curierul», adecă tipografia Mitropo- liei. In numărul său 10, de la ,0/2î Maiu 1829, Curierul românesc, publică înscilnțarea următore : «Bdla ceea-ce până acum era la înduoială, atâta s’aii întins, încât s’au închis și S-ta Mitropolie, unde să și tipăresce «Curierul». Se face dar cunoscut la toți rîvnitoril prenu- meranțl, că suntem siliți pentru acesta a trage teascul de aci, și ddca până se va așe 7.900 , — Arenda tutulor moșiilor monastirei O- bedeanul din Craiova. , 4.300 , — Arenda a 2 moșii, Salcia și Băneștii, ale scdle! lonașcu din Slatina. , 600 „ — Procentele la capitalul de 7.500 lei donați de rep. Episcop losif Aigeș, ca din dobânda acdsta să se țină un dascăl și un doctor la orașul Pitesc!. Total le! 134.374 par. 37 „ 3.108 „ — Se scade din veniturile de sus, din darea preoților și diaconilor morți peste an, și „ 830 „ — Neincasați de la monastirea Cotroceni și monastirea Motru. Rămâne venitul net: lei 131.266 par. 37 pentru anul școlar de la 1 Aprilie 1830, la 23 Aprilie 1831. B) La ce servit’au acești bani culturei publice ? ,Se plătiră lefile următore profesorilor scolei din Bucuresci: Le! 3.000 2.000 2.000 1.250 1.250 1.250 600 1.875 par. — Profesorului Simion MarcovicI, de la 1 Aprilie până la linele lui Decembre 1830, deci, câte 333 lei și 13 parale pe lună. , — Profesorului Eufrosin Poteca. „ — „ Costache Moroi. „ — ; losif Genilie. „ — „ Theodor Palladi. „ — „ Ion Popp. „ — „ Gheorghe Popp. „ — „ de seminar iii de la Antim, Erotheiu Ieromonachul *). ♦) De io ani trecuțl, (la 1831, Noembre) era rânduit acesta profesor pregătitor al celor ce vor să ia darul preoției. La 1831, Noembre, el reclamă contra lefel ce i s’a însemnat, prin acâstă petițiune: «Către cinstita Eforie a scâlelor «Prin zmerita mea jalbă arăt cinstitei Eforii, că sunt acum trecuțl peste 10 ani de când, orânduit fiind de stăpânire, dascăl al celor ce se gătesc spre primirea darului preoției, am pus atâta silință și ostenâlă la acâstă slujbă, câtă, socotesc că numai acelora va fi necunoscută, căril nu vor voi a o cundsce. «Prea cinstiților boieri, cât despre stăpânire socotind eă întâmplările, strîmtorările vremilor, am fost mulțămit, nedeosebindu-mă însă stăpânirea întru nimic de cel-l-alțl dascăli, adecă în lâfă, lemne și meremeturl, când făcea trebuință. Iar acum, când la toți dupe înțelepciunea și bună-voința Digitized by Google — 132 — Tot asemenea loan Eliad măria, in 13 Martie 1830, formatul Curierului românesc, pentru ca mal cu înlesnire să servăscă culturei naționale; dar în acelaș timp, el Eliad, care nu târziu va face resboitt alfabetului chirilian, acum, pentru Curierul românesc a pregătit litere nuol «în asemănarea celor rusesci» *). * Dar să trecem de la aceste considerațiunl generale, a cărora importanță nu pdte să nu o pricepă lectorul nostru, la istoricul propriu Zis al scolelor în timpul ocupațiunel ru- sescl. In 4 Martie 1830, general Kiseleff, sub No. 1.680, scrie Divanului Valahiel, că a în- tocmit o comisie sub președința Banului Brâncoveanu, având de membri pe Spăt. A. Ghica, Hat. Villara, Hat. Ștef. Bălăceanu, Glucier Știrbei și în slujba de procuror, Coleschi So- vetnic Mavro. Datoriile comisiei vor fi: 1) Să cerceteze tote catastișele caselor făcâtore de bine, până la 1 Septembre 1830 ; 2) Să aducă întru descoperire cea de acum stare a acestor case; 3) Să cerceteze tote plăcutele lui Dumnezeu așezăminte.......... Comisia acâsta este chiămată să proiecteze îmbunătățirea așeZămintelor de bine-facere; să împartă sume hotărâte pentru săraci, pentru spitalurl și pentru așezarea de scole, cumpănite dupe capitaluri și trebuința ce va avea acestea acuma. Ofisul lui Kiseleff, hotăresce, ca lucrările să fie terminate până la finele lui Martie și «că trebile la comisie se pot căuta in limba românescă, afară din raporturile către mine [Kisclcf], care, fiind-că nu sunt tălmaci (adică cari să le traducă in rusesce), se . pot scrie in limba franțuzescă » Școlile se pot redeschide în primă-vera anului 1830, dupe încetarea bdlel. Posedem budgetul, său mal bine socotelile obștesci, de venitul și cheltuelile scdlelor din țâra româ- născă, pe anul 1830, cu începere de la 1 Aprilie. Socotelile scdlelor obștescl de veniturile și cheltuelile lor pe anul 1830, cu începere de la 1 Aprilie acest an, în urma cercetărei socotelilor anteriore, ne dau informațiunile ce urmăză: A) La venituri: 131.266, par. 37. Acostă sumă resullă din Lei 30.093, par. 37 aflători în casă la 31 Martie 1830. „ 42.681, „ — banii preoților și ai diaconilor, de la 7.848 inși din 4 eparchii, câte 7 lei pe an. Acești bani se strîngeaii la ' , Mitropolie în 2 câștiurl. Din totala sumă incasată se vărsa 12.250 lei la cutia milosteniei, pe tot anul. „ 12.000 „ — Banii ce se răspundea de monastirile din totă țâra, dupe disposițiunea fă- cută de Idn Garagea Vodă, cu foie *) Alb. rom , No. 23 din 1830. Digitized by — 133 — pecetluită de suma ce avea să dea fie-care monastire. Lei 26.000 „ — Banii arendel a 15 moșii a monastirel 1.800 Glavacioculul. „ — Birul robilor monastirel Glavacioculul, 7.900 afară de lei 300 ce se dati epista- tulul, care strînge pe fie-care an acest bir. „ — Arenda tutulor moșiilor monastirel O- 4.300 bedeanul din Graiova. , — Arenda a 2 moșii, Salcia și Bănescil, 600 ale scdlel lonașcu din Slatina. „ — Procentele la capitalul de 7.500 lei Total lei 134.374 donați de rep. Episcop losif Argeș, ca din dobenda acdsta să se țină un dascăl și un doctor la orașul Pitescl. par. 37 ff 3.108 „ — Se scade din veniturile de sus, din * 830 darea preoților și diaconilor morți peste an, și „ — NeincasațI de la monastirea CotrocenI și monastirea Motru. Rămâne venitul net : lei 131.266 par. 37 pentru auul școlar de la 1 Aprilie 1830, Ia 23 Aprilie 1831. B) La ce servit'au acești bani culturei publice 1 ,Se plătiră lefile următdre profesorilor scolei din Bucuresci: Lei 3.000 par. — Profesorului Simion Marcovici, de la 1 Aprilie până la finele Iul Decembre 1830, deci, câte 333 lei și 13 parale pe lună. „ 2.000 „ — Profesorului Eufrosin Poteca. B 2.000 B “ B Costache Moroi. B 1.250 n B losif Genilie. B ■ 1.250 B B Theodor Palladi. B 1.250 B Ion Popp. B 600 B B Gheorghe Popp. « 1.875 B ““ 51 de seminariti de la Antim, Erotheiu Ieromonachul *), *) De io ani trecuțl, (la 1831, Noembre) era rânduit acesta profesor pregătitor al celor ce vor să ia darul preoției. La 1831, Noembre, el reclamă contra lefel ce i s’a însemnat, prin acestă petițiune: «Către cinstita Eforie a scdlelor «Prin zmerita mea jalbă arăt cinstitei Eforii, că sunt acum trecuțl peste 10 ani de când, orânduit fiind de stăpânire, dascăl al celor ce se gătesc spre primirea darului preoției, am pus atâta silință și ostenâlă la acăstă slujbă, câtă, socotesc că numai acelora va fi necunoscută, căril nu vor voi a o cunâsee. «Prea cinstiților boieri, cât despre stăpânire socotind eii întâmplările, strîmtorările vremilor, am fost mulțămit, nedeosebindu-mă însă stăpânirea întru nimic de cel-l-alțl dascăli, adecă în lăfă, lemne și meremeturl, când făcea trebuință. Iar acum, când la toți dupe înțelepciunea și bună-voința Digitized by Googie - 134 — Lei 900 9 — „ slovan Vasile Nenovici, de la scâla S-tul Gheorghe Vechiu, pe noue luni. 9 1.875 n — Profesorului din Craiova, Stanciu Căpățineanu. 9 1.350 9 — „ Grigore Pleșoianul, din Craiova. n 450 n — o Costache Poenaru, deto. 450 — „ Barbu Vlădoianu, deto. 675 M — Profesoriloi’: Dumitrache, din Focșani *), Popa Preda din Văleni- de-Munte, Mihalcea din UrzicenI, a câte 225 lei pe lună. n 1.350 9 — ■ * Gheorghie din Slatina. . 9 375 9 30 , Alexe din Slatina. n 900 « — „ Nicolae din Târgu-Jiu și profesorului Chiriță Barbu din Cerneți “). Din condeele de mal sus, apare deci, că la Aprilie 1830, -.pe lângă sc61ele de un grad superior din Bucuresci și Craiova, hu existau plătite din budgetul Statului, decât șese scoli primare de județe. Pe lângă acestea se menținuse încă scdla slavonă de la S-tul Gheorghe-Vechid și așia ^isul seminar din monastirea Antim. Tot pentru scopuri scolastice s’ati mai cheltuit unele condee și anume : Lei 2.700 par. — Casierului scdlelor, Stolnicul Dumitrache. „ 600 „ — Epistatului scdlei. ' „ 600 n — La duoi scriitori ai Eforiei. „ 870 „ — Emeclicul, adecă tainul la 3 țigani rândași ai scdlei din Bucuresci, ' câte 30 de parale de om pe ^i. „ 1.200 „ — Lemne pentru scdla din Șerban-Vodă și seminarul de la Antim. „ 3.022 „ — Repararea camerelor de la hanul Șerban-Vodă ’"). Dumneavăstră s’aă îndoit iefile, numai efi am rămas nesocotit. Pe lângă, cele-alte nedându-mi-se nect lemne, silit fiind de mila grămăticilor le cumpăr de la mine. De aceea, cu zmerenie rog, cinstita Eforie, a face chibzuire ca, de mai sunt trebuincios, să fiii și ett socotit, spre a putea a ’mi împlini datoria mai eu desăvîrșire». 1831, Noemvrie 17. Al Dumneavâstră prea plecat, Ierotheiă. *) La finele lui Decembre 1831, directorul scdlelor Efrosin Poteca, âmbla să dea Focșanii la alt profesor. Dăm în anexă actele din care se p6te vedea acăsta. ' **) In decursul anului 1831, orășenii Cernățeni reclamă în contra acestui institutor cu o petițiune către Eforia scdlelor, pe care o dăm în anexă la acăstă pagină. ***) Eată adresa < Comisiei Revisiei și așe^ărei casei făcetâre de bine», către Eforia scolelor ob- ștesc!, din 1830, Iulie 21, cu No. 78 : «Exelenția Sa deplin împuternicit prezident al Divanurilor, prin graiti poruncesce Comisiei, ca fără mal multă prelungire să se deschidă negreșit scdla obștăscă, orânduind pentru acăsta de o cam dată loc la hanul lui Șerban-Vodă, până va veni vremea a se slobozi scdla de la S-tul Sava. Comisia dupe datorie face cunoscut, cinstitei Eforii, porunca Excelenței Săle a o pune în lucrare cum mal fără de zăbavă și deschi No. 3 din 19 Ianuarie acelaș an: «La 5 ale acesteia, din orânduirea In. Ocârmuirî, dupe o aprdpe de duoă oft fiicută total revisie, s’aii publicat, ca să se deschidă orașul și tdte dughenele cele de 3 luni în- chise, ce este o urmare a încetării răului omorîtdrel bile, prin sirguințele și strînsele măsuri între- buințate tn aceste primejdiâse împregiurărl apropiată acum de stârpire.» **) Seminarul de la Socola a fost închis din causă, că la 22 Iulie 1830 aii ars împreună cu mo- nastirea, din causa manutanțiunel rusescl. (Alb. rom., No. 56, din 24 Iulie 1830). ♦**) Alb. rom., No. 26, de la 10 Aprilie 1830. ♦***) Alb. rom., No. 27. y Digitized by — 147 — O altă însciințare publică G. Asaki, ca referendar al scolelor, câte-va ^ile dupe aceea, la 22 Aprilie 1830, prin care dă o nuoă impulsiime studiilor de la gimnasiul Vasilian: «Gimnazia Vasiliană «Epitropia învățăturilor naționale a Moldovei îngrijindu-se, dupe mărginirea mi^lăce- lor sale de a îmbunătăți și a spori ramurile învățăturilor publice, afară de acelea ordinare învățături, ad luat aminte și la neapărata trebuință și folosul de a îndemna doritorilor de sciința legilor chipurile de a o câștiga prin metod înlesnitor, spre a o aplica la deosebite dregătorii ale Statului. Drept aceea, privind la vrednicia și deplinătatea învățăturilor D-sale legistului (Nomicos) Chr. Flechtenmacher, din Transilvania, care în curgere de 18 ani n’a încetat a da aicea publice dovedi de cunoscința legilor, fiind asemenea și la alcă- tuirea condicel politiceșcl împreună lucrător, Epitropia împărtășinduT cu titlul de profe- sor extra-ordinar al gimnasiel Vasiliane, l’a împuternicit a deschide în limba românăscă un curs privat de sciința legilor române, ce se va încheia în diastimă de duoi ani, pen- tru un hotărît număr de tineri, din starea boierăscă, cari vor îndeplini condițiile pentru aceste statornicite. «Așa dar, iubitorii de acăstă sciioță, săarăte dorința lor înscris către Epitropia scălelor, de unde, prin Direcție, făcându-se mal ântăid cercetare de însușirile cerute ale ascultăto- rului, se va orândui către profesorul legilor, unde părinții, săii mal marii tânărului să is- călăscă în foia ascultătorilor, cu îndatorire de a îndeplini numitele condiții, a cărora cu- prindere se pdte vedea la cancelaria Direcției gimnasiel». Asemenea extraordinar a sepa- radosi Epitropia a orânduit și acestea următăre : Limba grecăscă prin D. Căminar G. Terapianul, care o va paradosi de 3 ori pe septă- mână: Luni, Miercuri și Vineri de la 11 până la 1 d. a.; Limba franțuzăscă se va paradosi în tăte filele de la 4—6 d. a.; Limba rusăscă se va paradosi de D. V. Peltichi, de 3 ori pe săptămână: Marțla, Joia și Sâmbăta, de la 11—1 d. a. Spre înlesnirea învățărel acestor limbi străine, atât gramatica cât și tablele se vor tăl- măci în limba românăscă. învățarea însemnărel planurilor va urma Lunea, Mercurea și Vinerea, de la 11—1 d. a., prin D. G. Filipescu. Afară de acestea se păte învăța în gimnasie privat limba germană și musica vocală. Aga G. Asaki, referendarul scălelor ale Moldovei.» Iași, 24 Aprilie 1830 *). ♦ . Kiseleff a cerut în Maiu, atât în țăra Românăscă, cât și în Moldova, (de la tote Epitro- piile caselor publice) socoteli pentru întrebuințarea veniturilor și de situațiunea caselor la acea dată. Intre aceste Epitropil de case publice se numără : scălele, spitalele, podurile și apele "). Aceste seml s’ad trimes în cercetarea Comisiei ad-hoc (de cercetare a seinilor caselor obștesc!). In 15 August 1830, comisia acăsta scrie Epitropiel scălelor, cu adresa No. 18 *“): «Comisia acăsta încheind cele d’ântâiu lucrări ale săle spre a le supune prin prista- vlisire către înalt Ex. Sa împuternicitul prezident și urmând ca acăstă închiere a lucră- *) Alb. rom. No. 33, de la 4 Maiii 1830. **) Alb. rom. No. 39, de la 25 Maiii 1830. ***) Dos. No. I corent de la Arch. Stat. DigitizeJ byVjOOQle I — 146 — * . Dupe ce văzurăm cum s’a procedat în Muntenia la reorganisarea învățământului pri- mar județân și secundar din Bucuresci și Craiova, este locul să amintim și despre acos- tași întrebare cu referință la Moldova. Am vă^hit în capitolele precedente, cum atât în secolul XVUI-lea, cât și în primii ani din cel al XlX-lea, scdla moldovenâscă a avut o organizare superioră celei muntenesc!. Veci- nătatea Moldovei, de țâra relativ mult mai cultă a Poloniei, a înlesnit Moldovei propă- șirea culturală, ce Muntenia nu o putea dobândi de la toți vecinii săi. Reorganizarea scd- lelor prin stăruința lui Veniamin și a lui Gheorghe Asaki și mersul acestor scoli până la finea domniei lui loniță Sturdza, sunt cestiuni pe cari le-am desbătut mai sus. Invatjiunea rusescă de la 1828, când deabea se redeschisese scdla Vasiliană (7 Maiii 1828), apoi epidemia din 1829, epidemie care ținu până la începutul anului 1830 *), puse stavilă fatală mersului înainte al reînființatelor și reorganisatelor scoli de la Socola și de la Trei-Erarhi. Scdlele acestea se și închiseră mai ales din causa bolei **). Gheorghe Asaki, fiind numit secretar al comisiunel pentru lucrarea regulamentului organic, petrece de la finea anului 1829, până în primăvâra anului 1830, în Bucuresci. Aci de sigur, Gheorghe Asaki, avu con- tact cu bărbații, cari lucrau pentru învățământ în Muntenia. Năzuințele din 1830 de la Bucuresci, pentru a se deschide scdla din Bucuresci și necontestabila protecțiune ce Ki- seleff dădea culturel publice, a putut avea dre-cari influințe asupra lui Gheorghe Asaki. * Școlile din Moldova se redeschid mai anevoie decât cele din țâra românăscă. G. Asaki se întdrce de la Bucuresci la Iași la 7 Aprilie 1830, d’impreună cu M. Sturdza și Vis- ternicul lordache Gatargiu. La 16 Aprilie sosesc de la Bucuresci în Iași și cei-alți duoi boieri din comitetul regulamentului organic: Vist. G. Gantacuzino și la 18 Aprilie Vorn. C. Conachi *”). Gonachi era amicul lui G. Asaki. El ajută încă din Ianuarie 1830, publicarea «Albi- nei românescl», abonându-se la un număr de 10 exemplare. Cum sosi în Iași, referendarul scdlelor se pune pe lucru, pentru a redeschide scdlele. In 13 Aprilie 1830, se publieă de la Direcțiunea învățăturilor publice următdrea îns- ciințare: «Prin Dumne *“*). •) Despre încetarea bâtei în Iași la începutul anului 1830, se citesce în «Alb. rom.» No. 3 din 19 Ianuarie acelaș an: «La 5 ale acesteia, din orânduirea In. OcânnuirI, dupe o aprâpe de duo? ori făcută total revisie, s’ati publicat, ca să se deschidă orașul și tdte dughenele cele de 3 luni în- chise, ce este o urmare a încetării răului omorîtdrel bdle, prin sirguințele și strînsele m&url între- buințate în aceste primejdidse împregiurărl apropiată acum de stârpire.» Seminarul de la Socola a fost închis din causă, că la 22 Iulie 1830 ati ars împreună cu mo- nastirea, din causa manutanțiunel rusescl. (Alb. rom., No. 56, din 24 Iulie 1830). ***) Alb. rom., No. 26, de la 10 Aprilie 1830. •***) Alb. rom., No. 27. / ; Digitized by GooqIc - 147 - O altă însciințare publică G. Asaki, ca referendar al scdlelor, câte-va ^ile dupe aceea, la 22 Aprilie 1830, prin care dă o nuoă impulsiune studiilor de la gimnasiul Vasilian: «Gimnazia Vasiliană «Epitropia învățăturilor naționale a Moldovei îngrijindu-se, dupe mărginirea mi^ldce- lor sale de a îmbunătăți și a spori ramurile învățăturilor publice, afară de acelea ordinare învățături, ati luat aminte și la neapărata trebuință și folosul de a îndemna doritorilor de sciință legilor chipurile de a o câștiga prin metod înlesnitor, spre a o aplica la deosebite dregătorii ale Statului. Drept aceea, privind la vrednicia și deplinătatea învățăturilor D-sale legistului (Nomicos) Chr. Flechtenmacher, din Transilvania, care în curgere de 18 ani n’a încetat a da aicea publice dovedi de cunoscința legilor, fiind asemenea și la alcă- tuirea condicel politiceșcl împreună lucrător, Epitropia împărtășinduT cu titlul de profe- sor extra-ordinar al gimnasiel Vasiliane, l'a împuternicit a deschide în limba românăscă un curs privat de sciință legilor române, ce se va încheia în diastimă de duol ani, pen- tru un hotărît număr de tineri, din starea boierăscă, cari vor îndeplini condițiile pentru aceste statornicite. «Așa dar, iubitorii de acăstă sciință, săarăte dorința lor înscris către Epitropia scdlelor, de unde, prin Direcție, făcăndu-se mal ântăiu cercetare de însușirile cerute ale ascultăto- rului, se va orândui către profesorul legilor, unde părinții, șeii mal marii tânărului să is- călăscă în foia ascultătorilor, cu îndatorire de a îndeplini numitele condiții, a cărora cu- prindere se pdte vedea la cancelaria Direcției gimnasiel». Asemenea extraordinar a se pa- radosi Epitropia a orânduit și acestea următdre: Limba grecăscă prin D. Căminar G. Terapianul, care o va paradosi de 3 ori pe septă- mână: Luni, Miercuri și Vineri de la 11 până la 1 d. a.; Limba franțuzâscă se va paradosi în tdte țlilele de la 4—6 d. a.; Limba rusăscă se va paradosi de D. V. Peltichi, de 3 ori pe săptămână: Marțla, Joia și Sâmbăta, de la 11—1 d. a. Spre înlesnirea învățărel acestor limbi străine, atât gramatica cât și tablele se vor tăl- măci în limba românăscă. învățarea însemnărel planurilor va urma Lunea, Mercurea și Vinerea, de la 11—1 d. a., prin D. G. Filipescu. Afară de acestea se pdte învăța în gimnasie privat limba germană și musica vocală. Aga G. Asaki, referendarul scdlelor ale Moldovei.» Iași, 24 Aprilie 1830 *). Kiseleff a cerut în Maiu, atât în țăra Românăscă, cât și în Moldova, (de la tdte Epitro- piile caselor publice) socoteli pentru întrebuințarea veniturilor și de situațiunea caselor la acea dată. Intre aceste Epitropii de case publice se numără : scdlele, spitalele, podurile Și apele "). Aceste semi s'ad trimes în cercetarea Comisiei ad-hoc (de cercetare a seinilor caselor °hștesci). In 15 August 1830, comisia acăsta scrie Epitropiel scdlelor, cu adresa No. 18 "*): «Comisia acăsta încheind cele d’ântăiti lucrări ale săle spre a le supune prin prista- vlisire către înalt Ex. Sa împuternicitul prezident și urmând ca acăstă închiere a lucră- *) Alb. rom. No. 33, de la 4 Maiti 1830. •*) Alb. rom. No. 39, de la 25 Maitt 1830. ***) Dos. No. 1 corent de la Arch. Stat. Digitirsd by Google — 148 - ril mal ântdiâ să se tălmăcdscă în dialectul rusesc, cât de îngrabă, spre împlinirea dato- riei aceștia, apoi spre plata tălmacilor ce s’ati găsit, acăstă Epitropie va da 10 la sută din veniturile casei, spre mulțămirea ostenelei lor, întru cea fără nici o întârziere gătire a hârtielor acestora și acești bani ei va trece în socotelile cele-alte a Epitropie! în săma ur- mătorului an, ca să se scadă.» Abia avu timp G. Asaki să pună în mișcare școlile din Iași, iată că impregiurările '1 silesc să absenteze din Moldova pentru mai multe luni, mergând cu deputațiunea moldo- vână, trămisă de țâră la St.-Petersburg. Asaki însoțesce pe Vorn. M. Sturdza representant al Moldovei; din partea țârei românesc! merge Hatmanul Villara; toți aceștia plecă la 13 Maiiî 1830. Numai la 21 Noembre 1830 se întdrce G. Asaki din Petersburg, la Iași, împreună cu Villara *), iar Vom. M. Sturdza, revine numai la 25 Ianuarie 1831. In lipsa lui din țâra, scolele din Trei-Erarchi continuâră, cum continuă și foia lui «Al- bina românăscă». Mișcarea era dată și încă din Ianuarie același an 1830, s’ati putut ve- dea, că deja existau în laș! bărbați cu simțiri românescl în stare a urmări lucrarea națio- nală a lui G. Asaki. D’abia încetase epidemia și la ocasiunea serbărel hramului Trei- Erarchilor (30 Ianuarie), «Alb. Rom,» publică articolele despre Vasile Lupu. In acest articol") mergea până a sublinia cu laudă entusiastică încercarea de a uni ambele princi- pate «Mântuitor lucru lăsat la altă epocă și la mai puternice mi^loce.» Amintesce de aducerea mdștelor S-tel Paraschiva și mal ales înființarea scdlei domnesc! sub nume de gimnazie; face istoria acestei scdle, și reînființarea e! prin stăruința lui Veniamin Costa- che, a Vornicului Mihail Sturdza și Hatmanului C. Mavrocordat, epitropii scdlelor națio- nale și prin purtarea de grije a referendarulul Aga G. Asaki, dând sâmă de învățăturile din noua scdlă de la Trei-Erarchi până la isbucnirea epidemiei, cum s’a făcut examene în 1828 Iulie, și în 20 Februarie 1829, examene despre cari ati vorbit «Gazeta oficială de Petersburg, asemenea gazetele franțuzesci și cele ale Germaniei.» Ce este de mirare deci, că scdlele din Iași merg înainte și în absența ilustrului refe- rendar al lor ? G. Asaki răscolise cu entusiasmul său național chiar și stratul cel mal cult al societății leșane. Vorbind în articolul de la 30 Ianuarie despre zidirea monastirel Trei-Erarchi, amintea că epistasia acestei construcțiunl a fost avut’o un spătar Catargiu. Pe dată Visternicul lordache Catargiu, scrie lui G. Asaki o scrisdre *”) în care se vede impresiunea bună ce făcuse asupră’I lucrarea lui G. Asaki. Când citescl scrisdrea lui lordache Catargiu, simț! tot ascendentul moral, ce un moment avu G. Asaki între boierime și cum grație acestuia reînvie în câți-va din el simțul tîmpit al naționalitățel. La munteni acest simț era exaltat în scdle, dar și afară din scdle, prin versurile lui *) Alb. rom. No . . din Noembre 1830 fi No. 109 din 25 Ianuarie 1831. In No. 100 al Alb. rom; de la 26 Decembre 1830 se face mențiune de decorațiunea acordatii de împăratul rusesc lui G. Asaki; S-tul Vladimir cl. IV. **) Alb. rom. No. 4. ***) Alb. rom. No. 15 din 1830. Digitized by Google — 149 — Logof. I. Văcărescu. O simplă îmbrăcare de uniformă oștenâscă de către un număr de români, face pre poetul renașcerel române să strige: «Slava strămoșilor vestiți *) In cale vă aștăptă....... La rând, Românilor, eșițl Mergeți pe cale drâptă» "). E timpul când un tânăr abia de 20 ani, Vasile Cârlova, adresâză odele sale duidse la ruinele Târgovistel: «O ziduri întristate I O monument slăvit» *“). De sigur nu preste tot întâlneai in societatea română boieri ca Văcărescu și poeți ca Cârlova. Erați și de aceia cari 'șl petreceau filele și nopțile numai în intrigi, său în viții. Jocul de cărți ajunge Ia atâta impătimire, pe la 1830, încât generalul Kiseleff re- înnoesce porunca dată la 1828 de Contele Palin, predecesorul săd. Prin acâstă măsură proprietarii de tractirul!, străini, la cari se găseau jocuri de cărți, urmau să fie surghiu- niți din oraș peste granițe, iar cei pământeni surghiuniți afară din oraș. Dar să revenim la G. Asaki. Din o dare de semă asupra scdlelor, semnată de Vornicul M. Sturdza, dar care neîn- duoios este opera lui Asaki, culegem infonnațiunile următdre, cu referință la aceste scoli: In cursul elementar ***“) se propunea de profesorii Teodor Verescu și 1. Nanu : citirea românâscă, scrierea și socotâla. Clasele cele-alte primare “““) se numea scdlă normală și se învăța în ele: începuturile catechismului, gramatica, geografia, aritmetica, caligrafia, ci- tirea latină. Aceste materii se predai! de părintele Ion Silvan Sachelarie și Gheorghe Fi- lipescu ”**”*). Din compararea acestei programe cu programa scdlelor primare muntene, evidentă este superioritatea scdlei moldovene. In Moldova nu s'a înființat imediat numerdse scoli jude- țene, dar scdlă din Trel-Erarhl, era mal bună decât tdte școlile normale muntene din 1830 și 1831, precum și seminarul de la Socola era cu totul superior pretinsului semi- - nar de la Antim, cel dirigiat de Ieromonachul Ierothei. Cam acelaș lucru putem ^ice și despre reorganisarea gimnasiului din Iași. In 1830—31, ce e dreptul, nu esistă de cât clasa l-a, dar aci se învăța : Sintaxul românesc, Gramatica Latină, Istoria vechiă a Persiel, Palestinei, Franciel și a Staturilor Asiel-MicI; din geo- grafia: Germania și Austria, din Aritmetică: numerile complexe și frângerile. Aceste obiecte eraîl predate de profesorii: Economul Constantin, George Săulescu, Va- *) Alb. rom. No. 48 din 26 Iunie 1830. **) Alb. rom. No. 27 din Aprilie 1830. • ***) Alb. rom. No. 67 din 31 August 1830, anunță curinda aparițiune a poesiilor marelui. Lo- gofăt Văcărescu. ****) pag. ^4 a Alb. românescl. Ve că gramatica sa a fost, norma corecției filologice în foile «Alb. românăscă», de la începutul înființărel sale, cu a cărei redacție și corecție, am fost însiircinat în diastema de duoi ani șt a cătul stil și probă de compunerea cuvin- telor ce se urmâză până astăzi d’ântâia dată s’aii urat (urmat ?) cu plăcerea filologilor nației». Va- sile Fabian, încă era redactor. (No. 6, Alb. rom. 1830). **) Ve^I și anexa corespun^ătâre. •**) «Un tânăr prea învățat și școlar al răposatului Lazăr și acum o să tipărâscă tot acest tânăr și Telimahul românesce cu 24 de icdne.»—Karkaleki. Bibi, rom., pag. 35, partea a IV-a, ♦***) Acesta ca și Grigore Pleșoianu, erați profesori la Craiova, Digitized by GooqIc — 153 — 13) Antropologie, prelucrată de Paul Vasici. Buda; 14) Calendar românesc pe 1830, cu tabloul lui loan Huniad ; 15) Istoria Biblicdscă, in 8°. Buda; 16) Culegere din nopțile lui Jung, de Simion Marcovicl. Bucuresci; 17) Regalele seu gramatica poemei, de I. Etiade. Bucuresci; . 18) Abecedar ruso-românesc, de Vasile Peltechi. Iași; 19) Calendar pe 1831, de Ștefan Neagoe. Sibiti ; 20) Calendar de perete pentru 20 de ani, de G. Gorjan ; 21) Zadik seu urzitdrea, din Voltaire, 1 voi. in 12°, de Stanciu Găpățîneanu, Sibiti; 22) Heraclie, tragedie in 5 acte, trad. de I. Roseti. Bucuresci; 23) Fanatismul sâu Mohamet, din Voltaire, trad. de Heliade. Bucuresci ; 24) Pavel și Virginia, de Bemardin de S-t. Pierre, tradusă de lancu Busnea. Iași; 25) Iubitorul de înțelepciune, de Sergie Mecreul, tradus din grecesce de V. G. M. M. Iași; 26) întâmplările lui Telemac, în 4 tomuri, trad. de Grigore Pleșoianu: Sibiti; 27) Diatetica, de Paul Vasici Ungureanu. Bucuresci; 28) Bordeiul indienese, in 8°. Iași; 29) Culegere de înțelepciune, nouă edițiune dupe cea din 1827. lancu Busnea. Iași ; 30) Ermiona seu mirăsa lumeț celei-alte ; 31) Florării pentru folosul iubitorului de invețătură. Pe lângă aceste cărți a mal apărut diferite opere eclesiastice, precum : Aghezmătarul portativ, tipărit la Iași; Funia întreită dogmatică, idem; Acaftisterul Episcopului Neofit, la Bucuresci; Mineiul pe 12 luni, la Mon. Nemțulul; Psaltirea și ohtoicul mic, la Ion Barț, în Sibid; un cdslov și catehismul mic din Buda, etc. Ati mal apărut și unele publicațiunl oficiale, precum : Băgări de sâmă asupra plu- găriei, proect la obștdsca Adunare, tipărit la tipografia Eliad ; Hrisovul lui Mateiu Ba- sarab, Bucuresci, (Glinceanu); Cuvântul generalului Kiselef la deschiderea obșteștei adunări a Voilahiei, din 1831, Martie 10, Bucuresci; Povățuire pentru holeră, Bu- curesci. NB. Aci e locul de a anunța că lipsa de cărți didactice era mare la data acăsta. Efo- ria scdlelor din țâra romândscă, scrise către profesorii scolei naționale, în 1831 Noembre 23, sub No. 32 : «ca ei să se inddetnicăscă a alcătui fiieșce-care in parte un curs pre- scuri de tdte acele științe ce este neapărată trebuință să le învețe candidațil profesori ce vor merge pe la județe și aceste alcătuiri să le înfățișeze gata până la 15 ale ur- mătdrei luni Decembre.» Mirabile dictu I se cer cărți didactice de la 23 Noembre, până la 15 Decembre *). * Tipografiile cari funcționau în principate ati fost, în Moldova: Tipografia Monastirei Neamțului, aceea a Albinei a lui G. Asaki și aceea a Mitropoliei în Iași. Karkaleki scrie că erati numai 2 tipografii, nepomenind de aceea a lui Asaki. La Bucuresci, funcționa ti- pografia lui Eliad și a Mitropoliei și cea a Eforiei scdlelor. Și aci Karkaleki nu înregis- tr&ă tipografia lui Eliade, ci țlice că se tipăresce Curierul românesc, la tipografia Mitro- poliei. *) Veflt anexa corespundere. Digitized by Google — 154 — Cărțile și publicațiunile acestea unde se vindeau ele ? In Iași, numai târziii se înființeză o librărie specială. Pe Ia 1830 încă se vindeau cărți la dugheana de brașovenie a Companiștilor Dimitrie și Gavril de lângă porta Mitropoliei. Aci, ^ice «Alb. rom.» din 1830, se putea căpăta «de curând tipăritul micul calendar de buzunar, in 16°, intitulat Calendar ^ilnic pentru tot-d’a-una.» Către finea anului 1830, Ion Boguș, asociatul lui Wild, librar din Lemberg, deschide librărie în casele Vornicului N. Pașcanu de la Iași, «având cărți în felurite limbi, stampe botanice de flori și ierburi, stampe zoologice, architectonice, portrete a felurimi de persdne însemnate.» Se fac abo- namente de lectură cu 12 lei pe lună. Se vînd instrumente musicale, clavire, flaute, ghi- tare .......papeterie, etc. *). , Librăria era ținută și în Bucuresci în mare parte de brașoveni; el aduceau mai cu sâmă cărțile din Ardeal. Bătrânul Hâșdeu a publicat la 1830, în «Văstnic Evropei», cântece istorice a Mol- dovei și povestea lui Duca Vodă. In Molva din 1834 a publicat o legendă asupra lui Pe- triceicu Vodă: judecata la Sardaria de Orchel și cugetări moldovenescl, In Telescop: Des- pre literatorii Basarabiei 1834, cântecele populare ale Moldovei, în privire istorică 1833. și scrisore asupra importanței limbei românesci, etc. “). * Dăca, precum văzurăm, catalogul cărților românesci s’aii mal îmulțit până la 1830, presa s’a îmbunătățit și ea. Albina românâscă începe a publica unele articole originale. Vom menționa acelea semnate de anonimul Căletor moldovean. Acest anonim este neîn- duoios G. Asaki, carele publică călătoria sa proprie în Rusia. In No. 12 a Alb. rom., din 1830, se publică un alt articol «despre literatura ro- mână.'» In acest articol “*), care este ca o prefață la publicațiunea «Odei către D-$eu.» versuri scrise de Const. Stamate din Basarabia ne arătă pre autorul acestui articol, destul de cunoscător de istoria veche literară a românilor. Autorul, fie Seulescu, său G. Asaki, cunăsce și pre modernii scriitori și din alte țări române. Dintre aceștia cităză pe Banul I. Văcărescu și pre loan Budescul săii Budal, cu care șcim positiv că G. Asaki a stat în corespondență și ale cărui opere numai în anii aceștia din urmă, încă cele mal multe netipărite, aii fost cumpărate de guvernul României de la clironomii lui de peste munți «Curierul românesc* al lui I. Eliad, din 1830, nu este superior cu mult «Albinei ro- *) Alb. rom. No. 96 din 1830. Din acăsta șe vede, di este tn erâre D-nu Xenopolu, când ^ice cit Bell a fost primnl librar tn Iași. **) Dacia literară, pag. 349. ***) Ve^I anexa la acesta pagină. Este o imitațiune dupe poetul rus Darjavin. •♦♦**) In 1831 G. Asaki fiind numit archivist de Stat, se ocupâ cu adunarea documentelor privi- târe la drepturile țărei. Așa el are ocasiune să facă mal de aprâpe cunoscință cu trecutul glorios al Românilor. Digitized byVjOOQle — 155 — mânescl». Semnalăm în anexă principalele articole din acest an, cu referința la mișcarea culturală. Nu numai literatura începe a se împământeni în țările române; sciința încă se mani- festă prin unele lucrări. Așa vedem publicațiunea doctorului Zotta despre apele minerale din Moldova. Doctorul Zotta amintesce de o altă publicațiune analogă din 1811. Acesta era a doctorului Plusk, din Iași, care a făcut ântăia sistematică cercare a apelor minerale de la Borca, din ținutul Sucevei. Doctor Zotta dă la 1830, Maiu, o analisă anteridră a doctorului Plusk *). Nu trebue a se uita, că G. Asaki a făcut cele ântâiâ observațiunl metereologice și le-a publicat în Alb. rom., începând cu No. 2, din 6 Iunie 1829. Higiena publică preocupă pre guvernele din Bucuresci și Iași. Din lucrările anteridre aduse, s’a v&Jut că existau spitale și doctori în unele orașe. In Moldova exista la 1830/31 «o epitropie a casei doctorilor,» care avea venituri destul de mari. Intre acestea era venitul măjăriel de la Galați. Artele 'șl și dau mâna. Am constatat progrese, seu măcar năzuințl către progresul mu- sicel. Egâlmente am constatat reale progrese în poesie. Nu va fi de mirare, dăcă în 1831 semnalăm aparițiunea unora din primele lucrări în arta picturel. Tânărul Const. Leca, atrage atențiunea lurnel române la acești ani, prin lucrările sale în pictură. «Curierul ro- mânesc» vorbesce de Const. Leca în mal multe rânduri. Pe la începutul anului 1830, Cu- rierul rom., scrie următdrele: «O scrisdre din Buda vestesce, că tânărul român Constantin Leca, care se îndeletni- cesce la meșteșugul cel frumos alzugrăviel, săvârșind o icdnă pe care înfățoșăză mdrtea lui Mihaifi Vodă cel Vităz, a început o altă icdnă pe care închipuesce pe Eroul Stefan-Vodă al Moldovei și săvîrșindu-le, se gătesce a veni cu amânduoe in Bucuresci, cu gând, ca pe cea d’ântâiu să o închine și s’o dăruiască scdlei Naționale din Bucuresci, iar pe cea de al duoilea să o închine gimnaziel Vasiliane din Iași» '). Despre acesteașl lucrări ale lui Leca, mal scrie și Karkaleki in Biblioteca românăscă, a sa, partea a IV, pag. 31, cele următdre : «Aprins fiind de zelul patrioticesc și vrând dupe putere a sluji nâmului, a zugră- vit trista și lăcrămosa morte a vitezului principe Mihaiu, pe o pânză de un cot și jumătate de mare și spre vecinica aducere aminte, ea un suvenir, a dat’o la scâlele naționale din Bucuresci, ca să se pună in scole înaintea tinerimei................» Karkaleki care ast-fel grăesce despre junele pictor propune *a se patroni de naționaliști, ca cu ajutorul neamului să pâtă merge în Italia și Franța pentru intrâga proeopsire și *) Alb. rom. No. 44 din 12 Iunie 1830. *•) Ve^I și Alb. rom. de la 19 Ianuarie 1830, care reproduce cu bucurie informațiunea de mal sus din Curierul rom. Digitized by Google — 154 — * Cărțile și publicațiunile acestea unde se vindead ele ? In Iași, numai târziii se înființeză o librărie specială. Pe la 1830 încă se vindeau cărți la dugheana de brașovenie a Companiștilor Dimitrie și Gavril de lângă porta Mitropoliei. Aci, ^ice «Alb. rom.» din 1830, se putea căpăta «de curând tipăritul micul calendar de buzunar, in 16°, intitulat Calendar țlilnic pentru tot-d’a-una.» Către finea anului 1830, Ion Boguș, asociatul lui Wild, librar din Lemberg, deschide librărie în casele Vornicului N. Pașcanu de la Iași, «având cărți în felurite limbi, stampe botanice de flori și ierburi, stampe zoologice, architectonice, portrete a felurimi de persone însemnate.» Se fac abo- namente de lectură cu 12 lei pe lună. Se vînd instrumente musicale, clavire, flaute, ghi- tare .......papeterie, etc. *). Librăria era ținută și în Bucuresci în mare parte de brașoveni; ei aduceau mai cu sâmă cărțile din Ardeal. Bătrânul Hâșdeu a publicat la 1830, în «Vestnic Evropei», cântece istorice a Mol- dovei și povestea lui Duca Vodă. In Molva din 1834 a publicat o legendă asupra lui Pe- triceicu Vodă: judecata la Sardaria de Orchei și cugetări moldovenesci, In Telescop: Des- pre literatorii Basarabiei 1834, cântecele populare ale Moldovei, în privire istorică 1833. și scrisore asupra importanței limbel românesc!, etc. "). * Dâca, precum văzurăm, catalogul cărților românesc! s’au mai îmulțit până la 1830, presa s’a îmbunătățit și ea. Albina românescă începe a publica unele articole originale. Vom menționa acelea semnate de anonimul Căletor moldovean. Acest anonim este neîn- duoios G. Asaki, carele publică călătoria sa proprie in Rusia. In No. 12 a Alb. rom., din 1830, se publică un alt articol «.despre literatura ro- mână.» In acest articol ’"), care este ca o prefață la publicațiunea «Odei către D-^eu.» versuri scrise de Const. Stamate din Basarabia ""), ne arâtă pre autorul acestui articol, destul de cunoscător de istoria veche literară a românilor. Autorul, fie Seulescu, sâă G. Asaki, cunâsce și pre moderni! scriitori și din alte țări române. Dintre aceștia citeză pe Banul I. Văcărescu și pre loan Budescul sâti Budal, cu care șcim positiv că G. Asaki a stat în corespondență și ale cărui opere numai în anii aceștia din urmă, încă cele mal multe netipărite, ah fost cumpărate de guvernul României de la clironomi! lui de peste munți «Curierul românesc» al lu! I. Eliad, din 1830, nu este superior cu mult «Albinei ro- *) Alb. rom. No. 96 din 1830. Din ac&ta se vede, ci este în erdre D-nu Xenopolu, când **) T6te aceste instrumente sunt indicate necesare de P. Poenariu în un raport la Eforie, din 16 Iulie 1832, alipit la dosarul din care estragem actele de mal sus. fila 9—15. ♦**) «Je desirerais et j’invite l’Ephorie a râdiger un reglement complet qui soit pour l’avenir l’an che de 1’instruction publique et quant a Piccolo j’approuve parfaitemenL» Kiseleff. Digitized by GooqIc — ni mande sera agreee, l’Ephorie pense qu’il serait juste de lui allouer sur les fonds de un traitement mensuel de 400 piastres, â l’effet de le mettre â mâine de subven differentes courses qu’il serait dans le cas de faire pour le service. . Signe: Alexandre Philippesco. I------- Etienne Ballatzano. Le Vornik B. Stirbey. No. 279. Bukarest, le 18 Juillet 1832. Unul din membrii comisiunel de anchetă școlară, Constantin Suțu, a presentat acestei comisiuni un memoriu deosebit'). Prin acesta arătă care sunt, dupe părerea lui, scăde- rile culturale române și care apoi sunt, dupe opiniunea lui, îndreptările de adus. Prima causă de scădere este ignoranța și obiceiurile lumesci ale clerului de jos. A doua causă este lipsa de grijă a părinților de a face educațiunea morală a copiilor, dându-le rele pilde din căsnicia proprie. A treia causă este lipsa de carieră pentru un tânăr de talent și de ondre. El află tdte căile închise, eșind din scdlă: In administrațiune, lepra clientelelor; în elecțiuni, lipsa unei opiniuni publice sănătose; în industria moșieră, aviditatea nepri- cepută a proprietarului; în comerciu, rdua credință... Pentru îndreptarea tuturor acestor rele, Suțu propune: 1) Ca învățământul primar să fie încredințat exclusiv clerului, de îndată ce seminarile vcr fi dat numărul necesar de preoți învățați ; 2) In loc de opt clase umaniore să fie țlece, spre a putea reduce de la 5 la 9 ore învă- țământul oral. Pentru studiul limbei naționale să se dea școlarilor cărți scrise dupe unul și acelaș sistem. Cât privesce învățământul istoriei, evangeliul să se ea de bază, iar nu marea admirațiune a faptelor grecilor și romanilor. Să se introducă studiul [ilosofiei fără de care nu se vor pute pricepe operele antice. Dăm în anexă acest act. ♦ Regulamentul organic al țârei muntenescl nu dădea o lege suficientă pentru scoli; ca și în Moldova, se ceru redactarea unei legi, său a unul regulament spacial al scdlelor. Dăm în anexă acest regulament, pe care generalul Kiseleff, văzurăm că’l cerea prin resoluțiunea de mai sus, pe raportul Eforiei "). Dupe acest regulament*"), instrucțiunea este împărțită în: Scoli începătore, umaniore, învățământ complimentar și cursuri speciale. Școlile începătdre sunt pe curs de 4 ani cu următdrea programă: Glasa I și II. Citirea și scrierea dupe metodul Lancastric, cele patru lucrări ale arit- meticei din gând, cu numere simple ; . Clasa UI. Catichismul, elem. gram, rom., geografia, elem. arit. practică până la frac- țiuni inclusiv; Clasa IV. începutul de geometr. și de mecanică practică, scriere prin regule gramati- *) Ve<)I anexa. **) Ve<)I anexa de la acăsti paginii. ***) Nu este exact ceea-ce țlice D. profesor Vitzu, cS regulamentul era lucrat în 1831. Apare acăsta evident din faptul ci Kiseleff ’l cerea înci în iuliil 1832. 12 Digitized by Googie — 178 — ceșcl, desemn liniar și cântarea bisericâscă. Noțiunile de geometrie și de mecanică vor avea în vedere meseriile, dulgheria, zidăria, etc. Umaniorele se împart în 4 clase: Clasa I. Gram. rom. complectă, caligrafia, desemnul, elem. de 1. francesă; Clasa 11. Gram. rom. (theme), elem.. de geografie și chronologie, desemn, analis. gram, de limba francesă ; Clasa III. Partea 1, din istoria universală, arit. raționată până la fracțiuni inclusiv, limba francesă (analis logic), limbele grecă și latină ; Clasa IV. Terminarea ist. și aritmeticei, ținerea registrelor, 1. francesă (literatura), 1. grâcă și latină. învățături complimentare urmâză apoi în 3 clase : ‘ Clasul I. Retorica și învăț, slobode, geometria, algebra, limba grecă și latină ; Cașul II. Ist. lileraturel, logica și fisica ; Clasul III. Morala, archeologia și chimia. Cursurile speciale vor coprinde: legile, matematecile aplicate și agricultura practică. Cursul legilor este pe trei ani: Anul I. Dreptul civil și comercial ; * II. Dreptul criminal și procedura; „ III. Istoria dreptului și economia politică. Cursul de matematici va fi de 3 ani: 'Anul I. Trigonometria aplicată la arta ridicărei planurilor și algebra sup. „ II. Calculul diferențial și intregal; apoi geodezia în vedere cu triangulația; „ III. Mecanica și architectura. Cursul de agricultură, iarăși pe.3 ani: Anul I. Principiile culturei de obște, botanica și mineralogia aplicată la agricultură; „ II. Velerinăria și economia forestieră ; „ III. Economia industrială și practică și tot felul de lucrări folositore ce se pot da pământului românesc. Se mal văd pe lângă aceste categorii de scoli și cursuri slobo !e; acestea vor fi cursu- rile de ist. naturală, de limbele grecă modernă, slovenâscă și rusescă. Școlile primare din județe vor avea local și mobilier de la primăriile locale și învăță- torii lefile de la Stat. Tote școlile județene afară de cele din BucurescI și Craiova, vor avea numai cele d’ân- tăiii trei clase. Umaniâre vor exista numai la Craiova și BucurescI. învățăturile complimentare și cursurile libere se vor face numai în Craiova și Bucu- rescI. Regulamentul prevedeinal departe la cap. II, povățuirile pentru aplicarea metodellan- castriene în școlile începătăre și regulamentarea primirel și trecerea școlarilor dintr’o Digitized by Googie — 179 — clasă în alta. Se mal face îndemnări institutorului de clasa a IV-a să nu pârdă din ve* dere a aplica învățătura spre meseria ce aii să exercite unii din școlari. Secțiunea a Il-a dă povățuit ile pedagogice pentru predarea materiilor în umaniore. Re- marcabile sunt vederile autorilor regulamentului cu referință la studiul 1. românesci. Le vom aduce mal la vale, unde avem a vorbi despre progresele culturale din acest an. învățăturile complimentare împărțite în 3 clase, se vor face în 2 ani. In secția III a regulamentului se daQ programele cursului și povățuiri pedagogice. La cursurile de agricultură se dispune alipirea unei moșii pentru fermă model în a- propiere de Bucuresci. Numai pe anul I, se va libera din casa Statului 150.000 lei pen- tru chelluelile de instalare a scolei de agricultură și a fermei model, iar pe anii viitori spesele se vor .preleva din fondul scdlelor, iar beneficiile fermei vor servi la îmbunătățirea txploatărel. Cap. III, din regulament vine, cam tăr^iu, să arăte organele administrative ale scdlelor. Eforia este în frunte și se compune din 4 efori, 4 director și 1 revisor. Trei efori se aleg din boierii pământeni; al patrulea având a împlini slujba de inspector pentru scdlele din Bucuresci, trebue să fie om cu sciință. Eforii ati vot deliberativ și ’și împart lucrările între el. ' Atributele Eforiei sunt: Administrarea avutului mișcător și nemișcător al scdlelor; Privighiarea și îmbunătățirea învățăturel; Alegerea și numirea profesorilor și privighiarea asupra lor ; Privighiarea asupra școlilor în genere ; Adăugirile de făcut în învățământ, cu anafora, săli raport din partea Eforiei către stă- pânire. Eforul însărcinat cu partea economică va împlini funcțiunea și de director general al casei scdlelelor. Inspectorul și un membru al Eforiei vor îngriji de mersul învățăturilor, de modul cum profesorii ’și împlinesc datoriile, vor corespunde cu județele, vor inspecta clasele, vor do- jăni profesorii abătuți de la datorie, însă în mod secret. Cel 3 membri dintre boieri nu vor primi lâfă. Budgetul și socotelile se supun Domnitorului pentru fie-care an, împreună cu un ra- port despre starea scdlelor și de noile trebuințl ale lor. Socotelile se cerceldză de control. In județe se vor organisa comitete de inspecțiune dintre orășeni mal învățațl, sub pre- ședința ocârmuitorulul județului. Secția II de la cap. III, aduce atribuțiile directorului scdlelor. El ajută eforii la punerea în lucrare a întocmirilor pentru scoli; Va fi provizoriii în colegiul S-tulul Sava; Va cârmui cancelaria scdlelor; Va avea scire de tot ce se petrece în școlile din țâră, prin inspecție personală, sâu co- respondență ; Va raporta Eforiei despre tdte băgările lui de sămă și îmbunătățirile dorite; Digitized by Google — 178 — ceșci, desemn liniar și cântarea bisericescă. Noțiunile de geometrie și de mecanică vor avea în vedere meseriile, dulgheria, zidăria, etc. Umanidrele se împart în 4 clase: Clasa I. Gram. rom. complectă, caligrafia, desemnul, elem. de 1. francesă; Clasa It. Gram. rom. (theme), elem,. de geografie și chronologie, desemn, analis. gram, de limba francesă ; Clasa III. Partea 1, din istoria universală, arit. raționată până la fracțiuni inclusiv, limba francesă (analis logic), limbele grdcă și latină ; Clasa IV. Terminarea ist. și aritmeticei, ținerea registrelor, 1. francesă (literatura), 1. grdcă și latină. învățături complimentare urmeză apoi în 3 clase : ‘ Clasul I. Retorica și învăț, slobode, geometria, algebra, limba grăcă și latină; Cașul II. Ist. literaturei, logica și fisica ; Clasul III. Morala, archeologia și chimia. Cursurile speciale vor coprinde: legile, matematecile aplicate și agricultura practică. Cursul legilor este pe trei ani: Anul I. Dreptul civil și comercial; „ II. Dreptul criminal și procedura; „ III. Istoria dreptului și economia politică. Cursul de matematici va fi de 3 ani: 'Anul I. Trigonometria aplicată la arta ridicărel planurilor și algebra sup. „ II. Calculul diferențial și intregal; apoi geodezia în vedere cu triangulația; „ III. Mecanica și architectura. Cursul de agricultură, iarăși pe 3 ani: Anul I. Principiile culturel de obște, botanica și mineralogia aplicată la agricultură; „ II. Veterinăria și economia forestieră ; „ III. Economia industrială și practică și tot felul de lucrări folositore ce se pot da pământului românesc. Se mal văd pe lângă aceste categorii de scoli și cursuri slobo ’e; acestea vor fi cursu- rile de ist. naturală, de limbele grecă modernă, slovenăscă și rusăscă. Școlile primare din județe vor avea local și mobilier de la primăriile locale și învăță- torii lefile de la Stat. Tdte școlile județene afară de cele din Bucuresci și Craiova, vor avea numai cele d’ân- tâiti trei clase. Umaniore vor exista numai la Craiova și Bucuresci. învățăturile complimentare și cursurile libere se vor face numai în Craiova și Bucu- resci. Regulamentul prevede mai departe la cap. II, povățuirile pentru aplicarea metodei lan- castriene în școlile începătdre și regulamentarea primirel și trecerea școlarilor dintr’o Digitized byVjOOQle I — 179 — clasă în alta. Se mal face îndemnări institutorului de clasa a IV-a să nu pârdă din ve- dere a aplica învățătura spre meseria ce au să exercite unii din școlari. Secțiunea a Ii-a dă povățuirile pedagogice pentru predarea materiilor în umanidre. Re- marcabile sunt vederile autorilor regulamentului cu referință la studiul 1. românescl. Le vom aduce mal la vale, unde avem a vorbi despre progresele culturale din acest an. învățăturile complimentare împărțite în 3 clase, se vor face în 2 ani. In secția III a regulamentului se dau programele cursului și povățuirî pedagogice. La cursurile de agricultură se dispune alipirea unei moșii pentru fermă model în a- propiere de Bucuresci. Numai pe anul I, se va libera din casa Statului 150.000 Iei pen- tru cheltuelile de instalare a scolel de agricultură și a fermei model, iar pe anii viitori spesele se vor .preleva din fondul scolelor, iar beneficiile fermei vor servi la îmbunătățirea exploatărel. Cap. III, din regulament vine, cam tăr^iu, să arăte organele administrative ale scolelor. Eforia este în frunte și se compune din 4 efori, 1 director și 1 revisor. Trei efori se aleg din boierii pământeni; al patrulea având a împlini slujba de inspector pentru scolele din Bucuresci, trebue să fie om cu sciință. Eforii au vot deliberativ și ’șl împart lucrările între eî. ' Atributele Eforiei sunt: Administrarea avutului mișcător și nemișcător al scdlelor ; Privighiarea și îmbunătățirea învățălurei; Alegerea și numirea profesorilor și privighiarea asupra lor ; Privighiarea asupra școlilor în genere ; Adăugirile de făcut în învățământ, cu anafora, său raport din partea Eforiei către stă- pânire. Eforul însărcinat cu partea economică va împlini funcțiunea și de director general al casei scdlelelor. Inspectorul și un membru al Eforiei vor îngriji de mersul învățăturilor, de modul cum profesorii ’șl împlinesc datoriile, vor corespunde cu județele, vor inspecta clasele, vor do- jăni profesorii abătuți de la datorie, însă în mod secret. Cel 3 membri dintre boieri nu vor primi lăfă. Budgetul și socotelile se supun Domnitorului pentru fie-care an, împreună cu un ra- port despre starea scdlelor și de noile trebuinți ale lor. Socotelile se cercetâză de control. In județe se vor organisa comitete de inspecțiune dintre orășeni mal învățațl, sub pre- ședința ocârmuitorului județului. Secția II de la cap. III, aduce atribuțiile directorului scdlelor. El ajută eforii la punerea în lucrare a întocmirilor pentru scoli; Va fi provizoriu în colegiul S-luluI Sava; Va cârmui cancelaria scdlelor; Va avea scire de tot ce se petrece în școlile din țâră, prin inspecție personală, sâQ co- respondență ; Va raporta Eforiei despre tote băgările lui de sâmă și îmbunătățirile dorite; Digitized by Google — 178 — ceșcl, desemn liniar și cântarea bisericăscă. Noțiunile de geometrie și de mecanică vor avea în vedere meseriile, dulgheria, zidăria, etc. Umaniorele se împart în 4 clase: Clasa I. Gram. rom. complectă, caligrafia, desemnul, elem. de 1. francesă; Clasa 11. Gram. rom. (theme), elem,. de geografie și chronologie, desemn, analis. gram, de limba francesă ; Clasa III. Partea 1, din istoria universală, arit. raționată până la fracțiuni inclusiv, limba francesă (analis logic), limbele grecă și latină ; Clasa IV. Terminarea ist. și aritmeticei, ținerea registrelor, 1. francesă (literatura), 1. grecă și latină. învățături complimentare urmeză apoi în 3 clase : ‘ Clasul I. Retorica și învăț, slobode, geometria, algebra, limba grecă și latină; Cașul II. Ist. literaturel, logica și fisica ; Clasul III. Morala, archeologia și chimia. Cursurile speciale vor coprinde: legile, matematecile aplicate și agricultura practică. Cursul legilor este pe trei ani: Anul I. Dreptul civil și comercial; „ II. Dreptul criminal și procedura; „ III. Istoria dreptului și economia politică. Cursul de matematici va fi de 3 ani: 'Anul I. Trigonometria aplicată la arta ridicare! planurilor și algebra sup. „ IT. Calculul diferențial și intregal; apoi geodezia în vedere cu triangulația; „ III. Mecanica și architectura. Cursul de agricultură, iarăși pe.3 ani: Anul I. Principiile culturei de obște, botanica și mineralogia aplicată la agricultură; „ II. Velerinăria și economia forestieră ; „ III. Economia industrială și practică și tot felul de lucrări folositore ce se pot da pământului românesc. Se mai văd pe lângă aceste categorii de scoli și cursuri sldbo le; acestea vor fi cursu- rile de ist. naturală, de limbele grâcă modernă, slovenăscă și rusăscă. Școlile primare din județe vor avea local și mobilier de la primăriile locale și învăță- torii lefile de la Stat. Tote școlile județene afară de cele din Bucuresci și Graiova, vor avea numai cele d’ân- tâiiî trei clase. Umanidre vor exista numai la Craiova și Bucuresci. învățăturile complimentare și cursurile libere se vor face numai în Craiova și Bucu- resci. ' Regulamentul prevede mai departe la cap. II, povățuirile pentru aplicarea metodei lan- castriene în școlile începătore și regulamentarea primirel și trecerea școlarilor dintr’o GooqIc o Digitized by — 179 — clasă în alta. Se maî face îndemnări institutorului de clasa a IV-a să nu pârdă din ve- dere a aplica învățătura spre meseria ce au să exercite unii din școlari. Secțiunea a Il-a dă povățuirile pedagogice pentru predarea materiilor în umaniore. Re- marcabile sunt vederile autorilor regulamentului cu referință la sludiul 1. românesci. Le vom aduce mal la vale, unde avem a vorbi despre progresele culturale din acest an. învățăturile complimentare împărțite în 3 clase, se vor face în 2 ani. In secția III a regulamentului se dati programele cursului și povățuirl pedagogice. La cursurile de agricultură se dispune alipirea unei moșii pentru fermă model în a- propiere de BucurescI. Numai pe anul I, se va libera din casa Statului 150.000 lei pen- tru cheltuelile de instalare a scdlel de agricultură și a fermei model, iar pe anii viitori spesele se vor.preleva din fondul scolelor, iar beneficiile fermei vor servi la îmbunătățirea exploatărei. Gap. III, din regulament vine, cam tăr^tâ, să arăte organele administrative ale scolelor. Eforia este în frunte și se compune din 4 efori, 1 director și 1 revisor. Trei efori se aleg din boierii pământeni; al patrulea având a împlini slujba de inspector pentru scolele din BucurescI, trebue să fie om cu sciință. Eforii au vot deliberativ și ’șl împart lucrările între el. ' Atributele Eforiei sunt: Administrarea avutului mișcător și nemișcător al scolelor; Privighiarea și îmbunătățirea invățăturei; Alegerea și numirea profesorilor și privighiarea asupra lor ; Privighiarea asupra școlilor în genere ; Adăugirile de făcut în învățământ, cu anafora, sâU raport din partea Eforiei către stă- pânire. Eforul însărcinat cu partea economică va împlini funcțiunea și de director general al casei scdlelelor. Inspectorul și un membru al Eforiei vor îngriji de mersul învățăturilor, de modul cum profesorii ’șl împlinesc datoriile, vor corespunde cu județele, vor inspecta clasele, vor do- jăni profesorii abătuți de la datorie, însă în mod secret. Cei 3 membri dintre boieri nu vor primi lăfă. Budgetul și socotelile se supun Domnitorului pentru fie-care an, împreună cu un ra- port despre starea scolelor și de noile trebuințl ale lor. Socotelile se cercetâză de control. In județe se vor organisa comitete de inspecțiune dintre orășeni mai învățați, sub pre- Ședința ocârmuitorului județului. Secția II de la cap. III, aduce atribuțiile directorului scălelor. El ajută eforii la punerea în lucrare a întocmirilor pentru scoli; Va fi provizoriu în colegiul S-tului Sava; Va cârmui cancelaria scălelor; Va avea scire de tot ce se petrece în școlile din țâră, prin inspecție personală, său co- respondență ; Va raporta Eforiei despre tăte băgările lui de sâmă și îmbunătățirile dorite ; Digitized by Googie — l — 178 — . ceșci, desemn liniar și cântarea bisericescă. Noțiunile de geometrie și de mecanică vor avea în vedere meseriile, dulgheria, zidăria, etc. Umaniorele se împart în 4 clase: Clasa I. Gram. rom. complectă, caligrafia, desemnul, elem. de 1. francesă; Clasa II. Gram. rom. (theme), elem. de geografie și chronologie, desemn, analis. gram. de limba francesă ; Clasa III. Partea J, din istoria universală, arit. raționată până la fracțiuni inclusiv, limba francesă (analis logic), limbele grâcă și latină ; Clasa IV. Terminarea ist. și aritmeticei, ținerea registrelor, 1. francesă (literatura), 1. grâcă și latină. învățături complimentare urmâză apoi în 3 clase : ' Clasul J. Retorica și învăț, slobode, geometria, algebra, limba grecă și latină; Cașul II. Ist. literaturel, logica și fîsica ; Clasul III. Morala, archeologia și chimia. Cursurile speciale vor coprinde: legile, matematecile aplicate și agricultura practică. Cursul legilor este pe trei ani: Anul I. Dreptul civil și comercial ; „ II. Dreptul criminal și procedura; „ III. Istoria dreptului și economia politică. Cursul de matematici va fi de 3 ani: 'Anul I. Trigonometria aplicată la arta ridicărel planurilor și algebra sup. „ II. Calculul diferențial și intregal; apoi geodezia în vedere cu triangulația; „ III. Mecanica și architectura. Cursul de agricultură, iarăși pe.3 ani: Anul I. Principiile culturei de obște, botanica și mineralogia aplicată la agricultură; „ II. Veterinăria și economia forestieră; „ III. Economia industrială și practică și tot felul de lucrări folositore ce se pot da pământului românesc. Se mal văd pe lângă aceste categorii de scoli și cursuri slobo ’e; acestea vor fi cursu- rile de ist. naturală, de limbele grecă modernă, slovenâscă și rusăscă. Școlile primare din județe vor avea local și mobilier de la primăriile locale și învăță- torii lefile de la Stat. Tote școlile județene afară de cele din Bucuresci și Craiova, vor avea numai cele d’ân- tâiii trei clase. Umaniore vor exista numai la Craiova și Bucuresci. învățăturile complimentare și cursurile libere se vor face numai în Craiova și Bucu- resci. ’ Regulamentul prevede "mal departe la cap. II, povățuirile pentru aplicarea metodeilan- castriene în școlile începătâre și regulamentarea primire! și trecerea școlarilor dintr’o Digitized by GooqIc tl — 179 — clasă in alta. Se mai face îndemnări institutorului de clasa a IV-a să nu pârdă din ve* dere a aplica învățătura spre meseria ce aâ să exercite unii din școlari. Secțiunea a Il-a dă povățuit ile pedagogice pentru predarea materiilor în umaniore. Re- marcabile sunt vederile autorilor regulamentului cu referință la studiul 1. românesci. Le vom aduce mai la vale, unde avem a vorbi despre progresele culturale din acest an. învățăturile complimentare împărțite în 3 clase, se vor face în 2 ani. In secția III a regulamentului se dau programele cursului și povățuiri pedagogice. La cursurile de agricultură se dispune alipirea unei moșii pentru fermă model în a- propiere de Bucuresci. Numai pe anul I, se va libera din casa Statului 150.000 lei pen- tru cheltuelile de instalare a scolei de agricultură și a fermei model, iar pe anii viitori spesele se vor . preleva din fondul scolelor, iar beneficiile fermei vor servi la îmbunătățirea exploatărei. t Cap. III, din regulament vine, cam tărțliâ, să arăte organele administrative ale scdlelor. Eforia este în frunte și se compune din 4 efori, 1 director și 1 revisor. Trei efori se aleg din boierii pământeni; al patrulea având a împlini slujba de inspector pentru scdlele din Bucuresci, trebue să fie om cu sciință. Eforii au vot deliberativ și ’și împart lucrările între el. ' Atributele Eforiei sunt: Administrarea avutului mișcător și nemișcător al scdlelor ; Privighiarea și îmbunătățirea învățăturei; Alegerea și numirea profesorilor și privighiarea asupra lor ; Privighiarea asupra școlilor în genere ; Adăugirile de făcut în învățământ, cu anafora, său raport din partea Eforiei către stă- pânire. Eforul însărcinat cu partea economică va împlini funcțiunea și de director general al casei scdlelelor. Inspectorul și un membru al Eforiei vor îngriji de mersul învățăturilor, de modul cum profesorii ’și împlinesc datoriile, vor corespunde cu județele, vor inspecta clasele, vor do- jăni profesorii abătuți de la datorie, însă în mod secret. Cel 3 membri dintre boieri nu vor primi lefă. Budgetul și socotelile se supun Domnitorului pentru fie-care an, împreună cu un ra- port despre starea scdlelor și de noile trebuinți ale lor. Socotelile se cercetâză de control. Iu județe se vor organisa comitete de inspecțiune dintre orășeni mal învățațl, sub pre- Ședința ocârmuitorului județului. Secția II de la cap. III, aduce atribuțiile directorului scdlelor. El ajută eforii la punerea în lucrare a întocmirilor pentru scoli; Va fi provizoriu în colegiul S-tulul Sava; Va cârmui cancelaria scdlelor; Va avea scire de tot ce se petrece în școlile din țâră, prin inspecție personală, sâîi co- respondență ; Va raporta Eforiei despre tdte băgările lui de sâmă și îmbunătățirile dorite; Digitized by Googie 1 . — 180 — Va da profesorilor instrucțiunile necesarii; Ca provisor la colegiul din S-tul Sava, va Îngriji de școlari și de internat. Secțiunea III, se ocupă de cancelaria scdlelor, compusă din un secretar, un casier, un registrator și 2 copiști. Urmăză atribuțiunile și îndatoririle acestora. La secțiunea IV, cap. III, se dati instrucțiunile pentru revisor, pentru inspectorul scd- lel din Craiova, care va fi unul dintre profesorii scolei și pentru epistatul materialului din colegiul din S-tul Sava, însărcinat cu îngrijirea materială a scolei. Cap. IV, tratdză despre profesori și școlari. Alegerea profesorilor și învățătorilor este lăsată în săma Eforiei. Cel numit profesor, seti învățător, nu pote fi întărit definitiv prin decret Domnesc de cât dupe un an de încercare. De la învățătorii de scole județene nu se cere alte cunoscințl decât studiile începătdre și metodul lancastric, ce’l vor putea învăța la S-tul Sava, primind pe timpul cât vor în- văța o lăfă de ajutor de traiu pe 6 luni. Cumulul a duoă catedre este îngăduit. De la o a treia catedra, pe care nu o pote ocupa de cât ca suplinitor, va primi numai jumătate din lăfă. Secțiunea. II, tratăză despre datoriile profesorilor și le dă povățuirî didactice. La acestașl capitol, în secțiunea a III, se trateză despre răsplătirile de dat profesorilor. Se cere pentru el, să fie boerițl și bine considerați și la bătrânețe să li se dea pensiuni. Dupe 24 de ani de serviciu vor primi întrăgă lăfa. Corpul învățătorilor se împarte în 3 clase: Clasa .1. Profesorii de studii complimentare și speciale, directorul și inspectorul; Clasa IIx Profesorii de umanidre și revisorul; Clasa III. învățătorii de clasele începătdre. Secțiunea IV, de la acest capitol se ocupă de școlari, de admisiunea lor, și de obliga- țiunile lor. Pentru clasele de umanidre școlarii vor plăti câte 15 lei pe trimestru și câte 30 pen- tru cursurile speciale. Suma adunată va servi pentru tipărirea de cărți didactice. Școlarii cari au învățat în scoli private vor fi admiși fără plată numai la examenele de clase primare. El vor trebui să posădă și atestate de unde au învățat. învățătorul lor tre- bue să fie personă cunoscută Eforiei. Pentru admiterea în clasa 11-a până Ia a IV-a umanidre, școlarul plătesce jumătatea in- scripției lui pe anii trecuțl și un galben împărătesc pentru examen. La cursurile complimentare plătesce a treia parte din inscripțiile pentru claâble uma- niore și un galben pentru examen. Pentru cursurile speciale, a treia parte din inscripțiile umanidrelor și a complimentă- rilor, duol galbeni pentru examenul de umanidre și 3 galbeni pentru complimentare. Secțiunea a V, se ocupă de examene și de promoțiunl. Sunt duoă examene publice pe an. Digitized by Google — 181 — Notele se însemnă de la 1—4. Școlarii cari capătă nota 4, pot da mal apoi un al duoilea ba și un al treilea examen de corigere. Cu nota 4 rămâne repetent. Dupe examenul al duoilea semestrial se face un examen general cu solemnitate, în Bu- curesci sub președința Logof. bisericesc iar în județe sub aceea a ocârmuitorului. Urmeză aci programa solemnitățel. Examen general de umanidre și complimentare, său cum il numim astăzi bacalaurea- tul, e prevăzut la art. 184. Acest examen se face înaintea profesorilor cursurilor speciale, sub președința celui mai în vârstă. Acest examen dă dreptul la diploma de laureat în învățăturile slobode, pentru umaniore; de laureat în sciințe și meșteșuguri pentru învățături complimentare; de advo- cat pentru cursul legilor și de inginer civil pentru cel de matematici aplicate. Diplomile se plătesc de la 2—8 galbeni. Urmăză disposițiunl relative la liberarea diplomelor. Secțiunea a VI trateză de vacanții: 15 țlile la Pasc! și o lună pentru scdlele începă- tore, de Ia 15 Septembre la 15 Octombre; pentru scolele umanidre de la 1 Septembre la 15 Octombre și pentru cursurile speciale de la 1 August până la 15 Octombre. Deschiderea cursurilor se face cu solemnitate religidsă. Cap. V trateză de internat său de pension de băețî, de organele de administrație a acestuia (provisor, censor, econom, casier), de școlarii bursieri gratuiți 10 la număr, dăcă vor fi 50 de solvențl, 20 la număr, de vor fi solveați 100. Pe lângă solvenții întreținuți din venitul solvenților se vor întreținea ca bursieri gratuiți 12, direct din casa scdlelor, luați prin alegere dintre cel mal buni, pentru a deveni profesori în scdlele naționale. Se cere de la bursieri și solvenți vărsta minimă 8 ani și maximă de 15. Se admit semi-bursîeri, adecă cari nu dorm în internat, ci au numai prânzurile. Internatul se așă^lă provizoriu la S-tul Sava. Urmeză forte pe larg regulamentul internatului cu budgetul de venituri și cheltuell. Secțiunea a II de la acestași capitol se ocupă de organisarea unul pensionat pentru fete. Programa scolei alipită la acest internat de fete este pe 5 ani, și anume : In anul I: Cetirea și scrierea, Lucrul de mână; In anul II: Caligrafia, începuturi de gramatică, „ „ aritmetică, Lucrul de mână; In anul III: Elemente de geografie, Ortografia limbei francese, Cetirea și scrierea în limba română, Digitized by Google — 182 — Catechismul legei creștinesc!, Continuație de aritmetică, desemn, lucru de mână ; In anul IV: Elemente de istorie, compunere in limba francesă, Exerciții de scriere în limba românăscă, Aritmetica aplicată, desemn, Lucru de mână; In anul V: Elemente de istoria naturală, învățături morale, Gomposiție în limba românescă, Ținerea registrelor, Meșteșugul cuchnieî, lucru de mână, desemn. ■ Fetele cari ati terminat cursul de 5 ani vor rămâne încă în pensionat mal mult timp, îndeletnicindu-se la crescerea copiilor și economia casnică. Limba de Învățământ In scOla de fete va fl cea francesă !! Internele fiind solvente voi' plăti câte 65 galbeni pe an. Din economiile de la solvente se vor putea ținea până Ia 20 fete gratis, alese dintre cele mal cu merite, fiice de func- ționari. Admisiunea fetelor de la vârsta minimă de 7 ani, până la maximă de 12. Secțiunea III cu titlul: «întocmiri deosebite», prevede organisarea bibliotecel de la S-tul Sava și din Craiova, consacrând pentru acăsta 5.000 lei pe an, pentru cumpărarea de cărți. Se vor concentra la biblioteca S-tul Sava : tote cărțile și manuscriptele existând acum în diferite locuri publice, precum: Mitropolii, Episcopii, Monastiri, etc. Se dispune ca autorii și editorii să dă, din orl-ce opere vor publica, câte 5 exemplare, din cari 3 pentru biblioteca din S-lul Sava și 2 pentru biblioteca din Craiova. Unul din profesori va fi bibliotecar la fie-care. Cinci mii lei se vor întrebuința pe fie-care an pentru cabinetul de fisică, chimie, geo- metrie, mecanică, modeluri de architectură, agricultură, colecții pentru istoria naturală, stampe și altele. Duoă-fjecl mii lei pe tot anul se destină pentru tipărirea cărților didactice. Acești bani se iad din inscripțiile școlarilor, precum sad vă^ut mal sus. Dintr’acăstă sumă Eforia va ho!ărî premii pentru traducțiunl și alte lucruri folositore la instrucțiunea publică. Se dispune trămilerea din când în când a unor tineri în străinătate pentru complecta- rea studiilor, cu obligațiune de a deveni la întorcere profesori la scolele publice. Venitul total al scălelor este cel fixat de regulamentul organic în sumă de 350.000 lei. Regulamentul nod se mulțămesce cu acăstă sumă până la 1840, iar de aluncea speră a dobăndi adăugiri. In fine noul regulament anexeză statul general al tuturor scălelor și instiluțiunilor prevăzute mal sus. Urmăză în fine, ca anexă, un program indicând filele și orele de predare a materiilor în tote categoriile de scoli mai sus arătate, afară decursurile libere. GooqIc o Digitized by — 183 — Intru cât cele proectate mal sus aii răspuns cu realitatea, ne pote arăta compararea budgetului întocmit pentru timpul de la Martie 1832—1833, comparațiune, ce lecto- rul o va face lesne cu prevederile din budgetul anexat la regulament. Acest budget pe 1832 se resumă ast-fel: A) La scoli primare s’a prevăZut cifra de 90.000 de lei, câte cu 2 profesori plătiți, cel de la clasa I, cu 150 lei și cel de la clasa II, cu 200; fieș-care d'intraceștl profesori o să aibă numai un clas în care va fi dator să dea lecție (sic) duoă cesurl înaintea prânzu- lui și duoă dupe prânZ *). Școlile ce avei! să fie plătite cu acești 90.000 de lei sunt următorele: Cernețî, T.-Jiu, R.-Vâlcel, Caracal, Slatina, Teleorman, Giurgiu, UrzicenI, Brăila, Focșani, BuzăO, Să- cueni, Ploesci, Tărgoviștea, Pitești și Câmpu-Lung. Tot în suma de 90.000 lei intră și onorariile unui revisor, ca să mărgă să cerceteze învățăturile pe la deosebitele scole ale Prinți pa tulul"), cu lăfă de 300 lei pe lună. Nu mult dupe redactarea acestui budget, in 1 Noembre 1832, Eforia scdlelor luând în băgare de semă că îndeplinindu-se numărul scdlelor de prin județe un revisor numai, nu va putea fi de ajuns ca să facă cuviinciosă inspecție pe la tdte aceste scdle «mai înființăză al duoilea revisor de județe și numesce în acest post pe D. Nicorescu, tot cu lăfa de 300 lei pe lună» ; BJ. Scdla centrală din Bucuresci. Sub acestă rubrică budgetul pe 1832 cuprindea o scolă primară cu duol profesori, unul de clasa I, plătit 250 de lei, și altul pentru al duoilea cu 350. Se mai prevăd orga- nizarea încă a patru scdle primare în 4 plăși ale orașului, dându-se 200 de lei profeso- rului de clasa I și 250 celui al duoilea. Profesorii gimnasiului urmăză apoi ast-fel prevăZuți: Caligrafia cu 2 cursuri pentru școlarii de la l-iul și al II-lea clas, 150 lei pe lună profesorul de gramatică, «va preda închipuirea*") limbei românescl, va avea numai un clas și va da lecție 2 cesurl înaintea prânZuluI și 2 dupe prânZ», 400 lei. Profesorul de aritmetică și de geometrie «va avea iarăși 2 clasuri, unul pentru școlarii de la al 3-lea și altul pentru cei de la al 4-lea, va preda în fie-care d’intrănsele câte 2 căsuri», 500 lei. «Profesorul de limba românăscă va face analisul cărților cari pot sluji drept pildă des- pre stil și va deprinde pe școlari la chipul scrierei (dans l’art d’ăcrire). Acelaș va da lec- ție și de istoria generală. Acest profesor va avea 2 cursuri pentru școlarii de al 4-lea și al 5-lea clas și va da 2 lecții pe totă Ziua», 500 lei lăfă. «Profesorul de limba grecăscă pentru începători va preda școlarilor de al 4-lea și al 5-lea clas și dupe urmare va avea 2 cursuri pe Zi», 400 lei. «Profesorul de limba franțuzăscă pentru școlarii începători; va avea numai un clas de 2 căsuri pe Zi » *) Notă aflată în chiar budgetul original. **) Notă, idem. ***) Notă din budgetul original, precum sunt ji cele ce urmezi la vale, închise între ghilimele, în anexă întregul budget. Digitized by Googie — 184 — «Profesorul de desemn va avea 2 clasurî, pentru școlarii de la al 4-lea și al 5-lea. 300 lei lăfă.» *). «Profesorul de limba franțuzescă pentru școlarii cel mal înaintați va avea numai un clas de 2 căsurî pe ții», 200 lei lefă. Profesorul de limba slavonescă, 250. „ „ „ rusescă 250. . „ „ „ turcâscă, 300. „ „ „ nemțăscă, 250. Totalul lefilor acestor profesori de la S-tul Sava, era de 85.200 lei pe an. C) Pentru scola centrală din Graiova s’aii prevăzut condeile următore: a] O scolă primară cu 2 profesori, ca la Bucurescî; b) Profesor de gimnastică, ca la Bucurecci, cu lefă de 150 lei pe lună; c] Profesorul de geografie «va avea numai un clas în care va întrebuința 2 cesurî pe ^i», 150 lei; d] Profesorul de aritmetică «va avea numai un clas la care va întrebuința 2 cesuri pe ^i», 150 lei; e) Profesorul de limba grecăscă «2 clasurî câte 2 ore pe ții de fie-care» 200 lei; f] Profesorul de limba franțuzescă «duoă cursuri de câte 2 ore pe ții», 200 lei; g) Profesorul de limba românescă «va urma precum s’a țlis de cel de la Bucurescî» 350 lei lefă; h) Profesorul de geografie «la clasul II, 2 cursuri pe ții», 150 lei; i) Profesorul de limba grecăscă «un clas de 2 ore pe ții», 150 lei; j) Profesorul de limba franțuzescă «numai un clas de 2 ore pe ții», 200 lei ; l) Profesorul de algebră și de geometrie «numai un clas de 2 ore pe ții», 200 lei; m) Profesor de limba franțuzescă (superior), 200 lei ; n) Profesor de grecesce, 150 lei. «Unul din profesori va locui în scdlă și va împlini slujba de inspector, lăfa 100 lei.» D) . Scâla complementară din Bucurescî. Totalul speselor prevăzute pe 1832, a fost de 39.000 lei. Iată condeiele principale: a) «Un provisor însărcinat cu orl-ce privesce direcția învățăturilor și materialul scăle- lor centrală și complimentară din Bucurescî, precum și cu inspecția tuturor scolelor Prin- cipatului, va avea cancelaria sub a sa direcție», lăfa 750 lei pe lună ; bj Profesorul de limba franțuzescă și latinescă «duoă clase», 500 lei ; c/ Alt profesor de acestăși materii «pentru școlarii mai înaintați, 2 cursuri», 500 lei; d) Profesor de limba grecăseă «2 cursuri», 500 lei; e] Profesor de algebră și de trigonometrie aplicată la meșteșugul de a ridica planuri topograficeșcî, 500 lei; // Profesor de legi «2 cursuri pe ții», 500 lei. E) Cancelaria scdlelor cu un casier, secretar, 3 scriitori, 6 omeni de slujbă și spese di- verse, se urca la suma de 31.200 lei. *) Kiseleff a pus la acest condeiii din budget observarea : «Dans le dessin il faut..... sur- tout la topographie et l’architecture civile.* Se scie cit profesorul de desemn era Valenștein care s’a- rătă nemulțumit cu lifa ce i se dădea, țLicend că nu'I române timp să se ocupe cu portrete în uleiii. (Petițiunea sa din 20 Septembre 1832). Digitized by Googie - 185 - F) Sub titlul de cheltuell extraordinare se prevâd întreținerea a 12 copil cu cheltuiala scolelor câte 1.200 lei pe an, «aceștia vor fi primiți în vârstă numai de la 7 până la 12 . ani ’); G] Pentru cumpârătorea cărților trebuinciose și pentru tălmăcirea acelor care se vor socoti tinerimei trebuincidse s’a prevăzut 4.000 lei, dar în budgetul definitiv s’a redus la 2.000; ' H] Pentru 2 tineri școlari, ce se vor trimite a se desâvîrși pe la universități străine, 12.000 lei pe an amânduol "). Totalul speselor proiectate pe 1832 a fost de 350.000 lei, iară în budgetul rectificativ (Anexa b.), a fost de 370.400 lei. Veniturile declarate prin acest budget din 1832, erau următorele: 78.588 lei excedentul din trecut; 350.000 „ alocați pentru scdlele publice din veniturile vistieriei; 7.900 „ veniturile Monastirei Obedeanu ; 4.300 „ de la cele 2 moșii a scolei lonașcu, din Slatina ; 600 „ dobânda capitalului de 7.500 lei, dăruit de răposatul Episcop de Argeș pentru scdlă din Pitești ; 133.700 „ Arierat de primit din ultimul semestru al anului 1831, din suma de 175.000 lei ce a fost destinată scolelor și din care nu s’a primit de cât suma de 41.300 lei. Peste aceste condeie budgețul definitiv pe 1832, a mai înscris sumele următore : 3.000 lei pentru 10 candidați, cari vor învăța metodul Lancastricesc. la scola normală din Bucuresci, ca să dea mai la urmă lecție în orașele județelor, câte 100 lei pe lună, în curgere de 3 luni pentru fieș-care; 4.000 lei pentru mobilele trebuinciose la 4 scoli ce se vor înființa în plășile Bucures- cilor; 30.000 lei construirea unul zid în jurul scolei și a unei mare săli de 500 de școlari și alte reparații; 35.000 lei zidirea unei scoli publice în Craiova, pe locul oferit de oraș. (Anexa B.). La finea budgetului de venituri, Eforii scolelor : Alexandru Filipescu, Ștefan Bă1ă- ceanu și Dimitrie Stirbeiu, aduc următorea însemnare : «In anul 1791, Mihaiu-Vodă Suțu, au dăruit moșia Caracalul, D-luI Banului Cons- tantin Filipescu, carele a lăsat’o mai pe urmă pe sema scolei acestui oraș ; dar fiind-că dupe aceea aii trecut multă vreme și locuitorii CaracalenI nu ’șl-ati împlinit legătura, D-luI Vornicul Grigore Filipescu ’i-a tras la judecată, în filele lui Grigore Ghica ; atunci prin- tr’o anafora a Divanului s’aii îndatorat locuitorii CaracalenI să dea de isndvă în scris, că în * curgere de 2 ani vor împlini legătura ce făcuse mal nainte, iar de unde nu, să fie supuși osândei dupe judecată. De atuncea aii trecut 6 ani și nici o urmare despreacâstă legătură nu s’aii făcut, dupe cum se vede din documentul ce se află în cancelaria scdlelor.» *) In budgetul definitiv fu prev&Jută întreținerea numai de 5 copil urmând a se adăugi cel-alțț bursieri la următorul an școlar, cum explică P. Poenaru în cuvântul săU de la 28 August 1832 cuvânt ce dăm integralmente mal la vale. **) Kiseleff amintesce cu creionul pe margine, pe bursierul Văcărescu, dupe ce la condeiul celor 12 bursieri a pus întrebarea: ' 2) Budgetul pe ultimile 10 luni din 1832 și 3) Statul definitiv al speselor scâlelor așezate dupe veniturile lor, ca să serve de basă la budge- tele anilor viitori. **) Ve^l «Alb. rom.» No. 75 din 22 Sept. 1832. Google Digitized by L — 187 — rea învățăturilor până acum, și pe urmă aii arătat rodul învățăturilor de 5 luni de când s’au început cursurile dupe întocmirea cea nouă a scdlelor. «Dupe acest cuvânt plin de energie, ce au pătruns până la lacrimi pe privitori, îndată s’a început cercetarea școlarilor, scoțându-se din fieșce-care clas câte duoi școlari. «Așa, mai ântâi începură a se cerceta scolele începătdre, dupe metodul lancasterian, la cetit, scris, la catechism. Pe urmă clasul II dupe metodul lui Lancaster, la începuturi de aritmetică, de geografie și catihism, la care examen a fost și D. G. Popp. «Apoi se aduseră în cercetare DD. Sholerii scdlei centrale, și s’au examinat la cele ur- mătdre: «Clasul IU. Caligrafie, profesor D. A. Popp. «Gramatică, analis: Gramatica și logica, adecă desfacerea periddelor în propoziții. Exa- minator D. I. Popp. Geografia pe larg; Examinator D. If. Genili. Aritmetica înaltă, fracții, puteri ș. c. 1. Examinator D. G. Popp; «Clasul IV. Geometrie, examinator D. Provizoriii Poenariu. «Istoria sacră, examinator D. Ef. Poteca; «Clasul V. Gramatica limbei franțeze, examinator D. S. Marco viei. «Desenul, său zugrăvitul, profesor D. Valenstein ; «Clasul VI. Legile, dreptul civil al pământului, Examinator D. C. MoroiCi. «Limba grecâscă veche, în care tălmăcirea s’a făcut d’a-dreptul în limba românescă, iar nu dupe chipul d’inainte, dintr’o limbă străină în alta iar străină, care sețlicea că se chiamă Ecsitisis ! Examinator D. G. loanid. Sfârșindu-se într’acest chip cercetarea, s’au chiămat înaintea adunării toți tinerii, cari s’au arătat vrednici de silințele profesorilor lor, și li-s’au împărțit premiuri (daruri) din mâna D-lui Ministrului Instrucțiune! Publice, strigându-se pe nume de D. Provizorul scdlelor, și făcânduli-se cunoscut în obște asemenea pe anume darurile ce primesc, cari au stătut în cele următore : «AtlasurI geografice, gramatici românescl, gramatici de poezie, gramatici de limba franceză. Mărimea românilor, Biblioteca instructivă. Gontes moraux de Marmontel, Dis- cours de l’hist. Universelle et Oraisons funebres de Bossuet, Petit careme de Masillon, Plutarque de la jeunesse, Morceaux choisi de Buffon, Trăite d’arpentage, geometrii fran- țuzesc!, Aritmetici, Algebre, Modele și isvdde de zugrăvie, Istorii, Dicționare ale Aca- demiei. «De aicea au trecut DD. Eforii scolei d’impreună cu Ministrul Instrucțiunel publice și D. Colonelul Fonton, în altă sală deosebi, și dând hotărîre despre rezultatul ezamenulul, au ales dintre tinerii eminențl ce s’aii cercetat, cinci, cari afi a se ține cu cheltuiala scd- lelor până ce vor săvîrși cursurile ce au să mai urmeze. «Nu pdte cine-va să descrie mulțămirea și bucuria aceștil adunări; vedea cine-va ti- neri uimiți și afară din sine, de coraj, bucurie și de nădejde, alții vestejiți cu totul căci n’au eșit și el la cercetare, alții armând de cel mai nobil foc, să se învrednicâscă și ei o- dată, de atâta laudă. Vedea cine-va părinți cu lacrimi pe ochi privinduși fiii lor, singura nădejde a bătrânețelor lor, că li-s’au deschis un drum prin părintâsca îngrijire a guver- nului, ca să se potă creșce ast-fel cum să fie odată creștini adevărați dupe duhul evan- gheliei, cetățeni buni, folositori Statului, și lor spre mângâere. Vedea cine-va pe prici- nuitorii acestor începuturi mâutuitdre, însuși în acel Rai ii pământesc, a fi atât de fericiți, singuri a’șl culege rodul faptelor și blânda lor conștiință, ca un ânger ceresc a vărsa mân- gâerea în inima lor Cea înfrântă. Vedea cine-va pe vrednicii de tâtă lauda Profesori, râs- Digitized by Google — 188 — plătiți de ostenelele lor prin mulțămirea și bine-cuvântarea obștâscă că dobândea o altă , ființă și rămânea fără a șei ce să răspundă la mulțămirile părinților. In sfârșit vedea cine- va un public, din gurile căruia răsuna bine-cuvântarea, văzând o generație nouă că să înalță, o tinerime, ce este fldrea nâmului românesc, că să desvoltă cu norocire ca să dea ro- ndul unei societăți temeinice și fericite. «Desfăcându-se adunarea, Prea Sfinția Sa Părintele Ocârmuitorul Sf. Mitropolii, aii bine-cuvântat pe DD. Profesori și rodurile ostenelilor, chiămând ajutorul Ceriului, ca în veci să’i sprijinăscă și să’i întărescă întru a lor folositdre și strălucită carieră. Și pe urmă D. Vornicul pricinilor din lăuntru afi mulțămit tuturor profesorilor din partea a totă boierimea pentru sporul și silința ce afi arătat. «Dupe acâsta, tuturor școlarilor ce s’afi înălțat la alte învățături mat mari li-s’afi dat atestaturî de învă|ăturile ce au urmat dupe a lor silință, însemnând la fie-care dupe me- ritul săti, la unii arătând că ati urmat învățăturile cu silință, la alții cu multă silință, la alții cu bună purtare, și la alții cu buna purtare și cu silință, său cu multă silință.» Iată discursul lui P. Poenarul, din 28 August, dupe «Curierul rom.» No. 61, din 4 Septembre 1832 : Cuvânt •-« X8 a S. Șerbănescu Școlar sub D. I. Genilie, prof. cl. II de um . 200 ^•5 A I. Florescu Școlar sub D. S. Marcovici, profesor cl. III. \ 200 CP S. Paleologu Școlar sub D. A. Florian, profesor clasa IV. 200 0 ns 3 5 « G. Spahiu Școlar sub D. G. Idnid, prof. cl. I de filologie. 200 Peni ad m s * Generalul Kiseleff ’șl esprimă salisfacțiunea sa de mersul scolelor sub administrațiu- nea Eforiei și prin mesagiul de deschidere a generalnicel Adunări, în Noembre 1832 ’). Iată pasagiul din mesagiu relativ la Eforie și scoli: «Stăpânirea prețuind folosurile ce s’aîi născut din așezarea Eforiei scolelor, aii alcă- tuit pentru spitaluri și pentru casele făcătore de bine, alle duoă Eforii"), puind tote ca- sele de obștescul folos, întru atribuțiile Departamentului pricinilor bisericeșci. Boierii cari sub nume de Efori chivernisesc mai cu osebire aceste case, s’ati arătat cu toții destoinici de credința ce am întru dânșii, și prin a lor osîrdie s’au făcut vrednici de recunoscința țării. Iar mai ales învățătura obștăscă a făcut înaintări cari prevestesc o viitorime rodi- tdre de tdte darurile ce șciințele folositdre făgăduesc socielăței, și pociți arăta chiar din câsul acesta folosul cel de mult preț ce’l va dobândi țera de la acăstă tinerime, care alârgă din tdte părțile la școlile ce’I sunt deschise, învățătura șciințelor celor mai de ântâia tre- buință, dând omului o meserie hotărî tă prin care dobândind el mi^ldce statornice de vie- țuire, împărtășeșce fericirel obșteșci tdtă liniștirea și buna orânduială, ce pdte să făgă- duiască societății o creșcere morală, întemeiată pe credință și îndreptată mai cu deadin- sul spre industrie și meșteșugurile cele folositdre.» ' Se cade a constata, că dupe cum Reglementul organic, tot asemenea și noul regulament al scdlelor nu s’ati preocupat de loc de învățătura țăranului. Mai esista ore măcar acele *) Orele de studiu de la 8—11 și de la 2—5 săra în timpul verel, iar iarna de la 2—4. Institutorii sunt datori să insufle școlarilor curăția cugetărilor, dragostea către D-deu, către apropele, îndatoririle către patrie, respect și credință către Domnitorul țărel și către * legiuirile sale. Gatechismul va fi predat la școlari de preotul locului, care va fi și confesorul profeso- rului și al școlarilor. învățătorii și școlarii vor merge la biserică sărbătorile. împlinirea datoriilor religiose se va vesti în raport către Epitropie, iscălit de inspector, confesor și institutor. Scdla ținutală se împarte în clas elementar și clas normal. In clasul elementar se învăță citirea și scrisdrea dupe metoda lui Lancaster, pe tabele - ad-hoc tipărite, asemenea numărarea și rugăciunile. Cetirea și rugăciunile se vor învăța dupe cartea Inteile cunoscințe. In clasul normal școlarii vor învăța pe scurt gramatica românăscă a lui G. Seulescu, adeverită de Epitropie; . Aritmetica până la împărțire esclusiv, dupe manuscrisul prof. Filipeseu, adeverit de Epi- tropie ; Geografia generală dupe manuscrisul prof. Fabian. Intăile cunoscințe de la fața 24 până la finea cărțel. . Ca măsură escepțională la deschiderea scdlelor județene se dispune, că pe lângă clasul elementar institutorul va putea deschide și clasul normal, de se vor găsi școlari ceva pre- gătiți; institutorul va ține cu aceștia clas dupe amiază și se va sili să formeze dintre șco- lari un supleant pentru clasa normală, un supleant de la începutul anului viitor. Acest suplinitor, va fi plătit din casa scdlelor cu câte 500 lei pe an. Intre pedepsele admise este ingenuchlarea, șederea la locul defălmărel și în cașuri mal ■ grave aplicarea de la 5—20 lovituri de vargă, dupe vîrsta școlarului și dupe prealabila însciințare a părinților, săii epitropiel școlarilor. In anexă se pdte vedea «tabla dilnică a paradosirel la clasul normal pe trei ani.» In genere instrucțiunile de la 20 Iulie 1832 sunt bune și afară doară de pedăpsa cu bătaia, corespundă t ore principiilor pedagogice. In decursul anului 1832 s’au deschis de la 1 Septembre treptat scolele județene. «Albina românăscă» No. 98 scrie despre acestea: «Din raporturile primite de la ținuturi rinduite a avea scdle începătore, se însciin- țăză, că dupe cuvenita sfințirea caselor unde avea a se aședa aceste folositore aședământurj, tote acestea s’au început și se află în deplină lucrare. «La Botoșani s’a început paradosul cu 103 școlari. Digitized by Google — 203 - «La Galați cu 44. «La Bârlad cu 50. «La Huși cu 15. «La Focșani cu 16. «La Roman cu 56. «Numărul școlarilor sporesce din <^i în nie rinei adevărate mângâerl, ne vedem întruniți în acest locaș, hărăzit în- ‘ .1 . , rul astăzi tinerimea are să’și dee sămă despre bunele sale îndeletniciri, de unde atârnă a sa fericire și a părinților bucurie. _J^3-L«igate' și întristate împregiurărl, de care patria nostră au fost certată de la cei . public ecsamen, au pricinuit, și moralicâscă vătămare, curmând cursul învăță- turilor unei tinerimî menite a lucra în cele de obște folositdre. «Asemenea pricini silind pe Epitropie a ține Shălele publice închise, în deosebite răs- timpuri, în curgere de 25 luni, de la anul 1829, mult au oprit sporirea învățăturilor. «De aceea astăzi nu se pot înfățoșa decât niscal-va prube care, dupe felul lor, vor sluji de dovadă de acele ce ar fi putut urma până acuma, de ar fi fost împregiurărl mal priinciăse și potrivite cu dorința Epitropiei. . «Pătrunși de credință, că pronia, îmblânzită prin fierbintele rugi a Pre o Sfințitului nostru Arhipăstor,ântâiul Epitrop învățăturilor publice, ni va feri de noae certări, Epitro- pia are bună nădejde, că puindu-se in lucrare regularisirea Shdlelor după legiuirile noului așezământ, junimea va putea găsi înbelșugat izvor de învățătură, și patria mângâitdre mulțămită a jertfi pentru folosul fiilor săi. «Iară tdte stările se cuvine a aduce prinosuri a cel mal vie cunoscință pentru cele de față și viitdre faceri de bine, ce se revarsă din înalta îndurare Avgustulul nostru Pro- tector, prin organul D. Deplin-împuternicitulul Prezident, acestui strălucit bărbat, a căruia pomenire întru noi pășeșce în vecînicie.» Semnele de mulțămirea Cinstitei Epitropii și Adunări, aii fost DD-sale Profesorilor o nouă dovadă de a lor sîrguință, iar premiile împărțite pe la cei mai silitori Sholarî, .aii aprins în acei-l-alți o dorință de a se învrednici și ei de asemenea har. In alt articol vom tractarisi mal pre larg pentru acestă materie». Articolul promis mai sus, îl aflăm în Alb. românăscă, No. 14 din 18 Februarie. Fiind-că nimenea mai cu competință decât G. Asaki, directorul Albinei, nu putea să dea informațiuni despre scdle, până la 1832, înregistrăm aci întrâgă informațiunea lui: Digitized by Googie — 208 — Statistica învățăturilor publice in Moldova «întâmplările anului 1821, aii fost adus desființarea ramului de învățătură, a căruia lipsă astăzi cu întristare am simțit. La anul 1828, au fost Epitropie! cu putință a aședa de nou Sholile în învechita Gimnazie Vasiliană, întemeiată la anul 1644, de Domnul Vasilie Voevod. Grele împregiurăr!, cari aii înpovorat pe Moldova, prin înuoirea ciumei și ivirea holerei, au nevoit, la deosebite răstimpuri, a țină Shăla în 26 de luni închisă, și în acest chip, ati împedicat înaintarea învățăturilor ce se putea așteptă de la metodul rânduit de cinstita Epitropie prin paradosirea în limba patriei, care este acel mai înlesnitor mijloc al sporire! științelor. «De atuncea Shola începătore ah urmat după metodul lui Lancastru, cunoscut în lume de cel mai nemerit, și in clasul acela până acuma au învețai i buo’ari, deprin- dându-se a ceti, a scrie, a număra și a rosti Sfintele rugăciuni. «In clasul Normei, ah petrecut până astăzi 166 SholarI, învățând începuturile gra- maticei Românescl, a istoriei, geografiei, aritmeticei, catihisis și caligrafia, (formoasa scriere). In .clasul Gimnazial, au petrecut 103 SholarI, și au învățat Sf. Scriptură și cati- hisis, etimologia și sintacsul românesc, limba latină, geografia generală și a Evropel, istoria vechiă, din aritmetică fracțiile și decimalele. «Pre lângă aceste, ca obiectur! ecstra-ordinare, s’au învățat legile, limba elinescă, Ro- siana, Franțeza, și musică vocală (Cânticul). «In acest de pe urmă curs, aii urmat din cel vechi și cei noi, la shola înct, la Normă 47, la gimnazie 29 SholarI. Numărul stipindistilor ce se țin cu cheltuiala sholel șezători în institut, este de 25 ; alți 8 sunt cu a lor cheltuială, iar numărul peste tot din acest an, este 227 SholarI; în cât numărul celor ce s’au împărtășit de acest folo- sitor institut se sue de la 1828, până acuma la 680 tineri. «Penlru paradosirea învățăturilor, D-lor Profesorii aii compus (alcătuit) cărțile ele- mentare și anume: D. Săulescul, Profesor filologiei, un abecedar (azbucoavnă), Gramatica limbei Românești, o istorie universală și o Mitologhie. D. Fabian Profesor limbei latine și a Geografiei, o Gramatică Romano-Latină și o Geografie, care tote acestea cărți, acuma gata fiind, pe rând se vor tipări împreună cu alte de folos învățăturilor începătâre. «De mângâere ah putut fi compatrioților prubele ce ati dat la ecsamenul din 13 Fe- bruarie, din care se arătă, că sămînța cea semănată n’au cădut totă pe un pământ sterp; ' asemene dovedi mărturisesc cele ce ar fi câștigat tinerii, cari în vremi liniștite, ar fi putut urma în ghimnazie învățăturile publice.» Examenul de vâră s’a ținut în 16 Iulie 1832, dupe programul aci următor : PROGRAMA dc Ecsamenul public In Gimnasia Vasiliană, pe Semestrul de veră 1832, Iulie 16 PROGRAMME de L’examen public au Gimnase Basilien a Jassy, Semestre d’ete 1832 MATERIILE CERCETĂREI mati Eres — ■ I I Operațiile Lancastrului. Operations âlementaires d’apres le systeme de l’enseignement mutuel. Digitized by — 209 — II II Din catehisis Catechisme Partea I. Pentru credință. ■ Pre Pârtie. De la Foi en gănăral, unite de Dieu dans la TrinitA Partea II. Pentru dragoste către Dum- H-6me partie. De l’amour envers Dieu et nezeu și către aprdpele. le prochain. III III Din gramatica latină Langue latine Clasul I. Despre nume substantive și I’re Partie. Des substantifsetadjectifsavec adjective cu declinările lor. leurs dâclinaisons. Clasul II. Din etimologie, părțile cu- n-6me partie. Etymologie, parties du dis- vântului, numele, pronumele și verburile, împreună cu perfectele și supinele lor. cours jusqu’aux supins. Clasul III. Tălmăcirea din istoria natu- III-6me partie. Traduclion d’histoire natu- rală în 28 lecții, cu analis etimologic și sintactic. relle, analyse âtymologique et syntaxe. IV IV - Din aritmetică Arithmătique Fracțiile fracțiilor, rădăcina cvadrată, Fractions de fractions, racine quarrâe, cu- rădăcina cubă, proporțiile. bique et les proportions. V V Din geografie Geographie Asia. Stalurile : Turkia asiatică, Rusia Asie. Etats delaTurquie asiatique, Russie asiatică, Tătaria, Mongolia, Imperia Chi- asialique, Tartarie, Mongolie, Empire de la nei, Japonu, Ost-India, Persia, Arabia. Chine, Japon, Indes-Orientales, Perse, Ara- ■ Despre Africa în deobște, despre America bie. De l’Afrique et de L'AmArique en gâ- în deobște. • neral. VI VI Din logică L o g i q u e Elementele logicei curate, pe scurt și Abrâgâ des âlâmens de logique pure et de ale Metodologiei. Melhodologie. VII VII Din istorie Histoire universale Istoria Imperiel Macedonice și a statu- Empire de Macedoine et de Grâce, jusqu’â rilor Greciei până la căderea lor sub dom- leur dâcadence, et â la domination univer- nirea universală a Romanilor, de la 360 selle des Romains, depuis l’an 360jusqu’â 87 până la 87 înainte de Hristos. avant Icre chrătienne. 14 Digitized by CjOO^Ic -210- vni . Din legi Practica judecătorescă în materia po- litică. IX Limba Rosiană EcsercițiI din gramatică. X Limba Franțeză EcsercițiI din gramatică. XI Limba Germană EcsercițiI gramaticale. VIII Jurisprudence Pratique judiciaire en matiăre civile. IX Langue Russe Exercices de grammaire. X Langue Francase Exercices de grammaire. XI Langue AUemande Exercices de grammaire. Ambele serbări școlare sunt relatate in Alb. rom., și anume: Serbarea din Februarie in Alb. rom. No. 12, și aceea din Iulie, in Alb. rom. No 54 și 57 *). Epitropia invită, prin Albina, pre «Iubitorii de învățătură compatrioțl și străini a fi de față la acâstă cercetare și a hărăzi a lor impărtășire unul asemenea folositor așezământ.» Dupe examenele speciale ce se țineai! mal multe ^ile, se făcea un examen public gene- ral solemn, care, in 1832, avu loc la 9 ore diminâța. Dăm in anexă **) lista persdnelor cari erau invitate in 1832 la solemnitatea din Iulie. Numele din listă vor arăta starea generală a societățel moldovene și cum G. Asaki căuta să o intereseze la mersul învățământului public. In urma examenelor din Iulie 1832, de la scdlele din lași, Mihal Sturdza a adresat referendarulul scdlelor G. Asaki o scrisore^ prin care arâtă satisfacțiunea sa de progresul constatat, și înființâză un premii! de 1.000 lei de acordat la trei cel mai buni școlari, în 3 ani consecutivi. Pentru 1832, acest premii! a fost câștigat de Alexandru Costinescu și alți duol. Reproducem scrisdrea lui M. Sturdza, care se păstrâză la dos. No. 18 curent, arhiva Statului, fila 2; mal reproducem și darea de sâmă de pe examenele din Albina românâscă de la 21 Iulie 1832 *“). Asemenea resultate dobândite de liceul Vasilian, îndemnai! pe Asaki să nu peardă din vedere creațiunea cât mal curând a învățământului superior, carele să justifice și titlul pompos de Academie, prevăzut prin Regulamentul organic. *) Ve^t anexa de la acâstă paginii. **) Ve^t anexa la acâstă pagină. ***) Ve^t anexa la acâstă pagină. Digitized by Google -211 - Cu acest scop Epitropia, căutâ personalul profesoral pentru asemenea cursuri supe- riore, încă din Februarie 1832. Iată o publicațiune a Epitropiel, prin care, pentru Academia ce are a se înființa la Iași, cere să se presinte cinci profesori de diferite sciințl și limbe: PUBLICAȚIE Epitropia învățăturilor publice în Prințipatul Moldove! «Crescerea și învățătura publică a tine- rimel, întârziată în Moldova din nefavo- risătore întâmplări, au ajuns a fi astăzi obiectul cel mal vil doriri a părinților și a tuturor ce priesc fericirea Patriei. Așe- Z&năntul noti al țării aii hărăzit acestui ram însemnătoriu mijldce cuviinciâse și înțelepte puneri la cale. Spre înființarea unor asemene măsuri, se cuvine a se întrebuința bărbați cu te- meinice șciințe, și înzestrați cu însușiri ce au putut câștiga numai la locurile unde de demult se află statornicite Instituturile de învățătură. Drept aceea, Epitropia face obștesce și la toți cunoscut: că la Academia ce are a se înființa în Iași, sunt încă vacante ur- mătorele cinci posturi de profesorat: 1. Profesoratul de filosofic, logică, me- tafizică, etică și dreptul naturei, cu lâfă de 200 galbeni pe an. 2. De sciințele materna lice-teoretice, de fizică teoretică și experimentală, chimie, istorie naturală, cu lăfă de 250 galbeni pe an. 3. De sciințele matematicei practice, de geometrie, arhitectură civilă, idraulică, mecanica facerel drumurilor și podurilor cu lăfă de 350 galbeni pe an. 4. De economia rurală.(a câmpului) cu tdte părțile el, și veterinăria (doftoria vi- telor), cu lăfă de 200 galbeni pe an. A V I S La Curatelle de l’instruction publique EN MoLDAVIE L’ăducation de la jeunesse, entravăe en Moldavie par les ăvănements, devient aujour- d’hui l'objet de la plus vive sollicitude des parens et de tous ceux qui sont animăs des sentiments du bien public. Les nouvelles institutions du pays, en al- louant ă l’instruction publique les moyens convenables, statuerent â cet ăgard de sages dispositions. Pour pouvoir mettre â exăcution les me- sures y relatives, la Curatelle răclame aussi la coopăration des hommes instruita, qui n’ont pu se former que dans les pays, ou les Sciences et les arts sont depuis longtemps cultivăs. A cet effet, la Curatelle de l’instruction publique en Moldavie, porte â la connaisance des hommes versăs dans les Sciences et les arts, que l’Acadămie, qui doit ătre fondăe â Jassy, offre encore cinq chaires vacantes, sa- voir: 1. La chaire de philosophie, logique, mă- thaphisique, morale etdroit naturel; lesămo- lumens de cette chaire sont de 200 ducats d’Hollande par annăe. 2. Celle de la thăorie des mâthămatiques, histoire naturelle, physique et chimie thăo- rique et experimentale, aux emolumens de 250 ducats par annăe. 3. Celle des mathămatiques appliquăes, găo- mătrie, arpentage, architecture civile, hidrâu- lique, măcanique et construction de ponts et chaussees, aux ămolumens annuels de 350 ducats. « 4. Celle d’economie rurale avec toutes ses branches et l’art vătărinaire, aux ămolumens annuels de 200 ducats. . . Digitized by GooqIc — 212 — Toți aceștia, afară de însemnatele sci- ințe, se cuvine să scie limba românescă și latină. 5. De limba și literatura franțeză, cu lăfă de 300 galbeni pe an. Pre Jângă aceăte, DDlor profesorii vor avea în Academie, locuință, lemne de foc și luminare. Așa dar, acei cu temeinice sciințe, în- semnate pentru fiesce-care profesorat, vor împărtăși Epitropie! în scris cererea lor, adăogănd copii legalisate (întărite) de a- testaturi;și vrednice de crezare recomen- dațil, precum și dre-care probe literare, sdti dovedi de împlinirea însărcinărilor po- trivite cu a lor sciințe, prin care să se pdtăadeveri cerutele însușiri. Numai dupe plinirea cerutelor condiții, doritorii a se așe^a în acestă țâră de os- pitalitate,. vor primi răspunsul Epitropiel, și urmând închierea tocmelel, vor lua și bani pentru cheltuiala drumului.» Iași, 18 Februarie 1832. (Iscălit): Veniamin, Mitropolitul Suce- vei și Moldovei. Vornic, Constantin Mavrocordat. Vel-Vist., Mihail Sturdza. întocmai după original, Aga G. Asaki. Referendar învățăturilor publice. Les professeurs, outre les connaissances ci-dessus indiquăes, doivent connaitre le latin et le valaque. 5. La chaire de langue et de liltărature franțaise, aux ămolumens annuels de 300 ducals. Indăpendamment des traitemens, MMrs Ies professeurs auront dans l’Accadămie : loge- ment, chauffage et ăclairage. Ceux qui ont des connaissances solides relalives â chacune des chaires dăsignăes, pourront s’adresser â la Curatelle de l’ins- truction publique â Jassy, en communiquant copie lăgalisăe de leurs diplomes, ainsi que d’autres attestats dignes de foi, ou des pro- duits littăraires et cerlificats de gestion d’un emploi constatant leurătat, etqui viendraient â l'appui de leurs concours. Ce n’est qu’apres avoir rempli Ies condi- tions voulues, que les candidats dăsirant s’d- tablir dans ce pays hospitalier, auront de la part de la Curatelle une reponse definitive, et, ă la suite des engagements arretăs, il leur sera transmis des frais de voyage. Jassy, Ie 4^4 1832. J 7 1 Marș (Signe): Benjamin, Mătropolitain deMol- davie. Le Vornik, Constantin Mavrocordate. Le Vistiar, Michel Stourdza, Ministre des finances. Pour conforme â l’original, L’Aga G. Asaky. Refărendaire de l’instruction publique. Regulamentul organic, precum am vă^ut, prevedea un statut special pentru scdle. In 1832 acel statut fu redactat. Noi reproducem în anexă ’) Regulamentul instrucțiune! publice din Moldova și chiar în limba francesă, cum a fost presentat lui Kiseleff încă înainte de finea lui Martie. Acest regulament confirmă existința unei Epitropii compusă din trei membrii, cari au un vot legal deliberativ. Epitropia regulăză partea sciințifică, administrativă, a poliției interioră a scdlelor publice și private, incaseză veniturile, fixăză budgetul anual, numesce impiegațil, profesorii și personalul scdlelor și 11 destitue în cas de neîmplinirea datoriilor lor. Epitropia regulă^ă cursurile lecțiunilor, priveghăză redacțiunea și privigherea operelor elementare și îngrijesce să introducă în țâră artele folositdre. *) Ve(ll Dos. 29 curent (urch. Statului)- Ve^T anexa- Digitized by Googie — 213 — Direcțiunea specială a instrucțiunel publice este încredințată referendarulul, său direc- torului numit de Epitropie. Acesta are vot consultativ în desbaterile Epitropiei și este șeful cancelariei și execu- torul disposițiunilor Epitropiei. Referendarul priveghăză pe profesori cum 'șl îndeplinesc datoriile. Pentru acesta in- specteză școlile din Iași în fie-care ții și presintă Epitropiei raport lunar. Inspecțiunea scdlelor din provincii este încredințată comitetelor speciale. Va mal existe și un Comitet Academic din profesorii Academiei, după înființare; de o cam-dată va fi singurul profesor ce există (cel de drept), duol profesori din clasele uma- niăre și unul din clasa normală. Președintele acestui comitet academic va fi referendarul. Intre atribuțiunile acestui comitet, regulamentul pune revisiunea manuscriselor com- puse, sdîi traduse pentru scdlele elementare; - Studiul limbei românescl, alegerea neologismelor indispensabile, silindu-se tea aceste cuvinte să fie făcute dupe spiritul limbei moldovenești și in mod de a putea fi adop- tate de majoritate;» . Disciplina din institut; Recompensele și pedepsele școlarilor. . Comitetul academic presintă Academiei raport despre tdte lucrările lui. Acestea sunt organele de administrațiune a scdlelor Moldovei dupe regulamentul nod pregătit în Martie 1832. Iată acum și disposițiunile esențiale relative la scoli: Secțiunea a duoa tratdză de scoli; la art. 12, se arătă cari sunt școlile existente: gim- nasiul Vasilian, alăturea cu el un institut provisorid pentru crescerea fiilor impiegaților și a copiilor săraci, șăse scoli elementare la Roman, Huși, Botoșani, Bârlad, Galați și Focșani, un seminariu la Socola pentru formațiunea preoților. Pe lângă acestea se va zidi o Academie și lângă ea un institut pentru o sută de copii de impiegațl și o casă de educațiune pentru fete. Dupe înființarea Academiei institutul Vasilian, va rămânea scdlă elementară. Programa gimnasiului Vasilian coprinde : o clasă elementară, una normală și patru clase de umanități. . In clasa elementară în timp de șăse luni se va învăța dupe metoda mutuală : lectura, scrierea, rugăciunile, numerațiunea și memorisațiunea. In clasa normală, al căruia curs va fi de 2 ani, se învăță primele cunoscinți dupe cartea ad-hoc, caticbisul, dupe cartea tipărită la Mitropolie, prescurtare de gramatica română, cele patru reguli și aplicațiunea lor practică, extrase din cursul de matematici a lui Re- zout, tradusă de D. Aga Asaki, elemente de geografie generală și eunoscința chartelor, extrase din geografia lui Stein, traduse de profesor Fabian, eunoscința lilerilor, scrisorea și lectura latină. Aceste materii se vor învăța provisoriu pe manuscrise aprobate de Epitropie, până se vor tipări cărțile elementare. Școlile din județe se compun asemenea din o clasă elementară și 2 normale pe 2 ani de £ile după instrucțiunile speciale ale Epitropiei. Programa gimnasiului compus din i clase, durând 4 ani, coprinde materii ordinare și extra-ordinare. Digitized by Goo^le — 214 — Materii ordinare sunt: catichisul, gramatica și sintaxa românăscă, gram, și sint. latină, elem. de ist. univer., elem. de matematici, elem. de retorică, elem. de poesie, elem: de logică. Tote aceste materii se vor preda dupe manuscrisele aprobate de Epitropie, dupe orariul Întocmit de comitetul profesoral și aprobat de Epitropie. Materiile extra-ordinare sunt: limbele elenică, francesă, rusdscă și germană, desemnul topografic, cunoștința practică a codului civ. Moldovenesc. Școlarii din gimnastâ pot urma unul său duoă din cursurile extra-ordinare, dăcă au talent și timp. In secțiunea IlI-a regulamentul se ocupă de internat provisorid așezat la Trei-Erarchi. Vor fi două feluri de bursieri: 21 vor fi feciori de impiegațl și vor locui în catul de sus (I) și în catul de jos vor fi primiți 40, de părinți orfani, sdd de părinți săraci. Primirea va fi de la 7—15 ani. . Primirea fiilor de funcționari se va face prin tragere la sorți. Funcționarul care a do- bândit sorțiul bun, pdte ceda dreptul acesta fiului altul funcționar. Bursierii de părinți săraci se aleg prin concurs dintre școlarii claselor a D-a și a IlI-a. Urmâză apoi reguli pentru administrația lăuntrică a internilor. Noroc că pentru a sta- bili mai plastic diferința dintre elevii fii de funcționari și stipendiști săraci, legiuitorul n’a hotărît și o hrană diferită 1 La 15 Aprilie, Epitropia (Veniamin Mitropolitul și Canta Logof.), dispun că «spre a se putea lua drept temeid în lucrare regulamentul alcătuit, comitetul scolastic va pofti pe D-lor Pach. Damaschin Bojincă, Dr. Cihac și pe D. doctorul Cuciuran, cari împreună cu mădularele comitetului să facă observațiile cuviincidse Intr’aceea ce s’ar atinge de mai nemerite întocmiri, și ceea-ce vor socoti de cuviință și neapărat pentru adăogire, scădere său prefacere, să ’șl dea socotință osebit, care se va supune Epitropiel spre regularisire *). * In virtutea acestui i-egulament, populațiunea internatului în Septembre 1832, se pote vedea din anexele de la acestă pagină **). Deja mal în urmă am arătat ce avea de revoltător divisiunea școlarilor în alievi și sti- pendiști. Tot acolo am arătat cum din alievl n’au eșit aprdpe nici un bărbat de Domne ajută și cum din contra pioni al culturel naționale în tote direcțiunile ah eșit dintre sti- pendiști. * Numai la 23 Decembre 1832, Epitropia pâșesce la înființarea noului comitet academic, în conformitatea nouel legi a scdlelor. Acest comitet se compune din : referendarul G. Asaki, ca președinte, profesorul de legi Flechtenmacher, duoi profesori de gimnasiu : G. Seulescu și V. Fabian și un profesor din noimă Iconomul Constantin loan. Scdlele cu internatele, precum le văzurăm, pe anul 1832, trăesc din venitul hotărît pentru învățătură publică din Moldova prin art. 419 din Regi. org. Acest venit era fixat la 200.000 lei din Visterie și țleciuiala de la lefîle funcționarilor civili. *) Dos. No. 20 curent, pag. 25. **) Ve^T anexa. . Gooqie Digitized by - 215 — Din efemeridele școlare ale anului 1832, aducem aci următârele : «După cel din învechime obiceiu, junimea sholastică din Eși, aii plinit ert, la ajunul Duminicei Floriilor, pregătirea evlaviâsel țerimonii urmate întru aducerea aminte a in- trăreî Mântuitorului nostru D. Isus Hristos în cetatea Ierusalimului. Sub povățuirea DD-sale profesorilor, pășind după steagul Gimnazial tinerii, în șiruri rânduite, au plecat la 9 dimiijâța din Gimnazie cătră Biserica St. Nicolai, vechea Catedrală a Capitalei; aici, din mâna Sf. S. Păr. Catihetului și a clirosulul primind fieș-care tânăr un stâlpar, cu asemenea orînduială s’aii dus la Mitropolie, unde după Arhipăstorâsca bine-cuvântare a Prea 6 Sfinției Sale Păr. Mitropolitului, aii depus aceste ramuri, care astăzi s’aii împăr- țit între evlavioșil creștini» *). S’a proiectat in 1832, înființarea unei scoli militare pentru Moldova, proiectul acesta, pe 38 de pagine, se află in Dos. cu No. 27 din 1832, de la arch. Stat. Nu seim însă pentru ce nu s’a realisat acest proiect. ♦ • învățământul privat la 1832, continua a fi dat în pensionate private și de către guver- norl, «în genere francezi, prin casele boieresci». In țâra muntenâscă Eforia scdlelor în- cepea a nu prea vedea cu ochi buni învățământul privat, mai ales pentru cursul secundar. Pe când cu âtâta energie refusa lui Vaillant introducerea unul curs secundar în limba francesă la internatul de la St. Sava, pe atunci Eforia fu chiămată a se rosti și asupra altei cereri de scâlă secundară privată. A. Sarail, pastor luteran, prin suplică către președintele Kiseleff, cere voie să deschidă scolă privată în Bucuresci. Suplica lui e trimisă la Eforie, care o comunică consiliului scâlei din St. Sava. Acesta propune a nu se da voia cerută, de âre-ce Statul are scâle. Consiliul e de opiniune ca Sarail să deschidă mai bine un pension de fete, dâcă insă Efo- ria”nu are de gând să întocmâscă însăși o asemenea scâlă publică. In ori-ce cas consiliul pretinde să se impună la fie-ce scâlă privată ca «Limba patriei să fie domnitâre, ca pre dânsa mai ântâiu învățând’o, printr’ânsa să șe învețe cele-l-alte sciințl și limbi străine... Religia și moralul să fie cele mai de căpetenie..., Catechismul să se învețe dupe dogma răsăritului în limba patriei» “). La Iași continuă însă a existe pensionate importante ca ale lui Victor Cunin, Chefneuf Lincourt, Bagarre, etc. "*). ♦ Scâlă provâcă, direct sâu indirect, o mișcare nu numai literară, ci și națională. Din acest an, vom raporta un curios episod propriii a documenta acâsta, cum și inso- lența cu care încă se purtaii câți-va călugări greci față cu românismul în deșteptare. Cine pâte să’și închipuiască că acum 59 ani se petrecea în biserica românâscă din Iași •) Alb. rom. No. 27 din 3 Aprilie 1832. ♦♦) Ve^I dosarul No. 1.677 de la archiva Statului. ♦♦♦) La examenul de la 1832, aflăm premiațl la acest institut pe elevii: Mihail Kogălniceanu Grigore Studia, etc. (Ve^I Albina românâscă din 1832, pe pagina 245. Digitized by Google — 216 — de la Trei ErarchI, scene sălbatice ca acele cari preoții greci le fac și astăzi în bisericele din satele românescl din Macedonia I Egumenii greci de la acâstă biserică împiedica cu amenințare de bătaie și isgonire pe orl-cine cerca să citâscă Apostolul și Evanghelia măcar în limba românăscă. .Iată unele acte ocasionate de asemenea necalificabile purtare a popilor greci. Le extragem din condica lucrărilor comit, academic, de la Dos. No. 18 curent, (arch. Statului), fila 613 și 628. - Jurnalul No. 3 «In urmarea cererel din partea tinerimei și a personalului scolastic, ca în biserica S-ților Trei ErarchI, fiind și biserica scdlei, să se citâscă mal ales Apostolul și Evanghelia nu numai elinesce, ci și românesce, spre înțelegerea tinerimei ascultătore aicea Sfintelor rugăciuni, împărtășindu-se rugămintea către S. S. Egumenul acestei monastirl, numitul ati dat răspuns, că S-ții Trei ErarchI, fiind monastire grecâscă, voința sa este a isgoni cu totul din acâstă biserică cetirea în limba patriei. Deci îudreptându-se rugămintea tinerimei și a personalului către P. I. Archipăstor, a sa părintâscă îngrijire de mântuirea cuvântătorei sâle turme a bine-voit a îndatori pe numi- tul egumen de a împlini drâpta și cuviinciosa rugăminte, punând la cale a se ceti în limba patriei, drept acâsta în ajunul epifaniei Domnului, unul dintre școlari mergând să citâscă paremiile, părintele egumenul cu ocară lail înterit din mijlocul bisericei, orânduind a se ceti elinesce. De acâsta însciințându-se D-lui profesorul G. Seulescu, însărcinatul cu supravegherea și poliția din lăuntrul, au îndatorit pe D-lor pedagogii scdlei, ca mai mult să nu lase pe verl-unul din școlari să citâscă la biserică în limba românâscă, spre ferirea unei urmări scandaldse. In țliua de S-ta Epifanie, aflându-se toți al scdlel la biserică, dupe cântarea trisaghiului, unul din școlari, îndemnat de preotul bisericei Neofit, nu se scie dupe a cui punere la cale, se înfățișâză cu Apostolul în mijlocul bisericei, la care părintele Egume- nul sărind din strană turburat, dupe ce cu amenințări a alungat pe școlari și ati. orânduit pe unul din grecii săi să cităsce numai elinesce, tot într’acăstă vreme, întorcându-se către D-luI prof. Seulescu, ce sta aprope în strană, ’l-ati (lis în glas mare:... (Lipsescti vorbele grecescl). Și ceea-ce covârcesce, precum s’ati oblicit, egumenul a fost orânduit pe vre-o patru din dmenii săi, că de va mai cuteza vre-un școlar să se ispitâscă a ceti ceva românesce, cu necinste se să scdtă pe tot personalul afară din biserică, fără a privi că asemenea faptă atacarisesce dritul și cinstea nației și vatămă folosul mântuirel sufletesc!, a nu îngădui să se citâscă în limba patriei, mai vârtos Apostolul și Evanghelia, care se pote maturisi de tot poporul bisericei și însuși preoții slujitori, cărora cu amenințare le poruncesce să nu săvârșâscă S-ta Leturghie în limba patriei; iar de altă parte atacul ce ati făcut personel profesorului prin sus arătatele cuvinte și amenințări, Comit, scolastic cu cinste raportuind prea cinstitei Epitropil, se rogă a se face cuviinciosa punere la cale pentru a se urma cu cetirea Apostolului și Evangheliei la Sf. Leturghie, dupeorînduirea P. I. Sf. Archipăstor, că precum poporul, de asemenea și tinerimea să se adape din învățătura S-telor Scripturi înțelese și tot o-dată a se face satisfacția cuviincidsă atacului făcut de către S. S. P. E- gumenul, și punerea la cale a nu se mal întâmpla asemenea scandaldse urmări din par- tea S. S. Către acestea se rdgă Comitetul ca S. S. Sachelarul loan prof. clasului normal, socotit Digitized by GooqIc — 217 — și ca un capelan al scolei, să se învoiască a sluji, ca pentru tinerime, S-ta Lelurghie, mă- car la a duoa Duminică, în biserica acăsta scolastică... Ianuarie 1833». Ge timpuri! Ge asemănare cu ceea-ce acum se petrece în Macedonia ! Dar «Vicit amor patriai» la 1832, și tot așa va învinge românismul și in Macedonia I De astă dată limba română va avea în ajutorul ei un putinte factor: «cartea», mereu înmulțită de la 1832. Mișcarea literară o aflăm represintată prin următârele opere apă- rute în cursul anului 1832, în diferitele provincii române : «Dascăl pentru limba francesă» D. L G. Gorjan (Sibiu). «Anttide cunoștințe de litere și de idei pentru tinerimea scolelor incepetdrc» de G. Săulescu, (Iași). Geografia, gramatica românescă, aritmetica, dupre metod (pedagogie,) de G. Său- lescu și V. Fabian. NB. Acesta este un manuscript oficialmente adoptat mal apoi de Epitropia învățătu- rilor publice din Moldova, cu resoluțiunea din 15 Septembre 1835, ca dânsul să servâscă pentru «paradosire pe la scolele ținutale.» Acest manuscris se află în biblioteca centrală din Iași. In Reglem. scolelor din 1832, s’aii vă9 grecescă, fran- țuz. și nemțăs. Hanul Derviș. Stamatopol Anton 8 28 grecescă LucacI, văpsăua năgră No- 415* Constandin Theodosiade și Ion Talavazu. 9 >4 « Mahalaua Colțea. Gheorghie Ion IO 32 » Mahalaua St. Mina No. 266. Hristachi Popa Constantin 11 16 Mahalaua Scaune No. 113. Nicolae Caraianoglu 12 13 n Mahalaua Popa-Rusu No, 1894. Gh. Anghelu >3 26 n Mahalaua St. Ion Mic. I. Jupaniotu >4 4i n Hanul Stravopoleos. Mihail și Simipn Hristides i5 13 Mahalaua Colțet No. 313. Gh. Alexandru 10 >7 grec, și român. Mahalaua St. Nicolae. Zaharia Nenovici >7 65 românăscă Ddmna Bălașa. Ținută de Băneasa Brâncovănu ih 23 pension băieți Casele Golescu, Podu Mogoșdel Louis Janiloni >9 17 idem Biserica Bradu Șarai Pastorul 20 22 idem de fete Podu Tărgulul-d'afară M-me Vaillant 21 18 idem Mahalaua Cismegiii M-mes de Comble et Bonet 22 24 grec, și franțuz St. Nicolae. Ion Mitilineu 23 11 românăscă Udricani No. 88. Nicolae lorgu 24 IO idem Mahalaua Hagiu No. 1019. Ștefan StoicovicI 25 IO grecăscă Mahalaua Negustorilor No. 534. V. Vizantie 26 13 românăscă Mahalaua Popa-Nanu No. 1670. Ștefan Sachelarie loniță 27 6 idem Mahalaua Popa-Sdre No. 7S9. N. Marin 28 9 1 idem Mahalaua Delea-Veche. Ștefan RadovicI Pensionatul de lângă St. Sava se intocmesce în definitiv numai cu noul an școlar, 1833—1834. «Eforia scdlelor, chibzuind despre acâstă lucrare a deschidere! lângă liceul St. Sava, fără zăbavă a pensionului de băieți din colegiul St. Sava sub direcția Eforiei, dupe coprinde- rea regulamentului scolelor, a hotărît a însărcina pe D. G. Popp, cu îngrijirea cea mal de aprope a acestui pensionat, numindu’l censor, cu tdte îndatoririle ce se însemndză în regulamentul scdlelor, §...» Asemenea numesce și pe D. I. Hurezeanu, iconom al acestui pensionat, iar slujba de casier se dă vremelnicesce asupra secretarului Eforiei D-lui N. Iliescu. ■ De aceea: 1-ifi. Se va face acum îndată un extract din regulele pensionului, după cum se co- prinde în regulament, și se va publica. 2-lea. Se va deschide o subscripție la cancelaria scdlelor, pentru copiii ce vor fi să intre în pension. 3-lea. Lefile censorulul, iconomului și casierului, i ale celor-l-alți dmeni de slujbă, se vor începe a se da din venitul pensionatului, numai după ce se vor aduna in pension 25 de pensionari interni cu plata părinților, (afară din pensionarii ce se plătesc din casa Digitized by Googie — 241 — scolelor), și atunci iarăși se vor da acele lefi numai pe jumătate din cât se arâtă în regu- lamentul scdlelor. Iar când se va aduna un număr de 50 pensionari cu plata părinților se vor da tdte lefile întregi, după cum se coprinde în regulament.» 1833, Iulie 17. Alexandru Filipescu, M. Bâleanu, B. Știrbeiu. îndată Eforia publică în Curierul avisul acesta: «Se dă în cunoscința obștâscă, că acum de izndvă s'a întocmit pensionul de băieți din St. Sava, luându-se sub direcția Eforiei, și așe^ându-se cu regule bine chibzuite pentru a se da într’acest pension copiilor o bună cescere, prin îngriîirea de aprope pentru sporirea lor la învățătură, și printr’o mare priveghiare pentru a lor bună purtare, precum acăsta se va vedea pe larg în prospectul ce deosebit se alătură la acestă fde și se împarte în dar de la cancelaria scdlelor. Cine dar va voi să așe^e vre-un copil în pensionatul din St. Sava, va face mal ânlăifl gălirea de lucrurile ce se cer ca să albă copilul, după cum se va vedea în prospect. După aceea, va bine-voi a se adresa la cancelaria scdlelor în St. Sava, ca să se așe^e copilul în registru pensionatului.» La ocasiunea deschiderel internatului, Eforia publică și extract din regulamentul aces- tuia, arătând tot-d’o-dată că pensionarii vor fi primiți la 1 Octombre 1833 *). Prin jurnalul Eforiei din 1833, se cere Logofețieî bisericescl înființarea de uniformă pentru școlarii de la St. Sava "). Logofeția bisericescilor treburi trămite la 25 Octombre anul 1833, adresa No. 2.437, Eforiei scdlelor, cu copia de publicațiune, ce deteram aci în notă și pe care a publicat’o prin gazetă, pe la Ocârmuirile județelor și pe la tdte consulaturile din țâră. Eforia apoi după cererea Logofețieî bisericescilor treburi, trămite 5 modeluri de uni- forme în desemn, ca să satisfacă cererilor consiliaturilor ce i s’aii comunicat prin Secre- tariatul de Stat, trebuinciose fiind-că să le facă cunoscut consulii supușilor lor cu meseria de croitori, și ca să nu se înșele asupra comenzilor particulare ce sar putea face, croitorii să fie obligați a veni la Eforie să întrebe dâcă uniformele comandate sunt pentru pensio- narii din St. Sava. Organisându-se internatul cu bursieri solvențl, Eforia alege stipendiștii gratuiți prin jurnalul din 17 Septembre, ce dăm la vale, stipendișli cari se destină la profesorat: Jurnalul Eforiei prin care pe lângă elevii de mai înainte admiși în pensionat, anume: St. Turnavit, M. Kinezu, I. Zalomit și N. Gărdăreanu, mai admite încă 5 alții: *) Ve^I anexa de la acostă pagină. **) Iată publicațiunea relativă la uniformă din Bulet. of. No 49 din 30 Oct. 1833 : ua încoronării. **) Vețlt «Albina românescă» 1834, pag. 374. Pentru locale, ve^T dos. No. 248 la Arch. Stat. ***) Arch. Stat. Dosarul No. 57 curent. Digitized by Google — 267 — La 1 Maid 1834, Epitropia crede a face o bună reorganisare a internatului aducând la direcțiunea lui pe germanul Tholhausen din Frankfort pe Main. Acâslă disposițiune o ia cu jurnalul săti din anul 1834, Maiti 1, cu No. 12, Epitropia, «Pentru deplina organisa- ție a institutului decreșcere și învățătură, unde, în puterea organicesculul regulament, au să se primăscă până la 100 fii al dregătorilol• Statului», în cuprinderea art. 190 din re- gulamentul special al scdlelor, numesce provisor institutului pre E. Tholhausen de la Francfort pe Main, cu contract, 12.000 lei pe an și 50 galbeni spese de drum. I se scrie să vie îndată fiind trebuitor pentru pregătirea organisațiel institutului *). * G. Asaki se preocupă de cel duol importanți factori al scolei: Localul și profesorul. In vedere cu localul Epitropia presentăză Domnitorului M. Sturdza în 6 Maift 1835 o ana fora ce se va vedea la acel an. In 24 Septembre, anul 1834, Postelnicia mare a Mol- dovei, (N. Suțu), cu adresa No. 710, vestesce Epitropiei scolelor că Sfatul a încuviințat propunerea el din anaforaua No. 27 pentru cumpărarea caselor răposatului P. Casimir pentru așezarea Academiei și a institutului de crescere a unui număr de fii al dregători- lor Statului. Curs acestei cumpărători se dă, precum vom vedea, în anul următor. , In vedere cu trebuința de a forma profesori, încă din 1833, August, G. Asaki, cuge- tase să trimită bursieri în străinătate. Prin încheerea Epitropiei din 10 Maiu 1834, sub No. 17, se dispune trimiterea tine- rilor Teodor Stamăte, Anton Velini, Alecu Co-tinescu, C. Zefirescu, Năstase Fătu și Leon Filipescu la diferite studii în străinătate. Iată importantul jurnal al Epitropiei : «Prin a ei osîrdie, din August 1833, Epitropia a orânduit ca, spre împlinirea învățătu- rilor, să trimâță cu cheltuiala scdlelor pe la Academii străine, pe D-lor Teodor Stamate, Anton Velini, Alecu Coslinescu, C. Zefirescu, tus-patru elevi al institutului național din Iași. Prin acăsta Epitropia doresce a da numiților mițlldce, ca înzestrându-se cu noul fo- losildre sciințe, să fie în stare de a face patriei slujbe, a’l fi cunoscători pentru crescerea și luminarea ce au primit prin ea, sporind, după a lor înturnare în patrie, învățăturile pu- blice prin rîvnilâre lucrare. Luându-se apoi aminte la trebuința de a spori numărul aces- tor tineri, cătră numițil s’afi mal adaos: Năstase Fătul și Leon Filipescu, asemenea elevi al acestui institut. Drept aceea în cuprinderea hotărîrel de mal sus, Epitropia rînduesce a se trimite numițil șăse tineri la universitate și așe^lământurl de învățătură din cuprin- sul Imperiel Austriei, spre a învăța în public și în curs de 4 ani următdrele: D. Slamati, un curs de filosofie și în special matematica, fisica și istoria naturală, cu sciințele de aceste aiătătore ; D. Velini, un curs de filosofie și legile și economia politică; D. Costinescu, sciințele teoretico-practice de inginerie civilă și militară, mecanică și idraulică ; D. Fătul, curs de filosofie și legile și economia politică; *) Dosar No. 20 curent, Arch. Stat., pag. 26. Digitized by No. 51, din 7 Iunie 1834, anunță că Epitropia pentru a forma profes>rl pă- mânteni ati ales mal mulțl școlari de talent și de sîrguință și ’l-au trămis cu cheltuiala Statului în țări streine la învățătură. . Aceștia sunt: T. Stamati, trămis pentru sciințele fisico-matematice. Anton Velini și Năstase Făiu pentrn jurisprudență. Alex. Costinescu pentru inginerie și architectură. C. Zefirescu pentru cun >s- cințele technice. Leon Filipescu pentru agronomie. **) Alb. rom. No. 13 din 21 Ianuarie 1834. ***} Actul de fundare se păstreză la archiva Statului. Ve<,ll și dosarul No. 309 de la acâstă ar- chivă. Digitized by Googie — 274 — * Epitropia învățătura! publice, ia 14 Septembre 1834, cu anaforaoa No. 31, propune Domnitorului M. Slurdza in următorul mod creațiunea scdlel de fete din Iași: «In privire că scoposul unei bune-crescerl publice, este a revărsa intre clasurile cetă- țenilor principiile mântuitore ale S-tel religii drept credinciose și a moralului, precum și cu acele ântâid cunoscințe elementare, mijldce de industrie și de manu-faptură, neapărate pentru agonisirea viețuirel, ca prin asemenea chipuri tinerimea să se ferăscă de abatere și să se facă folositore mădulărl societățel, fără a fi de povară și necinste, aii cugetat la mijldcele de a putea Împlini asemenea scopos mântuitor, potrivit cu înțelăpta și părinlăsca Îngrijire a Inălț. Voslre. Pentru care Epitropia au socotit a statornici aici in Iași o scdlă publică pentru fetele orășenilor, unde in curs de 3 ani să invețe in limba românăscă : cetirea, scrierea, catihisis, aritmetica și ântăile cunoscințî și pre lângă acestea, să se de- prindă la tot lucru de mâna femeesc, precum facerea călțunilor, cusutul de cămăși, de straie, cusutul la gherghef, tapiseria și alte lucruri folositdre pentru căsnicia economică. Drept aceea, pentru de a fi asemenea scdlă îndemânatică pentru tinerimea femeăscă, Epitropia a socotit a se așe^a iu coprinsul M-rel St. Ilie, ș’anume în 2 căsuțe, din care una să fie de paradosire, iară alta de locuință femeilor dăscălițe ce vor învăța acele ma- nufaplurl, pentru care a socotit a se alege de la M-rele Călugărițelor o maică, potrivit cu insușimea de a fi privighetore acestei scdle, unde să locuească cu dăscălițele ce vor învăța în practică arătatele lucrări de mână, pe lângă care să fie și doul profesori ce vor veni din afară, ș’anume unul catiheta și cea-l-alt pentru cunoscințele elementare, care aceste tdte cheltuelile ce se sue ca la 8.000 lei pe an, să se întâmpine din casa scdlelor după alăturata fdie, având intru tdte acâstă scdlă a se supune rânduielelor scolastice, după aici alăturatul reglement special, potrivit cu scoposul și firea unei asemenea scole elementare pentru fete. Acăsta supunând cu respect înțelepciune! înălțime! Vdstre, Epitropia așteptă o hotări- tdre deslegare. (Semnați) Veniamin, Mitropolitul Moldovei................. Vornic (Nedescifrabil), G. Asaky Agă. Asupra acestui raport al Epitropiel, Domnitorul, cu resoluțiunea sa din 5 Octombre 1834, sub No. 736, a dispus : iară feredeiele near^ând, aii rămas întregi precum se văd. In curgere dar mal mult de un veac, de 186 ani, rămâind tăinuite documentele dove- ■ ditdre pomenitului vecinie așezământ, și tinerimea moldovenăscă lipsită de institutul na- ționalei învățături de atâta vreme, numai de particularnicul interes urmat din partea acelora, cărora îmbunătățitul ctitor Domnul Vasile Voevod ^u osebită încredere afierosise dania cu condiție spre vecinică urmare; prin care faptă monasîirea Trei Sfetitelor rămâne în veci respun^ătore înaintea nămului moldovenesc, căci închinarea la acel sfânt locaș de sine închezeșluia pe domnescul ctitor, că așa mântuitore voință și hotărîre va fi cu sfințe- nie în veci păzită și urmată. Eară acum Epitropia învățăturilor publice, când de nemărginita îndurare a proniei Dumneijeeșci iarăși s’aîi scos la lumină îngropatele dreptăți ale nației moldovenesc!, se cundsce îndatorită a pune înaintea obștescului a patriei părinte dreptățile nației, la acâstă împrejurare apărată de către Epitropia scdlelor și carele sunt desvelite în acturl autentice și în pomenita hotărîre a Obșteștei Adunări a Divanurilor, cu neclintită încredințare că. înălțimea Vostră, ca un drept judecător, veți bine-voi a întări arătata hotărîre, și a o pune in lucrare spre vecinică nestrămutată urmare a Sfintei dănuiri, rămasă de la in veci fericitul în aducere aminte Domnul Vasile Voevod, și întărind acel vecinie monument de învățătură, I. V. îl veți învia, și prin acăstă faptă făcăndu-Vă un al duoilea ctitor al acestui Sfânt așezământ, înturnându’I averea înstrăinată, prin cultura nămului moldove- nesc, veți asigura fericirea și slava nostră și a urmașilor noștri. ’).» * Pe când Obștăsca Adunare se ocupa cu măsurile propuse pentru înființarea Academiei, Epitropia și Comitetul Academic pregătea un noii reglement al scdlelor spre a se confor- ma disposițiunilor reglementului organic de la Cap. IX, Secția III. Acest reglement, de sigur operă a lui Asaki, și care în originalul semnat se păstreză la Bibi. Univ. Iași, îl dăm în anexă "). Prefața său introducerea regi, acestuia, este o parafrasare a introducere! regulamen- tului scdlelor publice din Princip, țărei românesci. Eată câte-va rânduri puse față în față din ambele reglemente "*): *) Dos. No. 43 curent, arch. Stat. No. 118 din 1835. **) Lucrarea acăsta pdrtă următorul titlu: Reglement al scdlelor publice din principatul Moldovei, subt auspiciile Prea I. Domn Mihail Gr. Sturdza V.V , întocmit de Epitropia învățăturilor publice. Iași, 1835. ***) Ve(ll anexa la acăstă pagină. Digitized by Google — 282 — Reglementul Muntean Buna crescere este cea mal d’ântâiu trebuință a unul neam, ea e temeiul și chezășia pentru paza tutulor așezăminte- lor obștesc!. Lucrarea, ce buna crescere face pentru întemeierea fericire! fieș-căruia om în parte și a tutulor nămurilor de obște, este forte mare și netăgăduită, de aceea meșteșugul de a împodobi pre un om cu bune obice- iuri, atî fost in tdtă vremea cea mal mare îngrijire a legiuitorilor celo* mal lumi- nați și o adâncă gândire pentru cel mal învățațl filosofi, etc., etc. Reglementul Moldovean Educația seu buna crescere este trebu- ința cea mai de frunte a unui neam, ea este temeiul și închezășluirea trăinicie! tutulor așezămintelor obștești. Inrîurirea el asupra fericire! persdnelor în parte și a națiilor în deobște, este atât de mare cât și netăgăduită, în cât mește- șugul de a cresce și de a formarisi pe d- meni, de a pururea aii fost îngrijirea le-. giuitorilor celor mai luminați precum de asemenea au fost și obiectul cugelărei a- celor mal mari filosofi, etc., etc. Nu ne este scopul a determina care din duoi legiuitori aii furat pe cel-alt în asemenea lucrare.......Eată cum putem resuma regul. adus mai jos în anexă. El este din 5 Ca- pitole, împărțite în secțiuni. Cap. T, Secția I, clasifică scdlele în ordinare și extraordinare, cele ordinare sunt indispensabile pentru cei-ce vor să învețe sciințele mai înalte. La cele extraordinare nu e admis cine n’a trecut cel puțin 4 clasurl incepătdre ordinare. Scdlele ordinare cuprind: cele incepătdre, gimnasia și academia. Scdlele începeldre cuprind : scdla lancasti ică de un an și scdla normală de 2 ani. Scdla gimnasială are 2 clasurl pregătitdre de câte un an și 2 umanidre asemenea, apoi urmăză cursul filosoficesc în care nu’I admis cine n’a terminat cel 4 ani de gimnasiu. Scdlele Academice cuprind 3 facultăți: filosofică, juridică și teologică, și 2 cursuri spe- ciale extraordinare : geometrico-practic și cursul economiei. Fie-care din aceste cursuri cuprind mal multe clase de câte un an. La facultatea juri- dică se admit numai școlari cu cursul filosofic. Asemenea la teologie, care se va paradosi în seminariu. Scdlele extraordinare numără : scdla reală, institutul tecbnic, cursurile filologice ale limbelor elenă, francesă, germană, rosiană, italiană; cursul frumoselor meșteșuguri: de- semnul de architectură și geometrie, cum și desemnul de figuri istorice. Secțiunea II de la Capul I, se ocupă de cursurile ordinare, scdla incepătdre, scdla nor- mală, scdla gimnasială, materiile scdlelor umanidre, materiile scdlelor academice, cursu- rile extraordinare, între care aflăm și cursul pedagogic și scdla pentru fete. Se termină capitolul cu : «DisposițiI generale atingătdre de felurimea scdlelor și de a lor organisație. Observăm că cursul economic în 2 clase tinde a da o șcdlă de agricultură, foresterie și veterinărie. La § 30 institutul technic are în vedere industria, creând scdla de meserii din Iași, unde se va învăța fabricarea de instrumente agricole și de hydraulică, cum și diverse meșteșuguri. Scdla reală se numesce al 4-lea clas primar înființat la Trei IerarchI. Din școlarii a- cestel clase legiuitorul ’șl propune a deschide apoi clasata 4-a reală la Botoșani, Roman, Bârlad și Galați. Gimnasii și facultăți vor fi numai la Iași. La cursul de agronomie se primesc numai tineri din clasa reală. Limbele moderne și cea elenă, se vor preda în tdte Zilele. Digitized byGOC 51C — 283 — Cursul de agronomie se va urma înlr’un institut așezat în apropierea lașilor, la veri-o moșie ce va sluji drept model de economie rurală. Programele tutulor acestor scdle se întocmesc de Eforie, (§ 65). Capul II se ocupă de administrația scdlelor publice. Secția I pentru Epitropie, alcătuită din Mitropolit, 3 boieri epitropl și un referendar seă director. Epitropii țin câte o ședință pe săptămână, referendarul are vot consultativ la trebile extraordinare. 72). Epitropia face raport anual la Domn despre starea și trebuințele scdlelor. S'ajută pentru privigherea scdlelor județiane de comitete compuse din 3 boieri de în- credere, care vor inspecta scolele din județ și vor asiste la examene. Secția II fîxăză atribuțiile referendarulul săii directorului, carele priveghăză tdte așe- «.lămănturile din țâră și din Iași. Secția III tratăză despre cancelaria scdlelor și îndatoririlor diverșilor funcționari al a- ceștia: secretari, casieri, scriitori. § 100 înființeză un inspector peste scdle. § 101 determină personalul bibllotecel și al cabinetelor de fisică și mecanică. Capul HI, Secția I se ocupă de numirea profesorilor prin alegere. Se cer atestate de la candidați c’aă învățat obiectele ce au a preda. Profesorul nu este numit definitiv de îndată, ci pus la încercare cât-va timp. Profesorii definitivi sunt numiți prin decret Domnesc, afară de cel de la scdlele înce- pătdre, cari se numesc direct de către Epitropie. Profesorul este nestrămutat din post «de cât numai dacă nu’șl va împlini datoriile său nu va avea bună purtare». Se admite ocuparea catedrelor vacante prin supleant, care pdte dupe un an, dând dovedi de capacitate și de bună purtare, să fie numit profesor. Nu se prea împacă negreșit acăstă disposiție de la § 104 cu cele anteridre I... Afară de la scdlele începătdre, în tdte cele-alte se așățlă și câte un repetitor de fie-care clasă dintre școlarii claselor de mai sus, sunt un fel de agregați plătiți, cart suplinesc pe profesori în cas de absențe. Secția II de la acest capitol tratăză despre îndatoririle profesorilor. § 112 cere ca profesorii să’și gătăscă cursurile in limba românăscă. Aceste cursuri cer- cetate de comitetul academic să se și tipărăscă, remunerându-se autorii. Profesorii să’și întemeeze cursul pe religiune și morală, pe supunerea și respect pentru lege, pentru guvern, bună orânduială și patriotism^. Profesorii, cari nu vor face acăsta, ci vor propovădui principii subversive, dovedindu-se acăsta dupe cercetare, se vor depărta de la catedră și se vor declara nevrednici de a îm- plini sarcina de profesor la vre-o scdlă publică. Secția III relativ la institutele și profesorii privați. Aceștia vor fi libert a ține scdle, decă după prealabila cercetare de Epitropie, vor fi aflați vrednici. Epitropia le va * însemna metodul după care vor avea a urma», datori fiind a face examenele lor sholastice în fața unul însărcinat din partea Epitropiel. Secția IV înșiră săriturile și răsplătirile profesorilor.» (§ 116—119). sEste de nea- părată trebuință de a înălța in fața publicului vrednicia persanelor care se jertfesc la acestă profesie». Deci li se vor hărăzi titluri și mulțămite și «... a le siguripsi o sta- re» la bătrânețe său neputință. Deci, după 10 ani de slujbă, vor primi pensie tdtă viăța */3 parte din lăfa cea dupe urmă ; 2/3 după 16 ani și lăfa întrăgă după 24 ani. Preste acăsta, profesorii au dreptul de noblețe personală săii moșteni tdre. Digitized by Googie — 282 — Reglementul Muntean Buna crescere este cea mal d’ântâitl trebuință a unul neam, ea e temeiul și chezășia pentru paza tutulor așezăminte- lor obștesci. Lucrarea, ce buna crescere face pentru întemeierea fericirel fieș-căruia om în parte și a tutulor nămurilor de obște, este forte mare și netăgăduită, de aceea meșteșugul de a împodobi pre un om cu bune obice- iuri, au fost in tdtă vremea cea mai mare îngrijire a legiuitorilor celo> mai lumi- nați și o adâncă gândire pentru cei mal învățați filosofi, etc., etc. Reglementul Moldovean Educația seâ buna crescere este trebu- ința cea mai de frunte a unui neam, ea este temeiul și închezășluirea trăiniciel tutulor așeZ.ăminlelor obștești. Inrîurirea ei asupra fericire! persdnelor în parte și a națiilor în deobște, este atât de mare cât și netăgăduită, în cât mește- șugul de a cresce și de a formarisi pe 6- meni, de a pururea aii fost îngrijirea le- . giuitorilor celor mai luminați precum de asemenea ad fost și obiectul cugelărei a- celor mai mari filosofi, etc., etc. Nu ne este scopul a determina care din duoi legiuitori au furat pe cel-alt în asemenea lucrare.......Eată cum putem resuma regul. adus mai jos în anexă. El este din 5 Ca- pitole, împărțite în secțiuni. Cap. I, Secția I, clasifică scolele în ordinare și extraordinare, cele ordinare sunt indispensabile pentru cei-ce vor să învețe sciințele mai înalte. La cele extraordinare nu e admis cine n’a trecut cel puțin 4 clasurî începătdre ordinare. Scdlele ordinare cuprind: cele începătdre, gimnasia și academia. Scdlele începătdre cuprind : scdlă lancastr ică de un an și scdlă normală de 2 ani. Scola gimnasială are 2 clasurî pregătitdre de câte un an și 2 umanidre asemenea, apoi urmeză cursul filosoficesc în care nu’I admis cine n’a terminat cei 4 ani de gimnasiu. Scdlele Academice cuprind 3 facultăți: filosofică, juridică și teologică, și 2 cursuri spe- ciale extraordinare : geometrico-practic și cursul economiei. Fie-care din aceste cursuri cuprind mai multe clase de câte un an. La facultatea juri- dică se admit numai școlari cu cursul filosofic. Asemenea la teologie, care se va paradosi în seminariu. Scdlele extraordinare numără : scola reală, institutul technic, cursurile filologice ale limbelor elenă, francesă, germană, rosiană, italiană; cursul frumdselor meșteșuguri: de- semnul de architeclură și geometrie, cum și desemnul de figuri istorice. Secțiunea I( de la Capul I, se ocupă de cursurile ordinare, scola începătdre, scola nor- mală, scdlă gimnasială, materiile scdlelor umanidre, materiile scdlelor academice, cursu- rile extraordinare, între care aflăm și cursul pedagogic și scdlă pentru fete. Se termină capitolul cu : «Disposiții generale atingătdre de felurimea scdlelor și de a lor organisație. Observăm că cursul economic in 2 clase tinde a da o scdlă de agricultură, foresterie și veterinărie. La § 30 institutul technic are în vedere industria, creând scola de meserii din Iași, unde se va învăța fabricarea de instrumente agricole și de hydraulică, cum și diverse meșteșuguri. Scola reală se numesce al 4-lea clas primar înființat la Trei IerarchI. Din școlarii a- cestel clase legiuitorul ’șl propune a deschide apoi clasa .a 4-a reală la Botoșani, Roman, Bârlad și Galați. Gimnasii și facultăți vor fi numai la Iași. La cursul de agronomie se primesc numai tineri din clasa reală. Limbele moderne și cea elenă, se vor preda în tdte Zilele. Digitized by Google — 283 — Cursul de agronomie se va urma înlr’un institut așezat în apropierea lașilor, la veri-o moșie ce va sluji drept model de economie rurală. Programele tutulor acestor scdle se întocmesc de Eforie, (§ 65). Capul II se ocupă de administrația scdlelor publice. Secția I pentru Epitropie, alcătuită din Mitropolit, 3 boieri epitropl și un referendar seu director. Epitropil țin câte o ședință pe săptămână, referendarul are vot consultativ la trebile extraordinare. (§ 72). Epitropia face raport anual la Domn despre starea și trebuințele scdlelor. S’ajută pentru privigherea scdlelor județiane de comitete compuse din 3 boieri de în- credere, care vor inspecta scdlele din județ și vor asiste la examene. Secția II fixăză atribuțiile referendarului său directorului, carele priveghăză tdte așe- «jământurile din țără și din Iași. Secția III tratăză despre cancelaria scdlelor și îndatoririlor diverșilor funcționari ai a- ceștia: secretari, casieri, scriitori. § 100 înființăză un inspector peste scdle. § 101 determină personalul bibliotecei și al cabinetelor de fisică și mecanică. Capul III, Secția I se ocupă de numirea profesorilor prin alegere. Se cer atestate de la candidați c’au învățat obiectele ce au a preda. Profesorul nu este numit definitiv de îndată, ci pus la încercare cât-va timp. Profesorii definitivi sunt numiți prin decret Domnesc, afară de cel de la scdlele înce- pătdre, cari se numesc direct de către Epitropie. 1 Profesorul este nestrămutat din post «de cât numai dacă nu’șl va împlini datoriile său nu va avea bună purtare». Se admite ocuparea catedrelor vacante prin supleant, care pdte dupe un an, dând dovedi de capacitate și de bună purtare, să fie numit profesor. Nu se prea împacă negreșit acăstă disposiție de la § 104 cu cele anteriore !... Afară de la scdlele începătdre, în tdte cele-alte se așățlă și câte un repetitor de fie-Care clasă dintre școlarii claselor de mal sus, sunt un fel de agregați plătiți, cari suplinesc pe profesori în cas de absențe. Secția II de la acest capitol tratăză despre îndatoririle profesorilor. § 112 cere ca profesorii să’și gătăscă cursurile în limba românăscă. Aceste cursuri cer- cetate de comitetul academic să se și tipărăscă, remunerându-se autorii. Profesorii să’și întemeeze cursul pe religiune și morală, pe supunerea și respect pentru lege, pentru guvern, bună orânduială și patriotismu. Profesorii, cari nu vor face acăsta, ci vor propovădui principii subversive, dovedindu-se acăsta dupe cercetare, se vor depărta de la catedră și se vor declara nevrednici de a îm- plini sarcina de profesor Ia vre-o scdlă publică. Secția III relativ la institutele și profesorii privați. Aceștia vor fi liberi a ține scdle, decă după prealabila cercetare de Epitropie, vor fi aflațl vrednici. Epitropia le va «însemna metodul după care vor avea a urma», datori fiind a face examenele lor sholastice în fața unul însărcinat din partea Epitropiei. Secția IV înșiră «.driturile și răsplătirile profesorilor.» (§ 116—119). «Este de nea- părată trebuință de a înălța in fața publicului vrednicia persanelor care se jertfesc la acestă profesie». Deci Ii se vor hărăzi titluri și mulțămite și «... a Ie siguripsi o sta- re» la bătrânețe său neputință. Deci, după 10 ani de slujbă, vor primi pensie totă viăța Va parte din lăfa cea dupe urmă ; ®/3 după 16 ani și lăfa înlrăgă după 24 ani. Preste acăsta, profesorii aii dreptul de noblețe personală său moștenitore. Digitized by Google — 284 — Secția V se ocupă de primirea'școlarilor. (§ 120—124). ' Secția VI pentru disciplină. (§ 125—127). Secția VII pentru examene. Trecerea de la un clas la altul este subordinată la examenul de veră. Sunt 2 examene publice pe an. Se pun 3 întrebări la fie-ce materie. Particularii nu pot fi primiți la examenele anuale, decă nu s’ati înscris prealabil în catalogele clasei. Notele de însemnare simt 1, 2, 3 și 4. Gu nota 4, școlarul rămâne repetent. Directorele pdte însă permite un alt examen și chiar un al 3-lea în timp determinat. Urmâză în urma examenului semestrial al 2-lea alt examen solemn. Acum se vor alege bursierii institutului și se vor da și premiurile. Concursul acesta se va face înaintea Efo- rilor, său comitet de inspecție, șeii în Iași Epitropia învăț. Serbarea va fi precedată de o cuvântare a unui profesor, iar în Iași a directorului scdlelor. Examenele pentru diplome se vor face de profesorii cursurilor respective sub președința Epitropiel. Diplomele vor fi semnate de Epitropl, de Director, de Seniorul și de unul din profesori. Secția VIII tratâză special pentru diplome. - Diploma de laureat în literatura învăț. Academice pentru facultatea filosofică: laureat în sciințe; avocat pentru facultatea juridică și de ingineria civilă pentru cursul de matema- tică aplicată. 2 galbeni costă taxa diplomei de umanidre. 5 „ „ „ pentru sciințe și arte. 8 „ » » » drept și inginerie. Banii vor fi utilisați la spese extraordinare. 12 ani dupe promulgarea acestui regulament, diplomul va fi necesar spre a obține slujbă de la Stat prin protimisis în administrație și în justiție. Secția IX dispune despre vacanțe. Vacanțele de vâră încep, la școlile începătdre, la 15 Iulie și la 15 August, cele-l’alte până la 1 Septembre. Redeschiderea cursurilor se face solemn cu un discurs public. • Cap. IV. Se referă la internat «instit. de educație». Vor fi 50 de fii de dregători și 24 de stipendiști, copil de dmeni săraci. Fiii de boieri se aleg prin sorți. Nu plătesc fiii de dregători, numai pe cât timp tatăl e slujbaș. Decă ese, plătesc 1.200 lei pe an, afară numai dâcă elevul este fdrte buu, când atuncea nu plătesce și rămâne supranumerantu. ; Se primesc solvențl cu 1.400 lei pe an ; numărul acestora e subordonat la local. Provisorul privegheză tinerii din institut. EI locuesc în duoă secții: fiii de dregători deosebiți de stipendiști (I) * Spre a fi primit in institut, se cere să fi absolvit o scdlă primară publică seti privată, și să albă atestat de la scdla primară publică. Acăstă măsură se va aplica de la 1837. Până atunci se vor primi și elevi fără clasele primare. Repetitoril îl vor învăța aceste materii. Pentru stipendiști se cere concurs și se vor obliga, terminând cursul, să paradosâscă în Digitized byVjOOQle — 285 — scdlele naționale învățăturile la cari se vor găsi mai vrednici, cu */, din lâfâ în curs de 3 ani. . îmbrăcămintea elevilor și a stipendiștilor, este în comptul lor. Vor avea uniforma obli- gatorie la eșire din casă. Secția II. De personalul dregătorilor institutului. (§ 165—184) provizorul, censorul, pedagogi, repetitor!, economul, pedelul. Secția III. Se referă la orânduiala și disciplina institutu'ul. Secția IV. Pedepsele. Mustrările. Amenințări. (?) Prân(l deosebit, prânzi după ce se vor scula alții de la masă, neîmpărtășire de re- creație în filele săptămânei, idem în filele de serbătdre, înmulțirea lecțiilor peste acea hotărîtă. Arest în cameră, arest la camera institutului de la 12 ore la 3 dile, scdterea din institut. Secția V. Despre infirmerie. Cap. VI și ultim are titlu : «întocmiri deosebite». Secția I. Despre comitetul Academiei în fie-care an, la aniversata instituire! Academiei, comitetul va alege pe rând un Senior, carele, la solemnitățile scolastice, va represinta pe comitet, și va iscăli diplomele și atestatele liberate de Epitropie. Seniorul va fi vice-pre- ședinte al comitetului, cu vot deliberativ. . Acest comitet este un fel de consilii! consultativ al Epitropiel. Secția II. Redacția și cercetarea cărților. § 222. învățătura în limba patriei fiind nouă și cerându-se mare cumpănire și chib- zuire între alcătuirea săîi tălmăcirea cărților sciințifice și înavuțirea limbei românesci pentru mai exactă rostire a Zicerilor abstracte și technice, Comitetul Academiei, la care va fi de față și autorul, va cerceta manuscriptul ce i se va trimite de Epitropie, și dâcă cu a sa observație se va uni auctorul, manuscriptul cu observațiile comitetului se va supune Epitropiel cu cuvintele auctorului spre deslegarea ponturilor împricinuite și numai după intăritura Epitropiel, se va putea tipări asemenea alcătuire și a se paradosi în public. Secția III prevede întocmirea pe încet a bibliotecei Academiei. Auctoril și editorii se obligă a da gratis 5 exemplare pentru bibliotecă (art. 225), iar din gazete și lucrări pe- riodice câte un exemplar. Pe tot anul se vor cumpăra instrumente de fisică, chimie, geometrie mecanică, modele de architectură, agricultură, colecții de ist. naturală, stampe, etc. . Secția IV. Prevede pe tot anul o sumă pentru tipăritul cărților didactice, 1 /2 din exem- plarele unei cărți se dau autorului. Cărțile se vor da gratis la școlarii eminenți. Din acâstă sumă anuală se vor da și premii pentru traduceri și alte lucrări trebuin- cidse la învățătura publică. Secția V. Art. 233. Se vor forma profesori, trimițându-se la universități străine, din vreme în vreme, tineri dintre stipendiștii absolvenți cu eminență și cu caracter moral. Acestă preferință se va câștiga prin concurs ce se va face la examenul general. Este în adevăr prevăzut un examen general (§ 139), la finele, cursului întreg de uma- niore și la finele învățăturilor Academice, spre a căpăta diploma. Art. 234 final al regulamentului, arătă cum va fi stema și sigiliul Academiei, în cer albastru, un luceafăr de argint având în mijloc pe Sfântul Duh ca porumb, iar la mar- gine vorbele: «Academia Mihăileană, 1834». Urmâză apoi programele fie-căreî categorii de acolo. (Ve^ll anexele cu întrâga lege). Digitized by Googie — 286 - Domnitorul M. Sturdza, primesce în 14 Iunie 1835, următorea anafora a Epitropie!, .prin care ’I supune la întărire reglementul scolastic maî sus analisat. Eată acăstă anafora: «Povățuită de prințipurile pline de înțelepciune care I. V. a’țl statornicit pentru lumi- narea tinerimei patriei în epoca când ați fost mădular sfatului învăț, publice, acâstă Epi- i tropie n’a pregetat a urma unor asemenea sființite îndatoriri. Drept aceea, în gimnasia Vasiliană, restaurată la anul 1828, încheiând unii din școlari cursul de umanidre, cu începutul anului scolastic 1834, s’a pus la cale a li se paradosi ■ clasurile filosofice provisornic în cuprinsul gimnasiel; iară acum, făcându-se cuviinciosa pregătire pentru inaugurația Academiei și a institutului de crescere, Epitropia cu respect supune I. V. reglementul scolastic al organisațiel ramului de învățătură, dupe care în • viitorime au a se povățui atât dregătorii scdlelor, cât și tinerimea, și în care se cuprind driturile și datoriile lor. Legiuirile acestui reglement, întocmit sub auspiciile I. V., sunt întemeiate pe principiile Sf. ndstre religie și pe sistemă de învățătură folositdre în apli- cația el către sciință și meșteșuguri, prin care să se statornicâscă și să se sporâscă în patrie atât sciințele cele positive, cât și industria națională. Cu acea înțelepciune, care strălucesce din tdte lucrările I. V., bine-voițl a pătrunde acăstă legiuire și aflând’o potri- vită părintescului vostru scopos, să dațl I. V. întăritură, pentru ca acest așezământ le- giuitor de luminare, prin puternică protecție și cu amănuntul păzite, ajungând la a sa deplină desvălire și aducând doritul rod, să fie acea mal nimerită și mal trainică înche- zășluire a fericire! și laudei patriei. Pentru asemenea mântuitore facere de bine, patria este datore I. V. a ei recunoscință. Acâsta se păstreză în inimile fiește-căruia adevărat moldovean, și spre a vădi lumel un semn al acestei datornice simțiri, Epitropia se rogă cu supunere, ca acest așezământ de învățătură, urțlit, pregătit și adus la îndeplinire de I. V., să pârte nume de Academia Mihăileană, spre vecînica aducere aminte a lumina- tului el ursitor, atât între fiii patrie!, cât și între străini. Supunând aceste hotărîrl I. V., Epitropia aștâptă și însemnarea ^ilel când veți afla de cuviință a se face solemna inaugurație a Academiei. Asupra acestei anaforale, Domnitorul pune resoluțiunea aprobătdre ce o dăm aci în facsimile : (Veți! facsimila). * Se decide inaugurarea Academiei pe ^iua de Duminică, 16 Iunie. Adresa direcțiunel învățăturilor publice semnată de G. Asaki, invita profesorii și dre- gătorii scolastici să se adune în ^iua de Duminică, 16 Iunie, în cuprinsul Academiei, di- minâța la 6 câsuri, ca apoi să mârgă la biserica academiei numită a Talpalarilor, unde va oficia leturghia P. S. Arhipăstor pentru inaugurarea Academiei Mihăilene. Cum că afi vă^ut circulara, iscălesc: Săulescu, V. Fabian, Freivald, Sakelarie, Neculai Porfiroghenide, I. C. Adler, Samuil Botezatu, Theodor Verescu, I. Stavrat, N. Simio- nescu, pedagog și Neculai, (în limba grâcă nedescifrabil) *). Eată darea de sâmă a Alb. rom. No. 48 din 20 -Iunie și 49 din 23 Iunie : Duminică în 16 Iunie, a urmat inaugurația a Academiei Moldovei cu tdtă solemnitatea și cuviința potrivită unul asemenea memorabil și folositor așezământ. *) Dos. 55 curent. Archiva Statului. Digitized by — 286 - .pn □a । cu cb P1! su di' * în cs P* st vi g d z? , e n c I t c t Duminici In 4----------------------------------------------------- și cuviința potrivită unul asemenea memorabil și folositor așezământ. Dos. 55 cnrent. Archiva Statuluț. Digitized by \jO( — 287 — Potrivit cu asemenea împrejurare, s’a pregătit înaintea Academiei un^rc de triumf, în asemănarea zidirilor lui Vasile Voevod, făcând aluziune (pilduire) că înălțarea Acade- miei cu duoă veacuri era menită de acel Domn al Patriei făcător de bine. Zidirea de căpetenie era împodobită pe din afară și pe din năuntru cu festone de frunze de stejar și de flori, asemenea cu inscripții țintitdre către scoposul pentru carele ea este urzită. . In sala ceremonială se afla in asemănarea bronzului statuele alegorice (chipuri), a teo- logiei, dreptăței, a ginților, a industriei, agriculturei și a frumdselor meșteșuguri; iar în față asupra draperiei încoronate de Stema Prea In. Domn și al Academiei, care este Sf. Duch strălucitorii în un Luceafăr, se vedea de multe și rare flori ecsotice țifra M. și vis- â-vis in relief în bronz o zugrăvâlă cu un înscris : «înțelepciunea duce pe ai ei elevi la ■ templul virtuței». • * Diminâța la 6 câsuri s’ati adunat in sală mădularele Epitropiei și dregătorii scdlelor, in curtea Academiei D-lor profesorii cu elevii institutului și ai lor povățuitori și în prejma bisericei Academice se afla înșirați ascultătorii scdlelor normale, gimnasiale și ai facultă- țeî filosofici. ' La sunetul clopotelor, au intrat cu toții în biserică unde P. S. Archiered Sevastias a serbat Sf. Leturghie. După care a urmat Te-Deumul pentru de a chema asupra acestui de mare folos așeză- mânt ajutorul cerescului luminător. La 9 ceasuri dupe încheierea acestor rugăciuni, P. S. S. Mitropolit Veniamin, înconjurat de înaltul cleros, a făcut în sală ceremonia, rugă- ciunile și Sf. Aiazmă. In sală era așezate posturi pentru curtea înaltului cleros, ântâile dregătorii și divanuri a Statului, D-lor consulii și agenții, pentru societatea medico-istorio-naturală și pentru boieri, și străinii cei mai însemnați. DD. profesori, elevii în uniformă, și deputății deose- bitelor clasurl față în cerc înaintea Epitropiei. Porțile și ușile eraiî cuprinse de gvardia d’onor. La 10 câsuri, ah sosit P. I. Domn, Ddmna și baronul Riikman general consul a I. S. Măriri și s’au urat de musică militară. Mădularele Epitropiei aii întâmpinat pre P. I. Domn jos la ușa Academiei, iar P. S; Mitropolit la ușa sălii. Dupe ce s’aii așezat și s’ati urat de Epitropie, apoi P. I. Domn s’a sculat și a rostit către adunare următorul cuvânt: Domnilor, «Bucuria care simțim astăzi la prilegiul inaugurării Academiei de învățătură esle cu alâta mai mare, în cât vedem plinindu-se acea mai vie dorință de care suntem însuflețiți, bine sciind, că singurul mijloc a fericirel prea iubitei nostre patrii, este o drâptă lumi- nare a fiilor el. Omul după a sa de la DumneZeti p’ăsmuire, este locuitor a duoă lumi, acea materială și acea intelectuală. El este menit a viețui și a făptui în amenduoe. Educația numai il pote informa ca să împlinăscă cu vrednicie a sa înduoită chemare. Drept aceea, la anul 1814, îndată ce ni s’au încredințat Epitropia scdlelor, cugetarea ndstră a țintit asupra mijldcelor, de a întemeia o sistemă de învățătura publică înlesni- tore, potrivită cu gradul luminatei Europei, și cu trebuința acestei țări. Digitized byVjOOQle — 288 — Metodul de a paradosi învățăturile in limba națională cu ajutorul acelor clasice, prin care în epoca cea nouă forte au. sporit luminare în lume, s’a încuviințat și de Epitropie, trecând subt tăcere împiedicările care pe acăstă sistemă aii împotrivit’o în acel period și năvălirea năprasnicilor întâmplări care afl precurmat cursul învățăturilor până Ia întor- cerea Ndstră din emigrație, sosim la epoca ocârmuirel vremelnicescî, subt a căruia mân- tuitdre înrîurire împreună cu P. S. Mitropolit, sin epitropul. D-lor Vor. Costache Mavrocordat și referendarul Aga G. Asaki, am aflat îndemânare întru aplicarea acestei sisteme în scolele Moldovei, și după trecerea a 7 ani de la deschi- derea gimnasiel, s’au vă^ut ostenelele nostre încununate de dorita ispravă. Ajungând tinerimea scolastică la grad de a putea învăța sciințele filosofice, noi în ur- marea organicesculul reglement, am poruncit a se înființa Academia. Epitropia ne-a supus reglementul special a ramurilor de învățătură și după cercetare aflându’l potrivit cu dorința ndstră și cu trebuința de față, noi am dat acestui act legiuita putere întărindu’l cu Domnescu nostru Chrisov, spre a fi de povață. Bine-cuvântarea care de la Dumnezeii a chemat astăzi P. S. nostru Mitrop. asupra acestui așezământ, stăru- ințele nostre de a’I ocroti și a’î spori mijldcele, a Epitropiel îngrijire de a-1 ocânnui după înlocmitele legiuiri, sîrguința profesorilor de a fi următori îndatoririlor și a tinerimei rîvnă de a se înzestra cu felurite și folositdre sciințe, vor desveli nouă mijloce intelectuale, vor spori industria și vor revărsa asupra patriei nouă isvore de fericire și de slavă, care dorite resultatur! vor să fie cea mal dulce mângâere și mulțămită». Apoi au luat reglem. ramurilor de învățătură, carele pe o perină de catifea îl ținea un Pagiu, și l’au încredințat P. S. Mitropolit. La aurirea acestor cuvinte pline de înțelepciune și de îngrijire pentru luminarea fiilor patriei, totă sala aii resunat de întreit sunet «Vivat Domnul nostru». După acestea, șe^ând cu toții, D. referendar al învăț. D. Aga G. Asaki, ati rostit ur- mătdrele: Prea înălțate Domne, «După «jiua cea vrednică de aducere aminte, când patria v’a urat de al el Domn și pă- rinte, acăsta este cea mal însemnată, pentru că către acele titluri vi se adaugă astăzi nume de aci luminător, titlu cu care va ura pe I. V. văcurile viitore, precum cu cunos- cință se păstră^ă între noi facerile de bine de Domnii cei vechi întemeiate. In epoca cea mal înapoiată a stat. Moldovei, de și învăluită de grele întâmplări, totuș nu era neîngrijită crescerea tinerimei. Un Domn atât de înțelept și ursitor a multor fo- lositdre și lui Dumnezeu plăcute așe^ământurl, precum a fost Alexandru-cel-Bun, n’au. pregetat a statornici și scdle, din al cărora sân a eșit Mitropolitul Damian, care pentru a sale rare sciințe, a fost chemat la Constant, de Patriarhul loan, și după sfătuirea urmată la patriarchie, împuternicit cu epistola sinodală, a mers la Florența împreună cu Mitrop. Mitrofan, unde au figurarisit intre teologii cel învățați. Domnul Vasile I, la 1562, a în- temeiat o gimnasie la Cotnar, care era pe atunci o politie inpoporată, au așezat acolo biblioteca, aii adus învățați precum era filosoful Peutscher și matematicul Reticus, în- credințându-le fiii de boieri pentru învățătură. Vasile II, numit Lupul, a mal îndeplinit acest ram, întemeiând la 1640 în cuprinsul monastirel Trei-IerarchI, o gimnasie cu bi- bliotecă și tipografie. Asemenea și din aceste scoli au eșit învățați cu care ne putem lăuda, precum : Mitro- □igitized by GooqIc ' — 289 — politul Dosoftel, Eclesiastic Cuvios și Poeta bisericesc, Vom. Gostin Miron, istoriograful Moldovei, Logof. Evstrachie, legist însemnat, și vrednicul Mitropolit P. Movilă, fratele Domnului ocârmuitor, a căruia sciințe temeinice și sfânt caracter, era în stare a înainta și a îndeplini învățăturile naționale, dar nevoit de învăluirile politice a’șl părăsi patria, el ’șl-a aflat în Rusia strălucit adăpost. Chievul mărturisind cunoscința și meritul, l’au ales de al săii Mitropolit și academiile de Nowogrod, de Cernicof și de Moscva, sunt lui datore cu a lor urnire, precum și acea ântâia seminare în Rusia, care aii întemeiat-o la Chiev. In cât țâra acâsta se ocârmuia de Domni pământeni, scolele naționale urma cu schim- bătdre sortă până la învățatul Domn Dimitrie Cantemir, a căruia scrieri se pot număra între cele clasice. Dar ajungând cârma guvernului în mâni străine, apoi o sistemă vătămătore întru tdte s’aîi rădăcinat, așejământuri de învățătură de pământeni întemeiate s’au desființat, sciin- țele și meșteșugurile s’ad dat uitărel, singura limba elinâscă era menită a îndeplini tdtă educația, în cât cn învățătura națională a pierit patriotismul, nouă moravuri și deprin- dere s’aîi introdus cu dialectul străinilor, rămânând limba maicel părăsită între săteni și puțin lipsea a fi locuitorii acestei țări împărțițl în duoă deosebite națiuni. Când pe rotunjimea pământului înflorea civilisația, ale sale raze cu anevoie răsbătea asupra acestui orizont: de suflarea unor agere fortune se stârpise ramul Dafinului național și asupra Moldovei înjestrate cu nenumărate oddre a naturel, plutea o negură care înve- lea de întristare și de orbire acâstă frumosă țâră. In mijlocul unor asemenea împrejurări, pronia aprinjându-vă in inima Sf. scântee a sciințelor, a hărăzit nouă P. I. V. de mădular la Epitropia scdlelor, când cu rîvna și patrio- tismul P. S. nostru archipăstor și D. Vornicului C. Mavrocordat a’ți cercat reformarea învățăturilor publice ca un singur mijloc de mântuire morală, și cu îmbunătățirea ființei politice, ce s’aîi hărăzit Moldovei, de îndatoritorii și prea puternicii monarchl, aii răsărit pentru învățătura ei o nouă epocă. Drept aceea, la 1828, ridicându-se din ale el surpări gimn. Vasiliană, I. V. a’ți înte- meiat în ea sisteme de învățătură potrivite cu acele care astăji se numără pe la națiele megieșite, adecă a învăța sciințele în limba patriei, începând de la cele elementare până Ia încheerea clasărilor umaniore. Lipsa cărților de paradosire și înmiite îngreunărl n’aîi curmat sporul acestui plan. îndemnat și povățuit de înțelepciunea I. V., personalul pro- fesoral îl urma cu statornicie, în cât dupe un curs de învățătură de 7 ani, acei tineri cari s’au crescut cu cheltuiala scdlei la inst. gimnasial, statornic urmând studiile, acum la încheerea trecutului anului scolastic a săvârșit filologia, limba latină, geograf, chro- nolog. aritmet. catichism. ist. biblică, retorica, poesia și archiologia și au ajuns in stare de a putea asculta filosofia. In cursul acestor ani, 3.420 de tineri pe rând s’aîi împărtășit de învățătura scdlelor publice aicea în Iași, și pe la 6 scdle ținutale înființate de la introducerea reglementului. 6 din acei mai vrednici elevi s’au trămis cu cheltuiala Statului la univers, și academ. din Viena. Atestaturile gim. Vasiliane aflându-se potrivite cu a lor sciințe, acele academii aii primit pe tinerii moldoveni de ascultători la clasurile filosofice și technice, unde ase- menea făcând examen au câștigat intru tdte mărturii de eminență. La îndemnarea Epitropiel, din deosebite părți, s’aîi adunat bărbați vrednici de a para- dosi înalte obiecturi sciințifice, a căror paradosire până acuma a și urmat de la trecutul anului scolastic de o-dată în cuprinsul gimnasiel. «9 Goc gle Digitized by - 290 - • t>in porunca I. V., cinstita Epitropie cu împreună lucrarea noului el mădular D. Vist. . N. Ganta, a pregătit locașul muzelor. Aceste conjurate de tdte ale lor atributurl cu încredere între astăzi în acest templu ce li s’aii sfințit, spre a înavuți pe tinerime cu odorele cele mal prețidse și mâl trainice a virtuțel și a înțelepciune!. Pentru dea ajunge la acel mântuitor scopos, I. V. a’țl bine-voitalegiui provisornic așe- pământul de organisația ramului de învățătură, până când aplicația va arăta cele de cu- viință. Goprinderea acestui reglement în privirea materiilor ce se vor paradosi, este urmă- tdrele: . (Urmăză cetirea capului I din reglement). , Gu acest fel de rânduială se întemeiază astăzi la răsăritul Europei un așezământ de învățătură, care subt înriurirea Sf. săti simbol, va revărsa asupra doritorilor drăptă lu- mină, va sădi în inimile lor simțiri de virtute și va povățui mânile lor către folositdre meșteșuguri. ' Subt povățuirea acestor rânduell, păzite cu sfințenie de D-nil profesori, și cărora el în cuget juruesc credință, tinerimea fără a se înstrăina, va putea începe și a îndeplini tot cursul de învățătură. In acăstă academie avem încredere, că părinții vor fi martori de sporul și îmbunătățirea fiilor, biserica îi va adăpa cu ale sale sfinte învățături și societatea va câștiga folositore mădulare, ea este singurul scopos a acestui așezământ carele ’i dat, pregătit și înființat de I. V. se va împodobi în veci cu numele de Academia Mihăileană, întru memoria și slava strălucitului ei ursitor și drept semn al recunoscinței ce vă este datăre patria». Un entusiastic: Să trăiască P. I. nostru Domn I Să trăiască Mihăileana! ati resunat de 9 ori din .fundul inimei unei tineri mi aprinse de rîvna învățăturilor și recunoscătăre fa- cerilor de bine ce li s’au pregătit. Lacrimi de duioșie ah vărsat asupra feței bătrânilor' părinți, cari au mulțămit Proniei că văd prin asemenea mijloce închezeșluită fericirea fiiilor, și streinii, prețuitori unui asemenea bine, ati mărturisit aevă a lor mulțămiri. P. I. Domn cu toți poftiți!, au bine-voit a visita tote apartamentele, dormitorele, șalele i de studiîî, clasurile, cancelaria și archiva Epitropie!, trapezarul, sala sănătăței, garderoba și câte atârnă de acest așezământ, urzit după pilda acelor mai nemerite în Europa, și toți au mărturisit a lor mulțămire, pentru buna rânduială, curățenia și exactitatea cu care pretutindenea este organisat. După purcederea M. S., au urmat pentru poftițil boieri, pentru D-nii profesori și elevi o gustare, la care s’au făcut tuasturi în sănătatea strălucitului ursitor al Academiei și al împreună lucrătorilor. Săra zidirea Academiei și arcul ah fost iluminate. In acest chip a urmat inaugurația unei Academii de învățătură, a căreia principii sunt menite a revărsa asupra nămului moldovenesc o drăptă luminare, a forma bărbați folosi- tori și în stare de a sluji cu spor patria. Dăm în anexă hrisovul de fundațiune al Academiei Mihăilene *). * ™ 4 Trei $ile după aprobarea dată de M. Sturdza, ca noua Academie să se numescă Mihăi- ♦) VeȘt anexa de la acostă pagină. Googie Digitized by — 291 — leană, și a duoa-^i după solemnitatea inaugurărel ei, G. Asaki convdcă comitetul Acade- mic în 17 Iunie 1835. Acest Comitet compus din G. Săulescu, V. Fabian, Major Singuroff și G. Asaki, fiind necomplect, încheie jurnalul No. 1, prin care constată că n’au putut alege în acăstă șe- dință pre «Seniorul», adecă Decanul Academiei după cererea Epitropie!. Apoi Comitetul se crede incomplect pentru de a «tractarisi despre mijldcele și măsurile de a întrebuința pentru deschiderea învățăturilor după programa însemnată. Drept aceea, fiind-că acel mal mulți din elevi și unii din școlarii externi nu aii însușirile cerute prin art. 159, privitor către gradul învățăturei lor, apoi spre a-I pregăti întru acăsta, s’aâ socotit de cuviință următorele: 1) Vacanțele orănduite vor fi în acest an numai pentru cursurile ordinare; 2) Tdte cursurile extraordinare vor începe îndată și vor urma în cursul vacanțelor până la acele viitore; . 3) In cuprinsul Academiei se vor așe^a 2 clase sub nume de pregătitâre, în care se vor împărți după a lor putere elevii institutului și cel noul externi școlari spre a învăța: gramatica română, limba latină, geografia, aritmetica, catichisis și caligrafia; 4) In aceste duoă clasurî voi* paradosi D. Draghinici de la 8—10 diminăța, D. Stavrat în tote filele de la 8—10 și de la 2—3 dupe amia^I, Sf. S. Părintele Ion Micul caticheta Lunea, Miercurea, Vinerea și Sâmbăta câte 2 , cărora Domnitorul le-aii arătat mulțumire, bine-voind, spre a da o ‘nouă dovadă îngrijire! sale, după ce aii împărțit premii la elevele cele mal bune, să pună scdla fetelor stțji particulara protecție a M. S. Ddmnel. Institutul alipit pe lângă Academie, se află în primele Iun! ale anului 1835, tot sub provisorul Tholhausen. Acesta in August 1835, dă ma! multe raporturi relative la în- treținerea localului și a internatului. Intr’unul din aceste raporturi, de'la 12 Iulie 1835, se jeluesce către Vom. C. Mavrocordat, unul din Epitropl, că Asaki vrea să’l înlocuăscă cu D. Grassa, (maître de langue italienne) "). îndată după inaugurarea Academiei și a institutului săii, dar mal ales în Octombre 1835, școlari! afluiră în număr relativ considerabil, de dre-ce preste vre-o 60 de școlari strămutați din scdla Vasiliană, mal fură primiți alțl 40 la începutul noului semestru școlar 1835—1836, aceștia abandonând pensionatele private. Negreșit că nu numai superioritatea studiilor ce puteau afla în Academia cea nouă, aii atras pe cel 40 de fii de boieri de prin pensionate private, ci și împrejurarea că pe lângă Academie în tdmna anului 1835 s’a deschis un nod internat gratuit pentru fiii de func- ționari și de boieri, rămânând la scdla Vasiliană internatul mal redus pentru copiii de părinți scăpătațl admiși prin concurs. Noul an școlar începe sub cele mal bune auspicii. Eată programul materiilor și al orelor al scdlei normale din Trel-Ierarcbl: *) Alb. rom. No. 36 din 1835. **) In Octombre aflăm în adevăr provisor pe Crassa. (Dos. No. 27, curent, Arch. Statului). Digitized by Google — 294 - co Dosarul No. 18 curent, (archiva Statului), fila 638. Ceasurile câte paradosește fiește-care profesor pe st D. V. Peltechî, (gramatica română). — 18 D. F. Ghețu, SâmbJtâ.... Vineri O. Mere uri. • • • Luni - BILELE B •o & «— c r c VI r o G c C O Sfintele rugăciuni . Aritmetica Cetirea, scrisârea, numerația. . . Antâîle cunoscințe । lUBJS Cetirea și scrierea ........ începutul aritmeticei Sfintele rugăciuni Anteile cunoscințe ........ învățătura elementară, cetire și scrisore Numerație CLASUL LANCASTRU ■ fD U cn S 2 o •i Q W 03 s ptumânâ: 18 S. S. Economu loan Nielu.— 31 D. T. Verescu cu adjunctul sed Simionescu, (limba română, limba latină). - (geografia și aritmetica). — 16 D. V. Adler, (caligrafia și desemnul). 8-11 2-4 , 8-11 2-4 to co 1 1 8-11 2-4 8-11 2—4 1 l-O 00 1 1 * - ORE 3 g 5 ® P e* e* — Numărul școlarilor, 41. | Geografia Aritmetica d. a. Aritmetica Ca Luni Geografia Aritmetica d. a. Desemnul. . 1 Ca Luni Geografia 1 Aritmetica d. o. Catichisîs Gramatica românăscă Cetirea latină d. a. Caligrafia CLASUL I NORMAL TABLOU obiectele ce se paradosesc lor, pe semestrul anului 1 8-9'/, 97.-H 2-4 8-9'/. 97^11 2-4 ț—8 «-7.6 716-8 8-97. 97.-11 2-4 8-97. 9'/a-ll 2—4 8-9'/. 9'/a-ll 2-4 ORE : In scâla no 835—183G | Numerul școlarilor, 24. j O MW 2 • B w B P o M Q • B C — ® • E- • B’- . ® • | Ca Luni 1 Sintaxul român. . - Elemente latine 1 d. a. Aritmetica . . • • Geografia Aritmetica d. a. Desemnul. Sintaxul român. . J Elemente latine d. a. Caligrafia Geografia Aritmetica d. a. Caticbisis CLASUL II NORMAL rmală din Capitală, in mo 8—9'/a 9'/.—11 ' 2-4 <0 _ oo r Ti 8-9'/, . 97.-11 2-4 V—6 «-7,6 7,6-8 t-s «—7,6 7.6-8 8-97. 9 7.-11 2—4 ORE a> o Digitized by — 295 — Dăm aci asemenea noul program și orariti pentru cele duoă prime clase de umaniore și cursurile extraordinare în Academia Mihăileană : Digitized by Google — 296 — In vedere cu programul celor duoă clase umanidre, se aleg in 28 Octombre elevii pre- gătiți in vacanță, precum mal sus văzurăm. «Prin jurnalul Comitetului academic No. 10 din 28 Octombre 1835, amintindu-se punerea la cale făcută la 1 Iulie 1835, prin care s’aii făcut pentru elevi 2 clase pregăti- tăre spre a învăța în ele obiectele neapărate pentru de a putea urma cursul ordinar rân- duit prin reglement, acum comitetul cercetăză elevii din aceste 2 clase pregătitore, și dispune a se alege din a 2-a clasă 21 de școlari mal buni, pentru a forma din el clasa I de umanidre, dându-li-se de profesori Seulescu și Fabian pentru filologie, matematică și latină. Elevii mal slabi vor rămânea tot în clasa a 2-a *)». * Iată lista exactă a personalului didactic pe 1835—1836, in Iași: Profesor I al clasei elementare din Trei-Ierarchi, T. Verescu. Adjunctul clasei elementare, Nestor Simionescu "). Adjunctul clasei I normale, lancu Stavrat, (cu lăfă 1.800 lei). Profesor al clasei II normale, Fotache Ghețul. Profesor gimn. filosofic, Pach. Săulescu. Profesor al 2-lea al gimn. și filosofic, Pach. Fabian. Profesor de filosofie Eftimie Murgu "*). Profesor de legi, acum de germana și latină, Flechtenmacher. . Profesor de latină în gimnasiu, Nicolae Draghinici. Gaticheta clasurilor normale, Păr. Economu loan. , „ gimnasiale, Medel. Verescu. Profesor de limba rosiană la Academie și a gramaticei românesc! și latine, Peltechi, (400 lei). Profesor elem. al limbel francesă, Malgouvernă, (3.600 lei). „ literaturel francese, Răpă, (7.000 lei) '“*). , limbei germane, Medel. Samoil Botezatu. „ de zugrăvitură, Muller. „ „ inginerie, Maior Singurof. „ , limba elenă, Ghenaton. , „ literatura elenă, Cuculi. „ „ desemn, architectură și geometrie, Fraivald. „ „ caligrafie la Academie și normă, I. B. Aldler *““) *) Dos. No. 86 curent, archiva Statului. **) Era șt pedagog la TreY-IerarchI. Vețll Dos. No. 54, fila 35. ***) D. Xenopol în memoriul săfi asupra învățământului superior în Moldova, rămâne cam în îndoială, dâcă Murgu a trecut de la scâla Vasiliană la Academie, ori dâcă dupe cum 1-a afirmat D. Nicolae lonescu numai cât a dat examen cu școlarii săi în semestrul I la Academie, ș'apot s’ar fi dus din Iași. Noi afirmăm, ca și vechiul profesor N. Măcărescu, că Murgu a continuat cât-va timp cursul săă de filosofie la Academie, cum dovedesce acâsta jalba lui Gh. Stihi «Ascultător filosofici» de la Trel-IerarchI, cerând în 1835, Octombre 20, să fie strămutat în internatul Acade- miei, tunde se și invită clasul filosofici». Dăm întrâga petițiune în anexă. ****) A succedat lui Victor de Lincourt, profesor de literatura francesă la Academia din Iași, ah răposat în II Aprilie 1835. Era în țâră de mal mult de 20 ani. *****) I. B. Adler era în 1835, Ocrombre, de 4 ani țiitor al postului de înaltă caligrafie, desemn de planuri topografice la scâla din Iași. S’a îmbolnăvit și a fost înlocuit câte-va luni de Peltechi, per^ându’șl lâfa pe 18 luni. (Dos. No. 54, pag. 7 și 24, archiva Statului). Digitized byGoo^le — 297 — D. Vasile Paulini, profesor al gimnasiei. Lâfa doftorului hărăzită pentru ajutorul școlarilor stipendiști : Bărbierul scdlei câte 30 lei pe lună, de la 1 Iulie. Ceasornicarul scolei câte 20 lei pe lună, de la 1 Iulie. La scola fetelor Profesor al clasului elementar, D. Samoil Botezatu. Catihetei, Economul loan. Dăscălița cusătdre, Madama Elisaveta. Maica priveghetore (Susana Monachia), 30 lei pe lună. Vătaful, carele va fi și priveghetor, lordache Gheorghiu. Scdlele ț ih utalc 1 profesor de Roman, Pitar loan Nanu. 1 „ „ Huși, Păi’. loan. . 1 „ „ Botoșani, care urmăză și de limba germană. 1 „ „ Bârlad, Pitar loan Zacharescu. 1 „ , Focșani. 1 „ » Galați, Pitar Toma. Lemne, luminări, argați la aceste scdle *). Credem util de a înregistra aci și personalul cancelariei scdlelor și al internatului: Aga G. Asaki, referendar. Casier Spătarul Enuță. Secretar Medel. Emanoil Mavrodin. Scriitorul cancelariei și archivar, Alecu Mavrodin. Provisorul institutului de la 1 Octombre, Crasa. Trei pedagogi repetitori: Anghel, Martinovici și Malcoci. George Petruță, vătaf și stolnic la Trei IerarchI. Un vătaf și stolnic la Academie. Doui sofragii. Patru feciori câte 480 lei pe an. Pedelul Pintilie. Un comisionar de purtat pachetele. Doui bucătari câte 600 lei. O femeie la infirmerie. Patru rândași. Un portar cu uniforma de la dânsul. De cărți încă se îngriji Comitetul școlar. Comitetul a dispus să se înființeze o comisie, care se va aduna în fie-ce Duminică la 10 *) Dos. No. 54 curent, (archiva Statului), fila 9—10. — 298 — . ore diminăța și în fie-ce Joi la 3 ore dupe amia^I, pentru a face revisia manuscriptelor alcătuite de studiile elementare trebuitdre la clase. Comisiunea va fi din sânul comitetului, adăogându-se ca comisar Ghristia Flechten- macher *). ♦ De toți factorii cari constitue scdla, Comitetul Academic și Epitropia s’afi ocupat cu stăruință în decursul anului 1835. Dăcă corpul didactic ’și-a făcut ast-fel datoria, nu putem ^ice că și guvernul din Iași ’șl-o făcu tot asemenea a sa față cu corpul didactic. In Dos. No. 54 curent din archiva Statului, vedem cât de anevoie ’șl primeați profesorii lefile lor. In 1835, aceste lefi nu erafi plătite pe mal multe luni “). * ■ înființarea internatului pe lângă Academie era prevăzută încă de la finea anului 1834, de dre-ce în Dosarul de la archiva Statului pe 1835, cu No. 112, aflăm petițiuni solici- tând admiterea în acest internat de bursieri gratuiți. Cea d’ântâiu petițiune din acest dosar cu data din 1 Ianuarie 1835, este a lui Aga Gh. Hermeziu, în favdrea fiului săti. Părinții funcționari aveau dreptul să-și așe^e copilul propriu său chiar și vre-o rudă de aprope. Eată ca dovadă petițiunea din 10 Septembre 1835, a Clucerului Alexandru Po- povici Urechiă, către cinstita Epitropie a învățăturilor publice din Principatul Moldovei: Clucer Al. P. Urechiă, cllen gludecătoru ținutului Neamțu Jalbă. «Așa precum dupe așezământ este hărăzit acelor aflători în slujba patriei a avea la institutul elevilor câte un copil pentru învățătură, cu plecăciune rog pe cinstita Epitropie a primi la acel institut pe nepotul meu Neculai Grigoriu, fiul D-sale Paharnicul Costa- che Grigoriu D&ă la întemeiarea internatului de la scdla Vasiliană, G. Asaki găsise mijlocul să micșoreze nedreptatea Regul. organic de a nu se primi în acest internat decât fii de boieri și de funcționari, primind totuși în acelaș internat, prin concurs, și câți-va copil de dmeni scăpătați, acum, cu înființarea internatului special de la Academie, G. Asaki nu pdte să ■ împedice alegerea și separarea în acest internat a fiilor de boieri și de funcționari și re- legarea, ore-cum, a fiilor de neguțători și de dmeni mai de jos în internatul redus, care se va menține apoi la Trei-Ierarchi. Scriitorul acestei istorii ’șl aduce însuși aminte de neconsiderarea în care internii de la Academie, aveau pe internii de la Trei-Ierarchi, cari veneafi ca externi, aduși de pedagogi, să frecuente cursurile de la Academie. *) (Dos. No. 86 curent, archiva Statului). Dosarul citat, pag. 7. ***) Dăm ca curiositate în anexă scrisdrea în limba grec&că și cu traducere a lui Ion Sturdza V.V., (cum semneză), în favdrea a 2 copil rude Costache Ghica și Gheorghie Sturdza, spre ă fi priimifl în internat. Domnitorul M. Sturdza, apostilăză favorabil acestă cerere în 9 Noembre 1835. Clucerul Al. Urechiă a fost tatii autorului acestei cărți. Digitized by GooqIc — 299 — . ♦ Despre seminariul de la Socola, nu aflăm nimic deosebit de semnalat pentru 1835. O scdlă sătăscă exista in acest an pe moșia Flămânzi, a Domnitorului Mihaiu Sturdza. Acesta o inspectăză in 25 Maiu 1835 '). Numai studiile literare nu preocupă pe Epitropia scdlelor din Iași. In adevăr, in 26 Noembre, comitetul academic, spre a pune in lucrare un articol din regulamentul scdle- lor relativ la înființarea unei scdle de agronomie și de osebite mecanice și technice învă- țături, cere Eforiei: 1) A se alcătui cu un bărbat vrednic de a îndeplini întru acăsta condițiile cerute; 2) De a chiăma pe candidatul Filipeseu de la institutul din Wurtenberg, unde, dupe instrucțiile date, trebue să fie sevărșit învățătura agronomiei, ca să fie numit adjunct în acăstă slujbă ; 3) Acest noii institut agronomic și mecanic, se va așețla pe o moșie, care să înfățișeze Iote materialurile și înlesnirile pentru practisirea tinerilor în deosebitele sus arătate ra- muri **). Chiar și direcțiunea de dat învățăturel fetelor nu scapă din băgarea de sămă a autori- tăților școlare. Ele vor ca direcțiunea acăsta să fie spre învățarea de meserii. De aceea, la 28 Decembre 1835, Epitropia face contract cu un politeehnic și cu soția sa, angajați de la 1 Ianuarie 1836, la institutul felelor din Iași. Politechnicul se angajăză a preda câte 3 căsuri pe ții: modelurl de cără a tot felul de pome și fructe, facerea florilor fine din materii, vopsitul cordelelor, spălatul de horbote și blonde, vopsitul acestora, spăla- tul, vopsitul, curățitul și încrețitul penelor, scoterea petelor din ori-ce materie, lucrul figurilor din solvii și tot lucrul de carton, precum și alte ale industriei și economiei cas- nice. Acestași politeehnic se obligă a învăța și pre stipendiștil gimnasie! meșteșugul carto- neriei. ' Soția sa se obligă a învăța fetele se facă capele, bonete, berete, tocuri, pălăriele, frize, baiadere, etc. Sunt opriți de a învăța alte fete străine decât școlarii *“). . * Clasa de inginerie ia o importanță deosebită în 1835. Generalul, inspectorul miliției principatului Moldovei, în 8 Iulie 1835, cu adresa No. 1.380, înscrie Epitropiel mulțămindu’l că a primit în clasa de inginerie mal mulți ofi- cieri și iuncărt. Eată numele acestor oficieri: dintre adjutanți porocicul Stamatin și Por. Codreanu. Porucicul Pavlov dintre oficirii de front și Casmir idem, asemenea Praporcicii Stata- *) In 25 Maitt, plecând din Iași, în aceeași , traducere Cat. Sâmboteanca. (Bucuresci). Pilde filosoficesci și rugăciuni bisericesei, ediția BL (Sibil). Piram și Tisbe, seu perirea a duoi amorezați, în versuri, V. Aaron. (Bucuresci). Calendar pe 1835. (Buda) Vocabular franco-greco-român, G. Apos. Scalistiru. (Bucuresci). Lucrările societăței filarmonice, de la 1 Septembre 1833, până la 1 Aprilie 1835. Catehis. (Brașov). Cazania. (Buzău. Oglinda stat, bisericesc și politicesc, ediția II de Radu Tempea. (Brașov). Bucvariul pentru pruncii români (Buda). Molitfelnic. (BuzăQ). Psaltirie, Episcopul Kesarie. (Buzău). Liturgii. (Buzăd). Acaftistieru. (Blaj). Regulu, tragedie de Corneille, ediția II, traducere de I. Văcărescu. (Bucuresci). Gazeta de Transilvania, Bareți și Mureșeanu. (Brașov). Fdia pentru minte, etc., idem, idem. Universul, foie ebdomadară de losif Genilie. (Bucuresci). Curierul român, de Eliade. (Bucuresci). Buletinul oficial al țerei românesci. Albina românescă, de Asaki. (Iași). Buletinul oficial al Moldovei, de Asaki. (Iași). Resumatul istoriei universale, în 2 volume, de G. Săulescu ') (Iași). Istoria naturală de Dr. M. Cihac (Iași). Geografia mică, de Popescu Scriban (Iași). Aritmetică, Algebră, I Gh. Asaki (Iași). Tabla chronologică, ' *) Cărțile de la acăsta, până la cea din urmă, sunt enumerate de D. Xenopol ca apărute în 1835. Digitized by Googie Digitized by Google ) CAP. VIII. a. ixr u l i 8 sb e Tot pe suma de 350.000 de lei este budgetul scdlelor pe 1836, dar Eforia profită de suma de 207.825 de lei ce Visteria ’l-a rămas datore pe anii trecuțl, ca să facă unele îmbunătățiri și. lucrări nouă, de care ne vom ocupa mal la vale. Mal ântâiu vom observa că Alex. Ghica Vodă, aprobând în 8 Aprilie cu ofiisul săti No. 251, *) acest budget, impută Logofețieî trebilor bisericesci, că fără prealabila autori- zare» Eforia scdlelor a făcut adăogiri la budget și a luat deosebite măsuri. Acestea le po- runcesce Vodă acum pe cuvintele ce Eforia dete pentru aceste către departamentul bise- ricesc, piin otnoșenia sa de la 29 ale lui Ghenarie trecut, dar pe viitorime trebue să se țină neclătit de orânduelile prescrise prin art. 120 al mal sus pomenitului Regulament, ca pentru acest fel de împrejurări să facă raport către stăpânire și să aștepte a i se da poruncile cuviinciose. Eată acum analisa budgetului, pe care l-dăm integral în anexă ") : Venituri: Let Par. Venitul Ia capit. scdlelor din PitescI.................... 600 — Aren^ile moșiilor monastirel Glavacioc . . ,............ 91.350 — Din casa centrală a Mitropoliei *").................... 191.983 13 Din venitul casei Mitropoliei........................... 66.666 27 ' Total . . . 3507600 — "“). ' Cheltueli: a) Continuă scdlele județiane din CernețI, (învățător Gh. Pleșoianu), T.-Jiulul (C. StanciovicI), Caracal (Ion Truțescu), Râmnicul-Vâlcel (Toma Serghiad), PitescI (Simo- nide), Câmpu-Lung (D. Jianu),- Giurgiu (D. Serghiad), Rnșil-de-Vede (Alexe PopovicI), Brăila (Ion Penescu), Focșani (Alexe Fortunat), Buzău (Dionisie Ieromonah), Tărgoviștea (M. Drăghiceanu), Vălenil-de-Munte (Gherasim Gorjan), Ploescl (Costache Mălureanu), *) Dăm în anexă ofisul Domnitorului, din 8 Aprilie. **) Anexa budgetului pe 1836. ***) Banii ce în anii trecuțl se dădeaă de la Visterie, aii a se incasa direct de la Mitropolie, spre a nu se face întârziere Eforiei la plata lor, cum se întâmplă când ît primea din Visterie direct. ♦*♦*) Veniturile scdlel lonașcu și Obedeanu, sunt prevâ^ute în budget deosebit. Digitized by 14 și 24 a curgătorel, luându-le in tratație ati lămurit acestea : 1) Ce se atinge de vrednicia învățătorilor, de ati cunoscințele cerșute în obiecturile cu cari sunt însărcinați a le paradosi ? Comitetul s’ati încredințat că: respectivii profesori, din cari unii ati urmat cursurile învățăturii aice, iar^alțil in Academiile Roșiei și Austriei, ântâiti, măcar că la primirea lor ati fost îndatoriți a înfățoșa atestaturile de la scdlele de unde ati învățat, potrivit cu ceruta orânduială, cu tdte acestea comitetul, spre împlinirea da- toriei cuprinsă prin pontul 1-iti a ofisylul, ati dorit din noii a i se împărtăși, din care s’ati vă^ut: vremea când, locul unde și chipul cu care ati urmat învățăturile, precum se arătă lă- murit prin alăturata aice fdie formulară sub lit. A, din care cinstita epitropie va cunosce și pe aceia din învățători, carii n’ati înfățoșat atestaturl de săvîrșirea învățăturilor cu cari sunt însărcinați, și a judeca despre a lor vrednicie. Insușimile pentru posturile ce ocupa- risesc se dovedesc : l-iu din atestaturile înfățoșate; 2-lea prin aplicație, cu prilejul exa- menilor publice ce s’ati făcut cu școlarii din materiile paradosite, agonisind mulțămirea cinstit. Epitropii și a publicului; când de altă parte, unii din acești profesori ati dat do- ve ■ 3) A forma dicerl nouă din rădăcină rumânâscă prin.prepunere de prepoziții sâii adăo- gare de âre-care silabe la sfârșit, adecă: dâcă se pdte de la simț, simțitiv, simțiciune, simțimânt, dmțimintal, simțimentalitate de la duc, reduc, reducere, reducție, pro- duc, producție, product și productiv și c. 1. 4) A hotărî dicerile și frasele ale căror înțeles se pdte lua în două chipuri, adecă, ce deosebiri este între ducerea viețuire și traiu, între om însemnat și om înseninător ? 5) A regula pe cât se va putea dre-care anomalii din limba rumânâscă, care se bagă de sâmă, atât în etimologie, la unile din părțile cuvântului, cât și în sintax la legarea unor dicerl între dânsele, precum și în ortografie-; adecă, dâcă trebue substantivele neutre și unele adjective polisilabe să se scurteze făcând din : doftoricesc, doftoresc și din analiti- eesc, analitic, ș. c. 1. Societatea literală se alcătuesce din mădularl, cari ședând în capitală pot a se afla față tot-d’a-una la seanțele societății în car! se fac chibzuir!, dezbateri și hotărîrl in pricina limbel; și din mădularl corespondenți, cari neputând a fi față la seanțele societăți!, ajută Digitized by GoOqIc — 338 — 13) Actorul fâră voie, idem. 14) Sicilianul săâ amorul zugravului de D. S. Burchi. 15) Grădinarul orb său Aloiu Înflorit de la Coțebu de D. I. Văcărescu. 16) Lord Biron partea I. 17) Idem, partea II. 18) Eliezer și Neftali. . 19) Bărbatul bun și femeea cum sunt prea puține. 20) Meditații poetice. Din poesiile D. Văcărescu. 21) Culegere de prosă și de poesie.D. Eliad. 22) Aritmetica lui Francoeur. 23) Proiecte de pravilă ale Obșteștei adunări din 1831. 24) Idem, idem, 1832. 25) Idem, idem, 1834. 26) Tarife de vamă. 27) Pentru clacă săli datoriile reciproce între proprietari și clăcașl. * • Muzeul național No. 34 din 1836, publică statutele unei «societăți literare» înfiin- țate de Eforia scălelor în BucurescI și la care dânsa numi un prealabil comitet, compus din Comis. P. Poenaru, Serd. E. Marcoviel, Medel. George loanid, I. Pop, F. Aaron. Eforia prin jurnalul său de organisare a acestei societăți, Zice : «Cu întinderea scrierel și publicării a feluri de cărți românesci, văZându-se trebuință de a se așeZa ore-carl reguli prin cari să se pătă păzi o uniformitate în construcția Zice- rilor, ce se introduc în limba românăscă, Eforia scdlelor a chibzuit a întocmi un comitet literal căre să se ocupeze a cerceta cu deamăruntul duhul limbel și lipsele ce are și a în- deplini aceste lipse prin introduceri său construcții de Ziceri și de frase rezemate pe re- guli gramaticesci și potrivite cât se va putea mal mult cu însușirea limbel românesci. Acest comitet se va îndeletnici*și la alcătuirea unul dicționer românesc și frănțozesc. Spre acest sfârșit Eforia numesce mădularl întocmitori acestui comitet pe DD. Comi- sul P. Poenaru, Serdarul I. Marcoviel, Medelniceril G. loanid, I. Pop și F. Aaron. Nu- mițil vor întocmi statutele dupe care ah să urhieze lucrările comitetului și le vor supune în aprobația Eforiei.» ’ ; Iscăliți: A. Filipescu, I. Bălăceanu, N. Picolo, P. Poenaru. Protocol, N. Iliescu. Reguli dupe care ah a se urma lucrările societății literale Prin jurnalul Cinst. Eforii a scolelor, încheiat în 9 Octombre 1836, No. 115, supt- semnațil, numiți fiind a întocmi un comitet de societate literală, care să aibă drept scop a afla și a înlesni miZloce, prin care s'ar putea introduce cu încetul uniformitatea limbel între români și prin care ar putea să se înainteze cultura lirnbei românesci; au alcătuit următărele temeiuri dupe care va avea a se regula acăstă societate în lucrările sale. Aceste temeiuri sunt: 19 A alătura tăte dialectele rumânescl precum și provințialismele în tăte părțile unde sunt rumâni, a alege din tăte cele ce se va părea mai potrivit cu însușirea limbel, având GooqIc o Digitized by - 330 — de temeifi în pricina acesta mai cu sămă cărțile bisericescl și a așe^a niște regule stator- nice asupra construcției în limba românăscă ; * 2) A hotărî formele la Zicerile cele străine ce sunt primite, seu se vor primi de acum înainte în limba rumânescă dintr’alte limbi; precum la: nem, ortografie, terminație, adică: dacă trebue să se «jlică clas săii clasă, loghică săii logică, a favorisi săii favoriza, favo- resc saii favorisesc și dacă unele dicerl trebuesce a se scrie cum se scriii în limba din care se împrumută, săii după cum se pronunță; acăstă băgare de sămă privesce mal cu sămă la numele proprii. , Dăcă la pronumele compuse trebue să nu se pue sufix deosebit la fieș-care persănă, precum : eu însumi, tu însuți, el însuși său să se pue numai un sufix însuși pentru tdte persdnele. ' Dăcă la declinarea substantivelor femeescl cu adjective în cazul genetiv și dativ trebue să se schimbe adjectivele viind după substantive și din potrivă, adică cum ar fi mal bine să se ^ică: casei frumose sau frumosă ș. c. 1. Dăcă la verburile de conjugarea l-iii persăna a III-ă de la îmulțitul presentulul hotărî- tor trebue să se facă ca persăna I-iti a singuritulul său cea a IlI-a de la acelaș număr, adică : copii învețu săii copii învăță ș. c. 1. Dăcă participiile presente precum: murind, strălucind, se pot face schimbătdre pi- când : murindul om, murinda femee, strălucinda lună ș. c. 1. Dăcă ^icerile trebue să se scrie întocmai după cum se pronunțăză, întrebuințând a- postrdfe la elipsele de vocale, cum: dăcă scriind case trebue să se pue apostrof eas'a ase- menea și luândul dacă trebue să se scrie luându’l ș. c. 1. Dăcă la Zicerile schimbătore care se sfârșesc în consonante trebue să se pue un u scurt la sfârșit: om saii omu, învăț săii învețu. . Dăcă unele țliceri compuse trebuesc să se lege cu trăsura unirel (-) precum : cele-l-alte și alte multe. . . Dăcă la unele dicerl compuse din preposițil pote a se îndoi consunanta de la începutul dicerel radicale, precum: suffer său sufer, suppuiu săii supuiu. Dăcă în sintax trebue să se urmeze construcția franțuzâScă în dre-carî întâmplări, precum în frasurile acestea : il nest que deux heures, nu sunt de cât două ceasuri în loc de sunt numai doue căsuri; c’est ce que je ferai, acăsta e acea care eu voiit face, în loc de acăsta oi să fac. '■ - 3) A forma «jicerl nouă din rădăcină rumânâscă prin .propunere de prepoziții săii adăo- gare de ăre-care silabe la sfârșit, adecă: dăcă se pote de la simț, simțitiv, simțiciune, simțimânt, simțimăntal, simțimentalitate de la duc, reduc, reducere, reducție, pro- duc, producție, product și productiv și c. 1. 4) A hotărî Zicerile și frasele ale căror înțeles se pdte lua în două chipuri, adecă, ce deosebiri este între ^licerea viețuire și traiu, între om însemnat și om înseninător ? 5) A regula pe cât se va putea dre-care anomalii din limba rumânâscă, care se bagă de sămă, atât în etimologie, la unile din părțile cuvântului, cât și în sintax la legarea unor Ziceri între dânsele, precum și în ortografie-; adecă, dăcă trebue substantivele neutre și unele adjective polisilabe să se scurteze făcând din : doftoricesc, doftoresc și din analiti- cesc, analitic, ș. c. 1. Societatea literală se alcătuesce din mădularl, cari șejn vițe-prezident și un secretar. Amânduol aceștia se vor alege prin majoritatea voturilor pe câte un an. Prezidentul, său în lipsa acestuia vițe-prezidentul, va fi dator a cârmui lucrările socie- tățel în seanțele sale și a slobozi la mădularil aleși de societate diplome de numire, întă- rite cu iscălitura sa, a vițe-prezidentulul și a secretarului. Datoria secretarului este a alcătui jurnalele asupra hotărîrilor ce va face societatea. Societatea se va aduna odată pe săptămână într’o ții la ore-carî câsurl hotărîte, când, fieș-care mădular ordinar, este dator a se afla față; iar întâmplându-se a nu putea veni, va face cunoscut mal d’inainte prin înscriere. Fieș-care mădular va fi dator în curgerea săptămânel a face băgare de sămă asupra limbii, după temeiurile de mal sus și ale depune în seanțele următore pe masa societății. Mădularil corespondenți vor fi datori asemenea, cel puțin pe lună odată, a trimite bă- gări de sâmă ce vor face asupra limbii, regulânduse în pricina aceea tot după temeiurile de mal sus.» *). Nu exista în Bucuresci numai literatura oficiâsă a Muzeului: cu o vigâre extra-ordi- nară se manifesta curentul literar și filologic în «Corespondența» între duol români, Gos- tache Negruzzi din Moldova și I. Eliad din Muntenia, publicată în «Curierul» din Bucu- resci. Dăm în anexă o parte din acestă frumâsă lucrare, care a pus bazele cele maî înțe- lepte pentru cultura limbei naționale. Costache Negruzzi, mal alăs, este antecesorul scolei filologice, care în filele ndstre, cu atât succes, în sînul chiar al Academiei române, a is- butit să înlăture procidimentele fatale ale scdlei latinisatdre la extrem. C. Negruzzi nu este cu tdte acestea părintele intelectual, nici al acelor ultrațl archaisatorl al limbei ro- mâne, cari sub pretext de a o păstra românâscă, caută a ponserva ca monedă curentă a el, gologani șterși, fără curs și în tot cașul străini, voim să țlicem vorbe slavone, ungu- resci, turcescl, cari de și întrebuințate când-va, ici colea, de vre-un traducător de cărți bisericescl, totuși n’ati avut curs nici odată între poporul român. In Bucuresci unde se înfîințâză acea primă societate literară, avem de înregistrat, tot pe 1836, și organisarea unei corporațiunl speciale de spițerl. Statutele acestei corporațiuni cuprinse în 9 articole ati fost cercetate de comitetul carantinei, compus din : Marele Vor- nic M. Ghica, Obștescul inspector Mavru și Doctorul Const. Estiotu "). In direcțiunea archeologică încă încep a se face lucrări în 1836. «Curierul rom.» No. 48 din 31 Iulie 1836, scrie: «Marele Vornic din lăuntru trecând prin județul RomanațI și visitând capitala acestui *) Ve^t Foaia literară din Brașov No. 4 de la 22 Ianuarie 1838. Asemenea Foaia pentru minte pe 1838, pag. 27—30. **) Bulet. ofic. al Munteniei pe 1836, No. 15 și 16. Digitized by — 341 — județ, Caracalul, a fost rugat de cârmui torul județului D. Coțofană și Prezidentul Petra- che Obedeanu, de a visita ruinele vechil colonii Romane, ca la o jumătate de că^departe de oraș. La vederea măgurilor făcute, ce se întind în laturea șoselei romane, și a căror adevă- rată întrebuințare, prin nici o tradiție nu s’a descoperit până acum locuitorilor, D. Marele . Vornic socotindu-le de morminte vechi, a gândit să pue când-va să sape câte-va în folosul Muzăulul național. Pentru acăsta să și găsi cu cale să se facă îndată cercare. După câte-va căsurl, 25 de lucrători adunați pe dată, deschiseră două movile din cele mal ridicate. Is* bânda cea mal desăvîrșită și cea mal neașteptată încoronă acăstă întreprindere îndrășnăță. Descripția frumosului sarcofagiu de piatră, aflat în cea mai mare movilă, și a gropiței de cărămizi găsită în a doua movilă se va da prin Muzăul național, la No. viitor." «Curierul rom.» No. 50 din 7 August 1836, dă descrierea promisă '). *) Nous croyons faire plaisir & nos lecteurs franțais, en leur donnant ici le texte de la reia» tion sur la dăcouverte d’un sarcophage antique, qui a ăte faite dans les environs de Caracala, par les soins de Monsieur le Graud-Vornique de l’Intărieur, et dont nous avons donnă la description en Valaque, dans le No. 24 du Musăe național. Tombeaux aneiens Deconverts en petite Valachie «Le No. 48 du Courier Valaque contient la relation du demier voyage de Monsieur le Grand- Vornique de l’Tntărieur et des dăcouvertes archăologiques intăressantes faites â son passage par Ca- racala. .. Nous avons promis une description detaillăe du procădă et du răsultat de ces fouilles et nous nous hatons d’en donner la publication avec d’autant plus d’empressement que dăjă la curiosită pu- blique la răclame avec instance. • Les ouvriers, appelăs â l’excavation des tumulus en question, situăs le long des accotements de la chaussăe romaine sei vânt d’avenue aux anciennes ruines d’Antina (voir l’article y relatif du Mu- săe național No. 7), divisă en deux bandes, ont ătă plac& sur deux de ces monticules, cboisis de dimension distincte, le premier ayant neuf pieds, l’autre six pieds environs de hauteur au centre. Nous parlerons d’abord du plus grand des deux, qui en est aussi ie plus intăressant. En ouvrant une lar,e tranchăe le long de son plus grand diamătre, les ouvriers, aprăs avoir rencontră une bâtisse quadrangulajre en forme, de caveau dăfoncă et combin de terre, faite en lar- ges dalles de terre cuite posăes â sec, sans mortier ou ciment et ayant extrait ainsi une centaine de ces briques antiques, donnărent contre un des oreillons d’une large pierre, qui degagăe en un instant de la masse terreuse qui l’enfouissait, offrit le beau sarcophage d’un seul bloc calcaire, qui est ici figure No. 1. La longueur en est de huit pieds de Vienne; la largeur de trois pieds quatre pouces, et la hauteur de quatre pieds huit pouces. Quatre crampons de fer, battus et fichăs dans la pierre, il bain de plomb, retenaient le couverde sur le corps du sarcophage. Ils ont âtă ausitât d&ach& et le ciment onctueux qui mastiquait les fissures entre ce couvercle massif et les arrâtes supărieures du tronc de la tombe, fut ăgalement dăfoncă. On culbuta cette lourde couverture sur elle-mâme et on decouvrit un squelette humain parfaitement conservă. ’ La figure No. 2 de la planche, reprăsente ici l’aspect qu’offrit alors la tombe et les ossemens ainsi dăgagăs. En voici l’examen scrupuleux: Le corps gisait au fond de la tombe sur des planches ; sa couche ătait composăe de laurier dont les branches entiires parfaitement conservăes se dessinaient gracieusement au chevet du dăfunt. Les parties charnues avaient dispăru, mais on voyait que tout le corps et la tăte pardculiărement, avaient ăte embaumăs avec un sein extrăme. Des herbes săches de diverses espăces ătaient răparties â profusion dans les endroits convenables; la racine d’iris (violette) y dominait de prăfărence. Au lieu de vetemens on remarquait sur diffărentes parties du corps des traces d’un tissu Uger qui fuyait Digitized by Google — 342 — Ne rămâne a înregistra aci soirile despre mersul teatrului din ambele țări. La începutul anului 1836, direcțiunea teatrului din Bucuresci este încredințată D-lui G. Cornescu. Există trupă străină sub direcțiunea lui Zimerman, care a succedat direc- țiune! foste a lui Miller. Cornescu laudă priqtr’o scrisore a sa pe Zimerman și ’l apără de intrigile ce’i face de la Viena fostul director Miller *). - sous les doigts aussitot qu’on voulait le saisir et qui semblait avoir recouvert le cadavre de pied en cap. • La tăte enveloppăe dans une espăce de sachet friable, ătait ceinte de plusieurs petits cerceaux fort mincea et en bois lăger, qui traversaient d’outre en outre de petits globules composăs de feuil- les (de balsamine ou de lotus peut ătre) entassăes les unes sur les autres et roulăes sous cette forme. Au travers de ces cerceaux artistement et simătriquement disposăs, il y avait un bandeau en cuir, sur lesquels ătaient attachăes des feuilles d’or & l’imitation de ceux du laurier et dăcoupăes avec soin. Des feuilles du meme metal imitant le chăne ătaient răparties ă cotă et paraissaient avoir appartenu ă un second bandeau pose non sur la tăte, mais ă cătă du trăpassă. Tout le squelette ătait parfaitement conservă; on a ătă jusqu’â extraire intactes des touffes de cheveux qui ătaient trăs foncăs (châtains) et bouclăs. La denture ătait blanche et pure. Dans les coins infărieurs du tombeau on voyait les restes de brodequins en cuir de forme indăcise, remplis de petits clous ou boutons en fer dont les tetes chatoyantes ătaient artistement travaillăes en verrerie. Une mădaille trăs oxidee et tout-ă-fait fruste reposait au dessus de la gorge. Aucune inscription n’a ătă trouvăe sur les lieux. Tout porte ă croire que le sarcophage en question servait d’asyle mortuarre ă quelque personnage de distinction agă de 20 â 30 ans. 11 parait que ces dăpouilles admises aux honneurs de l’embaumement et placăes provisoirement dans un cercueil en bois, avaient d’abord reposă long-temps dans le caveau qp^rique’ dăoouvert â câtă et dont il a ătă question plus băut, et que, dăposăes, bien plus' târd, dans le sarcophage en pierre, elles y furent renfermăes avec le fond seul du cercueil provisoire, sans lequel, le cadavre risquait d’ătre disloquă, et dont le reste de parois parait avoir ătă tellement dăcomposă, qu’il n’a ătă plus possible de s’en servir. Les clous ramassăs ainsi dans les coins du sarcophage, •semblent avoir fait partie desornements ap- partenant au cercueil dătruit. * La figure reprăseute la coupe transversale du tombeau dăcouvert dans le second tertre de plus petite dimension. 11 est construit en dalles ou fortes briques, entassăes ă sec les unes sur les au- tres, avec ordre et symătrie et faisant voute par leur simple juxta-position. Ce tombeau parait avoir răcălă un corps de femme, dont la dăcomposition,. au reste ătait complăte. Les ossements mămes ătaient en poudre. Deux pendant d'oreilles, en or, un astre symbolique en feuilles du măme mătal, des fragmens de sandale en liăge; une mădaille fruste, obole d’usage, destinăe au nautonicr des enfers pour le passage des fleuves Cocyte et Achăron; deux vases en terre cuite parfaitement con- serves et dăposăs aux pieds de la dăfuncte et qui paraisaient avoir servi a renfermer l’huile et l’eau lustralle appartenant aux ablutions et libations d’usage sur la tombe des trăpassăs; tels ont ătă les accessoires dăcouverts dans ces dăbris mortuaires. L’absence d'indices incontestables et de donnăes positives sur le compte de ces tombeaux et de leurs ossements, nous engagent â nous abstenir de touteș conjectures, jusqu’â ce que de nouvelles dăcouvertes, que nous attendons avec impatience de Mr. P. Obădiano chargă de poursuivre sur les lieux un autre essai de fouilles, ne viennent â l’appui des suppositions que nous aurions â avancer â cet ăgard.» . W. d. Bl. (Blaremberg ?) ♦ ) Iată scrisărea D-luf Cornescu: . 1836, Febr. ăl, «Curierul rom » No. 6. Primind următărea scrisăre, ne grăbim a o publica prin glasul acestei gazete. Domnule redactor! * D. Zimerman, directorul trupei străine, a primit de la Viena o scrisăre tainică prin care se tn?- tiințăză că D. Miler directorul fostei trupe străine se silesce prin tdte acelea In a lui putință mi^* Digitized by Googie — 343 — Representațiunile trupei străine se combinau uneori cu ale trupei române. Așla vedem în 9 Aprilie 1836 dându-se un spectacol compus din : Bărbierul de Sevîla, urmat de al doilea act al vodevilului românesc «Cina între prieteni», jucată de trupa națională *). Despre mersul fondului ziditei teatrului și despre representațiunile române culegem informațiuni din numerile gazetei teatrului de la al Vll-lea până la al XllI-lea și ultimul, apărută până la 1836. Iată coprinsul analitic al acestor fol: No. 3, Aprilie 1836, coprinde un studii tradus despre Paganini. Intre notițe aflăm: . a/'S’au cumpărat pentru zidirea teatrului locul Dragomanului Serafim, ce se numesce banul Câmpinencei, drept 5.500 galbeni. Acum societatea întreprin^ătdre zidirel tea- trului, pregătesce planul teatrului, care va începe a fi zidit cel mal târziu la Iulie 1836; b) Hatmanul G. Cornescu, a donat pe un an banii scutelnicilor și 100.000 oca var adus la locul zidirel. D. G. Lipănescu donăză 25.000 cărămidă și 10.000 oca var, aduse la locul zidirel; c/ De la finea carnavalului, din . . . până la Aprilie 1836, s’au representat de sco- - larii societăței filarmonice (câte o-dată pe săptămână): Cina intre prietini, Vicleniile lui Seapin, Triumful amorului, Bădăranul boerit, Crispin servitor, Rivalul stăpânului seu, Grădinarul orb, sâu oloiul înflorit și Anfitria. In 1836 (primă-văra) a sosit din Iași la Bucuresci trupa francesă sub direcțiunea lui B. Furo. Idee, a defăima pe D. Zimermann, societate^ aeestăt intfeprinderl, și stăpânirea, cu cuget de a spri- jini pe actorii ce ar dori să intre la teatrul din Bucuresci. . Subt-iscălitul, ca un director al teatrului, și fiind fdrte interesat la acăstă pricină, nu pâte privi cu nebăgare tn sămă o asemenea desprețuitdre defăimare din partea unul om către care tdtă gre- șala stăpânirii a fost, că l’a ajutat tot-d'a una. De aceea de a sa datorie socotesce asupra acestei ru- șindse arătări prin următdrele băgări de sămă : i) D. Zimermann tn loc de a nu căuta de datoriile sale, le tndeplinesce din potrivă cu o rîvnă fdrte mare, care acăsta a tras asupră’t bună-voința și stima publicului, a Înaltei noblețe și a stă- pânirel. îndestulă dovadă este subscripția ce s’a făcut tn dar pentru desăvtrșirea trupei prin adău- garea și de alțl actori vrednici. . 2) D. Miller, la sosirea sa aici, cu trupa se afla atât de strtmtorat, tn cât a fost silit să facă tn credit garderoba pentru cea d'ântâiQ representație ce a dat pe teatrul Bucurescilor. Cu tdte acestea prin jertfele ce aii făcut atât Înalta stăpinire, cât și alte persdne bine-voitdre, dintre care subt-is- călitul, cu tdtă smerenia ce trebue să păzească cine-va, când vorbesce de sine, a fost fdrte tnrâv- nat. D. Miller s’a vă^ut In stare de a Întâmpina tdte cheltuelile teatrului și ale trupei, și a’șl face și o stare simțitdre. El ar fi putut să se ție mal multă vreme, dacă răua sa purtare către actori și o iconomie cumplită nu ar fi adus pe toți la supărare. Cu dreptate se pdte dar mira cine-va văzând pe D. Miller, care ar fi trebuit să se stăpânăscă de singurul sentiment al recunoscințel către stăpânirea românăscă cum și către nobleță și public, a unelti acum defăimări tn tot chipul vrednice de desprețuire; 3) Subt-iscălitul se socoteșce cu acest prilegiii dator a declara, că, câți din DD. actori ar dori să intre la teatrul din Bucuresci, de vor fi tnsă tn stare să tndeplinăscă rola lor cu cinste, se pot îndrepta către sub-iscălitul pe care tot-d’a-una tl vor afla gata a primi cererea Dumnealor și a le da tdte cuviincidsele înlesniri. Te rog, Domnule, dl bine-voițl a pune acăstă scrisdre tn viitorul număr al «Curierului româ- nesc» și a primi încredințarea deosebitei mele cinstiri. Bucuresci, 20 Februarie. Iscălit, Cornescu. *) Curierul român No. 20 din 13 Aprilie 1836. Digitized by GooqIc — 344 — Piesele tipărite în un an de la începerea regulată a representațiunilor române, până la Aprilie anul 1836, total 13, și anume : J Fanatismul de la Voltaire, tradusăde I. Eliad. Anfitrita de Ia Moliere, tradusă de I. Eliad. Begulu, tradus de I. Văcărescu. Ermiona, tradusă de I. Văcărescu. Eradie, de la Corneille, tradusă de Roset. Preciosele, de la Molliăre, tradusă de I. Ghica. Șteful nerod, de la Cotzebue, tradusă de Nițescu. Bădăranul boierit, de la Molliere, tradusă de Căpitan Voinescu. Videniile lui Scapin, de la Molliere, tradusă de C. Răsti. Sgâfcitul, de la Molliere, tradus de I. Roset. Gemenii din Bergam, de la Florian, tradusă de I. Florescu. . , Triumful amorului, compus de D. Vinterhalter. Actorul fără voie, compus de D. Vinterhalter. * No. 3 al foel arătă, că simt sub tipar încă 4 piese și anume: Sicilianul seu amorul zugravului, tradus de Stef. Burki. Grădinarul orb, de la Cotzebue, tradus de I. Voinescu. Veduva viclenă, de la Gondoni, de C. Moroiu. Virginia, de la Alfieri, de C. Aristia. In fine mai erab gata a fi puse sub presă piesele următore, în număr de 23, și anume. ■ Matilda, compusă de Cesar Boliac. Saul, de la Alfieri, tradusă de C, Aryțtia*. . I Marino Faliero, de la Byron, tradîisă de î.^l^dț^ îv?* fa Zaira, de la Voltaire, tradusă de 1. Ehad. - - "T* ' " Intriga și amorul, de la Schiller, tradusă de Colonel Câmpineanu. 1 Cina intre prieteni, de D. I. Roset. . Nebunul de la Perun, de D. I. Roset. încurcătura, de la Cotzebue, tradusă de G. Munteanu." Doctorul fără voie, de la Molliere, tradusă de Majorul Voinescu. George Dandin, de la Molliere, tradusă de Majorul Voinescu. Silita căsătorie, de la Molliâre, tradusă de G. Aristia. Amorul doctor, de la Molliere, tradusă de M. Florescul. * Foia cu No. 12 din 1836, (fără lună). Pag. dl, coprinde o scrisdre a lui G. Negruzzi, către Eliade, prin care laudă mult tra- ducerea lui Saul de G. Aristia. In acestaș număr, C. Aristia adresăză versuri lui C. Negruzzi, căci a publicat: «Apro- dul Purice». . * Tot în No. 12, Barbu Catargiu, publică un articol despre Teatrul național. «Trei ani sunt de când voința unui om, voință de acelea ce nu o opresce nici o stavilă, nu se cla- Digitized by Googie — 345 — tină de nici o isbire, face pentru ântăia dată românul să încalțe conturul, să ia masca co- mică și să facă să răsune pe scenă astă limbă, ce mal nainte de 15 ani, socotea cine-va că nu este în stare de cât să expaime cunoștințele muncitorului săd cel mult — care era și mal rău — rătăcitele idei ale logofeților vremei». B. Catargiu, narăză cum actorii români, s’au încercat în tăte ramurile. Critică el publi- cul, căci cu prea marele săd intusiasm a făcut rău actorilor, dându-le o mândrie rătăcită, că ddr el sunt perfecți. .. Arătă apoi, că tragedia și drama fi*anceză n’au prins la teatrul român. Nici cu satire și cântecul n’aii isbutit teatrul român, «că românul nu are trebuință de cântare, că nu are poftă de joc ...» și pentru că «satira mal mult mușcă de cât face bine, și românul a fost destul mușcat; acum cere folos și va să se vindece ...» B. Catargiu, găsesce că cu represintația piesei Misantropia și pocăința s’a făcut altă # nouă încercare în teatrul român, și că calea din nod deschisă e minunată. Actorii ronîâni reușiră deplin în astă piesă, după Catargiu. De ce actorii români fură într’o aceea-ce nu putură fi în trei ani ? Pentru că trei ani au ămblat încercând, pentru că în trei ani erad rătăciți în drumul lor, și pentru că într’o se văzură la sine, se văzură la locul lor. B. Catargid este contra comediei și strigă românilor, «LăsațI, voi fii al acelor mari domnitori al lumel, bufoneria, lăsațî satira pe săma acelor suflete înghesuite, pe sâma acelor spirite sărace. Părinții voștri au fost mari și voi nu puteți fi mici. Vrei ca actorul român să se arate ceea-ce este ? Fă’l să trăiască în elementele strămoșilor săi: Slava, amo- rul, generozitatea, patriotismul, răzbunarea, trufia, dreptatea. Iată ce’î trebue lui ca să fie mare. Dă’I tragedii singerose și drame scrise cu lacrimi, și le va juca bine. Nu’i da comedia, că el nu scie să fie bufon ; el n’a sciut a se slugări și a se maimuța, nu'I vel ve- dea vre-odată să’șl scie rola, pentru că nu’I place nici în glumă a fi măscăriciti. , B. Catargiu cere ca teatrqY^ fie o-^pâljjdețfiorgl;.. Actorul român să nu pue pe- ruca bufonului, să se f^cj <>cărtcatură*șț*flft<-se umțlSsăă'^prea se scălâmba înaintea unui public, ce și el e sămăn șT singur nu scie să’ș* dea focot^Iă de ce nu’i place. Asta e misiu- nea teatrului ...» • * In No. 13. La pag. 109, se dă de redacțiune săma de bani adunați pentru prenumărare și ajutdre: 2.860 lei, cheltuiala a 16 cdle tipar și legătură a 600 exemplare; 2.860 lei, 60 ad fost prenumerații, 600 s’ad dat gratis. Cu No. 13 încetăză gazeta teatrului. Digitized byVjOOQle Digitized by Google CAP. IX. A. U L 1 B C3 "7 MUNTENIA i ■ Budgetul anului acestuia este tot cel de 350.000 de lei la care s’adaugă însă 117.000, ce are a lua casa scdlelor de la Visterie din socotelile anilor trecuțl. Nu vom aduce integralmente acest budget, care nu diferă de cât în puțin, dar vom menționa faptele relative la starea scdlelor și deosebitele creațiunl, ori îmbunătățiri ce pu- ■ tem constata pentru anul acesta. , Mal înainte de tdte aflăm, că internatul scdlei St. Sava, este în mare decădere. Vaillant care, cum văzurăm, ’l-a dat primele lovituri cu scop de a transforma scdla ro- mânescă din St. Sava în scdlă privată francesă, a isbutit în planul săti. Eforia țlice, că prin clevetirile răspândite contra internatului de la S-tu Sava n’a mal rămas în el, pe lângă cel 12 băețl întreținuți din budgetul scdlelor, din 40 de solvențl, câți era în anii trecuțl, de cât 4 și că cu banii de la aceștia, adaușl la suma ce se acordă pentru bursierii Statu- lui, nu se mat pole ț ne acest internat. Eforia cere la Marea Logofeție a acelor bisericescl, cu raportul său No. 145*) din 27 Martie 1837, ca ori să se acorde fonduri din cari să se potă ținea internatul, ori să se desființeze cele 12 burse, și mal bine banii acestora 14.400 lei să servăscă pentru trim.terea la universități streine a duol școlari, cari să se așet^e mai pe urmă profesori la scdlele naționale. Eforia arătă în lista ") ce dăm în anexă cheltuiala ce se necesită pentru un școlar intern. Logofeția bisericăscă a pus, în 4 Aprilie, cu raportul No. 1.106, cestiunea în desbaterea Sfatului Administrativ extraordinar. Acesta nu cuteză să desființeze bursele, de ore-ce regulamentul organic, ceră înmulțirea lor până la 100 ci, tot amână soluțiunea afacere! până în Noembre acestaș an, când Eforia mereîi stăruind să i se dea mițllocele pentru in- ternat, Sfatul extraordinar decide : să se acorde suma reclamată în plus de 13.680 lei. Tot-o-dată, pentru a concura pre institutele private, se scade plata la internat a școlari- lor particulari de la 60 de galbeni la 40 pe an. Vom vedea însă că nici acestă măsură nu salvă internatul de decădere. *) Ve^Izanexa la acostă pagină. **) anexa la acostă pagină. Digitized byGoogle Digitized byGoogle CAP. IX. MUNTENIA I ■ Budgetul anului acestuia este tot cel de 350.000 de le! la care s'adaugă insă 117.000, ce are a lua casa scdlelor de la Visterie din socotelile anilor trecuțl. Nu vom aduce integralmente acest budget, care nu diferă de cât in puțin, dar vom menționa faptele relative la starea scolelor și deosebitele creațiunl, ori îmbunătățiri ce pu- ■ tem constata pentru anul acesta. .. Mai înainte de tdte aflăm, că internatul scdlel St. Sava, este in mare decădere. Vaillaht care, cum văzurăm, ’i-a dat primele lovituri cu scop de a transforma scola ro- mânăscă din St. Sava în scdlă privată francesă, a isbutit in planul săd. Eforia țlice, că prin clevetirile răspândite contra internatului de la S-tu Sava n’a mai rămas in el, pe lângă cei 12 băeți întreținuți din budgetul scdlelor, din 40 de solvenți, câți era în anii trecuțl, de cât 4 și că cu banii de la aceștia, adauși la suma ce se acordă pentru bursierii Statu- lui, nu se mai pdte ț ne acest internat. Eforia cere la Marea Logofeție a acelor bisericescl, cu raportul său No. 145 *) din 27 Martie 1837, ca ori să se acorde fonduri din cari să se pdtă ținea internatul, ori să se desființeze cele 12 burse, și mai bine banii acestora 14.400 lei să servăscă pentru trim.terea la universități streine a duol școlari, cari să se așețle mai pe urmă profesori la scdlele naționale. Eforia arătă în lista ") ce dăm în anexă cheltuiala ce se necesită pentru un școlar intern. Logofeția bisericăscă a pus, în 4 Aprilie, cu raportul No. 1.106, cestiunea în desbaterea Sfatului Administrativ extraordinar. Acesta nu cuteză să desființeze bursele, de dre-ce regulamentul organic, ceră înmulțirea lor până la 100 ci, tot amână soluțiunea afacere! până în Noembre acestaș an, când Eforia mereu stăruind să i se dea mițllocele pentru in- ternat, Sfatul extraordinar decide : să se acorde suma reclamată în plus de 13.680 lei. Tot-o-dată, pentru a concura pre institutele private, se scade plata la. internat a școlari- lor particulari de la 60 de galbeni la 40 pe an. Vom vedea însă că nici acăstă măsură nu salvă internatul de'decădere. •) Ve^tzanexa la acăstă pagină. . **) Ve^LÎ anexa la acăstă pagină. Digitized Googie — 348 — Altele erați promisiunile date școlilor la începutul anului 1837. La ocasiunea anului nod, la palat, în Bucurecci, P. Poenarul, directorul scdlelor naționale a rostit următorul cuvânt, în numele corpului profesoral *): «In Dintr’acesta se înțelege, că vacanța ce se ținea în scdlele începătdre Sâmbăta dupe amiațll se desființăză și prin urmare bileturile ce se daii până acuma Sâmbătă de diminăță se vor împărți dupe ținându-se clasul precum și în cele-l-alte ^ile, duoă căsurl. Pentru mădularele Eforiei, P. Poenaru. Semnăturile profesorilor de urmare întocmai, F. Aaron, HUI, O. Pavel, C. Aristia, G. loanid, G. Popp, I. Popp, I. Poenaru, I. Genilie, A. Popp, V. Jeorgescu, Gross, Aaron Kreța, 1. Petrovici, Q. Moroiu *).» •' .« * * Pentru a împedica lipsirile lungi din țără, Domnitorul dă ofisul următor: «Noi, Alexandra Dimitrie Ghica Voevod, Cu mila lui Dumnezeii Domo a tdtă țăra românăscă. Către Sfatul administrativ extraordinar Pentru amploiațil tuturor departamenturilor ce ’șl cer voie cu soroc hotărît, ca să măr- gă afară pentru în parte ale lor trebuințe, poruncim Domnia Mea Sfatului, ca pe viitorime să se păzăscă fără strămutare acdstă orînduială : adică, pentru o lună să’șl primescă lăfa lor întrăgă, iar pentru cât mal mult- vor zăbovi depărtați de la posturile lor dupe trebu- ințe bine-cuvăntale, să se orinduiască locțiitori al lor, cari vor primi jumătate din lăfa ce intră în casa departamentului în lipsa celui dus. (Urmăză semnătura Măriei Săle). . Secretarul Statului, C. Cantacozino.» No. 486. — 1837, Septembre 15. In 26 Septembre același an, Eforia închee jurnalul cu No. 465: Jurnal «Prin ofisul M. S. Prea înălțatului nostru Domn cu No. 486, Sept. 15, se poruncesce ca: < pentru orl-care amploiat va cere voie cu soroc hotărît a merge afară pentru în parte *) Dos. de la ministerul de culte pe anul 1837, cu No. 132. • . Digitized by Google -352 - & sa trebuință, să se păzâscă fără strămutare acâstă orînduială, adecă pentru o lună să*și primâscă lâfa sa întrâgă, iar pentru cât mal mult va zăbovi de la postul său dupe trebu- ință bine-cuvântată, să se orînduiască locțiitor al său, care va primi jumătate din lăfa ce intră în casa departamentului în lipsa celui dus». Spre a se păzi întocmai cele poruncite într’acel ofis al Măriei Sâle, Eforia scdlelor dă în cunoștință tutulor amploiaților acestei administrații, ca nimâni să nu lipsâscă de la postul său. Iar decă vre-unul din vre-o neapărată trebuință va fi silit a lipsi câte o-dată, să aibă mai ântâiti a cere voie prin raport de la Eforie, și să aștepte deslegarea,ceiseva da la acesta iarăși prin în scris. A. Filipescu, Ștefan Bălăceanu, B. Știrbeiu, N. Picolo. No. 465. — 26 Septembre 1837.» Ast-fel, pe de o parte se iâu tâte precauțiunile pentru regulata frecuentare a profesorilor la scoli, și pe de alta Eforia se gândesce să stimuleze același lucru și silința și sporirea școlarilor la învățătură. Cu acest scop ea închee jurnalul următor : • Jurnal «Pentru a se cerceta mai cu deamănuntul și a prețui silința și sporirea școlarilor la învățătură, Eforia a chibzuit a desvolta prin întocmirile următore coprinderea regula- mentului scâlelor, § 155, unde țlice : că-«la începutul fieși-cărei luni profesorul va în- trebuința o seanță pentru a cerceta pe școlari asupra învățăturilor ce vor fi urmat în luna trecută, ș. c. 1.» ‘ Acâstă întocmire se va schimba precum urmâză : 1. Se va face în tote clasurile colegiului concurs, care se va urma la fieși-care cinci- sprezece ^ile o-dată în clasurile ce vor. avea dela 50 școlari în sus; și pe tâtă luna câte o-dată numai în clasurile ce vor ațea.de lâ 50 școlari în sus. - 2. Acest concurs se va urma- după chipul următor : Profesorul va dicta școlarilor subiecturi de compuneri ce se va potrivi cu lecțiile cla- sului și asupra căruia vor putea să facă lucrările ce vor fi învățat. Acest subiect trebuind a se lucra într’o seanță în clas chiar și înaintea profesorului, va fi potrivit cu vremea hotărită pentru acâstă seanță. 3. In vremea lucrărei, profesorul va priveghea, ca școlarii să n’aibă nici o comuni- cație imul cu altul, ca să se cunâscă întru adevăr printr’acea lucrare sporirea fieși-căruia școlar la învățătură. 4. Compunerile scrise pe foi slobode și iscălite de școlarul ce le va face, se vor aduna de profesor însuși și îndreptându-se de către dânsul, se vor da școlarilor înapoi mai îna- inte de celă-l-alt concurs. Atunci profesorul va clasifica fieși-care școlar în clasul său, după meritul ce va arăta la lucrarea composiției, dându’l unui număr, care va înfățișa gradul fieși-căruia între tovarășii săi. Dupe aceea, profesorul va trimite în cancelaria colegiului, prin cei d’ântâiu școlari un catalog așezat dupe șirul gradelor pentru toți școlarii ce se vor fi aflat la concurs și de aceia ce vor fi lipsit. Dupe acel catalog se vor trece în registrele colegiului gradele fieși-căruia școlar și acele grade vor sluji de bază la împărțirea darurilor. 5. Deosebitele obiecturi din care se află compusă învățătura în fieși-care clas, se vor lua unul dupe altul drept subiect de concurs, și pentru fieși-care dintr’acele obiecturi se vor da la împărțirea darurilor câte duoă premii ântăiii și al duoilea, și până la opt nu- miri onorabile. Digitized byVjOOQle — 353 — 6. Dupe trimiterea cataldgelor de concurs în Cancelarie, se vor da celor d’ântăiA duoi școlari un testimonii! de încredințare, că au meritat locurile cele d’ântăiu. 7. Fiind-că se pot întempla împrejurări nenorocite, care să fie pricina de neisbutirea vre-unor școlari la cele d’ântâiîi concursuri, și cu tdte acestea același școlari prin înduoi- rea sîrguințelor să se potă îndrepta mal la urmă și să se potrivăscă cu școlarii cel mal înaintați, se socoteșce cu dreptate a se lua în băgare de sâmă și acea strguință, de și târziii. De aceea, se hotărăsce, ca concursul cel de pe urmă, care va precede examenele, să prețuăscă drept trei concursuri. 8. Pentru concursurile claselor al 3-lea și al 4-lea începătăre, se vor da școlarilor teme, care să fie compuse de tdte subiecturile clasului. Alexandru Filipescu, Ștefan Bălăceanu, Barbu Știrbeiu, N. Picolo. 1837, August 15. — No. 384, BucurescI.» O bună măsură id Eforia scdlelor și prin înființarea de conferințe a profesorilor adu- nați la Eforie, un fel de congres didacfic a profesorilor secundari și superiori. . Jurnal No. 24 din 15 Ianuarie 1837 «Luându-se in băgare de semă, că pentru a se chibzui mijlocele cele mal înlesnitdre spre desvoltarea și înaintarea învățaturilor publice, este trebuință a se face dre-care con- ferențil între mădularile Eforiei și între profesorii de deosebite ramuri ale invățăturei, Eforia hotărăsce, ca o-dată pe lună, in Duminica cea d'ântăe a lunel, să se facă adunare în sala colegiului, compuindu-se acăstă adunare de mădularile Eforiei și de profesorii clasurilor de umanidre și de complemente. • . Se va da dar acăstă întocmire în u>sci»|£ profesori, ca să îngrijăscă a se afla la numita adunare în filele hotăriteL/ f ’ r ■ / Alexandru Filipescu, Ștefan Bălăceanu, B. Știrbeiu, P. Poenaru.'» • < Intre măsurile nuoe imbunătățitore studiilor de la S-tul Sava, avem de însemnat ur- mătdrele: 1) Admiterea in corpul didactic a profesorului Murgu, care așia dar a abandonat Iașii. Iată jurnalul încheiat intre el: «Potrivit cu arătarea ce s’a făcut de către Eforie, prin adresa sa cu No. 43, la .prilejul supunerel spre hotărîre a budgetului pe anul curgător pentru trebuința ce este de a se mai adăoga dre-care învățături în colegiul din BucurescI, dându-se înaltă deslegare, prin ofisul M. S. Prea înălțatului Domn No. 53, ca pe lângă cele-l-alte Învățături ce sunt a se adăoga în anul școlar viitor să se așețle și catedra de logică și dreptul roman subt același profesor ; Eforia îngrijind a înființa aceste învățături, acum la deschiderea claselor; Vă^ăndu-se atestatele ce are la mână D. Murgu, prin care se dovedesce, că numitul a urmat cu bun spor la universitatea de la Peșta cursul de filosofie și de legi; Potrivit cu § 150 din regulamentul scdlelor, se hotăresc cele următdre : 1. D. Murgu este numit vremelnicesce îndeplinitor de profesor pentru predarea învă- țăturilor loghicel și a dreptului roman. 23 Digitized by Googie — 354 — 2. Predarea acestor învățături se va face în clasul I complimentar în tdte filele, și lecția va ține un cds și jumătate. ■ 3. Lăfa pentru aceste duoă învățături este fle 500 lei pe lună, și se va începe de la 1 Septembre. Alexandru Filipescu, Ștefan Bălăceanu, Barbu Știrbeiu, N. Picolo. , No. 386. — 1837, August 16.» 2) Iată jurnalul Eforiei de la 16 August 1837, relativ la organisarea înalt mod a cursului de limbă și literatura francesă : ' Jurnal ■ «Pentru învățătura limbei franțuzescl, ce se urmăză în colegiul din Bucuresci, chibzu- indu-se o nuoă întocmire a claselor, pe temeiuri cari pot asigura mal multă sporire a . școlarilor la acăstă învățătură, Eforia hotărăsce : ■ 1. Cursul de limba franțuzăscă ce se făcea până acum de D. Gros în clasul al 4-lea jle umaniore, se va face de acum înainte de D. Languilon dând lecții în tdte filele. 2. Cursul de limba franțuzăscă, ce se făcea iarăși de D. (?ros în clasul al V-lea și al Vl-lea de umanidre, va rămânea vacant până se vor lua alte măsuri. 3. Fiind-că D. Languilon se însărcineză pe lângă, cursul ce face de limba franțuzăscă în clasul al 3-lea și cu cursul aceleeași limbi în clasul al 4-lea, i se adaogă pe lângă patru sute lei ce a avut lefă până acum, încă 250 pe lună, făcăndu-i-se peste tot lei șăse sute cinci-^eci pe lună. Acăstă orînduială se va pune în lucrare de la 1 Septembre. Alexandru Filipescu, Ștefan Bălăceanu, B. Știrbeiu, N. Picolo. No. 385. — 1837, August 16.» ♦ ScdJa din Craiova n’a rămas neîmbunătățită în anul acesta. Iată jurnalul Eforiei în privința îmbunătățirilor de introdus într’acăstă scdlă sub noua direcțiune a profesorului Maiorescu, strămutat aci de la scola din Cerneți, cu începutul noului an școlar 1837—1838 : • «In scdlă centrală din Craiova fiind trebuință a se da mai multă desvoltare învățături- lor și a se lua deosebite măsuri spre mai multă sporire a școlarilor în cunoscințe temei- nice, Eforia hotărăsce: 1. Pe lângă cele-l-alte învățături, se așă<,lă acum în scola din Craiova cursul de istoria universală, din care o parte se va preda în clasul al 3-lea în locul cursului de chronolo- gie, și cea-l-altă parte în clasul al 4-lea, de câte trei ori pe săptemână în fieși-care clas. 2. In clasul al 4-lea se vor urma încă limba elinăscă în tdte filele, limba franțuzăscă de trei ori pe săptemână și desemnul de topografie, asemenea de trei ori pe săptemână. 3. D. Maiorescu, care a fost până acum profesor la scola de la Cerneți, se mută profe- sor și inspector la scdlă de la Craiova, în locul D-luI Sluger Staneiu Căpățineanul, care este chiămat la altă destinație. Ca profesor, D. Maiorescu este însărcinat a preda la acăstă scdlă: a) Istoria universală în clasul al 3-lea și al 4-lea. b) Stilul scriere! în limba românăscă în clasul al 3-lea și GooqIc o Digitized by — 355 - va da lecție de istorie în arătatele clase de câte 3 ori pe săptemână, iar de stilul scrierel în tdte filele; pentru acăsta se hotărâsce lăfă de 400 lei pe lună. Ga inspector, D. Maiorescu are a priveghia spre a se păzi buna orânduială întru tdte, dupe instrucțiile date; pentru acăsta i se dă lăfă de lei 200 pe lună, făcând peste tot lei șăse sute pe lună. 4. D. Dimitrie Serghiade, care a fost până acum profesor la scdla de la Giurgiu, se mută la scdla Craiovel, însărcinat a preda acolo în clasul ânlâiă și al duoilea de uma- nidre, cursul de deprindere la scrierea în limba românăscă cu aplicarea regulelor grama- ticei; pentru acăsta i se hotărâsce lăfă trei sute cinci-^eci lei pe lună. 5. D. C. Barbovicl, care până acum a predat în scdla Craiovel geografia, va urma, tot cu predarea geografiei în clasul al 2-lea, dând lecții în tdte filele ; iar în locul chrono- logiel va face un curs de aritmetică rezonată în clasul al 4-lea, dupe uvragiul lui Fran- clin, făcând predare în tdte filele. 6. D. Gros, care a fost până acum profesor de limba franțuzâscă în colegiul din Bucu- resci, se orânduesce profesor tot de aceeași limbă la scdla centrală din Craiova, în locul D-luI Visamont. Acolo D. Gros va preda cursul limbei franțuzesci în patru clasurî, adecă în clasul ântâiă citirea și scrierea cu partea cea d’ântâiu a gramaticei, făcând pre- dare în tdte filele; în clasul al 2-îeâ, partea a Il-a a gramaticei cu tălmăciri din franțu- zesce în românesce, făcând. predare în tdte filele. In clasul al 3-lea sintaxul limbei franțuzesci și traduceri, făcând predare de duoă ori pe săptemână; în clasul al 4-lea com- ■ puneri în limba franțuzâscă și traduceri în franțuzesce din românesce, făcând predare de trei ori pe săplemână. Pentru acăsta D. Gros va avea lăfă 500 lei pe lună. Acăstă întocmire se va pune în lucrare de la 1 Septembre. Alexandru Filipescu, Ștefan Bălăeeanu, Barbu Știrbeiu, N. Picolo, P. Poenaru. No. 383. — 1837, August 15. Bucuresci.» Tot în Craiova, în anul acesta 1837, se creează o scdlă de fete din fonduri private, dar importantă, pentru că este prima scdlă de fete. Acăsta e aceea care în Iunie 1837 se întocmesce cu fondurile date de Crucierul lordachi Oteteleșeanu. - Intusiasmul pentru scdle era destul de viii și în Craiova. Un alt generos bărbat, Pa- harnicul Lazăr donâză pentru acâstași scdla de fete casele sale. Cu tdte acestea, scdla acăsta de fete având a fi publică, nu are fonduri suficiente din donațiunea Oteteleșeanu. Atunci orășenii cer guvernului din Bucuresci, să se acorde scdleî un ajutor din venitul bisericei M-rea Precista Dudu. Vom reveni asupra acestei scoli în anii următori. * Solicitată de atențiunea ce începuse a da scdleî, publicul din Craiova, Eforia aduce unele îmbunătățiri acestei scdle secondare, adăogând la ea în August predarea istoriei universale și a aritmeticei. « Seminariul Metropolitan din Bucuresci tot nu merge bine *). In 25 Maiu 1837, cu *) Că nu mergea bine se pdte vedea și din petițiunen de la 2 Iulie 1837, a profesorului N. Balașescu către Logofeția bisericescă. O dăm tn anexă. Googie Digitized by — 356 — raportul No. 1.729. Logofătul trebilor bisericesci arătă lui Vodă, că : «Banii ploconului ce se strîng de la preoți din eparchia S-tei Mitropolii, sunt holărițl de regulament a se întrebuința la cheltuiala seminariei. Primirea acestor bani este încredințată unuia din amploiațil S-tei Mitropolii, și dupe sciința ce a luat Logofeția, se urca acest venit în leat 1835 până la taleri 21.984, iar după suma preoților și a diaconilor ce se găsesce în condica acestui departament alcătuită dupe cele din urmă catagrafii trebuia să primăscă lei 26.000. Pentru acăstă scădere, ca de lei 4.000, Logofeția, în leat 1836, ah fost făcut băgare de sămă S-tei Mitropolii, că și banii ploconului sunt o ramură de venit și se cu- vine .să se dea tot în primirea economului casei, carele va înfățișa Logofeției catastișele cucernicilor Protopopi, cu numele preoților și a diaconilor ce alcătuesc acest plocon, ca găsindu-se soglăsuite cu suma ludelor din mal sus (jlisa condică, să’i dea țidulă a încheea socoțăla protopopului. Dar fiind-că S-ta Mitropolie nici un răspuns n’a dat Logofeției < . asupra acestei propuneri, și primirea se face tot de către acel amploiat cu paguba semi- natului, din pricină că nu cunăsce adevăratul număr de preoți din plasa fieșl-c&ruia protopop, subt iscălitul supune plecat acăstă părere a șa la cunoscința Inălțimel Vostre, ca, de o veți găsi cuviinciosă, să bine-voiți a da luminată poruncă de a se pune în lucrare.» , : • ,. ’ V . * 1837, Maiu 25. . No. 4.729, Masa It-a , . . . . - . Nu era de sigur ușor Logofeției să învingă feaoa voință a Mitropoliei, care avea în darea polconului un venit vechiu al seu, ce i se luase acum pentru seminare. Domnito- rul aprobă propunerea Logofeției, de mal sus, și în Iunie 3, cu No. 1815, departamentul trebilor bisericesci, comunică acăstă hotărîre S-tei Mitropolii, îndemnând’o să bine-vo- iască «a face punere la cale spre a se aduce .întru săvârșire acăstă înaltă poruncă, dupe coprinderea de mai sus». • M. Corneseu. ■ * . ■ Dăcă partea financiară mergea rău, nu mal bine mergea seminariul și din alte puncte de vedere. Acăsta se dovedesce din noua reclamațiune de la Iunie 30 a profesorului N. Bălăsescu, (mai târziu călugărit cu numele Nifon). Acăstă reclamare ce posedem în original, se va vedea în anexă *). însuși Domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica, intervine peutru complectarea catedrelor la seminare, prin ofisul No. 185 din August 20, în coprinderea următăre : Noi Alexandru Dimitrie Ghica Voevod, etc., Către departamentul trebilor bisericesci «Văzând raportul acelui departament cu No. 1.168, precum și acela al ocârmuirel S-tei Mitropolii, asupra complectuirel trebuinciosului număr de profesori in seminariul de aicea a S-tei Mitropolii; luând în băgare de sămă cuvintele pentru care pomenita ocârmuire ^Lice, că s’ati prelungit ocârmuirea profesorilor la acest seminariti, poruncim următorele: Numărul legiuiților profesori să se aducă la îndeplinire fără zăbavă, potrivit cu ofisul nostru sub No. 119, ca să se îndeletnicăscă aceștia atât întru predarea învățăturilor ce- •) Ve^I anexa. Digitized Google — 357 — rute, cât și întru tălmăcirea cărților trebuincidse. Iar alegerea personalului rămâne în sarcina ocârmuirel S-tei Mitropolii. \ , D-lui șeful depart. trebilor bisericesc! va aduce acâstă poruncă a nâstră la îndeplinire prin înțelegere cu ocârmuirea S-tei Mitropolii». Alexandru Ghica. . No. 185, anul 1837, Aprilie 20. Mitropolia se scuza că nu găsesce profesor de teologie în țâră. Atunci Marele Logofăt al treburilor bisericesci, M. Cornescu, cu noti raport No. 1.167, August 9, către Dom- nitor combate scuzele Mitropoliei și spune, că Logofeția a fost îndreptat la Mitropolie'pe un Neagoe, român din Transilvania, «care este și caligraf desăvârșit» și n’a voit să’i cer- ceteze diplomele ce le are de a lui învățătură, pe acel temeiti numai... că la anul d’^ntârd nu era trebuință sâ înființeze de o-dată toți profesorii, nefiind copil împuterniciți cfertâte clasurile, și n’ati prevăzut, că limba românăscă are lipsă de multe cărți teologicescl, cate ' urmâză a se traduce din limbi străine, de bărbați vrednici, cari vor fi desăvârșiți Intru • acâstă învățătura, nici ati judecat că, profesorul Bălăsescu nu pote numai singur să se îndeletnicâscă întru asemenea ostenitore lucrare, fără să aibă ajutor cu întrâgă sciință, ca să tălmăcâscă din latinâscă, sâti dip jiemțâscă, cărți teologicescl». Marele Logofăt, mal ales că de la Septembre va fi și clasaTII seminariu, propune chiămarea din Transilvania ca profesor la seminariti, a unul* românce legea pravoslavnică, care împreună cu Bălă- sescu să aducă în limba patriei tote cărțile cerute a se preda în seminariile pregătitâre și în seminariul central al S-tel Mitropolii, tipărindu-se acele cărți cu a el cheltuială *). Iată darea de sâmă bănâscă presintată la 31 Octombre 1837, de către lordache Zosima, către ocârmuitoril Mitropoliei, pentru banii cheltuiți până la data acâsta cu seminariul: Prea cinstita oc&rmuire a adunărei Mitropoliei Plecat raport După resoluția Prea Sființiilor Vostre de sub No. 1.813, pusă la raportul inspectorului seminarului de sub No. 16, cuprin^ătore, că să răspund lei 5.000 pentru trebuinciâsele cheltueli ale seminariului, iar ne mai fiind bani deal poclonului asupră’mi să fac arătare, cu plecare fac cunoscut, că eti cu scirea Prea Sfințiilor Vâstre am început să strîng banii poclonului dupe la preoți prin părinții protopopi al Eparchiei Sfintei Mitropolii de la lât 836 și până acum, adecă pe doui ani, și după poruncile Prea Sf. Vostre ce ați slobozit către mine în scris, ’l-am și răspuns rânduri-rânduri în primirea inspectorului, și nu cunosc de o-cam-dată asupră’mi niscare-va bani, afară de lei 285, parale 21, și cei care vor mai fi asupra unor protopopi ce n’ati încheiat încă socotâla cu mine pe acest următor an, pe care dupe ce voiu primi și pe aceștia, nu voiti lipsi ca să’i răspund în trebuința seminariului, dupe poruncile ce mi se vor da; iar acum spre mai bună pliroforie a Prea Sf. Vostre de ce bani s’ati primit de mine pe suma ludelor ce au dat catastih protopopiei și cum s’ati răspuns, nu lipsesc a așterne mai joș și socotâlă curată. Al Prea Sfințiilor Vâstre prea plecată slugă, ■ lordache Zosima. Anul 1837, luna Octombre 31. *) Vețtt anexa la acâstă pagină. Digitized by Googie — 356 — raportul No. 1.729. Logofătul trebilor bisericesci arâtă lui Vodă, că: «Banii ploconului ce se strîng de la preoți din eparchia S-tel Mitropolii, sunt holărițl de regulament a se întrebuința Ia cheltuiala seminariel. Primirea acestor bani este încredințată unuia din amploiațil S-tel Mitropolii, și dupe sciința ce a luat Logofeția, se urca acest venit în leat 1835 până la taleri 21.984, iar după suma preoților și a diaconilor ce se găsesce în condica acestui departament alcătuită dupe cele din urmă catagrafii trebuia să primâscă lei 26.000. Pentru acâstă scădere, ca de lei 4.000, Logofeția, în leat 1836, aă fost făcut băgare de sâmă S-tei Mitropolii, că și banii ploconului sunt o ramură de venit și se cu- vine să se dea tot în primii*ea economului casei, carele va înfățișa Logofețiel catastișele cucernicilor Protopopi, cu numele preoților și a diaconilor ce alcătuesc acest plocon, ca găsiudu-se soglăsuite cu suma ludelor din mal sus (lisa condică, să'i dea țidulă a încheea socoțâla protopopului. Dar fiind-că S-ta Mitropolie nici un răspuns n’a dat Logofețiel < . asupra acestei propuneri, și primirea se face tot de către acel amploiat cu paguba semi- . narului, din pricină că nu cunosce adevăratul număr de preoți din plasa fieși-căruia protopop, subt iscălitul supune plecat acâstă părere a șa la cunoscința Inălțimel Vdstre, ca, de o veți găsi cuviincidsă, să bine-voiți a da lumipață poruncă de a se pune în lucrare.» . vV- * 1837, Maiti 25. . No. 1.729, Masa It-a ti ' • > . . Nu era de sigur ușor Logofețiel să învingă feaoa voință a Mitropoliei, care avea în darea polconulul un venit vechii! al său, ce i se luase acum pentru seminare. Domnito- rul aprobă propunerea Logofețiel, de mal sus, și în Iunie 3, cu No. 1815, departamentul trebilor bisericesci, comunică acâstă hotărîre S-tel Mitropolii, îndemnând’o să bine-vo- iască «a face punere la cale spre a se aduce .întru săvârșire acâstă înaltă poruncă, dupe coprinderea de mal sus». < M. Comeseu. 1 * . ■ Dâcă partea financiară mergea răii, nu mal bine mergea seminariul și din alte puncte de vedere. Acâstă se dovedesce din noua reclamațiune de la Iunie 30 a profesorului N. Bălăsescu, (mal tărțlifi călugărit cu numele Nifon). Acâstă reclamare ce posedem în original, se va vedea în anexă *). însuși Domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica, intervine pentru complectarea catedrelor * la seminare, prin ofisul No. 185 din August 20; în coprinderea următdre : Noi Alexandru Dimitrie Ghica Voevod, etc., Către departamentul trebilor bisericesci «Văzând raportul acelui departament cu No. 1.168, precum și acela al ocârmuirel S-tel Mitropolii, asupra complectuirel trebuinciosului număr de profesori în seminariul de aicea a S-tel Mitropolii; luând în băgare de sâmă cuvintele pentru care pomenita ocârmuire ^ice, că s’aii prelungit ocârmuirea profesorilor la acest seminariii, poruncim următdrele: Numărul legiuiților profesori să se aducă la îndeplinire fără zăbavă, potrivit cu ofisul nostru sub No. 119, ca să se îndeletnicâscă aceștia atât întru predarea învățăturilor ce- , *} Ve^i anexa. Digit :ed i; Google — 357 — rute, cât și intru tălmăcirea cărților trebuincidse. Iar alegerea personalului rămâne in sarcina ocârmuirei S-tel Mitropolii. \ . D-lui șeful depart. trebilor biserițesci va aduce acâstă poruncă a nostră la îndeplinire prin înțelegere cu ocârmuirea S-tel Mitropolii». Alexandru Ghica. . No. 185, anul 1837, Aprilie 20. Mitropolia se scuza că nu găsesce profesor de teologie in țâră. Atunci Marele Logofăt al treburilor bisericescl, M. Cornescu, cu nou raport No. 1.167, August 9, către Dom- nitor combate scuzele Mitropoliei și spune, că Logofeția a fost îndreptat la Mitropolie-pe un Neagoe, român din Transilvania, «care este și caligraf desăvârșit» și n’a voit să'I cer- ceteze diplomele ce le are de a lui învățătură, pe acel temeiti numai... că la anul d’ântâiti nu era trebuință sâ înființeze de o-dată toți profesorii, nefiind copii împuterniciți detftdte clasurile, și n’au prevăzut, că limba românâscă are lipsă de multe cărți teologicescl, cate ' urmâză a se traduce din limbi străine, de bărbați vrednici, cari vor fi desăvârșiți întru • acâstă învățătura, nici au judecaț că, profesorul Bălăsescu nu pdte numai singur să se îndeletnicâscă întru asemenea ostenitdre lucrare, fără să aibă ajutor cu întrâgă sciință, ca să tălmăcâscă din latinâscă, sâO dip’jiemțâscă, cărți teologicescl». Marele Logofăt, mai ales că de la Septembre va fi și clasării seminariu, propune chiămarea din Transilvania ca profesor la seminariu, a unui’ românce legea pravoslavnică, care împreună cu Bălă- sescu să aducă în limba patriei tote cărțile cerute a se preda în seminariile pregătitdre și în seminariul central al S-tei Mitropolii, tipărindu-se acele cărți cu a el cheltuială *). Iată darea de sâmă bănâscă presintată la 31 Octombre 1837, de către lordache Zosima, către ocârmuitoril Mitropoliei, pentru banii cheltuiți până la data acâsta cu seminariul: Prea cinstita oc&rmuire a adunărel Mitropoliei Plecat raport După resoluția Prea Sființiilor Vdstrede sub No. 1.813, pusă la raportul inspectorului seminarului de sub No. 16, cuprin^ătdre, că să răspund lei 5.000 pentru trebuincidsele cheltuell ale seminariului, iar ne mai fiind bani de ai poclonului asupră’mi să fac arătare, cu plecare fac cunoscut, că eu cu scirea Prea Sfințiilor Vdstre am început să strîng banii poclonului dupe la preoți prin părinții protopopi al Eparchiei Sfintei Mitropolii de la lât 836 și până acum, adecă pe doui ani, și după poruncile Prea Sf. Vdstre ce ați slobozit către mine în scris, ’i-am și răspuns rândurl-rânduri în primirea inspectorului, și nu cunosc de o-cam-dată asupră’mi niscare-va bani, afară de lei 285, parale 21, și cei care vor mai fi asupra unor protopopi ce n’ad încheiat încă socotâla cu mine pe acest următor an, pe care dupe ce void primi și pe aceștia, nu voiu lipsi ca să’l răspund în trebuința seminariului, dupe poruncile ce mi se vor da ; iar acum spre mai bună pliroforie a Prea Sf. Vdstre de ce bani s’aii primit de mine pe suma ludelor ce au dat catastih protopopiel și cum s’au răspuns, nu lipsesc a așterne mai joș și socotâlă curată. Al Prea Sfințiilor Vdstre prea plecată slugă, lordache Zosima. Anul 1837, luna Octombre 31. *) Ve^I anexa la ac&tă paginii. Google Digitized by — 358 — Suma lumilor preoților ce au încheiat socotdla părinții protopopi pe let 1836 : Lude Taleri 90 900 96 950 324 3240 84 840 157 1570 89 890 90. 900 91 91Q . 169 1690 137 1370 131 1310 • 178 1780 101 1010 140 1400 43 430 294 2940 2214 22140 21129 Eclesiarch Luca ) _ _ Protopop Pantazi } B^uresc!. Eclesiarchu Gheorghe Gheorghe al Goziei / ®ud‘ Bâmbovița. Andrei sud. Ialomița. Stan al Mostiștei ■ Petrache al Gheorghiței ' gud HfOv. Grigore al Sabarului I Ghristea i Niculae al Gotmeaneî } sud Teleorman. Păun I Spiridon 1 Idn al favorului ) sud Vla^ Dimitrie 1 , _ , Jqjj । sud Prahova. Elefterie sud Muscel. 43269 se adaogă primiți din banii poclonului leat 1837 ; și nu se aretă anume, căci n’aâ încheiat toți protopopii socotelile. Tdtă suma primiți de mine în lăt 1836 și 1837 ; se scad dați însă : 5000 — inspectorului în lăt 836 cu porunca D. Mitropo- liei No. 1.230. 42983 19 5000 — ipac.........................No. 1.487 5000 — ipac.........................No. 1.846 5000 — ipac....................... No. 2.082 2080 — ipac leat 1837 ................No. 448 2920 — ipac.........................No. 261 5000 — ipac.........................No. 447 5000 — ipac.........................No. 605 5000 — ipac.........................No. 880 2000 — ipac................No. 1.445 360 — pentru patru-^ecl cărți i tertage ce s’aii cumpă- rat pentru copiii seminarului. 623 19 s’au ținut în săma preotului Elefterie sud Muș- ■ cel și a lui Gheorghe sud Dâmbovița, pentru pocldnele ce afi trimis la praznicul Mitropoliei dupe poruncile D. Mitropolii sub No. 621 și 622. 4298319 285 21 Adecă lei două sute opt-^eci și cinci rămân tot asupra mea. Zosima. Abandonăm seminarul Metropolitan care cu atâta dificultate se înjgheabă și trecem la materii mai suri^itdre. Eforia a hotărît înființarea în 1837 a unei tipografii a șcdlelor. La Didot în Paris a și comandat acăstă tipografie, în preț de 2.000 galbeni, care sumă are să se răspundă din arieratele de la Visterie. De câtă utilitate va fi pentru scdlă înființarea acestei tipografii, vom vedea în anii următori. Digitized by Googie — 359 - Câte-va informațiunl acum relative la școlile primare. v „Curierul Rom.“ din 1837 vestesce, căse va deschide sc&ăprin subscriere, creată de' locuitorii din GăescI, Curtea-de-Argeș și Alexandria. ■ La Craiova, pe lângă scola publică funcționâză încă alte două scdle, fondate de frații Crăciun și Hristea Ivanovici împreună cu alți cetățeni. . In budgetul anului trecut am ve^ut înscrisă scâla de Ia Văleni-de-Munte, dar se vede că acăsta a rămas neorganizată, de ore-ce in Ianuarie 1837 locuitorii din acest oraș ceru să li se dea scola, căci el aii adunat prin contribuțiune 13.773 lei. . . In Februarie 1837 Stolnicul loan Socolescu dăruesce o casă cu 8 camere pentru scola din Pitesc!. * Cu tdte aceste parțiale îmbunătățiri, scolele publice începătăre sunt insuficiente și Efo- ria, în lipsă de mijloce pentru nuoi creațiunl, se găndesce cum ar putea utilisa școlile private ținute pe la biserici prin, mahalale și care subsistah din vechea organisare a în- vățământului. - Deja în 1837 Eforia începe a recunăsce și a utilisa unele din aceste scoli, ținute de cântăreți de la biserici, scoli a căror listă am adus’o la unul din anii anteriori. * ' D. Marin, actualul profesor de chemie de la universitatea din BucurescI, este numit, acum 25 ani, profesor de clasa IV începătăre, prin următorul: Jurnal „Luându-se în băgare de sâmă, că cu reposarea D-lui Sinac profesorul de clasul al patrulea de începători, rămâind acăstă catedră vacantă, D. Alexe Marinovici ce a fost numit repetitor al claselor începătăre din S-tul Sava a împlinit lipsa de profesor la acâ- stă catedră cu esactitate și destoinicie, de sunt acum 6 luni, Eforia hotărăsce: * Potrivit cu § 150 din regulamentul scălelor D. Alexe Marinovici este numit vremel- nicesce profesor de clasul al patrulea începător, cu lăfă legiuită, prin regulament, de 350 pe lună, care lăfă se va socoti de la 1 Noembre." A. Filipescu, Ștefan Bălăceanu, B. Știrbeiu, P. Poenaru. No. 527. — Anul 1837, Octombre 31. O bună măsură din 1837, cu referința la scâla primară, este retipărirea tabelelor lan- castrice: „Exemplarele de tablele lancastrice ce aii fost tipărite în românesce, fiind acum rămase în prea puțin număr, și făcând trebuință a se tipări acum de al douilea, cu deosebită în- tocmire, s’aii pohtit unii din D-nil profesori să ia asuprăle alcătuirea acestor tabele, chib- suind a le întocmi după mal nouă perfecție, ce s’aii dat acestui metod. Digitized by GooqIc — 360 — j împărțirea acestei lucrări s’ati făcut după cum urmăză : D. G. Pop s'a însărcinat cu alcătuirea tablelor de silabism și de aritmetică. D. S. Pop cu tablele de gramatică. . r D. G. loanid cu sentenți imorale. ■ D. P. Genilie cu geografia și cronologia. • D. Forian Aaron cu catechismul, istoria sfântă și istoria țârei. ' D. P. Poenaru cu industria și istoria naturală. Aceste tdte, alcătuindu-se dupe metodul franțuzesc, se vor tipări cu cheltuiala din casa scdlelor, atât în table cât și în cărți manuale, ca pe aceste cărți să potă copiii repdta și a casă ceea ce vor învăța în scdlă pe tablă. , Cărțile manuale ce se vor tipări dupe table se vor vinde cu îndoit preț din cât va costa ' cheltuâla tiparului lor, ca din jumătate prețul să se despăgubescă casa scdlelor, iar cea- : ■, l-altă jumătate să se împartă intre cel cari vor fi alcătuit aceste tabele și manuala in . . proporția numărului cdlelor ce se vor lucra de fie-care dintr’înșil. ' ' - După ce se va sevârși alcătuirea tuturor acestor table, mal înainte de a se da în tipar, se vor revisui cu deamănuntul de o comisie întocmită de conlucrătoril acestui uvraj, cari adunându-se în câte-va seanțe, vor corecta cu toții împreună alcătuirea tablelor și vor ■ ■ - face cuviincidsele îndreptări. . . ' Tablele și cărțile manuale ce se vor compune de o persdnă se vor și corecta la timp de aceeași persdnă. . •’ Alexandru Filipescu, Ștefan Bălăeeanu, Barbu Știrbeiu, N. Picolo, Petrache Poe- naru. No. 365. — 1837, Iulie 31. Bucuresci. < ♦ ■ O altă măsură menită a da pentru cât-va timp bune resultate, a fost întocmirea, în No- embre 1837, de „comiteturi de inspecție, pe la școlile de prin județe, orânduindu-se, după sciința ce s’a dat Mare! Vornicii* mădulări! al acelor comiteturl persdnele ce s’arâtă mal jos, și prezident ocărmuitorul județului, adecă: La Craiova : D. Clucer lordache Oteteleșanu și mal la urmă Serdar Chinezu. Cerneți: Serd. I. Gărdăreanu și Serd. Burileanu. T.-Jiul: Logof. Vasile Biungescu(?) și Medelnicerul Grig. Bălteanu. * Caracal: Slugierul Amza Jianu și Andrei Prijbeanu. Romnicu-Vălcei: Pitarul Borănescu și Vist. N. Giulescu. Slatina: Sard. Deleanu și Gr. Obedeanu. Pitesc*: Stol. D. Brătianu și Stol. Socolescu. Giurgiu: Doftor Sibineanu și D. Popa Luca. C.-Lung: Stol. Urseanu și Vist. D. Aricescu. Ploesd: Medeln. Suslanescu și Slugerul Cuțarida. Târgovisce: Sard. K. Hiotu Buzeu, Serd. Gaud și Serd. Gavrilă. Văleni-de-Munte: Medelnicerul Murzea, căci căminariul A. N. Filipescu s’a lepădat. Focșani: Paharnicul Alecu Mărgărit și Serd. Ghiță Șonțu. Ruși-de-Vede: Slugierul Sandu și Serd. G. Butculescu. ♦ Muzeul național, foie literală a țărei românesci, dă o relație despre examenele publice urmate la colegiul S-tul Sava din Bucuresci, și solemna împărțire a darurilor urmată Digitized byVjOOQle — 361 — Duminică în 4 Iulie in ființa P. I. Domn și a unei numerăse adunări de streini învățați și de pământeni. ' Ceremonia s’a deschis de D. C. Bălăceșnu Logofătul trebilor bisericesci, după acăsta in locul cercetării obicinuite a școlarilor, D. Serd. Simioi?1 larcovici, profesor de Retorica, a rostit cu un rar talent un cuvint academic asupra civilisațiel. . După acăsta, D. Comis, și Cavaler P. Poenaru, directorul scdlelor, prin un cuvint plin de ritorie,din partea Epitropiel scdlelor, a înfățoșat resultatul învățăturel trecute și în- bunătățirile ce au a se introduce pe viitorul an. ■ In urmă s’au chiămat pe rînd școlarii, cari era vrednici a lua premiile (darurile) cuve- nite pentru răsplătirea silinței lor, iar acei mal însemnați aii primit din mâna I. S. cu- nuni, carele a bine-voit a adresui fie-căruia câte un cuvint bine-voitor. Muzica regimen- tului suna in tot timpul împărțirel premiilor. ■ După acestea, I. S. cu toți ospețiT străini și pământeni au cercetat cu amănuntul tot. așe^emîntul și ah arătat a sa plăcere Epitropiel pentru buna ținere și râvnă ce desvelesce în favorul învățăturilor. * " Cursul superior încă primesce dre-cari îmbunătățiri, prin adăogirea la 19 Decembre 1837, a două catedre de legi, la Srtul Sava. Marele Logof. al dreptăței lBarbu Știrbeiu cere acăsta de la Domnitor: prin anaforaua sa sub No. 15.304 propune adăogirea de două catedre nuoi de legi la S-tul Sava, pentru a se înlesni formarea candidaților de amploiați în posturi judecătorescl. Fiind-că acăstă cestiune intră prin resolvirea ei în anul 1838, vom reproduce diversele acte relative în analele anului următor. In Moldova, procesul, său mai bine conspirațiunea contra limbei române continuă în 1837 și ia o formă mal acută. După memorabilul raport din 28 Noembre 1836 al Comit. Academic, semnat de G. Asaki, G. Seulescu, Damaschin Bojinca și. Maior Singurof, ra- port prin care aceștia întîmpinau la punctele din ofisul domnesc comunicat cu officia Epitropiel din 11 Noembre, se păru un moment, Că afacerea este terminată. Dar în Martie 1837 revine cu mai multă iuțeală. De astă dată, alăturea cu bravii profesori, cari luptau pentru limba română, ia loc și însăși Epitropia, sub președința Mitropolitului Veniamin. Lungi și frumose fură desbale- rile Epitropiel asupra raportului academic din anul trecut. Prin jurnalul cu No. 66 din 19 Martie, Epitropia conchide, că s’a lămurit, ca o măsură cea mai de priință: a rămânea cu neclintire statornicită sistema învățâturelor publice în limba patriei, precum acăsta este legiuit și prin Reglementul organic, cap. 9 art. 357, având de ajutor și alte limbi vechi și noul. Acuzațiunile aduse scolel române erafi îndreptate, precum văzurăm, în contra actualilor profesori, declarând u-I de incapabili. Mitropolitul Veniamin, pe de o parte amintesce că după Regulamentul organic, limba românăscă nu pote fi isgonită din scoli, și pe de alta, ca să înlăture objecțiunea de incapacitate, povățuit negreșit de G. Asaki, isbutesce pe lângă colegii săi din Epitropie a-I face să ia măsuri de îmbunătățirea corpului didactic cum și a se pregăti cărțile necesare în limba românăscă. Epitropia deci dispune aducerea doctorului Petru Câmpeanu; chiămarea candidaților de profesori trimiși la Viena; adu- cerea unui profesor de limba și literatura franceză; aducerea a doi pedagogi, unul francezi și unul german pentru institut; instituirea de către comitetul academic a unei comisiuni Digitized by Google — 360 — împărțirea acestei lucrări s’aii făcut după cum urmăză : D. G. Pop s'a însărcinat cu alcătuirea tablelor de silabism și de aritmetică. D. S. Pop cu tablele de gramatică. . D. G. loanid cu sentenți<^morale. - ■ D. P. Genilie cu geografia și cronologia. ■ D. Forian Aaron cu catechismul, istoria sfântă și istoria țărel. ' D. P. Poenaru cu industria și istoria naturală. Aceste tdte, alcătuindu-se dupe metodul franțuzesc, se vor tipări cu cheltuiala din casa scdlelor, atât în table cât și în cărți manuale, ca pe aceste cărți să potă copiii repdta și a casă ceeâ ce vor învăța în scdlă pe tablă. ; Cărțile manuale ce se vor tipări dupe table se vor vinde cu îndoit preț din cât va costa / cheltuăla tiparului lor, ca din jumătate prețul să se despăgubăscă casa scdlelor, iar cea- . 1-altă jumătate să se împartă între cel cari vor fi alcătuit aceste tabele și manuala în < . proporția numărului cdlelor ce se vor lucra de fie-care dintr’înșil. ' - După ce se va sevărși alcătuirea tuturor acestor table, mai înainte de a se da în tipar, se vor revisui cu deamănuntul de o comisie întocmită de conlucrătoril acestui uvraj, cari ’ adunându-se în câte-va seanțe, vor corecta cu toții împreună alcătuirea tablelor și vor ■ face cuviinciosele îndreptări. . Tablele și cărțile manuale ce se vor compune de o personă se vor și corecta la timp de aceeași persdnă. -J ' - ■ ’ Alexandru Filipescu, Ștefan Bălăceanu, Barbu Știrbeiu, N. Picolo, Petrache Poe- naru. No. 365. — 1837, Iulie 31. BucurescI. ■ O altă măsură menită a da pentru cât-va timp bune resultate, a fost întocmirea, în No- embre 1837, de „comiteturi de inspecție, pe la școlile de prin județe, orânduindu-se, după sciința ce s’a dat Marel Vornicii' mădularil al acelor* comiteturl persdnele ce s’arătă mai jos, și prezident ocărmuitorul județului, adecă: La Craiova: D. Clucer lordache Oteteleșanu și mal la urmă Serdar Chinezu. Cerneți: Serd. I. Gărdăreanu și Serd. Burileanu. T.-Jiul: Logof. Vasile Biungescu(?) și Medelnicerul Grig. Bălteanu. • Caracal: Slugierul Amza Jianu și Andrei Prijbeanu. Rdmnicu-Vălcei: Pitarul Borănescu și Vist. N. Giulescu. Slatina: Sard. Deleanu și Gr. Obedeanu. Pitesci: Stol. D. Brătianu și Stol. Socolescu. Giurgiu: Doftor Sibineanu și D. Popa Luca. C.-Lung: Stol. Urseanu și Vist. D. Aricescu. Ploesci: Medeln. Suslanescu și Slugerul Cuțarida. Tărgovisce: Sard. K. Hiotu Buzeu, Serd. Gaud și Serd. Gavrilă. Văleni-de-Munte: Medelnicerul Murzea, căci căminariul A. N. Filipescu s’a lepădat. Focșani: Paharnicul Alecu Mărgărit și Serd. Ghiță Șonțu. Ruși-de-Vede: Slugierul Sandu și Serd. G. Butculescu. * Muzeul național, fdie literală a țărel românesci, dă o relație despre examenele publice urmate la colegiul S-tul Sava din BucurescI, și solemna împărțire a darurilor urmată Digitized by Googie — 364 — Duminică în 4 Iulie în ființa P. I. Domn și a unei numerdse adunări de streini învățați și de pământeni. ' Ceremonia s'a deschis de D. C. Bălăceșnu Logofătul trebilor bisericesci, după acăsla în locul cercetării obicinuite a școlarilor, D. Serd. Simioi?' larcovici, profesor de Retorica, a rostit cu un rar talent un cuvînt academic asupra civilisației. După acăsta, D. Comis, și Cavaler P. Poenaru, directorul scdlelor, prin un cuvînt plin de ritorie, din partea Epitropiel scdlelor, a înfățoșat resultatul învățăturei trecute și în- s bunătățirile ce aii a se introduce pe viitorul an. •. > In urmă s’aii chiămat pe rînd școlarii, cari era vrednici a lua premiile (darurile) cuve- nite pentru răsplătirea silinței lor, iar acel mal însemnați aii primit din mina I. S. cu- i nuni, carele a bine-voit a adresui fie-căruia câte un cuvînt bine-voitor. Muzica fegimen- t tulul suna în tot timpul impărțirel premiilor. ■ . După acestea, I. S. cu toți ospețil străini și pământeni aii cercetat cu amănuntul tot așe^emîntul și aii arătat a sa plăcere Epitropiel pentru buna ținere și râvnă ce desvelesce t în favorul învățăturilor. * ‘ , Cursul superior încă primesce ore-carl îmbunătățiri, prin adăogirea la 19 Decembre 1837, a două catedre de legi, la Srtul Sava. Marele Logof. al dreptățel tBarbu Știrbeiu cere acăsta de la Domnitor: prin anaforaua sa sub No. 15.304 propune adăogirea de două catedre nuol de legi la S-tul Sava, pentru a se înlesni formarea candidaților de amploiățl în posturi judecătorescl. Fiind-că acâstă cestiune intră prin resolvirea el în anul 1838', vom reproduce diversele acte relative în analele anului următor. ♦ . In Moldova, procesul, sâii mal bine conspirațiunea contra limbel române continuă în 1837 și ia o formă mal acută. După memorabilul raport din 28 Noembre 1836 al Comit. Academic, semnat de G. Asaki, G. Seulescu, Damaschin Bojinca și. Maior Singurof, ra- port prin care aceștia întîmpinaii la punctele din ofisul domnesc comunicat cu officia Epitropiel din 11 Noembre, se păru un moment, că afacerea este terminată. Dar în Martie 1837 revine cu mal multă iuțeală. De astă dată, alăturea cu bravii profesori, cari luptaii pentru limba română, ia loc și însăși Epitropia, sub președința Mitropolitului Veniamin. Lungi și frumose fură desbale- rile Epitropiel asupra raportului academic din anul trecut. Prin jurnalul cu No. 66 din 19 Martie, Epitropia conchide, că s’a lămurit, ca o măsură cea mai de priință: a rămânea cu neclintire statornicită sistema învățăturelor publice în limba patriei, precum acesta este legiuit și prin Reglementul organic, cap. 9 art. 357, având de ajutor și alte limbi vechi și noul. Acuzațiunile aduse scdlei române eraO îndreptate, precum văzurăm, în contra actualilor profesori, declarându-i de incapabili. Mitropolitul Veniamin, pe de o parte amintesce că după Regulamentul organic, limba românăscă nu pdte fi isgonită din scoli, și pe de alta, ca să înlăture objecțiunea de incapacitate, povățuit negreșit de G. Asaki, isbulesce pe lângă colegii săi din Epitropie a-I face să ia măsuri de îmbunătățirea corpului didactic cum și a se pregăti cărțile necesare în limba românăscă. Epitropia deci dispune aducerea doctorului Petru Gâmpeanu; chiămarea candidaților de profesori trimiși la Viena; adu- cerea unui profesor de limba și literatura franceză; aducerea a doi pedagogi, unul francezi și unul german pentru institut; instituirea de către comitetul academic a unei comisiuni Digitized by Google - 362 — pentru compunerea, traducerea și revizuirea cărților didactice și mal ales a unui lexicon românesc. Pentru înlesoirea acestei de pe urmă lucrări Epitropia hotăresce a se cumpăra manuscriptul lexiconului reposatulul consilier Ion Budal „care carte împreună cu lexi- conul alcătuit de D-luI Găminariul Gostin Veisa, să înlesnâscă comisia în acestă lucrare, adunând atât din gura poporului românesc cât și din cărți, sâil dresuri vechi, tote cuvin- tele naționale; iar în locul acelor ce ar lipsi, să se alcătuâscă acele mai potrivite de pe maica limbă, cu finale românescl, înțelegându-se însă direcția scdlelor în asemenea lucrare și cu direcția sediilor din țâra românăscă.' Iară apoi, spre sporire, despre o parte a numărului lucrătorilor literali, cât și a cărți- lor folositdre,.stipendis(ii cari au încheiat tot cursul învățăturilor să fie datori a tălmăci de pe o limbă străină câte o carte, ce se va hotărî de comitetul academic, folosilore învă- țăturilor. *) Un singur punct mai negru în tot jurnalul acesta al Epitropiel: După venirea per- sonalului noii la academie „și înainte de începerea cursului scolastic al anului. 1837, Zice Epitropia să se facă o cercetare a Reglementului scdlelor și a personalului aflător acum în a lor slujbă, atât pentru de a se alcătui lot personalul* pe viitorime, din acei ce se vor socoti în stare de a purta respectivele lor posturi, cât și pentru economia casei scdlelor, de a putea pune paradosirea a mai multor objecturi asupra unuia din profesori.' Va să Zică, Epitropia ceda întru cât-va curentului stabilit de direcțunea franceză a lui Crassan și Vaillant și bănuia și ea cum că școlile nu mergeai! bine. Gu toate acestea, aducerea unui noii profesor de limba și literatura franceză ni se pare i îndreptată în contra lui Crassan, pe care comitetul și Epitropia voiau să*l elimineze din Academie. * La 18 Martie 1837, Epitropia, cu anaforaua No. 67, comunică Domnitorului răspun- sul săii de mal sus, redactat în modul următor: I Prea înălțate Doamne, „Luminatul ofis al Inălțimel Vostre, din 2 Noembre, trecut adresat către acăstă Epi- tropie, prin care i se împărtăsesce ore-care propunere atingătdre de ramul învățăturilor publice, primindu-se cu adânc respect, Epitropia a cunoscut înțeleaptă îngrijire a I. V. pentru statornicirea și sporirea acestui obiect atât de însemnător, menit a întemeia binele patriei, prin o dreptă luminare a fiilor el și a reversa asupra I. V. o laudă cu drept ago- , nisită. Povățuită de propunerile I. V. coprinse în acel ofis, Epitropia a cerut întru acdsta j și socotința Comitetului academic precum și șltor persdne a căror idei învrednicesc a fi ■ prețuite, supuind apoi acestea unei îndelungate desbaterl s’au lămurit într’o unire a fi ca o măsură mal priitore unei drepte luminări, a urma învățătura publică în limba pa- triei, dupe cum rostesce mântuitdrea legiuire a Regulamentului organic cap. 9 § 357, ; având însă de ajutor limbele clasice vechi și noul, a căror învățătură, atât în literatură cât și sciințe, are să fie de model și povățuire, luând tot o dată următdrele deosebite mă- *) Dos. No. H7, Arch. Stat. Digitized by Googie — 363 — suri in privința îmbunătățire! învățăturilor: a se chiema pe D. doctor Petru Câmpeanu, carele atât prin ale sale atestaturi, cât și personale recomandați!, se arătă vrednic a lucra în slujba scdlelor in ramul sciințelor politice, precum matematica și fizica. Asemenea a se chiăma de la Viena pe ace! doui candidați moldoveni, car! se vor socoti in stare a paradosi unele din sciințe, pentru a căror învățătură să fie al treilea an la Universitate. Crescerea elevilor și a stipendișlilor la institut fiind acea mal însemnătore sarcină de la care se așteaptă informarea însușirilor morale și sciințifice a tinerime! no- bile, cerând neapărat aceea ma! cu amănuntul îngrijire, Epitropia socotesce a se aduce ' doui pedagogi străin! și anume unul francez și altul german, cu haractir recomanduitor și acel cu mal potrivite însușiri unei asemenea însărcinare și car! tot o-dată să pdtă fi de corepetitori al clasului german și francez; asemenea pentru învățarea limbei franceze cu a el literatură și informarea deosebitelor stiluri s’au socotit de neapărată trebuință a se aduce de la Paris un învățat, carele atât prin al său haractir, cât și sciință, să răspundă acestei trebuințe. . La venirea personalului sus însemnat, să se supue reviziei, organizația scdlelor și' po- trivit cu trebuința să se alcătuiască tot personalul din acel cari se vor socoti în stare a purta sarcina profesoriel, atât în privirea sporului, cât și a economiei casei scdlelor. Iar pentru cărțile scolastice, comitetul academic s’au însărcinat de a alcătui o comisie privighi- tore, ca profesorii respectivi și candidații stipendiștl să tălmăcescă cărțile ceje mal neapă- rate pentru paradosit învă|ăturile. Mal ales nevoie fiind a se alcătui un lexicon românesc cu vre-o limbă modernă, Epitropia socotesce a se cumpăra manuscriptul răposatului con- silier Ion Budai, ca împreună cu alcătuirea D-luI Căminar Costin Veisa să fie comisiei de temeiu, la alcătuirea acelui lecsicon, povățuindu-se întru aceste de metodul urmat și de alții, la asemenea împrejurări, adunând toate cuvintele moldovene alese și uitate, de prin dresuri și cărți vechi, precum și din gura poporului; apoi acele cuvinte ce ar lipsi de tot, să se alcătuiască după trebuință de la maica limbă, și în asemenea lucrare să se înțeleagă direcția scdlelor cu acea din țâra românâscă. La acest prilej Epitopia cu respect supune I. V. resultatul examenelor publice, atât aici la Eși, cât și pe la școlile departamen- tale, din care se arătă că Ia închierea anului 1836 se afla în Eși 436 școlari, între car! 42 elevi și 58 stipendiști, iar la ținuturi 538 școlari, adecă peste tot 973, a căror număr după luarea aminte ce s’a făcut, în cursul de veră pururea cu o pătrime sporesce. Din raportul Comitetului academic și a procurorului s’aii vă^ut resultatul examenelor în de- obște împăcătoriu, în care câți-va tineri învrednicise luare aminte a ocârmuirei și despre care la generalnicul examen, Epitropia nu va lipsi a ra por tui, iar cercetarea clasificații- lor și a notelor afi vădit pentru acei ce se țin cu cheltuiala Statului, că puțini din elevi au avut clas bun, fiind unii cu mijlociii talent, și asemenea sirguință, care fără smintâlă se va putea îndrepta prin o stăruitore de aprdpe a lor privighere, prin măsura unor pe- dagogi îndepliniți. Iar pentru acei externi s’aii însemnat că a lor nesporire urmăză mal ales din neregulata venire la clas, pentru care smintâlă Epitropia nădăjduesce cum că va înceta îndată ce prin neagonisirea unor bune atestaturi din scdle publice tinerimea nu se va primi în slujba cănceleriilor, unde mai cu sâmă stăruesce a intra. După plata caselor cumpărate pentru scdle, cassa, mai are la Visterie 317.057 lei 19 parale, afară de suma cuvenită pe anii curgători, încât este in stare, atât a întîmpina cheltuiala zidăriei comunicației intre academie și institut, cât și de a începe a cumpăra pentru biblioteca publică cărți și instrumenturi pentru cabinet. Supuind aceste la cunoscința I. Vdstre, Epitropia socotesce ast menea măsuri mai po- Digitized by — 364 — trivite pentru împlinirea părintescului scopos, în privirea luminărei tinerime! și vâ rogă să bine-voițl a da într’acâsta, înalta hotărîre, spre a putea Epitropia îndată păși către sus însemnatele măsuri. Al înălțime! vostre către Dumnezeii smerit rugător, • Veniamin, Mitropolitul Moldovei, . ■ și plecate slugi No. 67. Canta Logofet, 1837, Martie 18. Ghica Logofet, Eșî. Assaki. ■ Pe acâstă anaforă Domnitorul puue hotărî rea următore manuproprie : ■ , Se încuviințezi aducerea bărbaților ce se cunosc de Epitropie a fi neapărat tre- buincioși și pentru care va și primi indată mesurî, ca să nu mijlocesci intărdicre.“ M. Sturdza. In 20 Martie, anul 1837. * Grație patriotismului profesorilor și a majoritățel membrilor Epitropiel, furtuna care amenința cu ruinare scdlă română, se termină de astă dată prin un real câștig al acestei scole. ' < In adevăr, un număr însemnat de profesori buni se adaug la personalul didactic al Academiei, în decursul anului 1837. Intre nuoii profesor! vom cita pe doctorul Petru Câmpeanu, pe doctorul Gibac, pe St. Andră (de 1. franceză *), A. Costinescu, N. Draghi- nici, loan lonescu, N. Singurof, V. Popescu (Scriban), Gorinos, lancu Stavrat, Partenie Antonof, Sulgeru Paulini, Maisonabe doctor în medicină etc. ' In urma disposițiilor direcției învățăturilor, D. doctor Gihac, profesor de istoria natu- turală la Academie, va paradosi Marția de la 10 până la 11 cășurl înainte de amia^ă-^i, și Sâmbătă de la 9 până la 10 oăsurl. (Luna Octombre.) Ascultătorii externi, cari ar dori a urma aceste intereresante învățături, se vor înscrie mal întâi0 în Academie, la censorul, D. doctor P. Câmpeanu. “) Iată numele ascultătorilor cursului de istorie naturală la anul 1837 Iunie 1: 1) Ion lonescu, 2) Vasile Popescu, 3) Dimitrie Grigoriu, 4) lancu Albineț, 5) Ghiță Galiman, 6) Dimitrie Gustea, 7) G. Stihi, 8) G. Platon, 9) A. Grigoriu, 10) A. Asaky, 11) G. Vâlcu, 12) Scări. Baroti, 13) Ilie Hermeziu, 14) Panaite Donici, 15) N. lonescu, 16) N. Dumitriu, 17) G. Stratul, 18) Stavrat lancu, 19) Mihalache Cerchez și 20) Ion Donici. (Dos. No. 57 idem.- "*) In primele ^ile din August 1837 sosesce în Iași doctorul P. Câmpeanu (Maler “"). El nu începe cursul decât in semestrul viitor. Câmpeanu e numit profesor de filosofic și *) Dos. No. 45 corent Arch. Stat. Acest profesor este numit la 31 Maiii 1837. **) Alb. rom. pag. 19 din 1837. ***) Alb. rom. No. 65 din 19 August 1837 publică : „Tipărirea istoriei naturale, care cea Întâia 6ră s’aii compus de D. doctor Cihac în limba ro- mânescă s’aii încheiat. Acăstă carte, înfrumusețată de 20 frumâse stampe litograficite este rînduită pentru învățătura tinerimel, în cât D-lor subscriitoril se vor adresui la librăria D. Btl et Comp, spre a primi ale lor exemplare; doritorii pot a găsi de acestea și la Inst. Albinei, iar pe la ținu- turi pe la D-lor profesori." ♦***) Alb. rom. No. 65 din 19 August 1837. . Digitized byVjOOQle — 365 — censor internatului. Instalarea lui in acăstă funcțiune se face cu mare solemnitate, la 30 Septembre 1837. Asemenea solemnitate până acum neobiclnuită, o socotim făcută cu ore-care ostenta- țiune spre a atrage ptențiunea publică asupra imbunătățirel corpului didactic al Acade- miei. Introducerea la catedră a doctorului Gâmpeanu o face nu de mult numitul Rector al Academiei, doctor Maisonabe. Acesta sosise in Iași la 1837. Alb. rom. No. 59 din 29 Iulie il numea, anunțându’I sosirea: „Profesor și oficiant al Universilățel crăescl de Francia." La Septembre 1 Epitropia învățăturilor publice amintesce prin jurnalul său cu No. 223, că ati adus și alțl profesori „Mădular! al acelor întâe Universități ale Europei, pentru catedrele înaltelor obiecte", și apoi organizăză comitetul academiei ast-fel: ' . - Referendar președinte G. Asaky. ' Dr. Maisonabe, rector Academiei, prof. de legi și dr. așezămintelor școlare dm Iași și provisor. . Dr. P. Gâmpeanu, prof. de filosofie și censor. Maiorul Singurov, întâiul prof. de inginerie. Pah. G. Seulescu, prof. de filologie, de istorie și inspectorul scolelor normale și direc- ■ torul cancelariei comitetului. , Th. Stamate, prof. de fisică și înalta matematică. Gam. Gostin Veisa, procuror din partea Ocărmuirel. De și Petru Gâmpeanu, este deja membru al comit, academic la 1 Septembre, instala- rea lui, de care mal sus vorbirăm, sa face numai la 30 Septembre. Iată în ce mod dă săma despre acăstă festivitate școlară Alb. rom. în No. său 78, din 3 Octombre 1837. „Joi în 30 a trecutei-luni la 7 ceasuri diminăța, D. Rectorul, având sub a sa povățuire pe D-lor profesorii și elevii Academiei, ati mers la biserică spre a fi față Ia serbarea le- turghieî, care în urmarea cererii sale, Prea S-tul nostru înalt Archipăstor a fost orîn- duit a se face. După ce s’ati întumat in coprinsul Academiei, s’ati instalat D. doctorul filosofie! P. M. Gâmpeanu, în ființa D. referendarulu! cinstite! Epitropii și a tuturor elevilor. După ce ati cerut la D-lui loco-țiitorul cinstitei Epitropii învoire d^ rostire, D. rectorul a cuvîntat următărele : „D-lor elevi! acesta este profesorul vostru de filosofie, pe carele vă înfățoșez. Pe lângă titlul de profesor al acestei catedre, D. dr. Gâmpeanu unesce și acela de censor al studii- lor, prin care se face mal inalt la grad peste colegii săi, în cât pentru îndoit acest cuvint i sunteți datori cuvenitul respect. Dar D. dr. Gâmpeanu are încă driturl prin prețiăsele însușiml asupra increderel, pot Zice asupra dragostei, care cu atâta ingenuitate ați infățoșat-o mie, din Z*ua întâiti când ne-am văZut in acest locaș sfințit bunelor învățături și lucrărilor felurite, prin care aveți a vă face adevăraț! creștini, cetățeni luminați, adecă bărbați îmbunătățiți. Ple- cările cu care se află înzestrat profesorul vostru intru împlinirea îndatoririlor sale, sunt după a mea încredințare, pentru care eti răspund,-intru tăte potrivite cu ale mele. A vă da o temeinică invețătură, care va fi D-vostre purure trebuităre săti folosităre, a vă deprinde de a iubi și de a practisi virtutea; acăsta este a sa însărcinare, și acăsta îndatorire este nedespărțită de acea de a vă învăța a lucra in tăte împrejurările, cu sfiin- țenie plinitorl îndatoririlor văstre către Prințul, părintele patriei, și către povățuitoril Digitized by Google . — 366 — sfintei vâstre religii, pentru care nici odineoră sa nu pregetați a Înfățoșa pururea acel mal adânc respect. Eu mă întemeez, D-lor elevi, pe sinceritatea (curățenia cugetului) făgăduințelor ce ’ml ați dat pentru a mă încredința despre bunde vostre plecări. Alupcea să fiți mal înainte încredințați de a mea cunoștință. Prin puterea vdstră ați câștigat de acum a mea dragoste, și mă măgulez, că vă este de plăcere a primi din par- tea mea asemenea încredințare, precum de plăcerea mea este a vă o da." . După aceste cuvinte, D. prof. Câmpeanu a răspuns în limba latină următdrele: «Prea vrednice rector al acestei Academii. AstădI mă socotesc ou atâta mal norocit a mă afla sub ale D-tale auspiții între colegii mei, cari întrunesc tdte ale lor puteri, ca să pdtă' spori studiile în acest Principat, în' cât am avut cinstea cea însemnată de a fi chiă- mat la înaltul post al catedrei filosofiel, prin orînduirea cinstitei Epitropii de învățătură .publică, după autorisația P. I. Domn. Drept aceea, după ce cu căzutul respect am înfățoșat tdtă a mea cunoscință I. Sale fundatorul acestui mare așezământ și cinst. Epitropii, e£k de asemenea vă mulțămesc pen- tru imbrățoșarea și cordialitatea cu care ați bine-voit a păși către a mea încatedruire la . profesoria filosofiel, catedră însemnătore, care făgăduesc a o purta cu tdtă rîvnă și sirgu- ința de care sunt însuflețit, pătruns fiind de dorința de a insufla in cugetul tinerimei sfin- țenia principiilor, pe care fie-carele dintre noi, nu numai ca om și mădular al societății, ci mal mult de cât tdte, ca un creștin, trebue să aibă drept povață ca a sa religie cu amănunt să plinăscă. Cu tdte acestea se cuvine a mărturisi, că numai asemenea disposițil din partea mea, pote că nu ar fi îndestule întru pb'nirea dorințelor mele, ddca nu m’așl rezema pe a D-vdstră înțelepciune, practisire, și ale vâstre lumini, care v'au agonisit tdtă încrederea Augustului șef al acestui Principat, a cinst. Epitropii și a celor întâi ai săi locuitori al țărel. Drept acea am norocirea a mă putea încrede în a vdstră bună-voință către mine, în hotărîrea și în mijldcele vâstre de a vă arăta vrednic de postul atât de însemnat la carele sunteți chiămat. In spre înființarea bunelor mele plecări, văd numai ajutor și încurajare din a vdstră parte, prin care nemerirea sarcinel mele este siguripsită.“ * In 2 Octombre 1837 Ludovic Iordan este numit profesor I al limbei franceză în locu lui St. Andrea, care ocupase provisoriiî acest post și care, ^ice un raport al comit, aca- demic, cu No. 151, călre Epitropie, „neavând cunoscință limbei românescl nu pdle a fi profesor." Iată în ce mod comitetul academic răspundea indirect celor cari făceau și făcuseră răsboiii limbei române ! ♦ Monitorul frances publică în 1837 o descriere lăudărdsă a inaugurărei Academiei Mihailene și un tabel de starea învățăturei în Moldova. Acăstă comunicațiune a gazetei franceze încă era o apărare indirectă și abilă a scdlel române, față cu Rusia și cu agenții acestei țări. Ve(H acdsta în anexă. ') ♦) Ve^T anexa. Diynized by Googie — 367 - In Iulie 11 G. Asaki avu mulțămirea să faci pe chiar ilustrul muscal Demidof a con- stata, cât de nedrepte erați acusațiunile aduse Academiei Mihăilene. . „D. Demidof și învățațil francezi au cercetat Academia și cabinetul nostru de istoria naturală și ad arătat a lor mulțămire pentru rinduiala ce ati găsit și pentr.u câte-va obi- ecte rare ce coprinde acel cabinet. * . * Două visite prețidse primi școlile din Iași în 1837, acea a lui loan Eliad și Aristia. Din • relațiunile acestea ale bărbaților noștri, dinainte de 1848, sestabilesce curentul politit al unirel Principatelor. • ' • Iată în ce mod anunță G. Asaki visita lui Eliad și Aristia : . . „D. I. Eliad de la Bucuresci, românilor cunoscut cu laudă pentru zilosul carele de de- mult disvaleșce intru cultura națională, a petrecut între noi râte-va Z’ie, puține întru adevăr pentru mulțămirea prietinilor și pentru dorința mirătorilor săi, dar tdte minutele petrecerii sale ad hărăzit întru cercetarea așezămintelor publice și a persănelor, cart în așla scurt timp ad țintit a sa luare pminle. Împreună cu D-luI se afla și râvnitorul D. profesor al literatureî, Aristias, traducătorul lui Saul, a Iul Alfieri și al Iliadel pe limba românăscă." ') « Altă visilă: „D. Logofătul loan Văcărescu a cărui nume este unit cu poesia născălorea românilor prin numerdse compuneri lirice, după ce au petrecut aicea la Iași câte-va Z*'e in sinul familiei sale și a numeroșilor săi prieteni, a plecat la Bucuresci." '*) « Introducerea în personalul didactic al Academiei a lui Maisonabe este semnalul unei schimbări în disciplina școlarilor. El lucrâză pentru înlăturarea pedepsei cu bătaia. In Octombre 1838 a avut un adevărat conflict cu bătrânul profesor Verescu și a cerut de- stituirea lui, căci bătuse pe elevul Crupenski. *") Maisonabe nu isbuti în campania Ini, căci Verescu fu susținut de colegii săi. Iată programa materiilor ce se învăță în acest an în 2 clase gimnasiale câte erau des- chise, în 2 clase umaniore și în clasele de filosofie și de drept: Academia Mihăileană . Clasa 1 gimnasială 1) Principiile aritmeticei până la proporții, 2) limba latină, 3) cronologia de la înce- putul lumii până* la decăderea imperiului roman, 4) geografia Europei, 5) religia. Clasa 11 gimnasială 1) Aritmetica rațională, de la proporții până la sfîrșit, 2) limba latină : etimologia, 3) geografia: America, Africa și Oceania, 4) cronologia: de Ia decăderea imperiului roman până la descoperirea Americel, 5) religia. Profesori: Sulgerul Paulini și lancu Stavrat. *) Alb. rom. No. 36 din 9 Maiu 1837. **) Alb. rom. No. 60, din 1 August 1837. . ***) Dos. No. 12c curent, Arch. Stat. Googie Digitized by — 368 — Cursuri extraordinare: Caligrafia de supleantul Parteni Antonqv, mecanica populară și desemnul liniar de A. Coslinescu. . . . . Clasa I de umanidre : 1) Retorica, 2) cronologia : dela descoperirea Americel până la pacea de la Westfalia, 3) sintaxa lalinași analisa, 4) algebra, 5) geografia veche, 6) limba elină, 7) religia și morala. r ■ Clasa II de umanidre . 1) Aplicația retoricei, 2) mitologia, 3) istoria literaturei și versificația în limba româ- nâscă, 4) cronologia: de la pacea de Westfalia până în filele ndstre, 5) geometria teore- tică, 6) poesie latină, 7) geografia patriei (a ambelor principate), 8) sintaxa elină. Profesori: N. Drăghinicî, Ion lonescu, V. Popescu și Carinos. • Clasa de filosofie 1) Logica, 2) metafisica, 3) estetica, 4) istoria rațională, 5) matematicele. Profesori: Doctorul P. Câmpeanu, Paharnicul Gh. Săulescu, Anton Velini. Clasa de drept 1) înalta literatură francesă, dreptul public și acel privat al diverselor popdre. Profesor: C. Maisonabe *). Se face o excepțiune de Epitropie în favdrea lui Maisonabe, cât privesce limba de pre- dare, încuviințându-se ca să nu fie limba romândscă, ci limba francesă, sub cuvânt că : «acest curs fiind încă nou în Europa, și o culegere de codice a deosebitelor nații fiind tipărită numai în limba francesă, paradosul se va face în acâstă limba, până când D. profesor va fi format vrednici elevi de al paradosi în limba românâșcă.» . ■■A * . In urma introducerel atâtor profesori noul în Academie, “) mulți din el iaâ locul cum văzurăm, în sinul comitetului academic; ași», Doctorul Maisonabe, P. Câmpeanu, N. Singurov, etc. *“). . Dintre profesorii de matematică din 1837, aflăm și pre fiul lui G. Asaki, locotenent Dimitrie Asaki. Epitropia cu adresa No. 256, l'a numit la clasa de architeclură profesor fără lefă ""). Seminariul Veniamin continuă, mal îmbunătățit, sub direcțiunea lift Damaschin Bo- jinca. Administrat în afară de Epitropie, despre el nu aflăm documente mai însemnate în archiva acesteia. *) Ve^t Albina românit pe 1837, pag. 315, vețll și Buletinul oficial al Moldovei No. 76 din 1837; dăm aci, tn anexă, după dosarele de la archiva Stalului No. 29 și 44, statistica tutulor șco- larilor. *•) In No. 75 al Alb. rom., (supliment din 23 Sept. 1837), se publică compunerea comitetului școlar și programa materiilor ce aii a se paradosi în scdlele publice ale Moldovei pe 1837—38. (Ve^I Alb. rom. tom. pe 1835). ***) Vețlî dosarul de la Arch. Stat. No. 348. ♦***) Cond. comitetului academic No. 151 curent, fila 7. Digitized byVjOOQle — 369 — Dăm în anexă tot ce am găsit in Buletinul oficial al Moldovei pe 1837, și in Albina românâscă. Despre acest an nimica2 nici o scire nu aduce scrierea tocmai despre semi- nariu, a D-luI G. Erbiceanu : Istoricul seminariului Veniamin. (Iași, 1885). ♦ . ■ . ■ Relativ la scdla primară, iată informațiunile ce putem culege pentru anul 1837 : înlocui trecutului din viâțaPit. I. Nanu, profesorul scolei publice de la Roman, Cinstita Epitropie a rînduit împlinitor acelui post pe D. Candidatul I. Vitzu ')• La 22 Noembre 1837, I. Nanu, fost elev al seminariului Veniamin, îndemnat de oră-, șenil din Piatra, deschide acolo scdlă primară cu 64 școlari "). Festivitățile de peste an ale scdlelor din Moldova, ne dati ocasiune, multe din ele, să constatăm mersul culturei. In Februarie 8 până la 15, conform § 130 din regulament, se țin examene publice, anunțate prin următorul a vis publicat în Alb. rom. No. 91 din 7 Februarie: «In urmarea reglementului scolastic, § 130, având a se face examenele publice ale se- mestrului ântâiu, Cinst. Epitropie, prin resoluție asupra raportului comitetului academic, aii hotărit a se începe acele examene Luni, 8 Februarie, urmând in 9, 10, 11, 12, 13 și 15 în tdte Zilele, de la 8 diminâța până la 12, și de la 3 până la 5 câsurl sâra, anume după programa întru acâsta alcătuită pentru deosebite clasuri și obiecturi ordinare și extraordinare. Drept aceea, toți cunoscătorii și doritorii învățăturilor sunt poftiți a fi față la acâstă cercetare. Examenele școlilor ținutale se vor face pe la închierea acestei luni, în filele hotărîte de D-lor inspectorii acelor scdle și subt a lor Presidenție.» Alb. rom. No. 53 din 8 Iulie, anunță examenele urmate pentru examenele de vâră și serbarea examenului general pe Z*ua de 10 Iulie. Examenele speciale ale claselor începătdre, acelor gimnasiale și acelor umanidre, precum și ale obiectelor extraordinare făcându se în public, de la 28 Iunie până în 6 a curgătorel, Epitropia învățăturilor au hotărit, ca solenitaua unul examen general să se facă Sâm- bătă, in 10 Iulie, la 9 câsurl diminâța.» ■ 1837, Iunie 24, Alb. rom. No. 49. «Asupra raportului comitetului academic, întemeiat pe așezământul învățăturilor pu- blice, Cinstita Epitropie a rînduit a se începe in Iași examenele speciale a clasurilor pu- blice, pentru semestrul curgătorii!, Luni, în 28 Iunie, urmând până la 6 Iulie, în tdte Zilele de la 8 până la 12 diminâța și de la 3 până la 6 după amiaZI, după înadinsa pro- gramă aci alăturată, pentru clasele începătore, gimnasia și institutul învățăturel fetelor. Drept aceea, părinții și doritorii sunt poftiți a fi de față la aceste cercetări, după a cărora cu amănuntul inchiere va urma și solena înfățoșare, despre care se va hotărî Ziua. Iar Ziua examenelor pe Ia scdlele ținutale, se va hotărî prin mijlocirea cinstiților inspectori.» * La scdla de fete din lași examenul se face în 15 Iulie *“). *) Ve^I Alb. rom. No. 57 din 13 Maiii. **) Dosarul No. 54 curent, arch. Statului. ***) Ve^l dosarul No. 18 curent, Archiva Statului. Digitized by 1 - 370 - Iată ce spune Albina română No. 57, despre resultalele dobândite la examenul scdlei de fete : * «Joi, în 15, ale acectei luni, s’ati făcut examenul public la institutul pentru învățarea . • fetelor, în ființa P. S. S. Mitropolit și a unei numerose adunări. Numărul total al ele- ’ velor a fost de 104 fiice de boieri, dregători și neguțitori. Deosebite trei clasuri s’aii cercetat despre religie, gramatică, ânteile cunoscințe, aritmetica simplă și cu numere • complexe, elemente de istoria naturală. . Elevele aii înfățoșat probe de caligrafie și aii rostit alese compuneri. Expoziția (arăta- , rea) deosebitelor lucruri de mână, în număr de 216 bucăți, lucrate în acăstă șese Iunie, precum : cusături, broderii, strae, flori meșteșugite și altele, au fost forte mulțămităre. • La prilejul examenului, o tânără damă a hărăzit spre întrebuințarea școlărițelor : «Istoria Sfântă» prescurtată de ea în limbă românescă și Rut, Idilu biblic, prelucrat de pe limba germană. Aceste două cărți, îmbunătățindu-se de cinstita Epitropie, se vor tipări spre a fi la acestă scdlă de învățătură elementară *).» Comitetul academic cunoscând disposițiunile spiritului public față cu scola, făcu din examene o ocasiune nouă de manifestare publică. Duminică, în 11 Iulie, comitetul cere Epitropie! 1.086 lei pentru cheltuelile de pro- grame, invitațiuni, cărți de premii, etc. In raport semnâză Gherasim Crassa, în litere rusesc! l Domnitorul fixeză generalnicul examen pe Sâmbătă, la 10 Iulie. ! Epitropia învățăturilor dă în supl. Alb. rom. No. 56 din 1837, o dare de sâmă despre 1 examenele semestrului de veră începute la 16 Iunie și terminate la 6 Iulie. La 10 Iulie a fost generalnicul examen în presența Domnitorului, a I. Cler ele. Școlarii gim. s’ati cerce- tat din religiune, Ist. S-tă și testamentul nou, din cronologie (de la începutul lumii, până la stingere în Franța a ramurei Valesilor), din geografie : Europa; din aritmetică: frac- țiile și proporțiile; din limba latină : sintaxul. Școlarii clasei umanidre s’au cercetat din geografia veche (Egiptul, Grecia, Italia și Dacia), din matern, algebra până la equația gradului II, din geometrie până la plani-me- , tria; din istorie : de la descoperirea Americei până în filele ndstre; din retorică și poesie, din limbele germană, rusescă, franceză și elinăscă. La aceste, cuvintele olintiace ale Iul Demosten și tragediile Ecuba și Medea de Euripid. Din desen s’au vâțlut 28 bucăți de architectură, 60 istorice, 6 litografii, 3 litocromă, 3 zugr. de ulei, apoi lucrări de carton și paseri înpaiate. Tdte aceste, (lice Epitropia au adus adunărei o deplină mulțămire. . Epitropia cu ocasia serbărei școlare, aretă și cărțile nu numai scolastice, dar și in alte ramuri tipărite în cursul ultimului semestru său numai cât traduse și gata pentru ti- par. Cărți tipărite aii fost: a) Istoria naturală cu 20 stampe, de Dr. Cehac. b/ Cronologia și Istoria universală în 2 tomuri de Pach. Seulescu. • c) Elemente de matematică, partea I, de Aga G. Asaki. Pe lângă aceste cărți tipărite mai erau gata, (lice Epitropia : a] Lexicon juridic, său al pravelelor, de Căminar Flechtenmacher. b) Retorica, prelucrată în limba românăscă, înavuțită cu deosebite pilde culese din re- tori eleni, romani și cel noi, de Pach. Seulescu. ♦) Era Ermiona, fiica lut G. Asaki, mal târziu D-na Quinet. Googie Digitized by — 37i — Drept dovadi de rîvna școlarilor Epitropia înșiri 29 de cărți și compuneri traduse de sco* lari din deosebite limbi în graiul patriei și anume: de candit. lonescu, candit. V. Scriban; candit. I. AlbinețI, Dimitrie Grigoriu, Dimitrie Gustea, Alecu Grigoriu, Cost. Strat, G. lamandi, T. Codreseu, G. Călimănescu, M. Cerchez, cădeți D. și A. Asaki, adjunctul I. Stavrat, Partenie Antonof și sulg. Paulini. *) Vom da în notă, aci, lista lucrărilor acestor școlari și profesori. ' ’ . La Februarie 1837, iată care era numărul școlarilor din Iași: ’ • , 40 elevi, 60 stipendiștl, 166 elementari, 45 norma l-a, 27 norma II, 17 în clas pre-, gătitor, 18 gimnas I, 19 gimnas II, 15 gimnas III și 20 în gimnas IV ; total "397 **). *) Lucruri pregătite de școlari îu 1837 i. Biografia filosofilor, după a Iul fenelon în 2 părți, după limba franceză. 2. Culegeri literaturel franceze a lui Noel. , * 3. Din Cicero: Cato bătrânul, după limba latină. 4. Cuvînt al lui Masalion, după franceza. , . 5. Ndptea și 8 curent, Archiva Statului, fila 438. Digitized by Googie ■ — 374 — 30 școlari clas, gimnasial. 64 „ ’ din ambele clase normale. . 154 , clasului Lancastric. 79 fete. 875 totalul populațiunei școlare după condica No. 148 de la ^rchiva Statului pe 1837‘). ’ ’ . In învățământul primar din județe nici o prefacere notabilă. De sigur că profesorii de județe din Moldova, fiind cu studii mal superidre decât cel cu cari s’afi orgaoisat scdlele ' primare în țâra munteiiăscă, mersul scdlelor moldave este mal asigurat. • In genere se pdte observa, că în organisarea scdlelor, moldovenii afi procedat mai încet dar mal cu multă și seridsă pregătire. ’, Dificultatea ce aii de a învinge scdlele primare din județe, vine de la împrejurarea, că ’ întreținerea materială a acestor scdle era lăsată pe comptul municipalităților. Acăsta, ori din nesuficiență de fonduri, ori câte o-dată și din rea voință, ati făcut, în multe județe, anevoidsă mergerea propășitore a scdleî. • * învățământul privat începuse a fi o pedică scdlelor publice. In contra scdlelor private se tânguesc profesorii scolei din Roman, Botoșani, Focșani, etc. La Botoșani scdlele pri- vate nu număra mai puțin de 280 școlari “). La Roman, scdla publică în luptă cu cele private, era încurajată de inspectorul ei Doctor Theodori și de Episcopul Meletie. La oc^iunea examenelor din August 1837, fac mari laude învățătorului Vitzu. , «D. Doctor A. Teodori, luminat și rîvnitor inspector al scdleî publice din Roman, prin al său raport, adresuit către Cinstita Epitropie a învățăturilor, insciințăză, că la 1 August s’a făcut examenul școlarilor în ființa P. S. S. Episcopul Meletie, a boierilor și a numeroșilor ascultători. D. profesor loan Vitzu, a rostit la acest’ prilej un cuvânt, și școlarii s’afi cercetat des- pre deosebite materii. P. S. S. afi adresuit către tinerime felurite întrebări, cari tdte s’aîi răspuns spre mul- țămirea P. S. S. și a obște!. Acest vrednic Archiereu au rostit apoi nn cuvânt prin care afi făcut cunoscută totă mulțămirea cuvenită Cinst. Epitropiî pentru părintâsca îngrijire , ce hărăzesce în favorul crescerel fiilor patriei, adăogând încă, cum că este de a se ferici de a avea în acest post de profesor pe un elev al institutului național, și a căruia zilos, și învățătură dovedesc nemerirea mijldcelor întrebuințate la acel așezământ pentru înteme- iarea bunelor țnvățături. îndată după acest cuvânt, carele s’afi ascultat cu cea mal mare luare aminte, au urmat împărțirea premiilor, când P. S. S. afi bine-voit a încurajea pe școlari și a le înfățoșa a sa binecuvântare, împărțind și presenturl la acel mai vrednici în- •) Ve^t și No. 151, Archiva Statului. **) Ve^t fila 4 și verso la Condica No. 151 curent, Archiva Statului. Digitized by LjOOQle I - 375 — tru a lor sporire la învățătură. D. Asesorul G. Hermeziu, a urinat acestei pilde frumose date de P. S. S., și atât de nemerite pentru de a deștepta emulația (rivna) tinerilor. 'X* La 28 Noembre 1836 Epitropia a scris la ispravnicii de ținuturi și orășenescii agil să dea sciință despre șcdlele și pensidnele aflătore, cu numărul elevilor și numele învățătorilor. In Aprilie 1837 sub No. 6.885, ministerul din năutru comunică resultatul, care e cel următor: . . NUMELE INVfiTĂTORlLOB LIMBILE 1 Cn particularii | alcătuire DascMoluI se platescc și' de dtre Arehim. Veniamin ^Velisco. î 4 D» loo Sava Hagiolo 22 In limba națională, grecesce 1 2 Dascălul Constantin 17 Națională. ' 1 3 Jean Franțuz............ 2 Franțuzesc© și nemțesc©. 1 4 lonită Cadiu 20 Națională. Covurluiff.... 1 4 Spiridon 30 Națională și grccesce. 4 2 Stefanache.. 50 Asemenea. 1 3 Preotn! Constantin ............... 80 și cântare biseric. 1 4 Anastase Turco 6 Grccesce. 4 5 Dascălul Jnacu 30 Națională. 4 6 pamș 20 1 7 Gheorghe Loghiotatu .............. 20 Grecesce și Iranțuzesce. 4 8 Panaite Caragi 20 4 9 Rernardiki 0 Frauțuzcscc. 1 40 DâRcfilnl Toader 10 Națională. 4 44 Vdrtor 15 Grecesce. 4 42 • 1 ornici 15 National! FllriK ... . 4 4 Anastasie............... u 4 2 Nicolae sin Diacon 28 1 3 Diacon Pavel 39 4 5 ■ Constantin 20 4 5 Costea 12 4 g Diacon Vasile 22 Putna 4 4 Mina Papafitiu. 25 e și grccesce. 1 2 Alexandru 8 4 3 Diacon Atanasie 3 • 4 4 Atanasie................ 6 4 5 Diacon Ștefan 4 4 6 Cost in 6 Grecesce. 4 7 ' Cabilla 3 Franțuztscc. RoloșanT .... 4 4 Nicolai Panaiti 19 Grccesce. 4 — 2 Gregore 4 3 Constantin. f 2 4 4 loan . Psal tichia Diseriasră. 1 Vanle . “7 Națională. 1 -. 6 Nică 29 4 7 Sinii un * 7 4 8 jon 8 4 9 Preot Iordan .......... 17 T.-RnrdujenT. 4 10 Diaconul 40 StțfSpKfi t . 1 11 Diaconul Ion 8 HSrlaa 1 12 Diaconul Gheorghe... .. 7 Tutuia....... 4 1 Psaltul Ion Damian .. 42 4 2 NSstase Ion 7 1 3 , Fnrmwake. 30 1 h „ Gheorghe Corciovă 20 »• 4 5 Costache Popa ...... .... 12 4 6 ' Panaite Ion 50 R«3fi ... . 4 4 Vasile Slrbiski ' 49 Franceză. 4 2 Panaite Grecn 9 Grccesce. 4 3 Cosma 5 Națională In Bacătf, 4 4 ,, Stcfanakc 9 4 Dumitrakc llursuk 10 4 fi loan T.-Ocnei .... 1 7 Diamandi 39 1 8 Nicolae 51 Orașul lașT... 1 — 1 „ Jdn’sin leonomnl loan 30 4 2 „ Nicolae Angliei 4 3 Psaltul Ion. - • 2 4 Madame Gart 16 Fete In limbi streine. 4 4 Dascălul Gh. Panaite 21 Grecesce. 4 Diacon Nicolae 16 Moldave nesce. 4 fi psaltul Dumitrakc 11 4 7 Pal. N. Cncubi 44 Elina, francesa și germanii. 1 - 8 Serd. Chiriac Trandafir.... 27 și rusesce. *) Albina români No. 63 din 12 August 1837. Digitized by Googie — 376 — Ținuturile HUNELE ÎNVĂȚĂTORILOR Putu........ ținuta! lași ți T.-Framos.. Piatra....... 9 'Pomnul Conic........... 10 I andinini.............. — M-a Baroane Șnbin, tete 11 Domnul Maior............ 12 'Ine Parporița.......... LIMBILE- Aoman....... Suceava ....-, ConirlolO...; F51C18...... Putua....... Botoșani.... Totova...... Orașul Iași... Noamțu...... T.-Fnunos... 1 1................ 1 Profesor D. Nanu. Adunare 3.................. 1.................. 12................. 6.................. 7 . ,.............. 12 . .............. 6.................. 12 .......... . 1.................. 1.................. 20 io io 21 5 16 15 Franțuzește, nemțesce, rusesce. Franțnzesce, grccesce și nemțesce. ’ Fr., ros., m-m(. și alte mnsicesel practisirl. Franc., germ., elini, clavir și zugrlvit. Moldovenesce. Naționali. >» Ca particulari alcătuire * 40 20 302 122 55 124 161 250 51 16 1291 • Conformându-se disposițiunilor regulamentului școlar, Eforia din Bucuresci dispune ținerea'de concurs pentru trimiterea în străinătate a 2 bursieri noi, în Septembre 1837, prin acest jurnal : «După cbibzuirea ce s’a făcut de a se trămite cu cheltuiala din casa scolelor la univer- sități, doul tineri dintre școlarii colegiului, cel mal înaintați, spre a se desăvârși la învăță- tură și întorcându-se iarăși în patrie să fie profesori în scdlele naționale, Eforia deschide anume un concurs, prin care să se pdtă alege acești doul școlari. 1. Numai școlarii cari vor fi trecut tdte clasele colegiului vor fi primiți a intra în concurs. , 2. Până în 15 ^ile după publicația acestei înșciințărl, școlarii cari vor voi să intre în concurs, îșl vor înscrie numele la cancelaria Eforiei. La sfârșitul acestor 15 țlile, adu- nându-se la colegii! profesorii: D-nil Simeon MarcovicI, L Pop, G. loanid, Florian Aa- ron, G. Hil, E. Langhilon, se vor chibzui împreună cu D. directorul pentru obiectele de concurs ce vor trebui să se dea școlarilor a le lucra. 3. Temele de concurs se vor da maî'ântâiu asupra Stilului limbei românesci, după acâsta asupra compunerel în limba franțuzăscă, asupra traducere! din limba latinăscă și din cea elinăscă în cea românăscă ; în sfârșit se vor da și din istoria universală câte trei obiecte de descriere, însă unul din istoria romană, altul din istoria grecilor și altul din istoria vîrstel de mijloc. 4. Trei ^ile se vor da concurenților pentru lucrarea acelor teme, dar ca să fie încredin- țați că fieșl-care va lucra numai din mintea sa fără ajutdre de alte persdne săii cărți, se vor așețla într’o sală și vor putea rămânea acolo lucrând sub priveghiare de la 9 căsurî diminăța până la 2 după amia^I. Indă ce vre-unul din concurențl va săvârși lucrarea o va da în mâna D-luI director și după ce tdte temele se vor săvârși într’acest chip se vor (Dosarul No. 144 curent, Archiva Statului). Digitized byVjOOQle — 377 — aduna iarăși D-nil profesori și cercetând cu deamăuuntul acele lucrări, vor însemna gra- dul de deosebire ce va merita fieșl-care. 5. D-nil profesori vor face după aceea cercetarea fieșl-căruia concurent și prin graiu asupra obiectelor de Învățătură ce s’au țlis mal sus. . ' . 6. In sfârșit alăturând resultatul acestei cercetări cu mijocele și deprinderea ce va avea, fieșl-care concurent a’șl exprima ideile prin scris și prin graiu,.luând în băgare de sămă și gradul ce se va arăta în atestatele lor, că au dobăodit în tdte învățăturile ce se urmăză ' în colegii!, D-nil profesori vor alege doul dintre concurențl ce se vor. deosebi la acest examen, și ’I vor da în cunoscința Eforiei prin raport. ■ ‘ t După acăsta, fiind-că pentru școlarii cesetrămit la universități străine cu cheltuiala din casa scdlelor este legiuit prin regulament, § 246 & 213, că după săvârșirea cursului de învățăturile ce li se vor.holărî, vor fi datori a preda în scdlele naționale acele învățături, se va lua pentru acăsta un înscris de la școlarii ce se vor alege, prin care înscris să se îndatoreze, sub chezășia părinților lor, că după ce va săvârși cursul învățăturilor ce i se vor hotărî, să să întorcă iarăși în patrie și să predea acele învățături în scdlele publice în curgere de îndoiți atâția ani, câți se va fi ținut școlarul în străinătate cu cheltuiala din casa scdlelor, și pentru acăstă slujbă să i se dea leafa ce va fi hotărîtă pentru învăță- tura cu care vor fi atunci însărcinați a preda. Iar dăca școlarul se va abate dintr‘acăstă îndatorire, să fie supuși, ori înșiși el, său chezășii lor, a întorce în casa scdlelor, cu do- bânda lor, banii ce se vor cheltui cu ținerea acelor școlari în străinătate.* Acăstă întocmire se va face cunoscută acelor cari vor dori să intre în numărul concu- renților pentru alegerea acelora ce sunt a se trimite la universități străine cu cheltuiala din casa scdlelor. Alexandru Filipeseu, Ștefan Bălăceanu, B. Știrbeiu, N. Picolo, P. Poenaru. No. 449. — Anul 1837, Septembre 18. ♦ Iată care era situațiunea celor 6 bursieri Moldoveni la 13 Aprilie 1837. „...........din atestaturile cari au câștigat la universitate și institutul politeehnic ur- măză, că D-nil candidați Th. Stamati, Anton Velini și Anastase Fătu, ascultători filoso- fici, aâ învățat și au căpătat eminenția: din matematică, filosofie, fizică, istoria filosofie! și filosofia morală. D. Alex. Costinescu a învățat cu sirguință la institutul politeehnic : desemnul, matern, elem. și înaltă, fizica și architetura. , D. C. Zefirescu, la institutul politechnie: chimia specială, chimia technică, legea cam- biei și a negoțului, cunoscința mărfurilor. D. Leon Filipeseu a învățat cu sirguință la universitate: matematica elem., economia rurală, botanica, mecanica întru aplicație către meșteșuguri și istoria naturală. Din atestaturile oficiale și adeverințele D-luI Pop, însărcinat cu inspectarea acestor tineri, se vedeșce că, toți fără osebire, ati împlinit sarcina pusă asupra lor prin istrucțiile cinstitei epitropii din Iunie 1834, adică că D-nil Stamati, Vilini și Fătu aii încheiat cur- sul sciințelor filosofie! și acest dupe urmă a și început ascultarea legilor; iar acești doul d’întâiti, după înadinsa stăruire a direcției de aicea, aii căpătat voia guvernului a depune doctoratul în filosofie, însă în termen a mal urma alte speciale învățățurl folositore, numai în Austria, care cere încă doul ani de ^ile. Dar pentru că neapărata trebuință este a se aduce aicea o sumă din acești tineri spre a fi întrebuințați în slujbele scdlelor Digitized by — 378 — și că tot o-dată pentru decorul Academiei se cuvine să aibă titlul de doctori, când din sus are latele atestaturl se vedeșce cum că au câștigat toțe sciințele cerute de facutatea de filosofie, noi socotim, că spre a împlini condiția de mai sus, fiind și de folos pentru în- tenoeierea sciințetor câștigate, că D-nii Stamate și Velini voesc a visila alte așe^ămînturl de învățătură de prin Germania, în cât acești doul să mârgă în aceșt semestru de vâră la universitățile Bavariel și la Heidelberg, unde vor putea pune mai îndegrabă docto- ratul, (?) spre a.se putea înturna aicea la încheierea lunel lui Septețnbre,- împreună cu D. Costinescu, carele să depună ale lui rigurose, spre a fi îndată întrebuințați la respectivele clasurî. D. Fătu să urmeze legile la universitate. D. Zefiressirpraclisire la fabrici și tech- ' nice așrțlămînturl de miniere. Iar D. Filipescu la un institut practic de agronomie, în Austria meridională, ca la 1838 acești doui dinpreună să se potă înturna spre a fi între- buințați în respectivele lor ramuri.'' ") Epitropia a aprobat propunerea. . V . ■ * . . 4 * Epitropia scdlelor acordă în 1837 câte 200 galbeni pe an la doul fii al D-nei Ecate- rina Brăescu pentru a merge la studii în țări străine, după stăruințe mal de sus, după ce mal ântâiu râfuzase bursele aceste “). • ■ * Pregătirile pentru noul an școlar 1837 —38 sunt escepționale. De acum nu se vor mal primi în Academie școlari nepregătiți. Iată ce ^ice în acâstă privință pnblicațiunea Epitropiel: „Pentru regularisirea învățăturilor spre a adeveri însușimile elevilor, dispoziția art. 159 a regulamentului scdlelor rînduesce: ca tineri cari au drit a fi primiți în numărul de elevi sâu stipendiștl la institut, afară de semnele cerute, trebue mal înainte să înfățișeze o adeverință a inspecției cum că aii petrecut cu laudă cursul normal în public, sâii în privat, sâii să se supue examenului înaintea comitetului de profesori. Pentru de a înlesni pe tinerimea doritore de învățătură, la 1835, epoca înființărei institutului academic, Epitropia a fost așezat acolo provisornic și anume pe 2 ani, un clas pregătitor ; acuma încheind și acel termen, Epitropia statornicesce în întrâgă lucrare legiuirea art. 159, in cât în viitorime nici un școlar nu se va primi la loc vacant în număr de elev, sâu stipen- dist, de nu va împlini mai întăiti legiuirea mal sus însemnată " "') Scdlele se deschid la 15 Septembre după un nou plan publicat de Epitropia învățătu- rilor publice apres-coup, în Septembre 23, prin supl. Alb. rom. No. 75. Iată acâstă publicaținne: «Epitropia învățăturilor publice în principatul Moldovei Potrivit cu dorința Epitropiel și cu țintirea legiuirilor Reglem. scolastic, cerând sporul învățăturei elevilor, ca, pre lângă clasele normale, gimnasiale și umanidre, organisate până ♦) Dos. No. 166 fila 199 Arch. Stat, și dos. No. 330. **) In 1837 Pahar. Ecaserina Braescu ceruse la sfatul adminis. în Iulie, si i se dea câte 200 galb. la 2 fii al săi, ca să studieze în Austria. Sfatul aprobi, dar Epitropia respinge, cu adresa din Au- gust 1837, către postelnicie, picând, că casa scdlelor n’are de unde plăti asemenea burse, că d’abia p6te plăti lefile și spesele bursierilor săi din străinătate și că are nevoie de bani ca să aducă 4 profesori noul din străinătate. t *♦*) Alb. rom. No. 68 din 29 August 1837. Digitized byVjOOQle - 379 - acuma, să se înființeze și mai înainte clasuri de sciința facultăților, Epitropia, după înaltă încuviințare, n'a pregetat a aduce și alțl profesori, mădulări a celor întâe universități a Europei, pentru catedrele înaltelor objecturl. ' Pre lângă acăsta, atât în privirea cruțărel casei scdlelor, cât și în privirea unei mai. simple administrații din lăutru, acest ram s’ati statornicit în chipul următor și după ina- dinse disposițil a Reglementului academic. Referendar al Epitropiei și al el loco-țiitorl în comitetul academic, D. Aga G. Asaki. . ^Comitet • • Prezident: rector academiei, profesor legislației, D. dr. Maisonable. Profesor de filosofie și censor D. dr. Petru M. Gâmpeanu. D. Maior Singurov întâiu profesor de inginerie. . Profesor filosofie! și de istorie, inspector scdlelor normale și secretar al comitetului, D. Pach. G. Săulescu. ■ D. T. Stamati profesor de fizică și de înalta matematică. * . Afară de aceștia sunt față la seanțe: D. spat. I. Gaso, casier și D. Cămin, procuror Gostin Veisa. Acest așezământ de administrație din năutru scdlelor, sub nume de comitet al Aca- demiei, întrunindu-se în regulate sesil, va cârmui după legiurile statornicite trebile ra- mului de învățătură, care în cașuri extraordinare vor cere hotărirea Epitropiei. PROGRAMA Materiilor ce aii a se paradosi in școlile publice ale Moldovei, . pe anul scolastic 1837 — 38 Tn eoprinsul Academiei D. doctorul Meisonable propune înalta literatură franceză, legea publică și legislația privată a osebitelor popdre. Acest dupe urmă curs fiind încă nou în Europa și o culegere de codice a deosebitelor nații fiind tipărită numai în limba franceză, paradosul se va face în acăstă limbă, până când D. profesor va fi informat vrednici elevi de al putea paradosi în limba românăscă. Filosofia Anul I D-nil Dr. Petru Gâmpeanu, Pach. George Săulescu, Anton Velini. Logica, metafisica, estetica, istoria, gramatica, înalta matematică. Umaniore Profesori :.D. Draghinici, D. lonescu, Popescu și Carinos. C l a s u l IV a] Aplicația retoricei și disposiția, b) mitologia, c) istoria literaturel și versificația în limba românăscă, dl cronologia, de Ia pacea Vestfalica până în filele ndstre, e) limba la- tină : prosodie și versificație, f) geometria, g) geografia patriei, hl sintaxul limbei ele- nice și traduceri. Clasul III a) Retorica, elocuția și invenția, b/ cronologia: de la descoperirea Americel până la pa- Digitized by Googie . — 380 — . cea Vestfalică, c) limba latină, sintaxul ornat și analisul autorilor clasici, dl algebra, e) geografia veche, f) limba elenică : începutul' și etimologia cu traduceri. Clasurile gimnastele ■ Profesori: D. Sulg. Paulini și D. Stavrat. . . • C l a s u l II a] Aritmetica cu rezdne de la proporții până la sfârșit, b) gramatica latină, sintaxul, c/ geografia: America, Africa și Australia, d) cronologia: de la căderea împărăției roma- nilor până fa descoperirea Americel, e) religia. ’ . C l a s u l 1 . ■■ a} Aritmetica de la început, cu rezdne până Ia proporții, b) limba latină: etimologia, el cronologie, de la început până la căderea împărăției romanilor, d) geografia, Europa în special. - . D. suplent Partenie Antoni pentru înalta caligrafie. D. Costinescu, clasul de mecanică populară și de desen liniar. • » Clasurile din eoprinsul S-ții Trei-Erarchi Sf. Sa Păr. Economul loan Melu, D. medel. Pelteki și D. med. Teodor Verescu. D-nil candidați Gușii și Slihi. Clasul II 1) Catechismul tot, cu istoria biblică, 2) aritmetica: patru specii prin numerile com- plecse, fracțiile, regula dă trei pracțisă, 3) geografia : Africa, America și Australia, 4) sintaxul românesc cu analisul și compunerea Zicerilor, 5) limba latină : declinați! și tăl- măciri din abecedar, 6) caligrafia. Clasul I 1) Catichismul și soborele, 2) aritmetica cu 4 specii și numere complexe, 3) geografia preliminară, 4) scrierea din dictando și etimologia românâscă cu analise, citirea latină. Clasul începe tor Loco-țiitorul D. Gustea. Citirea, scrierea, numărarea, sfintele rugăciul. Tot acestea se propun și la institutul pentru învățătura fetelor, cu adăogire de lucruri de mână, unde sunt profesori: D-nii med. S. Botezatu întâiul profesor, S. S. Păr. Economu loan Melu, S. S. Diac. Bucur și învățătdrea Elisaveta. Obiecturi extraordinare Limba franceză, D. Sant-Andree; sintaxul. D.Tisso; gramatica, D. Mal-Gouverne; limba elenâscă, D. Pach. Kukuli; limba germană, D. Medel. S. Botezatu; limba rosiană, D. Medel. Vasile Pelteki; ingineria civilă, D. Costinescu; zugrăvitura, D. Miler. Elevii așezați la institut se împărțesc în 4 secții. Capul acel întâe D. Gaspar Naiman pedagog repetitor; acel al doilea D. I. Albineț; acel al treilea D. Platon; acel al patrulea D. Măcărescu. Pedagog la S-ții Trei-Erarchi, D. Simionescu. Afară de acești repetitorl, Digitized byVjOOQle - 381 - cari nici odinioră nu se despărțesc'ăe elevi, un monitor, însărcinat de a înlesni â lor privighere, este ales dintre cel. mal buni al secției.» _ ' Noul an școlar află scola de fete din Iași lipsită de unul din cel mal importanți pro-, fesorî al săi. Politechnicul Gpstav Hoffmann, în urma conflictului cu'directorul Samoil Botezatul, și cu alțl profesori de la sepia de fete, a fost îndepărtat la dală ăcăsta *)/ •c . Din efemeridele anului acestuia, vom înregistra următorele : In Martie 1837, ..s’a întânqplat Ia Trei IerarchI o mică rebeliune a stipendiștilor, cari s’au opus de a merge in clas pentru că profesorul ar ii certat pe un cai/scoiar, Enagachi Kogălniceanu, ș’apol cu toții au eșit din institut, neîntorcându-se nici săra, nici dimmâța, la urma lor. In 10 Maiti 1837, comitetul scolastic, împreună cu procurorul, adecă re- presentantul guvernului pe lângă scoli, cercetâză afacerea și închee jurnal, propunând pedepsirea celor culpabili, ș’anume: G. Giușcă, G. Vâlcul, I. Ponici, N. Dimitriu, Th'. Codreseu și Kogălniceanu. . • ' Epitropia hotărâsce arestarea în scolă pe 7 ^ile, pe pâne și pe apă, a acelor 6 d’ântâiu, și depărtarea din scâlă a lui Kogălniceanu, iar părinții tutulor stipendiștilor să dea în- chizeșluire înscris că ’I vor lăsa întru deplina disposiție a ocârmuirel scdlelor la orl-ce întâmplare de neorânduială “). «țliua numelui Domnului Sturdza s’au serbat iii biserica catedrală prin S-ta Leturghie și un Te-Deum de către P. S. S. al nostru Archipăstor, în ființa I. Sâle, a celor ântâl dregători al Statului civili și militari, a D-lor Consuli și a boierime!, cari aii întrunit a lor rugi cu ale înaltului Cleros, pentru sănătatea Augustului Domnitor și fericirea țârei. ’ După acâsta ati urmat presentație la curte. îndată ce înaltul Cleros și D-lor miniștrii ah înfățoșat a lor urări, Epitropia învăță- turilor publice și D-lui Rectorul, cu corposul Academic, aii avut cinste a înfățoșa tributul respectului lor, și I. Sa, prin cuvinte bine voitdre au rostit a Sa mulțămire, adăogând, că acest așezământ menit a fi isvorul virtuțel, a sciințelor și a tutulor fericirilor patriei, va fi pururea unul din cele ântâi obiecturi a îngrijirilor Sale. . Un cleric al Seminariului din Socola a avut norocire a rosti un cuvânt analog cu îm- prejurarea *”).» ’ * G. Asaki, în numele Epitropie!, Invită corpul didactic să asiste în țliua de S-tul Nico- lae la Te-Deum pentru aniversarea onomastică a împăratului Rusiei. Profesorii să fie în uniformă. *) Dosarul No. 120 curent, Archiva Statului. **) Dosarul No. 21, pag. 117, archiva Statului. ***) Alb. rom., No. 89 din 11 Noembre 1837. Digitized by Googie — 380 — . cea Vestfalică, c] limba latină, sintaxul ornat și analisul autorilor clasici, dl algebra, e) geografia veche, f] limba elenică : începutul și etimologia cu traduceri. Glasurile gimnasiale ■ Profesori: D. Sulg. Paulini și D. Stavrat. . / .. ‘ • C l a s u l II a] Aritmetica cu rezdne de la proporții până la sfârșit, b) gramatica latină, sintaxul, c} geografia: America, Africa și Australia, d) cronologia: de la căderea împărăției roma- nilor până la descoperirea Americei, e) religia. ‘ . C l a s u l 1 . ' a) Aritmetica de Ia început, cu rezdne până la proporții, b/ limba latină: etimologia, cl cronologia, de la început până la căderea împărăției romanilor, d) geografia, Europa în special. • . D. suplent Partenie Antoni pentru înalta caligrafie. D. Gostinescu, clasul de mecanică populară și de desen liniar. • • ' dosurile din eoprinsul S-ții Trei-Erarchi ' Sf. Sa Păr. Economul loan Melu, D. medel. Pelteki și D. med. Teodor Verescu. D-nii candidați Guști și Slihi. Clasul II 1) Catechismul tot, cu istoria biblică, 2) aritmetica: patru specii prin numerile com- plecse, fracțiile, regula dă trei practiaă, 3) geografia : Africa, America și Australia, 4) sintaxul românesc cu analisul și compunerea Zicerilor, 5) limba latină: declinațil și tăl- măciri din abecedar, 6) caligrafia. Clasul I 1) Catichismul și sobărele, 2) aritmetica cu 4 specii și numere complexe, 3) geografia preliminară, 4) scrierea din dictando și etimologia românăscă cu analise, citirea latină. Clasul incepetor Loco-țiitorul D. Gustea. Citirea, scrierea, numărarea, sfintele rugăciul. Tot acestea se propun și la institutul pentru învățătura fetelor, cu adăogire de lucruri de mână, unde sunt profesori: D-nil med. S. Botezatu întâiul profesor, S. S. Păr. Economu loan Melu, S. S. Diac. Bucur și învățătărea Elisaveta. Obiceiuri extraordinare Limba franceză, D. Sânt-Andree; sintaxul. D. Tisso; gramatica, D. Mal-Gouvernâ; limba elenâscă, D. Pach. Kukuli; limba germană, D. Medel. S. Botezatu; limba rosiană, D. Medel. Vasile Pelteki; ingineria civilă, D. Costinescu; zugrăvitura, D. Miler. Elevii așezați la institut se împărțesc în 4 secții. Capul acel întâe D. Gaspar Naiman pedagog repetitor; acel al doilea D. I. Albineț; acel al treilea D. Platou; acel al patrulea D. Măcărescu. Pedagog la S-ții Trei-Erarchi, D. Simionescu. Afară de acești repetitorl, Digitized byGoogie - 381 — cari nici odinioră nu se despărțesc’de elevi, un monitor, însărcinat de a înlesni â lor privighere, este ales dintre cel.mal buni al secției.» . . . ' . Noul an școlar află scdla de fete din Iași lipsită de unul din cel mal importanți pro-, fesorl al săi. Politechnicul Gpstav Hoffmann, în urma conflictului cu 'directorul Samoil „ Botezatul, și cu alțl profesori de la sepia de fete, a fost îndepărtat la data țcăsta *).' ^ .. . ♦ Din efemeridele anului acestuia, vom înregistra următorele : In Martie 1837, ..s’a tntârrjplat la Trei Ierarchi o mică rebeliune a slipendiștilor, cari s’aii opus de a merge în clas pentru că profesorul ar fi certat pe un cotfscoiar, Ena^achi Kogălniceanu, ș’apol cu toții aQ eșit din institut, neîntorcăndu-se nici săra, nici diminăța, la urma lor. In 10 Maiu 1837, comitetul scolastic, împreună cu procurorul, adecă re- presentantul guvernului pe lângă scoli, cercetăză afacerea și închee jurnal, propunând pedepsirea celor culpabili, ș’anume : G. Giușcă, G. Vâlcul,!. Ponici, N. Dimitriu, Th. Codrescu și Kogălniceanu. . „ ' Epitropia hotărăsce arestarea în scdlă pe 7 țlile, pe pâne și pe apă, a acelor 6 d’ântâiii, și depărtarea din scdlă a lui Kogălniceanu, iar părinții tutulor stipendiștitor să dea în- chizeșluire înscris că ’i vor lăsa întru deplina disposiție a ocârmuirel scdlelor la orl-ce întâmplare de neorânduială “). • * «ț)iua numelui Domnului Sturdza s’au serbat in biserica catedrală prin S-ta Leturghie și un Te-Deum de către P. S. S. al nostru Archipăstor, în ființa I. Săle, a celor ântâi dregători al Statului civili și militari, a D-lor Consuli și a boierimel, cari au întrunit a lor rugi cu ale înaltului Cleros, pentru sănătatea Augustului Domnitor și fericirea țârei. ’ După acăsta ati urmat presentație la curte. îndată ce înaltul Cleros și D-lor miniștrii ati înfățoșat a lor urări, Epitropia învăță- turilor publice și D-luI Rectorul, cucorposul Academic, aii avut cinste a înfățoșa tributul respectului lor, și I. Sa, prin cuvinte bine voitdre aii rostit a Sa mulțămire, adăogând, că acest așezământ menit a fi isvorul virtuțel, a sciințelor și a tutulor fericirilor patriei, va fi pururea unul din cele ântâi obiecturl a îngrijirilor Sale. . Un cleric al Seminariulul din Socola a avut norocire a rosti un cuvânt analog cu îm- prejurarea *").» ’ * G. Asaki, în numele Epitropiel, învită corpul didactic să asiste în ^iua de S-tul Nico- lae la Te-Deum pentru aniversarea onomastică a împăratului Rusiei. Profesorii să fie în uniformă. ♦) Dosarul No. 120 curent, Archiva Statului. **) Dosarul No. 2i, pag. 117, archiva Statului. ***) Alb. rom., No. 89 din 11 Noembre 1837. Digitized by Google 382 — O măsură de mare consecință pentru Moldova, pentru cultura el, a fost declararea Ga- laților de porto-franco în 183.7 ' • • • • • ♦ Din reproducerea statului de lefi a personalului didactic, ce dăm în anexă, “) după dosarul de ja’archiva Statului cu No. 412, să pdte avea sciința cea mal exactă despre to’talur scdlelor din Moldova. • •’ « * ♦ ' • . . După bogatul foileton de documente relative la scolă, în 1837, să trecem acum la ul- tima parte a cercetărilor postre, relative la diversele manifestațiunl culturale din ace- lași an. . • 1»8 Iulie 183.7, Eforia scdlelor din Muntenia, infiuițeză Muzeul de sciințl naturale și de antichități, și numesce director pre profesorul de desemn Valenstein. Iată jurnalul Eforiei: ■ «In colegiul S-tu Sava, aflându-se acum feluri de obiecturi de istoria naturală și de ‘ antichități, culese,cele mal multe dintr’acăstă țără și dăruite de patrioti rîvnitorl de înaintarea învățăturilor obștescl, și chibzuind Eforia mijldce de a așetja aceste obiecte la un loc, a le păstra în bună orânduială și a le înmulți cu vreme, cundsce că este neapărat a însărcina cu acâstă îngrijire pe o personă, care să potă da tdtă vremea trebuincidsă la o asemenea specială îndeletnicire. De aceea, potrivit cu deslegarea dată de înaltul guvern încă din anul trecut, Eforia, numesce pe D. Valenstein profesorul de desemn și conservator al museulul ce se întoc- mesce în colegiul S-tu Sava. îndatoririle conservatorului vor fi : să așâțle în bună orânduială și sistematicesce tdte obiectele ce sunt adunate și se vor mal aduna ; să prepareze animalele, dupe cum trebu- esce, pentru a se păstra nestricate; să formeze școlari, cari să se deprindă cu tdtă lucrarea acestei preparațil; să desemneze in natura lor tdte obiectele ce se așd^ă în muzei!, ca să fie gata când va face trebuință a se da in tipar; să albă îndatorirea de a se afla in muzei! în tdte filele de la 10—12 cesurl înainte de amia^i, înecare vreme ocupându-se Dum- nâlul de îndatoririle sâle, să potă fi și museul deschis pentru orl-care va dori să privdscă obiectele din muzău. Pentru acestă osebită îndeletnicire ce se dă D-luI Valenstein, i se adaogă pe lângă lâfa de lei 500, ce are ca profesor de desemn, lei două sute pe lună, și dinlr’acâstă sumă va avea a'șl cumpăra Dumnâlul și instrumentele ce ’I vor trebui la preparația ani- malelor. Lâfa numitului profesor pentru acâs'ă însărcinare se va socoti de la 1 Iulie, și se va trece regulat in statele lefilor pe fieși-care lună. Alexandru Filipescu, Ștefan Bălăceanu, Barbu Știrbeiu, N. Picolo. No. 313.—Anul 1837, Iulie 8. Bucuresci“. ♦ In acestașl timp in care se deschide la Bucuresci un muzei!, Banul M. Ghica, Marele ♦) AșeiJ^ment pentru porto-franco și întreposit la Galați. (Ve^I suplimentul la No. 25 al Albi- nei rom. din 28 Martie 1837). **) Anexa dupU dosarul No. 412, archiva Statului. Digitized by GooqIc f ---- —----------------------------- 1 ■ ' — 383 — . Vornic din lăuntru, împreună cu Blaremberg,. inginerul StatuluY, fac excursiunl și ex- plorărl archeologice. : ... Iată darea de sâmă a acestei călătorii din «Curierul românesc» No. 46, de Ia 22 No- embre 1837 : . .. • Antichități românesc! * * ° ■ Articolul I * ' «Domnul Banul M. Ghica, marele vornic al celor din năutru, dimpreună cu D. Blarem- berg inginerul Statului, a făcut în trecutele țlile o călătorie în județele de lângă Olt, ca să vaZă locul cel poți, ce s’a ales, aprope de Turnu, ce este pe marginea Dunărei, spre în- temeierea unul oraș, care în potriva de cetatea tur?âscă Nicopoli va să fie schela nostră comercială a Dunărei, precum și ca să facă dre tari cercetări archeologice asupra aflărel unul templu închinat la sore, ale cărui semne se descdperiseră de curând, aprîpe de rui- nele așezământului Roman din vechia Dachie. . . D. marchizul Châteaugiron, agentul consul general al Franciel în aceste principate, s’a dus și D-luI, ca să fie de față la aceste cercetări. . ■ Deosebind din acâstă călătorie interesantă grijile ce a avut de Administrația din năutru, spre care mai cu deosebire se și dusese D. Banul Giiica, partea cea-l-altă rămâne un epi- zod tot-d’o-dată și pitoresc și sciințific al acestei preămblărl, despre care vom face aci in- teresantă arătare. Către partea despre amiază-Zi și răsărit, și cu depărtare mal cu două ore de Caracal, ce este un oraș, nu departe de ruinele romane cu acelaș nume *) fiind urmele drumului celui antic roman, ce ’șl preămbla încă pietrosul săd așternut prin câmpia roditore a ju- dețului RomanațI ") in țâra romănâscă mică și șerpue țiindu-se de cotișurile primitive ale malurilor Oltului, se află in Ziua de astăZt. Slăveni, un sat alcătuit de curând de câte-va case. O casă câmpenescă a propietarului locului și clădită cu două caturi se înalță albă și zimbitore, d’asupra, pe creștetul cel mal înalt al săpărilor de care vorbirăm. Vederea se afundă în departe în orizonul acestei câmpii deschise, și către răsărit este și mal fru- mosă. Aci este valea Oltului, a acestui rîiî răpede, întins, și mare șiroiu ce a săpat vârfu- rile cremenose ale Carpaților, și a trecut dinedee imprăștiindu’șl apele sale capriciose și sgomotdse pe un așternut mâle și plin de nisce prejme grațiose. Mal departe sunt și alte înălțări ale matcel acestui rîu și mal abrupte, care intinZându-se in departe asupra celul- 1-alt mal al riulul, îl pun la miZloc și inchipuesc d’a stânga întinsa brazdă a domenelor. țărel românescl cel mari. *") într’un cuvânt locul acesta este unul din sitele familiare ale Daciei cel vechi, ale acestui pământ bogat înzestrat de câte trele domniile naturel, ce a fost atâta vreme objectul nesațiulul împăraților romani, și pe urmă biruința cea dorită și triumful, monumentul al lui Traian Dacicului. *) Ve^t No. 7 al Muzeului Național din 1836, la articolul întitulat suvenirl istorice, și archeo- logice ale Daciei cel vechi. **) In județul acesta a fost cea dtntâiă descalicatdre și cele dintâiii așeijământurl romane, unde s’a colonizat Dacia transalpinii, adică țâra românescă din d'°a de astăzi. Numele însuși de Ro- manați arâtă origina italică, p< ntru că sâmănă că ar fi venind de la Romana-națio. Româna nație, sâii pdte de la Romae-nasci, norod născut, venit de la Roma. (C. Romanat Im. RomanațI.) ***) Principatul țărel româneșscl de astăzi se împarte în mare și mică țâră romănâscă, care se desparte prin rtul Oltului. Aci ne este vorba de cea dinteiC, căci țâra romănâscă mică este cuno- . scutit mal cu deosebire sub numele de banatul Craiovel, ce mal din vechime se plicea banatul Severinulul, de la numele anticei cetăți Severinum. (Ve^I No. 4 al Muzeului.) Digitized byVjOOQle • — 384 — Aprdpe de acostă locuință câmpenâScă, despre care am vorbit, in polele răpedelui po- vârnișl al(acestul peisagiu încântător, în punctul unde Oltul vine să atingă costa satului despre care âm vorbit, și printr’un unghii! sînos ’și schimbă d’ddată direcția, ca să se a- propie de malul din potrivă, aci Zic, isbirea acestui răpede viii a descoperit de câtă-va vreme, semnele unși petre ce locuitorii locului numai decât o și desgrâdiră, și care pricinuî dărîmarea în parte, ce fu urmată de a se ivi și o altă pâtră asemenea, dar ceva mai mică, având amândoue sub forma de altare, său de socle cu cornișe, nisce inscripțiunl cu litere latineșci. Starea cum s'aiî stricat fețele principale ale acestor grămădi calchere, ajăsat numai nișce urme abia însemnate și fdrte întrerupte. Gu tdte aceestea se cifeșce forte, lămurit, în capul acestor inscripții, asupra uneia vorbele: Solis Invicto Mithrae, ■ (La Mitra, sdre nebiruit) și asupra Wdh^Lra solis. (Altar consfințit la sdre,) Povâțuiți de asemenea semne, și chiar la fața locului a acestei descoperiri, D. Banul Ghica și tovarășii săi de călătorie, au stătut de față la săparea și cercetarea ce s’au făcut acestui act curios. Rezultatele sunt de un interes clasic și cu părere de răii trebue a spune, că întorcerea cu grabă a D-lor, a fost pricina de a nu se urma mal înainte acâstă cercetare cu o privighere luminată. In căutarea ce s’au făcut s’a scos multe sfărămături din năutru unei locuințe subte- rane (de șub pământ), âle căreia poddbe fuseseră unse cu o tencuială de ips zugrăvite în deosebite fețe. Mal înainte, în locul din afară al locuinței, zăcea tn cărămizile pătrate de o mărime strașnică, ce semăna că sunt în temeliile unei porșe sdd peristil, ce slujia ca un fel de intrare la pomenita locuință. Pardosdla înăutru era asemenea cu cărămizi* In trupul acestei pivnițl pustiate și acoperite cu multe veacuri mai înainte de exploa- tația nostră, sub dărâmăturile sale, s’au descoperit nisce bas-reliefe în marmură, cele mal multe în bucăți despărțite, și având încă urmele ale acestei dărâmături de mai înainte ; bâs-reliefele sunt, care mal mult, care mal puțin stricate, se înfățișdză într’o formă mal pătrafâ și se sfârșesc în partea din sus printr’o încadrare cu boltă în formă de peșteră; închipuirea fie-căreia este o alegorie mistică, care poftoresce pe fie-care din trânsele. Căci este mai tot acea închipuire, înfățișând un tînâr într’o cavernă, în cap cu mitra, și pe dânsul cu tunica și Hlamida ; ține pe un genuche un taur ce l’a doborît și i-a înfipt un cu- țit în gât. Un șarpe și un câne se răped asupra dobitocului și sâmănă că ajută, ca să râs- torne jertfa’), douâ figuri de marginea încadrărel sunt așezate Una în potriva alteia, și într’o poziție ce însemnâză odihnă. Douâ din aceste bas-reliefe coprind, afară de grămada principală, nișce adause, precum r un om înțepând un bob ce l’a prins de corne, gurna sfințită și paserile simbolice poftorite în capul închipuirel. Dedesubt un șir de închipuiri mitice împărțite în despărțiri neregulate în formă de peștere, din care una coprinde un cap de lefi, alta o jertfă omenâscă, a treia niște omeni șeZând cu torțe în mână. Mal de- parte se vede o cadrige (un fel de căruț cu două rote) in care sunt doul omeni îmbrățo- șațl, pe urmă o figură bărbătâscâ strinsă și încolăcită de un șerpe; in sfârșit tot acest șârpe se vede in tdtă lungimea, ca pe d’asupra tutulor despărțirilor acestea, un car tras de doul cal, douâ figuri într’o poziție de rugăciune și in fața unei pasere și a unul cap de taur; o mică statue trunchiată de colo până dincolo și un simulacru al lui Joe, închi- puesc atâtea fragmente singuratice ce alcătuesc totul norocitelor rezultate a acestor cerce- tări. Tălmăcirea originel locuinței subterane ce s’a aflat, precum și a semnelor simbolice *) D. Marchizul de Châteaugiron a recunoscut acest simulacru a fi o jertfă, la Mitra (sâti sdre) după cum câțl-va vechi anticari ;i anume părintele Bernard de Montfocon ati reprodus tn gravu- rile lor tipul acestei jettfe. GooqIc o Digitized by — 385 — ce se văd, alcătuesc o disertație de cel mal înalt interes, ce o păstrăm pentru al doilea articol ce se va publica în numărul viitor. ’ BucureșcT. Antichități românescl • • Articolul II ■ ♦ . Alăturând o fdie deosebită cu închipuire ă bas-reliefelor de care ano vorbit în art. 1, voim a face cunoscut isprava deosebitelor ndstre cercetări asupra acestei materii, care cu tdte că ne lipsesce cea mal multă parte din ajutdrele sciințifice trebuincidse la acăstă lucrare, însă pot să dea tălmăcirel nostre rdzămul cel mal aprope de adevăr. Din antichitatea cea mal veche și mal depărtată, magii religiei lu Zoroastru, in Persia, se închina la sdre, săti privindul ca o icdnă și rjjjjfRtru al creatorului, 'săti socotindul ca un Dumnezeii, care dă viață la tdtă natura, și '1 slăvea sub numele de Mitras, ce însem- năză iubitor, său făcător de bine. Epitetul acesta încetul cu încetul se făou ca un nume propriii al acestui ^eu, ale căruia țeremonil venite din străinătate, figurară câtă-va vrăme în imperiul roman, peste ruinele mitologiei greceșcl. Cultul (șeii slujba) Zeului Mitra trecu în Kapadochia și în Grecia. Pompei în resboiul cu pirații ’l făcu cunoscut în Roma, de unde s’a răspândit în tdtă Italia. ’ * *, După așezământul lui Zoroastru, care el cel dintâiti alese o peșteră răcorită de fântâne și încoronată de verdăță ca să serbeze misterele acestui Zeu, sărbătorile și țirmoniile religiose întemeiate spre cinstea lui Mitras se sevârșa în Zile hotărîte, prin peșteri. Iată ingenidsa tâicuire ce face episcopul d'Adria despre un monument Mitriac desco- perit într’un asemenea altar. După Zisa lui „Taurul ceresc ce se află în semnele zodiacului în care sorele (in luna lui Aprilie) începe a da doveZI de puterea sa, este asemenea și simbolul lunel. Mitras sub chipul unul tânăr, în cap cu bonetul frigian și îmbrăcat orientaleșce și care dobâră un taur, însemnăză puterea sdrelul, când se inpotrivesce influi- rilor lunel a se răspândi asupra pământului ca să’i rodnicescă ; de aci iar semnul tau- rului este și simbol al Vinerel. Cânele este Sirius, săti câinele ceresc, în care planetul principal aste in cea mal înaltă trăptă de putere. EL se răpede la taur, ca să’i facă a vărsa îmbelșugate influențe, ce ati drept simbol sângele ce curge în unde. l)eul ’î-a deschis gâ- tlejul cu un cuțit și zema dătătdre de viață curge în imbelșugare din rană. Un șărpe se strecoră ca să lingă sângele ce curge în unde; el este simbolul cunoscut al sdrelul și al anului, dar mai cu deosebire emblema Zeului Sabazinos, Zeitate a elementului curgător seu umed. Tdte aceste analoghil ati nisce relații învederate cu aceleași tipuri simbolice a frag- mentelor ndstre pământesci, ce se văd în alăturata fdie, și nu e trebuință a mal face o altă tâicuire. • Putem dar cu îndrăznălă să arătăm, că rămășițele subterane descoperite la SlăvenI era o parte din templul închinat la misterele sdrelul; că închipuirea de căpetenia a bas-re- liefelor ndstre, este înfățișarea acoperită a însăși acestei stele și cunoscute sub numele și forma Zeului Mitras; că încadrarea cocârjită cu care se vede ocolită închipuirea acâsta, insemnăză peștera, săti templul subteran ce ’i era consfințit; că acele două petre cu in- scripții ce s’ati afl it în același loc au fost altare votive; și că în sfârșit tdte petrele deo- sebite ale acestui loc religios și mistic, despre care am dat aci o desăvârșită descriere sunt atâtea înfățișerl simbolice ce ati relații cu țirmoniile mitriace. Cele două figuri asemenea ce se văd stând la mărginile acestor două monumente, fie- care țiind câte o torță, din care una este răsturnată și alta ridicată, sunt emblemele lui Lu- 25 ‘ ’ Digitized by Googie — 386 — țifer și Esperito, sâfi ale ^ilel și nopțel, două gemuri din suita obicinuită a lui Mitras Persanul. • : Mica strftue deosebită despre care am vorbit în descoperirile nostre și care aci se arătă , în marginea alăturatei, fol, sâmănă a adună în sine tipul, nedespărțit a unuia din aceste geniurl. , • ■ închipuirile simbolice, înșirate în forma leului, simbolul tăriei sdrelul, când ajunge la acest semn al zodiacului; sub forma acelui om îmbrăcat ca ^eul Mitrâs, ce este gata a înjunghia, și altul îngenuchiat, este un preot mitrian care cârcă pe un tânăr cu una din cele 80 de încercări prin care .trebuia să trâcă cine-va ca- să fie primit în misterele lui Mitra, și care* aci este încercarea ce se numea a săbiei. Adică că acel primit este amenin- - țat jM-in tdte chipurile cu ascuțițul^n^^țbii ce ministrul, său prșqtul ^eulul ’i face ' asupra tutulor părților trupului Cele două figuri ce șed cu torțe aprinse în mână înfâ- țișeză o‘grămadă din* omenii introduși în misterurl ca nisce paznici al templului și în- sărcinați cu focul sfințit. Afară din acest coprins religios întunecos și in aer, dupe cum se arătă prin lipsa incadrărei peșterel său a subteranei, este Apolon,' ^eul sdrelul la I. regi și romani ce sta invarul săti tras cu patru cai, a căror îndreptare a capetelor arătă așla de bine cele patpu- părți ale lumel, sâmănă că se împărtășesce cu Mitras, ce este închi- puit lângă dânsul, întdcmai ca el, exercițiul roditdrei sale puteri, alegorie ingenidsă, a ■ două culte său credințe solare ale acel epohe; adecă a răsăritului și îl apusului, ca să arăte, că ad un tot acela și singur început. In sfârșit cea din urmă figură este un Laocoon, icdna al cultului lui Apolon, al căruia ■ el este preotul sfințit și care coprins prin mijlocul trupului printr’un grozav și mare șerpe, cu o mână caută să se mântue și cu alta cere ajutorul cerului. Corbul fiind mai cu de^ebire consfințit la Mitras, pasărea închipuită pe fragmentul deosebit, cum și ceea ce figurâză și în cele-l-alle bas-reliefe îndată după arcul tras, sămănă că închipuesc acăstă pasăre simbolică. Tdte aceste scobituri (sculpture) curat romane, sunt d’un stil neîngrijit, ce pdte să le socotâscă cine-va că sunt din vâcul III, când superstiția și despotismul băgase în tdte sufletele o sistemă de nimicie și slugărie, ce se întinse și chiar peste imaginația artiștilor. W. de Bl. (de BlarembergJ. Tezaurul de la Petrdsa a cărui istorie și studiu l’a făcut D. Al Odobescu, în monu- mentala D-sale lucrare recentă, încă preocupă atențiunea bărbaților culți din principat-. Alb. rom. din 1837, în Septembre, în supl. de la No. 74, .termină o dare de sămă despre acest tesaur. Și in Moldova se fac unele săpături, de și răii conduse. Alb. rom’. No. 79 (7 Octombre 1837) scrie: ,Ființa cuinilor (surpături) a unei politii romane, aprdpe de Galați, s’au însemnat acum mai mult de cât un vec, de învățatul Domn Dimitrie Cantemir. Dar de atuncea împrejurările nu se părea favorisitdre unor asemenea cercări archeo- logice. Numai în vâra trecută s’ati făcut dre-care căutare și resultatul a îndemnat pe D. C. Ventura a face noul cercări, care s’afi încununat cu o dorită ispravă. In 30 a trecu- Digitized byVjOOQle - 387 - tel luni, s’ati găsit in acele surp&turl un vas. cu 3.7,00 bucăți antice monedă de argint, care Îndată s’aâ trimes aicea spre a 11 înparte așezate la muzeul național. G. Seulescu a dat mal apoi promisa descriere. Societatea.de sciințe naturale din Iași prospera. In Aprilie 1837 ta publica în Alb. rom. No. 27, următorul avis. ,Se aduce la cunoscința ohștef, cum că cabinetul istoriei naturale, cu învoirea cinstitei Epitiopit a învățăturilor publice, s’au aședat în casele institutului, in prijma Academiei ?i că in tote duminicile este deschis, dimifl^ de la 10 câsurl până la 2 după amiază-di.“ * La 13 Decembre 1837 comitetul cabinarea nu isbuti, căci nu se aflase de cât 44 subscriitorl din 100 necesari pentru a se dobândi 3.000 galbeni, prețul casei. Societatea spera să pMă instala muzeele in catul de jos și să închirieze pe cel de sus, ca să plătăscă cu venitul ratete împrumutului. Vodă pune resoluția către sfat: „să se ia în băgare de semă acâstă cerere și să se facă cuvenita punere la cale spre a se statornici acest așezământ de mare cuviință și de cinste ’ țârei nostre. De care prin anaforă să Ni se aducă la cunoscință fără întârziere.' Scheletul de elefant, ajuns legendar prin sfaturile prealabilei alegeri a lui Vodă Guza a fost cumpărat, în parte, prin subscriere publică in 1837. Departamentul trebilor din năutru in 28 luna Maiti 1837, cu No. 10.018, răspunde societăței de istorie naturală, la adresa el No. 12, că după raporturile din județe, numai jn Bacăti s’ati adunai 372 lei pentru scheletul elefantului. . Deja in Ianuarie 1837, cabinetul de sciințe naturale se înavuțise cu mal multe daruri. *) «Societatea Istorio-Naturală cu plăcere aduce la cunoscință publică, cum că aii primit pentru Cabinet, in schimb de dre-carl obiecturl din țâră, următârele: 1. De la Francfort 55 feluri de quadrupede și paseri străine ale Europil, între care mal cu sâmă se deose- besce Ornithorinchus Paradoeus de Ia Noua Olandia (in a 5-a parte a lumii) dobitoc fdrte curios, semănând cu quadruped, (patru picidre) și cu o rață. Nasua-rufa de la America de • amăgii, ce este un fel de urs al căruia nutreț sunt numai furnicile. Un Irax Capensis de la Capul bunel Speranțe ce este un fel de Blero. 2) De la Minchen s’ati primit 11 feluri de quadrupede și de pasări intre cari se însem- năză Antilopa pigmea, un fel de căprioră, care nu se face nici o dată mal mare de un mei de 3 săptemânl. 3) De la Malanța 17 feluri, intre cari se află un tânăr urs de felul cel mal înalt și cel mal sălbatec al Americel de Nord. O vulpe de Virginia (America), fdule frumos exemplar. Câte-va rare feluri de lilieci al Americel de Nord, a cărora aripi întinse sunt de două palme. Mal multe feluri de pasări apatice de la Marea înghețată. Societatea nădăjduesce ca D-lor boeril și publicul vor avea din acâsta o probă că a el rivnă Intru lucrare urmâză sporind intru adăogirea Cabinetului.» — —- *) Alb. Rom. No 9 din 3 Ianuarie 1837. Digitized by Googie - 388. - în No. 74’al Alb. rom. din 4837, de care deja vorbirăm, se spune despre congresul naturaliștilor/ie la Freiburg, din 1838, la care va lua parte și D-nu Cihak, ca represen- tant al societăței Istoriel-Naturale din Iași. *) . ■ , • • * . . • • In acestașl an 1837, Societatea de naturaliștl din Iași proectâză editarea unei fol sciin- țifice-practicâ. . Alb. rom. Nă. 3, din 10 Ianuarie 1837 scrie : • «Potrivit Cu scopul urziril sale^SocilRfilI^^rio-Naturală în Moldova, dorind a se face folositdre iconomilor și lucrătorilor de pământ, au publicat programa unei gazete în limba românăscă și intitulată Oziris, a căreia redacție s’afi încredințat, D-nilor Aga G. Asaki, Doc- torului de Cihak și D. A.. L, Vinkler. : . Cărțile cele vestite și gazelele străine în asemenea materie, precum și1 rodul cercărilor culese ai^a în fără, vor fi îmbelșugat isvor, de unde se va adăpa acestă foie periodică, care va tractansi tdte ramurile iconomiel rurale și va publica tot-d’o-dală prețurile productu- rilor prin țâră, la Galați ,și Brăila, un extract după tdte măsurile administrative care Gu- vernul va lua în folosul agriculturel și a comerciului. D-nil proprietarii, plătind câte un lefi pe rândul tipărit, vor putea publica în acea foie violarea producturilor lor, sâfi darea în posesie a moșiilor. Fdea se va tipări în 4° o dată pe lună, câte 32 până la 48 fețe, cu stampe litografisite. Prețui pe an este de 72 lei. Abonamentul se face în magasia librăriei Bell et Compagn. • . * In anul 1837, se tipăresce cartea de versuri a lui Barbu Paris Momulânul. Autorul murise în 1836. Eată tristul apel ce Eliade face pentru tipărirea versurilor lui Momulânu: **) „Răposatul Barbu Paris Momulânul, murind în anul trecut, a lăsat o familie nume- rosă de mici copii nevârsnicl, băețl și fete, și o soție văduvă fără nici o stare, neputând să lase nimic fiilor săi, decât un nume cinstit și câte-va poesil ne tipărite, sorta mal a tuturor ce se uită pe sine vrând să slujâscă din putințele sale altora. Văduva acestui poet, care a dat afară mal multe poesil ale sale, într’o vreme când nimic nu se vede în literatura nos- tră, neavând nici un mijloc de a’șl cresce nevîrstnica și numerdsa sa familie, se arâtă com- patrioților săi cu sigura moștenire de la soțul săfi, cu poesiile lui. Un creștin s’a găsit și cu a sa cheltuială le-a și pus în tipar, dar ca să se potă face vre-un ajutor acestei vred- nice de tdtă ajutorința familii, nu e destul să fie tipărită; trebue să se și cumpere de a- matorl, și negoțul cărților până acum nu este întins in țâra nâstră. Pentru care sunt ru- gați toți câți simt că li se bate ceva în inimă, când văd nenorocirea altuia, că il tremură buza și i se împle ochii de lacrimi, când aud un prunc că cere pâne la mumă-sa, care ne- având de unde să ’I-o dea rădică ochii la cerifi, să alerge spre cumpărarea și desfacerea acestor cărți pe la cunoscuțil lor. Acest om a cântai nenorocirea patriei, a veselit pe mulțl cu poesiile sâle, a fost cel d'intâifi ce a făcut pe Români fă vâtjă și el tipărite ore- *) Doctorii din Iași aii pus să bată o medalie comemorativă a protec(iuneT ce M. S tund a a acor- dat sciințe!. *•) Curierul român No. 4, din 26 Martie 1837. Digitized by Googie ► — 389 cari poesii mai regulate, a alergat plin de bucurie ca să slujescă la mii de dmeni. Masa lui era deschisă la mulți săraci, casa lui a găzduit pe mulți călători, și e păcat de -Dum- nedeu, copilașii lui să fie străini în pământul lor! Nu întind mâna, că nu sciu să cără, dar fie-care ține câte o carte a părintelui lor, o întinde la cel oe-I aud și țlice: „Ne e fpme 1" Colecția acestor poesii coprinde următorele: ' • • 1. Omul în starea firet și in societate. 2. Patria. 3. Munții. 4. Virtuosul. 5. Păcătosul. 6. Nădejdea. 7. Lacrimile. 8. Pocăința. 9. Ndptea. 10. Luna. 11. Meciul nopțel. 12. Co- coșul. 13. Clopotul. 14. Primăvâra. 15. Tdmna. 16 Mormîntul. 17. Fabule și a}tele. Prețul cărțel este 4 sfanți. Doritorii se vor îndrepta a se prenumăra la D. profesor- de is- torie F. Aaron, în Sfintul Sava; iar. la județe la d-nil profesori ăl școlelor naționale. Cartea până în PascI va eși de sub tipar*.JJ : • Un scriitor de merit ca Momulânu lasă după el familia în mizerie. Nu se pdte 4>ce >nsâ că tuturor scriitorilor li se întâmplă așia ceva. însuși Domnitorul proțegâ pe unii din scriitori. . Citim în Curierul român No., 8, din 10 Aprilie 1837: • ‘ ■ . «M. S. Prea înălțatul nostru Domn în cuget să încurageze talentul și să cinstescă oste- nelile celor ce se străduesc întru cultura limbei, a bine-voit a adresa către D. C. Aristia traducătorul lui Omer, următdrea epistolă, care a pricinuit o mare simțiciune în tdte du- hurile învățaților, ca o pildă și frumos început de a-șl arunca stăpânitoril un ochiți băgă- tor de sămă și la ostenelile și producțiile duhului și talentului, pildă care până acum nu . s’au arătat în analele patriei ndstre. Când un stăpânilor iea de aprdpe îngrijirea scdlelor și încuragerea bărbaților ce se ostenesc a pregăti o viitorime mal înțelegătdre, tot-d’a-una a fost semn, că s’a pus in punctul cel adevărat de vedere al înaltei sale însărcinări, și a vă ’ ‘ • G. Seulescu, la Iunie 1, 1837, conform decretului Epitropiel de la 1836, ^ice el, „al- : catuind și paradosind o prescurtare de cronologie și istorie universală pentru clasele gim- nasiale', cere tipărirea ei dupe resoluțiunea Epitropiel din 15 Septembre 1836. Epi- tropia aprobă. Referendarul G. Asaki, la 14 Aprilie 1837, raportăză Epitropiel, că „D. Ion lonescu, ca- rele din îngrijirea cinstitei Epitropii a ajuns în state de a putea fi folositor ramului învă- țăturilor, pentru care se află și candidat la catedra filologiei românesc!,' a tradus acum din franțuzesce «viefele filosofilor de Fenelon». Asaki propune tipărirea acestei cărți cu cheltuiala casei scdlelor în folosul alcătuitorului, conform art. 229 și 230 din reg. sco- lastic de la 1835. (Dosar No. 21, Arh. Statului, pag. 113). Prin jurnalul de la 28 Martie 1837, comitetul academic, aprobă tipărirea cărțel de „Is- torie naturală de D-rul și cavaler Gihak'. Cartea fiind deja tipărită de chiar autorii, cu multă ostenălă și cheltuălă, comitetul propune a i-se da o remunerație analogă cu oste- năla. In raportul lor Asaki și Săulescu, amintesc un fapt, că Gihak, de și a fost nu- mit profesor de istoria naturală la Academie, cu decretul de la Septembre 1835, n’a *) In comisiune erai!: Petru Câmp6nu, prefesor de filosofie și censorul Academiei și G. Seulescu. " (Dosarul No. 2iacurent, archiva Statului). CooQie o Digitized by — 390 — Eforia scdlelor din Bucuresci dispune a se face o lucrare de o însemnătate mal deose- bită. Acesta este acea prevăzută prin jurnalul dă la 1 Maiu 1837. Eforia hotăresce, ca o cbmisiune de 5 persone (Poenaru, Marcovici, I. Popp, G. lonide, F. Aaron) să traducă în românesce dicționarul; „L’Abrige du dictiormaire de 1‘Academie franțaise*. • . . • ■ Jurnal . „După chibzuirea ce s'a făcut de cinstita Eforie a scdlelor, subsemhațil se însărcinăzăa lucra un dicționar fraocezo-românesc cu îndatoririle și condițiile următore: 1) Fieș-care din subsemnați! colaborator^, va lucra cel puțin căte trei fețe pe săptămână din dicționarul cel mic al lui. Macon. . • 2) Toți colaboratorii să se adune câte o dată pa săptămână pentru revisiâ acestei lu- • țrărl. • • 3) Foile ce se vor lucra de fieș-care colaboratorii să se trecă într’o listă însemnându-se de la care și până la care țlicere se încep și se închee foile lucrate de fie-care. Acestă listă șnyruită cu pecetea .Eforiei și iscălită de' toți colaboratorii se va păstra în cancelaria scd- lelor. * . , , Corectura la tipărirea dicționarului va trebui să se facă iarăși de colaboratori, lu- crând fie-care cu. Yândul câte o cdlă de tipar. Iar dâca vre-unul din colaboratori va lipsi din rândul săii, se va împlini trebuința de acela care va reveni după dânsul. Cola de corec- tura’ cea după urmă în care ne mal găsindu-se nici măcar o greșâlă se va scrie imprima- tur, va trebui să se iscălâscă de acela care va fi făcut corectura, și să se însemneze într’o deosebită listă, ca să se scie câte cdle va fi corectat fie-care colaborator. Acăstă listă se va păstra iarăși in cancelaria Eforiei, șnuruită și iscălită, precum mal sus s’ati (tis, și pentru cea-l-altă listă de traducere. . 5) Dicționarul să se tipărâscă cu cheltuială din casa scdlelor în trei mii exemplare ; după aceea, făcându-se socotălă de costul tipărirel și al legăturel, precum și de plata co- misionului vîn^ârel, să se hotărască pentru vîn^area acelui dicționar, un preț ast-fel, în cât din vîn^area a una mie exemplare, să se despăgubăscă casa scdlelor de tdte cheltuelile și apoi după ce se va vinde acăstă una mie exemplare cele-l-alte două mii se vor vinde ia- răși sub îngrijirea cinstitei Eforii în folosul colaboratorilor, îngrijindu-se că la fie-care adunare de lei două mii să se împarță acăstă sumă după analogul ce se se va cuveni fie- căruia, adecă se va socoti cdla tălmăcită și cdla corectată deopotrivă, și se va da parte de beneficiti fie-cărul colaborator proporționat cu numărul colelor ce.va fi tălmăcit și va fi co- rectat fie-care din subsemnațil colaboratori.» Ion Popp. G. Idnid. Simion Marcovici. F. Aaron. Petrache Poenaru. «Lucrarea acăsta fiind forte folositdre peutru înlesnirea traducerilor în limba româ- născă, se primesce cu mulțămire propunerea ce se face într’acesta și se întăresce de către Eforie, spre a se urma întocmai.» Alexandru Filipeseu, Ștefan Bălăcenu, Barbu Știrbeiu, N. Picolu. , Anul 1837, Maiu 1. Bucuresci. Altă lucrare proiectată de Eforie, prin jurnalul săfi de la 31 Iulie, dispune a se da o medalie de aur la acea persdnă, care va traduce atlasul lui Besaf (?) în românesce. Cu a- câslă lucrare însărcinâză apoi pe D. losif Genilie, profesor de Geografie. Digitized by Google — 391 — Epitropia învățăturilor publice din Moldova se ocupă și ea de cărțile didactice. Se tipă- păresc mal multe cărți sub patronagiul el. • / ■ . Profesorul gimnasial Paulini â tradus și prelucrat gramatica româno-latină, partea eti- mologică, după o programă germano-latină utilisată in scdlele austriace. Profesorul N. DrăghinicI a tipărit 300 exemplare din abecedarul • latin, după porunca Epitropiel. ■ *• • ♦ ' Popescu Scriban, în 28 Decembre 1837. propilo^Kpitropiel tipărirea cărțel: „Intâile cu- noscinți" cu text.frances; .asemenea grajpatiCa de*Fournie.r;.asemenea Anibrbise Crusoe, carte morală; asemenea Mortea lui Socrate, dramă; asemenea prescurtare a geografiei vechi a Daciei,.a Moldovei și a țerei Românesci. • • Epitropia aprobă tipărirea acestei din urmă, dar Asaky, conformându-se regulamentu- lui școlar, în 12 Ianuarie 1838, cu adresa No. 8, trimite cartea in prealabila cercetarea unei comisii ce o va numi comitetul academic. Acesta, în Februarie 1838, raporteză cu No". 7, Epitropiel, că: „după însărcinarea pusă asupia iscălițilorde alua fh revisiecărticica se- cătuită de D-lul Pitarul V. Popescu, intitulată „Scurtă privire a geografici Daciei, a Mol- dovei și a țărel românesci', și neaflând intr'insa nimic in potriva religiei, guvernului și a moralului, seaprobăză de către iscăliți! a se da in tipar, spre folosul public1*. *) . Curiosă cercetare didactică ! Comisiunea este preocupată in acăstă critică didactică de rolul de censură, în loc de a judeca lucrarea din respect didactic și sciințifiic. (Dosarul No. 21 curent Archiva Statului). G. Seulescu, la Iunie 1, 1837, conform decretului Epitropiel de la 1836, țlice el, „al- cătuind și paradosind o prescurtare de cronologie și istorie universală pentru clasele gim- nasiale", cere tipărirea el dupe resoluțiunea Epitropiel din 15 Septembre 1836. Epi- tropia aprobă. Referendarul G. Asaki, la 14 Aprilie 1837, raportăză Epitropiel, că „D. Ion lonescu, ca- rele din îngrijirea cinstitei Epitropii a ajuns în state de a putea fi folositor ramului învă- țăturilor, pentru care se afiă și candidat la catedra filologiei românesci," a tradus acum din franțuzesce cviețele filosofilor de Fenâlom. Asaki propune tipărirea acestei cărți cu cheltuiala casei scdlelor în folosul alcătuitorului, conform art. 229 și 230 din reg. sco- lastic de la 1835. (Dosar No. 21, Arh. Statului, pa^. 113). Prin jurnalul de la 28 Martie 1837, comitetul academic, aprobă tipărirea cărțel de „Is- torie naturală de D-rul și cavaler Cihak". Cartea fiind deja tipărită de chiar autorii, cu multă ostenălă și cheltuălă, comitetul propune a i-se da o remunerație analogă cu oste- năla. In raportul lor Asaki și Săulescu, amintesc un fapt, că Cihak, de și a fost nu- mit profesor de istoria naturală la Academie, cu decretul de la Septembre 1835, n’a *) In comisiune erau: Petru Câmp^nu, prefesor de filosofie și censorul Academiei și G. Seulescu. (Dosarul No. 21 .curent, archiva Statului). . . — 392 — ținut curs până astățll (28 Martie 1837) „din pricină că prescrisul lecțiilor ar fi în- greuiat pe școlari*. Epitropia în 2 «Iunie, 1837, „spre dovada mulțămirii și spre in- demnn și altora* gratifică pe autor cu 200 galbeni. ’) In 24 August 1837, comitetul cu jurnalul No. 205, aprobă ca opere didactice: Cate- chismul în scurt, și Aritmetica lui Aga Asachi, precum și Abecedarul latino-românescu. **) ‘ . i ♦ • ' \ * ■ ■ In Bucuresci văzurăm că se publică o cdecție de traduceri din autorii străini. Despre înaintarea acestor colecții, publică «Curierul "Nmân» în 1837 următorul avis: «Pină acum din colecția autorilor, aii eșit cele următore: l-iu. Saul din Alfieri, 2-lea. Corsarul din Biron, 3-le^. Lara^ idem, 4-lea. Rapsodia întâia din Omer, 5-lea și 6-lea. Ma- ria Tudor, din Victor Hugo. • «Subt tipar simt.: Rapsodia II din lliada lui Omer; Gilblas, și Nuoa Eloiza. Traduse și așteptând tăscurl vacante : Angelo, din Victor Hugo, «le D. C. Negrutzi, Cântuld întâiu din Dante, de D. C. Aristia; Novelele lui Florian, de idem: Zaira de I. E- liad; O poemă din, Osian, de idem. Cele ce se traduc : Dante de D. Aristia ; Ierusalimul deliberat a lui Taso de D. Ne- • grutzi, Aristia și Eliad. «Prețul pe 24 numere său broșufe, de la 4—5 cole, este duol galbeni și jumătate pe hârtie velină, iar cel ce vor voi in parte aceste cărți, le află de vînțlare până la No. 6, la librăria D-luI losif Romanov.» In Martie 1837, apărură cărțile acestea la Bucuresci: ■ „Partea a treia din ediția d’ântâiu aiul Lord Byron, care coprinde Prizonierul de Șil- lon, Lamentațiile lui Tasso, și Beppo. Se află de vîn^are la-D. losif Romanov, prețul este cinci lei. '") . * f Următorele cărți încă se aflau anunțate de „Curierul român," în vîn^are, la 1837: „Două bileturl, comedie, traduse din Florian de D. Crețeanu ; se află de vînțlare la a- ceeașl librărie, prețul duol lei. A doua broșură din Gilblas. - Misantropia și Pocăința. Omer, Rapsodia, HI și IV. se află de vin^are la D. losif Romanov. „Omer Rapsodia, V, VI. - „Noua Eloiza, broșura a duoa. „Lord Byron, Marino Faliero. „Istoria țării a D-luI Aaron. Tomul III. „Enriada, de D. Spătariul Pogor. „Victor Hugo, Cea din urmă nopte a unul osândit la morte. *) Dosarul No. 21 arh. Statului, pag. 115, **) Dosarul No. 21, archiva Statului pac. 115. ***) Curierul român Nu. 5, din 31 Martie 1837. Digitized hy Googie * i — 393 — ' . • G. Asaki, văzând că, la Bucuresci, acum apărea ful speciale literare, se decide să scoță pe lângă Albina românescă, câte un supliment, cu titlul Alăută românescă, destinat litera- turel și artei. • , Albina românescă, de la 11 Martie No. 20, publică însciințarea următore despre acâstă decisiune: 4» ' ' ‘ «Luând aminte că literatura românăscă află între a nostră tinerime mulțl părtinitori și lucrători, și dorind a o îndemna și a o înlesni intru sporirea unei asemenea îndeletniciri, redacția au hotărît a publica o dată pe lună câte un supliment literal intitulat: Alăuta românăscă, în care se vor trece, gratis, tot f^pl de cuviinciose compuneri, interesante, în versuri săti prbză, pentru care D-lor antoni'vor bine-voi a le adresa către redacție subt a lor iscălitură.» • ■ . Vom observ^ că publicațiunije literare ale Alăutei românescl, sunt, în genere, mal in- ‘ feridre decât ale gazetelor din Bucuresci și chiar din Brașov. In acest jurnal, apărând cu neregularitate, articole mai importante au fost cele publicate de G, Seulescu. Alăută ro- mânăscă are totuși un merit, acela de a ține pe moldoveni în cunoscință de mișcarea lite- rară din cele-l-alte țări române. . Ast-fel iată în ce mod se vestesce prin foia lui G. Asaki, aparițiunea jurnalului literar al societăței literare din Bucuresci, în No. Albinei românescl de la 28 Februarie 1837 : . «Socotim de cuviință a ținti luarea aminte a compatrioților asupra unel interesante pu- blicații, care urmeză la Bucuresci. Acesta este un jurnal literal, tipărit cu Siroposul cel fo- lositor spre a înfățișa născătorii literature Moldo-românescI, un mijloc de întrunire, ca un fel de archivă, unde se vor putea depune producturile fugitive, carele adese-orl, din pri- cina lipsei înlesnirii autorului, rămân necunoscute, în portofoliul tinerilor literatori. Noi nădăjduim, cum că o asemenea întreprindere va fi primită cu simpatie de publicul Moldo-, vel. Abonamentul se face în Iași la D-nil Bel et Gotnpania. Jurnalul se publică în tdtă luna, câte o caetă de 4 cole în 8, și prețul este 3 sorocovețl pe lună.» V Iată cum anunță G. Asaki, aparițiunea în Brașov a Foci de Duminecă și cât de judi- cios îndămnă spre unitatea de limbă : «Cu plăcere însciințăm, cum că românii din Ardăl au căpătat asemenea o fdie periodică in limba națională, numită: Fdie de Duminecă, menită de a împărtăși publicului idei in- teresante și instructive (de învățătură). întreprinderea atî făcăt’o D-lor R. Orgbidan și Marin, cărora se cuvine tdtă lauda și mulțămirea. De dorit este, că Societatea învățaților, Însărcinată cu redacția acestei fol, să pășăscă cu stilul și limba într'o unire cu acele ce se urmăză în PrincipaturI, și care se cu- vine a fi întemeiate pe stilul cărților bisericesci vechi tipărite, și pe dialectul acelor ro- mâni, cari ati păstrat rostirea lor mal curată, căci numai prjn păzirea unei singure siste- me, va putea spori literatura românilor, cari de și vorbesc deosebite dialecturl, după deo- sebitele provincii, iu care locuesc, dar limba literală se cade a fi una, precum li este acea bisericăscă. Asemenea avem spre pildă pe germani, din cari acel din Germania de jos vor- bind abia pot înțelege pe cel din Austria, totuși cărțile unora și altora sunt scrise fără deosebire, în tot acea limbă. Doritorii acestei fol, de care au eșit până acum 16 numere, se pot prenumăra aicea în Iași, la magazia d-lul Nicoli Georgiu“.» *) *) Albina românească No. 36, din 9 Maiti 1837. Digitized by Googie — 394 — . ■ . * • ’ • Pe când țera muntenâscă avea-de a plânge .mor tea lui Momulănu, Moldova regreta pre acea a lui A. Hrisoverghi, tânăr poetpe care mdrtea Ta secerat inainte.de vreme. Cre- dem util a da în anexă versurile lui Hrisoverghie „Tinărul lă pârâu"- publicate în Alăuta românescă, din 24 Iunie. ') - . Post. Mânolache DrăghicI represintă pe la anul acesta poesia cum o înțelegeai! bă- trânii de la'începutul secolului al XlX-lea. ;El a publicat versuri in Alăuta românescă, sub titlu: „Luări aminte pentru slăbiciuniU^șenescT.'' • ’ . Literatura romantică câștigă mult tărâm de^th/1 societatea română potp citi de ase- menea cărți in limba francesă. Ih locul cărților pOpjihre din secolti anteriori se subslitue pe totă ^iua romanul frances.', . In 1837 apare Pustnicul de vicomtele Darlancourt tradusă de „nobilul P.Pruncu“. Iată in ce mod'.Albina, românăscă anunță apari|iunea acestei cărți de puțină valore : „Literatura j'omânescă aii câștigat un nod adaos prin tipărirea romansulul intitulat: Pustnicul, a lui Vicont Darlancurt, car.e carte s’au prefăcut în limba ndstră de D. no- bilul P. Pruncul. Acest romans, forte interesant, va eși peste puțin la lumină în 2 tomuri, cu stampe, și se va afla la D-lui autorul și la librăria D-luI Bel et Comp, cu preț de un galben. Asemerea 'carte se va putea găsi Ia ținut pe Ia D-lor profesorii scdlelor departa- mentale ' Asemenea operă se vindea in Iași la librăria Bel și de sigur deja mal cu succes decât lucrarea seridsă anunțată in acelaș număr al Albinei No. 23, din 21 Martie 1837: „Asemenea se află la acea librărie harta generală a lumel cel vechi, spre înțelegerea is- toriei, cu tablou cronologic și sinoptic a întâmplărilor de căpetenie urmate de la începutul lumel până la cădereațimperiei romane, adecă: surparea Romei de Genzeric, la anul 476, de la Chrs. alcătuire de D. Aga G. Asaki și întâia dră in limba românescă tipărită; se vinde cu preț de 10 lei". In Septembre 1837, legistul și profesor Flechtenmacher anunță publicațiunea unei foi juridice, care nu seim să fi reușit. Totuși este in istoria culturei ndstre ’o încercare care nu se cuvine a fi uitată. Iată apelul lui Flechtenmacher : «Pentru publicarea unei fol juridice in limba românescă intitulată: Jurnal juridic seu a legilor, pentru luminarea tuturor dregătorilor în ramul judecătoresc, și a persdnelor doritdre a avea despre legiuire o practică sciință. Acest jurnal, carele se va începe de la 1 Ianuarie 1838, va fi prelucrat de jos iscălitul dupe cele mai bune cărții ce se publică în deosebite limbi străine, și se va tipări in tdtă luna câte un caet de cinkl cdle, pe hârtie bună și cu tipar curat, in forma 8°. Prețul prenemerației pe un an este 3 galbeni împărătesei, a se plăti înainte. împărți- rea se va face la casa jos iscălitului, iar pe la ținuturi prin D-lor presidențil tribunalu- rilor. Drept aceea se deschide o prenumerație, atât aicea la casa jos iscălitului, cât și pe la ținuturi, unde D-lor președinții vor bine-voi a se însărcina cu acâsta trebuință, “) Corn. Flechtenmacher, legist al Statului. *) Alb. rom. No. 49. ’ **) Alb. rom. No. 76, din 26 Septembre 1837. Digitized by GooqLc — 395 — ♦ Nu trebue să uităm a nota în acostă istorie bibliografică. și aparițiunca tractatului de caligrafie românăscă a Iul S. Neagoe profesor de caligrafie. ' . Romanii ad avut aprope aceeași jcdnă de scrisăre înainte de deschiderea scolelor regu- late. De atunci incăce icdna grierii a variat mult din causă că învățătura caligrafiei, cu , modelele de scriere, ad fost diferită pentru fie-care provincie românăscă. Și astăzi româ- nul ardelean are altă icdnă de scriere decât muntănul, precum și muntănul.alta decât moldovănul. Constatăm acăsta, pentru ca să exprimăm dorința reunificăril ic^nei grafice, căci și icona grafică este o manifestațiune^națională. Cine nu cunăsce dintr’o mje scrîsprea unul francez, a unul engles, a unul germanele? De ce să nu fie tot ast-fel și cu scrisărea românului? Iată anunciul aparițiuneldîl^rafîel prof. Neagoe? • • . „D. S. Neagoe, profesor de caligrafie și artist, după tdte. râulețe și înlesnirile artei, - . cunoscut atât în țăra Românăscă, cât și în Ungaria, a dat afart o caligrafie românăscă, cu tote regulele acestei măestril, și cu povețile înlesnitdre începătorilor. Tablele sunt săpate în aramă și tipărite cu cea mal mare exactitate. ‘ ~ ' „Prețul unul exemplar este, pentru cel-ce vor lua mal multe, câte 4 sfanți, iar pentru una sigură 10 lei.' *) ■ . * • # Operele produse în cursul anului acestuia, înmulțesc considerabil fondul bibliografic al limbei române, așla în cât de unde până acum cărțile erau numai ca un su^iment-de ' marfă în dughenile brașovenilor, care le păstra între fierării, bidinele, perii și altă marfă de Brașov, acum Romanov, în Bucuresci, și in lași Bel, ad librării speciale. Nu’I vorbă, că Bel găsea mijlocul să mal ție pe lângă cărți de vîndare și brânză de Svițera I... Bel nu ► deschise in 1837 propria mente o librărie de fond românesc, dar faptul că putea trăi .o । librărie in Iași, fie și cu cărți franceze, grăesce in favorea estinderel gustului de cetire și ■ > indirect documentăză o mal mare răspândire a luminel. j Pe lângă cărțile puse in lucrare de Eforia din Bucuresci și de Epitropia din Iași, de cari cărți am vorbit mal sus, iată titlurile principalelor opere apărute in anul 1837 : ! Biblioteca tinerilor incepetori, trad. Dionisie Romano, (Buzăd). Poesii, Paris Momuleanu, (Bucuresci). . ; Omer, Rapsodia l-a și D-a, trad. de Aristia, (Bucuresci). Istoria Principatului țerei românesci, Tom. II, Aaron Florian, (Bucuresci). Gramatică ungurescă, a lui Emerie Sălci, trad. de Petru Câmpeanu, (Buda). j Descrierea istorico-gcografieă, a cetățel Gaput bovis, Gh. Săulescu, (Iași). • . Cronologia și istoria universală, Gh. Săulescu. 2-volume, (Iași). Vestitele vitejii ale lui Mihaiu Vodă, in grecesce de Neofit, iar in românesce trad. , de Theodor M. Eliad, (Bucuresci). Cuvântul lui M. Gr. Sturdza Vodă, către General, obicinuita Adunare la 1837. . Cronograf, adecă numărare de ani, de Dimitrie Rostoveanu, M-rea Neamțul. • . Elemente de geometrie, după Legendre, tipăr. cu cheltuiala Eforiei scdlelor din Bu- | resci. Elemente de matematică, partea II, G. Asaki, (Iași). - Istoria naturală, ântăia oră in limba românăscă de Dr. medicinei și cavaler Cihac, (lași). w *) Curierul român, No. zr, din 19 Ianuarie 1837, Digitized by ( iogle — 396 — Manualul meu, carte de obște folositore pentru economii de casă și de câmp, (Bucu- resci). * ' » * « i • “ț * . • ■ Aprodul Purice, anecdot istoric de C. Negruzzi. Noul Erotocrit, in versuri, Anton Pan, (Sibil). ■ Angelo, tiranul Padovei, de Victor Hugo, drad. G; Negruzzi, (Bucuresci). Regulul, tragedie in 5 acte, trad. 1. Văcărescu, (București). . Apele.metalice din România Mare, Dr. Ștefan Episcupescu, (Buzău). Poetice cercări, anonim, (Bucuresci). _ Cuvinte bisericesci ale Sfinților Atanasie, Vasile și Ion, de EnachePapasolu. (Buzău). Regulamentul organic al Moldovei, (Iași). . Măria Tudor, de Victor Hugo, trad. C. Negruzzi, (Iași). Corsarul, Lara, Strigoiul, Ghiaurul, luarea Corintului, de Lord Byron, traducere de I. Eliade, (Bucuresci). . • ' ■ . • Pravilă comerciale din limba germană, trad. Em. Ion Nechifor, (Brașov). Pașnicul de Vicontele d’Aleneourt, trad. de Pavel PruncU, partea II, (Iași). O mie și una de nopți, tomul 5 și 6, trad. I. Ba rac, (Brașov). Didahie* sâii cuvinte de învățătură de Ilie Miniat, trad. Mitrop. Veniamin, (Iași). dramatica 'română, ediție nouă, I. Pop, (Bucuresci). Privighiarea ostașului român, Gh. Asaki, (Iași). ' Carte ce-se numesce Ideia, sciiuța celui ce adevărat se pocăesce,de Mitropolitul Venia- min, (Brașov). Țiganii, poemă de Puschin, trad. A. DonicI, Bucuresci. Antonie, dramă de Duinas, trad. A. Crisoverghi, (Bucuresci). Panaehidă și Litia mică, (Iași). Asupra traducției lui Omer, Eliade, (Bucuresci. ■ Bucovnă, (Sibil). Almanahul Statului pe 1837, de Carcaleki, (Bucuresci). Foile Duminicei, de o societate de învățațl, (Brașov). Lameh și Zila, Th. Paladi, (Iași). Plăcerea simțirei, Dimitrie Ralet, (lași). Acatistier Episc., Kesarie, (Buzău). Ciaslov, idem, idem. Praștia asupra evreilor și eresul lipovenilor, (M-rea Nearnțu). Gil Blas de Sentilanne, tom. I și II, Le Sage, trad. Sim. Marcovici, (Bucuresci). Economia rurală și domestică, Manol. Dră ghici, (Iași). Bucovnă, (Broșov). Creștinirea unui preot al Isidiei, ediție nouă, Eliade, (Bucuresci). Lapeirouse, dramă de Cotzeboue, trad. G. Asaki, (Iași). Virginia, tragedie de Alfieri, trad. I. Crețișnu, (Bucuresci). Cântece de lume, ediția III, A. Pan, (Bucuresci). Cuvântare scolastică, G. Bariți, (Brașov). Evanghelia, Episcop Chesarie (BuzăO). Două bilete, seu amorezatul nerod, ediție nouă de I. Grețianu. Curierul român, anul al 8-lea, (Bucuresci). Curier de ambe sexe, partea I, Eliad, (Bucuresci). Curiosul, Cezar Boliac, (Bucuresci). Digitized by Google - 397 - • , . Cantor de avise, Carcaleki, (Bucuresci). « . ‘ * Muzeu național, Poenaru, Aaron, MarcovicI,. (Bucuresci)? . Gazeta de Transilvania, Bariți, (Brașov), •’ . . Fdia pentru minte, Bariți, (Brașov). ‘ . Buletinul oficial, al țârei Românesci, (Bucuresci). ' Buletinul oficial, idem al Moldovei (Iași). . - Albina românescă, anul al 8-lea, (Iași). Vestitorul bisericesc, 2 2 Harta poștelor și carantinelor românesci, Pleșoianu, etc. . • * * • In Moldova,- censura continuă a face dificultăți Începătorilor scriitori. Gu tdtă'aspri- mea neindurată a fdrfecilor el, cartea română se înmulțesce' Gând într’o limbă se pdte ceti scrieri ca: «Aprodul purice» al lui Negruzzi, ca lucrările'lul Anton Pan, poesiile lui Momuleanu Paris, și numerdsele lucrări'de lot . genul ale lui 1. Eliade, acea limbă au mal are de ase teme de pedicile censurel. Cugetarea a aflat formele in care pdte a se imbrăca . și a existe de plină in ciuda censurel. Numai satira și pamfletul politic nu pot încă afla mijloc de a fi tipărite in Principate. ’ Tot ce nu se pdte de altmintrelea imprima in Iași și Bucuresci, găsesce loc de reph>- ducțiune în gazetele din Brașov. . . Amăsurat cu sporirea cărților românesci, se înavuțesc și bibliotecile din Iași; Bucu- ( rescl și Craiova. In Bucuresci colecțiunea de cărți de la St. Sava este deja așia de în- i semnată, că Eforia numesce conservator și bibliotecar al el, in anul 1837, pe profesorul 11 loanid. • r Artele nu rămân nici ele îndărătul mișcărei literare. Clasa de pictură continuă la Iași a impămănteni acâstă artă, sub conducerea pictorului Schiavoni, care succede la 1 Noem- bre lui Miller ’). Iu 1837, Noembre 21,") scrie D. Schiavoni, zugrav de portreturî și de istorie, de cu- rând sosit în acâstă politie, s’a numit profesor de zugrăvălă la Academie. La BucuresscI, Walenstein este in fruntea mișcărei picturale. Un inceput de pinaco- tecă se face in muzeul deschis la St. Sava, sub direcțiunea lui. * La Iași, teatru francez aclimatisăză drama și comedia franceză, și face cunoscut pe *) Condica registraturel Comitetului academic pe 1837—1838, No. 151 curent, Arch. Statului. **) Albina românescă No. 92. Digitized by Google X ■ . - 398 — lângă multe opere de puțină vajăre și unele din operele mai cunoscute. Se jocă în iarna , anului 1836—37/Angelo, săii .Tiranul de Padova, a lui Victor Hugo. Iată darea de sămă ce face Albina rom. No. 6, de la 21 Ianuarie 1837 : . ■ «Actori! fraycezi, cari sporesc plăcerile carnavalului nostru, aii dat Vineri, în 15 Ia- nuarie, spre beneficiul D-lui Teodor, dramul- Angelo, săti tiranul de Padoaj a lui Victor Hugo. • Cu nu puțină plăcere s’au văjut, în asemenea depărtare de Francia, nemerita înfățo- șate a unei compuneri atât de slăvite. ' . . , Nici-bdinidră nu s’ati presentat Ia noi o piesă ctt mai plăcută mulțătnite, în cât ar fi putut îndestula și-pe publicul altor capitalii. - . - D-lor Teodor, Iul, Madamile leni și Lebrun, au desvelit mult talentadevărul și ex- presia jocului lor, adeseori aii. adunat de la spectatori aplâuzuri generale și agonisite.» . împreună cu trupa franceză, ca și la Bucuresci, jdcă une-ori diletanți în românesce. «Marți, în 2 Februarie, s’au jucat la teatru în beneficiul D. Valeri, vodevilele : Bu- fonul Prințului și Balul lucrătorilor. Din deosebită priință pentru acest artist favorit, duoi tineri nobili ati jucat în limba românăscă pe Actorul făr de voie, acești diletanți / • asemenea și benefîțiantu, s’au primit cu aplauzuri de către o numerdsă adunare.» ') ■ ■ • • . ■ ' - • ‘ ► - Pe la îr^eputul anului 1837, G. Asaki se ocupă cu fundațiunea unei societăți filarmo- nice-dramatice, după exemplul celei din Bucuresci. Albina românăscă No. 13 din 14 Februarie, anunță ast-fel răușita întreprinderel lui ’ G. Asaki și neîntârziata deschidere a teatrului național: ’ . „O.societate de boeri, doritori de musică, au informat prin mijlocirea subscrierii, un conservator filarmonic-dramatic, unde gratis (fără plată) se învăță musică vocală și de- ’. clamația în limba patriei. Directorii conservatorului s’ati ales D-nii Vom. Ștefan Catargiu, Aga Asaki și D. Spă- tar Vas. Alexandri, carele s’ati însărcinat a fi și casier al acestui conservator, așejat în o casă particulară aprdpe de Sf. Ilie. D. Paulo Cervati, tenor, artist însemnat și D. Cună ati început lecțiile de la 15 Noem- bre trecut, iar un mădular al societății s’ati însărcinat cu paradosirea declamației. Două- spre-jece dame și tinere învață de 4 ori pe săptămână diminăța,iar 16 tineri dupe mâjă-ji. Spre a înfățișa elevilor un prilegiti de a se practisi, direcția ati pus a se pregăti câte-va piese, cari se vor representa drept cercare la teatru, încă, precum ni fac a nădăjdui, în curgerea acestui cameval. Acest așejământ pote înrîuri într'un chip fărte favorisitor, asupra desvălirii talentelor musicale și informarea unul teatru național, ce este adevărata scdlă a moralului și isvo- rul plăcerilor nevinovate". . Dosarul No. 212 din archiva statului, coprinde documinte despre fundațiunea teatrului din Iași în anii aceștia. In 23 Februarie 1837, se întâmplă inaugurarea teatrului românesc din lași, cu titlu «teatru varietăților". G. Asaki scrie pentru acăstă ocasiune un prolog pe care’l dăm în anexă, după gazeta literară, din 1838 (pag. 153, No. 20). “) *) Albina românescă No. io, din 4 Februarie. ** ) Vei)I anex* de la acostă pagină. Acolo aducem și darea de sămă intusiastică a primei repre- sentațiunl cu piesele: La Peruz ți prologul. Digitized by Google — 399 — In Aprilie 1837, G. Stichi student in filosofie dă..referendarulul G. Asaki o peljțiune ' care aduce lumini asupra mersului sbdlel- dramatice din Iași. Gu aoeșt țilh/*o .publicăm [ aci dupe Dos. No. 138, archiva Statului. . . ! „Iată o diastemă de 3 luni de când D vostră, îndemnat de patrioticâsca rîvnă, ați’ orân- 1 duit urzirea teatrului românesc și în numărul acelor tineri trebuitori, m’aț! .orânduit și pe i mine, care am fost următor la tdte .cele poruncite de D-vâstră. Acum dupe represen tații le date, am vă^ut că unii din tinerii întrebuințați, pentru a lor ostenâlă nu numai că aii primit de la D-vostră o remunerație, dar li-s’au hotărît șilâfă prin.ța^e să-’și potă închi- pui cele de trebuință. Deci și eu.câ unul ce până acum am fost în rândul celor între-. . buințați, cu tot reșpectul indrăsnese a vă întreba de aveți scop a mă întrebuința și . mai de- parte (căci eu dorință am a vă sluji) și a’mi hotărî lâfa prin care ș$-ml pot înlesni cele de nevoie, căci lipsirea lor mă vor sili nu numai a părăsi conservatorul, dar și â iuga pe cinstita Epitropie, că dăcă nu sunt vrednic a mă întrebuința în ramul scolastic precujnpe . cel-l-alți al mei colegi, apoi să bine-voiască a-ml da ateslaturile clăsurjlor petrecute, d’im- ' preună cu o recomandație, ca potrivit cu glăsuirea reglementului scolastic, să fiu între- buințat în ramul politicesc, căci de a fi tot în lipsă, ca un neputincios (când din a proniei milostivire sunt putiocios), nu pot a suferi mai mult neerlându-mă atâ( puterile trupesc! cât și cele sufletesc!. , ■ Al D-vdstre prea plecat și sftpus serv, . George Stichi.» • i * • i . A 111-a representațiune a elevilor Conservatorului din Iași, întâmplată la 8 Aprilie, in- troduce în scenă drama istorică : Petru Rareș de G. Aaaki. . ' ( Represen tați unea dramatică de la 8 Aprilie a fost alcătuită din 2 piese ; I) Petru Ra- reș-Vodă, dramă serie în 2 acturî, imitarisită pentru scena Moldovenească, și 11) Contra- danțul sâu întunecimea de lună, comedie în 2 acturî, asemenea slobod prelucrată de pe cea germană prin D. Aga G. Asaki. Drama care înfățoșază un istoric episod din epoca 1538, acea plină de făpturi și de haractir nobil a moldovenilor, se deosibea prin a el țin- ■ tire morală și patriotică. Portul cel adevărat a strămoșilor noștri, și nemerila a elevilor | representație, ca prin o magie înfățoșind înainte ochilor o întâmplare de tre! vâcurl, aâ pătruns pe privitorii de nobile sentimenturl. Iar comedia, care era adaptarisită la întunecime de lună, ce aevea urma in acea sară în ceri, au adus mare plăcere prin intriga cea curiâsă a suge tul ui, (cuprindere) care de asemenea cu nimerire s’aii representat. De și urma o pldie mare, teatrul era plin, și mulțimea obștel a vădit nu numai aplausurile nepregătite ce și cererea de a se representa acâstă piesă încă odată.» (Alb. rom. No. 29, 11 April 1837). Vineri în 30 April s’au făcut a patra representație a elevilor Conservatorului filarmo- nic. Drama Petru Rareș-Vodă s’au jucat a doua 6ră, și spectacolul s’aii încheiat prin păs- torească serbare a Armindinel (de la armentum, cuvânt latin însemnând turmă) pe care pastorii noștril păzesc la 1 Mal, Intru aducere aminte de Palia a Romanilor, ce serbâ în acâstă d« aniversată de Urzirea Romei. D. Aga Asaki, aii compus pentru acest prilegiîi o Digitized by 1W - » ni. » „ •„ 1830 -.1831 - "163. H . iv. pe anul T83^ 223. V. „ „.1833 257. VI. 1J „ , 1834 < ‘ - * 279. VII. * » „ „ 1835 311. VIII. îJ „ „ 1836 • 347. IX. » » » 1837. 195. Facsimele dupe tabelul gratificai,iunei din 1832,. 203. „ „ sigiliul gimnastului de la TreMerarțâ..’ 286.„ de scrisorea lui M. Sturdza Vv. Digitized by Google . •• PUBWUAȚIUNI DE V. A. URECHIĂ - r . *. • * ' . • • ■ . ■ - - • " ■ '-•.■ ■ . • 1X5I. ^Griilila ile aur 'nuvelă morală, 8» Iași.-Tipografia. Berman. • ' . , >8541.— Articol despre Exposițiunea universală din Londra, în fdia „Zimbrul" a. D'-ior T. " Codrescu, D. Guști, etc. ■ ; • . . ■ ’ ’ .. ■" . 1853—1858. — Diverse poesil și articole în „Zimbrul" și în foiletonul. „Zimbrului". Iași, Tipogr, - ’ • . Buciumului român. .’ «. v . ' f -t 1853. r~.U" «h. In calendarul „Buciumului român" pfiS53. " •. ■. ' • • ’ 1854;.— "Șeii and- GurluescoVici,, în calendarul „Buciumului român? pe 1854, -. ’ ■ ' 1 Mdzafc/culegere literară, 80 Iași. (T!nogr. Bnciutn. român.V 1855. • ' . ' . 1S55; — Logofătul Baptiște.’Veleli, nuvelă storică publicată în Românul literară din Iași . ' 1 ' ‘ 4°, 5-. Țipogr. Berman. 7- ’ ' . ‘ . - 1857—7835$. — Diverse corespondențe în limba francesă, în jurnalele-Constitutionpel,. Le pays, și' ■ J" Patrie, din Paris, despre unire, Principe străin, etc. ' . 1857 — 1S58. ’— Coliba Mariucăl, fragment de roman publicat în foiletonul „ZimbrululfC •. t8â7 — 0/inMMiea,furnalul Românilor din străinătate sub’ direcțiunea lut V. A. l'rechiă. ’ ' • .. . Paris; f-0. ' .. 1S58. Zimbrul și' Vulturul cu începere de la I Noembre 1858 în colaborare cu D-nul . * ’ ■ ; lancu Codrescu. Folio mic. Iași. Tipografia Buciumului Român. ’ . 1S59. Biografii. — Isoria Românilor dupe metoda catihetică; prima edițiune a acestei ■ . - . - cărți didactice e din 1857 8°. Tipografia Buciumului român. Din acest op s’afi dat • . ;■ .’ vre-o 12 edlțiunl până în 1866. ■ 1859.. ’—. Schițări de literatură românăscă, 8°. Iași Tip. Buciumul român. : 1859.: —•' Steoa Dunărei. Colaborare cu M. Kogălniceanu, Vasile Melinescu și lancu Codrescu. ^859, — Vierita cea fnimoxă, nuvelă istorică publicată în „Stăoa Dunărei" în 1859. lași, „ ' Discurs rostit la împăițirea premiilor, ca director Ministerului de culte și instr. publică, și la care a răspuns Mih. Kogălniceanu, Mmistru-președinte de Cabinet. 1859—i$6d. — „Bondarul", f6e umoristică.^ Colaborare cu I. V. Adrian. Iași. Tip. Bucium. 1860. — Revista săptămânală a instr. publice. Singur număr. 4° Iași. 1859 — 1860. — Instrucțiuni la profesorii din scdlele primare cum să se predee diversele materii. „ Regulamentul scdleî de musică din Iași în 1860. „ Hrisovul scdlelor române pentru israelițl. 1860. . „ Extract din mesagiul domne c la adunarea electivă, relativ la mersul școlilor în 1850. I860—1861. — Idem din mesagiul de la 186O. 1860. — Documentele Universității de la lași. Octombre 1860. 1860 —1864. — Diverse corespondențe și foiletdne în «Românul». 1860 Sept. 15.— Ateneul Român. Revistă săptămânală în 40. Iași. Tipogr. Berman. 1861. — Ateneul Român, transformat în revistă lunară 8°. Iași. Tipografia Berman. (Lunile Maifi și Iunie.—Iulie și .August și Sept.—Octobre. 1861. — Dacia, jurnal politic și literar, în colaborare cu G. Petrescu. ' 1862. — Desmințire la răspunsul D-luI Cneaz D. Cantacuzino la interpelațiunea D-luî M. Cogălniceanu 8° Bucuresci,‘tipogr. jurn. Naționalul. 1862. 1863. — O vorbă despre literatura desfrânată, ce se încărcă a se int^-.dv.e în Societatea ' română, 8°. Iași, tipogr. Berman Peleski. 1863. rS64. — Conferința în ondrea aniversăref de 300 de ani a nasceret lui Scbakespeare. Iași. 1864. 1864 — 1867. — Discurs la împărțirea premiile- în Iași. 1864. „ Inaugurarea noului an școlar. 1S64—65, Bucuresci. „ Actele înființărel muzăulul de ant.chilățl, Bucuresci 1865. Digitized by Googie Digitaed by Google uiiiinuiiiui 3 2044 019 488 337 / This book should be returned to the Library on or before the last date stamped below. A fine is incurred by retaining it beyond the specified time. Please return promptly. DfC 5 H 1970 ILL JAN - 3 1981 ftlr &3