BIBLIOTECA FACULTĂŢII de
Limba şi literatura română
Cota
Inventar
J44dâ
kCApBMI A RE puri ir ii c ^
St -\f.\liVh YOl.l -Mh/Jill I-UK<:lil)HSTH
1 1950, 272 p. (licdactori responsabili : acad. Al. Oiiauh şi prnf. .I,\ciji;i:s Byck) : A. (;.. Cuvint Înainte (p. ■> I»: I. Kizi-:sr.r. Prefixul i>re - iu limba româna (]>. 5 Iii): Ou. IH-niAH. Prefixul r.i.v- tu limb» română (p. 17 28); Modica Ociie-şkanl-. Prolixele superlative in limba romana (p. 2i> •• 501: Oeohoet.v Cioji-i'i:c. Sufixul -aj |p. ol Iii): Ki.ixv ('. akajui.i:\. -tinw şi -ime iu limba română i p.05 Iii) : Ecatkkina Ion \şo.r. Sufixele -ar şi la numele ile a»enl (p.77 - -8-1) : Mahia Ii.iesci'. Sufixul adjectiva) -bil in limba română (p. S5 99); Fri.vi.v Oionsxir, Sufixul adjeelival -ieexr (p. HM 110) ; Zizi ŞrKi-'XxKsou-tio ano X. Sufixul -ier (p. 117    121): .)\.\\ Al.iun. Sufixele şi -/.s7 (p.  12.'! 131);
Ana Canamaciii:. Sufixele -ilii. ->j:â. -ian (p. 133 135): Ki.k.na Ctohani . Observaţii asupra formării nuuielor de familie feminine de la masculine (p. 1 37 113): IIai.ixa Mikska. Inele probleme ale compunerii cuvinlelor in limba română (p. 1-15 -189); Coxsiavi Manm'a. Cuvinte compuse in terminologia ştiinţifică şi tehnică actuală fp. 191 202): I-imţa Asvn. Derivarea cu sufixe şi prefixe în Psaltirea I lurmu/.aki (p. 203 212): Okohukt \ Mahin. Compunerea si schimbarea categoriei gramaticale in l'saltirea llunuuzaki (p. 21'! 22b): I.aciua Yasilii:, Derivarea cu sufixe şi prefixe in Cartea cu Învăţătură a din conului Coresi din   1581 (p. 221    259): m minor, a fi r. (p. 20 t - 209).
II, 1 '.)•»(>. 230 p. (Redactori responsabili : acad. Ar. (mur. şi prut. .Iaccu r:s iivck) : Fixiţa Aran. Prefixul a-..lat. ml- (p. 3- 15): Ana C\nah.m:iii-.. Prefixele anlc şi anii- (p. 17 — 23): 1. liizi-:scr. Prefixul nm- fro-, crin) (p. 25 •.•Hi): Fum \ Şutei;, Prefixul In-jin- (p. 37- 05): Ou. I5ri.ii.vit. Prefixul /•<•-( ni-) (p .07 78) : Hodica Ocm.şKAxr. Prefixul *//•«}- (p. 79 -85); Vuum lirninxr. Prefixul Irans- In limba română (p. 87 92): Mauii:i\ I'ii:tiii Avr, Sulixul -an (p. 93 100) ; Vădim Rioeanl', Sufixele -unit- şi -eiiir in limba română (p. 101- HM5): l.rtZA Sechf., Sufixele -(aie)iU. -(u;v)nUt (p. 107 110); I. Dânâu.ă. Sufixul -ani tp. 11~ 123) : Ax \ P.rzi. Sufixul -cius [-(fi)cios. -(/«'/os. -»/h)w"sJ (p. 125 I2N) : I-.i.kna Ciobani-. Sufixul -euh't (p. 129 138): (in. IHnkş. Sufixele adverbiale -c.j/c şi -ireale (p. 139 117): Mioaua Aviîam. Sufixele româneşti -Ud masculin şi -fld. jl ilii feminin (p. 1 i9 17S): I.ut.a \ Asii.ir. Sufixul -(hun- (p. 179 -181): I. DXnXii.ă, Sufixul -mr.ntr in limba română (p. 185 198); F.i.kn \ 1'.<\habitka. Sufixul -iişiu) (]). 199-212): Mvcdai.ena Pimi-.srr, Nume de locuitori derivate de la teme străine (p. 213 — 224)- biblioo.hai ii: (p. 225 — 234).
STUDII 5, MATERIALE P R 1 V I T 0 A R £' LA
>N "MBA-ROMANA
VOL. AL V-LEA
>
ED'^RA ACADEMIE.
»OCUu,TE    ROMÂN IA
Redactori responsabili: Acad. AL. GRAUR
MIOARA AVRAM
FENOMENUL SUPBAPBEFIXĂBII ÎN  LIMBA BOMÂNĂ
de
FLORICA FICŞINESCU şi I. RIZESCU
1. Procedeul derivării cu prefixe de la teme anterior prefixate, procedeu pe care îl vom numi supraprefixare, este cunoscut în limba latină 1.
Formaţiile supraprefixate, numeroase deja în latina din epoca imperială, în proză (Vitruviu, Columella, Pliniu) şi mai ales în poezie (Vergiliu, Horaţiu, Ovidiu, Tibul), ating maximum de frecvenţă în perioada tîrzie, în textele cu caracter popular 2.
Sînt derivate de la teme prefixate diferite părţi de vorbire :
substantive : circuminspector, incompositio etc.;
adjective: incomparatus, inexpugnabilii etc, dar mai ales:
verbe: aqgognoscere, disconducere, persubhorrescere, recoUigere, su-perimpendere, subdiffidere etc.
Mai puţine şi, în general, de provenienţă cultă sînt derivatele cu prefixe de la teme prefixate în prealabil cu două sau cu mai multe prefixe : corre-suscitare, inabsconăere etc.; totuşi formaţia perdiscooperio este atestată în Peregrinatio.
Ca şi acumularea de prepoziţii (ca, de exemplu, abante, depost etc), fenomenul supraprefixării poate fi pus în legătură pe de o parte cu tendinţa spre claritate a limbii latine populare şi tîrzii, iar pe de alta cu preferinţa latinei populare pentru cuvintele mai lungi s. Ipoteza pare convingătoare, întrucît remarcăm că prefixele care apar cel mai des în această situaţie sînt la origine prepoziţii: ad-, circum-, ex-,per-, re-, supra-, trans- etc. Acumularea de prefixe apare de asemenea ca „o reacţie a sistemului la uzura derivatelor vechi" 4.
1 CI. Veikko Văănanen, Introduction au latin vulgaire, Paris, 19&3, p. 99; tilr r, 99, 100, 104 — 105.
2 tilr i, p. 105.
3 Ci. tilr i, p. 105.
4 Ibid.
4 FLORICA FICŞINESCU şi I. BIZESCU
2. Numărul derivatelor latine cu mai multe prefixe păstrate în limbile romanice este restrîns 6.
Pentru limba română, care moşteneşte, în general, un număr relativ redus de prefixe, exemplele sigure lipsesc : descoperi (cf. lat. ăiscooperio), care ar putea fi menţionat, este foarte probabil format pe teren românesc.
Incomparabil mai numeroase sînt derivatele latine cu mai multe prefixe pătrunse în limba română ca elemente neologice, preluate fie direct, fie indirect, mai ales prin filieră franceză. Multe dintre ele sînt formaţii neanalizabile, uneori, chiar în latină :
condescinde, fr. condescendre, lat. condescendere (cf. scando);
predecesor, fr. pridecesseur, lat. predecessor (cf. cedo);
reintegra, fr. rSinUgrer, lat. reintegrare etc.
în alte cazuri, prefixul primar este simţit analizabil: fie parţial:
retransmite, fr. retransmettre, lat. retransmittere, fie integral:
impermutabil, fr. impermutable, lat. impermutabilis.
O altă serie de derivate supraprefixate din limba română, analizabile în toate elementele componente, sînt la origine formaţii romanice mai recente, împrumutate ca atare : dezacupla <fr. desaccoupler; indisolubil <fr. indissoluble; ireconciliabil < fr. irreconciliable etc. sau calchiate : contrapropunere <fr. contreproposition, descompunere < fr. dâcomposition, presupune <fr. prSsupposer, ii. presupponere etc.
Adeseori formaţia suprapref ixată românească reprezintă un calc după un derivat cu prefix unic :
snbîncJiiria, cf. fr. sous-louer;
supraîncălzi, cf. fr. smchauffer;
supraîncarcă, cf. fr. surcharger etc. La fel, în cazul derivatelor neanalizabile :
întredeschise, cf. fr. entre-ownr; subdezvoltat, cf. fr. sous-ăeveloppe.
Derivatele de mai jos sînt probabil formate pe teren românesc, fără model străin:
verbe : (înv.) despetrece desrâsuci dezamorţi (rar) dezasurzi dezînvinovăţi
adjective   (cele mai multe, provenite de la participiu): neabătut neîntârziat nestrăbătut
(înv.) jţveanevinovat .
* Cf. g. Rohifs, Historische Grammatik der italienischen Sprache und ihrer Mundarten, ol. iii, Berna, 1954, p. 234 — 249; K. Nyrop, Gra.mma.ire historique de la langue franţaise, voi. iii, Copenhague-Leipzig, 1908, p. 236.
substantive: neîngrijire
nejtresehimbare
Dintre derivatele pe teren românesc, unele sînt formate de la teme vechi cu prefixe moştenite: dezasurzi, scufunda, altele de la teme şi cu prefixe neologice : subintitula. Există de asemenea şi derivate formate din teme vechi cu prefixe noi: retranscrie sau cu prefixe vechi şi teme noi:: nedesfigurat. Asociaţia prefix neologic şi prefix vechi poate apărea deopo-trivă în legătură cu o temă veche (exînscris) sau cu o temă nouă (reîm-pachetat).
3. în legătură cu materialul prezentat — şi care, fără a fi exhaustiv, include tipurile caracteristice — se pot observa următoarele aspecte :
a) Cumulul de prefixe se produce mai ales la v e r b e , situaţie similară cu cea de la derivarea cu prefix unic. Prefixele cele mai productive în această poziţie sînt deţhj&e-), care apare atît în formaţii vechi cît şi în formaţii neologice, şi re-, care^apare mai ales în formaţii neologice.
De asemenea, între derivatele nominale supraprefixate predomină, cele provenite de la teme verbale. Astfel se înscriu în ordinea frecvenţei:
' — adjectivele, mai ales cele de origine verbală, supraprefixate cu ne-;
— abstractele verbale, supraprefixate mai ales cu ne- şi deş^Jiar şi numeroase formaţii savante din elemente neologice, supraprefixate cu re- : reconsolidare, reîncarnare, reînregistrare etc.
O categorie caracteristică de substantive formate prin supraprefixare o constituie derivatele vechi care denumesc trepte de rudenie, de felul lui prestrănepot, răsstrăbunic etc. Ele apar atestate frecvent în documente vechi şi mai noi, referitoare la vînzări şi cumpărări de moşii, danii, întăriri etc. 6 (Dimitru, feciorul lui Crâstea Buhuş, nepot lui Pătraşco, strănepot a Măricai şi a lui Bran şi prestrănepot al lui Casta (sic) Giurge Stravici (a. 1609), Iqega, s. d. vi 77; xvm 208. Fiind eu mai sus numitul prestrănepot al lui Gheorghe (a. 1801), Bîrlea, însemnări din bisericile Maramureşului, Bucureşti, 1909, p. 209).
Le regăsim, de asemenea, în scrieri literare (Descoperise că se trage . . . din Petru Eareş, care era prerestrăbunul restrăbunului seu. I. Negbttzzi, în conv. lit. Vii 113) şi în limba populară (răsrăsstrămoş, răsrăsstrămamăf răsrăsstrăbunic 7, străstrânepot etc).
în latină, ca şi în slavă, cuvintele denumind trepte de rudenie se formau prin prefixare. în latină se foloseau prefixele : al-, at- (ad-), pro-8, în slavă np<«- 9. Limba română păstrează acest procedeu, dar foloseşte alte prefixe, şi anume : stră-, răz-, pj^ntru a maTCjL^onţl"1^rpai ţn » do^a gene-raţie a anumitor grade de rudenSlătiti m"orcBne^ascendentă, cît şi descen-defiE&Tţgtrit'rvepo'ţ~r1[zTmnic). Exprimarea gradelor mai îndepărtate de rudenie
6 Cf. Vasile Scurtu, Termenii de înrudire In limba română, Edit. Academiei, Bucureşti, 1966, p. 5,101.
' Cf. S. FI. Marian, Nunta la români, Bucureşti, 1890, p. 63.
8 Franţoise Bader, La formation des composis nominaux du latin, Paris, 1962, p. 345—
347.
* Fr. Miklosich, Btymologisches Wsrterbuch der slavischen Sprachen, Wien, 1866, s.v.
6 FLORICA FICŞINESCU şi I. RIZESCU 4
se realizează prin supraprefixare cu răs- (răz-) (râsstrăbun) şi pre- (prestrănepot, prestrăbun). Spre deosebire de ras-, care se ataşează deopotrivă la teme simple şi la teme anterior prefixate, pre- este folosit numai în legătură cu o temă prefixată; în schimb stră- nu apare niciodată în legătură cu o temă prefixată.
în limba vorbită exprimarea unui grad de rudenie mai îndepărtat se face, de obicei, prin repetarea prefixului ras- sau stră- : răsrăsstrămamă, străstrănepot. (Pentru formaţiile de acest fel, vezi în continuare punctul e.)
b) Prefixele cele mai des folosite în derivarea de la teme în prealabil prefixate sînt ne-, des- şi, dintre cele neologice, re-. în legătură cu aceste prefixe remarcăm : "
— sînt foarte productive şi în derivarea de la teme simple ;
— exprimă valori care nu modifică (esenţial) înţelesul temei10 şi care — în anumite limite — sînt posibile în raport cu oricare noţiune : aspectul negativ (ne-), repetarea (re-), anularea procesului (des-). Aceasta apare şi mai clar dacă ne gîndim la faptul că ideea stabilita cfe aceste prefixe (atît în legătură cu o temă anterior prefixată, cît şi cu o temă simplă) poate fi exprimată în frază printr-o determinare circumstanţială :
a desconjura ,,a înconjura în sens invers, îndărăt"; a desrâsuci ,, a răsuci îndărăt" ; a realipi ,,a alipi la loc";
a reîncadra ,,a încadra din nou (sau la loc sau iarăşi)" etc.
într-o situaţie asemănătoare se găseşte şi sub-, care indică, în legătură cu tema, ierarhizarea pe diferite planuri. Frecvenţa mai mică ca element de supraprefixare a opusului său, supra-, se explică, probabil, prin concurenţa prefixelor echivalente : super-, eoctra-.
Pe de altă parte, faptul că în-, foarte productiv în limbă, apare mai rar în legătură cu o temă prefixată se poate datora tocmai sensului său, greu de detaşat din conţinutul global al derivatului.
Spre deosebire de ne- şi re-, care se pare că apar cu aceeaşi uşurinţă în prezenţa oricărui alt prefix^jîes-- este mai frecvent în legătură cu prefixele care ise opun ca înţeles : a- (vechi), cu-Jcon- 'şi în-lin- (amorţi —deza-morţi;. afuma —dezafuma; compune— descompune ; consolida—desconso-lida; încrustare—dezîncrustare ; intoxica—dezintoxica).
Spre deosebire de ne- şi re-, care apar cu aceeaşi uşurinţă şi în prezenţa temelor prefixate cu de&z,_d£&- nu apare obişnuit înaintea temelor prefixate cu ne- şi cu re-. Explicaţia credem că este de natură „gramaticală" în cazul temelor prefixate cu ne-, în marea lor majoritate nominale, des-ataşîndu-se de preferinţă la teme verbale, şi de natură ,, semantică" ~~în""~ cazul celor în re-, anularea procesului de repetare fiind o noţiune greu de conceput. .
c) în sfîrşit, nu constatăm niciodată o sudare a două prefixe în sensul de a fi ajuns să fie simţite ca un element unic de prefixare, dezvoltînd un
10 în vechea slava dubla prefixare este legată mai ales de exprimarea aspectului. în limba rusă formaţiile cu mai multe prefixe sînt simţite azi de vorbitori ca derivate cu un singur prefix. De exemplu Hedoonenurtb ,,a subaprecia", o6ea6o&wnb ,,a anestezia" (I. M. Sanskij, Ocerki po russkomu slovoobrazouaniju i leksikoloyhii, Moscova, 1959, p. 36).
fenomenul scpbaprefixăkii în limba romana
sens unitar. Nu dispunem de exemple în care cumulul de prefixe (des- + în-, re- + trans- de pildă) să apară simultan în prezenţa unei teme de la care nu se cunoaşte şi derivatul cu prefix unic (trans-, respectiv în-, în exemplele noastre).
Ipoteza emisă de Ov. Densusianu 11 că ras- (răz-) din răzbuna, răscumpăra s-ar fi format din re- + ex-, precum şi punctul de vedere asemănător susţinut de A. Philippide 1Z, după care ras- ar proveni din ataşarea lui re- la derivate formate cu prefixul s- (z-) (răscoc, răzbat), nu infirmă observaţia de mai sus, deoarece originea slavă a prefixului ras-, este mai mult decît probabilă..
d) înţelesul formaţiei supraprefixate nu se stabileşte în concurenţa dintre cele două sau mai multe prefixe, ci, ca şi în cazul prefixării unice, din raportarea prefixului la sensul global al temei anterior prefixate. Astfel, suprapunerea a două prefixe cu sens negativ nu atrage anularea totală a ideii de negaţie, conţinutul noii formaţii continuînd să se orienteze după înţelesul global al temei prefixate: nedezlipit nu înseamnă „lipit", ci: ,,care nu s-a dezlipit (complet), care a rămas, care mai este încă lipit; care nu poate fi dezlipit". Lucrurile apar şi mai clar în cazul lui nedesfăcut, care, ca atribut al lui,,socoteală", înseamnă,,nerezolvat, nesoluţionat" (ddkf), adică exact sensul opus lui făcut.
e) în vorbirea familiară, supraprefixarea poate fi folosită cu valoare expresivă. Procedeul cel mai obişnuit în asemenea cazuri este repetarea prefixului primar, care preia accentul formaţiei şi este urmat de pauză : re-recopia. Prefixele cele mai folosite în acest mod sînt prefixele superlative, vechi: ras-, stră- (de exemplu : ras-rascitit, stră-stră»ecM etc.) şi neologice : extra-, ultra-, supra- etc. (extra-extra/m, sunTa-swpraaglomerat etc). Formaţiile de acest fel, ocazionale şi efemere 1S, sînt deosebite de derivatele prin supraprefixare propriu -zise de tipul prestrănepot, străstrănepot sau retranspune, reprezentînd de fapt o simplă modalitate de potenţare a valorii prefixului.
Observaţiile de mai sus duc la următoarele concluzii :
— Derivarea prin supraprefixarea unei teme anterior prefixate este un fenomen destul de răspîndit în limba română. Formaţiile de acest fel sînt de cele mai variate provenienţe : forme moştenite, împrumuturi, calcuri şi derivate proprii ale limbii.
— Printre formaţiile supraprefixate predomină verbele şi adjectivele.
— Prefixele cele mai des folosite pentru prefixarea derivatelor cu prefixe sînt ne-, des- şi, dintre cele neologice, re-. Aceste prefixe au ca notă comună faptul de a nu modifica conţinutul temei, ci de a-1 suplimenta cu o anumită caracteristică. Posibilităţi de a deveni productive în supraprefixare au şi prefixe ca : sub-, supra-, hiper-, ultra- etc. şi în general toate acele
11 Histoire de ta langue roumtine, voi. I, Bucureşti, 1929, p. 247.
12 Istoria lim'iii romîm, voi. I, Principii de istoria limbii, laşi, 1894, p. 101.
13 După K. Nyrop (lucr. cit., p. 225) formaţii de acest tip aparţin limbii familiare.
8 FLORICA FICŞINESCU şi I. RIZESCU 6
prefixe folosite exclusiv pentru intensificarea sau slăbirea conţinutului
temei, ;;
— Prefixul se comportă faţă de tema prefixată ca şi faţă de o temă 4 simplă. Sensul formaţiei se axează pe valoarea globală a temei şi nu pe cea % a prefixului tematic. uj
— ISTu există cazuri în care cumulul de prefixe să fie detaşat ca ele- 1 ment unic de prefixare.                                                                   ■ 4f
— Derivatele supraprefixate aparţin tuturor stilurilor limbii. 'ţ
PREFIXUL REGIONAL HĂ-
de
FLORICA FICŞINESCU
1. Nă- ca silabă iniţială a cuvintelor româneşti este, în general, uşor de explicat:
a) nâ-<&\. na- : năpădi<sl. napadati ; năpăstuiţi, napastovati; năpusti <sl. năpustiţi-, năvăli <sl. năvăliţi etc;
b) nă-<ne-1 din împrumuturi neanalizabile în limba română, ca : năjit<uer. neSyt; năpîrcă, cf. alb. neper(t)1ce; năramză<bg. neranza ; nâuc< sl. neuJc-K etc. sau din formaţii româneşti cu prefixul ne-, pronunţat regional nă- : năcurat, năferecat, nătot etc.;
c) nă- rezultat „din în- (+ a-), în formaţii dezvoltate din locuţiuni adverbiale construite cu această prepoziţie : nămiaza, (în Banat şi Mehedinţi) năprăor (cf. proor, împroor) „ajun" de v 389. Din aceeaşi regiune ca şină-prâor şi provenind din construcţia prepoziţională mai puţin obişnuită : în al josului, păstrată încă în judeţul Mehedinţi (cf. da, sub înaljos), este şi adverbul năljosului (n. rev. r. viii 87) şi, formate în acelaşi fel: năldea-lului (ib.), nălsusul (cuv. d. batr. l 295), nălvalelui (n. rev. r. vii 87)»
Nă- apare ca element analizabil în cuvintele în care reprezintă prefixul ne-, precum şi în unele împrumuturi din slavă, la origine derivate cu prefixul na-, a căror formaţie este simţită clară, fie în raport cu alte derivate de la aceeaşi temă, ca de exemplu : năpădi şi prăpădi, năvăli şi prăvăli, fie în raport cu cuvîntul de bază, împrumutat şi izolat, ca de exemplu năbuşi şi buşi (cf. şi prăbuşi), năluci şi luci (cf. şi străluci), năzări şi zări. în ceea ce priveşte valoarea lui, n6- provenit din na- slav rămîne greu de analizat. Situaţia pare a se prezenta în acelaşi fel chiar şi în limba de origine, valoarea prefixului na-, cu excepţia cazurilor în care însemna „pe", ca de exemplu în napasti „a cădea pe", fiind apreciată ca „indiscernabilă" 2 încă din vechea slavă. Lucrul acesta poate explica faptul că, deşi prezent
! I
-i
1 Al. Graur, Etimologii româneşti, Edit. Academiei. Bucureşti, 1963, p. 27 ş.u.
2 Andre Vaillant, Manuetdu uieux slave, Paris, 1964* p. 338.
1
10
FLORICA FICŞINESCU
într-un număr relativ mare de împrumuturi analizabile ca formaţie (vezi mai sus), prefixul slav na- nu a format derivate pe teren românesc 3.
2. Mai puţin clară este provenienţa lui nă- într-o serie, relativ numeroasă, de termeni regionali din Banat, Oltenia şi regiunile limitrofe, precum şi din nordul Moldovei.
a) Sub raportul apartenenţei gramaticale şi al modalităţii de formare, aceşti termeni se repartizează după cum urmează :
— verbe derivate de la verbe :
năboi, năbui (lrix (1960), nr. 5, p. 35, Turnu-Severin) ,, a se revărsa, a năvăli", cf. bui, cu acelaşi sens (da, Ban., Olt.);
năcîrcăli (Coman, gl. ) ,,a lucra fără tragere de inimă", cf. cîrcăli, cu acelaşi sens (da) ;
năfîcîi, năeâfăi (Udrescu, gl.) „a merge încet, anevoie, greu", cf. jăcăi (da) ,,a se slei, a se îngroşa prin răcire" ;
năgrăbi (Udrescu, gl.) ,,a se grăbi", cf. grăbi ;
nămînji (ale, ii/i h. 128) ,,a murdări", cf. mînji ;
năpişti (Pasca, gl.) „a ţîşni", cf. ţîşti (lex. reg. i 33), cu acelaşi înţeles ;
năsoci (Coman, gl.) ,,a merge greu prin noroi","cf. sogi (lex. reg. ii 30) ,,a frămînta aluat";
nâtînji (corn. din Zagra-Năsăud, în da ms.) „a face mofturi la mîn-care", cf. tînji şi otînji (lex. reg. ii 52) ,,a se usca, a se ofili" ;
nâzbate (alr ii 3645/13) „a se tîrgui", cf. zbate, bate.
în formaţia neagoi (Lungianu, cl; 172) „a linişti, a potoli" intră desigur verbul ogoi, cu acelaşi sens, iar nestoia (Pamfile, c. 48) „a se potoli" se explică foarte probabil prin ostoi(a), cu acelaşi sens;
— adjective derivate de la adjective : năbleg (Coman, gl.), cf. bleg;
năhui, năui (Viciu, gl., L. Costin, gr. ban.) ,,tont, nerod", cf. hui (Pasca, gl.) „nătărău";
nâprui (cade, dm) „nătîng, prost", cf. prui (Pasca, gl.) „prost";
năstraşnic(Grigoriu-Eigo,med. pop. 31) „grozav, teribil", cf. straşnic;
nătînt (corn. din Lupşa-Turda, în da ms.) „nerod", cf. tînt;
năzdrăvan „voinic, puternic", cf. zdravăn (Crescură mari şi se făcură nesce feciori puternici, năzdraveni. Cătană, p. b. iii 87);
năzdrîmb (Udrescu, gl.) „grosolan, bădăran", cf. zdrîmb (id. ib.) „fandosit, sclifosit" ;
nâzgîmb (id., ib.) „saşiu", cf. zgîmb (id., ib.), cu acelaşi înţeles;
nâzglîmb (L. Costin, gr. ban.) „urît", cf. zglîmb (id., ib.) „mînios, scîrbos". •
Adjectivele nâtîntav (Mera, l. b. 117) şi nătîntoc (dm) au putut apărea fie ca derivate cu sufix de la nătînt, fie ca formaţii parasintetice de la tînt;
3 Max Auerbach, Verbalprâfixe im Dacorumănischen, Jahresbericht des Instituts fur rumănische Sprache (Rumanisches Seminar) zu Leipzig", XIX—XX, p. 240.
PREFIXUL REGIONAL NA-
11
— substantive de la substantive :
năcoabă (L. Costin, gr. ban.) „om prost", cf. coabă (id., ib.) „pacoste" ; năglod (alr i 398/148) ,,noroi", cf. glod;
năhîcă (rev. crit. iii 162) „femeie leneşă", cf. Jtîcă (da) „belea"; nămeal (alr i 398/109) „nămol, glod", cf. meal (dlr) ; năpîrşă (Udrescu, gl.) „femeie uşuratică", cf. pîrşă (id., ib.), cu acelaşi sens;
năpîrţ (id., ib.) „om bătrîn, prăpădit", cf. pîrş (id., ib.) „om neîngrijit, zdrenţăros, murdar" ;
năplod (lex. reg. ii 36) „gunoi", cf. plod;
năvrajbă (L. Costin, gr. ban.) „silinţă, zel", cf. vrajbă ;
năzbîcă (glos.reg. )„nărav", cf. bîcă (lex.reg. ii 19), cu acelaşi sens.
Năgrabă (Ciauşanu, v. 181) poate fi un derivat de la grabă, dar şi un postverbal de la năgrăbi (pentru care vezi mai sus, p. 10).
Năgîrd „om prost" poate fi derivat şi de la gîrb (L. Costin. gr. ban.) „gheb", dar poate fi pus în legătură şi cu ogîrăi (lex. reg. ii 70) „a fi slăbit şi fără putere din cauza vîrstei".
Năfufănă, nefufănă (Coman, gl.) „femeie proastă" pare a fi un derivat parasintetic de la, fufă. Cf. şi pufă (lex. reg. ii 53) „fată urîtă şi ursuză" ;
— adverbe de la adverbe :
hăbuzna (Sadoveanu, o. v 478), cu acelaşi înţeles ca buzna.
Năvîrna(JyAMFiLV,c.4:7),nâbîrna (id.,j. ii 156) „buluc" stă probabil în legătură cu năvîrni (lr x (1961), nr. 2, p. 128) „a se strădui, a se trudi".
Se adaugă la acestea o serie de formaţii semianalizabile, în care prezenţa lui nă- este sensibilă numai în raport cu alte formaţii, sinonime sau foarte apropiate ca sens :
năturni (T. Papahagi, m. 227) „a se lua după cineva" şi dăturni (lex. reg. ii 13) „a îndepărta pe cineva". Cf. ucr. naturiti (dr iv 1079);
năzvăsi (lex. reg. i 46) „a răsfăţa" şi devâsi [ib. ii 59) „a se risipi, a se pierde, a se strica";
năzvăţa (mat. dialect, i 232) „a se răsfăţa", cf. dezvâţa.
b) După cum reiese din definiţiile din glosare/între cuvîntul simplu şi formaţia cu nă- din exemplele de mai sus nu există, în cele mai multe cazuri, deosebire de înţeles : năgrăbi şi grăbi, năzbate şi zbate, neagoi şi ogoi şi mai ales : năhui şi Jiui, năprui şi prui, nătînt şi tînt, năzgîmb şi zgîmb sau substantivele: nămeal şi meal, năglod şi glod, năpîrşă şi pîrşă 4. Chiar atunci cînd formaţia cu nă- s-a specializat ca sens, sensul respectiv reprezintă o evoluţie semantică normală faţă de înţelesul cuvîntului simplu : năcoabă faţă de coabă „pacoste", năhîcă faţă de hîcă „belea", năvrajbă faţă de vrajbă. Pentru evoluţia semantică a lui năplod faţă de plod, compară jimigai (da), mişugai (cv 1951, nr. 11, p. 37) „peşte mărunt; gunoi mărunt". Prezenţa aproape constantă a lui nă- în legătură cu cuvinte care exprimă noţiuni dezagreabile sau defavorabile constituie o dovadă că şi înţelesul lui nă- este,
4 Udrescu, Gl. trimite pentru explicaţie pe năzgîmb  şi năpîrşă la cuvintele simple zgtmb şi pîrşă, iar la zgîmb înregistrează pe nâzgîmb ca variantă (?).
12 FLORICA FICŞINESCU 4
în general, depreciativ, rolul său în interiorul formaţiei fiind cel de indicator. 5.
La exemplele anterioare clare sub acest raport, adăugăm verbele năcîr-căliy năfîcîi, nâmînji, năsoci.
în rarele ocazii cînd nă- este asociat unui cuvînt cu conţinut favorabil, glosările formaţiilor respective indică un sens intensiv: nicuvioasă (vezi punctul 2 c), năzdrăvan. Ambele exemple nu sînt însă destul de clare. Năzdrăvan s-a putut dezvolta prin derivaţie sinonimică, după năsilnic, împrumutat din slavă. Nicuvioasă rămîne nesigur, din cauza formei mai puţin obişnuite a prefixului.
c)*în sfîrşit, pentru a completa descrierea formaţiilor regionale în discuţie, menţionăm că, alături de forma nă-, apar variantele ne-: necheaun (lr x (1961), nr. 3, p. 237) „haimana", cf. cheaun (mat.dialect, i60) „zăpăcit" şi, în nordul Moldovei, ni- : nicuvioasă „preacuvioasă", cf. cuvios (Sărbătoarea Cuvioasei Paraschivaprăznuitâ de biserică în ziua de 14 octombrie prin Bucovina se mai numeşte şi nicuvioasă. Pamfile, s.t. 59). Uneori, în interiorul aceleiaşi formaţii, nă- poate prezenta variantele : na-, ne-, no-: năboi, naboi, neboi (dlr) ; nătîntoc, natantoc (pontbriant, d.), netîntoc (Alexi, w.), notîntoc (lb).
Forma năz- din nâzbîcă, pe care o regăsim şi în formaţiile semianali-zabile nâsvleg (Coman, gl.) „năvleg", năzvăsi şi năzvăţa, este neclară. în cazul special al lui năzvăţa am putea avea de-a face cu o falsă analiză a prefixului dez- din dezvâţa (vezi punctul 2 a). Este foarte probabil însă că şi aici, ca şi îitcdk^tCeX^mpTe, este vorba despre un s- (z-) exprasiv adăugat la temă.
3. Pentru unele dintre cuvintele înregistrate mai sus (vezi punctul 2 a) s-au propus explicaţii care le încadrează în una sau în alta dintre categoriile cunoscute de formaţii cu nă- (vezi punctul 1). Aşa,' de exemplu, nămînji a fost raportat la un etimon slav (cf. V. Frăţilă, Note lexicale şi etimologice, aut i 1967, p. 233). Dicţionarele recurg mai frecvent la explicaţia prin contaminare, dm, de exemplu, consideră pe năbârî (vezi punctul 6) rezultat din contaminarea lui năvăli cu tăbărî şi, în acelaşi fel, pe năbleg din nârod şi bleg, pe năbuzna din năvăli şi buzna, pe nătîntoc din nătîng şi sărîntoc.
După părerea noastră, apariţia lui nă- cu caracteristici constante (vezi punctul 2 b şi 2 c) în prezenţa unui număr relativ mare de teme analizabile (vezi punctul 2 a) dovedeşte calitatea sa de prefix.
4. Originea acestui prefix în limba română nu este suficient de clară. O primă ipoteză ar fi aceea că nă- este prefixul slav na-, reluat în
Banat, Oltenia şi regiunile limitrofe din sîrbo-efoată, iar în nordul Moldovei din ucraineană. Nă- ar face astfel serie, sub raportul originii şi al ariei de răspîndire, cu prefixele regionale do^gw^jşi za- 6. Spre deosebire însă de
• AI. Graur, Prefixe cu rol de indicator, ll xi (1966), p. 335 ş.u.
• Pentru care vezi I. Rizescu, Prefixele regionale dacoromânesti ză*> şi do-, smfc iv, p. 31 f.u.; Prefixele pro- tn limba română, ib., p. 23 ş.u.
1 5 PREFIXUL REGIONAL NA" 13
* acestea, pătrunse în graiurile respective prin formaţii analizabile, împrumuturile regionale cu nă- din sîrbo-croată şi ucraineană sînt cuvinte neana-
« lizabile. Aşa : năbia „a se sătura" < ser. nâbijati „a umplea"; năloagă
(Ban., Olt.) „mulţime", (nordul Mold.) „zăpadă mare"<scr. naloga, ucr. naloga; năpoiniţă,, adălmaş" <scr. napojnica ; nârâgit „avizat, rînduit" <scr. narediti etc. Ele nu pot explica desprinderea ca prefix, cu sens anali-
i zabil, a lui na- rămas străin limbii române în împrumuturile din vechea
slavă, ca şi în cele din limbile slave moderne.
Mult mai plauzibilă, dacă avem în vedere valoarea depieciativă a prefixului, este posibilitatea detaşării lui nă- din formaţii cu prefixul ne-, pronunţat regional nă-, din exemple ca : nărod, nătărău, nătot sau, cu circu-
] laţie în aceeaşi regiune : năsîtav (Viciu, gl.), „monstru", cf. şităv (lex.
reg. ii 37) „zdravăn, întreg" etc, al căror înţeles global şi 1-a asociat. Trebuie să observăm însă că, spre deosebire de ne-, folosit mai ales ca prefix nominal, nă- se ataşează cu aceeaşi uşurinţă la teme verbale, iar conţinutul temelor cu care se asociază ne- este deosebit de al celor care primesc prefixarea cu nă-. Astfel se ajunge la formaţii omonime cu înţeles opus, ca de exemplu : năblejnic (lex. reg. ii 61), neblejnic (mat. dialect, i 82) „bleg prost", cf. blaznă „om nătîng", prostănac" (Viciu, gl.), formaţie cu
- nă-, faţă de năblejnic „obraznic, neruşinat" (lex. reg. ii 61), cf. blaznic
„om bun, sfios, modest" (şez. ii 150), formaţie cu ne-. La fel, nâstemnic (nestemnic), cu sensurile antonimice „foarte dibaci, iscusit" (lex. reg. i 30) şi „nepriceput" (i. cr. vi 251), reprezintă, desigur, formaţii duble de la aceeaşi temă.
în sfîrşit, ţinînd seama că în aceeaşi arie dialectală întîlnim pe nă- în locul lui în- şi în situaţii nu îndeajuns de clare (exemplu năproor7), ar exista şi posibilitatea dezvoltării lui nă- dintr-un în- iniţial. Cele două prefixe : în- şi nă- îşi fac concurenţă în prezenţa aceleiaşi teme :
năduli (Novacoviciu, c. b. i 14) „a fi lacom, a mînca mult", nădului (lex. reg. ii 46) „a năvăli, a năzui" şi înduli (ib., 112). Cf. şi andălui (ib., 85);
năgîlvi şi îngîlvi (Udrescu, gl.) „a se îngrămădi, a se înghesui";
năveli (alr i 1282/675) şi înveli „năvădi", iar uneori este greu de stabilit dacă avem o formaţie cu în- sau una cu nă-. Aşa de exemplu : năiura (Novacoviciu, c.b.i 15) „a aiura" poate fi derivat cu în- ca năcri, nălţa, dar şi cu nă-, ca nestoia din ostoia. La fel năfundos (rev. crit. in 162) „fără fund, adine" poate fi format, deopotrivă, cu ne-, cu nă-, dar şi cu în- (cf. înfunda, înfundat). Pe de altă parte între folosirea
* cu valoare expresivă a lui în- în formaţii populare ca înmărita, împlimba, împudra, înnemeri etc. sau îndelicat, înfeuros „fioros" (glos. reg. 42), în-
i găunos (glos. olt.) etc. şi cea a lui nă-, în derivate de la teme verbale ca năgrăbi (comp. înfugi glos. olt.), năzbdte sau a unor adjective ca năzdrăvan, nicuvios, există un paralelism perfect.
7 dr v, p. 389, dă următoarea explicaţie : năproor s-a format prin analogie cu nămiaza sau pe aceeaşi cale cu acesta.
14 FLORICA FICŞINESCU &
Delimitarea celor două prefixe se face prin sensul depreciativ al lui nă- şi prin preferinţa acestuia pentru teme adjectivale. De asemenea între cele două prefixe există o deosebire marcată în privinţa originii temelor la care se ataşează (vezi punctul 5).
Faţă de această situaţie, credem că sîntem mai aproape de adevăr considerînd pe nă- ca un prefix format pe teren românesc. Apariţia sa a fost favorizată de frecvenţa mai mare în regiunile indicate a lui nă- în segmentul iniţial al cuvintelor, datorită pe de o parte numărului mare de împrumuturi regionale din sîrbo-croată, respectiv din ucraineană, iar pe de alta, în ceea ce priveşte Banatul şi regiunile limitrofe, pronunţării prefixului ne- ca nă-. Detaşarea prefixului s-a produs ca urmare a interpretării lui nă- din segmentul iniţial al cuvîntului ca element expresiv căruia i s-a asociat nuanţa depreciativă a lui ne-,
5. Prefixul nă- se ataşează de preferinţă la teme slave. în legătură cu teme de altă origine (cf. nahui <magh.) sau moştenite (cf. năzbate), pare a fi rar folosit. Constatarea aceasta rămîne însă în mare măsură relativă,, originea temei formaţiei fiind în majoritatea cazurilor necunoscută. în năfîcîi, nâpişti tema pare onomatopeică.
6. Productivitatea prefixului nă- este greu de apreciat. Faptul că nu-1 găsim asociat niciodată la teme neologice de origine romanică poate dovedi fie că prefixul a devenit puţin productiv, fie că este simţit strict regional chiar şi de cei care îl folosesc.
Un rol important în scăderea productivităţii prefixului 1-a putut avea şi concurenţa cu în-, simţit mai literar şi, în legătură cu verbul, chiar mai expresiv. în îngîlvi, de exemplu, în- a putut apărea în locul lui nă-, cu rol de indicator pentru sensul de „a aduna, a strînge, a îngrămădi".
Frecvenţa prefixului pare a fi însă destul de mare, mai ales dacă ţinem seama şi de tendinţa lui nă- de a se substitui silabei iniţiale a unor cuvinte cu valoare expresivă, ca de exemplu :
nâbărî (dm, Udrescu, gl.) ,,a intra cu forţa, a invada", cf. tăbărî;
năbravnic (alr i 1944/100) şi dumbravnic, nume de plantă ;
nâdârâu (a ii 8, Loman-Sebeş) „burlac", cf. bădăran (lex. reg. ii 119) „bărbat necăsătorit" ;
năduf (dm) şi zăduf;
nahâu (corn. din Straja-Bădăuţi, în da ms., Bîrlea, b. 60) „nătărău", cf. JiaJiău (şez. v 229), pahău (Pasca', gl.) ;
nănălău (rev. crit. iv 145) „prost" şi tălălău (cade) ;
nandralău şi handralău (Udrescu, gl.) ;
nâpuc, repuc şi zâpuc (glos. reg.) „purgel de un an" ;
nărui şi hurui < ser. urvati „a dărîma" ;
năseodi (Coman, gl.) „născoci" şi iscodi;
năvod (Coman, gl.) şi zâvod „dulău" ;
năznaie (l£x. reg. ii 15) şi trăznaie etc.
7 PREFIXUL REGIONAL NA- 15
în sfîrşit menţionăm şi existenţa unui număr mare de cuvinte, neclare ca formaţie, dar care prin conţinutul lor se încadrează în sfera semantică a derivatelor cu nă-, ca de exemplu :
nâprâvalâ (şez. iii 82) „vreme rea, vijelie", cf. prăvăli ;
nârăznat (Velinţe rupte şi... otrepe nărâznate. Sevastos, n. 307), cf. razna, rîză;
nârujit (Novacoviciu, c. b. i 15) „muşcat de cîini", cf. rujă „umflătură roşie şi dureroasă în obraz" (lex. reg. ii 117);
năsfiros (mat. dialect, i 232) „năzuros", cf. fire;
nătrâul (cv 1951, nr. 6, p. 30) „dezordonat", cf. troală „femeie neglijentă"  (lex. reg. ii 17) etc. etc.
Bămîne de asemenea posibil ca existenţa unui prefix nă- să aducă un punct de vedere nou chiar şi în cazul unor etimologii date. Astfel, dintre cuvintele din cuprinsul acestui paragraf :
năduf, explicat prin diferite forme slave derivate cu prefixul na- şi pe care acad. Al. Graur (Etimologii româneşti, p. 27) îl consideră mai probabil o formaţie cu ne-, pe teren românesc (neduh) şi
nărui, înregistrat cu etimologia necunoscută în dm şi explicat în tdrg ca o formaţie cu prefixul în- (în- + lat. ruo, -ere, la fel ca arom. nă-răescu< *înrăescu).
De asemenea :
nălet „prost, spurcat", explicat prin rus. nelep (I. Iordaii, Note de lexicologie românească, scl xiv (1963), nr. 1, p. 15), ar putea fi un derivat cu nă- de la verbul oletui (lex. reg. i 123) „a se vlăgui", ca năgîrd de la ogîrdi (vezi punctul 2 a);
nătîng, explicat prin slavă (Al. Graur, lucr. cit., p. 28), poate fi pus în legătură cu tîngui, tîngă. Pentru evoluţia semantică, compară văierat „blestemat; mangosit; ticălos" (şez. v 170, Viciu, gl.), „termen de ocară" (Coman, gl.) ;
năvleag (corn. din Loman-Sebeş, în da ms. ) „om bine făcut, dar cam grosolan croit" a putut apărea ca variantă a lui năvleg „prost", acesta din urmă explicat ca un derivat cu ne- de la vlagă (I. Iordan, loc. cit.), dar şi ca variantă expresivă a lui dovleac „cap de om prost" (dm). Pentru sens, compară dovlecos „grosolan, nătîng" (mat. dialect. 227), ca năvligos de la năvleg.
în ambele cazuri din urmă, formaţia cu nă- a putut apărea paralel cu celelalte.
7. Prefixul nă- are un marcat caracter regional. Puţinele formaţii cunoscute şi în limba literară (de exemplu nărui) sînt neanalizabile şi deci nesigure în privinţa prezenţei prefixului.
UNELE ASPECTE ALE FOEMĂEII NUMELOR DE MESERII CU SUFIXE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
CONTEMPORANĂ
de
ELENA CIOBANII
Metoda cea mai importantă de formare a numelor de meserii cu mijloace proprii limbii române este derivarea cu sufixe.
O problemă pe care considerăm că este cazul să o stabilim priveşte însăşi noţiunea de nume de meserie. Prin nume de meserie înţelegem numele dat celui1 care are o ocupaţie 2 efectuată în mod obişnuit, care îndeplineşte o acţiune determinată, bazată pe o muncă calificată sau dobîndită în urma unei practici mai îndelungate, efectuată ca mijloc de trai.
Lucrarea de faţă urmăreşte situaţia derivării numelor de meserii cu sufixe, în etapa actuală, din diverse puncte de vedere : temele la care se ataşează diversele sufixe, domeniile de activitate în care se folosesc, productivitatea (urmărind, în special, formaţiile noi).
Materialul documentar de bază cercetat pentru elaborarea lucrării de faţă îl formează două nomenclatoare ale profesiunilor — unul din 1933 8 şi altul din 19654 —, Lexiconul tehnic român5 şi un glosar care cuprinde nume de meserii, de acelaşi tip, întocmit pe baza documentelor Arhivelor statului din Iaşi, pe anii 1914—1934 6. Pe lîngă aceste lucrări, fişate exhaustiv, ocazional am folosit şi unele publicaţii recente.
Am folosit aceste lucrări ca bază pentru studiul în discuţie, deoarece ele prezintă sistematic şi în general unitar cea mai mare parte a numelor de
1 Termenul mai potrivit ar fi nume de meseriaş, dar prin tradiţie se întrebuinţează abstractul şi pentru persoane.
2 Vezi A. Graur, Nom d'agent et adjectif en roumain, p. 13.
3 Nom in^lalorul profesiunilor şi al întreprinderilor cuprinzlnd şi codul profesiunilor, Bucureşti, 1933 (abreviat n.p.).
4 Nommzlatorul general si clasificarea zecimală a meseriilor, specializărilor şi funcţiilor (Comitetul de stat pentru probleme de muncă şi salarii), Bucureşti, 1965 (abreviat n.o.)^
8 Voi. I—VII, Bucureşti, Editura tehnică, 1949-1955.
f Dan Mănucă, Note lexicologice, în lr x (1961), p. 230—236. Pentru a preciza perioada atestării vom indica, după pagina revistei, anul înregistrării termenului.
2 - c. 841
18
elena ciobanu
meserii cunoscute în limba română, pe o perioadă de circa 30—35 de ani (între 1933 şi 1965).
• în legătură cu Nomenclatorul profesiunilor din 1933, Şt. Pasca afirma într-o recenzie 7 că este o mare contribuţie pentru lexicograf ia românească, întrucît această lucrare oferă cercetătorului „terminologia completă a îndeletnicirilor cunoscute astăzi în cuprinsul pămîntului românesc".
într-un articol publicat în 1959, C. Căplescu 8 vorbeşte despre dificultăţile legate de studierea terminologiei profesionale din cauza lipsei unei lucrări de specialitate care să cuprindă întreaga terminologie actuală a profesiunilor. Această lipsă, în parte, credem că a fost înlăturată în 1965 prin publicarea nomenclatorului de către Cofriitetul de stat pentru muncă şi salarii.
Referitor la înregistrarea numelor de meserii în cele două nomenclatoare, am constatat că în general a fost făcută corect. O dificultate pe care am întîmpinat-o în problema materialului constă în diferenţa dintre cele două nomenclatoare în ce priveşte sfera numelor consemnate : în timp ce n. p. a înregistrat toate numele de meserii, din toate domeniile de activitate, n. g. cuprinde numai termeni din economia naţională. Deoarece studiul este făcut comparativ, a trebuit să renunţăm la domeniile din n. p. care nu figurează în n. g.
Chiar şi între domeniile care figurează în ambele nomenclatoare există deosebiri, în sensul că n. p. înregistrează termeni atît din industrie, cît şi din sectoarele micii producţii particulare, săteşti etc. Deşi situaţia a-cestora din urmă nu o putem urmări în stadiul actual al limbii, i-am înregistrat deoarece, uneori, servesc la unele observaţii asupra anumitor sufixe (-ar, -aş etc).
Numele de meserii se formează cu următoarele sufixe : -ant, -ar (cu varianta 9 -er)10, -aş (cu varianta -eş), -er (<fr. eur), -giu (cu variantele -agiu, -angiu), -ian, -ier, -ist (cu variantele -agist, -onist), -or, -tor (cu variantele (-a, -ă, -e, -i, -u) -tor)11, pe care le-am luat în consideraţie atît în cuvintele create în limba română, cît şi în cele împrumutate, analizabile 12.
★
Categoriile gramaticale de la care derivă nume de meserii sînt substantive şi verbe. Cu totul izolat apare o formaţie de la un adverb : contragiu (< aţine contra), glosat „cazangiu contraţinător" (n. p. 22); Iun. g. ter-
7 dr ix (1936) p. 335-337. *
8 Pentru studierea vocabularului meseriilor, în lr viii (1959), nr. 1, p. 66.
9 Menţionăm că pe parcursul lucrării nu vom face deosebire între sufixe şi variantele lor.
10 într-un caz este înregistrat în forma dezvoltată -otar: tablctar.
11 Alături de acestea, pentru a întregi numărul sufixelor pe care le-am înregistrat în materialele studiate, menţionez următoarele două sufixe, care pentiu perioada de care m-am ocupat nu sînt caracteristice la nume de meserii; este vorba de -uş şi -ean, care apar în următoarele derivate : cărăuş şi podgorean (atestate în n. p.) şi lăcătuş, folosit şi în terminologia actuală a meseriilor.
12 Referitor la cuvintele analizabile, facem menţiunea că de multe ori e greu de precizat dacă avem creaţii proprii limbii române sau împrumuturi. întiucît însă limba rcmână dispune atît de temele respective, cît şi de sufixele cu care ar fi putut fi foimate, discutăm împrumuturile analizabile, ca şi formaţiile derivate sigur în interiorul acesteia.
unele aspecte ale formarii numelor de meserii cu sufixe
19
menul nu mai este înregistrat. Nu ştim în ce măsură acest derivat a circulat, chiar în perioada în care a fost înregistrat.
Referitor la repartizarea sufixelor pe categorii gramaticale ale temelor, constatăm că acestea sînt:
1. sufixe care formează derivate numai de la substantive : -ian;
2. sufixe care formează derivate numai de la verbe : -tor12;
3. sufixe care formează derivate şi de la substantive, şi de la verbe : -ant, -ar, -aş, -er, -giu, -ier, -ist, -or. Dintre acestea, unele derivă în mod obişnuit de la substantive, altele de la verbe :
a) predomină temele substantivale, dar sînt înregistrate şi următoarele derivate de la verbe :
-ar: cizelar (n. p. 25)14 <cizela 15, glosat „tinichigiu cizelar"; confecţionar (ib. 46) < confecţiona-, • ghioşar (ltr) <gMoşa; jugânar (popular)) < jugăni ; ospătar <ospăta;
poleier (lr x 235, 1919—1923) < polei; -giu : confecţionagiu (lrx 232, 1935—1936) < confecţiona;
pavagiu < pava; -ier 16 : brodier < broda ; carăier < carda;
distilier (ib. 233, 1939—1940) < distila (în franceză este
atestată forma distillateur); -ist: «brodist (ib. 231, 1923—1924) < broda;
b) predomină temele verbale, dar sînt înregistrate şi următoarele derivate de la substantive :
-er :   miner < mină ;
-or:  electrolizor (n. g.) <electroliză ;
matriţor (n. p. 21) < matriţă;
planimetror (n. g.) < planimetru ;
recuzitor < recuzită. La sufixele care au ambele posibilităţi de derivare, există derivate pentru care nu putem preciza care este tema (substantiv sau verb) : -ant: manevrant<manevra sau manevră
proiectant < proiecta sau proiect; -ar : asfaltar (n. p. 39) < asfalt "sau asfalta
bobinar (ib. 25) < bobină sau bobina
13 Referitor la derivatele în -tor remarcăm că uneori nu esie rtesift \eibul de la care s-au format. Deoarece majoritatea acestor nume au înregistrate în dicţionarele de specialitate cuvinte din aceeaşi familie, şi anume numele acţiunii respective, considerăm că există şi verbele care au servit ca temă, fără a fi atestate. Dintre acestea menţionăm: gazaiqr, gazare (ltr); honuîtor, honuire (ib.); ratinator, ratinare (der) ; rezinator, rezinare (ib.); securizator, securizare (ltr) etc. (Pentru problema numelor de acţiune cu formă de infinitiv care nu au atestat verbul, vezi Elena Carabulea şi Magdalena Popescu-Marin, Exprimarea numelui de acţiune prin substantive cu formă de infinitiv lung şi de supin, în smfc iv, p. 286.)
14 Pe parcursul lucrării vom indica izvorul numai la cuvintele neînregistrate în dicţionarele curente (da, dlr, dlrc, dm, dn).
15 Pentru etimologii am folosit dicţionarele citate în nota 14.
16 Exemplele înregistrate infirmă părerea că -zer formează derivate numai de la substantive şi adjective, părere susţinută de Zizi Ştefănescu-Goangă în smfc i, p. 121.
20 ELENA CIOBANU 4
filetat (ib. 25) < filetă sau fileta modelat (ib. 7) < model sau modela presar < jpresa (dm) sau presa stivar (n. p. 47) < sfo'va sau stiva şamotar < şamotâ sau şamota (dn) ; -aş; presaş<.presă sau presa; -er:  avizer (n. p. 62) < aviz sau awza;
: asfaltist (lr x 231, 1916—1917) < asfalt s&u asfalta emailist (n. p. 90) < maiJ sau emaila modelist < model sau modela; -or : cablor (ib. 24) < cablu sau eaWa
calandror (ib. 51, n. g.) < calandru sau calandra frezor <freză sau freza mortezor (n. p. 22) < morteză sau morteza retuşor (n. g.) < retfws sau retuşa ştanţor (ib.) < stanţă sau stanţa. Deşi în toate aceste cazuri este greu de precizat tema de la care s-a ereat derivatul, presupunem că este cea predominantă pentru sufixul respectiv, şi anume : pentru -ar, -aş, -giu, -ier, -ist substantivală, iar pentru -ant, -er, -or verbală.
				Originea sufixelor				V		
Originea temelor	franceză						latină ,		turcă	origine controversată
	-ant17	-er	-ian	-ier	-ist	-or	-ar	-tor	-giu	-aş18
latină (moştenite)				2	3		70	79	3	9
slavă							71	31	2	6
maghiară							6	4	1	3
turcă				2	1		21	5	35	2
neogreacă							15	7	2	1
franceză	2	10	5'	32	60	36	28	104	12	2
italiană					3		3	2	1	1
germană	1			2	2	4	14	16	1	
engleză					2		1			
comune cu albaneza					*		5	2	1	
etimologia necu-cunoscută							1	9	1	1
Totalul derivatelor	3	10	5	38	71	40	235	259	59	25
17 Cf. Iorgu Iordan, Sufixe româneşti de origine recentă (neologisme), în bph, vi, 1939, p. 5, unde se consideră că -ant a intrat în limba română prin filieră germană şi italiană.
18 Pentru discuţia asupra originii, vezi Ecaterina Ionaşcu, Sufixele ar şi -uş la nume de agent, In smfc i, p. 80.
5 UNELE ASPECTE ALE FORMARII NUMELOR DE MESERII CU SUFIXE 21
Nume de meserii se formează de la teme de origini diferite, unele vechi în limbă, altele de dată recentă.
Din confruntarea originii sufixelor cu cea a temelor, (vezi tabelul de la p. 20) obţinem următoarele rezultate :
a) numărul cel mai mare de sufixe este înregistrat la teme de origine franceză; în acest caz, sufixul care a dat cel mai mare număr de derivate este -tor, mai ales în forma -ator;
b) dintre toate sufixele, -ar a creat derivate de la cele mai variate teme, predominînd derivatele de la teme de origine slavă, urmată de cea latină;
c) o situaţie interesantă pentru sufixele mai vechi în limbă (-ar, -aşf -giu) o prezintă posibilitatea de a crea derivate de la teme recente. în privinţa lui -ar credem că o contribuţie în acest sens a avut-o redarea fr. -aire prin -ar 19;
d) cazul invers, de ataşare a sufixelor mai noi la teme vechi, este mai rar. Menţionăm derivarea cu -ier şi -ist de la teme de origine latină-(moştenite) şi turcă.
în privinţa lui -ier, menţionăm faptul că uneori este asimilat la -er (<fr. -eur) 20, ca de exemplu: magaziner < fr. magminier; marochiner (n. g.)<fr. maroquinier (în dlr este atestată forma cu -ier), perucher (ib.)
< fr. perruquier (în dm peruchier).
Fenomenul de înlocuire între -ier şi -er se produce şi invers, şi anume, cuvinte din franceză terminate în -eur apar în limba română în -ier (sau, uneori, în ambele forme). Avem astfel brodier (lr x 233,1924—1925) <fr. brodeur (da ms. broder); cardier (n. p. 35) <£r. cardeur; modelier (n. g.)
< fr. modeleur (dlr modelor); parfumier (lr x 235, 1919—1923) < fr. parfumeur; plafonier < fr. plafonneur; retuşier (n. g.) < fr. retoucheur etc. Datorită faptului că uneori, paralel, avem şi atestări în -er sau -or (care sînt reflexele româneşti directe ale fr. -eur), am considerat că derivatele cu -ier sînt formate în interiorul limbii române;
e) sufixele de origine franceză -er, -or (ambele rezultate din fr. -eur) 21 şi -ian sînt legate de teme de aceeaşi origine. O singură excepţie o face -or, în ştanţor <ştanţă (<germ.) sau stanţa, şi, probabil, matriţor < matriţă (<germ.), pentru care nu am găsit corespondent în dicţionarele franţuzeştii între aceste trei sufixe există următoarea deosebire : -er şi -or (cu excepţia amintită) au totdeauna corespondente în limba franceză, aşa că nu putem şti în ce măsură sînt derivate sigure în limba română, pe cînd la -ian, din
19 Cf. Ecaterina Ionaşcu, op. cit., p. 77.
20 Cf. Iorgu Iordan, op. cit.,p. 39.
21 în privinţa adaptării lui -eur la limba română, am întîlnit în nomenclatoare cîteva -   cazuri de păstrare a grafiei limbii franceze. O cauză ar putea fi ezitarea stabilirii la o anumită
formă. Astfel sînt: brodeur (n.g.), cupeur (n.p. 37), decupeur (ib.), developeur (n.g.), ecariseur (ib.), etaloneur (ib.)t imprimeur (ib.). Pentru brodeur avem în da ms. atestată forma broder..
V
22
ELENA CIOBANU
cele cinci derivate, pe care le are în total, patrii sînt creaţii ale limbii române : cosmetician, grafician, electrocaustician şi pirotehnician.
în ce priveşte repartizarea sufixelor pe domenii de activitate, semnalăm faptul că unul şi acelaşi nume poate apărea în diverse domenii, ceea ce, uneori, creează confuzii. Această situaţie se întîlneşte mai ales la derivatele de la teme verbale, al căror sens este determinat de cel al verbului respectiv, şi anume : dacă verbul exprimă o acţiune specială (de exemplu ar găsi), şi numele de meserie este clar; dacă însă verbul exprimă o acţiune generală, cu sferă largă de aplicare (de exemplu prepara), este vag şi numele de meserie, în cazul în care numele exprimă o acţiune generală, pentru a se preciza sensul, de obicei derivatul este însoţit de o determinare : aburitor textile (n. g.), aburitor plută (ib.); acoperitor metale (ib.), acoperitor plăci cu seleniu (ib.); arzător email (ib.), arzător produse ceramică (ib.); prăjitor de tablă (n. p. 23), prăjitor de cafea (ib.). Un alt mijloc de precizare a sensului este contextul, ca, de exemplu, în cazul lui formator : întreprinderea.. .angajează pentru turnătorie (cuptor electric) maistru, oţelari, formatori şi laboranţi. rl 19 III 1968, 4/1. în situaţia de a exprima acţiuni în general sînt şi derivate de la teme substantivale, ca : şablonar, fochist etc. Pentru aceasta am păstrat în tabloul statistic de la p. 23 o rubrică din n. g. intitulată „funcţii comune", în care sînt înregistrate nume ca : ambalator, tocător etc. în acelaşi timp, nume care, deşi exprimă noţiuni generale, denumesc meserii legate de anumite specialităţi au fost incluse în rubrica domeniului respectiv.
Am păstrat, în general, clasificarea din n. g. în ce priveşte domeniile de activitate, cu două excepţii: a) am adăugat cîteva subdiviziuni ale unor domenii dinN. p. care există şi în n. g. (de exemplu : industria primitivă a lemnului, comerţul ambulant etc.) cînd acestea caracterizează poziţia unor sufixe în limbă (de exemplu -ar, -aş); b) am contopit domeniile de activitate cu profil apropiat cînd am constatat că între ele nu există diferenţiere în>ce priveşte denumirea aceloraşi meserii (de exemplu „extracţia şi pre-. lucrarea ţiţeiului").
Pe baza statisticii constatăm că, în ordinea distribuirii pe domenii, sufixul cel mai frecvent la nume de meserii este -tor. Este reprezentat aproape în toate domeniile de activitate, numărul derivatelor |iind în unele domenii foarte mare. Astfel, în industria textilă, în metalurgie etc. numărul derivatelor cu -tor întrece cu mult pe al celor formate cu alte sufixe. Numărul mare al acestor derivate se datoreşte faptului că în principiu de la orice verb se poate crea un derivat care indică pe cel care face acţiunea exprimată de verb. Cu foarte mici excepţii, numele de meserii în -tor înregistrate de n. p. se menţin în izvoarele recente de care am dispus. în plus, numărul derivatelor de la verbe este în continuă creştere.
Al doilea sufix, în ordinea frecvenţei, este -ar. Fiind un sufix vechi în limbă, -ar a format în special nume care fac parte din terminologia profesională sătească şi a micii producţii meşteşugăreşti. Se remarcă faptul că cea mai mare parte a derivatelor sînt nume legate de profesii mai vechi sau
mm
w*mm
23
Domenii de activitate	-ant	-ar	-aş	-er	-giu	-ian	-ier	-ist	-or	-tor
industria metalurgică		22	3	1	4		3	11	7	57
ind. construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor		5		1	2		1	3	6	56
ind. sticlei, a porţelanurilor şi ceramicii		4		1				1		26
ind. energiei electrice : electrotehnica		1				2	3	1		6
ind. chimiei şi a petrolului		2			2	1	2	1	3	23
ind. săpunului şi a cosmeticelor		1				1	1	1		4
silvicultura şi ind. de exploatare şi prelucrare sa lemnului		12	2		. 3		1	8	4	46
ind. primitivă a lemnului		30								1
lucrări geologice, extracţia şi prelucrarea cărbunelui, ţiţeiului etc.		6	5	1			2	1	1	13
ind. textilă		13		2	2		3	1	5	81
ind. pielăriei şi a blănurilor		17		1			1		4	23
confecţii textile ; confecţii pălării		12		1	6		4	2	4	18
confecţii blană (ţărăneşti)		5								
construcţii; materiale de construcţii		19	1	1	6		4	12	1	21
poligrafie		4	1	1				9	5	15
alimentaţie		28			20		3	2		14
agricultură		2						1		3
creşterea animalelor		10			1					6
morărit		2								3
transporturi şi telecomunicaţii	2	3		2	2		1	4		12
transporturi cu mijloace rudimentare		4	6		3					
vopsitorie					1			1	1	8
bijuterii; ceasornicărie		3			1		1	1		2
teatru (machiaj)							1	3		
comerţ		1	1	1			2			2
comerţ ambulant		4		1						
prestaţii   pentru deservirea populaţiei				1	4			4	2	_5^
funcţii comune	1	3	1	1		1	6		1	8
24 ELENA CIOBANII g
de teme vechi, chiar şi atunci cînd pătrund în diferite ramuri ale industriei, construcţiilor etc. Un domeniu în care -ar este bine reprezentat în n. p. este cel al prelucrării primitive a lemnului. în general derivatele din acest domeniu nu mai apar în n. g. şi în ltr, al căror obiectiv îl formează, în special, producţia modernă (excepţie fac dogar, lemnar, tîmplar etc). Unele dintre derivatele absente în ultimele lucrări citate s-ar putea să fie folosite şi astăzi, limitate la sfera producţiei săteşti; este cazul unor nume ca : al-bier, ciubărar, copăier, furcar, fusar, trocar etc în aceeaşi situaţie se găsesc derivatele din domeniul creşterii animalelor : berbecar, cîrlânar, oier, viţelar etc, al confecţiilor (de blană) ţărăneşti: câciular, chimir ar, cojocar^ " zâbunar etc. şi al cărăuşiei: cotigar, ghiocer etc. Datorită faptului că unele meserii din domeniul pielăriei aparţin micilor meşteşugari, acesta rămîne reprezentat numai prin doi termeni: cizmar şi, cu circulaţie restrînsă, curelar.
Referitor la domeniile în care -ar s-a păstrat, în general, în nomenclatura actuală, constatăm că acestea sînt: industria, construcţiile şi poligrafia. Dăm cîteva exemple de nume înregistrate de n. g. : (ind. textilă) bum-băcar, frînghier, piuar; (ind. alimentară) berar, brutar, mâţar, mezelar, piv-nicer; (ind. metalurgică) arămar, ciocănar, cuptor ar, fierar, ţevar; (ind. sticlei şi a porţelanului) oglindar, sticlar; (construcţii) cărămidar, ipso-zar, pietrar, podar, scărar; (poligrafie) ghioşar, rotar etc.
Alături de -ar poate fi adus în discuţie -aş, care a creat derivate folosite mai ales popular şi regional. Sufixul -aş a format puţine nume de meserii în limba română. Acestea fac parte în primul rînd din domeniul transporturilor pe ape cu mijloace rudimentare : barcaş, luntraş, plutaş etc şi al cărăuşiei: căpraş (n. p. 62), căruţaş.
în nomenclatura actuală, sufixul -aş este foarte slab reprezentat. El s-a păstrat numai în cîteva derivate mai' vechi care se folosesc şi astăzi. Pentru ilustrarea acestei afirmaţii voi da toate derivatele înregistrate în n. g. şi în ltr: (prelucrarea lemnului) caretaş, plutaş; (lucrări geologice) băieş, bărdaş, ciocănaş, rîznaş. Singurul derivat în -aş foarte frecvent este numele generic meseriaş care, uneori, urmat de determinări, poate indica o anumită funcţie : (transporturi) meseriaş întreţinere cale (cfr), meseriaş întreţinere poduri, ambele înregistrate în n. g.
Un alt sufix mai vechi în limbă este -giu. El este legat mai ales de nume din mica producţie particulară, din domeniul alimentaţiei (bragagiu, halvagiu, rahagiu, telemegiu etc) şi de meserii care astăzi nu se mai practică (calpagiu, şalvaragiu etc).
Numărul derivatelor în -giu care s-au menţinut în nomenclatura actuală este mic faţă de cel din n. p., totuşi, în domeniile în care s-au păstrat, au o poziţie stabilă. Astfel, în n. g. şi în ltr sînt înregistrate : (ind. textilă) abagiu-, (construcţii) binagiu, geamgiu, pavagiw, (ind. metalurgică) ca-zangiu, tinichigiu-, (alimentaţie) cafegiu, canagiu; (creşterea animalelor) herghelegiu; (transporturi) macagiu; (prelucrarea lemnului) cherestegiu; (funcţii comune) cantaragiu, macaragiu, pompagiu, rampagiu etc.
în privinţa sufixelor neologice -ier, -ist şi -or, constatăm că sînt folosite în mai multe domenii de activitate, fără a fi caracteristice pentru un anumit
9 UNELE ASPECTE ALE FORMARII NUMELOR DE MESERII CU SUFIXE 25
domeniu. De obicei derivatele formate cu aceste sufixe înregistrate în k. p. apar şi în n. g.
Sufixul neologic -er este foarte slab reprezentat. Dintre numele înregistrate în materialele cercetate, confecţioner este cel mai frecvent, el apărînd în mai multe domenii de activitate : industria sticlei, industria textilă, industria pielăriei, construcţii, confecţii.
m
O parte dintre numele înregistrate în nomenclatorul din 1933 nu apar în noul nomenclator. Dintre acestea, unele s-ar putea să fie încă folosite, dar fac parte din sectoare ale economiei neprevăzute în n. g. (de exemplu sectorul producţiei săteşti şi al micii producţii în general), iar altele au fost scoase din uz.
O serie de nume de meserii, neînregistrate de nomenclatorul nou, continuă să circule în limbă. Printre acestea sînt: cravatier(ă) (n. p. 37, lr x 233, 1916 — 1917), jaluzier (n. p. 106) etc.
în cazul unor derivate în -tor, numele acţiunii figurînd în dicţionarele de specialitate, presupunem că şi numele meseriei continuă să fie folosit: caustificator (n. p. 40), caustificare (ltr) ; dresator (laminaj, n. p. 23), dresare (ltr) ; şliţuitor (n. p. 39), şliţuire (ltr) etc.
Cauzele pentru care unele nume nu mai apar în izvoarele recente sînt:
1) dispariţia meseriilor pe care le denumeau. în această situaţie sînt nume derivate cu următoarele sufixe : -ar : cotar, mantier, mălăier; -giu : bulgaragiu etc.;
2) înlocuirea cu alţi termeni. Schimbarea numelui meseriei, la rîndul ei, este provocată de următoarele cauze :
A) încercarea de modernizare a terminologiei. în acest scop sînt folosite cuvinte independente neologice sau sintagme. Este posibil ca unele dintre aceste nume noi să se impună, pe măsura răspîndirii terminologiei moderne în limbajul popular. Dintre acestea dăm cîteva exemple, opunînd numele din materialele mai vechi, celor din n.g.:
a) înlocuirea cu sintagme : bombonar/preparator de bomboane; brîn-zar, căşar /preparator de brînzeturi ; năsturar/confecţioner nasturi ; păsărarj crescător păsări; râmar/încadrator tablouri ; halvagiu, rahagiu/preparator halva şi rahat; revolverist/strungar la strung revolver etc.; b) înlocuirea prin cuvinte simple, neologice : păsărar/avicultor ;prisâcar,stupar/apicultoretc;
B) înlocuirea unor nume învechite sau regionale: drotar/arcurar, băiţuitor/vopsitor etc;
3) dispariţia unor nume derivate de la teme neobişnuite : contragiu.
%
Sufixele de care ne ocupăm, avînd valoare identică, de multe ori intră în concurenţă la numele aceleiaşi meserii. Se observă că sînt numeroase cazurile în care, de la aceeaşi temă, s-au format, cu sufixe diferite, derivate paralele, exprimînd aceeaşi noţiune. Pentru a putea avea o privire de ansamblu asupra acestei probleme, voi înregistra toate exemplele întîlnite în materialele studiate :
26
ELENA CIOBANU
10
Concurenţă a două sufixe : -ar/ist
arămar, arâmist (lr x 231, 1916—1917)
focar (n. p. 6), fochist (ib. 61, n. g.) . jogărar (n. p. 31), jogârist (ib.)
stereotipar (n. g.), stereotipist (n. p. 52)
tablotar (n. p. 25, glosat „electrician tablotar"), tablonist (ib.) -ar (er)/ (a)giu
bocîncar (da), bocangiu (lr x 231, 1919—1923)
camionar (n. p. 62, dm), camionagiu (dm)
căzanar (lr x 232, 1919—1923), cazangiu (n. g.)
gemar (n. p. 58), geamgiu (ib., n. g.)
mangalar (n. p. 33), mangalagiu (dlr)
mezelar (n. p. 49, n. g.), mezelgiu (n. p. 49)
sifonar (Iordan, lra 159, dm), sifonagiu (Iordan, lra 159) -ar/aş
rîznar (ltr), rîznaş (n. p. 19, ltr) -ar/-tor
bobinară. p. 25, electricitate), bobinator (n. g., ltr, acelaşi domeniu) .   cizelar (n. p. 25), cizelator (n. g.)
pote^r (lr x 235,1919—1923), poleitor (n. p. 32, 35, n. g.) -ar/or
forjar (dm, dn), /orjor (n. g.)*
ştanţar (ştânţar) (lr x 236, 1929—1930, n. p. 46), ştanţor (n. g.) -or/tor
ambalor (n. p. 7, 10), ambalator (ib. 33, n. g.) ambutisor (ltr), ambutisqitor (n. g.) apretor (ib.), apretator (lr x 230, 1919—1923) caWor (n. p. 24), cablator (n. g.) finisor (ib.), finisator (ib.)
montor (n. p. 32, n. g.), montator (n. p. 39, n. g.) rafinor (n. p. 42, n. g.), rafinator (n. p. 42, n. g.) . -ier/tor
cardier (n. p. 35), cardator (n. g.) V- distilier (lr x 233, 1939—1940), distilator (da ms., dm) -ier/-giu
bufetier (dm), bufegiu (lr x 231, 1934—1935) tinichier (n. p. 29), tinichigiu (ib. 6, 26, n. g.) ier/ist
betonier (dm), betonist (n. p. 38, dm) ist/agiu
gratarist (lr x 233, 1923—1924), grataragiu (ib., n. p. 50) (a)giu/-aş
barcagiu (n. p. 64, dm), ftarcas (n. p. 64)
li
UNELE ASPECTE ALE FORMARn NUMELOR DE MESERII CU SUFIXE
27
-giu/tor
pavagiu (ib. 107, dm), pavator (n. g., ltr) Concurenţă a trei sufixe: -ar/-aş-/-tor
^ tresar (n. p. 47, 51, ltr),presaş (v.ş. 13 XII 1966, l/2),presator (n. g.) -ar/-ier-/-or
şamotar (dn), şamotier (n. p. 39, dn), şamotor (rl, 14 IV 1968, 4/1) -ar/-er/-giu
confecţionar (n. p. 46), confecţioner (n. g.), confecţionaqiu (lr x 233 1935-1936)
-ar/ -or/-or + -ist
/re^ar (n. p. 105), frezor (ib. 22, n. g.), frezorist (n. p. 31) -ier/-ist/-er
brodier (lr x 231, 1924-1925), brodist (ib.), broder (da ms., în n. g. scris brodeur) -or/-er/-ier
retuşor (n. g.), retuşer (n. p. 52), retuşier (n. g.) -or/-ist/-tor
emailor (da ms., dm), emailist (n. p. 90), emailator (n. g.) Concurenţă a cinci sufixe : -ar/-ist/-ier/-or/-tor
modelar (n. p. 7), modelist (dm), modelier (n. g.), modelor, (n. p. 40), modelator (ib. 25, n. g.)
în sfîrşit, deşi problema şe detaşează de cea a concurenţei sufixelor, pentru a putea trage unele concluzii cu privire la tendinţele de formare a numelor de meserii am înregistrat cîteva derivate sinonime de la teme diferite, din aceeaşi familie. Este vorba de unele derivate în -tor, de la teme verbale, care au corespondente formate de la substantive, cu alte sufixe. în această situaţie ar putea fi şi unele exemple anterioare, la care nu se poate preciza categoria gramaticală a temei. Derivatele aici în discuţie sînt următoarele :
dăltuitor (n. g.), dâltar (n. p. 23) tabacilor (n. g.), tăbăcar (n. p. 45, dm)
vâlţuitor (n. p. 21, 22, 23, 47), vălţar, valţar (n. g.), valţier (n. p. 47)
stivuitor (ib. 31, n. g.), stivator (ltr), stivar (n. p.)
Din cele prezentate, se desprind cîteva concluzii: '
Sufixul -ar intră cel mai des în concurenţă cu alte sufixe, dar, de cele mai multe ori, este înlocuit. Se remarcă faptul că este înlocuit nu numai de sufixe neologice, ci chiar în cazurile de concurenţă cu sufixe mai vechi sînt preferate acestea din urmă {cazangiu, mangalagiu, tinichigiu etc). în privinţa dubletelor cu sufixe neologice, în unele cazuri circulă paralel, în aceeaşi perioadă (jogărar, jogărist; tablotar, tablonist), dar, de cele mai multe ori, în lucrările recente apar derivatele cu sufixe noi (cizelar, cize-
28
ELENA CIOBANU
12
lator; ştănţar, ştanţor; frezar, frezor etc). Cazurile de înregistrare a unor nume derivate recent în -ar, faţă de derivatele existente în vechiul nomenclator, sînt rare (stereotipar faţă de stereotipist).
Un alt sufix care intră des în concurenţă este -tor. De cele mai multe ori, derivatele în -tor sînt formaţii recente (eizelator faţă de cizelar; amba-lator faţă de ambalor; cardator faţă de cardier; distilator faţă de distilier etc). Se remarcă, în limba actuală, tendinţa de formare a numelor de meserii deverbale în -tor, uneori în dauna celor derivate de la substantive cu alte sufixe (dăltuitor, tăbăcitor etc). Eeferitor la tendinţa de derivare în -{a)tor, în dauna celor formate cu alte sufixe, amintim observaţia făcută de acad. Al. Graur, într-o notă publicată în 1939 : „pînă nu de mult se zicea patinor; de la o vreme se răspîndeşte patinator" 22.
Sufixul -giu, în concurenţă cu alte sufixe, are o poziţie stabilă; rareori se întîmplă să fie înlocuit (pavagiu, barcagiu etc).
în privinţa sufixelor neologice se observă că intră des în concurenţă^ mai ales între ele. Explicaţia poate fi influenţa limbii franceze, din care pătrund, pe diverse căi, cuvinte cu sufixele respective (modelist< fr. modăi-ste, modelor <fr. modeleur), ca şi posibilitatea de a se forma de la o temă derivate cu mai multe sufixe.
în legătură cu aceasta, facem remarca că derivatele de la teme neologice intră mai des în concurenţă, uneori cu un număr de patru-cinci sufixe (vezi modelist, emailist), decît cele de la teme mai vechi.
Dintre sufixele neologice, cel mai des intră în concurenţă -or. în general, derivatele în -or sînt recente şi apar, în noile materiale înregistrate, în locul altora formate cu sufixe fie vechi, fie noi (ştanţor pentru ştanţar, frezor pentru frezar, retuşor pentru retuşer etc).
Sufixul -ist nu intră prea des în concurenţă cu alte sufixe. Ceea ce este mai interesant pentru -ist, sufix productiv în limbă, este faptul că, de cele mai multe ori, cîştigă teren dubletele cu alte sufixe (frezorist faţă de frezor, brodist faţă de broder, emailist faţă de emailator, emailor etc). Chiar atunci cînd a fost folosit în locul unor sufixe mai vechi, înregistrate în jurul anului 1925, nu s-a menţinut (gratarist pentru grataragiu).
De problema concurenţei sufixelor se leagă crearea unor nume de la aceeaşi temă, cu sufixe diferite, pentru desemnarea unor meserii deosebite. Uneori, domeniile de activitate din care fac parte aceste nume nu sînt comune. Am considerat util să izolez această problemă de cea a concurenţei propriu-zise dintre derivate sinonime deoarece, în cazul de faţă, folosirea sufixelor diferite eăte cerută de evitarea polisemiei. în materialele de care am dispus, am găsit următoarele exemple:
ciocănar „muncitor care lucrează la un ciocan mecanic" ciocănaş „muncitor care sparge sarea cu ciocanul, în ocne" câldârar „meşteşugar care face sau repară căldări şi alte vase de aramă"
43
UNELE ASPECTE ALE FORMARII NUMELOR DE MESERII CU SUFIXE
29
„Tempo", anul II, nr. 1728,.26 februarie 1939.
căldăraş „muncitor care curăţă de zgură căldarea de turnat oţel"
(LTR)
mîglar    „persoană care cîntăreşte (sarea)"
mîglaş    „muncitor care taie, transportă şi depozitează sarea din mină la suprafaţă".
*
Discutînd productivitatea sufixelor, am în vedere în primul rînd numărul de atestări noi, în materialele recente de care m-am ocupat. Este posibil ca unele dintre numele pe care le-am găsit atestate pentru prima dată în aceste materiale să circule de mai- multă vreme în nomenclatura de specialitate. Datorită faptului că sînt legate, în general, de neologisme de dată recentă în limbă, este posibil să fie creaţii noi. Unele concluzii cu privire la productivitatea sufixelor se pot trage şi din concurenţa discutată pînă acum.
Se observă că sufixul cel mai productiv la nume de meserii este -tor, mai cu seamă în varianta -ator. Numărul formaţiilor recente cu acest sufix este foarte mare, circa 100. Productivitatea mare a lui -tor a reieşit şi din concurenţa sufixelor, unde s-a arătat că uneori, în limba actuală, se creează derivate care iau locul altora, din aceeaşi familie de cuvinte, formate cu sufixe diferite sau de la categorii gramaticale diferite (vezi p. 27-28).
Al doilea sufix, în ordinea productivităţii, după -tor este -ist. Productivitatea lui -ist este demonstrată de faptul că a dat un număr mare de creaţii recente. De asemenea, constatăm că permanent apar formaţii noi în -ist.
Sufixul -ar a fost foarte productiv în limba română, dînd un număr mare de nume de meserii. în limba actuală este mai puţin productiv. în materialele recente am găsit nouă derivate neatestate în izvoarele anterioare. Scăderea productivităţii lui -ar este demonstrată şi de faptul că, in-trfnd în concurenţă cu alte sufixe, a fost, de cele mai multe ori, înlocuit. Productivitatea scăzută a lui -ar este greu de explicat, deoarece s-a văzut că s-a ataşat la neologisme, prin urmare are posibilitatea de a se adapta noilor situaţii ivite în limbă. De asemenea, dat fiind că a fost utilizat în domenii de activitate cu o mare dezvoltare astăzi (ca, de exemplu, industria metalurgică, construcţii etc), nu se poate susţine că s-a specializat numai pentru anumite domenii.
Sufixul -ier este puţin productiv la nume de meserii23. Este adevărat că s-au creat o serie de nume în -ier, dar numărul acestora este destul de mic. în plus, se adaugă faptul că în materialele recente este atestat un singur derivat nou, anume vitrinier (inf. buc, 14 II 1968, 3/5). Alături de acesta ar putea fi adus chesonier, pe care dm îl derivă din cheson +*ar 24.
Printre sufixele puţin productive, la nume de meserii, se înscrie şi -aş. Deşi cîteva nume în -aş au pătruns în nomenclatura actuală a meserii-
23 Pentru părerea că -ier e productiv, vezi Zizi Ştefănescu-Goangă, op. cit., p. 121.
84 Nu cred că in acest caz este vorba de -er, varianta lui -ar, ci de sufixul neologic -ier.
30 ELENA CIOBANU 14
lor, caracteristica lui esenţială rămîne limitarea la folosiri populare şi regionale. în materialele recente sînt atestate două derivate care, nefiind atestate în izvoarele anterioare, pot fi creaţii noi, anume câldămş (ltr) şi presaş „presator" (v. ş. 13 XII 1966, 1/2). De asemenea, formaţie nouă poate' fi bâtâiaş „persoană care lucrează la combaterea dăunătorilor din agricultură" (ltr), deoarece semantic nu se explică din cuvîntul mai vechi bâtâiaş „gonaci".
într-o lucrare publicată în primă ediţie în anul 1943, acad. Iorgu Iordan observa că -giu este „neobişnuit de viguros" 25. Se constată însă că, în ultimii ani,'a pierdut această calitate la numele de meserii. Un sprijin în susţinerea acestei afirmaţii poate fi faptul că în ultimii 20—25 de ani nu s-a înregistrat nici un derivat nou în -giu. Este adevărat însă că, în formaţiile existente, -giu este frecvent. Cauza scăderii productivităţii lui -giu ar putea fi creşterea valorii peiorative, valoare pregnantă astăzi în limba română.
De asemenea, puţin productive sînt sufixele neologice -ant şi -ian7 care, deoarece au creat un număr foarte mic de nume de meserii, nu sînt caracteristice pentru acest domeniu al limbii.
Eeferitor la sufixele neologice -er şi -or, nu cred că putem vorbi de productivitate, deoarece majoritatea numelor sînt împrumutate din franceză. Chiar atunci cînd nu am găsit corespondente în dicţionarele franţuzeşti, presupun că există şi că, probabil, din limbajul profesional francez au «pătruns în limba română. Constatăm că, în limba actuală, apar frecvent nume cu aceste sufixe, mai ales cu -or.
★
în concluzie, constatăm următoarele :
1. formarea numelor de meserii cu ajutorul sufixelor este un procedeu viu în limba română actuală;
2. originea sufixelor folosite este diferită, începînd cu sufixe moştenite în limba română şi terminînd cu cele neologice; în perioada actuală se remarcă un mare număr de sufixe neologice;
3. categoriile gramaticale de la care se derivă nume de meserii sînt substantivul şi verbul;
4. derivatele se formează de la teme de origini diferite, predominînd cele de la teme neologice;
5. nume de meserii cu sufixe se creează.în toate domeniile de activitate ;
6. cazurile cele mai numeroase şi mai variate de concurenţă între sufixe se înregistrează la derivatele cu teme neologice;
7. sufixele cele mai productive, în limba actuală, sînt -tor şi -ist;
8. în perioada actuală unele sufixe nu mai sînt productive (este cazul lui -giu) sau şi-au slăbit productivitatea (-ar şi -aş).
Limba română actuală, ediţia a doua, Bucureşti [1948], p. 158.
15 UNELE ASPECTE ALE FORMARII NUMELOR DE MESERII CU SUFIXE 31
ANEXĂ
Anexa cuprinde întreg materialul folosit în elaborarea studiului de faţă. La cuvintele înregistrate în dicţionarele curente ale limbii române (da, dlr, dm, dn şi îa ltr) nu se indică atestarea.
-ant	cobzar (n.p.32)	ghioşar
manevrant	cocsar (n.g.)	ghipsar (n.p.40)
manipulant	cofetar	grâjdar
proiectant	cojocar	gurar
-ar	confecţionar (n.p.46)	hăinar
acar	copăier	hâmurar
alb ier	copier (n.g.)	homar
alviţar	corfar	ipsozar
arâmar	cornar	işlicar
arcurar (n.g.)	costorar	jgh€bar
argintar	coşar1	jogărar
asfaltări^.v. 39)	coşar 2 („hornar")	jugănar
barocar{x.p. 32)	coşercar (n.P.33)	lăptar
berar	cotar	lemnar
berbecar	cotigar	lighenar(n.p. 104)
birjar	covrigar	lumlnârar
blănar	cozorocar (n.p. 37)	mangalar
bobinarţs.p. 25, lr x 231)	crupar (n.p. 111)	mantier (lr x 234)
bogasier	cufârar	matriţer
bombonar	cuptorar	mălăier
bretelar(ux x231)	curelar	mănuşar
brtnzar	cursar	mâsar
brudar	cuşmar	mătricer
brutar	cuxar	mâturar
bucătar	dantelar	măţar
bucelar (n.p. 33)	dâltar (n.p.22)	metr ar
bumbac ar	dogar	mezelar
calapodar	drânicer	miglar
camionar	drojdier	modelar
caretarţLR x.232)	drotar	mozaicar
câbânicer	drumar (n.p. 14)	nădrâgar
câciular	dubar (n.p.45)	năsturar
călăburar(N.p. 33,107)	dubălar	năvodar
căldârar	faianţar	odgonar
cărămidar	fascinar (n.g.)	oglindar
cărbunar	făurar	ăter
câşar	fierar	opincar
căzănar (lr x 232)	filetar (n.p. 24)	ospătar
ceainar (n.p. 56)	fintînar	oţelar
ceaprazar	focar	pantalonar
ceasornicar	forfecar	pantofar
chimirur	forjar	papucar
cilindrar (n.g.)	frezar (n.p.105)	parchetar
ciocănar	frlnar	pădurar
ciorăpar	frînghier	pălărier
ciorbar (n.p. 50)	fructar (n.p. 56)	păpurar
ciubărar	furcar (n.p.34)	pâsărar
ciubucar (n.p. 33)	fusar	pecetar (n.p. 53)
ciurar	găinar (n.p.60)	periar (n.p. 46)
cizelar (n.p.25)	găitănar	perier.
cizmar	gărdinar	pielar
clrciumar	găzar	pieptănar
cîrlânar	gemar (n.p.58)	pietrar
ctrnăţar	ghiocer (n.p.62, 118)	piuar
feteai .
32
pwmcer
plâcîntar
plâpiunar
pldscar
podar
poleier(iM x 235) portofelar (lr x 235) postăvar
poşetar(uR x 235)
potcovar
presar
prisăcar
prunar
prundar
puţar
rachier
răchitar (n.p. 33, 106)
rămar
rtndelar
rîşniţar
rtznar
rogojinar
rotar
saltelar (n.p.36,108) săpunar
scâfar(N.p. 33,107) scărar scâunar scuter sforar sifonar silozar (n.g.) - sitar strmar sobar spirtar
stereotipar (n.g.) stiolar
stivar(n.v. 47)
străchinar
strungar
stupar
sumânar
şablonar
şamotar
şelar
şepcar
sitar
^an/ar(LRx236)
ştânţar(N.v. 46)
ştempar
tapetar
tăbăcar
tălpar
tlmplar
tocilar
trăistar
trocar
turtar
ELENA CIOBANU
ţapinar (n.p. 14)
ţevar
ţiglar
ţuicar
uleier
ulucar
umbre Iar
untar
vagonetar
vâlţar (n.g.)
vârar
velniţar
vestar (n.p. 36)
vier
viţelar
zâbunar
-aş
barcaş
băiaş
băieş
bărdaş
bâtâiaş
boltaş'(N.p. 39, 107)
caretas
câldăraş
câmăraş (n.p. 19)
câpraş (n.p. 62, lr X 231)
căruţaş
chingaş
ciocănaş
cosaş
cubitaş (n.p. 31)
cutiaş
Iote aş
luntraş
măglaş
meseriaş
plutaş
presaş (v.ş. 13 XIÎ? 1966,1/2)
rindeaş (n.p. 22)
riznaş
rotaş
tărbuntaş
-er
avizer (n.p. 62) broder
condiţioner (n.g.)
confecţioner (n.g.)
frizer
magaziner
magazioner
miner
retuşer (n.p. 52)
(ricoter
-«iu
abagiu
asfaltagiu (n.p. 39) badanagiu (n.p. 46) barcagiu
16
17
UNELE ASPECTE ALE FORMARII NUMELOR DE MESERII CU SUFIXE
33
binagiu
bocangiu (lr x 231)
boiangiu
bragagiu
bufegiu (lrx231) bulgaragiu (n.p. 38) cafegiu
calafagiu (n.p. 28, 33)
calpagiu (n.p. 37)
canagiu
canalagiu
cantaragiu
carmaegiu
catranagiu (n.p. 33, 106)
cazangiu
cherestegiu
cherhanagiu
chirigiu
confecţionagiu (lr x 232)
contragiu (n.p. 22)
gardagiu
geamgiu
giuvaergiu
grataragiu
halvagiu
harabagiu
herghelegiu
iaurgiu
lampagiu
laptagiu
limonagiu
lustragiu
macagiu
macaragiu
mangalagiu
mantalagiu (n.p. 37)
mezelgiu
mindirigiu
parlagiu
pastramagiu
pavagiu
perdelegiu
pompagiu
povarnagiu
probagiu (n.p. 42)
rahagiu
rampagiu
salamagiu (n.p. 49)
sifonagiu
şalvaragiu
telemegiu
tinichigiu
toptangiu
untdelemngiu
zarzavagiu
iau
electrician cosmetician electrocattstician (n.g.)
grafician
pirotehnician
-ier
arâmier (n.p. 24)
armurier
artificier
betonier
bijutier
brichetier
brodier (lr x 231)
bufetier
cantonier
cardier (n.p. 35)
carîmbier
cauciuchier (smfc i 120)
carosier
chesonier
ciocolatier
ciorăpier (n.p. 37)
corsetier (smfc i 119)
costumier
cravatier (â) (smfc i 119, lr x 233)
distilier (lr x 233) echipier (n.p. 29) fructier (nÎp. 49) garderobier glucozier gradier (n.p. 42) grâdier
jaluzier (n.p. 106)
marochinier
modelier
parfumier (lr x 235)
peruchier
plafonier
potcapier
retuşier (n.g.)
şamotier
tinichier (n.p. 29) valţier(N.p. 47) vitrinier -ist
aglomeratorist (n.g.) aramist (lr x 231) asfaltist (lr x 231) baragist (n.p. 30) betonist
bombonist (lr x 231) brodist (lr x 231) buldozerist^, 19 III 1968,4/1) caloriferist
capitonagist (lr x 231)
cartonagist
eînematografist
circularist
colorist
compresorist (n.g.) concasorist (n.g.)
copist
decantorist(KL, 19 III 1968,4/2) dozatorist (rl, 19 III 1968, 4/2) electrocarist (rl, 19 III 1968 ,
4/2) electronist emailist (n.p. 90) extr actor ist (n. g.) fochist
frezorist (n.p. 31) frigoriferist (n.g.) frigorist (n.g.) funicularist (n.g.) fur nai ist
galanterist (n.p. 25) gaterist
gazogenist (n.g.) gratarist (lr x 233) heliografist (n.p. 7, n.g.) jogârist (n.p. 31) laminorist lampist
linolist (v.ş. 9 V 1967, 4/4) linotipist
macaragist (de fereastră) (v.s.
25 1X1967, 3/1) mac hetist (n.g.)
malaxorist (rl, 19 III 1968, 4/2)
manichiurist
melanjorist (n.g.)
model ist
modist
monotipist
motorist
ortopedist
pedichiurist
petrolist
proiecţionist (n.g., inf. buc
14 II 1968, 3/5) radiofonist radiotelegrafist recepţionist revolverist
sanitarist (rl, 19 III 1968, 4/1)
screperist (rl, 19 III 1968, 4/1)
semnal ist (n.g.)
sensitometrist (n.g.)
stereotipist (n.p. 52)
tablotist (n.p. 25)
tasterist
telefonist
telegrafist
teracotist
tocătorist
tractorist
tratamentist
turbinist (rl, 19 III 1968, 4/1) ventilatorist (v.ş. 23 VIII 1967, 4/5)
-or
ac or dor ajustor
ambalor (n.p. 7, 10)
ambutisor
apretor
asfaltor
cablor (n.p. 24)
calandror (n.p. 51, n.g.)
coafor
corector
corodor (n.g.)
croşetor (n.g.)
drenor (n.g.)
electrolizor
emailor
finisor
forjor (n. g.)
frezor
gravor
machior
masop
matisor
matriţor (n.p. 21)
modelor
montor
mortezor
pirogravor
planimetror (n.g.)
plior (n.g.)
plisor (n.g.)
polizor (n.p. 22)
presor
rabotor
rafinor
recuzitor
reglor (n.p. 29, n.g.) retuşor (n.g.) -sudor
şamotor (rl, 14 IV 1968, 4/1)
ştanţor (n.g.)
-tor
aburitor (n.g.) acoperitor a fumător albitor
alegător (n.p. 51) alimentator altoitor ambalator ambutisator (n.g.) apretator(LRX 230) aranjator argâsitor argintator (n.g.)
armator  (de  izolatori) (n.g.)
aruncător (n.p. 21)
arzător
ascuţitor
3.—- e 84i
mm
34
asafaltator (n.g.) asortator (n.p. 23) auritor
băiţuitor (n.p. 32) bătător blocator (n.g.) bobinator brichetator (n.g.) broşator (n.g.) cablator (n.g.) calcinator canetator (n.g.) capsulator (n.p. 36) carbonizator cardator
cartofor (n.p. 36, n.g.)
caşerator (n.g.)
caustificator (n.p. 40)
cdfcdtor
cd/fdruzfor
călitor
centrator (n.g.) cenuşeritor (n.g.) ceruitor
chituitor{s.p.S3) ciocanilor (n.p. 29) ciontolitor (n.g.) cioplitor cititor
cizelator (n.g.) ctntăritor (n.p. 4, 47) cZeifor (n.p. 32, 35) cloşator (n.g.) cocător compact or concentrator (n.g.) condensator (n.g.) corhănitor (n.g.) creponator (n.g.) crescător croitor
croşetor (n.g.)
culegător
curăţitor
cusător
dăltuitor
dărăcitor
debavurator (n.g.)
debitator (n.g.)
decantator{s.g.)
decapsulator (n.p.)
decatranizator (n.g.)
decprticator (n.g.)
dgcupator (n.g.)
decuscutor (n.g.)
degomator (n.g.)
degresator (degresâtor) (n. g.)
depanator
depanator
ELENA CIOBANU
depărător (n.p. 45) descăiţător (n. g.) descărcător descleietor (n. g.) destramator (n. g.) devulcanizutor (n. g.) dezbătâtor (lingouri) (n. g.) discuitor (n. g.) distilafor
dizolvator (n. p. 40) dozator (n. g.) dresator (n. p. 23) dublator (dublător) (n. p. 23,
n. g.)
dusisator (n. g.) eboşator (n. g.) echilibrator (n. g.) emailator
evaporizator (n. p. 40)
fasonator
făţuiior
fermentalor
fierbâtor
fierestruitor (n. p. 90) finisator (n. g.) fixator formator
frămîntâtor (n. p. 47) furniruitor
galvanizator (n. p. 26, n. g.) gardiniior (n. g.) gazator (n. g.) găuritor
ghemuitor (n. p. 35, n. g.) glazurator (n. g.) gradator (n. g.) granulator (n. g.) grâduitor (n. p. 42) grunduitor (n. p. 33) gudronator (n. g.) honuitor (n. g.) impregnator (n. g.) imprimător (n. p. 34) instalator
împachetator (n. p. 10,66, n. g.)
Impăietor (n. p. 46, 109)
Impislitor (n. g.)
împletitor
încadrator
înălbitor (n. p. 52)
încălzitor (n. p. 22, 26, 62)
z/icdrcdfoi
încheietor
încleietor (n. g.)
îndoitor (n. p. 32, 105)
îngreunător
îngrăşâlor (n. p.' 15)
îngrijitor
Innobilator (n. g)
UNELE ASPECTE ALE FORMARII NUMELOR DE MESERII CU SUFIXE
35
tnnodâtor (n. p. 34, n. g.) însoţitor
întinzâtor (n. g.) /a/nzna/or lăcuitor legâtor
lepuitor (n. g.)
lipitor
lustruitor
mangalizator (n. g.) măcinător (n. g.) /rzdszzrdtor /ne/ i/df or
mercerizator (n. g.)
mestecător (n. p. 21, 40)
metalizator (n. g.)
miezuitor (n. g.)
minator
mînuitor
modelator
montator
mulgător
multiplicator (n. g.)
ndf>da"i7or
netezitor
nichelaior
nituitor
paginator
pardositor
pasteurizator (n. g.)
pavator
păzitor
perietor
pieptânâtor
pilitor
pîslitor (n. g.) platator (n. g.) plumbuitor
poleitor (n. p. 32,35, n. g.)
polizator (lb x 235)
prdji'for
pregătitor
prelucrător
preparator
presator (presâtor)
presărător (n. p. 45)
producător
puitor
punctator (n. p. 22)
rafinator (rafinător)
ratinator (n. g.)
rdsuc z7or
răzuitor (n. g.)
recoltator (n. g.)
rectificator (rl, 3 II 1968, 2/7)
recuperator (n. g.)
refulator (n, g.)
reparator
retezător (n. p. 31)
rezinator (n. g.) rihtuitor
rtşnitor (n. p. 112) rostogol itor rupător
sablator (n. g.)
săpător
sârător
scâmoşetor (n. g.)
scărmănâtor
scindator (n. g.)
sculuitor (n. g.)
scurgâtor (n. p. 18, 42)
scuturăior (n. g.)
securizator (n. g.)
sinterizator (n. g.)
smălţuitor
smtntînator (n. g.)
sortator
spălător
spoitor
sterilizator
stivator
stivuitor
storcător
strîngător
sucitor (n. p. 108)
suflător
şânuitor (n. p. 46) şlefuitor
şnuruitor (n. g.)
şliţuitor (n. p. 39)
/dftdczfor
Wzcfor
tăi puitor
tencuitor
tipâritor (n. p. 20, 40, 43, n.
titrator (n.. p. 40)
tocător
top itor
torcător
traforator
transportor
trasator
g.)
trăgător trefilator tabulator (n. g.) tunzâtor (n. p. 35, n. g.)
turnător
ţesător
ţintuitor
uleielor (zdrobitor) (n. g.) umezilor
umplutor (sifoane) (n. g.)
Ungător
urzitor
uscător
valorificator (n. g.)
vaporizator
vălţuitor
vinificator
vtnzător
vopsitor
vulcanizator
zdrobitor
zincuitor
SUFIXE SUBSTANTIVALE CU -jR- EXPEESIV
de
LAURA VASILIU
1. Acad. Al. Graur 1 a demonstrat ideea că în limba română există „procedee regulate, morfologice, pentru a degaja valoarea simbolică a grupurilor de sunete" prin studiul unui mare număr de cuvinte care conţin grupurile consonantice rl şi rţ. D-sa atrage atenţia asupra faptului că apariţia acestor grupuri poate fi a) întâmplătoare sau b) provocată. în primul caz, grupurile rl, rţ pot fi cu sau fără valoare expresivă. în cel de-al doilea, ele au totdeauna valoare expresivă, raţiunea apariţiei lor fiind tocmai intenţia de obţinere a expresivităţii.
2. în cele ce urmează vom încerca să lărgim discuţia prin atragerea unui număr mai mare de grupuri consonantice cu primul element r care apar în cuvinte cu valoare expresivă. Am izolat în felul acesta grupurile :
-rc- : băbîrcâ — epitet depreciativ aplicat femeilor trecute 2, poşircă „băutură alcoolică de calitate inferioară";
-rd- : ciomîrăă „femeie murdară, destrăbălată", ţopîrdău „cel care ţopăie cînd merge" (lex. reg. i) ;
-rg- : lefîrgâu „clevetici, intrigant" ;
-rl- : ciomîrlâ „mocirlă", ţopîrlâ;
-rn- : fofîrnâ — epitet depreciativ dat unei femei (cîrne?) care vorbeşte pe nas;
-rş-: iepîrşâ — epitet injurios dat unei femei destrăbălate (Udrescu, gl. 125);
-rţ- : mîrţînâ — epitet depreciativ dat unei femei lungi şi uscate (Udrescu, gl. 169), mocîrţan.
3. După modul cum poate (sau nu poate) fi explicată prezenţa grupurilor consonantice în discuţie, cuvintele de tipul celor de mai sus se împart în mai multe categorii:
1 Grupuri simbolice în fonetismul românesc, în sclx (1959), p. 205 — 210, publicat şi în Recueil d'ăudes romanes, Bucureşti, 1959, p. 73-78. Vezi în acest loc şi o bogată bibliografie generală pentru „simbolismul fonetic".
2 în tot cursul lucrării, am glosat numai cuvintele necunoscute în limba standard şi am dat trimiteri numai în cazul cuvintelor sau sensurilor extrase din alte izvoare decît da (tipărit sau manuscris), dlr sau dm.
38
LAURA VASLLIU
«UFIXE SUBSTANTIVALA CU -R- EXPRESIV
3fr
a) cuvinte care au structura şi etimologia neclare: ciomîtAă, mîrţînâ (cf. totuşi rflIpTvTKKiiK „mort" la Al. Graur, Note etimologice: mortăciune, în scl vii (1956), 3-4, p. 273), etc.;
b) cuvinte neanalizabile, la care apariţia grupului se explică etimologic : cobîrlâu „vagabond" < magii. Jcoborlo, bahadîrcă < ucr. daeamuţbKH sau pol. bohaterka, lefîrdău < magh. lehordo; zâmureă < zamă + -ur(i) + -câ;
c) cuvinte la care apariţia grupului se datoreşte introducerii unei consoane alături de cealaltă deja existentă : împevliţat < împeliţat, chior-ţâi < chior ăi 3 ;
d) cuvinte la care apariţia grupului se datoreşte ataşării, la o temă analizabilă, a unui segment fonetic mai lung (conţinînd grupul respectiv) : MMrcă < babă, ţopîrlan < ţoapa 4 sau ţop — poreclă dată moţului.
4. Din punctul de vedere al derivării interesează numai derivatele din categoria d. De aceea în cele ce urmează ne vom ocupa numai de ele. întrucît însă, în principiu, şi printre cuvintele despre a căror etimologie nu ştim nimic pot (a) să fie unele care, de fapt, se încadrează în categoria discutată de noi, le înregistrăm, separat, şi pe acestea, pentru a servi, eventual, ca punct de plecare pentru cercetări ulterioare.
Inventarul care va sta la baza cercetării va cuprinde deci formaţii expresive analizabile într-o bază care apare sau nu apare şi independent şi un segment care cuprinde unul dintre grupurile consonantice enumerate sub § 2.
Excludem grupul -rg- din discuţie, întrucît unicul exemplu pe care îl avem, lefîrgău, este variantă a lui lefîrdău, în care grupul consonantic se explică etimologic (cf. § 3, b).
-re- :
-îrcă, -arcă, -ircă : bâbîrcâ — babă, bulearcă — termen depreciativ dat unui om moale, prăpădit.. .(Udrescu, gl. 2i)—buleaşcă, ciotîrcă „pom foarte cioturos şi urît" şi Giotîrcâ (do) — ciot, codîrcă (depreciativ) „coadă" (lex. reg. ii 58) — coadă,hohîrcă — epitet depreciativ dat unei femei care vorbeşte pe nas — hohâni 5 „a necheza", mijoarcă „mija" — mija, mocîrcă „femeie butucănoasă, fată neîndemînatică" — moc, moacă — epitet depreciativ pentru o persoană bleaga, poghircâ, bobircâ „fire de cînepă răsărite tîrziu şi rămase nedezvoltate" şi epitet dat unui om mic de statură, pipernicit — boghi — pl. palatalizat al lui bob (etimologie propusă cu rezerve de Al. Graur (et. 63); pentru forma poghircâ, care trebuie să fie secundară, formulăm şi noi o rezervă cu privire la trecerea b >p, neobişnuită în limba română), pohîrcâ „povidlă" — pohîrlă, şchiopîrcâ — şchiop, tăbîrcă „sac mic de pînză" — tăbîltoc, ţopîrcâ — ţop, ţoapă, zămîrcă „zeamă lungă", epitet dat unui om bleg şi leneş — zamâ (sau modificarea lui zămurcă);
-îreea : Topîrcea (do) — topor, Topor cea, zâmîrcea — epitet (Udres-ou, gl. 294) — zămîrcă;
8 Cf. Al. Graur, lucr. cit., p. 208, 210. 4 Cf. id. ib., p. 209.
•■■da îl consideră „formaţie spontană" din hohâni şi htrcâ.
— formaţii neclare: cîrcheâ „secătură" (lex. reg. ii 58), coptrcie „(femeie} înaltă şi subţire", cottrcă „om cocîrlat" (Udrescu,. gl. 60) — cf. totuşi cotlrcă „coşar pentru păstrat porumbul, coş de nuiele" < ser. kotarka, momarcă, momirea „femeie greoaie, urîtă şi proastă" — cf. mimircă — numele nevestei lui Scaraoţchi şi mămăhoarcă „babă meşteră" (ex~ plicat prin contaminare — de fapt compunere — din mamă şi hoarcă de drl, s.v.), paţircă „persoană lipsită de seriozitate", poşircă, poştrcă, Potîrcâ, Potârcâ, Potârcan (do), solodîrcă „femeie depravată", tăgtrcie „unealtă de lemn în formă de T cu care se toarce..." (lex. reg. li 113), zgăbircea — epitet depreciativ dat unui om prăpădit, zbîrcit, cu ochii zgîiţi ... (Udrescu, gl. 299, cu indicaţia greşită : articulat);
-rd-
-îrdău : ţopîrdâu — ţop (interj.), ţopâi;
— formaţii   neclare:   Cioiîrdel, Ciocîrdeşti, Ciocirdia (do), ciomtrdă, poptrdâ
— nume de cîine, epitet dat unui om leneş, „fată dezmierdată, obraznică şi gureşă", Şovîrdea
— poate ,,suedez" — cf. Şovedria — numele Suediei în epica populară (do), ţăplrdea — epitet dat unui om iute, ţăndăros (Udrescu, gl. 277, cu indicaţia greşită : articulat) — cp. cu ţopîrdâu, găbîrdă (zgâvîrdă) „urdoare", zgăbîrdea — epitet depreciativ dat unui om care are ochii „zgă-bîrdaţi" = urduroşi — cf. zgâbîrdă (Udrescu, gl. 299);
-rl-
-iriă, -arlă, -ărlă, -irlă : botîrlâ — epitet dat unui om cicălitor — botă „bîtă", cocearlâ „javră" — cuciu, cochirlâ „sanie mică..." — cucă, cocîrlâ — „parte a unui obiect adusă în formă de cîrlig ; sanie mică" ; fig.,, vacă slabă" (Udrescu, gl. 53, lex. reg. ii 23), Cocîrlâ — cucă, codirlă, codîrlă „partea de dinapoi a unui car..." ; fig. „codaş" — coadă, cotarlăj cotîrlă — epitet batjocoritor dat cîinelui, Cotărlă, Gotîrla (do) — cotei, măţîrlâ „ament de alun" —mîţ(cf. L. Seche, Note etimologice, lr xii (1963), nr. 3, 262—263), modîrlâ „bădăran" — modîrlan, Şchiopîrlă (citat de M. Avram, smfc ii 160) — şchiop, şopîrlă — şopă (Şăineanu, d., s.v.), alb. shape (cf. Al. Graur, scl x 209), ţopîrlă — ţop, ţoapă;
-îrlac : ciopîrlac „trunchi" — dopată „bucată de carne" 6;
-îrlan, -ărlan: ciobîrlan — cioban, codîrlan „căţel de cîteva luni" — coadă, codîrlă, Cotărlan (do) — cotarlă, dodîrlan „prost" — dod „idem" ; godîrlan „porc mistreţ tînăr" — godac, godană „purcea tînărău, modîrlan — modoran, motîrlan „motan voinic şi gras ; bădăran" ; numele diavolului — motan, şchiopîrlan — şchiop, şchiopîrlă, ţopîrlan — ţop, ţoapă, ţopîrlă;
-îrlănoi: ciobîrlănoi — ciobănoi ;
-îrlaş : codîrlaş „codaş" — coadă, codaş, codîrlă;
-îrlăie : coşîrlăie „horn" — coş ;
-îrlău : ciobîrlău — ciobîrlan, ciocîrlău „deal" — cioacă „colina", eodîrlău — epitet dat unui om care se ia întotdeauna după cineva — coadă, codîrlă, cordîrlău „încor datoare" — cordar „răsucitoare", mod îrlău — modîrlan, scobîrlâu „gaură în fin" — scobi, ţopîrlâu — ţopîrlan;
-îrlea, -irlea : Cocîrlea (do) — cocîrlâ, Stoichirlea (do) — Stoica, şchio-pîrlea (Udrescu, gl. 254) — şchiop, şchiopîrlă, şchiopea;
8 De3îrece cuvintule atestat numai într-o ghicitoare (şez. vii 124), da formulează ipoteza că ar putea fi şi „o greşeală de tipar pentru ciopirtac", mai bine atestat.
40
LAURA VASILIU
-îrîeaţă: cocîrleaţâ — poreclă dată unui om coctrlat (Udrescu, gl. 53) — cocîrlâ;
-ărleei: cotârleci (do) — cotarlă;
-îrleţ : cotîrleţ „coşar", Cotîrleţu — coteţ, cotarlă;
-îrlic: poşîrlic „mulţime de copii; copil mic" — poşidic sau, mai probabil (cf. Drăganu, Etimologii, de iii (1923), 716), cu înlocuirea magii. -adele (din posadele) cu magia, -alele şi intercalarea lui r;
-îrlie : ciocîrlie „nuia cu funie la un capăt" — cioaca „cîrlig...", scăfîrlie — scafa sau scâfălie (puţin obişnuit, alr i, h. 7/79—cf. S. Puşcariu, Limba romînă II, 1959,p. 224);
-îrloi: ciobîrloi — ciobîrlan ;
— formaţii neclare: ciocîrlan (cf. totuşi cioc „moţ" — Scriban, d. s.v., Ciocirlă (do), ciocîrleţ „scorţar" (ornit.), ciocîrlie „pasăre ..." (cf. ciocîrlan) şi n. pr. (do 239), ciomîrlâ,Giovîrlâ (do), cociorlie „coteţ pentru găini", cotîrlău „adăpost unde se bagă găinile sub vatră; fig. băieţandru fără mustaţă" — cf. coteţ, cotlon, cotîngan „feciorandru", fofîrlica, godîrlâu ,,fundătură, ungher", hohîrlâ „muche pe acoperişul caselor...", jopîrlan ,,iepure mare", momîrlan s.m. „bădăran" (Scriban susţine că ar proveni dintr-o rădăcină mom-> fără să arate însă din ce se poate izola această rădăcină) şi s.n. „movilită...; mănunchi de zdrenţe folosit ca semn de hotar sau ca sperietoare" — cf. momîie, motîrlău „numele diavolului" — cf. motîrlan, năgîrlău,,nătîng" — cî.năgîrd, naturi ie,, drac rău", năvîrlie (mai ales la pl.) „năbădăi toane" (Udrescu; gl. 181), n(i)oţîrlan,,şoarece, şobolan", pocirlâ „rachiu de proastă calitate", popîrlan „joc ţărănesc (de flăcăi)", totîrlă „rotiţă care schimbă iţele la războiul de ţesut", zâgîrlă ,,săculeţ ..." — zăgîrnă „id." (întrucît etimologia lui zăgîrnâ nu e clarificată 7, putem presupune în aceeaşi măsură că prima formă a fost derivată din cealaltă sau invers);
-rn-
-îrnă : fofîrnă —fonf (da, s.v. îl explică prin contaminare între fonf şi cîrn), jâcîrnă „traistă mai mare şi plină de lucruri" — jacâ „sac scurt" ;
— formaţii neclare: bobîrnâ — epitet depreciativ dat unei femei care vorbeşte pe nas — cf. bobîrnac, cobîrnă „colibă mică şi sărăcăcioasă", dâsgîrnă „răscruce", sumîrnâ „coastă rea", zăgîrnâ; '
-TŞ-
-îrşă : iepîrşă — iapa ;
— formaţii neclare: (nă)pîrşâ (Udrescu, gl. 206) „paţachină" ;
n-
-îrţă: băbîrţă „femeie rea" — babă, mocîrţâ „bădăran" şi epitet (glumeţ) dat unei fetiţe neglijente — moacă, mocîrţan;
crăcăna
-irţac: popîrţac s.m. - popă, popîrţac s.n.  „prăjină în formă de aa ..., parte a căruţei.." ; fig. „om mic de stat" — pop ; îrfache : popîrţache (la Al. Graur, scl x 210) — popîrţac; Irţan : mocîrţan „mocan, bădăran" — ™—- —— -
moacă, mocan, mocîrţă;
C. Diculescu, Elemente vechi greceşti tn limba română, în dr iv (1924-1926) p 453 lx™ ♦   x gl' ?"Y^' ~^0? »id-">recunoscînd el însuşi că finala -fmd rămîne nerezolvată. Observam insă că mei măcar explicaţia pentru eventualul radical nu e satisfăcătoare, întrucît s- nu
SUFIXE SUBSTANTIVALE CU -R- EXPRESIV
41
-^formaţii neclare: cocţrţă „mîncare făcută din urdă dulce şi zer acru"; epitet dat unui om uscat, cocîrlat (Udrescu, gl, 53), Coctrţâ (do), cocîrţâu „dumicaţi de pîme sau / mămăligă" — cf. coctrţă, mîrţtnă, nâpirţ, -ă „(om) mare şi prost, nătărău". -y
5. Analiza structurii cuvintelor inventariate sub § 4 arată că : grupurile consonantice cu valoare expresivă -rc-, -rd-, -rl-, -rn-, -rş-, -rţ- apar precedate de -î- (cele mai multe exemple), -a-, -ă- şi -i- şi urmate de -ă (care poate fi desinenţă sau sufix) sau de sufixele (simple sau compuse) -ac, -ache, -an, -aş, -ăie, -ănoi, -ău, -ea, -eaţă, -eci, -eţ, -ic, -ie, -oi.
Raportarea cuvintelor în -îrcă, -îrcea etc. la cuvintele cu care au fost puse în legătură de noi permite formularea cît or va căi p o s i b i 1 e de formare a primelor din ultimele :
a) ataşarea segmentului care conţine unul din grupurile -rc- etc. la o temă consonantică : băb-îrţă, ciot-îrcă, dod-îrlan 8 ;
b) înlocuirea unui sufix sau a unui segment final considerat în mod greşit sufix : bule-arcă : bule-aşcă, tăb-îrcă : tăb-îltoc;
c) intercalarea grupului consonantic precedat de vocală (sau, eventual, şi urmat de vocala ă, care dispare la joncţiunea elementelor) în interiorul unui cuvînt: derivat (între temă şi sufix : moc-îrţ(ă)-an, cod-îrl(ă)-aş) sau nederivat (ciob-îrl(ă)-an, cot-îrl(â)-eţ); înlocuirea unui segment din interiorul unui cuvînt cu unul din grupurile consonantice precedat de
. vocală (şi urmat sau nu de ă) mod-or-an : mod-îrl(ă)-an.
d) înlocuirea vocalelor -o- sau -u-, care precedă grupul -rc- în tema unui cuvînt, prin -î-, realizîndu-se, în felul acesta, segmentul -îrc- : Top-î-r-cea : Top-o-rcea, zăm-î-rcă : zăm-u-rcă;
e) derivarea (progresivă sau regresivă) a unui cuvînt conţinînd unul din grupurile consonantice -rc- etc. precedat de vocală, de la alt cuvînt care conţine acelaşi grup : zămîrcea < zămîrcă, ciobîrlanoi, ciobîrlan, ciobîrloi < ciobîrlan, popîrţaehe < popîrţac; modîrlă < modîrlan, modîrlan9 etc.
6. Cazurile care se încadrează în situaţiile de sub a şi 6 justifică izolarea unor sufixe de tipul -îrcă, -îrlan etc.
Cazurile de sub c permit izolarea unor elemente de tipul -îrl- sau -îrlă- cu funcţie de interfix sau/şi infix 10 : interfix, în cazurile în care elementul e intercalat în interiorul unor cuvinte analizabile într-o temă şi' un sufix (cod-îrl-aş) şi, eventual, infix, în cazurile în care elementul e intercalat în interiorul unor cuvinte a căror structură, neclară, este considerată indivizibilă (ciob-îrl-an).
8 Am încadrat aici şi o formaţie raportabilă la tema unui verb derivat cu sufix lexical (foptrdău: ţop-ăi), deoarece poate fi raportată şi la interjecţia ţop (care este şi baza verbului). Am procedat în acelaşi fel cu hohîrcă (: hoh-âni) pentru că, deşi neatestată, interjecţia hoh e presupusă de verbele hohâni şi hohoti.
9 în unele cazuri putem presupune mai multe posibilităţi de derivare. De ex.: moctrţă poate fi derivat progresiv cu -trţă de la mo(a)c(ă) sau regresiv de la mocîrţan.
10 Pentru distincţia dintre interfix şi infix, v. Yakov Malkiel, Los interfijos hispanicos, în Misceldnea homenaje a Andrt Martinet „estructuralismo e historia", t. II, Laguna-Canarias, 1957, p. 3, 10, pass.
42
LAURA VASILIU
Cazurile de sub d sînt, cel mult, o dovadă că segmentul, Arc-, urmat -de una sau mai multe vocale (îrcă, îrcea), este interpretat de vorbitorii limbii române ca element de derivare.
Cazurile de sub e nu dovedesc nimic cu privire la statutul segmentelor Arcă etc. în sistemul derivativ al limbii române.
-îrcă : -arcă -ircă : -îrlă : -arlă : -îrnă : -îrşă : -îrţă :
7. Sub a şi b, deci interpretabile ca sufixe, se încadrează următoarele segmente :
băbîrcă, hohîrcă etc. y bulearcâ; poghircâ; botîrlâ etc.; cocearlâ, cotarlă; fofîmâ, jăcîrnâ; iepîrşă; . băbîrţâ;
-îrlac — discutabil: unicul exemplu, ciopîrlac, e nesigur (v. § 4, p. 39); -îrţac : popîrţac;
-îrlan : dodîrlan; codîrtan, şchiopîrlan şi ţopîrlan pot fi formate cu -îrlan de la baze nesufixate (coadă, şchiop, ţo(a)p(ă)) sau, mai probabil, cu -an de la formaţiile în -îrlă (codîrlă, şchiopîrlă, ţopîrlă) ; godîrlan poate fi format cu -îrlan, de la godac, sau cu -îrl- de la godană;
discutabil: singurul exemplu, mocîrţan, poate fi format de la moacă, dar şi de la mocan prin intercalarea lui -îrţ(ă)-sau de la mocîrţâ cu -an ; ţopîrdâu;
ciocîrlâu, scobîrlău; codîrlâu poate fi format cu -îrlău de la baza nesufixată coadă sau cu -an de la formaţia în -îrlă, codîrlă ;
discutabil: Topîrcea poate fi format de la topor prin înlocuirea finalei, dar şi de la Toporcea prin înlocuirea celui de-al doilea o (cf. § 5, d), iar zămîrcea, mai mult ca sigur, este derivat de la zămîrcă;
— discutabil: şchiopîrlea poate fi format cu -îrlea de la şchiop, cu -ea de la şchiopîrlă sau cu -îrl(ă)- de la şchiopea; : Stoichirlea; ciocîrlie, scăfîrlie n.
, deci interpretabile ca interfixe sau/şi infixe, se încadrează segmentele -îrl(ă)- şi -îrţ(ă)- : cod-îrl-aş, moc-îrţ-an; ciob-îrl-an, mot-îrl-an.
Eestul segmentelor izolate sub § 4 apar exclusiv în formaţii derivate de la baze care conţin şi ele grupul consonantic respectiv (cf. § 5, e).
îrţan
-îrdău -îrlău
-îrcea
-îrlea
-irlea îrlie :
Sub c
8. Aşadar inventarul elementelor derivative care formează cuvinte ■expresive este următorul:
SUFIXE SUBSTANTIVALE CU- -R- EXPRESIV
-îrl(ă)-
43
-îrţ(ă)-
-îrcă -arcă
-ircă
-îrlă -arlă -ărlă -irlă
-îrnă
-îrşă
-îrţă
-îrţac -îrţan
— Mrlac12
— -îrlan
— -îrlăie -îrdău -îrlău
— *-îrlea
— -irlea
— -îrlie
între acestea, unele (cele dintre liniile demarcative) sînt sufixe simple, altele (cele de dedesubtul liniei), sufixe compuse din sufixe din prima categorie şi sufixe oarecare : -ac, -an, -âie, -ău, -ea, -ie (remarcăm că toate aceste sufixe au printre întrebuinţările lor formarea de epitete sau de nume de'obiecte).
Unul singur, -îrdău, pare a fi compus dintr-o bază, *-îrdâ, care nu apare printre sufixele simple. E posibil: a) să fi existat cuvinte în -îrdă care să justifice detaşarea sufixului şi să fi dispărut; b) să existe (asemenea cuvinte) şi să nu le cunoaştem noi; c) să fie analizabilă într-o temă şi sufixul -îrdă vreuna din formaţiile neclare înregistrate (v. § 4, p. 39). Valabilitatea oricăreia din aceste ipoteze ar demonstra existenţa unui sufix -îrdă. Este posibil însă şi ca explicaţia dată de noi pentru ţopîrdâu să, nu fie corectă, să se demonstreze că e$te provenit dintr-o formaţie în -dâu, de ex., în care s-a introdus -r- pentru expresivitate. în cazul acesta, cuvîntul s-ar încadra printre formaţiile menţionate la § 2, c, deci n-ar fi constituit cu un sufix.
Aproximativ aceeaşi situaţie nesigură o are şi sufixul -îrşă, care apare într-o singură formaţie şi nu are nici un compus.
De aceea, înregistrăm sufixele -îrşă şi -îrdău cu toată rezerva.
Pe -îrnă, deşi reprezentat prin numai două formaţii apreciate de noi ca fiind clare, îl considerăm mai sigur pentru că una din ele (jâcîrnă) este nume de obiect (v. mai jos care este rolul formaţiilor nume de obiecte în constituirea funcţiei de sufix a segmentelor -îrcă etc).
9. Din punct de vedere semantic, derivatele sufixelor -îrcă etc. formează două categorii mari: epitete (băbîrcă, botîrlâ, iepîrşă etc.) şi nu m e de obiecte (codirlă, cocîrlâ etc). Aceste categorii însă nu sînt absolute. Astfel, unele dintre numele de obiecte sînt folosite, figurat, caepitete (codirlă „codaş", cocîrlă „vacă slabă"). Unele din formaţiile cu valoare de epitete sînt exclusiv nume proprii sau măcar folosite ca atare. De la cocîrlâ se formează numele proprii Cocîrlşa şi Cocîr-
11 n-am înregistrat segmentele detaşabile exclusiv din formaţii neclare.
12 Elementele notate cu * sînt cele discutabile (cf. § 7).
44 LAURA VASILIU
leaţă 13; acest fapt este semnificativ şi prin aceea că atestă conţinutul expresiv al bazei lor 14.
Epitetele au toate conţinut expresiv prin excelenţă. Şi printre numele de obiecte sînt însă unele al căror conţinut, raportat la sensul bazelor lor, prezintă un plus expresiv: scâfîrlie „creştetul capului; cap"/scafă „strachină de lemn" şi cele două formaţii cu sens augmentativ — jăcîmâ/ jacă, măţîrlă/mîţ 15 (v. şi, mai sus, numele de obiecte întrebuinţate ca epitete). Iar la celelalte (nume de obiecte), care nu au conţinut expresiv identificabil în definiţiile sensurilor lor, este sensibilă, deşi greu sau, poate, imposibil de precizat, o notă expresivă 16. Aceasta se deduce din compararea acestor formaţii cu formaţii oarecare sinonime cu ele : cotîrleţ/ coşar, ciocîrlan/deal, scobîrlău/gaură etc. De aceea se poate spune că trăsătura semantică caracteristică sufixelor în discuţie este expresivitatea.
Formaţiile nume de obiecte consolidează, în principiu, statutul de sufix ale elementelor segmentate din formaţiile epitete. Ele dovedesc că apariţia segmentelor care conţin grupurile consonantice -rc- etc. nu este legată exclusiv de expresivitate. Deci că segmentele respective sînt mijloace de derivare (sufixe) în sine17. , '
10. Pentru etimologia lui -îrlă şi -irlă feminin, G. Pascu trimite la -ilă fără să facă nici o observaţie cu privire la apariţia lui r.
S. Puşcariu (loc. cit.) dă ca posibilă provenienţa lui -îrlă ăm-ilă, cu l „despicat" în rl.
Eeferindu-se la ,,-îrlă masculin dintr-un derivat ca Şchiopîrlă", M. Avram 18 îl consideră „un sufix asemănător cu -ilă şi poate dezvoltat din el". De data aceasta se întreprinde şi explicarea lui r, în vederea căreia se recurge la teoria acad. Al. Graur19 asupra valorii expresive a grupurilor de tipul lui -rl-. Acad. Graur însuşi, discutînd diversele etimologii care s-au propus pentru s. r'. mocirlă (et. 116—117), ajunge la concluzia că formaţia conţine sufixul -ilo (în forma slavă de sud) cu r de origine expresivă20.
13 De remarcat că şi printre formaţiile neclare sînt unele folosite şi ca nume proprii.
14 Apelativele care stau la baza numelor proprii au adesea conţinut expresiv; v., de ex., Al.  Graur, Nume de persoane, Bucureşti, 1965, p. 70—72.
16 Cf. L. Seche, lucr. cit.; v. şi Prodan-Buia, f. 104, 116 : amentul de alun (măţîrla) este lung, spre deosebire de amentul de salcie, de ex., care este scurt.
16 Printre formaţiile neclare sînt nume de păsări care, eventual, au conţinut onomatopeic. .17 Sufixele -Irlă şi Arlă exclusiv feminine (deci nu şi în nume proprii) sînt semnalate de G. Pascu (s. 267) şi admise ca atare de Al. Graur (lucr. cit.), iar -irlă apare şi la S. Puşcariu loc. cit. Ele mai apar în prezentarea unor etimologii izolate: mocirlâ(G. Mihăilă, împrumuturi vechi sud-slave în limba română, 1960, p. 100), mâţîrlă (L. Seche, lucr. cit.) sau în diverse dicţionare ca Scriban, d., tdrg, da, dlr etc.; -îrlă masculin este semnalat de M. Avram (smfc II, p. 160, în numele propriu Şchiopîrlă).-îrlan este semnalat de Alexandru Philippide (Istoria limbii române, voi. I, Principii de istoria limbii, 1894, p. 150) şi apoi de G. Pascu (lucr. cit), care îl explică ca sufix compus din -îrlă şi -an. Atît el, cît şi -îrlie apar în diverse etimologii susţinute de dicţionare ca cele menţionate mai sus. Iorgu Iordan (Les denominations du ,,crane'" d'apres l'ALR, în bl viii (1940), p. 132—33) obiectează etimologiei scafă + îrlie dată de Tiktin^ pentru scâfîrlie faptul că în română nu există sufixul -îrlie. în acelaşi loc însă, acceptă etimologia cioc + îrlie pentru ciocîrlie,   deoarece „nu  există alta  mai bună".
18 Lucr. cit., p. 160.
19 Lucr. cit. din scl, p. 209.
20 I. Iordan, în recenzia la Graur, et. (lr xii (1963), 6, p. 661 susţine că r am mocirlă e extins din sinonimele mocerâ, mocerifâ prin contaminare.
9 SUFIXE SUBSTANTIVALE CU -R- EXPRESIV 45
Aşadar sufixul -îrlă este format pe teren românesc din -ilă prin introducerea lui r pentru crearea grupului expresiv -rl-.
Această etimologie se bazează pe împrumuturi, neanalizabile cel puţin în faza contemporană a românei, ca :
— cobirlă : bg. JcoâuJia, ucr. mâiuia 21,
— mocirlă : pol. moczyălo, ceh. mocidlo, ucr. mohujio (cf. Al. Graur,
< et., loc. cit.), ser. mocilo, rus. mohujio (cf. M. Avram, lucr. cit., p. 162 ; pentru apariţia lui -r- aici se face referirea, totuşi, şi la bg. Monyp, Monypjian, propuse, în acelaşi timp, şi de G. Mihăilă, în lucr. cit., p. 100; cf. şi moceră, moceriţâ, la acad. I. Iordan, loc. cit.),
— povirlă : ucr.  noeudjio, pol. powidlo 22
şi este susţinută prin paralelismul semantic dintre -îrlă şi: -ilă masculin: compară valoarea de epitet (mai ales depreciativ), care apare la -îrlă în apelative feminine şi în numele propriu masculin Şchiopîrlă, cu valoarea de „epitete acordate unor persoane" din care s-au putut dezvolta „porecle devenite nume proprii de familie", care apare în Cocoşilă etc. (cf. M. Avram, lucr. cit., p. 150, 152);
' -ilă feminin : compară numele de obiecte în -îrlă, avînd în vedere nota expresivă pe care o conţin ele în general, cu numele de obiecte expresive de tipul iepilă (cf. M. Avram, lucr. cit., p. 162).
11. Forma aşteptată din -ilă este -irlă, care apare în cobirlă, povirlă şi mocirlă. Forma -îrlă, care îl dublează întotdeauna pe -irlă (cobîrlă, pohîrlă2Z; cp. şi cu derivatele româneşti cochirlă/cocîrlă, codirlă/codîrlă, zâghirlâ/zâgîrlâ), ar fi deci secundară, provenită din transformarea lui i în î.
Transformarea lui i in î se poate explica, eventual, prin influenţa vecinătăţii consoanei r 24, prin analogie cu situaţiile în care r + consoană e precedat de î (în aceste cazuri î se dezvoltă, de obicei, dintr-un r din slava comună : mîrşav < vsl. mşuaae^, ăîrz < vsl. ap^ti 25 sau / şi prin valoarea expresivă pe care o are î (v., de ex., sufixul onomatopeic -îi, care are şi varianta, mult mâi slabă, -ii; trebuie avut în vedere, de asemenea, faptul că toate sufixele expresive care formează obiectul cercetării de faţă au o formă (uneori aceasta este singura) cu vocala -î-)*
Forma -arlă (cotarlă, cocearlă) se poate explica, în acelaşi fel cu -irlă, din -ală. Acesta are aceeaşi valoare ca -ilă masculin şi amîndouă provin din sl. -Io, care avea două variante diferite după vocala tematică, -alo şi ilo (cf. M. Avram, loc. cit., p. 175).
21 da s.v. îl consideră rezultatul unei contaminări între cobilâ şi codîrlă; Al. Graur» lucr. cit. din scl, p. 208, îl identifică cu cobilâ, avînd forma „schimbată intenţionat ca să permită formarea unui grup expresiv rl".
22 Aceste etimologii sînt sprijinite prin exemple de cuvinte expresive care nu conţin nu sufix, rezultate din introducerea unui r în cuvinte care nu-l au decît pe /; v. Ai. Graur, lucr. cit. din scl şi § 3 din lucrarea de faţă.
23 Eventual şi mohîrlă, la Care însă nu putem explica transformarea lui â în h.
24 Sugestie dată oral de acad. Al. Graur.
25 V. Emanuel Vasiliu, Fonologia istorică a dialectelor dacoromâne, Bucureşti, 1968, p. 64; pentru tratamentul lichidelor silabice din slavă, v. Al. Rosetti, Istoria limbii române, II, Limbile slave meridionale, Bucureşti, 1964, p. 104^105.
46
LAURA VAS1XIU
10
12. Pentru explicarea sufixelor -îrcă, -îrnă şi -îrţă s-ar putea recurge, în mod similar cu procedeul aplicat pentru -îrlă, la sufixele tot de origine slavă -că 26, -ină 27 şi -iţă. Această asociere s-ar baza pe unele asemănări de sens care se pot stabili între cele trei sufixe menţionate şi seria sufixelor -îrcă etc. Astfel -că şi -iţă derivă diminutive, -inâ augmentative şi toate trei nume de persoane (avînd prin aceasta caracter expresiv); -ină şi -iţă derivă nume de instrumente (deci nume de obiecte) 28. Nu am găsit însă nici un exemplu de cuvînt în -îrcă, -îrnă sau -îrţă care să poată fi explicat prin etimon slav în -Tea, -ina sau -iţa (ca mocirlă^etc.) sau, eventual, de dublet românesc în -că]-îrcă etc, care să ateste legătura presupusă între cele două serii de sufixe. De aceea asociaţia sugerată mai sus rămîne, chiar în ceea ce ne priveşte, în stadiul de ipoteză, foarte hazardată.
SUFIXELE -MÎNT ŞI -M fi NT
de
elena carabulea
26 Aici trebuie explicată şi vocala.
27 m. Avram, lucr. cit., p. 164, a relevat paralelismul existent între sufixele -ină si -ilă.
28 Cf. Pascu, s. 227 — 230, 212 — 213, 254 — 260. ' •
1. Sufixul latinesc -mentum are, în limba română, două reflexei imul moştenit, -mînt, celălalt împrumutat, -meni. Tratarea împreună a-celor două sufixe menţionate se justifică prin aceea că în istoria lor au avut loc unele interferenţe din care au rezultat fie unele adaptări ale sufixului -ment la -mînt, fie forme duble (în -mint şi -ment; vezi mai departe)^
2. Sufixul -mînt este moştenit în cuvinte neanalizabile, ca mormînt < monumentum, pămînt < pauimentum, sau analizabile : (a)coperămînt < cooperimentum, jurâmînt < iuramentum 1 etc.
Spre deosebire de -mînt, -ment este un sufix neologic, cu origine multiplă. El a pătruns în limba română prin împrumuturi latino-romanicer sub forma sa originară (fr. -ment, lat. -mentum, it&l.-menio).
Sufixul se Intîlneşte în formaţii neanalizabile în română, ca aliment, apartament, supliment, sau analizabile : clasament, deghizament, pansamentr rafinament etc Toate formaţiile analizabile au corespondente în limbile franceză, italiană sau latină, contribuţia cea mai mare fiind, fără îndoială, cea limbii franceze. O parte dintre cuvintele în -ment, ca postament, sortimentr există şi în limba germană şi ele au putut pătrunde prin această filieră 2.
Primele atestări sporadice de care dispunem pentru neologismele în-ment, de origine latină, sînt din a doua jumătate a secolului al
XVII- lea laDosoFTEi: testament (m. 151; la acelaşi autor apare însă forma românizată testamînt par. m/8), firmament (v.s. ni/127, glosă marginală)3, la Miron Costin :  testament (n 42)4, şi din secolul al
XVIII- lea, la Cantemir: fundament (hr. 6), la Neculce: testament (l. 355) şi în uricariul: regulament (xvi 180/21, a. 1788). Ele apar în număr mai mare în a doua jumătate a secolului al XlX-lea şi în secolul al XX-lea. Prin urmare, limba română a împrumutat sufixul, pe care îl avea deja sub altă formă, o dată cu împrumuturile latino-romanice. Dar nu
1 Cf. Pascu, s. 47-50.
2 Cf. Iorgu Iordan, Sufixe româneşti de origine recentă, în BPh VI <1939), p. 23-25.
3 Citate după acad. Al. Rosetti, B. Cazacu, Istoria limbii române literare voi. I. Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1961, p. 127, 310.
4 La B. Cazacu, Influenta latină asupra limbii şi stilului lui Miron Costin, în. „Cercetări literare" Bucureşti, 1943, p. 62.
48
ELENA CARABULEA
totdeauna neologismele în-meneauintrat cu forma originară, unele dintre (le fiind modelate după forma moştenită a sufixului (la fel cu -ţi(un)e ăevenit-ciune). Astfel, începînd cu secolul al XlX-lea, grupa derivatelor în -mînt, moştenite sau formate pe teren românesc, se întăreşte prin „românizarea" unor neologisme latino-romanice în -ment. Faptul că s-a aplicat unor neologisme acelaşi tratament fonetic pe care l-au suferit cuvintele moştenite în epoca de formare a limbii române îşi găseşte explicaţia în principiile puriste ale unor reprezentanţi ai curentului latinist 6. Aşa, de exemplu, apar adaptări de tipul împortemînt cf. fr. emportement, movemînt cf. fr! mouvement, ital. movimento, stabilemînt cf. ital. stabilimente 6 etc.
Din amestecul lui -ment neologic cu -mînt moştenit au rezultat şi forme duble care au circulat în limbă, unele mai mult, altele mai puţin : nutrimîntjnutriment, simţâmînt (şi presimţâmînt)/sentiment, despărţâmînt) departament, legămînt/ligament, cauţionâmînt/cauţionament, obligâmînt/obli-gament,şezâmînt/sediment, (s)tîmpârâmînt/temperament. Uneori ambele substantive sînt ieşite din uz : cauţionament/cauţionâmînt, obligament/obligă-mînt, alteori se foloseşte numai substantivul hx-ment: departament, ligament, sediment, temperament. Singurele formaţii paralele folosite în limba contemporană cu aceeaşi valoare sînt simţâmînt (calc) şi sentiment (împrumut).
Se pare că, în perioada menţionată, „românizarea" neologismelor latino-romanice a căpătat o mare extindere. Aşa se explică de ce M". Bălă-şescu, vorbind, în gramatica sa, despre pluralul substantivelor in -mînt, recomandă încadrarea în această grupă şi a formaţiilor în -ment, analizabile sau neanalizabile, intrate recent în limbă : „După această analogie [a derivatelor în -mînt, de tipul îmbrâeâmînt, scâpămînt n.n.] se pot face toate cele acestor asemenea, dar mai de curînd intrate în limbă, pre care voiesc unii a le pronunţia după cum sîntw scrise cu litere, adecă în mentu, precum :
Dar unii voiesca zice aşa : argumentii
Este mai bine aşa argumintii . documîntii firmamîntii fragmintu lacsamintii monumintii ornamintii pavimîntti rudimintu sacramîntii testamîntu tormîntii elemintii instrumintu
doeumentu firmamentu fragmentii lacsamentii monumentii ornamentii pavimentii rudimentii sacramentii testamentii tormentii elementti instrumentu
rnm*/7e^iŞi IorgU Io*d™> cit., p. 24; N.A. Ursu, Formirea terminologiei ştiinţifice româneşti, Bucureşti, 1962, p. 120 şi urm. 4/
»i (liarîir's^ăs ^ N*A' ^  ealendar  i$t0rU  Utemr P»blicat de...,^
SUFIXELE -MÎNT ŞI -MENT
49
fundamîntii
departămîntii
appartamîntu
regimîhtu
tractamintii
regulămintu
guvernămintu
fundamentu
departamentii
appartamentîi
regimentti
tractamentii
regulamenttî
guvernamentii"
Adaptări ca cele menţionate nu au rămas în limbă, eu excepţia lui guvernâmînt, dar procedeul de modelare a cuvintelor franceze, mai rar italiene sau latine, este viu; el este mai frecvent la sfârşitul secolului al XlX-lea şi a continuat şi în secolul al XX-lea. Aceste formaţii au pătruns în limbă şi au circulaţie largă; ele sînt fie simple „românizări" ale cuvintelor străine corespunzătoare, analizabile în limba română : discernâmînt, cf. fr. discernement, ital. discernimento, gwvernâmînt cf. fr. gouvernement îngrâşâmînt cf. ital. ingrassamento8, oseminte (folosit numai la^ plural) cf. fr. ossements, lat. ossamenta, recensâmînt cf. fr. reeensement,simţâmînt cf. fr. sentiment, ital. sentimento, vârsămînt cf. fr. versement, ital. versa-mento, fie calcuri totale, cum e deznodâmînt, care redă cu elemente româneşti pe denouement, dezbrâcâmînt pe deshabillement, învâţămînt pe enseig-nement şi zâcămînt pe gisement, fie calcuri parţiale, cum sînt consimţâmînt cf. fr. consentement, resimţâmînt ei. fr. ressentiment, presimţâmînt cf. fr. pressentiment (la toate fiind vorba de o modelare a cuvintelor, cu păstrarea intactă a prefixelor respective)9.
3. di înregistrează 45 de derivate analizabile formate cu sufixul -mînt (sînt incluse aici atît cuvintele moştenite sau formate pe teren românesc, cît şi adaptările sau calcurile discutate mai sus, la care adăugăm următoarele formaţii întilnite în alte izvoare (de asemenea formaţii româneşti sau adaptări) : însurâmînt gr. băn. 192, cuntirimînt „mustrare" ph xvii 16, la DENsusianu, hlr ii 33010, giudecâmînt Dosoftei, m. 112, mijlocimînt id. ib. 33n, rezemînt Heliade, o. i 220, stîmpârâmînt „temperament" eip 1192, la Ursu, t. 288, ascunzâmînt, creseămînt, frecâmînt, pogorâmînt, scâpâmînt Bălăşescii, loc. cit., compunâmînt, zicâmînt „verb" şi azicâmînt „adverb"12.
7 Gramatică română pentru seminarii şi clase mai înalte lucrată de Nicolau Bălăşescu, Bucureşti, ed. I, 1848, ed. a Il-a 1850; citat după ed. a Il-a, p. 37.
8 g. Pascu (lucr. cit., p. 49) afirmă că îngrâşâmînt e făcut după fr. engraissement, ital. ingrassamento, la fel cu simţămînt (fr. sentiment, ital. sentimento). Acad. Iorgu Iordan, lucr. cit., p. 25, arată însă, pe bună dreptate, că îngrăşămînt nu poate proveni din fr. engraissement care nu înseamnă „îngrăşămînt", pentru această noţiune întrebuinţîndu-se numai engrais; de aceea îl derivă de la îngraşă, care, la rîndul lui, a căpătat sensul ,,a face gras pămîntul" de la fr. engraisser. El poate fi însă apropiat de ital. ingrassamento, care are şi sensul aici în discuţie.
9 Vezi şi Th.Hristea, Tipuri de calc lingvistic, în scl xviii (1967), nr. 5, p. 519-526.
10 Cu o deviere a sensului propriu al verbului din care derivă (conteni „a interzice").
11 Ambele la Al. Rosetti, B. Cazacu, op. cit, p. 130.
12 Vasiliii Janoviciu, Gramâteca limbei romanesci, Vienă, 1851, p. 119, respectiv, 13, 56.
c. 341
50 ELENA CARABULEA 4
într-o oarecare măsură este analizabil şi acrescămînt, calc după fr. accroissement „drept prin efectul căruia partea unui moştenitor sau legatar creşte de pe urma faptului că unul sau mai mulţi dintre comoştenitori nu vin la succesiune sau renunţă la ea şi la legat" (der, s.v.), care poate fi raportat la cresc-; rezemînt e format prin haplologie de la rezema.
Derivatele în -mînt sînt substantive neutre şi pot fi analizate în raport cu următoarele teme :
A. Verbe, cu preponderenţă de conjugarea I (apărămînt, aşezâ-mînt, învăţămînt, vindecămînt etc), urmate, la distanţă mare, de cele de conjugarea a IV-a (acoperimînt, simţâmînt etc), a IlI-a ((în)crezâmînty discernâmînt etc.) şi a Il-a (căzămînt, scâzămînt etc).
B. Adjective : greumînt (greomînt), lârgâmînt. Ultimul poate fi raportat şi la verbul largi (ipoteză mai puţin probabilă).
C. Substantiv:  oseminte 13.
Din cele expuse rezultă că substantivele în -mînt sînt, de obicei ? deverbale, ele apărînd în legătură cu teme nominale cu totul incidental14.
4. Sufixul -mînt se prezintă şi sub formele -âmînt, -emînt, -imînt7 -minte, -ment.
Cu excepţia lui greumînt şi veş(t)mînt, formate cu -mînt, la celelalte substantive se detaşează variantele -âmînt, -emînt, -imînt.
în cazul formaţiilor raportabile la teme verbale de conjugarea I şi al cîtorva de conjugarea a IV-a, formele sufixului sînt motivate fonetic, vocala de legătură fiind vocala conjugării: â, la cele de conjugarea I, i, la cele de conjugarea a IV-a, de unde derivatele în -âmînt, -imînt (aşezâ-mînt, mijlocimînt etc). De la substantivele legate de verbe de conjugarea I, care sînt şi cele mai numeroase, s-a desprins varianta -âmînt cu care s-au format toate substantivele raportabile la verbe de conjugarea a Il-a şi a IlI-a, unele din cele legate de verbe de conjugarea a IV-a (simţâmînt — cu familia consimţâmînt, presimţâmînt, resimţâmînt — şi despărţâmînt) şi lârgâmînt, care e legat probabil de o temă nominală 15.
Varianta -emînt apare, sporadic, la cîteva substantive a căror temă este legată de un verb de conjugarea a IV-a, totdeauna corespunzîndu-i şi forme în -imînt sau în -imînt şi -âmînt: nutremînt\nutrimînt; (a)cope-remîntj(a)coperimîntj(a)coperămînt, ăescop eremînt\descoper imînt\descoperâ-mînt. Ultimele două formaţii în -emînt sînt vechi: (a)coperemînt e atestat la Coresi, ev. 38/39, Dosoftei, v.s. 159 etc, descoperemînt în biblia (1688), la tdrg, iar nutremînt e neologic (hpp 5, fdb 25 etc, la Ursu, t., s.v.).
13 o formaţie neclară, care ar putea fi pusă în legătură cu substantivele în -mint* este căsămlnturi, atestat numai la plural, cu variantele casamenturi şi căzămant, consemnate în CHEST. ii 53/328, 259, 265 a, ca răspuns la întrebarea „cum i se zice unei case mari?".
14 Şi în latină -mentum este legat rar de teme nominale: capillamentum, ferramentum, paludamentum (cf. Istoria limbii române, i. Limba latină. Bucureşti, 1965, p. 75).
15 Pentru explicarea formelor cu â la alte conjugări decît conjugarea i cf. a. > Graur, Sur Ies changements de conjugaison en roumain, în BL iv (1936), p. 189-193; id., Notes d'itymologie roumaine, în BL v (1937), p. 75-76; id., Notes de morphologie et de syntaxe rou-maines. Incorporation des dirivis dans le systeme verbal, în BL viii (1940), p. 205,
§ SUFIXELE "MÎNT ŞI -MENT 51
Varianta cu e este nemotivată fonetic; probabil că avem a face cu forme dialectale (pronunţarea cu e pentru ă după consoana r).
Cu -minte (-aminte, -îminte) di înregistrează şapte substantive feminine analizabile. Dintre acestea, şase sînt raportabile la un verb de conjugarea I (toate avînd şi forme paralele în -mînt) : îmbrăcăminte, încălţăminte, îndurăminte, îngropâminte, rugăminte, scapăraminte.di inserează şi substantivul arzăminte (cu varianta arzîminte), care poate fi pus în legătură cu tema arz-, formă iotacizată a indicativului prezent al verbului a ' arde. Arzăminte e singurul derivat care nu are atestată forma în -mînt, fiind făcut, probabil, după modelul altor derivate în -minte.
Forma -minte se explică prin pluralul lui -mînt (-minte), după care s-a refăcut un singular în -minte 16.
Formele cu -ment în loc de -mînt (lărgămentu ps. xxx 9, veşmentU tb 460) sînt explicate de O. Densusianu ca „fonetisme anormale refăcute după plural (lărgămente, veşmente)" 11.
5. Derivatele în -mînt exprimă :
a) Acţiunea:  ascultămînt,  guvernămînt,  însurâmînt, vindecămînt.
b) Acţiunea şi rezultatul ei, uneori concretizat: învâţămînt „acţiunea de a învăţa, de a instrui; învăţătură, normă după care te poţi conduce", jurămînt „afirmare solemnă mai ales în faţa unei instanţe judecătoreşti; aflirisenie, blestem", scăzămînt „scădere; partea care se reduce, se pierde" etc
c) Eezultatul acţiunii verbului, uneori concretizat: deznodământ „modul în care se termină, se încheie o întîmplare, o acţiune, o afacere, o piesă de teatru, un roman etc", zăcămînt „acumulare naturală de minerale" etc. Apropiat de derivatele cu această valoare este greumînt, abstract al calităţii („chin, muncă, greutate, necaz").
d) Instrumentul, obiectul prin intermediul căruia se realizează acţiunea verbului de bază : (a)coperămînt „ceea ce acoperă sau cu care se acoperă ceva; înveliş", îmbrăcăminte, încălţăminte, îngrăşămînt, rezemînt „spătar, spetează" etc
, ■   . e) Valoare colectivă : îmbrăcăminte, încălţăminte, oseminte ; la ultimul,
folosit numai la plural, nu se poate preciza dacă valoarea colectivă este exprimată prin plural sau şi prin sufix.
f) Locul rezultat din..., legat de realizarea acţiunii sau de însuşirea indicată de adjectivul de bază : aşezămînt „loc de aşezare, poziţie", (a)coperemînt „loc de adăpost, azil, protecţie, ocrotire", despărţămînt „despărţitură administrativă" ; lărgămînt „loc larg, întins" (Coresi,ps. 336).
Majoritatea substantivelor în -mînt au mai multe valori: acţiunea şi rezultatul ei; acţiunea, rezultatul, obiectul (şi locul) etc
6. di înregistrează 69 de formaţii analizabile în -ment, la care adăugăm pe avortament (iva 7, la Ursu, t., s.v.), degajament (dn ; sub forma
16 Cf J. Byck et a. Graur, De Vinfluence du pluriel sur le singulier des noms en roumain, în bl i (1933) p. 33-34. i 17 hlr ii, p. 57.
52
ELENA CARABULEA
degagement: pfhm i 3, 19, la Ursu, t., s.v.) şi atîrnament, formaţie glumeaţă, familiară, folosită pe de o parte cu sensul de ,,mică podoabă <îare a t îrnă pe o bluză, pe reverul unui taior etc." şi pe de alta în expresiile a avea atîrnament (la tramvai), a merge cu atîrnament „a călători fără bilet, agăţat de un vehicol" (în expresiile citate formaţia se explică prin analogie cu abonament).
Analizabile, într-o oarecare măsură, sînt şi instrument, care poate fi raportat la verbul instrui (de care e diferenţiat semantic), şi regiment, cu tema reg- comună cu alte cuvinte, ca regiza, regie.
Formaţiile în -ment sînt substantive neutre (cu o excepţie, rulment, s.m.) care pot fi puse în legătură cu :
A. Verb
a) de conjugarea I (majoritatea) : abonament, amenajament, cantonament, virament etc.; se includ, în această grupă, cazarmament şi eşapament, cu tema verbală neatestată, care pot fi raportate la infinitivele cazarmare şi eşapare; la rîndul lor, aceste infinitive presupun existenţa verbului respectiv;
b) de conjugarea a IV-a (rar) : nutriment, simţiment (simţăment), stabiliment.
B. Substantiv : asolament (cf. sol), baracament, coronament18. în cîteva cazuri tema poate fi legată fie de verb, fie de substantiv
(ultima alternativă este mai puţin probabilă, majoritatea formaţiilor în -ment fiind raportabile la un verb) -.armament cf. arma, armă, mobilament cf. mobila, mobilă, regulament cf. regula, regulă, semnalment (şi signalment) cf. semnala, semnal, terasament cf. terasa, terasă.
0. ^Adjectiv sau verb: sacrament.
Singura formaţie românească este atîrnament.
Toate celelalte formaţii în -ment, deşi pot fi raportate la o temă românească, au corespondente în limbi străine, mai ales în franceză. Din punct de vedere fonetic au servit ca model mai ales formaţiile latineşti, italieneşti şi uneori cele nemţeşti ale acestui sufix 19. Cele mai multe au fost luate însă direct din franceză, dar sub forma în care apar scrise în această limbă, nu pe cale orală.
Singurul cuvînt în -ment asupra căruia există discuţii dacă e românesc sau împrumutat este cazarmament; dm îl derivă de la cazarmă, dar da, pe bună dreptate, îl pune în legătură cu fr. casernement.
Cîteva substantive au intrat în limba română cu forma din franceză : •amortisment, avertisment, ramolisment.
7. Sufixul se prezintă sub formele -ment, -ament, -iment, -ement. Formaţii în -ment sînt puţine: agrement, nivelment, semnalment20 (signalment), instrument, regiment, rulment. Cele mai multe sînt formate cu -ament adaptat după limba franceză : formaţiile franţuzeşti în -ement, cele mai multe
19 Aici s-ar încadra şi casament (folosit numai la plural), pentru care vezi nota 13.
19 Cf. Iorgu Iordan, lucr. cit:, p. 24.
20 Apare şi varianta semnalament (BL VIII, p. 205).
SUFIXELE -mînt ŞI -ment
53
provenind de la verbe de conjugarea I în -er, au corespondente în română în -ament, legate de asemenea de verbele de conjugarea I 21.
Prin analogie cu cuvinte ca apartament, ataşament, regulament apar cu -ament şi alte formaţii, neliterare, la care -a nu se justifică, cuvintele corespunzătoare din franceză sau italiană fiind cu e accentuat sau cu i t dezagrament, pentru dezagrement (cf.fr. desagrement), compartament, sta-bilament, în loc de compartiment, stabiliment (cf. fr. compartiment, itaL compartimento, stabilimento) 22.
Cu -iment apar puţine substantive, unele raportabile la verbe de conjugarea a IV-a : nutriment, simţiment, stabiliment, altele la cele de conjugarea I: (a)sortiment, paviment, procediment; ultimele se explică prin aceea că formele străine, legate de verbe de alte conjugări decît conjugarea I, nu au fost românizate.
O variantă neromânizată a lui -ment, care reflectă ezitările în redarea formelor franţuzeşti, este -ement din substantive ca amendement (bra 27), degagement (pfhmi 3, 19, pfm 85), raţionement (pgl 61, bla 163), toate la Ursu, T.,s.Y.,nivelemerit (P. Antonescu, a. 263 în da ms.). în limba contemporană aceste substantive s-au încadrat în seria largă a substantivelor în -ament. Reglement, variantă învechită a lui regulament (cf. însă verbul a reglementa folosit şi astăzi), este dat de unele dicţionare ca provenind din fr. reglement (Şăineanu, d., cade), de altele dinrus. peejiaMenm (Scriban, d., dm). Pare mai plauzibilă prima soluţie, forma cu a, care ar justifica filiera rusă, nefiind atestată în română 23.
8. Substantivele în -ment au mai multe valori, ca şi cele în -mînt. Adesea aceeaşi formaţie exprimă acţiunea şi rezultatul ei, acţiunea, rezultatul şi locul, acţiunea şi obiectul etc.
a) Acţiunea este văzută mai ales în aspectul ei punctual, termina-tiv 24, de unde se detaşează rezultatul acţiunii, adesea concretizat; circa jumătate din formaţiile în -ment exprimă ambele valori: acompaniament amendament, amortisment, antrenament, bombardament, clasament, deranjament, terasament etc.
b) Unele exprimă numai rezultatul acţiunii: abonament, avertisment, ataşament, asolament, rafinament, raţionament, temperament etc.
c) Cîteva substantive exprimă, pe lîngă alte valori, locul unde se petrece acţiunea : amplasament, cantonament, comandament, degajament etc; altele exprimă numai locul: acostament, stabiliment.
d) Obiectul (instrumentul) : coronament „ornament", lineament „linie prin care se conturează ceva", ornament „lucru care ornează", fundament
21 Vezi şi A. Graur, în bl V, p. 76.
22 Vezi Gh. Reviga, Puţină gramatică, îii „Tempo", nr. 1713 (1939), p. 1.
23 De altfel, în Regulamentul organic, publicat pentru prima oară în 1832, nu se întîl-neşte varianta reglement. Chiar Scriban, care indică filiera rusă, datează pe reglement „cam pe la 1848", cu aproape 20 de ani mai tîrziu decît regulament (în realitate regulament este atestat la sfîrşitul secolului al XVIII-lea; vezi şi p. 47).
24 Aspectul punctual sau terminativ al unei acţiuni este exprimat şi de substantivele în -ment din franceză (cf. Ch. Bally, Linguistique ge'ne'rale et linguistique francaise, Paris, 1932, P- 152).
54
ELENA CARABULEA
„fundaţie", postament „placă care serveşte ca bază de susţinere, piedestal" etc.; altele exprimă acţiunea, rezultatul şi instrumentul cu ajutorul căruia se realizează acţiunea : nutriment „alimentaţie" şi „hrană", pansament „acţiunea de a pansa, rezultatul acţiunii, materialul întrebuinţat în acest scop".
e) Valoare colectivă : asortiment, baracament, cazarmament, deghi-zament, echipament, mobilament, nivel(a)ment, regulament; cîteva exprimă acţiunea şi colectivitatea de obiecte : eşapament „eşapare" şi „ansamblul organelor de evacuare a gazelor arse într-un motor cu ardere internă", populament „acţiunea de a popula un teren cu arbori" şi „mulţime de arbori de aceeaşi vîrstă, arboret".
în ce priveşte valorile, se constată că cele două sufixe au aceleaşi valori, diferenţiindu-se uneori doar prin distribuţia acestora : ambele exprimă acţiunea, dar mai ales rezultatul ei, adesea concretizat 25, sau cumulează două sau mai multe valori. în materialul cercetat nu apare nici un substantiv în -ment numai cu valoare abstractă, dar asemenea exemple se pot întîlni printre derivatele în -mînt, chiar dacă acestea sînt învechite pentru limba contemporană sau regionale (ascultămînt, însură-mînt, vindecămînt). De asemenea, ambele sufixe au valoare colectivă, dar prin -mînt se exprimă rar această valoare, în timp ce cu -ment apar mai multe formaţii de acest fel. Aceeaşi remarcă se poate face şi în legătură cu valoarea locală.
în latină -mentum a fost unul dintre sufixele frecvent folosite pentru formarea numelor abstracte de la teme verbale, valoare care s-a transmis tuturor limbilor romanice 26. Acelaşi sufix latin apare şi cu valoare colectivă, pe care limbile romanice au dezvoltat-o pornind de la forma de plural a sufixului21.
în limba română se întîlnesc derivate colective formate atît cu sufixul moştenit, cît şi cu cel neologic28. E de remarcat, în ce priveşte derivatele colective formate cu sufixul moştenit, existenţa formelor duble în -mînt şi -minte, ultima fiind legată probabil de ideea de plural. în limba contemporană se folosesc numai cele în -minte (îmbrăcăminte, încălţăminte).
Valorile de obiect şi loc nu sînt menţionate în lucrările privitoare la limba latină pe care le-am avut la îndemînă; este posibil ca ele să se fi
25 Tot cu această valoare este folosit mai mult şi în franceză (cf. Jean Dubois, Etude sur la dfrivation suffixale en frangais moderne et contemporain I, Paris, 1982, p. 31). în limba italiană însă -m-mto e dat, alături de -anza, -enza şi -zione, ca sufix caracteristic pentru exprimarea acţiunii (cf. S. Battaglia, V. Pernicone, La Grammatica italiana, seconda edizione mi-gliorata, Torino, 1960, p. 143).
26 Cf. W. Meyer-Liibke, Grammaire des langues romanes II. Morphologie, 1895, p. 535 — 537; Stolz-Schmalz, Lateinische Grammatik, neubearbeitet von Mânu Leumann und J. B. Hofmann, Munchen, 1928, p. 242 ; Istoria limbii române I. Limba latină, Bucureşti, 1965, p. 75.
27 Aşa cum s-a văzut, limba română nu face excepţie, în această privinţă, cum credea W. Meyer-Liibke (lucr. cit., p. 536).
28 De aceea este curios faptul că atît -mint, cît şi -ment lipsesc din studiul Florenţei Sădeanu, Sufixele colective din limba română cu specială privire asupra repartiţiei lor, în smfc iii, p. 41 — 87, deşi autoarea are o concepţie foarte largă asupra noţiunii de colectiv, incluzînd printre colective derivate de verbale ca cicăleala, flecăreala, a/esătură, cosi tură.
SUFIXELE -mînt ŞI -ment
55
dezvoltat pe terenul limbii române din valoarea de acţiune şi, mai ales, din cea de rezultat al acţiunii.
19. Derivatele vechi în -mînt, -minte au ca temă cuvinte vechi, majoritatea moştenite (asculta, cădea, larg, ruga etc). îngropa provine de la o temă, probabil, autohtonă (groapă, cf. alb. grope); rezema are origine ^ obscură.
Derivatele în -mînt adaptate sau calchiate după formaţii romanice pot fi raportate la teme care, la rîndul lor, sînt cuvinte neologice (discerne, guverna, nutri etc.) sau verbe vechi, de obicei moştenite (deznoăa, îngraşă, învăţa, simţi, şedea, zăcea etc).
Temele care se desprind din cuvintele în -ment sînt în marea lor majoritate neologice. Pot fi interpretate ca formate cu elemente vechi (dar tot latineşti) armament (cf. armă, arma, dar şi fr. armement, lat. armamen-tum), simţiment (cf. simţi), românizare a fr. sentiment şi casament (cf. casă ?); atîrnament este singurul exemplu sigur de formaţie românească în -ment {de la atîrna, cu tema de origine slavă).
10. Multe dintre derivatele în -mînt sînt învechite (apârămînt, mcultămînt, căzămînt) sau regionale (greumînt, însurămînt, păsămînt); în limba contemporană sufixul se întîlneşte mai ales cu substantive care exprimă rezultatul acţiunii (asezămînt, crezămînt, jurămînt, legâmînt, rugăminte etc.) sau obiectul (uneori şi cu valoare colectivă: îmbrăcăminte, încălţăminte etc). Cu unele excepţii, formaţiile cu corespondente neologice au circulaţie largă şi în limba de astăzi, mai ales în limba literară (dezno-dămînt, discernâmînt, guvernămînt, îngrăşămînt, recensămînt, învăţămînt, zăeămînt, (con-, pre-) simţămînt.
Fără să formeze derivate prea multe, sufixul -mînt a fost productiv în limba veche şi, prin faptul că cu ajutorul lui s-au calchiat sau s-ar putea calchia unele formaţii străine, este, într-o oarecare măsură, productiv şi în limba contemporană. .
Formaţiile în -ment se întîlnesc atît în stilul ştiinţific, cît şi în vorbirea uzuală, în aceasta din urmă mai ales cu valoare de rezultat al acţiunii.
Existenţa unei serii relativ numeroase de neologisme analizabile, ca şi existenţa formaţiei româneşti atîrnament (poate şi casament) şi a semicalcului simţiment îndreptăţesc afirmaţia că -ment este simţit ca sufix de vorbitorii limbii române. El nu a fost însă şi nu este productiv In limba română 29.
28 Nici In alte limbi romanice -mentum nu a fost prea productiv (cf. Meyer-Liibke, lucr. cit.i p. 614, Grammaire Larousse du francais contemporain, Paris, 1964, p. 53, Jean Dubois, lucr. cit., p. 31).
SUFIXUL-Oi
de
FULVIA CIOBANU
1. în denumirile de circulaţie internaţională din domeniul chimiei organice, ca de. exemplu : benzol, etanol, eucaliptol, fenol, furfurol, indol, apare terminaţia -ol. Ea se întîlneşte destul de des şi în unele nume de medicamente (actuale sau ieşite din uz) : asclerol, gomenol, pluriglandol etc, ca şi în unele nume de produse chimice industriale de larg consum : albol, apretol, azurol, deruginol etc
Asupra denumirilor de acest fel atrage atenţia pentru prima dată în literatura noastră de specialitate Vasile Bogrea, care, într-o notă privitoare la originea expresiei a da rasol, consideră că rasol „numele unui preparat chimic destinat rasului" este format de la ras (a rade) + -ol „prin asemănare cu alte numiri de preparate uzuale în -ol: odol, lysol, menfhol" \
Mai recent, Th. Hristea2, discutînd etimologia termenului albol, semnalează şi el, cu această ocazie, existenţa „unui nou sufix (-ol3), care tinde să devină foarte productiv în limba română actuală". Cît priveşte provenienţa sufixului, el menţionează că -ol este de origine franceză şi germană şi a fost detaşat din neologisme ca : benzol, mentol, terpinol, vitriol.
Datele oferite de Hristea conţin şi cîteva inexactităţi. Una dintre ele,^ şi anume cea referitoare la vechimea sufixului -ol, a mal fost semnalată 4. O altă inexactitate constă în faptul că alături de derivate ca : albol, durol, azurol au fost incluse formaţii care nu aparţin acestei serii. Dermacol „clei de piele" şi osacol „clei de oase măcinate" sînt compuse cu tema col- (din gr. xoXXoc „clei") 5. Cît despre vitriol (< fr. vitriol),
1 Vasile Bogrea, Articole mărunte. A o da rasol, în dr iv, partea a 2-a (1924 — 1926), p. 902-903.
2 Note etimologice şi lexicale, în lr xiv (1965), nr. 6, p. 657; cf. şi Probleme de etimologie, Bucureşti, 1968, p. 36—37, 237, lucrare apărută după trimiterea la tipar a volumului de faţă şi pe care, din această cauză, nu am putut-o avea în vedere. <
8 Aldin în text.
4 Cf. Stelian Dumistrăcel, Observaţii pe marginea unor contribuţii lexicologice, în lr xv (1966), nr. 6, p. 590.
5 O altă denumire mai veche (astăzi dispărută) de acelaşi fel este :pantocol ,,numele unei paste de lipit".
58 FUL VIA CIOBANU 2
la origine lat. medieval vitriolum, el trebuie exclus din seria derivatelor în -ol, de tipul albol, deoarece este derivat de la lat. vitrum cu sufixul adjectival diminutival -eolus, -iolus*. ;
2. Jean Dubois, în Etude sur la derivation suffixate enfrangais moderne st contemporain (Paris, 1962, p. 20), notează printre sufixele aparţinînd domeniului chimiei organice şi pe -ol din derivate ca : ethanol, phSnol etc. -In ce priveşte originea acestui sufix, constatăm cu surprindere că, fără
nici o explicaţie din partea autorului, se dau de fapt două etimologii diferite, într-un capitol al lucrării (p. 58), -ol este amintit printre sufixele savante greceşti şi latineşti, iar într-altul (p. 88) se afirmă că el reprezintă o trunchiere a finalei substantivului alcool, care, după cum se ştie, provine ' din arabul al-JcohH.
Mai multe date privitoare la originea lui -ol ne oferă The Oxford English Bictionary (voi. III, 1961, s.v. -ol). Aici se menţionează sub 1 că -ol folosit la formarea numelor de alcooli sau de compuşi analogi alcoolului (carbinol, glycol, naphthol, phenol etc.) a fost izolat din finala termenului alcohol. Sub 2 se arată că, de la denumirea phenol, -ol a fost transferat numelor de corpuri aparţinînd grupului fenolilor (de exemplu : arthrol, cresol, eugenol, guaiacol, thymol). în sfîrşit, sub 3 se notează că în cîţiva termeni (ca: furfurol, indol, pyrrol, terpinol), -ol, pentru care de această dată se recomandă forma -ole 7, este derivat din lat. oleum „ulei".
Făcînd abstracţie de -ol din denumirile fenolilor, întrucît este acelaşi cu cel din denumirile alcoolilor, rezultă din datele expuse mai sus că -ol care apare în terminologia chimică internaţională provine, pe de o parte, din alcool, iar pe de alta, din lat. oleum. în lumina acestor precizări s-ar putea explica şi dubla etimologie dată de Dubois sufixului -ol. j
3. Examinînd mai îndeaproape materialul oferit de The Oxford English Bictionary (voi. I—XII, 1961), Paul Eobert, Dictionnaire alpha-bâtique et analogique de la langue frangaise (voi. I—VI, 1953—1964), Grand Larousse encyclopedique en dix volumes (Paris, 1960—1964), LexiJcon A —Z in einem Band (Leipzig, 1953), Meyers Neues Lexikon in acht Bănden {Leipzig, 1961—1964), în legătură cu modul de formare a termenilor menţionaţi la punctul precedent (şi a altora de acelaşi fel), constatăm că, după originea finalei, ei pot fi grupaţi în două categorii:
a) Există unele denumiri de substanţe din domeniul chimiei organice în care -ol reprezintă la origine finala lui alcool. Printre cele mai vechi formaţii de acest fel se numără fenol8, numele unei substanţe înrudite cu
8 Vitriol face parte dintre derivatele cu sufixul neologic diminutival de origine latină -{eji)ol, -(eji)olă, ca şi: aculeol, alveolă, absidiolă, arteriolă, gloriolă, gladiolâ, care nu formează obiectul lucrării de faţă. Acest sufix se deosebeşte de -ol din derivatele de tipul albol nu numai I ca origine, ci şi ca forme şi valori.
7 Pe care însuşi The Oxford English Dictionary ezită în a o adopta, cuvîntul -titlu fiind fără -e (vezi şi discuţia de mai jos, p. 60).
8 Am folosit în această parte a lucrării forma românească a termenilor internaţionali 1 discutaţi, care diferă foarte puţin (aproape numai sub aspect ortografic) de cea din alte limbi, menţionînd însă, ori de cîte ori a fost necesar, formele străine ale anumitor cuvinte. »
3 SUFIXUL -OL
alcoolul, descoperită în 1843, în care prima parte vine din gr. <paivsiv „a străluci"'. O formaţie asemănătoare este glicol, nume rezultat din alăturarea fragmentului iniţial glie- din glicerina (poate şi sub influenţa elementului de compunere glic(o)-, din gr. yXvxbq „dulce") şi a finalei -ol din alcool. Substanţa, descoperită în 1855 de Wurtz, a fost numită astfel datorită proprietăţilor ei intermediare între glicerina şi alcool. Cu acelaşi -ol se consideră că avem de-a face şi în denumirile unor alcooli sau fenoli, ca : butanol, de la butan, ciclohexanol, de la ciclohexan, etanol, de la etan, eucaliptol, de la eucalipt, santalol, de la santal.
b) într-altă serie de denumiri ale unor substanţe din chimia organică, dicţionarele menţionează că -ol (în franceză şi engleză şi în forma ortografică -ole) provine din lat. oleum, folosit ca element de compunere. Cea mai veche denumire în care apare -ol (în forma -ole) este fr. petrole, provenit din lat. medieval petroleum (< petra „piatră" + oleum „ulei", adică „ulei de piatră"). Ea a servit drept model altor formaţii, ca de exemplu : furfurol „substanţă lichidă fabricată din deşeuri agricole bogate în pentozani", în care prima parte este lat. furfur „tărîţe" ; ihtiol9 „substanţă uleioasă extrasă din şisturi sau roci care conţin fosile de peşti", din gr. ix^uţ „peşte", pirol „compus organic (sub formă de lichid incolor) produs prin distilarea uleiului de oase", din gr. 7iupp6<; „roşu". Din această categorie mai fac parte şi denumiri ca : indol, de la indigo, terpinol sau terpineol, de la terpin etc. în denumiri de acest fel, -ol nu mai indică neapărat o substanţă uleioasă, ci orice fel de substanţă (lichid neuleios, cristale etc.) extrasă din ceva.
După cum se poate observa din compararea celor două serii de formaţii prezentate mai înainte, între ele există mari asemănări nu' numai de natură semantică (şi unele şi celelalte sînt nume din domenii foarte apropiate ale chimiei organice), ci şi de structură. Atît numele terminate în -ol < (alco)ol, cît şi cele în -ol < oleum sînt formate de la radicale sau cuvinte greceşti ori latineşti (compară fenol şi chiar glicol, în care -ol < (alco)ol, cu ihtiol, pirol sau furfurol, în care -ol < oleum), de la nume de substanţe chimice (compară etanol, de la etan, cu terpinol, de la terpin).
Datorită acestor asemănări, între termenii aparţinînd celor două serii s-au putut produce confuzii în ce priveşte finala -ol. De exemplu un nume ca terpinol, format cu -ol < oleum, a putut fi confundat cu numele unor alcooli, pentru că terpinolul este extras din terpin, ca şi etanolul din etan sau butanolul din butan. La rîndul lor, termeni ca eucaliptol sau mentol, în care -ol < (alco)ol, nume de substanţe de tipul fenolilor aromatici, extrase din eucalipt sau mentă şi avînd uneori aspect uleios 10, au putut fi interpretaţi ca denumiri ale unor uleiuri extrase din eucalipt sau mentă, avînd finala -ol < oleum, ca şi petrol sau furfurol.
. Confuzia aceasta se oglindeşte uneori şi în dicţionarele cercetate, care dau etimologii diferite pentru finala -ol a* aceleiaşi denumiri.
9 Cf. şi germ. Karwendol „substanţă de tipul ihtiolului, extrasă din roca de Karwendel, munţi în Alpii Calcaroşi".
10 Unele se numesc chiar uleiuri eterice.
60 FUL VIA CIOBANU 4
Benzol „hidrocarbură lichidă obţinută, printre altele, din răşina numită benzoe, secretată de unii copaci orientali" (termen creat în 1833 de Mitscherlich) este interpretat de Meyers Neues Lexikon drept un cuvînt în care -ol este de origine latină, în timp ce Oxford English Bictionary menţionează că -ol provine din alcool, fiind uneori confundat cu cel din oleum, fapt care a determinat şi scrierea englezească greşită benzole, în loc de benzol. Aceeaşi neconcordanţă între cele două dicţionare amintite apare şi în cazul termenului thymol.
Este edificatoare din acest punct de vedere şi situaţia din franceză, în această limbă, după cum am mai arătat, lat. -oleum (petroleum) & devenit mai întîi -ole (petrole), iniţial deosebindu-se astfel grafic de -ol din alcool. Confuzia dintre cei doi -ol nu a fost însă împiedicată de această diferenţă de scriere. Ea a avut drept urmare impunerea formei -ol alături de -ole. întîlnim astfel grafii duble ca : furfurol şifurfurole, indol şi indole, terpinol şi terpinole, existînd tendinţa de generalizare a formei fără -e. Engleza prezintă şi ea, la denumiri ca cele de mai sus, probabil sub influenţa francezei, alături de formele în -ol, pe cele în -ole, considerate drept corecte şi recomandate ca atare u.
Faptele acestea demonstrează că din contopirea celor doi -ol de origini diferite (terminaţia -ol din alcool şi elementul de compunere -oi provenit din lat. oleum), dar folosiţi la formarea unor denumiri asemănătoare ca structură şi aparţinînd aceluiaşi domeniu semantic, â rezultat un singur sufix -ol, specific chimiei organice. Procesul nu s-a petrecut în limitele unei anumite limbi, în sensul că, fiind vorba de termeni de circulaţie internaţională, au participat la el mai multe limbi: latina şi araba,'care au oferit materialul din care s-a format sufixul, franceza, germana, engleza etc, în care a avut loc concomitent contopirea celor două elemente într-unui singur. Din acest punct de vedere se poate considera că sufixul -ol are etimologie multiplă 12.
De la nume din domeniul chimiei organice, -ol a început să fie folosit la denumiri de produse farmaceutice, uleioase sau nu, fabricate adeseori din substanţe cu nume terminate în -ol, şi apoi la denumiri de produse industriale de larg consum. Fr. gomenol, numele unui preparat farmaceutic sub formă de lichid uleios, folosit în special împotriva guturaiului, a fost creat la sfîrşitul secolului trecut de la Gomen, localitate din Noua Cale-donie. Bontalol este numele unui produs german de dinaintea celui de-al doilea război mondial, dezinfectant al cavităţii bucale şi faringiene. De aceeaşi origine sînt şi Rivanol şi Flavitrol, două nume ale aceluiaşi medicament (primul mai vechi, celălalt mai nou), despre care nu am putut afla cum sînt formate. Albertol, denumire comercială a unei răşini fenolice modificate, reprezintă o. creaţie de la numele celui care a fabricat produsul. (Dintre aceste denumiri, gomenol, rivanol şi albertol au pătruns şi în terminologia românească de specialitate.)
x* Vezi nota 7 şi discuţia de mai sus în legătură cu benzol şi thymol. 12 Pentru această noţiune vezi acad. Al. Graur, Studii de lingvistică generală, Bucus reşti, 1960, p. 67-68, 75.
5 SUFIXUL -OL 61
De obicei denumirile de medicamente şi de produse industriale, lipsite de stabilitate din diferite motive (cum ar fi: permanentele descoperiri tehnico-ştiinţifice care duc la apariţia unor produse noi, superioare; schimbarea, din motive comerciale, a unor nume vechi cu altele noi, deşi produsul rămîne acelaşi), nici nu sînt înregistrate în dicţionare.
în ciuda lipsei de durabilitate a formaţiilor de acest fel, sufixul devine astăzi din ce în ce mai productiv. Afirmaţia are în vedere în special limba română, întrucît pentru denumirile străine de acelaşi fel posibilităţile de informare au fost mai reduse.
4. în cele ce urmează mă voi opri la situaţia acestui sufix în limba română 13.
Dintre termenii româneşti în -ol, cei mai vechi sînt petrol şi alcool. Acesta din urmă apare mai întîi în forma alcohol (în AE 1832, 268, la JST. A. Ursu, Formarea terminologiei ştiinţifice româneşti, Bucureşti, 1962, p. 144, care pentru originea acestei forme citează germ. Allcohol). Petrol are atestări ceva mai vechi (sfîrşitul secolului al XVIII-lea sau începutul celui următor). Primele forme în care îl întîlnim ne arată însă că era simţit şi analizat în această perioadă drept compus : petroleu (cf. lat. petroleum, germ. Petroleum) şi petrolei (ambele la Şincai, Istoria naturei sau a firei, p. 37, care şi glosează termenul: „petroleiul sau oleiul de piatră" 14). La începutul secolului nostru, se mai foloseşte încă forma petroleu, alături de care apare acum şi petrol, care ulterior reuşeşte să se impună. Ezitări în acest sens întîlnim, de exemplu, în Curs metodic de chimie şi mineralogie pentru licee şi cursuri speciale, de dr. C. I. Istrati şi G. C. Longinescu (ed. a IV-a, Bucureşti, 1908, p. 265—268). Atît alcool, cît şi petrol reprezintă însă două formaţii neanalizabile. Alături de ele apar şi formaţii analizabile ca : etanol, metanol, propanol. Despre acestea din urmă se arată chiar în tratatul amintit (p. 275) că sînt nume ale hidraţilor, formate de la denumirea hidrocarburii respective cu sufixul -ol.
Deci la începutul secolului nostru denumiri de substanţe chimice în -ol sînt atestate în lucrările de specialitate, unele dintre ele fiind probabil cunoscute încă de la sfîrşitul secolului trecut. De atunci încoace ele s-au înmulţit considerabil, ca urmare a descoperirii şi sintetizării pe cale chimică de noi şi noi substanţe.
în ce priveşte originea termenilor în -ol întîlniţi în limba română, un loc important îl ocupă împrumuturile. Deşi dicţionarele consideră de cele mai multe ori că nume ca benzol, fenol, formol, mentol provin din franceză 15, este probabil ca unele dintre formaţiile de acest fel, de circulaţie
13 De această dată materialul a fost extras mai ales din Lexiconul tehnic român, voi. I—XVIII, ed. a Il-a, Bucureşti, 1957 — 1966, şi din Manualul inginerului chimist. Tabele ţizico-chimice şi tehnice [de] prof. dr. ing. Costin D. Neniţescu, ing. Viorica Ioan, voi. I [Bucureşti], 1951.
14 Cf. Gheorghe Şincai, Opere, I. Hronica românilor. Tom. I. Ediţie îngrijită şi Studiu asupra limbii de Florea Fugariu. Prefaţă şi note de Manole Neagoe [Bucureşti], 1967, p. CLXXI şi CLXXXIV.
15 Vezi, de exemplu, cade, da, dm, s.v.
62
FULVIA CIOBANU
SUFIXUL -OL
63
internaţională, să ne fi venit şi din alte limbi, în primul rînd din germană. Astfel etanol a putut veni nu numai din fr. ethanol, ci şi din germ. Ăihanol (cf. şi engl. ethanol, rus. dmanoji)r fenol, din fr. phenol sau germ. Phenol (cf. şi engl. phenol, rus. (fienoji), mentol, din fr. menthol sau germ. Menihol (cf. şi engl. menthol, rus. Menmoji, magh. mentol). Situaţiile în care putem considera drept sigură o anumită etimologie sînt rare şi se bazează fie pe un indiciu formal, fie pe un fapt extralingvistic (este vorba de un produs comercial pe care nu l-am putut importa decît dintr-o anumită ţară). De exemplu termenul gaiacol vine din franceză, în care întîlnim forma identică, gaiacol. Varianta guaiaeol vine probabil din germ. Guajalcol, deşi se întîlneşte şi în alte limbi (cf. engl. guaiaeol, magh. guajalcol). Un nume ca gomenol nu poate veni decît din franceză, în timp ce sulfatiazol, numele unui cunoscut medicament de fabricaţie germană, şi zephirol16, denumirea comercială a unei substanţe detergente de aceeaşi origine, sînt, ambele, împrumuturi din germ. Sulfathiazol şi Zephirol.
Multe dintre împrumuturi pot fi analizate în româneşte de orice vorbitor, deoarece există şi baza de la care au fost formate sau un derivat din aceeaşi familie : benzol (cf. benzoe, benzen, benzină etc), eedrol (cf. cedru), etanol (cf. etan), eucaliptol (cf. eucalipt), fenol (cf. fenic), formol (cf. formic,formiat), gaiacol şi guaiaeol (cf. gaiac, guaiac), mentol (cf. mentă), naftol (cf. naft), pentanol (cf. pentan) etc
Unele dintre împrumuturi, mai ales cele formate de la nume savante de plante, sînt analizabile pentru specialişti : carveol (cf. Carum Carvi), ciţronelol (cf. Citronella de Jawa), eugenol (cf. Eugenia Caryophyllata), timol (cf. Thymus Vulgaris).
în sfîrşit unele împrumuturi formate de la cuvinte străine care nu fac parte din terminologia de specialitate sînt neanalizabile chiar şi pentru specialişti, de exemplu : furfurol, ihtiol, pirol, rivanol. JSTeangilizabil poate fi considerat şi gomenol, împrumutat din franceză, deoarece numele propriu Gomen nu este cunoscut vorbitorilor români şi nici nu este înregistrat în dicţionarele noastre enciclopedice.
Cele mai multe împrumuturi în -ol sînt nume de substanţe din chimia organică, numele de preparate famaceutice şi de produse industriale de larg consum fiind mai puţine.
Derivatele în -ol create în limba noastră după model străin sînt în special nume de medicamente şi de produse chimice de larg consum. De aceea o denumire ca ocimenol „alcool extras din substanţa numită ocimen",^ deşi nu apare în dicţionarele de tip enciclopedic consultate, este mareurînd un împrumut decît o formaţie românească. Dintre creaţiile româneşti în -ol, amintesc următoarele : (dintre cele două războaie mondiale) capol „medicament sub formă de pilule împotriva durerilor de cap'% folosit astăzi numai glumeţ cu sensul de „orice fel de medicament în pilule pentru combatarea durerilor de cap", rasol17; (de după 1950, unele deri-
" Cf. Manualul inginerului chimist, tabelul alfabetic de la p. 766 şi urm. •GltCZ a°eSt derivat duPă Bogrea (vezi discuţia de la începutul acestei lucrări). Celelalte derivate mai puţin recente (astăzi ieşite din uz) au fost găsite în agende medicale şi în nomenclatoare ceva mai vechi.
m vate fiind deja ieşite din uz în momentul de faţă) : asclerol „medicament ■ folosit în tratamentul sclerozei", bronzol „produs care ajută la bronzarea ]■ pielii", dermatol „produs pentru vopsitul şi întreţinerea obiectelor de piele", ţm durol „produs pentru vopsit anumite suprafeţe", emulsol „vopsea pe bază fl de ulei emulsionat", impregnol „produs destinat impregnării impermeabili lelor", luxol „produs pentru lustruit mobile", ca şi albol, apretol, azurol, H        ăeruginol, amintite la începutul acestei lucrări.
m în ultimul timp au apărut unele formaţii ca : mentola „numele unei
m băuturi răcoritoare cu gust de mentă", fructola „numele unui fel de bom-M boane", în care este posibil să avem de-a face cu o variantă -ola, probabil m recentă, a sufixului -ol. Apariţia ei s-ar putea explica fie prin influenţa m variantei -ole pe care o prezintă sufixul -ol în alte limbi (franceză, engleză), m fie prin analogie cu forma feminină -(eli)olă (-(eji)ola, în alte limbi romanice, jm de exemplu în italiană, ca şi în substantivele româneşti articulate) a sufi-m        xului diminutival neologic -(e\i)ol18.
M După cum se poate constata din toate creaţiile româneşti amintite,
m        derivatul a fost format fie de la un cuvînt românesc (capol, de la cap, im-m        pregnol, de la impregna etc), fie de la un cuvînt străin, folosit în termino-m        logia comercială (dermatol, din tema grecească dermat- a gr. Sspjxa ,,piele", ■m        luxol, de la lat. lux „lumină, strălucire").
în cazul unora dintre formaţii, -ol a fost adăugat unor fragmente de cuvinte sau unor teme compuse : anghirol „medicament fabricat din anghinare" este alcătuit din părţi ale cuvîntului anghinare -f- -ol (după modelul lui cinarol), somnurol „calmant pe bază de bromisovalerianil-uree"f din somn + ur[ee] + -ol; vitadol „soluţie uleioasă conţinînd vitaminele A şi D2", din ^[aminele] A, D + -ol. Denumirea astmosedol „medicament folosit împotriva astmei" constă din cuvîntul astm(ă) + vocala de legă-^ tură -o- + stativ] -f -ol  ; în fitosedol „sedativ pe bază vegetală" şi
} gastrosedol „sedativ gastric", fito- şi gastro- sînt elemente de compunere
' de origine greaeă. Pluriglandoi „medicament preparat din extractul mai
multor glande" este format din pluri- + gland[$b] + -ol sau poate de la adjectivul pluriglandular, cu înlăturarea finalei. Sirocol „sirop de tuse con-| ţinînd gaiacol" este o contaminare între sirop şi gaiacol.
I Dacă avem în vedere formaţiile analizabile, împrumutate sau create
\ în româneşte, constatăm că sufixul -ol apare ataşat la :
| 1) Teme simple :
1 a) substantivale (nume de substanţe chimice, de plante, dar şi nume
%        aparţinînd altor categorii semantice) : acidol, butanol, cedrol, coriandrolf decanol, eucaliptol, propanol, santalol; ascaridol, azurol, zephirol etc 1 într-un compus ca borneol, sufixul apare ataşat la un nume propriu
? geografic (Borneo; cf. şi Gomenol);
b) adjectivale: durol;
c) verbale : impregnol;
d) substantivale sau verbale: apretol, bronzol, lustrol;
e) adjectivale sau verbale : albol.
Vezi nota 6.
64
FULVIA CIOBANU
Cele mai numeroase, după cum reiese şi din materialul prezentat, sînt derivatele de la teme substantivale.
2) Teme prefixate sau compuse: asclerol, axeroftol (unul dintre numele date vitaminei A, a cărei carenţă provoacă xeroftalmia), deru-ginol; gastrosedol, somnurol, vitadol (vezi alte formaţii de acest fel la p. 63).
Trebuie remarcat faptul că formaţiile prefixate menţionate aici conţin prefixe negative.
Sufixul -ol exprimă următoarele valori :
1. provenienţa, originea : butanol, etanol, eucaliptol, metanol, plu-riglandol, santalol;
2. agentul: albol, apretol, impregnol, lustrol;
3. destinaţia, scopul: retinol, somnurol;
4. opoziţia activă (remediu contra unei boli, a unui fenomen distructiv) : ascaridol, asclerol, axeroftol, capol, deruginol.
Dintre aceste valori, prima se întîlneşte mai ales la formaţii împrumutate, pe cînd celelalte trei apar mai ales la creaţii româneşti.
5. Din faptele prezentate în lucrarea de faţă se desprind următoarele concluzii cu privire la sufixul -ol :
a) Este un sufix specific terminologiei chimice internaţionale, folosit cu precădere pentru a forma denumiri din domeniul chimiei organice.
b) Provine din suprapunerea a două elemente, dintre care nici unul nu este la origine sufix : finala -ol a cuvîntului alcool şi -ol din lat. oleum, folosit ca element de compunere. Suprapunerea aceasta a fost facilitată de faptul că amîndouă elementele s-au folosit iniţial în legătură cu termeni din domenii apropiate ale chimiei organice.
c) Ca sufix, -ol este o creaţie relativ recentă (a apărut pe la mijlocul secolului trecut), fără să se poată spune cu precizie cărei limbi i~se datoreşte apariţia lui.
d) în limba română, despre existenţa sufixului -ol se poate vorbi aproximativ de la începutul acestui secol, deşi unii termeni în -ol (alcool, petrol) circulau încă mai de mult. Acest sufix a pătruns o dată cu denumirile internaţionale din domeniul chimiei organice şi cu numele unor preparate străine chimico-farmaceutice, importate în ţara noastră. El a devenit productiv pe teren românesc în denumiri de produse farmaceutice şi chimice de larg consum (ca : albol, apretol, lustrol, pluriglandol), caracterizate printr-un vădit aspect „fabricat", „artificial" si lipsite de stabilitate.
.4,
i
CINE - ELEMENT DE COMPUNEKE ÎN LIMBA EOMÂNĂ
DE
LUCREŢIA MAREŞ
Apariţia cinematografului mai întîi în Franţa (1895) şi apoi, la scurt interval, şi în alte ţări a dus la formarea unei bogate terminologii de specialitate.
Pentru limba franceză, termenii referitori la cinematograf şi la cinematografie au fost studiaţi de Jean Giraud într-o amplă lucrare *, în care numai pînă la 1930 sînt înregistrate circa 800 de cuvinte, dintre care 194 compuse cu cine\ma\to-. Pentru a da imaginea ritmului în care s-a îmbogăţit vocabularul cinematografic, autorul consemnează riguros şi data apariţiei fiecărui termen. CinSmatographe, format din gr. xIvtqijux, gen. xiviQfJUxxos şi -ypa<po<; (<ypa9etv), apare în 1895. Sînt semnalate apoi derivatele : cinSmatographique şi cinSmatographiste în 1896, cinS-matographie şi cinSmatographier în 1897. De la CinSmatographe, prin abreviere (procedeu frecvent în limba franceză), se formează cinSma (1900), iar acesta, abreviat la rîndul lui, a dat cine (1905)2. Se formează apoi succesiv: 1912 cinSphile, 1917 cinSgraphie, cinSgraphier, cinSgraphiste, 1920 cine-club, 1921 cinSman, 1922 cinSaste ş.a.
Paul Eobert în Dictionnaire alphabStique et analogique de la langue frangaise, Paris, 1967, înregistrează separat de substantivul cine şi elementul de compunere cine- din cuvinte ca : cineaste, cine-club, cinephile, cinS-roman.
Vocabularul cinematografic format în franceză a fost împrumutat de diverse limbi. Dicţionarele înregistrează atît elementul de compunere, cît şi numeroase formaţii cu cine-. în Dizionario enciclopedico Sansoni, Firenze, 1954, sînt înregistrate : cinedilettante, cinedrama, cineromanza3 etc.; în Cfrande enciclopedia portuguesa e brasileira, Lisboa, Eio de Janeiro
1 Le lexique frangais da cinâma des origines ă 1930, [Paris] 1958 ; vezi şi recenzia acestei lucrări semnată de B. Quemada, în ,,Le francais moderne", 1960, nr. 1, 71—73.
2 în Noaoeau dictionnaire etymologique et historique, par Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Paris, 1964, se indică pentru cine' 1917.
8 în lucrarea lui Alberto Menarini, II cinema nella lingua, la lingua nel cinema, Roma, 1955, sînt amintite şi periodicele : Cim-Magazzino (p. 177) şi Cine Illustrato (p. 194).
66 LUCREŢIA MAREŞ 2
ş.a. : cinejornal, cinefilia (< cine, abreviere de la cinema, şi gr. <piXo<;) ş.a. Pentru limba germană am consultat Meyers Neues Lexikon, Leipzig, 1962, care înregistrează substantivul Kino „cinematograf'şi următoarele compuse: Kinomaschine, Kinoorgel, Kinopanorama, Kinoscheinwerfer, Kinotechnik. Cjioeapb coepeMenHoeo pycenozo Jiumepamypnozo H3una, MocKBa— JleHHHrpajţ, 1956, menţionează elementul de compunere kuho-, precum şi 44 de compuse, printre care : nunoanmep, nunonadp, KUHOceauc, KUHOciţe-uapuă, nunomeamp, Kuno0ujibM. Se poate afirma că în limba rusă kuho- este productiv chiar şi numai pe baza numărului mare de compuse înregistrate în dicţionarul amintit. Limba engleză şi-a format o terminologie cinematografică proprie (derivate de la cuvinte cu sensul de „mişcare"). Dicţionarele pe care le-am consultat (Dr. Ernest Kein, A comprehensive Etymological Dictionary of the English Language, Amsterdam— London —New York, 1966 şi W. Little, H. W. Fowler, J. Coulson, The Shorter Oxford English Dictionary, Third edition) înregistrează pe cinema şi cinematograph împrumutate direct din franceză, cu derivatele : cinematographic, cinematographical, cinematographically, cinematography, cinematographer, iar H. W. Fowler, în A Dictionary of Modern English XJsage, Oxford, 1966, menţionează şi abrevierea cine- de la cinema, folosită în compuse ca cine-consumator, cine-projector etc.
E probabil ca în toate aceste limbi formaţiile cu cine- să fie mult mai numeroase, dar dicţionarele le înregistrează numai pe cele mai frecvente.
în Eomânia, după cercetările de pînă acum, primele ştiri despre apariţia cinematografului şi despre proiecţiile cinematografice au fost difuzate începînd din 1896, în ziarul de limbă franceză „L'ind&pendance roumaine" 4. Publicaţii româneşti consacrate în întregime cinematografului au apărut numai după 1910. Parcurgînd cîteva reviste de acest fel, apărute în perioada 1916—1930, anume „Cinema". Eevistă umoristică. Eîmnicu-Vîlcea, 1916, „Cinematografia". Eevistă ilustrată. Bucureşti, 1922, „Cinema". Eevistă cinematograf ică bilunară. Bucureşti, 1924, „Cine-"" film". Bucureşti, 1927—1929, am înregistrat următorii termeni, împrumutaţi din franceză : cineast („Cine-film", septembrie 1927, 25/1); cinefil („Cinema", 1925, nr. 5, 263); cinegrafic (ib., 1925, nr. 6, 283/1); cinegrafie (ib., 1925, nr. 12, 887/1); cinegrafist (ib., 1925, nr. 12, 885/1); cinema, cineman, cinemană („Cine-film", septembrie 1925, 7/1); cinematist („Cinema", 1916, 8/1); cinematograf; cinematografia (cu derivatele cinematografiere şi cinematografiat); cinematografic ; cinematografie ; cinematograf ist („Cinematografia", 1922, nr. 1, 41/2). Dintre aceştia limba română contemporană a reţinut pe cineast, cinefil, cinematografic, cinematografie. Verbul a cinematografia este înlocuit, probabil tot sub influenţa limbii francez~e, de a filma. în ultima vreme se încearcă introducerea adjectivului filmic 5 pentru cinematografic.
4 Pentru istoricul cinematografiei în ţara noastră vezi Ion Cantacuzino, Momente din trecutul filmului românesc, Bucureşti, 1965.
5 Cf. Iorgu Iordan, Unele aspecte ale formării cuvintelor în limba română actuală, în scl xv (1964), nr. 4, p. 418.
\ * CINE-. ELEMENT DE COMPUNERE IN LIMBA ROMANA 57
Dicţionarele româneşti apărute pînă acum nu menţionează elementul cine- printre elementele de compunere. Dicţionarul universalal lui L. Şăi-neanu înregistrează în ediţia a opta (1930) numai cuvîntul cinematograf; cade adaugă şi cuvintele cinematografia şi cinematografie, iar da îmbogăţeşte numărul formaţiilor, înregistrînd şi cuvintele cinema-, cinematografistr precum şi derivatele verbului cinematografia (cinematografiare^:t;^ tografiat s.n., cinematografiat, -a adj.). în dm, pe lingă cuvintele menţionate pînă acum, apare cineast6 şi cinefil, la care se adaugă în dn cineclub (cu derivatul cineclubist), cinemascop, cinepanoramic, cinerama7.
Această scurtă privire istorică ne relevă un ritm lent în dezvoltarea vocabularului cinematografic românesc. Putem spune  totuşi că limba română a împrumutat din franceză, eventual şi din italiană un număr destul de mare de cuvinte formate cu cinefma-'8 neanalizabile sau semianalizabile.
Este evident că limba română a putut împrumuta sau calchia formaţii de felul acesta şi din alte limbi. Influenţa unor limbi ca rusa şi germana, de exemplu, a putut contribui la formare^ sau la întărirea acestui tip de compunere în limba noastră, cu toate că în aceste limbi elementul 1        de compunere este kuho-, respectiv Kino-.
în ultimii ani, în articolele de critică cinematografică, datorită, fără îndoială, dezvoltării intense a cinematografiei în ţara noastră, a apărut un număr relativ mare de cuvinte compuse cu cine-. Unele dintre ele sînt şi în alte limbi:
\ einefob (fr. cinephobe) — este semnatarul unei epigrame din inf. buc,
1968, nr. 4505, 2/3.
einemiracol 9 : Mai mare decît cinerama, sistemul cinemiracol (cine-miracle) va fi inaugurat la Paris în Sala Emptie. contemporanul, 1962, nr. 5 (799), 5/7.
] Altele, fără a fi atestate în dicţionarele altei limbi, pot fi deopotrivă
'| atît formaţii străine, împrumutate sau calchiate, cît şi formaţii pe teren
românesc. Pot fi împrumuturi mai ales cuvintele în care cine- a fost alăturat unui neologism. în atestările de mai jos cine- a format compuse cu împrumuturi din franceză. Cele mai multe par a avea un caracter ocazional. ^ cineamator : (subst.) Există numeroşi cineamatori pasionaţi..-. scIn-'*j teia, 1966, nr. 6980. (adj.) Participarea mişcării noastre cineamatoare. ib.
cineamatorism : Cineamatorismul e un fenomen mereu viu şi actual. luceafărul, 1966, nr. 21 (212), 8/3. Au loc... festivaluri naţionale de cineamatorism. contemporanul, 1967, nr. 47 (1102), 5/1. 5   , k cine-animator : Eroii plăsmuiţi de clasicii noştri continuă să fie ocoliţi,
) ignoraţi de cine-animatorii români, scînteia, 1967, nr. 7361, 4/6.
6 Pentru etimologia acestui cuvînt vezi şi Flora Suteu, Un contrast cu -ist si -ast, în ,,Presa noastră", 1967, nr. 5 (133), p. 26-27.
7 Pentru felul în care s-a format cuvîntul cinerama, vezi Al. Graur, Cuvinte râu formate, în lr vii (1958), nr. 2, p. 2.
8 Compusele cu cinejma- au fost semnalate de Iorgu Iordan în Limba română actuală, ediţia •             a Il-a, Bucureşti [1948], p. 218.
: . 9 Termen citat de FI. Dimitrescu, Tendinţe ale formării cuvintelor în limba româna actuală
[ în ll x (1965), p. 233.
68
LUCREŢIA MAREŞ
CINE- ELEMENT DE COMPUNERE ÎN LIMBA ROMANA
69
cine-animaţie — titlul unui articol din cinema, 1967, nr. 9 (57), VIII/5'supl.
cine-aperîtive — titlul unui articol din cinema, 1968, nr. 6 (66), 15.
cine-atmosîeră : Anumite apariţii drăgălaşe înviorează, ce e drept, cine-atmosfera epocii, dar strălucirea lor apare dimineaţa si păleşte la asfinţit. cinema, 1967, nr. 2 (50),. 6.
cine-consumator : O publicitate care contează pe infantilismul cine-con-sumatorului. cinema, 1967, nr. 2 (50), 5.
cinedestin : Se consideră răspunzători de cinedestinul omenirii, contemporanul, 1967, nr. 18 (1073), 5/2.
cine-documente „documente referitoare la trecutul cinematografiei (în ţara noastră)". Este titlul unei rubrici din cinema, 1967, nr. 11 (59), 2.
cine-erezii — titlul unui articol din cinema, 1967, nr. 6 (54), XV supl.
cine-final, subtitlul articolului „Bucureşti—Los Angeles şi retur" de Gh. Vitanidis din cinema, 1968, nr. 1 (61), 23/3.
eine-f oto-chtb : în cadrul noului club... a fost organizată o secţie de cine-foto-club care a fost înzestrată cu filme, scînteia, 1960, nr. 4786, 1/4.
cine-frescă: Mărturiseşte capacitatea de a cuprinde într-un fel de cine-frescă o bogată diversitate de tipuri si de situaţii, luceafărul, 1967, nr. 51 (295), 8/1.
eineidee — in revista cinema există p rubrică intitulată Cronica cineicteilor.
eineinformaţii — titlul unei rubrici în care se dau informaţii referitoare la cinematografie, cinema, 1968, nr. 2 (62), VIII supl.
einemeridiane — titlul unei rubrici de noutăţi cinematografice. drumul socialismului, Deva, 1967, nr. 3799, 2,
cine-panoramă : Liz Taylor a fost cea mai picantă cine-panoramă a ultimilor ani. contemporanul, 1967, nr. 19 (1074), 5/4.
eineparâbolă : Această originală eineparâbolă Godard o intitulează. .. cinema, 1967, nr. 11 (59), 22/1.
cinepictură : Regal de cinepictură, titlul unui articol din cinema, 1968, nr. 1 (61), XI/1 supl.
cinepoezie 10 : Calcul si cinepoezie, titlul unui articol din contemporanul, 1962, nr. 3 (797), 5/1-3.
cineprotecţie : Mai există si alte forme de cineprotecţie. contemporanul^ 1967, nr. 18 (1073), 5/4/
eineprotecţionist: Micul ecran a creat. . . stare de alarmă şi a determinat o serie de măsuri cineprotectioniste. contemporanul, 1967, nr. 18 (1073),^ 5/4.
eine-relief : Noul ecran „cine-relief". . . si-a făcut de curînd apariţia. cinema, 1948, nr. 1, 4/1.
cinerestaurant11: Un cinerestaurant în care, fără a se întrerupe dejunul sau cina, poţi vedea ultimele filme, contemporanul, 1960, nr. 49 (738), 5/7.
nr. 2, 134
10 Termen citat de FI. Dimitrescu în art. cit., p. 242.
11 Termen citat de FI. Dimitrescu în Cuvinte şi sensuri noi in presa actuală, lrxi (1962),
cine~şomaj —titlul unei informaţii din cinema, 1967, nr. 8(56), IX/3 supl.
cine-telegrame — titlul unei rubrici cu scurte informaţii cinematografice, flacăra, 1967, nr. 17, 20/1 şi ib., 1968, nr. 14, 12/2.
Dar cine- a format compuse şi cu unele cuvinte vechi ale limbii române. Aceasta poate fi o dovadă a formării lor pe teren românesc. Nu este însă exclusă posibilitatea calchierii unor formaţii străine.
cineînvăţămînt — titlul unui articol din luceafărul, 1966, nr. 21 (212), 8, în care sensul cuvîntului reiese din următorul context: ni se înfăţişează cu toată vigoarea problema învăţămîntului cinematografic, ib., 8/4.
^cinelimbă „limbaj cinematografic" : fie că au tratat, fie că n-au tratat ~7 direct probleme de cinelimbă, rapoartele... vor trebui... consultate, lucea- U fArul, 1967, nr. 35 (279), 8/6. Studenţii.. . au dovedit... că ştiu să facă   / ^ uz de cinelimbă, ib., 1967, nr. 48 (292), 8/1. Saltul de calitate al cinelimbii, j practicate în raport cu generaţiile anterioare e real şi eficace, ib. ^
Grupez separat cîteva compuse cu cine- pe care le-am întîlnit în traduceri din limba rusă. Cele mai multe provin dintr-un articol publicat în revista „Secolul 20", 1967, nr. 10. Consider important faptul că a fost posibilă traducerea compusului şi nu o traducere prin perifrază.
cine-adevăr (format, probabil, după fr. cine-verite): Despre „cine-adevăr". secolul 20, 1967, nr. 10, p. 85.
eine-foto : Scotea pe atunci revista „Cine-foto". ib., p. 86.
eine-front — titlul unei reviste, ib., p. 92.
eine-gamă : Pentru a putea înfăţişa pe o foaie de hîrtie un studiu dinamic trebuie să avem semnele grafice ale mişcării. Noi sîntem în căutarea „cine-gamei". ib., p. 85.
cineinginer: Cineinginerii noştri au inventat aşa-numitul efect al prezenţei spectatorului pe ecran, veac'nou, 1968, nr. 14 (1203), 5/4.
eine-material: Pentru a realiza o operă cinematografică e nevoie de un „cine-material" de bună calitate, secolul 20, 1967, nr. 10, p. 88.
cine-oehi (luat, probabil, din fr. cine-ceil) : Cine-ochi este arta de a organiza mişcările necesare ale obiectelor în spaţiu, ib., p. 84. Din punctul 1 de vedere al ochiului înarmat cu aparat cinematografic („cine-ochi"). ib., p. 93. Şi derivatul cine-ochist: ,,Cine-ochistuV\.. trebuie să... noteze exact, ib., p. 84.
cine-poem ib., p. 84.
einesurogat: Susţin prepararea unor asemenea cinesurogate la noi. ib., p. 86.
Din prezentarea făcută mai sus se observă că : a) toate compuse J ,§^^Mfe§tâB^ive (uneori folosite adjectival); b) atestările sînt toarte noi; c) majoritatea cuvintelor sînt formaţii ocazionale, efemere.
Inconsecvenţa cu care sînt ortografiate în presă compusele discutate mai sus (în prezentarea de faţă am păstrat ortografia textelor) ne-a determinat să spunem cîteva cuvinte în legătură cu ortografierea în limba română a compuselor în structura cărora apare elementul cine-. Potrivit normelor ortografice în vigoare, cuvintele compuse cu un element de corn-
70
LUCREŢIA MAREŞ
punere nu se separă cu cratimă 12. Scrierea într-un singur cuvînt a compuselor discutate aici este susţinută şi de faptul că, indiferent de natura sunetului iniţial al cuvintelor cu care formează compuse, cine- rămîne neschimbat. Scrierea lor cu cratimă se poate explica, de cele mai multe ori, prin apariţia lor recentă în limbă. De obicei se scriu cu cratimă cuvintele noi, mai puţin sudate, cuvintele analizabile şi neintegrate în limbă 33. In cazul cuvintelor împrumutate, scrierea cu cratimă poate reprezenta şi o influenţă a ortografiei din limba de origine.
în concluzie putem spune că în limba română a apărut recent un nou element de compunere cine-, împrumutat din fr. cine-, al căruf sens „de cinematograf, cinematografic" 1-a preluat în întregime. în perioada actuală apar relativ multe compuse cu cine-14 . Dar el nu are (şi nu poate avea) productivitatea pe care o au alte elemente de compunere, ca micro-sau, mai recent, mini- 15, de exemplu, care -pot forma mai multe părţi de vorbire şi, mai ales, pot forma cuvinte aparţinînd unor sfere semantice foarte variate16. Dacă auto-, micro- etc. au pătruns în limba vorbită, cine-, specializat pentru un singur domeniu, a format numai cîteva compuse cu o circulaţie ceva mai largă. Mă refer la cineclub, cineamator, cineamatorism. Majoritatea formaţiilor cu cine- se menţin însă la nivelul limbii literare scrise.
12 oi* l?irePtar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, Editura Academiei, Bucureşti p 34'P40 Vla Giobanu' Scrierea cuvintelor compuse, Editura Academiei, Bucureşti, 1958,'
13 Acest Tenc-men a fost semp« lat recent şi în cazul compuselor cu lele- de *\ Iordan in Roum. tele-, ,,Revue de linguist que romane", Tome XXXI (1967), p. 250
Cine- are în limbajul cinematografiei acelaşi rol cu tele- în limbajul televiziunii. Pentru tele- vezi Luiza Seche, Tele-, în lrxiv (1965), nr. 3, şi I. Iordan, art. cit.
Vezi Luiza Seche, Elementul de compunere mini-, în volumul de faţă, p 71 ş u
sprijinul afirmaţiei că cine- are în limbă o situaţie mai slabă decît alte elemente de luZ^m^ Că nU aPare f0l°Sit SingUr' Ca substantîv> aşa cum pot fi folosite
ELEMENTUL  DE  COMPUNEKE MINI-
de
LUIZA SECHE
Elementul de compunere mini-1 ne-a venit prin filieră franceză o dată cu moda : mini-jupe. Se ştie că moda contribuie într-o măsură considerabilă la vehicularea unor termeni noi. în limba franceză, se consideră că mini- îşi are originea în lat. minus „moins" 2, credem însă că trebuie pus în legătură şi cu alte cuvinte, apropiate ca formă şi ca sens de el, şi anume cu minim 3, minuscul, miniatură 4, care, desigur, au avut o oarecare influenţă asupra lui mini-, cu atît mai mult cu cît mai ales sensul, „în miniatură, foarte mic, de proporţii reduse", pledează pentru această apropiere; acceptarea unei etimologii multiple ar corespunde mai degrabă realităţii. Nu sîntem chiar atît de siguri că Mircea Gheorghiu are dreptate atunci cînd afirmă5 că mini- are ca punct de plecare limba engleză, numai pentru simplul fapt că dicţionarele engleze (şi, în general, limba engleză) înregistrează cuvinte formate cu acest element de compunere (minibus, minicar, minislcirt etc). Cuvintele atestate în limba engleză, ca şi exemple similare apărute în presa franceză, italiană, spaniolă şi germană (poate şi în alte limbi) demonstrează caracterul internaţional al acestui element de compunere.
Mini- n-a fost înregistrat de nici un dicţionar românesc6, nici chiar de Dicţionarul Academiei, seria nouă (dlr), cel mai cuprinzător şi mai recent dicţionar al limbii române, care a încheiat de curînd redactarea literei M. Atestările din ce în ce mai dese ale acestui element ne conduc la ideea că nu este vorba numai de un capriciu, de o creaţie momentană, şi
1 Vezi N. Mihaescu, Cum ecorect?, în INF. BUC, 4479/1968,p. 2-3, şi Mircea Gheorghiu, Inovaţii şi formiţii noi in limba presei actuale, în LR XVII (1968), nr. 2, p. 132—133.
2 Vezi Paul Rabert, Dictionnairealphabetique etanalogiquedelalanguefrancaise, Paris, 1967.
3 Cf. The Oxford English Dictionary, Oxford, 1961, care întregistrează pe minibus, atestat In 1849 < minimus + omnibus, Probabil însă că această formaţie nu are nici o legătură cu noile cuvinte compuse cu mini-.
4 Cf. The Comise Oxford Dictionary of current English, Oxford, 1966, s.v. minicab-
5 Lucr. cit.
6 Nici dicţionarele străine, cu excepţia celor citate, nu înregistrează cuvinte cu mini-
72
LUIZA SECHE
ELEMENTUL DE COMPUNERE MINI-
7$
că el cîştigă teren, cuprinzînd sectoare mai stabile decît moda. Voi da mai jos cîteva dintre atestările pe care le-am cules, mai ales din presă, şi care par, în majoritatea lor, formaţii interne (desigur, exemplele sînt mai numeroase decît cele înregistrate aici). Indiferent însă de numărul acestor atestări, cuvintele formate cu elementul de compunere mini- nu pun, în general, alte probleme decît cele oferite de exemplele menţionate de noi şi nu credem că exemple sau atestări suplimentare ar putea modifica esenţial concluziile la care am ajuns :
miniafişe s. n. pi. (într-o emisiune la radio în care era vorba de nişte anunţuri scrise într-o formă foarte concentrată, pe bucăţi de hîrtie mici cît biletele de autobuz);
minialcooltest s. n. (în cazul lui e necesar un test într-o eprubetâ pe mensura piticului. Un minialcooltest. flacăra, 10/1968, 22/1; cf. ib.$ 22/2);
mini-automobil s. n. v. mini-televizor (flacăra, 26/1967, 20/3);
mini-băr s. n. (Neobositul [si uneori obositorul] Vili Donea răspunde de un mini-bar la JEforie-Nord. flacăra, 33/1967, 2/2);
*mini-bâschet7 s. n. (Mini-baschet. Transmisie de la Sala Floreasca. scînteia, 7302/1967, 3/1; cf. flacăra, 10/1968, 22/1, Jurnalul de actualităţi, 8/1967);
minibombă s. f. (Minibombă atomică pentru a evita un maximâcel. flacăra, 10/1968, 22/1);
mini-câl s. m. (Iată şi un mini-cal, cel mai mic, separe, dintre cei obţinuţi în urma eforturilor specialiştilor în zootehnie, flacăra, 26/1967, 20/3);
minicâmeră s. f. (Minicameră T. V. ... Avantajîil noii camere: posibilitatea de a fi realizată la dimensiunile unui aparat de filmat, inf. buc, 4527/1968, 2/1. Minicamere de televiziune. în viitor se vor putea realiza ca-0 mere de^ televiziune ultraminiaturizate. contemporanul, 11/1968, 10/7);*
mini-coâdă s. f. (Ursuleţul îşi făcu planul să-şi scurteze singur coada. Adică să-şi facă dintr-o coadă adevărată o mini-coadă. cutezătorii, 21/1968, 13/1);
mini-considerâţii s. f. pl. (Mini-consideraţii [titlul, magazin, 514/ 1967, 5/7); ^   l      j  , /
minieronică s. f. (Minicronică hipică [titlu], sportul, 147/1968, 2; cf. şimicro-cronică);
mini-cuceritor s. m. (Mini-cuceritorul [Mickey Eooney], extravagantul, fenomenul cinematografiei americane dintre cele două războaie, a înţeles că epoca lui a apus. cinema, 8/1967,19);
minidebut s.n. (într-o emisiune la televizor, din 25 februarie 4968, la care îşi dădeau concursul un grup de elevi aflaţi pentru prima oară în faţa camerelor de luat vederi);
mini-decent s. n. (Mini-decent este un nou gen de rochie ultrascurtă. FLACĂRA, 21/1967, 20/1) ;
minidialâg s. n. (în cadrul emisiunii radiofonice „Unda veselă" din 15 februarie 1968, într-un context în care se făceau aluzii hazlii la o „scurtă" convorbire telefonică între două femei);
«       ' Cuvintele precedate în lista noastră de* au fost înregistrate şi de n, Mihăescu sau ae Mircea Gheorghiu în articolele în care s-au ocupat, după cum am arătat, de mini*.
minidicţionâr s. n. (Minidicţionar al grefelor [titlu]. flacIra, 4/1968 20/3); ^ ■    .   ,   . /
mini-enciclopedie s. f. (Magazinul 111, un soi de mini-enciclopedie combinată cu mini-varietăţi, adună ce poate si de unde poate, magazin 514/1967, 5/6); ' '
*mini-etâpă s. f. (Titlul unei caricaturi la adresa întîlnirii de fotbal dintre echipele Steagul roşu-Braşov şi A.S.A. Tg.-Mureş, apărută în inf buc, 4442/1967, 3/1; cf. ib., 4499/1968, 2/2);
miniexpresuri s. n. pl. „unităţi mici de alimentaţie publică, cu autoservire" (în funcţie de rezultatele obţinute vom putea desprinde şi concluziile utilităţii sau neutilităţii acestui gen de miniexpresuri. inf. buc, 4562/1968,
mini-îotbal s. n. (în emisiunea de televiziune pentru tineretul şcolar „Ala-bala" din 13 martie 1968 ; cf. inf. buc, 4604/1968,3/4);
mini-frigider s. n. (Specialişti de la Institutul de electronică din Leningrad au realizat un refrigerator miniaturizat... Mini-frigiderul funcţionează graţie unei pile electrice portabile, inf. buc, 4592/1968, 2/4);
*mini-fustă s. f. (Cititoarea noastră îşi exprima opiniile cu privire la mini-fustă. magazin, 541/1968, 7/8. Este jenant să vezi însă femei trecute der 30 de ani cu trupul împlinit strâduindu-se să pară tinerele în mini-fuste. magazin, 541/1968, 7/8. Un grup de manechine a prezentat modele de rochii pentru toate vîrstele, protestînd împotriva încercării de a introduce „mini-fustele". inf. buc, 4273/1967, 4/4);
mini-golf s. n. (Termeni de golf si mini-golf. vacante însorite, 1/1967, 2/3; cf. flacăra, 23/1968, 9/3);
miniherostrâţi s. n. pl. (Apariţia unor miniherostraţi n-ar fi o explicaţie plauzibilă pentru dificultatea cu care se nasc azi Prometeii ? flacăra, 10/1968, 22/2);
mini-insule s. f.pl. (Un şirag de mini-insule care se înlănţuie la mari depărtări de orice ţărm locuit, pierdute undeva în Oceanul Indian, scînteia, 7421/1967, 1/6);
mini-instrumente s. n. pl. (Colecţia de mini-instrumente muzicale a germanului Albert Beukert este realizată în 10 ani de muncă neîntreruptă, femeia, 10/1967, 38/2);
mini-interpreţi s. m. pl. (în cadrul emisiunii de televiziune „Ex terra 68" din 24 martie 1968);
mini-interviu s. n. (Mini-interviu [titlu], contemporanul, 13/1967, 5/5. Mini-interviu cu Geo Saizescu. luceafărul, 41/1967,3/1; cf. şi micr o-interviu);
mini-istorie s. f. (Aş voi, în schimb, o mini-istorie a dramaturgiei originale contemporane, în care cei cîţiva dramaturgi care au scris în aceşti din urmă douăzeci de ani să fie analizaţi prin prisma scopurilor pe care şi le-au propus. contemporanul, 8/1968, 4/1);
mîni-însemnări s. f. pl. (Acum cîteva săptămîni, aceste mini-însemnâri de teleanticipaţie puneau întrebarea: Pe cînd vestea plăcută a încheierii serialului „Evadatul"? flacăra, 14/1968, 14/4);
'74
L.UIZA SECHE
minijâf s. n. (MinijaflaBaltimore. Suma furată: cinei cenţi; vie-tima: un copil de sase ani; vîrsta hoţului . . . un adolescent, flacăra, 18/1968, 29/2);
*mini-jupe, mini-jupă (minijupă), minijup s. f. şi s. n. (Nu-i place să poarte mini-jupe. cinema, 11/1967 ; cf. ib., 8/1967, 15/6, rl, 7242/1968, 2/2, flacăra, 26/1967, 20/3. Mini-jupa şi circulaţia, cinema, 40/1967, 20/1. Minijupă, flacăra, 10/1968, 22/1. Apare un cetăţean cu părul nins. A lăsat la masă o tînârâ în minijup violet, scînteia, 7656/1968, 1/3; cf. inf. buc, 4572/1968, 3/7. Cu minijupul ăsta mergi la teatru? ib*, 4476/1968, 1/3. Atenţia [şoferilor] să fie concentrată la conducerea autovehiculului şi nu la mini-jupele din jur. flacăra, 40/1967, 20/1; cf. ib., 23/1968,18/1. Ca şi în cazul mini-jupelor, situaţia nu se prezintă chiar atît de grav. ib., 33/1967,23/3; cf. rl, 7242/1968, 3/7 ; şi adjectival : (Croiala rochiei de vădită in-spiraţie mini-jupe. flacăra, 33/1967, 18/1. Fusta mini-jupe va râmîne un apanaj al tinerelor fete, un sortiment pentru sport. inf. buc, 4460/1967, 2/2; şi adverbial, într-o comunicare orală, greşită ca sens : Te-ai tuns mini-jup 8 ;
miniliteratură s. f. (Miniliteralura sau experienţele de tinereţe [titlu].
luceafărul, 11/1968, 4/3) ; .
minimagnetofon s. n. (Minimagnetofon „Philips" automatic comandă distanţa, rl, 7258/1968, 4/3);
mini-maşină s. f. (A avut loe un concurs original la care au luat parte sase mini-masini de curse conduse de automobilisti între 8 si 15 uni. magazin, 554/1964', 4/3; cf. rl, 7347/1967, 6/1);
minimituri s. n. pl. (E interesant că pînă şi marile mituri devin mini-mituri. flacăra, 10/1968, 22/2);
mini-modă s. f. (Mini-modă pentru fetiţe, femeia, 7/1967, 10/2);
miniopţiune s. f. (Miniopţiune [titlu], inf. buc, 4479/1968,2/3);
mini-orgă s. f. (O societate britanică a fabricat recent o mini-orgă Electronică: 19 cm lungime, 11 cm lăţime şi 3 cm grosime, magazin, 355/1968,3/5);
mini-paraşute s. f. pl. (Tunurile proiectează în aer miniparaşute de care sînt aninate steagurile olimpice, rl, 7247/1968, 3/8);
mini-plantâţie s. f. (Mini-plantaţie de brazi — la telejurnalul de seară din 10 decembrie*1967);
mini-problemă s. f. (Oricît de hazardate sau de deplasate ar părea speculaţiile „filozofice" într-o aparentă mini-problemă, ne luăm răspunderea să le facem, cinema, 5/1968, 8/4); ^
mini-râdio s. n. (Mini-radio [titlu]. Industria japoneză a pus pe piaţă un nou tip de aparat în miniatură, flacăra, 17/1967, 18/4);
mini-raliuri s. n. pl. (Parcă vezi miile de turişti animînd neobosiţi terenurile pentru golf..., concurînd la mini-raliuri, practicînd sporturi nautice, scînteia, 7627/1968, 2/7 ; cf. şi m i c r o r a 1 i u automobilistic, flacăra, 12/1968, 2/2);
8 Pentru formaţia mini-jupe am qutea da încă o mulţime de referinţe din toate revistele nan rubricile de modă din publicaţiile noastre; nu credem însă că este cazul să lărgim mai mult această listă. v
ELEMENTUL DE COMPUNERE MINI-
75
mini-receptoăre s. n. pl. (Mini-receptoare ... receptoarele radio minuscule pentru campionii de nataţie informaţi astfel asupra poziţiei celorlalţi concurenţi fără a fi nevoiţi să întoarcă privirea, contemporanul, 42/1967, 10/4);
mini-recesiime s. f. (Unul dintre termenii la modă în presa occidentală, mini-recesiune,' pare să satisfacă atît nevoia unei prezentări a situaţiei economice cît şi acea ştiinţă subtilă a psiho-economiştilor americani, flacăra, 33/1967, 23/3. Mini-recesiunea pune probleme noi. ib.);
mini-rezerve s. f. pl. (Rezervele de aur ale S.U.A., ajunse „mini-rezerve" — cum se exprimă un ziarist occidental, scînteia, 7550/1967, 4/7);
mini-român s. n. (Un mini-roman pe care ţi-l poţi lesne imagina mai departe, luceafărul, 12/1968, 7/1);
mini-schiuri s. n. pl. (Mini-schiuri pentru copii, mai mici decît schiurile obişnuite. Jurnalul de actualităţi, 7/1968);
mini-sculptură s. f. „sculptură realizată cu minimum de mijloace tehnice şi de materiale şi cu maximum de concentrare şi de abstractizare, ajungînd pînă la « stilizare »" (Piesa aceasta gigantică, opera sculptorului american Tony Smith, a fost expusă recent la Pittsburg sub titlul „Ţigară", fiind socotită drept cea mai reprezentativă lucrare a curentului numit mini-sculptură, denumire dată operelor exprimate de autorii lor printr-un minimum de mijloace plastice, magazin, 539/1968, 3/6);
mini-starlete s. f. pl. (Să încercăm să desluşim acest vocabular în care expresiile de predilecţie sînt: nimfele, starlete, ministarlete, mini-jupe, mi-cro-bikini. cinema, 5/1968, 8/4);
mini-submarin s. n. {Mini-submarin folosit pentru depistarea comorilor de pe fundul mărilor, veac nou, xxiv, 14/1968, 4/2);
*mini-taxiuri s. n. pl. (cf. rl, 7017 /1968, 4-5);
mini-teâtre s. n. pl. (Miniteatrele — titlu de cronică teatrală, în rl, 7254/1968, 12/3, cu sensul „spectacole mici, agreabile, fără pretenţii", un fel de „theâtre coupe");
mini-tehniciân (minitehniciân), -ăs. m. şi s. f. (Portretul unui mini-tehnician. cutezătorii, 16/1968, 15/1. Iată şi o pasionantă minitehniciană. ib., 17/1968, 15/2. Minitehnicienii din Sibiu au aprobat cu entuziasm constituirea grupului „Mini-Tehnicus". ib., 13/1968, 4/1. Să menţină o strînsă legătură cu alte grupe de minitehnicieni, care, eventual, s-ar forma şi în alte părţi ale ţării, ib., cf. ib. 17/1968, 15/1);
mini-televizor (minitelevizor) s. n. (Călătorii moderni nu pornesc la drum fără aparat de radio tranzistorizat sau, mai nou, minitelevizor. magazin, 539/1968, 7/6. Hotărît lucru, trăim într-o epocă în care noţiunea de „mini" se întîlneşte tot mai des: mini-televizoare, mini-automobile, mini-trenuri, mini-jupe etc. etc. flacăra, 26/1967, 20/3);
mini-temă s. f. (Să ni se ierte tonul imprecativ sau dramatic aplicat mini-temei pe care ne-am propus-o. cinema, 5/1968, X/2);
mini-trenuri s. n. pl. v. mini-televizor; (flacăra, 26/1967, 20/3);
*miniturisme s. n. pl. (cf. inf. buc, 4277/1968, 3/6);
miniuzină s. f. (Părăsim această miniuzină cu aspect de laborator. flacăra, 12/1968, 22);
70
TXSiZPţ SECHE
mini-varietăţi s. f. pl. v. mini-enciclopedie (magazin 514/1967, 5/6);
mini-zîmbete s. f. pl. (Minizîmbete — titlu dat unei serii de caricaturi semnate de Matty, în magazin, 554/1968, 7/7);
Mai rar — cum este şi firesc, deoarece în limba română, cu ajutorul elementelor de compunere se formează, în general, nume' comune — l-am întîlnit pe mini- (în scris şi oral) combinat cu nume proprii:
Mini-Tehnicus s. n. (Concursul Mini-Tehnicus constă în executarea unor dispozitive, mecanisme, instalaţii, micromodele din domeniul mecanicii. cutezătorii, 3/1968,12. Deţinător al brevetului Mini-Tehnicus. ib.) ;
în nomenclatura unor jucării executate în miniatură, cu o tehnică simplificată, după prototipurile obişnuite mari: Mini-Renault, Mini-Volga, Mini-Skoda, Mini-I-L. etc.;
sau în denumirea pachetelor de ţigări de format mai mic şi cu mai puţine ţigări (12 faţă de 20), puse de curînd în vînzare la debitele de tutun : Mini-Litoral, Mini-Snagov etc.
Mini- este şi cuvînt de sine stătător— substantiv: Economia americană s-ar afla într-o adevărată recesiune, faraonici un fel de mini. flacăra, 33/1967, 23/3; cf. 26/1967, 20/3 ; O nouă mini japoneză — Honda - 600 [e vorba de un nou tip de automobil], ib. 47/1967,10/3. Lumea e mare, acţiunile omului sînt grandioase ... simultan, omul se întoarce la mic, la miniatură, inventînd substantive care încep chiar cu vocabula asta: mini. ib., 10/1968, 22/1; în forme cazuale, mai convingătoare pentru susţinerea independenţei acestui cuvînt: Nu se înverşunează prea rău împotriva mini-ului decana modei franceze, flacăra, 23/1968,18/2. Nu e exagerat să plasăm publicitatea „mini-uluiu, în sfera diversiunii? cinema, 5/1968, 9/2. în acest sezon, moda minimilor, mai ales pentru adolescente, a învins, rl, 7258/ 1968, 2/3 ; şi adjectival: Tradiţie şi inovaţie s-ar putea intitula confruntarea aceasta dintre un veşmînt african şi rochia „mini", ib., 13/1967, 17/2.
în sfîrşit, un exemplu în care mini este compus cu un participiu : Rochia nu e suficient de miniscurtată. cinema, 10/1967, supliment VII/1.
Din analiza exemplelor (şi cantitativ, şi calitativ), precum şi din urmărirea frecvenţei lui mini- în limbă (cu şi fără atestări scrise), putpm trage concluzia că el este un element de compunere productiv. în general se combină cu substantive şi, mai rar, cu adjective (glumeţ, l-am auzit şi cu verbe: Te-ai miniscurtat şi tu? sau Şi-a miniscurtat rochia), ca şi celelalte elemente de compunere de tipul electr o-, energo- infra-, neuro-, psiho-, radio-, tele-, termo- etc.
Sensul lui mini-, păstrînd valoarea originară, s-a îmbogăţiţi semantic numai în privinţa nuanţelor :
a) ,,(foarte) mic ca volum, ca lungime" : mini-radio, mini-jupe, mini-tren, mini-televizor, mini-automobtl, mini-cal, mini-bar, mini-paraşută, mini-submarin etc.
b) „(foarte) mic ca întindere, durată şi cuprindere într-o ierarhie valorică", de fapt, o extensiune a nuanţei semantice anterioare : mini-interviu, mini-recesiune, mini-etapă, miniliteratură, mini-roman etc.;
c) „care necesită un efort mai mic" sau „care este pentru cei mici" : mini-golf, mini-baschet, mini-fotbal etc, toate, forme adaptate ale sportului
ELEMENTUL DE COMPUNERE MINI-
77
respectiv normal (golf, baschet, fotbal etc), practicate pe terenuri special amenajate, de dimensiuni mai reduse şi cu reguli de joc simplificate ;
d) „sumar, redus, prescurtat": mini-consideraţii, mini-enciclopedie, mini-varietăţi (pentru acesta din urmă, poate, şi cu o aluzie ironică la „valoarea infimă", uneori, a acestor producţii-spectacol);
e) „în formă simplificată, folosind procedee sau modalităţi minime, cu minimum de efort şi de material" (ex. minisculptură).
Vedem, aşadar, că sensurile lui mini- se axează pe două coordonate principale :
prima, legată de ideea de cantitate, de dimensiune, de proporţie, şi atunci se referă la noţiuni concrete, echivalînd cu cuvinte ca : „foarte mic", „minuscul", „miniatural", „infim" ;
cealaltă, legată de ideea de calitate* valoare, importanţă, şi, în acest caz, se referă la noţiuni abstracte, însemnînd „de valoare redusă, minimă, la extrema valorică inferioară".
*
Celelalte sensuri sau subsensuri, de care vorbeam mai sus, sînt simple nuanţe semantice secundare, legate, mai mult sau mai puţin, de una dintre cele două valori fundamentale, toate subordonîndu-se sferei noţiunii generale de „mic". în cazul lui miniscurta (şi miniscurtat) este de subliniat faptul că formaţia este greşită din punct de vedere semantic, deoarece, prin alăturarea celor două părţi componente ale cuvîntului, ajungem la sensul opus : am văzut că sensul de bază al lui mini- este „mic, redus, în miniatură", iar a scurta înseamnă „a micşora, *a face mai mic, a reduce". Logic, ar trebui să înţelegem că a miniscurta „a scurta puţin, a reduce din dimensiuni într-o măsură mai mică, a reduce «scurtarea »", practic, este echivalent cu „a lăsa mai lung". Ne îndoim că aceasta a fost accepţia la care s-a gîndit cel care a folosit cuvîntul. Credem mai degrabă că avem a face, în cazul de faţă, cu o creaţie glumeaţă (şi, bineînţeles, trecătoare) pe care nu trebuie s-o analizăm „logic" ; putem considera pe miniscurta ca o repetiţie semantică : deci „a scurta de două ori", adică „a scurta mai mult".
în unele formaţii, observăm un cumul de elemente de compunere cu sensul „redus, de mici dimensiuni, minim" sau repetarea lui mini-, fapt care duce la un efect stilistico-gramatical, şi anume creează valoarea de superlativ „foarte mic, extraordinar de mic", procedeu întîlnit frecvent în limba noastră (cf. mic, mic de tot = foarte mic, infim) : Rămînînd într-o micro-mini-rochiţă — de fapt o bluză, magazin, 512/1967, 3/3. Poartă o rochie violacee şi mini-mini-jupe. scînteia, supliment aprilie 1968, 19/3. Moda s-a inspirat mai mult ca oricînd de la cea a adolescenţilor şi copiilor: rochii mini-miyii, ciorapi 3/4, pantofi fără tocuri şi cu barete etc. inf. buc, 4554/1968, 4/7. Domni onorabili, cu pălărie tare sau joben şi eventual cu o garoafă roşie la butonieră traversau drumul • • - păşind alături de fete în mini-mini-jupe — şi aceste extreme vestimentare păreau că se ignorează reciproc. flacăra, 23/1968, 30/4).
Productivitatea elementului de compunere pe care îl studiem este oarecum stînjenită de existenţa în limba noastră a unor concurenţi mai
73 LUIEA SECHE 8
vechi şi mai puternici, care au o bogată serie de derivate şi care prezintă mai multă stabilitate. Este vorba ăe micro-, în primul rînd, şi, mult mai puţin, de minimo-,
în afară de concurenţa cu micro-, ar mai fi de observat for ma în care se prezintă mini- în compusele pe care le creează ; ne referim la faptul că nu are o grafie unitară în respectivele compuse şi că se află încă în stadiul „intermediar". Părţile componente ale cuvintelor nou create nu sînt întotdeauna definitiv sudate, aşa cum este normal la acest tip de formaţii: (vezi, de exemplu, tele-, care, deşişi-adezvoltat de puţină vreme sensurile legate de noţiunea de televiziune 9 şi deşi mai apare uneori nesudat (tele-enciclopeăia, tele-filatelia, tele-glob), în marea majoritate a cazurilor se prezintă ca un cuvîut la care procesul de „compunere" este încheiat. Grafia lui mini- cu cratimă între elementul de compunere şi cuvîntul cu care se compune (cu unele excepţii: minijupă, miniteatru, miniscurtat etc.) dă, deocamdată, acestui element de compunere aspectul unui cuvînt străin, neintegrat în limba noastră.
în legătură cu perspectivele de dezvoltare ale acestui element de compunere se pot face de pe acum unele pronosticuri:
— cînd se combină cu cuvinte „tehnice", imprimînd obiectului sau procesului respectiv valoarea de „foarte mic, miniatural, de proporţii infime, la scară redusă" (mini-aparat, mini-radio, mini-televizor etc), se pare că mini- are şanse să se instaleze definitiv în limbă; tot aşa, în exemple de felul lui mini-golf, mini-fotbal, mini-baschet; în cazul unor formaţii ocazionale ca mini-babă, mini-cal, mini-mîţă, mini-moş, mini-zîmbet (primele patru auzite la un spectacol de marionete oferit de televiziune, în seara de 13 decembrie 1967), mini-consiăeraţii, mini-Bucureşti (rl, 7242/1968) etc, putem, de pe acum, spune, cu certitudine, că nu vor fi acceptate de masele de vorbitori; acestea nu vor accepta, ppobabil, nici pe unele dintre cele „tehnice".
Existenţa lui micro- îi îngustează mult calea de dezvoltare şi singura posibilitate de rămînere în limbă şi de creştere i-ar putea fi asigurată de o specializare a lui, de o eventuală desprindere a unui sens propriu, independent de valorile lui micro- şi ale celorlalte elemente de compunere cu înţelesuri asemănătoare.
Apariţia îA limba română contemporană (şi nu numai în limba română) a unor formaţii cu maxi- pare că oferă noi perspective de dezvoltare elementului de compunere de care ne ocupăm, îiitărindu-i poziţia în lexicul nostru. Este un fapt ştiut că, în cazul pere 3hilor opoziţionale (bine—râu, frumos—urii, cald—rece, mare—mic etc), fiecare dintre cele două elemente care intră în perechea respectivă serveşte ca element de definire pe\itru par-
9 Vezi Luiza Seche, Tele-, în lr xiv (1965), nr. 3, p. 407 ş.u., şi Iorgu Iordan, Eoum. tele-, în ,,Revue de linguistique romane'V tome XXXI, 1967, p. 248 — 251.
9 ELEMENTUL DE COMPUNERE MINI- 79,
tea contrară, astfel încît, mareînd opoziţia faţă de una dintre noţiuni, implicit—prin corelaţie şi negaţie—o definim şi pe cealaltă ; în acelaşi timp, noţiunile corelate îşi consolidează reciproc poziţiile în limbă (de exemplu : micro—macro-; minimum—maximum ; hipo- — hiper-; uni-—pluri-,mulii-, poli-; intra- — extra- etc). Lexicografii folosesc în mod curent aceste „mărci" (în opoziţie cu ... sau a n t o ni mul 1 u i ...) în elaborarea definiţiilor, tocmai din cauză că consideră opoziţia un element definitoriu precis şi clar. Prezenţa lui maxi-10, creat, desigur, după modelul lui mini- şi sprijinit de acesta, în unele formaţii recente, îl ajută, la rîndul său* pemwi- să se fixeze în limbă, să se dezvolte şi să dea naştere la compuse sau să circule independent: Un pitic din Londra... a condus în stare de maxiebrietate... în cazul lui e necesar... un minialcooltest. flacăra, 10/1968, 22/2. Minibombă atomică pentru a evita un maxi-măcel, ib., 22/2. Mini- sau maxi-jupe f — creatorii de modă francezi îsi spun cuvîntul în cifre, ib., 23/1968, 19/3. Mini-jupele şi maxi-jupele vor coexista în pace. ib., 23/1968, 20/2. Minijupa pune sub semnul întrebării existenţa unei maxipudori (la o emisiune de televiziune). Creatorii de modă ne-au făcut să redescoperim feminitatea.. .Să uităm, aşadar, sterilele noastre pronosticuri cu privire la „maxi" sau „mini". „Maxi" a rămas o extravaganţă, „mini" o amintire, femeia, 4/1968,18/2.
Pentru folosirea formaţiilor cu mini- în contexte care conţin antonime, cf.şi exemplele : Pînă şi marile mituri devin mmimitwt'i. flacăra, 10/1968, 22/2. Se constată apoi existenţa a 300 de superlatifundii ce ocupă un teren de 27 miliome de hectare. în acelaşi timp, 75 la sută din numărul proprietăţilor sînt calificate drept «minifundii» (adică gospodării mici, insuficiente), care ocupă numai 15 la sută din aria totală a proprietăţilor agrare. scînteia, 7515/1967, 4/3.
După analiza făcută elementului de compunere mini-, considerăm că el este bine reprezentat în limba noastră, că este viu, productiv şi puternic. Unele dintre compusele alcătuite cu mini- trebuie privite cu rezervă. Folosirea lui abuzivă şi nepotrivită trebuie condamnată şi evitată.
Prezenţa şi integrarea lui mini- în limbă, ca şi a celorlalte elemente de compunere de acest tip, trebuie legată, în general, de tendinţa de internaţionalizare a lexicului limbilor moderne (în terminologia tehnico-ştiin-ţifică îndeosebi), fenomen specific epocii noastre.
adaos la corectură
mini-bâsm s. n. („Pe fir", filmul lui Constantin Musteţea, deapănă..., cu o remarcabilă măiestrie, un mini-basm. flacăra, 2/1968, 18/1);
minibiciclGte s. f. pl. (îi livrează acestuia... circa 52.000 minibiciclete anual, pentru apărarea păcii, 10/1967, 29);
10 Cf. şi exemple ca : Străzile New Yorkului şi apoi ale Londrei şi Parisului au fost invadate de mixi-jupele, de băştile şi rochiile stil ,,Bonnie". flacăra, 23/1968, 19/1 ; Faye Dunaway interpreta lui ,,Bonnie" nu a mai părăsit nici în viaţa de toate zilele bascul, pletele blonde, rotunjite în jurul obrazului şi maxi-jupa evazată. ib., 23/1968, 19/6, care confirmă părerea potrivit căreia şi maxi- devine productiv).
30 LUIZA SECHE 10
minibutelie   s.f.   (Vînd...  şi minibutelie. rl,   7480/1968, 4/4);
mini-cartifer s. n. (în cadrul unei emisiuni de televiziune din 16 mai 1968, referitoare la noile cartiere ale capitalei);
mini-comedie, mini-comedii s. f. (Titlul unor numere distractive cuprinzînd mici scenete comice în cadrul emisiunii de televiziune „Zig-Z&g" din 15, 22, 29 septembrie 1968);
minieomputer s. n. (în B. F. a Germaniei a fost realizat minicompu-ierul Logijcus destinat copiilor de la 12 ani în sus. scînteia, 7895/1968, 6/2);
mini-cuvinte s. f. pl. (Mini-cuvinte record. Ştiaţi că cele mai mici cuvinte sînt numai de o literă? rebus, 21/1968, 10/1);
mini domnişoare s. f. pl. (Cine răspunde că mini domnişoarele, cu mini minte şi mini jupuri, încearcă marile aventuri sentimentale la aceleaşi ceasuri tîrzii? rl, 7437/1968, 5/6);
mini-drăme s. f. pl. (Mini-dramelor le sade bine în ambianţa clar-obscură, cinema, 5/1968, 15/3);
mini-ecrân s. n. ,,micul ecran" (în cadrul emisiunii de televiziune „Zig-Zag" din 8 septembrie 1968);
mini-eseu s. n. (La emisiunea televiziunii ,,Album literar" din 30 august 1968);
mini-foileton s. n. (în cadrul emisiunii radiofonice ,,XJnda veselă" din 22 septembrie 1968; cf. şi micro--foileton);
mini gol s. n. (în cadrul emisiunii de radio „De toate pentru toţi" din 8 iulie 1968);
mini-instituţii s. f. pl. (Florării sau mini-instituţii despre care te-ar prinde mirarea c-ar poseda maşină, inf. buc, 4711/1968, 1/1);
mini-încăperi s. f. pl. (Mini-încăperi ce se extind după ce se păstrează în dulap, contemporanul, 34/1968, 8/6);
mini-jupâtă adj. (O fată mai mini-jupată. La emisiunea „Unda veselă" din 18 august 1968);
mini-jupuri s. f. pl. v. mini domnişoare (rl, 7437/1968, 5/6);
mini-Mac s. m. (Unde îi duce, oare, pe prietenii noştri . . . mini-Mm, mini-Tărzănel si aşa mai departe? arici-pogonici, 9/1968, 4/1);
mini-mini-rochie s. f. (O fetişcană pistruiată, într-o mini-mini-rochie din sticlă şi aluminiu, se aşază. contemporanul, 38/1968, 6/3);
mini minte s.f. v. mini domnişoare (rl, 7437/1968, 5/6);
mini-moto s. n. (Mini-moto. Iată-l pe cel mai ttnăr motociclist suedez: Kenny Jansson, în vîrstă de 4 ani! [Fotografie : o motocicletă în miniatură]. flacăra, 40/1968, 15/2);
mini-Mundus s. (Mini-Mundus. Aşa se numeşte un parc. care constituie o deosebită atracţie pentru turiştii care trec prin localitatea Wor-thersee. flacăra, 20/1968, 23/3; cf. micro-univers inf. buc, 4314/1967, 2/3, teatrul, 1/1968, 43);
■ H ELEMENTUL DE COMPUNERE MINI- gl
I mini-munte s. m. (Aceşti alpiniMi din Miinchen au înălţat din beton
I nişte mini-munţi. magazin, 563/1968, 8/9. Escaladarea peretelui de beton
I al acestui mini-munte nu este mai puţin spectaculoasă decît a unei verita-
W bile stînci. ib.);
1 mini-pachiderme s. n. pl. (Al 40-lea hipopotam pitic s-a născut recent
1 la grădina zoologică din Bale (Elveţia). Această grădină zoologică a făcut
m un serios export de asemenea mini-pachiderme. inf. buc, 4621/1968, 4/4);
■ mini-parâdă s. f. (Mini-parada noastră muzicală. în cadrul emisiunii I radiofonice „B&dio-vacanţa" din 15 septembrie 1968);
I mini-rubrici s. f. pl. (în sumarul emisiunii „Unda veselă" din 22
I iunie 1968);
I mini-scenă s.f.  (Cunoscutele cosmeticiene lucrează... transformînd
I fărîma lor de spaţiu într-un soi de mini-scenă în care se oficiază tragicomicul
I spectacol, femeia, 6/1968, 19/1);
I mini-sehiţă s.f. (Mini-schiţă literară. în cadrul emisiunii radiofo-
I nice „Ex libris" din 29 august 1968);
I mini-scoârţă s.f. (O salcie pletoasă cu mini-scoarţă. în cadrul emi-
I siunii radiofonice „Unda veselă" din 18 august 1968);
I mini-statistică s. f. (Mini-statistică în  [divizia]   „B". sportul,
I 343/1968, 3/2);
I mini-Tărzănel s.m. v. mini-Mac (arici-pogonici, 9/1968, 4/1);
1 minitractoâre s. n. pl. (îi vor coopera în vederea producerii unor
I minitractoâre. pentru apărarea păcii, 10/1967, 29);
1 mini tranzistor s. n. (Micii meşteri mari vor construi de data aceasta
1 un paznic electronic si un minitranzistor. programul radio-televiziune
I din 17—23 noiembrie 1968, 13/2);
8 mini-ved£tă s. f. (în ceea ce priveşte interpreţii, ne-am întîlnit din nou
1 cu sprinţara preşcolară Mihaela. Atenţie doar la dezvoltarea artistică a
■ acesiei mini-vedete pentru a nu fi orientată către o prematură profesionali-
I zare. inf. buc, 4604/1968, 2/1);
■ miniviorişti s. m. pl. (Concertul...minivioriştilor. magazin, 559/1968, I 5/1. Orchestra de miniviorişti japonezi, ib., 5/3);
1 ultra-mini adj. (Părul blond căzîndu-i drept pe umeri, ochii albaştri,
m rochii ultra-mini. cinema, 9/1968, 44/1).
H în cadrul unor emisiuni de satiră şi umor de la Radio-sau Televi-
1 ziune (Unda veselă, Zig-zag, Telemagazin, Varietăţi, De toate pentru toţi
H etc), au fost prezentate cîteva cuplete care aveau drept ţintă satirizarea
rmodei „mini". Acolo am auzit mai multe formaţii create ad-hoc; înşir cîteva dintre ele: mini-ambreiaj, mini-atestare, mini-bizar, mini-bun, mini-
« cercetare, mini-cizmărie, mini-cînta, mini-de loc, mini-Fiat, mini-foc, mini-frauăâ, mini-graseiat, mini-îngheţată, mini-lac, mini-maistru, mini-mică, mini-munceşte, mini-mustaţă, mini-obicei, mini-pantofi, mini-pilă, mini-pipă, mini-rar, mini-raţă, mini-speteşte, mini-străduţă, mini-sută, mini-transfer, mîni-timpan, mini-ţuică, mini-viaţă, mini-voce etc.
v 6 — C. 341
BIBLIOGEAFIE
Alexi, w.
alr i; ii alr i/i ; i/ii
alr Il/l
Bîrlea, b.
cade
cat. man. ii
Catana, p. b. i —iii
chest. i —viii
Material (manuscris) cules în anchetele dialectale efectuate d institutele de lingvistică ale Academiei în anii 1949 ş.u. : I (Valea Crişului Negru), II (Valea Sebeşului), III (Valea Jiului), IV (Ţara Haţegului), V (Valea Bistriţei), VI (Valea Moldovei), VII (Maramureş), VIII (Valea Sucevei), IX (regiunea Bacău). Teochar Alexi. Rumanisch-deutsches Wbrterbuch. Zweite, verbes-serte und vervollstandigte Auflage. Verlag von H. Zeidner. Kron-stadt (Brasso), 1906.
Atlasul lingvistic român. Material netipărit. Partea I—II. Atlasul lingvistic român, publicat de Muzeul limbii române din Cluj. Partea I (alr i). Voi. I, Cluj, 1938; voi. al  Il-lea, Sibiu-Leipzig, 1942.
Atlasul lingvistic român, publicat de Muzeul limbii române. Partea a Il-a (alr ii). Voi. I. Sibiu-Leipzig, 1940.
Analele Universităţii din Timişoara. Seria ştiinţe filologice. Anul I (1963) ş.u.
Pr. I. Bîrlea. Balade, colinde şi bocete din Maramureş. Editura Casei Şcoalelor. Bucureşti, 1924.
Bulletin linguistique. Faculte des lettres de Bucarest. Publie par A. Rosetti. Paris-Bucureşti. Voi. I (1933) ş.u.
Buletinul Institutului de filologie română ,,Alexandru Philippide". Universitatea din Iaşi. Voi. I (1934) ş.u.
Dicţionarul enciclopedic ilustrat ,,Cartea românească".  Partea I. Dicţionarul limbii române din trecut şi de astăzi de I. Aurel Ca ndrea. Partea a Il-a. Dicţionarul istoric şi geografic universal de Gh. Ada-mescu.   Editura   Cartea   Românească.   Bucureşti   11926—1931]. Catalogul manuscriptelor româneşti. Biblioteca Academi ei Române. Tomul II întocmit de Ioan Bianu şi R. Caracas. Ediţiunea Academiei Române. Libr. Socec et Co. şi C. Sfetea. Bucureşti, 1913. Gheorghe Catana. Poveştile Bănatului, culese din gura poporulu i bănăţean de ... Tomul I—III. Gherla, 1893-1895. Chestionar pentru un atlas lingvistic al limbei române. Muzeul lîmbe române. I. Calul. Cluj, 1922; II. Casa. Sibiu, 1926;   I 11. lir Cluj, 1929; IV. Nume de loc şi nume de persoane. Cluj. 19 30;
84
ClAUŞANU, v. cinema
Coman, gl. contemporanul
conv. lit.
Coresi, ev.
Coresi, ps.
cutezătorii
L. Costin, gr. ban.
cuv. d. bătr. î —iii
da ms.
ddrf
BIBLIOGRAFIE 2
V. Stlna, pâstoritulşi preparatul laptelui. Cluj, 1931; VI. Stupăritul. Cluj, 1933; VII. Instrumente muzicale. Cluj, 1935; VIII. Mtncări şi băuturi. Cluj, .1937.
G. F. Ciauşanu, G. Fira şi C. M. Popescu. Culegere de folclor din jud. Vîlcea şi din împrejurimi, cu un glosar. (Academia Română. Din viaţa poporului român XXXV.) Cultura naţională. Bucureşti, 1928.
Cinema. Revistă lunară de cultură cinematografică. Bucureşti. Anul I (1955) ş.u.
Petre Coman. Glosar dialectal. (Academia Română. Memoriile Secţiunii literare. Seria a IlI-a. Tom. IX, mem. 5.) Monitorul oficial şi Imprimeria naţională. Bucureşti, 1939.
Contemporanul. Săptămînal politic-social-cultural. Seria a Il-a. Bucureşti, 1948 ş.u.
Convorbiri literare. Iaşi, apoi Bucureşti. Anul I (1867 —1868) ş.u. Diaconul Coresi. Carte cu învăţătură (1581), publicată de Sextil Puşcariu şi Alexie Procopovici. Voi. I. Textul. Atelierele grafice Socec et. Comp.  Bucureşti, 1914.
Diaconul Coresi. Psaltirea publicată româneşte la 1577 de ... Reprodusă cu un studiu bibliografic şi un glosar comparativ de B. Pe-triceicu-Hasdeu. Tomul I.  Textul. Bucureşti, 1881. Cutezătorii. Revistă editată de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor. Bucureşti. Anul I (1967) ş.u.
Lucian Costin. Graiul bănăţean. Studii şi cercetări. Cartea românească. Timişoara, Î926.
B. Petriceicu-Hasdeu. Cuvente den bătrîni. Tomul I. Limba română vorbită între 1550 — 1600. Studiu paleografico-linguistic de ... Cu observaţiuni filologice de Hugo Schuchard. Bucureşti, 1878 ; tomul al II-lea. Cărţile poporane ale românilor în secolul XVI, tn legătură cu literatura poporană cea nescrisă. Bucureşti, 1879; tomul al IIMea. Istoria limbei române. Partea I. Principie de linguistica. Bucureşti, 1881.
Cum vorbim. Revistă pentru studiul şi explicarea limbii. Bucureşti. Anul I (1949) ş.u.
Dicţionarul limbii române. Tomul I, partea I: A — B. Librăriile Socec. Bucureşti, 1913; tomul I, partea a Il-a : C. Tipografia^ ziarului „Universul''. Bucureşti, 1940; tomul I, partea a IlI-a fascicula I: D—de. „Universul". Bucureşti, 1949; tomul al II-lea partea I: F*—I. Imprimeria naţională. Bucureşti, 1934; tomul al II-lea, partea a Il-a, fascicula I: J—lacustru. „Universul". Bucureşti, 1937; tomul al II-lea [partea a IH-a] : Ladâ-lojniţâ'[fără editură şi an]. (Academia Română.)
Dicţionarul limbii române, aflat sub formă de manuscris la Institutul de lingvistică din Bucureşti al Academiei Republicii.Socialiste România.
Frederic Dame. Nouveau dictionnaire roumain-frangais. Voi. I— IV. Imprimerie de l'etat. Bucarest, 1893—1895.
BIBLIOGRAFIE
85
Dosoftei, v. s.
dr
flacăra
«los. olt.
glos, reg.
Graur, et.
gr. ban.
Grigoriu-Rigo, med. pop. i—ii
Ovide Densusianu, Histoire de la langue rcumaine. Tome premier. Les origines. Leroux. Paris, 1901. Tome second. Le seizieme sitele, 1938.
Dicţionar enciclopedic român. Voi. I: A —C, 1962; voi. al II-lea: D-J, 1964; voi. al III-lea : K-P, 1965; voi. al IV-lea : O-Z, 1966. Editura politică, Bucureşti.
Dicţionar invers. Editura Academiei Republicii  Populare Române. Bucureşti, 1957.
Dicţionarul limbii române. Serie nouă. (Academia Republicii Populare Române.) Tom. al Vl-lea. Fascicula I: M—Mandră1, 1965 ; fascicula a Il-a : Mandră2—Mascat1,1965 ; fascicula a IH-a : Mascat2-Mămâiţă, 1966; fascicula a IV-a : Mămălatiţă — Mătârîngă, 1966; fasciciula a V-a : Mătăsar—Mergător, 1966 ; fascicula a Vl-a : Mergătoriu—Microbiologic, 1966; fascicula a VH-a : Microbiologist—Miniaturisticâ, 1967; fascicula a VUI-a : Miniaturiza —Mititel, 1967 ; fascicula a IX-a : Mititeluş — Mîrlănime, 1967; fascicula a X-a şi a Xl-a : Mîrleală-Morsă, 1968.
Dicţionarul limbii române literare contemporane. Voi. I—IV. Editura Academiei Republicii Populare Române. [Bucureşti]   1955 — 1957. Dicţionarul limbii române moderne. (Academia Republicii Populare Româre. Institutul de lingvistică din Bucureşti.) Editura Academiei Republicii Populare Române. [Bucureşti] 1958. Florin Marcu — Constant Mâneca. Dicţionar de neologisme. Ediţia a Il-a. Editura ştiinţifică. Bucureşti, 1966. N. A. Constantinescu. Dicţionar onomastic românesc. Editura Academiei Republicii Populare Române. Bucureşti, 1963. Dosoftei. Viaţa şi petreacerea svinţilor. Iaşi, 1682. Dacoromân ia. Buletinul Muzeului limbei române condus de Sextil Puşcariu. Cluj. Anul I (1920-1921) ş.u.
Femeia. Revistă social-politică şi culturală editată de Consiliul naţional al femeilor din Republica Socialistă România. Bucureşti. Anul I (1948) ş.u.
Flacăra. Revistă lunară social-politică şi literar-artistică. Bucureşti, 1963 ş.u.
Glosar dialectal Oltenia întocmit sub conducerea lui Boris Cazacu ... de Galina Ghiculete, Paul Lăzărescu, Nicolae Saramandu şi Magda-lena Vulpe. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Bucureşti, 1967.
V. Arvinte, D. Ursu, M. Bordeianu. Glosar regional. Editura
Academiei Republicii Populare Române. Bucureşti, 1961.
Al. Graur. Etimologii româneşti. Bucureşti, 1963.
Romul S. Molin. Din graiul bănăţenilor, în n. rev. r., 1910, nr.
13-14, p. 191-196.
Gh. Grigoriu-Rigo. Medicina poporului. Memoriul I. Boalele oamenilor. Memoriul al II-lea. Boalele vitelor. (Extras din Analele Academiei Române. Seria a Il-a. Tom. XXX. Memoriile Secţiunii literare.)  Gdbl. Bucureşti, 1907.
86
Heliade, o. i —ii
i. cb. inf. buc.
îordan, lra
iorga, S. d. I — xxxi
lb
ltr
luceafărul
Lungianu, cl.
magazin
mat. dialect. i Mera, l. b.
Novacoviciu, c.b.l —ii
n. rev. r.
Pamfile, c. Pamfile, j. i —iii
BIBLIOGRAFIE 4
I. Heliade Rădulescu. Opere. Voi. I, 1939; voi. al II-lea, 1943. Ediţie critică, cu note şi variante de D. Popovici. Fundaţia pentru literatură şi artă. Bucureşti.
Ion Creangă. Revistă de limbă, literatură şi artă populară. Bîrlad. Anul I (1908) ş.u.
Informaţia Bucureştiului. Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.C.R. şi al Sfatului Popular al oraşului Bucureşti. Anul I (1953) ş.u.
Iorgu Iordan. Limba română actuală. O gramatică a „greşelilor*'. Ediţia a Il-a. Editura Socec et Co. Bucureşti [1948]. N. Iorga. Studii şi documente cu privire la istoria românilor. Voi. I—XXXI, Minerva. Bucureşti, 1901-1916.
Lesicon romanesc-latinesc-unguresc-nemţesc, care de mai mulţi autori în cursul a trideci şi mai multor ani s-au lucrat, seu : Lexicon valachi-co-latino-hungarico-germanicum quod a pluribus auctoribus decursu triginta et amplis annorum elaboratum est. Budae, 1825. Lexic regional. (Societatea de ştiinţe istorice şi filologice.) [I:] Editura Academiei Republicii Populare Române. [Bucureşti] 1960; II: Editura ştiinţifică. Bucureşti, 1967.
Limbă şi literatură. Societatea de ştiinţe istorice şi filologice. Bucureşti. Voi. I (1955) ş.u.
Limba română. Academia Republicii Populare Române. Institutul de lingvistică din Bucureşti. Anul I (1952) ş.u.
Lexiconul tehnic romdn.Ediţia a Il-a, voi. I —XVIII. Editura tehnică. Bucureşti (1957-1966).
Luceafărul. Revistă a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. Bucureşti. Anul I (1958) ş.u.
Mihail Lungianu. Clacă şi robot. Icoane din viaţa ţărănimii. A IlI-a tipăritură adăugită şi revăzută. Socec et Co. Bucureşti, 1921. Magazin. Anul I (1957) ş.u.
Materiale şi cercetări dialectale. Voi. I. Academia Republicii Populare Române. Filiala Cluj, Institutul de lingvistică [Bucureşti] 1960. I. T. Mera. Din lumea basmelor. Cu 87 ilustraţiuni originale. Minerva. Bucureşti, 1906.
Emilian Novacoviciu. Cuvinte bănăţene adunate de . . . Oraviţa, 1925.
Noua revista română pentru politică, literatură, ştiinţă şi artă. Bucureşti. Anul I (1900) ş.u.
Tudor Pamfile. Cimilituri româneşti. Introducţiune şi glosar. (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii XII.) Bucureşti, 1908.
Tudor Pamfile. Jocuri de copii adunate din satul Ţepu (jud. Tecuci) Voi. I (Analele Academiei Române. Tom. XXVIII. Memoriile Secţ. literare), 1906; voi. al II-lea (Analele Academiei Române. Tom. XXIX. Memoriile Secţ. literare), 1907; voi. al IH-lea (Academia Română. Din viaţa poporului român. Culegeri şi studii XIX). [Bucureşti] 1909.
BIBLIOGRAFIE
Pamfile, s. t.
Pann, e. i—v Pann, p. v. i—iii
T. Pap ah agi, m.
Pascu, 8. Pasca, gl.
Pontbriant, d. presa noastră Prodan-Buia, f. i.
rev. crit. rl
Sadoveanu, o. i—xviii
scînteia
scl
Scriban, d.
secolul 20 Sevastos, n.
smfc i —iv
sportul popular Şăineanu, d.
Tudor Pamfile. Sărbătorile la români. Sărbătorile de toamnă şi postur Crăciunului. Bucureşti, Librăriile Socec âc Comp. C. Sfetea; Leipzig, Otto Harrassowitz; Wiena, Gerold Sc Comp. 1914. Anton Pann. Noul Erotocrit, compus în versuri de ... Tomul I—V. Klozius. Sibiu, 1837.
Anton Pann. Culegere de proverburi sau Povestea vorbei. De prin lume adunate şi iarăşi la lume date. Tipografia lui Anton Pann, Bucureşti, I 1852, II-III 1853.
Tache Papahagi. Graiul şi folclorul Maramureşului. (Academia Română. Din viaţa poporului român XXXIII.) Cultura naţională. Bucureşti, 1925.
G. Pascu. Sufixele româneşti. Ediţiunea Academiei Române. Bucureşti, 1916.
Ştefan Pasca. Glosar dialectal, alcătuit după material cules de corespondenţi din diferite regiuni. (Academia Română. Memoriile Secţiunii literare. Seria III. Tom. IV, mem. 3.) Cultura naţională. Bucureşti, 1928.
Raoul de Pontbriant. Dicţionar româno-frances. Bucureşti-Gflt-tingen-Paris, 1862.
Presa noastră. Revistă lunară a Uniunii ziariştilor din Republica Socialistă România. Bucureşti. Anul I (1956) ş.u. I. Prodan — Al. Buia. Flora mică ilustrată a Republicii Populare Române. [Bucureşti, 1961.] Revista critică literară. Iaşi. Anul I (1893) ş.u. România liberă. Cotidian politic de informaţie, reportaj şi comentariu. Bucureşti. Anul I (1952) ş.u.
Mihail Sadoveanu. Opere. Voi. I—XVIII. Editura de stat pentru literatură şi artă. Bucureşti, 1954—1959.
Scînteia. Organ al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. [Bucureşti.] Anul I (1952) ş.u.
Studii şi cercetări lingvistice. Academia Republicii Socialiste România. Institutul de lingvistică din Bucureşti. Anul I (1950) ş.u. August Scriban. Dicţionaru  limbii  româneşti   (Etimologii, înţelesuri, exemple, citaţiuni, arhaizme,  neologizme, provincializme). Ediţiunea întîia. Institutul de arte grafice Presa bună. Iaşi, 1939. Secolul 20. Revistă de literatură universală editată  de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România. Bucureşti. Elena Sevastos. Nunta la români. Studiu istorico-etnografic-com-parativ. Tipografia Carol Gobl. Bucureşti, 1889 . Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor in limba română. Academia Republicii Socialiste România. Institutul de lingvistică din Bucureşti. Voi. I, 1959; voi. al II-lea, 1960; voi. al III-Iea, 1962; voi. al IV-lea, 1967.
Sportul popular. Organ al Uniunii de Cultură Fizică şi Sport din R. P. Română. Bucureşti. Anul I (1945) ş.u.
Lazăr Şăineanu. Dicţionar universal al limbei române. A opta edi-ţiune. Editura Scrisul românesc. Craiova.
88
şez.
tdrg tilr
Udrescu, gl.
uricariul i — xxv
Ursu, t.
vacanţe însorite
veac nou
Viciu, gl. v.ş.
BIBLIOGRAF IB
6
Şezătoarea. Revistă pentru literatură şi tradiţiuni populare. Fălticeni. Anul I (1892) ş.u.
H. Tiktin. Rumănisch-deutsches Worterbuch (Dicţionar rcmân-german). Band 1,1903; II, 1911; III, 1924. Staatsdruckerei, Bukarest. Academia Republicii Populare Române. Istoria limbii române. Voi. I. Limba latină. Editura Academiei. Bucureşti, 1965. D. Udrescu. Glosar regional Argeş. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Bucureşti, 1967.
Theodor Codrescu. Uricariul cuprinzeloriu de hriscave, ancfcrcle şi alte acte din suta a XV—XIX, atingâtoare de Moldova. Sub redacţT-unea d-sale ... Voi. I-XXV,  Iaşi, 1852-1895. N, A. Ursu. Formarea terminologiei ştiinţifice româneşti. Editura ştiinţifică. Bucureşti, 1962. Vacanţe însorite. Foaie locală pe litoral.
Veac nou. Organ al Consiliului General A.R.L.U.S. Bucureşti. Anul I (1945) ş.u.
Alexiu Viciu. Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român din Ardeal. Adunate şi explicate de ... (Extras din Analele Academiei Române. Seria II. Tom. XXIX. Memoriile Secţ. literare.) Carol Gflbl. Bucureşti, 1906.
Viaţa şantierelor. Organ al Comitetului de Partid şi ai Consiliului sindicatelor din întreprinderile de construcţii ale Consiliului popular al municipiului Bucureşti.
LISTA ABEBVIEEILOE
a.		anul	interj.	=	interjecţie
adj.	=	adjectiv	tt.		italian
alb.		albanez	înv.	=	învechit
bg.		bulgar	lat.		latinesc
cf.		confer	in.		masculin
com.		comunicat	magh.	=	maghiar
cp.		compară	n.	=	neutru
engl.	—	englez	pl.		plural
ex.		exemplu	pol.		polonez
f.		feminin	rus.		rusesc
fig.		figurat	s.	=	substantiv
fr.		francez	ser.		sîrbo-croat
gen.		genitiv	sl.		slav
germ.		german	s.v.		sub voce
gr.	=	grecesc	ucr.	—	ucrainean
h.	==	harta	v.	—	vezi
ind.		industria	vsl.	—	vechi slav
INDICELE VOLUMELOE I - V1
A
AFIXE ŞI ELEMENTE DE COMPUNERE 2
a-x(<ad-)  209, 212, 251, 259;   II 3-15,
62; III 3; IV 8; V 6 #-a(privativ) n 3 ; IV 12, 13 -d(verbal) 4, 208, 210, 211, 239;  II 183;
III 109, 110, 111 ; IV 8, 109, 118, 283, 284,
288
-^(substantival) 137 — 138, 140, 141, 142,
143; IV 51 ±a2 (adverbial) II 11 ab- III 4, 5, 6 - 7, 18, 23 -abil 94 - 96, 99; III 101, 106 -abilitate 97 abs- III 6-7
-ac II 220; IV 184, 192, 193; V 41, 43 -ache III 119, 127; V 41 -achi III 120 -achie III 120
-aci II 172; IV 40, 200, 202, 204, 205
ad- II 4;
-adâ IV 76
-agist V 18
-âgiu 51 — 54, 59, 60
-agiu IV 187, 193 ; V 18, 26
agri- 178
-aie III 42,44, 48, 54 - 55, 64, 66,106 ; IV 166 -aj 51 - 64; IV 286
-al 125, 126; II 144, 181, 183, 190, 192; III
106, 111, 215; IV 7, 8, 96, 98, 106 -ală 226;   II  129, 130, 151, 160, 171, 172, 175-178
-almente II 192 * -alnic IV 89, 189 -alui IV 126,131, 133 -amd III 42, 44, 56
-ame 65 - 67,  75,  222;  III 48, 56, 64, 66
-ament V 52, 53
-omenie II 147, 191 — 192
-an 125, 126; II 93 - 100, 216 - 218, 220, 221,222, 223; III 106; IV 98, 165, 166, 169, 170, 180, 181, 192, 193; V 42, 43
-ană II 98, 99
-angiu V 18
-anie 222 - 223, 228, 237, 259 ; II101 - 106,
134, 137, 138 ; III 48, 184, 196  IV 184,
192, 193,285 -ant  II  107 - 113, 114, 115, 116; III 106,
129 - 130,  141;   IV,  7, 106-109; V
18-21, 22, 30 ante- 14, 15; II 17 - 23, 36 ; III 3 ; IV 27 -ante III 134
anti- II   17-23; III 3, 25;   IV  18, 26,
27
1 Cifrele arabe indică pagini, iar cifrele romane, care le precedă, volume. Cifrele arabe neprecedate de cifre romane reprezintă trimiteri la volumul I.
2 Indicele înregistrează feparat diferitele variante şi compuse ale unui afix sau element de compunere.
*2
INDICE
-antia III 134 -antiza IV 109 antr^ III 28
-anţâ II 107, 113 - 116; III 129 - 130, 141 -ar 71, 77 - 80, 82 - 84, 117, 118, 120, 125, 223 - 224, 247; II 120, 123, 144, 172, 179, 180, 181, 182,183, 190,191, 209 ; III 48, 60, 64, 66, 111, 143 - 154, 165, 167, 185 ; IV 7, 71, 96, 99, 165 - 170, 175 -176,185,193,196,202, 204,205 ; V 18-30 -arcă V 42
-ard II 117 - 123; IV 178 - 179, 193
-are 57; II 106, 115;  IV 283 - 289, 294,
295, 298, 300 -areţ IV 187
arhi- 29-31, 36, 42, 48, 49, 50, 252 ; III 25 -aria II 190 -arime 71
-arisi III 99, 103, 109 - 111, 113, 116;
IV 115, 117, 132, 134 -ariţâ IV 185, 192, 193 -ari(u) 78, 117, 118, 120, 223 -aria,- aria IV 96 -arlă V 39, 42, 43 -arnic IV 189 -ara IV 64 -asi III 99, 103 rastru IV 178, 179, 193
-aş 53, 63, 77 - 80, 82 - 84, 204, 211, 224;
II 214; V 18 - 24, 26, 27, 29, 30, 41 -a?*ind III 49 — 50
-a* 56 ; II 45,, 46, 113,144, 160 ; III 106,165;
IV 7, 290 - 293, 295 -atee IV 44
-atic 51; IV 90, 107, 185, 193
-ativ II 112; 'iVlOO, ÎOt, 105, 106, 107
-atoare III 177 —
-ator III 177; V 20, 28, 29
atoU 166 — 167
-aturâ III 187 - 196
-aţă 232
-atic 56; II 115 ; III 101; IV 100, 286 auto- 173; V 70 -aver, -averâ IV 96 -ă^. 1198,220,221,224 -d, (verbal) 239
-ăci II 159; IV 73, 39, 41, 44, 45, 135, 136
-ăeios II 125 ; IV 40 -ăciune 56
-ăi II 159; IV 61, 62, 117 - 122, 132, 135, 209,210, 211, 219, 220, 225, 226, 231, 233 -ăie V 41, 43 -ăilâ II 159, 176 -ălâu II 178; IV 186 -âli IV 115, 117, 132, 229, 231 -ăloancâ IV 181 -ălog IV 189
-âlui III 100; IV 117, 118, 126, 129 - 133,
138, 229, 231 -âluire IV 289 -âlufâ IV 147 -ămtnt III 180, 195; V 50 -ăna IV 228
-ăni II 159; IV 218, 219, 226 - 228, 231 -
232 -ănoi V 41
-ăraie III 46, 48, 55, 64, 66, 74, 166 ; IV 181,
189, 192, 193 -ărea IV 63
-ăreaţă III 50, 51, 52, 66 -âret III 48, 60, 63, 64, 66, 85 -âreţ II 127, 128; IV 90, 187 -âri IV 40, 121, 199, 210, 212, 226, 229, 231, 294
-arie 71, 72, 73; III 45, 46, 48, 52» 53 - 54, 64, 66, 67, 72, 163, 165 - 168, 171 -174; IV 69, 70, 72 - 73, 76 -r- 78, 79, 181, 189, 192, 193, 199
-ărime 71 - 73 ; III 48, 57 - 58, 64, 66, 79, 171
-ărtş III 48, 62, 64,66, 84
iărişte III 48, 60, 64, 66, 67, 68, 81
-ârit III 48, 63 - 66, 87, 168, 171, 174; IV
294 -ărlan V 39 -ârlâ V 39, 43 -ărleci V 40
9ărui IV 126, 134, 135, 138 *ăşi IV 121
-âşui IV 121, 126, 138 -ăt 225; III 63, 156 -ât- IV 44, 135, 136
-ătate 74, 204, 211, 224-225, 236; III 58, 64, 66 - 68, 7Q, 168, 172, 173
AFIXE
93
• ătâci IV 43, 136 -âtări IV 136 -âtiv IV 166 -âtoare III 175, 186 -âtor III 180
-ătui  IV 126, 135, 136, 138
-ătură 249 ; II 106, 211 ; III 50 - 51, 66, 162,
163, 180, 187 - 196; IV 190 -âturi IV 136 -ăţenie II 103 -ăţi IV 229, 231 -ăţie III 165 -ăfiv IV 106
-ău II 99, 160, 202; IV 165, 166, 169, 180,
186, 192, 193, 202, 203; V 41, 43 -âuş II 202; IV 190 -ăuţi IV 145 -ăzui IV126, 138 -baş- 29, 31 - 32, 50 -başa 31 -bel 91
-bil 85, 88 - 89; II 190, 191; III 132, 215,
216; IV 7, 8, 9, 13, 14, 96 -bilu 92
blago- 161 - 162 bogo- 161
-ca 138, 140, 141, 142
-că II 98, 220 - 221, 224; V 41, 46
-cea IV 49, 63, 186
-ci IV 37, 45, 136
cine- V 65-79
-cioară 225
-cior 225, 226
-cios II 125 - 128, 160 ; III 97 ; IV 186, 193 circon- III 25
circum- III 4, 5, 7 — 8, 19, 20; cis- III 5, 8, 18, 20
-ciune 204, 211, 239 - 240,259 ; III 169, 172 ;
IV 96; V 48 co- II 25, 26, 27, 29, 31, 35 corn- II 25, 29, 35
con-II 25 - 36, 62 ; III 3, 4, 18 ; IV 8 ; V 6, 55
contra- II 21; III 3, 4, 18 ; IV 27
cu- II 25 - 27, 36; V 6
cum- 25, 27, 36
fcuf IV 147
-cuţă IV 146
dă- IV 33 dăs- IV 33
d±_.UlMM^^______
des- 21, 24, 28, 209,212,241,251,252 - 253, 259 ; II 55, 63 ; III 3, 18,19, 20, 23, 24 ; IV 12, 33; V 5, 6, 7
dez- 209; V 12 dia- III 15
dis- III 5, 8 - 9, 19, 20, 23, 24, 25 do- IV 31, 33 - 36; V 12 e- III 9-11
-e (adverbial) 231 ; II 141 ; -e (= -ea) IV 50
-ed(f. lui-e/) 227-228 ;|£l71jIV47^i^L66,183 Mea II160,186,192,193,; IV 47 - 68; V41,43 -eac IV 64 -eag IV 64
-eală 56, 74, 75, 204, 211, 226 - 227, 236, 239, 251, 259; II 129-138, 160, 162, 168, 171, 176, 177, 178; III 43, 44, 48 - 49, 64, 66, 67, 68, 160, 161, 169, 184, 193,194 ;IV 190, 193
-eon 80, 227; II 97, 98, 214, 215, 216 - 217, 218, 220, 221, 222, 223; III 106, 111; IV 64, 98 ;V 18
-eanca 142
-eancâ 227
-eanin 227 J -eanu 138, 139, 140 ; IV 52, 58, 59, 60, 61, 68 -easa 137, 138 — 139, 14a, 141, 142 -easă 208, 211 -ească 229 -eaşte 231
-eaţâ 232; 11148,51 - 52,64,66, 70; V 41
-eaţe 232
-ec IV 64
-ecea IV 63, 64
-eci IV 41
-eci V 41
-eciu IV 64
-edenie II 103; III 55 - 56 -efia III 99, 102, 103, 110 -efica III 99, 102, 103, 110 -ega IV 121, 122 -egea IV 63, 64 -ei IV 219, 225 -eică III 185
INDIC*
*(e/i)olă V 58 -el 208, 211,  227 - 228,  259; II 99, 202;
XII 125; IV 64, 165, 166, 169, 183, 193 -el - II 216 -elea IV 63, 64 electro - 173 ; V 76 -eli II 178; IV 117 -clişte III 58 -elnic IV 89, 189 -elui IV 126, 129, 131, 133 -eluş II 202 -eluţă IV 147 -ement V 52, 53 -emînt V 50 -encea IV 63 -encu IV 64 -enea IV 63 energo- V 76 -e/u IV 226, 227
-enie, 74, 75, 205, 211, 223, 228 - 229, 239.
259; II   101 - 106,   134,   137, 138;
III 55-56, 64, 66, 68, 75,169, 170, 184,
196; IV 184, 193 -ent II107-113 ; III 129-141 ; IV 7, 8,106,108 -ente III 132, 134 - 135, 137, 138, 141 -entia III 134 — 135,137,138,141 -entie III 137
-enţă II 107, 113 - 116; III 129-141; IV 8
epi - III 5, 11, 18, 20
-erx ( = - ar) 78, 81, 1J4; IV 71 ; V 18 - 21,
25, 26, 27, 30, 53 -er2 (neologic) 120 ; III 106 ; V 18,25, 26,27 -ere II 115 ; IV 284 -cri IV 228 - 229 -erie III 166; IV 69 - 79 ?erisi III 99,103,109 — -eriu 78, 118 -ernic IV 89 -eros 243 -erui IV 126, 134 es - III 9
-esc 101, 104, 105, 106, 107, 114, 115, 116, 204, 211, 229 - 231, 259; II 139, 140, 141, 221 - 222, 224; III 215; IV 98
-eseu 138, 139, 140, 142, 143; III 125; IV 58, 59, 60, 61, 68
-esi III 99, 103
-eş 80; IV 187, 193 -eşelea IV 63
-eşte 107, 231 ; II 139 - 147 -itx (colectiv) 74; III 45, 48, 61, 62, 64, 65, 66, 84
^ et 225;  III 48, 63, 64, 66, 86, 155 - 162,
184, 195 -it2 (= -at) IV 291 -itz (neologic ) IV 84, 85 -etă IV 81 - 86
-ele 231, 259; IV 64, 165, 166, 169, 190, 193 -etea IV 63 -etenie III 55
-etoare III 175, 176, 180, 181
-eturâ 249; III 187 - 196
-eţ 204, 211, 232; II 172; III 165; IV 187,
193; V 41 -eţe 204, 211, 232; III 169 -tţiv IV 100
-cz II 213, 215, 218 - 219, 220, 221, 222, 223 -eza IV 230, 231 -ezâ II 99 -ezui IV 126
ex - III 5, 9 - 11, 19, 20, 23, 24
extra - 29, 41 - 42, 48, 49,  50 ; III 3, 25 ; V
6, 7, 79 -fia III 99
-fica III 99, 100, 102,110; IV 117, 121, 122,
132, 288, 296 -ficare IV 286, 287 -fsi III 103 -gerie IV 72 -gi IV 41
-0îu III 109,110,111; IV 72, 73, 187, 192, 201,
202; V 18-21, 22-28, 30 hiper - 29,42 - 43, 48, 49, 50 ; III 3, 4 ; V 7, 79 hipo - III 5, 11 - 12, 15, 18, 20; V 79 it (= in-) IV 6 •ia (slav) 221
i 4, 208, 210, 211, 221, 239, 247 ; II 130; JV 38, 40,118,196, 202,203,206,209,210, 226, 231, 283 •ia IV 51, 100 -ial II 190 ială II 132; III 46
-ian 125; 11 213,216, 217 - 218,220, 221, 222, 223 ; III 106 ; V 18, 19, 21^ 22, 30
mm.
AFIXE
95
-ianu 138
-iar 120; III 106, 144 -faste 231
Abil 94 - 97, 99; III 106 ic 101, 105, 106, 107, 113, 114, 116, 228; II 99, 142, 143, 190, 191 ; III 132 ; IV 7, 64,^ 98, 107, 193; V.41 ricâ 105; II 210 ; III 110, 111, 126 ; IV 146,
183 -ice IV 64
Acea IV 63, 64, 146
Aceascâ 105
Acel 228 ; II 210
Acesc 101 - 116; II 142, 143
Aceste 104, 114 ; II 139, 142 - 147
Aci II 160; IV 37, 40, 42, 121, 191
-icios II 125 ; IV 40
Adu IV 64
Adune III 196
Acut IV 147
Acută IV 146
-ie 71, 74, 126,205,211,232 - 235,239,251, 259; II 115, 172, 180 - 183, 194; III 48, 52-53, 62, 66, 71, 163 - 174, 184, 185, 195; IV 70, 71, 220; V 41, 43
Aer 78, 81, 117 - 121; III 1^3 ; IV 7, 200, 202, 204, 205; V 18-21, 22, 24, 26, 27, 29
Aeră 119, 120
Aer iu 118
Afia III 99, 102, 103, 110 Afîca III 99-117 Aguş II 202 Ai IV 219, 220 - 225 -tf II 159, 176
Ală m. II 149 - 160, 170 - 178; IV 61-62, 187 - 188, 192 - 193; V 44
Alăx f. II 149, 161 - 178; V 44, 45
Alăt f. II 149, 169 - 170
Alea II 160; IV 63
Alică II 169
Alici II 160
Aliţă II 160, 161, 169
Aluc II 160
Alucă II 160
Alui IV 126, 131, 133
Aluţă II 169
i/n- IV 6
Ame  65, 67 - 75, 205, 211, £22, 235 — 236 ;
III 45r 47, 48, 56 - 57, 64, 66, 67, 76,
168, 169, 172, 173 Ament Y 52, 53 -imînt V 50
in - ^negativ) 94 ; II 21 ; III 20 ; IV 3 - 14 ~ V 6
in - a(= tn - ) II 37, 40 - 42
An 221; II 164, 172, 216, 220, 222; IV 64
Ana 139, 141, 142, 143
Ană IV 228
Ană II164 ; III 48, 49, 64, 66, 68 ;  IV 64,. 191 ; V 46
Ancios II 125
-inea IV 63, 64
infra- III 5, 12, 20 ; V 76
Ani IV 121, 226, 227
Ante III 132, 135 - 141
inter- III 4, 25, 27 - 30, 34 - 39
intra -V 79
Antă 74, 205, 211, 222, 236 -237; II115, 134^
137; III 133 - 141, 184, 194, 195 Aoarâ IV 183
Aon 126 ; II 179 -184; III 99 Aona II 183 ; III 99, 103, 110 Aonal III 106, 111 -ionar II 183 -ione II 179 -ioner II 183
Aor 226; IV 165, 166, 169 Aos II 125, 129 -iot II 219, 220, 222 ipo- III 11 - 12, 18 -ipsi IU 103, 109 Arcă V 38, 41, 43
Are II 106,  115 ; III 171 ; IV 283, 284, 289>-
290, 294, 295 Ari IV 229 Arlă V 39, 43, 45 -irlea V 43
Arui IV 115, 117, 121, 126, 131, 132, 133 -135, 138
Asi 222, 237 ; III 99 - 117 ; IV 121,188,192, 193, 196, 201, 202, 203, 209, 210, 212
Asm 123 - 130; II 180, 183 ; III 169; IV 109, 110, 188, 191, 193
"96
INDICE
J
AFTXE
—ist 120, 123 - 131, 170,222,237;  II 112, 123,179 - 183 ; IV 107, 108,188,193 ; V 18-21, 22, 24, 26-30 -iş 74, 208, 211, 238 ; II 100,   147, 209, 211 ; III 44, 45, 48, 60 - 61, 64, 66, 67, 82,172, 184, 185, 195 -işag 244
-iscă II 100; III 185 -işelea IV 63 -işoară 225 -işor 225, 226
jiste 74; III 45, 48, 58 - 60, 64, 66, 67, 80 :-iştinâ III 48, 49 - 50, 64, 66, 69
-z7II45, 219,220,222; III 63-64, 65, 171; IV 290, 291, 293, 294, 295
-itate 97; III 168; IV 8, 13, 109
-ită 133 - 135
-itiv IV 100
-itoare III 175 - 186
Mură 249; II 134, 136, 137; III 50 - 51,
160, 161, 162, 187 - 196 ; IV 190 ■-iţă  208, 211, 238 - 239;   II   162, 163 ;
III 125 ; V 46 -iţie IV 100
-iu 239, 259; III 97; IV 96, 97 - 99
-iune 126, 239 - 240 ; II 180, 181, 182, 183,
194; III 110, 111; IV 103 -iv 221 ; II 112, 190, 191; IV 87 - 111 -iver IV 96 -ioism IV 110 -ivitate IV 109 -iuiza IV 109, 110 -ivu,-ivă IV 99
~iza III 99 - 117; IV 8, 109, 110, 134, 196,
201, 202 203, 206, 288, 296 -izant I, 109 -izare IV286, 287 -izativY 109 -izator IV 109 -f 239
-tceaîî 160 ; IV 63
-îi II 159; IV 61, 62, 120, 122, 220 ; V 45 îm- IV 41
în- 21, 27, 28,209 - 210, 212, 251, 253 - 254, 259 ; II10, 15, 30, 34, 35, 37-63, 77 ; III 3, 19; IV 6, 37, 230; V 6, 7, 10, 13, 14, 15
-îna IV 228
-tni IV 226, 227 tntră- III 32
intre-14; II 82, 83; III 3, 27 - 34, 39 intru- II 61,62 -trc V 41 -trc - V 41
-ircă V 38, 41, 42, 43, 46
-îrcea V 38, 41, 42, 43
-îrdă V 43
-îrdău V 39, 42, 43
-îre IV 289
-îrl-V 41
-trlac V 39, 42, 43
-îrlan V 39, 41, 42, 43
-îrlaş V 39
-trlâ II 160; V 39, 41-46 -îrlâie V 39 -Irlănoi V 39, 43 -îrlău V 39, 42, 43 irlea V 39, 42, 43 -trleaţă V 39 -trleţ V 39 -trlie V 39, 42-44 -trloi V 39
-trnă V^40, 42, 43, 46
-trşă V 40, 42, 43
-trţac V 39, 42, 43
-trfache V 39
-trţan V 39, 40, 42
-trţă V 40, 42, 43, 46
-tş 240, 259 ; II 209 —.■
-tt IV 290, 293
'tu IV 193
-lea IV 49, 63
~lean 227
-leanin 227
li II 178; IX 117, 121, 122, 229 Mc IV 189 -liv IV 97
Mc III 170, 171; IV 76, 189, 191, 192,193 -lui IV 117,  121,  126, 129, 130, 131, 132,
133, 134, 138 macro- V 78 -man IV 191, 193 maxi-Y 78 -ment V 47-55
-mente II147, 185 - 198
meta - III 5, 12 - 13, 15, 18, 19, 20
micro 20 ; V 70, 78
mini-Y 10, 71-81
minimo- V 78
-minte II 192; V 51, 54, 55
-mintre II 192
-mînt 205, 211, 240; III 180, 185; IV 96; V 47-55
mono- 173 mulţi- V 79 na- V 9, 10, 12 nă- V 9-15 năz- V 12
ne- 28, 94, 99,  210, 212,  255 - 256, 259;
II 21, 43 ; III 3,18 ; IV 5, 6, 9, 11,12,13 ; V
5, 6, 7, 9, 13, 14, 15 »nea IV 49, 63 neuro- V 76 ni-Y 12
-ni IV 219, 225, 226 - 228, 231 - 232
-nic 105, 205, 211, 240 - 243, 259; III 165, ~*mmm^*%15 . IV 38> 89> 189> 193) 199? 202f 204f 205
rnicie III 165 no- Y 12 0-221; III 13 -oagă IV 194
-oaia 137, 139 - 140, 141, 142, 143; IV 60 -oaica 137, 140, 141, 142
-oaică  II 99, 220, 221, 224;   III 97; IV 181, 194
roaie 140, 141; IV 166, 168, 181, 194 roară IV 183, 193
-oare 244, 251;  III 46, 48, 58, 64, 66, 67,
79, 175 - 186, 194 ob- III 5, 13, 18 -obenie II 103
-oc IV 64, 165, 166, 169, 181, 192, 193
-ocea IV 63, 64
-oci II 159; IV 37, 43, 44
-ofica III 102
-og IV 64, 169, 189, 192, 193 -ogea IV 63, 64
-oi (nominal) 138, 139, 140, 142, 243; II 172; III 97; IV 165, 166, 168, 169, 170, 171 - 174, 181, 193 ; V 39
-of (verbal) IV 121, 220 - 225
-oiac IV 184 oilă I I 159, 176
-om 1 38, 139, 14, 142 ; IV 58, 59, 60, 68, 170 -ol V 57-64 -ola V 63 -olan IV 180
-olea II 160, 177; IV 63, 64, 186 -olui IV 126,131,133 -om 133 — 135 -on 126
"ona II 183, 184; III 99 — 117
-onal 125; II 183; IV 107
-onar II 183
-oni IV 226, 227
-onism 125, 126 ; II183
-onist 125, 126 ; II183 ; IV 107 ; V 18
-onm 206, 211
-or II112 ; IV 193, 202, 203 ; V  18-21, 22,
24, 27-30 -ori IV 132, 229 -orist V 27
-oriu, - oariâ IV 96 r—'
-os 91, 206, 211, 243, 259; II 125, 127, 128,
147, 190, 191 ; III 215, 265; IV 7, 98,107,
189, 192, 193 -osi III 99, 103, 109; IV 121, 230, 231 -oste 221 -oşa IV 121, 132 -oşenie III 103 -otar V 18 -otă IV 64
-otcă IV 190, 192, 193 -otea IV 63 -otei IV 183, 193 -oti IV 229, 231 -otină IV 191 -ovan IV 180 -ovenie II 103 -oui IV 210, 212 -ozâ 133 - 135
par- III 4, 5, 13 - 14, 15, 18; IV 18 para- IV 15 - 21
pen- III 14, 18, 20
per- II 77 ; III 5, 14 - 15, 18, 20, 23, 25 peri- III 5, 15, 18, 20 pluri-Y 79
T- C. 341
98
INDICE
poli-Y 79 porf-163
post- III 16, 19, 20, 22 pră- 5, 6
pre- 5 - 16,  210 - 211,   212, 256-257;
II 21, 63; III 3, 4, 18, 19, 25, 34; IV 27, 29; V 6, 55
prea- 6, 15, 23, 28, 29, 32 - 36, 39, 41, 49,
50, 211, 212, 256 - 257, 259; II 85 preo* 10 ; IV 29 pri- 5 — 6
pro- 5, 6, 10, 221; II 77; III 4; IV 23 - 30,
35, 36; V 12 -psi III 99, 103 psiho- V 76 -r-Y 37 radio- V 76 râ-258; II 67 - 70
râs- 14, 15, 17 - 28, 29, 36 - 39, 40, 41, 49, 50, 258; II 58, 69, 70, 74, 75, 78; III 3, 18; IV 20, 33; V 7
răz- 29, 36 - 39, 49, 50, 211, 212, 257 -258; II 85 ; V 6, 7
-rc-Y 37, 38
-rd-Y 37, 39
re - 14, 16, 17, 21, 24, 26, 28 ; II 33, 63, 67 -78; III 3, 4, 25; IV 29, 283; V 5, 6, 7
res- 24
retro- III 5, 16 - 17, 19, 20
-rg- Y 37, 38
-rl-Y 36, 44
-rn-Y 37, 40
-rs- V 37
-rş- V 40
-rt- V 37
-rţ- V37, 40
s- 258; III 3, 9 ; V 7, 12 -s IV 292 - 293 sim- III 5, 17, 18, 20 sin- III 17
s/rd-28, 29, 36, 39 - 41, 49, 50, 211, 212» 258; II 79 - 85, 89, 91 ; III 3, 18, 34 ; V 6, 7
su-III 24
sub- III 3, 18, 24, 26 ; IV 27 ; V 6, 7
super- 29, 30, 43 - 44, 45, 46, 48, 49, 50;
III 3; V 6
supra- 29, 31, 36, 43, 44 - 46, 48, 49, 50 ;
II 36 ; III 3, 4, 18, 24 ; IV 27 ; V 6, 7 sur- 45 ; III 4, 5, 17 - 18, 24 -sură 249; III 187 - 196 sus- III 5, 24 -şig 206, 211 -şoară 225
-şor 208, 211, 225, 226, 259 ; IV 64
-sorea IV 63
-şug 244; III 170
-late III 48; IV 109
-tea IV 63
tele- V 70-76
termo- V 76
-tiv IV 96, 100
-toare 206, 244 - 247, 251; III 175 - 186; IV 166
-tor 89, 90, 99, 125, 206, 237, 244 - 247, 259; II 112, 127; III 153, 165, 167, 179, 180, 185,186, 201; IV 90, 106, 108, 109, 165, 166, 169, 191, 199, 202, 204, 205, 268; V 18-22, 25-30
-toriu 88, 89, 206, 207, 211, 212, 244; IV 99
-toriza IV 109
-tornic IV 89
trans-14;  II 85,  87 - 92; III 3,  4; V 7 -trie III 132 -trice III 132 ,
-tură III 48, 50 - 51, 64, 66, 67, 69, 180,
187; IV 190, 192, 193, 304 -ţie III 132 ; IV 100, 101 -ţiu n 96 -ţi(un)e V 48 -tiv IV 100
-u - 208, 209, 211, 247 - 248, 259
-ua IV 114, 121
-ual II 190; IV 107
-ubil 94
-uc II 100
-ucă IV 146
-ucea IV 63
-uci IV 37, 41, 43
-ucu IV 64
-ui (nominal) II 202; IV 64
-ui (verbal) III 100;  IV  113 - 142, 209,
210, 211, 220 -uia IV 63
AFIXli
99
-uinea IV 63, 64 -uire IV 289 -uiuş II 202 -ul 141
-ulă II 149, 171, 177
-ulea II 160, 177 ; IV 63, 64
-uleasa 141
-ulecea IV 63
-uleţ IV 64, 183
-ulică IV 183
-ulie IV 183, 193
-uliţă IV 183
ultra- 29, 31,  36, 42, 43, 46 - 48,  49,  50 ;
II36;III3;V7 -ului IV 115, 121, 126, 130, 131, 133 -uluş II 202 -uluţă IV 147 -un IV 64 -una IV 228 -unea IV 53, 64 -une 239 uni- 79
-uni IV 226, 227 -ura II 84; IV 121, 229, 231 -ură 207, 211, 237, 249 - 251, 259; III 43, 48, 50, 64, 66, 67, 69,180, 184, 187-196 ; IV 190
^ ură 157 ; IV 64 -urea IV 63, 64 -uri IV 229, 304 -uros 243
-urui IV 126, 134, 135, 138 -uruş II 202 -uruţ IV 147
-uş(ă) II 100,   199 - 212;  III 185;  IV 64,
200, 202, 204, 205 ; V 18 -uşcă II100,200 ; IV 116,183,193 -uşelea IV 63, 64 -uşor 226; III 126; IV 183 -ut IV 290, 292, 293 -utoare III 181 -utură249
-uţ(ă) 2 51, 259;  II 210 ; III 165 ; IV 143-
161,^183, 193 -uţu IV 145 -uzui IV 126 -ver 91 -vi II 216 vice-%lll 3 -vsi III 103
-ză   IV'31 -[33, 35, 36 ;|V 12 -zui IV 121, 126, 138 -xi III 99, 103
a II 6, 7, 15 abager IV 7? abagerie III 166 ; IV 72, 73 abagiu V 24 abajur 163 abandona IV 296 abataj 56, 57 abătătoare III 182 abces 135; III 6 abcherţui IV 118 abdica III 6 ; IV 296 abduce III 7 aberant IVI06 aberativ IV 99, 104, 106 abia II 5 abieluţa IV 159 abieluţă IV 145 abil 95
abisinian II 217 abiturient III 131 abituriente III 135 abjura III 7 ablega III 7 abnegaţie III 7 aboliţionism 126 aboliţionist II180 abonament V 52, 53
B
CUVINTE1
aborda 56 ; II 8, 9
abordaj 56, 57
abordare 57
abrazare IV 310
abrevia IV 284
abreviere IV 284
abrictăli IV 118
abrictălui IV 118, 127
abrictui IV 116, 118
abrupt III 7
absenţii III 6; 133
absenţă III 134
absolutamente II 189, 194
absolutisto-poliţist 171, 185
absolutiza III 108
absolutîminte II194
absolvent II 110 ; III 131, 210
absolvenţă II115
absolvi III 6
absolvire II 115
.absorba III 4 v
absorbant II 108,   110, 111
absorbi III 4, 7
absorbitiv IV 93
abstinenţii III 134
abstinenţă   III 6,   133, 134
abstininţă III 133, 134 »
abstract III 6, 204, 211 abstractiza III 103, 114, 115;
IV 296 abstracţie III 6 abstrage III  7,   18, 20, 115 abţigui IV 116 abţine III 4, 7, 23 abunda IV 296 abundant II109 abundanţă II114, 115 abundătiv IV 92 abundent  II  108,  112, 114;
III 130
abundenţă II114, 115; III 130 aburind, -ă IV 265 aburitor textile V 22 aburitor plută V 22 abusivamente II 186, 191,194 abziţui IV 118 ac 202 acadea 79 acadelar 79 academic III 132 academiza III 108 acalmie II 7 acar 79
acasă II 7, 11, 13, 15; III 3
1 Prezentul indice nu cuprinde cuvintele din listele alfabetice date ca anexe la următoarele articole :
Florenţa Sii3au.il, Sufixele colective din limba română cu specială privire asupra repartiţiei lor voi. al III-lea, p. 68 — 87; ' Ioana Diasan^u, Sabstantivarea adjectivului tn limba română, voi. al III-lea, p 218-276 • tu eon3ra Papa, Sufixs moţionale pentru formarea masculinului, voi. al IV-lea, p 171-176* fomnă, vol^l V^îea, a^e^ormării urnelor de meserii cu sufixe tn limba română contem-
CUVLNTE
101
acatister III 148
accelera II 8
acceptabil 95
accident III 133
accidentalmente  II  190, 194
ac de cusut 195
ac de macaz 195
acest 151
acetifica IV 296
acetilare IV 318
achindie II 12, 14, 15
achita II 7, 9
achizitiv IV 104
achiziţie II 182
achiziţiona  II 181,  182; III
103, 114 acid azotic 194 acid carbonic 194 acid clorhidric IV 239, 246,
248, 249 acid hipoazotic III 12 acidifica  III 107,  110, 114;
IV 288 acidificare IV 288, 318 acidizare IV 288, 310 acid metafosforic III 13 acidolV63 acidoză 135 acid sulfuric 194 acidula III 114 ; IV 288 acidulare IV 288 acidulat IV 282 acilare IV 318 aciola IV 297 aciuotoriu 206 aciuţa IV 145 aclama II 8 ; IV 296 aclimatiza IV 290, 296 aclimatizare IV 290 aclimatizire IV 290, 316 acomodabil 95 acompaniament V 53 acompaniare IV 284 acoperămînt 205,   240; III
185; V 47, 51 (a)coperemînt V 51
acoperi 209, 251; 119 (a)coperimînt 240; V 50 acoperit IV 301 acoperitoare III 176, 185 acoperitor 206 acoperitor metale V 22 acoperitor  plăci   cu seleniu
V 22 acord 171 acorda 1,18
acordant II108, 110, 112 acordist II112 acostament V 53 acreală II134 acredita II 8, 9, 15 acrescămînt V 50 acricios II127 acrime 67 ; III 57 acromatism 126 acru-dulce 168, 186 acruţ IV 157 activ IV 88, 98,99 activa III 116 activist 127 activiza III 116 actoraş IV 183 actoricesc 111, 116 actualiza IV 296 actualmente II 187, 188,192, 194
acţiona II 180, 182; III 110
acţionar 78
acţiune II 182
acufunda II 9, 14
aculma II 10, 14, 15
acumnic IV 89
acumula II 8 9
acuplaj 57
acurge II13
acuza IV 296
acuzabil 95
acuzativ IV 104
acvaduct 168
acvaforte 163
acvilă de stîncă IV 248
adagiu 53
Adamache III 124 Adamachi III 124 adaoge IV 291
adaos IV 281, 291, 293, 298,
309 adapta 118 adaptabil 95 adaptativ IV 104, 105 A.D.A.S. 173 adăpa II 4, 13 adăpare IV 306 adăpat IV 306 adăpost 153, 154 ; II 5 adăposteală 154 adăposti 154
adăpostitură   249,   250; III
191, 196 adăsta II 4 adătui IV 116 adăuga II 4 adăugare IV 298, 309 adăugat IV 291 adăugi IV 291 adăugit IV 291 . adecvat II 9
ademeneală II 133, 134, 135 ademenire II 135 adept III 210 . adera II 8
aderent II 108, 109, 111, 114 aderenţă II114, 115 ades  II 11, 13, 15 adevăr  151,   153,  154, 215;
115; III 208 adevărat 154 adeveri 154; II 27 • adeverie III 164, 172 adeverinţă 154 adeveritor 194 adeveritură 249 adiacent II 8 adiaforişi IV 297 adiere IV 284 adietiv IV 87 adineaori II 11 adineauri II 14 adins II 5
102
INDICE
CUVINTE
103
adiţiona III 115 adînc III 204, 205, 210 adîncătură 249, 250; III 190 adîncime 70, 73 adjacent(u) III 133, 134 adjudeca II 7, 13 adjura II 8, 13 administra II 8 administrabil 95 administra ticesc 111 administraţie 109 ; III 132 admira II 8 admirabil 93 adnota II 7, 13 adoi II 11, 14, 15 adolescent III 133 adolescinte III 133 adolescinţă III 133 adopta II 8, 9, 13 adormi 16, 209 ; II 3, 5, 6, 15 adormind, -ă IV 259 adormit III 210 adormita II 10, 13, 15 adresa II 7 adresant TI 111 adresare IV 297 adresarisi III 103 adresui IV 115 aducătoare III 178 aduce 209;   II  3,  5,  6, 15;
III 3 adulter IV 296 adultera IV 296 adumbră II 13 adumbri II 13 aduna II 5, 13, 62 ; 11^115 adunare III 191 ; IV 305 adunat 218 ; IV 305 Adunaţii Teiului 160, 178 adunătură 44, 50, 51 ; III 191
IV 190, 192 adunrătoriu 206 adunrătură 207 adupleca II 10, 14, 62 adus IV 293 adusătură II 51
adverb II 9
adverbialmente   II 193, 194 advers II 8 advocat II 8 aera III 113, 116 aeraj 61, 62 aerare IV 306 aerat IV 306 aeric 115 aerifica III 116 aerisaj II 56, 62 aerisi III 103, 109, 113, 116 aeriza III 114, 116 aerodrom 164 aeromodel 148 ^ aeromodelism 126 aeronavă 164 aeroplan 164 aerostatic 164 afabil 93 afacere II 12, 15 afacerism IV 188 afacerist IV 188 afanisi IV 297 afară II 5 afect II 8 afecta IV 296 afecţiona IV 296 acţiune IV 296 afemeiat III 279 Afendache III 124 Afendulea IV 63 aferat II 7 aferent II 7
affecţionamente II 187, 194 afierosi IV 297 afige II 7 afilia II 8 ; IV 296 afiliere IV 284 afin II 8 afina II 8, 9, 15 afinaj 56 afiniş III 60 afirma II 8; IV 8 afirmativ IV 104 afirmaţivamente II 194 afirmativ IV 92
afiş II 8 afişaj 56, 57
afişard II 120, 121; IV 179 afişare 57 afişat IV 297 afişetă IV 86 afişier 119, 120 afina II 10, 14, 15 afla II 5
aflare 219; IV 307 aflat IV 307 aflătoriu 206 afluent II 8 aforismist 130 african II 97, 98, 212 afront II 8 afuiere IV 310
afuma 209; II  10, 15; V 6 afumare IV 306 afumătoare III 181 afumega II 10, 14, 15 a fund II 6
afund 209, 215 ; II 6, 11, 13, 15 afunda 209 ; II 62 afundare IV 306 afundat 220 afundotore 206, 207 afurca II 12, 15 afurisanie II 103, 105 afurisenie II 103, 105 afurisi IV 297 Agache III 124-Agachi III 121, 124 agădui II 10, 13 agăţa II 5 agăţătoare III 201 ageamiu III 279 agent III 132 agentură III 188 ager III 216 agereşte II 141, 145 ageri IV 297 agerie III 168 agerime 67 ; III 168 Agerpes 184 agest II 5 agestri IV 118 agestrui IV 118
aghent III 132 aghesmui IV 118, 124 aghezmui IV 123 agitator III 185 agiutătoriu 206 agiutoriu 206 aglomera II 8 aglomerare 46 ; IV 246 aglomerat 46; III 204 agonie IV 296 agoniseală III 48, 49 agonisită 218 ;   IV 280, 304 agoniza III 107 ; IV 296 agrava II 9, 15 agrăi II 12, 15 agrămădi JI 10, 14, 62 agrement V 52 agrementare IV 288 agret III 63 agricultor 177 agricultură 164, 177, 178 agrigentin II 220 agrigentinian II 216, 220 Agrigoroaiei IV 171 agrimensură 164 agronomic 114 agronomicesc 114 agronomiceşte 114 agronomie 200 agrominim 164 aguridă II 44, 51 ahotnic III 211 aiarladisi III 101 aidoma- II 11, 14 aiepta II 3 aiesmui IV 118 aievea II 11, 14 ainte II 3, 17 ainte-născut 166 aişor III 91 aiureală II 131, 134 aiurit III 210, 211 ajunar 79
ajunge 153 ; II 5 ; III 6 ajuns IV 293 ajusta II 8
ajustaj 57 ajustare IV 306 ajuta II5 ajutat IV 282 ajutător 90
ajutătorie 232, 234; III 172
ajutătoriu 245 •
ajutăţiv IV 91, 93
ajutorial IV 96
ajutorie 232, 234 ; III 164, 172
ajutorinţă III 136
ajutor-maisţru 172, 176
ala-bala 159
alambia IV 290
alambica IV 290
alarmant II 111
alămărie III 53
alămi IV 124
alămui IV 118, 124
alăpta II 12
alăptat IV 281
alătra II 9
a lături II 6
alături II 6, 11, 14, 15
alăutaş 81
alb III 206
alban II 215
albanez II 219
albanezesc II 222
albanezoaică II 221
albastru III 204 ; IV 179
albastru-deschis 171
albastru-închis 171, 187
albastru-liliachiu 171
albastru-rînduniu 188
albastru-verzui
Albă   ca   Zăpada   154, 182; IV 246
albăstreală  II  132,  i34, 135 albăstrime 68, 69, 71 ; IV 42, 56
albăstrire II 135 albăstriţă III 91 Albea IV 53
albeală II 135, 137 ; III 193 albertol V 60 alb-gălbui IV 245
albiei IV 40
albicios II 126, 127; III 97
albier 118 ; V 24
albiliţă II169
albime 68
albinar IV 167
albinărel III 91
albinăret III 63
albinărie III 171
albinărime 71
albinărit III 171
albindă IV 265
Albinea IV 53
albinet III 62
albini IV 297
albinoi IV 166, 169
albinuşă II 211
albinuţă II 211
albire II 135
albişoară III 91
albitizare IV 310
albitură II 137
albită III 91
alboare IIL175
albol V 56, 58, 61, 64
alb-trandafiriu 171, 186, 187
Albu III 212
alburiu III 97
albuţ IV 157
alb-verde 172
alb-verzui IV 244
alb-vioriu 171, 186
alcaliniza III 108; IV 296
alcalino-pămîntos 197, 198
alcaloză 135
alcătui IV 116
alcătuită II 27
alcăzui IV 136
alchilare IV 318
alcool V 58, 60, 61, 64
alcool denaturat 195
alcool etilic 194
alcooliza IV 296 .
alcool metilic 195
aldămaş IV 130
Aldea IV 58
104
aldui IV 115 Aldulea IV 63 Aleargă-Cale 179 alectiv IV 94 alega II 13, 15 alegălui IV 128 alegătură III 188 alege II 5
alegere II 211; IV 308 alegoric 114 alegoricesc 114 alegoriceşte 114 aleguş II 207, 211 aleguţ IV 148, 159 alembicuire IV 290, 316 alene II 7, 11, 14, 15 alerga II 10, 15 alergare III 184 alergat III 184; IV 280 alergătoare III 184, 194 alergătoriu 245
alergătură 249, 251; III 50,
184, 187, 189, 194 alergăfiv IV 94 alesător III 180 alesătură III 188; V 54 alesură III 188 aleş II 6, 12, 14, 15 alezaj 57
Alexandrachi III 121 alexandrin II 220; III 203 Alexandrie III 167 alfabetar III 148 alfabetiza IV 296 algerian II 216, 217; III 212 alia II 8 aliaj 56, 58 aliant II 113 alianţe II 113 alianţă 171 aliat II 113 alienat III 211 aliere IV 284 aliment V 47 alimentare 46 alimentat 46 alina II 11, 15
INDICE
alinătură III 189 alinia II 12 aliniere IV 284, 306 alinta II 5 alipi'll 9, 14, 15 alipui IV 116 alitare IV 310 alnico 200
alocurea II 11, 14, 15 alopatic 114 alopaticesc 114 aloxare IV 318 alpinism 125, 126, 128 alpinist 125, 127, 128 alsacian 217
alsăuire IV 289, 302, 316 alternanţă II 114, 115 alternare II 115 alternat IV 292 alternativ IV 93, 95 alternativamente II 194 altimetru-radar 198 altminteri II 186 altoială II 135 altoire II 135 altorelief 163, 170, 181 altramente II 188, 194 altruist 127 aluat II 5 alumitare IV 310 alunar(iu) 117; III 150 ^ aluneca II 9, 14 alunele III 90 alunga II 10 alunişte III 59 aluviona II 181 aluvionar II 181 aluzi II 11, 14, 15 aluziv IV 99 amabil 95
amalgama III 116; IV 296 amalgamiza III 116 Amandachi III 124 amant IV 270 amar IH 208, 210 amarare IV 318
amarinizare IV 287, 310 amăgeală  II 132,  133, 135;
III 182 amăgelnic IV 189 amăgire II 135; III 191,192
IV 306 amăgit IV 306 amăgitură III 191 amănunt II 12, 14 amărală II 132 amărăcios II 127, 128 amărăciune 239, 240 amărăluţă IV 156 amărîre IV 289 amărît III 283 amărîtoriu 245 amăruş II 205 amăruţă IV 158 amăsurat II 12, 15 ambala 56
ambalaj 56, 57 ambalator V 22, 26, 28 ambalor V 26, 28 ambiant II 114 ambianţă II 113, 114 ambiţie II182; IV 296 ambiţiona  II 182;  III 110;
IV 296 ambiţios III 279 amborare IV 318 ambreiare IV 284 ambreiere IV 284 ambuiantism 126, 128 , ambulanţă II115 ambulărit IV 294 ambutisa IV 287 ambutisare IV 287, 318 ambutisator V 26 ambutisor V 26 amegiui IV 119 amenaja II 8, 9,15 amenaj ament V 52 amenajare IV 306 amendament V 53 amendement V 53 ameninţa II 5 ameninţare IV 303, 307
ameninţat IV 307 ameninţeală II131 american II97,98,216,218,223 americană II 221 americancă II 220, 221 americaniza III 108 americano-englez 185 americănese II 222 americuţă IV 145, 156 amesteca II 10, 15 amestecare IV 307 amestecat IV 307 amestecătură II 211 amestecăţiş III 61 amestecuţ II 207, 211 ameţală II132 ameţeală II130,171 amfiteatru 200 amiază II 6, 7, 13, 15 amiazănoapte 151 amiazăzi 151, 220 ; II 7 amicalmente II190, 194 amicie III 173 amidonerie IV 74 amigdalită 134 amiji II 10, 14, 15 aminte 153; II 14, 15 amintire IV 303 amirosi 119, 10, 14 amistuitoriu 206 "amîna II 11, 14, 15 amnistiere IV 284 amonificare IV 318 amonitean 227 amoral II 3
amor propriu 169, 180 amortisment V 52, 53 amorţi II 11; V 6 amper-oră 199 amplasament V 53 amplifica III 102, 103, 114 amploare III 176, 178 amulet IV 83, 84 amuletă IV 82, 83 amuţi 209; II 10, 11, 15, 62 amuţire IV 305 amuţit IV 305
CUVINTE Y/:
amuza IV 296 Amzea IV 52 analfabetism 126, 128 analiza III 116; IV 296 anarhism 126 anarhist 127 anarţi II 213 Anastasache III 121 anatematisi III 103 anatematiza III 101, 103 anatemiza III 103 anatomic 114 anatomicesc 114 anatomisire IV 309, 316 anatomist 127 anchetă IV 81 anclanşare IV 318 ancolare IV 310 ancoraj 56, 58, 61 ancrasare IV 288 andălui V 13 Andrea IV 55 Andriţoiu IV 171 Andronache III 121, 124 Andronachi III 124 Andrunachi III 121 Anea IV 56 anemic III 217 anestezic III 213 anevoie II11,14,15 ane voinţă 237 anexionism 126 anexionist II182 anexiune II182 Anghelache III 120, 121, 123, 124
Anghelea IV 52, 55 Angheluş(a) II 206 Angheluţă IV 154 anghirol V 63
anglo-american 185; II 223 anglo-bur 171; II 223 anglo-sovietic 171 anhidridă acetică 194 anhidridă carbonică 194 animalier 119, 121 animism 126
105
animist 127 aninărie III 172 aniniş III 172 aninişte III 59 anişor III 93 aniversa IV 287, 296 aniversare IV 287 aniversativ IV 104 anomalistic 115 anonimă III 203 anota II10, 14, 62 anotimp 147, 168 anrobare IV 318 Antache III 124 antagonism 125 antebelic 14; III 22 antebraţ II18 ; III 3 antecalculaţie II19 antecameră II 23 anteconştiente II18 antecreştină II 23 antecrist II 23 antedata II 23 ahtedeviz II 19 antediluvian 14; II 18,19,23 antefialtic II 23 antegardă II 22 antehîrst II 23 antemăsurătoare II 19 antemergător 14 antemeridial II 18 antemeridian 14 ; II18, 19, 23 antemuri II 18 antenaţi II 18 antenă-cadru 198, 199 antenupţial 15; II 18 antepenultim II19 antepiaţă II 19 antepileptic II 23 anteport II18, 19 anteproiect II 18 anterioramente II 192, 194 antermit II 23 antestatură II 18 antetren II18, 19 antetrupiţă II 19 antevenire II 18
106
INDICE
CUVINTE
107
antevorbitor II 19, 21	antifon II 17	Antoneta IV 86
anteziuă 14	antifonar II 17	antract III 28
anti II 20	antifricţiune II 20	antrenament V 53
antiacid II 18	antihîrţ II 17	antrepozit III 28
antiaerian II 20	antihristi II 17	antrepriză III 28
antialcoolic   II 20 ; III 215	antiimperialist III 217	antret IV 85
antianofeliene II 20	antiîmbătrînitor II 20	antricot III 28
anti-artă II 21 m	antilegal II 21	antropoid III 207
Antiatlas II 19	Antiliban II 19	antropomorfism 126
^.ntibalcani II 19	antilogaritm II 20	antropomorf ist 127
antibiotic II 20 ; III 204, 215	antimarxist III 217	anţi II 213
antiboreal II 19	antimeridian II 23	anualmente II 190, 194
antic(ă) III 210	antimerie II 19	anulabil 94
anticabinet II 23	antimonarhic II 18	anularisi III 109
anticamente II 191, 194	antimoral II 21	anume II 7, 11, 14, 15
anticameră II 23	antinatural II 21	anuşcînd II 11, 14, 15
anticar II 20	antineologismomanie II 20	Anuţa IV 154
Anticaucaz II 19	antinevralgic  II 19, 20; III	aorea II 11, 14, 15
antichiza III 108, 114	205, 215	apaduc 168
anticiclon II 20	antiom II 20	apa lui Labarraque 196
anticipativ IV 100, 104, 107	antipaludic II 20	aparat II 7
antici vie II 18	antiparalel II 20, 21	aparataj 55, 61, 62
anticlerical II 20	antiparastază II 19	aparat de comandă 193
anticlor II 20	antipatiza III 108	aparat de protecţie 196
anticonstituţional II 18	antipiretic III 215	aparat de racordare 196
anticorp II 20	antipod II 18	aparat de reglare 196
anticreştin(ă) II 18, 23	antipodal II 20	aparat de reperaj 196
Anticris II 19	antipoză II 19	aparat de respiraţie 196
anticrist II 17	antipublic II 20	aparat de sudură 196
anticritic II 18	antirabic II 20	aparat Kipp 196
anticronism II 19	antireligios II 21	aparatură III 188
anticurte II 23	antirevoluţionar II 21	apartament V 47, 49, 53
antidata II 23	antisciu II 19 *~	apartamînt V 49
antiderapant II 19	antisocial II 18	aparte II 12
antidiluvian II 23	antispasmatic II 18	aparţine II 12 ; IV 296
antidinastic II 18, 19	antispază II 19	apa-trîndului 158, 178
antidot II 17	antistrofă II 19	apă-albă 158
antiemetic II 18	antişambră II 23	apă de Colonia 196
antiestetic II 21	antitanc II 20	apă de Javel 196
antifarmac II 17, 18	Antitaurus II 19	Apă de Leac 160
antifascist III 217	antitermopsic II 19	apă-de-oase 158, 182
antifascistă III 217	antitoxină II 20	apă-de-var 195
antifebric II 18	antitusiv IV 101	apăducere 168
antifeudal III 3	antiuman II 21	apă grea 194
antifilozofic II 18	antiunionist II 18	apă neagră 158
antifizic II 18	antiverminos II 18	apă oxigenată 194
antiflogistic II 18	Antonachi III 121	apăra II 5
apă>abil 99	Apostolache III 121, 124	apupare IV 318
apăraie III 55, 166 ; IV 181	apostolească 229	apururea II 11, 14, 15
apărare IV 306	apostolesc 105, 106, "229, 230	apus IV 293
apărămînt V 50, 55	apostoleşte II 142	apuţi 209, 251; II10, 14
apără-roate 199	apostolic II 142	apuţit 251; IV 302
apărătoare III 181	apostolicesc   105,   106, 108,	arabil 94
apărător IV 95	114; II 142	aragaz 200
aparatură 249, 250 ; III 191	apostoliceşte II 142	arar II 11, 14, 15
apărăţiv IV 95	apozitamente II 194	arat IV 299
apărea II 5, 12 ; IV 296	apparentu III 134	araviteancă 227
apă regală 194 .	apravăţ II 11, 14, 15	arazna II 11, 14, 15
apărie III 53, 168; IV 181	apreciere 46	arădui IV 116
apăsa II 10, 15	apretator V 26	arămar V 24, 26
apăsare IV 306	apretol V 56, 63, 64	arămat IV 291
apă-tare 180, 188 ; IV 246	apretor V 26	arămărie III 53
apătos 206	apreţia II 9, 10	arămiu III 204
apătoşa 208	apreţui II 10, 14	arămist V 26
apeduc 168	aprinde II 3, 5, 6, 15	arămit IV 291
apeduct 165, 168, 200, 201	aprindere IV 285, 305	arămui IV 118
apedus 168	aprindere-de-plămîni 168	arăpesc II 222
apela 119; IV 296	aprins IV 293, 305	Arăpilă II 150, 151, 154
apelabil 94	aprinsură III 188	arăpime III 56
apelativ IV 110	aprinzare IV 285	arăpoaică II 221
apelălui IV 127	aprinzăcios 91	arătanie II103, 106 ; III 196 ;
apendicită 134	aprinzător 90; IV 185	IV 185, 193
apercepe II 12	aprinzătoare III 185	arătare 219 ; II106 ; IV 305
aperceptiv IV 110	aprinzătoriu 89	Arătarea Domnului 157
apersevabil 94	aprînz II 6, 7, 12, 14, 15	arătat IV 305
apetenţă II 113	aproape 151, 220 ; II 5	arătăcios II 128
apetisant II 108	aproba II 7, 9	arătăşenie II106
apicultor V 25	aprobant II 112	arătătiv IV 91
apipăi II 9, 14	aprobare IV 307	arătătoriu 245
apiretiv IV 93, 101	aprobat IV 307	arătătură  250;  îl  106; III
aplana II 12	aprobator II 112	196; IV 193
aplauda II 8	aprobălui IV 128	arător 89
apleca II 5, 6	aprofunda II 12	arătoşenie II 103
aplecat „sugaci" 217	apropia II 5, 9	arătură IV 190
aplecativ IV 89	apropiat IV 307	arbaletă IV 81
aplecuş II 206	apropiere IV 307	arbănaş II 214
aplica II 9	apropietiv IV 93	arbitra 56; IV 297
aplicare IV 307	apropria II 9	arbitraj 56
aplicat IV 307	aprovare IV 310	arbitrariamente II 194
apocrif III 205	Aprozar 173, 188	arbitrariceşte II 143 .
apoi 220; II 5	aprumuta II 10, 14 apucătoare III 179	arborescentă II 113
apolitic II 3	apuli II 213	arboret III 62
aporta IV 297	apune II 5, 6, 10, 15	arboricultură 164
apositamente II 188	apuntare IV 310	arcaş 81
108
INDICE
CUVINTE
109
arcăşie III 52 arc-disc 198 arceşte II 147 archebuzier 119 arciş II 147 arcurar V 25 arcuş II 203 arc voltaic 194 ardeiare IV 284 ardeiere IV 284 ardeleneşte II 146 ardeleni III 116 ardeleniza III 116 ardent II110,112 ; IV 267, Arde-Pămînt 160 arddre-de-tot 168 ardişte III 59 arendaş 81 arendălui IV 129 arendăşel IV 183 arendaşi IV 200 arendăşit IV 299 arendui IV 118, 120 arestant II 113 arestat II 113 arestălui IV 127 arestui IV 115 areţar 78 argăsar 79 argaţi IV 207 argăţie III 166 argăţime 67 argeluţă IV 146 argentinian II 216 Argeşel III 92 arghezianism 125, 126 arghirofilie 162 argintar(iu) 117 argintărie III 53, 165, 167 argint-tăietoriu 166 argintui IV 118, 125 argint-viu IV 252 argument V 48 argumenta IV 134 argumentirui IV 133, 134 argumînt V 48 arhaiciza III 101
273
arhaism 125, 126
arhaiza III 101
arhaizare IV 297
arhanghel 30
arheologicesc II 143
arheologiceşte II 143
arheologie 164
arhicancelar 30
arhicunoscut 30, 31, 39
arhidemocrat 48
arhidiacon 29, 30
arhidobitoc 30, 31
arhiducat 30
arhiduce 29
arhiducesă 30
arhiepiscop 29, 30, 252
arhierarh 30
arhieraticesc 108
arhierăţi 30
arhieri IV 296
arhierie 29
arhiinteresant 31
arhiîncărcat 30, 31 arhiliberal 30, 31 arhimedic 30 arhimilionar 30 arhimitropolit 30, 252 arhinebun 30 arhiomorî 30 arhipăstor 30 arhipăstoresc 30 arhipăstorie 30 arhiplictisi 30 arhiplictisit 31 arhiplin 30 arhipopulat 30, 31 arhipovăţuitor 30 arhiprogresist 48 Arhirea IV 55 arhireacţionar 48 arhisătura 30 arhisinagogă 252 arhistrateg 30 arhişiret 30 arhitectonicesc 109 arhivar 79, 83 arhivăraş IV 183
arhivist 127
arhizgîrcit 30
arhondologhie 162
ariceală IV 298
arienie III 169
arienism III 169
ariergardă 163
arietă IV 82
arimaj IV 287
arimâre IV 287, 310
arinar III 60
aristocratism 126
aristocraţie III 52
arînte III 137
A.R.L.U.S. 173
armament V 52, 55
armatură III 187
armă albă 195
armăsar II 5
ajrmăsăreşte II 141
armăşel III 92
armaşi IV 200, 206
Armăşoaia 141
armătură III 51
armeanca II 220
armenesc II 222
arpaeneşte II 146
armonia IV 134
armonirui IV 126,131,133,134
armoniza IV 134
armurier 119
Aro 184
aroga II 8
arogant III 279
aroganţă II 114
aromatiza III 107; IV 296
ars III 210 ; IV 293
Arsanachi III 122
arşătură III 188 \
arsură III 187, 190
arşeluţă IV 146
arşicar 80
arterioscleroză 164
articolaş IV 180, 183'
articol-manifest 174 articol-progrâm 172, 174, 176 artificialmente II 195 artificier 119 artilerist 128 artist 124 artisţ-cetăţean 188 artisticamente II191, 195 artisticeşte II 142 artistifica III 114 artritism 126 arţăgaş IV 185, 193 arţăgos IV 189, 193 arunca II 5 aruncătură 50; III 187. Arvanit II 214 arzăminte V 51 arzător IV 95, 264, 268 arzător email V 22 arzător produse ceramică V 22 arzăţiv IV 94, 95, 100 arzînd IV 254, 255, 257,258,
259, 260, 267, 273 Asachi III 122 asamblaj 62 asana II 12 Aşanache III 124 asasinat IV 292 asămănătiv IV 91 ascaridol V 63, 64 ascendinte III 138 ascendinţă III 138 ascensiune II180 ascensiv IV 104 ascetism 126, 128 asclerol V 63, 64 ascruma II 10, 14, 15 ascultare IV 306 ascultămînt V 51, 54, 55 ascultător 245 ; III 176 ascultătoriu 89, 246 ascunde 113 ascuns IV 293 ascunsă 218
ascunsoare III 180, 185 ascunzămînt V 49
ascunzătoare III 180, 182,185 ascunziş III 185 ascuţitoare III 179. ascuţitunghi 197 ascuţitură III 189 asedia -II 8 aselghicesc 108
asemălui  II 10,  14,  15; TV
129, 131 asemăna II 10, 15 asemui IV 122, 131 asertoriu II 7 aseverativ IV 87 asezonare IV 297 asfalt-lac 198 asfaltar V 19 asfaltist V 20 asfinţi II 10, 14, 15 asfinţire IV 301 asfinţit IV 300, 301 asfinţită IV 280 asfixiare IV 284 asfixiere IV 284 asiaticesc 114, 115 asigura II12, 14, 15 asigurare IV 309 asimetrie III 20 asimila II 9; III 4 asimţi II 9, 14, 15 asirian II 217 asiriesc 229, 230 asista II 9 asistălui IV 128 asistent II112, 114; III 130 asistenţă II 114 asociaţie II 182 asociaţionist II 182 asolament V 52, 53 asomare IV 310 asonantă III 20 asori II 10, 14, 15 asorta II 8, 9, 15 (a)sortiment V 53, 54 aspect II 8
aspectiv IV 99, 104, 107 aspectual TV 107 aspira II 9
aspirant II 108, 110 aspirantură III 188 aspirator III 181, 210 aspreală II132 asprime 70, 73 ; IJI 47 aspuma II 3, 10, 15, 62 asta II 15 astatizare IV 318 astăura II 11, 14, 15 astăvi II 9, 14, 15 astăzi 152
astîmpăra II 3, 10, 15
astmosedol V 63
Astra 184
astrăiira II 62
astriinra 209
astrăina II 11, 14, 15
astrînge II 9
astronomeşte II 141
astronomicesc 108, 109
astruca II 5
astupa II 11, 15
astupătoare III 185
astupuş II 206, 211 ; III 185
asuda II 3, 5
asudeală II 131
asupra 44, 45;  II 5; III 24
asuprăluare 173
asupriciune 239, 240
asuprire 240; III 6
asupritor 245
asupritură 249 ; III 189
asurzi II10,  11,   14,   15, 62
aşchiuţă IV 153
aşeştanie II 105
aşezămînt V 51, 55
aşezătură IV 190, 192
aştepta II 5
aşterne II 5 ; IV 306
aşternere IV 308
aşternut III   205,   208; IV
292, 306, 308 aşticuţă IV 146 ataca III 113 atacant II 112 atacarisi III 113 atacator II 112
110
INDICE
CUVINTE
111
ataj 54 ataş 54
ataşament V 53
atacator IV 95
atăcăţiv IV 95
ateism 126
ateist 127
atemporal II 3
atenian II 218
atenta II 9
atentat IV 292
atenua II 9
atestat II 8
Athanasache III 121
aticesc 108
atinge II 5
atingere IV 308
atîrna II 11, 14, 15
atîrnament V 47, 52, 55
atîrnătoare III 182
atlăjel III 96 ; IV 183
atletism 124, 126
atmosferă 164
atoatecumpănitor 167, 185
atoateştiutor 167, 185
atocma II 11, 14, 15
atomicesc 109
atomism 124
atomist 124 atotcreator 167, 185 atotcuprinzător 167, 185 atotfăcător 167, 185 atotmilostiv 167, 188 atotmîncător 167, 185 atotprezent 167, 185 atotpribeag 167 atotputernic   167,   185, 188;
IV 250 atotputinte 167 atotrăbdător 167, 185 atotştiutor 167, 185, 188 atotţiitor 167 atotvăzătoîr 167, 185 atot voitor 167, 185 atractiv IV 107 atractivitate IV 109 atracţios IV 107
atracţiozitate IV 109
atrage II 12, 15
atramentare IV 310
atrăgăţiv IV 95, 100
atribui IV 116
atributivă III 201
atu II 8
atunci II 5
aţa-buricului 158
aţa-limbii 158
aţă III 164
atică III 96 ; IV 183
aţinea II 9
aţinta IV 297
aţinti II 11, 14, 15
aţipită IV 280
aţist 124
aţîţa II 5
aţuţă IV 146
audient II 112 ; IV 107
audienţă III 133
auditiv IV 107
auditor II 112; IV 107
aulma II 10
aurar(iu) 79, 117
aurărie 72 ; III 58, 165, 171
aurărime 71, 72; III 171
auritură III 50
auriu IV 97
aurma II 10, 14, 15
aurul negru IV 241, 246
austenitizare IV 318
australian II 217, 221
australiană II 217, 221
australiancă II 220, 221
austriac II 220
austriană II 223
austro-sovietic 171
austro-ungar 171, 185; II 223
auş II 201
autentica III 114
autenticălui IV 128
autentifica III 114
autoaglomerare IV 318
autocarosier 119 •
autocontrol 173
autocratism 126, 128
autocritică 173 autodisciplină 173 autoeducare 173 autoepurare IV 318 autofrînare IV 283 autogestiona II 181 autoimpunere 173 autoliniştire 173 automatism 126 automitralieră 173, 188 automobil III 210 automobilism 126, 128 automobilist 127, 128 automobil-omnibus 198, 199 automulţumire 173 autonomist 127 autooxidare IV 318 autoproiector 173 autopsier 120 autoraş IV 182, 183 autoreglare IV 318 autoritarism 125 autoritarist 125, 127 autorlîc IV 189, 191, 192 autosincronizare IV 318 autostradă 173 autosugestie 173 autoşeniletă IV 86 autotractor 173 autoturism 126 autoverificare 173 auzibil 97, 99 auxiliar IV 93 avangardă 163 avanpost 163 avanradă 163 avanscenă 163 avans de aprindere 193 avantagea 53 * avantaj 51, 55, 59, 60 avantaja 55 avantajos 55 avar III 279 avariare IV 284 avariere IV 284 avecernie II 7, 12, 14, 15 avecina II 10, 14, 62
aveni II 13
«venire IV 290, 309
aventură III 188
aventurier 120
aventurism 125
aventurist 125
avere IV 285, 288
avertisment V 52, 53
avgusticesc 111
avicultor V 25
avinte III 137
avionetă IV 82
avizălui IV 128
avizer V 20
avînta II 11, 14, 15
avlicesc 110
avocatură III 188
avocatei IV 183
avorbi II 12, 15
avortament V 51
avraamlean 227
Avrămuţă IV 154
avthentic 107
avut II 292, 302, 303
avutiv IV 89, 100
avuţialnic IV 89
avuţie 205, 232, 233, 234 ; III
166, 167 azicămînt V 49 azotolare IV 310 azurare IV 318 azurol V 57, 63 azvîrli II 9 axeroftol V 64 axiomatiza III 108
baba-cloanţa IV 252
babalîc IV 189
babetă IV 86
babiloneancă II 220
băbîrcă V 43
Bacea IV 61
bacşişul IV 139
Badea IV 57, 58, 61, 64, 66
badea IV 67
badraganie II 103
bagaj 51, 53, 55, 59 baggermaistru 164 baghetă IV 82 bahadîrcă V 38 bahicesc 113
Baia-Mare 160; IV 246, 251
baieră II 44
bainet IV 83
baionet IV 83
baionetă IV 83
baladă-poveste 174
balansare IV 304, 306
balansier 119
Balasache III 121, 123
Balasachi III 121
balizaj 56
balneolog IV 235
balona 56
balonaj 56
balon-pilot 198
Balosache III 124
balsam II 52
balsamui IV 139
Balta-Albă IV 251
balţ II 51
banaliza IV 296
bananier 119
bancabil 97, 99
Bancea IV 62
bancheraş IV 183
banchet IV 83, 84
banchetă IV 82, 83
bancnotă 164
bancrut 163
bancrutar 78, 79
bandaj 55
bandaj are IV 306
banderolare IV 318
banditeşte II 141
banditism 125
Bănea IV 62
bangăt III 160
bangău IV 186
bani-gheaţă 172, 176
banţig 164
baraboişte III 49
baraboiştină III 49
Barabulea IV 53, 56
barabulişte III 59
baracament V 52, 54
baraterie IV 74
barba-caprei IV 250
barbarie III 174
barbricesc 110
barbarism 130
barba-ursului IV 250
Barbă Albă 160
Barbă-Cot 172, 176, 177, 188
Barbă-Lată 160, 180
Barbă-Roşie 160
Barbăroşie 160
barbetă IV 82
barbism 126
barbutar 84
barcagiu 83; V 26, 28
barcaş 83; V 24, 26
barchetat IV 299
baretă IV 82
baronet IV 85
baschetbalist 127
basorelief 163, 181
bastard II 119, 122
bastarni II 213
bastingaj 55, 61
bastonache III 125
baş-aga 31
baş-bătâ>ş 32
baş-bătrîn 32
baş-boier 32
baş-bulubaş 32
başbulucbaş 162
baş-buzuc 32
başbuzuc 162
baş-caimacan 31, 32
baş-calic 32
baş-căpitan 32
baş-ceauş 31, 162
baş-ciocoi 32
baş-fir 32
baş-hengher 32
baş-marghiol 32
baş-neghiob 32
Başoteasa 141
112
baş-rachiu 32 baş-răzeş 32 batalisi 101 bate II 30
bate-drumuri 154, 156, 179
bate-poduri 154, 156, 179
batere IV 308
bateregioc 213
baterie IV 74, 78
bat joc 157
batjocori 157
batjocoritor 157
batjocură 157 ; III 172
batjocuricios II 128
batjocurie III 172
batjocuritură 249
batugiocură 213
bavard II 118, 119, 122
bavarez II 219
bavetă IV 82
baza IV 296
bazaconie 162, 165, 166
bazare IV 296
bază IV 16
bazinet IV 85
băbar 79; IV 170, 185
băbăcuţă IV 152
băbălău IV 186
băbăret III 62
băbărie III 47
Băbelea IV 63
băbet III 62
băbete IV 190, 193
băbîrcă V 37, 38, 42
băbîrţă V 40, 41, 43
baboi IV 181, 193
băbuşcă II 200
băcăi IV 220
băcani IV 207, 227
băcănie III 167
băcăuan II 97, 98
băci IV 139
Băcilă II151, 153 ; IV 61 băciui IV 139 Bădălache III 122, 123 Bădălachie III 120 bădăran II 99;  IV 181
INDICE
bădărană II 99; IV 181
bădărănos IV 189
bădic II 99
bădicuţ IV 149, 153
bădicuţă IV 149
Bădilă II 151, 153; IV 61
bădilucă II 160
bădiluţ IV 147
bădioi IV 181
Bădiţoiu IV 171
băgare de seamă IV 242
băgăcios II 128 ; IV 186, 193
băgăreţ II 128; IV 187, 193
băhniş III 61
băială II 131, 134
băieri IV 296
băierit IV 296
băieş 80, 81, 84; V 24
băieşi 200; IV 296
băietan II 93, 100
băieţan  II 93
băieţandru II 100
băieţăraie III 55
băieţime III 55, 56
băieţism 130
băieţoi IV 181
băilui IV 126, 127, 130
băităşan II100
băiţui IV 123, 139
băiţuitor V 25
băjbăi (băjbîi) IV 220
băjenar 79
băjenări IV 196, 206 băjeni IV 207 bălaia III 203 bălaie II 99 bălan II 99 Bălan(a) II 97 bălăceală II 135 Bălăceanca 142, 143 bălăci IV 39, 44 Bălăcilă II 150, 156, 158 bălăcire II 135 bălălăi IV 218 bălămăluţă IV 146 bălăngăni IV 220, 225, 227, 233
bălăngănindă IV 265
bălăngări IV 229
Bălănoaia 140
bălănuţ IV 158
Bălăsachi III 121
bălăţenie II103
bălbărăci IV 39, 44
Bălcescuţ IV 157, 160
Băleanca 138, 141
bălegar III 60
băligar III 152 .
băligos IV 189
bălmăjitură IV 190
bălos II 51; IV 189
bălsăma II 56
băltui IV 139
bălţătură III 190
băltiş III 61
băluşa II 205
Băluţa IV 158
Băluţă IV 154
bănărit III 65
bănăţeneşte  II 146
Băncilă II 153; IV 62
bănciluţă II 169
băncuţă IV 144
băneşte II 145, 146
bănet III 47, 62
băngăni IV 227
Bănilă II 153 ; IV 62
bănui IV 115
bănuţ IV 151, 156
bărătui IV 135
bărbat II 51; IV 163
barbarie III 174
bărbăteaşte 231
bărbătesc II 139
bărbăteşte  II  139, 145, 147
bărbătoi IV 181
bărbătos II 147
bărbătuş II 204; IV 163
bărbătuţ IV 152
bărbăţie 205, 232, 233 ; III 166
bărbieri IV 200, 204, 29$
bărbierit IV 296, 299
Bărboaia 138 .
Bărbocea IV 63
CUVINTE
113
bărboi IV 181
bărbos III 203
Bărbucea IV 63
Bărbuleasa 141
bărbuşa II 205
Bărcăneasa 141
Bărcănoaia 141
bărciuit IV 294
bărcui IV 139
bărdaş V 24
bărdăcuţ  IV 149
bărdăcuţă IV 149
bărdăşi IV 200
bărdui IV 139
bărzar IV 169
bărzoi IV 169
băsmăluţă IV 146
băsmui IV 139
băsnar 80
băsnitor IV 191
băşcălui   IV  129,  131, 132,
138, 139 băşcăşi IV 131, 139 băşcui IV 131, 132, 139 băşicuţă IV 156 băşinos IV 189 băştinaş 83 Bătaia Marel60 bătaie III 55 bătaie de cap IV 242 bătaie de joc IV 242 Mtăiaş V 30 bătăiuş II 207, 211 bătălan IV 181 bătălui IV 139 bătător 245, 246, 247 bătătură 249, 251 ; III 50,
190
bătăuş 32; II 206, 211 ; IV 190
băteală 11.131 bătîndă IV 254 bătrănreaţe 204 bătrănri 208
bătrîn II 51;  III 199, 204,
205, 209, 215 bătrînatic 52
bătrîneaţe 232 bătrîneşte II 141 bătrîneţe II 51
bătrînicios  II  128;  IV 186
bătrînime 70 ; III 43
bătuci IV 41, 43, 44
bătuş II 200
bătut IV 292, 308
băţos 11.44
băţoşie III 165
băubil 96, 97
băuna IV 226
băunat IV 298
băut IV 292
băutor III 178, 181 ; IV 191
băutură III 187
Beachea IV 53
Beanghea IV 53
beautură 207
bec Auer 196
becăcăi  IV 220
bec electric 194
bec-lumînare 198
becerie IV 70
Bechea IV 53
becisnic III 279
becisniceşte II 141
Begrea IV 56 •
behăi IV 220
behehăi IV 220
beicache III 126
bejanie II 105
bejenări IV 207
bejenie II 105
Beldimăneasa 141
bele-arte 163
belgian 97, 98; II 216, 217, 220
belgiană 97, 98 belgrădean II 217 belşug II 44 bencheta IV 117 benchetui IV 115, 118, 296 benchetuială IV 296 beneficia IV 296 beneficiar 78 beneficiu 163; IV 296
benevol 163 benevolentia III 134 behevolmente II 188, 195 bengalez II 219 Benghea IV 53 benguţ IV 148 benzol V 56, 60, 62 benzoliare IV 318 beoţian II 217 berar V 24
berbant arie III 168, 171 berbantlîc   III 168, 171 ; IV 189
berbecar V 24 berbecuţ IV 149, 156 berbecuţă^HV 149, 156 bercuş II 205 bere IV 288
beregătui  IV  124,  125, 139
beregăţi IV 124
berenin II 216
bererie IV 77
beret IV 84
beretă IV 84
berginizare IV 318
berlinez II 213, 216, 219
berlui IV 116
bertluire IV 320
Berza IV 51
Berzea IV 51
besacteluţă IV 146
bescisnicie 205
bestializa II 108
beşlegeşte II 146
beştelui IV 116
betegie III 170
betejală 226, 227
betelie III 165
beteşug III 170
beton armat 195
betonier 119, 120; V 26
betonieră 119
betonist 120, 127 ; V 26
betos IV 189
beţie 232, 234
beţiu IV 97
beţiv IV 97, 98, 99
8 - c 341
114
beţivan II 95, 99; IV beţivană II 95, 99; IV beţivanometru 174 beţivănărie III 168 beţivănie III 168 beţivi IV 109 beţivoi IV 181 beuţă IV 144 bevutiv IV 99 bezaconic 241 bezaeonie IV 117 bezaconui 162 ; IV 117 bezmetic III 279, 281 beznă 162, 165 Beznea IV 53 bibilică IV 164, 166 bibiloi IV 166, 167 bibliotecar 78 biboluţ IV 151 bicarbonatare IV 318 bicicletă IV 86 bicicletă-tandem 199 bicisnic 166 bicisnicie 166 biciui IV 124, 139 biciuială II 135 biciuire II 135 biciului IV 127 biciuşcuţă IV 146, 153 biciuţ IV 153 bicului IV 127 Bidalachi III 124 bidineluţă IV 146 bieletă IV 82 bielorus III 212 bifare IV 297 bigoterie IV 75 biînresupuitoriu 89 bijuterie IV 74, 78 bijutier 119 bildui IV 139 biletă IV 82 biliargiu IV 187 bilingvism 126 bimetalism 126 bimetalist 127 bimzuire IV 320
INDICE
180 1 binagiu V 24 180|bindisi III 113
bine 165, 167, 169, 170 binecredincios 167, 186 binecrescut 165, 169, 186 binecunoscut 169, 186 binecuvînta 167 ; IV 235 binecuvîntare IV 307 binecuvîntat IV 307 I binedăruit 169 binedefinit 169, 186 binedispusl69, 186 bine-face 215 binefacere 181 binefăcător 185 binefăcut 186 bine-grăi 215 bine-îngădui 215 bineînţelept 169 binelăudat 169, 186 bineleginţă 175 binemerita 169 binemeritat 169, 186 binemirositor 169, 186 binenorocit 169, 186 bineprimit 169, 186 binescriinţă 175 bineslăvit 169, 186 binesunînţă 175 binevăzut 169, 186 binevenit 169, 186 bine-vesti 167, 215 bine vestitor 167 binevoi 167 bine voinţe III 137 binevoitor,-toare 167, 185; III 210
bine-vrea 215 bine-vremui 247 binezice 167 biogeochimie IV 235 biograf ier 121 bioxid 201 ♦ bipcui IV 139 biped IV 235 birjar IV 196 birjari IV 197
birnic IV 199 birocratism 129 bicrocratizare IV 310 birui 248 ; II 27 ; IV 116 biruinţă III 136 biruitoriu 206, 245 bisa IV 215 biscuiterie IV 69 biserică 105 bisericesc 105 bisericuţă IV 151, 155 Bisocuţa IV 145 Bistricioara IV 92 bituminizare IV 318 bizantin II 220 bizantiniza IV 108 bizarerie IV 75, 78 bizotare IV 318 bizui IV 116 bîcîi IV 220 bîigui IV 139 bîjbăi (bîjbîi) IV 220 Bîlbîilă II 150, 152, 157, 159: bîlbîilă II 151, 154; IV 188 bîlbîit III 279, 281 Bîlbîitu II 157 bîltîcîi IV 220 bîntătui IV 139 bîntui IV 115, 194 bîrfaş 81, 83
bîrfeală 226^11 130, 135
bîrfelnic IV 189
bîrfi II 48
bîrfire II 135
bîrîi IV 211, 215
Bîrlădeanca 142
Bîrlădel III 92
bîrnă II 44
bîrnui IV 139 bîrnuire IV 301 Bîrsăneasa 137 Bîrsăuţa IV 157 bîşti IV 230 bîticuţa IV 146, 153 bîtuţ IV 149 bîtuţă IV 149 bîzdăganie II 103
CUVINTE
115
bîzdîganie II 106 bîzîi IV 220, 223 blagoboreţ 161 blagocestie 161 blagocestiv 161 blagocestivie 161 blagocin 161 blagodarenie 161, 228 blagodari 161 Blagoiavlenie 161 blagomanie 161 blagonoseţ 161 blagopriemnic 161 blagorecenie 162 blagorod 162 blagorodie 162 bîagorodnic 162 blagorodnicie 162 blagorojdenie 162 blagoslovenie 204, 228 ; II102, 106
blagovestui 162
blagoveşnic 162
Blagoveştenie 162, 167
blagoveştenie II102, 105
blago veşti 162
blaihuire IV 316
blanchetă IV 84
blanşare IV 310 '
blanşiruire IV 320
blanşişare IV  283,  287, 310
blănărie II 53, 165, 167
blăndeaţe 204
blănui IV 124, 139
blăznie 233, 235; III 164,172
blefarită 134
bleg III 279
Blegea IV 53, 56
blegi IV 124
blegui IV 118,124, 125
bleguţ IV 182
Blejoianca 142
bleoncos IV 189
bleoştiraie III 55
bleotocăreală III 49
blescăi IV 220
blestemat III 279, 281
blestemăciune III 169
blestemăţesc II 139
blestemăţeşte II139
blestemăţie III 169
bleui IV 123, 139
bleumarin 171
bleu-vert 171
blidar 79; III 145
blidari IV 197
blinda 56
blindaj 56
blindat III 201, 207
blînd 216
Blîndea IV 53
blîndeaţe 232
blîndeţe 233 ; III 169
blînduţ IV 158
blînzie 232, 233 ; III 164,169
bloc 170 -
blochaus 170
bloc-motor 198, 199
blocnotes 170, 172
bloc-sistem 198, 199
blondă III 204
blondină III 203
bluzar II 120
boala-copiilor 158, 178
boala-de-lună 158, 182, 188
boala-seacă 158, 180
bobanII96
bobană II 98
bobeică IV 182
bobinaj 55
bobinar V 19, 26
bobinator V 26
bobină Ruhmkorff 196
bobircă V 38
bobişte III 49
bobiştină III 49
bobiţar III 148
bobîrnă V 40
boboc 97
Bobolea IV 63
bobotaie III 54
Bobotează 157, 161
bocangiu V 26
bocăni IV 227
bocceluţă IV 146 boccengerie IV 72 boceală III 161 bocet 111160,161, 162 boci III 156, 157 bocire III 160 bocit III 160
bocîncar V 26 • bodîrlan V 42 boemă II 221 boemoaică II 221 bogasieri IV 197, 206 bogat III 212 bogătan II 95 bogătaş 81 ; II 95 bogătate 204, 224; III 168 bogaţi 208
bogăţie 232, 233, 234; III
166, 167, 168 bogdaproste 162 bogdaprosti IV 211, 214 Bodgăneasa 137, 139, 140 Bogdănoaia 140 Bogdea IV 52 bogoboreţ 161 Bogoiavlenie 157, 161 bogonoseţ 161 bogorecenie 161 bogorodiţa 161 bogorojdenie 161 bogoslav 161 bogoslovi 161 bogoslovie 161 boială II 171 boiamă III 56 Boidache III 124 bcieraş IV 183 boierie III 166, 169; IV 170 boierime 68, 70, 71 ;   III 169 boierism 124, 129;  IV 188 Boiernuţ IV 154 boiestrînd IV 272 boietăneasca II146 boităneşte II146 bojbăi IV 220 bojdăi IV 220 Bojorănoaia 141
116
INDICE
bolboci IV 39, 44 bolboros IV 189 bolborosi IV 230 bold II 52 boldiman IV 191 boldul-cerului 158, 178 Bolduţ IV 157 Bolea IV 53, 56 boli 26, 38 bolintineaniza III 108 bolivian II 217 bolîndatic IV 186 bolnav III 198, 209, 210 bolnăvi II 44
bolnăvicios II 125, 127, 128 ; IV 186
bolnăvie 232, 234 ; III 164, 172 bolnăvos III 127 bolocan II 95; IV 181
bolognez II 219
bolovăniş III 46, 61
bolteală II 132
bombagiu IV 187 ,
bombardament V 53
bombardier 119
bombăni IV 218
bombărie III 95
bombonar V 25
bombonică IV 183
bombonieră 119
bomfaier 200 bondărime III 57 bonderizare IV 310 bondoc III 279 bonet IV 84 bonetă IV 82, 84 bonier i 19, 120 bonifica 101, 103 bonjour 163
bonjurism 129, 131; IV188 bonjurist 131, 163; IV188 bonom 163 bonomie III 173 bonsoir 163 bontire IV 289,316 boos IV 189 borcilă II 166, 167
Bordea IV 54 bordei II 210 bordelez II 216 Bordenache III 125 bordeuţ IV 151, 160 borduş II 210 Borea IV 62 boresar IV 169 borfărie III 53 Borilă II 150, 152 ; IV 62 borîre IV 289 bormaşină 164, 196 bornăilă II 151,154; IV 18 bornă-teacă 198 borneol V 63 Boroşmîndru 160 borşer III 145, 149 borşoaică IV 181, 194 bortilă II 166 Borţilă II 156 Borţunea IV 63 bosceluţă IV 146 bosnean II 217 bosneancă II 220 bosniac II 220 bostănărie III 53 bostăngi IV 201 Boşorogea IV 53 botaniza III 107 botar III 147, 153 botaş IV 185 Bot-de-Cîne 160 botejune 239, 240 boteza IV 285 botezare IV 285 botezat 217 botezătoriu 245 botgros 147, 155, 180, 188;
IV 243, 248, 251 bot-gros 147,155 Botgros 160, 180 botîrlă V 39, 42, 43 , Botîrlă II 160 ' botos IV 189 boţare IV 310 boţuţ IV 146, 156 bou-de-apă 158
bou-de-baltă 158, 182 bou-de-noapte 182 boul-lui-dumnezeu 158 bourişte III 59 bou-sur 158, 180 bouţ IV 153 bozăi IV 220 bozbăi IV 220 brac IV 117 bracaj IV 287 bracare IV 287, 310 brachetă IV 84 ' 8 bracona IV 296 braconaj IV 296 bragagerie IV 72 bragagiu V 24 brâghilă II 150 brâghină II 150 brancardier 118, 119 brandenburghez II 219 branişte III 59 brasardă II 118, 121 braţare IV 310 braţeletă IV 82 braţet IV 84 braţetă IV 81, 82, 84 braţoletă IV 82 brava IV 296 bravadă IV 296 brazilian II 217 brăcui IV 115, 117, 125 Brădeasca 143 brăduţ III 45, 46, 62, 155 brădiniş III 61 brădiş III 60, 61 brădişcan II 100 brădişte III 60 brăduţ IV 145, 153 Brăduţ IV 154 Brăgaru IV 64 Brăgărea IV 61, 64 Brăiloaia 138, 142 Brăiloaica 138 Brăiloi(u) 139 brăţiş II 45 brăzdar III 145, 153 brăzdui IV 125, 139
CUVINTE
117
breaz II 51 Breazu III 212 brenoire IV 316 breslaş 81 BrezeaIV 62 Brezica 142
Brezilă II 150,152,159 ; IV 62
Brezuţa IV 160
brichetă IV 84
brichetier 119
bricuire IV 320
bridat IV 292, 299
bridgist 127
brigadier 119
brigandaj 55
briganderie IV 76, 78
brişcuţă IV 154
britanic 114
britanicesc 114
Brîncoveanca 138
brîncuţa-voinicului IV 156
brînduşă II 199, 201
brînzar V 25
brînză II 51
brînză-n sticlă 155, 156
brînzărie III 167; IV 72, 181
brîul cerului IV 241 brîul-lui-dumnezeu 158, 178 broască-cu-foc 158, 182 brodat IV 299 Brodea IV 53 broder V 21, 27, 28 broderie IV 75, 78 brodier V 19, 21, 27 brodist V 19, 21, 28 bronzol V 63 broscan II 97; IV 169 bro6car III 60 broscărime 71, 72; III 57 broscoi III 97; IV 169 broscuţ IV 148 broscuţă IV 148, 151 broşcăi II 48 broşiruire IV 320 broştet III 62
broştime 72; III 57 broşurică IV 183 brotăcar III 60 brudiesc II 140 brudieşte II 140 brudiu IV 97 -brudiv IV 97' bruftui IV 139 bruftului IV 129, 139 brumar III 151 brumăriţă III 91 brutar V 24 bubăi IV 118, 120 bubă-putredă-n-gură 158 bubui IV 118, 120, 122, 220, 225
bubuia IV 225 Bubulecea IV 63 buburos IV 189 bucălaie II 99 ; IV 166 bucălan III 165 bucălariă II 99 bucălat 185 bucălău IV 166, 167 bucătari IV 197, 204 bucătărisi IV 196, 201 bucăţicuţă IV 146, 153 buceluţă IV 146, 155 bucher 78
bucheri IV 197, 204, 205, 206
buchetat IV 292, 299
buchetieră 118
buchirisi III 109
buchisi III 109, 113
buchisire IV 297
bucinra 208
bucium II 52
buciumaş 81, 82
buclarisi IV 188
buclucaş 83
bucura IV 296
bucureştean II 97, 217
Bucureştioara III 92
bucurie 233, 234; III 164,
166; IV 296 bucuros 39, 206 Budachi III 124
budalac IV 184, 193
budalaş IV 185, 193
budapestan II 218
Buduleasa 138, 139
budului IV 127
buduşlui IV 296
buenos-airesieni II 214
buf IV 217
bufegiu V26
bufetier 118, 119; V 26
bufneală II 137
bufnet III 159, 160, 162
bufnos IV 189
bufni III 157; IV 219, 226
bufnitură II 137; III 195
bufniţă II 51
bufonadă TV 76
bufonărie IV 75, 76, 78
buftac IV 184, 193
buftea IV 187, 193
Buftea IV 47, 56
bugetar III 152
bugni IV 226
bu.hai-de-baltă 158,188 ; IV 236
buhar IV 166, 167, 169]
buhălui IV128, 139
buhnă IV 169
buhni IV 226
buhoi IV 169
buhui IV 128, .139
Buhuşoaia 141
buieci IV 37
buiestraş 81
buiestreşte II 144
buigătui IV 136
buigui IV 135, 136
buimăci IV 42
bui(u)ci IV 37
Bujoreanca 138
Bulburea IV 63
bulearcă V 38, 41, 42
buleaşcă V38, 41
bulendros IV 189
11... juph
118
bulevard II 119, 121 bulevardier 118, 120 mile var dist 120 bulgar II 213 bulgaragiu V 25 bulgărea II 220, 221 Bulgaria II 213 bulgaro-român 184 Bulgărea IV 54 bulgăresc II 222 bulgăreşte II 146 bulgărit IV 299 bulgăroaică II 221 bulilă II 162, 168 bulubaşa 162 bulubaşiu 162 bulz II 51 Bumbacea IV 54 bumbăcar V 24 bumbăcărie III 53 Bumbăcea IV 54 bumbăceală II 132 bumbăcel 96 bumbăcit IV 299 bumni IV 226 bun 165, 167, 170, 216; II 44 bunacuviinţă III 137 Bunavestire 162, 167, 181, 18* bună-cădere 167 bună-credinţă 167, 181 bună-cuviinţă 167, 168, 181 ;
IV 243 bună-dimineaţa 159 bună-f acere 167, 188 bunăf acere 181 bună-înţelepţie 167 bună-mul^ămită 167 bună-norocirc 167 bună-plecare 167 bună purtare IV 249 bună seara 180 bunăstare 147, 167, 168, 181,
188; IV 244, 251, 252 bună-sufleţie 232 bunătate 224, 225; II 44, 51 ; III 58
bunătăcios II 128
INDICE
bunavestire II 102 ; IV 283
bună-voie 214
bunăvoinţă 167, 168, 169, 181
IV 235, 249, 250, 251 bunăvoire 169 bunăvreare 169 bună-vrere 167 bună ziua 159,180 bun-bucuros 186 bun-bunuţ IV 158 bunduţa-vîntului IV156 Bunea IV 62 bunel III 90 bun-gust IV 251 bunic III 90 bunică III 90 bunicuţ IV 152 bunicuţă IV 152 Bunilă II 150, 152, 159 ; IV 62 buniţă III 90 bun-norocos 186 bunrătate 204 bun-simţ 169; IV 249,252, buntaş 82 buntui IV115, 124 buraj 63
burduhănos III 279 burduhos IV 190 burduluţă IV 154 Burea IV 54 buret IV 84 burghezi IV 296 burghezie 74 ; III 52, 167, 16.9» burghezime 74 ; III 169 burghezo-moşierime 176 burghiu II 52 ^ buri II 213 Buricea IV 53 Burilă II 159 bursier 119
burtăverde 155, 180, 188 ; IV
245, 247, 248, 252 burtăverdism 124 burtăverzime 63, 69, 155 burtea IV 187, 192 Burtea IV 47, 54, 56, 63
burticuţă IV 153, 156 burtieră 119, 120 burtos IV 190, 192 burui IV 139 buruia IV 139 buruieni II 51 buruienuţă IV 156 burzuli IV 131 burzului IV 126, 127, 131 bustier 120, 121 buşeală II 133, 137 buşet III 157, 159 buşi III 157; V 9 Buşilă II 151, 153, 159 buşitură II 137 buştenar 79, 80 Buşuia IV 63 busului IV 127 butanol V 59, 63 butare IV 310 butnărie III 52 butnărit IV 299 Butucea IV 53, 56 butonare IV 310 butonieră 119 buturiş III 61 buturugărie III 167 buvnă IV 169 buvni IV 226 Buza Plaiului 160 Buzatu III 212 Buzăilă II 159, 176 Buzea IV 62 Buze-Groase 160 Buzilă II 150, 151, 152, 157; IV 62
buzilă II 151, 154, 188 buzoian II 98 buzunărit IV 299
cabanier 120 cabinet IV 85 cabinier 120 cablator V 26 cablogramă 201, 202 cablor V 20, 26
mm
CUVINTE
119
cabotinaj 55 cabrioletă IV 84 Cache III 123 cadenţă II 113; III 133 cafegiu V 24 cafeluţă IV 146, 156 cafeneluţă IV 146 cafteală IV 296 cafti IV 296 caiet IV 85 Cailă II 155 caimacamie III 170 caimacamlîc III 170 Cairo II 214 calabalîc IV 189 Calalb 160, 180 calamburist 127 calandror V 20 calcifia III 103, 110 calcifica III 110 calcio vecehio 163 calculul probabilităţilor 197 calculul variaţiunilor 197 cald III 211 cal-de-apă IV 243 caldeean II 217 cal-de-mare 158, 182 calea-laptelui 158, 188 calea-rătăciţilor 158 calea-robilor 158, 178 calea-şchiopilor 158 cale primară 152 calfata IV 117 calic 32
calicenie II 103, 138 ; III 170 ;
IV 185 calicie III 166, 169, 170 calicime 67, 68, 69; III 169 calificat III 211 calificativ IV 108 Calimachioaia 141 calinerie IV 75 calitativ III 211 calitativiza III 108 calmant II 111 calorific 201
calorifug 201 calorifugare IV 310 calorizare IV 318 Calotoaia 141 calpagiu V 24 calţavetă IV 81 calu-de-fier 160 calul-dracului 158, 178, 196;
IV 252 calul-popii 158 calvinism 126 calvinist 127 C.A.M. 173 camaraderesc II 140 camaradereşte II 140 camaraderie IV 75 camatnic 241 camătă 241 cameleonism 125, 128 cameră obscură 180 camerier 118 camerist 120, 125,128 camionagiu V 26 camionaj 56 camionar V 26 camionetă IV 82, 86 campagnard II 118, 119, 121 camufla 61 camuflaj 61 canadianiza III 108 canagiu V 24 canalet IV 85 canapeluţă IV 146 Ganarache III 124 cancanier 120 cancer 135 candeluţă IV 156 candida IV 296 candidare IV 296 candidatură III 188 ; IV 296 candriu III 281 Canea IV 52 cangrenare IV 297 cangrenisi III 108
canibalism 129 canonişi III 109 canota 56 canotaj 56, 58 cantaragiu V 24 cantinier 118, 119, 120 cantona III 115 cantonament V 52, 53 cantonier 118, 119 cantoniza III 115 caolinizare IV 310 capabel 91 capabil 95 capalui IV 130 Capdebou 160 Cap-de-Cîine 160, 182 Cap-de-Fier 160, 182 cap-de-mort IV 248 cap-de-operă 164, 182 cap-d-operă 164 capelmaistru 164 capeş IV 187 capitalism 126, 128 capitalist 127, 128 capitalistă 12 capitonare IV 297 capitulant II 109 capitulard II 121, 122 cap înt ort ură 157 caplan-paşa 162 Cap mare 160 cap-mare 156 capodoperă 161, 164, 182 capol V 62, 64 caponare IV 310 capovenie II 103 Caprea IV 62 caprifoi 151 captivant II 111 Capul Coastei 160 Capul Moşiei 160 caracterisi III 113 caracteriza III 113 carafilă II 164 carafină II 164 caraghios III 279-281
120
INDICE
CUVINTE
121
caraghioslîc IV 189
carambolaş 54
caramfilă II 165
Caraulea IV 53
carbonatare IV 318
carbonilare IV 318
carbonitrurare IV 318
carbonizabil 95
carbonizare IV 307
carbonizat IV 307
carburant II 108
Carcandilă II 155
carcinom 135
carcinoză 134 cardaşlîc III 170 cardator V 26, 28 car-de-foc 158, 182 cardier V 19, 21, 26, 28 carelian II 217 caretaş V24 carica III 116 caricaturist 128 caricaturiza III 116 carierism 129 ; IV 188 carierist 125, 129; IV 188 carnevor IV 95 carnivor 163, 201 caroiaj 61
caroserie IV 74, 78 Carpaţi IV 247 carte-chitanţă 172 cartoflărie III 45 cartonaj 57 cartotecar 79 cartuşieră 118 carul-pădurilor 157 carul-zînelor 157, 178 carveol V 62 casament V 55 casă II 11, 13 casă de cultură IV 239 casă-model 172, 176, 188 casă de naştere 148, 170,182 casă de veci IV 241 casă-tip 172 cască-gură 155, 179
caschet IV 83, 84
caschetă IV 82, 83
casetă IV 82
casier 119
castilian II 217
casualmente II 195
casare IV 310
caşcaval 163
caşerie IV 78
caşet IV 84
casetă IV 84
castelachi III 126
caşurare IV 291, 318
caşurat IV 291 catadixi 103 ; III 113 catagrafie 101 catagraficesc 101 cataloga III 116 catalogiza 108; III 116 cataramă II 52 Catargioaia 141 Cată-Gal 160 cată-ceartă 156 Cată-n Sus 160 categoricamente II 192 categoriceşte II 144 • categorisi III 113 categoriza III 108, 113 catehisi III 113 catehiza III 113 catifeluţă III 155 Catincuţa IV 154 cationizare IV 311 catolic 114
catolicesc 105, 109, 114 catolicism 126, 128 Catrea IV 55 catrinuţă IV 145 cauciucar 83 cauciuchier 120, 121 caucazian II 218 caustificare IV 318 caustificator V 25 cauterizare IV 307 cauterizat IV 307 cauţionament V 48
cauţionămînt V 48 cauzativ IV 88 cayalerime III 56 cavalerism 125, 126 cazangerie IV 72 cazangiu V 24, 26, 27 cazanie II 102, 103, 105 cazarma II 56 cazarmament V 52, 54 cazmaluţă IV 146 Găciorilă II 156, 157 căciulan II 96 căciular V 24 căciula-şarpelui 158 căciulă II 46 Găciulămare 180 cădenie II 103, 104 cădere IV 288 cădinţă III 136 căfăi IV 220 căfui IV 118, 122 căie 233, 235 căimăcărie III 166 căire 233 căiuţ  IV 147 călan II 94
călăfătui IV 116, 117, 118
călăraş 81
călăreşte II 142
călări IV 226
călărie III 171
călărime 70, 71; IV 57
călărire IV 308 .
călărit III 171; IV 308
călătoare III 178
călători IV 199, 202, 204,296
călători-kilometri 172, 176
călătorind IV 265
călcat IV 281
călcătoare III 176, 185
călcător III 185
călcătorie III 165
călcătoriu 206, 245
călcătură 249; III 50, 251
căldărar III 145; V 28
căldăraş V29
căldărărie III 52, 53
căldărie III 54 căldură III 191 călduţ IV 157 călibil 97, 99 Călimărea IV 54 călugărie III 164, 166 căluş II 52, 208 căluşar 79 căluşeneşte II 146 căluţ IV 156 cămatnic IV 195 cămănărie III 168 cămăraş II 210 cămăşuială II 131, 134 cămăşuţă IV 151 cămăşuţa-Domnului IV 156 cămăta IV 121, 139 cămătar 79, 83 cămătaş« 83
cămătari IV 121, 139, 197
cămătnici IV 199
cămătnicie 232, 234; III 164
cămătui IV 121, 139
cănăruş III 210
cănătuire IV 316
căneală II 135
cănire II 135
cănresc 204
căntulă II 149
căoni IV 227
căpălui II 201
căpăluit IV 298
căpăluş IV 127
căpărit IV 298
căpăstra IV 120
căpăstreală II 131
căpăstrui IV 119, 120
căpătui IV 125, 139
căpătuială II 132
căpetenie II 103
căpială II 130
căpiare IV.284
căpiat III 279
căpiere IV 284
căpitan-erou 173
căpramă III 56
căpraş V 24 căpret III 62 Căprilă II 150, 156 căprioară IV 163 căprior 97; IV 163 căprire IV 317 căprit III 65 căpşunărie IV 79 căptuşeală II 133, 134,135 căptuşire II 135 căpui IV 139 căpuş II 210 căpuşă II 203 cărămidar V 24 cărămidărie III 54 cărăruie II 211 cărăruşă II 204, 211 cărăui IV 118 cărăuş II 206, 211 ; V 18 cărăuşi IV 200 cărăuşire IV 308 cărăuşit IV 308 cărăzlui IV 127 cărăzui IV 136 cârdăşie III 170 cărnărie III 167; IV 181 cărneleagă 153 cărnicios II 128 cărnos II 128 cărnosi IV 139 cărnui IV 125, 139 cărpănos III 279 cărpinar III 149 cărpiniş III 61 cărtulari 223 cărtulariu 223 cărturar 79
cărţulie III 165; IV 183 cărucior 95 cărunt III 216 cărunţeşte III 169 cărunţie III 169 căruţ IV 149, 150, 156 căruţabil 96 căruţaş 81; V 24 căruţă IV 149, 150,- 160
casări IV 226 casator III 178 căsători IV 297 căsătorie 233, 235 căsnicie III 165 căsuţă IV 151, 155, 160 căşar V 25 căşărie IV 77 căscioară 225
căşuţ IV 156 ,
cătănuţ IV 149
cătănuţă IV 149
cătinar III 149, 153
cătinel II 99
cătineluţ IV 145, 159
cătingan II 99
cătitoriu 245
cătuşa II 56
cătuşă II 201, 202
căţăi IV 232
Căţărilă II 157, 159
căţel III 97
căţelan II 100
căţelandru II 100
căţeluş II 205, 210
căţeluşă II 205, 210
căuni IV 227
căutare IV 307
căutat IV 307
căuzaş 82, 83, 84
căzămint V 50, 55
căzănar V 26
Căzănelea IV 63
căzănire IV 317
căzătură 249, 250, 251 ; III 51,
187, 188, 191 ; IV 190 căzăţiv IV 94, 100 căzîndă IV 258 căzni 209 cealău IV 186 cealmeluţă IV 146 ceapă 78
ceaprazerie IV 77 ceaprazi IV 139 ceaprazui IV 139 cearcăne II 51 ceas-brăţară 176
122
INDICE
CUVINTE
123:
ceasornicar 79 ceasornicărie III 165, 167 ceaţă II 51 cebălui 248; IV 127 cebăluitură 249, 250 ; III C.E.C. 172,173; IV 235 Cecese 173 ceda 16
cedrol V 62, 63
C.F.R. 188
Cefere 172, 183
ceferiadă 172, 184
ceferist 127, 172
Cegeme 173
cehăi IV 233
Cehăluţ IV 157
ceheşte II 146
ceilonez II 219
cel-alb 183
celălalt IV 244, 245
cel-de-sus 183
Celebidache III 124
celibatar 79
Celmare 160
celui II 47; IV 127
celuitoare 206
celulă Kerr 196
Cendea IV 54
Cenghea IV 54
centimetru 201
central III 217
centricubare IV 318
centrifug 201
centripet 201
centrist 129
Centrofarml73
centură III 188
cenuşer 78
cenuşiu III 204, 205
cenuşiu-vînăt 171, 172, 187
cenuşotcă IV 190
cepar 78
cepet III 62
cepi IV 139
cepui IV 139
cepuri IV 139
cerb IV 163
Cerban II 96 cerbăluţă IV 147, 156 cerbărie III 167 cerbicie III 172 191   Cerbolea IV 63 cereală II 171 cercare IV 307 cercat IV 307 cercel 97 cercelărie III 52 cerceluş II 205, 210 cercetare IV 306 cercetaş 81 cerchez III 212 cercheză III 212 cerchezoaică II 221 cercilă II 165 cercui IV 139 cercuit IV 300 cerculeţ 95 cercurar 78 cerdăcuţ IV 151 Cere II 26 cerebro-spinal 197 cereşte II 141 ceretie III 53 cermălui IV 127, 130 cerneală II 168 cernut IV 292 cerşetor IV 195 cerşetori IV 199 cerşi IV 206, 207 cerşitor 206 cerşitori IV 206, 207 cerşitorie III 171 cerşitorit III 171 cer şui IV 119 cerşut IV 292
certamente II 190, 193, 195 certăreţ IV 187 certifia III 110 cerui IV 139 cerut IV 292 cescuţ IV 147, 160 cesiona II 181 cesionar II 181 ceşcărie III 53, 54, 167
ceşcuţă IV 151 Cetatea de Baltă 160 Cetatea Neamţului 160 cetăţeană II 221 cetăţeancă II 221 cetăţenesc II 140 cetăţeneşte II 140 ceteniie 228 ceteraş 81, 83 cetiniş III 61 ceţa IV 139 ceţui IV 124, 139 ceylonez II 216, 221 ceyloneză II 216, 221 cezaricesc 108 chefăi IV 220
chefălui IV 126, 129, 130,139 chefeli IV 139 chefelui IV 130
chefliu III 279
chefni III 229
chef os IV 190
chefui IV 124, 139
chefuit IV 299
chefului IV 129
cheie franceză 194
cheiţă 95
cheiuţă IV 151
chel III 203
chelălăi IV 218
chelbos III 279; IV 189
chelefsi III 103
chelementui IV 139
chelfăneală II 133, 134, 136 /chelfănui IV 119 Chelmuş II 206 cheltuială 226; II 130, 135 cheltuielnic IV 189 cheltuire II 135, 136 chemare 219; IV 303, 307 chemat 218; IV 307 chemărui IV 139 chemuhn IV 127, 130 chendelă II 165 chendilă II 165 cheofni III 227 cherchilă II 165
cherestar 79 cherestărie III 167 cherestea 79
cherestegerie III 166,167, 168 ;
IV 72 cherestegiu V 24 cheresterie III 168 cherlăi IV 218 cherţăni IV 218 chesonier V 29 chestie II 180 chestionar III 144 chestiune II 180 Cheşca 137, 140 Cheşculeasa 140 Cheşculoaia 140 cheunat IV 299 cheoni III 227 chezaricesc 108, 111 chezăşi IV 131, 139 chezăşlui IV 128, 131 chezăşui IV 124, 131, 139 chiaburan II 95, 100 chiaburoi II 95 chibzui IV 114, 139 chibzuială II 137 chibzuinţă II 137 chicinetă IV 85 chidăresc 204 chiemăţiv IV 91 chiercăni IV 227 chievean II 217, 220, 223 chieveancă II 220 chievit II 220 chifteluţă IV 146 chihăini IV 227 chilian II 217 chilineşte II 140 chimico-mecanic 197 chimirar V 24 chimist 127 chindie II 12, 13 Chinea IV 52 chinez II 214, 219 chinezesc II 222 chinezeşte II 146 chinezoaică II 221
chinga II 56
chinovniceşte II 143
chintesenţă II 113
chinui 209; III 247; IV 124,
137, 139 chinzui IV 136, 137 chior III 279 chiorăi IV 220 chiorcăi IV 226 chiorcăni III 227 Chiorea IV 62
Chiorilă II 150, 151 ; IV 188
chiorîş II 209
chiorţăi II 220 ; V 38
chioruş II 209
Chiosa IV 51
Chiosea IV 51, 52
chioşcar 79
chiovean II 217
chipirdic II 209
chipirduş II 209
chipui 248
chipului IV 128
chipzuială 226
chirci II 48 ; IV 44
chircitură IV 190
Chirea IV 52
chiriacodromion 162
chiriarhicesc 101, 111
Chirii II 172
Chirilă II 153, 176
chirţăni IV 227
chirurgie 200
chisnovat II 48
chitai II 214
chitanţier 119, 120
chită II 51 •
chitcăci IV 41
Chitea IV 62
Chitilă II 151 ; IV 62
chitul IV 139
chituţ IV 148
chiţăi IV 122, 220
chiţăni IV 227
chiţcăi IV 226
chiţcăit IV 299
chiţcui IV 118
chiţibuş II 203
chiţibuşar III 279; IV 185
chiţini IV 227
chiţii IV 220
chiţui IV 118, 220
chiui IV 120
chiuire IV 306
chiuit IV 306
chiulangism IV 188
ehiulangist IV 188, 193
chiulangită 135
chiulangiu IV 187, 193
chiurasier 119
chivernisi 103; III 113
chivuţă III 95 ; IV 146
cianhidrizare IV 311
cianizare IV 318
cianurare IV 311
cicală II 171, 172
cicatriza III 108
cicăleală V 54
ciclizpre IV 311
ciciohexanol V 59
ciclonare IV 311
cifrărie III 49, 168; IV 79, 181
cihăi IV 220
Cilibache III 125
Cilibidachi III 124
Ciliboaica 142
cimentui IV 116, 124
cimilitoare III 184, 194
cimilitură III 184, 194
cimpoiaş 81
cimuri IV 139
cimurui IV 139
cina IV 120, 139
cinceşeşte II 147
cinci II 45, 51
cinci coade 158, 181
cincinal 170; III 217
cincisutist 125, 170, 181
Cincşor III 92
cindzeceariu 79
cine-adevăr V 69
cineamator V 67
cineamatorism V 67
cine-animator V 68
124
INDICE
CUVINTE
125
cine-animaţie V 68 cineast V 66, 67 cine-atmosferă V 68 cineclub V 67 cine-consumator V 68 cine-document V 68 cinedestin V 68 cine-erezii V 68 cinefil V 66, 67 cine-final V 68 cinefob V 67 cine-ioto V 69 cine-foto-club V 68 cine-frescă V 68 cine-front V 69 cine-gamă V 69 cinegrafic V 66 cinegrafie V 66 cinegrafist V 66 cineidee V 68 cineinformaţii V68 cineinginer V 69 cineînvăţămînt V69 cinelimbă V 69 cinema V 66, 67 cineman, 4 V 66 cinemascop V 67 cine-material V 69 cinematist V 66 cinematograf V 66, 67 cinematograf astru IV 179 cinematografia V 66, 67 cinematografic V 66 cinematografie V 67 cinematografist V 67 cinemeridiane V 68 cinemiracol V 67 cine-ochi V 69 cine-ochist V 69 cine-panoramă V 68 cinepanoramic V 67 eineparâbolă V 68 cinepictură V 68 cine-poem V 69 cinepoezie V 68 cineprotecţie V68 cineprotecţionist V 68
cinerama V 67 cine-relief V 68 cinerestaurant V 68 cinesurogat V 69 cine-şomaj V 69 cine-telegrame V 69 cingătoare III 178 cinstitor 89 cinstitoriu 245 Cintea IV 53 cinteză IV 169 cintezoi IV 167, 169 cintiţă IV 169 cinui IV 120, 139 ciobăni IV 207 ciobănime III 56 ciobîlcăi IV 218 ciobîrlan V 39, 41, 42 ciobîrlănoi V39 ciobîrlău V39 ciobîrloi V39 ciocan de lipit 195 Ciocănea IV 54 ciocălău II 43 ciocănar V 24, 28 ciocănaş V 24, 28 Ciocănea IV 54 ciocăneşte II 147 ciocăni IV 219, 227, 229 ciocănişte III 59 ciocănitoare III 183 ; IV 166 ciocănitor IV 166 Ciocîrdel V 39 Ciocîrdeşti V39 Ciocîrdia V 39
ciocîrlan II 97; IV 166, 169
170; V 39 Ciocîrlă V 39, 40 ciocîrlău V 39, 42 ciocîrleţ V 40
ciocîrlie IV 166 ; V 40, 42,44 ciocîrloi IV 166, 167, 169 cioclime 69 ciocneală III 160, 161 ciocnet II 159, 160,  161, 195 ciocni III 156,157 ; IV 219, 227
ciocnire III 160 ciocnit ură III 195 ciocofleandură 156 ciocoierie IV 72 ciocoism 124, 129 ciocolatier 119 ciocolatieră 119 ciocoti IV 229 ciocuţă IV 147 cioftăi IV 218 ciohilă II 167 cioilă II 164, 167, 171 cioină II 164 ciomăgar 80 ciomăgaş 84 ciomăguş II 206 ciomîrdă V 37, 39 ciomîrlă V 37, 40 ciopîrlac V 39 cioplaj 63 cioplaş 63
Cioplea IV 53, 54, 56
ciopleică III 185
cioplitoare III 185
cioplitor III 185
cioran IV 193
ciorăi IV 220
ciorărie III 53
ciorboare III 183
ciorbui IV 139
ciorcuţă IV 146
ciordişi III 109
ciorditor IV 191
cioroi JV 168, 169, 193, 220
Cioroi(u) IV 170
cioroman IV 191, 193 ciorsac IV 184 cioruş II 205 Ciortea IV 54 Ciotea IV 53 ciotiş III 61 ciotîrcă V 38 Ciotîrcă V 38, 41 Ciotrocea IV 56 Ciovîrlă V 40 cipcii- IV 220 cipriot II 216, 219, 220
cipriotă II 220 circasian II 217 circonferenţă III 25 circonveciri III 25 ciorconvoluţie III 25 circula IV 296 circumferinţă 163;  III 7,
139, 140 circumflex 163 circumlocuţie III 7 circumlocuţiune 163 circumlunar III 8, 19 circumnavigaţie III 7 circumpolar III 7 circumscrie 163; III 4, 7 circumscripţie 163 circumsolar III 8, 19 circumspect 163 ; III 7 circumstanţă 168 ; III 7 circumstanţial III 217 circumvalaţiune III 7 circumvecin III 25 circumvecinat III 7 circumveni III 7 circumvoluţie III 7 cireşar III 60, 150, 151 cireşet III 60 cireşie III 53 ciricăi IV 220 ciricuş II 201 ciripi IV 230, 233 ciripire IV 298, 306 . ciripit IV 298, 306 ciroză 133, 134 cirui IV 139 cisalpin III 4, 8 Cisleitania III 8 cislui IV 124, 139 cisrenan III 8 cişmeluţă IV 146 citanie II 102, 105 citat IV 280 citatomanie 174 citenie II 105 citibil 98, 99 citronelol V 62 ciubărar V 24
25,
ciuboţica-cucului 158,   178 ;
IV 241 ciuboţică III 91 ciubucar 80
ciubucări  IV  197,  204, 229
ciubuccerie IV 72
ciucului IV 123, 139
ciudăţenie II 103
ciudăţeşte II 145
ciufos IV 189
ciufui IV 121, 125, 140
ciufuli IV 121, 122, 125,139
ciufului IV 121, 127
ciulicoaie IV 181, 194
ciulicoaică IV 194
ciumar III 149
ciumurlui IV 127
ciumuslui IV 140
ciungar III 148
Ciungea IV 53, 56
ciupercoză 135
ciupit III 188
ciupitură III 188
Ciura IV 51
ciura II 44
ciurăi IV 220
ci«rbălui IV 128
ciur cur a IV 225
Ciurea IV 51,57, 62
Ciurilă II 155 ; IV 62
ciurui IV 139, 220, 225
ciută IV 163
civilamente II 191, 195
civilimente II 191, 192, 195
cizelar V 19, 27, 28
cizelare IV 306
cizelator V 27, 28
cizmar 79 ; V 24
cizmaş 83
cizmari IV 197
cizmărie III 166
cîinărie III 167
cîinoşenie II 103
cîmp 58
Cîmpeanu IV 60 Cîmpineanca 138 Cîmpul Ascuns 160
Cîmpulung 180 ; IV 243, 251 Cîmpulung-Moldovenesc
IV 246 cînamă III 56 Cîndiliţă II 160 cînepiş III 45, 60 cînepişte III 49, 59 cînepiştină III 49 cîntare IV 279 cîntător 246 cîrcăi IV 220 cîrcăleală IV 193 cîrcălitură IV 193 cîrchea V 39 cîrcimărie 232 cîrciogar IV 185 cîrciogaş IV 185 cîrciumări IV 197, 206 cîrciumărie 234 cîrcîi IV 220 cîrcîrăţi IV 229 cîrcni IV 227 cîrcotaş 83 cîrcuşă   II 205 cîrdui IV 139 cîrîi IV 220, 232 cîrîire IV 306 cîrîit IV 306 cîrjă II 26, 51 Cîrjoaie 140, 143 cîrjoi II 51 cîrlănar V 24 cîrlibuşa II 205 Cîrligea IV 53 cîrliguţ IV 156 cîrmaş 224
cîrmălui IV 129, 131, 132 cîrmitoriu 245
cîrmui IV 122, 131, 132, 139 Cîrneală II 160, 178 cîrpaci IV 40 cîrpă IV 40 cîrpăceală IV 190 cîrpăci IV 39, 40, 200 cîrpeală IV 190, 193 cîrpet III 48, 62 cîrpi IV 39
126 '
cîrpitură IV 193 Cîrste IV 50 Gîrstea IV 50 cîrtitor IV 191
cîrtiţar III 147
Cîrţişoara III 92
cîşlegi 153
cîştigaş 81
cîtineluş II 204
cîţîi IV 211, 215, 220
cîţ-mîţ 159
cîţoi IV 169
clanc III 158
clancăt III 160
clandestinism 125, 126
clarinet IV 83
clarinetă IV 83
clarobscur 169 clarvăzător 169, 186 ; IV clarvedere 169, 181 clarviziune 169, 181, 188 clasa III 114; IV 118 clasament V 47, 53 clasare IV 306 clasă IV 117 clasicism 126
clasifica III 114, 117, 118 clasificant II 109 claxonare IV 297, 298 claxonat IV 297, 298 clăcaş 82
clăcui IV 124, 140
clădărie III 167
clăditor 206
clăieşte II 146
clămpăi IV 220
clămpăni IV 227, 232
clăncăi IV 220 clăncăni IV 227 clănţăi IV 220 clănţăni IV 227 clănţănindă IV 266 clănţeni IV 227 clănţi IV 230 clăpăi IV 220 clăpăni IV 227 clăsui IV 116, 117
INDICE
clătinare IV 306 clătire 219
clefăi IV 220, 229, 232 clefeti IV 229 clei II 52 cleios II 44 clemă-papuc 198 clempăi IV 220 clempăni IV 227 clenciui IV 140 clenţos IV 190 clenuţă IV 147 clepşi IV 121 clepşui IV 121, 139 cleric 105 clericesc 105 cleşcuţe IV 147 cleşte II 52 250   clevetă 241 cleveti 241 clevetici IV 191 clevetitor 206 clevetitoare 245 clevetitoriu 245 clevetnic 205, 241, 242 clicui IV 140 climatizare IV 318 climpoci IV 39 cline III 158 clincăni IV 227 clincăt III 156 clinchet II 156, 160 clingăni IV 227 clinghini IV 227 clipală II 132 clipeală II 129 clipet III 159, 162 clipi III 157 clipire III 162 clipoci IV 41, 43 clipocire IV 298 clipocit IV 298 clisire IV 317 clitui IV 140 cloambă II 47 clocăi IV 220 clocări IV 229
cloci IV 39 clocitoare III 185 clocotind,-ă IV 264 clocotită IV 264 clompăi IV 220 clone III 158 cloncan II 96 cloncăi IV 220 cloncăni IV 227 cloncăt III 160 clonţos IV 190 Clopotanca II 96 Clopotancă II 98 clopoţel III 90, 91 clorinare IV 318 clorizare IV 311 cloroză 134 cloşcovenie II 103 clovnărie III 166 ; IV 76, 78 clovnerie III 166 ; IV 75, 78 clucer 78 clucerie IV 70 clujan II 98 clujean II 97, 98 coabita II 28 coace III 157 coacere IV 306 coacervare IV 318 coacţiune II 31 coacuzat II 31 coadă de rîndunică 192 coadă de şoarece 197 coad^ de vulpe 197 coafat IV 297 coagulant II 108 coarticulare II 31 coasociat II 31 Coasta de Fildeş IV 246 coate-goale 147, 155, 156, 180 coautor II 29, 31 cobaltare IV 286, 311 cobărlui IV 127 cobilă II 166; V 45* cobirlă V 45 cobirlă V 45 cobîrlău V 38 cobîrnă V 41
CUVINTE
127
coblezan IV 181
coblizan II 95
cobuz II 210
cobzar 80
cobzăţui IV 140
cocăt III 159
cocătură III 188
cocearlă V 39, 45
cocenişte III 59
cochetărie IV 76, 78
cochirlă V 39, 45
cociorbuţă IV 155
cociorlie V 40
cociupitor II 35
cocînd IV 257, 261
cocîrja II 26, 27, 59
cocîrlă V 39, 43
Cocîrlă V 59
Cocîrlea V 39, 43
cocîrleaţă V 40
Cocîrleaţă V 43
cocîrţă V 41
Cocîrţă V 41
cocîrţău V 41
cocobarză 160, 177
coconi IV 210
coconie III 166, 172
coconos IV 190
cocorosi III 109
cocostîrc 160, 177
cocoş IV 163
cocoşa II 27
cocoşat III 211
cocoş-de-munte 158
cocoşilă IV 188
Cocoşilă II 150, 159; V 44
coectier 119
cocreator II 29, 35
cocreditor II 29
cocserie IV 77
cocuţ IV 149
cocuţă IV 149
codac IV 184, 193
codalb 147,152,185,188 ; IV 251
codalbiţă 152
codan II 96; IV 181
codană II 96
codaş 81, 83, 84; IV 193
codălbi 152
Codea IV 47, 53, 56
codebitor II 31
codevălmaş II 33
codevălmăşie II 28, 33
codirector II 31
codirlă V 43, 45
codism 124, 129; IV 188
codist 129
codirea V 38
codîrlan V 39, 42
codîrlaş 82 ; V 39, 41, 42
codîrlă V 39, 42
codîrlău V 39, 42
Codoaia IV 171
codobator 153
codobatşiţă 153
codobatură 153, 157, 177
codobaturoi 153
codobelc 152
codoberc 152, 185
Codoiu IV 171
codomelc 152
cod(o)roş 152
codoşie III 170
codoşlîc III 170
Codrea IV 54, 55, 56
codreşte II 144
codroş 180, 185
coechipier 119 ; II 31
coerede II 33
coerent II 114
coerenţă II 114
coexista II  29,  30,  31, 36
IV 296 coexistant II 109 coexistent II 109 cofări IV 207 cofetar III 143 cofetărie III 52 cofîrşti II 26 cofraj 55 cohăit IV 299 coica IV 230 coicăi IV 220 Coilă II 156, 157
coincident II 110, 111
cointeresa II 29, 30, 31, 36
coînţelege II 28, 31, 34
cojan II 95 ; IV 191
cojitură III 50
cojocar IV 195, 196 ; V 24
cojocari IV 196, 197, 202
cojocărit IV 229
colabora II 28
colaborator II 28
colaboraţionist 129
colateral II 29, 33
colăcar IV 71
colăcărie III 52 ; IV 71
colăcărit III 65
colăcăşie III 52
colăcer IV 71
colăcerie IV 71
colăcime 67
colăcuţ IV 151
colbăi IV 140
colbăraie III 55 ; IV 181
colbărie III 168 ; IV 181
colbui IV 140
colbuţ IV 152
Colea IV 52
colectant II 112
colectiv IV 108
colectivă 170 ; III 200 ; IV 108
colectivamente II191,195
colectivist 127, 170
colector II 112 ; IV 108
colectură III 188
colegialmente II 189, 190, 195
coleşar III 145
coleşer III 145
colhoz 164, 170
colhoznic 170
colibuţă IV 151
colier 119
coligare IV 311
colindar 79
colindare IV 308
colin daş 82
colindat III 192, 193; IV 308 colindătură III 192, 193, 195, 196
128 ;
colindiş III 195 colinduţă IV 153 colită 133 colmatare IV 318 colocatar II 29 colodionare IV 311 cologaritm II 31 colonetă IV 82 colonialism 125, 126 colonialist 125, 126 colontitlu 172 colorant II 108 ; III 203 colorare III 206 ; IV 306 coloratură III 188 colportaj 58 Colţachi III 121 colţan II 93, 96 colţar III 144, 146, 153 Colţea IV 53 colţ roşu 170 colţunaş III 95 colţuroasă 243 colţuşă II 204 comanda IV 117 comandament V 53 comandativ IV 90 comasa II 28 comăndui IV 124 Comănelea IV 63 combainist 127 combatant IV 270 combate II 30 combina II 28, 34 Comcar 173, 184 Comea IV 57 comedian II 113 comediant II 110, 112, 113 • comembru II 28, 31 comemora II 28 comendălui IV 127 comendirui IV 133, 134 comendui IV 115 comentariu-rechizitoriu 172 comerciabil 94 comercial-bancar 171 comerciant II 110, 112 comesean II 29, 31
INDICE
co meseriaş II 28 comicărie III 165, 168 ; IV 76, 78
comicesc II 143 co miceşte II 143 comişel III 92 comitet 170; IV 85 I comîndui IV 120, 140 comînji II 26, 27 ' comodant II 110 comodizare IV 311 comornic 224, 241, 242 comoştenitor II 31 compactare IV 318 comparabilimente II 188, 192, 195
comparativ III 214 ; IV 87 comparativamente II 195 compartament V 53 compartiment V 53 compărea II 32 compărtaş II 29 compătimi II 31 competent III 141 competentia III 134 competinţă III 137, 141 compeţi II 28 compilativ IV 104 complăcea II 32, 34 complectamente II 194 complement II 62 completa II 28 completamente II 195 completa minte II 195 completaş 81 completinţă III 137 completivă III 214 completîminte II 192, 195 completui IV 125, 139 complezanţă II 115 complezenţă II 115 complini II 28, 34, 62, 63 complotaş 81, 82, 84 complotist 81, 84 component II 110; III 204 componenta III 204 componist 125
compositiv IV 90 compotieră 119 compoundare IV 318 compoziţie II 182 compoziţional II 181, 182 compromită II 30 compromite II 30 compunămînt V 49 compune II 29, 32 ; V 6 compus 58; IV 293 Gomsomol 164 Comşulea IV 63 comunard II 119, 121, 122 comunemente II 195 comunicativ IV 104 comunism 126 comunist 127 comuta II 30 Conachi III 121, 124 conaţional II 29 conăcar IV 71 conăcărie III 52; IV 71 conăcer IV 71 conăcerie IV 71 conăci IV 39, 45 concăsean II 28 concentra II 32 concepţionist II 81 conceput IV 292 concertant II 111 concertui IV 139 concesiona II 181, 183 concesfonar II 181, 183 concesiune II 183 concesiv IV 104 concetăţean II 28, 29 conchetă IV 81 conciliant II 111 conciliatorism 125 conciliat orist 125 conclamaţiune II 32 concomitanţă II 115 concomitent II 114 concomitentă II 113, 114,115 concorda IV 296 concordant II 114 concordanţă II 114
CUVINTE
129
concrede II 28, 34 concreditor II 28 concrescut II 29 concreşte II 29 concret III 206, 211 concubinagiu 53 concubinaj 58 concubinat IV 292 concura 14; IV 296 concurent II 108, 114 concurenţă II 114 concurge II 28, 32 ; III 14 concurinţă III 138 condeia II 56 condescinde V 4 condiţie II 179, 182 condiţion II 179 condiţiona II 179 condiţional II 179, 182 condiţione II 179 condiţiune II 179 condonabilu 93 condotier 119 Condrea II 56 conduce II 28, 32, 34 conductă-funie 198 conductibilizare IV 318 Condurache III 124 Condurachi III 124 conexilat II 28, 29, 31 confacibilu 93 confăptui II 34 confecţionagiu V 19, 27 confecţionar V 19, 27 confecţionare IV 306 confecţioner V 25, 27 confederaţie II 33 conferenţia IV 296 conferinţă III 139, 140, 141 confesie II 180 confesiune II 180 . confesiv IV 104 confetti IV 85 confident III 133 confidenţă III 133 confidenţialmente II190,195 configura II 28, 32
configuraţie II 32 confirma II 30; IV 8 confirmativ IV 96 confirmă ţiu IV 96 confiserie IV 74 cofişcălui IV 128 confluenţă II 115 conformism 129; IV 188 conformist 129; IV 188 confrate II 29, 31 confunda II 28 ; III 1Î5 confuza III 115 confuzie II 181 confuzion II 181, 182 confuziona II  182; III 114, 115
confuzionist II 181 confuziune II 181, 182 congehial II 28 congenialitate II 28 congenital II 34 congestie II 180 congestiune II 180 congiuntamente II 188 congiutamente II 188, 195 conglăsui II 28 congolez II 219 congratula II 31, 34 congregaţional II 181 congresist 127 congruent II 114 congruenţă II 114 conica III 203, 213 Conicea IV 63 conjudeţean II 28 conjugativ IV 88 conjugătoriu IV 89 conjugtiv IV 88, 89, 100 conjunctiv IV 88, 89 conjunctivită 133 conjunelor III 6 conjura II 31 conlocui 1128,29,31,34,36 conlucra II  28,  29,  30, 31,
34, 36 conlucrător II 28 conoci IV 39, 45
conotativ IV 101 conrupe II 29 conrupt II 29 consacra II 32 consacrat II 28 consătean II 28, 31 conscientia III 137 consecinţă II 139, 140' consecvent II 114 consecvente III 137 consecventie III 137 consecvenţă II 114; III 140 consemna II 27, 30, 32, 34 consemnabil 99 consens II 27 consequent III 133 consequenţă III 140 conservant IV 107 conservatoare III 177 conservator 49; III 177; IV 107
conservativ IV 107 conservatorism 125, 126 conservatorist 125, 126 consfătui II 31,   34;   III 3 consfinţi II 27, 29, 32 consfinţit II28 considerant II 109 considerent II 109 consimţămînt II 31 ; V 49 consimţi II 31, 34 consista II 28 consistanţă II 115 consistenţă II 115 consîngean II 28, 29, 31 consolida II 34 ; V 6 consolidare II 27 consonantism 126 consoţ II 31 conspira II 28 conspirant II 112 conspirator II 112 consta II 28, 32, 35; IV 296, 297
Constandache III 121 Constandinache III 121
* - C. 341
130
INDICE
CUVINTE
Constandinachi III 121 constant II 112 Constantinachi III 121 Constantineasca 142 Constantin eseu IV 59 constantinopolitan II 220 constatativ IV 104 constănţean II 217 constelat II 34, 62, 63 constitua II 27 constituant II 110 constitui II 28; IV 116 constituitiv IV 103, 104 constitutiv IV 103, 104 constituţionalmente II 193, 195
constringent II 111 constrînge II 28, 32, 35 constructiv IV 104, 110 constructivism IV 110 consultant II 109 consunet II 28 conşcolar II 28, 31 conşcolări II 31 conştient II 108 conştientă II 28 conştiinţă III 139 conştiută II 28 conta IV 296 contabilicesc 111, 116 contagia III 114, 115 contagiona III 115 contagios III 217 contaminant II 107, 109 contemplare IV 306 contemplat IV 306 conteni II 26, 27, 47; IV118 contentui IV 118, 125 contesta IV ^97 context II 32 contextuare IV 288 contimporăneşte II 140 continualmente II 192, 195 contondent II 108 contopi II 28, 29, 31
contovărăşie II 28, 33 contrabandist 127 contrabaraj III 3 contractuitoare III 178 contractuş II 201 contradicălui IV 128 contrage III 20 contragiu V 18, 25 contraotravă 173 contrapropunere V 4 contrarevoluţionar II 21 contrarietiv IV 92 contrariu 53 contratipare IV 311 contravenient II 110, 112 contrălui IV 126, 127, 130 Contrăşoaia 140 eontrătuş II 201 contribuent II 110, 112 contribui IV 116 conţine II 32 conţopistărie IV 79 conveni II 31, 32, 34, 35 convenienţă III 140 convenţie 171 convenţionalism 125 convenţionalist 125 convergent II 108 , conversativ IV 94 convertisa IV 287 convertisare IV 287, 318 convertizor-pară 198 convertizor Siemens-Martin 196
convieţui II 29, 30, 31, 35,36 convoca II 27, 28 con voia III 113 convorbi II 28, 3.1, 34 convulsa III 115 convulsiona III 115 coopera II 34
cooperatist 127; IV 107,110 cooperativ IV 107, 110 cooperativă IV 108 cooperaţi viza IV 110 cooperatoare IV 108
coopta II 29, 34 coordonare IV 309 Copâcea IV 54 copaier 119 copăcărie III 167 copăcel 227 copăciş III 61 copăier V 24
copărtaş II 28, 29, 31, 33 Copenhaga II 214 coperi 251 ; II 9, 27 coperiş 238 copertare IV 318 copilame II 56 copilaş III 89
copilăret III 63, 71, 72, 171 copilărie III 165, 168 copilărime 71, 72 ; III 46, 58, 171
copilet III 62
copilime 72
copilită II 169
copil-minune 172, 176
copîrcie V 39
Coposelea IV 63
coprinde II 26
coprindere III 6
coproducţie II 29, 31
coproprietate II 31
copt 39;  IV 293,  306, 309
coptătură III 188
coptură III 50, 187
corabie 78
coralier 119, 120
coraport II 31
coraportor II 31
coraş 53
coraşliu 53
corăbier 78
corăbieri IV 297
corăbierie IV 71
corăsli IV 124
corăslui IV 124, 125, 140
Corban(a) II 97
corbană II 96
Corbea IV 53, 54, 55, 56
Corboaica 137
corbuşa II 205 Corbuţ IV 157 corcilă II 167 cordaj 55 cordar III 146 cordelă IV 146 cordeluţă IV 146 cordialmente II 195 cordicuţă IV 153 cordîrlău V 39 corectiv IV 108
corector IV 108
corectură III 188
corecţionaliza III 108
coreean II 216, 217
corelare IV 297
corelaţie II 31
corepeta II 30
corespondanţă II 115
corespondarisi III 109; IV 131
corespondelui   IV   128, 131
corespondent II 112, 114 ; III 141
corespondenţă II 114, 115
corespondinte III 137, 141
corespondinţă II 115 ; III 140
coriandrol V 63
corijentă II115
corintean 227 ; II 217
corintian II 218
corit IV 298
cornar III 146
cornări IV 197
Cornea II 160; IV 53, 54, 56,
58, 59, 61 cornet III 62 ; IV 83, 84, 85 cometă IV 83 cornificare IV 318 Cornilă   II   150,   152, 158,
160; IV 61 corniş III 60 cornuluţ IV 147 cornuş II 205 cornută IV 147, 156 corodare IV 318 coronament V   52, 53 corp-delict 172, 176
corp galben 194 corporalmente^ II 195 corsetar 79
corsetărie III 167, 174; IV 79
corsetier 119
corsican II 218
corturar 78
corupe II 29, 30
cosaş 81, 82
cosăcuţă IV 147
coseală II 131
cosecantă II 31
cosinus II 31
cositură II 51 ; V 54
cosmetician V 22
cosmografie 164, 200
Cosotea IV 63
costa IV 296
Costa IV 51
Costache III 121, 124
Costachi III 121
Costandache III 124
Costăchel III 125
Costăchescu III .125
Costăchiţă III 125
Costea IV 51, 55, 58, 59, 64
costeliv IV 97, 98
costelivitate IV 109
Costicuţă IV 154
costişi III 109, 113
costisitor III 113
costiu IV 98
costiv IV 98
costumier 118, 119
C.O.Ş. 118
coşîrlăie V 39
coşos IV 190
cotangentă II 31
cotar III 150 ; V 25
cotarlă V 39, 42, 45
cotârie III 168
cotărlan V 39
Cotărlă V 89
cotărleci V 40
cotcodăci IV 39,230
Cotea IV 54
coterie IV 74 coteţ II 52
cotigar III 146; V 24 cotiledonate III 212 cotiugar III 146, 153 cotiza IV 296 cotîrcă V 39 Cotîrlă V 39 cotîrlă V 39 cotîrlău V 40 cotîrleţ V 40, 41, 44 Cotîrleţu V 40 cotlet IV 83 cotletă IV 83 cotoi IV 163 colonizare IV 311 cotozui IV 137 cotrobatură 153 cotropi II 26, 27 cotropitor III 201 cotruţă IV 144 cotuzui IV 137 coţear 80; IV 185
coţcări IV 197, 204
coţcărie III 166
coţobatină 153
coţofană IV 164
coţofănoi IV 169 ;
Covachi III 123
co varia nt II 29
covăcerie IV 72
covăseală II 130
coviţa IV 230
coviţăi IV 221
coviţăli IV 229
coviţei IV 221
coviţi IV 230
coviţii IV 221
covîrşi 13 ; II 27
covorărie III 167*
covriga II 27
covrigar 80
covriguţ IV 151
coxalgie 201
crabare IV 311
cracare IV 318
cracovian II 217
.jyippipi!!!
132
INDICE
craidonaş IV 182 crailîc IV 189 craiovean II 97, 217 craterizare IV 311 crater-lac 198 cravatier(ă) V 25 crăcăi IV 221 crăcănat III 279 crăcănel IV 183 crăcărie III 54 crăcătici IV 191 crăcuţă IV 155, 156 crăie III 169 crăime III 169 crăiuţ IV 151, 156 cran gătură III 51 crănţăi IV 221 crănţăni IV 227 crăoi IV 221 crăoni IV 227 Crăpîce IV 63 crăui IV 221 crăuni IV 227 crăunit IV 299 creanţă II 113 creare IV 284 creativ IV 106, 109 creativitate IV 109 creator IV 106, 109 creatrice III 132 crede IV 296 eredentia   III 135 credere IV 285 credincer 78
credincios 206 ; II 125, 236
credincioşire IV 317
credinţare IV 302
credinţă 78, 236; II 51, 115
creditălui IV 128
cremalieră 119 cremeni II 44 crenelare IV 318 crengărie III 167 crengui IV 140 Crenguţa IV 154, 157 crenguţă IV 145, 155
| crenvurşt 164 creozotare IV 318 crescămînt V 49 crescînd,-ă  IV. 262, 263, 268 crescut IV 292, 308 creştere IV 300, 308 creştet III 159, 162 creştinare III 171 creştinătate 224, 225 ; III 168, 173
creştinesc 229, 230 creştinie  III  168,  169, 171,
172, 173 creştinism III 169 , cretan II 218 cretin III 279 creţ II 44 Creţia IV 51 crevete IV 83, 86 crezare IV 285 crezămînt V 55 crezut IV 292 criminalicesc 111 crinărie III 47 Cristache III 124 cristalerie IV 74 Cristea IV 55, 56, 58, 59 cristirui IV 140 Cristurul-de-jos IV 246 critic 49 critica III 116 criticarisi III 116 criticastru IV 179 critiza III 116 criţos IV 190 crîcni IV 219, 227 crîncen II 44 crînţăni IV 227 crînţîni IV 227 croi IV 206 j croitor IV 195 | croitori IV 199, 206 croitorie III 167 cromaj 58 cromatare IV 311 cromat de potasiu 195
cromatism 126, cromizare IV 318 croncan II 96 croncăi IV 221 croncăni IV 227 croncîni IV 227 cronconi IV 227 cronichetă IV 86 cronicuţă IV 183 cronizare IV 318 cronologicesc II 143 cronologiceşte II 143 cronometraj 56 cronometru 164 cronţăni IV 227 cronţoni IV 227 crosnă II 51 croşet IV 84 croşetat IV 299 croşetă IV 84 Crucea IV 53 cruccr 78
cruci IV 209, 210, 212 crucifica 102 cruciş 208 crudiciune III 169 crumpărîe III 45 crumpeliştaie III 55 crumpenişte III 59 cruponare IV 318 cruţare 219 ; IV 307 cruţat IV 307 cruţătură 207
cruzie II 167, 168, 169,173 cruzime III 168, 173 ctitoricesc 111 cu 196
cuantizare IV   287, 311 cubaj 56
cuban 218, 220, 221 cubană 221 cubanez II 219, 220 cubism 129 cubist 129 cuca IV 230 cuceri II 26 cucerie III 171, 172
CUVINTE
133
cucerire IV 303
cucernic IV 199
cucerniceşte II 145
cucernici IV 199, 206
cucernicie III 171
cuconet III 48
cuconi IV 209, 210, 214
cucui IV 221
cuculuţ IV 147
cucuriga IV 230
cucurigat IV 298
cucurigi IV 230
cucurigui IV 221
cucuruzişte III 45
cucuvea IV 166
cucuvoi TV 166
cudubatură 153
cufunda 78 ; II 9, 26 cufundar 78, 80 cugetătoriu 245 cui II 52 cuia IV 140 cuiaş 84 cuibări IV 226 cuibui IV 140 cuirasare IV 318 culant II 108, 112 culcare IV 306 culcat IV 306 culcuş II 211 culcuţa IV 145, 159 culducuţă IV 145 culegar III 145, 153 culege II 26 . cules IV 281, 282, 293 culme II 10, 13, 15 culminant II 114 ; IV 106 culminantă II 114, 115 culminare II 115 culminaţiv IV 104, 106 culminaţie II 115 culpabil 92 culpaş 82, 84 cultivabil 94
cultivatoare III 177, 181 cultivator III 177, 181 cultiverisi IV 134
cultivirui IV 133
cumătrie III 166
cumătru II 51
cumenecătură 249, 250
cuminecătură 251
cuminte 147, 148, 159, 187;
III 200; IV 245, 250, 251,
279
cuminţenie 159,187; III 170
cuminţi 159, 187
cuminţie III 170
cumnat II 25
cumpăni 13
cumpăra II 25
cumpărabil 99
cumpărătoare III 176, 185
cumpărător III 176, 185
cumpăt II 25
cumpăta II 25
cumplătură 207
cumplire   IV 302
cumplit 218; II 25; IV 302
cumplu IÎ 25
cumsecade 159, 187 ; IV 245 cumsecădenie 159, 187 ; II 106 cumulard II 119, 122 cumulativ IV 99 cumulizare IV 311 cungiurător 206 cunoaştere IV 308 cunoscut 31, 49; IV 292, 308 cunoştibil 95, 97 cunoştinţe III 136 cuntirimînt V 49 cuntrăzicăţiv IV 95, 100 cuntrimînt 205 cuplu II 21 cuprinde II 26, 32 cuprins IV 280, 293 cuprinzăţiv IV 94, 100 cuptor 192, 194, 202; III 176 cuptorar V 24 cuptoraş II 210 cuptorire IV 302 cuptoruş II 210
cura III 113 curagiu 52
curaj 51, 52, 53, 55, 58 curajos 55 curant II 107, 109 curarisi III 113, 114 curat III 210 curăciune III 169 curatoare 245, 246 curătoriu 245, 246 curătură III 50 curăţătoriu 206 curăţel 94
curăţenie II 103, 106; III 170 curaţi 208
curăţie 75, 205, 233 ; III 169,
170,172, 173 curăţire III 171 curăţitoriu 245 curba II 44 curbare IV 307 curbetă IV 82 curcan II 97; IV 169 curcă IV 164 curcănet III 62 Curcilă 11151,152,156; IV 62 cure III 157 curea 79 curecherie IV 72 curecheşte II 146 curechiştină III 49 curechişte III 49 Curcea IV 62 curelar 79 curelărie III 52 cureluţă IV 146 curent 46 curent electric 194 curet III 159 curgere IV 300 curinte III 137 curma 13 curmată IV 164 curmătură III 189 curmezişa II 56 curos IV 190 curpenar III 152, 153
i34
curpenărie III 153 cursant II 102, 110, 119 cursist II 112 curta III 116 curtarisi III 116 Curtea-dVArgeş IV 246, 251 252
curui IV 225 curvană IV 180 curvar 223 ; IV 185, 193 curvariu 223
curvarnic 240, 242 ; IV 189, 193
curveaşte 231
curvie 205, 233, 234
curziu IV 96
curziv IV 96
cuscrenie III 170
cuscret III 48
cuscrie III 166, 170>
cusunaţiv IV 92
cusut IV 292
cuşmuţă IV 156
cuştului IV 127
Cutcudache III 124
cutcudăţi IV 229
cutcuriga IV 122, 230
cutcurigui IV 120,  125, 221
cutezanţă II113, 114, 115, 116
cutezare II 115
cuti IV 211, 215
cutie de viteze 195
cutiuţă IV 151
cutreier II 25 cutreiera II 26 cutreierat IV 299 cutremur II 25 cutremura 148; II 26, 63 cutremurare IV 307 cutremurat IV 307 cutrui IV 140 cutrului IV 127 cutruzui IV 136 cuţitar 80, 84; IV 185 cuţitaş 84 cuţulache II 210. cuţulache III 126
V
INDICE
cuţuluş II 202, 210 cuveni II 26; IV 296 cuvente III 135 cuvertură III 188 cuvientia III 135 cuviincios 236 ; II125 ; III 279 cuviinţă 236, 237; III 136, 140
cuvios 216 ; III 199 cuvioşenie II 106 cuvîntare IV 306 cuvîntat IV 306 cuvîntător 245, 246 cuvînt înainte 166 Cuza IV 51 Cuzea IV 51 cvadrumane III 213 cvalitftiv IV 93
da 39
d-abieluşa II 204 dabilă II 165, 166 dachicesc 111 dactilograf ie 164, 200 dacui IV 140 dafinuţă IV 156 dalaj 55
damaschetă IV 82
damblagi IV 196, 201, 206
danez II 99, 219; III 212
daneză 1199; III 212
dang III 158
dangăt III 155, 156, 160
Danielache III 124 Daniil II 172, 176 Danilo II 176 dansant II 111 danteluţă IU 188; IV 151 danturare IV 318 danţmd,-ă IV 258, 261 dare de mînă IV 242 * dare de seamă 182 darovanie II 106 darvinism 126 darvinist 127 datină II 44, 51
dator 246, 247; II 44 datorie III 167 datorinţă III 136 datoriu 246 :^ datornic 241, 242 Davideasca 138 Davidoaia 140 daviticesc 111 dădăci IV 38 dăina IV 230 dăinăi IV 221 dălăcit IV 302 Dălbea IV 53 dăinăi IV 221 dăltar V 27 dăltui IV 123, 140 dăltuitor V 27, 28 dămfui IV 140 dănăit IV 299 dăndăni IV 227 dăngăla IV 128, 131 dăngălui IV 128, 131 dăngăni IV 227 dăngănit III 160 Dănilă II 155 dănţui IV 140 dânui IV 120, 123, 140 Dănuţ IV 154 dărăbi IV 140 dărăbos IV 190 dărăbui IV 140 dăraburi IV 140 dărăci IV 38 dărîmătură III 51, 187 dărnicie III 165 dărui IV 114, 115 dăscăleală II 132, 135, 137;
III 193 dăscălicesc 106, 111, 115 dăscălime 70 dăscălire II 135 dăscălitură II 137 dăscăluţ IV 154, 183 dăsgîrnă V 40 dăstîmpăr IV 33 dătător 206 dătătoriu 245
CUVINTE
135
dătui IV 140    *   '   • •' dăturni V 11 dăunaş 82, 84 dăunăcibs II i27, 128 dăunător II 127 dăunăznic IV 89 de 196; II 63 Dealul Ologilor 160 deasupra 44, 45; III 24 debavurare IV 318 debazifica III 102 debăzificare IV 311 debenzblare IV 318 debil 94
debleiere IV 318 debreiabil 95 debreiere IV 284 deburare IV 311 deburbare IV 318 debutanizare IV 318 decadent II 114 decadentia III 137 decadenţă II 114, 115 decalcifiant II 109 decalcificant II 111 decanol V 63 decapsulare IV 318 decarbonătăre IV 318 decarboxilare IV 318 decârtelizare IV 311 decădere II 115 ' decăzut III 279 decepţie II 181 decepţionalism II 181 ' decepţionism 125, 126 decepţiohist 125, 126; II deces IV 293 decimal III 205 deciocăla II 43 decis IV 293 decisiu IV 96 decisiv IV 96 declamagiu IV 187 declamativ IV 104 declasat III 279 declărălui IV 128 decliniV' IV 89, 101
181
decoltaj 61
decomprimare IV 318 decopiare IV 284 decopiere IV 284 decrepire IV 317 decrepitare IV 318 decui IV 139 decupaj $6 decurge III 14 decurs IV 293, 298 decuvaj 56 decuvare IV 318 dedanie II 103, 106 dedesubt 159, 183 dedicălui IV 128 dedurizare IV 318 deetanizare IV 318 defazare IV 318 defăptiv IV 90 defectiv IV 90 defenolare IV 318 defensiv IV 95 deferlare IV 318 defibrinare IV 318 definit IV 107 definitiv IV 96, 107 definiţivamente II195 definiţiu IV 96 defocalizare IV 318 defosfOrare IV 311 degagement V 53 . degajament V 51 degazeificare IV 318 degazolinare IV 318 degebuţa IV 145, 159 degelificare IV 318 degenerat III 279, 281 degetăruţ IV 149, 156 degetăruţă IV 149 degetuţ IV 145 deghizament V 47, 54 deghizare IV 306 deghizat IV 306 degipsare IV 286, 311 degivrare IV 318 degorjare IV 287, 311
degresant II 111 degudronare IV 318 degustare IV 306 dehidrogenare IV 318 deionizare IV 318 deîmpărţit 159, 181 deînmulţit 159, 181 dejojare IV 311 dejosi II 63 delaiere IV 318 delătura II 63 Deleanca 137, 142, 143 delebil 94
delecitinizare IV 318 deliberativ IV 107 delicat II 48 deliniare IV 284 delintersare IV 318 delînare IV 286, 311 delnicuţă IV 146 Delta Dunării IV 247, 251, 252
delucan II 100 delungi II 63 deluţ IV 153 demachiere IV 284 demagog 49 demarcativ IV 101 de marca ţio nai II 181 demargarinizare IV 318 demascabil 95 dement III 279 demetanizare IV 318 demisie II 180 demisiona IV 296 demisionar 79 demîncare 159, 181 demîncat 159, 181 democrat 47, 49 democratism 126, 128 democrat-popular 171, 184 democrat-revoluţionar 171,172 democraţie 164 demonstrabil 94 demonstrant II 109
136
demonstrativ IV 104, 105 demonstraţie 109 demoralizant II 112 demoralizator II 112 demucilaginare IV 318 demult 220 denitrare IV 318 denitrificare IV 318 denotativ IV 101 ■ ' densifica III 102, 110 densificare IV 318
dente III 135
deochere IV 284
deochi 159, 181
deochia 159
deochiat 159; III 279
deosebire IV 303
departament V 49
depărta mînt V 49
depărtare IV 307
depărtat IV 307
depărtişor III 94
depectinizare IV 311
dependent III 139
depenaenţă III 134, 140
dependinţe III 134
dependinţă III 133, 134, 139 140
"* depiridinizare IV 311
deplin 159
deplini II 63
deplinitiv IV 91
depolimerizare IV 318
deponent II 110, 112
depravat III 279
depresionar II 182 depresiunar II 182 depresiune II 180, 182 depropanizare IV 318 depurativ III 213 deraiere IV 284 deranjament V 53 derbedeu III 283 derdeluş II 207 deregător 245 deregătorie 234
indice
derept 220
dereptate 204, 225 ; III 168 dereptătoriu 245 dereptătură 249 derepţie III 168, 172 derivat 58
derivativ IV 88, 103 dermatol V 63 derocare IV 318 deruginol V 56, 63, 64 derută IV 155 dervenin II 216 des II 13 desalinare IV 311 desăgar IV 185 desăgeşte II 146 desăguţ   IV 149 desăguţă IV 149 desămînţare IV 318 desărăturare IV 286, 312 desbăşcăşui IV 126, 138 descalifica III 24 descălecare IV 306 descălecătoare III 182 descălicat III 184 descălicătoare III 184 descânta 209 descăpui IV 140 descendent II 110 descenuşare IV 286, 312 descernelizare IV 286, 312 descheia 209 descheiere IV 284 deschide 252 deschis 220; IV 293 deschizătură III   187, 188 descifra II 63 descînta II 63 descîntare IV 312 descîntător 206 descleiere IV 284, 317 descoji II 55 descolătăci IV 44 descompune V 6 descompunere III 24; V 4 desconjura V 6 desconsideraţie 24
desconsolida V 6 descoperămînt V 50 descoperemînt V 50 descoperi 209, 251,252,253; V 4
descoperimînt V 50 descoperitură 249 descopertare IV 318 descovoiere IV 284 * descreierat III 279 descrepire IV 317 descrescînd, -ă IV 258, 262, 263
describălui IV 26, 128 descripţie IV 107 descriptiv IV 107 descuiere IV 284 descuietoare III 181 descuietură III 187 desculţ 252 desculţa 252 descumpăra 209 descuraja 55 descurajator 55 descurca 252 descusut IV 292 Desea IV 62 desensibilizare IV 318 deset III 63
desface 209, 252, 253; III 3 desfăcut IV 293 desfăşurare IV 309 desfoiere IV 284 desfrînat III 279, 282 desgvozdi 252 deshidrogenare IV 318 desiderativ IV 90 Desilă II 151, 153, 155; IV 62 desime 70, 73; III 57 desinentia III 134 desiş II 209 desişte III 59 desjunţiu IV 96 Despa IV 55 despărtare IV 285 despârţanie II 103, 105 despărtare IV 285
r
mm
despărţâmînt V 50, 51 despărţeală 226, 227;  II 130 despărţenie II 103, 105 despărţi 209, 252 ; II 63 ; III 23 despărţibil IV 96 despărţire 227 ; IV 285, 303 despărţitiv IV 91 Despea IV 55 desperant II 107, 109 desperat III 211 desperecheat III 23 desperechere IV 284 despetrece V 4 despletiri IV 41, 42 despreţ III 20 despreunătiv IV 91 desprimăvăra 152 ; II 63 desprinde III 18 desprindere IV 308 desprins IV 293, 308 despuetură 249, 250 despuia II 63 despuitoare 245 despuitoriu 245, 246, 247 despune III 23 despus IV 293, 298 desrâsuci V 4, 6 destearinizare IV 312 destunde II 63 destituibil 97, 99 destoinic 242 destoinice şte II 142 destoinicie 234; III 164 destors IV 293, 298 destrăbălat III 279 destul 220 desulfitare IV 312 desulfonare IV 319 desulfurare IV 319 desus „dumnezeu" 183 desuş II 209 deşelătură IV 196 deşert 215, 216 ; III 205 deşerţie III 172 deşirătură IV 190 deşlamare IV 312" deşosare IV 312
cuvinte
deşteptare IV 307 deştept III 281, 283 deşteptat IV 307 deşucheat III 281 detailant II 112 detailist II 112 detalonare IV 319 detartrizare IV 312 detensionare IV 319 determinativ IV 88 determinism 125 determinist 125 detimbrare IV 312 detolitare IV 312 detoxifiere IV 312 destubare IV 319 deuterare IV 319
»
de valorifica III 116 (de)valoriza III 116 devălmaş 81
devălmăşie II 33 ; III 153 devăsi V 11 deveghiare IV 284 deversare IV 319 devia III 115
deviaţiona II 181 ; III 115 de vulcanizare IV 319 dezabuzare IV 312 dezacidare IV 312 dezacupla V 4 dezaerare IV 319 dezafuma V 6 dezagrament V 53 dezagrement V 53 dezalbuminare IV 312 dezalcalinizare IV 319 dezalcalizare IV 312 dezaminare IV 312 dezamoniacalizare IV 319 dezamorţi V 4, 6 dezasfaltare IV 319 dezasurzi V 4 dezavantaja 55 dezavantajos 55 dezbate 252, 253 dezbăşcăşui IV 126 dezbenzinare IV 319
137)
dezbinare IV 307 dezbinat IV 307 dezbrăca 252, 253 ; II 30 : dezbrăcămînt V 49 : dezeroizare IV 288 dezgoli II 55 * dezgustător IV 191 dezgvozdi 253 dezinfectant III 203 dezinsectizare IV 312 dezintoxica V 6 dezinvoltură III 188 deziperitare IV 312 dezîncrustare V 6 dezînvinovaţi V 4 dezlega 209, 252 dezleganie II 103 dezlegătură 249 dezlupi 209
dezmăţat III 279 v dezmierda III 171; IV 306* dezmierdat IV 306 dezmierdăciune III 169 dezmierzie III 169, 171, 172. ^ deznisipare IV 319 deznodămînt V 49, 51, 55 dezongulare IV 312 dezordonat III 280 dezosare IV 319 dezrădăcina 252, 253 dezrupe 252, 253 dezvăţa V 11, 12 dezvesti III 8 dezvinovăţi III 23 dextrinizare IV 312 diabet IV 85 diabetă IV 85 diabetic III 212 Diaeoneasca 142 diagnosamente II 195 dialectic 106
dialecticamente II 191, 195» dialecticesc 106 dialecticeşte II 144 diamantizare IV 312 diametralmente II 195
INDICE
diaplegie IV 17 . ^
diavolesc 115
diavolicesc 115   •'  : -: diavolie III 166 ; ^
diazotare IV319 diblaş' 81
dibuială II 133, 135 " dichiseală II 135 dichisi II 113; IV 188 dichisire II 135 dicta IV 131
dictatoriza III 108 ; IV 196,201 dictălui IV 128, 131 dicţionăraş IV 183 didacticism 129; IV 188 diecesc II 140 dieceşte II 140 dietă IV 81 . ~ difereminte II 188, 192, 195 differentemente II188 diferenţia III 137 difteric III 212 dijma IV 150 dijmar 83 dijmaş 83 dijmăli IV 140 dijmui IV 121, 122,140 dijmuială II 136 dijmuire II 136 dijunctiv IV 96 diligentă III 133, 134 diliginke III 139 diligintia III 137 diliginţă III 133 Dimache III 124 Dimachi III 121 diminutiv IV 99 Dimitrachi III 121 Dimoftache III 124 4imorfism 126 discredit: III 9 discredita-III 9 disereţional-H-±8Q dinamism 126 4inamitar II 120 •dinamitard II 122 •dincuţ IV 147
Dingoaie 140, 143 '
dinte III 135
dinteală II 131, 134
dinţar III 145, 153
dinţi III 135
dinţuţ IV 146, 147
diplomaţicamente III 195
diplomaticesc 115
directa mente II 195
directoare IV 108
director adjunct IV 244
directoraş IV 183
director general IV 249
directivă IV 108
direcţiona II 181
direcţional II 181
direcţionar II 181
dirigent III 130, 139
diriginte III 139
dirigui IV 118, 139
disbinare III 24
discernâmînt V 49, 50, 55
discerne III 9
discontare IV 312
discontinuu III 9
disconvenabil III 20
discorda III 8
discordanţă III 9 discredit III 9 discredita III 9 disereţional II 180 discromatopsie III 9 _ discul lui Newton 196 disculpa III 8, 23 discurirui IV 134, 142 discursiv IV 103 disemina III 9 diseminare IV 312 disgravidie III 9 disimetrie III 9, 20 disimila III 4, 8 disipare IV 319 disjunctor III 6 disjuncţie III 9 -disjunge III 8, 23 diskinezie IV 17
disloca III 5, 8
disocia III 8
disociaţie III 24
disonanţă III 9, 20 ^
disparat III 23
dispărea III 8 .
dispărut IV 298
dispepsie III 4, 8
disperat III 5, 20
displăcea III 5, 9
displăcere III 9
dispneumie III 9
dispoza III 5, 113
dispoziţie III 5, 20
dispreţ III 20, 24
dispreţui III 23; IV 124, 140
disproporţie III 9
dispune III 5, 9, 23
distanţier 119
distilator V 26, 28       * ' distilerie IV 75, 78 distilier V 19, 26, 28 distinct 97 distinctibil 97 distona III 5, 9 distonie III 9 distrage III 4, 9, 20 distrămat III 24 distribui IV 116 distributiv IV 107 distribuţional IV 107 distrona III 24 disţăra III 24 disvolvire IV 317 dişputălui IV 127 dişputului IV 127 diuglui IV 128 diuretic III 213 divanist 124, 131 * ~
divergenţie III 137 diversamente II 195 ' .
diversativ IV 89, 100 diversiune II 182 diverse III 201, 206 diversionist II 181, 182 diversiunist II 182 divina mente II 195
cuvinte
130
divizionar II 182
diviziune II 182
divorţa IV 296
dizenterui IV 126,133,134,142
dizgraţia III 9
dizgruma IV 24
dizlega 111*24 .
dîngîni IV 227
dîrdăi IV 221 \Z\z^/
dîrdîi IV 221
dîrgui IV 140
dîrlău IV 186
dîrnăilă II 151 ; IV 188
dîrvală II 171
dîrzenie III 103, 170
dîrzie III 170
dîrzoşenie II 103; III 170 dîrzoşie III 170
dîrzui IV 140
doabilă II 165
doaduce IV 34
doagă 78
doajunge IV 34
doalb IV 35
doamnă-mare IV 250
doarănja IV 34
doavea IV 35
dobaş 81
dobălui IV 126, 130, 131
dobilă II 165
dobine IV 35
dobitoc 49
dobitocesc 229, 230
dobîndi 6
dobmditor 245
dobîrşi IV 35
Dobre IV 50
Dobrea IV 50
Docea IV 67
docent II 108
dociti IV 35
docînta IV 34
decladarisi III 109 .
doctoraş IV 183
doctoresc 115
doctoreşte II 142
doctoricesc 115
doctoriceşte II 142 doctoriei IV 40, 42 doctorizare IV 286, 312 document V 195; V 48 documentalmehte II 189, 190, 193
documînt V 48 docursă IV 34 dodeitor 206 dodîrlan V 39, 41 doface IV 34 dofi IV 35 dofierbe IV 34 doftoricesc 111 doftorici IV 42 dogar 78; V 24 dogari IV 197 dogărie III 52 dogăsi IV 35 dogăta IV 34, 35 dogmaticesc 106 dogmaticeşte 107 dogmaticesc 108 doguţ IV 156 dohotui IV 140 doi II 11, 13, 15 doime 69 doinaş 82 dojenicios II 127 dojenitor II 127 dolăsa IV 34, 35 dolomitizare IV 319 dominanţă III 115 dominare II 115 dominaţie II 115 domiritură 250 domnăret III 63, 66 domnărit IÎI 66 domnesc 229, 230 .domneşte II 141 domni IV 214 domnia-sa IV 243 domnia-ta IV 245, 252 domnie 205,   233, 234; III
164, 165, 166 domnime 71 i-V
domnitoriu 245
domnişori IV 214 •  > ^ domulge IV 35 , Doncea rv\6.3 r dondăni IV 218, 227    r -Dondea IV 53 donicuţă IV 146 i doniţar 78 ' , t^
donkiia IV 35 Donoaia 141 dontalol V 60 dopar III 144,  145, 153 dopleca IV 35 doplin IV 35 doplini IV 35 doras IV 35
doricesc 108 .    ■ -
doritiv IV 91, 93 dormi II 6
dormind,-ă IV 254, 256, 257,
258, 259, 269 dormire IV 308 dormit IV 308 dormita II 10, 13, 15 dormitiv IV 98 doruţ IV 152 dosăditor 245. dostoianie II 102, 106 dostrica IV 35 -t;
dosurd IV 35 douăzeci ^i unu IV 245 dourî   IV 35 douţă IV 145, 159 dovedibil 99 dovlecel III 90 doza 61 dozaj 58, 61 dozice IV 35 Doxachi III 124 Dracea IV 54 dracilă II 164 drâcină II 164 drag II 51 dragilă II 164 dragină II 164 Dragolea IV 63 dragomanje III 170 dragomanlîc III 170 ,   _ ;
140
Dragomireasa 141 dragoste II 51 drajare IV 319 drajonare IV 319 dramaticIII 211 dramatism 126, 128 dramoletă IV 82, 84 draperie IV 75, 78 drăcălui IV   121,   129, 132 140
drăcărie III 55
drăcărime 71, 72; III 58 Drăcea IV 54
drăcesc 229
drăcie III 164
drăcilă II 164
drăcime 72
Drăcioaia 139, 140
drăciui IV 119, 129
drăcovenie II 103
drăcovi IV 210, 212
drăcui IV 121, 125, 140, 209, 210, 211, 212
Drăgan II 96
Drăganea IV 52
drăgălaş III 165 drăgălăşenie II 103 drăgălău IV 186, drăgăli IV 131 drăgălui IV126, 127, 131 Drăgăneasa 141 drăgănie III 52 drăghicame III 56 drăgosteală II 132 drăgostiv IV 96 dragului IV 126 drăguţ IV 157 drăgăstos 91
drămălui IV 129, 132, 140 \A drămui IV 132, 140 drăngănit IV 299 dreaptă III 204, 213 drecelui IV 119, 129 dregătorie 232 dreifusard II 119, 121 drenaj 56, 57
INEHCE
drept 217; III 204 dreptcredincios 167, 186 dreptunghi 194, 195, 197,201,
251; IV 251 dreptunghic 197 dres IV 281, 293 dresator V 25 drevui IV 140 drişcătoare III 178 drişcui IV 140 drişcuitoare III 178 drîmba IV 140 drîmboi IV 140 drîmboiaş 81 drîmbui IV 140 drogherie IV 74 drondăni IV 218, 227 drotar V 25
drotălui IV 121, 129, 140 drotui IV 121, 140 drucui IV 139 drugă II 52 drujincuţă IV 155 drum-de-fier   147,   169, 188 drum-de-ţară 168 drumeţie III 165 drumui IV 140 Drumul Amarului 160 drusare IV 312 dublet IV 84 dubletă IV 84 dubludecimetru IV 251 dubluster IV 251 ducă-se-pe-pustii 157, 183 ; IV 252
ducăuş II 206 duce II 6
ducului IV 127, 130 dudăi IV 221 Dudeasca 138 dudgeonare IV 312 dudoi IV 221 dudui IV 120, 218, 221 duelant II 112 duelgi IV 201 duelgiu IV 187 duelist II 112
duet IV 85 duhoare III 178, 183 duhlui IV 28, 130, 131 duhni III 157; IV 131 duhovnic 105 duhovnicească 229 duhovnicesc 105, 229 duhului IV 128, 130, 132 duios 171 ; III 216 duioşenie III 170 duioşie 74; III 164, 169, 170 duioşime 74 ; III 169, 170 dulceaţă 232 dulcefia III 110 dulcegărie III 168 dulcoare III 178 dulghereşte II 141 dulgherie IV 207 Duman II 97 Dumana II 97 duminecuţă IV 156 Dumitrache III 121, 123, 124 Dumitrachi III 120, 121 Dumitran II 96 Dumitreasca 142 dumneata IV 244, 245, 251 dumnedzeesc 204 dumnezeesc 229, 230 dumnezei IV 210, 212, 216 dumnezeie 232, 234 ;
III 164, 172 dumnezeiască 229 dumnezeiaşte 231 dumnezeiesc 153 dumnezeire 153 Dumnezeu 153; IV 243 dumnezeu-om 172, 176 Dunăre IV 247 Dunăriţa III 92 dunăriuţă IV 145, 157 dungălire IV 317 dungăluit IV 293 dunguţă IV 151 după 151
după-amiază 159, 181 dupăi IV 221 dupleca II 10, 13 44, 59
duplicaţiv IV 89, 90 . după-masă 159, 181 ; IV 251 ttupă-prînz 159, 181 dupui IV 119, 122, 221 duracid IV 250 duraluminium 164 ; IV 251 duramenificare IV 287, 312 durai III 157; IV 221 durăială III 161 durăit III 160
durat III 157, 159, 160, 161, 162
durcisare IV 287, 312 durducuţă IV 154 durdui IV 218 durduli IV 229 durere IV 288 durificare IV 319 durilă II 161 durlui IV 118 duroare III 175 durol V 56, 63 duruci IV 221 . duruit III 188 duruitură III 188 dus IV 293 duşmănie III 164, 166 duşumălire IV 317 du-te-vino 183 dzeceariu 78, 79 dzicător 207 dziditor 207 dzisă 218
«barbare IV 312 ebenisterie IV 74 ebluisare IV 312 ecarisaj 57 ecarisare 57 ; IV 312 echidistant II 114' echidistanţă II 114 echilibrist 129 echipa 61
echipaj 53, 57,59, (VI echipament V 54 echipare 57; IV 307
CUVINTE
echipier 118, 119 echivalare II 115 echivalent II 108, 111, 112 echivalenţă II 114, 115 eclectism 126 ecluzare IV 312 ecluză-puţ 198 economico-social 171, 184 economisi III 113, 116 economiza III 113, 116 ecranare IV 319 ecruisa IV 285, 287 ecruisare. IV 285 edifia III 103 edifica III 101 editură III 189 educativ IV 108 educatoare III 177 ; IV 108 educator III 177; IV 108 educălui IV 128 efectiv IV 96 efeptiu IV 96 efeseianin II 216 eficient II 108 efilare IV 312 eftenşug 244 eftinătate III 168 eftinie 232, 234 egala III 116 egaliza III 116 egalmente II 190, 195 eghiletă IV 82, 83 eghiptean 227 eghipteanin II 216 egipteancă II 220 egoism 129 egoist 124, 129 egoistic 115 egotism 124 egutare IV 312 elaborare IV 307 elagare IV 319 elaidinizare IV 312 electrician II 113 electriciant II 113 electrifica III 114, 115 electriza III 114, 115
141
electroacustic 197 electroalimentare IV 319 electrocaustician V 22 electrocauterizare IV 319 electrochimie 173, 188 electrocoagulare IV 319 electrodinam 201 electro dinamic 164, 197 electroerodare IV 319 electroliză 148 electrolizor V 19 electromagnet 164 electromagnetism 126 electromecanic 197, 201 electromecanică 201 electrometalurgie 173 electromotor 173, 191, 201 electronvolt 199 electroscop 164 electr oterapie 173 ; elefterosi III 103, 109 element V 48 elementaricesc 111 elemînt V 48 elibera III 11, 19 elineaşte II 139, 140 elinesc 229; II 140 elocinţă III 133, 134, 139, 141 elocvent III 141 elocvenţii III 134 elocvenţă III 134, 141 elogiativ IV 101 eloxare IV 319 eluare IV 312 elucida III 11, 19 elucubrativ IV 104 eluvionare IV 312 elveţian II 217, 220 emailator V 27 emailist V 20, 27, 28 emailor V 27 emergere IV 288 emfiteoticamente II 189, 192, 195
emigrantă II 115 emigrare II 115
142
emigraţie II 115
eminamente II 188> 194, 195
emineminte II 195
eminent II 108; III 131, 133
eminente III 135
eminentemente II 188
eminentie III 135
eminentu III 134
eminenţă III 133, 134
eminescianism 125 emininke III 139 emite III 9 emondare IV 312 emotiv IV 107 emoţiona II 181 emoţional II 180; IV 107 empirism 126 empirist 127 emulsol V 63
Enache III 121, 123, 124,125 Enachi III 120, 121 Enachie III 120 Enăcache III 125 Enăcachi III 121 Enăchiţă III 125 enerva III 11, 19 englez II 219; III 212 englezesc II 222 englezeşte II 146 englezi III 116 englezoaică  II 99, 221 ; III 212
englimaticesc 110 enolizare IV 312 enormamente II 191, 195 enumera III 11, 19 epidermă III 4, 11 epidotizare IV 313 epigastru III 11 epigraf III 11 epileptic III 212 epirot II 219
INDICE)
episod III 11 epistimonicesc 110 epistolier 121 epiteliom 135 epitrahil III 5, 11
epitropicesc 110, 114; II 143 epitropiceşte II 143 epolare IV 313 i epoletă IV 83 eretic 105 ereticesc 105 ereticie III 164 erihonean 227 eroic 115 eroicesc 115 eroism 126 erotică III 203 ertăciune 239, 240 ertătoriu 245
erupe III 9, 23;   IV 296 erupţie III 19 escadrilă II 149 escamotativ IV 101 escarpare IV 313 escelinte III 137 escellente III 135 escellentia III 135 eschiziu IV 96 escluziv IV 96 escontentelui IV 129, 131 escrocherie IV 75, 78 esecutiv IV 96 esecuţiu IV 96 esenţîiminte II 195 esenţă II 113 esenţialmente II 195 esistentia III 137 esistenţă III 133 esistinţă III 137, 138 esistiv IV 89 esperentia III 134 esperienţă III 140 E.S.P.L.A. 173 espune III 5 essistentia III 134 esterificare IV 319 esternamente II 190, 195 esteticalminte II 189,191, 195 esteticeşte II 145 estetism 129 eston II 222 estonian II 217, 222
eşafodaj -55 eşantionare IV 319 eşapament IV 287; V 52, 54 eşapare 277, 287, 313 eşchilă II 149, 169, 170 eşit 218
eşniosfinţiune 162 etanol V 57, 59, 61, 62, 64 etanşeizare IV 319 etcetereşte II 147 eterificare IV 319 eterist 127 eternamente II 195 eternitate III 168 eterodinare IV 319 ethioplean II 216 etică 105 eticesc 105, 108 etico-social 171, 184 etilare IV 319
etimologhicesc 101, 108, 109 etiopian II 217 etirare IV 319 etnicesc 108 eţuire IV 317
eucaliptol V 57, 59, 62, 63, 64 eugenol V 62 eurasian II 217 european II 213, 215, 217 europeian II 215, 223 europenesc II 140 europeneşte II 140 europeniza III 108, 109 evangheliar III 148 evanghelicesc 114 evanghelist 237 evangheliza III 116 evanghelisi III 116 evapora III 11 evazare IV 319 evazionist 127; H 181 ;
IV 107 evaziv IV 107 eventualmente II 195 evghenisi III 109 evghenist 131 evidamente II 195
evident III 137 evidente III 137 evidentie III 137 evocant 11^112 evocator II 112 evolua IV 297 evolutiv IV 107 evoluţionism 126 evoluţionist IV 107 evreicuţă IV 157 evropeicesc 111 evropeu II. 215 exacerba III 11 exactemente II 188, 195 exacţiune III 10 excava III 9 excedant III 130 excelent III 138 excelenţă II 115 excentric III 10 excentricitate III 10 ^cxcentru III 5, 10 excepta III 115 excepţiona II 181; III 115 excepţional II 181 excepţionalmente II 195 exclude III 6, 10 excluşivamente II 195 excomunica III 10 excredita III 10 excurs III 10 excur sionist 127 execrabil 95, 98 executant IV 108 executiv IV 108 execvălui IV 128 exerţir IV 134 exerţirui IV 134, 142 exfoliere III 10 exhaustiveminte II 189, 195 exista IV 296 existent II 114 existenţă II 114 ; IV 296 exînscris III 10; V 5 exmatricula III 5, 10 exodare IV 319 expatria III 10
CUVINTE
expectora III 5 expectorant II 108, 109 expedălui IV 128 expedelui IV 128, 130 expedient IV 107 expedirui IV 142 expeditiv IV 107 expeditor IV 107 expedui IV 139 expedului IV 128, 130 experientia III 135 experienţă II 113 expiare IV 284 expiere IV 284 explanativ IV 90 explicativ IV 88 explicui IV 114, 139 exploatant II 112 exploatat III 210 explorativ IV 106, 108 explorator IV 106, 108 exploziv III 214 export III 10 exporta III 10 exportarisi III 109 expoza III 113 expresamente II 195 exprimălui IV 128 expropria III 10 expune III 4, 5, 6, 9, 23; extensiv IV 108 extensor IV 108 exteritorialitate III 10 extermina III 5 extinde III 11 extirpa III 9 extra 42 extrabugetar 41 extractier 119, 120 extracţie III 19 extrafain 42 extra-fin 42 extra-extrafin V 7 extrage III 5, 9, 19, 20, extrajudiciar 41 extralegal 41 extramodern 48
*4&
24
21
extraordinar 41 extraordinariamente II lj95 extraplat 42 :• .. ■■
extraşic 42, 48 extraurgent 42 extravagant II 108 extrăda III 11 extremamente II 195 ..■ extremist 127 extrudare IV 319 exţipălui IV 128 exuberant II 114 exuberanţă II 113, 114 exsudare IV 313
fabricant II 111, 1ÎZ
factorizare IV 313
facturier 119
faianţar 78 •
faianţare IV 313
faianţă 78
faianţărie IU 54
faienţerie III 54
fală IV 117
falset IV 85
familiant II 110, 111, 1121 familiar 120; III 144 familiarism 125, 126 familiarist 125, 126 familiariza III 108; IV 296 familiarmente II 190, 191, 195> familier III 153 familist II 112 fanariot II 219 fanarioticesc 101, 112 fanariotiza III 109 fandoseală II 132 fandosi IV 188 Fanea IV 55 fantasmagorie 162 fantastico-ştiinţific 171 faptă 84 fapt divers 180 faradizare IV 313 faraonitean II 22& fardare IV 285
144
Farfaroaia 140, 141
Farfaroaica 140
farfuriuţă IV 151
Farmache III 121
farmacodinamic 201, 202
farmacodinamică 201
farniente 163
far-pupă 199
fasciculare IV 313
fascinant II 112
fascinare IV 313
fa setat IV 299
fasolişte III 59
fasonare IV 307
fasonat IV 307
fatalmente II 187,  190, 191
194,195 fa-tă-n casă 168, 182 faţetare IV 319 faţetă IV 81, 82 faţilă II 168 favorabil 92 facare IV 285 făcaş 82
făcălui IV 123, 140 făcăluitură III 190 făcător 207, 247 făcătorii! 245
făcătură III 180, 187, 188
făcliuţă IV 151, 156
făcut III 210; IV 293
făgan II 94; III 96
făgar III 60, 153
făgăniş III 61
făgăriş III 62 făgădui 248 ; IV 139, 296 făgăduială 237 ; II 137 făgăduinţă 218, 236, 237;
II 137; III 136, 194 făgăduitură III 194 făget III 61, 62, 153 făgină III 49 făgiş III 60, 61 făgişte III 59 făguţ IV 153 făinar III 147 fălălăi IV 218
INDICE
fălcar III 147 făleau IV 186 Fălcea IV 54 fălcer 79 fălceşte II 144 fălcuţă IV 155 fălfăi IV 219, 221 făli IV 117 falie III 171, 172 fălire III 171 fălui IV 116, 117, 126 Fănachi III 121, 124 făptaş 83
făptui IV 114, 125, 140. făptură 207,  249,  250, 251
III 180, 187 fără 166 fără-de-apă 165 fără-de-cinste 166 fără-de-dumnezeire 166 fără-fund 165, 166 fără-de-grijă 166 fără-minte 166 fără-de-moarte 166 fără-de-nădejde 166 fără-de-omenie 166 fără-rău 166 fără-de-rost 166 fără-de-timp 166 fără-veste 166 fără-voroavă 166 fărădelege 162,165,166,183,215 fărălegi 166 fărălegiui 166 fărălegiuitor 166 fără-omenire 166 fărbui IV 139 fărima 208 fărîmătură III 190 Fărmachi III 121 fărmăcăciune III 171 fărmăcărie III 171 fărmăcător 245, 246 fărtăli IV 117 fărtălui IV 117, 127, 131 fărtui IV 117, 118, 139 fătană IV 180
fătăciunat IV 298 fătălău IV 186, 193 fătăloancă IV 181 Făt-Frumos 147,154, 156, 157,
180 ; IV 245; 246, 251 fătoaie IV 181 fătoc IV 181, 195 fătocină IV 191 fătoi IV 180, 181, 193 fătuţă IV 151 făţarnic III 281 ; IV 189 fă tărie 233, 234; III 172 făţui IV 140 făţuitoare III 182 făurar III 151 făurărie III 171 făurărit IV 299 faurie III 171 febrifug 201 -..
febril 94 - .
febrilism 130
fecior III 97 ? feciorariţă IV 185 fecioresc II 140 fecioreşte II 140 feciorie III 166 feciuriţă 238
feculent II 108, 110, 111
feculerie IV 74
federaţie II 33
feerie IV 74, 78
felcuţă IV 146
feldmare şal 164
felegos IV 190
felelui IV 127, 130
felezui IV 126, 136, 137
feliuţă IV 151, 156
feliural IV 96
feliurimişi III 109
felui IV 139
felurime 67
feluriv IV 89, 101
femeie IV 163
femeietic IV 186
femeiuşcă   II   200, 204; IV
163, 183 femelă IV 163
feminiza III 107
fenician II 217
fenol V 57-59, 61, 62
feriomenalist 125
ferăstrui IV 123
ferbente III 135
fereală II 130
fereastră-ghilotină 198
ferecat 217
ferecăciune 239, 240
ferecătură 249
feredui IV 116
fereguţă IV 156
ferestrui IV 140
ferfeniţos IV 190
ferice III 132; IV 37
fericemente II 195
fericie III 164, 170, 171, 172
fericire III 170; 171; IV 300
fericit III 132
fericitură 249, 250
ferigar III 62, 152
feriguţă III 136
feritură 249
fermă-model 172, 176
fermier 119
fertiliza IV 296
fervent II 108 ; III 140
ferzincui IV 139
feşcilăll 166
feştanie II 105
feşteri IV 207
feştilă II 166
feteamă III 56
feteloi IV 181, 193
ieteluşcă IV 183
fetiş III 60
fetişcană II 94, 98, 100; III 96
fetişism 129
fetiţă III 89
feţie 234
feudalism 126
feudalist 127
fezandare IV 319
fibrilare IV 313
fibră 134
librilă II 149
CUVINTE
fibrom 133 fibros 133 ficat 134 ficătire IV 317 ficăţel III 95 ficuţă IV 152 fideleş II 209 fideluş II 209 fie-iertatul IV 236 fierar 79; III 143; V 24 fierărie IV 72 fierătaie III 55 fierbătoare III 184, 185 fierbe 15
fierbere III 184 ; IV 285,303,305 fierbinte III 136, 137, 140 fierbinţeală 226 ; II132,134 fiert IV 293, 305 fierui IV 140 fifăi IV 221 fifii IV 221 fifîi IV 221 fige II 49 figlui IV 118 figurant II 112 figura(tiva)mente II 195 fiiastru IV 179 fiinţe III 137 fiiţiv IV 89 fila IV 140 filatură III 6 filerizare IV 319 filetar V 20 Filipache III 124 Filipeanca 138 Filipoiu IV 170 filmic V 66 filmotecă 201 filologhicesc 115 tilosoficesc 101, 104 filozofard II 120, 122; IV 179, 192
filozofardă II 120 filozofastru IV 179 filozofeşte II 142 filozoficeşte II 142 filtru elimină-bandă 199
filtru trece-bandă 199 filtru trece-jos 199 filtru trece-sus 199 filui IV 140^ fin 49 final IV 93 finalmente II 195 finet* IV 83 finetă IV 82, 83 finez II 219 finisator V 26 finisor V 26 finitiv IV 90 finlandez II 216, 219 Finogea IV 63 finuţ IV 142, 152 fircălui IV 127 fire IV 303 firesc III 211 firfiricuţă IV 156 firmament V 47, 48 firmamînt V 48 firoscos 160. firui IV 125, 140 firuţ IV 153 finită IV 149, 156 fişier 119 fitosedol V 63 fitui IV 140 fiţuire IV 317 fiuţ IV 151, 152 fiuucidere 169, 177, 18S fizicalmente II 195 fizicamente II 195 fiziceşte II 144, 145 fizico-chimic 197 fixativ IV 108 fixator IV 108 fîlfăi IV 221 fîlfîi IV 218, 221 fîlfîind,-ă IV 261 fîlfîitoare III 183 fînărie III 54, 167 fîneaţă III 51 fîneşte II 146 fîrţăi IV 221 fîrţîi IV 218, 221
,146
INDICE
fîrţoagă IV 189 fîrţotină IV 191 fîsăi IV 221 fîsîi IV 221
fîsîială II 137
fîsîitură II 137
fîşăi IV 221
fîşcăi IV 226
fîşii IV 221, 233
fîşticuţă IV 154
fîţăi IV 221
fîţîi IV 218, 221
flageoletă IV 84
flamba 56
flambaj 56
flaneletă IV 82
flaşnet IV 84
flaşnetă IV 84
flautist 127
Flavitrol V 60 flăcăiandru II 100 ; III 96
flăcăie IV 298
flăcăit IV 298
flăcăraie III 46
flăcăruie II 211
flăcăruşă II 211
flăcău IV 192
flăcăuan II 94, 100
flămînd 216 ; III 200
Flămîndul II 157
flămăndzi 208
flămînzenie II 103
flămînzi IV 296
flămînzie 233, 234; III 172
Flămînzilă II 150,  151, 152,
154, 157, 159; IV 188 fleac 78
fleacui IV 123, 140 flebită 133
flecar 78, 80; IV 193 flecarnic IV 189 flecăreală III 49, 169; V 54 flecari IV 196, 197, 204 flecărie III 166, 169 flecar os IV 190, 193 fleci IV 38; 230 fleciui IV 119, 221 flecui IV 140
flenderisi III 103, 109 flenduros IV 190 flenţoi IV 181 fleosni IV 227 fleşcăi IV 221 fleşcăială III 48 fleoşcăi IV 221 fleşcărie III 166 ; IV 181 fleşteri IV 229 flexibiliza III 108 flexiona II 181 ; III 107 flexionar II 181 flişchii IV 221 Floarea IV 53 floarea-boului 158 floarea-griului 158 floarea-reginei 158 floarea-soarelui 158, 178, 188, 197; IV 235, 236, 248, 250 floare-de-Sfînta-Ana IV 248 floricultor 177 floricultură 177 flori-de-paie 158, 188 flocărit IV 294, 299 Flocea IV 47, 54, 56 floculare IV 319 Floran(a) II 97 florar III 151
Florea IV 53, 54, 55, 56, 58, 62
Florilă II 156; IV 62
florincior 225
Floroiu IV 171
florurare IV 319 florelinte III 138 flotilaş 81 flotilă II 149 flautizare IV 287, 313 fluidifica III 114; IV 296 i fluidiza III 114 fluidizare IV 319 fluierar III 146 fluierare IV 304, 307 fluieraş 81, 82; IV 165 fluieră-vînt 156, 179, 188 fluturare IV 307 flutura tic IV 186 fluxare IV 313
focalizare IV 319 focar V 26 fochist V 26 focul-lui-dumnezeu 158 focusare IV 313 fofila II 167 fofirlica V 40 fofîrnă V 37, 40, 42 fofolog IV 189 foiliţă II 169 foitaj 63 foitui IV 139 foiţar 80 foiţaş 84 folcăluţ IV 156 folclorist 127 folcuţ IV 147, 148 folfăi IV 218, 221 folosinţă III 136 folositoare 245 Foltea IV 54, 56, 63 folticos IV 190 fonciarmente II 195-fonderie IV 73 Fonea IV 52 fonetism 126 fonfăit III 217 fonf arie III 174 Fonfea IV 53, 56 foniciza III 108 fonotecare IV 313 fontărie III 174 ; IV 79' forcoti IV 229 forestier 120 forfăi IV 221 forfecare IV 307 forfecuţă IV 156 forfoci IV 39, 44 forfoti IV 229 forjar 79, 83; V 26 forjor V 26
forjărie III 174 ; IV 7£ formaj 61
formalism 125, 129 formalist 125, 12& formant IV 107 formaţie IV 107 formativ IV 104, 107 formatizat IV 299
CUVINTE
147
formator IV 107 -formălui IV 127 formă-tip 172, 176 formilare IV 319 formol V 61, 62 formui IV 115 formului IV 127 fornăilă IV 188 fornăit IV 299 forobraz 159, 187 forostui IV 139 fortifia III 110 fortifica III 110 fortificant II 107, 109, 111 fortilă II 167
forţamente II 191, 194, 195 fosalău IV 186 fosăi IV 221 fostui IV 139 foşăi IV 221 foşcăi IV 221, 226 foşcălui IV 129, 131 foşfăi IV 221 foşfoi IV 221 foşnăi IV 225, 226 foşnet III 63, 155, 159, 160 161
foşni III 157; IV 227 foşnindă IV 256 foşnire III 160, 161; IV 308 foşnit III 160, 161; IV 308 foşpontălui IV 128 Fotache III 121, 123,124 fotbalist 127 fotoelectric 201, 202 fotoelectron 164 fotogenie 164 fotografiat IV 306 fotografie 164, 200 fotografiere IV 306 fotogrametrie 202 fotoliu-pat 172 fotoluminescent 201 fotoluminescenţă 201 fotomontaj 57 fotosinteză 202 fracţie II 180
fracţiona II 181 fracţionist 127 ; III 181 fracţiune II 180 fragment V 48 fragmînt V 48 francamente II 195 francez II 215, 219; III 212 franco-german 171, 185, 197;
II 223 franco-sovietic 171 franţez II 215 franţuz II 215 franţuzeşte II 146 franţuzoaică III 212 franzelărie III 54 frapant II 112 frate II 33; IV 163
Fratea IV 54
fratoricesc 110
fratricid 168
frăgar III 148
frămîntat IV 309
frăncui IV 140
frăngător 207
frăsinărie III 172
frăsinet 11161,62, 172
frăsiniş III 61, 172
frasinişte III 59
frăsui IV 116
Frătea IV 54
frătiluc II 160
frătiuluţ IV 147, 152
Frăţea IV 62
frăţeaşte 231
frăţie   232,   235;   III 164, 166
Frăţilă II151,153 ; IV 62 frăţiuţ IV 152 frăzulică IV 183 freamăt III 155, 156 frecare II 211 frecămînt V 49 frecţii III 115 frecuş II 206, 207, 211 frecventare II 115 frecvenţă II 115 | fremătîndă IV 262, 264, 265
f re ne tiza III 108 frezar V 27, 28 freză 196 freză-burghiu 198 frezor V 20, 27, 28 frezorist V 27, 28 frică II 51
fricos 206, 243 ; III 280 fricoşa 243 fricţiona III 115 Frigea IV 53 frige-linte 154,156,179 frigere IV 308 Frige-Vacă 160 Frigilă II 155, 157 frigorifer 201 frigorific 201 Frigurosul II 157 fript IV 293, 308 friptoare III 184 friptură III 184 frişcui IV 140 fritare IV 313 frizerie III 167 ; IV 70 frîmseaţe 232 frîmseţat 232 frînaj 62 frînc II 215 frîncie III 167
frîngătoare III 182
frînge II 59
frînghier V 24
frînghierie IV 71
frînghiuţă IV 156
frînt IV 293
frîntură III 189, 190
frontal III 213
fructieră 119, 120
fructifica IV 296
fructoare III 178, 183
fructola V 63
frumoasă III 209
frumos III 206, 211, 214, 280 282
frumuseţa II 44 frumuseţe 204 frumuşel III 89
148
Frumuzachi III 124 fruntaş 81, 83 frunzar(iu)III 60, 152,153, frunzăreală II 130 frunzărime 71 frunzătură III 51, 189 frunzet III 62 frunziş III 61, 153 fudulache III 126 fudulie III 164, 166 Fudulilă II   150,   152, 154;
IV 188 fugaci IV 40
fugar 79; III 143, 203 ; IV 40 fugaci IV 39, 40 fugări IV 40 Fugea IV 62 fuget III 159 fugi III 157; IV 39 Fugilă 11150,151,152,159 fugind,-ă IV 256, 258, 269 fugitiv IV 98 fugitiv IV 95 fuglă IV 164 fuguţa IV 145 fuior III 97 fuituială III 49 fulardare IV 313 Fulecea IV 63 Fulga 137 fulgera IV 297 fulgereşte II 141, 147 fulgerindă IV 258 fulgui IV 140 fulguială III 49 fulguire IV 308 fulguit IV 308 fulguri IV 140 Fulguţa 142 fum II 10 fumăcios II 128 fumăraie III 46, 55 fumăreaţă III 52 fumări IV 140 fumedenie II 103; III 56 fumega II 10, 13, 15; IV 122, 140
INDICE
fumegat IV 272 fumegătoare IV 264 fumegător IV 264 fumegînd,-ă IV 254, 259, 272
fumegos IV 272 fumidenie II 103 furnizare IV 319 fumînd,-ă IV 256, 261, fumui IV 125,140 funărie III 53 funcţiona IV 296 funcţionar II 179 funcţionariza III 108 funcţionăraş IV 183 fundament V 47, 49, 53 fundamentalmente II 195 fundamînt V 49 fundarisi III 103 fundaş 81 fundălui IV 128 fundoare III 178 Fundulache III 124, 125 Fundulea IV 62 funduţ IV 152 furaj 55, 60 furat IV 281, 299 furătoare 245 furătură III 190 furbisa IV 287 furbisare IV 287, 319 furcar V 24 furchetă IV 83 furculiţă III 95 Furcuşelea IV 63 furcuţă IV 155 furdului IV 127 furfurol V 57, 59, 62 furgătui IV 135 furgonetă IV 82, 83, 86 furie II 51 furiş 208 furişa II 56 furlandisi III 113 furnalist 127, 128 f urni camă III 56
furnicar III 60; IV 167 furnigoi IV 169 furnizoare III 177 264, | furnizor III 177 furnirui IV 140» furtişag 244 furtivamente II 195 furtunar III 150 267 I furtunatic IV 186 Furtunoaia 139 furunculoză 134 fusar V24 fuselaj 55 fusuiac IV 184 fuzetă IV 82
Gabrea IV 56
G.A.C. 170
Gache III 123
gadarean 227
gaiacol V 62
gaiţă IV 164
galateni II 217
galant arie III 166
galanterie III 166; IV 75, 78
galantom 163
galantomeşte 163
galantomie III 173 .
galanton 163
galben III 206
Galben de Soare IV 251, 252
galben-verzui 171, 186
Galdea IV 52
galetă IV 82
galicism 126
galilean 227; II 217 galileesc 229, 230 galiţian II 217 galiţiancă II 220 galoşare IV 313 galvani III 115 galvaniza III 115 galvanocauterizare IV 313 gamopetal   III 212 Gane IV 50 Ganea IV 50, 52, 58
gangsterlîc IV 76 gara 56, 61 garaj 56, 57, 61 garderobă 179 garderobier 119, 120 gard viu 169, 180 gargarisi III 113 garnetare IV 313 garnisaj 56, 61 garofiţă III 90 gasconerie IV 76 gastrită 133 gastrosedol V 63, 64 Gavril(ă) II 155, 172, 176 Gavrilache III 121 Gavrilaiche III 121 Gavriloaia 137 gaz 78
gazator V 19
gazetă de perete  148,  182;
IV 239, 244, 246, 248, 249 gazetăraş IV 183 gazetărie III 165 gazonare IV 319 gădinuţă IV 144 găfii IV 221 găfui IV 221 găgăi IV 221 găgăli IV 229 găicuţă IV 162 găinar 78, 80 găină 78; IV 163 găinari IV 197
găinuşă II 203 ; III 95 ; IV 164 găinuşoi IV166, 167 găinuţă IV 155, 156 găiţoi IV 169 gălătuş II 203 gălbenea III 91 gălbeneală II 132} III 49 galbeni II 44 gălbenicios II 127 gălbenime 68; III 57 gălbenindă IV 257' gălbenuţ IV 158 gălbinet III 47 gălbinicios III 97
CUVINTE
Gălculiasă 139
gălgăi IV 219
gărăgaie III 55
gărdui IV 140
gărduţ IV 151, 160
gărgăi IV 221
găsibil 96, 98, 99
găti III 114
găvăna II 56
găzar 78, 79
găzdăli IV 131, 140
găzdălui IV 129, 131, 132, 140
găzdui IV 124, 131, 132
găzduţ IV 148
găzui IV 140
geamar 78
geamăt HI 155, 156 geamgiu V 24, 26 gemar 78; V 26 gemătură III 163 geme II 48 gemeni III 207 gemet III 156, 162 gemînd,-ă IV 254, 256,257, 258,
261,267 gemut IV 293 general III 211 general-locotenent 172, 177 general-jnaior 172, 177 generalmente II 192, 194, 195 general-şef 172 genevez II 219 genito-urinar 197 genovez II 216, 219 geograficeşte II 143 geometricamente II 196 geometrie 200 geopolitică 164 georgian II 217 gepizi II 213 Gerea IV 62
Gerilă II 151, 154, 157, 158;
IV 62, 188 germano-francez 185 germinant II 112 germinativ II 112 germinatrice III 132
149
gerui IV 125, 140 geruleţ III 94 gestiona II 181 gestionar II 181 gestionare IV 286, 319 Gheanghea IV 53 gheară de pisică 197 gheaţă II 44 ghebos III 280; IV 190 gheboşa IV 140 ghebui IV 140 ghebuş II 205 ghelbrănuire IV 317 ghemui IV 140
Ghenghea IV 53
gheografic 107 gheograficesc II 143
gheometricesc 108, 109
Gheorghachi III 121
Gheorgheta IV 86
Gherea IV 56
gheretă IV 85
gherghesean 227
gherghină II 164
Ghermăneasa 138, 139, 142
gheşeftar 80; IV 185 :
gheţar III 152
gheţuş II 207
ghiarghilă II 164
Ghicea IV 53, 54, 56
(pe) ghicite II 280
ghicitoare II 48; Ui 194
ghicitură III 194
ghijoagă IV 189
ghilcăi IV 221
ghilemetă IV 84
ghilosi III 113
ghimpar III 146
ghimpe II 52
ghimpuruş II 202
Ghinduleasa 141
ghintuij IV 140
ghintui2 IV 140
ghinui IV 140
ghiocel III 91
ghiocer V 24
ghiocerie IV 72
150
ghiolcăi IV 221 ghiolcoi IV 221 ghionoaie IV 164, 166 ghionoi IV 166, 167 ghionti II 56; IV 140 ghiontui IV 140 ghiorăi IV 221 ghiorcăi IV 226 Ghiorghiachi III 121 ghiorîi IV 221 ghiorlan II 95; IV 181 ghioroi IV 169 ghiorţăi II 56; IV 221 ghiorţii IV 221 ghioşar V 19, 24 Ghiţuleasa 141 ghiujan IV 180 ghiuluş II 202 ghizdui IV 140 Ghizelea IV 56 gilălui IV 127, 130, 131 gilăluitori(u) 207 ginere IV 163 gingăşie 74; III 164, 169 gingăşime 67, 74; III 169 gipsare IV 286 gitrui IV 118, 130, 139 gitrului IV 127, 130 giudecămînt V 49 giudecător 207 giugiulire IV 306 giugiulit IV 306 giulgiui IV 140 giunrie 205 giurămînt 205 Giurculeasa 141 Giurgachi III 121 givrare IV 319 Gîdea IV 6, 56, 57, 67 gîdeluş II 206 gîdiuţă IV 144 gîfăi IV 221 gîfii IV 221 gîfîi IV 221 gîfîindă IV 266 gîfîit IV 308 gîfui IV 221
INDICE
gîgîi IV 218, 221 gîlcătură III 189 gîlgăi IV 221 gîlgăni IV 227 gîlgîi IV 218, 219, 221 gîmfătură III 189 gînd II 51 ; IV 114 gîndi 209 ; IV 296 gîndului IV 127, 132 gînduţ IV 152 gînganie II 106 gîngăios IV 190 gînjui IV 140 Gîrbacea IV 54 gîrbăci IV 40 Gîrbegea IV 63 gîrbov II 51 gîrbovie III 171 gîrbovire III 171 gîrgîi IV 218 gîriuţa IV 145 gîrîi IV 221 gîrlan II 96 gîscan II 97; IV 169 gîscănie III 53 gîsîi IV 221 gîtar III 147 . gît-legău 174 gîtui IV 140 gîzobenie II 103 gîzuţă IV 156 glanetaş 81 glas 241
glasnic 241, 242, 247 glaucom 134 glazură III 188 glazurare IV 319 glănţui IV 140 glăsi IV 117 glăsitor(iu) 245, 246 glăsui 241 ; IV 115, 118, 124 glăsuţ IV 151 glăzuire IV 320 gleizare IV 319 glicerinare IV 319 glicol V 59 li vilă II 167
gloabă II 52 Gloanţa 138 Globişelea IV 63 globulare IV 313 globulizare IV 3*13 glodar III 150 glodărie IV 181 glodi II 56 glodişte III 59 Glojdănoaica 140 glonţiş III 61 glosar III 144 glotime 75 glucozier 119, 120 glumeţ-afectuos 171 glumit IV 299 goală-goluţă IV 158 g^dană V 39 godetă IV 84 godîrlan V39, 42 godîrlău V40 godetă IV 82 gogîlţîi IV 221 gogîlţui IV 221 gogoman IV 221 gogoşar III 148, 153 gogoşerie IV 78 Goguţă IV 145, 154 golan II 94; III 181 golană II 99 golănaş IV 182 gol de aer 195 Golea IV 51 gol-goluţ III 94 Golia IV 61 goliciune 239, 240 gomenol V 60, 62 gomerian II 218 gomilă II 166 gonaş 81
gondolare IV 287, 313 gondoletă IV 82 gondolier 119 gonetă IV 86 gonflare IV 319 gonitor 208, 245, 246 gonotiftiriţă IV 166
gonotiftiroi IV 166 gorgoni IV 210, 213 Gorjănoaia 141 Goscol 170, 184 goscolist 170 gospodăreşte II 145 gospodărie III 52 gospodărie (agricolă) colectivă 170
Gostat 170, 184 gotcan II 97 gotesc 106 gotic 114 goticesc 106, 114 goţi II 213 gozărău IV 186 gradualmente II 196 grafician V 22 gramaj 61; 62 gramatical 115 gramatică 105
gramaticesc 105, 115 ; II 143 gramatice şte II 143 gramatiza III 108 grammaticalemente II191, 196 granitizare IV 277, 313 granulom 133, 134 granulomatoză 134 gras 216, 217 graseiare IV 284 graseiere IV 284 Grasu III 212 grataragiu V 26, 28 gratarist V 26, 28 gratuitamente II 187, 196 gratula II 34 graţiosamente II 191, 196 grăbitoare 245, 246 grădinar IV 196 grădinari IV 197 grădinărit IV 299 grădiniţă III 95 grădinuţă IV 160 grădiş 238 grădişte III 59 grădui IV 140 grăitor 207
CUVINTE
grăitorit IV 293 grămadă II 10 grămădi II 10, 13 gramatical 114 grămăticesc 114 grănicer 78 graniţa IV 121, 140 grăniţui IV 121, 124, 140 grănuţ IV 144
grăsan II 93, 95 ; IV 180, 181
grăsime 73, 235
grăsuliu IV 99
grăunţ IV 144
grăunţare IV 302
greacă II 221
greaşnic 205
grec II 213
grecească 229
grecesc 230; II 222
greceşte II 146
Grecia II 213
grecie III 167
greciza III 108
grecoaică II 221
greco-american 171
greco-francez 185
grecotei IV 183
greculeţ IV 183
grecuşor IV 183
greeare IV 313
greierel II 210
greieruş II 203, 210
greime70, 235, 236
greisenificare IV 313
grena dier 119
greci 243
greomînt V 50
gresaj IV 282
gresare IV 282
gresat IV 282
greşeală 204, 225, 227 ; II 130 greşit 217
Greul-Pămîntului 178 greumînt V 50, 51, 55 greunatic IV 186 greutate 236 grevist 127
151
gri-cafeniu 172, 186, 187
grifare IV 287, 313
grifui IV 140
Grigorieta IV 86
grijanie II 105, 106
grijeliu IV 99
grijelivu IV 99
grijitoriu 245, 246
grijuliu IV 97
grilaj 55
grindar III 146
grindeiuşă II 205
grinotare IV 319
gripcui IV 140
gris-perle 171
grînar(iu) 117; III 144
grîu arnăut IV 248
grîu de toamnă IV 239, 248
grîul-cucului IV 250
grîul-prepeliţei IV 250
groază IV 68 .
groaznic 240, 242
groenlandez II 219, 221
grohăi IV 219, 221
grohăni IV 227
grohni IV 227
grohoi IV 221
grohoni IV 227
grohoti IV 228
grohotiş III 46
grooi IV 222
gropar 83
gropaş 83
gropila II 169
gropilat II 169
gropilă II 161, 164, 168, 169
gropiliţă II 161, 169
gropiş III 61
gropişte III 59
gropiţă III 95
grosime 235
Grosu III 212
grosuţ IV 157
grotesc III 211
grozăvenie II 103
Grozea IV 53, 56
grozliv IV 97
152
grubie 105
gruhîi IV 221
gruhui IV 221
grumăjer III 147
Grumezea IV 54
grunţăit IV 229
grupaj 61
guaiaeol V 62
guiţa IV 230
guiţi IV 230
guleruş II 205
gunoier 79
gunoişte III 59
gura-leului 158,178 ; IV 249
guraliv IV 97, 98, 99
gura lumii 156
guran II 95, 96 ; IV 181
Gura-Ocniţei IV 251
gurar III 152
gura satului 156
guratic 52 ; IV 186
gură-bogată 155, 156, 180
gură-cască 155, 179
gură-clanţ 155, 156
Gură-cu-Lacăt 182
gură de apă 182
Gură de aur 168, 182
gură de broască 197
gură de lup 197; IV 245
gură-rea 154, 156
gură-spartă 154, 155, 156, 180
IV 245 Gurea IV 62 gureş III 209; IV 187 Gurilă II 155; IV 62 gurist 124 gustar III 151 gustare IV 306 gustat IV 306 gustativ IV 103 gustăreţ IV 187 gustos III 214 Guşăilă II 159, 176 Guşilă II 157 guşoi IV 140 uşui IV 140
INDICE
gutos III 212 guverna tiv IV 102 guvernămînt V49, 55
hagemiş III 61 ha-ha IV 217 Haidea IV 53 haiducame III 56 haiduceşte II 141 Haimanalele Poştei 160 haimanalîc IV 189 Haină-Roşie 160, 180 hainerie IV 77 haită II 44 haitian II 217 halaj 56 haldeanin 227 haleală III 44, 48, 49 halea-malea 159 halogena IV 287 halogenare IV 287, 319 halvagerie IV 73 halvagiu V 24, 25 ham II 52; IV 217 hanovrez II 219 hapciu IV 217 haracilui IV 129 hareciladisi IV 129 harecilui IV 122, 129 hareciui IV 119, 122, 129, 211 215
harnaşament II 191 harţă IV 117 hasnă IV 117 hatişerif 162 haţegan II 97 havaiăn II 217 haveză 196 hăbăuci IV 37 hăbeci IV 37 Hăcimăndroaia 143 hăcui IV 114 hăi IV 211, 215 hăilui IV 127
hăinărie III 54 haini şoară 225 hăisui IV 140 hăitui IV 116, 124 hăituiala II 132 hălădui IV 139 ' hălălaie III 55 hălălăi IV 218 hălcăluţă IV 146 halci IV 140 hălcui IV 125, 140 hămăi IV 222 hămisliu III 210 hămişliu III 199 hămui IV 140, 222 hămurar 78 hămuşire IV 308 hămuşit IV 308 hăndrălui IV 129, 132 hănţălui IV 218 hănţos IV 190 hănţui IV 140 hăpăci IV 41, 45 hăpăi IV 222 hăpălui IV 127 hăplău IV 186 hăpui IV 119, 122, 222 hărăţeală IV 298 hărăţit IV 298 hărăzi IV 117 hărăzui IV 115 hărhăti IV 140 hărhătui IV 140 hărmălaie III 55 hărnicie III 164 hărpăi IV 222 hărsni IV 228 hărşni IV 227 hărşui IV 119, 222 hărţaş 83 hărţăli IV 117 hărţui IV 117, 118, 138 hăsnăli IV 140 hăsnălui IV 127,. 140 hăsnui IV 117, 125, 140
hatmani IV 207 hăţăi IV 222 hăţui IV 140 hăui IV 222 hăuli IV 229 hăuni IV 227 hăznălui IV 131 hectometru 200 heitui IV 116
hellenicamente II 189, 193, 196 hematom 133 hemiciclu 200 hemiplegie IV 17 hengherie IV 70 Henţia IV 51 hepatită 134 heptagon 200 herghelegiu V 24 heruvimesc 106, 230 heruvimicesc 112 heterodinare IV 319 hibălui IV 128 hibridizare IV 313 hiclenşig 206 hidoşenie II 103 (hidro)ameliorativ IV 101 hidrociclonare IV 313 hidrofilizare IV 313 hidrofobizare IV 319 hidrofugare IV 313 hidromecanizare IV 319 hidroplanare IV 319 hierbinţeală II 130 hieruvimesc 229 higiduş II 201 himic 115 himicesc 115 hincui IV 140 hiperaciditate 42, 43 hiperalcalin 42 hipercloruraţie 43 hipercompresor 43 hipereritic 43 hipereritică 43 hipereniuziast 43 hiperfoca! 43 hipergeometric 43
CUVINTE
hiperiritabil 43 hipermetrop 43 hipermetropie 43 hipersceptic 43 hipersecreţie 42 hipersensibil 43 hipersensibilitate 42, 43 hipersensibilizare IV 319 hiperspaţiu 43 hipertensiune 42, 43 hipertensiv 42, 43 hipertiroidism 43 hipertrofia 43 hipertrofie 43 hipertrofie 42 hiperurbanism 43, 126 hipnotiza III 108 hipnotizant II 107, 109 hipoaciditate III 4, 12 hipoacuzie IV 17 hipofizare IV 313 hipogastric III 12 hipogastru III 12 hipopotam 148 hipotensiv III 12 hipotrofie III 12 hirăi IV 222 hirii IV 222 hirotoni III 113 hirotonisi III 113 (h)istoricamente II 187, 196 hitlenie 232, 234, 235, 244 hitlenşug 244 hîcii IV 119, 120 hîciui IV 119, 120 hîcîi IV 222 hîdache III 126 hîduţ IV 158, 182 hîhîi IV 222 hîlţăni IV 227, 228 hîlţîna IV 226 hîmîi IV 222 Hînca 142 Hînculeasa 141 hîrăi IV 222 hîrbălui IV 126, 129 hîrbui IV 140
153:
hîrcăi IV 226
hîrcuit IV 299
hîrghilă II 165
hîrîi IV 222
hîrîit IV 299
Hîrjoaia 142
hîrlăuan II 98
hîrşcăi IV 226
hîrşîi II 222
hîrşîire IV 306
hîrşîit IV 306
hîrşni IV 227
hîrtierie IV 71
hîrtierit III 66
hîrţoagă IV 189, 192, 194
hîrţogărie IV 79, 181
hîrţui IV 119
hîşîi IV 211, 215
hîţanie II 103
hîţăi IV 222
hîţăna IV 226
hîţăni IV 227
hîţii IV 222
hîţini IV 227
hîţîi IV 222
hîţîni IV 227
hîţuţ IV 146
hîzenie IV 185
hlăpie III 172
hleabui IV 140
hlipăt III 156, 162
hlipi III 157
hlizenie II 103
hodăcăi IV 222
hodîcîi IV 222
hodorogi IV 230
hodorogitură IV 190
hoherie IV 70
hohîrcă V 38, 41, 42
hohîrlă V 40
Hohorezeală II 160, 178
hoinări IV 197, 204
hoitar III 150
holba II 48
holban II 95>   96;   IV 181 holbitură IV 190 honci IV 37
154
INDICE
CUVINTE
155
honuire IV 293, 320 honuit IV 293 hoiLuitor V 19
hopăi IV 222
hopătaie III 54
horăi IV 222
Horăilă II 156
horăind,-ă IV 259
liorăit IV 299
horeai II 150, 159; IV 188
horcăni IV 227
horconi IV 227
horcoti   IV 228, 229
Horea IV 51, 53, 56
horelci IV 201
horhăit IV 299
horhomet III 62
Horia IV 51
hornar 79
hornărit IV 294
horoi IV 222
horpăi IV 222
horpoi IV 222
horpoti IV 229
horţog IV 189
hotărnici IV 199
hotelier 119
hotîcîi IV 222
Hoţea IV 53
hoţeşte II 141, 147
hoţie III 166
hoţiş II 147 hoţoaică III 97 hozrascict 164, 170 hraeonit IV 302 hrăborie 232; III 172 hrănui IV 140 hrăpăreţ IV 187 hrebănat IV 298 hrenui IV 125, 140 hrepcui IV 140 hrimaticesc 110 Hristache III 124 hristianicesc 112 fcrişcar III 149
192
Hrizoaia 141 huhăi IV 222 huhui IV 120 huhura IV 229 huhurat IV 298 huhurez? IV 230 huhurezoaie IV 168 huhurezoi IV 168 hui IV 120
huian II 95, 96; IV 181 huidui IV 119, 122, 209, 211,
213 huit IV 299 hulenie III 196 huli 241
hulitură III 196 hulnic 105, 241, 242 hulitoriu 245 humărie III 167 humificare IV 319 humui IV 140 huni II 213 hunţului IV 128 hunţuţ IV 144 hurcuire III 184 hurcuitoare III 184 hurducai IV 222 hurducăială II 137 hurducătură II 137; III 193 hurdui IV 222 Hurmuzache III 124 Hurmuz?chi III 121 hurui IV 119, 222 huruulă II 135 huruit III 192, 193; IV 299 huruitură II 135-, III 192, 193 huştiuca^IV 230 huţa IV 230 huţăi IV 222 huţui IV 119, 222 huţuna III 225 hu7uriu\IV 124, 140 huzdupa IV 230
Iacomachi III 121
Iacovache III 121, 123
Iacovachi III 121
iadrilă II 164
iadrină II 164 t
Ialcmicioara III 92
iambicesc 106
iamvicesc 108
Ianaeache III 121
Ianacachi III 121
Lmache III 122
Ianulea IV 63
iarba-apelor 158
iarba-cîinelui IV 250
iarba-fiprelor 158, 178; IV 250
iarba-găinilor 158
iarba-piperului IV 250
iarba-vînt ului 158, 178
iarbă-creaţă 158
iarbă-de-puşcă 182
iarbă-iute IV 250
iarbă-mare 158; IV 248
iarbă-roşie IV 250
iaurgerie III 166;  IV 72
iazigi II 213
Iazul Bulgarului 160
Iazul Nou 160
I.C.A.B. 188
icăluţă IV 146
icnet III 159
icni III 157; IV 140
iconoborerie 162
iconobornic 162
iconoboreţ 162
Iconomefsca 138
icspo?iţie III 20
idealism 126
idealist 127
idealiza IV 296
idealmente II 196
ideatic IV 103, 107
ideativ IV 102, 103, 107
ideaţie IV 103
identifica III 107
identificabil III 214
ideclogiceşte II 142, 145
ideologico-temrtic 184
idilism 126
idiot III 280 idiotiza III 116 idioţenie II 103; III 170 idioţi III 116 idioţie III 170 idolatrie 162 idolatriza IV 296 idolesc 229, 230 idolie III 172 idoloslugaş 162 idoloslujenie 162 idoloslujitel 162 idoloslujitoriu 162 idropicesc 108 idumeanin 227 • ied III 97 iedui IV 123, 140 iedzar III 60 ieftenşug III 170 ieftin III 217 ieftinie III 164
ienache III 120, 121
iepar III 146
iepilă II 162, 168; V 45
iepîrşă V 40, 42, 43 iepîrşnă V 38
Iepuran II 97
iepureşte II 145
Iepurici II 160
Iepurilă II 150, 153, 156,
iepuşană II 100
iepuşcană II 94, 100
ierarhiza IV 296
ierbăluţă IV 147, 156
ierbărit III 66
ierbuţă IV 156
iergheliaş 83
ieroglificesc 108
iertare 239; IV 307
iertat IV 307
iertăciune 239
ierusalimitean II 220
ierusalimlean 227
ieşan II 98
ieşind IV 268, 269, 272 ietucuţa IV 148, 159 iezar III 60
158
Iezerul Frumos 160 iezire IV 302 ifosativ IV 101, 104 ighemonicesc 110 ignicolor 174 ignipotente 174 ignobil IV 7 ignominie IV 4 ignora IV 4 ignorant IV 4 ignorantiza 108 ignoranţă IV 4 ihneluţă IV 147 ihticeşte II 142 ihtiol V 59, 62 ijderanie II 105 Ilanea IV 55 Ilă II 153 ilău IV 130
ilegal II 21 ; IV 4, 6, 7 ilegalist 127 ilegalitate IV 8 ilegaliza IV 8, 13 ilegalmente II 193, 196 ilegibil IV 5 Ilenuţa IV 145, 154 Ilie-Pălie 159 ilimerizare IV 310, 313 ilimitat IV .4, 7, 9 ilir II 217 ilirian II 217 ilizibil IV 4, 5 ilogic IV 7 ilumina II 40, 42 iluzionism 125 iluzionist 125 imaculat IV 6, 7, 9, 10 imaginativ IV 103 imangeabil 94 imaterial IV 6, 7, 10 imaterializa IV 4, 13 imatur IV 5 imbecil III 280 imberb IV 3 imbold II 42 imemorabil IV 10 imemorial IV 7 10
imens IV 3 imensitate IV 3 imersare IV 287, 313 imersiune IV 287 imigra II 40 iminent II 108 imitatoraş IV 183 immediamente II 196 immediatamente II 196 imobil 93, 94 ; IV 7 imobiliar IV 7 imobilitate IV 8 imobiliza IV 8 imoral II 21 ; IV 7 imoralitate IV 8 imortal IV 7 impacienţă IV 8 impalpabil IV 4, 7 impalpabilitate IV 8 impar IV 7 imparabil IV 12 imparisilabic IV 7 împartăjabil IV 4 imparţial IV 7, 10 imparţialitate IV 8 impasibil IV 11 impasibilitate IV 8 impenetrabil IV 6, 7 impenetrabilitate IV 6, 8 impenetrant IV 5 imperativ III 214 imperceptibil IV 6, 7, 8 imperfect III 214; IV 6 imperfecţie IV 4 imperialism 126 imperialist 127 imperiosamente II 196 impermeabil III 205; IV 6, 7
impermeabilitate IV 8 impermeabiliza III 108 ; IV impermutabil IV 8; V 4 impersonal IV 7, 10 impersonalitate IV 8 impertinenţă IV 8 imperturbabil IV 7 impietate IV 8
156
INDICE
impiu IV 8 implacabil IV 3 implica II 40
implicitamente II 191, 196 impoliteţe IV 4 imponderabil IV 6, 9 imponderabilitate IV 8 impopular IV 7 important II 114 importanţă II 113, 114 importuna IV 8 imposibil III 216 imposibilitate IV 8 impotent IV 7, 9 impozabil 94 impracticabil IV 7 imprecativ IV 104, 105 impregnol V 63, 64 impresie IV 103 impresionabil 94 impresionism II 179 impresionist II 179 impresiv IV 102, 103 imprevizibil IV 8 imprimare IV 306 imprimat IV 306 imprimerie IV 74, 78 improb IV 8 improbabil IV 5 improbitate IV 8 impronunţabil IV 13 impronunţabilitate IV 13 impropriamente II 196 impropriu IV 10 (im)prudent IV 9 imprudenţă IV 8 impudic IV 7, 9 impudoare IV 4 impuls II 42, 182, 183 impulsie II 182 impulsiona II 182 ; III 103, HO impulsiune II 182 impur IV 7 impurifica IV 13 imputa II 42 imputabil 94 imputent IV 5
imputenţă IV 5 imun IV 5 imutabil IV 5 inabil IV 7, 9 inabordabil IV 4, 7, 9 inacceptabil IV 7 inactiv IV 6, 7, 9 inactivare IV 319 inactual IV 4, 7 inacţiune IV 7 inadaptabil IV 7, 9, 11, 12 inadaptabilitate IV 8 inadecvat IV 7 inaderent IV 9 inaderenţă IV 8 inadvertenţă IV 4 inalienabil 94 inalterabil IV 6, 7, 9 inanitate IV 4 inaniţie IV 4. inaplicabil IV 7 inapreciabil IV 11 inapt IV 7, 9 inaptitudine IV 8 inatacabil IV 7 inaugura II 40 (in)avuabil 95, 96 incplculabil 94 incalificabil IV 7, 11 incapabil IV 4, 7, 9 incasa II 40 (in)casabil 95; IV 9 încastrare IV 319 incert IV 5, 7 inchietudine IV 4 incitabil IV 13 incitativ IV 101 inclavare IV 302, 319 include II 40; III 6 inclusivamente II 191, 196 incluziv IV 96 incoerenţă TV 8 incognito IV b incolor IV 4 incomensurabil IV 6 incomestibil IV 7, 12 incomod IV 7
incomoda IV 4
incomodabil IV 7
incomodare IV 13
in como da ţie IV 13
incompatibilitate IV 5, 8
incompetenţă IV 8
incomplet IV 6
incompresibil IV 8
incongelabil IV 8
incongruent IV 12
inconsecvenţă IV 8
inconştient III 282
inconştiente II 18
incontestabil IV 11
încontinuu IV 12, 13
inconvenabil 95; IV 5
inconvenient IV 4
incorect IV 9
incorectitudine IV 13
incorecţie IV 13
incorporai IV 7, 10
(in)coruptibil IV 7, 9
incoruptibilitate IV 8
incredibil IV 5
incredul IV 9
incult IV 7, 9
incultură IV 7, 9
incumba II 40
incurabil 92, 98 ; IV 5, 6
indecent III 133;  IV 4, 7, 9
indecinte III 133
indecis IV 5
indefinibil IV 5
indefinit IV 6
in definit a mente II 196
in delicat IV 7
indemniza III 101
indemonstrabil IV 5
independent III 130, 133, 134;
IV 4, 7 independentiza III 109 independenţă IV 5 independinţă III 133 indescifrabil IV 8 indian II 217 indiană III 212
CTJVÎNTE
157
indiancă II 220 indica II 40
indicativ IV 87, 104, 105 indiferent III 133, 134 indiferenţă III 133 indiferinţă III 137 indigenţă III 133 indigestie IV 6 indiginţă III 133 indigna IV 4 indipendentemente II 196 indirect IV 5, 7 indirectamente II 193, 196 indisciplinat IV 7 indisciplină IV 4, 9 indiscret IV 7, 9 indiscutabil IV 11 indisolubil 94; V 4 indispensabil IV 7 indispozat IV 5, 7 indispoziţie IV 6, 7, 8 indispune IV 5, 296 indispus IV 5 indistinctibil 95; IV 112 individualism 129; IV 188 individualist 129; IV 188 individualmente II 196 indiviz IV 4 indivizibil IV 7 indivizibilitate IV 8 in diviziune IV 4 indochinez II 219 in docil IV 7 indo-european II 217 indo-europeană III 212 indol V 57, 59, indolent III 280; IV 12 indolenţă IV 8 indomabil 94 indpmptabil 93 indubitabil IV 7, 11 indubitamente II 188, 196 indulgent III 134 indulgenţă III 133, 134 (injedit IV 11 inefabil 96; IV 12
ineficace IV 7 inegal IV 6, 7 in egaliza IV 13 inelaj 62 inelar III 150 inelare IV 319 inelegant IV 8 inelegantă IV 8 ineluş II 210 inepuizabil IV 11 inert IV 3, 12 inertare IV 313 inerţie IV 3 inestetic IV 7 inet III 62 inevitabil IV 7, 11 inexactitate IV 13 inexactitudine IV 13 inexistent IV 7, 9, 11 inexperienţă IV 8 inexperimentat IV 7 inexplicabil IV 8, 11 inexploatat IV 7 inexplorabil IV 7 inexplorat IV 7 inexprimabil 94 inextingibil IV 4 infailibilitate IV 8 infaillibilamente II 196 infam IV 12 infant II 108 infanticid 168 infatigabil 95 infecund IV 5, 7 infelia II 42 infidel IV 7, 9 infiltra II 40 infinimente II 191, 196 infinit IV 5 ^ infinitamente II 191, 196 infirm IV 9 infirma II 30; IV 4, 8 infirmerie IV 74, 78 infirmier 119 inflaţionism 126 v : inflexibil IV 9 influentia III 137
influenţativ IV 104
influinţa III 138
inform IV 4
informălui IV 128
informui IV 139
inframicrob III 12, 22
inframicrobian III 12
infraroşu III 12
infrastructură III 4, 12
infrasunet III 12
infructuos IV 7
infumabil IV 12
infuzibil 94
ingăsibil IV 12
ingineraş IV 183
ingineresc III 214
inginereşte II 141
inginerie IV 70
inginer-şef 148, 172, 177
inhiba III 115
inhibiţiona II 182; III 115
inhuminizare IV 313
inie IV 8
inichitate IV 8
inimaginabil IV 13
inimagihabilitate IV 13
inimic IV 5
inimicie IV 13
inimiciţie IV 13
inimiu IV 99
inimivu IV 99
iriimoşeşte II 140, 145
ininteligent II 140, 145; IV 8
ininteligenţă IV 8
inişte III 45, 59
iniţiat IV 307
iniţiere IV 307
injectită 134
injuria II 42
injust IV 7
injusteţe IV 8
inkelijinte III 139
inlegal IV 7
inmoral IV 7
innavigabil IV 12
inobservaţie IV 8
158
inocent II 108 ; III 133 : 12
inocenţă III 133 inofensiv IV 10 inoperant IV 7 inoplemenic 162 inoportun IV 7 inorganic IV 6, 7 inoslavnic 162 inospitalier IV 7 inova IV 296 inovator III 177 insaliva II 42 insalubru IV 7 insanitate IV 4 insatisfacţie IV 8 insaţietate IV 8 insecuritate IV 8 insemn II 42 insensibil IV 9 insensibilitate IV 8'" insensibiliza IV 4 inseparabil IV 9 inseria II 42 insignă II 42 insipid IV 4, 12 insistenţă. II 114, 115 insolent IV 12 insolit IV 12 insolubil IV 6 insolubilitate IV 6 insolubilizare IV 319 insolvent IV 7 insolvenţă IV 5 insomnie IV 4 insondabil IV 7 insonorizare IV 319 inspectorat III 173 inspector ie III 173 instabil IV 5 instancabil 93 instantaneu III 205 instintivamente II 196 instintualmente II 189, 196 instituţionaliza III 108 instructiv IV 108
INDIC»
IV ] instrument V 48, 52
I instrument de măsură 196 instrumînt V 48 insubordonare IV 8 insubordonat IV 7 insucces IV 8 | insuficient IV 5, 7 insuficienţă IV 8 Insula Şerpilor IV 247 insurmontabil IV 8 intabula II 42 integru IV 12 intelectiv IV 99, 107 intelectual IV 107 intelectualiceşte II 143, 145 intelectualminte II 189, 192, 196
inteleginţie III 137 inteliginţă III 138 intempestiv IV 12 intenabil 95 intendent III 130 intendenţă II 115 intensivamente II 196 interacţiune III 36 interafrican III 35, 37, 39 interaliat III 36 interamerican III 35, 37, 39 interanual III 35 interarab III 35, 37, 38 interastral III 36, 38 interatomic III 35, 37 interauricular III 35 interbalcanic III 35, 37, 38 interbritanic III 35, 37 intercala III 30 intercelular III 38 intercolhoznic III 35, 37 intercolonament III 35, 38 intercolonial III 35 intercomunal III 39 intercomunicaţie III 35, 36 imfrercondiţiona III 37 intercondiţionare III 35, 36,
37, 38 interconecta III 37
T
^interconectare III 35, 37 interconexiune III 37 interconfesional III 35 intercontinental III 37, 39 intercostal, III 29, 37 intercurent III 35, 37, 38 interdental III 35, 36 interdependenţă III 36, 38, 39 interdicţie III 38 interdigital III 35, 37 interelectrodie III 37 interelectronic III 35 interscapular III 35 intereuropean III 35, 37, 39 interfacultăţi III 35, 37, 38 interfibrilar III 35, 37 interfluviu III 35, 37 interfolicular III 35 intergerman III 35, 37, 38, 39 interglaciar III 35, 36", 37, 38 interinclinare III 35, 37 interisarisi IV 134 interîntrebare III 39 interjecţie III 30 interjudeţean III 35, 37, 39 interliniar III 35, 39 interlinie III 29, 39 interlunie III 29, 35, 36 intermaxilar III 35, 36 intermediar III 29 intermetalic III 35 intermigraţie III 37 interminabil III 98 interministerial III 37 intermitenţă II 114 inter modulaţie III 35, 36 inter molecular III 36 inter muscular III 35 interiiamente II 196 internaţional III 36, 38,, 39 internaţionalism 125 internaţionalist 125 internist III 217 internod III 39 internodiu III 35, 36 interoccidental III 35,37,38 interocular III 35
interogativ IV 104 interoraşe III 35,37, 39 interosos III 35 interparlamentar III 35, 37 interpătrundere III 35, 39 interperiodic III 35, 37 interpoziţie III 29, 35 interpunctuaţie III 35 interpuncţie III 29, 35, 36 interpune III 37, 38, 39 interpunte III 35, 37 interpupilar III 35 interraional III 37, 39 interregional III 35, 37 interrelaţie III 35, 37 interromanic III 37, 38 interrupţie III 35, 39 interschimbabil III 35, 36, 39 interschimbare III 39 intersecţie III 29 intersecţiune III 29 intersesiune III 35 intersolar III 35, 37 interspaţiu III 37, 38 interspecific III 35, 37 intersterilitate III 35 interşanjabil III 35 interşcolar III 37 intertropical III 35 interţări III 35, 37, 38, 39 interţug III 35, 37, 38 interupţie III 35 interval III 36 interveni III 29, 36 intervenire III 35 interversiune III 35 intervocalic III 35 interzice III 29,36, 37, 38 interzis IV 293 interzonal III 35, 37, 38 intimamente II 196 intolerant IV 7 intoxica II 42; V 6 (intraductibil 99; IV 5, 13 intraductibilitate IV 13 intransigent IV 12 intransigenţă IV 8
cuvinte
intransmisibil IV 8 intransportabil IV 8 intrare IV 307 intrat IV 307 intratabil IV 5 intrepid IV 12 intrigant 84 intrigarisi III 109 intri ga ş 84 intrînd IV 268, 269 introductiv III 198 intuitiv III 198 inuman IV 5, 7 inundabil 95; III 198, 199 inutil IV 7 inutiliza IV 13 inutilizabil III 198 inuţă IV 147, 156 (in)uzabil IV 9 in uzitat IV 7
invalid III 211 ; IV 7, 9, 10
invalida IV 8
invalidat IV 7
invalist 131
invariabil IV 11
invariant IV 5
inventar 54, 60
inventare 60
inventariu 53, 60 .
inventiv IV 107
invenţios IV 107
inversa II 40
investi II 41, 42
investiga IV 287
investigare IV 287
inviolabil 94; IV 7, 9
invita II 42
involuntar IV 7
involuntariamente II 190, 196
(in)vulnerabil IV 9
invulnerabilitate IV 8
Ioaneta IV 86
Ioaniţoaia IV 170
iobăgist 124, 127
iodurare IV 319
iodură III 188
iofcăluţă IV 146
159*
Ionaşca 137, 141,142
Ioneasca 137
Ionel IV 171
Ion-Gură-cu-Lacăt 160
ionian II 217
Ionica IV 171
ionicesc 108
Ionuţ IV 145, 154
Iordache  III 122,  124, 126.
Iordachi III 122
Iordachie III 120
iordanian II 217
Iordăchescu III 125
Iordăchftmia 141
Iordăchiţă III 125
iordănire IV 306
iordănit IV 306
Iorgachi III 122
iorgangerie IV 72
Iorguţu IV 145, 154
iotaciza 101 : IV 296
ipervolicesc 108
ipilă II 161, 162, 168
ipocomisar III 12
ipocrit III 281
ipodiacon III 5, 11
ipodidascal III 11
ipotecă III 12
ipotenuză III 12
Ipronav 173
ipsozar V 24
ipului IV 127
irakian II 218
iranian II 218
irano-american 171
iraţional IV 7
iraţionaliza IV 13
ireal IV 7, 9
irealiza IV 13
irealizabil IV 9 .
ireconciliabil IV 8; V 4
iregular IV 7
ireligios IV 7, 11
iremediabil IV 11
ireparabil 94; IV 11
ireproşabil 95; IV 7, 9, 1£
irespect(u)os IV 7
160
i reuşită IV 8 ireverenţă IV 4 ireverenţios IV 7 ireversibil IV 11 irevocabil IV 7, 8 irezistibil IV 7 Irinuş II 206 iritabil 49 iritativ IV 93, 102 irizat IV 282 irlandez II 219; III 212 irlandeză III 212 irlăndeanu II 219 iroicesc 108 ironicesc 106, 108 irrevocabilmente II 196 Isailă II 153
iscălitură II 136; III 193 iscodenie II 105 iscoditoriu 245 iscuseală II 137 iscusie III 170 iscusime 75; III 170 iscusinţă 75; II 137; III 170 islandez II 219 ^solamente II 187, 196 ispăsenie 204; II 105 <i)spăsitor 247 .<i)spăsitoriu 245 ispăşanie II 105 ispăşitor 207 ispititoriu 245 isplicativ IV 90 ispovedaniie 222 ispovedi 221 ispovedire 222 isprăvenie II 138 Isprăvilă II 156, 158 israelian II 218 israelit II 219 israilitean II 214 israiliteancă II 220 israiliteanin II 124 isşpanionean II 215 isteric III 212 isteţ III 209 Jsteţie 74; III 172
INDICE
isteţime 74, 75 istori III 113, 115 istoricesc 101, 105, 108, 109; III 214
istor(ic)iza III 109, 113, 114, 115
istorico-social 171, 184 istoriograficesc 108 istorisi III 113, 114, 115 istroromână III 212 Italia II 213 italian II 97, 213, 217 italiancă II 220 italienesc II 222 italieneşte II 146 italieniza III 108, 109 italiot II 219 iţei IV 222 iţi IV 230 iţii IV 222 iţîi IV 222 iubitor 207,244, 245 iubitoriu 245, 246 iudeanin 227 iudeesc 229, 230 iudeian II 214 iudeianin II 214, 216 Iura IV 51 Iurea IV 51 iuridicesc 108, 110 iuşti IV 230 iuşurel 228 iute III 217 iuţeală 75,236 ; II134 iuţime 67, 69, 70, 75, 235, 236 ivapora III 20 Ivănuş II 206 ivire IV 306 ivit IV 306 izăflat IV 298 izbăvinţă III 136 izbăvitoriu 207 izbeală II 137 izbitură II 137; III 193 izbîndi IV 296 izbucnindă IV 266 izgnanie II 102
izola tor-bară 198 izolator-clopot 198 izolator-suport 198, 199 izrailtean 227 izvorit 209 izvorîre IV 289 izvorît 218
imbarca 56 îmbarcaj 56 îmbăbuşat II 45 îmbăia II 50 îmbăiera II 44, 64 îmbăietură III 190 îmbăia II 64 îmbăloşa II 51 îmbălsăma II 52, 56 îmbălţa II 51, 64 îmbărbăta 210; II 51 îmbătînd,-ă IV 256, .257 îmbătrîni II 44, 51 îmbăţoşa II 44, 51 îmbelciuga II 52 îmbelşuga II 44 îmberbeca II 52, 64 îmberegăţi II 53 îmbezna II 53 îmbia II 54 îmbială II 130 îmbiba II 41 îmbina II 34 îmbîcsi II 60 îmbîrfi II 48 îmbîrna II 44 îmblăni II 56 îmblăti II 49 îmblătit IV 305 îmblătoare 245, 246 îmblător 207, 247 îmblet 225 îmblînzi II 44 îmbloji II 46, 47, 64 Îmboboci II 54 îmbogăţi II 44 îmboldi II 42, 52 îmboldire III 192
îmboldit ură III 192 îmbolnăvi II 44 îmbondori II 54, 64 îmbondroja II 64 îmbrăca 253, 254 ;  II 30, 43 îmbrăcăciune 204 îmbrăcăminte V5i, 52, 54, 55 îmbrăcămînt 240; V 48 îmbrăţişa II 45 îmbrebena II 64 lmbreza II 51 îmbrînceală II137; III 193 îmbrînci II 50, 54, 64 îmbrîncit IV 282 îmbrîncitură II 137; III 193 îmbrînzi II 51 îmboldi II 64 îmbroşcăi II 48 îmbucăţi II 50 Imbuciuma II 52 îmbufna II 51 îmbuiba II 54 îmbujora II 65 îmbulzi II 51, 54 îmbumbi II 43 îmbuna II 44 îmbunătăţi II 44 îmbunra 210
îmburghia II 52
îmburuiena II 51
îmbuta II 58
Imbutelia II 64
îmbutoia II 53, 64
împalida II 44
împaltonat II 45
împanglicat II 59
împarfuma II 56
împarisilabic IV 6
împatriere II 63
împăca II 43
împăcăciune III 196
împăcălui IV 129
împăcătură 249, 250; III 196
<îm)păciui IV 123
Împăciuitorism 124
împăciuitorist 124
CUVINTE
împăduchiat II 59 împăgîna II 58 împăială II 130 împăiere IV 284 împălăia II 52 împămînta II 51 împărăteasă 208 împărătească 229 împărătesc 229 * împărăteşte 231 împărătiv IV 92 împăraţi 209
împărăţie 205, 232, 233, 235;
III 166 împărăţitoriu 245 împăroşa II 44 împărtăşanie II 102, 103, 105 împărtăşenie II 105 împărţanie II 105, 137; III
196
împărţenie II 105, 137 împărţi 210; 1140,51,63 împărţeală II 137 împărţilă II 158 împărţit II 59 împărţitură III 196 împăsona 210 împăsonia 210 împătimi III 45 împătimit II 45 împeliţat III 199 împerechea II 44 împerliţat V 38 împetecătură IV 190 împeţi II 58 împiedeca 210 împiedecare IV 307 împieliţa II 51 împieri II 48 împietri II 51 împilat III 212 împingere II 308 împins IV 293, 308 împintena II 46, 52 împintenat II 46 Impîcli II 51 împîndi II 48
161
împînzi II 52, 64 împlere 219 împleti IV 44 împletici IV 41, 42, 44 împletire III 192 împletitură III 192 împletoşat II 54 împletuci IV 43 împlimba II 48, 49; V 13 împlini II 34, 62, 63; III 6 împlînta II 57 împocălui II 43 împodobi II 49 împoplici II 43 împopora II 51 împonci II 58 (îm)ponta IV 131 (îm)pontălui IV 131 împontora IV 121 (îm)pontori IV 121 (îm)pontui IV 131 împorneală II 48 împortemînt V 48 împortun IV 6 împortuna IV 6 împorturiitate IV 6 împosesui II 51; IV 140 împospăi II 65
(îm)potrivă 241; II 46
împotrivi 241
împovîrni II 46, 58
împovoia II 43
împrăfoşa II 54
împrăfui II 54
împrăji II 48
împrăsi II 48
împrejmui IV 140
împrejuraş 81
împrejurime 69 .
împrejur-stare 168
înprejur-staţie 165, 168
Impresie II 41
împresura 254
împreuna II 50
împreună II 27
împreună lucrare II 27
împreună lucrător II 28
tI-«.S41
162
INDICE
CUVINTE
16$
Împreunaţiv IV 91 Împreună vorbitoriu II 27 împreună vreame II 27 Împricina II 51 Imprietnici IV 38 lmprimăvăra II 63 împrimeni II 59 împroprietări II 51 împroţăni II 43 Împrumuta II 10 imprumutătcriu 207 lmpudra II 56 ; V 13 lmpufat II 46 Impui II 63 lmpuia II 63 împulpa II 51 împunge II 57 lmpungit II 59 împunsoare III 180 împuşca II 49,   50; IV 131 Împuşcare IV 306 împuşcat IV 306 Impuşcă-franc 156 (lm)puşcălui IV 131 Imputa II 39 Imputăciune 239, 240 împuternici IV 38 împuţicenie II 103; III 196 împuţiciune 239, 240 Împuţina 209 lmpuţitură III 196 în 196; II 45, 58, 59, 63 înacoperi 210 Înadins II 46, 61 înagurida II 44, 51 lnaht II 47 înaintaş 81, 82 înainte 166 ; II18, 40, 46 lnainte-alergătoriu 166 înainte-cuvîntare 166 înainte-punere 174; IV 27 înalt 217; III 205 înaltă trădare IV 246 Înapoi II 46 înapoiaş 81, 82 înarăta II 43 lnarenda II 46, 47
înareta 210 înarginta II 61 Înaripa II 61 inarma II 61 Inarticula II 42 înăbuşi II 60
înălţie 74 ; III 164,168,172 înălţime 74, 235, 236; III 168 îhămiaz II 47 încadra II 41 încadrat ură III 189 încadrila II 56 încalîfat II 46 (în)cartirui IV 138 încazarma II 56 încăciulat II 46 încăierare III 192 Incăierat IV 291 încăierătură III 192 Încălcare IV 307 încălţare IV 307 încălţamă III 44 încălţămînt 205 încălţăminte V 51, 54, 55 încăluşa II 52 încălzi 12 încălzit 46 încăpăţîna II 43 încăpere IV 288, 308 încăput IV 292, 308 încărcat 31, 46, 49 încărcătură III 190 Încasatori II 44 încătărăma II 52 încătuşa II 56 încelui II 47 încelula II 53 Începătoare 245, 246 începătoriu 245, 246 începătură 207, 249, 250;
II 106 ; III 196 începe II 39
începenie II   103,   104, 106
III 196 Incepilă II 156, 159 început IV 293 încercare IV 307
Încercăna II 51 Înceta II 47 înceta II 51 lnceţos II 47 înceţoşa II 47, 51 închega 210; II 44 încheia II 40 încheiat 218 încheiet IV 291 încheietură III 194 încheietoare III 194 închietiv IV 91 închinat II 39 închinăciune 239, 240 închinător 245, 246, 247 In chinga II 56 închingui IV 140 închipa II 61 (în)chipui 247; 248; IV 296
închipuiciune III 196 închipuinţă III 194 închipuitură III 194, 196 închirci II 48 închiria II 46, 47, 52 închis IV 293 închisnovat II 49 închisoare III 180,182 :s închita II 51, 64 - ?
închipuire IV 320 închizătoare III 180 încifra II 63 încinci II 45 încinciui IV 118, 121 încineală II 131 încinge II 40 încins IV 293 încinsătoare III 180 înciocăla II 43 înciripa II 43 înciura II 44 încîlci IV 44 încînta II 40, 63 încîrjoia II 51 încîrliga II 47, 65 încîrlomba II 47 încîrpui IV 140
140,
înclei II 130 încleia III 52, 130 încleiată II 130, 135 încleiare IV 284 încleiat IV 291 încleiere IV 284 încleietură III 187, încleioşa II 44 încleire II 135 încleit II 44 încleşta II 52 încleştare III 192; IV 307 încleştetură 249 încleştire III 192 încleştitură 250; III 192* înclichetare IV 314 încocîrja II 59 încolăci IV 44 încolătăci IV 41, 44 încolătuci IV 44 încolţi II 51, 52 în comat II 59 încondeia II 56,130 încondeială II 130, 133, 135 încondeiere II 135 încondeietură III 189 (în)conjur II 26 înconteni II 47 în contra II 58 încopciere IV 307 încorda II 49 încordare IV 305 încordat IV 305 încorpora II 41 încota II 52 încoteţi II 52 încovoia II 43 încovoială II 130 încovoiat IV 306 încovoiere IV 306 încovoietură III 187, 189 încrede II 34, 46, 57, 58 încredibilitate IV 6 încredinţa 236, 254; II 51 încredinţat II 27 încredinţeală II 131 Încremeni II 44
încrengătură III 189 în crescut II 47 încresta 1144,50,57,58 încreştina II 56 încreţi II 44
încrezămînt III 196; V 50 încrezătură III 196 încrîncena II 44 încrosna II 51 încrucişa II 46 încrucişare IV 306 înscrustare V 6 încuia 254; II 52 încuiba II 46, 54 încuietură III 189 Incumba II 41 încumetri II 51 încungiura 210 încunvenient IV 6 încunvenint IV 6 încunveninţă IV 6 încura II 57, 58 încuraja 55 încurajator 55 încurba II 44
încurcă-lume 156,179 ; IV 246, 252
încurelat IV 298 încurmezişa II 56 încurţi II 43 îndatora II 44 În4ărăp(t)nieeşte II145 îndărăt II 39
îndărătnic 240, 242; IV 189 îndărătnicitor 245, 246 îndătina II 44, 51 îndefinitiv IV 90 îndeletnicie III 171, 172 îndeletnicire III 171 îndelicat II 48; V 13 îndelung II 46 îndelung-răbda 166 îndelung-răbdare 166 îndelung-răbdătoriu 166 îndemnătură 249 îndemnos III 243 îndeosebi II 46
inderepta 209 înderetnic 206 înderetnici 208 în deşert II 47 îndîrjeală II 135 îndîrjire II 135 îndocare IV 314 îndoiciune III 196 îndoinţă III 194 îndoitură III 194, 196 îndrăgi 209; II 51 îndrăgosti II 51 îndrăzneală 227 îndrăzneţ III 217, 282 îndrăzni II 49, 60; IV 29$ îndrăznire 227; IV 308 îndrăznit IV 308 îndrăznitor 245 îndrepta III 3 îndreptare IV 306 îndreptat IV 306 îndritui IV 123, 140 îndruga II 52 îndruma II 43 îndrumar III 148, 153 înduioşa II 50" îndulci 209, 254 înduli V 13
îndupleca II 10, 27, 44, 59* îndura II 40 îndurăminte V 51 îndurătoriu 245 înecare IV 307 înecăcios II 127 înecător II 127 înfăina II 44 înfăptui II 34 înfăptuire IV 303 înfăşa II 64; IV 121 înfăşei IV 121 înfăşui IV 121, 140 înfăşură II 64 înfăşurătură 249 înfăţişare IV 307 infeuros V 13 înfială III 130 (în)fierbăzare IV 285
înfierbînta 209
înfigăreţ IV 187
Înfiinţare IV 308
Înfiinţat IV 308
Infinitate IV 6.
Infinitiv IV 90
înfiola II 53, 64
înfipt IV 293
înfira II 46
înflăcărabil 98
îflflămurat II 46
înflori 254; II 51, 54
înfluri 210
înfluritoare 245
înfoiere IV 307
înfrănra 210
înfrăţit II 33
înfrica 210; II 51
înfricos II 47
înfricoşa 243, 254; II 47
înfricoşat 243
înfricoşător 89
Infrizurat II 46
infrîmseţa 232, 254
înfrînge 254; II 59
înfrîngui IV 119, 123
înfrînt IV 293, 302
înfrumşa 209, 210
înfrumuseţa II 44
înfruntare IV 307, 308
înfruntat IV 308
înfrunţi II 53
înfrunzi II 51, 54
înfunda II 62
înfundare IV 307
înfuria II 47, 51
înfurios II 47
înfurişa II 56
îngalonat II 46
îngădui II 10, 13, 60; IV 115
lngăduială II 137
îngăduinţă II 137
lngăduitoriu II 245
lngăimăci IV 41, 42
îngăimeală II 131 ; III 48
îngălbeni II 44
îngăunos V 13
îngăvăna II 53, 56, 64 îngeme II 48 îngenunchere IV 307 îngereaşte 231 îngeresc 229, 230 îngheţa II 44 înghicitoare II 48 lnghimpa 210; II 47, 52 înghimpos II 47 înghionti II 56, 64 înghiorţăi II 52, 56 înghirlandat II 46 înghite-cîlţi 156, 179, 188 înghiţi II 39 înghiţibil 98, 99 înghiţit III 189 înghiţitură III 189 înghiventare IV 314 îngiubelat II 46 îngiumătăţi 210 îngîlvi V 13,14 îngîndura II 51 îngînjui IV 129, 131 îngînjuia IV 131 (în)gînjului IV 129, 131 îngîrlui IV 116 înglobi II 52 înglodi II 56 înglonţi II 52, 53 îngrădiş   III 195 îngrăditură III 195 îngrămădi II 10, 56 | îngrăşămînt V 49, 51, 55 îngrăunţeală II 131 îngreoia 243 îngreţa IV 128, 131 îngreţăli IV 128 îngreţălui IV 128, 131 îngreţoşa IV 128, 131 îngreuială II 130 îngreuiat IV 308 îngrijălui IV 129 îngriji III 114 ; IV 131 îngrijlivi IV 109 îngrijora IV 131 îngrijui IV 131, 140 îngrop II 44
îngropa 254 ; II 47 îngropanie II 103 > îngropare III 184 îngropăciune III 184 îngropăminte V 51 îngropămînt III 196 îngropătoare III 182, 184, 185 îngropătură III 196 îngropniţă II 47 îngroşare IV 307 îngroşală II 131 îngrupa 210 îngrupătoare 244, 251 îngrupătură 249, 251 îngurgita II 41, 54 îngust III 217 îngusteală II 131 îngustime 67 înhăita II 44, 49, 50 înhăma II 52 înhăndra II 46, 58 înhăpa II 45, 52 înhăţa II 45, 52 ; IV 229 înholba II 48 înhoşda II 52 înhotărî II 58
înierba ,,a semăna cu. iarbă'* II 52
înierba ,,a umple cu iarbă de puşcă" II 52
înierna II 53
înjgheba IV 128
înjghebălui IV 128, 130
lnjintui II 48
înjobenat II 46
înjosi II 45, 63
Înjuga II 52
înjugător 89, 245, 246 înjungheare IV 284 înjunghiere IV 284 înjunghietură III 189 înjura II 42 înlănţui II 56 înlătura II 53, 63 înlemni II 44 înlesni III 6 înlumina II 42
CUVINTE
165
înlungi II 63
înmagazia II 182
înmagazina II 41
(în)magazionare II182 ; IV 307
înmalacofat II 46
înmatricula II 41
înmănunchere IV 284
înmărita II 47; V 13
înmărmuri II 56
înmelcui IV 140
înmii II 45, 51
înmijloci II 53
înmîna II 46, 53
înmlăştinare IV 314
înmuguri II 44
înmuia II 56
înmuiere IV 284
înmulţi 254; II 10
înmulţime 235
înmulţitiv IV 91
înmundirat II 47
înmurgi II 53
înmuţi II 62
înnăclăi II 48
înnăscut II 34
înnăsturat II 46
înnebunit II 56
înnemeri V 13
înnimeri II 46
înnoda II 44
înnoi II 63
înnoitoriu 245
înnoitură 249
înnopta II 53
înnoptat IV 31
înnora II 54
înnoroi II 54
înnotători 245
înnumăra II 48
înota II 10
înrăbojit II 47
înrădăcina II 44
înrăi II 44
înrălăbi 209, 210
înrăita 208
înrălţie 205
înrălţime 205
înregistra II 46, 47 înregistrare IV 307 înrîuri II 43 înreşi II 56 înroti II 46, 58 (în)rotila II 169 (în)rotili II 169 înrotula II 42 înrubina II 44 însaliva II 54 însăbia II 52 însăbiat II 52 însădi II 58 însăgeta II 46, 57 însăgetat II 46 însălta II 58 însămi IV 244 însămînţare IV 307 însămînţat IV 291 însăşi IV 251 înscăuna II 46 înschimba II 48 înscrie II 58 înscuteca II 59 înseilui IV 119 însemna II 30, 34, 35, 42 însemnător 89 însera II 41, 53 înserare IV 301 înserat IV 301 înseta 210; II 44, 51 însetilă II 155, 159 însetoşa 243, 254 însetoşat 243 însforare IV 307 însinua II 41 înşiri II 43 însînvăsia II 53 însleit II 48 însoţi II 34 însoţiere III 192 însoţire III 192 ; IV 306 însoţit IV 306 însoţitură III 192 înspăimînta II 59 însplineală II 131 înspumega II 59
înstări II 46, 47
înstelat II 34, 62, 63
înstrăina II 11, 62
înstrăinabil 99
însufleta II 52
însufleţi II 52
însumi IV 244
însura II 47
însurat III 184
însurămînt V 49, 51, 54, 55
însurătoare III 184
însurzi II 62
însuşie III 171
însuşire III 171
însuşiţiv IV 191
înşalvarat II 46
înşela II 47, 49
înşelare IV 308
înşelat IV 308
înşelăciune 239
înşelătoare 245
înşelătorie III 165
înşelătoriu II 245
înşfăca II 43
înşine IV 244
înşirare III 192
înşiră-te-mărgărite 159
înşirătură III 143, 192
înşomoltăci IV 37, 44, 45
înştevia II 51
înştiinţa II 44
înşuruba II 52
înşurubare IV 307
intabula II 42
întări 254; II 34,   209, 210
întăritură II 136; III 193
întătălui II 43
întemeia II 44
înteruţ IV 145
întina II 52
(în)tinătură 249
întinde II 10, 40, 47, 63
întindeică II 47
întinge II 40
întingere IV 289
întins III 205; IV 29a
întiptila II 45, 52
166
INDICE
CUVINTE
167
lntîia-punere 175 Intîia-venire 166 întîi-născut 166 intîiul-venit 166 întîlni II 60 întîlnire IV 306 Întîlnit IV 306 intîmpina II 56 întîmplabil 95 întîmplare IV 308 întîmplător II 62 întîrzia II 52 întîrziere IV 307 întoarce II 40, 57 întoarcere IV 306 întocmai II 46 întocmire 227 întopseca II 42 întorcătiv IV 91 Întors IV 293, 306 întorsură III 188 întortare IV 314 intortocheare IV 284 Intortochere IV 284 Intortochietură III 189 întovărăşi II 34 întovărăşire IV 306 întovărăşit IV 306 Intra dins II 61 întrajutorare III 32, 33 întramesteca III 31 întrarginta II 61 întraripa II 61 întrarma II 61 întrănod III 36 întrăport III 32, 173 între III 37
întreagă-întreguţă IV 148 întreba III 30 întrebare IV 306 întrebat IV 306 întrebătiv IV 91 intrebăţiv IV 91 Intrebirui III 32, 34 întrebuinţa 6; II 51 întrecăţiv IV 91, 100 Întrece II 47, 57, 58
întreciocni III 31, Ş3 întreciocnire III 31 întrecoastă III 29, 31, 32 întrecostal II 29 întrecunoaştere III 29, 31 întrecut IV 293 întredeschide III 31; V 4 întredeschidere III 31 întredeschis III 31 întredeschizătură III 31 întredinţi III 32 întredomnie III 29, 31, 32 întredormire III 29, 32 întredouă II 29 întrefier III 31, 32, 3a întreg IV 3 întreg-de-ars 168 întregime 71 întreg-întreguţ III 94 întregol III 32, 34 întregumîndri 166 întregumîndrie 166 întrelăsa III 31 întrelăsare III 31 întrelinie III 29, 31, 32, 34, 39 întremediar III 29 întremînca III 31,33, 34 întremîncare III 31 întremura II 63 întremurire III 29, 31 întrenod III 36 întreochia III 32, 34 întreochiat III 34 întrepătrunde III 3, 31, 33 întrepătrundere III 31, 39 întrepozit III 28 întreprinde III 29, 31, 33 întreprindere III 31 întreprins III 31 întreprinzător III 31, 32 întrepriză III 28 întrepune III 29, 39 întreresirui IV 142 întrerupător III 32 întrerupe 14; III 31, 33, 34 întrerupere III 29, 39 întreschimbare III 39
întresecţiune III 29 întresfîşia III 31, 33, 34 întretăia III 31, 33 întretăiat 34; III 31 întretăiere III 31 întretîlni III 32, 34 întreţesătură III 31 întreţese III 31, 33, 34; IV 296
întreţesere III 31 întreţesut III 31 întreţinător III 32 întreţine IV 31, 33 întreucide III 31, 33, 34 între văzător III 31 întrevăzut III 31 întrevedea 4 ; III 31, 33, 34 întrevedere III 29, 31, 33 ; IV 288
întreveni III 29 între vorbi III 31, 34 între vorbire III 31 întrevorbitor III 31, 32 întrezări 14; III 31, 33, 34 întrezărire III 31 întrezărit III 31 întrista 254 întroloca II 62 întrolocativ IV 91 întroptire IV 317 întruchipa II 61, 62 întruloca II 62 întruni II 61, 62 întunecare IV 307 întunecat 219 întunerîceală II 134 întunerici IV 37 întrîmbla II 32 întrîmblare II 32 înţărca II 53 Înţelegătoare 245 înţelegătură 250; III 190 înţeleaptă III 203, 204,211 înţelege II 34 înţelegere 251; IV 305 înţelegut IV 290, 293 Înţelepciune 233, 239; III 10§
înţelept III 203, 204, 211 înţelepţie 232, 234, 239; III
164, 169, 172, 173 înţeles IV 290, 293, 305 înţepa II 47 înţepătură III 189 înţepos II 47 înţesa II 57, 58, 64 înţugui II 43 înuni II 45, 61, 62 înurzica II 56 învagona II 53 învălmăşeală III 169 învălmăşi II 46 învălmăşie III 164, 169, 172 Învălui 247, 248; IV 125, 140 învăluitură 207 în văpăi II 130 învăpăia II 130 învăpăială II 130 învăţat IV 291 învăţămînt V 49, 50, 51, 55 învăţător 247 învăţătoriu 245
învăţătură 207, 249, 250, 251
învăţăţiv IV 94
învecina II 10, 58
învedera II 58
înveli V 13
învenina II 56
înverzi II 44, 54
învesti II 41, 42
învestitură II136 ; III 193
înveşte II 42
<în)veşti III 8
învia 210, 254
înviermănoşa II 51
învineţi II 44
<în)vinui IV 138
înviorare IV 307
înviorat IV 307
în vita II 39
Invînta II 58 invîntocire IV 290 învîrfare IV 314 învîrtelniţă II 47 lnvîrti II 47
învîrtoşat IV 291 invîrtoşit IV 291 învoi II 34, 50 învoioşa II 44 învoire II 27; IV 308 învoit IV 308 învoitiv IV 91 învolbura II 44 învorbi II 48 învrăjbi 210 învrăjmăşitori 245 învrătoşa 209, 210 învrîsta II 56 Invulnerabil IV 6 învulturat II 62 înzăbălat II 48 înzăbrănit II 59 înzăcea II 43 înzdrăveni II 44 înzeci II 45, 51 înzecit IV 282 înzestrare IV 306 înzestrat IV 306 înzgărda II 52 înzidi II 47 înzidire II 47
jachet IV 83 jachetă IV 82, 83 jaghetă IV 82 jale III 158 jalet III 150, 158 jalovanie II 102 jaluzier V 25 jandarmerie IV 75 japon II 214, 222 japonez II 214, 219, 221, japoneză II221,222
Japonia II 214
japşoagâ III 96
jarchilâ II 162, 165, 168,
jarchină II 165, 168
jarişte III 46, 59
jăcîrnă V 40, 42, 44
jălbui IV 140
jalnici IV 199
222
176
jălui 247; IV 118 jăndărmărie IV 77 jăpăi IV 222 jăpcan II 96 jărtăvnic 241, 242 jărtfi II 27 jărui IV 116, 118 jăvălaie III 55 jbănţui IV 140 jechilă II 165 jecmăneală III 169 jecmănie III 164, 169 jefui IV 140 jelanie 222 jelbări IV 197 jelui 247; IV 118, 138 jertfă 241 jertfi 241 jertfire IV 306 jertfit IV 306 jerpui IV 138 jestrilă II 166 jghebui IV 140 jidov 230
jidovesc 229, 230
jigăniuţă IV 151
jigui IV 140
Jimblea IV 53
jimui IV 140
jintui II 48
jitar 78
jivraj 55
jnăpăi IV 119, 122, 222 jnăpui IV 119, 122, 222 jocbatură 157 jogărar V 26, 27 jogărist V 26, 27 Joia Mare IV 246 Joian II 97 Joiana II 97 jonglerie IV 75, 78 jopîrlan V 40 jordilă II 161, 171 jos 6; II 45
168
INDICE
CUVINTE
169*
Josea IV 53 josime III 57 josnic IV 189 jucare IV 306 jucat IV 306 jucărie III 165, 168 jucătoare 245, 246 jucăuş II 206 judecare 219 judecătoare 247 ; III 184 judecător 159, 247 judecătoraş IV 183 judecătorie III 165, 167, judecătoriu 245 judiciar mente II 188, 190, jugănar V 19 Jugolea IV 63 jugui IV 140 juguţ IV 151 jumătatea IV 62 jumătăţilă II 156, 158 june III 97 juncan II 93 juncană II 99 juncuţ IV 148 juncuţă IV 148 junesc II 140 juneşte II 140 junghetoriu 245, 247 junimism 126 junişan II 100 jupin IV 210, 214 Jupînea IV 53 jupuială III 193 jupuitură III 193 jurămînt V 47, 51, 55 juresprudentia III 137 juridicamente II 196 juridiceşte II 144, 145 jurisconsult 163 jurisdicţie 163 jurisprudenţă 163 jurnalizare IV 314 jurui IV 119, 123 justaminte II 196 luvălaie III 55
kievian II 223 kilogrammetru 201 kilometru 200, 201 kilovolt 201 kilowatt 201 kilowatoră 199, 201 klinkerizare IV 319 krarupizare IV 319
la II 7 labefacere 174 184 I labefactare 174 labeîactione 174 196llabial III 107
labializare IV 319 laborant II 112 lacăt IV 130 Lache III 123, 124 lachirui IV 134, 135, 142 laconeşte II 142 laconiceşte II 142 laconism 126 lacovişte III 46 lacsament V 48 lacsamînt V 48 lacticoloru 174 Lacul Roşu IV 247 la mare IV 319 Lambrea IV 52 lambrisare IV 314 Lambru IV 52 lampă-pilot 198 lampisterie IV 74 lanţetă IV 81 lapte 78
lapte-de-pasăre IV 245, 248,
249, 252 laptele-cucului IV 245 lapterie IV 77 lardare IV 319 larg II 10 largare IV 319 larmăt III 160
lasă-mâ-să-te-las 156, 183 ; IV 244
latentificare IV 214
laş III 280 lateral II 29, 33 laterizare IV 314 latifundiar 79 latimanu 174 latineşte II 139 latinitate III 58 latipede 174
Latraila II 156, 159, 176 Lăţea IV 56 laudativă IV 101 lavabil 96
laxativ III 205, 213 lăbădui IV 139, 297 lăcar III 149 lăcărie III 168 lăcărit IV 299 lăcăşlui IV 128 lăcătui IV 140 lăcătuş II 201, 203, 211 ; V 18 lăcătuşerie III 166; IV 78 Lăcăţea IV 53 lăcomie 233, 234 ; III 165 lăcomeşte 11 140, 144,145 lăcrămare IV 307 lăcrămioară III 90 lăcui 248; IV 134, 139, 140 lăcuire II 27 lăcuitoare 245, 246 lăcuitor 246; II 27 lăcuitoriu 245 lăcustar III 144, 150 lăicer III 145 lainici IV 297 lălăi IV 222 Iă-mă-mamă 156, 183 lămurătiv IV 91 lănţug II 211 lănţui II 56; IV 140 lănţuş II 211 Lăpăduţ IV 148, 157 lăptar 78
lăptărie III 165; IV 77 Lăptea IV 53 lăptuţ IV 152 lăpuş II 200 lărgăment V 51
lârgămînt 205; V 50, 51 lărgi 208 lărgime 235
lărmălui IV 121, 129, 131 lărmăzui IV 121, 126, 136, 137 lărmui IV 121 ; 137, 140 lăsăciune 239, 240 lăsător IV 191 Lăscărachi 122, 126 lăstitoriu 207 lăstitură 207 lătăuş II 205 lătra II 9; III 157 lătrare IV 308 lătrat IV 308 lătret III 159 lăturaş 81 lături II 11, 13 Lăţilă II 159 lăţui IV 140 lăuda IV 297 lăudabil 96 lăudare 219 lăudarăşenie II 103 lăudăroşenie II 103 ; IV 185 lăudăroşie III 165 lăudoare III 178 lăuduros 243 lăut III 184; IV 298 lăutăroi IV 181 lăutoare III 181, 184, 185 Lăzărache III 124 lăuzi IV 125, 140 leaneş 243 lecui IV 138 lef îrdău V 38 lefîrgău V 37,38 lefteri IV 297 lefui IV 140 lega II 13 legaliceşte II 147 legaliza IV 296 legalmentell 147,192,194,196 legare III 192 legămînt V 48,55
legănîndă IV 264 legătiv IV 92 legătorie III 167 legătui IV 135, 136 legătură 207, 251; III 190,192 lege II 26
legea lui Gay-Lussac 196 legea lui Henry 196 legea lui Joule 196 legea lui Ohm 196 lege-călcare 213 lege-călcător 213 lege-dătător (iu) 213 lege-frîngător 213 legitimamente II 186, 196 legiui 247 ; IV 140 legiuitor 245, 247 legumărie III 54 legumicultor 177 legumicultura 177 lehăi IV 207 Lehăilă II 159 lehămătui IV 124, 140 leicuţ IV 149, 152 leicuţă IV 149, 152 leit-motiv 164 lelicuţă IV 153 lemn II 44 lemnamă III 56 lemnar 79 ; V 24 lemnărie III 265 lemn-cîinesc IV 245 Lemn ea IV 52 lemnet III 62 lemnul lui Dumnezeu 196 lemnuş II 211 lemnuţ IV 156 lene II 11, 13
leneş III 201, 203, 280, 281
283; IV 187 Lenevilă II 157 lenevior III 94 lenevită 135 lenie 233, 234 lenivos 243 lengerie IV 75, 78
lenos IV 190 lenuş II 206 leorpăi IV 222 leorpăit IV 299 lepros III 212 leprozerie IV 74 lepuire IV 320 lerfică IV 146 lerficuţă IV 146 lerui IV 125, 149 lesivare IV 319 Lesnea IV 53 lesni IV 139 lesnicios II 126, 128. lespedui IV 140 lespeziş III 61 leş II 12, 13 leşia IV 119 leşiat IV 306 leşiere IV 306 leşiet IV 291 leşina IV 297 leşinînd,-ă IV 259*
leşui IV 119, 139
leton II 222
letonian II 222
leu IV 20
leucocită 134
leucocitoză 134
leucom 134
leu-de-mare IV 245-
leuşcan II 100
leza III 115
leziona III 115
lexicograficesc II 143
lexicograficeşte II 143'
libanez II 219
liberal 49
liberalmente II 196 libera mente II 196 liber-arbitru 169, 181 liber-cugetător 169,181,188 ;
IV 252 liberian II 217 liber-profesionist 169, 181 liber-schimb 169, 170, 181 liber-schimbist 169, 181
170
libertinaj 55, 58
libovi IV 297
librar 78
licăi IV 222
licărie III 171
licărindă IV 266
licărire III 171
liceana II 221
liceancă II 221
licenţia IV 297
licheface III 114
lichefia III 110, 114
lichelism 129; IV 188
licheliza III 108
licheluţă IV 146,154,182
licheruire IV 317
liftare IV 314
liftier 119 ligament V 48, 53
lignificare IV 287, 314
lignomet 200
ligurian II 217
lihni IV 297
liliputan II 218
Limba Caprei 160
limbagiu 54
limbaj 54, 55, 62
limbar III 152
limbareţ IV 187
Limbă-dulce 160, 180
limbă-lungă 155, 156
limbămînt III 135
limbătate III 58
limbau IV 186
limbă-vecină 158, 180
limbistică IV 273
limbos IV 190
limbotenie II 103
limbui IV 140
limburuş II 202
limfatism 126
limpăi IV 230
limpede 40; III 214
limpezie 74, 232, 234; III 164,
172
limpezime 74 lin II 11
INDICE
lineament V 53 linchi IV 230 linchiri IV 228 linciuri IV 228 lindinuţă IV 154 lingar 79, 80 lingare IV 285 lingău II 202 linge 14 Lingea IV 53 linge-blide 154,156,179 Ungere IV 285, 289 linge-talere 154,156,179 lingoare III 176 lingui IV 119 linguruţă IV 151 linguşie III 172 lingvistică IV 273 liniatură III 189 linie 232, 234 linie III 164, 172 linotipist 127 lins IV 293 linşare IV 314 linşaj 56
lintersare IV 319
lintiţiş III 61
lionez II 219
liovean II 217
lipăi IV 222
lipani IV 227
lipciofleandură 156
lipi II 9, 13
lipire IV 306
lipit IV 306
lipitoare III 183
lipom 135
lipovăncuţă IV 156
lipovean II 217
lipoveancă II 220
lipovenesc II 222
lipscan II 98, 218
lipscănie III 52
lipscănime III 56
lipsind,-ă  IV 257,  259, 261
liricesc 109
lisare IV 314
literalmente II 194, 196
literaliceşte II 143, 145
literariza III 102, 108
literatoraş IV 183
literatură III 187
literaturiza 102
litoretă IV 88
litrui IV 140
litteralminte II 196
lituan II 214, 222
Lituania II 214
lituanian II 214, 222
liturghisi 237
liubov 241 *
liubovnic 241, 242
liuliuţ IV 148
liuliuţa IV 148, 159,
liuliuţă IV 145, 148
liului IV 120, 125
Liveasca 138 livrare IV 307 lînare IV 286 < lînărie III 53 lîncezeală III 169 lîncezie III 169 lîncezindă IV 267 lînet III 62 locativ IV 104 loc-de-nume 175 locomotivă 164 locomoti vă-tip 176 locotenent 165, 178; II 108 locţiitor 165, 178 locui II 34; IV 139 locuibil 95, 99 locuire IV 300 locuitor II 214 lodolaj 63 lodolaş 63 logaritm II 31 logicamente II 196 logofeţie III 166 lombarda IV 297 londonez II 214, 216, 219 Longhineasa 138, 142 lopătare IV 307
I
lornietă IV 82 lornui IV 140 lotaş 82
lotărie IV 76, 78 loterie IV 76, 78 Lotrişorul III 92 lovit IÎI 189
lovitură II 136; III 189, 193
lozincar II120
lozincard II 120; IV 179
lozuţă IV 152
luabil 99
luatul-ielelor 158
lubricare IV 319
lubrifiant II 114
lubrifianţă II 114
luciare IV 284
lucindă IV 254
luciş II 207
luciu 40
lucoare 40; III 176 lucra II 30, 34 lucrare IV 307
lucrativ IV 88, 104, 105, 106
lucrativu IV 99
lucrăreţ IV 88
lucrativ IV 92, 106
lucrătoare 245; III 184, 215
lucrător 207
lucrat orie III 184
lucrătoriu 245
lucrativ IV 94, 106, 109
lucrăţivitate IV 95,106,109
lucrînd IV 272
lucruţ IV 152
lud II 11, 13
luînte III 137
lulăi IV 119
Lulelea IV 53
luleluţă IV 146, 155
lului IV 118, 119, 120
luluit IV 229
lumeţie III 165
. CUVINTE lumină 40
luminătoriu 207, 245 luminăţie III 165 luminra 208 lumuţă IV 152 lunaş 82
lunatic 51 ; IV 185 Lunca Dunării 160 Lunea IV 61 luneca II 9, 13 lunecat 219 lunecos 206
lunecuş II 207, 208, 211 lunetă IV 82 . lunetă-foarfece 198, 201 lung II 10 Lunga 138, 141 lungan II 93, 95; IV 180 lungană II 99 Lungea IV 62 lungi 8
Lungilă II150, 152, 155, 158 ;
IV 62 lungime 73, 235 lungime-de-undă 195 lung-metraj IV 250 lungoi IV 181 Lunguţa 142 lunguiuş II 202, 205 Iunie 233, 234; III 172 Lunilă II 152 luntraş 81; V 24 ' luntrări IV 197, 205 luotor 246 Lupa IV 51 Lupache III 125 lupan II 96 Lupan II 97 Lupea IV 51, 62, 66 lupeamă III 56 Lupencea IV 63 Lupilă II 151, 152, 156; IV 62 lupişte III 59
171
Lupşorea IV 63 luptător 207 luptătură 249 lupuire IV 289, 317 luscuţă IV 154 lustragerie IV 72 lustrol V 63, 64 lustrui IV 120, 140 lustruială II 132, 133 lustrului IV 129 luşcuţă IV 156 lutărie III 46 lutui IV 123, 140 luxol V 63 lysol V 57
maca giu V 24 macaragiu V 24 macaronar IV 185 macaroniza 108 macedonean II 217 macedoneancă II 220 macedoromâncă II 220 Mache III 123, 124 machedonean III 217 machetă IV 82 machiaverlîc IV 189 maclare IV 319 macrocosmos 164 macroscopiceşte II 142 maculatură III 188 maderizare IV 314 madrilen II 214 magazie II 182 magaziner V 20 magaziona III 112 magazionare II 183 magazioner II 183 magistralmente II 196
172
INDICE
CUVINTE
173
magistrâtuş II 201 magistrîminte II 196 mahalagism 124, 125, 129; IV 188
mahalagiza III 109 mahmur III 199 maimuţă IV 144, 165 maimuţăreală III 170 maimuţărie III 170 maimuţie III 170 maimuţoi IV 168 mai-nainte II 18 mai-nainte-grăitoriu 166 maioraş IV 183 maistru-fierar 176, 177 majora III 116 majorîza III 116 Malache III 122, 125 malaeză II 221 malafranţare IV 314 Malea IV 55 maleabil 107 malorusian II 217 maltez II 219, 221 malteză II 219, 221 malthusianism 125 Mama-Pădurii IV 246, 252 mamă-mare 180; IV 245, 246. 249
Mamonoaia 139 mamorniţoi IV 169 Manacache III 124, 125 manciurian II 218 Mandache III 122, 124 mandativ IV 90 Manea IV 52, 55, 56, 58, 61 manevrant V 19 mangafache III 126 mangalagiu V 26, 27 mangalar V 26 manget IV 83 mangosi III 103 manifesta IV 296
manifestamente II 196 manifestant II 109, 112 manihian 227 manipulant II 107, 109, manipulist 125 manitare IV 314 manjabil 96 Manoil II 172, 176 Manoilă II 172, 176 Manolache III 124 Manolachi III 126 Manolea IV 55 manoperă 162 manşetă IV 83 Manta-Roşie 160 mantelet IV 84 manteletă IV 82, 84 mantier V 25 mantilă II 149 manufacturier 120 Manuil II 176 manutanţă II 113, 115 maquisard II 119, 121 marcaj 58, 60 marchitărie III 52 marchizet IV 83 marchizetă IV 83 marcomani II 213 mare 217; III 197 Marea IV 67 Marea Britanie IV 246 Marea Neagră IV 247 marghilaş IV 185 Marghitea IV 56 mariaj 56 Marieta IV 86 Marinache III 124 Marinoaia 140, 142 marmoraj 57, 58 marnare IV 287, 314 marocan II 218
112
marochinărie III 54 ; IV 76, 78
marochiner V 20
marochinerie IV 74, 78
marseiez II 219
marşanderie IV 74
marşirui IV 131, 142
martiraj 62
martiriu 62
martitizare IV 314
marţian II 218
Marţolea II 63, 172
mas IV 292
masa 61
masaj 56, 61
mascaralîc IV 189
mascul IV 163
mastica IV 287
masticare IV 287, 319
masticaţie IV 287
maşinaliceşte II 143
maşinalmente II 196
maşina lui Atwood 196
maşină 202
maşină cu aburi 196
maşină cu vapori 195
maşină de ascuţit 195
maşină de bărbierit 192
maşină de bobinat 195
maşină de copiat 195
maşină de cusut 195 maşină de depănat 192, 195 maşină de egrenat 195 maşină de filetat 195 maşină de frezat 195, 196 maşină de găurit 195, 196 maşină de havat 195, 196 maşină de mortezat 195 maşină de mortizat 196 maşină de perforat 195 maşină de raboţat 195, 196 maşină de scris 195 maşină de tricotat 195 maşină-oră 172, 175
maşinărie IV 76, 78 maşină-sport 172, 176 maşină-unealtă 172, 198, 199, 201
Matache III 124 matahală II 171 matare IV 319 Matea IV 52 matematicesc 114, 115 matematiceşte II 144 materialemente II 196 materialicesc 112 materialiceşte II 143, 145, 147 materialism 126 materialist 127
materialmente   II   147, 193*
194, 196 matericesc 106, 112 materie 106
mathematikamente II 196 matisa IV 290 matisire IV 290, 317 matrapazlărie III 171 matrapazlîc III 171 ; IV 189 matriţare IV 314 matriţor V 19, 21 Matronea IV 56 matur 12 matura IV 287 maturare IV 319 maturiza 108; IV 296 maţe-fripte 156, 180; IV 244 maţe-negre IV 244 Mavrea IV 52 Mavru IV 52 Mazarache III 124 mazăre-siloz IV 236 mazilaş IV 183 mazilie III 171 mazilime 67 mazilire III 171 maxiebrietate V 79 roaxi-jupă V 79
maximăcel V 79 maximum V 79 maxipudoare V 78 măcăi IV 222 măcău IV 186 măcăuţ IV 156 măcelar II 173; IV 195 măcelări IV 198 măcilă II 167 măcinar 79, 80 măcinare IV 307 măcinătură III 43, 44, 50 măciucaş 84
măciucuţă-de-baltă IV 156 măcuţ IV 156 măgădan II 99; IV 181 măgari IV 209, 210, 213 măgărie III 166 măgăruş II 210 măgăruţ IV 152 Măgduţa IV 154 măgulicios II 127 măgulitor II 127 măi IV 209, 211, 214 măiculuţă IV 147 măicuţă IV 152 măiemuci IV 39 măiestrie 232, 235 ; III 167 măiestru III 217 măimucă IV 165 măimui IV 123, 124, 140 măişuire IV 289 măiuţ IV 156 mălăier V 25 mălăină III 49 mălăiştină III 50 mălărit IV 299 măldăci IV 39 măldăruş II 204 măli 208 măliniş III 61 mălui IV 125, 139, 140
măluş II 211 măluţ IV 156 mămăhoarcă V39 mămăligar IV 178, 185 mămăligă IV 78 mămăligău IV 178, 186 mămăligos IV 178, 190 mămucuţă IV 146, 152,153 mămuluţă IV 147, 152 mămuţă IV 152 Mănăilă II 159 Mănăstioara III 92 măngăetură 207 măngăios 206 mania 208
Mănilă II 153; IV 61 mănios 206 măntăleşte II 141 măntăluţă IV 146 mântuitorul 207 mănuncheaş 80, 82 mănunchiare IV 284 mănuşărie III 166 mărăcinar III 149 mărăcinet III 62 mărăciniş III 61 mărcuş II 200 măr creţesc 239, 240, 246,
248, 249 măreţ 232; IV 187 măreţie III 164, 165 mărfar III 145 mărgăluţă IV 146 mărgea IV 147 mărgeluţă IV 151, 156 mărgicuţă IV 153 mărgilă II 165, 166 Mărgineni-Munteni 150 mărginaş 81 mărginăşie III 165 mărginuţă IV 151 măricuţ IV 147 măricuţă IV 158
174
mărie 71, 205, 233, 234; Iii
165, 168 Mărilă II 158 mărime 71 ; III 169 mărire IV 301, 303 mărişoară III 94 mărişor III 94 mărita II 47 măritare IV 306 măritat IV 306 măritiş II 209 mărituş II 209 Măriuţa IV 154 măriuţă, IV 145 măriuţăg IV 153 măriuţăg IV 156 mărşăli IV 121 mărşălui IV 121, 122, 127, 131, 134
mărşui IV 121, 131, 134, 140
Mărtoiu IV 171
mărturie 205,233,235; III 165
mărturisi III 237, 113
mărturisire IV 308
mărturisit IV 308
mărturisitor 207
mărturisitoriu 237, 245
mărturisitură 233, 237, 249
Mărţan II 96 mărţiguş II 202 Mărţilă II 150, 152
mărunt II 13 măruntaie III 55 mărunţiş II 211 ; III 42,61 mărunţiu IV 99 mărunţuş II 208 măscărici IV 191 măscăricios IV 186 măscărit ură IV 190 măscăros IV 190 măsea 97; II 173 măselariţă IV 185 măseluţă IV 146
INDICE
măslui IV 125, 140 măsurabil 99 măsurare HM 79, 184 măsură III 184 măsurătoare III 179, 184 măsurător III 179 măsurătură III 184, 195 măsuriş III 195 matahală II 172 mătăhălos IV 190 mătăluţă IV 145, 153, 159 mătăsărie III 171, 178 mătăsică 96; IV 183 mătăsuri III 172 mătreaţă III 172 mătuire IV 320 măturat IV 307 măturiş III 60 mătuşă II 201, 202 Mătuşoiu IV 170 măţar V 24 măţiguş II 202, 203 măţîrlă V 39, 44 măţui IV 140 Măzărachi III 126 măzărar III 149 meandrare IV 314 mecanicesc 114 mecăi *IV 222 medalier 119 medeleniza 109; III 114 medelnicerie IV 70 mediană HI 213 mediatoare IV 213 medicastru IV 179, 192 meditativ IV 99, 104, 108 meditator IV 108 Medrea IV 55 megiaş 80 . megieş 80 meglenit II 220 mehăi IV 222 mehăit IV 281, 299
melancolic 107 melare IV 319 melcişor III 95 meldui IV 139 melesteu IV 117 melestui IV 116, 117 melliferu 174 mellificare 174 mellificiu 174 mellifluu 174 melligenu 174 memoriabil 93 memorialist 125, 126 memoriza IV 296 menajerie IV 75, 78 menciunros 206 meningită 133 menituri IV 304 mentalmente II 196 mentol V 57, 61, 62 mentola V 63 mercenar 79
mercerie III 166; IV 74, 78
mercurare IV 319
Mercuţa IV 157
meredui IV 139
mereuţ IV 145, 159
merezuş II 208
mergător 245, 246
merge 16; III 157
mergere IV 289, 308
meriduş II 208
merindar III 177
merinoctiale 174
merinoctiu 174
merizuş II 211
mers IV 281, 293, 308 merset III 158, 159 mesagerie IV 75, 78 mesaş 81, 82 meseli IV 117 meşerătate 204, 224 meseriaş 81; V 24
mesinicesc 113 mesteca 251 ;• II 10 mestecătoare III 185 mestecător 245, 246; III 185 mestecătură 249, 251 mesui IV 117, 118, 139 meşter IV 130 meştereşte II 141 meşter-lăcătuş 176, 177 meşter-strică 156 meşterul IV 124, 140 meşteşug 244; III 170 meşteşugări IV 198, 206 meşteşugeşte II 144 meşteşugi IV 206, 244 meşteşuguri IV 140 metabolism III 12 metacarp III 12 metafizică III 13 . metafonie III 13 metaforă III 12 metaforos IV 190 metafrază III 13 metahirisi III 12 metal alb 194 metalare IV 314 . metalicesc III 108 metalimbă III 13 metanol V 61, 64 metastază III 13 metatars III 4, 12 metazoar III 12 metonimie III 12 metraj 62 metru-etalon 198 mezelar V 24, 26 mezelgiu V 26 Mexic II 213 mexican 213; II 218, 221 miaoi IV 223 miaui IV 223 miază II 7, 13 miază-cale 152 Miază-Noapte 152 miazănoapte 151, 220; II 7
CUVINTE
miază-păresi 152 miazăzi 152; II 7 mic 217 micoză 135
microcosmos 164 micro-mini-rochiţă V 77 microradiografie 188 microscop 49 microscopiceşte II 142 micşoară 225 micşura 208, 226 micşurăţiv IV 94 micuruţ IV 147 micuţ IV 157 micuţie III 165 midinetă IV 82 mieluţă IV 156 Miercan(a) II 96 miere de albine 160 mieriuţ IV 158 mierlan IV 166, 169 Mierlan IV 170 mierlar IV 169 mierlete IV 169 mierloi IV 169 mierui IV 140 mieuna IV 226 Mieunilă II 156, 159 Miezea IV 62 Miezii-Păresii 152 miezii-pereţii 152 Miezilă II 151, 152 miez-păresimi 152 migălire IV 305 migălit IV 305 Mihail(ă) II 172, 176 Mihalache III 124 Mihalachi III 124 Mihăilă II 153, 159 * Mihălcioaia 140 mihohoi IV 222 mihona IV 226 mihoni IV 228 miiariu 78, 79
175*
miime 69 miji II 10
mijloace băneşti 152 mijloace de producţie 152. mijloc 147, 151, 152, 188 mijlocaş 82, 84, 152; III 204,,
205, 212 mijlocaşă III 204, 205 mijloci 152 mijlocimînt V 49 mijlocitor 152 mijlociu 152, 239 mijlociv IV 101 mijlocuţ IV 156 mijmăi IV 218 mijoarcă V 38 milanez II 219 milcui 248 Milea IV 58 miligram 201 milionar 49
milionime 69 militant IV 308 militar 12 militare IV 308 militariceşte II 143 milităresc II 140 milităreşte II 140, 147 milităricesc 112 militărie III 173 milităroi IV 181 milităros II 147 milonitizare IV 314 milosîrdenie 228, 233 milosîrdie 223
milosîrdui IV 118, 121, 125v milosîrzie 233, 234 miloste 221, 229 milostenie 229 milosteniie 228 milostiv IV 96 milostivătate IV 109 milostiveşte II 140
176
milostivi 208; IV 100
milostivie 234 ; III 164, 172
mlostivitate IV 109
milostivnicie 234; III 172
milui 248; IV 114, 138
miluire 229
miluitoriu 245
minarea IV 85
minaret IV 85
minaretă IV 85
mina vet IV 85
minavetă IV 85
mină-clopot 198
mincinoasă 243 ; III 203
mincinos 234 ; III 203 ; IV 190
minciotcă IV 190
minciunică III 95
miner V 19
mineri IV 201, 205
minerit IV 299
mini V 76
mini-afişe V 72
minialcooltest V 72, 79
mini-ambreiaj V 81 mini-a parat V 78 mini-atestare V 81 mini-automobil V 72, 76 mini-babă V 78 mini-bar V 72, 76 mini-baschet V 76, 78 mini-basm V 79 mini-biciclete V 79 mini-bizar V 81 mini -bombă V 72, 79 mini-Bucureşti V 78 mini-bun V 81 mini-butelie V 80, mini-cal V 72, 76, 78 mini-cameră V 72 mini-cartier V 80 mini-cercetare V 81 mini-cizmărie V 81 mini-cînta V 81 ^nini-coadă V 72
INDICE
mini-comedie V 80
mini-computer V 80
mini-consideraţie V 72, 77,
mini-cronică V 72
mini-cuceritor V 72
mini-cuvinte V 80
mini-debut V 72
mini-decent V 72
mini-de loc V 81
mini-dialog V 72
mini-dicţionar V 73
mini-domnişoare V 80
mini-drame V 80
mini-ecran V 80
mini-enciclopedie V 73, 77
mini-eseu V 80
mini-etapă V 73, 77
mini-expresuri V 73
mini-Fiat V 81 mini-foc V 81 mini-foileton V 80 mini-fotbal V 73, 76, 78 mini-fraudă V 80 mini-frigider V 73 minifundii V 79 mirii-fustă V 73 mini-gcl V 80 mini-golf V 73, 76, 77 mini-graseiat V 81 mini-herostraţi V 73 Mini-I-L V 76 mini-instituţii V 80 mini-instrumente V 73 mini-insule V 73 mini-interpreţi V 73 mini-interviu V 73, 76 mini-istorie V 73 mini-încăperi V 80 mini-îngheţată V 81 mini-însemnări V 73 mini-jaf V 74 mini-jup V 74 mini-jupată V 80 mini jupă V 74v 76, 77, 78 mini-jupe V 74, 76
mini-jupuri V 80 mini-lac V 81 78 mini-literatură V 74, 76 Mini-Litoral V 76 mini-Mac V 80 mini-magnetofon V 74 mini-maistru V 81 mini-maşini V 74 mini-mică V 81 mini-mini-jupe V 77 mini-mini-rochie V 80 mini minte V 80 minimituri V 74, 79 mini-mîţă V 78 mini-modă V 74 mini-moş V 78 mini-moto V 80 minimum V 79 mini munceşte V 81 mini-Mundus V 80 • mini-munte V 81 mini-mustaţă V 81 mini-obicei V 81 mini-opţiune V 74 mini-orgă V 74 mini-pachiderme V 81 mini-pantofi V 81 mini-paradă V 81 mini-paraşută V 74, 76 mini-pilă  V 81 mini-pipă V 81 mini-plantaţie V 76 mini-problemă IV 74 mini-rac V 81 mini-radio V 74, 76, 78 mini-raliuri V 74 mini-rar V 81 mini-raţă V 81 mini-receptoare V 75 mini-recesiune V 75, 76 mini-Renault V 76 mini-rezerve V 75 mini-roman V 75, 76 mini-rubrici V 81 mini-scenă V81 mini-schiţă V 81 mini-schiuri V 75
mim
CUVINTE
177
mini-scoarţă V 81	miopism 126	Mitache III 124
mini-sculptură V 75, 77	miorcăi IV 222	mitar 223
mini-scurta V 76, 77, 78	miorcăni IV 227	mitariu 223
Mini-Skoda V 76	miorcoi IV 222	mitarnic 241, 242; IV 189
Mini-Snagov V 76	miorcoli IV 229	mitărnicie 232, 234; III 164
mini-speteşte V 81	miorconi IV 227	miti IV 120, 121
mini-starlete V 75	miorcoti IV 229	mititel III 90, 95
mini-statistică V 81	miorlăi IV 223	Mititelea IV 63
mini-străduţă V 81	miorlîi IV 223	mititeluş II 204
ministru-lipitoare 173, 174	miorloi IV 223	mititeluţ IV 157
mini-submarin V 75, 76	mirabil 93	Mitrache III 124, 125
mini-supă V 81	mirat 220	Mitrea IV 52, 55
mini-taxiuri V 75	Mircea IV 54	Mitroiu IV 170
mini-Tărzănel V 81	Mirea IV 58	mitropolicesc 112
mini-teatru V 75, 78	mireneşte II 139	Mitruţ IV 154
mini-tehnician V 75	miresmui IV 124, 140	mitui IV 120, 121, 124, 140
Mini-Tehnicus V 76	mirişte III 59	mitutel 228
mini-televizor V 75, 76, 78	Miroanea IV 55	miţui IV 140
mini-temă V 75	mirodenie II 103	mizerabilmente II 196
mini-timpan V 81	Mironiasa 139	mizgui IV 140
mini-tractoare V 81	Mironoaia 137, 140, 142	mîglar V 29
mini-transfer V 81	Mironoaica 140	mîglaş V 29
mini-tranzistor V 81	miros 227	mîgli IV 140
mini-tren V 75, 76	miroseală 226, 227	mîglui IV 140
mini-turisme V 75	mirosnie 227	mîlci IV 38
mini-ţuică V81	miroseniie 228	mîlcomiş 238
mini-uzină V 75	mirosi II 9, 10, 13	mîlişte III 59
mini-varietăţi V 76, 77	mirui IV 138, 139	mînă-de-lucru 169, 182
mini-vedetă V 81	miruţă IV 156	mînă-lungă 156
mini-viaţă V 81	miscibil 94	mînă moartă 169, 180
mini-viorişti V 81	miserabilmente II 191	mînă-spartă 154, 156, 180
mini-voce V 81	misionar 78	mînă strînsă 180
Mini-Volga V 76	misitie III 165	mînăştergură 153, 157, 177
mini-zîmbet V 76, 78	mişcare IV 308	mîncabil 96, 99
minoră III 204	mişcat IV 308	mîncare IV 301, 308
minte II 11, 13	mişcări IV 303	mîncat IV 308
Mintea IV 52	mişel 217; III 280	Mîncăcilă II 157, 159; IV 188
mintoşie III 165	mişelache III 126	mîncăcios  II   125, 126, 127^
minunăţie III 165	mişelame 66, 67 ; III 56	128; IV 186, 192
minuneşte II 141	mişelătate III 168	mîncălău IV 186
miocardită 134	mişeleşte II 145	mîncărică II 211
miona IV 226	mişelos IV 190	mîncărime 73
mioni IV 228	mişui IV 119	mîncăruşă II 211
12—c. 341
178
-INDICE
mlncător II 127 mlncătorie III 165 mlncătoriu 245 mîncătură III 191 mîncăţiv IV 95 mîncău II 202; IV 186 mîncăuş II 206 Mîndrea IV 53, 62 Mîndreşti-Moldoveni 160 mîndrie 233, 234 Mîndril II 159 mîndrilă II 159 Mîndrilă  II  151, 152,
IV 62 mîndru IV 114 mîndruluţă IV 147 mîndruţ IV 148 Mîndru ţa IV 158 mîndruţă IV 148 mîne II 11, 13 (pe) mînecate IV 280 mînecuş II 205 mînere IV 288 mînezi 152
mîngălui IV 127, 130 mîngîiere IV 303 mîngîitoriu 245 mîngîitură 249
mîniare IV 284
mîniere IV 284
mîniuţă IV 154
mîntui 248 ; IV 115
mîntuire IV 308
mîntuit IV 308
mîntuitoare 245; III 199
mîntuitor III 199
mîntuitoria 245
mîntuitură 249
mînui IV 140 mînuţă 89 mînz III 97 ^ mînzărar 147 mrazişor 225 mîrăi IV 223 mlrcăi IV 223
mîrcîi IV 223 mîrcui IV 223 mîrîi IV 223 mîrîire IV 308 mîrîit IV 308 192 mîrlan IV 181 mîrnîi IV 223 mîrşav III 281 Mîrşăvilă II 156 mîrţînă V37, 41 mîrţoagă IV 189, 194 mîţ III 97 155; mîţişor III 95 mîţuţ IV 146 mîţuţă IV 146 mîzgăleală IV 190, 193 Mîzgălici II 160 mîzgălici IV 191 mîzgălitură IV 190, 193 mîzgoare III 177, 183 mîzgui IV 125 mîzguş II 207 mlădiabil 99 MKSA 200, 201 moale III 204, 206 moaleş IV 187 moameticesc 112 moare 16
moartea-muştelor IV 244 moavitean 227 mobil 94 mobilament V 52 mobilă tip 176 mobilier 119 mocăncuţă IV 157 mocicolui IV 126, 127 mocirlă II 162; V 44, 45 mocîrcă V38 mocîrlan V 42
mocîrţan IV180;V37,40,41,42 mocîrţă V 40, 41 mocofănos IV 190 modelaj 56 modelar V 20, 27 modelator V 27 modelor V 27, 28 modelier 121; V 21, 27,28
modelizare IV 319 modelist V 20, 27 modern 49 modernism 126 modernizant II 112 modernizator II 112 modifica III 101 modilă II 167
modîrlan(ă) II 95;  IV 180,
193; V 39, 41 modîrlă V 39, 41 modîrlău IV 186, 193; V 39 modoroi IV 181 modoran IV 180 modulare IV 307 modulativ IV 89 moftangiu IV 187, 193 mofturilă IV 188, 192 Mofturilă II 157, 188 mogîldan IV 180 Mogîldea IV 53 mogîrlan II 95 moglan IV 181 mogorogea IV 187, 193 Mogorogea II 160; IV 47,56, 61
mogorogilă IV 188, 193 Mogorogilă II 160; IV 61 mohîrlă V 45 mohorîre IV 289 moimă IV 165 moimoc IV 166 moimoi IV 169 Moisil II 159 mojicie III 166 molan IV 180, 193 molare IV 314 molatic IV 186, 193 molălău IV 186 molceluş II 204 molcomeşte II 142, 147 molcomiş II 147 molcuţ IV 147, 158 moldoveneşte II 146 molea IV 187 molecău IV 186 moletare IV 319
CUVINTE
179
molfăi IV 223
Molfăilă II 159
molfăire IV 306
molfăit IV 306
molfoi IV 223
molidar III 149
molipsi III 113, 114
molîu IV 193
molofan IV 181
moloman IV 191
molomete IV 190
momarcă V 39
momită IV 165
momîrcă V 39
momîrci IV 39, 44
momîrlan V 39
monahie III 169
monahicesc 115
monahism III 169
monarhicesc 106, 108
monarşesc 106
monden 49
mondrea IV 187
Monea IV 52
monobazic 173
monoftonga III 116
monoftongiza III 116
monogeneză 164
monometalism 126
monometalist 127
monopola III 115
monopoliza III 115
monstruosamente II191, 196
monşeric 163
monta 61
monta gnard II 119, 121 montaj 58, 61 ; IV 282 montare IV 282 montat IV 282 montator V 26 montor V 26 Monţia IV 51 moralemente II 196 moraleminte II 192, 196 monument V 48 monumînt V 48 moralicesc 112
moraliceşte II 147
moralici IV 41, 42
moralisi III 113
moralivă IV 99
moralivu IV 99
moraliza III 113
moralmente II 147, 193,194
moralminte II 189, 196
morari IV 198
morărie III 171
morărit III 171
morceală II 162
morcilă II 162, 166, 168
mordansare IV 314
morfofiziologie 202
morfoli IV 218
morghilă II 163
mormăi IV 223
mormăni IV 227
mor mînt V 47
mormoi IV 223
mormoni IV 227
mornăi IV 223
Mornăilă II 150, 158
mornăire IV 305
mornăit IV 305
Moroaia 141
morocănos IV 190
mort II 11
morteză 196
mortezor V 20
mortuţ IV 152
morţeşte II 147
morţiş II 147
morunaş III 91
moscovit II 219
moscovitean II 220
Mosorea IV 51
mosorîre IV 280
mostofîlci IV 39
moşi 40
moş-ajun IV 243,245,247 moşie 232, 236; III 164, 165,
166 moşie 78, 83 moşierime 68; III 65
moşier 78
moşi-strămoşi II 82 moşmogea IV 187 Moşmogea IV 56 moşnegărie III 167 moşneguţ IV 157 moşoi IV 167 Moşoiu IV 170 moşoroişte III 59 moştean 227
moştenie 233,  235;  III 171
moştenire III 171
moştenitoriu 245
moşulică IV 182
moşuţ IV 156
motafcerie IV 72
motătui IV 135
Motea IV 52
motîrlan V 39
motîrlău V 39
motocicletă IV 86
motociclism 126
motociclist 127
Motoflocea IV 47, 56
moto-furgonet IV 83r 84
motor-bloc 198
motor cu explozie 196
motoretă IV 82, 86
motoriza IV 296
motorizat III 201, 207
Motrea IV 55
motrice III 132
moţăiala II 137; III 193
moţăilă IV 188
moţăit III 192, 193
moţăitură II137 ; III 192,193
moţul-curcanului IV 248, 249
movemînt V 48
Movila Arnăutului 160
movilă II 163, 166
mozaicesc 110
Mozolea IV 53
mreji IV 140
mrejui IV 140
mrenuţă IV 152
mucavar 79
mucea IV 187
180
Mucea IV 57
mucenicar III 148
mucenicie III 171, 172
mucenie III 171 mucezătoare HI 183 mucezeală II 135 mucezire II 135 mucii IV 211 mucoare III 176 mucos IV 190 mucui IV 125, 140 mueresc 229, 230 muflui IV 119, 122 muget III 62, 156, 158, 159 Mughea IV 54
mugi III 156,157, 224, 257, 258 muginăVă IV 254, 257, 258,273 mugitoare IV 272 mugur II 44 muhur-aga 162 muiaj 61 muieramă III 56 muierareţ IV 187, 193 muiercea IV 187 muiercios IV 186, 193 muierelnic IV 189 muiereţ IV 187 muiergiu IV 187 muieriş III 61 muierile IV 189 muieroi IV 181 muieros IV 190 muierotcă IV 190 muieruşă II 204 muieruşcă IV 183 muietoare III 184 muietură III 184 Muilă II 158 mujdei IV 243 mujdeier III 145 mula 56
mulaj 56, 57, 58 mulcire IV 289, 317 rnulgar 79 mulgare IV 285 mulgaş 81
INDICE
mulgătoare 89, 207 mulgere IV 285, 308 mulinare IV 319 mulinet IV 85 mulinetă IV 85 mulitizare IV 314 mulsoare III 58 muls IV 293, 308 mult 216, 235 multariu III 135; IV 96 mult-deplîns 186 multicolor 163 multigan II 99 multilateral 163 mult ural IV 96 mulţi 208
muiţie 205; III 169, 172 mulţime 70, 205, 235, 236
III 169 mulţitiv IV 92 mulţumi IV 209, 211, 215 mulţumită IV 280 Muma-Pădurii 157, 178; IV 251
mumifia III 110 mumifica III 110 mumifiere IV 314 munchenez II 219 muncitor III 215; IV 195 muncitorie 232, 234 muncitorime 74 muncitoriu 245, 246 muncitor-miner 172 mungerie IV 72 muntean II 97 munte de pietate 182 muntenegrean 11 217 munteneşte II 146 munteniza III 109 munţii Carpaţi IV 247 Munţii Măcinului IV 247 mununt IV 12 murare IV 306 murat IV 306 murat oare III 184 murătură III 184 murdaripsi III 103, 109, 113
murdări III 113 murdărie III 167 Murgan(a) II 97 Murgea IV 61 murgi 209
Murgilă II 150, 151, 152, 171 ;
IV 61 murgui 248; IV 139 murguleţ II 211 murguş II 211 murguşor II 211 murguţ II 211 murguţa IV 158 muribund IV 275 muricios II 127 murind,-ă IV 256, 257, 258, 259, 260, 267, 269, 270, 272, 273
muritor II 127; IV 167, 272 murmureală II 132 murmurînd,-ă IV 256, 265, 273 mursui IV 140 murui IV 140
muscărie 72; III 171; IV 181 muscărime 71, 72; III 57, 171 muschetă IV 85 muscuţă IV 156 Mustăcilă II 156 ; IV 62 mustăreaţă II 52 Mustăţea IV 62 Mustăţilă IV 62 mustui IV 125, 140 muşamalism IV 188 muşamalist IV 188 muşamaliza III 108 muşcătură 249, 251 muşticuţă IV 146 muştrui IV 131 muştrului IV 127, 131 mut II 11; III 205 muta II 30 mutabilu 92 mutac IV 184 mutare 219; IV 306 mutat 219; IV 306
mutativ IV 102 mutaţionism II 181 mutălău IV 186 mutăreţ IV 187 mutătoriu 207 muteşte II 141 mutos IV 190 mutualmente II 190, 196 mutulică IV 182 mutuzui IV 136 muţenie II 102 muţeşte II 141 muţunache III 126 muzicant II 110, 112 muzicuş II 201 muzicuţ II 201, 203 muzicuţă IV 155, 157
naboi V 12 nacazanie II 102 Nache III 123, 124 Nadia IV 52 nadilă II 162, 169 Naftanailă II 153, 176 naftol V 62 Naghiu IV 52 nahău V 14 naiaş 81 naiefrîngere 168 nainte veaste 166 naist 124 nalbar III 150 nametenie II 106 namilă II 164, 167 namină II 164 nandrălău V 14 Napoilă II 155, 159; IV napolitan II220 narcotic III 213 nascibilu 93 Nasea IV 62 nasilard II 118 Nasoilă II 176 nas-ştergău 174 naştere IV 285, 301, 308 natamenie II 106
188
cuvinte
naturaliza IV 296 naturalmente II 188, 192, 196 natură-mamă 176 natură moartă 169 naturîminte II 196 naţionalicesc 112 naţionalism 125 naţionalist 125 naţionaliza IV 296 naţiunalmente II 196 naufragiere IV 284 naufragiu 53, 54, 168, 178 navă-far 198 navă-omnibuz 198 navă-şcoală 199 navetă IV 82 navigabilizare IV 314 nazareanin 227 nazarenin II 217 nazaretean 227 năbărî V 12, 14 năbia V 13 năbîrna V 11 năbleg V 10, 12 năblejnic V 12 năboi V 10, 12 năbravnic V 14 năbui V 10 năbuşi V 9 năbuzna V 11,12 năcăfăi V 10 năcîrcăli V 10, 12 năclăială III 48 năcoabă Vil năcri V 19 năcurat V 9
nădăjdui 247; IV 123, 140
nădărău V 14
nădrăgar 80
Nădrăgea IV 62
nădragilă IV 188
Nădrăgilă II 150, 158
năduf V 14, 15
năduli V 13
nădului V 13
năem 241
năemnic 241, 242
181
năemnicie III 164, 232, 234 *
năferecat V 9
năfîcăi V12
năfîcli V 10, 12, 14
năfrămuţă IV 155
năfrămuţă de grumaz IV 155
năfufănă V 11
năfundos V 13
năgăruş II 208, 211
năgăruţă IV 156
năgîlvi V 13
năglrd V 11, 15
năgîrlău V40
năglod V 11
năgrabă V 11
năgrăbi V 10, 11, 13
năhîcă Vil
năhui V 10, 11, 14
năi IV 210, 214, 216
năibui IV 125, 140
năimi 241
năiura V 13
năjit V 9
năldeal V 9
nălet V 15
năljos V9
năloagă V 13
nălsus V 9
nălţa V 13
nălţie 74
năluci V 9
nălucitură 249, 250, 251 nălvale V 9 nămeal V 11 nametenie II 103 nămiaza V 9, 13 nămînji V 10, 12 nănălău V 14 nănăşuţă IV 152 năpădi V 9
năpăstui 248; IV 124, 140
năpăstuitori 245
năpişti V 10, 14
năpîrcă V9
năpîrşă V 11, 40
năpîrţ V 11, 41
182
indice.
năplod v 11
năpoinită v 13
năprăor v 9, 13
năprăvală v 15
năprui V 10, 11
năpuc V 14
năpusti V 9 năramză V 9 năravnic 240, 242 nărăgit V 13 nărăvaş II 209; IV 185 nărăvos IV 190 nărăvuş II 209 nărăznat V 15 nărod V 13 nărodoi IV 181 nărtilă II 154, 159 nărui V 14, 15 năruit III 189 '* năruitură III 189 nărujit V 15 năsădeală III 48 Năsăilă II 159, 160, 176 188
născare IV 283, 285
născătoare 245
născăţiv IV 94, 100
născînd,-ă IV 254,255,256, 260,   262,   265, 267,
născoci V 10, 12
născocorîre IV 289
născodţ V 14
născut IV 293, 308,
năsfiros V 15
Năsilă   II 151, 172; IV năsilnic V 12 năsîtav V 13 Năsoilă II 159, 160 Năsolea II 160; IV. 187 năsos IV 190, 192 *Năstăsache III 124 Năstăsoaia 140 năstemnic V 13 năstraşnic V 10 năstrăvitoriu 245 năsturar V 25
IV
257, 273
.62
năsturărie III 54 Năstureasa 141 năsturel III 91 năsuc III 89 năsui IV 140 năsvleg V 12 năşi IV 210, 214 năşie IV 308 năşit IV 308 hătăflete IV 187, 190 hătăfleţ IV 187 nătărău V 13 nătîng V 15 nătînguţ IV 158 nătînji V 10 nătînt V 10, 11 nătîntoc V 10, 12 nătîrnav V 10 nătot V 9, 13 nătrăul V 15 năturlie V 40 năturni V 11 năuc V9 năuceşte II 141 năuci IV 38 năui V 10 năvăli V 9, 12 hăveli V 13 năvîrlie V 40 Păvîrna Vil năvleag V 15 hăvligos V 15 năvod V 14 năvrajbă V 11 năzări V9
năzbate V   10, 11, 13^ 14 năzbîcă V 11, 12 năzdrăvan V 10, 12, 13 năzdrîmb V 10 năzgîmb V 1) năzglîmb V 10, 11 năznaie V 14 năzui IV 115 năzuitiv IV 92, 93 năzvăsi V 11, 12 năzvăţa V 11, 12 neabătut V 4
Neacşa 141, 142 neactiv IV 6 neadaptabil IV 11 neadurmit 255 neagoi V 10, 11 Neagolea IV 63 neajunsă 255 nealterabil IV 6 neant II 108 neanunţiv IV 92 neapărată 210, 255 -neapărătoare 245, 255 neapreciabil IV 11 neapropietoriu 245, 246, 255 nearat 255 neascultare 255
neaşteptare IV 283 : neastîmpărat III 280, 282 neatîrnare IV 5 nea vere 255 , t.
neavut 255 ■:.-> .
nebăgare de sea mă IV 241 nebiruit 255
neblagodarenie 255 - :
neblagodarnic 241, 255 >
neblejnic V 13
neboi V 10, 12
nebun 255 ;' III 200, 281
nebunatic 52
nebuneşte II 145
nebunie  232,- 234;   III 164,
167 nebur 210 necalculabil 94 necăit 255
necălcată 210, 218, 255 necătură 249
necesariamintre II191, 196 necesarîminte II 191, 196 necesarmente 11191,194,196 necesarminte II 191 nechiaun V 12 nechibzuit III 208, 282 necinste 16, 255 necinstit III 282 ; IV 11 necioplit III 282
cuvinte
183
neclătinat 255 neclătit 255 necomensurabil IV & necomplet IV 6 (ne)consemhabil 96 necontestabil 93 necontinuu IV 12, 13 necopt IV 11 necredincioasă 243, 255 necredincios 243, 255, 256 ; IV 11
(ne)credinţă 236, 255, 256 necrunt 255 necugetat 210 necugetător 255 Neculache III 124 Neculachi   III 122 necununat 255 necurabil IV 6
necurat 217,   255,   256; III 199
(ne)curăţenie 75 necuraţi 210
necurăţie 75,206, 210, 233, 235,
255, 256 necurăţime 75, 205, 210 necurmat 255 necuviincios IV 11 (ne)cuviinţă 236, 255 necuvin(ci)os 206, 210 <ne)cuvios 243, 255, 256 nedefinit IV 6 (ne)definitiv IV 107 nedejdi 209 nedejditor 207 nedereasă 218 nederegător 207, 210 nederept 210, 255,256; IVII nedereptamente II193,196 nedereptate 210, 224, 255, 256 nederes 210 nedesfăcut V 7 aedesfigurat V 5 ae)destoinic 241, 255, 256
(ne)destoinicie 232, 255 . nedestul 255 nedeşertat 255 nedezlegat 253, 255 nedezlipit V 7 ne digestie IV 6 nedinţire IV 317 nedispoziţie IV 6 nedomiritură 249, 255 nedreptat 255 nedreptate III 3 nedulce 255 neegal IV 6 neepuizabil IV 11 ' neertat 255 neexistent IV 11 nefăcut 255
(ne)făţarnic 241, 242, 255
nefericit III 201
nefinitiv IV 92
nefrită 133, 134
negativ IV 92
negativa IV 109
negativism 125
negativist 125
negăndit 210
negătit 255
Negea IV 53
neglijare IV 309
neglijent 11109,111,112
negrăibil 95,96
negrăit 255
negrăitoriu 255
Negrea II 160; IV 54, 58, 61
negreală II 132
negreaţă II 132 ; IV 51
negresă II 221
negri II 213
negricios 240, 242, 255 ; II 125,
126, 127 negrije 255
NegrilălI 150,151,152,156,
157, 160, 171 ; IV 61 negrilică II 169 negrime 68, 71 negri-vineţi 172 Negroaia 141
negroaică II 221 Negrulea IV 61 negruş II 205 negruşcă II 200 Negruţa IV 158 negruţă IV 158 negru-verde 172, 186 negureală II 131, 134 * negureaţă III 51 negurime 68 ; III "57 negustată 255 negustoTaş FV 183 negustoreşte II 141 negustori IV 199 negustorime 68 -neguţători IV 199 neguţătoriu 245 nehitleană" 255 neicuţ IV 149 neicuţă IV 149, 152 neiertabil 95, 97, 99 neinflamabil IV 8 neinundabil III 199 neisprăvit 255 neispitit 255
(ne)iubitură 249, 255
neiuşor 255
neivit 255
neîmbiat 210, 255
neîmpăcat 255
neîmpărţibil 95, 99
neîmpărţit 255
neîmputată 255
neîmputătoriu 245, 255
neînchipuibil 97, 99
neîncăput 255
neîncetat 255, 256
neîndereptată 210
neîndrăznit 255
neîndurător 245, 255
(ne)îndurătură 249, 255
neîngrijire V 5
neîngreoiat 255
neînlăturabil 99
neînstrăinabil 91
neînstrăinaver 91
184
neînşelat 255 neînşelătorie 245, 255 (ne)înşelătoriu 245, 255 neîntărit 255 neîntîrziat V4 neîntrebată 255 neîntrerupt 255 netntrupat 255 neîntunecat 255 neînţealepciore 210 (ne)înţelegător 245, 255 (ne)înţelegătură 249, 255 neînţelept 255 neînţeles 255 nejudecat 255 nelegalmente II 193 nelegalminte II 196 nelegiuit III 282; IV 11 <ne)linişti IV 296 neluminat 255 nelunecoasâ 243, 255 (ne)luotor 245, 255 nemaculat IV 10 nematerial IV 6 nemănie 210 nemănios 210 217 nemăreţ 255 nemărie 255 nemărturisibil 96 nemăsurabil 93, 97 nemăsurat 255 Nemereală II 160, 178 nemerire IV 303 nemernic III 201 nemilă 255 nemilostenie 255 nemilosîrdie 255 nemilostiv 255 (ne)milostivie 232 (ne)milostivnicie 232, 255 nemiluire 255 nemîngîiată 255 nemînie 255 (ne)mînios 243, 255 nemotenie II 103 nemţărime 71, 72
INDICE
nemţesc II 222 nemţeşte II 139 nemţie III 167 nemţime 72 nemţoaică II 221 nemţoicuţă IV 156 (ne)mulţemitoriu 245,255 nemulţumind,-ă IV 161,
255, 267 nemulţumit III 210 nemuncit 255 nemutat 255 nemuţ IV 152 nenăscut 255 nenecuţă IV 153 neniucuţ IV 153 neniuluţ IV 147, 153 nenoroci IV 38 nenorocire IV 303 nenorocit III 282 nenumărat 255 nenuţ IV 153 neobidit 255 neobrăzare IV 314 neobrăzat III 282 neologism 126 neologiza III 107 neom 255 neoprit 210, 255 neorganic IV 6 neosîndit 255 neostenitor 89 nepasibil IV 11 nepărăsit 255 nepăreare 255 nepăsător III 282 nepătrunzibil IV 5 nepenetrabil IV 6 nepenetrabilitate IV 6 neperceptibil IV 6 . neperfect IV 6 nepierdută 255 nepleeare 255 neplecat 255
neploditoare 255; III 245 neploditoriu 245, 255 nepocăit 255
nepohtitoriu 245, 255 neponderabil IV 6 nepost 255 (ne)postitori 245 nepot 39 ; IV 210, 214 nepotism 124, 129; IV 188,191 nepotrivit III 6 254, |nepotuţ IV 153
neprecepătoare 255 I nepreceput 210, 255 ' neprelucrabil 95, 96 nepremenire 255 nepreschimbare V 5 nepresus 255 neprevăzut III 211 nepriceput III 282 I nepricopsit III 209 nepriitoriu 245, 246, 255 neprins 255
neproductivamente II189,196 nepurtare 255 neputere 210, 255 neputincios 206, 210, 236, 243,
255, 256 neputinţă 236, 237, 255, 256 neputred 255, 256 neputredire 255 nerăbdată 255 nerădicată 255 nerăsipită 255 nerăspunsă 255 nerăspunzătoare 245, 246, 255 nerăsturnabil 95, 96, 99 nerău 255, 256 nereparabil 94 nerîzător 245, 255 neroditoare 245 neroditoriu 245 nerozie III 164 neruşinat III 200 nervoziceşte II 143 nervurare IV 319 nesatisfăcător 186 nesaţiu 255 nesăbuit III 290 nesănătate 255 nesănătos 255
nesătul 210; III 280 nesăţioasă 243, 255 nesăvîrşit 255 nescăzut 255, 256 neschimbat 255 nescris 255 neserios III 282 (ne)sfătui 247 nesfătuire 255 nesfîrşit 255, 256 nesimţitoare II 140, 144 nesimţitor 89 neslăvit 255 (ne)socotinţă 236, 255 (ne)socotitoriu 245, 255 nesolubil IV 6 nesolubilitate IV 6 nespartă 255 nespălat III 216, 280 nesperiinţă III 140 nespurcat 255 nespus 210, 255 nestătătoare 245, 255 nestătut 255 nestemnic V 13 nestins 255 nestrăbătut V 4 nestrăvitoriu 246 nestrîngere 255 nestoia V 10, lS (ne)strînsoare 244, 255 (ne)strînsură 249, 255 neşchită 255 neşti 210 neştiinte III 136 neştiinţă 210, 236, 255 neştiitor 245, 255 neştiut 255 (ne)ştiutură 249, 255 neted III 217 netihnire IV 303 Netotea IV 53 (ne)trebnic 241, 242, 255 netrecătoare 89,90,245,247, 255 netrecător" 89, 90,  245, 247, 255
(ne)trecătiv IV 92
CUVINTE
(ne)trecăţiv IV 100 netrecută 255 netrufă 255 neţinere 255 neuitat 255 neumblat 220 neurastenizat II 107, 109 neurmărire IV 309 neustoit 210 neutrodinare IV 319 nevăstoi IV 166, 169 nevăstuică IV 166, 169 nevăstuţă IV 152 nevătămat 255 nevătămătoare 246, 255 (ne)văzătură 249, 255 nevăzut 255, 256 (pe) nevăzute IV 280 Uevedere 255 nevederos 243, 255 nevertebrat III 201, 207, 213 nevesteşte II 141 nevestie III 166 nevindecabil 93,97 ; IV 5 nevindecat 255 nevinovat 210, 217, 255 neviolabil 94 nevoi 256
nevoie 210, 255, 256 nevoinţă 236, 237, 255, 256 nevoitor 246, 255 nevoitoriu 245 nezisă 255 nezlobiv 221, 255 new-yorkez II 219 nichela 56 nichelaj 56 Nicolache III 122 Niculachi III 122, 126 Nicuţă IV 154 nicuvios V 12, 13 Nimerilă II 150, 151, 152, 159, 160
nimicii IV 41, 43, 44 nimicie III 173, 174
195
nimicnicie III 165 ningere IV 289 nins IV 293
ninsoare III 46, 58, 178, 183^
n(i)oţîrlan V 40
nisipar 111144,150
nisipiş III 46
nisipişte III 46
Nistea IV 55
nişchiţel 208
nitrocarburare IV 319
nitrozare IV 319
nitui IV 123, 140
niţeluş II 204
nivel(a)ment V54
nivelement V 52, 53
Noaghea IV 52
nobil(u) 92, 93, 94
nobilime 74
noctambulism 126
Nodea IV 47, 56
nodulizare IV 314
noduţ IV 156
noi 208
noime III 42, 56 noire 251 nomadism 126 nomenclatură III 187 nominalmente II 190, 191 nopticica III 93 noptieră 120 Noptilă II 151, 155 noptiliţă II 169 noră IV 163 nord-a merican 172 nord-atlantic 172 nord-est 172 nord-vest 172 normalicesc 112 normator IV 108 Norocea IV 63 norvegian II 217, 220 norvegiană II 220, 221î norvegiancă II 221 nosilă II- 163, 166 notabilu 93 notar 78
186
INDICE.
C0VTNTE
18*7
aiotălui IV 128 notes 170 notulă II 149 nou III 211, 214 nou-ales 186 Noua Zeelandă IV 246 nouă-ochi IV 244, 249 nou-născut 186 nou-nouţ 186 ; II 94 ; IV novizălui IV 128, 131 nuanţă II 113 nucă de Cola .196 nucleu 58 nudit IV 305 nuielărie III 54 nuieluşă II 203, 210 nuieluţă IV 146, 151 număra 13 numărat III 184 numărătoare III 183, 184 nu-mă-uita 183 numericeşte II 144, 145 numinativ IV 88, 89 nuntaş 82 nuora 208 nutremînt V 50 nutriment V 48, 53, 54 nutrimînt V 48 nutrit 46 nutritiv IV 93 nutuire IV 293, 307, 320 nutuit IV 293, 307 nuvelist 127
oamet III 63 Oancea IV 61 Oarba-de-Mureş 160, 182 oarecarism 130 obădar III 145 obcom 164 obicinui IV 140 obicitoriu 245, 246 obidui 247; IV 138 4>biduitor 245, 247
158
obiduit 217 , obiecta III 13, 115 . obiectiv IV 108, 109 obiectiva III 116 ; IV 109 obiectivamente II 197 obiectivism 129; IV. 188..-obiectivist 129; IV 188 . obiectivitate IV 109 obiectiviza III 116 v obiecţiona II 181 ; III 115 obielos IV 190 obijduit III 212 objectivemente II 197 obliga III 13; IV 135 obligament V 48 obligălui IV 128 obligămînt V 48 obligătui IV 135 obligui IV 139 oblitera III 13; oblojală II 132 oblojeală II 133 obositor IV 191 obrazire IV 290, 302, 317 obraznic III 279, 281 ;
IV 189, 192, 280 obrăţeşte II 144 obrăzar III   145, 153 obrăzdui IV 116 obrăznicătură III 189 obrăznici IV 210, 213 obrăznicie III 164, 166 obrăznicuţ IV 145 observaţie III 13 obstacol III 13 obstacula III 116 obstaculiza III 108, 116 obşti IV 117 obştui IV 118, 138 obtuzunghi 197 obţine III 4, 13,56 obuzier 119 ocaanic 241 ocarnic IV 189 ocasionalmente II 197 ocazie II 179
ocazion II 179.
ocaziune II 179
ocăca IV 230
ocăcăi IV 223
ocăluţă IV 146
ocăni IV 228
ocărîre IV 289
occipital III 213
ocenie II 102
Ochea IV 62 .
ochenuţă IV 156
ochi de bou 197 .
ochi de pisică 192, 197;; IV
245 ; ochi de tigru 197 : Ochilă II 150, 151, 152, 154,
155,175 ; IV 62, 188 ochi magic 194 >; Ochioasa 138 ochios IV 189 Ochi-Roşii 160      ; -ochiul-boului 158 ; IV 244, 252 ocimenol V 62 ocîcîi IV 223
ocîi IV 223 , :
ococoi IV 223
ocratare IV 314
octopod III 213
odăiaş 81, 83
odăielnic IV 189
odol V 57
Ofensiv IV 95
oferi III 13
ofertant 11108,110,111
officiosamente II 187, 190, 197
offiţialmente II 187
oficialmente II 194, 197
oficiant II 111
ofiţeraş IV 183
oftică 134
ofticuţă IV 157
ogăruş II 204
oglindar V 24
oglindarisi IV 188
oglindire IV 308
oglindit IV 308
ogoditor 247
ogoditoriu 245, 246 ogorîre IV 289 Ogretineanca 142 oier V 24 oierie IV 71 oierit IV 294 Olanda II 213 olandez II 213, 219, 220 olandeză II 220 olar 79; IV 196 : 1 olăcar IV 71 olăcări IV 198 olăcărie IV 71 olăcer IV 71 olăcerie IV 71 olălăi IV 223 olălui IV 223
olari IV 198 : :
olărie III 171
olărit III 171
olecuţă IV 159
olecuţă IV 145
Olguţa IV 154
olificare IV 319
olimpian II 218
olog III 280
Ologea IV 53
ologie 233, 234 ; III 172
olorit IV 304
Olt IV 247
Oltea IV 55
Olteanul Mare 160
oltencuţă IV 157
olteneşte II 146
Olteţ 92
omagiu III 54, 59, 60
omănaş IV 183
omătuţe IV 147, 156
omeneaşte 231
omenesc 229, 230; III 211
omenie 232, 234 ; III 164, 166
omenime 68
omenire IV 301
omenresc 204
Ometea IV 54
omletă IV 82
omniprezent 167, 188
omniprezenţă 167
omoi IV 181
omolog 200
pmoranie II 105
omorînte III 137
omorîre IV 289
omorît 217
om-tâbacheră 173
omucigaş 82, 168,169, 177, 178
omucidere 168,   169, 177
omuleţ iy 182, 183 :
Onache III 124
Oncilă II 153; IV 61
Oncioaie 140
ondulări IV 303
Onea IV 54, 61
Onilă II 153; IV 61
onora III 114
onorabil 93, 98
onorifica III 114
bpacifia III 110, 114
opaciza III 108, 114
opalizare IV 319
opătuire IV 290, 317
operant II112; IV 107
operat IV 292
operativ II 112; IV 107, 109 operativitate IV 109 operator IV 107 operă-model 172 operetă IV 82 opinativ IV 102 opincar IV 185 opincărie 72 ; III 52 ojjincărime 71, 72 opincuţă IV 157 opinteală II 137 ; III 193 opintitură II 137 oponent II 110 oportunism 129 ; IV 188,191 oportunist 47, 49, 129 ; IV 188 opoziţie III 13 opoziţionist II 181 Oprea IV 55, 56, 58 Oprenea IV 63 opresiune III 13 Oprilea II 160; IV 61, 63
oprima III 13 oprire IV 303, 306 Oprit IV 306
optativ III 214; IV 93,104,105
opticesc 108
optimist III 210
optimizare IV 277, 286, 314
opune III 13
prangerie IV 75
prăcăi IV 223
orăcui IV 223
orăşean II 98
orăşenesc II 140
orăşeneşte II 140, 146
orăşenime 68
orăşenism 124
orb III 205, 211, 215, 280
Orbea IV 62
orbeşte II 147
orbiei IV 40
orbiciune 239; IV 40
prbicular III 205
orbie III 172
Orbilă II 151
orbire 240
orbiş II 147
orbitură 240, 249
orchestrant II108,110,111,112
ordina ria mente II 191
prdinarmente II 191, 197
ordinat IV 107
ordinativ IV 87, 107
ordonanţă II 114, 115
Orgache III 124
organicesc 112, 115
oribil 95
orientalicesc 112
orientativ IV 104
originalmente II 197
originarmente II 197
orizontare IV 314
orîndăluire IV 317
orîndui IV 114, 116
Orlandea IV 52
ornament V 48, 53
ornamînt V 48
oroare III 176
188
INDIC»
CUVINTE
189
or(o)logie IV 74 oropsit III 212 ortogonalizare IV 314 Orza IV 51 orzărie III 54 Orzea IV 51 osacol V 57 oscîrbi 221 osedilă II 166 oseminte V 49, 50, 51 osie-kilometru 198 osifica ţie 164 osîrdui IV 140 Oslo II 214 Osmache III 123 osmanicesc 112, 115 ospătar 79; V 19 ospătare IV 306 ospătat IV 306 ospeţie III 173 ospitalicesc 112 ospitalitate III 173 ostăluş II 201 ostăşi IV 200, 206 ostentat IV 107 ostentativ IV 107 oşcătură IV 190 oştenie III 173 otativ IV 87 otălmăzui IV 136 Oteteleşanca 143 otînji V 3 otnoşenie II 102 otoman 115 otomanicesc 112 otorinolaringologie 202 otprăvenire IV 290, 317 otrăvicios II 126, 127 otrăvire IV 308 otrăvit IV 308 otrăvitor 245, 247; II 127 otriţanie II 102 oţărîre IV 289 Oţelea IV 53 oţel-beton 199; IV 236 oţel-carbon 198 oţel-(de) balot 199
oţelire IV 305
oţelit IV 305
Oţetea IV 53
ouare IV 308
ouat IV 308
ouţ IV 151, 156
ovăzcior III 90
ovăzcuţă IV 146, 147, 156
Ovezea IV 54 ovine III 213 ovreiaşte 231 ozonifica III 114 ozoniza III 114 oxid 46 oxidant II 111 oxigen 165
pac IV 117 paceagerie IV 72, 73 Paehe III 123 pacilă II 167 pact 171
pacui IV 117, 138 paftaluţă IV 146 paginatură III 189 pagubă 26 paiaţarlîc IV 189 pajişte III 59 pakistanez II 219 Palache III 125 paladizare IV 314 palavragi IV 201 palavragiu IV 187 Paleologhina 139, 141 palestinian II 218 paletă IV 82
palid-vînăt 171
palmetă IV 82
palmier 119
paloare III 176, 178
palpita IV 296
palpitant IV 273
palpitaţie IV 296
palpitînd,-ă IV 261, 273
Panaitachi III 122
Panaitea IV 52, 55
Pandelachi III 122 Pandelea IV 52 pandurime III 56 panglicuţă IV 156 panicard II 119, 122; IV 179 panou IV 289 pansament V 47, 54 panseluţă IV 146 pantalonar IV 185 Pantea IV 52 pantocol V 57 pantofar 79 Papadache III 124 Papadopolina 139, 141, 142 papagalicesc 111, 112, 116 papagaliceşte II 145 papagalici IV 41, 42, 43 papă-lapte 156, 179; IV 241, 246
papă-tot 156, 179
papetârie III 54 ; IV 74, 76, 78
papistăşi IV 297
papugerie IV 72
paraacte IV 19
para(a)ldehidă IV 16
parabază IV 16, 18
parabolă IV 16
parabolic IV 16
paraboloid IV 16
paracazeină IV 16, 18, 19
paracăzător IV 17, 19
paracenteză IV 16
paracetaldehidă IV 19
parachinisi IV 15
paraciocoi IV 16, 18, 19
para civiliza ţie IV 19
paraclază IV 16
paradit icni IV 15
paracuzie IV 17, 18
para diabet IV 19
paradiafonie IV 16
paradiciclobenzen IV 19
paradigmă IV 15
para directori IV  16,   19, 20
para dosi IV 15
paradox IV 16
paradoxal IV 16
paradoxamente II 197 paraelagic IV 17 paraexamene IV  16,   19, 20 parafenilendiamină IV 16 parafernă IV 15, 19 parafiză IV 16 paraflacără IV 17 parafoc IV 17 paraformaldehidă IV 16, 19 parafraza IV 17 parafrază IV 16, 18 parafuchsină IV 16, 19 parafulger IV 17 para geneză IV 17, 19 paragogic IV 16 paragraf IV 15 para grafie IV 15 paragraf os IV 15 parahidrogen IV 17, 19 paraiele IV 16, 19 parakeratoză IV 17 parakinezie IV 17 paralactic IV 16 paralaxă IV 16 paraldehidă IV 18, 19 paralegi IV 19 paraleu IV 16, 19, 20 paraliza IV 16 paramagnetic IV 17, 19 parametric IV 17 parametrită IV 17 parametru IV 17 paramilitar IV 17, 19 paramnezie IV 18 paranimfă IV 17 paranomie IV 15 paraordine IV 19 parapensii IV 19 parapet IV 16 parapitec IV 17 paraplegie IV 16, 17 paraploaie IV 17 paraponisi III 113 pararoşu IV 19, 20 pararozanilină IV 19 parasctntei IV 17, 19 paraselen IV 17
părăsimă IV 15 parasimpatic IV 18 parasoare IV 17 parastisi IV 279 paraşedinţe IV 19 paraşutism 126 parataxis IV 15 paraterisi IV 15 paratific IV 17 paratifoidă IV 17, 19 paratifos IV 19 paratiroidă IV 19 paratrăsnet IV 18 para tuberculoză IV 17, 19 paratunet IV 18 paraur IV 20 paravalisi IV 15, 297 para vătrai IV 18 paravlepsi IV 15 parazăpadă IV 18 paraxenie IV 15 paraxîn IV 15 parbriz IV 18 parcaj 56, 57 parchetar 83 parcura III 14 parcure III 14 paracurge III 14, 18, 20, 23 parcurs IV 293 pardoseală II 133, 134, 135 pardosire II 135 parente III 135 parfum III 172 parfumărie III 166,172 ; IV 77 parfumerie III 54, 166 ; IV 74, 78
parfumier V 21 parietal III 213 Parisache III 125 parizian II 218 paronim IV 18 paronomază IV 18 parosmie IV 18 parotidă IV 18 parsema III 14 partaj 56, 58 participant II 109
particular mente II 197 partiduţ IV 183 partitură III 188 partorg 164
parţialmente II 188, 197
parucidere IV 288
parveni II 14, 21, 23
pasabilu 93
pasagiu 54
pasaj 54, 57
pasăre IV 164
pasiona IV 296, 297
pasionamente II 197
pasionare IV 296
pasiune II i80
pasiv IV 88, 98
pasivism 125
pasivist 125
pasivu IV 99
pasmanterie IV 75
pastet IV 81
pastramar 78
paşaport 181
paşaportar 79
paşii IV 297
paşoptist 125, 181
paştealui IV 128
paştere IV 285, 289
paştetă IV 81
paşte-vînt 156, 179
patagonez II 219
patent III 204
patentă III 204
patinaj 57, 58
patinare IV 307
patinator V28
patinoar III 177
patinor III 177; V 28
patiserie IV 74, 78
patriarchalmente II 197
patriarhicesc 111
patriotard II 119, 121, 122;
IV 179 patrioticesc 108, 113 patriotism 126, 128
190
INDICE
CUVINTE
patrulater 168 patruped 168, 181 patruzecioptist 125 pat vagon 164 paţircă V39 pauperism 126, 128 pavagiu V 19, 24, 28 pavaj 53, 57 Pavalache III 124 pavat or V 27 Pavea IV 55 Pavelea IV 52, 55 pavelui IV 128, 129 pavian II 218 paviment V 48, 53 pavimînt V 48 Pavlache III 122 Pavlachi III 122 paznic 241 Păcală II 171, 172 păcate-cădere 214 păcăi IV 223 păcăleală II 137; III 193 păcălitură II 137; III 193 păcălui! IV 127 păcălui2 IV 127 păcănit IV 299 păcănitoare III 185 păcătoasă 206, 217,243 ; IV 190 păcătos 206, 217, 242; IV 190 păcătoşenie II 103 păcătui 247 ; IV 140 păcătuţ IV 151 păciui IV 140 păctui IV 139 păcui IV 125 păcurar 78 păcurăreşte II 147 păcurărit IV 299 păducherie IV 72 păduchios IV 190 păduraş 83 păfăit IV 299 păftălui IV 128, 129, 132 păgînătate III 168 paginaţie III 165 păgînesc 229, 230
păglneşte II 145 pagini III 116 păgînie III 169, 172 păgînime III 169 păgînism 124; III 169 păgîniza III 116 păgubaş 82 păhăraş II 210 păhărel II 210 păhărnicel III 92 paharnici IV 200, 206 păhăruş II 210 păhăruţ 251 ; II 210 ; IV 151,
156, 160 păienjeniş III 61 păime III 57 păios III 206, 212 păiş II 209, 211 păituire IV 317 păiuş II 208, 209 păiuţ IV 156 pălălaie III 55 Pălămidoaia 142 pălăriaş 83 pălărierie IV 71 pălătui IV 140 pălindă IV 254, 258 pălmaş 82 pălmăli IV 121 palmi 120, 121
pălmui IV 120, 121, 122, 140 pălmuţă IV 151 păltinişte II 59 pămătuf II 210 pămătuş II 210 pămînt V 47 pămîntaş 81 Pănăşoaie 140 pănos 206 Ipăntrui IV 116 'pănui IV 125, 140 pănuşă II 203, 204 pănuşer III 147 Pănuţa IV 157 păpuşer 78 păpuşeşte II 146 părăduială II 134
părăleşte II 141 părăluţă IV 146, 156 părăscuţă IV 145 păreamic 241, 242 părere IV 288, 308 părere de rău IV 246 părernic 242 păretar III 146 părinte III 136 părinţenie II 103 păriuţ IV 299 părîngoare III 183 Păr-Negru 160 părtaş 82, 83, 224 părtăli IV 131 părtălui IV 127, 141 părtenie II 103 părtini IV 121 părtişitiv IV 92 părtui IV 124, 141 partitiv IV 92 partitiv IV 92 părUcean II 211 părui IV 141 păruială II 136 păruire II 136 părul-ciutei 178 păruleţ II 211 păruluţ IV 147 păruş II 211 păruşor II 211 păruştean II 211 păruşteţ II 211 părut IV 292, 308 părut II 211 păsa III 114 păsălui IV 127 păsămînt V 55 păsărar V 25 Păsărilă II 158 Păsări-Lăţi-Lungilă IV 246 păscar 223 păscare IV 285 păscărie 232 păscătoare III 178, 182 Păsculeasa 137, 141, 142 păscut IV 293, 308
păscută IV 156 păsoniu 206 păstor 246, 247 păstoresc 229, 230 păstoricesc 112 păstorie 232, 234 păstorit IV 308 păstoriu 246 păstrămar 78 păsui IV 139, 141 păşălui IV 128, 132 păşi 209 păşitor 207 păşunat IV 291, 301 păşunit IV 291 pătăranie II 106 pătimaş 83 pătimăreţ IV 88 pătimind,-ă IV 261 pătimitiv IV 88, 92,101 pătimitivu IV 99 pătlăgele roşii 170 pătlăgele vinete 170 pătrar III 151 pătrăreşte II 144 Pătrăşcoaia 140 păţanie II 103, 105 păţeală II 162, 178 păţilă II 162, 163, 168, 169, 178
păţit III 210
păţitanie II 103
Păvăluţă IV 154
pebegaz 200
pecarizare IV 314
pecetar III 146, 147
pecetlui 248; IV122,126,127,
132, 141 pecetui IV 141 pechinez II 219 pechinoaz II 219 Peco 184
pedanterie IV 75, 76, 78 pedantic 115 pedantlîc IV 76, 189 pedepsi III 103, 193
pedepsibil 99 pedestrame III 56 pedestri IV 297 pedestrie III 52 pedestrime 70 peisagiu 54 peisaj 51, 54, 55 peisaj-stare sufletească 174 pelagră 160 pelagros III 212 pelagrozerie IV 74 pelerinuţă IV 153 peletizare IV 319 peliţă 238
peloponezian II 218 pelticărie III 165, 168 penaj 55
penaliceşte II 143, 145 penalmente II 197 Pencovicioaia 141 pendinte III 134, 139 pendinţă III 134 pendul 58 penepist 131 peneplenizare IV 315 penetrantă II 115 penetrare II 115 penetraţie II 115 Peninsula Balcanică IV 247 peninsulă III 14 penis III 61
penitent II 108; III 133 penitentia III 134 penitenţă III 133 peniţă III 95 pensetă IV 82 pensiona II 181 pensionist II 181 pentanol V 62 penultim III 4, 14 penumbră 14 pepenărie IV 77 pepenet III 62 peptizare IV 319 peptonizare IV 319 percepe 14 percolare IV 319
percurge III 15 perdăfui IV 141 perdelui IV 128 perdeluţă IV 146 perechiuşă II 210 perface III 15 perfect III 14 perfecta III 15, 115 perfectaminte II 197 perfectiza III 115, 116 perfecţiona III 115, lift. perfora III 14 perforator III 185 periaj 62
pericard III 4, 15 pericarp III 15 pericentric III 15 periderm III 15 perie-melc 198 periere 63 perierie IV 71 periet IV 291 periferie III 15 perifrază III 15 perigrafisi III 109 perilimfă III 15 perimetru III 15 periniţă III 95 periplizon III 15 periodicamente II 197 periodiza III 108 peripneumonie III 15 perire III 26   ' ' periscop III 15 peritoare 245 peritoneu 134 peritonită 134 periuţă IV 151, 155 perlare IV 319 perlier III 120 perlucid III 15 permis IV 293 permite IV 5,14 ; IV 296* permuta III 14, 15 permutare III 14 permutaţie III 14 pernuţă IV 151, 155
192
INDICE
peroxid III 15 Perpelea IV 53 perpendiculariceşte II 143 pers II 215, 222 Persache III 124 persan II 215, 218, 222 persană II 221 persecuta III 14 persevera III 14 ; IV 297 perseverant II 114 perseveranţă II 114, 115 perseverare II 115 perseverent II 109, 114, 115;
III 130 perseverenţă II 114, 115; III
130
perse verinţă II 115
persian II 215, 218, 222
persifla III 14, 56 /persiflaj 56, 57
persistent II 108 persoaică II 221 personagiu 54, 60 personaj 53, 54, 60 personal 170 personalicesc 112 persona(l)mente II191,197 personifica III 110 personisi III 109 personîminte II 191, 197 perspectivă III 14 persuada III 14 ; IV 296 pertinamente II 197 pertracta III 15 perturba III 14 perucher V 21 peruchier V21 peruvian II 216, 218 perveni III 15 pescar 223 pescăresc II 140 pescăreşte II 140 pescărie 72, 234; III 184, 185 pescărime 71, 72 pescăruş II 204
pescătoare III 184, 185 pescui IV 119, 122 pescuit IV 308 pescuţ IV 147, 151, 156 pesimist 127 peste-fizică 175 pestelcuţă IV 157 peste-şef 181 pestriţătură III 189 Peştefript 180 Petete 172, 183 petetist 127, 172 peticar 79 peticuţ IV 149 peticuţă IV 149 Petiuţa IV 157 Petrache III 119, 122, 123, 124
Petrea IV 55, 64 Petreasca 137 petrecanie II 103, 106 petrecare IV 285 petrecătoare III 178 petrece 7, 8 petrecere IV 285 petrecut IV 293 Petrii II 159 petriluş II 204 -petrol V 61 petrolifer 119 Petro voaia 140 Petruţ IV 154 petunizare IV 315 petitorie III 170 peţitorlîc III 170 pezevenclîc III 189 pianist 128 piatra-acră IV 250 piatra-iadului IV 250 piatra-Neamţ 177 piatra-vînătă IV 250 piatră-curată 214 piaţetă IV 81, 82 picaj 61
picanterie IV 75, 78 picărcuţă IV 156
picătură 190, 207, 249, 250 pichetaş 81 piciocărişte III 60 picioruş II 210; IV 95 piclaj 61 piclare IV 319 piclu 61 piciui IV 138 pictura IV 296 picui IV 141 picurare IV 306 picurat IV 306 picurătoare III 182 picuruş II 202 pidosnic IV 189-piedicuţă III 91; IV 156 pieftui IV 141 pieire IV 308 piei-roşii II 213 pielcăluţă IV 153 piele-largă 160 piemontez II 219 pieptar III 147 pieptănare IV 300 pieptănătoare III 181, 185 pieptăneală II 131 pieptănel II 210 pieptănuş II 210 Pieptea IV 54 pieptenuş II 204, 211 piept-roşu IV 245 pieptuş II 203 pierdere IV 285 pierde-vară 154, 156, 179; IV 241
Pier de vară 160 pierdzătoriu 207 pierit IV 308 pieritură III 187 pierzanie II. 103, 106 pierzare IV 285 pierzătoriu 245, 246 pierzătură 249 piesetă IV 82 piesuţă IV 183 pietrar III 149, 150; V 24 pietrelui IV 129, 132
CUVINTE
193
pietrici IV 40 pietrifica III 110 pietrime Hi 57 pietrui IV 124, 132, 141 piguli IV 299 piiarde 26 piiardere 251 pilangiu IV 187 pildui IV 124, 141 pilonare IV 315 pilotaj 61 pilotier 120 pingelire IV 300 pingeluţă IV 146 pingpongist 127 Pintea IV 52, 54 pionier 119, 120 pipat IV 299 pipăibil 99 pipăruş II 204, 205 pipernicire IV 300 piperuş II 204 piperuţă IV 156 pipiriguţ IV 156 pipiriguţă IV 148, 156 pipotos IV 190 pirateresc 112 piratereşte 115 piraterie IV 75, 78 piraticesc 112 piraticeşte 115 pircă IV 164 pirchiţoi IV 166 piritizare IV 319 pirogenare IV 315 pirol V 62 pirotehnician V 22 pirui IV 119, 141 piruşti II 213 pisanie II 103 pisar 78
pisălogeală IV 296 pisălogi IV 204, 296 piscui IV 116, 308 Piscupeasca 138 piscupie 205
pisică IV 163
pisicuţă IV 156
pisoi III 97
pistolagiu IV 187
pistolard II 120; IV 179
pişcar II 209
pişcătură III 189
pişcura IV 297
pişcuş II 209
pişicherlîc IV 189
pişpăi IV 223
pişpîi IV 223
pităci IV 39
pitărcuţă IV 156
pitecantrop IV 17
pitpalaci IV 39
pitpălăcoi IV 167
pituluş II 206
piţigoi II 209
piţigoism 130
piţiguş II 209
piuar V 24
piui IV 120
piuire IV 306
piuit IV 306
piuli IV 120
pivnicer 78; V 24
pivniţar 78
pivniţă 78
pizmaş 82, 83
pizmă 84
pizmălui IV 120, 121, 124, 129
132, 141 pizmătareţ IV 187, 193 pizmătarnic IV 189, 193 pizmi IV 120 pizmitor 245, 247 pizmui IV120,124,132,141 pizmului IV 132 pîcîi IV 223 pîlcui 247, 248; III 141 pîlpăi IV 223 pîlpîi IV 218, 223 pîlpîindă IV 266 pîndaci IV 40
pîndar 78
pîndaş 81
pîndă IV 40
pîndăci IV 40
pîndări IV 40, 198, 202
pîndi IV 40
Pîndilă II 151, 155
pîndit IV 299
pînerie IV 78
pîntecos IV 190
pînzărie III 167
pînzătură III 51, 189
pînzică 96; IV 183
pînzui IV 141
pîrăi IV 223 ^
pîrăuţ IV 149
pîrăuţă IV 149
pîrciui IV 123, 141
pîrgălui IV 127, 130
pîrgui IV 124, 141
pîrguind,-ă IV 256, 257, 261,
267 pîrîi IV 223 pîrîială II 137 pîrîire IV 308 pîrîit III 192,193; IV 308 pîrîitură II 137; III 192, 193 pîrîre IV 289 308 pîrîş 240 pîrîşeşte II 141 pîrît IV 308 pîrîuţ IV 151 pîrlălui IV 127, 129, 131 Pîrlea IV 53, 54, 56 pîrlui IV 127, 131 Pîrţea IV 62 Pîrţilă II 156; IV 62 Pîrvan II 96 pîslar III 147 pîslui IV 141 placa 56 placaj 56, 57 plachetă IV 82 Plafar 173,184,188 plafonier 119,120; V 21 plafonieră 119
18
C. 341
194
plagiat IV 298, 306 plagiere IV 298, 306 plancui IV 141 planifica IV 121
planimetror V 19
planisferă 201
planisi IV 121
planşetă IV 82
plastifiere IV 319
plastografiare IV 284
plat 49 •
platelaj 61
platformare IV 315
platoneală IV 296
platoni IV 296
platonicesc 108
platonie IV 296
plăcea 6
plăcere IV 288
plăcintar III 145
plăcintuţă IV 153
plăcuţă IV 151
plăgări IV 198
plăgui IV 141
plăieş 81, 83
plămădeală II 133
plănărit IV 293, 299 plănui IV 121, 141 plăpumărie III 165, 167 plăpumerie III 166 plăsmui IV 141 plătăuş II 206 plăti IV 297 plătibil 95, 99 plăticuţă IV 156 plătitoriu 245 plătui IV 139 Plăvan 97 plăzui IV 141 pleavilă II 163 plecare IV 308 plecat IV 308 plenipotinte HI 138 plenui 209 Plesnea IV 62 plesnet III 162, 195 plesni III 156, 157
INDICE
Plesnilă II 153, 156 plesnire III 160, 192 plesnit III 160 plesnitoare III 182 plesnitură III 161,187,192,195 pleşcar IV 185, 193 pleşcaş IV 185, 1934 pleşcui IV 141 Pletea IV 54 pleură 133, 134, 135 pleurită 133, 135 plevarie III 167 plevilă II 163 plevuşă II 208 pliciui IV 119, 125 plictisi III 113; IV 188 plicui IV 141 plimba 5, 7 plimbare IV 306 plimbarisi IV 188 plimbat IV 306 plin 31, 49; III 208 plin de viaţă IV 242 plinuţ IV 158 pliscar IV 167 plişcui IV 141 pliuhău IV 186 plivitoare III 185 plîngăcios II 128; IV 186, 193 plîngăreţ II 128; IV 187, 192, 193
plîngătoare III 211 plîngător 247; III 211 plîngătoriu 245 plîngătui IV 135, 136 plînge III 135, 157 Plînge-Banul 160 plîngere 219 ; III 160 ; IV 285, 303
plîngînd,-ă IV 259 plîngui IV 119
plîns III 160,  184, 216 ; \ IV 293
plînsare IV 285 plînset III 158, 159, 160, 184 plînsoare III 46, 58, 177, 178, 182, 183, 184
plînsură III 50 ploaie IV 296 ploieştean II 97 plointe III 136, 137 plopar III 149 plopărie III 54, 167 plopărişte III 60 plopişte III 59 plopuţ IV 153 ploscuţă IV 156 ploua IV 296, 297 plugar 79
plugărie 72; III 165, 171 plugărime 71, 72; III 171 plugărire IV 308 plugărit IV 308 pluguţ   IV 152 plumbătoare III 178 plumbui IV 141 plumbuitoare HI 178 plurativ IV 90, 100 pluriglandol V 57, 63, 64 plusprodus 181 plus valoare 181 plusare IV 315 plutaş 81 ; IV 195 ; V 24 plutărie III 171 plutărit III 171; IV 300 plutaşi IV 200 plutăşie IV 196 plutibil 99 plutică 91 plutind,-ă IV 256 plutire IV 300 plutit IV 300 plutitoare III 183 plutoner 120 plutonier 119, 120 plutuire IV 320 Poalele muntelui IV 246 Poalelungi 180 poale-n-brîu IV 245, 248 pocaanie 222, 237 pocăinţă 222, 236, 237 pocăit III 210 pocăluiTIV 127
m
poceală II 137
pochiiă II 167 pocirlă V 40
pocitaniei II 103 ; IV 185 pocitanfea II 103 pocitură II 137; III 193 ; IV 190
pocneală II 137; III 161 pocnet III 159, 161, 195 pocni HI 156, 157 pocnit III 189 pocnitură III 137,161,187,189,
193, 195 podar V 24
podeală II 136, 162, 178 podgorean V 18 podilă II 122, 178 podire II 136 podişoruţ IV 153 Podişul Moldovei IV 251, 252 Podul Arapului 160 Podul Şchiopului 160 podvodări IV 198 Poenăreasa 138, 141, 142 Poenăroaia 141 poetard II 120 ; IV 179, 192;
193 | poetastru IV 193 j poetaş IV 182, 183, 193 f poet-cetăţean 172, 174 ! poet-filozof 188 1 poetic 106, 107 \ poeticamente II 197 poeticesc 106, 107, 110 poetifica III 114 poetiza III 114, 115 poezea IV 182, 183 poezioară IV 183 pofilă II 167 poftainic IV 189 pofti III 113
pofticios II 125, 126, 127; IV 186
poftişi III 109, 113 poftitor II 127 poghircă V38 pogonar 79 pogoneşte II 144
CUVINTE
pogorămînt V 49
pogorî IV 289
pogrebanie II 105
pohilă II 167
pohîrcă V 38
pohîrlă V45
pohtitoare 245
Poiana Chioară 160
Poiana Mărului 160
Poiana Ţapului 160 ;  IV 246,
251 poienar 79 Poieniţa 92 polab II 213 Polabia II 213 polcuţă IV 146 poleială III 46 poleier V 19, 26 poleitor V 26 polemiza 108 poli^astru li/ 179 rpolicondensare IV 319 policuţă IV 146 polimorfism 164 polinezian II 218 polipier 119 politehnică 164 politehnizare IV 315 politic 1071 politica 297 ^politicamente II 197 l&liticesc 104, 105, 107, 108,
109, 113, 115 politicianism 125 politicianist 125 politico-cultural 171 politico-ideologic 171, 185 politico-sOcial 171, 184, 188 Polizachi III 122 polon II 214, 222 polonez II 214, 219; III 212 Polonia II 214 polono-francez II 224 poloscanie II 106 poltronerie IV 75, 78 poluare IV 319 pomanagiu IV 187
195
pomăda IV 117
pomădui IV 139
pomănui IV 141
pomărişte III 60
pomăzui IV 115, 118
pomenire IV 308
pomenit IV 308
pomenitoriu 245
pomeţi IV 84
pomicultor 177
pomicultură 177, 188
pomilă II 164
pomina II 164
pominoci IV 39
pomiţar III 149
pompa giu V 24
pompier 119; IV 195
pompieriza 109 ; IV 196,201,206
pondilichioi IV 169
ponos 248
ponosii IV 131
ponoslui 248 ; IV 127
ponosluitoriu 207
pontare IV 315
pontaş 81
pontator 81
pontălui IV 121, 129
pontonier 119
pontui IV 121, 141
popărie III 53, 168
Popeasca 142, 143
popelcuţă IV 156 ^
Popeşti 142
Popeşti-Leordeni 172
popime 69, 71
popiruş II 201
popîrdă V 39
popîrlan V 40
popîrţac V 40
popîrţache V 40, 41
popoiac IV 184
poporanism 125, 126
poporanist 125, 126
poporanizare IV 286, 315*
poporariamente II 197
Popovicioaia 141
popula ment V 54
196
INDICE
popular 31, 46, 49
populare 46
porăncitură 218
porcăi IV 209, 210, 211, 213
porcari IV 210, 212, 213
porcărie 72
porcărime 71, 72
porcească 229
porcesc 230
porceşte II 139
porci IV 210, 213
porcos IV 190
porfirizâre IV 287, 315
poroganie II 102
porozlui IV 127, 130
portaltoi 163, 179, 188, 199
portarma 179, 188
portavion 163, 179, 199
portărel 92, 93
portbagaj 163, 179
portbaionetă 163
portburghiu 199
portcartuş 179
portcuţit 199
portdrapel 163, 179, 199
porthartă 163, 179, 199
portmonetă IV 81
portmoneu 163, 179
portocaliu III 206
portofel 163
portofranc 180
portughez II 215, 219
portparol 163, 188 portramă 161 portreta IV 297 portsatelit 163, 179, 188 porttabac 179 portţigaret 163, 199 portvizit 163 portugal II 215 portugheză III 212 portuţ IV 152 port-voce 163 porţiaş 82 porţie II 182 porţioară II 211
porţion II 182
porţiona II 181, 182; III 110, 114
porţiune II 182 porţiuşă II 211 porumbar III 147, 148, 150 porumbel ţţ 89 porumbuţ IV 156 porunciare IV 284 poruncitoriu 207 posed-armă 179 posesiv IV 104 posibil III 210, 216 posibilamente II 189, 190, 191, 197
positiv IV 87 ' positivamente II 197 poslanie II 102, 103 posomanterie IV 75 posomorîre IV 281 post 241
postament V 47, 54
postăvior 96; IV 183,
postbelic III 16, 22
postcalculaţie III 22
postcenuşărire IV 320
postdata III 16
postdată III 16
postdiluvian III 16<
postelnicel 92
postfaţă III 4, 16
posti 241
postitor 247
postitură 249
postmerge III 22
post meridian III 16
postnic 241, 242, 247
postnominal III 16
Postolache III 122, 124 postoperatoriu III 16 postpalatal III 16 postpune III 16, 22 posttonic III 16 postulat IV 292 postverbal III 16 poşezătiv IV 93, 100
poşircă V 37, 39 poşîrcă V 39 poşîrlic V 40 poştabil 96 postări IV 198 Potărcan V 39 Potărcă V39 potcovar 83 potcovaş 83 potecaş 81 potent IV 270 potentia III 134 potentă III 140 potenţialmente II 197 poteraş 81, 83 poterie IV 73 potinceală 226 potîmpire IV 290, 317 Potîrcă V 39 potîrnicar IV 167, 169 potîrniche IV 164 potîrnichel IV 169 potîrnichioi IV 169 potîrnicoi IV 169 potlogari IV 198 potoli IV 117 potolui IV 116 potoreşte II 146 potreabă 26 potrebi 26 potricală IV 28 potricăli IV 28 potricălui IV 141 povăţui IV 141 povestaş 82 povesti 209; III 114 povestioară IV 183 povestire IV &05 povestire-cronică 174 povestui IV 141 povilă II 167 povirlă V 45 pozitiva IV 109 poziţionare IV 319 poznaş 82 poznăşie III 165 poznui IV 115, 118
pozvolenie II 102
practica III 113
practicant II 111
practicălui IV 27
practicărit IV 293
practicesc 108
practicism 129, 188
practisi III 109, 113
practiza III 113
praghez II 219 praghilă II 167, 168 prajilă III 163, 168 praşilă II 163, 168 prau IV 97 prav IV 97 . pravilă II 166 praviliceşte II 143 prăbuşi 174 ;   V 9 prăbuşire 174 prăciui IV 125 prăcîntări 6 prădanie II 103 prădaş 81 prădălău IV 186 prădui IV 141 prăfăraie III 168; IV 181 prăfărie III 168 ; IV 181 prâfui IV 124, 141 prăgar III 146 prăguş II 204 prăjeală II 135, 137 prăjire II 135; IV 306 prăjit IV 307 prăjitoare III 182 prăjitură II 137 prămăsura 6 prăpădenie II 103, 105 prăpădi V 9 prăpăstenie II 103 prăpăstui IV 125, 141 prăpune 6
prăsilă II 162, 164, 168 prăsină II 164 prăsitoare III 185 prăşilă II 162, 167 prăsire IV 306 prăşit IV 282, 306
CUVINTE
prăştiaş 81 prăştier(iu) 118 prăştilă II 167 prăşui IV 116 prăvăli V 9 prăvăliar 78 prăvăliaş 80 prăvălui IV 116 prăznui 248; IV 138 preaadînc 256 preabecedar 15 preabirui 34 preablagorodnic 34 preablagoslovi 34 preablagoslovit 256 preablînd 34, 256 preabogat 34, 256 preabucura 34 preabucuros 39^ preabun 34, 35, 256; III 197 199
preachiar 34, 35 preacinstită 256 preacista 9 preaciudată 256 preacînta 34 preacopt 39 preacucernic 34, 35 preacuminte 36 preacumpărată 256 preacunoscut 39 preacurat 35, 97, 256 Preacurata 9 preacurătoare 256 preacurvar 34 preacurvă 34 preacurvi 34 prea cur vie 34
preacuvios 34, 35, 211 ; III 197
prea drept 34
preadulce 9, 33, 34, 256
preafărădumnezei 35
preafericire 34
preafericit 34, 35; III 197
preafiinţiv IV 89, 93, 101
preafrumoasă 36
preafund 34, 35
197
preaglăsitoare 35, 256
preaglăsitor 35, 256
prea greşi 34
preagreşire 211, 256
preaiubire 256
preaiubită 36
preaizbîndi 34
prea îmbla 6
preaîmpistrat 33
preaîmpistrit 211
preaîmplea 34> 256
preaînalt 34, 35, 256
preaînălţime 34, 235
preaînfrîmseţa 34
preaînmulţime 34, 235
prea înmulţit 256
preaînţelepciune 34
preaînţelepciure 211
preaînţelept 34, 211, 256
preînţelepţit -256
preaînvence 34
prealabilmente II 197
prealăcui 211
prealăuda 34
prealăudare 34
prealăudat 34
prealegere 34
prealucitor 41
prealuminat 35, 41, 256
prealuminos 41
preamare 9
preamări 9, 36
preameşter 34
preamilostiv 35 preaminuna 34 preaminunat 256 preamîndru 9,34,35, 211, 256 preamult 34, 256 preamulţime 34, 235, 256 prea nevinovat V 4 preanota 211 preaoteţ 257 preapări 34 preapetrece 6, 256 preapetrecere 9 preapleca 35
198
INDICE
CUVINTE
199
preaplecat 35, 48
preaplin 35; IV 244
preaplînge 34, 256
preapodobie 34
preapodobn 34
preapodobnic 35, 241
preapost 34
preaputernic 9, 35, 256
preaputincios 33
prearăbda 34
preasătul 9, 36
preasfinţia sa 35
preasfinţit 35; III 197
preasfînt 35 preaslăvi 34, 36 . preaslăvie 233, 234 ; III 164 preaslăvit 35 preasui 33 prea şedea 35 prea şti 34 preatomic 15 prea ţinut 34 prea vătăma 211 preavăzătoriu 256 preavesti 34 prea vestit 256, 257 precapitalist 11, 12 precariamente II 191, 197 precădere 6, 11, 16 ; IV 283 preceapere 251 preceas 14 preceda 16; IV 297 precedent III 133, 134 precedente III 137 precedinte III 137, 138 precepătură 249, 250 precepe 5
precestui IV 211, 212 precipita mente II 197 precipitant II 108 Precista 9 precistanie II 106 precizamente II 197 precomandă 15 precomprimare IV 319 preconcentrare IV 319
preconiza 103
preconta 11
precorectură 15
precovîrşi 12, 13
precumpăni 11, 13
precupie 233, 235
precurge 9
precurma 13
preda 5, 10, 11
predabil 99
predanie 5
predecesor V 4
predispoza 12 predispune 12 predlojenie II 102 predomina 12 predominant II 114 predominanţă II 114 pre domni 12 * preeminent III 133 preeminenţă III 133 preesistenţă III 133 preesistinţă III 133 preexista 12 prefabricat 11
preface 3, 6, 10, 14, 15; II 89 prefaţă-manifest 172,176 prefăcanie II 103 prefera IV 297 preferanţă II 115 preferat IV 299 preferenţă II114,115 ; III 133 preferibilu 93 preferinţă II 114, 115 ; III 13,9,
140, 141 prefeudal 12 prefierbe 15 prefigura 11
prefigurativ IV 103, 104 prefira 5, 8, 13, 14 preformare IV 319 prefrămînta 10 prefrige 10
pregăti 11, 16 ; IV 27 pregătiţiv IV 94 pregusta 13
preistoric 6, 14 preistorie 11 preîmbla 6 preîncălzi 12 preînnoi 10, 14 preînştiinţa IV 92 preînştiinţătiv IV 92 preîntîmpina 5, 11, 12 prejos 6 pre judeca 15 prejudecată 6, 11 prejudeţ 11 prejunghia 13 prejur-g|ră 168 prejur-piept 168 prelarg 9 prelăns 210, 220 preliminaria mente II 197 prelinge 5, 7, 14 ; IV 296 prelua 16 prelucra 10 prelucrabil 99
prelucrativ IV 102, 103, 105, 106
prelude IV 297 prelung 9 prelungi 7, 8, 9 prematur 11, 12 prea maturare IV 315 premergător 14 premerge IV 296 premiant II 108, 111, 113 premiat II 113 premilitar 6, 11, 12, 16 premolar 11 premuta III 25 prenaşte 10 prenoi 10 prenota 11 prenumăra 13 prenume 11 prenupţial 15 preocupare IV 309 preoface IV 10, 29 Preotesea IV 56 preoţesc II 140 preoţeşte II 140
preoţie III 166 preoţime 70 prepalatal 11 preparativ IV 104 prepelicar 80; IV 167 prepelicit IV 294, 298 preplacutu 9 preplecat 6 prepondera IV 297 preponderant II 110 preponderanţă II 115 preponderent III 130 preponderenţă II 115 ; III 130 prepozit 11 prepoziţie IV 27 prepune 5, 6, 10, 11 prepurta 7 prepus 11 ; IV 293 prerestrăbun V 5 prerevoluţionar 6, 14 preromantism 11, 12 prerupe 13, 14; III 34 presa III 115 presar V 20, 27 presaş V 20, 27, 30 presator V 27 presădi 5, 6,10,14 presăra 5, 6, 8, 14; III 9 presărvăţiu IV 96 preschimba 10, 14 prescribălui IV 128 prescrie 6,10; II 89; III 296 preseară 11 preşedinte III 134 presente III 137 presentu III 133, 134 presenţă III 133 preservativ IV 96 presfira ° president III 133, 139 presidentie III 134 presidenţă III 133 presidente III 134 presidentu III 133, 134 presimţămînt V 48, 49, 50 presimţi 12 presinte III 134, 137
presiona II 182; III 115 presiune 49; III 13 presta 11
prestrănepot V 5, 6, 7 presuci 10, 14 presupune V 4 presupunere IV 303 presupunre 210 presupus IV 293 presuroi IV 167, 169 presus 6 preşcolar 6, 11 preşedinte III 139 preta IV 296, 297i( pretanderisi 12 pretândălui IV 128 pretenda 12 v pretendelui IV 118 pretenderisi IV 118 pretendui IV 118, 131 pretendului IV 131 pretenime 70
pretimpuriu 11 s pretindarisi IV 131 pretinde 11, 12,14, 16 ; IV 118 pretindere IV 289 pretinderisi 12 pretindinte III 138 preturna 10 pretutindeneşte II 142 preţălui IV 129, 132 preţelui IV 129 preţeluit IV 298 preţui IV 114, 132, 141 preţuire IV 298 preumbla 5, 7, 13 preuţăme 70 preuţească 229 preuţesc 230 prevaporizare IV 319 prevăzut IV 281, 292, 308 prevechi 9
prevedea 6, 8, 11, 12, 14, 211 ;
III 34; IV 27 prevedere IV 288, 308 preveghea 5, 7, 13, 211
prevehce 211
preveni 11, 14, 16
prevesti 6, 11
pre vilă II 164
previn de 13
prezări 8, 14 ; III 34
prezbitism 126
prezent II 114 ; IV 93
prezentu III 134
prezentui IV 125, 139
prezenţă II 113, 114, 115
prezice 11, 12, 16
prezident III 134
prezidirui IV 142
preziua 6, 11, 14
prezumtiv IV 107
prezumţios IV 107
Priboaia 141
pricăjiciune 239, 240
pricepe 5
pricestanie II 102
pricestui IV 115, 118, 297
prici IV 39
pricinaş 82
pricinui IV 141
Pricopoaia 139
pricopsală II 132
prietencie III 172
prieteneşte II 141, 147
prietenie 171 ; III 166, 173
prietenos II 147
prietenşug III 170
priface 6
prii IV 297
priimitoriu 245
prilăsteţ 204
prilăstitor 207
prilăstitoriu 245, 246
prilăstitură 249
prilejui IV 116, 118
prim 152, 170
primamente II 197
primaminte II 197
prim-amorez 169
primăvară 151, 152, 180, 188;
IV 243, 245, 247, 251 primăvăratlc 152
200
INDICE
CUVINTE
201
primăvăruţă IV 156 primbla 5 prim-director 169 primejdie 5 primejdui IV 124, 141 primezui IV 137 primiteală IV 298 primitiva mente II190,192,197 prim-maistru 169 prim-ministru 169,   170; IV
244, 249, 252 prim-secretar 169 prim-topitor 169 primui IV 141 princiar 120; III 144 principialmente II 189, 197 prinde 21
prinde-muşte 156, 179 prindere IV 285 prindoare III 178 prins IV 293 prinsoare 244 ; III 182,183 prinzare IV 285 prisăcar V 25 prisăcări IV 198, 205 prisăcărit IV 299 prisădi 6 prisăra 6 Pristache III 124 pristui IV 116 pritita IV 297 pritoci 5 privedea 6 priveghea 5, 7 priveghere IV 284 priveghială II 130 priveghime 67, 68 priveşti 6
privighetoare III 183 privighetoi IV 168 privighetor IV 169 privilegia IV 297 privină II 164 privire IV 306 privistului IV 126, 128 privit IV 306 priză directă 194
prînzuţ IV 151
proafla 6; IV 28, 29
proafrican IV 25
proalbastfă IV 29
proamerican IV 26
proaspăt II 217
proastă creştere IV 249
probabilmente II 194, 197
probălui IV 127
problemuţă IV 183
probotează IV 30
probozi IV 29
procatedria IV 23
procediment V 53
procestui IV 211
proces-verbal 169,180 ; IV 246; 249, 252
procetanie II 106
procitanie IV 28
prociti IV 28, 29, 30
proclamativ IV 102
procleţi IV 209, 211, 212
proclitic IV 24
proconsul IV 26
procrea IV 26 procreare IV 284 procreşte IV 29 procufunda IV 29 procunoaşte IV 25 procuratură III 188 proda IV 29 prodănou IV 30 prodecan IV 25, 26, 2'7 prodictor IV 26 producălui IV 128 produce IV 24, 26, 30 productiv IV 108 productivamente II 189, 197 producţirui IV 133, 142 produs 58; III 208 proegumen. IV 27 proeminent IV 24 proface IV 24, 29, 30 profascist IV 26 profăcut IV 30 profesionalism 125, 126, 181
i profesionalist 125, 126 profesionist II 180 profesoraş IV 183 profesorat III 173 profesorie III 173 profesorime 68 profesui IV 139 profetiza IV 296 profeţie IV 296 profilaxie IV 24 profita IV 297 profundamente II 197 profundare IV 286, 315 progalbenă IV 29 progăti IV 27 progres IV 296 progresa IV 25, 296, 297 progresare IV 296 progresist 47, 49 progriji IV 24 proiectant II 108 ; V 19 proimion IV 23 proista IV 23 proîncălica 6; IV 30 prolegomene IV 23 prolifica re IV 315 prolog IV 23, 26 prolua IV 30 promitere IV 289 promitirui IV 142 pronaos IV 23, 24, 25 pronoisi IV 23 pronomion  IV 23 prontoarce IV 30 pronume IV 26, 27 pronunţabil 95, 99 pronunţălui IV 128 propagandist 127 propanol V 61^63 proparoxiton IV 24 propăşi IV 24, 25 propăvădui 241 propedie IV 23 propilitizare IV 287, 315 propleca IV 30 proplica IV 30 propocni IV 30
proporţiona. II 180 proporţionalminte II 197 propoveadnic 241, 242 propovedanie 222, 223 propovednic 247 propovedui 248 propoveduitor 245, 247 propoziţione IV 27 propozui IV 24, 139 propretor IV 26 propriamente II 197 proprietar 78 proprietate III 173 propriet aricesc 113 proprieţie III 173 proptitoare III 182 propulsa IV 25 propune IV 24, 25 propunere IV 24, 27, 308 propuneţi v IV 100 propuneţivă IV 95 propurta IV 28 propus IV 293, 308 proreclama IV 30 prorector IV 26 proroasă IV 29 prorocesc 229, 230 prorocească 228 prorocestvie IV 117 prorocestvui IV 117, 118, 138 proroceşte II 139 prorocie 233, 235 ; III 195 prorocitură III 195, 249 prorocită 238 proruga IV 30 prorumpe IV 29 prorupe IV 29 prorupt IV 29 prosâdi IV 29 prosceniu IV 24, 25 proscoate IV 30 proscrie IV 26 proslăvi IV 29, 221 * proslăvie III 195 proslăvitură 249, 251; III 195 prosocoti IV 29, 30 prostac IV 184
prostame III 56 prostan II 95, 180; IV 192 prostălău IV 186 prostănac IV 184 prostănatic IV 186 Prostea IV 62 prost-gust IV 246, 251 prostie 232, 234 ; III 166,169 Prostilă II 157,158 ; IV 62, 188 prostime 70, 71 ; III 169 prostolan IV 180 prostoman IV 191 prostovan IV 180 prostuţ IV 182 proşedea IV 25 proşedere IV 25 proştitirui IV 142 proteză ţV 24 protectrice III 132 protegui IV 118, 139 protestant II 112 protestanticesc 113 protestălui IV 117, 127 protestelui IV 127 protesţui IV 124, 138 proteză IV 24 protimisis IV 23 protipendar 79 protivitoare 246 protivitor 247 protivitoriu 245 protivnic 205, 241,  242, 247 protivnicie III 172 protocăli IV 128,131 protocălui IV 126, 128, 131 protocolant II 110, 112 protocolist II 112 protonic IV 26 protopresviterie IV 70 prototip 200
protuberantă II 115; IV 24 protviiumi 209 proumbla IV 28 prourma IV 24 provălui IV 130 provăzător IV 25 provedea 8; IV 24, 2.5, 27
pro vedere IV 288 provedinţă Iii 137 proveni IV 24,26,27,30,297 proverbialmente II 197 proverbifia III 110, 112> 114 providentie III 137 providenţă II113 provitamine IV 25 provocant II 112 provocator II 112 provocălui IV 128 prozăcut IV 24 prozice IV 30 prubaminte II 197 prubui IV 138 prubului IV 127 prudente III 137 prudentu III 133 prunc-educ 175 prunc-educător 175 pruncie III 166 pruncucidere 168, 169, 177 pruncucigaş 82, 168, l69» 177>
178 ; IV 236 pruncuţ IV 148, 151 prundui IV 141 prus II 215 prusac II 215, 220 prusian II 218 prusiancă II 220 prusianiza III 114 prusifica III 114 psicologicamente II l^7 psihicamente II 189, 197 psihico-social 171 psihiza III 102 psihologiza III 102 publica III 113 ; IV *31 publicamente II 197 publicarisi III 113; *V 117 publicălui IV 128, 131 publicul IV 131, 138 pudlaj 61 pudlare IV 319 pudretă IV 82 pudrieră 119, 120 pudrui IV 125, 139
202
INDICE
CUVINTE
203
pufnet III 159, 162 pufni III 157; IV 219 pufui IV 119, 120 pui 97 puian 96 puiandru 96 Puican 96
puicuţă IV 154, 155 puit IV 290 puiuleţ IV 147 pulberărie IV 77 pulpar III 147 pulpă de fructe 195 pulsa IV 297 pulveriza 108 pumnui IV 124, 141 punctaj 62 punctar III 144, 145 punct mort 194 punctualmente II 197 pune 6
pungaminte II 189, 197 pungăleală IV 193 pungălitură IV 190, 193 pungaşi IV 200 pungui IV 125, 141 punguţă IV 151 pupare IV 308 pupat IV 308 pupai IV 119 pupăzoi IV 169 pupiniza IV 287 pupinizare IV 319 pupui IV 119 pupuţ IV 148, 159 puramente II 197 Purcărea IV 54, 61, 63 purcea 97 purcede IV 23 purcedere IV 289 Purceilă II 156 purcel 97
purceluş II 202, 210 purcicuţă IV 153 puricărime III 57 purificant II 112 purificator II 112
purja IV 297
pur-sînge 181
purativ IV 94, 95
purtătoare 245
purtător de cuvînt 163
purtătoriu 245
pus IV 290, 293
pusătiv IV 93, 95
pusătură III 43
pusăţiv IV 100
pustiie 233, 234; III 171
pustiire III 171
pustiu III 205
pustnici IV 207
puşcaş 81, 83
puşcălui IV 128, 132
puşcă-mitralieră 172, 176
puşcăriaş 81, 83
puşcărie III 165, 168
Puşchilă II 154
puşcoaie 96
puşcoi 96
puşculiţă 95
puşlău IV 186
puştan II 93, 95
puştană II 99
puştancă 96
putearnic 240
putere III 171 ; IV 288
puternic 242 ; III 215
puterniceşte II 145
puternicie 232, 234; III 164,
171, 172 puteruţă IV 152 putincios II 126 putinţă 236; III 136, 140 putoare III 58, 176 putredi 208 putreditoare 245 putrejiciune 239, 240 putrejune 239, 240 putrezire 219 puturos IV 190 puturoşenie III 170 puturoşie III 170 putut IV 292 puţar 84
puţinea 228 puţinei 208, 228 puţin(t)eluş II 204 putui IV 139 puţului IV 128, 134 puţurui IV 134, 142
quotientiv IV 90, 101
rabilă II 165, 166
rablui IV 127
raboteză 196
racenizare IV 306
Rache III 123
rachetar 79
rachetă IV 81
rachier 78
rachierie IV 71
racilă II 164, 167
racină II 164
Racoţea IV 52
radere IV 289, 306, 308
radianţă II 115
radiaţie II 115
radicalminte II 197
radiofica III 102, 103, 110
radiofonie 164
radiogoniometrare IV 315
radiografia 201
radiografie 202
radiogramă 164, 201
radioreceptor 201
radioscopie 164
radiotelegrafia 201
Rafea IV 52
rafilă II 167
rafinament V 47, 53
rafinator V 26
rafinor V 26
rage III 156, 157
ragilă II 165
rahagerie III 166; IV 72
rahagiu V 24
rahilă II 167
rahitism 126
raicom 164
raid-anchetă 172, 176
raielicesc 113
raion 170
raional 170
raionare IV 315
Ralea IV 52
rambursabil 94
ramet III 156
ramolisment V 52
ramolit III 280
rampa giu V 24
randalinare IV 319
ranfluare IV 287, 315
ranforsare IV 319
rankinizare IV 319
ranversare IV 315
rapăt III 159, 160, 161
raport ui IV 139
rarefia 103 ; III 110
rarefica II 102, 103, 110
Rareşoaia 139
rarifica 102
ras IV 293,306, 308
rasol V 57, 62
rasuflativ IV 94
ratinare IV 319
ratinator V 19
raţie II 180
raţiona II 180
raţionabilmente II 191, 197
raţionalemintre II 192
raţionament V 53
raţiune II 180
ravagiu 54
ravaslui IV 128
ravila II 164
raze-canal 199
răbălui IV 127, 130
răbdare 219
răbdătoriu 207, 245
răbduliv IV 98
răbduire III 172
răbduriu IV 98, 99
răbduriv IV 98
răblălui IV 130
rabuială II 133
răcan II 95
răcădui IV 139
răcălui IV 129, 131
răcănel II
răcăşui IV 141
Răcea IV 62
răceală 226
racilă II 163, 169
Racilă 11 156, 158 ; IV 62
răciţi IV 28
răcitură III 187
răclui IV 127, 130, 141
Răcnea IV 53, 62
răcnet III 158, 159
răcni III 156
Răcnilă II 151, 155; IV 62 răcoare III 178, 183 răcoreală II 132 rădăcina 253 rădăcină-dulce IV 250 rădăcinoase III 207, 212 Rădăuţi IV 145 rădicătoriu 207 Rădinea IV 63 Rădocea IV 63 Rădoiu IV 171 Răducea IV 63 Răduinea IV 63 Rădulea IV 63 Răduţ 154 Răduţoiu IV 171 Răduţu IV 154 rădzimare219 răfui IV 116 răget III 159, 162 răgilă II 165 răguş II 207 răime 235, 236 Răiuţul IV 157 rămar V 25 rămas bun 159 rămas-bun IV 246 rămăşiţă 208, 238 rămăşlui IV 129 rămîitură III 43, 51 rănit III 210 răotate 224
răpăga IV 218
răpăi III 156, 157; IV 223
răpăială II 137; III 161, 193
răpăire IV 208
răpăit III 160; IV 308
răpăitură II 137; III 161
răpăni IV 228
răpănos IV 190
răpiciune 239
răpire 240
răpitoare 245, 246
răpitoriu 245, 246
răposanie II 103
răpştitoriu 245
răruţ IV 158
răsalaltăieri 38
răsădi 14, 18
răsămănare 26
răsămîna 26, 27
răsări 17, 24, 27
răsărind,-ă IV 257, 261, 266
răscăbuş 27
răscăia 27
răscăpăra 22
răscheie 27
răschidă 27
răsciti 20, 28, 37
răscînta 20, 24
răscloci 20, 25
răscoace 20, 22, 28, 37, 38 ; V 7
răscoacere 38
răsconvinge 25#
răscopt 19, 22, 38, 39, 49;
IV 293 răscrăci 21 răscrăpa 23, 39 răscrede 38, 39 răscroiala II 133 răscruce 17, 27 răscucăi 25 răscumpăni 26
răscumpăra  18, 20,  25, 27,
28, 39; V 7 răscumpărabil 25, 99 răscoace V 7 răscumpărător 25 răscumpărătură 25, 26
4
INDICE
CUVINTE
205
răscunoscut 20, 22, 23, 38, 39 răscurbat 21 răsface 21 răsfăţa 18, 24, 28 răsfăţăciune 24 răsfăţie 24; III 164 răsfăţătură 24 răsfierbe 37, 38 răsfira 13, 14, 17, 20, 21, 27 răsflecat 21
răsfrînge 17, 20, 21, 28 răsfrînt 21 răsfuga 22 răsfugi 22, 38 răsfulgera 22 răsipilă II 151 Răsipilă II 155 răsîmpungere 23, 39 răsînţelege 28 răsjudeca 24,26,27,28 răsjudecător 26 răslăbi 22,38,257,258 răslăbire 38, 251 răslăbit 22, 38
răslăbitură 22, 38, 249, 250, 257
răspăr 17, 20, 25 răspiarde 26 răspica 21 răspicăţiv IV 95 răspierde 22,27,37,38
răspierdzare 26 răspjeri 20, 23* 39 răspierzare 27; IV 285 răspîndi 27 răspîntiaş 81 răsplanuri IV 20 răsplămădi 26 răsplăti 19,24,39 răspoimîine 38 răspopi 19, 25 răsprăştia 21 răspunzător 89,245,246 răsputea 22 răsputere 19, 38 răsputeri 20, 22, 39 răs-răscitit V 7
răsrăsstrăbunic V 5 răsrăsstrămamă V 5 răsrăstrămoş V 5 răsrăsuci 23 răssădi 21 răs(s)ări 21 răssămăna 21 răssec 23 răsstrăbun V 5 răsstrăbunic V 5 răsstrigare 23 răsşuiera 23, 39 răstăcuţă IV 145 răstăia 21
răstălmăci 20, 24, 26 răştignitură 249 răstimp 17 răstoarce 25 răstopi 23, 38, 39 răstors 21 răstriga 39 răstulbura 27 răsturbura 22, 38 răsturna 17, 20, 28, 257, răsturnare IV 307 răsuceală II 133 răsuci 18 răsucire III 192 răsucitură III 192 răsufla 24; III 157 răsuflare II 211 ; III 159, răsuflet III 159, 162 răsufluş II 208, 211 răsui IV 116 răsuna 241, III 157 răsunet III 159 răsunîndă IV 254 răşinoase III 206 răşiţare IV 307 răşpălui IV 127, 131 rătăci IV 44 rătăcind,-ă IV 261 rătui IV 116, 118 răţar III 150 răţoi IV 168 Răţoi(u) IV 170
258
162
răţuşcă II 200 răţuţă IV 146 rău Iii 279
răufăcător 167, 185, 186
(rău)nărăvitoriu 245
răutate 224, 236
răutăcios II 125, 126; IV 186
răuvoitor 167, 185
răvăşui IV 119
răveneală 226
răzălui IV 127
răzămător III 185
râzător III 185
răzătură III 51
răzbate 21, 23,  24, 39; V 8
răzbi 18
răzbiera 23, 39
război 171, 241
războinic 241, 242
războjoci 23
războjogi 39
războli 20, 22, 26,   38, 257,
258 războteza 24 răzbubui 22, 38, 39 răzbubuit IV 299 răzbucni 21
răzbucuros 22,, 23, 38, 39 răzbufni 38 răzbun 25
răzbuna 17,18, 20; 25, 28, 37;
V 7 răbuneală 25
răzbunic 19, 38, 39, 41; V 5 răzbuşi 21 răzbuzat 22, 38 răzbuzătăluş II 205 răzda 20, 22, 28, 37, 39 răzdeochi 23, 39 răzdomni 25 răzdrumica 22, 37 răzduce 23, 39 rezdumica 20, 22, 38 răzfira 211
răzgîndi 17, 18, 19, 22, 24, 25, 38, 39
răzlăţi 21
răzleţi 21
răzlog 27
răzmamă 38
răzmargine 22
r'ăzmaţe 23
răzmie 38, 39
răzmirat 23, 39
răzmînca 22, 38
răzmuia 22, 38
răzneam 38
răznepot 38, 39, 41
răzsări 21
răzstrăbunic 40
răzvădit 22, 38
răzvoluţie 21
răzvot 24
răzvrăti 18
răzui IV 127, 141
răzuş II 211
reactiv IV 108
reactor IV 108
reacţiona II 181
reacţionar 47, 49; III 181
reacţionarism II 181
real III 211
realigibil 99
realipi V 6
realism 126
realist 137
realist-critic 171
realist-socialist 171
realizare IV 308
realmente II 194, 197
reâmbulare IV 319 > reanclanşare IV 319
reapăraje IV 288
reavizare IV 319 . rea-voinţă 169, 170, 181 ; 249, 251, 252
recalcitrant II 114 recalcitranţă II 114 recalibrare IV 319 recădere IV 288 rece ,,ruşine" 216 recensămînt V 49, 55 recenzent II 112
IV
recenzor II 112 recepare IV 315 recepta III 115 receptiv IV 108 receptor IV 108 recepţiona II 181; III 115 recepţionar II 181 recepţionist II 181 recipospolita 162 reciprocamente II 197 recirculare IV 319 reclamagiu IV 187 recoltat IV 309 recombinare IV 319 recomenda IV 128, 131 recomendarisi IV 134 recomendălui IV 128, 131 recomendărui IV 126, 134 recomendirui IV 131, 134, 142 recomendui IV 116, 117, 131, 134
recomprimare IV 319 reconsolidare V 5 reconstituant II 110 reconstituent II 110 reconstructiv IV 102, 110 recreare IV 284 recreativ IV 108, 110 rectălui IV 128 recunoştinţă III 139 recuzitor V 19 redactor-şef 172, 177 redispachetat III 180 reducătiv IV 93, 100 reduplicativ IV 90 redus IV 293 redutabil 95 reetalonare IV 319 reface 14
referent II 110, 112 referinţe III 137 referinţă III 139, 141 referiţiv IV 93 refilare IV 319 reflectiv IV 94, 95 reflexiv IV 94 reflotare IV 291, 310
reflotat IV 291 refosforare IV 319 regiment V 49, 52, 53 regimînt V 49 regionalism 126 registratură III 188 regiza IV 196, 201 regizoare III 177 regizor III 177 regizorat IV 292 reglement V 53 regradare IV 319 regulament V 48, 49, 52, 53 regularmente II 197 regulămînt V 49 rei 208 reintegra V 4 reîmpacheta V 5 reîncadra V 56 reîncarna V 6 reînnoi 14 reînregistra V 5 relativ III 116 ; IV 96, 99 reiaţivamente II 197 relativemintre II 192, 197 relativiza III 116 relaţiona II 183 relăţiu IV 96 remedui IV 139 remitent II 108, 110 remorcă-platformă 172 ,176 Rendea IV 54 rendez-vous 163 Renghea IV 54 rentabilizare IV 319 rentier 119 reotate 209 reoxidare IV 319 reparabil 99 reparabilu 93 repasare VI 319 repeguş II 208, 209 repekinke III 139 fepentinamente II 189, 197 R.P.R. 173 Repere-ul 184 repert orare IV 319 repeta IV 134
206
INDICE
repetare IV 306 repetat IV 306 repetativ IV 104 repetentă II 115 repetenţie II 115 repetirui IV 142 repetitiv IV 93 repeziş II 209 repezui 303 reportaj 53, 57 reportare 57 reporteraş IV 183 ţ   reportericesc 113, 116 repovestibil 99 representantia III 134 reprezentant II114 ; IV 107 reprezentanţă II 114, 115 reprezentativ IV 99,104,107, reprezentălui IV 128 reprobativ IV 102 republică 163 Republica Sud-Africană IV repuc V 14 repusare IV 315 reprobatare IV 319 re-recopia V 7 • resăpare IV 283 resimţămînt V 49 resimţi 26 Resipilă II 155 resistinţă III 137 resistinţie III 137 resolutamente II 197 respectabil 93 respectiv IV 99 respect ui IV 139 resplată 24 responsabil 91, 92 responsabilamente II 189 responsabilimente II 197 responsaver 91 restanţier 119, 120 restaurant II 108 ' restituibil 94 restrăbun V 5 resimţămînt V 50 restringent III 111 retinol V 64
retoricesc 104 retoriza III 113 retrage III 3, 20 retranscrie V 5 retransmite V 4 retranspune V 5, 7 retrasare IV 319 retrecisare IV 287, 315 retro III 16 retroactiv retroacţiune 16, 22 retroceda 4, 17 retrocesiune 16 retroformism 16 retrograd 17, 47 108 retrograda 17
retrogradaţie 16 108 retroservi 22
retrospectiv 5, 17 retroversiune 16 retrovizor 16 247 retrusare IV 315 retuşer V 27 retuşier V 24, 27 retuşor V 20, 27, 28 reţetă IV 81 reu-făcător 213 reumatic III 212 revanşard II119,212,122 ; IV179 revărsat IV 291 revedere IV 288 reveneală II 132 revendicativ IV 102 reverie IV 74, 78 revistuţă IV 154, 183 revizie II 183 re viziona II 181, 183 revizionism 125, 129 revizionist 125; II 181, 183 evizui IV 139 revizuibil 99 revocălui IV 128 revoluţie 109 revoluţiona III 115 revoluţionar 47 evoluţicnariza III 115; IV 201, 204, 206
revolverist V 25
rezecţiona II 181
rezemînt V 50, 51
rezida IV 117
rezidui IV 117, 139
reziduu IV 117
rezinator V 19
rezistent II 108,110,114
rezistenţă II 114, 115
rezistiv IV 109
rezistivitate IV 109
rezleţi 24
rezonabil 93
rezultat IV 280
rezultativ IV 104
rezumativ IV ,104
rezvedire IV 290, 317
rictui IV 139
rictulaj 63
rictulaş 63
rident IV 270
ridichioară 90
rifluire IV 293, 320
rifluit IV 293
rigidizare IV 319
riglă de calcul 196
rigorozant II 111
rigurosamente II 191, 197
riluire IV 307, 320
riluit IV 207
rimlean IV 227
rinichi 134
ripare 319
Risipilă II 155
risipire IV 308
risipit IV 308
risipitor III 280
rişcar 84
ritoricesc 108, 109, 114, 115
ritorisi III 113
riţinuş II 201
rivanol V 60, 62
rrzafla IV 33
rizare IV 315
rizui IV 141
rîcăi IV 131, 223
rîcîi IV 223
CUVINTE
207
rîcîială II 136 rîcîit II 136 rîde III 156, 157 rîios III 212; IV 190 rîmlean II 217 Rîmleancă II 221 rîmnicu-Sărat 180 rîmuş II 206, 211 rîncezeală II 132 rîndui IV 141 rîndunea IV 166 rîndunel IV 166 rîndunicoi IV 166 rînjet III 159, 162 rînji III 156 rînjindă IV 266 rînjire III 162 rînjitor 245 rînjitură 249; III 162 rînui IV 139 rîpitură III 189 rîset III 156, 158, 159 Rîşcuţa IV 157 rîtan II 96 Rîul Doamnei IV 247 rîvnă III 172 rîvnie III 172 rîvnitoriu 245 rîzătoriu 245
rîzînd,-ă IV 255, 257,258, 259,
260, 273 rîznar V 26 rîznaş V 24 robie 233, 234 robinet 58 robit III 212, 216 robotit IV 299 rochierit III 66 rochiţa-rîndunicii 158, 178; IV
245, 246 rodare IV 307 rodat IV 307 rodire IV 308 rodit IV 308 roepinte III 137 roguţă IV 145, 159
rohilă II 167, 171 rohmistru 162 rolare IV 315 romanamente II 197 roman-cronică 174, 176 roman-fluviu 172, 174, 176 romanticesc 108, 11.0 romantism 12 Romarta IV 235 romaşcan II 97 Romcereal 173 român 11213,214; III 212 româncă II 221; III 212 româneşte II 139, 146 români III 116 România II 213 românism 124 româniza III 116 româno-bulgar 184, 197 româno-rus 184 româno-sovietic 171 ; II 223 ronţăi IV 223 ronţăială II 136 ronţăit II 136 rosătură III 188 rostime 67, 68 rostui IV 141 rosură III 188 roşeală II 132 roşiatic 52 roşie-viorie 172 roşii 170
Roşilă II 152, 159 roşime 68 roşind,-ă IV 256 Roşiuţa IV 157, 160 roşiuţă IV 158 roşu III 204 roşu de Berlin 196 roşu de China 196 roşu de Prusia 196 roşu-deschis 187 roşu-închis 171 roşu-vioriu 186 rotaj 62 rotar V 24 rotaş 81, 82
rotila n II 169 rotilat II 169
rotilă II 161, 163, 168, 169,
170, 172, 177 rotiliţă II 169 rotiluşă II 169, 206 rotind IV 268 rotitor IV 268 rotmistru 164 rotoghilă II 158, 162, 166 rotuţ IV 148, 156 rotuţă IV 156 ro/alb 172 roz-alb 186 rozetă IV 82 rubedenie II 103 rucodele 162 rucului IV 128 rudar III 151 rudărie III 52 rudenie II 103 rudiment V 49 rudimînt V 49 rufărie III 53, 165, 167 rufos IV 190 rugăcinar III 148 rugăciune 239 rugăciure 204 rugăminte V 51, 55 rugător 207 rugătoriu 245 rugeluş II 206 rugime III 57 ruginos 243 rujare IV 315 rujuţă IV 1-56 rulare IV 307 rulat IV 307 ruletă IV 82, 86 rulment V 52 rumânie III 167 rumegătură II 211; III 43 rumegăţiv IV 95 rumeguş IV 208, 211 rumeliot II 219 rumigătoriu IV 95 rupt IV 293 ruptură III 185
208
rusac II 220 Rusătoaia 143 rusesc II 222 ruseşte II 141, 146 Rusetina 139, 141 rusnac II 220 rusoaică II 221 ruso-roraân 171 ruso-turc 171 rus-român 171 rustificare IV 288 rusticizare IV 288 Rusul de Jos 160 Rusul de Sus 160 ruşcuţă IV 156 ruşinra 208 rutieră 120 Ruxăndoiu IV 171
sabota 61
sabotaj 61
sabotare IV 307
sabotat IV 307
sac fără fund 188
Sache III 123, 124
Sachelarache III 124
Sachelăreasa 138
sacrament V 48
sacrifica IV 296
sacrificiu 163
sacrîmînt V48
sadism 126
saieluţă IV 146
sailă II 162„ 169
salahori IV 207
salahorist IV 299
salariare IV 284
salatieră 119, 120
saliciere IV 319
salicifiere IV 319
salicilare IV 319
salivizare IV 319
salonard II 119, 122; IV 179
saloperie IV 74
indice
salpetru de Chile 196 salpetru de India 196 saltea 79 saltelar 79 saltimbanc 163 samarean 227 ; II 217 samaranească 229 samareanin 227 samareaninească 229 samareaninesc 230 samarinean II 217 samarineancă II 221 samaritean II 220 samavolnicie 162, 232, 234 samcoi IV 169 samoderjavie 162 samoderjeţ 162 Samoilă II 189 Samoileasa 139, 141, 142, 143 samovar 162 samovilă II 166 Samuil II 172, 176 Samuilă II 153 Samurache III 125, 126 Sa mureaşoa ia 139 sanctifica III 101 Sandulache III 125 sansculoţi 163 santalol V 59, 63, 64 sapornoi IV 169 sarascher-paşa 162 sarea IV 169 sarebm 133, 134 sardelă IV 146 sardeluţă IV 146, 156 sare şi piper IV 246 Sarsail II 159 Sarsailă II 151, 155 satanicesc 108 satinet IV 83, 84 satinetă IV 82, 83 satisfăcător 186 satira ş 81
Satu-Mare 180 ; IV 251,252 saturant II 111 saturare 46
saturat 46 sanforizare IV 319 savant IV 270 savanterie IV 76, 78 savantlîc IV 76, 189 savoare III 176 savoiard II 119, 121 săbăşui IV 138 săbiuţă IV 156 săbui IV 124, 141, 207 săcăluşă II 210 săcărişte III 45 săcui IV 118 săcuţ IV 156 sădească 229, 230 sădilă II 166 săditoriu 245, 246 săditură III 43 Săftoiu IV 171 săgetare IV 306 săgetat IV 306 săhăstricesc 113 sălăşlui IV 126, 127, 131 sălăşui 247 ; IV 126,131 Sălăuţa IV 157 sălbatic 51, 52; II142; IV 185 sălbăticesc II 142 sălbăticeşte II 142, 145 I sălbătici IV 38, 43 sălbăticie III 169 sălbăticime III 57 sălbăticiune III 169 sălciniş III 61 sălciş III 61 sălduş II 201 săltînd,-ă IV 258, 259 sămădui IV 141 sămălui IV 126, 127 sămăndilă II 166 sămărător 207 sămeuţă IV 156 sămeţie 232 sămăşlui IV 128, 131 sămînţenie II 103 sămsăruş II 204 sănătoasă 243
I
sănătos 243 sănătoşesc 243 Săndachi III 122 Săndulachi III 122 săniuş II 207 săniuşă II 205 săniuţă IV 151 săpălie III 165 săpători 245 săpătură 207 săptămînal III 200 săpunieră 119, 120 săra 14
sărac 217; III 212 sărar III 146 sărare IV 307 sărăcan II 95; IV 180 sărăcăci IV 40 sărăcesc 229, 230 sărăcie 232
Sărăcilă II150,151,152 ;IV 188
sărăcime III 43
sărăcinesc II 140
sărăcineşte II 140
sărăcuţ IV 158
sărărie III 53, 168
sărăzui IV 137
sărbătoare III 176
săibătorie 233, 235
sărgui 209
Sărilă II 151
sărire IV 308
sărit IV 308
săritoare 245
sărmăluţă IV 146, 151
sărmăncuţ IV 147
sărui IV 124, 141
sărut IV 302
sărutare IV 302, 304
sărutat IV 302, 304
sărutătură 249
săscuţă IV 156
săsesc II 222
Săsoaica 137
săsoaică II 221
sătnic 242
sătul „belşug" 216
CUVINTE
săvîrşeniie 228 scadenţar III 148 scanda IV 296 scandalagiu IV 187 scandalisi III 115 scandaliza III 115 scara mîţei 197 scară de pisică 197 scădenie II 103 scădere IV 288, 303 scăfilă II 162, 163, 168 scăfîrlie II 168; V 40,42,44 scăiuş II 205 scăldătură 249 scălduşă II 208, 211 scălîmbăia II 130 scălîmbăi II 130 scălîmbăială II 130, 137 scălîmbăitură II 137 scămăţură III 51 scăncitor 207 scăpămînt V 48, 49 scăpărare IV 306, 307 scăpărat IV 300 scăpărăminte V 51 scăpăruşă II 208 scărar V 24 scăricea II 211 scăricică II 211 scărilă II 168, 170, 181 scăriţă II 211 Scărlătachi III 122 scărmănat IV 28, 282 scărmăneală II 131 scărpineală II 131 scăriişă II 211 scăruţă II 211 scăunar 79, 80 scăunime II 56 scăzămînt V 50, 51 scăzăţiv 92, 100 scăunuţ IV 151 scăzătură III 187, 188 scenarist 128 sceptic 49 scheau IV 226 schelălăi IV 223
209
schelălăit IV 299 schematism 126, 128 schematiza III 108 scheona IV 226 scheuna IV 226, 233 schilodenie II 103 schimba 10; II 89 schimbare IV 306> 307 schimbaş 81
schimbăcios II 125, 128; IV 186
schimbător de viteză 196 schimnicie IV 298 schimnicit IV 298 schimonosi 111 113 schipticesc 110 scientia III 135 sciţi III 213 sciziona II 181; IV 297 scizionar II 181 scizionist II 181 Scîncea IV 53, 56 seînceală II 136; III 161 seîncet III 136, 159, 161, 195
seînci III 156; IV 39 seîncilă II 184 Scîncilă II 158 seîncitură III 161, 198 seîndurea II 211 seîndurică II 211 seînduriţă II 211 seînduruşă II 211 scîntemd, -ă IV 254, 257 setnteiuţă IV 156 seînteuţă IV 156 scîrbă III 172 scîrbie III 172 scîrboşenie III 103 scîrţac IV 184 scîrnăvie 232, 235 scîrţăi IV 223 scîrţii IV 223 scîrţîi IV 223 scîrţîit III 193 scîrţîitură III 193 scîrţoagă IV 18£, 192, 194
14 - C. 341
210
INDICE
CUVINTE
211
sclavagism 126
sclavagist 127
sclifosit IV 299
sclipăt III 156
sclipet III 156, 159, 162
sclipi III 157
sclipicios II 126, 128
sclipindă IV 257, 258, 266
sclipire III 162
sclipitor II 128
sclipui IV 119, 141
sclivisi III 113, 114;  IV 188 scoatere 219 scobîrlău V39, 42 scochilă II 165, 169 scochină II 168, 169 scocui IV 141 scofîlci IV 38 scoicuţa IV 151 scolasticesc 113 scopal IV 96 scopt IV 293 scornea IV 53 Scornoci IV 41, 43, 45 scorţos 243 scoruşă II 200 scos IV 293 scotoci IV 41, 43 scotocilă II 151, 155, 159 scoţătoriu 207 scoţian II 218 scrăbălui IV 129 scremene IV 289 scremere IV 289 scremut IV 293 scribăreţ IV 187 scrietoriu 207
scriitoraş IV   182,   183, 192 scriitoricesc 113, 116 scriitoriceşte II 148 scriitor-reporter 172, 174, 176 scrijeluţă IV 146 Scripcea IV 53 scriptură 249, 250, 251 scris  III 194;  IV 293, 304 scrisoare III 182, 183, 184, 185 scrivilă II 151
scrîşnind IV 254, 261 scrobeală II 129 scrumieră 119, ,120 scufunda V 5 sculărie III 167 sculat oare 244 sculier 121 scumpăra 20 scumpărătoriu 245 scumpeate 231 scumpernie II 103 scumpie III 164, 172 Scundea IV 53 scundicel 228 scurmui IV 141 scurmuzui IV 126, 138 scurmuş II 207 scurs IV 293
scursoare III 58,177, 178, 179,
183, 184, 194 scursură III 179, 184, 188, 194 scurtcircuit 169, 170, 181, 191,
194, 195, 201 ; IV 251 scurtcircuita 194 scurtcircuitare 194 scurtcircuitat 194 scurt de vedere 162 scurt-metraj IV 243, 248, 249, 251
scurtuţ IV 158 scutar 78 scutaş*81 scutier 119, 120 scutire IV 308 scutit IV 308 scutitoriu 207 scuturilă II 155, 159 scuzabil 96, 99 Seaca de Cîmp 160 seanţă III 139 Secarea IV 54 secărit IV 294, 299 secătui IV 118, 135, 136 secăturism 124, 125 secăturile IV 189 secăţiu IV 98 secăţiv IV 98, 99, 100
secerar III 151 seceraş 82
secerat III 216; IV 308 secerătoare III 185 secerătoriu 207
secerat ură III 51
seceriş 238; III 61
seefestrui IV 124
secretar-doi 169
secretariat IV 292
secretar-prim 169
sectant II 111, 112
secţie II 180
secţiune II 180
secuiancă II 221
secuiesc II 222
secundaminte III 197
securizare IV 315
securizator V 19
secvestrui IV 141
sedilă II 166
sediment V 48 selbăticime 71 . selecta III 115 selecţiona III 115 semălui IV 132 semănătorism 126 semănătură 249, 251 semenişte III 60 Semete-ul 184 semetist 172, 184 semeţie 235
semicarbonizare IV 320 semicocsificare IV 320 seminar 54, 60 seminar-model 172 seminţerie IV 77 semipieptănare IV 320 semnala III 115 semnaliza III 115 semnalment V 52, 53 semnifica III 101,  108, 112;
IV 297 semnificativ IV 94, 95 semnui IV 132, 141 senegalez II 219
Senfendachi III 123 sensibil 49 sensualmente II 197 senzitiv IV 94 sentiment IV 273^V48 sentimentaliza"4l08 <3DU>5 sentinţă III 139, 140 separamente II 127 sequintia III 135 serafimicesc 113 serbare IV 306 serbat IV 306 Serea IV 52, 62 sericitizare IV 287, 318 Serilă II 150, 152, 158 serpentinizare IV 320 serios III 282 servici 54 servietă IV 83 Setebe 172, 183 setebist 127, 172 setilă IV 188 Setilă II 154, 157, 188 setos 243 Setosul II 187 Sfarmă-Munte 156, 179 Sfarmă-Piatră 154, 156, 179 sfat 241
sfat popular 148 sfădalnic IV 189 sfădăuş II 206; IV 120 sfădelnic IV 189 sfănţui IV 141 sfărîma 3 sfărîmătură II 211 sfărîmitură 249, 250 sfărîmuş II 207, 211 sfătoşenie II 103 sfătui 241 ; IV 124, 141 sîătuire IV 308 sfătuit IV 308 sfeatnic 241, 242 sferoidîzare IV 315 sfeştanie II 102, 105 Sfete* IV 57 sfeteresi III 103 sfiicios II 128
sfiiri IV 303
sfinţenie II 103; III 170 sfinţi 208
sfinţie 205, 232, 233, 234; III
170 sfinţitor 207 sfinţitură 249 sfios II 128 sfînta boală 158 sfîntoi IV 181 sfîrăi IV 224 sfîrcui IV 141 sfîrîi IV 224 sfîrşenie 228 sfîrşire IV 308 sfîrşit IV 308 sfîrşitor 245, 246 sfîşiere IV 303 sforăi IV 232 sforăire IV 306 sforăit IV 306 sforîre IV 289 sforoi IV 224 sforui IV 141 sfredel-lingură 195 sfrijit III 280 siamez II 219 siberian II 218 sichemeesc 229, 230 sichimlean 227 sicilian II 218 sicofantire IV 290, 318 sictiri IV 210, 211, 213 sictirişi   IV  209,   210, 212,
213
sicuramente II 198 sidilă II 163, 166 sifiliza III 108 sifona giu V 26 sifonar 83 ; V 26 signalment V 52, 53 significa  III 101, 103 sigur III 214, 217 siguralmente   II   190, 192, 193
siguranţă II  113,   114, 116
sihastru  IV 179 sihăstresc II 140 sihăstreşte II 140 silaba 113 silabisi III 113 silă 241
Silea IV 55 * silezian II 218 sili IV 118
silicatare IV 318, 320 silicificare IV 318 silicizare IV 320 silişte III 59 silitor III 282 silnic 241, 242 silniceşte II 142 silnicie 232, 234 silui IV 118, 138 silvicultură 164, 178 Simache III 125 simbolism 129 simbolist 129 simbriaş 80, 82 simetrie III 17 simetrizare IV 320 simigerie III  166;  IV 72 Similache III 125 simpatetic III 17 simpatic III 17 simpatie III 17 simpatriot IV 17 simplicemintre II 198 simplificare IV 294 simplu III 214 simptomatic 107 simţăment V 52 simţămînt IV 273; V 48, 49,
50, 55 simţiment V 52, 53, 55 simţibil 99 simţibilu 92 simţicios 91
simţind, -ă IV 54, 255, 261 simţitiv IV 92, 94, 95 simţitură 249, 250; IU 190 simţualmente II 190, 198 simultanamente II 198 simultaneiza IV 109
212
INDICE
simultaneizare IV 320
simultînîmintre II 198
simvivasi III 103
sinaiot II 219
sinarmonism III 17
sinălălui IV 130
sinălui IV 127, 130
sinceralmente   II   192, 198
sinchisi III 113, 114
Singapore II 214 singur III 217 singural III 136; IV 96 singuramerite II 190, 198 singuraticire IV 317 singurătate 224 singurătăci IV 44 singur-singurel III 94 sinsemantism III 17 sintacticesc III 110 sintaxă III 17 sinterizare IV 320 sinucidere III 177 sinucişaş III 62 sirepie   232,   234;   III 164 sirian II 218 siriian 227; II 214 Siriianin 227; II 214 Sirinciască 229 sirineiesc 230 sirocol V 63 siropare IV 287, 315 sistem III 17
sistematica mente II 193, 198 sistem-bloc 198 sistem chimic 195 sistem fizic 195 sistem tehnic 195 Sîlea IV 54 sîlniceşte II 142 sîmcar IV 169 Sîmţana II 97 sîneţaş 81
sînge-de-nouă-fraţi IV 248 sîngerat IV 272, 276 stngereală II 131 sînge-rece 239; IV 252
slngerînd,-ă IV 254, 255, 259, 261, 262, 263, 264, 273, 276 sîngeros IV 272 Sîntămărie IV 243, 251 sînzui IV 141 sîrba III 212 sîrbac II 220 sîrbcă II 221 sîrbească 229 sîrbesc 230; II 222 sîrbeşte II 139 sîrbie III 167 sîrboaică II 221 sîrbotei IV 183 sîrg IV 117
sîrgui 247; IV 117, 139 sîrguincios II 126 sîrmui IV 141 sîsâi II 224 sîsii IV 224 sîsîi IV 211, 215, 224 slava III 212 slaviza 102; III 116 slavonesc II 140 slavoneşte II 140 slavoni III 116 slavo nicesc 113 slavoniza 102 slăbănog 162 ; IV 189 slăbătură III 189; IV 190 slăbi 208
slăbiciune 78, 240, 292; III
169, 170 slăbime 75 ; III 170 slăbire 78, 233, 234; III 169,
170, 172 sleditoriu 207 sleire IV 308 sleit IV 308 slobod III 217
slobodzenie 228, 233; II 103;
III 170 slobodzi 208
slobozie 233, 234; III 170,172 slobozire 229, 233 slobozitoriu 245 slovac II 220
slugăreală II 133 ; III 169 slugăret III 63 slugărie III 169, 171 slugărime II 58 slugarnici IV 38, 200 slugărnicie III 171 slugerie IV 70 slugoi IV 181 slujbaş 81 slujenie IV 185 sluji IV 207 slujitor 231, 245 slujitori IV 199, 207 slujnicar 80 slujnicie III 172 slujnicuţă IV 151 slutuţ IV 158 smălţa IV 121 smălţui IV 121, 141 Smărăndache III 125 smearenie 204 smenteală 204 smerenie 229, 239, 240 smereniie 228 smericiune 239 smerit 217 srnirglui IV 139 smîntînire IV 305 smîntînit IV 305 smîrci IV 39 smîrdoare III 177, 183 smîrcui IV 141 smîrdui IV 141 smolărie III 167 S.M.T. 173 smuls IV 293 smult IV 293 sniiduş II 208, 211 snobism 125, 129 snopeşte II 146 soacră IV 163 soarbe-zeamă 158, 179 soare-apune 158, 181 soare-răsare 158, 181 ; IV 236 soare-scapătă 158, 181 soare-sec 158, 180 ; soborniceşte II 142
CUVINTE
213
Socea IV 62
social-economic 184
social-educativ 171
social-etic 184
socialism 126
socialist 128
social-istoric 171, 184
socialmente II 194, 198
social-moral 171
social-politic 17 j 184
Socilă II 152, 180; IV 62
sociologiza III 108
socotitor 247
socru IV 163
socruluţă IV 147, 153
Sodomean II 217
Sodomlean II 217
sodomteancă II 221
soficesc 108
sofisticărie III 168
sofisticesc 107, 108
sofisticeşte 107; II 142
Sofronea IV 52
sogeală II 181
solarizare IV 320
solăci IV 41, 42
solărie III 168
soldăţime 69
solemnamente II 198
solemnaminte II 198
solemnelamente II 198
solicitant II 108, 110, 112
solidariza IV 296
solidarmente II 198
solie III 167
solificare IV 315
solodîrcâ V 39
solubil 94
Soluneni II 217
solvatare IV 320
solvent II 110, 131
solventare IV 320
somanteanină 227
somativ IV 102
somnoreaiă*il 131
Somnorilă II 158,159,160,167 ;
IV 188 Somnulea II 160
somnulea II 172 somnurol V 63, 64 sondoare III 177 sondor III 177 sonerie IV 74, 78 sonetă IV 85 Sonia IV 52 soră IV 163 sorbit IV 308 sorbitizare IV 315 sorbitură III 189 sorbonard II 119 sorcovit IV 299 sor-cu-frate 158, 182 sortare IV 307 sortator III 185 sortiment V 47 soruţă IV 153 sosieră 190 sostantiv IV 87 Sotea IV 52, 55 soţie III 166 sovhoz 164 Sovrom-Lemn 178 Sovrom-Transport 173 spaghetă IV 85 spală-varză 179 Spanache III 125 Spandonache III 122 spaniolă IV 212 spanioleşte II 146 spanioli II 218 sparge-val 199 spart IV 293 spartan II 218 spartanicesc 113 spatia III 115
spaţiona II 180; III 110, 115
spădăvanie II 106
spăvădanie II 106
spălabil 96
spălare IV 307
spălat III 216, 281 ; IV 282
spălăci IV 41, 42, 44
spălătăci 48
spălători IV 44
spălătură III 189
spălatei III 94 spăltuit IV 299 spărganie III 103 spărgălui IV 129, 131 spărgătoare III 181 spărtură III 188 spăsenie 204, 228 spăsitoare 245 spăsitoriu 207, 247 spătărel III 92 spătari IV 198 Spătilă II 158 spăvădanie II 106 specialmente II 198 spectabil 94 spencuţă IV 155 speranţă II 114 speriere II 211 sperietoare III 181 sperietură III 187 speriinţă III 137 sperioi IV 168 speriuş II 207, 211 spermanţet IV 85 spermanţetă IV 85 spicălui IV 126, 141 spicui IV 141 spiculeţ IV 147 spiluire IV 318 spinărar III 147 spinăriş III 62 spinetă IV 82 spinui IV 141 spinuţă IV 148, 156 Spirea IV 52 spiriduş II 210 Spirache III 125 spirit de partid 152 spiritualiceşte II 145 spiritualmente II 198 spirtieră 120 spirtui IV 141 spirturi IV 124 spitalicesc III 113, 116 spitalizare IV 318 Spînache III 125 Spînea IV 53
214
INDICE
CUVINTE
215
spînzui IV 141 spînzurat IV 281 spînzurătoare III 181, 182 spoliare IV 284 spoliere IV 284 spolocanie II 106 sponetar 207
spontanaminte II 198
spontaneminte II 198
spontanemintre II 198
spontemintre II 198
sporindă IV 266
sportic IV 107
sportiv IV 104, 107
spovedanie 222
sprijenitoriu 207
sprijinăşte III 6
sprijinit 219
springui IV 141
sprinten III 217
sprintena ş 81
sprinteneală II 132, 134
jsprîncenar III 152
sprîncenuşă II 211
sprîncenuţă II 211
spuma IV 141
spumar III 144, 146
spumega IV 122, 141 spumegînd,-ă   256, 257, 259,
265,275 spumegos IV 272
spumieră 120 spumui IV 141 spumuţă IV 155 spune III 24 «punere 219; IV 308 spurcat IV 281 spurcăciune 239, 240 spurcă- miercuri 156 spus IV 308 spuzenie II 103; III 55 sta III 115 stabilament V 53 stabilemînt V 48 stabiliment V 52, 53 Stache III 125 stafaj 62
stafet IV 83, 84
ştafetă IV 83
stagiu 54
stahanovist 127
Stamache III 125
stanghilă II 167, 171
Stan Păţitul IV 251
stare-împregiur 168
stat IV 290
stativ IV 93 *
stat-major IV 246, 252
statorie III 171
statorniceşte II 140, 144
statornici IV 38
statornicie III 171
statuetă IV 82
Statu-Palmă-Barbă-Cot 176
staţie în derivă 196
staţiona III 115
staţionat IV 297
Stavarache III 125
Stavarachi III 126
Stavrache III 125
Stavrachi III 122
stăci IV 38
stălăjuţă IV 147
stăluş II 201
Stămătache III 125
Stăncuţa IV 154 stăncuţă IV 156, 157
Stăneasa 139, 140
Stănescu IV 59
Stănoaia 138, 140
Stănoiu IV 170 stăpînie III 171, 173 stăpînire III 171 stări IV 303 stărostie IV 298 stărostit IV 298 stăruială II 137 stăruinţă II 137 stătut IV 290, 301 stăulit IV 294 Stăvărache III 122, 123 stea 79; IV 146 stegaş 81 stejar arie III 170
stejărie III 170, 172 stăjăriş III 170, 172 stăjărit III 172 stelar 79
stelămînt III 135
stelitare IV 315
steliţă III 91
Steluţa IV 157
steluţă IV 146, 156
stenozare IV 315
stepizare IV 286, 316
stereofilmare IV 283
stereotipar V 26, 28
stereotipist V 26, 28
sterpar III 147, 153
sticlar V 24
sticlărie III 48
sticlărit IV 294
sticluş II 207, 211
sticluţă IV 152
stilizălui IV 127
stimabil 99
stimulant II 110, 112
stimulativ II 112 ; IV 107
stimulator IV 107
stimulent II110, 112 ; III 130 ;
IV 107 stindard II 119 stingher III 217 stingibil 97, 99 stiva IV 141 stivar V 20 stivator V 27 stivui IV 141 stivuitor V 27 stîlci IV 44 stîmpăra 251 (s)tîmpărămînt V 49 Stîngăcea IV 54 stîngism 124; IV 188 stîngist 129; IV 188 stînguţa IV 157 Stîrcea IV 53, 56 stîrci IV 38, 44 stîrpitură III 193, 194; IV 190 stoarcere IV 305 stofuliţă III 96; IV" 183
stohăi IV 141 stohui IV 141 Stoian II 96 Stoichirlea V 39, 42 stoler 78
stolerie IV 70, 77 stomatită 134 stopa IV 215 stopat IV 297, 299, 300 stors IV 305 straformare II 89 străbate 211; III 3, 18 străbun 40 străbunic 41 străbunică 41 strădanie IV 285 strădare IV 285, 316 strădui IV 116 străduială II 137 străduinţă II 137 străflocos 40, 41 străfulger II 89 străfund 40; II 89 străin 217 străine şte II 140 străinime 68 străjerime 68 străji IV 117 străjui 247; IV 116, 118 străjuitor 245 strălimpede 39, 40, 41 străluce 41 străluceală 40, 41 străluci 39, 40, 41; V 2, 9 strălucime 39 strălucindă IV 262, 266 strălucios 40 strălucire 40, 41 strălucit 41 strălucitor 4^ străluciu 39, 40, 41 strălucoare 41 strălumina 40 străluminare 40 străluminat 41 strălumina 40
străluminătoriu 40, 41 străluminos 39, 40, 41 strămătuşă 40 Strămbeanca 138 strămior 40 strămoaşă 40 strămoş 40, 41 strămoşeşte 40
strămoşie 40,  41,  232, 234;
III 172 strămutare II 89 strănepoată 40 strănepot 39, 40, 41 ; V 5 strănutătură III 196 străpezenie II 138 străpunge II 89 străputeri 39 străstrănepot V 5, 6 stră-străvechi V 7 straşnici IV 38 strătăia III 34 strătui IV 141 străţese III 34 străunchi 40 străvechi 40, 41, 49 străvechime 40 străvedea III 34 străveziu II 89; IV 99 strepezeală II 138 streşnui IV 123, 141 stricăcios II 126 stricăciune 239, 240 stricăţiv IV 95 strictamente II 198 striere IV 320 striga III 156, 157, 158 strigăt III 156, 158, 159, 162 strigătoare 245 strigătură III 162, 187 strimteâlă 226, 227 strimtură 249, 250 stripare IV 320 strîmb 217 strîmba III 157 strîmbare IV 306 strîmbat IV 306 Strîmbă-Lemne 154, 156, 179
strîmbă-nas IV 236 strîmbâtură III 162 strîmbet III 156, 159, 162 strîmtoare III 179, 181, 194 strîmtură III 179, 187, 194 strîngere IV 305 strîngui IV 119, 123 strîns IV 305 strînsătură III 188 strînseală 251
strînsoare 244; III 58, 181,
182, 183, 184 strînsură 244, 251 ; III 184 Stroicioaia 141 Stroicioaie 140 stropşet III 159, 162 Stropşilă II 151, 155 stropşire III 162 stropşit ură III 162 strugurărie III 167 strujan II 95 strujeluţă IV 146 strujitură 207 strunga^ 79; IV 198 strungar2 IV 198 strungar^ IV 198 strungări2 IV 198 strunguţă IV 155 struţişor II 208 student II 110; III 131, 133 studente III 135 studenţaş IV 183 studiabil 99 studinte III 138, 139 stufăraie III 166 stufărie III 165, 167 stuhăniş III 62 stupar III 152; V 25 stupare IV 310, 316 stupări IV 198 stupărit III 66 ; IV 294 stupefia III 101 Sturza IV 51 Sturzea IV 51 Sturzoaia 140 Sturzoaica 140
)
216
INDICE
subalpin III 3 subarbă III 24 subbraţare IV 320 subdezvoltat V 4 subdirector IV 27 subdivide IV 297 subegumen IV 27 subiecţivamente II 198 subiectivemente II 198 subintitula V 5 subitamente II 193, 198 submchiria V 4 subordonată III 201, 214 subretă IV 82 subsistenţă III 133 — substantifica III 114 substantiva III 114 substanţă II 113 substareţ IV 27 substăţiv IV 93 substituent II 108, 109, 110 substituibil 99 substrage III 24 subtrăgînd IV 268 subţine III 24 sucală II 171 succesivamente II 198 succesivemintre II 198 Sucilă II 151, 155, 159 . suclui IV 118, 127 sucui IV 139 sudanez II 219 sudat IV 297 sudiţire IV 317 sudoare III 176 suedez II 215, 219 suedian II 219 suferibil 95, 99 suferind,-ă III 216; IV 256, 257, 261, 262, 263, 269, 273, 274, 275 suferitor IV 272 suficient II 111 sufficientemente II 188, 192, 198
sufla III 157 suflaj 61
suflă-n-vînt 156 Suflăvînt 160 suflăţiv IV 92 suflet III 159 sufletească 229 sufleateşte 231 sufletesc 229, 230; II 140 sufleteşte II 139,140,145 sufleţie 232; III 164 (bună-)sufleţire 234 sufocant II 111 sufocativ IV 93 sufragetă IV 82 sufragiu 53, 58 sugaci IV 40, 101 sugar 79 sugativ IV 101 sugativă IV 100,101,105,106, 108
sugaci IV 40, 200 sugărit IV 293
sugătoare III  180,  186; IV 101, 106
sugător IV 101
sugătură III 188
suge IV 40
suge-bute 156, 179
suge-cep 156, 179
sugera tiv IV 103
sugere IV 289, 308
sugestiv IV 103
suire IV 305
suit IV 305
suiţiv IV 95
sulfatiazol V 62
sulfitare IV 320
sulfizare IV 320
sulfonare IV 320
sulfura III 188
sulfurizare IV 316
sulimeneală II 136 sulimenire II 136 suliţaş 81 sumacare IV 316 sumarisi III 109 sumedenie II 103; III 56 sumîrnă V 40 sunare IV 307
sunătoare III 183 sunăţiv IV 93 sunerie IV 78 sunet III 155 supărat III 216 supărăcios II 125, 126 ; IV
186, 192 superabundent 45; II 112 superabundenţă 45 superaglomera 46 superaglomerare 45 superarbitra 44 superarbitru 44 superciviliza 44 supercivilizat 44 superdelicat 44 superficialmente II 198 superfilm 44 superfin 44 superfortăreaţă 44 superfosfat 44 superintendentă III 137 superintendenţie III 134 superlatifundii V 79 superlativ III 214; IV 87 superlativamente II 198 supermicroscop 44, 48 superoxid 44 superproducţie 44 superrevistă 44 superştiinţă 44 superviza 44 superviziona 44 supieră 119, 120 supliment V 47 suplinire IV 300 suport 58
supraalimenta 45, 46 supraalimentare 46 supraalimentat 45 supraalimentaţie 45, 46 supraaprecia 46 supraapreciere 46 supracoacere 46 supracomprimare 46 supraconductibilitate 46 supracurajos 46
CUVINTE
217
supracurent 46 supradubla 46 supraestima 45, 46 supraestimare 45, 46 supraevalua 46 supraexcita 46 supraexcitare 46 suprafatare IV 316 suprafaţă 24 suprafavorabil 45 şuprafermenta 46 supra fin 45 suprafiresc 46 supraimprimare IV 320 supraîmplini 46 supraîmplinire 46 supraînălţare IV 320 supraîncălzi 45, 46 ; V 4 supraîncălzire 46 supraîncălzit 45 supraîncarcă 45, 46 ; V 4 supraîncărcare 46 supraîncărcat 45 supraîndeplinire 46 supra matura ţie 46 supranatural 46 supranume IV 27 supranutrit 45, 46 supraomenesc 46 supraoxida 46 supraoxidare 45 supraoxigenaţie 46 supraplus III 24 suprapopula 46 suprapopulare 46 suprapopulat 45 suprapopulaţie 46 suprapresiune 48* suprapreţui 46 supraprinde III 24 suprapriză III 24 suprarealism 129 suprarealist 129 suprasatura 45, 46 suprasaturare 46 suprasaturat 45 suprasaturaţie 45, 46
suprasensibil 45, 46
supra-supraaglomerat V 7
suprateljnic 45
supratensiune 46
supratopire 46
supra veni III 24
supravoltaj 46
supt IV 293, 308
suptoare III 180, 181, 186
suptură III 188
supţine III 24
supunătiv IV 92
supunăţiv IV 92, 100
supunere IV 308
supurant II 108, 111
supuriş III 43
supus IV 293, 308
supunere IV 308
Suran II 97
surăzui IV 136, 137
surclasa III 24
surclasat III 18
surd III 211
surdatic IV 186
surdilă II 181
surdina III 116
surdiniza III 116
surdomut 184
surdzilă II 157
surescita 18
surfaţă III 17, 24, 45
surfila III 6, 18
surîdere IV 308
surîs IV 308
surîzînd,-ă IV 256, 258, 273 surlar III 150 surlaş 81 surlui IV 127 surmenaj III 17 surnatural III 18 surnumerar III 18 surnumi III 18 surpasa III 18 surplus III 17, 24 surprinde III 18, 21, 24 surprindere III 5, 20
surpriză III 17 surpuş II 207 surrealism III 18 surtucar IV 185 suruclui IV 127 suruzui IV 136, 137 surveghea III 18 "~ surveni III 4, 18, 21, 23, 24;
IV 297 survol III 17 sur volt or III 18 surzenie 75 ; II103 ; III 170 surzie III 170 surzilă II 151; IV 188 Surzilă II 151 surzime 75; III 170 surzui IV 136, 137 surzului IV 127 suscrie III 24 suscripţie III 24 Susea IV 53
susnumit III 200 ; IV 235, 250 suspecta III 115 suspensiona II 181 suspiciona II 182 ; III 110,115 suspiciuna II 182 suspiciune II 182 suspinînd,-ă IV 218, 261, 272 sustrage III 20, 24 susţine III 5, 23, 24 suşugare IV 316 sutamiist 125, 170, 181 sutariu 79 sutaş 224 sutime 69, 71 suveranamente II 198 suzetă IV 82
şa 79
şablonar V 22
şablonard II 120, 121; IV 179 şaf-islam 162 şagă IV 117 şaidaj 62
218
INDICE
şalvaragiu V 24	şerbi 209	şodatic IV 186
şamizare IV 316	Şerbicea IV 63	şofer-mecanic 172, 176
şamotar V 20, 27	serbie III 166	şofilă II 161, 167
şamotier 119,120,121 ; V 27	şerpui IV 141	şofrănaş III 90
şa motor V 27	şerpuind,-ă IV 261	şofrănel III 90
şanfrenare IV 320	şeruit IV 299	şogorime 68
şanjman 195	şervet IV 83	şoican II 96; IV 181
şarlatanerie IV 75, 78	şetruţă IV 152	şoiman II 93
şăbăruire IV 318	şeveruire IV 317	şoimuţ IV 153
şăgui IV 117, 138	şevilat IV 291, 299	şoldar III 147
Şăndrelea IV 63	şezămînt V 48	Şoldea IV 53, 56
Şăndrolea IV 63	şezător 245, 247	şoldîcăi IV 224
şănţui IV 141	şezut IV 292	şoltîcăi IV 224
şănţuţ IV 146, 151	şfăiţTuire IV 290, 318	şoma IV 297
Şărbănache III 122	şfichiui IV 141	şondoroială IV 298
şărgui 209	şfiţui IV 141	şondoroit IV 298
şărui IV 141	şic 49 .	şontîcăi IV 224
şchiopătînd,-ă IV 261	Şieuţ IV 145	şontîcălui IV 127
Şchiopea IV 53, 56	şimizet IV 84	şopăi IV 224
şchiopenie II 103	şindiloi IV 169	şopîrlar III 150
şchiopîrcă V 38	şindrilă II 165	şopîrlă V 39
şchiopîrlan V 32, 42	şindrilit IV 299	şopoi IV 224
şchiopîrlă V 44	şindrui IV 141	şopotindă IV 258
Şchiopîrlă II 160; V 39, 44	şinui IV 124, 141	şoricar 80; III 144, 150, 151
şchiopîrlea V 39, 42	şipcui IV 141	şoricărie III 73
şcolar III 152, 153	şiretenie II 103	şoricărime III 57, 71, 72
şcolariza IV 201, 204, 206	şiretlic IV 189	şoricărit III 66
şcolăreşte II 141	şiritenie II 106	şoricime 72
şcolareţ III 62	şirui IV 141	şorliţar IV 167
şcolări IV 198	şistificare IV 316	şoselui IV 126, 129
şedere IV 288	şişii IV 224	şoseluţă IV 146, 151
şedinţă III 139	şiţui IV 141	şoşăi IV 224
şedinţomanie 174	şîşîi IV 211	şoşoi IV 224
şefărie III 168; IV 181	şîşîit IV 299	şovăielnic IV 189
şelar 79	şleah IV 97	Şovăilă II 157
şemţă IV 146	şleau IV 97	şovinist 47
şemizetă IV 84	şleav IV 97	şovăind,-ă IV 254, 261, 266
Şendrea IV 52	şlefuire IV 307	Şovedria V 39
şepcărie III 167	şleperi IV 207	şovîlcăi IV 224
Şeptilici II 160	şlitui IV 139	şovîlcîi IV 224
şerardizare IV 287, 316	şliţuitor V 25	şovîrdea V 39
Şerban II 96	şmalui IV 123, 141	şpănui IV 141
Şerbăneasa 141	şmirgui IV 139	şpănuire IV 289, 318
Şerbănoaia 141	şmirui IV 141	şpărălui IV 128
Şerbeştii-Vechi IV 246	şnicui IV 141	şpărui IV 118, 139
Şerbetea IV 63	şnitui IV 141	şperlui IV 141
şerbetieră 120	şnurui IV 141	şperţar 80; IV 185.
şperţui IV 141
şperţuit IV 299
şpiluire IV 290
şpontui IV 141
spraiţui IV 141
şpringui IV 139
şpriţui IV 139
şronţui IV 141
şpronţuire IV 320
ştachet IV 85
ştachetă IV 85
ştafetar 79
ştafetă IV 83, 86
ştaifuire IV 318
ştailă II 167
ştanţor V 20, 21, 28
ştatînvaltui IV 141
ştănţar V 28
ştănţui IV 141
Ştefănache III 122, 125
Ştefănachi III 122
Ştefăneasa 140
Ştefăneasca 138, 142, 143
Ştefănoaia 140
Ştefea IV 52, 55
ştempel IV 117
ştemplui IV 139 ştempui IV 117 ştemui IV 139 ştergar III 146,153,185 ştergătoare III 153, 185 ştergător III 153 ştersătură III 188 ştezui IV 141 şticulaj 63 ştiemînt III 135 ştiinţă 236, 237; II 115 ştiinţificeşte II 145 ştimui IV 135 ştiobîlcăi IV 224 ştiobîlcîi IV 224 Ştirbea IV 53 ştirbenie II 103 ştirbit III 189 ştirbitură III 189 Ştirboaia 141 Ştirboaica 140, 142
CUVINTE
ştir cui IV 141 , ştirici IV 41, 42 ştiupit IV 298 ştiupitură IV 298 ştiut 217 ştiutoare III 178 ştiutoriu 245 ştiutură 250 ştobîlcăială IV 298 ştobîlcăit IV 298 Ştoflocea IV 47, 56 ştorţuire IV 318 ştosui IV 141 ştraifui IV 139 ... ştrecuit IV 299 ştrengar IV 128 ştrofălui IV 127 ştrofui IV 141 ştudului IV 128, 134 ştudurui IV 134, 142 şubrezenie II 103 şuetă IV 86 şufilă II 167 Şuierilă II 159 şuierîndă IV 266 şulerie IV 70 sumar 78 Şurchea IV 54
şurlui IV 127
şurubărie III 167
şurubui IV 141
şurui IV 118, 139
şuşui IV 220, 224
şutelitor 245, 247
Şutilă II 156
şutilitură 249
Şuţuleasa 141
şuvixui IV 141
şvăifuire IV 318
şved II 215
şveţ II 215
tabinet IV 84 tablaluţă IV 146 tabletare IV 320 tabletă IV 82
tablinet IV 84 tablionet IV 84 tablonist V 26, 27 tablotar V 18, 26, 27 tabua III 116 tabuiza III 116 taburet IV 85 taburetă IV 85 Tache III 123, 125 tacitamente II 198 taie-fugă 156, 179 taie-poze IV 243 tailandez II 219 taiwanez II 219 talaj 54 talaş 54 talpă IV 130 talui IV 139 tanant II 108 tanchetă IV 85, 86 tandea-mandea 159 Tania IV 52 tapaj 53 tapaş 53
tare III 214, 217 Tarom 173 tartufism 129 taşculă II 149 tatăl-nostru IV 244 tată-mare 180; IV 249 tatua IV 296 tatuaj IV 296 tazlăuan^IÎ 98 taxa IV 290 tăbăcar V 27 tăbăcitor V 27, 28 tăbărîre IV 289 tăbîltoc V 42 tăbîrcă V 38, 42 tăblăci IV 41, 42 tăblui IV 141 ţăcăni IV 228 tăcere IV 288, 308 tăcînd,-ă IV 256, 257, 267 tăcuş II 201 tăcuit IV 292, 308 tăetoriu 245
220
INDICE
tâgădat IV 292 tăgădui IV 139 Tăgîrcea IV 62 tăgîrcie V 39 Tăgîrcilă II 156; IV 62 tăicuţ IV 149, 153 tăicuţă IV 149 tăietoare III 181 tăietură III 187, 189 tăifăsui IV 124, 141 tăinaş 82 tăinicie III 165 tăinui IV 141 tăiş II 209, 210 tăiuş II 209, 210 tălălui IV 127 tălălău V 1*4 tălbăci IV 44, 45 tălbătăci IV 44, 45 tălint III 137 Tălmăcel III 92 tălmăci IV 40 tălmăcie III 171 tălmăcire III 171 tălmăciui IV 116, 117 tălpar 83 ; III 147 tălpaş 81, 83 tălpăli IV 122 tălpălui IV 122 tălpui IV 122, 126, 127, 141 tălpuşă II 207, 211 tămîier III 146 tămîietoare III 181 tămîioară III 91 ~ tănpinare 219 tăntălog IV 189, 193 tăntăvan IV 180, 193 tăpăranie II 106 tăpşan II 95 tăptălagă IV 166 tăptălog IV 166, 169 tărăpanie Ii 106 tărăşenie II 103 tărbăci IV 44 Tărbăcilă II 159 tăricel III 94
tărie 205, 232, 233, 234, 235 tărire IV 301
tărtăcuţă IV 156 Tărtăcuţă IV*154 tăsmăluţă IV 146 tăşcular III 151 tătăresc II 222 tătăroaică II 221 tătucuţă IV 153 tătuluţ IV 147, 153 tătuţă IV 153 tăui IV 125, 141 tăzlăuan II 98 tăxuire IV 290, 318 teamă III 158 teamăt 225; III 158, 160 teatragiu IV 187 teatricesc 111 tecărui IV 139 tecsui IV 119 tecşilă II 167 Tecucel III 92 tehniceşte II 144 tehnoredactare IV 320 Tei-Legănat IV 252 teleapăni IV 228 teleautograf 201 tele-filatelia V 78 telefon 164, 201 telefona IV 296 telefonat IV 296 telefonist 127 telegar 80; III 151 tele-glob V 78 telegraf 164, 201 telegrafia 201 telegrafiare IV 284 telegrafiere IV 284 telegramă 201 telemăsurare IV 320 telemegiu V 24 telemetru 201 teleobiectiv 202 telesemnalizare IV 320 televiziune IV 103 televiziv IV 103 televizor 201 tematico-ideologic 184^ tembelism 124
temeliici IV 41, 42 temnicer 78 temniţar 78 temniţă 78 Tempea IV 53 temperament V 48, 53 temperant II 108, 109 temperatură III 187 temut IV 293 tencui IV 116, 141 tencuit IV 282 tendenţă III 133 tendenţie II 182 tendenţionism II 182 tendinţă II 182 ; III 139, 140 tensiona II 182 teocritism 130 Teodorache III 122 teorema lui Pitagora 196 teorema lui Thales 196 teoreticaleminte II 198 teoreticeşte II 144 teoretiza III "108 terasament V 52, 53 terciui IV 141 terfeloaga IV 189, 194 teribel 91 teribil 95 terifiare IV 284 terifiere IV 284 termina III 11 terminare IV 306 terminat IV 306 termocauteriza 201 termocentrală IV 235 termoficare IV 320 termometru 200 termonuclear 202 terpinol V 57, 59, 60 terţet IV 85 tescui 248; IV 138 tescuitură 249 teslui IV 141 testament V 47, 48 testamînt V 47, 48 teşilă II 162, 169
CUVINTE
221
tezaurar 79
tezaurizabil 99
texitor 119, 120
textualmente II 198
T.F.F. 200
Teodorachi III 122
thetalicesc 113
thezvitean 228
tibetan II 218
ticăci IV 41, 42
ticăiţeşte II 140
ticăloşenie II 103; III 170;
IV 185 ticăloşeşte II 140, 144 ticăloşie III 170 ticărui IV 141 ticlăzi IV 137 ticlăzui IV 137 tiertilă II 165 tighelire IV 300 Tigruţa IV 157 tihnire IV 300 timoare III 176 timol V 58, 60, 62 timonerie IV 75 timonier 119 tindalizare IV 287, 316 tinde 12, 14,16; IV 297 tinereaţe 232 tinereţe III 169 tinerie III 169, 173 tinerit III 65 tinghilă II 167 tinicheluţă IV 146, 154 tinicher V 26 tinichigerie IV 72 tinichigiu V 24, 26, 27 tinos 206 tinreareaţe 205 tinreaţe 205 tiohăit IV 299 tipic III 211 tipicar 80; IV 185 tiranicesc 106, 108; II 142 tiraniceşte II 142 tiranie II 142; III 174 tirănesc 106
tirăneşte II 142 tiranie III 174 tirigan II 99 tiroidă III 213 tirolez II 219 titilă II 167 tituluş II 201 Tiulea IV 54 tivitură III 207 tiziduş II 201 tîlc IV 117
tîlcui 248; IV 117, 125, 238
tîlhăraş II 210
tîlhărea III 91
tîlhăresc 229, 230
tîlhărie 232, 235 ; III 164
tîlhărit IV 299
tîlhăroi III 97
tîlhăruş II 210
tîmpenie II 103
tîmplar V 24
tîmplări IV 198
tînăr III 215, 217
tînăruţ IV 158
tîndală II 171
Tîndală II 172
tîngui IV 115
tînguibil 97, 99
tînguios 91
tînjeluţă IV 155
Tîrăilă II 156, 157
tîrfoare III 178
tîrgar 223, 224
tîrgoveuie II 103
tîrgoveţime 71
Tîrgu-Frumos 180
tîrgui IV 138
Tîrgu-Jiu 177; IV 251
Tîrgu-Ocna 177
Tîrgui Ocnei 177
tîrguţ IV 152
tîrîie-brîu 147,155,156,179
tîrîre IV 289, 308
tîrîşenie II 106
tîrît IV 308
tîrîtură II 191
tîrlaş 83 «?r-
Tîrnăviţa III 92 tîrnui IV 141 tîrşabil 99 tîrvelişte III 59 toarcere IV 308 toast IV 296 toasta IV 296 tocare IV 306 tocat IV 306 tocai IV 224 tocana IV 226 tocăni IV 228 tocănit IV 299 tocător V 22 tocăţiv IV 95 toceală II 133
tocilă II 163, 168,169, 172, 177 tocitoare 244 tocmaş 81, 82 tocmeală 226, 227 tocmitoriu 245 Todea IV 52 Todorache III 125 toldăi IV 117 toldui IV 118, 139 tolerant II 114 toleranţă II 114 tolerenţă II 114 Tologea IV 53, 56 toluare IV 316 Tomegea IV 63 Tomoaia 137, 140 tonaj 61 tonare IV 316 tonatic IV 186 tonă-kilometru 198 tonă-registru 198 toneţ IV 82 tonetă IV 82 tonifica III 102 tont III 281 topenie III 105 topi 38 topicesc 108 topiciune 239, 240 topilă II 164, 168, 169, 170, 172, 177
222
INDICE
CUVINTE
223
topire IV 306 topit III 189; IV 306 topit ură III 189 Topîrcea V 38, 42 topograficeşte II 142 toponimic III 205 toporan II 96 toporaş 82; III 91 Toporcea V 38, 42 toporuş II 205 toptangerie IV 72 torcălău IV 186 torcătură III 188 torcretare IV 320 torefiere IV 316 torente 58 torment V 49 tormînt V 49 torpedare IV 316 tors IV 308 torsătură III 43, 51 totalmente II 193, 194, 198 totesc II 140 toteşte II 139, 140 totime 67 totîrlă V 40 tovărăşeşte II 145 tovarăşi IV 210, 214 tovărăşie III 123 Trache III 123, 125 tractalui IV 128 tractament V 49 tractamînt V 49 tra(c)tălui IV 128 tractorist 128 trăda II 90
tradiţionalmente II 198
traducătoare III 180
traductibil 97
traforaj 54
traforaş 54
trage III 21
tragere IV 308
tragere de inimă 182 ; IV 242
traghicesc 108
tragodicesc 106, 108
traista-ciobanului 158, 197; IV 244
trampare IV 320
trancău IV 186
trandafiriu IV 97
transafrican II 91
transalpin II 90, 91
transasiatic II 91
transatlantic II   89,   90, 91
Transbaicalia II 91
transborda II 90, 91
transbordare II 89
transbordor II 90
transcalculare II 91
transcarpatin II 89, 90, 91
Transcaucazia II 91
transcaucazian II 91
transcendant II 88
transcende II 89
transcendent II 91
transcendental II 92
transcendentalism II 92
transcendenţă II 90, 92
transcomputare II 89
transconductantă II 91
transcontinental II 91
transcorporaţiune II 88
transcrie II 89, 90, 91
transcriere II 89
transcriitor II 92 transcript II 89 transcripţie II 91 transcristalizare II 91 transcurenţă II 91 transdanubian II 90, 91 transductor II 91 transdunărean II 90, 91 transept II 90 transfer II 89 transfera II 90, 91 transfigura II 90, 91 transfigurare II 88, 91 transfixiune II 91 transfondere II 92 transforma 14; II 89, 90, 91 transformabil II 90 transformare II 91
transformator II 90 transformaţie II 90 transformism 125 ; II 89 transformist 125 ; II 89, 90 transfug II 90, 92 transfugar II 92 transfuge II 92 transfunde II 92 transfuza II 91 transfuzie 92 transgoli II 92 transgolire II 88 transgresiune II 90 transhumantă II 89 transigenţă II 88 transigere II 88 Transiordania II 91 transiordanian II 91, 218 transistor II 91 transitoriu II 90 translare IV 283 translaţiv II 91 translaţie II 88 transliteraţie II 89 translucid II 90 transluciditate IJ 90, 91 transmediteranean II 91 transmigraţie II 89 transmisibil II 88 transmisibilitate II 88 transmisie II 90, 91 transmite II 90, 91 transmitere II 88 transmiţător II 89 transmodulaţie II 91 transmutaţie II 91 transoceanic II 91 transparent II 89 transpărea II 88, 90, 92 transperitoneal II 92 transpersare II 91 transpira II 89 transplanta 14; II 90, 91, 92 transplantaţie II 92 transporta II 90, 91 transportabil II 90 transportare II 91
transportat IV 297 transportaţie II 88 transpoziţie II 91 transpunător II 92 transpune 3; II 91, 92 transpunere II 90 transpurta II 88, 92 transrenan II 89, 91 transsaharian IL 89, 91 transsiberian II 91 transsonanţă II 92 transsonic II 91 transtermie II 92 transveghea II 92 transveghere II 88 transversal II 92 transvertor II 90, 91 tranzacţiona II 181 tranzacţiune II 89 tranzitiv II 90 tranzitoriu II 88 tranziţie II 88 tras IV 293, 308 tratat 171 traufui IV 119 trăda II 90 trăgătoare III 181 trăgătură III 180 trăguş II 206 Trăilă II 151 trăirism 125 trăncălău IV 186 trăncăni IV 228 trăncănit IV 299 trăpaş 81 trăsătură III 180 Trăsnea IV 53, 56 trăsni IV 297 trăsură III 180 trăsurică III 95 trăznaie V 14 treabă 241 treacăt III 156, 159 treaptă III 210 trebălui IV 129, 131, 132 trebăluit IV 299
trebnic 241 trebui IV 138 trebuinţă 236 trebuţă IV 152 Trecătoarea Oştilor 160 trecător 207 ; III 184, 185 trece III 157 trecere III 184 trecleţi IV 211, 212, 213 trecut IV 293 trei-colori IV 244 treierare IV 308 treierat IV 281 treieriş 238; III 44 Trei-Fraţi 181 trei-fraţi IV 244, 252 treime 71
Trei Nasuri 160, 181 Trei-Pîini 160, 181 tremurat IV 259, 268, 272 tremurătoare IV 268, 272, 276 tremurător IV 268, 272, 276 tremureală II 131 tremurînd,-ă IV 254, 256, 258,
259, 260, 268, 270,264, 272,
273, 276 tremuros IV 272 trenar II 120 tren-omnibus 198 tren personal 170 trenui IV 139 trepana IV 296 trepanaţie IV 296 trepădar III 151 trepăduş II 206 trepida IV 296, 297 treptemiceşte II 144 treptelnicire IV 318 trezire IV 297 trezorerie IV 74 trichilă II 166 trichină 134 trichinoză 134 tricota 61 tricotaj 58, 60, 61 Trifăilă 159
trifeşteni II 213
trifoi 151
trifoiaş III 90
trifoişte III 59
trilui IV 125, 141
trimis IV 293, 308
trimitere IV 308
trincfildui IV 141
triolet IV 85
trioletă IV 85
triplet IV 85
tripletă IV 82
triplu-voal IV 251
trist III 283
trista mente II 191
tristeală II 132
tristîminte II 191, 198
triunghi ascuţitunghi 197
triunghi dreptunghi 197
triunghi obtuzunghi 197
trivalent II 108
trîmbiţaş 81
trîncîni IV 228
trînduş II 205
troadean II 217
trocar V 22
tromboză 134
trompetaş 81, 83
trompetă IV 82
trompetist 81, 83
troncăni IV 228
Troncănilă II 159
tropăi IV 224
tropăit IV 224, 299
tropoi IV 224
trosc IV 217
troscăi IV 224
troscăni IV 228
troscoi IV 224
trosconi IV 228
trosnet III 159, 160, 161, 195
trosni II 156; III 157
trosnire III 160
trosnitură III 195
trotinetă IV 86
trufaş 82, 83, 204, 224
*55f
trufălăi IV 127
trufăşie 205; III 164, 172
trufie 84, 233, 234; III 165
trufului IV 127, 129
trupeaşte 231
trupesc 229, 230
trupeşte II 139, 145
trupoşie III 165
trustier 120
truşcă IV 164
truvabil 96
tub Braun 196
tub electronic 196
tubercul 133
tuberculos 133 ; III 212
tuberculoză 133, 134
tub Geissler 196
Tuchilă II 154
Tudor III 119
Tudorache III 119, 122, 125
Tudorel III 119
Tudorică III 119
Tudoruţ IV 154
tufar III 148
tui IV 118, 214
tulbură-apă 179
Tulbură-Apă 160
tulbureală II 131
Tulea IV 54
tulumbui IV 141
tuluş II 205
tuna IV 297
tundere IV 308
tunet III 158
tunisian II 218
tuns III 184 ; IV 293, 308
tunsoare III   178,   184, 185
tunsură III 184
tupiluş II 205
tuptileancă IV 166 I tuptiloi IV 166, 169 turbificare IV 316* turbionare IV 288, 316 turbocompresor 201 turbogenerator 191 turboreactor 201, 202 turbare 227 ; IV 307
INDICE
turbureală 226, 227 turc II 213, 221 ; III 212 turcesc II 140, 222 turceşte II 139, 140, 141 Turcia II 213 turcoaică II 221 ; III 212 turco-iranian 171, 185 Turcuş II 206 turingian II 218 turism 126 turistic III 132 turişat IV 298 turloi IV 167 turnabil 99 turnură III 188 turturaş IV 166, 169 turturea III 97; IV 166 turturel IV 169 turtureluţă IV 146 turturoi IV 169 Turturoiu IV 170 turui IV 119, 122, 224 tuse III 158 tuset III 160 tustrei IV 245, 251 tuşieră 120 tuşineală II 131 tutcan IV 169 tutcă IV 164 tutcoi IV 169 tutela IV 297 tutelă III 173 tutorare IV 320 tutorie III 173
tutui IV 117, 118, 139, 209
211, 214, 218, 224 Tutunea IV 53 tutungerie III 166, 167; IV 72, 73
ţafandache III 126 ţanuire IV 320 Ţara Românească IV 247 Ţară-Lungă 160 ţarcă IV 164, 169 ţarigrădean II 217
ţarigrădeancă II 221 ţăcăi IV 224 ţăcăni IV 228 ţăcăraie III 44, 55 ţăhni IV 228 ţăitui IV 141 ţăncui IV 141 Ţăpea IV 54 ţăran IV 178 ţărăncuşă II 206 Ţărăncuţa IV 157 ţărăncuţă IV 156 ţărani III 116 ţărănime 68, 74; III 56 ţărănist 124 ţărăniza III 109, 116 ţărcălămui IV 141 ţărcălui IV 127, 141 ţărcui IV 141 ţărmui IV 121 ţărmuri IV 121, 141 ţărămuruş II 203 ţărnui IV 141 ţăruş II 203 ţeapăn III 217 ţearomesorie 175 ţehni IV 228 ţelui IV 125, 141 ţencuşă II 209 ţepenie 232, 234 ţeremonie 105 ţesală II 171 ţesere IV 289, 308 ţesut IV 293, 308 ţevar V 24 ţevui IV 141 ţicui IV 119 ţidilă II 166 ţietoriu 207, 245, 247 ţigană IV 164 ţigaret IV 84 ţigaretă IV 82, 84 ţigăncuşă II 210 ţigăncuţă II 210 ţiganei IV 166, 167 Ţigănelea IV 63 ţigăni III 116
ţigănie III 169 ţigănime III 169 ţigăniza III 108, 116 Ţigărea IV 53, 54 ţiitoriu 245 ţiitură III 188 ţine III 21
ţinere de minte IV 242 ţinetură 207 ţintar III 144, 150 ţinta ş 81 Ţintilă II 159 ţintitiv IV 92, 93 ţintui IV 141 ţipa III 156
ţipăt III 156,158,159, 160,162 ţipătură III 160, 162 ţipenie II 103 ţipet III 162 ţipenie II 103 ţipînd,-ă IV 256, 261, 267 Ţirache III 125 ţistui IV 119, 125, 211,215 ţitălui IV 128 . ţitnit IV 299 ţiui IV 120 ţiuit IV 299 ţivlet III 162 ţivli III 157 ţîfnoşenie II 103 ţîgluş II 204 ţîhni IV 228 ţîjni IV 228 ţîmburuş II 209 Ţîntolea IV 63 ţîpi IV 119 ţîpoti IV 119 ţîpui IV 119 ţîpuri IV 119 ţîrăi IV 224 ţlrcăi IV 224 ţîrîit IV 299 ţîrlîi IV 120, 224 ţîruţă IV 153 ţîsni IV 228 ţîşni IV 228 Ţîştea IV 53
15 - c. 341
CUVINTE
ţlţăi IV 224
ţîţuţă IV 146
ţocăi IV 224
ţocăni IV 228
ţocni IV 228
ţolet III 48
ţopăi IV 224
Ţonea IV 52
ţopîrcă V 38
ţopîrdâu V 39
ţopîrdea V 39
ţopîrlan II 95; V 38, 39, 42
ţopîrlă V 39
ţopîrlăni IV 209, 213
ţopîrlău V 37, 39, 41, 42
ţucalagiu IV 187, 193
ţucălar IV 185, 193
ţufircui IV 141
ţuicări IV 198
ţuicui IV 141
ţurguluş II 203
ţurlui IV 119, 120
ţurluit IV 299
ţuţului IV 129
ţuţuluia IV 129
ucenici IV 207 ucenin 221 uceniţă 238 ucide 177; III 13 ucidere IV 288 ucigaş 81, 82
ugică-l-crucea 175,183 ; IV 245
ucigă-l-tămîia 157, 183
ucigă-l-toaca 157, 183
ucigătoriu 246
ucis IV 293
ucrainean II 217
ucrainian II 217
udătură 249, 250, 251 ; III 190
udeală II 132 .
Udrea IV 55
ufui IV 119
ugoditoriu 207
ugodnic 241, 247
uimăci IV 41, 42
225
uimi IV 42
uita III 13
uitînd,-ă IV 256, 267
uituceală II 132
uitucilă IV 188
Uitucilă II 157, 159
ulcea III 97
ulceluşă II 210
ulceluţă II 210; IV 146, 152
ulicareţ IV 187
ulicariţ IV 193
ulicău IV 186, 193
ulicuţă IV 146
uligaie II 99
uligană II 99
uliţar IV 185, 193
uliţarnic IV 189, 193
ultimativ IV 99
ultra confortabil 47, 48
ultraconservator 47
ultracunoscut 39
ultrademagog 47
ultrademocrat 47, 48
ultrafiltrare IV 320
ultrafiltru 47
ultra giu 54
ultraliberal 47
ultraliberalism 47
ultramicroscop 47, 48
ultramini V 81
ultramodern 47, 48
ultrapresiune 47, 48
ultraprogresist 47, 48
ultrareacţionar 47, 48
uit rare galiş t 47
ultraretrograd 48
ultrarevoluţionar 47
ultraromantic 47, 48
ultrascurt 47
ultrasonor 47
ultrasunet 47
ultra suprarealist 48
ultraşic 48
ultraşovinist 47
ultraviolet 47
ultravirus 47
ulucar II 150
226
INDICE
uYnărar 146; III 153 umbla 13, 16; III 157 umblare III 159, 160, 162 umblat III 160, 162 umblăci IV 41 umblător III 176 umblătură III 162 umblet III 159, 160, 162 umbrar III 152 umbră II 222 umbreluţă IV 155 umbri 209 umbriană II 222 umezeală II 132 umidificare IV 316 umilenie III 170 umileniie 228 umilie III 170, 172 umplut IV 293 umplutoare III 178, 181 umplutură III 188 unchiuţ IV 153 undire IV 305 undit IV 305 undreleşte II 141 undui IV 117, 118, 139 unduind,-ă IV 259 unealtă 202 uneltire IV 303 ungaro-austriac 185 ungătură III 180 ungere IV 305 unghiuţă IV 155 unguresc II 140, 222 ungureşte   II   139,   140, 146 ungurencuţă IV 157 ungureneşte II 146 Ungurie III 167 unguroaică II 221 unibil 99
unicamente II 193, 198 unici IV 40 uniciminte II 198 uniciune II 169; IV 40 unie III 169, 171 uniformîminte II 198 unilateral 163
unilateralmente II 198 unire III 171 unitiv IV 94 unitualmente II 189, 198 universalmente II 198 uns 217 ; IV 293, 305 unsoare III 182 unsorime 67 unsprezece IV 245 unsprezece metri IV 244 unsură 249, 250 , untar III 146 | untdelemn 165, 182 ; IV 243
245, 250, 251 untieră 119, 120 untură III 180, 187 unturos 206 unturoşa 208 unul-născut 214 upovăinţă 205, 236, 237 upovăitor 207 uralitizare IV 316 urâciune 239 urbarialicesc 113 urcare II 211 ; IV 307 urcuş II 207, 211 urdar III 146 urdeală IV 298 urdinat IV 302 urdineală II 131 urdit IV 298 ; urdoare III 178 i urechiant II 111 Urechilă II 150, 155, 156, 158 Urechioaia 141 urgie 233 urgisi III 113 uriciure 204 urieşenie II 103 urîcios II 126 urîciune 239, 240 i urîre IV 289, 309 urît IV 309 urîtoriu 246
urîţenie II 103 ; IV 185 urla III 157 urlat III 156
Urlea IV 53
urlet III 155, 156, 159, 162 urllnd IV 258 urlui IV 127 urma IV 121 urmaş 82 urmări IV 121 urmărire IV 309 urmăţiv IV 95 urmui IV 121, 141 urmuţă IV 152 Urmuzache III 125 Ursache III 122, 125 ursăreşte II 146 Ursea IV 62 ursilă II 159
Ursilă II150, 153, 158 ; IV 62 ursitoaie IV 168 ursitoi IV 168 Ursolea IV 63 Ursu III 125 ursuzenie II 103 urticant II 108, 111 urzicar III 149, 152 urzicea III 91 Urzicuţa IV 160 urzicuţă III 91;  IV 156, 157 uscăciune 239 uscătiu IV 98 uscătoare III 185 uscătorie III 185 uscăţiu IV 98 uscăţiv IV 98, 99, 100 uscăţivu IV 99 uspătător 247 j uspătătoriu 246, 247 usteneală 226 ustenit 219 ustuluş II 201 ustura IV 297 usturător II 128 ustureală II 131 usturicios II 128 usturime 67, 69 usturoiţă III 91 usufructuarmente II189,198 uşar 223, 224
CUVINTE
2
uşarnic IV 189 uşier 119, 120 uşui IV 119 uşuit IV 299 uşuratic IV 186, 192 util III 206, 211 utilaj 55 uvertură III 188 uvra.j uri 59 uzanţă III 114 uzinabil 97, 99 uzinare IV 320 uzufructuar 163 uzură III 188
vaca-domnului 178 vacant III 198 vacuumare IV 320 Vadul Mare 160 vagabondare IV 303 vagonabil 97, 99 vagon-atelier 158 va go n-cisternă 172, 198 vagonet 58; IV 85 vagonetar 83 vagonetă IV 85, 86 vagon-remorcă 172 va go n-restaurant 198 vagon-spital 198 vagon-şcoală 199 vagui IV 141 vai III 158 vaiet III 160 valabiliza IV 108 Valea-Lungă 160, Valea Mărului 160 Valea Prahovei IV 251, Valea Rea 160 validamente II 198 validitare IV 316 va)ţar V 27 valţier V 27 vandralău IV 186 Va nea IV 52 r    vanisare IV 320 vară IV 247
252
Vardarachi III 125
varşovian II 218
varvaresc 106, 229, 230
varvaricesc 106
varvariceşte II 143, 145
vas Dewar 196
vasfrîngere 168, 177, 178
Vasilache 111122,123,125,126
Vasilachi III 122
Vasilachie III 120
Vasilcuţă IV 157
Vasile Peştefript 170
Vasiloaia 140
Vasluieţ III 92
văcar(iu) 117
văcălaj 63
văcălui IV 127
văcări IV 198
văcărime 71 ; III 58
văcuţă IV 156
vădăslui IV 127
vădui IV 118"
văduu IV 97
văduv IV 97
văduvar IV 169
văduvie III 166
văduvoi IV 167, 169
văicăreală III 49
văitare III 160
văiuţă IV 146
vălătui IV 135
vălcicuţă IV 153
vălcui IV 139
Vălenii-de-Munte IV 246
vălicuţă IV 153
văliuţă IV 145
vălţar V 27
vălţui IV 141
vălţuitor \V 27
văluş II 206, 211
vămălui IV 129
vămăşie 232
vămeşie 234
vămui IV 141
văndrălui IV 127
vănrător 207
vănuţă IV 151, 153
vărar 79 văratic 52 vărgălui IV 129 vărgăluire IV 298 vărgel uşă II 210 vărgeluţă II 210 vărgui IV 141 vărguit IV 298 vărguluţă IV 147 vărguş II 203 vărguţă IV 151 vărsămînt V 49 vărsătură III 189 văru^ IV 141 vărui2 ,,a  face văr" IV văruiala II 130 văruşană II 100 văruţă IV 153 Vărzăreasa 141 Vărzăroaia 141 vărzui IV 141 văsări IV 198 veşmente V vătămătoriu 246 vătămătură 249, 250, 251 vătăşel III 92, 93 vătruş II 203 vătui III 95; IV 114, 115, văzătoriu 246 văzătură 250 ; III 191
văzut IV 292, 306
văxui IV 123, 141
veacinic 240
veatrilă II 166
Vecerdea IV 52
vechi 41 ; III 211, 214
vechime III 42, "56
vechitură III 189
vecie 205, 232, 233, 235
vecine şt e II 141
vecinie 242
vecinie III 166
vecinui IV 141
vecui IV 141
vedea III 115
11
228
vedeală II 129 vedenie II 104 vedere IV 288, 306 vedetă IV 82, 86 vedinte III 137 veghea 7, 13 veghetoare 207 vegliot II 219 velatură III 188 velurat IV 292, 299 vendetă IV 81 venerabil 92, 93 veneţian II 218, 221 veneţiană II 221 venezuelan II 218 veni 14, 16; III 21 venitură IV 190 ventrilă II 166 venzi II 213 verbalmente II 198 verbui IV 139 verdalie IV 164 verde III 204, 214 verde-auriu 172, 186 verde de China 196 verde de Paris 196 verdeloi IV 169 vergelat IV 298 vergelui IV 124, 141 vergehiţă IV 146 veri IV 210 verigă IV 83 verighetă IV 83 veriguţă IV 155 verilă II 159 verişană II 100 verişcan II 100 vernalizare IV 316 veronet II 219 vertebrate III 207 verticală III 213 verui IV 210, 211, 214 verzeală II 132 veseli 209
veselie 205, 233, 234; III 165, 166
v
vest-german 172
INDICE
vesti 209
vestul 248; IV 125, 138 veşmentii V 51 veş(t)mînt V veşminţeale 227 veşniceşte II 142 veşnicie III 168 veştedzi 209 verilă II 166, 167, 171 veveriţoi IV 179 vezerie IV 170 vibrant II 112 ; IV 273 vibrator II 112 vibrînd,-ă IV 258, 256, 271, 273
vicepresident III 3 viciui IV 139 viclean 217; III 281 vicleneşte II 145 viclenie III 170 vicleşug III 170 Victorea IV 67 victoriosamente II 198 vier 78 vierie IV 71 vierit IV 298 viermar III 147, 152, 153 viermărie III 153 viermăt III 62
vierme-de-mătase 158 ; IV 182
viermui IV 123, 124, 141
viermuindă IV 266
vierşui IV 141
viespar III 60
viespoi IV 169
vietnamez II 219
vietnameză II 221
vietor 207
vieţui 247; IV 141
vieţuitoare 246
vigoare III 176
viitorime III 56
viitoriu 246, 247
vijelit IV 294
vijii IV 224
vijui IV 224
Vilegiatură III 188
vinars 147, 14, 180
vinărsar 1688
vinărsărie 168
vinătui IV 126,135,136
vindecabil 95, 96, 99
vindecămînt V 50, 54
vindecătoare III 183
vindecătoriu 246
vindecuţă IV 148, 156
vindere IV 285
vinet III 62
vinete 170
vineţeală II 132
vinişor III 93, 94
vinovaţi 209
vintilă II 166
vintrilă II 166
vinui 247, 248; IV 135, 136
vinuţ IV 152
violenţă III 134
Viorel IV 171
vioriu III 204
vira 56
viraj 56
virament V 52
Viscofil 172, 188
visterie IV 70
vistiari IV 207
vistiernicel III 92
vistiiar 223, 242
vistiiariu 223, 224
vistirie IV 70
visui IV 141
vişinei III 90
vitadol V 64
vital 200
viteaz III 211, 215 vitejeşte II 139 viticultor 177 viticultură 177 vitrifiere IV 316 vitrilă II 166, 167 vitriol V 57 vitrului IV 129 vituţă IV 152, 154 viţel III 97 viţelar III 149
CUVINTE
229
viţeluş II 204, 210 viţeluşă II 204, 210 viţiit IV 299 viu 217
vivifica III 101 vivisecţiona II 181 vizetă IV 82, 86 viziona II 181; III 115 vizionar II 181 viziricesc 113, 115 vizirie IV 170 vîjăi IV 224 vîjei IV 224 vîjîi IV 122, 224 vîjîire IV 306 vîjîit IV 306
vîjui II 224 ; IV 119, 120
vîlcicuţă IV 153
vîlvătaie III 54
vîna IV 207
vînare IV 306
vînat IV 282, 306
vînătoare 244, 246; III 179,
182; IV 282 vînători IV 199, 207 vîndut IV 293, 306 vînjoşenie II 103 vînticel II 211 vîntişor II 211 vîntui IV 125, 142 vîntuială II 150 Vîntuilă II 152 vîntuleţ II 211 vîntură-cenuşă 156, 179 vîntură-lume 154, 156, 179 vînturătoare III 185 vîntură-ţară 156, 179 vîntură-vorbe 156, 179 vînturel II 211 vînturişcă III 185 vîntuş II 211 vîntuţ II 211 vînzare IV 285, 303, 306 vînzătoriu 246 vîrfare IV 286 vîrfui IV 142 vîrîre IV 289
vîrîtoare III 183 vîrtoşie III 165 vîrtucios II 125 vîslaş 81 Vlagea IV 54 vlădică 105 vlădicesc 105 Vlădoaia IV 170 Vlădoiu IV 170 Vlăduţ IV 149, 154 Vlăduţă IV 149, 154 Vlăgea IV 54 vlăgui IV 142 vlăsencuţă IV 157 voaletă IV 82 vocalism 126 vocativ IV 104 vociferant II 110 voiagea 53 Voinea IV 55, 58 voinic 105
voinicame 66, 67, 222 ; III 56
voinicesc 105
voiniceşte II 141
voinică IV 38
voinicit IV 298
voinţă 236
vojoi IV 224
volnic 242
volnicie 232, 234 ; III 172
volta IV 119
voltamper 199
Volta superioară IV 246
voltui IV 119
volubil 94
volumaş IV 183
voluntariamente II 198
vomitiv III 213
vorba giu IV 187
vorbar 79
vorbăreţ IV 187
vorbălui IV 129,130, 131
vorbă-lungă 155,160,180,188 ;
IV 250 vorbăreţ IV 187 vorbărie III 168 ; IV 181
vorbi IV 131
vorbire IV 306
vorbit IV 306
vorbitor IV 195
vorbitură III 43, 44
vornicel III 92
votant II 112 ; IV 270
vozgluşenie II 106
vrabie IV 164
vraşilă II 163
vrăbiete IV 169
vrăbioi IV 169
vrăbior IV 169
vrăbiuţă IV 160
vrăciui 247; IV 124, 142
vraf ui IV 142
vrăjbie III 173
vrăjitoare III 183
vrăjitorire IV 318
vrăjmaş 204 ; IV 142
vrăjmăşie 232, 235 ; III 164
vrăjmăşui IV 142
vrănicuţă IV 146
vreme a anului 168
vremelniceşte II 141
vremui 247; IV 142
vremuţă IV 152
vrere 219; IV 288
vrut IV 292
vrută IV 280
vui III 156, 157 ; IV 120, 224 vuială III 161 vuiet 111159,160,161,162 vuind,-ă IV 258, 266 vuire III 160 vuit III 160 vulgarizant II 112 vulgarizator II 112 vulgarmente II 198 vulgîminte II 198 vulnerabil 98 Vulpache III 125 vulpan II 97; IV 169 Vulpan IV 170 vulpău IV 166, 169 vulpenie II 103 vulpoi IV 168, 169
230
INDICE
CUVINTE
231
Vulpoiu IV 170 vumvăi IV 224 vumvăni IV 228 vuyui IV 120
Zafirachi 111 122 Zafrachi III 122 zaharifica III 112 zaharisi III 113 zahătui IV 142 zaică IV 164 Zamfirache III 122 zangăt III 160, 161 zaporojeancă II 221 zapreaştenie II 102 zarnătăci IV 44 zarvă III 158 zarvăt III 160 zastimp IV 33 zavergisi III 109 zaverime III 56 zavisti IV 117 zavistui IV 138 zăbală II 171, 178 zăbăluţă IV 155 zăbilă II 166, 178 zăcare IV 283, 285 zăcaş 82, 83 ; II 209 zăcămînt V 49, 51, 55 zăcătoare III 181, 246 zăcătui IV 142 zăcăuş II 206, 209 zăcere IV 285, 288 zăcut IV 292 zădărîre IV 289 zădărnici IV 38 zăducător IV 32 zăduce IV 32, 33 zăgălui IV 142 zăgăzui IV 142 zăghirlă V 45 zăgîrlă V 45 zăgîrnă V 40 zăgoni IV 32, 33 zăgrăi IV 32, 33 zăgrăială IV 33
zăhăi IV 135, 136
zăhătui IV 135, 136
zălogea IV 53
zăluţă III 95; IV 146, 155
zăluzanie II 105
zăluzenie II 105
zămîrcă V 38, 41
zămîrcea V 38, 41, 42
zămorî IV 289
zănatic IV 185
zăngăneală III 161
zăngăni IV 228
zăngănire III 160
zăngănit III 160, 161 ; IV 281
zăpăcilă II156; IV 188,192
zăpăi IV 224
zăpisui IV 142
zăpostit IV 32, 33
zăpuc V 14
zărgăni IV 228
zărghenie II 103, 105
zări V 9
zărilă II 151, 155
zărui IV 142
zărvăi IV 121, 142
zărvui IV 121, 142
zăstimp IV 33
zăuita IV 32, 33
zăura IV 32
zăurdi IV 33
zăuri IV 33
zăvîrni IV 32
zăvod V 14
zăvorîre IV 289
zbate V 3
zbăngăi IV 224
zbăngăni IV 228
zbănţui IV 142
zbătîndă IV 266
zbătuci IV 42, 43, 44
zbenguire IV 297
zbiera III 156, 157 ; IV 5T
zbierat IV 308
zbierat III 156, 159, 162
zbierătură III 162
zbierea IV 51, 53
zbieret III 156
zbîrnăi IV 225 zbirnea IV 61 zbirnîi IV 225 zbîrnîilă IV 61 zbrotăci IV 39 zbrotoci IV 45 zbughi IV 230 zbughia IV 230 zbura IV 135
zburătăci IV 41, 43, 44, 135, 136
zburătăi IV 135 zburătui IV 135, 136 zburaturi IV 136 zburdare IV 306 zburdat IV 306 zdrănganie II 103 zdrăngăni IV 228 zdrăngănit IV 299 zdrenţăros IV 190 zdrenţui IV 125, 142 zdrîngăni IV 228 zdrobitură 207, 249, 250; III
187 zdrobui 142 zdroncăni IV 228 zdronconi IV 228 zdruncinat IV 282 zdupăi IV 225 zdupăni IV 228 zechilă II 165 zecime 69
zeciui 247, 248; IV 118 zeflemisi III 113 zeflemism 124 zeflemist 124 zeluţă IV 146 zencuire IV 320 zeolitizare IV 316 zephirol V 62, 63 zeţui IV 139 zgăbîrcea V 39 zgăbîrdă V 39 zgăbirdea V 39 zgărduţâ* IV 156 zgăvîrdă V 39 zgîlţăni IV 228
zgîlţini Ut 228
zgîlţîit IV 299
zgîlţîni IV 228
zgîmbea IV 54
zgînţîna IV 228
zgîrcea IV 62
zgîrcenie II103,105 ; IV 185
Zgîrcilă II 156, 159; IV 62
zgîrie-brînză 147,154, 155,156,
179; IV 245, 246, 247 zgîrie-nori 179,188 ; IV 244 zgîrietură III 187, 189 zgîrnăilă II 151 zglobiv IV 97 zglobiu IV 97 zgorni IV 32, 213 zgurui IV 142 zicalaş 82' zicaş 82 zicămînt V 49 zicătoare III 178 zicătură III 187, 188 zice 12, 16 zicere IV 308 zidar 78, 79; IV 195 zidari IV 198 zidărie III 171 zidărit III 171 zidire IV 306 zidit IV 306 ziditoriu 246 ziditură 249 zidui 248; IV 142 zi-model 172 zimţar III 146 zimţui IV 142
zi-muncă 147, 170, 172, 176, 198
zincui IV 142 zing III 158 zingăni IV 228 zingănire III 161 zingheni IV 228 zinghini IV 228 ziorit IV 298
zis IV 280, 293, 304, 308 ziulica III 93
zîmbet III 156, 159, 162
zîmbi III 157
zîmbind,-ă IV 161
zîmbire III 162
zîmbitură III 162
zîmbrilă II 150, 158
zîmbrui IV 123, 142
zîngăi IV 225
zîngăli IV 229
zîngăni IV 228
zîngănire IV 318
zîngări IV 229
zîngăt III 160, 161
zîngîi IV 225
zîngsni IV 228
zlatoust 162
zmeu IV 20
zmeuriş II 208, 209
zmiceluţă IV 146
zmicui IV 116
zmucilă II 157
zodiar III 148
zogoni IV2 13
zograficesc 110, 113
zogroni IV 213
zonare IV 316
zonificare IV 316
zoomorf ism 164
zorea IV 62
zori II 170
zori de zi IV 239
Zorilă II 150, 151, 152, 158,
161, 168, 169, 171 ; IV 62 zornăi III 157 ; IV 225 zornăit IV 299 zornet III 159 zornîi IV 225 zubătuci IV 43 zugrăvi IV 207 zugrăvicesc 113 zugrăvire IV 300 zumzăi III 157 zumzet III 159 zupăi  IV 225 zupui IV 225 zurăi IV 119, 120, 225 zurăt III 156
zurbagiu IV 187 zurbalnic IV 189 zurbalui IV 126, 129 zurbălui IV 129, 131 zurbului IV 129 zuroi IV 225 zurui IV 119, 120, 225 zuruit IV 299 zuzăi IV 119 zuzet III 159; IV 298 zuzui III 157; IV 118,119, 225 zuzuit IV 298 zvîcnet III 159, 162 zvîcni III 157; IV 219, 225, 228
zvîcnire III 162 zvîrîi IV 225 zvîrlet III 159 zvîrli III 157 zvîrlit III 189 zvîrlitură III 189 zvonar 80, 84 zvugni IV 228
wattoră 119 w'estfalian II 218
xantogenare IV 320
yemenit II 219
SUMAR
FLORICA FICŞINESCU şi I. RIZESCU, Fenomenul supraprefixării In limba română . . ............................
FLORICA FICŞINESCU, Prefixul regional nă-...............
ELENA CIOBANU, Unele aspecte ale for mării numelor de meserii cu sufixe în limba română contemporană...................
LAURA VASILIU, Sufixe substantivale cu -r- expresiv..........
ELENA CARABULEA, Sufixele -mint şi -ment............. .
FULVIA CIOBANU, Sufixul ol.....................
LUCREŢIA MAREŞ, Cine- element de compunere Ui limba română.....
LUIZA SECHE, Elementul de compunere mini- .............•
BIBLIOGRAFIE.............*...............
LISTA ABREVIERILOR ...... ..................
INDICELE VOLUMELOR I — V (întocmit de Cristina Gherman)......
A. Afixe şi elemente de compunere ...............-