CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN, NEGUSTOR DIN CRAIOVA. www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN, NEGUSTOR DIN CRAIOVA. 1. Iunie 1803. Testament al lui Adam von Zettiri. Lasă executori pe Mihail Costa Curţi şi Sterio Patrino. Moştenitori vur fi nepoţii şi tovarăşi Dimitrie Adam Mânu şi Mihail Adam Mânu. Se lasă o rentă soţiei Elisabeta (700 de fi. pe an). 300 de florini capătă şcoala grecească din Viena lîngă biserica Stînta Treime, căreia i se vor da alţi 200. Se mal lasă ceva soacrei, Sfungarâ, şi nepoatei, Eca-terina Yendoti, precum şi surorii Agoţa şi Spitalului «der Barmherzigen in der Leopoldstadt», MarturI şi Gheorghe Sterio şi Dimitrie Papa Toma. — Greceşte şi nemţeşte. 2. Rusciuc, 4 Iulie 1804. Natanail Moslin către Dimitri Mihali Dimu în Craiova. Pentru o poliţă vîndută şi lipsa de căruţl. A încărcat 7.049 de ocă de unt. S’a învoit cu Bairactarul şi beşliiî să fie scutite pe drum. Scrie, «româneşte sau greceşte», pentru plata la trecerea Oltului. Greceşte. 3. Viena, 9 Octombre 1804. Gheorghe Patzani către acelaşi. Pentru o afacere de bani. — Greceşte. 4. Craiova, 17 Octombre 1804. Zapis al lui Hagi Dimi-trachi Bacalbaşa către Dimitrie Aman, pentru «unt din Ţara Tătărească».— Greceşte. www.dacoromanica.ro 4 CORESPONDENŢA LUÎ DIMITRIE AMAN 5. Gheorghe MihaloviS către Dimitrie Aman. «Pentru tocm^la ce amu făcutu cu dumneata, să aducu lănă de la tabaci, stogoşe şi ţigae, şi poate dumneata să-mi cei mie jumătate stogoşe şi jumătate ţigae: eu numai stogoşe şi ţigae la tabaci nu poci găsi; trebue să fie de trei neamuri de lănă, că dumneata ştii bine că tabaci n’au turmele lorii de oi, ci cumpără de la zalhanale, de la măcelaci (sic). Şi eu dumitale nu-ţi hotărăscu de care soi de lănă va eşi mai multă, stogoşe saii bărseană saii ţăgae, şi pentru adasta să amii răspunsu dumitale de priimeşti lănă amestecată, şi de care neamii va eşi mai multă nu ştiu. larii, căndii voi găsi lănă bărseană curată, fără ţigae şi fără stogoşe, şi voi lua-o eii 2 parale saii cu trei mai joşii, şi eu dumitale mai joşii o daii. lard, căndii o fi amestecată cu de trei neamuri, să o priimeşti dumneata, chirii Dimitre. Eu siujescu acastă cale dumitale, iaru nu pentru folosu meu, fiindu că nădâjduescu la Dumnezeu ca să facemu de acuma înnainte alişverişu. Şi pentru acastă să amu răspunsu dumitale, şi, înu ce Casu voi priimi răspunsu, scoţii poşte de la Piteşti şi plecu. Şi pentru lănă neagră, de n’oru vrea tabaci să-mi vănză lăna cea albă fără neagră, caută să iau şi neagră, şi să o priimeşti cu doao parale sau trei mal joşii. Darii lănă neagră ese prea puţănă, să fie la zece oi una: încă nu e la zece una, daru zicu eu la zece una. Iaru, nevoindu dumneata aceste, să mă înştiinţezi să-ţi dau arvună înnapol, să trimiţi la Craiova sau la Bucureşti, unde vei porunci. Chiru Dimitre, arătu dumitale că, de căndu făcu neguţătorie, nu m’amu ruşinată între neguţători, şi voi să nu mă ruşinezu nici acumu, cu ajutoru lui Dumnezeu.» (Pecete cu litere turceşti.) 6. Viena, 30 Novembre 1804. Gheorghe Patzani către acelaşi. Pentru o datorie a lui Hagi Petcovici falit. Se adauge socoteala lui Petcovici. 7. Viena, 5 Februar 1805. Gheorghe Patzani către acelaşi. Au aflat de la Voicu că e chemat de Pihto (v. mai jos) www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN 5 cu mumbaşir la Bucureşti, cerîndu-i-se banii şi 12.000 de lei amendă. De ce nu se duc şi el, ca sudiţl ? Să cerceteze şi la Vidin. Au pornit proces cu Gheorghe Pihtu la Landrecht. 8. Viena, 26 Mart 1805. Pentru urmărirea datoriei de mal sus. 9. Viena, 5 Iunie 1805. Dimitrie Ioannu Poschari succesor şi Ioan Nikolides de Pindo dau «instrucţie» în legătură cu scrisoarea de mal jos celor trei, pomeniţi acolo, ca să iea actele de la traţil Pihtu (cel mare e Gheorghe Teodor), care fusese «slugile» lor, fără drept de a face comerţ deosebit. Să ceară intervenţia Agentului Merkelius. Să fie arestat Arghir pănă la încheiarea socotelilor; fratele a fost la Sibiiu. Au aceiaşi însărcinare la Bucureşti Ruţu, Dimi-triu şi Ştefan Margulas. 10. Viena, 13 Iunie 1805. Dimitrie Ioannu Pochari şi Ioan Nikolides de Pindo către acelaşi. însărcinează pe Aman, pe Mihali Dimitri Curţi şi pe Gheorghe Voicu Logofătul să iea de la Arghir Teodor Pihtu zapisele, trimese şi cu Mihali Ruţu şi Teohari Dimitriu. 11. Bucureşti 21 Iulie 1805. Merkelius, «aghentu înpără-tescu», către Aman şi Curţi, cu privire la procesul deschis acolo de «Ruciul» şi ceilalţi doi. ÎI chiamă, «fiindu că la acasta sănteţl şi dumv. ceruţi dă numiţii plirecsusil»,—«spre a luoa treaba săvârşire fără dă nici unu cusuru». Trimete pentru a-I «ajuta» pe «dum. Stoica Căpraru». 12. Viena, 8 August 1805. Gheorghe Th. Pychto (Pihtu) către Logofătul Gheorghe Voicu. Să plătească datoriile lui, trimeţîndu-I restul averii. Are de luat bani şi marfă la Siştov şi Rusciuc. — Greceşte. 13. Bucureşti, 17 August 1805. Arghirie Pychto către Gri-gore Gheorghiu. Pentru datorii, cu salutări către «cocoana www.dacoromanica.ro 6 CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN Hagica». Şi despre falimentul lui Teohari Dimitriu. Greceşte. Frumoasă peceta cu & T 0 Il/l. 14. Viena, 12 Septembre 1805. Să se vîndă caii şi caleaşca lui Pihto. — Greceşte. 15. Bucureşti, 20 Septembre 1805. Gheorghe Polcovnicul face vechil în datoria de la Gheorghe Postelnicelul pe Aman. — Greceşte. 16. Bucureşti, 21 Septembre 1805. «Demeter Adam» se plînge Agenţiei că s’a învoit în 1804 cu Mihalovicî «ca să-mi aducă 25.000 ocă lănăde tăbăcie dinu Ţara Tătărască după mostra ce me-aă lăsată şi cu sorocă pănă la trecuta lună lui Aprilie să ni-o facă teslimă la Craiova, ocă căte parale 25, şi i-am dată înă trei rânduri fl. 17.000 Care lănă, nu numai că la numitulă sorocă nu me-aă adus-o,ci aă trecută şi peste sorocă doao luni şi mal bine, şi lăna cătă me-aă adusă, nu aă fostă după proba ce me-aă lăsată, ci aă fostă prostă şi nespălată şi plină de piei de oie, şi nici suma deplină nu me-aă adus-o, ci abea de bani jumătate, şi, aş-teptăndă toată vara să-mî mal aducă ceva lănă, şi pănă acuma n’amă văzută nici lănă, nici pe elă; cu venirea mea aici înă Bucureşti, amă aflată că aă trecută la Piteşti, la povarna lui.» Cere ca un căprar să-I «facă ferpotă 300 vedre rachiă spirtă ce are la povarnă acolo şi tl. 2.000 ce are la ună Neda Gheorghiu, sudită chesaricescă la Slatină», aducîndu-1 şi pe dînsul la Craiova, unde a făcut învoiala, «faţă fundă şi alţi neguţători lănarl, care ştiă curgerea pricini şi aă şi idee de cestă fell de marfă». Urmează porunca Agenţiei către «chiră Gheorghe Mihali Popovicî», în sensul de mal sus. (Pecetea Agenţiei.) 17. Piteşti, 26 Septembre 1805. Gheorghe MihailovicI către Aman. Aşteaptă căruţele cu lîna: cînd va fi uscată, va veni cu ea la Craiova. Zăbava provine de acolo ci «la Bender mi-a oprit Paşa lîna ce aveam să scot de acolo..., zicînd că www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA. LUI D1M1TRIE AMAN 7 nu e slobod să iasă pentru Ţara-Romănească, şi mi-a zăbovit lucrul două luni şi jumătate, pănă ce a venit firman de la Constantinopol şi m’a lăsat de am scos lucrul, dînd şi 130 de lei geremeâ; apoi a fost ploaie, lipsă de căruţ!.» Discuţie cu privire la preţ. «Am luat lina cu 16 parale oca, am dat şi 6 parale chirie la ocă, de la Bender şi Akkerman pănă la Craiova, şi s’atî făcut 22 ; apoi vama şi alte cheltuieli şi geremele ce le-am dat la Turci, acelea sînt deosebite». Să fie «creştin» şi să nu-I strice unicul cîştig. 18. Viena, 6 Octombre 1805. Poschari şi de Pindo către ace-laşu A aflat că zapisele sînt ascunse Ia ţară şi s’au găsit numai 13 vase cu vin. Să iea două înştiinţări (a'popo/âpna), care să se cetească în bisericile din Bucureşti şi Craiova. 19. Viena, 15 Ianuar 1806. Poschari şi de Pindo către acelaşi. Să se puie toate zapisele în cufere şi să i se trimeată prin Sibiiu, de unde le va lua diligenţa. 20. Viena, 19 Ianuar 1806. Poschari şi de Pindo către Aman. E necesar Voicu la Viena. Să iea cu sine mal ales socotelile pentru lînă. — Greceşte. 21. Craiova, 18 Februar 1806. «Alecsandru, vechilu preacinstitei AghenţiI a chesaro-crăieştil Curţi; Frid. Alexander», către acelaşi, pentru legăturile lui cu Gheorghe Mihalovicl. 22. Craiova, 18 April 1806. Neiscăliţi către Agenţie, despre porunca de a se pecetlui casa lui Gheorghe şi Arghirie Pihto, «scrisorile de cureşpondenţie» şi banii. Creditorii cer a se da tot Logofătului Voicu de la Dracovăţ. Le-au dat şi nu pot face «ferpotul» cerut. 23. 5 Maiu 1806. Vînzare de Ţigani către Aman, pentru 800 de taleri al lui Alecu Buzescu Serdar. 24. 30 Iunie 1806. Gheorghe Mihalovicl către Aman. «Şti- www.dacoromanica.ro 8 CORESPONDENŢA LUÎ D1MITRIE AMAN inţeză dumitale pentru judecata cărăuşiloră că am eşitu cu dăşi înnăita Măriei Sale Vodă şi am arătată mărturiile ce m’ai dată dum[nea]ta, şi nu s’aă uitată Vodă la mărături, zăcădu-ml că vreme rie aă fostă în potriv[ă], cu polile 1 c-aă fostă înă anu trecut. N’am apuca[t] pă cărăuş, ci el cu neguţătoru, iară nu cu deşi. Ci, dumn[ea]ta chiră De-mitri, se facem cum va fi cu dreptu, să nu mă serăcescă eă de totă, nici dum[nea]ta se nu păgubeşti, şi se facem creştineşt[e]; că, de vom eşi la judecată, vom cheltui amândoi, şi e păcată, că dum[nea]ta ştii judecata lui Dumnezeă bine, şi nu te bucur[I] la mine.» 25. 15. Bucureşti, 26 Iulie 1806. Ştefan [Margulas] către Aman. Arată zăbăvile ce întîmpină procesul şi din causa negustorilor orînduiţl să judece. Rîde de felul cum se caută legile «ele r?]v BXat^îav» şi adauge, româneşte: «şi nu ştiăcă: aici cine poate, ose rode». S’a ajuns în sfirşit la anaforaua boierilor veliţi către Domn. Să iea zapisele la el, căci Logofătul Gheorghe e raia şi se poate smulge dela dînsul.—P. S. de Ruţo (în greceşte). 26. 14 Septembre 1807. Ivană Post. arată că Aman i-a lăsat «o scrisoare a lu chiră Theodoră Ioanu, ce aă fostă dată chezăşie pentru ună Gheorghe Mihalovic, suditu, pentru tl. 1595» şi un zapis al aceluia pentru 895 de taleri, ce a făgăduit a-I aduce «aici, la ispravnicată». 27. 11 Februar 1808. «I. de Brenner, A. K. Apor» (cu ci-rilice), în numele Agenţiei, către Dimitrie Aman şi Mihali Curţi, despre ridicarea «ferpotulul» asupra «lucruriloră lui Gheorghe Pihtulă»: să lase şi el ce aă la dînşil, cu ştirea lui «sioră Alexandru», «vechilulă nostru de consulat a cc. AghenţiI».- La 15/27 April Apor singur iscăleşte şi o scrisoare grecească. 28. Sibiiă, 20 April 1808. Magistratul Sibiiulul către al 1 Ploile- www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUÎ DIMITR1E AMAN 9 Bistriţei, despre Anişca, servitoarea lui Aman, care a fugit, cu juvaiere, la iubitul el, caporalul Vasile Pop. 29. Viena, 8 August 1808. Poschari şi Pindo către Dimi-trie A.man. Să meargă cu omul Agenţiei la casa lor şi si iea două cufere: unul cu «calabalîcul fetiţelor mele» şi altul cu hainele lui Gheorglie Pihtu, căutînd după zapise. Să caute şi la bolta lui Hristo Nicoli. Se vor opri şi moşiile lui. — Greceşte. 30. 30 August 1808. «Ionii Brozbă otu Cluturoia» ş. a. se învoiesc a tăia două vil ale lui Aman, la toamnă. Neţinîn-du-se de cuvînt, «să aibă dumnealui a ne aduce cu trea-pădu şi să ne pue la popreală ca să plătimu bani cu dobânda lor, fidu că nu n’omii ţănea de vorba ce amu vorbiţii». «Ne-amu iscăliiix şi ne-amu pusii degetele inii locii de pecete, neştindu carte.» Scrie «popa Costandinu». 31. Craiova, 16 Septembre 1808. Hagi Cristu Teodosiu face tovărăşie cu Dimitri Mihali Dimu. 32. Piteşti, 5 Octombre 1809. Teodor Ioanu şi Hagi... «chie-zaşii» dau mărturie «căprarului împărătesei!», despre aceia cî, «fiindii veniţii aici ca să arădice pe chirii Gheorghe MihalovicI, dă a-lii duce la Craiova, ca să răspunză înnaintea dumisale siniorii Alecsandro Spiţeru la cele ce va avea cu chirii Dumitru Adamu, şi nefiindii gata dă a merge la Craiova, avăndii patru mii oca dă lână udă, fiindii după drumu, şi doă mii dă oca dă păru dă capră, i s’aii daţii sorocii dă doăzecl dl zile ca să şază să usuce lăna, atătu şi părulii, ce ieste făcuţii ferpotii.» La soroc va merge singur la Craiova. Altfel, răspund el, «atătu pentru omii, cătix şi păntru lăna ce ieste aici, atătu şi pentru păru.» 33. 1810. Socoteală pentru «6 tÎ[j.io<; yJipior Arj[j.7]T[y.oc Mrj-/âX?j At]|j.od, 7]roi ’A|j.âvr]c», de la firma Manicati (pe pecete: «Ma-nicati Saffran Sohne», arme: caduceul lui Mercur, ancora> un butoiu, saci şi un corn de abundenţă). www.dacoromanica.ro 10 CORESPONDENŢA Lui D1MITRIE AMAN 34. 14 April 1810. «Costandinu polc[o]v[nică]» către Aman. «Amu înţâlesă şi cele scrise pentru vinurile de la glupă-neasa Pat. Sărd., ci de locu i-amă dată unu omii alu mieă ... de a şezuţii acolo pănă la pritocită». 35. Sibiiă, 23 IVJart 1811. Manicati către Aman. Se plînge de schimbările de curs orînduite de către împărăţie.—Greceşte. 36. 12 Novembre 1811. «Nicolae Băcanu sănă Apostolu» dă zapis lui Dinu Cernătescu pentru 100 de taleri «pănă Stifi (sic) Gheorghe». Martur : Pătru Ciobescu. 37. 27 April 1812. «Stoiană Boloagă otu Rede» dă zapis lui Aman pentru 120 de taleri, «şi pentru aceşti bani să amu a-I aduce dumnealui o mie cinci sute ocă făină bună spălată, însă cu sorocă pănă la Avgustu ..., însă tocmeală pe sută 11. 8, adecă optu, ci eu să amu purtare de grijă de a înplini dupe sorocu celă mal susu zisă, iară, căndu vre o nepurtare de grijă avăndu, cătă chieltuială sau zăciuială să fie, totu de la mine». Pune «degetulă în locu de pecete». Scrie «popa Ionifă otu Sf. Troiţă». 38. Craiova, 3 Iulie 1812. Mărturie pentru 1.495 «florinţl ce au fostă datori chiră Dumitru Amână lui chiră Marco Xe-novicl pentru neşte cheltuell de marfă: scaune i sobe». A venit un trimes cu poliţa. Şi, «fiindcă florinţl nu să gă-sescă, în bani turceşti nu ne-amu potutu învoi; aşa dară amă trimisă poliţa înnapol, şi acuma me-au trimisă altă poliţă, cu încărcătură la °/0 tal. zece; pentru care n’aă vrută să mi-I plătească încărcătura, ci me-aă plătită numai cel mal susă numiţi. Ci, fiindă că poliţa cea de acuma este mal mare, trebue să o trimiţă îndărăptu la chiru Marco Xenovicî, şi de priimirea baniloru după socoteala lui chiră Marco Xenovicî i-amă dată acasta adeverinţă dreptă poliţă cea d’intăl şi, căndă chiră Marco nu va fi mulţâmită pentru acasta, atunca amă eă a întoarce florinţi lui chiră Dumitru Amână înnapol». www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI D1MITR1E AMAN 11 39 Bucureşti, 8 Ianuar 1813. «Prin cea de faţă scrisoare a noastră de învoială noi, cel de mal jos iscăliţi, arătăm că, cu părerea şi voinţa tuturora, la l-iu Ianuar 1813, am cumpărat vămile twv rcapaXuov (vadurilor) şi a judeţelor, cuprin-zînd şi a Piteştiulul şi a Muscelului, cu scalele lor, după ponturile domneşti pecetluite, cu 140.000 de lei, adecă o sută patruzeci de mii, plătind şi ieşirea scrisorilor, cu 18 lei, 45 bani la pungă, în total lei 5.145, adecă cinci mii o sută patruzeci şi cinci, asemenea şi ruşfetul lei 3.000, adecă trei mii, socotite toate în lei 148.145, adecă o sută patruzeci şi opt mii şi o sută patruzeci şi cinci. Am împărţit cîtimea cumpărării în părţile de mal jos, şi făgăduim fiecare din noi să luăm partea lui după analoghie. Lei — 20.000 Dumnealui Polizachi Dimitriu. 28.000 Dumnealui Vistierul Igniţă Poroineanu. 28.000 Dumnealui Polcovnicul Gheorghe. 28.000 Dumnealui Ceauşul Dinul. 28.000 Dumnealui Dimitrie Aman. 8.000 Gramaticul Panaiot. 140.000 Prin aceasta am împărţit fiecare partea cuvenită tod (isp-S'.vto'j la vînzătoril vămilor, după cheltuielile ce vor fi pănă la Mart 1. Lei — 1296,85 Grămăticul Panaioti. 4496,105 Dumnealui Polizachi Dimitriu. 6295.80 Dumnealui Vistierul loniţă Poroineanu. 6295.80 Dumnealui Polcovnicul Gheorghe. 6295.80 Dumnealui Ceauşul Dinu. 6295.80 Dumnealui Dimitrie Aman. 31478,30 Aşa vor urmă şi celelalte părţi ale şferturilor la începutul fiecăril luni, cîte 11.666,80 lei, adecă..,, pănă la desăvîrşita plată a cîtimil de mal sus; care părţi făgăduite însărcinăm pe dumnealui Polizachi Dimitriu să le împartă în şferturile tuturor vămilor, după învoiala ce am dat, etc.» (Iscălesc.) www.dacoromanica.ro 42 CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN 40. 3 Iulie 1813. Ioan Gheorghiu Carageâ Voevod către Caimacamul Craioveî. «Fiindcă amu daţii Domniia Mea voie şi slobozenie neguţătorilorii Craioveî ce săntii însărcinaţi cu untulu Diiuluî ca să ţiie osebiţii şi unii scaunu dă carne, unde să aibă a tăia carne, pentru trebuinţa oraşului dă acoleâ, iată poruncim Domniia Mea dumitali ca, ară-tăndu să numiţii neguţători cu această poruncă a Domnii Mele, să fie slobozi să cumpere suma vitelorii ce va fi dă trebuinţă pentru acestii scaunu, însă cu bună tocmeală şi bani gata pe şinfi şi să le aducă rânduri rânduri, şi să le taie la acelu scaunu, şi carnea să fiie dumnealorii să o vănză întocmai după nartulii ce să urmează înii Cra-iova, iaru nu mal mulţii. Drepţii aceia, purtăndu-să numiţii cu bună orănduială, nicîo supărare să nu li să facă. larii, înpotrivă urmăndii, să înştiinţezi Domnii Mele.» Pecete cu chinovar. Monogramă. «Velii Vist. Bivii Velii Pahc.» 41. 10 Iulie 1813. Aman, Deşliu şi un al treilea Grec se învoiesc pentru untul Vidinulul, pentru care, după poruncă domnească, s’aii făcut două orînduiell (ojsvrooviâXsc) la cele cinci judeţe pentru 70 de ocă. Ce se va dă mal mult, va fi cu plată. — Greceşte — Altă învoială asemenea la 15 April 1814. 42. 23 Octombre 1813. Zapis al lui Nicolae Lăcusteanu Ar-maş pentru o mie de lei «fără de dobândă» către Aman.—La 18 Novembre 1814 se roagă a se lungi terminul.— în 1815 Aman pîrăşte la un «bivii Velii Logf» pe datornic, «ce să afla cu lăcuinţa ori la Lăcustenî, sudii Doljii, sau la Cara-calii» : «nu este următori ca sâ-mî plătească banii», şi ce-rînd «mombaşirii vrednicii, să-l apuce» pentru plată ori judecată (poruncă de la Caimăcămie, la 18 April). 43. 19 Novembre 1813. Agenţia către Friedrich Alexander, cerînd lămuriri, în afacerea lui de Pindo cu Pihtu : va întreba negustori vechi «dacă iaste ştiutii că dinii anulii 1792 să afla la Craiova o casă neguţătorească supţii firma Di-mitrie Poshari», «supţii a cui protexie de suditlăcu să afla www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN •13 acea casă Poshari», «înu ce chipu au fostă Gheorghe Theodoră Pihto la începută la acea casă, de au tostu ucenică şi înă urmă să afla slujindă dină preună cu fratele săă Arghire Pihto»; «aeastă casă ce să numea întăiă Dimitrie Poshari, apoi Theodoră Poshari, clndă erea suptă ocărmui-rea luî Theodoră i Arghiri Pihto, ce firmă avea ? Avea adică firma luî Theodoră Poshară saă că altă firmă, şi, avăndă vre una dină aceste firme acea casă, erea şi necontenită suptă protexia cc. Aghenţiî»; csă să întrebe, la acestă capă, neguţători din Craiova de le este ştiută cumă că Gheorghe Pihto aă tostă Poshariloră slugă, iară nu co-misioneră, şi cum le este ştiută dumnealoră neguţătoriloră de aci, că, după ce aă cumpărată Nicolaidesă a Pindo asupra sa această neguţătorească Casă a Poshariloră, atunci Gheorghe Theodoru Pihto erea slugă la numitulă, saă că erea comisionară»; «cum le este dumnealoră neguţătoriloră ştiută: într’aceia diastimă de vreme Pihtulă avea şi elă în Craiova deosebită a sa neguţătoriască casă şi că erea el neguţători numită, acol6 cunoscută cu stare bună i avere nemişcătoare?». Să facă şi deosebit «tacriră de cătă ştiinţă aî asupra cursului acestei madeli». — «Copie întocmai tălmăcită dup[ă] orghinalu poruncii ce s’aă dată nemţeşte», de N. Furca. — Către Aman la 2/14 Decembre, iscălită de Fleischhackl, nemţeşte. 44. «Socoteala vămii Craioveî a dumisale domnului Dimitrie Aman şi tovarăşii, 1814. lei par. 1813, Ian. 31. Cît aduce vînzarea vămii . . . Avaetul lor, cîte 18 1., 15 p. punga Ruşfetul Marelui-Vistieriă . . . AvaeturI ce se cunosc şi cheltuieli Leafa oamenilor de nevoie . . . Vînzarea căminărituluî . . . . Vînzarea podărituluî.............. Cît s’a socotit în patru condeie dumisale Dimitrie Aman . . 140.000 — 5-145 — 3.000 — 20.220 —• 3.000 — 3.000 — 2.500 — 44.015 11 www.dacoromanica.ro U CORESPONDENŢA mf DIMITRIE AMAN Cît s’a socotit dumisale Ceauşu- lui în cinci condeie .... 23463 73 Cît s’a dat cu răvaş din p-o-/0T]pâ (datoriile celor răi de plată) dumnealui Dimitrie .... 2.182 12 Cît s’a dat cu şepte condeie dumisale domnului polcovnic Gheorghe........ Cît s’a dat în patru condeie du- misale Vistierului Poroineanu . 19-939 37 (Deosebite condeie)..... 3-3o6 --- Rămas de luat de la huzmetul ]AOy07]pU>V........ 5-3io --- (Alte condeie)....... 5.000 --- 2.911 19 5.000---.» în faţă se înseamnă 2.437,90 de la huzmetul Căminărieî, 17.000 de la vama Piteştilor, 646 de la «avaetul scrisorilor». — Traducere din greceşte. 45. 2 Octombre 1814. Polizachi Dimitriu către Aman, pentru nişte bani. — Greceşte. 46. Octombre 1814. Jalbă grecească a vameşilor Craio-veî «pentru un Ghiţă Opran de la Cerneţî, sudu Meh[edin]ţî, cerăndu tl. 3.805, bani 60, cu cuvăntu că arii fi avăndu să ia vamă după vite dă neguţătoriie i după zahireâ trecută în ţara turcească şi nu să supune a plăti». — La 6 Novembre Domnul ceruse lui Nicolae Scanavi, Caimacamul Craioveî, să i se arăte ce zaherea s’a trecut «de cindea» şi «ce felurime». — Divanul e, la 4 Novembre, de părere să se cheme părţile la judecată, urmîndu-se «ponturile i catalog[ulu] vămii». 47. Bucureşti, 13 Novembre 1814. Polizachi Dimitriu către Aman. Banul Brîncoveanu i-a vîndut vămile cu 550.000 de lei. — Greceşte. www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUÎ DIMITRIE AMAN 15 48. Tîrgu-Jiiulul, 21 Novembre 1814. Un negustor, Bulgar se pare, dă zapisul său «Siâ 200 ŢopYjvta 6x00 aîtepvio 8iâ Nep.tCîa aîto axeXav BaXsâvt» («pentru 200 de goruni ce trec în Ţara Nemţească pe la şchelea Văleni».) 49. 3 Ianuar 1815. Zapis pentru 324 lei «împrumutaţi de la carvasarâ cu sorocă de zece zile, care bani să amu a-I răspunde fără nicîun cuvîntă de pricinuire» (iscălesc nişte Greci). 50. 4 Novembre >815. Armaşul Nicolae Lăcusteanu către «bivă Velă Pitarii Mihailache, epistatu vătăşii Căimăcă-mii Craiovel». Pentru datoria sa de 1000 de taleri la Aman. I se scrise că, atunci «căndă aii veniţii bumbaşiru aicea pentru înplinirea acestoră bani, l-aşi fi ridicată cu iconomiie, arătăndu-I cumă că soţiia mea este dusă în-preună cu bani ca să-I dea acolea. Boerule, la aceste arătări ale bumbaşirulul ştiinţă nu amu, fără atâta ştiu că, căndu au venită bumbaşiru aicea, soţiia mea atunci plecasă la Craiova, şi eă, avăndă bumbaşirî asupră-ml, după cumă amă şi acumă de la Visterie, cu a mă duce spre închierea dă socoteli, şi neputăndă ca să viă înpreună cu bumbaşiru acolea, amă făcută o scriisoare cătră soţiia mea ca să mergă la chiră Dumitru, pohtindu-lă şi arătăndu-I şi so-roculă ce-I facă cerere de dooî luni, şi la acelă sorocă îl voi răspunde bani, şi acea scrisoare amă dat-o înă măna Arnăutuluî, neputăndă ca să viă eă, după cumă mal susă arătă, arătăndu-î cheară şi Arnăutuluî prină grai, şi după cumă însuşi Arnăutu aă văzută bumbaşiri şi zoru de bani ce-mi facă cu a mă duce spre închierea de socoteli la Bucureşti. Văză că-mî scrie soţiia mea că, după ce aă mersă la chiră Dumitru cu scrisoarea mea, de locă i-aă arătată ca să plătească zecuiala şi să dea şi chizăşie că la acelă sorocă voi răspunde bani. Arhonă Pitară, eă căndă amă vândută Ţigani la dumnealui chiră Dumitru şi amă mai luată tal. una mie cu înprumutare, dumnealui nu mi-aă arătată şi nu mi-au făcută vre o cerere de chizăşie atuncea www.dacoromanica.ro 46 CORESPONDENŢA urî DIMI+RIE AMAN ca să-î dau chizăşie şi acumă, ci nu ştiu înă căte rîndurî au trimişii dumnealui la mine rugăndu-mă ca să-I vănză Ţigani şi să-mi facă şi înprumutare de bani. Liponii, aceasta este cunoscută că dum[nea]luî pentru hatărulă Ţiganiloru, ca să-I vănzu, mi-aă făcută această înprumutare de bani, şi atuncea nici de cumă făcea cerere de chizăşie, ci tocmai acumă, după: sorocu ce-lă ceră eă să mă aşteapte, dumnealui mă bagă înă treapede şi înă zecuell ca să mă stingă cu cheltuiala. Că eă, căndă amă luată bani de la dumnealui, amă socotită ca să ml facă oareşlce neguţătorială spre chi-vernisala casăl. Liponă, nenorocirea mea aă slujită, că, nu numai că amă perdută bani ce i-amă luată după Ţigani, zestrea soţii mele, ci amă perdută şi bani ce amă luată de la dumnealui cu înprumutare. Eă datoră săntă, nu tă-găduescă, şi nici că vroescă paguba dumnealui, că eă, căndă n’aşl fi păgubită şi aşă fi avută bani, de locă i-aşl fi răspunsă dumnealui, apoi şi la sorocu ce-mi pul nu voeşte, ci mă bagă în cheltuială; ştiută să fie dumnealui că, cătă cheltuială facă şi amă făcută pănă acumă, nu este de la mine, ci cheară dină punga dumnealui, după cumă mal josă arătă înă fiinţă. Iară, de va voi dumnealui să aşteapte pănă la sorocu ce-lă ceră, atuncea poci ca să răs-punză, avăndă şi eă vre o trei, patru şăre de fănă şi din ceia ce voi mal avea să vănză şi să daă bani, iară altă mijlocă acumă nu amă ... Nevoia mă face şi mă săleaşte ca să daă şi jalbă Mării Sale lui Vodă, că sufletu nu poate să-mi ia, dacă nu amă şi amă păgubită, şi mal vărtosă că nici eă nu voescă să-lă păgubescă, ci încetă încetă cu soroace să-I plătescă; nevoindă a mă aştepta dumnealui pănă la sorocu ce-mi ceră, poci să o facă aceasta. Iară, aş-teptăndu-mă dumnealui după cum arătă eă, mal multă facă silinţă ca să mă curăţă de dumnealui, că la alte locuri măcară unu bană nu mă ştiă datoră, după cumă săntă alţii pungi de bani datori; dară eă nu săntă vreadnică să mul-ţămescă lui Dumnezeă, afară din ce săntă datoră dumnealui, şi această cheltuială ce amă făcută pănă acumă nu erea mal bine să o daă dumnealui ca să mă mal uşureză, www.dacoromanica.ro Corespondenţa lui dimitrie aman că, de unde nu ib, nicî chear Dumnezăă nu poate să iâ... Nevoindu dumnealui a mă aştepta cu acestă sorocu, ştiu că-î va fi maî mare căinţa cea după urmă decătă cea d’întăî. Trepede şi zăcuelî. Tal parnla 15 20 treapădu bumbaşiruluî ce l-au triimisu dumnealui căndă amu fostă eu dusă la Bucureşti şi pecetea soţii meale, de bumbaşiră, pe de asupra. 27 20 bumbaşiruluî ce au venită ală doilea. 100 — zăcuială \ „ }■ cu venirea bumbaşiruluî de acumu. 10 — treapăduJ 51. De la Căimăcămiia Craiovi. Către chiră Dimitrie Amână i chiră Cocea Nicolau, neguţătorii ceî însărcinaţi cu capanu Diiuluî. Fiindă că pentru seu ce să dă la Diî pă următorulă ană, carele să socoteşte de la Septemvrie întăiă ală acestui ană şi pănă la sfărşitulă luî Augustă ală leatului 1816, s’au • însărcinată cu îngrijirea chiră Mihali Coca i chiră Anastasie Zoe, după însuşă alegerea şi cererea a tutulor de obşte neguţătoriloră i^prarî de aicî dină Craiova i dină prejur, de la Almăjî 1 Floreştî, dumv. dară, pă anulă ce să socoteşte trecută de la Septemvrie întăiă, leatu 1814, şi pănă la sfărşitulă aceştiî luni Avgustă, să căutaţi să des-faceţî verîce socoteală a săuluî, atătă celui ce aă apucată de s’aă dată la Diiă, cătă şi celui ce nu s’aă dată, cumă şi a mieriî, va fi ca să arătaţi numiţiloră neguţători căprari, îngrijindă şi ca să le faceţî măngăere la paguba ce s’aă întâmplată într’acelă ană, după tertipulă ce s’au dată maî nainte, carele este cunoscută Mării Sale luî Vodă, şi vi s’au arătată prină celă de maî nainte pitacă ală nostru. Ci dară întocmai aşa să urmaţi negreşită. Kovatavuvoc E'/jj.oopcdavjc (?). 1815, Avgustă 31. 52. De la Căimăcămiia Craiovi. Dum. chiră Nicolae Rado-vicî, de să va fi văndută acelă fierăală luî Ghiţă Oprană, să nu i să dea banii, ci să stea la dumn. depozito; de nu să Aman, 2 www.dacoromanica.ro •18 COP.ESPONDENŢA LUÎ DIMITnJE AMAN va fi vândută şi să va vinde de acumu înnainte, iarâşî să nu i să dea banii, ci să-I ţii depozito pănă căndu să va desface de jăluitori. ’815, Dechemvr. 30. Bivă Velii Medelnicerii. 53. 24/12 Ianuar 1816. «Udriţchi» către «sănioră Demeteru Amână». Pentru o poliţă a lui «asupra Sărdariulul Panaioti», cerîndu-î a se «agrichisi» pentru plată. 54. 14 Mart 1816. «Dumitraşcu sinii Niţu» («Niţu otă Tărgu-de-afară chizaşă») arată că s’a tocmit la Aman «la viia ce o are la Drumtişă» «şi să iau seama Ia lucrători şi să curăţă merii», cu 50 de taleri pe an. 55. Adeverinţa mea la măna dumnelul chirii Dimitru Amână precumii să să ştie că orănduimă pe chirii Cos-tandină Hristarii magazieră la magaziia untului la GorjI, şi săntii chezăşii pentru luaţii şi pentru daţii, şi pentru încredinţare amu iscălită. ’8i6, Mai 9. AeX-?j<;. 56. Incredinţeză cu acestă zapisă ală mieă la măna dumnealoră neguţătoriloră ce săntă orănduiţu la strângerea untului capanului şi a răspunde la cetatea Diiului pre-cumă să să ştie că, învoindu-mă, m’au orânduită dumnealoră la judeţu GorjI magazierî, a priimi untă de la lăcui-torl i bresle după ecstractulă care mi să va da iscălită de către dumnealoră boeri ispravnici ai judeţului, iară nu mal multă. Iară, căndă mă voi îndrăzni de la vre un lăcuitorl de voi lua vre ună dramă mal multă decătă dreptulu său, sau voi lua vre ună bană cu numire de răvaşă saă vre ună deosebită catahrisisu, atunci să amu a răspunde la cinstita Vistierie. Ci numai amă să priimescă cu cănta-rulu care este dată cu pecetea cinstitei Vistierii, în care este băgată şi zăăuiala într’ănsulă, şi să amă a plăti eă www.dacoromanica.ro Cot’.ESt'ONbENŢA uni bnirnut: aMAn 19 lăcuitoriloru ocaoa de untu po parale şaptesprezece şi o lăţcae*, fără a mă îndrăzni a priimi de la lăcuitorî mu-caru unu bană, şi să amu a spăla foî de sare şi să lă-murescă untulă bine, înherăndă foî cu herulă mieu, şi dumnealoră pentru a mea ostenală să aibă să-mu dea săn-brie tal. 650, adecă şasă sute cinzăcî tocmrn După'cer^’Ol istovi totă judeţulă, la încheerea socoteli iară altă luare să nu amu a pretinderisi nimică dinu cheltuelî decătu numai sănbriia. Şi amu dată chezaşă pă dumnealui socru-mieă Log. Radu. Şi pentru mal adevărată credinţă amu iscălită. La adastă tovăroşie săntemă tovaroşl cu chiră Costandină Hristaridi. 1816, Maiă 9. Iordache Panu adeverezu. Costandinu Hristaridi. (Tot aşa la RomanaţI pentru Nica.) 57. De la Căimăcămiia Craiovel. Dum. chiru Nicolae Radovicî. Fiindcă pentru tl. patru mii trei sute noaăzăcl şi optu ce au avută să ia chiră Dumitru Amanu dinu bani vămii de la Ghiţă Opranu, s’au datu hotărârea Divanului ca dinu bani fierului lui Opranu, ce săntu la dum., să-I înplineştî numitului Amanu mal susu arătaţi bani şi, la urmă, căndu va veni Ghiţă Opranu aici, să va face urmare după hotărârea Divanului ce s’au dată prinu anaforâ pentru adastă pricină, deci, priimindu pitaculu acesta, să-I numeri aceşti tl., patru mii trei sute noaăzăcl şi optu negreşitu. ’8l6, luni 18. Kwvat. SourSo<;. Bivu Velă Medelnicer. 58. 15 Iulie 1816. De la Divanulu Craiovel. Gheorghe Opranu dinu sudu Mehedinţi au jăluitu Mării Sale preaîn-nălţatulul nostru Domnu Ioană Gheorghe Caragea Voevodă pentru Dumitru Amână vameşulă de aici dină Craiova, ară-tăndă că, înă anii trecuţi, căndă să afla Răgepă-Agâ înă bâtae asupra Sărblloră, luîndă de acolo de la SărbI 360 1 1 Lăscaie,— în altă formă a actului. www.dacoromanica.ro 20 CORESPONDENŢA LUÎ DlMITRIE AMAN boî şi vaci şi 4.700 01 şi capre, s’aă pomeniţii cu aceste' vite trimisă de Regepă la dănsulă aici înă ţară să le erneze, şi, temăndu-să a nu să prăpădi vitele, le-au priimită. Pă care le-au şî aşăzată la erunatecu, şi, fiindă-că dinu oi i dinu capre erea multe slabe şi bolnave, au pusă de au tăiată dintr’ănsele la zalhanâ 2.400, iară celelante rămă-indă pănă primăvara, i-aă poruncită Regepu ca să dea înă măna omului ce-lă va trimite, atătu vitele ce aă rămasă, cumă şi pieile viteloră celoră tăete la zalhanâ şi care murisă de iarnă. Şi, pentru cheltuiala ce fâcusă cu dăn-săle i-aă zisă că-î va plăti căndă să va întoarce înnapoi de la Ţarigradă, şi aşa, trimiţăndă la dănsulă Ademă-Agâ, fratele lui Regepă, ună Turcă, i-aă dată toate vitele şi pieile de le-aă trecută iarăşi înă Ţara Turcască. Deosebită zice că, avăndă Regepă-Agâ trebuinţă pentru una sută miî ocă porumbă să cumpere dină ţară, şi vrăndă ca să orănduiască Turci pentru acastă cumpărătoare, s’aă pomenită chemăndu-să aici în Craiova de dumnealui Postelnică Scanavi, aflăndu-să Caimacamă, şi poruncindu-î ca cu orice mijlocă va şti să cumpere elă acastă zahereâ, spre a nu să face supărare lăcuitoriloră de către Turcii ce erea să-T orănduiască. Au mersu la Regepă şi, după legătura ce au făcută cu dănsulă, aă cumpărată zahereaoa acasta de porumbă, şi i-aă trecut-o peste Dunăre."Kfâî pă" urmă, trime-ţăndăşielă aici la Craiova o sumă de ocă fieră dină Ţara Nemţască să să vănză, numitulă vameşă i-aă poprită acelu fieră, cu cuvăntă pentru plata vămii a viteloră şi poruinbulă lui Regepu, făcăndă cerere ca să i să sloboază acea marfă, să o vănză ca să să plătească şi elă de neguţătorulă de la care aă rădicată acelă fieră înă credetulă săă. După a căruia jalbă de la trecutulă Aprilă 27», Domnul dă poruncă de cercetare. Dumitru Cernătescu, «vechilă fiindă dină partea jăluitorulul cu adeverinţă înă scrisă», se înfăţişează cu Aman, care declară că stăpîn al mărfii e Opran, «fiindă neguţătorii ştiută ce metahiriseşte acestă felă de neguţătorii, carele, după ce aă trecută dincolo peste Dunăre vitele şi zahereaoa ce o cumpărasă dină ţară, aă şi vândută singură www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI D1M1TRIE AMAN 21 la Ruşava o sumă de ocă porumbă dinu celă care întrecusă», cum vameşi! Craioveî arată la 27 Octombre 1814, cerînd de la Opran 3.805 tal., 60 bani, «vamă pentru suma vite-loru şi a zaherele! ce au trecută înă Ţara Turcască». Nu se face nimic, «dină pricină că numitulă Oprană încă nici pănă astăzi n’aă maî eşită dină Ţara Nemţască; fără de cătă, avăndu Oprană trimisă aici la ună Nicolae RadovicI, neguţătoră dină Craiova, neşte fieră, spre vânzare, şi vă-zăndă vameşi! că nădejde nu este de a veni Oprană cu-răndă de unde este dusă», Căimăcămia orînduieşte să ră-mîie la RadovicI «depoziton» bani! de pe fier dacă s’a vîndut. Mal era dator Opran şi 592 tal, 60 bani, «vama şi erbăritulă pentru 1.700 capre ce aă avută Oprană strânsă aici în ţară şi s’au tăiată Ia zalhane... Şi, căndă va veni Oprană din năuntru şi va arăta prină jurămăntă că vitele şi porumbulă aă fostă cu adăvărată ale lui Regepă,şi elă n’aă avută nicîună amestecă saă tovărăşie la dănsele, atunci să aibl a-şî lua bani! fierului înnapoî, cu dobânda loru de la dănsulă... La ale căruia [RadovicI] răspunsuri i s’aă cerută să arate vre o poruncă înscrisă, ori a Mării Sale lui Vodă, saă a dum[isa]l[e] Postelnicului Scanavi, ca să fie crezută provlima sa, şi înscrisă poruncă zisă că nu i s’aă dată, fără de numai prin grai i s’ară fi zisă [de Scanavi] şi s’au povăţuită înă limba grecască prină tălmăcirea duml. Medelniceruluî Iordache Măcescu, neavăndă elă, adecă Opi'ană, ştiinţă de acastă limbă.» Dar Măcescu declară «că pentru acestea nicîo ştiinţă nu are, să fie zisă cevaşă, fără de numai pentru nişte sare ce avea duml. Poşte. Scanavi, trimisă şi descărcată dincolo, la schila Cladoveî, de vânzare. Ştie că aă zisă lui Oprană să să silească a îndupleca pă Răgepă să o priimească, şi înă loculă el să-I dea voe a priitni duml. seulă i cervişulă ce va eşi de la vitele lui Răgepă, ce erea aici să să tae la zalhanâ, iară altă nimică nu ştie » Divanul nu «dă nicîună creză-măntă arătăriloră lui că aceste mlrfuri aă fostă ale lui Răgepă»; aserţiunile lui Opran sînt numai «provlime ne-înfiiinţate, să păgubească huzmetulă cămării domneşti». www.dacoromanica.ro 22 CORESPONDENŢA LUI Di.VlITRIE AMAN Din banii fierului, Aman va lua ce i se cuvine, cu reserva jurămîntulul lui Radovicl. Iscălesc : Constantin Suţu, Dumitrachi Bibescu, biv Vel Logofăt, Teodor Brăiloiă, ... Hagi ..., Constantin Haralambie. 59. 22 Iulie 1816. «Dumitraşco părcălabu otă satu Orezului, Dumitraşco Giurgescu, Dumitru şină Dicu, Ionă Ore-zanu» ş. a. dau zapis lui Aman «pentru unu săteană ală nostru, anume Dumitru sinu Chicu otu satu Oreză sudp RomanaţI, că n’amu învoită cu dumnealui şi n’aă dată tal. ioo, adecă una sută, pentru ca să nu-lă supărămă pă nu-mitulă de niclo dajde niciodată, şi, pentru că e săteană de-al noştri, să nu să supere de cătră niminea de răndu dăjdil». 60. De la Căimăcămiia Craiovel. Dum. chiră Dimitrie Amână, priimitoriule ală întreelil Diiulul. Fiindcă magaziia de bucate dină zidulă băraţiloră acumă să afli goală, şi după trebuinţa ce este de maga-ziie de untă, scriemă dumitale, îndată să faci zaptă afieastă magaziie de la Bărăţiie ca să pui untulă întrebi Diiulul în-tr’ănsa, ca să nu să pricinuiască vre-o lipsă. Kiovat. EootCoc. ’8i6, Octv. 17. 61. 21 Octombre 1816. «Vătaş de păh[ărni]c[el], să in-plineştî dreptulă jăluitorulul dă la părătu, iară, zicăndă că are a răspunde înpotrivă, să-î înfăţişăzl la judecata Departamentului de şapte, de nu voră fi orânduiţi la vre o altă judecată saă zapciă.» 62. Viena, 12 Novembre 1816. «Kiovatavttvot: AYjjujtpto!; ’A[j,dvy]c» către tată, făgăduind a-şî îndrepta purtările. «Căci la 4 Ncvembre stil noă am început Realakademie, ca, nu numai să-ţî fac bucurie, ci să şi pot a-ţî fi folositor în toate slujbele tale... Cît priveşte medicina, la .care mă sileşti, atîta-ţl spun că, neavînd aplecare, voiă pierde vremea şi, în loc de a-ţl face cinste, ţi-aş face ruşine»,—Din greceşte. www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN 23 — Adresa: «De Vienne. A Monsieur Monsieur Demeter Aman, mon cher pere, â Krajowa, dans la Petite Valachie». 63. Viena, 12 Nov. st. nou 1816. M. A. Mamos către Aman. Fiul acestuia n’are chemare pentru medicină. 64. Viena, 7 Decembre st. nou 1816. Constantin Dim. Aman către tată. Iar cerere de iertare pentru că nu s’a înscris la medicină. — Adresa greacă. v 65. 1817. Mai multe poliţe greceşti ale lui Aman pentru untul Vidinului (Antonie Isaac îl strîngea la Vîlcea; Gri-gore Brîncoveanu iea 471 lei datoriţi «arco Ţpoaia xoo yop-xapLO'j», «din banii finului».) 66. 12 Ianuar 1817. Bulucbaşa Costa Tzolaki către Aman, pentru «a doua examinie a Polcovniciei de Vîlcea». Pecete cu K. xevxe ytXiâoEc xai ivvsaxdo'a awa, xo aojxxs'pwVf||xsvov sxvp'ov xwv ex xoo (livapixCioo eXswv xwv Ispwv [lovaoxYjp'.ow MsŢaXoo • SxrjXaioo xai BXây-Zspatoo S'â xov EVEOxwxa -/povov awtO'-ov, xai rrjv eoyo-p.a: xaXâ xâpdt. To Slă xoo ap-/, xa/ap. ExapXâxoo ExoŢtavsaxoo Ţpâij.iiaToc, op.ob (j,e xijv xdxiav xoo aop/pwvmxoo xpo xoXXod s'Xaoov xai rjj âxsxpiQ-Tjv xoxe âjisowc, xXyjv 'pa'.vsxa' xo Ţpâ(j.p.a (100 Exapâ-sosv, (x’oXov xooxo xb Gop/fumxixdv XYjc bxâ-fsi xaXwc- Atâ ttjv xpooxaŢ-ijv 6x00 p.o: Ţpâ'pet vâ x-jj axeiXw, ox: vâ eîvat Stopnpsvoc xai ex |j,epooc x'Tjc EoŢeveiac xyjc aXoooTrâarjc âvs£o5oc ele xyjv v.axaŢpacp-ijv xwv xoxdpwv, ixoi eîxev 6 xCeXexy](; ox: siva: âdbvaxov, xai ol âfwpaaxai xoo -/top.exioo 5ev QsXodv xo axep£-ţ) xoxoxs. ’AXX’ l5oo xâ eX p.spooc xoo xCeXexyj vpâp.p.axa TXpoc xobc laxpaâvLxouq, xai ac elaxoXooQip-fl xyjv bxdOeo'V xa0wr xai ixepos. ’li-ftb 5e eljxi T-fjc Eofevelac xyjc, ţ' osxxsp.6. xoo oxQ°u. wc âosXşbc xai SooXoc Atovbatoc d*. Xhpo. Dumitale mă închin frăţeşte. Frăţeasca dumitale scrisoare de la 24 ale lunii trecute am primit-o şi m’am bucurat foarte mult de vădirea bunei sănătăţi a d-tale. Am văzut şi cele însemnate într’însa, am luat prin poliţa trimeasă mie de la dumnealui Căminarul Polizachi cel 5.900 de lei, adecă cinci mii şi nouă sute întregi, suma cuvenită anual pentru milele din vinăriciu ale sfintele mănăstiri Megaspileon şi Vlah-Saraiil, pentru anul de faţă 1819, şi-ţî mulţămesc din toată inima. www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA. LUI DIMITRIE AMAN 37 Prin scrisoarea dumisale PăharniculuîjScarlat Stoienescu, precum şi copia învoielii, am luat-o (sic) de mult,[şi i-am răspuns atunci îndată, dar se pare că scrisoarea mea a'căzut, de şi învoiala eî este bună. Prin porunca pe care-mi scrii s’o trimet, [pentru că e orînduit şi din partea d-tale slujbaş, fără plată, pentru scrierea popoarelor, mi-a spus celebiul că e tcu neputinţă, şi cumpărătorii huzmetuluî n’o vor [voi niciodată. Dar iată scrisorile din partea celebiuluî către ispravnici, şi să urmeze lucrul ca mal înnainte. Iar eu sînt Al d-tale 3 Septembre, anul '819. ca un frate şi slugă Dionisie F[otino] Serdar. 96. 22 Octombre 1819. ExafAdrcoe (Stoienescu)'către Aman. A primit «şi teşchereaoa lui Aleco Mimi, dă untu şi mierea ce i-aî teslimatisitu.» E dator scriitorul a-I dă 10.000 de ocă de unt, pe lîngă aceste 6.000. «In cea ce să va istovi rămăşiţa untului Diiuluî, atătu dă Mehedinţi, Gorjî şi Doljî, cu ştafetă să-mî scrii ca să arătă Mării Sale lui Vodă... Paralele avaetulul calemulul, atătu dă la vitele mari, cătu şi dă la capre, dă vel vedea dumneata că nu s’aă făcută vre o împlinire pănă acumă dă Portaru Haralambă, vel chema pă Costandinu Logt., omulă mieu ce este acoleâ, căruia îl scrisaiu această scrisoare, şi, văz5ndu-o şi dumneata, îl o vel dă şi îî vel porunci ca, înplinindu-să bani, să-î dea la dumneata şi sâ-I dai ră-vaşu, după cumă îî scriu.» Pomeniţi «chirigii cel care au dusă marfa la Izlază». P. S. grecesc. Socoteală de miere cu berbeniţa. 97. 27 Octombre 1819. Acelaşi către acelaşi. «Amă văzută şi pentru vămi, ce întocmire s’aă făcută, şi mi-aă plăcută, şi întocmai le voiă păzi şi eă. Pentru Piteşti, s’aă datu cu tl. treizeci şi patru dă miie, că m’amă silită înă dăstulă şi n’amă pututu scoate mal multă, însă cu bani cărţiloră, www.dacoromanica.ro 38 CORESPONDENŢA LUÎ DIMITRIE AMAN după cumu dâ şi chirii Athanasache, şi s’au daţii la oameni dum. Cămr. Polizache. Pentru căminăritu, văzu că-mi scrie şi Costăchiţă, iubitu dumitale fiu; ci să nu fie la nicio îndoială, că eu mă voiu sili a le lua, şi te voiii înştiinţa. Pentru Măldărescu, amu omu într’adinsu dă la dănsu, şi îl voiu scrie ca să să facă dă toate socotelile. Ceauşii Dicu mă roagă, atătu pă mine, cătu şi pă dumneata, ca să-lu băgămii şi pă elu cu puţintică parte, şi să-ţi fiie şi la car-vasarâ la Craiova, cu leafă, după cumu iau şi ceilalţi, sau, dacă să poate aşa, să-lu orăndueşti vameşii dă judeţii la Mehedinţi. Insă eu,ştiindii că voeşti a-lii ajuta, după cumu şi eii, dă aceia scriu dumitale, şi, cumu vei găsi cu cale, fă, şi-mi scrie. Te rogii, pă acestii Costandinu, omulii mieii, să-lii orăndueşti şi pă elii unde să va putea, ca să mănânce o păinişoară. Mă rogii, pentru dooă sute dă lei dă la Va-sile Pavloviciii, sileşte-te a nu mă lăsa înii pagubă; asemenea simvivaseşte-mă şi cu dumnealui Hagi-Ienuşii negreşitii, a nu rămânea înii pagubă. Cumnatulii Petrache să află duşii la Cănpulungu, ci, cumu va pica, ţi le voiii porni a veni acolea, cu care îţi voiii scrie şi eii.» 98. Socoteala milelor vinăriciului mănăstirii Megaspi-leon şi Vlah-Saraiii de la judeţele Vîlcea, Romanaţi, Gorj în 1819 şi 1820. lei bani 7240 — S’a vîndut Vîlcea dumisale Stolnicului Laho-vari la anul 1819, luna lui Septembre 15. 1650 60 Deosebite ce are a le plăti Lahovari cu acei bani pănă la 1820, Decembre 21. 168 60 Gorjul, în acelaşi an, curăţirea, împreună cu de- osebite altele, ce le-a luat dumnealui Serdarul. 605 — Romanaţii, în acelaşi an, am luat eii însumi. Cheltuielile şi arenda acelui an 1819, cum mai jos arată. (Iscăleşte Ştefan Deşii.) 99. Mlostiiii bojiiii Io Alecsandru Nicolau Suţu Vvd i gospodarii davatii gospodstvami, cinstiţii şi credincosii boerule www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN 39 Domnii Mele, dumneata bivu Velă Post. Ioană Depalta, Caimacamule alu Craiovel. i dumv. ispravniciloră otu sudu RomanaţI, sănătate. Fiindcă Molâ-Mustafâ capanlău prinu omulîi său Iosufă, după slobozeniia ce i-amă dată Domniia Mea, are ca să ridice dooăsprezece miie ocă untă dă la Jk Sărdarulu Dumitru Amână dinu Craiova, care are să-lu ducă la capanulu înpărătescu, şi au dată numitulu capanlău aici, la Vistieriia Domnii Mele, şi irsaliele, după orănduială, prină care să leagă că-lă va duce la capanu, dreptu aceia poruncimu Domniia Mea dum. ca să fiie slobodă să ridice suma mărfii aceştiia şi să o treacă înă ceia parte prinu scara Nicopoi, fără de niclo supărare dă către cinevaşl. Pentru care într’adinsă orănduimu Domniia Mea şi pă Petre Postelnicelu spre săvârşirea poruncii Domnii Mele întocmai. Asemenea poruncimu şi, căpitane dă margine, pă unde va trece, să fiie slobodă a trece înă ceia parte nepoprită fără altă pricinuire, i sam receh gsvmi (= şi aceasta am poruncit Domnia Mea). '820 Ghenară 16. (Monogramă Velă Vist. Bivă Velă Căm. şi pecete.) 100. 3 Mart 1820. «Staicu Bratie otă Corlăţelă» către Aman, pentru 70 de taleri luaţi «la păsulă mieă..., pănă la bălcu Străhăi..., cu dobânda loră pă lună, la sută parale şaizeci, fără de niclun cuvântă de pricină.» Mal iea apoi şi pentru «dumnei Clucereasa Lucsandra Haralamboia» alţi 46 de taleri. 101. 3 Mart 1820. Dincă Spătaru arată că a luat de la Aman 104 taleri. 102. 4 Mart 1820. . . . către Aman. Domnul, mulţămit cu mccai xai zaXai ittSooXeoaetc ale lui Aman, îl cere prin el a reserva tot untul fără a face havalele. E vorba şi de veniturile de la mazili breslaşl. — Greceşte. 103. i-iă April 1820. Mărturisire cu privire la unt. Aman dă bani pe şin lăcuitorilor, cu 18 parale oca. Iea a zecea parte din sumă după învoială. Mal iea 12 parale de ocă din www.dacoromanica.ro 40 CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN banii pentru plata locuitorilor. El va numi magazieriî. Vistieria va da cîntare pecetluite. Ispravnicii vor da în judeţe ceară oamenilor săi. Tot personalul, carăle, vadurile le plăteşte el. Va da chirie carălor «ele xâ 7xaXsa>0=v 8iopia|j.eva lîrxâ ywp'.a xoo AoXCîoo gttoo jj.sxa<(,o|j.'.£oov xooe C,ayspsSsrz ele BiSvjvi» (la cele de demult orînduite şepte sate din Dolj, care duc zaherelele la Vidin), i leu de ioo de ocă vara şi 60 de parale iarna. «Ilepl Se aXvjjJ.jJ.axoe xal jjiXvjxoc xal xvje IvxpeŢ'Jjâ-Xae xoo pooxopoo curo xoî>e îtpaYjJ.axeoxâc, uîroa-^ojj.e aovâ£o)v xvjv aovvj07] avaXoYlav an ’aoxooe, vâ u^avxijao) xrjv 6'Slvlxy]V ypeiav yj»pk vâ âSiH7]0oov xo napanâ'i ol 7tpaY|AaxeoxâSee, ol onoloi OeXoov 7xX7]p(i>0Yj [j-s xâ âaîcpa onola OeXy] gwil xo B'.Sîvi, â'p'oo eoYaX0aov xâ 8iaxp£-/_ovxa 'iqooa xaxâ xvjv aovvjOvjav. (Iar pentru său şi miere şi întreiala untului de la negustori, făgăduiesc, adu-nînd obişnuita parte cuvenită de la eî, să ăntîmpin nevoia Vidinuluî fără a se nedreptăţi cîtuşî de puţin negustorii, cari se vor plăti cu banii ce va da Vidinul, după ce se vor scoate cheltuielile curente după obiceiu.) 104. 4 April 1820. «Zamfirache» către Aman. XpTjax&c aveaxY] (= Hristos a înviat). Şi cu plecăcune mă închină du-mitali. După aducerea căzuteloru mele închinăcunî, înştiinţezu dumitali că, viindu aicea la judeţu, amu urmată întocmai cu darea cărţiloră şi porunciloră după povăţuirea dumitale şi a dumnealui Căminarului, şi după a mea datorie era a te înştiinţa pă dumneata mal nainte. Dară vel şti dumn. că după drumă m’amă bolnăvită foarte răă, şi abea acumă dă vre o dooă zile m’amă mal îndreptată oareşce, şi nu lipsiiă a înştiinţa dumitali. Pentru treaba untului, văză că urmează camă înă silă, dină multe pricjnl ce săntă pe aicea. Ci bine ară fi dumneata să-I mal dăştepţl cu niscaiva scrisori, atătă pentru untă, cătă şi pentru bani, oa să-mi dea, căndă vomă avea trebuinţă, să nu mi să întâmple vre un embolionu, că văză înperecherl înă toate părţile: xâ xov (ppovvjjiov oXvjYa1. Pentru Medelniceră Măldă- 1 Puţini cuminţi. www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIM1TRIE AMAN 41 rescu, mă adevereză că s’aă întovărăşită cu vameşulă Athanasachi: zică să facă negoţuri mari cu untă, să strângă şi miere i altele. Are şi pă unu omă a lui Athanasache aicea; înţeleseiă că i-au dată o sumă dă bani cănd au luată semeşiia de la Bucureşti: bacalămă la ce selametă o voră să o scoaţă ! Că treaba Măldăresculul merge i'iwnxpo'ţy. *. Me-aă pisă Măldărescu şi mie să întru, dară eă înă acestă felă de trebl cumă le văză la el curdisite, nu întru. De voiă putea şi mi să va părea, socotescă să facă şi eă par-tidu cu chiră Neagoie vameşulă la ceia ce mi să va părea. Mă rogă, arh. Sărdr., de-mî va veni niscai scrisori de la Bucureşti, să-mi trimeţl, şi, cercetăndă fericirea sănătăţii dumitali, săntă ală dumitali plecată slugă Zamfirache (Prisiceanu). Mă rogă, lui Athanasache să nu i să arate dină cele ce scriă. Cinstită mie mal mare, dumnealui bivă Velă Sărdară Dimitrie Amână, cu plecScune, la Craiova. 105. 7 April 1820. Zamfirache Prisiceanu către Aman, cerînd a se trimete un plic «cu vre ună ocazionă sigură». A scris şi «prină chiră Neagoie». 106. 14 April 1820. Zamfirache Prisiceanu către acelaşi. A mal scris şi «cu ună neguţătoră ce este cumnată cu chiră Nicola boltaşu, de aici, dină Tărg[u]-Jiiuluî, înă care amă pusă şi o ‘ scrisoare cu ună amanetă într’ănsa către dumnealui Căminară Scarlată... Pentru madiao untului, încă pănă acumă nu amu priimită măcară dramă. înă dăstulă facă silinţă şi totă supără pă boeri ispravnici. S’aă mai făcută şi altă răndă dă porunci către zapcil ca să siliască pă lăcuitorl şi pă bresle a veni cu untă la magazie; străn-găndu-să măcar un foaie, doi, îndată îlă voi şi porni aci, la Craiova.» 1 1 Pe dos. www.dacoromanica.ro 42 CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN 107. 19 April 1820. Scarlat (Stoenescu) către Aman. «Dumnealui Spătarul ispravnicul Mehedinţuluî a scris aici cerând ca magazier pe un oarecare Pitar Ştefan Ornescu şi vrând să iasă al mieii, Medelnicerul Theodoraclii. Dumnealui Marele-Vistier vrea să scoată pe Zamfirachi de la Gorj şi să puie pe unul care-I dă groase peşcheşuri (tov tpiXodcopei yovSpâ): cine e acela, nu ştiu, nici n’am putut să aflu. Florescu, ispravnicul de Vâlcea, cu putere străină (pi £svtjv Sovcrjuv) vrea să scoată pe cumnatul d-tale (ŢovaizaSsVpov ttjc) din Vâlcea şi să puie pe un altul, om al lui. Măgarul de Athanasachi, temîndu-se pentru scopurile lui, a pus în taină pe Pitarul Gheorghe Macri, care se află acolo, având pământ (ywpav) la dumnealui Postelnicul, ca să ni strice (ava-îroSoYoifj'.a-ţ]) toată slujba şi s’o iea el, făcând peste 1000 de galbeni peşcheş ... îndată să-I facem dar o carătă (jwcpitav).» în al doilea an de slujbă, n’o lasă cu nicîun preţ. 108. 20 April 1820. «Ionii Brezniceanu» arată că a luat de la Aman «la trebuinţa noastră» 90 de taleri «cu sorocii pănă la Crâcunii, cu dobânda la sută parale şaîzăcl», având a-I răspunde la «sorocii», «cu mulţumită lorii». 109. 28 April 1820. Zamfirachi Prisiceanu către Aman. «Pentru acele dooă tulumuri cu untii de la Medelnicerulii Costache Măldărescu, vei şti dumneata ce amii făcuţii cu dumnealui, şi d’abea mi l-aii daţii înprumutii; care astăzi îlii şi pornescii, precum va spune dumnealui şi chirii State ca să întâmpini trebuinţa. larii, pentru bani ce-I ai dumn. la dumn. Căminarii Vlăduianu, vel şti dumn. că dă Duminică, de căndu i-aii daţii scrisoarea chirii State, ne-aii ţinuţii cu vorba pănă inii ceasulii căndu aii vruţii să să puie inii căruţă astăzi, Miercuri, zicăndu-ne să totii aştep-tămii. Căndu ne-amii pomeniţii că ne zice cumu că aicea nu are (?) bani, fiindcă vine şi dumnealui la Craiova şi-î va răspunde dumitali; şi aşa să întoarse chirii State fără niclo ispravă, precumii îţi va istorisi prinii graiii. Eu, avăndii trebuinţă de bani, trăseiii dumnealui o poliţă dă tl. cinci www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN 43 mie cu zarafu judeţului, Medelnicerulu Costache, însă dumn., priimindu poliţa, mă rogu să tragi şi dumn. iarăşi poliţă, la Bucureşti, cu sorocu pănă la io zile ale lui viitori Maiu, precumu vel vedea dumn. coprinderea poliţi... Mă rogu mal dăşteaptă cu niscai porunci treaba untului, că nu-I este niclo [ejnerghie, şăzu aicea dăgeaba; însă cu mijloace frumoase, ca să nu între în bănuială cel de aicea că eu te-amu înştiinţată...» 110. 3 Iunie 1820. Radu Cărăţoiu se împrumută de la Aman cu 34 de taleri, «cu sorocu de acumu pănă întru u lună». 111. 7 Iunie 1820. «Dinu Prună otu Corlăţelu» dă zapis lui Aman pentru 65 de taleri fără dobîndă (marturl: Sto-ianu Manta, Ionu Cărăţoiu, Mihal Stănciulescu; scrie popa Mihal). 112. 7 Iunie 1820. «Sava Stuparu» iea tără dobîndă 78 de taleri de la Aman (marturl şi Stoianu Sărbu, Mihal şi Ile Stănciulescu, Ion Cărăţoiu; scrie popa Mihal.) 113. 7 Iunie 1820. «Popa Părvu» se împrumută de la Aman cu 58 de lei «facere de bine, bani fără de dobândă, de acumti pănă la primăvară, pănă la Martie întâi» (marturl : Stoian Manta, Ion Cărăţoiu, Ilie şi Mihal Stănciulescu). 114. 11 Iunie 1820. «Săteni dinu satu Corlăţelu» către Aman, că, «avăndu noi, satu, să răspundemu la magaziie untu dinu orănduiala Diiuluî, ocă 81, adecă optu-zăcl şi una, pă noao ludi, şi neavăndu ca să-lu răspundemu înîi naturi, ne-amu rugatu de dumnealui ca să ni plătimu ocao po tl. 2, adecă doi; care făcu tl. 162, adecă una sută şal-zăcl şi doi, şi, neavăndu bani ca să-I răspundemu acuma, ne-amu rugatu de dumnealui de ne-au pusu sorocu de astăzi pănă la Săntămăriia Mare, să avemu a-I răspunde dumnealui bani înpreună cu dobânda loru, şi, nerăspun-z^ndu la numitulu sorocu după cuprinderea zapisulul, ne www.dacoromanica.ro 44 CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN îndatorămu a-lu plăti ocao de untu po tl. trei, şi, întăm-plăndu-să vre o cheltuială cu zecuiala, să fiie totu de la noi.» Iscălesc: «Matei Tataru otu Corlăţelu, Dumitru Cos-tănţarT, Ilie Stănculescu, Mihai Vrăjitoru, Dinu Prună, Dinu Pistolea, Dinu Văgâi, Ionii parcalabu şi cu totu satu». (Scrie Mihali Coca.) 115. ii Iunie 1820. «Dobre Creţu» dă zapis lui Aman pentru 30 de taleri (chezaş Matei Tătaru; martur şi Ilie al Marii). . 116. 7 Iulie 1820. Scarlat (Stoienescu) către Aman. A aflat din scrisoarea lui că «dumnealui Portarbaşa ţi-a spus să nu trimeţi la Vidin nici unt, nici miere, nici său» şi că «pentru unt, anul acesta nu e nevoie la Ţarigrad şi că de la judeţe să se iea bani.» — Greceşte. 117. 8 Iulie 1820. «Efta Sărbu» şi «Preda Vrăjitoriu» arată că aii luat 90 de taleri de la Aman, «facere de bine, bani fără dobândă». Marturi Ion Bătrînu şi Iovan sin Miliia. 118. 9 Iulie 1820. Constantin Slătineanu, ispravnic de Rîmnic(P), către Aman. «Am primit scrisoarea dtale frăţească şi am văzut cele cuprinse în ea, că nevoia te-a silit să îngrijeşti (TcpoSXâtJjvjc) unt din tîrg, de aiurea, ca să în-tîmpini nevoia Vidinului şi, înştiinţînd la Bucureşti, ţi-a venit şi poruncă, pentru ca magazierul şi toţi (?) ai judeţului de acolo să se oprească de a lua unt în natură, şi rămăşiţa (pa|raa'.tCa) să se iea în bani. Pentru care îţi facem ştiut că pentru acest lucru am luat poruncă şi de la dumnealui Cav-macamul şi neapărat, urmînd fără întârziere, am dat poruncă la magazierî ca de acum înnainte să nu mai iea unt.» —- Din greceşte. 119. 22 Iulie 1820. Scarlat (Stoienescu) către Aman. «Pentru tertipul săului, mierii şi untului pentru nevoia Vi-dinuluî, vei afla că se face o nouă orînduială, adecă %obp-S'.a|j.a, şi, după tertipul ce este să fie, ţi se va trimete poruncă ; nu trebuie să dai nimic la Vidin fără poruncă în scris, ca să nu cazi la vinovăţie (svo^-rjv). Leii 3-375 ce au www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUÎ DIMITRIE AMAN 45 să iea negustorii pentru săul ce au dat la Vidin, şi-ţi închid pitacul dumisale Postelnicul către capuchehaie, ca să aliverdisească leii, precum vel vedea, şi să se trimeată... Dela Vidin au venit agalele şi se află aice sus la sfat (oju-Xîav)... Am primit socoteala vitelor de la Cîineni ...Socoteala vitelor din Gorj nu s’a arătat: care e pricina, nu ştiu... Nu ştiu ce să facem noi anul acesta cu untul cumpărat, fiind suma mare.» Ar vrea să «între în socotelile (îreptXT]t|>et<;) ispravnicilor.» 120. 5 August 1820. . . . către Aman. Capuchehaiaua Vidinulul, Comisul Eustatie, arătă că pănă la sfîrşitul lui Mart trebuie să se dea 20.141 °/0 de ocă de unt, «pentru cetate numai», iar, său, 45.000, 36.000 pentru cetate, 9.000 pentru «prea-înnălţatul (O^vjXoTaxov) Paşă». Se va da în două cîştiurl (xîcraa). «Ci afară de aceste zaherele să nu se dea niclo singură ocă, ori de unt, ori de său, ori de miere, supt orice cuvînt de altă socoteală, pănă nu se va trimite o a doua poruncă». E îndoială de sînt a se da toate cele 45.000 de ocă de unt, ori numai 36.000 : «se va hotărî în cîteva zile.» — Din greceşte. 121. 18 August 1820. Acelaşi către Aman. Să se trimeată neapărat săul pănă la Octombre. Se dau nouă porunci ispravnicilor să «istovească» (Ssv laTofjTjaav), să se facă «istovul» (to larooov). 122. 20 Septembre 1820. Socoteala untului Vidinulul. Ocă 12.221 Gorjul. 21.729,01 Vîlcea. 17-954 Gorjul. 25.953 Mehedinţul. 13.426 Doljul. 1.066 oraşul Craioveî. 92.349 suma toată. 7.000 ce s’a cumpărat. 5.642 dijma (Ssxarov). — Din greceşte. www.dacoromanica.ro 46 Corespondenţa luî dimitrîe aman 123. 4 Octombre 1820. Petru Apor arată că «pentru dia-foraoa ce amu avut-o cu dumn. Sărdaru Dumitru Amână pentru vamă de la leaatu 813, pentru tal. trei mii optu sute», «acumu, venindu ieu aici, ca să lipţească dintre noi vătămare de sufletu, pentru a face jurămăntă ne am învoită între noi», luînd 1.917 lei. 124. 8 Octombre 1821. Scarlat (Stoienescu) către Aman. «Vel vedea şi cartea Vistierii ce s’au făcută la jalba ce s’aă dată pentru prisosulă ce s’aă luată de la vitele ce trecu înnă-untru pănă la hotărătulă avaetu, copiia după porunca domnească ce s’aă făcută totă pentru aceasta. Zamfirache îmi scriie că înă luna trecută a luî Septemvre aă trecută sumă dă vite înnăuntru şi n’aă plătită avaetulă şi vamă, şi că s’aă în-torsă şi sumă dă vite înnapoî,că n’aă avută căutare; iară cel ce ş’aă vândută vitele acumă, nu voescu a plăti vama şi avaetulă, arătăndă multe pricinuirî. Ci dumneata vel scriie lui Neagoie, silindu-1 ca să înplinească banii vămii negreşită, şi are carvasaraoa să-şi închee socoteala cu dănsulu pă şapte lei, după porunca Vistierii. Scriindu-I ca după plecarea lui Zamfirache dă acolb să ia treaba asupră-I, adecă trecerea rămătoriloră şi a viteloră, şi să îngrijească, sfeterizmos să nu să facă la vite. Şi să ţiie catastihă curatu, şi, dă va face trebuinfă, vel mal orăndui dumneata pă cinevaşă al-tulă înpreună cu dănsulă, ca să nu să facă vre o hilek(sic) şi să dămă dă ruşine. Mă rogă dăsfă pă Zamfirache dă acele dooă miie cinci sute ocă untu, după cumă amă vorbit căndă te aflai aici, ca să să scoale omulu să viie, căci se află bolnavii. Şi nevasta îl este bolnavă. Şi pliculu, după ce vel ceti scrisorile, să-lu pecetluieştl şi să ial o catană, să-lu porneşti cu grabă la Zamfirache, ca să-lu apuce acolo pănă nu pleacă dă locu; iaru, dă care cumva îlu va întâlni pă drumu, să-I porunceşti catani a-I da plicu înu măna luî, iaru nu într’ altă mănă. Banii dă la Diiu au venitu ; care s’au şi datu la Caminaru Polizache de către dumnealui Aga Alecache, poprindu însă www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA. LUÎ DIMITRIE AMAN 47 dumnealui Aga tl. cinci miie dintr’aceşti bani, care mai rămăseşl să răspunzi, după cumu te vel pliroforisi dumneata dinu scrisoarea ce ţi-au trimisă prinu dumnealui Căminaru Polizache. [De aici, din greceşte:] Am văzut că al luat îndărăt de la dumnealui Caimacamul 1.125 de lei, şi a rămas să iei 937’/a de dumnealui Spătarul Suţu, afară de aceia că scrisoarea către dumnealui Postelnicul Nicolachi nu mi-al trimes-o, şi pare că al pierdut-o, nici pe cea către dumnealui Spătarul Suţu... Iar scrisoarea către dumnealui Spătarul Racoviţă a dat-o Armaşul. Untul şi mierea ce al pornit pănă acum, nu s’a arătat aici, şi, cînd va veni, îţi voi răspunde. Am văzut şi pentru săul, mierea şi untul Vidinulul, şi să urmeze după poruncă. (Pomenită «cisla săulul»). 125. 11 Octombre 1820. Polizachi Dimitriu către Aman. «Am văzut cîte-ml scrii despre Sîrbi, şi de-ar potoli prea bunul Dumnezeu trebile, căci altfel vom întîmpina (80x1-fj.aowfj.sv) mare greutate... Şi dă-ml de ştire de pretutindeni ce vel auzi despre Belgrad.» — Din greceşte. 126. Constantinopol, 15 Octombre 1820. Ioanichie arhimandritul, egumen de Vlah-Saraiă, către Aman. Arată alegerea sa, în locul lui Ghermano. Cere la timp vinăriciul. Trimete un desemn al mănăstirii Megaspileon şi altul pentru Şătrarul Ştefănicâ. BinecuvîntărI pentru ). 131. 6 Novembre 1820. Scarlată Căm. (Stoenescu) către Aman. Pentru dooă jălbl ce mi le-ai lăsată aici, însă una pentru pricina moşii şi alta pentru vamă, le-amă dată dă atunci la Sărdaru Răducanu, dară pănă acumă nu s’aă făcută nimică, ci ieă cătă pociă mă silescă, atătă pentru aceste dooă, cătă şi pentru Caradima amă dată jalbă, şi, ce voiă putea isprăvi, te voiă înştiinţa ; cu toate că; şi astăzi întălnindă pă Sărdaru Răducană, 1-aină pusă înnaintea pentru aceste jălbl. Şi dumneata nu trebue să te paraponiseşti, căci eă mă silescă, dară amă camă multe înă capu. Cartea pentru Caradima amă dat-o la dumnealui Căminaru Polizache, dă care pricină s’aă făcută anaforâ a dumnealui Velă Logt. către Măriia Sa Vodă. Şi, întărindu-să, îţi voiă trimite-o, cumă şi, pentru celelalte dooă, orice porunci va eşi, ţi le voiă trimite şi pă acelea. Cu toate că pentru a moşii văză mare discoliie, fiindă orânduită la dumnealoră veliţii boerl, şi pricini văză că nu să caută, ca să ia izbăvire. Cumnatulă Petrache mi aă trimisă doo înştiinţări dă la GorjI pentru jafurile ce să făcu asupra negoţului rămăto-riloră, dă către boerii ispravnici şi dă către vătaşi dă plaiuri, scriindu-mi că şi la Mehedinţi totă asemenea să urmează. Ci, fiindă-că şi chiră Mamu dă la CâinenI şi Cos-tandină Logt. dă acolo m’aă înştiinţată că şi la Vâlcea şi la Oltă să urmează aceste jafuri, să ştii dumneata că, din cea ce amă primită scrisoarea dă la cumnatulă Petrache, www.dacoromanica.ro 60HESP0NDENTA LUI DIM1TRIE AMAfa 61 găsindă vreme la Măriia Sa Vodă, amu făcută arătare pentru acestea,''şi s’aă făcutu porunci, atătă către ispravnici dă Mehedinţi, Gorjî, după înştiinţarea cumnatuluIjPetrache, i către ispravnici dă Vâlcea şi OItu, cătu şi către dumnealui Cai-macamulă,— după care iată îţi trimiseiă şi copii. Ci, fiindcă ieă dă aici le-amu pornită dă atunci către dumnealui Cai-macamulă înă plică, vel merge dumneata la Căimăcămiie şi vel cerceta pă 3M logt. ce urmare s’au făcutu, şi să mă înştiinţezi, căci ieu dă aici cătu pociu mă silescă pentru aceasta. Şi n’amu avuţii vreme, că dă atunci era să-ţl scriu, şi să-ţr trimiţă şi copiile. Ci dumv. fiţi cu îngrijire acolea pentru toate, şi mă înştiinţaţi. Văzu că-mi scrii pentru prostico' seulul dă capră. Văzu că-mi trimiţi şi o scrisoare a lui chirii Anastase şi alta a lui chirii Mihale Coca, înu care îmi scrie că nu numai seu dă la unsprezece surecurl au rămasă, care zică dă capanlăl, şi aă prostico îndăstulă dă seă dă capră iestimpă toţi neguţători, cerăndă voie ca să-lă treacă peste Dunăre, dară şi dină anulă trecută aă seă în dăstulă rămasă. La care şi ieă, dăndă credinţă, văzăndă că mi le trimiţi înă pliculă dumitale, amă făcută arătare Mării Sale lui Vodă. Şi iată îţi trimiseiă această carte deschisă către dumnealui Caima-camulă, după cumă vel vedea. Dar să îngrijeşti dumneata foarte Ia aceasta, st nu care cumva aceştiia care voră să treacă seulă dă capră peste Dunăre înă Ţara Turcească, să fie vorbiţi şi alcătuiţi ca, trecăndu-lă peste Dunăre, să-lă dea Vidinliiloră pentru trebuinţa dă acolb, şi să-lă dea cu trei, patru parale mal susă, după hotărârea dă cinzecî dă par. ce s’aă făcut aici, şi suma seulul ce-lă avemă noi poprită să rămăie josu, să viie vre o pagubă asupra noastră; căci amă cumpărată cinci miie dă lei, după cumă ştii. Dă aceia zică că acelă ce va voi să treacă seă peste Dunăre, să dea vrednică chezăşiie şi aşa să i să dea voie să treacă. Ci dumneata să ocărmueştl treaba bine. să nu să întâmple unele ca acestea, că ieă dă aceia îî trimiseiă cartea către dumnealui Caimacamulă dăşchisî, şi," dă vel lua, vel lua 1 1 npojTtxov, obiectul. www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN bâ vre o siguranţiie dă la toţi ceî ce au prostico dă seu de a-lă trece peste Dunăre, că nu ne voră face vre o haz-modiie cu Vidinlii. Aşa să scoţi cartea dinu mănă, şi să o pecetluieştî, şi să o dai la dumnealui Caimacamului. larii, dă vel vedea bănuelî şL_drăciî la mijlocii, ca să ne joace vre o festă şi să dămii şi cu Stăpânirea dî belea şi dă pagubă cu punga, atunci cartea dinii măna dumitale să nu iasă, ci să o ţii, şi să-mi scrii toată pricina pă largii, ca să facii arătare unde să cuvine. Arhonu Sărdară, datoriia mea ieste să-ţî scriu şi să-ţi dau 7rpoî7râp)(ooaav slovjaiv1 şi să te dăşteptă; apoi toată ocăr-muirea şi bună sfârşitul trebiî stă inii măna dumitale. Şi mal multă nu-ţl scriu. Orice bani va fi strânşi acoleâ dinu avaetulă Mării Sale Doamni până înu ceasul ce vel priimi această scrisoare, să-I profthacseştl negreşită la găzdiie, şi socotelile, căndu voru veni dinu judeţe, atunci să voru trimite, cu rămăşiţa ce mal ieste,—fiindă-că acumu să ceru bani la casa domnească dinu avaetă. Vămile s’au apropiat sfărşitulu, căci avemu Noemvrie şi Dechemvrie şi să înplineşte anulă; apoi dumv. nu trebuie să-mi daţi şi mie vr’o ideie şi parigorie ce sumă aă prinsă pănă acumă, ce mal ieste să iasă capetalu, căci căştigu ieste nădejde ? Ci fără dă zăbavă aşteptă pliroforiie, şi nu trebue să vă înleneviţî la aceasta, căci ieă dă aici m’amă silită şi mă silescă spre folosulă vămii, — că numai dă la madeaoa viteloră aă intrată vâmă la casă piste treizeci, patruzeci dă miie dă lei, şi nu numai acestă ajutoră amă făcută, ci şi altele multe, după cumă ieste cunoscută dă toţi dumv., şi nu o puteţi tăgădui. Că, dă nu eram ieă la mijlocă să orgonasescă2 acestea, casa vămiloră toate le păgubea; Xonrov parigorisiţi-mă ce facemă şi unde ne aflămă. Frate, arhonă Sărdaru, ţe-amă trimisă ună plică cu porunci pecetluite către toţi ispravnici dintr’acele cinci judeţe pentru madeaoa slobozenii porumbului şi altă tacămă dă * * 1 Ştiinţă mai de ’nnainte. * Organisez. www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN 53 porunci slobode către lăcuitorî şi îţi scriiamă ce urmare să faci. Şi dumneata, nu numai că nu mă înştiinţezi ce urmare s’aă făcuţii, ci nici dă priimire măcară ; apoi mă mirii cumii dă nu-mi scrii într’atăte pitace ce mi-aî trimisă. Ci dumneata ştii prea bine cătu de încărcată sîntă aici, şi totă îngrijăscă pentru acestea; ci dumneata nu trebuie să te în-leneveşti de a-mi scrie şi a-mi da măcară o pliroforiie, că sîntă la bănuială că nu ţe-aă venită plicurile înă mănă, saă, dă le-ai priimită, le-ai pusă suptă saltea. Amă văzută şi ceia ce-mi scrii pentru Zamfirache, că s’aă dăsfăcută cu dumneata cinstită, şi mi aă părută bine. Iară, pentru Tudorache, că ţe-aă rămasă datoră tl. trei miie şapte sute şi că i-ai trecută înă socoteala mea, mi aă părută răă, arhonă Sărdară, că ieă mufluză nu eramă, şi i-aă trecută aceştiia în socoteală-mi; nici omulă stricată nu ieste, după chezăşiia ce ţe-amă dată. Cu toate acestea ieă, aducăndu-lu aici, căci eri aă venită şi Zamfirache şi ielă, după zorulă ce i-amă făcută, cătu pentru şapte sute, mi aă dată fâgă-duială că îi va răspunde aici, la dumnealui Căminară Poli-zache, şi, luăndă adeverinţă, îţi va trimite-o. Iară pentru trei miie mi-au'arătată o adeverinţă a Mâcescului că i-aă lăsată dipozitonă acolă, şi dumneata trebuie să fi priimită adeverinţa aceia, căndă o videai scrisă cheară cu slova Mă-cescului, căci ţi-I răspundea dumitale. Cu toate acestea ieă îi voiă pune sula înă coaste, ca ori singură să viie, saă sâ-şî trimiţă vechilu să scoată bani dă la Măcescu şi să ţi-i răspunză. Ci fii odihnită, şi nu te căzni, că chezJşiie înă văntă nu-ţi daă niciodată. Auzu că capre s’aă tăiată la Gorji, la Mehedinţi, la Vâlcea, şi mi-aă părută rău. Cu toate acestea, fiindcă auzirea aceasta ieste adevărată, dumneata scoate mumbaşiră dă la Căimăcămie şi trimite cu ună omă dă ai noştri dă acoleâ ca să înplinească avaetulă, fără a rămânea rămăşiţă, nici la Mehedinţi, nici la Gorji, nici la Vâlcea, măcară ună bană măcară, şi avaetulă, atătă dă la capre, cătu şi dă la vitele mari, să să strângă bani la dumneata, şi să mă înştiinţezi ; şi dă zoră mumbaşiriloră zalh[analeî] să strângă toţi bani www.dacoromanica.ro 54 CORESPONDENŢA LUÎ D1MITIUE AMAN avaetului şi să-I răspunză la dumneata, fără a-i îngădui la mai multă întârziere. Şi aşteptă răspunsă curată dă la dumneata pentru această madea. Cărţile ce mi-aî trimisă, însă una către Postelnicu Nico-lache şi alta către Spătară proină Caimacamă, le-am dată. Şi iată răspunsă dă la Postelnicu Nicolache. Iară dumnealui Spătaru aă dată făgăduială că să va agrichisi cu dumneata pentru nooă sute şi atăţea dă lei ce au rămasă cusură datoră dină avaetulă vămiloră şi ală untului; ci orîce-ţi va mai scrie pentru aceasta mă vei înştiinţa, şi, dă care cum-vaşi nu-ţi va răspunde bani, scrie-mi iarăşi, ca să daă zoră. Pentru Doljă, pentru dooă sute dă ocă untă ce ai scrisă Aghei Alecache că le-ai răspunsă cu greşală la socotelile Diiuluî, nu trebuia dumneata să-i scrii pănă nu-mi scriiai întăi miie pentru aceasta; căci ieă, căutăndă perilipsisă ală Doljului, să arată 13.427, iară nu 13.227 ocă, după cumă îmă scrii miie acumă, şi la Aga Alecache ; dină care să înţelege că aă intrată şi acele dooă sute ocă. Ci ieă cartea n’amă putută să o oprescă, ci i-amă dat-o, şi, întrebăndu-mă pentru aceasta, i-amă zisă ca să-ţi dea răspunsă, ca să-ţi cauţi cu mine ; căci socotelile domneşti nu să mai potă întoarce după chefulă dumitale; şi aşa cu acest cuvântă 1-amă adormită. Ci să vede că nu ieste nicio greşală, ci numai o idee a dumitale; ci pentru acestă felă dă lucruri întăi mie să-mi scrii;căci apoi greşăştî. Şi bani orăndueli ce ţe-amă trimisă pentru untă, care s’aă dată înă priimirea beceruluî, dă nu i-ai priimită pănă acumă şi vezi întârziere, scrie-mi ca să-ţi profthacsescă cărţi, să ţi-i răspunză mai curăndă şi fâră zăbavă. Priimeşte şi această carte dă la chiră Mânu. Şi sînt ală dumitale ca ună frate, slugă, Scarlată Căm. 820, Noemvrie 6. 132. ripoax'ivto (— mă închină cu plecăciune). Amă priimită scrisqarea ce mi ai trimisă dă la tata Hagiu, care scrisoare amă arătat-o, atătă dumnealui Velă Post., cătă şi Mării Şale lui Vodă, ca să-lă îndreptezu dă catigoriile ce i să www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUÎ DIM1TRIE AMAN 55 făcea mal nainte, şi mi-au dată răspunsă pe chel (sic); ci ieă amu dată chezăşie că tata Hagiu nu ieste acelă felă dă omă. Ci într’acelaşî chipă vel arăta tati Hagiului, şi să n’aibă niclo grijă, că cinstea dumnealui o caută ca luminile ochilor miel, şi îl voiă fi bună prietenă pănă înă sfărşitu vieţii, fără făţăriie. îngrjjăscă cu totă dinadinsulă şi pentru muşteriă ca să-î găsescă pentru seă, de a-lă da, şi cu ală doilea voiă scrie. Arhonă Sărdară, nu să putea mal multă răă să-mi faci, şi mal multă necază să-mi pricinueştl dă cătă ceia ce mi-al făcută, adecă căci mi-al zăbovită plicurile lui Zamfirache mal multă dă 30 dă zile la dumneata şi i le-ai dată întocmai după ce aă venită înă Craiova. Dină care pricină mi-aă rămasă toate trebile mele acol6 baltă, şi nişte scutelnicl nefăcuţi, şi altele. Cu toate acestea dumneata îngrijaşte şi nu înceta de a scriie lui Neagoie pentru banii vămii după vite i pentru avaetulă viteloră mari, şi pentru avaetulă rămătoriloră, căci să adună bani îndăstul asupră-I, şi să nu să încurce omului; şi îl mal trimite vre ună ajutoră, pă cine vel socoti. Fă-I şi osebită ajutoră dă la Căimăcămiie, şi mă înştiinţează şi pe mine, ca să amă ştire. Ieă peste doo, trei zile plecă afară, unde amă să zăbo-vescă zece zile; dă care nu lipsiiă a-ţl da dă ştire. Această carte către cumnatu Petrache şi acest răvaşă către chiră Mihale Coca şi către chiră Anastase Zoie să le dai; şi le vel arăta şi dumneata prină graiă cele ce-ţî scriă. Şi sîntă Ală dumitale ca ună frate, slugă Scarlată Căm. 820, Noemvr. 7. 133. Te vel pliroforisi dumneata dină alăturata carte a lui chiră Ianache Stoienescu dă cele ce-mi scrie; pentru care te rogă pentru hatărulă mieă să iconomiseştl a să mal scădea dină datoriia ce are să dea, şi şi ieă dă aici voiă iconomisi cătă voiă putea, pentru că voiă să slujăscu dumisale H. Mustafâ capanlău, carele aă ridicată acestă untă. Ci dumneata vel chema pă chiră Ianache, şi îl vel arăta cele ce scriă, şi, ajungăndu-te cu dănsulă, mă vel înştiinţa ce ico-nomie i s’aă făcută şi cătă s’aă scăzută, ca şi eă aici şi www.dacoromanica.ro 56 CORESPONDENŢA LUÎ DIMITRIE ^MAN fj ... dumneata acolea cătă vomă putea să iconomisimă. Aid dumitale ca unu frate şi slugă , ’ Scarlată Căminară. . 820, Noerpv. 7. Insă iconomiia să fie foarte pă taină, să nu să vădească şi la alţii şi să'ne aprindemu pae mu capă. 134. Pentru acei tl. trei mie dă la Măcescu, ce i-au lăsată dipozitonă Tudorache ca să ţi-I trimiţă şi nu ţi i-au trimisă, şi, după zorulă ce i-amă făcută lu Tudorache ca să să dăsfacă ‘cu dumneata, era cheară singură să viie ca să ia bani dă la Măcescu şi să ţi-î aducă, dară, întămplăn-du-să dă aă murită unchi-săă într’aceste zile,, aă rămasă ca să dăsfacă nişte socoteli ce aă avută cu mănăstirea Colţii, şi trimise vechilu în locu-î pă frati-săă. Ci vei scrie şi dină partea dumitale Măcesculuî dă ce nu ţe-aă trimisă bani, ce i-aă ţinută la dănsulu ; ci acumă să ţi-î răspunză cu dobânda loră dină ceasulă ce i-aă priimită, dă vreme ce i-aă ţinută pănă acumă. Iar ceilalţi şapte sute dă lei i-aă răspunsu la dumnealui Căminaru Polizache, şi au luată şi răvaşu, pă care îlă aduce frate-săă. 820, Noemv. 8. Săntă a dum. slugă: Scarlată C[ă]mLinariă]. 135. Decembre 1820. «Globe cojocar, Nicolae şină Ştefu, Dumitru şină Gavrilă, Mitraiche Ungureanu» se învoiesc cu Aman «ca să-i facemă straşina la gardu unde săntă casăle dumisale, şi noi să facemă straşina cu mărăcini noştri, cu cue, cu pari, totă ai noştri, gardu jură înprejură ; să facemă straşina bună, cu mărăcini de porumburî, şi totă lucru bună să fiie ; cu tocmală tl. 60, adecă o sută şalzăcî, cu sorocă pănă la Paşti să-î dămă straşina făcută. Iară, trecăndă peste sorocă şi nu va fi straşina făcută şi să va întâmpla cu noi vre o zăăuială saă cheltuială, să fie totă de la noi». 136. 27 Decembre 1820. Dimitrie Zătreanu către Aman, despre cei 1.160 de lei «din banii vinăriciulul» de la Gorj, aduşi cu Costachi Măldărescul. 137. 27 Decembre 1820. A. Vellaras către Aman, cerînd www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUX D1M1TRIE AMAN 57 «scrisoarea dumisale Mareluî-Postelnic către capuchehaiaua Vidinuluî» ; să ceară bani pe unt de la capuchehaiâ. Să-i comunice şi lui cît a dat pentru cetate şi pentru Paşă. 138. C. 1820-30. Foiţă pentru viie a cocoaniî Pipicăî, cheltuiala ce să arată la vale tl. pr. 13 20 tăiatu viei. 9 30 la săpa[tul] viei. 16 10 ipacu totu la viie, la săpatu. 3 io doo cară de moricinl. 10 15 doo cară dă nueli. 24 ce amu dată la zidari pentru meremetu hanului, ce amu datu legumi la Ţăganî. 10 ce amu datu pă cuie de ferii. 9 pentru dulgheri ce au făcuţii uşile i la fereşte. •13 20 ce amu datu la praşila viei alu doilea. 24 se amu datu lecumă la viie. 16 20 amu datu la blane pintru trebuinţa grajdului. 7 ce amu datu la dulgheri ce au făcută esli greaj-duluî. 76 ipacu pă cuie de fier. 132 30 139. 15 Ianuarjţ82i. Ordin către Aman de a da lui Isuf-Aga 12.000 de ocă de unt şi căruţe de-ale Vidinuluî, pănă la schelea Nicopoleî, dînd Turcul chirie. — Greceşte. 110. După pofta sănătăţii. Dintr’o altă alăturată carte a Mării Sale lui Vodă pe largă pliroforie vei lua dumneata, şi îndată să-î dai totă felulă mănă de ajutoră aducătorului ca să ridice această marfă, făcăndu-i înlesnire spre săvârşire a i să face şi cară dină satele Diiulu! ce săntu orânduite spre ridicarea aceşti! mărfi www.dacoromanica.ro 58 CORESPONDENŢA LUÎ DIMITR1E AMAN fără de zăbavă, a nu cerca vre-o discoliie, şi să plătească chiriia lăcuitoriloru. Şi săntu '821, Ghenaru 16. alu dumitale gata : Vel Vist. Cinstitului dumnealui bivu Velu Sărdaru Dimitrie Amanu cu întreagă sănătate. 141. 6 Februar 1821. Ordin către Aman de a da omului unul capanlîu 14.000 de «ocă de unt şi căruţă» de la cele şapte sate (^wpîa) ale Vidinulul. 142. Craiova, 17 Februar 1821. Mihali Coca către Aman. «Pentru madeaua untului» : un om al lui Ienachi Mimi a cerut 14.000 de ocă. S’a trimes o parte cu carăle. «Căci sînt trei zile de cînd mă caută Văcărescu şi Caimacamul, şi, care e pricina, nu ştiu». Mal dase «înnainte» 12.000 de ocă. — Greceşte. 143. Craiova, 27 Februar 1821. Mihali Coca către Aman. A răspuns lui Scarlat că «de la 6 Dechemvre au ieşit 50 de tulumurl cu 10.300 ocă de unt, şi său 12.000 de ocă: untul aud că a început a se împărţi; din care a luat şi Paşa 2.000 de ocă, iar dumnealui Nicola nu-mi scrie ho-tărît, ci numai din auzite ; iar săul nu vreau să-l primească. Şi scrie şi pentru cît unt a luat cu o întreială şi cît avem aici în Craiova: i-am răspuns că pentru întreială am luat numai de la dumnealui Ianachi Stoienescu, iar de la altul n’am luat. Pentru unt, ni-au rămas acolo 31 de"feulumurl, care s’a pus în pimniţă (îr.|j.v:r£a) tot, şi a închis uşa pim-niţeî cu scîndurl (aavîSia), şi s’a bătut în cuie (exap'fwOrj) ca să nu rămîie bănuială că se va părădui de la cel din afară (s^coTspizo'jc). De la chir Nicola din Calafat n’am niclo ştire, nici nu-mi scrie... Voiam să merg eu însumi, dar drumul nu e practic (impiziot;; si':), şi mă tem. Omului dumisale Ianachi Mimi i-am făcut teslim unt 14.024 de ocă. Tot atîta, adecă 14.024 ocă, 200 de dramuri, a luat şi polcovnicul Petrachi cu el la Izlaz, ca să iea adeverinţă de la acelaşi, căci aici n’au vrut să-mi dea adeverinţă. (Fiii săi au fugit de la www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUÎ DIMITRIE AMAN 59 Drăgăşant peste Olt.) Eu aş vrea bucuros, de altfel, să merg la Vidin, dar mă tem pe drum.» — Greceşte. 144. 1821, 7 Mart. Polizachi către Aman. Vorbeşte de «âxxxaaxao:ai xoo xa'.poij : xâ xoo Sâ|j.[j.7.xo<; oaa [roi Ypâ'pexe, Ssv eivai ~Xsov Xa'po<; 5iâ vâ aăţ eira) x;.7xoxe, xaO’wc xal s5(o ~âa-y_o[j.sv ys'poxspa: xb Booxoopsaxi sxOaae (?) St’ ’oXov: ot âpyovxe;; s'poYav [rovov 6 BtcmapTjc tfnXwc ep-eivev xai ol xovaooXo:, oiuvs^ xai aoxoi IxoLp.âCovxar etvat rpoooQ, xopteoet, y.as Stă xl Ssv r^eopop.£V o.Tto xâ aapyâxia [J.av0âvop,ev oxt Toopxot Sev eîvat. *0 BaatXtot; KapaStăc eoplaxîxai ele Oa^âvi xai etvat vâ e’XO'ţ], c XsŢooa'., xai xoxe 'p'jYoov xai ol v.atp.azâp.toe?;- eyâ) elp.i sxot]J.or (ie ajiioax; o0xv ţpsoYoov ot xovaooXoi vâ 75070) v.ai £70). («Neaşezările vremii: ale Vămii cîte îmi scrieţi, nu mal e vreme să-ţi spun ceva, precum şi aici şi mal şi: Bucureştii s’aă pustiit cu totul; boierii au fugit; numai Vistierul Filip a rămas şi consulii, cari şi el se gătesc; e teamă, stăpîneşte şi, pentru ce nu ştim : de la serhaturî aflăm că Turci nu sînt. Vasile Caravia se află la Focşani şi e să vie, cum se zice, şi atunci fug şi caimacami: eu sînt gata ca îndată ce vor fugi consulii, să fug şi eu.») 145. Cinstită scrisoarea dumitale dă la cinci ale următorii luni cu plecăCune amu priimit-o, şi amu văzută cele scrise; la care dau răspunsu dumitale că pă aici s’au făcută mare turburare dă frica hocomaniloră ce aă călcată Piteşti: asnoapte aă fostă cea mal mare frică, dă nu ştiia nimenea care unde fuge şi unde se duce. Şi dintr’această pricină nu pocu înştiinţa pă dumneata pă largă pentru cele după aici ale vămi; însă şi catastişele le-au luată tovarăşu, dă s’aă dusă cu ele la Sibiiu, înpreună şi cu nahtu de bani ce s’a afla aici, atătă aî vămi, cătă şi al havaetuluî. Atătă pofiu înştiinţa dumitale cu perilipsisă pă dăn afară ce au prinsă vama pă luna lui Ghenară şi Fevruaru: Ghenară aă prinsă tl. şapte mii, nescoţăndu al nostu ce este orânduită; Fevr. aă prinsu tal. şase mii, iarăşu nescoţăndu ală nostu ceia ce este orânduită. Dară dintr’aceste şase mii avemă datorii www.dacoromanica.ro 60 CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN multe: vama pământului la pieile dă epure. Iară pentru Martă nu pocu da dumitale niclo pliroforie, că Domnulă ştie cuinii ne aflămă. Pă această lună a lui Martu au trecută pănă astăzi pă doo tărgu[rî] şapte sute şase rămătorî iară celelalte negoţăturî n’aă trecută nimicyi. Şi săntă ală dumitale plecată slugă ’82i, Martie io Costandină Goliianu. Căinenl. [V-o:] 1821, Ţpd|j,axa xob KwatavTivo’j 6ajj,saîoo Ktmevîoo; Scrisorile lui Constantin vameşul de la Cîinenî.] 146. Rîul-Vadulul, 11 Mart 1821. Const. Golia-P^r. (?) către Mamos'. Asv s'/w dXto xi vd aac; Ţpd'Jao îtapâ [rbvov aotip §o£d£co xbv Ilav-xo56vct|j.ov Sxi [îs ey_d.ptaev xrjv Corjv 6 xîpxvoc; Kaiuxâv l'twp'fdy/ijc KdpCtaArjc xâ os dXa oaa siraOa, eVxc; 6 0soc xo Ţivoazo. («N’am alta să-ţî scriă decît numai mulţămesc Atotputernicului că mi-a dăruit viaţa tiranul căpitan Iordachi Cîrjaliul, iar celelalte ce le-am suferit, unul Dumnezeă le cunoaşte»). CîţI bani domneşti şi aî vămii ce am strîns la lipsa (sle^ sXkJiiv) lui chir Luca, precum şi ale mele, mi le-aă luat toate, precum şi hainele mele ; am rămas numai cu ce se găseşte pe mine : cîteva catastişe ce aveam la mine, mi le-a dat fără să facă vre-o pază; dar de trei ori am îngenun-chiat ca să mi le dea... Mina mea cea dreaptă mi-aă luat-o puţin cu iataganul... Tiranul m’a legat cu mînile d’innapoî cu cingătoarea mea; şi m’aă dus între eî (ava jisaa) de la Cîinenî..., şi m’aă aruncat în temniţă sus în iatac, cu celebi Lucachi şi cu Băjescu (MjtsCsaxo)... In acest ceas a venit un Romîn aici la Rîu-Vaduluî, şi-mî spune că n’aă rămas la Piteşti, ci aă tras (sxpdovjSav) spre Cîmpulung.» 147. Dass ich Endesunterfertigter am heutigen Tage von dem in meinem, in der Fleischergasse gelegenen Hause wohnenden Inwohner Bojari Demeter Aman an bedungenen Ouartiersgeld ein hundert Rfl. louw. Miinze richtig einp- 1 1 Fratele lui Aman. www.dacoromanica.ro CORESrONDENŢA LUI D1MITRIE AMAN 61 fangen habe, bestăttige hiemit. Hermanstadt, den i i-ten Aprill 1821. Mathias Pilder Tot astfel, pănă la 22 April 1822 (pentru terminul April-Iulie), chitanţe de la Susana Greger. Inchiriase de la ea (19-20 Octombre 1821) «die ganze obere Gelegenheit durch die Weise, sammt Pferdestall, Wagenschopfen, Heu-behăltnisse und Holzmagazin in meinem in der Zwerg-gasse befindlichen Ilause», pentru 100 de florini lunar. 147. Braşov, 19 April 1821. Petru Apostolos către Aman. «Atîta numai din Craiova că, în săptămîna cea mare a Paşteluî, nu era nimeni în Craiova; toţi fugiseră, rămăsese cu totul pustiu; şi ceauşul care o cîrmuia (oisorspav) după Paşti, aştepta pe Caimacam cu Turci, cum zic cu siguranţă, că au năvălit (ep.Sb'.av). De la Bucureşti tot aceleaşi, numai pentru cel doi Turci cari au venit cu firmane spun, dar n’a ieşit pentru ce veniră. Pentru Ipsilanti, alţii zic că numai la Tîrgovişte se află, şi alţii zic că a fugit. Un altul tot acolo se plînge că n’are haine pe el. «Ceauşul din Craiova cu Logofătul Petrachi rni-au scris numai o scrisoare, dîndu-ml de ştire că se află în Craiova, şi atunci Serdarul Diamandi, eforul Craiovel, a pus telal pretutindeni şi a spus cum că vamă nu mal e de plătit de către cineva, şi astfel s’a făcut oprirea (arâT.c;) a toată vama.» 148. 30 Maiiî 1821. Socoteala «dă milele vinericuluî Vlah-seral ce are la judeţele Romanaţulul i al ii Gorjuluî, şi suma ce au prinşii îniî lt. '820»: 1108, 64. 149. Vidin, 21 Iunie 1821. Mihali Coca către Aman. N’a primit bani dina! săulul. Cere 10.000 de lei prin Vasilachi Papadopulo şi Slugerul Mihalachi pentru o afacere. Pe dos e iscălit: Stamati Paris (româneşte). ICO. Vidin, 2 Iulie 1821. Mihali Coca către Aman. N’a putut lua bani de la Paşă, care a declarat că-î trebuie săul pentru mutpac; «nu m’a lisat să-l dau Ieniceiilor». Pentru www.dacoromanica.ro 6â CohESPOKDENţA Luî DIMlTHlE AMaN unt, strînge banii capuchehaia şi-î trimete Caimacamului. Iscălitura românească a lui Stamati Paris. 151. Vidin, 12 Iulie i82i.Mihali Coca către Aman. Pentru afacerea celor 10 000 de lei. Paşa nu dă «nicîun ban». «Nu pot să scriu cîte mă îngrijesc» (aa^oXoOoov). Caimacamul îl cere pe Coca la Craiova pentru socoteli. Acolo-î sînt copiii şi casa. Salută pe «zoxdva nuri] xcd m apymzoKmXâ aac, 6piOLâ>c xai tov TCeXe|j.;ri KoarâxY]» («pe cocoana Pipi şi pe copiii d-tale, şi pe Celebi Costachi»). Contrasemnat de Stamati Paris, româneşte. 152. Vidin, 23 Iulie i82i.Mihali Coca către Aman. Pentru cel 10.000 de lei. A primit 2.750 de la Slugerul Mihalachi Hagi Costa. Contrasemnat de Stamati Paris, româneşte. 153. Vidin, 26 Iulie 1821. Mihali Coca către Aman. Pentru cel 2.750 de lei. «De la prea-înnâlţatul Paşă nici ptnă acum n’am luat nicîun ban, şi nu ştiu ce să facem ; iar săul ce era în magazie, azi am căpătat voie să-l dau Ienicerilor cu 42 de parale; să facă Dumnezeu mila să strîngâ acel bani!» îl calomniază la Craiova pentru său StanciuVlad: să cerce el a lua banii de la Paşă! — Contrasemnat de Stamati Paris, româneşte. 154. Adecă noi, satu Almăj[u]luî, dămu adeverinţa nostră la mănile lui Dicu sănu Stană otu Almăjă precumu st ştie că i-amu dată aeastă adeverinţă a nostră la măna lui ca să dia oriunde va găsi locu ca să pusluşască, şi de către noi să fie odihnită, findă oină cu capă, fără p[ă]rinţî. Şi ni-am iscălit mal jos ca să criază. 1821, Agust 15. Eă, Dumitraşcu Truşcă adevăr[e]zl » Mărină Buhâilă » » Ionă Grinducu » » Stană Grădinară » » Matei Părcâlabu » » Ionă părcâlabu, cu totă satu». www.dacoromanica.ro COKESPClNDbNţA Lllî DIMITME AMAN 63 155. 18 Septembre 1821. împrumut de la Aman (230 de lei) cu termin «dă şasă luni după eşirea înă ţara noastră», cu 5 taleri dobîndă pe lună. 156. [Mihaî Lăcusteanu către Aman.] Cu prea-plecată scri- soare înştiinţizCt dumitale că la magazie aici, la Carvasarâ, nu s’aă firositu mai nimică, nici la prăvăliie n’aă umblată pănă acumu nimini. Darii la casă numai sobele stau, darii fereştile, hiar[e]le s’aii prăpădită. Şi săntii şi Turci inii casă. Darii vinu care au foştii aici, la hanii, ce au scăpată, vre o doa sute de vedre, şi l-aii vânduţii Costi cu ridicata, vadra pă tl. unii leu, şi pă Costi nu 1-amă găsită aici ca să-lu întrebă şi să-I iau bani. Că zice că este la Ocnă, acolo şade. Ce voiă să mă ducă eu acolo ca să vorbescu cu elă şi să-i iau bani. Iară raichiu s’aă prăpădită. Câtă pentru viile de aici, s’au culesă şi au eşită doa buţi cu vină. Cătu pentru moşiia Zănoaga, amu fostă : cătu pentru bucatele de ană, le-aau dată Dumitru pă la oameni; adecă bucate au dată, iară bucate să ia, totu oca pă oca', iară dijma de estimpu n’au străns-o pănă acumu ; şi eu le-amu dată loră de ştire pentru bani, ce ş’au pusă soroace; iară la Corlă-ţălă nu au fostă pănă acumu, pănă căndă mă voi întoarce de la Drăgăşani; că acumu sântă aici la viie, la culesu, la DrăgăşanI. Caru şi unu bou care s’au lăsată aici, la Vasilie Cărăumaru, s’au luotă, şi nu s’aă mal găsită. Ce numai ună bou 1-aă găsită. Câtă pentru scutelnicî, amă începută ca să iaă bani. '821, Octomvr. 4. 157. [Aceleaşi către acelaşi.] Cu prea-plecată scrisoare iară facă ştiută dumitale că amă triimesă pănă acumu trei scrisori şi acumă te înştiinţăză de aici, dină Drăgăşani, că amă scosă o bute de vină ca de vre-o sută de vrede (sic), şi eă vinu l-amu aşăzată cu vinu dumnealui Şâtrarulul Ştefană Deşliu ca să mă înştiinţezi ori de să aridică vinu şi unde să-l pul. Şi viia trebue săpată şi gardu trebue făcută, că prăpădeşte viia vitele şi porci. Că eă, căndu amu venită, pă nici ună vieri nu amă găsită aici, la Drăgăşani, şi acumu www.dacoromanica.ro 64 CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN au venită vieri doi, iară Stancu Curcă este totă fugiţii; nu l-am putută găsi. Că amu dată de ştire şi la zapciî ca să mi-lă găsască, şi să mă înştiinţăză. Şi pentru Vasilică viăoru (sic) de la Craiova, ce o să-î făcu, că nu-mî dă nicîo pară dinu bani vinului, că-mi arată că tl. 84 i-aă luotă Turci, iaru ceîlanţl i-au cheltuită, şi-mî zice că, pănă căndă vel veni dumneata, atunci să-I el socoteala. Dar miie îmi arată alţi oameni că nu i-au luotu Turci nicîo pară, darii minte. Ci dumneata să-mî scrii ce voi să-î făcu, că, să fiie vremile ca mal nainte, eu aşi şti ce să-î făcu, darii îmi stă înpo-trivă : numai cu bine umblu pă lăngă eî. Că eu acumă plecă ca să strângă bani scutelniciloră şi să văzu şi pentru socotelile moşiiloră. Că pănă acumu abiia amu văzuţii. Pentru culesu viiloru, că, peste totu, vinu au eşitii trei buţî, adecă una bute de aici, dinu Drăgăşanî, şi doau buţî dinu Craiova. Şi să luămă cinstită şi stăpănescu răspunsu dumi-tale... 821, Octomvrie 7... Şi tl. 10 să priimeştî de la dumnealui Şătraru Ştefană Deşliu, că amu dată la omu dumisali Costi, că nu avea cu ce să culeagă viiele, şi să-mî scrii dacă vel priimi bani saă dacă nu-î vel priimi, ca să ştiă. Cătă pentru vină, unde-lă va duce dumnealui Şătraru, să-lă ducemă şi noi. 158. [Acelaşi către acelaşi.] Cu prea-plecată scrisoare înştiinţăză dumitale că pănă acumă nu amă trecută la Corlăţălă, că amă avută alte trebî; ci socotescă cu-răndă să mă ducă. Cătă pentru viia de la Drăgăşanî amă cules-o, şi aă eşită numai o bute de vină ca de vre-o sută şi maî bine de vedre de vină, şi amă lăsată vinu cu ală dumnealui Şătraruluî Ştefană Deşliu la ună locă, şi amă triimisă scrisoare către dumneata, unde să-lă ducă. Cătă şi pentru viia de aici, s’aă, culesu, şi aă eşită ca la o sută optă-zăcî de vedre de vină; ci nu 1-amă putută să-lă vănză, că nu dă la preţl niminl. Iară, pentru stupi, căndă eă amă venită, i-amă găsită ucişi de Dumitru isprăvnicelu, şi aă eşită patru vedre de miere, cu preţl vadra căte tl. 11,—şi încă bani nu i-amă priimită pănă acumă toţi, numai după miere. Iară, pentru datoria loră, staă pă www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN 65 locu şi zică că nu au bani să-mi dea. Că le-amu dată felî de felî de zorii, şi nu amu ce să le făcu. Câtă pentru viieri dă la Drăgăşanî, i-aă pusă satu la biră. Cătu şi pentru scu-telnicî, de aicî, dinu sudă Doljă, carii îi pusasă la biru, ci amu umblată, şi iară s’aă îndreptată totă cumă aă fostă. Iară, pentru calabalăcu ce este lăsată la carvasară josă, amă căutată, şi staăpănă acumăbine. Iară la prăvălie şade unu Antonie Neamţu Cizmaru, şi nu s’aă farmată nimică pănă acumă. Iară, pentru lăzile ce săntă cu marfă înă prăvăliie, nu poci ca să deşchiză eă acumă, că nu e vreme, că nu-mi foru (sic) fi stricată nimică, că văză că săntă uşile bune, după cumă le-aţi închisă dumneavoastră. Iară, pentru casa de la Sfânta Troiţă, săntă Turci înă casă, şi uşi, fiiar[ă] aă giamuri nu aă rămasă ; numai sobele staă pănă acumă. Şi pă mine aă umblată ca să mă prinză Turci, să le dregă casăle, şi eă amă prinsă dă veste şi m’amă păzită pănă acumă. Şi să arăţi coconului Costachie că amă fostă eă dinpreună cu copii la Cîuturoaiia, şi staă calabalăcu dumisali bine, ci numai săntă lăzile deşchise; ci să mă înştiinţăzfe] ce voi să-lă (sic) facemă. Iară, pentru cară, amă dat-o la chiră Ispiră ca, cu ce preţî să va rupe, să o plătească; că amă cercată la săpunari şi m’aă lovită numai cu cinci lei pă ocă, şi acolo şoareci o prăpădiia, şi aşa amă dat-o, şi, căţi bani amă strânsă, totă la Ispiră amă dată. Vei şti, pentru Pană, că nu va să viie, zice că nu-şî lasă elă copii la vreme de răzmiriţă şi să plece la dumneata, ci nicî eă nu poci ca să-i daă zaptă ; iară de la Vasilie vieru de la Craiova nu amă luotă nicio pară; că nu ţi le poci scriie căte blestemăţii săntă asupră-î. Gi numai să vă aducă Dumnezăă sănătoşi, ca să maî vorbiţi. Şi, pentru vinu de ană, 1-aă vândută Costi cu preţî tl. i vadra, şi aă eşită vedeţs/c,) vre (sic) 221, şi săntă şi raichiă vedre patru, şi trei ocă eşite dină drojdie, şi s’aă vândută vadra cu ti. 5. Iară raichiu de ană s’aă prăpădită. Şi să amă cinstea şi stSpănescă răs-punsulă dumitale. Şi ăară săntă ocă 26. '821, Octomvr. 9. [La 8 scrie greceşte Ioan Poroineanu.] Aman. 5 www.dacoromanica.ro 66 COnESPONDteNţA tuf DIJlITRIE AMAN 160. 4 Novembre 1821. cStaicu Brătiia», «Căpitanu Evană» şi «Matei Slătaru», chezaşî, arată că au luat de la Aman 80 de taleri «cu sorocii pănă la Paşti». 161. Amu priimitu dooa cinstite scrisori ale dumitale: una de la Ocmvr. 20, iaru alta de la Noemv. 4, şi amu văzuţii cele ce-mi scrii. Că e ii am ii scrisii pănă acumii cinci scrisori dumitale: ci să vede că nu aii veniţii. Cu toate că iată te înştiinţăzii acumii pentru cele ce am ii putută de amu făcută pănă acumă, că la Zânoaga la moşiie amă fostă de do ori pănă acumă, şi nu amă putută ca să scoţi mal multă de tl. 20 de la Dumitru; iară stupi i-amă ucisă, şi aă eşitu numai patruzăcl şi patru ocă miere, înă care s’aă văndută cu preţă vadra tl. 11. Iară cânepă nu e, că aă bătută piiatra; cătă şi viile Ruinăniloru. Iară, pentru porumbi, s’au dijmuită, şi săntă la Zănoaga doaî vaci şi o mînzată, şi amă tiiimisă şi bou care aă rămasă de la Craiova totă la Dumitru. Denă fănă, elă nu aă' cosită, numai patru care aă făcută ; că zice că n’aă putută, că i-aă fostă frică. Iară, pentru casălî de la Craiova, de la Sfânta Troiţă, săntă totă Turci într’ănsele ; adăvărată că săntă sobele şi paturile, cătă şi uşile, iară numai unu Dumnezăă ştiie cuină săntă făcute. Cătă pentru lucrurile ce săntă înlăuntru la carvasarâ, amă cercată ca să le scoţi, să le iaă înscrisă, dară nu amă putută, cătă şi la prăvălie; ci eă, căndă voi vedea că-mi vine miie, amă purtare de griji. La Cornăţălă amă fostă, şi omeni săntă toţi sănătoşi: n’aă perită niclună omă. Iară vinu care aă fostă, ce aă băută panduri, iară care aă mal rămasă, s’aă înpărţită pă la omeni; care ţi le voi arăta mal josă,—cumă şi porumbu 1-aă luotă Turci cu totă, şi ce aă rămasă, s’aă înpărţită totă la oameni. Optă bol şi doua vaci şi o mănzată săntă, şi ol treizeci şi trei, căte săntă, că şaisprezece ol aă murită. Iată că-ţl arătă câţi porumbi săntă la oameni, după arătare isprăvniceluluî la Corlăţălă : ocă porumbă 3 980 săntă daţi la oameni, şi săntă şi 408 ocă de grăă, totă la oameni, şi săntă 188 de vedre de vină, totă la oameni date. Cătă pentru dijma de estimpă, amă www.dacoromanica.ro COTlESroNDEtjŢA Lui DIMITR1E AMAN 67 dijmuită eu, cătă porumbu i fănu. Dară nu amu strânsă până acum îi dijma; iară ferdele au eşitu 431. Cătă, şi fănu, căţî bani au eşitu la dijmă, tl. 90, şi bani săntă totu la oameni. Şi grău l-au dijmuiţii Matei, şi săntu 900 zinopl; cătu şi cânepa, ca (sic) n’aii dijmuită, că n’aă vrută Rumâni ca să lase pă Matei. Iară Gheorghie Cărăumaru aă vândută doa buţl cu vină, butea căte patruzăclşi optă de vredre (sic), şi şase ocă, una cu parale 8, iaru alta cu parale 6, şi raichiu, vedre 24, cu parale 32 oca, şi bani sântă totă la elă; numai Matei aă luată tl. 150, şi, cerăndu-I eă bani, aă zisă că nu are ca să mi-I dea acumu. La vie amu găsită ştiru câtă omu de mare, şi amu pusă oameni de aă săpat-o, cu vieri cu totu. La Bibescu amu foştii, şi nu amil avută niclunu folosă, ci, după cumă amu putută, amă făcută, cu destulă grijă, că toţi care săntă la moşii, sânt dinpreună cu Turci, de scotă datorii, iară eă amă umblată săngură până acumu. Ci dumneata să-mi triimeţl foae pentru căţî bani sântă al cailoră, ca să ştiu; că aşa nu ştiu pă cine să apucă, că nici Matei nu ştiie bine Cătu şi pentru bani sării, care săntă la Rumâni. Şi să mal scrii şi cătră dumnealui Spătaru Bi-bescti ca să-ţi mal dea mână de ajutori la moşie, că aşa săntă moşiile cu prope (sic). Şi să spui coconului Costaiche că amu fostă eă la Cîuturoaia şi amă văzută calabalăcu dumisale acolo: stă bine până acumă. Şi aceste de la moşie le amu luotă scrisă eă; toate trei clăi cu fănă le aă luotă Rumâni, dinpreună cu scutelnici. Ci iată că-ţl arătă căţî bani amă scosă până acumă, şi grău 1-aă luată Turci de anu trecută. taler! 150 De la Cluceru Ioniţă Puroineanu. 35 Gheorghie Căntaragiu scutelnicu. 70 Gavril scutelnicu. 16 Ştefană şină Gherghie otă Almăjă. 15 Dincă. 35 Dragomiră Stănăulescu otă Corlăţălă. 35 Ilie alu Mare. 35 Ionu bătrănu. www.dacoromanica.ro 68 CORESPONDENŢA LUÎ DIM1TRIE AMAN 17,20 Dicu Prună. 35 Stoiană Ma[n]ta. 25 Nicola Brătiia. 35 Efta Sărbu. 37,2o Ionă Caraţoiu. 24 Radu Caraţoiu. 20 Sava Rotaru, din bani cailoră. 56 Vasilie VâgâI, dină bani sării. 40 Dincă Cebucă, dină bani sării. 20 Ionă Drănăanu, dină bani epuriloră. 41 Dinu Văgâî, bani sării. 40 Mihaî Mocolcă (?), bani sării. 30 Iliie Stănculescu, bani epurl. 16 Marină Grecu bani epurl. 878 Aceşti bani amupriimită pănă acumu, şi i-amă dată la chirii Spiră, nepotu lu chirii Anastasie Vărvoreanu, şi să amil cinst. răspunsulă dumitale. Şi săntă ală dumitale '821, Noemvr. 30 plecată slugă Mihaî Lăcusteanu. Şi Costi să află aici, şi să închină cu multă plecăciune, sărută cinst. măna dumitale. Pe viziteu l-a băgată la Si-litaru, şi nu ştiu ce va face. 162.Doau cinstite scrisori de la (sic) ale următoare (sic) luni trecute ale dumitale le amil priimitu, şi văză cele ce-mî scrii,că nu al priimitu de la mine nicîo scrisoare. Darii eu ţ’amă triimesîi căndîi amu veniţii dă la moşieia Corlăţălu, te-amii înştiinţată că porumbu 1-amîi dijmuită şi au eşită patru sute treizeci de ferdele, cătă şi fănu l-amu dijmuită, pă bani, că să grămădisă fănurile, şi aă eşită tl. 90; vitele staă toate, i oile trelzâcl şi trei săntă, că şaptesprezece aă murită. Viia amă pusă oameni vieri de aă îngropat-o. Iară, pentru bani ce săntă Rumăni datori, h’amă ce să le facă. fiindă că nu ne îngădueşte niminî, că amă pătipită (sic) cu cără-sărdarl de amă şăzută şi la opreală, cerăndă ca să-I daă foile de datorii ca să-şi ia de la oameni zăăuiala, cătă şi www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN 69 de la mine, şi să te laş! pe urmă cu mine, ca să scoţi bani, înă care şi «Turcului să-I plătescu sămbrie, pă lună tl. 25. Eu, dacă amu văzuţii aşa, i-amu spusii că nu amu niclo datoriie, că, de o parte, nu mă îngădue zapcii; iară, pentru porumburile cele veichl, le au luotu Turci, şi ce au mal rămaşii, săntu la oameni, date de Matei, darii eu i-amu luaţii lui socoteala, şi săntu la mine socotelile. Eu, aflăndu-ml totă satu Corlăţâlu, au eşită Turci tuli-menl de la Dil pentru ca, unde voră găsi grăi, să-lă ari-dice ca să-lu ducă la Dil şi, unde găsiia oameni boereştl, îl bătea şă-I lega ca să spue grău pă unde este, şi, neîngă-duindu-mă ca să scoţi bani, m’amă sculată şi eu de la Ghe-narie şi amu trecuţii la Zănoaga, şi amu şăzută acolo, şi n’amu putută ca să mal scoţi nici măcară o pară de la Dumitru. Zăcă că, pănă nu voru vinde cai, el bani nu au. Socoteala cărfiumel de la Cornăţălu i-amu luată, iară bani n’amă luotu niclo pară, şi este datori cărcumaru peste trei sute de lei, şi n’amu ce-Isă-I făcu, că bani i-aă mâncaţii elu. Şi, căndă amu plecată, amă pusă eă altă cărcumarî. Dină vinu ce aă fostă acolo, ce au mal rămasă, este dată la oameni, şi amă luotă eă foaie de căte vedre săntă i raichiu, totă aseminea vinurile. De estimpă nu i-amă dată, că mi i-aă dată numai tl. 35, ci şade pănă acumă bani de la scu-telnicl, nu i-amu putută ca să-I scoţă pă toţi, ci mal săntă rămăşiţi. Ce vel şti că scutelnicil de aici, dină judeţu Dolju, i-aă dată la biră, zicăndă că, dacă eşti pământeană, de ce nu eşl ca să-ţi cauţi trebile, după cumă au eşită toţi boeri, şi noi amu rămasă acumă, ştii ca ună curezi ce-lă bade (sic) corile dă toate părţile. Cumă şi oameni dumitale toţi pănă acumă amă scosă o miie de lei, şi săntă la chiră Ispir.ă daţi, şi adeverinţile săntă la mine, că nu îndrăz[n]escu dă a ţi le triimite ; câtă şi pentru adeverinţa dă la Costi amă luotu de tl. 166, şi săntă bani totă la chiră Ispiră, şi eă, dină cătă am putută, amă făcută şi, dină cătă poci, mă silescă, ci să amă cinst. răspunsulă dumitale de priimirea aceşti scrisori, fiindcă zice că noi prinu doa scrisori ce te-amu înştiinţată de la Corlăţălă, ca să-mi ştiă şi eu ce www.dacoromanica.ro 70 CORESPONDENŢA. LU! DIMITRIE AMAN să mai urmeză. Mă rogă, boerule, ca sâ-i pui vre unu bă-iatu. ca să mai scuture hainele mele, că poate o putrezită. Pentru carte ce amu dată la chirâ Ispiră, văzu că-mi zice ca să o socotescu şi luăndu numai tl. 6, pl. 20, ci eu voi ca să o socotescu şi să iau răvaş! pă bani. Vei şti că dumnealui Caimacamu au răposată. Şi săntă alu dumitale plecată slugă '822, Feurari I. Mihai Lăcusteanu. Şi copii să află aici, înă Craiova, şi să închină cu multă plecăcune şi sărută măna. Pentru Pană, vei şti că s’aă dusă cu căleaşica a Silitarului înă Ţara Turcească, iară Iancu şi ceilanţi săntu pănă acump aici. 163. Trei cinstite scrisori ale dumitale le-amu priimită : una de la Ghenari 12, alta 17, totu ale lui Ghenarie, alta la Ghenarie 24, şi amu văzută cele ce-mi scrii. Eă ţ’amă scrisă cele ce amă urmată pănă acumă ; ce vei şti dumneata că scutelniciî i-aă dată la biră, după cumă săntu şi ai altoră daţi. Ci eă amă fostă la dumnealui Cluceru Pu-roineanu şi m’amă rugată, şi aă zisă că nu să poate, că săntă daţi de la Visteriie; şi amă fostu şi la dumnealui Logft. Dumitraiche Bibescu, şi totă aşa mi-iaă zisă. Amu mersă la dumnealui Paharnicu Nicolăiţă, şi aă mersă la Căimă-cămiie, şi aă făgăduită că să voră îndrepta fiindă-că stă coconu Nicolăiţă pentru scutelnicî, de a să îndrepta. Dară văză că săntă pănă acumă io zile de căndă umblu după făgăduiala dumnealui, că nu ştiă mai pă urmă cumă va rămânea treaba, şi încă nu s’au îndreptată. Pănă acumă nici bani n’aă luotă zapcii de la ei, că m’amă rugată ca să-i mai păstuiascî pănă căndă oi vedea cum rămâne. Ci dumneata scriie către boieri la Bucureşti şi cătră boeri care săntă aici ca d-voastră, de voră răm[ăn]ea; că toată pricina doară este că de ce nu eşti dumneata. Că acumă aă zisă dumnealui Logofâtulă Dumitraiche Brăiloiă că oră face o scrisoare către dumnealui Spătaru Ştefană Bibescu, la Cerneţi; şi, ducăndu-mă, oi vedea, şi iară te voi înştiinţa. Rămăşiţă mal este la scutelnicî, ci iată că voi însămna cari bani amă www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUl DIMITRIE AMAN 71 scosă, de la scutelnicî, cătă şi din bani cailoră şi dintr’at sării, pentru care amu socotitu şi amu priimită adeverinţă, ucao cate tl. 6, pl. 30, inii care să face cu dobândă 180 tl., 30 p. Şi îmi scrii pentru lucrurile care săntii înu magazie: nu sintti numai ale noastre acolo, ci este magaziia plină, şi nu să poate pănă căndu să voru aduna toţi; cătii şi pentru lucrurile ce săntii lăsate înu boltă, nu amu vruţii ca să spargă, fiindă-că nu e locă înu magazie. Ci văzu că-mi scrii că nu umblu; darii eu aşa socotescu că umblu eu: numai sl fii aici, atunci aî vedea umblarea mea. Ci nu amii spori, fiindcă nu amii ajutori, că nu voru să ştie nimeni acumii. Mal scriie cătră Spătaru Bibescu ca să mal ocrotească pe la inoşiia Cornăţălu, că eii amii foştii la dumnealui şi n’amii avuţii nici măcar ii cătii de puţinii ajutori. Şi ţ’amii scrisii şi o scrisoare cu scrisorile nepotului ^.nastasiie Văr-voreanu ; ci nu ştiu priimit-al ? Amu daţii tl. 30 la omu dumnealui Şătraru Deşliu,şi te-amă înştiinţată ca să-I priimeştî, şi nu amu răspunsu. larii însămnarea banilor ă, tl. 60, o amu scosu : de la scutelnicî tl. 5°> de la dumnealui Cluceru Puroineanu tl. 97; dinu bani cailoră tl. 227, dinu bani sirii, de la Dumitru isprăvnicelu, numai tl. 20 ; înu care te-amu înştiinţată că n’amă ce să facă, că mi s’a urătă totă mer-găndă la elă, şi n’amă ce să-î facă. Ină care iată că-ţl arătă şi printr’acastă scrisoare ; căci bani amă dată la chiru Spiru. Fiindcă-mi scrii că n’al priimită nicîo scrisoare, ci să vede că să răpună pă drumuri. taleri 1000 săntă daţi la chiră Ispiră, după curn^ a[mă scrisă]. 180 bani după sare, totă la dum. 166 bani după vinu ce 1-aă vândută Costi, şi adeverin-ţăle săntă la mine, şi mă [rogă] si amă cinste şi stăpănescă răspunsu dum.. şi săntă 1822, Feu. 7. ală dumitale plecată slugă, Mihaî Lăcusteanu, www.dacoromanica.ro 72 CORESPONDENŢA LUÎ DIM1TRIE AMAN 164. Cerneţî, 17 Februar 1822. Ştefan Bibescu către Aman. N’a răspuns la scrisoarea adusă prin Ruşava, avînd multe griji: fusese silit a merge la Vidin pentru afaceri. — Din greceşte. 165. 6 Mart 1822. Ştefan Bibescu către Aman. Pentru scutelnici,—cuP S., tot grecesc, foarte frumos scris, de Ştefan. 166. Ajnu priimitu trei cinstite scrisori carele aîtriimisu cu jupănă Anastasiie Vărvoreanu, şi amă văzută cele ce-mi porunceşti. Ci vei şti şi dumneata pentru scutelniciî cei de la Mehedinţi, că-i deteară la biră, la Fevrai întăi, înu care le luoasă pecetluiturile, şi căte tl. 16 de omă, şi amil mersă la dumnealui Spătaru Ştefânică Bibescu, la Cerneţî, şi cu o scrisoare de la dumnealui Logf. Dumitraiche Brâiloiă, şi l-amu întrebaţii pă dumnealui Spătaru dinu ce pricină s’au datu scutelnici la biru, şi au zisu că au fostă porunca Vis-terii. Şi amiî mersă la toţi boeri ceî mari de aici, şi totu aşa mi i-au spusă. Ci, pentru scutelnici dinu Mehedinţi, mi i-au făcută poruncă către zapcii de mi-iaă datu pecetluiturile. Dară pentru bani c-amă trasă pănă i-amă scosu şi le-amu datu pecetluiturile la mâinile scutelniciloră, cătă şi bani ce-i luoasă zărăhiia şi le amu datu şi bani, iară, pentru sfertu loră, şi 1-aă plătită. Iară, pentru scutelnici! dină Doljă, şade lucru josă, că erea ca să le iâ pecetluiturile, ci, umblăndă eu pă la boeri, văză că nu-i supără, dară nici poruncă nu amă putută ca să le scoţi de la Căimăcămiie ; ci nu-mî poci pricepe din ce pricină. Ci dumnealui Paharnicu Nicolăiţă este mijlocitori pentru scutelnici. Vei şti că pentru la Dră-găşani, la viie, amă fostă, şi amă pusă oameni de aă lucrată viia, amă tăiat-o, amă arăcit-o şi amă săpată cătăva dină vie, amă pusă să facă gardu unde erea arsă; vinu 1-amă aridicată şi 1-amă adusă aici, şi 1-amă băgată înu pimniţă ; ci nu 1-aă aridicată totă pănă acumă, numai o sută doazeci de v[edjre aă luată. La bălei la Corlăţălă amu fostă, şi amă făcută toate cele trebuincoase ; oboru că-lă ară sată (sic), Rumâni, dară cătă numele de bălei. Şi s’aă văn- www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN 73 dutu o sută şi cinci vede (sic), şi amu luoatu eu căte parale patru de vinii, şi amu făcută vânzare de vinii 35 de vedre şi ceva rachiu. Pentru zahireao ce s’aă luoatu de către ispravnici, n’aă daţii nicîo adeverinţă lu Matei, nici elă nu ştie cătă s’au luoatu, căci au vruţii ca să facă răbojă. Pentru vinu cp este la Rumâni, aă să dea iară vinii. Pentru oile care au murit, de chelbează au muritii, şi încă au murită şi acumă 6,—că moră la toţi. Pentru cărcuma de la Craiova, n’amă pusă, de la Vasiliie nu amu putută să scoţi dinu socoteala vinului, că l-au văndutu mal nainte, nimicu. Ci amu văzută că nu e nimicu. Pentru dijma din Zănoaga, au eşitu 130 lei ferdele de estimpă porumb. Ţigăncile le-amu priimită la Zănoaga: Rada este dusă [la] neamurile el, de căndu al plecată de aici. Ci amă întrebat, şi aşa mi i-au spusă; Pană n’au mal venit la prăvăliie: este unu cizmari fără chiriie, cătu să nu să prăpădească prăvăliia. Pentru Dinu Ţiganu nu să ştiie; lu Anastasie i-amă zisă, şi nu va să vie. Amă mal dată la chiră Anastasie tl. 300. Clara amu socotită pă tl. 6, pl. 30 ocaoa, şi amu luoatu răvăşi ; ci dumneata să mal scrii către boeri cel de aici pentru scutelnicî; şi săntă alu dumitale plecată slugă Mihal Lăcusteanu. '822, Mart 15. La Pătrachi nu amu fostă pănă nu-mi scrisasăşl dumneata, şi aă zisă că nu are acumă bani. 167. Craiova, 10 April 1822. Mihali Coca către Aman. Pentru rosoliu. S’a întors dină Turcia 6 riăvac KaTCt^Xoc («Pană Ţiganul»). — Greceşte. 168. Sibiiă, 29 August 1822. Aman şi Vasilie PavlovicI încheie «toate prigonirile şi socotelile ce amă avută între noi pănă acumă... şi ne-amu izbrănită unul de către altul, spre mulţămirea amîndurora părţilor, şi n’avemă a mal ceare unul de la altul nimic, pentru că ne-amă înpăcată şi ne-amă exoflisitu de toate. Şi de acumă înnainte orice scrisoare saă adeverinţă saă socoteală deşchisă pentru orice pricină urmată pănă acumă între noi să va găsi la vre unul din noi www.dacoromanica.ro 74 CORESPONDENŢA LUÎ DIMITR1E AMAN sau la altcinevaş, să n’aibă nicîo puteare, ci să fie ca o hărtiie albă ; drepţii aceia s’au făcuţii doao asemenea cărţi de exoflisisu, întărindu-să cu iscăliturile şi peceţile noastre şi adeverindu-să şi de către mărturiile ce au tostu de faţă la adastă izbrănire a noastră. Şi amu luaţii fieştecare căte una la mină, ca şă fiie ştiutu că ne-amu exoflisitu şi n’a-vemu a mal pretendălui unul dela altul nimica.» 169. Sibiiu, 20 Decembre 1822. Testament al Elisel Dimo. Executor Mihail Adam Manio. Legate pentru capela grecească, pentru şcoala Companiei; se face parte surorii, contesa Barkowitz, în Caşovia, fratelui, Grigore Sfungaras, din Viena. Martori: Stan PopovicI, Nicolae Panaiot Sterio, Friedrich Rietz, dr. Ludwig. — Greceşte şi nemţeşte. 170. i-iu Ianuar 1823. Polizachi, Scarlat Stoienescu, Stolnicul Lahovari şi Aman ieau «vămile celor 5 judeţe de peste Olt, împreună cu scala Cîinenilor», cu 201.000 de lei, dînd jfertul Ianuar, de 35.800 (partea lui Aman e de lei 11 -755 a celorlalţi de cîte 8.015). Restul îl vor plăti «gazdiel vămilor» lunar. La CîinenI va fi fratele lui Aman, cu polcovnicul Panaioti, la disposiţia carvasaralei din Craiova, luînd dijma pentru osteneală. — Greceşte. In aceiaşi zi Aman plăteşte părtaşilor săi la vama Cra-iovel. 171. 20 Ianuar—30 Maiu 1823. Socoteli greceşti pentru Aman. Pomeniţi Clucerul Dincă Brăiloiu, cocoana Elenco Brăiloaica, Hagioglu bacalul, dascălul Tzigara, Vistierul Constantin Sănătescul, «cel doi Evrei», Dimitrachi Roset, Ianachi Stoienescu, Fischer zaraful, «oborul de la Corlâţel, cîte 4 parale vita (Cwov), la 1264 vite». 172. Craiova, 11 Maiu 1823. Comisul Eustatie împru- mută de la Clucerul Ioan Gănescu 27.427 lei, ce-î va da în «monedă a firmanului, adecă în mahmudiele, de cîte 25 de lei, şi în rubiele, cîte 3 lei». Ioan B. Moshu, martur. — Copie. — Greceşte. . www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN 75 173. 2 Iunie 1823. Socoteala lui Constantin Dimitrie Aman pentru tatăl său. Pomeniţi: Neagu vameşul Gorjulul pentri; (oiâ.) Albeşti, Slugerul Chine^u, care merge la Bucureşti. . 174. 31 Iulie 1823. Socoteală grecească a lui Const. Dimitrie Aman. Pomeniţi Mardiros Armeanul, Catinca Brîn-coveajica, Isaac şi David Evreii, Anghel > Braşoveanul, Gheorghe Cantaragiul. 175. Sibiiu, i-iu August 1823. Socoteli greceşti ale lui chir Mammos. Pentru o cutie de argint (aevSooxi âai[rr]x6) al Sfintei Treimi şi pentru lucruri ale fratelui, «pe care le-am luat de la cocoana Pipica, cumnată-mea (v6[j/f7]v iroo)». 176. Zapisulu nostru la măna dumnealui Sărdaru Dumitru Amanu precumu să să ştiie că ne-amu tocmiţii cu dumnealui ca să acoperimu de iznovă biserica Sfintei Troiţi cu şindilă măruntă, lucrată bine, bătută înu patru, şi, căţl căpriori sau alte lemne voru fi putrede, să avemfi a le schimba, să punem u altele noi; asemene şi turnurile. Pentru care lucru are dumnealui să ne dea şindila, lănteţî (sic), căpriori, cuiele, cătu va fi de trebuinţă, iaru noo, pentru lucru, are să ne plătescă la totă miia de jşindilă căte tl. 4,20. Iaru alta nimicii. Şi noi să fimu silitori a face lucru bunii, sănătoşii, şi inii sorocii pănă la Sfete Dimitriie să avemu să o is-prăvimii. Iaru, nefiindu următori, orice să va întâmpla biserici, să fimu noi răspunzători. Şi pentru mai bună încredinţare ne’mu pusu degetulu înu locii de pecete, ca să ştiie. 1823, Septv. 24. Eu, Runcea dulghieru. Eu, Marinii dulghieru. 177. Bucureşti, 10 Octombre 1823. Fleischhackel vort Ha-kenau către Frid. Alexander, agentul din Craiova. «Slugeru Băluţă este orânduiţii vechilii al'î dumnei văduvi Mariia Goga de aciia: are înu măna sa dumnealui Slugerul şi zapisele de datorie, atătu ale dumisali Sărdarulu Dimitrie Amanfi, www.dacoromanica.ro 76 corespondenţa lui dimitrie aman cătă şi a chiru Anastasie Calaigiu, de datorie către casa lui Goga; este dumnealui însărcinaţii de a plăti, atătu şi datoriile dumnei văduvi Mariia Goga, ce aii făcută la Sibil, cătu şi partea ce să cuvinea lui Dimitrache Goga, de la moarta soră-sa.» Să cetească deci porunca sa celor doi epitropl, cerîndu-li plata. «Să-şî ia zapisele exoflisite şi vidi-muluite de dumneata... Să zici dumnealoră Amână şi Calaigiu că ferpotulă la Sibil s’aă arădicată, şi bani săntă slobozi: de aceia să-şi plătească zapisele dumnealoră». 178. 20 Novembre 1823. Polizachi Dimitriu către Aman. flepi uov Sa[-L|j.aTwv si§ov zar avÂtyei'; axe, bizob xajAVEis exâ.'jm de xâe xaptCooXîac nai aaxvâaiSwv, "Xrjv 6 xî>0svu}e iiriţisvs: oîtob [LO'JO'j oi TtwXtTxi vă uitoypsoimaL, otd vă dîto'pjyvj 10 nov Toopxibv oaSxCtXiy.f jl’oXov 10010 soâXQvj oouoe we axe îrsp'nXs'.sTdi fj arj-jAcicoaie (= Cu privire la vămi ţi-am văzut observaţiile, ce faci sus, la cărţulii, şf ale sacnasizilor (?); decît Domnul stăruie în aceia că numai vînzătoril să se îndatorească, ca să fugă davagîlîcul1 Turcilor; totuşi s’a pus cum ţi se închide aici însemnarea). — Copie. 179. Cu frăţească dragoste. Arhonă Clauşă Istrate, amu luată înă ştire că dumneata aî isprăvită cu casa răposatului Calai^tşi te găteşti a pleca la Cerneţl şi, pentru ce amă să priimesc de la casa răposatului, ce cărări (sic) amă dată, nu ştiu, ci mă rogă înştiin-ţiază-mă, fiindă-că destulă freme (sic) amă fostă adăstătorl; şi dumneata bine ară fi să nu pleci, pănă nu aî isprăvi cu creditori casi, ca să nu fie mal mare bătae de cap. Că creditori cara, căndu fa (sic) prisosi afară dină zăstre, căndă nu, să ştie că C-aă să ia pe samă. Şi mă rogă să amă răspunsă. Ală dumitale '823, Noem. 26. ca ună frate A7]JJ.7]Tp:0' ’A[J. Eustaţie Comisul pentru o datorie a acestuia. — Greceşte. 188. 13-30 April 1824. Socoteala generală a vămii judeţelor celor cinci de dincoace, în anul 1823. Cît s’a strîns în luna Ianuar Februar Mart April Maiu Iunie Iulie August M r»ar. 15-521, 24 14-677, 36 24.748, 72 46819, 06 18.915, 81 16.485, 03 14-393, 75 12.004, 48 '824 April 13. Septemvre 14.650, 09 Octomvre 10.916, 78 Noemvre 18245, 06 Dechemvre 32.347,102 255-237, 42 Cumpărarea vămilor anului 1823 Adausul (7rpoG0(]X'/j) la cumpărare Cheltuielile scrisului, cîte 2 par. la leu Cumpărarea bîlciurilor Rîurenl, Işnlniţa şi a casapiloru (xa-ia-iov;) Craiovel, împreună cu diferenţa lor la 1.050 de zile Cheltuieli, lefi şi havaeturî şi yoptvapîTO. Apoi însemnarea părţilor lui Polizachi, Căminarul Scarlat Stoienescu, Stolnicul Lahovari şi Aman 201.000, —-9.000, — 10.050, — 10.732, 60 2.445,102 255-237,42 189. Bucureşti, 12 Maiu 1824. Socoteli pentru Scarlat Stoienescu de la 17 Maiu 1820 pănă la April 1824. Pomeniţi: Isuf Capanlîul, «Costachi ce era la salhanale», «Dumitru Arvanitul (’AXSavtrrţc), care era să fie trimes la Vidin». www.dacoromanica.ro CohESPONDENfA LtJÎ DtJMITntJ AMAN 79 190. 20 Maiu 1824. Polizachi Dimitriu către Aman, despre întîlnirea acestuia cu Postelnicul Filip şi discuţia cu privire la «SspsGÎSia Bi5ivîoo», ce nu se pot strînge.— Greceşte. 191. 30 Maiu 1824. Acelaşi către acelaşî. Pentru datoria lui Zaharianos. Să scrie şi Comisului, la «lazaret ori la băl». ’E§to zarâ xh 7rapov aXXo vsov 5sv syoiisv st ;j.tj b/flkţ âtropsaev zajjâot 6 jrst'Ca5s^ r?jr; MsfâXvjţ floTcsXv'TC'.af; xocl aTsxsTai sp.7rpOG0sv Tou a'jQăvTOu as to 27 o litră unt-de-lemnă l 20 » o litră tămăc 2 20 Fev. 29. Amă luată o litră dc eara înpreunală ină făcliile ce le-amă prefăcută dină străln]surî dinu bisearică 4 doi lei ipacă pentru fâcutulu fâcliiloru 2 Apr. 21 doao ocă făclii pentru Paşti în şaisprezeace făclii man, o litră unt-de-lemnă totă la Paşti 1 20 Iunie I. Amă luată tril ocă şi o litră cară în făclii doaozăcî, mari şi mai mici, pentru hramulă Sfintei Troiţă 34 — www.dacoromanica.ro COIILSI'OMILNŢA LUI UlMUKIIi AMAN U 9 Amu maî cheltuită la hramulu Stinteî Troiţă pc colivă i zăharurî şi celelalte 15 17 274. Tal. 40, adecă lei patruzeci tocmai, am priimit dc la dum[nea]luî jupănu Nicola Dumba, leafa pentru patru luni de zile de la Mart întiî pănă la Iulie întiî, pentru slujba ce slujim la Slinta Troiţă, şi am iscălit. Popa Uie. 1829, 1 Iulie, Craiova. (Tot aşa popa Dumitru. Dascălul Costandin iscăleşte pentru 100 de lei, leafa pe un an. în seama parastasului pentru ctitori se trece şi «coptul pituştilor la preocî».) 275. Craiova, 3 April 1829. Nicolae Dumba către Aman. Şi pentru boala Pipicăî. Arată starea bisericii Sf. Troiţă, unde a pus psalt pe Âatso ’ Vh'/inv/; preotul e ă~o ywfăov M-âoia («din satul Badea»). Salutări ale lui şi Zincăî către Pipica, apoi către «.cocoana Portăreasa-) şi «.chir Mammos». 276. Craiova, 24 Maiu 1829. Nicolae loan Dumba către Aman. «Să ştiţi şi aceia că Bibeseu tov ăvâoaaav 10 y'jA?; 1 Vf«6. Iboo, care a făgăduit că mi-î va da.» Pentru datoria Slugerului Sophianos. A făcut plăţi la Sf. Troiţă, popei Ilieţ Dinu a murit-, cel nou are pe lună 10 lei Psalt c Constantin. Preţurile dc vin la Drăgăşani şi în Craiova (2, 2, Io, lo, 3 lei, ba chiar 3’/2). «Teau din nou toate casele pentru spitale ... Au luat casa lui Gănescu, şi a lui l'iţjfxofiAvo'j şi a Almă ancei ..., aceia ce era din iarna hanul mieu, acuma de la ys'.voir&fzjv au făcut-o spital. ‘ \v.[A-o=ix oţj.ti)':.., kO/ujj/jv y.xl r.avoiXov, tf/Ia y.av.â î:" ly BXa/iyv sy/jţtîv» («lăcuste, războiu şi ciumă, trei rclea\etnîn Ţara-Komăneaseă»); dar lăcustele sînt acum mai puţine, din iarnă. Se vinde cu 45-50 par. to ;j.aÂA'., făina cu 50-60. «La Vîlcea e ispravnic Ştefan Bibeseu şi Iancu Bengescu, la Mehedinţi Iancu Otetelişanu şi G. Creţeanu, la Gorj Chiţu www.dacoromanica.ro 120 CotlbSl’ONDCNŢA LUI DIMITIUE AMAN (K-/]tCo';?) şi Barbu llgy.ot7.vo';, la Dolj X. Brăiloiă şi Ihrfz-v.op'j'i, la Romanaţî Petrachi Obedeanu şi Alecu Popescu, xov os ţsvsv {sic) s\'irr. o —7.i.p\â.zoz Tio'J'jsto';... Veşmintele bisericii sînt la Călimăneşti, iar Preasfînta si/: io vnlov (în ostrov).» Salută pe Mammos şi pe cucoana Pipica. Greceşte. 277. Maria Goga către biv Vel Hatmanul (Caimacam al Craioveî), despre «învoirea ce amu fostă făcută cu chiru Xicola Dumba de aici înă anulă trecută pentru prigonirile ce aveamu între noi: au rămasă să înpărţimă şi nişte fieră ale prăvăliiloră i alte hierotichi, şi numitulă, după a sa firească iubire de gălcevuri şi prigoniri, le-aă ţinută suptă zaptulă săă, nedăndu-mi-le la sorocă, cu pricinuire că nu le are la îndămănă.» Refusă a îndeplini cele învoite. Poruncă a «îndrepta»; 4 Maiă 1829. 278. Amă priimită o scrisoare de la Ristea Logt. ca să te înştiinţăză pentru tote lucrurile ce săntă aici. Ştiiută să fne dumitale că, pentru vinulă veichî, nu s’aă vândută, dină pricina că nu voră să dea tl. 3, pl. 20, după cuvântulă dumitale, că s’aă pornită vinuri de la Drăgăşanî, şi săntă mai eftine, pănă la doi lei şi jumătate. Iară, pentru vinu noă, o bute ce mai erea s’au vândută cu doi Iei, însă şi acelă vină cu vjadjra 1-amă vândută, că erea să rămăie. Că, de rămânea pă vară, nu ţinea, că bine ştii dumneata că nici drojdiile nu le amă scosă pănă acumă, că ţ’aşî fi triimesă căte vedre aă eşităj ^Hflăndu-mă bolnavă^ Ţară bani ce aă eşită, săntă la mine. Pentru lucru vii, şi căndă ne vomă socoti, pă ce amu dată şi ce va rămânea, îţi voi răspunde. Iară pentru sare nu s’aă mai vândută nicio oca: la jupănă Fişală amă fostu. şi staă bine tote luci urile ce ai lăsată la dumnealui. Văză că-mi scriie coconiţa pentru gândaci: sămânţa aă dezdârat-o (?) şi amu lăpădat-o, că m’au scosă dinu casă Muscali. Dară amu cumpărată alţi 1 1 „I-au ridicat moşia.11 www.dacoromanica.ro COHbSPONDEiNJ'A LUI DlMITIllB. AMAN 121 vii, şi nici In aceia nu le au mersă bine, după cuniu şi la alţi, şi, ce mai săntu, nu s’aă învălitu păna acumă, că nu •ştiu ce răspunsă să dau dumitale. Iară ce să Voru agonisi mătasă, va fi la mine la păstrare. Cătă pentru Uspitalu celu veiclii, să lucrează. Florea de la Corlăţălu au scăpată de la închisore, şi să află pandură cu dumnealui Sulgeru Solomonu. Dă la Corlăţălu nu avemu nicîo ştire, fiindu şi coconu Costaiclie aici, la mine, la hanii, ci amu mai înţeleşii că săntu oameni de la Corlăţălu totă răspândiţi pă la conace. Iaru Turci săntu totu la Vărcorova. Viia dă aici amu lucrat-o, şi să vede rodii : pentru tote amu purtare de grija, ci ajutori nu amu de la nicîunu boeri, şi mă supără zapcii, păzile, la podvezi. Ci, de voi'pătimi ca astă iarnă, să fiie ştiută dumitale că nu mai şăză, că m’amă spăriiată, că săntă totă bolnavii; ci tragu nădejde că veţi veni mai curăndă sănătoşi, şi vomă mai vorbi. Şi săntă alu dumitale '829, Mai 30. plecată slugă Gligoriie Tărgujăianu. De la Zanogă nu amu văzută nici pe isprăvnicelă, fără de cătă au venită fecoru lui Stoianu pentru suliatu de iarbă de acolo şi cu zapisulu dumitale de anu trecutu, şi erea înă zapisă tl. 30, iară eă l-amu datu cu ti. 37; şi bani săntă la mine. (Adresa la Cîmpulung.) 279. Cu dorită dragoste mă încliinu dumitale. De la 30 ale trecutei luni Iunie dorita dumitale scrisoare amu priimită la 15 ale aceştiî luni Iulie, întorcăndu-mă de la Piteşti aici, la GhinpaţI. Amă văzută cele ce-mi scrii, că cumpărătorulă locului cere a avea de la fiiu-mieu şi^traţi scrisoare de protimisisă : priimeşte de la liiă-mieu şi de la fratc-mieu lordăchiţă, căci frate-micu Dincă nu este înă Bucureşti, ci dusă pan judeţe pentru cara de zaherea, şi Bijâscu omosu. Cumu să va întoarce, să iau şi de la dumnealui carte, să o trimeţu; cartea de la frate-mieă Iordă-cliiţâ este înpunsă de s’au afumată de frica molimii. Ci să www.dacoromanica.ro 122 CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN lc dai cumpărătorului pă amăndoaă, cumu şi acastă carte, şi să nu mal aibă nicio grijă. Isprăveşte cu vânzarea acestui locă. Şi rămîiă ală dumitale dorită soţă '8,29, Iulie. Nicolae Golescu. Cinstitei şi a meale prea-iubită şi dorită soţie, dumnei Dvorniccsil Bicăî Golească!, cu dorită dragoste. De la Ghinpaţi la Craiova. 280. Cinstite boerule. Amu priimitu cinstită scrisoarea dumitale, şi amă văzută cele ce me-aî scrisă cu Logofâtă Hristea. Amă văzută că-mi scrii că amu părăsătă moşiia dumitale Cornăţelu şi pănă a nu-mi da socoteala amă plecată : întocma o păşii (tăşii; ms). Dreptă că amă plecată, neavăndă ce să facă, dumneata fiindă foarte departe şi că înpresurată de necazuri, neavăndă nici cui să daă foile moşii. Ci, viindă acuma trimisulă dumitale. iată că toate foile cele ce le-amă avută, le-amă dată Logofătului Hristea: claca, dijma fânului, asămene şi a grâului, cu toate rămăşiţurile. Dară, cinstite boerule, peptru socotelile căr-cumiloră, nimică n’amă, fiindă-că ană pe tomnă me-au spartă pimniţa, Joi, şi me-aă spartă lada care aveamă hârtiile într’ănsa şi zapisă şi foi de însămnare pentru bani la cine ce amă avută şi că: nimică nu mi-aă lăsată, ci toate le-aă băgată pe josu, socotindă că va fi clăci şi ncscai rămăş-iţuri acele hărţii; nici una nu me-aă scăpată. Apoi cumă Dutnnezăă te va lumină spre mai bună dreptate! Macară că dumneata prea bine ştii că prea puţintică socoteală este de asupră cărcumiloră, tiindă-că nici vină, nici raichiă n’amă mai cumpărată, de cată ce au fostă făcută după vinulă cclă stricată, şi acela s’aă prăpădită prinu beduri, descuindu-le cine vrea, ca la o vreme ce erea atunci. Vinu ce aă fostu, totă asămene 1-aă beutu şi 1-aă luată, fiindă toate beăurilc sparte: numai nădejduescă dumitale ca Inpăratului cerescu, că nu mă vei omor[î] de totă, ci adăstă milostivirea dumitale, doară nu va fi uitată şi alergătura mea înnaintea dumitale. Dreptă că multă voi www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUl DIM1TR1E AMAN 123 fi şi greşiţii înnaintea dumnitale, darii mulţii amu osteniţii, şi pentru treabă călare pe calu mieii şi fără nico para de cheltuială, după cumă prea-bine ştii şi dumneata: apoi cuinii va fi mila dumitale! Văzu, boerule, o scrisoare pentru bani, că săntu apucată. Apoi dumneata, boerule, bine al auzi de ce amu dată, că niclo scrisoare pentru mine ne-aţî mal scrisă dumneata, de nu mi s’ară fi întâmplată aşa. Ştiută să fie dumitale, boerule, că de la popa Mihal aină priimită o sută de lei, şi aceia săntă totă asupră-ml, şi acuma n’amă altă să răspunză, dară, vrăndă Dumnezăă, în scurtă vreme mă voi plăti, că pentru acastă datorie slujescu şi eu. Văză, boerule, că Logofătu Hristea întreabă pentru stupi; spune că ai fi zisă dumneata că săntă stupi aî dumitale. Dumneata ştii că înhilamî (sic) ună stupă amu avută şi ană s’aă făcută trei, şi i-aă loatu Turci ca şi pe al miel. Şi eă amu mal cumpărată alţi, de le-amă prinsă ruda. Şi săntă ală dumitale slugă mal mică. Florea Logt., Cornăţălu. '829, Săptemvre 4. Boerule, dină cărcumă, dină vină şi raichiă ce s’aă loată de către părcălabu pentru trebuinţa satului, fiindă vremea înpotrivă, amă apucată acestă zapisă, şi 1-amă dată Logft. Hristi. 281. Cu multă plecăcune amă priimită doo scrisori, una dă la Drăgăşanî şi alta cu unu surugiă de la poşta Paia. şi amu înţălesă toate1 cele poruncite. Yiindă aici, la Corlăţălu, amă pusă în lucrare şi aă cosătă fănu dină livezile boereştî, aă eşită cincîzăcî dej>laste,şi s’aă făcută cel la locurile loră, şi fănu dă dijmă, dijmuindu şi porumbu, au eşitu ferdele 2b8,2, iară, pentru grău dă dijmă, n’au eşitu nimică, căaă bătută piiatra. Pentru vinu dă ană,s’aă vândută; estimpă s’aă făcută rodă înă vie, şi aă bătuţ-o piiatra pu-ţintelu, şi au eşită vină: poate să fie mal multă decătă ană. Cărcumilc umblă amăndoo: a dină sată şi a di la BărcacI, le-amă mărtăcită ală doilea şi le-amă coperită î oa- (>. www.dacoromanica.ro 124 CORESPONDENŢA LUt DIM1TR1E AMAN bine. Iară pentru curte, au ars-o oameni. Catagrafie amu făcută pentru căţî lăcuitorî să află acumă căzători pă mo-şiia, şi pentru cei fugiţi; dinu datorii amaî (sic) scosă. Pentru Florea amu cercetată, şi amu auzită că e la Cerneţî, şi m’amă dusă la dănsulu şi i-amă cerută catastihă dă clacă i foile dă dijmă, şi mi 1-aă dată toate, supuindu-lu căpitanii Solomonă cu scrisoarea care mi’l dat-o către dumnealui, şi mi-aă dată şi răspunsă, iară dină datorie nu mi i-aă dată nicîo para, zicăndă că n’are acumă. Scrisoarea către dumnealui coconu Iancu Oteteleşanu, amu dat-o. şi răspunsă nu mie-aă dată, zicăndu-ml prină grai că, ce trebuinţă voi avea, îmi dă toată măna dă ajutoriă. Şi dumnealui aă zisă că să dea bumbaşiră, şi eă n’amă luată fiindă-că nu me’î poruncită dumneata ca să scoţi bumbaşiră pentru datoriile moşii. Cu po|lco]vnicu Pistriţu m’amă întâlnită căndă amă fostă la dumnealui coco[nulă] Iancu Oteteleşanu, şi i-aă zisă şi dumnealui pentru cală. Şi au zisă că dumnealui nu ştie pentru pricina calului, dară zice că aă venită aici. în sată, în Corlâţălă, şi aă mersă pănă la Străhaia, şi de acolo aă întorsă cai îndărătă, care aă fostă dă sată, iară calu dumitale nu 1 aă întorsă, ci 1-aă oprită unu pandură, şi amă aflată că panduru ^ste a lu Vasile Crâpatu. Şi pocomnicu Pistriţu aă zisă ci nu este prină ştirea dumnealui. Boerule, pentru altele îţi voi arăta căndă voi veni, că aşi fi venită de căndă amă priimită scrisoare dă la Ură-găşanî, dară nu m’amă îndrăznită a pleca dină pricina boaleî aceştiia ce să aude, că nu voi putea răzbi de lăză-returî; dară peste doo zile plecă şi eă de aici, de la Cor-lăţălă, ca să vii la Cămpulungă, şi mă vei povăţui ce să facă. Şi cu toată plecăcunea săntă ală dumitale Corlăţâlă, '829^ prea-plecată slugă Noevr. 9. Hrislca ... (pecete cu Sf. Glieorghe). 282. Cu plecăeune sărutămă cinstită măna şi stăpânească a dumitale, cinstite boerule. Primirămă scrisorea dumi- www.dacoromanica.ro corespondenţa lut dimitrie aman 125 tale pe Logofatu Hristea, şi văzurărml cele ce-mî seri pentru ale dumitale, ce ştimu că săntemu datori: cumu n'amu îngrija?, ci atăta ne rugămu mili şi bunătăţii dumitale, să-ţî fie milă de noi, că să răsăpiră omeni toţi, cătu ne găsimu în Sîlişte numai optusprăzăce birnicl: nu ştimu şi noi pănă căndu, că vedemu că ne prea înpresurară multe fără dă dreptate. Că, dă căndu te-al dăpărtatu dumneata dă noi, săntemu ca unu mării în drumu: care vine, ne zburătureşte. Başca dinu cele multe, ne-au apucaţii arendaşii moşii Orevşi (sic) de plugu, de amu plătită şi pe tl. 4; ne rugămu mili şi bunătăţi dumitale să-ţi pară răii dă aşa sat ii ce aveai pă moşiia dumitale, că, pă de o parte, vedemu că ne bătu piiatra dă nu ne mal rămăne nimicii dinii grăii, dinii fân ii; pentru clacă, vedemu că prea săntemu înpovăraţl de toate părţile. Ce atăta ne rugămu: cu[mii| plătescă omeni la răzaş|il| dumitale, să plătimii şi noi dumitale, zio de clacă căte parale doozăcî, ce rămăne rămăşiţa. larii, de nu te vel milostivi dumneata asupra nostră, care de unde săntii duşi, nu mal vinii, şi n’i; frică că n’o să inaî putemii ţinea şi noi, că prea rămăsărâ ai[cl] puţini. Şi săntemu al dumitale plecaţi '829, Noetr. 14. Pârcălabii şi cu totii satu Corlăţălulu. 283. Craiova, 14 lanuar 1830. Nicolae Ioan Dumba către Aman. Ml î'.oyjvtt e!va: oiox'.x y.xl izîfvîâ.: î).ai' n.\ r/AXai' rXio'i ăvYjyO^xv y.xl o ioXî'iîxxi jj.îxâ. xyjv Tooy/J.av’ xo Oavaxiy.ov si' xyţ; -o'ovj [ia- ir/.iov. vYjyy.ov.'t. vâ syţ] o lv'g/.O', sXaxxiiiOrj: iywaîv yovxâ. “îVYjvxx Yjjj.îrix.' orsozo ci ’oXov oiâ. vâ îXîfjayQyj y.xl YjU.iropî'xxt vâ D/J q yxi sXs'>FJ=f>a ... ’ \~o x9v B[i.% i;o) iz xâ. yoifiîx o~o'j y,xov iXzxxiotly, y.xl z/.zl îi va: vAo.-oooz y.a'.po' ~>~oo 02 v ■il?.o;y~j,Ur kal 7j s’Vfsviav xf(' â- [i.yjv ’şoorfi-q zzrA xoî>xo y.xO ’oxi D.rilt» îi' xciv (-)îov vâ. ixvnOY] ă~o xâ. r.ivxî y.xoiXîy.tx [j.î xîXiw'ixx. (Pacea e sigură şi solidă; toate scalele s’au deschis şi slujesc cu Turcia, moartea în oraşul nostru, slavă Domnului, www.dacoromanica.ro 126 CORESPONDENŢA LVI DIMITR1E AMAN s’a împuţinat: sînt vre-o cinzecî de zile de cînd nu s’a auzit de loc să bîntuie, şi poate că şi scăpăm cu totul... De la Vîrciorova au ieşit Turcii şi au pus al noştri cor- . doane (?); se spune că vor părăsi cu totul Cladova şi cele şese judeţe, ca să le iea Sîrbil. Molima afară la ţară, pe unde era, s’a împuţinat şi aici e oarecare vreme de cînd nu s’a mai auzit; şi d-ta să nu te temi de aceasta, căci nădăjduiesc cu ajutorul lui Dumnezeu să se stîngă cu de-săvîrşire din cele cinci judeţe.) «De cînd s’aii scos vămile, a început să vie zahereâ la tîrg, încît a ajuns malaiul (o jAot).«i) 15 lei, iar făină (â>.v\o'.) 50 de lei. «PapugiiI din mahalale» aii scăpat de moartea ciumil. Iarna e grea. De ar fi mai fericit anul cel nou ! «însemnare cîţl aii murit de ciumă. Ghiţă Buriţa (Miroop'-tCa':) cu fiica lui Coca (h.o/.za). Tata Niţu (6 tarea N'.tCoţ). Hristu Tunusli cu nevasta. Calaigî (Ka/.a;t“’>) cu 5, fi robi de la casa lui. Dimitrie Constantin cu 2, 3 robi. Stoian Bacalbaşa. 284. Copilul lui popa Iordachi cel mal mic şi cu alţii din casa lui Ilie Braşoveanul. Trică (Tpmac) Braşoveanul. Din partea boierilor. Fetiţa lui Fetrişor (to v.opîtv. tom llîtpmopoo). Dincă Moinescu (MoYvsr/.or). Brâtăşanu cu fetiţa lui (y.opît!' tom) şi copilul (raioi) lui. 285. însămnare pentru căte lucruri să găsescii la hanii; '830, Iulie 18. 2 sănii. 4 blănl de nucii. I săpetii golii. 5 buţl mari. 6 butoe şi www.dacoromanica.ro CORESFONPENŢA U]î DIHlTfilE AMAN 1S7 2 roate1 dă bacu. 4 cauce dă dăvarniţă (sic). 2 putini săntiî în vale. 2 butoe mici, însă unu este la dascălii Costandinu. 7 putini dă mijlocii. i vadră. 1 hărdăii micii. 4 putini mici. 4 cutiuţe. 3 hărdae mari. 2 cercuri dă ferii dă buţî 1 cercii dă ferii micii. 4 bleaurî dă ferii. 2 păini dă pente (sic). 2 scări dă raftii. 1 cântar! mare. 2 cutiuţă dă bradii. I \edriţă dă tei (sau dă tisă). I ploscă. 4 clondire : trei s’aii daţii înii vale. 4 capace dă sticlă dă focaale (sic), i sticlă lungă. I capacii dă farfuriie. 1 borcanii dă pământii. 6 găini mari. 33 pui dă găină. 2 raţe. 28 blănî dă brad: zice că le-aii luaţii căpitanii Andrei dă antileri. 3 piroe da ferii lungi. 286. Bucureşti, 11 Februar 183^. Constantin Aman către tată. Pentru călătoria la Sibiiu, în afacerea moştenirii unchiului. Greceşte. — Copie. 1 oa 6. www.dacoromanica.ro 128 CORESPONDENTA Luf DlMlTRlh. AMAN* 287. Craiova, 26 Februar 1830. Nicolae Ioan Dumba către Aman. Pentru o arendă şi pentru cercetarea chitanţelor la Bucureşti, de o comisiune, după v, ,3).ayy/.'<\ -fy.a'ita. «Cele maî marî case sînt spitale şi lazareturl»: ar putea lua cu chirie totuşi pe ta Clucerului Constantin Brâiloiu. care e ispravnic la RomanaţT şi lipseşte acolo». Să ceară Presidentulul altă casă pentru a luî, care e de doi anî spital. Aşa ar fi a răposatului kotl'.o'i, murind şi bătrîna IvoCo'jXsia. tfII Bo'iXt^OfjOoa ivAiO/j ~[jb zo).Xor>, xo K/.âoooov oo.oj-: Sy. iybij.s, Oâ ăd’.ysO’Q o|j.cr, 6 ’ \oâ o.svs’. tiov To'iţjy.iiv x'o /.7.7.0V x'ip TcvyoXr^ î'ivi'ivj oi tîXîiwrijta...». (Vîrciorova a fost părăsită de mult, însă nu ştim dacă s’a părăsit şi Cladova; Adă[-cale| rămîne a Turcilor... Boala ciumei s’a stîns cu totul.») (Aman era încă la Cîmpulung.) 288. Cu multă plecăcune sărută cinstită măna dumitale. Cocoane, ado-ţî aminte şi de sluga dumitale, ca să mă desfacă dinu socoteala care avemii între noi, că socotescu că va fi îndestulă răzimată (?) cu adăstare şi răbdarea mea de atăta vreme, care socotescă că de la altu nu vel fi avut-o. Pentru aceia mă rogă cu umilinţă ca să mă desfaci, că amu şi eă păsu şi trebuinţă mea. Că va fi cu păcată să maî adâstă, că săntă acumu peste zeace anî trecuţi dă căndă totă adăstu. Şi cu toată plecăcunea săntă alu dumitale plecată slugă Vwilx'Mz ’ Vp.o'.Wj':. '830, Agustă 11. 289. C11 părintească dragoste mă'închină dumitale ar-honu Sărdaru. Pentru dă a me dăsfaţa dă datorie roposatulul fii-mieă Gligorasco, ieu am vrută dumneata că te-amu rugată cu moşăia Lăisachi (sic), să ţ’o daă în arendă, şi aţi pretende-risătă contractu, care n’aă fost cu cuviinţă, niţî le maî pre-tenderisitu alţii. Te ’mu rugată cu vină, şi dă la dumnealui Postelnicii Arghiropolu loî cu doi lei şi 4 ort vadra si dă la mine www.dacoromanica.ro corespondenţa lu! dimitrie aman 129 n’al vrută ; ieu cui amu [avută de] plătită, am plătită cu mosăi şi arendă şi cu vină şi cu rachiu. Dă ţe ? Zestrea copiilor n’am putută s’ă o vă[n]z ; fetele a nu le mărita, să plătescă datoriile, n’am putută. După cum alalteirl măritai una, şi ieste dat şi astălalta dă măritată. Dă Dumnezăă să mă curăţ şi dă asta, şi tot ieă plătescă, şi, d’oî muri, las casa mea să plătească. Sănt a dumitale ca o mumă Zmaranda B răii oaie a (?). 290. 4 Octombre 1830. Constantin Aman către tată. începutul grecesc, apoi se adauge acest proiect de zapis : «Aflăndu-mă la stenohorie, la întrebuinţarea cheltueliloră copiiloră m’amă înprumutată de la dumnealui Serdarul Dimitrie Amână, după cumă se coprinde înă deosebitul zapisă ală mieă de taleri 200, care aceşti bani rogă cinstita epitropiia de a exoilisi acestă zapisă cu dobânda loră dină bani ce este a triimite cinstita epitropiia pentru trebuinţa cheltueliloră copiiloră, şi se va ţinea înă seamă la desfacerea socoteliloră.» In acest sens şi scrisoare deosebită «către cinstita epitropiia a sărmaniloră evghenisl». 291. II Octombre 1830. «Alexandru Scarlată Chica, bivă Velă Dvornică, Caimacamulă Craiovel.» «Pentru acele 235 vite ale cuviosului egumenă Polovrăceanulă, [care] aă murită dă boală.» Să meargă la Rîmnic Grigore Lăceanul în cercetare. Pecetea din 1830 a Caimacamului, cu mărcile judeţului şi stema sa; «t1* Logt. Calotescu». 292. in numele Tatălui şi al Fiului şi al Stîntuluî Duh, amin. Stînta Evanghelie ni spune: rugaţi, că nimeni nu ştie ceasul morţii. Deci şi eă, ca un om şi păcătos, m’am ho-tărît să fac această diată pentru toată averea mea. Aman. www.dacoromanica.ro 130 COnESrONNENŢA LUI DIMITniE AMAN 1) Rog pe toţi creştinii să mă iertaţi dacă am greşit precum şi eu iert pe toţi duşmanii miel. 2) Las jumătate din averea mea fratelui mieu Serdarul Dimitrie Aman. 3) Las cealaltă jumătate din averea mea nepotului mieu Costachi Dimitrie Aman, pentru deosebita iubire ce am faţă de dînsul. 4) Pentru îngrijirea sufletului mieu las pe cel doi cliro-noml să facă el ce voiesc, şi, care nu va vrea să urmeze fără greş toate cele de mal sus, să aibă blăstămul (v.atâpav lui Dumnezeu. Aceasta este cea din urmă voinţă a mea şi astfel mă iscălesc, puind şi pecetea mea. Mihail Mammos. Rîmnic, 4 Septembre I828. N. B. Nepoatei mele Catinca RadovicI îl las 100, adecă lei o sută, să i se dea ; la biserica unde mă vor îngropa lei 100, adecă lei o sută, îl las să se dea; robii miel să fie liberaţi cu mulţămire. (Pecetea.) Ca mal sus M. Mammos. Copie din 5 Ianuar st. v. 1831. De la Compania privilegiată a Grecilor de aici (w; LL sic!), Stan St. PopovicI, acum -rjosiiibţ. Pecete cu un negustor cu cumpănă şi sabie, jos în scut, supt coroană, între ramuri un leu cu ancoră şi: «sigil. fori privilegiaţi graec. Cibin. 1818». 293. Protocul de la «Hermanstădter Unterstadt Heilamt» (17 Ianuar 1831). Se adună la Stan PopovicI, în FleisJier-gasse pentru averea, aflătoare la el, «des unterm 10 No-vemb. 1830 sich entleibten, seit mehreren Jahren in Her-rmanstadt in Handlunssgeschăften sich niedergelassenen Griechen Michael Mamo aus Mazedonien gebtirtig». De faţă Costachi Aman. Arată această scrisoare a tatălui : < Ich griisse dich văterlich! Dein Schreiben vom l-sten December habe ich erhalten und săli dass du mir schreibest, der Herr Postelnik hătte www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUf DIMITR1E AMAN 131 dir gesagt dass, wenn es Zeit sein wiirde, er werde mir schreiben per Estafette. Es ist recht gut. Den Brief, den du mir in deinem Biriefe scliicktest aus Herrmanstadt, erhielt ich und sah was man mir schreibt oîme mir bekannt zu machen ob er etwas schriftliches hinterlassen habe. Das Nehmliche schreibt mir auch der Poharnik Siano; welche Briefe ich dir nun iiberschicke zu deinem Wissen, denn der Herr Sztânn schreibt dass du der Erbe wărest; wie so aber, weiss ich nicht, wenn nichts schriftliches da ist. Was man dir aus Herrmannstadt, schreibst du mir nicht, wesswegen ich nun keine Antwort nach Herrmannstadt gebe ; du aber correspondire mit dem Herrn Sztânn von dorten, und, wenn du selbst Gelegenheit hast zu geben, gut, wenn aber nicht, schreibe mir dass ich von hier dem Busche (sic) schicke. Und, wenn du es gewiss weiss dass er dich zum Erben gelassen hat und dass er eine Schrift hinterliess, durch welche er seine Sache gesetzmăssig vermacht, musst eine oltene Vollmacht schicken ohne Na-men, denn sonst kbnnten dem Buscho verschiedene Um-stande entgegen stehen. Allso, entweder so oder anders, sorge dass die Ansla-gen fur seine dortige Wohnung, fur seine Dienstbothen (wie der H. Sztânn schreibt) nicht sich in die Lânge ver-ziehen und fortlaufen. Wenn man dir aber weitlâuftiger aus Herrmannstadt schreibt, sq folge und, nach der Uber-nahme der Sachen des Seeligen, werden wir entweder seiner Verordnung nach, wenn so eine schriftlich hinter lassen hat, befolgen; im Gegentheile aber verfahren wir dem Gesetze nach. Aber verlasse du dich nicht auf mich und ich auf dich, und so verlâuft die Zeit, daraus Auslagen entstehen konnen in Herrmannstadt. Du hilttest sollen schon lângst die Briefe von Herrmanstadt die an mich waren, erott'nen, oder, wenn man dir es bekannt gemacht hat, hăttest du mir es auch bekannt machen konnen. Somit verbleibe ich dein dich liebender Vater Demeter Aman.» Urmează inventariul: un mare număr de inele, etc., ta’ www.dacoromanica.ro 132 CORESPONDENŢA LUf DIMITRIE AMAN bachere, ceasornic de aur cu smalţ, «ein goldgeschnlirter Beutel, ein Beutel von Gold und Silberstoff, eine Haar-kette mit Ouăsten, eine grosse goldene Taschenuhr, eine griine Dose, ein mit Gold eingefasstes Portrait des ent-schlafenen Mich : Mamo.» Argintărie: «2 vergoldete Salz-fassel mit 3 Fiissen, ein Suppenloftel, 12 Essloffel, 2 kleine Zuspeissloffel, 12 Kofteldft'el, 12 Paar Messer und Gabeln, 12 Messerunterlagen, eine Pfefferbiichse, 5 Koffeldfferl» ; cositor şi fier : «ein Begeleisen sammt Stagel, ein kleiner Mes-singleuchter, eine messingene Handlaterne, ein gemahlte Tatze, ein Degen sammt Scheide, ein Mdrser sammt Stos-sel, eine Koftemuhle.» Lucruri de casă şi haine: «Eine Landcharte von Europa, ein Spiegel mit Griff, eine kleine schwarze Tatze, 10 Messer und 6 Gabeln mit weissen Schalen, ein kurzes Perspectiv, 2 Ducattenvaagen mit Fut-teral, ein schwarz eingefasstes Bild die drei Regenten ent-haltend, eine schmahle Brieftasche, ein rundes Brennglas, 2 verschiedene gestrickte Beutel, eine bisfarbes Kragel mit Franzen und eine Weiberbeutel, ein gelbes Tiichel (alias Oksa), ein langer gebliimter Schaal. 2 Stăden und ein Parisoll, ein blaues und rothes Koffetiichel, ein veiss Mus-seline Frauenkleid, ein schvarzer Caputrok mit granat-farbenem Futter, nebst Hosen, ein schwarzer Frack, eine alte blaue Hose, eine gelb und roth gebliimte Weste, eine gelb und blau gestreifte detto, eine ka mmerttichene dto ein Hosentrăger, eine blaue Kappe, eine kaffebraune dtto, ein Paar griine Handschuh, ein Paar Stiefelzieher, 2 Wachskerzen, eine Badscheibe, ein gebrauchter feiner Hut, eine Stadtuhr mit Sâulen, 2 glatte Săulenleuchter, ein mas-siwer dto, zvei alte Westen roth, etc., ein altes schwarzes Halstuch, 2 weisse Westen, eine dto rothgestreifte, ein franzblauer Rock mit Sammet-Kragen. ein alter schwarzer Frack, ein franzblauer Frack mit gelben Ivndpfen, ein dto Mantei, ein dtu dto alter, ein dto dto sehr alter, ein bla-uer Polster, ein langes schwarzes Halstuch, eine Brieftasche, eine Paar schwarz seidene Striimpfe, 4 » » weisse, 2 » > blaugebliimte > » , 4 weisse Krowattel, ein Perspectiv www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITR1E AMAN 133 roth eingefasst, 2 kleine Beutel, ein seidener Glockenzieher, eine weiss knocherne Nadelbiixe, ein roth gestreifter zerris-sencr Schlafrock, 2 weisse Westen, eine schwarz pariser-zeuchene Weste, eine roth gefiammte dto, 3 gelbe Angi-netthosen, 22 Pare feine Striimpfe a 15 x., 18 » grobere » » a 10 x, ein mit Perlen gestrickter Beutel, ein weisser Pudermantel, eine griine und eine blau seidene Couvert, 6 Stiick Frauenhemden, 3 weisse Weiberunterrocke, eine holzerne Flasche und 5 Tegel, 19 St. Mannshemden, ein grosses Tafeltuch mit 12 Servietten, 3 alte ordinaire Tuch-schtiicher (sic), 11 Stiick Servietten, 1 [ Stiick weisse Pol-sterziichen a 30 x., 9 Leintiicher, ein Strohsack, 6 St. ge-brauchte Handtiicher, ein weisses Schlafleibel, 2 Schlaf-hauben a 15 x., ein ruinirter Bettwarmer, eine blecherne Laterne, eine Federschneidmaschine, 8 verschiedene Ro-sogliobecherl, ein Fexirglas in Form eine Vogels.—Hausein-richtung: ein Spiegel mit braunen Rahmen, ein grosses heiliges Bild mit Goldrahmen, ein Portrait der Grăfin Bar-lovski, ein alter zerrissener Teppeich, ein Sopha (Kanapee) mit 6 Stiihlen ans hartem Holz, ein Tischel » , 2 braune Tischel von weichem » , 2 ordinaire Stiihle, ein fornirter Schubladkasten, eine braune Bettstatt, eine lange alte Truhe, fein lederner Koffer, eine lederne Tasche, 80 St. verschiedene Bticher. 294. l-iu Mart 1831. Departamentul de patru. Grigore Lăceanu cere de la Nicola Dumba I.347 lei, 34 parale, pentru mărfuri din 1820: «450 tl. pentru 5.000 coase, căte trei la sută, suta po tl. 300; 66 pentru 22 ocă cărmăzii, căte tl. 100, 42; 16 pentru 212 scânduri de bradu; 261,36 pentru 455 ocă zahăru, căte tl. 6 oca; lei 8.730, 257 pentru 714 rife postavu po tl 12; lei 8.568, 77, 16 pentru 86 ipacu fino, căte tl. 30 ; lei 2.580, 77, 27, pentru 517 ocă cafea, căte tl. 5 ocă; lei 2.585,81 pentru 15 bucăţi pănză, căte tl. 180, 34; 20 ipacu pentru cinci bucăţi, căte tl. 230». Cere şi «fiiară ale prăvăliiloru i alte fierotil ce au rămasă căndă s’aă desfăcută cu casa GogăI», — Răspuns: va plăti www.dacoromanica.ro 134 CORESPONDENŢA LVt DIMlfRIE AMAN coasele «după tarifă». Aduce însemnarea «grămăticului carvasaralel». «De multe ori neguţătorii mărfurile căte aducă, nefiindu toate ale loră, ci şi ale altora, ceru de la carvasarâ însemnări pentru căte o partidă deosebi.» «Obiceiul vămii este de-şl ia fieşcare neguţătoru siguranţie înscrisă de la carvasarâ supţii iscălitură, după ce plăteşte vama pe marfa ce au adusă.» Se arată «ponturile vămii suptă pecetiia gospodă, înă care văzurămă coprinzindă la pontulu alu 9-lea• sudiţil streiniloru Curţi pentru oricâte mărfuri voră aduce dinu ţările turceşti, orice marfă, tur-ăască sau marfă a streiniloru Curţi, şi o va avea cumpărată dinu Ţănutulă Ţării Turceşti ca să o vănză înu Ţara Rumănească, cumă şi orice marfă voru rădica de aici şi o va duce înu Ţara Turcască, să plătească vamă trei la sută, iară pentru căte mărfuri voru aduce dănu alte ţări streine şi le voru vinde cu rădicata, la căte să coprindu înu tarifă, să plătească după tarifă, iaru căte nu să voru coprinde înu tarifă, să plătească trei la sută.» 295. Slatina, 10 Mart 1831. I. Cătuneanul, în numele judeţului Olt, pentru plîngerea lui Grigore Lăceanul din Craiova că are a lua bani de la Vasilache Papadopolu : cere sechestrarea banilor de Ia Costantin Isailof. 296. Adecă noi care mal josă ne vomă iscăli, incredin- ţămu cu adeverinţa noastră la măna dumnealui Sardariă Dumitru Amanu precumu să să ştie că, avăndu noi în sătulii nostru unii omă anume Gheorghe i unii copilă cumnată, anume Sămionă, şi el avăndu frică pentru tâlhari, şi el neavăndu arme pentru paza casăloru loru, aşa şi noi ne rugămii cinstitului Divanu ca să li să de voe ca să ţină arme în casă. Că, de să va dovedi că va eşi vre o cuvăntu de hoţie de la dănşi, vomu fi noi răspunzători. Şi ne is-călimu. 1831, luni 28. F.u, Ionu bătrănu otu Corlăţălu, adeverezu, F.u, Gheorghe Drincanuluj adeverezu. www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUl DIMITR1E AMAN 135 Eu, Preda Panduru adevereză. Eu, Dinu Stănculescu, adeverezu. Popa (?) Mihaî. 297. Foiţă pentru cătă dijmă de porumbă au eşită pe moşiia Corlăţălu, înă ltă 1831, Octoveră 2o. • Nume: Bondoc, Barbu Negru, Cîocînă, Tătaru, Rotaru, Guţu, Sărbu, Ilinca Epăriţa, Pistolea, Boegiu, Luţoiul, Bu-lata, Panduru, Butaru, Văgăî, Gugu, Olaru, Ţiganu. Stu-paru, Cocoloşu, Cătăniţa, Câzacă, Moţolca, Leafu, Tatomir, Ionă alu Bătrănoichi, Călinescu, Chelaru, Tărtea. 87 nume, 579 de ferdele. 298. Pentru lunca şi opritura de la capu dealului după moşiia noastră Bîcleşu şi pădurea de la Zamadoviţa, ce s’aă tăiată de Polcovnicul Dimitraclie Zahariiano, pentru caprele ce aă avută dumnealoră de strînsură acolo, în vremea care aă ţinută dumnealui Grigore Lăceanu moişiile noastre cu arendă, m’amă învoită, şi driaptă această stricăciune amă priimită de la dumnealui Grigorie Lăceanu astăză leî 877, adică lei optă sute şaptezeci şi şapte, şi dumnealui îşi va căuta pentru aceasta cu polcovnicu Di-mitrie, rămîindă de pricină pădurea ce s’aă tăiată pă moşiia Corzulă de nişte Ţigani înă vremea cîndă să afla polcovnicu Dimitraclie la moşiie, şi nu i-aă poprită ; pentru care aă rămasă să să apuce pă acel Ţigani prin judecată. £i dumnealoră să mă desfacă pă mine pentru paguba acaia. Bica Brăiloî. 1831, Noem. 25, Craiova. 299. Cu multă plecăcune mă închină, sărută cinstită şi stăpănească măna dumitale. Boerule, iată untulă cătă amă găsită, amă cumpărată, 13 ocă untă şi 150 dramuri, oca căte talr. 2, care facă bani tal. 26 şi parale 30, să trimăt şi 10 pul dă găină. Iată să triinătă şi foc pentru dijma fânului, cătă aă eşită la fină, şi care nume dă omă, dară clăi s’aă făcută dă dijmă şase, iară de casă s’aă făcută patru, cu celu dinu oboru bllcului cu totă, Insă s’au fâ- www.dacoromanica.ro 136 CORESPONDENŢA Lui DIMITRIB AMAN cută înă curte 12 clăi şi înu oboru optă, şi n’aă mal rămaşii rămăşiţă nicîunulă: totu l-au adusă în natură. Văzu că-mă scrii ca să spălă grău totu, dar de sâmănătur|ă] să mal poprescă nespălată. Prunele cele albe s’aă făcută ra-chiă, şi aă eşită vedre 14 şi ocă 7. Iară, de ce[le] vinete, prea puţine săntă, şi amu pusă ca să afume vre o câteva oca. Până acumă de la mila lui Dumnezeă toţi săntemă sănătoşi şi bucatele săntă frumoase, dară pentru bălei în-ştiinţază-mă : face-să saă nu să face; că amă văzută porunci la zapcii ca să nu să facă. Ci dumneata înştiinţază-mă curată, ca să ştiu. Boerule, te rogă, la Ovreiu care ai cumpărată dumneata cazanu, de va mai fi vre unu şi mai mare, pănă la 40 ocă aramă, şi căte tal. 12, precumă ai luată dumneata, aşă luo şi eă unu. Ci mă vei înştiinţa pentru aăasta de voi trimite bani, de va fi. Şi cu toată plecăăunea săntă ală d-l[e] plecată slugă: *831, Avgustă 21. Matei Popescu. 300. Cu plecăcune sărută cinstita şi stăpânească mânuşiţa dumitale. Cinstite boierule, mă rogă să mă erţi că nu putui veni de rău munci, că bucaate amă bune, dară n’are cine le căuta. Că amă, boerule, pe moşia dumitale porumb bună, de nu să mai încaape, şi mănâncă vitele satului, că nu e făcută ţarifna] nici de cumu, şi păzescă ca pe omu mortă; că, de voi lăsa, apoi rămână de nimică. Dară eă datori săntă a veni la dumneta oricum. Ci pricina, boerule, că, dacă voi pleca eă, n’are cine mai rămânea, că totă plecată amă fostă, de nu s’aă alesă nimică de mine. Dară eă de la nădejdea dumitale nu mă depărteză; apoi cumă te va milostivi Dumnezeă ! Lucrămă (?) cu o bucăţică de păne dină mila dumitale, a te lumina Dumnezăă în zilele dumitale a nu mă lăsa atăta de îngreuiată cu atăta datorie, ci doară să mă plătescă şi eă dină ajutoru dumitale, că peste destule amă dată; doară-mi voi fi mai fi venită şi eă acuma în fire. Că eă la altă parte nu ştiă să rogă pe www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUÎ DIMITRIE AMAN 137 nimeni, fără de cătă pe dumneata şi pe Dumnezăă. Dară, lăsăndu-mă dumneata, eu nu ştiu altă uşă să deşchizu, tindă şi eu alu dumitale. Boerule, pentru bani care i-atnu priimittl dăunăză, doi înpărăteştl, şi pe urmă patruzăcî de lei, să însătnneză dumneata, să nu să uite, pănă voi veni eu. Mă rogu, boerule, pentru pricina cu unu lână ce l-au cosită lonu Guguană, l-au cosită şi acuma, şi l-amu chemată de ne-amă judecată la zapciă, şi zapciu 1-aă îndatorată de me-aă plătită fănulă de ană, faţă cu Postelnicu. Dară pentru acelă locă aă rămasă cumă vel zice dumneata, că aă eşită omeni şi popa Milial faţă înnaintea zap-ciulul şi aă arătată că pănă a nu ’ntra eă pe moşia dumitale, 1-aă cosită care aă vrută. Pentru acasta rogă bunătatea dumitale ca să mi să dea voe să curăţă, să facă livadie bună, mare, de cătu să stea tufă deglaba, că acela nici nu e vrednică să curăţe,nicl nu e ală lui, boerule,—că este ună locă numai curăţită de Dumnezăă. Boerule, trimisă! şi eă o oca de untă şi doi pul de găină. Şi să amă şi eă ună cinstită răspunsă ală dumitale. Şi săntă ală dumitale ca ună '831, Avgustă 21. robă: Florea Brătiia. 301. Cu multă plecăcune mă închină, sărută cinstită şi stăpânească măna dumitale. Boerule, iată o scrisore de la coconu Scarlatu, findă-că să află cu polcu la sătulă Pătulele. Yiia de la Iovană s’aă culesă, şi aă eşită vedre vină 18, însă vedre mari, şi 1-amă storsă şi 1-amă pusă în cărcumă, ocao căte parale 10, să să vănze. Iară, culegăndu-să viile, o să-lă punemă mal josă, findă-că este vină multă înă plaiuri. Prunele cele vinete aă fertă, şi le-amă făcută rachiă, şi au fostă prea puţintelă ; iară amă făcută vedre mari 7, de rachiă. Văză că uni dină poslujnicl zică că nu voră ca să mal fie la vii, zicăndă că voră să fie cu satu. Dară văză poruncile (?) zapcii că Di-vanu hotărăşte ca să să dea la suta de clăcaşă căte 4 omeni moşii să slujească. Ci pentru acesta să amă povă- www.dacoromanica.ro 138 CORESPONDENŢA LUI DIMITHIE AMAN ţuire de la dumneata ca să luomă alţi, să punemu înă locă, sau nu. Numai vre-o doi, trei pricinuescă dintre dănşi, iar ii ceilalţi îşi caută slujba lorii. Pănă acumu pe aici este forte bine: săntă toţi sănătoşi; grău s’aă spălaţii totii, cănepa s’aă bătută toată, culaci (?) s’au meliţată, iaru porumbi şi via da mare, că, căndu să voră culege, te voî înştiinţa pe dumneata, cu măsură cătă au eşitiî $i cu toată plecăcunea săntu 831, Săpt. 13. ală dum. plecată slugă Matei Popescu. ' 302. [Acte date de Aman, în calitate de inspector de tnăsurl.J Mal 8, 1831. Otnăşenie închipuită ecstrucţiie a îndestulări politii Bucureştiloru şi a îndreptări înăsuriloră cu co-prinderea ce într’însa să arată. Deosăbită foaie pentru mămulari ce să neguţătorescfi prin sate, să li să dea coturî (17 Iunie). Insămnare de tacîmurile măsuri care s’au triimisii de la Bucureşti şi să tesliinatisăscă de Maghistrată. I cîntarl. 1 cumpănă cu dramuri de doă oca în darapurl şapte. 2 peceţl: una pentru ocale de aramă şi alta pentru chitare, palanţă şi dramuri (20 Februar 1832) 303. Maghistratu oraşului Craiovei, anulă 1832, luna Fevr. 11, N. 39. Cinstitului dumnealui Sărdaruluî Dimitriie Amână, fostulu comisară alu măsuriloru şi cumpeneloru. Să face ştiută dumitale acu cămu priimirămu porunca cjnstitel Marl-Dvorniciî a trebiloru dinu lăuntru suptă no. 797, prină care însărcineză pă Maghistrată cu îngrijire nţăsuriloră şi cumpeneloră drepte, care îngrijire fiindă asupra dumitale, s’«»ă dăsfiinţată, şi ne porunceşte ca să che-mămă pă dumneata a paradosi aici la maghistrată, atîtă socoteala de bani ce s’aă luată ştraffl de la cel ce ş’aă pă- www.dacoromanica.ro CORESPONDENJA LUl DIMITRIE AMAN 139 zită dreptulă loru după poruncă, a întrebuinţa măsuri şi cumpene drepte, cîtă şi de bani ce săntu adunaţi înă nahtu, precumă şi de toate hîrtiile ce săntu în pricina aceşti! îngrijiri, şi, cu toate că dumnealui Ocîrmuitoru înştiinţează cl după porunci au făcută dumitale arătare ca să paradoseştl aici aceste ce să arată, dară şi maghistratu după datoriie nu lipseşte a face dumitale cunoscută, pă acumu, poimîine, Sâmbătă, la 13 ale aceştiia, negreşită să vil dumn. la Maghistratu a paradosi socotelile şi hîrtiile ce mal susu să arată. (Două iscălituri neînţelese.) 304. Adecă eii, celă înu josă iscălită, încredinţăzu cu acestă zapisă alu mieă la cinst. mina dumnealui Sărda-riulul Dumitru Amână otă Craiova ca să să ştiie că de a mea voe m’amă tocmită vieră la viia dumnealui ce o are aici, înă diialu Drăg[ă]şanT, pentru acestă următori leată 832, înă dreptă sîmbriie tl. 35, adecă lei trelzăcî şi cinci, pentru care mă îndatoreză că voi |ii| sîlitoră casă lucrezi viia cu oameni cu plată, cărora lucrători să le plătescă cu bani de la dumnealui. Şi, cîndu voi fi cu lucrători înă lucrul vii, să-mi plătească şi mie zioa precumă şi la ceialalţl lucrători, şi, la orice va privi asupra folosului vii, să fiă alergători şi trepădătorl. Iară, cîndă, dină pricina nesî-linţil mele, să va întîmpla vii vre o pagubă, să liă răspun-zătoră pănă la o pară. Şi, spre a fi crezută ori la ce arătare că-mi voi urmă datoriia vierii mele, precumă şi alţi vieri urmează, m’amă rugată de scriitorulă acestui zapisă de m’aă iscălită, şi eă mi i-amă pusă degetu în locă de pecete, şi spre mal bună adevără daă chezaşu şi pă tată-mieă Ionă, care în josă să iscăleşte, ca la orice a mea rea urmare să fie elă răspunzâtoră. '832, Iuli 10. Eă, Păună şină Ionă Soare otă DrăgăşanI, adeverezl. Eă, Ionă Soare otamă, tatală ală lui Păună, chezaşă, râspun-zătoră pentru numitulă fii-mieă. Acestă zapisă 1-amă scrisă cu zisa şi învăţătura de mai susă numitului, sîntă şi martoră. Nicolae dascălu otă DrăgăşanI, martoră, www.dacoromanica.ro d40 CORESPONDENŢA LUf DIMITRIE AMAN 305. Dumnealui bivă Velă Serdară Dimitric Amână de sintu 48 de ani să află lăcuindă în patria nostră, în politia Craiovi, carele în multe rânduri au fostă cumpărătorii de husmeturî şi mărfuri, au slujită şi la căte însărcinări îl s’ail pusă asupră-î de stăpânire locală şi la tote şi în totă vremia în diastimă de ani 48 s’aă purtată pria cinstită şi cu bună orănduialâ, fără nicîo abatere, şi, cunoscute- fiin-du-ne bunele urmări şi cu credinţă câtră patrie, s’aă şi cinstită de Domnă cu cînu Sărdării. Ci, fiindu-I urmările precumă arătăm mal susă, dămă la mănile dumisale acesta înscrisă încredinţare spre a să cunoşte de stăpânire de cinstită şi credincosă patrii; 1832, Avgust. Tijj.oQîcr arjyw.y.'jop.rq':. Ivcnrav. Voţ., Xtsş. Vînij.-sT/.o-;, Xi-■/.6'kcf.O'i MîrpatXov], l’siopŢ'O': KctCoşăvoc, -ts'f. V'(eviTi’.o~. K oa-tdy.Y,- MjrpaiXov], Aivv.a'; Aatpdpr^ (?), XY/.oXo.o/: llpiaitCidvo':. < )i UÂOŢpaşij. (Partea grecească e scrisă de Aman.) Socoteală de cheltuielile făcute «cu hanulă coconiţi». 306. Boerule, amu primită doă scrisori ale dumitale pen- tru măsurătorea porumbului, şi, neavăndă cu cine, la nicî-una n’amă putută ca să-ţi daă răspunsă. Porumbu s’aă măsurată şi aă eşită ferdele 725 îndesate bine, precumă i-aă plăcută Postelnicului Mihaî. Iară nu le-aă lăsată precumă le-amă primită eă, şi aă mal eşiţtă] de eî mal mărunţel la urmă, cu bobe cu totă, ferdele 14, care face totă suma 739. Iară ferdelu nu 1-amă măsurată pănăacumă, că nu ne-aă venită, ca să vedemă de căte oca iasă. Ci cu venirea Postelnicului te voi înştinţa de căte oca va eşi. Şi cu totă plecăăunea sântă 1832, Octomvre (?) 18. a dumitale plecată slugă ........(neînţeles). (însemnare grecească că a ieşit ferdelul de 14 ocă.) 307. Boerule. Ferdelu de dijmă cu care amă [p|rimită. eă 1-amă măsurată după [s|crisorea dumitale, şi aă eşită www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA. Ujl DIMITRIE AMAN 141 cu căntaru celă mare ală dumitale de ocă patrusprăzece, de bobe, şi cu toată plecăcunea sântă alu dumitale plecată slugă 1832, Octomvre (?) 20. .......(acelaşi). 308. Cu scrisorea acasta nu lipsiî a înştiinţa dumitale pentru rnoşiia Broscari, a Sfintei Troiţî, că înu multe rânduri au făcuţii cunoscuţii dumitale frate-meă, Logft. Stană, că adastă moşie să calcă de vecinii răzaşî, care mal joşii însamnă. Mal vârtoşii că moşineni inovenl ş’aă loatii hotărnicii de la Gemeţi ca să-şî hotărască rnoşiia lorii şi’ntră cu o sumă de stănjinî înu rnoşiia Sfintei Troiţă. M’aă făcuţii cunoscută ca să mă arătă cu sineturile moşii Bros-carl. Şi, fiindu-că aici, la Pătule, avemă ingineri pă unu Iniţă Druiulescu de la Tărgu-Jiiulul, şi amu loatii vorbă cu dumnealui, m’au cerută de stănjănă căte pr. 60 şi, puindu-I eă multe înnainte, că acastă moşie este a biserici Sfintei Troiţă şi biserica nu mal are altă venită dăcătă atăta, aşa dară aă lăsată şi dumnealui pă 30 galbeni înpărăteştî. Ci bine ară fi ca dumneata să mergi la dumnei coconiţa ca să scoţă toate sineturile moşii şi să scoteţl o foie şi să o opriţi la dumv. cu leaturile loră, şi toate bucăţile dă hărtie ale aceşti! moşii să pecetuiască coconiţa şi se mi le tras-meteţî (sic) făcăndu-ml şi vechilimea dină partea coconiţi saă dină partea dumitale, ca înă puterea aceia să mă ra-z[i|mu şi eă ca să daă jalbă la cinstitulă trebunală ală acestui judeţă, cu toţi vecini răzaşî să scoţă sineturile , şi mal vărtosă că ingineru să pricepe de ceteşte şi slavoneşte şi sărbeşte şi poate să tălmăcască. De aceia nu lipsii a face cunoscută dumitale ca măine poimâine să nu amă bănuială, căci eă n’amă cu ce să mă arătă la vecini răzaşî. Şi cu plecăcune. '832, Noevr. 3. ală dumitale mal mică şi slugă Dumitru Palevă (?). Vecini răzaşî. i Rogova, rnoşiia dumnei cc. AnuţiI Murgăşancăl. www.dacoromanica.ro 112 CORESPONDENŢA Ltf DIMITRIE AMAN I moşiia Poroina, moştenească. I moşiia Izvoru a lu Ioniţă Izvoranu. I moşiia Inova, moştenească. 4 309. Sibiiă, 16 Novembre 1832. Constantin Aman către tată. A fost ;j.î rrjv MapliCav p.oo la lazaret pentru afaceri de casă. Salută pe cel de casî, transmite salutări de la soţia iNlariţa şi de la fiul Dumitrachi, a cărui drăgâlâşie o descrie. < 1 htfahtm slr iov Stoday.aXov y.al [j.o.vţ!dvoi iov ipoirov «wţ Ypdşst va Y’.vtovia'. a: ydptat. II MapîiCa xal o tptXoov 10 asoaaiov ygpd'/.t ivjt '/.al âp.şoiîpot d'TiaCop.sOa rîjv oî£tdv vlf. vsvs/.a^. Td dojX'pa.y.ta ij.ov 'jX'r/.vy.'Kw.» Cere măsura lor pentru a li face pantofi (navioşto.) şi haine. Trimete scrisoare către îrsvOîpd';. Tţj 'favsptovw îipo'; idoiotc 6 Avjusipd'/.T] jj.ac ăpytosv vd y.dOsiat. slţ iov y.toXov 100, oXa id svvoîl, Ţvwp'.^st oXoo':; xfMoyti ov. v>'/'(\: |J opv.oXa, oîiavdy.'. y.al v.dOs dXXo CapCsodit, 16 o cu CI 16 eyst xd.pa.p70v, YsXâ jj.s ştovalY as irjv uipav: r(j âX'/jOsia vd jadc 16 yap’.T(j 6 0.71 o ^ <-)so'- [axai 7j xava'p.a osoxotva, siva yaptiwp.svov nat?'., oXot ot goto, '/.ai rpatxol '/.al NsjAiCot, yatpovia vd 10 xalCoov toţ vooit;j.diaia: v| [J.dvYj p/zt yapd '/.al oto.T/.soa'Jt!; EÎvai aiiid. 310. La anu 1832. Amu fostă noi cu dulgherie la Cra-iova, şi amu lucrată la mănăstire la Sfânta Troiţă la acoperiş, şi dumnealui Sărdariă Amână, epitropu mănăstiri, ne-aă dată voe să bemă în credinţă şi mâncare ce ni s’o trebui de la cărăumariă şi Iona soţiia lui, şi aă şi chiemată d-lul Sărdariă pe Mihaî Cărăumariă ca să ne dea în credinţă ce ni s’o trebui. Dară la isprăveniia lucrului ne-aă închisă cărăumariu la poliţie pentru tal. 36, ne-aă trasă la poliţie, care iăcusămu datorie pe \ină şi mâncare, şi d-lul Săr-dariu ne-aă scosă de la poliţie, şi ne-aă socotită, şi ne-aă oprită acel bani, mal susu arătaţi bani aî cărăumariulut. Şi pentru adivărată credinţă ne-amu iscălită mal josu, ca să să crează şi, neştiindu carte, rugai pă scriitoriulu de ne-aă iscălită, iară noi amu pusă degetu înă locă de pecete ca să să crează. www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUf D1MITR1E AMAN 143 Eu, Dinu Şerdoiă (?), dulgheriă. Eu, Dumitru Stăvariu, dulgheri. Eu, Ghiţă Istratie, dulgheri. Eu, Drăguţă, dulgheri. Eu Dincă săteană, martoră. 311. Prea înnălţate Doamna. Ca către unu capă ală Stăpânirii noastre i ca cela ce eşti lumina i păzitorulă acestui Prinţipată, precumă şi la iubirea de dreptate ce de obşte este cunoscută şi mărturisită că al Innălţimea Ta asupra celoră năpăstuiţi, a le asculta plângerea şi a-î ajutora spre îndreptare, dintre carii fiindă şi eă unulă, cu totulă înno-tăndă înă lacrimi, alergă la aceiaşă iubire dă dreptate, jă-luindu-mă că la trecutulă leată 820, prin contractă fiindă eu însărcinată la magazie cu priimirea untului şi darea la cetatea Diiulul, căndă atunci, totă într’acelă ană, dină poruncă viindu aici, mi amă şi paradosită socoteala la dumnealui Postelniculă Slugearoglu şi la dumnealui bivă Velă Agă Alexandru Vilarâ, răfuindu-mă, şi mal rămăindu pri-sosă 26.000 ocă unt, aşteptămă poruncă de urmare, dină care 12.000 ocă s’aă şi rădicată dină poruncă. Asemenea şi pentru celelalte 14.000 ocă ce mal rămăsese, la luna lui Fevruară, leată 821, aă venită la Craiova unu mum-başiră, anume Petre, zetu protopopă Luca, carele acumă să află capichehaia la Gîurgiă, cu porunci şi cu cartea dumnealui Postelnicului Rizul către dumnealui Caimacamulu Craiovi pentru aceste 14.000 ocă untă, a-lă rădica, care untă 1-aă şi rădicată prină ajutorulă cinstitei Căimăcămiî, şi 1-aă dusă la Izlazu, unde erea poruncită a-lă face teslimă, lui Ianache Procopiu, şi a lua teşcherea a o duce la Stăpânire, însă această dare de untă s’aă făcută de către omulă mieu Mihale Cocare (carele acumă este mortă), fiindă eă fugită dină Craiova dină pricina răzvrătiri. Acumă, după jalba ce aă dată Mării Tale chiră Ştefană Meitană, apucăndă pă dumnealui Căminaru Scarlatu Stoenescu şi pă chiră Ianache Mimi, ca să-î plătească tl. 15.750 ce are să ia Luminăţiia Sa Doamna Efrosini Calimahi, după car- www.dacoromanica.ro 144 CORESPONDENŢA LUI DIMITIUE AMAN tea de vechilimea ce i s’aă dată, şi zapisulă numitului Mimi supţii chezăşiia dumnealui Stoenescu, pentru mal susă arătata sumă de ocă 14000 untă, orănduindu-să înă cercetarea cinstitei Logofeţii a Priciniloră Streine, unde ne mal fiindu şi eu, amu arătată că s’au rădicată acestii untu dinu Craiova dă către numitulă mumbaşiră şi că spre mal bună plirofărie a judecăţi să să întrebe dumnealui Aga Vilară, carele şi întrebăndu-să, au dată răspunsă că pentru aceste 14.000 ocă untă ştie că după moartea răposatului Domnă Alexandru Şuţu Vvd. prină mal susă arătata sim-foniie şi chezăşiie s’aă făcută tocmală a priimi Mimi acestă untă cu preţulă ce să coprinde într’acea simfoniie, şi a plăti şi bani căţl va face şi că, după venirea dumnealui dină Braşovă aici, cătăndă pe Mimi la dumnealui acasă, 1-aă întrebată şi n’aă tăgăduită, arătăndă că 1-ăă priimită. Asemenea şi pentru bani aă zisă că nu are deocamdată de unde să-I plătească, ci să fiie adestare pănă îl va veni de la Ţarigradă neşte bani ce are acolo, şi atunci îl va plăti negreşită,—care această întrebare i s’aă făcută de către dumnealui Aga Vilară, fiindcă atunci avea această ve-chilimeâ dată de la Luminăţiia Sa Doamna Calimahi, pentru priimirea acestoră bani. Judecata aceasta a Priciniloră Streine, după ce au văzută mal susu arătatulă răspunsă al dumnealui AgăflJ Velarâ, şi după ce aă văzută şi alte dooă destoinice şi temeinice dovezi ce le-aă arătată chiră Ştefană Meitani, însă una cheară înştiinţarea acelui Petre Mumbaşărulu de atunci către dumnealui Rizu, prină care arată ritosă că, după poruncă ce aă avută, aă priimită dină Craiova 14.000 ocă untă, şi aă plecată însuşi să-lă ducă la Izlazu, ca să-lă teslimatisească la numitulă Ianache Pro-copiu, care înştiinţare aă priimit-o mal susă numitulă omulă mieă dă la măna numbaşăruluî dreptă adeverinţă. Altă dovadă înştiinţarea omului mieă ce face iarăşu către dumnealui Postelnică Rizu, cu asemenea coprindere, trimiţăndă şi scrisoarea numbaşirulul, amăndooă fîindă scrise totă dină ltă. 821 şi totă într’o zi, Fevr. 18. Yăză că mă năpăstueşte prină anaforao ce s’aă tăcută, îndatorindu-mă ca, ori să www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUÎ DIMITRIE AMAN 145 aducă eu teşcherea de la acelu Ianache Procopiu, sau să plătescă arătaţi bani, cu cuvântă că aveamă datorie să în-grijescă a lua teşcherea ca să mă apăru căndă mi să va cere. Luminate Doamne, căndu săntă aceste trei dovezi de faţă şi arătate prină numita anaforă, mi să pare că nicîo vinovăţie asupră-mî nu maî rămâne, mai vârtos că dinu coprinderea scrisorii mumba jirului să face întreagă dovadă că au priimită untulă de la mine şi că elti a fostă într’a-dinsă trimisă şi poruncită numai şi numai ca, rădicăndă untulă dină Craiova, să-lă ducă însuşi la Izlazu şi, acolo teslimatisindu-lă, să iâ teşcherea şi să o aducă Stăpânirii, căndă atunci, fundă vremea turburată de răsvrătitorî, să vede că i-aă fostă teamă numitului Ianache Procopiu a da teşcherea la Craiova ca să nu pătimească untulă vre ună pericolă la drumă până la Izlazu. Şi asemenea să înţelege că le-aă fostă şi simfoniia şi urmarea. Apoi eă ce săntă vinovată, avăndă sinetulă mumbaşăruluî dă priimirea untului după cumă maî susă pă largă să arată? Xu mal rămâne dară altă nimică decătă numai şi numitulă mum-başără să dea seamă de urmarea ce va fi făcută. De aceia fierbinte mă rogă Innălţimei Tale ca cu fireasca Mării Tale blândeţe să priveşti asupra dreptăţii şi să nu fiă osândită la năpăstuirea ce mi să face de către cinstita Logofeţiie, fără dă a fi vinovată. Acasta mă rogă, şi cumă va fi mila Mării Tale. Prea-plecată slugă Dimitrie Amână Sărdară otă Craiova. 312. Noi, cei mai josă iscăliţi, încredinţămu printr’acestu înscrisă ală nostru, ce-lă dămă unulă la mana altuia, pre-cumă să să ştie că, la prigonirea ce avemă pentru liota-rulă din spre moşiia Meteu şi dintre Odolenî, la capulu acestor dooi moşii de spre Apusă, ca să lipsască jmă-măntulă de la mijlocă şi cheltuielile prină judecăţi, ne-amă învoită între noi într’acestaşă chipă, adecă : fiindă-că avemă într’aceste doaă moşii doaă semne netăgăduite, însă loculă pietri ce este la obărşiia Almăjulul şi vălăaoa Săc- Aman. 10 www.dacoromanica.ro 146 CORESPONDENŢA LDl DIMITRIE AMAN şoarel, care este înu faţa Ruşeţuluî, pănă unde s’aă şi trasă moşiia Odolenî, să să tragă printr’aceste doaă semne linie dreaptă pănă înu matca Almăjuliu şi acolo unde va veni dreptulă, adecă unde va tăia liniia, acolo să să pue piiatră despărţitoare într’aceste doaă moşii, şi noi să nu mal avemă a mal pricinui cu nicîun felă de cuvăntă, şi. ori la ce judecată vomă mal merge peste acastă învoială ce este întemeiată pă dreptate, st nu mal fie ascultată, îşi spre încredinţare cel ce amu ştiută carte ne-amă iscălită cu chiară mâinile noastre. Iară cel ce n’amu ştiută carte,' arau rugată pă cel ce aă ştiută dintre noi de ne-aă iscălită, şi noi amu pusă degetele în locă de pecete. ......stăpănu moşii Meteulul. Eu, popa Dumitraşco Hodoleanu, adevereză. Eă, popa Ionă, adevereză. Diiaconă Gheorghe Hodoleană adevereză. Diiaconu Barbu > Popa Matei > Diiacă Dumitraşcu adeverezu. Tuţică » Faţă fiindă şi noi la facerea acestui înscrisă, amu iscălită de martori. Tache Filişanu, martoră. Ştefană Gioroceanu, scriitorii acestui înscrisă, martor. Raicu Peale otă Breasta, martor. Dragomiră Căclariă, martoră, otă Răcarl. Matei Mititelu > ipacă. Gheorghie Sârbu > > Xicola Puşcăşoiă > > FTotarnicI Filiiaşulul şi Meteă. Acestă înscrisă ce de bună voe aă dată mal susă iscăliţi, făcându-să înnaintea noastră, îlă adeverimă Grigorie Oteteleşană '833, Maiă 26. hotarnic Filiaşulul. . . , bivă vt. Logt., hotarniculă Meteului. www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUÎ D1M1TR1E AMAN 147 313. 26 Mart 1834. Judecătoria de Dolj. «DoaăzecI şi şapte moşneni hodolanl dintr’acestu judeţu după jalba. . . înpotriva d. Manolache Poenaru, vătafu dă aprozi, s’au în-faţăşată înă judecata cu părâtulu Manolache.» «Fi de la strămoşi loru au vil, pometurl, cumu şi siliştea dă satu, iară acumu să să vaza încutropiţl fără nicîo dreptate.» Se arată: act din 1776, prin care Brădeştil, Constantin, Nicolache şi Petru, dau zapis tunul Băluţă Brădescu, mo-şulil Poenarulul», pentru partea lor de Meteu, «dinu podu purcarulul la dealu», pe care o răscumpără, «ca un caminu părintesc u»; llotarnica din 7243 pentru Radu Brăiloiu, Ionu Podbă-niceanu şi «alţi moşneni hodolenî», între Hamaradia şi Almăj. Cuvinte : «zăstraşl». 314. 21 Decembre 1834. «Prezedentulu judecătorii judeţului Dolju, secsiia I-», către «dumnei Sârdâreasa Pipi Amanui, pentru cererea lui «Gheorghe Mihailu Coca şi fraţi» ca «ori să înplineştl arătaţi bani jeluitoriloru, sau, avîndă înpotrivă a răspunde, ori însuşii dumneata sau prinu vechilu orînduitu să vil spre înfăţişare la judecată după sîrbătorile Sfintei Naşteri.» 315. | Către Lăceanul, Craiova|. Văzăndu cele scrise în scrisoarea dumitale cu zahareoub, iată închizu răspunsurile sale de priimirea anaforalel şi alţii bazisu ce mal pune înnainte, care nu-şl aii loculu, ce dumneata vei face aceia ce să cuvine mal departe. Pă mine să mă iubeşti şi să mă erţl căci nu amu răspunsă dumitale de locu. fără, cîndu te vel înprileji, binevoindu mă vel înpărtăşi şi cu vre o ştiinţă dinu partea locului. Domnule, cocoana Catinca Farfaroica încă scriindu Sărdr. Ştefană Miculesculu au spusă că s’aru fi afiăndu înu hîr-tiile (?) dumnei nişte hrisove ale biserici Sfinte Troiţă de-aice, încă dinu vremea răposatului boerulul dumnei, cîndu să alia ispravnicu aici, şi dinu întîmplare nu le-au www.dacoromanica.ro 148 COIlhSPO.MlENţA LIH DIMITIUE AMAN mat cerută. Şi, pentru că acumă ne-aru fi foarte trebuin-coase, pentru multe supărări ce cearcă biserica şi noi dinu partea mînăstiri Govoril, te rogă dinu sufletă să binevo-eştl a-I face întrebare de aceste sineturi, care, de să voru afla, să-şî facă o nesăvîrşită pomenire a le da duin. şi a mi le trimite, căce dumnei nu-î sîntă trebuincoase, iară noo foarte de lipsă poate şi folositoare. Eă, neavîndă cunoştinţă, nu îndrîznil a o rugă, ce dumneata pentru hatîrulă mieă vel face acastă osteneală, arătînduri cuvenitele plecăcunl şi că eă mă aflu şi epitropă ală aceşti! biserici. Pentru care de urmare voi avea şi frăţescă răspunsă, fiindă ală dumitale ca un frate şi slugă . . . Bu . . . 834, Maiă 19. 316. Prea-înnălţate Doamne. (Petiţie către Domn ) Totă omenirea alcătuită în sănul acestui pravoslamnecă pămăntă mărturiseşte prinu organu sămţitorel făcătorele de bine, înnaltele şi măritele fapte ce aţi înfiinţată în patrie spre folosul şi luminarea naţii romaneşti, atătă mal nainte, cănd v’aţî aflată mare propetară ală patrii, cătă în vremea acasta, de căndă denă iubirea Pronii cereşti aţi primită strămoşesculă tronă al oblăduire! prinţipatuluî... (?). fiind sprijănită şi sorta mea nu puţină, cu inimă curată veselă dum. de înflorirea neamului firescă patriotă, şi mulţumescă cu glasă ferbinte Inpăratulul cerescu care ţine statornică cărma milostivirii Innălţimel Vostre către supuşi acestei patrii, şi cel asămenea loră în petrecere de văduvie, şi acumă îndrăznescă a zice către Innăl-ţimea Ta pentră aă răsărită sorele adevăratu, lumina întrece în fel-re (sic) năpăstuiţi. De acia, covârşită de şărul unii acestă felă de nepreţuite bucurii, cu rugăciune ferbinte nă-zuescă la picoarele Domnescului tronă ca să vă milostiviţi pentru dragostea ca nepreţuită a Corone Innălţime Tale a fi cu băgare de samă alăturatei delă, copleşită de atăta focă a ... noşti săntemă nevoeţî a ne jălui şi.. nepărtenire amă cercată la săcfestru cerută prină jalbă cătră Innălţi-mea Vostră ca să fiia pentru asăgurarea celei cu zapisă www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN ] 19 ... de lei 17580 capete, şi dobândă, şi osăbitele'sămţitore cheltuele pă venitulu, nemişcătorele lucruri ale d. Stolnicu Ionii Lahovari, după cumă dovedeşte dezvoltă corespodaţia ce amu văzută în cornele dela dele. Şi, pentru că dunilr. judecători părtin[ir]e dă cu totulu d. Stolnicului pentru dă greutate (?) persana sa, i-aă supusă la încredinţare pra-vilnicl pă arendaşii hanului i pă ală moşii Gărdeştil, ce 1-aă plăzmuitu pi numirea pomocniculuî Caţalarieî, ca să să descopere adevărulă de săntu arendate aceste doo lucruri şi de aă răspunsă bine înnainte înfăţişării reclamaţii mele de la io luni, şi totă de odată aă lăsată nesăcfestruite jumătate leafa prezidenţii dum. Stolnicului i o droşcă cu telegari de 80 doo (sie) ce are. După cumă ne rugămă şi m’aă ţinută cu prelungire 16 zile în Rămnicu, adecă de la io şi pănă la 26 luni. denă care pricină amă fostă silită de m’amă arătată cu plângere şi la cinstita Mare Logf. şi la 19 ale acestei luni. Să bine-voeştî, ca ună iubitoră de dreptate stăpănitorl preţipatulul a-mî face cuvenita îndestulare şi răsplătirea celoră abătuţi de la canon[it]ele însărcinările, după încredinţarea ce să pote luo de Innălţimea Vostră dină chiară raportulă cu n-o 122. trimisă la cinstita Mare Logofeţie la 2(1 Iunie, de către d. procuroru pomeniţi judecătorii. 835. luni 26. 317. 2 Iunie 1834. «Manolache Poenaru de aici» către tprizidentu ală Divanului judecătorescă, secsiia ţi vilă», în procesul cu moşnenii Hodolenî pentru «ună codru de pă-mîntă ce mă cunoscă că sîntă încutropită de acel moşneni, dină hotaru moştenescă». 318. 2b August 1834 «Cinstita suptu-otcărmuire a jolăşi Hamăradiia». Pentru aceiaşi pricină. «Tăgăduiescu doi dinu patrusprece care săntu iscăliţi în zapisulă de învoire, anume Vasile Meghin şi Costandinu ..., ca să să apere de osânda loră.» www.dacoromanica.ro 150 CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN 319. August T834 Manolache Poenaru către «cinstita prezidenţie a jud|e|ţî Doljă, secsiia 1.» In aceiaşi afacere. 320. 25 Iunie 1835. Judecătoria Vîlcil, pentru cererea de sechestru contra averii Stolnicului loan Lahovari făcută de Pipica Aman. Sechestrul se întinde pe leafa de presi-dent, pe banii scutelnicilor, «pă rodulu vii dă la Mală», «pă rodulu vii dă la Şuteşti», «pă venitulă moşi, Gredeştil, ce este a dumnealui Stolnicului», «pă venitulu Ţiganiloru», «pă venitul casăloră unde să află cinstitulu trebunal», «pă venitulu morii cu doă rote dinu oraşulu Râmnicului», «pă venitulu hanului dinu oraşu», «pă venitulu moşii Răstoca», «pă o călească cotă (sic) dă Viena, cu doi armăsari murgi.» 321. Lahovari obiectează, la Iunie 1835, că datoria, în adevăr, este, din 1825, către «raposatulu Serd., soţulu dumnei»; cere înfăţişare cu ea, «ori, de nu este putincoasă a se mal zăbovi», cu vechilul el. Mal era dator Păharni-culu Matache Greceanu. Moşiile şi via «amu de zestre». Hanul e arendat «întru întîmpinarea cheltueliloru copiiloru ce săntiî îniî slujba miliţii cătă şi a deputăţii». 322. La 12 Iunie 1835. răspunde Pipica. «Netrebuincoasă mai multă alilografie», judecătoria fiind «părtenitoare înă persoana dumnealui Stolnicului cu zăbava îndepliniri cererii mele i a porunci prea-înnâlţatulul nostru Domnă şi ţinerea aici atăta zile zadarnică înu grea cheltuială». A înştiinţat pe «procoror». Se va plînge şi Domnului «ca pentru o urmare de paracsenu la ramura judecătorească». Nici procurorul «nu s’aă silită a dezgărdina înpiezişerile pricinuite numai dinu voinţa omenească, iară nu şi după ertarc de regulament.» 323. In aceiaşi zi petiţia Pipicăl către «procărator». Se judecă «de este trecută ună ană». Se plînge de «înpletecirf şi înpiedecărl». Căpătase apoi «buiurdizma» DomnuluL A plătit şi «legluitulă havaet, lei 20». Vede pe judecători «dogo- www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIM1TR1E AMAN 151 rindu-se de persoana d. Stolnicu (mal vărtosă iiindu şi prezidentă): nu îndrăznescu a face niclo punere la cale»-«Aşa dară, căndă şi dinu partea Domnii Tale, după această, voi cunoaşte asemenea adiaforie, silită săntă atuncea a„mă arăta cu jalbă către Măriia Sa Vodă, chiaru pă numele dumitale, arătăndă atătă neorânduiala cinstitei judecătorii, cuinii şi a d-le nepreveghere ce faci, către cel asemenea mie, ce pieră prind cheltuell zadarnice.» 324. 13 Iunie. Judecătoria. «Pipichi Amână» (răspuns la actul din 12). _ Spre răspunsă la adresulă dumita e dd. 12 ale urmă-toari să încunoşţiinţează că de prisosu este dv. a vă repezi cu atacuri prinu hărţii, atătu către judecători, cătă şi către mine, căci nimeni peste îndatoririle şi regulele slujbil nu poate a păşi, precumă şi însumi, nu numai înu această pricină a dv., ci către verlcare, mă silescă a le îndeplini. Rămâneţi daru liniştită şi nu vă grăbiţi peste orănduiale. Procoratoru : Alecu Budişteanu.» 325. 13 Iunie. Pipicăl Aman. Judecătoria-! arată că e de nevoie cercetare şi nu se poate pune sechestru pe lucruri sechestrate şi pe venituri. Se va face după legi, < fără a mal li trebuinţă cătu dă puţină a arăta dum. judecătoriei prind descriere zorită articurile dină Regulamentă şi îndatoririle el. Alecu Boioreanu. Grig. Ian. Hrisescu (?).» 326. Obiecţiile Pipicăl de la 13 Iunie. «Zadarnica şi nepra-vilnica prelungire» o aduc în «mirare», «larâşă amă cinste a pune în băgare de seama cinst. judecătorii» prescripţiile Regulamentului. «Iară, dacă cinst judecătoriia nu voieşte să judece adâncimea şi delicatenţiia adevărului stării, înu adresulă mied de la 12 ale următoarei, umblând ă meşte-şugindă a da străină tălmăcire, atătă proectulul pomenită, cătu şi porunci cinst. Marl-LogofeţiI suptă n-r 865 cu înştiinţare de necuvenită prelungire înă părtenirea dumnealui Stolnicului, datornicului mieu, zicăndu-ml adecă ca ori eu www.dacoromanica.ro 152 CORESPONDENŢA LllI DIiMITRIE; AMAN să mă nevoescă a dovedi pentru lucrurile ce am ceruţii a se secvestrui, de nu sănt date maî de nainte cu arendă de către dumnealui Stolnicii şi bani priimiţî de dumnealui, saă să fiu îngăduitoare până cinstita judecătoriia va cerceta prinu alte mijloace, urmare ce o socotescu pentru mine nepotrivită înă aceastt pricină şi pentru aceasta făcu poftoritoare rugăcune cinst. judecătorii ca săngură să ia înu băgare de seamă delele atingătoare de urmatele pănă acumă secvestrurî a cunoaşte dezvoltă că numai la secvestru mieii s’au înfiinţată de cinst. judecătoria atăta zadarnică alilo-grafie, dovedită prin neunirea a doaă răspunsuri ce mi-aă trimisă, şi. liindă-că toate secvestrurile întâmplate pănă acumu pe avuturi de maî mari persoane s’aă săvârşită la stănţiile judecătoreşti dină Prinţipată după pomenită pro-ectu cc este .alcătuită pentru asemenea înprejurărl, nefiindă cunoscute alte noaă îndatoriri, ceră ca şi cinst. judecătoriia să precurme abaterea orăndueli şi să pue secvestru pă cele arătate înă adresulu mieă de la II Iunie... Pă cătă amu fostă putincoasă, m’amă arătat către dumnealui cu omeneasca adăstare, şi dumnealui îngrijirea cuvenită aă avut-o încuiată înu mormăntulă uitări. Iară că mal adaoge cinst judecătoriia ca să nu mal arătă prină descrieri forite articolele dină Pegulamentă şi îndatoririle el, mă miră cu ce dreptu ia supărarea aceasta, căndă înnalta Stăpânire asemenea înprejurerî le are alcătuite pentru ştiinţa publicului şi a celoră întâmplători ipotesisurl, şi mal vărtosă pentru cel ce nu să ascultă la drepturile loră, precumă eu cu luminată poruncă domnească cercă acestă felă de înpie-decărî. De aceia şi acumu, invitată de dreptate şi băgare , de seamă a secvestruriloră ce se facă fără asemenea prelungiri în Prinţipată după puterea proectuluî, care nu deo-sibe.şte haractirulă, ceru a să pune secvestru pe arătatele lucruri, ce nu au nicîo pravilnică înpiedecare, saă, de nu Aoeşte cinst. judecătoriia, pentru părtenire dumnealui Stolnicului, st-mi înnapoeze orighinalulă jalbi, cu porunca Mării Sale, ca să-mî ceră cheltuelile şi pagubele prină plângere la locuri cuvenite, de la dumnealoră judecători şi de la www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIM1TR1E AMAN 153 dumnealui procurorii, carele .şi după adresiilu mieii către dumnealui nu s’aii silită a întămpina cu băgare de seamă stăngănirile, nici a înnainta lucrare după povaţa proectulul datoriilor obşteşti, articl. 6.» 327. 13 Iunie, Altă reclamaţie a Pipicăi către procuror. «Fiindu-căd-ta eşti orănduită de Stăpânire înă postă de pro-cororî la această cinstită judecătorie şi cu îndatorire a întâmpina orice ivite stăngăniri. mă rogă a te propti înu căderile dumitale şi a luoa înă băgare de seamă însoţitulă adresă către cinstita judecătoriia spre cunoştinţa neorăndueliloră urmate.» Aceasta «ca să mărgineşti de la mine o lucrare ce poate să aducă defăimare unei sistimei abătută dină Eegu-lamentă, articl. 218, şi dină proectulă datoriiloră obşteşti, articl. 6. Că eă nu amă venită pentru înfăţişare, şi nici porunca Stăpâniri mă supune la această, şi nici poci să suferi mai multă mijlocita lucrarea cinst judecătorii înă părtinirea d. Stolnicului, care nu s’aă mai făcută la secvestru-rile altora, urmate pănă acumu. Iară, căndă, înpotrivă cinst. judecătoriie nu va voi să pue secvestru pă pomenitele lucruri, eă ceră de la d-ta silinţă spre luoarea jelbii cu porunca Mării Sale a mi st da, ca după aceia să ştiă ce urmare să facă.» 328. 15 Iunie. Judecătoria către l’ipica Aman «Judecătoriia pofteşte pe d-ta ca, mai întâi, potrivită cu legiuirea coprinst înă pravilă şi ’nu Regulamentă, să aducă vrednică chezăşiia, şi atunci pă acelă temei să va face cuviincoasă punere la cale.» 829. 15 Iunie. Răspuns. Pune chezăşie «2 bucăţi sineturi ale moşii mele Zănoaga dinu jud. Doljî», cerînd şi sechestrul şi «publicuirea lui prină canalulă cinst. Ocărmuirii şi glasulă gazetei redacsii naţionale .. Căci dreptatea şi trebuinţele mele nu mă iartă să sufer peste aceasta şi alte zadarnice prelungiri.» Dă actul din 1818 şi hotarnica lui Grigore Oteteleşanu din 2 Mart 1827. Costaclîe Aman în- www.dacoromanica.ro 154 CORESPONDENŢA Lui DIMITRIE AMAN tăreşte că nu sînt «emanetarisite altă undevaşu» şi se pune chczăş. 330. 19 Iunie. Pipica Aman către Marea-Logofeţic a Dreptăţii. Arată urmarea. A făcut apel la «talentulă jude-cătorescu». «Silită şi plină de paraponă». a tot stăruit. Cerea actele ca să plece la Craiova, «ca o dăznădăjduită că pentru mine nu este trebunală înă judeţulă Valcii». A «înfiinţat» chizăşia cerută, «întorcându-mă şi eu spre bucurie». Credea «că Proniia Cerească le va fi ridicată perdeaoa părtinirii, dară, dă vreme ce şi pană astăzi. Mercurî, la 19, săntă totă înă cea d’intăî adăstare, îndrăznescă să zică că bucuriia mea cu cererea chizăşii aă slujătă la mine numai ca o măglisitore întâmplare. De aceia, supărată pănă în sufletă de împrejurările văduvii mele şi dă neascultarea plângerii mele i a porunci cinst. Marii Logofeţii înă pricina sicfestruluî d. Stolnicului Lahovari, neştiindă de la cine să ceră îndreptare şi măngăere, alergă cu această ră-clamaţie iarăşă la cinstita Mare Logofeţie, rugându-mă cu adâncă supunere ca să binevoiască a luoa înă băgare de samă urmata nedrepfăţime (sic) la pricina secfestruluî cerută spre înfiinţare la tribunalulă Vălciî..., să poruncească straşnică d1 procororului ca să să pătrunză dă datoriile du-rnisale de cererea mea şi, izgonindă hatărulă, să silească neîntărziiată pă d1' judecătorii a pune sicfestru pă doăspre-zece articole înconoştiinţate cinst. Trebunală, socotîndă că nu va fi priimită cinst. Marii Logofeţii să-m ţie banii păn publicuirea gazetei şi chezăşiia fără săvârşire, nici regula-mentulă articolulă 331 îmi va da prilejă dă tăcere.» 331. 21 Iunie. Pipica Aman către procuror. Se plinge de «amorţirea adîncată». «Zică fără îndoială că poate să fie de mirată înă totă prinţipatulă la ramura judecătorească, şi mai vîrtosă nesuferită auzulă prea-milostivuluî nostru Luminată Domnă, carele jerfeşte neadormită îngrijire de supuşii săi, şi mai cu samă de cei năpăstuiţi prină asemenea trepte. Iară, dacă dom. te sileşti de persoana d. Stol- www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIK AMAN 155 niculul, datornicului mieu, şi poţi să-mî dai răspunsă formală că nu eşti ascultată la băgările de samă ale datori-iloră Domnii Tale înă această pricină, mă rogă fă-mi cunoscută ca să ştiă ce drumu să apucă pentru părţile păr-tenitoare, de vreme ce dumnealoră judecători pentru liatî-rulă d. Stolnică, înă locă de silinţă datorită, văzu că însuşi [săntă| cu nebăgare de samă la propoziţiile mele.» 332. 21 Iunie. Lahovari către judecătorie. «Lucrările şi asigurarea ce va face cinstita judecătorie nici cunoscă, nici mă amestecă întru nimică, decîtă numai atîta o rogă ca, orlcumă va socoti mal bine. să-ml facă asigurările cuviin-coase.» Arată ce e slobod, ce e zestre şi ce e sechestrat. Observă că averea lui face aproape 30.000 de lei şi sinetul e de 8.000: «cinstita judecătoiie, de o va găsi de cuviinţă, poate să le secfestrarisască». 333. 22 Iunie. Judecătoria către Pipica Aman. S’aă cerut de la Labovari «contracturile» de arendă şi se vor lua şi alte informaţii. 334 23 Iunie. Pipica Aman către judecătorie. «Rodul vii de la Mală şi celei de la Troiană, de şi sîntu slobode, ne-arăndate, ieu, pentru a omeniri iubire, i le lasă nesecfes-truite înă folosulă d., fiindă şi agonisire puţină pă lingă totalulă datorii.» Pentru Ţiganii pe cari-î declară a fi de zestre^ să se caute şi «la moşioara de lingă Bujorenî i celoră de la moşiia LudeştI». Cere «secvestru pă droşca cu 4 telegari ce-î are». Datoria, cu dobînzl, e de fapt 17.580 lei; obiecţia lui n’are deci «rezon». 335. 23 Iunie. Pipica Aman către procuror. Recunoaşte că prin el «îndestulare mi s’aii făcută». 336. 5 Februar 1835. Judecătoria de Dolj către «Serdă-reasa Pipi Amână». Să se înfăţişeze însăşi sau prin vechil în procesul intentat el de «Cheorghe Coca şi fiii, de aici». www.dacoromanica.ro 156 CORESPONDENŢA LUÎ D1M1TR1E AMAN 337. 25 Iunie 1835 Judecătoria către Pipica Aman. Arată ce se poate sechestra şi îndemnurile ce s’au tăcut Ocîr-muiril. Arendaşi aî lui Lahovari sînt Ceauş Gheorghe Ca-peleanu la Gărdeştî şi «chiru Radu Ner.ovicî» la han. Jumătate din leafă e sechestrată de Greceanu. «Iară droşca cu patru telegari să socoteşte unu bagatela cu totulu pă lăngă veniturile de mai susu, ce i să secfestrarisescu.» 338. 7 Octombre 1836. Dobre Cojocarii ot Valea Merilor arată că a rămas dator lui Gligoricea Lăceanu, «dinu strângerea lânii», «bani curaţi lei 858». Scrie Mihalachi Codrescu 339. Trei galbinî, adică trei galbini înpărăteştî, am primit de la cocoana Pipica Sărdăreasa. carele a fost oprit răposatu la anul 1832 de la dulgheri care făcusă datorie pe vin la Mihaî Cîrcimaru, care vindea vinu meu. Ştefan Telman. Anul 1837, Mai în 21. Scrie ea: paoxTfl io ii TîX;j,7v oiro'i s-hr^-y. 1% ypo"/j7. 340. Satul Corlăţălu. dinu plasa Blahniţi, judelu Mehedinţii, alcătuitu pă propietatea dumneeî Sârdăresei Amă-noichi; 837, Iulie 15. Preoţi înu slujbă. Popa Dumitraşco’ sinu popa Dinu. la biserica cu hramu Sfântului Nicolae. Neamuri. Gheorghe sinii popa Ionu, Simionă sinii Stoianu Mata. Postelniceî. Matei sinu popa Nicolae. Ertaţî cu cîrţile Stăpîniri. Florea sinu Staico Bratiia. Nevolnici. Nume: Mohora, Buză, Prună, Tătea. Bou-Roşu, Costăn-coară, Stuparu, Gugu, Miliia, Bulate, Păvligu, Mavlea, Ivaşco. Văduve («văduve dă birnici»). Nume: Brezniceanu, Ciubuc. Scutiţi pentru militari. www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN 157 Paraclisierî («la biserica ştiută»): 2. Mazili. Stoian Miliia. Patentări: 2. BirnicI dă capitaţiie. Xume: Puiu, Toţica, Vănjeanu, Bondoc, Iordăicel, Mateican, Mihal al li Iacovi, Guţoiu, Luţoiu, Bulete, Bobeiţl. Trăinochi, Cebucu, Moclolcă, Şcoblar, Că-toneanulu, Chirăţoiu, Şandrea, Jugănaru, Ghierghinoiu. Măn-dreţî, Burcă, Dodecea, Ilere, Mustăţia, Tărtea, Ţăruşi, Creţu. Piţiga, Ionii Tuci, Dinu Radulate. Răceanu, Zmadu Lăşcuţi, Conda Ducărinţu, Dumbravă, Milicî, Baiu, Cîocotă. Mitrol, Gărleanu, Popescu, Stoicanu, Scurtănescu. Unii dau birul aiurea. Spornici şi holtei ce sîntu intraţi înu socotelile cu plugii (?), ce plătescu cate lei 8, pr. io (şi 5) la cutie Nume: Vănjeanu, Bondoc, Păun Puiu, Ciochină, Dinu sinu Florica lui Badea Peu, Costd. Vlădoî a lui Barbu Măndrocî, Mihal sinu Marica lui Ionu Breznicanu, Florea sinii Stoica So-roica. Iscălesc: Matei Popescu.epistatu moşii.preotul, «Gheorghe dascălii» şi 5 săteni. 341 15 Iulie 1837. C. Slătineanu către cumnatul său Stamati Paris. Poliţa n’a presintat-o zarafilor, fiind Sîmbătă, «fiindcă el Sîmbăta nu desfac asemenea lucruri». 342. 1S38. Socoteli ale lui Lăceanu. S’au plătită lui chirii Crăcunu abonamentu gazetei «Romaniia» pe 6 luni, 50 tal. S’au datu pentru «Gazeta Transilvanii» pentru 6 luni, 26 tal. 1S40. S’aii datu arhitectului Kraus... S’au datu zidarului Andrei Kraus... 1841. S’au datu meşterului Andrei zidaru pentru făcutu tipareloru, cubucele (Iosif pentru «lucrurile de ipsosii»). 1842. Lui Iosifu zugrafu aconto zugrăvelii odăiloru, tocmite 32 galbeni. www.dacoromanica.ro 158 CORESPONDENŢA LUf DIMITRIIi AMAN 1853. Lăsat mamei de cheltuială pentru casă. Dat lui C. Mihaileanu, restu pentru teatru. Dat pentru portretu soacrămil la Paris, 18 galbeni. Pentru un portet al luî Leni Durnba, 35 fr. Chelt. voiagluluî la Paris, 7702 1. Dat d. gineri-mieă Alecu Aman, în socoteala dintre noi. 343. Pentru moşia Corlăţelu, a domniaei Serdâreasa cocoana Pipica, ce o am luată cu arendă de la dumnei, cu contract între amândoi, adecă unu la dumnei de cătră mine şi altu la mine de cătră dumnei, şi, întămplăndu-să de l-am pierdută alu mieia, celu de cătră dumnei dată la mine, am rugatu pă dumnei cocoana de me-aă datu altu după alu mieii 'ce-lii am la dumnei, şi, pentru ca să tie crezută, am datu acestă înscrisă. larii, găsăndu-lă pă celu pierdută, să am a da iarăşă dumnei pă celă după urmă dată. 838, Apr. 8. (Iscălitură.) 344. 28 Decembre 1838. Chitanţă pentru 3.560 de lei daţi de «d. Sărdăreasa Pipica Amână înă socoteala datorii către fraţii Coca». 345 Erî m’amă înfăţişată cu Costea Pavlu pentru bani d., şi,cătă pentru lei 1.500, nu s’aă înpotrivită, iară pentru galb. 50 dină poliţă aă zisă că să-î trimiţi scrisoarea co-prinsă înă poliţă şi aşa să voră socoti priimiţl de elă în sorocă de 9 zile : jalba d. este pentru lei 4.020 ; apoi după aceste dooă dovezi să alege lei 3.100. Mă rogă : ori trimi-te-ml dovadă şi pentru cusuru pănă la lei 4.020 saă dăs-luşire cu ce îl cereină fără zăbavă. Săntă frate şi slugă I. Rafailâ. 839, Iunie 10. Pricina cu Steriiană este în consultate (sie); vă zorescă cătă poci. [Către Grigorie Lăceanu.| 346. Jalba trimisă către cinstita Ocărmuire înă pricina târgului peste săptămână amu dat o şi dă locă mi s’aă în- www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUÎ DIMITRIE AMAN 159 fâţăşat dela pricini aceştiia. unde amu văzut lucrare foarte plăcută, porunci către toţi supt-ocărmuitoriî. otnoşanil către învecinatele ocărmuirî, şi' către mine în oraşă au lucrată în pricina acasta. Foarte dară dă cuviinţă amu scrisîî şi Postelnicului Matei să nu puie să strige la bălei.. spre ştiinţă. Iară eu săntă plecată slugă: Hristescu. 1839, Iunie 23; or. Cerneţî. 347. 20 Maiă 1840. Judecătoria de Mehedinţi către Pi-pica Aman. ÎI aduce la cunoştinţă c1 «toate socotelile cu-tiTloră sateloră să fie formalisite şi cu iscăliturile dd. pro-pietarî sau înputerniciţî dinu parte-le.» Să se supuie pentru Corlă ţel. 348. 29 Maiti 1840. Judecătoria de Dolj către aceiaşi, înnaintînd cererea «dumnealui Mareluî-Aga Ştefanii Bi-bescu». 349 S’aă scrisă răspunsă c. judecătorii că eă nu cu-noscă moşia ce aă pus-o dumnealui la mezată, ci e. judecătoria va aduce la îndeplinire dăsăvărşita hotărâre după cum glăsuieşte buletinu cu n-o 16. Pe dos, de mina el: to5 llrj—s-ry-oo ^TE'p-vvjv.a. 350. Ştefan Bibescu către judecătorie. Avea proces cu Pi-pica «pentru bani ce am a-î răspunde». A pus la mezat moşia Balta-Verde. Să aştepte «pănă va lua mezatul săvîrşire, cînd atunci cea d’intîî grijă îm va fi a mă plăti de această netăgăduită datorie». 351. Cu plecăciune sărută mâinile d. Dumitre (arendaşul de la Corlăţel). Iată că trimisăjî] liste de câţi bani s’aă cheltuită cu mora coconiţfelj şi de căte scrisori aă slobozită la vre o căţva clâcaş.Vel şti că plugurile până acunui nu s’aă mal pornită dină pricina hoţiloră cari aă eşită, ci nu-I slăbeşte stăpînirile nici de cuină după ’n bungete, cu mici, cu mari, dar astăzi, Luni, şi măine, Marţi, socotescă www.dacoromanica.ro 160 conustoNnErm lui dimitrie aman că voi porni vre o 2o de pluguri; săptămâna acasta trebuie să făcu ce voi face cu plugurile, că dinu pricina ho-ţiloră nici dijma porumbului n’amu străns-o, şi stămă cu toate batalisite. Dară acumă le-au dată drumu omeniloră, că amu auzită că s’aii prădată doî hoţi dinu cata lui Tărlă la Cerneţî. Pă aica este bine: străngemă şi mărunţişuri şi dinu dijmă, şi, dacă voi isprăvi săptămâna acasta cu plugurile, în săptămlna viitore o să mă apucă să îngropă viile boereştî. Ghinda să păzeşte. Dorobanţi nu me-aă mal trimisă supt-ocărmuitor[ ulă | : să-mî faci o scrisore către d. ca să-mî trimiţă unu ca să scotă datoriile. Alta n’amă ce scrie de cătă : ce me ’î mal scrie dt. de acolo, eă voi pune în lucrare. Şi cu totă plecăeunea săntă ală du. slugă . . . Popescu 842, Octr. 18, Corlăţălă. Peşte şi icre mi să pare că nu găsescă dină pricina ho-ţiloră, că au luată luntrile toate şi unguţile le-aă scosă afară. însemnare din 20 Ianuar 1844 a Pipicăî. 352 l-iu Novembre 1842. Judecătoria de Dolj către Pipica • Aman, în procesul cu d-luî «Enache Hagiadi» pentru luarea a nişte cherestea. 353. 13 Novembre 1842. Procesul lui «Dincă Andreiu, neguţltoru otă Craiova», cu Anastasia Dumba. 354. 18 Ianuar 1843. Listă de căţî bani s’aă cheltuită la mora dei Sărdareseî, la prefacerea buduroiuluî, şi de căte scrisori aă dată la vre o căţva clăcaşî de li s’aă ţinută în samă în clacă. 355. Craiova, 26 Iunie 1843. Mihalachi Gheorghiu arată că a primit nişte bani de la Grigore Lăceanul, «dobînda ba-niloră sorinii Dimitrani Socoleascăi. ce aă priimită dumnealui de la dl. parucicu Ştefani Bengescu, la care să află înă păstrare>. www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA. Lui DIMITRIE AMAN 461 356. 25 August 1844. Judecătoria de Dolj către Pipica Aman, pentru banii ce ^re a lua de la casa răposatului Mare-Logofât Ştefan Bibescu. Să arăte de a primit ceva. 357. 25 Decembre 1844. Către ck.oy.6va SspSap. IL;ri|’Ap.-p.o'.vc», cerîndu-I 3 galbeni şi 50 daţi la Viena "«preaiubitului d-tale Alecu». ■—• Notă pe V° a Pipicăl. Aman. n www.dacoromanica.ro ADAUS. www.dacoromanica.ro 1. I79-” Mihali Dimu către Dimitrie Mihali Dimu la Cra-iova. Pentru afaceri de negoţ. Salută pe maniă-sa, pe soră, pcTsoţul eî, Kaludas. La 26 Iulie 1793 încep facturile în condică. Se văd legături cu Vidinul. 2. 23 August 1797. Foaie de zestre a surorii Zoiţa, iscălită de Constantin Nicolau şi KaÂ.oWa'; Korstavtoivo» (sic). Pe dos: To... toi' jj.o*> Zo-qz^z Ci~oo r/tvsv jj.szi zoo lo’> toO Mp KwzZ'.q i.v'/j'i.. KaXo'j?’. Kovat. â"6 zob, Kpxy.^a. tvj 31 A’Vfwsto'j. ([Foaia] surorii mele Zoiţa care s’a dus după iiul duniisale Cociu, ce-î zic Constantin Caludi, de aici, din Craiova, la 31 August.) 3. io Mart 1802. «Vălcu tabacu» dă zapis lui Aman. «jupănuluî Dumitru Amanu», pentru 130 de taleri, «bani buni fără pricină, şi, apucăndu-mă cumnatu-său Caluda ca să-î dau bani, eu, neavăndu a-I da, m’au pus la închiso-rea, şi ca să nu piei la închisoare, i-amu datu acestu /a-pisu». Ya plăti cu dobîndă pănă la Sf. Gheorghe. Scrie . 4. Viena, 16 Septembre 1803. învoială bănească între Dumitru Mihali Dimo şi Mihali A. Mammos, care va iscăli el: Mihali Dimo. Cel d’intăiu are capital 8.765 de lei, cellalt 3.683. www.dacoromanica.ro 166 CORESPONDENT* Llll D'MITRIE AM*N 5 Casturia, l-ifl lanuar 1S04. Clirysauge, fata Uit Manoli Smernu, face epitrop pc Gheorghe Cristodor Nisli pentru a lua lucruri de la Naum Nicolau Spaitzal. Arhimandritul Teofil e martor. 6. Flucureştl, 9 Decembre 1804. * Gheorghe Milialovieu» scrie, greceşte, lut Aman că a fost la Bender şi a cumpărat, dînd arvună, tabanurile de acolo, de la Acherman, C.hişinău (K'.oviot) şi Buicanî (Mro’/.âv’.) Ar lua şi al Hîr-laduluî, dacă-î află banii de nevoie. 7. Cu plecăcune mă închină dumitale. Cinstită scrisoare dumitale scrisă de la 27 alo acestei luni amu priinvtu, şi cele scrise amil văzutu. Văzu că-mi scrii dumneata că alta amu vorbiţii la Craiova şi alta facă. Ed ce amu vorbitu, aceia şi făcu. îmi scrii dumneata că să mă ducu să ridică acele doaosprezece mii şi şapte sute ocă lănă ; daru pă vremi asta să aduce lăna dinu Ţara Tatarească ? Pote că să o mal cumpârămu alu doile cu chiria! Şi dumneata scrii de 12.700, dard pănă acumd poate să fie şi 30.000, că eu amu vorba cu el că să facă peste 40 de mii, iară mal josu, nu. Şi eu rămănu să plecă la fărşitu lui Fevruaric cu bani toţi, de aici, şi cu ajutoru iul Dumnezeu vid la luna lui Aprilie cu totă marfa la Craiova. Şi pentru acasta nu trebue să porţi dumneata grijea, ci fii odihnită, că acastă treaba este legată de gătulu mied şi la I.asatulu Secului de carne vid ed la Craiova că să vorbimu. Şi să te găsescu sănâtosd; iaru ed săntu ’ ald dumitale 1805, Ghenr. 30, Piteşti, plecată şi slugă Gheorghe Mihalovic. Jupănu Gheorghe Castrişu m’o ti categorisătu către dumneata, dard ţ’oî spune eu pentru ce. Cinstitul dumnealui jupunfl Dumitru Amanu cu plecăcune, la Craiova. [Pecetea cu crucea şi V P II K] www.dacoromanica.ro ADAOS 167 8. Cu plecăcune ma închinu dum., chirii Dimitrc. inştiin-ţezu că mi-au opritu Hasan-Paşâ Cezarii ocă lănă 13.000, mii, zăcăndii că are fermanii înpărătescii cum că nu e slobodă ca să meargă lăna la Evropie, şi eii vremii ca să miargu la Iaşii, la conţulu ca să jăluescii, şi, fiindu-că m’amu bolnăvită de sânţii zile io, şi cu ajutoriulu lui Dumnezău m’amu mal îndreptată, şi este ca să mergu la laşă. Chiră Dimitre, amă cercatu şi cu dare de bani şi nu s’aă putută Ca să isprăvescă triaba. Yremă să mal scriă dumitale alte neaglunsă care mi s’aă făcută mie, şi, fiindu-că coroerulă n’aă aşteptată, şi în grabă amă scrisă acasta dumitale. Să arăţi acasta şi lui Hagi Dimitre. Sad cu lănă 78 ţ’amă trimesu dumitale înnainte acestei scrisori. Alu dumitale plecată 1803, Iun. 24. Cheorgbe Milialovică. Cinst. dum. chiră Dimitre Amână cu plecăcune, la Grafi |ova. 9. Cu plecăcune mă închin dumitale, chirii Demitri Aman. Mal întăl cercetez pentru fericită sănătatea dumitale, ca, atiăndu-se pre deplin, forte să mă bucur. Şi eu defnj mila lui Dumnezău mă aflu sănătos. Şi vez, chim Demitri, că cu rămăsei de mifnjcună cu lănă, dar, frate, nu este/* grişala de la mine. ce este |a| tabacilor, batâ-î Dumnez|e|u pe ei că au işit preţ pe lănă mal mult, au dat alţ nigos-tor[ 11 tl. 48 şi eii tragă judecat|ă| la zabeţ, de este zile 20, şi nu pocu se scoto lănă cu judecată, niţ bani ce am la tabac, ca la tl 700, rămăşiţă la dăşi. Şi ştiţi dumitale că trimesel ocă lănă <8.420, cu căruţa, care arată seama mal jos anume, cu dară cu totu. Şi săntii al dumitale plecat Gheorghe Mihalovic. I.a Ion Mustăţ, Alecusajn|dru Mustaţ, Oprea Mucanu, Marin Gusu, Stan Bucică. Niţu Eâsca. De vor aduce sumă lănă, se dai dumneata ... (rupt) către chir Angliei Petru la cărăuşi, se răspu|n|z chiriia la Peteşti. Piceta eu am stricat. www.dacoromanica.ro 168 CORESPONDENŢA LUÎ DIMITRIE AMAN Cinstitului dumnealui chirii Demitriu Aman cu plecăcune, otii Be[n]derfi la Craiova. 10. 28 Februar 1805. Sinet către Aman al lui «Dinu zetu Coj[o]veanu» pentru 40 de taleri, «iaru, cătu pentru osteneala baniloru săi, dau 100 de melci». 11. Piteşti. 16 April 1805. Gheorghe MihalovicI către Aman. N’a putut pleca la timp. N’a găsit căruţe, nefiind fin (yofAcr.pi) pe drum. — Greceşte. 12. 17 April 1805. «Nicolae sinfi Toma Cantaragiu» dă zapis lui «chirii Dumitru Amant!» că, «luîndu noi de la Sfin-ţiia Sa părintele arhimandritu tl. 500..., la leatu 1800, Iuli 28..., şi fiindii dumnealui Armaşu Anastase cbezaşu», împrumută 727 taleri de la Aman. Pune amanet prăvălia «care este la uliţa cea mare, de şedemu într’ănsa, zalogu». 13. Cu plecăfiune mă închin dum., chirii Demitre Aman. Te ştiiţez pă dumneata că eu an avut forte multă supărare cu lănă aic, fide-că an dat pest[e] omin[î] blestemaţ, ci pă dumneata te ştiinţ[ez] că măin[l] încarc 13.000 de ocă lănă şi trimeţ la dumneata, şi cusuru voi aduc[e] eii. Şi săn[tu] ală dumitale 1805, Mal 18. plecat Gheorghe Mihalovic. Dumnealui chirii Hagi Demitrache mă închin cu frăţească dragoste. Cestitulul dumnealui chirii Demitri A manii cu plecăcune se se dea, la Craiova. 14. Piteşti, 19 August 1805. Anghelis Petru către Aman. Pentru nişte rachiu de trimes din Piteşti. 15. Cu bună dimineaţa mă închjmi dumitali. Frate chirii Dimitre. iată mal trimisăl tl. 150 dină cusuru butci şi pentru ceîlanţL iată făcui dumitali acestil răvăşi, www.dacoromanica.ro ADAUS 169 şi, cu toate că pusăî sorocii de trei luni, dară mă voi sili a nu rămânea de ruşine. Şi săntu 805, Septm. 2. ală dumitali ca unu frate Mihali Gigărtu Medic. Frate, eă amil zisă să fie atătu, dar dum. adevăraţii fa-ceal cerere de acel tl. 25 : între noi nu va fi pricină. Iară dobândă să fie la ban! după cumă amil vorbită, nu mă întorcă. Şi săntă fratele dumitale... 16. Cu plecăcune mă închin dumitale, cliiru Dimitre Aman. Maî întăî cercetez pentru bună sănătate dumitale, ca, află[n]du-se pre deplin, forte se mă bucur. Care şi eu mă aflu sănătos, de este 20 zile, iar mai neinte totă vara an fost bo[lJnav. Şticez dumitale că trimesel 21 sac cu lănă, ocă 3 400, cu dară cu totă, şi lăna este pluoate la drum. Ci vez dumneata se nu o trimeţ înlăuntru aşa, că e jilavă lăna. Şi maî este lână pe urmă, cu cară cu boi, şi an lăsată la Focuşan. Iar pentru zăbavă mea voi scrie dumitale griceşte de la Piteştţî]; de la Focăşan am tra[s] o poliţ[ă| de tl. 400 către chiră Gheorghe Castricu, se o plăteşti dumneat[a]. Voi răspunde eu dumitale. Şi acuma se dai cărăuşilor chiriie pă sută de ocă tl. 6 tucma. Şi ră-măiu ’ 1805, Septevr. 4. al dumitale plecat Gheorghe Mihalovi[eJ. Lănă ce este pă urmă e totă albă, aceia ce vine cu bane. Cinstitului dum[nea]liu chiru Dimitrie Aman cu plecăciune. la Craiova. 17. Craiova, 10 Octombre 1805. Plîngere către Agenţie. Plccînd «sir.oră Alexandru» la vie, a fost însărcinat cu pricina lui Aman cu Gheorghe Mihalovici din Piteşti. Căprarul nu aduce pe acesta, rămas în drum, ca să usuce nişte lină; pecetluieşte 2 buţi cu rachiă şi face «ferpot» 2.000 de taleri la Nedea Gheorghiu. www.dacoromanica.ro 170 LORESPOINDLNŢK LLi D1MITR1E AMAN 18 C raiova, Io Decembre 1805. Gheorghie Mihaloviei dă zapis Iul Aman că are a-I da 7.045 de taleri, pentru cari va i'urnisa 5.320 de ocă «Lină spălata dinu lăna care este la coşarea dumnealui şi la Piteşti, care lănă este să să spele la Aprilie» ; va veni ca vechil Hagi Dimitraclie Lîna ce va prisosi, se va plăti «pe parale doaăzecî şi cinci, după tocmeala ce avenul». Va trimete şi cel 2.000 de hi de la Gheorghiu, «după apodicsis», şi alţi r.595 se vor răspunde până la Sf. Gheorghe (acelaşi «chejas» ; '■■ic), după adeverinţa lui Todor Toan din Piteşti. T25 lei scade «pentru saci cel de pănză». Martur şi ZvyW.o-. 19. Viena, 19 Decembre 1805. Pindo către Aman .şi.Mi-hcili D. Kurti. «Tiopa oacv o-oă rpvEv i’.r/qyq V.7I ol ToavGGo'. eî'r/o'jv, 7vo’.;av o! ofioao’.» («acuma că s’a tăcut pace şi Fran-cesiî iug, s’au deschis căile»). Să puie la jurământ pe t ToovjaÂloE':. Află de la Voicu că a venit vechilul unul Glu-ccr, y.o,)1o,cE»vi) to'1 7'VtevTO'; («curtezan al lui Vodă»), anume Gostacln Teologul, pentru o datorie a lui l’ihtu. 20. V iena, 12 Mart 1807. Dimitrie Mihali Dimo către Aman. «Spre Constantinopol au intrat Fnglcsii prin Dai-danele; înspăimîntă oraşul ca să facă a nu se încheia pace între Turc şi Rus.» 21. l-iu Februar 1808. Zapis al lin «Patru Dosleacu, tics-taril de la Troca». şi «Mihai Dovleacii, fratele Pătrului», către «dumnealui jupănu Dumitru» pentru 20 de taleri: «să-I facemîi saci pentru bani.» 22. Rosava (Orşova, Ruşava). 29 Maiu 1808 Petru Ni colae Kaludas, sudit chesaro-craiesc, face epitrop al s' 11 pe Dimitrie Mihail Diinu, pentru a lua de la Compania din Craiova a negustorilor şi meşterilor (t-yvvj'tiov) suma cuvenită pentru 6211 4 ocă de zahereâ (^î-/ap I sită mistreaţă 35 1 sticlă razolu mare, prinu Pană 2 io 2 site do. I 20 2 păpuşi sforă la cusutu saciloru 8 ioo dram. piperi 1 2o I cânepă 2o pentru cusutu saciloru 24 100 dram. piperi I _ 2o 1 cânepă 2o pentru cusutu saciloru 24 pentru 2 cărţi legatu 3 20 I ţăsală i perie 2 3<> I sită de cafe 2 20 1 sită albă do. deasă 2 20 2 sticle baletă (sic) marc prind Buşa 4 20 I sticlă do. 2 IO I teste hârtie tărcapelu 3» 1 Petru avea un frate Coiistaufin şi o 'ora Luta. www.dacoromanica.ro 172 COBfcSPoNDENţA LUÎ D1MITIUE AMAN 12 fclegene prinu Buşa 6 2 guri de liamu prinu Buşa 24 I păreiche mucărî prinu Pană 20 2 pături prinu băiatu 11 2 păreichî cărţi de jocu 5° 2 păreichî cărţi de jocu do. 3° 1 sticlă razolft mari, băiatu 2 Io pentru hamuri, varnele i chiriia lei 55 25 2 cămeşi prinu băiatu 4 1 scatulca » 14 73 25 26. Ruşava, 14 Octombre 1808. Petru Nic. Kaludas arată că a primit de la Vistierie plata pentru 621 ocă, 100 dramuri de zahereâ (Câya^v) dat negustorilor Craiovei, «ca să se trimeată la Yidin» (oiâ va araXOig sv; Bio'/jvr,) şi deci îi declară scutiţi de garanţia lor. — Alţi do! Grec! ca marturî. 27. Viena, y Mart 1S09. Miliali Dimu către Aman. Tri-mete «.cărţile lui Brăiloiu şi Gramatica lui Costachi» prin Gheorghe Manicati Safrano de la Sibiiu. «.Se tac pregătiri mari; toate oştile au plecat asupra Francesului; aici n’a-vem nicîun soldat; străzile le păzesc burghcsi (o: p.—o'ip-Yîpirj); războiul e inevitabil. Bumbacul iar a început să scadă; linilc nu mi le cere nimeni; cursurile toate sînt slabe» ('jn(Xâ). 28. Viena, 30 Mart i8oy. Mihalis Dimu către «fratele» Dimitrie Mihail Dimu, cu veşti despre apropiatul războia cu Francesii şi nesiguranţa sa ce va face cu lina. Salută cumnata (rîjv v'.'\oa t.zi jj.vi) si nepoţii (av-'ţ’.a). 29. 4 Ianuar 1810. Enache otu Jitiiann» împrumută de la «naşul u Dimitrie» 90 de taleri. www.dacoromanica.ro ADAUS 473 30. 13 Iunie 1811. Mihaî C. Alexeivicî iea de la «dumnealui chirii Dumitru Mihale Dimo Amanil (ultimul cuvînt adaus) 1.100 de lei, «care bani săniril (!) care dedesăinCi lui Boia de acolo dinii porunca Exelenţi Sale ghenăraluld Zasîî, şi pă urmă, venindfi poruncă dă la Bucureşti, i-amil triimistl înnapoi, şi amu dată adastă adeverinţă lui chirii Dumitru spre încredinţare.» 31. 25 Iunie 1811. Xy/.o).otoc iea 3.148 taleri, 40 de bani de la «dumnealui chirii Dumitru Mihali Dimu» «bani care l-au foştii pofdtitil dumnealui chiru Nicola Pădure ca s.î-î priimeasca de la dumnealui Theodorachi Pă-Tanu». 32. Viena, 16/28 April 1812. M. A. Mamraos către Aman. Trimete o scrisoare a lui Costachi, care se poartă mal bine. Salută pe cumnată (vîşi jj.oo), care l-a felicitat. «Pentru dascăli francesî şi de clavir, greii se află cine să ştie franţuzeşte şi clavir; ci voiii căuta să aflu una bună şi să ţi-o trimet.» 33. 21 April 1812. «Stoianfi Bologa otii Rede» dă za-pis Ini «jupanii Dumitru» «că dinii orzu ce amil foştii datori la dumnealui» are a mal da 15 chile. 34. Viena, 24 Septembre 1813. M. A. Mammos către Aman. Pentru Costachi şi dascălii săi de nemţeşte şi greceşte. «Aici din toate părţile ne găsim în războiri, însă armele noastre toate se găsesc în biruinţă.» ’ VosÂ'şs. )A'jt rijv âo=Xiy.f)v T.;j.ow).Yjv y.m '/.al jj.iv zw.rAvn=, o'itî vâ m.m.'Alzit. jj,6vov y.âas. th âvOfiGîrivo yoic', vfO'jv vâ v.'mirf, vâ râ/.s y.al (i.lv c/'şivr^ zb iziziv.i im aoio. '/.ai zob /.o'/ov im rtiz m'jib'.m.soo' jj.s v.y.oy.'jpaic: 8tâ zobzo 5’Âlîîz jj.la y.aî.ij 'Vr/Yj y.al snâf/Jijv airc/jv. («Frate, primeşte sfatul mieii şi nu te amărî, dar nici nu te încerca, ci fă datoria omenească, adecă să cauţi să te însori din nod şi să www.dacoromanica.ro •174 CORESPONDENŢA LOl DIMITH1E AMAN nu laşi căsuţa ta fără îngrijire, căci şi tu însuţi eşti deprins cu nevastă : pentru aceia alege-ţi un suflet bun, şi iea-o.>) 35. Viena, 2/14 Octombre 1813. Acelaşi către acelaşi. Pentru buna purtare a lui Costachi. Aman cerea să înveţe şi italieneşte (tâ taX'.z.â). \oî)zps, bXi-o b~0'j p.oo eavspovsts ou i/izi T/.o~bv vâ ')r,.cr>opiŞ3Tî: abtb pi r/apojă^-j-v brnp tb pirpo. Mob ’£7.V£pbvst* v.al ~la syitî ov.o-bv vâ zâpitî' auto, âo-Xei. îŢi*)- oiv 'potw. ’lv,'i» p.bvov vâ E’.oT£ ravopsopivoc rir.yYjc 7.7I îDyap'.'jr.pivo'. 7.7.1 îTrapsTî o-'.a Ta-; 'şotiarj o bbbc: obroc oâc sbyop.î 7.7/.YjV arspsooYjV. '11 îrpbrrj ovop.â.Covta'. ZaţipitCav, •/, 'Vn:pY|V Zp.7pa7v.tC7v. iboDc v, tp'.r/j ovop.âlîtî Atap.avr.tCa: o0=v -vj tpttfj Ga sîvî y.aX'.otipYj. (< Frate, văd că-mi pare că ai de gînd să te însori: aceasta m’a bucurat peste măsură. Mi se pare, frate, şi care al de gînd s’o iei; frate, eă nu întreb. îmi pare bine numai să fii însurat fericit şi mulţă-mit, şi iea pe care te va lumină Dumnezeu ; eu îţi urez bună întemeiere. Cea d’intăiu se chiamă Zamfiriţa, a doua Smărăndiţa, astfel a treia se chiamă Diamandiţa; deci a treia e cea mai frumoasă.» Comandase şi un degetar (3ay-ttXio/j *). 36. Aman arată că a luat de la Vistierul Brîncoveanu, din cvămile a toată ţara în anul de faţă 1813, de la împărătescul /.o/.tbs/.t», vămile oltene, vama Piteştilor şi Cîine-nilor,cu 140.000 de lei, pe riscul săfl, dînd la început pentru şferturile lanuar şi Februar 23.333,40 lei, fără avaeturi; restul, la începutul fiecăril luni cîte 11.666,8. Va urmă ponturile domneşti fără înnoire. In alt act face cliezăş, pentru 1.300 de lei Ia fiecare termin, pe Polizachi. Greceşte. 37. io Mart 1814. Divanul Craiovei pentru jalba lui 1 'O Km .jtK/,; v.o'jiiviTo; oy; e pomenit ai uitr'u scriauare din 12 Au gu^t 182u www.dacoromanica.ro A1UUS 175 «Tudorache Boiangiu de aicî, din Craiova»,în judecată cu «Dumitru A manii neguţltoru», «arătăndă jăluitorulă că, de săntu patru ani, arii fi cumpărată de la unii Ghiţă Boiangiu ergaliile meşteşugului boiagerii cu tl. 2.000, carele, plecăndn de aici. s’an dusă Ia Bucureşti». Acum Aman cere de la el datoria lui Ghiţă, pe care o scoate «prină închisoarea Polcovnicii». Se judecă boiangiii la Bucureşti, «la departamentală agiescă». Ghiţă declară că Tudorache nu i-a fost tovarăş ori chizăş şi că a luat de la Aman numai 60 de taleri, ba că acesta are a-I da tl. 92 după nişte haine ce i-a fi văpsită. Aman arată că, «avăndă tl. 500 la acelă Ghiţă Boiagiu, i-aru fi dată ceilalţi bani, mal rămă-indu-I tl. 184, şi hoţeşte au plecată la Bucureşti, neapucăndă să-I facă înplinire, şi, ca unulă ce jăluitorulul i-aă rămasa ergaliile meşteşugului, au avută neştire de plecarea sa la Bucuieşti şi nu i-aă făcuţii veste ca să-lă fi apucată.» Se strica sentinţa în folosul lui Aman (Nicolae . , Dim. Bihescu si încă unul). 38. 14 Decembre 1814. «Badea loriiu.» «Mă rogă dumitale pentru tal. 500 ce i-amă tostă datu dumitale ca să să dea la madeao cea ţinută de' dumeata. şi, fiindă-că nu s’aă dată, mă rogă să mi-î dai pe acesta trimisă, că-mi săntu forte trebuincoşî. Şi altă dată, căndă vel pofti dumneata, voi sluji dumitale.» 39. Io Ioană Gheorghiu Carageâ Yvd., bjiiîî milostiă gospodară zemli vlahiscoie. Ginstită şi credineosă boerule Domnii Mele, dumneata Caimacamule ală Craioveî, sănătate. Neguţătorii ce săntu însărcinaţi cu răspunderea zahereleloru la Diiă, au făcută cerere şi rugăcune către Domniia Mea ca să li să dea cal dă poşte fără plata ugiretulul căndă va fi trebuinţa să meargă la Diiă pentru trebile ce urmează asupra meserii! aceştiia cuină asemenea şi la Bucureşti. A caroţa rugăcune fiindu prii mită Domnii Mele, iată poruncimu dumitale, eîndu să voru arăta numiţii cu acestă felă de cerere, să www.dacoromanica.ro 176 CORESPONDENŢA Lt f DIMITR1E AMAN cercetezi şi, pliroforisindu-te că întru adevăril a Ci să meargă la Diiil sau aîcl~la Bucureşti, pentru această mal susu arătată trebuinţă, să li să dea cal dă poşte după la menzil-hanele înii socoteala inamuriloru domneşti. Şi fii sănătoşii. 815, Apr. 1. (Pe dos]: Priimitu Marti! (sic) 31. Şi făcută răspunsă că să va păzi porunca întocmai care este pentru madeaoa zahereleloru ce sântă a răspunză (sic) la Diiu orânduiţii neguţători ca să li să dea poşte cîndă îşi va trimite oamenii lorii la Diî şi la Bucureşti după acele trebuinţă a zahereleloril. 40. Dumv. neguţătoriloru ce sînteţî însărcinaţi cu untulil Diiulul, priimindil această carte, să aveţi a da la dumnealui Vornicu Samurcaşil, vechilu Căimăcămii Craiovel, dooă burduşe cu until, înil care sl fiie pănă la ocă trei sute cincizeci, ca să să dea dinii porunca Mării Sale lui Vodă unde iaste orînduitil. Şi veţi fi scăzuţi la socoteală. Şi fiţi sănătoşi. 813, Iunie 25. Vel Vist. bivă Velă Pelic. 41. De la Căimăcăniiia Craiovi. Dumn. orănduiţiloril neguţători al capanulul. S’aă prii-mitil pitaculu dumv. ce ne-aţî trimişii şi cele coprinzătoare s’ail văzuţii cumil că pentru doaă burduşe cu until ce după porunca domneştii Vistierii sănteţl porunciţi a da, în care să fiie pănă la ocă trei sute cincizeci, care este a să da dinii luminată poruncă la slăvitu capigi-başa Samsiva-roolu, şi ziceţi dumv. că nu este aceşti! fell de burduşe în care să fiie trei sute cincizeci de oca, fără numai aţi găsită doaă burduşe in care sântă patru sute ocă, şi cereţi răspunsă în ce chipii să urmaţi. Pentru care scriemu dumv. să căutaţi să încărcaţi acele doaă burduşe în care săntfi patiu sute de ocă şi să le porniţi, şi pentru cincizeci de ocă ce mal sporeşte peste cartea domneştii Vistierii vomă www.dacoromanica.ro ADAUS 177 scriie la Bucureşti şi vi să va trimite poruncă şi pentru acele cincizeci de oca 815, Luli 3. Ivwnxavt'vo'; it-_. 42. Vdeverinţa mea la mă na dumnealui juptnu Dumitru Amână precumă să st ştie că, or’nduindu dumnealui pă gineri-mieu lordache maga/.ieru la mu»aziia untului la Corjî şi săntu eu chezaşă pentru luată si pentru dată. Şi pentru credinţă amă iscălită. i8ih, Mal 9. (Iscălitură neînţeleasă.) 43. l)e la Căimăcămiia Craiovi. Dum. chirii Dimitrie Amanu. Fiindcă pentiu trebuinţa răspunderii seulul pentru Rama/anu ce este acumu la viitoarea lumină noaoă, care fără dă altă cuvăntu este a sa da la Vidină, ni să porunceşte dă către Măriia Sa prea-înnălţatu nostru Domnă ca să însărcinămă pă dum. si îngrijindu acumă în pripă, fiindcă \reamea este scurtă, sa eî dănă vitele surecciilorn dă cele mari o cireada care poate să dea trebuineoasa sumă ce este lipsă pănă la în-plinirea anului, de aceia dară, după luminată poruncă, iată printr’acestfi pitacu te orănduimă asupra aceşti delicate madeâ şi scriemă dumitale, după ce va veni o ciradă dă vite mari ce amu trimisă volnicie a să aduce, dum. numai dă cătă să îndemnezî şi să sileşti după trebuinţa ce este, a să tăia cătă mal dă grabă şi a să face seulă celă trebuineosfi şi, la soroculu ce zicemă, adecă ală viitoarei lumini noaă dă luni, să să afle proftaxită la Vidină, ca să nu să întâmple turburare. Şi pentru acele vite ce să voru tăia acumu la zalhanâ, după luminată porunca Mării Sale lui Vodă, aî să ţiî dumneata catastihu. atătă de toate vitele, cătă şi dă seulă ce va eşi. Căci Măriia Sa Vodă cu mare turburare îmi porunceşte pentru acastă madeâ ca, pe de o parte, să te însărcinămă pă dum. spre săvârşirea aceşti mari trebuinţă şi. pî de alt\ parte, si punemă înu fiiară pă neguţătorii cel mai aleşi şi s M trimitem îi la Bucureşti ca să-î pedepsească cumplit, ca unii ce n’aîi îngrijătu pen-4j/i an www.dacoromanica.ro 178 COHESPONHENŢA LUI DIMITIUE AMAN tru aceşti! seă, a-lă avea la îndemână, încă dă cândi'i aii văzută .că s’ail mărită cererea şi a-lil da acuma după trebuinţă. 8lb, luni 27. k(OV3T. —obilo-,. 44. De la Căimăcămiia Craiovi. Diun. chiră Dimitrie Amână. Amă văzută cele ce ne răspunzi rlum. la pitaculă ce ţ’amă trimisă, prinu care te însărcinămă dană luminată porunca Mării Sale lui Vodă ca să priimeştl o ciradă dă vite mari ce ţi să va aduce şi să stal dum. la zalbanâ pănă a si tăia. Şi cătiî seă va eşi, să-lu pul înu tulumurl şi să-lă trimiţi la Diifi, fiindă tre-buineosă a să afla acumă la lumina noaoă dă lună acolo, căndă întră şi ramazanulă, şi să ţii şi socoteală curată dă toate acele vite după ce st voră junghea. Că supusă eşti poruncii ce vel fi următorii, numai te rogi! ca să să facă poruncă către toţi neguţătorii căprari ca după foia cisleî seulul ce să află la Mihali Coca să pue bani josă fieşcare, căte tl. unulu dă oc*, cari bani să să dea la Jacovă So-colescu, neguţători! dă aici, înă păstrare vechilulă Standului Yladit, stăpân ulii viteloril. fiindu-ct trebue să se urmeze,' ca. cătu seă voră da asemenea vite. la vremea zalhanalil, pă acele ocale are st i si facă socoteala, iară nu pă căti! seă va eşi acumă. Acestea, ca să nu sî păgubească numai unulă, ci pagubă si se analoghiseasci pă toţi. Priimită ne este şi aeastă cerere a dumnealui, căci nici noi nu voimă a păgubi numai neguţătorii, ci toţi câţi să află metahiri-sindă aeastă neguţătorie a capreloril aă să înpartă paguba şi să întoarcă banii neguţătorului ce i s’aă tăiată vitele pentru datoriia lom, a tuturoră. Pentru care amă şi poruncită vătafului di Di vană ca să strângă pă toţi neguţătorii căprari şi dupt ca foaie 1 dă cislă sâ îndatoreze pă fieşcare a răspunde acumă înnainte căte tl. unulu dă ocâ, --care bani sl s.t dea la arătatuli! neguţătorii, unde s’aă orânduiţi! dă stăpănulă viteloril. 816, Iul. 2 Ivwvtc. —. 1 Oa e scris o. > www.dacoromanica.ro ADAUS 179 45. Socoteala generală a vămii Craioveî. lei pai*. lanuar 31. Cît s’a încasat în luna de faţă 17141 48 Februar 29. 14803 102 Mart 31. 31008 3 April 30. 43837 90 Maia 31. 30063 66 Iunie 30. 18825 105 Iulie 31. 18487 87 August 30. 16720 6 Septembre ?>T. 26758 42 Octombre 30. 23375 117 Novembre 31. 2S071 117 Decembre 30. 55559 III 319654 54- Cumpărătura vămilor 195000 Cheltuiala cu scrisorile 975o Cumpărătura podăritului 53oo (fO') irOG7lG'.TGlj) lefile şi liavaeturile carvasarnlei 25061 3" 235111 39- 1S17, Februar 5 46. 2S Februar 1817. Scarlat Stoianescu către Aman. Pentru luarea vămii \ iţelor la Yîlcan si Cîinenî şi pentru a Iacei ea untului. 47. Y ama de la moşia mea Işalniţa otu sud fi Doljd, unde să face bîlcî la Florii, cu obor dă vite, şi toată vama ce să adună de la acest bîlcî la numita vreme, atitu dinu vîn/area vitcloru, cîtu şi dinu alte articule, după ponturile i catalogulu vămii domneşti, care prind luminata hrisovă domnescu ald Mării Sale prea-înnălţatuluî nostru Domnu s’au hărăzită casei mele, această, zică, vamă de la bîleulu dă acolo pă următoruld and cu lt. 181S prind bună tocmeală şi învoială amd vîndnt o dumisale Serdarulul Dimi- www.dacoromanica.ro 180 COnEsPDNDI.VJ’A I OI D1MITIUE AMAN trie Amanii, cu preţulu ce m’amii învoită cu dumnealui, şi amil priimitu şi preţulu tocmelii. Deci să aibă a strînge dumnealui venitulu de la acelu bîlcl şi a să folosi cu dîn-sulfl, neabătîndu-să însă dinu coprinderea ponturiloru i catalogului vămii domneşti, la strîngerea vămii, ci urmîndu întocmai. Şi spre încredinţare i s’au dată această carte dă vînzarea la mînă, cu care să aibă volnicie a lua vama de la numitulu bîle şi locă numai într’acestu curgător anii. 1818, GhenarI i-iil. kwvTcavrîvo'; 48. 181S. Socoteala generală a vămii Craiovel. lei pur. 1 anuar 1S.224 102 Februar 16.814 39 Mart 32.007 102 April 31.620 3 Maiu 21.598 48 Iunie 31.070 45 Iulie 18.269 21 August 19.644 81 Septembre H-335 36 Octombre 11.015 7-8 Novembre I447I 90 Decembre 32.7S5 48 258.857 93 Cumpărarea vămii celor cinci judeţe Cheltuiala scrisorilor cu ruşfeturile Yînzarea podăritulul Lefi şi havaeturî ale carvasaralel 225,000. I.L250. 5.30O. 27.789, 78. 49. Adeverinţa noastră, a satului Almâju, la mana lui Ştefană sinu C.heorghe, ce este slugă la jupînu Răduţu, dă săntu şasă ani, precumu să să ştie că noi nu avemu nieo treabă cu dănsulu, ci are voe să să dea oriunde va vrea, fără de nieo supărare de către noi. satu, şi pentru încre- www.dacoromanica.ro ADM'S 181 dinţare ne-amă iscălită mai josu ca să sa crca/ă: 81S, Mart io. Eă Marină Bubăilă otă Almăjă, sudu Molid. Eu Barbu Dăm. > Eu Ionă Grindeanu » Eu Radu Plosca > Eu Matei şină Şerbană > Eu Stană Rotară > Eă Gheorghe şină Popa > Eă Mihaî Tabacă > Eă Nicola Panuşcă > Eă părcălabu Ionii, cu totă satu, adevcrâmă. 50. încredinţară cu acestu zapisă ală micu hi mana dumnealui Sardară Dumitru Amaiiu prccumă sa sa ştiie că pentru doi scutclnicî care i-amă aşă/ală la dumnealui anume Ştefană şină Gheorghe Călotescu i Dică şină Stanu otă Alinăjă, şi i-amu aşăzată la dumnealui cate tl. 50, adecă cin/, ici şi unu, şi pă celelalte iarăşi atâta, care pentru acestea sântă că chezaşă a plăti sferturile loră, care sfcrtulâ loră să începe de la 1818, Iulie 1, care aciasta ccsaminic s’aă şi plătită pană la Ghcnaru 5. şi amu să răspun/u eu la toate sferturile. Şi pentru încredinţare amă iscălită. (Iscălitură neînţeleasă.) 818, Septip. 13. 51. Socoteala tovărăşiei ocnelor pc anul 1819. «Pentru caleaşca lui Belii', «Serdarulul Athanasaclii pen tru plata ostenelii lui pănă la Iaşi». «cheltuieli dc lină O.'.v.Y.y.'j.) pentru dumnealui Slugerul la Babadag (M naji.rrav/// )>, «pentru cumpărarea unul telescop', capuchihaieî de Brăila pentru mehtupuri» 52 Perilipsisă de bani ploconului a cinstitei Spătarii dc la judeţe, precumă la vale arata tl. pai ludi -îlujitoi'i 1.056 240 Romanaţi. 950 10 216 Gorjt. www.dacoromanica.ro 182 ( OllLSPONDEN TA L*W DlM'TflîE AMAN 1.179 8 2OS Doljî. 756 25 172 Mehedinţi. $ 942 9 896. Adecă tl trei miie noao sute patiuzâci şi doi .si parale noao pă lude slujitori optu sute noao/ăci .şi şase, de fieşcare lude pe tl. patru, parale paisprezece. 1247,28 trimişi de la şapte căpitănii, precumu prinu deosebită socoteală anume să arată. 5 189,37 31 Să scade ce s’au datu bumbasiruliu pentru cheltuială, adecă trimisului dela cinst. Spătăriic polcov. Manolea. 5-158,37. bezu judeţu Vălci, care scriie că au trimisă banii ploconului la cinst. Spătăriie. 819, Ghenaru 10. 53. Dă la gazdiia ocnelor. Fiindcă unii dănu lăcuituri! dană doăspiezece judeţe nu să fcrescu a trece cu sare peste (>ltu, pă la schilele unde să neguţătoreseă cumpărătorii otu Velă Ocnă numai, dănu vechime, iară îndrăznescă şi trecă cu sare dă la ocnele dă aici şi pricinuescu mare zăticnire şi pagubă huzmetuluî Cămării gospodu, alu Ocneloru. dă aceia să orăndui acestu Arnăutu ală găzdii ca să păzească margina Oltului dă aceia parte şi, caţî cărăuşi cu sare dă la ocnele dă aici va prinde trecute peste Oltă ca să neguţătorească. toată acea sare să se facă zaptu, îndatorăndu-î pă cărăuşi ca să-si o duci la cămăraşi otă schila Izlazului, să o tacă teslimu prină cântară şi să ia ade\erinţă cu numele carău-şiloră şi sătulă, şi să o trimiţă la gazdie, ca să facă arătare Mării Sale lui Vodă spre a-I şi pedepsi ca nişte pricinuitori dă pagubă Cămării domneşti. Dă aceia şi tu, orănduitule, să nu îndrăzneşti a l'acc mc o altă cerere'accloru cărăuşi ce vel prinde cu sare da hain fără numai să le faci zaptu sarea. IloXCâzrg Raij.v. 1819, Iuli 17. www.dacoromanica.ro A DA ţ S 183 54, Cu frăţească dragoste mă nioliinu dnmitale. Dinu cartea cc scriu Sărdarului Părvu, cumu şi dinu porunca Yistcrii. te vei pliroforisi dum. pa lariţu, după caic să va face urmare intocmai, amu priimitu şi foaia de cată sumă untu s’an tesliruatisitu pana acu mu la maga/ie, ci şi de acumu înnainte îarăşu să mă în.ştiinţe/i. Asemenea scric-mî şi pentru ştiinţa cc \ci luna da la Mehedinţi. Şi săntu alu dumitalc ca unu fialc şi si u,iţă, Scarlalu. 819, Iulie 19. 5b «Socoteala săului dela Icatulu 1818 Scplcmv 1, pana la Icatulu HS19. Avipistu 31.» Oca la cotate e cîte 47 dc parale; totalul ţ ţ.909 ool Ion dc dramuri; la Paşă pe 12 luni. 12.000 dc oca; 20o s'.i dumnealui Caimacamii Româniţi», ctc. 56, Ocna-Mare. Novembre 1819. Oamenii lui Aman calic acţsta. Despre două căruţe încărcate cu v.oXtIo >[>7, «20 de saiV şi cu 10 putini cu sare măruntă» (/J/Aov [i.yyrr/v.) A datl scrisoarea lui «sinior Adam, medicul Rîmnicului». Ti 1820, sudîî Doljî. ata priimirea untului după cumu mai josu ai'ata : n •( 4.039 285 Doljî 37 250 oraşu Craiovci 13 3 150 Vale ia 1415 5^ Mehedinţî 1.094 35ă Romănaţi 'Alo**10^ plata ijcuitoriloru, ocao po par 18 ’a 280 foi cusuţii, cate par 20 Ja 5 foi care amu cumpăraţii pentru untulu de Bucureşti 3011,29 140 www.dacoromanica.ro 184 r.or.ESi’ONUMsŢA lui iimiiuie aman pa ocă (»75 untă, care au primiţii dumnealui Săr- darii, po tl. 2 i 35° pă ocă 5O4 untu cumpăraţii de mine 1.058,37 simbriia mea 3no au rămasă să priimescu dela dumn Poştei. Aleco An^hiropulo dintr’aceştiia amu priimitu dela dumlui Sărdaru nea tir. 1.140,150 betermeao care amu făcută 518,200 ipacu prinu dumlui H -Enuş 675 ipacă prină dumlui Sărdaru 2 333-35°, °ca° po par. 98 . . . 5718 ^918 . . 12,26 20 5.930,26 II. par 200 1S21 generală a vămii celor ciucî judeţe pe hui 1 anuar 15-252, 99 Februar 8 691, 105 Mart 38.421, 102 April 29.021, 117 Maiă 20.868, 75 Iunie 21.950, 63 Iulie 17.801. 78 A114 ust 25 38L irj Septembre L5-739, 54 Cctombre 13.SS8, 69 Novembre 22.130, 96 Decembre 3-1952* 24 C.umpărarea \amilor pe anul 1820 215*620 Cheltuiala scrisorilor cîte 2 parale la leu 10.781 Cumpărarea podărituluî 5.000 Leii şi havaetun 45.486,63 www.dacoromanica.ro AD»IS 18a 59. Dcla Di\anu Craiovi. Dumv. vameşiloră ai Carvasaralci Craiovcl, liindca doli-toriî politii făcu cerere a li să plăti leiile şi la casa epi-tropii nu să află niclună ban, scriem dmv. să număraţi astăzi la epitropî acei tl. şasă sute ce săntu orânduiţi să iea carvasaraoa pe lt. 820 în plata letiloră doftoriloru şi să luaţi adeverinţa epitropiloru de răspundere. Zăbavă şi prelungire mal mulţii să nu faceţi. ' Vuiiyi’.o' ilo'jilo'. . . . Glogoveanu. Cd Ot|ete|l[i|ş|anu| (După cererea lui Radovicî, se daii banii doctorului Petru Ferraris care iscăleşte greceşte.) 60. De la Caimacamiia C.raiovcî. Dumv. vameşiloru aî carvasalalei (■‘tir) Craio\ei. Dinu tl patru sute ce săntu orânduiţi să dea carvasaraoa pa lt. ’82o la şcoalele elineştî dă aici, tl. una sută şaizăcl să-i număraţi la dumnei Portăreasa l.ucsanda ce are să ia co-pilulu dumisale Stamate. ce învaţă la aceste scoale, adeca tl. optăzacî pă ltu 1819 şi alţi tl. optzăcl pă lt. '820. larii ceilalţi tl. doaă sute patruzăcî să-I răspundeţi la polcv Dumitraclic Zaroianu, epitropulă şcoaleloru, şi să luaţi adeverinţă dă teslimată, şi va trece la catastihulă leiiloru bani dă mal susă ca să dau copilului l’ortareasi. VzMyi'rj- roai-'o- ’b20, Cilicnr. 12. [Iscăleşte de primire A^p.vjxp'.o'; no/.z'l ’;7:'.rooz.| 61. Incredincczu cu acestu zapisii alu micu la mîna coconului Costache Amână precumu să să ştie ca m’amu tocinitu sluga la dumnealui pă unu anu, pă tl. 80, adecă optzeci tocmai, şi să amu a-i sluji la cea lucru va ma punea, cu credinţa. Iară, întîmblîndu-se a face ceava înpotriva, sa aibă a ma pedepsi după cuinii va vrea, şi spre încredinţare amu iscălită. '820, Fcvr. 10. (Iscălitură zgîriată.) Eli, Stanca, muma lui Ioniţa, sănt che/asa pe orce va www.dacoromanica.ro 186 Cont.SPONDI'.NŢA Ll>( DIMlrniE AMAN face fceoiu, să am fi a răspunde cu, şi amu piuai decetulu sprea încredinţare. 62. 300 tl , adecă trei sute toana, amu priimitil dclu dum-nealoră vamcş|iîj Craiovcî, liavactulu oborului, pa leatulu 1820, şi spre încredinţare ainu iscălită. '820, Dcclicmv. 20. 63. tl. ioo, adică una sulă, amu priimitu dela carvasarao Craiovii, mila cea liotărîtă primi lirisovu gpd. ce este a-i da dinu bălcu Sfjăn (tulul Glieorgbe ce să face la Preajba. sf. biserici acelui sată, şi amu iscălită pe anu acesta. 1. Ziavoş. ’8»o, Tuli 13 64. l-iă Fehruar 1820. V Papadopulos arată că .a vîndut căminăritul judeţelor de peste Olt între I-iă Februar JS20 şi l-iu Februar 1821 Vistierului Anastasie şi lui Costaclii Aman pe 3.100 de Iel.’«pe riscul şi pericolul lor». Greceşte. 65. 3 Mart 1820. Iovan din Cornăţel iea de la Aman I90 de lei «.pană la bălcu Străliai», dobînda fiind «la sută pă lună căte parale şi alte zece». 66. 21 April 1820. Polizachi Dimitriu către Aman. Pentru sarea ce merge la Dunăre; la Zimnicea e Cămaraşul lancu. Sosesc de la Ocna cea Mare trei căruţi -în partea Rahovel». Dar «Ocna cea mare nu vinde şi se pare că sînt merticurî boiereşti». Să se oprească «cumpărătura» (româneşte), de vameşi. «Cumpărătorii n’aă voie să se coboare la scale » CămăraşiI vînd sare de la Ocnă, dar fără voie de export. Scalele de sare sînt Vidinul, Lomul, Nico-pole. Siştov. Greceşte 67. 27 April 1820. Acelaşi către acelaşi. Pentru acelaşi abus. La Yidin, Turcii dau galbenii împărăteşti cu 13 lei şi jumătate, iar pe cei olandesî şi veneţienl cu 15. www.dacoromanica.ro ADU.S 187 68. lo Maia 1820. Acelaşi către acelaşi. P. S subliniat: «Sare vinde Ocna cea mare prin ţară.» 69. Ocna-Mare, 18 August 1820. Clei doi rcprcsinlanţi al lui Aman către el. S’a dat ordin la podari ca sa nu îngăduie carele cu sare de la Telega şi Slănic. 70. 8 August 1820. Satul Cornăţclul arată că mai mulţi săteni au împrumutat de la Aman bani: «la şaptczăci să amu a da ocă una sută şi doo/.ăcl sare; sorocu pană să pornească jupănu Panaitu sarea boerească la margine, să mă ducu cu sarea dea înpreună să vănzu şi să dau bani negustoreşte» (sau: «după ce ol \inde sarea, să amu a-I da bani negustoreşte, la sorocu»). 71. l-iu August 1820. Polizaclii Diinitriu către Aman. Să se păzească vîn/arca neîngăduită a sării la Rahova. «Scrieţi la Cerneţi vameşilor ca să-ţi spuic ca sumă de căruţe dc cumpărători au mers la Fetislam de cînd s’a dat- voia (( 'vjv.'j:). căci Vidinliil pretind că geme Fetislamul şi Adâ (6 ’Aq7.') de sare.» P. S. Domnul a pus pe Banul Bărbu-ceanu şi Logofătul Filipcscu «să cerceteze ponturile şi cataloagele vămilor». 72. Socoteala untului de la 1819 pană la 1820, Apnl 0. 50.854 ocă de la locuitori, cite 18 par. oca. 5.(185, 200 dr. dijma (to orzi/rov). 22.325 vîndut ('■/•/■opa-juivio). (La Bucureşti, «la Constantinopol tară plată» . 23.215 ocă; ocă; 12.500 Paşei; 29.001,100 cetăţii 5480 lui Ienicer-Aga ; 8.492.200 la capanlîî şi alţii, cîte 2 lei). 73. Incrcdinţe/u cu acestu zap[i|sulu meu la mana dumnealui Vistierului Anastasie şi a coconului Costachc Aman precuinu să se ştie că 111’amu însărcinată a cauta slujba căminărituluî pă acestu anu; care slujbă să amu a căuta cu credinţă şi în frica lui Dumnezeu şi să amu a paradosi www.dacoromanica.ro GOKLSPUNDL.N ŢA LUI DIMII lUE, / MAN 1«b socoteală .şi bani dinu Săbătă în Săbătă şi pentru osteneala mea să amu a lua căte tl. io dinu lună în lună. şi, dove-dindu-mă cu celă mal mică furtişagă, să amu a da de o bute globă la pocovnicie tl. 50. Şi pentru mal adevărată credinţă m’amu iscălită mai josu ca să să crază. '820, Aprilie 7. Yasile şină Toma. -tî'ş. A=a[i.'/.'jZ'.'j'j'. 74. Cu frăţească dragoste mă închinu dumitale. Amu trimisă dumitale cărţi dă vite şi dă capre înu câteva răndurî, şi înă lipsa dumitale îmi scriia Costăchiţă că prea puţintele s’ară fi datu dintr’ânsele. Pentru care amă tri-mesă poruncă domnească către dumnealui Caimacamulă. cuină şi cartea dumnealui Velă Portară, ca să silească pă neguţători cu voie, fără dă voie să ia fie.şcare cărţi dă slo-bo/eniie .şi de atunci şi pănă acumă nu amă mal priimitu nicîună răspunsă dă la dumneata pentru aceasta. Ci iată şi acumă mal trimiseiă cinsprezece cărţi da untu şi miere, şi te rogu, atătă acestea, cătă şi celelalte să faci silinţă a să da, şi pentru aceasta să te agricliişcştî dumneata şi cu 3-ti I-ogf., silindă pă neguţători înă puterea acel porunci ca să-şî ia toţi cărţi pă numele loră. Şi mă vei robi, fiindu fratele dumitali. \S’o, Apr. 13. Scarlată Căniră. 75. De la Caimacamiia Craiovi. Către dumnealui Sărdară Dimitrie Amână. Piindă-că pentru tl. şasă sute ce sântă orânduiţi, primi luminată hrisovu, de să daă pe totă anulă de la cumpărători oeneloră pentru plata lefiloră dohtoriloru politii Cra-iovel, s’aă dată dumitale ordină de către dumnealoră boeri epistaţî aî ocncloru ca să răspunzi aceşti bani pe următo-rulu leată 820, — de aceia dară, priimindă pitaculu acesta, să trimiţi aceşti bani la Caimacamie ca să să dea la epi-tropi casii leliloru, spre a să răspunde dohtoriloră în leafa ce aă să ia, şi pitaculă acesta îlă vei opri dreptă sinetu www.dacoromanica.ro APA! S ligi pentru a loră răspundere, ca să te sca/î cu dănsulu Ia socoteala ce vel avea să dai. S20, Maî 8. Y iia'/l'.'j' Chitanţă de la Xicol|ae] Radovici. 76 820. Carvasarao Craiovi Tuni 5. Chiră Mihale Coca au plătitu vama pămăntuluî pă optu sute zece capre, ce le-amu cumpărată eu aice, de la lăcuituri, să nu să supere. 810 capre. (Iscălitura vameşului) Pecete cu: 1810. Carvasaraua kj/ouoof]':. anno 1810 77. Cu frăţească dragoste ne închinămă dumitale. Dimitrache Parisă, ce au fostă magazieră la judeţulu acela, ca să priimească suma untului de orănduiala cetăţi Diiuluî. pă acestă următorii ană, au paradositu la is-prăvnicie catastiiliă suptă iscălitura sa că aă priimitu la magaziie dină judeţă untă ocă şapte miie optă sute douăzeci şi dramuri una sută şaisprezece. Şi nu lipsi mu a răspunde dumitale, fundă af dumitale ca nişte fraţi S2<>, Tuli 13 (două iscălituri neînţelese.) (Către Aman.) 78. Cu frăţească dragoste mă închină dumitale Porunca Mării Sale 1 ut Vodă ieste ca dinu untulă ce ai strănsu dumneata acolea, să-I dai o miie de ocă pentru trebuinţa Paşii dă Ia Giurgiu, însă dină prisosulă untului cetăţii Diiuluî să să dea acestă untă, pentru care iată să trimise într’adinsu acestă oină alu Portarbaşi acolea. căruia să-i teslimatiseştî dumneata această miie ocă dă untu, si să îndatorezi pă vama şi carvasarali ca s'-î dea la mîna numitului adeverinţă, suptă iscăliturile, arătăndu înu lieş-carc bordufă căte ocă aă eşită la cântărită, ca să nu care cumvaşl să iasă vre o lipsă la Giurgiu şi să-lu apuce pă numitu. Şi, pentru încărcatulu acestui untu, ca să-lu ducă www.dacoromanica.ro 190 CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN la Giurgiu, să i să dea cară dintr’ale Doljului, care sîntu orânduite pentru căratulu untului la Diiu, şi să să pornească dă acoleâ cară la Rahova sau la Izlazu, să scrii şi oameniloru dumitale dă acolo ca să tocmească caicu şi, încărcăndu-lu şi dă acolo îmi caicu, să-lu pornească la Giurgiu înu priimirea capuchehaeli Daru, îndată ce să va porni dinu Craiova, să mă înştiinţezi cu grabă, ca să arătă Mării Sale lui Vodă, şi sîntu R20, Iulie 30. al îi dumitale ca unu frate şi slugă Scarlatu Canini. 79. Cu frăţească dragoste. Dumnealui inagazier[iul| untului dă la acestă judeţu, Medcr. Theodorache, desfăcîndu-să dă toată socoteala prii-miril înu natură, au eşitu ocă doaosprezece mii doao sute şaptezeci şi patru, dramuri doaoă sute Daru, fiindu-că la perilipsisulu socoteli ce amu trimes», este numai ocă doaosprezece mii patruzeci şi cinci, prisosul» dă ocă doao sute doaozecl şi noao, dramuri 200, este 2 răvaşe ale dumitale dă la satele TatomireştI şi Filiiaşulu. carele nu le-au fostu adusu zapcii, nici magazieruluî n’aii fostu ştiute. Pentru care sumă rămîne a întoarce dumneata bani..., şi, spre a li ştiută că silii desUcut», nu lipsimu a arăta. Şi sintemu aî d1 ca nişte fraţi 1820. Sephr. rj (iscălituri neînţelese) 80. Socoteala săuluî de la leatulu 1819, Septem. I, pănă la leatulu 1820, Octomv. I. (54-777 ocă, l5o dramuri.) Simbriia magazieruluî de la Calafat», 1.000 lei. Chiriia pănă la Calafatu, 651,20. Trecătoarea Dunari i căntăritu, 254. Cheltuiala mea şi lipsa baniloru, 200. La Alecache Vilarâ, samesu Vistr , penti 11 scoatei ea baniloru care s’au trimis» la Bucureşti de dumnealui c.ipnclii-liaia, 500. Căştigu 4.554. www.dacoromanica.ro ADAUS 191 S’aă dată la cetatea Diiuluî 45.436,100. I.a Măriia Sa Paşa pă 12 luni 12000. La Găpt Preda 50. I.a dumnealui Caimacamii ploconii 50. Pentru unii foaie care au loată dumnealui mai inultu. Pă 7 ocă cafea, 57,30. Pit struguri i lubeniţe care amu adusă de la Diî, 13,30. Socoteala mieri de întreiala Diiuluî, de la leat ii 1S19 pană la 1 j e a ] t u 1820. (6.194 ocă.) Chiriia pană la Calafalu, tl. So. Scoabe, ţănte şi zeftă, tl. in. h.noo ocă s’au datu la mutpaculă Mării Sale Paşa, căte par. 25. 57 ipacu la Paşa, şi nu s’au plătită 32200 la Caimacamii, ploconii 81. Dupl pohta sănătăţii Mederil Tndorache Prisiceauulil ce au foslu acoleă cu priimirea untului, ţe-au lăsată depozitonă tir. trei mie după adeverinţa ce aî dat-o, ca să-î trimeţî la Sărdaru Dumitru Amână, şi, viindu numitulă la Craiova, .şi dăndu adeverinţa Sărdaruluî Amână, n’au voită ca să priimeuscă, zicăndă că nu i-aî trimesă bani, ci iată îţi trimite numiţii 1 u \echilu acoleă, căruia să-î răspunzi aceşti tl. trei miie, cu dobânda loru, ca să-I dea la Sărdaru Amanii, iară într’ altă cliipă să nu faci, că apoi ţi să trimite mumbaşiril cu treapădă. '820, Noemvr. 6. Velă Vist. Duinisale Medelniceruluî Iordache Măcescu, sameşiilă otă sudă Mehedinţi, cu fericită sănătate să să dea. 82. C11 frăţească dragoste mă închină dumitale. Dmn Portarii llaralambă îmi scrie că cămăraşi dă la Velă Ocnă aă datu răvăşi ca să plăteşti dumneata avaetulă calculului pentru caprele ce aă tăiată acolo. Ci te rogă sigurefseşte-mî bani, înpreunăndu-I cu ceîlulăţi buni ce să www.dacoromanica.ro 192 CORESPONDENŢA LUI DJM1TRIE AMAN va mal strânge, adică dinu avaetulă viteloră ce s’au tăiată acoleă, la zalh. dinu Craiova. Şi să mă înştiinţezi, curmi şi dă la celelalte capre, dă la toate să să ia avaetu. Iaru pentru căte treisprezece parale ce să ia dă tieşcare iedu, dă vreme că să iau cu cuvântă da vamă. dumneata urmează după ponturile vămilorii cu a înplini bani dă la fieşcare. Pentru întreială, nu trebue nici să mă mai întrebi, ci urmează cu înplinirea după obiceilÎ ce au Iostil. Atăta numai sincatavasisii să faci pă la uni, ca să să mulţumească, iaru, să nu să paraponisească oameni, primimu şi pă tovarăşi lui Athanasache, să-î faci să cunoască musaadeao ce li să face. Slobozcniia seulul ţe-amă trimis-o, şi aşteptă răs-punsu ce au tăcută. Amu văzută şi pentru bani dă la Mă-cesculă, că ţi i-au trimisă, şi me-au părută bine Această carte către Petrachi i să va da. Pentru toate aşteptă râspunsu dumv., ca să ştiă Sâniu fratele duniitale . Scarlatu. '820, Xoemv. 15. 83. V ama pe 1S20. Ianuar 13.252 99 Februar 8 691 105 Mart 3.842 102 April 29.021 117 Maiă 20.S08 75 Iunie 21.950 63 Iulie 17.801 78 August 25.381 Septembre >5.739 54 OcLombrc 13.888 09 Novembre 22.130 90 Decembre 34-952 24 La gazdia Bucureştilor, pentru cele zece sferturi, 179 083 40 De la i-iă Mart la 31 Decembre [720. Pentru cumpărarea podăritulm 5.000 Lefi şi havaeturî 33486 63 www.dacoromanica.ro ADAUS 193 84. fînnainte de 1820.] Cu plecaeune mă închin dumitale, chiru Dimitri Aman. Mai întăi cercetez: pentru hun[ăj sănătatea dumitali că, atlăfn]du-se prea deplin, forte să mă bucur: şi eu de mila lin Dumnez[e]u mă aflu sănţăjtos. Ştiţez dumitale că trimese! dumitale ocă 12.352 fără dară, zăc (,sir): 43 şi mă rog dumitale să daî cărăuşilor tl. 526 llde (wr), că eu nu am avotă aicea ban|i] se le dao lor, însă cântărit cu catarii. Chir Nedea Gheorghiu de la Slatina, chir Dimitri, mă rog dumitale se nu te scârbeşti asu-pra-i, că eu li văz greşala mea, şi, pentru cusuru de lănă. va veni peste 25 de zil[e) în măna dumitale Şi eu forte mult săjnjtiî supărat cu tabaci. Sac 45, ocă 12.947. 85. |înnainte de 1820.] Socoteala de 571 de ocă de lînă . saeastă lănă este dinu tărgulă Bărladulu adusă jupănulu! Gheorghi > h 86. | Către 1820. | Părpore: vinurile gărdaşiloră ce aii slujitu, care au e.şită dinu suma catastiseloră. Pricini ce au eşită dinu suma catastişeloru. Rămăşiţa ce au rămasă în 5 judeţe neînplinită. (Se împart aşa:) Cîmpu-de-josu, Cimpu-de-susu, Blahniţa-de-susă, Blahniţa-de-josu, Ocolu-de-josă, Ocolu-de-susu, Jăl-ţurile-de-susu, Jălţurile-de josă, Motru, Baia i Muntele, Duin biăvile, Oreaviţa. 87. 1820, Septcmbre. însămnare pentru lucrurile ce să găsescă la liană. Hlâni 3 blănî de nucă. 4 blănî dă bradă săntu la liană. 25 căpriori, ceilalţi care lipseşte i-aă luatu Muscali. I hrindămară (!) • dinu lăteţl nu s’aă sirăsitu (mc). 1 1 Mihiilmict. Deci e vorba ile nepu-aoria. cu lua pe care acesta o lăcei la începutul etacuhtî. Aman. 13 www.dacoromanica.ro 194 CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN Din podele iară nu s’au lotu. I edu. 1 cotină (sic). 2 găşte. 5 raţei. 88. Către 1820. Căminarul către Aman. Ispravnicii de Dolj nu pot da în natură rămăşiţa de unt, 2.000 de ocă1 Zamfirachi scrie că vin neapărat din Gorj 8.000 de ocă. Să afle şi el 2.000 din întreială ca să poată avea Alecu Mimi cele Io.ooo. Cere pentru el şi cele 2 îrsp-sv'.tCct'. (berbeniţe) de miere. 89. 14 Octombre 1820. cStupi amu ucisă trezăcl şi doi, şi au mal rămasă stupi cinci, şi s’au găsătă ocă optuzăcî de mere, şi s’au văndutu ocao pă parale 22, iaru Cară ce este, că s’a văndutu la bute, şi amu văndut-o Logofătului Dică Măinescu.» 90. 4 Novembre 1820. Aman împrumută 11.500 lei de la rijv itîfhfA |j.ci’), -/.w/w \o£âvopa Lfo.fÂ'v. (Vsoacră-mea, cocoana Luxandra Parisi>). 91. Foiţă pentru căte lucruri au lotu Gligorie de la casa boeruluî şi le-au adusă aici, la hană: 1 budcă, 1 sanie zugrăvită, I sanie albă, 28 blănî dă bradă, 4 (şters: 5) blănî dă nucă. 1 săpetă golu, 3 buţl, însă una mare şi doo mici, 2 rote dă butcă noi, 2 blăniţî de perdele, 5 cauce dă var-niţă, I putină mare, 2 butoie mici, 7 putini de mijlocă, 1 vadră, 1 hărdăă mici, 4 putini mici, însă una dă bradă, 4 .cutiuţă, 1 bae, 2 hărdae mari, unu stricată, 1 dulapă mare, 4 chingi, 2 pături, 2 cercă dă fieră dă bute, I cercă dă fieră mică, 4 bleaurl dă feră, 1 o păreiche dă pente dă feră, 1 chee dă calescă, 1 masă lungă dă bradă, 4 scări dă raftă, 1 pată mică dă bradă, 1 Sură noo 1-aă priimită Pan[ăJ, 1 păreai[che| dă opritori de la hamurile noi, totă iPană le-aă primită; I sită dă cafea, 1 sită mare pentru www.dacoromanica.ro ADAUS 195 făină, I căutare: unu mare şi altu micii, 2 putinicî: una cu sare şi altă cu scrobeală, 2 cutii mici dă bradii, I vedriţă dă tisă, 2 lalinare dă sticlă, 2 borcane dă sticlă, 2 bor-[cajne dă pămăntu mici, i tinichea goală1. Toţii lucruri: i masă mică, i ploscă, 4 clondire negre, 4 capace dă sticlă dă focace, 2 sticle lungi, I capacu dă farfurie, 1 cutiuţă dă bradii, 2 saltele mici. 92. Foiţă pentru căte lucruri s’au duşii la jupănii Fişării, ale dumnealui Sărdaru Dumitru Amanţi. 12 scaune înbrăcate. 1 canapea. 3 sicrinurl. 2 masă cu postavii verd6. 1 masă neagră. 1 sticlă cu oţătu dă trandafirii. 1 masă dă lemnu lungă. 2 scaune verzi. 1 răcitoare h I urcoru negru. I pezactea aii lot-o dascălu Evghenie, şi amu cerut-o 17 ca să mi o dea să o ducă la jupănii Fişării, şi n’aii voiţii ca [să| mi o dea; aii zisă că să păstrează mai bine la dumnealui. 1 o putină cu sare. ' 3 _piroe dă ferii lungi. 2 păreichl dă pente (sic). 1 sticlă mare galu (sic). 2 păreichl pă pente dă ferii. 9 aceştea se au duşii la hanii. 93. Zapis grecesc pentru luarea în anul 1820 a vămilor judeţelor de peste Olt şi a şchelel CîinenI pe 215.620 lei, «afară de havaeturile dumnealor Marilor-Logofeţî y.«l Tpaji- 1 oa=o. www.dacoromanica.ro 196 CORESPONDENŢA LUI DIMITR1E AM\N hAimv». Dă Polizachi 521, 64, Scarlat Stoienescu, tot atîta, Amin 1 t 1, 292. Greceşte. 94. 19 August 182... Nic. Pr. (Brăiloiu) către A 11 m Pentru milele mănăstirilor. Jos: Megaspileon, Mărcuta, spitalele sooiîv 'i'rj.' 4 y/.L ( a dat cîte una 4000»). Terapia. Pathmos. 95. 182.. Scarlat (Stoienescu) către Aman Despre drumul său prin munţi! Vîlciî şi Gorjuluî. 'O Ţovav/.aos/.şo'; try A v.rf, sitâOvj s 10<7 6"oi yjXOa. Postelnicul Nicolachi cere ion de ocă de unt pentru Constantinopol şi 100 de ocă oD. to hr//_vn\-y.ov to')». Cere şi ysoîv.'. [jA 6(m,)1oov * («un iedec cu unt»). Cere şi Posteln’Cul Rizu unul pentru Constantinopol şi unul pentru el. Poate li «iedecul» mic, supt 150 de ocă. Tri-mete scrisori către Caimacam tA),î~lowv («pentru ge-lepB). Cere şi cîteva ocă de z.ci-vo'; (tutun). Greceşte. 96. |După 1821.| Satu Mischiu Adică noî, satu Mischi, care maî jos ne vomă iscăli-arătămu prjnu frica luî Dmzăă pentru o ladă cu patru pe-ceţl ce s’au spartu de Turci, căndu s’aă spartă şi casa şi pimiţi lui Aghelă şi s’au [ luată | multă marfă ce nu să ştie, ci noi pentru acasta încredinţămu. Ci noî, întor-căndu-ne..., ce amu găsită cărţile risipite, li-amu strânsă si li-amu băgată iară în ladă, şi lada adus|ă] de omu lu ju până Dumitru Amână. Pentru acasta încicdinţămu icasta. Eu, popa Pătraşco, adeverez. ... Ştefană adeverez. Anghelă Zălhu. Mărină Pârcălabii adeverez Nicolfa] Gîucă Sandu Picoruşă adevereză. 97. Perilipsisă de bani ce i au pi insă lm/metu v mai icului cu It. '824. www.dacoromanica.ro AO\ls 197 bo ooo ll., ciunpăi atoni cu hu/mctiilui, după simfoiuiad’intn. 1 >620,5 5 rămmu ciştigu. Sudu Mehedinţi. 98. Fidu ea jilari cei uianduiţi a păzi paduica, cătu si utaru moşii Brastea, aiu li gasitu u turma de 01 ide capre, şi o au duşii la oborii, găsindu acele \ite în ghindă, la trei, patru caşuri dinu nopte, .şi nu s’au mulţumitu cei mai josu iscăliţi ca să plătească stricăeunea,'aru ii inersu la., dandu jalbă, şi au eşitu buiurdisma la isprămnieatu, iidu că \ iţele lorii s’au slubozitu denu oboru şi s’au legatuitu eu mine în sorocii de doosprăzece zile a merge la judecată ca sa 11c judeeămu. lindu că cu nu săntii mnlţiinitu după arătările loru. 1835, Oevr, 8. Eiî, Kadu Trăistariii. Eu. Ionii Chircii, 99. Cu multă plccăcune ne inchiuamu dum. cin t. boe-rule. Cinst. scrisoarea dumitale, seiisă de la 28 ale lu Dev , cu plecăcune o amu priimitîi şi cele eupiinzătoare am văzutu Pentru că astă primăvară, eăndii amu trimişii bani moşie mi s’au întorşii patru galbeni ce au fostu răi, adevaratu i-amu priimitu. şi că ne întrebi: mal lomu mosiea şi de aeumu înnainte înu arendă, nu fusaiamii toii tovaroşi ca sa ne vorbim ii. Iară peste o săptămână trimetemu şi acel patru galbeni ce săntii rămăşiţă, şi trimitemu şi raspunsu de ne dă măna să irjal lomiî moşia sau nu. Şi săntemu ’b-25, Nov. 31. al dum. slugi Arindaşi otii Broscan. [Făcuseră contract cu Dumitrachi Bibescu la 25 Maiu 1823; preţul era 1.300 de lei pe an] ale birnicilorii vedre pârpoare ale prcoţiloi \edie paipuaie 322.925 13.733 (ţie ţ'lăsile obişnuite) 29180 70 ţ. www.dacoromanica.ro 198 CORESPONDENŢA LUI DIMITME AMAN 100. însemnare de căţî oameni amu pusu înu lucru la viia, curmi arată. îl. par, 19 oameni la tăiatu, po par. 18, 8 24. 18 » la hărăcitu par. 20 9 23 » sapatu, pr. 23 13 9- 19 » prăşitu, pr. 25 11 35- 13 » legatu buţile, pr. 20 6 20. 25 » la plivitu, pr. 20 12 20. 60 obroce gunoi, obrocu pe pr. 2 3 Teiu 3 IO. 4 oameni la băgatu araciloru celoru noi, pr. 20 2 3 » la băgatu gunoiului în vie 1 20. 15 » plivitu alu doilea, po pr. 20 7 20. 10 » prăşitulu alu doilea, po pr. 22 7 28. 101. Socoteala gazdiel (yxld'.'j':) ocnelor pe contractul pe trei ani al lui Alecu Voevod Suţu, de la 1819. Lei par'. 2.690.175,84. Tot ce am luat de la 1 -iii Ianuar 1821 pănă la 1 -iu Ianuar 824, adecă: 592.033,42. Gîştigul anului 1819, cum arată socoteala generală. 291.607,3. Al anului 1820. 265 635)96. Sarea vîndută la ocnele Slăniculuî şi TelegăI în 1821, cum arată cu de-amăruntul socoteala celor ce au văzut (0s(o,oYjTY|TTj': al Divanului, cămăraşilor scalelor, şi prin mîna mea. I, oî lumi 64*166,80 lui Alecu Voevod Suţu, în Ianuar 1821. 227 500 Domnului (t<>> a'/hvrţj) Callimachi. 30.000 lui Hachi-Paşa de Giurgiu. 91S Darea (oo5i;j.ov) ciocănarilor (t£ov.7.v7p!.wv) pe la-nuar din acel an. 14.836 82. Avaeturile boierilor (âpyovToiy) şi spitalelor (a-rr raXiwv toO aircoO), precum şi 5.500 ale Col-ţel şi Pantelinronului şi 1.000 ale Mărginenilor. J. 120 pentru orzul furat (7p-7y0cv) de apostaţi. 121.284,54- Cheltuielile ocnelor acelui an după socoteala revăzută “7.07 rov (paDovcai ovcp|j.7.tc1 0X7 -ei v.ovov>)aa («de dregătoria la care se arată toate condeiele»). 459.825 211.487,3^’ Cheltuielile ce urmează, diferite, Sr/.o-ipTy/.», 7Â7T7pv/.7, lefile cămăraşilor -/.7T7 ■/.aipo-'j-: («pe vremuri»), adecă: 209.930,36 cheltuielile cu ştiinţă şi prin mîna dumisale Postelnicului Filip, după socotelile dumisale. 45.300 daruri ('fA'kip.a) şi cheltuieli făcute cu mîna d-sale, cum e în socoteală. www.dacoromanica.ro 200 CORESPONDENŢA LUI DIMITR1E AMAN 22533,30 el- '^o)V(jojj.7.ta («cumpărături») 3:a ■/zv.irk, date iar de dumnealui aici şi la Silistra, cum e în socoteala lui chir Şerban şi chir Iani. 1 641 90 pentru alte 6(ov:.';j.7.t7 de la Şerban la al doilea -mers în Silistra. 922 pentru 4 tao7o. («tabanurî»), 56 oca ţX’/ao («dulceţl»), («piper»), ~o(a1o'j- Â7.v', tîo/7. («postavuri.») v.7:. (7. zr{z r.ioO.aofg («schimbarea în- casării generale»). 1.987.277, 3 se mal cuvin cheltuielile ce s’atî făcut. Lei par. 071312,36 jjax7'î0(/7. a cîtimil chcltuieliloi din 111 mă. 800.268,114 cîte sint după socoteala dumisale Căminarului Polizachi, de la 1 -u Ianuar 1821 pănâ la l-iu Ianuar 1823, adecă: * • 9.257 felurite cheltuieli ale Ruşavel. • 13.409,36 jj.ov3o(ov, 'j’j/âciz («diferenţa monedelor, asemenea»). 12.000 agentului pentru tîjv st- tă- 07.77.- zpo-atasiav («la îngrijirea ocnei».) 200. Lui Toma Turnavitul, care a plecat de la Braşov la Silistra, cheltuieli. .150. Lui Manoli Cavuropulos, la Rusciuc. 268.298,18 felurite conturi curente dela 1821, Martie 28, pănă la Ianuar 1822. 8.000. Lui Hagi Constantin Pop la Viena, din cele 1.500 de galbeni în deposit pen- www.dacoromanica.ro ADAtS 201 tril isprăvirea afacerii .ştiute prin ambasadorul la Curtea din Yiena, 400 de galbeni. 2.938,4:; cheltuielile Ruşavel pană la Sibiiu. 12330,24. Zr([j,!a la Sibiiu la deosebite monede, pănă la («.rostirea ) a înnal tulul lirman. 395,90 lui Tzamasopulo, trimese la Iaşi, cu firmanul, pentru facerea tvj 7.77, 280 chiatipulut pentru afacere .şi traduceiea firmanelor. 100. Lui Costi, trimes la Yidin pentru lcî. 280. Pentru un caftan (7ov/av) trimes la Siştov lui Hagi Ismail-Aga. 32.(163. Zv);v.n. la 193.708 lei, cari au sosit (ijj.vî|-/.7.v) cu proclamarea ('fwvot7;j.7) înnaltului lirman de la 14 Novembre, şi s’aii dat ;ji de 2o °/°. 80.964,21 : felurite, de la Ianuar 1, '821, pană la Mart 28, din acelaşi sn. • 333710 asemenea felurite, de la 1822, la-nuar, pănă la’823, Ianuar 1. 12000 Ta 77N/.7.t’./a ale dumisale Cauiiua rulul, în acelaşi an 1821, în petrecerea sa la Ru.şava pentru strîngerea oî^s'Iîoîwv. 7.233 încă yz\>M jj.ovi'aov («pierdere»), taleri în Sibiiu. 800.268,114 46.990,36 cele prin mina Slugerului Mihai, pentiu care nu lipseşte catastih anume. 99.890,50 după socotelile lor iscălite, ale celor rînduiţi la scale. 368.815,3 felurite şi cheltuieli în 1823, adecă 305.721,72, după socoteala dum. Căminarului Polizachi, de la i-iu Ianuar '823 pănă la Ianuar 1 '824, adecă: 12.116 după socoteala dumisale la deosebite cheltuieli. www.dacoromanica.ro 202 CORESPONDENTA LUI DIMITRIE AMAN 85.286 C'fjJJ/.a [J.OVSOWV. 208.319.72 resturi (,02017.) diferitelor conturi curente din 1823 cu acela.}!. 305.721.72 21.000,78 cele prin mina Slugeruluî, cum arată catastihul. 42.092,93 după socotelile Cămăra.şuluî scald. 308^15,3 1^987^ 77J 702.898,81 care rămine să lie datoare Vj YaCoia, jji e încă la 'jirji'-jit'.y. y.al yo>v7£o[j.3va ca să le iea dumnealui Căminarul Polizachi cum, în faţă, prin socoteală s’a arătat. Socoteala huzmetuluî, scris în jos, al ocnelor. 1 403 918,29 rămîne să iea dumnealui Căminarul Polizachi, i-iu lanuar '824; adecă cele de mal jos care se înfăţişează si': (< la în- cercare >.) 702.897,105. S’au scos cîte sînt la Ssp'sota nestrînse, adecă a socotelii gazdiel din faţă, ca în faţă (toă avr.y.p') ‘(vXv.'J.'i, (o: sjj.îiţoo'jQîv). 701.020.44 care şi rămîne ZA. Zqj.A.v la zisul lnizmet. ’ V/yXvio'^i.iTf^ Xourov xîf. ăvoirspo ei-: 77 («împărţindu-se, de altfel, dife- renţa de curs de mal sus în 77 de părticele»), de cîte 10 lei, adecă la 770.000 a’ vînzăriî huzmetuluî se adaugă la fiecare părticică 10000, cîte lei 9.104, par. 18, de unde şi mal jos se înseamnă analoghia, care şi mal sus se arată anume. 293608,100. Analogul dumisale Postelnicului Filip, cîte 32’/+ [Aîf/.o., care le primeşte dumnealui. 407.411.64 încă ale dumisale Căminarului Polizachi, în 443/1 părticele. 701.020,441. \A TYjv avoGîv Xo’.-ov Cy];j/.7v '/.al ZA. vâ ;j.ij 1 Renunţăm a traduce pasagiile referitoare la complicatele operaţii comerciale ce urmează. www.dacoromanica.ro ADAUS 203 Tpr/_Y| tci'j Xo'.aoo xo o'.âşopov v.al si- ta' v.axa-o&Xăc svo- îv.âaxou, svîv.plţjfj ii âjj.ş&xepiov xwv |j.îp-/.al avioxspw şalvovxai. 1.403.9x8,29 cele datorite dumisale Căminarului, ca mal sus. 1.039.514 o'fîîXovxa'. ii aoxwv (cse datoresc din ele>). 435)381 ce are date împrumut dumnealui Postelnicul Filip, date dumisale Căminarului, cu arătare v.al (j.vjvo')v oiâ v.axaoo/.ijv sl-t xâ 321/* [J.cplo'.a TTj7 s')7svîla- xoo 3^-^-; âvav.a-zipo'i. ' 904.133 xooa âvaXov. o-psiXovxa1. o'.â v.axaooX^v xoo âpyovxo-Kap.apao'ou îi- 443/4 p.splo'.a. xv)- suYsvla- tou. ~I.039.514. 364.404.29 rămîn oâvs'.a la huzmetul celor trei anî la (irapâ) dumnealui Căminarul Polizachi de la i-iu Ianuar 824 vâ xpr/Mai ;j.s xo v.â-popov, care are să le iea de la numele însemnate mal jos, nestrînse ospioloia, cuprinzînd adecă în ele şi cei 315.000 de lei al Casei datoriilor (T ghev'-uv) la 32l/t ale dumisale Postelnicului Fuip lei 141.771, iar la 441/4a!e dumisale Căminarului lei 196.721, să se iea sau să se dea, precum şi, de că, din nilîinplare \răjma.şă (ferească Dumnezeii) nu s\.r slrînge de la oifj^z'y.7 de mai jos, ca să se plătească dumisale Căminarului cele 364.404 lei de mai sus întregi, caie lipsesc din ele, laiaşi pi in analogliia cu părticelele va /p-coot ,fta-. V7 r).T((Jli)Tţj V.'J. dYpjalv• 752.515,69 tu ile cc sc allă ncstiuisc la l iu Ianu ir 824, adecă : Lei par. "37-609 t)5.000 55 59-8,1)0 IK'615 315000 55 157 7.000 la zarphaneaua împai ăteasca. la Mustafa Paşa de Babadag la Dnami a (v.uf/av : sir !) lui Alocu Y icvud Suţu. la Domnul («ufJivrrjV) Callimachi. la Casa da oriei, la chir Gheorghe Hristodulo, cum arată socoteala dumisale Căminarului Poli/achi că au rămas m.u pre sus de cele trimese la timp pentru nevoia (ypE’a) hivmetuhu. La Hatmanul Yogoridi. pe care le a luat în Rusciuc de la chir www.dacoromanica.ro ADAUS 20o MărgăiitRodâ ("Pwoâ), tot cil socoteala dumisale Căminarii lu î. (145.979,60. 106.556 9 •rveresiile» (o? *. y/v »•.<: r.at7.Xi~« oîpî'jso.), adecă : 41.106 la Cifjî'iso. Galaţului cu sinet. 4.250 i'xvt Ifjiâa'.voy la Constantinopol, adecă ce aii trimes la Constantinopol prin Cămăraşii Brăilei şi s’au întors cu protest (7500-tLjtov), care poliţă se află tri-measă la Argliiropulo, atunci consul rusesc în Galaţi (s:.-tov Af/pjjojro'Aov, tot; v.ovoo’i/.ov pojTT.yâjv i'.' Yrj'iAxj). 1 780 La Brăila, tot cu sinetul lui k7;jj.7T. Vonsoijv la Constanti¬ nopol. 2 82S ILpsaî'î'.a Rusciuculuî. 16.922 > Siştovuluî. 3.197 » Nicopoleî. 18.152,84 » Vidinuluî. 18.300,45 la fier, bumbac şi chilimuri. 106.536, 9. 7 5 2 5151 69. 702897,105 se scot cele datorite bufnetului, cum arată socoteala generală. 219.607. 84. Socoteala ov.v«»v după contractul pe trei ani ta lui Alecu Yocvod Snţu, de la 1S19 Lei par. 2690.175.84 toată încasarea nea (—sfj'.Xoro9 ;j.oo) de la i-iu Ianuar 1821 pană la I-iu Tanuar 182 ţ. 102. După cum umblă banii aici pănă acu mii tl. par. Mahmudielele umblă 26 www.dacoromanica.ro 206 CORESPONDENŢA LUÎ D1M1TR1E AMAN stambolu strânge zărafi 8 20 rubielele 3 gripsori 7 250 beşlicl 5 10 cronptalerî 8 iuzlucl 4 5 chilăci (?) 3 6 Dară la Ţara Tur&ască toţi bani umblă mal susu, şi la Bucureşti totu mal susu umblă decătu aici. www.dacoromanica.ro CÎTEVA STATISTICE OLTENE DE LA ÎNCEPUTUL VEACULUI AL XlX-lea. (bin actele aman.) Sudu Doljii. Perilipsisu de toată suma baniloru i suma oilorîi şi plocoane, precum ii mal josu arătu, însă: talen bani 2.i9«S 30 1-584 7 1.987 117 oî plocoane 23.294 16.S69 20.335 365, însă: taler! ban! 1.803 80 pă oî 21.644 pe bani 20 ‘ 152 30 pă oî 1.650 po bani 11 Plai Câmpii 243 40 pă oi 364 po bani 80 2.198 30 însă: 1.329 40 pă oi 15-952 po bani 10 Plar 84 7 pă oî 917 po bani n Bălţii-de 170 80 nă ploc°ane 256 po bani 80 josu 1-584 7 372, însă: 1.564 6l pă ol J8.771 po bani Io 143 54 pă ol 1.564 po bani 11 248 -4° Pă plocoane 372 po bani 80 28 115 pă bol 105 de cal po bani 33 erbăritîi. 5 27 pă 38 pungi, care să socotescu doi unulu. Plai 1 Bă!{iî-de-Susu www.dacoromanica.ro 208 CÎTEVA STATISTICE OLTENE UE LA ÎNCEPUTUL VEACULUI AL \IX-LEA 636 40 6.872 82. însă : 482 80 99 --- 54 80 636 40 659 25 7.059 99, însă : 538 80 54 65 66 --- 659 25 1.369 4o 14.444 226. însă: 1.043 20 178 loo 147 40 1.369 40 762 113 7-931 142, însă: 591 77 33 94 80 762 113 535 2 6-575 65. însă: 189 90 302 12 43 20 535 2 7 -173 70 12.335 1 53, însă : 59 r 30 4S0 40 102 î-173 70 T.277 46 I3-3S7 131. însă: P9 4s 760 78 87 40 189 113 1 968 31, însă : 132 mo T9 93 37 40 189 113 pa OI pă Ol 5.792 po bani 10 1.080 po bani 11 0.464 po bani 10 pă oî 595 po bani 11 pă plocoane 99 po bani 80 pa 01 12.494 po bani 10 1..950 po bani 11 7.089 po bani io 842 po bani 11 pă oî pă oî 2 2 77 po bani io 198 po bani 11 65 po bani 80 pa bol 7.095 po'banî 10 pă ol 5-240 po bani 11 pă plocoane 154 po bani 80 iă ol 5.159 po bani 10' Dă ol 8.228 po bani 11 Dă plocoane T31 po bani 80 iă 01 1-572 po bani 10 Plai Cămpu-de Siisfl Plai Câmbu-de- Josă Plai JăiQ-de Sa. u Plaiu Jăiu-de-Josiî Plaî Gilortnluî Plaî llamaradia-de Josu. Plaî Hamaradia- dă-Susiî. Graşii Craiovi cu ocoalele 12.375 83 131.069 1.917 www.dacoromanica.ro ’8i8, Octomv. 25. cIteva statistice olj-ene bE La începutul veaculuî al xix-lea 20â Cond. de Stefanică '. V s- a o >c5 ^5 VI *4 p ctf a £ O £ 100 90 IOO 20 ^10 Domnulu Alexandru alu Cinstitei AghenţiI chesariceştî care săntu a le plăti oierii la zioa Sf. Neculaie, iară taleri făcu douăzeci şi şase, bani şaizeci. II. Surmaiâ, Perilipsisă de încheierea socotelet baniloră oieritulut pe acestă ltă 8 r 8. *C T-< £ O >---N ( rş !t I c 0 >3 «5 £ g & 0 rz 0 41 0 c- re £ 5 S’E1' Sm lH B'S £ £ >3 a2 2.000 ipacu, > 24 2.800 --- ipacu, » 28 3.900 ipacu, Noem. 2 4-979 --- ipacu, » 16 850 •—■ se scad tacsildari.su miel după poroncă 20.565 48 1.812 37, adecă una mie optu sute doisprezece şi treizeci şi şapte, care! mai fiindu rostu, iată să trimite spre ecsoflisire acestei socoteli. 818, Noem. 2o. nr. £ O >x "ct . Perilipsisu dă slujba oerituluî ---0 ^ O C dă cătă sumă vite i plocoane V O* 1 c 1 C au eşitu înu judeţu Romana- »ct ţuluî pă acestu următoru leatu, r-\ ■--- ^ şX n-fs ’SiS.precumu la vale să arată. 6.372 1.726 8.098 123 plasa Oltului-dă-Susu 6.871 938 7.809 164 plasa Oltului-dă-Josu 6.605 3-439 10.044 191 plasa Olteţuluî-dă-Susu 7.309 1.941 9.250 173 plasa Olteţului-dă-Josu 12.009 679 12.688 189 plasa Băltii-dă-Susu www.dacoromanica.ro CÎTEVA STATISTICE OLTENE DE LA INCCPLIUL \BACULUI AL \IX-LEA 211 10.025 908 10.933 232 13-364 1.810 15174 2 [ 2 14.421 2.231 16.65/ 301 6.292 1-377 7.669 IOO 83.268 15.049 98 317 1.094 Taleri Bani plasa Bălţil-dă-Josă plasa Câmpului plasa Mijlocului plasa Tâzluiulul adecă noo/ăcî şi optu dă mii trei sute şaptesprezece vite şi una mie şasă sute noozăcl şi patru plocoanele. 6.932 —• pă vite 83.268, po bani zece dă vită. 1.379 59 P& vite 15.049, po bani unsprezece dă vită. 1 129 40 pă 1,694 plocoane pă bani optăzăcl dă ploconi. 9.440 99 adecă taleri nou mie patru sute patruzacî şi bani nouzăcî şi nou, acastă sumă ce este a să răspunde pă suma viteloru dă mal susu arătată. Tulerl Bani Dintre care ce s’aă răspuns : 804 6 răspunşl la cinst. Sărdară Dumitre Amână, Fevr. 25. 200 ipacă la cinst. 28. 2.390 — ipacu la cinst. 30. 1.900 — ipacu la sinst. 9. 800 ipacu la cinst. 11. 996 —• ipacu la cinst. 22. 329 — ipacu la cinst. 21. 850 ipacu stupăritulă. 1.171 93 răspunşl totă la dum. Sărdaru, d’inpreună cu aceste socoteli, Noevr. 6. 9.440 99 adecă taleri noo mii patru sute patruzăcl şi bani nouzăcî şi nou amu răspunsă la dum. Sărdarulă Dumitru Amanu, după socoteala dă mal susu arătată şi după chiară catastişele ce amu priimită dă la slujbaşii ce au fostă orânduiţi, care şi cat., iscălite fiindă dă numiţi slujbaşi, s’au dată totu la cinst. Sărdaru, d’ănpreună cu acestă perilipsisă. Gheorghe Coşea (Y). Vite una mie treisprezece, fiindu cu pricină ale lu chiru Crăcunu Gelepu, nu s’au trecută mal susă. www.dacoromanica.ro 212 CÎTEVA STATISTICE OLTENE DE LA ÎNCEPUTUL VEACULUÎ AL \IX-LEA IV. Sudu Gorju, ’8i8, Noemv. 2. Perilipsisu de încheiarea socoteli oerituluî că cătă sumă de vite au prinşii judeţu acesta pa acestu următorii anu. Mici po Ma i't Ploconii Toată Vite marî ;tnî 11 po .mî 10 po n ni 80 8 u ui a po ani 33 f>o65 34.962 I60 41-527 382 Plaiu Vălcanuluî. 3.786 106.909 337 uo.695 1.405 Plai ii Novaciloru. 2.382 I.009 27 3-391 Hamaradiia-de-Susii. 4.858 2.715 80 7-573 --- Hamaradiia-de-Josu. 4-505 y .695 33 6.200 --- Gilortulii-de-Susii. 3-450 1.201 37 4.651 --- Gilortulu-de-Josu. 850 657 îl r-5o7 --- Jiiu-de-Susu. I.432 422 14 1.854 --- Jiiu-de-Josu. 324 103 3 427 --- Tismana-de-Susă. T-59T 654 20 2.245 --- Tismana-de-Josu. 29-743 120.327 7 22 180.070 y.787 Tiilpiî Mmm! 12.527 --- pă vite mari 150.327 po bani zece. 2.726 53 pă vite mici 29-743 po bani unsprezece. 180.070 48t 40 pă plocoane 722 po bani optzăcl. 491 69 pă vite mari T.7S4 po bani trelzăct şi trei. y 6.226 42 Taleri • Paul Dintr’aceştea răspunsă: 6.235 30 Septem. 17. 3.012 60 Octom. 5. 2.500 --- ipacu 20. 12.651 45 153 75 ipacu pentru caşcavalu să vorii cere aceşti bani. 250 toate dările de la dum. Pahar. Brăiloiii. 12.651 45 3-574 117 cusuru care s’au trimisă acuma cu catastihu. 16.226 42 ’8l8, Noemv. 1. www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR. www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR. A. Acherman, 7 (1,). Adacale, 128 (287), 187 (71). Adam (Dimifne), 6 (16), 9 (32) Adem-Aga, 20. Adrianopol, 77 (183). Agenţie, 9 (29). (funcţionari l. de Brauner, A K. Apor), 8 (27) (căprari), 6 (16), 9 (32). (Stoica), 5 (11). Agi: Alecachi, 46-7 (124), 54 (131). Albeşti, 75 (173) Alexievici (Miliail ('., negustor), 173 (30). Alraăj, 17 (51), 33 (84), 62 (151) 67. 116, 147 (313), 180-1 (4950), (riii), 145 (312). Almăşanca, 119 (276), Aman (Alecu), 158 (342), 161 (357). Aman (Do«tachi Diniitne). 22-3 62-4) 29 (71), 38 (97), 62 (151), 65. 07, 75 (173 4), 98 (235),112, 121 (2781,127 (286), 129 (290), 130 (292 3), 142 (309), 153-4 329). 172 (28), 173-4 (34-5), 186 (61) 187-8 (73-1). Aman (Despuia), 47 (126). Aman (Diniitne), passim. (fratele saîi), 74 (170 . V. şi Dimu (Mi hali şi Dirnitrie Miliali) şi Marn- mos. Aman (Dimitrie C., Diniitraclii), 112 (309). Aman (Manta, *oţm lui Cc-laclii), 112 (309). ’ Aman (Tipica.), 62(151), 75 175). 87 (219), 98 (23o\ 112, 119 20 (275-6). 140 (305), 14I-2 (3089. 147(314), 148-9 (316), l'Ou, 158 (313-4), 159-60 (350-°, 354], 161 (356). (\ia ei). 57 (138). (mama ei, I.uxandra, I.u.xiţa', 98 (235), 191(90). Amaradia (Harnaradia. plaiii'. 117 (313), 149 (318', 208 u. Amărăştî, 107 (257). Anastase (negustor). 51. V. şi Zoe (Anastase) Andrei (căpitan de ari ilene), 127 (285). Anghelis (l’etru, ncgm-lor), 168 (11) Apor (relru, funcţionar al Agenţiei austriaco), 116 (123). Apostolos Tetru, negustor), 61 (117). www.dacoromanica.ro 216 CORESPONDENŢA LUI DIMITRIE AMAN Ardeal, 105 (caporalii, 8-9 (28). Arghiropulo (Alecu), 184 (57). Arghiropulo (Lucachi, Postelnic, Caimacam al Craioveî), 29-30 (75-6), 32 (81), 128 (289). Armeni, 75 (174). Babadag. 181 (51). (Mu«tatîi-Paşa de), 204. Badea (sat), 119 (275). Baia (plasă), 209. Bairactarî Husein, 114 (267) Băjescu (familie), 60 (146), 121 (279). Balta-de-Sus şi de Jos (plaiuri), 207 u. Balta-Verde, 159 (350). Băluţă (Sluger). 75 (177). Bărcaciu (localitate), 123 (281). Barkowitz (contesă), 74 (169). Barlowski (contesă), 133 (293). Belgrad, 47 (125), 97 (233). Belu, 181 (51). Bender. 6 7 (17), 166 (6), 167-8 (9). (Paşa de), 6-7 (17) (a anin', 7 (17). Bengescu (Cthiţă), 86 (215) Bengescu (Iancu , 119 (276). Bengescu (Ştefan), 160 (355). Bercovcia, 77 (185). Bibescu (Dunnfrachi), 22 (58' 32 (81). 70 (163), 175(87), 197 (99). Bibescu (Ştefan, Ştefănica, Spătar. Agă, Logofăt), 67, 70 I (163), 72-3 (161-6), 119 (276). 140 (305), 159 (348-50), 161 (356', 209. Biclesul (moşie'. 135 (298). Biilad, 166 (6), 193 (85). Bistriţa (Ardealului), 8 9 (28) Blahnita-de-Sus şi de Jos (plani), 156-7 (310), 193 (86), 209 Arnăuţi, 118 (272), 182 (53) (mum-başirî), 15-6 (50). V. şi Arvaniţi. Arvaniţi, 78 (189). Atanasachi (negustor), 42 (107), 181 (61), 192 (82). Austria, 15 (48), 20-1. Brădescu (Băluţă), 147 (313). Brădescu (Constantin, Nicolachi şi Petru), 147 (313). Brăila (capuchchaiaua), 181 (51). (cămăraşi), 205 Brăiloiu (Bica), 135 (298). Brăiloiu (Constantin, Costaclu), 104 (251), 128 (287), 140 (305). Brăiloiu (Jlincă Clucerul), 74 (171). Brăiloiu (Uunufru, JJumitracbij, 32 (81). 70 (103), 72 (166). Brăiloiu (Elcnco), 74 (171). Brăiloiu (Grigoraşco), 128-9 (289). Brăiloiu (Nicolac) 120 (276) 140 (305). Brăiloiu (Păliarnicul), 212 Brăiloiu (Radu), 147 (313). Brăiloiu (Teodor), 22 (58) ■ Brăiloiu (Vasilev), 80 (198) Brăiloiu (tără nume). 172 (27). Braşov, 61 (U7), 14L 200 Braşoveni, 33 (81). (Anghel, ne gustar, liraşosean), 75 (171) Brătăşanu (tanulio), 126 (284). Breasta, 83-4 (211), 85 (213), 88 (222). 88 9 (224) 91 (229). 99 (238, 211 , 111, 146, 197 (98). Brîncoveanu (Banul Grigore, Vis fier) 14 (47). 23 (65), 171 (36). Brîncoveanu (Catmea), 75 (171). Brezniceanu (Ioan), 42 (103), 117 (270). Broscari, 1ll (308), 197 (99) Bucureşti, 5 6 (7, 13, 15-6), H> www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR 217 17 (50), 35 (80), 40 (109,, 44 (118), 49 (129), 59 (141), 61 (147). 70 (163). 75-6 (177), 78 (189), 81 (207), 87 (221), 104 (252), 105. 106 (252). 121 (279), 128 (287), 138 (302', 173 (30). 175 (37), 177 (43), 183 (57), 190 (80), 192' (83), 206. biserici, 7 (18). Col (ea, 56 (134', 98 (233), 199. Agenţia austriacă, 79 (193) Calafat, 97 (283), 109 (259), 114 (267), 115, 120. (Nicola din), 58 (143). Calaigiu (Anastase, negustor), 76 (177, 179). Călimăneştî, 110-1(201), 120(276). (ostiovul), 120 (270). Callimachi (Scarlat-Vodă), 199, 199, 201. Callimachi (Kufrosina). V. Suţu (Eufrosina). Calotescu (treti Logofăt), 129 (291), 181 (50). Camăraşi (Jancu), 180(06) (IIagi Mihalachi), 97 (233) Capanliî: Mola-Mustatâ, 38 9(99 . Capeleanu (Ceauşul (rheorghc), 156 (337). Căpitani: Preda, 191 (80. Capugibasî : Sain=i\aroglu, 176 (il). * Caracăl, 12 (42', 35 (CO) Caradima (negustor), 50 (131). Ciragea (bmi Gbeorghe-Yoda), 12 (i(M, 14 (46), 19 (58), 23-4 (85), 30-1 (76), 34 (87), 175-0 (39-40), 177-8 (43-4,179-80 47). Caravia (Vâsle, eteri«t). 59 (144). Castris (Glieorgbe), 166 (7), 109 m Consuli (1821), 59 (144). Budişteanu (Alecu , 151 (324). Buicani, 166 (6). Buiescu (Ioan), 117 (271). Bujorenî, 155 (334'. Bulucbaşi. Costa Ciolae. 23 (66). Buşu (agent de comerţ), 13I, 171-2 (25). Buzescu (Alexandru, Serdar), 7 (23). Caşovia, 74 (169) Cătuneanu (Ioan), 134 (295). Cavuropulos (Mnnoli. negustor), 200. Cavvaleris (< Iheorghe, negustor), 198 (101). Cazaci, 109 (259). Ceauş (turc, comandant iu Cra-iova, la 1821), 61 (147. Ceauşi: Dinu, Dicu (°) (tovaraş de afaceri al lui Aman), 11, 11 (44), 38 (97). Istrati, 76 (179). Cernătescu (Dumitru), 20. Cernătescu (Dinu), 10 (3(i). Cernele (Dolj), 102-3 (249). CerneţT, 14 (46), 70 (163), 72 (164, J 66), 76 (179), 79 (193), 141 (308), 160 (351), 187 (71). (llrir-tescu dm), 159 (346). Chinezu (Sluirer), 75 (173). Chişinău, 166 (6). Chiţu (ispravnic', 119-20 (276). Ciinenî (scală, vamă), 45 (119), 50 (131), 59-60(145-6), 74 (170), 174 (36), 179 (46', 195-6 (93). (Constantin Ciobanii Logofătul, \ameş). 50 (131), 59-60 (145). Cimbru (localitate peste Dunăre), 97 (233). Cîmpeni, 33 (84) www.dacoromanica.ro 218 CORESl’ONDEYj’A LUf DIMITR1E AMAN Cimpineanu (Logolătul), 104 (252). Cimpu (pliiiu în Umnanaţî), 2U7, 211. Cimpu-de-Sus şi de-Jos (plase), 195 (86), 208* u. Cimpulungul muntean, 28 (97), 00 (146), 112, 118 (279), 121 (278), 124, 128 (287). Cioroiu (sat), 114 (267). Cirjaliî, 00 (146). Ciuturoaia (Oepturoaia, Nat), 9 (30), 33 (84), 65, 07. Cladova, 21, 115, 125 (233), 128 (287). Cluceri: Jln.slu, 32 (80). Coca (Gheorghe Klihail, fraţii şi firi', 147 (314), 155 (335), 158 (314). _ Coca (Mjhali, negustor), 17 (51), 44 (11), 49 (129), 51, 55 (I32), 58-9 (142-3), 61-2 (149 53), 73 (107), 120 (283), 143 (311;, 178 (41), 189 (70). Cocea (Cotea; N colae). 17 (51), 49 (128), 128 (287). Codrescu (Uihulaclu), 150 ( 33S). Comişi: Constantin, 77 (181). Constantinopol, 7 (17), 20, 41 (116 , 47 (120 , 144, 170 (20), 187 (72 , 190 (95), 205. (Zar-phuneuua), 204. Coressi (negiMoi), 77 (182). Corlăţel, Cornaţol, 39 (100), 43-4 (111, 114), 63 (156), 64 (158 , 66 (161), 07, 08 u. (162), 71, 172 166), 74 (171), 109 (259), 110 u., 114 5 (267), 117-8 (270, 272), 121 278\ 122 n. 1, 134 (290), 150-7 (340), 158 (343), 159 (347 , 159 00 (351), 180 (65), 187 (70). Corzul (moşie), 135 298). Cotofeanu (Gheorghe), 140(307). Craiova. 4 (5), 6-7 (16-7,21-2, 9 (32), 1(1 (38), 12 (40), 12-3 ( 43-4), 20, 28 (72), 38 (97), 41 (106), 12 (109), 45 (122), 55 132), 58 (142-3), 61 (147), 62 (151, 153), bl (157), 65, 66 (161), 70 (162), 73 (166-7), 74 (172), 77 (181), 78 (188). 80 (196), 81 (?05-6), 82-3 (210\ 86 1215), 100 u , 107 (255, 257), 109 (259), 113 (262, 264), 119-20 (274-6), 122 (279), 125-6 (283), 128 (287;, 134 (295). 135 (298), 143 (311), 144, 145 (311), 147-8 (315), 160 (355), 165 (I, 2), 166 (7), 168 (12-3), 169(16-7), 171 (23). 174-5 (37), 183-4 (57), 190 (78 , 200, 203 n. uliţa cea mare. 108 (12). Tirgul-de-afară. 18 (54). bisericile, 7 (18). Kf. Troiţă, 10 (37), 05, 60 (161), 75 (175-6), 91 u. (230) 113 (202;, 118-9 (273), 119 20 (271 0), 141 (308), 142 310), 147 815). ^protopopul Lnca), 143 (3|l . (preoful Jumţă\ 10 (37) ’ • . pilule, lazaretulî, 128 287 „Uspitalul ccl reicluu11, 121 (278). Spitale ruseşti (1828 u.), 119 (270). liaunn, 11!) (270) ear\asirnua, 40(124), 63( 150), 05,00 (101 74(170,81(202;, 179 45), 180 (48). 185 ol) 60), 18> (03), 189 (76, 78). (grămăticul ei . 134 (29i) rama şi rameşi, 21, 74(170), 179, 180 48), 184 5 (58), 186 (62). V. şi cana araua. zalhanale, 47 (127;, 53, 19i (82 . magazia de bucate din „zidul Baraţilor1', 22 (60). scaune de carne, 12 (40). caimăcămie şi caimacami, 12 www.dacoromanica.ro TABLĂ NU.'ILLOU 210 (40 a. 1813), 14 (46, a. 1814), 17 8 (51-2; 1816), 10-20 (57-8), 22 (60; a. 1817), 24-5 (a. 1818), 32 (81), 41 (118, a. 1820), 47-8 (127, a. 1820), 51-3, 58 (142, a. 1820), 61 (147; a. 1821), 62 (150-1, a. 1822), 70 (162; a. 1822), 70 (103, a. 1822), 72 (166), 87 (220. a. 1826), 114 (267), 177-8 (43), 188(74), 101 (80), 196 (95). Anume. Nicolae Scanavi, (1813 u.), 12 (42), 14 ( 46). Spătarul..., 54 (131). Hatmanul Costaclii Ginea, 100 (244), 104 (251), 106 (253), 116 (268), 120 (211), Alexandru Searlat Ginea, 129 (291). vechilul Constantin Sa murea ş, 176-7 (40-1). Constantin cuţu, 177 8 (13 1). Româniţi, 183 (55). Gheorghe Şutii, 188-9 (75). V. şi Arghiropulo (Lucacln), Depalta, SCanavi, Suţu (C, Gh. şi N.). (\ătăşia Căiinăcănueî Pitarul Mihalachi), 15-6 (50) (Iordaclii). 79 (192;. (efor în 1821 Serclarul Dia-nidndî), 64 (147). (Divanul), 174-5(37), 185(50 . (Magliistratul), 138 9 (303), (Compania negustorilor şi meşterilor), 170 (22), 172 (26). (Iiresle). 41 (106). (starostele Naum Gunare 171 (23). (Braşoveni), 126 284). (Germani), 104 (252). (Iiacalbaşa , 171 23. (Hag. Dmutrachi, 1804), 3 (4), 108 (13), 170 (18). (băcani. Hagio gin', 74 (171). (negustori. Dincă Andrei) 160 (353). (lancu Ioa nul şi unchiul Băluţă loanul), 100 (234). (boiangii;, 174-5 (37 . (dascăli), li9 (274). (Cris-todor al lui Inan; a. 1817), 28 (71). (.jdohtori al poliţiei11) 32 (81 , 185 (59), 188 9 (75). (Agenţia. Frederic Alexan der, spiţer), 7 (21), 8 9 (27, 32;, 12 3 (43), 75 6 (I77), 169 (I7 , 200, consulul şi dragomanul ni sesc), 102 (247). ('1 urci in, la 1821). 63(156,75. Crăpatu (Vasile capilan dc pan duri), 124 Creteanu (n. Werit au. ti iac), 13 (43) 75 0 177) Haralambie llaraiamb, Clucerul, Portarul Constantin). 22 Iaşt, 107 (8), 181 51), 201. Ignatie (Mitropolitul Ungi-o \ la 1, lei), 80 7 (210). Ingineri, luuiţă Duiiule. eu, 141 (308) Inova (şi moşnenii imn enl), 1412 (308). Ioanu (Teodor), 8 20), V. şi CraioMi (negustori) lordaclii (Căpitanul), 00 (140) Ipsilanti Alexamlm 01 (147). Isailof (Con lăutul), l.ti (295) Jiauu (Paliai nienl Ştefan), 81 (20.3), 87 218), 13'. Jiiu (rîu , 83 (211), 84. Jiiul-de Sus şi de Jos (plaiu), 208 u (58), 84 (87), 37 (90). Haralambie (Ruxandra\ 39 (100). Hasan-Paşa (GezaruTi, Capndnn-Taşa), 107 (8). Hatman muntean tu 1825 6, 80 (210), 87 (220). Hodol (şi moşnenii -enî), 146, 147 (313), 149 (317). Hri8es:u(?) (Grigore), 151 (323). Hristari ( idi, Constantin), 189 (55-6) . Hristodulo ((llieorglie, negustor), 204. Hurez (pîreălabul din 1810, şi sătenii), 22 (59) Husein Caimat (?), 205. Ispir (negustor craiovonn), 05, 09 70 162), 71. Isuf-Aga, 49 (130), 57 (I39 , II6 (209). Işalniţa, 78 (I88), 179 80 (47). Italiană (limba), 174 (35). Izlaz 37 (90), 58 (143), I43 (311 , 144, 145 (311), 182 (53), 190 (78). Izioranu (Iomţă), 143 (3i'8j. Izvorul (moşie), 142 (.308) Jilţurile-de-Sus (pla ă), 193 (85). Jitianul (mănăstire), 90 (227), 99 (241). 172 (29 (n-igurie eelesiai hui), 99 2H). www.dacoromanica.ro 1 ABLA NllMrxntl 223 K. Kaludas (Constantin- şi familia), 165 (13), Kaludas (Petru Niculae), 170 f22), Laceanu iT.lena), 104 (2.>1). Lăceanu ((invoce), 34 87), 103 (250), 100-7 255 , 116 268). 117 (271), 120 (291). 1:3 4 201-5), I35 (298 , 147 8 (315), 156 (338), 157(342 , 158 (315), 160 (355) Lăcusteanu (Mili.u), 63 4 156-7 , 68-71 (161-3), 72-3 (166) Lacusteanu fRicolae Armaşul), 12 42 , 15-6 (50). Lăcusteni (sal), 12 (42). Lahovari (Ionii Stolnicul 38 (98), 74 flTO , 78(188), Sil 197), Macedonia, lilO (293). Macescu (Iordachi, Medelmcer), 21. 53. 50 (1341, 90 (226), lil, 191-2 (81-2). Macri (Olieorghe, Pitai), 42 (l07) Magazierî (Iiogotutul Teodoracln , 190 (79). Mal (localii.-ito), 150 320,, 155 (334 . Maldărescu Medelmeenil Cos-laclu), 38 (97), 40-1 (105) 42-3 (109,56 134 Mammos (Mili.ul Adam negustor 111 Siliin'i. tratele lin Aman), 22 3 (62-3), 50 131„ 60 (146), 74 (169), 75 (175), 98 (235), ll9 (2,3) 120 (2,6), 170 1 (20 17 (1-3) Korterisi (Marcul, 200. 97-8 (233 , 149 (3l6), ISO u. Lenş (Fihp, epitrop al Armăşiei). 24. V şi Filip. Logofătul-Mareîn 1820, 50 (I31). Logofeţi Constantin, al lui 'cariat Stoienoscu, 37 (96 . Petracln clin Craiova (a. 1821), 61 (147). Radu (a. 1816), 19 (56). Lom, 77 (185) 90 (221), 97 (233), 186 (66). Lucachi fVlelu, «ne-su-tnr , ou (146). Ludeşti (sat), 153 (334 . 23), 173-4 (34-5). (testamentul sau şi imeutariiil averii), 129 u. (292). Mamkati Saphranos (Urmă 111 Sibiiii), 9 (33). Mânu (Vornicul), 80 (200). Mânu (1). Adam şi .Mihail Adam), 3 (1 Mânu (negustor). 54 (131). Mărcuta (mutiâsliic), 196 94). Mărgineni (mănăstire), 199. Margulas (Ştefan, ne-'iistoi), 5 (9). ' Markos V) fA ), iii (78 , Medelniceri: Costaclu, 4t (K9). Teodoraclii, 48. Megaspileon (mână Ine) 30 , www.dacoromanica.ro 224 CORESPONDENŢA LUI D1M1TR1E AMAN (95), 38 (98), 47 (126), 81 (203), 106 (94). (egumenul Ioanichio), 32 (80), 33-4 (85). Mehedinţi, 38 (97), 51, 53, 72 (166), bO (198, 201), 117 (271), 110 (270), 183 (54), 197 (97). (ispra\mci de), 42 (107). (judecătoria de), 50 (131), 159 (347) Meitani (Ştefan). 81 (207), 143 (311), 144. Merkelius (Agent), 5 (9, ll), 6 (16). MeteO (moşie), 145 (312), 146, 147 (313). Miculescu (Ştefan), 147 (3lo). Mihaileanu (Constant in), 158 (342). Neagoe (neifustor), 41 (105). 46 (124). ' Nenovici (Radu, negustor şi arendaş). 156 (337) Obedeanu (Petrachi), 120 (276). Ocnele-Marî, 63 (156), ls2 (53, 183 (50), 186 (66), 187 (08-9 Ocolul-de-Sus şi de-Jos (plase’1, 103 (86), 200 Odoleni (din Odol), 145 (312). Olt (nu', 50 (143), 110 (281), 182 (53). Olt (judeeătoiio), 50-1 (131), 134 (295), 181-2 (52j, 186 (04). Olt (cele cinci jndcţc de peste), 28 (72), 31-2 (79-80), 34 (86), 37 (96), 45 (122) 147 (127), Mihalovicî (Gheorghe, agent de comerţ), 4 (5), 6-7 (16-17), 7-8 (24, 26), 166 (6-7), 167, 169 (16-7) 170 (18), 193 (85-6) Mijlooul (plasă), 211 Mimi (Alecn), 37 (96), 194 (88;. Mimi (Ienaclii), 58 (142 3), 143 (311), 144 Mischiî (sat), 35 (88), 110 u. (261), 196 (96) Mitropolitul Nectarie (al Ungro-Alahiei), 32 (80', 33-4 (85). (nepoţii), 33-4 (85). Mocani, 167 (9). Moshu (Ioan B.), 74 (172). Munte (plniu), 209. Murgăşanu (Anuţa), 141 (308). Nicoli (Hristo, neguslor), 9 (29). Nicopol, 39 (99), 57 (139), 98 (233), 186 (0h). 205. Novaci fplaiu), 212 52 3, 124 (283), 183 4 (.71, 193 86; Olteţ (nu) 110 (261) OlteţuI-de-Sus şi de Jos (plase), 210. Oltul-de-Sus (plasă), 114 (260). (de Sus şi de Jos, plasă), 114 (266), 210. Opran (tiliiţă, negustor), 14 (Ui) 17-8 (52), I9-20 (57-8) 79 (I93;. Oreavita, 193 (85). , Orevşa (moşie), 125 (282;. Ornescu (Ştefan) 42 (107). www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOB $2B Orşova, 20. V. şi Ruşava. Ostrov (localitate), 115 (Paşa de), 115 Oteteleşanu (Catinca), 85 (213), 88 (222, 224), 98 (236), 99-100 (240, 242). Oteteleşanu (Constantin), 83-4 Paciure (fricola), 87 (221), 173 (31). Paglamelis (Teodor), 82 (209), 85 (212). Păharnicx; Nicolăiţă, 70 (163). 72 (166). Paia (localitate), 123 (281). Păianu (Teodorachi), 173 (31). Pandeli. (Ioniţă, negustor), 79 (192), 82 (210). Panduri, 66 (161), 121 (278), 124, 13B (296). Pantelimon (mănăstire), 199. Panu (Iordachi), 18-9 (56). Papadopulo (Vasilachi), 61 (119), 134 (295), 186 (64). Paris, 133 (293), 158 (342). Paris (Dumitrachi), 189 (77), 196 (95). Paris (Luxandra, Lux iţa). V. Aman (Pipica; mama eî) Paris (Stamati), 61 (149), 62 (1503), 98 (234), 157 (341). Pathmos, 196 (94) Patrino (Sterio), 3 (I) Pătule (sat), 141 (308) Patzuras. V. 1 aciure Pavlovici (Costi), 101-2 (246) Pavlovici (Vasile), 38 (97), 73-4 (lt8). Pazvangii, 171 (23). Peloponesianul (loan, Serdar), 32 (79). Petcovicî (Hagi), 4 (6). Aman (211), 185 (59). Oteteleşanu (Grigore), 146, 153 (329). Oteteleşanu (Iancu),8I (204), 119 (*76), 124. Oteteleşanu (Iordachi), '04 (251 . Petersburg, 86-7 (216). Petrişor (ispravnic), 120 (276). Pihto (fraţii Gheorghe Teodor şi Arghirie, negustori), 4-6 (7, 123) 7 (22), 8-9 (27,29), 12-3 (113), 170 (19). Pindo (de, Casă în Viena), 5 (9, 10), 7 (18-20), 9 (29), 12-3(43), 22-3 (62 4), 170 (19). V. şi Poshari. Piteşti, 4 (5), 6-7 (16 7), o (32), 59 (145), 60 (146), 121 (279), 166 (7). 167 (9), 168 (11, 14), 178 (26 7), 170 (18), 174 (36). (Todor loan de la), 170 (18). (vama), 14 (44), 37 (97) Pleşoiu (sat), 99 (237) Poienaru (Manolachi), 147 (313), 149 (317), 150 (319). Polcovnici: Gheorghe (1805; tovarăş cu D. Aman), 6 (15),II, 14 (44). Panaioti. 74 (HO). V. şi grămătici. (Panaioti) 1 etra-chi, 58 (143). . Polovraci (egumenul de), 129 (291) Pop (Hagi Constantin, negustor), 200-1. Popescu (Alecu, ispravnic), 120 (276). Popesca (Matei) 135-6 (299), 1378 (301). * Popovicî (Gheorghe Mihali; 1805;, 6 (16). la www.dacoromanica.ro 226 CORESPONDENŢA LUf DIM1TRIE AMAN Poroina (sat) 141 (308) Poroineanu (Ioniţă Clucerul), 11, 14 (44), 65, 67. 70 (163 , 71. Portar (Vel; 1820), 188 (74). Portarbaşa (1820). 44 (116), 189 (78) Portari: Haralamb, 48,191-2 (82). Portăreasa: Luxandra din Cra-iova (şi fiul ei Stamati), 185 (60). Portărescu (Medelnicerul Dumi-trachi, Matachi, 87 (218), 88-9 (224), 96-7 (231), 98 (234) Poshari (Casa—şi-Teodor, Dimi-trie), 12-3 (43). Postelnicul-Mare (1820), 54 (132), 57 (137). Postelnici (Diamandî, epistat al Armăşieî). 26-7 (69). Ivan (1807) 8 (26). Milmi, 89 (225) Nico- Racoviţă (Spătarul), 47 (124). Radovici (Catinca\ 130 (292). Radovici (Nicolae), 17-8 (52). 19 (57), 21, 79 (192), 185 (59), 189 (75). Rahova, 77 (185), 97 (233), 186 (66), 187 (71), 190 (78 . Ralet (Logofătul), 104 (252), 105. Răstoaca (moşie), 150 (320) Rede (localitate), 10 (37), 173 (33). Regep-Aga, 19 u (78). Rîmnicu-Vîlciî, 129 (-91), 149 (316), 150 (320). episcopia, 114 (266) şi n. 1. medicul dr. Adam din, 183 (56). Rîul-Vaduluî, 60 (d46). Rîurenî, 78 (188). Rizu (Postelnic), 143 (311), 144, 196 (95). lachi, 47 (124), 5; (131), 196 (95). Postelnicei (Gljeorghe), 6 (15). Prasâs (Catinca), 87 (219). Prasâs (Serghie Diamandî), 86 7 (216, 219-20). Prasinos (bancher dm Constan-tinopol), 205. Prastanu (?) (Barbu), 120 (276). Preajba, 186 (63) Prisiceanu (Nicolae), 140 (305) Pnsiceanu (Medelnicerul Teodo-rachi), 191 (8 ). . Prisiceanu (Z am fi rac hi), 40 2 (104 6), 42 3 (109), 46 (124), 48, 53, 194 (88). Procopiu (Ienachi),116(269), 1435 (311). Rodâ (Mărgărit, negustor), 205 , Rogova, 141 (308). Romanaţî, 19 (56\ 23 (67), 38 i98> 61 ( 48) 120 (276), 128 (28’). 210 (ispravnici de), 278 (70), 38-9 (99). (magazierul Nica), 19 (56). «România» (ziar), 157 (342). Romauiii (locţiitor al Caimacamului Craioveî) V. Craiova Roset (Dumitracln) 74 (17 l). Roset (Scarlat). 120 (276). Rumelia 77 (183). Rumînî, (.7, t»8 ( 62), 72 (166), 83 209). 99 (237), 115 Rusănescu (Nicolae , 82 3 (210). Rusciuc, 3 (2>, 5 (12), 30 (76, 2‘ 0, 204-5. (bairactar, beşliî, negustori evrei), 3 (2). Ruşava, 72 (164), 79 (193), 170-1 (22-3), 172 (26), 200-1. www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR 227 Bnşeţ, 146 Ruşi, 109 (259), 170 (20), 196 (87). (în Oltenia), 117 8 (272), 120-1 (278). (general), 114 (267). (vice comandant; dragonî îe- Săcşoara (rîu), 145-6 (312). Sadova (sat), 35 (90). Săliştioara (moşie), 36 (94). Samurcaş (Constantin), 17 (51), 34 (87), 177 (41), 179-80 (47). V. şi Craiova (Caimacami). Sânătescul (Vistierul Constantin), 74 (171). Saphranos (Manikati, Casa—din Sibiiu; şi Gheorghe), 9 (33), 10 (35), 172 (27). Scanavi (Caimacam al Craiovei, 20-1. Serdarî (Panaioti), 18 (53). Pîrvu, 183 (51). Polihronie, 88 (222). Răducanvi, 50 (131). Sfungarâ (familie) 3 (1) (Glieor ghe), 74 (169) Sibiiu, 5 (9), 7 (19), 8 9 (28), 10 (35), 59 (145), 73 4 (168-9), 75 (175), 76 (177), 98 (235) 104 (251), 127 (286), 142 (309), 201. (Fleischergasse), 60 l (146). (spitalul), 130 u (293). (capela şi şcoala grecească), 74 (169). (Saşi: Susana Greger, Matthias Pilder), 60-1 (146). (Fnedrich Rietz, dr Ludwig) 74 (169). (Compania grecească şi „pro estosul“ Stan Popovici), 130 (293), 131. (alţi Greci: N. Pa-naiot Steno), 74 (169), 142 (309) Silistra, 200. Sîrbi, 44 (117), 68 (161), 89 (225), 117 (270), 146. (răscoala lor), gări), 113 (262). (ofiţeri), 113 (262). (ofiţeri), 113 (263), (supuşi ai ilor), 102 (247). ' Ruţu (Ruciu. Mihali, negustor), 5* (9-11), 8 (25). s. 19 u. (58), 47 (125), 125 (28 ). Sirbească (limba), 141 (308). Siştov, 5 (12), 186 (66), 201, 205 Slănic, 187 (69). 198 (101). Slatina (Neda Gheorghiu, negustor), 6 (16) 193 (84). Slătineanu (Constantin, ispravnic de Rîmnic ?), 44 (118), 157 (341). Slătioara (moşie), 82 (208), 90 (227). Slătioara-de-Sus, 99 (241). Slavoneşte, 141 (3G8). Slugerî: Mihai, 201-3. Mihalachi (acelaşi ?), 61 (149). Slugiaroglu (Postelnicul), 143 (311). Socolescu (Dimitrana), 160 (355). Socolescu (Iacov), 32 (81), 178 (44). Socul (moşie), 36 (94). Solomon (Sluger), 114 (267), 121 (278), 124. Sophianos (jlugerj, 119 (276). Spătari: Dincâ (1820), 39 (111). Stoienescu (Ianachi loan) 50 (130), 55-6 <133), 58 (143) 74 (171). , • Stoienescu (Ccarlat Căminarul), 36 8 (95-7), 40 (104), 41 (106), 42 (107), 44 (116), 44-5 (119), 46 7 (124), 48, 49-52 (129-31), 54-5 (132). 58 (143), 74 (170), 77 n. 1, 78 (188-9), 79 (193-4), 80-1 (202), 116 (269), 137 (301), 143 (311), 179 (46), 183 (54) www.dacoromanica.ro 228 CORESPONDENŢA LI'l DIMITRIE AMAN 188 (74), 189-90 (78), 191 2 (82), 196 (94-5), 201, 203. (cumnatul Petrachi', 50-1 (131), 55 (132). Străhaia, 124, 186 (65). (bîlciQ), 39 (100). Strogonov (ambasador al Rusie! la Constantinopol), 86 7 (216). Şuteşti, 150 (320). Suţu (Alexandru-Vodă). 37 (96), 38-9 (99), 47-8 (127), 144, 190 (78), 198-9 (101), 199, 205. ş- Şătrari: Dincă, 140 (305). Ştefă-nică, 47 (126). Ştelănescu (8e?darul), 77 (1861. Tataria, 6 (16), 166 (7). Tatomireşti, 190 (79). Tăzluiu (plasă), 211. Telega, 187 (69), 198 (101). Telman (Ştefan), 456 (339). Teodosiu (Hagi Cristu', 9 (31). Teologul (Gostachi), 170 (19). Terapia. 196 (94) Tîrgovişte, 61 (147). Tîrgujiianu (Grigore), 120-1 (278). Tirgu-Jiiului 41 (106), 141 (308). (negustor! bulgari din), 15 (48). Tîrlă (hoţ), 160 (351). Tismana-de-Sus şi de-Jos (plasă), 212. Trăsnea (Nicolae, Clucer), 79 (192), 98 (235). Troca, 170 (21). Troian (localitate) 155 (334). Tudorachi (negustor), 53, 56 (134). Suţu (Constantin, Caimacam a’ Craioveî), 19 (57). 22 (58, 60). V. şi Craiova (Caimacami) Suţu (Doamna Eufrosina, a lui » Alexandru-Vodă), 143 (311), 144, 204. Suţu (Gheorghe. Caimacam al ( raioveî), 30 (75), 185 (59), Suţu (Nicolae, Caimacam al Cra-îovei), 28 9 (73), Suţu (Spătarul), 47 (1241. Ştirbei (Dumitrana), 94, £6 (230) Ştirbescu (localitate), 34 (87) Tulimeni (soldaţi turci), 69. Tunuslii (negustor!), 170 (19). Tunusliu (Hristu), 126 (283). ' Turci, 20, 28 (72) 110 u., 170 (20), 196 (96). (în Bucureşti la 1821), 61 (147). (în Craiova), 66 (161). (în Oltenia). 114-5 (267), 116 (270), 121 (278), 123 (280), 125 (283) (în 1821, pe la moşii), 69 (la scos datoriile proprietarilor olteni) 67. (' he haia-beg, 1828), 115. (Saraolu), 111. (bani eşti), 10 (38), Turcia, 14 (46), 20 1, 73 (167), 134 (294), 206. Turnavitul (Toma), 200. Tzamasopulo (negustor), 201. Tzigara (dascăl în, Craiova), 74 (171). www.dacoromanica.ro TABLA. NUMELOR. 220 T. Ţara-Romănească (' aimacamiîn •1821), 59 (144). Ţigani, 7 (23), 16, 35 (91), 57 (138), 73 (166-7), 99 (237). 111, 126 (233), 135 (298), 150 (320), Ddricki, 18 (53). Văcărescu (Bărbuceanu), 187 (71). Văcărescu (Logofătul [Nicola-chi]\ 32 (81), 58 (142). Vălcaneşti, 82 (210) Vălceşti (moşie), 36 (91). Valea Merilor, 156 (338). Vălenii-de-Munte. 15 (48). Vameşi (Atanasachi), 98 (97), 41, (101). V. şi Atannsaclu (Nea-goe), 49 (128), 55 (132), 75 (173j. V. şi Neagoe. Vellaras (Alecu, Aga), 56-7 (137) 143 (311) 144, 190 (80). Vendoti (Ecatenna), 3 (1) Vidin, 12 (40-11, 17 (51) 18-9 (56), 22 (60), 23 (65), 27-8 (70), 28-30 (72-3, 75), 33 (84), 37 (96), 40 (103), 43-4 (114,118-9), 45 (120, 122), 46 (124). 47-8 (127). 49, 54 (131), 57 (137, 139), 59 (143), 61-2 (119 53), 69, 72 (164), ■ 77 (182, 184-6,78 (189), 79 (195), 80 (196), 97 (233), 143 u., (311), 165 (1), 172 (26), 175-6 (39-40), 177-8 (43- 455 (334). (ai Curţii), 84. (domneşti de peste Olt), 23-5 (68). (lingurari, lăieşi, ursari, cu bulucbaşî şi vătafi), 26-7 (69). (potcovari), 112, ' u. | Ungureni, 56, (135). 4), 183 (55), 186 (66-7), 189-90 (77-8), 201, 205. Mitropolitul Paisie, 77 (181-2). Paşi de, 31 (78), 45 (120), 57 (137), 58 (143), 61 (150), 62 (451, 153), 77 (183), 79 (195), 115, 187 (72), 191 (80). Ienicer Aga şi Ieniceri 61-2 (150), 62 (153), 187 (72). ' Capuchehaiaua munteană (Comisul Eutatie). 45 (119-20), 57 (137), 62 (150) (celebi Nicola-cln şi Mihail Chirii), 77 (180, 184). „Veresiile1-. 79 (190 . Căruţe, care pentru zahereă, 57-8 (139-40, 142). cele şepte sate pentru zahereâ 58 (141). Vidinlii, 51-2. Viena, 7 (18-20). 74 (169), 150 (320,, 161 (357), 170 (19-20), 172 (27), 173-4 (34-5), 200-1, (lipăi - Akademie, Spital drr Barmherziyen Schwentpr,\n Leo-poldstadt), 3 (1). (şcoala grecească şi biserica Sf. Treime), www.dacoromanica.ro 230 COI5ESP0NDENŢA X.UI DIMITRIE AMAN 3 (i). (negustori greci anume, lf-03 , 3 (1). (I. F’oschari şi I. Nikolides de Pindo). V. Pindo. (Gh. Patzani), 3 (3’, 4-5 (6 8). Viişoreanu (Constantin), 82 (210), 102-3 (249). Vileaa (pas), 179 (42-46), 212. VUcea (judeţ), 38 (98), 53, 119 (276), 182 (52), 196 (95). (polcovnicia şi „examiniile“ ei), 23 (66). (strîngătorul de unt Antonie Isac), 23 (65). (judecătoria), 50-1 (130). Vinju, 110 (260). Virciorova, 121 (278), 125 (283), 128 (287) Virvoreanu (Anastasia), 68 (161) 71, 72-3 (166), 86 (215). (nepotul să& Spiru), 68 (161). Vlad (Stanciu) 62 (153), 178(44).' Vlădoianu (Căminarul), 42-3 (109). Vlădoianu (Maria), 114 (267). Vlădoianu (Smaranda şi Grigo-raşco), 35 (93). Vlah-Seraiu (mănăstire), 32 (80), " 33-4 (85), 36-7 (95), 38 (98), 61 148). (egumenul Ghermanb), 31-2 (79), 47 (126). (egumenul Ioanichie), 47 (126). Vogoridi (Hatmanul), 204. Voicu (Logofătul Gheorghe), 4-5 (7, 10, 12), 7 (20). X. Xenovici (Marco, negustor), 10 (38). Z. Zaharianos (Postelnicul Dimitrie, negustor), 77 (184), 79 (191, 194), 80 (196), 86 (215), 90 (226), 135 (298) Zaharov (Dimitrie). V. Zahana-nos. Zamadoviţa, 135 (298). Zănoaga, 63 (156), 66 (161), 69. 73 (166), 87 (217), 111, 121 (278), 153 (329). Zaroianu (polcovnicul Dumitra-chi), 185 (60). Zass (generalul), 173 (30). Zătreanu (Constantin), 80 (198). Zătreanu (Dimitrie), 56 (136). Zettiri (Adam şi Elisaveta von), 3 (1). Zimnicea 186 (66). Zoe (Anastase), 17 (51), 55, 186 (64), 187-8 (73). V. şi Anastase. www.dacoromanica.ro TABLA LUCRURILOR. A. Agiesc (Departamental), 175(37). Âgneţ, 94. Aier („haier“ de biserică), 93, 95. Amanet, 4t (106), 101 (246). Antimise, 96 (230). Apostasie (Etene), 82 (210). • Aprozi (vătafi de), 147 (313'. Aramă, 136 (299). Arendă, 90 (227), 99 (241), 128-9 (289), 158 (343), 159-60 (351). (a moşiei), 83 (211), 197 (99). Arendaşi, 125 (282) 149 (3I6), 156 (-137). Argintării, I05 Argintari, 91 (230). Arhitecţi, 157 (342). Armăsari, 150 (320). Armaşi, 47 (124), 168 (12). Armăşie, 26, 35 (91). (şi Ţiganii ei), 23-4 (68). Artilerie, 127 (285). Arvună, 4 (5), 166 (6). Arvuni (a), 104 (252). Atlaz, 93, 95. Avaeturi, 46 (124), 48, 52-3,54-5 (13I-2), 59 (145), 78 (!8-<), 80 (202 , 98 (233), 150 (312), 174 (36), 179 (45), 180 "(48), 184 (5<\ 186 (62>, 191 (81 j, I92 (83,, 195 (93), 199 'B. Băcani, IO (36) V. şi Craiova. Băi, 79 (191, 193). Bani, 207 u. Bani albi, 35 (90). Beceri, 54 (131). Beciuri, 102 (246, I22 (280), Bedernită, 96 (230). Bejenie, 110 (261). Belacoasă, 95. Berbeniţă. 37 (91), 194 (8^). Beşlici, 32-3 (82-3), 206 Bilciu, 72 ( 66), 78 (188), 136 (299\ 159 (346), 179 80 ( 47). oborul—ului', 116 (270, 135 (299), 186 (63, 65). Bimniţă, 85 (211). www.dacoromanica.ro 232 CORESPONDENŢA LUÎ D1M1TRIE AMAN Bir, 65, 69, 70 (163), 72 (166). Birnici, 125 (282), 197 (97). Bisacteâ. V. pezacteă. Bivoli, 85 (211), 112, 115. Blane (blăni de lemn), 57 (138). (de brad), 125 (285), 193 (87), 194 (91). (de nuc), 126 (285), 193 (87), 194 (91). Blăniţe, 194 (91). Bleau' 127 (285), 194 (91). Blestem (carte de), 100 (243), 105. Boi, 19 u., 63 (156), 66 (161), 85 (211), 207 u. Boiangii, 174-5 (37). Boltaşi, 41 (106). Boite (=prăvălii), 101-2 (246). Borangic (haine de), 113 (263). Borcane, 127 (285), 196 (91). Bresle, 18 (56). c. Căciulari, 146. Cădelniţe. 92, 94 Cafea, 133 (294), 171 (25), 191 (80), 194 (91). Caftane, 20'. Cai, 67, .68 (161), 69, 85 (211), 97 (233), 111-2, 124. (de poştă), 88 (223). (banii lor), 71 Caiale, 113 (265) Caice, 190 (78). Calabalîc, 65, 67 , 99 (237), 105. Călăraşi, 111 Caleaşcă, 6 (14), 70 (162), 150 (320), 181 (51), 194 (91). Calem (avaetul—ului), 37 (96). Cămară, 104 (25) (domnească), 21, 24-6. Cămăraşi, 182 (53), 202 (ai scalelor), 199. Căminărit, cămmăne, 13-4 (44), 38 (97), 186 (64), 187-8 (73). Broaşte galbene (la uşi), 105. Bucate, 63 (156), 99 (237), 106 (255). Buduroiu, 160 (354). Bumbac, 172 (2?), 205. Bumbaşir (mumbaşir), 12 (42). 15, 17 (50), 28 (72), 53, 124, 143 (311). 144, 145 (311), 182 (52), 191 (81). Bunget, 159 (351). Burduşe, 176 (40-1), 189 (78). Burghiu, 171 (25) Butcă, 168-9 (15), 194 (91). ' Bute, buţî, butii, 63-4 (157-8), 113 (265), 114 (265), 118 (272), 126, 194 (89, 91), 198 (100). (de vin), 105. (şi cercuri), 114 (265). (şi butoaie), 126 ( 285). Buturi, 87 (71). Canapea, 196 (92). Canavăţ, 95. Candele, 92, 96 (230). Cantar, 49 (128). Cantaragii, 67, 75 (174), 168 (12). Capace, 127 (285), 196 (91). Capan (împărătesc), 17 (51), 18-9 (56), 30 (76), 39 (99). Capănlii (negustori ai capanuluî), 30 (76), 48, 50 (130). 51, 5S (I33), 58 ( 41), 78 (189), 176-7 (41), 187 (72). Căpitani, 66 (160). (de judeţ), 24-5, 27 (69). (de poteră), 23 (67). Capitaţie (birnici de), 157 (340). Căpitănii, 182 (52). Căprari (ai Agenţiei), 169 (17). Căprari (negustori), 17 (5f), 49 (129j, 178 (44). Capre, 19 u., 37 (96), 47-8 (127), www.dacoromanica.ro TAliLA LtlCllURILCm 233 49 (129), 53, 85 (211), 117 (271), 135 (298), 178 (44), 188 (74), 189 (76), 191-2 (82), 197 (98), 209. (păr de ă), 9 (32 . Cipriiri (lemne), 75 (170), 190 (87). Capuchehăi, 190 (80) Cară, 10 (103), 85 (211), 96(231). (cu boi), 91 (229), 96 (231), 9i (234), 99 (237), 109 (16). (cu calabalîc), 110 (261). (cu lemne), 99 (238-9). (al Crăciunului), 83 (211). Carate, 12 (107). Cărăuşi, 7-8 (23-4), 169 (16), 482 (53), 193 (81) Cărţi (bisericeşti), 92u. (de joc), 172 v25). (banii lor), 37 (97) Căruţe, 12 (109 , 58 (141), 167 (9), 168 (l 1), 1-3 (56), 186 (66), 187 (71). Carvasarâ, 15 (49), 38 (97). V. şi Craioia (carvasaraua). Casa datoriei, 204. Casapi, 78 (188). Caşcaval, 212. Cătane, 46 (124). Catastişe, 26, 59 (145)^ 60 (146), 89(125, 124, 177 (43), 189 (77), 193 (85), 2II-2. Catifea, 95. Catran (a ai de cu), 112. Cauce, 194 (91). Ceapă 117 (270). Ceară, 65, 73 (166), 118 (273), 194 (89). ■ Cerc (de fier), 194 (91) (de bute), 127 (285). Cer vi ş, 2i, 48. CetaşI (Ţigani), 27 (69). Cheie (dc caleaşcă), 194 (91). Chelbează, 73 (166;. Cherestea, 160 (352). Chezaşi, chizeşi, 18 (54-5), 19 (56), 30-1 (76-7), 66 (160), 139 (304), 168 (12), 170 (18), 174-5 (36-7), 185-6 (61). Chezăşie, chizăşie, 9 (32), 13-6 (50)' 51, 53, 55 (132), 80 (198), 81 (206), 144, 153 (328-9) 154 (330). Chiatib, 201 Chiligi (bani), 206. Chilimuri, 205. Chingi, 194 (91). Chiria (cărăuşilor), 166 (7), 169 (16), 172 (25), 190 (80). Chirigii, 37 (96). Cinepă, 66 (161), 67, 87 (2171, 138 (301), 171 (25). Cîntar, e, 18-9 (56), 40 (103), 90 (226). 127 (285), 138 (302), 141 (307), 182 (53), 193 (84;, 196 (91). Cintărit, 189 (78), 190 (80). CijbanI, 106 (254). Ciocănari, ciocănaşi (de Ocnă), 98 (233), 199. ‘ Ciorne, 149 (316). Circiume şi circiumari, 63 (156), 67, 69, 73 (166), 79 (192), 84, 122-4 (280-1), 137 (300, 142 (310), 156 (339). Cîrcserdari, 68 (162). Cirmiz, 133 (294). Cislă, 27 (69), 178(44). (a săului), 47 (124). (a băga în—ă), 49 (129). Ciubuce. 157 (342). Ciucuri, 93. Ciumă, 119 (276), 121-2 (279), 125-6 (283), 128 (287). Ciură, 194 (91). Ciurez, 69. Cizmari, 65, 73 (166). ' Clacă şi clăcaşi, 83 (211), 89 (225), 97 (232), 116-7 (270), 122 (280 , 124,125 (282), 137 (301), I59 (351), 160 (354). Clondir, e, 127 (285), 196 (9I). www.dacoromanica.ro 234 CORESPONDENŢA LUÎ DIMITRIM AMAN Coase, 104 (252), 133 (204). Cochii-vechi, 174 (36). Codru (de pămînt\ 149 (317) Cojocari, 56 (135), 97 (232), 1023 (249), 156 (338). Colane (de paftale), 92. Colibă, 83 (211). Colimvitră, 93, 96 (230). Colivă, 119 (273). Colţuri, 183 (56) Companie (sudiţeuscă), 104 (251). Conace, 121 (278). Condicari, 106-7 (255). Copaci (verzi), 99 (241). Cdpie (sfînta), 92. Coşare, 170 (18) Cotină, 194 (87). Coturî, 138 (302). Crasie, 95. ' Crontaleri, 32 (81), 206. Cruci, 94. (în patru; bani), 32-3 Dăjdiî (ale Ţiganilor), 24-5, 26-7 (69). (de sat; şi scutire de), 22 (59). Dară, 167 (9), 169 (16), 193 (84). Darap, urî, 138 (302). Dărimături de pădure, 84. Dascăli, 127 (285), 139 (304), 142 (309), 157 (340), 173 (34), 195 (92).. Dăvarniţă, 127 (285). Degetar, e, 174 (35). Delă, e, 148 (316). Departamentul de Şapte, 22 (61) Deputăţie, 150 (321). Dereclii, 32-3 (82-3). Dervişi, 115. Diaci şi diaconi, 146. (82-3). (a împreuna în de bir), 26. Cufere, 7 (19). Cuhne, 101 (246). Cuie, 56 (135), 58 (143), 75 (176). (de fier), 57 (138). (în butoaie), 105. Cumaşurî, 200. Cumpănă (cu dramuri), 138(302). Cură (a o luncă cu toporul), 102 (249) CurHurî, 83 (211). Curăţi (a un loc), 137 (300). Curele (ale caselor), 101 (246). Cureluşă (de moşie), 99 (241). Curs (schimbări de a monedelor), 10 (35), 32-3 (82-3), 200-2. Cutii, 157 (340), 196 (91). (de argint), 75(175). ( a Milelor), 32 (79). ( ile satelor), 159 (347). Cutiuţe, 127 (285), 196 (9I) Dijmă. 45 (122), 73 (166), 87 217), 123 (281), 135 (299), 140-1 (107), 160 (351), 187 (72). (a pâniîn-tnluî), 103 (249). (de moşie), 63 (156), 66 (161). (a linului şi a griului), 122 (280). (toi de), 124. ■ Dijmui (a), 67, 68 (162). Dijmurî (ale bucatelor), 83 (211). Diligenţă, 7 (19) Dîrvari' 83 (211), 84. Discos, oase, 92-3. Divaniţî, 100 (243). Dobîndă, 39 (100), 107 (256), 186 (65). Dodicari, 111. Dorobanţi, 160 (351). Drojdie, 65. www.dacoromanica.ro TABLA LUCRURILOR 23o Droşca cu telegari, 140 (31(5), 155 (33 i), 156 (337). Dulap, uri. HO (261), 104 (91). Dulceti, 200. Epistaţi (de moşie), 157 (340). Epitafie, 91. Epitrahile, 05. Făclii, 118 (273). Făină, 119 (276), 126 (283), 106 (91). (spălată), 10 (37) Farfurie (porţelan), 127 (285). Farfurii, 196 (91). Fedeleş, 89 (224). Felegene, 172 (25). Felinare, 196 (91). Ferdele, 67, 68 (162), 73 (166), 86 (214), 87 (217), 123 (281), 140-1 (307). Fiară, 63 (156), 65,120 (277). (de prăvălii), 133 (294). (de fereşti), 105. Fiară (a pune în), 177 (143). Fier, 205. (de vînzare), 17-8 (52), Găini, 35 (90), 89 (225), 127 (285), 135 (299), 137 (300). Galbeni, 35 (90), 42 (107), 79 (192), 141 (308), 157-8 342, 345), 161 (357), 197 (09), 201. (împărăteşti), 137 (300', 156 (339), 186 (67). (olandesî şi veneţieni), 180 (67). Dulgheri şi dulgherie, 57 (138), 75 (176), 142 (310), 156 (339). Dvere (adverel, 95. Epitropia sărmanilor evghenisi, 129 (290). Ergaliî, 175 (37). Examinie, 23 (66-7), 181 (50). 19 (57), 20, 21, 22 (58). Fierari (nemţi), 81 (206). Fierotiî, 133 (294). Fin, 66 (161), 67, 68. (162), 87 (217), 103 (249), 111,116 (270), 122 (280), 123 (281), 135 (299), 137 (300), 168 (11). (clăi, şire de), 16, 67. (banii—ului), 23 (65). Fir (de aur), 95. Foaie (foi), 41 (106), 133 (57), 101 80). (de sare), 19 (56). Focace (sticlă de), 196 (91) Franci, 158 (343). Funduci, 33 (83.. ■ Funii, 97 (233). • Garduri, 56 (135', 63 (157), 72 (166), 115. Gărdaşî, 193 (85). Gazdia vămilor. 52, 74 (170), 81 (203), 90 (226), 98 (233), 199, 201-2. Geamuri, 65 Gelepî, 196 (95), 211. www.dacoromanica.ro 236 CORESPONDENŢA LUI DIMI1RIE AMAN Geremeâ, 7 (17). Ghindă, 160 (351), 197 (98). (din pădure), 83 (211), Gîndacî de mâtasă, 120-1 (278) Gişte, 194 (87). Gloabe, 188 (73). Gorunărit (?), 78 (188). Goruni, 15 (48). Grădinari, 62 (154). Grădini, 83 (211), 104 (252). Grajd, urî, 57 (138), 101 (246), 104 (252). Gripsori (lianî), 206. Griu, 66 (161), 67, 69, 87 (217), 89 (225), 111, 115, 122 (280), 125 (282), 136 (299), 138 (301). Gros, 115 Groşi (de pădure), 84. GrosurI ale ispravnicilor, 24. Gunoiu, 198 (100). H. Ham, 172 (25), 194 (91). (guri de), 172 (25). Han, urî, 57 (138), 63 (156), 101 (250), 110 (261), 119 (276). 126-7 (285), Ol40 (305), 149 (316), 150 (321), 156 (337), 1934 (87), 194-5 (91-2). Hangii, 113 (264), 117 8 (272). Hărăci (a), 198 (100). Hărţi, 132. Havalele, 39 (102). I. Iatac, 60 (146). Iatagane, 60 (ţ46). Ibrictarî, 33 (84). Ichilicî, 33 (82-3). Icoane, 92 u. Icre, 160 (351). Iedec, 196 (95). Ieniceri (şi lenicer-Aga de Vidul), 33 (84), 187 (72). Iepure (piei de), 60 (145). (-ilor, ban!), 68 (161). Ierbărit, 21, 207 u. Iernatec, 20. Iertaţi (cu cărţile Stăpîninî), 156 (340). Hierotichi, 120 (277) Hirdău, aie, 114 (265), 127 (285), 194 (91). Hirtie „tarcapel11, 171 (25). Hirtii parale, 33 (82). Holtei, 157 (340). Hoţi, 35 (90), 159-60 (351) Hoţomani, 59 (145). Huzmet, urî, 21, 35 (89), 37 (9j) 80 (198), 140 (305), 182 (53),’ 196-7 (97), 202-3, 205. Iesle, 57 (138). Iezi, 49 (129), 209. Inamuri (domneşti), 176 (39). încălţăminte, 91 (229). închisoare, 165 (3). înfiera (a foî de unt cu numele), 19 (56). îngropa (a lucruri de frica năvălitorilor), 112. întreiala (untului Vidinuluî), 22 (60;, 40 (103), 49-50 (130), 58 (143), 77 (18(3), 191 (80), 192 (82), 194 (88). Ipsos, 157 (342). Irat, urî, 77 (180). www.dacoromanica.ro TABLA LUGHUH1L0H 237 Irsaliele, 3!) (99;. Ispăşitori, 36 (214). Ispravnicat, îspranmicaf, 8 (26), 197 (98). Isprăvnicel, 61 (158), 66 (161), Jitari, 197 (98). Jurăminte, 22 (58). 46 (124), Lăcuste, 119 (276). Ladă, lăzi, 196 (96). (cu marfă), 65. Lamuri (a—untul), 19 (56). Lanţ, urî, e, 98 (2 4). Lanuri, 137 (300). Lateţi, 196 (87) Lăţcaie, lăscaie, 19 (56). Lazaret, 79 (191), 193, 12*, 142 (309). Legume, 57 (138). Lei, 79 (195), 81 (205), 83 (211), 86 (215), 100 (243), 103 (250), 104 (252), 119 (274, 276), 123 (280, 281), 128 (288-9), 133 (294), 135 (298', 140 (316), 150 (323), 155 (332, 334), 156(338), 157 (340), 158 (343, 345), 170 (18, 22), 186 (65, 67), 195 (93), Măcelări, 4 (5) Madeâ, 13 (43), 27 (70), 41 (106), 58 (142), 175-6 (38-9), 177 (43). (rua i iţelor), 52. Madem, urî, 93-4, 96 (230). Magazie, ierî, 18 9 (55-6), 31 (76), 86 214), 91 228-9), 106 |204), 111, 121 (27 s). Ispravnici, 40 (103'. Iuzluci, 33 (82-3), 206. 145 (312). Juvaiere, 8 9 (28). 197 (99), 199, 201, 204, 20o (102), 207 u. Lin (călcatul-uluî), 114 (265). Lină, 4 (5), 6-7 (17), 7 (17, 20), 9 (32), 156 (338), 166 (7), 167, 168 (13), 169 (16-7), 170 (18), 172 (27-8), 181 (51), 193(84---). (bîrsană), 4 (5). (stogoşă, ţi-gaie), 4 (5). (preţul), 6 (16), 7 (17). ( a ocnei), 98 (233). Linari (negustori), 6 (16). Linguriţe, 92. Livadie, 102 (249), 137 (300). Livezi (poprite), 83 (211). Logodne, 100 (243) Logofetei, 88 (223', 106-7 (255). Lubeniţe, 191 (80). Lude, 43 (114), 182 (52). Luntri, 160 (351) 40 (103), 41 (106), 43 (114,44 (118), 49 (128), 62 (153 , 63 (156), 71, 104 (252), 107, 143 (310), 477 (142), 183 (54), 189 (77), 190 (80). Măgură, î, 84. www.dacoromanica.ro 238 CORESPONDENŢA LUT DIJIITRIE AMAN Mahmudiele, 31 (82-3), 74 (172), 205 (102). Maiori, 34 (87 Malaiu, 89 (224), 119 (276), 126 (283>. Maltei (malteli), 93 Mamulari, 138 (302). Mărăcini, 56 (135), 57 (138), 82 (210 . Mărgăritare. 95. Mărgean (grăunţe de), 94 Mărtăci (a), (9), 123 (281). Măsuri (inspectori de), 138 (302), (comisari de — şi cumpone), 138-9 (303). Mătasă, 121 (278). Mazili şi breslaşî, 39 (102), 157 (340). * Mehtup, uri, 181 (51 . Melci, 168 (10). Meliţa (a), 138 (301) Menzil, uri, 98 1233) Men2ilhanele, 176 (39j. Meri, 18 (54). Nalbani, 11°. Neamuri, 156 (340). Negustori (judecata de), 8 (25). Obor 72 (166), 74 (171) 186(62), 197 (88). Obroace, 87 (217 , 198 (100). Obstirilor (epitropia), 86 (215). Ocale re anina şi diamuiî), 138 (302) Ocne, 81 (204, lsl (51), 188-9 (7o), 191-2 (82), 199, 200-1. (cumpărate), 35 (89). Mertic, e, 186 (66). Mese, 196 91). (de brad', 194 (91). (cu po tavl, 196 (92). Mezat (de moşie), 159 (349-50). Miere (pentru Vidin), 17 (51 , 37 (96), 40 (103), 44 (110 119), 45 (120), 47 (124), 64 (lo8) 66 (161), 77 (181), 188 (74), 194 (88-9). Mile (la mănăstiri), 61 (148), 81 (203), 191 (80). Mînzată, e, 66 (161). Misir (moncdă\ 33 (82). Moară şi morari, 84, 150 (320), 159 (351), 150 (354;. Monede, 32-3 (82-3). (cursul lei), V. cursul* Morcovi, 142 (309). Moşneni, 147 (313) Mucarî 1,2 (2u). Mumbişir. V. imnibaşir Mutpac, 33 (84 , 61 150 , 191 (80). .N Neselnici, 156 (340). Nuiele, 57 (138;. Ocne (gazclia lor), 182-3 (53), 198-9 (100), 205. Ocne (cămaraşi dc), 91 (226, 191-2 (82) Ocne epi laţi do), 188 9 (7o). Odăjdii, 91 (230). Oem (al moni) 84 Oi, 19 u , 06 (161V 68 (162 , ,3 (166), 85 (24), 106 (254', 19c www.dacoromanica.ro tabla LucnniuroR 239 (98 , 207 u. Oieri, 209 Oierit, 32 (81 , 34 (86). Opritoare, ori 194 91). Orariu („urări1', de dncon), 95. Ordie, 118 (272 . Orînduiala, 2.1 (73 . (la jn leţe pentru unt), 12 (II) • Păduri, 83 (211), 81, 135 (298). Paf ale 92. 95. Pahare, 91 (230) Păhărmcei (\ătafl de, 22 (01) P lanţe, 138 (302). Pantofi, 112 (309). Papugii d î n 'drdale“ , 121 (283). Păpuşi de sfoară, 171 (2.‘). Paraclisierî, 157 (340). Parale, 12 108), 48, 49 (129,62* 53), 64 I57 , 67, 70 (162), 71. 73 166), 74 (171), 85 (211), 112 111 (266 , 116 (270, 118 (272 . 119 (276), 120 (278), 125 (282), 133 (291), 135 (299) 137 (301), 141 308), 170 (18), 182 52 , 133-4 (57), I86 (65), I87 72), 191 (8J), 192 (82). 194 (89), 20-4, 205 (102), 207 u. Pari, 56 (I35). Parucicî, 160 (355) Parpore, 193 85), 197 (97) Patrafir, 94. Patule, 87 (211). Paturi, 66 (161), 191 91). Pături, 172 (25), 175 (25), 191 (91) Pecetluituri, 72 (166) Pehtisap 91 230 . Pente de fier, 194 5 912 Perdele de lemn, 194 (91). Ortî, 128 (289 . O'z, 87 (217 , 173 (33), 199. Otastina, 82 210 , 113 (265), 111 266) Otnosanie, 138 (302), 159 (346). Otet de trandafir, 196 (92). Oua 35 (90), 90 225) 118 273) Ovăs, 87 (217). Perii, 171 (25. Perperî, 32 (79) Pesmet, 171 (25) Peşcheş, un, 42 107 , 98 (231) Peşte, 160 (351). Pezacteâ, 195 92). Piersici, 112 Pînză, 133 211). (din lată). 117 (272). bucăţi de), 112. Piper, 171 (251) Pircalabî de sat, 18 (49), 41 (Iii), 62 (151 , 117 (270). 123 280), 121-5 (282), 196 (96) Piroaie, 127 (285), 195 (92 Pîsla, 89 (£25 . Pitoste, 119 (2’4). Pivmtî p mniţă, 72 (166), 85 211), 102 (246„ 104 (252), 107 (l 5), 122 (280 , 196 (' 6). Plaiu (\ ataşi de), 24 5. Plaste (de fin), 116 (270), 123 (281) Plic, 16 (124), 51-2, 55 (132). Plocon, oane, 181-2 (t52), 191 (80) 207 u Ploscă, sce, 89 (22'), 127 285 , 1 6 (91,. Plug, urî, 82 209), 90-1 228, 125 982, 157 (310), 159 60 ( 5U- Poale (de icu u e , 95. )de îco-no tas), 93. (de pristol), 94. www.dacoromanica.ro 240 CORESPONDENŢA LUI DIM1TRIH AM,AN Poame, 105. Pod stătător, 83 (2rl), 84, 38-9 (221). (avaetul trecerii), 84, 88-9 (221), 90-7 (231), 98 (231), 99 (237-9). Podari, 187 (69). Podărit, 13 (44), 179 (45), 180 (48), 181 (58), 192 (83). Podele, 19-1 (87). Podvezi, 121 (278). Polc, uri, 137 (301) Polcovnici, 10 (31), 21-5,27 (69), 102-3 (219), 121,135 (298) 182 (52) Polcovnicie, 188 ( 73). (iscălituri), 175 (37). (închisoarea ei), 111. Policandru, e, 91. Poliţe, 10 (38), 18 (53), 23 (b5), 35 (90-1 , 12 (109), 80 (199), 81 (201), 157 (311), 158 (345), 169 (16), 205. Poliţie. 142 (310). Pomeniri (ale morţilor), 106 (252). Ponturi, 179 (47), 192 (82). (domneşti), 88 (221), 171 (36). Popoare de vie, 32 (79), 37 (95), 11 l (266). Porci, 46 (121), 50(131), 55(132), 60 (145), 63 (157), 85(211), 115? Portari, 110 (26 ). Portrete, 158 (342). Pomocinici, 149 (316). Porumb, 20-1, 66 (161), 68 (162), Răboj, 73 (166). Rachiu (şi spirt), 6 [ 16), 63 (156), 6\ 67, 69, 73 (166', 89 (225), 115, 122 3 (280), 129 (289), 136 (299), 137 (301), 168 (14), 169 (17). Raft, urî (de cai), 194 (91). 73 (166), 86 (214), 87 (217), 90 (226), 111, 115, 123 (281), 136 (.300), 138 (301) 140 (3CG), 160 (5l). (slobozenie de), 52. (mărăcini do uri), 56 (135). Posluşnicî, 24-5, 137 (301). Postav, urî, 200. (,,fine“), 133 (294). Postelnicei, 39 (99), 156 (340). Poştă, 123 (281). ( e; cai de), 175-6 (39). îa scoate), 4 (o). Potcoave, 112. Potere, 23 (67). Potire, 92, 94 Povarnă, erne, 6 (Iii). Prăşi (a), 198 (10)). Praşilâ, 57 (138). Prăvălie, 63 (156). Pravilă,-83 (211), 84, 99 (241 , 103 (249), 107 (256) Prăzniceriu (icoană), 90 (230. Pritoci (a), 10 (34). Procovăţ, 93, 96 (230). 'Prosop, 94. Protimisis (scrisoare de), 121 (279). Prune (albe, vinele), 136 (299), 137 (301). Pungi de bauî, II, 16, 207 u. Purcarî, 147 (313) Putini, 127 (285), 183 (56), 194 5 (91-2). Putinica, 196 (9I). Răi de plata (,,\oresiî“), I4 (44), 80-1 (202). Raiale („otoinaniooşti11), 102(247). Răspetii, 94. Raţe, 127 (2 5). Răvaş (la unt, abus), 18 (56). Răzeşi ( a temi, 84, 125 (282), 141 (308). www.dacoromanica.ro TABLA LUCRURILOR 241 Recitoare, 196 (92). Roate, 194 (91). (de loc), 127 (285). Robi (la Turci), 110 (260). (răscumpărare de), 107 (256). Rosoliu, 73 (167), 171-2 (25). Rotari, 68 (161), 181 (49). Saca, ale, 89 (224). Saci, 170 (21), 171 (25). (de merinde), 88 (224). (de pînză), 170 (18). Sacnasizi, 76 (178). Sad de vie, 82 (210). Salbe de icoane, 94. Saltele, 196 (91). Sameşi, 106-7 (255). Sănii, 99 (238), 126 (285) (zugrăvite), 194 (91), Săpunari, 65. Sarasir, 93, 95. Sare, 21, 67,97-8 (233), 118 (272), 120 (278), 182 (53), 186 (66), 187 (68, 70-1), 196 (91), 198-9 (101). (boierească), 187 (70). (măruntă), 183 (56). (car cu), 85 (211), 187 (69). (banii sării), 68 (161). Săti (pentru Vidin), 17 (51), 40 (103), 44 (116, 119), 45 (120-1), 47-8 (124, 127), 49 (129), 51-2, 55 (132), 58 (143), 61-2 (14950, 153), 88 (224), 177-8(43-4), 183 (55), 190-1 (80), 192 (82). (banii—1), 71. Scale, 98 (233), 186 (66), 199, 201-2. (cămăraşî de), 90 (226). Scări de raft, 127 (285), 194 (91). Scatulcă, 1, 172 (25). Scaune, 10 (38), 196 (92). Schile, 21, 182 (53). Aman Rnbiele, 74 (172), 93 (182-3), 94r 206. Ruble (ruseşti, şi cu cruci), 32-3 (82-3). Rucaviţe, 93. Rufe, 133 (294). Ruşfet, urî, 13 (41), 180 (18). Scindurî, 58 (143j. (de brad), 133 (294). ' Scoabe, 191 (80). Scrin, uri, 196 (92), Scrisori 'avaet al—ilor), 14 (41). Scrobeală, 196 (9i) Scntelnici, 31 (77), 55 (132), 634 (156-71, 65,67.69,70-1 (163), 72-3 (166), 150 (320), 181 (50;. Secure, 1, 89 (224). Serdari, 184 (57). Serhat, urî, 49 (130), 59 (144). Sfanţi, 33 (82-3). Sfeşnice, 91 (230). Sfite, 91 (230), 93, 95, 111. Sfoară, 171 (25). SilihdarI, 68 (161), 70 (162). Silişte, 116 (270), 125 (282), 147 (313). Simbrie, 19 (56), 69, 91 (229). (a magaziei), 49 (128). (de slugă), 35 (92). Sinet domnesc, 24. Sipet, 126 (285), 194 (91;. Sirmă (fir), 95. Sită, 194-5 (91). (mistreaţă , 171 (25). Slobozenie (cărţi de), 188 (74). Slugi, 180-1 (49', 185 (61). (contract de angajare), 91 (229). Slujitori, 182 (52;. Slujnice, 105. Snopi („zmopl11), 67. li. www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI DIMITUIE AVW 243 Sobe, 10 (38), 63 (156), 65, 66 (161). Spanac, 142 (309). Spătărie, 181-2 (52). Spitale, 199. Spornici (la bir), 137 (310)... Stambă, 93. Stambolî (galbeni), 206. Stăvari, 143 ('10). Steag de biserică, 91 Sticle, 127 (285), 195-6 (91-2). Stihare, 93, 95. .Şttnjeui (preţul pe), 36 (94). Scoli greceşti, 185 (60) Şferturî, 181 (50), 192 (83) (de bir). 72 (166) Şindilă (măruntă) 75 (176) Şiret de fir, 93 Tabac, 111-2 Tabaci, 4 (5), 106 (254), 165 (3), 167 (9), 181 (49), 193 (84). Tabannri, 166 (6), 2.0. Tablouri, 132 Tacim (de cal), 112. Taleri, 42 (108), 43 (110-2, 114), 44 (115. 117', 46-7 (123-4), 49 (128), 53, 59-60 (145), 63 (155), 64 (157), 66 (160 1), 68 (162), 69, 70 (162), 71. 72-3 (166), 74-5 (176), 79 (192). 80 (198). 81 (205), 82 (208). 88 (222) 91 (229), 99 (241), 101 (246), 103 (250), 10 5 (252), 111-2, 113 (264 5), 116 (270), 118 (272), 119 (276), 120-1 (278), 129 (290), 133 (2)1), 135 (239), 139 Straşine, 56 (135). Struguri, 191 (80). Stupari, 43 (112). Stupărit, 211. Stupi, 61 (158), 66 (161), 115, 123 (280), 194 (89). ' Sudiţî, 134 (294). Suhat, urî, 87 (217). (de iarbă), 121 (278). Surec, uri, 48, 51. Sureccii, 177 (!'). Surugii, 123 (281). 0 ?• Ştafetă 37 (96), 77 185). Ştir. 67. Ştraf, 138 (Î03). Şubă, 89 (224). (304), 142 (310), 143 (311), 157 (340, 342), 167 (9), 168 (10, 12), 168-9 (I5), 170 (18, 21), 172 (29), 175 (37 8), 178 (44), 181 (50), 182 (52), 183-4 (57-8), 185 (61), 193 (84). Tâlhari, 134 (296). Tămiie, 118 (273). Tarif, 143 (294). Tatos (de argint), 91 (230). Taxildarî, 210 Taxildărie, 117 (271). lei, 114 (265). Telali, 61 (147) Telescop, oape. 181 (51). Testele, 171 (25). Teşchereâ, ele, 143 (311), 145 (311). www.dacoromanica.ro TABLA LUCRURILOR 243 Tinichea, ele, 411-2, 196 (91). Tipare, 157 (342). Tjrgnrîde săptămînă, 158-9 (346). Toc, urî. 96 (230). Topoare, 98 (234). Trăistari, 170 (21), 197 (98). Treapăd, treapede, 16, 17 (50), Ţelină, 82 (210). Ţesală, 171 (25), Ugiret, 88 (223), 98 (233), 175-6 (39). Umblători, 34 (87). Undelemn, 118 (273). Unguţe (= undiţe), 160 (351). Unt, 3 (2, 4), 12 (40-1), 18-9 (55-6), 22 (60), 23 (65), 27-8 (70), 28-31 (72-3, 75-6), 31 (78), 37 (96), 38-9 (99), 39-41 (102-4, 106), 42-3 (109), 43-4 (H4,116), 44-5 (119, 122), 46-7 (124), 49- Vacî, 19 u., 66 (161), 85 (211), 115, 112 (260). Văduve de birnicî, 156 (340). Vămi, 29 (74), 46-7 (123-4), 50 (131), 52, 54 (131), 59 (444-5), 60 (145-6), 61 (147), 76 (178), 77 (180, 183), 87 (221), 126 (283), 134 (294), 172 (25), 174 (36), 189-90 (78\ 191-2 (82). (vama pămîntului), 60 (145), 189 (76). (olteană în 1823 u.), 78 (188), 184 (58), 195-6 (93). 191 (81). (a aduce cu), 9 (30). Trepădători, 139 (304) Tufani, 84. ' Tulum, urî, 42 (109), 58 (143), 178 (44). Tutun, 196 (95). Ţinte, 191 (80). 50 (128, 130), 54 (131), 55-6 (133), 57 (137, 139), 158 (141, 143), 77 (186) şi n., 87 (220), 90 (225), 116 (269), 135-6 (299), 137 (300), 143-5 (311), 176-7 (40-1), 177 (42), 179 (46), 183 (54, 57), 187 (72) 188 (74), 189 (77-8), 190 (79), 191 (81), 194 (88), 196 (95). (preţul—ului), 39 (103), 30 (76). ’ Urcior, oare, 190 (92). (arenda eî), 74 (170). (vama vadurilor), 11. (pe capre), 21. (pe vite), 14 (46). (banii vămii), 19 (57). (Casa vămii), 52. (ponturile şi catalogul), 14 (46), 134 (294). (socoteală şi vînzare pe 1814), 13-4 (44), 14 (47). (de 3%), 134 (294). (întocmire)’ 37-8 (97). Vameşi 187 (71). (de judeţ), 38 (97). Varniţă, 1P4 (91). www.dacoromanica.ro CORESPONDENŢA LUI D1MITR1E AMAN 244 Vătafi, 97 (233). (de Divan), 101 (245), 178 (144). (de plaiuri), 50 (131). Văzduh (de biserică), 92. Vechilimeâ, 141 (308). Vedre, 63 (156), 64 (158), 194 (91). Vedriţe, 127 (285), 196 (91). Veresiî, 81 (204), 200-2. Vierî, 18 (54), 31 (77), 63 (157', 05, 67, 68 (162), 83 (211), 84, 105, 107 (257), 115, 139 (304). Vii, 18 (54), 31 (77), 57 (138), 68 (162), 72 (166), 79 (192), 80 (200), 82-3 (210-1), 89 (225), 104 (251), 105. 107 (257), 112, 113 (265), 115, 116 (268), 117 (272), 120-1 (278), 137-8 (301), 139 (304), 150 (320), 155 (334), 160 (351), 169 (17), 198 (100). (a tăia), 9 (30). (a culege), 111. Zabeţi, zabiţî, 23 (68), 167 (9). Zahăr, urî, 119 (273), 133 (294). Zahereâ, ele, 14 (26), 20, 45 (120), 73 (166), 111, 126 (283), 147 (315), 170 (22), 171 (23), 172 (26), 175-6 (39). (cară de), 121 (279). Zalhanâ, ale, 4 (5), 20-1, 78 (189), 177-8 (43-4), 192 (82). V. şi Craiova (zalhanaua). Zăloage, 88-9 (224), 98 (234), 99 (239), 168 (12). Zapcii, 22 (61), 26 (69), 41 (106), 69, 70 (163), 72 (166), 107 (256), 121 (278), <36-7 (299-301). (ar- (părăsite), 62-3 (210). Vin, 10 (34), 63-4 (156-7), 65,66 (161), 67, 69, 71, 72-3 (166), 82 (209), 84, 85 (212), 89 (225', 104 (251), 105, 107 (257), 112, 113 (263), 114 (266), 115, 117-8 (272), 119 (276), 120-1 (278), 122 (280), 123 (281), 128-9 (289), 137-8 (301), 142 (310), 156 (339),, 193 (85). (vase cu), 7 (18). Vinăricen, 105. Vinăriciu, 47 (126), 06 (136), 61 (148), 80 (201), 81 (203), 104 (251), 106 (255), 496-7 (97). (al Mehedinţului), 80 (198). Vite, 37 (96), 129 (291), 136 (300), 177 (43), 178 (44), 183 (74). Vizitii, 68 (161), 171 (25). Vrăjitori, 44 (114, 117). măşeşti), 23 (68). Zarafi, 74 (171), 113 (264), 157 (341). (de judeţ), 43 (109). V. şi Evrei. Zărafie, 72 (166). Zeciuială, zeciuielî, 15-7 (50), 18 (56), 56 (135), 68 (162), 84, 99 (241). (la procese), 44 (114). Zeft, 191 (80). Zestre, 16, 76 (179), 150 (321). Zgripsori, 33 (83). Zidari, 57 (138), 157 (342). Zlătari, 66 (160). Zugravi, 157 (342). www.dacoromanica.ro VOCABULARIU. A. Abonament, 157 (342). Aconto, 157 (342). Adiaforie, 151 (323). Adiaforisl (a se—de ceva), 24. Adincat, 154 (331). A dres, 152. Agrichisi (a, a se), 18 (53), 54 (131), 188 (74). A litografie, 153. Amăgi (a se — încredinţărilor cuiva), 107 (256). Bagatel, 156 (337). Baletă, 171 (25). Başca, 125 (282). Batalisi (a), 160 (3#1)-Bazis, 147 (315). Betermeâ. 184 (57). Cacirdisi (a), 30 (7©)-Calem, 48, 191 (82). Cămin, 147 (313). Cap (om cu; fără păr)nftO> 62 (154). Analoghie, 49 (129). Analoghisi (a), 179 (44). Andipricon, 103 (250). Anerisi (a), 88 (224). Antileri (—artilerie), 127 (285). Apandisi (a), 107 (256). Arăci (a), 72 (166). Aridica (a), 63 (157). Articule, 179 (47). Atacuri, 151 (324). Avuturi, 152. Binefacere (facere de bine; împrumut de), 43 (113), 44 (117). Buiurdizmă, 86 (215), 100 (244), 150 (323), 197 (98). Buletin, 159 (349). Capetal, 52. Capete (= capital), 88 (222). Catalog, 179 (47). Caţalarie, 117 (270). www.dacoromanica.ro corespondenţa lui dimitiue aman 246 Cetanie, 91 (230). Cheltui (a—pe cineva), 102 (248). Chinimă (= mişcare), 49 (129). Comisionar, 13 (43). Condeie (—articole), 100 (243) Conţ (= consul), 167 (8). Contract, 128 (289). Copie, 46 (124). Corespondarisi (a se), 28 (70). Corespondenţie, 149 (316). D. Dăiaima (a i se cuiva o aserţiune în judecată), 10i (251). Davagilîc, 76 (178). Decindea, 14 (46). Delicat, 177 (43). Delicatenţie. 15 (326). Depozito, depoziton, dipoziton, 17-8 (52), 21, 101 (81), 53, 56 (134). E. Eczamen, 24. Emanetarisi (a), 154 (329). Energhie, 43 (109) Enteres, 30 (76). F. Familie, 103 (250). Felurime (— feluri), 14 (46). Ferpot (oprelişte, sechestru; Ver-bot), 6 (16), 7 (22), 76 (177), Coroană, coronă, 94, 148 (316), Coroerî (—curieri), 167 (8). Coronice (= coroniţă), 92. Credet (— credit), 20. Creditori, 76 (179). Cureleşte (adverb), 103 (250). Cureşpondenţie, 7 (22). Curgere (=mers), 6 (16) Curonă, 92. Deştepta (a; a înştiinţa), 52. Dezgărdina (a), 150 (322). Dezvolt (—pe larg), 149 (316). Diaforă, 46 (123,. Diastimă, 100 (243), 140 (305). Discolie, 26, 50 (131). Dogori (a se—de persoana cuiva), 150-1 (323). Enteresat, 48. Exoflisi (a se), 73-4 (168). Extract, 18 (56). Extrucţie (—instrucţie), 138 (302), 169 (17). Festă, 52. Firosi (a se), 63 (156). Formal, 155 (331). G. Gît (legată de—o afacere), 166 (7). www.dacoromanica.ro \uCAiiii.\r.ir 24-7 H. Haractir, 152. Hazmodie, 52. Iconomicos (răvaş). 35 (93) Iconomie ( vicleşug), 15 (50, 56 (133). Iconomisi (a—o treabă', 28 (70; 55 (133). Împiezişărî, 15 O (322). Împletecirî, 150 (323). împreuna (a a uni), 191 (81). încărcătură (la poliţă), 10 (33) încutropit, 149 (317). îndâstuf, 55 (132) înlenevi Ca se), 52. Hileâ (?). 16 121. Inlenevire, 31 (76). înnăuntru ( în străinătate), 21. Interes, 105. Ipolipsis (reputaţie), 21 Ipoiesis, 152. Isprăvenie, 112 (310). Isterisi (a se), 82 (210). Istov, 45 (121). Istovi (a—un |udeţ), 19 (56). Izbrăni (a, a se), 73 (I68. 101 (245). L. Legătui (a se), 116 (268) M. Maghistrat, 138 (302). Măglisitor, 151 (330). Meserie, 175 (39) Metahirisi (a—ceva), 20,79,41) Militari, 156 (340) Miliţie, 150 (321). N. Naht (în), 59 (145), 139 (303). NămiazI ( amiază), 110 (2dl) Năpusti (a-şî—casele), 117 (272). Nart, 12 (40). Mină (a judecata), 103 (2t0) Mistreţ (adiectiv:aspru), 171 (25 . Moştenesc, 149 (317) Mulţumită ( dobîndâ), 42 (108). Musaadeâ, 105, 192 (82). Musahâ, 50 (130). Năsadă, 82 (210). Natură (în), 43 (111). 136 299). Neamuri (de lînă), 1 (5). Negustoreşte (adverb), 187 (70). www.dacoromanica.ro 248 CORESPONDENŢA LUÎ DIM1TRIE AMAN Neguţătoreală, 16. Neguţăturî, 60 (145). Nepravilnic, 151 (326). Ocazion, 41 (105). Omos (=însă), 121 (279). Opritură, 135 (298). Paradosi (a), 100 (243). Paraponisi (a se), 50 (131). Paraxen, 150 (322). Parigorie, 52. Partidă (de stabilit), 134 (294). Păstui (a), 70 (163). Patrie, 106 (255). Patriot, 148 (316). Păzi, 121 (278) Pericol, 145 (311) Perilipsis, 53 (131), 181-2 (152). Periusie, 86 (215). Persoană, 149 (316). Pirlej, 27 (69). Plirexusii, 5 (11). Pliroiorie, 23 (68). Rămas (= rămăşiţă), 101 (246). Raport, 149 (316). Răzvlătire, 105, 107 (257). Reclamaţie, 149 (316) Redacsie, 153 (329) Săcfestru, 148 (316). Safi, 49 (128) Scară (= scală), 39 (99) Neştire (a avea), 175 (37). Nizan (= ordin), 30 (76). Ordin, 100 (243), 188 (75). Orghinal, orighinal, 13 (43\ 152. Poftoritor, 152. Posluşi (a\ 62 (154). Pravilnic, 149 (316). Pretendălui (a), 74 (168). Pretenderisi (a), 19 (56). Prezedent, 147 (314). Prinţipat, 149 (316). Procoror, 153 (326). Proect, 152. Proitaxi (a), 52,54(131), 177 43). Prope (moşii cu), 67. Propetar, 148 (316). Proposiţii, 155 (331;. Prostico, 51-2. Protexie, 12 (43). Provlimă (—aserţiune), 21. Rezon, 155 (334). Rostire, 27 (70) Rudă (a prinde — sămînţă), 123 ţ280). Secsie, 149 (317). Secvestrui (a), 152 Sfeterizmos, 46 (124). www.dacoromanica.ro VOCABULARIU 249 Sigaranţie, 52, 134 (294). Signrefsi (a), 48, 191 (82). Siguripsi (a se), 79 (192). Simfonisi (a se), 79 (192). Simperasmos, 48. Simvirasi (a—pe cineva cu altul), 38 (97). Sincatavasis, 192 (82). Tacim (= fel), 52. Taclir, tacrir, 13 (43), 101 (245), 102 (248). Talent, 154 (330). Teorisi (a), 100 (243). Tertip, 17 (51), 44 (119). Teslim (a face), 6 (16), 58 (143), Ţăncui (a—o bute), 118 (272). Vechil (=locţiitor), 53. Vechilet, 102 (247). Viclenească (prelungire), 101 (245) Zapt (a da), 65. (a se face), 182 (53). (a ţinea supt), 120 (277), Sistimă, 153 (327). Sparge (a—un zapis), 83 (211). Stăngănire, 153 (326). StănţiI (=instanţe), 152. Sndrtllc, 12 (43). Sudiţeşte (adverb), 104 (251). Surmaiâ, 209. 100 (243), 115, 143 (311), 182 (53). Teslimat, 185 (60). Teslimatisi (a, a se), 37 (96), 144, 145 (311), 183 (54). Total, 155 (334). Trebunal, 141 (308). Ţivil, 149 (317). Vidimului (a), 76 (177). Voiagiu, 158 (342). Zburătui (a), 125 (282). Zmăcina (a), 101 (246). www.dacoromanica.ro ONOMASTIC. N. B. Nume în grupe la p. 33, n-o 84; PP- 10.-9, n-o 258; p. 135, n-o 297; pp. 156-7 (330). Agoţa, 3 (1). Alădan, 90 (228). Băiatul, 49 (129) Băluţă, 102 (217). Bătrinu, 44 (117), 86 (2li), 117 (270). Blicar, 110 1261). Boia, 173 (30). Bologa (Boloagă), 10 (37), 173 (33). Bondoc, 117 (270). Alagrin, 90 (228). Braia, 115 Bratie (Brătie\ 39 (100), 66 (160', 68 (161), 137 (3C0), 156 (310). Brozbă, 9 (30). Bubăilă, 181 (49). Bucică, 167 (9) Buhăilă, 62 (lot). Bunciu, 35 (88). Buriţa, 126 (283). c. Cărăţoiu, 43 (110, 113), 68 (161), 86 (214). Cărtăţor (?), 117 (270). Cătreanu, 117 (270). Cebucă, 68 (161). Cernătescu, 49 1129) Chiciu, 22 (59). Chirciu, 197 (98). www.dacoromanica.ro ONOMASTIC 251 Cirjoiu, 117 (270). Cojoveanu, 168 (10). Costănţariu, 44 (114). Dănuţ, 102-3 (249). Dică, Dicu, 22 (59), 62 (154), 181 (50). Dovleac, 170 (21). Floca, 90 (227). Gheorghinoiu, 86 (214). Gherlan, 82-3 (210). Ghircovanu, 119 (276). Giobe, 56 (135). Gioroceanu, 146. Giucă, 196 (96). Giurgescu, 22 (59). Hodoleanu, 146. Horezanu, 170 (18). Ianuş, 28 (71). llandea, 87 (232). Manta, 43 (111, 113), 68 (161). Coşcn, 211. Creţu, 44 (115). Curcă, 64 (157). Drăgăneanu, 107 (257). Drăguţă, 143 (310). Drinceanu, 68 (161). | Fotoiu, 97 (232). G. Gravilă, 90 (228). Grecu, 68 (261). Grindeanu, 181 (49). Grinducu, 62 (154). Gusu, 167 (9). Guguianu, 137 (300). Hrindămar (?), 196 (87). împuşcatul, 91 (229). M. I Mata, 156 (320). I Măteica, 86 (214). www.dacoromanica.ro 252 CORESPONDENŢA LUl DIMITR1E AMAN Meghiri, 149 (318). JUilia, 44 (117). Mititelu, 146. Mitraichi, 56 (133). Mitran, 110 (261). Uociolcă, 68 (161). Moinescu, 126 (284). Mustaţă, 167 (9). N. Nedea, 169 (17). Neghină, 97 (232). O. Oprişor, 91 (229). Orezanu, 22 (59). P. Panţucu, 107 (257). Pannşcă, 181 (49). Picioruş, 196 (96). Piele, 146. Pistolea, 44 (114). Pistriţu, 124. Ploscă, 181 (49). Podbăniceanu, 147 (313). Prună, 43 (111), 45 (114), 68 (161). Puşcăşoiu, 146. R. Rada, 91 (229). Răduţ, 35 (88). Rafailă, 158 (345). Raicu, 146. Răsca, 167 (9). Sănicaş, 90 (228). Sfirlează, 97 (232). Sîrbu, 43 (112). Ripahu, 97 (232). Ristea, 120 (278). Rogojann, 83 (210). Runcea, 75 (176), Soare, 139 (30i). Sorea, 97 (232). Spătaru, 97 (232). Ş. Şerdoiu (?), 143 (310). www.dacoromanica.ro ONOMASTIC 25» Tataru, 44 (114-5), 97 (232). Tatomir, 86 (214). Văgaiu, 44 (114), 68 (161). Zablău, 35 (88). Zălbu, 196 (96). T. Trnşcă, 62 (154). V. | Vaitiş, 35 (88). Z. Zgodea, 97 (232). www.dacoromanica.ro ERATĂ. N. B. Cîteva greşeli în partea grecească le va îndrepta cetitorul priceput. La p. 26, r. 13 de jos: zapcii. pentru: zapciu. „ „ 35, n-o 93: Br. pentru: VI. „ „ 58, r. 11 de jos. tulumurî, pentru zulumuri. „ „ 60, n-o 146, în titlu: Golianu, pentru: Golia Pr. „ „ 74, n-o 469, r. 2 de sus: Mamo, pentru: Manio. „ „ 75, n-o 473: Chinezu, pentru: Chine*«u. „ „ 76. r. 41 de jos: Calaigî, pentru: Calaiti. „ „81, n-o 203: gazdie, pentru gazdă. „ „ 98, n-o 234, a se suprima adresa. „ „ 442, r. 47 de jos: Hristea, pentru: Hrin. „ „ 449, nota 1, a se adăugi: jio51v.i—moşie. „ „ 426, n-o 284 e urmarea nluî 283. „ „ 427, n-o 286, 4831 pentru: 1830- www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro