G. ŞTREMPEL
INTRODUCERE
Pînă la apariţia primelor monumente de limbă romînească, la începutul veacului al XVl-lea, operele literare scrise pe teritoriul ţării noastre, laice sau religioase, au îmbrăcat haina slavă, de provenienţă medio-bulgară ; în limba slavă, vorbită de populaţia bulgară din dreapta Dunării, s-a oficiat slujba în bisericile noastre, probabil încă din secolul al X-lea şi tot limba slavă devine limba oficială a voievozilor noştri după înjghebarea statelor romîneşti, aşa cum era în apus limba latină. In limba slavă au fost copiate monumentalele manuscrise ale discipolilor lui Mcodim şi ai lui Grigore Ţamblac şi tot în această limbă au fost scrise primele cronici moldoveneşti care preamăresc faptele de^arme ale gloriosului Ştefan şi ale urmaşilor săi din veacul al XVI-lea. în sfârşit, tot în slavoneşte a prelucrat vreun iscusit călugăr cunoscutele învăţături ale lui Neagoe Basărab către fiul său Teoăosie, după bogata literatură parenetică a Bizanţului.
Limba slavă a fost folosită în cancelariile domneşti pînă la mijlocul veacului al XVII-lea, adică pînă la înlocuirea ei şi în biserică, chiar dacă, sporadic, începînd cu Petru Şchiopul în Moldova şi cu Mihai Viteazul în Ţara Bomînească, au fost scrise acte oficiale şi în romîneşte. Ba chiar după generalizarea folosirii limbii romîneşti, în secolul al XVIII-lea şi la începutul secolului al XlX-lea, limba slavă continuă să dăinuie în unele mănăstiri, cum a fost mănăstirea Poiana Mărului din apropiere de Bîm-nicul Sărat, unde se copiază manuscrise slavoneşti, dintre care unele s-au păstrat în colecţiile Academiei1).
în acest ciivînt de introducere nu se vor trata împrejurările care au determinat apariţia primelor tdxte în limba romînă şi nici nu se va face o descriere a codicelor maramureşene. Dacă limba slavă a fost limba noastră oficială şi limba de cult a bisericilor şi mănăstirilor noastre nu înseamnă că a fost şi liinba vorbită de popor. Moşnenii şi răzeşii au vorbit romîneşte şi foarte probabil că în limba romînă şi-au scris multe din actele, eaxe reglementau anumite situaţii juridice, de  o ilnportanţă limitată, dintre ei.
*) D. P. Bogdan, Din Paleografia slavo-roniînă, în Documente privind istoria Ro-mîniei. Introducere, voi. I, Buc, 1956, p. 112.
VI
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
INTRODUCERE
VII
Este foarte probabil deci că binecunoscuta scrisoare a lui îsTeacşu ot Dolgopol, adresată la 1521 lui Johannes Benckner, judele braşovean, nu poate fi considerată ca prima cărămidă aşezată la temelia scrisului romî-nesc ci, cel mult, prima menţiune care a putut fi datată. Şi este tot atît de probabil ca scrisoarea de recomandare dată de sultanul Baiazid, la 1484, negustorilor polonezi, în trecere pe la noi, să fi fost scrisă în romîneşte, căci aceasta era limba înţeleasă şi vorbită de pîrgarii şi vameşii oraşelor noastre 1). Cît despre textele rotacizante, cele mai vechi opere manuscrise ce ni s-au păstrat, conservate cu multă grijă la Biblioteca Academiei B.P.B., nu putem spune nici cînd şi nici unde au fost traduse, cu siguranţă din slavoneşte, nici dacă sînt originalele traducerilor sau copii tîrzii şi nici cine s-a străduit cu traducerea sau copierea lor. Cei care s-au ostenit cu copierea lor nu ne-au lăsat nici o însemnare care să arunce o rază de lumină asupra împrejurărilor în care au fost scrise aceste texte. Pe lîngă modestia caracteristică celor mai mulţi copişti de manuscrise, credem că cei care au copiat primele texte romîneşti au fost împiedicaţi să lase însemnaii în legătura cu activitatea lor şi de teama de a nu fi anatemizaţi, pentru că au îndrăznit să scrie texte pe înţelesul tuturora, adică într-o altă limbă decît cea în care admitea biserica sase oficieze slujba biseiicească2). Este drept că manuscrisele rotacizante cuprind texte de lectură bisericească şi nu de cult, dar pentru epoca de început a secolului al XVI-lea, cînd se presupune a fi fost copiate aceste texte, îndrăzneala de a scrie texte religioase în limba romînească — de lectură chiar fiind ele—era considerată ca o erezie. într-adevăr, după cum arată Engels, supremaţia „teologiei pe întregul tărîm al activităţii intelectuale era în acelaşi timp consecinţa necesară a poziţiei bisericii ca chintesenţă şi consfinţire a dominaţiei feudale existente. Este clar că din această pricină toate atacurile îndreptate împotriva feudalismului în general şi înainte de toate atacurile împotriva bisericii, toate doctrinele revoluţionare, sociale şi politice trebuiau să fie în acelaşi timp şi cu precădere erezii teologice. Pentru ca relaţiile sociale e'xistente să poată fi atacate, ele trebuiau desfăcute de aureola pe care o purtau"3).
Aşa trebuie înţeleasă şi o însemnare de la fila 53v , probabil a unui preot îndărătnic, cu peste două secole mai tîrziu, pe care o face în Codicele voroneţean : „Această carte au fost sfcrisă pe rumînie şi nu-i bună de nemică" Fireşte că pentru el, obligat de canoanele bisericeşti să oficieze într-o limbă pe care probabil nici el nu o cunoştea în suficientă măsură, tot ceea ce ieşea din cadrul acestor canoane constituia un păcat. Oricum îndrăzneala celor cc au tradus aceste prime texte în romîneşte a fost foarte mare şi nota lor progresistă ar merita scoasă în evidenţă în studiile viitoare5). Poate că cele cîteva rînduri criptografiate din Psaltirea seheiană
x) N. Cartojan, Istoria literaturii romine vechi, voi. I, Buc, 1940, p. 47.
2) Cf. acad. Kosminski şi Skaskin, Istoria evului mediu, voi. I, Buc, 1955, p. 750 şi urm.
3) F. Engels, Războiul ţărănesc german, ed. a IlI-a, Buc, E.S.P.L.P., 1958, p. 44.
4) Ms. 448, f. 53v .
5) în ceea ce priveşte aspectul progresist al scrierii în limba naţională, vezi şi Kosminski şi Skaskin, op. cit, p. 851 şi 877.
care n-au putut fi încă descifrate, ascund date interesante în legătură cu vremea cînd au fost scrise şi cu diecii care s-or fi ostenit la copierea lor.
Numărul manuscriselor romîneşti din secolul al XVI-lea, păstrate la Biblioteca Academiei Bepublicii Populare Bomîne, este destul de mic abia 11 şi, după informaţiile pe care le-am putut culege despre alte depozite din ţară, nu credem că s-ar putea adăoga încă pe atîtea la cele conservate de noi. Cît despre manuscrisele semnate de copişti, pentru secolul al XVI-lea . cunoaştem numai opera popii Grigore din Măhaci, cunoscută sub numele de Codex Sturdzanus1), asupra căreia vom avea prilejul să ne oprim mai jos.
Cu siguranţă însă că lista manuscriselor romîneşti copiate în secolul al XVI-lea va fi fost cu mult mai lungă şi setea de a citi în romîneşte destul de mare. Dar, dacă din cărţile coresiene, fie ele romîneşti, slavoneşti sau slavo-romîne, fie ele tipărite pentru lumea ortodoxă din stînga şi dreapta Dunării sau pentru propaganda lutherană, scoase într-un tiraj de 200 pînă la 500 exemplare, ne-au parvenit atît de puţine, de ce să ne mirăm de numărul mic de manuscrise care a ajuns pînă în zilele noastre?
în secolul al XVII-lea, numărul manuscriselor romîneşti creşte, mai ales pentru a doua jumătate a secolului şi se înmulţeşte numărul celor ce ne-au lăsat indicaţiuni asupra împrejurărilor în care au copiat. Am izbutit să înregistrăm 45 de nume de copişti, cei mai mulţi după anul 1670 şi să stabilim numărul manuscriselor copiate de ei la 40 pentru Ţara Bomînească, la 9 pentru Moldova şi la 17 pentru Transilvania, în total, aşadar, 66 manuscrise.
După anul 1700 copierea manuscriselor capătă o extensiune şi mai mare, cu toată dezvoltarea vertiginoasă a activităţii tipografice, din vremea mitropolitului Antim Ivireanu pentru Ţara Bomînească şi a lui Mihail Strilbiţchi pentru Moldova, de la finele secolului. Şi, legat de aceasta, caracterul însuşi al operelor copiate se va modifica.
Lipsa primelor izvoare de limbă romînească şi numărul restrîns de manuscrise romîneşti din a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi secolul al XVII-lea se explică, fără îndoială prin calamităţile de tot felul care s-au abătut asupra ţărilor noastre, în toată această perioadă de timp. Jaful, incendierea mănăstirilor şi încercările deseori neizbutite de a potoli flăcările au dăunat în egală măsură cărţilor tipărite sau scrise de mînă şi aici ca şi în multe biblioteci vestite din apusul Europei. Prin analogie cu ceea ce s-a petrecut în Germania, în Boemia sau în alte ţări putem vorbi şi de soarta multor manuscrise din bibliotecile noastre mănăstireşti. Multe mănăstiri din ţările romîne au ars de repetate ori pînă în temelie, fie din pricina deselor năvăliri şi războaie purtate pe teritoriul ţării noastre, fie din neglijenţa călugărilor. Dacă incursiunile şi războaiele se răresc spre începutul secolului al XVIII-lea, incendiile continuă pînă aproape de zilele noastre, prefăcînd în cenuşă, o dată cu operele de artă minoră —odoare şi ţesături — şi dulapurile cu inanuscrise şi tipărituri preţioase. Spre pildă, în anul 1862 arzînd mănăstirea Neamţ, a ars şi mare parte din fondul de manuscrise pe care îl poseda această mănăstire cu cea mai veche tradiţie
1). Publicat de B. P. Hasdeu, în Cuvente den bătrîni, voi. II, Buc, 1879.
VIII
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
culturală din Moldova 1). în vremuri de bejenie mănăstirile şi boierii acordau o atenţie deosebită actelor de proprietate şi bunurilor materiale, neglijînd bibliotecile.
La împrejurările nefericite care au dus la pierderea atîtor opere de literatură veche romînească, reaua gospodărire a unor mănăstiri, din a doua jumătate a secolului trecut a adăugat alte pierderi. La îngroparea înaltelor feţe bisericeşti se puneau în mormînt şi cărţi vechi religioase. La mănăstirea Probota a fost îngropat pe la anul 1860, un mare număr de manuscrise, ce nu mai erau folosite la oficierea serviciului religios 2). Şi cazul mănăstirii Probota nu a fost izolat. Pe deasupra, condiţiile în care erau ţinute manuscrisele vechi la unele mănăstiri şi biserici nu erau dintre cele mai bune. Azvîrlite prin podurile bisericilor sau prin pivniţe erau lăsate pradă şoarecilor şi mucegaiului.
Cînd a fost luată măsura de către stat, pe la începutul secolului nostru, ca Academia Eomînă să preia de la mănăstiri manuscrisele vechi şi să le pună în felul acesta la adăpost de distrugeri, au fost numeroase vocile celor ce s-au ridicat împotriva acestei măsuri, considerînd-o anti-religioasă. în anii regittiului democrat-popular lucrurile sau schimbat în bine, astfel că pe lingă numeroase mănăstiri din ţara noastră au luat fiinţă muzee şi bilioteci, unde sînt păstrate cu grijă aceste vestigii ale culturii noastre trecute.
în sfîrşit, numeroase manuscrise romîneşti au întovărăşit în pribegie pe posesorii lor, de unde nu s-au mai întors niciodată. Aşa se explică faptul că nu există bibliotecă mare în Europa în care să nu se găsească manuscrise romîneşti din secolele XVI—XVIII.
Este îndeobşte cunoscut cît de dese au fost aceste pribegii în secolele XVI şi XVII, în Polonia, în Eusia, ba chiar în Italia şi Germania, iar cunoaşterea manuscriselor înstrăinate pe această cale ar îmbogăţi cu mult literatura noastră veche.
★
în ceea ce priveşte materialul folosit la scris de copiştii de manuscrise romîneşti menţionăm că toate operele întîlnite în colecţiile noastre sînt scrise pe hîrtie, niciuna pe pergament. Cît despre cerneluri, acestea diferă la culoare de la negru pînă la culoarea rădăcinie 3).
Numeroase sînt manuscrisele în care, pe lingă cerneala obişnuită s-a folosit culoarea roşie, chinovarul. Titlurile operelor, titlurile capitolelor, indicaţiunile de tipic pentru manuscrisele ce serveau la oficierea slujbelor religioase, trimiterile marginale şi iniţialele au fost scrise de obicei cu cerneală roşie. Tot cu cerneală roşie se numerotau, foarte adesea, filele manuscriselor.
Mai rar, pe lîngă cerneala roşie, copiştii au folosit şi vopsele de diferite culori, galbenă, verde, maro şi aur. Spre pildă, cunoscutul dascăl de slovenie de la biserica sf. Gheorghe Vechi, popa Fior 4); foloseşte aurul la
x) D. P. Bogdan, op. cit, p. 116.
2) Ibidem, p. 119.
3) Ibidem., p. 133
4) I. Barnea, Un miniaturist romîn din secolul al XVIII-lea : Popa Fior, în Biserica Ortodoxă Romînă, LXVI (1948), nr. 11-12 (şi extras, Buc, 1948).
INTRODUCERE
IX
titlul şi majusculele manuscrisului 2711, scris la 1754, la titlul şi iniţialele manuscrisului 3445, cuprinzînd Pomelnicul bisericii Şerban Vodă. scris la 1763, ca şi titlurile şi majusculele manuscriselor 501, 2592, 937, 2958 şi 4243, acesta din urmă cuprinzînd un Cronograf,
Un alt copist, ieromonahul Serafim de la mănăstirea Bistriţa din Ţara Bomînească, a cărui activitate se desfăşoară în jurul anului 1700 şi care, pe lîngă texte bisericeşti copiază o Esopie şi un Qr^iQjEni&r foloseşte vopseaua galbenă şi verde la scris, ca'spre exemplu la fila 122 din manuscrisul 2456.
Cazurile acestea, fără să fie izolate, nu sînt totuşi frecvente. Folosirea mai multor culori la scris era costisitoare şi, mai ales, încetinea copierea. Scopul pentru care se foloseau culori diferite era evident acela de a înfrumuseţa manuscrisele şi de a scoate în relief anumite texte, sau începuturi de capitole 1).
Vorbind despre forma şi dimensiunile pe care le îmbracă manuscrisele de care ne ocupăm trebuie să spunem că, cu o singură excepţie, toate manuscrisele au forma de codice, adică de carte ; cît despre dimensiuni, înlocui denumirilor clasice de : in folio, in quarto, in octavo etc, folosite pentru cărţile tipărite, vom menţiona că cele mai numeroase dintre manuscrisele semnate de copişti, pe care le-am întîlnit măsoară 21,5 X 15 cm. Cel mai mare manuscris întîlnit, un Tîlc al Evangheliilor, copiat la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, măsoară 38 x 24 cm, iar cel mai mic, copiat la 1775 şi cuprinzînd pilde filosofeşti, are 10,5 X 8 cm.
Caietele, foarte adeseori numerotate, mai ales pentru manuscrisele secolelor XVI şi XVII, se compun din patru sau opt file, după cum a fost împăturită coala 2). Nu este greu de stabilit chiar şi o legătură aproximativă între caracterul operei copiate şi dimensiunile manuscrisului. Spre pildă,, un Cjx&n£graf sau un Evajigheligr va fi copiat aproape întotdeauna pe un manuscrls3e dimensiuni mari^O X 20 cm, în vreme ce un Calendar sau o Alexandrie va depăşi rareori 20 X 15 cm.
Excepţia de la forma codicelui, ne care am menţionat-o mai sus, o formează un interesant manuscris copiat de popa Fior, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, care se prezintă sub formă de rulou, de asemenea scris tot pe hîrtie. Manuscrisul (care este copiat după opera miniaturistică a lui Antim Ivireanu, cunoscută sub numele de Chipurile Vechiului şi Noului Testament şi păstrată în Biblioteca de Stat din Kiev, sub formă de codice),, măsoară 11,07 X 0,47 m^tri! şi numără nu mai puţin de 503 portrete. Textul, foarte interesant^ cuprinde o istorie a Vechiului Testament, în care elementele de istorie profană sînt destul de numeroase.
Euloul, păstrat la fondul de suluri sub cota nr. 7 este, fără îndoială, unicul de acest fel ia noi în ţară, atît prin proporţiile de-a dreptul impresionante, cît şi prin conţinut.
în ceea ce priveşte grafia manuscriselor semnate de copişti menţionăm că cea mai mare parte a manuscriselor din Ţara Bomînească
x) Gf. D. P. Bogdan, op. cit, p. 134. 2) Ibidem, p. 135.
X
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
sau Moldova sînt scrise într-o cursivă uşor de recunoscut, pentru sfîrşitul secolului al XVII-lea şi pentru secolul al XVIII-lea.
Puţinele manuscrise semnate din prima jumătate a secolului al XVII-lea se caracterizează printr-o scriere semiuncială, apropiată de scrierea manuscriselor slave. Nu este greu de remarcat, de asemenea, tendinţa celor mai mulţi copişti de a imita pe dascălul lor pînă în cele mai mici particularităţi grafice, iar şcolile de grămătici, sau mănăstirile în care îndeletnicirile cărturăreşti au fost situate la loc de frunte — cum a fost mănăstirea Hurez, mănăstirea Neamţ, biserica sf. Gheorghe Vechi ş.a.— au dat copişti ale căror scrieri seamănă atît de bine între ele, încît, pentru un ochi mai puţin experimentat apar ca fiind copiate de aceeaşi mină. Aşa spre pildă manuscrisele copiate de Vlad grămăticul au o grafie foarte asemănătoare cu aceea a manuscriselor copiate de Nicola grămăticul, de la care, probabil, a deprins meşteşugul slovelor. Cît despre popa Stanciu de la biserica Tuturor Sfinţilor din Bucureşti, cu o bogată activitate scriitoricească, 1-a avut de ucenic pe Efrem grămăticul, pe la 1720, care copiază pentru ,,maestrul" său cel mai vechi Diăahiar1) pe care îl cunoaştem.
Pentru şcoala de copişti de la Bîmnic nu este lipsită de interes asemănarea ce se constată între manuscrisele copiate de Ioan Bîmniceanu, Grigore Bîmniceanu şi Bafail monahul, acesta din urmă de la Hurez.
în Moldova, cei doi cunoscuţi copişti de cronici de la începutul veacului al XVIII-lea, Grigoraş sin Vasile Uricariul şi Ioan Pavel grămăticul au scrisul atît de apropiat încît, dacă cele mai multe manuscrise nu ar fi semnate, nu am putea preciza care sînt copiate de unul şi care de celălalt.
Nici Transilvania nu face excepţie, din acest punct de vedere pentru secolul al XVIII-lea. Observăm şi aici tendinţa, oarecum firească, a lui Ioan sin Badu Duma de la Braşov de a scrie ca şi Badu Duma, probabil părintele său. Şi se imită scrierea aproape tot atît de bine ca şi în cazul copiştilor de cronici din Moldova, amintiţi mai sus. în sfîrşit scrisul peregrinului Eustaţiu Popovici „ardelean de la Baia Abrud", pe care îl întîlnim în*Brăteştii Paşcanilor de lîngă Suceava, pe la 1778 se aseamănă mult cu scrisul cărturarului Sa va Popovici de la Băşinariu—fiul protopopului Coman — care scrie tot în aceeaşi vreme şi moare la 1808 2). Unde vor fi învăţat carte nu ştim, căci tac amîndoi asupra trecutului lor, dar nu este greu de văzut că şcoala lor, de la Sibiu sau de la Braşov, a fost aceeaşi pentru unul ca şi pentru celălalt.
Ne mai rămîne să ne ocupăm, în cîteva rînduri, despre scrierile ce imită tiparul. Foarte frecvente în Transilvania, nu numai pentru secolul al XVII-lea ci şi pentru cel următor, se caracterizează prin tendinţa copistului de a imita grafia textului tipărit, pe care 1-a folosit ca model. Tendinţa aceasta merge atît de departe, încît copistul imită nu numai forma literelor, ci şi aranjarea textului în pagină, numerotarea filelor şi gravurile, în eventualitatea că acestea există. Cînd copiştii secolului al XVIII-lea
!) Ms. 3460.
2) Cf. ms. 2443,  f. 12lv
INTRODUCERE
XI
folosesc, ca model, cărţi tipărite în vremea lui Coresisau în prima jumătate a secolului al XVII-lea, pot deruta pe cercetătorii nefamiliarizaţi cu textele vechi cărora le prezintă o limbă arhaică, drept limba zilelor în care au scris. Din punct de vedere paleografie, aprecierea unor asemenea texte nu este nici ea uşoară, în ipoteza în care copistul n-a avut grijă să menţioneze anul copierii. Prin dispariţia personalităţii în grafie şi adoptarea scrisului în care se desenează fiecare literă după modelul tipărit, prin folosirea unui text cu o limbă mai veche decît vremea în care s-a copiat textul, prin lipsa însemnărilor de ori ce fel şi a încercărilor de condei, elemente preţioase pentru un paleograf la datarea aproximativă a manuscriselor, în sfîrşit prin utilizarea unei hîrtii cu un filigran folosit pe o lungă perioadă de timp de moara de hîrtie, paleograful poate fi înclinat să aprecieze vechimea unui text ca fiind mai mare decît este în realitate.
Care era pricina copierii textelor cu o asemenea grafie'? Transilvania nu s-a dezvoltat, politiceşte, ca celelalte provincii romîneşti; mai exact limba romînească deşi vorbită de popor n-a fost şi limba claselor stăpî-nitoare. Nu se poate vorbi, aşadar, pentru Transilvania, de o preocupare a voievozilor, sau a guvernatorilor, de a crea şcoli romîneşti, din cadrul cărora să fie ridicaţi grămătici domneşti, aşa cum ştim că erau preocupaţi domnitorii din Ţara Bomînească şi Moldova1).
Pe de altă parte viaţa cărturărească destul de ridicată pe care o întîlnim în Ţara Bomînească şi Moldova, la Hurez, Neamţ, Bistriţa sau alte mănăstiri, lipseşte aproape cu totul în Transilvania. în cele două-trei mănăstiri din Transilvania nu s-au format niciodată şcoli de copişti, în sfîrşit — şi aceasta ni se pare explicaţia cea mai judicioasă — în Transilvania nu s-au tipărit cărţi de cult religios, în tot secolul al XVII-lea şi în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, decît cu foarte puţine excepţii. Tipografiile din Ţara Bomînească şi Moldova, care tipăreau şi pentru Transilvania şi care difuzau un număr destul de mare ele exemplare peste munţi, nu puteau satisface necesităţile tuturor bisericilor. Adăogîndu-se la aceasta şi costul, destul de ridicat, al cărţilor tipărite, ne dăm seama de ce se copiau cu caractere ce imită tiparul, mai ales cărţile folosite la oficierea slujbelor religioase. Prin folosirea acestei scrieri se punea la înde-mîna preoţilor un text uşor de citit şi, pe cît posibil, cu un aspect grafic atrăgător.
Dintr-o sutnară statistică pe care am întreprins-o în materialul cercetat, constatăm că cel mai mare număr de manuscrise semnate, 14 la număr, cu scriere ce imită tiparul, cuprinde Liturghiere. Urmează în aceeaşi ordine, Octoihurile, opt la număr, Trioduri-Penticostare şapte, Molitvenice cinci, urmate de Ceasloave, Minee, Sinaxare, Strastnice etc, toate cărţi bisericeşti, cum am amintit mai sus.
Constatăm, de asemenea, că cel mai mare număr de manuscrise de slujbă bisericească, cu scriere ce imită tiparul, a fost copiat în vestul Transilvaniei, cu deosebire în regiunea Oradea, adică în regiuni îndepărtate de centrele tipografice romîneşti. Aici, în satul Stracoş, spre pildă,
1) Cf. S. Jako, Paleografia latină cu referire la Transilvania (sec. XII —XV), în Doc. priv. ist. Rom., Introducere, voi. I, Buc, 1956, p. 191 şi urm.
XII
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
copiază, pe la începutul secolului al XVIII-lea cunoscutul dascăl din Moldova, Vasile Sturze, de care vom mai avea prilejul să ne ocupăm, în satul Iaz, copiază în aceeaşi vreme un LiturgMer, dascălul Gheorghe, iar în Sitifelec, un preot, Ga vrii, copiază pentru parohia sa, la 1739 un alt LiturgMer. întîlnim copişti, cu aceleaşi preocupări textuale şi cu aceeaşi particularitate grafică în vestul Banatului, în Sălaj, în Maramureş. Nu-i întîlnim însă nici în regiunea Braşovului, nici a Făgăraşului şi nici a Sibiului şi nu-i întîlnim în ţările romîne, decît cu foarte rare excepţii, cum este dascălul Barbul de la biserica Batistei din Bucureşti, care copiază pe la 1785, printre altele, cu scriere ce caută să imite tiparul, textul unui Minei pe luna septembrie, tipărit la Eîmnic în 1780, împreună cu postfaţa tipografului.
Deşi a ajuns pînă la noi un însemnat număr de manuscrise romîneşti ce intră în perioada de care ne ocupăm, cu conţinut eclesiastic sau laic, constatăm că cele mai multe din aceste manuscrise nu au nici o însemnare care să provină de la cel ce s-a ostenit cu copierea şi care să ne arate împrejurările în care a copiat. La elaborarea acestei lucrări am întîlnit 609 manuscrise semnate la care am adăugat alte 138 manuscrise a căror scriitori au putut fi identificaţi, din totalul de peste 3800 manuscrise, scrise pînă la 1800, pe care le-am parcurs. Cele mai multe manuscrise, aproximativ 340, aparţin Ţării Bomîneşti, iar cele mai puţine Transilvaniei.
Motivul principal pentru care copiştii n-au lăsat însemnări în legătură cu activitatea lor a fost modestia. Cei mai mulţi copişti erau recrutaţi dintre călugări şi aceştia îndeplineau această muncă fie din lipsă de altă ocupaţie, fie ca pedeapsă disciplinară *). în acest din urfriă caz, mai ales, copiştii treceau sub tăcere orice menţiune legată de persoana lor.
Dar multe manuscrise care aveau însemnările copiştilor la sfîrşitf din pricina folosirii îndelungate, pierdeau nu numai legătura formată din scoarţe de lemn îmbrăcate în piele, ci şi cîteva file de la început şi de la sfîrşit. Sau, dacă se întîmpla ca egumenul vreunei mănăstiri să facă ordine în bibliotecă şi să dea la legat manuscrisele vechi, acestea nu se mai îna-poiau cu scoarţele originale, nici cu filele desprinse de la început şi sfîrşit şi nici măcar cu însemnările marginale, tăiate fără prea multă bătaie de cap 2).
însemnările copiştilor sînt aşezate, de obicei, la sfîrşitul operei scrise, mai ales cînd în cuprinsul aceluiaşi manuscris există o singură însemnare. Daca avem de-a face cu un miscelaneu atunci copistul semnează deseori, la sfîrşitul fiecărei opere din cuprinsul miscelaneului. Nu rare sînt cazurile în care copistul lasă menţiuni asupra muncii sale fie la sfîrşit de
1) Cf. D. Russo, Studii istorice greco-romîne, Opere postume, tom. II, Buc, 1939, p. 557.
2) A. I. Iaţimirski, relatează în lucrarea sa: GjiaBHHCKne h pycCKHe pyKonncn pyMHHCKHX'b 6n6jiHOTeKi>, St. Petersburg, 1905, cum în anul 1871 episcopul cărturar Melhi-sedec, găsind manuscrise preţioase în podul mănăstirii Agapia, a sfătuit-o pe stareţă să le lege şi să le aşeze în bibliotecă. Manuscrisele, trimise la mănăstirea Neamţ pentru legat, au fost înapoiate fără scoarţe şi fără foile desprinse din interior, care au fost distruse ; pe deasupra manuscrisele au fost tăiate la margini. Pe lîngă manuscrise slave — căci la acestea face aluzie Iaţimirski în primult rînd, — au fost supuse la această barbară operaţiune, cu siguranţă şi manuscrise romîneşti. Relatarea apud. D. P. Bogdan, op. cit., p. 119.
INTRODUCERE
XIII
capitole, fie în subsolul filelor, fie în interiorul scoarţelor, sau pe foile liininare, chiar dacă a copiat un manuscris ce cuprinde o singură operă, în asemenea cazuri găsim însemnările, de obicei, în trei sau patru locuri. S1nt şi cazuri cînd copistul abuzează de aceste însemnări — reduse la formula stereotipă : „Şi am scris eu cutare dascăl" — menţionîndu-le în şapte-opt locuri. Ba un oarecare logofăt Ştefan Dolete, din Ţara Bomînească, copiind pe la 1782 un manuscris religios1), se semnează de 25 de ori.
Lungîmea acestor însemnări variază şi ea foarte mult, de la simpla enunţare a numelui însoţită, eventual, de an, pînă la descrierea pe larg a împrejurărilor de copiere, introducîndu-se şi consideraţiuni religioase plictisitoare ce ocupă îinpreună pagini întregi. Trebuie să subliniem, la acest capitol, că unii călugări de la> mănăstirea Bistriţa din Ţara Bomînească n-au dovedit deloc modestia la care ne refeream mai sus. Aşa, spre pildă ieromonahul Ilarion, care copiază pe la 1740—1750, a avut grijă sa descrie, uneori, pe cîte trei-patru pagini procesul de elaborare al operei sale, iar ieromonahul Ioachim Bărbătescu, de la aceeaşi mănăstire, copiind pe la sfîrşitul secolului al XVIII-lea manuscrise cu conţinut moralicesc, ne-a lăsat şi el numeroase pagini cu însemnări personale, păstrînd tradiţia predecesorului său.
Nu toate însemnările sînt menţionate însă la locurile unde sîntem obişnuiţi să le căutăm şi nu toate pot fi citite de la prima vedere. Unii copişti şi-au lăsat nubiele scris, literă cu literă, în înfloriturile frontispi-ciilor, de unde nu pot fi desprinse decît după o insistentă cercetare. Aşa a făcut, spre pildă, pe la anul 1704 un ieromonah, Serafim, de la mănăstirea Bistriţa din Ţara Bomînească, care a copiat un miscelaneu 2) ce cuprinde printre altele şi un fragment de Esopic şi care şi-a însemnat numele la fila 122 într-un frontispiciu lucrat în culori foarte variate, sau dascălul Bucur Lupu din Transilvania, care lasă urmaşilor menţiunea muncii sale, într-un frontispiciu de la fila 18 a unui manuscris3) copiat pe la 1750. Şi exemplele pot fi continuate cu altele.
Alţi copişti au încercat să-şi ascuiidă numele folosind scrierea crip-tată4). Sistemul, destul de vechi, căci îl întîlnim şi în Psaltirea Scheianăj este folosit pe o scară mult mai largă în secolul al XVIII-lea. însemnările criptate ale copiştilor sînt în general scurte, reducîndu-se de cele mai multe ori la numele copistului şi la două-trei expresii legate de îndeletnicirea sa. Toate criptogramele*pe care le-am întîlnit au fost realizate prin schimbarea valorii şi sensului literelor astfel : a = th ; b = j, s ; k = i
lung, î = ci ; c = 0; » =h; w = g.
r = Z; ! k = p ; a t = psi;
A = d
* = e, n
= o ; w ti = ă :
k>?>k = b , h = n, t, e
= f; X =u
'k = a ; & = ia
s = d ; o =1
\|r = t ; n = r
io = iu
m = i scurt
3 = g; ;   n = c : ra = ia ; iu — s :
h = v; p = ţ ; 0 = a ;
*) Ms. 1235.
2) Ms. 2456.
3) Ms. 1653.
în Doc}nJu^^°lUl ^^amele }\ Em- Vlrtosu : Din Paleografia chirilică romînească, m uoc. priv. ist. Rom., Introducere, voi. I, Buc, 1956, p. 304-305.
XIV
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
Din cele 28 manuscrise cu însemnări criptografiate pe care le-am întîlnit, cel mai vechi, scris de preotul Teofil de la Eucăr de lîngă Cîmpulung şi cuprinzînd un miscelaneu religios, a fost copiat la anii 1702—1703 1). însemnarea criptografiată de la fila 196, în slavoneşte, nu cuprinde însă altceva decît numele, calitatea de grămătic şi localitatea. Mai concludentă este însemnarea lui Constantin postelnicelul, moldovean probabil de la Iaşi, care copiază pe la 1770 un manuscris 2) cu fragmente din Divanul lui Gantemir, din rdmanul^popular italian Bertdldo etc. şi care ne dă cîteva date biografice utile. în sfîrşit, cea mai curioasă criptogramă, nu atît prin text, care se mărgineşte la cîteva cuVinte, cît prin aşezarea ei, o întîlnim în manuscrisul 5454, fila 116. Manuscrisul, un miscelaneu ce cuprinde, printre altele, fragmente de Sinaxar, Gromovnic şi elemente de cronologie? copiat pe la 1760 de Pahomie, stareţul schitului Lapoş de pe lîngă Bacău? are desenată la fila amintită mai sus o mîhă — cunoscuta mînă a lui Damaschin — folosită la socotelile calendaristice. însemnarea : „Eromonah,, stareţ şi mai micul tuturor, nacialnicul Pahomie", este aşezată de jur împrejurul mîinii, alături de alte texte necriptate, astfel că trece neobservată. Aşezarea criptogramei poate fi considerată şi ca o încercare de a ascunde nuinele, deşi îa alte pagini copistul subliniază îndestul şi numele şi strădania pe care a depus-o la copiatul cărţii.
Cît priveşte elefrientele ce intră în componenţa însemnărilor acestea variază nu numai de la secol la secol, ci şi de la oin la om, după imaginaţia şi interesul pe care le-au avut fiecare dintre copişti. în linii generale însă, aceste însemnări sînt inspirate — ba uneori traduse aidoma — după însemnările din manuscrisele copiştilor de manuscrise slave sau greceşti, schimbîndu-se numai ono'mastica. Alteori au fost copiate însemnările din manuscrisele rdmînşti, ce au servit ca model, fără ca să se schiinbe măcar nilmele copistului precedent. în sfîrşit, în cazul modelelor tipărite, se întîmpla uneori să se copieze şi postfaţa tipografului satj, dacă nu, măcar versurile care exprimau satisfacţia de a fi terminat munca de tipărire.
Au fost tosă şi copişti ale căror însemnări, mult mai originale, se caracterizează prîntr-o remarcabilă poezie, sau aduc interesante infor-maţiuni cu caracter istoric.
în general, o însemnare cuprinde : 1) numele celui ce a copiat, 2) data la care s-a început şi s-a sfîrşit copierea, 3) din îndemnul şi cu cheltuiala cui s-a săvîrşit copierea, 4) scuze pentru greşelile pe care le va constata cititorul, preot sau mirean şi explicaţii în legătură cu aceste greşeli, 5) blestemul pentru înstrăinarea manuscrisului. Succesiunea acestor elemente diferă de la manuscris la manuscris chiar cînd avem de-a face cu acelaşi copist. Alteori se adaogă elemente noi ce nu au de-a face nici cu persoana copistului şi nici cu activitatea desfăşurată.
Blestemul pentru înstrăinarea manuscrisului, destul de des întîlnit la copiştii manuscriselor slave şi greceşti din secolele anterioare folosirii limbii romîneşti pe o scară mai întinsă, mai este întîlnit în manuscrisele secolului al XVII-lea, dar dispare în bună măsură din însemnările copiş-
!) Ms. 1154. 2) Ms. 1417.
INTRODUCERE
XV
tilor secolului al XVIII-lea. Blestemele acestea nu sînt nici ele lipsite de oarecare poezie. Iată spre e'xemplu pe preotul Teodor, dintr-un sat, Daneşr de lîngă Sigliişoara, blestemîndu-1 pe acela ce ar îndrăzni să-i fure un manuscris de teologie polemică, copiat de el la 1781: „...Dară cine o ar înstreina în chip de furtişag, de la mine sau din ogrăzile mele, acela alt blăstăm să nu aibă, fără [ntfmai] să nu-1 rabde domnul dumnezeu, în toată viaţa lui, nici să vază moartea pînă nu va umbla tot pedestru pe la toate locurile acelea pe unde s-au făcut săboarele acele scrise înlăuntru cărţii aceştia ; apoi să fie ertat şi de mine şi de dumnezeu..."1).
Un alt scriitor din Ţara Eomînească, Băducanu logofătul de diVan, blestemă astfel pe cel ce ar îndrăzni să-i fure manuscrisul copiat de el? cu a lui cheltuială, la 1780:.. .Şi cine se va ispiti a o înstreina de la mine, adică a o fura, să fie afurisit şi blestemat dă 318 sfinţi părinţi de la Xicheia şi de alte sfinte săboară ; hierul să ruginească, piatra să mucezească, iar trupul aceluia să nu mai putrezească în veci..."2).
Diacul de vistierie Constantin Veisa, cunoscător al hrisoavelor vechi moldoveneşti va fi luat din ele următorul blestem cumplit, pe care îl aşază la ff. 5—13 din Cronograful copiat de el la 1785 ; „Acest Hronograf,luîndu-l cineva să cetiască pe dînsul, de nu l-ar da înapoi, să fie blăstăfriat de domnul dumnezeu şi de preacurata sa maică. Cutremurul lui Cain să-1 cuprinză şi înger nemilostiv să aibă în zilile vieţii lui, de-a dreapta lui şi locul lui să fie cu Iuda şi de mine încă să fie neertat în veac"3).
Xu lipsesc, în schimb, aproape din nici un manuscris din acest secol al XVIII-lea, scuzele pentru greşelile săvîrşite la copiere, explicaţiile naive în legătnră cu aceste greşeli şi cererea adresată de copist, celui ce va ceti manuscrisul, să se roage pentru iertarea păcatelor sale. Elementele acestea, întinse uneori pe donă-trei pagini, devin de-a dreptul plictisitoare pentru cercetătorul care caută în însemnările copiştilor poezia originală sau informarea istorică preţioasă. De altfel aceste elemente au fost şi ele traduse după prototipurile greceşti sau slave şi copiate apoi, cu foarte puţine modificări, de copiştii de manuscrise romîneşti.
în ceea ce priveşte tehnica copierii manuscriselor romîneşti, cum este firesc, copiştii au adoptat sistemul şi materialele vechilor grămătici de slovenie şi grecie. Copierea s-a făcut, de obicei, după model şi mai puţin după dictare, căci nu ni s-a întîmplat să găsim două-trei manuscrise care să cuprindă absolut acelaşi text. Ori rostul scrierii după dictare era acela de a da la iveală simultan mai multe manuscrise cu acelaşi conţinut.
Datarea manuscriselor a fost făcută în cea mai mare parte, după cronologia bizantină a facerii lumii, chiar pentru prima jumătate a secolului al XVIII-lea4). De obicei anul de la facerea lumii este urmat şi de anul erei noastre. După an urmează luna şi ziua însemnării şi dacă datele au fost menţionate mai des, la sfîrşit de capitole, poate fi calculat timpul cît a durat copierea. Zilele şi anii sînt menţionaţi cu cifre chirilice. Bare
1) Ms. 2499, î. 1. liminară.
2) Ms. 1414, î. 41v .
3) Ms. 48.
4) Cf. I. Ionaşeu şi F. Pali, Elemente de cronologie, în Doc. priv. ist. Rom., Introducere, voi. I, Buc, 1956, p. 405 şi urm.
XVI
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
ori, la copiştii culţi, întîlnim datarea făcută cu cifre arabe, mai ales în Transilvania. Elemente vechi de cronologie se întîlnesc destul de rar în datarea manuscriselor romîneşti şi ele întovărăşesc, întotdeauna, anul de la Facere şi anul erei noastre. Din numărul manuscriselor cercetate numai trei cuprind asemenea elemente cronologice. Cel mai vechi1), Alexandria şi Bojdanicul copiate de Popa Ion Eomînul din Sînpetru, lîngă Hunedoara, la anul 1620 îşi încheie astfel însemnarea de la fila 127v: ,,.. .începusă a să scrie această carte ce se cheamă Alexandrie în luna lui cireşeriu 15 zile şi să sfîrşi în luna făurariu în 15 zile, în anul 7128, iar de la naşterea lui Hristos 1622 (sic), crugul soarelui 16, a lunii 3, numărul de aur 3, temelia 3. . .".
Al doilea manuscris, de la 1688, cuprinzînd Dioptra 2) şi copiat în Ţara Bomînească de un peregrin moldovean, Silvestru ieromonahul, menţionează în slavoneşte, la fila 131v , că opera a fost terininată : ,,.. .în zilele binecinstitorului şi de Hristos iubitorului Io Şerban voievod, în anul 7196 (1688), luna martie, 20 zile, crugul soarelui 28, al lunii 14, numărul anului 7".
în sfîrşit, cel de al treilea şi ultimul manuscris 3) în care am întîlnit elemente vechi de cronologic a fost copiat la anul 1730 de un preot ardelean de pe lîngă Oradea, anume Ştefan. Textul manuscrisului, liturgic, se încheie cu o Pasoalie, adică cu un calendar popular ce indică ziua în care cade Pastele fiecărui an, despre care copistul ne spune la fila 129 că : „ . i .O am scos du pre Pashalie rusască, care o au tipărit de la Hristos 1615, care-i acum de 115 ani de atunce şi... umblă pe leat de slove şi nu să s o verse şte •..Un cunoscător al Pascaliei, cum se dovedeşte a fi preotul Ştefan, putea uşor să menţioneze crugurile vremii sale, cum a şi făcut la fila 114 : „Scris-am în anul de la zidirea lumii 7238, indiction 8, crugul soarelui 14, al lunii 18, temelia lunii 21, de la întruparea lui Hristos 1730".
Succesiunea firească a textului a fost o problemă care a preocupat pe aproape toţi copiştii de texte romîneşti. în afara numerotării caietelor ce compun manuscrisele—pentru textele mai vechi, din secolul al XVII-lea — şi în afara folosirii aproape unanime a reclamei sau custodelui (cuvîntul aşezat dedesubtul unei pagini, cu care începea pagina următoare), unii copişti au numerotat filele sau au paginat manuscrisele copiate de ei. Se numerotau mai ales filele şi procedeul acesta îl întîlnim la mai mult de o treime din numărul copiştilor. Xumerotarea se făcea, de obicei, de la prima pînă la ultima filă a manuscrisului, cu cifre chirilice, mai frecvent pentru secolul al XVIII-lea şi mai rar pentru secolul al XVII-lea. Sînt şi cazuri în care copistul înceta Ta un moment dat să numeroteze filele, sau începea numerotarea de la mijlocul manuscrisului către sfîrşit, fireşte tot de la cifra unu. Unii copişti de miscelanee au numerotat separat fiecare operă din manuscris, pentru o mai precisă individualizare a lor.
Paginaţia originală a textului este mai rar întîlnită, prin a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi nefolosită de nici un copist al seco-
!) Ms. 3821.
2) Ms. 2472.
3) Ms. 4133.
INTRODUCERE
XVII
lului al XVII-lea. Cifrele arabe încep să fie folosite la numerotarea filelor sau la paginaţia manuscriselor romîneşti în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, mai ales în Transilvania. La copiştii preocupaţi mai mult de aspectul grafic, numerotarea filelor, sau paginarea se făcea cu chino var. De obicei era folosită însă cerneala cu care s-a copiat întregul manuscris.
Xumerotarea filelor sau paginaţia originală, chiar atunci cînd sînt făcute de la prima pînă la ultima filă a manuscrisului, prezintă surprize neplăcute pentru paleograf, fie că sînt omise anumite file la numerotare, fie că este dat acelaşi număr la două file consecutive. Xumerotarea mecanică a manuscriselor îi scuteşte astăzi pe editorii de texte vechi de aceste inconveniente.
Beferindu-ne, în continuare, la conţinutul operelor copiate, constatăm o lărgire firească a preocupărilor culturale şi o varietate de subiecte, cu cît ne apropiem de vremile noastre. Pentru secolele XVI şi XVII, copiştii au semnat aproape numai opere religioase, fie ele texte biblice, fie manuscrise cu texte folosite la oficierea serviciului religios, fie texte de lectură religioasă.
,,Evul mediu — arată F. Engels — se dezvoltase dintr-o totală primitivitate. El trăsese cu buretele peste civilizaţia, filozofia, politica şi jurisprudenţa antică pentru a începe în toate domeniile de la început. Singurul lucru pe care îl preluase din lumea veche dispărută erau creştinismul şi un număr de oraşe pe jumătate distruse, complet despuiate de civilizaţia lor. Urmarea a fost că popii au obţinut, ca pe toate treptele primitive de dezvoltare a societăţii, morîopolui asupra pregătirii intelectuale, şi că prin aceasta cultura însăşi a căpătat un caracter esenţialmente teologic"1).
Xu lipsesc totuşi, nici pentru acea vreme, operele laice, căci cultura noastră veche, deşi tributară bisericii, încearcă ti'mid să spargă zidul tradiţiilor, alăturînd Psaltirii cîte o Alexandrie sau cîte un Cronograf. Iar copierea unor legende apocrife, cum sînt cele cuprinse în Cbdew Siurd-zanus, copiat între 1583—1610 de popa Grigore din Măhaci, chiar dacă au un conţinut religios, acesta se abate de la canoanele bisericii. Ori, dacă un slujitor al bisericii, cum a fost popa Grigore din Măhaciul Turzii, copia texte bogomilice, ne dam seama că ele erau citite şi răspîndite cu atît mai vîrtos de acei puţini, care, fără să fie preoţi, ştiau să scrie şi să citească. Tendinţa aceasta o întîlnim mai ales în Transilvania, adică în acea provincie romînească în care s-au şi copiat cele mai vechi texte romîneşti. Acolo, în satul Sînpetru de lîngă Hunedoara, copiază un alt preot, Ion Eomînul, cel mai vechi text romînesc al Alexandriei, ca şi Floarea darurilor şi un Eojdanic, la 1620.
Bogomilismul, ca şi husitismul, aveau un pronunţat caracter social, înfăţişînd forme de luptă ideologică a maselor împotriva feudalismului şi a „chintesenţei" lui--biserica oficială. Bogomilii, după cum relatează prezviterul Cozma într-o predică a sa în secolul X, „defăimează pe bogaţi
x) F. Engels, Războiul ţărănesc german, ed. a IlI-a, Buc, E.S.P.L.P., 1958, p. 48.
2-c. 1781
XVIII
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
învaţă pe ai lor să nu se supună stăpînului lor ; invidiază pe rege, batjocoresc pe bătrîni, calomniază pe boieri; socot că sînt urîţi lui dumnezeu cei ce lucrează pentru rege şi poruncesc fiecărui servitor să nu mai lucreze stăpînului său". în felul acesta, arată Engels,, un caracter cu totul deosebit a avut erezia care exprima direct nevoile ţărănimii şi ale plebeilor şi care întovărăşea întotdeauna o răscoală.;. Ea preconiza ca „egalitatea fiilor domnului" să fie extinsă încît să se ajungă la o egalitate de avere. A pune pe picior de egalitate nobilimea cu ţăranii, patricienii şi tîrgoveţii privilegiaţi cu plebeii, a desfiinţa servitutile, dijmele, impozitele, privilegiile sau cel puţin cele mai flagrante deosebiri de avere, acestea erau revendicările formulate mai mult sau mai puţin precis şi preconizate drept consecinţe care decurg în mod necesar din doctrina creştină primitivă"1).
Dar, să analizăm puţin cîteva din operele laice care au constituit lectura de căpetenie a strămoşilor noştri şi să vedem în ce măsură au fost copiate şi au interesat pe cunoscătorii de slovă. Dintre acestea Alexandria am văzut că ne-a parvenit în cel mai vechi text şi cu siguranţă a fost cartea de căpetenie a generaţiilor de mult trecute. Poate tocmai pentru că a fost atît de mult citită, nu o găsim semnată decît de 19 copişti, cei mai mulţi din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi de cele mai multe ori fragmentară. Moldova ne-a lăsat opt copii semnate, iar Ţara Romînească şi Transilvania şase, respectiv cinci manuscrise cu istoria lui Alexandra Macedon. în secolul al XVII-lea n-am întîlnit nici un alt text semnat, în afară de cel din Codex Neagoeanus, copiat de popa Ion Eomînul. Abia în 1717, un oarecare Petre, ce semnează în criptogramă, copiază pentru logofătul Staicu, de la mănăstirea Aninoasa, o Alexandrie 2), împreună cu alte texte de literatură populară. Tot în Ţara Eomînească copiază Constantin, o altă Alexandrie 3). Celelalte manuscrise semnate sînt toate scrise în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, iar unele dintre ele, copiate după cartea tipărită la Sibiu, în 17944).
în Moldova, cea mai veche Alexandrie semnată este aceea scrisă la Iaşi, în 1777, de un oarecare Enache sin hagi Pragul5). Dar cel mai interesant manuscris ce cuprinde textul Alexandriei este fără îndoială cel copiat de Xăstase Xegrule la Iaşi, în 1790. Textul, scris ,,în zilele prealuminate ale împărăteştii sale măriri, Ecaterina Alexievna, împărăteasa a toată Eosia", cuprinde o sumedenie de miniaturi cu scene din viaţa lui Alexandru, executate, probabil, tot de copist într-o manieră simplistă? care şi face, dealtfel, farmecul operei6).
Altă operă care s-a bucurat de o largă circulaţie, mai largă decît putem desprinde din cele nouă manuscrise semnate, a fost Esopia. Şi
x) F. Engels, Războiul ţărănesc german, ed. a IlI-a. Buc, E.S.P.L.P., 1958, p. 50 — 51. Vezi şi Kosminski şi Skaskin, op. cit., voi. I, p. 302 şi urm. ' 2) Ms. 1867.'
3) Ms. 438.
4) Cf. I. Bianu şi N. Hodoş, Bibliografia romînească veche, tom. II, Buc, 1910, p. 361 şi urm.
5) Ms. 4104.
6) Ms. 869. Despre circulaţia Alexandriei în ţara noastră vezi N. Cartojan, Alexandria în Literatura romînească, Buc. 1922.
INTRODUCERE
XIX
aici, ca şi în cazul Alexandriei, cel mai vechi text semnat îl găsim în Transilvania. Dascălul Costea de la Braşov, copiind un miscelaneu de literatură populară între anii 1693—1703, rezervă filele 122—145 vieţii şi faptelor lui Esop x). în Ţara Eomînească, de unde ni s-au păstrat patru manuscrise semnate cuprinzînd Esdpia, cel mai vechi text datează din anul 1704 şi a fost copiat, împreună cu nişte texte religioase de către Serafim, ieromonahul Bistriţii2), un om plin de grijă pentru îrnpodobirea manuscriselor cu care s-a ostenit. în sfîrşit, la 1717, acelaşi Petre care copiase Alexandria pentru logofătul Staicu, nastavnicul mănăstirii Aninoasa, include în acelaşi manuscris şi Esopia.
în Molddva, cel mai vechi din cele două texte semnate este cel al logofătului Ioan Chira 3), din miscelaneul scris de el la 1779. Cu tipărirea primei ediţii din această carte, în 1795, la Sibiu, în tipografia lui Petru Bart 4), au fost satisfăcute multe dorinţi de a avea la îndemînă, pentru delectare, viaţa lui „Isop filosoful".
Archirie şi Anadan, romanul oriental pe care unii îl socot modelul Esopiei5), deşi s-a păstrat în colecţiile noastre în peste 15 manuscrise, n-a fost iscălit de cît de opt copişti : trei ardeleni, trei moldoveni şi doi din Ţara Eomînească. Cel mai vechi fragment ni 1-a lăsat ieromonahul Vartolomeu din satul maramureşan Budacul Eomînesc, care înserează textul într-un miscelaneu religios, la anul 1708, scris pentru preotul Andrei6).
Pentru Ţara Eomînească, cea mai veche versiune semnată ne-a lăsat-o la 1717 Petre de la mănăstirea Aninoasa, din păcate tot fragmentară ; cît despre Moldova, textele cele mai vechi sînt cele copiate de Agapie 7), la 1784, si de Ionită Arhip 8) „nobelul" de la Suceava, între anii 1784—1799.
Mai răspîndit decît Ar chirie şi Anadan, romanul hagiografic Vdrlaam si loasaf9), atribuit sf. Ioan Damaschinul, a fost tradus deUdrişteXăsturel, învăţatul cumnat al lui Matei Basarab,încă de la 1648. Textul, tradus atunci în romîheşte, a fost copiat de multe ori atît în secolul al XVII-lea cît şi în cel următor.
Din cele 13 manuscrise ce ni s-au păstrat cu semnătura copiştilor nouă aparţin Ţării Eomîneşti, trei au fost copiate în Moldova şi numai unul, la 1782—1784, în Transilvania. De altfel circulaţia într-un număr mai mare de copii pentru Ţara Eomînească este explicată şi de faptul că
x) Ms. 1436.
2) Ms. 2456.
3) Ms. 1067.
4) I. Bianu şi N. Hodoş, op. cit, II, p. 376.
5) N. Cartojan, Cărţile populare în literatura romînească, voi. II, Epoca influenţei greceşti, Buc, 1938, p. 252 şi urm.
6) Ms. 577.
7) Ms. 4104.
8) Ms. 1155.
9) P. V. Năsturel, Viaţa Sfinţilor Varlaam si loasaf, Buc; 1904.
L
INTRODUCERE
XXI
XX
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
traducerea lui Udrişte Năsturel s-a bucurat de o circulaţie mai intensă decît celelalte traduceri, din secolul următor1).
Cele mai vechi copii, trei la număr, ni le-a lăsat Fota grămăticul între anii 1671—1675. Manuscrisul 2170, copiat în anul 1671 şi nesemnat, are text paralel slavo-romîn, iar însemnarea slavonească de la fila 443 ne informează că arhimandritul Petroniu de la mănăstirea Tismana a suportat cheltuielile de scriere. Tot nesemnat este şi manuscrisul nr. 588, copiat pe două coloane, cu text paralel slavo-romîn. Cel de-al treilea manuscris cu cota 3339, copiat la anul 1675 numai în romîneşte îşi încheie însemnarea de la fila 281, cu următoarele date, ce ne interesează pe noi .Scosu-o-am şi eu Fota, grămătic domnesc, dupre izvodul rumînesc, dumnealui Dumitraşco biv vel serdar ; şi am scris în zilele creştinului domn Grigore Ghica voievod. Leat 7183 (1675), ot grad Bucureşti".
Toate trei manuscrisele au fost copiate într-o frumoasă scriere semiuncială, cu frontispicii colorate şi cu majuscule împodobite. Două dintre manuscrise păstrează şi vechile legături în piele.
Altă copie ce merită subliniată este aceea scrisă la mănăstirea Hurez pentru egumenul mănăstirii, chir Ioan, de către ierodiaconul Dositei2) în anul 1700, într-o scriere cursivă remarcabilă. Grigore Rîmniceanu, învăţatul ierodiacon şi apoi arhimandrit de la episcopia Rîmnicului, ne-a lăsat şi el două copii din Varlaăm şi loasaf, una la 1781, cu cheltuiala lui Rafail monahul3) şi alta—mult mai completă—la 1784, cu cheltuiala şi pentru arhimandritul Partenie Argeşanul4).
Dintre textele copiate în Moldova merită amintit manuscrisul 1573, copiat de Toader, slugă la spătarul Vasile Roset, în anul 1797 şi, mai ales, manuscrisul copiat la 1786 de un membru al familiei Sion, călugărit la mănăstirea Neamţ, sub numele de Ioanichie, frate cu stolnicul lordache Sion. Grafia acestui manuscris, păstrat sub nr. 9, este dintre cele mai alese, iar dedicaţia adresată fratelui său, Constantin Sion, exceptînd concepţia monahală, dovedeşte o fire poetică pe care cu greu o vedem supunîndu-se drasticelor reguli monastice, instituite de stareţul Paisie.
Altă carte ce s-a răspîndit, mai ales în Moldova — căci toate cele şapte manuscrise semnate au fost copiate acolo — este romanul erotic cunoscut sub numele de Etiopica, sau Istoria etiopiceascâ a lui Iliodor. Deşi cunoscut încă de la sfîrşitul secolului al XVII-lea, textul s-a răspîndit mai ales în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de cînd datează toate copiile amintite. Dintre acestea trebuie să o menţionăm pe aceea datorată lui Alexandru Ciohoranu5), scrisă pentru paharnicul Xicolae Cânta — care se distinge prin împodobirea titlurilor şi iniţialelor şi prin prezenta celor trei miniaturi — şi copia paharnicului Toader Jora, scrisa pentru*sine la 1786, după traducerea din greceşte a lui Toma grămăticul de la mitropolia din Iaşi.
x) N. Cartojan, Cărţile populare în literatura romînească, voi. I, Epoca influenţei sud-slave, Buc,, 1929, p. 241.
2) Ms. 2458.
3) Ms. 2577.
4) Ms. 2510.
5) Ms. 4837.
Celălalt roman grecesc, Istoria lui Erotocrit, n-a avut circulaţia Etiopieei şi nici a lui ÂrcUrie şi Anadan. Xici nu ni s-a păstrat de altfel decît în trei copii semnate — două moldoveneşti şi una muntenească — de pe la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. Textul copiat la Bucureşti în 1787 de către logofătul Ioniţă x) este însă deosebit de preţios pentru noi prin bogăţia şi frumuseţea miniaturilor, adevărate documente privind îmbrăcămintea şi obiceiurile vremii, lucrate de Petrache logofătul.
Romanul oriental Sindipa, această „colecţie de poveşti hazlii şi de snoave", a circulat cu siguranţă în mai mare număr decît cele patru manuscrise găsite de noi cu indicaţie de copist. Cel mai vechi text ni 1-a lăsat acelaşi Costea dascălul, din Braşov, care a copiat între anii 1693—1703 Esopia amintită mai sus. însemnarea însăşi de la fila 121v, cu textul ei slavo-romîn, este legată de copierea Sindipei :'„Coneţul şi sfîrşitul a filosofului Sintipei cu fiul împăratului de Ţara Persiei"/
Pe lîngă romanele populare de mai sus, cu o circulaţie remarcabilă, au fost copiate, mai ales îli a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, o serie de alte opere, păstrate, din păcate în puţine variante cu însemnări ale copiştilor, opere ce demonstrează un gust rafinat pentru lectura laică, la pătura suprapusă din ţările romîne. Aşa spre exemplu ne-au rămas numeroase manuscrise, nesemnate de copişti, cu tălmăciri din Oxenstiern alături de cele mimai patru variante semnate, toate patru moldoveneşti, copiate între 1779—1803. Istoria lui Schinder împărat ni s-a păstrat'în copia lui lordache vătaful, de la 1791, scrisă pentru Petre Abăgerul2), iar oj)era lui Francesco Loredano, Zăbava fantasiei, tradusă în romîneşte de cămăraşul Constantin Vîrnav, din limba greacă, a fost copiată, printre alţii, de către pisarul Grigore Hudeci la Iaşi, în 1788, cu cheltuiala mitropolitului Veniamin Costache, pe atunci eciisiarh al Mitropoliei 3). Paharnicul Toader Jora, un om cu mare dragoste de carte, a copiat şi el, pentru biblioteca sa, la 1786, această operă, păstrată în manuscrisul 50 de la Biblioteca Academiei Republicii Populare Romîne.
Romanul popular al italianului Gitilio Cesare Croce della Lira, intitulat Bertoldo, îl întîlnim, tot în Moldova, în două copii. Tina din ele datează din anii 1767—1775 şi este cuprinsă într-un miscelaneu de literatură laică 4), copiat de Constantin postelnicelul de vistierie. Cealaltă copie, scrisă la 1779 face parte tot dintr-un miscelaneu de literatură populară, scris de logofătul Ioan Chira, pe care l-am mai întîlnit.
Alte romane, ctim au fost Ahileu la ostrovul Şirului, sau Istoria lai Alţidalis şi a Zelidiei, opera lui Vincent Voiture, fără să fi avut o circulaţie foarte largă sînt totuşi copiate de cîteva ori de cunoscătorii literaturii apusene, ca şi Istoriile lui Târlo sau traducerea din Feiielon a Intîmplărilor lui Telemac.
Un alt gen de literatură pe care o vedem bine reprezentată în munca dificilă a copiştilor de manuscrise este literatura astrologică de prevestire,
x) Ms. 3514.
2) Ms. 2623.
3) Ms. 433.
4) Ms. 1417.
XXII
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
INTRODUCERE
XXIII
prin cele trei texte : Bojdanicul, Gromovnicul şi Trepetnicul, foarte adesea întîlnite împreună în numeroasele calendare, manuscrise sau tipărite, din secolele XVII şi XVIII.
Copia popii Ion Eomînul de la 1620 este cel mai vechi text de Boj-danic romînesc. De altfel în secolul al XVIII-lea prevederile pentru viitorul oamenilor vor fi făcute nu după luna în care s-au născut, ca în Eojdanic, ci după zodie şi atunci aceste texte de prevestire se vor numi Zodiace.
Dintre cele trei texte amintite, cel care a circulat mai mult se pare că a fost Gromovnicul. O copie destul de veche ne-a lăsat ieromonahul Serafim de la mănăstirea Bistriţa din Ţara Eomînească, pe la sfîrşitul veacului al XVII-lea 1), iar o altă copie, din 1717, o datorăm aceluiaşi Petru care a copiat şi Alexandria şi Esopia pentru logofătul Staicu de la mănăstirea Aninoasa. în Transilvania, cel mai vechi text ni 1-a păstrat copia dascălului Costea din Braşov, în primele 11 foi de la începutul mis-celaneului2) copiat de el la anul 1693.
Calendarele, deşi au fost tipărite mai des în Transilvania şi destul de devreme, au circulat în numeroase copii manuscrise, mai ales în Ţara Eomînească. Una veche, cea a popii Xicola, cuprinde calendarul anului bisect 1704, scris într-o frumoasă cursivă de la începutul veacului. Mai tîrziu, după tipărirea calendarului la Iaşi, în anul 1785, de către Mihail Strilbiţki3), au circulat copii manuscrise, după această tipăritură, ca aceea a lui Teodorache logofătul4), în care sînt desenate şi gravurile talentatului tipograf. Marele ban Barbu Văcărescu, va puiie şi el pe un dascăl al său, pe Venedict, să-i copieze, la 1800, cunoscutul calendar „pe 112 ani" 5) deşi în vremea aceasta textele tipărite erau foarte numeroase şi circulau peste tot.
Textele de lege, deşi mai puţin citite, au fost copiate de numeroşi slujitori ai condeiului, mai ales în Tara Eomînească. în evul mediu, după cum arată F. Engels, ,,în mîna popilor, politica şi jurisprudenţa, ca şi celelalte ştiinţe, au devenit simple ramuri ale teologiei, fiind tratate după aceleaşi principii care erau valabile în teologie. Dogmele bisericii erau în acelaşi timp axiome politice, iar pasajele din biblie aveau putere de lege în faţa oricăror instanţe judecătoreşti"6).
5A fost copiat codicele lui Iustinian de către ieromonahul Sava, de la mitropolia Moldovei, încă în prima jumătate a secolului al XVIII-lea 7); au fost copiate numeroase fragmente din îndreptarea legii, după cartea tiparnică de la Tirgovişte din 1652, sau din Pravila lui Vasile Lupu. Din această ultimă operă ne-a lăsat o frumoasă copie manuscrisă popa Stanciu de la biserica Tuturor Sfinţilor, scrisă la anul 1724, cu porunca lui Xicolae Mavrocordat, pentru a-i sluji de învăţătură fiului său Constantin 8).
x) Ms. 2513.
2) Ms. 1436.
3) I. Bianu şi Hodoş, op. cit., II, p. 301.
4) Ms. 2640.
5) Ms. 1632.
6) F. Engels, Războiul ţărănesc german, Buc, E.S.P.L.P.;
7) Ms. 1440.
8) Ms. 1253, f. 1.
1958, p. 48-49.
X-au lipsit din preocupările copiştilor nici manualele de geografie $au de matematici, mai ales în a doua jiimătate a veacului al XVIII-lea. Aşa spre pildă, Antim ieromonahul de la Cozia, a copiat în anii 1766—1767 o Cosknografie, cu cheltuiala şi din porunca arhimandritului Sofronie1). Preocuparea aceasta „ştiinţifică" este lăudabilă pentru ieromonahul Antim, care a devenit mai tîrziu egumen al mănăstirii Arnota.
în Moldova întîlnim în biblioteca paharnicului lordache Darie — un om cu mare dragoste pentru cărţi, căci a cheltuit deseori bani cu copiatul manuscriselor —un manual de Geografie 2), copiat la 1786 de către dascălul Alexandru Atanasiu. Manuale de matematici copiază, învăţatul pentru vremea sa, Grigore Eîmniceanu 3), iar în Moldova îl întîlnim, cu aceleaşi preocupări, pe la 1795, pe un Millo 4), poate bunic sau străbunic al răzvrătitului actor.
X-au lipsit din preocupările unor boieri reţetele medicale, cele gospodăreşti — de care sînt pline manuscrisele noastre vechi — ba n-a lipsit nici grija pentru o cît mai desăvîrşită artă culinară, ctfrn ne-o dovedeşte Alexie, clucerul de arie, care-1 pune pe Mîhai, logofătul din Greci, să-i copieze o carte de bucate5), la 1749.
Dar dintre toate operele religioase sau laice, pe care mîna neobosiţilor copişti le-a transpus în zeci şi zeci de variante, nici una nu s-a bucurat de atîta circulaţie cum s-au bucurat operele cu caracter istoric, fie că este vorba de cronici străine sau letopiseţe romîneşti. Peste 80 de manuscrise cu caracter istoric ău fost iscălite de copişti, sau le-am putut determina condeiul de sub care au ieşit ; alte zeci şi zeci de letopiseţe şi cronici au fost copiate fără să ştim de cine anume, sau depăşesc, ca dată a copierii, anul 1800. Marea majoritate a acestor manuscrise cu caracter istoric datează din secolul al XVIII-lea, căci numai din această vreme au început să se răspîndească letopiseţele. Setea de lectură istorică fiind mare şi letopiseţele netipărindu-se decît foarte tîrziu, de către Kogălniceana, ne dăm seama de ce au circulat atîtea copii manuscrise în ţările romîne.
Dintre operele acestea istorice un loc de seamă îl ocupă Cronografele*), cu 21 manuscrise semnate de diverşi copişti. Create de istoricii bizantini aceste prelucrări populare ale Vechiului Testament, ale istoriei egiptenilor perşilor, grecilor, romanilor şi a turcilor, mergînd cu povestirea evenimentelor pînă pe la începutul secolului a! XVII-lea, cînd au şi fost tipărite pentru prima dată, în greceşte, la Veneţia, Cronografele s-au răspîndit nu mimai în Peninsula Balcanică ci şi în nordul Dunării, în Ţara Eomînească şi Moldova, unde au fost traduse în romîneşte încă din prima jumătate a secolului al XVII-lea.
în Ţara Eomînească se pare că au circulat mai intens aceste Cronografe, căci am putut determina pe copiştii unui număr de 11 manii-
x) Ms. 1556.
2) Ms. 2349.
3) Ms. 1081.
4) Ms. 4566.
5) Ms. 1120.
6) Cf. : Iulian Ştefănescu, Cronografele romîneşti: tipul Danovici, partea I, în Revista istorică romînă, IX (1939), p. 1 — 77, dar mai ales capitolul: Cronografele Romîneşti din: D. Russo, Studii istorice greco-romîne, II, p. 91 şi urm.
XXIV
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
INTRODUCERE
XXV
scrise. Pe de altă parte tot Ţara Eomînească ne-a transmis şi cea mai veche copie în romîneşte, lucrată în anul 1687 şi semnată de Drăgoi logofătul? fiul lui popa Tatul din Bezdeadx). Demne de remarcat sînt. tot pentru Tara Eomînească, cele două Cronografe scrise şi ilustrate pe la 1758—1760? de către Constantin Săidăcarul2), feciorul popii Ioanichie din Mogoşoaia, ca şi copiile popii Fior, dascălul slovenesc de la biserica sf. Gheorghe Vechiy tot două, copiate şi împodobite pe la 1760 3). Şi unul şi celălalt, copişti recunoscuţi ca atare, vor fi copiat Cronografele pentru vre-o faţă boierească aşa cum a făcut şi Pe traseu logofătul, care copiază unul, la 1762, pentru Constantin Comăneanul, biv vel serdar 4).
La doi ani numai după cel mai vechi Cronograf semnat, în Ţara Eomînească, amintit mai sus, este copiat în Moldova, la 1689, de către Ga vrii diacul un Cronograf, pe care copistul a avut grijă să-1 şi înfrumuseţeze cu numeroase frontispicii şi majuscule înflorate. Copierea a fost făcută în satul Bălţăteşti-Xeamţ, unde Gâvril era diac, pentru Ion lordache Cantacuzino,. după cum ne informează copistul, ale cărui scuze pentru greşelile muncii abia se pot desprinde de pe ultima filă a manuscrisului, ruptă pe alocuri de răsfoirea îndelungată 5).
Un alt Ga vrii diacul, de la Focşani, copiază probabil pentru „dumnealui Xeculai vel căpitan de grecei'5, la 1732, un Cronograf de 372 file, bogat împodobit si cu destul talent6).
Cele două Cronografe identificate din Transilvania 7) merită şi ele amintite, Cel mai vechi este copiat de preotul cărturar Sa va Popovici din Eăşinari, lîngă Sibiu, fără să ştim cînd anume şi fără să-şi fi lăsat numele.' A avut însă grijă să-1 împodobească, ca şi pe celelalte manuscrise copiate de el, iar o însemnare din anul 1808, asupra morţii sale, ne con-firmă — dacă mai era nevoie, dată fiind grafia lui atît de bine individualizată — că el, Sa va Popovici, care a murit în anul 1808, mai 22, „au scris această carte si alte multe".
Celălalt Cronograf, poate cel mai voluminos dintre toate pe care le conservăm — căci are 729 file şi dimensiuni maxime : 35,5 X 21,5 cm — a fost scris de Xicolae Popovici din Şcheii Braşovului, între 22 februarie şi 20 decembrie 1798, Şi, cu tot numărul mare de file, copistul nu a neglijat aspectul grafic, împodobind foarte multe iniţiale,
Numeroase alte fragmente de Cronograf au fost copiate separat, ca opere individuale, mai ales în Ţara Eomînească, cum sînt spre pildă Istoria surpării Ierusalimului, Istoria luării Ţarigradului, Viaţa lui Constantin cel Mare şi altele, cele mai multe datînd din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
Letopiseţele Moldovei şi ale Ţării Eomîneşti numără 57 manuscrise romîneşti cu însemnări autografe ale copiştilor sau identificate de noi ca
!) Ms. 3556.
2) Mss. 1070 şi 1389.
3) Mss. 2609 şi 4243.
4) Ms. 4248.
5) Ms. 86.
6) Ms. 3456.
7) Mss. 2443 şi 3450.
fiind copiate de anumiţi dieci. Cifra aceasta, departe de a atinge numărul total al Letopiseţelor din colecţiile noastre, este totuşi concludentă pentru circulaţia textelor privitoare la istoria noastră, mai ales că cifra se referă numai la secolul al XVIII-lea ; de altfel, din secolul al XVII-lea nici nu ni s-a păstrat vreun Letopiseţ semnat de copişti.
Cea mai veche copie ne-a lăsat-o moldoveanul Axinte Uricariul pe la 1710, care s-a ocupat de scrierea Letopiseţului Ţării Moldovei, opera lui Miron Costin, păstrată în manuscrisul 2601. Şi/pentru că ne ocupăm de copiile din Moldova, deşi sînt numai 26 de manuscrise, faţă de cele 31 copiate în Ţara Eomînească, trebuie să menţionăm cîteva figuri de copişti care au avut o predilecţie specială pentru scrierea operelor istorice.
Şi ca vechime — căci copiază manuscrise în jurul anului 1726, dată întîlnită la începutul manuscrisului 115—şi ca număr de Letopiseţe copiate^ şase la nnmăr, totalizînd 1107 file, Grigoraş sin Vasile Uricariul se situează pe primul loc între harnicii copişti de Cronici. Dintre manuscrisele copiate de el numai unul1) cuprinde oarecare însemnări, din care rezultă că a copiat Letopiseţul Ţării Moldovei pentru Toader Costache treti logofăt. Tot el a copiat şi un Letopiseţ al Ţării Eomîneşti, fără să ştim însă pentru cine anume.
Copiile lui Grigoraş sin Vasile Uricariul se disting printr-o grafie de o eleganţă rar întîlnită la grămăticii noştri şi printr-o grijă deosebită pentru ilustrarea textelor cu frontispicii frumos lucrate în peniţă, în mijlocul cărora desenează uneori chipurile primilor voievozi moldoveni2). în sfîrşit, patru dintre cronici au numerotate filele de mîna lui Grigoraş.
Alt copist, asemănător la grafie cu Grigoraş sin Vasile Uricariul este Ioan Pavel grămăticul. Bl lucrează în jurul anilor 1736—1746, date cuprinse în două dintre manuscrisele pe care le-a copiat. Două dintre cele patru manuscrise cu opera Costineştilor, cuprind traducerea Ceasornicului domnilor2), făcută de Xicolae Costin. Unul din Letopiseţe4) a fost copiat din porunca domnitorului Xicolae Mavrocordat, în anul 1746.. în sfîrşit tot el ne-a lăsat un Cronograf5), cu un frumos cuvînt de încheiere pentru cititorul care ar putea fi stingherit în lectură de unele greşeli. întîlnim şi la Ioan Pavel grămăticul aceeaşi grijă pentru grafie şi aproape aceeaşi îndemînare la împodobirea iniţialelor, ca la Grigoraş al lui Vasile Uricariul.
Ultimul copist moldovean iubitor de Cronici, de care ne ocupăm, este ieromonahul Iosafat Luca, feciorul Lucăi vistiernicul, care a copiat în jurul anului 1766 cinci manuscrise, dintre care trei pentru lordache Canta-cuzino vel spătar, pentru postelnicul Alexandru Hurmuzaclii şi pentru paharnicul Matei Hurmuzachi, probabil nepot al învăţatului ieromonah. Două dintre manuscrise6), totalizînd 853 file, au fost'copiate în acelaşi an 1766, într-o îngrijită şi sobră scriere cursivă.
*) Ms. 115.
2) Vezi mai ales ms. 238,
3) Mss. 3440 şi 757.
4) Ms. 120.
5) Ms. 2599.
6) Mss. 53 şi 254.
f. 47 şi 354, f. 44.
XXVI
COPIŞTI  DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
Ieromonahul Iosafat Luca nu şi-a împodobit manuscrisele. Cele două frontispicii în peniţă din manuscrisul 254 sînt singurele din întreaga operă copiată de el. Scrisul lui se recunoaşte însă de la prima vedere ; este scrisul unui om stăpîn pe condei, cu temeinică experienţă.
în Ţara Eomînească, unde operele istorice s-au dezvoltat mai greu, au fost copiate mai ales Letopiseţe moldoveneşti. Dintre numeroşii copişti întîlniţi. cel care s-a remarcat în mod deosebit cu scrisul Cronicilor a fost popa Stanciu de la biserica Tuturor Sfinţilor din Bucureşti. Şi prin vechimea textelor — cel mai vechi este din anul 1722 — şi prin frumuseţea scrierii popa Stanciu se situează pe primul loc în ierarhia de care ne ocupăm. Dintre cele opt manuscrise de Cronici copiate de el, trei se referă la domnia lui Xicolae Mavrocordat1), două cuprind Cronici moldoveneşti 2), un manuscris cuprinde Cronici munteneşti3), iar două 4) cuprind Cronici moldoveneşti şi munteneşti.
Popa Stanciu nu ne-a lăsat nici o indicaţie despre persoanele pentru care a copiat aceste manuscrise de Cronici. Se pare însă că el era recunoscut ca un dascăl foarte învăţat şi cu mare îndemînare la scris, de vreme ce a copiat Pravila lui Vasile Lupu pentru Constantin Mavrocordat, cum am văzut mai sus. Textele nu sînt înfrumuseţate decît cu rare frontispicii în roşu şi negru. Nu se.întîlnesc iniţiale împodobite şi nici desene sau miniaturi, decît în textele religioase pe care le-a copiat.
Alt copist însemnat de Cronici din Ţara Eomînească a fost Eadu Lupescu, fiul lui Mihail ieromonahul, care ne-a lăsat cinci manuscrise eu Cronici moldoveneşti, copiate tot în prima jumătate a secolului ai XVIII-lea. Din păcate nici el nu ne-a lăsat ştiri în legătură cu persoana sa si nici vreo indicaţie din care să ne putem da seama cui erau adresate aceste copii. Preocupat şi de estetica manuscriselor, Eadu Lupescu şi-a împodobit unele texte cu frontispicii şi majuscule înflorate.
în afara copiilor de Letopiseţe tot el a copiat în anul 1727, un manuscris ce cuprinde Cronica slovenilor, Iliricului şi Moesiei5), precum şi învăţăturile lui Neagoe Basarab către jiul său Teo(losieQ).
Literatura istorică a fost mai puţin răspîndită în Transilvania, căci în afară de cîteva fragmente de Cronograf şi în afară de cele două Cronografe amintite n-am întîlnit nici un copist ardelean, ocupîndu-se cu scrisul textelor istorice. X-au fost copiate nici măcar Letopiseţele Ţării Eomîneşti şi ale Moldovei decît cu totul rar şi, pînă la 1800, n-am întîlnit nici un manuscris de Cronici iscălit de mîna celui ce 1-a copiat.
Numeroase opere religioase sau laice, care au văzut lumina tiparului, au fost copiate de mînă în tot decursul secolului al XVIII-lea. Fenomenul, mai des în Transilvania, este întîlnit uneori şi în Ţara Eomînească şi Moldova, mai ales pentru cărţi tipărite în secolul al XVII-lea, care nu mai puteau fi găsite şi cumpărate o sută de ani mai tîrziu.
!) Mss. 58, 1299 şi 4225.
2) Mss. 2715 şi 37.
3) Ms. 3443.
4) Mss. 2591 şi 536 7.
5) Ms. 156.
6) Ms. 1062.
INTRODUCERE
XXVII
Dintre aceste opere, Divanul lui Dimitrie Cantemir1), tipărit la Iaşi cu text paralel romîno-grec, în anul 1698, s-a bucurat de o răspîndire destul de apreciabilă, căci îl întîlnim semnat în cinci manuscrise. Copiile acestea au circulat mai puţin în Moldova, unde s-a răspîndit opera tipărită şi mai mult în Ţara Eomînească şi Transilvania. Cea mai veche copie este aceea din 1753 a lui Constantin Săidăcariul2), pe care l-am întîlnit copiind şi două Cronografe. Din Transilvania ni s-au transmis două fragmente, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, unul scris de Petre Popovici3), la 1797 şi altul, scris la 1789, de către Gheorghe Popovici Cucuian „lăcuitor în Păuşe", un sat de pe lîngă Oradea 4).
Xu vom insista asupra numeroaselor copii manuscrise de Psaltiri, efectuate după nu mai puţin numeroasele ediţii ale acestei cărţi de rugăciuni, citită mult în secolele trecute.
Textele de legi, Pravila lui Vasile Lupu şi îndreptarea legii au fost de asemenea copiate, cum am mai văzut, după cărţile tipărite la Iaşi şi Tîrgovişte ca să nu mai vorbim despre Calendare şi Pascalii răspîndite mai ales în Transilvania şi copiate pînă.tîrziu, după anul 1800.
Opera lui loaniche Galeatovski, Cheia înţelesului, prima carte tipărită în Bucureşti 5), la anul 1678, o găsim copiată la 1792 de către dascălul Anania, de la biserica Sfînta Vineri,,.. . pentru că de cumpărat, ca să cumpăr cu tipariul cartea aceasta, n-am găsit ca să o cumpăr, ci o am scris de pre alta tipărită"... 6). în sfîrşit, Dimitrie Blagovici dascăl în satul Eemetea de lîngă Oradea, copiază la 1798 o Esopie, după ediţia din 1795 de la Sibitf7).
Printre copiştii înşişi întîlnim uneori tipografi de meserie, cum au fost spre pildă Andriotaxitul ,,dascăl ot Xeamţ i tipograf", care a copiat, pe la 1782 două miscelanee cu Istoria surpării Ierusalimului, Istoria etiopi-eească a lui Ilioăor, ş.a.8), sau Ilarie ieromonahul, tipograf sub numele de Ioan, care copiază la schitul Vrancii, în anul 1780 un manuscris religios 9).
Dat fiind specificul orînduirii feudale şi a rolului de stîlp al feudalismului pe care-1 avea biserica, este lesne de înţeles preponderenţa materialelor cu conţinut religios. Pe de altă parte chiar în literatura laică se face adînc simţită influenţa misticismului. „Organizarea feudală a bisericii, — arată F. Engels — consacra prin religie orînduirea de stat feudală laică, în afară de aceasta, clerul era singura clasă instruită. De aici reieşea de la sine că dogma bisericească constituie punctul de plecare şi baza oricărei gîndiri. Jurisprudenţa, ştiinţele naturii, filozofia, întregul conţinut al acestor ştiinţe erau puse în concordanţă cu învăţătura bisericii"10).
1) I. Bianu, N. Hodoş, op. cit.,
2) Ms. 1329.
3) în ms. 2507.
4) în ms. 3170.
5) I. Bianu, N. Hodoş, op. cit.,
6) Ms. 1937, f. 5r_v.
7) Ms. 149, f. 93.
8) Mss. 3531 şi 1747.
9) Ms. 2566.
10) K. Marx şi F. Engels, Opere, ed. rusă, voi. XVI,
I, p. 355 şi urm.
L, p. 217 şi urm.
partea I, p. 295.
XXVIII
O
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
problemă interesantă se desprinde, de asemenea, pareurgînd nnmărnl mare de însemnări pe care ni le-au lăsat copiştii de manuscrise^ fie ei copişti de profesie, fie; ocazionali şi anume aceea a influenţelor cui-turale romîno-ruse, a legăturilor de mult stabilite între cărturarii romîni şi cei ruşi, a circulaţiei cărţii ruse în ţările romîne, în sfîrşit a sprijinului politic pe care îl exercita Eusia lui Petru cel Mare şi a Ecaterinei asupra Moldovei şi Ţării Eomîneşti1).
Ne vom opri numai asupra unei părţi din numeroasele manuscrise care se ocupă cu relatarea acestor legături. Unele dintre acestea, copiate în vremea războaielor ruso-otomane, cînd ostile ruseşti ocupau, ca puncte strategice ţările romîne, consideră pe ţarii ruşi, stăpînitorii drept credincioşi ai ţării. Aşa face Anatolie ierodiaconul, la 1774, copiind un miscelaneu. la episcopia Bîmnicului: „...Izvodire a lumii... acum întîi s-au scris romîneşte, în vremea binecredincioasei singurei stăpînitoare, marei doamnei noastre şi împărătese Ecaterina a 2-a a toată Eusia... în anul mîntuirii 1774, avgust întîi2)..." Şi mai importantă este însemnarea lui Năstase Negrule, copistul binecunoscutei Alexandrii ilustrate de el la Iaşi, în 1790. La fila 1 îi întîlnim menţionaţi pe toţi marii cneji ai Eusiei, după ,',Ecaterina Alexievna, preablagocestiva împărătească a toată Bosîe," din rîndul cărora nu lipseşte nici „prealuminatul cneaz Gligori Alexandrovici Potiomkin... arhistratig şi a multora ordine cavaler. ..".
Peregrinările călugărilor noştri în Ucraina şi în Eusia nu rămîneau infructuoase nici din punct de vedere cultural — cum nu rămîneau de altfel nici din punct de vedere material — căci se traduc în romîneşte şi se copiază numeroase opere. Dacă ar fi să amintim numai operele lui Dimitrie Eostovski sau Ml Sorski, care au circulat în ţara noastră în număr mare şi încă am putea susţine suficient afirmaţia noastră. Pe lîngă acestea au circulat încă multe alte texte. Ba un ieromonah, Gherasim, plecat la Kiev cu diverse trebi pe la 1766, copiază acolo, în casa lui Dimitrie Ivanovici o Psaltire cu tîlc2) tot „în zilele cînd împărăţia Ecaterina împărăteasa şi cu fiul său Pavel Petro viei". Şi se pare că ieromonahul Gherasim n-a dus lipsă la Kiev de cele necesare scrisului, căci a încercat să împodobească manuscrisul cu tot felul de frontispicii, majuscule şi viniete ; i-a lipsit însă talentul.
Un alt copist, de la schitul Lapoş de pe lîngă Bacău, stareţul Pahomie,, pe care l-am mai întîlnit în această introducere, arată clar în copierea miscelaneului său de literatură de prevestire provenienţa copiei sale : „Să să ştie că această carte este izvodită dintr-o carte tiparnică di la Sto-liţă, tipărită di laînpărăţia Moscului...". Acelaşi lucru îl face şi popa Eadu din Bucureşti, copiind la 1728 un manuscris de Eshatologie,' în cuvîntul de prezentare al cărţii. El spune că „s-a tipărit din porunca preacreştinului> marelui înpărat Petru Alexevici, stăpînul a toată Marea şi Mica şi Alba Eosie... întru înpărăţeasca şi marea cetate a Moscului, în anui de la
1) Vezi şi P. Constantinescu-Iasi, Relaţiile culturale romîno-ruse din trecut, Buc., 1954? cap. V, VI, VII.
2) Ms. 716.
3) Ms. 1267.
INTRODUCERE
XXIX
Zidirea lumii 7212, iară de la naşterea domnului Hristos 1703. Iară acum s-au scris cu mîna la leat 7236 (1728), prin osteneala celui întru toţi mai mic, popa Badul..."1).
Despre popa Ştefan clin Transilvania, cel care a copiat la 1730 o Pascalie, scoasă după cea rusească, am amintit mai sus, vorbind despre elementele vechi cronologice în datarea copiştilor.
în sfîrşit am vrea să precizăm că înainte de a se fi tipărit, în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, manualele de gramatică rusească şi vocabularele ruso-romîne, menite să uşureze învăţarea limbii ruseşti, au circulat asemenea lucrări în manuscris, cum este spre pildă Gramatica rusească şi Vocabularul ruso-romîn copiat la 1746 de către Ştefan Ioanov 2) şi care cuprinde 159 file.
în încheierea acestei probleme va trebui să ne mai oprim şi asupra manuscriselor cu caracter istoric, privind istoria Eusiei care au circulat în copii romîneşti în secolul al XVIII-lea şi care au fost traduse fie din ruseşte, fie din greceşte. Cronica slovenilor, traducere după cartea tipărită la 1680, Istoria Busiei, Viaţa Ecaterinei a Il-a, dar mai ales Viaţa lui Teiru cel Mare s-au bucurat de o largă răspîndire la noi. Din manuscrise cuprinzînd Viaţa lui Petru cel Mare ni s-au păstrat şapte copii cu însemnări preţioase ale copiştilor, alături de multe altele, pe ale căror „ostenitori" nu i-am putut identifica.
Cea mai veche copie3), din 1755, o întîlnim în Ţara Eomînească şi se datoreşte lui Eafail monahul, unul din cărturarii însemnaţi de la mănăstirea Hurez. în epilogul manuscrisului, destul de voluminos — căci are 304 file — ca şi la fila 125v, copistul ne dă ştiri preţioase asupra textului, care, pe lîngă Viaţa lui Petru cel Mare cuprinde şi Istoria Busiei. Aflăm spre pildă, că exista în biblioteca mănăstirii Hurez un text tipărit în ruseşte cu istoria Eusiei, pe care 1-a folosit dascălul Lavrentie, cel care a tradus cartea. Cît despre Viaţa lui Petru cel Mare, aceasta a fost copiată după traducerea din greceşte a lui Matei Părcăşanu, biv vel şetrar, găsită la episcopia Bîmnicului, care, fiind rău scrisă, a dat mult de lucru călugărului Eafail, obligîndu-1 s-o şi „protocălească", la sfîrşitul copierii, adică s-o colaţioneze.
Tot la mănăstirea Hurez copiază Viaţa lui Petru cel Mare un alt călugăr, Dumitru Bîmniceanu, la 1767, după aceeaşi traducere a lui Matei Eărcăşann 4).
în Moldova, cea mai veche copie semnată5) este aceea din 1756, scrisă de ierodiaconul Gavril, de la episcopia Huşului, în vremea lui Constantin Mihai Eacoviţă si care cuprinde numai Viaţa lui Petru cel Mare
în Transilvania, unde literatura aceasta istorică era de asemenea foarte răspîndită, cea mai veche copie iscălită a fost făcută la Braşov de către Ion Zacionea6) pe la 1783 şi cuprinde Viaţa lui Petru cel Mare
2) Ms. 2164, f. 1.
2) Ms. 3784.
3) Ms. 2353.
4) Ms. 2668.
5) Ms. 49.
6) Ms. 2476.
XXX
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
Cîţiva ani mai tîrziu, la 1788, căpitanul Zamfir Marcu copiază o nouă Istorie a lui Petru cel Mare1), după traducerea făcută din, ruseşte de către Eadu Popovici, „dascălul oraşului cetăţii Coronii", exprimîndu-şi admiraţia faţă de măreaţa figură a lui Petru : „Vrednic de laudă au fost acest monarh pentru vitejiile lui şi bunătăţile ce au săvîrşit".
în continuare am vrea să atragem atenţia asupra însemnărilor istorice pe care ni le-au transmis copiştii de manuscrise, atît cît ne stă în putinţă, în introducerea de faţă. Aceste însemnări sporadice aduc uneori lămuriri interesante în chestiuni de istorie economică şi politică, sau ne pun în curent cu evenimente, de o importanţă mai mare sau mai mică, contemporane celor ce s-au străduit cu copierea manuscriselor. Cum cele mai multe însemnări cu caracter istoric precizează, fără alte amănunte, cine domnea la un moment dat în Ţara Eomînească sau Moldova şi cine păstorea asupra cutărei sau cutărei episcopii, nu ne vom ocupa de ele lăsînd aceasta în grija istoricilor interesaţi de stabilirea cronologiei domniilor din ţările romîne.
însemnările copiştilor din Ţara Eomînească şi Moldova se ocupă deseori de schimbările de domnie, de războaie ruso-turce şi mai puţin de chestiuni economice sau culturale. Iată spre pildă o însemnare tîrzie a lui Chirii ierodiaconul de la mănăstirea Cernica care copiază şi după anul 1800, relatînd ajutorul rusesc : „în anul 1808, cînd cu buna venire şi ocrotire a mai marilor şi binecredincioşilor... întru... Hristos fraţi, ai înpăratului Eosiei şi i..ai înpărăţiei... ostaşi, ai noştri apărători şi de bine făcători, am fost odihniţi de răii şi paginii turci..." 2).
Eăzboaiele ruso-turce, cu urmările lor neplăcute pentru biata populaţie sărăcită, ca şi pentru călugării mănăstirilor, îl fac pe Dionisie ecli-siarhul de la mănăstirea Hurez să exprime toată oroarea de care era capabil condeiul său, faţă de asemenea cumplite vremi: „ . ..Pentru multe strâmtorări şi mari nevoi, cu primejdii de răpunere de viaţă, fiind într-această vreme cumplită şi turburată, cînd înfricoşatul război între Poarta Otoma-nicească şi între înpărăţia Eosii şi între înpărăţia vecinităţii, adecă a Austriei, flecărea (sic) cu pară de foc îngrozită şi cuprinşi fiind aici în sfînta mănăstire Hurez, m-am nevoit de o am scris. ..". Iar mai jos, acelaşi condei, redă în cîteva rînduri isprava armatelor nemţeşti : „1788, novem-brie 5, ocoliţi fiind şi împrejuraţi de cumpliţi volintiri nemţeşti, cu foc cumplit ne-au ars toate zidirile, bucatele şi altele ale mănăstirii, din-prejur.. ,"3).
Isprăvi de ale turcilor, în trecerea lor prin ţară sînt arătate şi de copistul Neonil, într-un manuscris, copiat de el la 1787 : „Această carte s-au scris de ticălosul Neonil, la leat 7296 (1787), octomvrie 14, cînd s-au tăiat trei fraţi, de turci, la vii la Necoreşti" 4).
Alteori relatarea războaielor este scurtă, dar concludentă, ca aceea a călugărului Sofronie de la mănăstirea Dragomirna : „Cartea sfîntului
!) Ms. 3161.
2) Ms. 2055, f.  85v .
3) Ms. 500, f. 68v •
4) Ms. 4834, î. 184.
INTRODUCERE
xxxi
Isaia care au scris părintele Sofronie în Dragomirna, în anul 1799, cînd au luat moscalii Hotinul, bătînd pe turci...1).
Unele schimbări de domnie sînt menţionate adeseori cu lux de amănunte. Printre copiştii care ne-au lăsat însemnări preţioase de natura aceasta trebuie menţionat Ştefan Stîrce din Moldova. Pe una din paginile Povestirii lui Târlo'2), copiate de el în anii 1786—1787, relatează astfel înlocuirea lui Alexandru Mavrocordat, la scaunul Moldovei, cu Alexandru Ipsilanti : „. i .Şi am început a o scrie de la leat 1786 decemvrie 1, întru cea dintîi domnie a mării sale Alexandru Ioan Mavrocordat voievod ; şi la 3 zile ale lunii lui decemvrie i-au venit mazilie ; carile au domnit un an şi 11 luni aice în scaonul Moldovii şi domnia aceştii ţări a luat-o măria sa Alexandru Ioan Ipsilant voievod. Şi cînd am agiuns eu la slirşitul cărţii aceştiia'w .. dumnealor veliţii boeri şi toată ţara făcea gătire mării sale Alexandru Ioan Mavrocordat voevod şi-1 aştepta din ceas în ceas ca să purceagă la Ţarigrad, după obiceiul domnilor vechi.. .".
Dintre puţinele însemnări istorice cu caracter economic, din ţările romîne, merită atenţie numai aluzia lui Galaction ieromonahul de la mănăstirea Agapia, despre o mare foamete în Ţara Ungurească, în primăvara anului 1788 3).
Mult mai preţioase şi mai variate în conţinut, sînt însemnările copiştilor de manuscrise din Transilvania. Iată-1 pe popa Grigore din MăhaciT relatînd dureroasa înfrângere a lui Mihai Viteazul la Mirăslău : „Scris în luna martie, 19 zile, în zilele craiului Batăr Jicmond, cînd fu bătut Mihai vodă la Mirăslău, la anul de la Adam 7108. de la naşterea lui Hristos 1600 4)".
Iată-1 pe Agaton monahul, peregrin moldovean în Banat, prezentînd pe notabilii Aradului : Scris în Siria, supt Vilagoş, în zilele vlădicăî Isaia, fiind preot oraşului popa Ianăş din Valea Bradului şi popa Văsîi şi cu Mîndan; la Arad, Lefel Holţ şi la Ineu grof Harmănştain, poruncitori ţării..."5).
Iată-1 pe dascălul Vasile Sturze, tot moldovean, relatînd prezenţa trupelor nemţeşti, într-un Ceaslov scris pentru un preot dintr-un sat de lîngă Hunedoara : ,,. . .xScris-am cînd a fost Blagoveştenia luni după Paşti şi era frig şi nemţii în ţară ; cînd au mers ficiorul lui Apafi Mihai, craiul Ârdealului,'la Beci. Vleat 1695, april 11 dni"6),
Acelaşi dascăl Vasile Sturze însemnează, cu scrisul său atît de caracteristic, răscoala lui Francisc Eâkoczi II împotriva Habsburgilor : . .Şi am scris în sat în Sînt Andreaş lîngă Temişvara, în vremea cînd s-au rădicat Curuţii lui Bacolţi Prenţ pe nimeţi şi era răutate mare în Ardeal; sila Crişul Negru şi cîmpia Ghiulei era pustietate..."7). Victoriile lui
!) Ms. 1552, î. 143v .
2) Ms. 25, f. 269.
3) Ms. 2987, î. lv .
4) însemnarea, în slavoneşte, în ms. 447, f. 10.
5) Ms. 4215, î. 231v .
6) Ms. 1838, f. 175v .
7) Ms. 713, f. 123v .
XXXII
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
Francisc Eâkoczi an fost relatate şi ele popa Ştefan, din Molosig, lîngă Oradea, pe ultima filă a Ceaslovului copiat de el în 1706 x).
Calamităţile naturale, foametea şi ciuma, nu lipsesc nici ele din atenţia acestor sîrguincioşi ardeleni, care s-au îndeletnicit cu copierea cărţilor. Foamete în regiunea Oradea pe la 1676, relatează popa Ursu din Cotigleat 2); revărsări de ape şi holde stricate întîlnim în însemnarea diacului Simion din anul 1740 3), iar ravagiile ciumei — această calamitate între calamităţi — sînt însemnate de dascălul Vasile Sturze şi de popa Stan din Holbavul Bîrsei atît de sugestiv, încît merită redate în întregime.
Dascălul Vasile Sturze pomeneşte despre o ciumă în Banat în acelaşi manuscris 713, în care a relatat şi răscoala ungurilor sub Francisc Eâkoczi, astfel : Şi eu dascălul Sturze încă am fost fugit în Ţara turcului, în Sîr.t Andreaş, cînd era ciuma cea mare ; şi au murit în Sînt Andreaş 366 de suflete şi în toată Ţara Temişvarei . \ .1708, iunie 22". Iar mai jos, la fila 203v, arată cînd a început ciuma : ,,în 1708, martie 26".
însemnarea popii Stan din Holbav, neavînd legătură cu activitatea sa de copist, n-a fost redată în repertoriu. O redăm mai jos, în transcriere liberă, pentru valoarea ei documentară, deosebit de preţioasă : ,,Precum să se ştie de cînd au fost ciumă aicea în Ţara Bîrsii şi era în anul dintîi la 1756 era lazaret în Cotlea ; pă cine îl prindea îl ducea acolo de îşi făcea lazaretul în Cotlea. Şi ţineam eu popa Stan din Holbav, în Vîlcan la beserică şi mă duceam noaptea în Vîlcan la beserecă, de frica nemţilor şi mă găseau nemţii în beserecă şi nu-mi ziceau nimica.
' Apoi, după aceia, la anul, s-au şi mai întărit, că au început a muri de ciumă în Zărneşti, apoi în Poiana Mărului, apoi în Holbav. Şi apoi au pus străjile din Măgura Cotlii încoace, pă Valea Lupului în jos şi tot pă vale în jos pînă la Morişoară ; apoi de-acolo în sus pînă în vîrful muntelui. Şi erau închise foarte tare satele aceste ciumate. Şi au trimis şi fălceri prin satele cele ciumate şi au murit toţi fălcerii şi în Zărneşti şi în Poiana Mărului şi în Holbav. Şi în Holbav au murit vreo' 42 cu toţii şi în Poiana Mărului opt sute fără unul şi în Zărneşti vreo 900 ; dară în Braşov mulţi fără samă, tocma în Şchei. Şi' cînd murea în Holbav de ciumă mureau şi vitele de boală. Şi într-o vreme erau tot străji în prejurul Holbavului de nu ne lăsa să eşimdin sat şi mai peream de lipsă, ca vai de noi. Apoi ş-au făcut crăiasa şi cu domnii milă, de au adus făină de cea împărătească foarte multă şi sare şi au avut săracii mare noroc cu acelea. Apoi ne-au slobozit în hotar numai; şi am fost aşa din postul Sîntămării pînă la Simzeene, apoi ne-au slobozit la Podul Bîrsii, la tîrg, că să făcea tîrg acolo. Noi, de cătră Ghinbav şi Codlenii, cu toate împrejururile ei, nu treceam Bîrsa şi era un tîrg ca doamne fereşte ; şi erau case multe la Podul Bîrsii. Şi am scris eu popa Stan din Holbav, ca să se ştie"4).
Mişcarea culturală din Şcheii Braşovului, din secolul al XVIII-lea, este şi ea relatată de un copist ce semnează cu iniţialele S.H. Acesta pome-
x) Ms. 2301.
2) Ms. 4641, f. 268v .
3) Ms. 4572, f. 33v .
4) Ms. 2178, f. 133r_v
INTRODUCERE
XXXIII
neşte pe cărturarii bisericii romîne din Şchei, singurii — spune copistul — care s-au ocupat cu scrisul cărţilor de la 1492, anul zidirii bisericii şi pînă la 1777.
De altfel nevoia de a se scrie în limba romînă, ca şi problema patriotismului le găsim ridicate la mai mulţi copişti, atît din Transilvania cît şi din Ţara Eomînească. Pe la anul 1688 Silvestru ieromonahul sublinia, în epilogul unei Dioptre *), mulţumirea de a se fi putut „izvodi" cartea „pre limba rumîneasea?\ iar un an mai tîrziu, un alt copist, tot din Ţara Eomînească, Mcola grămăticul, lăuda pe mitropolitul Teodosie in prefaţa unei Albine 2), pentru că : „.. .o scoase de la adîncul limbii elineşti şi slove-neşti şi o trase cătră lumina înţelegerii limbii rumîneşti. ..".
Dascălul Ioan Duma, unul din romînii învăţaţi ai Braşovului, dovedea pe la 1751 „. . cum că iaste mai de folos fieştecărui neam creştinesc a cînta şi a să ruga pre limba sa, decît pre limba altuia, pe care nu o'înţelege . *.". Iar mai jos, în aceeaşi prefaţă a unei Psaltichii 3), adaogă : .Numai puţinei am a zice pentru oarecarii ce defăima şi hulesc limba noastră cea rumînească, zicînd că iaste grozavă şi necuvioasă... Unii ca aceia bine să ştie că fieştecare om limba lui, întru care s-a născut i să pare a fi mai frumoasă. ..".
în sfîrşit, Ştefan dascălul din ţinutul Turda, întăreşte şi el pe la anii 1736—1738, în predoslovia unui Prăznicar4), cele spuse cu aproape un veac în urmă de mitropolitul Simion Ştefan.
★
însemnările copiştilor, utile pentru stabilirea vechimii textelor, a împrejurărilor şi regiunii unde s-a copiat un manuscris, interesante uneori prin informaţiunile istorice pe care le cuprind, nu sînt lipsite adeseori de o oarecare poezie ce provine mai ales din explicaţiile pe care le dau copiştii în legătură cu eventualele greşeli şi din satisfacţia de a fi ajuns la sfîrşitul plicticoasei munci de copiere.
Andronachi Berheceanu din Bucureşti, copiind pe la 1777 un miscelaneu de literatură populară 5), se roagă de cititori să-1 ierte pentru greşelile comise şi să le îndrepte,,... Că cum nu dă ceriul de pămînt şi cum nu ştii numărul nisipului a tăt pamîntul şi cum nu ştie omul sfîrşirea lui şi cît este răsăritul de apus, aşa nu este om a nu fi greşit în lume...".
Pentru Toma Cucoranu de la Furceni-Tecuci, greşeala este imposibil de evitat pentru că „.. .precum nu este cu putinţă omul în lume a trăi şi a nu să poticni, aşa şi scriitoriului a nu greşi. . /"6).
Poezie cuprinde şi scuza dascălului Ioan Peştişeanu, de la mănăstirea Slatina, din manuscrisul copiat la 1778 : „*. .Iară'ce greşală veţi afla în cuvinte sau în slove sau în soroace, îndreptaţi... nepuiiid în p'onos ; că n-au scris heruvim sau au înpodobit sărafini, ci au scris minte întune-
*) Ms. 2472.
2) Ms. 1357.
3) Ms. 4305.
4) Ms. 138.
5) Ms. 1151.
6) Ms. 3180, f. 256v . 3 - c. 1781
XXXIV
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
cată... şi fiind împresurat de toate primejdiile lumii, ca şi corabia învăluită în luciul mării. Şi de multe ori am scris şi noaptea Ia luminare... şi de multe ori s-au schimbat vederea de raza luminii şi alunecîndu-mi ochii de înpreună şi mintea într-altă parte, poate... că voi fi zmintit. Că ştiţi că de multe ori, mergînd pre cale bună şi fără de ghimpi şi fără de imalăr alunecă picioarele şi mare cădere face omul. Aşa şi eu, poate că voi fi greşit, că n-am tipărit ci am scris cu mîna de tină, cu pană de gîscă bătrînă, care amîndouă lesne alunecă cătră greşală, ca şi orbul la potigneală..."
în sfîrşit Voicu Copilul de la mitropolia Bucureştilor foloseşte pentru iertarea greşelilor, accente dramatice ca acestea : „Deci eu voiu muri şi păcătoasa mea mînă va putrezi; ci cine va ceti şi va găsi sau lipsă în cuvinte sau în slovă să zică : dumnezeu să-1 ierte..." 2).
Nu sînt lipsite de poezie — mai ales că uneori textul este dat chiar în versuri — însemnările ce exprimă mulţumirea copiştilor de a fi ajuns la sfîrşitul muncii. ' '
Ilarion ieromonahul de la mănăstirea Bistriţa din Ţara Bomînească îşi exprimă această satisfacţie astfel :
Precum cei streini doresc moşia să-şi Vază, Cînd sînt într-altă ţară de nu pot să şază Şi ca cei ce sînt pre mare, bătuţi de furtună Şi roagă pre dumnezeu de linişte bună, Aşa şi scriitoriul, de a cărţii sfîrşire, Laudă neîncetată dă şi mulţămire3).
însemnările acestea, cu toată poezia lor, nu sînt totuşi originale. Cele mai multe se repetă în nenumărate manuscrise, în cărţi vechi tipărite şi dacă le vom căuta originalul îl vom găsi la copiştii de manuscrise slavone şi greceşti, de unde a fost tradus o dată cu întreaga operă.
Originală ni se pare însemnarea lui Dimitrie Blagovici de la sfîrşitul pildelor lui Esop, în care se roagă tot de iertare pentru greşeli :
.. . îndreptaţi cu duhul... blîndeţelor,
Crezînd bătrîneţelor,
Că mi-au fost mîna cam grea
Pana încă era rea
Şi am avut vreme cu nor.. .4).
încă şi mai reuşite ni se par versurile logofătului Ioniţă Giurescu, dintr-un miscelaneu de literatură populară :
Eu, fiind om fără de sminteală, întinsei condeiul în cerneală Şi mă apucai a scrie Această Alexandrie... 5).
O altă problemă ce se cere tratată în această introducere este aceea a peregrinării copiştilor dintr-o provincie în alta şi a activităţii pe care au
!) Ms. 5483, f. 271.
2) Ms. 4745, f. 710V .
3) Ms. 2579, f. 375v .
4) Ms. 149.
6) Ms. 270, f. 136.
INTRODUCERE
XXXV
desfăşurat-o în pribegia lor. Constatăm, din capul locului, că cei mai mulţi din cei 16 copişti peregrini pe care i-am întîlnit sînt moldoveni şi că locul unde se stabilesc şi-şi desfăşoară activitatea este mai ales partea de vest a Transilvaniei. Aşa este Ştefan dascălul, pe la 1738, care se şi numeşte ,,Ştefan dascăl muldoveanul" sau „moldovschi", sau Ilie dascălul de la Iaşi, care copiază Cazanii şi Omilii la 1697 tocmai în Maramureş la Hărniceşti 1). Un alt moldovean, Vasile preotul, care era şi zugrav şi care probabil, în această calitate colinda prin Transilvania, copiază un miscelaneu liturgic, la anul 1718, într-un sat de lîngă Dej, anume Gîrbău 2).
în sfîrşit cel mai reprezentativ dintre toţi, dascălul Vasile Sturze, care copiază de la 1693 pînă la 1708, ne-a lăsat nu mai puţin de 12 manuscrise scrise în sate de lîngă Oradea, Arad şi Timişoara, pe unde l-au dus paşii săi de pribeag.
Nu găsim în schimb nici un peregrin din Ţara Bomînească în Transilvania, în afară poate de Gheorghe logofeţelul care copiază la Braşov, în 1718, un manuscris de Cronici moldoveneşti 3).
Exodul ardelenilor către Moldova, mai explicabil, în multe privinţe decît cel al moldovenilor către Transilvania este totuşi foarte rar; cît despre prezenţa unor copişti ardeleni în Ţara Bomînească nici măcar nu poate fi vorba în însemnările pe care le-am parcurs.
Dintre copiştii ardeleni în Moldova amintim pe dascălul Andrei din Pianul Săsesc, un sat de lîngă Braşov, care copiază, la 1768, un Octoih cu cheltuiala lui Filip diacul 4), pe loanichie monahul „ardelian, baiazat ot Bodna", pe care îl întîlnim la 1775 la mănăstirea Humorului şi la 1793 la mănăstirea Agapia, copiind cîte un Octoih 5) şi pe Eustaţiu Popovici, de la Baia Abrud, cc-şi semnează numele cu caractere latine în cele cinci manuscrise 6) pe care le copiază între anii 1766—1781.
întîlnim şi copişti din Ţara Bomînească în Moldova, cum a fost spre pildă Bafail monahul, pe care îl găsim la mănăstirea Dragomirna, pe la 1768, sau mai des, copişti din Moldova în Ţara Bomînească. Dintre aceştia din urmă merită pomenit Silvestru ieromonahul 7) ,,din Ţara Moldovei", pe la 1688, ca şi Vlad din Moldova, care copiază la 1748 un mamial de teologie polemică 8).
Merită să ne ocupăm în cîteva rînduri şi despre un alt aspect al problemei noastre, acela al duratei copierii manuscriselor, a cheltuelilor de copiere şi a suportării acestor eheltiieli. Despre durata copierii manuscriselor nu se poate vorbi în termeni preeişL dîndu-se numărul de pagini pe
*) Ms. 3509.
2) Ms. 3199.
3) Ms. 580\
4) Ms. 2184, ff. 1 şi 57v .
5) Mss. 1870 şi 5127.
6) Mss. 473, 1358, 1873, 303 şi 1092.
7) Este acelaşi Silvestru pe care l-am întîlnit folosind, în datarea manuscrisului, elemente cronologice vechi.
8) Ms. 3697.
XXXVI
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
INTRODUCERE
XXXVII
care îl copiau diecii într-o zi. Se întîlnesc, în cuprinsul manuscriselor, dese menţiuni de dată, la sfîrşit de capitole, care ne ajută să deducem cu oarecare aproximaţie, timpul petrecut de un copist în asemenea îndeletnicire.
Mai mult, sînt destul de numeroase indicaţiile unor copişti care arată clar începerea şi terminarea copierii. însemnările acestea nu fac altceva decît să arate, o dată mai mult, că în ceea ce priveşte durata de copiere a manuscriselor, aceasta atîrnă de o serie de factori subiectivi şi obiectivi : cîte ore copiază pe zi, cită îndemînare are la scris, care este formatul manuscrisului, dacă scrie după dictare, sau copiază după un model pe care îl are în faţă, dacă împodobeşte manuscrisul şi copiază caligrafic fiecare cuvînt sau scrie cursiv şi este preocupat numai de text în sine, care este calitatea hîrtiei pe care copiază, a uneltelor de scris şi atîtea altele.
Spre pildă, logofătul Alexandru Anghelcic copiază, pentru sine, istoria lui Erotocrit : ,,.,.di la 1800 martie 22, pînă la 1800 iunie 15, scriină-o pe apucate, cînd n-aream treabă..1). Asemenea menţiune vagă nu ne ajută să precizăm care a fost timpul real de copiere a celor 94 pagini ale manuscrisului.
Tot vagă este şi însemnarea lui Lupu Batcu ce copiază un manuscris de Cronici în anul 1765. La fila 209 spune : „.. .Şi am început a-1 scrie pe apucate di la ghenar la 10 zili pîr-la fevruarie în 24 de zili... 2). Manuscrisul are 215 file, de dimensiuni mari 30,5 x 20,5 cm. Este de presupus că Lupu Batcu a persistat în copierea manuscrisului de vreme ce 1-a terminat în 45 zile, mai ales că 1-a şi împodobit cu cîteva frontispicii.
Sînt alte numeroase însemnări, din care vom spicui cîteva, în care este indicat timpul de copiere mai clar. Aşa de exemplu popa Ion Eomînul, ce copiază la 1620 cunoscutul Codex Neagoeanus, face două menţiuni asupra timpului de copiere : una la fila 77 şi alta la fila 12 7V. Prima menţiune arată că manuscrisul a început să fie copiat în luna cireşariu în 15 zile şi s-a sfîrşit ultima filă—a şaptezeci şi şaptea ■—în august 4 zile. A doua menţiune dă tot 15 cireşariu ca dată a începerii copierii, dar sfîrşitul filei 127v a fost luna făurariu 15 zile. Manuscrisul avînd 196 file, de dimensiuni foarte mici: 14 X 9,5 cm, deducem că ritmul de copiere a fost lent, de vreme ce din 15 iunie şi pînă în 15 februarie abia au fost copiate 127 file.
Tot în Tara Eomînească, la Cîmpulung, Panu grămăticul copiază la 1691 un Ceaslov de 258 file, de dimensiuni mici, în 40 de zile, de la 16 noiembrie pînă la 25 decembrie 3). Iachint, stareţul Cernicăi, care a avut o activitate de copist, foarte bogată, a realizat copierea unui număr de ,,212 coaie", adică vreo 396 file, dintr-un manuscris de dimensiuni mari: 32 x 22,5 cm. din noiembrie 5 pînă în 20 mai 1796, aşadar într-un timp relativ scurt, mai ales că a ilustrat manuscrisul cu un portret şi 1-a împodobit cu majuscule ornate şi frontispicii4).
Un ritm accelerat în scriere trebuie să fi avut şi popa Ursu, din Transilvania, ce copiază la 1676 un Molitvenic de 276 file care a început „. . .a să scrie în luna lui mai în 22 de zile şi s-a sfîrşit în luna lui cuptoriu
x) Ms. 145, f. 93v .
2) Ms. 3417.
3) Ms. 2381, f. 254.
4) Ms. 1899.
în 15 zile... "1). Cît despre Vlad grămăticul, unul din cei mai activi copişti munteni ai secolului al XVII-lea, cu o grafie de o frumuseţe rar întîlnită, copiază un manuscris 2) de 401 file ce măsoară 21 x 15,5 cm. din iulie — nu ne dă însă ziua — pînă la 6 decembrie 1693.
Unii copişti arată în însemnările lor că s-au grăbit cu copierea textului, aşa cum face spre pildă ieromonahul Serafim de la schitul Cozla-Neamţ. El copiază un text de 367 file, de dimensiuni 30 x 20 cm. la anul 1781 de la 17 noiembrie pînă la 24 martie, dar „şi noaptea o am făcut în loc de zi..." 3). Dimpotrivă, alţii ca moldoveanul Ştefan Stîrce arată că a scris Povestirea lui Târlo de 272 file, 23 x 16 cm, într-o lună, dar pe îndelete.
Concluzia pe care o desprindem — dacă se poate trage una în legătură cu timpul de copiere — este aceea că un manuscris de 250 file de dimensiuni mijlocii, era scris de un copist talentat în trei-patru luni de zile şi că acest timp era prelungit în funcţie de dimensiunile şi ilustrarea manuscrisului.
în ceea ce priveşte costul copierii, datele pe care le avem sînt îndeobşte sărăcăcioase. Cele mai multe însemnări se mărginesc să menţioneze doar cu a cui cheltuială a fost scrisă cartea, fără să se precizeze şi cît anume s-a plătit copistului pentru oboseala sa. Bareori, cînd se întîmplă să fie precizat costul copierii, nu ne putem da seama dacă se plăteşte numai munca de copiere sau şi costul hîrtiei şi al cernelurilor. Presupunînd că cel pentru care se copia dădea întregul material necesar muncii, o coală se copia, la 1788, pentru 4 parale. Cel puţin aşa ne lasă să înţelegem o însemnare din manuscrisul 276, fila 1 : „Şi a scris-o cîte 4 parale de coală lui Manole Braşovan...".
Preţul varia însă de la om la om, după priceperea la scris a fiecăruia şi după dimensiunile colii. Aşa spre exemplu, Grigore ieromonahul de la mănăstirea Tismana, copiind un Pomelnic al acelei mănăstiri, pe la 1798 este plătit de către arhimandritul mănăstirii, cu 7 parale de coală „iar temeiurile sînt zugrăvite şi scrise de altă mînă. .,"4).
în Moldova, tot prin a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se copiază un manuscris de 40 file, avînd dimensiunile 29,5 x 20,5 cm. pentru 120 bani. De data aceasta paharnicul Dimitrachi Hîrlescu, pentru care s-a copiat manuscrisul, precizează că el a suportat toate celelalte cheltuieli şi că cei 120 bani i-a plătit ieromonahul Mchifor, de la mănăstirea Doljeşti numai „pentru osteneala lui..."5).
în sfîrşit în Transilvania, popa îficolaie din Cicmău de lîngă Hunedoara, i-a copiat popii Paşte din Bozeş un Liturghier de 71 file, 20 x 14,5 cm. la 1702, „pentru un florin şi 6:0 de bani" 6).
x) Ms. 4641, f. 268v
2) Ms. 2512.
3) Ms. 491, f. 267.
4) Ms. 2500, f. 4V .
5) Ms. 124, f. 40.
6) Ms. 4870, î. 44.
XXXVIII
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
în, ceea ce priveşte cheltuielile de copiere sau, mai precis, pentru cine anume se copiau manuscrisele, constatăm că cea mai mare parte a manuscriselor a fost copiată cu cheltuiala altor persoane decît copiştii şi că aceştia erau plătiţi pentru munca lor, sau o făceau, în cadrul obligaţiunilor de slujbă la diverşi boieri — amatori de lectură, sau numai de cărţi — sau la diverse mănăstiri.
Parcurgînd însemnările pe care ni le-au lăsat copiştii, se pot desprinde concluzii interesante în ceea ce priyeşte categoria lor socială. Din rîndurile copiştilor nu se desprinde nici un boier şi nici o faţă bisericească de rang, „obişnuite cu traiul slobod şi de huzur"1).
Cei mai mulţi din mînuitorii condeiului, membrii ai clerului, care deţinea în evul mediu „nu numai monopolul asupra scrisului şi cititului ci şi acela asupra culturii superioare" 2), aparţin unei categorii sociale de jos, ridicate din popor, a căror dezvoltare nu era posibilă decît în limitele năzuinţelor culturale ale feudalilor, care erau, foarte adesea şi stăpînii lor.
Exploatarea muncii lor, atît de evidentă, apare şi mai revoltătoare dacă ne gîndim la ignoranţa şi brutalitatea celor pentru care trebuiau să-şi irosească vederea. Condiţiile de muncă ale copiştilor nu erau deloc uşoare. Foarte adesea ei îndeplineau operaţiunea migăloasă după o zi de muncă fizică, la lumina palidă a unei luminări, obligaţi să isprăvească la termen copierea cutărui sau cutărui manuscris, pentru Vreunul din fiii stăpînului, mare boier cu influenţă pe la domnie. însemnările de scuze pentru greşelile săvîrşite de aceşti chinuiţi şi exploataţi slujitori ai scrisului romînesc din veacurile trecute' se încheie cu explicaţii asupra condiţiilor grele de lucru, din care pot fi desprinse: remunerarea meschină pe care o primeau, sau foarte adesea n-o primeau de loc, lumina palidă de seară ce le slăbea vederea, munca prelungită pînă în zori, unelte de scris rele şi hîrtie necorespunzătoare etc, care de bună seamă stau la baza frecventelor erori de grafie strecurate în manuscrise 3).
Alţi copişti întîlniţi, vreo 60 la număr, au scris pentru folosul propriu ; mai exact, un iubitor de carte, găsind un manuscris cu un text ce-1 interesa, cerea permisiunea posesorului să-1 copieze pentru sine.
O a treia categorie de copişti o formează călugării mănăstirilor, care scriu pentru folosul şi cu cheltuiala arhimandriţilor.
Viaţa chinuită a acestora merită şi ea subliniată, căci egalitatea şi frăţietatea între monahi este numai aparentă. Mulţi dintre ei, după cuin arată Engels „se aflau în afara ierarhiei feudale a bisericii şi nu erau părtaşi la bogăţiile acesteia. De aceea erau mult mai prost plătiţi, iar veniturile lor erau de obicei foarte reduse"4). în timp ce stareţii şi arhimandriţii sînt puşi la adăpost de muncile obositoare, prin situaţia lor înaltă în cinul călugăresc, bieţii călugări nemîncaţi şi îngheţaţi de frig, pedepsiţi, chipurile, de canoane, copiază mii şi mii de pagini „din porunca şi cu toată cheltuiala" egumenului mănăstirii. Şi cei mai mulţi dintre ei nu ne-au
x) F. Engels, Războiul ţărănesc german, ed. a IlI-a, E.S.P.L.P., 1958, p. 39.
2) Ibidem, p. 38.
3) Cf. D. P. Bogdan, op. cit, p. 137 şi urm.
4) F. Engels, Războiul ţărănesc german, ed. a IlI-a, Buc, E.S.P.L.P., 1958, p. 39.
INTRODUCERE
XXXIX
Jăsat — în,umilinţa lor—nici măcar numele şi locul în, care s-au străduit să mulţumească exigenţele „venerabililor" arhimandriţi. Datorită muncii lor s-au format bibliotecile mănăstireşti.
O ultimă categorie de copişti ce merită amintită este aceea a dascălilor de biserici, care copiază texte liturgice pentru uzul bisericilor unde cîntă ei în strană. Numărul lor este apreciabil mai ales pentru Transilvania ; cît despre cheltuielile de copiere, acestea erau suportate fie de biserică, plătindu-se numai hîrtia şi cernelurile — dascălii copiind din obligaţie pentru biserică — fie de către anumiţi enoriaşi, pentru iertarea păcatelor şi atunci li se plătea şi dascălilor respectivi pentru osteneală.
Cîţi din copiştii din prima categorie erau copişti de profesie este greu de precizat. Cei mai mulţi scriu un singur manuscris, cel mult două. Sînt însă cîteva nume de copişti a căror activitate rodnică vădeşte că şi-au făcut din copierea manuscriselor o îndeletnicire primordială.
Merită amintiţi, în Ţara Eomînească, Constantin „vtori dascăl sloven esc" de la care păstrăm patru manuscrise copiate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea ; Constantin logofătul „al lui jupîn Anastase sufagiul de ia Biserica Golescului", care copiază în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi de la care ne-au parvenit şase manuscrise ; popa Fior „dascălul de slovenie de la sfîntul Gheorghe cel Vechi", rămîne figura cea mai proeminentă a copiştilor de manuscrise romîneşti de la mijlocul veacului al XVIII-lea, prin numărul de manuscrise lucrate, treisprezece, prin scrierea deosebit de îngrijită şi prin gustul său ales cu care a ilustrat operele copiate, în prima jumătate a'secolului al XVIII-lea îşi desfăşoară activitatea Badu Lupescu, logofăţelul de divan, ale cărui manuscrise — opt la număr în colecţiile noastre — au avut darul să difuzeze opera istorică a cronicarilor. Meritul său va trebui subliniat şi cu alt prilej. Contemporan cu el, Stan „logofeţelul ot dumnealui lordache Creţulescu vel dvornic" ne-a lăsat tot patru manuscrise, iar popa Stanciu ' de la biserica Tuturor Sfinţilor din Bucureşti joacă, pentru primele decenii ale secolului al XVIII-lea, rolul pe care 1-a jucat mai tîrziu popa Fior, acela de întemeietor de şcoală de copişti. De la el ne-au rămas patrusprezece manuscrise, copiate într-o foarte frumoasă scriere cursivă.
Pentru a doua jumătate a secolului al XVII-lea, îi amintim pe : Fota grămăticul, cu cele trei copii frumoase din Varlaam şi loasaf, pe Nicola grămăticul, care a lucrat la mănăstirea Cîmpulung şi de la care conservăm patru manuscrise îngrijit lucrate şi pe Vlad grămăticul, de la care conservăm tot patru manuscrise şi care va fi fost — dacă ne luăm după scriere —dascălul popii Stanciu de la biserica Tuturor Sfinţilor.
în Moldova îl întîlnim în prima jumătate a secolului XVIII, pe Grigoraş sin Vasile Uricariul, cu cele şapte manuscrise de Cronici, pe care le păstrăm, copiate într-o foarte frumoasă scriere cursivă, pe pisarul Grigore Hudeci, copist de romane populare către sfîrşitul secolului al XVIII-lea, de la care ne-au parvenit patru manuscrise, pe Ioan Pavel grămăticul, copist talentat de Cronici, ce copiază în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi de la care păstrăm cinci copii şi pe preotul loasaf Ijuca, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, răspînditor al Croni-
XL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
INTRODUCERE
XLI
cilor, prin. cele cinci manuscrise de Cronici, din şase manuscrise, cîte con- /-! servăm în colecţiile noastre, copiate de mîna sa. ;)
în Transilvania putem aminti activitatea rodnică a dascălului Ioan Duma din Braşov, de la care păstrăm opt manuscrise, copiate în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, activitatea lui Pavel, dascălul din j Muncaci, de la care păstrăm numai patru manuscrise, copiate în Maramureş ' şi în regiunea Bihorului, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi mai ales pe dascălul Vasile Sturze, pribeagul din Moldova, de la care ni s-au păstrat cele mai multe manuscrise ardeleneşti, douăsprezece la număr, copiate între anii 1693—1708, cu interesante însemnări istorice.
întîlnim cîteva figuri de monahi, de la care ni s-au păstrat numeroase manuscrise, cele mai multe, cum este de aşteptat, cu conţinut religios. f în Ţara Bomînească copiază pe la sfîrşitul veacului al XVIII-lea, probabil \ la mănăstirea Cernica, Acachie ieromonahul, de la care păstrăm în colecţiile noastre zece manuscrise. Contemporan cu el, ieromonahul Ioachim Bărbătescu, de la mănăstirea Bistriţa copiază tot zece manuscrise. Chirii }\ ierodiaconul, de la Cernica, ce copiază începînd cu anul 1800, ne-a transmis ; şi el opt manuscrise. Un Daniil monahul, ce semnează în criptogramă pe la ' ,
1778, este prezent în colecţiile noastre prin patrusprezece copii de ma- } nuscrise religioase. Dionisie eclisiarhul de la episcopia Bîmnicului, ce : copiază şi în primele decenii ale secolului al XlX-lea, ne-a lăsat opt copii. î Grigore Bîmniceanu, om cult şi cu preocupări ce depăşesc cu mult cadrul jf monahal este prezent şi el în colecţiile noastre prin cincisprezece manuscrise. f
Amintim, în continuare, pe Iachint, stareţul Cernicăi, de la care | păstrăm şasesprezece manuscrise, pe Ilarion ieromonahul de la mănăstirea Bistriţa de la care păstrăm şapte manuscrise, copiate în prima jumătate i; a secolului al XVIII-lea, pe Ion Bîmniceanu şi pe Naum Bîmniceanu, <î\ de la care păstrăm cîte patru manuscrisepe Eafail monahul de la mănăstirea Hurez, care ne-a lăsat cincisprezece manuscrise, pe Silvestru ieromonahul de la mănăstirea Cîmpulung, care a copiat în prima jumătate % a secolului al XVIII-lea şi de la care conservăm cinci manuscrise şi, în 1 sfîrşit, pe Teofil monahul ale cărui manuscrise identificate în colecţiile |t noastre, douăzecişişapte la număr, au fost copiate la sfîrşitul secolului al m XVIII-lea şi la începutul secolului al XlX-lea. / J|f
Printre călugării cărturari de la mănăstirile din Moldova trebuie . » amintit numele lui Cozma monahul, de la Neamţ, de la care ne-au parvenit ' E şase manuscrise din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, al lui Ioan J|; ieroshimonahul de la mănăstirea Eîşca, prezent în colecţiile noastre de § manuscrise prin şapte volume, copiate după anul 1795, numele lui Meletie ,« ieromonahul de la mănăstirea Secul, care ne-a transmis cinci manuscrise^ îp ca şi numele singurei călugăriţe pe care am întîlnit-o îndeletnicindu-se cu m\ munca scrisului, Micdonia shimonahia, probabil de la mănăstirea Văratec, SI de la care posedăm două manuscrise, copiate la anii 1706 şi 1804. Constatăm^ w
*) Naum Rîmniceanu a desfăşurat o activitate prodigioasă în limba greacă. Cf. C. Erbi-ceanu, Viaţa şi activitatea literară a Protosinghelului Naum Rîmnicenu. Discurs rostit la 17 (30) martie 1900. Cu răspuns de Dimitrie A. Sturza, Buc, 1900 (Academia Romînă, Discursuri de recepţiune, XXII şi extras).
pentru Moidova o activitate cărturărească monahală mai redusă decît în Ţara Eomînească, deşi numărul mănăstirilor este mai mare. Nu-i mai puţin adevărat însă că fondul de manuscrise de la Academie cuprinde mai puţine biblioteci mănăstireşti din Moldova decît din Ţara Eomînească.
în Transilvania întîlnim un singur călugăr îndeletnicindu-se cu copierea manuscriselor. Şi anume, este vorba de Varlaam ieromonahul de la mănăstirea Sibiel, peregrin din Moldova, care scrie la 1716 un Triod slavo-romîn.
Cercetînd lista călugărilor ce s-au ocupat cu copierea manuscriselor putem stabili, într-o oarecare măsură şi mănăstirile care continuă să se preocupe de îmbogăţirea bibliotecilor cu manuscrise noi, fie ele chiar şi numai religioase. Pentru Ţara Eomînească la loc de frunte se situează, pentru sfîrşitul veacului al XVII-lea şi veacul al XVIII-lea mănăstirea Hurez, ctitoria lui Constantin Brîncoveanu unde am constatat prezenţa cîtorva harnici copişti în secolul al XVIII-lea. Trebuie amintite apoi mănăstirile: Bistriţa, Tismana, Cozia, Cîmpulung1), iar pentru sfîrşitul veacului al XVTII-iea mănăstirea Cernica. Un loc de frunte 1-a jucat atît episcopia Eîmnicului cît şi unele biserici din Bucureşti, pe lîngă care existau şcoli de grămătici, cum au fost biserica sf. Gheorghe Vechi2) şi biserica Tuturor Sfinţilor.
în Moldova, vechea tradiţie cărturărească de la Neamţ n-a putut fi egalată de nici una din mănăstirile cu oarecare mişcare culturală cum au fost : Eîşca, Agapia, Secul, Văratec sau Putna.
înainte de a încheia această trecere în revistă a variatelor probleme ce se ridică în legătură cu copiştii de manuscrise romîneşti — probleme pe care le-am enunţat doar şi am atras atenţia asupra lor — va trebui să amintim că mulţi copişti, pe lîngă munca de transcriere a numeroase texte, s-au ocupat şi cu împodobirea manuscriselor.
Cei mai mulţi dintre ei s-au mărginit să lucreze frontispicii şi majuscule înflorate, de obicei în peniţă, folosind culoarea roşie sau neagră. Au fost însă unii, ca de exemplu popa Fior, a căror activitate artistică depăşeşte cu mult modesta îndeletnicire de copist. A ne ocupa însă despre activitatea copiştilor ilustratori ar însemna să depăşim cadrul subiectului ce ni l-am propus 3).
★
Necesitatea unei lucrări de acest gen, de mult simţită, răspunde deci unor probleme de istorie literară şi de paleografie ce se ridică în faţa cercetătorilor din ţara noastră.
1) Despre rolul cultural al mănăstirii Cîmpulung vezi: Dan Simonescu, Viaţa literară şi culturală a Mănăstirii Cîmpulung (Muscel) în trecut, Cîmpulung-Muscel, 1926, 72 p.
2) Gh. Nedioglu, Cea mai veche şcoală romînească cu caracter statornic (Şcoala de la Sf. Gheorghe Vechiu), Buc, 1913.
3) Vezi T. Voinescu, Contribuţii la studiul manuscriselor ilustrate din mănăstirile Suceviţa şi Dragomirna, în Studii şi cercetări de istoria artei, 1955, nr. 1—2, p. 89 şi urm.; E. Lăzărescu, Cîteva date cu privire la ilustraţia manuscriselor romîneşti în secolul al XVIII-lea. Ruperea de tradiţie, în Studii şi cercetări de istoria artei, 1956, nr. 3—4, p. 81 şi urm.
XLII
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
Se poate vedea cu destulă claritate care a fost repartiţia culturii feudale la noi, pe provincii, care au fost centrele culturale laice sau mănăstireşti. Orientarea noastră culturală spre literatura laică, pe măsură ce ne apropiem de finele veacului al XVIII-lea, datorită trebuinţelor noi create de dezvoltarea forţelor de producţie, este evidentă.
Numeroase erori ale istoricilor şi cercetătorilor în istoria literară, privind identificarea unor manuscrise nesemnate au fost îndreptate prin stabilirea autografelor unor copişti cu bogată activitate scriitoricească.
Au fost identificaţi, totodată, scriitorii a zeci şi zeci de manuscrise — unele dintre ele cu un conţinut interesant — a căror nume şi preocupări erau străine istoriei noastre culturale.
Pot fi stabilite în bună măsură influenţele culturilor exercitate în ţările romîne şi particularităţile dezvoltării literaturii romîneşti din Transilvania. Vedem de asemenea cum s-a oglindit în literatura romînească a vremii ridicarea Eusiei şi speranţele pe care şi le-au pus romînii în eliberarea lor de sub jugul otoman.
Paleograful, cercetător al evoluţiei scrisului la noi şi interesat în stabilirea şcolilor de grămătici, dincoace şi dincolo de munţi, are la îndemînă un material inepuizabil, sistematizat şi, uneori cu indicaţii privind caracteristicile grafice.
în sfîrşit, istoricul de artă, preocupat de miniaturistica romînească are şi el adunat un material interesant, necunoscut în cea mai mare măsură şi util pentru stabilirea influenţelor şi gustului artistic în ţările romîne.
Probabil că vor mai fi existînd miilte chestiuni ce se pot ridica într-un studiu privind copiştii de manuscrise romîneşti. Unele dintre ele, cum este activitatea de grămătici de cancelarie a unor copişti, sau problema copiştilor de manuscrise bilingve, sau aceea a textelor romîneşti cu caractere latine sau greceşti—puţine cîte sînt—le sezisăm doar/Nu le-am tratat fie pentru caracterul lor foarte limitat, fie pentru că ar fi însemnat să ne depărtăm prea mult de la subiect, cum este cazul cu activitatea de grămătici domneşti a unor copişti de texte literare, fapt ce ar fi dus şi la cercetarea fondului de documente istorice cel puţin de la Academia Bepublicii Populare Eomîne şi de la Arhivele Statului.
Planul lucrării constă într-o înşiruire alfabetică a tuturor copiştilor, fără să se ţină seama de vechime, cotă de manuscris, sau provincie şi într-o transcriere a tuturor însemnărilor întîlnite, care aduc lămuriri —fie ele oricît de neînsemnate — asupra împrejurărilor şi vremii în care a fost efectuată copierea. Am omis oricare altă categorie de însemnări, dacă nu cuprindea şi ştiri în legătură cu persoana copistului. Lucrarea noastră diferă deci de cea elaborată de M. Vogel şi V. Gardthausen, pentru copiştii de manuscrise greceştix), care ne-ar fi putut sluji de model şi în care sînt menţionaţi copiştii manuscriselor din toate bibliotecile mari* ale Europei,
INTRODUCERE
XLIII
după cataloagele de manuscrise tipărite şi nu după originale, lucru, de altfel, aproape imposibil de realizat.
Manuscrisele copiate de acelaşi dascăl, sînt aşezate în ordine cronologică, dacă sînt menţionaţi anii de copiere ; dacă lipseşte menţionarea anilor, manuscrisele sînt aşezate în ordinea crescîndă a cotelor.
Fiecare manuscris seîncheie cu o descriere sumară privind, mai ales, particularităţile grafice. # ^
La elaborarea acestei lucrări am cercetat peste 3800 manuscrise totalizînd aproape un milion şi jumătate pagini; am depistat 609 manuscrise şi am identificat, pe bază de expertize grafice, alte 138 manuscrise.
Nu se va întîlni, în cuprinsul lucrării, nici un nume de traducător, chiar dacă textul traducerii este autograf şi, fireşte nu se va întîlni nici un autor.
în transcriere am căutat să păstrăm cît mai multe din particularităţile grafice ale textelor vechi, fără să îngreunăm lectura. Astfel diftongul -k l-am transcris prin e, în toate cuvintele care n-au păstrat difton-garea ; grupul io l-am transcris prin iu ; diftongul a l-am transcris prin ia. Semnul iv l-am transcris prin ă sau î, după valoarea fonetică pe care o reclamă citirea modernă. Ierul, k, cu valoare de u final, a fost păstrat, transcriindu-se îi.
Am intervenit în textul original, ori de cîte ori s-a simţit nevoia, fie completînd cuvintele, cu litere aşezate în croşete < >, fie eliminînd literele de prisos, prin aşezarea lor între paranteze drepte. Parantezele rotunde sînt întîlnite şi în textul original.
Transcrierea textelor criptografiate credem că a fost făcută corect, după cifrul îndeobşte cunoscut de aproape toţi paleografii.
Textele în alte limbi le-am r^at şi în original şi în traducere.
Pentru a înlesni folosirea materialului, dăm la sfîrşitul volumului liste de corespondenţă între cotele de manuscrise şi numele copiştilor, precum şi un indice general.
înainte de a încheia ţinem să mulţumim şi pe această cale, tuturor acelora care ne-au ajutat la elaborarea lucrării, fie prin sfatul şi îndemnul lor, fie, mai ales, prin traducerea unor texte din slavoneşte şi greceşte.
AUTORUL
*) Vezi: Mărie Vogel und Victor Gardthausen, Die griechischen Schreiber des Mittelalters and der Renaissance, în XXXIII Beiheft zum Zentralblatt fur Bibliothekswesen, Leipzig, 1909.
ÎNSEMNĂRILE COPIŞTILOR
ACACHIE (IEROMONAHUL).
Ţara Romînească
1. Miscelaneu de învăţături şi cuvinte monahale.
f. 57T : „1798, ianuarie în 17 zile", f. 88, în criptogramă : „Acachie".
Ms. 2119. Sec. XVIII (1798); 167 ff. [aproximativ 4-57V, 59-88, 91-110] ; 23,5 x 16,5cm.
Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff..: 4, 7V, 15v ş.a. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
2. Cuvinte ale sfinţilor Vasile cel Mare şi Efrem Şirul.
î.     1 : „1801, maîu 24. Acachie i<e>ro<monahul>".
f. 46 : „Dechem<vrie> 20".
f, 142T : „1802, maîu 10".
f. 169v : ,,1803, ianuarie 5. Acachie ier<o >diîaeon".
f. 193 : „1803".
f. 213 : „1803, fevruarie 22".
Ms. 3597. Sec. XIX (1801-1803); 224 ff. 23,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Iniţiale ornate la ff. : 1,19, 213 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
3. Cuvinte ale sf. părinţi, î. 95 : „Martie 29, 1818".
f. 126v, în criptogramă, de altă mînă : „Acachie".
Ms. 2797. Sec. XIX (1818); 126 ff.   [aproximativ 1-104]; 23 x 16,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 95. Iniţiale ornate Ia ff. : 73v şi 95. Numerotaţie originală a filelor pînă la 94.
Ţara Romînească
4. Tipic.
f. 8 : „1826, apr<i>l<ie> 18. Acachie ieromonah", f. 1 : „1826, marti<e> 24". f. 9V: „1826, april 20".
Ms. 2'i92. Sec. XIX (1826); 27 ff. [l-26x]; 23 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 8 şi 9V. Iniţiate ornate la ff. : 9V şi 15v. Legătură veche în piele.
2
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
3
Ţara Romînească
Mân. Căldăruşani
5. Tipic.
f. 9 : „Acachie ierom<ona>h. Mai 15".
f. 26v : „1826, mai 28. Acachie ieromonah. Căldăroşani".
Ms. 2487. Sec. XIX (1826); 26 ff. 23 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indi-caţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1 şi 9. Iniţială ornată la f. 9. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
6. învăţături ale sf. Theodor Studitul.
Ms. 144.   Sec. XVIII (sfîrşit); 335 ff. [aproximativ 2-l86Y]; 23 x 16 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 2,llv, 75 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
7. Cuvinte ale sf. Isaac Şirul.
Ms. 153. Sec. XVIII (sfîrşit); 682 ff. [2-634]; 23 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 2 şi 36. Iniţiale ornate la ff. : 36v, 157v, 386v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Tara Romînească
8. Cuvinte ale sf. Nil Sinaitul.
Ms. 1482. Sec. XVIII (sfîrşit); 231 ff. [aproximativ 181-23f]; 23 x 16 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 182v, 185v, 187 ş.a. Legătură veche în piele.
9. Minunile sf. Nicolae.
Ţara Romînească
Ms. 1943. Sec. XVIII (sfîrşit); Y55 ff. [3-4, 6-57] ; 22,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile sînt scrise cu roşu. Frontispicii şi iniţiale colorate la ff. : 3, 6, 19v ş.a. Legătură veche în piele.
10. Cuvînt pentru pocăinţă.
Ţara Romînească
Ms. 5583. Sec. XVIII (sfîrşit); 70 ff. [1-62Y]; 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlul şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 1. Iniţiale ornate la ff. : l,10,20vş. a.
Transilvania
Turdaşi-Orăştie
ADAM.
Cazanie la Naşterea lui Hristos. .  f. 37v: „Scris-am eu Adamii din Turdaşi i proci".
Ms. 4696. Sec. XVII (sfîrşit); 37 ff. [27-37Y]; 29 x 18,5 cm. Scriere cursivă veche.
I
AGAPIE.
Moldova
Miscelaneu: întrebări şi răspunsuri, fragment din Archirie şi Anadan, Vieţi de sfinţi ş.a.
f. 80v : „Şi am scris eu Agapii sin Ioan. Le<a>t 1784, iuni<e> 5". f. 101 : „1787, avgost 9".
Ms. 4104. Sec. XVIII (1784-1787); 176 ff. [77-80v, 97v-101, 127-129*, 130Y —164, 165Y, 172—176]; 30,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Frontispicii colorate la ff. : 97v, 127 ş.a.
AGATON (IEROMONAHUL).
Molitvenic.
Transilvania
Siria-Arad
f. 231v: „Să se ştie că am început acestu M<o>l<i>tv<e>nic în iulie 2 zile şi am <s>fîrşit în avgustîi 25 de zile. Scris în Şiriia, suptu Vilagoş, în zilele vl<ă>d<i>cîi Isaie<i>, fiindu preot oraşului popa Ianăşu din Valîa Bradului şi popa Văsii şi cu Mîndan ; la Arad, Lef el Holţîi şi la Ineu grofu Harmăştain, poruncitori terii.
fl3k AUJC>rorp,î\LllHH   H   N*A0CT0HNh CMfpgNH gpMONdX" dFdeONK   A\0A.   OT /5U1IH.
xA\|rd". < = E umult păcătosul şi nepriceputul, smeritul ieromonah Agaton Mol<doveanul> din Iaşi. 1701 >.
Ms. 4215. Sec. XVIII (1701); 233 ff. 19 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 38, 49v, 105v ş.a. Numerotaţie originală a filelor începînd cu 21.
A GURII (LUPUL).
Miscelaneu : Minunile Maicii Domnului şi însemnări istorice aflate între scrisorile Mitropoliei Moldovei.
Moldova
Huşi
f. 161r~v : „Iar acum, prin oserdie şi poronca preaosvinţii sale chiriu, chir Iacov, episcop<ul> Huşului, s-au tălmăcit din limba slov<e>niască pr6 limba moldoveniască. Şi tălmăcitor[i] am fost eu Thoma Stamat<i>, nepot preaosfinţiei sale şi cu sfinţiîa sa ieromonah<ul> Theofan, eclisiîarh ot Episcopie Huşului. Iar scriitoriu au fost dum<nea>lui Lupul Agurii ot Episcopie Huşului, la le<a>t 1787, sept<emvrie> 10".
Ms. 3692. Sec. XVIII (1787); 173 ff. [10-173]; 21,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Paginaţie originală. Legătură veche în piele.
ALEXANDRU (DASCĂLUL). Ţara Romînească
Omilie la Adormirea Maicii Domnului. f. 469v : „Scris-am eu d<as>cal<ul> Ale<osandru".
Ms. 2644. Sec.XVII (sfîrşit); 481 ff. [464-469v]; 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlul este scris cu roşu. Legătură veche în piele.
4
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
5
ALEXANDRU (DIACUL). Transilvania
1. Miscelaneu  teologic:   Cazanii  la  oameni morţi, Omilii, fragment din Apocalipsul Maicii Domnului ş.a.
f. 85 : „Scris-am eu diîacu Alixandru această cărţălue. Vleatu 1759".
Ms. 4150. Sec. XVIII (1759); 85 ff. 16,5 x 10 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele, restaurată la cotor.
I. Slujba Patimilor.
Transilvania
f. 28v : „Scris-am eu diîacon<ul> Alixandru această carte a sf<i>n-teloru Patimi".
Ms. 4148. Sec. XVIII, (mijloc); 33 ff. [1-28*]; 20 x 16 cm. Scrierea imită tiparul. Iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
ANANIA (DASCĂLUL).
Cheia înţelesului.
Tara Romînească
f. 5r-v : „Eu Ananie dascălul ot sf<î>nta Vineri ot <ilizibil > o amii scris cu multă osteneală < ilizibil > şi o amii prefăcuţii această carte [di pre] scoţindu-o de pre carte tiparnică; şi o amii scris cu mîna şi cu con-deiulîi pentru ca să se mai înmulţaseă talantul la mai mulţi.
Şi cine o va ceti să să folosească şi altora, tuturora, să propovedu-îască şi lui D<u>mnezeu să mulţamească; pentru că de cumpărat, ca să cumpăra cu tiparîulu cartea acea < sta >, n-amii găsiţii ca să o cumpăr ii, ci o am scris de pre alta tipărită, pentru ca să să adape cei însătoşaţi de cuvîntul lui D<u>mnezeu.
Şi vă rugaţi şi pentru mine, păcătosul şi smeritul vostru Ananie, ca toţi de înpreună să cîştigămu înpă<ră>ţiia ceriurilor. Amin".
<Pînă aici întreaga însemnare a fost ştearsă >.
„Amu începutu a scri<e > această sf <în >tă carte în luna lui dechemvrie în 17 zile. Anii de la H<risto>s, leatu 1792".
Ms. 1937. Sec. XVIII (1792); 272 ff. [l-270v]; 22,5 x 17 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 17, 33^ Ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 17, 33v, 63 ş.a. Miniatură, după o gravură din cartea tipărită la 1678, la f. 2.
ANATOLIE (IERODIACONUL). Ţara Romînească
Rimnicul-Vilcea
Miscelaneu : Divanul lui D. Cantemir, Cosmografie, Istoria Ţării Romîneşti şi Cronica slovenilor.
f. 102 : „Cosmografia, adecă izvodirea lumii care acum intîîu s-au scris romîneşte, în vrgmea binecredincioasei, singurei stăpînitoare, marei
d<oa >mnei noastre şi înpărătgse Ecaterina a 2 <a > $ toată Eusia şi a moş-tenitorîului ei, binecredinciosului domnului ţesarevici şi marelui eneazu Pavelu Petro viei, în anulii mîntuirii 1774, avgustu întîîu.
Scrisu-s-au daru, de Anatolie ierodiacon <şters >, în oraşulu Bîmnicului. 1774 <cu cifre romane>. Anat<o>lie ierod<iaconul> <de la> Ep<iscopia> Eîm<nicului>".
f. 248 : „Sfîrşitul Istoriei Ţării Eomîneşti". în greceşte, dedesubt: „Anatolie ierod<iacon> Episc<opia> Eîm<ni>-c<ului>. 1778. <Cu cifre romane : > 1778".
f. 287, greceşte : „Anatolie".
f. 26v : „Şi aceasta iaste din cărţile lui Anatolie ierodiaconu<l > din Episcopiîa Eîmnecului. 1778 oct<omvrie> 15".
La ff. : lv, 26'', 68v, 98v, 102, 203, 207, 248 şi 390, se găseşte pecetea inelară în fum cu inscripţia : „Anatoli, 1777".
Ms. 1267. Sec. XVIII (1774); 409 ff. [1-68", 70-98", 102-118", 122-203, 207-248, 255-281", 285—348", 366— 387, 390—409]; 33,5 x 22,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Miniatură la f. lV,după gravura ediţiei din 1698 a Divanului lui Cantemir. Frontispicii în peniţă la ff. : 122, 203, 207 şi 390. Numerotaţie originală a filelor.
ANDREI (DASCĂLUL).
Moldova
Octoih.
î. 1. : „Octoihu ce să zice rumîneşte optu glasuri, care cuprinde întru sine slujba învierie pe optu glasuri şi cu podobiile lor ce urme<a>ză cu sfetelnele învierii. întru acest chip l-am făcut întru a doao domnie a prealuminatului nostru domnii Io Grigorie Theodoru voevod, cu cheltuiala dumne<a>lui Pilip diiacul.
Si l-am scris eu, mic si plecatul, Andrei dascălul braşovan. Le<a>t 7276'<1768>".
f. 57v : „Şi s-au scris această sfîntă cart<e> de mine, smeritul şi plecatul, Andreîu dascălul braşovan, ot Sas Piian*)".
Ms. 2184. Sec. XVIII (1768); 83 ff. [1-74Y]\ 20,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlul şi cîteva litere din text sînt scrise cu roşu. Foaia de titlu este încadrată într-un chenar colorat. Pe verso este stema Moldovei şi obişnuitele versuri. Frontispicii în peniţă la ff. : 2, 6, 26 ş.a. Legătură veche în piele.
ANDRIOTAXITUL (DASCĂLUL).
Moldova
Tîrgul-Neamţ
1.  Miscelaneu: Istoria risipirii Ierusalimului şi Istoria etiopicească a lui Iliodor
î. 2 : „Această carte minu<n>ată, ce să află scrisă la începutu Istoriia răsipirii Ierusalimului, iară după această altă Istorie ethiopi-
*) Sas Piîan ----- Pianul Săsesc, localitate lîngă Sibiu.
6 G. ŞTREMPEL
ceaşcă, ce să numeşte Iliodorfi, cartea dinîitîîu, istorie foarte frumoasă spre înbogăţirea minţii celui ce va vrea ca să să înbogăţască pre sine cu înţelepciunea, iaste a dum<i >sa<le > Constantinii Paladie spat<ar > mare.
S-au scrisii cu toată cheltuiala dum<i>sa<le>, în Tîrgul Neamţului, de mine cueSrnecul şi mult păcătosulii Andriotaxitulu, dascăl ot Ne<a>mţu tipografii. Le<a>t 1782, iun<ie> 24".
f. 2V : „Leatu 1782. Constanti<n> Paladie. Andriotaxida".
Ms. 3531. Sec. XVIII (1782); 215 ff. [2-214Y); 32 x 21,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Desene şi frontispicii în peniţă la ff. : 2y, 3 şi 72. Numerotaţie originală a filelor.
Moldova
Mân. Neamţ
2. Miscelaneu teologic: Viaţa sf. Alexe Omul lui Dumnezeu şi Minuni ale Maicii Domnului.
f. 38v : „Andriotaxi<tul>, dascălii <şi> tipografii".
f. 56v : „Slava, cinstea, mulţămita şi închinăciunea Unuia în Troiţă proslăvitului D<u>mnezeu, Tatălui şi Fiîului şi D<u>hului Sf<î>ntu, Celui ce ne-au agiutatii după începutu de amii văzuţii şi sfîrşitulii.
Precum dorescu, cei ce sîntii bătuţi de furtună în luciulii mării, să so-sască, la limanii cu adăpostire, întru acesta chipii am doriţii şi eu să sosescu la săvîrşirea lucrului aceştii cărţi.
Cinstiţilor şi ai lui H<risto>sii iubiţilor pravoslavnici şi blagoeisti-vilor creştini, carii vă veţi întîmpla a ceti pre această sf<î>ntă carte, să vă bucuraţi întru D<o>mnulu şi orice felii de greşală veţ<i> afla ori în cuvinte ori slove vă rugămîi <să> îndreptat <i> cu d<u>hulu blîndeţeloru şi orice veţ<i> cere de la D<u>mnezeu, întru spăsenie, veţ<i> şi dobîndi; însă negrăbindu-vă a mă huli pre mine păcătosul, cel ce m-am nevoiţii a vă scrie aceast<ă > de suflet folositoare carte, căci precum iaste cu neputinţă a sta apa din cursulu ei, aşa şi firea omenească a rămînea făr<ă> de greşală.
Eu Andriotax<itul>, dascălii ot Ne<a>mţu.
1784, noemvrie 2".
Ms. 1747. Sec. XVIII (1784); 57 ff. [2-56Y]; 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă şi iniţiale ornate la ff. : 2 şi 39. La f. 38v sînt desenate ,,mîinile împărătesii Ţării Frînceşti", vindecată de Maica Domnului. Paginaţie originală cu cifre arabe. Legătură veche în piele.
ANDRONIC (DIACUL).
Moldova
Mân. Casin
Miscelaneu: Cronică turcească prescurtată şi fragment ăintr-o cronică a Ardealului.
f. 45v : „IlHcaY a3 MHororp-kuiHhJH h  SKorwH  ahapohhk &hak  wt c&îta
MONdCThJp KdWHN. \ă Ci 3NAH£T, tr&a 1IHC4A EHA K A'fcT  x 3pnd, 4K. Kk".
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI 7
< = Am scris eu, mult păcătosul şi bietul Andronic diacul de la sfînta mănăstire Caşin. Să sa ştie, cînd am scris a fost anul 7181 <1673>, august 22 >.
Ms. 3252. Sec. XVII (1673); 60 ff. 14 x 10 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. La f. 45v, deasupra însemnării copistului, este desenată o stemă cu vultur bicefal. Legătură veche în piele.
ANGHEL (DIACONUL).
Ţara Romînească
Craiova
Miscelaneu: Minuni, Vieţi de sfinţi, fragment de Sinaxar ş.a.
f. 1 : „Această sfîntă carte, ce este scrisă într-însa multe sfinte minuni ale sfinţilor <este > scrisă în zilele preaputernicului nostru înpărat Iosif al doilea Carol, cu osteneala şi cheltuiala dumn<ea>lui logofătului Constandin, ce să află lîngă dumnealui şatr<arul> Gheorghie Slătineanul, la leatu 1790 de kt H<risto>s, fevruarie 5. Anghel diîacon ot Maica Pr£-cesta Dudu din Craiova".
f. 166v : „Şi am scris eu popa Anghel, pentru că mîna va putrezi, iar slova să va pomeni. Amin. Să beţi şi pentru mine un pahar de vin".
Copist nu este „logofătul Constandin", cu osteneala şi cheltuiala căruia s-a scris, ci autorul însemnărilor, diaconul — şi apoi preotul — Anghel.
Ms. 3144. Sec. XVIII (1790); 166 ff. [aproximativ i-82Y, 102, 104Y~107, 151Y-152, 16oY-16GY\ ; 21 x 15 cm. Scriere cursivă.
^ANGHELCIC (LOGOFĂTUL ALEXANDRU). Moldova
Istoria lui Erotocrit.
f. 93v : „Această cartă foarte iscusită şi frumoasă s-au scos şi s-au tălmăcit di pi eliniască pe limba moldovinească de Hristodor Ioanu Tra-pezont. Şi eu am scris-o di pe nişte tetraji ce era iscălit Vasile ot Botoşani, cinci a fi, că nu-1 ştiu. Şi am scris-o di la 1800 mart<ie> 22, pîn<ă> la 1800 iuni<e> 15, scriind-o pe apucate, cînd n-ave <a>m triabă. Alecsandru log<o>f<ăt> al sărării<i> domneşti, ce am fost şitangiu".
f. 94v : „Sfîrşitul întîmplărilor acestor de mai sus scrisă istorii. Alecsandru Anghelcic".
Ms. 145. Sec. XVIII (1800); 95 ff. [1-94Y]; 20 x 16 cm. Scriere cursivă.
ANTIM DE LA COZ IA. Ţara Romînească
Cosmografie.
f. 2 : „Această carte ce să ch[i]iamă Cosmografie, adecă Izvodirea lumii, s-au scris în zilele mării sale prealuminatului Io Scarlat Grigorie
8
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
9
Ghica v<oe>v<o>du? cu porunca şi cu toată chieltuiala sfinţii sale părintelui chiriu chir Sofronie, arhimandritul şi igumenul sfintei şi dumnezeeştii Mănăstiri Cozii, în anii de la zidirea lumii 7275, iară de la H<risto>s 1766".
f. 15v,: „Sfîrşitul scării aceştii cărţi ce să chiamă Cozmografie, scrisă de mine, păcătosul şi nevredneculrob, Anthimier<o>m<onahul> ot sfînt<a> Măn<ăs>t<ire> Coziîa. Mart<ie> 31 d<ni> 1767".
Mai jos: „Pre acest frat<e> al nostru Anthim ier<o>m<onahul>? făcîndu-1 ig<u>m<en> la Mă<năs>t<irea> Arnota, l-au omorît doi tiga<ni> chil[i]îaşi şi cu do<i> rumî<ni>, dormind în pat l<a> schitul Mă<năs'>t<irii >. Şi l<-a>u îngropat l<a> Mă<năs>t<ire> la Arnota, în a<m>vonul besericiL la anul 1775.
Şi am semnat ca să să ştie, Sof<ronie> arh<imandritul> Coz<ii>".
ff. 17—27, de mîna arhimandritului Sofronie : „Această cart<e>, ce să cheamă Cozmografie, iast<e> a mult păcătosului Sofronie arhimandritul^ ig<u>m<enul> Coziei. Şi am plătit fratelui Anthim <i>e<ro >m<ona-hul> Coz<ii> di au scris-o, fiind cart<e>.foart<e> de folos. 1767".
Ms. 1556. Sec. XVIII (1766-1767); 154 ff. [2-lo4Y]; 32,5 x 2L5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar şi frontispiciu în peniţă la ff. : 2 şi 3. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească.
ANTON (LOGOFĂTUL).
Tîlcul Apocalipsului sf. Ioan Teologul, î. 78v : „Anton log<o>f<ătul>. <17>94, av<gust> 2".
# f- 135v : „Al tuturor mic, ascultător şi slugă plecată, smerit, nevrednic, cu sarcina păcatelor încărcaţii, Anton log<o>f<ă>t<ul>. 1794T oc<tombrie> 24".
Ms. 3721. Sec. XVIII (1794); 135 ff. 30 x 21 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Chenar în peniţă la f. 1. Frontispiciu în peniţă la f. 9V. Iniţiale ornate la ff. : lv, 27v, 37 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
ANTON (MONAHUL).
Ţara Rom incase ă ( ?)
Miscelaneu teologic: fragment din Prologul pe luna iunie si fragment de Pateric.
f. 49 : „Şi s-au scrisu de [m]mine, păcătosulu şi nevrednicul întru monahş<i> Antonii.
Şi mă rog tuturor celor ce viţi ceti, rugaţi-vă lui D<u>nmezeu pentru mine păcătosul Antonii <cuvîntul este şters > monahul. La anii de la H<risto>s 1793, apri<lie > 19 zile.
Orice greşală veţi afla îndreptaţi cu D<u>hulu blîndeţilor şi mă ertaţi pre mine păc'ătosulii şi ticălosulu Anton <euvîntul este şters >.
Ms. 1626. Sec. XVIII (1793); 56 ff. [17-o6Y]; 22 x 16 cm. Scriere cursivă.  Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 32   şi 49 .
ANTONIE.
Tara Romîneaseâ (?)
Miscelaneu teologic:  Acatiste,   Paraclise, Canoane de umilinţa ş.a.
A. 42 : „Antonie".
Ms. 2386. Sec. XVIII (sfîrşit); 165 ff. 15,5 x 10 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 21,47, 78v ş.a.
APOSTOL (LOGOFĂTUL DE DIVAN). Ţara Romînească
Floarea darurilor.
f. 1 : „Această cartă îa<ste> a florilor şi a scris-o Apostol, logofătul de divan beteag de un [o] ochiu. Şi <a> scris-o cît6 4 parale dă coală, lui M<a>nole Br<a>ş<o>van. Leat 1788, mai 15. M<a>nole Br<a >ş<o >van".
Ms. 276. Sec. XVIII (înainte de 1788); 172 ff. [6-142Y]; 15,5 x 10,5 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
ARHIP (IONIŢĂ).
Moldova
Suceava
Miscelaneu : Alexandria, Archirie şi Anadan, Visul Maicii Domnului, Versuri ş.a.
f. 94v : „Şi am scris eu Ioniţă Arhip această Alixăndriîa a mea. Le<a>t 1784, sept<emvrie> 21".
f. 132 : „S-au scris le <sic> velet 1785 fevru<arie> 22 zile, de Ioniţă Arhip".
Mai jos : „Ioniţă de Arhip nobel".
f. 178v : „S-au scrisu de robul lui Dumnezău Ioan Arhip, la le<a>t 1799, sept<emvrie> 26".
f. 172v : „Această istoriîa, adică Alexandriîa şi alte multe cele <ce> s-au scris de răopusatu<l> Ioniţă fon Arhip din Suceava, care au răopusat în luna lui dechem<v>ri<e>, anul 1833, în Suceava. Şi cine a ceti să zică : Dumnezău să-1 erte, de 3 ori".
10
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
11
Semnături ale copistului se găsesc şi la ff. : 103v, 107v şi 208.
Ms. 1155. Sec. XVIII (1784-1799); 208 ff. 23,5 x 18,5 cm. Scriere cursivă. Numerotaţia originală a filelor este făcută cu cifre arabe.
ARSENIE (IEROMONAHUL).
Moldova
Măn. Bisericani
Miscelaneu teologie:   Gîntări bisericeşti, Acatistul şi Paraclisul Maicii Domnului ş.a.
f. 210V : „Kowu, napdKAHC. HcnHca epMOHaJf flpc*m* ivt E*c§piKdN'\
•<= Sfîrşitul Paraclisului. A scris ieromonahul Arsenie de la Bisericani >.
Ms. 540. Sec. XVII (înaintea anului 7176 <1668>, însemnat pe faţa interioară a ultimei coperte);
215 ff. [160 —211] ; 19,5 x 15 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
ATANASIE (Pr.).
Moldova
Dorohoi
Miscelaneu: Apocalipsul Maicii Domnului, Versuri în l. rusă şi romînă, Zile bune ş.a.
f. 83 : „1775, oc<tombrie> 22. Am scris eu popa Athanas<ie>, vechil ot Dorohoiîu".
Ms. 3233. Sec. XVIII (1775); 91 ff. [76Y-9f]; 19,5 x 13,5 cm. Scriere cursivă. Manuscrisul a fost legat greşit, astfel că textul copiat de popa Atanasie începe de Ia sfîrşitul manuscrisului.
ATANASIE (IERODIACONUL). Ţara Romînească (?)
Miscelaneu teologic: Porunci ale sf. Isaia Pustnicul şi Vieţi de sfinţi.
f. 112 : „Bogu-vă pre toţi de obşte, părinţilor şi fraţilorii, orice greşală veţi afla pre această carte, în cuvinte sau in slove, să mă ertaţi pre mine nevrednicul între ierodiaconi Athanasie păcătosulîi, pentru Cela ce au zisu : Ertaţi şi să va erta voao. 1791, oc<tomvrie> 6".
f. 122v : „A<n>o 1794, oc<tomvrie> 9".
f. 150 : „S-au scrisu de ierodiaconu Athanasie. Anii de la H<risto>s 1794" <însemnarea este scrisă şi cu caractere latine>.
Ms. 4466. Sec. XVIII (1794); 152 ff. [2-150]; 29,5 x 20 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţială ornată la f. 2. Frontispiciu în peniţă la f. 112. Numerotaţie originală a filelor începînd cu 153. Legătură veche în piele.
ATANASIU (DASCĂLUL ALEXANDRU).
Moldova
Dărmăneşti-Dorohoi
1. Geografia nouă.
f. 2 : „Gheografie noao, care să înparte în 4 tomuri iaste a dum<i>sale Iordachi Darie, vel pah<arnic>, perigrapsită *) de mine, nevrednicul şi mai micul între dascăli Alexandru Athanasiu, cu toată cheltuiala dum<i>-sale boeriului mai sus numit <........>.
Şi s-au scris în satul Dărmăneştii. 1786, iulie 15".
f. 124: „Sfîrşit<ul> tomului întîîu.
începutu-s-au tomul întîîu a să scrie <în > iulie 15 şi au luat sfîrşit <în> iulie 26".
f. 261 : „Sfîrşit<ul> tomului al 2<-lea>.
începutu-s-au tomul al 2<-lea> a să scrie <în> iulie 27 şi au luat sfîrşit <în> avgust 7".
La f. 126 se repetă însemnarea de la f. 2 fiind modificată numai ziua lunii iulie, în care s-a început copierea tomului II şi care este 27.
Ms. 2349. Sec. XVIII (1786); 261 ff. 20 x 13 cm. Scriere cursivă. La f. lv, într-un medalion colorat şi cu coroană deasupra, se găsesc iniţialele I<ordache> D<arie>. Frontispicii în cerneală la ff. : 3, 4 şi 127. Numerotaţie originală a filelor, cu cifre arabe, pentru fiecare tom în parte.
Moldova
2. Istoria etiopicească a lui Iliodor, tomul II.
f. 1 : „Iliodor, care să înparte în doao tomuri. Tomos 2. Iaste a v dumisali Ioniţi Sturza, vel stol<ui>c, acum a treia oară perigrapsit de x mine, nevrednicul şi mai micul între dascăli Alexandru Athanasiu, cu toată cheltuiala dumisali mai sus numitului boerîu, la leat 1792, martie 23".
Ms. 2868. Sec. XVIII (1792); 90 ff. 31 x 20 cm. Scriere cursivă. Blazon colorat la f. lv. Frontispiciu în peniţă la f. 2. Legătură veche în piele.
Moldova
Piatra-Neamţ
3. Istoria lui Num a Pompiliu, tomul II.
f. 1 : „ISTuma Pompilii al doilea craîu al Eîmului. Tomul al doilea, care s-au prescris cu toată cheltuiala dumisali Ioniţi Sturza, biv vel stol<ni >c, de mine Alexandru Athanasiu, dascăl în tîrgul Piatra, tălmăcită de pe franţuziîa de Alexandru Beldiman, pah<arnic > la leat 1795, fevr<uarie > 15".
Ms. 3192. Sec. XVIII (1795); 139 ff. 19,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlul şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 2. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
*) 7uepiypacp<d = a descrie. Aici în înţeles de a prescrie, a scrie din nou.
12
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
13
AVRAM (Pr.).
Transilvania
Cioara-Zalău
Miscelaneu teologie:  Molitve,  Psalmi în versuri Liturghier ş.a.
î. 46: „Scris-am eu pop<a> Avraam ot Cioara aceste cîntece scoase în veruşuri, de pre o Psaltire de la Bălgrad. Yă leat 1700".
Ms. 1365. Sec. XVII (1700) ; 159 ff. [l-10v, 31-157"} ; 19 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 47 şi 97. Iniţiale ornate la ff. : 119, 124, 138v ş.a. Numerotaţie originală a filelor de la f. 47v. Legătura veche in piele se păstrează sub legătura modernă.
AXINTE (URICARIUL).
Moldova
Letopiseţul lui Miron Costin.
f. 157 : „Leatopiseţulu Ţării Moldovei de la Aaron Vodî încoace, de unde este părîsitii de Ureache, vornicul de Ţ<a>ra de Giosu, scosu de Miron Costinu, vornicul de Ţara de Giosu.
în oraşu în[n] Iaşu, în anul de la zidirea lumii 7218, iară de la Naşterea Mîntuitorîului lumii, lui I<isu>s H<risto>s 1710, m<e>s<oţa iiul<ie> 6 dn<i>, în zilile mării sale luminatului d<o>mnu Io Mcolae voevod s-au scrisu".
Cf. numeroasele documente copiate de Axinte Uricariul, aflate în colecţia de documente a Bibliotecii Acad. R.P.R., din care menţionăm, pentru compararea grafiei, doc. 65/CLXXXI.
Ms. 2601. Sec. XVIII (1710); 319 ff. [157-318); 30 x 20,5 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Foaia de titlu este încadrată într-un chenar colorat. Frontispicii colorate şi iniţiale ornate la ff. : 158, 190, 272 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
BALACIANU (CONSTANTIN).
Moldova
Miscelaneu teologic: Semnul crucii,  Pentru ruga sfinţilor, Vieţi de sfinţi, fragment din Vămile văzduhului ş.a.
Cf. Ms. 3i. f. 73v, copiat de Toader Jora : „Să să ştie cine au scris-o, că s-au iscălit. Toader Jora.
Această cărţălue am scris-o eu di pe o carte a sfinţii sale a egumenului de Floreşti, pentru ca să să ştie valetul, 7264 <1756>, întru care zile să o fi sc<r>is Constantin Bălâcian<u>, întru care scrie ase : Scris-o-am di pe un izvod ce era scris de <i>er<o>monahul Xeculaîu arhimandritul, ce scrie că au scrisu-o de pe o Biblie a lui Şerban vodă din Ţara Munteniască, cînd au fost în Ţara Leşască".
Sec. XVIII (175*)).
BANC IU (TOMA).
Transilvania
Făgăraş
Pateric.
f. 1 : „Scrisu-s-a acest Otejnic în Făgăraş, de mine, Thoma Banciul, la 1796".
Ms. 546. Sec. XVIII (1796); 166 ff. 18 x 12,5 cm. Scriere cursivă. Scara, titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu ro^u. Paginaţie originală ou cifre arabe. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
BĂRBĂTESCU (IEROMONAHUL IOACHIM).
Ţara Romînească
1. Miscelaneu: Istoria Troadei,  Vedenia Sofianei, \ Cuvinte ale sf. Atanasie, Legenda Duminecii ş.a.
f. 127 : „S-au prescris această istorie de mulţii păcătosul Ioan grămătic, sin popi<i> Mirii ot Bărb<ă>teşti. Fev<ruarie> 24 dni, 1766" <anul este scris şi cu cifre arabo.
f. 142v : „Pis<al> diîac<ul> Ioan. Fev<ruarie> 24 dni, 1777" <ziua şi anul sînt scrise şi cu cifre arabo.
Ms. 2183. Sec. XVIII (1766 — 1777) ; 168 ff. [1 — 155y, 157 — 105v] ; 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 128 şi 143. Iniţiale ornate la ff. : 6 şi 7. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
2. Miscelaneu : Pomelnicul bisericii Bărbăteşti, Tîlcuire la cele 10 Porunci, Tîlcuire la Simbolul Credinţii ş.a.
f. 7V : „Pop<a> Ioan". f. 20 : „1786".
Ms.  2147.   Sec.  XVIII (1786);  92 ff.  [aproximativ 2-9, 13-22, 30,  53-87y, 90-9f\;
21 x 16 cm. Scriere cursivă şi cu majuscule. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 2, 3, 8 ş.a. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
3. Miscelaneu: Viaţa şi petrecerea călugărilor de la Sinai şi de la Raith, Istoria Libiei, Viaţa sf. Simion ş.a.
V v
ff. 1—2 „Cuvîntu cătră cetitoiiu.
De vreme ce toate cîte să văd în lumea aceasta mişcătoare şi nemişcătoare sîntii supusă Atotputernicului D<u>mnezeu, Ziditorîului lor şi după euvîntul care li s-au poruncitu fieştecare păzeşte orînduîala Sa, fără
sminteală   <..................> cu cîtu mai vîrtos
omul iaste dator[i], carele nu es<te> făptură ca celelalte lucruri, ci după chipul şi asemănarea lui D<u>mnezeu iaste făcuţii, să cunoască pre Zidi-
14
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
15
torîul lui şi să înplineaseă voia şi porunca Făcătorîului său de bine; Carele nu numai că l-au cinstiţii cu asămînarea chipului Său, ci nenumărate faceri de bine îi arată în toate zilele <.......>.
Aceasta dar socotindu şi eu nevrednicul v[i]îarme iară nu omu, carele zidirea lui D<u>mnezeu fiind şi aflîndu-mă pre mine de toate faptele bune gol, fără de nici o roadă de'mulţemită în[n]aintea Ziditoriului mieu şi D<u>mnezeu, înfricoşatu-m-am de cuvîntul stăpînului ce s-au zis slugii ce<le>i leneşe, carele'n-au înmulţit talantul ce i s-au foştii încredinţat, m-am îndemnaţii, pri cît mi-au foştii cu putinţă de am scris istor[i]îa aceasta a sf<î>ntului şi de D<u>mnezeu călcat munte al Sinaii şi pentru sf<î>nta Mănăstire de acolo şi pentru altele multe de acolo şi din Liv[i]îa şi pentru apa Nilului încă am alăturat întru această carte şi v[i]îaţa sf <î>n-tului, preacuviosului şi de D<u>mnezeu purtătorîului părintelui nostru Simeonii cel din muntele cel minunat şi nenumăratele minuni ce au făcuţii.
Mai pre urmă am scris şi v[i]îaţa sfintei, preacuvioasei muceniţă Evdochiei şi le-am adunat la \m locu dupre cum să vede, ca să fie, oricăruia să va întîmpla a ceti pre dînsa, folosii sufletescii.
Pentru care tuturor mă rogii ca, aflînd nescar<e>va greşeli, să îndreptaţi cu d<u>hul blîndeţelor şi să ertaţ<i>, ca să vă învrednicit <i> ertăciunii de' la Cel lesne ertător[i].
Şi această carte s-au scris în zilele prealuminatului d<o>mnu Io Alexandru Moruz voevod, fiind păstor eparhiei acest[i]ia Nectarie, episcopul Eîmnicului, fiind curgerea anilor de l<a> H<risto>s 1796. Al tuturor cătră D<u>mnezeu rugător[i] şi plecaţii, pop<a> Ioan sin Macarie ot Bărbăteşti".
f. 100: „Istor[i]îa aceasta care scrie pentru sf<î>ntul şi de D<u>m-nezeu călcat munte al Sinaei şi pentru sf<î>nta şi vestita, d<u>mnezeîasca, mănăstire de acolo s-au scos de pre o carte scrisă de un părinte, Ghenadie iero<monahul>, întru care scr[i]îa că o au scos de pre o carte tiparnică grecească a fericitului patr[i]îarh chir Eectarie al sf<i>ntei cetăţ<i> <a> Ierusalimului.
De mulţii păcătosul şi nevrednicul întru rînduiala preoţască, pop<a> Ioan sin Miacarie iero<monah> ot Bărbăteşti <s-a scris > la anii de l<a> H<risto>s 1796, sept<emvrie> 26 dn<i>.
Ştiind darii că firea omenească nu iaste cu putinţă scrisoarea aceasta făr<ă> de greşală a fi, rogii pre toţi pravoslavnici<i> cetitori ca orice greşală şi neajungere omenească veţ<i> afla nu o punereţ<i> întru ponos, ci îndre<p>taţi şi dregeţ<i> cu d<u>hul blîndeţelor, fiindcă mîna de ţărînă şi firea cea pămîntească şi omenească cu neputinţă es<te> a fi făr<ă> de greşală. 1796 <cu cifre arabo.
Şi s-au scris în zilele prealuminatului domn Io Alexandru Moruz voevod".
f. 100v : „Această sf<î>ntă carte ce să numeşte istor[i]îa sf<î>ntului munte al Sinaei, întru care să cuprindii şi alte istorii şi vieţuiri de sf<i>nţi, s-au scris de mai sus numitul popa Ioan Bărbătescul, la leatul 1796.
Iar la leatul 1800, viind numitul acesta pop<ă> Ioan la sf<î>nta Mînăstire Bistriţa, au luat sf<î>ntul cinii alu călugăriei, numindu-să din
pop<a > Ioan, Ioachim ier<o >monah<ul >, fiind atunci nastavnic şi ig<u >măn <al> sf<i>ntei Minăstir<i> aceştiîa preacuviosul chir Co<n>standie, arhimandrit Peloponisiotul <............>.
Ioachim ier o < monahul >7 schev<ro>fil<a>c<s> Bistrit<ii> Bărbătescu. 1804, av<gust> 10 dn<i>".
f. 192v : „Ghenar<ie> 27 dn<i>, 1797".
Mai jos : „S-au prescris această cărticică de mult păcătosul şi nevrednicul numirii preoţeşti pop<a> Ioan sin Macarie iero<monah> ot Bărbăteşti şi o au dăruit sf<i>ntei Mîn<ă>stir<i> Bistriţii, pentru a sa pomenire. 1804 <cu cifre arabe >. Ioachim iero<monahul>/schev<ro>fil<a>c<s> Bis-triţ<ii> Bărbătescul".
De altă mînă : „1810, iunie 5, în zio<a> de Rusalii s-au pristăvit părintele acesta".
Ms. 1135. Sec. XVIII (1796-1797); 194 ff. [Iy-i00y, 102-193]; 21 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : lv, 3 şi 6. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romraeească
4. Acatiste şi Paraclise: Acatistul sf. Troiţe, Acatistul sf. Arhangheli, Acatistul sf. Ioan Botezătorul, Acatistul sf. Cruci, Acatistul sf. Nicolae şi Paraclisul sf. Grigore Decapolitul.
f. 84: „S-au scris aceste sf<i>nte Acathiste de mulţii păcătosul şi nevrednicul numirii preoţeşti, pop<a> Ioan Bărb<ă>tesc<u>. IuMe> 3 y dn<i>, 1798".
Ms. 2354. Sec. XVIII (1798); 92 ff. 20,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 41, 56 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
Ţara Romînească Măn. Bistriţa
5. Miscelaneu eshatologic: Vămile văzduhului şi Vedenia Sofianei.
f. 71Y: „1803, fev<ruarie> 28 dn<i>. Mulţumescu-ţi Ţie D<oa>mn# I<isu>se H<ristoa>se, Piîul lui D<u>mnezeu, Cela ce'm-ai învrednicit pre mine, nevrednicul robul Tău, de am auzit şi am cetit şi a<m> scris ac6ste sf<i>nte şi d<u>mnezieşti cuvinte, măcar că nevrednic sînt iubirii Tale de oameni. Ci aducîndu-m<i> aminte că şi eu sînt zidirea Ta, ca D<a>v<i>d strig Ţie : Miluîaşte-mă, D<u>mnezeule, după mare mila Ta.
S-au prescris această cărticică de mult păcătosul şi nevrednicul numirii preoţeşti şi călugăreşti Ioachim ier<o>m<onah>, schev<ro>fil<ax> Bis-triţ<ii> Bărbătescul".
16
C. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
17
f. 85v : „Mart<ie> 8 dn<i>, 1803. S-au prescris şi această minunată videnie a Sofiianii de păcătosul Ioachim ieromonahul Bistriţii Bărb<ă> tescul".
181. Sec. XIX (1803): 86 ff. [l — 85v]; 21 x 15.5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Mân. Bistriţa
6. Miscelaneu teologic: Viaţa sf. Grigore Becapolitul, fragmente de Pateric, Minuni ş.a.
ff # iy ___2 : „Cuvîntu cătră pravoslavnicii cetitori. Cu nici un chipu de slujbă nu sîntu vrednicii a mă arăta în[n]aintea D<o>mnului nostru I<isu>s H<risto>s făr<ă> de citii cu această începătură de posluşanie.
Drepţii aceia rogii pre sf<i>nţiilor voastre, cinstiţi părinţi şi pre dumneavoastră, iubiţilor pravoslavnici creştini, carii sînteţi născuţi întru limba noastră rumînească, să pri[i]miţ<i> această a noastră puţintică osteneală, după cuvîntul înţeleptului Sirah, precum scrie în cartea lui în 33 de capete grăind că a toată răotatea învaţă pe omu lenevirea.
Drept aceia şi noi, puind în gîndul nostru cuvîntul stăpînului nostru I<isu>s H<risto>s pentru sluga cea leneşe, carele lu[u]înd talantul din mîna d<o>mnului său n-au vrut să lucreze cu dînsul, ci l-au îngropaţii în pămîntu, pentru aceia, o iubitorilor de H<risto>s cetitori, socotit-am ca să nu cază şi asupra noastră judecata cea straşnică, care s-au zis slugii aceiia, precum' mărturiseşte Matheiu, bunul vestitorîu, în 23 de capete grăind : Luaţ<i> pre această slugă legeşe <sic> şi-l aruncat<i> întru întu-n&recul cel îiipărţit. Sf<î>ntul Ieronim şi Sf<î>ntul Ioan Zlatoust, dascălii bisericii noastre ceii pravoslavnice, tîlcuind aceste cuvinte zicii că talanţii acestea [zicii că] sînt darurile carele s-au daţii de la D<u >mnezeu oamenilor.
Şi această socoteală şi chibzuială fiind în inima mea, cu ajutoriul Celui ce petrece mai pre deasupra ceriurilor, m-am îndemnat şi eu şi cu osîrdie am nevoit de amu scris această sf<î>ntă carte care iaste mică la vedere, dar mari şi minunate istorii şi învăţături de ale Sf<i>nţilor Părinţi să cuprind într-însa. Şi întîi am scris viîaţa şi minunile Sf <î>ntului Grigorie Decapolit, apoi şi alte istorii şi vieţuiri a multor sf<i>nţi şi multe învăţături părinteşti.
Deci cu plecăciune rogii pre toţi pravoslavnicii cetitor<i>, care [i] vet<i > ceti pre această carte, ca de veţ<i > afla nescari greşale, sau în cuvinte sau în slove, să nu ne defăimaţi, ci ca nişte fii ai sf<i>ntei bes£rici, cu d<u>hul blîndeţe[le]lor să îndreptata> şi să nu ne puneţ<i> în ponosii, ci ertaţ<i> ; că tnţ<i> sîntem oameni pătimaş<i > şi ţinuţi de slaba fire care nu lasă pre niminea a rămînea făr<ă> de greşală, că precît amu putut m-am nevoit si amii lucrat şi precum amii găsit în izvod, aşa am şi scris.
Iar darul lui D<u>mnezeu şi al Preacuratei sale Maici şi prin rugăciunile Sf<î>ntului Grigorie să fie de ajutor tuturor şi povăţuitorîu spre toată fapta bună.
.7.
Al tuturor cătră D<u>mnezeu rugător şi plecat Ioachim iero<monah>, schev<ro>fil<a>x Bistriţ<ii> Bărb<ă>tescu. 1804".
f. 36v : „Mart<ie> 13 dn<i> 1804. S-au prescris şi viîaţa Sf<î>ntului Grigorie, de mult păcătosul şi nevrednicul între preoţi Ioachim, ier<o>-m<onah> Bărb<ă>tescul".
f. 180v : ,,S-au prescris şi această istorie de mult păcătosul Ioachim ier<o>m<onah>, schev<r>ofilax Bistriţi<i> Bărbătesc<u >. Mai 31 dn<i>, 1804".
Ms. 2180. Sec. XIX (1804); 208 ff. 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Desen în peniţă, la f. 4V, reprezentîndu-1 pe sf. Grigore Decapo-litul. Frostispicii în peniţă, la ff. : 2V şi 5. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Tîlcul sf. Liturghii.
Ţara Romînească
f. 146: „1804, mart<ie> 10 d<ni>. S-au prescrisu acestii Tîlcii alii Sf<i>ntei Liturghii de mulţii păcătosul şi nevrednicul numirii preoţeşti şi călugăreşti Ioachim ier<o>m<onahul> Bistriţ<ii> Bărbătesc<u> în zilele preaîn[n]ălţatului domn Io Co<n> standin Alexandru Ipsila<n>t voevod, fiind arhiereu eparhiei chir Nectarie şi fiind năstavnic sf<i>ntei Mînăsti<ri>  Bistiiţi<i>   Co<n >standie  a<r>himandritul Peloponisiotul".
Ms. 3202. Sec. XIX (1804); 146 ff. [135-146]; 19 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 135. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
8. Miscelaneu: Sfaturi gospodăreşti, Reţete medicale, Calendar ş.a.
f. 78. „Această cărticică [care] acum întîîaş dată s-au tîlmăcit de
pre limba leşască pre limba rumînească <............
..........> şi acum prescrisă du pre cum să vede si s-au
tipărit acum la leat 1806 şi s-au tălmăcit de Gavriil Avgi başa.
Pentru care rogii pre tot pravoslavnicul cetitor ca ori ce alunecări veţi afla, ori din cuvinte, ori din slove să îndreptata> cu d<u>hul blîndeţelor, neponosluindu-ne, ca şi dum <nea voastră > 'să vă în vrednicit <i> ertării de la cel lesne ertător D<u>mnezeu.
Al tuturor plecat şi cătră D<u>mnezeu rugător Ioachim ier<o>m<o-nah>, schev<ro>fil<a>cs Bistriţ<ii> Bărbătesc<u>. 1808".
f. 98 : „Mar<tie> 4 dn<i>, 18008 <sic>. S-au prescris şi acest Calindar[i] şi celealalte dintr-această cărticică de mulţii păcătosul şi nevrednicul <chemării> preoţeşti şi călugăreşti, Ioachim ier<o>m<onah>, schev<ro>fi-lacs Bistriţ<ii> Bărbătesc<u>".
Ms. 3590. Sec. XIX (1808); 130 ff. [l-113v, 128-130V]; 21 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
L.SU95
18
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
19
Ţara Romînească
Mân. Bistriţa
9. Varlaam şi loasaf.
f. 4r~v, la sfîrşitul prefeţei: „... Pentru aceia, o iubiţilor cetitorîu <sic>, rogii dragostea voastră să-m<i> ertaţi îndrîznirea pentru că [ci] am îndrîznit a vă îndemna, ca din cetirea cărţii să vă folosit <i>; că eu prostii fiind şi făr<ă> de învăţătură nu sîntu vrednic ace<le>i trepte, însă temîndu-mă de osînda celui ce au ascunşii talantul m-am nevoit a-1 lucra, îndrîzni[ni]nd a <vă> ruga şi pre voi ca, cetind şi folosin-du-vă, să ertaţi toate greşalele ce veţ<i> afla în cuvinte sau în slove^ ştiind neputinţa şi slăbiciunea firii noastre (căci deaca pentru fapte ce ştim cu adevărat că vom să ne muncim de nu le vom păzi şi iarăş<i> ne alunecăm, cu cît mai vîrtos la acestea), îndreptînd şi ertînd neputinţa mea.
Şi să mă pomeniţi la sf<i>ntele voastre rugăciuni, ca printr-însăle şi sufletul mieu să afle uşurare şi milă în zioa judecăţii; şi să înpliniţ<i> şi voi porunca apostolească ce zice : Eugaţi-vă unul pentru altul, ştiind că îndoitei cununi să învredniceşte cel ce să grijaşte de mîntuirea fratelui.
Ac£stea fie binecuvîntate spre îndemnarea cetitorilor.
Iar pentru scrisul cărţii, fiind că am pus nevoinţă nu putină, ca după ce voi plăti obşteasca datorie să nu să înstrăi[i]n eze la altă parte, o dă-ruesc iubiţilor miei fii şi-i blagoslovesc, îndemnîndu-i să fie următoriu, după putinţă, celor scrisă, poruncindu-le ca să roage pre D<u>mnezeu pentru sufletul mieu.
Iar darul lui D<u xmnezeu şi al preacuratei Sale Maici şi prin rugăciunile Sf<î>ntului Grigorie să fie întru ajutor tuturor.
Al tuturor mai mic şi plecat şi cătră D<u>mnezeu rugător Ioachim ier<o>m<onah>, schev<ro>filacs Bistriţ<ii> Bărbătesc<u >. 1809".
f. 167 : „Slavă, cinste şi închinăciune Celui în Troiţă Unuia D<u>m-nezeu, Carele au ajutat după început de am şi săvîrşit.
Iar eu cu plecăciune mă rogii tuturor celor ce vă veţ<i> întîm[m]pla a ceti pre această de suflet folositoare carte, <ca> ori ce greşeală veţi afla, ori din cuvinte, ori din slove, ori din soroace, să îndreptat <i> cu d<u>hul blîndeţelor, neponosluindu-ne; că n-au scris d<u>hu? nici îngerii, ci mînă de ţărînă şi de om păcătos, cuprinsă de slaba fire, care nu lasă pre niminea a nu greşi. Că în ce chipii nu e cu putinţă a fi ceriul făr<ă> de nori şi omul a nu păcătui, aşa nu e cu putinţă a fi condeiul făr<ă> de greşală, mai vîrtos că eu n-am învăţat scrisoare de la vre-un dascăl, ci din firea mea m-am obicinuiţii cu aceasta. Şi viind aici la sf<î>nta Mînăs-tire Bistriţa şi luînd cinul călugăresc şi neştiind altă rucodelie călugărească, mă îndeletniciîam cu scrisoarea.
Şi această carte o amii scris la vremea bătrîneţelor, trecut preste 60 de ani ai neputincioasei vîrstii mele, cînd şi vederea şi mîna şi mintea să înpuţinează şi să slăbeşte. Pentru aceia, vă rogii, ertaţi şi îndreptaţi ca să vă învredniciţi ertăciunii de la Cel în Troiţă proslăvit D<u>mnezeu.
Al tuturor mai micii şi plecat Ioachim ier<o>m<onah>, schev<ro>fil-<ac>s Bistriţ<ii> Bărb<ă>tescul. Dechem<vrie> 31, 1809.
Precum dorescu moşiia să-ş<i> vază Cei ce sînt într-altă ţară de nu pot să şază Şi ca cei de pre mare bătuţi de furtună Şi roagă pre D<u>mnezeu de linişte bună, Aşa şi scriitoriul de a cărţii săvîrşire Laudă neîncetată dă şi mulţemire".
Ms. 1590. Sec. XIX (1809); 169 ff. 23,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 5 şi 168. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească Mân. Bistriţa
10. Copilăria sf. Onufrie.
f. 245v: ,,1809, apri<l> 24. Ioachim ier<o>m<onah>, schev<ro>filacs Bistriţ <ii> Bărb<ă>tescu".
Ms. 2596. Sec. XIX (1809); 533 ff. [244-24oY]; 28,5 x 20 cm. Scriere cursivă. Titlul şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
BARBUL (DASCĂLUL).
Ţara Romînească
Bucureşti
1. Miscelaneu teologic:Tîleul Apocalipsului sf. Ioan Teologul, Psalmi, Minei pe luna septemvrie ş.a.
î. 63: ,,Şi am scris eu Barbul dasc<ălul> ot be<se>r<ica> Bat<i>ştii această sf<î>ntă carte. Av<gust> 9, 1781".
f. 120v: „Şi s-au scris cu mîna de păcătosul robul lui D<umne>zeu Barbul dascălul ot beser<ica> Bat<i>şti<i> în zilel<e> măriei sale Io Mihai Suţu voevod. La leat 1785, fev<ruarie> 5 s-au săvîrşit". Mai jos : „S-au început a să <s>crie la fev<ruarie> 5, 1785".
f. 219 : „Am început a scrie la ap<rilie> 13, la 5 ceasuri din zi".
Ms. 1890. Sec. XVIII (1781-1785); 233 ff. 33 x 22,5 cm. Scrierea imită tiparul. Dealtfel Psaltirea este copiată după o tipăritură â lui Rafail monahul de la Mănăstirea Hurez, căci la sfîrşitul Psaltirei, f. 120v, copiază şi postfaţa tipografului. Textul este aşezat pe două coloane, exceptînd ff. 1 — 16. Titlurile, iniţialele şi indica-ţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă şi iniţiale ornate la ff. : 2, 10, 56v ş.a. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Bucureşti
2. Miscelaneu teologic: Tîleul Apocalipsului sf. Ioan Teologul şi Cazanii. f. 245v : „Sfîrşitulu a toţii Apocalipsulu.
20
G. ŞTREMPEL
Şi am scris eu Barbul dasc<ălul> ot bese<ri>ca Bat<i>şti<i> această sf<î>ntă carte. 1781, mai 27".
Ms. 2134. Sec. XVIII (1781); 246 ff. \5-245x]; 20 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Bucureşti
3. Bînduiala tîrnosaniei.
î. 75 : „ Si am scris eu mult păcătosul rob al lui D <umne >zeu Barbul dasc<ălul> otbese<ri>c<a> Bat<i>ştii; la leat 1783, iul<ie>26 s-au isprăviţii".
Ms. 1108. Sec. XVIII (1783); 81 ff. [1-75]; 19,5x14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
4. Minunile Maicii Domnului.
Ms. 3101. Sec. XVIII (a doua jumătate); 230 ff. 19,5 x 13,5 cm. Scriere cursivă. Iniţiale ornate la ff. : 25, 39, 47 ş.a. Legătură veche în piele.
BARBUL (LOGOFĂTUL). Ţa*» Romînească
Miscelaneu teologic: Istoria lui Constantin cel Mare, Descoperirea sf. Liturghii ş.a.
f. 104v : „Scrie robul lui Dumnezeu Barbul log<ofă>t<ul>". f. 136 : „1790, mail au început a-m<i> da şi mie isprav<ni>cii leafă pe lună, cîte t<a>l<eri> cinci. Barb<ul> log<o£ătul>".
Ms. 1433. Sec. XVIII (sfîrşit); 137 ff. [5-104*   131-134", 136); 20,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
BATCU (ALEXANDRU). Moldova
Miscelaneu: Istorioare morale, Pilde filosof eşti ş.a.
f. 176Y : „ Velet 1784, mart<ie> 14. Am scrisii după o carte a lui Dumitru".
f. 191: „Am  scris  eu Alexandru Batcul, 1785, fev<ruarie> 21". Copistul mai semnează pe faţa interioară a primei coperte, la ff. : 191v şi 193.
Ms. 1364. Sec. XVIII (1784-1785); 193 ff. [173-193]; 19 x 13 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă la ff. : 173, 177 şi 185v. Legătură veche în piele.
BATCU (LUPU).
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
Cronici munteneşti si moldoveneşti.
21
Moldova
f. 209 : „Acestu Litopisiţ al Ţărăi Eomînăşti i Moldovineşti cari iasti al dum<i>sali <loc gol> l-am scris eu Lupul Batcu în zilele preîn[n]ălţatului domnului nostru Io Grigorie Alixandru Ghica v<oe>voda, cînd u<m>bla veletiil 7273 <1765>, întînplîndu-<se> de au venit dum-<nea>lui cu slujba agiutorinţii, dinpreună cu dum<nea>lui Manolache, vel sărdar.
Şi am început a-1 scrie pe apucate di la ghenar 10 zili, pîr-la fevr<u>-arie în 24 de zili. Şi l-am scris pîr-la Neculai Vod<ă>. Să s<e> ştii".
Ms. 3417. Sec'. XVIII (1765); 215 ff. 30,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele însemnări marginale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 2, 136 şi 150. Legătură veche în piele.
BERHECEANU (ANDONACHI).
Ţara Romînească
Bucureşti
Miscelaneu: Descoperirea sf. Liturghii, Trepetnic, Viaţa sf. Macarie, Avestiţa, Esopiq ş.a.
f. 12 : „începutu şi isprăvitu di la leat 1777, maîu 10. Şi am scrisu eu Ando<naclii> Berh<e>ceanu".
f. 12v : „Şi am scris-o eu Andonaehi Berheceanul sin Ioan Crucescul, de Moldova neamul nostr<u>. Iar cînd am scris-o am fost în Bucureşti ciubucciu la dumnealui cruceru<l> Manolachi Basarabu, în ziLle lui Ioan Alecsandru [Ioan] Ipsilant v<oe>voda, domnu a toată Ungrovlohii <sic> <.....>
Şi mă rog, fraţilor, cine să vor întîmpla a ceti şi va cunoaşte că am greşit, în slove sau în cuvint<e>, îndreptaţi cu duhul blîndeţilor; că cum nu să vede ceriu fără nori, aşa nu se poate a fi om negreşit, fără numai Dum<ne>zeu.
Iată, fraţilor, că vă rog cu blîndeţe şi cu smerenie şi cu iubire, ca nişte fraţi toţi din Hristos, ca de veţi găsi greşit să na vă scîrbiţi sau să înjuraţi, ce să aveţi mare ananghi<e> de a drege cuvintele cele greşit <e> şi a alcătui slovele. Că cum nu dă ceriu<1> de pămînt şi cum nu ştii numărul nusîpului a tăt pămîntu<l> şi cum nu ştie omul sfîrşirea lui şi cît este răsăritul de apus, aşa nu este om a nu fi greşit în lume, fără numai I<isu>s H<risto>s, Fnul lui Dum<ne>zeu cel iubit, cel<ce> aridică păcatele lumii.
^ Greşit-am şi eu, fraţilor; dregeţi şi nu vă sînhesiţi < = sinchisiţi>. Şi vă mai og, fraţilor, pentru acesta cărticică şi sfinte cuvint<e> de Dum-<ne>zeu arătat<e> noao, ca să cunoaştem credinţa cea adevărat<ă> şi să urmăm dup<ă> cum ne scrie. Frăţăşte vă rog ca să o cet.ţi la oameni < • -w..........> Şi ci]Q'e te va pohti ca să i-o dai să izvodească, cu toată inima, frate, să i-o dai ca să o scrie cu to<a>tă inima, că de nu vei da-o mare păcat vei avea.
22
G. ŞTREMPEL
Frăţiorilor vă rog cu lacrămi fierbinţi şi cu rădăcina inimii ca să o daţi să o scrie cine vă va pohti. încă şi să nu te roage cineva, dacă vez<i> că pi[i] cei ce iubeşte cărţile, sau iubeşte a scrie, încă îl fă cu cuvînt dulce să o iubească şi să te roage a să nevoi de a o scrie <......>
Şi vă rog, frăţiorilor, cine va <a>vea aceast<ă> cart<e>, sau va scri-o, să s<e> ro<a>ge şi pe<n>t<r>u mine, păcăt<o>sul şi să zică: Doamne milueşti-1 şi Doamne iartă-i păcatile robului Tău Andonaehi. Amin".
Ms. 1151. Sec. XVIII (1777); 242 ff. [1-220*, 222-223, 239-242r]; 23,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate, cu anul 1777 scris în interior, la ff. : 1V? 14, 183 ş.a. Iniţiale ornate la ff. : lv, 141V, 143v s.a. Numerotaţie veche a filelor cu cifre arabe.
BÎRLĂDEANU (DASCĂLUL IORDACHE).
Moldova
Hidisani-Bîrlad
Fraament de Catehism.
f. 61 : „Aceastu simvol s-au scris de un dascăl, anume Iordachi Bîr-lădeanu, din sat<ul> Hidişăn<i>, ţin<utul> Bîrladului".
Ms. 3506. Sec. XVIII (sfîrşit); 324 ff. [60-7 f] ; 23,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu.
BLAGOVICI (DIMITRIE).
Transilvania
Remetea-Bihor (?)
Esopia.
f. 1: „Viîaţa şi pildele preaînţeleptului Bsop, acum întîîu dată şi tipărită în zilele prealuminatului <ş>i preaîn[n]ălţatului înpărat Franţis-cus, şi cu slobozeniîa în[n]ăltatului crăescul[l]ui gubernium a tot Ardealul [ui].
Datu-s-au în tipografiîa Sibiîului de la Petru Bart întru anii de la H<risto>s 1795; iar după Scriptură cu mîna, acum a doa oară prin Di-m<i>trie Blag<o>vici das<căl în> Bemetea, începînd de la anul <1>797, 22 noem<vrie>. Dim<itrie> Blag<ovici>".
f. 92v : „<1>798, 1 fev<ruarie>. Demeter Bemetea<nul>".
f. 93 : „Cuvînt cătră cititori. Iară cei ce vă veţi îndemîna a citi pre această cărticică mititică, ce să chiiamă Esopiia, viîaţa şi pildele înţeleptului Esop, i proci, eu cest mai jos iscălit, bătrînul cel slab, mă rog tuturor dă obşte fraţi întru H<risto>s I<isu>s Dom<nul>, orice fgliuri de zmintăle sau greşaie veţi afla aicea, îndreptaţi cu d<u>hul înţelepciunii şi al blîndeţelor, crezînd'bătrîneţelor ; că mi-au fost mîna cam gria, peana încă era rea şi am avut vr£me cu nor, dar tot am avut dor ca, după ce am început, să o văz desăvîrşit<ă>. Dim<i>trie Blagovici uceţi. Eeme-<tea>".
Ms. 149. Sec. XVIII (1797-1798); 93 ff. 21,5 x 17,5 cm. Scriere cursivă.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
BOJIDAR (DASCĂLUL MATEI).
Molitvenic.
23
Ţara Romînească
Orşova
f. 170 : ,,Hhc. AWorrp-fcujNHK m4t«h ko^k^ap a\tX. AacKdA aa Spiuosa. x3pMA" <=A scris mult păcătosul Matei Bojidar Meh<edintianul>, dascăl la Orşova. 7194 (1686) >.
Ms. 545. Sec. XVII (1686); 177 ff. [163-170v]; 18,5 x 12,5 cm. Scriere semiuncială. Unele iniţiale sînt/scrise cu roşu.
BUCUR (Pr.).
Transilvania
Sohodol-Bran
Fragmente din Pateric s.a.
f. lv : „S-au scris de popa Bucur s<i>n Iuga Puşcaş ot Sohodol. Ghe-nuar 20, an<ul> 1770. Anno 1770, fev<ruarie>l".
f. 19v : „Aicea am scris. Anno 1770".
f. 27 : „S-au scris de smeritul între preot<i> popa Bucur s<i>n Iuga Puşcaşu din Sohodolul Bran<u>lui. An<ul> 1772".
f. 29 : „Anno 1772, mai, die 22" f. 31v : „Scris mai 26, anno 1772".
Ms. 1268. Sec. XVIII (1770-1772); 31 ff. 33 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 2.
BUJOROVSCHI (Pr. GHEORGHE).
Moldova (?)
Miscelaneu: Letopiseţul Ţârii Eomîneşti, Paraclisul sf. Paraschiva, Molitve, Calendar ş.a.
f. 148v : „Acestea molitve s-au scris de preotul Gheorghie Bujorov-schii.
1781, oc<tomvrie> 30".
f. 199v, la sfîrşitul unei însemnări despre un cutremur din 1781 : „Ierei Gheorghie Bujorovschii".
Ms. 269. Sec. XVIII (1781); 199 ff. [3-199y]; 19 x 14 cm. Scriere cursivă. Titlurile,iniţialele, unele expresii şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii şi viniete în peniţă la ff. : 3, 117v, 131v ş.a. Numerotaţie originală a filelor, începînd cu 175.
Moldova
Roman
BURGHELE (CONSTANTIN).
Istoria etiopiceascâ a lui Iliodor.
f. 103v : „Această carte iaste scoasă de pre limba elinească de dum-<nea>lui Thoma gramatic a<l> sfintei Mitropolii din Eş. Iar acum s-au
24
G. ŞTREMPEL
scris cu toată cheltuiala dum<i> sale Ilie Carp fiiul dumisale Vasile Carp sulge<r>.
Şi s-au scris de mine Constadin Burghele, fiind în Episcopie Bomanului,, la velet 1781, mart<ie> 20. Con<s>t<antin> B<u>rghele".
Ms. 60. Sec. XVIII (1781); 103 ff. 29,5 x 20 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Ţara Romînească
Mehedinţi
CERNĂTESCU (LOGOFEŢELUL MIHAI).
Fragment din Minunile Maicii Domnului.
f. 170v : „Ostenitori fiind la tot scrisul cărţii aceştiîa, a Minunilor Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu ; pînă la un loc s-au scris de Gher-ghie log<ofăt > za divan, iar de la un loc încoace s-au scris de Mihaîu logo-feţelul Cernătescul ot sud Mehedinţi >, de la dumnealui Iordachie Cre-ţuiescu, velichii dvornic, cînd au fost cursul anilor 7231, iar de<la> H<ris-to>s 1726".
Ms. 1631. Sec. XVIII (1726); 207 ff. [aproximativ 65—170*]; 18,5 x 14 cm; Scriere cursivă Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
CHIRA (LOGOFĂTUL IOAN). Moldova
Miscelaneu: Esopia, Pilde filosof eşti, Bertoldo, Povestiri orientale, Trepetnic ş.a.
î. 25 : „Această Esopiîa o am scris-o eu însumi, cu slova şi condeiul mieu, dup<ă> cum esti arătat mai sus. Pentru care poftim pe dum<nea>-v<oastră> cetitori, care <vă> veţi întîmpla a ceti pre aceast<ă> scrisoare, de viţi afla vreo greşală, în slove sau în cuvintS, cu dragoste frăţască şi cu duh blîndii să îndreptaţi, nepuindu-ne în ponos ; căci precum esti cu neputinţi corabi<ei> a nus<e> bate de valuri, fiind în luciul mării, aşa şi scriitorîului a nu face greşală.
Şi am scris la velet<ul> acesta 1779, marţii 26. Ioan Chira log<o>-f<ăt>".
Ms. 1067. Sec. XVIII (1779); 142 ff. [1-32; 34-133Y]; 29,5 x 20 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 34. Legătură veche în piele, restaurată la cotor.
CHIRIAC (IEROSHIMONAHUL). Moldova,
Bînduiala călugăririi. f. 35v : „Ieroshimonahil Chiriîacu".
Ms. 3623. Sec. XVIII (sfîrşit); 35 ff. 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlul, iniţialele şi indi-caţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI 25 CHIRICEANU (CONSTANTIN). Ţara Romînească (?)
Miscelaneu: Alexandria şi Istoria Troadei.
î. 124: „De pe izvod<ul> ce am găsit am scris, Co<n>standi<n> Chiricea<nu>".
f. 116v : „ Sfîrşitul Istorii cetăţ<ii> [a] Troadei".
Ms. 1702. Sec. XVIII (mijloc); 146 ff. 20,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
CHIRIL (IERODIACONUL).
Ţara Romînească
Mân. Tismana
1. Miscelaneu teologic: Gîntări bisericeşti, Canoane, Vieţi de sfinţi, Ceaslov, Apocalipsul sf. Ioan Teologul ş.a.
f. 210v : „Ceaslovil care cuprinde întru sine şapte laude, aşăzatii întru acest chipii la anulu de la H<risto>s 1800, maiu 17. Chiril[l] iero-d<iaconul>".
Ms. 2015. Sec. XVIII (1800); 385 ff. [22-71Y, 115-118v, 210y-255Y, 336-373v]; 20,5 X 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Laviu, reprezen-tîndu-1 pe sf. Ioan Damaschinul. Frontispicii colorate la ff. : 22 şi 115. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Mân. Cernica
2. Vieţi de sfinţi.
ff. 1—9 : „Această sf<î>ntă şi d<umne>zeîască carte cu vieţ<i> minunate ale sf <i >nţilor pătimitori în care iaste şi viîaţa prîasf <i >ntei Născătoare de D<umne>z<e>u, povestire pentru prîaslăvita Sfinţii Sale Adormire, [ce] iaste a sf<i>nţii sale părintelui Chirii ierom<ona>h<ul>, ce iaste călugărit în sf<î>nta adunare Cernica, unde au şi scris această sf<î>ntă carte, cu a sa mînă şi cheltuială, cu ostenîală, la anul 1808, îul<ie> 15. Chirii iero-m<ona>h<ul>. Bîm<nic>, Tîr<gu>-J<iu>, Cer<ni>c<a>, Tism<ana>".
f. 85v : „în anul 1808, cînd cu buna venire şi ocrotire a mai mar lor şi binecredincioşilor ai noştri[i] întru D<o>mnul nostru I<isu>s H<risto>s fraţ<i> ai înpăratului Bosiei şi al nostru, ai înpărăţiei măriri<i> sale ostaş<i>, ai noştrifi] apărători şi de bine făcători, am fost odihnit<i> de răii şi paginii turci.
Şi s-au prescris aicia după cia tipărită, de smeritu<l> între ieromonahi Chirii ierom<ona>h<ul>, din sf<î>n<ta> Mă<nă>stire a Tismenii. Am venit de doi ani de la Bucureşti aicîa, fiind pămîntean din Tîrgul Jiiului, avînd şi tiei unchi aciia în ora»ş; dar maică mîa au fost
*26
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
27
rîmniceaneă, unde şi acolo sînt pămîntîan, a<v>înd rude aciîa. Iar carte am învăţat în sf<î>nta Mă<năs>tirîa Bistriţa, unde să află sf<i>ntele moaşte ale sf<î>ntului părintelui nostru Grigorie Decapolit<ul>, întregi; iar puţine cîntări bisericeşti am învăţat în sf<î>nta Mitrop<o>l<ie>, iar călugărit şi diîaconit în sf<î>nta adunare Cernica, iar preoţit în numele , sf<in>t<ei> Mă<năs>ti<ri> Tismenii, la anul <1>808, sept<emvrie> 6. Chirii ierom<ona>h<ul>".
Ms. 2055. Sec. XIX (1808); 125 ff. [1 — 57, 74-125y] ; 32,5 x 22,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 31v şi 74. Iniţiale ornate la ff. : 12, 21, 32 ş.a.
Ţara Romînească
Mân. Tismana
3. Miscelaneu teologic: Cuvinte   ale sf. Simeon Noul Teolog, Grigore Sinaitul, Slujba sf. Nicodim ş.a.
ff. 1—13 : „Această sf<î>ntă şi d<umne>zeiască carte, Cuvinte ale Sf<î>ntului Simeon Noul Bogoslov, iaste a mia, smeritului întru iero-m<ona>hi Chirii B<î>m<ni>ce<anu>, scrisă în sf<î>nta Mă<nă>stire şimarîa lavră Tismana, la anu<l> 1808, dec<emvrie> 18, şăzînd eu acolo ani doi, ierod<iacon> al sf<i>ntei Mă<nă>stiri acelîa, scrisă cu a mea mînă de ţărînă şi cheltuială.
Cine o va înstreina, judecată cu mine va avea. Aşa ! Amin".
f. 201 : ,,<. . . > Prescrisă de mult păcătosul şi smeritul între ieromonahi, cel în Bîmnic născut, iară în Bucureşti crescut la sf<î>nta Mitropolie >, puţin procopsit şi în Cernica călugărit şi de părintele Iosif diîaconit. Iară în Tismana venind, părintele iNectarie m-au preoţit; dumnîalui -jupan Constandin Furte (?) şi alţii au mijlocit, cărora Dumnezeu să le fie -de ajutor[i] şi mie milostiv spăsitor[i].
D<umne>zeului nostru slavă. Chirii ierom<o>n<a>h, sin Pantelemon mon<a>h, brat Ioan log<o>f<ătul>. Bucur<e>şti, 1808, sept<emvrie> 23".
ff. 255 —256 : „Slujbă osebită a sfîntului, preacuviosului şi de D<umne >-zeu purtătoriului părintelui nostru Mcodim Sf<i>nţitul, cel din lavra
sf<i>ntei Mănăstiri a Tismgnii, acum întîiu tipărită <.....> în
sf<î>nta Episcopie a Bîmnicului, la anul de la D<o>mnul H<risto>s 1767
<.......>
Iar acum s-au prescris în sf<î>nta Mănăstire Tismana, stăpînind preaînJXJaitul şi prealuminatul nostru înpărat al Bos[s]ii Alexan<d>r<u> Pav[v]lovici, la anul cel mîntuitor [i] 1808, avg<us>t 6, cu toa<tă> osteneala şi cheltuiala şi cu a sa mînă de ţărînă de mult păcătosul între ieromonahi Chirii Tîrgujiîanul, născut în Bîmnic, crescut în sf<î>nta Mă<năs>tire Bistriţa, unde iaste sf<î>ntul Grigore Decapolitu<l>: învăţat 1 |1 în Bucureşti, în sf<î>nta Mitropolie, călugărit în sf <î>nta adunare Cernica, preoţit în sf<î>nta Mănăstiria Tismana, în zilele preasf <i>nţii sale lubi-toriului de D<umne>z<e>u chir ÎSTectarie, episc<opul> Bîm<ni>c<ului>. Chiril[l] ier<o>m<ona>h". 3.
f. 297v : ,,fl3 iîhcaX non. k^pha, aer a\ona\'a naHTCAcHMOH.
<=Am scris eu popa Chirii, ginerele călugărului Pantelimon>. Tîrgul-Jiîul, Bîm<ni>c, Tism<ana>".
f. 305v : „Scrisă de smeritul întru ieromon<a>h<i> Chirii Cernicanu".
Ms. 2142. Sec. XIX (1808); 305 ff. [l-244y, 254-305y] ; 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Unele titluri, iniţiale şi indicaţiuni tipiconale sînt scrise cu roşu. La ff. : 254 şi 255 sînt desenate stema ţării şi un chenar în culori. Numerotaţie originală a filelor pînă la f. 40. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Mân. Cernica
4. Cuvinte ale sf. Nil de la Sorsca.
f. 2 : „Această sf<î>ntă şi minunată, d<umne>zeîască carte, ce iast<e> a sf<î>ntului Ml, pustnicu<l> de la Sorsca, alcătuită preaminunat pentru cei ce vor vria a vieţui călugărîaşte, iar mai vîrtos cu datorie fiind înpreună şi cu ale altor sfinţi învăţători, iaste a sf<i>nţii sale părintelui Chirii ierom<ona >h<ul >, cu a sa mînă şi cheltuială scrisă dupe alte d<umne >-zeeşti cărţi, în sf <î>nta adunare Cernica ; iar legată iar de dînsul, în sf <î>nta Mă<năs>tire Tismana.
1808, iul<ie> 15. Chirii ierom<ona>h<ul>.
Bîmn<ic>, Tîrgu-J<iu>, Cern<i>c<a>, Tism<ana>".
ff. 3—4:  „A sf<i>nţii sale părintelui Chirii ierom<ona>h<ul> ot Cernic<a>. 1808, îul<ie> 15. Chirii ierom<ona>h<ul>. Tism<enii>".
Ms. 2030. Sec. XIX (început) ; 427 ff. [2-394, 398-409y, 414-424, 426y-427]; 19 X 13 cm.
Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 3. Numerotaţie veche a fileior nînă la f. 142. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Bucureşti
5. Bînduiala Prohodului.
ff. 33v—34v :  „Acestea scriindu-le după altele ce au fost tălmăcite
şi aşăzate după cale greceşti  <................ . .
. . >, iară aicea în Creţuleşti, înpreună cu preasf <inţia sa> părintele stra-tonichiia, chir Ioanichie aflîndu-mă, mi lî-am scris şi lî-am procetit înpreună cu cuviosul Pafnutie mon<a>h<ul>, hagiu, vechiul priîaten, pentru a mea trebuinţă şi a altor în H<ristos>s fraţi şi priateni carii în urma mea să vor afla pomenindu-mă <............>
Aflîndu-mă şi ajutori <u> alu şcoalăi gram[m]aticil<o>r celor veniţi spre hirotonie, cu îndemnarea şi ajutoriul sf<i>nţii sale preacuviosului arhimandr<it> chir Grigorie Bîmniceanu, cel întîîu al şcoalii ostenitori<u> şi învăţători<u >, din porunca celor mai mari efori ai şcoalel<o >r <am scris >.
28
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
29
1822, mart<ie> 31. Chiriac <sic> iero<mona>hu<l>, arhim<an>dri<t > B»îmn<i>ce<anu>, epistat metohului Plăvicîani ai Creţulese<ului> în sud 01fcu<l> de Jos, Argeş, aflîndu-mă în Bucureşti, înpreună cu[n] frate mieu mai mic, vt<ori> vist<ier> Iancu, polc<ovnic> de tîrgu".
Ms. 2031. Sec. XIX (1822); 43 ff. [1-34*]; 18,5 x 14 cm. Scriere cursivă. Textul este scris cu negru şi roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1 şi 33v.
Ţara Romînească
6. Tipic.
Ms. 1958. Sec. XVIII (sfîrşit); 48 ff. [43-45]; 24 x 17 cm. Scriere cursiva. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
7. Miscelaneu teologic: Porunca sf. Vasile cel Mare către preoţi, Mărturisirea sf. Atanasie, Catavasii ş.a.
f. 13: „Şi am scris eu smeritu<l> Chiriac <sic> iero<mona>hu<l> Tism<enii>, obşte<i> Cer<ni>c<ăi>. 1810, mai 17".
Ms. 2035. Sec. XIX (început); 19 ff. [1-8V, 11, 13 — 16, 18T~y]; 17,5x14 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 2. Iniţială ornată la f. 11.
Ţara Romînească.
8. Cuvinte ale sf. Simeon Noul Teolog.
Ms. 2052. Sec. XIX (început); 866 ff. [60Y-73Y] ; 34 x 23,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
CHLRIŢĂ (Pr.).
Ţara Romînească
Craiova
Miscelaneu: Minunile Maicii Domnului şi Istoria Bîmului.
f. 147Y :„ (Îs uhcaK pgKOio ep*noio MHororpeuiHHi non. KHpHiţd ivt KpdHOKd. akt. a Ah., x3cgA"« <=Am scris eu, cu mînă de ţărînă, multpăcătosul popa Chiriţă din Craiova. August 1 zi, 7264 (1756) >.
f. 193v : „fl3 nncaY non. KHpnu,a  ivt KpanoKd,  MNororp-kuiHHK.  akt. k'iV
x3câA".<=Am scris eu popa Chirită din Craiova, multpăcătosul. August 12, 7264 (1756) >.
Ms. 4674. Sec. XVIII (1756); 211 ff. 19 x 14,5 cm. Scriere cursivă.
H
CIOHORANU (ALEXANDRU)
Moldova
1. Vicent Voiture, Istoria lui Alţidalis şi a Zelidiei.
f. 1 : „Această istoriîa s-au tălmăcit de pi limba franţojască pe limba moldovenească în zilile preaînălţatului şi luminat domnul nostru, Alixandru Co<n>standin !Necolaîu Mavroîncordatu <sic>, voevodul Ţării Mo<l>davii, care acuma s-au tălmăcit întîîu în oraşii laşii, întru întîia domniia a măriîa sale, cu toată cheltuiala dumisale Iordachi<e> Dar<i>e, "biv vel paharnic.
Scrisă de mine, de Alixandru Ciohoranul, la velet 7291 di la zjdire<a> lumii, iar de la H<risto>s 1783".
f. 44 : „Sfîrşit istoriei lui Alţidalis şi a Zelidiei. Şi amu scrisu eu Alexandru Ciuhoranu această istoriîa. Alexandru Cioh<oranu>".
Ms. 343. Sec. XVIII (1783); 46 ff. [1-44]; 30 x 20 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate şi iniţiale ornate la ff. : lr_v, 2, 17v ş.a Paginaţie originală cu cifre arabe.
Moldova
2. Istoria etiopicească a lui Iliodor.
f. 1 : „Această istoriîa ci să numeşti Iliodor, scrisu-s-au cu toată cheltuiala dum<nealui> Necolaîu Cant<a>, biv vel pah<arnic>, în zilile preîn[n]ălţatului şi luminatului domnu Alexandru Co<n>sta<n>din decolai v<oe>vod, întru întîîa domniia a mării sale în Iaş<i>.
Alexandru Cioh<o>ran<u>. 1784, av<gus>t 20 dn<i>".
Ms. 4837. Sec. XVIII (1784); 237, ff. 28 x 19 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt colorate. Miniaturi şi viniete la ff. : lv, 2V şi 122. Paginaţie originală cu cifre arabe. Legătură veche în piele.
CLICIUC (DASCĂLUL ION).
Moldova
Cronograf.
f. lr Y : „Lctopisăţu cari s-au tălmăciţii di pe slovenie pe moldovenie, în sf<î>nta Mănăstire Putna, în zîlile preluminatului şi de Hr<i>stosii îubitorîului domnului nostru Grigorie Ioanii Calimahii voevoda, fiindu mitropolitu Ţării Moldovii preosvinţie sa chiriu, chirii Gavriilii, u<n>chiulu mării sale şi episcopii Bădăuţului preosvinţie sa chiriu, chirii Dosothei Heresculii şi egumenii sfi<n>tii Mănăstiri Putnii sfinţie sa chirii Pahomie.
Şi l-am tălmăciţii eu smeritulu şi multu păcătosulu Vartholomei Măzărianu arhirnandjitu numiţii mănăstiri, în amilii de la Hristos Mîntui-toriu<l> nostru 1768 april.
30
G. ŞTREMPEL
Iară acumu s-au prefăcut al doile rînd pînă la jumătate, la număr 85, de mine smeritul diîac Ion Cliciuc, la le<a>t 1772, oc<tomvrie> 20".
Ms. 1536. Sec. XVIII (1772); 127 ff. [1-49]; 34 x 22 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1 şi 7. Paginaţie originală. Legătură veche în piele.
COJOCAR IU (PETRU).
Transilvania
Braşov
Miscelaneu teologic: Legenda Duminecii, Apocalipsul Maicii Domnului, Rugăciuni şi Minunile Maicii Domnului.
f. 49v : „Sfîrşitu şi lui D<u>mnezeu mărire. Scris-am eu Petru sinii Ioanii Cojocariu. Braşov, iunie în 2, 1796".
f. 62 : „Iubitorilor de H<risto>s cetitori.
Precum ceriul nu este fără de nori, aşa nici scrisoarea fără de greşală. Drepţii aceia orice greşală veţi afla, îndireptaţi cu d<u>hul blîndeţelor şi mă ertaţi, ca şi tu <de> ace<l>îaşi[i] ertări să te învredniceşte >.
Şi s-au scris de mine, supusul robii Patru sin Ionii Cojocarîul din Braşov. 17 iunie, ano 1796".
f. 78v : „Sfîrşitu-s-au aceste rugăciuni în luna lui martie 27, <1>797. Braşov".
Ms. 2351. Sec. XVIII (1796-1797); 96 ff. \3-94y]; 18,5 x 10,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor cu cifre arabe. Legătură veche în piele.
COLŢEA (ANDREI).
Tara Romînească
Miscelaneu: Reţete medicale, Oraţii, Cîntece de stea, fragmente de Pateric ş.a.
f. 72 : „Andrei Colţea".
Ms. 830. Sec. XVIII (sfîrşit); 124 ff. [66-105]; 19 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 91v şi 99.
CONSTANTIN (BOTEZATUL).
Moldova
Miscelaneu : Povestea lui Iosif cel vîndut de fraţii săi, Alexe Omul lui Dumnezeu şi Sindipa.
f. 172v : „Scrisu-s-au această carte de mine Co<n>stantin Botezatul, în zilele preluminatului domnului nostru Alexandru Co<n>stantin Mavro-c or daţii v<oe>vodu, în domnie întîe a mării sale.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
31
Şi umbla veletul de la zidire<a> lumii 7292 <1784>, fevruarie 8".
Ms. 1364. Sec. XVIII (1784); 193 ff. [1-172]; 19 x 13 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 8 şi 35. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
CONSTANTIN (CÎNTĂREŢUL).
Ţara Romînească
Miscelaneu: Viaţa lui Avraam si Viaţa lui Esop.
f. 1 : „Sfîrşitul vieţii părintelui şi patri[i]arhului nostru Avraamu. Şi am scris-o Co<n>standi<n> cîntăreţu<l> de l<a> besirica domnia<s>c<ă> cea de joşii, unde să prăznueşte hramul Buna Vestire. Şi am scris în zilile domnului nostru Ioan Alexandru Io Ipsila<n>tu V<oe>v<o>du. 1780, mai 2. Co<n>stan<d>in cîntăreţu<l>".
Viaţa lui Avraam nu ni s-a păstrat. Avem numai această menţiune ce ne-a servit la compararea textului fragmentar din Viaţa lui Esop, pe care-1 atribuim, de asemenea, lui Constantin cîntăreţul.
Ms. 830. Sec. XVIII (1780); 124 ff. [aproximativ 1-4, 6—9y); 19 xl4,5 cm. Scriere cursivă. Titlul este scris cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. lv.
CONSTANTIN (COPILUL).
Ţara Romînească
Miscelaneu: Alexandria şi întrebări şi răspunsuri.
î. 6 : „Alecsandrie a marelui înpărat Alecsandru Machidon, acum în[n]tr-acestaş chip scrisă în zilile prealuminatului nostru domnu Io Co<n>standin Mcolae vo<e >vodu, mitropolit fiindatoată ţeara chir Neofitu, cu toată cheltuiala Dimii stolnic de la dum<nealui> vel ban, la leat 7255.
Scris de Co<n>standin, copil din casă, totu de la dum<nealui> vel ban<ul>, feciorul Stoicăi.
S-au început la fev<ruarie> 1 d<n>i şi s-au sfîrşit la fev<ruarie> 10 d<n>i, de la Hristos 1746".
f. 89v : „Co<n>sta<n>din".
f. 123 : „Sfîrşitu şi lui Dumnezeu, Celui în Troiţă proslăvitu, laudă.
Şi precum dorescu, cei ce sînt pre mări călători, ca să vaz<ă> uscatul, aşa am dorit şi noi pîn<ă> i-am văzut sfîrşit<ul>. Şi mă rog, fraţiloru, celoru ce vă veţi întîmpla aici să citiţi şi veţi afla vreo greşală, sau din cuvinte, sau din slove, să îndreptaţi cu duhul blîndeţiloru, nepuindu-ne în ponos ; că precum, fraţiloru nu să poate a fi ceriul făr<ă> de nori, aşa nu să poate a fi slovelnicnl făr<ă> de greşale.
Al dumneavoastră mai mic şi plecatu, Co<n>st<an>d<in> copilul din casă ot dum<nealui> vel ban".
Ms. 438. Sec. XVIII (1746); 126 ff. ;' [6-125y]; 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Chenar şi frontispicii în peniţă la ff. : 6r~v, 7, 79, 89v ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 7,8, 30 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
(
32
G. ŞTREMPEL
CONSTANTIN (DASCĂLUL). Tara Romînească
1. Pateric al Pecerscăi.
f. 1  : „Con<n>stand<in>   vt<ori>   das<cal> sl<o>v<enesc>". f. 2 : „Patericii sau Otecinicu al Pecerscăi, ce cuprinde întru sine viîaţa sfinţilor părinţilor  noştri ce au străluciţii în peşterile de acolo
<.!..■......>. .
A doao oară s-au tipărit întru aceîaş<i> sfîntă mare şi de minuni făcătoare lavre a Pecerscăi den Chiev, în anii de l<a> zidirea lumii 7187, iar de la naşt <er >ea lui H<risto >s 1678. Co<n >standin,dasc<ăl > slov<enesc >".
f. 128 : „H3nHcaX ab <= am scris eu> Oo<n>stantin vt<ori> d<a>sc<ăl> slov<enesc> 1759".
Ms. 1388. Sec. XVIII (1759); 309 ff. [1-39*, 41, 45-46, 47-239*]; 29,5 x 19,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală â filelor.
Ţara Romînească
2. Rinduiala tîmosaniei.
f. 4V : „Co<n>standin vt<ori>   d<a>sc<ăl> slov<enesc>".
f. 46v : „Sfîrşit şi lui D<umne>zeu laudă. Az Co<n>s<tan>d<in> vt<ori>   dasc<ăl>' slov<enesc>. 1769, m<e>s<e>ţa glien<arie> 26".
Ms. 2167. Sec. XVIII (1769); 46 ff. 20,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 5 şi 6. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
3. Bînduiala tîmosaniei. f. 10: „C<on>s<tantin> d<a>s<căl> sl<ove>nesc. 1774, iun<ie> 28".
Ms. 5491. Sec. XVIII (1774); 60 ff. [1-58*] ; 21,5 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi numeroasele explicaţii de oficiere sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1 şi 12.
Ţara Romînească
4. Cronici moldoveneşti: Nicolae şi Miron Costin.
f. 55: „C<onstantin> vt<ori> d<ascăl>".
Ms. 266. Sec. XVIII (a doua jumătate); 67 ff. [3-55, 57-61*]; 31 x 20 cm. Scriere cursivă.
Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 3 şi 57. Iniţiale ornate la ff. : 3, 57 şi 58. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMlNEŞTI
CONSTANTIN (DASCĂLUL).
33
Ţara Roinîneaseă
Miscelaneu teologic: Cîntâri bisericeşti, Rugăciuni, Catehism ş.a.
f. 64: „Co<n>stantin dascal<ul>. Le<a>t 7269 <1761>, chenar 1 zile".
Ms. 3803. Sec, XVIII (1761); 64 ff. 16 x 10,5 cm. Scriere cursivă. Legătură veche în piele.
CONSTANTIN (DIACUL).
Faptele Apostolilor, în l. slavă şi romînă.
Moldova
f. 326V .* ,,*Î3k N*A*CTOHNIH H iWHOrdrp-fclUHlH KOCTdNTHN A'^KO^A WT C*AO KHHA^WNHI HCIlHCdA Ji,w 3A« WT A*HÎl dnCACKO* AW A&a ctw AKdAfCkr Iip^RU a HMt MfTăT Hd Nf* dljtf v&t k;*A*T norp-fcUJHA A<* HCnpdKA*fcHT« d NăKA'hN'kTG, flONf>K* K-kX MAdA OţMVOM H Hi o^Kp-fcnAfHk pd30y\ttOM ihko/k* H KOpdKA^K KAd/kc/ft KTi  n^MHHdJfb AWVpCKKlX".
K-K A«H  KArOMbCTHKdrO IlVdH KdCHAU ROfiKOA, KT* AfcT x3pNA".   < =Eu ne-
destoinicul şi mult păcătosul Constantin Diacul din sattil Vindîonii am scris pînă aici din Faptele Apostolilor, pînă la 221 şi cine va ceti în ele, dacă voi fi greşit undeva, să îndreptaţi şi să nu blestemaţi, fiindcă eram tînăr la minte şi neîntărit cu judecaiă, ca corabia care' pluteşte pe întinderea mărilor.
în zilele credinciosului Ioan Vasilie voevod, în anul 7154 (1646) >.
f. 416: „A*""'** nuc» KocTdHTHHk Ai'raK". <=Pînă aci a scris Constantin diacul >.
Ms. 85. Sec. XVII (1646); 442 ff. 29,5 x 18,5 cm. Scriere semiuncială. Titlurile, iniţialele şi începuturile versetelor sînt setfise cu roşu.
CONSTANTIN (DIACUL).
Moldova
Mân. Putna
Miscelaneu teologic: Yisteria credinţei, Cazanie în Sîmbăta cea Mare ş.a.
f. 2 : „Vistiriîa credinţei întru D<o>mnu!u D<u>mnezău, dinii viîaţa şi adevăratele a D<o>mnului şi D<u>mnezăului nostru I<isu>s H<risto>s cuvintele făgăduinţii Lui cele cu bună adeverinţă binecredinciosilorii săi, scrisă de smeritulii Co<n>stantinu diiacul, în sf<î>nta Mănăstire Putnii, la anii de la H<risto>s 1779, mar<tie>".
Ms. 4431. Sec. XVIII (1779); 66 ff. [2-63*); 16 x 10 cm. Scrierea imită tiparul. Chenar şi frontispicii în peniţă la ff. : 2, 8\ 36v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
3—c. 1781
34
G. ŞTREMPEL
CONSTANTIN (LOGOFĂTUL).
Ţara Romînească
1. Miscelaneu teologic: Vecernia din toate zilele, Utrenia, Parimiar ş.a.
f. 132v : „Ostenitorii la scrisu[su]l cărţii aceştiîa den porunca părintelui <Atanasie>, adecă eu logofătulii Co<n>standin al lui jupîn Anastasie sufagiulii de la s<vea>t<î>i Ilie Pro<o>rocîi".
Mai jos : „Să <se> ştie că această sf <î>ntă şi d<u>mnezeîască cărticică ce să numSşte Parimiile peste toţii anulii [şi] s-au începutu a să scrie den luna lui septemvrie în 5 zile, cu cheltuiala sf <i>nţii sale părintelui Athanasie, care facu bani a <sic>. Leat 7236 <1728>".
f. 291v : „AcSste sf<i>nte şi d<u>mnezeeşti Parimii [a] ale Triodului şi cu Parimiile peste anu, începîndu-se din luna lui sept<emvrie> 1 pînă în zio<a> de av<gust> la s<fîntul> Ioan, la toate d<u>mnezeeştile praznicile c61e mari [şi] <le>-am scris eu Co<n>sta<n>din logofătulii al lui jupînu Anastase sufagiulii de la bes&rica Golescului, sf<î>ntul şi marele pro<o>roe Ilie, făcătoriul de minuni".
Ms. 1317. Sec. XVIII (1728); 379 ff. [aproximativ 5-17y, 19-54y, 63-69y, 79x~y, 84-132y , 165—278, 284—29f]; 21,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 5, 19, 63 ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 90, 93, 236v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
2. Cuvinte ale sf. Efrem Şirul.
f. 340: „Ostenitor fiind la scrisul aceştii cărţi eu Co<n>stand<in> ierei ot bes<erica> Golescului, cu chieltuiala sf<i>nţii sal<e> părint<elui> egum<en> Mcodim Cîmpulungeanul".
Manuscrisul a fost copiat înainte de anul 1742, sau chiar în decursul acelui an, cînd a fost cumpărat pentru Măn. Cîmpulung. O însemnare de la ff. 1—5 spune: „Această sf<î>ntă şi d<u>mn<e>zeîască carte, ce iaste a sf<î>ntului Efrem Şirul iaste a sf<i>ntei Mănăstiri ot Dolgopol si o au cumpăratu sfinţiîa sa părintele arhimandritu chir Mcodim, nas-tavnic fiind' aceştii sf<i>nte Mănăstiri, la anii de la întemeiarea lumii leat 7250 <1742>".
Ms. 2549. Sec. XVIII (înainte de 1742); 341 ff. [1-340]; 35 x 22 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate şi iniţiale ornate la ff. : 1, 4, 14v, 106v ş.a. însemnarea de la f. 340 este încadrată într-un desen floral în peniţă. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
l
'i
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
Theofilact arhiepiscopul Bulgariei, Tîleul Evangheliilor.
35
Ţara Romînească
Coperta I-a interioară şi f. 494 : „Ostenitorîu fiind la scrisul acestui Tîlcîi al Ev<an>g<he>liei, eu popa Co<n>standin ot bes&rica Gol<es>cului, feci<or> lui <ju>pîn Anastasie sufagi[i]ul".
^ f. 456: „Sfîrşitul tîlcuirii lui Theofilact dinii Ev<an>g<he>liia lui Ionii, ostenitoriiu fiind la scrisul acestui tîlcîi al Ev<an>g<he>liei eu popa Co<n >standin ot besSrica Golescului,feci<or > iui jupîn Anastase sufagi[i]ul".
Ms. 2759. Sec. XVIII (mijloc); 494 ff. 32 x 21,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şî trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispicii şi iniţiale ornate la ff. : lv, 3, 105 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
4. Liturghier.
f. 113 : „Ostenitorîu fiindii la scrisul aceştii dumnezeeşti Liturghii eu Co<n>standinlog<o>f<ătul>, feci<orul> lui jupîn Anastasie sufagiul ce iaste acum şi băiaş domnescu".
Ms. 1809. Sec. XVIII (mijloc); 113 ff. 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 9V, 47 ş.a.
Ţara Romînească
O.
Theofilact arhiepiscopul Bulgariei, Tîleul Evangheliilor.
Ms. 2091. Sec. XVIII (mijloc); 530 ff. 32 x 21,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele trimiteri marginale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : lr~v, 3, 123 ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 1, 8, 58v ş.a. La ff. : 122 şi 348v sînt desenate, de altă mînă, chipurile Sfinţilor Ioan Botezătorul şi Ioan Evanghelistul. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
6. Letopiseţul Ţârii Bomînesti.
Ms. 3441. Sec. XVIII (mijloc); 230 ff. [2-230y]; 20,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele, anii şi unele pasaje sînt scrise cu roşu. Titlul domniei lui Mihai Viteazul este aşezat în chenar cu motive geometrice. Iniţiale ornate la ff. : 38 şi 149v, Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
CONSTANTIN (LOGOFĂTUL).
Psaltire. f. 69: „Dinu log<o>f<ătul>".
f. 110: „Co<ns>t<an>din<a>chi vt<ori>? log<o>f<ă>t"
Ţara Romînească
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
37
Mai jos : „Din<u> log<ofă>t<ul>". f. 110v : „Dinaehe log<o>f<ă>t<ul>".
Ms. 1309. Sec. XVIII (sfrîşit); 117 ff. 23 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 9, 16v> 19 ş.a. Numerotaţie originală a filelor pînă la 110.
CONSTANTIN (LOGOFĂTUL DE DIVAN).
Ţara Romînească
Cronica lui Grigore Ureche.
f. 186r_v : „Precum doreşte cerbul de izvoarăle apelor, aşa am doriţii şi eu ca să ajungu la sfîrşitul aceştii cărţi care să numeşte Leatopisăţu al Ţărăi Moldovei. Şi cu ajutoriul lui Dumnezeu, precum l-am început
amajunsu de l-am şi săvîrşitu cu scrisul <............■ - >.
Derept aceia iubiţilor cititori, cu plecăciune mă rog dumilorvoastră ca, cetindu pe această carte şi găsindu-se vreo greşală din condeîu să nu blestemaţi, nici să huliţi, ci cu duhul blindatelor să ertaţi şi să îndireptaţi, crezînd neputinţei şi slăbiciunei firei omeneşti.
Pentru că fiind şi eu omu pătimitoriu în lume, multe voi fi greşitu, pentru cari şi dumneavoastră, ertîndu şi îndireptîndu, să luaţi ertăciune de la prea voinicul şi prea puternicul Dumnezeu, prin I<isu>s H<risto>s Domnul şi Mîntuitorîul nostru, căruia i să cuvine cinstea şi închinăciunea, acum şi pururea şi în vecii vacilor. Amin" .
f. 187 : „h NanHcaX a3K A\Hororp-kujHbJH h ma^tohnih   pairh KocTaHAHN
BAaASAOKHM  AVVroGăT    34   AHK4H   IVT   ^HAHnălţJH,   K^K   AtTO    x3CAr, MClia a«KA\.
15 zile". Şi am scris eu mult păcătosul şi nedestoinicul rob Co<n>-standin al lui Vlad, logofăt de divan din Filipeşti, la anul 7233 (1724), luna decemvrie 15 zile>.
Ms. 174. Sec. XVIII (1724); 197 ff. [1 - 187];  21,5  X  16  cm.   Scriere  cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
CONSTANTIN (POSTELNICELUL).
Moldova
Miscelaneu : Divanul lui D. Cantemir, Bertoldo, Versuri, Vedenia lui Macarie, Legenda Duminecii ş.a.
f. 145v : „1767, av<gust> 15".
f. 56v : „Şi am scris eu Co<n>standin, ficior preutului Grigori<e> această carte, cindii îmbla velet 1770, ap<rilie> 20". <Textul, exceptînd data, este criptografiat >.
f. 113 : „Şi am scris această carte eu, în zilile mării sale Grigorie Alexandru Ghica voevoda, la le<a>t 1775, dechemvrie> 15. Constandin
p<ostelnicel> (?) ot vist<erie>". <Textul, exceptînd data şi semnătura, este criptografiat >.
Ms. 1417. Sec. XVIII (1767 — 1775); 152 ff. 19 x 13,5 cm. Scriere cursivă. Legătură veche în piele.
CONSTANTIN (Pr.).
Transilvania
Cazanii.
f. 19v> de altă mînă: „Această Păucenie*) <este> scrisă de popa Co<n>standin. Vişt<e> Ion".
Ms. 2982. Sec. XVIII (prima jumătate); 201 ff. 33 x 20 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu în peniţă la f. 4. Legătură veche în piele.
CONSTANTIN (PSALTUL).
Ţara Romînească
Rîmnicul-V îlcea
Psaltichie.
î. 338 : „Scrisu-s-au această Psaltichie, cu prea înf<r>umuseţate cîntări, de mai micul şi plecatul între cîntăreţ<i> Constandin vt<ori> psalt al Episc<opiei> Eîm<nicului>? ucenic dasc<aiului> Constandin al aceştii Episc<opii> şi s-au săvîrşit la luna lui iul<ie> 1 dn<i>, 1767.
Deci şi eu cu cucernicie vă rog, cîţi vă veţi întîmpla a cînta pre această sf<în>tă carte, bucuraţi-vă în Domnul şi orice greşală veţi afla, ori în glasuri sau în cuvinte, cu duhul blindatelor îndreptat<i >,' nepri-pindu-vă a ne pune în ponos ; şi D<u>mnezeul păcii să fie cu dragostea voastră aco<pe>rindu-vă greşalele, că mult greşim toţi.
Cu totul plecat, Co<n>s<tan>d<in> vt<ori> psalt <al> Episc<opiei>".
Ms. 2219. Sec. XVIII (1767); 338 ff. 16 x 10,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu, ca şi însemnarea de mai sus. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
CONSTANTIN (SĂIDĂCARIUL).
1. Divanul lui D. Cantemir.
Ţara Romînească
f. 120: „Şi s-au scris de robul lui Dumnezeu Co<n>standin săidă-cariul**), feciorul răposatului popii Nicăi din Mogoşoaia.
Şi o am scris în luna lui dichemvrie 15 dn<i>, l<ea>t 7262 <1753>".
Ms. 1329. Sec. XVIII (1753); 121 ff. [3-120]; 20 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlul, iniţialele şi unele proverbe sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 20v , 21, 23v ş.a.Fron-tispiciu în peniţă la f. 3.
*) Cazanie. '*) şelarul.
38
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
39
Ţara Romînească
2. Cronograf.
f. 549 : „Şi s-au scris acest Leatopiseţ al în [n] paraţilor de mîna mea, a lui Co<n>standin săidăcarîul cel bătrîn, feciorul po<pii> <Ioa>-nicliie ot Mogoşo<a>ia.
Şi s-au săvîrşit la leat 7267 <1758>, dec<emvrie> 15".
Ms. 1070. Sec. XVIII (1758); 549 ff. 31 x 19 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 5, 50, 66 ş.a. Miniaturi la ff. : 10v, 65v 218v ş.a.
Ţara Romînească
3. Cronograf.
Ms. 1389. Sec. XVIII (mijloc); 462 ff. [l-419y9 421-462y]; 29,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 455. Iniţiale ornate la ff. : 8, 15, 33v ş.a. Portrete în medalion la ff. : 234v, 254v, 324v, ş.a.
COPCE (NEGOIŢĂ).
Moldova
Piatra-Neamt
Teologie polemică.
î. lv : „Mgoiţă sin Stere Gopîce. 1783, fev<ruarie> 5. Şi mă rog, fraţilor, or<i>care^va citi în cărticica ace<a>sta şi va fi grăşit cu v<re>un [cujcuvîntu, mă rog să mă ertaţi întru toţi vecii. Amin".
f. 2: „în zilile preluminatului domnul nostru Alicsand<r>u Co<n>-standin Meulae voevod, 1783, fev<ruarie> 5",
f. 2T : „1783, ghen<arie> 1. Mgoiţă sin Ster<e> Copce". f. 34v : „Mgoiţă sin Ster<e>".
f. 78. : „Şi am scris eu Mgoiţă sin Stere Copce ot Petră, ţinutul ^e<a>mţului. 1783, ghen<arie> 21".
Ms. 3145. Sec. XVIII (1783); 81 ff. [aproximativ ly-34y, 75-78]; 21,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlul şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Desene în peniţă la ff. : 2V, 34v şi 78. Frontispicii la ff. : 9, 15, 35 ş.a. Legătură veche în piele.
COSTEA (DASCĂLUL).
Transilvania
Braşov
Miscelaneu: Gromovnic, Filotera, Sindipa, Fsopia ş.a.
f. 48 : „Koiuii Adp*KdNÎ/î\. IIhc. mil, akct.  si ah»
„Darovaniei". Scris, luna august 15 zile, 1693 >.
<a)fnr"
= Sfîrşitul
f. 121v : „Coneţul şi sfrîşitul a filosofului Sintipei cu fiîul înpăra-
tului de Ţara Persiei. _ _ _____
HcnHcaX as MNorrpfcuiNkiH Kocrk j^ackaa ot cta& hpkok ot uiK-kH. MciLa HOăiW. Kt ah. ka-kr x3cki", a\|rr". <=Am scris eu multpăcătosul Costea, dascăl de la sfînta biserică din Şchei. Luna noembrie 25 zile, în anul 7212, 1703 >.
Ms. 1436. Sec. XVII-XVIII (1693-1703); 240 ff. [l-145y, 218y-219y]; 19,5 x 14,5 cm.
Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
COZMA (MONAHUL).
Moldova
1. Pateric
îi. 1 - 3, de altă mînă : „. . . L-au dat fiiul nostru sufletescîi, molitfa sa monah <ul> Cozma, în[n]tru pomenire<a> molitfi<i> sal<e> ş<i> a părinţilor molitfi<i> sale".
f. 128: „Mărire lui D<umne>zău, Celue carel<e> bine au vrut de au dat 4up<ă> început şi sfîrşit. M<ese>ţă decamvrii 20 dni. Vleat 7234 <1726>".
Ms. 146. Sec. XVIII (1726); 128 ff. 21 x 16 cm. Scriere cursivă.  Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
Moldova
Mân. Neamţ
2. Miscelaneu teologic: Mîntuirea păcătoşilor, Pateric şi Psaltire.
f. 225: „S-au scris acestea, adec<ă> Minunil<e> Preasf<i>ntei de D<umne>zău Născătoare şi pururea Ficioarei Mariia şi Viaţa sf<î>ntului şi precuviosului părintelui nostru Vas<i>lie cel Nou; şi să ştiţi, fraţilor şi iubiţii lui H<risto>s că acest sf<î>ntii are o carte care-i tiparnică, pre limba grecească, că au făcut multe minuni, iar noi am scris numai acestea, pre scurt.
Ce vă rog pentru D<umne>zău, fraţilor, cetind acgstea şi de veţ<i> afla greşit nu vă grăbireţi a cleveti, ce îndreptat <i >, însă după D<umne >zău iar nu în pizmă sau după voe cuiva; că sînt şi eu om de pămînt, înfăşurat cu trup, înpleti[ci]t întru multe fgliuri de păcate. Că eu, fraţilor, ■m-am nevoit mult, precum ştie Stăpîna cărţii aceştie, adec<ă> Maica D<om>nului H<risto>s.
Şi am scris acăstea şi carte<a > aceasta de o voi grăi „Grădina tuturor florilor" nu voi minţi, că cine va socoti cetind va lua mult folos şi multă îndrăznire cătră lucruril<e> cele bune.
Ce pri[i]miţi osteneala robului vostru Cozma monah ot sf<î>nta M<ă>n<ă>stire Neamţul, unde iaste hramul Văznesenii D<om>nului H<risto>s şi sf<î>nta icoană făcătoare de minuni a Preacuratei Picio<a>rei Măriei, Maicii Domnului nostru I<isu>s H<risto>s, a Cărui<a> e<ste>
40
G. ŞTREMPEL
40
mărirea în vecii vecilor. Amin. C<uk8 h>k* k-k tpoivk khv a^iu^^S NâHdTH h c'kk'kpiiihth. Amhn". < = Slavă Ini Dumnezeu Celui în Treime. Care a dăruit începutul şi sfîrşitul. Amin>.
f. 227v : „Vlet 7234 <1726>, avgust 11 s-au scris acestea, în zile<le> buncredinciosului nostru domnu Ion Mihai Kăcoviţ<ă> voevod, în domnie al triile.
Mărire lui Dumn<exzău, Carel<e> bine vru de mă dărui precum am început cu darul Lui am şi săvîrşit".
f. 349v : „AliuA" K3Md h>k* nHcaX" < =Cozma monahul care a scris >.
Ms. 1261. Sec. XVIII (1726); 441 ff. 21,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise eu roşu. Numerotaţia originală a filelor începe cu 1 pentru fiecare operă din miscelaneu. Frontispicii colorate la ff. : 228 şi 350lv . Legătură veche în piele.
Moldova
Mări. Neamţ
3.   Miscelaneu teologic:  Mîntuirea păcătoşilor şi Pateric.
f. 226v : „Serisu-s-au aceste minuni a preasf <i>ntei de D<umne>zău Născătoare şi pururea Fecioarei Marii, adec<ă> şi viaţa sf<î>ntului părintelui nostru Vas<i>lie cel Nou ; şi s<ă> ştiţi, fraţilor şi iubiţii lui H<risto>s că acest sf<î>ntu are o carte tiparnic<ă> ce-i pre limba greceasc<ă>, că au făcut multe minuni; iar noi' am scris numai acest<ea>, pre scurt.
Ce vă rog, pentru D<umne>zău, fraţilor, cetind aceste şi de veţ<i> afla greşit nu vă grăbiţ<i> a cleveti ce îndreptaţ<i>, însă după D<umne>zău iar nu în pizmă sau după voe cuiva ; că sînt şi eu om den pămîntu, înfăşurat cu trup, înpleti[ci]t în multe feliur<i> de păcate. Că eu, fraţilor,, mult m-am nevoit, precum ştie Stăpîna cărţii aceştie, adec<ă> Maica Domnului H<risto>s.
Şi carte<a> aceasta, de o voi numi „Grădina tuturor florilor" nu voi minţi, că cine va socoti, cetind va lua mult folos şi mult<ă> îndrăz-nire cătră lucruril<e> cele bune.
Ce pri[i]miţ<i> osteneala robului vostru, irodiac<onului> Cozma, de la sf<î>nta M<ă>n<ă>st<i>re Neamţul, unde-i hramul înălţării D<om>-nului H<risto>s şi sf<î>nta icoan<ă> făc<ă>toare de minuni a Preacuratei Maicii Domnului nostru I<isu>s H<risto>s, a Cărue-i mărire<a> în vecii vecilor. Amin.
Mărir <e > lui D<umne >zău Celui în Tro<i >ţă, Careke > mă dărui dup <ă > ce am început de am şi svîrşit, adevărat în zilel<e> bunului credincios Io[n] Co<n>stantin Neculai v<oe>vod, al doile domnie, la vlet 7250 <1742>."
Ms. 1064. Sec. XVIII (1742); 346 ff. 19 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt. scrise cu roŞu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
1
41
Moldova
Mân. Neamţ
4. Miscelaneu teologic: Mîntuirea păcătoşilor şi Pateric.
f. 281 : „Serisu-s-au aceste minuni a Preasfintei de D<umne>zău Născătoare şi pururea Fecioarei Mariîa, adec<ă> şi Viaţa sf<î>ntului şi preacuviosului părintelui nostru Vas<i>lie cel Nou; şi' s<ă> ştiţ<i>, fraţilor şi iubiţii lui H<risto>s că acest sfînt are o carte tiparnic<ă> pre limba gr eceasc<ă>, că au făcut multe minuni; iar noi am scris numai aceste<a>, pre scurt.
Ce vă rog pentru D<umne>zău, fraţilor, cetind aceste şi de veţ<i> afla greşit nu vă grăbit<i > a cleveti, ce îndreptat<i >, însă dup <ă > D<umne >-zău, iar nu în pizmă sau dup<ă> voe cuiva ; că sînt şi eu om din pămînt, înfăşurat cu trup, înpleti[ci]t în multe felîuri de păcate. Că eu, fraţilor, mult m-am nevoit, precum ştie Stăpîna cărţii aceştie, adec<ă> Maica Domnului H<risto>s.
Ş<i> c<ar>te<a> aceast<a> de o voi numi „Grădina tuturor florilor" nu voiu minţi, că cine va socoti, cetind, va lua mult folos şi mult<ă> îndrăznire cătră lucruril<e> cele bune.
Ce pri[i]miţ<i> osteneala robului vostru, irodiac<on> Cozma de la sf<î>nta M<ă>n<ă>stire Neamţul, unde iaste hramul înălţării Domnului H<risto>s şi sf<î>nta icoană cea făcătoare de minuni a Preacuratei Maicii Domnulu<i> nostru I<isu>s H<risto>s, a Cărue-i mărirea în vgcii vecilor. Amin
Mărirg lui D<umne>zău Celui în Troiţă, Carele mă dărui după ce am început de am şi săvîrşit cu adevărat, în zilele bunulu<i> credincios domnu Io Ioan Neculae Co<n>stantin voevod, la mazilie mării sale.
Şi au venit luminatul domnu Grigorie Ghica v<oe>vo[e]d, la vle<a>t 7255, iar de la H<risto>s 1747, iulie 9 zil<e>".
Ms. 1630. Sec. XVIII (1747); 377 ff. [l-177v, 182-377y\; 19 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
Moldova
Mân. Neamţ
5. Miscelaneu  teologic:  Mîntuirea păcătoşilor şi
Pateric
ff. 70—88: „Această sf<î>ntă carte ce s<e> numeşte Mîntuire<a> păcătoşilor, scrisă cu Otăcinic la un loc, am dăruit-o ia Bisericani, unde iaste hramul Bunii-Vestiri a Preasf<i>ntei şi Preabl<a>g<o>s<lo>vitei de D<umne>zău Născătoarei şi pururea Fecioara Mariîa, care am dărui<t-o> eu, irodiacon Cozma de postrig de la M<ă>n<ă>st<i>re<a > Neamţului^ pentru libovul Maicii Pr<e>cistii, ca s<ă> fie de ciătanie fraţilor, pentru folosul sufletesc.
Iar cine ar înstreina-o de la sf<î>nta M<ă>n<ă>st<i>re, or<i> în ce chip, să-i fie judecata, pentru rugile Pr<e>cistii, cu trecletul Arie[i] si a
Iudii şi blăstămul, precum scrie în Pravila sf <i>nţilor Părinţi d6 la Nich£îa,.
42
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
43
să fie în capul şi în sufletul lui. Şi carii ar vede<a>-o înstreinată de la M<ă>n<ă>st<i>re şi n-ar spune săborului, sau eg<u>menului, încă să le fie plata cu acSşte<a>, în vecii vecilor. Amin.
Şi eu mă rog, fraţilor, pentru libovul Ma<i>cii Pr<e>eestii, să nu fiu uitat la rugile voastre. Irodiac<onul> Cozma".
f. 183: „Scrisu-s-au aceste minuni a Preasf<i>ntei de D<umne>zău Născătoare şi pururea Fecioarei Măriei, adec<ă> şi viaţa sf<î>ntului şi preacuviosului părintel<u>i <nostru> Vas<i>lie. cel Nou; şi s<ă> ştiţ<i>, fraţilor şi iubiţii lui H<risto>s, că acest sf<î>ntu are <o carte > tiparnic<ă>, ce-i pre*limba greceasc<ă>, că au făcut multe minuni; iar noi am scris <numai> aceste<a> pre scurt.
Ce vă rog, pentru D<umne>zău, fraţilor cetind aceste şi di viţ<i> afla gr<eşală>, nu vă grăbit<i> a cleveti, ce îndreptat<i>, însă după D<umne>zău, iar nu în pizmă, sau după voe cuiva; că sînt şi eu om de pămînt, înfăşurat cu trup, înpleti[ci]t în multe felîuri de păcate. Că eu, fraţilor, mult m-am nevoit, precum ştie Stăpîna cărţii aceştie, adec<ă> Maica Domnului H<risto>s.
Şi carte<a> aceasta de o voi numi „Grădina tuturor florilor" nu voi minţi, că cine va socoti, cetind, va lua <mul>t folos şi mult<ă> îndrăz-nire cătră lucruril<e> c£le bune.
Ce pri[i]miţ<i> osteneala robului vostru, irodiac<on> Cozma, de la sf<î>nta M<ă>n<ă>st<i>re Neamţul, unde iaste hramul în[n]ălţării D<o>mn<u>lui H<risto>s şi sf<î>nta icoan<ă> cea făcătoare de minuni a Preacuratei Maicii Domnului nostru I<isu >s Hxristo >s, a Cărue-i mărire <a > în v&cii vecilor. Amin.
Mărirg lui D<umne>zău, Celui în Tro<i>ţă, Carel<e> mă dărui dup<ă> ce am început de am şi săvîrşit adevărat, în zilel<e> bunului, credincios do[o]mnu Ioan Co<n>stantin Neculai voevod, la v<ăleat.....>14".
Ms. 2463. Sec. XVIII (mijloc); 295 ff. 20 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor, ce reîncepe cu 1 de la f. 185. Pe partea interioară a copertelor şi la f. 184v se găsesc xilogravuri de factură ucrai-niană. Legătură veche în piele.
Moldova
6. Mîntuirea păcătoşilor.
Ms. 3148. Sec. XVIII (mijloc); 184 ff. 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
CRĂCIUN (EFTIMIE). Moldova
Miscelaneu: fragmente din Esopia, Archirie şi Anadan, Istoria lui Şamson, fragmente din Minunile Maicii Domnului, Viaţa sf. Gheorghe ş. a.
f.195 : „Şi s-au scris la le<a>t 1800 ; la maiu în 9 s-au sfîrşit şi s-au scris de Iftemi Crăciun. Şi mă rog, fraţilor, care vi s-a întîmpla de-ţ<i> ceti, să îndreptat <i> cu duhu <1 > blîndeţilor".
Ms. 3355. Sec. XVIII (1800); 207 ff. [132Y- 206v] ; 27 x 18,5 cm. Scriere cursivă.
CREŢU (Pr. BUCUR).
Transilvania
Braşov
Molitvenic.
Coperta I-a interioară : „Şi am scris-o eu pop <a> Bucur Creţu d<u>-hovnic ot oraşu Braşov<ul> Vechi. 1789" <scris şi cu cifre arabo.'
Ms. 4298. Sec. XVIII (1789); 30 ff. 18 x 11 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indi-caţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Paginaţie originală. Legătură veche în piele.
CUCORANU (TOMA).
Triod.
Moldova
Furceni-Tecuci
f. 256v : „<Ace>astă carte ce <să> chiîamă Tri[i]odion amu <s>cris-o ^u, Toma Cucoranul, ficiorul lui Neculaîu Cucoran, jicnicer şi este a mea.
Şi am scris-o în zilile preluminatului şi preîn[n]ălţatului d<o>mnu a toată Ţara Moldo vii, Co<n>standin Dimitrie Moruzii voevod, în domnie dintîîu. Şi am scris-o în ţinutul Tecuciului, în satul Furcenii.
Şi mă rog dumnilor voastre, fraţilor, celor mar<i> şi celor mici, carii viţi citi pe această carte, găsind greşele în cuvinte şi în slove, de va fi[i] prin putinţă să dregiţi cu duhul blîndeţilor şi pre mine să nu mă dif ăimaţi; căci şi eu sint în lume, învăluit cu valurile lumii şi să mă ertaţi. Că precum nu este cu putinţă omul în lume a trăi şi a nu să poticni, aşa şi scrii-torîului a nu greşi.
Şi de la mine tuturor ertăcîune şi de la marele înpăratul H<risto>s Bă vă vie mare bucurie şi folos".
Ms. 3180 Sec. XVIII (1777-1782); 256 ff. 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
CUCUZEL (IERODIACONUL IOAN).
Ţara Romînească
Mân. Hurez
Pateric
f. 1 : „Să s<e> ştie că aceştii Otăşnic l-am scris eu, Ioan Cucuzel, ierodi[i]acon bucureştean, fiind călugărît dîn sfînta Mănăstire ot Hurezi.
Şi am scris-o la anul 7258 <1750>, lun<a> iun<ie> 2. Ioan ierod<iacon> Cucuzel <ot> Hurez".
f. 103 : „Şi am scris eu Ioan irodi[i]acon".
Ms. 2520. Sec. XVIII (1750); 114 ff. ; 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile, unele cuvinte şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
C. I.
Ţara Romînească
Mân. Cernica
Slujba sf. Dimitrie de la Basarabov.
f. lv : „Slujba Sf<î>ntului preacuviosului părintelui nostru Dimitrie cel Nou de la Basarabovii, care s-au alcătuiţii de preasf <i>nţiîa sa părin-
44
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
45
tele Mireon chir Filaret (afară dinii canoane şi dinii cvalite*), cu blag<o>-slovenia şi cheltuiala preasf <i>nţ<iei salo părintelui mitropolitul chiriu chirii Grigorie, în zilele prealuminatului domnii Alexandru Ipsilant v<oe>-v<o>d. Şi s-au tipăriţii în sf<î>nta Mitropolie. 1799 [1799].
S-aii prescrisii aici, în ostrovul Cernica întru smerita adunare din lăcaşul sf<î>nt<ului> mar<elui> muce<nic> Gheorghie şi s-au şi dat aceştii sf<i>nte biserici. C. I."
S-ar putea ca iniţialele C. I. să fie ale Iul Chirii Ierodiaconul, care
copiază ff. 22-71v, 115-118v, 210v —254v , 336-373v ale acestui manuscris şi care semnează la f, 210v. Deşi textul semnat de Chirii Ierodiaconul este mai cursiv se pot găsi totuşi puncte de comparaţie cu textul semnat CI. în special titlurile, scrise cu majuscule în ambele cazuri, au izbitoare asemănări.
Ms. 2015. Sec. XVIII (1799-1800); 385 ff. \l-21y]; 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor, începînd cu 81. Legătură veche în piele.
DAMASCHIN (DASCĂLUL).
Transilvania
Octoih.
f. 1 nenumerotată: ,,Dam<a>schin dascăl & jihc . < =am scris > 1754, iunie 17".
f. lv nenumerotată: „Bucură-te Ce<a> pline de darii , Mărie. Slavă luiD<u>mnezău, în Troiţă, Celui ce au daţii, după începutu, de amii văzut şi sfîrşitu. Aminti. D<a>maschin da<s>cal"
Copistul semnează, de asemenea, la ff. : 65v, 77, 88 şi 116v.
Ms. 212. Sec. XVIII (1754); 127 ff. [4y — 117y]; 21,5 x 16 cm. Scrierea imită tiparul. Frontispicii colorate, la ff. : 4V, 16v, 40 ş.a. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
DANUL
Tara Romînească
1. Miscelaneu teologic: Viaţa cuviosului Sava cel sfinţit şi fragment de Psaltire cu tîlc.
f. 203v, în criptogramă : ,,Daniil".
Ms. 1997. Sec. XVIII (sfîrşit); 203 ff. [aproximativ 91-163, 189-203v]; 23 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. 91 şi 189. Iniţiale ornate la ff. : 91, 191v, 193 ş.a. Numerotaţie veche a filelor pentru ff. : 91-107 şi 190-201.
*) hvalite = laude.
2. învăţături monahale. f. 18 : „La anul 1778".
Ţara Romînească
Ms. 2635. Sec. XVIII (1778); 72 ff. [1-18] ; 23 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Numerotaţie originală a filelor.
Ţara Romînească
3. Theofilact arhiepiscopul Bulgariei, fragment din Tîleul Evangheliilor.
f. 456, în criptogramă : „Daniil".
Ms. 2041. Sec. XVIII (sfîrşit); 456 ff. [378-456]; 38 x 24 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 379, 380, 381 ş.a. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
4. întrebări şi răspunsuri la Semnele venirii lui Antihrist.
Ms. 422. Sec. XVIII (sfîrşit); 101 ff. [2-18y] ; 23,5 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 2. Iniţiale ornate la ff. : 2, 8V , 17v ş.a.
Miscelaneu teologic: Tipic şi Slujba sf. Stelian.
Ţara Romînească
Ms. 1101. Sec. XVIII (sfîrşit); 35 ff. 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indi-caţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
6. Cuvinte ale sf. Isaac Şirul.
Ţara Romînească
Ms. 1927. Sec. XVIII (sfîrşit); 650 ff. [470-647y]; 25 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 584 şi 586. Iniţiale ornate la ff. : 489, 523, 577. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
7. Cuvinte ale sf. Nil de la Sorsca.
Ms. 1982. Sec. XVIII (sfîrşit); 153 ff. [134*- 137]; 24 x 16,5 cm. Scriere cursivă.
Ţara Romînească
8. Cuvinte ale sf. Nichifor Theotochis, Simeon Noul Teolog şi Isaac Şirul.
Ms. 1993. Sec. XVIII (sfîrşit); 239 ff. [121-128, 132-14°y, 213-239y] ; 24 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 121, 132, 220 ş.a. Legătură veche în piele.
46
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
Ţara Romînească
9. Varlaam şi loasaf.
Ms. 2008. Sec. XVIII (sfîrşit); 319 ff. 21,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 86, 98, 101v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Tara Romînească
10. Miscelaneu eshatologic.
Ms. 2018. Sec. XVIII (sfîrşit); 120 ff. [1-87]; 21,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu sau cu alte culori. Frontispiciu în peniţă la f. 44.Iniţiale ornate la ff. : 1 şi 44. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
11. Tîlcuirea sf. Vasile cel Mare la cartea Facerii.
Ms. 2047. Sec. XVIII (sfîrşit); 106 ff. [aproximativ 59*-61, 62*, 63*-64*] ; 32 x 23 cm. Scriere cursivă.
Ţara Romînească:
12. Cuvinte pentru tundere ale lui Nichifor Theotochis.
Ms. 2131. Sec. XVIII (sfîrşit); 97 ff. [1-19]; 22 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă şi iniţială ornată la f. 1.
Ţara Romînească
13. Vieţi de sfinţi.
Ms. 3541. Sec. XVIII (sfîrşit); 420 ff. [1-4, 6-420*]; 23 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă şi iniţială ornată la f. 6. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
14. Pateric.
Ms. 3542. Sec. XVIII (sfîrşit); 290 ff. 11-288Y) ; 22,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 81. Iniţiale ornate la ff. : 71, 74, 140 ş.a. Numerotaţie originală a filelor de la 74. Legătură veche în piele.
DANUL (DIACUL).
Transilvania
Gepiu-Bihor
Minei.
f. 128V : A\HororptmniH h    kaiomhamh a^kk ^hihak ivt ctac^Koiih ivt
flpA^ckoh, KT* KfAlKIH rpdA Ka8>K, KT* AtTk   x 4\|fA?  Ad*C. âlh  K3. <=niult-
păeătosul şi netrebnicul diac Daniil din satul Coruţi din Ţara Ardealului, în marele oraş Cluj, în anul 1704, luna aprilie 27 >. Scris-am în satii în Gepiu, în casa lui popa Vasalie".
f. 164 : „Pretine, pravoslavnice cetitorîule, cu umilinţă te rog, unde vei afla niscare greşuri în lucrulii acesta alu nostru, să nu'blastămi, ce să îndireptezi cu darul D<u>hului Sv<î>ntu; să va pre cît am putut am silit. Ce te rog iartă [iartă], ca şi tu să dobîndeşti ertăcîune în z<i>ua geode-ţului de la Domnul nostru I<isu>s H<risto>s, alii Căruia, dar şi milî şi noi îlii rugăm să fie cu tine pururea şi în vecii vecilor. Aminti.
Scris-am această carte anume Meniîu, izbrănit în sat în Gepiu. Şi s-au făcuţii pentru sufletul lui Vesia Avraamn h tkoia *ro < = şi soţia sa> Floare.
^3 HCnHCaX"_MHOrorp-klllHiH   î NenOTpgKHÎH   ,\dNÎHAh   IVT   3fi\\Ai flpA*ACKOH,
KkAtT xd\|fAî, met. cinT«K. j^V\ < = Am scris eu mult păcătosul şi netrebnicul Daniil din Ţara Ardealului, în anul 1714, luna   septemvrie 14 >.
Ms. 942. Sec. XVIII (1704); 165 ff. 30 x 19 cm. Scrierea imită tiparul şi este aşezată pe două coloane. Unele începuturi de capitole, indicaţiuni tipiconale şi însemnări sînt scrise cu roşu. Miniaturi la ff. : 2, 3, 82v ş.a. Frontispicii în peniţă şi desene la ff. : 12, 19, 28v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
DANIIL (IERODIACONUL).
Cf. Ms. 570, copiat de justin ieromonahul.
Moldova
Mân. Neamţ
DANIIL (IEROMONAHUL).
învăţături despre pocăinţă.
Ţara Romînească
Mân. Cîmpulung
f. 136v : „Această sf <î>ntă şi dumnezeiască carte, car & iaste ca o credinţă tuturor celora ce vor vrea să se spăşească, scrisu-o-am de pe un izvod al părintelui Iosaf, proigumen ot Argeş.
Văzîndii că foarte iaste de folosul şi de treaba sufletului şi neaflîndu-să aicea, în Mănăstirea noastră, o am scris ca să se afle şi aicea la noi, pentru folosul fraţilor.
Şi o am scris eu, mulţii păcătosul şi nevrednicul ieromonah Daniil, în sv<î>nta Mănăstire Dălgopol, cu cheltuiala sf<i>ntei Mănăstiri, în zilele sf<i>nţiei sale părintelui chir Vasilîe, igumentul, cîndu au fost anii de-n-ceputul lumii 7206 <1698>, ap<rilie> 15 dn<i>.
Deci mă rog, tuturor celor ce vor citi pre aceast<ă> carte, unde vet<i> afla greşit, cu d<u>hul blîndeţelor îndreptaţ<i> şi dirggeţ<i>, iar nu mă blestemat<i>, pentrucă n-au scris înger, ce mînă de tină/de om păcătos şi neînvăţat la scrisoare, pentruca şi Domnul H<risto>s să iarte păcatel<e> voastre".
Ms. 2645. Sec. XVII (1698); 136 ff. 21 x 14,5 cm. Scriere cursivă veche. Titlul, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
48
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
49
DANIIL (IEROMONAHUL).
Moldova
Mân. Neamţ
Miscelaneu teologic: Cuvinte ale sf. Petru Damaschinul, învăţătura a sf. Amon, Capete ale sf. Filothei Sinaitul ş. a.
f. 135 : „Sfîrşit, martie 22, 1795".
f. 278v, de altă mînă : „S-au prescris de părintele Daniil, ieromo-nahu<l> cîndu era vieţuitorul în chinoviîa părintelui, stareţului Paisie, la Mănăstirea Neamţului, în pămîntul Moldovei. 1795. Şi atunci avea multă răbdare şi ascultare acest părinte".
Ms. 3166. Sec. XVIII (1795); 278 ff. 20,5 x 15.5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 187v, 222, şi 242.
DĂNIŞAN (IACOV). Transilvania
Ilie Miniat, Piatra smintelii.
î. 2 : „Piiatra zmintelii sau tălmăcirea cea povăţuitoare a începutului pricinilorii dejghinării amîndurora bisericiloru adecă a biserici<i> răsăritului de cătră a apusului, cu cinci înpotriviri, alcătuită şi date în publici! luminaţii de Ilie Meneîatu de l<a> Chefaloniia, latineşte şi greceşte, iară acum şi în diîalectul rumînescu. Scrisă la anul da la H<risto>s 1781, iunie 18". '
f. 6V : „S-au scris de mine smerit<ul> lacov Dănişan, 1781, sep<tem-vrie> 20".
Ms. 2499. Sec. XVIII (1781); 101 ff. [l-69y]; 21,5 x 17,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele trimiteri sînt scrise cu roşu.
DELEANU (ARHIMANDRITUL GRIGORE).
Ţara Romînească
Bucureşti
Didahiile Mitropolitului Antim.
f. 1 : „Didahii ce să numescii a fi făcute de răposatulii vlădica An-t lumii, pe la praznice mari, scrise acum în zilele preaîn[n]ălţatului domnii Io Alexandru Ioannti Ipsilantti v<oe>v<o>d, întru al şaptelea an al domnii mării sale şi în zilele prea sfinţitului mitropolit al Ungrovlahiei chirio chiru Grigorie, întru al doaozeci şi unul de ani (ce s-au înplinit acum într-această lună iulie în 28) a păstoriei preasfinţii sale. 1781.
S-au scris de mine, smeritul între ieromonahi, Grigorie arhimandrit Delean<u>, în sf<înta> Mitr<opolie> a Buc<ureştilor> la anu<l> 1781, 7289, iulie 27, după altă cart<e> ce-am găsit-o 'scrisă iar cu mîna".
Ms. 524. Sec. XVIII (1781); 262 ff. 20 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar în peniţă la f. 1. Numerotaţie originală a filelor.
DIMITRACHE (LOGOFĂTUL DE DIVAN).
1. Istoria Tării Eomîneşti.
Ţara Romînească
f. 169v : „1800, mart<ie> 6".
Mai jos : „Scris de Dim<i>trache log<o>fă<t> de divan".
Ms. 436. Sec. XVIII (1800); 169 ff. 22,5 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor, cu cifre arabe.
Ţara Romînească
2. Pateric.
f; 4041 V : »Drept aceia şi eu, ticălosul, cel ce m-am ostenit a scrie această carte de la început pînă aici întru Acela m-am nădăjduit, ca în-vrednicindu-mă cu începutul să mă întărească şi la sfîrşit.
Numai atîta mă rog, dumneavoastră, creştini pravoslavnici, ori cine va citi pre această carte şi veţi afla greşăli nu ponosluiţi, numai ziceţ<i> : Dumnezeu să iarte pre cel ce au scris (precum zice Scriptura) : ertaţ<i> şi să va erta voao ; căci nu au scris mînă de înger ca să nu gre-şască, ci de un păcătos şi spurcat. Dim<i>trache log<o>f<ă>t za divan luzchiupliul".
Ms. 3343. Sec. XIX (1806); 404 ff. 30 x 20 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 4. Numerotaţie originală a filelor, începînd cu 9.
DIMITRIE (LOGOFĂTUL). Moldova
Miscelaneu teologic: întrebări şi răspunsuri, fragmente din Pogribanie şi din Paraclisul Maicii Domnului, Rugăciuni ş. a.
f. 38v : „Să să ştie că pînă aici sîntii întrebările. Si am scris eu logofătul Dimitrie. Ano 1747" <scris şi cu cifre arabo.
Ms. 452. Sec. XVIII (1747); 350 ff. [3-46y, 57-60y]; 17 x 11,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu rosu.
DION1SIE (ECLISIARHUL).
Ţara Romînească Mân. Hurez
1. Constantin Cantacuzino, întrebări şi răspunsuri despre ursită.
f. 68r~v : „Atotputernicul > şi necuprinsul D<u>mnezeu Carele iaste în trei feţe, de toată făptura slăvit şi lăudat, Cela ce este însuşi începutul şi sfîrşitul a tot lucrul cel bun, bine au voit dar şi de această sf <î>ntă carte a să adăoga din bunătatea Lui cea nespusă pravoslavnicului şi bine ere -
4—C. 1781
50
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
51
dinciosului norod rumînesc, spre cunoştiinţa măririi şi miloserdii Lui, ce <le >i neajunse şi necovîrşite şi spre folosul cel ales al sufletelor omeneşti, carele voiaşte şi' doreşte mîntuirea tuturor.
Iar ceia ce vă veţi întîmpla, din cei pravoslavnici cititori a ceti într-această cărţulie, bucuraţi-vă în D<o>mnul şi orice greşeală veţi afla în cuvinte sau în slove sau în cirte, îndreptaţi cu d<u>liul blîndeţelor, ne- ; puindu-ne în ponos şi ertaţi greşală mea celui greşit; pentrucă cunoscut . şi ştiut iaste tuturor, că tot omul viîu nu este slobod de greşală, mai vîrtos * că uneori şi noaptea o am făcut în loc de zi. ]
Pentru multele strimt orari şi mari nevoi cu primejdii de răpunere di viîaţa, fiind într-această vreme cumplită şi turburată, cînd înfricoşatul războiu între Poarta Otomaniceasc<ă> şi între înpărăţiîa Bossii şi între | înpărăţiîa vecinătăţii, adec<ă> a Austriei flecărea cu pară de foc îngrozită î şi cuprins<i> fiind aici în sf<î>nta M<ă>n<ă>stire Hurez m-am nevoit de o am scris, la anul de la H<risto>s 1788, noem<vrie> 13, luînd sfîrşit".
Mai jos, după o însemnare istorică :".....      Şi am scris eu, Dionisie
ec<lisiarhul> ot Ep<is>c<opia> Craiov<ei>".
Ms. 1117. Sec. XVIII (1788); 68 ff. 20 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt < scrise cu roşu. Frontispicii şi viniete la ff. : 1, 2, 42 şi 67v. Numerotaţie originală : a filelor, cu cifre arabe.
Ţara Romîneasctt ^;
2. Pomelnicul metohului episcopiei Rîmnicului. f. 1: „Anul Domnului 1789, aug<ust> 17".
Ms. 2093. Sec. XVIII (1789); 20 ff. 32 x 23 cm. Scriere cu majuscule şi cursivă. Titlurile iniţialele, ca şi menţiunile daniilor sînt scrise cu roşu. Numeroase chenare, frontispicii, desene şi iniţiale ornate. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Craiova
3. Condica documentelor mănăstirii Strehaia.
f. 2 : „Condica sf<i>ntei M<ă>n<ă>stiri Strehaia, întru earg să cu- j\ prinde toate cărţile şi zapisele de moşii, scrise la anul 1791, la metohu<l> Ep<i>scopii, în Craiova".
f. 129: „Către cititori. Sf<î>nta şi d<u>mnezăiasca M<ă>n<ă>stire
Strehaia, care iaste în judeţul Meh<e>dinţi <................>, avînd igumen
şi purtătorîu de grije pe sf<i>nţi[i]a sa, chir Theofan, carele văzînd cum
că din pricina multor răutăţi şi tuxburări ale vremilor celor cu nestatornicie ^
ce s-au întîmplat mai <î >nainte, cgle mai bune odoare ale sf <i >ntei M< ă> n <ă >- ;
ştiri s-au pierdut, adecă hrisoavele şi cărţile de moşii <...............> cu în- ;r
t^lepciîune au socotit şi au adunat toate cărţile, hrisoavele <ş>i zapisele cîte s-au aflat şi cîte s-au mai în[n]oit şi le-au dat să să scrie condică, ca să le poată avea sf<î>ntul lăcaş întru mai bună păstrare <.................>.
Deci într-această vrăme, aflîndu-mă şi eu sluga preasf<i>nţii sale, aici în Craiova la metohul Ep<i>scopii, le-am scris din cuvînt în cuvînt
şi cu bună orinduială le-am aşezat după curgerea anilor ; şi la urmă proto-colindu-le, unde ca un om am greşit, cu însuşi a mea mînă am îndreptat şi pentru bună încredinţare am iscălit.
Anul Domnului 1791. Dionisie eclis<iarhul> Ep<i>scopii Eîmn<icu-
lui>".
Semnătura copistului se găseşte deseori şi la sfîrşitul documentelor transcrise de el.
Ms. 500. Sec. XVIII (1791); 130 ff. [2-12v, 20-27, 35-37~*, 43-49y, 52-55, 60-62*,68- 69, 74- 77v, 82*'*, 86-92v, 98-99*, 102-107, 129]; 34 x 22,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, numele moşiilor şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar colorat Ia f. 2. Iniţiale ornate la ff. : 4, 5, 22 ş.a. Numerotaţie originală a filelor, cu cifre arabe. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Ţara Romînească
4. Pomelnicul bisericii din Proeni-Argeş.
f. 1 : „Pomelnic carele s-au scris acum la anii de la Mîntuitoriul nostru I<isu >s H<risto >s 1798 şi s-au dat sf <i>ntei besericii a satului Proeni, carele iaste în plaiul Loviţii <sic>, sud Argeş unde să cinsteşte şi să prăz-nuiaşte sf<î>ntul hram al Tuturor SM>nţilor, care această sf<î>ntă be-serică (iaste zidită) din temelie de dumnealui bunul creştin şi bl<a>go-
rodnic jupan Co^n>standin Da vid Eîmniceanul <...................\.............>,
săvîrşindu-să acest lucru în zilele prealuminatului nostru domn Io Constandin Gheorghie Hangiărli voevod  <......................................>? prin
userdiia şi cheltuiala dumnealui mai sus numitului ctitor, de Dion<i>sie biv eclis<iarh> <al> Ep<iscopiei> Bîmnicului".
Ms. 2081. Sec. XVIII (1798); 14 ff. [1-12]; 34,5 x 23,5 cm. Scriere cursivă şi cu majuscule.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar şi frontispicii colorate la ff. : 1, 4, 5 ş.a. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
5. Pomelnicul schitului Teiuşul.
ff. 1—3: „Pomelnic, ce să numeşte Proscomidalnic, al sf<î>ntului şid<u>mnezăesc Schit ce să numeşte Teiuşul, în judeţul Jiîului de Sus,
ce iaste pe moşiia sf<i>ntei M<ă>n<ă>stiri Tismana< . *........>
scriindusă acest sf<î>ntu Pomelnic în zilele mării sale domnului Gheorghie Caragea voevod al U<n>grovlahiei şi a preasf <i>ntii sale părintelui ep<i>scopul Eîmnicului, chir Galaction, cu cheltuiala sf<i>ntii sale ctitorului, fiind curgerea anilor de la Naşterea lui H<risto>s D<u>mnezeu Cuvîntul leatul 1814. Dion<i>sie eclis<iarhul>".
Ms. 2177 Sec. XIX (1814); 18 ff. [1-7*, 9-13) ; 21 x 16 cm. Scriere cursivă şi cu majuscule.
Titlurile şi iniţialele ^înt scrise cu roşu. Chenare colorate la ff. : 1, 9, 11 şi 12. Frontispicii colorate la ff. : 6, 7, 9 şi 12. Desen floral la f. 3.
52
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
53
Ţara Romînească
6. Pomelnicul Mănăstirii Ţînţâreni.
f. 4V : „Acest pom<e>lnic s-au scris cu toată cheltuiala dum<nea>lui jupan Mihai Potîrcan ot Craiova, pentru a sa vecinică pom<e>nire, de mine Dion<i>sie echs<ia >rhu<l>, la leat 1816".
Ms. 2109. Sec. XIX (1816); 25 ff. [1-10, 13-14*, 17-23Y]; 29,5 x 20 cm. Scriere cursivă şi cu majuscule. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. La f. 2 o miniatură reprezintă „Soborul sfinţilor Voevozi". Frontispicii colorate la ff. : 5,7 ş.a. Legătură veche în piele.
7. Condica pramlnicească.
Ţara Romînească
f Av : „Această condică pravilnicească iaste a dum<nea>lui biv vel medel<ni>cer<ului> Co<n>stand<in> Zătreanu şi s-au mai adaos din capetele Armenopul, scriindu-se şi în[n]oindu-s<e> cu legătura la leatul 1817, septemvrie".
Ms. 2112. Sec. XIX (1817); 84 ff. [1-4*, 6, 49, 50, 51, 52, 53-57, 59-84); 27,5 X 21 cm-Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Miniatură reprezentînd un arhanghel la f. 59. Chenare colorate la ff. : 2,53 şi 59. Vinietă la f. 52. Iniţială ornată la f. 53. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
8. Diată staretească.
Ms.
346. Sec. XVIII (sfîrşit); 47 ff. [5-34*]; 34 x 23 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Chenare în peniţă înconjoară fiecare pagină de text. Chenarele filelor 5 şi 28r_v sînt colorate. Numeroase majuscule colorate. Legătură veche în piele.
DIONISIE (IEROMONAHUL).
Tara Romînească
Teologie polemică.
f.6v : „1696, m<e>s<e>ţ<a> deche<m>v<rie> 27".
f.l54v : „Scrisu-se-au această sf<î>ntă carte în zilele prealuminatului domnii Ioan Co<n>standin Basarab voivod, cînd păstorea această iubită de Dumnezeu şi păzit<ă> ţa[a]r<ă> prea sf<i>nţitul chir Theo-dosie, arhiep<i>scopul <ş>i mitropolitul ITngrovlahii. Şi s-au săvîrşit de scris în luna noe<m>v<rie> 17 dn<i> i ot Adama 7204 <1696>, dupre izvoadele dascălilor, ostenitor scrisorii aceştiîa sf<i>nte cărţi Dionisi<e> <i>er<o>monah ot s<fîn>ta Mitropolie Bucureşt<i>".
Ms. 5489. Sec. XVII (1696); 159 ff. [1-6*, 9-155); 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
DIONISIE (IEROMONAHUL).
Miscelaneu teologic: Mîntuirea păcătoşilor şi Pilde filosof esti,
Moldova
Mân. Pocrovul
f,189v : „Slavă ţie, D<oa>mne D<u>mnezăul meu, I<isu>se H<ris-toa>se şi acei pre<a> curate Ficioare Măria, care mi-au agiutatîi; şi văzură ochii mei după începutu şi sfîrşitu.
Bine eşti cuvîntatii, D<oa>mne şi-ţi mulţămescu Doamna me<a>, de agiutorîu de darii ca acesta.
Leat 7254 <1746>, luna lui iulie 14 dnî amii gătiţii această sf<î>ntă carte, la z<i>ua sfinţilorii, prealăudaţilorti Ap<osto>li Petru ş<i> Pav<e>lu".
f.249v : „S-au scris aceste, adecă Minunile Pre<a>sf<i>ntii Născătoarei de D<u>mnezău şi pururea fecioară Mariîa şi Viîaţa Sf<î>ntului şi pre<a>cuviosului părintelui nostru Vasilie cel Nou; şi să ştiţi fraţiloru şi iubiţii lui H<risto>s că acesta sf<în>til are o carte mare, care-i tiparnică, pre limba grecească, că au făcuţii multe minuni, iară noi amu scr.s numai aceste<a> pre scurţii.
Ce vă rogii pentru D<u>mnezău, fraţiloru, cetindii aceste şi de veti afla greşiţii nu vă grăbireţi a cleveti ce îndreptaţi, însă după D<u>mnezău, iară nu după pizmă, sau în voia cuiva; că sintii şi eu omu de pămîntu, înfăşuraţii cu trupii, înpletitii întru multe feluri de păcate. Că eu, fraţiloru, m-amii nevoiţii mulţii, precumu ştie Stăpîna cărţii aceştiîa, adecă Maica D<o>mnului H<risto>s. Şi amii scrisii aceste<a> şi cartea aceasta de o voi grăi „Grădina tuturoruflorilor" nu voi minţi, că cine va socoti cetindii, va lua mulţii folos şi multă îndrăznire cătră lucrurile cele bune.
Ce pri[i]miţi, fraţiloru, ustenîala robului vostru Dionisie, <i>er<o>-monah de la sf<î>nta Mănăstire Săhăstrie Pocrovul, unde este hramulu Acoperemîntul Maicei Precistii.
Şi am scris această sf<î>ntă carte la Pocrovii, în zilele pre<a> luminatului d<o>mnii Ioan, Ioan Nicolai voi<vo>d, mitropolitii chir, chir îîpi. uj. Nechifor. Leat 7253 <1745>".
Ms. 2110. Sec. XVIII (1745-1746); 286 ff. [i-285Y]; 30 x 18 cm. Scrierea imită tiparul.
Textul filelor 191 —194* este aşezat pe două coloane. Unele iniţiale şi cuvinte sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
DOLETE (LOGOFĂTUL ŞTEFAN). .
Minunile Maicii Domnului.
Ţara Romînească
tanti
ff.86v şi 238 : „Ştefanii logofăt<ul> Dolete, sinti Dragomir căpit<a >nii". ff.93v, 152 şi 188 : „Ştefanii logofătii Dolete, sinti Dragomir biv căpi-
f.126v : „Ştefanii sinii Dragomir căpitanii Dolete"
G. ŞTREMPEL
f.140
Dolete".
„Ştefanii log<ofă>t<ul > Dolete, sinu Dragomir căp<i>t<anul>
f.209v : „Ştefanu Dolete nHcaYs  < = a scris >".
f.250r~v : „S-au scrisu dă robul lui Dumnezeu Ştefanu, sinu Dragomiru căpitanu<l> Dolete ot Bucureşti ce au fost din sud Saacu dinii satu Tohani, ot leatu 7291 < 1782 > octom<vrie > 20 d<ni>.
Iară cei[ia] ce <vă> veţi întîmpla a citi bucuraţi-vă în Domnul şi vă rugaţi pentru mine păcătosu<l> şi orice greşale veţi afla, veri în cuvinte, veri în slove, îndreptaţi cu duhul blîndeţilor, nepuindu-ne în ponosu dă vorbe. Că cum este' cu neputinţă cerului a să vedea fără dă nori şi omului a nu păcătui[i], aşa şi logofătul [acela] a nu greşi în slove şi în cuvinte".
f.251 : „Serisu-s-au [ajaceastă carte în zilile preaîn[n]ălţatului nostru domnu Io Mcolaie Caragea v<oe>v<o>d, la leat 1782, iar dă la Adam 7291, prin în[n]demnarea dumn<ealui> Ioniţ<ă> log<o>făt<ul> Piteşteanul, ce este cu Ştefanu Dolete zetu*)".
Copistul mai semnează la ff. : 53v, 59, 60v, 80v, 90v, 98, 104v, 109, 185, 191% 193v, 220, 228, 249 şi 255v.
\ls. 1235. Sec. XVIII (1782); 255 ff. [2 — 262]; 20 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 104v, 109, 115v ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 22v, 80v, 104v ş.a. Desene şi viniete colorate la ff._: 2, 8, 90, 188 ş.a. Paginaţie veche. Legătură veche în piele.
DOROTE1 (IEROSHIMONAHUL). Ţa*a Romînească
1. Scara sf. Ioan Scărarul.
ff.518v- 519v : „Celui în Troiţă D<u>mn<e>zeului slava de-a pururea şi <mie ticălosului şi mulţii păcătos, celui ce am scrisu mîntuire şi celor cîţ<i> vor ceti-o şi-i' vor asculta cuvintele cu luare aminte şi să nevoesc a le săvîrşi, înpărăţiîa cea v6cinică<...........• • • • • >
Aceasta sf<î>ntă şi d<u>mn<e>zeiască carte, ce să chiiamă Scara, scrisu-s-au prin osteneala şi chieltuîala celui mai păcătos între ieromonaş<i > Dorotheu ieroschimonahu<l>. Şi oricine să va învrednici a ceti pre dînsa şi va afla greşeli în cuvinte sau în slove nu vă grăbiţi, fraţii miei, a mă pune în ponos, ci îndreptaţi cu duhul blîndeţelor, că n-au scris îngerii, ci mină de ţărîn<ă> şi plin<ă> de neputinţe şi mai vîrtos minte de omii păcătos. Că pre eîtu iaste de ane voe a nu păcătui omul, aşij-derea si scriitorului a rămînea fără de greşală; ci toţ<i> greşim mulţii, făr-de num<ăr>. Pentru aceasta ertaţî-mă pre mine, păcă<tosul>, ca şi cucerniciei voastre să vă dă<ruiască> luminare minţii şi descoperire d<u>mn<e>zeeştilor Lui taini, spre mîntuirea sufletelor voastre. Aminii.
*) = cumnat.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
55
Ori cîţi s-ar întîmpla a ceti pre această sf <î >ntă carte, să zică : D<u >m-n<e>zeu să erte păcatele celui ce au scris-o, Dorotheu ieroschimonah, la anul de la zidirea lumii 7295, iară de la H<risto >s 1787, luna lui iulie 29".
f.415* : „Iulie 1787".
;\Is. 3318. Sec. XVIII (1787); 520 ff. [1-519*]; 24 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 2,10, 15 ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 15, 378v, 478v ş. a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Schitul Robaia-Argeş
2. Miscelaneu teologic: Cuvinte ale sf. Isihie preotul, Filothei monahul, Casian Rîmleanul ş.a.
f.H8v : „Sfîrşitu şi lui D<u>mn<e>zeu laudă, Avgustu 9 zile, 1795 , de smeritul între schimonahi Dorotheu de la schitu<1> Bobaîa".
O însemnare a institutorului Ioan N. Ionescu din Cîmpulung, scrisă în martie 1894, pe prima copertă interioară, arată că Dorothei shimonahul a mai avut şase fraţi. Unul dintre ei, preotul Vasile Bădescu, a fost tatăl preotului Ioniţă Ionescu, care a oficiat pînă la 1871 la Cîmpulung, în biserica Sf. Ilie şi care a fost bunicul institutorului mai sus amintit.-
Ms. 3559. Sec. XVIII (1795); 118 ff. 24 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimi te rile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 88, 94v, 111 ş.a. \ i-niete marginale la ff. : 13v 17v, 21v ş.a. Numerotaţie originală a filelor, făcută cu roşu.
DOSITEI (IERODIACONUL).
Ţara Romînească
Mân. Hurez
1. Varlaam şi loasaf.
f.268" : „Această sfîntă şi d<u>mnezeîască carte ce iaste de suflete folositoare, a sfinţilor părinţi Varlaam şi loasaf, scrisu-s-au din porunca şi cu toată chieltuiala [a] sfinţii sale părintelui chir Ioan arhi-[ejmandritul, egumenul aceştii sfinte' Mănăstiri Hurezii.
Şi m-am nevoit de o am scris eu, smeritul şi mulţii păcătosul Dosithei, ierodiacon ot Hurez, al sfin<ţiei> sale ucenic.
Ce mă rog tuturor cinstiţilor părinţi, cîţ<i> vă veţ<i> întîmpla a ceti pe această sfîntă carte şi unde veţ<i > afla vreo greşafajlă/cu numele D<o >m-nului mă rog, să indireptaţ<i> cu d<u>hul blîndeţelor, pentrucă au scris mînă de tină şi fire slabă, ca şi cei ce vor îndirepta să aibă milă de la D<o>mnul H<risto>s.
Şi s-au scris cînd era leatul 7208 <1700> m<e>s<eţa> mart<ie> 4 dni.
Precum să bucură streinul cînd îş<i> v£de moşiia sa, aşa să bucură şi SGriitoriul de carte cînd ajunge sfîrşitul ei.
56
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
57
£l3 nHcaX < = am scris eu> Dos<i>thei <greceşte> ot Hu<re>z".
Ms. 2458. Sec. XVII (1700); 268 i'f. [2-268v]; 20 x 14,5 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 2. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneasefii
2. Miscelaneu teologic: Lauda sf. Constantin şi Elena şi învăţătură pentru sf. Fevronia.
f. 72 : „1I3 mcâX a*ch0ih «poAraKWH. at. x3cri, ahg"
< = Am scris eu Dositei ierodiaconul. Anul 7212 (1704), zile>.
Ms. 2518. Sec. XVIII (1704); 88 ff. [2-75]; 20 x 14 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
DRĂGOI (LOGOFĂTUL). Ţara Romînească
Cronograf.
ff.8v—12 : „Această svîntă şi dumnezeiască carte o am scris eu, Drăgoi log<ofătul>, s<i>nu popa Tatul od Bezdead, în[n] zilele bunului şi creştinului Io Şărban Cantacozin<o> Băsăra<b> voevod i preaosvi<n>ţit arhiepiscup cnir vl<ă>d<i>ca, Theodosie Av< gust > 25 da<i>, 1< ea>t 7195 <1687>".
Ms. 3556. Sec. XVII (1687); 232 ff. [1-231]; 20, 5 x 14,5 cm. Scriere cursivă veche. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
DRAGOŞ (VĂTAFUL DUMITRU). Moldova
Fragmente de Octoih.
f.1 : „......i înţelepciune ş-au zidiţii ei-ş<i> cas<ă> şi au chemaţii
cu în[n]altă strigări: cel însătat să vii la mini şi să be<a>.
Aceşti slovi le-am scris eu Dum<i>tru Drag<o>ş văt<af>, la leat 1793 av<gust> 15".
Ms. 160. Sec. XVIII (1793) ; 85 ff. [1 — 3]; 22 x 16 cm. Scriere cursivă. Legătură veche în piele.
DRETEANOVSCHI (IEROMONAHUL NATANAIL). Moldova
Mân. Putu a
Pomelnicul schitului Dolj eşti.
f.2 : „Litiîariu alii sf<î>ntului Schitu alţi Doljeştilorii, făcuţii pre cele 6 zile a săptămînii, întru carele sîntii scrise numele fericiţilorii, răposa-ţilorii, ctitoriloru şi făcătorilorii de bine acestui sf<î>ntu lăcaşii, carii să pomenesciiîn toate zihle la Litiîa care facem preste toate zilele proaste..
după otpustul Utrenii şi a Vecernii; cu toată oserdiîa şi silinţa sf<i>nţii , sale smeritului întru ieromonaş<i> chir Dionisie Hudici, în zilele prea-
J luminatului domnii şi oblăduitorîul  a toată Ţara Moldovei Io loanii
Theodorîi voevodii, fiindii mitropolitii ţării părintele nostru chirio chir ' Iacovii Putneanulii; iară ep<i>scopu Eomanului părintele  nostru chir
4 Ioanichie Nemtaniilii, la anii de la Adamii 7267, iară de la H<risto>s
1759.
Şi s-au scris de mine, smeritulii întru ieromonaş<i> î^athanailii Dretea-novschii, eclisiarhul sf<i>ntei Mănăstiri a Putnii".
Ms. 529. Sec. XVIII (1759); 35 ff. [2-6, 31-33*); 21 X 15,5 cm. Scrierea imită tiparul-O parte din text şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Paginaţie originală. Legătura veche în piele, executată de Mihail Strilbiţchi, este restaurată.
DUMA (DASCĂLUL IOAN). Ţara Romînească
1. Psaltichie.
ff.l—2V : „Psaltichie rumînească, care cuprinde întru sine anastasima cu propediîa şi cu tot meşteşugul, cu eothinale şi cu checragare, stihi-rarîul cu toate samoglasnicile praznicelor celor stăpîneşti şi ale sf <i>nţilor celor mari, carii să prăznuescii peste tot anul; Stihirariul Penticostalului, cu sărbătorile Paştilor, de la sîmbăta lui Lazar pînă la dumineca mare, Catavasiiariul cu toate trebuincioasele cîntări ale bisericii, ce se chlamă preste tot anul, aşezate cu meşteşugul Psaltichiei pre glasurile greceşti, în zilele prealuminatului şi de D <u >mnezeu în[n]ălţa[ta]tului domnii Ioan Grigorie Ghica voevodii, păstorind în arhierescul scaun al Mitropoliei preasf <i>nţitul şi de D<u>mnezeu trimisul chir Neofiţii, la anii de la facerea lumii 7259, iar de la H<risto>s 1751, luna lui avgustîi 1 dn<i>.
| Cătră cîntăreţii aceştii cărţi şi cătră celalalt[e] norod pravoslavnic.
| Dovediri din Sf<î>nta Scriptură cum că iaste mai de folos fieştecărui
4 J neamii creştinescu a cînta şi a să ruga pre limba sa decît pre limba altuia
care nu o înţelege.
h Sf<î>ntul Apostol Pavel, la întîia poslanie cătră Corintheni, cap. 14
l ! s<ti>h 6, zice : „Iar acum, fraţilor, de voi veni la voi grăind în limbi streine,
\ ce voi folosi voao"  <. . ....................>
i Şi alte multe mărturii spre aceasta să află în Sf<i>ntele Scripturi,
i care, pentru scurtarîa ce las numai puţinei am a zice pentru oari[i]cari[i]
<ce> defăima şi hulescii limba noastră cea rumînească zicînd că iaste I j grozavă şi necuvioasă. De care lucru de vreme ce pizma nu sufere ciîale
, dc folos, unii ca aceiîa bine să ştie că fieştecare om limba lui, întru cară
i s-a născut i să pare a fi mai frumoasă şi mai lesne de cît toate limbile,
f Pentrucă D<u>mnezeu nu caută la frumuseţîa limbii, nici îi trebuiaşte
; ji aceasta,' ci la înţelesul minţii şi la umilinţa inimii. Să nu îl cinstim cu
buzele şi cu limba, iar inima şi mintea să rămîie deşarte şi fără de roadă,
după cuvîntul sf<î>ntului Pavel, ce zice mai sus. ; Pri[i]miţi dar, o, iubitori de d<u>mnezeeştile laude, cinstiţi părinţi
M:i Şi de bun neam boîari şi aceiîa ce v-au înpodobit D<u>mnezeu cu veseli-
ei toarea şi de sufletii folositoarea musichie aceştii darii mare, prin smerita
;58
G. ŞTREMPEL
\
\
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
osteneală a unui nevrednic şi mai mic frate al cinstei voastre cei mari, spre a norodului ruminescu mîngîiare; şi cîntînd pre dînsa cu înţelegere şi cu dulceaţă sufletească, lăudaţi pre Cel în Tro<i>ţă slăvit D<u>mnezeu şi pre sf <î>nta Maica lui D<u>mnezeu. Şi cu smerenie, vă rog, ce aţi afla greşiţii, au în cuvinte, sau în glasuri, cu d<u>hul blindaţii îndreptaţi şi pre noi ertării ne învrednicit<i>, ca şi înşivă desăvîrşitii ertare să luoaţi; că mînă păcătoasă şi minte neputincioasă, neînvăţată şi nevrednică s-au apucaţii de lucrul cel vrednic şi lăudaţii.
Deci, precum noi am nevoiţii de lî-am aşezaţii după putinţă într-a-cestaş chip, aşa şi cinstea voastră să nu pregetaţi a învăţare pre cîţi le vor pohti, pentruca înmulţîndu-se acestu daţii de D<u>mnezeu talantii, înpreună să ne învrednicim şi platei de la D<o>mnul şi atotu stăpînitorîul D<umne>zeu, ca să auzim acel fericiţii glas carele au zis cătră sluga aceia ce luoase doi talanţi zicînd : „Slugă bună şi credincioasă, spre puţin mi-ai foştii credincios, spre mai multe te voîu pune : intră în bucuriia d<o>mnu-lui tău" .
Aceluia să cuvine toată mărirea, slava, lauda, cîntarea, mare cuviinţa, puteria, stăpînirea, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sf <î>ntului D<u>hu, acum şi p<u >r<u >rea şi în vecii vacilor. Amin. Tuturor fraţilor, smerit şi plecaţii, Ioan s<i> nii Eadului Dumei Braşovean".
Deşi din însemnarea copistului ar putea rezulta că munca sa a fost aceea de alcătuitor al Psaltiehiei, adevărul este că el a copiat manuscrisul după altele. Vezi, mai ales, ms. 61.
Ms. 4305. Sec. XVIII (1751); 339 ff. 24,5 x 18 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele semne muzicale sînt scrise cu roşu. Chenar în culori la f. 1. Frontispicii colorate la ff. : 4, 9, 18, 37 ş.a. Numeroase iniţiale ornate. Legătură veche în piele.
Transilvania
2. Teologie polemică.
f. 120v : „Mulţămită, laudă lui D<u>mnezeu nemărginită, Celui ce nî-au ajutat de am văzut aceasta isprăvită. Folos m<u>lt del<a> Cel de sus, celui ce va vrea să o citească Cu mîngăere întru cele sufleteşti să se în[n]oîască.
Luoat-au sfîrşitu această carte de scris de plecatul şi smeritul întru dascăli Ioan[n]ii s<i>nii Eadul Duma. 1761, av<gu>st 11 dn<i>".
Ms. 2467. Sec. XVIII (1761); 121 ff. \2y-120v]; 21,5 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele trimiteri marginale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 6, 44 şi 81.   Iniţiale ornate la ff. : 6, 8V, 105v ş.a.
Transilvania
3. Tîleul Apocalipsului sf. Ioan Teologul.
f. 14v : „1763". ff. 193-194 :
„Stihuri 22 după suta capetelor ce să află în Apocalipsisii : Mulţămită lui D<u>mnezeu Celui în Troiţă slăvitu
Celui ce ni-au învredniciţi! de am ajunsîi şi la săvîrşitu.
Fie numele Lui în veci binecuvîntatîi,
Că cu darul Lui cel prisositorîu pre noi ne-au îndemnaţii
Şi cu a Sa prea în[n]altă şi buna voire
Nî-au ajutaţii de am scris a Apocalipsului tîlcuire.
Pri[i]m£şte, cititorîule şi fă osteninţă,
îndulceşte-te de aieste cuvinte ce-s cu umilinţă,
Că această tălmăcire pre sufletfi îl veseleşte.
Cr£şte-1 şi spre roduri bane îl întăreşte ;
întoarce spre umilire şi-i dă îndrăznire,
Ca să nu să teamă de a lui Veliarii înprotivire.
Drojdiile răutăţii cele rele şi otrăvite
Le risipeşte, le face ca zahărul îndulcite;
Că aduce omului rîvnă şi aducere aminte
A să părăsi de răutăţile cele scîrnave de mai-nainte.
De venirea lui Antihristîi şi de sfîrşitu pe largii scrie,
Ca s<ă> se ferească cei lămuriţi şi buni de a lui măestrie.
Spune şi de goana lui cia cumplită şi grelele războae,
Ca inima cia mare ca fierul să o prefacă şi să o moae ;
Munca păcătoşilor în multe locuri o arată
Carii vor luoa răsplătire pentru a lor rea faptă.
larii veseliia şi bucuriia drepţilor, pe largii s-au povestiţii,
A celor ce au adus roduri de pocăinţă şi s-au osteniţii.
Şi zice că să vor desfăta întru bucuriia cea neînserată
în cetatea Ier<u>s<a>limului cerescii cia preaîn[n]altă,
Care pîn<ă> acum cu ochiul au văzuţii sau urechiia au auziţii
Ci nici la inima omului încă nu s-au suiţii,
Unde răceala, întunerecul şi scîrba lipseşte,
Că H<risto>s, soarele direptăţii, pe toţ<i> îi încălzeşte.
Că cu privirea îndestulării lui cia d<u>mnezeiască
Pre cei iubiţi Lui şi aleşi în veci va să-i veselească.
Fă milă, H<ristoa>se pentru a Ta multă îndurare,
Ca să ne ferim cei învăluit<i> întru ispite de alunecare.
Dă-ne, ca vremea cia scurtă întru bunătăţi să o săvîrşim
Şi de binele cel vecinie ne rugăm să nu ne lipsim;
Ci cu îndurarea şi m<i>lostivirea Ta cia multă,
Zdrobeşte fălcile vrăjmaşilor celor ce cu noi să luptă.
Fie iadul dracilor şi paginilor spre moştenire
larii noao raiul bucurie, veselie şi fericire.
S<fîn>tă mijlocitoare şi Ceia ce ţî-au născut pre Tine EUristoa
împărăteasa ceriului, Maica luminii, Cia cu raze luminoase
Sol este, grăbeşte, roagă pre Fiîul Tău neîncetaţii,
Ca să ne învrednicească pre noi raiului celui desfătaţii.
Amin.
60
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
61
Al tuturor mic, ascultătorul şi slugă plecaţii, Smeriţii nevrednic cu sarcina păcatelor încărcaţii
Ioan[n]u D<u>m<a> c<întăre>ţ".
Ms. 2489. Sec. XVIII (1763) ; 197 ff. [3—194] ; 22 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 14v. Iniţiale ornate la ff. : 14v> 41, 73v, 144v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Transilvania
4. Teologie dogmatică.
f. 232 : „Finis coronat opus. Sfîrşitu<1> încoronează lucru<l>. Mărire lui D<umne>zeu Celui ce ni-au ajutaţii dup<ă> începutu de am ajunsîi şi sfîrşitul.
Ioanii D<u>m<a> cînt<ăreţ>. 1764, dec<emvrie > 6".
Ms. 1611. Sec. XVIII (1764); 232 ff. 21 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 2. Iniţiale ornate la ff. : 2, 3, 10v ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
Transilvania
5. Teologie dogmatică.
Ms. 477. Sec. XVIII (mijloc); 215 ff. [1 — 214]; 22 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 2. Iniţiale ornate la ff. : 2, 3, 7V ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Transilvania
6. Ilie Miniat, Piatra smintelii.
Ms. 1285. Sec. XVIII (mijloc); 215 ff. [4—209*] ; 21 X 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 4 şi 17. Iniţiale ornate la ff. : 17, 20, 59v ş.a.
Transilvania
7. Miscelaneu teologic: Catehism, Semnele venirii lui Antihrist, Cuvinte ale sf. părinţi ş.a.
f. 137 : „De mulţii necaz şi strînsoarea inimii am scris voao, prin multe lacrămi, nu ca să vă mîhniţi, ci ca să cunoaşteţ<i> dragostea care am din destul spre voi. Acestea toate le încredinţez nezmintitei minţi, ce<le>i d<umne>zeeşte socotitoare a sf<i>ntei pravoslavnocatho-liceştii biserici a răsăritului.
Fii gata a îndrepta orice vei găsi greşiţii. Ioa[n]ii Dum<a> c<în-tăre>ţ".
Ms. 2483. Sec. XVIII (mijloc); 200 ff. 22 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 47v, 50v, 67 ş.a.
Transilvania
8. Tîleul Psalmilor.
f. 10, la sfîrşitul Predosloviei cu caracter pur teologic :
„.. . Doritorîu de fericirea tuturor bun<ă>tăţilor sufleteşti, Ioan[n]ii Dum<a> c<întăre>ţ".
f. 16v, la sfîrşitul celor 8 pagini de versuri religioase : Ia seama, cititorîule, cu ne voinţă, Că aceste stihuri nu s-au pus făr<ă> de socotinţă; Că cîţi Psalomi sînt, o sută şi cincizeci, IS~umărînd aşa poţi să nemereşti.
Ioan[n]ii Dum<a> c<întăre>ţ".
f. 366: „Plecînd trupul mieu împreun<ă> şi sufletul, cu toat<e> simţirile mă închin şi proslăvesc numele Celui în Tro<i>ţă slăvitu, Celui «ce nî-au ajutoraţii, dîndu-ne din noianul milii şi vistieriîa ceia neînpuţinată a îndurărilor Sale, putere de am isprăviţii de scris acest tîlcîi al Psaltiriei.
Ioan[n]u D<u>m<a> c<întăre>ţ".
Ms. 3538. Sec. XVIII (mijloc); 366 ff. 22 x 16,5 cm. Scriere cursivă, aşezată aproape în întregime, pe două coloane : pe prima coloană sînt trecuţi Psalmii, pe a doua tîleul. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. La f. 12v, un la viu îl înfăţişează pe împăratul David. Iniţiale ornate la ff. : 1, 119v, 178 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
DUMA (DASCĂLUL RADU).
Transilvania
Braşov
1. Piatra credintii.
f. 223 : „Mărire lui D<u>mn<e>zeu, Celui ce <mi>-au ajutaţii după începutu de am ajunsîi şi sfîrşitulii. Dascălul Eadul Duma, cînt<ăreţul> b<isericii> Braşovului. <1>787, oct<omvrie> 29 zi<le>".
Ms. 2556. Sec. XVIII (1787); 224 ff. 34,5 x 22,5 cm. Scriere cursivă, aşezată pe două coloane.
Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu F. lv cuprinde titlul operei, încadrat de portrete ale sfinţilor. Frontispicii în peniţă laff. : 2, 51v, 91, 118 şi 215. Paginaţie originală cu cifre arabe. Legătură veche în piele.
2. Semnele venirii lui Antihrist.
-Ms. 4975. Sec. XVIII (a doua jumătate;; 126 ff. [2 — 12or] ; 21 5 x 17 cm.
Titlul filei 2 este scris cu roşu. Paginaţie veche cu cifre arabe.
Transilvania
scriere cursiva.
DUMITRU (CÎNTĂREŢUL).
Ţara Romînească
Bucureşti
Cronici moldoveneşti.
f. 20 : „Am început a scrie cînd era cursul ailor 1797, ianuar 1. Dumitru cîntăret. Bucureşti".
62
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
63.
f. 140v : „Deci, iubiţilor cititori, întîmplîndu-să a găsi greşale, mă rog de a îndrepta cu blîndeţe, neocărîndu-mă; că nu să poate a nu fi fără greşală, că şi eu, ca un om ce trăescu în lume, fără greşală nn să poate. Deci mă rog să mă ertaţi. Al tuturor mic Dumitru....." <ilizibil >.
Ms. 503. Sec. XVIII (1797); 140 ff. 33 x 23 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate, la ff. : 1, 5, 26v ş.a. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
A doua copertă interioară: „Această sf<î>ntă şi d<u>m<ne>zeiască cărticică iaste a moş popei Stancîului şi <am> scris-o eu Efrem copilul, cu învăţătura dascălului, în zilele prealuminatului şi în[n]ălţatului domnii Io Mcolae Alixandru voevod, în domniia a doao, la văleat 7233 <1724>".
Ms. 3460. Sec. XVIII (1722-1724); 213 îî.[2-206y 208- 213] ; 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 42v, 75,130 ş.a. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
DUMITRU (RÎMNICEANU).
Ţara Romînească
Mân. Hurez
% Viaţa lui Petru cel Mare.
f. 176 : „Această carte istoricească, ce într-însa iaste azăşată <sic > viîţa marelui ţ<a >ru Petru, marele monarh al vestitei împărăţii Mosc<ov>a, care s-au scos după limba grecească pe limba rumînească de dumnealui Matei Făreăşanul, biv vel şat<rar> şi s-au găsit acel izvod la sfîntă Episcopie Bîmnic şi s-au luat de s-au scris şi de noi, cu porunca şi cu toată cheltuiala sf<i>nţi<i> sale părintelui arhdmandrit > chir Dionisie, igu-menul sfi<n>t<ei> Măn<ă>stiri Hurez din sud Vîlcea.
Şi viind eu la sfî<n>t<a> Măn<ăs>t<ire> Hurez, care iaste hramul sfi<n>ţilor înpăraţ<i>, ca să m<ă> călugăresc, am găsit această istorie a lui ţ<a>ru Petru scrisă pîn<ă> la un loc ; apoi părint<e>le arh<imandrit > mi-au dat de am scris pîn<ă> la sfîrşit, de u<n>de să va cunoaşte slova.
Şi mă rog celor ce veţi ceti, orice greşală veţi găsi, să am ertăciune si să îndreptaţi cu d<u>hul blindatelor. Pop<a> Dumitru Bîmnicean<u> 7275, 1767".
Ms. 2668. Sec. XVIII (1767); 176 ff. \81y -176); 22 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu.
EFREM (GRAMATICUL).
Ţara Romînească
Didahiile Mitropolitului Antim Ivireanu.
f. 80: „Această carte iaste a popei Stancîului ot Toţ<i> Sfinţii, scrisă de Efrem, ucenicul lui.
Sept<emvrie> 1 d<ni>, l<ea>t 7231 <1722>, vă dni Io Mcolae voevod".
f. 123 : „Această cărticică, ce să chiamă Didahiar, iaste a popei Stancîului ot Toţ<i> Sf<i>nţii, scrisă de un ucenic al sf<i>nţiei sale, anume Efrem, cu învăţături foarte frumoase şi de suflet folositoare. Noem<vrie> 1 dn<i>, l<ea>t'7233 <1724>".
f. 206v : „Ostenitorîu la scrisul aceştii cărţi, din porunca dascălului mieu, popei Stancîului, eu Efrem grăm<ăticul>, s<i>nii Eadului sciitelnic, vă dni Io Mcolae voevod, noem<vrie> lldn<i>, 1 <ea>t 7233 <1724>'V
ENACHE.
Moldova
Iasi
Miscelaneu: fragment din Alexandria, Vieţi de sfinţi, Omilii, Versuri ş.a.
f. 48v : „Şi am scris eu Enachi sin hagi Fragul în dugheana dum<nealui> giupînului Thebdor Dorobăţi, la le<a >tii 1777, septemvrke > 5. La Eşi am sfîrşit".
f. 94v : „Şi am scris eu Ianachi (?) sin hagi Fragul în dughiana dum<i>sale giupînu<lui> Theodor Dorobăţ; la le<a>t 1777, avgust 11 am <s>fîrşit".
Ms. 4104. Sec. XVIII (1777); 176 ff. [ly-77, 81-97, 102-122v]; 30,5 x 20,5 cm. Scriere-cursivă. Titlurile, iniţialele şi numele lui Alexandru sînt scrise cu roşu. Frontispicii şi viniete colorate la ff. : 2y, 26, 49 ş.a.
ENACHE.
Alexandria.
Transilvania
>luminatului
f. 3 : „Aceasta Alexandrie s-au scrisu în zilile pre<a înpăratîi Iosepii <.........>. 1788, aprilu 25".
f. 116v : „Eu smeritulti amii scri[i]sii aceasta Alixăndrie, eu Enachie". < Textul este criptografiat >.
f. 124: „Aceasta Alixăndrie este a me<a>. Enachie". <Textul este criptografiat >.
Anul 1789 este menţionat la ff. : 65v, 66v, 71, 72v şi 108v.
Ms. 4646. Sec. XVIII (1788-1789); 152 ff. [l-151y]; 20 x 17 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă la ff. : 3, 71, 72v ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 21v, 86,108v ş.a. Desen în peniţă la f. 117. Numerotaţie originală a filelor pînă la f. 89. Legătură veche în piele.
ENACHE.
Instrucţiuni pentru clerul din Rusia. f. 18v : „Şi am scris eu Enache".
Ţara Romînească (?)
Ms. 1509. Sec. XVIII (sfîrşit); 64 ff. 19,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
64
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
65
ERNEANU (LOGOFĂTUL ION). Ţara Romînească
Miscelaneu: Pateric si Vieţi de sfinţi. f. 168: „Eu log<o>făt<ul> Ion Erneanul. 1750".
Ms. 116J. Sec. XVIII (1750); 169 ff. [2—168]; 18,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Frontispicii şi viniete la ff. : 2, 50\ 95v ş.a.
FĂGĂRAŞANU (IVAN). Transilvania
Miscelaneu teologic: Pateric şi Vămile văzduhului.
f. 124v : „ Sfîrşit <ul> Otecinicului şi lui D<u>mn<e>zău slavă. 7214 <1705>, dec<hemvrie > 24. Ivan Făg<ă>răşanu".
f. 219v : „Sfîrşit şi lui D<u>mn<e>zău Cel în Troiţă slavă, Care mi-[î]au ajutat de după început am văzut şi sfîrşitul aceştii sf<i>nte cărţi anume Otecinic. 7214 <1705>, decliem<vrie> 22 zi<le>. <Ivan> Făg<ă>ră-şanu".
Ms. 1159. Sec. XVIII (1705); 290 ff. 19 x 14 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 125. Numerotaţie originală a filelor.
FILIPESCU (CĂPITANUL CONSTANTIN).
Istoria Tării Eomîneşti.
Ţara Romînească
FĂGETE ANU (DASCĂLUL STANCIU).
Rînduiala tîmosaniei.
Ţara Romînească
f. 40: „Această sfîntă cart<e> amil scris-o eu dascăl<ul> Stanciul Făgeţeanu, în zilele mării sale domnului nostru Io Eeeulae Constandin Caragea v<oe>vod, în luna lui mai 11 d<ni>, 1783". <Anul este scris şi cu cifre chirilice >.
Ms. 1379. Sec. XVIII (1783); 40 ff. 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indica-ţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 2 şi 34\ Legă-tură veche în piele.
FANU (NICHITA). Moldova
Fragment din Avestiţa.
î. 33v : „Această istorii s-au <s>cris di pe o schirisori a lui Gheorghe Croitorîu, scrisă di Mchita Fanu".
Aceeaşi însemnare a fost scrisă, încă o dată, mai jos.
Ms. 1067. Sec. XVIII (sfîrşit); 142 ff. [32y-33y]; 29,5 x 20 cm. Scriere cursivă. Legătură veche în piele, restaurată la cotor.
f. 2V : „Această cart<e> s-au scris de Co<n>stanti<n> căp<itanul>. Mai 10 dn<i>, l<ea>t 7269" <1761>.
Ms. 439. Sec. XVIII (1761) 167 ff. [l-150y]; 20,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi însemnările marginale sînt scrise cu roşu. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
FILIPESCU (DASCĂLUL  GHEORGHE). Moldova
Miscelaneu: fragmente de Cronograf şi de Eshatologie.
L 120 : „Sfîrşitu acestora trei cărţi, adică a Litopiseţului şi a cuvîn-tului sfinţitului mucinicii Ippolitu, papa de Eoma şi a Vedeniiloru sfîntului Grigorii, uceniculii sfîntului Vasilii celu Kou, iui D<u>mnezeu slavă. Aminti. Le<a>tîi 1776, septemvrii 10".
f. 120v : „Tuturora de obştie pravoslavniciloru creştini cititori, smerită rugăciune de la mine nevredniculii şi mulţii păcătosulu robulii lui D<u>mnezeu Gheorghie Filipăsculii, di[i]acu.
Cărora veţi citi acest Litopiseţi şi veţi afla greşală, întărindu-vă înţă-lepcîune minţii dumilorvoastre, să îndreptaţi cu d<u>hulu blîndeţilorii şi să nu mă ponosluiţi, aducîndu-vă aminte că D<u>mnezeu este Acela ITnulîi Celii ce n-au greşit.
Iară unii păcătos aflîndu-mă supţii sarcina păcatelor celorii ce sîntu fără de număra şi cu ştiinţă şi făr<ă> de ştiinţă, adică şi cu voe şi fără de voe, însuşi sînt încredinţat cum că la multe locuri voi fi făcut greşală.
Ce dar mă rogii cu toată osîrdie să treciţi cu videre greşală me<a> şi să mă ertaţi pre mine păcătosulu, pentru ca să fie milostivire <a> lui D<u>mnezeu, să dobîndiţi toţi ertăciune; aşe mă rog. Aminti".
Mai jos : „Aceştii Litopiseţi s-au făcuţii cu toată cheltuiala dumisale cuconului Costache, fiîu<l> lui dumisale stolnicului Dumitraşu Potlogii, prenii mîna me<a> Ghiorghie, dascălii, însă de la list <loc gol>. Iar pîr <ă > acolo l-au scristi Ionii Cliciucîi, la velet 1776, septemvrie 18".
f. 127 : „Sfîrşitu şi lui D<u>mnezeu mărire. Aminu. Smeritulii şi mulţii păcătosulu robulii lui D<u>mnezeu Ghiorghi[i] Filipăscul, di[i]acii. Le<a>t 1776, septemvrie 18 zile".
Ms. 1536. Sec. XVIII (1776); 127 ff. [aproximativ 49y -127]; 34 x 22 cm. Scriere cursivă-Iniţiale ornate la ff. : 119v şi 120v. Vinietă la f. 127. Paginaţie originală. Legătură veche în piele.
66
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
67
FLOR (Pr.). Transilvania
LiturgMer.
f. 151 : „Scris-am eu, popa Fior, această sf<î>ntă Liturghie, pre sama lui Ion din Si<n> Miclăuş *). Şi cine va ceti pre îa, ziceţi să-mi erte B<u>m-<ne>zeu, ca să fiţi şi voi ertaţ<i>. Anii 1724, av<gust> 26".
Ms. 4259. Sec. XVIII (1724); 188 ff. [4-186y]; 20 x 15,5 cm. Scrierea imită tiparul.Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colcrate la ff. : 4 şi"82. Numerotaţie originală a filelcr. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
FLOR (Pr.). Ţara Romînească
1. Psaltire eu tîlc.
f. 1 : „Seferteillim, adecă Cartea laudeloru, ce să numeşte Psaltire cu tîlcîi, tălmăcită de pre limba slovenească pre limba rumînească, scri-indu-să aeumu de iznoavă, sfinţiei sale părintelui chiriu, chirii Grigorie, episcopul Eîm<nicului> la anii de la zidirea lumii 7262, iar de la naşterea D<o>mnului nostru I<isu>s H<risto>s 1754 <cu cifre arabo dechem<vrie> 26 dn<i>".
f. 3, la sfîrşitul cuvîntului adresat episcopului Grigore : „.. .Al sfinţiei tale prea plecat p<opa> Florea d<a>sc<ăl> slov<enesc>".
Ms. 2711. Sec. XVIII (1754); 276 ff. [l-4y\; 31,5 X 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu şi aur. Frontispicii şi miniaturi la ff. : lr-v, 2, 3V şi 4. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
2. Psaltire eu. tîlc.
însemnarea de la f. 300 : „S-au scris de Constandin vt<ori> fra<te> <al> p<o>p<ii> Fl<or>, dasc<ăl> slov<enesc>. Am sfîrşit m<ea>s<e>ţa av<gust> 20, ot H<risto>s vl<ea>t 1755", nu este suficient de concludentă. Credem că grafia este a popii Fior.
Ms. 2590. Sec. XVIII (1755); 300 ff. 32x21,5 cm. Scriere cursivă aşezată pe două coloane. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 17, 36 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
3. Pomelnicul bisericii Şerban Vodă.
f. 1: „Pom6necalsf<i>nteişid<u>mn<e>zeeştiibesMcicesănumăşte a lui Şărban Vodă, car 6, mai <î>nainte fiind de lemn, acum din temelie s-au în[n]ălţat (iar de viţa acelui răposat ctitor, adecă de dumnealui
*) Localitate în apropiere de Oradea.
pa<n> Pîrvul Cantacozino, v<e>l dvor<nic>), cu zidire de piatră temeinică, după cum să vede şi cu toată podoaba înfrumuseţîndu-să, în zilile prealuminatului, preaîn[n]ălţatului, binecredinciosului' şi de H<risto>s îubi-torîu domnului nostru Io Co<n>standin Mcolae v<oe>v<o>d, purtînd cîrma pravoslaviei preasf <i>nţitului mitropolit a<l> Ungrovlahiei chir Grigorie, la anii de la mîntuirea lumii 1763, ghenar 3" <scris cu creionul peste textul original, care este ilizibil >.
f. 6V : „S-au scris de popa Florea, dasc<ăl> slov<enesc>".
A Il-a copertă interioară, de altă mînă : „Această sfîntă carte, ce să chiiamă Pomenec, s-au scris de răposat pop<a> Florea, dasc<ăl> slove-nescu, de la sfî<ntul> Ghiorghie cel vechiiu".
Ms. 3445. Sec. XVIII (1763); 12 ff. [1-Uy]; 31 x 22 cm. Scriere cursivă. Titlul şi iniţialele sînt scrise cu aur. Titlul este încadrat într-un chenar, avînd în medalion pe Sa-vaoth Dumnezeu. La f. 4, o miniatură înfăţişează simbolul sfîntului disc. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Ţara Romînească
4.* Psaltire cu tîlc.
f. 1: „Psaltirea pro<o>rocu<lu>i şi înpăratu<lu>i David, tîlcuită, ce iaste tălmăcită de pre limba slovenească pre limba romînească, scriin-du-să acum de iznoavă într-adins cu cheltuiala blagorodnicului dumnealui pan Mcolae Brancoveanul, velichii clmc£r, la anul de la zidirea lumii 7272 <1764>, în luna aprilie 26 d<ni>".
f. 252: „Popa Fior das<c&l> s<lovenesc>". <Textul subliniat este scris cu alfabetul latin >.
Ms, 501. Sec. XVIII (1764); 315 ff. [l-130yf 163-186y, 252, 278-3Uy]; 31 x20 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele trimiteri marginale sînt scrise cu aur şi roşu. însemnarea de la f. 1 este încadrată într-un chenar colorat. La f. 2? este înfăţişat împăratul David, iar la f. 252 sfîntul Augustin. Frontispiciu în culori la f. 3. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Ţara Romînească
5. Theofilact arhiepiscopul Bulgariei, Tîleul Evangheliilor.
f. 1: „Theofilact Vulgarias, adecă Tîlcuirea sa ce face la sf<î>nta şi d<u>mn<e>zeiasca Ev<an>g<he>lie, carele acumti de iznoavă s-au scrisu cu toată podoaba, în zilile prealuminatului, preaîn[n]ălţatului nostru domnii Io Co<n>standinii Mihai Gehan <sic> voevod, purtîndu cîrma pravoslavie<i> preasf<i>nţitul mitropolit a toată Ungiovlahia, chiriu chirii Grigorie, cu toată cheltuiala şi bună dăruirea a dumnealui cinstitului bl<a>gorodnicului pan Mcolae Brancoveanul, vel clmce<r>, prin
«8 G. ŞTREMPEL
usîrdiîa şi nevoinţa popei Floru, dasc<ăl> slovenese, hartofilax, la l<ea>t § 1764, ianuarie 20* d<ni>". V
Ms. 2592. Sec. XVIII (1764); 679 ff. [1, 536-679y]; 31 x 22 cm. Scriere cursivă. Titlurile sînt scrise cu aur şi roşu. Iniţialele şi unele trimiteri marginale sînt scrise, de asemenea, cu roşu. Miniaturi la f. lr_v. Laviuri la ff. : 4V, 141v, 230v şi 451v. Frontispicii colorate la ff. : 2, 5, 142, 231 şi 452. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Bucureşti
6. întrebări şi răspunsuri ale stolnicului Constantin Cantacuzino.
f. 1 : „întrebări şi răspunsuri ale blagorodnicului dum<nealui> pan Co<n>standin Cantacozino, fratele răposatului Şărban vod<ă> Cant<a-cuzino>, pentru unii oameni carii hotărăsc cum că omul petrăce în lumea aceasta dup<ă > cum îi slujaşte norocul şi dup <ă > cum i-au rînduit ursitoarea la naştere şi pentru alte cuvioase pricini de a să şti celor ce-s la îndoire la toate ac astea, ale celui dintru dascăl <i> învăţat şi cuvîntător Ioan Oareofil, marele logofăt a<l> sfintei şi marei beserici a scaunului Ţarigra-dului, întîmplîndu-să atuncea aici în Bucureşti, care s-au tălmăcit de pre V limba elinească pre limba romînească prin îndemnarea popei Fior, dasc<ăl> slov<enesc>, hartofilax".
f. 85 : ,,Aceast<ă> carte mi s-au dăruit mie de sfinţiîa sa, pări<n>tele moş pop<a> Florea aicea în Bucureşti, în ghen<arie> 18, 1768, în cas<a> .! sf <inţiei sale >. Ead<u> poşte <lnieul>".
Deşi opera a fost tradusă de popa Fior, credem că manuscrisul de faţă este o copie, în bună parte scrisă tot de el, după un alt manuscris, care a fost originalul traducerii.
Ms. 558. Sec. XVIII (mijloc); 85 ff. [1-2, 43-85]; 20,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titluî, unele cuvinte şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 2.
-\
Ţara Romînească . x \
7. Psaltire cu tîlc. \
f. 3. la  sfîrşitul predosloviei:  ,,. . .De D<u>mn<e>zeu rugătoriu, p<opa> F<lor> d<ascăl> s<lovenese>".
f. 261, cu litere latine: „Popa Fior das<căl> s<lovenesc>". ;
Ms. 937. Sec. XVIII (mijloc); 329 ff. [2-20v, 124-157r, 261v~r] ; 31 x20 cm. Scriere cursivă. J 1
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu şi aur. Miniaturi şi frontispicii colorate ^ la ff. : 2, 3V, 4 şi 261. Legătură veche în piele. r
Ţara Romînească J
8. Cazanie. v f. 1 : „Din cărţile popei Floru dasc<ăl> slov<enesc> 1759".
Ms. 2103. Sec. XVIII (mijloc); 9 ff. 30x21 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu colorat şi ini- \' ţială ornată la f. 1. ■•-
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI 69
Ţara Romînească
9. Cronograf.
Ms. 2609. Sec. XVIII (mijloc); 500 ff. [2r~v]: 27 x 17,5 cm. Scriere cursivă. Titlul este scris cu roşu. Frontispiciu in peniţă, reprezentînd, în medalionul din mijloc, Sfîntă Treime.
Ţara Romînească
10. Theofilact arhiepiscopul Bulgariei, Tîleul Evangheliilor.
Manuscrisul cuprinde la ff. 1—5 o dedicaţie către Grigore, episcopul Eîmnicului, semnată: „Floru ierei, dasc<ăl> slov<enesc>".
Ms. 2958. Sec. XVIII (mijloc); 686 ff. [8-9]; 32 x 21,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile sînt scrise cu aur. Miniaturi şi frontispicii, lucrate pe popa Fior, la ff. : 1, 8V, 140v, 21 lv ş.a. Legătură artistică în piele.
Ţara Romînească
11. Istoriile Ţării Bomîneşti şi a Moldovei.
f. 1 : „Istoriile Ţării Eumîneşti şi a Ţării Moldovei, de viîaţa [a] prealuminaţilor domni carii au stăpînitu întru aceste doao ţări şi ce s-au lucraţii în zilile lor şi a părţilor streine care să megieşesc cu acSste ţări, pre scurţii adunate den multe leatopiseţe, cu porunca [a] prealuminatului, preaîn[n]ălţatului, binecredinciosului dentru slăvită viţă, domnu <1> Io Constantin Eeculaev <sic> v<oe>vod, bunulu şi preaînţeleptulii stăpî-nitoriu a toată Ţara Moldovei.
Scosu-se-au de prea plecatulii denii slugile măriei sale Vasilie cămă-raşulii, de<n> izvoade, <c>u porunca <adaos ulterior> în[n]ălţimei sale pre forma aceasta, precum să v&de. Leat 7241 <1733>. P<i>s<ah> p<opa>. F<lor>".
Ms. 3442. Sec. XVIII (mijloc); 160 pagini; 21,5 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele, anii şi cifrele sînt scrise cu roşu. Chenar şi frontispiciu, la ff. : 1 şi 5. Iniţiale ornate la ff. : 2, 3, 8 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
12. Cronograf.
Ms. 4243. Sec. XVIII (mijloc); 505 ff. [2y-3, 4r-6]; 29,5 x 19,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile sînt scrise cu aur şi roşu. Miniatură ce-1 reprezintă pe Savaoth Dumnezeu, la f. 2V. Frontispiciu în culori la f. 3 şi   vinietă la f. 4V. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
13. Antim Ivireanu, Chipurile Vechiului si Noului Testament.
Cf. Şt. Berechet, Un manuscris de zugrăveală al Mitropolitului Antim, în Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, II, 1928, p. 125 şi urm.
70
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
71
Interesanta operă iconografică a Mitropolitului Antim, ni s-a păstrat într-o copie fidelă, executată de talentatul copist şi miniaturist, a cărei descoperire, întîmplătoare, ni se datoreşte exclusiv.
Manuscrisul inventariat la fondul Suluri, nr. 7 a fost copiat pe la 1760 şi măsoară 11,07 x 0,45 metri. Scrierea este cursivă mijlocie. Cuprinde 503 portrete în medalion, înfăţişînd personajele importante din arborele genealogic al lui Iisus Hristos, începînd cu Adam, ca şi 7 desene şi 4 miniaturi cu subiecte din Vechiul şi îsToul Testament. 40 medalioane sînt colorate ; celelalte sînt lucrate în peniţă şi au un diametru de 3—9 cm. Textul este aşezat în coloane perpendiculare pe lungimea manuscrisului. Figurile sînt legate între ele prin. linii groase, colorate.
FLOREA (COPILUL). Ţara Romînească
Reţete medicale.
î. 18: „Aceast<ă> cart <e>iast<e> a dumnealui log<o>f<ătului> Gheorghie. Şi am scris-<o> eu Florea copil<ul>. 1788, dechem<vrie> în 7 zile".
Ms. 3750. Sec. XVIII (1788); 39 ff. [1-18]; 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu în peniţă la f. 3.
FLOREA (Pr.) ' Transilvania
Criştelec-Zalău
Ceaslov.
f. 77v : „Scris-am eu, popa Floria, lăcuitorîu în Crişt&ic, această carte, anume Ceasosloveţ, în bătrîngţele mgle. 1669".
f. 87r~v : „Scris-am eu popa Floria, lăcuitorîu în Crişteiic, cîndu era<m> slîbit, la bătrîneţe, înplî<ni>ndu-mi-s<ă> vremîa de 70 de ai.
Deci Troparele şi M<o >l<i >tvele [de] şi Pomelnicele ce-s la Polonoştniţe
şi la Pavecerniţî <.....> nici unele de aceiîa n-am avut izvod rumînescu
nici cît, ce am trudit însu-mi, di î<n> mintea mia cea slabă de le-am izvodit.
Iară Psalomii şi Anghilestul, cîtu-i scris tot pre cea sirbască, am ; socotit şi după ac6ia mai mulţii am lăsat.
Pentru-ac8ia mă rog tuturor fraţilor cetitori, unde veţ<i> afla smin-tituri şi neînţelegături, tocmiţi-le, că eu cu toatî osrîdiîa m-am nevoit fi cum amii preceputu. Beci <pe> mine nu <mă> blăstîmareţ<i>, ce mă T' pomenit<i> ca voi încă să fiţ<i> pomenit<i> de m<i>l<o >stivul,Dumnezău, ; cum toţi înpreunî să avem parte de cel glas dulce, ce va grăi direpţilor : Sa Venit <i> bl<ago>s<lo>viţii Părintelui Mieu, de  moştiniţ<i>   înpărăţiîa if ce-i gătitî voao di în tocmala lumiei. Aceia să moştinim pînă în veciîa I veacului. Amin". • j
Ms. 206. Sec. XVII (1669); 210 ff. 19,5 x 16 cm. Scriere semiuncială. Titlurile, iniţialele 1 şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. xj|
FOTA (GRĂMĂTICUL). Ţara Romînească
1. Varlaam şi loasaf.
f. 443 : „CnHCdCvSv cîio KNHrS ktv anh Iw Antoni* koakoa, Ticnii a^tom
X3PO0,    CTv   HH<A«K6Nig   IlrrpONIIO   dpXHMdNApHT-h    THCAVbNCKhj"    < — S-a SCriS
această carte în zilele lui Io Antonie voevod, fiind cursul anilor 7179 (1671), cu cheltuiala lui Petroniu arhimandritul Tismeniix
Ms. 2470. Sec. XVII (1671); 444 ff. [1-443]; 21,5 x 15,5 cm. Scriere semiuncială. Textul, slavo-romîn, este aşezat pe două coloane. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 1. Iniţiale ornate la ff. : lv, 10, 22v ş.a. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Bucureşti
2. Varlaam şi loasaf.
f. 281: „Această sf<î>ntă carte a preacuvioşilor părinţilor noştri, a lui Varlaam şi a lui loasaf scosu-o-au întîîu Udrişt<e > al doilea log<o >f <ăt > dupre ellinăşte, sloveneşt<e> şi rum<î>ngşt<e>.
Scosu-o-am şi eu Fota, gramatic domnescii, dupre izvodul rum<î>-nescu, dumnealui Dumitraşco biv vel serdar; şi am scris în zilel<e> creştinului domnii Grigorie Ghica voevod. Leat 7183 <1675> ot grad Bu-c<u>reşti".
Ms. 3339. Sec. XVII (1675); 293 ff. [l~4y, 8-293Y]; 20 xl4,5 cm. Scriere semiuncială.
Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 281v. Numerotaţie originală a filelor.
Ţara Romînească
3. Varlaam şi loasaf.
Ms. 588. Sec. XVII (a doua jumătate); 296 ff. 20 x 14 cm. Scriere semiuncială. Textul, slavo-romîn, este aşezat pe două coloane. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
GALACTION (IEROMONAHUL). Moldova
Mân. Agapia
Pateric pe alfavita.
f. lv : „Această sf<î>ntă cart£, ce să numeşte Pateric, s-a începutu a să scrie la 21 de zile mai, în zioa de s<vea>t<î>i Co<n>stantin înpăratulii înpreună cu maică-sa Elena şi au luaţii sfîrşit la 15 m<e>siţa iulie. Şi s-au scrisu la sf<î>nta Mănăstire' Agapie vSche; şi era în Mănăstire Agapii veche stariţii Macarie şi supţii stăpînirea sa 12 părinţi la obşte, în zili[li]le mării sale Io Alexandru voevod Ipsila<n>tu i do<a>mna Ecaterina şi fiindu mitropolit chiriu Leon, în sf <î>nta Mănăstirea Mitropolii.
72
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
73
Şi era într-aeeasta, la ace<a> vreme mare înpărechier£ între boiari şi între domni şi nn să ştie la cît arii rămîne potrivire ac&îa ; şi la Ţara Ungurească era mare foamete.
Şi am scris ca să se ştie că unbla velet 7296 <1788>, îul<ie>, 15. Şi am scris <i>er<o> monah Galaction de la Măn<ă>stire<a > Hangul şi cine a ceti pe această carte să zică toţ<i> Dumnezeu să-1 iart£7 că iastă om păcătos".
f. 312v : „Dumnezeu să ertg pre Galaction <i>er<o>monah, că iaste păcătos ca un dracii".
f. 314v : „Şi la sf <î>nta voastră rugăciune nu mă uitaţi pre mine [pre mine] păcătosul şi netrebniculu robii <i>er<o>monah Ga<la>ction Cazac <u>.
Şi s-au scris în sf<î>nta Mănăstiri a Agapii cei vgehe, cu cheltuiala [a] smeritei şi plecatei maicei şi precuvio<a>sei stariţă mănăstirii de la topol<n>iţă, monahie <i> Pelaghiei".
Ms. 2987. Sec. XVIII (1788); 375 ff. 24 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 2, 246v, 258v ş.a. Desen în peniţă, repre-zentînd un călugăr, la f. 293v. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
GALERI (GAVRIL).
Moldova
Calendar.
f.2 : „Şi s-au scris în zilele prealuminatului domnii a<l> Ţării Moldo vii Ioan Alicsandru Mavrocordat voevod şi în zilele mării sale ghinăral Eţimbergu, le<a>t 7294 = 7294 <cu cifre arabo, 1786 = 1786 <cu cifre arabe >.
Şi s-au scris acest Călindar de Gavril Galeri [în] după cum arat<ă> veletu<l> mai sus ş<i> au început a să scrii în luna lui îuni<e> 7".
Copistul mai iscăleşte la ff. : 48, 55v şi 67v.
Ms. 4655. Sec. XVIII (1786); 73 ff. [l~67r]; 16 x 10 cm. Scriere cursivă. Iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 4, 8 ş.a. Legătură veche în piele.
GAVRIL (DIACUL).
Moldova
Băltâteşti-Neami
Cronograf.
f.445v : „Cu vr6re<a> Părintelui şi cu agîutorîul Fiiului şi cu săvîr-şitul D<u>hului Sf<î>ntu, am scris această carte ce să cheamă Leatopi-săţ<ul> cel înpăr<ă>tescu, del<a> înpăr<ă>ţîîa lui Theodosie cel Mic, cu cheltuiala dumisale giupînului Ion Eordachie Ca<n>tacozino, s<i>nii Toader Eordachie vel vist<i>Srnic.
Şi o am săvîrşit după răpăosarea dumisal<i> vist<i>Ornicului, fiind cursul ailor de la Adam 7197 <1689>m<e>s<e>ţa iun<ie> 22, întru zilei<e> lui Co<n>stantin voevod, ce au fos<t>, dintru m<i>la lui Dumn<e>zău, d<o>mnu Ţ<ă>rîi Moldovei.
Şi am scris eu, neharnicul şi multu păcătos <ul> Gavril di[i]ac otBăl-ţăte.şti; de l<a> înpăr<ă>ţiîa lui Theodosie în[n]ainteam scris de o am săvîrşit cu tot istovul.
Ce mă rog sf<i>nţilor părinţi şi dumilorvoastre gramatici, cetind <d> şi îndrepta<ţ>i îar <pre mine>, păcătosul, nu m<ă> blăstăma<ţ>i, ca
s<ă> fi<ţ>i erta<ţ>i de D<o>mnul D<u>mn<e>zău .......<rupt>să fii
şi greşit ca un om cu trup, pre multe locuri; îar d<u>mneavoastră . . . . .<rupt> şi pre mine mă prosti<ţ>i ca s<ă>fi<ţ>i erta<ţ>i ohe. Amin".
Ms. 86. Sec. XVII (1689) ; 445 ff. 29,5 x 19 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile, iniţialele şi unele cuvinte sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate şi iniţiale ornate la ff. : 16, 118 şi 151. La f. 16v, stemă cu vultur bicefal, în culori, iar Ja f. 17 o miniatură, reprezentînd pe Iisus Hristos pe tron, avînd în stînga pe Fecioara Măria iar în dreapta pe sf. Ioan. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
GAVRIL (DIACUL).
Moldova
Focşani
Cronograf.
f.339 : „Această carte o am scris eu Gavril di[i]acul [sin lui diîacul] ot tîrgu<l> Focşîani, în zilili preluminat<u>lui şi în[n]ălţatului nostru domnu şi oblăduitorîu Ţărîi Moldovii, mărie-sa Io Grigorie Ghica v<oe>-v<o>da, la valet 7240 <1732>? cînd era d<um>nealui Neeulai vel căpitan di grecei".
Ms. 3456. Sec XVIII (1732); 382 ff. [1-372*]; 21,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt colorate. Frontispicii colorate la ff. : 7, 72, 102 ş.a. Viniete la ff.: 1, 7V, 71 ş.a. Legătură veche în piele.
GAVRIL (DIACUL).
Moldova
Mân. Rişca
Miscelaneu teologic: Eshatologie,^ Capete ale sf. Theodor, episcopul Edessei şi învăţături ale sf. Dimitrie al Bostovului.
f.82 : „Slavă, cinste şi închinăciune Celui în Troiţă, Unue D<u>m-nezeu, Carele ne-au ajutaţii după începutu de am văzuţii şi sfîrşitul.
Iară cei ce vă veţi întîmpla a ceti, bucuraţi-vă în D<o>mnui şi vă rugaţi pentru mine şi orice greşală veţi afla, îndreptaţi cu duhul blîndeţilor, nepuindu-ne în ponos ; că precum iaste cu neputinţă omului a nu păcătui, într-acestaş chip şi scriitoriului a rămînea fără de greşală.
74
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
75
Precum cei streini dorescu moşie să-ş<i> vază Cînd sîntii într-altă ţară, de nu potu' să şasă <sic> Şi ca cei' ce-s pre mare bîntuiţi de furtună Şi roagă pre D<u>mnezeu de linişte bună, Aşa şi scriitorîul, de a cărţii sfîrşire Laudă neîncetată dă şi mulţămire".
f .82v : „Bogu-vă cu umilinţă
Ca să cetiţi cu credinţă
Pre această şf<î>ntă carte
Că-i folos mare foarte.
Sfi<n>ţi<il>e voastr[u]<e>
Şi dumneavoastră, creştini blagosloviţi
Pentruca să dobîndiţi pre H<risto>s,
Care p<u>r<u>rea îl doriţi
Şi vă rugaţi şi pentru mine
Ca să dobîndesc ertăcîune.
Mulţii greşitul şi smeritul Gavriil di[i]acu<l>.
Şi această carte s-au scris cu cheltuiala sf<i>nţii sale păr<intelui> chirii Chirii, arhimandrit şi egum<en> sfi<n>tei Mănăstiri Eîşca, la anii de la H<risto>s 1799".
Ms. 2775. Sec. XVIII (1799); 116 ff. 29,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor pînă la 28. Legătură veche în piele.
GAVRIL (IERODIACONUL).
Moldova
Huşi
Viata lui Petru cel Mare.
f.l : ,,Viaţa marelui Petru samoderjeţ a toată Eosiia. Scrisu-s-au această carte, ce se săvîrşeştg în 6 cărţi, cu toată cheltuiala preasfin-ţitului şi îubitorîului de D<u>mn<e>zeu episcopul sf<i>ntei şi d<u>mn<e>-zeeştii Episcopii <a> Huş<u>lui, chir Inochentii, în zilei & preluminatului d<o>mnii şi oblăduitorîu a toat<ă> Ţara Moldavii Io Constantin Mihail Bacoviţ<ă> voevod.
S-au scris în sf<î>nta Episcopiîa [a] Iluşilor, i<ea>t 7264, iar de la mîntuirea lumii 1756, mai 1 d<ni>".
f.211v : „Sept<emvrie> 3 coneţ. L<ea>t 7265 <1756>. Şi s-au scris de Gavriil ierodi<a>c<onul> pisah o<t> Huş<i>".
Ms. 49. Sec. XVIII (1756); 211 ff. [1-109*, 100-21 f); 30 x20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar în peniţă la f. 1. Numerotaţie originală a filelor.
GAVRIL (Pr.).
Transilvania
Sititelec-Oradea
Liturghier.
f.171 : „Această sf<î>ntă Liturghie o am scris eu popa Gavriilîi fiindu lăcuit prin în Siitglicîi, lîngă Oradiîa cea Mare. Anii de la Adam 7247; de la naşterea lui H<risto>s 1739, m<e>s<e>ţa martie 6".
f.l71v : „Pentru aceasta mă rogii sf<i>nţiilor voastre, cinstiţi preoţi şi diaconi şi cetitori, cui i să va întîmpla a sluji pre această sf<î>ntă Liturghie, să nu mă blastăme <de> să va afla ceva lipsă în slove, sau în cuvinte sau în vr-o soroacă, ce să socotească foarte bine că unde amu pricepuţii amii pusii pre deasupra şi într-alte locuri am făcuţii sămnii şi amii pusii pre de laturi; că eu încă sîntii neputincioşii şi o am scris foarte de grabă. Cu atîta sfîrşindii, să vă spăsiţi întru H<risto>s. Aminii".
Ms. 1832. Sec. XVIII (1739); 173 ff. [l-171v]; 19,5 x 15,5 cm. Scrierea imită tiparul. Iniţialele şi indicaţiunile de cult sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 38, 99v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
GHEDEON (MONAHUL).
Ţara Romînească
Mări. Hurez
Cuvinte ale sf. Efrem Şirul.
f.218 : „Sfîrşitul sf<î>ntului Efrem Harapul. L<ea>t 7265 <1757>, îun<ie> 6 dn<i>".
f.218v : „Această carte ce să numgşte Efrem, iaste scrisă, de robul lui D<u>mnezeu Ghedeon monah<ul>, cu toată cheltuiala smereniei mgle Athanasie ier<o>m<onahul>, ec<lisiarh> din sfîntă Măn<ăs>t<ire> Hurezi". Mai 15 dn<i>, 1757".
Ms. 2092. Sec. XVIII (1757); 219 ff. [f-218); 30,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Textul este aşezat pe două coloane. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 4. La f. 3V un desen în peniţă îl înfăţişează pe sf. Efrem Şirul, iar la f. 181 alte patru desene, tot în peniţă, înfăţişeazăvmomente din viaţa lui losif, fiul patriarhului lacov. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
GHENADIE (ARHIMANDRITUL).
Ţara Ilomînească Măn. Cozia
Miscelaneu: Pateric, Pilde filosof eşti, Cronologie, Gromovnic ş.a.
f.500v : „Să ş<e> ştie, cînd m-am apucat decart<e>a învăţa, m-au dat unchîu-mieu, ieromonah<ul> Gherasim, la dascălul Barbul la Jiblea, de am învăţat pîr-la cathizme, luni 8. Apoi am orbit de tot 3 ani; apoi trecîndu-mi m-au logodit cu o copilă şi îndat<ă> am orbit iar. Deei[i]
76
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
77
m-am călugăriţii fără ştirea părinţilor şi a unchîu-mieu, cînd am fost de ani 14, la leat 7218 <1709> noem<vrie> 12; şi <în> dumineca pravo-slavna m-au liirot<o>nit diiacon păr antele > ep<i>seopul Damaschin Bîm-nice<anul> şi am fost paraeclis<iarh> ani 6 p<o>l şi eclis<iarh> ani 13.
Şi am scris această carte şi Minunile Maicii Prfecestia, apoi am îmbiat la Moscii; şi viind m-au pus la jitiia igum<eniei> Valis gheneral*) i păr<intele> ep<i>scop Inochi<n>tie 1 an; apoi m-au pus igum<en> la Cozii<a> aceşti ani 8. Apoi m-au mai pus măr<ia> sa Co<n>standin vod<ă> 1 an, apoi iar Co<n>standin vod<ă> 1 an epitrop pest<e> mă-n<ă>stiri, apoi m-au mai pus Mihai vod<ă> igum<en> ani 7, luni 10. Acum m-am supus bătrîneţelor şi morţii. Ghen[n]<a>die arh<i>m<andrit > proin Coz<ianu>".
f.501 : „Ghenadi<e>".
Ms. 3472. Sec. XVIII (mijloc); 515 ff. [3-514*]; 14 x 9 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 385 şi 501. Legătură veche în piele.
GHEORGACHE (CLUCERUL). Moldova
Fragment din Oxenstiern.
f.ll9v : „Sfîrşitii şi lui Dumnezeu laudă. O, iubiţilor şi ai miei fraţi cetitori, care[i] veţ<i> zăbovi cu cetirea pe această istornică carte ce să numeşte Ocxentie, tuturor mă rog ca, unde veţi găsi vreo greşal<ă>, să diorthosiţi; că şi eu omu fiindu, ca un om poate să fi[e] greşit, mai vîrtos fiindu şi la 60 de ani a ticăloasii vîrstii mSle ; pentru carenţă rog ca s<ă> mă ertaţi şi să fiţi ertaţi.
Scrisu-s-au cartea aceasta la 1779, îul<ie> 8; s-au sfîrşit în domniia preaîn[n]ălţatului domnu Con<stantin> Dimitrie Muruz v<oe>voda.
Eu, robul sfîntului Dumnezeu, Gheorgache vel cluee<r>".
Ms. 2773. Sec. XVIII (1779); 119 ff. 30,5 x 21 cm. Scriere cursivă. Titlul şi însemnarea copistului sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 6. Paginaţie originală cu cifre arabe.
GHEORGHE (DASCĂLUL). Transilvania
Iaz-Oradea
1. Liturghier.
f,162T : „Scris-amii dascalulii Ghiorghie această cinstită şi slăvită Liturghie, lui popa Simionu din lăzii, în casa lui Popa Floria şi' soţu-său anume Sinţă".
Ms. 4154. Sec. XVIII (început); 162 ff. 19,5 x 15,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Chenare şi frontispicii în peniţă la ff. : 1, 66, 108v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în. piele.
*) Generalul Conte de Wallis era directorul superior al Olteniei, sub Austriaci.
Transilvania
Vildul de Sus-Turda
2. Liturghier.
f.52 : ,,Scris-am Ghiorghie diaculii din Vima Turdăi, în satu în Vildulu de Susu".
Ms. 4275. Sec. XVIII (început); 143 ff. [l-52y, 55- 142]; 20 x 15 cm. Scrierea imită tiparul.
Titlurile; iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Desen şi chenare în peniţă la ff. : 6, 55 şi 121. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
GHEORGHE (DASCĂLUL). Ţara Romînească
Liturghier.
f. 27 : D<u>mn<e>zăeştile şi sf<i>nt<e>le Liturghii <......> ,
:acumu scrisă în zilele [a] prealuminatului şi preaîn[n]ălţatului domnului nostru Io Ioan[n]u Mcolae voevodii, cu blagosloveniîa preasf <i>nţitului mitropolitii alii Ungrovlahiei, chirii JSTechiforîi.
Şi s-au scrisu în sătulii Comăneştilorii, cu toată chieltuiala noastră, la amilii de la zidirea lumii 7255 <1746>, de cucerniculu înt<r>e dascăli Gheorghi<e>, s<i>nii preotului loanii. Deche<m>vri<e> în 8 zile".
f. 31v : „Vineri în săptămîna albă, feurarii 27 de zile, vleat 7255 <1747>".
f. 134: „Această Leturghie s-au început în domnie <a> mării sale
lui Ioan Necolae v<oe>v<o>da <..............>, la vleat
7255 <1747>, ap<rilie> 27".
f. 171: „Slavă, cinstea şi închinăciune<a> Celui în Troiţă sf<î>ntă slăvitului D<u>mn<e>zău, care după începutu mi-au agiutatii de amii văzut şi sfîrşitul.
Iară cei ce viţî întîmpla a ceti, bucuraţi-vă în D<o >mnulii şi vă rugaţi pentru mine şi găsîndii greşală veri în cuvinte, veri în slove, vă rogii, fraţiloru să nu-mî defăimat<i> osteneala, ce să îndreptaţi cu d<u>hulu blîndeţelorii, nepuindu-mi mie în ponosii. Că fiindu eu omii păcătoşii, nu este ca să rămîe lucru <1> făr-de greşală.
Plecatulu întru cei iubitori de ostenială, Gheorghi Comănesculii. 'Vleat 7255 <1747>, fev<ruarie> 5".
Ms. 3312. Sec. XVIII (1746 — 1747); 171 ff. 18 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 3, 4, 10v ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 10v, 22, 44 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
78. ^ G. ŞTREMPEL
GHEORGHE (DASCĂLUL). Moldova
Alexandria.
ff. 109v—110 : „Şi am scris şi eu, smeritul şi rîvnitorîul de scriptura> aceasta Alecsăndrie în şcoala Putni<i>, în Mănăstire <a> Putnii, în anii de la zidire<a> lumii 7289, iară de la Hristos 1781, eu mai micul între dascăli Gheorghi dascăl, fe[m]vruarie în 22. [Ase gandescii pe milostivul Dumnezeu]. Iară cine să va afla ca s-o fure, să fie blăstămat de Domnul Dumnezeu şi de a sa Maică Preacurat<ă> şi de 12 sfinţi Apostol<i>.
Iară carele va pothi <sic> ca s-o citîască sau s-o[o] cumpere de la mine, cu ştiinţa me<a> să fie, pre acela să-1 blagosloviască milostivul Dumnezeu şi să-i dăruiască toate cele ce le pofteşti de le <sic> Dumnezeu. Iară carele va faci aşa, dup<ă> cuinii s-au zis mai sus, să o fure sau dîndu-o cineva, cerşindu-o cu vreun vicleşug şi apoi să mi-o răpîască, zicîndii că nu î-âm dat-o sau zicîndii că nu ştie ce au făcut, au ceva pricin<ă> să pue la mijlocii, numai ca s-o mistuîască, unii ca acie să fie supţii blăs-tăm, dup<ă> cum s-au zis mai sus.
Fiindiică eu mult<ă> osteneală şi cheltuială amu făcut şi încă fiindu la o jlujbă <sic> gre<a> adec<ă> la slujba dăscăliei mele [cu ia de nu sîntii dascăl], dară bunul i milostivul Dumnezeu [cu] m-a scoate [milostivul Dumnezeu] din toate grelile şi din toate nevoile; că Dumnezeu milostivul, Cel ce au făcut ceriul şi pămîntul, are putere mare a călca pre scorpii şi pre balaur şi putere<a> di[i]avoiului <o> au pierdu <t> şi s-au stins.
Aşa şi cu mine; Dumnezeu m-au bolnăvit, Dumnezeu mă va însănătoşi, măcarii că amii nevoi grele, dară am nedejde la milostivul Dumnezeu că m-a scoate din toate cele rele şi dievoleşti; aşe gîndescii".
Ms. 1296. Sec. XVIII (1781); 114 ff. 21 x 17 cm. Scriere cursivă. Desene în peniţă la ff. :. 91, 99, 105 ş.a.
GHEORGHE (DASCĂLUL). Ţara Romînească
Mân. Valea-Muscel
1. Slujba de obşte.
f. 52v : „Scrisu-s-au această Obşte prinţi nevoinţa şi osteneala dascălului Gheorghie. însă am scris cînd am şăzutii la sfîntă Mănăstire din Vale.
Deci pre toţi carii vă veţi întîmpla a ceti pre această carte, cu plecăciune mă rog, ca orice greşală veţi afla, atîta la cuvinte, precum şi la lipsa slovelorii, nu vă grăbiţi a defăima, ci cu d<u>hulii blîndeţii oste-nindu-vă, îndreptaţi şi pre mine mă ertaţi; ca şi voi, asemenea să cîşti-gaţ<i> ertare de la D<o>mnulu, Mîntuitoriulu H<risto>s. Iulie 17 dn<i>, 1783".
Ms. 4180. Sec. XVIII (1783); 52 ff. [2~52v]; 32 x 21 cm. Scriere cursivă. Textul este aşezat pe două coloane. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 2, 3, 4V ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI 79
Ţara Romînească
Muscel
2. Acatistiar.
f. 36: „G<heorghe> d<ascălul>".
f. 38v : „Gheorghie dascăl<ul>. Avgust 26, 1797".
f 57v : „Bobul lui D<u>mnezeu Gheorghie dascăl<ul>. Sud Muşce<l>. Avg<ust> 28 dn<i>, leat 1797".
f. 77 : „Aceste Acathiste s-au scris în zilele prea luminatului şi prea în[n]ălţatului domnului nostru Io Alexandru Ipsila<n>tii v<oe>vod a toată TJ<n>grovlah<ia > şi mitropolitii chiriu chirii Dositheu a toată Ungro-vlahiîa.
S-au scris de mîna dascălului Gheorghie. Sept<emvrie> 1 dn<i>, leat 1797".
Ms. 1856. Sec. XVIII (1797); 77 ff. 16,5 x 10,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 39, 64 şi 77. Desene florale la ff. : 38v şi 57v. Numerotaţie originală a filelor.
GHEORGHE (DASCĂLUL). Ţara Romînească
Vişoi-Cîmpulung
1. Scara sf. Ioan Scărărui.
f. lv : „Leastviţă, adecă Scara, care cuprinde în sine viîaţa sf<î>ntului, preacuviosului părintelui nostru Ioan[n]ti, carele au şi izvodit această carte ce are 30 de cazanii pentru îndreptarea călugărilorii şi un cuvîntii de învăţătură cătră nastavnic.
Şi s-au scris în zilele luminatului domnu Io Mcolae Petru Mavro-gheni v<oe>vod, fiind mitropolit al Ungrovlahiei chir Grigorie, la anii de la H<risto>s 1786 avgustu 7 zile, cu toată chieltuiala sf<inţii sale> părintelui Dosotheu arh<imandrit>, igumen<ul> sf<i>ntei Mn<ăstiri> Cîmpul Lung. G<heorghe> d<ascălul>ot V<i>ş<oi>".
f. 147v, în frontispiciu : „1786, martie 18 zile 1786".
f. 270v : „îun<ie> 2, 1786 <cu cifre arabo.
f. 279v : „îun[n]ie 4 dn<i> 1786. G<gheorghe> d<ascălul>".
f. 429 : „Iulie 13, 1786 <anul este scris cu cifre arabo".
f. 536 : „Slavă, laudă, cinste şi închinăciune lui D<u>mnezeu, că mi-au ajutaţii, după începutu de amu ajunsîi şi la sfîrşitu.
Această sf<î>ntă şi d<u>mnezeiască carte, ce să chiiamă Scara, scrisu-se-au prin osteneala mulţii păcătosului între fraţi Gheorghie dascălul. Şi oricine să va întîmpla a ceti pre dînsa şi va afla greşeli, au în cuvinte, sau în slove, să nu vă grăbiţi a mă pune în ponos, ci îndreptaţi cu d<u>-hulii blîndeţelorii; că n-au'scris îngeru, ci mînă de ţărînă şi minte de
80
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
81
omu păcătos. Că pre cît iaste de ane voe omului a nu păcătui, aşijderea şi scriitorîului a fi fără de greşală, <că>ci toţi greşimii mult.
Pentru aceasta ertaţ<i>, ca şi cucer<n>i<ci>ei voastre să vă dăruiască H<risto>s luminare minţii şi descoperire d<u>mnezeeştilor Lui taini, spre mîntuirea sufleteloru voastre. Amin.
Ori cîţi s-ar întîmpla a ceti pre această sf<î>ntă carte să zică: D<u>m-nezeu să iarte pre Gheorghie dascălul, carele au scris această sf<î>ntă carte, la anul de la zidirea lumii 7294, iară de la H<risto>s 1786, luna lui avgust 4 zile".
2324. Sec. XVIII (1786); 537 ff. [lv-536]; 21,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : lv, 2, 155 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Vişoi-Cîmpulung
2. Theotocarion.
f. 4 : „Theotocarion pe optu glasuri, întru care să coprind canoane ale ^Născătoarei de D<u>mn<e>zeu, cu m<o>l<i>tve de umilinţă, ce să cetescu în toate sările la slujba Pavecerniţii pe la mănăstiri, unde sîntii adunare de părinţi călugări, folositoare de sufletele celorii ce să nevoescii de aş tăia voile şi celorii ce să luptă înprotiva patimilor, care acum s-au scris cu mai bune îndreptări şi tocmiri ale cuvintelor decîtu c£le ce să vorîi fi aflînd pe la unele mănăstiri, în zilele preaîn[n]ălţatului domnii Io Mcolae Petru Mavrogheni v<oe>vod şi în zilele preasf <i>nţitului mi-tr<o>polit al U<n>g<rovlahiei> chiriu chirii Grigorie, cu toată cheltuiala sfi<n>ţii sale părintelui Dosotheu, arhimandrit şi egumenii al sf<i>ntei Mănăstiri Cîmpulii-Lungu, la anii de la Adapă 7294 <anul este scris şi cu cifre arabe > <1786>.
S-au scris de Gheorghie dascălii ot Vişoi".
f. 296r~~v: „Slavă, cinste şi închinăciune Celui în Troiţă Unuia D <u >m-nezeu, Care mi-au ajutat, după începutu, de amii ajunsîi şi sfîrşitul.
Iară cei ce vă veţi întîmpla a citi, bucuraţi-vă în D<o>mnulîi şi vă rugaţi pentru mine şi orice greşală veţi afla, veri în cuvinte, veri în slove, pentru aceasta îndreptaţi cu d<u>hul blîndeţelorii nepuindu-ne în ponos în slove, pentru alunecarea şi neputinţa trecerii ochilor; că precum iaste cu neputinţă omului a nu păcătui, aşa şi scriitorîului a nu greşi.
Puţin ajutoriu va putea lua un bogaţii de la un săracii şi puţină laudă va auzi un cinstiţii de la un neînvăţatîi. Drepţii aceia dar şi eu, ştiindu-mi neputinţa învăţăturii şi sărăciîa bunătăţilor, tuturor mă rogii să mă ertaţi.
Oricîţi să vorii întîmpla a ceti pă această sfîntă carte, ce să chiamă Theotocarion, să zică D<u>m<ne>zeu să iarte pă Gheorghie dascălulu care s-au nevoit de au scris această carte.
S-au început această carte a să scrie din luna lui avgustii în 22 de zile şi s-au sfîrşitu la octomvrieJn 23. G)t aAa^a h aohhIs <sic> t^iuaro a-kT, 3cma, HiidK wt po>KA*CTKd Xi?a a*.t awns" < = de la Adam şi pînă acum anul curgător 7294 şi iarăşi de la Naşterea lui Hristos anul 1786 >.
Iniţialele copistului şi anul 1786 se găsesc şilaff. : 15v, 47, 232v şi 255.
Ms. 1315. Sec. XVIII (1786); 298 ff. [4-296Y]; 21 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă, ia ff. : 4, 5, 20 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
GHEORGHE (DASCĂLUL).
Ţara Romînească Bucureşti
Miscelaneu: întrebări şi răspunsuri şi Mîna lui Damaschin.
f. 18v: „Gheorghie dascăl ot mah<a>l<aua> Moşi<lo>r".
Ms. 1837. Sec. XVIII (sfîrşit); 32 ff. 18,5 x 13,5 cm.   Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă la ff. : 2 şi 20. '
GHEORGHE (EGUMENUL).
Ţara Romînească
Miscelaneu teologic: Mîntuirea păcătoşilor şi * Istoria muntelui Athos.
f. 549 : „Gheorghie (?) eg<u>m<enul> Codm<enii>. 1786, mai 28 au luoat sfîrşit".
Ms. 2172. Sec. XVIII (1786); 549 ff. [1-517v , 519-549]; 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1 şi 519. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
GHEORGHE (LOGOFEŢELUL).
Transilvania
Braşov
Cronici moldoveneşti.
f. 397v : „Şi l-am prepus eu Gheorghie îog<o>feţelul, otv<e>l stolnic <şters>, în cetatea Braşovului, la l<ea>t 7226 <1718>, ghen<arie> 11".
Ms. 580. Sec. XVIII (1718); 397 ff. [3-385vf 390-396y]; 21 x 14 cm. Scriere cursivă! Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 3. Vinietă la f. 7  . Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
82
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
83
GHEORGHE (Pr.). " Transilvania
Giurtelec-Sălaf
Penticostar.
î. 1 : „Pentecostar scris de popa Georgie din Giurtelec, la annl 1771". <însemnarea este modernă, copiată, probabil, de pe copertele manuscrisului ce nu ni s-au păstrat şi o dăm cu rezerva cuvenită >.
Ms. 2393. Sec. XVIII (1771); 84 ii'. [1-7 f); 21,5 x 16,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlul, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale şi de cult sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 14v, 22 ş.a. Numerotaţie originală pentru primele 27 file.
GHEORGHE (Pr.). Transilvania
Prejmer-Braşoi*
Miscelaneu: Pilde filosof eşti, învăţături morale ş.a.
f. 207 : „Şi s-au scris aceste Pilde filosofeşti după carte tiparnicăy de robul lui D<u>mnezeu erei Gheorghe şi de un copil al mieu, Bodiom la anul 1775, mai 21, cînd lăcuiam la oraşul Prejmirii".
Din pricina unităţii grafice nu ne putem da seama care a fost contribuţia lui Eodion copiiul; probabil a dictat textul după un alt manuscris.
Ms. 3820. Sec. XVIII (1775); 293 ff. [4 — 258y]; 10,5 x 8 cm. Scriere cursivă. Titlul şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 4. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
GHEORGHE (SHIMONAHUL). Ţara Romînească
Sf. Ioan Damaschinul, Pentru credinţa cea pravoslavnică.
f. 225 : „Sfîrşitulii cărţii a patra şi a ceii mai de pre urmă a Ioan[n]ului a Damaschinului, Pentru credinţa cea pravoslavnică. 1798, iuni<e> 28. Şi s-au prescris această 'carte a sf <î>ntului Ioan[n]u Damaschinii a doao oară de pre igvodul <sic> ce s-au scos întîi de pre ellinica grecescu, de mult păcătosul  Gheorghie shimonah".
Ms. 5256. Sec. XVIII (1798); 225 ff. 24 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
GHERASIM (IERODIACONUL). Ţara Romînească
Dioptra.
î. 1 : „Dioptra sau Oglindă, cum ai zice : Privelişte de lume văzătoare (care s-au găsit la biserica Sf<i>nţilor 40 de Mucenici din Bucureşti, metoh Episcopii Bîmnic <ului>), tîlmăcită du pe slovenie pe rumînie de un Staico dascălul, însă veche şi făr <ă > de înţelegere ; şi iaste făcută trei tomure
şi tomul de capete patruzeci, care să fac capete o sută şi doaozeci, acum dă iznoavă diorthosită după gram[m]atica rumînească, adusă la lumină şi sinthesită şi împodobită cu cinci felîuri de stihuri : adecă un felîu de silabe 15, altul cu silabe 12, altul cu 8, iar altul pe 7 şi altul pe cinci.
Acum de iznoavă, în zilele luminatului domnii Io Mcolae Petru Mauroghenii v<oe>v<o>d, arhiepăstorind în scaunul Mitropoliei chir Cozma a Ungrovlahiei, la amil de la zidirea lumii <loc gol>, iar de la H<risto>s 1789 <anul este scris şi cu cifre arabe >, cu cheltuiala şi îndemnarea dumnealui chir Mihalache, dascălul [a] psaltichiei şi prin osteneala şi aşăzarea şi scrisul cucernicului ierodiîacon Gherasim".
Ms. 334. Sec. XVIII (1789); 110 ff. [1-109]; 30,5 x 20.5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1 şi 75. Numerotaţie originală a filelor.
GHERASIM (IERODIACONUL). Ţara Romînească
Mân. Căldăruşani
Miscelaneu teologic: Cuvinte ale sf. părinţi, Scrisoarea stareţului Paisie ş.a.
f. 100 : „1799, iulie în 27 de zile".
f. 87v : „1801, ianuar 20. Scrisă în sf<î>nta Mănăstire Căldăruşani, de Gherasim ierodiacon" mumele este criptografiat >.
f. 1 : „1802, fev<ruarie> 13".
Ms. 1592. Sec. XVIII-XIX (1799-1802); 104 if. [1-100); 23 X 16 cm. Scriere cursivă.
Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 39 şi 47. Numerotaţie originală a filelor pînă la f/45. Legătură veche în piele.
GHERASIM (IEROMONAHUL). Rusia
Kiev
Psaltire cu tîlc.
f. 83v : „Scris-am în sf<î>nta cetate a Chievului, cînd înpărăţiîa Ecaterina şi cu fiiul ei Pavel Petrovici, fiind şi noi cu părintel<e> loanichie, pentru închinarea sf<i>ntelor moaşte şi cu alte trebi.
Şi am scris la Podolie, în casa lui Dimitrie Ivanovici. Martie, zile 6, 1766, Gherasim ier<o>monah".
f. 8V : „S-au tălmăcit această carte de pre <altă carto slovenească, tipărită în sf<î>nta Lavră Pecersca <din Chiev>; şi s-au tălmăcit de pre rusie pre rumînie de un dascălii, Isaiîa ieromonah.
Scris-am această sf<î>ntă carte întru cea vestită şi de D<u>mnezeu păzită cetate şi grădina Maicii Precesti<i> Chievul, la Podolie, în zilele cînd înpărăţiîa Ecaterina înpărăteasa şi cu fiiul său Pavel [Pavel] Petro-
84
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
85
viciii. Si am scris în casa lui Dimitrie Ivanovici. Ani<i> de la H<risto>s 1766.
Scris-am eu, Gherasim ieromonah, hagi<u>, maîu, zil<e> 22".
Ms. 716. Sec. XVIII (1766); 214 ff. [4-214]; 20 x 16 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialelele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispiciişi .viniete în peniţă la ff. : 4, 6, 8V ş.a.
GHERASIM (IEROMONAHUL PUTNEANU). Moldova
Pomelnicul mănăstirii Pîngăraţi.
f. 1: „Pomen[n]eculu [alţi] sf<i>ntei Mănăstiri Pangaraţii, carele s-au prgfăcutii acum întîi de pre celii vechiu precumti. să v£de, cu toată osîrdiîa şi cheltuiala [a] preacinstitului părinte a sf<i>nţiei sale chirii Ohiril[l]ii, ieromonahulîi, fiindu igumenu alii aceştii sf<i>nte[i] Mănăstiri, unde să cinsteşte hramulii [a] Sf<î>ntului, marelui mucenic Dimitrii, izvorîtoriul de mir, întru întîîa d<o>mnie a preaîn[n]ălţatului domnului nostru, măriia sa Mihailii Constantinovici Suţul v<oe>v<o>d, fiindu mitropolit Ţării Moldavei preaosfinţiia sa chirio, chirii Iacov.
Şi s-au scrisu de mine, nevrSdnecul întru ieromonahi hagi Gherasim Putneanul, la anul 1793, sep<temvrie> 13".
f. 44v : „Preacinstiţi părinţi, carii vă aflaţi petrecători în sf<î>nta Mănăstiri Pangaraţii. Cumîi întru această vrăme de acumii, aşa şi cei ce vor fi în vremile viitoare, cu cucerie şi cu multă smerenie şi plecăciune mă rogu dragostei sf <i>nţiiloru voastre, să nu puneţi bănuială asupra mea, căruia amu scrisu Pomen[n]eculii acesta, pentru că s-au mutaţii o seamă de ctitori de la zilele şi locurile lorii la alte zile, căci aceasta n-amu făcuţii dinu voia mea, ce dinii întîmplare; căci [că] n-au foştii Pomeneculii celu vechiu de faţă cîndii amii scrisu Sinaxariulii şi eu amu urmaţii după Po-m6n[n]eeulu'sf <i>ntei Mănăstiri Neamţului, lăsîndii locurile pentru numele ctitoriloru, darii nu s-au nemeritti toate ; însă locurile pe unde s-au mutaţii numele ctitoriloru sîntii bune.
Iară eu iarăşi mă întorcu cătră dragostea sf <i>nţielorii voastre şi cu umilinţă căzîndu mă rog să mă ertaţî, ca şi milostivului D<u xmnezeu să vă iarte pr6sf <i>nţiele voastre. Amin. Hagi Gherasimii ieromonah Putneanul, bivii igum<en> Agapiei. 1793, sep<temvrie> 13".
Ms. 4612. Sec. XVIII (1793); 44 ff. 35 x 23,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, parte din text şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Chenar, frontispicii, vinietef şi iniţiale ornate la ff. : 1, 2, 4 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
GHERGHEL (GAVRIL). Moldova (?)
Evangheliar.
ff. 5V—6 : „<.....> Nedejdiuindu pre agiutoriul atotputernecului Dum-
n<e>zău pus-am nevoinţă eu, cel mulţii păcătos şi greşit Gavriil Ghîarghel şi am scris această presv<î>ntă şi întru tot cinstita Ev<an>g<he>lie.
Atotii putiarnecul şi mulţii milostivul Domnul Dumnăzăul şi Mîn-tuitorîul nostru I<isu>s H<risto>s să o pri[i]mască întru al său visteariu precum au pri[i]mit cei doi bani a<i> văduvei; şi ca un m<i>l<o>stiv să iarte păcatele mele, pri[i]mindii osteniala mea să mă învrednicească în-părăţiei Sale.
Pentru aceia dară, cuvioşilor preuţi şi alţi pravoslavnici cetitori, agiutîndu-mi atotii putiarnecul Dumnăzău, după începutu de am văzuţii şi sfîrşitul, rogu-mă, pre unde veţi afla greşiţii, ori cuvîntul neplinit, sau vr-o slovă pusă unde nu s-ar fi căzuţii, ca să nu mă daţ<i> defăimării, ce cu d<u>hii de blînd&ţe să îndreptaţi şi pre mine, cel mulţii păcătos<ul> mă ertaţi, pentru Cel ce ni-au poroncit noaî de şîaptezăci de ori cîte de şîapte să ertăm unii altora greşealile, că de vom erta, ertani-să-va noaî.
Căce [că] fiinţa omeniască, ca o purtătoare de trup şi a greşiră iaste pre lesne lunecătoare; iară cea desăvîrşită negreşală numai singurii lui Dumnăzău sau daţii, a Căruia îaste slava şi puterea în nesfîrşiţ<i> v6ci. Amin.
Anul de la facerea lumii 7244, iară de la întruparea Domnului şi Mîntuitoriului nostru I<isu>s H<risto>s 1736, mart<ie> 22. Iubitului cetitor de tot binele voitorîu, Gavriil Ghîarghel, biv vel căpitan. Anno Deu <sic > 1736".
f. 136v : „Iubiţilor cetitor <i> <......> Agiutîndu-mi întru tot putiar-
nicul Du<m>n<e>zău au luoat şi sfîrşitul, arătîndu-mă celor înţălepţi şi nevoitor <i> dascăli cu această [de] b<la>goslovie cu patru strune şi cu tot
dulcel<e> glas alăută <......>. Deci cuvi[i]oşilor preuţi şi pravoslavnici
cetitor<i> rogu-vă, aflîndu greşal<e> să nu mă defaimaţ<i>, ertîndu-mă cu duh blîndu îndreptaţ<i>. Gavriil Ghîarghel biv vel căpitan".
Ms. 761. Sec. XVIII (1736); 136 ff. [1,4-136Y]; 31 x 18 cm. Scrierea imită tiparul. Unele litere, mai ales din titluri, sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 9. Iniţiale ornate la ff. : 4, 9, llv ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
GHERGHIE (LOGOFĂTUL). Ţara Romînească
Fragment din Minunile Maicii Domnului.
f. 170v : „Ostenitori fiind la tot scrisul cărţii aceştiîa, a Minuuilor Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, pînă la un loc s-au scris de Gherghie log<ofăt> za divan, iar de la un loc încoace s-au scris de Mihaiu logofeţelui Cernătescul ot sud Meh<edinţi>, de la dumnealui Iordachie Creţulescu, velichii dvornic, cînd au fost cursul anilor 7234, iar de <la> H<risto>s 1726".
Ms. 1631. Sec. XVIII (1726); 207 ff. [aproximativ 1-65]; 18,5 x 14 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenare colorate la ff. : 1 şi 30. Iniţială ornată la f. 30. Legătură veche în piele.
G. ŞTREMPEL
86
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
87
GHERONTIE (MONAHUL). Moldova
Cuvinte pustniceşti ale sf. Isaac Şirul. f. 37 : „1778, mai 5".
f. 555 : „Sfîrşitulîi cuvintelorîi preacuviosului părinte Isaacii Si-
rulii.
S-au tălmăciţii dinii limba cea ellinească şi s-au scris de nevrednic <ul> întru călugări, monali<ul> Gherontie, a treia oară cu aceasta".
Ms. 2113. Sec. XVIII (1778); 595 ff. [1-555, 561-595] - 23,5 x 17 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă şi iniţială ornată la f. 37. La f. 36v un desen în peniţă, executat de altă mînă, înfăţişează pe sf. Isaac Sirui. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Moldova
Mân. Neamţ(^)
GHERONTIE (MONAHUL).
1. Slujba pocrovului. f, 58v : „1800, Gherontie păcătosul, monah".
Ms. 956. Sec. XVIII (1800); 65 ff. [<4-Ur, 14Y -58Y); 23 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 4 şi 16. Numerotaţie originală a filelor.
Moldova
Mân. Neamţ
2. Slujba pocrovului.
f. 1, scris de altă mînă : „Această cărticică ce are întru sine Slujba pocrovului s-au scrisu de cuvioşiia sa ieromonahul Gherontie, tipograf de la sf<înta> M<ănăstire> Neamţul şi însuş<i> au afierosit-o sf<i>ntei Mănăstiri Slatena, ca să fie pentru'trebuinţa bisericii în vremea rînduită, nedizlipindu-o nimine de la aceştii sf<înt> lăcaşii. 1813, octom<vrie> 1".
Ms. 2678. Sec. XVIII (sfîrşit); 26 ff. [2-25Y]; 21,5 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Paginaţie originală.
GIURESCU (LOGOFĂTUL IONIŢĂ).
Ţara Romînească
Prahova
Miscelaneu: Trepetnic, Oromovnic, Reţete, Calendar, Alexandria ş.a.
f. 136r_v : ,,Bu fiind omii făr<ă> de zminteală, întinseîu condeîu<i> în cerneală Şi mă apucaiu a scri[i]e, Această Alexandri[i]e.
Şi Dumnezeu mă învrednici
Dă scriseiu pînă să sfîrşi.
Ci mai întîîu mă rog,
Ori cine va vrea să citească,
Să nu mă ocărască,
Că nu sîntu îngeru zburător,
Ci sîntu omu muritor.
Şi degitile mele vor putrezi;
Iar cine mă va pomeni
Şi pă el Dumnezeu să-1 erte
Şi să-1 ducă pă căi drepte.
Iar cel ce mă va blestema,
Dumnezeu să-i dea plata. Şi am scris, mult robul lui Dumnezeu Ioniţă log<ofă>t din sărăfiîa jud<e>ţului Prah<o>v<a>, fiind mitrop<o>lit ţării chir Dosithei şi domnu Ţării Eumîneşti Co<n>standi<n> Gheorghe Hangeri v<oe>v<o>d, la anul dă la zidirea lumii 7307, fevruarie, iar dă la H<risto>s 1799 fevr<uarie>, fiind îndemnătoru dă s-au scris aceste, dumn<ea>lui Păun Săulesc<u>, biv pah<arnic>. Ioaniţi Gîurescu, <17>99 fevr<uarie>".
Ms. 270. Sec. XVIII (1799) ; 150 ff. [1, 4-67, 71, 73—136Y, 148) ; 20 x 14 cm. Scriere cursivă. Fi ontispicii colorate la ff. : 73, 75, 77v ş.a. Legătură veche în piele.
GIURGIU (Pr.).
Transilvania
Lunca Sprie-Oradea
Miscelaneu: Molitve, Cîntâri bisericeşti, Psalmi ş.a.
f. 151v : „Scris-am eu popa Giurgiu di în Lunca Sprei" <sic>.
Ms. 46*2. Sec. XVII (sfîrşit); 208 ff. [aproximativ 7-151y, 153-208Y]; 20,5 x 14,5 cm.
Scrierea imită tiparul. Unele titluri sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff.; 7,19v, 43v ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 44v, 99v, 155 ş.a. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
GIURGIUVEANU (ION).
Ţara Romînească
Miscelaneu: Oraţie de nuntă, Visul Maicii Domnului, Vedenia sf. Macarie ş.a.
f. 2 : „Scris-am eu Ionii Giurgiuveanîi, sin Stanii, în leat 1797" <cu cifre ara,be şi chirilice >.
f.2v :" „Dumneavoastră, pravoslamnici creştini cititori şi de H<risto>su iubitori, oricare vă veţi întî<m>pla a citi pe ace<a>stă sfîntă şi dumnezeiască carte, Ipistolie, să o citiţi cu luoare aminte, că slovile sîntu rumî-neşti şi cuvintile cam proaste la poveşti, că orice greşală veţi găsi că nu e
88
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
89-
din tipării, ci e din lutul olarilor, ce-i mai prostu să <nu> ne înpuţiţi <sic> în ponos ca şi voo să vă fie lesne ertătoru H<risto>sii Dumnezeu că mulţii fiindu slavă [Celu<i>] Celui ce n<e>-au ajutaţii de am ajunsîi şi la sfîrşitu".
Ms. 1130. Sec. XVIII (1797); 31 ff. 12x9 cm. Scriere cursivă. Desen în peniţă la f. 3V.
GIURGIUVEANU (TUDOR). Ţara Romînească
Bucureşti
Miscelaneu: Viaţa lui Constantin cel Mare, Eustatie Plachida, Descoperirea sf. Liturghii, Sindipa, Cronograf ş.a.
f. 30 : „Tudor Petre".
f. 40 : „Todor sin Petre 1781, mart<ie> 14 dn<i>".
f. 68 : „Sfîrşitul Sindipii filosoful. Leatu 1781, Tudoru Petre, apr<ilie> 10 dn<i>, zile". ®
f. 149v : „Adastă cărticică iaste a lu<i > Tudor sin Petre GiurgiuveanuL S-au scris în Bucureşti la leat 1782, oc<tom>v<rie> 25 ; dă cînd s-au început a scrie arată la începutu".
Ms. 1766. Sec. XVIII (1781); 209 ff. 30 x 20 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii şi iniţiale ornate la ff. : 30, 42v, 69, 77 ş.a. Legătură veche în piele.
GORAN. Ţara Romînească
Fragment din cronica lui Badu Greceanu. ff. 8 şi 10v : „Goran".
Menţiunea lui N. Iorga din Cronicele muntene, în Analele Acad. Rom. Mem. i^„ s. II, 21 (1899) p. 256 şi 441, privitoare la copierea manuscrisului 465 de către Asan Cămăraşul, semnat la f. 16, nu ni se pare concludentă. Din potrivă, grafia numelui „Goran" este apropiată de grafia întregului text al manuscrisului.
Ms. 465. Sec. XVIII (mijloc); 26 ff. 22 x 15 cm. Scriere cursivă. Unele iniţiale şi date sînt scrise cu roşu.
GOŞTONĂ (PROCOPIE). Moldova
Cazanii.
f. 5 : „Cazanii ce cuprinde în sine Ev<an>g<he>liile tîlcuite ale duminecilor de preste anii <.............,..>acumîi într-acesta chipii s-au scrisu
în zilele preaîn[n]ălţatului înpăratu alii Eomaniloru Iosifu alu optulea <sic>, cu   bl<a>gosloveniîa  preotului  Grigorie, cu cheltuiala pururea
pomeniţilor ctitori de la satul <tăiat>, unde să cinsteşte hramul sf<i>nţilor voevoz<i> Mihail şi Gavriil, la anul de la zidirea lumii 7292. iară de la mîntuirea lumii 1784".
f. 52v : „1784, Precop Goştona".
f. 57 : „Scris-ai <sic> eu P<rocopie> B. G<oştonă>7 1784". f. 87v : „Ctitori<i> aceştii cărţi sintii aceştiîa : Vasilie, Iosifu." f. 95 : „Procopie Goştonă".
Anul copierii este menţionat şi la ff. : 61v, 67 şi 69v.
Ms. 1237. Sec. XVIII (1784); 99 ff. [4V-S9V]; 34 x 21,5 cm. Scriere ce imită tiparul şi scriere cursivă. Numeroase frontispicii, iniţiale ornate şi desene, toate lucrate în peniţă. Numerotaţie originală a filelor.
GRECEANU (IERODIACONUL NICODIM). Ţara Romînească
Theotocarion.
f.l: „Theotocarion, adică Canoane de rugăciune către preasf <î>nta Născătoarea de D<u>mn<e>zeu, alcătuit pă 8 glas<uri> ce săcîntăpe toată zioa la cetirea Pavecerniţ <ii>, tălmăcit<e> dup<ă> cSle greceşti, iar acum scrise de mine mult păcătosul Mcodim Greci<anu>, nevred<ni>c<ul> ierod<ia>c<on>, icon<o>m sf<intei> Mă<nă>st<i>ri Tismana, în zilile preasf<inţitului> episc<op>, chir Nectarie, igumenind Mă<năs>t<i>rea sfinţda sa> părint<e>le arh<imandxit > chir  Ştefan. Leat  1795 [1795]".
f. 2. : „Predoslavie. Cinstit preacuvioase sfinţiîa ta părint<e> arh<i> m<andrit>, igum<en> al sf<i>ntei Măn<ă>stiri Tismana, cu căzută plec-<ă>cîune închinîndu-mă, sărut cinstită mîna sfinţii <tale>.
Cu smerenie arăt sfinţii tale pentru această carte ce să numeşte greceşte Theotocarion, întru car6 să coprind canoane de rugăciune către preasf <î>nta Născătoarea de D<u>mn<e>zeu şipur<u>rea Fecioara Măria, alcătuite pă 8 glasuri ce să citescii în fieştecare zi, seara la Pavecerniţă, după „Crez întru unul D<u>mn<e>zeu", care s-au tîlmăcit după grecie pre limba noastră rumînească, în zilile şi cu porunca răposatului întru fericire <a> preasfinţitului mitropolit chir <loc gol>, daru nedată în tipar; şi de atunci pînă acum să şi urmează citindu-să în sf <î>nta Mitropolie a Bucurgştiloru, precum şi la sf<înta> Mun<ă>stire Căldăroşani şi la alte locuri, în fieştecare zi, neîncetat, dup<ă> tipic.
Şi văzînd că iaste lucru trebuincios a să afla şi a să urma la fieştecare pravoslavnic, mai vîrtos la sf<i>ntele măn<ă>stiri, unde iaste adunare de părinţi spre umilinţă şi zdrobire de inimă, îndemnîndu-mă şi în puţină vr£me cu îndeletnicire<a> ce am avut, o am prescris şi eu; cară, după ce o am închinat aceîaş<i> prea milostive Stăpîne, ce să prăz-nuiaşte într-acest lăcaş, mai întîîu o aduc către milosîrdiîa dragostii ce<le>-i părinteşti şi păstoreşti a sfinţii tale, ca la un povăţuitor sufle-tescu şi hrănitor ce ne eşti noaoă, tuturor fraţilor cei întru H<risto>s ai aceştii obşti, rugîndu-mă să fie pri[i]mită osteneala mea, precum şi H<risto >s
G. ŞTREMPEL
D<o>mnul nu au lepădat prinosul văduvii; şi prin părinteasca rostire să să pue şi în orînduîala ca să să urmeze, precum <este > şi la alte sfinte beserici, a să citi la vreme. Ca din toţi cîţi să vor întîmpla a citi, doar să va milostivi Maica Ziditorîului a ne mîngîîa cu luminare spre cale sufleteşti şi înpărtăşire de viîaţa cea vecinică.
Al sfinţii tale mai mic şi plecat slug<ă>, Mcodim ierodda>c<onul>, Jcon<o>m<ul> T<ismanei>".
Ms. 2097. Sec. XVIII (1795); 126 ff. 30,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Chenar în peniţă la f. 1, iar la f. lv se găseşte un desen ce-1 înfăţişează pe sf. Nicodim. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
GRIGORAŞ (SIN VASILE URICARIUL).
1. Cronici moldoveneşti.
Moldova
f.2 : Aceştii Leatopiseţu a<l> Ţ<ă>rîi Moldovei de descălecatul şi întîi de Traian înpăratul Eîmului cu rîml£nii şi pentru a doa descălecare de Dragoş vod<ă>, l-au făcuţii cu toată cheltuiala <lui> Toade* Costache 3 <treti> logofătii, în zilele prealuminatului şi în[n]ălţatului domnu Io Mihai Eacoyiţî voevod, în al unsprăz acele an a în[n]ălţatei domnii, la a triîa domnie a mării sale, în anii de la zidirea lumii 7234 < 1726>, m<e>s<e>ţa aprili<e> 25".
f. 207 : „Die bine voitoriu iubitului cetitorîu, Gligoraş s<i>nii Vas<i>-Uricaru am scrisu".
lie
Ms
115.
Sec. XVIII (1726); 208 ff. [2—207]; 32 x 19 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile, iniţialele şi cifrele sînt scrise cu roşu. Titlul este încadrat într-un chenar în peniţă. La f. 2V un desen în peniţă, reprezintă crciarea Evei din coasta lui Adam. Frontis-pirii şi desene în medalion la ff. : 5V, 9, 43. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Moldova
2. Cronici moldoveneşti.
Ms
103. Sec. XVIII (prima jumătate): 178 ff. [aproximativ l—176y]; 32 x 21 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile, anii şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1 şi 5. Iniţiale ornate la ff. : 1, 5, 6 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legăturii veche în piele.
Moldova
3. Cronici moldoveneşti.
238. Sec. XVIII (prima jumătate); 346 ff. [2—317]; 33 x 20,5 cm. Scriere cursivă veche.
Titlurile, anii şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 2, 5, 9 şi 47. Ultimul frontispiciu cuprinde, în medalion, portretele voevozilor Sas, Dragoş şi Laţcu. Iniţiale ornate la ff. : 5, 9, 15 ş.a. Numerotaţie originală a filelor de la f. 9.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
4. Cronici moldoveneşti.
91
Moldova
k I
Mi. 256. Sec. XVIII (prima jumătate); 91 ff. [1--5y,9-91v] ; 26 x 19,5 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu.
Moldova
5. Cronici moldoveneşti. ,,De bine voitor iubitului cetitor Gligoraş s<i>nii Vas<i>lie
f. 213v : Uricariului".
Ms. 354. Sec. XVIII (prima jumătate); 214 ff. [3 — 213y]; Scriere cursivă veche. Titlurile, anii şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 3, 5V, 9 şi 44. Ultimul frontispiciu cuprinde în medalion, portretele voevozilor Sas, Dragoş şi Laţcu. Iniţiale ornate la ff. : 5V, 9, 15 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
Moldova
6. Letopiseţul Ţârii Romîneşti.
Ms. 910. Sec. XVIII (prima jumătate); 70 ff. [4 — 67v] ; 30,5 X 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenare şi frontispicii în peniţă la ff. : 4,5 Ir şi 6. Iniţiale ornate la ff. : 6, 7V, 31 ş.a. Legătură veche în piele.
Moldova
7. Catastihul averii lui Gheorghe Ursachi.
Ms. 4082. Sec. XVIII (prima jumătate); 153 ff. f 146- 146lb] ; 29 x 19 cm. Scriere cursivă veche. Numerotaţie originală a filelor.
GRIGORE (IERODIACONUL RÎMNICEANU).
Ţara Romînească
Rimnicul-Vîlcea
1.  Miscelaneu teologic:  Rugăciuni şi Rînduiăla călugăririi.
f. 88v : ,,Scrisă în Ep<i>scopiîa Eîmnicului de Grigorie ierod<ia-conul>, 1780. larii pre dragostea voastră rog, iubiţilor în D<o>mnul, pentru greşalele ce să vor fi întîmplat din alunecarea minţii, ertaţi, îndrep-tîndii cu d<u>hu pacinicn şi H<risto>s I<isu>ş să ocîrmuiască în linişte viaţa voastră şi fericirii veacului de al optulea să va învrednicească".
Ms. 2025. Sec. XVIII (1780); 88 ff. 19,5 x 14 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Desene în peniţă la ff. : *v şi 62v. Numerotaţie originală a filelor începînd cu 190. Legătură veche în piele.
92 G. ŞTREMPEL
Ţara Romînească Rîmnicul- Vîlcea
2. Miscelaneu teologic: Teologie polemică. Istoria muntelui Atlios, fragment de Pateric, JEshatologie şi Viaţa sf. Artemon.
f. 92v : „1780, iunie 20. Prescrisu-s-au în sf<î>nta Episcopie a Eîmnicului, de smeritulii ierodiacon Grigorie Rîmniceanulu, cu cheltuiala lui Eafail, mon<a>h din sf<înta> Măn<ăs>t<ire> Hurezii".
f. 105v : „în Ep<is> copiîa Eîmnicului scrisă, cu cheltuiala lui Eafailii monah. Sept<emvrie> 22, 1780".
f. 127v : „1780, Grigorie Eîmniceanul, ierod<iacon>".
Ms. 2570. Sec. XVIII (1780);   127 ff. [1-92*,   96-105Y, 111 — 125y, 127Ty]; 34 x 23 cm..
Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 1. Iniţiale ornate la ff. : 1, 4V, 6V ş.a. Numerotaţie originală a filelor pînă la f. 79. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Rîmnicul- Vîlcea
3. Varlaam şi loasaf.
f. 96v : „S-au scris de ierodiaconul Grigorie Eîmniceanul, cu cheltuiala ieromonahului Eafail. 1781, mai 18, în sf<î>nta Episcopie a Eîmnicului".
Ms. 2577. Sec. XVIII (1781); 96 ff. 33 x 22,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
Ţara Romînească
Rîmnicul- Vîlcea
4. Istoria Ţării Eomîneşti.
f. 30v: „S-au prescris de Grigorie ierodiaconul din Ep<i>scopiia Eîmnicului, cu cheltuiala monahului Eafail. 1781".
Ms. 4650. Sec. XVIII (1781) ; 30 ff. 32,5 x 23 cm. Scriere cursivă. Titlul şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu şi iniţială în aur la f. 1. Numerotaţie originală a filelor.
Ţara Romînească
Rîmnicul-Vîlcea
5. Oglinda bogosloviei.
f. 54 : „S-au prescris în sf<î>nta Episcopie a Eîmnicului de smeritul între ierod<iaconi> Grigorie Eîmniceanul, cu cheltuiala sf<i>nţii sale
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI 93
părintelui chir ^Tectarie ierom<onahul>, iconom sf<i>ntei Ep<is>c<opii>. 1783, oct<omvrie> 4 dn<i>".
Menţiunea este scrisă şi în greceşte, cu mici deosebiri textuale.
Ms. 2712. Sec. XVIII (1783); 59 ff. [1-54] ; 32 x 22 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 3. Numerotaţie originală a filelor.
Ţara Romînească
Rîmnicul-Vîlcea
6. Oglinda bogosloviei.
f. 242 : „Oglinda b<o>gosloviei, scoasă de pre limba slovenească în limba rumînească de oarecare arhimandriţii şi scrisă acum a şaptea oară în sf <î>nta Episcopie a Eîmnicului, în zilele preaîn[n]ălţatului domnii Io Mihailii Oo<n>standin Suţulii voevodii, păstorîu fiindu în scaunul Seve-rinului preasf <i>nţia sa părintele chir Filaretii, episcopul Eîm<nicului>, în anul 1784, noem<vrie> 20.
Scrisă de Grigorie Eîmniceanul".
f. 246v: „1784".
f. 306v : „S-au prescris în sf<î>nta Ep<i>scopie a Eîm<niculu$>, de smeritul între ierodiacon <i>, Grigorie Eîmniceanul".
Ms. 1388. Sec. XVIII (1784); 307 ff. [242-306r]; 30 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar colorat la f. 242. Frontispiciu şi iniţială colorată la f. 247. Miniaturi la ff. : 242v şi 246v. Numerotaţie originală a filelor.
Ţara Romînească
Rîmnicul-Vîlcea
7. Varlaam şi loasaf.
î. 216y : „S-au scris în sf<î>nta Ep<i>scopie a Eîmnicului, de.smeritul între ierodiaconi Grigorie Eîmniceanul".
Mai jos : ,, tţj §<x7ravY) tou ay^ou apxt[xavSpiTou xup napfrsviou apy^sa-aavou, sv stsi a7roysvv7]asco(; xpiGTOv 1784".
<=cu cheltuiala sfîntului arhimandrit chir Partenie Argeşanul, în anul de la Naşterea lui Hristos 1784 >.
Ms. 2510. Sec. XVIII (1784); 222 ff. [1-21SV]; 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Rîmnicul-Vîlcea
8. Floarea darurilor. f. 1 : „Şi s-au prescrîsii acumu de Grigorie ierodiacon<ul>".
f. 131 : „S-au scris în sf<î>nta Episcopi<e> a Eîm<nicului>, de smeritul Grigorie ierod<iaconul>, cu chieltuîala sfinţii sale părintelui iconomul chirii Nectarie".
04 G. ŞTREMPEL
Ms. a fost copiat după cartea tipărită la Snagov în anul 1700. 1
M^ 2215. Sec. XVIII (aproximativ 1780); 131 ff. 16,5 x 10,5 cm. Scriere cursivă. Titlul * |
şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în   peniţă la ff. : lv şi 4.   Nu- \ j
merotatie originală a filelor. Legătură veche în piele.
'<
Ţara Romînească
9. Rugăciuni pentru iertarea păcatelor.
f 9V : „1798, dec<e>mv<rie> 10. Thoma leg<ă>t<orul>". înseninarea ! este a lui Grigorie Eîmniceanu.
Ms. 2519. Sec. XVIII (1798); 9 ff. 21 x 15 cm. Sciere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise i cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1 şi 7V.
, !
Ţara -Romînească
10. Oglinda bogosloviei.
însemnarea de la f. 58 : ,,S-au prescris în sf <î>nta Mitropolie a Bucu- . |
reştilor de mult păcătosul Toma cu chieltuiala sfi<n>ţ<iei sale> păiin- J
relui Cleonic, ierodiac<onnl> sf<intei> M<itropolii> a Buc<ureştilor >, " j
1795, octomv<rie> 18", ne îndreptăţeşte să credem că Grigore Eîmni- j
ceanu, a cărui grafie este evidentă, a folosit un manuscris copiat de Toma ;
la 1795. j
Ms. 4413. Sec. XVIII (sfîrşit); 58 ff. 30 x 21 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt ; scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă şi iniţială ornată la f. 3. Numerotaţie originală a filelor.
Ţara Romînească
11. Miscelaneu:   Pastorala   mitropolitului Dosiihei al  Ungrovlahiei şi Cuvînt al lui Ioan egumenul Raithului
Ms. 2015. Sec. XVIII (sfîrşit); 385 ff. [aproximativ 183 — 194*]; 22 x 15 cm. Scriere cursivă.
Al doilea titlu şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 187. V Legătură veche în piele. \ \
Ţara Romînească
12. Ceaslov. :
Ms. 2521. Sec. XVIII (sfîrşit); 476 ff. [1-2, 4-476*]; 21 x 7,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 9V, 62v, 346 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
13. Mîna lui Damaschin.
f. 8V, la sfîrşitul Prefeţei : „Grigorie arhimandriţii Eîmniceanu".
f. 7V, anul copierii : „1808". v
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI 95>
Ms. a fost copiat după cartea tipărită la Sibiu în anul 1793.
Ms. 2314. Sec. XIX (1808); 135 ff. 12,5 x 6 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar, stema ţării şi frontispicii în peniţă, la ff. : lr v, 2 şi 9. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
14. Miscelaneu: Aritmetică, Pascalie, Trigonometrie.
Ms. 1081. Sec. XIX (început); 225 ff. \1-76Y, 178-181, 214-217. Restul filelor, în latineşte şi greceşte, sînt scrise probabil, tot de Grigore Rîmniceanu]. 20 x 8 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi cifre sînt scrise cu roşu. Paginaţie originală cu cifre arabi?..
Ţara Romînească
15. Prefaţă şi Scară la Aritmetica lui Mantiei Glyzunios.
Ms. 1316. Sec. XIX (început); 180 ff. [4-10]; 22,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 7. Legătură veche în piele.
GRIGORE (IEROMONAHUL). Ţara Romînească
Mân. Tismana
Fragmente  din  Pomelnicul mănăstirii Tismana.
Cf. Ms. 2500, f. 4V : ,>Aeest pomg<lni>c cînd s-au făcut, aflîndu-mă şi eu aci la Mă<nă>st<i>rea Bistriţa, lîngă sfinţia sa părint<e>le arhimandritul chir Ştefan, ig<u>m<enul> Tismenei, fiindu-i ucenic şi de călugărie şi de preoţie, amii scrisu eu cu mîna mea, din porunca sfinţii sale toat<e> scri[i]sorile cît<e> arată la începutul Pom6ni[i]cului celui mare şi la sfîrşit, cu plată de la sfinţia sa, coaie unsprăzece şi coala cîte parale şapte; iar temeiurile sînt zugrăvit<e> şi scrise de altă mînă.
Mă rog părinţilor să fiu neuitat şi eu lasf<î>ntul jertvelnie. Al tuturor plecat, Grigorie ierom<o>nahu<l> Tismenei'.^
Sec. XVIII (1798). Scriere cursivă.
GRIGORE (IEROMONAHUL DE LA COZ IA). Ţara Rommească
Mân. Cozia
1. Scara sf. Ioan Scârarul.
î. 2: „Leastviţă, adecă Scara, care cuprinde în sine vi[i]aţa sf<î>-ntului prea cuviosului părintelui nostru Ioan[n]ii, carele au şi izvodit această carte, ce are 30 de cazanii, pentru îndreptarea călugărilor şi un cuvînt de învăţătură cătră nastavnicii.
Şi s-au scris în zilele luminatului d<o>mnii Io Ştefanii Eacoviţă voevodii, fiindii mitropolitii al Ungrovlahiei chirii Grigorie, la anii de la H<risto>s 1765 avgust 15 d<ni>, cu toată chieltuiala sf <inţitu>lui Sofronie ieromonahii, de Grigorie smeritul şi nevredniculu ieromonahii de la sf <î>n-tulu Schitu al Cozii de după turnii".
'96 • ■  O- ŞTREMPEL
f. 490v : „Slavă, laudă, cinste şi închinăciune lui D<u>mnezeu că mi-[i] au ajutaţii, după începutu de amii ajunsii şi la sfîrşitu.
Această sf<î>ntă şi d<u>mnezeîască carte, ce să chiîamă Scara, scrisu-s-au prin osteneala smeritului întru ieromonahi Grigorie; şi oricine să va întîmpla a ceti pre dînsa şi va afla greşeli, au în cuvinte, sau în slove, să nu vă grăbiţi a-mi pune în ponos, ci îndreptaţi cu d<u>hulii blîndgţelorii, că n-au scris îngerii, ci mînă de ţărînă şi minte de om păcătos. Că pre' cîtu iaste de ane voe omului a nu păcătui, aşijderea şi scriitorîului a fi fără de greşală, <că>ci toţi greşim mulţii; pentru aceasta ertaţi, ca şi cucer<nic>iei voastre să vă dăruiască H<risto>s luminare minţii şi descoperire d<u>mnezeeştiloru lui taini, spre mîntuirea sufletelorii voastre. Aminti.
Ori cîţi s-arii întîmpla a ceti pre această sf <î>ntă carte să zică : D<u >m-nezeu să iarte pre Grigorie ieromonahulii, carele au scris această sf<î>ntă carte, la anulii de la zidirea lumii 7273, iară de la Hristosii 1765, luna avgustii 15 dni, zile. Grigorie ierografosii de la sf<î>nta M<ă>n<ă>st<ire> €oziia".
Ms. 163. Sec. XVIII (1765); 492 ff. [2 — 490y) ; 20,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar colorat la f. 2. Frontispicii colorate la ff. : 1, 3, 10v, 16 ş.a. Numerotaţie originală a [filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Ţara Romînească
2. Miscelaneu: Istoria asediului Vienei, Descoperirea sf. Liturghii, Istoria risipirii Ierusalimului, Istoria luării Ţarigradului ş.a.
f. 173 : „Iulie, 12, 1766. S-au scris din porunca şi cu toată chieltuiala dumnealui Eadulii Voinesculii, bivu vel stolnic, prinu osteneala mai micului şi nevrednicului între ieromonahi, Grigorie ieromonahul.
Ori cîţi vor ceti pre această carte să zică toţi: D<u>mnezeu să iarte pre Grigorie ieromonahulii, carele s-au ostenit de au scris".
Ms. 3151. Sec. XVIII (1766); 173 ff. 21,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 69, 74, 127 şi 164. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
GRIGORE (LOGOFĂTUL). Ţara Romînească
Mân. Aninoasa-Muscel
Miscelaneu: Paraclisul şi Viaţa sf. Grigorie Decapolitul, Cronica lui lordache Stavrache ş.a.
f. 3r"v : „Această viîaţa a Sfîntului, cuviosului şi de Dumnezeu purtătorului, părintelui no[a]stru Grigorie Dicapolit o am scris-o dupe o filadră ce o am aflat la metoh<ul> sfinţii Mitrop<o>lii, ce să numeşte Măgureanu ; care aceia era cu tipar şi cu toată orî<n>duiala, adică cu
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
Vecerniia, cu Utrăniîa şi cu Canoane şi cu Paraclis <ul> Sfîntului, care Paraclis l-am scris aicea.
Şi s-au scris în zilile prealuminatului domnu Io Mihail Co<n>sta<n>-d<in > Suţul v<oe >v<o >d, întru a dooa[ă] domni[i]e a mării sale, păstorindu turma pravoslavnicului norod al lui H<risto>s preasfinţiîa sa părintele mitrop<o>lit [lui] chiriu chir Cozma, întru al cincilea an al păstorii preasfinţii sale.
Şi am scris pre pomenire; iar cei ce vă veţi întîmpla a ceti, bucu-raţi-vă întru Domnul cu <sic> multe cuvin<te>folisitoare sînt în viîaţa sfîntului. Pentru care mă rogu ca, orice greşală veţi găsi[i], îndreptaţi; că n-au scris-o mînă de înger, ce de om. Ce mă ertaţi, nezicînd vreun cuvînt , rău, ca şi pe dum<nea>v<o>astră să vă erte Domnul şi să vă îndrepteze
spre lumina poruncilor Lui.
Iar carele să va întîmpla să o fure să fi[i]e afurisit de Domnul nostru I<isu>s H<risto>s şi de 318 sfinţi părinţi de săborul Mchei<i> şi de toate ţ sfintele soboară şi să aibă pîrîş la dreaptă judecată pre marele si lumi-
, nătorul Grigorie Dicapolit.
Şi am <scris> la anii di la Naşterea lui H<risto>s 1792, iulie 29, [de] I robul lui Dumnezeu Grigorie".
4 Mai jos, de altă mînă: „Grigorie log<ofătul> de la sfîntă Măn<ăs>-
t<i>rea Aninoasa".
f. 4V, la sfîrşitul predosloviei către cetitori : „Grigorie ot sfîntă Mitrop<o>li[i]e".
Mai jos,  de aceiaşi mînă, următoarea însemnare din sec. XIX: „Acestea istorii ce le-am scris eu cînd mă aflam la sfîntă Mitropolie, la sfinţiîa sa părintele iconom al sfintei Mitropolii, chirio chir Dositheu Buzăîanul, fiindcă să afla sfinţiîa sa iconom de opt ani la trei mitropolit^................> şi apoi i.au făcut igum<e>n
I           la sfîntă Măn<ăs>t<i>re Aninoasa, în sud Muscel şi fiindcă mă aflam şi eu la^ sfinţiîa sa, părintele igum<e>n, sluji<n>d de ani doisprezece, care sfinţiîa sa m-au crescut şi sfinţiîa sa m-au învăţat carte şi sîntu ceracu al sfinţii sale, care D<u>mnezeu să<-i> dăruiască săn<ă>tate< .... .....>
Şi eu am scris, ca cine va citi să aibă a mă pomeni".
însemnări ale copistului, mai ales din anul 1797, fără să aducă însă ştiri noi cu privire la persoana sa, se mai găsesc la ff. : lv—2, 12v, 41, 49v, 50, 53v, 56v, 72v, 82-84.
Ms. 1468. Sec. XVTTT (1792); 84 ff. 21 x 14,5 cm. Scriere cursivă.
GRIGORE (POPA DIN MĂHACI). Trasnilvania
Mâhaci- Turda
prescrie un miscelaneu teologic, cunoscut sub denumirea de Codex Sturdzanus.
f.  10 I „IlklC MClţd Aip. 01   AHK K-h AHK BdTpK  >KhKA\OH KpdAlO, frAd Oţ-KUTk MhXm KOA. WT MHp-hCA-hS, KAfcT OT flA^ x 3pH, WT pO>KCTR* XCKO x dJf. IIOMCHH ÎH,
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
99
ame pdBB>ku npH3RHTtpk îp*h rpHropîf, k"k wcrdBAtmY rp-fcXwM, kt* hpctboh; echo*". < = Scris în luna lui martie, 19 zile, în zilele craiului Batăr Jicmond, cînd fu bătut Mihai vodă la Mirăslău, la anul de la Adam 7108, de la naşterea lui Hristos 1600. Pomeneşte, Doamne, sufletul robului lui Dumnezeu, prezviteriului ierei Grigore, spre iertarea păcatelor, în împărăţia cerurilor >.
f. 76: „IIoAvkNH Th jk,uu pdKK Bau* TpHropu, kt* wCTdBAfnif rp-kXwM, bt*> HPCtboh bchih" <= Pomeneşte, Doamne, sufletul robului lui Dumnezeu Grigorie, spre iertarea păcatelor, în împărăţia cerurilor >.
f. 89v : „flc <sic> non. rpHPopîg ot fl/L^Xamo. Mcu,d rm kg ahk bato x3id. vvt po>K. XcKd Xd$nr. BfAdnnpocTH" <=Eu popa Grigore din Măhaci. Luna ianuarie 29 zile, anul 7091. De la naşterea lui Hristos 1583. Bogdai-prosti>.
f. 107v: „Scris-am eu popa Grigorie di în Mîhacîu, în zilele lui Bat<ă>rii Buldujarîu craîu. Carte ciri să va întreba cu altul, să ştie răspunde. Iară numîrul ailor de la Adam 7115 ai; de la naşterea lui H<risto>s 1607 ai".
f. 122v : „IIhc. non. rpHropîe ah fll^Xamo. ba^t x 3pK3; wt po>KA. x aJfOiî,. mcu,a a/uh î jhhk. flA\HHk". < = A scris popa Grigore din Măhaci. în anul 7127 ; de la Naştere 1619, luna mai 10 zile. Amin>.
Ms. 4i7. Sec. XVI-XVII (1583-1619); 124 ff. 20 x 13,5 cm. Scriere semiuncială. Titlurile sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 11, 16 şi 63v.
GRIGORIEVICI (IEROMONAHUL NATANAIL). Moldova*
Pomelnicul Mitropoliei Moldovei.
f. 1: „Sinodicu sau Pomen[n]ecii, pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori a<i> sf<i>ntei Mitropolii a Ţării Moldo vii şi pentru preosf <i>ntiţii răpăosaţii mitropoliţii carii au păstoriţii această de D<u>mnezău păzită ţară creştinească şi pentru alţi milostivi şi fericiţi boîari şi neguţetori, făcătorii de bine şi dătătorii de bunătăţ<i> întru această sf<î>ntă Mitropolie, acumu întîi întru aceştii chipii dintru multă cercare şi întrebare tocmiţii şi aşezaţii de însuşi preosf <i>nţitulu chiriu chir Iacovii, mitropo-litulii a toată Ţara Moldovii, în zilele mării sale prealuminatului domnu şi oblăduitoriului a toată Ţara Moldovii, Io Matei Ghica voevod.
Şi s-au scrisu în sf<î>nta Mitropolie în oraşii în Iaşi la anii de l<a> zidirea lumii 7262, iară de la mîntuirea lumii, adecă de la H<risto>s 1754 în luna lui mai. Şi s-au scrisu de mine smeritului şi nevrSdnieulu întru călugări, însă adevăratulu fiîu şi credincioşii slujitorîu sf<i>ntei bes Sreci a răsăritului, îsTathanailii ieromonahii Grigorieviciîi".
Ms. 1567. Sec. XVIII (1754); 67 ff. [aproximativ l-6r, 8, 12- 13v, 20, 24, 28, 32]; 30 x 20 cm.
Scrierea atribuită copistului imită tiparul. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenare în peniţă la f. lr_v. Frontispicii în peniţă la ff. : 2, 8,12 ş.a. Numerotaţier-originală a filelor. Legătură veche în piele.
GRIGORIOVICI (IPODIACONUL DIMITRIE). Moldova
Cronograf.
î. 1: „Hronograf sau leatopiseţu, adecă adunare şi strîngere noao a multe istorii care să începu de la zidire^ lumii carele spune pre rindii pînă în an[n]ii de acmii, izvoditii întîîu de Pătraşco Danovici, logofătul alii treile<a>; iară acmu pre acelaş izvod, molitfa sa, Climentie arhidia-conul, poftind şi cercetîndu scripturile, pus-au îndemnare şi cheltuială de s-au scris această carte în zilele prealuminatului şi preîn[n]ălţatului întru Hr<i>stosîi D<u>mn<e>zău bl<a>gocestivului domnii şi stăpînitoriu Ţărîi Moldovii Io Grigorie Ghica voevoda, cu bl<ago>s<lo>veniîa preaos-f<i>nţitului în D <u >hulu Sf<î>ntu, chir Antonie, dinu mila lui D<u>mn-<e>zău arhiep<i>scopii Socevii şi mitropolit a[l] toată Ţara Moldovii, în cursulii anilor de la zidirea lumii 7240, iară de la întruparea D<o>mn<u>-lui H<risto>s 1732, avgustii în 20 de zile.
Şi am scris eu Dimitrie Grigoriovici, ipodiaconulii".
f. 2r~v : „<..............> Pentru ac6ia, iubite ceti-
toriule, citenie de istorii, mare dobîndă şi destuparg de minte şi învăţătură dă celor următori şi mai de pre urmă oameni, care lucru să v£de în toat<ă> lumea ; că cu cetitul sf <i>ntelor scripturi rugămii pre m<i>l<o >-stivulu D<u >mn<e >zeu şi ne dă ertare greşalelor noastre. Cu cetirea sf<i>ntelor scripturi cunoaştem lucrurile c61e de mulţi ani trecute, ca <şi> cum li-am vedea în[n]aintea noastră; că mulţi dascăli mare <sic > şi aleşi au pus trudă şi ostenealî de au scris istorii şi fapte a înpăraţi şi a crai, a domni şi a maistani, care cum ş-au [cum ş-au] cumpătat viaţa ; şi cinste arătînd dascălii aceia şi lăsîndu învăţătură celor de pre urmă ca să afle folos şi fiecine ca să-ş<i> poată cumpăta viaţa : de c81e rele să se fereascî şi spre bune şi de folos să urmeze.
Citeşte dar, pre această cart8 ce să ch[i]iamă leatopiseţu, că vei putea cu învăţături şi arîtări ce spun la această pisanie, a-ţi înblînzi firea şi a-ţi cumpăta dintru învăţăturile acelor vrednice de demultu şi vechi viteji<i>, spre care lucru rogii pre D<u>mn<e>zeu să pue cuget bun şi îndemnare la inimile dumilorvoastre. Să pliniţi desăvîrşit lucrul acesta, cetindii şi ascultîndu cu sănătate. Amin.
De tot binile voitorîu, preaiubitului cetitoriu, Dimitrie Grigoriovici, ipodiacon".
f. 419 : „Sfîrşit şi lui D<u>mn<e>zău mulţămită. Cu bunăvoirea Părintelui şi cu sporirea Fiîului şi cu săvîrşirea sf<î>ntului şi de viaţă făcătorîului D<u>hii, serisu-s-au această carte, ce s<e> ch[i]iamă Hronograf, în cursul anilor de la zidirea lumii 7240, iar de la mîntuirea lumii 1732, cînd oblîduîa în vestita cetate a Ţ<a>rigradului sultan Mahmut înpăratul turcescîi, în[n] al doile an al înpărăţiei sal<e>, purtînd cîrma pravoslaviei preafericitul întru Duhul Sf<î>ntii chir Paisie, din mila lui D<u>mn<e>zeu arhiep<i>scop Ţarigradului şi patr[i]iarhii a toatî lumea; iară în Ţara Moldovei domn[i]îa prealuminatul şi creştinul domnii Io Grigorie Ghica voevoda.
100
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
101
Şi s-au scris această carte cu bl<a>goslovenie<a> preaosfinţitului chir Antonii, din mila lui D<u>mn<e>zeu arhiep<i>scop Socevei şi mitropolit a[l] toat<ă> Moldo viabila, cu toat<ă> cheltuiala molitvei sali lui Climentie arhidiaconul, întru a sa pomenire.
Iar lui D<u>mn<e>zeu, Celui ce ne-au agiutat de am văzut după început şi săvîrşit<ul>, slavă şi cinste, în vecii vecilor. Aminti. Cine truda noastrî pri[i]m£şte D<u>mn<e>zăule, cu bine îl dăruia şt e ! Dimitrie Grigoriovici, ipodiacon".
Ms. 1469. Sec. XVIII (1732); 422 ff. [1-419]; 31 X 20 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu şi aur. Miniaturi lucrate, probabil, de altă mînă la ff. : 1, 11, 42v, 132 şi 366v. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele, restaurată la cotor.
HOCIUNG (CĂPITANUL ANTOHI). Moldova
Istoria Ecaterinei a Il-a şi descrierea Chersonului.
î. 122v : „Această cărticică, cu cîte să află într-însa, am scris-o eu, Antohi Hociungu cap<i>t<an>, în vreme <a> cîndu mă aflam şăzind în casa d<u>misale condicariului Ştefanu Zătreanu.
Şi mă rogu d<u>m<nea>v<oastră>, tuturora celor ce vor ceti pe dînsa', orice greşală veţi găsi, ori în slove, ori în cuvinte, să ertaţi, căci singuri dumn<e>avo<a>stră veţi cunoaşte că n-am fost bun omu, procopsit la învăţetură sau la scrisoare. 1793, mart<ie> 25".
Ms. 3102. Sec. XVIII (1793); 130 ff. [l-122v]; 24 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele cuvinte sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
HRÎSTEA (SIMION).
HOLBAN (IOAN).
Moldova
Cronograf.
î. 1 : „Cu mila lui D<u>mnizău începui a scrie Hronograful^ adică anii scris<i> di la zidirea lumii, carii acum l-am scris cu toată cheltuiala mea, eu, mai gios numitul, în zilile prealuminatului şi preaîn[n]ădatatului domnului nostru Ioanii Alexandru Ioan voevod întru întîe domnie a mării sali şi mitropolit fiindu în ţara noastră preaosfinţie sa chir chirii Gavrii<l> a toată Ţara Moldavii.
Si l-am scris în satul nostru Fundoe, undi să cinsteşti şi să prăz-nueşti hramul lui sfetii Neculai, la anii de la zidir<ea> lumii 7293, iară de la H<risto>s 1785, ghenar 10. Ioanii Holbanîi".
f. lv : „Ioanii Holban", semnează şi versurile la stema ţării.
Ms. 3527. Sec. XVIII (1785); 355 ff. 33 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi cifrele sînt scrise cu roşu. Chenare şi frontispicii colorate la ff. : 1, 2, 6 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
-an
Transilvania
Braşov
Mărturisirea ortodoxă.
f. 80 : „Să s<e> ştie că această sf<î>ntă carte ce să chiiamă Pravoslavnica mărturisire iaste a mea, a lui Simeon Hrîst<ea> ot Braşov şi o am scris eu cînd am învăţat la părintele Eadul Tempîa, în anul'de la H<risto>s 1727, lun<a> lui fev<ruarie>, dnî 13".
Cu litere latine, exceptînd luna: „Anno 1727, fev<ruarie> die 13".
Ms. 3811. Sec. XVIII (1727); 104 ff. [6-36, 38-80]; 15,5 x 9,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 8. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Măn. Argeş
HRIZEA (DASCĂLUL).
Canoane de umilinţă către Maica Domnului.
f. 228v: „Sfîrşitul canoanelor şi lui D<u>mn<e>zeu laudă, Celui ce pururea să proslăveşte întru sfinţii Săi şi ne-au ajutat după început de am şi săvîrşit. Iulie 12, leat 7276. <sic> Porc. JCr* < = de la naşterea lui Hristos > 1768" <anii sînt scrişi cu cifre arabe >.
f. 229v : „Hrizea dasc<ăl> <de la> Măn<ăs>t<irea> Argeş".
Ms. 1683. Sec. XVIII (1768); 238 ff. [1-229*]; 20 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 12v, 17 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
HUDECI (PISARUL GRIGORE).
Moldova
Roman
1. Istoria etiopicească a lui Iliodor, voi. II.
f. 98v : „Această carte, ce să numeşte Iliodor, s-au scris după cum să vede de mine Grigori<e> Hudeci, pisar ot Episcopie Eom<a>nului, la velet 1784, av<gust>".
Ms. 2774. Sec. XVIII (1784); 98 ff. [2-98*]; 30,5 x 21,5 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor.
Moldova
Roman
2. Din scrierile lui Oxenstiem, cartea Il-a.
î. 86v : „Această carte ce să numeşte Oxistern al doilea s-au scris după cum să vede în zilele preaîn[n]ălţat<ului> domn Ioan Alexandru
102
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
103
Mavrocordat v<oe>vod şi a preosfinţit<u>lui arhiepiscop şi mitr<opolit> <al> Moldaviei, chir Gavriil şi în zilele preaosf <inţiei> sale chirio chir Leon, episcop<ul> Eomanului, le<a>t 1785, oet<omvrie> 10, de mine, mai micul între cei de obşte fraţi, Grigorke > Hudeci, pisar ot Episcopiia Eoman<u>lui".
Ms. 3338. Sec. XVIII (1785); 86 ff. 30 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor cu cifre arabe.
Moldova
Iaşi
3. Zăbava fantasiei, partea Il-a.
f. 130v : „Această carte ce să numeşte Zăbava fandasiei, al doilea, s-au tălmăcit de pre limba grecească pe limba moldovenească de dumn<e >a-lui Constandin Vîrnav, cam<a>raş la anul < loc gol>.
Şi s-au scris cu cheltuiala sfinţii sale părintelui chir Veniamin Costache, eclisiarh Mit<ropoliei>, de mai micul între toţi Grigorie Hudeci, pisar ot sfîntă Mitropolie în Eşi. La anul 1788, dechemvri<e> 12, au luat sfîrşit".
Ms. 433. Sec. XVIII (1788); 132 ff. [l-130v]; 23,5 x 16 cm. Scriere cursiva. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor cu cifre arabe. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Moldova
Roman.
4. Din scrierile lui Owenstiern, cartea Il-a.
f. 143 : „Sfîrşitul cărţii al doile a lui Oxistern, la anul 1803, martie 8. Scris în sf<î>nta Episcopie <a> Eoman<u>lui, de Grigorie Hudici".
Ms. 1147. Sec. XIX (1803); 145 ff. 23,5 x 17,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Paginaţie originală cu cifre arabe.
IACHINT (STAREŢUL CERNICĂI). Ţara Romînească
1. Theotocarion.
f. 7 : „1793, maîu 10". f. 8 : „Maîu 26,1793".
Ms. 1940. Sec. XVIII ,(1793); 303 ff. 23 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 7, 8, 156v ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 1, 8, 134v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
2.  Miscelaneu teologic: Sentinţa lui Filat şi Teologie polemică.
f. 114 : „1793, dechemvrie 17".
Ms. 1962. Sec. XVIII (1793); 128 ff. [aproximativ. lY-4Yt 69-114]; 23,5x16,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
3. Miscelaneu teologic: învăţătură pentru cei ce vor să se călugărească, Aşezămîntul stareţului Paisie, Cuvînt la îngroparea stareţului Paisie ş.a.
f. 72v: „1795".
Ms. 2159. Sec. XVIII (1795); 75 ff. 20,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 8, 17 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
Ţara Romînească
4. întrebări şi răspunsuri ale cuvioşilor Varsanufie şi Ioan.
î. lv : ,,Cartea[a] sf<i>nţiloru stareţi, a marelui Varsanofie şi Ioan[n], întrebări şi răspunsuri, acumii a do<ua> oară prescrisă după cea tălmăcită după elinie, în zilele prealuminatului domnii Io Alexandru[lu] Constan-dinii Muruzîi voevod, arhiep ăstorind în scaunul Mitropoliei preasf <i>nţiîa sa părintele chirio chirii Dositheu, care s-au scrisu aici întru smerita
obştime Cernica <........>, prinii îndemnarea cuvioşiei sale
chirii Timotheu, ieromonahulii, egumenulu chinoviei şi diadohulu aces-tuîaşi arhimandrit şi stareţii. 1796.
Şi s-au începutu acest d<u>mnezee<s>cu lucru, noemv<rie> 5 zile şi au luaţii sfîrşitu maîu 20 de zile".
f. 426 : „Sfîrşitu cărţii. 212 coaie [doo sute doosprezece]".
f. 426v : „Slavă mulţii înduratului D<u>mnezeu, că ne-au ajutat după ce amu începutu de amii şi săvîrşitii această sf<î>ntă carte, care s-au prescris de pre o altă carte, ce să află tîlmăcită după ellinie de unii
dascălii foarte iscusiţii <.......>, în <a>nii de la H<risto>sl787,
acum în anii 1796 maîu. Şi s-au începutu acest d<u>mnezeescu lucru a să scrie de la leat 1795 noemvrie 5 zile şi au luatu, cu ajutorîulii sf <i>n-ţilorii săvîrşire la maîu 20, afară de patru tedrate, adecă şaisprezece coaie, ce era mai dinii nainte scrise".
Ms. 1899. Sec. XVIII (1795-1796); 426 ff. [1-S5Y, 57-426Y]; 32x22,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu şi chenar în peniţă la ff. : 2 şi 8. Portretul în culori al unui călugăr, la f. 8. Iniţiale ornate la ff. : 2, 6V> 8 ş.a. Paginaţie originală. Legătură veche în piele.
104
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
105
Ţara Romînească
Mân. Cernica
5. Fragmente din Filocalie.
ff. 321—322 : „Cărţi lucrătoare din Filocaliîa, ce s-au prescris de sf<i>nţia sa preacuviosul' chir Iachinth, stareţu<l> din Cernica, în vremea bătrînulu<i> Gheorghie arhim<and>r<itul>, începătoriul Cernicăi, la leat
1800 <..................>.   Am scris spre pliro-
foriîa celor împreună cu mine. <1>828, mai 5. Chiriac arhim<an>dr<it > B>îm<n>ice<anu> Caloian<u>. Bucureşti <.........>".
Ms. 1929. Sec. XVIII (1800); 322 ff. [1 — 321]; 23 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii şi iniţiale la ff. : 1, 19, 110 ş.a. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Tara Romînească
6. Fragment din Minunile Maicii Domnului.
Ms. 1228. Sec. XVIII (sfîrşit); 230 ff. [1-17]; 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţia lele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
Ţara Romînească
7. Gîntări bisericeşti.
Ms. 1872. Sec. XVIII (sfîrşit); 90 ff. [9— 33*, 39-88*]; 16x10,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 9, Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
8. Minunile sf. Nicolae,
Ms. 1943. Sec. XVIII (sfîrşit); 155 ff. [57y-155*]; 22,5x16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 66v, 71, 154v ş.a. Legătură veche în piele.
Tara Romînească
9. Capete ale cuviosului Thalasie.
Ms. 1956. Sec. XVIII (sfîrşit); 490 ff. [451-490*]; 23x16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 452, 454y, 456 ş.a. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
10.   Cuvinte  ale sfinţilor Isihie preotul, Marco Pustnicul si Antonie cel Mare,
Ms. 1957. Sec. XVIII (sfîrşit); 506 ff. [230*-306*]; 23x17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 255v, 260v, 297 ş.a. Legătură veche în piele.
11. Cîntâri bisericeşti din postul mare.
Ms. 1958. Sec. XVIII (sfîrşit); 48 ff. [1-42Y]; 24x17 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
12. Viaţa sf. Ioan Gură de Aur.
Ţara Romînească
Ms. 1964. Sec. XVIII (sfîrşit); 279 ff. [1-276*]; 23x16 cm. Scriere cursivă. Titlul şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Iniţiale ornate la ff. : 1? 33v, 42 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
13.  Cuvinte ale sf. Simeon Noul Teolog.
Ms. 1990. Sec. XVIII (sfîrşit); 498 ff. [199-208]; 23 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlul, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
14. Slujba sf. Visarion.
Ms. 2013. Sec. XVIII (sfîrşit); 111 ff. [1-28]; 22,5 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlul, iniţialele, şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
15. Stavrofilia sau Cărţile Crucii Domnului.
Ţara Romînească
Mân. Cernica
f. 228v: „Scrisu-s-au această carte de smeritul între ieromonahi laehint". < Textul este criptografiat >.
Ms. 2130. Sec. XVIII (sfîrşit) ; 311 ff. 21,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispicii şi iniţiale ornate la ff, : 1, 43v, 96 ş.a. Miniatură reprezentîndu-1 pe Iisus Hristos la f. 229. Paginaţie originală.
Ţara Romînească
16. Canon de rugăciuni.
Ms. 3612. Sec. XVIII (sfîrşit); 27 ff. [1-7, 9-19]; 22,5 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlul, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu.
IACOV (LOGOFĂTUL).
Ţara Romînească
Vişoi-Tîrgu Jiu
Miscelaneu: Descîntece, Rugăciuni, Slujbe religioase ş.a.
f. 41v : „Leatii 1784. Cu puterea lui I<isu>s H<ristos> şi cu a Maichei <sic> Precesti<i> şi cu a tuturor sfinţiloru, scris-am eu, l<o>g<o>fătulu lacovu, care şezii din sus de Yişoi, în luncă, lîngă Dîrsta, diiaconului
106
G. ŞTREMPEL
Gheorghe, această slujbă, pentru d<u>hul celu necurat, precumti amu găsiţii scris eu, mai miculii între fraţi".
f. 66v : „Această Cazanie pentru cuvîntulii eşirii sufletului din trupii s-au scrisu de mine, mai miculii între fraţi, robulii lui D<u>mnezeu, logofătul > Iacovu ot Vişoi. O amii luoatii de pe tipariu dintr-un Molit-venicii sîrbescii, scoasă întîîu pe alte limbi, precumti scrie la începutu.
Iar cine s-arii înşela cu firea şi cu mintea a socoti să sîntii minciuni, acela va fi supţii blestemulii sfinţilor părinţi.
îfegreşitu în ştire să fie la toţi carii vor ceti aceasta şi plată vor avea de la milostivulii D<u>mnezeu, Carele iubeşte pre toţi oamenii cei ce o vor ceti cu frică d<u>mnezeîască".
Ms. 4458. Sec. XVIII (1784); 120 ff. [1 — 90, 119—120]; 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate şi iniţiale crnate la ff, : 1, 6, 42 ş.a. Legătură veche în piele.
IANACHE (Pr.).
Ţara Romînească Cîmpulung
Miscelaneu teologic: Uînduiala botezului ereticilor, Slujba îndrăciţilor ş.a.
f. lv : „Cuvînt pravoslavnic cătră pravoslavnici<i> cititorip]. Precum [în ce chipti] doreşte cerbul la izvor de apă, aşa au doriţii sufletul mieu spre aceştii lucru dumnezăescii. Aducîndu-mi aminte să nu auz glasul acela ce au grăiţii robului celui leneş, care au îngropat talantul în pămîntu, pentru ac6îa şi eu, dentru toat<ă> inema îndemnîndu-mă, aflîndu această carte ce iast<e> într-însa Botezul paginilor şi al eriticilor, care iaste tălmăcită de pe linba slovenească şi scoasă pre limba rumunească <sic> de robul lui Dumnezău Alexandru dascălul Busul, scrisă de a lui mînă, care acum m-am ostenit şi s-au scris de mine, nedăstoinicul robul lui Dumnezău, smeritul întru preoţi, popa Ianache ot D<o>lgopol, care m-am aflat slujitorul sfintei şi dumnezăeştii bis greci den tîrgu, unde iast<e> hramul sfîntului şi făcătorîului <de minuni > Mcolae.
Deci,' de va fi într-însa vreo alunecare, sau greşală den slăbicîunîa firii, vă rog cu d<u>hulii blîndeţelor să îndereptaţ<i> şi pre mine să mă ertaţ<i>.
Si s-au scris la leat 7239 <1731>, în luna ghenuarie. S-au isprăvit în 10 zile".
f. 110 : „Văzură de la Dumnezău începutu şi sfîrşit. Aceluia să fie cinstea şi mărirea, cu Părintele şi cu D<u>hulii Sv<î>ntu, în vacii vacilor. Aminti".
f. 178v : „Şi această rînduială a dobitoacelor s-au scris iară cu osteneala smeritului întru preoţi, popa Ian<a>che".
Ms. 3551. Sec. XVIII (1731); 178 ff. [1Y-2Y, 4-110, 112-178Y); 21,5x15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 4 şi 112. Paginaţie veche, pînă la f. 110 iar de la f. 112 numerotaţie veche a filelor. Legătură veche în piele.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
IANE (LOGOFĂTUL DE TAINĂ).
107
Ţara Romînească
Istoria Moreii.
f. 206 : „Scrisu-se-au cartea aceasta de Iane log<ofă>t de taină Dîmboviceanul, din porunca dumnealui Ianache Scarlat, vel cămăraş, în zilele prealuminatului şi preaîn[n]ălţatului domnu Io Mcolai Al<e>-x<an>d<ru> voevod, la l<ea>t 7238 <1730>, mai 28 dn<i>".
Ms. 1355. Sec. XVIII (1730); 206 ff. 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlul şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
■IANOVrC! (TEODOR).
Moldova
Iaşi
Evangheliar.
f. 1 : „Sf<î>nta şî d<u>mnezîîasca Ev<an>gh<e>lie. în zilele prelu-minatului şi în[n]ălţatului domnii şi oblăduitorîu a toată Ţara Moldoviîa Io Co<n>stantinii a lui Mcolai voevoda şi purtatorîului pravoslaviei presfinţitulii chirii Mchiforii mitropolitulii a toată Ţarî Moldovii acumii amii scrisu şi cu multă ne voinţă, la anulii de l<a> sp<ă>seniîa lumii 1741, în luna lui deche<m>vrie 8, de smeritulii întru ierei Theodor Ianoviciii.
Aceasta Ev<an>gh<e>lie s-au scrisu întru oraşii laşului".
Ms. 495. Sec. XVIII (1741); 276 ff. 28 x 19,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Desen în peniţă, înfăţişîndu-1 pe sf. Ioan Evanghelistul, la f. lv. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
IBĂŞFĂLEANU (LOGOFĂtUL ION).
Psaltire cu tîlc.
Transilvania
f. 122v : „1758 <scris şi cu cifre arabe > îul<ie> 20 <scris şi cu cifre arabe > semnat-am cînd am posloduit *) aceast<ă> s<fîn>t<ă> Psaltire eu, log<o>făt<ul> Matei Voileanu, cu scriitorîul ei, log<o>făt<ul> Ion Ibăş-f aleanul".
f. 100 : „<în> anul 1764, iulie 18 zile s-au căsătorit scriitorîul aceştii cărţi. într-acel an, dechemvrie în 25 de zile s-au şi preoţitii".
Ms. 2955. Sec. XVIII (1758); 128 ff. 33,5 x 22 cm. Scriere cursivă. Textul este aşezat pe două coloane. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
*,) = am colaţionat.
108
IEREMIA (MONAHUL).
G. ŞTREMPEL
Ţara Romînească
Mân. Căldărusani
Miscelaneu teologic: Cuvinte ale sf. Theodor Stu-ditul, fragmente din Pateric şi din Tîleul Psalmilor.
f. 252 : „Această sf<î>ntă şi d<u>mnezeiască carte <este> a aeeluiaş-întru sf<i>nţi părintele nostru Theodoril Studitulii şi s-au scris mai puţin de jumătatede oce<nicul> Erimiîa şi de acolo în[n]ainte am scris eu, Serafim ermonah sehev<r >ofilaxu-Căldoroşan, cu to<a>tă cheltuiala fratelu<i> Erimii <.....>.
f. 312v „1777".
Ms. 1975. Sec. XVIII (aproximativ 1777); 340 ff. [1-104, 253-340]; 22 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1 şi 7V. Legătură veche în piele.
IEREMIA (MONAHUL).
Ţara Romîuească
Mân. Bistriţa
Acatistiar.
f. 146v : „Această cărticică cu Acathistile am scris-<o> în sfînt<a> Mă<năsti>re Bistriţa în zilele preasfinţii sale părintelui mitr<opolit> Dosithei, fiind făcut surg<hi>un de preasfinţiîa sa la această sfînt<ă> Măn<ăsti>re şi în doao rî<n>duri la Tismana. Irimiîa proin Cîmpulu<n>-gean<u>".
Ms. 1382. Sec. XVIII (sfîrşit); 147 ff. [1-35, 37-122y, 124-144); 19,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
ILARIE (IEROMONAHUL).
Moldova
Schitul Tibucani-Neamţ
1. Miscelaneu teologic: Cuvinte ale sf. părinţi şi Vieţi de sfinţi.
f. 38: „1774. de<ce>m<v>rie 20. S-au scris de mine, păcătosul Ilarie monah.
Mă rog, rugaţi-vă pentru mine păcătosul Ilarie. 17". Mai jos : „1782, ghenar<ie> 27, am iscălit".
f. 228 : „Sfîrşitu şi Celui în Troiţă Unuia D<u>mnezău slavă. Aminti. Ilarie. 1774, dechemvrie 6 zile, s<fîntul> Necolae".
Coperta a Il-a interioară : „Mănăstkrea > Dragomirni<i>. <S-au scris > această cărticic<ă> de mine păcat<osul între ier>monaş<i> Ilarie, dec<em-vrie>. la anul 1774".
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
109
f. 115v : „Păcătosul Ilarie au scris această cărticică şi cine va citi pe dînsa, aşa mă rog ca să ziceţi toţi: D<u>mnezeu să-Iii erte de păcatele lui, că mulţii au greşiţii.
Ilarie monah, ucenic stareţului Paisie din Neamţ. 1782 ghenar<ie> 26, de cînd [e] am iscăliţii".
f. 18v : „Această sf<î>ntă cărticică s-au scris de mine sme<ri>tul întru ieromonaş<i> Ilarie, nacealnic ot Tibucani[i]. 1786, sept<emvrie> 12 zile".
Copistul semnează, de asemeni, la ff. : 146v, 182, 215*, 256v, 307% 337, 350v şi 353, în anul 1774. '
Ms. 1844, Sec. XVIII (1774); 370 ff. [1- 115y, 119-146y, 149y- 228, 232-256y, 259-307y, 311 — 337, 339—353y, 355—358y); 15x9,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Moldova
2. Dumnezeeştile porunci.
f. 30 : „Velet 1782, ghenar<ie> 21 zile. Şi s-au scris de mine păcătosul întru monaş<i> şi nevrednic <ul>, cu numele Ilarie.
Şi mă rog tuturor celor ce veţi ceti pe aceste sf<i>nte învăţături <să> vă rugaţi şi pentru mine păcătosul. Ilarie monah, 1782, ghenar 21 dn<i>".
f. 40v : ,,1782, ghena<r> 21 zile. Ilarie monah".
-Ms. 1617. Sec. XVIII (1782); 40 ff. 19,5 x 14 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
Moldova
* 3. Cuvinte ale sfinţilor părinţi.
f. 334v.: „1789, ianuarie 30 s-au isprăvi<t>".
Ms. 5548. Sec. XVIII (1789); 336 ff. [l-334y\ ; 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele, unele trimiteri marginale şi numerotaţia originală a filelor sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 47v, 108, 190v ş.a.
ILARIE (IEROMONAHUL).
Moldova
Schitul Vrancea
învăţăturile sf. Efrem Sinii.
f. 1 : „Cartea adecă învăţăturile [ale] celui dintru sf<i>nţi a preacuviosului şi de D<u>mnezeu purtătorîului părintelui nostru Efremii, Sirianulu, ce sîntii pline de umilinţă cătră îndemnaria pocăinţii, ce s-au scrisii acum în zilele preaîn[n]ălţatului domnii al Moldaviei Co<n>standin Dimitrie Moruz v<oe>v<o>d, cu toată cheltuiala sfinţii sale părintelui Neofit, stareţul ot schitul Vrancea. Lei 14 s-au cheltuit pentru scris.
HO G. ŞTREMPEL
S-au scris în sf<î>ntul schit ot Vrancîa în anul de la H<risto>s 1780^ prin osteneala lui Ioan tip<ograful>, iară acum ieromonah Har[i]iîar care am scris".
f. 239 : „Slavă Celui în Troiţă proslăvit D<u>mnezeu, Care au ajutat după începutu de am ajunsîi şi sfîrşitulti.
larii cei ce vă veţi întîmpla a ceti, bucuraţi-vă cu bucurie d<u>hovni-cească şi orice greşală veţi afla, ori în cuvinte ori în slove, să nu vă grăbiţi îndată a huli, ci îndreptaţi şi ertaţi, ca să vă arătaţi înplinitori cuvîntului ce zice : ertaţi şi să va erta voao, ca toţi să dobîndim ertăciune de la prea-bunul D<u>mnezeu, că mult greşim toţi.
Tuturor plecat şi de bine profitoriu, Ioan. Leat 1780.
Cu altă cerneală : „Ieromonah Ilarion".
Ms. 2566. Sec. XVIII (1780); 276 ff. 33 x 22,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. La f. 5V o miniatură în peniţă îl înfăţişează pe Sf. Efrem SiruL Frontispicii şi iniţiale ornate la ff. : 6, 10, 40, 60 ş.a. Chenar colorat la f. 1. Numerotaţie originală a filelor pînă la f. 238. Legătură veche în piele.
ILARION (IEROMONAHUL). Ţara Romînească
Mân. Bistriţa
1. Minunile Maicii Domnului.
f. 176v : „Şi am scris această carte cu Minunile Preasfîntei Născă-toarii de D<u >mnezeu cu, robul lui D<u>mnezeu, Ilarion ieromonah din sfîntă Măn<ă>stire Bistriţa, la leat 7244 <1736>, av<gus>t 15 dne".
f. 217v : „Ilarion iromonah ot sf<în>ta Măn<ă>stire Bistriţa <am> scris această carte. Noem<vrie> 30 d<ni>, 7244 <1735>".
Ms. 2355. Sec. XVIII (1735-1736); 218 ff. [2-217*]; 19,5x14,5 cm. Scriere €ursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 2 şi 6. Vinietă la f. 176v. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească Mân. Bistriţa
2. Cuvinte şi tîlcuiri ale sf. Simeon, arhiepiscopul Thessalonicului.
f. lr_v : „Cititorîul cel blagocestiv şi îubitoriu de osteneală, întru D<o>mnul să să bucure. Din ţarină, săceriş şi pîine, cu bucurie, să adună. Din vie, struguri de mîncare şi vin de veselie să strînge. Iară din Sfîntă Scriptură, învăţături de viaţă aducătoare, precum scrie Matheiu Ev<an>-ghelistul, cap. 4 : Nu numai cu pîine va trăi omul, ci cu tot cuvîntul carele iase din gura lui D<u >mnezău. Pentru care şi apostolul D<o >mnului, fericitul Pavel, propoveduind credinţa, învaţă grăind, precum scrie cătră Timotheiu, cap. 3, că toată scriptura cea de D<u xmnezău însufleţită iaste de folos, care ne îndreptează şi ne învaţă cele drepte şi face pre om desă-vîrşit lui D<u>mnezeu şi gata spre tot lucru<1> bun.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI m
Deci la acSste cuvinte stăpîneşti şi apostoleşti uitîndu-mă şi eu, cel mai mic şi smerit în cinul călugăresc, Ilarion ieromonah<ul>, carele şi cinul călugării<i> l-am luat aici într-această sfîntă Mănăstire Bistriţa şi aflînd această carte, ca o masă d<u>hovnicească şi ca o băutură meste-cătoare de cuvinte d<u>mnezăeşti, ce să cuprind într-însa, foarte frumoasă pentru rînduiala şi podoaba arhierească şi preoţească şi tîlcuirea sfintei şi d<u>mnezăeştii biserici şi a toate slujbele, adecă tainile şi laudile sfintei biserici, încă şi pentru marele şi îngerescul chip al călugării<i> şi mai pre scurt toată sfîntă şi nevinovata credi<n>ţa noastră ce<a> creştinească a celui dintru sfinţi părintelui nostru Simeon Soluneanul.
Şi temîndu-mă ca să nu căzii în osînda slugii ce<le>i leneşe, care au ascunşii talantul d<o>mnului său, fără de nici o osteneală, m-am îndemnat de am scris această carte, după o carte a sfinţii Episcupii a Eîmnicului^ iar scris cu mîna de un Sărafim monah <ul>, aici în sfîntă şi dumnezăiasca Mănăstir<e> Bistriţa <unde este> hramul Adormirii Preacuraţii Năs<că>-toarii de Dumnezău şi pururea Fecioarii Marii, unde să odihnesc moaştile preacuviosului părintelui nostru Grigorie Decapolit<ul>, în zilei<e> luminatului d<o>mnti Io Mihai voivod, ocîrmuind sfîntă biseric<ă> sfinţiîa sa părintele chir Climent, episcopul Bîmnicului şi fiind ig<u>m<en> aceştii Măn<ăs>tir<i> chir Antonie ieromonah. Şi o am dat şi o am închinat sfintei Mănăstir<i> Bistriţei, ca să fie părinţilor de cetiri şi'mie de pomenire ; şi nimin<i> să nu fie slobod a o înstr<ă>ina de la această Măn<ă>stir<e>. Iar cine s-ar ispiti a o înstreina, au a o strămuta, să-i fie pîrîş sfîntul Grigorie Decapolit<ul>.
Deci o, îubitoriule de osteneală cetitorîu, cu mare dar d<u>hovnicesc te vei înbogăţi de vei citi. Că scrie sfîntul Ioan B<o>goslov<ul> la Apo-calipsis, cap. 1 : Eericit e cel ce ceteşte şi cel ce ascultă cuvintele pro<o>-rocilor şi ale sfinţilor. Şi iar la Apocalipsis, cap. 22 : Şi D<o>mnul Dumnezău au trimis pre îngerul său să arate robilor lui <cde ce trebue să se întîmple în curlnd >, dintru care robi ai Lui fost-au şi iast<e> şi sfîntul Simeon Soluneanul.
Deci şi eu, ce-s mai mic şi plecat, gîndind la cuvîntul sfintei Ev<an>-ghelii, m-am apucat şi cu toat<ă> ne voinţa am scris din cuvînt în cuvînt.
De car<e> mă rog bunilor cititor<i>, de veţ<i> găsi vreo greşal<ă> care vine şi să face din mîhnire şi din învăluîala gîndului, să îndreptat<i> cu suflet voios ; că n-au scris mînă îngerească ci mînă de tină, omenească şi îngreoîat<ă> de păcate, ca şi voi să vă învrednicit<i> ertării. Amin.
Al tuturor mic şi plecat, Ilarion ieromonah, proig<u >m<enul > Bistriţii >. Ghen<arie> 17 dn<i>, leat 7252 <1744>".
f. 292 : „Ilarion, p<ro>ig<u>men<ul> B<istriţii>".
f. 351v : „nHc. KHHra <=a scris cartea > Ilarion ieromonah, proigu-men<ul> Bistriţii".
f. 363 : „Coneţ. Lăudat să fie numele D<o>mnului Celui ce mi-au ajutat după început de am ajuns şi sfîrşitul. M<ese>ţ<a> ianuarie 17 dne., anii de la zidirea lumii 7252, iar de la H<risto>s 1744.
11.2
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
113
Şi am scris eu, cel mai mic întru fraţii miei, mult păcătos<ul> Ilarion ieromonah, proigumen<ul> Bistriţii, în sfîntă şi d<u>mnezăiasca Mănăstire > Bistriţa, <cu> hramul Adormirii Născătoarii de D<u>mnezău".
f. 375v : „Sfîrşit şi lui D<u>mnezău laudă. Slavă, cinste şi închinăciune Celui în Troiţă Unuia D<u>mnezău, Care m-au ajutat, dup<ă> început de am şi sfîrşit.
Iar eu, cu plecăciune mă rog tuturor celor ce vă veţ<i> întîmpla a citi pre această carte, orice greşală veţ<i> afla, ori din cuvinte, ori din slove, ori din soroace, să îndreptaţ<i> cu d<u>hul blîndeţelor, ne ponos-luindu-ne. Că n-au scris d<u xhii, nici înger, ci mînă de ţărînă şi de om păcătos, cupri<n>s de slaba fire, care nu lasă pre nimenea a nu greşi. Că în ce chip nu iast<e> cu putinţă a fi ceriul fără nori şi omul a nu păcătui, aşa şi condeiul a fi fără gleşală ; ci îndreptat<i> cu blîndeţe, ca să vă învrednicit <i> fericitului glas a<l> lui H<risto>s, care va zice : De vre<me> [ce] ceaţ<i> făcut bine unuia din acei mici, mie <mi>-aţ<i> făcut; intraţ<i> în bucuriia Domnului vostru". Amin. Plecat, Ilarion proig<u >m<enul> Bistriţi <i>.
Precum cei streini doresc moşiia să-ş<i> vază, Cînd sînt într-altă ţară, de nu pot să şază Şi ca cei ce sînt pre mare, bătut<i> de furtună Şi roagă pre D<u>mnezău de linişte bună, Aşa şi scriitorîu<l> de a cărţii sfîrşire Laudă neîncetată dă şi mulţămire".
Ms. 2579. Sec. XVIII (1744); 375 ff. 33 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 2 şi 364. Numerotaţie originală a filelor-Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Mân. Bistriţa
3. Miscelaneu teologic: Vieţi de sfinţi, Cuvinte ale sf. părinţi şi Varlaam şi loasaf.
f. 153v : „Ilarion proigum<enul> Bistriţ<ii> scris". <Textul este criptografiat >.
f. 185v : „IJhc. < = am scris > Ilarion ierom<onahul>, proig<u>m<enul> Bistriţii. Mart<ie> 11 dn<i>, 7253 <1745>".
f. 207: „Ilarion ieromonah, proig<u>m<en> ot Bistriţă. Iun<ie> 4 dn<i>, 7253 <1745>. Măn<ăstirea> Bistr<i>ţi<î>".
f. 274 : „IIhc. < = am scris > eu Ilarion ieromonah, proigumen sf <in>tei Mănăstiri Bistriţii". <Textul este criptografiat >.
f. 288v : „Ilarion proig<umenul> Bist<r>iţii". <Textul este criptografiat >.
f. 411v : ,,Smeritul între <i>er<o>monahi chir Ilarion, proigumen o<t> Bistriţă". <Textul este criptografiat >.
în continuare, cu chirilice : „Oc<tomvrie> 24 d<ni>, 7254 <1745>". Copistul mai semnează la ff : 193v şi 400v.
Ms. 2596. Sec. XVIII (1745); 533 ff. [1-243*, 246-532*) ; 31 x20 cm. Scriere cursivă. Textul este aşezat pe două coloane. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate în roşu la ff. : 1, 2, 89v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească Mân. Bistriţa
j 4. Miscelaneu teologic:   Tîleul Apocalipsului sf.
Ioan Teologul, învăţături ale avvei Doroihei şi Ithica . ieropolitica.
î. 85v : „IIhc, KNHfM cia < = a scris cartea aceasta > Ilarion proig<u>-m<enul> Bistriţii".
; f. 173v : „Ilarion ieromonah proi[n]gumen Bistriţii. Ap<rilie> 19 dn<i>,
leat 7256 <1748>". ' •
f f. 247 : „Sfîrşit şi lui D<u>mnezeu laudă. Deci, iubiţii miei fraţ<i>
şi părinţi, carii vă veţ<i> întîmpla a ceti pe această carte,'de veţ<i> găsi nescai alunecări, au greşale mă rog să îndreptaţ<i> şi să mă ertaţ<i>. Plecat Ilarion proig<u>m<enul> Bistrit<ii>. IIhc. < = a scris> mart<ie>
| 25 d<ni>, 7256 <1748. >"
■i Ms. 2582. Sec. XVIII (1748); 251 ff. 32 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Textul este aşezat pe
! două coloane. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. :
! 10, 86 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
I Ţara Romînească '
Mân. Bistriţa
i
1 5. Miscelaneu teologic: învăţăturile sf. Efrem Şirul
| şi Dioptra.
f. 5V : „Ilarion ieromonah<ul> pr<o>ig<u>m<enul>-Bistriţi<i> am scris această carte a sfîntului Efrem Siriîanul, dinpreun<ă> cu Dioptra. Ap<rilie> 20, 7259 <1751>".
f. 237 : „Sfîrşit şi lui Dum<ne>zău mărire. Aprilie 20, 7259 <1751>.
Această sf<în>tă şi de suflet folositoare carte a sf<în>tului Efrem Harapul o am scris eu, mult păcătosul Ilarion ieromonah, proin ig<u >m-<enul> Bistriţii".
, f. 237v : „Cătră pravoslavnicii cetitori. Cu nici un chip de slujbă
f nu sînt vrednic a mă arăta în[n]aintea D<o>mnului nostru I<isu>s H<ris-
! to >s, făr<ă> de cît cu această puţină începătură de posluşanie. Drept acgîa
rog pre sf<i>nţiilor voastre, cinstit <i> părinţi şi pre dumneavoastră iubiţilor pravoslavnici creştini, carii sînteţ<i> născut <i> întru limba noastră rumînească, să pri[i]miţ<i> această a noastră-puţinică osteneală după
114
g. ştrempel
cuvîntul înţăleptului Sirah, precum în cartea lui zice în 33 de capete grăind : A toată răotatea învaţă pre om lenevirea.
Drept acSia şi noi, puind în gîndul nostru cuvîntul stăpînului nostru T<isu>s H<risto>s pentru sluga cea l£neş<ă>, carele luund talantul din mîna d<o>mnului său n-au vrut să lucreze cu dînsul, ci l-au îngropat în pămînt, o, iubitorilor cititori, socotit-am ca să nu cază şi asupra noastră judecata cea straşnică car6 s-au zis slugii ace<le>iîa, precum mărturiseşte Matheiu, bunul vestitori în 23 de capet<e> : Luaţ<i> pre această slugă leneşă şi-1 aruncata> <în> întun&recul cel înpărţit.
Sf <î>ntul Ieronim şi sf <î>ntul Ioan Zlatoust, dascălii biserecii noastre ce<le>i pravoslavnice, tîlcuind acăste cuvi<n>t<e> zic că talanţii acestea sînt darurile care s-au dat de la Dumnezeu oamenilor. Şi această socoteai şi chipzuîală fiind în in<i>ma mea, cu ajutorîul Celui ce petrece mai pre deasupra ceriurilor, apucatu-m-am şi eu şi cu osîrdie am nevoit de am scris această sf<î>ntă carte a sf<î>ntului Efrem Siriîan[n]ul, adec<ă> Harapul.
Deci cu umilinţă <vă> rog pre dumneavoastră, pravo<s>lavnici cetitori, ca de veţ<i> afla nescare greşale într-acest lucru al nostru, să nu ne blestemaţi; ci ca nişte fii a<i> sf<i>ntei biserici, cu d<u>hul blindatelor să îndre<p>taţ<i> şi să nu ne puneţ<i> în ponos, ci ertaţ<i>. Că şi noi sîntem oameni din pămînt făcut<i> şi as6mene<a> pătimaş <i> şi ţinut <i> de slaba fire, carg nu lasă pre nimenea a rămînea făr<ă> de greşală. Iar pre cît am putut am lucrat şi precum am găsit în izvod aşa am şi scris, în sf<î>nta Măn<ăs>t<ire> Bistriţa, <ce are> liram<ul> Adormirii Născătoarei de D<u>mnezeu, unde să odihnescîi moaştele sf<î>ntului şi preacuviosului părintelui nostru Grigorie Decapolit<ul>, fiind păstor aceştii eparhii prea-sfinţiîa sa părintele chir Grigorie, episcopul Bîmnicului Noul Săverin şi fiind ig<u>m<en> aceştii sf<i>nte Măn<ăs>t<iri> chir Antonie arhimandritul, în zilei<e> mării sale Io Grigorie Ghica voevod. Tuturor plecat? Ilarion proig<u>m<enul> Bistriţii".
Ms. 2574. Sec. XVIII (1751); 341 ff. 33,5 x 22 cm. Scriere cursivă. Textul este aşezat pe două coloane. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 6. 10 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Mân. Bistriţa
6. Miscelaneu teologic: Pateric şi Viaţa sf. Vasile cel Nou cu Vămile văzduhului.
î. 365 : „Laudă lui D<u>mnezeu, Cel ce au ajutat de am ajunsîi şi sfîrşitul. H nHc, MHorrpHui. <=şi a scris mult păcătosul > Ilarion ier<o>-m<onahul>".
Ms. a fost scris la Mănăstirea Bistriţa înainte de anul 1736, cea mai veche însemnare din manuscris, ce se găseşte la f. 10.
Ms. 2516. Sec. XVIII (prima jumătate); 368 ff. [4 — 365]; 21,5 x 16 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 4 şi 8. Numerotaţie originală a filelor, cu cerneală roşie. Legătură veche în piele.
copişti de manuscrise romîneşti
7. învăţăturile sf. Theodor Studitul.
115
Ţara Romînească
Coperta I-a interioară : „Acea<stă> sfîntă carte au scris-<o> robu<l> lui Dumnezeu Ilarion ig<u>m<enul> sf<intei> Mă<nă>stiri Bistriţii, fiind ep<i>sc<o>p Bîmnicului chir Grigorie şi ig<u>m<en> sfintei Mă<nă>-st<iri> chir Antonie <....>. Şi m-amii iscălit eu ... <rupt> scris mai joşii, adic<ă> eu Badea grămătic".
ff. 16—18, de aceeaşi mînă : „Această carte ce <se> chiamă Theodor Studitu<l> este a sfintei Mă<nă>st<i>rii Bistriţi<i>, scrisă de părintele arh<i>m<andrit > chirio chim Ilarion".
Coperta a Il-a interioară, de aceeaşi mină : „Aceştii sfinţii Theodor Studit ce-i într-aceast<ă> cart<e;> [să numeşte], scrisu-o-au sfinţiia sa părintele a<r >h<imandrit >, ig<u>m<enul> Bistriţ<ii> chir Ilarion, fiind proig<u>m<en>. Şi au dat-o sfintei Măn<ă>stiri ca să fie părinţilor acestui sfî<n>t lăcaş de cetire şi sfinţii sale de pomenere" <.........>.
Ms. 2548. Sec. XVIII (mijloc); 132 ff. 36 x 22,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
ILIE (DASCĂLUL).
Cazanii si Omilii.
Transilvania
Ham iceşti Maramureş
f. 177 : „K/itT xBd. UhcaX aa MNororptewNÎH Îai€ &ackaa HpoH Hoiiobhh ch KHHr-k < = în anul 7205. Am scris eu multpăcătosul Ilie dascălul Aron Popovici această carto din Ţar<a> Moldovi<i> din Iaşii, r-k /vkT wt po>k. Xko x aXW < = în anul de la naşterea lui Hristos 1697 >.
f. 218v : „Vă leat 1697, Ilie de la Iaş<i> Popovici <am scris pentru> Ioan Gorăscul ot Hărniceşti <cu> 20 zlat <zloţi>".
Ms. 3509. Sec. XVII (1697); 218 ff. 28 x 17,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 149v şi 171v. Legătură veche în piele, restaurată.
ILIEVICI (GRIGOREV
Istoria etiopicească a lui Iliodor.
Moldova
f. 1 : „1772, ap<rilie>77.
f. 87v : „Tîlmăcitu-^-au ace&stă istorie ce să deosăbeşte în zSce capete şi în doao tomuri, din limba cea aleasă ellinească, de dumn<ealui> loghio-tatul chir Thoma vt<ori> logofet, prin oserduitoarea dorire a preasf <i>nţi-tului episcop al Bomanului, chirio chir Leon, spre cea după putinţă a limbii moldoveneşti deschidere şi adăogire.
116
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
117
Şi s-au scris cu condeiul şi prin osteneala mînii, de mine Grigorii Ilievici, pisarîul sf<i>ntei Mitropolii a Moldovei, isprăvindu-să de scris la anul de la H<risto>s 1773, mart<ie>".
Ms. 355. Sec. XVIII (1772-1773); 87 ff. 30 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Legătură veche în piele.
Moldova
Suceava
ILIINSCOI (Pr. TEODOR).
Miscelaneu teologic: Canoane şi 'Rugăciuni.
f. 13v : „Sfîrşitul canonului la toţi sf<i>nţii, care s-au scris de cucer-necul între preoţi, preotul Theodor Iliinscoi. Vcat Soceavii, godii 1778, ghenari<e> 1 d<ni>". - .
f. 62 : „1778, martie 9 d<ni>. Ierei Theodor Iliinscoi, monastir <sic>.
Ms. 1733. Sec. XVIII (1778); 124 ff. [9-119y]; 20 x 16 cm. Scriere cursivă.
Moldova
lasi
ILSCHI (IORDACHE).
Cronici moldoveneşti. f. 1 nenumerotată: „1784, mart<ie>. lordache Ilsehi".
f. 131: „Scrisu-s-au această carte di această di lut păcătoasă mînă a me<a>, în zîlile preluminatului şi preîn[n]ălţatului domnu Alexandru Mavrocordat v<oe>v<o>d, în oraşul Eşii, în dipartamentul dum<nealui> vist<iernicului> Iorgachi Balş, de mine nevrednicul, cari s<u>ptu a me<a> iscălitură am făcut slobozire condeiului. 1784, mai 20. lordache Ilschi".
Ms. 400. Sec, XVIII (1784); 134 ff. [1-132, 134]; 30 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele cuvinte sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele, restaurată.
IOAN (DASCĂLUL).
Tara Romînească
Neofit Cavsocalivitulj Taină ascunsă şi acum descoperită.
Cf. Ms. 4827, f. 113 : „Aceasta carte am pus di mî-au prescris-o Ioan, dascăl al nostru la Mănăstire <a> Băchitoasa. Şi cini îmi va streina-o să fii blăstemat, Toanu sluger",
Sec. XVIII (a doua jumătate). IOAN (GRĂMĂTICUL).
Viaţa sf. Fostirie. f. 222v: „Ioan grăm<ăticul> 7268 <1760>".
Ms. 2664. Sec. XVIII (1760); 466 ff. [221y-222y); 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă.
Tara Romînească
*f I
IOAN (IEROMONAHUL).
Ţara Romînească
Piteşti
Viaţa patriarhului Nifon.
f. 51 : „Să s<e> ştie că această carte m-am ostenit eu, mult păcătosul-robul[ui] Domnului Dumnezeului nostru, lui I<isu>s H<risto>s, Ioan <i>er<o>monah ot Bistriţ<a> de o am scris, cîndu am fost eg<u>m<en> la Schitul părintelui Varlaam mitrop<o>litul, care schit să chiamă Trivale, de lîngă Piteşti, domnind preabunul şi preacreştinul domnu a toat<ă> Ţara Rum<î>nească Io Şerban voevod i mitrop<o>lit chir Theodosie. ]SToem<vrie> 4 dni, k-k tcicnu /vkra <=în curgerea anilor > 7191 (1682). Şi o am dat sfintei Măn<ă>stir<i> Bistriţei".
Ms. 464. Sec. XVII (1682); 53 ff. [2-51]; 19,5 x 13,5 cm! Scriere semiuncială. Titlul, iniţialele şi însemnările marginale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 2.
IOAN (IEROSHIMONAHUL).
1. Cuvinte ale sf. Isaia Pustnicul.
Moldova
Mân. Rişca
f. 4V : „La anul 1795 s-au scris această carte şi au fost pîn<ă> acum fără scară, iar acum o am scris după cumii să vede în sus de mine, smeritul şi mult păcătosul Ioan ieroshimonah şi d<u>h<o>vnic din sf<î>nta Mănăstire Bîşca, la anul 1836, april 29".
f. 168, de altă mînă : „S-au scrisu această carte prinii usîrdie sf <i >nţiei sale părintelui ier<o>monah Ioanichie, economii fiindu în vremea aceia la sf<î>nta Monastir£ Bîşca, în zilele preluminatului şi preîn[n]ălţatului domnuiîi Io Alexandru Ioanii Calimah voevod şi preosf <i xnţitului arhiep<i >-scopului şi mitropolit chirio chirii Iacovii, fiindu povăţuitorîu şi îndreptătorul şi igumenii sf<i>ntei Monastiri[i] Bîşchii precuvioşie-sa, părintele chirio chirii Chiri][l]u arhimandriţii, la anu<l> 1795".
Mai jos, de mîna copistului, la bătrîneţe : „Ioan ierosh<i >monah şi d<u>h<o>v<nic> din s<fînta> M<ănăstire> Bîşca. 1843, iunii 8".
Ms. 3007. Sec. XVIII (1795); 168 ff. [1-2, 3y-88]; 23 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
Moldova
Mân. Rişca
2. Rînduiala călugăririi.
f. 50v : „1798, av<gust> 21 <anul şi ziua sînt scrise şi cu cifre arabo. Ioan iero<s>h<i>monah, d<u>h<o>vnic din s<fînta> M<ănăstire> Bîşca".
Ms. 2993. Sec. XVIII (1798); 72 ff. 23,5 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile,iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 26v. Legătură veche în piele.
118
g. ştrempel
Moldova
Mân. Risca
3. Pateric.
f. 2 : „Aceastii Pateric al Pecerschii s-au prescris cu a mea cheltuială şi osteneală, în vremea arhimandritului Chirii, egumenul[ui] s<fintei> M<ănăstiri> Eîşca, de mine smeritul Ioan ieroshimonah şi d<u>h<o>v<nic> din s<fînta> M<ănăstire > Eîşca".
Anul copierii este dat la ff. : 63, 76, 87v, 90v şi 94v.
Ms. 2953. Sec. XVIII (1800); 183 ff. 32,5 x 22,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor cu roşu. Legătură veche în piele.
Moldova
Mân. Rişca
4. Miscelaneu teologic: Scrieri ale sfinţilor Petru Dama-
schinul şi Calist Catafighiotul.
f. 89v : „1800, noem<vrie> 17".
f. 207 : „Această cărticică iaste a mea, scrisă de mine, smeritul Ioan[n] iero<s>h<i>monah şi d<u>h<o>v<nic> din s<fînta> M<ănăstire> Eîşca. 1843, iunie 8".
Ms. 3001. Sec. XVIII (1800); 207 ff. 23x16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor, pînă la f. 158, ce reîncepe cu 1, de la f. 92. Legătură veche în piele.
Moldova
Mân. Rişca
5. Miscelaneu teologic: Cuvînt pustnicesc al sf. Nil Pustnicul
şi Tîlcuiri ale sf. Maxim Mărturisitorul.
f. 40, o însemnare de bătrîneţe: „Această carte a sf<î>ntului Ml iaste a smeritului Ioan[n] ieroshimonah şi d<u>h<o>v<nic> din s<fînta> M<ănăstire> Eîş[i]ca şi o amu scris la anul 1806, april 12".
f. 57v : „1806, ap<rilie> 12".
Ms. 2877. Sec. XIX (1806); 57 ff. 30 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor pînă la f. 39.
Moldova
Mân. Rişca
6. Fragmente din Scara sf. Ioan Scărarul.
Ms. 2952. Sec. XVIII (sfîrşit); 270 ff. [128-144*]; 34,5x23 cm. Scriere cursivă. Titlurile sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 128. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
copişti de manuscrise romîneşti
119
Moldova
Mân. Rişca
7. Theodorit, episcopul Chirului, Tîlcuire la Cîntarea Cîntărilor.
f. 155rv : „Sfîrşitul tălmăcirii Cîntării Cîntărilor şi lui D<u>mn<e>-;zeu fie lauda.
Slavă, cinste şi închinăciune Celui în Troiţă Unuia D<u>mn<e>zeu, Carele mi-au ajutat, dupăţce am început, de am şi sfîrşit.
Iar cei ce vă veţi întîmpla a ceti, bucuraţi-vă în D<o>mnul şi vă rugaţi pentru mine şi ce greşală veţi afla, mă rog să îndreptaţi cu d<u>hul blîndeţilor şi să mă ertaţi pre mine, cel ce nu am nimic5iscusinţă la acest lucru ; mai vîrtos că şi foarte multă neîndeletnicire am avut întru toate trebile la scrierea aceştii cărţi".
Mai jos, o însemnare de bătrîneţe : „Această carte iaste a mea, a smeritului Ioan ierosh<i>monah şi d<u>h<o>v<nic> din s<fînta> Mănăstire > Eîşca, de mine scrise, în egumeniîa s<fîntitului> arhimandritului Sofronie. 1843, iunie 8".
Ms. 3003. Sec. XVIII (sfîrşit); 155 ff. 23,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, unele iniţiale şi texte sînt scrise cu rosu.
IOAN (MONAHUL).
Ţara Romînească
Mân. Argeş
Cuvinte ale sf. Efrem hirul.
f. 261v : „Această d<u>mnezeiască carte, ce să chiam<ă> s<vea>tîi TMrem Siriiianul <sic>, scrisu-s-au cu îndemnarea şi cu toată cheltuiala preacuviosului mieu stareţ, chir Ghenadie i<e>r<o>monah, eg<umen> ot sf<i>ntei Mănăstiri Argeşul, în zile<le> prealuminatului şi creştinului domnu Ioan Co<n>standin Basarab voevod cel tinir, fiind mitropolit preasfinţitul chir Theodosie.
Şi s-au încep <u>tu a să scrie den luna lui ap<rilie> 15 dn<i>, la vleat
7207 <1699> şi s-au săvîrşitii la luna lui dic<he>m<vrie> 24d<ni>, la vl<ea>t
7208 < 1699>. Şi am scris eu, întru orînduiala călug<ă>rească, monah Ioan ; însă cheltuiala lui de la Mănăstire n-au fost, ce au foştii de la stareţul mieu.
Deci cu aceasta eu, mulţii smeritul şi neînvăţatul, rog pre sf<i>nţiilor voastre, carii sînteţi de D<u>mnezeu cinstiţi părinţi, dă veţi afla greşiţii undeva <şters> iar sf<in>ţiilor voastre ca nişte învăţaţi şi îndreptători să dregeţi şi să blagosloviţi şi să ertaţi".
Ms. 934. Sec. XVII (1699); 262 ff. [1-261*] ; 31,5x21 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
120
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
121
IOAN (MUNCĂCIANU).
Transilvania?
IOAN (Pr.).
1. Legenda Duminecii.
f. 18 : „Scris-am eu smeritulii şi multu greşitul robulii lui D<u>m-<ne>zău, Ioan, lăcuitorîu în Cefa *) Mu<n>cacianul. Ani<i> D<o>mnului 1732, luna lu<i> septămvrie în 23".
Ms. 701. Sec. XVIII (1732); 150 ff. [1 —18] i 15,5 X 9,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlul este scris cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 1.
Transilvania
Apateu-Oradect
2. Cazanii.
f. 356 : „Scrisu-s-au această d<u>m<ne>zăîască carte în satu în Apateu, lîngă hramul sf<î>ntului Arhanghelii Mihailii şi Gavrilu.
Deci carii vă veţî întîmpla a ceti pre această sf<î>ntă carte, să vă bucuraţi în D<o >mnulii EUristo >s şi de veţî afla vr <e >o sminteală îndireptaţî cu d<u>hulii blîndeţelor, iară nu blestămareţî, ca să luaţi plată de la m<i>l<o>stivulîi D<u>m<ne>zău şi spăsenie sufleteloru voastră. Aminti.
Scris-am eu, smeritul şi mulţii păcătosulu robulii lui D<u>m<ne>zăur anume Ioan[n]ii Muncacianulii, cînd amii foştii diîacii în satii în Apateu, lîngă prestevitul popa Floria. O au începutu şi o au vigăzuitii, adecă, să-vîrşit, în luna lui avgust în 20 <d>e zi<le>. Pok. Eo>k. <=în anul Dom-nului> 1737.
în ce chipii cerbulii doreşte de izvorul celii rece
Şi streinul de moşie-şi cînd aiurea petrSee
Şi ca cel ce de furtună pre mare preasupăratii
Şi să roagă de pururea să vază pămint uscat,
As&nenea scriitorîului pentr-a cîrţii sfîrşire
Lui D<u>m<ne>zău dă laudă, cîntare, mulţămire".
f. 235 : „Mărire şi laudă să dăm neîncetaţii
înpăratului cerescii căce mi-îau ajutaţii Di-nceput pînă aicea carte amii scrisu Şi toate duminicile amii făcuţii săvîrşitu. De aici încă-L rugăm să mă spodobască Şi cu agiutoriul Său să mă învrednicească, Ca şi a praznicelorii să agiung sfîrşire Şi iară să dau slavă, făcîndii mulţămire".
Ms. 4130. Sec. XVIII (1737); 356 ff. 32 x 19,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile şi iniţia-lele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate şi iniţiale ornate la ff; : 1, 60 , 79 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
*) Localitate în apropiere de Oradea.
' 1
1. Liturghier.
Transilvania
Aştileu-Oradea
f. 46: „Sfîrşitul d<u>m<ne>zăeştii Leturghii a lui Ioan. 1728, oc-t<omvrie> 12".
f. 96v : „Sfîrşitul sf <i>ntei Vecernii. Eu popa Ioan am scris în Aştileu. Anii lui H<risto>s 1728. Pis<al> mes<e>ţa octom<vrie> 30".
f. 139: „Sfîrşitu şi lui D<u>m<ne>z<e>u laudă. Aminu. Ani<i> lui H<risto>s 1729. Şi această carte o au sc<r>isu popa Ioan din <A>ştileu şi nu o au pututu găta. Că au vinitu porunca lui D<u>m<ne>z<e>u,' care poruncă nice unu<i> omu de pre <a>ceastă lume să nu i să poruncească, de s-au pristăvitu *).
Şi o <a>mu scrisu eu, feciorulu celu mai mieu a lui papa <sic> Ioanr de unde aumărăduitu**) negata. Scris-amudi[i]acu<l> Simionuşio <a>mu sfîrşitu în luna lui feurarie în 24 de zile".
Ms. 2302. Sec. XVIII (1728); 139 ff. [aproximativ 1- 125Y]; 19 x 15 cm. Scrierea imită tiparul.
Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile de oficierea serviciului divin sînt scrise cu roşu. Se găsesc desenate clopote şi cădelniţe, în dreptul textului liturgic care indică tragerea clopotelor şi căditul, ca la ff. : 17v, 30v, 62 ş.a. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 42, 78 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
2. Antologhion.
Transilvania
lAştileu-Oradea
Ms. 4247. Sec. XVIII (prima jumătate); 168 ff. [1 — 145*]; 30x 19,5 cm. Scrierea imită tiparul.
Textul filelor 98v-122v şi 123v-129 este aşezat pe două coloane. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale*sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 11, 68, 100, ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
IOAN (Pr.).
Ţara Bomînească
Iasi-Vilcea
Istoria Ţârii Romîneşti.
f. 15 : „ H mc. a3 nwn. Hwah wt ram < = şi am scris eu popa Ioan din Iaşi>, mai 12, l<ea>t 7261 <1753>".
f. 24v : „Pop<a> Ioan ot Iaşi, îun<ie> 2 d<ni> 7261 <1753>".
f. 45: „Pop<a> Ioan ot Iaşi, iun<ie> 19 d<ni>, 7261 <1753>"..
f. 66: „Pop<a>Ioan ot Iaşi am scris, iun<ie> 23 d<ni>, 7261 <1753>"
f. 93v : „Şi am. scris eu, mult păc<ă>tosul pop<a> Ioan ot Iaşi, iun<ie> 30 d<ni>, l<ea>t 7261 <1753>".
f. 101 : „Mult păc<ă>tosul pop<a> Ioan ot Iasi am scris, îul<ie> & d<ni>, 7261 <1753>".
*) = a murit.
**) = a rămas; maghiarism ce provine de la verbul maradni = a rămîne.
122
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
123
f. 108 : „Tot pop<a> Ioan".
f. 127v : „Tot p<o>p<a> Ioan ot Iaşi, Iul<ie> 12 dn<i>, 7261 <1753>".
Ms. 2455. Sec. XVIII (1753); 164 ff. 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele, unele
nume proprii şi anii sînt scrişi cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 3, 14 ş.a. ^ Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
IO\N (Pr.). Tara Romînească
Cazanii. ,
f. 191 : „Sfîrşit şi lui Dumnezău laudă. Mîna care au scris aceasta sf<î>ntă Cazanie, întru puţină vreme va putrezi, iar aceste sf<i>nte cuvinte dumnezăesti[i] în veci să vor pomeni.
Scrisu-s-au de preotul Ioan, l<ea>t 7272 <1764>, mai 3 dne, ot s<vea>- J taîa Mitropoliîa, atuncea cînd s-au dus domniia la Ţar<i>grad şi au fost rămas scaun". J
Ms. 479. Sec. XVIII (1764); 223 ff. [aproximativ 1-15*, 59-9f', 113-125*', 161-192*]; 23 x 16 cm. Scriere cursivă cu multe ştersături.
IOAX (RÎMNICEANU). T»*» Romînească
1. ItMca ieropolitica.
f. 147 : „S-au scris această carte în sf<î>nta Ep<i>scopie a Eîmni- ;i cului de smeritul şi mulţii păcătosul Ioanii Eîmniceanul, cu chieltuiala dumnealui logofătului Gheorghiţă. Septemvrie 24 dn<i>, 1779".
Ms. 1332. Sec. XVIII (1779); 156 ff. [3-150]; ,20,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi *
iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţială ornată la f. 3. Numerotaţie originală a filelor. ; j
Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
2. Oglinda bogosloviei.
f. 54 : „S-au scris în sf<î>nta Episcopie a Eîmnicului, cu chieltuiala ^ monahului Eafail, din sf<î>nta Măn<ăs>t<ire> Hurezii, de Ioanii Eîmniceanul. Iulie 13 dn<i>, 1779".
Ms. 2567. Sec. XVIII (1779); 54 ff. 34,5 x 22,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt
scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 3, avînd în medalion pe Iisus Hristos. s Iniţiale ornate la ff. : 3, 51v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche ^ în piele. 1
Ţara Romînească
3. Cuvinte ale sfinţilor: FU de la Sorsca, Filoihei \l Sinaitul, Nichifor Theotochis ş.a. f
%'
Ms. 1621. Sec. XVIII (a doua jumătate); 293 ff. [11-122*]; 20,5x15 cm. Scriere eursivă-Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
4. Pomelnicul mănăstirii Gotmeana.
f. 21v : „Aceştii sf <î>ntii şi d<u >mnezeescii Pomen[n]icii, ce să chiiamă Proseomisarionii, iaste al sf<i>ntei şi d<u>mnezeeştii Mănăstiri Codmeana, întru care să prăznuîaşte Bunavestire a preasf <i>ntei Stăpînei noastre Născătoarei de D<u>mnezeu şi pururea Fecioarei Măriei.
Şi s-au datiiacestii Pomen[n]icde obşte la toţii pravoslavnicul creştin a să scrie numele domnilor, arhiereilor şi a celor de bună rudă boîari mari, cu neamul lor şi a celor din ceata besericească şi a celor din ceata mire-nească <.........>.
Şi aşa să aibă a să ţinea întru această tocmeală, care iaste dată de sf<i>nţii Apostoli şi de sf<i>nţii Părinţi ai sf<i>ntei beserici. Ioan Eîmniceanul".
Ms. 2603. Sec. XVIII (a doua jumătate); 21 ff. [1-16, 21y]; 31 x 22 cm. Scriere cursivă şi cu majuscule. Frontispicii colorate la ff. : 1, 4, ş.a. titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu.
IOAN PAVEL (GRĂMĂTICUL). Moldova
1. Ceasornicul domnilor, tradus de W. Costin.
Jl 1 : Ceasornicul domnilor. Viaţa împăratului Marco Avrilie, cu învăţăturil<e> lui, arătînd obiciaiuril<e> vechi a înpărăţiei Eîmului, care
să cuvin domnilor şi oamenilor mari a le avea întru ocîrmuirea ____
<ilizibil>, scoasă din multe cărţi eleneşti şi letineşti pre limba romîniască de Mcolai Costîn bîv vel log<o>f<ă>t. Iară acmu, de pre acelaş izvod,
dumnealui ----<şters > pus-au ne<voi>nţă de s-a scris ..... <ilizibil>
în zilei<e> mării sal<e> Grigorie Ghica voevod, domnul Tărîi Moldovii, în anii de la zidirea lumii 7244 <1736>, avgust 5, cu mîna' lui Ioan gramaticul de vamă, s<i>nu Pavel cămăraşul".
Ms. 3440. Sec. XVIII (1736); 274 ff. 32,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă şi colorate la ff. : 18, 112 şi 158. Chenar în peniţă la f. 1. Iniţiale ornate la ff. : 11v, 18, 20v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Moldova
2. Letopiseţul Ţârii Moldovei de N. Costin.
î. 1 : „Letopis<e>ţul Ţărîi Moldovei. Scris-s-au cu poronca preluminatului domnul Moldovii, mărie sa Io Ioan Mcolae Mavrocordatu voevod, însă di pre izvodul răpousatului Mcolae Costin, ce-au fost logofăt mare, în anul de la zidirîa lumii 7254 av<gust> 20, iară de la H<risto>s Mîntui-torîu<l> 1746, cu mîna lui Ioan Pa văl gramaticul".
Ms. 120. Sec. XVIII (1746); 174 ff. 30 x 20 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. frontispicii în peniţă la ff. : 5, 11, 18 ş.a. Chenar în peniţă la f. 1. Iniţiale ornate la ff. : 5, 11, 12 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
124
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
125
Moldova
3. Ceasornicul domnilor, tradus de JV". Costin.
Ms. 757. Sec. XVIII (prima jumătate); 233 ff. [1-231Y]; 31x20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 15. Iniţiale ornate la ff. : 1, 15, 102 ş.a. Legătură veche în piele.
Moldova
4. Cronici ale Ţârii Romîneşti şi Moldovei.
Ms. 2591. Sec. XVIII (prima jumătate); 436 ff. [2— 346Y]; 30x21,5 cm. Scriere cursivă.. Paginaţie originală. Legătură veche în piele.
Moldova
, 5. Cronograf.
f. l1_v : ,,Celor cetitori şi ascultîtori, toţii binele de la D<u>mn<e>zău poftim.
Strîngere noaî să chiamă cartea aceasta întru care sîntii scrisî multe istorii luate şi adunate de<n>tru alte cărţi, ce scrie întîi de zădirea lumii cu toatî podoaba şi frum<u >seţ<e >a şi pentru zădirea omului <..........>.
Pentru aceia, iubite cetitorîule, cetind să socoteşti şi cu mintea că ceteniîa de istorii, mare folos şi cunoştinţî şi învăţături dă celor următori şi iubitori de ostenial<ă>. Cu cetitul sf<i>ntelor scripturi cunoaştem pre D<u>mn<e>zău şi- <L > rugăm pentru ertarea greşialelor noastre. Cu cititul sf< i >ntelorîi scripturi cunoaştem lucrurile cele de mulţi a<n>i trecute, ca<şi> cum lî-am vedea în[n]aintea noastrî; că mulţi oameni învăţaţi au trudit şi au osteniţii de au scris istorii a crai şi a înpăraţi, a domni şi a maghistani, carii cum ş<i>-au cumpătaţii viaţa şi cinstea arătîndii celor de pre urmă şi lăsînd învăţături, ca fie cine să-ş<i> poatî cumpăta viaţa, adecă de cele r£le şi de bulă să să fereascî şi celor bune şi de laudă să urmgzî. Cu multă nevoinţî să-ş<i> agonisască nemuritoriu nume, cum vei ceti într-aceastî carte, cine, cum ş<i>-au cumpătat viaţa şi cinstea, ce laudă şi nemuritor nume au rămas celor buni şi temători de D<u >mn<e >-zău şi ce hulî celor tirani şl neînfrînaţi în faptele sale, spre care lucru rog pre D<u>mn<e>zău să-ţ<i> dea cuget bun, să plineşti desăvîrşit lucrul acesta, cetind şi ascultîndii cu sănătate. Aminti.
De bine voitorîu iubitului cetitorîu, Pavel gramatic".
f. 36SV; „O, a toate puternice şi negrăiţii D <u >mn<e >zăule în trei staturi, de toate făpturile închinaţii şi slăvitu, Tu eşti a toate darurile începături şi pricini, sporiu şi săvîrşire '; Cela ce bine ai vruţii a aduce aminte şi a <în>demna pre ace&tîi cinstit şi bl<a>gorod boîarin d<u>mn-<ea>lui Gheorgachie, vel vist<ier>, a-mi poronci mie, multupăcătosului şi preaneharnicului a tixi cu cond<e>îulu d<u>mn<e>zăescul cuvîntul Tîu şi istoriile a toţi de pretîutinderea, întru pomenirea dumisale.
Deci, măcaru că nevrednic şi cu tina păcatelor s ntii ţinut, plecatu-m-am poroncii dumisale şi nedejduindu-mă îndurărilor Tale, aruncatu-
m-amii în genunîa nemăsuratei d<u>mn<e>zăeştii şi întru tot luminaţii scripturii Tale şi precum cu a Ta iubire de om, aemu în vadul săvîrşirii am agîunsii, a sufletului genunche pleeîndu şi cu capulii mieu în pămîntii lovindii, cu lacrămi de bucurie proslăvăscu şi preaîn[n]ălţu preasf <î>ntul şi prea lăudatul numele Tău, a Părin<telui> şi a Firului şi a Sf<î>ntului D<u>hii.
Tuturor pretîutinderea pravoslavniciloru creştini, stăpînilor şi fraţilor şi priîatinilor, cu cuviinţă de robii închinăciune la faţa pămîntului cu umilenie fac şi cu smerenie de la suf letu cu ne voinţă mă rog, unde veţi afla vreo greşalî, ertaţi şi cu d<u>hii de blîndăţă îndreptaţi, ca cei ce sînteţi învredniciţi de la Cel din destul dătător de daruri sufleteşti, să nu puneţii în ponoslu, ştiindii că D<o>mnulu vini<i> aceştiîa pri[i]mgşte pre celii de apoi ca pe cel dinţii şi pre cel den al ll-le<a> ceas ce-au lucrat, ca pre cela ce au tras greul şi arşiţa toatî zua.
Cine truda noastră cu gînd bun pri[i]meşte D<u>mn<e>zău[le] gîndul bun bine-lii dăruîaşte.
Pavel Ştefănescul, gram[m]atic".
Ms. 2599. Sec. XVIII (mijloc); 368 ff. 30 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialei sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 10, 113v, 321 ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 10, 85v, 88v ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
10ANICHIE (IERODIACONUL) Ţara Bomînească
Miscelaneu teologic: Cuvinte ale sf. Ioan al Cârpa-thiilor către călugării din India şi fragment de Acatist.
f. 283v : ,, fia nHc. < = am scris eu> Ioan[n]ichie ierod<ia>c<onul> €ernican<ul>".
f. 291v : ,,Părinţilor şi fraţilor, cîţi vă veţi întîmpla a ceti sau a asculta aceste sfinte[nte] şi de la Duhul Sf<î>n<t> alcătuite cuvinte, prin plăcutul său rob şi al nostru părinte, către D<u>mnezeu dvorîtoriu de obşte, ale lui Ioan, egumenul Mănăstirii Carpathiilor şi veţi afla vreo greşală, să nu o puneţi în ponos, ci cu°duhul blîndeţelor să o îndreptaţi; căci şi eu, nevrednicul, ca unul ce cu neputinţa cea omenească mă învîrtiilesc, poate vă a fi greşit întru prescriere., că nimenea nu poate să zică sau să să laude că nu are nici o greşală, fără dă cît numai Mîntuitoriul nostru Iisus H<risto>s. Ioanichie monahul, ierod<iacon> Pulgaroglu Mardaci". <ultimul cuvînt este şters >.
f. 321v : „Ioan<i>c<hie>ierod<ia>c<onul> Mard<aci> Pu<l>g<aroglu>".
Ms. 2015. Sec. XVIII (sfîrşit); 385 ff. [256 — 291Y, 317-32f\; 20,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Legătură veche în piele.
126
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
127
IOANICHIE (MONAHUL).
Moldova
Mân. Humor
1. Octoih.
f. 96 : „Sfîrşitulu Osmoglasnicului şi a podobiilorii şi lui D<u>mn<e-z<e>u laudă.
Şi s-au scris de mine mulţii păcătos <ul> şi smeritulii între monaş<i> Io<a>nichie, ardelianîi, baîazat ot Eodna. La le<a>t 1775, 7283, avgust 14, coneţ întru sf<î>nta Măn<ă>stire Homorulîi, fiind egumen sf<i>nţiîa sa cuviosul părintele Dosothei. 1775 av<gust> 14".
Ms. 1870. Sec. XVIII (1775); 105 ff. [9-96]; 14,5 x 10 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile,.
iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 9, 20v, 30v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Moldova
Mân. Agapia
2. Octoih.
f. 9V: „1793".
f. 82 : „1794, mai 17".
f. 83 : „Sfîrşitul Osmoglasnicului şi a catavasiilor şi a altorii cîntări trebui<n>cioasă la IJtrine <sic> si la Liturghie si lui D<u>mn<e>zeu laudă. 1794, mai 17".
f. 85v : „Această carte ce să chiîamă Osmoglasnic şi cu catavasiile praznicilor şi podobiile glasurilor şi sfitelnile învierii, rînduiala Utrănii,. rumîneşte şi greceşte şi rînduiala sf<i>ntii Liturghii, iarăşi rumîneşte şi greceşte, Polieleul cu Psalmi<i> aleşi şi cu pripelele lor, a sf<i>nţilor ce să prăznuescii şi slăvile hvalitelor la si<i>nţi mari şi irmoasăle veseli-toare, rumîneşte şi greceşte şi axioanele praznicilorii, greceaşte, Pasha-liîa pe 18 ani şi naşteria şi ştirbirîa lunilorii pînă la sfîrşitulu lumii şi alte cîntări trebuincioasă, aceştia toate s-au scris cu smerită şi păcătoasă mîna mea, monah Ionichie Eatoni <sic>, la sf<î>nta şi vestita Mă<nă>s-tire Agapiîa, în egumeniîa sf<i>nţii sale părintelui chirii Isaiia <i>er<o>-monahti, la anii 1794, m<a>i 20, iară de la zidiria lumii anii 7302 <...>"*).
Ms. 5127. Sec. XVIII (1793-1794) ; 86 ff. [1-85Y]; 23 x 18 cm. Scrierea imită tiparul. Textul grecesc al cîntărilor este scris cu caractere chirilice. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 2y, 10, ş.a.
*) Este însemnat, în continuare, numărul de ani de la evenimente mai importante, dim rîndul cărora nu lipseşte invenţia tiparului, a prafului de puşcă, a puştii etc.
IOAN IŢĂ (LOGOFĂTUL).
Ţara Romînească
Miscelaneu: fragmente din Descoperirea sfintei Liturghii şi din Istoria luării Ţarigradului.
f. 98: „1792 sept<em>v<rie> 17. Ioan<i>ţă log<ofă>t<ul>".
Ms. 3144. Sec. XVIII (1792); 166 ff. [aproximativ 90-102]; 21 x 15 cm. Scriere cursivă..
IOANOV (ŞTEFAN).
Moldova
Gramatică rusească şi Vocabular ruso-romîn.
f. 115 : „Mii/k #*k. ks, a1st© ivt Xa x a\|rMS. Gr^an-h Iivannivk'k
tp8ahXcm< = luna februarie 26, anul de la Hristos 1746. Eu Ştefan Ioanov m-am ostenit >.
Ms. 3784. Sec. XVIII (1746); 159 ff. [l-127v, 130-141); 18,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă Numerotaţie originală a filelor, pînă la f. 127. ^
IOASAF (MONAHUL).
Moldova
Mân. Pocrovu-Neamţ
Cartea avvei Varsanufie.
f. 337: „Slavă, cinste, mulţămită şi închinăciune Unuia în Troiţă D<u>mnezeu, Celui ce ajută la toţi, după început de vin<e> la sfîrşit.
Această sf<î>ntă* şi de sufletii folositoare carte a s<fîntului> Varsanufie s-au scrisu de mine, ticălosul şi pătimaşul şi nevrednicul loasaf ii, monah la Pocrovu, la leat 7296, 1788. Şi mă rog tuturor de obşte cetitori, orice greşală veţi afla, să nu fiţi grabnici a osîndi, ci să o îndraptaţi <sic> cu blîndeţea d<u>h<u>lui şi să mă ertaţi şi să vă rugaţi pentru mine, nevrednicul loasaf. Sfr<î>şit şi lui D<umneze>u slavă". <Textul subliniat este criptografiat >.
Ms. 507. Sec. XVIII (1788); 337 ff. 33,5 x 23 cm. Scriere cursivă. Titlul şi unele iniţiale de la început sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 6 şi 337. Viniete şi iniţiale ornate la ff. : 4V, 5r"v, 52 ş. a. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în'piele se păstrează sub legătura modernă.
ION (DASCĂLUL).
Moldova
Vaslui
Psaltire.
ff. lv—2: „<. . . >Am început a scrie în zioa <sf.> Mihail arhan-gh<e>l<ul>u [să s]. V<leat> 7218, <1709>, noe<m>v<rie> 8, în zilile lui Ioan Vodă".
128
G. ŞTREMPEL
copişti de manuscrise romîneşti
129
f. 58v : „în zilile lui Ion Vodă [Ion voevod]. Vleat 7218 <1709>, noe<m>vri<e> 22".
f. 313v: „Ion ot Vasluîu. Vlea<t> 7218 <1709>". f. 321v : „Ion ot <Va>sluîu au scris", f. 324 : „Ion au scris".
f. 325 : „S-au scris 9 săpt<emvrie>. Ion ot Vasluîu au scris".
ff. 180V — 181v : „Această psaltire a proor<o>cului şi înpăratului Ba vid am scrisu eu Ion ot Vasluîu şi am datu sfintei Mănăst<i>ri de pomană, să fie pentru sp<ă>senie sufletului şi sănătate a trupului, unde iaste [ha]hramul Bl<a >goveştenie<i>, întru pomenire sfintei Truiţă şi a tuturor sfin<ţi>lor, ce din veci ţ<i>-au îngăduiţii cu bunătăţ<i>, în zilele bl<a>gocistivului dumnu Ioan Âlicsandru Mcolaîu voevod, fiindii mitru-polit Ţărîi Moldovii chir Ghedion. Vleat 7222 <1714>, mai 16 dni. Dascăl'Ion ot Vasluîu".
Ms. 2382. Sec. XVIII (1709)- 326 ff. ; 15 x 11 cm. Scriere cursivă veche. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
ION (DASCĂLUL).
Moldova
Iaşi
Octoih.
f. 148: „Sfîrşit şi lui D<u>mnezeu laudă. Şi s-au scris în şcoala g<o>spod ot Eşi, de Ion dascăl ot Ardeal".
Ms. 3253. Sec. XVIII (sfîrşit); 150 ff. 14,5 x 9,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 33.
ION (LOGOFĂTUL).
Transilvania
Miscelaneu teologic : Cazanii, Minuni, Pilde filosof eşti, Vieţi de sfinţi, Tîleul sf. Liturghii ş.a.
f. 63v : „Eu log<o>făt<ul> Ion".
f. 75v : „Şi am scris cu mai micul între diîaci Ion log<o>fă<tul>, 1779 <anul este scris şi cu cifre arabo. Sfîrşitul înpă<ra>tului Anfilog pentru înţelesul sf<i>ntei Leturghii şi al Ierusalimului.
Şi s-au scris acSstS sf<i>nte istorii a înpăratului Anfilog; în luna lui iunie' 26 s-au sfîrşit, iar începutul au fost cînd mă prinsără în eătane. Anul de la zidirea lumii 7286 ; de la H<risto>s, 1778".
f. 85 : „Sfîrşitul vieţii sf<î>ntului Marco. Ano 1791 <anul este scris şi cu cifre arabe > de logof <ă>t<ul> Ion, după ce au murit maică-mea,
şăzînd singur, cum D<u>m<ne>zeu ştie. Iar maică-mea au răposat în anul 1790".
Ms. 334-4. Sec. XVIII (1778-1791); 104 ff. 32 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Textul ff. : 13-20, 24 —28v, 76 — 79 este aşezat pe două coloane. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii, miniaturi şi viniete la ff. : 21, 24, 36v ş.a.
ION (Pr.)..
Transilvania
Bâlaia-Oradea
1. Sinaooar.
f. 69v : „Scris-am popa Ionii prişeleţu*) din Ţara LSşască, cîndu şede<a>m în Bălaia. Ani<i> Domnului 1724, m<e>s<e>ţa avgu<st> 4 zile. Scris-am cum am ştiut; voi citiţi cum puteţî".
Ms. 356. Sec. XVIII (1724); 77 ff. \2-70Y, 72-76Y]; 31,5 x 18,5 cm. Scrierea imită tiparul.
Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff.: 2, 37, 57 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
Transilvania
Bâlaia-Oradea
2. Penticostar.
f. 172 : „Poks fi>Kid<=:anul Domnului> 1725. Scris-am mulţii păcătos popa Ionii dîn Ţara Leşască, lăcuitor în Bălaia, această sf<î>ntă carte, anume Pentecostarii.
Dici, fraţilor, carii veţî întîmpla a ceti pre această carte şi veţî afla sminteală, nu blestămaţ<i>, ce îndirăptaţî şi mă ertaţ<i>,ca şi Dumn<e>z<e>u să vă erte şi dumilorvo<a>stră".
Ms. 3341. Sec. XVIII (1725); 173 ff. [1-172Y); 31 x 19,5 cm. Scrierea imită tiparul. Unele titluri, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 61v, 81 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
ION (Pr.).
Transilvania
Şchiopi- Turda
Triod- Penticostar.
t 148v : „Scris-am această carte eu greşitul şi nede<stoini>cul popa Ion de la Ştiopi. Ai<i> D<o>mnului 1734".
Ms. 35. Sec. XVIII (1734); 148 ff. 20 x 16 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşii. Frontispicii colorate la ff. : 1, 38,127 ş.a.
*) = pribe
9 - c. 1781
130
ION (Pr.).
g. ştrempel
Transilvania
Şona-Făgâraş
Miscelaneu teologic: Rugăciuni şi Acatistul Mîntui-
torului.
Coperta a Il-a interioară : „Popa Ion din Şona, pe cînd înfloreşte bosiocul, de lîngă Făgăraş".
Ms. 3811. Sec. XVIII (a doua jumătate); 104 ff. [80r-104Y]; 15,5 x 9,5 cm. Scriere cursivă.
Titlul şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 80v. Legătură veche în piele.
ION ROMÎNUL (Pr.).
Transilvania
Sînpetru-Hunedoara
Miscelaneu: Alexandria, Floarea darurilor, Pravilă bisericească şi Rojdanic.
î. 76v : „BSA^npocTH tp<>yahkui*c ma4Ao non. Iivn ^aaXk " < =Dumnezeii să ierte pe cel ce s-a trudit, tînărul popa Ion Valahul >.
f. 77 : „Cu mila lu<i> Dumne<zeu sfî>rşiîu eu popa Ion di în Sim-pietru această carte ce s<e> c<hi>amă Alexandrie; m<e>s<e>ţă cireşeriu să începu, în 15 zile<e> şi să sfrîşi în luna lu<i> a<u>gust 4 zil<e>, vă le<a>t 7128 <1620>, în zilel<e> lu<i> Betlian Gabor craiu.
Şi cine va ceti aice şi va afla greşiţii, au cuyîntu neplin <it>, au netocmit, să nu mă glăstemaţi <sic>, ce ziceţi bu<g>daprosti, cum şi voi să fiţi ertaţi la z<i>ua de judeţu, că amu scris în grab. Aminu".
ff,126v—127v : „Di în voe Tatălui şi [di în], cu ajutorîul Fiîului şi cu săvrîşitul D<u>hului Sv<în>tii, adecă eu mulţii greşit şi ticălos popa Ion di în sat din Simpetru scris<-am > această carte ce să cheamă Alixan-[d]drie şi cu Darovanie <=Moarea darurilor >. Şi [cu dare] <şters> mă usteniu cîtu putuiu şi o scriş<ei> să cet<e>ască şi s<ă> socotiască bine ce est<e> înpărăţie ceştii lumi deşarte şi mîngănoas<ă>.
Printr<u> ace<ia> dom<nea>voastră încă vă rog pri toată fire de om, cui Dumnezău o va da această carte a ceti sau a scrie, socotiţi şi mai bine ce voîu fi greşit, sau cuvîntu nesf <î>r<şi>t, sau slovă neînplută iar domnevoastră să deregeţi şi să nu mă blăstemaţi, ce s<ă> ziceţi: Dumnezău erte. Să vă erte şi pre voi Dumnezău, la învricatulu judeţii^ cîndti va zice : Viniţi bl<ago>s<lo>viţii de Părintele Me[e]u de moştiniţi înpărăţie ce î<i> gătită voa<o> din tocmala lumiei, ce Tu m<i>l<o>s-tivii Domnu, I<isu>s<e> H<ristoa>s<e>, aceî ne dă. Aminti.
începusă a să scrie această carte ce s<e> cheam<ă> Alixa<n>drie în luna lu<i> cireşeriu 15 zil<e> şi să sf<î>rîşi în luna făurarîu în 15 zil<e>, vleat 7128, a ot roj<destva> H<risto>va 1622 <sic>, crug<ul> slînţu*) 16, a luni<i> 3, zlatocislo**) 3, temeli[i]e 3. $y c«ao mt HdpgMrr ck CHMnrrpoYe.
*) = soarelui. **) = numărul de aur.
copişti de manuscrise romîneşti \ 131
3dM. kohu> Xc ". <=în satul care se cheamă Sînpetru. începutul <şi> sfîrşitul <este> Hristos >.
Ms. 3821. Sec. XVII (1620); 196 ff. [aproximativ 1—141Y]; 14 x 9,5 cm. Scriere semiuncială.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 40v, 45, 78 ş.a.
IONIŢĂ.
Ţara Romînească (?)
Catavasier.
freyuare1 1?93' SCris"am e* *™* W
Ms. 2497. Sec. XVIII (1793); 51 ff. 14 5 v 10 5 rm   Q •
IONIŢĂ (COPILUL): Moldova
Miscelaneu: fragment din Alexandria şi Versuri.
f. 49v : „Sfîrşitul Alicsăndriei. Aciastă Alixăndrie am făcut-o eu Ioniţă copil, se se ştie, la le<a>t 1756, mar<tie> d<ni>".
f. 63v : „Aceste stihuri sîntu scrise de mine, Ioniţi popa, întru <în >tîe d<o >mnie a măriei sale Co <n >stantin voevod, la anii de la H<risto >s 1778".
f. 70: „1789, Ioniţă popa".
Ms. 1629. Sec. XVIII (1756 — 1789); 70 ff. 21,5 x 17 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu în peniţă la f. 2. însemnarea copistului de la f. 49v este încadrată într-un chenar în peniţă.
IONIŢĂ (DASCĂLUL).
Ţara Bomînească (?)
Miscelaneu: Cuvînt pentru Adam, fragment din Fiziolog, Cuvinte, FJshatologie ş. a.
f. 46v: „Sfîrşit şi l<u>i D<u>mnezeu mărire. Şi am scris eu Ioniţă dasc<ălul >, la leat 1799, <anul este scris şi cu cifre arabe >, sept <emvrie > 17".
Ms. 3275. Sec. XVIII (1799); 184 ff. 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor.
132
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
133
IONIŢĂ (LOGOFĂTUL). Ţara Romînească
Bucureşti
Istoria lui Erotocrit.
f. 218v : „IlHcaX aoI\ Unhu," <=^a scris logofătul Ioniţă >.
f. 219v : „S-au scris această carte ce să numeşte Irotocrit în oraşu<l> Bucureştilor, în zilile mării sale Necolae Petru Mavrogheni v<oe>vod. Le<a>t 1787, îuli<e>".
Ms. 3514. Sec. XVIII (1787); 219 ff. 27,5 x 19,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele cuvinte sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor, cu cifre arabe. Manuscrisul este bogat ilustrat de Petrache logofătul.
IONIŢĂ (SIN CONSTANTIN LOGOFĂTUL). Ţara Romînească
Cronograf.
f. 5 : „Adunarea istoriilor de la începutul lumii pînă la înpărăţiîa lui Oo<n>standin Paleologul, înpăratul cel după urmă al Grecilor <. . .
...........>, scoasă după grecie pă limba rumînească
de Grigorie dasc<ălul> Buz<oianu>, iar acum s-au scris după aceia asemenea din cuvînt în cuvînt, în zilele preaîn[n]ălţatului nostru domnu Io Co<n>standin Gheorghie Hangeri voevod, de cel mai mic Ioniţă sin Co<n>standin log<o>f<ătul> de la Star-Chiojd, la anii de la mîntuirea lumii 1799, ghen<arie> 5 dn<i> 1799" <cu cifre arabo.
f. 5r~v : „Eugă către cititori. Iubitorilor de cetanie, de vreme că D<u>mnezeu au făcut pă om mai cinstit şi mai mare decît toate celelalte > lucruri ce sînt şi să văd în lume şi l-au aşăzat stăpîn peste toat <e >, după cum zice şi pro<o>rocul David : Toate au supus supt picioarele lui, l-au făcut şi nemuritorul, dar nesocotinţa lui cea rea l-au făcut muritoriu şi toate au pierdut, numai ce i-au rămas întreagă aftexusia, '» adică volniciia de însuşi ca să lucreze au binele, au răul; şi i-au dat şi această încelepciune ca să poată arăta lucrurile de la începutul lumii pînă la sfîrşitul lumii, întocma<i> ca cînd le-ar privi şi s-ar lucra în[n]a-intea lui fată, asa le descopere şi le arată prin scriptură.
Deci şi eu, socotind că ar fi bine să-ş<i> ajute fieştecme patrii şi limbii lui, ori cu ce ar putea, m-am îndemnat de am scris aceste istorii, după cele scoase după grecie pă rumînie de cel mai sus numit Grigorie dasc<ălul>, spre lauda Ţării Eumîneşti şi spre folosul celor ce vor vrea să înţeleagă, ca cetind şi văzînd pă cei ce-au lucrat răul, ce -ş<i>-au agonisit şi pă cei ce-au făcut binele, ce ş<i>-au dobîndit, să poată îndemna a să părăsi cinevaş de rău şi a lucra binele.
Deci iubiţilor, avînd toţi de obşte acea volnicie a lucra şi a grăi, au binele, au răiil, vă rog mai întîîu, oricine să va îndemna a ceti şi va găsi vreo greşală, ori în cuvînt, ori în slove, să nu huliţi, ci cu d<u>hul blîndeţelor să turnaţi untul de lemnu al bunii voirii dumneavoastră şi să ungeţi ranele greşalelor mele cu cuvînt mîngăitoriu şi îndreptînd să ziceţi: D<u>mnezeu să<-l> erte şi D<u>mnezeu să vă erte şi dumnea-
voastră toate greşalele ; că nu es<te> cu putinţă a fi om fără greşală, fără numai Unul D<u>mnezeu negreşit, a Căruia es<te> slava, cinstea şi închinăciunea în veci. Amin. 7307 <1799>".
f. 345v : „Pînă aicea s-au putut, ajutînd vremea. Iară cine va vrea, ajutîndu-i vremea, îl va săvîrşi pînă la leatul care va vrea. Iară aici iaste numai leat<ul> 1566".
f. 346v : „Cu ajutoriul Marelui şi Atotputernicului D<u>mnezeu, ca Cela ce iaste însuşi la toţii lucrul început şi sfîrşit, au luat şi această cart<e> sfîrşit la luna lui fev<ruarie> 10, leat 1799". <anul este scris şi cu cifre arabe >.
Ms. 116. Sec. XVIII (1799); 346 ff. 30,5 x 20 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă şi iniţiale ornate la ff. : 5, 109, 111v ş.a. Titlul de la f. 4 este încadrat într-un chenar deasupra căruia, în medalion, sînt desenaţi: Iisus Hristos, Fecioara Măria şi sf. Ioan Evanghelistul. La f. 4V, un desen îl reprezintă pe împăratul David. Ambele desene sînt lucrate cu cerneală albastră. La f. 6, întîlnim un frontispiciu în mijlocul căruia, în medalion, este desenat Iisus Hristos. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
IORDACHE (DASCĂLUL). Moldova
Alexandria. ff. 57 şi 68: „Io<r>d<a>che. . . "
f. 84v : „Jaloba scriitor <ului> cătră cetitori. Cine truda noastră, a scriitorîului ră<u> o pri[i]meşte cu bin<e> D<u>,mnezeu îl dărueşti. De vreme că trupul slăbeşti de multa umezal<ă> a pămîntului, ochii să painjinescu de nenumărat<a> mulţime <a> slovelor; minte<a> din capii începe a-m<i> slăbi şi a se întuneca de multa frămîntătur<ă> a al<că>-tuire<i> cuvintelor, drepţii aceia, fraţilor, care vă veţ<i> întîmpla a ceti întru această Alexandrie, să zieeţ<i> toţ<i>: D<u>mnezeu să-1 erti. Că precum este cu neputinţă omului a nu păcătui, aşa şi scriitorîului a nu greş<i>; fiind mîinile de ţer<î>nă şi fire<a> omenească slabă, ce lucru iscusit poate să facă şi să nu greşască?
Această Alexandrie s-au scris de mine, smeritul şi mai prostul şi mai neînvăţatul dintre dascălii aceştii părţi de lume, tuturor plecat si iubitor[i] de toţ<i>, Iord<a>che dasc<ălul>. 1789; cel latinescu : 1789.
S-au început ghenari<e> 25 şi au luat sfîrşit marţi<e> 13 zile.
Această Alexandrie am izvodi <-o > de pe o <A>lexandrie veche, ce au fost în turnul cel mare de la Mănăstire<a> Putna. Iord<a>che dasc<ălul>".
f. 85 : „Această carte, care şi Alexandrie să numeşti, este a lui Andrii di[i]ac; au cumpărat<-o> de la mine, mai gios iscălitul, dre<p>t 3 lei, adecă 3 lei bat<uţi> şi am şi iscălit. Iord<a>che dasc<ălul>".
Ms. 3512. Sec. XVIII (1789); 85 ff. 23,5 x 17,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi cifrele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 63. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
134
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
135
IORDACHE (LOGOFĂTUL).
Condica cioclilor oraşului Botoşani.
Moldova
f. 1: „Scrisu-s-au aeestti testamentil <sic> de mine, lordache log<o>-f<ătul> sfinţii Mitrop<o>Ii<i>. 1756".
Ms. 3694. Sec. XVIII (1756); 67 ff. [aproximativ 2-6, 8-10}; 31,5 x 22 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
IORDACHE (Pr.).
Moldova (?)
Octoih.
f. 70v : „Iară cei ce veţi citi pe acest Osmoglasnic bucuraţi-vă întru D<o>mnul şi ce greşală veţî afla, atît în slove cît şi în cuvinte, poftescii pe d<u>m<nea>v<oastră> ca s<ă> îndreptaţi cu duhul blîndeţilor, nepuind în ponos; şi mă ertaţi pre mine, păcătos <ul> căci nu este scris de mînă de înger, ce de mîn<ă> de ţăr<î>nă. Drept aceia, că cum nu este cu putinţă a lipi ceriul de pămînt, aş<a> şi scriitorîul a fi fără greşală. Şi am scris eu, mai micul şi smerit<ul> între dascăli cari mai jos m-am iscălit. 1799, îuli<e> 30. Iordachi popa".
Copistul mai semnează şi la ff. : 20, 28, 37v, 46v, 54, 61v şi 74.
Ms. 3622. Sec. XVIII (1799); 75 ff. 21,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 3, 12, 20vş.a.
IORDACHE (VĂTAFUL). Moldova
Fragment din Istoria lui Schinder împărat.
f. 18: „I<o>rdache vătaf<ul> am scris spre îndemnare<a> d<u>-m<isa>le lui chir Petru abăger<ul>. 1791, oc<tom>vr<ie> 22".
Mai jos : ,,Şi am scris eu, smeritul şi păcătosul şi nevrednic<ul> rob al Celui ci m-a[i] zidit şi m-au învrednicit a scrie această istorie, spre pomenire<a> celui mai sus iscălit, fiindcă precum <este cu neputinţă > orbul<ui> a nu să poticni, aşa şi scriitorîului a nu greşi. Amin".
Ms. 2623. Sec. XVIII (1791); 18 ff. [3-18]; 23,5 x 17,5 cm. Scriere cursivă.
IORDĂCHESCU (LOGOFĂTUL MATEI).
Floarea darurilor.
Ţara Romînească
f. 109v : „Această cărticică este a lui Mateîu log<ofătul> şi cele ce s-au scris într-însa este pentru învăţătura acelor ce s-or sili.
Deci cine va citi mă va pomeni; iar cel ce s-ar ispiti ca să o fure să fie afurisit de cei trei sute <sic> sfinţ<i> părinţi din <îficheea>.
Pentru care am însemnat de cînd s-au scris, dă la avg<us>t 1 pînî la avg<us>t 31, la leat 1794 de la stăpînirea domnului nostru Ioan Alexan-dr<u> Co<n>s<tan>d<in> Moruz v<oe>v<od>. Mateiu logof <ă>t<ul>".
f. 115 de altă mînă : „Această carte este a [1] lui Matachi sin Anghel şalvaragiu şi este scrisă di dumnealui logofăt <ul> Matei Iordechescu, Iratile răposatului Anghel şalvaragiu <1>, ce este ciracul răposatului Boră-nescului cel bătrîn; şi au dăruit-o lui Matache nepotul său şi am însemnat aici ca spre ţinere de minte, la leat 1836, deche<mv>r<ie> 7. Matache Angheliu".
Ms. 1204. Sec. XVIII (1794); 130 ff. [1-109*]; 15 x 9,5 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu colorat la f. 1. Desen în peniţă, reprezentînd Bunavestire, la f. 76v. Numerotaţie originală a filelor cu cifre arabe. Legătură veche în piele.
IOSIF (IEROMONAHUL).
Ţara Romînească
Mân. Hurez
1. Mîntuirea păcătoşilor.
f. 489rv : „Această sf<î>ntă carte ce iaste pren D<u>hul Sf<î>ntii grăită, ce să chiamă a Păcătoşilor mîntuire, ce iaste de mulţi şi mari dascăli tălmăcită den limba elinească pre limba noastră rumînească şi iaste dată de obşte a să citi celor ce vor vrea a să mîntui de păcate, scrisu-s-au în sf <î>nta şi dumnezeiasca Mănăstire <H>urezii, unde să prăz-nuiaşte sf<i>nţii şi întocma<i> cu Apostolii marii în[n]păraţ<i> s<vea>t<î>i Constantin şi maică-sa Elena.
Şi s-au scris den porunca şi den toată osîrdiia sfinţiei sal<e> părintelui Ioan arhimandritul, care au fost egumen întîîu la această sf<î>ntă Mănăstire, ca să se afle dă trea[a]ba sf<i>ntii case şi fraţilor dă cetanie, în zilele luminatului d<o>mnului nostru Io Co<n>standin B<rîncoveanu> Basarab voevoda, ctitorul aceştii sf<i>nte Mănăstiri; şi cîrma pravosla-viei purtîndu-o chir Theodosie mitropolitul şi a Ep<i>scupiei Eîmnicului chir Ilarion, cînd era leatul 7204 <1696>, m<e>s<e>ţ<a> m<a>rt<i>e 31 d.<ni>.
Şi l-am scris eu, smeritul şi mult păcătosul şi tuturor fraţilor netrebnic, Iosif <i>er<o>monah, ucen<i>cul părintelui Ioan.
Ce mă rog sf<i>nţiilor voastre, cinstit <i> părinţi şi îubiţ<i> fraţ<i>, pe unde veţ<i> găsi greşit să în[n]dreptaţ<i> cu d<u>hul blîndeţelor, iar pre mine, ticălosul, să nu mă blestemat <i> căci[că] au scris hire slabă şi mînă de tină; ci să mă ertaţ<i>, ca şi sf<i>nţiilor voastre să aflat<i> ertare în[n]aintea D<o>mnului nostru I<isu>s H<risto>s, la straşnica judecată, a căruia iaste slava în[n]chinăcîunea în v6eii vacilor. Amin".
Ms. 2174. Sec. XVII (1696); 489 ff. 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Iniţiale ornate la ff. : 22, 55v, 217 ş.a. Legătură veche în piele.
136
g. ştrempel
Ţara Romînească
Mân. Hurez
2. Scara sf. Ioan Scărarul.
f. 6 : „Scrisu-s-au această viaţă de Daniil smeritul călugăr de la Eaith (iar acum de) Iosif, proig<u>m<en> ot Hurez".
f. 160 : „Această carte ce să ehiamă Leastviţă, o am scris eu, cel mult păcătos <ul> Iosif ieromonah, proigumen de la sf<în>ta Mănăstire Hurezul şi o am dat aceştii sf<in>te Măn<ă>stiri  mai sus numită.
Deci vă rog pre voi, fraţilor cititori, citind pre dînsa şi folos sufletesc adăogînd, să vă rugat<i>'milostivului D<u>mnezeu pentru mine; şi orice greşală veţ<i> afla, să îndreptaţ<i> cu d<u>liul blîndeţelor şi pre mine să mă ertaţ<i>, ca şi sfinţiile Voastre să luaţ<i> ertăciune de la D<o>mnul nostru I<isu>s H<risto>s, a Căruia iaste mărirea în veci. Amin".
f. 256: „Iosif, proig<u>m<en de la> Hur<e>z".
f. 274: „Mănăstirea Hurezi. Pis<al> p<roegumenul> Iosif". dedesubt se găseşte o pecete inelară în fum cu inscripţia : Iosif >.
f. 344v : „Iosif, proig<u>m<en> ot Hurez".
Ms. 2650. Sec. XVII (sfîrşit); 344 ff. 21 x 15 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 3, 49, 96v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Mân. Hurez
3. Fragment din Scara sf. Ioan Scărarul.
Coperta a Il-a interioară : „Acesta iast<e> scris dă părintele Isecodini şi cît va din Leasfiţă scrisă dă p<ărintele> Iosif ec<lisiarhul> Hurezul <ui> ca cine va citi să-i pomenească, căci sîntii vieţ<i> foarte dă folos şi dă umilinţa sufletului".
Ms. 2665. Sec. XVIII (început); 160 ff. [114-129*]; 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă veche.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor, începînd cu fila 17. Legătură veche în piele.
ISAIA (IERODIACONUL).
Moldova
Rădăuţi
Fenelon, fragment din întîmplările lui Telemac.
f. 5V : „Sfîrşitul întîmplărilor lui Tilemah, fiiul lui Odisefsu, care s-au scris în sf<î>nta Episcopie a Eădăuţului, la anul 1780, mart<ie> 23 d<ni>. Isaie ierodi[i]acon ot Eădăuţi".
Ms. 2551. Sec. XVIII (1780); 5 ff. 35,5 x 24 cm. Scriere cursivă.
copişti de manuscrise romîneşti
137"
IUSTIN (IEROMONAHUL). Moldova
Mân. Neamţ
Poruncile sf. Isaia Pustnicul către cei ce s-au lepădat de lume.
f. 20v : „Urmîndu-să această carte de noi din începutu pînă în sfîrşitu, cîndii ne aflamii în s<fînta> M<ănăstire> ^Team<ţ> la părintele stareţ Paisie şi amii găsiţii lipsă aceste zace foiţ<e>. Iustin ierom<ona>h. Daniil ier<o>diia<con>. 1791, dech<em>vrie 21"/
Nu ne putem da bine seama, care din cei doi este copistul. Semnăturile sînt scrise de cel care a copiat textul. înclinăm să-1 considerăm pe Iustin ieromonahul copist. Semnătura sa este mai naturală; este semnătura unui om obişnuit să semneze în acest fel, în timp ce numele lui Daniil ierodiaconul este scris de un om ce nu semnează în mod obişnuit în felul acesta.
Ms. 570. Sec. XVIII (1791); 189 ff. [11-20*]; 20,5x14,5 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele, restaurată la cotor.
JORA (PAHARNICUL TOADER).
Moldova
Iaşi
1. Zăbava fantasiei.
f. 87 : „Această cărţulie cu istorii, ce să numeşte Batgiocura fandasii am scris-o eu, Toader Jora, biv vel pit<ar>, în zilele mării sale preîn[n]ăl-ţatului domnu al ţării noastre Moldovei Alexandru Ioan Mavrocordat voevod.
Şi s-au scris în Eşi la <a>nul de la zid<ir>e<a> lumei 7294, iară de la H<risto>s 1786; mart<ie> 24 au luat sfîrşit",
f. 88, de altă mînă: „Această carte, Zăbava fandasii, este scris<ă> de pah<arnicul> Toader Jora<........>".
f. 40 : „La anul 7248 <1740>, Iun<ie> 8 sînt născut eu, <......
.  ............> în domnie lui Grigor<e> vod<ă> Ghica. Iar
aice am scris eu; şi am scris la anul 7310 <1802>? din car<i> scoţînd pist<e> mii 248, rămîn 62 a<n>i de cînd sînt născut eu. Toader Jora pah<arnic>".
Ms. 50. Sec. XVIII (1786); 88 ff. [2-87]; 30 x 20 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu colorat la f. 2. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Moldova
2. Istoria etiopicească a lui Iliodor.
î. 213 : „Au luat sfîrşit carte <a> lui Eleodor. Această cart<e> o am scris eu, To<a>der Jora, biv vel pit<ar>, la anul 1786, fev<ruarie> 25.
f. 213v : „Această carte iaste sco<a>să de pre limba elene <a>scă de Thoma gramaticul ce au fost la sfîuta Mitropolie din Eşi, iar acum s-au
i
138
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
139
scris cb a me<a> mînă şi ostene<a>lă de pe o cart<e> a d<u>m<nealui> sulgerului Vasile Carpu, la anul 1786, fev<ruarie> 25. Toader Jora, biv vel titar <sic>".
Ms. 57. Sec. XVIII (1786); 213 ff. 29,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Legătură veche în piele.
Moldova
3. Miscelaneu teologic: Semnul crucii, Pentru ruga sfinţilor. Vămile văzduhului ş.a.
î. 23v : „Să <se> şti<e> şine au scrisii s-au iscălit. Az Toader Jora".
f. 73v : „Să să ştie cine au scris-o, că s-au iscălit. Toader Jora.
Această cărţălue am scris-o eu di pe o carte a sfinţii sale a egumenului de Floreşti'*) pentru ca să să ştie valetul, 7264 <1756>, întru care zile să o fi sc<r>is Oo<n>stantin Bălăcian<u>, întru care scrie aşe : scris-o-am di pe un izvod ce era scris de <i>er<o>monahul Neculaîu arhimandritul, ce scrie că au scrisu-o de pe o Biblie a lui Şerban vodă din Ţara Munte-niască, cînd au fost în Ţara Leşască".
Ms. 34. Sec. XVIII (sfîrşit); 121 ff, [aproximativ 23-106y]; 21,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă.
Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii, iniţiale ornate şi miniaturi în medalion la ff. : 24, 35, 43 ş.a. Numerotaţie veche a filelor.
LAŢCAR (CONSTANTIN).
Moldova
Iaşi
Fragment din] Alexandria.
f. 1 : ,,<.........>. Şi am scris-o în zilile preîn[n]ălţa-
tului, precum mai sus arată <Alexandru Ioan Callimachi> la anul 1796, <cu cifre arabo, iunie 1, cînd slujam la dumn<e>alui jupîn Apostoli la Eşi, zet Tolea Plăcintă".
f. lv : „Eugăm dară pre tot pravoslavnicul cetitorii să fie greşalelor noastre lesne ertătorîu, ca ş<i> Dumnezeu să-i dia toţii binele, aici şi în veacul cel viitoru.
Şi rămîiu al dumneavoastră mai mic plecat Constandin Laţcar".
Ms. 1063. Sec. XVIII (1796); 12 ff. [l-9y]; 19 x 13,5 cm. Scriere cursivă.
LAVRENTIE (DASCĂLUL).
Ţara Romînească (?)
Istoria Rusiei şi Viaţa lui Petru cel Mare.
f. 25, sub portretul ţarului Vladimir : „Şi s-au însemnaţii acest <e> chipur<i> de min<e>, Patru cop<ilul>, uce<nicul> dascal<ului> Lavrentie".
*) Măn. în ţinutul Tuto va.
f. 98: „Lavr<en>ti<e> das<călul> <în criptogramă >. Sînt coaie 28 pîr<ă> aicea".
Ms. 204. Sec. XVIII (mijloc); 241 ff. [aproximativ 3o-241y]; 21,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 99. Iniţiale ornate la ff. :   1, 2, 3 ş.a. Numerotaţie originală a filelor de la f. 99.
LEFTER (LOGOFĂTUL). Ţara Romînească
învăţăturile lui Vasile Macedoneanul.
f. 1 : „O au ţinut în[n] gîndu<l> mieu dă o am făcut eu Leftera log<o>f<ăt> sin Ioan (?) log<o>f <ătul>".
Ms. 1805. Sec. XVII (sfîrşit); 35 ff. [l-34y]; 18 x 13 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu colorat la f. 2. Iniţiale ornate la ff. : 2V, 3, 4 ş.a.
LUCA (IEROMONAHUL). Moldova
Miscelaneu teologic: Cuvinte ale sf. Isaia Pustnicul, fragment de Pateric, fragment din Crinii ţarinii ş.a.
f. 102: „Scrisu-s-au această sf<î>ntă şi d<u>mn<e>zeiască carte a sf<î>ntului Isaii Posniculii prinţi osteneala ticălosului şi orbului Luca ieromonahulii. Leatii 1790, 7298, săpt<emvrie> 27".
Ms. 3726. Sec. XVIII (1790); 208 ff. 30 x 20 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă la ff. : 1 şi 158. Legătură veche în piele.
LUCA (Pr. IOASAF).
Moldova
1. Cronici moldoveneşti.
f. 1 : „Hronografii care să chiamă sloveneşte Leatopisăţu, iar pre limba romîniască, a anilor scrisoare a[l] Ţărîi Moldovii scris de mulţi istorici, precumti să va arăta în[n]ainte cine ce au scris.
Şi s-au scris în zilele prealuminatului, preîn[n]ălţatului domn şi stăpînitoriu a toată Moldoviîa, Io Grigorie Alexandru Ghica voevoda, în anul de la zidirea lumii 7274, iar de la întruparea Domnului Dumnezeu şi Mîntuitoriului nostru I<isu>s H<risto>s 1766, luna aprilie 7 zile, cu toată cheltuiala dumisale Iordachi Oantacozino, vel spătar".
în continuare însemnarea lui lordache Cantacuzino : „Şi esti scris acestu Litopisăţ de părintele Iosav Luca, ficior Lucăi vist<iernicul> cu toată cheltuiala mea, cîndu eram vel spat<ar>. lordache Cant<a>co<zino> vel vor<nic>".
Ms. 254. Sec. XVIII (1766); 416 ff. [1-414]; 29 x 19 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă la ff. 3 şi 9. Numerotaţie originală a filelor ce reîncepe cu 1 de la f. 193.
140
g. ştrempel
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
141
2. Letopiseţul Ţării Moldovei de I. Neculee.
Moldova
f. 2 : „Hronografii, care să chiamă moldov&neşte scrisoarea anilor,, scris eumîi să va arăta în[n]ainte cine ce au scris.
Şi s-an scris în zilele preluminatului şi preîn[n]ălţatului domnu şi stăpînitorîu a toată Moldaviîa Ioan Grigorie Alexandru Ghica voevoda,. în anul de la zidirea lumii 7274, iar de la întruparea lui Dumnezeu Cuvîntul 1766, luna martie 27 de zile, întru pomenirea răposaţilor domni a pămîntului Moldovii, cu toată cheltuiala post<elnicului> Alexandru Hurmuzache".
Ms. 53. Sec. XVIII (1766); 437 ff. [2-426Y]; 29 x 20 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor ce reîncepe cu 1 de la f. 299.
Moldova
3. Cronici moldoveneşti.
ff. 14—19 : „Scrisoarea anilor l-am dăruit dumisali nepotului Matei Hurmuzache, vel paharnic, în anul de la facerea lumii 7283, iar de la Naşterea Domnului I<isu>s H<risto>s 1775, luna ghenarie 5 zile.
Şi am scris ca să s<e> ştie. loasaf Luca ieromonahul".
Ms. 252. Sec. XVIII (a doua jumătate) ; 521 ff. [8-llY, 14 -473Y9 476X'Y] ; 29 x 19 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor, ce reîncepe cu 2 de la f. 202.
4. Letopiseţul Ţării Moldovei de I. Neculee.
Moldova
Ms. 112. Sec. XVIII (a doua jumătate); 242 ff. 29 x 19 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor, ce începe cu 191. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Moldova
5. Leptopiseţul Ţării Moldovei de I. Neculee.
Ms. 3416. Sec. XVIII (a doua jumătate); 170 ff. 25,5 x 18 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Moldova
6. Floarea darurilor
Ms. 5476. Sec. XVIII (mijloc); 122 ff. 17 x 12 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
LUCA (ION)
Transilvania
Omilii.
f. 95 : „Sfîrşit şi lui D<u>m<ne>zeu slavă. Ion Luca".
Ms. 2499. Sec. XVIII (sfîrşit); 101 ff. [71-95]; 21,5 x 17,5 cm. Scriere cursivă. Titlul de la f. 83v este scris cu roşu.
LUPESCU (RADU). Ţara Romînească
1. Cronica Slovenilor, Iliricului şi a Moesiei.
f. 3V : „Leatopiseţulii Slovenilorii, Iliricului, Misiei cei de Sus şi a Misiei cei de Jos, care coprinde în sine începutul şi stăpînirea crailorii şi a despoţilorii sîrbeşti şi [şi] săvîrşitul lor, coprinzîndii pre scurţii şi alte lucruri ce s-au întîmplatii, care s-au scos după izvod acum în .zilile prealuminatului, preaîn[n]ălţatului bunii credinciosului şi mult milostivului nostru domnu Io Mcolae Alexandru voevod, cu mila lui Dumnezeu domnu şi oblăduitor a toată Ţara Eumînească.
Şi s-au scris întru al <loc gol> anii dintru a doao domnie a mării «ale, în anul de la zidirea lumii 7235, iară de la Naşterea Domnului şi Mntuitoriu<lui> nostru I<isu>s H<risto>s 1727, de Eadul Lupescul, logo-ieţelul de divan s<i>nii <lui> Mihail ieromonah".
Ms. 156. Sec. XVIII (1727); 68 ff. [3Y - 64]; 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile» iniţialele şi anii sînt scrişi cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 4. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
2. învăţăturile lui Neagoe Bas arab către fiul său Teodosie.
î. 183v : „S-au scris la leatul 1727, mai 14 dn<i>, de Eadul log<o>-i<e>ţel de divan".
Ms. 1062. Sec. XVIII (1727); 184 ff. [1-183Y]; 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
3. Cronica lui N. Costin.
Ms. 59. Sec. XVIII (prima jumătate);  147 ff.  30 x 20,5 cm.  Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţială ornată la f. 1.
Ţara Romînească
* 4. Cronici moldoveneşti.
Ms. 268. Sec. XVIII (prima jumătate); 297 ff. [l — 290v];   19,5   x 14 cm.   Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 44, 87, 139v ş:a. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Ţara Romînească
5. Cronici moldoveneşti.
Ms. 353* Sec. XVIII (prima jumătate); 357 ff. [6-357Y); 30,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile marginale sînt scrise cu reşu. Frontispicii colorate la ff. : 42 şi 342v. Iniţiale ornate la ff. : 9, 10, 11 ş.a. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
142
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
143
Ţara Romînească
6. Viţa neamului domnului Nicolae Mavrocordat.
Ms. 1354. Sec. XVIII (prima jumătate); 75 ff. [Filele 6-34*, 38-53, 56—72*sint scrise in limba grmcă]; 20 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 7, 10, 12 ş.a Legătură veche în piele.
Ţara Romînească*
7. Cronici moldoveneşti.
Ms. 2117. Sec. XVIII (prima jumătate); 345 ff. [1 — 343]; 31 x 20,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile, iniţialele şi anii sînt scrişi cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1 şi 7. Iniţiale ornate la ff. : 1, 7, 13 ş.a. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
8. Cronici moldoveneşti.
Ms. 2506. Sec. XVIII (prima jumătate); 170 ff. [3—170*};  21 x 15,5 cm.  Scriere cursivă..
Titlurile, iniţialele şi anii sînt scrişi cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 3. Iniţiale ornate la ff. : 12v, 41, 94v ş.a.
LUPOIANU (CONSTANTIN).
Moldova
Miscelaneu teologic: Psaltire cu tîlc,  Tîleul sf. Liturghii, Teologie polemică ş.a.
f. 435
> Iar acuma s-au tîlmăcit din
limba leşască pre limba rumînească de Dima pisariul şi alcătuite cuvintele de Co<n>standin Lupoianul, în zilele măriei sale preaîn[n]ălţatului domnii Ioan Oo<n>standin Mcolae v<oe>v<o>d, într-al doilea domnie a scaunului Moldovii, în anul al 11-lea a domniei sale, la anul 1742 <. . . . . . .
Ms. 84. Sec. XVIII (1742); 443 ff. 31 X 19 cm. Scriere cursivă. Textul ff. l-433v este aşezat pe două coloane. Titlurile şl iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 14v, 31, 132 ş.a. Iniţialele ornate laff.: 1,199y,211 ş.a. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
LUPU (DASCĂLUL) BUCUR).
Transilvania
Veneţia de Jos-Fâgâraş
Miscelaneu teologic: Octoih şi Slujbe religioase. f. 12: „Sfîrşitul lui vt<ori> glas. Fev<ruarie> 18 zile".
f. 18, în frontispiciu : „Această cartie o am scris eu, Bucur, <fiul> lui M<s>tor".
f. 46v : „Sfîrşitul lui glas 8. Aprilie în 22 de zile, 1750".
f. 105v : „Sfîrşit şi lui B<u>mnezău mulţămită. Anul 1751, gheţărie > în 23 de zile.
Şi am scris eu dascal<ul> Bucur ot Veneţiîa de Jos".
f. 106v : „Slavă, cinste şi închinăciune Celui în Troiţă Unuia D<u>m-nezău, Care ne-au ajutat după început de am ajuns şi sfîrşitul.
Iară cei ce vă veţ<i> întîmpla a ceti, bucuraţi-vă în D<om>nul. Şi mă rog, ce greşală veţ<i> afla, îndreptaţ<i> cu d<u>hul blî<n>deţelor, nepuind în ponos ; că precum îaste cu neputinţă omului a nu păcătui, într-acesta chip şi scrisoarea a rămînea fără de greşală.
Tuturor de bine voitor, eu Bucur Lup<u> ot Veneţiîa de Jos. 1751,. ghen<arie> 24 d<ni>".
Ms. 1653. Sec. XVIII (1750-1751); 174 ff. [1-164*]; 21 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii- colorate la ff. : 1, 7, 12v ş.a. Legătură veche în piele.
MACARIE (IEROMONAHUL). Ţara Romînească;
Tipic şi Pilde. f. 517: „Macarie i<e>r<o>mo<na>h<ul> tog" <sic>.
Ms. 3472. Sec. XVIII (prima jumătate); 517 ff. [515-517]; 14 x.9 cm. Scriere cursivă. Legătură veche în piele.
MACARIE (IEROSHIMONAHUL).
Ţara Romînească <
Mân. Bistriţa
Octoih.
ff. 2—6: „. . .S-au dat besericii din Văratece*); însă de va fi ucenicul mieu popa Co<n>standin la acea beserecă va fi şi cartea, iar de nu, cartea va fi a lui. Lealul <sic> 7248 <1740>, iulie 30. M<acarie> ier<oshimonahul> ot P<eştera> B<istriţa>".
f. 141v : „Sfîrşitul cu Dumnezeu <a> Slujbei punerii sfîntului brîu şi lui Dumne<zeu> laudă. Macarie ieroshimonah ot P<eştera> B<istriţii>"..
f. 156 : „Macarie ieroshimonah Peştereanul".
Ms. 2200. Sec. XVIII (prima jumătate); 166 ff. 20,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri, iniţiale şi indicaţiuni tipiconale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală. a filelor.
*) Localitate lîngă măn. Hurez.
144
1MAFTEI (DIACUL).
G. ŞTREMPj
>el
Transilvania (?)
f. 87
Octoih.
„Aici amii scrisii eu Maftei diiacu".
f. 98v : „Vieţii 7277 <1769>, feurarti 27, Maftei diacii ot Chereşeşti, a lui Ioniţă diîacul ot Bereheşeşti".
.Ms. 2384. Sec. XVIII (1769); 106 ff. [5 — 98v]; 16 x 10 cm. Scriere cursivă. Titlurile., iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 13v 23v, 33v ş.a.
MĂGUREANU  (LOGOFĂTUL IORDACHE).
Pateric
Ţara Romînească
' f. 248 : „Sfîrşit şi lui Dumnezeu laudă, seriindu-o şi săvîrşindu-o numai singur <eu>, păcătosul, robul lui Dumnezeu, lordache log<o>f <ă>tul Măg<u>reanul".
f. 248v : ,,. . . .Foarte frumoase şi a<m> ostenit cu tot sufletul seriindu-o şi eu dupre altă carte.
Ci vă rog, fraţilor, oricăruia [î]i să va întîmpla a ceti pe dînsa, foarte bine să ia sea[a]ma să nu cetească în deşărt, măcarii că ştim că veţi găsi multe cuvinte greşite şi nesăvîrşite. Ci vă rog pre dragostea dumneavoastră să nu suduiţi, nici să blestemaţi, ci să ziceţ<i> : Dumnezeu iarte, ca să vă iarte Dumnezeu păcatel<e> şi dumneavoastră, pe cum ne arată la multe sfinte scripturi.
Plecat şi de tot binele rugătoriu, lordache log<o>f <ă>t<ul> M<ăr>-g<ineanu>".
Ms. 4982. Sec. XVIII (sfîrşit); 270 ff. [14-212*, 215 — 270*]; 19,5 X 15 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. 24v, 35v, 49v ş.a. Iniţiale ornate la ff.: 35v, 49v, 62v ş.a. Numerotaţie originală a filelor, menţionată pînă la f. 207 pe verso, iar de la f. 208 pe recto.
MANTA (DASCĂLUL).
Tara Romînească
Miscelaneu: fragment din Alexandria, Eshatologie, Minuni ale Maicii Domnului ş.a.
f. 8V : ,, IlHcaX < =a scris > Mantas <scris în greceşte > dascălul ot .sf <î>nta Vineri. Leat 1786, octomvrie 20, s-au săvîrşit".
f. 41: „Sfîrşit şi lui Dumnezeu laudă. S-au isprăvit în luna lui noem<vrie> 8 zile. Şi am scris eu Manta log<ofătul> ot sf<înta> Vineri. Leat 1786".
Jls. 5558. Sec. XVIII (1786); 113 ff. 23 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi inţiaîe sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 9 şi 41v. Numerotaţia veche a filelor începe cu 82.
copişti de manuscrise romîneşti
145
MARCO   (CĂPITANUL ZAMFIR).
Miscelaneu istoric: Istoria lui Petru cel Mare, Istoria asediului Vienei s.a.
Transilvania
Braşov
LI: „Cartea politiei ruseşti şi vitejiile ruşiloru, a monarhului Petru şi altor înpăraţi şi stăpînitori. Istoriile acestea sîntu scoase de pe limba muscăcească pe limba rumînească de domniia lui, chirio chir Eodion Popovici, dascalulii oraşului cetăţii Coronii; şi după izvodul acela s-au scrisu a doa oară de smeritul robul lui D<u>mnezeu Zanfir Marco, căpitanii, în zilele prealuminatului şi preaîn[n]ălţutului <sic> înperatorului I<o>sifii alu doilea şi arhiereului locu[lu]lui, preasf <i>nţitului Ghedeonii, neunitii, la ano 1788, aprilie 20. Braşovii".
f. 186 : „Sfîrşitul cărţii istorii Muscalilor şi vieţii marelui Petru înperatorului şi singur stăpînitorîul al politiei Eusiei şi a altor[i] stăpî-niri, pînă la răsuflarea lui cea mai de pre urmă, adecă pristăvirea.
Vrednic de laudă au fost aceştii monarh, pentru vitejiile lui şi bunătăţile ce au săvîrşit; pentru aceasta odihnit să fie sufletul lui, de la înpăratul Cerescii să-i cerem. Amin".
f. 187 : <............> „Tălmăcitu-s-au această istorie
din limba rusească pe limba rumînească de dum<nealui> chir dascălul Eadu Popovici, în Braşov, la anno 1785, 1785 <cu chirilice >, mart<ie> 12. Şi s-au scris iar de robu<l> lui D<umne>zeu, smerit <ul> Zanfir Marco, în Braşov, la anno 1788, april 29".
Ms. 3161. Sec. XVIII (1788); 279 ff. 20,5 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi notele marginale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 2. Numerotaţie originală a filelor cu cifre arabe.
MARCOCIU (VASILE).
Fragment de Octoih ş.a.
Moldova
f. 64 : „Şi eu amu scris, că atunce învăţamii la podobie; eu a<m> scris, Vasîle Marcociu, cîndii şidemii la Prăjăşti".
Ms. 160. Sec. XVIII (sfîrşit); 85 ff. [54-82]; 21 x 16 cm. Scriere cursivă. Unele titluri, iniţiale şi indicaţiuni tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff.: 60v, 68v> 71 ş.a. Desene florale la ff. : 59 şi 64r"v. Legătură veche în piele.
MATEI
Transilvania
Drăguş-Fâgâraş
Acatistul Mântuitorului şi Paraclisul s/. Nicolae.
f. 49v : „Al sf<i>nţiei tale mic, plecat şi smerit, 43 MHororp-kuiNHX Ma®*h wt JVpitrSiii <=eu, mult păcătosul Matei din Drăguş> cu metanie sărutu cinsti<tă> mîna sf<i>nţiei tale".
Ms. 3802. Sec. XVIII (prima jumătate); 60 ff. [2-49*]; 16 x 10 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 2 şi 34.
10-c. 1781
146
MATEI (Pr).
g. ştrempel
Ţara Romînească
Mân. Dintr-un lemn-Vilcea..
Pomelnicul măn. Dintr-un lemn.
f. 4V : „Acest pome<l>nic de obşte s-au făcut cu chieltuiala mea şi s-au dat aici la sfîntă Măn<ăstire> Dintr-un lemnii, ca scriindu-să numele tuturor celor trecuţi răposaţi, atîta şi cei ce să află acum întru ticăloasă viîaţa, cît şi cei ce vor fi după acestea <sic > să să pomenească, pentru ertarea păcatelor lor. Ap<rilie> 15 dni, 1783. Popa Matei al sfintei Mă-n<ăs>t<iri> Dintr-un lemn".
Ms. 2193. Sec. XVIII (1783); 20 ff., cu adaosuri şi de alte mîini. 21 x 15 cm. Scriere cursivă.. Frontispiciu în peniţă la f. 4V.
MAZ ARE ANU (VARTOLOMEU)
1. Slujba Parastasului.
MOLDOVA
f. 4rv : „Panahydnicu, adecă Slujba Parastasului, care s-au scrisu dinu ustavulu moschiceşcu în zilile preluminatului, de Hr<i>stosu îubi-toriului domnului nostru Grigorii Kalimahîi voevoda, fiindu mitropolitii preosf <i>nţie sa chir Gavriilii, unchîulu măriei sale, prinţi silinţa sf<i>nţii sale chir Mlethodii igumenii Slatinii, în anulii 1769, în luna ianuarii.
Şi l-amil scrisu eu, smeritulii şi mulţii păcătosulu şi nevredniculii Varthcxlo >mei Mazerianulii, arhimandriţii şi igumenii Soleai şi înpreună
cu mai susu numitul igumenii chirii Methodie Putnîanul <.....> amu
dăruiţii această carte mai susu numitei sf<i>ntei M<ă>n<ă>stîri Slatinii
Ms. 2356. Sec. XVIII (1769);  36 ff.   [4 — 27y, 30-36r];   19,5x16  cm.  Scriere cursivă.
Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Chenar şi frontispicii în peniţă la ff. : 4, 5, 30 ş.a. Paginaţie originală. Legătură veche în piele.
Moldova
Condica măn. Humor
f. 116: „In ştiinţă să fila tuturora, în anulii 1776, fiindu igumenii sf<i>ntei M<ă>n<ă>stiri Humorului sfinţie-sa chir Dosithei Putnîalulu <sic> s-au siliţii şi au făcuţii condică de moşiile numitei M<ă>n<ă>stîri, după cumii anume şi pre rîndti arată într-însa şi celelalte moşii toate s-au scrisu; iar moşiîa Feredeîanii şi moşiîa Brăneştii nu s-au scrisu, fiindu că scrisorile aeestorîi 2 moşii era<u> la preasf<i>nţie-sa chiriu chir Gavriilii, mitropolitulîi Moldovii.
Iară întru aceştii anii, 1779, fiindu igumenii numitei M<ă>n<ă>stîri sf<i>ntie-sa chirii Anthimii, iarăşi Putnianii, au adusii scrisorile acestorii
copişti de manuscrise romîneşti
147
2 moşii de la Mitropoliia şi după aceia au socotiţii cu fraţii ca să le scriîa <sic > întru aceastaşi condică şi au poftiţii pre arhimandritulîi Vartholomei Mazirianulu, iarăşi Putnianii, carele văzîndii că aceste trebuinţe sîntii spre folosulii numitei Mănăstiri, au veniţii la numita M<ă>n<ă>stîre (fiindu că iarăşi sf<i>nţie-sa au scrisu şi numita condică) şi au scrisu întru aceastaşi condică şi scrisorile aeestorîi 2 moşii ce s-au zişii mai sus, adecă a Feredeenilorii şi a Brăneştilorii, care dintru început sîntii scrisă şi cu moşiîa Strahotinulîi.
Aşijdere au mai scris şi locuiţi celorlalte moşii, ca orice pricină a fieştecare moşii să va naşte de aemu în[n]aint£ să să scrie întru aceastaşi condică, spre cunoştinţa tuturorîi, după cumii anume şi pre rîndti s-au scrisu întru aceastaşi condică.
Anulii 1779, augustii 16, s-au scrisu aceste scrisori întru aceastaşi condică".
Ms. 111. Sec. XVIII (1779); 151 ff. [1-113,  115,   U6-U8Y, 143-Scriere cursivă. Paginaţie originală, începînd cu 43.
151]; 31,5x 19 cm.
Moldova
3. îndreptarea păcătoşilor.
f. 2 ^ „îndreptare <a> păcătosului cu duhulii blîndeţelorii, precumti dohtorilorii celorii duhovniceşti aşa şi cfelorii ce să dohtorescii de la dînşii, păcătoşilorii calorii ce să pocăescu, întru folosii aşăzată de preosf <i>nţie-sa chiriu chir Vichentii Ioanoviciii, pravoslavniculuep<i>sc<o>pii alii Temiş-varului i proci, în anulii 1765, iunii 8".
Ms. 1300. Sec. XVIII (a doua jumătate); 81 ff. [2-33y]; 21x16,5 cm.  Scriere cursivă-Chenar şi frontispiciu în peniţă la ff. : 2 şi 3. Paginaţie originală.
MEICAN (TOADER) Moldova
Viaţa lui Petru cel Mare.
f. 211 : „Sfîrşitul celor şasă cărţi şi lui Dumnezău mărire.
Scrisu-s-au acest Litopisiţ[i] în zilile preîn[n]ălţatului domn Alexandru Oon<stan>din Epsilant v<oe>vod, la veliat 1799, <cu cifre arabo oct<om>v<rie> 2 <cu cifre arabo, cu cheltuiala dum<i>sale căpi-<tanulu>i Zalificii Ioniţă, de mine îubitorîul de ostinele, prin silinţa şi alcătuire<a > dreptei mele, în vremea cînd mă aflam slujind la dum<nea >liii cuconu<l> Alecu Balş, biv vel comis. Toader Meican(?)".
Ms. 2581. Sec. XVIII (1799); 211 ff. 30,5x22,5 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor cu cifre arabe. Legătură veche în piele.
148
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
149
MELETIE (IERODIACONUL).
Moldova
Mân. Risca
Miscelaneu teologic: Scara sf. Ioan Scărarul şi Vieţi de sfinţi.
î. 186 : „S-au început această carte a să scrie de la [i]iunie 29 şi s-au sfîrşitu la dechemvrie 1,1797" <cu cifre arabo.
f. 270 : „1798 <cu cifre arabe >, iuli<e> 21. Scrisu-s-au această carte de mini, smeritul între toţ<i> fraţii, mult păcătosul şi nevrednicul rob lui D<u>mnezeu, Meletie ierod[i]iacon din Mănăstirea Eîşca".
Ms. 2952. Sec. XVIII (1797-1798); 270 ff. [1-128, 145-270]; 34,5 x 23 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 3V, 79 ş.a. Numerotaţie originală a filelor pînă la 186. Legătură veche în piele.
MELETIE (IEROMONAHUL). Moldova
1. Cuvinte ale sfinţilor părinţi. f. 52: „1782, sept<emvrie> 24, nopţi <sic>, 2 ceas<uri>".
Ms. 1480. Sec. XVIII (1782); 113 ff. [l-27v, 31-113]: 23 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Tit-1 urile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă Ia ff. : 31, 50, 57v ş.a. Numerotaţie originală a filelor, reluată de la f. 31. Legătură veche în piele.
Moldova
Mân. Secul
2. Calist şi Ignatie Xanthopol, Cuvinte monahale. f. 6 : „Meletie ieromonah, 1793, ot Sacul".
f. 197 : „Sfîrşitul 1793 <cu cifre arabe> aprili<e> 22" <cu cifre arabo.
Ms. 420. Sec. XVIII (1793) ; 197 ff. [2 — 197]; 23,5 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 2. Numerotaţie originală a filelor.
Moldova
Măn. Secul
3. Viaţa şi Capete ale sf. Grigore Sinaitul.
f. 65v : „S-au prescrisii de pre izvodul carele au foştii scosu dinu limba elinească, de Meletie ieromonah".
f. 199v : „1795, ghenarie 24. Sfîrşitul cărţii sf <întului> Grigorie Sinaitul. Meletie ieromonahu<l> ot Sacul".
Ms. 1371. Sec. XVIII (1795); 204 ff. [3-65v, 67-20f]; 23x17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 67. Numerotaţie originală a filelor, începînd de la f. 67. Legătură veche în piele.
Moldova
4. Cuvinte ale sfinţilor părinţi. Copistul semnează la ff. : 8 şi 222.
Ms. 489. Sec. XVIII (sfîrşit); 222 ff. [aproximativ   l-3y, 109Y-113r, 147r-2157, 218-222];
20,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate şi viniete la ff.: 194, 195r*v ş.a.
Moldova
5. Calist şi Ignatie Xanthopol, îndreptar pentru călugări ş.a.
Ms. 1409. Sec. XVIII (sfîrşit) ; 225 ff. [1-206, 208-225*]; 22 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele trimiteri marginale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat ^        la f. 12. Numerotaţie originală a filelor pînă la 203.
Moldova
MICDONIA (SHIMONAHIA).
1. Miscelaneu teologic: Capete ale sfinţilor Grigore Sinaitul, Calist al Constantinopolului, Simeon al Thessalonicului ş.a.
f. 210v : „Scrisu-s-au această carte ce să cuprinde într-însa capete ale Sf<î>ntului Grigorko Sinaitul şi ale lui Filothei şi ale altorii sf <i>nţi, de nevrednica shimonahiîa Micdoniia, încă fiind în lume. Şi acum au afierosit<-o> sf<i>ntei Mănăstiri Văratecul întru pomenirea ei[i] şi a tot neamul ei[i]".
Cuvîntul „Văratecul" a fost şters şi s-a adăogat, pe margine, de
mîna Micdoniei, cu altă cerneală:".......Izvorani, care-i supt
păvoţuirea <sic> părinţilor ii de la s<fînta> M<ănăstire> Căldăruşani. Şi să o ţie maica Avramiîa, pînă la săvîrşitulii sf<i>nţii şale, apoi să rămîe de obşte".
Mai jos, cu prima cerneală : „Şi s-au scrisu la anulii 1796 şi cine va ceti să se roage pentru păcătoasa scriitoare".
Ms. 3543. Sec. XVIII (1796); 210 ff. 21,5 x 15,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Moldova
2. Cuvinte ale sfinţilor părinţi.
t 1 : „Aceasta cărticică iaste scrisă de maica mea cea doh<o>vni-cească, Migdonie sh<i>m<o>n<ahia> şi mi-eu dat-o mie, Veronica, mult păcătoasă, la 1821 săpt<emvrie> 10, mai în[n]ainte de ducerea cea de aicea".
150
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
151
ff. 3—8 : „Această carte, cu multe adunături ale Sf<i>nţilor, iaste dăruită de maica Migdoniîa răposata, maicii Veronica, care au foştii uceniţa sf<i>nţii sale.
Să nu îndrăznească a o luoa, că-i dată spre pomenirea ei[i]. Şi am scris eu, părintele ei[i] cel d<u>hovnicescii, Callinic. 1822".
f. 207v, de mîna Micdoniei: ,,Le<a>t 7312, 1804, anulii <în> care s-au scris cartea aceasta".
Ms. 1345. Sec. XIX (1804); 207 ff. 24 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Din legătura veche în piele nu se păstrează decît prima copertă.
MICLESCU (POSTELNICUL IORDACHE). Moldova
1. Letopiseţul lui Nicolae şi Miron Costin.
f. 1 : „Acest Letopiseţ a<l> Ţării Moldovii şi a<l> altor de prin pre-gîur este al mieu, scris însuş cu mîna me<a >, nevoindu-măfmult şi cu multă ostenîală, scoţînd de pe altul, în zilile luminatului [al] nostru domnu măriia sa Constantin Dimitriu Moruz v<oe>vod, întru întîia domniia a măriip] sali în Moldova. Le<a>t 1782, ghen<arie> 25. Iordachi Miclescu post<elnic>".
Mai jos : „Acest Letopiseţ al mieu l-am dăruit frăţini-meu d<u>m-<nealui> bad. Co<n>standin Miclescu,biv vel pit<ar >.Le<a>t 1785, iuni<e> 29. Constantin Miclescu".
f. 311: „Scrisu-s-au acest Leatopiseţu di pe altul moldovenescu asemenea la anii de la zidire<a> lumii 7289, iar de laH<risto>s, Mîntuire<a> lumii 1781, martu 18, ostenitorîu fiind scrisorii Iordachi Miclescul postelnic >. Slavă lui Dumnezeu, Celui ce mi-au agîutat după început de am agîunsu şi sfîrşitul aceştii cărţi".
Ms. 168. Sec. XVIII (1781); 317 ff. 21,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile, anii şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 2, 25v, 48 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Moldova
2. Cronici moldoveneşti: Nicolae şi Miron Costin
f. 174v : „Scrisu-s-au acest Letopiseţu di pe altul moldovenesc asemine, la anii de la zidire<a>lumii 7292, iar de la H<risto>s Mîntuitoriul lumii 1784 iuni<e> 25, începîndu-1 a-1 scrie. Şi l-am sfîrşit la 7293 anii de la zidire<a> lumii, iar de la H<risto>s Mîntuitoriul nostru 1785, iulie 4 zile, ostenitorîu fiind scrisorii Iordachi Miclescul post<elnic>, în zilile lui Alexandru Ioan Mav<rocordat > v<oe>vod.
Slavă lui Dumnezeu, Celui ce mi-au agîutat după început de am agîunsu şi la sfîrşitul aceştii cărţi. Sfîrşit şi lui Dumnezeu slavă".
Ms. 233. Sec. XVIII (1794-1795); 177 ff. [ 1 -176*]; 32,5x22,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate şi iniţiale ornate la ff. : 1,4, 32 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
MIHAI.
Ţara Romînească
Lexicon slavo-romîn.
f. 17v^: „IlHcaX 43 MhX\ho" <=Am scris eu, Mihaiv
f. 346v : „Să s<e> ştie că acest Lexicon iaste al popei E<f>themie
ţi l-am scris eu Mihai, st ahih < = în zilele > <lui> Io Gligorie Ghica
voevoda. Leat 7181 <1673>".
Ms. 3473. Sec. XVII (1673); 403 ff. 14,5 x 9,5 cm. Scriere cursivă veche. Unele iniţiale sînt scrise cu rosu.
MIHAI (DIACONUL).
Ţara Romînească
Bucureşti
Bînduiala botezului ereticilor.
ff. 1 — 7 : „Această carte ce să chiamă Botezu<l> pentru toate limbile păgîne cele nebotezate, iaste a lui S<vea>t<î>i Mcolae cel den Tabaci dăn Bucureşti, care o au scris Mihai diiaconul, în zelel<e> domnului Io Co<n>standi<n> vo<evo>d. Fev<ruarie> 20,l<ea>t 7206 <1698>".
Ms. 2163. Sec. XVII (sfîrşit); 95 ff. [1-31*, 34-87v, 90-93]; 20,5x15 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în giele-
MIHAI (LOGOFĂTUL).
Ţara Romînească
Miscelaneu: Lexicon slavo-romîn şi Acatist.
i. lllv :„IIhc. Avkc. r«H4pîe A"h Q, *vkT x 3pMd < = Am scris în luna ianuarie 9 zile, anul 7191 (1683) >. Şi am scris eu Mihaiu log<ofătul> s<i>nti Oprea di[i]acon7 kt* amh <=în zilele > <lui> Ion Şerban voivod. Arhiemitrop<o>lit Theodosie".
Ms. 1348. Sec. XVII (1683); 111 ff. [1-58*, 60-106*, 11 f]; 20 x 14 cm. Scriere semiuncială.
Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
MIHAI (LOGOFĂTUL).
Ţara Romîneaseă
Carte de bucate.
f.1 : „H rhc. 43 < = şi am scris eu > Mihai logof <ă>t ot Greci, dumnealui > Alexie biv vel cluce<r> za arie. Mai 18 dn<i>, 7257 <1749>."
Ms. 1120. Sec. XVIII (1749); 64 ff. [1-63*]; 20,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 2.
152
MIHAI (Pr.).
g. ştrempel
Cazanii.
Transilvania
Roşcani-Hunedoara
f. 2V : „Această sfintă Păucenie s-au arăduit a să scriîa dintîîa zi a lui maîu lună şi ani<i> Domnului au fost 1729; dară de cîridîi s-o zidit D<u>mnezău lumea 7237.
Şi s-au scriiat <în> zilele mării sale d<o>mnului vl<ă>d<i>ca din Făgăraş, mare păstorîu presta toată Ţara Ardealului, Ioan barontiş Patachi şi nobiliş. Şi s-au scris cu agiutorîul lui D<u>mnezău de mîna lui popa Mihai din Eoşcani, greşita şi păcătoasa şi mai micii plecat şi slugă tuturor fraţilor. M<e>s<e>ţa Cireşîar, 14 zile".
f. 244v: „Laudă Ţie D<oa>mne dau cu toată voinica mia cetelor în[n]gereşti că, după ce am arăduit învăţăturile duminecilor, am şi săvîrşit. Pri[i]meşte, D<oa>mne, ca di la un păcătos. Scris-am pop<a> Mihaiu din Eoşcani. Mîna mia greşit-a".
f. 386v : „Valur<i> multe rădică furtuna pre mare
Mai vîrtos gîndul omului întru lucru ce are ; Nu atîtâ grija şi frica [înce] începutului Cît grija   şi primejdia sfîrşitului. Fie ce început de folos nevoinţa-1 arată, Iară sfîrşitul a tot lucrul ias<te> plată. Lăudată să fie a lui D<u>mnezău put&re Care după început au daţii şi sfîrşit".
Ms. 2860. Sec. XVIII (1729); 403 ff. 32 x 20 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 3, llv» 14v ş.a. Legătură veche în piele.
MIHAIL (Pr.). Ţara Romînească.
Molitvenic.
f. 162v : „Scris-am eu, smeritul şi plecatul popa Mihail ivt c*ao K-khgh (?) kt. ait wt PowAecTKA Xka x 4\|taa < = în satul Cîineni (?), în anul de la Naşterea lui Hristos 1734>. Scris-am în luna lui mai, 19 zile".
Ms. 545. Sec. XVIII (1734); 177 ff. [38-162*]; 20 x 16 cm. Scriere cursivă.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
MIHAILOVICI (Pr. CONSTANTIN).
153:
Transilvania
Sibiu
Alexandria.
f. 133v : „Celor ce să vor întîmpla a ceti această istorie a lui Alexandru, marele înpărat şi vor afla ceva greşăli, în cuvinte, sau în slove, sau [şi] izvodul acesta nu să va lovi cu alte izvoade, să iarte şi să nu se pr;>a grăbească a m<ă> ponoslui; că precum am aflat aşa am şi scris, 1782, eu popa Co<n>standin Mihailovici, fiind dasc<ăl> şi lăcuitorîu acum, în Sibiîu ot leat 1781".
Ms. 5496. Sec. XVIII (1782); 143 ff. [1-133*]; 22 x 17,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat şi iniţială ornată la f. 1.
MIHAILOVICI (VASILE).
Ţara Romînească
Scara sf. Ioan Scărarul.
î. 1: „Leastviţă adecă Scara ce cuprinde în sine v[i]iaţa sf<î>ntului preacuviosului părintelui nostru Ioan[n]ti? carele şi au alcătuiţii această carte ce are 30 de cazanii pentru îndreptarea călugărilor şi un cuvîntu de învăţătură cătră nastavnicu.
S-au scris în zilele prealuminatului domnu Io Alexandru Ioan[n]ii Ipsilant voevodii, fiindu mitropolit <al> Ungrovlahiei chirii Grigorie, cu toată chieltuiala preasf <i >nţit <ului > mitropolit alţi Myralichiei, chirio chirii Filaretu de Vasile Mihailovici, la anulii 1779, mai [i] 24".
f. 449 : „Celui în Troiţă D<u >mnzeului slava de-a pururea. Şi mie, ticălosului, celui ce amii scrisu, mîntuire; şi celorii ori cîţi o citescii şi[i] ascultă cuvintele cu luare aminte şi să nevoescii ale săvîrşi, înpărăţ[i]ia cea vecinică. Sfîrşitulu şi lui D<u>mnezeu laudă".
Ms. 2315. Sec. XVIII (1779); 449 ff. 32 x 21 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. însemnarea de la f. 1 este încadrată între două coloane colorate, ce se unesc într-un arc ornat cu motive florale. Frontispicii colorate şl iniţiale ornate la ff. : 2, 12, 106 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură, veche în piele.
MIHĂILĂ (COPILUL).
Ţara Romînească
Măn. Hurez
Slujba Adormirii Maicii Domnului.
f. 160 : „Scris-am eu Mihăilă cop<ilul> del<a> Hur<e>z, cu zisa sf<in-ţiei> sale părintelui Misail ec<lisiarhul> Măn<ă>stirii Hur<e>z".
Ms. 2665. Sec. XVIII (început); 160 ff. [aproximativ 134-159*}; 21 x 15 cm. Scriere cursiva veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
MIHALACHE (VĂTAFUL DE PLAIU).
Ţara Romînească
Cimpina-P rahova
Pateric, în care este inclusă şi Viaţa lui Varlaam şi loasaf.
f. 46v : „......Adu-ţi aminte, Doamne, de toţi cei ce chiamă
sfînt numele Tău <........>. Iartă-mă, Doamne şi pă mine
păcătosul celîi ce am scris această cazanie vrednică de auzire"<., . .>
154 ' G. ŞTREMPEL
f. 256 : <.........> „De aceasta au pus sfîntul Ioan Damas-
^chin osteneai<ă> dă ne-au arătat povestire vrednică de auzire, însă nu pre limbă rumînească ci pre alte limbi. Iar apoi de un Udrişte log<ofăt > al doilea s-au scos după elinie pă slovenie şi iar după slovenie pă rumînie. Şi apoi la l<ea>t 7181 <1673>, în zilele creştinului domnii Io Grigorie Ghica v<oe>v<o>d după izvodul ce-au foştii scris de Udrişte vt<ori> log<ofă>t, scrisu-s-au şi de un Fota grămătic domnescîi, în oraşul Bucureştilor, larii acum la liat <sic > 1778, în zilele mării sale domnului nostru Io Alexandru Ipsilantii voevod scrisu-s-au şi de mine, cel mulţii păcătos şi nevred-necul rob<ul> lui D<u>mnezeu Mihalachie vătaf de plaiul Prahovei, afîndu-mă şăzătoriu la Cîmpina".
f. 475v : „Mihalachie vătaful de plaiu, 1779".
Mai jos : „Apoc<alipsul> 1 : Eu sîntii Alfa şi Omega, începutul şi Sfârşitul. Dirept aceia şi eu ticălos <ul>, cel ce m-am ostenit a scrie a-ceasta carte, del<a> început pînă aici, întru Acela m-am nădăjduiţii, ca invrednicindu-mă cu începutul să mă întărească şi la sfîrşit.
Numai atîta mă rog dumnSlorvoastre, creştin <i> pravoslavnici, ori cine va citi pre această carte şi veţ<i> afla greşăli, nu ponosluiţi, numai ziceţi : Dumn<e>zeu să-<l> iarte pre cel ce au scris ; căci [că] nu au scris mînă de înger, ca să nu greşască, ci de un păcătos şi spurcat; şi să fie şi păcatele acelora ertate. Amin".
JYIs. 1903. Sec. XVIII (1779); 475 ff. 31 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii şi viniete colorate la ff. : 1, 37v> 80 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
JMILLO (M). Moldova
Aritmetică.
f. 1 : „Arithmetica. Arătare pentru Pravilile întîe, pentru cele de alte felîuri prifacere, a celor mari în mai mici şi a celor mici în mai mari, cu povăţuiri la toate Pravilile. M. Millo. 1795".
Ms. 4566. Sec. XVIII (1795); 27 ff. [1 — 25Y]; 19,5 x 14 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor cu cifre arabe.
MISAIL (IEROMONAHUL). Moldova
Măn. Bisericani
Praxiu slavo-romîn.
f. 590 : : „CfcH IlpagtS nHcaA epA\0NaX fl&HcaHA wt ctaa MOHacTHp Eecgp*-kanh. A\nc>ro nocTpdAaX A"* h uoiyw; hjki mitit a* pa38Avkrr ha$>k* wBp-kiţicr rp-kuiiH kk Hero HiKArKH'kTc a\in«, ne p*Ka arrACKa nHcaX n* MAMChKa h MHoro-rotuiNa. A/lcuţa îwh kî* a«»s      A**k KacHAi'e ro«roa<*> RA-kr x3p§" < = Acest
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI 155
Praxiu 1-a scris ieromonahul Misail, de la sfîntă Mănăstire Besericani. Mult s-a ostenit ziua şi noaptea ; cine va ceti să înţeleagă. Unde se va găsi greşală să nu mă blestemaţi pe mine, căci n-a* scris mînă îngerească ci omenească şi mult greşitoare. Luna iunie, 23 zile, în zilele lui Vasile voevod, la anul 7160 <1652>.
Ms. 69. Sec. XVII (1652); 592 ff. [1-590]; 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 1, 248v, 249v ş.a. Legătură veche în piele.
MITREA (LOGOFĂTUL). Ţara Romînească
Pateric.
f. 180v : „Această carte care să chiamă Otăcinic s-au scris în zilile prea bunului şi creştin domnu Io Co<n>standin B<asarab> B<rînco-veanu> voevod, den porunca dumnealui cinstitul <ui> şi blagorodnicul<ui> jupan Mihai Cantacuzino v<e>l spat<ar>, săvîrşindu-se la anul de la sp<ă>seniîa lumii 1700, m<e>s<e>ţa mai în 30 dn<i>.
Şi ostenitoriul scrisorii au fost Mitrea log<o>f <ătul>".
Ms. 480. Sec. XVII (1700); 181 ff. \l-180v]; 22 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 116, 130 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
MUNTE ANU (NICOLAE). Moldova
Iaşi
Octoih.
f. 65 : „Această sf<î>ntă şi d<u>mnezeiască carte (ce să chiiamă) Paradiţi, adec<ă> pre limba rumînească Octoihii, s-au scris de robul lui D<u>mnezeu Mcolae Munteanul, la şcoala g<ospo>d ot s<ve>tîi Mcolae în Iaşi, la al doilea domnie a preaîn[n]ălţatuluid<o>mnului nostru Grigorie Ion Oal<i>mah voivod, umblîndii veleatul de la facerea lumii 7276, iar de la H<risto>s 1769 <sic>, mart<ie> 20".
Ms. 3691. Sec. XVIII (1769); 98 ff. [2-98y]; 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 2, 26, 43v ş. a. Iniţiale  ornate la ff.: 2, 60v, 70 ş.a. Legătură veche în piele.
MUNTEANU (DASCĂLUL VASILE). Transilvania
1. Psaltire.
f.l : „Psaltirea pro<oro>cului şi înpăratului Davîdu, cu agiutorîulu lui D<u>mn<e>zeu înc6pemîi a face de pre izvodulu Eîbnicului întru a dooa domnie a preîn[n]ălţatului domnu Ioanii Mihailu <loc gol>.
156 G. ştrempel >|
Şi s-au scris de mine mai mic şi smeriţii dascăl Munteanii Vasilie, de l<a> Nemiş-Juc*). întrunnmărul anilor de la H<risto>s 1751, m<e>s<e>-ţa fevruarie 25".
Ms. 1353. Sec. XVIII (1751); 207 ff. 19,5 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar colorat la f. 1. Frontispicii în peniţă la ff. : 8, 15v, 25v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Transilvania
2. Octoih.
f. 1: „Ou D<u>mn<e>zeu începem Ohtoih, întru carele să află slujba şi rînduiala celorii 8 glasuri şi cu alte orînduia<le> ce să voriiafla în[n]-a-inte, scriindu-se de mine, mai mic, şi smerit dascăl Munteanii Vasilie de la îsemiş Jucu. Anii D<o>mnului 1759, mai 17".
f. 176v : „Sfîrşitu şi lui D<u>mn<e>zeu mulţămită, că ne-au ajutaţii după începutu de amii ajunsîi şi sfîrşitu.
Iară cei ce vi s-a în[n]tîmpla a ceti, bucura <ţi>-vă în[n] D<o>mnulii şi mă rog veri ce greşale veţi afla, în[n] slove sau în[n] cuvinte în [nedreptăţi cu d<u>hulii blîndeţelor, neîn[n]putîndu-mi; căci eu ca.un neputincios m-am nevoiţii, iar ca un păcătos ştiu că voi fi şi smintit. Că precumti iaste cu neputinţă omului a nu păcătui, aşa şi scriitor<ului> a nu rămînea vinovaţii în[n] slovă.
Scris <-am eu> dascăl<ul> Munteanii Vasilie de l<a> Nemiş-Juc. An<ul> 1759, iulie 5 zile. Şi vă poftescii tuturor viaţă fericită".
Ms. 4664. Sec. XVIII (1759); 176 ff. 20,5 x 15 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Chenar colorat la f. 1. Frontispicii colorate la ff. : 12v, 23v? 71v ş.a. Numerotaţie originala a filelor. Legătură veche în piele.
Transilvania
3. Octoih.
f.1 : . . . „Ohtoih......cu toate svgtilnile şi stihurile lorii,
scris.....de mine, dascăl<ul> Munteanii Vasilie .... iulie 9".
<Textul este pe alocurea rupt sau ilizibil >.
f. 191: „Sfîrşitulu lui 8 glas, prin osteneala dascălului Munteanii Vasilie".
Ms. 5205. Sec. XVIII (mijloc); 215 ff. 16 x 10,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 25, 48, 97v ş.a.
*) Sat lîngă Cluj : Jucul Nobil.
copişti de manuscrise romîneşti 157
NATANAIL (IEROMONAHUL). Moldova
Iaşi
Miscelaneu teologic: Pavecernic şi Cuvinte ale sf. Efrem Şirul.
f. 2 „Pavecernic întru carele sîntii canoanele de rugăciune cătră preasf <î>nta de D<u>mnezău Născătoarea şi pururea Fecioara Mariîa, carele se cîntă la Pavecerniţă în toate zilele pe optii glasuri după rînduiala Octoihului, acumii întru aceştii chipti scrise şi întîi scoase şi tălmăcite de pre limba slovenească pre limba moldovenească, cu porunca şi cheltuiala şi bl<a>gosloveniîa preasf <i>nţitului mitropolitului a toată Ţara Moldovei, chiriu, chirii Iacovii, în zilele mării sale preluminatului domnii şi oblăduitoriu a toată Ţara Moldovei Io Ma[t]theiu Ghica vo-<e >vod.
Şi s-au scrisu în sf<î>nta Mitropolie în oraşu în Iaşi. Şi s-au scrisii de mine greşitulîi şi adevăratulii fiîu şi slujit orîualîi besgrecii răsăritului, mai miculii întru călugări, ieromonahii IsTathanailii, în anii de la zidirea lumii 7262, iară de la H<risto>s 1754".
Ms. 1390. Sec. XVIII (1754); 165 ff. 28,5 x 18 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenare în peniţă la f. lr_v. Frontispicii în peniţă la ff. : 3, 10, 13 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
NAUM (RÎMNICEANU). Ţara Romînească
'Rîmnicul-Vîlcea
1. Miscelaneu teologic: Slujba Vecerniei celei mari şi Cîntări bisericeşti.
f. 16v : „Ac&ste foiţe s-au scrisii de îsTaum ierod<iaconul> din sf <î>nta Episcopie a Rîmnecu<îui>. 1784, mart<ie> 14".
Ms. 2198. Sec. XVIII (1784); 17 ff. 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 4, 12, 13v ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 4, 6V, 12 ş.a.
Ţara Romînească
Mân. Polovraci
2. Pomelnicul mănăstirii Polovraci.
f. 1: „în anii de la începutulii lumii 7293 şi de la I<isu>s H<risto>s 1785 s-au prefăcuţii şi s-au în[n]oitii aceştii d<u>mnezeesciiPomen[n]icii, ce să zice Proscomisarion şi s-au lăsaţii sf<i>ntei şi d<u>mnzeeştii Mănăstiri Pol<o>vracii<............./> în zilele prealuminatului domnii a toată Ţara Eumînească, Io Mihai Co<n>standinii Suţulii voevod <.....i.........>"
158
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
159»
f. 27v : „Aici să pomeneşte părintele chir Pahomie, ig<umenul> sf<i>ntei Mănăstiri Pol<o>vraei, prinţi a căruia cheltuială s-au scrisu acestu PomSnicti de smeritul între ierodiîaconi Naum".
Ms. 2209. Sec. XVIII (1785); 35 ff. [1 — 34*]; 20x16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi daniile făcute mănăstirii — aşezate în cartuşe — sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 7, 10 şi 28.
3. Capete ale sf. Grigore Sinaitul.
Ţara Romînească
Măn. Hurez
f. 119 : „1785, iuliu <cu litere greceşti > 18. Au luaţii sfîrşitu scrierea aceştii cărţi prinţi osteneala smeritului între ierodiaconi Naumu, din sf<î>nta Mănăstire Hurezii".
Ms. 2669. Sec. XVIII (1785); 119 fl [1 — 98, 101-119]; 21,5 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 55v, 101 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
1. Miscelaneu teologic: Pateric şi Cugetări ale sf. Calist Gatafighiotul.
f. 232r_v : „Sf<î>nta aceasta carte ce iaste ca o înpărătească grădină, plină de bune, mirositoare flori, în multe chipuri înpărţite şi în multe fglîuri preadulce mirezmindii, cele ale sf<i>nţilorii părinţiloru noştri (carii ş-au trecuţii luciul aceştii vieţi cu multe, stradalnice osteneli cătră D<u>mnezeu la Eghipetii) de sf<î>ntulii D<u>hîi Insuflate cuvinte, dîndu-le spre d<u>hovniceasca iscusinţă a celorii ce vorii ceti cu luare aminte, silindu-se după putinţă a face şi cu lucrul, căci, după apostoles-culii cuvîntîi, credinţa făr<ă>' de fapte mo<a>rtă iaste, care găsindu-se la sf<î>nta Mănăstire a Argeşului, adusă de unii părinte oarecarele de la Sf<e>tagora şi nefiindii scrisă de mină aleasă (precumti şi aicea), poate şi dinii tălmăcitoriu să va fi pricinuiţii a fi cuvintele foarte amestecate şi cu puţintică înţelegere, s-au mai diorthosit pe alocurea (după proasta mea pricepere), însă neeşindii nici decumii din noima cuvîntului.
larii de s-arii afla această carte la alte părţi cu mai bună tălmăcire şi mai apropiiată de rosturile sfinţilor părinţi (ce să cuprindti în lăuntru) şi să va vedea că nu întocmai să potriveşte cu ac ăia, să nu ne fie spre defăimare, căci aşa s-au întîmplatii noi a găsi.
Şi s-au prescrisii cu porunca, osîrdiia şi cu toată cheltuiala sf<i>nţii sale cinstitulu<i> părinte şi al mieu stareţii, chirio chirii Eafail, nastav-nicul nostru, de mai miculii ucenicii şi nevrednicul între ierodiîaconi Naumu dinu sf<î>nta Mănăstire Hurezii. 1787, fev<ruarie> 20". <anul şi ziua sînt scrise cu cifre arabe >.
Ms. 2568. Sec. XVIII (1787); 270 ff. 33,5 x 23,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 2, 60 ş.a. Numerotaţie originală: a filelor. Legătură veche în piele.
NECULA (DASCĂLUL). Transilvani*
Miscelaneu teologic: Cazanii, întrebări şi răspunsuri, Visul Maicii Domnului, Eshatologie ş.a.
f. 22v : „Să să ştie că aceste Cazanii le-am scrisu eu, dascălul Necula si<n> popa Petru Mstor ot Braşovu, părintelui Irimie de la sat de la Săcele, ca să le citească la morţî la oameni mari şi la mueri şi la copiir cu ertăciuni.
Ano 1788 ienuarie 14".
Ms. 1346. Sec. XVIII (1788); 90 ff. [7-22*, 25-50]; 22,5 x 17,5 cm. Scriere cursivă.
NEGRULE (NĂSTASE).
Alexandria
Moldova
Iasi
î. lv : „Cu mila lui Dumnezeu am scris aciastă carte <a > Alexandrii, în zîlile preluminatii a înpărăteştii sale mărir<i> Ecaterini<i> Alexievni<i> preblagocestivii înpărătesăi a toată Eosîe, întru fericite zîle a moşteni-torîului ei, binecredinciosului domnu şi marile ene<a>z Pavel Petrovici şi a soţii lui, binecredincioasa doamna şi mare cneghina Mărie Theodo-rovna şi a fiilor lui, binecredincioşilor domni şi mar<i> cne[ne]j<i> Alexandru Pa vio viei şi Co<n>standin Pavlovici şi a binecredincio<a>sălor doamne şi mar <i > cnejine Alexandra Pa vio <v>na, ElianaPavlo<v>na, Mărie Paylo<y>na şi Ecaterina Pavlo<v>na, în vreme <a> cînd înpărăteştile rosî-eşti oşti să afla aice în Prinţîpatul Moldovii, supt ocîrmuirea preluminatului cne<a>z Gligori Alexandruvici Potiomkin, a marilui hatman şi de o[p]-şti[i] arhistratigu şi a multora ordine caveler <sic>; iar a bisericii prin ţînere locului exarhiii Moldovlahiip] era ocîrmuitor preasfinţie sa Ambrosîi, a presfinţîtului îndreptătorîului sînod mădular, arhiepiscopal a Ecate-rinoslavii[i] şi,a Tavricescului Herson[ii].
Şi s-au scris de min<e>, păcătosul, Năstas<e> Eegrule, aice în Iasi, la veliat 1790, apri[i]l 1".
Ms. 869. Sec. XVIII (1790); 80 ff. [f-77]; 35,5 x 22,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Manuscrisul este bogat ilustrat, cu scene din viaţa lui Alexandru Macedon executate probabil tot de Năstase Negrule. Legătură veche în piele.
NEONIL.
Cuvinte ale sf. Isaia. Pustnicul.
Moldova'
f. 184: „Această carte s-au scrisu de ticălosul Neonilu, la le<a>tiL 7296 <1788>, oct<om>vr<i>e 14, eîndîi s-au tăiaţii trei fraţi de turci, la vii la Necoreşti".
Ms. 4834. Sec. XVIII (1788); 186 ff. [1-184]; 23,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche^ în piele se păstrează sub legătura modernă.
160
NICANOR (IEROMONAHUL).
g. ştrempel
1. Cronica Slovenilor.
Moldova
f. 1 liminarăv : „Această carte s-au scris de smeritul Meanor". f. 1. „Să s<e> ştie cînd am scris, l<ea>t 7261 <1753>, mai 10",
Ms. 101. Sec. XVIII (1753); 82 ff. 34 x 21,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 2. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Moldova
Iaşi
2. Istoria Moreii.
f. 145v :  „Deci cu aceştia toate sfîrşind
Şi laudă lui D<u>m<n>ezeu trimiţînd Aducu plecăciune desăvîrşit, Ca să fie darulii pri[i]mit".
f. 146. : „Ostenitorîu la scrisul aceştii cărţi ce să chiamă Istoria Moreii <a fost> smeritul Meanor ier<o>monah den sfîntă Mitropolie din Iaşi. Mart<ie> 2 dn<i>, l<ea>t 7262 <1754>".
Ms. 1616. Sec. XVIII (1754); 147 ff. [1-146]; 20,5 x 13,5 cm. Scriere cursivă. Titlul şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 1. Numerotaţie originală a filelor.
Moldova
3. Cîrjă arhierească.
Ms. 1468. Sec. XVIII (mijloc); 728 ff. [79-310*]; 31,5x21 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 119. Iniţiale ornate la ff.: 122v, 128, 199v ş.a. Numerotaţie şi paginaţie originală. Legătură veche în piele.
NICHIFOR (IEROMONAHUL).
Moldova
Măn. Dolj eşti
Istoria risipirii Ierusalimului.
f. 40 : „Această istorie au scris-o ieromonah <ul > îsTechifor ot Măn-<ăs>tire<a> Doljeştip], eu toată cheltuiala mea; şi pentru osteniala lui i-am dat 120 ban<i>. Şi am iscălit, 1782, Iuli<e> 20, D<imitra>chi Hăr-l<es>cu, pah<arnic>".
Ms. 124. Sec. XVIII (a doua jumătate); 41 ff. [1-40]; 29,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu în peniţă la f. 1.
T
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
161
Ţară Romînească
NICHIFOR (IEROSHIMONAHUL).
Miscelaneu  teologic:  Alegeri  din dogmele sf. Dionisie Areopaghitul şi Rugăciuni.
ff. 1—6, de altă mînă : „Această sfîntă carte este a-sfinţii sale robul lui Dumnezeu Mehifor ieroschimonah ot Stănişoară, scoasă după slovenie pe rumînie cu toată chieltuiala mea şi o am dat-o sfintei Mănăstiri Cozii, să fie părinţilor de cet^nie si- mie vecinică pomenire. Fev<ruarie> 17 dn<i>, 1764".
f. 215 : „Sfîrşit silui D<u>mn<e>zeu laudă. Mchiforii ieroshimonah".
Ms. 2468. Sec. XVIII (mijloc); 283 ff. 20 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 20v, 28v ş.a. Legătură veche în piele.
NICHITA (DASCĂLUL).
Miscelaneu.
Moldova
Cazanii, fragment din păcătoşilor şi Versuri.
Mîntuirea
f. 11 : „D<u>mnezău să erte şi pe celu ce au scris cartea aceasta".
f. 34 : „Şi numele cărţi<i> acestea este Mîntuirea păcătoşiloru şi preţuiţi ei iaste trei lei. Sfîrşitulu noemvri<e> 24, 1790.
f. 34v : „Dumn<e>avoastră pravoslavnici cetitori, dinii darulii lui H<risto>s rogu pre dumn<e>avoastră şi de viţi găsi ceva greşală în slove, sau în cuvin[n]te, îndreptaţi cu duhulii blîndeţălorti şi nu puneţi în ponoslu. Că cumii nu-i putinţă a fi cerîulîi făr<ă> de nori, aşa şi scrisoare fără de greşală, că este scoasă di pe cărţi frînpeşti <sic> şi ilineşti pe li<m>bi rumîneşti şi nu să pre bine înţălege vorba, fiindii scrisă dinţi darulii înţă-lepciuni<i> şi cu a D<o>mnului nostru I<isu>s H<risto>s. Aminti. Eu Nechita das^alu, sătulii Dorna".
Ms. 3231. Sec. XVIII (1790); 35 ff. 19 x 11,5 cm. Scrierea imită tiparul. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 5V, llv ş.a. Numerotaţie originală a filelor cu cifre arabe.
NICODIM.
Psaltire.
Moldova (?)
S-a
Cf. Ms. 693, f.  73 : „HcnHca CA\|raATHp pai;<Bo)>kh Hhkoahm" o
scris această Psaltire <de> robul lui Dumnezeu Mcodim >.
Mcodim nu a copiat, evident, Psaltirea Voroneţeană, ci a folosit-o ca text pentru copierea altei Psaltiri şi în sensul acesta trebuie acceptată însemnarea sa.
Sec. XVII (probabil); Scriere cursivă veche.
ll-c. 1781
162
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
163
NICODIM (MOHAHUL).
Ţara Romînească
Mân. Căldâruşani
învăţături pentru spovedanie.
f. 1 <............> „Adunată de la mulţi dascăli şî
pusă la bunăorînduîalăde cuvîntăreţul cuvios între monaşi chir Mcodim".
f. 119 : <............> „ Adunată pre scurţii din multe
învăţături a mulţi dascăli şi tîlmăcită rumîneşte de nenumitul, spre mai bună folosirea cititorilor. 1795, dechemv<rie>".
f. 122v, la sfîrşitul unei prefeţe : <............> „Iar
după ce veţi dobîndi acest folos fierbin<te> vă rogu să faceţi şi mică rugăciune cătră D<umne>zeu, pentru sufletul celor ce s-au ostenit la aceasta şi au fost înpreună lucrători, şi mai vîrtos pentru sufletul aceluia ce au dat în tipariu această sfătuire, spre folosul de obşte al vo<s>tru; mai pă urmă şi pentru cel ce o au scris în limba rumînească. Fiţi sănătoşi".
f. 176v: „Sfîrşitu<1> şi lui D<umne>zeu laudă. 1796, ianuar<ie> 13 dn<i>, în Căldoroşani".
Manuscrisul n-a fost tradus de călugărul Mcodim, care nu face altceva decît copiază o carte tipărită.
Ms. 3789. Sec. XVIII (1795-1796); 176 ff. [2-li, 13-176*]; 18,5 x 13,5 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă la ff. : 1 şi 13. Legătură veche în piele.
NICODIM'(Pr.).
Ţara Romînească*
Fragment de Pateric.
Coperta a Il-a interioară : „Acesta iast<e > scris dă părintele Neeodim şi cîtvia dîn Leasfiţă scrisă dă p<ărintele> Iosif ec<lisiarhul> Hurezul<ui>> ca cine va citi să-i pomenească, căci sîntu vieţ<i> foarte dă folos şi dă umilinţa sufletului".
Ms. 2665. Sec. XVIII (mijloc); 160 ff. [aproximativ 1-110*}; 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
NICOLA (GRĂMĂTICUL).
Ţara Romînească
Mân. Cîmpulung
1. TetraevangJiel.
f. 265 : „Aceştii izvod de sf <î>nta Ev<an>g<he>lie nevoitu-m-am de l-am scris eu, smeritul şi mult păcătosul, Mcola gramaticul întru sf<î>nta şi d<u >mn<e >zeiasca Mănăstire de la Cîmpulung, unde iaste hramul Âdormirei Preasf <i>ntei Stăpînei noastre Născătoarei de D<u>mn<e>zeu şi pururea Fecioară Mariîa, cu cheltuiala sf<i>nţiei sale Iosif, ieromonah ot Dolgopol, în zilele prealuminatului şi în[n]ălţatului bunului creştinf
I
mariîa sa domnul nostru Io Şerban Ca<n>tacozino Basarab voevod şi a sf<i>nţiei sale fericitului părintelui nostru Theodosie, mitropolitul U<n >grovlahiei, cînd au fost cursul anilor de la zidirea lumii 7194, iar de la întruparea lui H<risto>s au fost 1686 <sic>, m<e>s<e>ţ<a> deehem-<vrie> 30 de zile.
Şi mă rog sf<i>nţiilor voastre, preasf <i>nţi părinţi şi dumnelorvoastre den bună rudă născuţ<i> boiari şi tuturor cărora li's-ar întîmpla a ceti pre această sf<î>ntă carte şi ar afla întru dinsa ceva greşit, mă rog să îndreptaţ<i> cu d<u>hul blîndeţelor, iar pe mine, păcătosul, să nu <mă> blestemat <i>, pentrucă şi eu sînt om den pămînt făcut şi au scris mînă de tină, ca şi sf<i>nţiile voastre, înpreună cu toţ<i> şi cu mine, nevrednicul, să aflat<i> ertare la înfricoşata judecată a lui'H<risto>s. Amin".
f. 265v : „Versuri politice 6.
Eu Mcola scriitorîul Luaîu de la Domnul ajutoriul; Ucenicul sf<i>nţiei tale smerit Cu tot lucrul acesta m-am întărit
Lui D<u>mn<e>zeu ca să-mi ajute m-am rugat neîncetat Şi pururea, cu toată scriptura mi-au ajutat".
Ms. 1327. Sec. XVII (1685); 265 ff. 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile, iniţialele şi indicaţiile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff.: 1, 5, 72 ş.a. Miniaturi, reprezentînd pe cei patru Evanghelişti la ff. : 4V, 74v, 118v şi 190v. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
2. Albina.
ff. lv — 2 : <..............> „Pre această sf<î>ntă şi
d<u>mn<e>zeiască carte văzîndu-o preasf <i>nţitul şi prearîvnitorîul al d<u>mn<e>zeeştii legi şi al dogmatelor sf<i>nţilor părinţi, chir Theodosie, mitropolitul [al], Ţărăi Ungrovlahiei, văzîndu-o aşa înpodobită cu de toate f Pliurile de dulci şi sf<i>nte învăţături, cu dragoste i să aprinse inima şi rîvni, prin multă cheltuială de o scoase de la adîncul limbii elineşti şi sloveneşti şi o trase cătră lumina [a] înţelegerii limbii rumîneşti; pre care sf<î>ntă şi d<u>mn<e>zeiască carte'o făgăduîaşte şi o închină tuturor celor flămînzi de hrana cea sufletească şi-i roagă să o pri[i]mească ca pre o fîntînă nedeşertată, dentru caria oricine ar vrea să-ş<i> stîmpere setia sufletului cu răcoroasă apă a vieţii, nedeşertată să-i fie; închină-o şi ca pre o vistierie de vrăciuire, dentrucaria oricine ar năzui să dobîndească sănătate bolnăvirei sufletului său, neapărată să-i fie. închină-o şi ca pre hrana cea sufletească, de care singur domnul H<risto>s grăîaşte că nu numai cu pîine va vieţui omul, ci cu tot cuvîntul carele iase den rostul lui D<u>mn<e>zeu; şi iarăş<i> pre tot cetitoriul aceştii sf<i>nte cărţi îl roagă ca, cetind numele sf<i>nţiei sale, să-1 pomenească. Amin.
Şi s-au scris această sf<î>ntă carte în zilele prealuminatului domnii Io Co<n>standin Băsărab voevod. Şi s-au săvîrşit de scris în luna lui
164
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
165
[i]iulie 5 dn<i>, anul 7197 <1689>, dupre izvoadele dascălilor ; ostenitor scrisorii aceştii sf<i>nte cărţi, Mcola gramaticul".
Ms. 1357. Sec. XVII (1689); 315 ff. 21 x 15 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff : 3, 12, 246v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
3.   Theofilact   arhiepiscopul Bulgariei,   Tîleul Evangheliilor.
f. 62v : „IIhc. d3 Hhkoaa MNororptwHwX*" < = Scris-am eu Mcola mult păcătosul >.
Ms. 201. Sec. XVII (sfîrşit); 217 ff. 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 4, 64 ş.a. Legătură veche în piele.
Tara Romînească
4. Albina.
f. 123v : „Ierei Mcola".
ff. : 163v şi 188v : „Mcola".
Ms. 484. Sec. XVII (sfîrşit); 321 ff. 19 x 14 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 3, 6V, 124 ş.a. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
NICOLA (Pr.).
Tara Romînească
1. Pomelnicul mitropoliei Ţării Romîneşti.
f. 36: „Din porunca preasf<i>nţitului chir Theodosie, mitrop<o>-litul, acest sf<î>ntu Pomgnec l-am scris eu, mult păcătosul Mcola log<ofă-tul>, la anul 7205 <1697> kt* ahh <=în zilele > <lui>Io Co<n>standin B<asarab> B<rîncoveanu> voevod".
Ms. 2101. Sec. XVII (1697); 36 ff. [aproximativ 1-14, 16-18, 21-22v, 25-83, 36) ; 30 X 20,5 cm. Scriere semiuncială. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu şi aur. Miniatură înfăţişînd înălţarea la cer, la f. 1. Iniţiale ornate la ff. : 1 şi 3V. Legătură artistică în piele.
Ţara Romînească
2. Calendarul anului bisect 1704. f. 5V : „IIhc. <^=a scris> pop<a> Mcola".
Ms. 2358. Sec. XVIII (început); 12 ff. 19,5 x 13,5 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu.
Ţara Romînească
1
3. Pomelnicul mănăstirii Cîmpulung.
f. 6V : „în vreme<a> cînd era<u> anii de la începutul lumii 7218, iară de la H<risto>s 1710, în zilele bunului creştin şi luminatului domnu Io Oo<n>standin Brîncoveanul Basarabii voevodii şi ,a preasf <i>nţitului chir Anthimu Ivireanul, arhiep <i >scopul şi mitropolitul a toată Ţara Bumî-nească, în[n]oitu-s-au acest sf<î>ntii Pom£nic, cu porunca şi toată cheltuiala preacuviosului chir Iosifu ieromonah, hagiul, carele pe acSîa vreme era igumen aceştii sf<i>nte Mănăstiri Cîmpulungul, al căriia hram iaste Uspenie B <ogorodi >ţe.
Şi s-au scris de mine smeritul, mult păcătosul şi cuciarnicul întru preoţ<i> ierei Mcola. Şi mă rog sf <i>nţiilor voastre, cuvioşilor ieromonaş<i> i ierodiaconi întru H<risto >s mai mari fraţ< i >, ca să nu pregetat <i > a pomeni şi numele nostru, cel mult păcătos, la sf<î>nta şi d<u>mnezeiasca Liturghie, cînd bunul D<u>mn<e>zeu vă va învrednici a sluji, ca şi sf<i>nţiile voastre, la zioa înfricoşatului judeţ, să dobîndiţ<i> ertare păcatelor, şi să vă învrednicit<i> stării de-a dreapta înpăratului slavei, a lui I<isu>s H<risto>s, adevăratul D<u>mn<e>zeul nostru şi să vă veseliţ<i> întru înpărăţiîa Lui în v£cii nesfîrşiţ<i>, cu toţ<i> sf<i>nţii Lui. Amin".
Ms. 3722. Sec. XVIII (1710); 56 ff. [aproximativ 1-11, 14-23y, 33-36y];  30,5 x 21 cm.
Scriere semiuncială. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 5V, 7 ş.a. Iniţială ornată la f. 1. Numerotaţie originală a filelor. Legătură
artistică în piele.
NICOLAE.
Ţara Romînească
Fragment din Istoria lui Sindipa filosoful.
f. 65v : „Sfîrsit<ul> istorii lui Sindipa filosof<ul>. 1786, sept<emvrie> 13. Mcolae".
Ms. 330. Sec. XVIII (1786); 124 ff. [15-65*]; 19 x 14,5 cm. Scriere cursivă.
NICOLAE.
Ţara Romînească
Miscelaneu: fragmente din îndreptarea legii şi din Trepetnic.
f. 1 : „îndreptarea legii cu D<u>mnezeu, care are toată judecata arhierească şi înpărătească de toată vinile preoţeşti şi mireneşti, Pravila Sfinţilor Apostoli, a cele 7 săboară şi toate cele naneastenice <sic>; lîngă acestea şi ale sf<i>nţilor dascăli, ai lui Vasile cel Mare, Timoftei, Mchifor, Mcolae, theologii d<u >mnezeeştilor b<o>goslovi, acum într-acest chip scrisă după Pravila cea tipărită din zilile preaîn[n]ălţatului domnii Io Ma[t]thei B<asa >r<ab> v<oe >vod, leatu 7160 <1652 > şi acum scrisă în zilele preîn[n]ălţatului domnului nostru Io Mcolae Pe[n]tru Mavrogheni, v<oe >vod a toată Ţara Bumînească şi în zilele preasfinţiei sale părinte
166
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
167
mitropolit chir Grigorie, a toată lumea U<n>grovlahie<i>. Vă leat 1787. S&tu<l> Ghişoi, [m] <d>e Mcolae sin Mcolae seriitor[i]'\
Ms. 4367. Sec. XVIII (1787); 46 ff. [l-24y, 27-29, 42y-45r]; 21,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu.
NICOLAE (ARHIMANDRITUL). Polonia
Miscelaneu teologic: Semnul crucii, Pentru ruga sfinţilor, Vieţi de sfinţi, fragment din Vămile văzduhului ş.a.
Cf. Ms. 34, f. 73v, copiat de Toader Jora: „Să se ştie cine au scris-o, că s-au iscălit. Toader Jora.
Această cărţălue am scris-o eu di pe o carte a sfinţii sale a egumenului de Ploreşti, pentru ca să să ştie valetul, 7264 <1756>, intru care zile să o fi sc<r>is Co<n>stantin Bălăcian<u>, întru care scrie aşe : Scrisu-o-am di pe un izvod ce era scris de <i>er<o>monahul Neculaiu arhimandritul, ce scrie că au scrisu-o de pe o Biblie a lui Şerban vodă din Ţara Munteniască, cînd au fost în Ţara Leşască".
Sec. XVIII (prima jumătate).
NICOLAE (DASCĂLUL). Moldova
1. Fragment din Varlaam şi loasaf.
f. 54: „1796, <scris şi cu cifre arabe>, fev<ruarie> 26.îtf<i>c<o>l<ae> d<as>c<ălul>, s<c>r<ii>t<or >".
Ms. 3186. Sec. XVIII (1796); 88 ff. [1-54]; 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlul este scris cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 1.
Moldova
2. Cronici moldoveneşti : Grigore Ureche şi Miron Costin.
f. 2: „Mcolai".
f. 353v : „Sfîrşit şi lui D<u>mnezeu laudă. Şi au luat sfîrşit cu agiu-torîul lui D<u>mnezeu acest Letopisiţ la anul 1800, iulie 12".
Menţiunea paharnicului Costache Sion de la f. 14 : „Aceştii letopisis scris de răpousatul meu bunicu medelniceriu<l> Toader Sion, părinte a răp<o>s<atului> meu părinte stol<ni>c<ul> lordache Sion, l-am dat pre-
iubitului meu nepoţii" <...........> nu poate fi acceptată decît în
înţelesul că medelnicerul Toader Sion a plătit copistului pentru scrisul Letopiseţului. De altfel întreaga factură a scrisului este aceea a unui copist de meserie.
Ms 104. Sec. XVIII (1800); 353 ff. 29,5 x 20 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 2, 2V, 9 ş.a. Desene în peniţă la ff. : 163v, 181v, 182 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Moldova
3. Cronici moldoveneşti. f. 100v : „Mcolai păcătos <ul>".
f. 245v : „1800, avg<ust > 1. Pînă aici s-au scris de l<a > 15 a lui iulie", f. 362 : „avgust 15".
Ms. 2305. Sec. XVIII (1800); 364 ff. [1-362]; 29 X 20 cm. Scriere cursivă. Titlurile, anii şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff.: 1, 10, 100v ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
NICOLAE (DASCĂLUL).
Ţara Romînească
Câpşuna-Dîmboviţa
Miscelaneu teologic: Legenda celor 12 Vineri, Întrebări şi răspunsuri, Minuni, Vedenii ş.a.
f. 27v : „Mcolae dascălul".
f. 61: „Neeolae dascălul. Am dăruit părint<e>lui po<p>i<i>? Badu pro<to>p<op>a sud D<îmbo>v<i>ţa, sat<ul> Căpşuna".
f. 71 : „Necolae dăscălu<l>. Am scrisu eu cum că este a<l> părintelui pro<to>p<op> Badu ot sat Căpşuna".
.Ms. 1738. Sec. XVIII (sfîrşit); 83 ff. [3-81y]; 17x11,5 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în cerneală la ff. : 16, 22, 48 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
NICOLAE (DIACUL).
Transilvania
Sâcele-Maramureş
Miscelaneu teologic: Octoih, Sinaxar şi Molitvenic.
f. 1: „Octoihii, adecă Osmoglasnicu, care au făcut precuviosulii părintele Ioan den Damascii şi alalţi sf<i>nţîi părinţi. Scris Jn Secer),
«Ti ATÎTW   IVT   CKTKOp   CKTÎT    x3CA'î, a IVT     pO>K.   A'K4 x4\|fS MClld r*H.   P. AHA
<=în anul de la facerea lumii 7214, iar de la Naşterea lui Hristos 1706, luna ianuarie 3 zile >. Scriitorîul Mcolae diacti".
Ms. 4276. Sec. XVIII (1706); 109 ff. [1-1087]; 18 x 15 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Chenar, desen şi frontispicii în peniţă la ff.: 1, lv, 2, 8 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele, restaurată la cotor.
*) Sînt mai multe localităţi în Transilvania cu acest nume. Credem că este vorba de Săcele din Maramureş. Vezi şi însemnarea de pe coperta I-a interioară unde este amintită altă localitate din Maramureş, Rorşa.
168
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
169
NICOLAE (LOGOFĂTUL).
Ţara Romînească)
Cronograf.
f. 538 : „Acest Hronograf, cartea înpăraţilor, este a lui Mcolaie log<ofătul> sin Stan log<ofătul>; şi am scris-o iarăşi eu în zilile mării sale Io[i] Mihaîu Co<n>standin Suţul v<oe>v<o>d7 carele şăzîndu fără treabă am scris-o.
Şi cine va citi, mă rog să zică : Dumnezeu să-1 erte. Şi cîndu am scris-o mă aflam logofeţel dă vist<e>rie. Mc<o>laie log<ofăt>. 1783, oct<om>-v<rie> 1".
Ms. 1073. Sec. XVIII (1783); 544 ff. 29,5 x 20 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor.
NICOLAE (MONAHUL).
Ţara Romînească
1. Viaţa patriarhului Nifon.
ff. 173y—174 : „Predosloviîa cătră cititor. Această sv<î>ntă cărticea care să chiamă jitiia preacuviosului părintelui nostru Mfon, muncit-am de o am scris eu, mulţii păcătosul şi dentru monahi mai mic decît toţi, Mcolae dentru sv<î>nta Mănăstire Brîncovenii, însă scoasă după izvodul părintelui Ananiei, ier<o>monah<ul>, stareţul mieu, tălmăcindu-se de sf<i>nţia sa dentru limbă slovenească pre limbă romînească.
Şi s-au scris den porunca cinstitului şi preacuviosului părintelui nostru chiriu chir Paisie, arhimandritul, care au foştii egumen sf<i>ntei Mănăstiri Bistriţii, iară acum den mila lui D<u>mn<e>zeu şi porunca prealuminatului şi slăvitului măriei sale domnului nostru Io Co <n >stantinti B<a>s<arab> voevoda să află năstavnic la sv<î>nta Mănăstire a măriei sale cea noao ce să chiamă <H>urezii, unde să slăveşte sf<î>ntul hram a<l> sf<i>nţilor şi de D<u>mn<e>zeu încununaţi înpăraţi şi întocma<i> cu Ap<o>s<to>lii, Co<n>stantin şi Elina.
Dereptii aceasta mă rog dumneavoastră, cinstiţilor cititori, ştiu că multe greşale veţ<i> afla pă urma aceştii cărticea, ce cu d<u>hul blîndeţelor să îndereptaţi şi să plinit <i>. Iarpremine, ticălosul HMNororp-kuiHks <=şi mult păcătosul >, carele am scris, să nu mă blestemaţi; că n-au scris I)<u>-hul Sf<î>ntii sau înger, ce dxuxhul niîhnirii şi mînă de ţărînă păcătoasă, ca şi cuviinţele voastre să vă spodoliţi <adaos marginal > a auzi acel glas zicînd : Veniţi bl<a >gos <lo >viţii Părintelui Mieu de moşteniţi înpărăţia ceriului, care-i gătită voao de la începutul lumii. Aminti.
El* /VfcTT* WT CK3AANÎA A\Hp4   x 3pM0, a  WT  pO>K.  XK0\\   i\^Th    x aXuA, dn\
^ur' < = în anul de la facerea lumii 7199, iar de la Naşterea lui Hristos anul 1691, ap<rilie>, zile>.
Ms. 2462. Sec. XVII (1691); 174 ff. 19 x 13,5 cm. Scriere cursivă veche. Titlul, unele iniţiale şi adaosuri marginale sînt scrise cu roşu. La f. lv, este reprezentat, în cerneală neagră şi roşie, chipul Sf. Nifon. Frontispiciu în peniţă şi iniţială ornată la f. 2„ Vinietă la f. 174. Legătură veche în piele.
I
Ţara Romînească
Molitvenic slavo-romîn.
f. 181 : „Această cărticea o am scris eu Necolae monah ot Brîneoveni, cu cheltuiala şi cu porunca sf<i>nţiei sale părintelu<i> Paisie egumenul de la s<fe>ti Co<n>stantin, însă de la <H>urezi de la Mănăstirea domnească <a> măriei sa<le> Io Co<n>stantin voevoda.
Fraţilor, mă rog ce să va f<i> greşit să îndereptaţ<i> şi să nu mă ble-stemaţ<i>. L<ea>t 7201 <1692>, sept<emvrie> 5 d<ni>'\.
Ms. 2465. Sec. XVII (1692); 183 ff. [3-181]; 20 x 14 cm. Scriere semiuncială şi cursivă.
Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 4, 15, 39v ş.a. Numerotaţie veche a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
3. Miscelaneu eshatologic: Vămile văzduhului şi Cuvinte ale sf. părinţi.
Ms. 1247. Sec. XVII (sfîrşit); 121 ff. [3-119*}; 19,5x14 cm. Scriere cursivă.  Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie veche a filelor. Legătură veche în piele.
NICOLAE (Pr.).
Transilvania
Cicmău-Hunedoara
Liturghia sf. Ioan Gură de Aur.
f. 44 : „Scris-am eu popa Mculae din Cicmău, al dumivoastră bun voitorîu, popei Paşt<e> din Bozeş, vleatii 1702; scris pentru un florin şi 60deban<i>".
Ms. 4870. Sec. XVIII (1702); 71 ff. [2-44]; 20 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Textul, slavo-romîn, are iniţialele şi indicaţiunile tipiconale scrise cu roşu. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
NICOLAE (Pr.).
Ţara Romînească
Slujba îndrăciţilor.
ff, 1—4 : „S-au legat această carte cî<n>d s-au zugrăvit sf<î>nta bi-seric<ă>; fost-au leat 7254 <1746>".
f. 64v : „Şi s-au scris această cărţulie cu Slujba îndrăciţilor de smeritul întru preoţi, pop<a> Mcolae, s<i>nii pop<ei> Gheorghie, protopopul de la Biserica Domnească din tîrgu din Cîmpulungii.
Şi cine va citi pre dînsa să-ş<i> aducă aminte şi de noi, pomenind pre robii lui Dumnezău, vii: erei Mcolae, Mariîa s<estra> ih < = sora mea>;. mor<ţi> : erei Gheorghie, Ilinca s<estra> ih, Ştefan şi pe toţii neamul lor. Şi au plătitu osteneala scrisorii acestor trataj pop<a> Theodor, s<i>nu
170
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
171
popei Ghe<o>rghie poşul <sic> ot s<ve>ta m<u>cen<i>ţa Marina, ca să-i fie de treaba lui".
Ms. 8467. Sec. XVIII (prima jumătate, înainte de 1746); 64 ff. 21,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă.
Iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 1. Legătură veche în piele.
NICOLAE (Pr.).
Ţara Romînească Măn. Bistriţa
Miscelaneu teologic: Cîntări bisericeşti, fragment din Apocalipsul Maicii Domnului ş. a.
f. 107v : „1798, mart<ie> 21. Am scris eu pop<a> Mcolae, fiindu în rfînta Măn<ăstire> Bistriţ<a>".
Ms. 2040. Sec. XVIII (1798); 133 ff. [aproximativ 83*-96, 99-110]; 15 x 10 cm. Scriere cursivă. Unele iniţiale şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
KIŢU (LOGOFEŢELUL).
Ţara Romînească
Rîmnicul Vîlcea
Theatron Politicon.
f. 269v : „S-au prescris de Mţul logofeţelu<l> ot sf<î>nta Episcopie Bîmnecul, cu cheltuiala sfinţxiei salo chir Nectarie, iconomul sf<intei> Episcopii, la l<ea>t 1787, sept<em>v<rie> 6".
Ms. 1569. Sec. XVIII (1787); 270 ff. [1-269*]; 31 x 20 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă la ff. : 2 şi 114. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele*
OPREA.
Ţara Romînească
Molitvenic slavo-romîn.
f. 141v : „Ace<a>stă carte ce să chiam<ă> M<o>l<i>tv<e>nîc o am scris eu Oprea MHororptuiHkiX h h^ckkp'khk < = mult păcătosul şi nespur-catul>, m<e>s<e>ţă mar<tie> 16 dn<i>, l<ea>t 7206 <1698>".
Ms. 2383. Sec. XVII (1698); 152 ff. [1-141Y]; 14 x 10 cm. Scrierea imită tiparul. Frontispicii în peniţă la ff. : 45v, 56, 96 ş.a. Legătură veche în piele.
OPREA (LOGOFĂTUL). Ţara Romînească
Fragment din Acatistul sf. Nicolae.
f.5 : „Acathistii a sf<î>ntului părintelui nostru Mcolae, arhiepiscopul de la Mira Lichiei, făcătoriul de minuni, care să citeşte joi sau cine cînd
va vrea. începutul, ca şi cealelalte, am scris aceasta cînd era cursul anilor !<ea>t 7247 <1739>. Oprea log<o>f<ătul> ot Ial<o>miţă".
Ms. 471. Sec. XVIII (1739); 52 ff. [5-19*]; 14,5 x 9,5 cm. Scriere Cursivă. Titlul de la f. 5 este încadrat într-un chenar în peniţă. Frontispicii în peniţă la ff. : 5V şi 10. Iniţiale ornate la ff. : 5V, 10v, llv ş.a.
PAHOMIE (IERODIACONUL).
Ţara Romînească
Miscelaneu teologic: Theotocarion şi Rugăciuni către Iisus Hristos
f. lv :' „Theotocarion pe optii glasuri, întru care să coprinde canoane ^le Născătoarei de D<u>mnezeu, ce să cetescii în toate serile la slujba Pavecerniţii pe la mănăstiri, unde iaste adunare de părinţi călugări, foarte folositoare de sufletele celorii ce să nevoescii a-şi tăia voile şi celor ce să luptă înpotriva patimiloru ; care; acumti s-au scris cu mai bune îndreptări şi tocmiri ale cuvintelorii, decîtti c&le ce să vorii fi aflîndii pe la unele mănăstiri, în zilele preaîn[n]ălţatului d<o>mnu Io Mihaiii Co <n >stantinu Suţu v<oe>v<o>d, întru alu doilea anii alu domnii mării sale şi în zilele preasfinţitului mitropohtii al U<n>gr<ovlahiei>, chiriu chirii Grigorie, carele cu ajutorîul lui D<u>mnezeu, dinii trecuta lună a lui Iulie 28 au intrată în numărulu de ani 25 ai păstorii preasfinţii sale.
Şi s-au scris această sf<î>ntă şi d<u>mnezeiască carte, cu cheltuiala robului lui D<u>mnezeu Eadul şi soţiîa lui, Mariîa; iaru ostenitorîu scrisorii cu mîna amii foştii eu, Pahomie ierod[i]iaconu<l> de la sf<î>nta Mitropolie dinu Bucureşti.
Şi s-au scris această sf<î>ntă carte, oct<omvrie> 22, leat 1784. P<a>-liomie, ierod[i]iac<on> Mitrop<o>liei Bue<u>reşti".
Ms. 2056. See. XVIII (1784); 137 ff. 33,5 x 23 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Chenar în peniţă la f. lv. Frontispicii în peniţă la ff. : 2, 4V, 12, ş.a. Legătură veche în piele.
PAHOMIE (STAREŢUL).
Moldova
Schitul Lapoş-Bacău
Miscelaneu: Sinaxar, Molitve, Gromovnic, fragment de Pateric, Pravilă ş.a.
f. 51v: „Le<a>t 7262 <1754>".
f. 54: „Şi am scris eu, <i>er<o>monah<ul> Pahomiîa ot Lapoşii. Precum am găsit la Otecinicii, aşa am scrisu : nice n-amii adaosii, nice n-am lăsaţii nimicii; precum amii aflat ase am aşezat. Fie numele D<o>m-nului binecuvîntat de acum şi pînă în veci. Aminii. Le<a>t 7262 <1754>".
f.70; „Stareţ <i>er<o>monah Pahomiîa". <Textul este criptografiat>.
f.112, în jurul portretului unui călugăr : „Stareţii Pahomi<e >, <i>er<o >-monah, mulţii păcătoso <sic> nacealniculii, le<a>tu____<rupt>".
172
G. ŞTREMPEL
ff.116 : ,,<I>er<o>monahii, stareţii şi mai[i] micul tuturor, nacial-niculti Pahomiîa". <Textul este criptografiat >.
■f.21 :  „Le<a>t 1762".
f.173 : „Le<a>t 7270 <1762>".
f.l83v —185, scrise cu roşu: „Predoslovie cătră pravosla<v micii cetitori. Să să ştie că acea<stă> carte este izvo<d>it<ă> dintr-o carte tiparnic<ă> di la Stoliţ<ă>, tipărit<ă> di la înpărăţie Muscului <sic>, cumu-i Gromovnicul şi Cherindariul şi Eojdeniţa şi Pascalie<.....
Aceste toate sîntii scrisă din izvod tipar[t]nicii, iară altile sînt scris<ă> din izvod cu mîna; ce am socotit că sînt de tre<a>bă acele<a> am scris.
Deci pentru aceasta mă rog lui D<u>mnezeu de ertare şi frăţiilor vo<a>stre de îndreptare. Cum nu este cu putinţă să fi[i]e ceriul făr<ă> de n[u]ori şi mare<a> fără de valur<i> şi pămîntul făr<ă> de scirbe, aşa nu este cu putinţ<ă> să nu fie omul fără de greşală; dar eu, păcătos<ul>, cum să nu greşescii, fiind neputincios şi neînvăţat şi pro<s>tan [şi] şi cu sufletul şi cu trupu<l> şi cu minte <a> şi cu gîndul şi cu cugetul-şi cu inima şi \ .. <ilizibil> [şi] cu lucrul şi cu toate sînţirile mele, fiind neputincios ; şi amii putut să greşesc ca om neputincios ce sînt, macarii că m-am silit cît am putut şi... .<ilizibil> să nu greşescii ce poate tot amii greşit.
Pentru aceia mă rog să îndrepta <ţi > cu duhul blîndeţelor or<i> ce-ţ<i> găsi greşit în slove, sau în cuvinte; îndreptat<i> şi vă veţ<i> îndrepta, ertaţ<i> şi vi s<e> <v>a erta voo, lăsaţ<i> şi vi s<e> <v>a lăsa voo. Că bine ştiţi ce zice Sf<î>nta Scriptură, că cu ce măsur<ă> veţi măsura, cu aceia'vi s<e> <v>a măsura voo şi încă mai scuturat şi îndesat şi vărsîn-du-să dintr-însa.
Pentru aceia mă rog şi eu frăţiilor vo<a>stre să-m<i> ertaţi greşală şi D<u>m<ne>zeu să vă erte ; şi să vă ru<ga>ţ<i> şi pentru mine, un păcătos şi un greşit şi osindit. Şi de mine încă să fiţ<i> ertaţ<i> şi blagosloviţi de vlădica H<risto>s şi de mine, de un păcătoşii. Stareţ şi nacealnic, <i>er<o>monah Pahomie".
f. 188v :  „7270 <1762>".
Ms. 5454. Sec. XVIII (1754-1762); 190 ff. [2-189]; 19,5 x 15 cm. Scrierea imită tiparul.
Titlurile, iniţialele şi explicaţiile sînt scrise cu roşu. La f. lv portretul unui episcop, în culori. Frontispicii, iniţiale ornate şi viniete la ff. : 2, 7V, 37 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
PANU (GRĂMĂTICUL).
Ţara Romînească
Măn. Cîmpulung
Ceaslov.
ff.253v—254 : „Cumii dorescii cei ce călătorescii pre mare ca să ajungă la un vădii cu linişte, să să odihnească, aşa am doriţii şi noi, începîndîi această  carte,   ca   să  ajungemti  la sfîrşit.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
173
Şi iat<ă>, cu voia lui D<u>mn<e>zeu şi cu ajutorîul Maicii sv<i>n-ţiei Sale, precumti amu început amii şi săvîrşit.
Şi s-au scris aceast<ă> sv<î>ntă carte întru sv<î>nta Măn<ă>stire Dălgopol, în zilele luminatului domnii Io Co<n>standin voevod i mitropolit chir Theodosie. Şi s-au scris den porînca <sic> şi de<n> toată osîrdiîa sv<i>nţiei sale părintelui Ioan <i>er<o>monah şi'o amii scris-o eu, Panii gram<a>tic, cîndii era leatul de-nceputul lumii 7200 <1691>. Şi s-au început în luna lui noemvrie în 16 dni şi s-au săvîrşit în luna lui dechemvrie în 25 dni "<......>.
Ms. 2381. Sec. XVII (1691); 258 ff. [1-256*] ; 15,5 x 10 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 8, 118v ş.a. Legătură veche în piele.
PARTENIE (IEROMONAHUL).
Ţara Romînească
Schitul Rob ai a-Piteşti
Mîntuirea păcătoşilor.
f.2 : „Această sf<î>ntă şi d<u>mnezeiască carte ce să chiamă Mîn-* tuirea păcătoşilorii s-au scris de smeritul şi mulţii păcătosul Parthenie ieromonah, întru slava şi cinstea marelui m<u>cenic Gheorghie, fiind şezetor <sic> la Schitul ce să chiamă Eobaia, care iaste metoh sf<i >ntei Mănăstiri Argiş şi iaste hramul Sf<î>ntului marele mucenicii Gheorghie. La anii Dom<nului> 1764".
Ms. 5466. Sec. XVIII (1764),; 357 ff. [2-3*, 11-175*, 178-356*); 19x14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar în peniţă la f. 2. Frontispicii în peniţă la ff. : 3, 135v şi 200. Desen în peniţă, reprezentînd pe Maica Domnului cu Iisus în braţe, la f. 199v. Legătură veche în piele.
PASCU (LOGOFĂTUL).
Ţara Romînească (?)
Miscelaneu: Vieţi de sfinţi, Cuvinte ale sf. părinţi, Albina, Literatură parenetică, fragment de Pateric, Vămile văzduhului ş.a.
f. 24: ,,P<as>c<ul> log<ofă>t<ul>, văt<a>f".
f. 122v : „Această sfîntă şi d<u>mnezeiasc<ă> carte am scris-o eu, Pascul log<ofă>t<ul>. Octo<m>vrie 12 dn<i>, leat 7260 <1751>".
f.296 : „3a« nHcaX 43 ITacKS R-vra^ sa < == aici am scris eu Pascu, vătaf de> copii".
Ms. 2338. Sec. XVIII (1751); 354 ff. [aproximativ 1-122Y, 125-185*, 187-292*, 294-354*);
21 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 24v şi 30.
174
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
175
PĂTRAŞCU (LOGOFĂTUL).
Ţara Romînească*
1. Cronograf.
f. 597v : „Dumneavoastră cinstiţilor şi de bun neam boeri şi pravos-lavneci creştini, cu multă plecăciune şi smerenie vă rugăm, unde veţi afla, în cartea aceasta, niscarevaş alunicări [şi] şi greşăli, au den cuvinte au den slove, au den greşală mea, nu liuliţ<i>, nici puneţ<i> în ponos, nici să ne blestemaţi, că Unul D<u>mnezeu iaste făr<ă> de greşală; ci ertaţi şi îndreptaţi cu d<u>hul blîndeţelor, ca şi pe dumn<ea>v<oastră> să v<ă> erte Domnul D<u>mnezeu şi să v<ă> îndrepteze cătră cereasca înpărăţie. Amin.
Scrisu-s-au această carte de robul lui D<u>mnezeu şi plecatul dum-<nea>v<oastră> Pătraşco log<o>f<ă>t<ul>, cu toată cheltuiala a dumnealui Co<n>stahdin Oomăneanul, biv vel sărd<a>r, ca să-i fie dumnealui de citanie şi în urma dumnealui, cei ce vor citi, să fie spre pomenirea dumnealui >.
Iar cine s-ar întîmpla a o fura să aibă blestemul a tuturor sfinţilor părinţi ce să află într-această carte scris<i>.
Şi s-au săvîrşit de scris în zilele prealuminatului şi în[n]ălţatului domnului nostru Io Co<n>standin Mcolae v<oe>v<o>d, în luna lui maîu 11 dni, leat 1762. Pătraşco l<o>g<o>f<ă>t<ul>".
Ms. 4248. Sec. XVIII (1762); 597 ff. 30,5 x 21 cm. Scriere cursivă. Titlurile sînt scrise cu< roşu. Frontispiciu colorat la f. 477. Iniţiale ornate la ff. : 2V, 52, 61vş.a. Legătură veche în piele, restaurată la cotor.
Ţara Romînească
2. Miscelaneu teologic: Vieţi de sfinţi, fragmente din Pateric, Cuvinte ale sf. părinţi ş.a.
f.37 : „Pătraşcu l<o>gof<ă>t<ul> <în criptogramă>, noemvrie 17 d<ni>, 1763, am scris la această carte".
Ms. 2162. Sec. XVIII (1763); 95 ff. [1-68*]; 19,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Vinietă la f. 37. Legătură veche în piele.
PAVEL (DASCĂLUL).
Transilvania
Văleni-Maramureş
1. Molitvenic*
f. 197v : „Ciio khhtS, rA£a\$io Aaoahtgkhhk'k, nHcdAhl ^acKdA H^mak M$Kd-mckckih, oy cfA-k KaA^irk. Pok8 x aijrKf, MtcAiţA iiOAH/Sv A,,/ft hi". < = Această carte, numită Molitvenic, a scris-o dascălul Pavel din Muncaci în satul Văleni, în anul 1725, în luna iulie, a 18-a zi>.
Ms. 3513. Sec. XVIII (1725); 216 ff. [1-215]; 19 x 15,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile,.
iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
2. Minei.
Transilvania
Josani-Bihor
«oi- CJ>' Mtdf: !• 112' c°Piat de daniil diacul: „Scris-o-amu eu dn« fi ajS'î        ^ d« " ^kT^st^
GiosS"'08'    lat'mŞte : "Amo Dom<lni> 1,301 <™>, «te " «Prife
Sec. XVIII (1731). Scrierea imită tiparul.
3. Triod-Penticostar.
Transilvania
f.327 : „Pavelu dascălii amii scrisu. 1711, lun<a> lui sep<temvrie> în z<i>ua 13".
f.259 : „Pavel dascăl din Muncaci, am fost început ace<a>sta seri-soar<e>, în luna lui octo<m>vr<ie> în z<i>ua 11 şi am svîrşit <sic> în lun<a> lui noem<vrie> în z<i>ua 12, 1741".
Ms. 3198. Sec. XVIII (1741); 340 ff. 19,5 x 15 cm. Scrierea imită tiparul. Iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Transilvani*
4. Octoih.
Ms. 3176. Sec. XVIII (prima jumătate); 78 ff. 19,5 x 15,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu.
PEŞTIŞANU (DASCĂLUL IOAN).
Octoih şi Sinaxar.
Moldova
Măn. Slatina
f. 4T : „Ioan Peştişan".
f. 80v : „Am sfîrşitu, iulie 28, <1>778. Ioan Pestisan, dascăl <la> Slatina".
f. 97v : „Sfîrşitul b<o>gorodicinelor. Ioanii Peştişan, dascăl <la> Slatina. Av<gust> 23, <1>778".
f. 105: „Ioan Peştişan dascălii <la> Slatina fiindu, am scris într-această cărticică ca să-mî cercii condeiul să văzii, poate scrii ceva?".
f.271 : „Sfîrşitul Sinaxariului a toţii anulii. Noemvrie 28, anul 1778.
Slavă, laudă, mulţămită şi închinăciune Unuia D<u>mnezeu în Troiţă^ Tatălui şi Piîului şi Sf <î>ntului D<u >hu, Oare mi-au ajutaţii după începutu de am văzuţii şi sfîrşitul.
■170
G. ŞTREMPEL
Iară cei ce vă veţi întîmpla a ceti pre această carte care cuprinde îutr-însa optu glasuri şi 11 voscr<e>sne şi b<o >gorodicinele preste totu anul şi Sinaxariul, adecă numărul alu celor 12 luni, bucuraţi-vă în D<o >m-nul şi mai vîrtos vă rugaţi Sf<i>nţii Sale pentru ertarea păcatelor, ca rugîndu-vă veţi pomeni şi numele robului Sf<i>nţii Sale H<risto>s, anume Ioan[n]ii. Şi vă nevoiţi a ceti şi cetindii vă veţi minuna de nevoinţăle şi răbdărire <sic> sf<i>nţilor bărbaţ<i> şi de ale sf<i>ntelor mueri, carii fiind cu trup cum au biruiţii pe vrăjmaşii cei protivitori şi făr<ă> de trupuri; şi cetindii pre amăruntul veţi afla fieştecare sf<î>ntii la cîţi ani au foştii sfîrşitul lui şi la care înpărat tiranii s-au munciţii şi fieşte care pro<o>roc cu cîţi ani au apucat în[n]aintea naşterii lui H<risto>s şi din care rudă au foştii pro<o>rocul şi cîţi ani au pro<o>rocitii.
Iară ce greşală veţi afla în cuvinte sau în slove sau în soroace, îndreptaţi cu d<u>hul cel ertător[i] al blîndeţălor, nepţundîi în ponos ; că n-au scris heruvim sau au înpodobitii sărafim, ci au scris minte întunecată cu tot felîul de păcate şi fiind înpresurat de toate primejdiile lumii, ca şi corabiia învăluită în luciîul mării. Şi de multe ori am scris şi noaptea la luminare şi fiind ochii îngreoîaţi de somnul păcatului sau de al trupului; sau şi de multe ori s-au schimbaţii vederea de raza luminii şi alunecîn-du-m<i> ochii de înpreună şi mintea într-altă parte, poate fi că voîu fi zmintitîi. Că ştiţi că de multe ori, mergîndîi pre cale bună şi făr<ă> de glimpi <sic> şi făr<ă> de imală <sic> alunecă picioarele şi mare cădere face omul. Aşa şi eu, poate că voîu fi greşiţii, că n-am tipărit ci am scris cu mînă de tină, cu pană de gîscă bătrînă, care amîndoao lesne alunecă cătră greşală, ca şi orbul la potigneală.
Deci făcînd sfîrşit dau har Tatălui şi Firului şi Sf<î>ntului D<u>hii, Sf<i>ntei Tro<i>ţă Ce<le>i[i] de o fiinţă şi nedespăr<ţ>ite, totudeauna, acum şi p<u>r<u>rea şi în vScii vecilor. Aminti. Ioan Peştişan, dascăl <la> siatina".
Ms. 3483. Sec. XVIII (1778) ; 277 ff. 16,5 x 10,5 cm. Scriere cursivă, scrisă cu negru şi roşu Numerotaţie originală a filelor.
PETRE (DASCĂLUL). Ţara Romînească
Miscelaneu: Alexandria, Esopia, Gromovnic ş.a.
f. 193v : „Să să ştie că această Isopie o am scris eu, mult păcătosul robul lui D<u>mnezeu Petre <în criptogramă > în zilele lui Ioan voevod şi a mitropolitului nostru chir Mitrofan. M<e>s<e>ta îul<ie> 2 dn<i>, l<ea>t 7225 <1717>".
f. 204v : ,,Sfîrşitul Gromovnicului. Precum doreşte cerbul la izvoarăle apelor, aşa au dorit sufletul mieu să ajungă la sfîrşitul acestui Gromovnic.
Şi l-am scris eu, robul lui D<u>mn<e>zeu Petre <în criptogramă > mult păcătos. Şi l-am scris log<o>fătului Staicului s<i>nu Vasilie ier<o>-
copişti de Manuscrise romîneşti 177
monah<ul>, cînd au fost nastavnic la Măn<ă>stire<a> Aninoasa, în zilele lui Ioan vod< a> şi s-ausfîrşit în luna lui iulie în 3 dni, l<ea>t 7225 <1717>" f. 221v : ,,Sfîrşitul crugurilor. Cînd vei sfîrşi noaosprăzece cryigur<i>, adecă ani, iar să începi de la crugul cel dintîi, că niciodată nu să sfîr-şaşte numărul ce-1 zic. Petre" <în criptogramă>.
Ms. 1867. Sec. XVIII (1717); 238 ff. [1 — 235*]; 15 x 10 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 5V, llv, 14 ş.a.
PETRE (Pr.).
Transilvania
Liturghier.
f.10 : „IIhc. < — a scris > pop<a> Petre de l<a> Hereclean*). Şi cine veţi ceti pre această Leturghie şi veţi sluji şi veţi afla ceva sminte<a>lă să nu blăstămaţ<i> pentru că şi noi sintem cu gînduri omineşti.
Şi să mă pomeniţi la sf<î>nta Leturghie şi pre mine, ca s<ă> vă pominească şi pre sf<i>nţiile voastre D<o>mnul H<risto>s, Sf<i>nţiîa Sa. Vleat 1743, m<e>s<e>ţa mai 25".
f. 26v : „Această Priscomidie s-au izvodit de pre izvodul de la Belgrad. 1743, m<e>s<e>ţa m<a>r<tie> 16 zil<e>. Pop<a> Petre"**).1
Ms. i918. Sec. XVIII (1743); 110 ff. [1-105*]; 19 x 15 cm. Scrierea imită tiparul. Unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 29v şi 64v. O copertă din legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
PETRU (DIACUL).
Transilvania
P işchinţi-Hunedoara
1. Sinaxar.
1237: „Leat 1700, f<eb>r<uarie> 7 d<ni>".
f.321 : „Sănătate trup<e>ască şi sp<ă>şenie suf<le>te<a>scă poftescii <l>a tot cinstitul cetitor de la vîacinica Troiţă, în viaci. Amin.
Alta : aceasta iată să ştie totu cinstitul'cetetor, unde veţi afla smintiţii [să vai de ce] greşal<ă> să ertaţi, să nu bl<e>stămaţi, că numai însuş D<u>m<ne>zău n-au greşit; îngerii n-au avuţii trupuri şi încă au greşiţii, dar noi, fiindu oameni, cu neputinţă [tru]trup<e>ască.
^*) Localitate în apropiere de Zalău, o        *} Krldnm cVizvodirea" trebuie luată în înţelesul de copiere. în cazul acesta manuscrisul
LS^^'^r^Htipărit la belgrad ioiS^^K
Ptoă Z Lu 174? ZJni! H°td0ŞTnu cunoa?te însă nîci un Liturghier tipărit la Belgrad ^l£n^te^»r?* ? htUrghiCr> dUpă Un Lit^ghier slavonesc în manuscris, L oncli^^^^ dată dnd,limba romînă iu^e deja locul limbii slavone
in oncierea serviciului divin, mi se pare greu de admis.
12-c. I7S1
178
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
179
Alta : iatî scris-amii eu Patru, diac de la Bîcăinţi*), cîndii amii şezuţii în Pişchinţi la Avramii Nedel. într-această ^reme iatî scriiu cinci praznice popei Neagoî de la Vineri, în zilele cinstitului vl<ă>d<i>că Atha-nasie, M<i>l<o>stivul D<u>mnezeu să zilească pre sf<i>nţie sa <cu> viaţă, nărocitî.
Scris-amu într-această iarnă, cîndii n-au căzuţii zăpad<ă> pînă în z<i>ua de Simpietru de iarnă, ci au foştii iarna mai ca vara. Porc. Boa*, xdjfqe, mciv* <=în anul dela Naşterea Domnului 1699, luna> ghenuare 18 zile. IIhc. 43 MHorrp-kuiHHX h hcaoctohho IKtpS ahak, bt* ahh KpaAio AîwnoAAoiu Iwch#" <= Am scris eu, mult păcătosul şi nepriceputul Patru diac, în zilele craiului Leopold Iosif >.
Ms. 2524. Sec. XVII (1699-1700); 328 ff. [aproximativ 1-2207,  239-328]; 20 x 15 cm.
Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 296. Numerotaţie originală a filelor, pînă la f. 229.
Transilvani»
2. Slujba Patimilor.
f. 68* : „IIhc. 43 IKtpS a'i^k, cno Ctpachhk kt* a»^ mnctomS kaak& fleaHacu. Poîk. Bo>k. x 4\|ra, mcu,a anÎHA, kî ahV.
< = Am scris eu, Petru diacul, acest Strastnic, în zilele cinstitului vlădică Athanasie. De la naşterea Domnului 1701, luna aprilie 12 zile>.
Ms. 4870. Sec. XVIII (1701); 71 ff. [46 — 68y]; 20 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 46. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
PETRU (Pr.). Transilvania;
1. Miscelaneu teologic: Ceaslov, Cele 12 Evanghelii ş.a.
162: „Sfîrşitul Polunoştniţe<i> de toate zilele. Eu popa Patru". f.248 : „Sfîrşitul glasului al patrul<ea> cu mila m<i>l<o>st<i>vului D<u>mn<e>ză<u>. Eu potropopu<l> Patru amu scris".
f. 278v: „Scris-amii eu potropop Patru".
f. 292v : „Ou mila m<i>l<o>stivului D<u>mn<e>z<e>u, eu popa Patru: am scris".
f. 307v : „Sfîrşitul Angliilestnlui pre 8 glasuri. Cu mila lui D<u>mn<e>~ zău eu potropop<ul> Patru am scris. Anii D<o>mnului 1685, în făurar 10, marţi".
Ms. 714. Sec. XVII (1685); 343 ff. 19,5 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 16, 77 şi 174. Numerotaţie originală a filelor pînă la f. 173.
Transilvania
2. Molitvenic.
f. 228v „Eu popa Patru am scris aicea, cîndii au foştii anii de la H<risto>s 1688, în mai 29, marţi".
Y Ms. 4216. Sec. XVII (1688); 251 ff. 19,5 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţia-
lele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 26, 163 şi 229. Numerotaţie originală a filelor.
PITEŞTEANU (NICOLAE). Ţara Romînească
Istoria lui Dumitrache stolnicul.
f. lr~v : „Din vedere cu ochii şi a face, minunat lucru iast<e>; iar nevăzînd şi din firească epimelie (?) a întocmi, de minune şi de a să povesti lucrul est<e>. Dar cu cît şi mai vîrtos est<e> a sofisi cinevaş nu numai cele ce ar înţelege şi ar vedea, ci şi din mintea sa a potrivi toate cele ce de toată mintea nu s-ar putea tăgădui; la care şi eu un cel ce mi-ar zice cinevaş cum că mă potrivesc înţeleptului istornic (care mi-o doreşte inima şi nu poci), ci cel ce din de tot puţină minte a mea luminîndu-să simţirea din alcătuirile cuvint<e>lor 'aceştii vrednice de A laudă şi netăgăduită la nici unile istorie, ce est<e> făcută dintru-nceput
şi scrisă cu însuş<i> mîna dumisale biv vel stol<ni>c<ului> Dumitrache.
Cum zic, nu din vedere ci întocmai dup <ă > coprinsul mai sus arătat <u >-lui proimion*), m-am îndemnat şi din cuvînt în cuvînt am trecut-o într-această carte cu mîna mea, ca ori cine ar citi, nu să să minuneze că am scris-o, sau numai să-ş<i> treacă vremea- cu cetan[i]ia ci, de va fi mint<e> întreagă, să cunoască şi să înţeleagă deşteptul cuget al dumisale şi perierghiia**) ce are la orice.
De Mcolae Pitiştean<u>, fiu<l> răp<o>sat<u>lui biv vt<ori> comis I Manul Pitişteanul. 1782, avg<us>t 22".
Ms. 2457. Sec. XVIII (1782) ; 180 ff. [1-70r, 72-168*, 179-180]; 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Legătură veche în piele.
POLIMAZ (LOGOFĂTUL CONSTANTIN). Moldova
Condica măn. Bărboiu.
f.l : „Şi s-au scris condeca aceasta de mine, mai micul şi prea plecat - cătră toţi, Co<n>stantin Polimaz log<o>f<ăt>, sin protopopului Ioniţă
de la tîrgul Bacăului, la anii de la H<risto>s 1796, oct<om>v<rie> 11".
Ms. 13. Sec. XVIII (1796); 100 ff. [între documentele diverselor moşii sînt lăsate 2-4 file goale]; 37,2 x 26 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi datele sînt scrise cu ţ_ roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1, cu motive florale. Numerotaţie originală a filelor.
^ Legătură veche în piele.
*) Localitate în apropiere de Hunedoara.
*) prim exemplar, original. **) minuţiozitatea.
180
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
181
POP (NICHIFOR). Transilvania
Miscelaneu: Avestiţa, Archirie şi Anaăan, Reţete, Versuri ş.a.
f .1 : „Luna lui-iulie în 4 zile, leat 1778. Scris-am eu îsicliifor. . ." f.14 : „Scris-am eu Mclrifor". f. 40v : „Iulie 8 zile, 1778".
f.ll : „Această carte o amu scrisu anume eu, Popii Nichifor de la Sălajii, dinii Oarmedea*) So<l>nocului de Mijlocii, anume a lui Nemeşii Petre dinii Bulgarîu i proci, sau şi celelalte".
Ms. 1739. Sec. XVIII (1778); 49 ff. 17,5 x 13,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu.  Desene în peniţă la ff. : 2, 14v, 40v ş.a.
POPA (DASCĂLUL IACOV).
Transilvania
Miscelaneu teologie: Cazanii la oameni morţi, Rugăciuni ş.a.
f.61 : „S-au scris prin mine smeritul între dieci . . . .<ilizibil> fiind dascăl sfintei Mitropliei Făgăraşului; la anu<l> 1780, zile 21 maîu, s-au isprăvit pentru ca să. . . <ilizibil> pomenire văcinică.
Celor ce să vor întîmpla a ceti, mă rog, fiind cu greşală scrisoarea, să îndreptaţi cu d<u>liu<l> blîndeţelor, că precum nu poate fi ceriul fără de nori, aşa nici scrisoarea făr<ă> de greşală. Cine s-ar ispiti să o fure să fie anaftima. lacov Popa . . . ,,<ilizibil>.
f.79 : „S-au scris prin mine lacov Popa din Luddşor**). 1781, zi 13 inauar<ie> ".
Ms. 3110. Sec. XVIII (1780-1781); 81 ff. [1-79]; 21,5 x 17,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 27 şi 67v.
POPESCU (IANACHE). Ţara Romînească
Cronograf.
ff. 1—2V : „Leatopiseţ care are întru sine multe feluri de Istorii <... .......> ce s-au tălmăcit după cel grecesc pre limba noastră rumînească aicea în oraşu<l> Bucureşti, la anul de la Hristos 1778 de către dumnealui IsTeculai sin Mihalache cluceru<l>.
<..........>. Acum dar s-au nevoit de s-au scris de
către mine Ianache Popescul cu toată cheltuiala mea, la ani<i> de la Hristos 1792 <............>.
*) Plasa.
**) Ludişor, localitate în apropiere de Făgăraş.
Şi s-au scris spre a noastră pomenire sufletească şi spre folosul celor ce vor veni. Amin, amin, amin.
<Urmează şase rînduri şterse, probabil tot de mîna copistului >. Ianache Popescu, cu mîna mea".
Ms. 1126. Sec. XVIII (1792); 694 ff. 17,5 x 13 cm. Scriere cursivă. Titlurile sînt scrise cu roşu. Paginaţie originală cu cifre arabe.
POPOVICI (BANTA).
Transilvania
Pom etnicul schitului Cioclovina.
f .16 : „Pomelniculu mie<u>, celui mai joşii numitulu, care mram
puţinelii nevoiţii a<-l> scoate prin scrisoarea <..........>
Banta Popovici am scris, mul<t> păcătos<ul>".
Ms. 2111. Sec. XVIII (sfîrşit); 21 ff. [1-15]; 28 x 19 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 2, 4V ş.a. Legătură veche în piele.
POPOVICI (Pr. DIMITRIE). Transilvania
1. Miscelaneu teologic: Vieţi de sfinţi, Extrase din Prologul rusesc şi Versuri religioase.
f.128 : „Aceste oarecare însămnări care m-am nevoiţii aicea la casa tatălui mieu, de le-am scris de pe o carte a dumnealui părintelui Şărban de la Arini, oricui să va întîmpla a le citi să ştie că mare folos va avea. Iară de să va afla vreo greşală mă rog să mă ertaţi că nici lauda nu-i foloseşte, nici hula omenească nu micşorează, ci mai mult folos aduce. Că precum nu-i orbul fără potignire aşa şi scriitorîul fără de greşală. Iară mila Domnului spre toţi cei ce să ternii de Elii.
Sfîrşitu şi lui D<u>mnezeu laudă. Capeţi*), noemvrie 23,1792. De toţii binele voitori tuturor. Dimitrie Popovici, boer".
f. 128v: „Fevruarie 19, 1793, Dumitru Po<po>vici, boer".
f. 130, însemnări de familie : <.......>. „M-amii însurat eu
Dimitrie Popovici, în anul 1797 Iulie 19 zile şi am luoat soţie mie pe Mariîa fiica dumisale Irimie Eadu, au Ead, mprarîul din Arcuş <şi a> soţie<i> sale Ilina, fata dumisale Vancea Işt<v>an din Sînjorzii. Iară nănaş aveam pe părintele lacov Popovici, notarăş din Ghidafalău; şi ne-au cununat în biserică la Arcuş".
f. 132v, într-o însemnare din 15 mai 1801, în legătură cu nişte bani
daţi pentru o judecată la Făgăraş, copistul semnează:  <.......>
„Eu popa Dumitru Popovici din îsTaghi Borşineu".
Ms. 1373. Sec. XVIII (1792-1793); 132 ff. [3-132*]; 22,5 x 18 cm. Scriere cursivă. Paginaţie originală cu cifre arabe. Legătură veche în piele.
*) Sat lîngă Făgăraş (?).
182
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
183
Transilvania
2. Teologie dogmatică.
f. 182v : „Făgăraş, fevruarie 12,1795. De bine voitorîu tuturorii, Dimitrie Popovici de<n> Capeţi, logofeţind la prea ci<nstita> p<roto>p<o-pie>; vicariş Ioan Hangae (?) la Făgăraş".
f. 167v : „Martie 17, 1799, Blaj. Popa Dimitrie din Haromsec".
f. 41v : „Lăudată să fie a lui D<umne>zeu putere care după început au dat sfîrşire. Blaj, 1797, noemvrie 14 zile. Dimitrie Popovici din Capeţi, în scaunul Micloşorii".
f. 89v : „Dumitru".
Ms. 1650. Sec. XVIII (1795); 182 ff. 23x19 cm. Scriere cursivă.
POPOVICI (DIMITRIE)
Ţara Bomînească
Bucureşti
1. Cuvinte ale sf. părinţi.
f. 2V : „Adecă 27 de cuvinte care s-au scrisu în[n]tru această carte, care oricine să va îndeletnici de o va ceti, cu înţălegere, îndestulat va fi de cuvinte dulci şi să va politici de încuviinţarea acestor cuvinte.
Şi am scris eu Dimitrie Popovici din Caransebeş".
f. 19v : „Dimitrie Popovici".
f. 27v, cu majuscule şi iniţiala ornată: „Dimitrie". f. 28 : „Dimitrie Popovici".
f. 90 : „Svîrşitii şi lui Dumnezeu laudă. Scris-amii eu Dimitrie Po-po viciu".
f. 173 : „Sfîrşitu şi lui Dumnezeu laudă. în luna lui maîu în 8 zile <1^795. Bucureşti".
f. 195v : „Svîrşitii şi lui Dumnezeu laudă. în Bucureşti în 12 maîu. <1>795. Scris-am eu Dimitrie".
f. 266v : „Sfîrşitu şi lui Dumnezeu laudă întru toţ<i> vecii".
f. 304v : „Scris-am eu Dimitrie Popovici şi mulţămescu lui Dumnezeu Unuia Celuia ce me-au dat put&re de am început cu sîrgii şi cu ne voinţă ; am rugat iarăş pre Dumnezeu, de me-au ajutat de i-am luat şi sfîrşitul, în Bucureşti, 28 fevruarie, 1796.
Ci mă rogii, cinstiţi cetitori, cari ori unde vreo greşală găsiţ<i>, neponosluindu-mi, cu duhul blîndeţelor să îndreptaţi, ca şi pre voi Dumnezeu să vă iarte şi să vă îndrept&ze pre cărălile <sic> c£le strimte".
Ms. 1290. Sec. XVIII (1795-1796); 322 ff. [2-304y]; 23,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii şi iniţiale ornate la ff. 3, 15r 19v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele. '
2. Cazanii
Transilvania
f. 171v : „Dimitrie Popovici".
Ms. 5053. Sec. XVIII (sfîrşit); 224 ff. [1-125^ • 91 * v 1* *
iniţia sint scLe cu roŞu. Zt^£f * ^ « -
taţie originală a filelor. ' " *»fil' 131 ?'a- Nu™ro-
POPOVICI (EUSTAŢIU). Moldova
1. Miscelaneu teologic: Descoperirea sf. Liturghii, Semnul Crucii, Catehism ş.a.\
<—a scris>Istafius Transilvanus" <cu litere latino, f. 115 : „Aminii, 1766".
Ms. 473. Sec. XVIII (1766); 122 ff. [63-115]; 15 x 9,5 cm. Scriere cursivă. Unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 63. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Moldova
2. Miscelaneu: Tîleul sf. LitkrgMi, fragment de Cronograf ş. a.
f. 17 : ,,1770, avgust 12.^ SfîrşitulDescoperirei Sf<in>t<ei>Liturghii".
f. 18v : „IIhc. MHororptiuHHK <=a scris mult păcătosul> Evstrathie Popovici".
f. 57v : „Sfîrşit şi lui D<u>mnezeu laudă, a Leatopiseţului înpăra--ţilorii şi crailorii.
Şi s-au scris în[n] anulii 1770, avgustii 27 de zile. Istafius Popovics" <cu litere latine >.
f. 67v : „Sfîrşitu şi lui D<u>mnezeu mărire, în v6ci. Amin. 1770" <textul este scris şi în limbile greacă şi latină >.
Ms. 1358. Sec. XVIII (1770); 67 ff. 22 x 17,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 2. Iniţiale ornate la ff. : 2 şi 58. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
3. Rînduiala călugăririi.
Moldova
M, 1873. Sec XVIII (1776); 75 U. f,_ 7i]; te x 10,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile iniţialele Ş1 md.caţ.unale de ritual sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la «.: l£ 15^1 ^.
184
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
185
Moldova
Brăteştii-Paşcanilor Suceava
4. Octoih.
f. 17v : „Aceştii Osmoglasnicii s-au scris de mine smeritul şi mulţii păcătosulu care mai jos mă voiu numi.
Deci pre tine, iubite cetitorîu şi cîntăreţ, cu umilinţă te rog, găsind niscaiva lunecări şi greşale, îndreptează-le cu d<u>huiîi blîndeţelor îi,, ertîndu-ne dup<ă> cuvîntulii Mîntuitoriului ce zice: Ertaţi şi'să va erta voao i proci. La Brăteştii Paşcaniloru s-au scris, anul 1778, mai 4f Evtafie Popovici, ardeleanu de la Ba^a Abrud.
Pauper miserculus. 1778, mai 4, Istafius Popp, Transi<lvanus>. Abrud".
f. 26v : „1777. Istafius Poppovicz Trans<ilvanus>". f. 100v : ,,1778, mai 5-ta. în Moldavia, Mamtz Comitat. Istafius Campanadi <cu litere latino". ■        . .'
Ms. 303. Sec. XVIII (1777-1778); 112 ff. [17-100Y]; 17,5 x 10,5 cm. Scriere cursivă. Unele-iniţiale şi indicaţiuni tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 18, 27, 43 ş.a. Legătură veche în piele, restaurată la cotor.
Moldova
Măgura Ocnelor-Bacău
5. Octoih.
f. 67 : „Sfîrşitu şi lui D<u>mnezeu mărire.
S-au scrisii la Măgura Ognelor, la Moldova, la anulii 1781, feb <ruarie> 24, de smeritul Evstathie Popovici, ardelean de la Baia Zlagnii, fiindu trăitor la acest loc".
Ms. 1092. Sec. XVIII (1781); 75 ff. [2-67]; 18,5 x 11 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff.: 2, 9V, 16v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
POPOVICI (GAVRIL).
Ţara Romînească
Cuvinte ale sf. Efrem Şirul, Isaia Pustnicul şi Ioan Cură de Aur.
f. 35 : „1796, iulie 18". f. 73 : „1796, iulie 19". f. 52 : „1796, iulie 29".
f. 69 : „1796, avgust 2. Prin osteneala smeritului între toţ<i> fr?ţii,/ multu păcătosul şi nevrednicul rob<ul> lui D<u>mnezeu, Gavriil Pop<o>-viei".
Ms. 2486. Sec. XVIII (1796); 81 ff. 23 X 17,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 1. Vin etă la f. 69. Numerotaţie originală a filelor.
POPOVICI (GHEORGHE).
Transil vania
1. Miscelaneu: Acatistul Adormirii Maicii Domnului, Minunile sf. Nicolae, Cuvinte ale sf. părinţi, Pildele lui Esop ş. a.
i. 34r~v : „Versuri asupra cărţii aceştiîa. .
Această d<u>mnezăiască carte
[Ce] are ale multora dascăli istorii însemnate
Şi mai întîi foarte istorii minunate,
De arhiereul lui H<risto>s Mcolae lucrate.
<................... . . . >
Ci eu, după cum într-altă carte le-amu aflaţii
Şi aicea în rînd aşa le-amu aşezaţii.
Ci dară vă rog ca cu dragoste să o iubiţi,
Că cetind într-însa puteţ<i> să vă folosiţi;
Că toţ<i> cei ce vo[a]r să cetească,
Poate mulţii să să folosească
însă de la alţi<i> de-a gata a găsi
Şi ei, pre sine, a să procopsi,
Că toţii omul aşa iubeşte,
De la altul gata găsind să foloseşte.
Ci eu vă pohtescîi pe toţ<i> a vă sili
Să fiţ<i> gata, într-aceasta a ceti
Că după cetanie să şi cunoscu
Cărţile ce folosescii.
Că cel ce în multe cărţi ceteşte
Politicie multă agoniseşte.
Aşa dară şi eu, zmeritul,
întru H<risto>s frate, iubitul,
Ştiu că greşale multe veţ<i> afla
Şi pentru aceia pohtescîi a mă erta.
Că precum corabiîa fără sfiială,
Aşa şi scriitorîul fără greşală.
Eu Gheorghe Pop<o>vici,
Care cu mina mea am scrisu aici.
1795, ianu<arie> 8".
f. 166v: „G<heorghe> P<opovici> <1>794". Copistul mai semnează cu iniţialele „G. P." la ff.
97 şi 101.
10v, 14v, 53, 75r
Ms. 1318. Sec. XVIII (1794-1795); 187 ff. [2-106, 107Y -166Y, 168-187Y]; 22,5x17,5 cm.
Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu-Frontispicii în peniţă la ff. : 2 şi 114. Iniţiale ornate la ff. : 12v, 14v, 60v ş.a. Legătură veche în piele.
Transilvania
2. Cazanii.
Ms. 1346. Sec. XVIII (sfîrşit); 90 ff. [50Y—76Y, 89-90]\ 22,5 X 17,5 cm. Scriere cursivă.
186
C. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
187
POPOVICI (ILIE).
Ţara Romînească
Bucureşti
Pateric.
f. 1 : „Otăşunicii, adecă mîngăitori, [în] care cuprinde întru sine multe auziri pentru viîaţa Sf<i>nţilor Părinţi<.........>.'
S-au scris aici acestea ce să văd în lăuntrul cărţii aceştiîa de pre alt Otăşnicu ce s-au cunoscuţii că acela au foştii tălmăciţii de pre limba grecească, pentrucă pre alocurea fiind multe cuvinte răsipite dupre aşezarea limbii sîrbeşti, aicea s-au adunaţii toate cuvintele c61e risipite la locul lor, unde trebuîaşte a să înţelege fieştecare cuvîntu de pre aşezarea limbii nimîneşti, cu chieltuiala cuviosului între ieromonaş<i> popa <loc gol> şi cu cuviinţa şi osteneala lui Ilie Popovici, cîntăreţul ot Bucureşt <i> la anul <de la> Adam 7279, <iar> de l<a> H<risto>s 1771". t
Ms. 2136. Sec. XVIII (1771); 160 ff. 21,5 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Paginaţie originală. Legătură veche în piele.
POPOVICI (DASCĂLUL ION).
Banat (?)
Miscelaneu teologic: fragmente de Catehism si Cîntări bisericeşti în limba slavă.
f. 12 : „Sfîrşit, lui Dumnezeu laudă.
Scris-am eu dasc<ălul> Ion din Orav<i>ţa Popov<ici> aceste anti-foane, de vreme ce m-am adăpat şi din muscovcie multe cuvinte nu lo-vescu precum iaste la slovenie, ci făcîndii potrivire i cîntare ca cei ce vor auzi să asculte cu jale.
Ion dascăl, feciorul popi<i> Vasile din Stol<o>jan Popov<ici>. 1758 <şi cu cifre arabe >, fev<ruarie> 19 dn<i>".
Ms. 5850. Sec. XVIII (1758); 130 ff. [1-12]; 22 x 17 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu în peniţă la f. 3. Legătură veche în piele.
POPOVICI (IOSIF).
Transilvania
Braşov
Miscelaneu teologic: Octoih şi Acatistul sf. Nicolae.
f. 55v : „Sfîrşitu şi lui Dumnezeu laudă. Am scris eu Iosifu Popovici în Braşov. 1783, 5 zile iunie".
JMs. 2326. Sec. XVIII (1783); 71 ff. [i, 8-7 f]; 22 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Laviu, reprezentîndu-1 pe sf. Ioan Damaschinul, la f. 10^. Paginaţie originală.
POPOVICI (Pr. NICOLAE).
Transilvania
Cernat-Braşov
Teologie pastorală.
f. 1: „Păşunea oilor celorii cuvîntătoare sau, Pentru datoriia păsto-riului d<u>hovnicescu şi cum să cade a-i paşte încredinţata lui turmă cuvîntătoare, întîi tălmăcită de pă limba grecească în cea părintească limbă a noastră rumînească, de zmeritul între clirici, di dascălul Badul Duma, cîntăreţul sf<in>tei bisericii Braşovului, unde să prăznuîaşte hramul sf<întului> Mcolae, arhiereul de l<a> Mira Lichiia, făcătorîul de minuni, la ani<i> de la zidirea lumii 7288, iar de la naşterea D<o>mnului I<isu>s H<risto>s 1780 <sic> dechem<vrie> 1.
După avuta a mea rîvînă în toată vremea vieţii, unde amu aflat vreo carte folositoare, în tot chipul m-am siliţii cu ce chip o aş putea ca să o am ori să o cumpăr, ori să o prescrii; care aceasta m-am ostenit cu zi cu noapte a o prescrie, care o am judecat a o da în tiparp] pentru folosul a tot clerul neunit într-apestii Prinţipat.
Protopop Mcolae P<opo>v<ici> al Haromsecului".
f. 136v: „Sfîrşitu şi lui D<u>m<ne>zeu laudă, ca Celui ce mi-am ajutat de am începutu şi am şi sfîrşitu. Anul 1784, noem<vrie> 7. Zmerit între preoţ<i> popa Mcolae, paroh Cernat".
f. 138v : „S-au scris această carte care iaste cu tîlcuri din Sf<în>ta Scriptură aşăzate, care iaste de mare folos păstoriului celui d<u>hovii-nicescii, ca un izvor ce adapă lumea toată, din care mai întîi pă sine să povăţuiaşte, apoi la toţii norodul înpărţeşte, bîndu cu înţelepciune din izvorul cel d<u>m<ne>zeescii, care din cartea aceasta izvorăscîi; că toţii cela ce va ceti cu mare luare aminte pre sine şi pre toţii ascultătorîul va folosi Cartea păşunii a oi<i> ce<le>i cuvîntătoare. P<opovici> Mc<olae> p<aroh>".
Ms. 1431. Sec. XVIII (1780-1784); 140 ff. 21,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
POPOVICI (NICOLAE).
Transilvania
Braşov
Cronograf.
f. 30: „1798, februar 22.N<i>c<olae> P<opo>v<ici>". f. 107 : „1798, mai 3 zile. N<i>c<olae> P<opo>vici". f. 158v : „1798, mai 30 IsTeculae Popovici".
f. 637v : „Psalom 41: Precum doreşte cerbul la izvoarăle apelor, aşa am dorit şi eu ca să ajung la sfîrşitul aceştii cărţi. Eu îsTeculae Popovici. 1798, 28 octomvrie, Schei<i> Braşov<ului>".
1 671v: „Eu îsT<i>c<olae> P<opo>v<ici>. 1798, oct<ombrie> 12".
188
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
189
f. 72'7V : „Sfîrşit şi lui D<u>mnezeu laudă. 1798, 20 deehiemvrie"..
Ms. 3450. Sec. XVIII (1798); 729 ff. [1-728]; 35,5 x 21,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 30. Iniţiale ornate la ff. :. 100, 159, 672 ş.a. Paginaţie originală cu cifre arabe. Legătură veche în piele.
POPOVICI (PETRU). Transilvania
Miscelaneu:  Pateric, Versuri la moartea lui Grigore Ghica, Ispitirea sf. Anton, Divanul lui D. Cantemir ş.a.
f. 94r"v : „Acestea oarecare însemnări din Prologul cel mare muşchi-cescîi, ori cui să va întîmpla a le ceti, în ştire să-i fie că nu din cuvinte în. cuvinte sînt întoarse pre limba rumînească, ci mulţii scurtate, iară nimicii adăogate.
Deci cei ce vo[a]r ceti totu să vo[a]r folosi; iară de vo[a]r afla ceva greşiţii, în loc de o laudă să nu hulească, mă rogii, că nici lauda nu foloseşte, nici hula omenească nu micşorează, ci mai mulţii folos aduce. Iară mila D<o>mnului spre toţi cei ce să ternii de el.
Şi am scris eu Ioan <şters> la anul 1797. Petru Popovici <în criptogramă >, dechemvrie 17. Sfîrşitu şi lui D<u>mnezeu laudă".
Ms. 2507. Sec. XVIII (1797); 175 ff. [4— 118v, 121-17f]; 22,5 x 17,5 cm. Scriere cursivă..
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 4, 64v, 139v ş.a.
POPOVICI (Pr. SA VA). Transilvania
Răşinari-Sibiu
1. Semnul venirii lui Antihrist.
î. 124v : „De mulţii necazu şi strînsoare a inimii amu scris voao, prin. multe lacrămi; nu ca să vă mîhniţi, ci ca să cunoaşteţi dragostîa care : amii dinii destulii spre voi. Acestea toate le încredinţăzu socotelii ce<le>i k d<u>mnezeeşti, socotitoare a sf<i>ntei pravoslavno-catholiceştii a[i] răsăritului bisereci. r;
Fii gata a îndrepta orice vei găsi greşiţii.
Şi am scris pop<a> Savva Popovici de la Eăşinariu 1773, martie 4".
Ms. 2325. Sec. XVIII (1773); 124 ff. 22,5 x 17,5 cm. Scriere cur|ivă. Titlurile şi iniţialele sînt
scrise cu roşu. Frontispicii şi viniete colorate la ff. : 1, 36v, 69 ş.a. Numerotaţie ^ originală a filelor. vţ^
Transilvania
Răşinari-Sibiu £
2. Albina.
f. 4: „Anulii 1781, martie 10. Popa Savva Popovici de la Eăşinariu am scris". "
ff. 124 şi 367 : „Popa Savva".
ff. 436v—437 : „Sfîrşitulu cu ajutorîul lui D <u >mnezeu alii cărţii aceştiîa care să chiamă greceşte Melissa, iar rumîneşte Albină. Că precumti înflorescu cîmpii cu toţii felîulii de flori, aşa şi albinele culegii din-tr-însele multe f elîuri de dulceţuri strîngti şi adună roadă dulce în stupina cea pămintească.
Aşa dară şi cei ce vor ceti la această sf <î>ntă carte plină de trandafiri înfloriţi, vorii culege roadă d<u>hovnicească; pentrucă această carte, Albină, care să află rumîneşte acum la sf <î>nta Mănăstire a Cozii, în Ţara Eumînească şi la alte sf<i>nte mănăstir<i>, pentru învăţătura pravos-lavno credinţii a sf<i>ntii bisereci a răsăritului, o au scos'prealuminatul domnu Io Neagoe voevodii, tipărită greceşte.
Şi o am scris eu, smeritulii mai micii şi nevrednicii, mulţii păcătos popa Sawa Popovici, fiiul protopopului Comanii ot Eăşinariu.
Puţinii ajutorîu va putea lua unii bogaţii de la unii săracii şi puţină * laudă va auzi unii cinstiţii de <la> un neînvăţatii. Drepţii aceia dară şi eu, ştiindu-mi sărăciia bunătăţilorii şi slăbiciunea învăţăturii, tuturor cu Timilinţă mă rogii, orice greşală veţi afla, îndreptaţi şi <mă> ertaţi pre mine păcătosul, mai sus numitul, ca şi voi să aflaţi ertare de la lesne ertă-toriulii D<u>mnezeu".
Vis. 3572. Sec. XVIII (1781); 437 ff. 23 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Miniaturi, lucrate de mîna copistului, la ff. : 4V, 78v, 124v, 159v, 181v, 325v, 363v şi 394v, din care unele sînt semnate. Numeroase frontispicii, iniţiale şi viniete colorate. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Transilvania
Răşinari-Sibiu
3. Cronograf.
f. 121v : „Au răp<o>sat protop<o>p<ul> Savva Popovici în anul 1808, maîu în 21, care au scris această carte şi alte multe. Ca ori cine va ceti să zică D<u>mnezău să-1 iarte".
Ms. 2443. Sec. XVIII (a doua jumătate); 121 ff. 34,5 x 21,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1 şi 89v. Iniţiale ornate la ff. : 1, 72v, 89v ş.a.
POPOVICI (TEODOR). Transilvania
Alexandria.
f. 35v : „IfHcaXk c'iio flAHgdNApiio 0fo>A*pk Hoiiokhmh" < = a scris această Alexandrie Teodor Popovici >.
190
G. ŞTREMPEL
f. 118v: „HoM*hh tah OeoAopa < = pomeneşte, Doamne, pe Teodor >, care aii scrisu această Alixăndrie".
Ms. 1723. Sec. XVIII (a doua jumătate); 133 ff. 21 X 16 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă la ff. : 5V, 10, 17 ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 5V, 7, 10 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
POPOVICI (ZAHĂRIA). Banat (?)
Miscelaneu teologic: Octoih, Oîntece de stea, Gatavasii ş. a.
f. 47 : „Sfîrşitii şi Ini D<u>mnezeu mări<r>e şi lande. în luna lui fevruarie în 11 zile, scris-amii eu Zahariîa Popoviciii, 1783".
Ms. 4261. Sec. XVIII (1783); 54 ff. 21 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : llv, 16v, 18 ş.a.. Numerotaţie originală a filelor cu cifre arabe.
POPOVICI-CUCUIAN (GHEORGHE).
0
Transilvania
Păuse-Oradea
Miscelaneu: Alexandria, fragmente din Archirie şi Anadan, Divanul lui D. Gantemir ş. a.
f. 35 : „Oucuian Ursii, 1789".
f. 86v : „Această carte Alexandriîa o am începutu a o scriîa eu, Gheor-ghiîa Popovici Oucuianii, în luna lui fevruariîa 20 de zile ; şi o am săvîr-şitu în luna lui martiîa, în 14 zile. Ani<i> Domnului 1789. Ano 1789".
f. 105v: „Aceste istorii Je-amti scrisu eu, Gheorghiîa Poppoviciii Oucuian, lăcuitor în Păuşe. Mes<e>ţa maîu, 15 zile, anno 1789".
Ms. 3170. Sec. XVIII (1789); 109 ff. 20,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor.
POPOVICI-HIDIŞAN (ANDREI). Ţara Romînească
Diata stareţului Gheorghe de la Cernica.
f. 20v : „Şi am scrisu eu, robul lui D<u>mnezeu, cel mult păcătos,. Andreiu Popovici Hidişan, la leat 1783".
Ms. 2050. Sec. XVIII (1783); 20 ff. [3— 20Y]; 34 x 22,5 cm. Scriere cursivă. Desen în peniţă,, reprezentînd o cruce, la f. 9V.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
191
POPOVICI-STOLOJAN (DASCĂLUL RADU). Banat
Oraviţa
Miscelaneu teologic: Paraclisul Maicii Domnului, Rugăciuni, Acatistul Maicii Domnului ş.a.
f. 71: „IlHcaX" 43K <=am scris eu> dascălulti Eadu Popovici Stolo -j<a>nul, fiindii în Ora viţă. Iuli[i]e 8, anulii 1764".
f. lllv : „1764, Sfîrşitulu Acathistului. 1764".
f. 135 : „S-au scris de dascălul Eadu Popovici Stolojanul, nepotul eg<u>menu<lui> tismeneanului, fiindu dascăl în Oravită. 1765, <i>anoarie 15.
Şi mîna cari au scris în pămîntii va putrezi, iară aceste rugăciuni de mulţi cărturari să vorii ceti".
Ms. 1846. Sec. XVIII (1764); 215 ff. 16,5 x 10 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Desene în peniţă, reprezentînd pe Fecioara Măria şi Iisus Hristos, la f. 20r_v . Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 21, 72 ş.a. Numerotaţie originală a filelor, între ff. 3-148.
PROCA (DASCĂLUL).
Moldova
Miscelaneu: Gromovnic, Visul Maicii Domnului s. a.
f. 82 : „Să să ştie că acest Gromodnic <sic> l-am făcut eu, dascalu<l> Proca, cu a<le> mele scrisori, cînd au umblat la velet 1781. Să să ştie; şi este a<l> preotului Theodor ot Măcăreşti".
f. 101 : „Sfîrşit şi lui Dumnezău lauda şi măriria în vecii vecilor. Amin.
Eu am scris, Proca, cu zîsa er& preotului Theodor ot Măcăreşti. Proca ţîrcovnic".
f. 101v : „Să să ştie că s-au scris aceste învăţături de întrebăciuni în zîlele preluminatului domnul <ui> Oo<n>stantin Demitrie Moruz voevod a<l> Ţărîi Zămlii Moldov<s>chii, boj<ii> milostivi, cu veliţii boeri înpreună şi dum<nea>lor biv vel ispravnicii de ţănuturile o<t> Ţărîi Moldov<s >chii; propreot chiriu, chiro Gavriil Slăvitu<l>".
f. 102 : „1781".
Ms. 573. Sec. XVIII (1781); 147 ff. [80-119r]; 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 102.
PUŞCAŞU (Pr. BUCUR).
Psaltire cu tîlc.
Transilvania
Sohodol-Bran
f. 5V : „S-au scris această tîlcuială a Psaltirei la anul 1790, în zilele în[n]ălţatului înpăratului nostru Iosif al doilea şi în arhipăstăriîa <sic>-
192
G. ŞTREMPEL
bisericească a preao<s >f<in >ţitului arhiepiscop <ti >lui nostru Gherasim Adamoviei.
Şi s-au scris prin mîna mea a popi<i> Bucure, paroh d<u>hov<nicesc> Puşcaşu, aicea în Sohodol, din jos de vama Branului; am scris ca să să ştie. Anno 1790, mart<ie> 7".-
f. 63: ,,Iunie 18, anno 1789. Ierei Bucur, multu greşit<ul>, paroh <în> Sohodol<ul> Bran<ului> şi d<u>hovnicîi".
f. 96v : „Iun<ie>23,1789. Erei Bucur s<i>nu îuga Puşcaş, MH0^^păUJHHX',' <=mult păcătosul >. *
f. 123 : „1789, noem<vrie> 9".
f. 131v: „tfoem<vrie> 23, 1789".
f. 168: „Eev<ruarie> 18, 1790".
f. 177v : „Ierei Bucur mulţii păcătos<ul>. Fev<ruarie> 27, anno 1790".
f. 185 : „Slavă, laudă, mulţămită şi închinăciune, Unuia în sf<î>nta Troiţă proslăvitului D<umne>zeu, Oarele m-au îndemnat de am începutu şi mi-au ajutaţii de am ajunsîi şi la sfîrşitul scrisorii [al] aceştii sf<i>nte cărţi.
Şi s-au scrisu prin mine, multu păcătosu<l>, preotul Bucur s<î>nî Iuga Puşcaşu, parohii, d<u >h<ovnic >u <în > Sohod<ol>. 1790, martie 7,1790" <ultimul an cu chirilice >/
Ms. 2555. Sec. XVIII (1789-1790); 185 ff. 34 x 22 cm. Scriere cursivă. Textul ff. 7-185 este aşezat, aproape în întregime, pe două coloane. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate şi iniţiale ornate la ff. : 7, 20v, 63v ş.a. Legătură veche în piele.
RADU (DASCĂLUL). T*™ Romînească
Pateric.
f. 148 : „Eadul dascălul am scris aceast<ă> carte". <Textul este criptografiat >.
Ms. 4980. Sec. XVIII (sfîrşit); 191 ff. 20 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu.
RADU (GRĂMĂTICUL).
Ţara Romînească
Cazanii.
f. 136v :  „IlncdX a3 <=am scris eu> Eadul cop<ilul>".
f. 178 : „Ostenitor la scrisul cărţii aceştiîa, din porunca sfinţiei sale părintelui episcopului chir Misail, o am început şi o am săvîrşit eu, Eadul grămăticul, cu ajutorul lui Dumnezeu.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
193
L<ea>t 7241 <1733>, ap<rilie> 20dn<i>".
Ms. 2666. Sec. XVIII (1733); 179 ff. 22 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor pînă la f. 60. Legătură veche în piele.
RADU (LOCxOFATUL).
Ţara Romînească
Pateric.
1 159: „HanHcaX" 43 MNororp-kuiNiH PaA*VA Aor^t., Mciţa ion. ka A«h, kat crr IIa^au xapnA a ot K-hiiATaiigNîg TcAd Bra h cnca muer* Ic Xa xaXos" < = Am scris eu, multpăcătosul Eadu logofătul, în luna iunie în a 24-a zi, în anul de la Adam 7184, iar de la întruparea Domnului Dumnezeu şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos 1676 >.
Ms. 1429. Sec. XVII (1676); 277 ff. [aproximam 71v-277v]; 19,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 159v, 167v 170v ş.a. Viniete la ff. : 159, 160, 166 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
RADU (LOGOFEŢELUL).
Ţara Romînească
Cuvinte ale sf. Simeon al Thessalonicului.
f.2r~v : „Cetitorîul cel blago<ce>stivii şi iubitoriu de osteneală, întru D<o>mnul să să bucure. Din ţarină seceriş şi pîine cu bucurie; din vie struguri de mîncare es, iar din Scriptura sf <î>ntă învăţături de viaţă aducătoare. Precum scrie M<a>th<ei> Ev<an>g<heli>stul, cap. 4: Nu numai, cu pîine va trăi omul ci cu totu cuvîntulii ce îase din gura lui D<u>mnezeu, pentru care şi marele Pavelu apostol<ul>, propoveduind credinţa, învaţă grăind <către > Timoth<ei>, cap. 3, că toată scriptura cea de D<u>mnezeu; însufleţită, iaste de folos, car£ ne îndreptează şi ne învaţă c&le drepte şi face pre om desăvîrşit lui D<u>mnezeu şi spre totu lucru<1> bun gata.
Deci la aceste cuvinte stăpîneşti şi apostoleşti uitîndu-se cel cinstiţii de D<u>mnezeu cu darul arhieriei (chir Climent) de D<u>mnezeu îubi-toriul ep<i>scop al Eîmnicului Noul Severin şi al mieu m<i>l<o>stivii stăpîn şi aflînd această carte ca o masă d<u>hovnicească şi ca o băutură mestecătoare de cuvinte dumnezeeşti, ce să cuprind într-însa, foarte frumoase pentru rînduiala şi podoaba arhierească şi preoţească a celui dintru sf<i>nţi părintele nostru Simeon Soluneanulii, din porunca şi cu toată cheltuiala acestui mai sus numit părinte arhiereu, scrisu-o-am eu, cel mai jos numiţii, de pe o carte a sf<i>ntei Ep<i>scopii, iar scrisă cu mîna de un Serafim monah. Pentru că aceştii părinte Climent, ep<i>scop, fiind de
194
G. ŞTREMPEL
postrig*> din sf<î>nta Mănăstire Hurezii şi după obic&iul ace<le>i sf<i>nte Mănăstiri alegîndu-se cu voia nastavnicului şi a tot soborul, s-au trimis igumen la Mănăstioara ce să chiîamă Pol<o>vraci, care iaste închinată sf<i>ntei Mănăstiri Hurezii şi fiind acolo ig<u>m<en> ani 8 şi chivernisind bine şi cu plăc&re dumnezeiască şi omenească şi văzîndu-i-să vredniciia7 din porunca prea cinstitei administraţie s-au ales şi ş-au lînduit ig<u >m<en > la sf<î>nta Măn<ă>stire Bistriţa şi fiind şi acolo ig<u>m<en> ani... <loc gol>. Şi de acolo, cu voia lui D<um>nezeu şi cu alegerea a tot clinii besericesc şi boeresc şi a tot pravoslavnicul norod s-au făcut ep<i>scop scaunu<lu>i Eîmnicului.
Şi pe lîngă alte haruri ce au arătat preasf <i>nţiîa şa la acea sf<î>ntă Mănăstire a postrigulni său, dăruit-au şi această sf<î>ntă carte, sf<i>ntei Mă<n>ăstiri, fiind nastavnic la acea sf<î>ntă Mănăstire chir Dionisie arhimandritul, ca să fie părinţilor de cetanie şi îndeletnicii şi mîngăiare? că multă lumină de învăţături are această sf <î>ntă carte.
O iubîtoriule de osteneală cititorîu şi cu mari daruri 4uh<o>vniceşti te vei înbogăţi de vei ceti cu înţelegere. Că scrie sf <î >ntul Ioan B <o >goslovuî la Apocalips, cap. 1, s<ti>h 3 : Fericit est<e> cela ce ceteşte şi cela ce ascultă cuvintele pro<o>r<o>cilor (şi ale sf<i>nţilor); şi iar la Apocalips cap. 22f s<ti>h 6 : Şi Domnul Dumnezeu, sf<i>nţilor pro<o>r<o>ci au trimis pxe îngerul său să arate robilor Lui; dintru carii robi ai lui Dumnezeu f ost-au şi iaste şi sf<î>ntul Simeon Soluneanul.
Deci şi eu, cel ce sînt şi al tuturor mai mic şi plecat, gîndind la cuvîntul sf<i>ntei Ev<an>g<he>lii şi ca să nu mă aseamăn slugii ce<le>i leneşe şi neascultătorul stăpînului mieu, m-am apucat şi cu toată nevoinţa, de am scris din cuvînt în cuvînt, precum am găsit; a doao pentru că aceasta îmi iaste pîrgă noao de roadă a scrisorii mele.
Şi s-au început şi s-au săvîrşit cu voia lui D<um>nezeu şi purtarea de grijă a preasf <i>nţitului mieu stăpîn. Deci mă rog, bunule cetitorîu, de vei găsi vreo greşală care vine şi să face din mîhnire şi din învăluiala gîndului, să îndreptaţ<i> cu suflet cuvios; iar de voîu fi greşit şi euy n-am scris cu mînă cerească, îngerească, ci mînă de tină, omenească şi îngreuiată de păcate şi cu multa slăbiciune.
Şi am scris în sf<î>nta Ep<i>seopie a Eimnicului, începînd din luna lui iunie 1 dn<i>, leat 7245, 1737 şi am sfîrşit la lun<a> lui sept<emvrie> 6 dn<i>, leat 7246, 1737.
Tuturor mic şi plecat, eu, Eadul logofeţel din Ep<is>cop<ia> Bim-<nicului>".
f. 307v : „Eadul logofeţ<elul> nHcaX" <=a scris >.
f. 381: „Lăudat să fie numele Domnului Celui ce mi-au ajutaţii după începutu de amu şi săvrîşitii.
Ms. 2594. Sec. XVIII (1737); 394 ff. 29,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 2, 3, 308 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele.
*!) = stare, situaţie, rarig.
RADU (Pr.).
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
Semnele venirii lui Antihrist
195
Ţara Romînească
Bucureşti
f. 1 : „Semnele venirii lui Antihristii M ale sfîrşitului veacului dinii scripturile d<u>mnezeeşti dovedite şi după întrebarea Apostolilor : Carele iaste semnulii venirii Tale şi sfîrşitulu veacului?
S-au tipăriţii dinii porunca) preacreştinului, marelui înpăratii Petru Alexeviciii, stăpînulîi a toată Marea şi Mea şi Alba Eossie, cu bl<a>go-slovenia a totu sf <i>nţitului săbor, întru înpărăteasca şi marea cetate a Moscu<lu>i, în anulii de la zidirea lumii 7212, iară de la naşterea Domnului H<risto>s 1703.
larii acumii s-au scrisii cu mîna lal<ea>t7236 <1728>prinu ostenea[a]-la celui întru toţi mai mieu, popa Eadul ot Tri[eh] S<fe>t<i>t<e>le[i] de aici dinii oraşulii Bucureştilor".
Ms. 2164. Sec. XVIII (1728); 96 ff. 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trim-terile marginale sînt scrise cu roşu. Foaia de titlu este încadrată într-un chenar în cerneală. Legătură veche în piele.
RADU (NICOLAE). Transilvania
> Braşov Istoria cîtorva împăraţi romani.
f. 2 : „Aceasta se numeşte cartea înpăraţilorii, pentrucă cuprinde întrlansa <sic> istoriile şi vremile înpăraţilorii 'celorii vechi, foarte spre folosii şi de învăţătură pravoslavniciloru' creştini.
Şi s-au scris de robu<l> lui D<umne>zău Necula<e> Eadul, cătana. Ani<i> de la H<risto>s 1796, ianuar 10, Braş<ov>".
f. 119v : „S<f>îrşitii şi lui D<umne>zău laudă. <1>796, Braşov, 10 ianuar <ie>".
Coperta a Il-a interioară : ,,]ST<i>c<olae> E<adu> C<ătană>". f. 1 : „Neculae Eadul cătana. <17>99, Bucur<eşti>, 8 iunie".
Ms. 595. Sec. XVIII (1796); 130 ff. [l~119r]; 18 x 11,5 cm. Scriere cursivă. Legătură veche în piele.
RĂDUCANU (LOGOFĂTUL).
Miscelaneu teologic: întrebări si răspunsuri Vieţi de sHnth Legenda Duminecii, Mîntuirea*^
f ÎJ "B*dynul ^<om>. L<ea>t 1780, mart<i>e 9". i- io : „Ead<u>can<u> log<ofăt>".
Ţara Romînească
196
G. ŞTREMPEL
f. 41v: „Să să ştie că ^ceasta carte iaste scrisă de mine şi cn a mea chielt<u>ială. Şi cine <se> va ispiti a o înstreina de la mine, adică a o fura, să fie afurisit şi blestemat dă 318 sfinţi părinţi de la Mcheia şi de alt<e> sfinte săboară; hierul să ruginească, piatra să mucezească, iar trupul aceluia să nu mai putrezească în veci.
1783, fevr<uarie> 20. E<ă>d<u>c<anu> log<ofă>t".
f. 83 : „Băducanu log<ofăt> za divan", f. 210v : „E<ă>d<u>c<anu> log<ofă>t".
Ms. 1414. Sec. XVIII (1780-1783); 251 ff. 20 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff.: 32, 68, 85 ş.a. Miniaturi reprezentînd pe sf. Ioan Colibaşul şi Fecioara Măria la ff. : 110v, 158v şi 225v. Numerotaţie originală a filelor cu cifre arabe.
RĂDUŢ (IANACHE).
Moldova
Theatron politicon.
f. 75v : „Şi s-au scris de mine Ianachi Eăduţ (?) la leat 1787".
Ms. 2770. Sec. XVIII (1787); 76 ff. [1-757]; 30,5 x 20 cm. Scriere cursivă. Iniţiale ornate la ff. : 22v, 44v, 64v ş.a. Paginaţie originală cu cifre arabe.
RAFAIL (MONAHUL). Ţara Romînească
1. Miscelaneu eshatologic: Minunile Maicii Domnului şi Semnele venirii lui Antihrist.
f. 14: „Mare mucenice, înpărate Amfiloage şi toţ<i> cei înpreună încununat <i> cu tine, rugaţi-vă pentru mine, păcătorul, Eafail mon-<a>li<ul>".
ff. 293—294 : „S-au scris de mult păcătosulu, robul lui D<u>mnezeu Eadul copilul, sin răposatului robul lui D<u>mnezeu popa Dumitru ot Stănceşti sud Proauva <sic>, în sf<î>nta Mănăstire Hurezii, cînd era leat 7261<1753> şi luna iunie 28 dn<i>; şi s-au sfîrşit la septemvrie 2 dn<i> 7262, de la H<risto>s 1754 <sic>, cu porunca şi că toată chieltuiala sfinţie sale, părintelui, arhimandrit chir Dionisie, igumenul sf<i>ntei Mănăstiri Hurezii, carele au fost igumen întru aceast<ă> sf<î>ntă Mănăstire ani 30. Şi o au dăruit sf<i>nţiia sa sf<i>ntei Mănăstiri Hurezii, unde să cinsteşte şi să prăznuîaşte hramul sf<i>nţilor cei întocma<i> cu Apostolii ţ<a>ru<l> Constantin rm<a>teri.ego Elena, ca să fie părinţilor de eetanie.
Iară nimenea din boiari sau din jupînese să nu fie volnic a o înstreina de la această sf<î>ntă Mănăstire, sau a o da cuiva. Iară de o va înstreina de la această sf<î>ntă Mănăstire să n-aibă parte de dragostea Maicăi Prăcistii, la înfricoşata şi dreapta judecată a Fiîului Său şi să fie îns-treinat  de  Sf<i>nţiia Sa.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
197
Deci eu, văzînd bunul rînd şi podvig <sic> ai sfinţilor părinţi călugări şi paza besericii şi cîntarea lor cea tocmită, cîntînd lui D<u>mnezeu şi veselindu-se înpreună cu sf<i>nţii lui îngeri, pururea îndulcindu-se întru sf<î>nta lui D<u>m<ne>zeu casă, cu cîntare tocmită şi lui D<u>mnezeu plăcută şi cu citanie întru înţelegere şi lui D<u>mnezeu slujind întru tăcere, pohtit-am şi eu dintru tot sufletul şi cu curată inimă de am pri[i]mit sf <în>tul cin călugăresc, luînd tunderea din mîinile bunului îndreptător şi nastavnic, arhimandritului chir Dionisie Bălăcescu, puindu-mi şi nume, precum mai jos cu iscălitura mea voi arăta, acum la anul de la facerea lumii 7262, iară de la întruparea lui D<u>mnezeu Cuvîntul 1754, la luna lui ap<rilie> 2 dn<i>, în sfîntă şi marea sîmbătă a Paştilor. Eafail mon<a>h<ul>".
Ms. 2195. Sec. XVIII (1753-1754); 295 ff. [1-177Y, 181-294]; 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 15. Chenar în peniţă la f. 181. Numerotaţie veche a filelor, începînd cu f. 16. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
2. Istoria Rusiei şi Viaţa lui Petru cel Mare.
f. 125v : „Această Istorie di[n] <în>ceperea Moscalilor s-au tălmăcit de dascălul Lavrentie după o carte slovenească tiparnică a sf<i>ntei Mă<nă>stir<i> Hurezii. 1757".
ff. 303v—304 : „Această carte istoricească ce într-însa iaste aşăzată Viîaţa marelui ţ<a>rii Petru, marele monah al vestitei înpărăţii Mosca, [care] s-au scos după limba grecească pe limba rumînească de dumnealui Matei Fărcăşanul, biv vel şat<rar>.
Şi s-au găsit acel izvod la sf<î>nta Episcopie Eîmnic şi s-au luat de s-au scris şi de noi, cu porunca şi cu toată chieltuiala sf<i>nţii sale părintelui arh <imandrit> chir Dionisie, igumenul sf<i>ntei Mănăstiri Hurezul din sud Vîlcea, prin osteneala smeritului între monaş<i> Eafail monah<ul>, din sf<î>nta Mănăstire Hurez.
Şi fiind acelii izvod scris rău şi soroacele ne alese, au mai vîrtos a zice, fiind eu prost şi neînvăţat, ci precum au voit D<u>mnezeu am nevoit pînă o am isprăvit şi apoi o am protocălit*) din cuvînt în cuvînt după acel izvod.
Ci o, iubitorilor de citanie oricarii vă veţi întîmpla a ceti pe această carte şi oriunde veţ<i> găsi cuvinte cu anevoe de înţeles, au din neaie-gerea soroacelor, au din neaşăzarea oxiilor, au din neînţelegerea cuvintelor, cu d<u>hul dragostei şi al blîndeţelor, să îndreptat<i>; că şi eu pe cum am găsit aşa am şi scris; iară mai mult nu. Că nici din scriptură învăţat nu sînt — că altă dăscălie n-am învăţat fără numai Psaltirea, rumîneşte —, nici la cărţi istoriceşti sau de alt feiiu n-am cetit, ca să-mi fie mintea mai deschisă, ca să poci îndrepta greşalele altora.
*) = comparat, colaţionat.
198 G. ŞTREMPEL
Ci cu toată eucerniciîa vă rog să nu vă fie numele mieu în ponos, ci să mă ertaţi, ca şi voi să aflaţi ertăciune în zioa înfricoşatei şi straşnicii judecăţi de la dătătoriul de plată H<risto>s.
Şi s-au scris această carte la anul de la zidirea lumii 7263, iară de la întruparea lui D<u>m<ne>zeu Cuvîntul 1755.
H nHc. a3 MHororprfcujHrKiH <=şi am scris  eu,   mult  păcătosul > Eafail, monah ot Măn<ăs>t<irea> Hur<e>z".
Ms. 2353. Sec. XVIII (1755); 304 ff. [1-125*, 132-304]; 20 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 132. Iniţiale ornate la ff. : 1, 140 şi 303v. Numerotaţie originală a filelor, începînd de la fila 134. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
3. Ioan Colibaşu, Viaţa sfîntului Paisie cel Ilare.
f. 60v : „S-au prescris de Eafail monahul întru folosulu celor ce vor ceti. Mai 10 dn<i>, 1768".
Ms. 2207. Sec. XVIII (1768); 60 ff. 21 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
1. Miscelaneu teologic: Eshatologie si Teologie polemică.
f. 221 : „La leat 1768, eu monahul Raphail <scris cu litere latine, iar deasupra lui, repetat, cu litere greceşti > am scris această cart<e> răposatului întru fericire părintelui Parthenie, episcop<ul> Eîmnicului. După a sfinţii sale cătră D<o>mnul ducere din viaţa aceasta, am luat această carte supt a mea moştenire, fiind mai volnic eu a-m<i> moşteni a mea osteneală decît alţii; însă în[n]aintea preasfinţitului părintelui Grigorie, proin mitropolitul, fiindcă nici plată pre deplin pentru scrisul aceştii cărţi n-am luat de la răposatul. Eafail din Hurez, sept<emvrie> 13 dn<i> 1773".
Ms. 2585. Sec. XVIII (1768); 224 ff. [1-132, 135-171*, 175-204, 223v-224]; 32,5 x 21,5 cm.
Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă şi viniete la ff. : 1, 99, 117 ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 1, 34, 108v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
5. Scrisori dintre stareţii Athanasie şi Paisie.
f. 90v : „S-au prescris de monahul Eafail, întru folosul iubitorilor de cetirea cărţilor şi a ascultătorilor".
f. 93v : „Această cărticică s-au prescris de pre însăş<i> slova şi iscălitura acestor stareţi, din cuvînt în cuvînt, de mai micul între monahi Eafail, monah de la sf<î>nta Mănăstire Hurezii, care, după întîmplare, vre un an de zile şi eu, păcătosul, m-am aflat supţii epistaşiîa acestui
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI 199
sf<î>ntu stareţii Paisie, fiind sf<i>nţiia sa venit din Sf<î>nta Gora, la sf<î>nta Mănăstire Dragomirna, în Ţara Moldaviei, unde aflînd această cărticică de prigonire la ucenicii sf<i>nţii sale am luat izvod ca să am pentru evlaviîa şi neuitarea şi dragostea ce am cătră acest sf <î>nt stareţii Paisie.
Eafail monahul. Mart<ie> dn<i> <fără zi>, 7276 <1768>". Dedesuptul anului, cu litere latine : „Eaphailus".
Cf. şi ms. 4301, f. 254, copiat debită mînă.
Ms. 5110. Sec. XVIII (1768); 93 ff. 23 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
6. Miscelaneu teologic: Cuvinte ale sfinţilor părinţi şi Rugăciuni.
f. 305: „S-au scris de Eafail monahul, întru folosul tuturor celor ce vor ceti. Mai 4 dn<i>, 1769".
Ms. 2597. Sec. XVIII (1769); 313 ff. [1-305, 307-310*]; 30,5 X 20,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 4. Iniţială ornată la f. 109. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
7. Ithica ieropolitica.
f. 155v : ,,S-au prescris de monahul Eafail întru folosul tuturor celor ce vor ceti. Iunie 13 dn<i>, 1771".
Ms. 2667. Sec. XVIII (1771); 156 ff. 21 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlul şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu şi iniţială ornată la f. 1. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
8. Capete ale sf. Diadoh, episcopul Fotichiei.
f. 65v : „S-au prefăcut din cea prea cu ane voe de tălmăcit limbă elinească, pre a noastră limbă proastă rumînească de xup 'IXapioivo^ kpofjiovaxou [xa67]Tou xupou MavaacjY) <== chir Harion ieromonahul ucenicul lui chir Manasse >, în sf<î>nta Mănăstire Dragomirna.
Şi s-au scris de monahul Eafail, întru folosul celor ce vor ceti. Noem-<vrie> 23 dn<i>, 1772".
Ms. 3008. Sec. XVIII (1772); 65 ff. 22,5 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlul şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 1. Numerotaţie originală a filelor.
200
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
201
Ţara Romînească
9. Scara sf. Ioan Scărarul.
f. 311 : „Celui în Troiţă D<u>mnezeului slava de apururea şi mie celui ce amu scris, ticălosului, mîntuire.
Şi celor, oricîţi o citescu, şi-i ascultă cuvintele, cu luare aminte şi să nevoescu a le săvîrşi, înpărăţiîa cea v£cinică. Amin.
Această sf<î>ntă şi d<u>mnezeiască carte, ce să chiamă Scara, scrisu-s-au prin osteneala smeritului şi mai micului între monahi, Eafail monahul, din sf<î>nta Mănăstire Hurezii. Şi oricîţi veţi ceti pre dînsa, ziceţi cătră Cel Induraţii şi mult milostiv D<u>mnezeu, din umilinţa inimii, rugîndu-L prin smerenie, ca săi să iarte c61e multe ale lui păcate; şi cucer<nic>iei voastre să vă dăruiască luminare minţii şi descoperire d<u>mnezeeştilor lui taini, spre mîntuirea sufletelor voastre.
La anulii de la zidirea lumii 7281, iar de la H<risto>s 1773, luna martie 8".
Ms. 2569. Sec. XVIII (1773); 312 ff. [3-311]; 33,5 x 23 em. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 11, 20v, 25 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
10. Tipicon.
f. 1: „Tipicon <...........> acum întîiaş dată tălmăcit
de pre slovenie pre limba rumînească de prea cuviosul arhimandrit chiriu chir Sofronie al sf<i>ntei lavre Coziia <.........>.
Şi au, luat sfîrşit această carte în zilele mării sale Io Alexandru Ioan Ipsilant v<oe>v<o>d <...........> la l<ea>t 1776".
Ms. 2598. Sec. XVIII (1776); 335 ff. [1-94, 333-335*]-, 30 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar şi frontispicii în peniţă la ff. : 1, 3 şi 333. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
11. Cuvinte ale sf. Petru Damaschinul.
f. 43 : „Sfîrşitul osteninţelor lui Petru Damasehinîi". Adăugat ulterior : „Dintru ale monahului Eafail, din sf<î>nta Mănăstire Hurezii. 1779".
Ms. 2586. Sec. XVIII (1779); 45 ff. [1-43]; 32,5 x 21,5 cm.  Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
fi
ljjf
Ţara Romînească
12. Cuvîntul patriarhului Ghermanos la Bunavestire.
f. 111: „Părin<te> d<u>hovnice Irinarh, pri[i]mind puţina mea osteneală, roagă pre D<u>m<ne>zeu ca să fie mie milostiv şi ajutător în calea întru cară am început a călători. E<afail> m<o>n<a>h<ul>".
Ms. 479. Sec. XVIII (mijloc); 223 ff. [92-111]; 22 x 15,5 cm. Scriere cursivă.
Ţara Romînească
13. Miscelaneu teologic: Tîleul sf. Liturghii şi Viaţa
sf. Xenofont.
Ms. 1631. Sec. XVIII (mijloc); 207 ff. [171-200*]; 18,5 x 14 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Iniţială ornată la f. 171. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
14. Miscelaneu teologic: Catavasii, Bînduiala sf. Liturghii, Psalmii aleşi, Paraclisul Maicii Domnului, slujba  sf. Constantin ş.a.
f. 151v: „Această cărticică, ce într-însa cuprind <e> multe trebi besericeşti, s-au scris de smeritul între ieromonah <i> Athanasie, ecli-siiarh<ul > sf <i >ntei Mănăst <iri > Hurezii.
Iar aicea la sfîrşit, s-au isprăvit de Eafail mon<a>h<ul> par<a>-ec<lisiarhul> Episc<o>piei Eîm<nicului>".
Exceptînd ff. 2 şi 3, adaosuri, evident, de dată mai recentă, întregul manuscris este copiat, în realitate de Eafail monahul.
Ms. 2220. Sec. XVIII (mijloc); 158 ff. [1, 4-158v]; 15 x 10 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 14v, 37 ş.a. Numerotaţie veche a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
15. Oglinda bogosloviei.
Ms. 2633. Sec. XVIII (a doua jumătate); 145 ff. [l-144y] \ 23 X 16,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţială ornată la f. 1. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
RAFAIL (MONAHUL). Moldova
Măn. Secul
1. Miscelaneu teologic: Cuvinte şi învăţături ale sf. Efrem Şirul şi Vieţi de sfinţi.
f. 1 : „Cuvinte şi învăţături a<le> cuviosului părintelui nostru Efrem, Şirul înpreun<ă> şi cu [oarecare] Vieţile sfi<n>ţilor tîlmăcite de pe grecie îm limbă rumînească de Mihalcea, ce-au fost log<o>f<ăt> de taină.
202
G. ŞTREMPEL
Deci găsind en acel izvod, m-am apucat de l-am scris cu cheltuiala şi cu osteneala mea, fiind domnu Ţărîi Mold<ovei> Io Ioan Theodoru voevod şi purtînd cîrma pravoslaviei preosfinţitul părintele mitropolit chiriu, chiriu Gavriil, frate cu mariîa sa, fiindu-m-<i> hrana în sf<î>nta Mănăstirea[a] Sacului, unde o amii şi scris, smeritul monah Eafail, la anii de la Adam 7270, iar de la H<risto>s 1762, a<u>gust 13".
f. 299v : „Sfîrşitu şi lui Dumnezeu laud<ă>. Slavă, cinste şi închinăciune, Celui în Troiţă Unuia Dumnezeu, Care ne-au ajutat dup<ă> început de amii ajunsîi şi sfîrşitul.
Că precum doreşte cerbul, fiind însetat, de izvoarăle apelorii şi precum dorescu cei ce călătorescii pre mare de Umanul cel cu adăpostire, aşijderea mai mult am dorit eu ca să văzu sfîrşitul cărţii aceştiîa, ca să fie izvod.
Pentru aceasta, o iubiţilor cetitori, carii vă veţ<i> întîmpla a citi pre aceast<ă> sf<î>ntă carte, bucuraţi-v<ă> în Domnul şi pentru dragoste<a> lui H<risto>s vă rugat <i> şi pentru mine păcătosul şi orice greşală veţ<i> afla, în cuvinte sau în slove, îndreptat<i> cu duhul bhndSţelorîi, nepuindu-ne în ponos, nici defăimîndu-ne fiindu că toţ<i> purtăm omenească fire, grea şi neputincioas<ă>.
Direptii aceia, precum iaste cu neputinţă cel ce să naşte în lume a nu gusta şi din paharul morţii, sau, omul trăind'pre lume a nu păcătui, aşa şi scriitorîul a scăpa fără de greşal<ă>, la care mă rog de obşte să mă ertaţ<i> ca să aflat<i> şi voi ertare, în ceasul judecăţii, de la H<risto>s, înpăratul viilor şi al morţilor; fiindcă veţ<i> afla multe greşale, însă în slove pentru lunecarea şi neputinţa trecerii a ochilor şi a mîini<i>, iar în cuvinte pentru tălmăcirea de pe grecie spre înţelesul rumînescu, pre cît s-au putut a. să alcătui şi a să apropia voroava, că macaru că am avut izvod rumînescu (precum am scris la început), dar de la cartea cuviosului Efrem, cea ti-parnică grecească, nu m-am de[pă]părtat, urmînd la toate deci, cu aceast<ă> carte.
M-am zăbovit în anul dintîi, adecă răcodealie, dupe ce m-am prostit la această sf<î>ntă Mănăs<t>ire Sacul, unde şi metani[i]a mi-am pus.
Şi s-au scris această carte în şapte luni, de păcătosul monah Eafail. Mart<ie> 20 dn<i>, 1761".
f. 307v, de altă mînă : „Aciastă carte iaste scrisă de un părinte, anume Eafail monah, în Mănăstirea Sacului, la anii de la H<risto>s 1761; şi s-au sfîrşit 1762 av<gu>st".
Ms. 107. Sec. XVIII (1761-1762); 307 ff. 30,5 x 20 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 2, 5, 10 ş.a. Chenar în peniţă la f. 1. Iniţiale ornate la ff.: 5, 10, 12y ş.a. Paginaţie originală. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Moldova
2. Cronica Slovenilor.
f 2 • „începutul acestui Leatopiseţ pentru vechiul şi slăvitul neamii alu Slovenilor, adunaţii dinii multe f eliuri de leatopisiţe, adecă : a neamului
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
203
Tusescii şi pentru cn&zii ce au fost stăpînitori cetăţii Chievului şi pentru viaţa marelui oblăduitor şi a toată Eosia întîîul stăpînitoriu, marele Yla-dimir, aşijderea şi pentru moştenitorii ce au foştii mai în urma lui şi bunii credincios<i> cnîaz<i> a<i> Eosiei, pînă la bunul credincioşii şi lubitorîul de D<um>nezeu înpărat şi marele cnîazu Theodoru Alexie viciii, fiindu însuş<i> oblăduit ori <u> tut<u>ror ţărîlorii şi eparhiilor Eosiei precumti vomu arăta în[n]ainte,fiindu dat în tipar la anii zidirii 7188 <1680>. Iar acum s-au scris la leat 7275 <1767>, îun<ie> 25".
f. 72v : „Sfîrş<i>tti ş<i> lui D<um>nezău laudă. 1767, îul<ie> 28 dni. Scrisă de smeritul Eafail".
Ms. 249. Sec. XVIII (1767); 72 ff. 30 x 20 cm. Scriere cursivă. Legătură veche în piele.
KOMANESCU-POPOVICI (DASCĂLUL xMARCU)
Banat
Brebu-Caransebes
Miscelaneu: Legenda Duminecii, Cele 12 Vineri, Gromovnic ş. a.
ff. 27—28v : „Şi tuturora celorii ce vă veţi întîmpla a ceti, a asculta cetind alţi<i>, celor mari şi celorii mai mici, celorii mai învăţaţi şi celorii mai neînvăţaţi, celorii înţălepţi şi celorii mai neiscusiţi, celorii mai bătrîni cu vîrstîa şi celorii mai mici cu tinereţele, cu multă smerenie şi cu dragă osirdie şi cu mare plecare, tuturora şi la toţi mă rogii şi mă cucerescii la sf <i>nţiiloru voastre, care va fi preot, sau la dumnîavo<a>stră, care va fi mireanti, ca orice greşală veţi afla, ori în slove, ori în cuvinte, nu grăbiţi pre noi ca să ne blestemaţi, ci cu d<u>hul blîndeţelorii îndreptaţi şi pre noi <ne> ertaţi, că şi noaptîa, la luminare m-amii nevoiţii, pînă lucru <1> amii săvîrşit.
Şi se nu ne puneţi în ponosii, că măcarii că n-oi fi scrisii prea frumoşii, că precumu nu-i cu putinţă ceriului făr<ă> de no[o]ri a se ivi, aşa şi condeiul a nu greşi; şi precum nu-i cu putinţă omului pre pămînt ii a vi<e>ţui şi domnului a nu greşi, aşa şi condeîulii a nu zminti. Că de veţi erta dumneavoastră ale mgle greşale şi milostivulii Dumnezeu va erta ale dumiîa-voastră multe greşale, în veci. Amin.
Istorie. Puţinii ajut or [i] va luoa un puternicii de la un neputincioşii şi puţină cinste va luoa un bogat de la un seracii; şi puţină învăţătură va luoa un înţăieptu de ia un neînvăţatu. Aşijderîa şi eu, văzîndu-mi sărăciîa bunătăţilor ti şi prostimia învăţăturii mele, m-amii nevoiţii şi eu, celii mai păcătoşii şi mai neînvăţatu decîtii toţi[i], din cîtii mi-au foştii tică-loşiîa şi prostimia învăţăturii, de amii scris aceast<ă> sf<î>ntă şi dumnezeiască Epistolie, precum într-însa scrie.
Şi s-au început a scrie din luna iunie 15 şi au luoatii sfîrşitulu iulie 10, cu le<a>tulti de la zid<i>rea lumii 7281, cu le<a>tulii de la naşterea
lui H<risto>s 1773, de Marco erei Alexie Popovici .......sud
Grorj de Susii.
204
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
205
S-au scris această sf<î>ntă şi d<u>muezeiască Epistolie, fiind dascălii în satul Brebului.
Precum dorescu cei ce umblă cu corăbiile pre luciulu mării, avîndii multă grije de frica şi de valurile mări<i> ca se ajungă la marginea mării, ca se aibă linişte de grijă, aşa am doritu şi eu ca s<ă> ajungii la sfîrşitul aceştii scrisori.
Sfîrşitul aceştii sf<i>nte Epistolii şi lui D<u>mnezeu laudă şi mărire. Amin".
ff. 75—76v : „Sfîrşitul cu scrisoarea a aceştii sf<i>nte şi d<u>mnezeeşti cărţi, ce iaste scris întru îa sf<înta> Epistolie şi Oazaniia a lui Eletherie filosof ulii pentru ce<le> 12 vineri mari i proci şi Gromomnieul al lui Araclie <sic> înpăratul şi Carindariul cu toată orînduîala lui.
Sfîrşitii şi lui Dumnezeu, Celui în trei f £ţe prea lăudaţii şi prea pro-slăvitu în văci de veci, netrecuţi şi nesfîrşiţi. Aminu.
Laud<ă> şi mulţămită şi închinăciun<e> sf<in>tei Troiţă ce<le>i[i] de o fi<i>nţă şi nedespărţitei, că mă învrednici, după începutul aceştii sf<inte> cărţi, de ajunsei şi sfîrşitulu i proci. Pentru le<a>t, pentru lun<i> [pentru] să'să ştie a cui <este> aceast<ă> sf<întă> carte, pentru <ca> să să ştie cine au scriîat-o <sic> să cauţi în[n]apoi, la început, că vei afla i pr<o>ci<. . . . >
Această sf<î>ntă şi d<u>mnezeiască carte, ce să chiamă Epistolie7 iaste a sf<i>nţii sale părintelui Mihai dinii Clinicii*) şi iaste sf<î>nta Epistolie şi c^le 12 vineri mari şi mai altele.
Şi s-au scris în zilele în[n]ălţaţiloru înpăraţi Iosifu şi maică-sa Mariîa Tharaziîa <sic>, în anulii ce-au răpăosatii Ioan arh<i>episcopul [a. al] Carloveţului şi a toată TJ<n>grovlahiîa, Ţării Bănatului şi a altorii eparhii ecsarhu.' Şi s-au scrisu de celii mai micii şi mai plecaţii întru toate alu tuturora, care mai j<os> mă voi iscăli, fiindu dascălii sau învăţător[i] de copii în sat<ul> Brebului, în proţăşulii Pogoniciului, feciorii alii preotului, erei Alexie de la sudii Gorjiîu de Sus, de pre apa Jiîului rumînescîL
Şi s-au scrisii în luna lui iulie 7; şi era cursul ai[i] lorii de la zidirea lumii', leatu 7281, iară de la naşterea lui H<risto>s, D<o>mnului nostru,, le<a>t 1773. De Marco Eomanesculii, dascălul Popovici, s-au scris această sf<î>ntă Epistolie. Amin".
Ms. 3561. Sec. XVIII (1773); 77 ff. [1 — 76*]; 21 x 16 cm. Scriere cursivă. Textul filei 28v şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate şi iniţiale ornate la ff. : .1, 17, 29 ş.a.
Transilvania
RUS (DASCĂLUL PAVEL).
Miscelaneu teologic: Strastnic şi Penticostar. f. 80v: „Amu scris Pavelii Bus dascăl. 1741, m<ese>ţa iîulîa 30 dnî".
*) Localitate în apropiere de Caransebeş.
f. 210v: „Pavelii dascăl. Amii svîrşist <sic>, 1741, luna lui avgust în zua 18".
Ms. 710. Sec. XVIII (1741); 222 ff. [3-222]; 20,5 x 16,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
RUSU (DASCĂLUL IOAN).
Ţara Romînească
Pomelnicul satului Nedeia.
f. 1: „Pomeliinicii a<l> sfi<n>tei beserici ot satu<l> ISTedeia Scrisu-s-au în zilile pre<a luminatului şi preaîn[n]ălţatului d<o>mnii
Io Alexandru C<on>sta<n>tinu Moruzi voevod, cu blagosloveni[i]a prea-
os<finţiei> sale lubitorîului de <Dumnezeu> chiriu chirii Mctar<ie> <rupt>
episcopulu Eîmnicului. 1793.
Şi s-au scrisu aceştii pomelnicii de dascalu<l> Ioanii Eusu în satu<l>
Ostroveni. 1793, s<e>p< temvrio 20".
Ms. 2108. Sec. XVIII (1793); 31 ff. [cu adăugiri de mai multe mîini]; 30 x 21 cm. Scriere cursivă. Chenare şi frontispicii în peniţă la ff. : 1, 2, 5 ş.a. Miniatură reprezentînd pe Iisus Hristos şi sf. Dumitru, la f. lv.
SAMOIL (DASCĂLUL).
Moldova
Miscelaneu: Istoria Troadei, Istoria lui Constantin cel Mare, a lui Vasile Macedoneanul, Leon cel înţelept, întrebări şi răspunsuri, Singlitichia, Vămile văzduhului ş.a.
î. 113v : „Eu scriitorîul, Samoil dascălii".
f. 139v : „Această sfîntă carte ci să che<a>mă a lui Co<n>stantin înpărat şi Amartolon<u>lui Sotirie este scrisă di mine întru toţ<i> dascălii mai min <sic> şi plecat, Samoil, ci am foştii dascăl la Hîrsovita schitul lui Ştefan şetraru<l> Cărăcaş. 1778; di la Adam 7287. Şi cîndii am agiunsii aice era iulie 9".
Ms. 1264. Sec. XVIII (1778); 266 ff. 28 x 19 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 111, 114, 128 ş.a. Miniaturi la ff : 15v, 17v, 571 ş.a. Legătură veche în piele.
SAMUIL (IERODIACONUL).
Ţara Romînească
Rugăciune.
f. 18 : „Şi am scris eu care mai jos să <ve>de, Samuil ierodiae<on> ot Episc<opia > Eîm<ni >c".
Ms. 1317. Sec. XVIII (mijloc); 379 ît[18r]; 21,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă.
206
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
207
SAMUIL (IEROMONAHUL).
Moldova
Schitul Vrancea-
Miscelaneu teologic: Acatistul Maicii Domnului Canon către îngerul păzitor, Acatistul Mîntuitorului ş.a.
f. 134 : „Am scris eu <i>er<o >monaliul Samuil ot Schitul Vrăncii. Luna iui mai 13 dn<i>, 7289 <1781>".
Ms. 2374. Sec. XVIII (1781); [aproximativ 1-9, 17-187r]; 16,5 x 10,5 cm. Scriere cursivă,.
Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 50, 103 şi 164. Legătură veche în piele.
Moldova
Iasi
SAVA (IEROMONAHUL).
Pravila lui Iustinian.
f. 229v : „Seris-au smeritul ieromonah Sava de la Mitropoliîa Moldo-vlahiei".
Ms. 1440. Sec. XVIII (prima jumătate); 360 ff. [23 — 329Y]; 20 x 15 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 23, 49, 91v ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 23, 96v> 187v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
SAVA (IEROSHIMONAHUL).
Teologie polemică.
Moldova
Măn. PocrOvul
î. 69v : „Sfîrşitu şi lui <Dumnezeu>, Celui în Troiţă slăvitii şi de toate făpturile închinat, prea proslăvitului D<u>mnezeu, preabunu[nu]lui şi prea milostivului D<u>mnezeului nostru slavă, acum şi pururea şi în vecii veci[i]lorîi. Aminti.
S-au tălmăciţii la anul 1791 în sf<î>nta Mănăstire Neamţul şi o amii prescris eu, mulţii păcătosul, Sava ieroshimonahulii în sf<î>nta Sihăstrie Procrovul întru acestaş an, 1791, în[n] luna lui avgustu; s-au sfîrşitu în 26. Aminii".
Ms. 426. Sec. XVIII (1791); 83 ff. [1 — 69*, 73-83]; 23 x 17 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu în peniţă la f. 69v.
SAVA (MONAHUL).
Ţara Romînească
Bucureşti
Condica mănăstirii Cîmpulung.
f. 262 : „S-auscris aceastăcondic<ă> de Sava mo<na>h<ul>, par<ae>-c<lisiar>h sf<intei> Mitr<opolii>. 7304 <1795>, oct<om>v<rie> 12 dn<i>".
s. 3683. Sec. XVIII (1795); 264 ff. [3-262]; 33x22,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţia-.
lele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche, în piele
SERAFIM. Ţara Romînească
Minunile Maicii Domnului. f. 1: „ fl3 nHcaY < =am scris eu> Serafim", f. 27v : „S<e>r<a>f<i>m". -
Ms. 3271. Sec. XVIII (mijloc); 192 ff. 19,5 x 14 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele cuvinte sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 6, 7 ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 6, 9V, 13 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
SERAFIM (ECLISIARHUL). Ţara Romînească.
Cuvînt pentru Melhisedec. f. 2V: „Serafim iclisieru".  <Textul este scris şi în criptogramă >.
Ms. 1207. Sec. XVIII (sfîrşit); 101 ff. [1-2Y]; 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu în peniţă la f. 1.
SERAFIM (IEROMONAHUL).
Ţara Romînească
Mân. Bistriţa
1. Miscelaneu: Esopia, Cazanii şi Vieţi de sfinţi.
ff. 1—5: „Această carte iaste a părintelui Serafim, <i>er<o>monah, eclisiarhul M<ănăstirii> Bistriţii. Leat 7212 <1704>, m<e>s<eţa> i<u>nie 2 zile". <Textul este scris cu'litere greceşti >.
f. 103: „Serafim <i>er<o>monah eclis<ia>rh ot Bistriţ<a>". <Textul este criptografiat >. 3 '
f. 122 : „Seraf<im> <i>er<o>mona<h>, eclis<i>arh ot Bistriţă. L<ea>t 7213 <1705>". <Textul este scris cu litere greceşti >.
f. 172, în criptogramă: „IIhc pSKa cgpa^HMOKd" <=scris de mîna lui Serafim >.
Ms. 2456. Sec. XVIII (1704-1705); 172 ff. [aproximativ 1-81, 87-172]; 20,5x14,5 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Titlul f, 122 este scris cu verde şi galben. Frontispicii colorate la ff. : 87 şi 122, executate de copist.
Ţara Romînească^ Mân. Bistriţa
2. Miscelaneu: Pateric, Cronologie, Gfromovnic. f. 1, în criptogramă : „Serafim <i>er<o>monah, eclis[i]i<a>rh". f. lllv? în criptogramă : „Serafim eclis[i]i<a>rh".
:208
G. ŞTREMPEL
f. 169, în criptogramă: „Buca*) Serafimu <i>er<o>monah". f. 197v, în criptogramă: „Serafim eclis[i]i<a>rh". f. 215, în criptogramă: „Serafim".
f. 228, în criptogramă : „Smeritul întru <i>er<o>monahi, chir Serafim, eelis[i]i<a>rh ot Bistriţi".
f. 253, în greceşte: „Serafim <i>er<o>monah". f. 283, în greceşte: „Serafim <i>er<o>monah".
f, 294: „Sfîrşitu şi lui Dumnezeu laudă". în criptogramă: „Serafim".
Ms. 2513. Sec. XVII (sfîrşit); 306 ff. 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 107, 169 ş.a. Iniţială ornată la f. 1. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele, restaurată la cotor.
SERAFIM (IEROMONAHUL).
Moldova
Schitul Cozla-Neamt
Mîntuirea păcătoşilor.
f. 4V : „Mîna care.au scris aicea va putrezi în groapă, iar cuvintele voru rămînea în veci. Aminii. De smeritul h MHororp-fcjKHHK-k <=şi mult păcătosul > Serafim ierom<o>n<a>h ot schitul Cozla. 7289, 1781, martie 24".
f. 367 : „Slavă, cinste şi închinăciune Celui în T>0i<ţă>? Unuia D<u>mnezău, Care ne-au agiutat după început de am^giti<n>s şi sfîrşitul, întru zilile luminatului d<o>mnului nostru Co<n>stantin Dimitriu Muruzii voevod şi mitropolit fiind preaosf <i>nţiia sa chiriu chirii Gavriil ot Thesalonic.
Iară cei ce vă viţ<i> întîmpla a ceti, bucuraţi-vă întru D<o>mnul şi vă rugaţi pentru mine şi or<i>ce greşală veţi afla, îndreptaţi cu duhul blîndeţilor şi nu vă grăbiţ<i> a huli, că nu iast<e> lucrare de înger, ce iaste lucrată de mînă de ţărînă; că precum iast<e> cu neputinţă a nu gusta cineva din moart<e>, întru acestaş chip şi scriitorîul a scăpa fără greşală; ce <mă> ertaţi pre mine, păcătosul, ca şi voi să aflaţi ertare de la lezne ertători<u>l D<u >mnezău, * cînd va da fieştecăruîa, după lucru <1> lui.
Şi s-au scris de mine, smeritul şi mult păcătosul şi mai micul întru ier<o>monaş<i>, Serafim ierom<o>n<a>h, nacealnic ot schitul Cozla, ţinutul Neamţului şi cu toată cheltuiala robului lui D<u>mnezău Gheorghie Nădeajde ot Tîrgul Pietri<i>.
*) Cuvîntul ruca = mînă a fost considerat drept an al copierii manuscrisului, şi trecut pe cotor : 1689. Criptografiat, cuvîntul se scrie astfel :llXn0.Cum 11 este neclar a fost considerat a şi nu s-a ţinut seama de faptul că lipseşte semnul de mii, ca şi semnul de cifră de deasupra, în'plus, accentul deasupra literei Jf ne îndreptăţeşte să^credem, odată mai mult, că este vorba «de un cuvînt, cuvîntul ruca şi nu de anul 1689.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
209
Şi s-au început aceştii sf<î>ntu lucru la noemvrie în 17 şi au l<u>at sfîrşit la martie în 24, că şi noapt<ea> o am făcut în loc de zi. Scrisu-s-au în anul 7289, 1781".
f. 367v   : „Precum dorescu să sosască la vadul cel cu adăpostire Carii sînt bătut <i> de valul mării cu neodihnire întru acesta chip şi scriitorîul, de a cărţii sfîrşire, Laudă neîncetaţii lui D<u>mnezău dă şi mulţămire.
Ierom<o>nah Serafim".
Ms. 491. Sec. XVIII (1781); 367 ff. 30 x 20 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sin1 scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 4 şi 60v. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
SERAFIM (IEROMONAHUL).
Ţara Romînească Măn. Câldâruşani
Cuvinte ale sf. Theodor Studitul.
f. 252 : „Această sf<î>ntă şi d<u>mnezeiască carte <este> a aceluiaşii întru sf<i>nţi părintele nostru Theodoru Studitulii. Şi s-au scris mai puţin de jumătate de oce<nicul> Erimiia şi de acolo în[n]ainte am scris eu, Serafim <i>er<o>monah, schev<r>ofilaxu Căldoroşan, cu to<a>tă cheltuiala fratelu<i> Erimii, în zilile prealuminatului şi preaîn[n]ălţatul<ui> d<o>mnu şi oblăduitorîu a to<a>tă Ţara Bumînească, Ioa<n> Necolae Co<n>standin Oaragea voevod, întru întîia domnie a mării sale, purtînd «cîrma pravoslavii preasfinţitulii nostru mitropolitii a toată O<n>gro-vlahiîa, chiriu chirii Grigorie, prin osteneala celui mai mieu şi plecat între <i>eromonah<i>.
Şi care din fraţi s-or înv<r>ed<n>ici a ceti să se lumineze, sau din rîndulii preoţescii sau din mireni şi de va găsi vreo greşală, să nu ne pue în ponosii; că precum nu e <cu> putinţă a fi cerîulii făr<ă> de nori, aşa şi omul nu e făr<ă> de greşală, au în cuvinte, au în slove, numai să <în>drepteze cu duhulii blîndeţilor şi să să roage pentru noi păcătoşii.
Şi D<o>mnulii să iarte şi pre cei ce vor îndrepta. Iul<ie> 23, 1782. Smeritulu şi p<l>ecat tuturorii fraţiloru, Ser<a>fim schev<ro>f <i>l<a>x Căld<ăruşanu >".
Ms. 1975. Sec. XVIII (1782); 340 ff. [aproximativ 104-252*]; 22 x 16 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu şi viniete la ff. : 1, 7 şi 252v. Legătură veche în piele.
SERAFIM (MONAHUL).
Ţara Romînească
Miscelaneu teologic: Floarea darurilor şi Pateric f. 30: „Sfîrşit şi lui D<u>mnezeu laudă nesfîrşită.
14-c. 1781
210
G. ŞTREMPEL
Se.isă de păeătoas<&> mînă a lui Serafim monah. L<ea>t 7214 <1706>, ap<rilie> 20".
Ms. 3163. Sec XVIII (1706); 163 ff. [5-30, 33-113, 114y-160v]; 20 x 15 cm. Scriere cu.sivă veche. Frontispiciu în peniţă la f. 33. Numerotaţie originală a filelor între'ff. 5 — 16 şi 33 — 104. Legătură veche în piele.
SERAFIM (MONAHUL).
Ţara Romînească
Rîmnicul- Vilcea
Cuvinte ale sf. Simeon al Thessalonieului
f. 2 : „Predoslovie cătră pravoslavnici<i > şi bunii cititori. Ajută-m <ă >r Doamne.
Această sfîntă carte, o preacinstite cititorîu, ce iaste a sfîntului Simeon, arhiepiscopul Solunului, nefiind eu vrednic cu nici un chip de slujbă a mă arăta în[n]aintea Stăpînului mieu H<risto>s, fără cît cu această puţină în[n]cepătură de posluşanie, fără simţire de osteneală, m-am nevoit de o am scrisu, eu, mai micul şi prea plecatul tuturor din monaşi, Serafim, din preacinstită porunca sfinţiei sale, părintelui nostru chiriu chirii Climent, ep<i>scopul Eîmnicului, în[n] zilile prea în[nn]ălţatului monarh Carol al şaselîa. Leat 1736.
Pentru aceia mă rog sfinţiilor voastre, cinstiţi părinţi şi dumneavoastră de bună rudă născuţi boiari, carii sînteţi născuţi în[n]tru limba noastră rumînească, să pri[i]miţi această a noastră puţinică osteneală, după cuvîntul înţeleptului Sirah, precum zice în cartea lui în 33 de capete grăind : a toate raotăţile în[n]vaţă pre om lenevirea.
Dirept aceia şi eu, aducîndu-mi aminte de cuvintele Domnului nostru I<isus>s H<risto>s, carele zice pentru sluga cea leneşă carele^ luînd talantul din mîna domnului său, n-au vrut să lucreze cu dînsul, ci l-au îngropat, o iubiţilor cititori, socotit-am ca să nu cază şi asupra mea judecata cea straşnică care s-au zis slugii aceiîa, precum mărturiseşte Mathei, bunul vestitoriu în[n] 23 de capete, grăind : Luaţi pre această slugă lSneşă şi-1 aruncaţi întru întungreculii cel înpărţit.
Sf<î>ntul Ieronim şi sfîntul Ioan Zlatoust, dascălii bis Meii noastre ce<le>i pravoslavnice, tîlcuind aeSste cuvinte, zic că talanţii aceştiîa sînt darurile care se dau de [la] Dumnezeu oamenilor. Şi această socoteală şi chibzuială fiind în[n]tru inema mea, cu ajutorîul a Celui ce petrece mai pe deasupra ceriurilor şi întru mărirea cea vecinică, Părintele făcă-torîul vacilor şi a tuturor faptelor, apucatu-m-am[m] şi eu den cinstita porunca sfinţiei sale şi cu multă osîrdie [oserdie] <m>-am nevoit şi o am[m] scris.
Iar pr6 dumneavoastră, pravoslavnicilor cititori, cu umilinţă vă rog, ca de veţi afla niscare lunicături în[n]tru acest lucru : au cuvînt neplinit, sau vreo slovă roşie nepusă, să nu mă blestemaţi, ci cu d<u>hul blindaţilor să în[n]direptaţi şi să nu mă puneţi întru ponos, ci să ertaţi; că şi eu sînt om, din pămînt făcut şi asămenea pătimaş şi ţinut de slaba fire, care nu lasă pre nici un om fără greşală a rămînea. Iar eur precum
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI 211
am putut, cu nevoinţă o am lucrat şi precum am aflat în[n] izvod, aşa am şi scris, întru sfîntă şi dumnezeiasca Episcopiiă Bîmnicului Noului Severin în[n] Chi[chi]sariceasca Valahie, unde să prăznuîaşte hramul sf<î>ntului părintelui nostru Mcolae, arhiepiscopul de la Mira Lichiîa, făcătorîul[ui] de minuni.
Şi îar vă rog, pravoslovnicilor cititori, să ertaţi, ca şi sf<i>nţiilor voastre şi dumneavoastră să dobîndiţi ertare de la Domnul nostru I<isu>s H<risto>s, al căruia dar şi milă şi noi ne rugăm Sf<i>nţii Sal<e> ca să fie cu sfinţiilor voastre şi cu dumneavoastră pururea.
Precum dorescii să sosească la vadul cel de adăpostire <cei> cari[i] sînt bătuţi de valuri în[n]tru luciul mării, aşa am dorit şi eu să ajungu la sfîrşitul cărţii aceştiîa. Pentru a cărţii isprăvire, scriitorîul trimite lui Dumnezeu mulţămire. Amin".
f. 3: „Versurile scriitorîului.
Citind această sfîntă carte, De mare folos vei avea parte.
în care vei afla multe acoperite,
Care mai nainte au fost tîlcuite
De părintele arhiepiscop mai sus numit;
Cîte scriu aici, cu D<u>hul Sfînt au alcătuit,
Toate cu adevăraţii
Cîte în cartea aceasta s-au aflaţii
Şi poţi a răspunde fieştecui cu glas.
Iar necrezîndu-te să te apuci şi în rămas.
Ştiind cuvîntul şi tîleul cumii zice
Cu aceia mare să stai în price.
Orice l£ge va fi înprotivitoare
Protăştăluîaşti-te, n-avea pregetare;
Fie măcaru letinii sau papiştaş,
Mei decum nu-i da obrazu. '
Glasul tău să fie ca un organu,
întru învăţătură cu mare dar,
Ca un clopot răsunătoriu
De cuvîntul Domnului răspunzătorul.
Că dobîndind aceste daruri
Vei scăpa de multe valuri;
Şi îndulcindu-te de cuvîntul Domnului
Vei spune în tot locul omului.
Şi de vei afla, de mine, vreo greşală,
îndată Ia condeiul şi cerneală,
îndreptînd taina lucrurilor d<u>mnezeeşti,
Cu care pre tine te fericeşti,
Arătîndu-te bun, pri[i]mitoriu,
D[d]e acest lucru spăsitorlu.
Care de mare folos iaste
Cît pofteşti şi-ţi trebuîaşte.
Indeletnicgşti-te spre citanie
212
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
213
C[c]a să-ţi fie lucru <1> cu evlavie
Grabă în citanie să nu faci,
Ci încet şi de alte lucruri lumeşti să taci.
Atunci vei pricepe folos,
Arătîndu-te şi altora cuvios;
Pre mine ertării să mă spodobeşţi,
Ca şi pre tine să nu te osîndeştî,
Fiind şi eu, ca şi tine den pămînt
Şi neavînd mînă de înger sfînt.
I proci.
Mărire lui Dumnezeu.
fls nucaX C*pa4sHM wt ^oAronwA <=am scris eu, Serafim dela Cîmpulung >, în Chisariceasca Valahie în sfîntă Ep<iscopie> a scaunului Eimnicesc[ii]. Serafim sin Dragul, căp<itan> ot Buc<ureşti>".
f. 287v: „S<e>r<a>f<i>m".
f. 304v: ,,Coneţ. Lăudat să fie numele Domnului Celui ce mi[i]-au ajutat, după început de am şi săvrîşitu". f. 316 : „Serafim monah".
Ms. 2099. Sec. XVIII (1736); 317 ff. [1-316]; 30,5 x 21 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frotispicii colorate la ff. : 1, 2, 4 ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 2, 4, 10vş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
SILVESTRU ^IERODIACONUL).
Rînduiala tîmosaniei.
Moldova
Husi
iar mai
f. 5V, cu caractere latine : „Selvestr<u> arch<i>d[y]iacon" jos, cu caractere chirilice : „Selvestro". f. 52v: „Vleat 7254 <1746>".
f. 59Y : „Iară pentru mine păcătosul pre D<u>mn<e>zeu se rogi şi la Liturghii să mă pomeneşti, şă-mi ert<e> multa mulţime de fumedenia <sic> păcatelor. Iară tu să dodîndeşti înpărăţie ceriurilorii. Amin. Sel-vestru <i >erodi[i]acon. Huş<i>".
Copistul mai semnează la ff. : 12v, 41 şi 53. La fila 57v semnează cu caractere latine.
Ms. 4310. Sec. XVIII (1746); 59 ff. 19 x 15 cm. Textul este slavo-romîn. Scrierea imită tiparul.
Frontispicii în cerneală la ff. : 1, 2 , 26 ş.a. Iniţiale ornate la ff.: 3, 6, 10 ş.a. Viniete la ff. : 5V, 9V, 12 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Pînă la f. 31 numerotaţia este făcută şi cu cifre arabe, aşezate pe verso.
SILVESTRU (IEROMONAHUL).
Ţara Romîneaseă
Dioptra.
f. 131v : „O, a toate puternice şi nespuse D<u>mn<e>zeu, Carel<e> eşti în trei feţe, de toate făpturil<e> închinat şi slăvit, Tu eşti începutul şi temeiul a toat<ă> bunătatea şi sporire şi săvîrşire. Bine vruseş<i> [adec<ă>] şi de această carte a o dărui bl<a>goce<s>tivului neam rumînescu, a să izvodi pre limba rumînească, spre folosul sufletescii şi acum cu a ta iubire de oameni ajunsem şi la pristanişte<a> sfîrşirii.
Acum sufletul, genu<n>chi[i]le plecînd şi cu capul pămîntul lovind, cu lacrăme de bucurie slăvim şi preaîn[n]ălţăm al Tău preasv<î>ntu şi prealăudat nume al Tatălui şi a Firului şi al D<u>hului sv<î>ntu.
Cuvîntii cătră cititorîu. Şi iar tuturor de pretutindenea, pravoslavnicilor creştini, pani şi fraţi şi soţ<i>, în cuviinţă de rob metanie fac pînă la faţa pămîntului, cu mare umilenie şi cu userdie sufletească, pre toţ<i> cu de adinsul rog, de să va afla or<i> ce greşală, pîntru D<u>mn<e>-zeu ertaţ<i> şi de bine cîntaţ<i>, iar să nu blestemareţ<i>; pentrucă nu, să trudi nici d<u>hii nici înger, ci mînă de om păcătos şi degete de lut ca şi voi să vă spodobiţ<i> de ertăciune şi de bl<a>goslovenie de la a toate ţiitoriul D<u>mn<e>zeu."
Iar lui D<u>mn<e>zeu Celui ce vru şi-m<i>dede a înc6peşi a sfîrşi, să-i fie slava şi marea cuviinţă, cinstea şi metanie, Părintelui şi Fiîului şi D<u>hului sv<î>ntu în[n] netrecuţi veci. Aminii.
GÎIH KHHTd pfcKOAU pOAUHKd ACOflTpd, CA0R6NCKÎH 31tpildA9, RA<\X\HKA CPAHNA^, HC~ RHCâ MHOrrp-fclllHÎH H NCAOCTOHHÎH «pAAONaX CtMMCTQ* WT 3«A\AH fllOAAaRCKOH, RŢh AHH KAf'OMHCKar H XgCAHKHRdP <SÎC> IlV IllfpKdH ROfRO^a, KAT x3pMS MCll Mp ka KpSr CA. kh, aSh. a»> k^p* a^t 3^
< = Această carte, ce se cheamă greceşte Dioptra, sloveneşte Zărţalo, romîneşte Oglindă, a scris-o mult păcătosul şi nepriceputul ieromonah Silvestru din Ţara Moldovei, în zilele binecinstitorului şi de Hristos iubitorului Io Şerban voevod, în anul 7196 <1688>, luna martie 20 zile, crugul soarelui 28, al lunii 14, numărul anului 7 >.
Ms. 2472. Sec. XVII (1688); 133 ff. [l-132v]; 20 x 15 cm. Scriere cursivă veche. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 1. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
SILVESTRU (IEROMONAHUL).
Mîntuirea păcătoşilor şi Vămile văzduhului.
Moldova
Mân. Agapia
f. 171v : „KA-kT xsp^e, Aiciia nu Aa, bt* &hh EAPOMCTHKar h XcoAioKHRaro Iivh KocTaNTHN I\AHTHA\Hp ko^koa^ < =în anul 7199 <1691>, luna ianuarie 31, în zilele binecinstitorului şi de Hristos iubitorului Io Constantin Cantemir voevod >, s-au scris acestea, adecă Minunile Preasf<i>nte<i> Născătoarei de D<umne>zău şi pururea ficioară Mariîa şi Viaţa Sfântului şi preacuviosului părintelui nostru Vasilie cel Nou.
32
214
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
215
Şi să ştiţ<i>, fraţilor şi iubiţii lui H<risto>s că acesta sf<î>ntii are o carte mare, care-i tiparnică pre limba grecească, că au făcut multe minuni ; iară noi a<m> scris numai c£stea pre scurţii.
Ce vă rog, pentrn D<u>m<ne>zău, fraţilor, cetind acestea şi de veţi afla greşit nu vă grăbireţ<i > a cleveti, ce îndreptat <i>, însă după D<umne >-zău, iar nu după pizmă, sau în voia cuiva. Că sînt şi eu om de pămint, înfăşurat cu trup, înpletit întru multe feluri de păcate. Că eu, fraţilor, m-am nevoit mult, precum ştie Stăpîna cărţii aceştiîa, adecă Maica D<o>mnului H<risto>s.
Şi am scris acestea şi cartea aceasta de o voi grăi Grădina tuturor florilor nu voîu minţică cine va socoti, cetind va lua mult folos şi multă îndrăznire cătră lucrurile cele bune. Ce pri[i]miţ<i>, fraţilor, osteneala robului vostru Selevestru, <i>er<o>monah de la sf<î>nta Mănăstire de la Hîrlău, unde iastă hramul Naştirea Maicii Pr<e>cistii.
Şi am scris această sf<î>ntă carte, la Agapiîa cea vSche".
Ms. 1284. Sec. XVII (1691); 173 ff. [l-172v]; 20,5 x 13,5 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
SILVESTRU (IEROMONAHUL).
Ţara Romîneaseă Mân. Cîmpulung
1. învăţături ale sf. Theodor Studitul.
f. 24v : „Această sf<î>ntă si d<umne>zeîască carte, ce se chiîa<mă> învăţătura celui dintru sf<i>nţi părintelui nostru Theodor Studitul, s-au 'scris de mine, mult păcătosul, robul D<o>mnului mieu I<isu>s H<risto>s. IIhc as <=am scris eu> Silevestrn ier<o>monah ot Sinaia".
f. 29 : „Şi s-au scris această sf<î>ntă carte de robul D<o>mnului H<risto>s, mult păcătosul. Hhc ah <=am scris eu> Silvestru ieromonah ot Sinaia".
f. 53: „Şi am scris eu smeritul [az] Silvestru <i>er<o>monah ot Sinaia".
f. 59v : „Şi s-au scris această carte de mult păcătosul robul D<o>mnu-lui mieu H<risto>s , az Silvestru <i>er<o>monah ot Sinaia. Iun<ie> 2 dni, 7233 <1725>".
f. 94 : „Si s-au scris această carte în sf<î>nta Mănăstire ot Cîmpu-<lu>ngu, de mine, mult păcătosul robul D<o>mnului mieu H<risto>sr [az] Silvestru <i>er<o>monah ot Sinaia. Iun<ie> 9 dni, l<ea>t 7233 <1725>".
f. 171v: „Scrisu-s-au această carte de mine, mult păcătosul robul D<o>mnului mieu H<risto>s, as MHororp-buiHHX <=eu mult păcătosul > Silvestru, <i>er<o>monah ot Sinaia".
f. 210 : „Şi s-au scris de mine, robul D<o>mnului H<risto>s, [az] Silviestru <i>er<o>m<o>n<a>h".
f. 242 : „Slavă, cinste şi închinăciune, Celui în Tro<i>ţă Unuia D<umne>zeu, de a căruia mărire plin iaste ceriul şi pămîntul. în[n]aintea Aceluia căzînd şi eu smeritul, dau cinste şi laudă,' Care mî-a ajutat după început de am ajunsîi şi la sfîrşit; şi ca un odor scumpii o am dăruit sf<i>ntei Mănăstiri. Iară cei ce vă veţi întîmpla a ceti, o iubiţilor cetitori, bucuraţi-vă în D<o>mnul şi vă rugaţi şi pentru mine smeritul, ca de veţi afla niscare alunecături întru acest' lucru al mieu, să nu mă blestemaţi, ci ca unul cu darul mai mare, nedefăimîndu-le, cu dragoste îndireptaţi şi pre mine, smeritul, să mă ertaţi, ca şi voi să vă învredniciţi întru acest chip de la pream<i>l<o>stivui D<o>mnul nostru I<isu>s H<risto>s, a Căruia m<i>lă să fie cu voi pururea. Amin.
Prin osteneala smeritului întru ier<o>monaşi Silvestru iermonah de la sf<î>nta Mănăstire Sinaia; şi s-au început în luna lui mai 7 dni, de la zidirea lumii 1 <ea >t 7233, iară de la întrupareaD<o >mnului şi D <umne >-.zeului nostru I<isu>s H<risto>s l<ea>t 1725 şi s-au sfîrşit av<gust> 10 dni".
Copistul mai semnează la ff. : 69v şi 77v.
Ms. 2143. Sec. XVIII (1725); 243 ff. [1-242]; 21,5 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 60, 94v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
2. Cronograf.
f. 448 : „Slavă lui D<u>mnezeu Celui ce să proslăveşte în sf<î>nta Tro<i>ţă de a Căruia laudă şi mărire iaste plin ceriul şi pămîntul. în[n]a-intea Aceluia căzînd şi eu, smeritul, dau cinste şi laudă Căruia mi-au ajutat, după început, de am ajunsu şi la sfîrşit.
Şi s-au scris în zilele măriei sale luminatului domnu Ioan Grigorie Ghica voevod, purtînd cîrma pravoslaviei a toată U<n>grovlahiia chir Ştefan mitropolitul, de cucernicul întru preoţi Silvestru ierom<onahul> ot schitul Berevoeştilor. Mart<ie> 16 dni, vleat'7244 <1736>".
Ms. 2757. Sec. XVIII (1736); 513 ff. 30 x 19 cm. Scrierile cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1 şi 153. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Mân. Sinaia
3. Albina.
„UhcaK a3 <=am scris eu > Silvestru ier om <onah> ot Sinaia", f. 167v : „Sfîrşitul cărţii dintîi care să chiamă Albină. Scrisu-se-au această carte prin multa osteneală şi cheltu<iala> robului lui D<u>mnezeu Silvestru ierom<onah> ot Sinaia. L<ea>t 7245 <1737>".
f. 74v
216
G. ŞTREMPEL
f. 201T : „IIhcaY d3 < =am scris eu > Silvestru ierom<onah > ot Sinaia".
£. 263v : „Sfîrşitul nu s-au făcut, că n-au fost deplin de pă ce carte s-au scris".
Ms. 1330. Sec. XVIII (1737); 266 ff. [2-263v]; 19,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Paginaţie originală. Frontispicii în peniţă la ff. : 2,10 şi 168. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Mân. Cîmpulung;
4. Octoih.
f. 4 : „<.............> Şi te rog, iubitule, nu preţui
hîrti[i]a sa»u cerneala sau cea puţină osteneală a ticăloşiei mgle; că preţuindu-le acestea puţin dar vei afla. Oi priveşte cu ocini minţii, ca într-o oglindă, la fagurii d<u>hovniceştilor desfătări, care să cuprinde întru această d<u>hovnicească oglindă şi vei cunoaşte cu adevărat multă mîngîiare sufletului; şi cîntîndu-le ac astea cu umilinţă, pomen£şte<-mă> şi pre mine ticălosul Silvestru ierom<onah>".
f. 241: „Laudă lui D<u>mnezeu, Celui ce p<u>r<u>rea să proslăveşte întru sf<i>ntii Lui, Carele ne-au ajutat după început de am şi sfîrşit.
Şi s-au scris cu cheltuiala sf<i>nţii sale părintelui Mcodim, egum<enul> sf<i>ntei Mănăstiri Cîmpulungul, prin osteneala robului lui D<u>mnezeu Silvestru ierom<onah> ot Sinaia.
Fev<ruarie> 24 dn<i>, l<ea>t 7249 <1741>".
Ms. 3557. Sec. XVIII (1741); 252 ff. [l-248v]; 20 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise eu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 6r, 17, 30v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească Mân. Sinaia
5. Pateric al Pecerscăi.
f. 34v : „IIhc. d3 <=am scris eu> Silvestru ier<o>m<onahul> ot Sinaia", însemnarea se mai găseşte şi la ff. : 73v şi 120.
f. 102: „IiHcaA 43 MHorrpfcuiHHK <=am scris eu multpăcătosul > Silvestru irom<onah> ot Sinaia".
f. 256v : „Şi s-au scris prin osteneala lui Silvestru ieromon<a >h<ul>",
Ms. 568. Sec. XVIII (început); 261 ff. [l-256y]; 21 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 182v, 205vş.a. Iniţiale ornate la ff. : 35, 81v, 113v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
î T4
217'
Transilvania
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI SILVESTRU (IEROMONAHUL).
Liturghier.
f. 85v : „IlHcaA-h gpMOHaX' GeMMCTQh ctp4ho>kht«ak. Pryncipium et finys". < =a scris ieromonahul Silvestru locuitor strein. început şi sfîrşit >.
f. 97v : „IlHCdA gpMOHaX GiAigecTpik,roa^t xa\[fKH" < =a scris ieromonahul Silvestru, în anul 1728 >.
Ms. 5353. Sec. XVIII (1728); 106 ff. [l-97v]; 19,5 x 15,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor începînd cu f. 18. Legătură veche în piele.
SIMION.
Octoih.
Moldova
Rădăuţi
î. 55v : „<Am scris > eu mult păcătosul Simion. . .. <s>fintei Episcopiei Eădăuţii <şi mă rog dumnea >voastră, care veţ<i> ceti sau veţ<i> . . . . .acest Osmoglasnic, de veţi <găsi> greşală, îndrept<a>ţ<i>' cu
d<u>hul blîn<deţelor>......fraţilor cu s-au scris co.....şi pre
mine păcătosul <să mă er>taţ<i>. <Anul de> la H<risto>s 1782, fevruar 3"*.
Ms. 5554. Sec. XVIII (1782); 55 ff. 21,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri, iniţiale şi indicaţiuni tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 9V şi 32v.
SIMION (DIACUL).
Liturghier.
Transilvania
Aştileu-Oradea
f. 139: „Sfîrşitu şi lui D<u>m<ne>z<e>u laudă. Aminti. Ani<i> lui H<risto>s 1729.
Şi această carte o au sc<r>isu popa Ioan din <A>ştileu şi nu o au pututu găta. Că au vinitu porunca lui D<u>m<ne>z<e>u, care poruncă nice unu<i> omu de pre <a>ceastă lume să nu i să poruncească, de s-au pristăvitu.
Şi o <a>mu scrisu eu, feciorulu celu mai mieu a lui popa Ioan,. de unde au mărăduit negata.
Scris-amu di[i]acu<l> Simionu şi o<a>mu sfîrşitu în luna lui feurarie în 24 de zile".
însemnări ale copistului se mai întîlnesc la f. 139v şi coperta a Il-a interioară, fără să aibă însă legătură cu copierea manuscrisului.
Ms. 2302. Sec. XVIII (1729); 139 ff. [aproximativ 125r-139x]; 19 x 15 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
SIMION (DIACUL).
G. ŞTREMPEL
Minei prescurtat.
Transilvania
f. 33v : „Ani de la naştere<a> Ini H<risto>s 1740, m<e>s<e>ţa maîu 19 dni, cînd au puhoetu apele foarte mari în toat<e> lunile preste anii
şi multe holde au stricaţii.
Scris-amu eu diacii Simion, fiindu feciorii de 44 de ani".
f. 89 : „Sfîrşitu şi lui D<u>mn<e>zău laudă şi mulţămită că mi-au agiutatîi după începutu de amii agiunsii şi săvîrşitulîi aceşti<i> cărţi".
.Ms. 4572. Sec. XVIII (1740);   Î07 ff.  [3-7y, 9-~10y7 12-93y, 95-102y];  30,5 X 19 cm.
Scrierea imita tiparul şi este aşezată pe două coloane. Unele titluri, iniţiale şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 7V, 9V, 16v ş.a
5 IM ION (DIACUL). Transilvania
Bratei-Mediaş
1. Floarea darurilor. f. 71v : „Şi s-au scris aceasta cărţăluie în sat în Brateîu, la anulii ;72<7>2, 1764, de Simion diîacul din Hiatfalăul*)".
Ms. 2369. Sec. XVIII (1764); 71 ff. 16,5 x 10,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
Transilvania
2. Pilde filosof eşti.
Manuscrisul a fost copiat înainte de anul 1764, fev<ruarie> 23, însemnat la f. 41, dar care, după părerea noastră, nu aparţine copistului.
Ms. 2370. Sec. XVIII (1764); 86 ff. \2-86y]; 16,5 x 10 cm. Scriere cursivă. Iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
SIMION (Pr.)
Transilvania
Urisul de Jos-Tirgu Mureş
Teologie morală.
fi 1 si 103" : „ScriS-am eu, popa Simion Am Cristal de Jos. 1795". „,       w. «... «,*,, m «- » * » -■ **» «"** *—"*
originală a filelor pînă la f. /8.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
SION (MONAHUL IOANICHIE).
219
Moldova
Măn. Neamţ
*) Localitate în apropiere de Mediaş.
Miscelaneu teologic: Varlaam şi loasaf. Vieţi de sfinţi ş. a. .
f. 2r-v: „Cătră frate. Prea iubitului, prea doritului al mieu prea dulce frate Constandin Sionii, sănătate. Prea iubite frate.
Obieeîu au toţi grădinarii cei iscusiţi, cînd înflorescu în grădinile lor eSle înpărăteşti flori, ei, [întru] întîîaş dată culegînd, facii mănunche şi le ducii la stăpînii lor, apoi la priiatenii lor cei preaiubit <i>, ca, văzîn-du-le, să le mirosască şi mult să-ş<i> vesălească ochii acei ce le-ar mirosi <...........>
Drepţii aceia fiind şi eu ca umilii dintru acei ce îubescii flori mirositoare <. ....................> am cules şi legîn-
du-le le-am făcut un mănunchîu şi ţi le-am trimes, ca să-ţ<i> vesăleşti ochii la pri[i]vire şi sufletul de mirosire. Şi mă rog ca, cu osîrduitoare dragoste să-1 înbrăţoşezi pri[i]mindu-l şi să-1 pui în năstrapa inimii, care iaste plină de apa dragostei şi ca pre o masă desfătată, în mintea ta cea curată avîndu-1 înfu^jaintea ochilor minţii şi a cunoştinţiî; că micii iaste la ved&re, însă mare iaste la preţuire, pentru că nu sînt flori în degrab vestejitoare şi putrezitoare, ci sînt îndelung trăitoare şi mirositoare. Că cu cit cineva mai multu va mirosi, cu atîta mai mult va înflori şi sufletele acelora să vor mîngîia şi să vor răcori, fiindcă sînt udat<e> din rooa darului D<u>hului Sf<î>nttt şi oricarii v-ar vrea a mirosi, mult folos vor dobîndi.
Iară cine altul v-ar voi mai multe flori a prifi]vi, vie pie calea pre earS eu am mers, ca să-1 duc şi pre elti în grădina de unde şi eu acestea le-am cules, ca să vază felîuri nenumărate, care aşa socotesc că mult îş<i> va mîngîîa sufletul.
Iară tu, prea iubite frate, pre acest mănunchel de flori dohovniceşti, cu multă dragoste să-1 pri[i]meşti, ca oarecînd înpăratul Artaxerxii pumnul cel de apă de la omul cel săracii; că luînd au băut şi mult s-au vesălit, căci n-au socotit darul lui, ci dragoste <a> cară o au arătat cătră dînsul. Deci, acelui întălept asămînîndu-te si tu, prea iubite frate si sînt al tău mai mare frate".
f. 3 : „Aceasta iaste poarta cărţii aceştiîa şi o au lăsat pre ia deschisă, ca oricarele va voi să între cu cetirea printr-însa şi mari şifrumoesă lucruri minunate va vedea ; şi văzîndu-le, multu să va mîngîîa sufletul lui, din cetirea cu luare aminte.
Şi s-au scris această carte în zilele luminatului domnului nostru Ale[c]-xandru Ioan[n] Mavrocordat, întru întîîa domnie a mării sale, în sfîntă Măn<ă>stire Neamţul, cînd era preacuviosul părintele nostru stareţ Paisie, de mine, cel mai nevrednec decît toti, cînd era cursul anilorii de la H<risto >s 1786".
f. 56 : „1786".
f. 187 : „Sfîrşitul aceştii istorii, a lui loasaf ş<i> a lui Varlaam, ce au scris-o sf<în>tul Ioan Damaschinii. Avgust 31, 1786".
220
G. ŞTREMPEL
ff. 250v-251v : „Sfîrşitul şi lui D<u>mnezeu laudă, Celui ee pururea să proslăveşte întru sf<i>nţii Săi, că me-au ajutat, după început, de am şi
săvîrşitii. <..................> Iară pre toţi ceia ce
v-aţ<i> învrednicit cu lumina minţii a pri[i]vi în oglinda darului, rogu-vă eu, cel întunecaţii la minte şi cu totul de nici o treabă, de veţ<i> afla vreo greşală, sau alunecarea condeiului, sau cu uimirea minţii, sau cu netocmirea cuvinteloru, sau cu neorthografiîa meşterşugului, sau ori în ce chipîi, că precum amu aflat aşa am şi scris, măcaru că şi izvodul de pre carele am scris au fost foarte prost, la scoaterea şi la alcătuirea cuvintelor foarte netocmitu; însă precît me-au fost cu putinţă am mai îndreptat-o.
îndreptaţi cu duhul blîndeţelor şi nu vă grăbireţ<i> de a mă osîndi; că precumti nu să poate a fi văzduhul fără de nori sau marea fără de valuri, aşa şi scriitorîului a fi fără de greşală; că nu înger au scris, ci mînă de tină şi ticăloasă au scris şi o minte întunecată cu toate păcatele şi înpietrită cu dobitocească simţire.
Pentru aceasta mă rog tuturor, celor ce aţi luat de la H<risto>s, dătă-torîul de daruri, talantul înţălegerii şi al înţălepcîunei şi al iubirii de osteneală, pentru Cela ce au luminat mintea sf<i>nţilor Apostoli, ca să înţă-leagă scripturile şi printr-înşii toată lumea au luminaţii, pri[i]miţi, dară, această puţină osteneală a ticăloşiei măle, precum au pri[i]mit şi Mîntuitoriul nostru Ii<su >s H<risto >s acei doi bani ai văduvei ce<le >i[i] sărace ; că şi micii lucru de iast<e >, dar cu mare osteneală s-au săvîrşit; că numai celu ce scrie acela ştie.
Şi cui s-ar întîmpla a ceti pre această carte să mă pomenească şi pre mine la sf<i>ntele lor rugăciuni.
Cel mai micii şi mai nevrgdnee şi tuturor prea plecat Ioan[n]ichie monah Săon".
f. 251v : „<................>   Dumnezeu să-1 erti
pe scriitorîul cărţii aceştiîa, cari au fost frate mai mari răpousatului părintelui nostru, stolnicu<l> Iordachi Sion. <.............>
Toader Sion serdar".
Ms. 9. Sec. XVIII (1786); 251 ff. 35 x 22 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar colorat la f. 3. Frontispicii colorate la ff. : 5, 8, 17v, ş.a. Numeroase viniete şi iniţiale ornate. Miniaturi la ff. : 40 şi 49v- Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
SION (IORDACHE). Moldova
Cronica Ţării Eomîneşti pînă la Constantin Brîncoveanu.
f. 180 : „Acestu Litopisăţ a<l> Ţării Eomîneşti, l-am scris eu, cari mai gios mă voi iscăli, cînd era cursul anilor 1777, octomvri<e> 5, întru a doa domnie <a> lui Grigori vod<ă> Ghica după ci 1-a tăet capigi paşa.
Şi o am scris eu Iordachi Sion, găsîndu-lu la dum<nea>lui vornicul Ioanii Cantacoz<in>o ; fiind sluga dum<i>sale m-am rugat di mi l-au dat di l-am scris, nu pre bini". <ultimul cuvînt este adăugat cu altă cerneală >.
Ms. 298. Sec. XVIII (1777); 189 ff. [4-183*]; 20,5 x 14 cm. Scriere cursivă. Textul este scris cu roşu şi negru.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
iţit
SOFRONIE (IEROMONAHUL).
221
Moldova
Roman
Proloage pe lunile septemvrie-noemvrie.
f. 1 : „Această carte iaste a Epi<s>copiei Bomanului, care s-au scris <m cheltuiala preasf <i>nţii sale părintelui episcopului chirio Veniamin, la leat 1799, mai 20".
f. 144 : „Sofronie ieromonahii şi eclisiarh <al> Episc<opiei> Eomanului".
Ms. 1462. Sec. XVIII (1799); 144 ff. 34 x 23 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă la ff. : 1 şi 48v. Iniţiale ornate la ff. : 19v, 26, 27 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
SOFRONIE (MONAHUL).
învăţături ale sf. Isaia Pustnicul.
Moldova
Mân. Dragomirna
f. 138v : „Această sf <î>ntă şi d<u>mnezăiască carte a sf <î>ntului piea-cuviosului părintelui nostru Isaiei Pustnicul, cu bună voirea preacuviinţei
sale al mieu după D<u>mn<e>zeu <......> părintelui stariţ Paisîe,
m-am îndemnat de o am prescris de pre alta ce să află aici întru această sf<î>ntă Mănăstire Dragomirna, scrisă de doritul nostru întru H<risto>s iubit frat<e> Eafail monah diorthositoriul de la sf<î>nta Episcopie a Eîmnicului, tălmăcindu-o din elenie cuvioşiîa sa, cel din neamul nostru rumînescu, mult osîrduitoriu întru învăţătura d<u>mnezăeştii Scripturi, chiriu chir Ilarion, ier<o>monah şi[i] dascăl tot de la aefiîaşi sf<î>ntă Episcopie a Eîmnicului.
Deci eu, cunoscîndu-mi nevretniciîa <sic > şi neprocopseala, precum întru toate alte aşa şi la meşteşugul scrisori <i>, precum arătat va fi tuturor celor ce să vor întîmpla a ceti pe această sf <î>ntă carte, care de faţă dovedeşte prostimea, neîndreptarea şi lipsa în slove şi în cuvinte, pentru care neaflînd eu altă cale spre a mea îndreptare, după cuviincioasa datorie a nevredniciei mgle, cu smerită metanie caz şi cu umilinţă tuturor de opşte mă rog ca oricare vă viţ<i> întîmpla a ceti pre această sf <î>ntă carte, în locu de plată pentru cît m-am ostenit, să-m<i> daţ<i> ertăciune la toate cîte voîu fi greşit; şi de viţ<i> voi, ca neşte iubiţi fraţi şi la sf<i>ntele rugăciuni să nu mă uitaţi ca doară aş putea a-m<i> îndrepta viîaţa mea, ca să urmezu după voia lui D<u>mn<e>zeu şi a părintelui mieu. Amin".
f. 143* : „Cartea sf <î>ntului Isaia, care au scris părinte<le> Sofronie în Dragomirna, în anul 1799, cînt au luoatii Moscali<i> Hotinu<l> bătînd pe Turci".
Ms.
1552. Soc. XVIII (1799); 143 ff. [2-140*]; 21,5 x 16 cm. Scriere cursivă.
15
122
SOFRONIE (SHIMONAHUL).
G.' ŞTREMPEL
Vămile văzduhului.
Tara Romîneaseă^
Cf. Ms. 2018 f. 119 : „Această sf<î>ntă carte o amu prescris şi iau <sic> Sofronie shi<monahul>, într-aeestu anii 1792".
Sec. XVIII (1792).
SPIRIDON (IONIŢA).
Moldova:
Alexandria
f. 89 : „Această Alecsăndrii esti a dum<nealui> Alecsandru Vartic vătavul dum<nealui> vor<ni>c<ului> Co<n>standin Păladi, cari s-au scris de Ioniţi Sp<i>ridon, în domnie mării sali Mihai Oo<n>standi<n> Suţul v<oe>vod, cărăîa mazălii i-au venit la anul 1795, apr<ilie> 25; şi Alec-săndriîa aceasta însă, în vreme<a> aceasta au luat sfîrşit de scris.
Iar eu încă iscălesc aice, pe această istorii a iubitului meu fraţi. Con-<stan >di<n > Mustiaţi med<elni >cer".
Ms. 3182. Sec. XVIII (sfîrşit) ;,91 ff. [1-88]; 23 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele expresii sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Numerotaţie originală a filelor.
STAN (LOGOFĂTUL) Ţara Romînească.
Miscelaneu: Viaţa lui Constantin cel Mare, Melhisedec, întrebări şi răspunsuri, Descoperirea sfintei Liturghii, Archirie şi Anadan, Istoria luării Ţarigradului ş.a.
f. 56: „Stanu logofătul, 7302, 1794, sept<em>vrie 22 de zi<le>".. f. 115v : „Stanii log<o>f<ătul> <17>94, octo<m>vr<i>e 22".
Ms. 44. Sec. XVIII (1794); 234 ff. [aproximativ 7-108*, 111-133*]; 18,5 x 13,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 56v, 63v, 70v ş. a. Miniaturi la ff. : 6y, 52r~v ş.a. Unele file au numerotaţie originală. Legătură veche în piele.
STAN (LOGOFEŢELUL). Ţara Romînească
1. Minunile Maicii Domnului şi Mîntuirea păcătoşilor.
f. 269 : „Şi s-au scris această carte în[n] zilile prealuminatului d<o>mnu Io Mcolae Alecsandru voevodii, dumisale Tănasie logofătul,, în[n] anul de la zidirea lumii şapte mii doao sute treizeci şi şapte <1729>,, de Stan logofeţelul ot dumnealui lordache Oreţulescul vel dvornic, carele cu cucernicie să roag<ă> cătră toţi cei ce vor ceti şi aflîndti vreo greşală
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
22S
să o îndrept£ze cu d<u>hul blîndeţii, pentru ca să le fie de ajutorîu întru scîrbe p<u>r<u>rea Fecioara şi sa zică toţ<i> : D<u>mn<e>zeu să-i iarte greşalile, acum şi în veci. Amin".
Ms. 2024. Sec. XVIII (1729); 269 ff. 18 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Vinietă la f. 268v. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
2. Cronica Ţării Romîneşti de Radu Greceanu.
f. 198v : „Şi acestea sîntu scrise prin osteneala lui Stan logofeţelul ot dum<nealui> lordache Cretulescul v<e>l dvor<nic>, la l<ea>t 7239"* <1731>*).
Ms. 1350. Sec. XVIII (1731); 408 ff. [1-394Y, 403-404*]; 19,5 x 14 cm. Scriere cursivă.. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu.
Ţara Romînească
3. Molitvenic.
f. 58'
-__.„<.............>. Şi aşa s-au în[n]ceputii aceasta
dupre limba slovenească pre limba rumînească, cu nevoinţa sfinţii sale preacuviosului părinte chir Ioanichentie, nastavnecul s<fin>t<e>i lavri Dolgopolscoi.
<I>ară acum s-au scris prin osteneala celui mic şi plecat Stan logofeţelul de la dumnealui lordache Creţulescu, vel dvornicu, dumisale Danciului, logofătul za divan, în zilele prealuminatului şi în[n]ălţatuluî domnului nostru Io Grigorie Ghic<a> voevod, fiindu cursul anilor de la Adamti 7243 <1734>, în luna lui dech<e>m<vrie > 23 dni".
Ms. 2003. Sec. XVIII (1734); 58 ff. 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
4. Minunile Maicii Domnului,
Ţara Romînească
Ms. 5457. Sec. XVIII (prima jumătate); 266 ff. [42-264*]; 18 x 13,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 73, 115, 203vş.a.
STAN (Pr.)
Minunile Maicii Domnului.
Transilvania
Holbav-Braşov
Eu avem indicaţie specială de copist. Dar textul manuscrisului este scris de mina popii Stan din Holbav, care semnează o interesantă reia
ms. 5463nfT9?ea ^ ^ *** & ^ C0P'ată' împreUnă CU intre8ul text aI Cr°ni™ îi ^
224
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
225
tare asupra ciumei din anul 1756 ce s-a abătut asupra satelor : Holbav, Codlea, Poiana Mărului ş.a., relatare ce se găseşte la f. 133r_v şi care
se închee astfel: <............... . > „Şi am scris eu
popa Stan din Holbav, ca să nu să uite".
Ms. 2178. Sec. XVIII (mijloc); 137 ff. [lv-2y, 8- 137y]; 19,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : lv, 25, 42 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
STĂNCESCU (CONSTANTIN).
Fenelon, întâmplările lui Telemac,
Moldova
f. 2V : „1772, îuni<e> 20, s-au început a se scrie de Co<n>s<tan>d<in> Stăncesc<u>".
f. 105v : „1772, avgust 2, au luat sfîrşit de scris această carte".
Mai jos : „Această carte s-au scris,după cum să vedi, cu osîrdiîa şi toată cheltuiala robul <ui> lui Dumnăzău Iordachie Darie, biv vel pah<arnic>, ispav<nicul> ţinutului Neamţului, în anul de la întruparea Domnului 1772, avg<us>t2? de Co<n>s<tan>di<n> Stăncesc<u>".
Ms. 342. Sec. XVIII (1772); 106 ff. [2~105v]; 30 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
STANCIU (Pr.)
Ţara Romînească
Bucureşti
1. Cronica domniei lui Nicolae Mavrocordat.
f. 2 : „Leatopiseţu întru carele să coprinde domnia dinţii şi de a doao din Ţara Moldovei a mărirei sale prealuminatului nostru domnu Io Mcolae Alexandru Mavrocordat <adaus de altă mînă> voevod, carele iaste alcătuiţii de Mcolae Costin vel log<ofăt> feciorul lui Miron Costin, ce-au foştii logofăt mare şi domnia dintîi şi de a doao iară a măriei sale din Ţara Eumînească tocmiţii şi aşezaţii de Eadulii Popescu ce-au foştii vornicii mare, coprinzindîi şi alte lucruri ce s-au întîmplatu p<r >intr-alte părţi într-ac^ste domnii ale măriei sale, carele 1-amii scris eu, popa Stancîul de la bis&rica Tuturor Sfinţilorii dinu Bucureşti, în luna martie în 20 de zile, văleat 7230" <1722>.
.Ms. 58. Sec. XVIII (1722); 195 ff. 29,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 2, 3, 8 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
Bucureşti-
2. Letopiseţul Ţării Moldovei de Miron Costin.
f. 189v: „Iulie 9, 7231 <1723>. Sfîrşitu şi lui D<u>mn<e>zeu laudă. ş   Ostenitor la scrisul aceştii cărţi, Stancîul ierei din Bucureşti de l<a> Toţ<i> Sf<i>nţii".
Ms. 2715. Sec. XVIII (1723); 190 ff. [2-189r]; 32 x 21,5 cm. Scriere  cursivă. Titlurile?
iniţialele, anii şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
3. Pravila lui Vasile Lupu.
Ţara Romînească
Bucureşti
f. lv : „Carte rumînească de învăţătură de la Pravilile înpărăteşti şi de la alte giudeţe, tălmăcită den limba elinească pre limba rumînească şi tipărită cu porunca lui Vasilie voevod, domnul Ţărîi Moldovei la Iaşii în Mănăstirea Trei Sfetitelîu, la anulii de la H<risto>s 1646, iarii acumti cu porunca măriei sale domnului nostru Io Mcolae Alexandru voevodii, domnul Ţării Munteneşti pentru treaba şi învăţătura a iubiţii fiîului măriei sale beizadea Constandinii, s-au scris, precum să vSde de popa Stancîul de la biserica Tuturoru Sfinţilorii la Bucureşti, la anul de Ia întruparea lui H<risto>s 1724, luna lui noemvrie 21 de zile, întru alii şaselea anii dinii a doao domnie a măriei sale din Ţara Muntenească".
Ms. 1253. Sec. XVIII (1724); 188 ff. [f - 15y, 18-188*]; 28,5 x 20 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate ff. : 1T, 2, 16 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
4. Cronica domniei lui Mcolae Macrovordat.
Ţara Romînească Bucureşti
f. 32r~v : „Leatopiseţu întru carele să coprinde domni[i]a dintîi şi de a doa dinii Ţara Moldovei a măriei sale prealuminatului nostru domnu Io Mcolae Alexandru voevod, carele iaste alcătuiţii de Mcolae Costinu, velii logofătu, feciorulii lui Miron Costinu ce-au foştii logofătti mare şi domni[i]a dintîi şi de a doa iară a măriei sale dinu Ţara Eumînească, tocmiţii şi aşezaţii de Eadulii Popesculu ce-au foştii vornic mare, coprinzindii şi alte lucruri ce s-au întîmplatu p<r >intr-alte părţi, într-ac6ste domnii a măriei sale, carele 1-amii scrisu eu popa Stancîul de la biserica Tuturoru Sfinţilor, în scaunul domniei, în Bucureşti. Iulie 12 zil<e>, văleatii 7233 '<1725>".
Ms. 1299. Sec. XVIII (1725); 363 ff. [3-16, 31-41*, 47-263, 266—3â4r}; 20,5 x 14,5 cm.
Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff.: 3, 5, 31 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
15 -e. 1781
04
226
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
227
Ţara Romînească
Bucureştii ?)
5. Cronici moldoveneşti.
Ms. 37. Sec. XVIII (prima jumătate); 319 ff. [1-5, 8, 11, 17-18, 40, 43, 89, 94, 103,106, 109, 153—154, 159, 164, 205, 210, 315—319 sînt albe]; 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 12, 58, 67v ş.a-Numerotaţie originală a filelor, începînd cu 17.
Ţara Romînească
Bucureşti
6. Theofilact arhiepiscopul Bulgariei, Tîleul Evangheliilor.
Ms. 1467. Sec. XVIII (prima jumătate); 401 ff. [aproximativ f-85*, 88-243*, 245-254];
33 X 22 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele trimiteri marginale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
Bucureşti
7. Minunile Maicii Domnului.
Ms. 1830. Sec. XVIII (început); 118 ff. [8-117[; 20,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
Bucureşti ( ?)
8. Molitvenic.
<Credem că manuscrisul a fost copiat la începutul activităţii cunoscutului dascăl >.
Ms. 2337. Sec. XVIII (început); 112 ff. [1-103*1; 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu.  Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche : în piele.
Ţara Romînească
Bucureşti (?)
9. Fragmente din Istoria paralelă a Ţării Romîneşti şi a Moldovei de Acointe Uricariul.
Ms. 2591. Sec. XVIII (prima jumătate) ; 4,36 ff. [aproximativ 347-360, 363-435*]; 30 x 20,& cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
10. Theofilact arhiepiscopul Bulgariei, Tîleul Evangheliilor.
Ms. 3314. Sec. XVIII (prima jumătate); 372 ff. [/. I-a liminarăv- 341Y, 343— 372]; 33,5 X 22 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţiaiele şi unele trimiteri marginale sînt scrise cu roşu. Laviuri reprezentînd pe sfinţii Evanghelişti Marcu şi Ioan la ff.: 80v şi 220v. Frontispicii în peniţă şi iniţiale ornate la ff.: 81v, 221 şi 222. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
11. Letopiseţul Ţării Romîneşti.
Ms. 3443. Sec. XVIII (prima jumătate); 83 ff. 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
Bucureşti (?)
12. Cronica domniei lui Nicolae Mavrocordat.
Ms. 4225. Sec. XVIII (prima jumătate); 324 ff. 19,5 x 14 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 96v, 103, 217 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
13. Tîleul Apocalipsului sf. Ioan Teologul.
Ţara Romînească
Ms. 4286. Sec. XVIII (început); 130 ff. 23 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele si unele trimiteri marginale sînt scrise cu roşu.
14. Cronici moldoveneşti si munteneşti.
Ţara Romîneaseă
Ms. 5367. Sec. XVIII (prima jumătate); 401 ff. 31 x 21 cm. Scriere cursivă. Unele titluri si iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţia originală a filelor încene cu 861, iar de la f. 38 este reluată cu 1. Legătură veche în piele.
STANISLAVICI (IONIŢĂ).
Rugăciuni.
Ţara Romînească
f. 36 : „Această sf<î>ntă cărticică ce iast<e> de rugăciuni peste toate zilele, de rugăciuni spre folosul fieştecăruia creştin, am scos-o de pe tiparp], în zilele prealuminatului şi preaîn[n]ălţatului nostru domnii, Io Co<n >standin îficolaie Caragea voievod.
Şi am scris-o dumnealui, logofătului Ion Bălteanul, ot Tîrgu-Jiiului, eu nevre<d>nicul Ioniţă sin popa Dobre Stanislavii <sic> la luna lui ghen<arie> 22, 1783.  '   ,3 ■
228
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
229
f. 77v : „Şi me rogu, fraţilor, orice greşală veţ<i> afla într-insa, sau în slove, sau în cuvinte, să îndreptaţi<i> cu du<hu>l blend&ţălor şi să nu mă puneţ<i> în ponoslu, ca şi înpăratul cerescii să iarte şi să vă blagoslovească ; că cum nu poat[r]e să răsară şi să crească iarba fără roao, aşa nici omul a fi fără greşală".
Ms. 1855. Sec. XVIII (1783); 77 ff. [3-77v ] ; 15,5 x 10 cm. Scriere cursivă. Titlurile iniţialele şi unele indicaţiuni sînt scrise cu roşu, sau cu negru şi roşu (jumătate de cuvînt negru, jumătate roşu, ca de exemplu, la ff. : 55v, 58v ş.a.). Frontispicii colorate la ff.:4, 23v, 36 ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 9V, 2iv, 26 ş.a. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Ţara Romîneaseă
STANOVICI-VOINESCU (Pr. GHINEA).
Miscelaneu: întrebări şi răspunsuri. Cronologie, Reţete medicale, Trepetnic ş.a. f. 58: „Mes<e>ţa  avgust 1 zi, 1747". în criptogramă : „Eu popa Ghinia i dascăl".
ff. 87v—88 : „M<e>s<e>ţa mart<ie> 15, 1748. Sfinţi<i>lorii voastre, cinstiţ<i> preoţ<i>, diîacon<i>, ipodiiaconi, dascăli, ceteţ<i> şi cîntăreţ<i>, ori care vă veţ<i> întîmpla a ceti pre această Epistolie, să vă bucurat<i> întru D<o>mnul pururea şi orice veţ<i> afla zmintitu, ori în slove, ori în cuvinte, îndreptat <i> cu duhul blîndeţilorii, nepuindu-ne în ponos; că n-au scris mînă de înger[i], ci au scris mînă zidită de Dumnezeu dinu ţărînă. Că precum nu poate fi ceriul fără norii nice odată, aşa şi
scrisoarea fără zminteală.
Şi H<risto>s să vă păzească cu bl<a>gosloveniîa Sfinţii Sale, în
veci/Amin. 1748".
f. 113 : „IIhcjX 43 <=am scris eu> erei Ghinea Stanovici Voinescu, dascălul căpălnaş, fratele dascălului Ştefan din Craiova, nepotul preasfinţii sale răpăosatului, întru fericire, părintelui episcopului Damaschin ot Eîmnic. Mes<e>ţa martie 30 d<ni>, 1748". <întreaga însemnare, exceptînd datele copierii, este eriptografiatăx
Ms. 3806. Sec. XVIII (1747-1748); 146 ff. [19-113v]; 15 x 10 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. :19, 58v, 72v ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 58v, 64v, 72? ş.a. Legătură veche în piele.
STÎRCE (ŞTEFAN).
Moldova
Letopiseţul lui Nicolae Costin.
f 255v : „Slavă Unuia în Troiţă proslăvit D<u>mnezeu, Carele mi-au ajutat după început de am văzut şi sfîrşitul.
1784, ghenuari<e> 26, de bin% voitor[i] [a] iubitului cetitor[i] eu Ştefan Stîrce, carele am scris. Ştefan Stîrce".
Ms. 338. Sec. XVIII (1784) ; 257 ff. [6-8y, 10-255y] ; 33,5 x 22,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt acrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 10, 20V, 24 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
Moldova
2. Povestirea lui Târlo.
f. 1 : „Poartă pre care deşchizindu-o cetitoriul va afla întru lucrare toate acele ce norocul şi întîmplările au pricinuit lui Târlo şi prietenilor săi la nenorocita şi fericiţa[a] lor stare. Istorie ithicească şi interesătoare care s-au tălmăcit di pe limba franţuzască în cea moldoviniască, în zilele preaîn[n]ălţatului şi luminatului domnu, mărie sa Alexandru Ioan Mavrocordat şi pentru întîia domniia la scaonul Moldavii, la anul de la Hristos 1786.
Scrisu-am eu îubitoriul de ostenSle, prin silinţa şi alcătuire<a> drepţii mSle, Ştefan Stîrce".
f. 269 : „De bine voitoriu a<l> iubitului cetitoriu, eu Ştefan Stîrce am scris".
ff. 269v—270 : „Această carte ci să numeşte Târlo, [care] este prea de mare zăbavă unui cetitori ce va vrea ca să o citiască. Şi am început-o a o scriia de la le<a>t 1786 dechemv<rie> 1, întru cea dintîi domnie a mării sale Alexandru Ioan Mavrocordat v<oe>vod; şi la 3 zile a<le> lunii lui dechemv<rie> i-au venit mazilie carile au domnit un an şi 11 luni aice în scaon<ul> Moldovii şi domniia aceştii ţări a luat-o mărie sa Alexandru Ioan Ipsilant v<oe>vod. Şi cînd am agîunsu eu la sfîrşitul cărţii aceştiîa, unde dumn<i>alor veliţii boeri şi toată ţara făcea gătire mării sale Alexandru Ioan Mavrocordat vo<evo>d şi-1 aştepta din ceas în ceas ca să purceagă la Ţarigrad după obiceiul domnilor v#ehi.
<............ . > Iar carte <a> aceasta am scris-o pentru
însuş<i> trebuinţa mea şi cini mi-ar lua-o fără ştire, sau fără voia mea, să fiîa blăstămat de domnul Dumnezeu şi de Preacurata [a] Sa Maică şi de 12 slăviţ<i> Apostoli şi de 318 sfinţi părinţi de la Soborul Meh&<i> şi de mine în v£ei niertat.
1787 ghenuarie 27, Ştefan Stîrce."
f. 270r-v : „La zi întîîu a lunii lui dechemv<rie> am făcut începire la scris şi iar într-această lună r-am făciit şi sfîrşitul.
însă n-am stătut numai pe scrisoare ce am înpărţit în trei părţi, adecă o parte făce<a>m întîîu slujba stăpînului, al doile<a> p<r>intre slujba stăpîniască m-am apucat de scrisoare pentru ca să nu mă abat la lucrur<i> necuvioase ; iar al triile, prea puţină vrăme îm<i> rămânea de odihnă; şi iată dar că nu-m<i> rămânea vreme de a mai cugeta la alte lucruri nefolositoare".
Ms. .25. Sec. XVIII (1786-1787); 272 ff. [l-270v]; 23 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
230
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
231
ţ> MoWova
3. Cronica domniei lui Nicolae Mavrocordat.
f. 230 : „S-au scris de mine, carele sint iscălit mai gios. 1791, ghenuarie 16. Ştefan Stîrce".
Ms. 239. Sec. XVIII (1791); 230 ff. 30,5 x 21 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Moldova
2. Cronici moldoveneşti.
Cf. Ms. 115, f. 208v :" Di pe acest leatopisăţam scris eu trei letopisăţă în zile< le > luminatului şi preaîn[n]ălţat<ului>* domnu, mărie sa Alexandru Toan Mavrocordat [v]voevod. 1786, avgust 4. Ştefan Stîrce".
Sec. XVIII (1786); scriere cursivă.
STOIAN DE LA ANTIM.
Ţara Romînească
Bucureşti
1. Miscelaneu: Mîna lui Damaschin, Pascalie, Crugul lunilor, Evangheliile de peste an ş.a.
ff.: 5, 53v,78, 93 : „St<o>ian".
f. 13y : „De Stoian v<ăta>v<ul> (?) de l<a> Anthim. Fev<ruarie> 11 dn<i>, l<ea>t 7264, 1756. <Anul de la Hristos este scris şi cu cifre arabo.
f. 65v: „De Stoi[i]an de l<a> Anthim în Bucureşti. 7264, 1756, fe-vruar<ie> 14".
< Menţiunea este făcută şi în limba greacă>.
f. 96 : „De Stoi[i]an . . . (?) de la Anthim".
Ms. 5662. Sec. XVIII (1756); 96 ff. [5-96]; 32,5 x 22 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele sublinieri ale copistului sînt scrise cu roşu. Textul filelor 66 — 96 este aşezat pe două coloane. Frontispicii colorate şi iniţiale ornate la ff. : 5, 15 şi 35v.
Ţara Romînească
2. Theotocarion. î. 81 : „1757. St<o>ian".
f. 246^: „St<o>îan". 1757. Anul copierii mai este menţionat la tf. : 2, 7V, 56 şi 66.
Ms. 1395. Sec. XVIII (1757); 272 ff. [2-120*, 128-27f]; 26 x 19,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă şi iniţiale ornate la ff. : 2, 8, 40v ş.a. Legătură veche în piele.
IU
Ţara Romîneaseă
Bucureşti
3. Octoih.
î. 89 : „De Stoian de la Anthimu s-au scris. 1758, 1758 <cu cifre arabe > sept <e>m<vrie > 1 dn<i>".
f. 100: „De Sto[i]ianu de l<a> Anthimu.
Sfîrşit şi lui D<u>mn<e>zeu slavă. 7267, 1758 <eu cifre arabo, septemvrie > 1 dn<i>".
Ms. 2909. Sec. XVIII (1758) ; 104 ff. [3-100]; 21,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 3, 14v, 25 ş.a.
Ţara Romînească
Bucureşti
4. Cronici moldoveneşti: Nicolae şi Miron Costin.
f. 294v : „Pînă aicea s-au scris dupre izvodul răposatului Miron Costin, ce-au foştii logofăt mare.
Scrisu-s-au aceştii Leatopiseţu după altul moldovenescu asemenea, la anii de la zidirea lumii 7273, iară de la mîntuirea lumii 1765, iunie 14 d.<ni>, ostenitorîu fiind scrisorii Stoianii buc<ure>şt<eanu> de la Anthim. 1765, 7273, iuniu 14.
Slavă lui Dumnezeu, Celui ce mi-au aju[tu]tat după început de am ajunsu şi sfîrşitul aceştii cărţi".
Ms. 236. Sec. XVIII (1765); 300 ff. 30 x 20 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 5, 27 ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 1, 5, 48v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Ţara Romînească
5. Miscelaneu teologic: Eshatologie, Legenda Duminecii, Legenda sf. Sisoe ş. a.
ff. 28 şi 45 : ,,UhcaX <=a scris > Stoian de la Anthim".
Ms i73. Sec. XVIII (mijloc); 122 ff. [1-62]; 15 X 10,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff.: 9, 28v, 46 ş.a. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
STRĂTILĂ (DASCĂLUL).
Ţara Romîneaseă Vilcotesti-Rîmnicul- Vîlcea
Miscelaneu: Cele 12 Vineri mari şi Gromovnic.
î. 6V : „Aceste 12 Vineri mari ce sînt într-un anu, care creştin le va ţine bine, cu post şi cu curăţenie şi cu rugăciune şi cu milostenie', nu va fi dus la judecată sufletul lui.
232
G.v ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
233*.
Şi am scris <eu>, dascăl<ul> Strătil<ă> dinle<a>t 1795, fev<ruarie>5"» f. 23 : „întru sfîrşit. Şi s-au scris de smeritul Strîtilă, fii<ri>d dascăl la Vilcoteşti.
Şi orice greşală veţi afla iartaţi şi înd<r>eptaţi cu duhul blîndeţilor, nepuindu-mă în ponos, fi<i>nd că am scris de pe nişte trataji nescrişi bine ; şi mai ales nimene<a> nu este a fi făr<ă> de poticnire.
Le<a>t 7306, de la H<risto>s 1798, april<ie> 19".
Ms. 3248. Sec. XVIII (1795-1798); 27 ff. [l-26v]; 17 x 10,5 cm. Scriere curivă. Frontispiciu în peniţă la f. 9. Iniţiale ornate la ff. : 22v şi 24.
STROE (COPILUL).
Ţara Romînească
Cuvinte ale sf. Efrem Şirul şi Rugăciune către Maica Domnului.
ff. 375—376v : „Cu nici un chip de slujbă nu sînt vrednic a mă arăta în[n]aintea D<o>mnului mieu I<isu>s H<risto>s, fără cît cu această puţin<ă> începătură de posluşanie. Fiindu-mi poruncit <de> sfinţiîa sa părintele egumenul Ştefan, <i>er<o>monah ot Bistriţă i mie nevrednicului întru cei mai mici, Stroe copilul, fără simţire de osteneală m-am nevoit de am scris această sfîntă carte ce să chiamă a lui s<vea>t<î>i Efrem Harapul, în zilele bl<a >gocestivului creştin şi de H<risto >s iubitoriu domnii Io Co<n>standin Basarab Brancoveanul voevod, fiind mitropolit preasf in-ţitul chir Theodosie, la leatul de la zidirea lumi[e]i 7208, iar de la spăse-niîa lumi[e]i, 1700.
Predoslovie  cătră pravoslavnicii  şi  bunii cetitori.
Eog pre sfinţiile voastre, cinstit <i> părinţi şi pre dumneavoastă de bună rudă născut<i> boîari şi pre dumneavoastră iubiţilor întru H<risto>s fraţi, pravoslavnicilor creştini, carii sînteţ<i> născut <i> întru limba noastră rumînească, să pri[i]miţ<i> această a noastră puţină osteneală dupre cuvîntul înţeleptului Sirah, precum zice în cartea lui în 33 de capete grăind : A toate răutăţile învaţă pre om lenivirea.
Derept acka şi noi, puind în[n]aintea cuvîntului stăpînului nostru I<isu>s H<risto>s pentru sluga cea l&neşă, carele luînd talantul dintru mîna domnu-său, n-au vrut să luergze cu dînsul, ci l-au îngropat în pămînt? o, iubiţilor cetitori, socotit-ajn ca să nu cază şi asupra noastră judecata cea straşnică, care s-au zis slugei ace<le>iîa, precum mărturiseşte Matheir bunul vestitoriu în 23 de capete grăind : Luaţ<i> pre această slugă lgneşă şi-l aruncaţ<i> întru-ntun grecul cel înpărţit.
Sfîntuî Ieronim şi sfîntul Ioan Zlatoustii, dascălii bes grecii noastre ce<le>i pravoslavnici, tîlcuind acSste cuvinte, zic că tălanţii acestea sînt darurile care să dau de la D<u>mnezeu oamenilor. Şi această socoteală şi chibzuială fiind întru inima mea, cu ajutorîul Acelui ce petrece mai pe de<a>supra ceriurilor şi întru mărirea cea vecinică, Părintele făcătoriul vecilor şi a tuturor faptelor, apucatu-m-am şi eu şi cu multă osîrdie am nevoit şi o am scris, însă cu toată cheltuiala [a] cinstitului părinte egumenul ot Bistriţă, chir Ştefan <i>er<o>monah<ul>.
Iar pre dumneavoastră, pravoslavnicilor cetitori, cu umilinţă vă rog ca, de veţ<i> afla nescare lunecături întru lucru<l> acesta al nostru, au cuvînt neplinit, au vreo slovă roşie nepusă, să nu ne blestemata>, ce ca neşte fii ai sfintei bes greci, cu duhul blîndeţelor să îndireptat<i> şi să nu ne puneţ<i> întru ponos ; ci ertaţ<i> că şi noi sîntem oameni deii pămînt făcut<i> şi asemenea pătimaş<i> şi ţinut<i> de slaba fire, carele nu lasă pre nici un omii fără greşală a răniînea.
Iar pre cît am putut cu ne voinţă am lucrat şi precum am aflat, în izvod aşa am şi scris întru sfîntă şi d<u>mnezeîasca Mănăstire Bistriţa, unde iaste hramul cinstitei Adormiri a preasfintei stăpînei noastre Isăscă-toarei de D<u>mnezeu şi pururea Fecioarei Măriei şi unde să odihnescu cinstite<le> moaşte ale preacuviosului părintelui nostru Grigorie Deca-politu<l>.
Şi iar vă rog, pravoslavnicilor cetitori, să ertaţ<i>, ca şi sfinţiilor voastre şi dumneavoastră să dobîndiţ<i> ertare de* la Domnul nostru I<isu>s H<risto>s, al Căruia dar şi milă şi noi ne rugăm Sfinţiei Sale să fie cu sfinţiile voastre şi cu dumneavoastră purureaf.
Precum dorescu să sosească la vadul cel cu adăpostire, carii sînt bătut <i> de valuri întru luciul mării, aşa am dorit şi eu ca să sosescu la sfîrşitul sfintei cărţi<i> aceştiîa.
Slavă lui D<u>mnezeu, Celui ce ne-au ajutat după început <de> am ajunsîi şi sfîrşitul".
Ms. 2608. Sec. XVII (1700); 387 ff. [l-376y, 378-387]; 28,5 X 19,5 cm. Scriere cursivă.
Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 384. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele, restaurată la cotor.
STURZE (DASCĂLUL VASILE).
Transilvania
1. Ceaslov si Octoih.
f. 175v : „Această carte scris-am eu Vasilie dascălul mold<o>vanul, cîndii am şezut la Mănăstire la Plosca la Hinidorii, pre sama popei lui Simon, cînd au şezud <src> în Mada*).
Scris-am cîndii au foştii Bl<a >g<o >veşteniîa luni după Paşti şi era frig şi nemţii în ţară ; cîndii au mersii ficiorul lui Apafi Mihaiu craiul Arde<a >-lului la Beci. Vl<ea>t 1695, april 11 dn<i>".
f. 257 : „Koniui macoRo h c-k *yrA*hCKHMH. fla MNororpfcwNÎH <= sfîrşitul glasului 8 cu cîntările evangheliceşti. Eu multpăcătosul > Vasilie Sturze, s<i>nti Badiul ot Mold<o>va. Vl<ea>t 1693, 15 dn<i>".
Ms. 1838. Sec. XVII (1693); 269 ff. [21-26y, 31-269y]; 18 x 13,5cm. Scrierea imită tiparul.. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. *) Sat lîngă Hunedoara.
"234
g. ştrempel
copişti de manuscrise romîneşti
235
Transilvania
2. Slujebnic şi Octoih.
î. 104v: „1696".
Ms. 712. Sec. XVII (1696); 276 ff. 19 x 15 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 3V, 66v* 104v ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 2, 22, 66v ş.a. Numerotaţie originală a filelor pînă la 193.
Transilvania
3. Liturghier.
f. 38v : „Scris-am <eu> dascălul Vasilie Sturze mold<ovanul>. Poîk. <=de la Naştere > 16<9>9, sep<temvrie> 1".
f. 71 : „Scris-am eu dascălul Vasilie Sturze mold<ovauul>. Pojk. <=de  la  Naştere >  1699,  sep<temvrie> 19".
f. 89v: „Scris-am această sv<î>ntă Liturghiia dascălul Vasilie Sturze moldo vanul, cînd au întunecat soarele, în luna lui septe<m>vrie în 13 zil<e>, <1699>. Să să ştiîa".
Ms. 707. Sec. XVII (1699); 127 ff. [l-126r]; 19,5 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în. peniţă la f. 90. Iniţiale ornate la ff. : 2, 3V, 5 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Transilvania
Stracos-Oradea
4. Ceaslov.
î. 271: „Sfîrşitul glasurilor. Az Vasilie Sturze Bad<iul> mold<ovanul> IlHCd/i oy c«ao cTpAK-hui. Porc. x d^d, dK. î < =am scris în sătul Stracîş. De la  Naştere  1701,  august  10 >.
f. 283 : „IlHCdA <=am scris > Vasilie Sturze Bad<iul> mold<ovanul>. Po>k. <=de la Naştere> 1701, m<e>s<e>ţa av<gust> 13, 8 ciao <=în satul > Stracîş".
f. 298 : „Scris-arn eu dascălul Vasilie Sturze Bad<iul> mold<ovanul> cînd am şezut în sat în Stracîş. Să siâ ştie. Porc. <=de la Naştere > 1701, m<e>s<e>ţa avgust 16 dn<i>".
f. 357v : „Scris-am eu dascălul Vasilie Sturze mold<ovanul>, cîndii am şezut la Stracîş. Porc. <=de la Naştere > 1701, av<gust> 22".
f. 365 : „IlHCdA <=am scris > dascăl<ul> Vasilie Sturze Bad<iul> mold<ovanul>, oy «a. <în satul > Stracîş. Porc. <=de la Naştere > 1701, oc<tomvrie> 1".
f. 373 : „Dascălul Vasilie Sturze Bad<iul> mold<ovanul>. Porc. < = la Naştere > 1701,   oc<tornvrie>   10.    IIhc. oy CTpdK-Kiii" <=scris Stracîş >.
=de în
Ms. 706. Sec. XVIII (1701); 379 ff. 19 x 15 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 12, 15v, 26v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Transilvania
Stracos-Oradea
5. Liturghier.
î. 57 : „Scriş-am eu dascălul Vasilie Sturze mold<ovanul> în sat în Stracîş. Porc. <=de  la   Naştere >  1701,  îul<ie> 30".
Ms. 4160. Sec. XVIII (1701); 118 ff. 18 x 15 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 57,60, 102 ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 3V, 5, 15 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
Transilvania
6. Liturghier.
f. 1: „Sv<î>nta şi d<u>mn<e>zăiasca Liturghiîa <.......
.....> sco<a>să pre limbî rumîneascî, ce să cîntî fărî diaconii.
P*>k. < = de la Naştere > 1704, ghen<arie > 14".
f. 99: „Scris-am eu dascălul Vasilie Sturze mol<dovean>. 1704, iev<ruarie> 24.
Ms. 4164. Sec. XVIII (1704); 105 ff. 20 x 15,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Chenar în peniţă la f. 1. Iniţiale ornate la ff. : 3V, 5, 24 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Banat
Utvin-Timişoara
7. Minei.
f. 11: „ Porc. <=de la Naştere > 1705, iuni<ie> 17 dn<i>. IIhc. oy <=a scris la> Luca Telecii la Temişvara".
f. 320v : „1705, îun<ie> 13 dn<i>, oy c*a$   <=4n satul > Luca Telec.
f. 396: „Scris-am eu Sturze, cînd <am> şezut în pădure la TJtfin. 1706, ma<i> 9 dn<i>".
Ms. 3107. Sec. XVIII (1705) ; 396 ff. [l-320Y,323-394r, 396];20xl4cm. Scrierea imită tiparul Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 320v, 323 ş.a. Iniţiale ornate la ff. :i,72v, 109^ ş.a. Numerotaţie originală a filelor, pînă la f. 117. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
236
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
237
Banat
Nădab-Arad
8. Octoih.
f. 109v : „Sfîrşitul <celor> optii glasuri. Porc. <=de la Naştere> 1714, ghen<arie> 6 dn<i>".
f. 122v: „în Nădab, 1714 ghen<arie> 21".
f. 218v : „Sfîrşitul Ohtaîului pre săptîmănî. Porc. <=de la Naştere> 1706, ghen<arie> 17. IIhc. oy ASk T*aik, aa « 3N4th <=am scris în Luc Telec. Să se ştie>. Vasilie Sturze d<a>sc<a>l mold<ovanul>".
Ms. 4214. Sec. XVIII (1706); 234 ff. 18,5 x 13,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 3, 123,. 141 ş.a. Legătură veche în piele.
Banat
Sînt andrei- Timişoara-
9. Miscelaneu teologic: Pravilă bisericească, Acatistul Maicii Domnului ş.a.
f. 123v: „Cu mila şi agiutoriul lui D<u>mn<e>zău am svîrşit Cele 7 Taine a besiaricii; precum am aflat şi în cea tiparnieă a mitropolitului Varia <a>mii din Ţara Moldovei de la Suceavî, aşa am şi scris.
Pentru aceia' mă rog sv<i>nţiilor voastre părinţi duhovnici şi preoţi carii veţi ceti pre aceastî sv<î>ntî Pravilă şi veţi afla ceva greşit, mă rog m<o>l<iVtvelor voastre nu blă<s>tămaţi ce îndireptaţi cu d<u>h<u>lu blîndeţelor ; că decît mi-au foştii putinţa, eu am nevoit cu toată osîrdiîa.
Şi am scris în sat în Sîntu Andreaş, lîngî Temişvara, în vriamîa cînd [a] s-au rădicat Curuţii lui Eacolţi Fre<n>ţti pe nimeţi şi era răutatia mare în Arde<a>l; şi la Crişul Negru şi cîmpiîa Ghiulei era pustiîatatia.
Şi eu dascălul Sturze încă am fost fugit în Ţara Turcului în <S>întu Aniidriaş, cîndii era ciuma cia măria şi au murit în Sîntii Andreaş 366 de suflete ; şi în to<a>tî Ţara Temişvarei. Să s<e> ştie. Porc. <=de la Naştere > 1708, iunie 22".
f. 175 : „Sfîrşitul slujbei de la Pitedesetniţe <sic>. IlHCdA <=a scris> Vasilie Sturze mold<ovanul>. Porc. de la Naştere > 1708, mai 23, $ c*ao <=în satul> Sîntii Andriaş".
f. 197v : „Sfîrşitulu Acathistului. Porc. <=dela Naştere> 1708, mart<ie> 24, oy ciao <=4n satul > Manaştur".
f. 203v : „Sfîrşitul canunului al tuturoru sf <i>nţilorii. IIhcaa MHofrtiuHÎH <=a scris multpăcătosul > Vasilie Sturze mold<ovanul>. Porc. <=de la Naştere > 1708, mar<tie> 26,oy c«ao fliloHaniop, kah r$â&a TgMHWKapacKaro; aa, a 3HdTH < = în satul Mănăştur,  aproape de oraşul Timişoara; să se
'* ştie >. Atunce au început a muri de ciumă în Sîntii Andrias si într-alte
£ sate. Să să ştiîa".
| Ms 713- Sec- XVIII (1708); 210 ff. 19,5 x 14,5 cm. Scrierea mită tiparul. Unele iniţiale şi | ■ indicatiuni tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 12v, 65 ş.a
i Numerotaţie originală a filelor.
V Transilvania
i • •        10. Strastnic.
,>
7 Ms. 708. Sec. XVIII (început); 58 ff. [2-58v]; 20 x 16 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile
iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 1.
| Iniţiale ornate la ff. : 3, 16, 22 ş.a.  Legătura   veche în piele se păstrează sub
legătura modernă.
Transilvania
11. Cele şapte Taine.
Ms. 709. Sec. XVIII (început); 188 ff. [2-730VJ ; 19,5 x 15 cm. Scrierea imită tiparul. Unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 8V, 41v, 61vş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Transilvania
12. Cele şapte taine.
Ms. 3564, Sec. XVIII (început); 117 ff. 20 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
^ ■ ti- Transilvania
Ioan Moshos, Livadă duhovnicească.
f. 121r~v: „Sfîrşitul cu ajutorml lui D<umne>zeu a cărţii lui Ioan[n]ii Moscu care să numeşte Livada d<u>hovnicească (metaforicgşte). într-acest chip să înţelege că, precum din livadea cea bine înflorită cu tot f eiîul de flori, albinele multe f ăliuri de dulceţi strîng şi adună roadă dulce în stupina cea pemintească, aşadară şi cei ce vor citi această carte din vieţile sfinţilor, ca din nişte flori vor culege roadă d<u>hovnicească şi îndeletnicire
a petrece viîaţa singuratecă, care săvîrşindu-o cu plăcere d<umne>-zăîaseă în locul ce<le>i peminteşti, va dobîndi înpărăţiîa cea cerească.
Această carte s-au aflat în vivlioteca părinţilor celor vechi, sau scriitorilor bisericeşti, în tomul al doilea greceşte şi latineşte; şi fiindcă greceşte nu să afla cu numărul întreg, precum iaste latineşte şi văzîndu-să rîvna sfin<ţiei salo păr<intelui> Ştefan Ioanovici ot Bolgarseg*), fiind
*) Scheii Braşovului.
238
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
239*
preot la această sfîntă biserecă ce iaste hramul sfînt<ului>, făcătorîului
de minuni Mcolae, că  pohtfişte a fi întriagă, nevoindu-să foarte mult şi
preaosfinţitul episcopul de la Cernavoda, chiriu, chir Neofit întîmplîn-
du-să a fi la Braşov din întîmplarea vremilor, fiind <în> oaste turcii cu I
moscali<i> la acele ţări fiind acea oaste şapte ani, pîn<ă> iar s-au făcut
pace; care acest preacuvios episcop au fost tălmăcitor la limba grecească
de s-au scris [de s-au scris] de acest cuvios preot, fiind silitor[i] la limba ^
latinească şi dum<nealui> chir dascăl Eadul Duma, de s-au putut desă- |
vîrşit a să tălmăci pe limba rumînească. *
' Şi eu, citind la această carte şi văzînd lucru preacuvios, m-am în- ţ demnat şi o am scris. 1777, ianuar 27. S. H. 1777, ian<uarie> 27 <a doua | însemnare de an şi zi este scrisă cu caractere chirilice >. 1
ff. 128—129v: „Sfîrşit şi lui D<umne>zeu, Celui slăvit în TrjYJoiţă, * Tatălui şi Fiîului şi Sfîntului D<u>h, slavă, cinste şi închinăciune, Amin, care mi-îau ajutat de am scris această carte cu vieţile sfin<ţilor> pus<t>-nici, care s-au tălmăcit de pre limba grecească pre limba rumînească şi fiind osîrditor[i] păr<intele> Ştefan Ioanovici ot Bolgarseg, de o au scris ca   să  aibă pomenire vîacinică.
Nu iaste lucru mai cuvios şi vriadnic de laudă, decît a iubi oarecine învăţătura şi a avia osîrdie la cele folositoare. Precum înpăratul Eghipe-tului, Potolomei Filadelfiîa, fiind foarte cu mare osîrdie intru stăpînirea sa ca să lase vreo pomenire vriadnică de laudă, după sfîrşitul vieţii sale _ şi aşa avînd silinţă au strînsu o sumă mare de cărţi, ca la 10 de mii, cu de tot felini de învăţături; mai în urmă s-au sfătuit cu sfiatnicii săi, fiind i? toţ<i> filosofi, ce lucru ar face să fie mai vriadnic de laudă [şi aşa], sfiatnicii săi l-au sfătuit ca, de s-ar putea face, să să tălmăcească Bibliîa de pă limba ovreiască pe limba elinească.
Şi pentru aceasta foarte s-au bucurat şi avînd multă silinţă s-au isprăvit (precum scrie la istoriîa înpărăţii sale) şi aceasta au rămas o pomenire vîacinică întru toate neamurile şi limbile.
Bine ar fi cînd s-ar sili toţ<i> care au dar de la D<umne>zeu ca să poată şi pe alţii a-i învăţa, mai vîrtos care au darul preoţii<i>. Numai <că> să viade un lucru necuvios la neamul nostru; că foarte puţini sînt care au avut şi ar putea avga silinţă a învăţa pe alţii la cale folositoare şi vriadnice de' pomenire. Că întîîu la acest oraş ce să numeşte Bolgarseg, ce iaste lîngă cetatea Braşovului la acest oraş iaste o biserecă ce iaste hramul Sfînt<ului> Nicolae, făcătoriul de minuni, care această biserecă s-au zidit la anul 1492 ; de la acea vreme pîn<ă> acum la anul 1777 nu să J află ca să fie fost din preoţii care au fost la această sfîntă biserecă mai ^ mulţi decît trei care ar fi avut osîrdie a tălmăci şi a scrie cărţi, care sînt la tribuinţa şi slujba biserecii, ca să poată înţelege norodul în linba lor cea rumînească.
Cîn<d> mai  <î>nainte vreme au fost tot cărţi pe limba sîrbească, iar de vr <e >o cîţ<i>va a<n>i încoace s-au început a să da în stambă cărţi bisericeşti în limba rumînească, care acele cărţi s-au tipărit în Ţara Eumî-     .' V nească şi Ţara Moldavii, fiind osîrduitori prinţipii acestor ţări şi arhipăstorii biserecii de s-au dat în stambă pentru înţelegerea neamului ru-
mînescu, nu mai puţin folosii arată, neavînd osîrdie neamul nostru a să* îndemna la mai multe şi a să spori, precum să află la alte limbi, că au osîrdie la învăţătură şi a dobîndi pomenire şi laudă.
Numele acestor trei preoţi ce au fost la această sfîntă biserecă : cel dintîîu protopop <ul> Eadul Tîmpea, ce s-au pristăvit la anul 1742, mai 14; al doilea, păr antele > Theodor, fiiul prot<o>pop<ului> Florea Bîra, ce s-au pristăvit la anul 1742, ian<ua>rie 5; al treilea păr<intele> Ştefan Ioanovici, care acum să află cu viîaţa. Aceşti trei au fost, care după aceasta p5e. ™ri} M va orîn<illi D<umne>zeu la această vrednicie să-i lumineze şi să-i întărească întru pravoslavnica credinţă şi a paşte turma cea cuvîntătoare, precum iubeşte D<umne>zeu şi pre tot norodul pravoslavnic să-i lumineze cu D<u>hul Său cel sfînt şi a păzi toate poruncile Sale. Amin.
Anul 1777, ian<uarie> 30 <anul este scris şi cu cifre chirilice >. S. H.".
Ms. 2481. Sec. XVIII (1777); 132 ff. 22 x 17,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Paginaţie originală cu cifre arabe. Legătură veche în piele.
ŞERBAN (Pr.). UMon
Cîrjâ arhierească, î. 475 : „Sfîrşitu şi lui D<u>mn<e>zău mărire. Şărban iereysîi".
Ms. 1271. Sec. XVIII (a 2-a jumătate); 475 ff. 32,5 x 22 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Desen la f. 19v. Frontispiciu în peniţă la f. 20. Paginaţie originală. Legătură veche în piele.
ŞERBAN (?) (Pr.). Ţara Romînească
Liturghier.
f. 89 : „Şi s-au scris întru a dăao <sic> domnie a mări<i> sale Io Alexandru Moruz v<oe>vod, în anul de l<a> H<risto>s 1799, april 15 zile".
Mai jos : „1799. Pop<a> Şe<rb>a<n>? prot<opop>, fiind întru al noaosprăzecilea an scris al pr<o>topopiei mele, ce neschimbat am fost prot<o>pop.Şe<rb>a<n> pro<to>p<op>".
Ms. 1384. Sec. XVIII (1799); 89 ff. 32,5 x 22 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Numeroase miniaturi, frontispicii şi iniţiale ornate, copiate după ms. 1790. Legătură veche în piele.
ŞOIMESCU (LOGOFĂTUL IONIŢĂ). Ţara Romîneaseă
!• Miscelaneu: Vămile văzduhului. Istoria luării Ţarigradului, Istoria risipirii Ierusalimului ş.a.
f. 70v : „Slavă lui Dumnezeu în Troiţă, Celui ce mi-au ajutat şi am şi săvîrşit acestea pînă aici, cu ajutor<ul> şi cu daru<l> Său şi cu mila Sa. Eu păcătos robul lui Dumnezeu Nec<u>lae log<o>f<ă>t<ul>, ca să-mi fie pentru pom<e>nere. 1789, avg<us>t 24".
240
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
241
f. 71 : „Această sfîntă şi dumnezeiască carte ce să coprinde întru sine-ş<i> viîaţ<a> preacuviosulu<i> părintelui nostru Vasilie cel Nou şi învăţătura a dooă de muncile maicii ( ?) focului şi de viîaţ<a > de veci şi de fericita viîaţa veacului ce va să fie şi de plata sfinţilor, o am scris-o eu păcătos robul lui Dumnezeu, cel mai jos numit, cu ajutor<ul> şi cu daru<l> şi cu mila lui Dumnezeu, ca să-m<i> fie pe<n>tru pomenirea mea şi a părinţilor miei, în veci. Şi dum<nea>v<oastră>, pragoslavriei <sic>, creştin<i>, cei ce vă veţ<i> întîmpla o <sic> o ceti şi veţ<i> găsi niţeareva <sic> cuvinte sau slove, sau niţeareva încurcături la scrisoare, să nu blestemat<i>, nici să ponosluiţ<i>, ci să îndreptat <i> şi să ertaţ<i> ca şi milostivu<l> Dumnezeu să vă erte pre voi. Nec<o>lae log<o>f<ă>t<ul> sin Ursachie. 1789, avg<us>t 24".
f. 144v : „Aceasta este scoasă rum<î>neşte dup<ă> elinică, care şi eu am scris-o del<a> cel ce-au scos aceasta. Nic<o>l<ae> log<o>f<ă>t<ul>. 1789, sept<em>v<rie> 15".
Ms. 1817. Sec. XVIII (1789); 280 ff. [1 — 144Y]; 20 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Legătură veche în piele.
^    . Ţara Romînească
Muscel
2. Constantin Cantacuzino, Istoria Ţârii Romîneşti.
ff. 357v-358 : „Pînă aici întru acestaş chip s-au scris de mine, cel mai jos iscălit, întru cea de Dumnezeu hărăzită a doa domnie a luminatului şi preaînălţatului nostru domnu al Ţări<i> / Bumîneşti Io Mihail Oonstan-d<in> Suţul v<oe>v<o>d, în vremea cînd să afla dum<nea>lui Scarlat Drugănesc<u>, biv vel stol<ni>c, isprav<ni>c la Sud Muşce<l> şi eu log-<ofă>t la dum<nea>lui, la anu<l> de la naşterea Domnului nostru I<isu>s H<risto>s 1792, oct<om>v<rie> 4 iproci. Ion<i>ţălog<o>f<ă>t Şoimesc<u>".
• Ms. 441. Sec. XVIII (1792); 360 ff. [1-358];21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Ţara Romîneaseă
3. Miscelaneu : Slujba sf. Dimitrie de la Basarabov, Slujba sf. Stelian, documente ş.a.
f. 4 : „Slujba părintelui Dimitrie de la Basarabov, care să prăznueşte în 27 de zile ale lui oct<om>v<rie>, care s-au alcătuit de preasfinţiîa sa părintele mireon chir Filaretu (afară din canoanile şi din tropare de la falite <sic>), în zilile prealuminatului şi preaîn[n]ălţatului şi preabunului oblăduitor <şi> domnu a toată Ţara Eumînească, Io Alexandru Ioan Ipsi-lant voev<o>d, cu blagosloveniîa şi cu toată cheltuiala a preasfinţitului mitropolit al Ungrovlahii, chiriu chir Grigorie.
Şi s-au şi tipărit în sfîntă Mitropolie a Bucureştilor, la anul mîntuiri<i> în luna lui martie, fiind ostenitor la acest sfîntu lucru[l] Stanciul".
f. 26 : „La leat 1820 am fost şi eu sîrguitor la scoaterea aceştii slujbe, dup<ă> cea din tipar filadă. Ioan Şoimescu biv polc<ovnic> za siimen<i>, iar din botezu Necolae".
f. 44 : „Această slujbă s-au scos dup<ă> cea adevărată din tipar filadă grecească > şi rumîneasc<ă> ce să află la biserica de la Chiţorani de dîn sus de Bucov, unde este hramul sfîntului Steliîanîi. 1820J aprilie. Ioan polc<ovnicul> Şoimescu".
Copistul mai semnează la ff. : 108v, 150, 177v, 180v şi 183.
Ms. 1588. Sec. XIX (1820); 187 ff. [1-26, 28-81, 83-92, 94-114, 117-123, 149-187v]; 23,5 x 17 cm. Scriere cursivă. Unele iniţiale sînt scrise cu roşu.
Ţara Romîneaseă
4. Miscelaneu: Slujbe religioase şi documente de la începutul sec. XIX, pînă la 1825.
f. 43v : „Această slujbă s-au scos dupe ce<a> adevărată din tipar filadă greceasc<ă> şi rumîneasc<ă>, ce să află la biserica de la Chiţorani, unde este hramul Sfîntului Stelianti, de mine Necolae sin Ursache pe numele din botezu , iar pe numele politicesc sînt iscălitu Ioan polc<ovnicul> Şoimesc<u>".
Copistul semnează şi la f. 63.
Ms. 1820. Sec. XIX (început); 128 ff. [l-10y, 12-22y, 25-88Y, 90-128r]; 22 X 18 cm.
Scriere cursivă. Iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor cu cifre arabe, reluată la f. 96.
ŞTEFAN (DASCĂLUL). Transilvania
1. Praznicar.
f. 1 : ,Anthologhionii, adecă floare cuvintelor. Această carte să cheamă Prăznicariu, întru carile sîntii toate sluj<b>ele peste totu anul.
Şi am pusii toţii în rîndu întîi Canonulii Troicinicului şi Octoihulii, apoi Sveatilnile cu Ev<an>g<he>leschiile, apoi Tropare, Troicinice pe 8 glasuri, care să cîntă în postulii cel mare, dimineaţa, la al<e>luia şi sluj[e]-bele toate dinu Mineiu şi din Triodii toate şi din Penticostar, adecă ce vei căuta toate afla-vei, întru acesta chipii aşăzatii şi alcătuiţii de mine, cel mai micii între dascăli, Ştefan dascăl moldavschi' ..... <ilizibil>. Leato 7246, H<ri>s<to>va 1738, m<e>s<e>ţa sept<emvrie> 10".
ff. lv -2V : „Cuvîntu cătră cetitori. Pred<o>slovila.
O, iubitorîule de D<u>mnezeu şi înţelepţite de Sf<î>nta Troiţă şi întru pravoslavie crescuţii, cetitoriule, ştim că în multe sf <i>nte scripturi ne învaţă D<u>mnezeu să cercăm scripturile, ca să ne înţelepţim. Pentru aceasta zice singur D<o>mnulîi H<risto>s la sf<î>nta Ev<an>g<he>liîa, unde zice : Cercaţi scripturile şi le ispitiţi, că cu dînsăle veţi afla vi[i]aţa
16-c. 1781
242
G. ŞTREMPEl)
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
243
vgcinică. Şi iarăşi: Fîntîna încuiată şi izvorulii nearătatft de amîndoao părţile iaste lipsă celor ce o dorescu pre ia şi însetează după dînsa.
Aşa iaste, o iubitulîi mieu cetitoriu şi la neamulii nostru, aceştii romînescu; că ar vrea creştinulu deacă să adună în sobor, adecă în sf <î>nta besSrică, să-ş<i> îndulcească sufletului său din cuvintele vieţii şi să ia ceva învăţătură ca se folosească şi pre altulii. Iară elii aude flroroeestvnindii în[n]tr-alte limbi şi grăind sîrbgşte. Omulîi, necum să înveţe ceva, să se folosească, ce să duce triştii şi nu poate să dobîndească ce doreşte sufletul lui. Pentru aceasta grăiaşte marele Pavel Apostol <ul>: Mai bine aşii voi cinci cuvinte pe limba mea, ca şi pre altulii să-1 învăţii şi să-1 folosescii^ decîtii cinci mii de cuvinte în limbă streină.
Pentru aceasta, o iubitulîi mieu cetitor, am scris această carte ce să cheamă Prăznicariu, întru carele sîntu toate slujbele anului încheiaţii, pe limbă romînească, încă foarte deschis şi luminat în limbă romînească, cu multă trudă şi cu multă osîrdie. Că prin bogate locuri am umblaţii stringînd izvoadele de prin ţărî şi am scris ; că nu este numai de pre o carte ce-sii de pre 4 cărţi: din Octoih, din Mineîu, din Triod, din Pinticostarii şi am strînsii din toate ; precum stringe albina mere de prinii toate florile, ca să fie de treaba oamenilor în lume, aşa eu am strînsii mere din toate florile; adecă am scris de prin multe izvoade, trudind şi ostenind, cum D<u>mnezeu ştie, ca să se îndulcească sufletele creştinilor den cuvintele vieţii şi totu în limba noastră ceasta romînească, foarte luminaţii alcătuită şi aşăzată.
Deci, o iubiţii miei cetitori, or<i> unde veţi găsi greşală or[r]i în slove ord > în cuvinte, mă rog să îndreptaţi cu d<u >hulii blîndeţelor, nepuindu-mi în ponosii; că precum s-au zis mai susu, că din multe cărţi s-au scris şi foarte grăbindu-m% n-am pututii scrie bine, să facii slova bună. Pentru aceasta ertaţi, iară nu blestemaţi. Ca <să> fie D<o>mnulii H<risto>s cu voi cu toţi, fraţilor. Aminii.
Al dumilorvoastre mai mic şi plecaţii , Ştefan dascăl moldovschi.
Şi s-au scris carte <a> aceasta, ce să cheamă Prăznicariu, în Ţara Ardealului si prin bogate lociiri. 7246,1738 <sic>, m<e>s<e>ta sept<emvrie> 10 dni".
f. 81v : „Săvîrşitulîi şi plinitulii Ohtoihului, cu D<u>mnezeulii sf <î>n-tulii.
Anii 1736, iară di la zidirea lumii le<a >t 7245 <sic>. Scris-am eu Ştefan dascăl muldoveanul".
în criptogramă : „Cîndii am foştii la Vinţu<l> (?) di Joşii, scris-am eu Ştefan din Moldova".
f. 286v : „Ştefan. Sfîrşitulu slujbei Paştiloru".
f. 426 : „Această carte, ce să cheamă Prăznicar peste tot anulii şi din Triod şi Pinticostar, totu pe romînie, am scris eu Ştefan dascăl din Dragu-mireşti".
Ms. 138. Sec. XVIII (1736-1738); 584 ff. 20,5 x 15 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar în peniţă la f. 1. Frontispicii colorate la ff. : 45v, 105, 138v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
Transilvania Turda
2. Octoih şi Antologhion.
f. 60 : „Ştefanu dascăl am scrisu aicea".
f. 110v : „Scris-am eu[u] Ştefanu dascăl. Ştefan".
f. 227v : „Scris-am eu, Ştefanu dascăl mare, moldoveanii. 1742, 7250, m<e>s<e>ţa april 2 zile".
f. 251v: „Scris-am eu, Ştefan dascăl moldoveanii din Dragumireşti, cînd am fost în Ţara Ardealului, în ţinutul Turdii. 1742, 7250, luna lui martiia 8 zile".
f. 264 : „Ştefan dascăl mare. 1742".
f. 290 : „Scris-amii eu Ştefanii dascăl, cînd am fost în Ard<e>al, în Ţara Uhgureas<eă>, dinu Muldova. Vleat 7251, 1742 <sic>".
Ms. 4851. Sec. XVIII (1742); 329 ff. 32 x 20,5 cm. Scrierea imită tiparul. Iniţialele şi unele indicaţiuni tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate laff. : 5,12v, 16v ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 44, 45, 46 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele, restaurată.
Transilvania
Braşov
3.  Triod — Penticostar.
f. 96v : „Scris-am eu Ştefanii dascălii moldovanu".
f. 102v : „Scris-am eu Ştefan dascăl moldoveanul, fiind în Braşovu. Vleatii 7251, 1742 <sic>. Mai miculu şi plecatulîi Ştefan dascăl, pururea ostenitoriul cătră scrisoare".
Ms. 4852. Sec. XVIII (1742); 204 ff. [1-2037]; 32 x 20,5 cm. Scrierea imită tiparul. Numeroase iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 25, 39 ş.a. Nume-rotaţia originală a filelor o continuă pe cea a manuscrisului 4851, copiat tot de dascălul Ştefan. Legătură veche în piele, restaurată la cotor.
ŞTEFAN (DASCĂLUL).
Ţara Romînească Bucureşti
Miscelaneu: Fragment din Alexandria ş.a.
f. 128v: „Această carte chemată <Alixăndrie este> a lui ierei Ştefan ot Colţia. 1780.
ff. 128v—129 : „Cî<n>d [am] eram eu Ştefan da<s>cal la Bucureşti, la M<ănăstirea> Colţi<i>, 1780, de învăţam carte de pomană la Ioan da<s>-cal<ul>".
Ms. 575. Sec. XVIII (1780); 199 ff. [aproximativ 120-132v]; 20 x 16 cm. Scriere cursivă.
244
G, ŞTREMPEL
Moldova
ŞTEFAN (DIACONUL).
Miscelaneu filosofic: fragmente din opera stoicului Epictet ş.a.
f. 120v : „Si am scris eu smeritul si mai micul între diacon<i> Ştefan. Şi umbla velet' 1785".
Ms. 27. Sec. XVIII (1785); 121 ff. [l — 120y]; 23 x 16 cm.  Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 14.
ŞTEFAN (DIACUL).
Transilvania
Bociu-Cluj
wt «ao <=din satul > Vima'
Liturghier. f. 38 : „Ştefan diacii <în criptogramă >, f. 71: „Ştefan diac" <cu caractere latine >.
f. 93 : „Slavă şi laudî lui D<umne>zău, Unuia întru sv<î>nta Tro<i>ţî îi dăm, Carele bine au voit după început de văzuîu şi sfîrşitul cărţii aceştiîa ce să zice Lit<u>rgliie.
Iară pre tine, pravoslavnice cetitoriule, cu umilinţî te rog ca, de vei afla nescare greşituri în lucrul acesta alu mieu să nu blastămi, ce cu blîn-deţe îndereptîază şi plinîaşte; pentrucă şi eu sintii om păcătos, aseminîa cu neputinţî ţinut de slaba fire, caria nu lasî pre nice un om a rămînîa fără greşalî. Ce iară te rog iartî [iartî], pravoslavnice cetitoriule, ca şi tu să dobîndeşti ertăciune de la D<o>mnulu nostru I<isu>s H<risto>s, al Căruia darii şi milî şi eu mă rog Lui să fie cu tine pururîa.
fl&Ci\A anpHA ti ahki, kt*, a^tt* x 3Ca'i wt chSAANÎt MHpS, a wt p©h<a*ctko Xko x a\|rs <=luna aprilie 15 zile, în anul 7211 de la facerea lumii, iar de la naşterea lui Hristos 1706 >. Scris-am eu Ştefanii di[i]ac de loc din Vima.
Scris-am în sat în Boci. XsaAa k-k K-kKH <=laudă lui Dumnezeu în veci>. Aminti".
Ms. 1352. Sec. XVIII (1706); 94 ff. 19 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 2. Iniţiale ornate la ff. : llv, 51v, 55v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
ŞTEFAN (DIACUL). Ţara Romînească (?)
Miscelaneu: Spiţă de neam şi Rînduiala tîmosaniei. f. 52 : „Şi am scris eu Ştefan di[i]ac ot Cişme la anii 1787".
Ms. 2656. Sec. XVIII (1787); 54 ff. 22,5 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
ŞTEFAN (IEROMONAHUL).
245
Ţara Romînească Măn. Bistriţa
1. Cazanii.
ff.1-10 : „Această carte ce întru dînsa sînt scrise Cazaniile duminicilor a tot anul, datu-o-am de pomeană sf<i>ntei Mănăstiri Coziei eu, Ştefan <i>er<o>monah, ca să fie de cetanie în sf<î>nta Mănăstire, în zilele mitrop<o>litului chir Theodosie. M<e>s<e>ţa îul<ie> 30 dn<i>. L<ea>t 7196 <1688>.
Iar cine s-ar ispiti a o dezlipi den sf<î>nta Mănăstire, acela să fie dezlipit de faţa lui D<u>mn<e>zeu şi la înfricoşatul judeţ să-i fie Maica Sf<i>nţii sale pîrîş. Amin".
f. 338v : „Ştefan eclis<iarh> ot Mitrop<olie>".
f. 170v: „Ştefan <i>er<o>monah<ul>, eclis<iarh> ot Mitrop<olie>".
f. 473v : „A sf <i >ntei Mănăstiri Cozii, dată pentru pomeana de cuviosul întru ieromonah<i> chir Ştefan <e >clisiarhul ot Mitropolie. M<e>s<e>ţa iuli<e> 30 dnî.L<eâ>t 7196 <1688>".
f. 3. liminarăv, de altă mînă : „Acea<s>tă Cazanie esti a Cozii <. . . > scrise de Ştefan <i>er<o>monah ot Cozia, ig<umen> ot Bistriţi. I am iscălit eu ig<umenul> ot Cozia. Mihail ig<umen> ot Cozia.L<ea>t 7232 <1724>".
Ms. 2672. Sec. XVII (1688); 473 ff. 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească Mân. Bistriţa
2. Fragmente dintr-o Psaltire slavo-romînâ.
f. 6V : „Scrisu-s-au aceast<ă> sf<î>ntă carte de mine mult păcătosul Ştefan, <i>er<omonah>, fiind eg<u>m<en> la Bistr<i>t<a>. L<ea>t 7205 <1697>".
f. 163v : „Mărire lui Dumn<e>zeu, Unuia în Troiţ<ă>, carel<e> dă sfîrşitul a tot lucrul ce s<e> începe spre folosul omenescii. Komu; ck BroM. HmhhV <=sfîrşit cu Dumnezeu. Amin>.
Ms. 2644. Sec. XVII (1697); 481 ff. [aproximativ 5-177y, 392-409y> 430-46f, 476-47f\\ 22 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlul şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
3. Cazanii. f. 208v: „Ştefan <i>er<o>monah".
246
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
247
Coperta a II-a interioară : „Această carte iaste a lui Ştefan ier<o>m<o-nahul>, ig<u>m<en> ot Bistriţi <sic> 7220 <1712>".
Ms. 4648. Sec. XVII (sfîrşit); 208 ff. [118-208y]; 30,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţia originală a filelor continuă nume-rotaţia cărţii Cheia înţelesului, tipărită la Bucureşti în 1678 şi care precede manuscrisul. Legătură veche în piele.
ŞTEFAN (LOGOFĂTUL).
Ţara Romînească
Bucureşti
Cronici moldoveneşti şi munteneşti.
ff, 6 —7 : „Acest leatopiseţ iast<e> scris cu osteneala mea, in zilele M Mcolae vod<ă> Caragea, la l<ea>t 1782. Şt<efa>n log<ofă>t".
f. 191v: „Scris de Ştefan log<ofă>t<ul> ot Creţ<u>lescul. Mart<ie> 1,1785. Şt<efa>n log<ofă>tu<l>".
Ms. 340. Sec. XVIII (1782); 212 ff. [2 — 191r]; 30 X 20 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 6. Paginaţie originală. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
ŞTEFAN (PAHARN ICUL).
Moldova
învăţături creştineşti.
f. 84v : „Aceas[s]tă carte, ce iaste întrn ia frumoasă învăţături creştineşti, am scris<-o> eu, Ştefan păh<arnicul>".
Ms. 134. Sec. XVIII (mijloc); 85 ff. [2y~84y]\ 20,5 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 2V, 3V şi 5. Legătură veche în piele.
ŞTEFAN (Pr.).
Transilvania
Fragment de Ceaslov.
f. 12: „Scris-<a>mil e<u> pop<a> Ştefan ot Molosigîi>*) lăcuitorîu în Leta cea Mare*), lui popa Gheorghie din Pociaiu*) în zilei<c> lui Bacoţi Fr&atu, cîndii să făcusă toată Curuţă**). Pow. Xa <---de la naşterea lui Hristos > 1706".
Ms. 2301. Sec. XVIII (1706); 42 ff. 19 x 14,5 cm." Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 11 . Iniţiale ornate la ff. : 4, 5, 6 ş.a.
*) Localităţi aşezate între Huedin şi Oradea.
*) Aluzie la victoriile lui Francisc Răkoczi asupra Habsburgilor.
ŞTEFAN (Pr.).
Transilvania
Liturghier.
f. 66 : „IlHcan MHorrpimiiiH i€p*H Ct^m w<t> C-hNEomar, EAH3k awto flafiMisia?. Arra Te am Nauuro Ic. Xc. h crhch MHpa x a\|™, a\ccu,a <sic> MapTΫ a" < = A scris multpăcătosul preot Ştefan din Sînboşag*), lîngă localitatea (?) Popmezău*). Anul de la Domnul nostru Iisus Hristos si izbăvirea lumii 1730, luna martie 4>. ' ' '
f. 110v : „Eu popa Ştefan dinii Sîmboşagti".
f. 111 : „Scris-am în anul de la zidire<a> lumii 7238, indic<tion> 8, •cru[n]gu<l> so<a>relui 11, a<l> lunii 18, temelie lunii 21, de la întruparea lui H<risto>s 1730".
f. 129 : „Aceasta Pashalie o amu scos du pre Pashalie rusască, care o au tipărit de la H<risto>s 1615, care-i acum de 115 a<n>i de atunce; şi aceasta umblă pe le<a>t de slove şi nu s<ă> soverşeşte.
Slavă şi cinstă şi închin <ă>ciune dămii lui Dumnezău deplin, Carile ne-<a>u agiutatii din <în>ceputii de amu agiunsii şi soverşit în pace".
Ms. 4133. Sec. XVIII (1730); 149 ff. 20 x 15,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff.: 29v, 67, 91v ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 6, 7V, 9 ş.a.
ŞTEFAN (Pr.).
Ţara Romînească
Pomelnicul Schitului Comanca.
f.9v : „IIc.. <= a scris > p<o>p<a> Şt<e>f<a>n. Fev<ruarie>4 dn<i>, 7256 <1748>". .! '
Ms. 2213. Sec. XVIII (1748); 46 ff. [aproximativ 2 — 9y, 13, 18, 19y, 21-24, 26 - 29]; 18 x 14 cm.
Scriere cursivă şi cu majuscule. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 2, 13 şi 27.
TĂUTU (IONIŢĂ).
Moldova
Istoria lui Erotocrit.
f. 128 : „Această carte s-au scris de mini în zilele preluminatului domnul nostru Io Alexandru Ioan Mavrocordat v<oe>vod, la vele<a>tu<l> îfaştiri<i> 1785, avg<us>t 15 ; iară comandir[i] Bucovini<i>, Intănbergii gheniral maior. • '
Această carte s-au scris de Ioniţă Tăutul".
Ms. 158. Sec. XVIII (1785); 128 ff. 23 x 18,5 cm. Scriere cursivă.
*) Localităţi în regiunea Oradea.
248
TEODOR (DIACUL).
G. ŞTREMPEL
Miscelaneu: Pascalie si Cazanii.
Transilvani»
Saca-Oradea
f. 66v: „Sfîrşitu şi lui D<u>m<ne>zeu mărire. Scris-am eu diaeîi Thiodor den Saca. Avgustu 2, ani 1735".
f. 96 : „De spre tipar amu scrisu".
Ms. 701. Sec. XVIII (1735); 150 ff. [53-66v, 81-150r]; 15 x 9,5 cm. Scrierea imită tiparul.
Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor, începînd cu f. 82.
TEODOR (Pr.)
Transilvania
Daneş-Sighişoara
Ilie Miniat, Piatra smintelii.
Cf. Ms. 2499. f. I-a liminară : „Această carte ce să chiamă Piatra smintelii, o am prepus cu de a doa scrisoare, eu, cel mai jos numit, din scrisorile cinstitului dascăl Eadu Duma, cîntăreţul de la Braşoş <sic > în Schei în anul 1781 ap<rilie> şi am dat de o au legaţii un sas în Sighişoara, în preţ 3 duci. Şi am şi însemnat aici, ca fieste cine ce va ceti aici să ştie a'cui au fost şi iaste cartea aceasta.
Dară cine o ar înstreina în chip de furtişag de la mine,sau din ogrăzile mele, acela alt blăstăm să nu aibă fără să nu-1 rabde D<o>m-nul D<u>mnezeu, în toată viaţa lui, nici să vază moartea pîn<ă> nu va umbla tot pedestru pe la toate locurile acelea pe unde s-au făcut să-boarele acele scrise în lăuntru cărţi <i> aceştia; apoi să fie ertat şi de mine şi <de> D<u>mnezeu. Amm.
Smeritul preot Theodor. Dâneş. Namesnic neuni<ţi>lor. 1784, mai 3 zil<e>".
Sec. XVIII (1781).
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
249
mării sale Mc<o>lai Petru Mavrogheni v<oe>vod, la leat 1787 <. . ..........• >" Semnează: „Luca log<ofe>ţ<el> de div<a>n".
Ms. 1125. Sec. XVIII (1784); 96 ff. [4Y-76\ 79~93Y] ; 18,5 x 13 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. La f. 4V este desenată stema Ţării Romîneşti,. iar la f. 76v o femeie, cu balanţa în mînă, simbolizează dreptatea. Frontispiciu în peniţă la f. 5. Legătură veche în piele.
TEODORACHE (LOGOFĂTUL).
Moldova (?)
Calendarul tipărit de Mihail StrilbiţcH la Iaşi, în anul 1785.
f. 99 : „Scris după tiparîu, întocmai cum să vede, de Theodorache log<ofă>t<ul>".
Ms. 2640. Sec. XVIII (sfîrşit); 99 ff. 22,5 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi inţialele sînt scrise cu roşu. Sînt copiate, în cerneală şi gravurile reproduse de Mihail Strilbiţchi. Legătură veche în piele.
TEODORACHE (LOGOFĂTUL DE DIVAN).
Ţara Romînească
Vieţi de sfinţi.
f. 116 : „Să ertaţi unde veţi găsi greşală, fiindcă afară din cele ce am greşit eu, cum am văzut pe altă carte, care mi s-au dat de către plătitorul, asemenea am scris şi eu.
Al cititorilor prea plecat, Theodorache log<ofăt> za divan".
f. 103. Sub stema Ţării Eomîneşti găsim anul copierii: „1792".
Ms. 119. Sec. XVIII (1792); 117 ff. 30 x 20 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 15, 30 ş.a. Iniţiale ornate la ff. 1, 15, 30 ş. a. Legătură veche în piele.
TEODORACHE (SIN GHEORGHE LUCA).
Ţara Romîneaseă
Bucureşti
Pilde filosofeşti.
t 76v: „Ostenitorîu scrisorii <este> Theodorache sin Gheorghie Luca, logofătul > ot mah<alaua> lui Lucacîu, hramul sfîntului Mcolae. 1784,, ghen<a>r<ie> 18".
f. 94r~v, de altă mînă : „Să să ştie că astă carte cu sfinte şi dum-nezeeşti minuni şi învăţături s-au scris de mîna lui Theodorache sin Gheorghe dinu mah<a>laoa Lucaci<u>lui, din zililerăp<osa>t<u>lui întru fericire, mării sale Mcolae Ioan Garagea v<oe>vod, la leat 1784, ghen<a>r<ie> 18 şi s-au legat cu cheltuiala Lucăi, log<ofe>ţ<el> de div<a>n, în zilile
TEOFAN (MONAHUL). Ţara Rommească
Calist şi Ignatie Xanthopol, îndreptar pentru călugări.
f. 155v: „Vrednic de milă călugăr cu numele Theofan scară asază a d<u>mnezeeştilor da[ra]ruri, pre care cercarea au făcut-o cunoscută purtătorilorii de D<u>mnez<e>u".
Ms. 703. Sec. XVIII (sfîrşit); 157 ff. [1-155Y]; 20 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, unele iniţiale şi însemnările marginale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Numerotaţie originală a filelor. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
•250
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
251
TE OF AN (MONAHUL).
Moldova
Măn. Secul
1. Exaimeron.
f. 1 : „Exaimeronîi, adecă tîlcîi la cele şase zile ale Facerii şi deosă-bitti cuvîntîi pentru facerea raiului, alţi celui întru sfinţi părintelui nostru Vasilie cel Mare, arhiepiscopulii Chesariei Cappadochiei, acum întîîu scoasă de pre limba ellinească pre limba rumînească, de cuvioşiia sa ieromonahul şi di dascălul chir Ilarion în sfîntă Mănăstire Neamţul, care prinţi blagosloveniîa preacuvioşiei sale chirii Paisie, stareţul [a] aceştii sfinte Mănăstiri, s-au prescris îubitorîului de D<u>mnezeu şi celui întru tot plin de multa rîvnă şi dorire a aceştii sfinte cărţi, dumisale marelui clucerii Dimitrachi Vîrnav şi cinstitului şi a tot sf<întul> sobor şi al nostru prea iubiţii duhovniceseu fiiu şi mulţii f ăcătorîu de bine, cu toată a dumisale cheltuială, în zilele pre[lu]iuminatului şi preaîn[n]ălţatului domnului nostru Co<n>stantinii Dimitrie Moruz voevodii, întru al cincilea anii a<l> domniei mării sale, în sfîntă Mănăstire Sacul, de cel mai nevrednic intre ascultătorii aceştii sfinte lavre şi între monaşi celii mai păcătoşii şi mult smeritul, Theofanîi monahul Eşanul.
în anii de la Adam 7290, iară de la naşterea lui H<risto>s 1782, maîu
16".
Ms. 3094. Sec. XVIII (1782); 281 ff. 22,5 x 17,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, extrasele din Biblie, unele iniţiale şi trimiteri marginale sînt scrise cu roşu. La f. 2V . este reprezentat, într-un desen, sf. Vasile cel Mare. Frontispiciu în peniţă la f. 3. Numerotaţie originală a filelor.
Moldova
2. Fragmente din scrierile sfinţilor Calist si Ignatie Xanthopol.
f. 154: „1796, dec<em>v<rie> 3. Theofan mult păcătosul şi nevrednicul monah".
Ms. 2799. Sec. XVIII (1796); 167 ff. [38 — 154]; 24 x 17 cm. Scriere cursivă. Iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Moldova
Măn. Secul
3. Ilie Miniat, Piatra smintelii.
f. 1 : „Piiatra smintelii, adecă arătare a începutului şi a pricinii despărţirii [ajceloru doao biserici, a răsăritului şi a apusului, cu c£le cinci deosebiri neîntocmite, alcătuită, adecă şi izvodită de Ilie Miniatii, celii *ce au foştii oarecîndu preaiubitorîu de D<u>mnezeu episcopii al Cher-nichiei şi al Calavritenilor celor din Peloponis alu Ohefaliniei, care acumii intîţu s-au tălmăciţii rumîneşte, întru anii de la H<risto >s 1792.
* i
monah
Şi s-au prescrisii de a doa oară de pre izvodii, de multu păcătosulii ah Theofanîi Oăzutulii, în sf<î>nta Mănăstire Seculii"
Ms. 1608. Sec. XVIII (sfîrşit); 102 ff. 23,5 x 16,5 cm.   Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor.
TEOFIL (MONAHUL).
1. Ilie Miniat, Piatra smintelii.
Ţara Romînească
f. 197v : „Sfîrşitulu cărţii a Pietrii smintelii si lui Dumnezeu mulţămită.
S-au tălmăcit şi s-au prescrisii întru anulii 1792". Mai ios, cu caractere gotice : „Teofil monach Schreiber".
Ms. 1941. Sec. XVIII (1792) ; 211 ff. [27*. - 197*]; 23 x 16 cm.  Scriere cursivă.
Ţara Romîneaseă
\ 2. Miscelaneu teologic: Acatistul Maicii Domnului,
Cuvinte ale sfinţilor Marco Pustnicul şi Efrem Şirul, fragmente din Pateric ş.a.
f. 175, cu caractere gotice : „Teofil monahul". î. 31 : „1793, iulie 12".
Ms. 2036. Sec. XVIII (1793); 199 ff.   [9-173, 175-191-]; 17 x 11,5 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă la ff. : 9 şi 44v.
Ţara Romînească
3. învăţăturile sf: Petru Damaschinul.
f. 178J: „Slavă lui D<u>mnezeu că, ajutîndu-mi după începutii, a<m> şi savîrşi<t>. 1795, dechemvrie 20".
Ms. 1935. Sec. XVIII (1795); 178 ff. 23 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile si iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
1. Cuvinte ale sfinţilor Simeon Noul Teolog, Marco Pustnicul, Ioan Gură de Aur,. Theodor episcopul Edessei, Nil de la Sorsca ş.a.
f. 350v: „Theofil "sypa^oc £86" <=am scris aci).
f. 374J, cu caractere gotice : „Teofil pechetosul".
f. 424v, cu caractere gotice : „Teofil pechetosul am scris".
Ms. 1990. Sec. XVIII (sfîrşit) ; 498 ff. [1-198*, 209-254x, 256-424v, 427-457] ; 23,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 221v, 300 ş.a. Iniţialele ornate la ff. : 71, 106, 137 ş.a. Legătură veche în piele.
252
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
253
Ţara Romîneaseă
5. Cuvinte ale sf. Mareo Pustniciţi. f. 355v: „Teofil".
Ms. 1956. Sec. XVIII (sfîrşit); 490 [129-355*]; 23 X 16,5 cm. Scriere cursivă, Frontispiciu în peniţă la f. 129. Iniţiale ornate la ff. : 129 şi 294v. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
6. Vieţi de sfinţi. f. 88v, de altă mină, în criptogramă : „Theofil ierodiiacon".
Ms. 1997. Sec. XVIII (sfîrşit); 203 ff. [39-88*]; 23 X 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţială ornată la f. 39.
Ţara Romînească
7.   Cuvinte  ale  sfinţilor  Petru Damaschinul şi Filothei Monahul.
Ms. 1889. Sec. XVIII (sfîrşit); 385 ff. [203-273, 371-385]; 33,5 x 22,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
8. Cuvinte ale sf. Isaac Şirul.
Ms. 1927. Sec. XVIII (sfîrşit); 650 ff. [1-38*]; 25 X 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat şi iniţială ornată la f. 1. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
9. Rînduiala călugăririi.
Ms. 1930. Sec. XVIII (sfîrşit); 123 ff. ]1-51*]; 23 X 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 1 şi 18.
Ţara Romîneaseă
10. Crinii ţarinii.
Ms. 1934. Sec. XVIII (sfîrşit); 182 ff. [f-179]; 23,5 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlul şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă şi iniţiale ornate, executate de altă mînă, la ff. : lv şi 32. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
11. Capete ale sfinţilor Calist şi Ignatie Xanthopol, Grigore Sinaitul, Petru Damaschinul ş.a.
Ms. 1957. Sec. XVIII (sfîrşit); 506 ff. [aproximativ 1-133*, 307*-421y]; 23 x 17 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la ff. i 1 şi 307v. Iniţiale ornate la ff. : 307v, 314v, 386v ş.a. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
12. Viaţa cuvioasei Singlitichia.
Ms. 1976. Sec. XVIII (sfîrşit); 153 ff. [1-72]; 22 x 16 cm. Scriere cursivă.
Ţara Romînească
13. Cuvinte ale sf. Nil de la Sorsca.
Ms. 1982. Sec. XVIII (sfîrşit); 153 ff. [l-134y,  138-152*]; 23,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă.
Frontispicii în peniţă la ff. : 1, 19, 23v ş.a. Iniţiale ornate la ff. ; 19, 22v, 23v ş.a. Desene în peniţă la ff. : 52, 59v, 101 ş.a.
Ţara Romînească
11. Capete ale sf. Ioan al Garpathiilor către călugării din India,
f. llv: „Iară sfinţiilorîi voastre, cinstiţi cetitorilorii, carele veti ceti aciea, vă rugaţi şi pentru mine păcătosul neponosluindu-mă. Teofil <în criptogramă > monahul".
Ms. 1989. Sec. XVIII (a doua jumătate); 61 ff. [1-44*]; 23 x 17 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu în peniţă la f. 1 şi vinietă la f. 44v.
Ţara Romînească
15. Capete ale sfinţilor Nichita Stithat şi Ioan al Garpathiilor.
Ms. 1991. Sec. XVIII (sfîrşit); 350 ff. [2-217y, 219-222*, 224-243] ; 22,5 x 16 cm. Scriere cursivă. Frontispicii în peniţă la ff. : 2 şi 120. Iniţiale ornate la f. : 2,119,120 ş.a. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
16. Cuvinte ale sfinţilor Isihie Preotul şi Nil Sinaitul.
Ms. 1993. Sec. XVIII (sfîrşit); 239 ff. [1-8*, 22-25Y, 27y-29y, 32*-^-33*, 63-65*, 67-88, 96-120, 154*-194y, 196*-206*]; 23,5 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu şi iniţiale ornate, executate de altă mînă, la ff. : 1 şi 63. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
17. Miscelaneu teologic:  Minee pe lunile iunie şi iulie,
Cuvinte ale sfinţilor părinţi ş.a.
Ms. 1995. Sec. XVIII (sfîrşit); 274 ff. [1-103*, 105-274y]; 23 x 16,5 cm. Scriere cursivă.
Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate şi viniete la ff. : 70v, 109v 130 ş.a. Legătură veche în piele.
254
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
255*
Ţara Romîneaseă
18. Tîlcuiri ale lui NicMfor Theotochis din scrierile sf. Isaac Şirul.
Ms. 1998. Sec. XVIII (sfîrşit); 42 ff. 23 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu.
Ţara Romîneaseă
19. Miscelaneu teologic: Slujbe religioase şi Tipic.
Ms. 2007. Sec. XVIII (sfîrşit); 56 ff. 22 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 5,10V, 14 ş.a. Legătură veche în piele.
Ţara Romîneaseă
20. Miscelaneu:  Vieţi de sfinţi.  Cronologie ş.a.
Ms. 2013. Sec. XVIII (sfîrşit); 111 ff. [28Y -110]; 22,5x16 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
g * Ţara Romînească
21. Hotărîri în scurt   ale sf. Vasile   cel Mare.
Ms. 2015. Sec. XVIII (sfîrşit); 385 ff. [119-134Y]; 21,5 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 121. Iniţiale ornate la ff. : 121 şi 122v. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
22. Miscelaneu eshatologic.
Ms. 2018. Sec. XVIII (sfîrşit); 120 ff. [87-118Y]; 21,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
23. Capete pustniceşti ale sfîntului Diadoh, episcopul Fotichiei.
f. 127 : „Teofil monahul" <în criptogramă >.
Ms. 2029. Sec. XVIII (sfîrşit); 127 ff. [106Y-127]; 18,5 x 13,5 cm. Scriere cursivă. Titlul şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
24. Theofilact arhiepiscopul Bulgariei, fragment din Tîleul Evangheliilor.
Ms. 2041. Sec. XVIII (sfîrşit); 456 ff. [174-207, 260-269Y, 271-283]; 38 x 24 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Legătura veche în piele.
Ţara Romînească^
25. Tîlcuirea sf. Vasile cel Mare la cartea Facerii.
Ms. 2047. Sec. XVIII (sfîrşit); 106 ff. [71Y-74Y]; 32 x 23 cm. Scriere cursivă.
Ţara Romînească
26. Cuvinte ale sf. Simeon Noul Teolog.
Ms. 2052. Sec. XIX (început); 866 ff. [155-258Y]; 34 x 23,5 cm. Scriere cursivă. Iniţiale ornate la ff. : 155, 169, 179v ş.a. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească,
27. Vieţi de sfinţi.
Ms. 2055. Sec. XIX (început); 125 ff. [58-73]; 32,5 x 22,5 cm. Scriere  cursivă. Iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 58, 61, 63v ş.a.
TEOFIL (Pr.)
Ţara Romînească
Rucăr
1. Parimiar.
Coperta I-a interioară, de altă mînă: „Această sf<î>ntă carte s-an făcut de părintele popa T<e>ofil".
Mai jos : „Ca s<ă se> ştie că ia[a]stă sfîntă carte au fostu a părintelui pop<ii> lu<i> Theofil, star<eţ> ot Eucăr. Şi a rămas pă sama feciorilor lui:: Ion, Dumitru, Ana<s>tase i Gheogrie <sic>, cui o va da Dumnezeu".
f. 6: „Scris-am eu Theofil, păc<ă>tos A*3A« < = pîftă aici>. La acu<i> mînă o va trimite Dumnezău dup<ă> moartea mea, să pomenească : Theofil, Aldea, Stanca, ere<i> Stanciul, Eadaced <sic> că iaste a mea ostenintă.
L<ea>t 72i0" <1702>.
f. 43 : „Az Theohil log<ofătul>".
f. 265v : „Ca s<ă se> şti<e> că aceast<ă> carte ce s<ă> chiam<ă> izvod de Pari[i]mii, iaste a lui Theohil, cu toată truda lui şi cheltu<i>ala, ca s<ă> fie de în[n]văţ<ă>tur<ă> lui şi cui va da Dumnezeu.
Iar de s-ar pierde şi o <a>r lo<a>-o cineva şi nu o <a>r colaci . . . ............ vă dn<i> Ioan Co<n>standin voivod i mitropolit <ul> Hâ\n<= nostru > Theodosie. CîhS nHcaX <== aceasta am scris-o > ot Eucăr, la Chiîae. L<ea>t 7208" <1700>.
Ms. 3052. Sec. XVII (1700); 265 ff. [aproximativ 1-263Y, 265Y]; 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 7. Legătură veche în piele.
256
Gv ŞTREMPEL
COPIŞTI  DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
257
Ţara Romînească
Rucăr
2. Miscelaneu teologie: Tetraevanghel, Apostol, Slujba înmormîntării ş.a.
f. 45v : „ QtwfyXuA wt PSk. ck khw. kaSm. rcAKdA\h nHCd. x3Cdî" < = Teofil de la Eucăr. Cu cheia de mai sus a domniei (?) mele a scris. 7211 = 1703>.
f. 196: „Az Teofil gramatic ot Eucăr" <textul este criptografiat >.
f. 231v : „fl3 0*w$ha rpaMTHK nHcajf a* 3fi,iX ck avhaoct. B>kk> ivt PSkt*p"
< == Eu Teofil grămăticul am scris pînă aci, cu mila lui Dumnezeu la Eucăr >. <Ultimele două cuvinte sînt criptografiate >.
f. 237 : „IIhc, ab 0*w$»*a n*w>k*hah umctto non. CtanmSa wt PSk. x3cî". <= Am scris eu Teofil holteiul, nepotul popii Stanciul din Eucăr. 7210 = = 1702 >.
Ms. 1154. Sec. XVIII (1702-1703); 283 ff. 22 x 16 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile, iniţialele, indicaţiunile de sfîrşit de capitol şi unele trimiteri sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
TEOFIL ACT (MONAHUL).
Moldova
Măn. Bisericani
Miscelaneu teologic: Ioan Moshos, Livadă duhovnicească, Cuvinte ale sf. părinţi ş.a.
f. 171 : „Slavă Ţiîa Do<a>mne I<i>suse H<ri>sto<a>să că m-ai în[n]-<vre >dnicitu de am scris această sfîntă carte dulci [şi] Livadă în[n]flo-rită.
Şi fiind în sfîntă Mănăstiri Beserăcani am scris-o la anul 1800, aprîl 16 zile; şi s-au scris de tăcăloşiîa mea, cari mai giosu sînt iscălit, Theo-filactu monah <ul>".
Ms. 3560. Sec. XVIII (1800); 209 ff. [2-207*]; 22,5 x 16 cm. Scriere cursivă. Frontispici în peniţă la ff. : 4, 9V, 14 ş.a.
TERAPONT (IEROMONAHUL). Moldova
Cuvinte pustniceşti ale sf. Isaac Şirul.
f. I-a liminară: „Această carte amii scris-o eu, <i>er<o>monahii Therapont la sihăstrie Sîcului şi sî mă erti cine a citi şi a gîsi greşeli într-însa ; că eu sîntu foarte prostii dinii <în>văţătură a sf<i>ntie<i> Scripturi".
Pe aceeaşi filă, mai jos, de altă mînă, este transcrisă însemnarea de
Ani<i> D<o>mnului 1778" <anul
mai sus, cu menţiunea datei este  scris  şi  cu  cifre  arabe >.
Ms. 1963. Sec. XVIII (aproximativ 1778); 600 ff. [aproximativ 1-190, 213-294Y, 590-597*] ;
22 x 15,5 cm. Scrierea imită tiparul. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
TIMOTEI (MONAHUL).
Cuvinte   ale  sf. părinţi.
Moldova
Mân. Agapia
f. 89 : „Şi s-au scris de păcătosul Timothei la Agapiîa veche, în anul 1783, mart<ie> 3". <textul este criptografiat >.
Ms. 1953. Sec. XVIII (1783); 500 ff. [33-115*]; 23 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Numerotaţie veche a filelor..
TOACHI (MIRON).
Moldova
Calendar.
f. 3-a liminarăv : „Miron Toachi".
Dedesubt, cu caractere gotice: „Ich habe geschriften <sic> Miron Toaky, Lehrer von dem Sutzava aus der Bucoviner. 1798, April den 15-ten".
f. 1, cu caractere gotice : „Miron".
f. 6V, cu caractere gotice : „Ende das Saturnos <sic>. Miron Toaky".
Ms. 1845. Sec. XVIII (1798); 52 ff. [1-51*]; 16,5 x 11 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu în peniţă la f. 1. La f. lv sînt desenate simbolurile celor 12 zodii. Numerotaţie originală a filelor cu cifre arabe. Legătură veche în piele.
TOADER
Moldova
Varlaam si loasaf.
f. 152 : „Această istorie a sfîntului Varlaam şi<a> sfîntul <ui> Io<a>saf s-au scris în zilele preîn[n]ălţat domnul Moldovii, mărie-sa Alexandru Ioan Calimah v<oe>vod, la velet 1797, fev<ruarie> 23, de Ţoader feciorul > popii lui Co <n >standin, fiind slugă la dum<nealu >i Vasilie Eos<e>t spat<ar>".
Ms. 1573. Sec. XVIII (1797); 152 ff. 30 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
258
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
259
TOADER (DASCĂLUL). Moldova
Cuvînt la înmormîntarea Sofroniei Ciogole.
f. 5V : „Cha noK-kcTii wanHca ToaAepk, aciuai* kwsluhm_kţ^ cea-fc KaAafo*-A6lu, trAa np-KACTdKHc KH-krwH-k Co^sponira HoroAO*, bato x3pM3, Mcu,a Mp. 31 Ahk, kt* c^Kwa crro < = Această poveste a scris-o Toader, fost
dascăl în satnl Calafendeşti, cînd a murit doamna Sofronia Ciogole, la anul 7147 <1639>, luna martie, 17 zile, în sîmbăta sfîntului Alexie >.
Ms. 167. Sec. XVII (1639); 223 ff. [1 — 5*]; 19,5 x 13,5 cm. Scriere semiuncială. Titlul şi însemnarea copistului sînt scrise cu roşu.
TOMA
Ţara Romîneaseă
Bucureşti
Oglinda bogosloviei.
Cf. Ms. 4413, f. 58 : „S-au prescris în sf<î>nta Mitropolie a Bucureştilor, de mult păcătosul Toma, cu chieltuiala sfi<n>ţ<iei salo părintelui Oleonic, ierodiac<onul> sf<intei> M<itropolii> a Buc<u>r<eştilor>. 1795, octomv<rie> 18".
Manuscrisul este scris, în realitate, de mîna lui Grigore Bîmniceanu, după o altă copie a lui Toma, a cărui însemnare a fost şi ea copiată.
Sec. XVIII (1795).
TOMA
Ţara Romîneaseă
Bucureşti
Rînduiala tîmosaniei.
f. 25 : „Şi s-au scrisu de Thoma sinti popa Ionii Domnescii, cu toată chieltuiala sfi<n>ţii sale părintelui moşii popi<i> Mţului, proesto-sului ot mahalaoa Podii Oalicilorii.
Sud Buc<ure>şt<i>, leat 1798, avgust 10".
Ms. 1720. Sec. XVIII (1798); 26 ff. [1-25]; 20,5 x 15 cm. Scrierea imită tiparul. Titlul, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 3 şi 7V. Numerotaţie originală a filelor.
TOMA (GRĂMĂTICUL).
Ţara Romîneaseă
Gorj
Miscelaneu teologic: Minunile Maicii Domnului, Descoperirea sf. Liturghii ş.a.
î. 164v: „1788".
f. 268 : „De grama<ticul> Thoma". f. 283: „T<o>m<a> gr<ămăticul>".
f. 296v : „Scrisu-s-au toată ca-rtea aceasta de Toma gramaticul, sud Gorj.
Fost-amîi şi paraeclisiarh la sf <înta> Ep<iscopie> Bîmxnio 1792".
Ms. 4379. Sec. XVIII (1788-1792); 297 ff. [1-34, 37-251, 254-297]; 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă şi iniţiale ornate la ff. : 37, 99v, 102v, ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
TRANDAFIR (DASCĂLUL).
Catavasii.
Transilvania (?)
f. 160v : „Drandafirii dascăl".
Ms. 4254. Sec. XVIII (mijloc); 160 ff. [159-160*]; 19 x 15,5 cm. Scrierea imită tiparu]L Iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
TUDOSIE (DASCĂLUL). Ţara RommeaSeă
Miscelaneu: Minunile Maicii Domnului, Descoperirea sf. Liturghii, fragment de Pateric, Letopiseţul Ţârii Romîneşti s.a.
f. 103 : „Am scris eu Tudosie, dascăl de la Slîmnic*). Fevruarie 20 d<ni>, l<ea>t 1764".
Ms. 4649. Sec. XVIII (1764); 322 ff. 21 x 14,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi datele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff.: 92v, 103v, 182 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
ŢĂPOSUL (SANDU).
Ţara Romîneaseă
Bucureşti
Miscelaneu teologic: Mîntuirea păcătoşilor, Pateric, Psaltire.
Cp Ms. 1261, ff. 108 şi 109 : „De pe această carte s-au scris si alt izvod de mine, Sandul Ţăpeozul munteanul din Bucureşti, la vle<a>t 7269 <1761>, martie 22". 9 '
Sec. XVIII (1761); Scriere cursivă.
UNGUREANU (ANANIA).
Ţara Romîneaseă
Miscelaneu teologic: Minunile Maicii Domnului. Istoria Noului Testament ş.a.
f. 247 : „Această carte iaste a mea, a lui Ananie Ungureanul, sepişe <sic> al lui Ştef ano viei.
*) Localitate în apropiere de Rîmnicul Sărat.
1
260
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
261
Amu scrisu eu, cu multă osteneală şi să nu îndrăznească cineva a o fura fără de ştirea [a] cui va f i; că apoi va lua certare de la Maica lui D<u>mnezeu.
Sfîrşitul sfintelor minuni. Amin. ApriertA 21, 1787".
Ms. 5055. Sec. XVIII (1787); 323 ff. 21 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Paginaţie originală între ff. : 59v — 76v.
URSU (Pr.).
Transilvania
1. Molitvenic.
f. 268v : „Cu mila lui Dumn<e>z<e>u, scris-amii eu, popa Ursii, di în Cotigleatiu*) această carte. [De] eu, doară, voîu fi greşiţii ceva întru ia; iară voi, cetitori, cine veţi ceti într-această carte, îndireptaţi bine şi nu mă giudecareţi, ce-mi grăiţi să-mi iarte Dumn<e>z<e>u păcatele, cumii Dumn<e>z<e>u să iarte şi ale voastre păcate. începutu-s-au a să scrie în luna lui maîu, în 22 de zile şi s-au sfrîşitii în luna lui cuptoriu în 15 zile, în[n] alu şaptelesprăzîace anii d6cî<nd> au luo<a>tii turcii Ţara Oradia, în ce anii au foştii foamia.
Anii lui I<isu>s H<risto>s 1676".
Ms. 4641. Sec. XVII (1676); 272 ff. 19,5 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Legătura veche în piele, se păstrează sub legătura modernă.
Transilvania
2. Cazanii.
Ms.4182. Sec. XVII (înaintea anului 1692, menţionat la f. 162v); 546 ff. [2-545*]; 28,5 x 19 cm.
Scrierea imită tiparul. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în negru la ff. : 3V, 18v, 25 ş.a. Legătură veche în piele.
Transilvania
3. Molitvenic.
Ms. 4151. Sec. XVII (înaintea anului 1695, menţionat la f. 231); 363 ff. 20,5 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 18v, 30, 48v ş.a. Legătură veche în piele.
URSU (TEODOR). Transilvania
Miscelaneu teologic: Minunile Maicii Domnului, Varlaam şi loasaf,   fragment de Pateric,   Rugăciuni ş.a.
f. 199v : „1782. Sfîrşit şi lui D<u>mnezeu mărire. Mulţii păcătosul Toader Noianul".
*) Localitate în apropiere de Oradea.
f. 127v : „1783. Această carte o am scrisu eu Toader Ursul Noian".
f. 173v : „Eu diac<ul> Toader Ursulîi am scris această sf<întă> carte. 1784, martie 28".
f. 177v : „Ostenitorîul cu scrisoarea la această sf<î>ntă carte am foştii <eu>, diacul Toaderii Ursul Noul. Şi întru acest an m-am însuraţii de am luaţii pre Măriuţa, fata părintelui Theodoru de la Daneş.| 1784, 30 ian<uarie>".
Mai jos, într-o criptogramă defectuoasă : „Mult păcătosul Toader Ursul [s]am <scris> carte<a> aceasta. 1784. ap<rilie> 22".
f.7v : „Al frăţii tale mai micii slugă, mulţii păcătosulu Toader Ursulîi. 1784, ap<rilie> 27 zile".
f. 178 : „Păşunea oilor celor cuvîntătoare, tălmăcită de pă limba grecească în cea părintească limbă a noastră rumînească, de dascălul Eadulii Duma dinu Braşovii, <în> anulii de la H<risto>s 1782, noem-vrie 14.
Iară acum s-au scrisii de mine, mulţii păcătosul Toaderii Noianulti.
Ms. 1132. Sec. XVIII (1782-1784); 202 ff. [2*-200*]; 22 x 18 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 2V, 128 şi 178. Numerotaţie originală a filelor.
VARLAAM (IEROMONAHUL).
Transilvania
Sibiel - Sibiu
Triod slavo-romîn.
f. 1 : „Triodionii, Dumnezăulu Celii sf<î>ntii Carelg cuprinde în sine toată slujba, <de la> dumineca întru care să ceteşte sf<î>nta Ev<an>-g<he>liîa a pildei Vameşului şi Fariseului.
Scris într-acesta chipii de smeritulii <i>e<o>monah Varia<a>m <numele este scris şi în criptogramă >; şi 1-amii scrisu la sf<î>nta Mănăstire ot Sibielu.
Leatu de la f<ace>re<a> lumii  7224, iar de la H<risto>s 1717" <sic>.
Mai jos : „Această sfîntă carte am scris-o eu, <i>er<o>monah Varlaam <numele este criptografiat > moldovanu. Le<a>tu 7225; ot H<ristov>a 1716" <sic>.
Ms. 759. Sec. XVIII (1716-1717); 202 ff. 32 x 19 cm. Scrierea imită tiparul. De la f. 10 înainte, textul este aşezat pe două coloane. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Frontispicii şi chenare colorate la ff. : 1, 2, 6, ş.a. Paginaţie originală.
262
G. ŞTREMPEL
VARTOLOMEU (IEROMONAHUL).
Transilvania
Budacul Romînesc-M ar amare ş
Miscelaneu teologic: Octoih, Catavasier, Archirie şi Anaăan9 Rînduiala spovedaniei ş.a.
kSa-k bo kcch B$a<*k8 nona, CnncaA iipMONaX EapGOAOAMH wt MapaMOpnuia, poKS E>k'iVsv x a\|rH, Aiic^a aiua aha ks, k cgA-k E$aak8 PSMHH-kcKk" < = Acest Osmo-glasnic cu Catavasieriu este al preotului Andrei, care pe acea vreme era în satul Budac popă.
A scris popa"ieromonahul Vartholomei din Maramureş, în anul Domnului 1708, luna mai în 26 zile, în satul Budacul Bomîneso.
f. 25v : „Ieromonah Vartholom<ei>".
Ms. 577. Sec. XVIII (1708); 163 ff. [25-163*]; 21,5 x 15,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Chenare şi frontispicii colorate la ff. : 25, 26, 41 ş.a. Legătură veche în piele, restaurată.
VARTOLOMEU (PUTNEANU).
Moldova
Măn. Putna (?)
Dialog.
la 1797 oct<om>v<rie>, de Vartholomei
f. 55v : „A<i>cea s-au scris Putneanul".
Ms. 47. Sec. XVIII (1797); 55 ff. [5^]; 19 X 14,5 cm. Scriere cursivă.
VASILE. Ţara Romînească
1. Theairon politicon. f. 137V : „S-au scris de Vasile".
Ms. 4838. Sec. XVIII (sfîrşit); 140 ff. [aproximativ 1-83, 96-137*]; 30,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă.
2. Theatron politicon.
Ms. 4839. Sec. XVIII (sfîrşit); 109 ff. 30,5 x 20,5 cm. Scriere cursivă. Numerotaţie veche a filelor cu cifre arabe.
Moldova
VASILE.
Viaţa domnului Heruvim de la Ronda. Tomul întîi. f 1: „Această istorie este scrisă de <mine jos> iscălit Vasă<le>' Dedesubt, de altă mînă: „Vasilie Neculescu .
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
263
Mai jos : „Această istorie s-au scos de pe nişte tetradii spanioleşti în diacletul <sic> franţozăsc şi de pe aceasta s-au tălmăcit în limba moldovenească, la le<a>t 1793, av<gust> 31".
Ms. 46. Sec. XVIII (sfîrşit); 127 ff. 22,7 x 16 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu în peniţă la f. 2.
VASILE (DASCĂLUL).
Transilvania
T urcheş i- Braşo v
Miscelaneu  teologic:   Cazanii,   Minunile Maicii Domnului, Vieţi de sfinţi, Minunile sf. Dimitrie, Descoperirea sf. Liturghii ş.a.
f. 3V : „1787. S-au scris de dasc<ălul> Vasilie, fev<ruarie> 3, 1787".
f. 4, de altă mînă : „Această carte este scrisă de smeritul între preoţi Vasilie Grecul, paroh din Turcheşi.
S-au scris la anul 1782 si s-au isprăvit în lun<a> lui octomvrie în 13. Anul 1782".
f. 5, în frontispiciu: „Das<călul> V<a>s<ile> sin Văsi<le> Gre<cu> <din> Cernat*)".
Mai jos : „P<reotul> V<asile> G<recu>".
f. 15v : „1786, oc<tomvrie> 29. Das<călul> Vas<ile> Gr<ecu>".
ff. 128v—129 : „Această cârti iaste a mea, anume das<călul> Vasile <din> Cernatii.
Şi o am scris eu toată, cu mîna mea ; iar cine s-ar ispiti a o înstreina să fie supt blest<emul> celor 318 sf<inţi> p<ărinţi> de la Mcheia şi înpreună cu Ariîa urgisit de la Domnul.
Iar de s-ar şie înstreina să o dea pentru drag<ostea> Născăt<oarei> de D<umne>zeu şi a tuturor sf<i>nţ<ilor>. Amin. 1788". <Anul este scris şi cu cifre arabo.
f. 137rv : „Slavă, cinste şi închinăciune, Celui în Troiţă Unul D<um-ne>zeu, de a Căruia mărire iaste plin ceriul şi pămîntul. în[n]aintea Aceluia căzînd şi eu smeritul, dau cinst[ince]e şi laudă, care me-au ajutat după început de am ajuns şi la sfîrşitu.
Iară cei ce vă veţ<i> întîmpla a ceti, bucuraţi-vă în D<o>mnul şi vă rugat <i> şi pentru mine păcătosul. Şi de veţ<i> afla niscare alunecă-turi întru acest lucru al mieu, sau în slove, sau în cuvinte, să nu mă defăimat<i>, ci ca unul cu darul mai mare, nepuind în ponos, cu dragoste îndreptat <i> şi pre mine, mulţii păcătosul, să mă ertaţ<i> ca şi dum<neavoastră > să vă învredniciţ< i > întru aceştii chip de la milostivul D<umne>zeu<l> nostru I<isu>s H<risto>s, a Căruia milă să fie cu fră-ţ<iile voastre > p<u>r<u>rea. Amin.
*)   Localitate în apropiere de Braşov.
264
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE  MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
265
Şi s-au scrisu prin osteneala smeritului şi păcătosului das<călul> Yasilie ot Cernat, la 7295, iar de l<a> H<risto>s 1787. Harăpesc : 7295, de l<a> H<risto>s 1787, ianu[o]arie 28. Cu cifre arabe: 28".
f. 186v : „Anul Dom<nului> 1788, la noem<vrie> 8. Să se ştie că la anul următoriu făr<ă> 2 luni, cel numit mai sus, m-am căsătorit eu das<călul> Vasile ivosi <sic>, cu Mar<ia> fata preotului Co<n>standin Star-Tur<clieşi>.
Şi ne-am însemnat să să ştie numele nostru : Vasile, Mariîa.
Şi cartea încă o a<m> scris'eu şi iaste a mea şi ori la cine ar răni <în>ea, să ne pomenească pînă va fi această carte<......>".
f. 217 : „S-au scris <la> an<ul> 1787, <cu chirilice :> 1787, fev<ruarie> 15,16; <cu chirilice :> 15, 16 zile. D<ascălul> Vas<ile>".
Ms. 2120. Sec. XVIII (1787-1788); 218 ff. [i-3v, 5-137y, 139-207y, 209-218]; 23 x 18,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 5 şi 187. Iniţiale ornate la ff. : 88v, 115v, 137 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
VASILE (DIACUL). Moldova
Corneşti-Iaşi
1. Ahileu la ostrovul Şirului.
LI: „Această comodie s-au tălmăcit di pe limba grec'ască pe limba moldoviniască în zilile prealuminatului şi preaîn[n]ălţat domnul mărie sa Alexandru Co<n>standin Mavrucordat v<oe>vod, întru întîia domniia [a] mării sale, la scaonul Moldovii din oraşul Iaşii.
Si s-au scris în satul Corneştii, ot ţinutul Cîrligăturii, la velet de la Hristos 1783, iar de la zidire <a> lumii 7292, în luna lui septemvrie în 5 zile".
f. 53 : „Şi s-au scris această comodie (ce s-au tălmăcit), prin ostiniala drepţii meii, cu porunca dumisali Gheorghie Beldim<an>, biv vel ban? <de> cel mai mic între slugi, Vasile dîa<c>".
Ms. 1818. Sec. XVIII (1783); 53 ff. 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Personajele şi anumite indi-caţiuni sînt scrise cu roşu. Paginaţie originală cu cifre arabe. Legătură veche în piele.
Moldova
Iaşi
2. Vincent Voiture, Istoria lui Alţidalis şi a Zelidiei.
f. 1 : „Această istoriîa s-au tălmăcit acum întîi di pe limba fraii-ţujască în limba moldoviniască, în zilile prealuminatului şi preaîn[n]ăl-ţatului domnu mărie sa Alexandru Co<n>standi<n> Mavrucordat v<oe>-vod, întru întîe  domniia [a] mării sale, la vle<a>t 1783.
f. 94 : „Şi s-au scris această istorie în oraşul Iaşii prin ostiniala drepţii m$li, cu porunca dumisale Gheorghie Beldiman, biv vel ban, <de > cel mai mic între slugi, Vasile dîa<cul>".
Ms. 5545. Sec. XVIII (sfîrşit); 94 ff. 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlul, iniţialele şi numele proprii sînt scrise cu roşu. Chenar în peniţă la f. 1. Numeroase iniţiale ornate. Paginaţie originală cu cifre arabe. Legătură veche în piele.
VASILE (IEROMONAHUL) Ţara Romîneaseă
Măn. Cîmpulung
f Miscelaneu de învăţaturi monahale.
f. 217 : „Aceastî carte a sf<î>ntului Dorotheîu o am scris*eu, smeritul şi mult păcătosul ieromonah Vasilie, proigumen den sf<î>nta Mănăstire ot Dolgagopolîa.
Ci mă rog sf<i>nţiilor voastre, fraţilor şi părinţilor, cetind pre dînsa, i ce veţ<i> afla greşit, cu d<u>hul blîndeţelor îndreptat<i>, iar pre mine,
ticălosul, nu <mă> blăstemareţ<i>, ci mă ertaţ<i>, ca şi sf<i>ntiile voastre să aflat <i> ertare în zioa înfricoşatei judecat <i> a lui H<risto>s,' Domnului nostru. Amin.
Şi o am scris în zilele creştinului domnu <1> nostru Io Duca voevod şi preasf<i>nţitul<ui> arhiepiscop şi mitrop<o>lit chir Varlaam, zemle Vîaşcoe.
I; M<e>s<e>ţa îul<ie>, văleat 7184 <1676>".
j Ms. 3562. Sec. XVII (1676); 217 ff. 20,5 x 14,5 cm. Scriere cursivă veche Titlurile, iniţialele
şi trimiterile marginale sînt scrise cu roşu. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
VASILE (Pr.). Ţara Romîneaseă
Neofit Cavsocalivitul, Taină ascunsă şi acum descoperită.
{1?V~113V : »Ierei Vasilie prubariu. Sfîrşit şi lui Dumnezeu laudă. Mulţămesc pre<a>vecinicului şi pre<a>puternicului H<risto>s Dumnezeu, Carele din bună voinţa Sa m-au învrednicit după început de am agiuns şi sfîrşitul aceştii cărticele foarte folositoare. Şi nădăjduit sint, ca oricine în cartea aceasta va ceti pre mine nevrednicul la rugăciunile sale mă va pomeni, măcarii că dege<te>le mele în pămînt vor putrezi. Insă nădăjduesc că prin rugăciunele cetitorîului ertare voîu dobîndi pentru păcatele m&e c&e multe şi odihna cea vecinică să mă învrednicească sufletului mieu a o dobîndi, înpreună cu toti cei ce au plăcut lui Dumnezeu. Amin".
Ms. 4827. Sec. XVIII (sfîrşit); 113 ff. 22 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Iniţialele sînt scrise cu roşu. Iniţiale ornate la ff. : 3, 26 43 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
266
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
267
VASILE (PSALTUL).
Moldova
Psaltichie.
f. 107 : „Mărire, cinste, închinăciune Tatălui şi Fiîului şi sf <î>ntului D<u>hîi, Celui în Troiţă slăvit, Unuia D<u>mnezeu, Celui ce ne-au îndemnat de am început şi după început ne-au ajutat de am şi sfîrşit.
Şi s-au început acest Octoih a să scrie la avgust 20 de zile şi s-au sfîrşit la noîamvrie 4.
Şi s-au scris această sf<î>ntă carte cu a mea mînă de pămînt, mult păcătosul şi cel mai smerit între scriitor <i> Vasile, ucenicul psaltului Miha-lache Eftimivici; iar din <în>ceput s-au scos şi s-au di<o>rthosit de însuş psaltul Mihalache, precum şi la scară arată.
Iar cei ce vă veţ<i> întîmpla a cînta pe această sf<î>ntă carte, cele ce veţ<i> găsi cu greşală or<i> în fonesur<i> or<i> în cuvinte, îndreptaţi cu d<u>hul blîndeţilor, nepuind nimic în ponos; că precum nu iaste cu putinţă a prinde umbra şi a vedea ceriul fără de nori şi a face urmă pre apă şi a fi omul fără de păcat, aşa nici scriitorîul fără de greşală.
Şi s-au scris la le<a>t 1798".
Ms. 551. Sec. XVIII (1798); 107 ff. 21 x 16,5 cm. Scriere cursivă. Iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă.
VASILE (Pr. MOLDOVANU).
Transilvania
Gtrbâu-Dej
1
Miscelaneu teologic: Liturghier şi Strastnic. 1: „Bînduiala sf<in>tei si d<u>mn<e>zăeştii Liturghii, a sf<î>n-
tului Ioanii Zlatoustu ş<i> a lui Vasiliîa Velikî<i> şi npg^KAfciiiHa <= dinainte sfinţită> <a> lui Grigoriia Dvoeslovîi*), scris de popa Vasiliîa moldo-vanul şi zugraf, în sat în Gîrbou.
Le<a>t 7229, p<»ka- <=de la îfaştere> 1718, m<e>s<e>ţ<a> oc<tom-vrie> 25".
f. lv : ,,Scris-am această Liturghie în Gîrbou, le<a>t 7229, pok. <= anul> 1718, <sic> m<e>s<e>ţa noe<m>v<rie> 27, dn<i>, cînd au perit luna de tot. Merţa grîu 4 horgoş<i>; mălai 3 horg<oşi>".
Ms. 3199. Sec. XVIII (1718); 156 ff. 16 x 14,5 cm. Scrierea imită tiparul. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1, 2, 67v ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
VEISA (DIACUL CONSTANTIN).
Moldova
1. Cronograf.
f. 4V : „Acest Honografu l-am scris în zilele mării sali Alexandru Ioan Mavrocordat v<oe>vod, la velet 1785 de la H<risto>s.
*) Dialogul.
Con<stan >di<n> Veisa di[i]ac de visteriia".
ff. 5—13 : „Acest Hronograf, luîndu-1 cineva să cetiască pe dînsul, d.e nu l-ar da în[n]apoi, să fii blăstămat de Domnul Dumn<e>zău şi de pre<a>curata [a] Sa Maică. Cutremur <ul> lui Cain să-1 cuprinză şi înger nemilostiv să aibă în zilile vieţii lui, de dxiapta lui şi locu<l> lui să fii cu Iuda şi de mine încă să fii neertat în ve<a>c. Con<s>tandin Veisa"
Ms. 48. Sec. XVIII (1785) ; 251 ff. [1 - 250r]; 27,5 x 19 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispiciu colorat la f. 5. Numerotaţie originală a filelor.
f. i
Moldova
2. Ilie Miniat, Piatra smintelii.
c..............> Tălmăcită de pe limba slo-
veniască pe limbă moldoviniască, cu poronca preosfinţitului chiriu chir lacov, arhiepiscop şi mitropolit <al> Sucevii şi a toată Moldova de smeritul stareţu Mihail Mazerianul, în[n] an[n]ul de la Hristos 1756, ghe-nuarie 6 zile.
Şi eu, cel mai gios arătat, fiind dorit a faci ostenială cu scrisul istoriilor, dînd peste cei adevăraţi trătaji de tălmăcire, am făcut înce-pire de ai preface; fev<ruarie> 13, 1792.
Şi rog pre Dumn<e>zău ca să-m<i> agiute să-i văd şi săvîrşire<a>. Constandin Veisa ot vist<ierie>".
Ms. 935. Sec. XVIII (1792); 39 ff. 30 x 21 cm. Scriere cursivă.
VENEDICT (ARHIDIACONUL).
Ţara Romîneaseă
Calendar.
f. 3 : „Calendar ce cuprinde într-însul întînplările şi vremile trecut <i>-lor şi viitorilor ani, ce iast<e> pe o sută doisprăzăci ani, cari s-au scris di pe altu<l>, prin sălinţa şi chieltuiala dum<nea>lui cluci<erului> Barbu Vic<ărescu> în zilile preluminatului domnii Io Alexandru Moruz v<de>-vod şi mitropolit fii<n>d preasfinţie sa Dosithei.
Şi le-am <sic> scris eu, Venedict, arhidi[i]acon, fii<n>d dascăl la nu-mitu<l> boer de sus, la Copăceni, 1800, ap<rilie> 25".
Ms. 1632. Sec. XVIII (1800); 55 ff. [$-54r]; 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Chenar în peniţă la f. 3.
Moldova
Mân. Neamţ
VENIAMIN (IEROMONAHUL).
Viaţa patriarhului Nifon.
f. 92 : „Această viaţă o am scris eu, păcătosul ieromonah Veniamin, în sf<î>nta Mănăstire Neamţulii, la anii de la H<risto >s 1789.
268
G. ŞTREMPEL
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
269
Mă rog ca ori care veţ<i> ceti, să ziceţi: D<u>mnezeu să-1 erte".
Ms. 3373. Sec. XVIII (1789); 92 ff. 23 x 17 cm. Scriere cuţsivă. Titlul este scris cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Frontispiciu colorat şi iniţială ornată la f. 1.
VÎRLAN (ŞTEFAN). Moldova
Minunile Maicii Domnului. f. 18 : „Ştefan Vîrlan".
Ms. 2251. Sec. XVIII (sfîrşit); 103 ff. 33 x 22,5 cm. Scriere cursivă. Frontispiciu în peniţă la f. 1. Numerotaţie originală a filelor cu cifre arabe.
VÎRNAV (GHEORGHE). Moldova
Din scrierile lui Oxenstiern, cartea a Il-a.
f. 1 : „Această carte ce să numeşte carte <a> a doa a lui Oxisternu s-au scris de Gheorghie Yîrnav fiiul răpăosat <ului > STecolaîu Vîrnav, biv vel jit<nicer>, pentru zăbava sau învăţătura [a] multora carii vor vre să citiască cu înţălegire, în zilele preîn[n]ălţat d<o>mnului nostru, mărie sa Constandin Dimitrie Muruz v<oe>vod, în d<o>mnie întîîu, în anul al triile a<l> d<o>mniei măriei sale, la anul de la mîntuitoare<a> patimă 1780, mart<ie> 1".
Ms.. 96. Sec. XVIII (1780); 78 ff. 34 x 23 cm. Scriere cursivă. Titlul este scris cu roşu. Chenar în peniţă la f. 1. Frontispicii colorate la ff. : 2 şi 65. Paginaţie originală. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Măn. Tismana
VISARION .(IEROMONAHUL).
Pomelnicul mănăstirii Govora.
f. 52 : „Aceştii Pome<l>nic alu sfintei Mănăstiri Govorii s-au scris din porunca preasfinţii sale părintelui proin mitropolit chir Grigorie Eîmnicean<u>, prin osteneala smeritului ieromonah Visarionii dinii sfîntă Mănăstire Tismana, la leat 1777, fev<ruarie> 16".
Ms. 257. Sec. XVIII (1777); 57 ff. [aproximativ 2-46*, 48-54); 29 X 20,5 cm. Scriere cu majuscule şi cursivă. Titlurile, iniţialele şi unele texte în întregime, sînt scrise cu roşu. Numeroase- frontispicii, miniaturi, viniete şi iniţiale ornate, în culori. Legătură veche în piele.
VISARION (IEROMONAHUL).
Ţara Romîneaseă
Schitul Găvanul-Buzâu
Acatistier.
f. 2V : „Această carte cu multe rug<ă>ciuni<. ..... . . . .
. > s-au scris la sf<î>ntul Schit al Găvanului, în[n] zilele prealumina-
tului d<o>mnu Io Alexandru Muroz <sic> voevod, pe vremea cînd păstorea preasfinţitul episcop <al> Buzăului Dosithe[e]<ix şi <l>a <a >cestii sf<în>tii lăcaş Găvanul era nacealnec şi stareţu sf<i>nţiîa sa părintile schimonah Dionisie. Şi eu, cel mai ticălos de cît toti ticăloşii [care] am scris cu nevrednicie. April 20, 1793. Visarion ier<o>m<o>n<a>h".
Ms. 3169. Sec. XVIII (1793); 103 ff. 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă. Titlurile, iniţialele şi indicaţiunile tipiconale sînt scrise cu roşu. Numeroase iniţiale ornate şi desene marginale.
VISKrx(IOAN).
Transilvania
Sîntămărie-Blaj
Psaltire.
f. 3 : „A luj szvent David kraj şi pro<o>rocul, o szutye şi csincsdzecs de soltari*), kari au szkrisz ku menile luj Viski Jânos en Boldogfalv<a>**) 1697".
f. 319 : „Kezdettem irni Boldogfalvân; el vegeztem AUgyogyon***) 1697, die 12 augusti reggel. Viski Iânos, m<anu> prop<ria>". < = Am început să scriu în Sîntămărie; am terminat-o în Geoagiu. 1697, ziua 12 august, dimineaţa. Viski Ioan, cu propria mînă>.
Ms. 5449. Sec. XVII (1697); 421 ff. 21 x 15 cm. Scriere cursivă. Fotocopie după originalul aflat în Biblioteca Colegiului Reformat din Cluj. Textul este scris cu caractere latine şi cu ortografie maghiară.
VITAL IE (IERODIACONUL). Moldova
Capete ale sf. Maxim Mărturisitor iul ş.a. Coperta I-a interioară, f. 1 şi f. 101: „Vitalie ierodiacon".
Ms, 5517. Sec. XVIII (sfîrşit); 141 ff. [aproximativ 9-106]; 23,5 x 17 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Legătură veche în piele.
VLAD (GRAMATICUL). Ţara Romîoeaseă
1. Scara sf. Ioan Scărarul. ff. 73 şi 76: „Vlad".
ff. 388—389 : <...........> „Mahmjk* KTMrkA%h w Xprr^
WU,d H KP4TÎHi HdUia HMTh»€ h  CtkkrK3p4CTHIiîV H CTdpîf  m^TS^i*  HAH  nHlUSl|lf HCIlp4K-
*) Szoltâr = Psalm. **) Sîntămărie. * * *) AUgyogyon = Geoagiu.
270
g. ştrempel
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
271
Ad WKOH CAdK-fcuJg  IVlţa H3 HgrOJKI K*kC/i\ CHd HMJKg   KT*C<S\   dJfa CTdrO WHI?M>Kj? KT^CiSOf
TpOîţe t?A""0  CSllJNdift H  H6pd3A^AHMd/ft <-   .    . _____.......)   T^M^Kg OlfKO
IV11H h BpaTÎg K-hSAIOKAgHHaA AAAHMC/S\ K4WgA\S KPOAIOKÎIO av\ii e$A*Tk N^rA* 110-rpilUgHHO h^CTiKpbllJgHÎgMh OyMa MOărO HAH KHHO HSKOAd HAH MdUUAO nOAOJKgNIg H6
kSa^t oyroAHa KauifH ak>kokh ai\\b h noNOCHTg kt* npaeA^^^       XSa^cth ivEaMe
HgnpOKA-KHHTg  NT*   EArCKHTf    nOA\HHaHM|Jg   îdKO   HHKTOK6 KT*  MAKI4rrfcX° CKKgpiIigNNOg
ha\aTii HgnHcaX eo aX\ ctw h hh arrAK h*k  maki*  CTpacTeNk h rp-kweHh h p$Kd
KpgHHa h TA-bHHa h A^h oYHkiHWH h wKadNhJH <........> UhcaX EAaA$YA
rpaMaTHK". <= Ne rugăm tuturor, celor întru Hristos părinţi şi fraţi ai
noştri, tineri şi vîrstnici şi bătrîni, care citiţi şi scrieţi, îndreptaţi. Iar
pe' noi <cei> ce cu osîrdie ne-am străduit la acest lucru, pentru dragostea |
întru Hristos, <ne> binecuvîntaţi, ca împreună slăvind pe Tatăl, dintru 1
care sînt toate, pe Fiul Lui, prin care sînt toate, pe Duhul Sfînt, de la
care sînt toate, Troiţa <cea > de o fiinţă şi nedespărţită.............> I
Pentru aceia deci, părinţi şi fraţi preaiubiţi, ne rugăm dragostei m voastre de Dumnezeu, dacă va fi undeva greşit, din nedesăvîrşirea minţii mele, din vina izvodului, sau din starea încurcată nu va fi plăcută dragostei voastre şi dacă nu veţi răbda umilinţa dreptăţii, totuşi să nu blestemaţi ci să binecuvîntaţi, amintindu-vă că nimic nu este desăvîrşit între oameni. Căci n-a scris Duh Sfînt şi nici înger, ci om păcătos şi pătimaş şi mînă putrezitoare de lut şi suflet păcătos şi vrednic de milă<. . . '........>. A scris Ylad grămăticul.
Ms. 2511. Sec. XVII (înaintea anului 1693, menţionat la f. 29); 389 ff. 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi unele iniţiale sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 3 şi 22. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
Rîmnicul-Vîlcea
2. Scara sf. Ioan Scărarul.
f. 171: „Vladul".
ff. 398v—399 : „Această sv<î>ntă şi d<u>mn<e>zeiască carte, ce să chiamă Leastviţă, nevoitu-m-am de o am scris eu, smeritul şi mulţii păcătosul Vladui gramaticul, întru sv<î>nta şi dumnezeiasca Ep<i>scopie a Eîmnicului Noului Severin, unde iaste hramul sv<î>ntului şi făcătorîului de minuni Mcolae, cu porunca sv<î>nţiei sal<e> părintelui nostru chir Ilarion, ep<i>scopul, în zilele bunului creştin şi de H<risto>s iubitoriu domnii Io Oo<n>standin Basarabii velicago voevod, începîndu-să de la iulie si sfîrsindu-să la dichemvrie în 6 zile, la leatul 7202 <1693>. »
Deci mă rog sv<i >nţiilor voastre, cinstiţ<i > părinţi şi dumnilor voastre j di bună rudă născut <i> boiari, sau veri cui s-ar <în>tîmpla a ceti pre această sv<î>ntă carte şi veţ<i> afla întru dinsa ceva greşiţii, cuvîntu neplinitii, au slovă roşie' nepusă, au vreo slovă lipsă, vă rog să îndreptata cu d<u>hul biîndeţeior. Iar pre mine, păcătosul şi ocaianicul*)
să nu mă blestemaţi, pentrucă n-au scris D<u>hul sv<î>ntu, nici înger, ci au scris mînă de tină, de om păcătos şi. cu d<u>hul uniciunii*), ci mă rog să mă ertaţ<i>, iară să nu mă blestemaţ<i> ca si sv<i>nţiilor voastre şi dumneavoastră să aveţ<i> ertare la înfricoşatul si nefătarnicul judeţ. '
HBr-k cHaMH < = şi Dumnezeu să fie cu noi >. Amin. IIhcaX < = a scris > Vladul gramatic".
Ms. 2512. Sec. XVII (1693); 401 ff. [3*-399]; 21 x 15,5 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 20, 37v, 168 ş.a. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
Ţara Romînească
3. Mîntuirea păcătoşilor.
f. 97 : „HcnHcaJf < = şi a scris > Vladul".
f. 423: „IlHcaJC <=a scris > Vladul log<o>făt".
f. 436v : „Vladul nHcaX" < = a scris >.
ff. 417—118v: „Sfîrşitul aceştii sv<i>nte cărţi ce să chiam<ă> a Păcătoşilor Mîntuire.
Ou nici un chip de slujbă nu sîntii vrednic a mă arăta în[n]aintea Domnului mieu, I<isu>s H<risto>s, fără cîtii cu această putină începătură de posluşanie, fiindu şi poruncită de sf<î>nţi[i]a sa, preasf<i>ntitul stăpîn* părintele nostru, chir Ilarion, ep<i>scopul Bîbnicului <sic> Noului Severin, mie nevrednicului în[n]tru cei mai mici, Vladul gramaticul. Fără simţire de osteneală m-am nevoiţii de am scris această sf <î>ntă carte, ce să chiaină a Păcătoşilor Mntuire, în zilete bl<a>gocestivului creştin şi de H<risto>s iubitor d<o>mnii Ioan Oo<n>standin Basarabii voevodii B<rîncoveanu>f fiind mitropolit preasf <i>nţitul chir Theodosie, la leatul de la zidirea lumii 7207, iar de la sp<ă>s<e>niîa lumii 1699.
Predoslovie cătră bunii cetitorip].
Bog presf<i>nţiilor voastre, cinstit <i> părinţi şi pre dumneavoastră din bună rudă născut <i> boiari şi pre d<u>mneavostră, iubiţilor întru H<risto>sfraţ<i>, pravoslavnicilor creştini, carii sîntet<i> născut<i> întru limba noastră rumînească, să pri[i]miţ<i> această' a noastră putină osteneală dupre cuvîntul înţeleptului Sirah, precum zice în cartea'lui,, în 33 de capete grăind : A toate răutăţile învaţă pre om lenevirea.
Drept aceia şi noi, puind în[n]ainte cuvîntul stăpînului nostru I<isu>s H<risto>s, pentru sluga cea leneşă, carele luînd talantul dintru mîna domnului său n-au vrut să lucreze cu dînsul, ci l-au îngropat în pămînt, o, iubiţilor cetitor <i>, socoţit-am ca să nu cază şi asupra noastră judecata acea straşnică, care s-au zis slugii ace<le>iia, 'precum mărturiseşte Ma-
*) = amărîtul.
*) — uriciunii.
272
G. ŞTREMPEL
theiu, bunul vestitor, în 23 de capete grăind : Luaţ<i> pre această slugă leneşă şi-1 aruncat<i> întru întunGrecul cel înpărţit.
Sf<î>ntul Ieronim şi sv<î>ntul Ioan Zlatoust, dascălii beserici<i> noastre ce<le>i pravoslavnice, tîlcuind aceste cuvinte zic că talanţii aceia sînt darurile care să dau de la D<u>mn<e>zeu oamenilor.
Şi această socoteală şi chipzuial<ă>, viind întru inima mea, cu aju-torîul Aceluia ce petrece mai pe de<a>supra ceriurilor, întru mărirea cea v£cinică, Părintele făcătoriul vecilor şi a<l> tuturor faptelor, apucatu-m-am şi eu şi cu multă usîrdie am nevoit şi o am scris, însă cu toată cheltuiala preasf <i>nţitului părintelui nostru chir Ilarion, ep<i>scopul Eîmnicului.
Iar pre dumneavoastră, pravoslavnicilor cetitori, cu umilinţă vă rog, ca de veţ<i> afla niscare lunecături întru lucrul acesta al nostru, au cuvînt neplinit, au vreo slov<ă> roşie nepusă, să nu ne blestemata >, ci ca nişte fii ai sf<i>ntei bes£rici, cu d<u>hul blîndeţelor să îndreptaţ<i> şi nu ne puneţ<i> întru ponos, ci eraţ<i> că şi noi sîntem oameni din pămînt făcut<i> şi asemenea pătimaş<i> şi ţinut<i> de slaba fire, carele nu lasă pre nici un om fără greşal<ă> a rămînea. Iar pre cîtu am pututii, cu nevoinţă am lucrat şi precum am aflat în izvod aşa am şi scris întru sv<î>nta şi d<u>mn<e>zeiasca Ep<i>scupie a Eîmnicului, unde iaste hramul preasf <î>ntului şi marelui arhiereu şi făcătoriului de minuni Mcolae.
Şi iar vă rog, pravoslavnicilor cetitori, să ertaţ<i>, ca şi sf<i>nţiilor voastre şi dumneavoastră să dobîndiţ<i> ertare de la Domnul nostru I<isu>s H<risto>s, Al Căruia dar şi milă şi noi ne rugămîi sf<i>nţiei Sale să fie cu sf<i>nţiile voastre şi cu dumneavoastră pururea.
Precum dorescu să sosească la vadul cel cu adăpostire, carii sîntii bătut <i> de valuri întru luciul mării, aşa am dorit şi eu ca să sosescîi la săvîrşitul sf<i>ntei cărţii aceştiîa.
Slavă lui D<u>mn<e>zeu, Celui ce ne-au ajutat, după începutu, de am ajunsîi şi sfîrşitul.
V<ladul> l<ogofătul> HCfiHCdX"" <=şi am scris >.
Ms. 2517. Sec. XVII (1699); 450 ff. [1-448Y]; 21,5 x 15,5 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii colorate la ff. : 1 şi 8. Iniţiale ornate la ff. : 8V, 9V, 84v ş.a. Prima copertă din legătura veche în piele se păstrează sub legătura modernă. Numerotaţie originală a filelor.
Ţara Romînească
4. Miscelaneu teologic: învăţături creştineşti, Cuvinte ale sf. părinţi.   Literatură parenetică ş.a.
Ms. 3190. Sec. XVII (sfîrşit); 397 ff. [aproximativ 1-61*, 115-308]; 20 x 14 cm. Scriere cursivă veche. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff. : 193, 230, 258 ş.a. Iniţială ornată la f. 18. Legătura veche în piele se păstrează peste legătura modernă.
VLAD DIN MOLDOVA.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
Teologie polemică.
273
Ţara Romîneaseă
rie> V^/fr^^^adUl 0t M0ld°™' ^ -ale 14. Pev<rua-
Ms. 3697. Sec XVIII (1748); 290 ff. [aproximativ 1-50*, 166-229*, 245-290*] • 30 5 x 20 cm Scriere cursivă. Numerotaţie veche a filelor. Legătură veche în piele.
VOICO (LOGOFĂTUL). Ţara Romîneaseă
Miscelaneu: Istorioare morale, Minuni, Istoria lui Samson, Apocalipsul apostolului Pavel ş.a.
f. 92v : „Sfîrşit şi lui Dumnezeu slav<ă>. Voico log<ofă>t".
Ms. 2162. Sec. XVIII (a doua jumătate); 95 ff.  [aproximativ  7 2*-92*];  19,5 x 14,5 cm.
Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
VOICU (COPILUL).
Vieţi de sfinţi.
Ţara Romîneaseă Bucureşti
f. 2 : „Carte ce să chiîamă Paradisos, după cuvîntul cuviosului şi dă D<u >m<ne >zeu purtătorului părint<e>lui nostru Simeon Metafrast, tîlmăcindu-să dă Agapie monahul de la Crit, cu toată osîrdiia şi pohtă multă, dintru elini[i]e în cea dă obşte limbă grecească şi dă Constandin. Cocorăsc<u>, după grecie pă înţeles rumîneşte, după cum se vede, la anul dă la mînt<u >irea lumii 1766 ghenarie în 2.
Iar dă al doilea s-au scris dă mine, cel smerit şi mai jos iscălit, copil mic fiind şi aflîndu-mă aici, în sfîntă Mitr<opolie> a Buc<u>r<e>ştilor, în casă fiind la preasfinţda > sa părint<e>le mitr<opolit > a toată U<n>gr<o-vlahia>, chirio, chirio Dositheu, în zilile preaîn[n]ălţatului nostru domn Io Alexandr<u> Ioan Ispilant v<oe>v<o>d.
Şi am început a scris aceasta sfîntă cart<e> în luna lui dech<e>m-v<rie> în 17 zile, în zioa sfînt<u>lui pro<o>roc Daniil. Voicu copi<lul>. <17>96, dech<em>v<rie> 17".
f. 403 : „Şi am scris eu, cel mai jos iscălit, Voicul cop<i>lul, întru mărirea D<u>m<ne>zeului nostru şi preacuratei Fecioari<i>".
f. 708v: „Şi am început a scri[i]e această sfîntă cart<e>, dec<e>m-v<rie> 17,1797 <sic> şi au luat sfîrşit la aprilie, în zioa dintîi. 1797, apr<ilie>l".
f. 710v : „1797, maîu 13. Şi am scrie eu, cel mai jos iscălit, Voicu copi<lul> ot sfîntă Mtr<opolie> din Buc<u>r<e>şti.
18-c. 1781
274
G. ŞTREMPEL
Deci eu voîu muri şi păcătoasa mea mînă va putrezi; ci cine va ceti şi va găsi sau lipsă în cuvînt<e>, sau în slovă să zică: D<u>m<ne>zeu să-1 erte, ca şi pă dum<nea>v<oastră> să vă ert<e> Cel mult în[n]durat şi mil<os>t<i>vu<l> Dumnezeu.
Iar cartea aceasta va rămînea spre pomenire vecinică".
Ms. 4745. Sec. XVIII (1796); 710 ff. [2-403, 406-539, 542-602,   606-667, 669-710*};
20 x 14 cm. Scriere cursivă. Unele titluri şi iniţiale sînt scrise cu roşu. Numerotaţie originală a filelor. Legătură veche în piele.
VOILEANU (LOGOFĂTUL MATEI).
Transilvania
Măn. Drâguş-Fâgăraş
Miscelaneu: Vieţi de sfinţi, fragmente din Pateric, Pilde filosofeşti, Istoria Troadei ş.a.
f. 21v: „Anul 1749.
Şi pre aceste scrisori cîţi vor vrea să cetească, Mă rog, toţi, pre streinul Matei să pomenească".
f. 182v : „Eu log<o>făt<ul> Matei Voilean<u>. Anul 1742 <sic>".
f. 198: „Anul 1748, dechem<vrie> 8 zile...........
Aceasta am scris eu, nevredniculu, Voileanul Matei, gramaticul. 1748".
f. 259 : „Acestea le-am scris în Ţara Oltului, la Mănăstirea Drăguşului eu log<o>făt<ul> Matei Voilean<u>, pe hîrtiia părintelui Eafail".
f. 278v : „Precumti de demultu Israilii în robie
Cu multu dor trăia, nevăzînd a lor moşie
Şi în Carmilti munte, cu deasă pustie
Nemernicindu cu trudă pro<o>rocul Ilie,
Aşa şi ticălosul streinii, cu jale
îşi petrece a vieţii amărîta cale.
De o parte cu mulţii dor fiind cuprinşii
De altă parte de necazuri fiind strînsu.
Dor mare avînd pentru a lui moşie;
Necazii greu de streinata ticăloşie,
De care prea cu asupra fiind cuprinşii
Eu streinul Matei, cel ce acgste-am scris,
Eogii pre D<u>mnezeu ca să nu mă lipsească
De cea pre tare dorită moşie cerească".
f. 200v : „Logofăt Matei Voileanul. Anul 1749, mart<ie> 18 dn<i>". f. 217 : „Log<o>făt Matei Voil<eanu>. Anul 1749, dec<emvrie> 8". f. 254 : „Eu logofătul Mathei Voileanul".
Ms. 3399. Sec. XVIII (1748-1749); 290 ff. 20,5 X 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile şi iniţialele sînt scrise cu roşu. Frontispicii în peniţă la ff.: l,22v, 169 ş.a. Iniţiale ornate la ff. : 63, 124, 201 ş.a. Numerotaţie originală a filelor.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
275
ZACIONEA (IOAN).
Transilvania
Braşov
Viaţa lui Petru cel Mare. <sic>f'do3ilea"'IOan Z<a>cion<ea>> fev<ruarie> 9,1783.   Sfîrşitul cărţii ai f. 320v: „1781, noem<vrie> 2. Braş<ov> Ioan Zacionea".
Ms. 2476. Sec. XVIII (1783); 320 ff. 22 x 16 cm. Scriere cursivă. Titlurile, unele iniţiale si însemnări marginale sînt scrise cu roşu. Paginaţie originală. Legătură' veche in piele.
277
PZansa î   Pasină din Gwfex Stardzanus, copiat de popa Grigore din Măhaci între * anii 1583-1619. Ms. 447, p. 10.
278
279
4km
1 ¥
.................. -....... -:       .j ...... .....■ ■    * *: \
P/anşa 77. Pagină din Alexandria copiată de popa Ioan  Romînul la anul 1620.
Ms. 3821, f. 126v .
v 18Pg^    ■    —..,.. .......... ^ .1 ........ ■............ 4 y^^^——
.     -■...........^...*»........| Jc............-i............
*'     ■..^-.•^.-*f^:...... ....../...      ........................ «r.= '^,..............
Ptoşa        Pagină cu însemnarea slavonească a lui Constantin diacul dintr-un manuscris cuprinzînd Faptele Apostolilor, copiat de el la anul 1646. Ms. 85, f. 326 .
280
lill
ri^âM • fimu^M^Mn^Am^m mW&np nv^mti
ţ|Â4   rmii^ft -III wSyrg
M<WX
FHK-#||
ruc*Mâo««mn<xt
Planşa IV  Pagină din Praxiul copiat la anul 1652 de Misail ieromonahul. Ms. §9,
f. 590.
28 i
11     .     . > ''O nttffci-*ni^'.<<fc*9l<» . iţea
n -
#11'». |tV . wmrtn nfiVmi -«fiicW '.
. *     -   ' 1 ■. JV<?
Tt«itt mVţrfiTU -tt1ttâ*n'ţA#^nÂ#>*
'1
f   P/a/î^a V. Pagină dintr-o Cronică turcească copiată de Andronic diacul la anul 1671
Ms. 3252, f. 10.
282,
-Oflri&rtf •
uf
2Si
Planşa VI. Pagină din romanul hagiografic Varlaam şi  loasaf,   copiat de Fota grămăticul la anul 1675. Ms. 3339, f. 281.
v
283
•. a*   ^ ii* wm^tWm
lllllfft
Planşa VII. Pagină dintr-un Molitvenic copiat la anul 1676, cu scrisul caracteristic al lui popa Ursii din Cotigleat. Ms. 4641, f. 268v.
284
21 î
mm mţHÂi&u • ^-awar
Planşa VIII. însemnarea lui Vasile ieromonahurdin Cariea Auoei Dorolei, copiată la
anul 1676. Ms. 3562, f. 217.
o*** * Aci^T^'volcHt vru*
Planşa IX. Pagină dintr-un Ceaslov, copiat la anul 1685 de Petru preotul. Ms. 714,
t 307.
Htm* ftr&* Ai * tt*ă**m*m*
/tmHmwnuASf Minş*lfk%^r*?*A?f hkmA* $#*m^ /m*f*&* or fymmtf n*imf* m$ mm   Kmrr^m ignmm \
_ '*N> /        #   4        # ^t* / ****
rt%mmtA%? M*sm#* M£€j^i$$ smt*m>*r:m*m<m$f *
Mtnrrr\
P/ansa X. însemnarea finală a Tetraevanghelului, copiat la anul 1686 de Nicola grămăticul. Ms. .7327, f. 265.
Planşa XI. Pagină cu însemnarea lui  Silvestru ieromonahul dintr-un manuscris cuprinzînd Oglinda bogosloviei, copiat la anul 1688. Ms. 2472, 1. 131T
289
3 -t
iill
nşa XII. Pagină cu însemnarea lui Nicolae monahul dintr-un manuscris^cuprinzînd Viaţa patriarhului Nifon, copiat la anul 1691. Ms. 2462, t 173v.
Pta/?şa X///. Pagină cu însemnarea lui Vlad grămăticul dintr-un manuscris cuprin-zind Leastviţa, copiat la anul 1693. Ms. 2512, f. 399.
19-c. 1781
7105
4 V
anul 1695. Ms. 1838, t 175 .
111
►....  " ***.........................V <. *.....**/............*u   f   ~ *
Mii^......................................_....._ „
J ^ ##\   f K  9   » % *\ r
liişl
Planşa XV. Pagină cu însemnarea lui Iosif ieromonahul din Mîntuirea păcătoşilor copiată la anul 1696. Ms. 2174, f. 489.
293
ifi
Z^-» ^«-rrr-
O.
.7K T/ ^Tf'Uy""^"^'^-
J
illllilil^
Planşa XVII. însemnarea  lui  Dositei ierodiaconul dintr-un  manuscris cuprinzînd istoria lui Varlaam şi loasaf, copiat la anul 1700. Ms. 2458, f. 268v.
294
Planşa XVIII. Pagină din Molitvenicul copiat de Agaton monahul la anul 1701.
Ms. 4215, f. 231v.
295
-îffl^H^S>lfAiKIH'trKi,u1HfrlnfiMf8l„lf,
3'
:0y::^
ăi?
Planşa XIX. Pagină copiată şi ilustrată de Serafim ieromonahul dintr-un miscelaneu scris la anii 1704 — 1705. Ms. 2456, f. 122.
296
.w
l. ă-*.ti^*:fz..............*.................:/............................ts*....... ■
*ttmf **** Sm% ***** w*
:>MţMţ£......P^^^i^^ti^l......:.............- \
J .-mută w?mf^r&tmr^n ?
Planşa XX. însemnarea finală a diacului Daniil de> pe Antologhionul copiat
297
% 9
Tpmtxtt* mxmxf** Mxţiu* wnitm**<T> turn***.
fţiHTp ri4¥rip«^ llfmmA tfkn'm
A
Planşa XXI. Pagină din Pravila lui Vasile Lupu, copiată de popa Stanciu la anul
1724. Ms. 1253, f. 18. ,
298
299
111111
% *   ^ - •* >ş *• I
Planşa XXII. Pagină din Mo/Hwniail  copiat de Pavel dascălul la anul 1725.
Ms. 3513, f. 197T.
llipflil
«ş^^K., ....... . . . . ............
.....#
P/ansa XXIII. Pagină din Mîntuîrea  păcătoşilor, copiată de Gozma monahul la anul 1726. Ms. 1261, f. 225.
300
301
mm
C*^ ii if *'  H* *  - K~&
Planşa XXIV. Pagină din Cronica Slovenilor, copiată  de  Radu Lupescu la anul
1727. Ms. 156, f. 3y.
Planşa XXV. Prima pagină din Ceasornicul Domnilor tradus de Nicolae Costin şi copiat de Ioan Pavel grămătic la anul 1736, Ms. 3440.
302
'2
r*j»**Z ** -â^**** «~-»..-~,  „ ,
,.......................•........*............... * va %.........................
.............».....*.*•.»... *»,.....< , a'     *-............... ..............f ' ...t  V .
■Uf
Iii
lillll
Planşa XXVI. Ultima pagină dintr-un manuscris de Cazanii, copiat de Ioan Muncă-cianu la anul 1737. Ms. 4130, i. 356.
303
..........,.....Uîimmtd.......ztâm:MMaMBma..... •
......................................................f.................^........otS^T ^
304
1
ni-.
TT««Jm, st
_ff.
** t"
4â ft ui |« Ri*mi 4â T \£ |jH Klîmi
4a lf  "u i,« «tamt
â» îl;,»',
m ff! 5*
■»* ^
iWHtmji atA, ium Ufţmi ^*1ftti nţ^mn
^^^^ J
iii
Planşa XXVIII. Pagină dintr-un miscelaneu copiat de Stoian de Ia Antim la anul
1756. Ms. 5662, f. 65v-
305
mm
Planşa XXIX. Prima
20 - c. 1781
306
Planşa XXX. Pagină cu însemnarea lui Ioan sin Radu Duma, dintr-un manuscris de Teologie polemică, copiat la anul 1761. Ms. 2467, f. 120v.
307
^»^tfa.Tjj ? ,t 1,62
308
#   4 k      .     f .   f a
' a»A« frttnmt   ' Air*
■■HI
Â
■ *rn    6m" rl$*   ■ ^*,,amHm9fH. « (fit ' ?
Planşa XXXII. Finalul unui manuscris de Eshaiologie, copiat de preotul Sava Popovici de la Răşinari, la anul 1773. Ms. 2325, f. 124v.
309
310
*  4 '
irTrjW —<rr
***** * I¥^^r fgffTl /g«*5*
trufii f,f>JmÂdM$U
Planşa XXXIV. Pagină dintr-un miscelaneu copiat de Grigore Rîmniceanu ia anul
1780. Ms. 2570, î. 92v.
311
^ ,
: . ..^^Ht'.->jK&« Mim ^mm,-^
f^x^'r ******
..... \ ' -. .......... i;       #   '"fffcr.........—■■—..........
Planşa XXXV. Pagină dintr-o Alexandrie, copiată de Enache la   anul 1788, cu însemnarea criptografică a copistului. Ms. 4&46, î. 116v.
LISTĂ DE MANUSCRISELE BIBLIOTECII ACADEMIEI R.P.R. CU NUMELE COPIŞTILOR
Ms.
9 Sion (Monahul Ioanichie) 13 Polimaz (Logofătul Constantin) 25 Stîrce (Ştefan), f. l-270v 27 Ştefan (Diaconul), f. l-120v
34 Jora (Paharnicul Toader), f. 23-106v
35 Ion (Pr.)
37 Stanciu (Pr.)
44 Stan (Logofătul), f. 7-108v, lll-133v
46 Vasile
47 Vartolomeu (Putneanu), f. 55r~v
48 Veisa (Diacul Constantin), f. l-250v
49 Gavril (Ierodiaconul), f. l-109v, 160-
211v
50 Jora (Paharnicul Toader), f. 2 — 87 53 Luca (Pr. loasaf), f. 2-426v
57 Jora (Paharnicul Toader)
58 Stanciu (Pr.)
59 Lupescu (Radu)
60 Burghele (Constantin)
69 Misail (Ieromonahul), f. 1 — 590
84 Lupoianu (Constantin) . 85 Constantin (Diacul)
86 Gavril (Diacul)
96 Vîrnav (Gheorghe) 101 Nicanor (Ieromonahul)
103 Grigoraş (sin Vasile Uricariul), f. 1 — 176v
104 Nicolae (Dascălul) 107 Rafail (Monahul)
111 Măzăreanu (Vartolomeu), f. 1 — 113, 115, 116-118v, 143-151v
Ms.
112 Luca (Pr. loasaf)
115 Grigoraş (sin Vasile Uricariul), f. 2-20?
116 Ioniţă (sin Constantin Logofătul)
119 Teodorache (Logofătul de divan)
120 Ioan Pavel (Grămăticul)
124 Nichifor (Ieromonahul), î. 1-40 134 Ştefan (Paharnicul), f. 2V-84V 138 Ştefan (Dascălul)
144 Acachie (Ieromonahul), f. 2-186v
145 Anghelcic (Logofătul Alexandru), f. 1 —
94v
146 Cozma (Monahul) 149 Blagoyici (Dimitrie)
153 Acachie (Ieromonahul), f. 2 — 634 156 Lupescu (Radu), f. 3 —64 158 Tăutu (Ioniţă)
160 Dragoş (Vătaful Dumitru), f. 1-3
160 Marcociu (Vasile), f. 54-82
163 Grigore (Ieromonahul de la Cozia), f.
2-490v
167 Toader (Dascălul), f. 1-5V
168 Miclescu (Postelnicul lordache)
174 Constantin (Logofătul   de   divan), f.
1-1&
201 Nicola (Grămăticul)
204 Lavrentie (Dascălul), f. 35-241v
206 Florea (Pr.)
212 Damaschin (Dascălul), f. 4V-117V 233 Miclescu (Postelnicul lordache), f. 1-
176v
314
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
MANUSCRISELE BIBLIOTECII ACADEMIEI R.P.R.
315
MS.
236 Stoian de la Antim
238 Grigoraş (sin Vasile Uricariul), f. 2 — 317
239 Stîrce (Ştefan) 249 Rafail (Monahul)
252 Luca (Pr. loasaf), f. 8-llv, 14-473v
476r-v
254 Luca (Pr. loasaf), f. 1-414
256 Grigoraş (sin Vasile Uricariul), f. 1 — 5V?
9-91v
257 Visarion (Ieromonahul), L 2 —46v, 48-
54
266 Constantin (Dascălul), f. 3-55, 57-61v
268 Lupescu (Radu), f. l-290y
269 Bujorovschi (Pr. Gheorghe), f. 3-199v
270 Giurescu (Logofătul Ioniţă), f. 1, 4 — 67,
71, 73-136v, 148 276 Apostol (Logofătul de divan), f. 6-142^ 298 Sion; (lordache), f. 4-183v 303 Popovici (Eustaţiu), f. 17-100v 334 Gherasim (Ierodiaconul), f. 1 — 109 338 Stîrce (Ştefan), f. 6-8v? 10-255v 340 Ştefan m (Logofătul), f. 2-191v . 342 Stăncescu (Constantin), f. 2-105v 343 Ciohoranu (Alexandru), f. 1 — 44 346 Dionisie (Eclisiarhul),  f. 5-34v
353 Lupescu (Radu), f. 6-357v
354 Grigoraş (sin Vasile Uricariul), f. 3-213v
355 îlievici (Grigore)
356 Ion (Pr.), f. 2-70v, 72-76v 400 Ilschi (lordache), f. 1-132, 134 420 Meletie (Ieromonahul), f. 2-197 422 Daniil, f. 2-18v
426 Sava (Ierosm*monahul), f. l-69v, 73-83 433 Hudeci (Pisarul Grigore), f. l-130v 436 Dimitrache (Logofătul de divan)
438 Constantin (Copilul), f. 6-125v
439 Filipescu (Căpitanul Constantin), f. 1 —
150v
441 Şoimescu (Logofătul Ioniţă), f. 1—358 447 Grigore (Popa din Măhaci) 452 Dimitrie (Logofătul), f. 3-46v, 57-60v 458 Fior (Pr.), f. 1-2, 43-85
464 Ioan (Ieromonahul), f. 2 — 51
465 Goran
471 Oprea (Logofătul), f. 5-19v 473 Stoian de la Antim, f. 1-62 473 Popovici (Eustaţiu), f. 63-115
Ms.
477 Duma (Dascălul Ioan), f. 1—214
479 Ioan(Pr.), f. 1 -15*, 59-917,113-125*
161-192v
479 Rafail (Monahul), f. 92-111
480 Mitrea (Logofătul), f. l-180v 484 Nicola (Grămăticul)
489 Meletie (Ieromonahul), f. 1-3V, 109v-113v, 147v-215v, 218-222 491 Serafim (Ieromonahul) 495 lanovici (Teodor)
500 Dionisie (Eclisiarhul), f. 2-12v, 20-27,
35-37v, 43-49v, 52-55, 60-62v, 68-69, 72-77v, 82r_v, 86, 92v, 98-99v, 102-107,129
501 Fior (Pr.), f. l-130v, 163-186v? 252,
278-311v
. 503 Dumitru (Cîntăreţul) 507 loasaf (Monahul) 524 Deleanu (Arhimandritul Grigore) 529 Dreteanovschi (Ieromonahul Natanail), f. 2-6, 31-33v 540 Arsenie (Ieromonahul), f. 160 — 211 545 Mihail (Pr.), f. 38-162v
545 Bojidar (Dascălul Matei), f. 163-170v
546 Banciu (Toma) 551 Vasile (Psaltul)
568 Silvestru (Ieromonahul), f. l-256v 570 Iustin (Ieromonahul) f. ll-20v 573 Proca (Dascălul), f. 80-119v 575 Ştefan (Dascălul), f. 121-132v 577 Vartolomeu (Ieromonahul), f. 25-163v 580 Gheorghe (Logofeţelul), f. 3-385v, 390-
396v
588 Fota (Grămăticul)
595 Radu (Nicolae),-f. l-119v
701 Ioan (Muncăcianu), f. 1 — 18
701 Teodor (Diacul), f. 53-66v, 81-150v
703 Teofan (Monahul), f. l-155v
706 Sturze (Dascălul Vasile)
707 Sturze (Dascălul Vasile), f. l-126v
708 Sturze (Dascălul  Vaslie), f. 2-58v
709 Sturze (Dascălul Vasile), f. l-130v
710 Rus (Dascălul Pavel), f. 3-222
712 Sturze (Dascălul Vasile)
713 Sturze (Dascălul Vasile)
714 Petru (Pr.)
716 Gherasim (Ieromonahul), f. 4—214
Ms.
757 759 761 830 830 830 869
934
935 937 940 942 956
1062
1063
1064 1067 1067 1070 1073 1081
Ioan Pavel (Grămăticul),!. l-231v Varlaam (Ieromonahul) Gherghel (Gavril), f. 1, 4-136v Constantin (Cîntăreţul), f. 1 — 4, 6-9v Nicolae, f. 15-65v Colţea (Andrei), f. 66-105 Negrule (Năstase), f. lv—77 Ioan (Monahul), f. l-261v Veisa (Diacul Constantin) Fior (Pr.), f. 2-20v, 124-157v, 26lr_v Grigoraş (sin Vasile Uricariul), f. 4 — 67v Daniil (Diacul)
Gherontie (Monahul), f. 4-llv, 14v-58v Lupescu (Radu), f. l-183v Laţcar (Constantin), f. 1—9V Cozma (Monahul)
Chira (Logofătul Ioan), f. 1 -32,34 - 133v Fanu (Nichita), f. 32v-33v Constantin (Săidăcariul) Nicolae (Logofătul) Grigore (Ierodiaconul Rîmniceanu), f.
l-76v, 178-181, 214-217 1092 Popovici (Eustaţiu), f. 2-67 1101 Daniil
1108 Barbul (Dascălul), f. 1-75
1117 Dionisie (Eclisiarhul)
1120 Mihai (Logofătul), f. l-63v
1125 Teodorache (sin   Gheorghe   Luca), f,
4V-76V, 79-93v
1126 Popescu (Ianache) 1130 Girugiuveanu (Ion)
1132 Ursu (Toader), f. 2V-200V 1135 Bărbătescu (Ieromonahul  Ioachim), îm lv-100v, 102-193 1147 Hudeci (Pisarul Grigore) 1151 Berheceanu (Andonaehi),    f. l-220v 222-223, 239-242v
1154 Teofil (Pr.)
1155 Arhip (Ioniţă) 1159 Făgărăşanu (lvan)
1161 Erneanu (Logofătul Ion), f. 2-168 1204 Iordăchescu (Logofătul Matei), f.l — 109v 1207 Serafim (Eclisiarhul), f. 1-2V 1228 Iachint (Stareţul Cernicăi), f. 1 — 17 1235 Dolete (Logofătul Ştefan), f. 2-252 1237 Goştonă (Procopie), f. 4V-99V 1247 Nicolae (Monahul), f. 3~119v
Ms.
1253 Stanciu (Pr.), f. lv-15v, 18-188v 1261 Cozma (Monahul) 1264 Samoil (Dascălul)
1267 Anatolie (Ierodiaconul), f. l-68v, 70 —
98v, 102-118Y, 122-203, 207-248, 255-28lv, 285-348v>
366-387, 390-409
1268 Bucur (Pr.). 1271 Şerban (Pr.)
1284 Silvestru (Ieromonahul), f. l-172v
1285 Duma (Dascălul Ioan), f. 4-209 v 1290 Popovici (Dimitrie), f. 2-304v 1296 Gheorghe (Dascălul)
1299 Stanciu (Pr.), f. 3-16, 31 -41,v 47-263,
266-354v
1300 Măzăreanu (Vartolomeu), f. 2-33v 1309 Constantin (Logofătul)
1315 Gheorghe (Dascălul), f. 4-296v
1316 Grigore (Ierodiaconul Rîmniceanu),
f. 4-10
1317 Constantin (Logofătul), f. 5-17v, 19-
54v, 63-69v,79r"v,84-132v 165-278, 284-291v
1317 Samuil (Ierodiaconul), f. 18r
1318 Popovici (Gheorghe), f. 2-106/ 107v-
166v, 168-187v
1327 Nicola (Grămăticul)
1329 Constantin (Săidăcariul), f. 3-120
1330 Silvestru (Ieromonahul), f. 2-263v 1332 Ioan (Rîmniceanu), f. 3-150
1345 Micdonia (Shimonahia)
1346 Necula (Dascălul), 7-22v, 25-50 1346 Popovici (Gheorghe), 50v-76v? 89-90 1348 Mihai (Logofătul), f. l-58v, 60-106v,
lllv
1350 Stan (Logofeţelul), f. 1-394, 403-404v
1352 Ştefan (Diacul)
1353 Munteanu (Dascălul Vasile)
1354 Lupescu (Radu), 6-34v, 38-53, 56-
72v
1355 Iane (Logofătul de taină)
1357 Nicola (Grămăticul)
1358 Popovici (Eustaţiu)
1364 (Constantin (Botezatul), f. 1-172
1364 Batcu (Alexandru), f. 173-193
1365 Avram (Pr.), f. l-10v, 31-157v
316
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
MANUSCRISELE BIBLIOTECII ACADEMIEI R.P.R.
317
Ms.
1371 Meletie (Ieromonahul), f. 3-65v 67-
201v
1373 Popovici (Pr. Dimitrie), f. 3-132v 1379 Făgeţeanu (Dascălul Stanciu) 1382 Ieremia (Monahul), f. 1-35, 37-122v,
124-144
1384 Şerban (?) (Pr.)
1388 Constantin (Dascălul),   f.   l-39v, 41, 45-46, 47-239v
1388 Grigore (Ierodiaconul Rîmniceanu),
242-306v
1389 Constantin (Săidăcariul),   f. l-419v,
421-462v
1390 Natanail (Ieromonahul)
1395 Stoian de la Antim, f. 2-120v, 128-271v 1409 Meletie (Ieromonahul), f. 1-206, 208-
225v
1414 Răducanu (Logofătul) 1417 Constantin (Postelnicelul)* 1429 Radu (Logofătul), f. 71v-277v 1431 Popovici (Pr. Nicolae) 1433 Barbul (Logofătul), f. 5-104v, 131-
134v, 136
1436 Costea (Dascălul), f.l-145v, 218v-219v 1440 Sava (Ieromonahul), f. 23-329v 1462 Sofronie (Ieromonahul)
1467 Stanciu (Pr.), f. lv-85v, 88-243v, 245-
254
1468 Nicanor (Ieromonahul), f. 79-310v
1469 Grigoriovici (Ipodiaconul Dimitrie),
f. 1-419
1480 Meletie (Ieromonahul), f. 1 -27v, 31 -113 1482 Acachie (Ieromonahul), f. 181-231v 1509 Enache
1536 Cliciuc (Dascălul Ion), f. 1-49 1536 Filipescu (Dascălul Gheorghe), f. 49v-
127
1552 Sofronie (Monahul), f. 2-140v 1556 Antim de la Cozia, f. 2 —154v 1567 Grigorievici (Ieromonahul Natanail,
f. 1-6V, 8, 12-13v, 20, 24, 28, 32 1569 Niţu (Logofeţelul), f. l-269v 1573 Toader
1588 Şoimescu (Logofătul Ioniţă), f. 1—26, 28-81, 83-92, 94-114, 117, 123, 149-187v 1590 Bărbătescu (Ieromonahul Ioachim)
Ms.
1592 Gherasim (Ierodiaconul), f. 1-100 1608 Teofan (Monahul) 1611 Duma (Dascălul Ioan)
1616 Nicanor (Ieromonahul), f. 1 — 146
1617 Ilarie (Ieromonahul)
1621 Ioan (Rîmniceanu), f. ll-122v 1626 Anton (Monahul), f. 17-56v
1629 Ioniţă (Copilul)
1630 Cozma (Monahul), f. l-177v, 182-377v
1631 Gherghie (Logofătul), f. 1-65
1631 Cernătescu (Logofeţelul Mihai), f. 65-
170v
1631 Rafail (Monahul), f. 171-200v
1632 Venedict (Arhidiaconul), f. 2-54v 1650 Popovici (Pr. Dimitrie)
1653 Lupu (Dascălul Bucur), f. 1t-164v
1683 Hrizea (Dascălul), f. l-229v
1702 Chiriceanu (Constantin)
1720 Toma, f. 1-25
1723 Popovici (Teodor)
1733 Iliinscoi (Pr. Teodor), f. 9-119v
1738 Nicolae (Dascălul), f. 3-81v
1739 Pop (Nichifor)
1747 Andriotaxitul (Dascălul), f. 2-56v 1766 Giurgiuveanu (Tudor) 1805 Lefter (Logofătul), f. l-34v 1809 Constantin (Logofătul),
1817 Şoimescu (Logofătul Ioniţă), f. l-144v
1818 Vasile (Diacul)
1820 Şoimescu (Logofătul Ioniţă), f. l-10v> 12-22v, 25-88v, 90-128v 1830 Stanciu (Pr.), f. 8-117 1832 Gavril (Pr.), f. l-171v
1837 Gheorghe (Dascălul)
1838 Sturze (Dascălul Vasile), f. 21 - 26v, 31 -
269v
1844 Ilarie (Ieromonahul), f. l-115v, 119-146v. 149v-228,232-256v, 259-307v,
311-337, 339-353v, 355-358v
1845 Toachi (Miron), f. l-51v
1846 Popovici-Stolojan (Dascălul Radu)
1855 Stanislavici (Ioniţă), f. 3-77v
1856 Gheorghe (Dascălul)
1867 Petre (Dascălul), f. l-235v 1870 Ioanichie (Monahul), f. 9-96 1872 Iachint (Stareţul Cernicăi), f. 9-33v,
39-88v
Mi,
1873 Popovici (Eustaţiu), f. 1-74
1889 Teofil (Monahul), f. 203-273,371-385
1890 Barbul (Dascălul)
1899 Iachint (Stareţul Cernicăi), f. l-55v,
57-426v
, 1903 Mihalache (Vătaful de plai) 1927 Teofil (Monahul), f. l-38v 1927 Daniil, f. 470-647v
1929 Iachint (Stareţul Cernicăi), f. 1-321
1930 Teofil (Monahul), f. l-5lv
1934 Teofil (Monahul), f. lv-179
1935 Teofil (Monahul)
1937 Anania (Dascălul), f. l-270v
1940 Iachint (Stareţul Cernicăi)
1941 Teofil (Monahul), f. 27v-197v
1943 Acachie (Ieromonahul), f. 3—4, 6 — 57 1943 Iachint (Stareţul Cernicăi), f. 57v-155v 1953 Timotei  (Monahul), f. 33-115v 1956 Teofil (Monahul), f. 129-355v
1956 Iachint (Stareţul Cernicăi), f. 451-490v
1957 Teofil (Monahul), f. l-133v, 307-421v
1957 Iachint (Stareţul Cernicăi), f. 230v-306v
1958 Iachint (Stareţul Cernicăi), f. l-42v 1958 Chirii (Ierodiaconul), f. 43-45
1962 Iachint (Stareţul  Cernicăi),. f. 1V-4V,
69-114Y
1963 Terapont (Ieromonahul),   f.   1 — 190,
213-294v, 590-597Vf
1964 Iachint (Stareţul Cernicăi), f. l-276v 1975 Ieremia (Monahul), f. 1-104,253-340
1975 Serafim (Ieromonahul), f. 104-252v
1976 Teofil (Monahul), f. 1-72
1982 Teofil (Monahul), f. l-134v, 138-152v 1982 Daniil, f. 134v-137
1989 Teofil (Monahul), f. l-44v
1990 Teofil (Monahul), f. l-198v, 209-254v,
256-424v, 427-457
1990 Iachint (Stareţul Cernicăi), f. 199-208
1991 Teofil (Monahul), f. 2-217v, 219-222v,
224-243
1993 Teofil (Monahul), f. 1-8V, 22-25v, 27v, 29v, 32v-33v« 63-65v, 67-88, 96-120, 154v-194v, 196v-206v
1993 Daniil,f. 121-128,132-146v, 213-239v
1995 Teofil (Monahul), f. l-103v, 105-274v
1997 Teofil (Monahul), f. 39-88
1997 Daniil, f. 91-163, 189-203v
Ms.
1998 Teofil (Monahul) 2003 Stan (Logofeţelul)
2007 Teofil (Monahul)
2008 Daniil
2013 Iachint'(Stareţul Cernicăi), f. 1-28 2013 Teofil (Monahul), f. 28v-110 2015 C.I., f. l-2lv
2015 Chirii (Ierodiaconul), f. 22-71v, 115-118v, 210v-255v, 336-373v 2015 Teofil (Monahul), f. 119-134v 2015 Grigore (Ierodiaconul  Rîmniceanu), f.
183-194v
2015 Ioanichie (Ierodiaconul), f. 256-291v,
317-32lv
2018 Daniil, f. 1-87
2018 Teofil (Monahul), f. 87-118v
2024 Stan (Logofeţelul)
2025 Grigore (Ierodiaeonul Rîmniceanu).
2029 Teofil (Monahul), f. 106v-127
2030 Chirii (Ierodiaconul), f. 2-394, 398-
409v, 414-424, 426v-427
2031 Chirii (Ierodiaconul), f. l-34v
2035 Chirii (Ierodiaconul), f. 1-8V, 11, 13-
16, 18r-v
2036 Teofil (Monahul), f. 9-173,175-191v
2040 Nicolae (Pr.), 83v-96, 99-110
2041 Teofil (Monahul),  f.   174-207, 268-
269v, 271-283
2041 Daniil, f. 378-456
2047 Daniil, f. 59v-61, 62v, 63v-64
2047 Teofil (Monahul), f. 71v-74v
2050 Popovici-Hidişan (Andrei), f. 3-20v
2052 Chirii (Ierodiaconul), f. 60v-73v
2052 Teofil (Monahul), f. 155-258v
2055 Chirii (Ierodiaconul), f. 1-57, 74-125v
2055 Teofil (Monahul), f. 58-73
2056 Pahomie (Ierodiaconul)
2081 Dionisie (Eclisiarhul), f. 1-12
2091 Constantin (Logofătul)
2092 Ghedeon (Monahul), f. lv-218
2097 Greceanu (Ierodiaconul Nicodim)
2098 Dionisie (Eclisiarhul)
2099 Serafim (Monahul), f. 1-316
2101 Nicola (Pr.), f. 1-14, 16-18, 21-22v,
25-33, 36
2103 Fior (Pr.)
2108 Rusu (Dascălul Ioan)
318
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
MANUSCRISELE BIBLIOTECII ACADEMIEI R.P.R.
319
Ms.
2109 Dionisie (Eclisiarhul), f. 1-10, 13-14v,
17-23v
2110 Dionisie (Ieromonahul), f. l-285v
2111 Popovici (Banta), f. 1-15
2112 Dionisie (Eclisiarhul), f. 1-4V, 6, 49,
50, 51, 52, 53-57, 59-84
2113 Gherontie (Monahul), f. 1-555, 561-
595
2117 Lupescu (Radu), f. 1-343
2119 Acachie (Ieromonahul), f. 4-57v, 59-
88, 91-110
2120 Vasile (Dascălul), f.   1-3V, 5-137v>
139-207v, 209-218
2130 Iachint (Stareţul Cernicăi)
2131 Daniil, f. 1-19
2134 Barbul (Dascălul), f. 5-245v 2136 Popovici (Ilie)
2142 Chirii (Ierodiaconul), f. l-244v, 254-
. 305v
2143 Silvestru (Ieromonahul), f. 1-242 2147 Bărbătescu (Ieromonahul   Ioachim), f.
2-9, 13-22, 30, 53-87v, 90-91v
2159 Iachint (Stareţul Cernicăi) 2162 Pătraşcu (Logofătul), f. l-68v
2162 Voico (Logofătul), f. 72v-92v
2163 Mihai (Diaconul),   f.  l-31v, 34-87v,
90-93
2164 Radu (Pr.)
2167 Constantin (Dascălul) 2172 Gheorghe (Egumenul), f. l-517v, 519-
549
2174 Iosif (Ieromonahul)
2177 Dionisie (Eclisiarhul), f. 1-7V, 9-13
2178 Stan (Pr.), f. 1V-2V, 8-137v
2180 Bărbătescu (Ieromonahul Ioachim)
2181 Bărbătescu (Ieromonahul   Ioachim), f.
l-85v
2183 Bărbătescu (Ieromonahul   Ioachim), f.
l-155v, 157-165v
2184 Andrei (Dascălul), f. l-74v 2193 Matei (Pr.)
2195 Rafail (Monahul), f. l-177v, 181-294
2198 Naum (Rîmniceanu)
2200 Macarie (Ieroshimonahul)
2207 Rafail (Monahul)
2209 Naum (Rîmniceanu), f. l-34v
Ms.
2213 Ştefan (Pr.), f. 2-9v, 13, 18,19v, 21-24,
26-29
2215 Grigore (Ierodiaconul Rîmniceanu)
2219 Constantin (Psaltul)
2220 Rafail (Monahul), f. 1, 4-158v 2251 Vîrlan (Ştefan)
2301 Ştefan (Pr.)
2302 Ioan (Pr.), f. l-125v
2302 Simion (Diacul), f. 125v-139v 2305 Nicolae (Dascălul), f. 1-362
2314 Grigore (Ierodiaconul Rîmniceanu)
2315 Mihailovici (Vasile)
2324 Gheorghe (Dascălul), f. lv-536
2325 Popovici (Pr. Sava)
2326 Popovici (Iosif), f. 1, 8-7lv
2337 Stanciu (Pr.), î. l-103v
2338 Pascul (Logofătul),  f. l-122v, 125-
185v, 187-292v, 294-354v 2349 Atanasiu (Dascălul Alexandru) 2351 Cojocariu (Petru), f. 3-94v
2353 Rafail (Monahul), f. l-125v, 132-304
2354 Bărbătescu (Ieromonahul Ioachim)
2355 Ilarion (Ieromonahul), f. 2-217v
2356 Măzăreanu (Vartolomeu), f. 4-27v, 30 —
36v
2358 Nicola (Pr.)
2369 Simion (Diacul)
2370 Simion (Diacul), f. 2-86v
2374 Samuil (Ieromonahul), f. 1-9, 17-187v
2381 Panu (Grămăticul), f. l-256v
2382 Ion (Dascălul)
2383 Oprea, f. l-141v
2384 Maftei (Diacul), f. 5-98v 2386 Antonie
2393 Gheorghe (Pr.), f. l-71v 2443 Popovici (Pr. Sava)
2455 Ioan (Pr.)
2456 Serafim (Ieromonahul), 1-81, 87-172
2457 Piteşteanu (Nicolae), f. 1 -70v, 72-168v,
179-180
2458 Dositei (Ierodiaconul), f. 2-268v
2462 Nicolae (Monahul) -
2463 Cozma (Monahul)
2465 Nicolae (Monahul), f. 3-181
2467 Duma (Dascălul Ioan), f. 2V-120V
2468 Nichifor (Ieroshimonahul)
Ms.
2470 Fota (Grămăticul), f. 1-443 2472 Silvestru (Ieromonahul), f. 1 — 132v 2476 Zacionea (Ioan) 2481 S. H.
2483 Duma (Dascălul Ioan)
2486 Popovici (Gavril)
2487 Acachie (Ieromonahul)
2489 Duma (Dascălul Ioan), f. 3-194 2492 Acachie (Ieromonahul), f. l-26v 2497 Ioniţă
2499 Dănişan (lacov), f. l-69v
2499 Luca (Ion), f. 71-95
2500 Grigore (Ieromonahul)
2506 Lupescu (Radu), f. 3-170v
2507 Popovici (Petru), f. 4-118v, 121-173v
2510 Grigore (Ierodiaconul Rîmniceanu),
f. 1-218Y
2511 Vlad (Grămăticul)
2512 Vlad (Grămăticul), f. 3v-399
2513 Serafim (Ieromonahul)
2516 Ilarion (Ieromonahul), f. 4-365
2517 Vlad (Grămăticul), f. l-448v
2518 Dositei (Ierodiaconul), f. 2 — 75
2519 Grigore (Ierodiaconul Rîmniceanu)
2520 Cucuzel (Ierodiaconul Ioan)
2521 Grigore (Ierodiaconul Rîmniceanu),
f.  1-2, 4-476v 2524 Petru (Diacul), f. l-220y, 239-328
2548 Ilarion (Ieromonahul)
2549 Constantin (Logofătul), f. 1-340 2551 Isaia (Ierodiaconul)
2555 Puşcaşu (Pr. Bucur)
2556 Duma (Dascălul Radu)
2566 Ilarie (Ieromonahul)
2567 Ioan (Rîmniceanu)
2568 Naum (Rîmniceanu) *
2569 Rafail (Monahul), f. 3-311
2570 Grigore (Ierodiaconul Rîmniceanu),
f. l-92v,   96-105v, lil-125r, 127r"v
* 2574 Ilarion (Ieromonahul)
2577 Grigore (Ierodiaconul Rîmniceanu) 2579 Ilarion (Ieromonahul)
2581 Meican (Toader)
2582 Ilarion (Ieromonahul)
2585 Rafail (Monahul), f. 1-132, 135-171v, 175-204, 223v-224
Ms.
2586 Rafail (Monahul), f. 1-43
2590 Fior (Pr.)
2591 Ioan Pavel (Grămăticul), f. 2-346v
2591 Stanciu (Pr.), f. 347-360, 363-435v
2592 Fior (Pr.), f. 1, 536-679v 2594 Radu (Logofeţelul)
2596 Ilarion (Ieromonahul), f. l-243v, 246-
532v
2596 Bărbătescu (Ieromonahul   Ioachim), f.
244-245v
2597 Rafail (Monahul), f. 1-305, 307-310v
2598 Rafail (Monahul), f. 1-94, 333-335v
2599 Ioan Pavel (Grămăticul) 2601 Axinte (Uricariul), f. 157-318 2603 Ioan (Rîmniceanu), f. 1-16, 21v
2608 Stroe (Copilul), f. l-376v, 378-387
2609 Fior (Pr.), f. lr-v
2623 lordache (Vătaful), f. 3-18 2633 Rafail (Monahul), f. l-144v 2635 Daniil, f. 1-18 2640 Teodorache (Logofătul) 2644 Ştefan (Ieromonahul), f. 5-177v, 392-409v, 430-463v, 476-478v
2644 Alexandru (Dascălul), f. 464-469v
2645 Daniil (Ieromonahul) 2650 Iosif (Ieromonahul) 2656 Ştefan (Diacul)
2664 Ioan (Grămăticul), f. 221v-222v 2665^Nicodim (Pr.), f. l-110v
2665 Iosif (Ieromonahul), f. 114-129v
2665 Mihăilă (Copilul), f. 134-159v
2666 Radu (Grămăticul)
2667 Rafail (Monahul)
2668 Dumitru (Rîmniceanu), f. 81y-176
2669 Naum (Rîmniceanu), f. 1-98, 101-119 2672 Ştefan (Ieromonahul)
2678 Gherontie (Monahul), f. 2-25v
2711 Fior (Pr.), f. 1-4V
2712 Grigore (Ierodiaconul  Rîmniceanu), f.
1-54
2715 Stanciu (Pr.), f. 2-189v 2757 Silvestru (Ieromonahul) 2759 Constantin (Logofătul) 2770 Răduţ (Ianache), f. l-75v
2773 Gheorgache (Clucerul)
2774 Hudeci (Pisarul Grigore), f. 2-98v
2775 Gavril (Diacul)
320
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
MANUSCRISELE BIBLIOTECII ACADEMIEI R.P.R.
321
Ms.
2797 Acachie (Ieromonahul), f. 1 — 104 2799 Teofan (Monahul), f. 38-154 2860 Mihai (Pr.)
2868 Atanasiu (Dascălul Alexandru)
2877 Ioan (Ieroshimonahul)
2909 Stoian de la Antim, f. 3-100
2952 Meletie (Ierodiaconul), f. 1-128,145-270
2952 Ioan (Ieroshimonahul), f. 128-144v
2953 Ioan (Ieroshimonahul) 2955 Ibăşfăleanu (Logofătul Ion) 2958 Fior (Pr.), f. 6-9
2982 Constantin (Pr.) 2987 Galaction (Ieromonahul) 2993 Ioan (Ieroshimonahul) 3001 Ioan (Ieroshimonahul) 3003 Ioan (Ieroshimonahul)
3007 Ioan (Ieroshimonahul), f. 1-2, 3v-88
3008 Rafail (Monahul)
3052 Teofil (Pr.), f. l-263v, 265v 3094 Teofan (Monahul)
3102 Hociung (Căpitanul Antohi), f. l-122v 3107 Sturze (Dascălul Vasile), f. l-320v,
323-394v, 396 3110 Popa (Dascălul Iacov), f. 1-79 3144 Anghel (Diaconul), f. 1—82v, 102, 104v 107, 151v-152, 165V-166V
3144 Ioanită (Logofătul), f. 90-102
3145 Copce (Negoiţă), f. lv-34v, 75-78 3148 Cozma (Monahul)
3151 Grigore (Ieromonahul de la Cozia) 3161 Marco (Căpitanul Zamfir) 3163 Serafim (Monahul), f. 5-30, 33-113,
114v-160v
3166 Daniil (Ieromonahul)
3169 Visarion (Ieromonahul)
3170 Popovici-Cucuian (Gheorghe) 3176 Pavel (Dascălul)
3180 Cucoran (Toma)
3182 Spiridon (loniţă), f. 1 — 88
3186 Nicolae (Dascălul), f. 1-54
3190 Vlad (Grămăticul), f. l-61v, 115-308
3191 Barbul (Dascălul)
3192 Atanasiu (Dascălul Alexandru)
3198 Pavel (Dascălul)
3199 Vasile (Pr. Moldoveanu)
3202 Bărbătescu (Ieromonahul  Ioachim), f.
135-146
Ms.
3233 Atanasie (Pr.), f. 76v--9lv
3234 Nichita (Dascălul)
3248 Strătilă (Dascălul), f. l-26v
3252 Andronic (Diacul)
3253 Ion (Dascălul) 3271 Serafim
3275 loniţă (Dascălul)
3312 Gheorghe (Dascălul)
3314 Stanciu (Pr.), f. lv-341v, 343-372
3318 Dorotei (Ieroshimonahul), f. l-519v
3338 Hudeci (Pisarul Grigore)
3339 Fota (Grămăticul), f. 1-4V, 8-293v 3341 Ion (Pr.), f. l.-172v
3343 Dimitrache (Logofătul de divan)
3344 Ion (Logofătul)
3355 Crăciun (Eftimie), f. 132v-206v 3373 Veniamin (Ieromonahul) 3399 Voileanu (Logofătul Matei)
3416 Luca. (Pr. Ioasaf)
3417 Batcu (Lupu)
3440 Ioan .Pavel (Grămăticul)
3441 Constantin (Logofătul), f. 2-230v
3442 Fior (Pr.)
3443 Stanciu (Pr.)
3445 Fior (Pr.), f. l-llv
3450 Popovici (Nicolae), f. 1-728
3456 Gavril (Diacul), f. l-372v
3460 Efrem(Grămăticul),! 2-206v/208-213
3467 Nicolae (Pr.)
3472 Ghenadie (Arhimandritul), f. 3-514v
3472 Macarie (Ieromonahul), f. 515 — 517
3473 Mihai
3506 Bîrlădeanu (Dascălul Iordache), f. 60 —
71v
3509 Ilie (Dascălul)
3512 Iordache (Dascălul)
3513 Pavel (Dascălul), f. 1-215
3514 loniţă (Logofătul)
3527 Holban (Ioan)
3528 Simion (Pr.), f. l-103v
3531 Andriotaxitul (Dascălul), f. 2—214v 3538 Duma (Dascălul Ioan)
3541 Daniil, f. 1-4, 6-420v
3542 Daniil, f. l-288v
3543 Micdonia (Shimonahia)
3551 Ianache (Pr.), f. 1V-2V, 4-110,112-178 3556 Drăgoi (Logofătul), f. 1-231
Ms.
3557 Silvestru (Ieromonahul), f. 1—248v
3559 Dorotei (Ieroshimonahul)
3560 Teofilact (Monahul), f. 2-207v
3561 Romanescu-Popovici (Dascălul Marcu)
f. l-76v
3562 Vasile (Ieromonahul) 3564 Sturze (Dascălul Vasile) 3572 Popovici (Pr. Sava)
3590 Bărbătescu (Ieromonahul   Ioachim), f.
l-113v, 128-130v 3597 Acachie (Ieromonahul) 3612 Iachint (Stareţul Cernicăi), f. 1-7, 9-19
3622 Iordache (Pr.)
3623 Chiriac (Ieroshimonahul) 3683 Sava (Monahul), f. 3—262
3691 Munteanu (Nicolae), t 2-98T
3692 Agurii (Lupul), f. 10-173
3694 Iordache (Logofătul), f. 2-6, 8-10 3697 Vlad din Moldova, f. l-50v, 166-229v,
245-290v
3721 Anton (Logofătul)
3722 Nicola (Pr.), f. 1-11, 14-23v, 33-36v 3726 Luca (Ieromonahul)
3750 Florea (Copilul), f. 1-18
3784 Ioanov (Ştefan), f. l-127v, 130-141
3789 Nicodim (Monahul), f. 1-11, 13-176v
3802 Matei, f. 2-49v
3803 Constantin (Dascălul)
3806 Stanovici-Voinescu (Pr. Ghinea), f. 19-
113v
3811 Hrîstea (Simion), f. 6-36, 38-80 3811 Ion (Pr.), f. 80v-104v
3820 Gheorghe (Pr.), f. 4-258v
3821 Ion Romînul (Pr.), t l-141v
4082 Grigoraş (sin Vasile Uricariul), f. 146 —
14618
4104 Enache, f. T-77, 81-97, 102-122v 4104 Agapie f. 77-80v, 97v-101, 127-129v?
130v-164, 165v, 172-176 4130 Ioan (Muncăcianu) 4133 Ştefan (Pr.)
4148 Alexandru (Diacul), f. l-28v
4150 Alexandru (Diacul)
4151 Ursu (Pr.)
4154 Gheorghe (Dascălul) 4160 Sturze (Dascălul Vasile) 4164 Sturze (Dascălul Vasile)
Ms.
4180 Gheorghe (Dascălul), f. 2-52r 4182 Ursu (Pr.), f. 2-545v
4214 Sturze (Dascălul Vasile)
4215 Agaton (Monahul)
4216 Petru (Pr.) 4225 Stanciu (Pr.)
4243 Fior (Pr.), f. 2v-3, 4v-6
4247 Ioan (Pr.), f. l-r-145v
4248 Pătraşcu (Logofătul)
4254 Trandafir (Dascălul), f. 159-160v 4259 Fior (Pr.), f. 4-186v 4261 Popovici (Zaharia)
4275 Gheorghe (Dascălul), f. l-52v, 55-142
4276 Nicolae (Diacul), f. l-108v 4286 Stanciu (Pr.)
4298 Creţu (Pr. Bucur) 4305 Duma (Dascălul Ioan) 4310 Silvestru (Ierodiaconul) 4367 Nicolae, f. l-24v, 27-29, 42v-45v 4379 Toma (Grămăticul), f. 1-34, 37-251,
254-297
4413 Grigore (Ierodiaconul Rîmniceanu) 4431 Constantin (Diacul), f. 2-63v 4458 Iacov (Logofătul), f. 1-90, 119-120 4466 Atanasie (Ierodiaconul), f. 2 — 150 4468 Grigore (Logofătul) 4566 Millo (M.), f. l-25v 4572 Simion (Diacul), f. 3-7v, 9~10v, 12-
93v, 95-102 4612 Gherasim (Ieromonahul Putneanu)
4641 Ursu (Pr.)
4642 Giurgiu (Pr.), f. 7-151v, 153-208v 4646 Enache, f. l-151v
4648 Ştefan (Ieromonahul), f. 118-208v
4649 Tudosie (Dascălul)
4650 Grigore (Ierodiaconul Rîmniceanu) 4655 Galeri (Gavril), f. l-67v
4664 Munteanu (Dascălul Vasile) 4674 Chiriţă (Pr.) 4696 Adam, f. 27-37v
4745 Voicu (Copilul),  f.  2-403, 406-539, 542-602, 606-667, 669-710v 4827 Vasile (Pr.) 4834 Neonil f. 1-184
4837 Ciohoranu (Alexandru)
4838 Vasile, f. 1-83, 93-137v
4839 Vasile .
21 - c. 1781
322
COPIŞTI PE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
4851 Ştefan (Dascălul)
4852 Ştefan (Dascălul), f. l-203v 4870 Nicolae (Pr.), f. 2-44 4870 Petru (Diacul), L 46-68v 4918 Petre (Pr.), f. l-105v
4975 Duma (Dascălul Radu), f. 2-126v 4980 Radu (Dascălul)
4982 Măgureanu (Logofătul lordache), f. 14 —
212v, 215-270v 5053 Popovici (Dimitrie), f. 1—125v 5055 Ungureanu (Anania) 5110 Rafail (Monahul) 5127 Ioanichie (Monahul), f. l-85v 5205 Munteanu (Dascălul Vasile) 5256 Gheorghe (Shimqnahul) 5353 Silvestru (Ieromonahul), f. 1—97v 5367 Stanciu (Pr.) 5449 Viski (Ioan)
Ms.
5454 Pahomie (Stareţul), f. 2-189 5457 Stan (Logofeţelul), f. 42-264v 5466 Partenie (Ieromonahul), f. 2-3v, 11-
175v, 178-356v
5476 Luca (Pr. loasaf)
5483 Peştişanu (Dascălul Ioan)
5489 Dionisie (Ieromonahul), f. 1—6V, 9 — 155
5491 Constantin (Dascălul), f. l-58v
5496 Mihailovici (Pr. Constantin), f. i — i33?
5517 Vitalie (Ierodiaconul), f. 9-106
5545 Vasile (Diacul)
5548 Harie (Ieromonahul), f? l-334v
5554 Simion
5558 Manta (Dascălul)
5583 Acachie (Ieromonahul), f. l-62v
5662 Stoian de la Antim, f. 5-96
5850 Popovici (Dascălul Ion), f. 1—12
Suluri 7 Fior (Pr.)
LISTA COPIŞTILOR ORÎNDUIŢI PE SECOLE
sec. xvi
Grigore (Popa din Măhaci), 1583 — 1619
sec. xvn
Adam, sfîrşitul sec. Alexandru (Dascălul), sfîrşitul sec. Andronic (Diacul), 1673 Arsenie (Ieromonahul)., 1668 Avram (Pr.), 1700
Bojidar (Dascălul Matei), 1686
Constantin (Diacul), 1646 Costea (Dascălul), 1693—1703
Daniil (Ieromonahul), 1698 Dionisie (Ieromonahul), 1696 Drăgoi (Logofătul), 1687
Florea (Pr.), 1669
Fota (Grămăticul), 1671-1675
Gavril (Diacul), 1689 Giurgiu (Pr.), sfîrşitul sec.
Ilie (Dascălul), 1697 Ioan (Ieromonahul), 1682 Ioan (Monahul), 1699 Ion Romînul (Pr.), 1620 Iosif (Ieromonahul), 1696
Lefter (Logofătul), sfîrşitul sec Mihai, 1673
Mihai (Diaconul), sfîrşitul sec.
Mihai (Logofătul), 1683 Misail (Ieromonahul), 1652 Mitrea (Logofătul), 1700
Nicodim, sfîrşitul sec. Nicola (Grămăticul), 1685^-1689 Nicola (Pr.), 1697-1710 Nicolae (Monahul), 1691 — 1692
Oprea, 1698
Panu (Grămăticul), 1691 Petru (Diacul), 1699—1701 Petru (Pr.), 16851688
Radu (Logofătul), 1676
Silvestru (Ieromonahul), 1688 \ Silvestru (Ieromonahul), 1691 Stroe (Copilul), 1700
Sturze (Dascălul Vasile), 1693-1708
Ştefan (Ieromonahul), 1688—1697
Toader (Dascălul), 1639 Ursu (Pr.), 1676-3695
Vasile (Ieromonahul), 1676
Viski (Ioan), 1697
Vlad (Grămăticul), 1693-1699
324
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
COPIŞTI ORINDUIŢI PE SECOLE
325
SEC. xviii
Acachie (Ieromonahul), 1798 — 1826 Agapie, 1784-1787 Agaton (Monahul), 1701 Agurii (Lupul), 1787 Alexandru (Diacul)', 1759 Anania (Dascălul), 1792 Anatolie (Ierodiaconul), 1774 Andrei (Dascălul), 1768 ... Andriotaxitul (Dascălul), 1782 — 1784 Anghel (Diaconul), 1790 Anghelcic (Logofătul Alexandru), 1800 Antim de la Cozia, 1766—1767 Anton (Logofătul), 1794 Anton (Monahul), 1793 Antonie, sfîrşitul sec. Apostol (Logofătul de divan), 1788 Arhip (Ioniţă), 1784-1799 Atanasie (Pr.), 1775 Atanasie (Ierodiaconul), 1794 Atanasiu   (Dascălul  Alexandru),   1786 — 1795
Axinte (Uricariul), 1710
Bălăcianu (Constantin), 1756 Banciu (Toma), 1796
Bărbătescu (Ieromonahul Ioachim), 1766 — 1809
Barbul (Dascălul), 1781-1785
Barbul (Logofătul), sfîrşitul sec.
Batcu (Alexandru), 1784-1785
Batcu (Lupu), 1765     •> ■
Berheceanu (Andonaehi), 1777
Bîrlădeanu (Dascălul lordache), sfîrşitul sec.
Blagovici (Dimitrie), 1797-1798
Bucur (Pr.), 1770-1772 '
Bujoroyschi (Pr. Gheorghe), 1781
Burghele (Constantin), 1781
Cernătescu (Logofeţelul Mihai), 1726 Chira (Logofătul Ioan), 1779 Chiriac (Ieroshimonahul), sfîrşitul sec. Chiriceanu (Constantin), mijlocul sec. Chirii (Ierodiaconul), 1800-1822 Chiriţă (Pr.), 1756
Ciohoranu (Alexandru), 1783 — 1784 Clicîtic (Dascălul Ion), 1772 Cojccariu (Petru), 1796-1797 Colţea (Andrei), sfîrşitul sec. Constantin (Botezatul), 1784 Constantin (Cîntăreţul), 1780 Constantin (Copilul), 1746 Constantin (Dascălul), 1759 — 1774 Constantin (Dascălul), 1761 Constantin (Diacul), 1779 Constantin (Logofătul), 1728 — 1742 Constantin (Logofătul), sfîrşitul sec. Constantin (Logofătul de divan), 1724 Constantin (Postelnicul), 1767-1775 Constantin (Pr.), prima jumătate a sec. Constantin (Psaltul), 1767 Constantin (Săidăcariul), 1753 — 1758 Copce (Negoiţă), 1783 Cozma (Monahul), 1726-1747 Crăciun (Eftimie), 1800 Creţu (Pr. Bucur), 1789 Cucoranu (Toma) 1777 — 1782 Cucuzel (Ierodiaconul Ioan), 1750 C. I., 1799-1800
Damaschin (Dascălul), 1754 Daniil, 1778 Daniil (Diacul), 1704 Daniil (Ieromonahul), 1795 Dănişan (lacov), 1781 Deleanu (Arhimandritul Grigore), 1781 Dimitrache (Logofătul de divan), 1800 — 1806
Dimitrie (Logofătul), 1747 Dionisie (Eclisiarhul), 1788 —1817 Dionisie (Ieromonahul), 1745 — 1746 Dolete (Logofătul Ştefan), 1782 * Dorotei (Ieromonahul), 1787 —1795 Dositei (Ierodiaconul), 1700 —1704 Dragoş (Vătaful Dumitru), 1793 Dreteanovschi (Ieromonahul Natanail), 1759 Duma (Dascălul Ioan), 1751 —1764 Duma (Dascălul Radu), 1787 Dumitru (Cîntăreţul), 1797 Dumitru (Rîmniceanu), 1767
Efrem (Grămăticul), 1722-1724 Enache, 1777 Enache, 1788-1789 Enache, sfîrşitul sec. Erneanu (Logofătul Ion), 1750
Făgărăşanu (Ivan), 1705 Făgeţeanu (Dascălul Stanciu), 1783 Fanu (Nichita), sfîrşitul sec. Filipescu (Căpitanul Constantin), 1761 Filipescu (Dascălul Gheorghe), 1776 Fior (Pr.), 1724 Fior (Pr.), 1754-1764 Florea (Copilul), 1788
Galaction (Ieromonahul), 1788
Galeri (Gavril), 1786
Gavril (Diacul), 1732
Gavril (Diacul), 1799
Gavril (Ierodiaconul), 1756
Gavril (Pr.), 1739
Ghedeon (Monahul), 1757
Ghenadie (Arhimandritul), mijlocul sec.
Gheorgache (Clucerul), 1779
Gheorghe (Dascălul), începutul sec.
Gheorghe (Dascălul), 1746—1747
Gheorghe (Dascălul), 1781
Gheorghe (Dascălul), 1783 — 1797
Gheorghe (Dascălul), 1786
Gheorghe (Dascălul), sfîrşitul sec.
Gheorghe (Egumenul), 1786
Gheorghe (Logofeţelul), 1718
Gheorghe (Pr.), 1771
Gheorghe (Pr.), 1775
Gheorghe (Shimonahul), 1798
Gherasim (Ierodiaconul), 1789
Gherasim (Ierodiaconul), 1799 — 1802
Gherasim (Ieromonahul), 1766
Gherasim (Ieromonahul Putneanu),, 1793
Gherghel (Gavril), 1736
Gherghie (Logofătul), 1726
Gherontie (Monahul), 1778
Gherontie (Monahul), 1800
Giurescu (Logofătul Ioniţă), 1799
Giurgiuveanu (Ion), 1797
Giurgiuveanu (Tudor), 1781
Goran, mijlocul sec.
Goştonă (Procopie), 1784
Greceanu (Ierodiaconul Nicodim), 1795 Grigoraş (sin Vasile Uricariul), 1726 Grigore (Ierodiaconul Rîmniceanu), 1780 -
începutul sec. XIX Grigore (Ieromonahul), 1798 Grigore (Ieromonahul de la Cozia), 1765-
1766
Grigore (Logofătul), 1792 Grigorie viei    (Ieromonahul Natanail), 1754
Grigoriovici (Ipodiaconul Dimitrie), 1732
Hociung (Căpitanul Antohi), 1793
Holban (Ioan), 1785
Hrîstea (Simion), 1727
Hrizea (Dascălul), 1768
Hudeci (Pisarul Grigore), 1784 — 1803
Iachint (Stareţul Cernicăi), 1793 — 1800
lacov (Logofătul), 1784
Ianache (Pr.), 1731
Iane (Logofătul de taină), 1730
Ianovici, (Teodor), 1741
Ibăşfăleanu (Logofătul Ion), 1758
Ieremia (Monahul), 1777
Ieremia (Monahul), sfîrşitul sec.
Ilarie (Ieromonahul), 1774 — 1789
Ilarie (Ieromonahul), 1780
Ilarion (Ieromonahul), 1735 — 1751
Ilievici (Grigore), 1772-1773
Iliinscoi (Pr. Teodor), 1778
Ilschi (lordache), 1784
Ioan (Dascălul), a doua jumătate a sec.
Ioan (Grămăticul), 1760
Ioan (Ieroshimonahul), 1795 — 1806
Ioan (Muncăcianu), 1732 — 1737
Ioan (Pr.), 1728
Ioan (Pr.), 1753
Ioan (Pr.), 1764
Ioan (Rîmniceanu), 1779
Ioan Pavel (Grămăticul), 1736-1746
Ioanichie (Ierodiaconul), sfirşituf sec.
Ioanichie (Monahul), 1775-1794
Ioaniţă (Logofătul), 1792
Ioanov (Ştefan), 1746
loasaf (Monahul), 1788
Ion (Dascălul), 1709
Ion (Dascălul), sfîrşitul sec.
326
copişti de manuscrise romîneşti
Ion (Logofătul), 1778-1791 Ion (Pr.), 1724-1725 Ion (Pr.), 1734
Ion (Pr.), a doua jumătate a sec. loniţă, 1793
loniţă (Copilul), 1756-1789
loniţă (Dascălul), 1799
loniţă (Logofătul), 1787
loniţă (sin Constantin Logofătul), 1799
Iordache (Dascălul), 1789
Iordache (Logofătul), 1756
Iordache (Pr.), 1799
Iordache (Vătaful), 1791
Iordăchescu (Logofătul Matei), 1794
Isaia (Ierodiaconul), 1780
Iustin (Ieromonahul), 1791
Jora (Paharnicul Toader), 1786
Laţcar (Constantin), 1796 Lavrentie (Dascălul), mijlocul sec. Luca (Ieromonahul), 1790 Luca (Pr. Ioasaf), 1766 Luca (Ion), sfîrşitul sec. Lupescu (Radu), 1727 Lupoianu (Constantin), 1742 Lupu (Dascălul Bucur), 1750-1751
Macarie (Ieromonahul), prima jumătate a sec.
Macarie (Ieroshimonahul), prima jumătate
a sec. Maftei (Diacul), 1769
Măgureanu (Logofătul Iordache), sfîrşitul sec.
Manta (Dascălul), 1786 Marco (Căpitanul Zamfir), 1788 Marcociu (Vasile), sfîrşitul sec. Matei, prima jumătate a sec. Matei (Pr.), 1783
Măzăreanu (Vartolomeu), 1769—1779 Meican (Toader), 1799 Meletie (Ierodiaconul), 1797—1798 Meletie (Ieromonahul), 1782 — 1795 Micdonia (Shimonahia), 1796—1804 Miclescu  (Postelnicul  Iordache),  1781 — 1795
Mihai (Logofătul), 1749
Mihai (Pr.), 1729
Mihail (Pr.) ,1734
Mihăilă (Copilul), începutul sec.
Mihailovici (Pr. Constantin), 1782
Mihailovici (Vasile), 1779
Mihalache (Vătaful de plai), 1779
Millo (M.), 1795
Munteanu (Nicolae), 1769
Munteanu (Dascălul Vasile), 1751 —1759*
Natanail (Ieromonahul), 1754 Naum (Rîmniceanu), 1784 — 1787 Necula (Dascălul), 1788 Negrule (Năstase), 1790 Neonil, 1788
Nicanor (Ieromonahul), 1753 — 1754 Nichifor (Ieromonahul), a doua jumătate a sec.
Nichifor (Ieroshimonahul), mijlocul sec. Nichita (Dascălul), 1790 Nicodim (Monahul), 1795-1796 Nicodim (Pr.), mijlocul sec. Nicolae, 1786 Nicolae, 1787
Nicolae (Arhimandritul), prima jumătate a sec.
Nicolae (Dascălul), 1798 — 1800
Nicolae (Dascălul), sfîrşitul sec.
Nicolae (Diacul), 1706
Nicolae (Logofătul), 1783
Nicolae (Pr.), 1702
Nicolae (Pr.), prima jumătate a sec.
Nicolae (Pr.), 1798
Niţu (Logofeţelul), 1787
Oprea (Logofătul), 1739
Pahomie (Ierodiaconul), 1784 Pahomie (Stareţul), 1754-1762 t Partenie (Ieromonahul), 1764 Pascul (Logofătul), 1751 Pătraşcu (Logofătul), 1762 — 1763 Pavel (Dascălul), 1725-1741 Peştişanu (Dascălul Ioan), 1778 Petre (Dascălul), 1717 Petre (Pr.), 1743 Piteşteanu (Nicolae), 1782
copişti orinduiţi pe secole
327
Polimaz (Logofătul Constantin)* 1796 Pop (Nichifor), 1778 Popa (Dascălul Iacov), 1780-1781 Popescu (Ianache), 1792 Popovici (Banta), sfîrşitul sec. Popovici (Pr. Dimitrie), 1792—1795 Popovici (Dimitrie), 1795 — 1796 Popovici (Dimitrie), sfîrşitul sec. Popovici (Eustaţiu), 1766-1781 Popovici (Gavril), 1796 Popovici (Gheorghe), 1794—1795 Popovici (Ilie), 1771 Popovici (Dascălul Ion), 1758 Popovici (Iosif), 1783 Popovici (Pr, Nicolae), 1780-1784 Popovici (Nicolae), 1798 Popovici (Petru), 1797 Popovici (Pr. Sava), 1773-1781 Popovici   (Teodor),   a   doua jumătate a sec.
Popovici (Zaharia), 1783 Popovici-Cucuian (Gheorghe), 1789 Popovici-Hidişan (Andrei), 1783 Popovici-Stolojan (Dascălul Radu), 1764 Proca (Dascălul), 1781 Puşcaşu (Pr. Bucur), 1789—1790
Radu (Dascălul), sfîrşitul sec. Radu (Grămăticul), 1733 Radu (Logofeţelul), 1737 Radu (Pr.), 1728 Radu (Nicolae), 1796 Răducanu (Logofătul), 1780-1783 Răduţ (Ianache), 1787 Rafail (Monahul), 1753-1779 Rafail (Monahul), 1761-1767 Romanescu-Popovici   (Dascălul Marcu), 1773
Rus (Dascălul Pavel), 1741 Rusu (Dascălul Ioan), 1793
Samoil (Dascălul), 1778
.Samuil (Ierodiaconul), mijlocul sec.
Samuil (Ieromonahul), 1781
Sava (Ieromonahul), prima jumătate a sec.
Sava (Ieroshimonahul), 1791
Sava (Monahul), 1796
Serafim, mijlocul sec.
Serafim (Eclisiarhul), sfîrşitul sec*
Serafim (Ieromonahul), 1704—1705
Serafim (Ieromonahul), 1781
Serafim (Ieromonahul), 1782
Serafim (Monahul), 1706
Serafim (Monahul), 1736
Silvestru (Ierodiaconul), 1746
Silvestru (Ieromonahul), 1725 — 1741
Silvestru (Ieromonahul), 1728
Simion, 1782
Simion, (Diacul), 1729
Simion (Diacul), 1740
Simion (Diacul), 1764
Simion (Pr.), 1795
Sion (Monahul Ioanichie), 1786
Sion (Iordache), 1777
Sofronie (Ieromonahul), 1799
Sofronie (Monahul), 1799
Sofronie (Shimonahul), 1792
Spiridon (loniţă), sfîrşitul sec.
Stan (Logofătul), 1794
Stan (Logofeţelul), 1729-1734
Stan (Pr.), mijlocul sec.
Stăncescu (Constantin), 1772
Stanciu (Pr.), 1722-1725
Stanislavici (loniţă), 1783
Stanovici-Voinescu(Pr. Ghinea), 1747 —1748
Stîrce (Ştefan), 1784-1791
Stoian de la Antim, 1756—1765
Strătila (Dascălul), 1795-1798
S. H., 1777.
Şerban (Pr.), a doua jumătate a sec. Şerban (Pr.), 1799
Şoimescu (Logofătul loniţă), 1789 — 1820
Ştefan (Dascălul), 1736-1742
Ştefan (Dascălul), 1780
Ştefan (Diaconul), 1785
Ştefan (Diacul), 1706
Ştefan (Diacul), 1787
Ştefan (Logofătul), 1782
Ştefan (Paharnicul), mijlocul sec.
Ştefan (Pr.), 1706
Ştefan (Pr.), 1730
Ştefan (Pr.), 1748
Tăutu (loniţă), 1785 Teodor (Diacul), 1735
328
COPIŞTI DE MAmrSCRISE ROMÎNEŞTI
Teodor (Pr.), 1781
Teodorache (sin Gheorghe Luca), 1784 Teodorache (Logofătul), sfîrşitul sec. Teodorache (Logofătul de divan), 1792 Teofan (Monahul), sfîrşitul sec. Teofan (Monahul), 1782-1796 Teofil (Monahul), 1792-1795 Teofil (Pr.), 1700-1703 Teofilact (Monahul), 1800 Terapont (Ieromonahul), 1778 Timotei (Monahul), 1783 Toachi (Miron), 1798 Toader, 1797 Toma, 1795 Toma, 1798
Toma (Grămăticul), 1788-1792 Trandafir (Dascălul), mijlocul sec. Tudosie (Dascălul), 1764
Ţăposul (Sandu), 1761
Ungureanu (Anania), 1787 Ursu (Teodor), 1782-1784
Varlaam (Ieromonahul), 1716—1717
Vartolomeu (Ieromonahul), 1708
Vartolomeu (Putneanu), 1797
Vasile, sfîrşitul sec.
Vasile, sfîrşitul sec.
Vasile (Dascălul), 1787-1788
Vasile (Diacul), 1783
Vasile (Pr.), sfîrşitul sec.
Vasile (Psaltul), 1798
Vasile (Pr. Moldovanu), 1718
Veisa (Diacul Constantin), 1785 — 1792
Venedict (Arhidiaconul), 1800
Veniamin (Ieromonahul), 1789
Vîrlan (Ştefan), sfîrşitul sec.
Vîrnav (Gheorghe), 1780
Visarion (Ieromonahul), 1777
Visarion (Ieromonahul), 1793
Vitalie (Ierodiaconul), sfîrşitul sec.
Vlad din Moldova, 1748
Voico (Logofătul), a doua jumătate a sec,
Voicu (Copilul), 1796
Voileanu (Logofătul Matei), 1748-1749
Zacionea (Ioan), 1783.
LISTA COPIŞTILOR PE PROVINCII ROMÎNEŞTI
(Numerele indică cota manuscriselor)
ŢARA ROMÎNEASCĂ
Acachie (Ieromonahul), 144, 153, 1482, 1943, 2119, 2487, 2492, 2797, 3597, 5583 Alexandru (Dascălul), 2644 Anania (Dascălul), 1937 Anatolie (Ierodiaconul), 1267 Anghel (Diaconul), 3144 Antim de la Cozia, 1556 Anton (Logofătul), 3721 *) Anton (Monahul), 1626 *) Antonie, 2386
Apostol (Logofătul de divan), 276 *) Atanasie (Ierodiaconul), 4466
Bărbătescu (Ieromonahul   Ioachim), 1135, 1590,  2147,  2180,  2181, 2183, 2354, 2596, 3202, 3590 Barbul (Dascălul), 1108, 1890, 2134, 3191 Barbul (Logofătul), 1433 Berheceanu (Andonaehi), 1151 Bojidar (Dascălul Matei), 545
Cernătescu (Logofeţelul Mihai), 1631 *) Chiriceanu (Constantin), 1702 Chirii (Ierodiaconul), 1958, 2015, 2030, 2031, 2035, 2052, 2055, 2142
Chiriţă (Pr.), 4674
Colţea (Andrei), 830
Constantin (Cîntăreţul), 830
Constantin (Copilul), 438
Constantin (Dascălul), 266, 1388, 2167, 5491
*) Localizarea este probabilă.
Constantin (Dascălul), 3803 Constantin (Logofătul),   1317,   1809, 2091,
2549, 2759, 3441 Constantin (Logofătul), 1309 Constantin (Logofătul de divan), 174 Constantin (Psaltul), 2219 Constantin (Săidăcariul), 1070, 1329, 1389 Cucuzel (Ierodiaconul Ioan), 2520 C. I., 2015
Daniil, 422, 1101, 1927, 1982, 1993, 1997, 2008, 2018, 2041, 2047,  2131, 2635, 3541, 3542
Daniil (Ieromonahul), 2645 Deleanu (Arhimandritul Grigore), 524 Dimitrache (Logofătul de divan), 436, 3343 Dionisie (Eclisiarhul), 346, 500, 1117, 2081,
2098, 2109, 2112, 2177 Dionisie (Ieromonahul), 5489 Dolete (Logofătul Ştefan), 1235 Dorotei (Ieroshimonahul), 3318, 3559 Dositei (Ierodiaconul), 2458, 2518 Drăgoi (Logofătul), 3556 Duma (Dascălul Ioan), 477, 1285, 1611, 2467,
2483, 2489, 3538, 4305 Dumitru (Cîntăreţul), 503 Dumitru (Rîmniceanu), 2668
Efrem (Grămăticul), 3460
*) Enache, 1509
Erneanu (Logofătul Ion), 1161
330
copişti m. manuscrise romîneşti
Făgeţeanu (Dascălul Stanciu), 1379 Filipescu (Căpitanul Constantin), 439 Fior (Pr.), 458, 501, 937, 2103, 2590, 2592, 2609, 2711,  2958, 3442, 3445, 4243.
Suluri 7.
Florea (Copilul), 3750
Fota (Grămăticul), 588, 2470, 3339
Ghedeon (Monahul), 2092 Ghenadie (Arhimandritul), 3472 Gheorghe (Dascălul), 3312 Gheorghe (Dascălul), 1856, 4180 Gheorghe (Dascălul), 1315, 2324 Gheorghe (Dascălul), 1837 Gheorghe (Egumenul), 2172 Gheorghe (Shimonahul), 5256 Gherasim (Ierodiaconul), 334 Gherasim (Ierodiaconul), 1592 Gherghie (Logofătul), 1631 Giurescu (Logofătul loniţă), 270 Giurgiuveanu (Ion)* 1130 Giurgiuveanu (Tudor), 1766 Goran, 465
Greceanu (Ierodiaconul Nicodim), 2097 Grigore (Ierodiaconul  Rîmniceanu), 1081, 1316, 1388, 2015, 2025, 2215, 2314, 2510, 2519, 2521, 2570, 2577, 2712, 4413, 4650
Grigore (Ieromonahul), 2500
Grigore (Ieromonahul de la Cozia), 163, 3151
Grigore (Logofătul), 4468
Hrizea (Dascălul), 1683
lachint (Stareţul Cernicăi), 1228, 1872, 1899, 1929, 1940, 1943, 1956, 1957, 1958, 1962, 1964, 1990, 2013, 2130, 2159,
3612
Iacov (Logofătul), 4458 Ianache (Pr.), 3551 Iane (Logofătul de taină), 1355 Ieremia (Monahul), 1975 Ieremia (Monahul), 1382 Ilarion (Ieromonahul), 2355, 2516, 2548, 2574,
2579, 2582, 2596
îoan (Dascălul), 4827 Ioan (Grămăticul), 2664 Ioan (Ieromonahul), 464 Ioan (Monahul), 934
Ioan (Pr.), 2455 Ioan (Pr.), 479
Ioan (Rîmniceanu), 1332, 1621, 2567, 2603
Ioanichie (Ierodiaconul), 2015
Ioaniţă (Logofătul), 3144
*) loniţă, 2497
*) loniţă (Dascălul), 3275
loniţă (Logofătul), 3514
loniţă (sin Constantin Logofătul), 116
Iordăchescu (Logofătul Matei), 1204
Iosif (Ieromonahul), 2174, 2650, 2665
*) Lavrentie (Dascălul), 204 Lefter (Logofătul), 1805 Lupescu (Radu), 59, 156, 268, 353, 1062,
1354, 2117, 2506
Macarie (Ieromonahul), 3472
Macarie (Ieroshimonahul), 2200
Măgureanu (Logofătul Iordache), 4982
Manta (Dascălul), 5558
Matei (Pr.), 2193
Mihai, 3473
Mihai (Diaconul), 2163
Mihai (Logofătul), 1348
Mihai (Logofătul), 1120
Mihail (Pr.), 545
Mihăilă (Copilul), 2665
Mihailovici (Vasile), 2315
Mihalache (Vătaful de plai), 1903
Mitrea (Logofătul), 480
Naum (Rîmniceanu), 2198, 2209, 2568, 2669 Nichifor (Ieroshimonahul), 2468 Nicodim (Monahul), 3789 Nicodim (Pr.), 2665
Nicola (Grămăticul), 201, 484, 1327, 1357
Nicola (Pr.), 2101, 2358, 3722
Nicolae, 830
Nicolae, 4367
Nicolae (Dascălul), 1738
Nicolae (Logofătul), 1073
Nicolae (Monahul), 1247, 2462, 2465
Nicolae (Pr.), 3467
Nicolae (Pr.), 2040
Niţu (Logofeţelul), 1569
*) Localizarea este probabilă.
lista copiştilor pe provincii
331
Oprea, 2383
Oprea (Logofătul), 471
Pahomie (Ierodiaconul), 2056 Panu (Grămăticul), 2381 Partenie (Ieromonahul), 5466 *) Pascul (Logofătul), 2338 Pătraşcu (Logofătul), 2162, 4248 Petre (Dascălul), 1867 Piteşteamr (Nicolae), 2457 Popescu (Ianache), 1126 Popovici (Dimitrie), 1290 Popovici Gavril), 2486 Popovici (Ilie), 2136 Popovici-Hidişan (Andrei), 2050
Radu (Dascălul), 4980 Radu (Grămăticul), 2666 Radu (Logofătul), 1429 Radu (Logofeţelul), 2594 Radu (Pr.), 2164 Răducanu (Logofătul), 1414 Rafail (Monahul),  479,  1631,  2195, 2207, 2220, 2353, 2569, 2585, 2586, 2597, 2598, 2633, 2667, 3008, 5110 Rusu (Dascălul Ioan), 2108 Samuil (Ierodiaconul), 1317 Sava (Monahul), 3683 Serafim, 3271 Serafim (Eclisiarhul), 1207 Serafim (Ieromonahul), 2456, 2513 Serafim (Ieromonahul), 1975 Serafim (Monahul), 3163 Serafim (Monahul), 2099 Silvestru (Ieromonahul), 2472 Silvestru (Ieromonahul),   568,   1330, 2143,
2757, 3557
Sofronie (Shimonahul), 2018 Stan (Logofătul), 44
Stan (Logofeţelul), 1350, 2003, 2024, 5457 Stanciu (Pr.), 37, 58, 1253, 1299, 1467, 1830, 2337, 2591, 2715, 3314, 3443, 4225,
5367
Stanislavici (loniţă), 1855 Stanovici-Voinescu (Pr. Ghinea), 3806 Stoian de Ia Antim, 236, 473, 1395, 2909, 5662 Strătilă (Dascălul), 3248 Stroe (Copilul), 2608
Şerban (Pr.), 1384
Şoimescu (Logofătul loniţă), 441, 1588, 1817,
1820
Ştefan (Dascălul), 575
*) Ştefan (Diacul), 2656
Ştefan (Ieromonahul), 2644, 2672, 4648
Ştefan (Logofătul), 340
Ştefan (Pr.), 2213
Teodorache (sin Gheorghe Luca), 1125 Teodorache (Logofătul de divan), 119 Teofan (Monahul), 703
Teofil (Monahul), 1889, 1927, 1930, 1934, 1935, 1941, 1956, 1957, 1976, 1982, 1989, 1990, 1991, 1993, 1995, 1997, 1998, 2007, 2013, 2015, 2018, 2029, 2036, 2041, 2047, 2052, 2055
Teofil (Pr.), 1154, 3052
Toma, 4413
Toma, 1720
Toma (Grămăticul), 4379 Tudosie (Dascălul), 4649
Ţăposul (Sandu), 1261 Ungureanu (Anania), 5055
Vasile, 4838, 4839
Vasile (Ieromonahul), 3562
Vasile (Pr.), 4827
Venedict (Arhidiaconul), 1632
Visarion (Ieromonahul), 257
Visarion (Ieromonahul), 3169
Vlad (Grămăticul), 2511, 2512, 2517, 3190
Vlad din Moldova, 3697
Voico (Logofătul), 2162
Voicu (Copilul), 4745
Agapie, 4104 Arhip, (loniţă), 1155 Agurii (Lupul), 3692
*) Localizarea este probabilă.
MOLDOVA
Andrei (Dascălul), 2184 Andriotaxitul (Dascălul), 1747, 3531 Andronic (Diacul), 3252 Anghelcic (Logofătul Alexandru), 145
332
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
Arsenie (Ieromonahul), 540 Atanasie (Pr.), 3233
Atanasiu (Dascălul Alexandru), 2349, 2868,
3192
Axinte (Uricariul), 2601
Bălăcianu (Constantin), 34
Batcu (Alexandru), 1364
Batcu (Lupu), 3417
Bîrlădeanu (Dascălul lordache), 3506
*)Bujorovschi (Pr. Gheorghe), 269
Burghele (Constantin), 60
Chira (Logofătul Ioan), 1067 Chiriac (Ieroshimonahul), 3623 Ciohoranu (Alexandru), 343, 4837 Cliciuc (Dascălul Ion), 1537 Constantin (Botezatul), 1364 Constantin (Diacul), 85 Constantin (Diacul), 4431 Constantin (Postelnicelul), 1417 Copce (Negoiţă), 3145
Cozma (Monahul), 146,1064,1261,1630, 2463,
3148
Crăciun (Eftimie), 3355 Cucoranu (Toma), 3180
Daniil (Ieromonahul), 3166 Dimitrie (Logofătul), 452 Dionisie (Ieromonahul), 2110 -Dragoş (Vătaful Dumitru), 160 Dreteanovschi (Ieromonahul Natanail), 529
Enache, 4104
Fanu (Nichita), 1067
Filipescu (Dascălul Gheorghe), 1536
Galaction (Ieromonahul), 2987
Galeri (Gavril), 4655
Gavril (Diacul), 86
Gavril (Diacul), 3456
Gavril (Diacul), 2775
Gavril (Ierodiaconul), 49
Gheorgache (Clucerul), 2773
Gheorghe (Dascălul), 1296
Gherasim (Ieromonahul Putneanu), 4612
*) Gherghel (Gavril), 761
Gherontie (Monahul), 2113
*) Localizarea este probabilă.
Gherontie (Monahul), 956, 2678 Goştonă (Procopie), 1237 Grigoraş (sin Vasile Uricariul), 103, 115, 238, 256, 354, 940, 4082 Grigorievici (Ieromonahul Natanail), 1567 Grigoriovici (Ipodiaconul Dimitrie), 1469
Hociung (Căpitanul^Antohi), 3102 Holban (Ioan), 3527
Hudeci (Pisarul  Grigore), 433, 1147, 2774,
3338
Ianovici (Teodor), 495 Ilarie (Ieromonahul), 1617, 1844, 5548 Ilarie (Ieromonahul), 2566 Ilieviei (Grigore), 355 Ilschi (lordache), 400 Iliinscoi (Pr. Teodor), 1733 Ioan (Ieroshimonahul),   2877,   2952, 2953, 2993, 3001, 3003, 3007 Ioan Pavel (Grămăticul),   120,   757, 2591,
2599, 3440
Ioanichie (Monahul), 1870, 5127 Ioanov (Ştefan), 3784 loasaf (Monahul), 507 Ion (Dascălul), 2382 Ion (Dascălul), 3253 Ioniţă (Copilul), 1629 lordache (Dascălul), 3512 lordache (Logofătul), 3694 *) lordache (Pr.), 3622 lordache (Vătaful), 2623 Isaia (Ierodiaconul), 2551 Iustin (Ieromonahul), 570
Jora (Paharnicul Toader), 34, 50, 57
Laţcar (Constantin), 1063 Luca (Ieromonahul), 3726 Luca (Pr. loasaf), 53, 112, 252, 254, 3416,
5476
Lupoianu (Constantin), 84 Marcociu (Vasile), 160 Măzăreanu (Vartolomeu), 111, 1300, 2356 Meican (Toader), 2581 Meletie (Ierodiaconul), 2952 Meletie (Ieromonahul), 420, 489, 1371, 1409,
1480
Micdonia (Shimonahia), 1345, 3543
LISTA COPIŞTILOR PE PROVINCII
333
Miclescu (Postelnicul lordache), 168, 233
Millo (M.), 4566
Misail (Ieromonahul), 69
Munteanu (Nicolae), 3691
Natanail (Ieromonahul), 1390 Negrule (Năstase), 869 Neonil, 4834
Nicanor (Ieromonahul), 101, 1468, 1616 Nichifor (Ieromonahul), 124 Nichita (Dascălul), 3234 *) Nicodim, 693
Nicolae (Dascălul), 104, 2305, 3186
Pahomie (Stareţul), 5454 Peştişanu (Dascălul Ioan), 5483 Polimaz (Logofătul Constantin), 13 Popovici (Eustaţiu), 303, 473,  1092, 1358,
1873
Proca (Dascălul), 573
Răduţ (Ianache), 2770 Rafail (Monahul), 107, 249
Samoil (Dascălul), 1264 Samuil (Ieromonahul), 2374 Sava (Ieromonahul), 1440 Sava (Ieroshismonahul), 426 Serafim (Ieromonahul), 491 Silvestru (Ierodiaconul), 4310 Silvestru (Ieromonahul), 1284
Simion, 5554
Sion (Monahul Ioanichie), 9 Sion (lordache), 298 Sofronie (Ieromonahul), 1462 Sofronie (Monahul), 1552 Spiridon (Ioniţă), 3182 Stăncescu (Constantin) 342 Stîrce (Ştefan), 25, 115, 239, 338 Şerban (Pr.), 1271 Ştefan (Diaconul), 27 Ştefan (Paharnicul), 134
Tăutu (Ioniţă) 158
*) Teodorache (Logofătul), 2640
Teofan (Monahul), 1608, 2799, 3094
Teofilact (Monahul), 3560
Terapont (Ieromonahul), 1963
Timotei (Monahul), 1953
Toachi (Miron), 1845
Toader, 1573
Toader (Dascălul), 167
Vartolomeu (Putneanu), 47 Vasile, 46
Vasile (Diacul), 1818, 5545
Vasile (Psaltul), 551
Veisa (Diacul Constantin), 48, 935
Veniamin (Ieromonahul), 3373
Vîrlan (Ştefan), 2251
Vîrnav (Gheorghe), 96
Vitalie (Ierodiaconul), 5517
TRANSILVANIA
Adam, 4696
Agaton (Monahul), 4215 Alexandru (Diacul), 4148, 4150 Avram (Pr.), 1365
Banciu (Toma), 546 Blagovici (Dimitrie), 149 Bucur (Pr.), 1268
Cojocariu (Petru), 2351 Constantin (Pr.), 2982 Costea (Dascălul), 1436 Creţu (Pr. Bucur), 4298
* Localizarea este probabilă.
Damaschin (Dascălul), 212
Daniil (Diacul), 942
Dănişan (lacov), 2499
Duma (Dascălul Radu), 2556, 4975
Enache, 4646
Făgărăşanu (Ivan), 1159 Fior (Pr.), 4259 Florea (Pr.), 206
Gavril (Pr.), 1832 Gheorghe (Dascălul), 4154, 4275 Gheorghe (Logofeţelul), 580 Gheorghe (Pr.), 2393
334
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
Gheorghe (Pr.), 3820
Giurgiu (Pr.), 4642
Grigore (Popa din Măhaci), 447
Hrîstea (Simion), 3811
Ibăşfăleanu (Logofătul Ion), 2955
Ilie (Dascălul), 3509
Ioan (Muncăcianu), 701, 412ft)
Ioan (Pr.), 2302, 4247
Ion (Logofătul), 3344
Ion (Pr.), 356, 3341
Ion (Pr.), 35
Ion (Pr.), 3811
Ion Romînul (Pr.), 3821
Luca (Ion), 2499
Lupu (Dascălul Bucur), 1653
*) Maftei (Diacul), 2384
Marco (Căpitanul Zamfir), 3161
Matei, 3802
Mihai (Pr.), 2860
Mihailovici (Pr. Constantin), 5496
Munteanu (Dascălul Vasile), 1353, 4664, 5205
Necula (Dascălul), 1346 Nicolae (Diacul), 4276 Nicolae (Pr.), 4870
Pavel (Dascălul), 942, 3176, 3198, 3513
Petre (Pr.), 4918
Petru (Diacul), 2524, 4870
Petru (Pr.), 714, 4216
Pop (Nichifor), J739
Popa (Dascălul/lacov), 3110
Popovici (Banţa)i 2111
Popovici (Pr. Dimitrie), 1373, 1650
Popovici (Gheorghe), 1318, 1346
Popovici (Iosif), 2326
Popovici (Pr. Nicolae), 1431
Popovici (Nicolae), 3450
Popovici (Petru), 2507
Popovici (Pr. Sava), 2325, 2443, 3572
Popovici (Teodor), 1723
Popovici-Cucuian (Gheorghe), 3170
Puşcaşu (Pr. Bucur), 2555
Radu (Nicolae), 595
Rus (Dascălul Pavel), 710
Silvestru (Ieromonahul), 5333 Simion (Diacul), 2302 Simion (Diacul), 4572 Simion (Diacul), 2369, 2370 Simion (Pr.), 3528 Stan (Pr.), 2178 t Sturze (Dascălul Vasile), 706, 707, 708, 709, 712, 713,1838, 3107, 3564, 4160, 4164, 4214 S. H., 2481
Ştefan (Dascălul), 138, 4851, 4852 Ştefan (Diacul), 1352 Ştefan (Pr.), 2301 Ştefan (Pr.), 4133
Teodor (Diacul), 701 Teodor (Pr.), 2499 Trandafir (Dascălul), 4254
Ursu (Pr.), 4151, 4182, 4641 Ursu (Teodor), 1132
Varlaam (Ieromonahul) 759
Vartolomeu (Ieromonahul), 577
Vasile (Dascălul), 2120
Vasile (Pr. Moldovanu), 3199
Viski (Ioan), 5449
Voileanu (Logofătul Matei), 3399
Zacionea (Ioan), 2476
LISTA COPIŞTILOR DIN ALTE ŢARI
rusia
Gherasim (Ieromonahul), 716
polonia
Nicolae (Arhimandritul), 34
*) Popovici (Dascălul Ion), 5850 *) Popovici (Zaharia), 4261
BANAT
Popovici- Stolojan (Dascălul Radu), 1846 Romanescu-Popovici (Dascălul Marcu), 3561
*) Localizarea este probabilă.
INDICE GENEKAL
A
Aaron Vodă, 12 Abrud, 184
Acachie, ieromonah, 1,2 Acatiste, 9,79,108,125,151,268 Acatistul Adormirii Maicii
Domnului, 185 Acatistul Maicii Domnului, 10,
191, 206, 236, 251 Acatistul  Mîntuitorului, 130,
145 206 Acatistul  sf.   Arhangheli, 15 Acatistul sţ. Cruci, 15 Acatistul sf. Ioan Botezătorul 15 Acatistul sf. Nicolae, 15, 170,
186
Acatistul sf.   Troiţe, 15
Adam, 52, 54, 57, 70, 73, 75, 80, 81, 90, 97, 98, 131, 193, 202, 205, 223
Adam din   Turdaşi, 2
Adamovici Gherasim, arhiepiscop, 192
Adormirea Maicii Domnului, 3, 25, 111, 112, 114, 162, 165,233
Agapia, mănăstire, 71, 84, 126, 213, 214, 257
Agapie, 3
Agapie Criteanul, 273
Agatonmonah,3.293
Agurii Lupul, 3
Ahileu la ostrovul Şirului, 264
Albina,  163,  164,  173, 188,
189, 215 Aldea, 225
Alexandra Pavlovna, 159 Alexandria, 9, 25, 31, 63, 78, 86, 130, 131, 133, 138, 144, 153,  159,  176,  189, 190, 222, 243, 277, 310
Alexandru, dascăl, 3
Alexandru, diac, 4
Alexandru Macedon, v. Alexandria
Alexandru Pavlovici, 26, 159
Alexe sf., 6, 30, 258
Alexie, clucer, 151
Allgyogyon, v. Geoagiu
Alţidalis şi Zelidia, v. Voiture Vincent
Amartolon Sotiria v. Mintu-irea păcătoşilor
Ambrosie, episcopul Cherso-nului, 159
Amfilog,  împărat,   128, 196
Amon sf., 48
Analele Academiei Romîne, 88 Anania, dascăl, 4 Anania, ieromonah, 168 Anastase, 255 Anastasie, sufagiu, 34, 35 Anatolie, ierodiacon, 4,5 Andrei, dascăl, 5 Andrei, diac, 133 Andrei, preot, 262 Andriotaxitul, dascăl, 5,6 Andronic, diac, 6,7, 280 Anghel, diacon, 7 Anghel, şalvaragiu, 135 Anghelcic Alexandru, 7 Aninoasa, mănăstire, 96, 97, 177
Antihrist, 45, 59-61, 188,195, 196
Antim de la Cozia, 7,8 Antim,  mănăstire,  230, 231 Antim, egumenul măn. Humor, 146
Antim Ivireanu, 48, 62, 69, 70, 165
Antologhion v. şi Praznicar Antologhion, 121, 241, 243, 295
Anton, 9 Anton, logofăt, 8 Anton, monah, 8 Anton, sf., 188 Antonie, 9
Antonie cel Mare, 104
Antonie, egumenul măn. Bistriţa, 111, 114, 115
Antonie, mitropolitul Moldovei, 99, 100
Antonie Vv., 71
Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, 69
Apafi Mihai, Vv., 233
Apateu, sat, 120
Apocalipsul Apostolului Pavel, 273
Apocalipsul Maicii Domnului,
4, 10, 30, 170 Apocalipsul sf. Ioan Teologul.
8, 19, 25, 58, 59, 111, 113,
154, 194, 227 Apostol, 256
Apostol, logofăt   de divan, 9 Apostoli, jupîn, 138 Apostoli, sfinţii, 78, 123, 135,
168, 195, 196, 220, 229 Arad, 3, 236
Archirie si Anadan, 3, 9, 42, 180, 190, 222, 262
Arcuş, sat, 181
Ardeal v. Transilvania
Argeş, 28, 47, 51. 55; mănăstirea—, 101, 119, 158, 173
Arhip loniţă, 9
Arie, 41, 263
Arini, sat, 181
Aritmetică, 95, 154
Armenopul, 52
Arnota, mănăstire, 8
Arsenie, ieromonah, 10
Artaxerxes, 219
22. - c. 1781
338
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI m
INDICE GENERAL
339
Artemon sf., 92 Asan, cămăraş, 88 Aşezâmlntul stareţului Paisie, 103
Aştileu, sat, 121, 217 Atanasie, ierodiacon, 10 Atanasie, ieromonah, 75 Atanasie, ieromonahul de la
măn. Hurez, 201 Atanasie, mitropolitul Ardealului, 178 Atanasie, preot, 10, 34 Atanasie sf., 13, 28 Atanasie, .stareţ, 198 Atanasiu Alexandru, 11 Athos, muntele, 81, 92, 158, 199
Augustin sf., 67 Austria, 50 Avestita, 21, 64, 180 Avgi Gavril, başa, 17 Avraam, 31 Avram, preot, 12 Avramia, monahie, 149 Axinte Uricariul, 12, 226
B
Bacău, 171, 179, 184 Badea, grămătic, 115 Badiul ot Moldova, 233, 234, Baia Abrud, 184 Baia Zlatna, 184 Balş Alecu, comis, 147 Balş  lordache, vistiernic, 116 Banat,  186, 190,  191, 203,
204, 235, 236 Banciu Toma, 13 Barbul, dascăl, 19, 20, 75 Barbul, logofăt, 20 Bart Petru, 22 Basarab Manolache, clucer, 21 Basarab Matei, Vv., 165 Batcu Alexandru, 20 Batcu Lupu, 21 Băthori  Sigismund, Vv., 97
98
Bădescu Vasile, 55 Bălaia, sat, 129 Bălăcianu Constantin, 12,138, 166
Bălgrad, 12, 177 Bălteanu Ion, logofăt, 227 Bălţăteşti, sat, 72, 73 Bărbătescu Ioachim, ieromonah, 13, 15 - 19 Bărbătescu  Ioan, v. Bărbătescu Ioachim Bărbăteşti, sat, 13, 14 Bărboiu, mănăstire, 179
Beci, v. Viena Beldiman Alexandru, 11 Beldiman Gheorghe, ban, 264, 265
Bercheşeşti, sat, 144 Berechet Ştefan, 69 Berevoeşti, schit, 215 Berheceanu Andonaehi, 21 Bertoldo, 24, 36 Bethlen Găbor, Vv., 130 Bezdead, sat, 56 Bianu Ion, 177 Biblia, v. şi Sfitna Scriptură Biblia, 138, 166, 238 Biblia lui Şerban, 12 Bibliografia Romînească Veche, 177
Biblioteca Academiei R.P.R., 12
Biblioteca Colegiului Reformat
din Cluj, 269 Bihor, 22, 46, 175 Biserica Batistei, 19, 20 Biserica   Domnească din
Cîmpulung, 169 Biserica Golescului, 34, 35 Biserica Maica Precista Dudu,
7
Biserica sf. Gheorghe Vechi, 67
Biserica sf. Ilie, 34, 55 Biserica sf. Nicolae, 151 Biserica sf. Vineri, 4, 144 Biserica Şerban Vodă, 66 Biserica   Trei   Sfetitele din
Bucureşti, 195 Biserica Tuturor Sfinţilor, 62;
din Bucureşti, — 224, 225 Biserica 40 de Mucenici, 82 Bisericani, mănăstire, 10, 41,
154, 155, 256 Bistriţa,   mănăstire,   14 — 19, 26, 95, 108, 110-115, 117, 143, 168, 170, 194, 207, 208, 232, 233, 245, '$46 Bîcăinţi, sat, 178 Bîra Florea, protopop, 239 Bîra Teodor, preot, 239 Bîrlad, 22
Bîrlădeanu  lordache, dascăl, 22
Blaşoveştenie, v. Bunavestire Blagovici Dimitrie, 22 Blaj, 182, 269 Bociu, sat, 244 Bojidar Matei, dascăl, 23 Boldogfalva, v. Sîntămărie Bolgarseg, v. Şcheii Braşovului Borănescu, 135 Borşa, sat, 167
Botoşani, 7,134
Bozeş, sat, 169
Bran, 23, 191, 192
Braşov, 30, 38, 43, 61, 81, g2
101, 145, 159, 186, lg/
195, 223, 237, 238, 243*
248, 261, 263, 275 Bratei, sat, 218 Brăneşti, moşie, 146, 147 Brăteştii - Paşcanilor, sat,
184
Brebu, sat, 203, 204 Brîncoveanu Constantin, Vv
52, 73, 119, 135, 151, 155*
163-165,168,169,173,220*
232, 255, 270, 271 Brîncoveanu Nicolae, clucer •
67
Brîncoveni, mănăstire, 168, 169
Bucov, sat, 241
Bucovina, 247, 257
Bucur, preot, 23
Bucureşti, 19-21, 25-28, 48, 54, 61, 68, 71, 81, 82, 88, 89, 94, 104, 132, 151,, 154, 171,180,182,186,195, 206, 212, 224-226, 230, 231, 240, 243, 246, 248,' 258, 259, 273
Budacul Romînesc, sat, 262
Bujorovschi Gheorghe, preot,. 23
Bulgariu, sat, 180 Bunavestire, 31, 41, 123, 128,, 201, 233
Burghele Constantin, 23, 24
Buzău, 268, 269
Buzoianu Grigore, dascăl, 132
Cain, 267
Calafendeşti, sat, 258 Calendar, 17, 23, 72, 86, 164r
172, 204, 249, 257, 267 Calinic, monah, 150 Calist   al Constantinopoluhil
sf., 149
Calist Catafighiotul sf., 118,, 158
Calist Xanthopol, 148, 149^
249, 250, 252 Callimachi Alexandru, Vv.,
117, 138, 257 Callimachi Grigore, Vv., 5, 29'
146, 155
t
Callimachi Ioan Teodor, Vv., 57, 202
Canoane, 9, 25, 89, 101, 105,
116, 206, 241 Cânta Nicolae, paharnic, 29 Cantacuzino Constantin,
stolnic, 49, 68, 240 Cantacuzino Ioan, vornic, 220 Cantacuzino Ion lordache, 72 Cantacuzino lordache, spătar,
139
Cantacuzino Mihail, spătar, 155 Cantacuzino Pîrvu, vel vornic, 67
Cantacuzino Şerban, Vv., 12,
56, 68; 117, 138, 151, 163,
166, 213 Cantacuzino Toader lordache,
vistiernic, 72 Cantemir Constantin, Vv. 213 Cantemir Dimitrie, Vv., 4,5,
36, 37,188,190, 302 Caragea Gheorghe, Vv., 51 Caragea Nicolae, Vv., 54, 64,
209, 227, 246, 248 Caransebeş, 182, 203, 204 Careofil Ioan, 68 Carloviţ, 204 Cârmii, munte, 274 Carol VI, împăratul Austriei,
210 Carp Ilie, 24
Carp  Vasile, sulger, 24, 138 Carpathii, mănăstire, 125 Cartea laudelor, v. Psaltire. Carte de bucate, 151 Casian Rîmleanul Sf., 55 Caşin, mănăstire, 6, 7 Catavasii, 28, 57, 131, 190,
201, 259, 262, 308 Catehism, 22, 33, 60, 183, 186 Cazanii, 2, 19, 33, 37, 68, 88,
106, 115, 120, 122, 128,
152, 159, 161,183, 185, 192
204, 207, 245, 248, 260,
263, 301 Cazanii la oameni morţi, 4,180 Găldăruşani, mănăstire, 2, 83,
89, 108, 149, 162, 209 Capeţi, sat, 181, 182 Căpşuna, sat, 167 Cărăcaş   Ştefan,  şeţrar, 205 Cărţile  Crucii  Domnului, v.
Stavrofilia Ceaslov, 25, 70, 94, 172, 178,
233, 234, 246, 284 Ceasornicul domnilor, 123, 124,
300
Cefa, sat, 120
Cele 12 Evanghelii, 178
Cele 12 Vineri Mari, 167, 203,
204, 231 Cele şapte Taine, 236, 237 Cernat,   sat,   187,  263, 264 Cernătescu   Mihai, logofetel,
24, 85, Cernavoda, episcopie, 238 Cernica,   mănăstire,   25 — 28,
43, 44, 102-106, 125, 190 Chefalinia, v. Ghefalonia Chefalonia, 48, 250 Cheia, 255
Cheia înţelesului, 4, 246
Chereşeşti, sat, 144
Ghernichia, 250
Cherson, 100, 159
Ghesareea Gappadociei, 250
Chiev, v. Kiev.
Chira Ioan, logofăt, 24
Chiriac, ieroshimonah, 24
Chiriac Rîmniceanu, 28, 104
Chiriceanu Constantin, 25
Chirii, arhimandritul măn. Rişca, 117, 118
Chirii, egumen, 74
Chirii, egumenul măn. Pîngă-raţi, 84
Chirii, ierodiacon, 25, 44
Chirii, ieromonah, 26
Chirii, preot, 27
Chiriţă, preot, 28
Chiţorani, sat, 241
Cicmău, sat, 169
Cioara, sat, 12
Cioclovina, schit, 181
Ciogole Sofronia, 258
Ciohoranu Alexandru, 29
Cîineni, sat, 152
Cîlnic, sat, 204
Cîmpina, 153, 154
Cîmpulung, 55, 106, 169, 212; mănăstirea— ; 34, 47, 79, 80, 162,165, 172, 173, 206, 214,216,223,265
Cîntarea Cîntărilor, 119
Cîntări bisericeşti, 10, 25, 33, 87, 104, 105, 157, 170 186
Cîntece de stea, 30, 190
Cîrjă arhierească, 160, 239
Cîrligătura, ţinut, 264
Cleonic, ierodiacon, 94, 258
Cliciuc Ion, dascăl, 29, 30, 65
Climent, episcopul Rîmnicului, 111, 193, 210
Climentie, arhidiacon, 99, 100
Cluj, 46, 47,156, 244, 269
Cocorăscu Constantin, 273
Codex Sturdzanus, 97, 276
Codlea, sat, 224
Cojocariu Ioan, 30
Cojocariu Petru, 30 Colţea Andrei, 30 Colţea, mănăstire, 243 Coman, protopop, 189 Comanca, schit, 247 Comăneanu Constantin, serdar, 174
Comăneşti, sat. 77 Condica pravilniceascâ, 52 Constantin, 66 Constantin Botezatul, 30 Constantin, cîntăreţ, 31 Constantin, copilul, 31 Constantin, dascăl, 32, 33, 37 Constantin, diac, 33, 278 Constantin, logofăt, 7,34, 35 Constantin, logofăt de divan, 36
Constantin Paleologul, împăratul Bizanţului, 132 Constantin Pavlovici, cneaz 159 Constantin Peloponisiotul, 15 17
Constantin, postelnicel, 36 Constantin, preot 35, 37, 143, 257
Constantin, preotul din Tur-
cheşi, 264 Constantin, psalt, 37 Constantin Săidăcariul, 37,
38, 302
Constantin cel Mare, 20, 88, 201, 205, 222
Constantin şi Elena, sf., 56, 71, 135, 168, 169, 196
Copăceni, sat, 267
Copce Negoiţă, 38
Copce Stere, 38
Corneşti, sat, 264
Coruţi, sat, 46 , 47
Cosmografie, 4, 7, 8
Gostache Veniamin, mitropolit, 102, 221
Costea, dascăl, 38, 39
Costin Miron, 12, 32, 150, 166, 224, 225, 231
Costin Nicolae, 32, 123, 124, 141,150,224,225,228, 231, 300
Cotigleat, sat, 260, 282 Gotmeana, mănăstire, 81, 123 Cozia, mănăstire, 8, 75, 76,
95, 96, 161, 189, 245 Cozla, schit, 208 Cozma, mitropolit al Ungrovlahiei, 83, 97 Cozma, monah, 39, 41, 42, 298 Craiova, 7, 28, 50, 52, 228/ Crăciun Eftimie, 42 Greţu Bucur, 43
340
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
INDICE GENERAL
34x
Creţulescu, 28, 246
Greţulescu Iordache, vornic, 24, 85, 222, 223
Creţuleşti, sat, 27
Crinii ţarinii, 139, 252
Criptogramă, 1, 36, 37, 44, 45, 63, 83, 105, 112, 127, 139, 171, 172, 174, 176, 177, 188, 192, 207, 208, 228, 242, 244, 252-254, 256, 257, 261
Griştelec, sat, 70
Grisul Negru, 236
Groitoru Gheorghe, 64
Cronica Ardealului, 6
Cronica domniei lui Nicolae Mavrocordat, 224, 225, 227, 230
Cronica Iliricului, 141 Cronica lui Iordache Stavrache, 96
Cronica Moesiei, 141
Cronica Slovenilor, 4, 141, 160, 202, 299
Cronică turcească, 6, 280
Cronici, 21, 23
Cronici moldoveneşti, 32, 36, 61, 69, 81, 90, 116, 123, 124, 139-142, 150, 166, 167, 225-228, 230, 231, 246
Cronici munteneşti, 4, 5, 35, 49, 65, 69, 88, 91, 92, 121, 124, 179, 220, 223, 226, 227, 240, 246, 259
Cronograf, 29, 38, 56, 65, 69, 72, 73, 88, 99, 100, 124, 132,139,140,168,174,180, 183, 187, 189, 215, 266, 267
Cronologie, 75, 207, 228, 254
Grucescu Ioan, 21
Gucoran Nicolae, 43
Gucoranu Toma, 43
Gucuzel Ioan, 43
Curtea de Argeş, v. Argeş
Guruţii, 236, 246
Cuvînt pentru pocăinţă, 2
Cuvinte, 131
Cuvinte ale sfinţilor părinţi, v.
Sfinţii Părinţi Cuvinte monahale, 1, 148
D
Damaschin, dascăl, 44 Damaschin, episcopul Rîmni-
cului, 76, 228 Danciu, logofăt, 223 Daneş, sat, 248, 261 Daniil, 44, 45 Daniil de la Raith, 136
Daniil, diac, 46, 47, 175, 295 Daniil, ierodiacon, 47, 137 Daniil, ieromonah, 47, 48 Daniil, proorocul, 273 Danovici Pătraşco, logofăt, 99 Darie Iordache, paharnic, 11, 29, 224
Darovanie, v. Florea darurilor David, împărat, 61, 67, 128,
132, 133, 155, 269 David Constantin, 51 Dănişan Iacov, 48 Dărmăneşti, sat, 11 Dej, 266
Deleanu Grigore, 48 Descintece, 105
Descoperirea sf. Liturghii, 17, 20,21,88,96, 127,128, 142, 183, 201, 222, 258, 259, 263
Diadoh,  episcopul Fotichiei, 199, 254
Dialog, 262
Diată stâreteascâ, 52, 190 Didahiile, v. Antim Ivireanu Dima, pisar, 142 Dima, stolnic, 31 Dimitrache, logofăt de divan, 49 Dimitrie al Rostovului sf., 73 Dimitrie de la Basarabov sf., 240
Dimitrie, logofăt, 49 Dimitrie sf., 84, 205, 263 Dintr-un lemn, mănăstire, 146 Dinu, logofăt, 36 Dionisie Areopaghitul sf., 161 Dionisie, eclisarh, 49, 51, 52 Dionisie, egumenul mănăstirii
Hurez, 62, 194, 196, 197 Dionisie, ieromonah, 52, 53 Dionisie, shimonah, 269 Dioptra, 82, 113, 213 Divanul, V.  Cantemir Dimitrie, Vv. Dîmboviţa, 167 Dîrsta, sat, 105 Documente, 240, 241 Dogme, v. Teologie dogmatică Dolete Ştefan, 53, 54 Dolgopol, v. Cîmpuiung Dolj eşti, schit, 56, 160 Domnescu Ion, 258 Dorna, sat, 161 Dorobăţ Teodor, 63 Dorohoi, 10, 11, 29, 65 Dorothei, avva, 113, 283 Dorothei, ierosimonah, 54, 55 Dorothei sf., 265 Dosithei, arhimandritul mănăstirii Cîmpuiung, 79, 80 Dosithei Buzăianu, iconom, 97
Dosithei,  episcopul Buzăului, 269
Dosithei,   ierodiacon,   55, 56, 292
Dosithei, mitropolitul Ungro-vlahiei, 79, 87, 94, 103, 108, 267, 273 Dosithei Putnianu, egumenul
mănăstirii Humor, 146 Dragomir, căpitan, 53, 54 Dragomireşti, sat, 242, 243 Dragomirna,   mănăstire, 108,
199, 221 * Dragoş Dumitru, 56 Dragoş Vodă, 90, 91 Dragul, căpitan, 212 Drăgoi, logofăt, 56 Drăguş, mănăstire, 274 Drăguş, sat, 145 Dreteanovschi Natanail, 56, 57 Drugănescu Scarlat, 240 Duca Gheorghe, Vv., 265 Duma Ioan, 57, 58, 60, 61, 305 Duma Radu, 58, 61, 187, 238,
248, 261 Dumitrache, stolnic, 179 Dumitraşco, serdar, 71 Dumitru, 20, 255 Dumitru, cîntăreţ, 61, 62 • Dumitru, preot, 196 Dumitru Rîmniceanu, 62 Dumitru sf., v. Dimitrie sf.
E
Ecaterina   doamna,   soţia lui
Alexandru Ipsilanti, 71 Ecaterina II, împărăteasa Rusiei, 5, 83, 100, 159 Ecaterina Pavlovna, 159 Ecaterinoslav, 159 Edessa, 251
Efrem, grămătic, 62, 63 Efrem Harapul, v. Efrem Şirul sf.
Efrem Şirul sf., 1, 34, 75, 109, 110,113,114,119,157,184, 201, 202, 232, 251 Eftimie, preot, 151 Eftimivici Mihalache, 266 Eghipet, v. Egipt Egipt, 158, 238 Elefterie, filosoful, 204 Eliana Pavlovna, 159 Enache, 63, 310 Enache din Ardeal, 63 Enache sin hagi Fragul, 63 Enzenberg,   general austriac,
72, 247 Epictet, filosoful, 244
Epistolia Domnului nostru Iisus Hristos, v. Legenda Duminecii
Eraclie, v. Iraclie Eremia, v. Ieremia Erneanu Ion, 64 Erotocrit, 7, 132, 247 Eshatologie, 46, 65, 73, 92, 131,
144,159,169,198, 231,254,
307
Esopia, 21, 22, 24, 31, 38, 42,
176, 185, 207 Eţimberg, v. Enzenberg Eustatie Plachida sf., 88 Eva, 90
Evangheliar, v. Evanghelii
Evanghelii, 35', 45, 67, 69, 84, 88, 107, 111, 162, 164, 194, 226, 227, 230, 241, 254, 256, 261, 285
Evdochia, muceniţa, 14
Exaimeron, 250
Facerea, cartea, 46, 250, 255 Fanu Nichita, 64 Faptele Apostolilor, v. şi Praxiu Faptele Apostolilor, 33, 278 Făgăraş, 13, 130, 142, 145, 152,
180-182, 274 Făgărăşanu Ivan, 64 Făgeţeanu Stanciu, 64 Fărcăşanu Matei, 62, 197 Fenelon, 136, 224 Feredeieni, moşie, 146, 147 Fevronia sf., 56 Filaret, chir, 44 Filaret, episcopul Rîmnicului,
93
Filaret, mitropolitul Mirali-
chiei, 153 Filaret, preot, 240 Filip, diac, 5
Filipescu Constantin, căpitan, 65
Filipescu Gheorghe, 65
Filipeşti, sat, 36
Filocalia, 104
Filothei, monah, 55, 252
Filothei sf., 149
Filothei Sinaitul sf., 48, 122
Filofera, 38
Fiziolog, 131
Floare, 47
Floarea darurilor, 9, 93, 130,
134,140,209, 218 Fior, popa, 66-69 Fior, preot din Ardeal, 66 Florea copilul, 70
Florea, preot, 70, 96, 120
Fior eşti, mănăstire, 138, 166
Floreşti, sat, 12
Focşani, 73
Fostirie sf., 116
Fota, grămătic, 71, 154, 281
Fotichia, 199, 254
Fragul, hagi, 63
Francisc, împăratul Austriei, 22
Franţa, 6
Fundoaia, sat, 100 Furceni, sat, 43 Furte Constantin, 26
Galaction, episcopul Rîmnicului, 51
Galaction, ieromonah, 71, 72
Galeri Gavril, 72
Gavril, diac, 72-74
Gavril, ierodiacon, 74
Gavril, mitropolitul Moldovei, 29, 100, 102, 146, 202, 208
Gavril, preot, 75, 191
Găvanul, schit, 268, 269
Geoagiu, sat, 269
Geografie, 11
Gepiu, sat, 46, 47
Ghedeon, episcopul Braşovului, 145
Ghedeon, mitropolitul Moldovei, 128
Ghedeon, monah, 75
Ghenadie, arhimandritul mănăstirii Cozia, 75, 76
Ghenadie, egumenul mănăstirii Argeş, 119
Ghenadie, ieromonah, 14
Gheorgache, clucer, 76
Gheorgache, vistiernic, 124
Gheorghe, 255
Gheorghe, dascăl, 76-81, 106 Gheorghe, diac, 77 Gheorghe, egumenul mănăstirii
Cotmeana, 81 Gheorghe, logofăt, 70 Gheorghe, logofeţel, 81 Gheorghe, preot, 82, 170 Gheorghe, preotul din Cîmpuiung, 169 Gheorghe, preotul din Pociai 246
Gheorghe sf., 42, 44, 173 Gheorghe, shimonah, 82 Gheorghiţă, logofăt, 122 Gherasim, ierodiacon, 82, 83 Gherasim, ieromonah, 75,83,84 Gherasim Putneanu, ieromo nah, 84
Gherghel Gavril, 84, Gherghie, logofăt, 85 \. Gherghie, logofăt de divan, 24 Ghermanos, patriahul, 201 Gherontie, monah, 86 Ghica Grigore, Vv., 36, 41, 57,
71, 73, 99, 114, 123, 137,
139, 140,151,154, 188,215,
220, 223 Ghica Grigore Alexandru, Vv.,
21
Ghica Matei, Vv., 98, 157 Ghica Scarlat Grigore, Vv., 7 Ghidafalău, sat, 181 Ghişoi, sat, 166 Ghiula, cîmpie, 236 Giurăscu loniţă, 86, 87 Giurgiu, preot, 87 Giurgiuveanu Ion, 87 Giurgiuveanu Petre, 88 Giurgiuveanu Tudor, 88 Giurtelec, sat, 82 Gîrbău, sat, 266 Glyzunios Manuel, 95 Goran, 88 Gorăscul Ioan, 115 Gorj, 258, 259 Gorjul de Sus, 203, 204 Goştonă Procopie, 88, 89 Govora, mănăstire, 268 Gramatică rusească, 127 Greceanu Nicodim, ierodiacon,
89, 90
Greceanu Radu, 88, 223
Greci, sat, 151
Grecu Vasile, 263
Grigoraş sin Vasile Uricariul,
90, 91
Grigore Decapolitul sf., 15 —17,
26, 96, 97, 111, 114, 233 Grigore Dialogul sf. 266 Grigore, episcopul Rîmnicului,
66, 69, 114, 115 Grigore, ieromonah, 95 Grigore,  ieromonahul   de la
mănăstirea Cozia, 95, 96 Grigore, logofăt, 96, 97
Grigore, mitropolitul Ungro-vlahiei, 44, 48, 67, 79, 80, 95, 153, 166, 171, 198, 209, 240, 268
Grigore, popa din Măhaci, 97,
98, 276 Grigore, preot, 36, 88 Grigore Rîmniceanu, 27, 91 —
95, 258, 309 Grigore sf., 18, 65 Grigore Sinaitul sf., 26, 148,
149, 158, 252
342.
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
INDICE GENERAL
343
Grigorievici Natanail, 98 Grigoriovici Dimitrie, 99, 100 Gromovnic, 75, 86, 171, 172, 176, 191, 203, 204, 207, 231
Habsburg, familia, 246
Hangae Ioan, vicar, 182
Hangerli Constantin Vv., 51, 87, 132
Hangu, mănăstire, 72
Harmăştain, grof, 3
Hărniceşti, sat, 115
Haromsec, v. Trei Scaune
Hărlescu Dimitrachi, 160
Hereclean, sat, 177
Herescu Dositei, episcopul Rădăuţilor, 29
Hiatfalău, sat, 218
Hidişani, sat, 22
Hîrlău, 214
Hîrşoviţa, schit, 205
Hociung Antohi, 100
Hodoş Nerva, 177
Holban Ioan, 100
Holbav, sat, 223, 224
Hotin, 221
Hristodor, Ioan Trapezont, 7 Hrizea, dascăl, 101 Hrîstea Simion, 101 Hudeci Grigore, 101, 102 Hudici Dionisie, 57 Huedin, 246
Humor, mănăstire, 126, 146 Hunedoara, 130, 152, 169, 177,
178, 233 Hurez, mănăstire, 19, 43, 49, 50, 55, 56, 62, 75, 92, 122, 135,136,143,152,158,162, 168, 169, 194, 196-198, 200, 201 Hurmuzachi Alexandru, 140 Hurmuzachi Matei, 140 Huşi, 3, 74, 212
lachint, stareţul mănăstirii Cernica, 102, 104, 105
Iacov, logofăt, 105, 106
Iacov, patriarhul, 75
Iacov Putneanu, mitropolitul Moldovei, 57
Ialomiţa, 171
Ianache, preot, 106
Ianăş, preot, 3
Iancu, vtori vistiernic, 28
Iane, logofăt de taină, 107
Ianovici Teodor, 107
Iaşi, 12, 23, 29, 63, 98, 102, 107,115,116,128,137,138, 155, 157, 159, 160, 206, 249, 264
Iaşi, sat, 121, 122
Iaz, sat, 76
Ibăşfăleanu Ion, 107
Ieremia, v. şi Irimie
Ieremia, monahul de la mănăstirea Căldăruşani, 108, 209
Ieremia, monahul de la mănăstirea Cîmpuiung, 108
Ieronim sf., 16, 114, 210, 232, 272
Ierusalim, 5, 14, 59, 96, 128, 160, 239
Ignatie Xanthopol sf., 148,149, 249, 250, 252
Ilarie, ieromonah, 108, 109
Ilarie, ieromonahul de la schitul Vrancea, 109
Ilarion, episcopul Rîmnicului, 135, 270-272
Ilarion, ieromonah, 199
Ilarion, ieromonahul de la mănăstirea Bistriţa, 110—115
Ilarion, ieromonahul de la mănăstirea Neamţ, 250
Ilarion, ieromonahul de la Rîmnic, 221
Ilie, dascăl, 115
Ilie, proorocul, 274
Ilievici Grigore, 115, 116
Iliinscoi Teodor, 116
Ilina, 181
Ilinca, 169
Iliodor, 5, 6, 11, 23, 29, 101,
115, 137 Ilschi Iordache, 116 India, 125, 253 Ineu, sat, 3
Inochentie, episcopul Huşilor, 74
Inochentie, episcopul Rîmnicului, 76
Instrucţiuni pentru clerul din Rusia, 63
Inţănberg, v. Enzenberg
Ioan, 3, 188
Ioan, arhiepiscopul Garlovi-ţului, 204
Ioan, arhimandrit, 55
Ioan Bogoslovul, v. Ioan Evanghelistul
Ioan Botezătorul sf., 35
Ioan al Carpathiilor sf., 125, 253
Ioan Colibaşul sf., 196, 198 Ioan Damaschinul sf. 25, 82, 154, 167, 186, 219
Ioan, dascăl, 116
Ioan, dascălul mănăstirii Col-
ţea, 243 Ioan,   egumenul mănăstirii
Hurez, 135 Ioan, egumenul Raithului, 94 Ioan Evanghelistul sf. 35, 73,
107, 111, 133, 194, 227 Ioan, grămătic, 13, 116 Ioan Gură de Aur sf., 16, 105, 114,121,169,184, 210, 232, 251, 266, 272 Ioan Hrisostomul, v. Ioan Gură
de Aur Ioan, ieromonah, 117, 173 Ioan, ieroshimonah de la mănăstirea Rîşca, 117 — 119 Ioan, logofăt, 26, 139 Ioan, monah, 119 Ioan, Mihail, Vv., 155 Ioan Muncăcianu, 120, 301 Ioan Pavel, grămătic, 123 —
125, 300 Ioan, preot, 15, 77, 122 Ioan, preot în Aştileu, 121, 217 Ioan, preot în Iaşi, 121, 122 Ioan Rîmniceanu, 122, 123 Ioan Scărarul sf., 54, 79, 95, 96, 118, 136, 148, 153, 162, 200, 269, 270, 288 Ioan sf., 34 Ioan sin Macarie, 14 Ioan, sluger, 116 Ioan, stareţ, 103 Ioan Teologul, v. Ioan Evanghelistul Ioan tipograful, v. Ilarie ieromonahul de la schitul Vrancea
Ioan Zlatoust, v. Ioan Gură de Aur
Ioanichentie, preot, 223 Ioanichie, 27
Ioanichie, ierodiacon, 125
Ioanichie, ieromonahul mănăstirii Rîşca, 117
Ioanichie, monah, 126
Ioanichie Nemţeanul, episcopul Romanului, 57
Ioanichie, preot, 83
Ioanichie ot Mogosoaia, preot, 38
Ioaniţă, logofăt, 127 Ioanov Ştefan, 127 Ioanovici Ştefan, preot, 237— 239
Ioanovici Vichentie, 147 Ioasaf, monah, 127 Ion, 255
Ion, dascălul din Iaşi, 128
Ion, dascălul din Vaslui, 127, 128
Ion din Sîn Miclăuş, 66 Ion, logofăt, 128 Ion, preotul din Bălaia, 129 Ion, preotul din Şchiopi, 129 Ion, preotul din Şona, 130 Ion Romînul, preot, 130, 277 lonescu Ioan, 55 Ionescu loniţă, 55 loniţă, 131 loniţă, copilul, 131 loniţă, dascăl, 131 loniţă, diac, 144 loniţă, logofăt, 132 loniţă, protopop, 179 lonită sin Constantin logofătul, 132
loniţă Piteşteanul, logofăt, 54 Iordache, dascăl, 133 Iordache, logofăt, 133 Iordache, preot, 134 Iordache, vătaf, 134 lordăchescu Matei, 134, 135 lorga N., 88
Iosaf, proigumen ot Argeş, 47 Iosif, 89
Josif, eclisiarh, 162
Iosif, egumenul mănăstirii
Cîmpuiung, 165 Iosif, fiul lui Iacov patriarhul,
30, 75
Iosif II, împăratul Austriei, 7, 63, 88, 145, 191, 204
Iosif, ieromonah, 135,136, 162, 290
Iosif, preot, 26
Ippolit, papa, 62
Ipsilanti Alexandru Vv., 21,
31, 44, 48, 71, 79, 153, 154, 200,229,240, 273
Ipsilanti Constantin Vv., 17, 147
Iraclie, împărat, 204
Irimie, preot, 159
Irinarh, preot, 201
Isaac Şirul sf., 2, 45, 86, 252,
254, 256 îsaia, egumenul mănăstirii Aga-
pia/126 Isaia, episcopul Inăului, 3 Isaia, ierodiacon, 13B Isaia, ieromonah, 83 Isaia Pustnicul sf., 10,117,137,
139, 159, 184, 221 Isihie Preotul sf., 55, 104, 253 Istoria asediului Vienei, v.
Viena
Istoria luării Ţarigradului, v. Ţarigrad
Istoria  Moldovei,  v. (ironici
moldoveneşti Istoria Moreii, v. Moreea Istoria risipirii Ierusalimului, , v. Ierusalim Istoria romană, v. Roma Istoria Rusiei, v. Rusia Istoria Ţării Romîneşti, v. Cronici munteneşti Istoria Troadei, v. Troada Istorioare morale, 20, 273 Isus Sirah, 16, 114, 210, 232, 271
Ithica ieropolitica, 113,122,199
Iuda, 41, 267
Iustin, ieromonah, 47, 137
Iustinian, pravila lui —, 206
Iuzchiupliul, 49
Ivanovici Dimitrie, 83, 84
Izrail, 274
Izvorani, mănăstire, 149
î
înălţarea Domnului, 39 — 42, 164
îndreptarea legii, 165 îndreptarea păcătoşilor, 147 însemnări istorice, 3 întrebări şi răspunsuri, 3, 31,
49, 81,' 103, 159, 167, 195,
205, 222, 228 învăţături, 1
învăţături creştineşti, 246, 272 învăţături despre pocăinţă, 47 învăţături monahale, 45, 103, 265
învăţături morale, 82 învăţături pentru spovedanie, 162
învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, 141 învierea Domnului, v. Paşti
Jiblea. sat. 75
Jiu, 204
Jiul de Sus, 51
Jora Teodor, paharnic, 12, 137,
138, 166 Josani, sat, 175 Jucul Nobil, sat, 156
K
Kiev, 32, 83, 203
L -
Lapoş, schit, 171
Laţcar Constantin, 138
Laţcu Vv., 90, 91
Lavra Pecersca, 83, 118, 216
Lavrentie, dascăl, 138,139,197
Lazăr, 57
Leastviţa, v. Ioan Scărarul sf. Lefel Holţu, 3 Lefter, logofăt, 139 Legenda Duminecii, 13, 30, 36,
120, 195, 203, 204, 231 Legenda sf. Sisoe, 231 Leon cel înţelept, 205 Leon, mitropolitul Moldovei,
71, 102, 115 Leopold, împăratul Austriei,
178
Leta Mare, sat, 246 Letopiseţe, v. Cronici Lexicon slavo-romîn, 151 Libia, 13, 14
Literatură parenetică, 173, 272 Litia, 56
Litiariu, v. Pomelnic Liturghier, 12, 35, 66, 75 — 77,
121,126,165,169,177,183,
201,212,217,222, 234,235,
239, 244, 247, 266 Livadă duhovnicească, v. Mos-
hos Ioan Lovişte, plaiul, 51 Luca, ieromonah, 139 Luca, logofeţel, 248, 249 Luca, vistiernic,, 139 Luca Gheorghe, 248 Luca Ioan, 140 Luca Ioasaf, 139, 140 Luca Telec, sat, 235, 236 Lucaci, mahalaua, 248 Ludişor, sat, 180 , Lunca Sprie, sat, 87 Lupescu Radu, 141, 299 Lupoianu Constantin, 142 Lupu Bucur, 142, 143 Lupu Vasile, Vv., 33, 154, 155,
225, 296
M
Macarie, ieromonah, 143 Macarie, ieroshimonah, 143 Macarie sf., 21, 87 Macarie, stareţul mănăstirii
Agapia, 71 Mada, sat, 233 Maftei, diac, 144 Mahmud, sultan, 99 Mânase, monah, 199
344
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
INDICE GENERAL
345
Manolache, serdar, 21 Manole Braşoveanul, 9 Manta, dascăl, 144 Maramureş,   115,  167, 174, 262
Marc Aureliu, 123 Marco Pustnicul sf., 104, 251, 252
Marco Zamfir, căpitan, 145 Marcociu Vasile, 145 Marcu sf., 128 Măria, 169, 171, 181, 264 Măria Pavlovna, 159 Măria Theodorovna, 159 Măria Terezia, împărăteasa
Austriei, 204 Marina sf., 170 Matache sin Anghel, 135 Matei, 145
Matei Evanghelistul sf., 16,
110, 114, 193, 210, 232, 272 Matei, preot, 146 Mavrocordat Alexandru Vv.,
29,30,38,72,100,102,116,
137,150, 219, 229, 230, 247,
264, 266 Mavrocordat Constantin Vv.,
31, 40, 42, 67, 69, 76, 77,
107,142,174,225 Mavrocordat Ioan Vv., 53,123,
176, 177 Mavrocordat Nicolae Vv., 12,
21,41,62,63,107,128,141,
142, 222, 224, 225, 227,230 Mavrogheni Nicolae Vv., 79,
80, 83, 132, 165, 249 Maxim Mărturisitoriul sf., 118,
269
Mazerian Mihai, stareţ, 267 Măcăreşti, sat, 191 Măgura Ocnelor, sat, 184 Măgureanu lordache, logofăt, 144
Măgureanu, schit, 96 Măhaci, sat, 97, 276 Mănăştur, sat, 236 Măriuţa, 261
Mărturisirea ortodoxă, 101 Măzăreanu   Vartolomeu, 29,
146, 147 Mediaş, 218 Mehedinţi, 24, 50, 85 Meican Toader, 147 Meletie, ierodiacon, 148 Meletie, ieromonah, 148 Melhisedec, 207, 222 Melissa, v. Albina Melodie, egumenul mănăstirii
Slatina, 146
Micdonia,   shimonahia, 149, 150
Miclescu Constantin, biv vel
pitar, 150 Miclescu   lordache postelnic,
150
Micloşoara, 182
Mihai, 151
Mihai, diacon, 151
Mihai, logofăt, 151
Mihai, preot, 152, 204
Mihai ot Greci, logofăt, 151
Mihai,  preotul  din Roşcani,
152
Mihai Viteazul, 97, 98 Mihail,   egumenul mănăstirii
Cozia, 245 Mihail, ieromonah, 141 Mihail şi Gavril, arhanghelii,
89, 120, 127 Mihăilă, copil, 152 Mihailovici Constantin, preot
153
Mihailovici Vasile, 153 Mihalache, clucer, 180 Mihalache, dascăl, 83 Mihalache, vătaf de plai, 153,
154
Mihalcea,   logofăt   de taină, 201
Millo M., 154
Minei, 19, 46,  47,  175, 218,
235, 241, 242, 253 Miniat Ilie, 48, 60, 248, 250,
251, 267 Minuni, 7, 16, 128, 167, 273 Minunile   Maicii Domnului, 3, 6, 20, 24, 28,  30, 39, 41, 42, 53, 76, 85, 104, 110,  144,  196,  207, 213, 222,  223,  226, 258-260, 263, 268 Minunile sf. Dimitrie, 263 Minunile sf. Nicolae, 2, 104, 185
Miralichia, episcopie, 153, 170,
187, 211 Mirăslău, sat, 97, 98 Mirea, preot, 13 Mireon, preot, 44 Misail, eclisiarh, 152 Misail, episcopul Buzăului,
192
Misail, ieromonah, 154, 155, 279
Mitrea, logofăt, 155 Mitrofan,   mitropolitul Ţării Romîneşti, 176
Mitropolia    Bucureştilor, v.
Mitropolia Ţării Romîneşti Mitropolia Făgăraş, 180 Mitropolia   Moldovei,   3, 23,
98, 102, 116, 134, 137, 147,
157, 160, 206 Mitropolia Ţării Romîneşti, 26,
44, 48, 52, 89, 94, 96, 97
122, 164,   171,   206, 240,
245, 258, 273
Mitropolia   Ungrovlahiei, v.
Mitropolia Ţării Romîneşti Mîna lui Damaschin, 81, 94,
230, 306 Mîndan, 3
Mîntuirea păcătoşilor, 39 — 42, 53, 81, 135, 161, 173, 195, 205, 208, 213, 222, 259 271, 290, 298
Mogoşoala, 37, 38
Moldova, 3, 5-7, 9-12, 20--24, 29, 30, 33, 36, 38--43, 47-49, 53, 56, 57, 63-65, 69, 71-74, 76, 78, 84, 86, 88, 90, 91, 98-102, 107-109, 115-119, 122--124,126-128, 131, 133, 134,136-140,142,145-150, 154, 155, 157, 159-161', 166, 167, 171, 175, 179, 183, 184, 191, 196, 199, 201, 202, 205, 206, 208, 212, 213, 217, 219, 220--222,224, 225, 228-230, 233, 236,238, 239, 242 — -244, 246, 247, 249, 250, 256-258, 262, 264, 266--269
Molitvenice, 3, 12, 23, 43, 70, 87, 106, 167, 169-171, 174, 179, 223, 226, 260, 282, 293, 297
Molosig, sat, 246
Moreea, 107, 160
Moruzi Alexandru Vv., 14,103, 135, 205, 239, 257, 269
Moruzi Constantin Vv., 43, 76, 109,131,150,191,208, 250, 268
Moscova, 62, 76, 172, 195, 197 Moshos Ioan, 237, 256 Moşilor, mahalaua, 81 Muncaci, 174, 175 Munteanu Nicolae, 155 Munteanu Vasile, dascăl, 155,
156, 304 Muscel, 78, 79, 96, 97, 240 Mustiaţi Constantin, 222
ii
N
Naghi Borşineu, sat, 181 Naşterea  Maicii Domnului, 214
Natanail, ieromonah, 157 Naum Rîmniceanu, 157, 158 Nădab, sat, 236 Nădejde Gheorghe, 208 Năsturel Udrişte, 154 Neagoe, preot, 178 Neagoe Basarab Vv., 189 Neamţ, v. şi Piatra Neamţ Neamţ, mănăstire, 6, 39 — 42,
47,' 48, 84, 86, 109, 137,
206, 219, 250, 267 Neamţ, ţinutul, 72, 108, 127,
184, 208, 224 Nectarie, episcopul Rîmnicului,
14, 17, 89, 205 Nectarie, iconomul episcopiei
Rîmnic, 170 Nectarie, ieromonah, 93 Nectarie, patriarhul Ierusalimului, 14 Nectarie, preot, 26 »Necula, dascăl, 159 Neculai, arhimandrit, 12, 138,
166
Neculai, căpitan, 73 Neculai sin Mihalache, 180 Neculee Ion, 140 Neculescu Vasile, 262 Nedeia, sat, 205 Nedel Avram, 178 Negrule Năstase, 159 Nemeş Petre, 180 Neofit  Cavsocalivitul, 116, 265
Neofit, episcopul Cernavodei, 238
Neofit, mitropolitul Ţării Romîneşti, 31, 57 Neofit, stareţul^ehitului Vrancea, 109 Neonil, 159 Nica, preot, 37 Nicanor, ieromonah, 160 Niceea, părinţii de la —, 41,
97, 134, 196, 229, 263 Nichifor, ieromonah, 160 Nichifor, ieroshimonah, 161 Nichifor, mitropolitul Moldovii, 53, 107
Nichifor, mitropolitul Ţării Romîneşti, 77
Nichifor'sf., 165
Nichifor Theotochis, mitropolitul Cazanului, 45, 46, 122, 254
Nichita, dascăl, 161 Nichita Stithat, 253 Nicodim, 161
Nicodim, egumenul mănăstirii
Cîmpulung, 34, 216 Nicodim, monah, 162 Nicodim, preot, 136, 162 Nicodim sf., 26, 90 Nicola, grămătic, 162, 164, 285 Nicola, preot, 164, 165 Nicolae, 165
Nicolae, dascăl, 166, 167 Nicolae, diac, 167 Nicolae, logofăt, 168 Nicolae,  monah, 168, 169, 287
Nicolae, preot, 169, 170 Nicolae sf. v. şi Acatistul sf. — Nicolae sf. v. şi Minunile sf. — Nicolae sf., 100, 106, 108, 155,
187, 211, 238, 248, 270, 272 Nicolae sin Nicolae scriitorul,
165, 166
Nicolae sin popa Gheorghe, 169 Nicolae sin Ursache, v. Şoimescu Ioniţă Nicoreşti, 159
Nifon,' patriarhul,  117, 168,
267, 287 Nil, fluviul, 14 Nil de la Sorsca, 27, 45, 122,
251, 253 Nil Sinaitul, 2, 118, 253 Nistor, 142 Nistor Petru, 159 Niţu, logofeţel, 170 Niţu, preot, 258 Noul Severin, v. Severin Noul Testament, v. şi Biblia Noul Testament, 69, 70, 259 Numa Pompilius, regele Romei,
11
O
Octoih, 5, 44, 56, 126, 128, 134, 142-145, 155-157, 167, 175,184,186,190, 216,217, 231, 233, 234, 236, 241-243, 262, 266, 304
Odiseu, 136 ţ
Oglindă, v. Dioptra
Oglinda bogosloviei, 92 — 94,122, 201, 258, 286
Oltenia, 76
Oltul de Jos, 28
Omilii, 3, 4, 63, 115, 140
Onufrie sf., 19
Oprea, 170
Oprea, diacon, 151 Oprea, logofăt, 170 Oradea, 66, 75, 76, 87,120,121,
129,  190, 217, 234, 235,
246-248, 260 Orăştie, 2 Oraţii, 30
Oraţii de nuntă, 87 Oraviţa, 186, 191 Orşova, 23
Osmoglasnic, v. Octoih Ostroveni, sat, 205 Otecinic, v. Pateric Oxenstiern,   76,   101, 102, 268
Pafnutie, monah, 27 Pahomie, egumenul mănăstirii
Polovraci, 158 Pahomie, egumenul mănăstirii
Putna, 29 Pahomie, ierodiacon, 171 Pahomie,   stareţ,  171, 172,
306
Paisie, arhimandritul mănăstirii Hurez, 168, 169 Paisie cel Mare sf., 198 Paisie, patriarhul Constantino
polului, 99 Paisie,   stareţul mănăstirii Neamţ, 48, 83, 103, 109, 137, 198, 199, 219, 221, 250 Paladi Constantin, 6, 222 Panahidnic, v. Slujba Parastasului
Pantelimon, monah, 26, 27
Panu, grămătic, 172, 173
Paraclise, 9, 15
Paraclisul Maicii Domnului, 10, 49, 191, 201
Paraclisul sf. Grigore Decapo-litul, 15, 96, 97
Paraclisul sf. Niculae, 145
Paraclisul sf. Paraschiva, 23
Paradiţi, v. Octoih
Parimiar, 34, 255
Partenie Argeşanul, arhimandrit, 93
Partenie, episcopul Rîmnicului, 198
Partenie, ieromonah, 173 Pascalie, 95,126,172, 230, 247, 248
Pascu, logofăt, 173 Paşte, preot, 169 Paşti,  5, 57,  126,  197, 233, 242
346
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
INDICE GENERAL
347
Patachi Ioan, episcop de Făgăraş, 152
Pateric, 8, 13, 16, 23, 30, 32, 39-41, 43, 46, 49, 64, 71, 75, 92, 108, 114, 118, 139,
144, 153,155,158,162,171, 173, 174,186,188,192,193, 207,209,216,251, 259,260, 274
Pavecernită, 70, 80, 89, 157, 171
Pavel, apostolul, 57, 110, 193, 241
Pavel, cămăraş, 123 Pavel, dascăl,  174, 175, 297 Pavel Petrovici, cneaz, 5, 83, 159
Părinţii de la Niceea, v. Niceea Pătraşcu, logofăt, 174 Patru, copilul, 138 Păucenie, v. Cazanie Păuşe, sat, 190 Pelaghia, monahie, 72 Peloponez, 250 Penticostar, 57, 82, 129, 204,
241-243 Pentru ruga sfinţilor, 12, 138,
166 Persia, 39
Peştişanu Ioan, 175, 176 Petre, dascăl, 176, 177 Petre, preot, 177 Petroniu, arhimandritul mănăstirii Tismana, 71 Petru, abăger, 134 Petru cel Mare, 62, 74, 138,
145, 147, 195, 197, 275 Petru Damaschinul sf., 48,118,
200, 251, 252 Petru, diac, 177, 178 Petru, preot, 178, 179, 284 Petru şi Pavel, apostolii, 53 Pianul Săsesc, sat, 5 Piatdesiatniţă, v. Rusaliile Piatra Credinţa, 61 Piatra Neamţ, 11, 38, 208 Piatra smintelii, v. Miniat Ilie Pilat, sentinţa lui—, 103 Pilde, 143 '
Pilde filosofeşti, 20, 24, 53, 75,
82, 128, 218, 248, 274 Pişchinţi, sat, 177, 178 Piteşteanu Mânu, 179 Piteşteanu Nicolae, 179 Piteşti, 117, 173 Pîngărati, mănăstire, 84 Plăcintă Tolea, 138 Plăviceni, metoh, 28 Plosca, sat, 233 Poarta Otomană, v. Turcia
Pociai, sat, 246
Pocrovu, mănăstire, 53,127,206
Podolia, 83
Podul Galicilor, mahala, 258 Pogonici, sat, 204 Pogribanie, 49 Poiana Mărului, sat, 224 Polieleu, 126 Polimaz Constantin, 179 Polonia, 12, 129, 138, 166 Polovraci, mănăstire, 157, 158, 194
Polunoştniţă, 70, 178
Pomelnic, 56, 67, 70
Pomelnicul bisericii din Bărbăteşti, 13
Pomelnicul bisericii din Proeni, 51
Pomelnicul bisericii Şerban Vodă, 66
Pomelnicul mănăstirii Cîmpulung, 165
Pomelnicul mănăstirii Cot-meana, 123
Pomelnicul mănăstirii Dintr-un lemn, 146
Pomelnicul mănăstirii Govora, 268
Pomelnicul mănăstirii Neamţ, 84
Pomelnicul mănăstirii Pîngărati, 84
Pomelnicul mănăstirii Polovraci, 157
Pomelnicul mănăstirii Tismana, 95
Pomelnicul mănăstirii Ţînţă-reni, 52
Pomelnicul Mitropoliei Moldovei, 98
Pomelnicul Mitropoliei Ţârii Romîneşti, 164
Pomelnicul satului Nedeia, 205
Pomelnicul schitului Cioclovina, 181
Pomelnicul schitului Comanca, 247
Pomelnicul schitului Teiuşul, 51
Pop Nichifor, 180 Popa lacov, 180 Popescu Ianache, 180, 181 Popescu Radu, 224, 225 Popmezău, sat, 247 Popovici Alexie, 203, 204 Popovici Aron, 115 Popovici Banta, 181 Popovici Dimitrie, preot, 181 — 183
Popovici Eustaţiu, 183, 184, 308
Popovici Gavril, 184 Popovici Gheorghe, 185 Popovici lacov, 181 Popovici Ilie, 186 Popovici Ion, dascăl, 186 Popovici Iosif, 186 Popovici Nicolae, preot, 187 Popovici Petru, 188 Popovici Radu, 145 Popovici Rodion, 145 Popovici   Sava,   preot, 188,
189, 307 Popovici Teodor, 189, 190 Popovici Vasile, 186 Popovici Zaharia, 190 Popovici-Gucuian Gheorghe,
190
Popovici-Hidişan Andrei, 190 Popovici-Stoloj an, Radu, 191 Porunci, 13, 109 Potemkin, 159 Potîrcan Mihai, 52 Potlog Costache, 65 Potlog Dumitraşcu, 65 # Povesti orientale, 24 Prahova, 86, 87, 153, 154, 196 Pravilă, 41, 154, 171 Pravilă bisericească, 130, 236 Pravila lui Iustinian, 206 Pravila lui Vasile Lupu, 225, 296
Pravila sfinţilor Apostoli, 165 Praznicar, v.  şi Antologhion Praznicar, 241,'242 Praxiu, v. şi Faptele Apostolilor
Praxiu slavo-romîn, 154, 155, 279
Prăjeşti, sat, 145 Prejmer, sat, 82 Proca, dascăl, 191 Proeni, sat, 5| Proloage, 8, 221 Prologul rusesc, 181, 188 Proscomidalnic,   v. Pomelnic Proscomisarion,  v. Pomelnic Psalmi, v. Psaltire Psaltichie, 37, 57, 58, 266 Psaltire, 19, 35, 39, 70, 87,126,
127, 155, 161, 197, 201,
259, 269, 291 Psaltire cu tîlc, 44, 61, 66-63,
83, 107, 108, 142, 191 Psaltire în versuri, 12 Psaltire slavo-romînă, 245 Psaltirea   Voroneţeanâ, 161 Ptolomeu Filadelful, 238 Pulgaroglu Mardaci, 125
Puşcaşu Bucur, 191, 192 Puşcaşu Iuga, 23, 192 Putna, mănăstire, 29, 33, 56, 57, 78, 133, 262
R
Racovită Constantin Vv., 67, 74
Racovită Mihail Vv., 40, 76, 90, 111
Racovită Ştefan Vv., 95
Radu, 171
Radu, dascăl, 192
Radu, grămătic, 192
Radu, logofăt, 193
Radu, logofeţel, 193, 194
Radu, postelnic, 68
Radu, preot, 195
Radu, protopop, 167
Radu, scutelnic, 62
Radu Irimie, 181
Radu Nicolae, 195
Rafail monah, 19, 92, 122, 158, 196-201, 221
Rafail, monah de la mănăstirea Secul, 201-203
Rafail, preot, 274
Raith, călugării de la —, 13
Râkoczi Francisc, voievodul Transilvaniei, 236, 246
Răchitoasa, mănăstire, 116
Rădăuţi, 29, 136, 217
Răducanu, logofăt, 195, 196
Răduţ Ianache, 196
Răşinari, sat, 188, 189
Remetea, sat, 22
Reţete, 86, 180
Reţete medicale, 17, 30, 70, 228
Rîm, v. Roma
Rîmnic, 4, 5, 25-27, 37, 50, 51, 62, 66, 82, 91-93, 111, 122, 135, 155, 157, 170, 193, 194, 197, 198, 201, 205, 210-212, 221, 228, 231, 259, 270-272
Rîmnicul Sărat, 259
Rînduiala botezului ereticilor, 106, 151
Rînduiala călugăririi, 24, 91, 117, 183, 252
Rînduiala prohodului, 27
Rînduiala spovedaniei, 262
Rînduiala tîmosaniei, 20, 32, 64, 212, 244
Rîşca, mănăstire, 73, 74, 117— 119, 148
Robaia, schit, 55, 173
Ro7Tî5Trr«2
îtojdanic, 130, 172
Roma, 11, 28, 65, 90, 123, 195 Roman, 23, 24, 57, 101, 102,
115, 221 Romanescu-Popovici Marcu,
203, 204 Roşcani, sat, 152 Roset Vasile, 257 Rucăr, sat, 255, 256 Rugăciuni, 30, 33, 49, 91, 94,
105, 116, 130,  161, 171,
180, 191,  199, 205, 227,
232, 260 Rus Pavel, 204, 205 Rusaliile, 15, 236 Rusia, 5, 25, 26, 50, 63, 74,
83, 138, 145, 159, 195, 197,
203
Rusu Alexandru, 106 Rusu Ioan, 205
Saac, judeţ, 54 Saca, sat, 248 Samoil, dascăl, 205 Samoil, ierodiacon, 205 Samson, 42, 273 Samuil, ieromonah, 206 Sas Pian, v. Pianul săsesc Sas, voevod, 90, 91 Saturn, 257 Săulescu Păun, 87 Sava cel sfinţit sf., 44 Sava, ieromonah, 206 Sava, ieroshimonah, 206 Sava, monah, 206 Săcele, sat, 159, 167 Sălaj, 82, 180
Scara,  v.   Ioan  Scărarul sf. Scarlat Ianache, 107 Schinder, împărat, 134 Secul,  mănăstire,   148, 202,
250, 251, 256 Seferteillim, v. Psaltire Semnul Crucii, 12, 138, 166,
183 Serafim, 207 Serafim, eclisiarh, 207 Serafim, ieromonah, 207, 208,
294
Serafim,  ieromonahul  de la mănăstirea Căldărusani, 108, 209
Serafim,  ieromonahul  de la schitul Cozla, 208, 209
Serafim, monah, 193, 209, 210
Serafim, monahul de la mănăstirea Bistriţa, 111
Serafim, monahul sin Dragul, 210, 212
Severin, 93, 114, 193, 211, 270, 271
Sfaturi gospodăreşti, 17 Sfetagora, v. Athos, muntele Sfîntă Scriptură, v. şi Biblia Sfîntă Scriptură, 49, 57, 69, 70, 110, 172, 187, 193, 256, 259 Sfinţii părinţi, 1, 60, 83, 108, 109,  112,  123,  148, 149, 169,173, 174, 182,185,199, 251-253,  256,  257, 272 Sfinţii  40   de  Mucenici, 82 Sibiel, sat, 261
Sibiu, 5, 22, 95, 153, 188, 189, 261
Sighişoara, 248, 261 Silvestru, ierodiacon, 212 Silvestru, ieromonah, 213, 286 Silvestru, ieromonahul de la
Hîrlău, 213, 214 Silvestru, ieromonahul de la
mănăstirea  Sinaia, 214—
216
Silvestru, ieromonah din Transilvania, 217 Simbolul credinţii, tîlc, 13 Simeon, arhiepiscopul Thesa-lonicului,  110,  149, 193, 194, 210 Simeon Metafrast sf., 273 Simeon Noul Teolog sf., 26, 28,
45, 105, 251, 255 Simeon sf., 13, 14 Simeon Soluneanul, v. Simeon, arhiepiscopul Thesaloni-cului Simion, 217 Simion, diac, 121, 218 Simion, diacul din Aştileu, 217 Simion, diacul din Hiatfalău,
218
Simion, preot, 76, 218, 233 Sinai, mănăstire, 13, 14, Sinaia, mănăstire, 214—216 Sinaxar, 7, 84, 129, 167, 171,
175-177 Sindipa, 30, 38, 39, 88, 165 Singlitichia, cuvioasa, 205, 253 Sinţă, 76
Sion Costache, paharnic, 166,
219
Sion Ioanichie, 219, 220 Sion lordache, stolnic, 166, 220 Sion Toader, medelnicer, 166,
220
Sirah, v. Isus Sirah Sisoe sf., 231 Sititelec, sat, 75 Sînboşag, sat, 247 Sînjorz, sat, 181
348
COPIŞTI DE MANUSCRISE ROMÎNEŞTI
INDICE GENERAL
349
Sînmiclăuş, sat, 66 Sînpetru, sat, 130, 131 Sînpietru de iarnă, 178 Sîntandrei, sat, 236, 237 Sîntămărie, sat, 269 Slatina,  mănăstire,  86, 146,
175, 176 Slătineanu Gheorghe, 7 Slîmnic, sat, 259 Slujba Adormirii Maicii Domnului, 152 Slujba de obşte, 78 Slujba  îndrăciţilor,  106, 169 Slujba înmormintării, 256 Slujba   învierii,   v. Slujba
Paştilor Slujba parastasului, 146 Slujba Paştilor, 5, 242 Slujba patimilor, v. şi Strastnic Slujba patimilor, 4, 178 Slujba pocrovului, 86 Slujba punerii sfîntului brîu, 143
Slujba sf. Constantin, 201 Slujba sf. Dimitrie de la Ba-
sarabov, 43, 240 Slujba sf. Nicodim, 26 Slujba sf. Stelian, 45, 240 Slujba sf. Visarion, 105 Slujba tîrnosaniei, v. Rînduiala
tîrnosaniei Slujba vecerniei celei mari, 157 Slujbe religioase, 105, 142, 241,
254
Slujebnic, 234
Snagov, mănăstire, 94
Soborul sfinţilor Voevozi, 52
Sofronie, arhimandritul mănăstirii Cozia, 8, 200
Sofronie, arhimandritul mănăstirii Rîşca, 119
Sofronie, ieromonah, 95, 221
Sofronie, monah, 221
Sofronie, shimonah,2 22
Sohodol, sat, 23, 191, 192
Solea, mănăstire, 146
Solnocul de Mijloc, 180»
Spiridon loniţă, 222
Spiţă de neam, 244
Staico, dascăl, 82
Staicu, logofăt, 176
Stamati Iacov, mitropolitul Moldovei, 3, 84, 94, 117, 157, 267
Stamati Toma, 3
Stan, 87
Stan, logofăt, 168, 222 Stan, logofeţel, 222, 223 Stan, preot, 223, 224 Stanca, 255
Stanciu, preot, 62, 63, 224,
225, 296 Stanciul, 240 Stanciul erei, 255 Stanciul preotul din Rucăr, 256 Stan slavici Dobre, 227 Stanislavicl loniţă, 227 Stanovici-Voinescu Ghinea, 228 Star-Chiojd, sat, 132 Stavrache   Iordache, Cronica
lui -, 96 Stavrofilia, 105 Stănceşti, sat, 196 Stănescu Constantin, 224 Stănişoara, schit, 161 Stelian sf., 45, 240, 241 Stema Ţării, 27, 100, Stîrce Ştefan, 228-230 Stoian de la Antim, 230, 231
303 Stoica, 31
Stoliţa, v. Moscova Stolojan, sat, 186 Stracoş, sat, 234, 235 Strahotin, moşie, 147 Strastnic, v.  şi Slujba patimilor
Strastnic, 204, 236, 266 Strătilă, dascăl, 231, 232 Strehaia, mănăstire, 50 Strilbiţchi Mihail, 57, 249 Stroe, copilul, 232 Sturze loniţă, 11 Sturze Vasile, 233-236, 289 Suceava, 9, 99, 100, 116, 184,
236, 257, 267 Sutu Mihail Vv.. 19, 84, 93,
97, 157, 168, 171, 222, 240
Şărban, v. Şerban
Şchei, cartier al Braşovului, 39
187, 237, 238, 248 Şchiopi, sat, 129 Şcoala domnească din Iaşi, 155 Şerban, preot, 181, 239 Siria, sat, 3
Şoimescu loniţă, 239-241
Şona, sat, 130
Ştefan, 169
Ştefan, arhimandritul mănăstirii Tismana, 89, 95
Ştefan, dascăl, 228, 241-243
Ştefan, dascălul de la! mănăs tirea Colţea, 243 \
Ştefan, diac, 244
Ştefan, diacon, 244
Ştefan, diacul din Vima, 244
Ştefan,   egumenul mănăstirii
Bistriţa, 232 Ştefan, ieromonah, 245, 246 Ştefan, logofăt, 246 Ştefan,   mitropolitul Ungro-
vlahiei, 215 Ştefan, paharnic, 246 Ştefan, preot, 247 Ştefan, preotul din Molosig, 246 Ştefan, preotul din Sînbosag*
247
Ştefanovici, 259
Tabaci, mahala, 151
Taină ascunsă şi acum descoperită, v. Neofil Cavsocali-vituî
Târlo, 229 .
Tatul, preot, 56
Tănase, logofăt, 222
Tăutu loniţă, 247
Tecuci, 43
Teiuşul, schit, 51
Telemac, 136, 224
Tempea Radu, 101, 239
Teodor, v. şi Theodor
Teodor, diac, 248
Teodor, preot, 169, 191 248 261
Teodor Alexievici, ţar 203 Teodorache, logofăt, 249 Teodorache, logofăt de divan, 249
Teodorache  sin Gheorghe
Luca, 248 Teodosie, împăratul, 73 Teodosie cel Mic, împărat, 72 Teodosie mitropolitul Ungro-
vlahiei 52, 56,117,119,135,
151,  163,  164, 173, 232,
245, 255, 271 Teofan,  egumenul mănăstirii
Strehaia, 50 Teofan, ieromonah, 3 Teofan, monah, 249 Teofan, monahul de la Iaşi
250, 251 Teofil, monah, 251-254 Teofil, preot, 255, 256 Teofilact, monah, 256 Teologie dogmatică, 60, 161,
182
Teologie morală, 218 Teologie pastorală, 187 Teologie polemică, 38, 52, 58, 92, 103, 142, 198, 206, 273,. 305
Terapont, ieromonah, 256
Testamentul Nou.   v. Sfinta
Scriptură Testamentul  Vechi, v. Sftnta
Scriptură Tetraevanghel, v. Evanghelii Thalasie, cuviosul, 104 Theatron politicon, 170,196,262 Theodor, v. şi Teodor Theodor,   episcopul Edessei,
73, 251
Theodor Studitul, 2, 108, 115,
209, 214 Theodorit, episcopul Chirului,
119
Theofilact, arhiepiscopul Bulgariei, 35, 45, 67, 69, 164, 226, 227, 254
Theotocarion, 80, 89, 102, 171, 230
Thesalonic, 208 Timişoara, 147, 235-237 Timoftei sf., 165 Timotei, 110, 193 Timotei, monah, 257 Timotei,   stareţul mănăstirii
Cernica, 103 Tipic, 1, 2, 28, 45, 143, 200,
254
Tipicon, v. Tipic Tismana,  mănăstire,  25 — 28, 51, 71, 89, 90, 95, 108, 268
Tîlcul Apocalipsului, v. Apocalipsul sf. Ioan
Tîlcul Psalmilor, v. Psaltire cu tîlc
Tîlcul   sfintei   Liturghii, v.
Descoperirea sf. Liturghii Tîrgu-Jiu,  25,  27,  105, 227 Tîrgu-Mureş, 218 Tîrgu-Neamţ, 5, 6 Tîrgul-Pietrii, v. Piatra Neamţ Toachi Miron, 257 Toader, 257 Toader, dascăl, 258 Toader Costache, 90 Tohani, sat, 54 Toma, 94, 258 Toma, grămătic, 23, 137, 258 Toma, legător, 94 Toma, logofăt, 115 Toma sin popa Ion Domnescu,
258
Toţi sfinţii, 51
Traian, împărat, 90
Trandafir, dascăl, 259
Transilvania, 2-4, *12, 13, 22, 23, 30, 37, 38, 43, 44, 46,48,58,60,61,63, 64,66, 70, 75-77, 81, 82, 87, 97, 101,  107, 115, 120, 121,
128-130, 140, 142, 145, 152, 153, 155, 156, 159, 167, 174, 175, 177—183, 185-191, 195, 204, 217, 218, 223, 233-237, 241--244, 246-248, 259-261 263, 266, 269, 274, 275
Trei  Ierarhi, mănăstire, 225
Trei Scaune, 182, 187
Trepetnic, 21, 24, 86, 165, 228
Trigonometrie, 95
Triod, 34, 43, 241-243
Triod slavo-romîn, 261
Triod-Penticostar, 129, 175
Trivale, schit, 117
Troada, 13, 25, 205, 274
Tropare, 70, 241
Tudosie, dascăl, 259
Turcheşi, sat, 263, 264
Turcia,' 50, 236
Turda, 77, 97, 129, 243
Turdaşi, sat, 2
Tutova, 138
Ţara  Frîncească,  v. Franţa Ţara Leşească, v. Polonia Ţara Oltului, 274 Ţara Romînească, 1 — 4, 7 —10, 12,   13,   15-21, 23-28, 31-38, 43-57, 61-71, 75, 77-83,   85-89, 91-96, 101-108,  110, 112-117, 119-122,   125, 127, 131, 132,   134-136,   138, 139 141-144,  146, 151-153, 155, 157,  158, 161-174, 176,179,180,182, 184,186, 189, 190, 192,  193, 195— -201, 204-207, 209, 210, 214-216,  220, 222-228, 230-232, 238-241, 243--249, 251-256, 258, 259, 262,265,267-273 Ţara Ungurească, v. Ungaria Ţarigrad, 68, 96, 99, 122, 127,
222, 229, 239 Ţăposul, Sandu, 259 Ţîbucani, schit, 108, 109 Ţînţăreni, mănăstire, 52
U
Udrişte Năsturel, 71 Ungaria, 72, 175, 243 Ungrovlahia, v. Ţara Romînească Ungureanu Anania, 259 Ureche Grigore, 12, 36, 166
Urişul de Jos, sat, 218 Ursachi Gheorghe, 91 Ursu, preot, 260, 282 Ursu Teodor, 260, 261 Uspenia Bogorodiţe, v. Adormirea Maicii Domnului Utrenie, 34, 57, 97, 126 Utvin, sat, 235
Valea, mănăstire, 78 Valea Bradului, sat, 3 Vancea Iştvan, 18J. Varlaam, ieromonah, 261 Varlaam, mitropolitul Moldovei, 236 Varlaam,   mitropolitul Ţării
Romîneşti, 117, 265 Varlaam şi Ioasaf, 18, 46, 55, 71, 92, 93, 112, 153, 166, 219,257,260,281,292 Varsanufie, avva, 103, 127 Vartic Alexandru, 222 Vartolomeu,  ieromonah, 262 Vartolomeu Putneanu, 262 Vasalie, preot, 47 Vasile, 89, 262 Vasile, cămăraş, 69 Vasile, dascăl, 263, 264 Vasile, diac, 264, 265 Vasile,   egumenul mănăstirii
Cîmpuiung, 47 Vasile, ieromonah, 176, 265, 283
Vasile, preot, 265
Vasile, psalt, 266
Vasile cel Mare, sf., 1, 28, 46,
165,250,254,255, 266 Vasile cel Nou sf., 39-42, 53,
65, 114, 213, 240 Vasile din Moldova, 262 Vasile Macedoneanu, împărat
139, 205 Vasile Moldovanu, preot, 266 Vasile ot Botoşani, 7 Vaslui, 127, 128 Văcărescu Barbu, 267 Văleni, sat, 174 Vămile văzduhului, 12, 15, 64,
114, 138, 166, 169, 173,
205, 213, 221, 239 Văratec, mănăstire, 149 Văratece, sat, 143 Văsii, preot, 3
Văznesenia, v. înălţarea Domnului
Vecernie, 34, 57, 97, 121
Vedenii, 167
Vedenia sf. Grigore, 65
350
copişti de manuscrise romîneşti
Vedenia lui Macarie, 36, 87 Vedenia Sofianei, 13,15, 16 Veisa Constantin, 260, 267 Veliar, 59
Venedict, arhidiacon, 267 Veneţia de Jos, sat, 142, 143 Veniamin, ieromonah, 267 Veronica, monahie, 149, 150 Versuri, 9, 10, 36, 63, 131,
161, 180, 181, 188 Vesia Avram, 47 Viena, 96, 145, 233 Vieţi de sfinţi, 3, 7, 10, 12, 25, 46, 63, 64, 108, 112, 128, 148,  lo6, 173, 174, 181, 195, 201, 207, 219, 249, 252,  254,   255,  263, 273, 274
Vilagoş, sat, 3 Vileoteşti, sat, 231, 232 Vildul de Sus, sat, 77 Vima, sat, 244 Vima Turzii, sat, 77 Vindîoni, sat, 33 Vinţul de Jos, sat, 242
Visarion, ieromonah, 268, 269 Visarion, ieromonahul de la
Tismana, 268 Visarion sf,, 105 Viski Ioan, 269, 291 Vişoi, sat., 79, 80, 105, 106 Vişte Ion, 37 Visteria credinţei, 33 Visul Maicii Domnului, 9, 87,
159, 191 Vitalie, ierodiacon, 269 Vîlcea, 62, 121, 146, 197 Vîrlan Ştefan, 268 Vîrnav Constantin, 102 Vîrnav Dimitrachi, 250 Vîrnav Gheorghe, 268 Vîrnav Nicolae, 268 Vlad, 36
Vlad, grămătic, 269-272, 288 Vlad din Moldova, 273 Vladimir,'cneaz, 203 Vladimir, ţâr, 138 Vocabular ruso-romîn, 127 Voico, logofăt, 273
Voicu, copil, 273 Voileanu Matei, 107, 274 Voinescu Radu, 96 Voiture Vinceht, 29, 264 Vrancea, schit, 109, 110, 206
W
Wallis, contele de, 76 X
Xenofont, sf., 201
Zacionea Ion, 275 Zalău, 12, 70, 177 Zalificii Ioniţă, 147 Zăbava fantasiei, 102, 137 Zărţalo, v. Dioptra Zătreanu Constantin, 52 Zătreanu Ştefan, 100 Zile bune şi rele, 10
CUPEINSUL
Pag.
Introducere........................... v
Copişti de manuscrise romîneşti pînă la 1800..............7
Listă de Manuscrisele Bibliotecii Academiei R.P.R. cu numele copiştilor 313
Lista copiştilor orînduiţi pe secole................. 323
Lista copiştilor pe provincii romîneşti:
Ţara Romînească...................... 329
Moldova.......................... 331
Transilvania........................ 333
Banat  ........................... 334
Lista copiştilor din alte ţări.................... 335
Indice general .....................                                                                        ... 337
I
f.
Pag.
XVII
29 47
81
206
247
rîndul
14 de jos
2 de sus
22  „ „
3 „ „ 2 de jos
4 de sus
EEAT
în loc de :
au un conţinut religios, acesta.. Vicent justin
s.3683
se va citi
au un conţinut religios, merită subliniată, căci acesta... Vincent Iustin
M s.3683
xdLţlA.
Redactor de carte : Cremene seu Elena Tehnoredactor: Preda Elena
Dat la cules 02.10.1958. Bun de tipar 25.04.1959. Tiraj 800. Htrtie semivelină de 65 glm*. Format 16(70x100. Coli editoriale 26,8, Coli de tipar 247/8. A. 490i/i958.
Indicele de clasificare pentru bibliotecii, mari: 091.01(498) «...18% Indicele de clasificare pentru biblioteci mici: (091 R)
Tiparul  executat sub corn. nr. 1781 la întreprinderea poligrafică nr. 3, Bul. 6 Martie nr. 29, Bucureşti, K.P.E.
572