STUDII ŞI DOCUMENTE CU PRIVIRE LA ISTORIA R0MÎNIL0R VOL XXI DOCUMENTE INTERNE www.dacoromanica.ro STUDII ŞI DOCUMENTE CU PRIVIRE LA ISTORIA R0MÎNIL0R PUBLICATE UE N. IORGA Profesor la Universitatea din Bucureşti, VOL. XXI DOCUMENTE INTERNE MISCELLANEA EDITURA MINISTERIULUÎ DE INSTRUCŢIE PUBLICĂ BUCUREŞTI 1911 www.dacoromanica.ro KC* • ■•pe- ° . . ■, jr~: >. • _i_ . w Tiipch fctiÂţMiAiţjLa cirnh .mfdYmaU t j. ,—l;1 ’ X ?"* 7^|2^y/ , J -S—î~ ?>*■ ^ ^ (ca-znjpti ■ ctcia ^,4 ' V • •■ :' •.! La pp. 101-2. www.dacoromanica.ro I. MISCELLANEA. Voi. XXI. I www.dacoromanica.ro I. VISITAŢIA MINERALOGICĂ IN MUNŢII CARP AŢI Al ŢERII-ROMĂNEŞTÎ, FĂCUTĂ DE D. LOVI, MINERALOG ENGLES. La 5 Avgust, plecînd din Bucureşti, cea d’intîiu direcţie ni-a fost către Buzău, de unde, la 6 Avgust, ieşind în co-prinsul acestui judeţ, am mers la satul CîndeştI, în depărtare de două ceasuri de Buzău. Aici este o mănăstire foarte frumoasă, făcută de unul dintre domnii FilipeştI. In dreptul acestui sat, pe rîul Buzău, am aflat fier şi fier în aramă, însă nu în îmbielşugare. De la acest sat se începe plaiul Pîrscovulul, la hotarul căruia, de spre Miazănoapte, unde este satul BrăeştI şi GroideştI, în nişte cracurl ale muntelui Penteleiî, se zice că este chihlibar. Tot dintr’acest munte se începe muntele Sărăţelul, Berea, Slănicul şi Sărăţelul-Trestil; apa acestor rîurl este sărată. Mal la deal de izvo-rîrea lor, tot în muntele Penteleu, este pucioasă, iar în satul Pîrscovulul, de-a stînga, prin munţi, sînt trei izvoare minerale : una dintr’aceste ape este bună şi de băut, iar celelalte nu, avînd prea mult fier, aramă şi pucioasă. De cînd s’au făcut nişte case acolo, ca în chip de baie, s’a numit «Izvorul Tămăduirii». Tot într'acest plaiu, la satul Berea, ce este un ceas şi jumătate de Buzău, am văzut în munţii săi o mulţime de urme de rîurl, precum şi locurile toate acoperite de-un praf de sare foaite mărunţică Şi albă. intr'aceştl munţi este şi mare cătăţime de păcură, care a răsuflat în mal multe locuri, fierbe şi face spre sară nişte răsuflurl şi aruncături afară. www.dacoromanica.ro 4 VIStTAŢIA MINER ALOGITLUÎ ENGLES LOVt Maî în sus, tot pe aceşti munţi, aproape de mănăstirea Flămînda, s’a găsit cărbune de pămînt foarte prost, încît nu e vrednic de numele acesta. In mal multe dealuri ale acestor locuri se găsesc scoici de Mare, care dovedeşte c’ar fi acoperit oarecînd Marea aceste locuri. De la Buzău, la 7 Avgust, mergînd către oraşul Rîmni-culuI-Sărat, după întrebările ce am făcut supt-ocîrmuitoruluî de aci am aflat că, în depărtare de trei ceasuri şi jumătate, sînt munţi mari de sare. Un boier care împlini a slujba de judecător dintr’acest oraş zice că ar fi şi aur, argint, cositor şi fier în coprinsul acestui judeţ. De aci, trecînd la Focşani, într’aceiaşl zi, la 8 Avgust, am ieşit într’acest judeţ şi, trecînd prin satele Cîrligele, Broştenil şi Bulcăneasa, tot în susul rîulul Milcovul, pe care am aflat puţintel fier şi aramă, am ajuns la satul An-dreiaşl, care este în munte şi împrejurul căruia am găsit pucioasă, fier, aramă şi sare. La 11 Avgust, plecînd din satul AndreiaşI, urcînd şi co-borînd o mulţime de munţi, am trecut prin satele Dealu-Lung, Raşca, LostunI şi Motnău, precum şi rîurile Raşca, Peleticul şi Motnăul, fără a găsi ceva de luat în băgare de seamă, cu toate cercetările ce am făcut, atît locuitorilor, cît şi obiectelor supuse curiosităţil noastre. într’aceiaşl zi, oprindu-ne la satul CojdenI, la 12 Avgust, am luat drumul în susul rîulul Rîmnic şi, în depărtare de trei ceasuri, ajunserăm la satul Picurile, unde lăcuitoril ne încredinţară că sînt două izvoare îndestulate de păcură, din care ieau foarte puţină lăcuitoril, încît, după izvorul său cel mare, şi din pricina munţilor celor rîpoşl unde sînt izvoarele, este prea anevoie de a o transporta. Deci, trecînd prin mai multe sate şi în susul rîulul Rîmnic, pe care este puţintel fier şi puţintică aramă, am ajuns la schitul Poiana-Mărulul, împrejurul căruia nu s’a cercetat nimic. De la schitul Poiana-Mărulul, trecînd prin satul Necu-lelor, în susul rîului Sărăţel, ce dă în Rîmnic, am ajuns în www.dacoromanica.ro VISUAŢfA MINER ALOGULUÎ ENGLES LOVI 5 muntele Pleşul, ce este în depărtare de-un ceas şi jumătate de Poiana-Mărulul. Intr’acest munte, de-a stîn^a, am găsit fier, aramă, plumb, .pucioasă şi cositor; lăcuitoril din satul Niculelor ni spuseră că Ruşii, de mult, au săpat în-tr’acest munte, în mal multe locuri. Ei zic că Ruşii ar fi găsit aici aur şi argint, pe care, lămurindu-1 aici, îl punea’ în burie şi, supt mare pază, îl trimetea’ în Rusia. Spre aceasta, ni-au arătat şi locul unde ar fi lucrat, unde este un bordeiu. Munţii, şi de-o parte şi de alta a rîulul Sărăţelu, sînt numai de sare, de-o cătăţime extraordinară. Iar mal la vale, pe rîul Rîmnic, tot pe aceşti munţi, se găseşte aramă, în unele locuri mal multă şi în alte locuri mal puţină. Dintr’aceste locuri ne-am îndreptat spre schitul Tabac, împrejurul căruia este o cătăţime mare de sare. Deci, sco-borînd din munte, am trecut prin satele MînzăleştI, Reghi-neştl, MineştI, Schel şi Podul-Muncil şi, aici, găsind pe supt-ocîrmuitorul plaiului Slânic, am aflat că într’acest plaiu, la satul LopătarI şi Bisoca, se găseşte o mulţime de sare, păcură şi mal toate din metalele ce s’au găsit la Pleşi. Tot în plaiul acesta, de la satul LopătarI în depărtare de două ceasuri, în muntele. Cloşca, este un loc cît faţa unei case de mare, care arde de vre-o patruzeci de ani, şi care, de sînt vre-o patru ani, se stinsese : de vre-o cîteva săptămînl iar s’a aprins, împrăştiind un miros foarte greu de pucioasă şi de păcură ; însă, cînd am fost noi aici, era stîns; care' ne-a încredinţat că în adevăr nu este altceva de cît o aprindere himicească, care poate să se întîmple şi în alte locuri, unde lipseşte metalurl. De la satul Lopătaril, trecînd prin satele Valea-Nuculul şi prin BrâieştI, urcînd în susul rîulul Sărăţel, pe malurile căruia este o mulţime de pucioasă şi plumb, am mers la schitul Gavane, de unde, plecînd şi trecînd prin mal multe sate şi prin Scaene (si pin plrtple lui Vodă-Ştirbeî. www.dacoromanica.ro II. DOUĂ ACTE PRAHOVENE: AL ZELETINULUI ŞI AL BĂTRÎNILOR. D. Ştefan Nicolau, grefierul judecătorie! Poseştî (Prahova), ni comunică într’o bună copie două acte privitoare la locul zis al Zeletinuluî, în drumul spre Stari-Chiojd : I Cu mila lui Dumnezeu Io Mihnea Voevod şi Domn a toată Ţara-Romănească, feciorul marelui şi prea-bunulul Alexandru Voevod, dat-am Domnia Mea această poruncă a Domniei Mele cinstitului boierului Domniei Mele, jupînulul Neculi Viporul (Vel Por[tarJ?)şi cu frate-său anume Stan, feciorii lui Bratu, şi Mănuşcăl, fata Muşii, şi lui Dragomir cu fraţii lui, Căzan şi Radul, cu feciorii lor, şi lui Măscurilă, cu feciorii lui, şi lui Stepan, cu feciorii lui, şi Balil, cu feciorii lui, şi Tatulul, cu fraţii lui, şi Cernii, cu feciorii lui, şi Oprii, cu fraţii lui, şi Standului, cu feciorii lui, şi lui Nan, cu feciorii lui, şi Standului, cu... [fiii sau fraţilj lui, şi lui IstratţieJ, cu frăţine-său, TopşiI, şi cu feciorii lor, cîţl Dumnezeu li va da, ca să li fie lor mo[şia] [Zelejtin. Insă moşia care au fost împresurată de Manea şi de Prodea de la Ogretin, cu 12 boieri, de mal nainte, care a spus : iaste a lor bătrînă şi dreaptă moşie, şi de baştină. Iar, cînd au fost în zilele răposatului Pătru Voevod ', iar Prodea şi Manea, şi cu ceata lor de la Ogretin, el s’au plîns înnaintea răposatului Pătru Voevod cum că i-au împresurat pre dînşil boeril [ce s’au] zis mal sus, de la Zeletin, cu hotarele. Intru aceia răposatul Petru Voevod i-au judecat pre dînşil depe dreptate [şi de 1 Petru de la Argeş, Radu Paisie. Cellalt Petru, Şchiopul, trăia încă. www.dacoromanica.ro 42 DOUĂ ACTE : ALE ZELETINULUl ŞI BĂTRINILOfi pre le]ge, şi au dat Prodil şi Manii şi cetii lor de la Ogri-tin 12 boieri. Iar apoi Prodea şi Manea şi cu ceata lor el au mers cu cel 12 boieri de aii mutat pietrele şi hotarele cele vechi, care au fost puse din zilele răposatului |Basa-rab] Voevod cel Tînăr, şi au luat această mal sus zisă moşie de la Zeletin. Deci, boierii ce s’au zis mal sus, al Zeletinulul, au venit înnaintea Domniei Mele de faţă cu Ogritinenil, şi aşa pîra’ boierii de la Zeletin cum | pe ?J el Ogritijnenil] cu acel 12 boieri. Intru aceia Domnia Mea am căutat şi am judecat depe dreptate împreună cu cin[stiţiî] boierii Domniei Mele, [şi] am văzut şi am cetit Domnia Mea cartea răposatului Pătru Voevod făcută preste hotarele cele vechi, bine am aflat şi am adeverit Domnia Mea | că au greşit] Ogriti[nenil]. Deci Domnia Mea [am dat dreptate boierilor] de la Zeletin, ce sînt mal sus numiţi boiarl ce s’au zis mal sus, şi am hotărît de li-a întors înnapol un[de] a fost în zilele răposatului Basarab Voevod cel Tînăr, şi li-a luat boii al acelor 12 boieri [care a] fost hotarnecul, boiarul Domniei M[ele]. Şi hotarele să se ştie pe unde le-au pus acel 24 de boieri: preste apa Zeletinulul în jos [pănă] la Valea Seacă, apoi la Obîrşia . . . , apoi la apa Stiniculul, apoi, sus, [la] Vîrful Lespezilor, şi [de aici la] Măgura Scheu-lul, apoi drept la plaiu, apoi preste hotarele păn’ la apa SfrănuţiI, apoi . . . Aninulul şi pănă la Obîrşia Fîneţelor, apoi drept la podul care iaste den cale la apa Ogreti-nulul, pănă la Iredeal, apoi păn la apă la Lopatna, şi pe Lopatna în jos păn la Vîrful Sboiului, apoi drept la Valea Seacă. Şi aşa au rămas Manea şi Prodea şi cu ceata lor de lege d’inaintea Domniei Mele. Pentru aceia am dat şi Domniia Mea boierilor Zeletinenilor, ce s’au zis mal sus, ca să li fie lor moşia ohabnică. însă să se ştie cine cîte cît să ţie; Necula Viporul | Vel Portar ?], cu fraţii lui, funii 4; şi Dragomir şi Căzan preste 3 funii; şi Stan, feciorul lui Bratu preste funii i'/2; şi Mănuşca, fata Muşii; preste funii D/a; şi Radul, cu feciorii lui, preste 2 funii; şi Măscuril[ă] Treste, 1 funie ; şi Stepan preste I funie; şi Istrat[ie] preste o fun ! ŞÎ Standul 1jss funie ; şi Oprea, cu fraţii lui Balea şi www.dacoromanica.ro DOUÂ ACTE : ALE ZELETINULUl ŞI HATRÎnILOR Tatul şi Nan şi Cernea şi Standul, preste funii 4xj2. Şi de nimenea să nu se dătească, dupe zisa Domniei Mele. Iată dar şi mărturii am pus Domnia Mea pre jupăn Ivaşcul şi jupăn Lăudat Vel Logofăt şi Dumitru Spătarul şi Constantin Vistia^ul şi Radul Comisul şi Dandul Stolnic şi Gonţe Paharnic şi Stoica Postelnic. Ivaşco Vel Vornic. Şi am scris eu Bunea Logofăt, feciorul lui Cores[ie]... In luna lui Noemvrie, 17 zile, anul... L Acest izvod s’au tălmăcit pe limba rumănească, asemenea depe hrisovul cel slovenesc, de Lupu Dasfcăl] slovfenesc] la şcoala domnească în Bucureşti. Luuu Das[căi,] si.ov[ENEsnJ. II. Cu mila lui Dumnezeu Io Mateiu Basarab Voevod şi Domn a toată Ţara Ungrovlahiel, dat-am Domnia Mea această poruncă a Domniei Mele lui Negul, ginerele lui Dumitru Frăngot[ă] şi femeii lui Sora, fata lui Dumitru Frăn-got[ă], şi cu fiii lulcîţl Dumnezeu li va dărui, ca să li fie lor moşie la satul la Bătrînl ot sud Sac, — însă toată partea socru-său Dumitru Frăngot[ă], din cîmp, şi din pădure, şi din apă, şi din silişte şi de pretutindene, verlcîtă s’ar alege, de spre tot hotarul, din hotar pănă în hotar, pe hotarul ce au hotărît Hrizea Dvornic cu 12 boieri, din hotarul lui. Pentru că această mal sus zisă moşie au fost veche şi dreaptă moşie a lui Dumitru Frăngotfă] de la moşi, de la strămoşi, de mal înnainte vreme, apoi, cînd a fost în zilele lui Leon Voevod, cînd a fost leat 7138 [1629-30], iar Dumitru Frăngot|ă] aii venit la Hrizea Dvornic, de i-aii vîndut partea lui de moşie din sat din Bătrînl, şi toată au fost pe seama lui pînă acum, în zilele Domniei Mele. Iar, cînd au fost acum, în zilele Domniei Mele, s’a întîmplat moarte lui Hrizea Dvornic, de au murit şi au rămas această mal sus 1 1 In copie 1510! De fapt — v. regestele documentare la Hurmuzaki, XI, pp 898-9 — Divanul cu Ivaşco, ca Vornic-Mare, şi Lăudat, ca Logofăt, începe in vara anului 1582 şi ţine pănă în primăvara anului 1583, cînd apare Mihal ca Postelnic. www.dacoromanica.ro 44 DOUX ACTE : ALE ZELETINULUl ŞI BÂÎRÎNlLOtt zisă moşie pe seama fiului său Udrea Comis El a făcut această mal sus zisă moşie vînzătoare, apoi Neagul au venit la Udrea Comisul de s’au tocmit cu el, de au răscumpărat moşia socră-său pentru partea lui toată din hotarul Hrizeî Dvornic, ce au hotărît cu 12 boieri, jdrept galbeni 37, bani gata, ca să fie a lui şi a femeii lui, de moştenire, cum au fost la socru-său Dumitru Frăngotfăj. Şi s’au tocmit el de a lor bună voie, far’ de niclo silă, cu ştirea tutulor boierilor şi megiaşilor, din sus şi din jos şi din prejurul locului, şi dinnaintea Domniei Mele. Şi am văzut Domnia Mea şi zapisul lui Udrea Comis la mina Neagulul cu buni oameni mărturii scrişl în zapis, anume : din Bătrînl Nea-gul, şi Drăgulin, şi Nan. şi Dumitru Şelarul, şi Neagul al Preotesei, şi Dumitru al Vladului, şi Pavel Rusul Logofăt. Pentru aceia am dat Domnia Mea lui Neagul şi femeii lui Sora ca să li fie moşie de moştenire şi ohamnică, şi fiilor lor, şi nepoţilor, şi strănepoţilor, şi de nimenea neclătită* după porunca Domniei Mele. Iată dar şi mărturii am pus Domnia Mea pe jupîn Gheorma Vel Ban de la Craiova, i jupîn Dragomir Vel Dvornic, i jupîn Radul Vel Logofăt, i jupîn Stroe Vel Vistier, i jupîn Diicul Vel Spătar, i jupîn Preda Vel Comis, i jupîn Barbu Vel Stolnic, i jupîn Radu, i jupîn Drăguşin Vel Păharnic, i jupîn Constantin Vel Postelnic, şi ispravnic jupîn Udrişte Vel Logofăt. Şi am scris Soare logofăt în Scaunul oraşului Tîrgovişte, luna lui Iunie 7, de la Adam leat 7154 [1646]. Această tălmăcire s’a scos din cuvînt în cuvînt după hrisovul cel adevărat din limba slavonească în limba românească la, Şcoala Domnească. Bucureşti, 1831, Iunie 15. Dascăl N. Nenoveanu. (Originalele, la d. Gh. Constantinescu şi la părintele Radu Eufrosin, din PoseştI.) > Pentru Hrizea şi Udrea v. ştirile ce dau în articolul din Literatură şi artă romlnă pe 1901 ; inscripţia de la Băltenî (Ilfov) în această colecţie, pp. 109-10. www.dacoromanica.ro m. DIN DOCUMENTELE DRUGĂNF.ŞTILOR. (COMUNICAŢIE A D-LUÎ EMANOIL CERCHEZ,) I. 5 Mart 1622. Zapis către Gavril Drugănescu, «biv Vel Căpitan za Sla- 15 Iulie 1699. Pîrvul sin Grajdan Pitarul ot MărşanI, împreună cu ju-păneasa lui Cătălină, vînd un Ţigan Predel Drugănescul biv Vel Căpitan. III. 26 Septembre 1722. Mihal Cantacuzino biv Vel Comis, fiul răposatului Mihal Cantacuzino Spătar ’, dă scrisoare lui Gavril Drugănescu Vel Vornic za Tîrgovişte că, împrumutîndu-se de la el, pune zălog moşia Cioara, pe care o avea împreună cu vărul său, Toma Spătarul. IV. [1730.] Judecata lui Mihal-Vodă Racoviţă între Manolachi biv Vel Ban şi între Constantin biv vtori Armaş, vechilul surorii 1 1 V. despre el Documentele Cantacuzinllor, p. 182 şi urm.; Genealogia Cantacuzinilor, p. 345 şi urţji. www.dacoromanica.ro blN DOCUMENTELE DnUfiĂNEŞTILOh sale Safta Drugăneasca, pentru nişte Ţigani. Constantin Armaşul spune că Ţiganii au fost daţi de zestre jupănesel Balaşel, mama lui Toma Cantacuzino biv Vel Spătar ’, îm-, preună cu parte din DrugăneştI, şi apoi, după «înstrăinarea» Tomel Spătarul *, a dat Constantin-Vodă Brîncoveanul Ţiganii şi moşia lui Gavril Vornicul, tatăl lui Preda Căpitanul, fiind văr primar cu jupăneasa Balaşa, mama Tomela. Copie din 1743. V. 29 Maiu 1733. Socoteala de zestrea ce trebuie să plătească Pităreasa Catrina Bălăceanca jupînesei Safta Drugănescu: 1.701 lei. VI. 10 Aprilie 1757. Safta Drugăneasca dă zapis fiului el Scarlat că-I iartă cele ce prăpădise din zestrea el soţul, Preda Drugănescul. Aceasta ca să-I fie de apărare către fratele lui, Dinu Bă-lăceanu: «Deci socotesc că, cîte s’au prăpădit în casa Bălăceanulul, zestre, atît şi în casa Drugănesculul.» VII. 26 Mart 1757. Safta Drugănescu spune că din pricina bătrîneţelor s’a lepădat de casă şi a dat tot ce are de la răposatul el soţ Preda Drugănescu, mort ca Vornic. Avuse de soacră şi pe Catrina Bălăceanu. Martor şi Constantin Cantacuzino biv Vel Şetrar. VIII. 3 Iulie 1775. Alexandru-Vodă Ipsilanti dă carte de stăpînire lui Scarlat 1 1 Cel care fugi la Ruşi in 1711 în nădejde de Domnie. Tatăl lui Toma era Mateiu Cantacuzino, fiul lu! Constantin Postelnicul. 9 Ajuns general al Ţarului cu moşii şi şerbi in Rusia. * V. genealogia Drugăneştilor pe care Şt. Orecianu o dă în anexele la ediţia Cronicei lui Radu Qreceanu. * www.dacoromanica.ro btfl DOCUMENTELE DRUgXnEŞTILOR 4? Drugănescu biv Vel Sluger, pentru moşia sa din Teleorman, Tutuneasca. IX, 6 Mart 1811. Sultana Drugănescu (iscălitură tremurată ; pecete cu coroană) pomeneşte de fiul el Niţă. X. 5 Iulie 1825. Serdarul Ipn Drugănescu pomenit ca ispravnic de Olt. i www.dacoromanica.ro IV. BISERICI DIN CÎMPINA. /. Biserica Sf. Vocvozi. f Afiastă sfîntă şi d[u]m[ne]zeiască biserică ce să prăznueşte hramul Sfinţilor Voivozi Mihail şi Gavril ridicatu-s’au din temelie, şi clopodniţa şi zidul, prin cheltuiala d[u]m]nb£|lor Vel Logofăt Constandin Cîmpinian, i prin epistatsia şi ajutorul Serdaru Grigorie Negru, în zilele Innălţatulul Domn Io Gri-gorie Dimitriu Ghica Voevod; leat 1827, Avgust 5. 11. Biserica Adormirii. fACastă sf[ă]ntă şi d[u]mnezeiască biserică s’au zidit din temelie şi s’au înfrumseţat după cum să vede întru cinstea Adormiri Născătoari de D[u]mnezeu şi a st[întulul] ierarh Nicolae, prin Sî[inţia Sa] părintele Callinic, arhimandrit, sta-riţ st[intel] mănăstiri Cemica1, cu cheltuiala d[u]mn[ea]lul răposat Grigorie Căminaru Bujorianu, soţiia d[u]mn[ea]lul Mariia, fiindcă aceşti fericit ctitori a patra parte-din moşiia Căimpini au hărăzit-o sf[i]nti măn[ă]stirî Cemica1, în zilile bine-credinfiosulul Inpărat a toată Rosiia Nicolae PavlbviC, şi Mitropolit al Ungrovlahii chiriu chir Grigorie ; anul 1833, Octomvrie 14; ajutând şi chir Ştefan sin Albul de aici, epistasind cu ostenala Dionisie shimonahul Cemicanu şi d[u]mfnea]lul Vistieru Radul Plopianul. 1 Viitorul episcop de Rîmnic. www.dacoromanica.ro klSEflICÎ DIN chlPlNA. 19 III. Biserica Sf. Treime. j- Afiastă sfântă şi d[umne]zeiască biserică ce să prăznueşte hramu Sfintei Troiţe este rădicată din temelie şi cu toate care să vădii prin prejur cu toată chieltuiala dumnealui Căminarului Grigore Bojoreanu şi prin epistăşiia şi ajutoru dumnealui Vistieru Radu Plopeanu, în zilile Ruşilor, când să afla Măriia Sa Grigore Ghica-Vodă prebeag aiCa, în Cămpina; leat 1828, Iulfie] 15’. ' Pentru trecerea lui Ghica-Vodă prin Cîmpina, Ia intrarea Ruşilor în ţară, v. Hurmuzaki, X. www.dacoromanica.ro INSCRIPŢIA DE PE MORMÎNTUL ROSETEŞTILOR DIN SOLEŞTÎ (VASLUIU). La acest semnu de pomeniri Caută, omule, şi vezi Cum al lumi fericiri Azi o al şi măinl o pierzi, Iar nu mal plăngu trista moarte, Căci aice sănt moşten. Din cfc lume a ta soartă Ia trece ca un noian. Mult iubita a mfe soţie, Din preună cu-al mei fii, Acest înscrisu mi-au pus mie, Pentru voi ce sănteţl vil, Ca oricând din întâmplare, Ici, pe pietră, vel ceti, Să nu stal mult în neafiare, Fără nurtiile sâ-ml ştii. Că aice Gheorghii şi cu Gatrina Rosăt Zăcu în pămînt: Fiu cu muma dinpreună îngropaţi Intr’un mormînt. In vrăstă de 50 ani Viaţa lui s’au curmat: Ambi în zăce şi unu Ghenar au răposat, www.dacoromanica.ro INSCRIPŢIA. DE PE MORMINTUL ROSETEŞTILOR 21 1846. Deci îndură-te, străine, Şi roagă pi cel mai Sfănt Ca să-I fii uşoară ţărna Aice în mormînt. La anul 1796, Mart în 30, s’au născut d. Vornic Iordachi Rosăt, fiul răposatului Vornic Iordachi Rosăt, şi s’au săvârşit din viaţă la anul 1846, Ghenar 10. www.dacoromanica.ro VI. UN FRAGMENT DIN CEA MAI VECHE TRADUCERE ROMÂNEASCĂ A VIEŢILOR SFINŢILOR. Cînd în 1682 Dosofteiu Mitropolitul Moldovei începu tipărirea «Vieţii şi petrecerii sfinţilor», pe care el o tălmăcise din greceşte şi slavoneşte după lucrări hagiografice pe scurt, el nu ştia, de .bună seamă, că Vieţile Sfinţilor într’o formă largă, deplină s’ar găsi în româneşte. Tot aşa credea că face pentru întâia oară o lucrare de felul acesta Anania, egumenul de Cozia, care, în 1674-5, supt acelaşi Duca-Vodă, care fusese şi ocrotitorul Proloagelor moldoveneşti ale lui Dosofteiu, dădea un întăiu volum, Septembre-Decembre, din Vieţile Sfinţilor întregi, aşa cum se aflau în originalul grecesc al Sf. Ioan Damaschin sau în vre-o traducere ce-I va fi stat la îndămînă ’. Nu ştim dacă opera a fost dusă mal departe: ea nu s’a tipăjăt însă niciodată, şi astfel ediţia de la Neamţ, supt Mitropolitul Veniamin, dădu pentru întăiaşl dată credincioşilor această cetire felurită şi de un mare interes dramatic. O traducere ca a Vieţilor Sfinţilor cere însuşiri deosebite de ştiinţă, de răbdare, de talent literar, — însuşiri pe care Dosofteiu însuşi le-a avut numai în prea • • 1 Ms. 2602 al Academiei Romîne. E o frumoasă lucrare de caligrafie. Cf. Iorga, Istoria literaturii religioase a Romanilor pană la 4688, Pucureştî, 1904, p. 26$. www.dacoromanica.ro UN FRAGMENT DIN VIEŢILE SFINŢILOR 23 slabă măsură. Ea poate fi însă de cel mal mare folos pentru literatură şi istorie •, maî mult decît într’o operă de istorie profană, stilul atinge toate domerliile povestirii, retoricei, cugetării, simţirii; el se aplică vieţii Omeneşti întregi, de la cea mal senină sfinţenie pănă la cele mal dureroase chinuri ale trupului şi sufletului. Căci Vieţile acestea nu sînt decît un uriaş roman al silinţelor eroice pe care legea creştină le face pentru a învinge. Folosul pentru istorie e tot aşa de marc. Atîtea noţiuni culturale, politice, militare trebuie însemnate în româneşte. A păstra humele lucrurilor ce au fost şi •s’aii dus pentru totdeauna, chiar dacă aceste nume nu trezesc nimic în mintea cetitorilor, nu era în obiceiul traducătorilor, cari-şl simţiau datoria de a fi înţeleşi pe deplin, chiar cu preţul amestecului şi al Con-fusiel între noţiuni deosebite. El asămăluiaiî deci dregătorii, funcţii militare, unelte, veşminte ş. a. de! pe vremuri cu ceia ce se afla şi se vedea pe vremea lor. Această vreme el n’aveaiî de gînd să ni-o zugrăvească : noi o vedem "totuşi atît de bine,* fără voia lor, prin el. Greutatea unei «osteneli» ca aceasta n’a îndepărtat pe un scriitor de la stîrşitul veacului al XVl-lea sau de la începutul celui următor. Nu putem hotărî astăzi pît şi ce anume a tradus din atîtea sute de biografii ale Sfinţilor. Din fericire un fragment a scăpat de distrugere. E acela pe care-1 înfăţişăm astăzi ca o rămăşiţă din cea mal veche tălmăcire românească a Vieţilor de Sfinţi'. E cuprinsă pe zece file de hîrtie proastă; cea de la început lipseşte, aşa încît n’avem'întreagă Jpovestirea vieţii, suferinţilor şi minunilor SfîntuluIjTeodor Tiron, a cărui amintire se prăznuieşte la 17 Februar. Aceste < Manuscriptul e in pqscsiunca m«a- www.dacoromanica.ro 24 UN FRAGMENT DIN 'VIEŢILE SFINŢILOR fol cu scrisoarea stîngace, greoaie, lătăreaţă, vădit imitată după a originalului pe care copistul îl reproduce fără a încerca totdeauna deosebirea cuvintelor şi făcînd dese greşeli din neînţelegere, e cusută de un cleric ardelean la alte caieţele. Unul din. acestea dă părţi dintr’O foarte veche traducere a Octoihuluî despre care va fi vorba altă dată «cn viastia lui Dumnezău scrieri} Ohtaiulu rumănesc» , altul cuprinde «Rănduiala is-povedaniel»; mal avem «Cazanie în 25 de zile a lui Martie», la sfîrşitul căreia se înseamnă ; «Mart 22 zile, 1716» şi o «Rănduială a stîntulul maslu», molitve, un Calendar slavon, etc. Proprietari mal noi au făcut notiţe româneşti şi ungureşti neînsemnate. Copiarea credincioasă, neînţelegătoare şi servilă, de un slab caligraf şi un şi mal slab cărturar, care nu cutează a schimba ori înnoi nicăirl, nu îngăduie conjecturile asupra tălmăcitorului, a Ţinutului şi epocel sale. Ca grafie, scriitorul întrebuinţa, după cum se întîmpină aceasta în cele mal vechi manuscripte româneşti, cy pentr u şi .f cu valoare de î singur: .fHyepiii, ^H.fH (dar şi idhtuepe), Ca sunete, poate un cas de rotacism: Năzarărenul = Năzăreneanul. Oa şi ea sînt în cele mal multe caşuri înlocuite cu o şi e simple : nostre, vostre, ore, piCore, necredinCosă, ome, lecă (leacă), nopte, domne, închisore, întregă, deca. Formele moldoveneşti cu e pentru ea sînt cele mal obişnuite : nu mă va spâre, frica ta va spâne, dar şi nu mă voiu spărea, părfe, vede, tăe, avfe-1, precept, ace, pecete me. Găsim şi alte moldovenisme, ca: într’ acee; e=iea, aşe, pintru; pi în loc de j e aproape normal: gludeţ, glupăn, glupănesă, glunghe. Ca forme flexionare aflăm vocativul oţtnu. Perfectul simplu stăpî-neştepretutindeni: fece, etc. Pentru «ar» e adesea are: are arde (ar arde), etc. Odată am aflat şi forma veche de genetiv-dativ iei: cetăţiel. Viitorul cu vrea în loc de voiu nu e rar : fie unde vre fi, veri să poţi, veri să păţi, veri veni. Notăm şi interesanta formă sintactică; www.dacoromanica.ro UN FRAGMENT DIN VIEŢILE SFINŢILOR 25 «în locu i-au vruţii fi (ar fi fost) să te închini». Condiţionalul se face cu sa,. în loc de dacă: -iară să vă veţi închina; să m’are tăe. In loo de: 'pentru ca să, găsim pentru să: pintru să să întoarcă, pentru să aprinză. Avem complimentul drept cu nume de persoană fără pe: să nu ocărască fericiţii Dumne-zăil noştri; luă svăntulu şi-lu duse svăntul; învăţă temnicerii. In «de-a se închinarea» se păstrează infinitivul întreg. Găsim ablativul cu a, pentru «la»: să închină a lemne. Cuvinte rare şi expresii neobişnuite nu lipsesc: be-zaconie, ca nelegiuire (azi bazaconie), prienicl (prietr-nicl), boză (zeiţă), libov, a spodobi, a găv’ozdi, ciudese, netr.ecut (nemuritor), a deştinde (a descinge) : să deş-tinse ; nesimţit (nesimţitor); a strînge calul cătră ceva, a avea dirept nimica, a scărşca în dinţi; necî citu l ieacă. In lumea culturală a traducătorului,, ostaşul e voinicul, slujitorii fiind numai un fel de jandarmi, de aprozi; căpitanul e Voevodul oştit, une ori Domnul; judecătorul e giudeţul; se ştie de boierie, dar celor mal t^e seamă li se zice giupîn şi giupăneasă, copiilor în genere li se dă numele de coconi («coconii cel mici»); pămîntul de moştenire e ocină, moşie; pedeapsa o fac armaşîi; Prefectul Urbei din Bizanţ e Vornicul cetăţii< Aceste constatări întăresc ipotesa noastră: necunoscutul traducător, care stăpîniâ un scris limpede şi vioiu şi a încercat să dea literaturii noastre unul din cele mal însemnate monumente,, era un Moldovean, anterior vremii;în care scţfa şi tălmăcia, cam în aceiaşi limbă, Mitropolitul Varlaam. Să nădăjduim că se vor găsi şi alte părţi din această lucrare. Deci să sculă şi pur£as| e] cu D[o]mnulu lorii şi să duseră la Anadoli întru locu ce să chemă Evhaita. Aproape de www.dacoromanica.ro 26 UN FRAGMENT DIN VIEŢILE SFINŢILOR acelu loco era o pădure mare, şi într’acee pădure era ascunsă unu şerpe mare, şi de multă vreme lăcuă acolo, pănă să făcusă bălaoru groznică, şi nime nu cuteza să trecă pre cele căi, că şi copacii aceie păduri era roşi şi beliţi- pre unde să trăgfe acelu Şerpe, câtă şi mulţi omeni de frica lui-şl lăsasă ţarinile şi viile ce era’' aproape de cela loco, şi multă răă paţiâ tot loculă acela de acela şerpe. Atunci svintull Theo-doră arăndă să ispitfe şi să Vază, ore este voe lui D[u]mn[e]_ zăă să mărturisască de Hs. Să dusă într’aceia pădure şi în-bla de căuta să afla (sic) pre şerpele acela. Iară, înblăndă călare priîn pădure, să trudi, căci că multă loco înblase de-1 cercas[ej. Deci să dede în laturi puţinelă dila pădure, şi descălecă să se odihniască, şi, acolo odihnindă, adormi. Iară o muere jupănesă, ce o chema EvseVie, să tâmplă într’acee vreame de trecă pre celă locă şi, decă văzu sv[ă]ntulă că doarme, să dusă de-lă deşteptă şi ciţ lacrăml zis[e] : «O voinice, scoală şi fugi de-aci, de ţi-e yoe să fii viă, că aice lăcueşte ună şerpe mare şi groznicp, şi nime nu cutează să înble pre aice. Dară tu cumă şezi într’acestă loco?». Atunci grăi sv[ăjntulă şi zise : «Cine eşti tu?». Iară e răspunse : «Eă sântă creştină, şi amă avută aice ocină de pre părinţii miel, iară, de fi-ica acestui^ şerpe, eu voiă să o pârăsăscă. Căci că mulţi omeni am văzută cu ochii miel unde i-aă omorât acesta şerpe». Şi zis[e] cătră ă sv[ăjntulă : «Jupăneasă, nu te teme, nece plânge, că Domnulă mieă Is. Hs. va călca putere acestue şerpe şi “yă va izbăvi de supărare lui. Şi, pentru bine ce m’el făcută de m’al deşteptată, D[u]mn[e]zăă să-ţ dă iarăşi moşie ta 6-aI avută.» Aşa grăi sv[ă]ntulă, şi îndată-şl făcu cruce şi încălecă pre cală, şi iară purăase în pădur[e] şi, câtă întră în pădure, aşa şi auzi sunetulă şerpelul, şi ştrănsă calulă cătră sunetă, şi văzu unde ese şerpele cu totulă groznică, Şi pară de focă eşifc dină în gură şi diîn ochii lui. Iară sv[ă]ntulă, decă-1 văzu, îş fece cruce, şi îndată strânsă calulă asupra lui, şi rădică suliţa, şi-l lovi tocma în capă, şi-lă pătrunse de trecu suliţa pe’ntr’ănsă. Iară şerpele, de durere, să izbi foarte tare şi să colăci, de făcu chipuri groznice, şi aşa muri acolo. www.dacoromanica.ro UN FRAGMENT DIN VIEŢILE SFINŢILOR 27 Atunci sv[ă]ntulu eşi veselii dinii pădure acee şi cunoscu că este voe lui D[u]mn[e]zăii să mărturisască de Hs. Că, cumii aii biruiţii acelii şerpe groznică, aşa găndie că va birui şi pre diiavolulii, ce este şerpe nevăzută. Şi aşa să izbăvi acela locii de şerpele acela. Iară svfă |ntulu să dusă iară în loculii unde era adunată oaste, şi, căndii fu vreame să se închine Domnulii lorii bozilorii şi să tămă-neze înpreună cu toată oaste, alţi slujitori merge de s[ă] închina, iară sv[ă]ntulu Theodorii şede în cortulii lui. Pentru care lucru să cunoscă fs>c) că este creştinii. Iară D[o]mnulii oştilorii, deacă înţelese că s[văn]tulii este creştină, adună oaste toată şi zis[e] cătră Theodorii: «Theodorii, căci nu te închine (sic) Dumn[e jzeiloră noştri şi să-I tămăneze ca şi noi ? Au doară este creştină ?» Răspuns[e] sv[ă]ntulă cu. multă îndrăznire, şi zis[e]: «Eă sintă creştină d’intăl, şi întru Hs. creză, şi acelue mă închină, şi-lă tămăeze (sic)*. Domnulă oştiloră zis[e] cătră elă: «Theodore, ţine-ţl cinsta ce al, şi vino de tămăneze, să nu fii urătă astăzi de totă rodulă tăă, şi de toţi prienicil tăi, şi numai tu să te faci vrăjmaşi Inpăratulul, şi să păţi maî răă decătă toţi oamenii 'ce tămăneză d[u]mn[e]zăi noştri. Şi-ţ ţine cinste ce al !>. Sv[ă]ntulă răspunsje]: «Eu am spusă la arătare că sintă creştină, şi de Hs. nu mă voiă lăpăda. Şi iară zică că sintă creştină, şi lui Hs. mă închină, şi pre acela tămăeză». Domnulă zis[e] : «Slujitorii toţi săntă creştini, ce pintru aceia tămăneze bozii, şi totă sintă slujitorii Inpăratul[u]î». Acesta cuvântă zis[e] Voevodulă, nu că doară era creştini-slujitori, ce numai să ispitescă să vază : au doară este şi altulă cineva creştină diîn oaste. Iară sv[ă]ntulă, deacă auzi acestă cuvântă, zise: «Fie-carele cineşl de sine ştie a cui slujitoriă este. Iară eă ştiu şi mărturisescă că sintă Inpăratulul dină ceriă slujitoriă. Eu D[o]mnul[u]l D[u]mnezeulul mieă, lui Is. Hs.,fiilul lui D[u]mn[e]zăă, slujescă, şi pre acela am Domnu şi Inpărat.» Iară ună vătahă, de carii sta acole, ce-lă chema Posidonă, guvăntă şi zjs[e] cătră 5v[ă]ntu]ă: «Theodore; are Dum- www.dacoromanica.ro 28 DN FRAGMENT DIN VIEŢILE SFINŢlLOfl n[e]zăulu, tău fiiu ?». Sv[ă]ntulu răspunse cu multă îndrăz-nire şi zis[e]: «Are, şi afiasta o spune D[a]v[i]du pror[6]cu, de zice : «Cu cuvăntulu lui D[u]mn[e]zău s’aii întărită ceriu-rile, şi d[u]hulu rostului lui toate puteril[e] lorii».. Voevodulii zis[e] r «Dară pute-vomu, Theodoru, să vedemu pre fiiulii D[u]mn[e|zăulul tău ce zici ?». Sv[ă]ntulii răspunse : «De ţ’aî lăsa înşelăciune ta acasta, şi să fii creştinii, atunci al precepe carele este fiiulii lui D[u]mn[e]zăii». Posidonie zis[e] cu ocare: «Dară, de-amii pricepe carele este fiiulii lui D[u]mn[e]zăii, ce bine am dobândi, saii ce răii am păţi?». Svfăjntulu iarăşi zise: «Nu este mulţii, Posidonie, să laşi înşelăciune ta şi să vil cătră adevării, să laşi întu-nereculii şi |să] vil cătră lumină, să laşi slujba Inpăratulul celui putredă şi să slujeşti Inpăratulul celuf neputredii, ca şi mine ?». Atunce să întorse Vpevodulu cătră Posidonie şi zis[e]: «Să-Iii lăsămii în cătăva vreame, doară va socoti şi s[ă] va întoarce». DicI pre sv[ă]ntulii îlii lăsară, iară pre alţi creştini începură a-I întreba. Şi sv|ă]ntulii Theodoru purCasă după creştinii aceia, de-I învăţa să nu să lepede de Hs., şi le zicfe: «Fraţii miel creştini şi voinicii Inpăratulul celui cerescă, a’ lui Hs., nu Vă temeţi de munci, şi de muncile aceste trecătore, că numai în vedere ce au frică, iară, decă veţi cuteza să luoţî pănă într’una saii pănă în doao munci, de-acie bucurie şi veselie vă va părfe că sintii alalte; socotiţi, fraţii miel, să nu vă lepădaţi de Hs., Că este gata să vă spodobescă Inpărăţiel ceriului; iară, să vă veţi închina bozijorii, ce veţi dobândi ? Că vă caută a muri, şi, de veţL muri păgâni, amarii voao va fi. Pentru aceia staţi, fraţii miel, tari şi biruitori!». Aceste şiş’altele ca aceste le zis[e] sv[ă]ntulu, de-ş întărie creştinii. Deci pre alţi creştini închisără în terrmiţl. Iară sv[ă]ntulii să dusă prPste nopte şi pusă focii întru capişte ’ păgănească a unii boaze»ce-I zice Ellinil: Rrea, pentru ca să arete că, nu numai cu cuvăntulii ce este creştinii, ce şi cu lucrulii să arete păgănilorii că să închină a lemne mute şi surde. www.dacoromanica.ro Un fragment din ViEţiLtf sfinţilor â9 Şî fu zarvă mare într’acele zile în [EJvhaita, pentru capişte, [că preotul capişte]!, ce-lu chema Cronidă, văzusă pre sv[ă]n-tulu. căndu ajunsesă capişte, şi, temăndu-să să nu cumva | să] caze greulă pre dinsă, Iu6 sv[ă]ntulu şi-lă dus[e] înna-inte gludejţulu! aceluia locă; ce-I era numele Pomplie, şi zis[e] cătră jiudeţl: «Glupăne Pomplie, acestă omu necredinfiosu au aprinsă besereca boaze! nostre Irrel, şi au mărturisită şi înnainte Voevodulfu]! că este creştină. Pentru aceia 1-amă adusă înnainte ta. Dumnete (sic) vel face cu dinsă ctjmă învăţe (sic) lege şi InpăraţiI». Atunci, climă auzi Pomplie, degrabă şi, tremesă Voevodulă oştel, şi zis[e] : «Pentru ce al (al) lăsată acestă necredinăosă de ’ă aprinsă besereca Irrel?». [Răjspunsă Voevodulă: «Eă l-am lăsată pintru sâ să întoa[r]că, iară nu pentru să aprinze besereca. Gludeţă eşti acestui locă. DicI, cumu ţi-I voe, aşe fă că dinsulă, ca să s[ă] învăţe să nu ocărască fericiţii D[u]m-n[e]zăil noştri.» Atunci zis[e] Pomplie cătră sv[ă]ntă cu multă mănie: «NecredinCosă slujitori, aăasta este cinste ce dedeşl mari-loră Dumn[e]zăl: în locă fc-aă vrătă (sic) fi să te închini şi să tămănezl besereca marel boazel Irrel, iară tu te duseşi de o [ajprenseşl, şi cu ce îndrăznire mersăşl de făcuşi bezaconie ca aciasta ? Spurcate ome, nu te temuşi de mănie Irrel, nu te spămăntaşl de munca mariloră D[u]mnezel, nice-ţl fu frică de putere înpărătescă ? Ce, Cumă are fi morţi prietinii Inpăratulul, aşa nu şi-I baS* în samă. Şi aăasta cinste faci Inpăraţiloră pentru cinste ce ţ’-aă dăruită?». Svţăjntulă răspunsă fără nece o frică, şi zis[e] : «Eă sintă acela C-aă arsă capişte[l] Irrel, că amă ispitită să văzu : ore este Irra cu adevărat D[u]mn[e]zăue, şi amă văzută că este neşte lemnă mortă şi nesimţită. Deci aăasta cinste să cade boziloră căci că ochii aă şi nu vădă, urechi aă şi nu audă, gură aă şi [nu] grăescă, piăore aă şi nu înblă. Ce D[u]rft-n[e]zăl săntă aceşte ? Neşte lemne mute şi surde !» Atunci gludeţulă Pomplie nu putu [ră]spunde sv[ă]ntul[u]l, ce învăţă să-l bată cu toege. Si, deacă-lă bătură, zis[e] cătră dinsă Poplie (sic): «Pintru ce mă arătă eă cu cuvinte bune www.dacoromanica.ro 30 un fragment din Vierile sfinţilor cătră tine, pentru acee te măreşti atăta. Iară, de te voiu munci cu neşte munci mari şi cumplite, atunci şi fără de voe ta te vel placa zisei înpă[ră]teştl». Sv[ă]ntulii răspunsă: «Cumu nu priimeştl tu cuvăntulu mieii, aşa nice frica a ta nu mă va spărfe pre mine. Că frica ta va spărife pe coconii cel mici, iară pre mine, ce am putere lui Hs., nu mă vorii spârea, ce mă vorii veseli(e), şi nece muncile tale ce zici, nu le amu direptu nimică. Că putere lui Hs., adevăratului Dumn[e]zăii, mi le va uşura.» Iară Poplie zise : «The[o]dore, tămăneze bozii, ca să te izbăveşti de munci şi de pedepse ce vprl să pafl». Sv[ă]n-tulii răspuns[e]: «Fă oarece ţi-e voe cu mine, că eu de Hs. nu mă voiu lăpăda». Atunci, ţumu aii zi[sii], Poplie scărşcă în dinţi ca u[nu] leii şi cu mănie mare zisfe] cătră slujitorii lui: «Luaţi pre acesta spurcaţii ce nu mă ia în sama necl cătu-I lecă, şi-lii duceţi de-lii încueţl în temniţă, şi pecştruiţl (sic) uşa cu pe[ce]te m£, şi nici păine să nu-I daţi, nice apă, nice altă nemică, pănă căndii vâ muri. Şi degrabă-lii luară şi-lii dusără în temniţi, şi-lii pusără în legătură. Iară, cumii le răbdă aceste toate pentru libovulii lui Hs., aşa nice Hs. nu-lii lăsă, ce într’acee nopte i să arătă Hs. şi-I zis[e]: «Fii veselii, Theo-dore, voniculii mieii, nu te scă[r]bi nimicii, nice te dosădi pentru bătae 5-aI răbdaţii pentru numele mieii, că eii sintii purure cu tine, şi preste puţine zile veri veni întru Inpă.-răţie mfe. Pentru acee nice bucate să nu el dinii în mă-nile păgănilorii, că darulii mieii te va hrăni şi te bucură şi te veseleşte». Deci Hs. aşe-I zis[e], şi să sui în ceriu. Iară sv[ă]ntulii rămase în temniţă lăudăndii pre Dumn[e]-zăii şi oăntăndii, şi îngerii lui Dumn[e]zăii cănta cu dinsii, atăta cătii şi temnicerii auziră, şi le părfe că sintii creştini înlăuntru, de căntă cu sv[ă]ntulu. Şi, deacă mersără, văzură uşa temniţei încuiată şi pecete întregă. Iară, deca să depărtară, iarăşi auziră glastf ca de omeni mulţi, pănă ce căotară pre o fereastă şi văzură mulţime de omeni cu veşminte albe, unde cănta cu sv[ă]ntulu. Atunci să duseră de spuseră lui Pomplie judeţului, şi zisără că în temniţe săntii www.dacoromanica.ro un fragment din vieţile sfinţilor 31 creştini, <şi nu ştim pre unde au întratii». Şi, cumă auzi judeţulă, să temu, şi degrabă să dusfe] cu toţi voinicii săi la temniţă, ca, de va fi vr’ună creştină, să-l prinze. Iară elă cu sine întră înlăuntru şi, deca întră, glasă de omeni mulţi auzife, şi pre nime nu vedfe, numai sv[ă]ntulu legată şi băgată în grosă. Şi, decă-lu văzu, să spăriă foarte, şi iară închisă temniţa şi învăţă temnicerii să-I de într’o zi căte puţinfe păine şi apa. Iară, deca eşi judeţulă de se dus[e] de-acole, temnicerii dus[e]ră bucate sv[ă]ntulul, şi sv[ă]ntulă nu vru să le ia, ce le zis[e]: . Sv[ă]n-tulă răspuns[e] : «Spurcate oâme, şi plinu de toate hicleşu-guril[e] drăceşti, nu te temi de D[u]mn[e]zăă ce ţ’aă dat aCasta boerie, ce încă-mi zici să mă lepădă de Dumn[e]zăă şi să mă închină lemneloră celoră mute şi surde ?». Atunci lăsă gludeţulă pre sv[ă]ntulă să mal găndescă'ce Va face şi, deca trecu cătu-I un Cas, zis[e] iarăşi cătră dinsă : «Mal bine este să fii cu noi aă cu Hs. ?». Sv[ă]ntulă răs-puns[e] : «Cu Hs. am fostă, şi sintă, şi voiă să fiă». Decă văzu gludeţulă că nimică nu poate face, nice-lă mal poate întoarce, ce mal multă zarvă’ să face, gludecă şă piarză sv[ă]ntulă, şi scrise acesta gludeţu : «Pentru că Theo-doră, vrăjmaşulă zisei înpărăteştl, s’aă lăpădată de D[u]m-n[e]zăi noştri, ş’aă crezută în Hs. celă răstignită, pentru acee am gludecată să-lă ardeţi de totă, cătă nece pămăn-tulă să nu e trupulă lui, ce să-lă mănăînce foculă." Căci că şi elă aă arrsă besereca Irrel. Şi de grabă-lă luară armaşil şi-lă dusără legată pănă la loculă celă de perzare. Iară sv[ă]ntulă să deştinse de brăă şi să dezbrăcă de veşmăntulă ce ave şi să dfesculţă de încălţăminte. Atunci armaşil Vrură să-lă găvozdescă la pămăntă, să jiu s[ă] cumva sparie, www.dacoromanica.ro t)N Fragment din vieţile sfinţilor 33 Iară sv[ă]ntulu nu vru, ce zis[e] : «Lăsaţi-mă negăvozditu, că Hs, celu ce mi-au daţii putere de antu răbdaţii alte munci, acela mă va întări de voiii răbda şi foculu», Şi nu-lii găvozdiră, ce-lii lăsară slobodu. Iară sv[ă]ntulii rădică mănile lui cătră D[u]mn[e]zăii şi cu lacrăml să rugă, şi zise : «Domne Is. Hs., unulii născutu, fiiulii părintelui cerescu, cela ce 'pentru a nostre spes[e]nie te’I pogorâţii dinii în ceriu şi al veniţii pre pământii, mulţămescu-ţl că m’al spodobitii de-amii răbdaţii munci şi pedepse pentru sv[ă]ntu numele tău. Proslăvescu-te, că-mi dăruişî să mă asamănii munciloră tale. Mărescu-te că mă întărişi să măr-turisescii pentru libovulii tăii. Spodobeşte-te-mă, Domne Hristoas[e], şi Inpărăţiel Tale, cumii amii răbdaţii eii munci pentru numele tăii, aşa şi Sfinţie Ta mă proslăveşte întru înpărăţie ta. Ado-ţî amintQ, Domne, şi de voinicii ce aii foştii cu mine [în] închisore şi în legături pentru numele tăii, carii sintii şi acmu ; spodobeşte-I şi pre acee să mărturisască şi să e morte pentru libovulii tău ca şi mine». Şi, grăindii sv[ă]ntulii cătră D[ujmn[e]zăii aceste cuvinte, iară acole era unU Creştinu într’ascunSii ce-lu chema Cleo-nicii, carele căota cătră sv[ă]ntulii şi lăcrăma. Iară sv[ă]n-tulii zisă cătră dinsii: «Frate Cleonice, aştepta-te-voiii ; numai ce yino». Aşa zise sv[ă]ntulu, şi iară începu a să rugă lui Dum-n[e]zău şi a zice : «D[o]mne H[ristoas]e, cela ce întâi Sv[i]n-ţiia Ta al arătaţii aCastă mucenie pre cruce, de-aî luaţii moarte, pentru spes[e]nie nostre, ca să ne arăţi cale la Inpărăţiia Cerului, priimeşte ş’acastă mică muncă ce o rabdu nădăjduindii întru tine şi în sufletulii mieii întru Inpărăţiia ta că netrecută, şi-lii înpreună cu sufletulii mucenicilor u tăi!». Aceste cuvinte zise sv[ă]ntulii, şi îndată sări în para focului aceluia ce arde, lăudând u şi mărindii pe D[u]mn[e]-zăii. Iară D[ujmn[e]zăii, pentru [ca să] arăte ciudese, să să proslăvescă muceniculii, tocmi acesta lucrulii. Para focului acelue să făcu ca o cămară, şi numai cătu încu[n]gîură trupului sv[ă]ntulul, iară nimică nu-lii arsă, şi sv[ă]ntulii, Voi. xxr. 3 www.dacoromanica.ro 34 tJN FRAGMENT btN VlEŢItE SFINŢILOR lăudăndu şi proslăvindu pre D[u]mn[e]zău, dede sufletulu lui în mănile lui- Dumn[e]zăă. Iară glupănesa acee de care am pomeniţii mal nainte c’au deşteptată sv[ă]ntulă şi i-au spusă de şerpe, acee cumpără tru-pulă sv[ă]ntulul, cu multă cheltuială, şi-lă dusără la moşie sa în Evhaita, şi în totă anulă făce praznică sv[ă]ntulul, şi-lă ave de aglutoriă întru toate nevoile. Şi, nu numai e, ce şi toţi bolnavii dină într’acela locă, ave-lă vrace [=vraciă] sufletescă; nu numai cel dş-aproape, ce şi de departe şi diîn toată lume. Pentru acee ascultaţi cu toată osirdie şi una diîn ciu-desele Svfijnţiie Sale C-aă făcută, pentru ca să luaţi şi plată de la sv[ă]ntulă ee-lă prăznuimă astăzi. Deacă muri Cos-tantină inpărată, acela bunulă şi sv[ă]ntul, stătură InpăraţI 3 foCorl (sic) a lui. Iară după dânşii stătu inpărată Iu-liană prestăpenică [= paravatul] mal nainte de ce nu era Inpă-rată. Acesta Iulian la arătare să făcecă este creştină, iară în-tr’ascufisă era păgână, căci că să teme de unchiu-săă, de Costandină inpărată. Iară, decă muri şi elă şi fiCoril lui, şi încăpu la inpărăţie, toate răutăţile căte av6 ascuns[e], de-acie le ivi. intr’alte răutăţi ce făce creştinfijloră, gândi ş’aCasta. in săptămâna aCasta ce’ă trecută, toţi creştinii aă postă mare. Iară elă vru să spprce bucatele Ţărigradulul cu sin-gele ce glunghe, de făce jirtvă boziiloră (s/e,)..Dice chemă Vorniculă Cetăţiel, şi-I zis[e]: «Ascultă-mă, Vornice, marii D[u]mn[e]zel me-aă adusă aminte ună lucru, pentru că creştinii pre noi nu ne ascultă, nice cu bine, nice cu răă. Ce să facemă o tocmeală, -să ne asculte şi fără voe lor. Dă învăţătură să nu să vănză alte bucate în cetate, numai bucate înpărăteştl, şi acele să fie spurcate cu singe dină în ji[r]tva boziloră, doară încal aşa ni să voră pleca creştinii. Şi să fie cu taină acesta lucru, să nu prinză de veste». Aşa zis[e] înpăratulă Dioclitiană (sic), iară Vorniculă răspunsă Inpăratulul: «Pre putere mariloră D[u]mn[e]zel dumnezăescă este acesta svată, iară nu-I omenescă. Face-voiă, înpărate, cumă ziseşi . Şi degrabă învăţă, şi fu zisa inpăratulul. Iară creştinii nu ştie, nece precepe svatulă celă răă a spurcatului inpărată. www.dacoromanica.ro UN FRAGMENT btN VIEŢILE SFINŢIL6r 3b Iară marele svetnicu Dumn[e]zău şi marele puternică nu lăsă omenii săi să să spurce c’ună svată rău şi spurcată ca acela, ce tremisă pre sv[ă]ntulu acesta marele mucenicu Theodoră Tironă la Patria[r]hulă Ţaligradului ce-lă chema Evdoxie. Deci să dus[e] sv[ă]ntulă, şi-i zis[6], nu în somnă, ce aeve (ms.: cela vaeve) : «Ep[i]sc[o]pe, să zice creştiniloră să nu cuînpere bucate de acele înpărăteşti, că săntă spurcate că singe diînji[r]tvă boziloru». Patria[r]hulă răspuns[e]: «Dară cevoră mănca omenii, că postăscu şi sintă flămânzi?». Sv[ă]ntulă zisje]: «Să mănânce colivă . Patria[r]hulă întrebă: «Ce este acfe colivă?» Căci că pănă atunci nu era colivă, nice să pomenie. Iară sv[ă]ntulă zis[e]: «Fierbe grăă şi înparţi-I creştiniloră să mănânce. Aciasta este coliva, că în loculă nostru, la Evhaita, aşa să chemă grăulă fiertă». Patria[r]hulă zise: «Dară cine eşti tu, sv[ă]ntulă, C-aî venită la unăpăcătosu ca mine? Spune-mi numele tăă!». Răspunse sv[ă]ntulă : «Eă sintă Theodoră Tironă muceni-culă, dinu Evhaita, şi m’aă tremisu D[u]mn[e]zăă să-ţi spună svatulu necredinciosului lui, Iuliană, şi pentru aceia să faci cumu-ţl zică». Degrabă să sculă Patriarhulă de tocă, şi strense toţi creştinii, şi le spusfe] videnie ce văzuse. Şi aşa făcu, de fiearsă grăă şi înpărţi tuturora creştiniloră în Ţarigradu, şi nu mai cumpără nime de bucatel[e] înpărăteşti, pănă să în-puţiră, de le arunca în Mare. Şi fu amăgită spurcatulă Inpărată, şi mal vărtosă diavululă, svatulă acela ce făcuse, Pentru acfesta lucru şi pentru bine £-aă făcută prăznuimă astăzi paminte Svinţiei Sale. Ce şi alte ciudesie multe aă tăcută acestă sf[ă]ntu. FeCorulă unii sărace 1-aă scusă diîn robie Turciloru. Cine ce pierde şi merge în besereca St[ijn-ţiei Lui, de dormife, degr|_a]bă afla, fie unde vre fi. Pre neşte slujitori-I îngrozi să se ferescă să nu prade; pre omeni ce era de-a se închinarea, izbăvi. Şi alte ciudese mari şi minunate aă făcută întru slava Tatălui şi a Fiiului şi a D[uj-hului S[văn]tu, ce este o dumn[e]zăire şi o Inpărăţie, pentru a cărui milă să dobăndimă şi noi binele de Veci. Aminu. www.dacoromanica.ro Vil. «HATUL» DIN 1826 AL ŢERII-ROMĂNEŞTI. în «Tesaurul» său Papiu Ilarian a publicat de mult textul privilegiului împărătesc, al hatului din Novembre 1802, pentru Ţara-Romănească, după însăşi condica lui Constantin Ipsilanti, care era atunci Domn în Bucureşti. De aici s’a reprodus în culegerea de «Acte şi documente» a d-lul Sturdza (voi. I). Nu se ştia însă că acest act a fost înnoit după convenţia ruso-turcească din Acherman (1826), şi anume cu adausuri. Primind o copie contemporană de pe aceât act, de la o persoană din UrzicenI, cred că trebuie să-l dăm întreg, şi pentru deosebirile ce se observă în părţile ce nu sînt nouă : Alesule între Domnii neamului creştinescă Grigorie GhiCa V[oe]v[o]d, fie-ţl bune sfârşiturile tale. După ce îţi Va sosi aCastă a noastră înpărătească poruncă, să-ţi fie ştiut că, în vreme căndă cu norocire s’au săvârşită pacea şi înpă-ăuirea între prea-înnalta şi vefinica înpărăţiia Mea şi între înpărăţiia Nemţiloru1, atuncea milostivindu-să înpărăţua Mea la starea cea dinu yremea răzmiriţi, pentru multele nevoi şi supărări ce au suferită raia[ua] Ţăril-RumîneştI, aă miluit-o cu sfântă poruncă dă ertarea .dâjdiilor: de haracl, 1 în 1791. www.dacoromanica.ro «hatul» din.1826 al ţerii-romXneşti 37 de bairamlăcu1, de rachibiie * şi geize3. Asemenea pă la înjumătăţirea lui Muharemu a l[ea]t[u]lul 1206 s’aă mal dăruită iarăşi sfânta mea poruncă, coprinzătoare de a nu să supăra năpăstuindu-să săraca raiâ, iară, înă urmă, viindă grecescă şi turcescu arzmagzar u4 din partea celoră dinăŢara-Rumînească Mitropolită, episcopl, egumeni şi toţi preoţi dupe la mănăstiri şi biserici, boerl, căpitani şi ceilalţi zabiţi, cu coprin-dere că mal nainte de câţiva ani s’aă silită, dinu pricina celoră ce aă păţită asupriri şi necazuri dîn vremea răzmiriţi, de a părăsi cel mal mulţi patriia loră, şi a să dăpărta de la ja şi a să prăpădi memlechştulă 6 Ţăril-Rumîneştl şi a veni lăcuitoril la ticăloasa stare, şi că, avăndă mare supunere şi ascultare la prea-puternica Inpărăţiia Mea şi rezămîndu-să la aCa către el milă şi milostivire a Inpărăţii Mele, ceru a să înnoi prea-înnalta poruncă ce s’aă dată mal nainte, coprinzătoare de nizamulu8 Ţăril-Rumîneştl şi a jrmltoru şarturi care s’aă cercetată atunci la caidulă7 ce să păzeşte la înpărătesculă mieă Divană de fermenurile ce să daă după vremi, fiindcă s’aă găsită acolo coprinsă că la b n88, la jumătatea lui Şăval 8, s’au dăruită la amîndoo ţările sfintele prea-înnaltele porunci, înpodobite cu sfântă hatihumaiumă ®, arătăndu-să acestea ce să zică în urmă: Ca raelele a căte doo ţări: RumîneştI şi ale Moldavii, care co-prindă locă de cheleru a prea-puternicil Inpărăţii Mele, plă-tindu, după starea loră, dajdiia anulul saă haraciul, să nu să supere pentru orice felă de socoteli vechi de mal nainte, nici de 1 Peşcheş pentru Bairam, Paştile musulmane. 3 Rechiabie, darea „scării" împărăteşti, pentru cel patru musaipî, „Agil din lăuntru" de pe lingă Sultan. 8 Bani pentru numire (Şăineanu, Influenţa orientala, III, p. 58). Se trece ca sumă fixă, adausă Ia tribut, de Constantin Mavrocordat, ca Domn muntean, în 1761 (Mihaî Cantacuzino, Raport, publicat de fraţii Tunuslii, cap. xli). *• PIîngere. 8 Provincia. 8 Rînduiala. 7 Condica. * 4 Novembre 1774; Sturdza, l. c., I, p. 139 şi urm, 8 Iscălitură împărătească. www.dacoromanica.ro 38 (HATUL» DIN -1826 AL ŢnniI-nOMANEŞTI bani, nici de orice altu. Şi, candu să va întâmpla pări şi pricină între vre-ună Turcu cu vre-oraia, sau între doo raele, acestu felu de pricină Domnulă Ţăriî-Rumîneştî celu după vremi, cer-cetăndu cu dreptate pă jăluitoru şi pe părătu, să înplinească dreptatea ce să v[a] dovedi. Iar la hotărârea priciniloru ce să va întâmpla între Turci şi între raele să fiie înu mijlocii şi celu după vremi Divanu-Efendisi 1 ală Domnului şi alţi Turci 2. larii, de să v[a] întâmpla ca aceste pricini între Turci şi raele a nu lua sfârşită prinu mijlocirea celoră ce li sJau zisă mal susă, a lui (adaus) Divană-Efendisi şi altoră Turci ce voră fi pe lăngă cei după vremi Domni Ţării-Rumîneştî, şi să va dovedi că găndulu aceloră jăluitorl saă părăşî turci este de a vătăma şi a păgubi săraca raiaoa, să nu să sufere a să supăra şi a să păgubi săraca raia pentru acestă felă de mincinoase şi înpotriva dreptăţi davale 8 şi pări. Iară hotărârea de acestu felă cu îndoială pricini să să facă înnaintea cadiiulul dă Giurgiu, căutăndu-să judecata după dreptate; care cădii al Giurgiului sînt datori, cănd să v[a] orăhdui la ei vre-o pără ca aCasta dă spre partea Domnului după vremi, să fiie cu luare aminte a nu face nici de cumă lucru afară dină dreptate şi dinu pravilă, nevoindu-să a avea dreptatea Ioculu ei şi a nu să năpăstui săraca raia. Şi că să nu să supere săraca raia ducăndu-I cu sila a să judeca la altă locu. Şi că, de vreme că s’au scrisă fetfâ coprinzătoare ca măr-turiia a unui raia asupra unul Turcă este priimită şi bună la pricini de clironomiie şi de epitropiie, la care să urmeze după coprinderea fetfalii. Şi că, căţl dină kschearlîl * saă alţii dină Turci voră face vre-o greşală înlăuntru, în Ţara-Rumînească, aceştiia să s[ă | trimiţă la serhaturile 6 dină pregiur, şia colo să [să] pedepsească prină merefetulu6 zabiţiloră loră. 1 Secretariu turcesc. 2 ZabiţI, în Papiu. 8 Reclamaţii. * Ostaşi. 6 Margenî. ® Prin mijlocirea. www.dacoromanica.ro «HATUL» DIN 1826 AL ŢEMI-ItOMttţEŞTf 39 Şi că, măcaru că sîntu multe înnalte înpărăteştl porunci date mal dinnainte, să nu să cuteze, înpotriva nizamulul ce s’au datu mal nainte, a întră înu ţară serhatlîi şi alţii dinu lăcuitori cazaliloru 1 după Dunăre şi. înnalte porunci sîntu ca să surpe eăşlalele * care să făcea înu Ţara-Rumînească ţnal nainte, şi Să s[ă] izgonească cel ce umblă făr’ de treabă, netrebnici şi oameni răi, daru nu este departe de a să întâmpla ca unii ca aceştiia a cere de a întră în ţară, şi, dup$ ce între el să voru gâlcevi, şi voru omoră unulu pe altulu, după aceia să ceară preţulii sângelui şi, apucăndu-să de" pâri mincinoasă, şi cerăndu cu născociri amăgitoare lucruri şi bani, să supere şi păgubească pă săraca raia a Ţăril-Rumîneştl, de aceia de apumu înnainte, afară dinu orânduiţii şi numiţii cu numării neguţători de la serhaturî, nimeni altulu să nu să cuteze a întră în Ţara-Rumînească, şi, iarăşi, aceştiia căndu au a merge la Ţara-Rumînească pentru neguţătoriia loru, să-şi ia teşcherele de voie de la zabiţi loru, şi, ajungăndu în ţară, să arate aceştia felu de teşcherea, sau la însuşi Domnulu ţării, sau la vechilulu lui, şi, luîndu iarăşi teşcherea de voie, sau de la Domnulu Ţăriî-RumîneştI, sau de Ia vechilulu Iul, aşa să să negUţătorească, făr’ de a cere la judeţele în care mergu pentru neguţătoriia loru, nici cu sălăşluire a să aşăza acolb, nici a ara, nici a semena, nici a supăra înu altu felu raelile, nici a da selem-ahăasă a sau arvună. Care acestea toate să coprinde întocmai la înnal-tele porunci ce s’au datu mal nainte pentru nizamu, şi să cade a să urmă. Şi că pentru acestu felu de mincinoase davale să nu să sufere a să orăndui în Ţara-Rumînească mumbaşirl* dă spre partea viziriloru şi cadiiloru6 şi zabiţiloru, spre supărarea săraciloru raele. Şi că, căte locuri şi moşii, sau mănăstireşti, sau ale altoru 1 * * 4 * 1 Ţinuturilor. 8 Odăile de vite. s „Bani de salutare. “ 4 Împlinitori. s Judecătorilor. www.dacoromanica.ro 40 «HATUL» din )826 AL ţemi-romaneştI obraze, care cu sila şi cu năpăstuire s’au stăpânită de acestu felu de oameni netrebnici, şi să numescu până jn zioa ‘de astăzi cu nume de raele, făcăndu-să pentru aceştiia desăvârşită cercetare, şi dovedindu-să că să stăpănescu cu năpăstuire, să [să] întoarcă la stăpâni loru cel adevăraţi. Şi că, de va fi trebuinţă de a să înnoi şi a să lucra, cumu şi mal nainte, schela cea veche a Ţăriî-RumîneştI, Oraşul de FlocI, spre mal de folosu şi mal lesne ducerea (de) celoru ce esu din ţară la alte ţări, sauldinu alte ţări la Ţara-Ru-mînească, să aibă voie lăcuitoril ţării a înnoi şi a umbla cu zisa schelă, însă cu chipu de a nu păgubi pă prea-înnalta mea Inpărăţiie. Şi cumu că nu să dă voie la neguţători turci a ţinea înnăuntru înu ţară moşii şi cetfelăcurl1, nici a paşte vite. Şi cumu că, dă vreme ce este poprită de a întră în Ţara-Rumînească cei ce mergu la dregătoriile loru, prea-înnălţaţil Vizirii miel şi prea-cinstiţil mirimiramila miel, abătăndu-să dinu calea cea dreaptă la dusulu şi la întoarcerea loră, şi a lua de la raele, făr’ de preţu, cele trebuinfioase ale loru, oameniloru şi a viteloru, şi a lua cal de olacu, şi5 făcăndu alte cereri ca acestea, să înpileze săraca raia, pentru afiasta nici într’unu chipă nu este voinţa Inpărăţii Mele a să păgubi de acumu înnainte raelele Ţăriî-RumîneştI dăspre partea Yizi-riloru şi mirimiramiloru şi a oameniloru lor, abătăndu-să dină drumulu celu dreptu şi întrăndu înă Ţara-Rumînească. Asemenea şi cel Cu pricini trebuinCoase ce trecu, sau Tătari, sau alţii, la multe locuri după ’nprejurulu aceştil ţări, să nu să abată dinu drumulă loru şi să meargă înu Ţara-Rumînească, nici să Cară cal de olacu mal mulţi decătu să coprinde la menzilu-fermanu 1 2 3 ce au la mîinele loru. Aşijderea şi cel ce să ducă cu pofuncl la numita ţară, după vremi, să nu supere şi aceştiia, cerăndu mal mulţi cal decătu cele ce sîntu scrise în menzilu-fermanu ce au în mîinele loru, şi, daca 1 Ciftilîc, feudă. 2 Vizirii (Paşi) au trei tuiuri, aceştia, două. * Firman de poştă. www.dacoromanica.ro 4HATUL» DIN 1826 AL ŢERIÎ-ROMÂNEŞTI 41 pănă acumu, la înplinirea acestora ce s’au zişii mal susu (care acestea toate să coprinde la poruncele ce s’au daţii mal nainte) s’au întămplatu vre-o lenevire,darii,de acumiiînnainte, la toate cele ce s’au zişii şarturi 1 făr’ de greşală de a să păzi, să va face mare osărdiie. larii cine să v[a] cuteza a face mişcare înpotriva innalteloru porunci, la pedeapsa aces-storii felii de oameni să va face toată silinţa, făr’ de cea mal mică prelungire. Şi cumii că, de vreme că sîntii date multe înnalte porunci, poruncitoare cumii că, căndii să ducii raelile Ţăril-Rumîneştl la casabale, sate şi târguri după Dunăre, saii pentru vre-o treabă a Jor de alişverişii, să nu să supere de către harac-ciia şi zabiţi acestorii părţi, nici cu cerere de haracl şi spenge8, nici cu alte pricinuirl; nici oameni haracciilor şi colgii1 2 * 4, cu pricinuire că cerii raele streine, să între în Ţara-Rumînească şi să Umble încoace şi încolb, pentru aCasta să porunceşte cu înnalte porunci celorii de să cade, şi să oprescii aceştiia de acestii felii de lucru. Şi cumii că raefele şi (ăcuitoril Tăril-Rumîneştl să nu să supere de nimeni, după ertăăunea şi slobozeniia Ţăril-Ru-mîneştl, la dăjdil şi la căiafet5 * şi portulii lorii. Şi cumii că, căndii raelele în Ţara-Rumînească arii fi prii-mitii legea turcească, nu potii a eere parte de moştenire de la părinţii şi rudele lorii, cercetăndu-să fetfaoa pravilil, fiindcă aCastă pricină reazămă la pravilă, s’aii daţii patru sfinte fet-fale, coprinzăndu: celii dinii întâi, că Nazarineanii cutare, după ce va priimi legia turcească şi va muri tatulu Iul, cutare, nu poate a-î fi fii-săii moştenitorii; cea de alii doilea, Nazarineanu cutare, bărbatulii cutăriia Nazarinencil, de va veni la legea turcească, nevestil aceştiia rămîindii la legea pi, şi murindu ia, nu să face moştenitorii el cel de aii priimit legea tur- 1 Rosturi. 2 Spengfe, ispenge, pengic (v, Şăineanu, o. c.): nBVxaiiipiov, l/g din robi şi pradă, pentru Sultan. 8 Haragearl, cari 'String haraciul. * Paznicii de drumuri. ® Veşmînt. www.dacoromanica.ro 42 «HATUL» DIN 1826 AL ŢERlNnOMĂNEŞTl Cască, bărbatulu el; alu treilea fetfâ: cutare Nazarineanu, feCoru alu altul cutărqia Nazarineanu, de va priimi legea, turcească, şi va muri tată-său, fiindu creştinii, feCorulii lui nu să face moştenitorii lui; alu patrulea fetfâ : cutare Turcii de va erta robulii lui, pă cutare Nazarineanu, iar acestu robii, după ertăcune, va muri făr’ de a priimi legea turcească, cutare Turcu, stăpănă-săii, nu să face clironomii acelui ertatu cutare Nazarindanii. Deci aceste fetfale după coprinderea lorii să cade a să urmă cumu să cuvine. Şi cumu că, măcarii că s’aii lăsaţii şi s’aii ertatu mumba-iaoa 1 şi de a să cumpăra pă fieşcare anu ol cu înnalte porunci prinij merefetulu casap-başa * după vremi, darii este de mare trebuinţă de a să aduce ol dinii Ţinutulu Inpărăţii Mele pentru tainaturile mirii1 * 3 şi pentru hrana lăcuitoriloru Ţari-gradulul, pentru aCasta raelele Ţăril-RumîneştI să nu as-eunză oile lorii de vânzare, ci cu preţulu ce să politpseşte 4 * * 7 să le vănză la neguţători şi gelepl, şi, aşa, cu privigheria celui după vremi Domnii alii Ţăril-RumîneştI, să nu facă cu-surii de a trimite la Ţarigradu citii de multe oî, şi aceste ol să le vănză lăcuitoril Ţăril-RumîneştI nunjal la acel negfu]-ţătorl şi gelepl carele le vorii aduce în Ţarigradu, iar nu inii alt^ părţi. Şi cumii că, Ţara-Rumînească fiindu inii locu de chelerii înpărătescu, şi fiindcă cererea şi ducerea înmulţimil de za-herele este celii mal de trebuinţă [la] aceste dooă Ţări': Rju-mîneştl şi Moldovil , înii locii de mueaeseâ8 ce să da mal nainte dinii toate felurile de zaherele care ară şi seamănă raelile ţării, să le coboară neconteniţii zah[e]relile din dăstulii la schelile Dunării şi să le vănză, după preţulu ce să poli-tepseşte, la reizil8 corăbiilor af Capanulul T, vănzăndii zahere- 1 V. definiţia în rîndurile următoare. 3 Starostele casapilor din Constantinopol. 8 Mirî-Statul. 4 Greceşte : să vinde. 6 Provisii de războiu. • Furnisorî de corăbii. 7 Magaziile de aprovisionare ale Ţarigradului. www.dacoromanica.ro t HATUL» DI\ 1826 AL ŢERU-nOMXNEŞTI 43 lele la acel reizl care voru merge la Ţarigradu, iaru nu la alte părţi. Dară făr’ de a s^ părăsi ţăranii de arătură şi semănătură, lenevindu-să că mucâeseaoa zaherelil s’aă rădicată, nici să ascunză zahereaoa ce au, cu găndu de lăco-miie, şi cu acestă chipă raelile ţării să [să] /dosească şi să câştige, iaru lăcuitoril Ţarigraduluî să pătimească stenahorie de hrană. La aCastă pricină să puie necontenită mare silinţă, atătă cel după vremi Domni, câtă şi boeril. Şi cumă că, orice greşală s’aă întâmplată a să face de nevoie de către boeri şi raelile Ţăril-RumîneştI şi al Moldovil la răzmiriţa trecută, acestea toate până acum fapte şi mişcările loră s’aă ertată, cu desăvârşită ertare, de către Inpărăţiia Mea, şi nu va pomeni Inpărăţiia Mea nici odinioară, nici cu mustrare, nici cu răsplătire la nicîunulă dintre el pentru cele trecute faptele loră, şi de acumă înnainte, pre câtă voru fi statornice la steajârulă supunerii şi ascultării către prea-putefnica mea Inpărăţiie, şi voră urmă datoriile supuşiloră, neabătăndu-să dină supunerea ce să cade, nu aă a vedea altcevaşl dină partea Inpărăţii Mele fără numai decătă milă, milostivire şi milosărdiie. Şi cumă că, In pricina între Domnulă Ţăril-RumîneştI şi între nazărulă Silistril pentru hotarulă de matca Dunării, să să urmeze cu luare aminte cea de mal pă urmă, ală doilea răndă dată poruncă, la lt. 77 a, coprinzătoare^şi de cele ce s’aă dată mal nainte înnalte porunci. Şi cumă că boeriile Ţăril-RumîneştI şi a Moldavii, de vreme ce să cade a să da între Greci şi între pămînteni cel aleşi, care potă a le chivernisi bine şi de credinţă, pentru aăasta pricina boeriiloră să lasă la cel după vremi Domni Ţăril-Rumîneşttşi Moldovil ca să le metaheresească la slujba loră după trebuinţă, pă cel credinăoşl şi vrednici, atătă dină Greci, câtă şi dină pămînteni, protimisindă întâi pă cel mal dă treabă dină pămînteni boeri la boeriile ce săntă înnadinsă pămînteniloră. Şi cumă că, căndă va fi trebuinţă de cherestele pentru 1 Izbîndă; la Papiu. 2 1763 dc Ia Hristos. Nu cunoaştem acest act. www.dacoromanica.ro 44 «HATUL.» DIN 4826 AL ŢEIUI-ROMÂNEŞTf întemeerea cetăţiloră de la Rumele, să să taie acestea dină-munţil Ţării-Rumîneştţ şi ai Moldovei şi să să cară la locurile ce voru face trebuinţă şi, luîndă senetă pecetluită de la Benâ-Emeni1, să să plătească făr’ de lipsă preţul tăerii şi alu căratului acestei cherestele dină banii haraăulul Ţăril-Rumî-neşti şi alu Moldovii, făr’ de a să scădea niciună bană. Şi cUmă că vitele ce săntă în seama ustali 2 de la Mangaliia şl care săntă la ceftelăculă Mangalii, să-I oprească de acumă înnainte a nu le paşte înă ţară, atătă vara, cătă şi iarna; şi într’acestaşu chipă să să apere săraci raiaoa dină paguba aăasta. încă s’aă găsită trecută înă caidulă Divanului ca la suruturile 3 ce să voru zice mal josă s’aă adaosă şi celă spre ajutoră i apărarea loră şartă după mila şi milostiviria Inpărăţii Mele către ei, ca să aibă luare aminte de acumă înnainte şi ca să lucreze cele căzute la îndatorita loră supunere făr’ de a să abate nici de cumă, pănă la un firă de păru, dină calea dreptăţii şi a supunerii, după datoriia lor, şi aducăndă mare supunere la Domnii loră după vremi, făcăndă silinţă şi luare aminte la înplinirea înpărăteştii slujbe, şi dăpărtăndu-să cu mare luare aminte dă oelă mai puţină cusură. Acele şarturi săntă acestea : Cumă că de acumă înnainte să nu să Cară de la Ţara-Rumînească mai miiltă decătă şase sute noosprezece pungi de bani, iar Ţara Moldovii mai multă decătă o sută treizeci şi cinci pungi şi patru sute patruzeci şi cinci t[a]l[eri], cu nume de har^ăul anului; care dajdiie a fieşcăreia ţări să să dea aici la Ţarigradă, la sfărşitulă fieşcăruia ană, şi să nu să orănduiască înă havalele. Şi cumă că să s[ă] dea dinu partea Ţăril-Rumîneşti nooăzeci [de mii] t[a]l[erL], bani gata şi lucruri, la poclonulă Bairea-mulul, şi patruzeci de miie rechiabie. Iară dină partea ţării Moldovei pentru poclonu Baeramulul, înă bani gata şi I îngrijitorul binalelor, arhitectul-şef. î Ustă, ofiţer inferior de Ieniceri. Cel din Mangalia, comandă 'oraşul, locuitorii fiind înscrişi in acest Ordin. * Sureturi, copii. www.dacoromanica.ro «Hatul» din 1826 al ţeriI-romXneştT 45 lucruri, nooăzecl dă mii t[a]l[erl], şi recheabie dooăzecl şi cinci mii t[a]l[erl], iaru mal mulţii să nu să Cară. Şi cumu că de la Domni să nu să Cară pă fieşcare anu banii mucarelulul', şi, pre cătii nu i să va întâmpla vre-o greşală lui, şi să âă dovedească bine, să nu să mazilească, şi de la Domnii ce să orănduesCu după vremi, să nu Să Cară geizele şi avaeturl mal multu decătu este obiCnuitu dinu vechime, — care aceste obiCnuite geezele şi avaeturl să nu să ia de la raele, ci să s[ă] plătească din veniturile chearu ale Domniloru, ocne, vămi şi din rusumaturl 1 2 *. Şi cumu că cel după ’nprejurulu acestoru dooă ţări, Paşii, cădii şi alţi zabiţl, să nu facă cereri şi să ceară haşuri8 şi avaeturl 4 * 6, a căroru pagubă să reazămă la săraca raia, şi să nu trimiţă de spre partea lor mumbaşiru numai şi numai de a lua bani; care acestea nu să sufere de către Inpărăţiia Mea. Şi cumu că, căndii să v[a] întâmpla a să face mazili şi a să orăndui cel dinu dregătoriile prea-puternici Mele Inpă-răţil, n’aiî să dea niclun felii de geeze şi avaeturele lorii. Şi cumu că dinii numitele dooă ţări, dinii toate felurimile de semenţiî şi celelalte zaherele, să să ceară suml pe câtu nu să aduce supărare raelil, şi, căndii miriia va cumpăra zaherea dinu numitele ţări, să s[ă] plătească preţuiţi acel zaherele qu bani gata, şi chiriia să nu să încarce la raele; iaru, căndii voru cumpăra neguţătorii zaherele, să să plătească cu bani gata, cu preţulii ce să politipseşte. Şi cumu că, fiindcă să coprinde la cele date mal nainte sfinte porunci, după cumu s’au zisă mai susu, că, cumpă-răndu-să ol dinu amîndooă zisele ţări prin marefetulu saegii-lor B şi al oameniloru lui Casap-Başi, este pricinuitorii de pa- 1 întăririi în Domnie. Şe făcea pentru Hanii Crimei!, cum se vede din al Il-Iea volum al cărţi! iul Peyssonnel despre negoţul Mări! Negre (Trăite sur le commerce de la Mer (t'oire, Paris, 1787, II, pp. 237-S), * Dări, venituri. 8 Ajutorinţe. A Dări indirecte. 6 Saigîî, păstori, vînzători de oi. www.dacoromanica.ro «SC „hatul" din 4826 al ţeriI-rOmănEştI gubă şi asuprire la raelp, cumu s’au zisu mal nainte, s’au ertatu să nu să nu facă acea cumpărătoare de ol. Daru, de vreme că este trebuinţă de a să aduce ol dinu Ţinutulu Inpărăţii Mele pentru tainaturile mirii şi pentru hrana lă-cuitoriloru Ţarigraduluî, pentru aCasta raelile Ţăriî-Rumî-neştl să nu ascunză oile lord de vânzare, ci, cu preţulu ce să politipseşte, să le vănză la neguţători şi 4a gelepl, şi, aşa, cu prevegherea celoru după vremi Domni al ţării, să nu facă cusuru de a porni la Ţarigradu cătu de multe ol, şi să Ie vănză lăcuitoril ţării aceste ol numai la acei neguţători şi gelepl cărei voru să le aducă la Ţarigradu, iară nu la alte părţi. Pentru care şi de acumu înnainte să v[a} face silinţă şi lucrare, căte săntu dă trebuinţă la acestea. Şi cumu că, cărtdd să voru cere de la dooă ţări cherestele sau alter4trebuindoase de zidire, să [să] dea ştire de sutna cerută, la Domni după vremi, şi, aşa, să s[ă] care cele ce să ceru, la hotarele acestoru dooă ţări, să să plătească preţulu tăerii şi căratului la raele de la cei ce săntu meimurl1 la acestu felu de binale, cu mijlocu care să dea mina raeliloru, şi cu bani gata, daru să niţ să silească raelele a le căra aceştia ce să ceru,. sau cherestea, sad altele, afară dinu hotarăle ţării lord. Aşijderea, căndu să va cere de la aceste dqoă memleche-turi salahori şi cară, să s[ă] plătească fâr’ de a să scădea dinu obidnuita plata loru8 niciunu banu, nici să să prelungească vremea plătiril lord. Şi cumu că să nu să sufere a întră într’aceste dooă mem-lecheturl, afară dină neguţătorii fermanlăi8, nimeni dinu pre-jurulu Dunării lăcuitori şi iamaci * cu scopusulu păgubii şi vătămări raelii, şi să umble întorcăndu-şă prenu ţară, nici să are, nici să semene locuri ce să cuvine raelilor a dooă mem-lecheturl, nici să bage vitele loru pentru păşunea şi hrana 1 2 * 4 1 Delegaţi. 2 Platelor; ms. * Cu firmane, privilegii 4 Ieniceri în congediu www.dacoromanica.ro «HAtUL» DIN lă2â AL ŢERII-ROmXnEŞtI 47 loră; iară cine va cuteza a face în potriva acestui nizamă să să pedepsească straşnică. Şi cumă că, de s’aă stăpânită după pace locurile raeliloră, să să întoarcă la stăpânii loră. Şi cumă că, căndă nu v[a] fi mare trebuinţă şi grabnică pricină, să nu să trimiţă cu mumbaşiră la aceste dooă mem-lecheturl dăspre partea Inpărăţii Mele şi, căndă să vor trimite, să nu să Cară plata mumbaşiretulul lor de la raele, nici să să zăbovească înă ţară cu izvodirea a felă de felă de pricini. Acestea şarturi, adăogăndu-să la cele de mai nainte, să să urmeze totdeauna,. şi, păzindu-să la mîinele lor înă vreme dă trebuinţă, să să caute caidurile fieşcăreia pricini dintr’acestea, şi să să lucreze acestea căte să ceră, iară cine va cuteza înpotriva acestora a face ceva, oricine va fi, ca să să pedepsească, să [să] arate la prea-puternica mea Poartă, şi să*şl ia pedeapsa. Şi, de vreme că ş’aă dată mal nainte poruncă că boeril carii aă slujită cu credinţă la prea-puternica Inpârăţiia Mea, şi să supur\ă la Domnii loră, să li să dea chear treptile şi dregătoriile care s’aă învrednicită mal nainte de rezmi-riţă, şi să li să lase în stăpânirea loră moşiile loră, însă, fiindcă să face silinţă şi nevoinţă de a să păzi totdeauna şarturile ce s’aă zisă şi ca să sjă] dreagă şi să să sporească moşiile şi coprinsurile boeriloră,la carereazămătraiulă loră, şi ca să aibă( după vechiulă obiceiă folosurile ce li să cuvine şi treptile dregătoriloră loră celoră de mal nainte, cu şartă, ca să nu să lenevească cîtă ună firă de pără de a pune înă faptă la cea îndatorită mare supunere şi la porunca şi voinţa Domniloră loră, şi, căndă să voră purta aşa, să li să facă silinţă spre ocrotirea loră, metaherisindu-I la dregătorii şi păzindu-să preveleghiurile loră, acestă felă de silinţă fiindă pricină la sporirea ţării, să porunceşte boeriloră numitei ţări să să lase de cererile fără cuvântă şi fără cuviinţă, şr mal vărtosă de acele cereri care nu potă suferi ra-elile dină pricină prăpădenii la care aă căzută ţara în Vremea războiului. Iară, de nu să va supune vre unul dintr’aceia la porunca aCasta şi, înpotriva înpărăteştil Mele voinţe, va www.dacoromanica.ro 4â «HATUL» DIN 4826 AL ŢERlf-ROMANEŞTl păgubi şi va supăra pă săraca raia, şi să va amesteca la lucrurile care nu i să cade, şi va cuteza a să apuca de lucruri şi cereri fără orănduială şi afară dinu hotarele lui, care pricinu-eşte turburare nizamuhjl şi răzvrătiri, şi, de va sta înpotriva la urmarea acestoru bune orănduelI,cu care umblăDomnulu lorii spre îndreptarea oblăduirii ţării şi spre odihna şi mîngăerea raelil, şi de va cuteza la vre-o faptă fără voinţa Domnului său, de vreijie că cel de spre partea Inpărăţii Mele aleşi şi asupra lorii orânduiţi Domni aii toată volniciia a _ pedepsi pă acestii felii dă nesupuşi cu pedeapsa ce i să cuvine, pentru care să să facă toată silinţa de a pedepsi, după cumii s’aii zişii, acestii felii dă nesupuşi, ca să aibă răpausii şi odihnă săracile raele, şi paza nizamulul ţării. Şi cumii că dajdiia dupeste anii care să analoghiseşte la toată raiaoa să să aduiie de la toţi după cumii cu dreptate va cădea în partea fieşcăruia, iarii nu, cu unile mijloace şi pricinuirl fără cale, unii din raele să s[ăj apere de dajdie, şi partea lorii să să încarce la ceilaltă raia. La acestea toate să s[ăj facă totdeauna luare aminte ca să s[ă] păzească dreptatea. Şi de acestii felii de apărare fără cale să să facă dăpărtare, ca să s[ă] urmeze dreptatea totdeauna. Şi, de vreme ce, pentru aceste toate şarturi, s’au daţii pe largii sfăntă poruncă plină de milostivire la lt. 1198, la luna lui Rebiulii-Evelii1, la vremea Inpărăţii a pdmenitulul întru fericire prea-slăvitulul unchiului mieii, Sultanii Hamitii * (căruia fiie milă şi ertare), care poruncă s’aii găsitii trecută în caidii, cu toate aceste mal susii zise şarturi ce săntii pricinuitoare de dresii şi sporirea a zişii Ţăreî-RumîneştI şi a nizamulul el, şi pricina de apărarea a multorii năpăstuirl a lăcuitorilorii, pentru care, după mila Inpărăţii Mele asupra tuturoru ticăloşilorii şi nevoiaşiloru, care să naşte dinii bunătatea şi iubirea de dreptate a Inpărăţii Mele, şi după în-părăteasca milostivire către raiaoa ce-mi este dată amanetă de ’Domnulu Dumnezeu, s’au foştii daţii înpărăteasca mea 1 * 3 1 Astfel se capătă data exactă a hatului din 1784 (Sturdza, l. c., p. 195 şi urm.). 3 Abdul-Hamid. www.dacoromanica.ro «hatul» din 1826 al ţeriî-RoMXneştI 4$ poruncă la lt. 1206 1, înpodobită cu sfântă hatehumaiumă, coprinzătoare de cele dooă porunci date mal nainte, una cu sfăntu hatihumaiurpă, la lt. 1188, cumă s’aă zisă mal susă, iară una, totă cu acestă coprinsă, la l[ea]tu 1198, vrăndă în-părăţiia Mea şi la cele pline dă dreptate zilile Inpărăţii Mele a să urmă asemenea aceste şarturi care să coprinde la porunca cea dată mal nainte şi ca să să săvărşască ră-pausul săraciloră, şi mal vărtosu ca să s[ă] isprăvească cele spre îndreptarea şi sporirea ţării, urmîndu-să lăudata noimă care să coprinde la ceilaltă naltă înpărătească poruncă, dă ertare de doi ani după pace, după mila şi milostivirea In-părăţii Mele, asupra tuturoru lăcuitoriţoru ţării, iară după înplinirea ertăril de doi ani să să îndrepteze cele ce au a răspunde dajdie poclonulu baeramulul, şi recheabie, glaize şi alte avaeturl, după şarturile ce s’au zisu mal susu, acestea însă coprindii poruncele ce s’au dată mal nainte, darii, fiindcă 'cu trecerea vremii s’au pricinuiţii la unele dintre şarturile ce s’au arătată mal susu turburare şi catahrisisu 8, iaru după cele dintre prea-puternica Inpărăţiia Mea şi între Inpărăţiia roşească următoarele şarturi, ahtinamele 3, are dreptate Inpă-răţiia roşească a face mijlocire pentru memlechetulă Ţăril-Rumîneştl şi ală Moldovei, pentru aCasta, spre întărirea în-pliniril de acumu înnainte a ziseloru şarturi, solulu el c&să află înu Ţarigradu au arătată la prea-înnălţata Mea Poartă prină tacriră, avăndă poruncă dăspre partea Inpărăţii lui ca să ceară adaosă la şarturile de mal nainte acestoră madele4 ce să voră zice înnainte. Cumă că de acumă înnainte vremea Domnilor să fie rânduită până în şapte ani deplină, socotindu-să dină zioa ce să va orăndiţi Domnii, şi, pe cătă nu să va arăta greşală dovedită, Domnii să nu să facă mazăll mal naintea vremii de şapte ani, iar, într’aăastă diastimă de şapte ani arătăndu-să * * Deci: 1792. Vezi actul însuşi în Sturdza, l. c., p. 225 şi urm. (după Uricariul, 111, pp 131-44). 2 Grec.: abus. 8 Tratate. * Afaceri. Voi. XXI. 4 www.dacoromanica.ro 50 «HATUL» DIN 1826 AL ŢEIUÎ-ROMĂNEŞTÎ vina, de să v[a] da ştire dăspre partea înpărăţii Mele către solulu înpărăţii (şters cuvintul) Rusii, şi, de să va dovedi şi să v[a] încredinţa că cu adevărată este vinovată la gre-şală, numai la acea vreme să fie slobodă a-lă mazălj. Dăjdiile, avaeturl şi cereri ce s’aă izvodită dină noă în urma senetului ce s’aă făcută la leată 1198, să lipsească, şi după acestă temeiă să rânduiască şi să aşeze Domnii ţării, înpreună cu boerii, dările dupeste ană, şi să le cisluiască după dreptate, şi să aibă luare aminte cei după vremi Domnii Ţării-Rumîneşti a avea epolipsisă1 la anaforalele şi arătările ce va face după vremi solul Roşii, atătă de aăastă madea a dăjdiilor, cătă şi de preveleghiurile ţării, şi mai vărtosă pentru paza şarturiloră ce să coprindă la aăastă prea-înnaltă înpărătească poruncă, pentru ca să să rădice şi să lipsească catahrisisă ce s’aă întâmplată, adică la ma-dpao raeliloră ce nu daă biră, la scutelnici boeriloră, şi aşe ca să să uşureze greutatea aceştii dări făr’ de orănduială, să nu rămîie slobodă de biră niciunulă dină raele, afară dină suma scutelniciloră ce sântă scrişi dină vechime la Visterie, ci toţi de d potrivă să rădice greutatea dării, şi să să zăticnească cu totulă fieşcare supărare şi neodihnă către raele de spre partea tacsildariloră 2 dăjdiiloră. Şi, dă vreme ce spre plata lefiloră ostaşiloră dină Ţara-Rumînească este trebuinăosă a să face o sumă de ajutoră şi dăspre partea Moldovă, aruncăndu-să dăjdiile deosebită pentru aceştiia, să s[ă] ocărmuiască acestea cu dreptate, după prea-înnalta poruncă ce să va da pentru aăasta, şi încă să să poruncească Domnului, cu boerii Ţării-Rumîneşti, pentru scoaterea cătă degrabă a ostaşiloră dină ţară şi pentru îndreptarea lefiloră după luni, ce s’aă zisă mai susă. Şi, de vreme, ce plata numiteloră lefi caută spre a să face tacsilă3 banii ce sântă trebuinăoşî la aCasta, înplinindă Dom-nulă aăastâ însărcinată datoriia lui, în urma aceştiia să s[ă] 1 Qrec.: consideraţie, 3 încasatorilor. * A se incasa. www.dacoromanica.ro «HATUL* DIN iâ26 AL ŢEIUf-nOMANEŞTf oi dăruiască cu milostivire către raelele Ţăriî-Rumîneştî o er-tare de dajdie upu and 4eplinu- Cîte orănduelî să voru face dăspre partea înpărăţii Mele de felurimi de semenţil', de untu, de ol şi, înu scurţii, dă cele ce să făcu în Ţara-Rumînească, să s[ă] arate aevia suma acestora la poruncele ce să voru da pentru aceştia, şi în-tr’acestu felii de înnalte porunci să s[ă] numească porunca ■şi către boerl, şi să să citească de faţă, întru auzulu tuturoru, în Divan ulii Ţăriî-Rumîneştî, Şi, de vreme ce este a să face vorbă cu boeril, acestu felii de cerere, orice felii va fi, de este putinţă tacsilii, toată, saii în parte, de la ţară sau ba, pentru adasta rugămintea şi cererea ce voru face boeril prinii marefetulu Domnului lorii să să asculte, iarii preţulii ziseiorii orănduelî să să plătească dăspre partea mirii^ făr’ de prelungire de vreme, după preţulii ce să politipseşte, dar cu alţii felii să nu să facă mumbaiaoa. larii pentru zahereâ ce să cumpără pă fieşcare and dăspre partea mirii, să să plătească preţulu după fiiatu ce să va rupe pă fieşcare anu la schela Brăilil, şi, pentru ca să nu să încarce greutate la raele, căratu zahereli cărăndu-sâ angareâ, celu după vremi Domnu să să silească cu credinţă ca să s[ă] rupă fiiatu zahereli la numita schelă, soco-tindu-să şi chiriia. Cele după vremi înnalte porunci ce să dau şi caută spre memlechetulu Ţăriî-Rumîneştî să să citească întru auzulu tuturoru, la Divanulu Ţăriî-Rumîneştî, şi, după citaniia lord, să să puie spre pază la condicile ţării. Dregătoriile ţării să să dea la pămîntenl, daru să fiie în puterea Domniloru după vremi să aleagă şi să orănduiască la acelea şi dinu Grecii cel cinstiţi, şi cu ştiinţă, şi vrednici acestoru dregătorii. Şi, căndu să v[a] întâmpla vre-o supărare dăspre partea Grediloru la dregătoriile ce voru fi rânduiţi, cel după vremi Domni să-I mazălească şi să-I pedepsească şi pă aceştiia, după cumu şi pă pămînteni boerl, şi să-I silească a întoarce înnapol cele ce au luatu cu năpaste. 1 1 Zaherea; în Papiu. www.dacoromanica.ro o2 «HATDL» DIN 1826 AL ŢLRIJ-ROMĂNEŞtI Cîte cheltuell voră trebui pentru cheverniseala meziluriloră1 dupeste ană, să le rânduiască şi să le hotărască pă fieşce ană cel după vremi Domni, înpreună cu boeril Divanuluî) şi, mal mulţii decătu suma Ca rânduită, să nu să mal ia, cu niclunii felii de pricinuire. Chiverniseala spitalurilorii şi şcoaleloră şi poduriloră şi altorii asemenea pricini care să cuvinu şi săntii chiiar ale ţării, să s[ă] facă havalea porunca Domnului după vremi către boeril ţării. Şi, dinii călugării ce nu sîntii legaţi la mănăstiri şi Mi-tropolitu murindă cineva, cele ce rămînu avuţiia lor să nu să ceară de nimeni, ci să să facă tacsilă prină marefetulă Domnilorti după vremi, ca unu venită casil ce să cuvine la săraci, şi la sărmani, şi la alte fapte bune. Iară, din călugări ce săntă legaţi la mănăstiri, de va muri cinevaşî, avferea loră să să ia ca un venită mănăstirii la care au fost închinată. Pentru neferil ce săntă în slujba ţării dină începută, pentru paza el, să-I rânduiască Domnulă după vremi, făcăndă vorbă pentru aăasta cu boeril pămîntenl. Cîte moşii ale Ţăril-RumîneştI şi a Moldovil care sîntă pă numele raeliloră hrăpindu-să şi stăpănindu-să cu nedreptate în Ţara-Rumînească, în părţile Ghiurghiovulul, i Brăilil, şi Culaa, şi peste Oltă, iară, la Moldova, la Ţinutulu Hoti-nulul, acestă felu de locuri hrăpite a Ţării-Rumîneştî şi a Moldovei să s[ă] întoarcă şi, la înnalte porunci ce să daă de aceste pricini către ceî ce să cade, să să hotărască vremea. Şi, fiindcă este dănadins voinţa Inpărăţii Mele ca, după cum să arată mai susă, să să facă luare aminte ca de acumă înnainte, afară dină neguţătorii fermanlîl, cîţî dină lăcuitori părţiloră Dunărei şi din iamacl3 şi alţii, înpotriva şarturitoră, voră vrea să intre la aceste dooă memlecheturl şi să să 3 Menzilurilor, Poştelor. 2 Turnu (Măgurele). 8 Cum 9’a maî spus: agregaţi la Ordinul Ienicerilor. www.dacoromanica.ro «hatul» din -1826 al ţeriT-romXneşti 53 sălăşluiască şi să păgubească pă raele, să să zăticnească şi să să iz[go]nească acestu felii de oameni. De acumă înnainte căte prea-înnalte porunci să voru trimite la aceste dooă ţări, să fiie potrivite cu aceste şarturi şi cu previleghiurl şi obiceiurile ţărilor. Să să săvârşească toate mijloacele şi chipuri care pri-ci[nu]escu îndreptare, sporire şi bună-stare şi desevărşită răpausul lăcuitorilorii ţării ce săntii supţii acoperemîntulă Inpărăţii Mele, şi să nu să sufere vre-o faptă înpotriva pre-veleghiuriloră ce s’aă miluită ţării printr’aăastă prea-înnaltă poruncă. Pentru aăasta s’aă dată prea-înnaltă poruncă coprinză-toare ca, după firească credinţa ta şi după dreptatea, osăr-diia şi râvna ta spre mulţumirea Inpărăţii Mele ş. a.1. Iară, către acestea, prin aşăzămîntulă ce cu hotărâre prină cugetă curată s’aă făcută la Acchermen între prea-puternica Mea Inpărăţiie şi între Curtea Roşii, păzindu-să toate ponturile, aşezămîntulă (pus în loc : trahtatulă) păcii ce s’aă făcută la Bucureşti, s’aă mal întocmită şi cele de mal josă arătate, adecă : Fiindcă s’aă orânduită Domnă dintre boeril pămîntenl, este priimitu şi de prea-puternica Inpărăţiie ca de acumă înnainte alegerea Domniloră la fieşcare dintr’aceste dooă eparhii să să facă, după vechiul obiceiă ală pămîntulul, prină boeril Divanului, care boerî, cu toţii într’o chibzuire şi obştească hotărâre, alegăndă dintre boeril cel mal mari pă celă mal destoinică pentru treapta Domnii, să arate prină ar-zimagzară ală loră către prea-puternica împărăţiie pă boe-rulă celă alesă. Şi, de să va găsi cu cale şi de către Im-părăţiie aăa alegere, să va aşăza acelă alesă la Scaunulă Domnii, şi îndată să va înbrăca şi cu haină domnească. Iară, daca celă ales nu va fi plăcută prea-puternicil împărăţii pentru dăstoinice cuvinte, atunci, încredinţăndu-să pentru acele cuvinte amîndooă înpărăţiile, să să porunăască boe- 1 V. sfîrşitul ,cu recomandaţii şi făgăduieli Domnului, boierilor şi clerului, şi cu data de Gemaziîil-achir (ahîr) 1217, în Papiu, l. c., p. 315, www.dacoromanica.ro 54 «HATUL» DIN 4826 AL ŢEIUÎ-KOM VNEşif riloru de a'[a]lege pre altulă, care va fi mal cu cuviinţă. larii vremea stăpâniri Domniloră, socotindu-să dinii zioa ce s’aii aşăzatu în Scaunul Domnii, va fi, ca şi mai nainte, de şapte ani întregi, şi nu să vorii scoate mal nainte de acestii sorocii. Iară, daca, în vremea oblăduiri lorii, să va ivi vre-o vină a lorii, o va fa£-o cunoscută prea-puternica împărăţie către elciu1 rosescu, şi, dovedindu-să adevărată de către amăndooă împărăţiile, atunci numai să să scoaţă din Domnie. Şi că Domnii ce ş’aii împliniţii şapte ani al Domnii făr’ de a da cu drepţii cuvântă pricină de tare neplăcere, ori către amîndooă înpărăţiile, saii către lăcuitorî, şi vorii cere boeril divaniţl al amîndurora eparhiilor de a mal rămî-nea aceşti Domni, şi vorii dovedi că toţi lăcuitoril de obşte săntii mulţumiţi de dânşii, să să orănduiască şi pe alţi şapte ani. larii, daca, din pricină de bătrâneţe, ori de boală, sau de vre-o altă pricină, să vorii lepăda înnaintea sorocului de şapte ani, aCa lepădare făcăndu-să de către dânşii cunoscută prinii ştirea amîndurora înpărăţiilord, va fi priimită. Şi că de acumii înnainte Domnii ce după înplinirea sorocului de şapte ani, ori să vorii scoate, saii să vorii lepăda, aii a scădea din treapta Domnii, şi, petrecăndii cinstită şi cu înţelepciune, vorii fi iarăşi în rândul boeriloru, tăr’ de vre-o dregătorie şi făr’ de a să mal alege a doilea de Domnii, iară copii acestoru Domni, ori celorii scoşi, saii celoru lepădaţi, întrăndu în răndulii boeriloru, să să orănduiască în dregătorii ale pămîntulul, şi să s[ă] aleagă şi din-tr’ănşil Domni. Şi că, căndu să va întâmpla scoatere, lepădare, saii moarte Domnului, pănă să va orăndui altul, oblăduirea ţării să să încredinţeze la vechili orânduiţi dinii partea boeriloru Divanului. Şi că dăjdiile dupeste anii i orânduitele dări şi cereri ce dinu noii s’aii întocmită în urma leatului turcescă 1198®, fiindcă s’aii stricată şi aă rămasă neţinute în seamă, în lt. creşti- 1 2 1 Ambasadorul. 2 1784. www.dacoromanica.ro «HATUL» DIN 4826 AL ŢERli-RUM\NEŞTi 55 nescu 1802, prinu prea-înnaltă poruncă înpodobită cu sfăntu hatihumaiumu, de aceia cel după vremi Domni al acestoru dooă eparhii, avăndu drepţii temeiu aceiaşi prea-înnaltă poruncă (prin care s’aix întocrnitiî acele prefaceri de orăn-duell), să orănduiască dăjdiile şi cele depeste anii dări, avăndu însă Domnii mare luare aminte la săvârşirea aceştil întocmiri. Şi că Domnii să dea ascultare, atătu la cele ce li să voru provalisi1 de către elciul rosfesjc, cîtix şi la cele ce din porunca lui li să voru provalisi de către consolil roşeşti de la amândooă eparhiile, spre paza preveleghiurilor pămîntulul şi acestoru de acumix întocmite orănduell. Şi că suma beşliilor să orănduiască Domnii înpreună cu boeril Divanului după numărulix ce au foştii la lt. creştinescu 18202, şi, după ce odată să va orăndui suma lorii, să nu să mal adaoge nici jntr’unu chipu, afară numai căndu să vorii încredinţa amîndooă împărăţiile că este neapărată trebuinţă de a să adăOga. larii orănduiala şi chipulu întocmirii beş-liilorîi să să urmeze precumii să urmă înnaintea răzvrătirii la la 1820, şi bas-beşlii să si orănduiască după ohienuita orănduialâ d’innaintea trecuţii răzvrătiri, şi, atătii başbeşlii, cătu şi -beşlii, să nu fie volnici a să abate dinii slujbele la care dintru’ntăl au foştii orânduiţi i dinii datoriia orănduelil loru, saii a să întinde la trebl de ale pămîntulul, ci să fiie popriţi cu totu de una ca acasta. Şi că moşiile ce s’aii hrăpitu dinu pâmîntulu Ţăril-Ru-mîneştl, atătii dupeste Oltu, cătii şi de către Giurgiu i Brăila şi Cula, să să dea înnapol stâpîniloru. lorii; pentru care acestii ponţii alu dării înnapol a aceloru moşii să va da unii sorocii prin prea-înnalta poruncă ce are a să da către cel ce să cuvine. Şi că cel ce ş’au lăsaţii patriia lorii dinu întâmplarea ce-lorii din urmă răzvrătiri, să s[â] întoarcă făr’ de niclo po- ,1 Aduce înnainte. 2 1821, în prescripţiile chiar ale Convenţiei (în franţuzele, la Sturdza, l. Q.t p. 314 şi urm.). www.dacoromanica.ro 56 «HATUL» DIN 1826 AL ŢERIl-ROMĂNEŞTl prială, av^ndu-şl, ca şi mal nainte, dreptele lorii prevele-ghiurl i averile şi moşiile lorii. Şi că pentru bântuirile şi pagubile ce aii încercaţii amăn-dooă eparhiile dinii pricina răzvrătiri?, să dă de către prea-puternica Mea Impărăţiie apărare de dajdie de alte obişnuite dări pe doi ani, iar ii, după înplinirea acestui sorocii, să să strângă, atătă dajdiia, cătii şi cele obişnuite dări, fâr’ de vre-un adaosii, precumă s’aă întocmită (la lta 1802, prinii prea-înnaltâ poruncă, înpodobită cu sfântii hatihu-maiumă. Şi că Ţara-Rumînească şi Ţara Moldoviî, fiindcă săntu chelerurl ale prea-puternicil Inpârăţil, după ce să voră scoate cele pentru hrană şi alte trebuinCoase ce urmează după trebuinţă a să da pe totii anulii la prea-puternica In-părăţiie, i ceia ce va fi pentru trebuinţa amîndurora eparhii-lorii, lăcuitori loru au voie de la prea-puternica Inpărăţiie să să neguţătorească după a lor plăcere cu rodurile pă-mîntulul şi ale mîineloră lorii. Iaru pentru ale hrănii şi alte trebuincioase ce să cer de la aceste dooă eparhii, i pentru cumpărătoarea loru după preţulii ce să politipseşte, i pentru plata loru de către miriia înpărătească, şi pentru sarcina ce priveşte asupra boeriloru Divanului, ca să taie şi să hotărască preţulii acestoru lucruri de ale mîncăril cîndii să va ivi vre-o prigonire, să să urmeze după cele de mal nainte întocmiri căte să cuprindă în prea-înnalta poruncă ce prinii hatihumaiumă s’au daţii în lta 1802, săvărşin-du-să de acumu înnamte cu toată osărdiia. Şi că boeril a ^amîndurora eparhiiloţu să săvărşască poruncile Domnului loru, fiindă plecaţi şi supuşi înu totii chi-pulu, şi Domnii săntu popriţi de a pedepsi pă a lor boerl după a loru voinţă, numai dinu vre-o bănuială, făr’ de a fi înfiinţată şi adevărată vină; iaru, dovedindu-să vina, să să săvărşască osânda, după obiceiulu şi orăndu[ia]la pămîn-tulul. Şi că, fiindcă dinu răzvrătirea ce înu urmă s’au întâmplată la amîndooă eparhiile, s’aă pricinuită vătămare la buna orănduială a oblăduirii, datoră este Domnulă, înpreună cu www.dacoromanica.ro «HATUL» DIN -1826 AL ŢERlI-ROMĂNEŞTÎ 57 boeriî Divanului, să s[ă] osărduiască la căte privescu spre în-bunătăţirea acestoru eparhii, care stă în a lorii destoinicie *. Şi toâte acele mijloace şi chipuri ce vorii fi pentru în-bunătăţirea lorii, să să întocmească; şi făr* de prelungire să să săvărşască. larii, către acestea, pă lăngă schimbarea întocmirii ce s’aii făcuţii acumii, fiindcă s’aii hotărătii a să păzi dreptăţile şi preveleghiurile acestoru ţări întocmai după prea-înnalta poruncă ce s’aii daţii prin hatihumaiumu, adăo-găndu-să într’ănsa şi ponturile aceştil schipibărl, a noastră înpărătească voinţă este de a să înnoi într’acestaşl chipu ca dinii ltQ 12178 înnaltă poruncă; carea, înnoindu-să, s’aii scrisu şi s’aii trimişii. Iţi poruncimii darii ţie, numitule Domnii alu Ţăril-Rumî-neştl, să faci cunoscută coprinderea aceşti! prea-înnaltel porunci, de faţă cu Mitropolitu, episcopii, igumenil şi toţi boeriî şi ceilalţi lăcuitorl raele, şi, publicuindii dreptatea şi milostivirea Inpărâţii Mele, să-I încredinţezi pe toţi că, în cătă vreme, atătii boeriî, cătii şi celelalte raele din Ţara-Rumînească nu să vorii abate dinu calea dreaptă, săvărşindii datoriile supunerii şi plecăciunii, şi, supuindu-să la înnaltele porunci ce să dau, vorii fi răvărsate cu îndestulare milile şi bunătăţile în dreptele zile ale stăpânirii mele'către toate raelile şi supuşii cel slabi şi neputincioşi, şi vorii dobândi neconteniţii toate căte privescu spre alu lorii răpaosix şi odihnă. larii tu, numitule Domnii, şi cel dinii urma ta* înii cătii veţi înplini datoriile supunerii voastre şi buna cunoştinţă a inpărăteştilorii noastre către voi mari faceri de bine, şi veţi săvârşi şi veţi înplini toate câte să cerii prinii mal susii-ară-tatele înpărăteştile noastre porunci, să fiţi încredinţaţi că, de nu să va arăta vre-o greşală a voastră, dovedită şi bine cunoscută, pricinuitoare de scoaterea şi schimbarea voastre, 1 1 Despre Regulamentul Organic ce se va face („et ces mesure9 fe-ront l’objet d'un reglement general potir chaque province, Iequel sera mis inlmediatement â execution"; Sturdza, l. c,, p. 317), comunicaţia turcească se fereşte de a pomeni ceva. a 1802. www.dacoromanica.ro 58 HATUL» DIN 1826 AL ŢLIUI-HOMANHŞU nu veţi avea grijă de scoatere, şi veţi rămînea In Domniia Ţăril-RumîneştI, precumu s’au zisu. Şi, nu numai de către Inpărăţiia Noastră să voru păzi toate mal susu-arătatele ponturi ale preveleghiurilor spre liniştirea şi răpausulu ţării (care s’aii daţii încă dinii zilele prea-fericitulul strămoşului nostru Sultanii Mehmetii3, ci să va face şi toată silinţa de a nu să strămuta câtuşi de puţinii şi dinii partea marilorii miel Viziri şi slăviţi dregători al Inpărăţii Mele. Şi încă şi cel ce lăcuescii înprejuru, pă lângă Dunăre, dăncolb şi dăncoâce, mari şi mici, să nu îndrăznească a face vre-o uirmare în-potriva aceştil întocmiri ; iârii, căndii înpotrivă vor ii îndrăzni, dăndu-să de ştire, să vorii pedepsi. După ce darii vel face cunoscută cu încredinţare, tu, numitule Domnii alii Ţăril-Rumîneştl, către toţi boeril şi ceilalţi pămîntenl al ţării coprinderea aceştil înpărăteştil noastre porunci, să-I povă-ţueştî şi să le porunceşti a fi rugători napristenu pentru îndelungata viiaţă şi neclintita stare a Stăpânirii Mele, fe-rindu-te de orlcfe urmare înpotrivă. Aşa să ştii, şi fil'încre-dinţatii la semnulă Mieii celii sfântii. Scrisii la sfărşitulii sfântului Ramazanu, l,a 1242*. La 12 Octombre 1826 consulul prusian din Bucureşti arată că Grigore-Vodă Ghica e vesel, ca şi cum i s’ar fi adus la cunoştinţă învoiala ruso-turcă, care se încheia însă numai la 7 ale lunii după stilul noii. Siguranţa că s’a iscălit convenţia o avură cercurile bucureştene numai la trecerea ataşatului de ambasadă frances, marchisul de Valmy, care ducea, către sfîr-şitul lui Octombre, o copie autentică a acestui act la Paris. Acelaşi consul ştie la 26 de clausa alegerii Dpm- * E fabula privilegiilor date Ţeriî-Romăneştî de Mohammed al IV-lea ( 1687). Ea a fost născocită cu prilejul negocierilor păcii din Chiuciuc- Cainargi, cînd boierii ştiură, pe această basă „istorică", şi cu ajutorul Rusiei biruitoare, să smulgă cea d’intăiu recunoaştere de drepturi. V. Genealogia Cantacuzinilor, p. 537. 4 Jos, în dreapta: S’au procititu şi este întocmai: Răd[u]c[anu] Stol-[tii]cit, Acesta a păstrat şi alte acte. www.dacoromanica.ro • HATUL» DIN 1826 AL ŢElUI-RoSlĂNEŞli 59 nulul de către boieri şi crede că mal este una care dă voie acestuia a-şl hotărî ce reşedinţă voieşte. Solii turci cari se întorceau de la Akkerman, «murahasil», erau abia pe la sfîrşitul lui Novembre la Focşani (sq-sesc la 20); de aici trecură grăbiţi spre Constantino-pol, prin Silistra 1. Hatihumaiumul fu comunicat numai Divanului domnesc, în taină. Aceasta se făcuse acum la 24 Maiu, căci altfel nu s’ar fi discutat atunci, la Mitropolie, în trei şedinţe, dreptul lui Beglicgi-Aga, venit cu firman, de a strînge oile de mumbaiâ2. Sosise, in adevăr, la 19 ale lunii, şi la 27 el era «publicat». Consulii îl discutau în Iulie3. In Novembre Alecu Filipescu-Vulpe, Iordachi Filipescu, Ştefânică Bâlăceanu şi Alecu Vi-larâ lucrau acum la proiectul de reforme *. Influenţa consulatului rusesc ajunsese covîrşitoare, şi ea aduse scoaterea fiului mal mare al lui Ghica din dregătoria de Ban®. In ce condiţii s’a făcut «publicarea» în Bucureşti, nu ştim. In Iaşi însă, hatişeriful fu dus la mănăstirea Ga-lata. De acolo-1 iea fiul lui Ioan Sandu Sturza, beizadeaua Iorgu, cu alaiu. Domnul îl primeşte încunju-rat de boieri. Divan-Efendi, secretarul turcesc, îl ceteşte. Consulul •frances Lagan spune că impresia a fost mare («une grande sensation»), nu pentru înnoirile ce se dădeau în vileag, ci pentru că nu era vorba de înlăturarea lui Vodă, şi poftele de Domnie trebuiau deci arpînate. Acest agent diplomatic caracterisează hatul foarte bine, spuind că «nu era decît o repeţire 1 Hurmuzaki, X, pp. 378-9, 381 ; Acte şi fragmente, II, p. 719, n-le 1, 2, * Hurmuzaki, X, p. 417, no, DII. * lbid., pp. 418-20, n-le DlV-v şi anexele. * lbid., p. 431. * V. izvorul *rătat în nota următoare, pp. 348-9. www.dacoromanica.ro 60 «HATUL» DIN 1826 AL ŢEHlf-ROMĂNEŞTI a celui din 1802, cu adausul tratatului din Akkerman1»-Aici cererea de 30.000 de ol, «după moda veche» fu răspinsă, cu ajutorul consulului rusesc. 1 «Ce hatti-cherif n’etant qu’une repetition de celui dţ 1802, avec l’addition ţiu trăite d’Ackerman» M. Demetrescu, in Archiva societăţii ştiinţifice şi literare din Jaşi, VII, pp. 345, 347-8. www.dacoromanica.ro VIII. ACTE PRIVITOARE LA MOŞIA COMARNIC. (După copiile din archiva d-luî Q. Qr. Cantacuzino ) I. Cu mila lui Dumnezeu Io Mihnea Voevod şi Domn al Ţeril-RomăneştI, fiul marelui şi prea-bunulul Alexandru Voevod, dat-am Domnia Mea această poruncă a Domniei Mele boierilor Domniei Mele Banului Udrişte şi Postelnicului Staico, şi fiilor lor cîţl Dumnezeu li va dărui, ca să li fie lor satul Comarnicul, cu tot hotarul, pentru că au fost a lor veche şi dreaptă ocină de la părinţi. Iară semnele lor să se ştie, vechile hotare de spre partea Cornului, unde era mal de nainte vreme Valea-Hiarălor^pănă la Frunzu, şi pănă în Prahova, la Corn. Iară dupe aceia Udrişte Banul şi Stoica Postelnicul au avut pîră înnaintea Domniei Mele cu mănăstirea de la Mislea şi cu megieşii de la Corn, anume : Mircea, şi Albu, şi Stănciucu, şi Vlad, şi cu cetaşil lor; şi aşa grăiau aceşti de mal sus numiţi megieşi şi mănăstirea de la Mislea ca să iea el din moşia Comarnicul mal mult decit au ţinut pănă atunci şi să li să iea lor curăturile lor. Drept aceia şi Domnia Mea am căutat şi am judecat dupe dreptate şi dupe lege, cu toţi cinstiţii boerl al Domniei Mele, şi am dat Domnia Mea megiaşilor de la, Corn şi călugăraşilor de la mănăstirea Mislea lege doisprezece boieri să jure ca să treacă de vechile hotare, precum au zis el, cu cel 12 boerl, şi atunci să iea mal mult din această pomenită moşie. Iară megieşii de la Corn şi călugării de (a Mislea nu au putut să iea jurămîntul nici de cum, şi au rămas numiţii megieşi şi călugării de la Mislea de jurămînt www.dacoromanica.ro 62 ACTE PRIVITOARE LA MOŞIA COMARNIC înnaintea Domniei Mele. Deci am dat şi Domnia Mea boierilor Domniei Mele, lui Udrişte Banul şi lui Staico Postelnicul, ca să li fie lor satul Comarnic, ce s’a zis mal sus, moşie veclnică stătătoare, lor şi fiilor lor, nepoţilor şi strănepoţilor, şi de nimenea neclătită, dupe zisa Domniei Mele. Iată şi martori am pus Domnia Mea pe boierul Mitrea, Mare-Vornic, şi Ivasco, Mare-Logofât, şi Dumitru, Mare-Spătar, şi Constantin Frangopulo, Mare-Vistler, şi Radu Comisul, şi Horvat Stolnicul, şi Gonţea Păharnicul, şi Danciul, Mare-Postelnic; şi ispravnic Mitrea, Marele-Vornic. Şi am şcrîs eu, Hristodol, în Scaunul oraşului Bucureşti, luna Iunie 4, anul 7089 [—1581]. II. După luminată poruncă a Prea-înnălţatulul nostru Domn Grigorie Ghica Voevod, au avut judecată înnaintea noastră dumnealui fost Mare-Sărdariu Tănase cu Rumînil din sat din Comarnic, judeţul Prahova, anume: Stan Cojocariu Pîrcălabul, şi Stan Bleju, şi Vlad Măzgureanu, şi Burlă Cernat, pentru muntele Floreiul, de pe lîngă apa Prahovei, zicînd dumnealui Sărdarul Tănase cum că are parte în acel munte, de la boierii FilipeştI, şi că cel de mal sus numiţi săteni şi cu cetaşil lor din Comarnic nu-1 îngăduie ca să stăpînească muntele. S’au întrebat şi cel de mal sus zişi ComărnicenI, ce au să răspunză, ^i el au răspuns că acel munte Floreiul este al lor de moştenire şi că cu nedrept l-au călcat boierii FilipeştI. Am cerut Comărnicenilor cărţi doveditoare că muntele este al lor, şi nu au avut niclo carte să arăte. Iară dumnealui Tănase Sărdariul ni-au înfăţişat zapis din anul 7164 [=1655-6], a lui Dumitraşcu Căpitanul din Gherghiţa, în care scrie că au vîndut răposatului Pană Spătarul muntele Floreiul de pe lîngă apa Prahovei; ni-au mal arătat încă şi un hrisov, cu anul 7048 [ 1539-40], al răposatului Domn Radu Voevod, fiul Radului Voevod cel Mare, prin care dă în stăpînirea lui Mihnea Vistierul partea din muntele Floreiul a fraţilor lui, Radu şi Vlad. www.dacoromanica.ro ACTE PRIVITOARE LA MOŞIA COMARNIC 63 Din care cărţi s’au dovedit că oamenii din Comarnic niclo treabă nu au cu muntele Floreiul, ci că este bună dreaptă a lui Tănase Sărdariul cu părtaşii lui. Deci, după cercetarea judecaţii ce am făcut, am dat cartea noastră de judecată dumnealui Tănase Sărdariul, ca să-şi stăpînească partea sa din muntele Floreiul cu pace din partea sătenilor comarnicenî, pentru că aşa am găsit noi cu cale şi cu dreptate. Aceasta scriem. 1751, Iunie 20. Barbu Văcărescu, Mare-Ban ; C. Năsturel, Klare-Vornic; Constantin Brîncoveanu, Mare-Logofăt; Ştefan Văcărescu, Mare-Vistier. III. Adecă eu, Crăciun, dat-am credincios zapisul mieii la cinstită mina dumnealui Mihaiii Cantacuzino, Mare-Vistier, precum să se ştie că, avînd eu un munte în judeţul Prahova, ce se numeşte Gegul, şi care se hotărăşte pe de-o parte cu munţii mănăstirii Sinaia, iar, pe de alta, cu un munte al dumisale numit Stîna-Doamnel, şi, pe de altă parte, merge pănă în vadul Prahovei, şi avînd eu acum nevoie de bani, iar dumnealui protimisindu-se de a-1 cumpăra, ţ l-am vîndut dumisale pe bani gata, taleri 300, din hotar pănă în hotar, aşa precum sînt semnele puse de hotărnici. Am mal dat încă dumisale şi zapisele cele vechi, iar dumnealui mi-au dat toţi ]oaniI de mal sus zişi deplin în mîna ipea. Drept aceia am dat şi eu acest credincios zapis al mieu, ca de acum înnainte să aibă a stăpîni acest munte dumnealui şi coconii dumnealui în bună pace de către mine şi de către tof neamul mieu. Pentru că am vîndut dumisale de Ijună voia mea. Şi, pentru mai adevărată credinţă, am iscălit cu mîna mea, fiind faţa şi alţi boieri marturi, cari se vor iscăli. Iulie 7, 1752. Crăciun, copil-din-casă, adeverez. www.dacoromanica.ro ACTE PRIVITOARE tA MOŞIA COklARNlf! IV. Prin acest al mieii credincios zapis încredinţez la mîna vărului mieii Mihaiii Cantacuzino, Mare-Vistier, cum să se ştie că, avînd noi 6 munţi ce ni-au rămas riouă de la părinţii noştri, anume Zamora şi Manole Vornicul..., care se află în judeţul Prahova, şi, fiindcă aceşti munţi neîmpărţiţi i-am stăpînit pănă acum de-avalma noi cîteşl ţreî, adecă o parte am ţinut-o eu, alta văru-mieii Mihal şi alta fiii răposatului unchiu-mieu Pîrvul Cantacuzino, fost Mare-Postelnic, anume avînd eu nevoie de bani, mi-am făcut partea mea din aceşti munţi vînzătoare, şi, protimisindu-se dumnealui, şi ca rudă a mea^ m’am învoit cu dumnealui de bună-voia mea, şi i-am vîndut partea mea, adecă a treia parte, cît mi se cuvine mie din fiecare munte, pe bani gata, taleri 1B0, pe cari bani i-am şi primit deplin în mînă. Deci să aibă dumnealui să stăpînească în pace, atît de către mine, cît şi de către dellalţl veri aî miel, şi a tot rjeamulul mieii, şi dumnealui, şi coconii dumnealui cîţl Dumnezeu îl va dărui. Şi, cînd s’au făcut acest zapis, s’au aflat la această îndoială şi alţi boieri mărturie, cari se vor iscăli. Iar, pentru mal adevărată credinţă, iscălind, mi-am pus şi pecetea spre dovadă. Martie 5, 1759. (Pecetea.) Ser ban Cantacuzino, vînzător. Anastasia, soţia sa, vînzătoare. V. V. Adecă eu, Nicolae Argintoianu, fost Mare-Şetrar, împreună cu soţia mea Păuna, fiica răposatului Tănase, fost Mare-Păharnic, încredinţăm cu cartea noastră la mîna prea-iubitorulul de Dumnezeu episcop Antim, precum ca să se ştie că, avînd răposatul socru-mieu o moşie în judeţul Prahova, adecă a patra parte din Comarnic, şi cu munţii ce se numesc Floreiul, pe jumătate, care este Slomna şi Gur- www.dacoromanica.ro ACTE t>RI\ITOAUE LA MOŞIA COMARNIC 65 guiata, şi Pietricioaia, şi Smeura, şi Faţa, şi Dosul, şi Turda, şi Beleile, şi Podurile, împreună şi cu Rumînil, cît se va alege partea socru-mieu, toate acestea le-a fost pus răposatul socru-mieu zălog la Prea Sfinţia Sa, încă din anul 1751, dîndu-I şi zapisele, şi cărţile, şi şi alte hîrtil vechi ce mai avea pentru această moşie, pentru taleri 1.500, şi cu dobînda lor, cîte două la zece. Iar, după moartea lui socru-mieu, mal trecînd încă [ani] şi, neputînd eu să o scot din ză-logire, îndoindu-se banii, după depărfarea vremii, cari bani se adunau la 3.000 [de] taleri, şi nedîndu-ml mîna de-a o mai scoate, din buna noastră voinţă am vîndut-o Prea Sfinţiei Sale, lăsînd-o să-î fie stătătoare pentru aceşti bani. Iar Prea Sfinţia Sa a spart zapisul de datorie al socru-mieu. Deci să aibă Prea Sfinţia Sa a ţinea şi a stăpîni această de mai sus -zisă moşie, cu Rumînil şi cu munţii, în bună pace, din partea mea şi a tot neamului mieu; iar, dacă se va tîmplâ să se mal găsească şi alte niscareva cărţi vechi, adecă zapise, scrisori şi hrisoave a acestei moşii şi munţi, afară din cîte aii fost dat socru-mieu Prea Sfinţiei Sale, să am a le da şi pe acelea. Iar, de vor rămînea, sau la mine, sau la altcareva din neamul mieii, să rămîie tără de niclo tărie. Şi, pentru mal adevărată credinţă, ne-am iscălit amîndol, puindu-ni şi peceţile noastre spre încredinţare. Ianuar 20, anul 1762. (Pecete.) Nicolae Argintoianu, fost Mare-Şătrar. (Pecete.) Păuna Argintoianca, adeverez. VI. VI. Prin această carte carte a mea încredinţez la mîna dumnealui Mihaiii Cantacuzino, Mare-Vistier, precum să fie ştiut că, la anul 1751, imprumutînd eii pe răposatul Tănase Pâ-harnicul cu taleri 1.500, cu zapis şi cu dobîndă, pentru cari bani mi-aii fost pus zălog moşia sa de la Comarnic, din judeţul Prahova, a patra parte ce se cuvenia lui, împreună şi cu munţii, adecă Floreiul jumătate^ ce este la Slom, şi Voi \\i. 5 www.dacoromanica.ro AC'TE PRIVITOARE La MOŞIA COMARNIC! Petriceaua, şi Smeura, şi Faţa, şi Dosul, şl Turda, şi Be-leile, şi Podurile, şi, afară de aceşti munţi, şi mal sus zisa moşie a patra parte, peste hotarul Comarnicul, şi cu toate zapisele vechi şi hrisoave, şi, trecînd la mijloc ani [ ], nu mi-au dat banii. Tîmplîndu-se, apoi, să moară Tănase Pă-harnicul, au rămas banii miel neplătiţi, cari, socotindu-se pănă la moartea lui, s’au adunat, capete şi dobîndă, taleri 3.000. După aceia am mal îngăduit pe moştenitorii lui, adecă pe fie-sa, Păuna, şi pe soţul el, Nicolae Argintoianu, încă ani [ ], şi, neaVînd să-mi înnapoieze banii, mi-au lăsat munţii de mal sus zişi şi cu moşia, ca să le stăpînesc eu de-a pururea, după cum şi zapisul arată. Care moşie şi munţi făcîndu-le şi eu vînzătoare, şi protimisindu-se dumnealui Mihaiu Cantacuzino, Mare-Vistier, ca un vechiu moş-tean al munţilor din Prahova, şi părtaş şi vecin acestor moşii, m’am învoit cu dumnealui pe bani gata taleri 2.000, adecă două mii, cari bani mi i-au numărat deplin în mînă. Asemenea şi eu i-arn dat dumnealui zapisul Şetrariulul Nicolae Argintoianu şi toate cărţile şi hrisoavele vechi. Drept aceia să aibă dumnealui şi coconii dumnealui, cîţl Dumnezeu îl va dărui, să stăpînească cu pace, atît din partea mea, cît şi de către tot neamul mieii. Şi, spre mal adevărată credinţă, m’am iscălit mai jos, puindu-ml şi pecetea. S’au mal iscălit şi alţi boieri martori. Ianuar 13 (23?), 1762. (Pecetea.) Antim episcop, adeverez. Nicolae Argintoianu, mărturii. VII. VII. Din luminată poruncă a Prea-înnălţatulul nostru Domn Alexandru Scarlat Ghica Voevod, vătaful de aprod a înfăţişat înnaintea judecăţii pe Ioan unchiaşul, Petru (?) şi Neagu Buligă, şi Stoica Cojocarul, şi Radu Negroiu, vechili şi altor săteni din Comarnic, judeţul Prahova, şi am cercetat jalba ce au dat Prea-Innălţaţulul Domn, zicînd că el au un munte www.dacoromanica.ro ACTE PRIVI tOARE LA MOŞIA COMARNIC 6? de cumpărătoare de la Răuţă Braşoveanul, anume Floreiul, în acel judeţ Prahova, şi că au pierdut zapisul de cumpărătoare, iar că muntele l-au stăpînit el, vînzînd venitul lui egumenului de la mănăstirea Mărgineni, şi că, de opt ani încoace, au zis că acest munte s’aii călcat de dumnealui Vornicul Nicolae Dudescu şi de dumnealui fost Mare-Clucer Filipescu. Apoi, fiind de faţă şi dumnealui Clucerul Filipescu şi vechilul dumnealui, Vornicul Dudescu, au răspuns cum că acest munte Floreiul, împreună şi cu alţi munţi de-acolo, şi cu satul Comarnic, sînt ale dumnealor, arătîndu-ni vechilul dumnealui Vornicului şi o carte de judecată, iscălită de marii boieri şi întărită de răposatul întru fericire Domn Scarlat Ghica Voevod, prin care se dovedeşte că, această moşie şi munţii fiind fost vîndute de răposata Spătăreasa Stanca către fostul episcop Antim, în preţ de 70.000, împreună cu acea judecată, le-a răscumpărat părintele Clement Dudescul, şi o carte de alegere a acelor munţi, care se vede că din porunca domnească s’a făcut la faţa locului, fiind iscâiltă şi de Bunea, fost Logofăt de Vistierie, şi de Gheorghe Mihalache, şi Vasile, vătaf de plaiu. Cari aceşti săteni fiind fost de mal înnainte vreme clăcaşl al neamului dumnealui, înnainte de a fi iertaţi, erau volnici de a se hrăni pe zisa moşie, cari, de la o vreme, rămîind şi datori din dările lor, aii fost luat voia de la stăpînil moşiei de au vîndut venitul acelui munte, arătîndu-ni pentru aceasta dumnealui Clucerul şi diata tatălui său Grigorie Filipescu, fost Mare-Clucer, din anul 7246 [ 1737-8], prin care arată că muntele Floreiul este al dumnealor şi ca să nu mal îngăduie pe clăcaşl de a mai vinde venitul. S’aii mal văzut încă şi la mîna dumnealui Mihaiii Cantacuzino, Mare-Vis-tier, cărţi tot pentru muntele Floreiul, adecă un hrisov din anul 7048 [ I539"4°], al răposatului Domn Radu Voevod, fiul Radului Voevod cel Mare, cu care acest hrisov dă în stă-pînirea lui Mihnea Vistierul partea din muntele Floreiul a fraţilor lui, Radu şi Vlad; şi un zapis cu anul 7164 [—1655-6], al lui Dumitraşco Căpitanul din Gherghiţa, în care scrie că au vîndut răposatului Pană, Mare-Spătar, muntele Flo- www.dacoromanica.ro 6â ACTE PRlVltOVhE LA MOŞIA COMARNIC reiul de pe apa Prahovei; şi o carte de judecată cu anul 1751, din zilele răposatului tlomn Grigorie Ghica Voevod, iscălită de marii boieri, în care scrie că şi atunci s’au judecat Rumînil din satul Comarnic cu Tănase Sărdarul pentru acestaşl munte Floreiul. Şi, după cercetarea ce au făcut, văzînd cărţile de mal sus şi că sătenii n’&u avut niclo carte sâ arate, au dat muntele Floreiul în stăpînirea lui Tănase Sărdarul, ca să-l stăpînească el şi cu cetaşil lui. Au mal zis numiţii săteni cum că muntele ce cer el este altul, iar nu acela pe care îl stăpînesc boierii; însă din cartea de judecată cea din zilele răposatului Domn Grigorie Voevod, de cînd s’aii‘ judecat Tănase Sărdarul cu dînşil, se vede că pentru acest munte a tost judecata; şi atunci el nu s’au jăluit că alt munte este al lor. Şi, pentru aceia ce încă mal arătau boierii, cum că acest munte li este lor de cumpărătoare, afară de moşia cea de moştenire, se dovedeşte din zapisul vînzăril acestui munte, ce au arătat fost Mare-Vistierul, că l-aii cumpărat boierii de la alţi oameni, precum şi din nişte alte zapise ale lor, cu care aii fost vîndut venitul, după vremi, mănăstirii Mărginenii. După diata răposatului Grigorie Filipescu, fost Mare-Clucer, se dovedeşte că acest munte au fost lăsat de boieri pentru hrana acestor bamenl, fiind clăcaşl, precum nici el n’aii putut tăgădui că aii fost clăcaşl. Deci, după zapisele ce se văd la mînile boierilor, după diata Clucerului Grigorie Filipescu şi după cărţile de judecată, s’aii cunoscut că acest munte este al boierilor, şi răii se pornesc aceşti oameni, după cum s’a dovedit şi din judecăţile de mal sus. Hotărîm ca boierii să stăpînească cu bună pace muntele Floreiul. Această pricină însă s’a mal fost cercetat şi cu Marele-Vornic Dudescu şi cu Clucerul Filipescu, precum se arată din cartea de judecată ce s’a dat la mîna dumnealor, dar, pentru că în acest munte sînt patru părţi, adecă una care a fost a Stancăl Spătăresel, pe care astăzi o stăpîneşte dumnealui Vornicul Dudescu, şi o parte a dumnealui Clucerului Filipescu, care este închinată la mănăstirea Mărgi- www.dacoromanica.ro ACTE PRIVITOARE LA MOŞIA COMARNIC nenl, iar celelalte două părţi care au fost ale Păharniculul Tănase, fiindcă le stăpîneşte dumnealui Mihaiu Cantacuzino, fost Mare-Vistier, am dat la mina dumisale această carte spre dovadă, ca să fie apărat din partea clăcaşilor şi să-şi stăpînească părţile sale în bună pace. Aceasta scriem. Maiu 17, 1768. Constandin, Mare-Vornic; Pîrvu Cantacuzino, Mare-Ban; Iordache, Mare-Vistier; Radu, Mare-Vornic; Nicolae, Mare-Păharnic. VIII. Al Ungrovlahiel Grigorie adeverez. Prin acesta adevărat al mieu zapis, încredinţez la mîna Prea-Luminateî noastre Doamne Ecaterina, a Prea-Innălţa-tulul nostru Domn Alexandru Ioan Ipsilant Voevod, precum să se ştie că, avînd eu a patra parte din moşia Comarnicu, precum asemenea şi din sat a patra parte, şi încă şi din muntele Floreiul tot a patra parte, care aceste părţi fiind din vechime ale mătuşe-mi, răposata Stanca Spătăreasa, le vindea după vremi răposatului episcop Antim al Buzăului, pe cînd era egumen la mănăstirea Mărgineni. Şi, aflînd răposatul tată-mieu, a cerut protimisis, ca mal de-aproape rudă ce era cu Stanca Spătăreasa, şi prin dare de bani au răscumpărat aceste părţi, adecă din moşie, din sat şi din munţi. Pe care aceste mal sus zise părţi de a mea bună voie le-am vîndut Luminăţiei Sale, în lei 1000, adecă una mie, primind toţi banii deplin în mînă. Deci, atît Luminăţia Sa, cît şi luminatele odrasle ale Luminăţiei Sale să aibă a stăpîni cu pace din partea mea, cum şi din partea a tot neamului mieu, ca dreaptă şi bună cumpărătoare a Luminăţiei Sale. Şi, spre mal adevărată credinţă, am întărit zapisul acesta cu iscălitura mea, fiind şi alţi boieri marturl, cari şi-au pus iscăliturile. 1775, Martie 25. (Pecetea.) Nicolae Dudescu, fost Mare-Vornic, vînzător. Nicolae Ştirbeiîi, martur. Dimitrie Ghica, martur. Pană Filipescu, fost Mare-Logofăt. www.dacoromanica.ro 70 ACTE PRIVITOARE LA "MOŞIA COMARMC IX. Din luminată poruncă prea-înnălţatulul nostru Domn Alexandru Ipsilant Voevod, vătaful de aprozi au adus la judecată pe Stoica Cojocarul, şi Stroia Gogul, şi Gheorghe al Popi, şi Cîrstea Buturugă, şi Radu lui Dulamă şi cu toţi cetaşiî lor, Rumînil din satul Comarnicul, judeţul Prahova, împreună cu vechilul prea-luminatulul gheneral-maior Mihaiu Cantacuzinq şi al dumnealui Mare-Vornic Nicolae Dudescu, şi al dumnealui Mare-Logofăt Pană Filipescu, d’impreună şi cu epitropul mănăstirii Colţea, zicînd numiţii ComărniceanI cum că tpt hotarul satului Comarnicu, şi cu munţii de acolo, este moşie veche a lor, de la moşi, de la strămoşii lor, fără ca să ştie el să fi fost stăpînită vreodată de către nimeni alt, decît de neamul lor. Iar acum, pe de o parte, cere stăpînire luminatul gheneral-maior, iar, pe de alta, dumnealui Vornicul Nicolae Dudescul şi dumnealui Marele-Logofăt Pană Filipescu, precum şi mănăstirea Colţea. Şi, întrebînd noi pe numiţii săteni de au să arate cu ce dovedesc stăpînirea lor, iar ei ni-au arătat un zapis din anul 7231 [=1722-3], iscălit de Popa Voicu şi de alţi nouă săteni din Comarnic, în care zapis scrie cum că, muntele ce se numeşte Floreiul fiind zălogit la mănăstirea Mărgineni, iară el, mal avînd nevoie de bani, s’au dus la egumenul Cornelie şi au mal luat cu împrumutare încă 40 [de] taleri, şi să aibă [mănăstirea] să mal stăpînească încă cinci ani, şi apoi să rămîie muntele iarăşi al lor. Aii mai arătat el şi un alt zapis, cu anul 7236 [= 1727-8], iscălit tot de Popa Voicu din Comarnic, şi cu alţi săteni, asemenea la mîna egumenului de la Mărgineni, în care scrie că, cel mari (<îc) şi cu munţii fiind de moştenire, le lasă fiilor săi. Din această împărţeală, de şi s’a dat, se vede că a rămaS a se stăpîni satul acesta, Comarnicul, de patru stăpîni, adică de doi CantacuzinI şi de doi FilipeştI, şi anume : dumnealui Vornicul Nicolae Dudescu şi cu mănăstirea Colţea, partea Can-tacuzinilor, iar gheneralul şi dumnealui Logofătul Filipescu, partea Filipeştilor, S’a mal văzut încă şi o carte de jude- www.dacoromanica.ro ACTE PRIVITOARE LA MOŞIV COMARNIC 71 cată, cu anul r751, în care se vederează cum că, pe acea vreme stăpînindu-se partea Voichiţeî Filipeasca de Atanasie Păharnicul (care parte o stăpîneşte astăzi gheneralul), avea judecată [Voichiţa] cu oamenii din Comarnic pentru muntele Floreiul. Intrebînd dar noi pe ComărnicenI ca să arate cu ce dovezi cer el Să stăpînească acel munte, el n’au avut să arate nicîo carte sau dovadă, decit numai prin graiu ziceau că este al lor. Aşa dar boierii hotărăsc ca Comărni-cenil să nu se întinză mal mult de a mal cere stăpînire pe acel munte. S’a mal ivit apoi şi o carte de judecată a marilor boieri, cu anul 1768, în care se zice că oamenii din Comarnic s’au plîns asupra dumnealui Vornicul Dudescu şi a celorlalţi boieri stăpînl al muntelui Floreiul, zicînd că acest munte este al lor de cumpărătoare de la Răuţă Braşoveanul, şi că tot el l-au stăpînit, încît el vindeau venitul lui la mănăstirea Mărginenii; dar că de opt ani încoace-1 călcau numiţii boieri de mal sus. Şi, făcîndu-li-se şi atunci întrebare de au ei niscaiva cărţi sau dovezi, el au răspuns că le-au pierdut, şi iarăşi, dupe cărţile şi dovezile ce s’au văzut la boierii stăpînl, s’au dat muntele ca să fie supt stăpînirea lor, iar Comărniceanil să nu mal aibă niclun amestec. Asemenea s’au mal văzut şi la dumnealui Vornicul Dudescul o carte de judecată şi alta de hotărnicie, în care se arată că, atît satul Comarnicul, cît şi muntele Floreiul şi alţi munţi, sînt drepte moşii ale boierilor CantacuzinI şi Fili-peştl, şi că oamenii din Comarnic, nu numai că nu au vre-o parte în moşia Comarnic sau în munţi, dar încă se văd că au fost şi Rumînl aî numiţilor boieri de neam. S’au mal văzut încă şi la dumnealui Logofătul Filipescu o diată a răposatului tatălui său, care zice că, muntele Floreiul fiind al acestor două neamuri de boieri, el, pentru slujbele ce le făceau oamenii din Comarnic, li dedeau venitul acestui munte ca să li fie pentru hrana vitelor lor, iară nu ca să-l aibă supt stăpînirea lor de moştenire. S’au mal văzut asemenea şi la mănătirea Colţea cărţi domneşti, prin care se dă voie mănăstirii ca să iea dijmă şi clacă de la oamenii ce sînt aşe- www.dacoromanica.ro 72 A(11E PRIVITOARE LA MOŞIA CON IHMC zaţl pe partea mănăstirii din moşia Comarnic. Deci, după cărţile şi dovezile ce s’au [arătat], fiind muntele Flo-reiul zălogit la mănăstire pe soroc de 22 [de] ani, din cari trecînd ani l6, şi sătenii mal avînd iarăşi nevoie de bani, au mal luat cu împrumutare tal. 4°> şi au mal zălogit muntele încă pe patru ani, şi ca să aibă mănăstirea a mal stăpîni încă zece ani înainte, şi apoi să rămîie al lor. Şi iar au mal scos şi alt zapis, cu anul 7242-[= 1733-4], al lui Cosma, egumenul de Mărgineni, care scrie, în mîna tuturor sătenilor din Comarnic, cum că s’au învoit cu dînşil ca să fie al mănăstirii muntele Floreiul pe 14 ani, cîte 12 taleri pe fiecare an, iar, împlinindu-se sorocul acesta, să nu mal fie volnici [sătenii J a-1 vinde altcuiva decît iarăşi mănăstirii. Cari munţi se vindeau spre păşunare în acel ani. Iar acele zapise se văzură rupte şi neavînd nici-un temeiu. Apoi iarăşi i-am mai întrebat dacă mai au el alte cărţi sau dovezi şi să ni arate, şi ei au zis că au avut multe, dar că s’au fost pierdut în vremea de războiu. Am întrebat apoi şi pe boierii cari cereau stăpînire, să ni arate cu ce dovezi cer ei. Şi, mai întîiu, ni-au arătat vechilul luminatului gheneral-maior un hrisov cu anul 7048 [= 1539-40], al Radului Voevod, în care se zice ca să aibă să stăpîneasc ă Mihnea Vistierul în muntele Ploreiul partea ffăţine-său Radu şi partea frăţine-său Vlad, pentru că 1-aâ cumpărat. Au mai Scos şi un alt hrisov, cu anul 7089 [= 1580-1], al Mihnii Voevod, în care se zice că să stăpînească Udrişte Banul şi Staico Postelnicul satul Comarnic, cu tot hotarul lui, pentru că li este lor moşie veche de la strămoşi. Şi iar au mal scos un hrisov al lui Mateiu Voevod Basarabă, cu anul 7151 [= 1642-3], care zice că să aibă să stăpînească Pană, fost al doilea Postelnic, fiul Stolnicului Dumitraşcu Filipescu, toată partea de moşie din satul Comarnic, şi cu Rumînii cîţl se vor alege partea moaşei lor Ilincăl. Şi iar au mal scos şi alt hrisov, cu anul 7158 [= 1649-50], tot al lui Mateiu Voevod Basarabă, în care scrie că Dumitraşcu Stolnicul Filipescul şi cu fiul său Pană Logofătul au cumpărat de la jupănesa Ilinca a patra parte www.dacoromanica.ro ACTE PRIVITOARE LA MOŞIA COMARNIC 73 din Comarnic, cu Rumîniî şi cu tot venitul cît se va alege, în preţ de 200 de galbeni, şi că aceasta este afară de altă a patra parte, tot din Comarnic, împreună cu Rumîniî şi cu venitul cît se va alege, partea pe care o ţin numiţii boieri de la strămoşii lor. Au mal scos apoi şi un catastih din anul 7176 L= 1667-8J, care catastih pe fiecare faţă de foaie se vede iscălit şi pecetluit de Doamna Elena Cantacuzino şi de cel ■cinci fii ai săi, anume : DrăghicI, Şerban, Mihail, Mateiu şi Gheorghe Cantacuzino, în care catastih arată împărţeala casei sale, şi zice că satul Comarnicul, cu vecinii 262, şi satul Breaza şi Secăriile cu vecinii, [cum s’a] văzut la mînile boierilor stăpînl, se vederează că sînt 236 de ani de cînd merge stăpînirea din neam în neam în aceste două neamurf de boieri. Iară.oamenil din Comarnic se vede' cum că el, nu numai că nu au vre-o parte în moşia Co-rrtarnic sau în munţi, dar că aii fost încă şi clăcaşl la neamurile pomeniţilor boerl pînă în zilele lui Constantin Voe-vod Mavrocordat, cînd atunci s’au dat voie de a se răscumpăra Rumîniî, şi, de şi s’au răscumpărat el, se vede însă că şbaâ răscumpărat numai capetele lor şi pe ale copiilor lor, iar nu şi moşia. Şi mal ales că nici se vede vre-o carte ca să fi avut el vre-odată parte în această moşie Comarnicu şi în munţi, decît acele zapise ce s’au arătat dintru întîiiî; care, cu toate acestea, fiind iscălite (?) de dînşil, nu pot se albă niclo dovadă sau mărturie vrednică de credinţă; şi, chiar de ar fi şi avut, iarăşi se dovedeşte, din diata răposatului tatălui dumnealui Vornicului Filipescu, care zice că, pentru slujbele lor, se lasă de către boieri aceşti munţi pentru păşunea vitelor lor, nu însă ca să aibă şi stăpînire. Drept aceia s’a hotărît de judecată ca să stăpînească numiţii boieri şi pomenita mănăstire în pace şi nesupăraţi de către oamnil din Comarnic, atît părţile ce le aă în Comarnic, cît şi ale munţilor ce ţin fiecare. 1776, Fevruarie 13. (Iscăliţi:) Grigorie al Ungrovlahiel; Dimitrie Ghica, Mare-Ban; Nicolae Ştirbeiu, Mare-Vornic ; Badea Ştirbeiu, Mare- www.dacoromanica.ro 74 ACTE PRIVITOARE LA MOŞIA COMARNIC Vornic; Radu Văcărescu, fost Mare-Vornic ; Ioan Iulian6, Mare-Logofăt; Ştefan Pîrscoveanu, fost Mare-Logofăt ■, Ia-nache Văcărescu, Mare-Vistier. X. Adecă noî, săţeniî din satul Comarnicu, din judeţul Prahova, dăm acest zapis al nostru la cinstita mină dumnealui Mare-Vistieriu Ianache Văcărescu, precum să fie ştiut că, apucîndu-ne pe noî ca să facem clacă şi dijmă pe moşia Comarnicul, carş este domnească, cumpărată, iară noi pricinuind că avem parte de moşie în Comarnic, şi că sîntem şi moşneni, iară nu lăcuitorl acolo, nu am dat nici clacă, nici dijmă. Pentru care apucîndu-ne dumnealui ca să se judece cu noi, ne-am rugat de jii-aîi dat soroc, ca pînă la Crăciun să avem să aducem hrisoavele, zapisele şi cărţile ce vom avea. Iară pînă atunci să nu avem niclo supărare, nici pentru adeturile moşiei. Şi atunci, aducînd cărţile noastre, să ne judecăm, şi, de vom avea drept, să avem să luăm moşia supt stăpînirea noastră. Iar, de nu vom avea, să plătim dijma şi claca, şi toate avaeturile moşiei cîte vor fi. Dacă însă nu ne vom afla la mal sus zisul soroc ca să ne judecăm, să fie bună stăpînirea dumisale, şi să avem să împlinim toate avaeturile moşiei ca nişte lăcuitorl ce sîntem acolo, iar nu şi moşneni. Şi pentru credinţă ni-am pus numele şi degetele noastre spre dovadă. 1776, Noemvrie 10. Stoica Cojocaru adeverez; Gheorghe Cioncu, Mihaiu Petecilă, Stoica Ceauşul, Petre Băcanu, Mihaiu Botoriţă, Drăguş Olteanu, Gheorghe Juruliţă, Burlă Cernat, Cos-tantin Buldumă, Tudor Toader. • Şi am scris eă, Petre Logofătul, cu povaţa lor, şi martur. XI. Anaforâ. Io Alexandru Ioan Ipsilant Voevod şi Domn a toată ţara Ungrovlahieî, dăm slugii Domniei Noastre lui Dumitru www.dacoromanica.ro ACTE PRIVITOARE LA MOŞIA COMARNIC 75 Ceauşul al Divanului să meargă şi, precum mal jos scrie, să urmeze. (Pecetea domnească.) I777j Ianuarie 28. Prea-înnălţate Doamne, Sătenii din Comarnic, judeţul Prahova, cari locuiesc pe a patra parte a moşiei ce este dreaptă cumpărătoare şi stă-pînire a luminatei Case a înălţimii Tale, nu au urmat de a face clacă, după obiceiul ţării, precum nici de a da cuvenita dijma lor, pricinuind cum că acea parte din moşie este a lor, şi că rău a vîndut gheneralul1 Cantacuzino. Pentru care, cu toate că ştiu că gheneralul Cantacuzino, pînă a nu vinde această moşie, precum şi altele, mal întîiu a cercetat toate pricinile pe care le avea cu aceşti oameni, prin vechilul ce au fost trimes la Divan, Costantin Nenciulescu, fost al 2-lea Logofăt a, şi, după Dechemvrie 14. Al Ungrovlahieî Grigorie, Al Mirelor Filaret, martur. Nicolae Dudescul, Mare-Ban, martur; Nicolae Brînco-veanul, Mare-Vornic; Badea Ştirbeiu, Mare-Vornic, martur ţ Ştefan Prîscoveanu, Mare-Logofăt, martur; Scarlat, Mare-Logofăt, martur. www.dacoromanica.ro IX. ACTE PRIVITOARE LA MOŞIA BREAZA (După copiile din archiva d-luî O. Or. Cantacuzino.) I. Milostiiu bojiiu Ioan Nicolae Alexandru Voevod i gospodar zemle ungrovlahiscoi dat-am "Domnia Mea această carte a Domniei Mele cinstitului şi credinciosului boierului Domniei Mele Iordache Creţulescu, Vel Logofăt, ca să fie volnic de să aibă a ţinea şi a stăpîni toată partea de moşie din satul Breaza, din judeţul Prahovei, cită ar fi a lui Gheorghe Cantacozîno beizadea, feciorul răposatului Şerban Voevod, şi cu Rumînil, şi cu muntele, şi cu tot venitul de pretutindenea. Pentru că, avînd la acest sat, Breaza, părţi de moşie şi Gheorghe Cantacozino beizadea şi Toma Spătarul 1, apoi, făcîndu-se el haini şi hicleanl de către puternica împărăţie, s’au dat din porunca împărăţiei toate satele şi moşiile lor pre seama domnească. Deci şi Domnia Mea încă am socotit de am dăruit prş cinstitul şi credincios boierul Domniei Mele Iordache Creţulescu, Vel Logofăt, cu acest sat Breaza, întăiu cu partea Tomel Spătarul, după cum arată într’altă carte a Domniei Mele ce am făcut la mînă, iar acum i-am dăruit şi partea lui Gheorghie Cantacozino beizadea, cîtă s’ar afla toată, ca să fie de ajutorul casei dumisale pentru dreapta şi credincioasa slujbă ce slujesc Domniei şi ţării. întărind cu această carte a Domniei Mele ca să fie şi să stăpînească cu bună pace, neclintit de către nimeni, adeverindu-o şi cu cinstiţii dregătorii Divanului www.dacoromanica.ro XC'T^ PRIVITOARE LA MOŞIA BREAZA Ai Domniei Mele: jupan Radul Popescu, Vel Vornic, i jupan Iordache Creţulescu, Vel Logofăt, i jupan Dumitrache Ra-madan, Vel Spătar, i jupan Grigorie Halipinschi1, Vel Vistier, i jupan Manolache, Vel Clucer, i jupan Ianache Stamo, Vel Postelnic, i jupan Niculae Roset, Vel Păharnic, i jupan Mateiu Creţulescu, Vel Stolnic, i Costandin Băleanul, Vel Comis, i Panaiot, Vel Sluger, i Grigorie Greceanul, Vel Spătar, i Barbul Mereşanul, Vel Pitar; şi ispravnic Costandin Văcărescul, Vel Logofăt. Şi s’a scris de Grigorie Logofătul Conţescul, biv treti Vistier. In Bucureşti, mesiţa Ghenarie 24, leat 7228 [=. 1720]. Io Nicolae Voevod. (Pecetea domnească.) Costandin Văcărescul, Vel Logofăt, procit. II. Copie scoasă întocmai după cartea Ancuţi Filipeaschi, ce adeverează pentru partea de moşia Breaza a soră-si răposatei Maricăl Filipeaschi, ce a lăsat danie sfintei mănăstiri Mărgineni. Adeverez printr’această carte a noastră la stînta mănăstire Mărgineni, pentru partea de moşie Breaza, fără Rumînl, a răposatei soră-mi, Maricăl Filipeasca, că a dat-o danie sfintei mănăstiri Mărgineni, şi adeverim şi noi cu iscălitura, întărindu-se şi cu multe mărturii vrednice de credinţă. Leat 7251 [= 1743], Fevruarie 20. Ancuţa Filipeasca, Ioachim arhimandritul Mărgineanul, adeverez ; Pîrvu Cantacuzino, biv Vel Serdar, martur. III. Dat-am cartea noastră de adeverinţă Sfinţiei Sale părintelui egumen de la Mărgineni, chir Antim, pentru că, adu-cîndu-ni o luminată carte a Măriei Sale lui Vodă Manea 1 Halepliiţl, din Halep. Voi. \xi. 6 www.dacoromanica.ro AdTE PRIVITOARE LA MOŞIA BREaEX i Dragomir de la Breaza, ce se numesc pe poreclea lor Mrejnicî(P), pentru 2 roate de moară ce au fost ale lor şi ale altor do! tovarăşi al lor, care această moară cu 2 roate la alegerea şi hotărnicia moşiei, fiindcă aii căzut pe moşia sfintei mănăstiri Mărgineni de la Breaza, care a cumpărat-o de la dumnealui Costandin Filipescu, biv Vel Vistier, şi. găsind această moară zălogită de acel doi tpvarăşl al lor la alţii, li-a întors banii Sfinţia Sa acelora, şi a rămas moara jumătate pe seama mănăstirii, şi jumătate pe seama Mani şi a lui Dragomir, şi, aducîndu-ne această luminată carte a Mării Sale lui Vodă ca să li întoarcă egumenul banii şi pe partea lor, şi moara să o preţuiască meşter morar, starea ce va fi fost cînd a cumpărat egumenul moşia, şi să li împlinim banii ce li va face pe partea lor, am chemat trei morari, fiind şi noi faţă, şi au preţuit moara, fiind toate lemnele vechi, şi înveliş[ul] cu toate hiarăle şi pietrile, şi toate cîte sînt ale morii, cu cheltuiala zăgazului, că face talere 63 ; şi talere 41a dat Sfinţia Sa mal nainte lor, iar talere 22 am hotărît să aibă a li mal da după preţuireă morii ce s’a făcut, după cum este luminata porunca Mării Sale lui Vodă, şi să stăpînească Sfinţia Sa părintele egumen moara cu bună pace. Aceasta scriem. Fevruarie 28, leat 7257 [= 1748-9]. Mateiu Cantacuzino, Vel Serdar. IV. IV. Dat-am credincios zapisul mieii la mîna dumnealui Ni-colae biv Vel Păharnic precum să se ştie că, fiindu-I datoare răposata muma mea cu zapis ot leat 1756, Aprilie 3, capete talere doă sute cincizeci i dobînda lor, talere doă sute cincizeci, ce se fac peste tot talere cinci sute, care bani neavînd eu ca să-I plătesc cu bani gata, după datoria ce ara ca un clironom ce sînt, m’am aşezat cu dumnealui de i-am dat moşia Breaza ot sud Prahova, ce se hotăreşte cu moşia sfintei mănăstiri Mărgineni i cu moşia dumnealui Toma Creţulescu, biv Vel Ban, ce se numeşte iarăşi Breaza, www.dacoromanica.ro ACTE PRIVITOARE LA MOŞIA RREA/.A 83 drept talere şase sute cincizeci, cu cari bani plătindu-se datoria răposatei maicăl, ce se cuprinde mal sus, am luat şi în mîna mea, bani gata, talere una sută şi cincizeci. Care, această moşie, măcar că a fost a răposatului părintelui mieii, dar, fiindcă, cum mi s’a dat, atît moşia aceasta, cît şi altele, din luminatul Divan al Măriei Sale Domnului nostru Io Alexandru Ipsilant Voevod, cu carte de judecată, spre împlinirea zestrilor mumii mele, ci dar de acum numita moşie, dinpreună cu satul i cu cîrciumile ce se află pe dînsa, să o stăpînească dumnealui Păhamicul Nicolache şi coconii dumnealui, cu pace de către mine şi de către tot neamul mieii, după cum au stăpînit-o şi părinţii miel, fiindu-I dumnealui moşie ohamnică şi stătătoare. A căriea moşie za-pisele cele vechi fiindcă s’aiî răpus, nu s’aiî dat dumnealui Păharniculul Nicolache. Şi, pentru mai adevărată credinţă, m’am iscălit, şi mi-am pus şi pecetea, iscălindu-se şi alţi boieri martori, ca să se crează. Anul 1775, Aprilie I. (Pecetea.) Nicolae Păharnic, adeverez. Nicolae Dudescul, Vel Vornic, martur. V. Adecă eu, Ivan Moraru ot satul Breaza, încredinţez prin-tr’acest zapis al mieii spre a fi ştiut că, avînd, pe această moşie Breaza dintr’acest judeţ Prahova, o dărstă cu o roată, după învoirea ce am fost avut cu stăpînil moşii, cînd le-am fost făcut întăiu, am stăpînit-o pînâ acum. Dar, fiindcă acum s’a cumpărat această moşie Breaza de Măria Sa PreaLuminata Doamna Luxandra Hangeri, am vîndut-o Mării Sale această dîrstă în drept talere cincizeci, cu bună voia mea şi nesilit de nimenea, care bani i-am primit toţi deplin în mîna mea, prin dumnealor boieri ispravnici al judeţului. Şi, spre încredinţare, am dat acest zapis în care ne-am iscălit mal jos, şi mi-am pus şi degetul la numele mieii în loc de pecetie. I799> Ghenarie 17. www.dacoromanica.ro 84 ACTE PRIVITOARE LA MOŞIA BREAZA Eu, Ivan Moraru ot Breaza, vînzător, adeverez. Popa Stoica ot Breaza, martor; Ioniţă Jelea, martur; Mihalache, proin vătaf, martur; Costandin Pîrvu, martur: ...\La.pv.po. Trecut în condica judeţului. Dumitrache Condicarul. Sud. Prahova. Viind şi înnaintea noastră, ni arată că de a lui bună voie a vîndut dîrsta la Măria Sa Doamna, pe care şi-a primit şi toţi deplin banii, după coprinderea zapisulul acesta ; pentru care l-am adeverit şi noi cu iscăliturile acestea. 99, Ghenarie 26. [Iscăliturile ispravnicilor.] www.dacoromanica.ro X. CARTEA PATRIARHALĂ PENTRU SINAIA, în culegerea sa de acte cu privire la proprietăţile Eforiei Spitalelor Civile d. Al. Gălăşescu a dat o traducere a cărţii patriarhale pentru Sinaia. Aflînd vechea traducere îptre copiile de documente ale d-lul G. Gr, Cantacuzino, o credem, ca fiind mult superioară, vrednică de a fi cunoscută : Gavriil, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Romel-Nouă şi a Toată Lumea Pfitriarh. Nefiind lucrurile vremilor pururea tocmite şi aşezate în-tr’o stare, ci, Cînd într’un fel, cînd într’altul, iar alte ori schimbîndu-se şi prefăcîndu-se, priimind multe felurî de primejdii după curgerea vremilor, socotit-au cel cu întreagă înţelepciune, judecind lucrurile, să întemeieze şi să întărească lucrurile lor cele de Dumnezeu şi supt adevărată unire să le tocmească, şi, mal vîrtos, dumnezeieşti şi sfinte fiind lăcaşuri, a le aduce supt chiverniseala şi stăpînirea Măririi Noastre, adecă stîntulul patriarşesc, apostolesc şi de toată lumea Scaunului, ca să se învredniceze de a lui bună chiverniseală şi iubită slobozenie, după al său canonicesc Qbiceiu, care a noastră Biserică cea Mare a lui Hristos -au cîştigat a dărui lor lucruri ca acestea, slobozenia fără niclo dare, ca, de toată lumea ferindu-se şi păzindu-se, întru mal multă sporire să adauge,—că, într’alt fel, neîmbogăţindu-se cu acest fel de chiverniseală şi purtare de grijă, ci Supuindu-se www.dacoromanica.ro 86 CAHTFA PATIUARHAL& I’ENTHU SINAIA supt stricăciune, vor cădea, şi întru nimic vor rămînfea. Deci şi cel ce au ostenit întru acele bune fapte, niclijn folos nu vor aveâ. Drept aceia şi prea-cinstitul şi de tot bunul neam Spătarul cel M^re al luminoasei Domnii Ţeriî-Rumăneştî, chirio Mihail Cantacuzino, al Cumpătării Noastre iubit fiu duhovnicesc, întîmpînmd pre rfoî, în Odriiu fiind, ni-au povestit, prin mijlocul soborului, cum că, din dumnezeiască rîvnă, au ridicat din temelie, în Ţara-Rumănească, pentru spă-senia sufletului dumnealui şi pomenire neîncetată lttl, părinţilor dumnealui, o. stîntă şi cinstită mănăstire ce se numeşte a Prea-Sfinteî Stăpînel Noastre de Dumnezeu Născătoarei, în muntele de acolo ce se chiamă Bucegiu, pe margenea rîuluî Prahova, pre care şi Sinaia o au numit-o, bine facînd, îndemnîndu-se de multă dragoste şi cucernicie lui ce avea către sfîntul şi de Dumnezeu umblatul muntele Sinal. Şi, poftind a nu fi numai zidirea zingură, ci şi bine să-I facă el, şi chivernisirea el cu înţelepciune socotindu-o, gră-bindu-se, au întărit-o cu cărţi domneşti şi cu luminoase hrisoave, a prea-luminatuluî şi prea-înnălţatuluî şi de Dumnezeu temător şi oblăduitorulul Domn Io Costandin Basarab Voevod a toată Ţara-Rumănească, fiul Cumpătării Noastre, cel dupre Stîntul Duh iubit,— purtînd grijă pentru această cinstită mănăstire, precum Dumnezeu iubeşte, şi cu multe dumnezeieşti daruri şi bogate dăruiele împodobindu-o pre ea, a fi de tot slobodă şi fără de niclo dajdie, precum şi luminoasele cărţi aceleaşi domneşti cu de-amăruntul scriu, încă acest boier, ce s’aiî zis mal sus,‘au zidit, precum au zis, si alt monidrion t, şi biserică, ce se numeşte a Sfinţilor Ierarhi, în Bucureşti, ce se chiamă Colţea, — iar pentru spă-senia sufletului şi de pomenire neîncetată. Deci, pentru aceste cinstite mănăstiri au învrednicit şi pre Cumpătul Nostru a le dărui pre ele cu cîtă cucernicie s’ar cădea şi bisericească cinste, iar de către Biserică a le adeveri la slobozirea fără de niclo dajdie pănă în veci. Drept I I Mafiăstipară, www.dacoromanica.ro ■CARTE* PATRIARHALA PENTRU SINAIA 87 aceia, cererea lui cu dragoste primind, bună fiind, şi plăcută, şi spre bun gînd căutînd, scriem cu putqrea şi cu stăpînirea Duhului Sfînt şi adeverim prin mijlocul soborului, d’inpreună cu prea-sfinţiţil şi prea-cinstiţil arhierei ce se află cu noi, celor întru Duhul Sfînt iubiţilur fraţi şi împreună-slujitorl, ca sfînta şi cinstita mănăstire ce s’au zis, a Prea-Sfintel Stăpînel Noastre de Dumnezeu Născătoarei, ce se chiamă Sinaia, care se află în muntele Bucegilor, lîngă rîul Prahovei, precum scrie ale el domneşti şi prea-luminoase cărţi, aşijderea şi cealaltă din Bucureşti monidrie şi biserică, a Sfinţilor Celor Trel-IerarhI, care s’au zidit din temelie, precum s’au zis, de la cela ce s’au zis boierul Marşle-Spătar chiriu Mihail Cantacuzino, d’impreună cu toate ale lor cîştigurl şi moşii cîte s’au dat lor, atît de moşii stătătoare, cît şi din dobitoace pornitoare, care acum vor fi, şi după aceia cu mila lui Dumnezeu se vor face şi se vor adaoge, să fie şi să se numească, şi de către toţi să se cunoască slobode, fără dajdie şi nesupuse, şi de către tot obrazul necălcate, pănă in vecii vecilor. Nimulul nimica să nu fie datoare a da niclun ban mic, nici Mitropolitului celui de pe loc, nici altcuiva; destul numai arhiereului celui de pe loc să-l pomenească după canonicescul obiceiu, iar altcuiva să nu ceară nici de cum, avînd tărirea şi puterea, şi de către a iioastra Marea lui Hristos Biserică scrierile cele domneşti, care s’au dat sfintei mănăstiri Sinaia, întru lucrare nemişcată şi neprefăcută. Iar cine dintr’aceste toate, sau oblăduitor, sau arhiereu, sau boier, sau cu stăpînire, sau alt cineva, mic sau mare, ar îndrăzni, ori în ce fel de chip, să răzvrătească şi să clătească slobozirea cea fără de dajdie a sfintelor mănăstiri ce s’au zis mal sus, şi va ispiti pre ele ori în ce fel şi le va supăra, sau, din cele toate cîte scriu cărţile domneşti pentru ele, pănă la o simcea le va călca, şi va strica ceva şi va păgubi mănăstirile acestea, cu gînd lăcomesc şi cu mînă iubitoare de răpire, împotriva lui Dumnezeu luptîndu-se, afurisit să fie de la Domnul Dumnezeu Atotţiitorul, şi blestemat, şi neiertat, şi întreg după moarte, în veci, să fie supt blestemul părinţilor celor sobor- www.dacoromanica.ro 88 CARTEA PATRIARHALĂ PENTRU SINAIA niceştî, şi vinovat focului celui veşnic. Drept aceia, întru adeverinţa acestei sloboziri a sfintelor acestor lăcaşuri, s’au scris şi s’au dat lor şi acest patriarşesc, sobornicesc şi adevărată scrisoare în membrană1, adecă în cojnecă, scrisă. 1702, Octomvriu 18. (Iscăliţi:) Gavriil, arhiepiscopul Romei cei Nouă şi a Toată Lumea patriarh, împreună cu doisprezece episcopl sobornicl. • • Pergamciiţ www.dacoromanica.ro XI. CEA MAI VECHE TIPĂRITURA GRECEASCA DIN ŢARA-ROMANEASCA. La 1714 un Grec cărturar, care era foarte bine lămurit cu privire la cultura contemporană a veacului său, pe care-1 apără de învinuirea Apusului că ar fi decăzut şi sălbătăcit, Helladius, scrie, în Stalus prae-sens Ecclesiae graecae (fără loc de tipărire), un capitol întreg1 despre tipografiile greceşti din Ţara-Romănească. El arată cum, tiparul elenic neputînd să rămîie, după darnicul VasileWodă; în Moldova8, «Patriarhii Grecilor şi alţi MitropoliţI şi oameni învăţaţi, cari aveau o deosebită grijă de ţara lor», s’au îndreptat la tlomnul Ţeril-RomăneştI, cerînd ocrotirea lui. Şerban-Vodă Can-tacuzino stăpîniâ pe atunci în Bucureşti: Helladius însuşi o spune, el care i-a văzut adesea şi chipul, «icoana regală, plină de măreţie», în mănăstirea Cotrocenilor, în care a avut deci prilejul să fie adăpostit între călugării greci, aşezaţi de acest ctitor al lăcaşului. Dar se pomeneşte şi altă părere: acela către care s’ar fi ridicat rugăciunea pribegilor doritori de a răspîndi cărţi în limba lor, ar fi fost «tatăl acestuia», deci Constantin Postelnicul Cantacuzino. Şi eruditul grec adauge că această părere i se pare «mal probabilă». 1 AI Il-Iea, p. 10 şi urm. a Acolo s’a tipărit numai „Tomosul" din 1642 al Patriarhului Partenie; v. Bianu şi Hqdoş, Bibliografia romină veche, I, pp. 119, 535-6. www.dacoromanica.ro 90 CEA MAI AECIIE TII'AlimiIU (.RECEASCA DIN ŢARA-ROMAISEASCX Această tipăritură d’intăiu, cantacuzinească, e iMar-cada, în versuri politice», adecă populare, în graiîî vulgar , «care cuprinde o povestire, în ce chip fata unui Evreu foarte bogat, Marcada, ajunse a iubi pe un tînăr Grec, de care fiind răpită, ea fugi în Ţara-Romănească, şi aici, după ce s’a botezat, s’a şi măritat cu el». I se pare acestui om învăţat că această carţe «e împodobită foarte elegant cu agrementele limbii si versurilor şi istoriei însăşi, pentru a nu mai vorbi de dragostea cuvioasă şi plină de cuviinţă ce se arată acolo, cp care prilej se expun in chip minunat şi prostiile şi năravurile Evreilor». Ca a doua publicaţie se înseamnă «Isprăvile lui Mihai Viteazul»l. 1 „Caput II. De Typoyraphia in Walachia et de libris ibi impressis. Hisce ita male quamvis succedentibus, nunquam tamen Oraecorum Patriar-chae aliique Metropolitae ac erudiţi ho nines, quibus maxima Patriae cura est, tot periclis absterriti, quietem agere voluerunt, quin alia excogitarent atque invenirent remedia, quibus hanc librorum inopiam s Jblevare valerent. Ad Principem itaque Walachiae se contulerunt, suppliciter obsecrantes, ut, quia in Moidavia magnis periculis exposita res liaud feliciter successerit, huic negotio tutelam patrociniumque suum benigne concedere vellet. Primus qui hoc annuit Oraecis Princeps, Serbanus- Boebodas (cuius imag nem re-giam plane maiestatem prae se ferentem in Monasterio splendidissimo, Cotrucianj, a se aedificato, non procul a Bucureşti, mihi saepius videre contigit) fuit, ut arbitror, sed aiii patrera iain huius, quod magis credibile est, fuisse constanier affirmant; sub cuius auspicii», Mercada edita est, versibus politicis; qui historiam quandam comprehendit, quo pacto ditis-simi Iudaei filia, Mercada dicta, ad amorem cuiusdam graeci iuvenis p:r-venerit, a quo arrepta Walachiam aufugit, ibique post sacrum susceptum fontem uxor eius facta est. Liber sane & ţinguae & versuum & historiae leporibus elegantissime adornatus, ut nihil dicam de pio modestoque inihi comprehenso amore, qua occasione etiam Iudaeorum stultitiae & tnores mirifice exponuntur. Post hune alius ligata oratione prodiit, qui Michael-Bees vocatur, qui princeps ante seculum & plures forte annos eximiis & heroicis vlrtutibus conspicuus, ita Turcas pessundedit, ut elus memoria hodieque inter ipsos immortalis maneat, atque Pontem Hadrianopoli ab ipso exstruc-tum, quem Turci Michaîbei Kypriisy vocant Sultani Turcarum nunquam irigrediantur, causam praetexentes frivolam quoniam a christiano esset ex-structus, quasi vero non innumeros pontes a christianis olim conditos saepe Turcarum Imperatores calcaverint. Comprehendit igitur hic liber istius principis virtutes atque gesta ; in cuius calce descriptio omnium vitiorum & virtutum, etiam politicis versibus, ad usum Serbani Boebddae exstat." www.dacoromanica.ro CEA MAI 'VECHE TU’ĂRITlhlt GRECEASCĂ DIN ŢARA-llOMANEASCă 91 E vorba de cărticica în care se cuprinde poema lut Stavrinos despre «.Vitejiile luî Mihal-Vodă» şi cronica dată ca urmare de Matei Mitropolîtvil Mirelor 1. O semnala Eug. Predescu în «Magazinul istoric», I, după o broşură veneţiană din 1742: de atunci Gh. Dem. Teodorescu şi acum în urmă d. D. Russo * au dat bibliografia ediţiilor acestei scrieri foarte populare şi întrebuinţate anume cu scopul de a ridica pe Greci împotriva stăpîniril otomane. E interesant locul unde s’a retipărit Povestea lui Mihalţ In Veneţia trăiau o sumă de EpiroţI cari păstrau mal strînse, şi după întoarcerea acasă, legăturile cu Creştinătatea apuseană şi aveau o mal vie cunoş-tiinţă de chemarea naţiei lor. Era firesc deci ca în acest centru grecesc de lîngă bogata biserică a Sf. Gheorghe, în cimitirul căreia dormiau şi Zotu Tzi-garas, ginerele lui Petru-Vodă Şchiopul şi Apostolo fratele său, editorul Cronicei lui Ieroteiu de Monem-basia, contemporan cu Matei al Mirelor,*să se fi împrospătat prin noua tipăritură amintirea faptelor lui Mihal, cîntate de un Grec, care dădea şi «palicarilor» un rost în lupta desrobitoare de la Călugărenl. Dar putem lămuri şi mal bine chestia retipăririi broşurii despre Mihalţ pentru a trece apoi, pe basa resulţaţelor cîştigate, la cîntecul «Marcadel fetei de Evreu». Ediţia din 1785, apărută tot la Veneţia, nu e decît reproducerea celor din 1768 şi 1742, care sînt precedate de broşurile din 1710, 1683 şi 1672. Toafe se deschid cu prefaţa lămuritoare, foarte călduroasă pentru Mihal, a.imul «Neofit ieromonahul». Papiu propunea 1 2 3 1 Papiu, I, p. 279 şi urm. 2 în 'EMnivo|ivv5|i(!)v al luî Spiridon Lambros, pe 1910. Cf. şi Studii şi critice, Bucureşti, 4910. Traducerea romanească a luî Stavrinos a fost refăcută şi reeditată de tipografia „Neamul Romanesc". 8 P. ?77. www.dacoromanica.ro 92 CEA MAI VECHE TIPĂRITURĂ GRECEASCA DIN ŢARA-ROMANEASCA să se vadă în el Neofit din Morfea, Cavsocalivitul, dascăl şi scriitor (pănă la 1788), care a publicat în 1761 un cunoscut, prea cunoscut Comentariu la Gramatica lui Teodor Gaza *, apoi o Slujbă a Sfinţilor Varvara şi So-fronie, apărută la Leipzig în 1755; cl a dat şi forma românească lucrării de polemică teologică «Praştia» 1 2 * * *. Un alt Neofit era un cleric foarte bine privit la Curte, dăruit de Doamne şi de jupănesele boierilor celor mari din BucuroştI; la începutul anului 1765, Daniil, Mitropolitul Brăilei, căpătă pentru el «tomosul» patriarhal şi beratul împărătesc pentru a fi aşezat ca episcop al Scaunului, din nou întemeiat astfel pentru dînsul, al Hotinulul. Pe Neofit această înnaintare îl costa pănă atunci cinci pungi şi jumătate şi, fiind vorba de alte plăţi şi de multe primejdii, el se hotărî să părăsească această situaţie. Peste doi ani era preotul Companiei greceşti din Sibiiu. Acolo trăi mulţi ani acest «Ned'fDToc apy:vo[uxo<;», care-şi făcea testamentul la io Maiu 1797 8. S’ar crede şi am afirmat-o cîndva că acest Neofit a făcut prefaţa la povestirea despre Mihal şi urmaşii lui în Scaunul muntean. Dar ea se află şi In ediţia întiiu, aşa îneît trebuie să ne oprim asupra unul Neofit care trăia atunci, la 1672. Şi acesta era însă un Grec de la noi, şi un cunoscător de lucrurile de peste munţi. Şi iată din ce se vede aceasta; vorbind despre moartea lui Mihal la Turda, el adauge că locul se află «în părţile Ardealului, unde e Scaunul Crailor» : rin care loc viteazul Mihai, ănd, a stătut Craiu, a clădit o mănăstire- a ortodocşilor, şi stă şi pănă azi, spre la’/dă lui Dumnezeii, 1 V. şi Istoria literaturii romîne în secolul al XVlll-lea, II, pp, 39 (dar nu el putea da şi ediţia din 1806 a poemelor greceşti), 45. 2 Cf. Erbiceanu, Revista teologică, III, p. 89; Cronicarii greci, p. x, nota 1, p. x\x; Sathas, NeosXXi'ivixYj cp’XoXofia, p. 512. 8 Iorga, Contribuţii la istoria literaturii romîne, în „Analele Acade- miei Romîne", XXVIII, p. 186 şi urm. www.dacoromanica.ro CEA M\f VECHE TIl'VniTUnX um.r.EASCĂ DIN ŢARA-ROMAM.\SCV 93 veşnicul amintire, şi mtntuirea Ud sufleteas'ât1. Ar ft deci cineva care cunoaşte Ardealul şi care ştie despre mănăstirea Arhanghelilor, făcută de Mihal în Bălgrad, pentru Vlădica Ioan, care a fost aşezat de •dînsul ca Mitropolit al acestor părţi. Această mănăstire nu mal fiinţă, de altminterea, Uirn de la începutul veacului. Şi astfel se putea hotărî deci că prefaţa a fost scrisă de un Neofit care trăia în veacul al XVII-lea. Să se observe şi titlul de Craiu ce dă stăpînitorilor, cari se mal urmau încă atunci, al Ardealtilul. Că Mihal «a stătut Craiu» pare ca o parafrasă a menţiunii documentare de la 1698, luată şi ea din acte mai vechi, că: «Mihaiii-Vodă au fost Craiu într'acea parte de loc» s. Nepfit spune că, la cetirea acestor versuri, nu-şî închipuie numai pe Mihal, ci ca şi cum îl vede luptînd (ăiv -p xvtx£o;j.XL oXko, p.dvov xwc j5X^7rj» vi ivSpx-yadfj). Să fi apucat în tinereţele Iul zilele Viteazului? N’ar fi cu neputinţă. II vedem dînd o dată precisă, care nu e în Stavrinos, pentru plecarea lui Mihal la Constantinopol: anul 1588®. Chestia datoriilor ţeril, «înmulţite şi ajunse la sume fără margenl», luarea de noul Domn a rămăşiţelor asupra sa, «după obiceiu», sînt bine lămurite, şi iarăşi independent de poemul ce se editează. Uciderea lui Stavrinos şi a fiului, «peste treizeci de ani», de Ştefan-Vodă Tomşa (de fapt cîrmuieşte numai în 1611-5, 1620-3, Şi uciderea pare să fi avut loc în Domnia Intăiu) e însemnată ca de unul care a fost martur al acestor fapte. «După multă vreme» (|j.sti xoX'V; xx'-pov) se află poema, cu a lui Matei. 1 ’Exat 6izoS s6p£oxsxo xsvxtopivo;, ti; -coi»; tâicoo; xij; ’EpîsXia;, Sicou «Ivou Bpâvo; xffiv KpaXX£8a»v, s£; tdv âicoiov xâicov â âvBpeto; JUixxXtj;, 5xav £xa8iat KpzXXr);, Sxxcasv §va [iovzax>jpiov xffiv ip0oî4;u)v, xz£ axâxtxac Sa>; xi)v cnjjitpov, t£; Sâ^av 08oiî, xal âîSiov iivijjiTjv, xai tţoxixijv xou otoxujpfav; în Pipiu, p. 280. 2 lorga, Socotelile SibiiuluX, în „Analele Academiei Romîne“, XXl, nota a. * Dar, socotind 13 ani Domnia, se vede că el se gîndia la anul suirii pe tron. www.dacoromanica.ro 94 CEA MAI VECHE TIPĂRITURĂ GRECEASCĂ DIN ŢARA-ROMĂNEASCĂ Neofit numeşte pe editor. E tot un Grec din Poga-niana, «foarte prieten» al Vlădică! Mirelor (aojtTcatptwta» xai 71X00 xati rcoXXâ tod prfiâvzOQ flp^iepiox;). El cheltuieşte. E Panos Pepanu, care era un «prea-iubitor de învăţătură». II cunoaştem. Dona Pepano face la 1661 mănăstirea de «la Mostişte, în locul Care să chiamâ MărcureştI»; el fuge de ciumă la 1675 ] la 1677 îşî face testamentul, şi i-1 tălmăceşte din limba grecească «în limba Romî-nilor» însuş! Constantin Cantacuzino Stolnicul, «din marea prietenie şi iubire» Dona trăise prin Veneţia şi fusese prietenul de tinereţă, dacă nu colegul de studii, al viitorului Stolnic1 2 *. Panos însuşi, Pană, «jupînul Pană», se afla acolo, la Veneţia, cînd Constantin, puţin după moartea tatălui, veni de la Constantinopol, lăsîndu-şl «borfuşoa-rele» şi luînd cu sine o mică sumă de întreţinere în «lădişora cea de nuc» s. Pană-1 duce la Padova, «Ba-duva», aşezîndu-1, prin «luminatul Ioan Filip Comiliel», la «popa ce-I zic Alviz Florie», care lua «15 ducaţl pe lună» pentru găzduirea studentului romîn. Pană-i trimetea de la Veneţia sumele de nevoie pentru plata «popel şi dascălului», Antonio dell’ Acqua, iar apoi a noii gazde, «jupăneasa Verghinia Romana», unde avea de tovarăş pe tînărul sas Martin Hermann4. Panos Pepanu nu publică se pare însuşi ediţia Isprăvilor lui Mihaî la Valentin Martali în Veneţia la 1672. Aceasta e o retipărire nemărturisită. La acea dată se pare că el nici nu trăia. La 1667 Constantin Cantacuzino era la Veneţia, şi Pană tot acolo. Ei vor fi trimes lui Neofit călugărul la Bucureşti litera grecească trebuitoare pentru a tipări1 broşuri populare. A lui Stavrinos şi Matei putea măguli neamul Doamnei Elina, mama studentului nostru, 1 Operele lut Constantin Cantacuzino, Bucureşti, 1901, p. 13 şi urm. 2 Ibid., p. xxxvi şi urm. * P. 1 şi urm. 4 lbid. www.dacoromanica.ro Cea naî veche tipăritura. grecevsca din ţara-rom\nevscX 9o care era fiica lui Radu Şerban, eroul lui Matei. Cealaltă broşură, Marcada, privia un fapt recent, sen-saţional, petrecut de curînd în Muntenia. Aceasta o spune însuşi titlul, pe care-l aflu Inti’o ultimă , ixXe'ţ;s xpucpiio; iito xou; "iovei; xkjj, fijtotJ âxaiGixoOoav el; tt]V Ktovaxavxivou-rcoXiv, ei; xfiitov Xsffipsvov «bavoipt, ăva; v£o; 'Ap6avixr);, fivopaCfipevo; Aîjpo; xal itrj'jafviovxaî el; ttjv Oti'nPo6Xax£av, xiv ăxiprjaev fi AuGăvxrj; xoO xâxou îioXXa xai xoO xi)v efitooev si; "fovaîxa. Bsvexia, tipografia grecească „Phoenix“, •1869. www.dacoromanica.ro 96 CEA J*Af VECHE TIPĂRITURĂ ORECEASCA DIN ŢARA-RomXnEASCA Ilox; 6 Afjp.oe snfjpe tijv MapxâSa ele f'fjv OoYxpooXaylav. H' nîxpa xai ^ âvxpoîti] xoî>e bopio&e xpaxobae, Kal o A?]p.oe pi t'qv xopaaiâ xijv axpâxa rcepiraţoliije 2’vxac rcâvxa elţ opSiviâ, Siâ vâ rcoXep.^a’ţ], Kal xwv syâpwv xoo âvSpixâ, xâ aip.axa vâ y/jrrg. A’yâXi ’YâXi injYaivav, pi ylXoia xal xpaYouSia, * Oxt oxovoov Siv eSaGav, xXs'pxse ooxe âpxobSia. O' Afjjioc wc eaxps'psxov, x’ -ijoXercs zb ’psyyApi, 'ExC’ âpyi£e vâ tpaYOoS'ţ) p.sxâ rcepîaaia yâpi: OsYYapâxi p.ou Xaaitplv 6nou zijv vbxxa fiyye'.^, Kal sic twv vswv xyjv xapSiâ rcXijaia SpoaîxCa nsp-irsic. fiaxl p.sxaîe âxxlvsc cod pploxooaiv laxplav Ele talc xpop.ayxixale nXrjYaîC; nou Slywc euanXaYyvîav, O' spwxae xobc XâSwae p.s xo Sixoxoo jîlXoc, Kal Y-axptâ xobc ISei£e tfjc Jre0op,yiâc zb xsXoc; Tâya noxe vâv Sovaxov, xavelc vâ Tjp.7iopea-ţ], ’ A'eX-(]Ywxoc ele t*|v xapSiâ ân’ abxbv vâ jxvlax-ţj; Kal noiov pi zb 5o£âpi xoo psi. Ele x’â[Aâ4i dmaoi xou irou xâ0sxov ^ xdprj. Kai pi 7rd0ov ia^p.a>vs, xai xtjv au^vopioxouas, M^iuoe xai xavete AoYiap.be zrjv xapSiâ xrje Auirouas. Kl oaov zYjv irapYjY°pas pexâ YXuxâ xou XoYia, ’ESpdaiCev p.sxâ şiAiâ, xâ yeiAr] xou xâ SdAia. Miâ 7câjj.7TXTj Aoi7rbv 4vjpipwp.a, irou rjXioe Xap.irpopa, Kai p.s xobe irXoxâp.oue xobe ypuaobe 'pumCe xâ0s ywp*, Ele xtjv 7roAiv lp.7njxaai xtjv 7toXuyrjp.Lap.âvT], nou Mrcoxoopăaxi xpâCexai, BAayiâ xtjv 4ocxouap.ăvTj. Kl, EO0ue toaâv inăCsuaav, D-sAirjae vâ pwzqa-q To iraXâxL xou ao0svxoe fLavdzov Tzpoaxovqa-q. Au0svxirje xoxs SpiCsv, xai KapaxCiâv xbv Ar/av, Ele xtjv itlaxLV 7roAA’ ebaeoTje, xai xov D-eov xov (aeyocv. O'îtoioe a>e xobe si'Ssvs, Ar/ei xou 7raAixâpi, 'Arco •fjp.âe xi SobAsaai, s’wrdxo p.sxo D-âppei. Oalvsxal [aou airo p.axpâ vâ spyeaai u>e s5a>, rtaxi as Ssiyvsi ^opsaiâ, vâ p/ijv siaai ajrsSio. O* AvjjAoe xdx’ iOdppqas, bp.jrpoe xou YovaxlCsi, Kai , ’Qe sîvai Ssou dsATjp.a, vâ euyu dizzo 6dpo. Aoircov sie xrje xXa[A7rpdxrje aou xo axs7roe âirpoaăpâjAa, Kai YlvojAai Iy^ SpuAde XTje, (aexyjv X07râAa ap. a. Au0ăvxTje xaux’ u>e vjxouasv oAoe /apâ EyeIvtj, Kai xobe âv0p(!)7roue scxelAs irou vâ 'pâpouv xai xslvtj, Nâ xijv pwxvjaifl xai vâ io-q, vâ pâ0Y] x*i)v âX-/]0stav, Tiaxi xo stysv SuaxoXov, xai ftâppsi 7tapapu0ia Mtâ Oopiâ EUYeviXY) xtjv itlaxLV xrje v’ df-qa-q, Kl av0pu)7tov -^ptaxtavov aux'/) vâ xoXou0^a,ţ]. Kl waav EjA^poe xou 'pepaai xov veov jae xtjv xoprj, ’E0au(Aaas xâ xâXXvj zqz, x’ Eaxsxs x’ s0wpsL. A’ixexel su0ue sirpdaxa^E a^irjxia vâ sxoLjAâaouv. Voi.'XXI. 7 www.dacoromanica.ro 98 CEA MA< VECHE TtPARI'fURA GRECEASCĂ DIN ŢARA-ROMĂNEASCĂ S’ aotâ vâ tooe xeCedaooat, xai vâtooe âvaroxoaoov. Kai td tayd ax; e'pe£e, tode apyovtae [taCiovet, Kai to 7îpâY|j.a xoo lYÎVYjxsv ele aotooe 'paveptoveL. A’tîsxe'. yopyâ xpoata£e tâ aijp.avSpa vâ xpooaoov, rovaîxee, âvSpee xai xatStâ oXot vâ to âxooaoov. Kal vâX0ooatv oXot op.od p-txpoî te xat p.eyâXot, Eto p.ovaatYjpt JtoXeyav (3oiod8a too Mr/âXvj, Nâ Sooat Tîtoe (3axtiCetat, p.vtâ o|iop'ffj edpaia. Kai tvjv îriattv Xap,6âvtovtoe etveto p(0|iaîa. Mtxpoij [is^aXoL etpeyav tfjv KoptaxY] to tdyo, "Oaot at6 xâatpo [3ps0Yjaav, xave ptop.voi xai j3Xâyot. Ki otav iteXetu>0Y]xev rj dela Xettoopyla, Me tooe iepeîe 6 âpytepede p.xalvet ele dpStvia, Fiat’ 6 ao0evtr,e 6 i'Stoe ■8'eXvjae vâ pairtiaig Ttjv oopeaa tYjv Pyevlxyj, xai vâtYjve tip/ijafl. Aolîtov toaâv ti]v pâ^t'.aav, xai tovdp.aaav Zatfeipav, Ele to îraXâtt p.e yapate t ao0evttxov tvjv Tifjpav. Mvtâ tpâxeCav iatTjaaat ££to xoXXâ |j.eyâXY], Ttâ vâ yeo0oov ol apyovtee, xai |ieaa jrâXtv aXXvj. IIoo rj xopia xâ07]aev xi âpyovttaee op.â5t, Tptbyovtee xai yatpd|j.evot, oaov îtoo ylvEt (3pâ§o, Me îratyviSta, xai |ie yapaîe, ele rî)v oytâ too Aijp.O'i, ’O ao0evtr(e aoyvoxoita£e, xl dvdp.a£e îratSt p.oo, Kai yaipetov atYjv âvSptâ, xai ele oXa too ta xâXXvj, Ka0tbe xai Y] ao0evtpta ele tfje Zatpelpae îrâXt. Kai tTjv Aeotepa, to tayd, toptae yiă vâ xâp.oov, "OXa tâ ypetaCo6p.eva, xai xpdirovta ttov Yâp.tov. Ol apyovtee etoip.a£av, yapla|iata vâ Stbaoov, Kai ot XotîToi ttov SooXeottov ele t’ âXXa vâ xoatoaoov. Ki ad0evtpta eaîrodSaCe, tYjv Zaşeipa vavSda^, Kai ţis atoXISta ■&ao|j.aatâ, toe xopvj, vâ tip-ijcţ]. Ki toaâv ^X0ev Y] Koptaxi], âpy.Cav vâ ar(;j.aivoov, 'H xa|j.7iâvee tfov sxxX’tjauov, xl âv0ptb;rot vâ TTYjYalvaov Ele to îraXâtt t’ jxo0evtde tode Tfâp.ooe f.â vaSooat, Kai tijv vop.pa. IToîoc V-axrjv aLfdiz'qv zoo r]0eXe îrXeto xip/iijasi, Toi><; vsooe ttou axeŢâvwae, xai â&oSwpo'popTÎaEi. A’xsxel âxa07jaaaLV, axrjv xparaCav âpâSi, Kai apyiaav vâ xpwfooaiv, yaipop,svoi op,â§i. Me CoopvdoEQ xai x6[titava. xi aXXa TtoXXâ îraifvîSia, nou a’âXXov xâaxpov xai ywpiov Ssv şâvvpav xâ Toia. n0(j.iâ p,spiâ I0ii)piec, p.itop,7tâpSec vâ ppovxooai, K’âxxrjv ăXXiqv xiov IxxXyjaiiov xap,7râvE<; vâ ■/jyooai, H' xoopxvj oXtj x’ auŞsvxdţ, tjtov ştoxiatc ŢEp-axi], Kai xwv âpyovxuiv xaS-’ £vo<; auX7] -xe xai TtaXâxt, Oî axpaxiwTaic ywpiaxâ, yaipav xai TpafwSooaav, Kai yid xov xsxoiov xpoEaxov xov &sbv soyapiaxouaav, A’xdp-îj ‘ij âpyovxLOEc, xi oXatc ^ xopaaiSsţ, Ty|v Za'psîpav sp,6Xâxa)vxac sXefav ttou vâ eÎSsg Tsxoia xdpyjv euyevix7], xai 'â'aop.aaxT] axâ xâXXij, Ele xov xdap.ov vâ (pâvijxsv, waâv aozqvrj ăXXvj. Kai |j,s xpafooSia, xai yopoor dydXXoovzxi xai yalpav K’ iaspvaai xtjv xopaaiâ, jjaaxwvxaq âitxrjv yepav. Mâ xic vâ vpacfj-ţ] •ijp.xopEÎ, xai xtjv yapâv ttou ţîvs!, npâYjj.a xouvai âSovaxo, p xâXap.oc vâ yovţ), K’ 6 vou<; vâ xo 7CEptaxo7T{] xai vâxo xaxaXâo-ţ], Kl -q fXwaaa 71a vâ d'.qyqQq, slţ opSiviâv vâ pâXX-ţ], (I*0âvEt [aovov Trasa e'c vâ deX-q vâ Xoyida-q, nco<; au0EVXTj<; sodXQqxs, yapâv vâ exotp-âa-ţ], Kai vâ xtp.7jo-(] pi xapStâ, xai p/oXTjv xtjv tpoyijv zoo Tov A'ţjp.ov ttou 'fiaxTjv ooptâ ioaXs xtjv Cwvjv xou. ’NxpoinâoiVxac zooz oopiouţ, îtwc irîjpsv xtjv MapxâSa, Kai axâ ysîXvj xour rj'rspEV 'fapp.axîpTj TtixpâSa, www.dacoromanica.ro 400 CEA MAÎ VECHE TIPĂRITORi GRECEASCA DIN ŢARA-ROjMNEAScA E*tr 6 A-?j|j.oc 7iope60Yjxe, woâv av5piw|j.âvoc, Kai £p.eivev ele rî)v BXayiAv, iroXXâ iTiaivepivot;, Too oitoloo to x4p.a)p.a xop.t}>A â$i7]77]07]v, Elaâ p^p.a âpp.6C(ovtae, ioe [iiroponv xal Suv(]0YjV. In această poliloghie poetică vedem deci pe Dimos venind în «oraşul cel prea-vestit» al Bucureştilor. El cercetează de «Curtea Domnului», care e să se fi făcut o substituţie de nume în vre-o ediţie de după 1812? «Caxageâ», om de o evlavie deosebită. El vorbeşte binevoitor cu «palicarul», arătînd că-1 cunoaşte străin după port. Dimos mărturiseşte de unde vine şi se roagă a i se boteza tovarăşa, precum însăşi cere. Domnul o chiamă şi se uimeşte de frumuseţa el. Pentru botez chiamă pe toţi al lui «la mănăstirea ce se zice a Voevodulul Mihali» (Mihal-Vodă). «Greci şi Romînl» ieau parte la slujba făcută de «arhiereu». Marcada e acum creştină Zamfira. In cinstea el se dă o masă la Curte, Doamna stînd între jupănesele el. Cel doi logodnici se gătesc apoi de nuntă. La cununie, peste o săptămînă, Dimos primeşte ca dar trei moşii şi 300 de «tineri» în slujba lui, pe lîngă multe veşminte. Şi boierii vin cu daruri. Se zugrăveşte petrecerea de la Curte (Koopr/j), cu clopote, tunuri, lumini. Iar, după nuntă, Dimos se aşează în ţară, la «Vlahia» noastră, cu «Greaca» lui. www.dacoromanica.ro XII. ACTE PRIVITOARE LA VECHEA NOASTRĂ OŞTIRE. între hîrtiile d-lul C. Crupenschi se află şi acest act din 1660, de o însemnătate deosebită prin aceia că întîlnirq între mărturii lui pe un Şandru din Trotuş, care a avut soarta, puţin obişnuită, de a face din Moldovenii duşi de dînsul streliţt al Ţarului Alexie, rămîind el însuşi «iuzbaşă> (suţaş) al lor. Şandru poate să fi căutat acele locuri depărtate după sfărîmarea seimenilor munteni prin intervenţia lui Gheorghe Râkoczy al II-lea, în 1655. + Adică eu Toaderu Iuraşco, cu femei mfe Dochiţa şi cu toţii fiCoril şi toţii căţii săntemii dinii satii dinii Scurta, dinii Ţănutulij Putnil, scriemii şi mărtorisămii cu ceştii zapisii alii nostru, dea nime nevoiţii nici asupriţii, ce dea a nostră bonă voe, amii vânduţii tril pogoni de vii, şi cu pivniţă dea pi[a]tră, şi cu locii de cramă, şi cu totii loculii viilorii prea înprejurii, carea nea-aii foştii noî direptă ocină şi moşii, văndutu-amii dumisali LopuloI, C-aii foştii Vornicii şi fiiilorii dumisali, lol Ghiorghiţă Vorniculii de Botăşenî, şi lui Gligo-raşco, bivii Velii Comisii, deareptii tril dzăcl dea lei, bani gata, făr’ mulţii bini ce mi-aii fâciltii, şi m’aii rasii de la curteniia, şi înii scuteală amii foştii. Amii vânduţii ace moşii dumilorii sa-lea, şi nimea dintru toată ruda nostră să n’aibă a să mesteca, nici a ’ntorce; ce să-I fie direptă ocină şi moşăi în veci, dumisali şi cuconilorii dumisali, şi să aibă a-şl faci şi direase domneşti. Şi în tocmala nostră tărnplatu-s’aii Alexandru sinii Azăpanulu de la Protii, şi Şandro C-au foştii izbaşii de strea- www.dacoromanica.ro 102 ACTE PRIVITOARE LA VECHEA NOASTRĂ OŞTIRE leţu dinu Roşii, de la Trutuşu, şi Berce dinu Cornii, şi Gligorii de acolea, şi Mănăilă dinu Dealulu-Vod[ă], şi Ursii dinu Bohaineţă, şi Stângaci dinu Dealulu-luI-Vodă, şi popa Fădoru dinu Tudora. Şi eu Acsăntii amu scrisu, şi pentru credinţa ne-amu puşti deagiteli ca să să ştie. Toderu, Alecsandru, Mănăilă, Dumitru, Stângaci, Şandro, Ursii. Evu Popa Fedor iscălii. Mironii Bercea iscălii (afară de aceşti doi, toţi pun degetele). Văletii 7169, msţă Dech. 19. LPe foaia 2 :] f 9 lei i s’aii daţii dintr’a aceşte bani, să să şti. [Pe Vo:] Aceste vil le-aii lucraţii Păulelu otu Scurta. Vornicul Lupu trebuie să fi fost un Vornic de Botoşani, cum era Vornic la această dată de 1660 fiul său Gheorghiţă1. Pe Toader Iuraşco el fusese în stare a-1 scuti de sarcina slujitorilor, de a purta armele la chemarea Domnului; «raderea de la Curtenie», de la slujba Curtenilor, ajunsese a fi deci un serviciu particular, care se mărturisia şi în acte publice. «A fi în schteală» însemna a nu mal fi chemat la asemenea «concentrări». «Dealulii-Vodii» e Dealul-luI-Vodă: deci vînzarea de vie se face la Cotnari. «Bohaineţă» e Bu-halniţa. In legătură cu slujitorii moldoveni în solda Ruşilor găsesc de folos a da acestălalt act 8, prin care aflăiji prădăciunl săvîrşite la 1657-8 pe pămîntul moldovenesc, în Ţinutul Hotinulul, de Ruşii, plătiţi din Vistieria polonă, al lui Grebenco şi Homeneţchi: Noi Ghiorghi Ştefan Voevoda... Scriemii Domniia Mia la boiaril noştri, la pârcălabii de Hotinu. Dă-mu-vî ştire că Domniei Meali s’ati jeluitu Iane Greculu de Işnovîţu pre neşte oameni, anume Grebenco cu soţiile lui, carii sintu 1 Cf. şi voi. VI, p. 220 şi urm. 9 Originalul la Aţadţmia Romînă, no. 31 VIII. www.dacoromanica.ro ACTE PRIVITOARE LA VECHEA NOASTRĂ OŞTIRE 103 suptu polculă lui Homeneţchi dinu Cameniţî şi suptu polculă lui Neculaiă rohimistrulă, dzicăndu că au vinitu acel oameni noaptea la casa lui, de i-au jăcuitu casa şi i-au luatu totu ă-aă avuţii, preţii de vre o dooî mii şi mal bine de taleri, şi aii aflaţii -şi uni^ călii de faţî la Humeneţchi pol-covniculii, şi s’au prinsu că-I va scoate toatî paguba, şi i-aii făcută şi scrisori cumă să-I scoaţă paguba, şi pănă acmu nu-î mal face platî. Pentru acesta lucru să scrieţi acolo, la acel polcovnici, cu prieteşugă de la noi, să-I faci plată de pre acel oameni. lari, de nu-I voru faci platî, să zeberiţl şi voi ce veţi putea afla dinu ceaia parte aicea, la noi, pentru paguba lui. Aăasta vă dămă ştire. U Suăavă, lt. 7166 [—1658], Ghen. 23. Saam gospodină velială. [Aceasta am voit eă, Domnul.] Io Ghiorghi Ştefanu Voevodu. www.dacoromanica.ro XIII. PORUNCA LUI ALEXANDRU-VODĂ SUŢU PENTRU ÎNTOARCEREA OLTENILOR SUPT STĂPÎNIREA TURCEASCĂ (1809). In primăvara anului 1809, Turcii reluară ofensiva împotriva Ruşilor din Oltenia, cari erau sprijiniţi de pandurii trecuţi la dînşil, cu însuşi Tudor din VlădimirI, care-şl învăţa astfel meşteşugul pentru viitor, şi cu < colonelul Curt (Kourt), ţeran moldovean din Focşani, care înnaintase, nu se ştie cum, în oastea rusească» 1, şi de Sîrbil lui Melentie Stoicovicl. La 27 April o ceată de Turci ajunge pănă la Caracăl, dar generalul Isaiov îl sileşte a se îndrepta răpede spre Dunăre. Tot aşa sînt răspinşl cel cari, de la Izlaz, apucă pe acelaşi mal drept al Oltului la 15 Iunie. Peste 12 zile se atacă o insulă însemnată, care însă rămîne în stăpînire rusească. In schimb nu izbuteşte nici încercarea lui Isaiov împotriva Cladovel, şi din pricina pandurilor lui Curt, despre cari Langeron scrie că «nu-s buni decît în meterezurl, unde-I- sileşte a se apăra pănă la capăt teama de ce-I aşteaptă căzînd în mînile Turcilor». Astfel se desfăşurară luptele în Oltenia în această primăvară şi vară din 1809. în credinţa că vor putea isprăvi ceva, Turcii făcură pe Alexandru-Vodă Suţu, 1 Langeron, în Hurmuzaki, Supl. I®, p. 164. — De 4CQI0 sînt luate şi celelalte ştiri. www.dacoromanica.ro PORUNCA pentru întoarcerea oltenilor (1809) i05 pe care-1 recunoşteau ca Domn muntean, să intervie pe lîngă Olteni pentru a părăsi pe Ruşi, venind iarăşi la obişnuita «mjlă împărătească». Unde era Suţu, pe care în 1806 Ruşii îl făcuseră a fi înlocuit cu Constantin Ipsilanti şi pe care războiul ce izbucni îndată îl păstră în drepturile sale, dar numai îrl situaţia. reală a unul biet întovărăşitor de ' oştiri turceşti bătute ? Un raport prusian din Con-stantinopol arată la io Iunie 1809 că el se afla cu TatarI şi Turci în număr de 10.000 de oameni la Giurgiu, gata să între în provincia sa, pe care Ruşii au şi ervacuat-o aproape 1. Nu cuteză să se risce peste Dunăre, dar socoti că ar putea să pregătească terenul pentru stăpînil săi, în Oltenia. Proclamaţia lui, Suţu se mal explică şi prin aceia că, după îndelungate negocieri cu Ruşii, Poarta li declara din nou războiţi, la 13-25 Mart din acest an 1809 ®. Ţarul provocase prin ultimatul său, comunicat la Con-stantinopol de Prozorovschi, această hotărîre 3. Actul se află în Biblioteca Academiei Romîne, Acte originale greceşti din epoca Fanarioţilor, cumpărături nouă, voi. VIII, n-o 1562. E scris în forma obişnuită a cărţilor domneşti. Milostiiu bojiiu Io Alexandru Nicolau Suţul Voevod gospodar u zemlţi] vlahiscoie.Voaoă, tuturor lăcuitorilor, dă verlce stare veţi fi, ce vă aflaţi cu lăcuinţa în cinci judeţe dă peste Oltu. Cu toate că dinu auzire veţi fi aflatu că căţl aleargă supţii ocrotirea şi stăpânirea prea-puternicel noastre Inpă-răţie, nu numai că întru nimicii nu să supără, nepătimindu cătu de puţină bântuire, ci, înpotrivă, găseşte totu felul de răpaosu şi odihnă, darii, socotindu că poate veţi fi avăndu 1 Acte şi fragmente, II, p. 445, n-o 3. * Cronica Iul Naura Rîraniceanul, în Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 285. * Zinkeisen, Geschichte des osmanischen Reiches, VII, p. 629. www.dacoromanica.ro 106 PORUNC& PENTRU1 ÎNTOARCEREA OLTENILOR (1809) în inimile voastre vre o spaimă, nu lipsimu printr’această domnească a noastră carte să vă încredinţămu că oricine dinii voi, dinii verlce stare va fi, va voi să să mântuiască şi să alerge iarăşi supţii othomaniceasca stăpânire şi ocrotire, cu toată încredinţarea să cunoască şi să ştie curaţii că, nu numai că nu iaşte a să supăra întru nimic, ci mal vârtoşii toţi cel ce vor âlerga, vor afla totii felul dă iubire dă oameni şi totii răpaosul şi odihna, întocmai după cum ii aii aflatu câţi până acum aii alergatii spre mântuire. Căci într’acest chipii iaste bunăvoinţă şi milostivirea prea-înnal-tulul Devletu şi bunii cugetul, atătii alu Mării Sale prea-înnălţatulul Hustref’-Mehmetu-Paşa, Serascherul oştirilor după marginea Dunării şi Silistra-Valesi, cătii şi a celor-lanţl tuturorii meemurl1 al Inpărăţii. Deci, pentru ca să vă dămu toată încredinţarea pentru acestii bunu cugetii alu prea-puternicel Inpărăţii, şi întru aceiaşi vreme ca să înpli-nimu şi noi domneasca şi părinteasca datorie ce avemu către toţi voi de obşte, vă trimitem această domnească a noastră carte spre înştiinţarea tuturor şj biina încredinţare. Tolico pisah gospodstvami [= Aceasta am scris Domnia Mea.] 1809, Iunie I. [Monogram :] Noi1 Alexandru Nicolau Suţul Voevoda mi-lostiiii bojiiii gospodarii. Vel Post. 1 Khojrew. 3 Delegiţl. www.dacoromanica.ro XIV. O STATISTICA A, MOLDOVEI DE PESTE PRUT ÎN 1798. ^---- între hîrtiile d-luf C. Crupenschi am găsit un act de o însemnătate statistică deosebită. E însemnarea pentru ajutorinţa din 179$, aşa cum a fost culeasă în părţile de peste Prut. Toată alcătuirea «basarabeană» din acea epocă se oglindeşte în paginile preţiosului document. Ţinutulu Lăpuşna i Orheiu. Tablă de banu slujbii agiutorinţii de iarnă ce s'au scosu la anula 1798, Dechemvrie. OcolulO CogălniculuI. Lei 896 CluCuleni 640 Drăguşeni 1.584 Lăpuşna, 640 Paşcani 896 Şişcani 480 Cărpineni 256 Cărsteştil 224 Pereni 240 Galbăna 13$ Săcăreni www.dacoromanica.ro 408 o statistic* a moldove! de peste prut In 1798 I,eî 432 Băţănil 768 Boghiceni ţ44 Bujorulu 356 Lohăneştil 64 Bolţunulu. 96 Iurcenil 64 Jădovil de la acestu ocolii 340 Hănceştil i liudi ce trecu piste călăraşi. 8.048 OcOLl'Lt) BotniI. 400 Costeştil 240 Bardărulu 112 MalcoCulu ■224 Mimorăni 368 Ialovenil 160 Suruceni 48 Căpriiana 288 Ulmulu 736 Dăncenil 400 Rusăştil 320 Scorenil 336 Mileştil 208 Pojorăni 272 Gărlile 560 Horăştil 160 Văsăenil (Vor. Iancu Miclescu1) 464 Săngira 128 Negreştil 16 Căşla 128 Pohoiulu 112 Moleştil 112 Lipoveni 256 Budăiulu l Adaus ce e in parentesă. www.dacoromanica.ro 6 STATISTICĂ A MOLDOVEI DE PESTE PRUT tN 1798 109 Leî 48 Jădovil de la a,cestu ocolii 576 Văsăenil 6.672 OcolulO BAcovaţuluI. 1,312 Nisporeni 192 Doina 112 Miclăuşeni 832 Lozova 448 Vomiceni 128 Gurlucenil 736 Truşeni I92 Mănceştil 336 Volosănil 784 Străşenil 32 Jădovil de la acestu ocolii 704 Durleştil, bez Ioniţi Stegariulu 720 Cozuşna 6.528 OcolulO Faţa Băculu!. 400 Sadova 400 Părjolteni 400 Glorăştil 128 Buda 736 Volcineţu 288 Bahmutu 544 Săpoteni 96 Nişcani 128 Păuleştil 1.040 Bărăiaculu 480 Vă[r)zăreştil 256 Găieştii 336 Roşcanil 400 Highidişu www.dacoromanica.ro iiO o statistica, a moldovei de peste PRUT fN Lei 672 Visternicenil 32 BreslaşiI dumisali Stolnicului Dimitrachi 416 Tătărăştil 136 Horodeştil 96 Hărjăuna 128 Jădovil de la acestii ocolii 16 Tuzora 7-728 OqOLULtl ICHILULUl. 384 Steţcani 320 Micleştil 112 Tileşeu 272 Camănce 160 Cobălca 176 Grebleştil 400 kăce 320 Voinova 416 Zubreştil 80 Borzăştil 336 Rădenil 48 BreslaşiI Pah. Ionii Carpii 400 MicăuţiI i28 Păşcanî 256 Işnovăţulu 224 Stanca 16 Pocşeştil 80 Ţăgăneştil 176 Bălieştil 144 BreslaşiI d-lul Spat. Manolachi DonicI 160 Luhăneştil 112 Oneştii 80 Jădovij[ de la acestii ocolii 16 ZamCoţiI 4.816 www.dacoromanica.ro O SÎATisticÂ A MOLDOVE^ DE PESTE PRUT In 4798 iii OcolulO RăutuluI-de-gIosO Lei 704 Sălişte 48 BreslaşiI Caminariuluî RăşcanU 800 Păhărniceni 368 Piiatra 80 Jălobăcu 32 PuCumbenil 192 Furcenil 128 Trebujăni 528 MaşcăuţiI 192 Jăvreni 256 Răculeştil 576 Izbeştil 288 Hărtopulu 208 Ivance-RuşI 224 Lipoveni 96 Brăneştil 96 Slobozia Doamnil 96 Băloşeştil 80 Drăncenil 640 Moldoveni birnicl otu Orheiu 192 Ruşii otu [Orheiu] 96 Străini 80 Armeni 48 Răşca 144 Vaticil-de-susu 320 Vaticil-de-glosu 128 Jădovil dinu Orheiu, de prinu sati 6.640 OcolulO GuleI 432 Isacova 144 Dişcova 144 Puţintei 48 Hulboca www.dacoromanica.ro O STATISTICĂ A MOLDOVEI DE PESTE PRUT ÎN 1Î98 il2 Leî 192 Săsănil 176 Braviceni 176 Meleşeni 352 Ţibirica 128 Hogeneştil 256 Onişcani 112 Cornova 48 Năpădeni 64 Rădeni i Dereneu 256 Morozănil 112 Sloboziia Hogineştil 64 Ghitilova 64 Jădovil de la acestu ocolii • 2.768 OcolulO Răutulu-I-de-susC. 288 Brîanova 528 Braviceni 272 Ghermăneştil 144 Coropceni 112 Clişova 80 Clocăltenil 640 Sărătenil 32 Zăicani 32 Verejănil 128 Indărăpnicil 224 Chiţcani 224 Negureştil 96 CăZăneştil' 112 Vadulu-Lecăl 320 Prăpiliţa 480 Copăceni 16 Jădovil de la acestu ocolii 3-728 www.dacoromanica.ro O STATISTICĂ. A ttOLtiOVEt DE PESTE PRUT ÎN 1798 nâ OcolulC MătienilorO. Lei 192 Văsăenil 192 Bogzăştii 160 Crăsnăşeni 192 Budăiulu 800 Hirişeni 672 Hirova 64 Beşenil 400 Măndreştil 144 Clulucani 80 Beliceni 96 CoCoaie 16 Zgărdeştii 320 Telineştil 288 Mihălaşa 112 Ineştii 432 Leuşeni 192 Târgoveţii otu Telineşti 32 Bahulu 192 Jădovil; dinu tărgulu Telineştil ______ « de prinu sa(te]li ocolului, 4.576 OcOLULt) CÂMPULUI. 512 Sănişcani 16 Breslaşii Caminariului Iamandi 256 Ignăţăi 176 Măşenii 496 Chiştelniţa 80 Pravicenil 192 Sărota 480 Curtenii 480 Chipircenii 208 Bieştii Voi. XXI. 8 www.dacoromanica.ro O STATISTICĂ A MOLDOVEI DE PESETE PRUT ÎN 1798 lU Leî 32 Slobozia-Hodorogil 32 Cluhărănil 512 Berezlogil 1.024 Suslenil 480 Şercani 96 Pohribeni 288 Vorotăştile. 368 Cuizăuca 320 Buşăuca 176 Ghidoneni 112 Cogălniceni 448 Perenii 336 Trifeştil 400 Horghineştil 256 Pecişte 112 Căcărăzănil 96 Cruceştil 48 Scorţăni 16 Argaţii Şat. Iordachi Sărghiia 64 Jădovil de la acestu ocolii 8.112 OcolulC NistruluI-de susC 1.040 Olişcani 352 Sărcova-de-Susii 160 Sărcova-de-Glosii 272 Ruşii 112 Ţirloca 160 Lipiceni 96 PăpăuţiI 128 Cerna 48 Stohnaie 688 IchimăuţiI 160 Săharna 960 Horodişte 416 Lopatna www.dacoromanica.ro 6 s(tATISTIci a moldove! de peste prut în 1798 Mo Leî 192 Lalova 48 Hrabova 480 Stodolna 416 Văşcăuţiî 416 Ocţintiie 112 Vadulu Iuhurcululul 880 Molovata 352 MarcăuţiI 480 Horilcanil l6o Şoldăneştiî 464 J6ra-de-susu 416 Ţahnăuţiî 192 Parcanile 128 Ustiie 112 Crăuleniî ce trecu piste călăraşi 112 Jădovil de la acestu ocolii I76 CenăşeuţiI 9.728 OCQLULtJ NfSTRULUl-DE-GlOStJ. 608 Vădeni 384 Goianulu 480 Boşcana 320 Slobo[zia] lui Duşca 272 Malulu-T ohatinulul 432 Cărjovulii 480 Mireni 76» Budeştil 224 Hruşova 128 Mihuţeni 96 Vadulii-luI-V odă 432 OnişCani 96 Jădovil l6o Cobălca 288 ţŞilacău 5.168 www.dacoromanica.ro 110 O STATISTICĂ A MOLDOVEI DE PESTE PRUT 1n 175$ TăhgulO Chişinăuluî. Leî 800 Moldoveni, birnicl i streini 80 Armeni 720 Jădovil 96 Sârbii 1.696 Adunare SumilorU 8.048 6.672 6.528 7.728 4.816 6.640 2.768 3.728 4-576 8.112 9.728 5.168 1.696 76.208 Ocolulu Cogălniculul Botnil Băcovăţulul Faţa-Băculul Ichelulul Răutulul-de-glosu Culil Răutulul-de-susu Mătieniloru Câmpului Nistrulul-de-sus u » » glosu Tărgulu Chişinăuluî Dugiienile dinO târg. ChişinâuluI. 15 Stanculu Sârbul u 13 Manole Armânii 14 Bagdasaru Armânii 18 Mărcarii Armânii 9 Ioniţi sinii Gavrilii 14 Lupulii GanCulu 17 Ovaghenii Bogasierii 20 DanCulu Abăgerii 18 Pavelii Abăgerii 18 GanCulu Abăgerii 17 Simionii Blănării 13 Tănasii Blănării www.dacoromanica.ro O STATISTICĂ A MOLDOVEI DE PESTE PRUT ÎN 1798 11 Gavrilii Cojocarii II Vasile Blănării 15 Vasile sinii Călugării, cojocarii 8 Sava Căliianii 17 Costandinii Braşovanu 8 Dumitru Grecii Pitarii 11 Foţi Pitarii 9 Ifrimii Bărbierii 7 Apostolu Bărbierii 6 Nechita Bărbierii 9 Gheorghii Băcalii 13 Tănasei Băcalii 11 Antonii Băcalii 13 Gheorghii Şainii 8 Agopii Armânii 17 Chiriiacii Stamatoglu 17 Toaderii DobroviC II Tănasii Băcalii 11 Iani Calăpciu 9 Sarchiz Armânii cizmarii 5 Ilii Conduragiu 13 Vasile Cafegiu 7 Bedrosii Armânii cafegiu 13 Ioniţă Lipovanii 20 Mironu Cojocarii 12 Sirghii Lipovanii 5 Toaderii Spoitorii 4 Naumii Argintarii 6 Dumitru Ciobanii crav.[ croitori 5 Velchelii crav.[—croitor] 5 Vasile zătu Petculii, zălhanâ 28 Aritonu Varşavoglu zălhanâ 6 Vasile zătu Petculii mumgiu 7 Ştefanii mumgiu 9 Sărculii Sărbu mumgiu 13 Manolachi Băibărăcarii www.dacoromanica.ro 118 O STATISTICĂ A MOLDOVEI DE PESTE PRUT ÎN 1798 Leî 6 6 6 ii 5 ii ii 372 ____6 1.000 Dughenile otO târgulu Oriieiui ui. 11 Mardarosii Armânii ii .Cerchezii cu tovarăşulii luî Nobetu 7 Cerchezii 7 Luca Cizmarii 7 Ovanesii cu bratii lui, Mogărdicî 7 Davidii Armânii băcalii 8 Necula Băcalii 5 Aritonii Băcalii 6 Manole Cojocarii 6 Ovanesii Băcalii 6 Dumitru Băcalii 170 Toate dughenile jidoveşti care la tabla ce să va triimite să să arăte anume. 11 Manolache Băcalii 262 Dughenile otU tărgulU Telineştiî. 11 Mihaiii Armânii 13 Petre Armânii 13 Cărste Armânii 13 Manole Armânii FeredeuNechitii bărbierii Hagi Gheorghii căldărarii Dumitru Olariu Dughiana lui Toaderii Braşovanii Dughiana lui Vasile săhăidăcarii Dughiana lui Pavelii şlicarii Timofti Vinogradii Toate dughenile jidoveşti, care la tabla ce să va triimite la Visterii să să arăte anume. Ilii Mumgiu www.dacoromanica.ro O STATISTICĂ A MOLDOVE* DE PESTE PRUT ÎN 1798 119 Leî 11 Iftimi Băcală 6 Ursache Băcalu 6 Iacobu Furmagiu 6 Necola Furmagiu 6 Leonte Starostele 9 Băcălie căp[i]t[anuluij Alexe 94 Crâşmele otu tArgulO ChişinăuluI. 8 Iacovachi Postelniculu 22 Danăulă Sărbulă 9 Antonu Băcalu 5 Gheorghii Gane 22 Vasile Nooru Post. 6 Antonu Calistru 9 Andriiă Stanculă 4 Năstasii Truşănianu 22 Hagi Gheorghii Căldăraru 17 Ene a Manolesi 22 Sălăvestrti 22 Căpitanulu Neculi 20 Vasile Bocănii 22 Ionaşcu Chiriiacii 26 Hagi Dobre 17 Costandinii Psaltulu 13 Iordachi Ciohodarii 21 Vasile Bostană 9 Agapii Bogată Noă 13 Vameşă Neculaiă 9 Alexandru Tobultocă 6 Ioniţă Ţigană 7 Şlomuşoră Jidovu 13 Tănasii Blănară 12 Vameşă Gheorghii 5 Cărste Botezată www.dacoromanica.ro 120 O STATISTIC* A MOLDOVEI DE PfSTE PRUT ÎN 1798 Lei 18 Foţi Cărşmarii 7 Ene Grecii 4 Căpitanulii Enachi Izmană 6 Niagulu Cărşmarii 396 Crâşmele otO tărgulO Telineştiî. 4 llisăiu otu ClulucanI 13 Căpitanulii Alexe 4 Condre Lipovanii 2 Toma Dăscălii 4 Petre Cojocarii 3 Iftime Grecii 3 Costandinu^Capmari 3 Andriiu Siimanii 2 Costachi otii Ineştî 7 Ioniţă Stăvilă 5 Vasile bratii lui 7 Căpitanulii Gheorghii Sălcuţanu 2 Iordachi Căpitanii 4 Chirică Timoti! 5 Dumitru Grecu otu MihălaşI 7 Căpitanulii Nistorii pe crâşmă 7 Ioniţă Radu Cojocarii 2 Costandinii Grecii Căldările de rachiU otO tărgulu ChişinăuldI. 4 Cerchezii Armânii vutcarii 5 Calistru Cloinacii 8 Gheorghii Pertaloglu 6 Neculaiii_Mumgiu 8 Ionu Crăşmarii 7 Neculaiii Rachierii 6 Hagi Gheorghii Căldărarii 44 www.dacoromanica.ro O STATISTICA A MOLDOVEI DE PESTE PRUT ÎN 1798 121 Adunarea sumilorO piste totCt. Le! 76.208 birnicil 1.000 dughenile otii tărgulii Chişinăulul 262 dughenile otu tărgulii Orheiulul 94 dughenile otu tărgulii Telineştil 396 crăşmile dinii Chiş[in]ăii 84 crăşmile dinii TelineştI 44 căldările de rachiu 78.088 adică şaptizăcl şi optu mii optuzăcl şi optu lei. LPeCete ovală cu chinovar, cu data de 1795.] Velii Vist. www.dacoromanica.ro XV. RÎNDUIALA ţiganilor munteni supt ale-XANDRU-VODĂ MORUZI. Milostiiu bojiiu Io Alexandru Costandinu Moruzu Voevodu, gospodară zemli vlahiscoie. Licsandru şină Marină Tă-taru, pre carele 1-amă făcută Domniia Mea yătafă şi purtă-toră dă grijă pă toată ceata lui dă Ţigani lingurari pentru birulă loru celă obicnuită, ca, la vreme şi la sorocă, să aibă a-1 trimite aici, la dumnealui epistatu Armăşăi, aşăjderea poruncimă Domniia Mea să unble înă toată ţara Domnii Mele să să hrănească cu meşteşugulă loră cumă voră putea, pă unde voră umbla şi voră şădea cu şăzămăntă. Dă suhată saă chirii să nu să supere, veri pă ce moşăi ară fi, domnească, mănăstirească, boerească saă megieşască; numai şi el foarte să să ferească a nu face stricăciuni la livezi dă fănă, dă pomi saă la arături, nici suptă poalile viiloră să nu să supuie, a face stricăăunl, afară numai unde îşi voră ara el bucatele, acela cu moşăia să le ia dajde după obi-ceiă, iară maL multă supărare să nu li să facă. Nici cai loră dă olacă să nu să iâ, veri la ce porunci şi trebl domneşti ară fi ; să nu să supere nici dă către globnici domneşti, mănăstireşti şi boereştl. însă el să aibă a-şl da dajdiia lor dă nume, după pecetluitu gospodu, într’ună ană odată, aici, la Domniia Mea. Pentru care poruncimă Domniia Mea dumv. ispravniciloră duprină judeţe, căpitaniloră dupe la căpitănii, vameşiloră duprină târguri, vătaşiloră dă plaiă, părcălabiloră duprină sate şi tuturoră altoră slujbaşi domneşti, mănăsti- www.dacoromanica.ro RÎNDU1ALA ŢIGANILOR MUNTENI SllPl ALEXANDRU MORUZI 123 reştl şi boereştl, verlcaril cu ce slujbă veţi urmă într’acea parte dă locu, toţi să aveţi a vă feri, atătu de acestu vătafii, cătu şi dă toată ceata lui, nimeni dă nimicii să nu-I supăraţi, ca să să poată hrăni, să-şi agonisească banii birului lorii. Şi alţi slujbaşi streini să nu-I judece, fără numai vătafu lorii, la sfăzile ce voru face între dănşăl, să-I aşaze. larii, căndu să va întâmpla niscareva pricini mal mari între dănşăl cu alţi pământeni, atunci dumv., ispravnicilorii i alţi dregători, ori înii ce parte dă locu să va întănpla, înpreună cu parăşi lorii, să-i trimiteţi aici la Domniia Mea, şi de aicea îşi va afla dreptatea şi hotărârea. Aşăjderea şi oriunde voru dovedi niscareva Ţigani haimanale, veniţi dănii Ţara Turcească saii dinii Moldova ori dinii Ţara Ungurească supuşi, veri pă la cine aru fi, pentru unii ca aceia să aibănumitu vătafu purtare dă grijă ca să le aducă numele acelora în scrisii la dumnealui epistatu Armăşăi, ca să-I aşaze în ca-tastihulu Visterii şi între ceilalţi Ţigani domneşti. larii, dă vorii fi veniţi dănii vătăşăia altuia, atunci să-I apuce să le ia bani birului lorii şi să-î ducă la urma lorii, dăndu-I înu seama vătafului lorii, înpreună şi cu bani ce-I va fi luaţii dă la dănşăl. Dă să. va întâmpla a să însura niscareva Ţă-ganl domneşti luîndu Ţigance mănăstireşti sau boereştl, nu-mitu vătafu să nu aibă voie a dăspărţi cununiile fără dă numai prinii ştirea Domilii Mele cu judecată îşi va lua acelii stăpănu schimbulii. I sarqii recehii gospodstvami. 1799. (Monogram. Pecete octogonală din 17950 Velii Logofătii, Bivii 31' Logofătu, condicaru. (Archiva d-luî C. Crupenschi.) www.dacoromanica.ro XVI, DANIE DE ŢIGANI DOMNEŞTI (1800). [Titlul domnesc al lui Constantin Ipsilanti.] Fiindcă pe Petre Pălte hol[eiă], Ţiganii gospodă, streină veniţii de piste hotariu aice în Moldova, care, după nestrămutată ©biceiulu pământului, s’aă luată întru ală noastră domniască stăpînire, l-amu dată Domniia Mfe danie şi miluire cinst. şi credinCosu boeriulul nostru dum. Ioană Cananb bivă Velă Spat. spre răsplătire slujbelor dumisale ce au slujită ţării aceştiia cu credinţă şi cu silinţă, iată dară i s’aă dată aăastă ală noastră domniască carte cu care să aibă a-lă lua întru a dumisale stăpânire, ca să-I fiia robă în veci; asupra căruia să-I fiia carte Domniei Mele aăasta de danie şi miluire statornică, neclătită şi nestrămutată nicl-odinioară în veci, — care s’aă întărit cu ală noastră domniască iscălitură şi pecete. 1800, Maiă 22. [Iscălitură grecească. Pecete din 1799.] Procit Velă Post[elnică]. (Archiva d-luî C. Crupenschi) Pentru datina aceasta de a lua ca şerbi al Domniei — şi numai pe urmă, după desfiinţarea şerbiel, ca robi, ca «Ţigani», pe imigraţii pe furiş, fără privilegiu de slobozie, v. voi. XVIII1, pp. 21-2. www.dacoromanica.ro XVII. O PROBĂ DE LIMBĂ «BUCOVINEANĂ» OFICIALĂ. în hîrtiile d-lul C. Crupenschi se află acest răvaş al unul cunoscut ofiţer austriac din Bucovina: Precinstite domne Sava! Scrisoarile de pe moşiia Horodişte au fostu gata în anu trăcut şi totu amu aşteptat să cere cineva pe dînşi. D[u]m-niata el căuta bine hotaru şi, găzindu o înpresurare, el face aretare cătră cinst. Adminiştraţie. Amu cinsta a me spuni a dumitale gata a sluji Egghelet m. p. Cernăuţ, Avgust 10/21, 1786. Cătră cinst. dumnialul Căpt. Ionii Sava. La Prezecărenl. fireşte că e vorbă de Prisăcărenl. Căpitanul Sava avea şi Horodiştea din judeţul Dorohoiu, şi ofiţerul din «Cordunul» vecin se gîndia la un proces înnaintea Administraţiei din care el făcea parte, Horodiştea fiind în apropierea Bucovinei. www.dacoromanica.ro XVIII. SCRISORI PRIVATE ALE FAMILIILOR CALLIMACHI SI CANANĂt. * (Din archiva d-luî C. Crupenschi.) I. Ioan Teodor Callimachi, Domn al Moldovei, a avut o soră, Maria, care luă întăiu pe Ioniţă Ursuleţ Postelnic, din Comăneştî (Dorohoiu), iar a doua oară, după 1742, pe Gheorghe Cananău. După dregătoria la care se opri cariera acestuia i s’a zis Maria Jit-niceroaia. La 1775 nici acestălalt soţ nu mai era în viaţă, şi sora lui Ioan Teodor-Vodă purta singură grija gospodăriei, fiind ajutată numai de la o vreme de cei trei fii ai ei cu Cananău, Constantin Şerban şi Ioniţă \ De la Cananău însuşi avem avem această scrisoare: f Cinstite şi alu mieu tocma cătu unu frate, dum. cuscre şi giupăne Panaite, cu fericită sănătate şi cu frăţască dragoste mă ’nchinu dumitale, şi rogu pre milostivulu Dumfne]-zău pentru buna şi fericită sănătate a dumitale. De acastă dată n’amu altă făr’ cătu, rămăindu şi eu dinu goştină cu cinzeci şi trei de lei dinu goştina nostră, şi pripindu-ne şi văcfă]rit|"uluj acum, şi avăndu şi dum. a lua bani acmu de 1 1 Documentele familiei Callimachi, II, pp. xi-ii www.dacoromanica.ro Scrisori ale Familiilor callimaciii şt cananău 12? aici, dinu goştină, mă rogfi dumitale să aibu şi eu trecere la dum. să mă rădici de aeştl 53 lei păr’ la Sfeti Ghiorghe, şi cu mare mulţumită şi făr’ greşală ţi i-ol trimite dumitale. Măcarfi de n’orfi fii asupra dumitale şi orfi fii asupra fiiulul dumitale, totfi mă rogu dumitale să pul dum. mijlocire ca să mă pocifi schivernisii păr’ la acia vreme. Şi mă rogu dumitale ca că nu fie [greş; şters] sminteală, şi să n’aibă şi copil[ulfiJ dinu casă vr’o supărare pentru mine. Şi răvaşfulfi] mieii să rămăe înfi locfi de zapisii la măna dumitale. Şi mila lui Dum[ne]zăii să fie de pururea cu casa dumitale: să i dum. sănătoşii. Alfi dumitale tocma cătii unii frate i gata slugă. Gorghi G. bivii Velii Jic. Mart 22. [V-o:] Cinstitului şi alu mie[fij tocma cătu unu frate, dum[nea]lul glupănulul Panaite cu cinste şi cu fericită sănătate să să dea. (Pecete neagră ruptă.) Ioan Mavrocordat (1743-7) cere în Ianuar, Mai ii, Decembre — «văcărit doi lei, treizeci bani de vită iarna, şi de viţel 90 de bani, şi vara 50 parale de vită» (total: 7 lei, 45 bani pe an), pe lîngă goştina cea mal mare, a «cîte II parale de oaie»1. «Goştină întreită» şi apoi şi văcărit, «cîte pol lefi de vită, bani vechi», scoate Constantin Mavrocordat la 1749 *• Văcărit, dar fără goştină înnainte, se întîlneşte la 1755 supt Constantin Racoviţă 1 2 3. Supt întâiul Callimachi, ce e drept, se luă menzil, pogonărit, apoi ajutorinţă, dar nu goştină4, şi văcăritul nu se îngădui de boieri. Data se poate afla cu siguranţă însă prin această notiţă grecească adausă: roo ap/. retopii Kavavoo Sta 1 Cânta, în Letopisiti, III, p- 185 ; cf. Ienachi Cogălniceanu, tbid., pp. 206-7. Ţeraniî îşi ucideau vitele. 2 Cogălniceanu, p. 219 (cf. p. 207). * lbid., p. 230 (cf. Canta, ibicl., p. 187). * lbid., p. 236. www.dacoromanica.ro SCRtSOftf ALE FAMILIILOR GALLIMACIII ŞI CANANĂU I2â Yptfaia 53, rrjc tâ iăooa evw 1745, Maptiou 26 [= A du-misale Gheorghe Cananb, pentru lei 53, ce i-am dat eu, la 1745, Martie 26]. O singură scrisoare cătră Cananăii ni s’a păstrat în această culegere: Cinstite, ca Unu frate, dumn[e]ta Postelnici Ghiorghi, sănătate pohtimu dumitale de la Dumnădzăii. Ce-mi scrii dum-n[e]ta pentru acestu Ţiganii, amu înţălesu. Darii eu într’altu felii amu vorbitu cu dumn[e]ta, că ştii că amii nişte Ţi-gance după Mureştel (sic), şi al dzisii dumn[e]ta că, dacă vel sa rupi gludecata cu acel Ţigani, apoi omii faci o aşă-dzari, că la acele Ţigance săntu copil; pote: ce nu fii aşa grabnicii pănii veţi alege gludecata cu aceştil. De a£asta eşti lesni, omii aşădza, că eii nu săntu omii răii de pagubă; numai să vedemii la a mii Ţigani, ce ţinu de la Sălionii, căţl copil arii fi la aCal ce ţinu Ţigancele mele. Şi osăbitu mal amii şi eii la dumn[e]ta dinfr’o Ţigancă ce orii fi, care, numele bătrânii Ţigance, aii chemat-o Alicsanda, ce aii ţinut-o unii Ţiganii a dumilorii vostre; însă fii câţiva Ţigani dintr’ănsa, săntu la dumneta şi la nepotulii dumitale, la fiăorulii lui Ştefâniţă. Ci dorii mi-a fi şi mie mal bine, că ştii că-sii bolnavii, nu mă mal potii mântui de friguri; iarii, fiindii de sănătate, omii căuta cq omii avfe între noi şi omii aşădza: cine la cine a fi, omii tocmi. Cu aCasta acumii; şi fii dumnfejta sănătoşii. Mal 2. A dumitali, ca unii frate; lordachi Cantacuzino, bivii Velii Banii1. După ce amii scrisii dumitale răvaşulu, îmi spune Ţiganul ii dumitale că au miiritu Ţiganca: au vădut-o elu. [Jos:] Cinstiţii, ca unii frate, dumnalul Ghiorghi Cananb, bivii Post. cu cinste şi întragă -sănătate să să de. 1 Cf. şi Letopiaiţi, III, p. 209 şi urm. www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANĂti 4 $9 De la moartea lui Cananăă e această însemnare: Bucate ce au rămasu după moarte dum. 408 ol, cu mică, cu maare. 14 bol marea, cu 2 tiner^ 14 vaci maarl. 7 gluncl şi gluncea. 6 cal. 46 stupi, la Roşcanî, Ia Vas[i]le Zuppast (sic). Pomenile şi sărindarele şi datoriile ce s’aă plătită după moartea dumisale. 134 lei la grijitulă dumnealui până la 2 ani, afară dinu păni şi dinu carne. 120 lei, 12 sărindare cu bani şi cu bucate. 60 lei la Hagi-Mustafa otu Botoşani. 9 p1 lei Ia Costantinu Blebe otu tamă. 13 p1 lei la Băgdăsaru Armână. 10 vaci la Hagi-Mustafa otă Romană. Cele ce i-aă datu dum. fiiulul dumisale lui Iordach[i] până aă trăitu dum., şi cele ce aă luată după moarte dum. 5 vaci maarl. 4 bol maarl. 30 ol. 30 stupi. Aceste i le aă dată după ce m’aă luată dum. pe mine; văcăritulă şi ernaticulă totă dum. aă plătită păn’ ce aă muritu dum., şi, după moarte dumisale, le ’mă plătită eă întru anu vitele de văcărită. 2 ani aă vândută Iordachi totă hotarulă, câtă aă fostă de cositu (?), aşijder[e] şi moşiile de la cămpu, şi, căndă s’aă ridicată Iordachi, cătu aă trăitu dum. şi după moarte dumnealui, totă elă aă luată venitulă. 135 lei amă luată după velniţă în 3 ane, şi s’aă chel-tuitu în trebile casăl. 32 lei aă luată Iordachi de vilneţa (?), totă într’acel 3 ani, cu 2 postaj[e|, unu 9 lei, altulă 6 lei. Cele ce amă avutu eă căndu m’aă luatu dum. 6 bol mari. Voi. XXI. 9 www.dacoromanica.ro 130 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACIÎI ŞI CANANÂU 5 vaci cu viţel. 20 stupi. 6 cal şi unu rădvanu. 400 lei mi-au trimişii dumnealui bade Tărzimanulu de la Ţarigradu, şi i-amu datu în măna dumnealui. Nu se poate un act mal interesant în legătură cu viaţa Măriei Calmăşulul. Iată cu ce întră ea în căsătorie, luînd şi acum un bărbat de oarecare vrîstă, care avea, din altă legătură, un băiat mare, acest Iordachi, care va cere îndată o gospodărie deosebită. Văduva lui Ursuleţ aducea 6 bol şi 5 vaci, 6 cal, 20 de stupi şi un rădvan; «badea» din Constantinopol face rost de zestre nouă: viitorul Domn al Moldovei trimete surorii, mireasă a doua oară, însemnata sumă de 400 de lei. Soţul nu e mult mal bogat, afară de moşia lui. El lasă datorii, la Turci, Armeni şi Romînl. Unul din împrumutătorl dăduşe bani cu camătă şi fratelui el, lui Dumitraşco Calmăşul, care lăsă şi el o văduvă cu multe griji1. Ea însă nu-şl creşte numai copiii cu o deosebită îngrijire, ci face şi toate pomenile răposatului. Tot în legătură cu pomenirea lui Cananăîî e şi această însemnare: f Bucateli ce s’au tăetu la grija dum. pără la 2 ani. I bou, 6 ol la grija d’intăiu. 4 ol la 15 zile. 6 ol la 20 zile. I vacă, 6 ol la 40 zile. I vacă, 3 ol la giumătate de anu. I vacă, 6 ol la anulu. I vacă, 2 ol la 2 ani. larii bani ce s’aii datu pe fănii, iaru să să ştii. 6 lei, 9 p[o]t[ronicIJ unul Lipovanu. I Documentele Callimachi, II, pp. 19-20, n-o 42, www.dacoromanica.ro âcnisom ale familiilor cIllimachi şi cananăO 131 2 lei Radului Ţiganii. I leu, 6 p[o]t[ronicî] lui Acsinte. io lei unui Cănpulongianu. II lei lui An[dron]achi Vomiculii de Botăşenî, pe fănă £-au avuţii la Mândreşti. l8 lei s’au făcuţii sinbrie ciobaniloru pe tocmala C-au rămasă făcută de dunu să le erneză 6o oi, căte 2 p[o]-tfronici] de oi ernaticulii, şi să le plătiascâ de goştină, care este peci de la goştinari. II. Iată acum scrisorile cifre Maria Jicniceroaia. Cea d’intăiu e de la marele reformator al vieţii mănăstireşti la noi, Paisie de Dragomirna, apoi de Neamţ. Cinstită şi a sfintei mănăstirel noastre milostivă şi făcătoare de bine, Pravoslaviia Ta mare giupăniasă Mariia Can[an6] Ban[easă |, bucură-te întru cinstea sfintei şi începătoarei de viiaţă Troiţă. Cusmereniia şi cu duhovniăască închinăciune, cu bună cucernicie şi cu smerite metanii, dupre cuviinţă mă închină Blagorodiel Tale. De la Prea-înnaltulii şi celii mare întru fnilă Dumnezeu, dupre datoriia ce avemu pururea îţi rogă ca să-ţi dăruiască bucuriia, ferecită sănătăţi, adăogire vieţii şi mântuire sufletiascâ, întru care şi acum îi puţina şi smerita atasta a noastră scrisoare să te afle pe dum. petrecăndu în sănătati, înpreună cu toţi cel dinu înprejurulu dragostei dumitali, cu toati ceale trupeşti şi sufleteşti ferecirl, ca mal mulţii să proslăvimă pre Inpăratulu cerescu, noi, toţi şmeriţî rugătorirPravoslaviel Tale şi a totu prtb-slăvitulul niarriulă Blagorodiel Tale. Cinstită scrisoarea dumitali cu bucurie şi cu cinste o amu luată, cele scrisă amu văzută, 15 ol ninau adusu: pentru care mUltu ni-amu bucurată. Milostivulu Dumnezeu să fiie înpărţitoriu de bini a totu niamulul dumitali, întru toati şi despre toati, prea-blagocţstivuluî şi luminatului Domnulu nostru, şi pre toată luminată casa Măriei Sale să o păzască şi să o întăriască www.dacoromanica.ro 132 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALIMACHI ŞÎ CANANXti întru mulţi ani cu ferecire şi bună petrecire, că multă săn-temu nădăjduiţi şi încredinţaţi că şi de acumă înnainte vomă fi mângâiaţi cu cercetare milil Pravoslavii Voastre. Dfe-vă Domnulu toati cele lumeşti ale lui bunătăţi, iaru [în]tru ceale mal pre susă de lume cununa Inpărăţiel ceriuriloră, cu In-păraţil cel bini-credinfioşl, înă pămăntulă blănziloră, unde şi ţngeriloru cu dorire le iaste a privi. Şi darulu Sfântului Duhă pururea să vă păzască suptă alu său acoperemăntă şi luminare şi milă. Şi, cu afiasta, închinăndu-mă iarăşi, ,rămăiu Alu Pravoslaviel Tale smerită părinte duhovnicescu şi celu de pururea rugătoriă şi de ceriasca ferecire pohtitoriă: Ieromonahă Paisie, stareţulu sfintei mănăstiri Dragomirnel1, înpreună şi cu totu soborulu celoru întru Hristosu fraţi-loru miel. Oct. 16 d. Cinstite! întru blagorodie Pravoslaviel Sale marii giu-păneasă Mariia Can[an6] Banjeasa], cu multă smerenie, cu plecată metanii şi bună cucernicie, prin dumnezăiasca bla-goslovenie cu cinste să să închine. (Pecete neagră, ruptă.) Paisie se aşează la Dragomirna în Septembre 1763*, iar Domnia lui Grigore Callimachi, nepotul de frate al Măriei, ţinu până în 1769. Deci încă înnainte de această din urmă dată Maria era văduvă. III. Fratele Măriei, Gavriil, fost Mitropolit de Salonic, era încă din 1760 Mitropolitul Moldovei. De la el ni s’au păstrat trei scrisori către sora sa. Cea d’intăiuare data de 1768, încă în Domnia lui Grigore Callimachi. Dintre celelalte, una poartă data de 1770. 1 Acest rînd, de mina Iul chiar. * Istoria literaturii, romîne iu secolul al XVlll-lea, II, p. 392. www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANXiI 133 A treia, pomenind de «Cordon», Bucovina Austria-cilor, e de după 1775. Paşa care merge în Rusia duce ratificarea tratatului de la Chiuciuc-Cainargi. «Sevas-tias» e episcopul titular de Sivas. Cel de la Ţarigrad cari sînt sănătoşi şi întreabă de rudele din Moldova sînt văduvele celor doi Domni din neamul călmăşesc, Raliţa lui a Ion, mort de bătrîneţă, şi Elena a lui Gri-gore, cel de curind ucis, precum şi fratele lui Gri-gore, Alexandru, căsătorit cu Ruxanda fiica lui Scar-lat-Vodă Ghica. A. Cinstită şi a noastră prea-iubită soră, dum. Mărie Jic., fericită sănătate şi totu folositoriulu bine poftimu dum. de la milostivulu Dumnezeu, iară de la noi arhierească bla-goslovenie îţi trimitemă. Cartea dum. amu luată, prinu carea înţelegăndu durearea cea preste măsură şi întristarea dum. pentru săvărşitulu răpăosatulul prea-iubitîi fiiulul nostru Pah. Costandinu Canană, foarte ni-amîi întristată, şi înpreună amu lăcrămată, măcaru că răpăosatulu (Dumnezeu să-lă erte şi să-I odihnească sufletulă la cereasca Inpă-răţie), plinindă datoriia cea de obşte, s’aă izbăvită de valurile ceale supăralnice şi întristătoare a aceştil vremealnice vieţi, iară, casa dumisale de aă rămasă la ticăloasă stare şi însărcinată cu greale datorii, săntemă bine nădăjduiţi că nu o va părăsi milostivulă Dumnezeă, ce, ca celă ce iaste părinte săraciloră şi măngăitoră văduveloru, va trimite ajutoriulu săă celă prea-putemică spre răpaosă şi măngăere. Dinu partea noastră iarăşu cu de-adinsulă ne vomă sili spre totu chipulă de ajutoră a casii răpăosatulul, socotindă aăasta neapărată datorie. Şi la aceastea fii dum. încredinţată, şi încredinţază şi pe dumnei Păh[ărniceas]a1, că neîncetată vomă mijloci şi cătră Mărie Sa Vodă şi cătră 1 Văduva, www.dacoromanica.ro 131 SCRISORI ALE FXMILIILOR CALLIMACHI ŞI CAS’AN&ă Mărie Sa beizadeă spre ajutoriulă şi măngăere a casil ră-păosatulul. ACasta, şi săntemă Alu dum. părinte sufletescă : Gavriilu Mitropolitidu. 1768, Dech. 20. [Pe V-o:] Cinstită a noastră prea-iubită soră, dum. Ma-riia Jic., cu fericită sănătate şi cu blagoslovenie să să dea. (Pecete neagră, ruptă, cu două cruci.) B. Cinstită a noastră prea-iubită sorâ, dum. Mariia Jic[nice-roaie], fericită sănătate şi totu folositoriulă bine poftimu du-mi[talej de la milostivulu Dumnezeu, iară de la noi arhierească blagoslovenie îţi trimitemă. Cartea ce ne-al tremisă amu luată, şi, înţelegăndă că sănteţl sănătoşi, ne-amix bucurată. Pentru alte supărări ce ne scrii că pătimiţi de către oşteni1, fiindă aceastea de obşte, sâ cade a le şuieri cu răbdare şi a ne măngăia cu nădejde că, după atâtea scârbe, ni să va pricinui şi bucurie. Pentru alte veşti ce vă turbură, şi vă poprescă dinu lucrarea pământului, să le socotiţi zadarnice şi mincinoase, şi făr* de niclo grijă să sămănaţl câtă veţi putea.. Pentru carte de la Mâriia Sa Ghenera-lulix *, cumu şi pentru zăloag. (sic), ne vomu sili ca să scoa-temix, de să va putea. ACasta, şi fii dum[neta] sănătoasă. Al dumi[tale] părinte sufletescu: Gavriilu MitropolitulM. Şalix n’amu putută să luămu de la dughene, nici amu îndrăznită, pentru prepusulu boalil1 2 3. Şi să nu bânueştî: cu toate acestea iată amu trimisă ună cubură de şală ală nostru, cană ponosită, dar socotimă că va trece la ţară, şi ună stanbolu-şalu1 de rochie ci-amă avută mal dină na- 1 Ruşi, rari ocupau Moldova. 2 Stoffeln (v. Atanasie Comnen Ipsilanti, Ta pată -rijv âXwoiv, Constan-tinopol, 1870, p. 456). * Ciuma. * Şal de Conştantinopol, stofă, www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANAU 135 inte; şi poftimă să le priimeştl şi să le porţi cu sănătate. Mal pe urmă vomii trimite şi şală nou *. [Pe V-o:] Cinst. şi a noastră, prea-iubitil sor[ă], dum. Marii Jic., cu părinţascl blagoslovenie. (Pecete roşie deschis, cu coroană, patru litere, din care s’a păstrat A şi data de 1768, jos.) G. Cinstită a noastră prea-iubită soră, dum. Mărie Jicfnice-roaie], fericită sănătate şi totă folositoriulă bine poftimu dumitale de la milostivulă Dumnezeu ca să-ţî dăruiască, şi de la noi arhierească blagoslovenie îţi trimitemii. Răvaşulă dum[itale] ni-aă venită, şi ceale scrisă s’aă văzută. Pentru Cupariulu, veţi şti dum că acumă nu să află aicea, fiindcă, după C-aă venitu de la conacile Paşii C-aă fostă 1a- Rusiia, s’au dusă acumu pină Ţinută cu aşăzarea baniloră ce s’aă scosă; iară, după C-a veni, i să va zice, atătă pentru altile ce scrii dum[neta], cătă şi pentru carte gospodă de hotărâtă, ca să scoată. Şi atuncea să va scrie şi dină partea noastră la Sevastiasă, şi la cine s’a mal socoti,— căci Vlădica de Rădăuţi, aflăndu-să în Cordonă, şi fiindă şi departe, nu socotimă că a vrea să vie. De la Ţarigradă ni-aă venită cărţi în câteva rânduri, şi avemă înştiinţare că, cu mila lui Dumnezeă, să află cu toţii sănătoşi, şi în toate scrisorile ce ne vină cercetiază şi pentru dumnavoastră şi vă heretisescă ’, şi, aseamene, căndă scriemă şi noi, facemă căzuta închinăăune din partea dumilorvoastre. Şi cu aCasta acumă săntemă: A dum[itale] părinte sufletescă : Gavriilu Mitropolitulu. Iulii II. [Pe V-o :] Cinstită, a noastră prea-iubită soră, dum. Mariia 1 Adausul e de altă mină. Scrisorile înseşi au o ortografie perfectă şi o scrisoare admirabilă. a Sălitt*. www.dacoromanica.ro 136 SCHISORf ALE FAMILIILOR GALLIMAGHI ŞI CANANÂU Cananoai Jic., cu fericită sănătate şi cu blagoslovenie să să dea. [Pecete roşie-închis, cu coroană şi vultur bicefal, fără inscripţie.] Către Maria se îndreaptă şi marele boier Lupu Balş, pe aceiaşi vreme. D. Cinstită şi a noastră iubită ca o soră, dum. cumătră Ma-rioa Jic., cu multă fră£ască dragoste şi cu fericită sănătate mă închinu dum[itale]. Aciastă dată n’amii altă a supăra pe dum[neata] numai amu foştii scrisii la unii ficiorii alii meii di-acasă di aii pusii puţentei stupi la Făzetii [=Făget], neputăndii la ceia vremi să-i ducă la alţii locii, şi, socotindii eii c’a fi acele moşii a dumisali Costantinii Stămati Şetfrariu], amu făcută îndrăznială. C’acmu amu înţălesă că eşti pe moşiia dum[itale], poftescă pe dum[neata] ca pe o soră, să nu bănueşti că n’amu poftită pe dum[neata] cu scrisoari mai înnainte, că n’amă ştiută; iară acmu poftescă pe dumneata] să nu fii cu bănatu, ce să fii cu voia dum[itale] înu ciastă vară dacă aă apucată di i-aă pusă; şi obiceiulă ce eşti, oi da dum[itale],şi oi şi mulţămi dragostii dum[itale]. Aciasta poftescă pe dum[neata], şi fii dum[neta] sănătoasă. Al dumfitale] ca ună frate: Lupu Balşă Velă Vor[nică]. [Pe V-o:] f Cinstită, iubită ca o soră, dumisale Marii Jic[niceroai], cu frăCască dragosti şi cu fericită sănătate să să dea. [Pecete neagră cu cruce şi; Lp. B. Dvor. (?).] Scrisoarea ce urmează, către aceiaşi domnească soră, pleacă de la un Toader [d]iaconul], care dă înţelepte sfaturi pentru creşterea celor doi «coconi» * pare a fi tot un Nemţean; www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANÂU 437 E, f Cinstită doam[nă] giupăniasă, co smerenii şi co multă plecăciuni mă închină dum[itale],şi rogăpre milostivuluDumnădzău ca să te păzască şi să te învredniciască co paănica viaţă, şi să-ţi dăruiască cia de bucurii fericita sănăţati, bucurăndu-ti milostivul ă Dumnădzău şi cu sănătate a cinstiţi şi iubiţi coconii dum[italej, milostivulă Dumnădzău să-I ţii sănătoşi şi să-I miluiască cu minte, că minte este izvorulă bogăţii!, şi trupeşti, şi sufleteşti, şi cununa cia de bucurii a părin-ţiloru şi tuturoru celoru de bini voitori, şi măhnire neprietenilor u, Insă şi dum[netaj, cinstită giupăniasă, caută de-I păzăşte forte bini, după cumu poronceşte Ioană Zlataostă la Prologii: «Nu feriţi băţulu. părinţăscu de ii, că acela li-I lorii de mare folosii». Insă şi dumfneta] fiindii ferită de cel ii mal cumplită păcată: niciodată să nu să sămtă ii că au voi de la dumfneta]. Ori la ce socoteşti că Dumnădzău ţ’au daţii şr ţ’au dăruită nişte drahme forte curaţi şi iscusite, carii di-a purure şi ’n totă ciasulă să fii bucurată? Dară, de le vel văpsi, mă rogă cu ce le’I spăla ? Socoteşte dumfneta] c’aceştie sintă ca o grădină înpodobită şi pre-ffumosă, şi, de nu o va păzi grădinariulu şi o va înplfe mărăciune, cini va merge la b să să măngăi ? La aciasta dumfneta] eşti grădinariulă, să pliveşti co băţulă; că la o grădină frumoasă şi înpodobită mulţi înţălepţi mergă de să măngăi şi, fiindă curată şi grijită, toţi fericescă acelui grădinariă şi-I daă bani, şi [e]ş luîndă căti o flore de mă[n]găere, ca şi de la omulă înţăleptă: totă scărbitulă alîargă de-şl e ună cuvântă de măngăere şi de îndreptare, şi să bucură mal multă decătă c’ară lua de la ună nebună multe averi, căci ştii pe urmă [cî] în totă ciasulă aştiaptă ocară şi întristare. Păzeşte-te bini, vitejeşte, ca să nu scapi burianulă în grădină, căci burianulă este creştere loră. Nu-I lăsa gre-şala de astăzi ca să-şi 6 plata mănl; şi încă şi pentru drep-tulă, îl află pricină, şi-lă ciartă, c’apol elă mal vărtosu să păzăşte, ştiindă că n’aă făcută ş’aă luată plată; dară de va face, mal rău va petrece; şi, fiindă în grijă, totdiauna să www.dacoromanica.ro 138 SDniSORI ale FAMILIILOR CALLIMAGHI Şl CANANAU sfătueşti întru sini cumă va face lucruri buni, ca să scapi de ruşine, şi, aşe, creşte cu găndulă totii a face lucruri buni, pără ce i să învărtoşe minte, ş’apol, di-ară vre să-lu şi îndemne cineva la lucruri răle, elu nu poate să le facă: i-I cu mare supărare. Pentru Toaderă Rusulu, au veniţii, şi bărneţulii aii adusă. Pentru alte ce-mi poronceştl dum[neta], la toati după po-ronca dum[itale] ol urmă, şi m’ol sili. Mă rogă, cinstită giupăniasă, pentru acelă căluşelii să poronceştl dum[neta] să-lii grijască bini. Şi mă rogii dum[itale] să aibă de la dum[neta] ertăciuni, fiindcă ştiu că moltii ol fi greşită du-m[itale], că'Snu să poati sluga a nu greşi stăpânului. Di-aciasta mila lui Dumnădzăă să fii di-a purure cu domniata. Săptfemvrie] 17. Smerită, pre-plecată dom|itale]: Toa dorii [D]iaconu. Pentru ol, di-aicl nu-I niclo nedejde; că-să nişte şalverl, dă-le lui Păună, şi doră îţ pute mal trimete vr’o ;o lei în giosă. [Pe V-o:| Intru cinstită măna dutn. giupănesil Mariiljic. co cinste şi cu multă plecăciuni dum. se se dfe. (Pecete neagră, cu coroană şi, sus : Dm.) încă prin 1750 Maria Jicniceroaia avea ceartă cu Aristarh Vistierul pentru moşia Iepurenil. F. Adeverezu cu acastă scrisoare pentru glumătate de sată Epurenil, de la Ţinutulă Hărlăulul, care, fiindă moşie a mea, aă ţinut-o dumnealui răposatulă Aristarhă Vist. cu strămbătate suptă stăpânirea dumisale câţiva ani. Acumă, eşindă la gludecată cu fiiulă dumisale, Comisă Iordache, la dumnealoră boeri, după dreptate mi-amă luatu moşie, iară pentru venitulă moşii înă cătă vreme aă ţinut-o dumnealui, de aă stăpănit-o fără dreptă, m’amu aşăzatu cu dumnealui www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACH! ŞI CANANiu 139 Comisulă Iordache, fiiulă dumisale Vist. Aristarhă, şi mi-aă dată 226 lei; care bani luîndu-I toţi depjinu de la dumnealui, de acumă înnainte nu mal amu a lua nimicu de la dumnealui. Şi, pentru mal adivărată credinţă, amu iscăliţii să să cTează. Maria Banes[a[. L"'1 7267 [1759], Iul. 7 dim. [Pe V-o, început:] Toma sănii Nicolaî, bulfijbaşă, copilă [de casă].... Din acelaşi timp sînt două scrisori către Alistarh (Hrisoscoleă), pe care Domniţa Elena, soţia lui Nico-lae Costin, îl numiă nepotul el1. El era, la 1749, Spătarul luî Constantin Mavrocordat?. Cinstită şi al meu mai mare frate, dum. hadiă Alistarho Velă Spătari ă, cu multă plecăfiuni închinăndu-mă, sărutu cinst. măna dum., şi rugămă pre a totu puterniculu Dum-nădzeă cu acastă puţăn[ă] scrisoare a nostră ca să afle pe dumnevoastră cu întriagă sănătate şi cp toate cele de fericiri. Cinstita scrisoare dum. cari ni-pî trimisă, amu luatu, şi cele ce scrii dum. încă amu înţălesu. Pentru zapisăle Glăvăneştiloră scrii dum. ca să ţă le trimitemă dum., că nooî nu ne trebuiescă; ci adevărată, badiă, că nooî nu ne săntă trebuitoari, de vreme că niă moşie nu este a nostră, ci cu dragă inemă le amă fi triimisp dum., numai vil şti dum. că o lădăţui ă-amă avutu cu scrisori, nu s’aă prilejitu aice, este la Iaşi, dară amă trimisă acmu să o aducă, şi, aducănduţ le-omă căuta, şi pe cini a. vini le-omă trimite dum. Dumneiai mama să închină dum. cu sănătate şi du-misali leii! Bălaşei. Ilinca, cu multă plecăăuni închinăndu-să, sărută cinst. mănule dumiloră voastri. Cu aăasta acumu, şi iarăşă rămăiă Iun. 15- A dumitali Mal micu frate i gata slugă : Vasili Costachi, bivă StoI[nică]. 1 Istoria literaturii romine in secolul al KVLll-lea, Tabla, p. 48. C Archiva istorică, I, p. 84. a lenachi Cogălniceanu, p. 219. www.dacoromanica.ro 140 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANifi Dum. lelel Balaşăî cu multă plecăeune sărută cinst. măna dum. [V-o:] Cinstitului şi ală meu mal mare frate dum. badel lui Alistarhu Velă Spătar ă, cu multă şi fericită sănătati să i să dea. [Pecete cu A. H.l Să să pue înu scrisoriie Glavaneştiloru. Balaşa, păscută la 18 Septembre 1709, era fiica lui Iordachi Cantacuzino Deleanu iar Vasile Costachi era nepot al Balaşel lui Alistarho. Un Vasile Costachi luase pe Catrina, fiica lui Toderaşco Iordachi, deci mătuşa Balaşel3. Aici e vorba însă de Vasile Costachi Negel, fiul lui Costachi, care era soţul unei Cantacu-zine, Ilinca, fiica lui Iordachi ai Jl-lea Păşcanul3! El e tatăl lui Grigore, care, cu altă Cantacuzină, fata lui Dinu Canta, avu pe al treilea Vasile, viitorul Mitropolit Veniamin4. Avem astfel scrisoarea bunicului marelui ierarh, care, deci, prin mamă, prin bunică, prin străbună, avea sînge cantacuzinesc. Cu cădzuta plecăcuni [mă] închină dufn., sărută cinstită măna dum. badu (sic) Aristarho Velă Spăt. Cu plecată scri-sorea mfe facă ştire dumitali pentru ce al fostă vorovită dum. cu mini că, mărgăndă la Iaşi, mi-I trimite izvodulă celă de vecini Bălăneştiloră; ce acmu mă rogă dum. să nu fii cu supărări să mi-lă trimiţi ca să mă poău învrednici a face dum. slujbă. Cu aCasta, şi să fii dum. sănătosă. A dumitali mică şi plecată tocma ca ună fiiiă Cost. Ros[e]t, Log. Nastasiica cu multă plecăeune sărută cinst. măna dum., l Voi. VII, p. 173 şi nota 1. a lbid.f p. 177. » Voi. VI, p. 548. 1 lbid. www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACH1 Şl OANANĂ0 •141 dumîsali lelel Bălaşel de preună cu Nastasiica cu plecăăuni sărutăm ă cinstită măna dum. Dumisali cumnatului Iordachi Cantacoz[in]o cu multă dragoste şi cu fericită sănătate ne închinămă dum[isali]. [Pără pecete.] Cum se vede din tabla adausă la p. 47 din Genealogia Cantacuzinilor, Nastasiica, sora Ilincăl Cos-tachi şi a Saftel Lupului Balş, luă pe Constantin Ru-set; Iordachi «cumnatul» ar fi să fie un nepot, fiul lui Constantin, frate cu aceste Cantacuzine '. Costachi Roset era încă la 1764 numai treti Logofăt2. III. S’au păstrat aici şi toate scutirile Măriei Callimachi, acordate de Domnii din neamul el şi de înnaintaşil lor. I. Noi Scarlatu Grigorie Ghica Voevoda, bojiiu milostil gospodară zemli moldavscol, facemu ştire cu aCastă carte a Domnii Meii pentru dumniaiaî Mărie, ce au ţinut-o dum. Gheorghie Canano Velă Jic., sora cinstitului Marelul-Tărzi-mană, dum. Enache Calimahi, de vreme ce dumnialul fra-tili dumisale, aflăndu-să de a purure şi nelipsită slujindă trebuinţiloră şi folosului ţărăl la prâ-înnălţata Poartă, amă socotită Domnie M& că sî cade sora dumisale a ave o osăbită milă şi sprejinială. Şi iată dară că după cărţi ce ni-aă arătată şi de la alţi luminaţi Domni ce aă fostă mal în-nainte de noi, asemine şi Domnie M& i-amă întărită, la vreme desătinil să aibă a scuti doo sute stupi, şi la vreme goştinil doo sute ol, şi la vreme coniţil saă văcăritulul, căndu s’ară întâmpla a fi, încă să scutiască doaîzăcl de vite, şi, pe cătă vină va face la vreme vădrăritulul dină viile dumisali, iarăşi amă ertată Domnie M&, niclună bană vă-drârită să nu d&, ca să fie toate aceste pentru chivernisala 1 lbid. 1 Documentele Callimachi, II, p. 192, n-o 89. www.dacoromanica.ro 442 SCRISORI Acri FAMILIILOR CĂLI iJjACHI şl CANANA# casil dumisale. Aşijdere şi pentru patru' oameni streini fir de biru în Visterie, ce-şl va găsi, iarăşi" amu ertată Domnie Mfe ca să fie înu pace de biră şi de toate alte angăril, întru nemică supăraţi să nu fie. Pentru care poroncimu Domnie Mfe dum. boerl i voaî slujitori ce viţl înbla cu toate slujbile Domnii Mele, vâzindă carte Domnii Mele, mal multă supărare să nu faceţi, ce cu toţii să Urmaţi întocma după cumă arătămă mai susu. Aăasta poroncimu. Noî Scarlatu Ghi:a Voevoda. Vltu 7266(1758], Mal 31. (Pecete ştearsă.) Manolache Bogdană 3'* Logofătu, procită. [Pe V-o:] Hrisovulu de la Măriia Sa Scărlată-Vod[ă] pentru bucate di scuteală. 2. Cămila lui D[u]mn[e]dzăă ftfol Ioană Theodoră Voevoda, Domnă ŢărăI Moldovei, facemă ştire cu acestu hrisovă ală Domnii Meii tuturoră cui să cade a şti. De vreme ce ju-pănesăle văduve purure aă avută osăbită milă di cătră lu-minaţăl Domni, urmăndă şi după cuvăntulă Domnului Hris-tosă, unde poronceşte a să cerceta- cu milă casăle celi cl-zute, mal vărtosă a văduviloră, şi a le odihni cu facirile de bine, pentru aCasta dară pre-luminaţil Domni ă-aă fostu mal înnainte de noi, socotindu a-şl face datoriia sa şi cu ală noastră prfe-iubită soru, dumnaial Mariia Jăcniceroai, vrăndă ca să arăte aca căzută milă şi facire de bine ce să cade spre chivernisala unii casă căzute, dară şi pentru voia noastră, fiindă că ni-amă aflată dină tânără Vârstă la slujba pr£-puternicil InpărăţăI, Dragomană-Mare a prfe-înnălţatuluî Di-vană înpărătescu, şi la tdate vremile amă fostu de a purure sălitoră spre trebile şi folosulă ţării aceştie, aă fostu miluită cu hrisoave de milă a luminatiloră Domni, cu scutială de bucăţile sale şi de oaminl scutelnicl. Acumă dară, dină dumn[e]zăiasca proniia şi bunăvoinţă a pre-puternicil Inpă-răţăl miluindu-ne cu stepina Domnii aceştiî ţări, iată şi, dină osăbită mila noastră, i-amă întărită ca fieştecăndu să aibă a scuti desătina pre cinci sute stupi şi goştina pre cinci www.dacoromanica.ro ScrisorÎ ale familiilor CALLIMACIII ŞI cananăC 443 sute ol şi vădrăritulă pe cinci sute vedri vinii ce va face dinii viile dumisali, sau va cumpăra, şi pre o sută cinclzăcl vite, cal, epi, de văcărită sau coniţă, de s’aru întâmpla să fie vre odată pre aceste bucate, niclună banii nimărul să nu dfe, ca să fie pentru chivernisala casăl dumisali. Aşijdire şi pentru cincîsprezâci oaminl streini fără de biru înă Vis-teriie, ce va avfe la casa dumisali, iarăşu să fie aceşti oaminl înu pace şi nesupăraţi de totu birulu Visterii şi de alte dări şi angăril, orlcăti arii fi pre altă ţară, iară aceştie oaminl întru niniică supăraţi să nu fie, ca âă fie numai de posluşaniie şi slujba casăl dum[isale]. DreptU aceia dară poroncimu Domnie Mfe tuturoru boeriloru şi altoru slujbaşi ce viţl afla cu aceste slujbe arătati mal sufefi, văzăndu acestu hrisovu alu Domnii Mele, toţi să aveţi a urmă şi a da bună pace la toate, cumu arătămu mal susu; întru ni-mică supărare să nu faceţi. Şi poftimu Domnie Me şi pre alţi luminaţi Domni ce Dumnfejzău va răndui pre urma noastră cu Domnie aceştil ţări, ca să nu strămute aăastă puţănă milă ce arată mal susu, după cumii nici noi n’amii străcatii miluirile altoru Domni ă-aă fostu mal înnainte de noi, ce mal vărtosu să întăriască, pentru a lorii cinste şi veCnică pomenire. Şi spre aCasta eşti credinţa a însumi Domnii Meii di mal susu scrisă, Ioană Theodoru Voevoda, şi credinţa a prfe-iubiţl fiii Domnii Mele, Alixandru Voevodii şi Grigorii Voevodii, şi credinţa a cinstiţi şi credincioşi boeriî Domnii Meii, dumnalorii: Ioanii Bogdană, Velu Logofătu, Velă Vor[nicu] de Ţara-di-glosu, Velu Vorfnic] di Ţara-de-susu; Ştefană Rusătă, Hat[mană] i părcălabu Sucevil; Miha-lachi Velă Postelnic]; Ionă Cantacozino, Velă Spatjară], Velă Vist[ier]ă; Andrunachi, Velă Bană; Ioniţă, Velă Pa-h[arnicu], Velă Cămănară; Costantinu Cogălniăanu, Velu Stol[nică]; Ianacachi, Velă Com|isă], şi credinţa a tuturoră boerilor, mari şi mici. Şi s’au scrisă hrisovulă acesta înă oraşă Eşiloru, în anulă d’intăl ală Domnii Mele, de noi, Ghindă Logofeţălu, la anulă vletă 7267 [i759l> luna Fev. I. Noî Ioanu Voevoda. (Pecete din 1758.) www.dacoromanica.ro 144 SCUlSORf ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANAN’JtĂ S’aă trecută Ia condică: Dimitrie 3a Logofătu procitu. [Pe V-o:] Hrisovulu de a Măriei Sa[le] Ionu Vodă peste bucate şi pe omeni de scutială. 3. Cu mila lui D[u]mn[e]zău Noi Grigorie Ioană Voevoda, Domnă Ţâră! Moldovii, facem ă ştire cu acestu hrisovă a Domnii Meale tuturoru cui să cade a şti, pentru dumneaial giupă-neasa Mariia Jitniceroaia, că, arătăndu-ne hrisoave de milă, atătu de la alţi luminaţi Domni ce aă fostu mal înnainte de noi, cătu şi de la prea-înnâlţatu părintele Domnii Mel[e], Măriia Sa Ioană Theodoră Vvoda, Domniia Mea, vrăndă a ne arăta următoră aceloru mal d’innainte noastră luminaţi şi fericiţi Domni, aseaminea m’amă milostivită asupra mal susu-numitil giupăneasă, şi hotărămă printr’acestu hrisovă a DomniiI Meale ca fieştecăndu, în toată vreame Domnii Meale, să scutiască aseste bucate: adică cinci sute stupi de deseatină, şi cinci sute ol degoştină, şi pe totă vinulă cătu va eşi dină viile dumisale nimărul niclună bană să nu dă vădrăritii, şi pe o sută cinclzăcl vite, cal, epe, de văcăritu saă de cuniţe, de s’aru întâmpla vre-odată a fi, pe aceste bucate nemărul niclună baftă să nu dea, ca să fie pentru chivernisala casil dumisale. Aşijdirea şi pentru cincîspră-zeci oameni streini fără de biră în Visterie ce va avea la casa dumisale, iarăşi să fie aceşti oameni înu pace şi ne-supăraţl de totă birulă VisteriiI şi de alte dări şi angărăl, orcăte ară pre altă ţară, iară ^.ceştl oameni întru nimică supăraţi să nu fie, ca să fie numai de posluşaniia slujbil casil dumisale. Dreptu aceaia dară poroncimă Domniia Mea tuturoru boiar[ijloruşi altoru zapcil şi slujbaşi ce viţl fi cu slujbele arătate mal susu, văzindă hrisov[ulă] Domnii Mele, toţi să aveţi a urmă după cumă hotărămu mal susu. Şi pohtimu Domniia Mea şi pre alţi luminaţi Domni ce Dum-nezăă va răndui pe urma noastră cu Domniia aceştil ţâri, ca să nu strămute aâastă puţină milă ce arată mal susu, după cumă nici noi n’amu stricată miluirele altoru Domni ce aă fostu mal înnainte de noi; ce mal vărtosu să adaogă www.dacoromanica.ro âCRISORt ALE FAMILIILOR ClAtLIMACHI ŞI CANANĂti d4& şi să întărească, pentru a Domniiloră Sale cinste şi veănica pomenire. Vltu. 7272 [1763], Sept. 15. Noi Grigorie loxnu Voevoda. (Pecete ovală din 1761.) Procită V1 Vist. Simionu Burghele pisaliă. 4. Cu mila lui Dumn[e]zăă, Noi Grigorie Alexandru Ghica Voevoda, Domnii Ţărăî Moldovil, facemii ştire cu acestu hrisovă a Domnii! Mele tuturoră cui i să cade a şti, pentru dumneaial Mărie Jicniceroai, că, arătăndu-ne hrisoave de ■milă de la alţi luminaţi Domni ce aii foştii mal înnainte de noi, întru care hotărăscu ca, fieştecăndu, în toată vre-mia, să scutiască aceste bucate: adecă cinci sute stupi de desătină, şi cinci sute ol de goştină, şi, pe totii vinulă cătii va eşi dinii viile dumisale, nimărul niclunii banu să nu dea vădrăritii, şi pe o sută cinclzăcl vite: cal, epe, de văcăritii sau de cuniţă, de s’^ră întâmpla vre-odată să fiiia pe aceste bucate, nimărue nitlună banu să nu dă, ca să fie pentru chivemisala casil dumisale,— dreptu aceia darii şi Domnie Mfe asămine m’amii milostivită asupra dum. de mal susă numite Mărie Jicniceroai, şi hotărămă printr’acestu hrisovu a Domnii! Mele ca purure să aibă a scuti cinci sute stupi de desătină la vreme desătinil, şi cinci sute ol de goştină la vreme goştinil, şi cinci sute vedre di vinii ce va fi fă-căndu dinu viile dum., nimărul niclunii banu să nU dea vădrăritii. Aşijdere şi pe 0 sută cinclzăcl cal, epi, de văcărită saă de cuniţă, de s’ară întâmpla vre-odată ca să fie, nimărul Ună banu să nu dă. Şi poroncimă Domnie Mă tu-turoră boeriloră şi altoră zapcil şi slujbaşi ce Veţi fi cu slujbile arătate mal susă, văzindu hrisovulă DomnijI Mele, toţi să aveţi a urmă după cumă hotărămă mal susă. Şi poftimă Domniia Mea şi pre alţi luminaţi Domni ce Dum-năzeă îl va răndui pe urma noastră cu Domniia aceştil ţâri, aă dină fiii noştri, aă dină niamulă nostru, ca să nu strămute aăastă puţină milă ce arată mal susă, ce mal Voi. XXI. 10 www.dacoromanica.ro 446 SCRISORI ALB FAMILIILOR CALLIMACIII ŞI CANANĂÎJ vărtosu să o adaogă şi să o întăriască, pentru a Domnii Sale veănică pomenire. Viţii 1765, Dech. 7 d. (Pecete mică din 1764.) Noi Grigorie Ghica Voevodu. Procitii Velă. Vist. |Pe V-o:] Hrisovulii de la Mării Sa Ghica, de. scutală. 5. Cu mila lui D[u]mnezăii Noi Grigorie Alexandru Ghica Voevoda, Domnulu Ţârii Moldaviel, facemii ştire cu acestii hrisovii alii Domniei Mele tuturorii cui să cade a şti pentru dumniaial Mariia Jicniceroae, că, arătîndu-pe hrisovulii Domniei Mele dinii ceaialaltă trecută Domnie a noastră, intru care arată orînduiala de milă ce i s’au făcuţii, pentru care Domniia Mia, şi acum ii asemenea milostivindu-ne asupra numitei Măriei Jicniceroae, hotărîmii printr’acestu hrisovii alii Domniei Mele că de-apururea, întru toată vreamia Domniil Noastre, să aibă a scuti la vreamea desetinil cinci sute stupi de desetină, şi la vreamea vădrăritulul cinci sute vedre vinii de vâdrăritii ce va face dinii viile sale, pe aăastă sumă niclunii banii să nu dea vădrăritii, cumii şi la vreamea goştinil să scutiască cinci sute ol de goştină. Aşijderea şi la vreamia văcăritulul, de s’arii întîmpla vre-odată a fi, să scutiască una sută cinclzăcl cal, epe, de văcărită şi de cu-niţă. Şi poroncimă Domniia Mia dumilorvoastre boiarl şi altora slujbaşi ce veţi fi cu slujbele ce sintu arătate mal susu, văzîndu hrisovul Domniei Mele, toţi să aveţi a urmă după cumii hotărîmu mal susu. Şi pohtimă Domniia Mia şi pre alţi luminaţi Domni, ce voră fi înă urma noastră stă-pînitorl aceştil ţări, ori dinu fiii şi niamulă nostru, sau din-tr’altă niamă, să nu strămute aăastă puţină milă ce amu făcută cu aeastă numită giupipiasă, ci mal alesă să adaogă şi să întăriască, pentru a Domniiloră Sale cinste şi pomenire. Anii 1775, Dechemvrie. Grigore Ghica V. (Pecete ovală din 1774.) (Pe V-o:] S’aă trecută la condica Divanului înă c6 de hrisoave, de Ioniţă Nicolaî, condicară. www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANAU 147 IV. Cu privire la proprietăţile şi scutirile Măriei Jicni-ceroail avem în aceiaşi colecţie o sumă de acte particulare şi de cărţi domneşti. A. TruşeştI. ”EXa arco cîjv apyâvt'.aav ttjv aăsXşTjv too G'jr/jXoTâToo ao0svtoo, y.'ipiav Maplav 7p. 50, xb al|j.'fspov z~qţ (j-malac xob Tpooas^t’.oo x'?ljţ a'Jtfjţ ypovîaS) satcu sic SvSyj&Vs 1701, ’loovloo 12. Nsoţp'jtoc, ş[ulă], dină glosă se hotă-reşte păn’ în Tătarca-câ-Mare. Muntele Cucoşă şi pănă înă Mănuia (sic). Se hotăreşte di cătră Apusă cu Găina şi dină susă păn’ înă Lucav., şi e apa Moldov[el] înă glosă, pănă unde dă Tătarca înă Moldova, şi Tătarca înă susă cu Qrăgmogze (sic) cu totu, pănă iarăşi înă Găina. Muntele Porşesculă. Se hotărăşte dină apa Benil dină susă, apoi e apa Mol» do[veI] în glosă pănă în gura Brezil, apoi â apa Brezil la dială, spre miazenoapte, pintre măgura Homorulul şi pintre muntele Porşescu, păn’ spre Pădure-Niagră, cu poiana Oşa-lul(p), cu totă. Muntele Petrişă. Se hotăreşte dină susă cu măgura Homorulul, adică dinu obârşie Sadov[el] înă glosă pănă în hotar[ulă] PăuşiI Mol-doviţ[iI], şi dt cătră miazenoapte di cătră muntele Ionu, totă pănă înă hotarţ'ulăj Moldoviţ[el], şi de cătră apusă pănă în apa Sadov[elJ. Muntele Dee. Se hotăreşte dină susă dină hotarălă Păuşi, adică dină Păriu Morii, totă vărvulă de pi lă[n]gă hotarulă Moldo-viţ[el], pănă în Tomnatecă, şi la vale pănă lăngă Dialfulă] www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHl ŞI CANANAtf 155 Paltenulul, şi de cătră amazeze pănă în apa Moldovjei], pănă în Radu. Muntele Muncelii. Se hotăreşte dinu susii dinu părău Roptilorii înu glosii, pe apa MoldovfelJ, pănă în gura [Sadoveî|, Sadova înii susii pănă la curulu muncelulul, spre obărşe Saddv[elj. Muntile Botăşu. Care se hotăreşte dinii susii dinii vale Stăn|_i], şi dinii glosii se hotăreşte cu Mestecăniş[ulii], de către amiazezi pănă în apa Bistriţ[eî], şi de cătră miazenoapte pe Botăşelii, ce curge dinii mu[n]te[le] Botăşu pănă înii costa Drăgmozil, şi acestu părăii BotăşelLulii) dă în apa Moldov[elJ, adică în Fundulu Moldov[eI]. Muntele Mestecănişii. Carile dinii susu se hotăreşte cu Botăş[ulii] şi curge părău la val[e], pi la Ciocăneşti, în apa Bistriţ[el], de cătră amia-zezi Bistriţa înii glosii pănă în gtjra PuCosuluI. Pucosfulii] în susii pănă în obărşe lui, şi apoi trece hotar[ulii] piste dialu- pănă înii Putna, şi Putna în glosii pănă în Moldova, Moldova în susii pănă înii părău Şueniloru. Aşe cuprinde hotarulii Mestecănişulul cu opcina Arsinesi cu totii. Eii Toaderii Lehol otii Cămpulunngii, om de 80 ani. L‘ 1768, Ghen. 19. Un resumat de hotarîre judecătorească bucovineană în favoarea Cîmpulungenilor urmează: 6. Judecătorie Sucevei aii hotărătii păn’ înii 14 zile să dea Cănpulungenil muntile, ori, nemulţămindu-să, să facă ape-laţie. Darii, intămplăndu-se de aii veniţii Gubernatorulu, aii daţii jalobă Cănpulungenil asupra Logofătului Iordache www.dacoromanica.ro 156 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLJMACHJ ŞI CANANAU cumu că le ia muntile făiră de nicio dreptate, arătandu ei şi unu zapisă ce au apucaţii de la unu Simeonesculă, ne-întăritii de nime, şi cu acelu zapisu făcu pretenzie că arii fi muntile alii lorii, şi gobernatorulă aii buiurdesitii jalba la Craizamtulă, ca să-şi stăpăniască jăluitoril, adică Căn-pulungenil, muntile cumu l-au stăpânită şi pănă acmu, şi părătulă se-şî caute dreptate prinu rănduiala judecăţii Crai-zamtuluî; au daţii înu scrisă hotărârea Gobernatorulul, atâtă cătră CănpulungenI, câtă şi cătră părătulă. Treabuinţa face a .să înceape judecata ca să vie pricina înă hotărârea cea d’intăiă, unde să să strămtoriască Căn-pulungenil, saă a să* ţine a fi următori, saă să facă el ape-laţie *. D. ŢiganI. Cătră dum. boeril Divanului Cnejiel Moldovei. Pentru Ţiganii ce-I eeare de la mine Costea Papafilu cu judecata Divanului, îmi pare că amă strămbâtate, şi mă rogă Divanului ca să cerceteze ală doilea adastă judecată şi ponturile ce voiă arăta. 1. Costea Papafilă să scoată scrisori vechi, cu care să încredinţeze Divanulă cumă ci Ţiganii săntă drepţi a Fi-lipesculul, iară nu numai, cu zisa vechilului de la carele aă cumpărată, saă şi cu zisa a însuşi Filipescului să tragă Ţiganii întru stăpânirea sa, pentru că vechilulă acela a Filipescului să dovedeaşte cumă că aă vândută la aceaiaşi •vreame şi Ţigani streini, după cumă a mănăstirii Tazlăulul. 2. De vreme că Ţiganii aă fostă întru stăpânirea mea, după daniia hrisovului gospodă, căndă i-aă cumpărată Costea Papafilă să cădea ca să-mi facă mie întăl înştiinţare, şi, căndfi judecata n’ară fi ţinută în samă daniia mea şi cu hotărârea Divanului i-ară fi luată de suptă stăpânirea mea vechilulă Filipescului, dovedindă cu scrisori că afă fi 1 1 Pentru locul din Iaşî, in mahalaua Muntenimii-din-mijloc, v. Uri-cariul, XXII, pp. 242-4. Pentru moşia eî de la Găozenî (Soroca), ibid., pp. 244-5. www.dacoromanica.ro SCRISORI AL FAMILIILOR CALLIMACIII Şt CANANĂU 15) drepţi a Filipesculuî, şi, de n’aşă fi vrută eu ca să-I cum-pării, după protimisirea ce aveam u, aflăndu-să întru stăpânirea mea, putea ca să-I cumpere atuncea şi Costea Pa-pafilu şi fieştecare altulu. 3. Pricinueşte Costea Papafilîi că i-aru fi cumpărată la mezată. Trebuia să dovedească cu marturl de credinţă cumă că chiară pe aceşti Ţigani anume i-aă cumpărată la mezatu, căci mezatulă să face de faţă şi în publică, şi tre-bue să să ştie muştereil aceia ce aă adaosă la mezatu. Osebită că, de va şi dovedi cumă că i-aă cumpărată la mezată, de vreame că pe aceşti Ţigani îl ştiia cu pricină, să cădea, ori să nu-I cumpere, ori sî aştepte pănă căndă cu judecată i-ară fi luată de la mine. Şi, chiară la mezată de i-aă luată, fiindă dovediţi drepţi Ţigani a Filipesculuî cu judecată, de vreame că Ţiganii aă fostă întru paza şi stăpânirea mea, şi eă, fiindă la ţară, n’amă ştiută de mezată, mi să pare că amă dreptate să mă protimisescă, precumă hotărăşte şi pravila: Cost. Armenopolă, carte 2, tit. I, fii. 3 : «Căndă doi oarecaril aă întocma dreptate ca să ia ună lucru, mai multu să protimiseaşte acela ce are şi-lă fereaşte şi-lă păzeaşte». 4. Ţiganii aceştea ţină dreapte Ţigance a meale, cu care aă făcută şi copil; Costea JPapafilă ceare ca să-mi ia şi Ţigancile cu copiii şi să mi le plătească cu bani, iară nu să facă înpărţală pe sălaşe şi pe numărulă Ţiganiloră, după obiceaiulă pământului. Socotească înţelepeune dumnevfoas-trâ] de nu mi să face cu totulă strămbătate şi de nu amă dreptate la toate ponturile ce amă arătată, pentru care mă rogă şi ceiă judecată la toţi boeril Divanului. A dumnev[oastră] plecată Maria Jicn\iceroaia]. Anulă J772, lunii 14. [Pe V-o:] Carte de jalobă la boerl pentru Ţigani. V. Cu privire la Şerban, fiul mal mare ăl Jicniceroail, avem numai acest zapis pentru viile de la Cruce, www.dacoromanica.ro 158 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACUl ŞI CANANid f Adică eu, Ionă Puşcă, depreună cu femeia mfe, Catrina, şi cu diiacon[ulu] Lupulă, fiiă-săă, de Cruce-de-glosă, dat-amu bună şi adevărată izapisulu nostru la cinstită măna dumisale cuponului Şerbană, fiăor[ulă] dumisale gîupănesiî Marii Jucniceroe, precumă să să ştie că amu vândută dumisale unu pogonă de vie bună făcătore înă trilzecl de lei tocma, şi m’eă dată toţi banii cătă mi s’aă făcută, înă mă-nule nostre. Şi acestu pogonă de vie este înă ogradă dumisali, alăture cu vie dumisale, de la vale, pe lăngă uliţe, alăture cu drumulă celă mare care merge spre sore-răsare, şi pe dină susă de aCastă vie este a dumisale, cumpărătură vechie, de părinţi dumisale. Şi amă dată ' dumisale ca să-I fie moşie veăinică, dreptă, în vece, dumisale, şi cuconiloră dumisali, şi strenepoţiloră dumisale, în veci neclătită. Şi pe[n]tru credinţa amă "iscălită şi pe niamur[l]. Eă Ionă Puşcă vănzetoră. Eă diiaconu Lupulă vănzetoră. Eă Ionă zetă Puşcă amă pusă degetulă. Eă preotulă Strătulatu iscalu. Eă Toderă iscală. Eă Nastasie iscălită, fata lui Ionă Puşcă. Veasile Hedăru (?), martură. Văietă 7276 [1767], Dech. 12. [Pe V-o:] f Zapisă pe ună pogonă de vie de la năşică,. la Cruce. Şi această însemnată notiţă contemporană: 114 facă piste totă toţi preoţii şi diiaconir la Ţinutulă Eşulul. VI. Lăsăm să urmeze actele privitoare la cellalt frate, loniţă: In legătură cu moşiile bucovinene e actul din Februar 1783 prin care Ioan Cananău Păharnic numeşte un represintant la «comisia orânduită ca să facă cercetare tuturoră moşiiloră căte sintă acolo,, atătă mă- www.dacoromanica.ro iCRlâoRi ALB FAMILIILOR CALL1MACHI ŞI CANANĂti ll)9 năstireştl, cătu şi boereştî». Domnul întăreşte cu următoarele rîndurl: 1. Noî Alexandru Costandinu Voevoda, bojiiu milostiiă gospodară z[emli] moldavscol, fiindă că dum. Ioniţă Cananb, bivă Velă Pah., au făcută vichilă pe acestă de mal glosă arătată, căruia dăndu-î afiastă carte de vechilăcă, s’aă întărită cu ală noastră domniască iscălitură şi pecete. Noî Alexandru Voevodu. (Pecete cu armele ambelor ţerî, 1782.) Şi până la începutul veacului al XlX-lea Ioniţă, fiul Măriei, era un fost Mare-Spătar ’. La 1760-84 el fusese Păharnic a. Un Iordachi Cananăă e cunoscut şi din registrele de socoteli ale Domnilor din familia Calli-machi1 * 3. In 1776 era tot Medelnicer şi ispravnic de Suceava4. In această calitate, şi avînd rangul inferior de Pitar, scrie el interesanta scrisoare de aici. Iscălitura nu trebuie cetită Iordachi Cantacuzino. E însă de notat că soţia lui Constantin Canănăă Slu-gerul, care nu trebuie confundat cu cel d’întăiă Constantin (?), era fata lui Toader Cantacuzino Marele-Vornic 5. 2. Cu multă plecăăune sărută cins[tita] măna dum. bădiţii Ioniţă. Cu plecată răvaşulă înştiinţăzu pi dum. că dumnalul Spătariulă Dumitrache Ghica şi dumnalul vărulă Ştefă- 1 Vricanul, XXII, pp. 242-4 ; Documentele Callimachi, II, p. xm. 3 lbid. * Ib id„ p. 100. 4 lbid., p. 203, n-le 140, 143. 4 Voi. XVI, p. 87, no. 6. Eftimie Călugărul, Constantin Păharnicul şl Iordachi se înfăţişează ca fraţi. Dacă Eftimie zice „frate" lui Şerban şi Ioniţă aceasta se obişnuia între veri. V. ibid., pp. 87 şi urm. 90 (no. i7). Eftimie era călugăr la Vorona, ctitoria tatălui său, incă din 1763-4 (Documentele Callimachi, II, p 104). Astlel trebuie rectificată părerea din voi. XVI, p. 259. www.dacoromanica.ro •160 SCRtSOUf Ale EAMlLltLOft CVLLI^ACHl şt CANANĂti nache Başotă, îndată ce au luată poronca Mării Sale lui Vodă, mal întăî au făcută înştiinţare luî Crais-Comesară la Suăavă ca să vii şi să facă cercetare pricinel acestei, cumă şi dumnaloră îndată au vinitu aici la mine şi au şezuţii tril zile, aştiptăndii pi Craisă-Comesară, şi elu n’au veniţii, făcăndii înştiinţare că acmu nu să poate face cercetare, fiindii Cordunulu închisă dinu pricina Sumei, carii după deşchidere Cordunulu! oră venă şi voră face cercetare, şi o scrii şi aăasta ca moara să nu umbli. Să înţălege că alte pricine n’aă mal putută, însă care te vel ^pliroforisă dum. dină înştiinţare ce făcu dumneloră boerii, atătă Mării Sale lui Vodă, cătă şi dum., căci dumnaluî Spătarulă DumitraChe şi dumnelul vărulă Ştefănache aă făcută cercetare cu amăruntulă, şi nice o stricăeune nu poate face iazulă dum. moşii Huideştiloră, nice dinu susă de iază, nice denu glosă* Vaduri de în oară s’aă găsătă înă cei parte de SuSavă înă doao locuri: ună vadă pi sălişte Mărăşeniloră, şi [altu vadu mal glosă, pi Leţcanî, care să cunoşte şi stratulă morii, şi să înţălege că NeamţiI n’aă niclo dreptate, numai voră să facă supărare. Şi săcotescu că n’oră mal face niclună da-vagilăcu. Iară, pentru lucrulă morii, cu agîutorulă lui Dum-nezăă şi cu blagoslovenii dum|i]loră vostre, aă luată sfârşită. La care şi o piiatră amă pornit-o, iară o piiatră n’amă pornit-o, dinii pricină că n’aă aglunsu heru, şi mal este trebuind ds o sută ocă heru. Amă trimesă la BotăşenI qa să cumpără, şi heru nu să află. Dum. îndată să-m[ll trimeţl o sută ocă heru, ca să nu şadă piiatra nepornită, căci să face păgubire. Pentru sătulă Făntănelile, după pornoca dum., aă dată aglutoră la lucrulă morii cinzăcl de cară şi cinzăcl de pedestraşi, de Lune pără Sănbătă sara, fiindă şi eă acolo nelipsătă pără s’aă isprăvită totă lucrulu mori. Şi mă rogă ca să să trimată ţidule de la priemetoriulă zaherelel de la Gălaţî* pi grăulă ce amă să daă eă, şi sătulă, şi pochil; pentru preuţl să aibu înştienţare căte cătă este dimirlei de grăă, ca, căţl bani s’oră face, să-I înplinescu şi să-I trimătă dum. Numai roă rogu cătă de în grabă să să trimată ţi- www.dacoromanica.ro SCfUSOttf ALE FAMILIILOR CALLIMACIII Şl CANANĂU 16i dulile, că mare supărare tragemă de la isprăvnicel. Dumnalul Spătariulu Dumitrache Ghica m’o zisă ca să scriu dum. că este forte paraponisătă cumu dum. nu i-aî scrisă niciodată pentru sătulii Băneştii (sic), să nu iii supărată la havalele, căci, după ce au văzută atăta lucrulă la moră, săngură dumnalul m’o zisă că amă toată dreptate, pentru satu, să nu iii supărată la havalele, spuindu şi elă câţi .bani amă dată dum. pentru ţărani la sierturî şi lâ agîutorinţa de iarnă, şi alte cheltuelî ce s’aă mai făcută cu moara. Diosăbită m’o zisă şi aeasta: că pin toate casăle boereştl te jălueştî de dumnalul: bine este ca pentru enteresulă satului dum. să-î faci o ţărmonie, să-î scrii, ca să nu supere sătulă la havalele; şi dum. fără sminteală să-I scrii că acmu la banii meziluluî aă fostu să dei sătulă Băneştii o sută patrusprăzăce lei, şi l-o lăsată numai cinzăcl de lei, şi dină banii sfertului Octovri au mal rădicată ună leă. Şi, căndă dum. îî scrii dumisale Spătariulu! ca să nu fir supărată satu la havaleli, atunci voi pute face şi ograda după parola ce amă dată dumisale cucoanei Mărioreî că-voi face. Cu lesnire me-aru fi a face Ori la ce ară fi poronca dum-, dară, cu vătafulă ce aveţi, pre cu greă im este, că nu-î de nimică: atăta este bunu să cântărească ieri şi măsline la tărabă.Şi după altele îî şi beţivă. Pentru doao sânii lepovineştî ce îmă şcrii, după poronca dum. oî pune de ţi le face, numai să mă înştiinţâzl câtă să fii de mari. Ca unulă ce sântă a dum.: plecat fiă Iordachi Can[ano] Plt. Bădiţă, pentru mine, după cumă amu mal scrisu dum., mă rog să nu fiă uitată, căci, după Dumnăzăă, nedejdş me la dum. este. Şi se aibu răspunsu pentru toate. [V-o:] Cinst. şi' âlă mieă mai mare dumisale bădiţei lui loniţă Canană bivă^Veflă Spat., cu plecăcune. (Pecete roşie, ruptă.) , Voi XXI. li • www.dacoromanica.ro SCBISObH ALE FAMILIILOR âALLIMAOkl şi cananAp id2 Către acelaşi loniţă se îndreaptă soacră-sa astfel: 3. Cu părinţască dragosti mă închină dumitali. Intrcbăndu pe noru-me Săftica, şi arătăndu-I şi zapisă carile, cetindu-lă, l-au şi iscălită, zicăndu că însuşi i-a vinde cu a sa bună voe şi priitnire ; carile îţi şi scrie dumitale, ACasta, şi săntă Ală dumitali Noemv. 29. ca o maică Safta Roset. fV-o:] Cinst. dumnealui ginerilul Ioniţi Canan6, bivă Velă Spat., cu părinţască dragoste. Cananăă înseamnă aceste rîndurl pe răvaş: RăspunSulă Spăt. Saftil Miloai că s’aă iscălitu noara dum Deci Safta Roset, care iscăleşte, e numai aCea noră a celeilalte Safte, Milo. După moartea lui loniţă judecăţile se poartă la 1808-12 de «Mărie Roset Spătă-reasa, soţie răposatului Spat. Ioană Canani1.» Iacov Stamati episcopul Huşilor, viitorul Mitropolit, se îndreaptă la 1785 către acelaşi loniţă Cananăă : 4. Arhieriască blagoslovenie cu închinăciune trimitemă dum[i]tale, arhonă Pah. Şi cu toată oserdie mfc rogă pre milostivulă Dumnedzeă ca aăastă pârintiască a mfc scrisoare să te găsască pe dum. înpreună cu toată cinstită famelie dum[ita]le, cărie asemine trimitemă pârintiască blagoslovenie, cu întriagă şi veselă sănătate şi cu toate altile doritile fericiri. Cinstită, fiiască şi prfe-dorită mie scrisoare dum[ita]le dină 23 ală aceştil luni, ce mi-al trimisă cu Grigorie, cu multă pârintiască dragoste amă priimită, bucurăndu-mă de întregime doritei mie fe- 1 V. şi mii departe. www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE b’AMILIILOh CALLIMACHI Şl CANANXu 163 ricitel sănătăţi a dum[ita]le. Dară amu şi mare părere de rău că, trecăndă dum. .la Iaşi, nu m’al putută învrednici do buna venire dum[ita]le a mea la Huşi, să ne înpărtăşimă de cea prfe-dorită vedere de faţă'cu dum. Iară pentru 1.500 lei ce mă pofteşti dum. ca'-să-ţl facă bine, dinu totă sufletul mieă amă fostă bucurosă, nu cu atăta, ci şi cu mal multă, să-ţi slujesciţ dum[ita]le. Dară ce să facă, de vreme ce halulu întru care mă aflu mi-aă stătută cu mare inpiedecare ? Că întru adevără arătă dumfitajle, fiiule, că la aăastă vreme 15 lei abie şi cu mare greă să voră afla în casa mfe. Poftescă, fiiule, şi mă rogă să nu te superi şi să aibu ertăciune, aăastă dată. Iară, peste puţină vreme, fiindă că voiă să mergă la Iaşi să mă aflu la buna venire Mării Sale lui Vodă, ce să facă ?, voiă fi nevoită de a-ml băga capulu iarăşi undeva spre a mă îndatori să plătescă dobânzile baniloră cu cari m’amă îndatorată pe anulă trecută. Şi voiă căuta şî pentru dum. Iară acmu Crede-mă, fiiule, că niclo facire nu amă, de care iarăşi poftescă, fiiule, să nu bănueştl, căci pururea rogă pre milostivulă Dumnezeă pentru întregime sănătăţii şi aniloră dum[ita]le, să-I facă mulţi şi fericiţi, rămăindă Ghen. 26* 1785. a dum[ita]le înă Hristosă părinte sufl[_etescă]: lacovu Episcopii Huşiloru. [V-o :] Cinst. şl a SmereniiI Noastre în Hristosă iubită fiiă sufl|etescăl, dum. loniţâ Cananb, bivă Velă Pah., cu fericită sănătate şi cu părintiască blagoslovenie să să de. (Pecete cu bulină.) 5. Cu frăţască dragoste mă închinu dumitale, frate Ioniţă. Rogă pre milostiv[ul]ă Dumnezău răvaş[uljă meă să afle pe dum. sănătosă: Te înştiinţăză, frate loniţâ, pentru Pali. Ioniţă Negre că are cinci fete mari, totu una şi una, şi pentru aăastă mal mare s’aă găsătă fiăor[ul]ă dum. Stolnică Gheorghii, celă mal mare, carili îl daă pentru moşie Do-bărcenil, şi, fiindcă eşti moşia Cărligulă Mare să hotărăşte cu Dobărcenil, îl dată ceialante feti, ală doile, de la Va-săli Stămati. Şi, fiindcă Vasăli Stămati aă luată pe aceste www.dacoromanica.ro 164 SCniSORÎ ALE FAMltllLOk CALLIilAGUI ŞI GANAN/(.IJ doo moşii, moşie Puiceştil de peste Prutu, careli moşie o ari de vindutu, amu vorbiţii cu Stqlniculiî Gheorghi ca să cumpere moşie Puiceştil de la Stămati şi s’o dei ceialante de alu doile fete, şi să rămăe moşie Dobărcenil şi cu. moşie Cărligulu amăndoo totu la fiiulu dum[npaluî] Stolniculu Gheorghie. Careli săntii foarte priimiţl de spre parte feţei aceste ipochimene. Darii, fiindcă Stolniculu Gheorghii să află la EşI, şi este omu cărnii greu, fă-ţî pomană, frate Io-niţă, şi-lu apucă şi dum[ne]ta pi Stolnicii, ca doară s’a pute face să priimască, fiindcă săntii buGuroşI de spre parte fetei, şi nu putinte pomeniri va rămână dum[ita]li, căci inii credinţa lui Dumnezăii că, dacă Je-amu văzuţii pe toate, o mari jăli m’aii lovită. Stolniculu Gheorghei este pmu greur dară, cu toate cu aceste, eănd le’I apuca dum[ne]ta, măcaru că eu sântă rugată şi de spre parte Stolnicesâî, l’el face de a înţălegi. Pentru bani, dacă n’avă pentru moşie, poate şă al de undeva cu dobândă, qî săngure moşiile aceste în-tr’unu ană" şi s’oru scoate preţulu. De aCasta săntă: 1804, luni 26. a dum|ita]li frate Şerbanît Cântând] Spata[riu]. [Pe V^p:] Cinst. iubită frate, dum[nealu]I Spatţariu] Ioană Canand, cu frăţascâ dragoste. Atît Ioniţă Negre Pă harnic, cît şi Stamate Stolnicul, care avea şi dughenl în Botoşani, apar in aetul din 1811, pe cate l-am dat în Documente, e Callimachi, II, p. 45, no. 34. Moşia Ştubeienî, a lui Lascarachi Roset, se hotărnicia la 1796J. Fondul religionar avea şi el o parte din moşie *. Dimitrie Sturdza era Aratele Măriei, soţia 161 Ienacachi Calmăşul3. Fiu al lui Ioap Logofătul, el era numai Ban la 1793*. Aş pune scrisoatea cîtva timp după 1800. 1 Doc. Callimachi, II, p. 315, no. 168. 2 Ibid., p. 115, no. txiv. * Ibid, pp. 37-8 no, 81 ; p 52, no. 115; p. 66, noi 145; p. 83. 4 Cf AI. Callimachi, l c., p. 57. www.dacoromanica.ro SCRISORI A£E FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANXu 165 6. Cu ffăţască, dragoste mă închină dum[ita]li, arh. Spat. Viindă aice, la moşie Ştubienil, a dum[ isajle Vist. Iordachi Ros[e]tă, unde săntă rânduită hotarnică, nşteptăndă de că teva zile şi vechilu dum[ita]li cu scrisorile moşii Plopeniî, Dumenil şi Epurenil, care să hotărăscă cu Ştubienil, şi pâră acumă n’aă maţ venită, poftescă pe dum[ne]ta să triimiţî ună vechilă, pi cene vel socoti, cu scrisorile, ca să să afle de faţă’ la cercetările şi hotărătura ce are să să facă: numai doară va veni mal în grabă, fiindcă toţi ceilalţi înpre-gluraşî aă venită cu scrisorile, numai pe vechilulă durp[ita]li aşteptămă, Şi şăntă Iuli 17. a dum. Ca un,ă frate Dimitri Sturdzea Vornicii. jPe V-o:] Ginst. ală mieă ca upă frate, dumisale arh. Spat. Iâniţă Cananb, cu frăţască dragoste. Eşil. (Pecete roşie, fără inscripţie.) Eftimie călugărul scrie lui Ioniţă, nepotul săă de văr, căruia-I zice «frate», astfel: 7. Ginst. şi al meufiiu sufletescă şi iubită frate, dum. Ioniţe Can[an61 Spăt., cp părinţasca dragoste mă închină dum. t)e multă vreme n’amă scrisă dum., că nie n’aî mal fostă ^case; daru aciimă nu lipsiiă a nu cerceta pentru întregime _sănfă]tăţil ^um.: înţelegăndă că este pre depljnă, să mă foarte bucură şi să slăvăscă pe milostivulă Dumnezeu. Pentru mine, vel şti că săntă foarte slabă, că şi anii mi s’aă înmulţită, că Davidă zice: «Zilele onlulul şeptezeC de ani», dară eă acumă săntă de şeptezeă şi şese, şi s’aă slăbită paşii mei, şi eramu dorită ca să vină la EşI mal multă casă ne vedpmu cu dum., că .de multă vreme nu ne amă văzută, şi avemu şi trebuin|ţă] şi mi-aă scrisă şi Preosfin-[ţitu] părintele Mitropolitulă, dară dină pricina slăbăăunil n’amu pututu să viă. Osăbită, frate, acu dum., cu aglutorulu de la Dumnezeă, aî eşţtă între obrazăle cele mari, care toţi fraţii s’au cinstită că dum., şi dum. cu Eşulă bine o duă, www.dacoromanica.ro 166 SCRISORI ALE FEM1L1ILOR CVLLIMACHI ŞI CANANĂO pre bine, iaru cu ţara nemică nu te foloseşti, casăle nu-ţl săntu gata, mori n’al, moşie ţ’au înpresurat-o Stămati şi Ştif-băţu, şi despre Ştirbăţu ţ’au hotărâtă Spăt. Lupu Balşu prfe bine; de’I hi foştii dum. hotărnicii, sau eii, nu putemii să-ţii îndrepteză moşie aşe bine. Şi aii făcuţii şi semne unde să pue pietrile hotare, şi dispre Băneştii şi dispre MărişenI prfe bine aii îndreptăţii hotarăle; dum. n’kl mal pusii pietrile hotară. Ştirbăţu zice că aii hotărătu Spăt. Balşu, darii pietre hotare n’aii pusii, ni£ mărturie hotarnică n’aii daţii; şi acelu hotărătu a Spăt. Balşu nu-I nici într’o samă, şi elu ş’a stăpâni moşie pe unde au stăpânită şi mal înnainte, şi iarii este gălfiavă. Numai dum. te săleşte de b mărturie hotarnică de la Spăt. Lupu, şi fă o carte domnască de hotărătu la Păh. Vasili Crupenschi şi la Stol, Ioniţă Vărnavii de la Tudura, ca să vie să hotărască Băneştii dispre Stămati şi dispre Ştirbăţu, să nu e pietre hotară, după cumii aii hotăritii Spăt. Balşu, şi carte de hotărătu, dacă îl faC-o, o trimite la mine. Şi scrie Păh. Vasili Crupenschi şi Stol. Ioniţe Vărnavu, şi îl pofteşte pe dumnaloru să ei ostenală să margă pănii la Băneşti, că mal mulţii decătii într’o dzi zăbavă nu este, că de spre Ştirbăţu n’aii să hotărască, numai să pue pietre hotară de spre Stămati, iarii dinu drumii, dinii butcă, potii să hotărască, n’aii să să ostenască necăiurl. Şi ^ dacă îl trimite dum. carte de hotărătu la mine şi răvaşe la boeril hotarnifi, ol lua eii carte şi răvaşile ce le-I scrie1 dum. şi ol merge la dum[neaJlorii, şi socotescu că orii merge la hotărătu. Şi ol sta eii şi cu bătrânii care ştiu pricinile hotărâtorii, şi socotescu că s’a îndrepta hotarulii Băneştilorii, că mi-aii spusii mie bătrânii toate pricinile hotărâtorii, şi dum. nu lăsa o trabă isprăvită şi să rămăe la nimică,—că de la Dumnedzeii al odraslă, şi celii mal scumpii odofu şi mal folositorii ftooriloru unul părinte, moşie este. Şi carte de hotărătu o fi să hotărască Băneştii şi dinii glosii, c5 Băneştii mărgii înu glosii pănii în Balta-Nagră; pănii dinii 1 Vn rînd jntreg de repetiţie, şterţ. www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR GALLIMACHI ŞI CANANĂU 167 gîosu de casăle cumnatei Saftei o curmă, şi acole să nu vă mai sfădiţi. Cu aCasta săijtii A dum. sufletescu părinte şi frate leftimie Can[ano] proegum[en]. [Pe V-o:] Cinst. şi alu meu fiiu sufletescu şi frate, dum. Spăt. Ioniţe Can[an6], cu părinţască dragoste să să dfe. Din acelaşi timp trebuie să fie şi această scrisoare a lui Eftimie Cananău : 8» Cinst., alu meu fiiiu sufletescu şi iubiţii dum. Ioniţe Can[an6] Spăt., cu părinţască dragoste mă închinu dum. f înştiinţezi! pe duin. că, fiindu Mărioara aice la Băneştii, mi-au cerutu ca să vă dau danie pe Priianu Ţiganulu, şi, măcaru că Priianu Ţiganulu acţi nu este la mine, îlu stăpâneşte Mitropolie, daru este drepţii Ţiganii a nostru, şi ţ’amu făcuţii scrisore de danie, şi ţ’amii trimis-o, şi dinu scrisoâre de danie vei înţelege toată pricina Ţiganiloru. Şi scrisbre aiasta de danie să o arăţu la Preosfinţie Sa pă-rintile Mitropolitulu, şi noi avemu toată dreptate ca să ne dei Mitropolie Ţiganii, că Ciudinu ş’au scosu parte lui, şi cu Divanu poţi dum. să scoţii Ţigani, dacă n’a vre părintile Mitropolitulu să ţi-I dei. Scrisorile Ţiganilor furniceşti săntu la fratele nostru, la Iordachi; dum. scrie lui Iordachi să-ţii dei scrisorile. Că parte de Ţigani care are părintile Iftimi dinii Ţiganulu Priianu Furnică, mi-au dat-o mie părintile, şi eii amii cerutu Ţiganii Ia părintele Mitropolitu, şi părintile îmi stă înpotrivă, nu va să mi-I dei, şi eii cu Mitropolie m’ol giudeca la Divanu, numai scrisorile să-mi trimiţii,—că fără scrisori nu potu să mă giudecu. Aceste le scrie lui Iordachi, şi, de ţ’a da Scrisorile, să nu le mai dai la nime. Eu socotescii că părintele Mitropolitulu ţ’a da crezemăntii şi dinu scrisore care ţ’amii daţii eii de namulu Ţiganiloră, şi, de s’a priimi părintele Mitropolitulu ca să-ţii dei Ţiganii, 2 sălaşe de Ţigani dinii, feCorii lui Furnică au foştii la dum., înu Băneştii, şi de acole aii fugiţii şi s’au duşii la mănăstire Ia Slatină. Dacă ti-I învoi cu părintile Mitropolitulu să-ţii dei www.dacoromanica.ro 108 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACIII ŞI CANAN^U acele -2 sălaşe de- Ţigani, să-I aduC la Băneştii, şi oi chema eu unu Ţiganii de acie la mjne, şi mi-a spune totu. natnu' lui Furnică, şi te-oi înştiinţa eu pe dum., şi, de îi scote pe Priianii Furnică de la Mitropolie, niCun sufletii să nu dai niCunui frate. Şi fetile lui Furnică, care ţi le amu arătaţii înii scrisii măritate, au fiCori însuraţi şi nepoţi însuraţii, şi, pănă n’omii lua toate săfletile la'izvodu, înpărţală nu s’a face. Numai dum. cere la- părintile Mitropolitulu să-ţi dei acele 2 sălaşe de Ţiganii, care, şi, dacă ii ăduce la Băneştii/ dintr’acie î-omii afla pe teţi păijă la unu sufletu, şi pe urmă s’a face şi înpărţala osebiţii. Pentru hotărătulu BăneştilCfru de spre Stamati şi pentru pusulii pîetrilorii dispre Ştirbăţii1, şi de-i socoti să faC carte de hotărătu lt ( şi a soţului dumisale răposatului Spătaru Ioană Canand, la mini niclo scrisoare de care cere dum[neae]I nu să află, pentru că pe tatălă meă bună-mfe, maica amîndurora, âvîndu numai doi clironoml, de la vrîstă de 25 ani însurîndu-lă, 1-aă scosă dină casă, şi de atunce i-aă şi datăînăstăpânire moşiia Budeştil, cu scrisori şi hotarnică, şi munţii de la Cînpulă-Lungu, şi o parte dină loculă casăloră dină Ieşi, şi scrisorile acestora atunce i li-aă şi dată. Iară celelalte scrisori a tuturoră acareturiloră casîl, moşii şi altele, cu mişcătoare şi stătătoare, aă rămasă înă casa Spatar[ulu]I, ca unuia ce iera mal mică şi clironomă aşezării şi casîl părinţăştl, şi www.dacoromanica.ro l9â sciusorK ALE FAMILIILOR CALLlMACHI Şl CANANĂU trebue la dum[nealu]I înu casă să să afle, iară nu.la mine. Şi, de ară fi stăpînită tatălă meu mal multă parte de avere, fiindă răposatulu Spătării Ioană Cananb mal înu putere decîtă tatălu meu, şi trăitorii purure înu Ieşi, lîngă Stâpî-nire, cumii aii putută, înii curgere de 60 ani şi mal bini, atunce, şi n’aii ceruţii de la tată Iii meii aceia ce dum[nea-ie]I cere acumii, învinovăţîndu-ne că amii stăpînitu înii tărie ? Şi cumii aii pututii răposatulii Spătării Ioană Cananb, nefiitldu înpărţită, să facă, de la vrîsta sa de 25 ani, cu parte clironomiel şi averii sale ce o stăpîne, orice aii vruţii şi cumii i s’aii părutii ? Lăsîndu-I cele urmate mal înnainte, ce să potă socoti vrednice dovezi asupra deplinii stăpînirl pe lucrurile sale, şi într’atîta curgere de vremi, vinii la că-sătoriia fiicil dumisale cel d’intîl, unde înii izvodulii de zăstre zice că dă fiicil sale moşiia sa Negreştil; asămine vinii după o vremi încoace la loculii casălorii dinii Ieşi, ce-I vinisă înii parte dum[isa]le, care l-aii şi vîndutii şi l-aii şi daţii înii stăpînire însuşi tătîni-meă, ca pe unii lucru drepţii ală săii şi streinii cumpărătoriulul. Aceste de mal susă nu sîntii îndestule dovezi că aii foştii dinii vechi deosăbirl şi că n’aii avuţii a trage unulă de la altulii? Căci, de aru fi avuţii, fără de îndoială, n’arii fi tăcutii într’atîta îndelungată curgere de vreme a vieţii amînduroră, şi nici arii fi pututu unulii să privască cu adiaforie pe celalaltă, dîndă şi vîn-zîndii dinii lucrurile părinţăştl ce să afla înii stăpînire sa, ca pe nişte lucruri cunoscute despre amîndol drepte ale sale, iaru nu de înpărţală. Iaru, ce stăpîneşte casa răposatului Spătarului loan Cananb, de prisosii ieste să le mal înşiră însuşi stăpînitoaril mătuşe-me, ce să zăbăveşte prină jalobă a-ml cere dovezi şi samă, ca unul vechil ă casîl dumisfale]. Dumneail ştie că răposatulă au rămasă clironomă înă casă a aşezării dumis[alej Băneştii, cu cele pe prină preglură, moşie întriagă : cu pădure, şi cu părţi alăturate, şi cu toate acareturile di pe dînsa, înpreună cu moşiia Hancil şi părţile de prină pregiură. Moşiia Negreştil, la Ţinutulă Orheiuluî, cu mori şi acareturi. Moşiia Comăneştil, la Ţinutulă Doro-hoiulul. Şi locurile dină Ieşi ce li-aă vîndută. Şi pentru cele www.dacoromanica.ro sCrisor! ale Familiilor callimachi şi cananIu 193 mişcătoare lasă la socotinţa înnaltiî gludeelţl de put£ bu-nă-mă să de mal mulţii tătîni-meă, înă vreme ce l-au deosebită şi l-au însurat, decîtă să-şi opriască pentru sîni şi pentru clironomulu, fiiulă său, înu casă, cîndu insuşl dum-[neae|î bună-me au trăită şi s’aă săvârşită, după mulţî ani, înă casa sa şi a fiiulul s tu Spatarulă Ioană Canană. Şi toată parte iet înă lucruri mişcătoare şi bani, ce să stăpînfe de răposatulă, aă rămasă rqă casă, spre folosulă unchiului meu şi a clironomulul săă, de cari tatălu meu nicîo înpărtăşire n’aă avută. Apoi cumă potu ieă să-I daă sama astăzi pentru acestă feliă de lucruri trecute înă curgere la 70 ani? Asămine şi pentru o parte dintr’ună bătrînă dină Bu-deştl, ce cere dum[neae]l, cu cuvîntă că ar fi cumpărătură a răpos. Spatară, soţului dum[isalje, fiindă că tatălă meă acastă moşie aă luat-o întîl înă stăpînire la vrîsta de 25 ani şi aă stăpînit-0 întriagă înă curgere de 50 şi mal bini, şi de cătră nimene supărată n’aă fostă, cuprinsă fiindă toată moşiia înă hotamica şi scrisorile iei, cu care o aă stăpînită şi o stăpînescă astăzi, rămîne dum[neae]I să-şi caute cu vînzătoriulă, căci acelă ce i-aă vîndută, de ieste zapisulă adevărată, înă curgere vremii mal susă arătate, niciodată înă moşiia Budeştil n’au stăpînită. Ioanu Can[ano], Spat. In legătură cu averea şi procesele lui sînt aceste acte (într’unul din Suceava, 25 Maiă 1822, i se zice : «dumnealui Costachi Canană Spătariă este dreptă fiiă a răpousatuluî Spatară Ionă Canano' şi clironomă, cu fratili dumisali, a averi părinţăştl») : I. I. Fiindă că, după tocmala ce arau săvârşită pină condractă la ’8l8, Aprili 23, cu dum[nealu]î cc. Costache Cananoă Spatară pentru venetu moşăeloru ce amă cumpărată de la dum[isa]le, adecă Făntănelele şi Roşcani, cu toate cotunu-rile, într’acestaşă chipă după cumă prinu alăturatele ponturi ce să arată. Adecă: I. Prind acelaşă condractă glăsufeşte ca să dămă pe ană Voi. XXI. 43 www.dacoromanica.ro 134 scrisori ale familiilor OaLLimachi şi banana# căte 12.000 lei, adecă doăsprezece mei lei. Darii acu au rămaşii ca pe aceşti doe ane ce să începu de la anu’ '819, Apr. 23,, avemu a da dumisale căte 9.000 lei pe anii, adecă căte noă mie lei, cari bani avemu a-I răspunde cu aceste vadele, adecă 5.000 lei acu, la începutu anulue, Aprilii 23 '819, şi 4.000 lei la Svăntu Demetrie, Octv. 26» şi alii 3 vadfe iarăşii la Apr. 23, '820, să-I răspundemu 5.000 lei, şi al 4-le vade la Octv. 26, şă, aşa, într’aceste vadele sări dămii totu istdvulii. A 2. Osăbitu să avemu a-I da pe anu căte 100 merţă ovăsii, adecă una sută, adusu la hanbariulii dumisale, şi cu del. de 12 ocă. A 3. 45 fălce iarbă pe anii, cari avemu a le răspunde dumisale, 40 fălci fănu gata şi 5 fălci iarbă înii piăoare, şi fănu bunii, şi iarba. A 4. Pe totii anu să-I dămii căti doă fălce loc ii de araţii, care are a şi le ara dum[nea]lul. A 5. La bănie scutelnicilorii ce are dum[nea]lul pe moşiele dumisale, noi n’avemii niclo trebuinţă a mal lua niclunii banii, ce dum[nea]lul după aşăzare ce ari de la cinst. Vistierie are a-şl trage bănie de la dănşie. A 6. Căci, şi cu 18 oameni ce aii avuţii a dumisale, i-amii mal daţii 3 oaminl, cari facii 22 (sic), carţ săntii arătaţi prinii osăbitu izvozălii, cu aceştie n’avemii niclo trebuinţă noi, ce rămănii a dumisale, decătii ne îndatorimu a le da locii de hrană, de arătură şă fănaţii, carile i-aii avuţii şi pără acu, iarii nu mal mnltii o palmă măcaru. A 7. Să-I dămii şi pasările ce să arată pinii condractu, 50 găini, 50 pul. A 8. Cu toţi Ţăgani ce are dum[nea]lul înii Fântănele, mă-carii că înii condractu glăsueşte ca să nu avemii trebuinţă cu 7 sălaşe de Ţăgani, darii de acu să n'avemii trebuinţă nici cu unu, rămăindii pentru trebuinţile dumisale. Iară locu de araţii şi de cosiţii noi să fimii datori a le da; însă acele locuri ce le i-aii avuţii şi pără acu, arăndu-şl şi cosăndu-şl săngurii, n’avemii a ne supăra. Şi ne îndatorămii, cy însuşi a noastre iscălituri, a fi în- www.dacoromanica.ro Scrisorî ale RamIlIilor callimaciii şi cananăO 195 tocmai următori condractulul şi ponturiloră alăturate. Iară, căndă, dinu potrivă, ne vomă arăta înpotrivitorî celui mal mică pontă, atunce dum[nea]lul volnică să fie a ne da afară dinu stăpâniri, şi, orice vomă avă pe moşiele dumisale, toati să ni li pue suptă săcfestru, şi să stei pănă atunce căndu ne vomă îndrepta greşala înpotreverie şi ne vomă pune la cale cu dum[nea]lui. Deci şi dum[nea]lue, dacă ară voe a ne aduce la oareşcarele păgubire, care, socotindu-se beneşoră, dacă să va dovedi că ace păgubere cu dreptati ni i-aă precenuit-o, atunce acă păgubire să ne-o răspundă dum[nea]lul. Şă, spre mal adevărată credinţă, dovedeşte a noastri iscălituri. Cumă şi 20 breslaşl ce are dum[nea]lul, a rangulue boerie, rămăn al noştri, să ne punemă la cale cu dănşie, după cumă ne vomă socotie cu dănşăe. ’8i9, Aprilă 23. (Trei iscălituri, una a lui Vasile Bahrin.) Socotelile cu arendaşul Bahrin ieşiră destul de răă, şi Costachi Cănănăă trebui să urmărească pe răul platnic. 2. Pre-Innalţate Doamne, Ună Vasăli Bahrenă ţiindă o moşie, Făntănelile, Ţinutulă Sucevvil, a dumisale Spat. Costache Cananăă, pentru care rămăindă datoră cu nişte bani dum. Spat[aru]lul pentru moşie, acestă Vasăli avăndă o sanie lăsată la casa me, dum-[nealu]I Spatarulă, luîndu-I înă socotială baniloră ce avfe să ee de la elă, i-aă ţinut-o înă socotială de o sută lee, şi elă, înă urmă, viindă cu Turci în tărie, mi-aă luată ună cală care îlă avemă cumpărată înă preţă de 102 lei, beză altele ce amă mal cheltuită prină gludecata ce amă avută la cinst. Vorniciia de Botoşanel. Undi, îndatorindu-lă gludecata să-mi plă-tiască, aă arătată că este mofluză, şi, după încredinţaria ci-mi dă însuşi dum[nealu]I cc. Costache cumă că cu nedreptate mi-aă luată acelă cală, cu lacrăml mă rogă Innăl-ţimil Tale ca să-mi dai o luminată carte g[os|podă către www.dacoromanica.ro i96 SCRISORI ALE FAMILIILOR CVLLIMACHI ŞI CANANlfl dumnealor ă boierii dregătore de Ţănutulu Fălticenie pentru a mi să înplini atătu banii de pe calu, cumu şi alţi bani ce amu cheltuetă cu gludecata, sumă de 200 lei, carii bani să-mi înpliniască de la unu Jădovii orăndară ce aii rămasu datorii acelue Vasăli Bahrinii dinii vreme ce au ţănutu elii ac& moşie, şi mare pomenire va rămână Innălţimie Tale. SăroagI Innălţimii Tale ca să i să dei o luminată carte g[os]podii pentru boeril dregători Ţinutul ii Fălticenii spre a i să înplini 200 lei de la unu Jidovii, anume Bqiumu, ci este datorii unue Vasăli Bahrinii, carile, cu cuvântă că este mofluzii, nu vra să plătiască banii după hotărăria giudecăţie. La mila innălţimii Tale prâ-plecată slugă: Costanlirm Berendex, otii Fâlticene. Mergi la dum[nea]l[ul| Velii Logft. [Iscălitură neînţeleasă.] No. 2351. 1822, Decliemb. 2. Noi Ioanii Sandu Sturdza Voevodii, cu mila lui Dumnezăii Domnii Ţârii Moldovei. Cinst., credinâoşl boeril Domniei Meii, dum[nea]lul ispravnicii de Ţinuţii Sucevil, săn[ă]tate. Vel vide jaloba aăasta, adecă poroncimii Domnie Me dum]ne]v[oastră] ca să cercetaţi şi, fundă cu drepţii a lua acel bani de la părătii, să-I faciţl şi îuplinire; iarii, neavănd acumii nicîunii chipă de plată, atunca să siguripsască pe jiluitoră, ori cu chi^ăşl, sau cu amanet, şi să i să jjui o Cuviinăoasă vade, ca pre ’ncetii să plătiască, fără a i să pricinui nici pârâtului de odată struncinare, nici jăluitorulă să rămăi păgubaşă de dreptulă săă. De care urmare ce să va faci, să triimitiţî şi către dum-[neajlul Velă Logofată înştiinţare. 1822, Dechemvrie 5. (Pecete roşie, domnească.) Velu Logftu. www.dacoromanica.ro SCniSOItl ALE FAMILIILOIi CALLIMACHI ŞI CANAnACi 197 XII. O nuntă în familia Cananău aduce acest înscriş al AgăI Iordachi Prăjescul : Izvodu de zăstre pentru cele ci, cu aglutoriulii lui Dum-nezău, dămu, atătu eu, Spatariasa Mariia Rosătîi, fiicil meliî Rucsandil, cumu şi noi, fraţâl, surorii noastre Rucsandil; 1824. Nrf, I 70.000 I I I I I 8 1 X 1 2 12 12 2 I 5 I o icoană) Maica Precista, cu Domnulu Hristosu, feri cată cu argintu, spre agiutoriîi şi sporire, adică şaptezăcl mii lei bani, însă şasăzăcl mii lei înu vade di unu anii de zăle, fără niclo dobândă, iaru zăci mii lei să vorîi răspunde acumii. unu inelu pentru logodnă, cu unu diiamantu mare. unu altu alu doile inelu. unu fermoaru cu diiamanturl. una floare cu diiamanturl, şi glosu cu unu sma-randii mare. una părechi paftale tunzufu şi cu diiamanturl. optîi rânduri strai, întâi şi alu doile. uny săpetu mare pentru strai. unu leghianu alamă, cu ibriculu lui. una tavlă argintu. doî sfeşnici argintu. doîsprezăci cuţăte argintu, cu furculiţili loru şi linguri. doîsprezăci zarfurl argintu, cu feleginili lorii. na pâreche solniţl argintu. doî f f rioare, cu patru linguriţl argintu. unu ŞcJa bunii. doî oghealurl, însă unu bunii şi unu alu doile. cinci sălaşi ŢăganI lingurari, alte cinci sălaşi Ţă-ganl lingurari. una salte bună. larii pănzăturile aşternutului, i că- www.dacoromanica.ro 198 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLtMACHI ŞI CANANAti ineşi, i pănzăturili mesă!, 5 boccialăcurl, cevreli şi altili trebuinăoase să voră da după obiceiă. Toate aceste de mal susu arătate să dă cu blagoslove-niia mâ. Mariia Rosâtu. Costachi Canand Post. Se dă şi cheltuiala nunţii: Izvodii de căţl bani amu cheltuită cu straile nunţii, căndă amu măritată pe fiica mâ Ruxanda, la 1824, Fevr. Cl-amă luată de la Leiba Grosulfi : Lei, părali. 243 30 32 coţi dimie, căte 7 lei cotu. 54 9 coţi atlază, căti 6 lei cotulă. 72 9 coţi tijă atlază, căti 8 lei cotulă. 4i --- 201/2 coţi hasâ, căti 2 lei cotulă. 54 --- 18 coţi hasâ înă dungi, căte 3 lei cotu. 140 14 ştiapurl vapelurl, căte 10 lei una. 22 20 18 coţi hasâ, căti 50 păr. cotulă. 45 20 61/2 coţi tulpană, căţj 7 lei cotulă. 43 --- 8 coţi horbotă, căti 5 lei şi 10 păr. cotu şi doi ruchl ’. 112 --- 16 coţi horbotă, căti 7 lei cotulă. 18 --- 12 coţi cordâ, căti 20 păr. cotulă. 52 4 coţi blondă, căti 13 lei cotulă. 32 8 coţi atlază, căti 4 lei cotulă. 22 --- 2 părechî călţunl matasă. 46 30 II coţi pambriă, căti 4 lei şi 10 păr. cotulă. 34 8 1/2 coţi blondă, căti 4 lei cotulă. 3i 20 9 coţi dimie, căti 3 lei şi 20 păr. cotulă. 10 1 gametură. 9 --- 3 părechî mănuşi. 12 6 coţi gază, căti 2 lei cotulă. 43 30 70 coţi corde, căti 25 păr. cotulă. 4 --- 1 cotă atlază. 6 3 coţi gază albă, căti 2 lei cotu, 1 Rupi. www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACIII ŞI GANANĂU 199 Lei, părali. 6 1 15 30 3 4 --- 1 82 20 11 70 17 28 4 5 7 14 2 90 1 17 IO Xl 1.481 IO aă 144 18 48 6 156 39 13 13 Io8 12 cotă petinetă. coţi atlază, cSăti 4 lei şi 20 păr. cotu. cotu atlazu samaniă. coţi dimie pembe. coţi horbotă, căti 4 lei cotulă. coţi tijă horbotă, căti 7 lei cotulu. coţi catite. coţi atlazu pembe şi albu, căti 7 lei cotulu. săpetă. coţi husainurl, căte 60 păr. cotulu. cuprinsă marfa de la Leiba Grosulu, cari s’aă şi plătită. Marfa de la Iancu Chioru : coţi atlază, căti 8 lei cotulă. coţi atlazu ce amă luată mal pe urmă, totă căti 8 lei cotulă. Coţi maltinu ghirghiliă, căti 4 lei cotulă. coţi pănză, căti ună leu cotu. coţi................................ (rupt). Cele ce s’aă mal cumpărată de pe la unii şi alţii: 4°9 320 52 — 95 59 3o 935 30 2 rochii': una cu petială şi una cu pai* 1, i ună gavanosă cu pomadă, ce s’aă luată de la Franţuză, cari s’aă şi plătită. 1 ună inelă diiamantă, ce s’aă luată de la Jădoavcă, cari s’aă şi plătită. 2 cevreli cu petială, ce s’aă luată totă de la Jădoavcă. ună lighiană, cu ibriculă lui, galbănă, şi ună săpiţelă, ce s’aă luată şi s’aă plătită prină Borcilă. s’aă dată menderigiulul pentru bumbacă şi lucru aşternutului, facă, daţi pe aceşti lucruri, 1 PailleUes. www.dacoromanica.ro 200 scrisor! ale familiilor callimachi şi cananău Socotiala pentru straile nunţîî, făcuţi de Avramii Croitoriulu : Lei, parali. 10 căptuşală la unu salopă. 7 20 3 coţi chele-draculul. 3 pevată (?) de bumbacu. 17 20 5 coţi plisă. 15 găitan ii. 9 tijă găitanu la 0 rochii leliiachii. 8 bunghl la 0 rochii. 6 3 coţi gază. 70 lucru la 7 strai. 35 la cinci capoturl. 171 au cuprinsă ce au avuţii să ei Avramă, cărue i s’au şi plătită, rânduri. 15 după aCastă socotială aă luată mal multu. 186 de toţi banii ce s’aă dată luţ Avramă. Adunare somil: 1.481 IO ce s’au dată lui Leiba Grosulă. 5io lui Iancu Chioru, .........i.....(rupi). 42 6 părechî călţunl cusuţi, căti 7 lei. 16 4 părechî, cu flori, căte 4 lei. 3-797 30 facă piste totă. Altă foaie de zestre, a unei Cananău, are acest cuprins : No. i una icoană, Maica Precista, înbrăcată cu argintii şi corona poleită cu aurii. 1 una floari mari cu diiamanturl şi cu unu zmaragdă glosă. 2 doî ineli diiamantă, unu cu o piatră şi unu cu mal mulţi pietri. www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANÂtf 201 No. I I I 1 2 I I 1 3 2 I I I I I 3 1 4 3 2 8 i i i i bu- lina părechi paftali tenzufă, cu diiamanturl. una fermuară cu diiamanturl. unu salopă, faţa pambriu, cu catife pinii pregluru, blă-nitu, cu blana înnăuntru salvie şi gulerulă cu samuri. una caţaveică postavă, blănită cu pace samuri, doî şaluri de celi buni, unu fermanzii şi unu cu cheturl. una rochie tiju, şalii bunii albu, cu bucheturl, una rochie cu petială de pitinetii1. una rochie cu pae tijii pitinetii. tril rochii dimie cu flori. doî rochii dimie, însă una cu blondurl şi una cu atlazu pi la poale, una rochie atlazu albu, cu flori pe la poale, una rochie atlazu pembfe, iarii cu flori pe la poale, una rochie tulpanii albu, cu horbotă pe la poale, una rochie tulpanii albu, cusută, una rochie floranţi, cu plusii* pe la poale, tril fusti: una atlazu albu, una maltinii ghirghiliii şi una maltinii albastru, unii capotă de hasâ, cusută. patru capoturl de noapti, hasâ, unu cu vapelurl şi doî cu tulpană. tril prosoapi cu petială cusuţi doî prosoapi cusuţi cu mătasă şi cu fhiră. opt prosoapi înă cinci iţe. o bocce atlază ghirghiuliă, cusută cu fluturi. o cămeşă pitinietă, cu horbotă la gură. o batistă cusută cu mătăsuri, una cevre cusută cu petială. > într’ună bocfialăcă. I Petit net î * Pluche. www.dacoromanica.ro 202 SCRISORI ALB FAMILIILOR CALLIMAGHI ŞI CANANĂtf No. I I I I I 1 3 2 8 3 i i 1 2 2 5 5 6 2 4 2 4 4 4 2 2 2 3 2 5 io 2 I > înu altu bocealăcu una boccâ ştofă. o cămeşă şi o părechi izmeni lin6. o cevrfc cu petială. o batistă cusută cu mătăsuri, nnu bărneţu cusuţii cu petială. o masă cu flori, cu 13 şerveti. tril mesă înu cinci iţe, cu 36 şerveti. doî batisti cusuţi. optii batiste zugrăviţi pinii pregiuru. tril batiste cu margini pe di lături. una cevrâ cu petială şi mătăsuri de legaţii. una degreme tulpanii albu de legaţii. o săminţetă blondă. doî săminţeti cu horbotî. doî săminţeturl cu vapelurl. cinci cămeşi batistă, cusuţi pe la poale. cinci cămeşi hasâ, iaru cusute pe la poale. şasă cămeşi hasâ cu mănicile lungi. doî cămeşi halaliii. patru cămeşi melezu. doî cămeşi pănză. patru părechi izmeni. patru bărneţe cusuţi cu hirii şi /nătasă: 2 tulpane şi 2 pănză. patru bărneţe mal laţi, cusuţi cu mătasă. doî prostiri agabanie cu horbotă, doî prostiri pănză olandă, însă una cu vapelurl. doî prostiri hasâ. tril prostiri înu dungi, cu mătasă. doî prostiri înu dungi, de pănză. cinci feţe de perinl agabanie, cu horbotă, zăci feţi de perinl pănză de olandă, doî.oghialuri atlazu, cu flori; unu cu horboti şi unu cu vapelurl pinii pregiuru. una saltă cu faţa de adămască, cu flori, www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANAN&U 203 NO. 5 cinci perinl cu putu: una mari şi 4 mici, cu maltină ghirghiuliu înbrăcati. 20 doîzăcl părechl scarpl de dimie. 2 doî părechl călţunî mătasă. 10 zăci părechl călţunî bumbacu, cu flori. 5 cinci cordeli de încinsă. I unu săpetu mari. I unu săpiţelu micii. I o oglindă. I unu lighianu, cu ibriculu lui, de alamă, galbănu. Aceste s’au priimitu lucruri de mal susă însămnati. *824, Fevr, Vasili Prăjâscu Agă. Doîsprizăci zarfurl, una tablă şi una părechi solniţî di argintă, ci săntu prinu izvodulu di zăstri, n’amu priimitu. *825, Mal 29. frâjăscu Agă. XIII. Averea lăsată în moşii de Ioan Cănănăii se socotia, în ce priveşte Ţinutul Sucevei, astfel într’o însemnare ce resumă multe acte mal vechi: Perilipsisu de scrisori a moşiiloru Spătarului Ionii Cananb, dinii Ţănutulu Sucevil. Scrisori pe 3 jireghil de HilişenI i pe o a trie parte de LăţcanI. Numărulu scrisoriloru. Veleatu 1 1 7!59) Martie 30. Unu zapisu cu pecetea târgului Sucevil, făcută de Pavălu Şoltuzu, cu 12 părgarl, înu care mărturisăscu că au va» nitu înnaintea loru Părasca, giupăneasa iul Grigore Arbure, şi au vândută fiică-sa Merlăl şi ginerelui său Gavrilu dreptu www.dacoromanica.ro 201 scrisori ale familiilor eallimaciii şi c!ananau Numarulu scrisoriloru, Veleatu 350 lei bătoţl unu bătrănu, a triia parte aşijdere, iară a triia parte unu bătrănu, partea lui Fodoranu, dinii hotariulu satului Lăţcanl, între HilişenI şi între MărăşenI, cătii să voru alege părţile aceloru bătrâni. 2 7114, 11 Dechemvrie. Unii zapisii a Merliî, fetei Arburoae, ce vinde a trie parte de Lâţ-canl Vistieru Ghiorghiţă, drepţii ioq lei; iscăliţi si alţi marturl. 3 7197, Dechemvrie 20. O jnărturie de la Aftă- nasă călugăriu, înu care mărturisăşte că, fiindii preoţii la Băneşti 30 de ani, prinu măna sa aii cumpărată Gheorghii Şep-telicl unile părţi dintr’aceste moşii, adecă dinu Băneşti, dinu Lăţlcanl, dinu Mâră-şenl, dinu LipăeştI, şi arată şi hotariulu că trece piste Sucavă pre dinu susu de HilişenI, şi alte multe adeveriri arată, cătii şi pentru Unghiulu Hancil, ce este piste Sudavă, arată că l-au avuţii elu fânaţl, di vreme ce au foştii şăzătoriu înu Băneşti. 4 1779, luli 23. Unu răvăşii a lui Ilie Crăstea Şatraru, isprav|ni]cu de Suda vă, dinii vreme ce au coprinsu Bocovina armile chesariceştl, prinu care adevereaază că, avându dum-nai Jăcniceroia Mariia o bucată de locu înu ţisăreasca Bocovină, dinu hotariulu Lăţcaniloru, o poiană ce să numeşte Hancea, care poiană învoindu-să cu Ruc-sanda Ştirbeţoe dinu HilişenI, au făcut-o schimbu, să cosască Ştirbeţoia Hancea, şi dumnai Jăgneceroia alţii4ocu, înu partea Moldavii, ded, volnică fiindii dumnai Jăg-necereaasa, cu a dumT draptă moşiia, are volnicie Rucsanda Ştirbeţoe să cosască poiana Hancea şi alţii să nu să amestice. www.dacoromanica.ro SCUISOUI ALE FAMILIILOR CALLiMACHi SI CANANĂU ăo5 N umărul u scrisoriloru. Veleatu. 5 1772. Carte de stăpănire de la Divanu Cnejii Moldaviel pentru polii satu Hilişenil. Scrisori de HilişenI, Inii care se cuprindu tril jirebiî de HilişenI a Spătarului. 1 O mărturie a popii lui Macsinii de hotar- nicu Griacăl, prinu. care arată că Ia dare sufletului el au zisu că cui s’au datu danie întăl, acelue să fie dată. 2 7170, Maiu 8, Cartea g[os]podu de Ia Istrate Da- bija Voivodu, de hotărătu, scriindii la Sămionu Bărbosphi ca să alagă o parte de ocină la satu la Mărăşenî şi o parte la satu la Hdişenl, şi să le dei pe sama lui Gheorghiţă, ce au foştii Vor[ni|cu, şi altulu nimine să n’aibă trabă. 3 7140, Noemv. 15. Unu ispisocu de la Moisa Mo- vila Voevodu de întăritură Grecii pe tril jărăbil c6 au avuţii înu HilişenI şi pe şăsă jărăbiî ce au avutu înu Băneşti. 4 7273> Aprilu 12. O carte gospodu de la Grigore- Vodă Ghica de stâpănitu tril jărebil de HilişenI şi a trie parte de LăţcanI. Scrisori de Mărăşenî. 1 7l77- Unu zapisu a lui Neculal şi frate-său Ha- nosu şi frate-său Giurgea, feăoril lui Ia-noşu dinu târgu dinu Baia, nepoţi Hanceî denu Suăavă, şi cu săminţiia lorii, care să numeşti, au văndutu doaî jărăbil dinu satu dinu MereşănI dumnealui Gheorghiţă, cu totu venitulu dinu totu loculu. 2 7242, luli 30. O mărturie de cercetare, ce înşti- inţază pe Constand[inu] Necolae Vodă, CostandţinuJ Sămionu ’bivu Medelniceru www.dacoromanica.ro 206 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI Şl CANANXO Numirulu scrisoriloru. Veleatu, şi cu Solomonu Botezu bivu Velu Şat., între care arată că, dinu poronca gos-podu, au luaţii sama între Gheorghii Post[elni]cu şi între ŞterbăţăştI pentru trei jărăbil de HilişănI i pentru Unghiului Hancel, ce-lu arată dinu hotariu Mărăşe-niloru, ce săntu cu cale a fi supţii stăpânire lui Gheorghii Post[elni]cu. 3 7243, Maiu 19, O carte gospodu de la Constan- dinu NecolaI-Vod[ăJ, poroncitore cătră Şărbanu Cantacozino Medelniceriu şi cătră Solomonu Botezu, ca, după mărturiia de cercetare ce s’au văzuţii de înnălţimea Sa, fiindcă n’aii mal rămaşii altă pricină, să să pue pietre hotară pre unde aii hotărâţii, dăndu stăpânire Post[elni]c[uluI] Gheorghi, ca să stăpăniască cu pace acele trei jărăbil dinii HilişănI şi Unghiulii Hancil dinii MărăşănI. 4 7181. O carte gospodii de la Ştefanii Petre-Vodă scriindii la Pătraşcu Botezu ca, văzăndu cartea Mării Sale, să margă la Săliştea Mărăşenil, ce este la Ţinutulii Sucevil, pe apa Sucevei, şi să i le hotărască pe unde aii umblaţii SuCava dinii vacii, dinii care să înţălegi că Unghiulu-Hanciî este de MărăşenI şi l-aii despărţiţii apa Sucevil. 5 7162, Fevr[uaru] 18. Unu işpisocu de la Gheor- ghii Ştefanii-Vodă, întăritorii lui Lupu ŞăptiliiS Vornicii pe 3 jărăbil di HilişănI şi pe 6 otii Băneşti, ce l-aii avutu danie de la Graca. 6 7H4) Fevruar 27. Unii zapisii a Fătului dinii Mă- răşănI pe doaî jărăbil dinii partea dinu glosii ce vinde Hancie, ce aii foştii Portarii la Suăavâ. www.dacoromanica.ro SCRISORf ALB FAMILIILOR CALLIMAOfll ŞI CANAMu ^07 Numărulu scrisoriloru. Veleatu. 7 —. Unu zapisu a lui Vasăle, cu toţi fraţii lui, feciorii lui Andronicu şi a Anii (şters), fata lui Miriuţu, pentru doaî jerebil de Mârăşenî. 8 Unu zapisu a Fătului, de 2 jirebil ce-I vinde Nicoară. Văduva lui Ioan, în ceartă cu fratele; trimete, după 1821, Domnnlul această plingere frumos redactată: Prâ-înnălţate Doamne, Suspinulu dinu inimă şi vreadnica de lacrăml starea m£ mă sileaşte a supăra milostivirea înălţimii Tali cu preaplecata mea jalobă: Că săvărşitulu dinu viaţă părintile mied, Niculal Rosetu Logofătu, prinu izvodulu dă zăstri mi-aii daţii doao moşii şi giumătate, dinii care moşii aii trasu alţi răzeşi, cu scrisori, 540 stânjeni, dinu trupulu moşiilor părţile lorii, prinu giudecată, încă fiindii înu viiaţă părintile mieii. Şi, făcăndii eii rugăminte părintelui mieii ca să-mi înpliniască lipsa moşii-lorii cu aseaminea locii de moşie, dumnealui mi-aii daţii răspunsă că arii fi zisu fratelui mieii, lordachi Rosătii Vist., ca să mă odihniască spre mulţămire mea. Şi fratili meu, nu numai că nu m’aii pusii la cale a mă mulţămi pentru lipsa zăstril, ce încă, după moartea tatălui meii, osăbitii de acel stînjenl ce mi-aii luaţii rezăşil dinii moşiile de zăstrij mi-aii mal luaţii şi dum[nealu]I, cu hotarulu moşiei Petrecanii, locu de fănaţii, ca 100 fălă, dinii capulu moşiilorii ce mi s’aii daţii zăstre, dinii stăpânirea ce aii avuţii tatălii meii, şi eii, înd cursulii a 27 ani, pănă ce aii mersii dumnealui fratili meii de ş’aii hotărâţii moşie Petrecanii, şi eii sîntii păgubaşii de moşie şi de venitulii ce putâmu lua spre ajutoriu cheltueliloru casăl meale. Pentru care păgubire amă mersii la fratili meii lordachi Vist., rugăndu-lii ca să-mi înpliniască, lipsa moşiei ce să coprinde, prinu izvodulu de zăstri, www.dacoromanica.ro 208 sciusonl ale familiilor cALlImachi şi canan&u cu venitulu eî, şi să-mi sloboadă de silptu înpresurare şi altu locii de ioo fălci ce mi-aă împresurată cu hotarulă Petrecaniloră. Şi fratili meu mi-au data răspunsă să fiă în-găduitoari pănă ce să va întoarce dumnealui de la Ţara Nemţască, unde să gâteaşti a călători. Milostivi Doamne! Eă sintu o văduvă, însărcinată cu trei feti mari. Vremea nu mă iartă, nevoe nu mă îngădueşte a aştepta pre fratili mieă pănă ce va veni dină primblarea Ţării Nemţeşti. Pentru care mă rogă înnălţimil Tale să răvărşl milostiviri asupra casăl meale, binevoindă a porunci fratilul mieă ca, di să ,şi duce dumnealui, dară să-şi lasă ună vechilă şi deplină răspunzători, ca, la ceae ce prină judecată luminatului Divană să va găsi cu Cuviinţă a-ml răspunde fratili mieă, să-mi răspunză vechilulă dumisale ce-lă va lăsa, şi mare pomană va rămână înnălţimil Tale. Prea-plecata la mila înnălţimil Tale: Mărie Rosătu Spat. Cananoae. Costachi Cananăă împrumuta şi pe- Doamna lui Io-niţă-Vodă Sturza, cum se vede din această scrisoare: Stăpîni cc. Costachi, Eă amă arătată Mării Săli lui Vodă, atîtă pentru priimire a 6.000 lei înă socoteala rămăşiţii ce afe a mal tragi Mărie Sa Doamna de la dum[ne]ta, dină birulă Ţîganiloră, cîtă şi pentru plecare ce al a mal înprumuta cu o somă de bani pe Mărie Sa Doamna, care potă să dai în idareli fsir) vechi, şi Mărie Sa Vodă priimeşti a fi banii înă acestă fell de monedă şi mi-aă şi poroncit ca să viă înă iastă sară la dum-neta ca să-l priimescă, căci mînl diminiaţă porneşti Tata-rulu la Ţarigradă. Eă aşi fi venită singură la dumneta pentru aăasta, dară m& aflu bolnavă, şi putinţa nu-mi iasti ta să esă dină casă. Deci triimită pe frate-mieă, cărue vel binevoi a număra soma baniloră cu care eşti hotârîtă a înprumuta pe Mărie www.dacoromanica.ro Scrisori ale famiuiLoIi callimachÎ şt cananX.6 âod Sa Doamna, şi pentru cîţl bani vel da dumneta frate-mieu va însămna înă ravaşulă acesta, şi mînl, întîlnindu-mă cu dumneta, sau la Curte, sau acasă, voi da sinetulu mieii, larii, dacă banii inii iastâ sară nu sîntii gata, dumneta te vel sili a-I faci pmă mini di diminiaţă, ca să putemii profi-dacsi a-I triimite cu Tatarulii. Vel binevoi însă a-ml faci cunoscută înu iastă sară soma cu care voeştî a înprumuta pe Mărie Sa Doamna, ca să pociu a o însămna şi eu prină scrisoare căti'ă Mării Sa. larii eu sîntă, cu cinste, ală dum[ita]le plecată slugă: Ghenară 31. Ghe[orghe] Carpu Comisu. 5.000, adecă cinci mii, lei amu priimită de la dumnealui Post. Costachi Cananăă, înu locul ă frăţini-mieă Gheorghi. 1825, Fevr. I. Vasilie Carpu. O soră a lui Costachi Cananău se duce după Ra-ducanu Prăjescu, care iscăleşte această foaie de zestre : Izvodii de argintăriele ce amu priimitu de la dumnei maică-me, ce li-amu avuţii prinu izvodu de zestri cu Ru-xanda, fiica răposatfulul] Ioniţă Canan6: No. 1 o tablă argintă, mari. 12 doîsprăzăci zarfurl argintă, cu felegenile loră. 12 doîsprăzăci părechl cuţiti, cu furculiţile şi lingurile loră, totă argintu. 2 doî sfeşnici argintă. 2 doî farfurioari de dulceţl, cu patru linguriţl, totă argintă. 2 doî solniţl argintă. I una icoană Maica Precista, ferecată cu argintă şi po-______ Iută cu aură corona. 32 să cuprindă, cari toati aceste argintării ci amă avută să le priimescă de la dumnei maică-me dină izvodu de zestre, li-amă priimită deplină. Şi, spre mal bună Voi. XXI. 14 www.dacoromanica.ro sciusonl Ale familiilor callimachi şi cananău âlD încredinţări, nefiindu dum[nealu|I soţulă meu Aga Răducanu Prăjăscu aice, amu dată eu iscă[li]tura m6 de priimiri. 1825, Dechemv'. 20. Rucsanda. După aceste de susă amu mal priimită şi doî sălaşe Ţă-ganî dreptă patru de lingurari casaşi, dinu zăci salaşe ce are a-ml da prină izvodu de zăstre. Şi, spre ştiinţă, urmiazi a m& iscălitură. 821, Feyr. 9. Prăjăscu Agă. La 27 Septembre 1826, Elenco Razu, altă soră, arată că a primit de la «bădiţa Cdstachi Cananb Postelnicii rămăşiţa de zăstre», «înă care să cuprinde şi daru ce au datu fiicil mele Marghioliţii spre agiutoriă cîndu o voi mărita, afară de unu şală bună, de cele bune, unu covoră şi nişte pînzăturl ce au mal datu». La 28 Ianuar 1828, Costachi Cananău Postelnic arată în ce împrejurări va da cel 46.000 de lei, «ci prinu izvodulă di zăstri ari să iei dumnialul cumnatu Răducanu Prăzăscu bivu Velă Agă». In Ianuar 1829, Costachi cere ca, pentru că «s’au datu hotărîre ca să se înplinească de la vărulu meii dumnealui Post. Iancu Cananb datoriile sale cu averea stătătoare a dumisale», cere «loculu dinii Iaşi, a casî-lorii dumisale», care «este frăţăscii de clironomie, glu-mătate fiindii a tatulul meii şi glumătate a tatulul dumisale, pe care locii tatulii meii, până a nu-şl face casîle sale, aii şezuţii acol6, şi, după ce s’aii mutatii tatulii meii înii casîle ce aii zîditu, apoi în. urmă aii şezut vărulu meii dumnealui Post. cu fameliia sa, pe care nu l-aii supărată nici tatulii meu, nici eu cu fraţii mei, ca pre o rudenie de aproape, avîndă fa-melie grea, şi, osebită, în moşiia Budeştil, avemă noi, fraţii, ună bătrînă întregă cu scrisori dovezi, care ne iaste moştenire părinţască». Resoluţia lui Minciaky (cu traducere, «tălmăcire»): www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR GALLIMACH1 ŞI CANANĂU 2l{ Je transmets («alăturezu») au Divan Judiciaire la pe-tition du Postelnic Costaki Canano relative aux pr6-tentions qu’il eleve â la charge de son frfere (si?) Jean Canano. J’invite («pofteseu») ce Divan â examiner cette aflaire selon Ies lois («pravelile») et usages («obiceiurile») du pays («pământului») et â rendre justice au requerant si la demande est juste («dacă arătare sa va fi adevărată»). Yassi, le 16 janvier 1829. Minciaky. La 8 Mart 1829 «Ioană Luca Vornicii» arată că a primit «totu cusuru de bani după izvodulă de zăstre..., de la dumnealoru cumnată! mei Post. Costachi Ca-nan6, Aga Grigori Cananb, capiti şi dobândă..., cum şi alţi lipsuri dinu izvodii», pentru care şi dă «căti o hârtie de exoflisisii». «Matei Rosetu Hat., mărturii.» Din partea lui, Ioan (Iancu) Cananăă scria astfel unul «nepot» : Cu părintiască dragoste mă închină dumitale, pră-iubite nepoate. îndelungata curgere de vreme şi mulţimia corespondenţă el dintre noi au alcătuită înă sine o singură numai încredinţare dispre dragoste şi neştersa iubire a rudeniei, iar la înpregiuraria vederatel nevoi înă care eu mă aflu şi învăluirile pătimescă dispre nepriimire dreptului ci mi să cuvini de la casa dumneavoastră ca o datorie driaptă şi netăgăduită, nici unu folosă pănă astăzi nu mi-au adusă. Lăsindu dară toate acelia câte înă nenumărate rânduri vi li-amu poftorită, că eă odinioară, de amu şi fostă priinăosu şi la feliurl de întâmplări, pre cătă prilejurile m’au agiutată, făcă-toriă de bine cătră pre-iubitu vărulă meă şi în următori familiia sa, însă, dinu nestatorniciia stihiiloră, însumi eă înă grabă atunce m’amă văzută aruncată înă ispita cumplitiloru necazuri şi a nevoiloru, care şi pănă astăzi mă înpovoriazi încă. www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CAUlriACMI Şl CANANĂU .Au fostă, socotescă, îndestule mărturisirile ce vi li-amă făcută prină feliurl de vii încredinţări dispre o aşa stare a m£, şi care fără îndoială că cp zdrobire de inimă, ca unu adivărată nepoţii, le veţi fi ascultată, pentru că pravila firiască şi morali Cască ne îndatoreşte a simţi de o potrivă unulă pentru nenorocirile altuia. Pe aceste răzămăndu-mă, poftorescu şi acumă rugăminte mfe, că, precumă 'datorie ce amă a lua de la casa dumv. este netăgăduită, şi la care, după nenorocirile cu care mă aflu înpovorată, îmi razimă toată nădejdia, să protimisiţl linişte dumv. şi a mfe, şi, dăndă ună sfârşită, să vă sirguiţl a plăti macară acol6, la Preosvin-ţitulă Mitropolită Veniamină şi la dum[nea]lul Velă Logftă Costache Conache, ca nişte epifropl a răposatului Alecsandru Hrisoverghi, o datorie a m£, ce cuprinde ca la doizad mii lei, saă macar dintr’ănşil, căţl vel avfe chipă de odată a număra, şi înă urmă vel înplini şi cusurulă. La aCasta socotescu că, pentru dragoste cătră mine, nu veţi arăta îngreu-eri, căci soma ci mi să cuvine de la dumv., de multă încă s’aă făcută, cu legiuita loră dobândă, capă la capă. Asămine şi pentru inelulă acelă cu berliantă, care vă este ştiută şi preţulă lui, să faceţi silinţă a mi să triimete, fiindu-ml la vreme aCasta de mare trebuinţă. Aşteptă dară răspunsulă dumitale fără întârziere de punere la cale ce veţi face, spre liniştire şi odihna me. Fiindă ală dumitale iubitoriă ca ună lunii 9. părinte şi slugă: loanu Canano 1830, Chişinăă. Iubitei nepoţălil mele, soţului dum[ita]le, dulcile sărutări, dumisale polcovnicului Baroţi închinăciunile mele, şi îmi pare foarte răă că m’aă uitată cu totulă. La 12 Mart 1831, Prăjescu se învoieşte cu Costachi Cananăă pentru Ţiganii de zestre. E interesant acest contract de arendă al unul Evreă, la 1831 : www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR UALLIMAC1U Şl CANANAU 213 Contractă ! Mal glosă iscălitulu Zisulu Ianculu, neguţitorl, supusă britanicescă, prină acestă contractă ci daă la cinstită mîna boieriulul dum[isale] Post. Costachi Cananăă adivereză precumă să fii ştiută că, prină buna me vroinţă alcătuin-du-mă, amă luoată înă posăsîe moşiia dum[isa]le Fîntînelile, înpreună cu toate cotunurile el, dină Ţinutulă Sucevvel, pe vreme de trei ani, care să începă de la 23 Aprilă 1831 şi să stîrşăscă la 23 Aprilă 1834, prină ponturile mal înu josă următoare. Adică : i-iă. Eă sîntă îndatorită ca să privighezl pentru hotarăle moşiei arătate, a nu să înpresura de cătră megieşii moşinaşî sau alţii, şi, după alcătuirea urmată, lăcuitoril de pi aciastă moşii aă a-ml lucra zilile boiresculul într’acestaşl chipu, adică : Fiiştecare gospodară are a-ml ara cîte doaî fălci de plugu, de toamnă saă de vară. Asăminea să-mi prăşască 40 prăj. popuşol, de doaî ori, pe care să-I şi pui gata înu coşăre; 40 prăj. să-mi săciri şi cu a loră trăsuri să-mi ducă snopii înă arii, clădindu-I înă stoguri, precumă şi o falce, de capă, de cosită. Dejma legiuita aă a-ml da fiiştecare dinu sămă-năturile ce voră avă, precumă şi di prină grădini i livezi, cîte ună călîpă să-mi toarcă de toată casa. Găina, puiulă şi oau aă a-ml da după obicei. Deosăbită de pi moşiia Roş-cani, de unde toate dejmurile de prină grădini şi livezi, i găinile, pui şi oaule sîntă a să luoa de cătră stăpînu, la cari eă nu amă a mă amestica cîtă de puţină, saă a pretende-risî ceva; ci (şters) pentru doaî podvozî de pe arătata moşii aă lăcuitoril a mi le duce pără la Fulticenî saă Boto-şanel, iară mal departe nu sîntă volnică a-I îndatori ca să le ducă, socotindu-să cîte onă cară înă doi bol de gos-podariă, numai ce va avă ală săă cară şi bol. Iaru, cîndă, dacă să va urmă nipriitinelor (?) şi poroncil a stăpînirel, ca asămine dări, de călîpă, găină, pul, oau şi podvozî, să nu să supere pe lăcuitorl, întru cîtă de puţină, şi eă, cunos-CÎndu-mă păgubită întru aciasta, şi dacă nici nu voi luoa www.dacoromanica.ro 214 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACIII ŞI CANANĂU vre unile dinu acestea de la lăcuitorl, apoiu numai atuncia are a mă scăde cu doaîzăcl galbeni pe fiiştecare anu. Dinu lăcuitoril ce nu voru încâpe pe moşie să-şi lucrezi .zilile boiresculul, au a să învoi cu mine înu bani, sau inu lucru pe moşiile ce să megieşăscu cu arătata moşiia dumi-s[ale]. 2- le. Mă îndatorescu a-I da dumis[ale] trelzăcl fălci fînu cosîtu gata şi clăditu înu stoguri, pe anu, pe moşii unde va urmă trebuinţa; iaru, mal înnainte de a să cosî acelu fînu, are a mergi omulii dumis[ale] ca să aliagă tînaţl bunii. Precumii şi oile dumis[ale], i boi, i bivoliţile şi vacile ce li ari acol6, aii să rămîi nestrămutate pe moşii înu văratecii, iară înu ernaticix cu lînu dumis[ale] şi păzitoriulii lor, iar oaminil dumis[ale], precumii şi prisăcile dumisfale], întru nimicii să nu fii supărate de cătră mine. 3- le. Apărătura de pădure ce iaste pe moşiia dumisfale] nu sîntii volnicii nici macarii o nue să tal, ori şi pentru ce trebuinţă particulamică saii a moşiei. 4- le. Tagmil a doaî bisăricî, adică: preoţi, diiaconi, dăscăli şi eclisîiarhil, precumu şi la doaîzăcl şi cinci oameni al dumisfale], osăbitii de prisăcarl şi pădurari (şterse aceste două cuvinte), pe cărei îl va deosăbi dintri ciialalţl lăcuitorl pentru trebuinţile dumisfale], înpreună şi vatawulul Ioanii Greculii, tuturorii Ţiganilorii de pi moşie, sîntii datori a li lăsa ogoarăle şi fînaţurile ce li-aii avuţii şi pără acumii. larii la slujbi, la zilile boiresculul, şi ori la ce, întru cîtii de puţinii nu amii voe să-I supăr la nimică. 5- le. Fiăoril boireştl aii a căuta numai de trebuinţile moşiei, iar la lucrulii boiresculul saii alte întrebuinţări deosă-bite, nu amii voe a-I supăra întru cîtii de puţinii. 6- le. întru îndatorire amii de a păzi toate acareturile moşiei, binalile şi celelalte, să le ţiiii înu bună stare, precumu li-amii luoatii, nelăsîndii a să rîsîpi saii a să strica nimică dintr’însîle, ci mal vîrtosii să facii totii meremetulii ce va trebui, după plăcerea dumisfale] boeriulul. Şi, pentru orice fell de lemnii voi ave trebuinţă, amii să plătescu giu-găritii la stăpînil pădurilorii streine, şi lăcujtoril îlii vorfi www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLlMACHI ŞI CANANĂO 215 aduce cu trăsurile lorii pe moşii, şi vorii face şi meremetulu ce va trebui, fără să li plătescii ceva. larii şiderea mea va fi inii casa Căpt. Safta Moţociasă, care s’aii mutatii de la dînsa. 7-le. Tocmala săvîrşindu-să cîte 320 galbeni, adică trei sute doaîzăcl galbeni olandejl şi înpărăteştl, drepţi la cumpănă, cu piatra pasîril, pe fiiştecare anii, — care galbeni pe anulii d’intăiii i-amii răspunsă acumă toţi deplină, iară pentru ceiialalţl doi ani la fiiştecare începiri a anului, cu doaî săp-tămînl mal înnainte de Sfîntu-Gheorghii amă să-I răspundă dumis[ale] boeriulul înă EşI, cîte trei sute doaîzăcl galbeni înă soiulă însămnată. înă aceste puncturl să închei toată alcătuirea a îmbe părţile, şi dară de la 23 Aprilă 1831 voi fi paănică stăpînă pe veniturile arătatei moşii, după cuprindiria acestui contractă, şi, ori cîştigă, ori (feriască Dum[ne]zăă) pagubă, saă niscaiva luorl de pi moşii de cătră Stăpînire, va rămînfe înă soarta mfe. Iară, cîndă eă, dină înpotrivă, nu voi fi următori puncturiloră hotărîte şi cuprinsă prină acestă contractă, atuncia toate cele ce voiă avii pe moşie, să rămîi a dumis[ale] boeriulul, fără a mă putfe îndrepta cu orice chipuri şi punirl înnainte. Precumă şi dacă dum[nealu]l va strămuta ceva dină puncturile acestea, atuncia dum[nealu]I va avfe a răspunde. Pe lîngă toate acestea, eă nu sîntă volnică nici de cumă a mută moşiia dinu stăpîniria mea şi a o vinde la alţii. Asăminia cîtă de puţină adaosă saă vre-o deosăbită pretenţii dină partea mia piste cuprinderia acestui contractă, nici asupra dumisfale] boeriulul, nici asupra lăcuitoriloră, nu sîntă volnică nici cumă a mă întinde. Şi, spre sîguranţiia dumis[ale] boeriulul şi a mfe, s’aă făcută doaî -asăminia contracturi: acesta suptă iscălitura mfe, ce-lă daă dumis[ale] boeriulul, şi altulă asăminea suptă iscălitura dumis[ale], ce 1-amă priimită eă, spre nestrămutată şi întocmai urmare. Anulă 1831, Aprilă 23 zile, înă EşI, www.dacoromanica.ro 216 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIIIACIII ŞI CANANĂO Pe lîngă aceştia însămnate eu sîntă datori a ţi ni a rachiu şi vinii bunii şi curaţii, şi preţulu să-lii pună precumă să va politici şi pre la alte locuri, pr cumii şi ocile să fii drepte, şi la sătenii de acol6 dinii satu n’amu voe de a da băutură pe datorii: fruntaşului pără la doaîzăcl lei, mijlocaşului zăci lei şi codaşului cinci lei, iarii mal mulţii nu sîntu slobodă a da. Şi nici a da Ţiganiloru dumisjale] boeriulul băutură pe datorii, căci apoiă întru toate acestea eu voiu fi păgubaşi şi răspunzători. (Iscălitura arendaşului, cu slove evreieşti.) La 1832 Costachi vinde «Sardarulul Ioniţă Jiianu» moşiile PlopenI şi DumenI, pe 5.000 de galbeni, mezatul rămîind astfel o formă şi Jianu, «aterdisindu la cinstitulu Divanii cu orice sumă». 4.000 i-a şi luat înnainte. Iscălesc şi Grigori Canan6 Agă şi Prăjescu şi Ior-dachi Canan6 (?). Prăjescu mal primeşte Ţigani şi în 1832. Cu privire la această zestre vie e şi acest act Interesant; Cu plecăăuni mă închină dum[ita]li, cumnate Costachi. Mal întăl săntă dorită a şti pentru ce mie multă dorită şi scumpa dumv. sănătate, ca, de să păzăşti cu toată întregime, bucurăndu-mă să mulţămescu Domnului, dină a că-rueşă milă şi noi sănătoşi ne aflămă. A doile, cu trecire dum[ita]li la moşii, me-al triimisă răspunsă să triimită ca să-mi dai Ţăgani ce mal amă a lua de la dum[ne]ta ; pentru care iată că triimită douî cară căti înă doi bol, şi triimită şi ună ăobană ală meă pentru 40 meluţl, 10 ol ţăgăI cu berbecii loră, cari mi-al făgăduită că-mi vel da. Pentru cari plecată mă rogă a nu mi să întoarce oaminil înă zădar, fiindă datoră pentru toată viiaţa mă a mulţămi şi a sluji dum[ita]li. Fiindă '833, luni 9. ală dum[ita]li plecată frate şi supusă slugă: Prăjăscu, Agă. www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANAU 217 Cumnatei îl sărutămu mănuli, i Rucsăndiţa, cu plecăciuni închinăndu-se, sărută mănuli dumv. [Pe V-o:] Cinstită ală meu mal mari, dumisali cumnatului Costachi Canan6, bivă Velă Post., cu frăţasca ple-căăuni. Din Botoşani i se scrie astfel lui Costachi: Cătră cinst. dum[nea]luî Post. Costachi Cananăă, Cantora robiloru Luminăţii Sale Cnează A. Cantacuzino. Ştefană Dărmoî, robă a Luminări Sale, viindu la această cantoră, au făcută arătare că ună Ţigană dintre robi du-mitali, anume Grigore Scripcaru, s’aă îngurluită cu faţa lui şi vroeşte a să cunună cu dănsa, prină pare cantora, după instrucţiile ce are slobozăte de cătră Luminare Sa în pred-metulă unoră asămine pricini, prin raportulă el aă făcută cunosCută, cerăndă dezlegare, ce urmare să facă întru, aceasta. Asnpra căruie raportă Luminare Sa răspunde cantorii în-tr’acestaşă chipă, că Luminare Şa are răzleţită dină drepţi robi a Luminări Sale între robi (şters) dumiţale câteva suflete, şi, fiindcă pomenitulu Ţigană, robulă dumitali, vroeşte a să luoa întru căsătorie cu roaba luminatei famelil, de vel primi dum[ne]ta ca înă loculă unul sufletă dintr’a-cel ce astăzi să află suptu stăpânire dumitali să dei pe acestu Grigore, să priimescă de cătră cantoră, şi să urmeze cu dănsulă potrivită cu enstrucţiile ce are. Prinu care cantora face poftitoare cerere dumiţale ca să binevoieştl a înpărtăşi Cantorei răspunsu întru aceaste pre-cumă să va socoti şi de către dum[ne]ta. M. Des... '834, Iunie 28, BotoşănI. [Pe V-o:] Cătră cinst. d. Post. Costachi Cananău. Cantora robiloră luminatei famelil a cneazului Cantacuzino, Făntă-nelile, www.dacoromanica.ro 218 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI C\NANĂtf XIV. Un şir de scrisori ale Iul Costachţ Cananău către soţia sa întregesc această culegere. Ele au o deosebită însemnătate pentru istoria culturală. I. Iubită Catinco! Amu primit scrisoaria dumitale, cu Dabeja fiCoru, şi foarte m’amu măhriit, scriindu-ml că şi dumfneta] eşti bolnavă. Apoi dar şî slăvim pre Domnulu, că a certa ne ăartă, iar morţii nu ne dă. Şi rog pe milostivul Dumnezău ca scrisoaria aCasta să te găsască pe dumneta sănătoasă. Pentru mine vel ştii că tot mă Cârcă patima ştiută de dumneta, şi tot gândesc şi stau gata ca, dinu zii înu zii, să mă pornesc să vinii la EşI; dar, iarăşi, temăndu-mă ca, purcegănd pe drumu, să nu mă găsască şi să nu mă întăriască patima acfe straşnică care mi-au venit de la Sf. Dimitrie şi pără acumu de vr’o câteva ori, fiindcă eu cu doao zileînnainte Sfânt. Dimitrie dinu odae care mă culc n’amit eşit. Dofto-riile doftorului Samorcaş îmi fac ceva folosii, însă, cu aglu-toriul Domnului, amu hotărât ca pe Dumineca sau pe Lunia viitoare să vin la EşI, cumu voi putfe, ferindu-mă Domnulu de vre-unu rău. Apoi dumneta te linişteşte şi, cu agluto-riulu Domnului, caotă de înteresurile şi trebile ce le avemii acol6, rugând şi pe văru Iordache Miclesculii, ca să le sfârşim cu sănătate, şi cu pace şi cu bucurie. Fiindcă, iubită Catincă, ceia ce-I isprăvii, şi-I face bine să crezi că mal mult pentru dumneta faci bine şi folosii stării dumitale înu trebile noastre. Şi eii, pentru că m’amu săturat a şide la Făntănele totu pe gânduri şi pe scârbe, pentru aceia amu hotărât să vinu la EşI, şi cumu a vrfe Domnulu! Al doile, iată că trimăt unu sipetu alu mieii cu strae mele, învălit într’o cergă, cumu şi calulu acestu surii, soţie aceluia care este Ia EşI, — care aceste le trimăt cu Vasilie Lăpuşnianu, fiCoru. Calulu îlu trimăt potcovit bine şi cu căpăstru de www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI Şl CANANÂti 219 cură, cu pană, şi cu cergă, şi chingă bună pe dănsulă, şi sănătosu, graşu. Şi iată că trimăt mal bine de o dimerlie hrianii, că Iordache n’aii avut purtare de grijă de a strânge de cu toamnă, că şi acesta amu l-amu săpat, iarnă. Calulii acesta surii, d’inpreună cu soţie lui de acol6, după cumii mi-al scrisii mal nainte, şi cui vel socotii îl vel da. Să vi-I făgădui, vil mal da să monedă, numai să-I supui Domnulii supt piţoari pi acel cari s’aii sculat asupra stării noastre fără dreptati. Şi vă rogu ca înii grabă să-mi triimetiţl răspunsă, veşti di bucurii, di sănătati, ca să mă mal bucuru să eu cu acele macaru. Că .., iesă acumă tulburi, cu nă-săpu: scoati doftoriile. Şi să miluiască Domnul a ne vide sănătoşii, -fiindcă sânţii a dumitali soţii: '835, Costachi Canand Post. Dechemvrie 2. Cu mini, la drufmj, voi lua pi părintile Daniilă. [Pe V-o:] Pentru iubita mfe soţie, Catinca Canană Post. La EşI. 11. Iubită Catinco ! Amu primit scrisoaria dumitfale], dănd laodă Domnului. Foarte m’amîi bucurată că vă aflaţi sănătoşi. Eă, după cumă ţ’amă scris că înă grabă vină la EşI, mă iartă că nu potă venii pără nu mă voi mal îndrepta şi pără nu s’a mal încălzii şi, mal îndreptăndu-să şi drumulă, apoi gândesc ca, cu aglutoriul lui Dumnezăă, să scap de aice cu sănătate şi să vină la EşI, cu toate că ajnă mal scosă şi al triile petricică, mal mărişoară decât cele doao de mal nainte, şi durerile, glunghiurile totă mă Cârcă ... Doftorie eă tot de la doftojulă SamorcaşI, făgăduindu-ml doftorul că mă vor folosii. Apoi Domnul ştie; nădejde mfe este iarăş la Domnulă. Pentru aăasta dar nu te scârbii, ce nădejde să ne fie la milostivulă Dumnezăă. Şi, iarăş milostivul Dumnezăă www.dacoromanica.ro 220 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANAU să te păzască sănătoasă şi de a birui pre vrăjmaşii noştril, şi te rog- ca să amă unu răspuns de bucurie, rugând şi pe văru Iordache Miclescul, căruiia mă închină cu frăţasca dragoste. Şi eu nădăjduesc ca, cu aglutoriul Domnului, de Crăăună tot să vină la EşI, să ne vidcmă sănătoşi. Şi iată că trimăt cu aceste patru sânii trei mascorl tăeţl, graşi, şi cu unturile lor într’ănşil, şi cu maţăle, grijiţr bine şi curăţiţi, şi şesă dimerlil făină de grăă pisat, curat, şi doao dimerlii de crupe de hrişcă, şi şasă merţă orzl, şi patru merţă ovăsă. Şi iarăşi te înştiinţăzl că, cănd amă scrisă aăasta carte, mi-al venit iarăşi dureri, şi să află aice şi doftorulă Sa-moreaş, de mă caotă. Şi, vrând Dumnezăă să-mi fie mal bine, voi venii la EşI, cu aglutoriul ă Domnului. Mal trimăt şi o legătură de mături de mestiacănă. Iar eu sânt a dumitale soţi: '835, Costachi Canano Post. Dechemv. 17. [Pe V-o:] Pentru iubita me soţie, Gatinca Canan6 Post. La EşI, m. Iubită Catinco ! Mie, slava Domnului, acumă mi-I mal bine, dar amă pătimit straşnic de glunghiurl pină şăle şi dureri pină spate, ..., şi să află şi doftorulă SamorcaşI aice, şi-mi dă tpune nădejdi că mă va folosii de patima ce pătimesc, dară şi nădăjduesc la mi-lostivulă Dumnezăă ca să ne videmă sănătoşi la EşI, după cumă ţ’amă scrisă mal nainte, ca să pot scăpa căt mal înă grabă. Pentru Vasilică Iuraşc, bine ar fii să-I zici- să-şi caote altă gazdă, pentru că el, or înă ce casă şăde, trebui să scoată vre-o catigurie casil acie, Eă, pre căt amă înţă-lesă, mi să pare că ar fii intregant între înteresurile noastre. Şi iată că trimăt o putinică cu doao sute optzăcl de oao şi o putinică de brânză zburată. Că badia Iordache, aest dină ograbâ (sir), aă mâncat doao putinele cu brânză de www.dacoromanica.ro SCblSObi ALE FA toiul LOK CALLlMACHl Şt CAflANĂU ăâî aed bună, că socotiala i-amu luat numai de noosprăzăce putinele, şi amu întrebat pe scutariulu căte putinele de brănză de aed bună au făcut, şi au arătat că au făcut doauzăci şi una, şi doa o nu-su nicâiri, putinele de brănză ee aed bună. Şi să miluiască Dumnezău să ne videm să-nătoş la Eşi. Pentru Iordache îţi mai scriu şi aăasta: că acele doao putinele de brănză li-au furat; o vită de pripăşii, dinu vitele cele mari boereşti, au dat-o fără să mă întrebe pe mine; dinii gâştele boereşti iarăş aii luat; ră-vaşă sloboade pinii satele mele, dănd voe lăcuitorilorii să văndâ, să facă d-oru vrfe, fără să ştiu eu.. Apoi aceste nu-su vorbe înii deşert, decăt, cît ne-omii întâlni, te vei încredinţa săngură. Şi nici de grădină n’aii căutat, nici nu ca-otă nemică, ce tot eu amii pusii de aii făcut şi portiţă mare, unde să nu mai poată sări căinii înii grădină, ca să nu mai strice ce aii stricat pănă la o vreme. Şi eu, dafcă] nenorociria mfe m’a ţînfe de a nu putfe venii la Eşi de sfintele sărbători a Domnului nostru Isus Hristos, apoi să te miluiască Domnulu a petrece întru mulţi ani cu sănătate şi cu bucurie. Iar eu. sănt a dumitale soţi: '835, Costachi Canand Post. Dechemv. 20. [Pe V-o:] Şi oaule le trimăt bune, nestricate şi neîngheţate, cumii de asămine şi brănză. [Adresa:] Pentru iubita mfe soţie, Catinca Canand Post. La Eşu. IV, Iubită Catinco ! Amu primiţii scrisoaria dumitale, şi sfintele sărbători a Domnului nostru Isusu Hristosii să-ţi fie de a petrece întru mulţi ani cu sănătate şi cu fericire, cumii şi vărului Iordache Miclescu arată-I frăţăştile mele închinăăuni şi de a petrece sfintele sărbători întru mulţi ani cu fericire, şi i-amii rămaşii www.dacoromanica.ro 222 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALUMACm ŞI CANANitf şi îndatorită, cătă ni-a mal lungii Dumnezăă viiaţa, pentru bunătăţile ce face dumnealui pentru noi. Şi m’amă bucurată, iubită Catinco, că, cu aglutoriulă lui Dumnezău, îmi scrii că ne mergă trebile noastre bine, care Domnulu să vă aglute de a ne măntui de nişte acolisitorl varvarl şi răi; care vă rogă să vă siliţi, cu toate chipurile, ca să fie mal mulţii şi pentru folosul ă dumit[ale]. larii pentru mine veţi ştii că, slavă Domnului, mi-I mal binişoru de căndu au foştii la mine ^oftorulu Samorcaş şi de cănd amu scosu o al patrâlia piatră, mal mare decătu toate ce[le]lante de mat nainte, şi, voindu Domnulu de a-ml fii totă aşe, şi mal bine, apoi, cu aglutoriulu Domnului, gândesc ca să fiu de Sfinţii Boteză la EşI cu dumneta, miluînd Dumnezăă a ne vidă sănătoşi unu pe altu; unde atunci voi aduce şi hârtiile carele îmi scrii. Linişteşte-te dară şi crede că, feriască Dumnezăă, mal viindu-ml furie ac& mare de boală, de dureri şi de glunghiurl, apoi, după cumă gătisemă ca să răpăd să vil pâră a nu-mi trece, fii bine încredinţată că îndată voi repezii ca să vil. îmi scrii di ce n’amă venit la EşI dând amă putută. Apoi eă nu ştiă de amă putut venii şi de amă putut eşil di la Sfăntulă Dimitrie dină casa unde mă culc măcar până înă sufragerie; eă la Făntănele şăd de nevoe şi fără mulţămire me, şi mal mult săngură şi cu supărări, fiindcă, de o parte, mă supără fraţii dumit[ale], care, cănd ne vomă întâlnii, cu aglutoriulă Domnului, îţi voi spune toate, vrând şi luăndu-mă dumnialoră şi înă ba-glocură. Apoi eă aşe te-aş sfătui: să nu întri înă însuratulă fraţiloră dumitale ca să el vre-ună blăstăm, unde să le pată fata aceiaşi iarăş ce aă păţită cu Săndulache, căci, pe lăngă altele, acumă pe sărbători, şed de petrec cu .... Apoi să crezi că eă dină patimă nu ţi le scriă aceste, fiindcă-ţl este ştiută câte amă răbdată şi răbd, lăsăn-du-I pe dumnialoră înă plata lui Dumnezăă, cum şi ... mieă acel pizmătareţl şi îndărăvnic, acel care-ţl scrie dumitale că dină pricina me n’aă putută face învoială cu Prohiriţa: nu trebui să-ţi fie de mirare, că el aşfe s’aă purtată şi cu mine, şi aşfe s’aă purtată şi cu răposata ..., www.dacoromanica.ro ĂCRISORÎ ALE FAMILIILOR CALU^ACHI ŞI CANANĂti 2â3 şi, pentru că s’au purtaţii şi să poartă făr’ de ispravă, i laşii şi eu dumitale după cumii i să cade, pentru că dumnealui are mal mult pe nişte blăstămaţl decătil pe mine, neavănd nici ca cumu durere de inimă pentru ..., decăt numai la înteresu, că dumn[ea]lul este unu omu care mult să strânge şi îndoilii înprâştie. Şi, vrând Domnul să ne în-tălnimu cu sănătate, îţi voi arăta, şi vomu vorovil pentru toate cele planisite de mine cu bunu şi drept cuget, care cred că-ţl va plăcfe. Pentru casa Nechiti, tatu lui Necolal, îndată ce l-au adusu mort acasă, amu pusii înu orănduială toată casa şi cu toată avere lui. Iar eu acumu şădu la Făntănele numai cu PăhămiCasa Obrăjoae şi cu unii părinte de la Romanu. Şi vel mal ştii că şi florile câte li-al avut în oale s’au uscat toate dinii pricina lui Iordache, că li-aii pusii înii odaia cfe mare, nelăsănd să facă foc, zicând că să strică dacă va fii cald în casă, şi ele aii îngheţat toate, şi s’au şi uscat toate florile dinii toate oalele. Şi, pe Iăngă altile, niă înii ogradă n’au căutat de nemică, nici caotă, că dinii cuhne aii scosii vr’o tril cară de gunoi şi de scârnăvii. Mă ştii că eu niclo patimă n’amii pe dănsulii, decăt că-I unii puturosii şi blăs-tămat şi tâlharii. Eii însumi i-amii zişii ca să pui să facă foc în odaia cfe mare, şi el nici de cumii n’au lăsat, pentru ca să să străee florile toate, precum^ s’au stricat, mal aleşii că le şi uda, şi îndată să făcâ bocnă şi îngheţa. Pentru putinelele cu brânză de Cfe bună, i-amu făcut foarte bună socotială, după cumii el aii arătat, de cătă s’aii mâncat şi s’au triimesii la EşI, şi de doao care s’au dat: una Lăţăsculul şi una surori-mia, SmărăndiţiI, iarii frăţine-mieii nu i-aii dat nicluna, şi tot nu aglung încă doao. Apoi, după cumii au urmat cu altile, aşfe aii urmat şi cu putinelele cu brânză bună: şasăzăcl ocă lumânări, aducând răndurl-răndurl şi dăndu-le pe măna lui, înii doao luni li-aii gătit. Amii pusii de aii loatii ţănchiurl de la vasâle cu vinu dinii pivniţă, fiind şi Iordache de faţă, şi, când li’ vidfe ţăn-chiurile, atunce ti’ mera. Fratele mieii vel şti că s’aii duşii acumii de sărbători înii Bucovină, ca să facă sărbătorile cu www.dacoromanica.ro 224 âCRtăORf ALlâ ^AitlLIlLOh CALLÎMaCHI $1 CANANifi haharfli .... Prociriţa vel ştii că s’au înduplicat înă multe feliurl ca să să învoiască cu bărbată-său- şi n’are cu cine. Scrie, mă rogii, ... ca să d£ doi bol ce i-au răpit un Vasile Beţivu ce-lii are lăngă dum[nealuî] vătavii, care fu luat de la unu omu dinu Roşcaril, întălnindu-lii totu pe moşie Roş-canl, şi acumii triimete ca să-I dau unu bou care este la mine de pripăşii, zicând că este a Jidovului, posesorului du-mitale, fără să aibă vre-o dovadă, decât aceste sânt numai ca să mă supere şi când sânt bolnavii, care dumnealui au putut să-şi lasă pe posesori dumisale să-şi caote cu mine dacă are ceVa la mine, iarii nu să să facă dumnealui în-plinitorî şi să mă iae şi inii baglocură. Şi-l sfătueşte ca să nu să mal potrivască frăţine-so ... Şi iată că triimăt şi al patrăle piiatră, mal mare decât toate celelante, să o vez. Fiindu c’au işăt lupusoru, vezii să nu feotezii, ca să nu ni mal supiri macaru păru la opstia hotărătură. larii eu săntu a dumitali soţii: Cosiachi Canano Post. '835, Dechv. 27. Piatra o triimătii într’o cutioară legată, şă mal triimătii s’unii săpitii a butci. Muşterii pentru fănii pârii acumii nu mi-aii vinitu pi aiţe, cari îl dorescu. [Pe V-o :] Iată că mal trimătii unii drobu di sari, cari aii traşii cinzăcl di ocă tocmai. Ceia ci’ţî va spuni fiţoru dinii gură, urmiază. [Adresa:] Pentru iubita mfe soţie Catinca Canano Post. La Eşî. v. Iubită Catincă! Hârtiile care mi-al scrisii ca să le trimătii le voi aduce cu mine, fiindcă n’amii avut ocazionii săngurii de a ţi le tri-mete; alii doile, fiindcă soacră-mia poate să sosască la Eşî mal nainte decătii mine, apoi fiindcă eii amu să vinii cu vr’o dolsprăzăce cai şi cu oameni, dumneta fă totii chipulii www.dacoromanica.ro §CRISORÎ ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CAtaANiu â25 de silinţă de a nu fi acol6 în gazdă la noi, arătăndu-I că nici grajd! nu-I, nici fănă, nici grăunţă, nici odae, şi, vrăndu Dumnezăă de a ne vide sănătoşi, apoi îţi voi pliro-fori multe"; şi dumnei poate merge la cc. Rucsanda, fiindă grajdl şi de toate, sau la un fraţi a dumisale, ca să să odihniască, pentru ca să nu fimă şi noi strămtoriţl. Şi iată că mal trimătu o păreche de hamuri, cu totă tacămulu lorii, şi cu hăţurile lor, însă fără frăe, învălite într’unii ţol, cumă şi o putinică de brânză zburată mal trimătu. Şi eu, cu aglutoriulii Domnului, qătu de îngrabă mă voi porni la EşI, însă cu mare frică. Apoi să dăruiască Dumnezău a ne vide sănătoşi. Fiind 1836, a dumitale soţi: Ghenaru 8. Costachi Canand Post. VI. Iubită Catinco, Amu priimit scrisoare dumitali şi m’amu bucurat că te afli sănătoasă, dăndii laudă Domnului. Mii mi-I bini, slavă Domnului. Ală doile, frati-meii Grigori arată-I frăţăştili închinăciuni. Şi, cătu pentru ceia ci-mi scrii, mă voi săli întocmai ca pentru mine. Trebili noastri mergă bine păr’ acu. Trimite-mi şi vr’o 400, cincî şuti di lei, că să ceri la tre-buinţăli ce săntă, precumă dumneta ştii. Aceli căti amu scrisă mal înnainte, dumneta urmiază întocmai. Scrisoare cătră d[umnealul] vărulu Iordachi Miclescu i-amă dat-o. Cu alţi doile ocazionă te voi înştiinţa mal pre largii de toati. Pe Niţă vezătiu să me-lii triimeţl. cu celii întâi ocazionă, şi pentru casa lui vel poronci dumneta la ceia ci-I va ceri trebuinţa. îţi mal adaogă a scrii, pentru frati-meă, că amu vorbit cu Caminariulă Ştefanachi, luăndă şi hârtiile aţin-gătoare de pricină, şi fe’aă îndatoritu tari mult că va lucra bine, cari, cu alu doile ocazionă, voi înştimţa mal pre largă. Iubită Catinco, să mal triimeţl nişti pasări. '836, Octomvrie 26. Ală dumitali soţulă: Eşil. Costachi Canand Post. Voi. XXI. 15 www.dacoromanica.ro Acrişor? ale familiilor calusIachi şi cananâu Sileşti-ti cu ochiurile vărului Iordachi Miclescu, ca mal înă grăbi şi să triimată. Iubită Catinco, caută di străngi banii di pi la orăndarl şi di pi undi mal săntu, şi mal vindi ce-I socoti, ca, căndă vel vini, să-I aduci cu dumneta, undi să nu laşi de a vindi ceVa vechilii di pi moşii di acold, cari voră fi pe moşie Făntănelili, ce numai dumneta să vinzi ceia ci-I socoti, şi cumu va fi mal bine, negrăbindu-te de a vini păr’ nu vel isprăvi toati, şi neîngrijăndu-te de vremi, că bunu este Dumnezăii şi va fi şi mal bună vremi. Iubită Catinco, Toţii odată, cu Manolachi Lăpuşnianu, amii priimit 75 galbeni, precumii şi 25 galbeni, neamestecaţi şi necheltuiţi, şi voi urmă precumii scrii. Iar d[umnealul] vărulii Scârlat Miclescu, după căti cerirl ce i-amii făcut înu toati zălili, precumii şi d[umnealul] vărulii Iordachi Miclescu, nu mi-aii dat păr’ acu niclunii banii, după cumu şi mal înnainte ţ’amii scrisii, şi cl eu. nu ştiu. ce vra să zică aăasta; urmăndii nevoi, sălit voi fi a mă înprumuta aiure şi a-I da ac£ loo galbeni undi să cere, inii loculii celorii di la vărulii Scărlat. Diosăbit îmi scrii pentru Pentelil, pasniculii dinii RoşcanI, că vroescu săteni a-lii schimba şi a puni pe Dumitru Antonii; aăasta şi eii amii fost zis-o, păr’ a nu mă porni de acolo, pentru că Pentelil îl unii bD stă mat, şi darii dumneta le velzăci ca să-lu. pui pe Dumitru Antonii. Inii pricina casălorii te înştiinţăzii că casili lui Cazamiru nu săntii de vănzare. Dar m’amii întâlnit la vărulii Scărlat Miclescu cu Aga Scărlat Crupenschi, şi amii vorbit pentru casili săli, viindu şi la mini, unde m’amii duşii şi eii la dum[nea]lul, şi, întrăndii înii vorbă, aii cerută 2.200 galbeni. Eu i-amu dat 60.000 lei, şi nici au vroitaj mă asculta; dară cu vr’o 2.000 galbeni nădăjduescu că le vomă scoati. Casili sântă buni: susă aă optă odăi, glosă, iarăşi, cu gherghiră şi uşi de feră i alţi heiurl înă ogradă; toati săntă făcuţi de piatră şi acoperiţi cu oali, cari mii mi-au plăcută, mal făcăndă şi înă astă vară unu tacămă odăi di cărămidă. Şi socot că săntă tari buni www.dacoromanica.ro ScrisorI ale Familiilor callimachi şi ca^anău 227 di noi: la locu frumosă şi cu apropieri di tărg, şi, di socoteşti, înştiinţază-mă cătu de înă grabă, pentru ca să întru înu tocmală, căci mal săntă şi alţi muşterii cati vroescii a li cumpăra, pentru că săntu la locu bunu şi frumosu, şi darii, pentru de a nu li scăpa noi, dum[ne]ta mă înştiinţază înii grabă, şi, totii odată, pentru bani, vorbeşti cu frăţăoril dumi[ta]li, precumii şi cu Emandi, ca să-I avemii gata; mă-cară că Crupenschi au zisă că ne va mal aştepta di vr’o i.ooo galbeni, însă noi mal bini să ne siguripsămu de a-I da banii toţi, spre a nu mal rămănfe datori. D. Crupenschi ari a eşă dinii casă îhii Postulii Mari. Aceli 500 lei, ce scriu mal susii, să-mi triimeţl, căci Ţă-ganil toţi săntu discuiţi. PachiţăI, fimeia lui Mihalachi Bucură, i-amu făcută caţaveică cu blana cari aă avut de ană, şi dară dumfnejta să nu-I mal faci. Pe Ionă Bucură, lăeşulă acela, să-lă laşi acolb, pentru că mal bini ne mulţămimă cu Costandină Bucură, precumă şi fimeia lui mult îl mal diştiaptă decătă lăişăţa aceia a lui Ion, şi, la pornire, dum-neta să-I dai pe saţna vechilului cari va fi acolb. Pentru chitri, vel şti că acumă aă vinit, de cari voi şi lua, cumpărăndă şi zăhar, şi voi da la cc. Rucsanda ca să ne facă; iar, nevoindă, voi da aiure ca să li facă. Iată triimet o scrisoari a cc. Rucsandil, precumă şi di la soră-mfe Rucsanda ; dou putineli cu brânză zburată s’aă priimit, ală du-misali; boi di la Mardari Muţit nici de cumă să nu să dei tătăni-săă, fundă al mei. Pe Manolachi fiăorulă şi pe frati-săă să nu să superi de dejma brănzăl. Pe Ionă noapte îlu vel triimeti aice, înu bună pază, căndă va vini podvoadă. Frăţăni-meă îl arată că ară fi bine să triimată ceva, atătă Caminariulul Ştefanachi, cătu şi derectorulul, măcară vr’o 20 galbeni acumă de odată, pentru ca să să isprăvască pricina dumi[tal]i bine şi mal înă grabă. Cam. Ştefânachi m’aă rugat ca să-I daă ună Ţăgană saă o Ţăgancă, apoi, fiindcă noi avemă trebuinţă de dumnealui şi de acumă în-nainte, mal alesă că şi hrisovulă ci ari să să facă înu pricina lui Paladi dela Logofeţăi, apoi dum[nfe]ta triimeti pe Catrina Şorociasă, cari eşti acolo înă ogradă, ca să i-o daă, www.dacoromanica.ro 228 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANÂU fiindcă îndestulă ni-au slujătu şi ne slujăşti totdiauna Că-minariulu Ştefănachi; pe Vasili, cari e Că zăcu, îlu triimet ca să-şi mal cauţi di casă, fiindcă poati să nu fii trebuitori de a-lu aduce iară, iară pe Vasili Hoca 1-amă mal oprit; însă dumfneta] vel poronci ca să-I cauţi de casa lui, dăn-du-I şi vre-ună omă, doi, dacă va ave trebuinţă, ca să-I facă căti ceva pi lăngă pasa sa; cumă şi o lădiţă a lui Dumi-trachi, băetă croitori, ci eşti acolo, cu nişti lucruri, să o triimeţl. Şi săntă a dfumitale] soţi: Costachi Canano Post. '836, Octomvrie 29. vn. Iubită Catincă, Amă priimită scrisoare dumi[ta]li, şi m’amă bucurată foarti multă că ti afli sănătoasă, dăndă laudă milostivului Dumnezăă. Pentru mine vel şti că mi-I bine, slavă Domnului. Trebile noastri pără acu mergă tari bine. Pricina cu Iacovachi Paladi aă vroită milostivă Dumnezăă de aă luată sfârşită, închizăndu-să della, triimeţăndu-să şi răvizie Divanului domnescă, ca de acolb să să facă anaforâ la Măriia Sa Vodă şi, înă urmă, să să facă şi hrisovulă Logofeţăi, spre a să întări cu desăvârşire închiere pricinii, unde şi nădăj-duescă pe milostivulă Dumnezăă că înă curăndă să voră sfârşi. Iară, cătă pentru adresa ce mi-al trjimesă acestă di-part. cu Ioniţă Grigoriu, de aCasta m’amă bucurată tari multă, că mi-aă dischisă drumă spre a-lă învăţa minţi pe Ţiganul acelă turcită, căci eă mal înnainte, pără a nu prii-mi răspunsă de la dum[nea]ta, m’amă dusă la ministru de amă vorbită, unde s’aă şi rânduit comisii la stare locului, spre a să cerceta toati jafurili căti s’aă făcut şi să facă de cătră Ioniţă Grigoriu şi de cătră Jăd[o]vă, şi dară dum-neţajta, căndă va vini comisie, să pul satili ca să dei o jalobă, arătăndă toati jafurili ci li să facă de cătră Grigoriu, şi, dacă vel pute, mai afăţă şi pe alţăl di pină prejură ca să www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANĂO 229 dei o jalobă iarăşă înu asămine cuprindire, arătăndu şi dum[nea]ta că malulu eşti a nostru. Şi nu-I destulă câ-şl eu uiumulă legiuită, dară, apoi, mal eă şi căti 4, cinci lei de merţă. Pentru casili d. Agă! Scarlată Crupenschi amă văzută celi scrisă, şi ne vomă săli cătă de multă, d’inpreună cu vărulă Iordachi, că, dacă s’ară putfe, şi cu ună mal glosă preţă să li scoatimă. Dară de easile unde şădi d. Iorgu Rază, cine ţ’aă spus că să văndu casăli acele ? Aă vorbită (?), decătă dumfnealul] mi-aă zisă că ne le va da nou, însă eă nu i-amă dată niclună răspunsă. Banii de la Iamandi te să-leşti că să-I fel, căci ne trebuescă la casi, precumă şi la altili, după cumă dumfneţta ştii. Dară, diosăbită, eă precumă amă auzită, Emandi nu prfe mergi bine; cari şi de mal înnainte ară fi trebuită luaţi, şi dum[nea]ta te săleştl a-I lua numai decătă. Banii di la vărulă Scărlată Miclescu i-amă priimită, pe cari i-amă şi dată la cc. Mihalachi Păş-canu, atătă capitili, cătă şi dobânda: 5 galbeni, neputăndu a scăpa de dumfnealul]. Pentru banii de la orăndarl, vadeoa cu adivărată eşti la 15 Dechemvrie, dară bine ară fi ca să-l dai şi mal înnainte cu vr’o giumătati di lună, şi, di socotescă, mal multă ceva înnainte, căci, după cumă să poartă, sântă nişte blăstămaţl şi nu caută nimică pentru ca să mulţămască pe stăpănu de la cari să folosăscă, şi mal curăndu cătau să mal aibă trebuinţă (?), o creză, di la noi. Iară pentru grăă, după cum îmi scriă că-ţl daă căti 22 lei pe merţă, şi dimerlia să fii de 15 ocă, acasta-I pişti rezonă, căci îndistulă că tragi pişti 13 ocă mărime el mai-multă decătă să politiceşti, apoi el ceră mal multă! Cari afeasta nu să poati. Iaru, di voră da un preţă mal folosătorl, atunce dum-[neajta cumă vel socoti vel da. Iară orză şi ovăsă, de vel şi vindi, însă mal multă decătă vr’o 40 saă 50 merţă să nu vinzi, după cumă amă scrisă mal înnainte, căci preţulă acestora ari a să sui tari multă. Frăţăni-meă Grigori arată-I frăţâştile închinăciuni. Şi, cătă pentru pricina dumisale cu Profiriţa, s’aă făcută lucrări tari buni. Iară totă odată îl spuni şi afeasta: ca să conte- www.dacoromanica.ro 230 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANÂti niască a mal scrii pi la unii şi alţii, dacă odată m’amu însărcinată cu căutare pricini săli, căci apoi mă voi tragi di o parti, şi înă urmă iarăşi va rămăne pricina ca mal înnainte. Căci de aCastă lucrare ce s’aă făcută acu aă avută o norocire de mine pentru că amă fostă aice; căci, de atăta vremi de căndă să lungeşti pricina, încă nu s’aă făcută aşă lucrări bună precumă aă eşită acu de bună. Şi totă odată să închipliiască a triimeti cu grăbire măcară vr’o 15 galbeni, dacă nu 20, precumă şi ună Ţăgană: saă vr.e ună băetă de vr’o 16 ani, saă şi mal mari, însă nu fii însurată, Gări nu va ave tată, ca să-lă daă undi ceri trebuinţa, spre a să pute lucra pricina totă bini şi înă folosulă dum. şi de acumă înnainte. Iară lucrările, atătă de la Aghenţii, cătă şi de la Log[o]f[e]ţăi, le va aduci toatş Chirţa. Iată că mal triimetă şi pi Vasili Căzacu, ca să-şi mal cauţi de casă, şi totă odată vel chiema pe săchilară Ior-dachi, cumă şi pe Vornică, poroncindă Vornicului cu banii cutii, zăcăndă săchelariuluî Iordachi ca să-I ei 292 galbeni (sic) de la Vomiculă înă păstrare, făcăndu-I Vorniculă socotială d’in-preunâ cu sătenii la fiişticari şfrăşită ală Cfertulul, pentru ca să nu mal urmeze ca mal înnainte, buclucuri şi măncăturl pentru banii cutii, şi arătăndu-I Vornicului că, de nu va urmă aşa, va mănca bătăi, înplinindu-i toati vitili pentru mişăliili lui şi beţăili cari le faci. Te săleşti, iubită Catinco, şi pentru steclili vărului Iordachi, ca doară i să voră triimeti; triimeti mălaiă şi orză pentru Căpit. Ştefănachi, după cumă amă scrisă mal înnainte. Şi sintă '836, Noemv. 6. ală dum. soţă: Costachi Canand Post. Cumnatului Iorgu, cumă şi cc. dum., arată-li frăţăştile închinăciuni. [Pe V-o:J Iubiţii meii soţăl, dum[isa]li Catinca Cananb. ]^a Făntăneli, www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANANAfi 231 VIII. Iubită Catinco, Cu agiutoru Domnului, îţi vestescu că s’au sfărşătu cu Paladi înu favoru nostru, închiindu-să minciunile să [=şi] pricina ac£ acolisătoari, rămăindu-I vărului Iordachi îndatoriţl, darii nu puţănii să Căminariulul Stefanachi. Darii şi eu aii foştii di mari folosii că m’amii aflaţii la EşI, că prinii Că-minariu Stefanachi să prinii Spatariu Veisa, derectoru Lo-gofiţăi, amii făcuţii totii bunu ; apoi dumneta triimeti-ml cătu mal înii grabă pi Catrina Ţiolăţiasa [Şoriceasa], că-I săntemii îndatoriţl multu, Căminariulul mal aleşii, şi cu fariţiria [fericirea] totii di la Logofiţăi să'alţi slu[j]bi citi ni-aii făcuţii să ni faci, şi amii datu la Divanu Ţăril-di-Susii, Logofeţălorii, şaptizăcl să doi lei, apoi încă mal trebui să daii vr’o dol-zăcl să cinci galbinl, cu hrisovu, cu toati. Tudurachi iesă di la noi, luîndu-lii unu moşii a lui, puindu-lii la o moşei; niputăndii a-lii ţănfe cu di-a săla, îl voi lua sama pentru toati bini, să le voi da pi măna lui Alecu, nepotu Cămina-riulul Stefanachi, cari credii că ni -vomii mulţămi, avăndii altfell di condei să capu; cumu să vatavii la Făntăneli, dacă Lazarii a voi ca sl fii după cumii i-amii daţii, apoi asază-lii, însă nu mal mulţii; să bani înii mănă să.nu-1 întri. larii, di nu, apoi scrii-mi, să-lii triimătii pi cumnatu lui Ionică, cu chiştl [=cîştiii], să noî şuti lei pi anu, să doi cal la grajdl, să măncari, să casă, iarii altă nimică. Apoi cumii vil socoti mal fă, mă rogii, sălindu-te, să pentru toati căti îţi mal scriu să ’nu altă, cari îţi mal trii[metu], îţi mal triimătii să răspunsurile di la văru Iordachi, să di la cc. Ruxanda; să pentru- dulceţl di Chitru voi urmă după cumii îmi scrii. Noii eşti - că pi Ioniţă Paladi l-aii orânduiţii înu locu răposatului Dimachi. Pi fata Cogălnicianulul1 o ie Leonii, să l-aii făcuţii ispravnicii la Botoşenl. Eii cu cheltuiala c'tii potii o iconomisăscii, însă casa să oamini cerii, să a să-vărsă interesurile noastre pentru casă mal face (?) să li ştii. Să l Sora lui Mihail Kogălmceann. D-na Leqn e încă în viaţă. www.dacoromanica.ro 232 SCRISORI ALE FAMILIILOR CALLIMACHI ŞI CANAN&tt lui Tudurachi i-amu înplinitu zăci galbinl pi şapti luni, ni-păsuindu-mă, să avîndu aşa a lua, fiindcă ielu piste vr’o patru zili să duci; di cari ştii să văru Iordachi. Pentru ca-săli lui Crupenţchi, vomu săli, dacă s’a pută şi jnal giosu să le cumpărămu, şi să voru puni suptu mezatii, sfârşăndii docmala. Lemnile nu li-au triimisii, cari i-amu să scrisu lui Costachi că-I voi triimeti. Zapciu di, la Dipartamentii însă era bini ca să nu fi mal daţii acel cinci şuti lei înu urmă la unu ca Costachi Miclescu. Te săleşti pentru banii di la frăţăoril dumitali, fiindcă Crupenţchi nu credii să credita-risască pi alţăl. Iau săntii a dumitali soţi: Costachi Canano Post. '836, Noemv. 7. IX. Iubită Catinco, Mal întăiii cercetezu pentru întregimea sănătăţii dumitale, pentru ca, aflăndu-să bine, dăndu laudă Domnului, să mă bucur. Asămine şi pentru mine vel şti că, dinu mila Proniei cereşti, mă aflu sSnătosu. Ceia ce-mi scrii acumii înu urmă pentru Lazăr, că l-al aşăzat precumu eu amu hotărât, foarte bine ; însă îl spune ca să să sărguiâscă a să sculă mal diminiaţă decât înna-inte, iar nu precumu să scoală : odată cu noi. Şi înu vânzări de producturl a moşiei dumneta să-I hotărăşti a nu să amesteca, fiindu că-ţl iaste ştiut că niclunu fell de chizăşie nu arş; ci, pre căt vel mal zăbovi, vel vinde ce vel socoti. Postelnicelulul Grigori Zonca dumneta îl poronceşte să-şi deşchidă ochii, ca să nu paţă precumu mal înnainte, dacă va fi şi alte lângă Lazăru, precumu credii că va cere trebuinţa de a fi. Frăţăni-meu Grigori arată-I dinu parte-mi frăţăştile în-chinăCunl, şi-I spune că înu pricină, după lucrarea Logofe-ţiel cătră Aghenţie, s’aii scrisu de la Aghenţie cătră forumii www.dacoromanica.ro SgrisorI albi familiilor callimachi şi canan&6 233 dinu Bocovina, cu No. 5.337, şi dum[nea]lul va găsă aceste hărţii acol6 la forumu. Precumu şi pentru oprirea şi stavilarisire Profirei, după pro-testulu ce s’au dat Logfătulul, precumu ţ’amu mal scris, s’au făcut lucrări, şi de la Divanulu Ţăril-de-sus iarăşi să făcu cele de cuviinţă; însă atăt acestea, căt şi lucrarea dumisale Lobii (?) ce s’au dat lui Vvodă, înu pricina cu Bibire, păru astăzi nu s’au putut găti. Iar, pentru ceea ce scrie dum[nea]-lul în pontulu dispărţăniel, aceea rămâne numai cătră Mi-tropolitu să scrie dum[nea]lul. Asămine îl arată că pe Toader Chirţa înu zadar l-au triimis aicea, căci, precumu elu nu cunoaşte pe nime, degiaba pierde vremea, şi iaste destulu Vasile, şi fiCori aşa des înu zadar să triimăt, căci, fără să să săvărşască o triabă, să începe alta, încât dinu asămine grăbiri s’a'u prelungit lucru atăţa ani, fără vre-o ispravă. Decât acumu merge pe canalulu cuviinCos. Arată tot odată frăţăni-meu că Caminariulu Ştefanache, ce iaste înu Logofeţie, stărueşte cu osăbită sărguinţă înu pricină, precumu despre unile dinu înpreglurărl îlu va pliroforisi şi Toader Chirţa. Galbinil ce mi-al triimis pre Manolache i-amu priimit toţi deplinii, şi voi urmă pentru dânşii precumu îmi scrii. Vel poronci ca să să triimată vr’o doî merţă popuşol pentru pasări, însă de acei mal buni, căci aceştie ce sănt aice, laşii că nu-I mănâncă pasările, dar, şi măncăndu-I, nu să îngraşă. Asămine si va triimete şi vr’o dimerlie usturoi, fiindcă s’au sfârşit. Vel grăbi şi pentru triimetirea oloiului şi a pasatului, ca să să triimată mal înu grabă. Pentru vaca Bedrulil, ce-mi scrii ca să erneze înu vitele noastre, eu amu lăsat, căndii amu purces de acolb, ca să erneză cu vitele boereştl. Te înştiinţăzii că văru Iordache Miclescu vine pe săptămâna viitoare la Botoşani, la fratele dum[isa]le, la văru Alecu, şi 1-amii rugat ca să vie şi la ddmneta, unde te va pliroforisi de interesurile noastre, şi te vel bucura iarăşi şi mal multu de sfărşărea cu Paladi, care, cu întoarcerea vărului lordacţie la EşI, vel vini şi dum[ne]ta mal cu înlesnire. www.dacoromanica.ro 231 SCRISORI ALE FAMILIILOR GALL1MAGHI ŞI CANANĂft Pe Manolache l-amu zăbovit pentru că eramu să-lu triimit la lemnile ştiute, dar amu puş amintrile la cale pentru lemne. Frăţăni-meu îl mal arată că lucrările ce atârnă de Logo-feţie, de Divvanii şi de Dipartamentu, peste puţine zile le va afla dum[nea]lui, poate că unile şi cu poCta de astăzi să margă la Botoşani. Tot odată te înştiiijţăzu că la DiVa-nulu domnescu s’au orânduit pe cc. Ioanu Luca. larii eu săntii alii dumitale soţi r . Costachi Canano Post. Şi eu cu plecă[ciune] sărutu măna dum[ita]li. Pişti patru zăli nădăjduescu a fi şi eu înii Bot[o]şanI, unde credii că ne vomu vidă. '836, Noemv. 20. Iaşii. Triimetu această cârti dinu Basarabiia cătră cumnatu Iorgu, şi am dat unii sorocoveţii la posta rusască, pentru cârti; iată că-ţl trimătu zăci alămăl. DulţeţI (sic) de chitru s’au făcuţii, după cumu me’I şcrisii. Te săleşti ca sfielile vărului Iordachi să le găsască la Făntăneli, că mulţii pişti şasă zile va fi dumnialul la Făntăneli macarii. XV. De aceiaşi natură cu scrisorile de mal sus e aceasta, mal veche cu zece ani, către Mărioara Cananăii, de la Corni, născută Holban, soţia lui Iancu1: Sărut cinstită mina dumitale. Şi jaloba dumitale'şi cartea ce-a pri[mi]tii Prea-Sfinţitulii Mitropolitii s’au arătaţii Măriei Sale lui Vodă, şi foarte s’au supăraţii, şi s’au mîhnitu pentru necazurile dumitale. Aii îngroziţii că va pedepsi pe aprozi, de vorii îndrăzni a să mal arăta înii casa dumitale şi a mal face obrăznicie. 1 Cf. voi. XVI, p. 42 şi urm., 95 şi urm. www.dacoromanica.ro SCRISORI ALE FAMILII! OR CALLIMACIII ŞI CANANAU 235 Secvestruirea să să cuprinză înu veniturile moşiiloră de la Sfintulu Gheorghie înnainte înu producturile moşieloru, înu vite şi înu oprirea păduriloră, iară lucrurile cele dinu casă şi dinu ogradă, grajdulă, trăsurile şi orice altu. lucru de metahirisită spre odihna dumitale, de s’au şi scrisă de rînduiţil, nu sîntă secvestruite, ci numai însemnate înu lipsa dumitale. Ca să nu să sălăşluiască, toate au să să facă cu lămurire înu scrisu de la Depărtamentîi. S’au poruncită de cătră Măria Sa Vodă. Şi, apoi, afară de acestea, acumă are a să hotărî şi summa înu bani şi înu lucruri ce treabue a să lăsa spre petreacerea vieţuirii dumitale. Căndu acestea era să să isprăvească, Măriia Sa au eşită la ţară. Trimisulu dumitale să întoarce, ca să nu-şl piiarză vremea. Pînă să va întoarce Măriia Sa, amu rămasă eă vechilulă'dumitale. îndată ce va veni Măriia Sa, le voiă găti, şi voiă stărui a să stîrşi şi, pe Joi saă Vineri, trimite-ţl omulă ca să-I daă scrisorile poruncitoare spre odihna şi mulţămirea dumitale. Stăpîna mea! Nu te mîhni! D[u]mnezeă iaste putearnică şi milostivă. Poate stîrşitulă să fie bună şi mîntuitoră. Eă ce felă mă sîrguescă, după datorie, pentru dum., va spune trimisulă. Că-mi iaste jale de supărările ce trageţi. Fiindă ală dumitale 1827, Maiă 2, plecată slugă Iaşii. lordachi Stol[ni]cu. [Pe V-o:] intru cinstită mîna dumisale cucoanil Marioaril Canană PostelniceasăI, cu toată plecăciunea. La sătulă Cornii. www.dacoromanica.ro XIX, A D A U S E I. Scrisorile luI Ioan-Vodă Callimaciii către FRATELE SĂO DuMITRAŞCU1. I. Iubite frate, cu bună sănătate mă ’nchin dumitale şi-ţi poftescu de la milostivul Dumnăzău fericită sănătate. Alaltaerl, cu [călăraşi, răspunzăndu la toate căte mi-al însămnatu, ţ’am scris pentru banii di triaba cumpărăturii de bol, cum că voi trimite cu sotnicul2 gospod o mie de lei, şi iată darii că, purcegăndu de aice împreună cu sotnicul un prieten al mieii, gelepul lui CasabbaşiI3, anume Vasilachi Saigiul *, care vine în ţară pentru cumpărătura de ol împărăteaştl, şi, mergăndu drepţii la Iaşi, la Măria Sa Vodă, fiindu mal de ispravă decăt sotnicul, i-am dat pecetluiţi ughl ungureaştl şi fănducl8 de o mie de lei şi mal bine. Şi pentru ce zic: şi mal bine? Pentru căci galbeanil ungureaştl şi fănducil îmblă acolea şi mal şi; aice căte 4 lei, iar eu vi am trimis galbănul căte trei şi optuzeacl de bani, adecă făr un tult patru lei. Şi aceasta am făcutu 1 S’au tipărit, ca greşeli, în Xenopol, l. c., p. 215 şi urm. Aici se dau după original, cu deosebiri de ortografie şi limbă. 2 De Cazaci. * Cumpărătorul de ol pentru starostea casapilor din Ţarigrad. * Păstorul. 5 Fănducl, galbeni funducii!. www.dacoromanica.ro SdRtsORlLE tui IOAN-VOdX CALLIMACHI CXTRE FRATELE SXCr 23? pentru ca să nu să facă cît de puţină smintială, şi maî bine să pripsosească decăt să lipsască banii. De care dumneata să socoteaştl galbănul căte 4 Iei, preacum îmblă, şi, căţî bani or prisosi peste 2 pungi, cu bună-credinţă mi-I face răspuns, ca să ştiu căţî bani cuprind galbeaniî, şi, la vremea, să-ţi poţi da sama, cu izvod curat şi lămurit. Şi îndată acmu să-mi faci ştire. Şi i-am dat învăţătură, banii şi scrisoarea mea aăasta să dea la măna dumisale Păh., socrului meu, şi dumnealui îl va da în mîna dumitale sau în măna cumnatului Andronachi1, şi unul din dumneavoastră trebuia să vă aflaţi la Eş, cu bună samă, ca să luaţi amanetul cu banii, şi ’ndată să-m faceţi răspuns cu călăraş de la laş cum c’au venit banii, şi, după cum îmblă acolea galbenii, căţî bani prisosăscu peste 2 pungi. Aice, luîndu-mă la vo-roavă boilor de negoţu, cu carii ştiu răndul, îmi zisără cu[m] că boii de negoţu, dacă nu şed toată iarna la er-natic, nu pot fi bol buni de negoţu, nici neguţitorul nu-î cumpără, şi, de şi-I cumpără, cu scădeare şi cu pagubă este negoţul boilor. Şi la aCasta, frate, trebue foarte să te svătueştl: aşfe este, au amintirea ? Şi, aşe, să te apuci de cumpărătură ; iar, de este precum înl zici, să te fereşti, frate, să nu dai cu banii în primejdie de pagubă. Şl zic că es-timpu nime n’ar face cireazl. Ci şi la acestu pont să-m răspundzl în grabă, ca eu, păn’ nu-m va veni răspunsul dumitale la căte îţi scriu, alţi bani n’ol trimite cu bună samă. Cu acestaş chiriţi Vasilachi iat’ trimiţu şi 2 legături în 2 traeste, cu haine pentru trebuinţa neanii, după cum însămneadzu în acestu izvodu, şi basmalele dumitale, şi o păreache de cercel de aur cu mărgăritare surorii Paras-chivil, după cum mi s’au rugat; şi de toate aceste să aibu răspunsu îndată, şi de la nenea. Şi dumneta, frate, să faci contăşul neanei din. postav ă-am trimis ; şi în grabă mă rog de răspuns deplin, şi de la dumneta, şi de la cumnatul, şi de la neane, deplin. Şi iarăşi fii dumneata sănătos. Fratele dumitale : Fevruarie 27. Ion Med. 1 Din Botoşani: ţinea pe Paraschiva. sora lui Ioan^ www.dacoromanica.ro 2B8 ADAUSE Frate, cu bună socoteală să-m răspundzl în grabă şi deplin. [Pe margene :J Frate, acest Rus căzac, ce al acolo rob, trimiti-mi-1 aice la mine, căndu a veni dumnealui Vel Post., şi dumnealui, pentru voia mea, îl va purta de grijă şi, 6-a cheltui cu dânsul, cu mulţămită îl voi plăti. Aşea să dzicl dumisale, şi să mi-1 trimiţi cu bună samă \ ir. Hs. văscărst [Hristos a înviat!]. f Iubite frate, cu frăţească sănătate mă ’nchin dumitale şi-ţi poftescu de la milostivul Dumnăzău întriaga şi fericita sănătate. Frăţasca scrisoare dumitale am luat, şi de sănătatea dumitale m’am bucurat. Am înţăles si căt însămnează de rândul dumitale şi a negoţului de bol; pentru care eu mal mult a-ţl scrie n’am, făr’ căt tot lucrul şi chiverniseala rămâne în sama dumitale, ca să te porţi înţălepţeaşte şi cu bună chibzuială, ca să cunoscu şi eu şi dumneata sporiul neguţitoriel din ostaniala dumitale. Iată dar, pe cuvîntul dumitale, osâbit de 6a mie de lei ce ţ’am trimis cu dumnealui Vasilachi Saigiul, ţ’am mal adaos şi alţi 500 lei, care fac 3 pungi de bani, ca să poţi cumpăra şi stupi şi cârdul boilor deplin. Orănduit-am şi cumnatului Andronachi 2 pungi de bani, care bani veţi lua de la dumnealui Vel Vamăş, cumnatul Ianacachi, de vreme c’am scris la Măria Sa Vodă să i să dia dumisale acele 3 pungi de bani, adecă una în sama dumitale şi 2 pungi în datorie cumnatului Andronachi, şi îndată să mi să trimiţă zapisul în şese luni vadeaoa, pe pungă de lună cîte 5 lei dobândă, face peste tot 5 pungi de bani. Deci socotiţi pentru Dumnăzău, să vă fie lucrul de cinste şi curat lămurit, făr’ de niclun cuvăntu şi făr’ de njclo smintială. Dumneata trebue de aăasta dată să te alcătueştl binişor, cu bună socotială şi cu osârdie mare la slujbele Măriei Sale Iul Vodă, acolo la acia Căpitănie, de vreme că şi târgul Sireatiulul, precum mi-au scris Măria Sa Vodă, în sama dumitale va fi [şJers; în sama dumitale], 1 Cf. Documentele Callimachi, I, pp. lvi-vii. www.dacoromanica.ro Scrisorile luI ioan-vodX calljmachi cItre .fratele sXu 239 şi vel fi slujbaş totdeauna acolo, la Ţinutul Suceavil. Deci să te foarte chibzueştl, cu bună dreptate, la toate, ca să poţi eşi cu cinste la altă dregătorie mal mare, şi, pentru neguţitorie, acolea că[m]ppil şi apele foarte dau măna, şi, fiindu săngur, fără soţie, socotescu că-ţi vă fi îndămănă, şi, iarăş, pe urmă, s’a mal socoti pentru chiverniseala dumitale. îmi scrie Măria Sa Vodă şi pentru moşie, să-ţi cauţi gîudecata după dreas[e] ce’I avea, şi dumisale lui vt. Logofăt am scris pentru voia dumitale, şi 2 basmale i-am trimis peşcheş mal dâunădzl, şi nedejduescu că-I avea dreptate. Oamenii care al la slujbe, să nu fie furi şi CocotniţI1 beţivi, şi şi la neguţitorie să-ţi cauţi oameni puţini şi buni. Aceste toate ţi le aduc minte, fărtate, ca să fii pururea la toate cu ochii prea deşchiş, cu bună dreptarte şi du frica lui Dumnezâu. Cumnatul Andronachi să puia şi chizeşl pre cine’ţl socoti, în zapis, şi săr aibu răspuns la toate deplin. Şi dumisale neanii cu plecăciune mă ’nchin, şi'sărut măna dumisale. Şi de căte am trimes dumisale să al răspuns deplin de la dumnealui pe izvod. Şi mila lui Dumnezău fie pururea, cu dumneavoastră. Pentru cumnatul Ursuleţu3 încă mi să adi-vereşti Măria Sa Vodă prea bine. Fratele dumitale : Ion Mid. U Ţarigrad, Mal ţo. [Pe margene :] Frate, vel şti că cu cumpăratul roabelor de slujba casil nu ne putemu geoi (?)3, C-am socotit să-ţi scriu, doar mi-al put& înseama 2 copile sărace, ca de zeci, doisprece al de vârstă, însă [să] fie curăţele; de nu s’or putfe afla sărace 4, fie şi cu mamă; şi aici le ţinem prea bine şi ’mbrăcate şi podobite, apoi le şi mărităm. Ştiu că, dacă-I sili, le’I afla, şi-ţi va fi cu mare mulţămită de spre Raliţa®. Vorbeşte, şi cu cumnaţii, şi cu Paraschiva, şi cu Maria, pentru adasta. 1 CiocotnicI, ciocoi 2 Soţul Măriei. 8 In Xenopol; nevoi. * Orfane. 6 Soţia sa. www.dacoromanica.ro 240 ADAUSE Can cu lesne nu l[e] dau părinţii păn’ pe aice, la Ţari-grad ; dar Ţarigradul iată-l-ăl o palmă de loc de la GâlaţI: cu corabiia în trei dzile or sosi aici. Glurueşte şi ceva bacşiş ca să le poţi îndemna, şi. cu vreme, vel avea mul-ţămită şi de la dânşii, şi mie mi-I face prea bună slujbă. Şi să aibu răspuns, ca să scriu la Vameşul de la GălaţI să-I fie aminte, cănd le’I trimite, să le poarte de grijă şi se mi le trimiţi. Alta, frate, îmi trebuescu o sută de jderi, şi să-ţi fie aminte să-mî scrii căte căt l’el pute cumpăra jderul acolo la ţară, la munte, şi ţ’ol orăndui banii de-I vel plăti. Frate, căte vr’odată cercetează de la ţară, la socru-mieu, căte cu ceva untu, brăndză proaspătă, găini ca dea acele, că aşe să cade. Copilele, Ţiganei să nu fie, ci Moldovence, au corcite. Să-mi scrii pentru ioo jderi, să-ţi trimiţu banii; de-I vel plăti înnainte, îl lua eftin. Alta, vel şti că, cu mila lui Dumnăzău, Ţănutul Hotinulul l-au dat stăpânii în sama Mării Sale lui Vodă, şi caută de avem acolo la Nistru nescareva moşii, au despre Mihuleţ, să le cerci \ III. Iubite frate, dumneata Vel Ban, multă şi fericită sănătate poftescu dumitale de la mila lui Dumnăzău. 2 frăţăştî scrisori a dumitale, cu venire Măriei Sale Domnului am luat, şi foarte ni-am bucurat cu toţii de buna şi poftită sănătate dumilor voastre. Am înţăles toate şi amanetul, adecă făclii şi pînză, ni-au venit; aşteptăm şi ceialaltâ zahere cu corabie, care păn’ astăzi nu ni-au venit. Toată povestia rămăşiţii cu care ti-au năpăstuit Anania, am înţăles din scrisorile dumitale. Ce, aCasta fiind o năpaste, iată mi s’au adeverit dumnealui Păh. Nicolachi să ţi să rădice, să aibl pace; aşe nădejduescu, de vreme că şi Mării Sale lui Vodă cu rugă- 1 1 Scrisoarea e din 1740. V. ibiil, pp Lvn-iv. www.dacoromanica.ro ScntsoniLE lui ioan-vodă callimachi către fratele său â41 minte am scris. Deci dumneata, frate, şi pentru rămăşiţa aCâsta şi pentru alalte trebuinţă toate, nu numai a dumi-tale, ce şi a surorilor noastre, vel nfzui la dumnealui Păh. şi dumnealui Post., şi ţi s’or isprăvi toate..Şi, frate, să te săleştl şi pentru chiverniseala cumnatului Andronachi să să puia Ia o cale cu dumnealui Păh. la toate, şi pentru toate mi s’aii adeverit cu bună samă. Un copil ce rni-au scris soară-noastră Mărie, să săleştl să-î curteneşti la Măria Sa Vodă prin mijlocire dumilorsale. Testamenturile bucatelor mele şi a surorii Maria s’or înAoi, de nu s’aii înnoit păn’ acmu. Te poftesc, frate, şi pentru Mărie, să rămăe odihnită, preacum la toate isprăvile aceste am luat deplină adeverinţă. Şi după isprăvile aceste să aibu în ştiinţă, iarăş prin mijlocul acestor boiarî, fraţii, cu scrisoare dumitale şi căte bucate şi căţî stupi vel să pul estimpu în iărnatic. Raliţa şi fii noştri, şi ginerele Gligoraşco T, să ’nchină toţi dumilor-voastre cu bună sănătate, şi dumisale cumnatei Bă-neasel. Acele ce-mi însămneazl pentru şverturl, banii dumitale, ce ni-aii luat Iordachi Post., voi cerca, şi iarăş te voi înştiinţa. Şi mila lui Dumnezeu cu dumneavoastră cu toţi. Fratele dumitale : Oct. 13 [1749J. Ion Vel Terz[iman\. [Pe V-o, o însemnare de vedre şi cumpărătură, precum şi cpoloboacele>.] IV. IV. Iubite frate Vel Ban, sănătate fericită poftescu dumitale împreună cu cinstita casa-ţ de la mila lui Dumnăzău ’y şi noi cu toţii lăudăm numele Svinţii Sale, ne aflăm sănătoşi. Fac ştire dumitale pentru Vasilie, sluga dumitale, că erl, în 21 aceştil luni, ţi l-am trimis cu carăle gospod, să vie pe la Bucufeaştî, că într’alt chip nu să putea. Cu carele ţ’anr trimis într’un sepet căt am cumpărat pentru trebuinţa 1 VJasto Voi. XXI. 16 www.dacoromanica.ro 242 ADAUSE dumitale, şi alt n’au lipsăt din căt scrii în izvod, făr’ căt heresteia. care ţi l-ol trimite pe Mare cu Anton Sacăzlăuf1, negustoraş, care va purcede, zice, după Bobotează. Vasilia mi-au zis şi de o şea turăască, ce şi aciia şi, de ol putfe, şi vr’un zembul de orezu, am scris la Vel Post. muntenescu, pentru Vasilie, sosăndu la BucureaştI, să-l trimiţă la Foc-şeanl. Am scris şi dumisale Vel Post. Antiohi2 să scrie Starostelui de FocşeanI să-I dia căruţ de olac, să vie fâr’ cheltuială la Eş, şi acolo-I veal cerca dumneata. I-am dat şi de cheltuială de agluns, şi i-am cumpărat şi blană, şi iapănge, şi altă ce i-au mal trebuit, şi nu poate să să jeluiască de raiat ce i-am făcutf eu trebuia să mă jeluescu, că m’au ţinut putinile, toată putina cîte 20 de lei; deci foarte scumpă ţă-I zahariaoa, mal scumpă decăt jăcniţa lui Sv. Ghiorghie; ce, de-om fi cu viaţă, de primăvară ţ’ol trimite mal lămurit izvod anume, şi te vel chivernisi ca să plătiască navlonul corăbii acolo, din venitul acela. Că, dacă este să o plătescu eu, nu-mi trebuia niclo zaharea; mal cu folos mi-a fi să o vindzl acolo şi să-mi vie banii. Izvodul de cumpărătura acelor mărunţişuri a dumitale este grecescu, cu slova gramaticului mieu, şi pune să ţi-1 prefacă, ca să înţălegl căţl bani au trecut de la mine daţi. Raliţa vi să ’nchină cu sănătate, ş’au trimis dumisale Bă-neasel o părechi de nlffăml de obraz şi zece săponurl de moscu; au trimis şi Surorilor căte o deghermia de iaminiia, şi pofteşte să le trimiţi peşcheşul. Păndză lipoverască pofteşte de trebuinţa roabelor de primăvară. Păn’ acmu te’I fi mântuit şi dumneata de slujba coniţil, şi să-m scrii ă-al mal cumpărat pentru trebuinţa săliştil, şi vorbeşti cu dumnealui Vel Post. să-ţ facă carte pentru dobitoacele oamenilor streini, după obiceiu, precum şi eu i-am scris. A^asta, frate, şi fiţi dumneavoastră sănătoş. Fratele domitale: Dechem. 24 [1740]. Ion Vel Terziman. 1 Chiotul. 2 Carageă. 8 Lipovenească ? www.dacoromanica.ro Scrisorile luI ioan-vodX callimachi câtre fratele1 să6 243 Sv[ă]ntul CrăCun, şi la anul cu sănătate şi voia bună, 30 lei pol şi para una am dat mal mult, precum arată în izvod. [Scris de altă mînă.] [In margene:] Un brău, ce m’au zis Vasilie, de matasă, încă am trimis dumitale, tot puse în săpet, v. • Iubit[e] frate, cu îraţască sănătate mă ’nchin dumitale şi glupăneasil dumitale, cumnaţii Băneasil. Frăţasca scrisoare dumitale am luat, şi foarte m’am bucurat de sănătatea du-milor-voastre; căt îm însămneazl, am înţâles. Pe cuvântul dumitale, iată am orânduit cu poliţă la dumnealui Vel Post. să-ţ dia o pungă de bani, patru sute lei, să-ţ fie de cum-părătur’ a 2 pluguri de bol şi dzeci sau doaspredzeace vaci cu viţăl, eftine fiindu vitele acmu la aăastă vreme a văcă-ritulul; pentru care nici eu nu ţ’am întărdziat cu banii. Şi, preacum al socotit, acolea, la ace moşiia al mănăstirii1 să aşedzl odaia1 2 acmu în graba, ca să nu triacâ vreame a să-mănâturil, grău, orzu şi cevaş mălai pentru păşiri ; şi eu îm voi isprăvi de la Măria Sa Vodă o carte de scuteală de 20 argaţi. Fă dumneata şi o prisacă de 50 stupi, nu mal mulţi de aCastă dată, şi orăndueşte un om harnic şi cu dreptate. Iar ăa sută de lei ce prisoseaşte, să o ţii bine, că este să-ţi trimiţu una din cele 2 copile ce mi-al trimis în anii trecuţi, anume Ileana, care au dorit mal multu de măritat decât de pământul patrii, că acole nu ştiu la ce să vor grăbi să vie; ce noi i-am făcut voia şi, venind după duş (sic!) acolea la dumneavoastră, fiindu din cecitu (sic) ciracul dumitale, poftim pe dumneaial cumnata 3 să-I afle un voinic, can cu ochii deşchiş, să-I dă căte odată şi peste ochi, că-I can şăguia copila, şi cu aăa sută de lei să o căsătoriţi [cu] ciracul. Cu agrălăcul domneascu, peste cinci, şese dzile voi trimite un pablin cu fir pentru nepoatele noastre, fiicile du- 1 Doamnei, lingă Botoşani. 2 De vite. 2 Maria, soţia lui Dumitraşcu. www.dacoromanica.ro 2i4 ADWSli, mitale, care îl vel lua dumneta de la cucona Zoiţa Comî-soîa, care foarte să laudă cu dumneavoastră. Pentru vo-rova logodniî cu dumnealui Pah. Vasilachi, foarte bine mi-au părut, şi i-I can peste mănă a lua în casă cuconul dumi-sale, nu pentru cheltuiala, ci pentru primejdiia ciumil, care nu lipseşte aice mal în toţ anii, şi Dumnăzău ştie cu căţă frică petrecem pentru al noştri, ce pentru voia dumitale şi a dumisale Păh. om priimi adastă poftă. Atăta acmii, şi mila Iul Dumnăzău fie cu dumneavoastră pururea. Martie 17 [1750]. Fratele dumitale: Ion Vel Terzimcm. Ce cu numele dumitale să fie ada odaia pentru şi da de-apol, adecă păn’ mă trăeşte Dumnăzău în viaţă, bine; iar, după viaţă, frate, de m’a milui Svinţiia Sa cu nasleadnic din fii miel, prea .bine; iar, întămplăndu-să altul a vria să puia mă na pe odaia d-au fost a Terzimanulul, deci adasta socotind, frate, nu numai dumitale să rămăia, şi cu socoteală, ^ăr’ sunet şi făr de nume mare. {Pe margene:] Iubite frate, pentru trebuinţa adasta a odăii, te vel vorovi şi cu dumnealui Vel Post., ca să aibă dumnealui grija părţilor domneşti de scutială, după cum mi’I însămnat dumneata însuţi (?). Frate, nu face sunet mare, ca să- nu paia că voi să rădic vr’o căşlă ş’ol face pagubă ţărăl *. vr. Cinstite şi iubite frate, multă şi fericită sănătate poftescu dum. de la mila lui Dumnăzeu, să te păzască milostivul Dumnăzău cu toată frăţasca casa dumitale. Noi toţii încă nî aflăm sănătoşi. Zahareao au venit bine cu Oprişan, însă prea tărzău, adecă după c-am întrat în postu, şi la căşlegî; brăndza şi Untul pentru trebuinţa casiî am cumpărat cu bani; inul l-al uitat, aşijdere şi saria; slănina, pastrama, orzu pisat, aşij- Cf. I, c., pp ux-Lxr. www.dacoromanica.ro SCRISORILE LUf IOAN-VODĂ CALL1MAC1II CĂTRE FRATELE ^AO 245 dire ; ce aceste de primăvară săleşte să le trimiţi, că araan-tire nu-i pot întră în voia Raliţii. Din 2 scrisori a dumitale ce mi-ai trimis : una pe uscat cu un neguţător şi alta. cu Oprişanu, am înţăles de rândul dumilorvoastre, apoi pe urmă, la Ghen., am audzit-schim-' barea dumitale din Bănie, şi m’am can oţărăt, dar, socotind că Măria Sa Vodă cu altu chip te va măngăi[a], nu te măhni; voios să fii, rugăndu Dumnăzău pentru bună-starea Mării Sale, că, de spre mine, iubite frate, nici ca cum uitat tiu vei fi. Şi, de nu s’a pute de aSastă dată altă boerie, voi sili cu rugăminte să ţi să dia un Ţinut cu isprăvnicii, S-a socoti Măriia Sa, să-ţ fie de folosul casii. Alta, iubite frate, scriindu-mî dumneata cum că ai însă-mat o sântă de oi, iat’ c’am însămat şi eu de aice un om de treabă, gelep, om drept şi cu chizeaş, care ştie răndu aceştii neguţitorii prea bine; se chiamă Iovan Silistrili’, cu care ni-am însoţit cu zapis, ca, venind acolo la dumneata, cu oile S-a găsi gata la dumneata şi oile e-a cumpăra, să facă şese mii de oi bune, alease, harge de Stambol. Căruial i-arn dat acmu o mid de lei; au pus şi el o mie de lei ai săi, sărmeiaoa şi osteneala S-a face, să fie părtaş la. dobândă întocma cu noi, aşe ni-i tocmala cu dânsul. I-am dat pe mână şi scrisoare la Măria Sa Vodă de la boiarii de aice, ca să .i să facă agiutor la toate trebuinţăle lui, şi, trebuindu-i vr’o mie de lei, să i să dia de la Domnie, şi, venindu-i răvaşul aice, ol da banii aice, la boi ’I capiche-haialele Mării Sale ; osăbit de aceşti, trebuindu-i şi alţi bani, aflaţi âcole, cu mijlocirea dumitale, şi, trimiţăndu-mi-să şi aciia poliţa, eu aici oi da banii ca să să pliniască şas[e] mii de oi, şi, venindu cu sănătate la S[fe]ti Dimitri, să să văndză, de a vrea Dumnădzău, cu bun preţu, şi S-a fi partia dumitale ţ’a veni la mână cu bună şi curată socoteală. Deci, venindu la dumneata, veţi vorbi, şi te’i nevoi, frate, la triaba aSasta, că el îş va alege care oi va socoti a fi de trebuinţa de aice; şi să vă feriţi de vr’o smintială, că la aSasta cu cheltuială va fi, că cl vine acolea cu- Sobaniî 1 t>e Silistra. www.dacoromanica.ro 246 ADACSE săi şi cu chehaialele1, şi, de-a milui Dumnăzăii să sporim cu dobândă bună estjmpu, la anul cu sănătate, li-om face în-doitia. Dumneata pentru toate vel vorbi cu dânsul, şi cu mijlociria dumitale să să facă cumpărătura eftină, şi, la vreme, să purdagă cu turmele către Dunăre. Deci, frate, să fiţi cu ochii deşchiş, mă rog, că eu pe dzisa dumitale m’am apucat de adastă triabă. Căndu a vria să-m scrie, să-ş dea carte în plicul gospod, la măna dumnealui Vel Post., şi mi-a veni făr’ greş. Dumneata nu trebuia să-m scrii, iar el, preacum va sluji trebuinţa, să-m scrie; însă sunet nu voi să să facă cu numele mieu, ci să să numască el cumpărător şi neguţător turmelor. Pentru Ioniţă Armaşul mi s’au gluruit o boiarie aşijdere, şi pintru cumnatul Şet[rariulu] Andronache, Vorniciia Câmpulungului cu bună samă. Am luat şi a dumisale carte şi a surorii, şi Dumnăzău să le trimiţă sănătate. Pe Oprişan îl voi trimite, acmu, la Mart, iarăş cu corabiia să vie, şi am gătit pentru dumneavoastră une şi alte de trebuinţa casăl; neşte pecetluituri a rămăşiţii ce mi-al trimis, le-am trimis şi eu la Bucureşti, ca să să arate Mării Sale lui Costantin-Vodăa, şi aşteptu răspunsul ; neşte zapisea a venitului Bănii ţi li-ol trimite cu Oprişan. Raliţa 'şi toţ fii noştri vi să ’nchină cu sănătate, şi dumisale cumnaţii, şi surorilor, şi mila lui Dumnăzău pururea cu dumneavoastră! Fratele dumitale: Mart 9, 1757. Ion Vel Terziman. Frate, am trebuinţă de o mie şi cinci sute de ocă de lănă spălată, opărită, şi de primăvară să să puia făr’ greş la corabie, să-m vie la vreme3. vil. Cinstit şi iubite frate, multă şă fericită sănătate poftesc dumitale de la mila lui Dumnezău, cu toată frăţasca casa 1 Vechilii. * Mavrocordat. 8 Cf. ibid., II, p. xv şi urm. www.dacoromanica.ro SCRISOiILE, mi IOAN-VODÂ. CALLIMACHI cXTRE FRATELE SiU 247 dumitale. Noi toţ încă ne aflăm sănătoşi. Zahireaoa au venit bine iarăş, tot cu Oprişan; dar mi s’aii jăluit că nu-I pre cruţăm bătrăneţâle, că şi an tot el au venit. L-am măngăet însă că să va face Căpitan 1 la Ropce. Sâleşte dar şi dumneata, frate, ca să să facă la locul lui, ca să-ş odihnească bătrăneţeale. Ti-am scăpat şi de sila lui Costantin Voevod şi am luat scrisorile di la părinţăl esfitminiţa, precum şi za-pisul de danie, cu iscălitura dumitale, care l-au rupt însuş părintele Thesalonic *, cărue trebui să-I mulţămeştl, trime-ţăndu-I macar o putină de miere de Vaslui şi căţva caşcaval! de munte. Stăpâneşti de acum în pace livada, şi n’al niclo grijă, căci şi la Patrierşie cunosc pe Costantin Voevod, că au vrut să facă pomană1 * 3 * * 6 cu colaci străini. Dar, cu toate aceste, la mănăstire tot am mal dat una sută cinzăcl lei şi nişte veşminte, care le-am triimes cu părinţăl esfit-meniţl, ca să nu le mal rămăe cuvânt. Pentru dumneta, am purtare de grijă, că ţ’aş fi scris mal mult, dară să grăbfe călăraşul, dar ţ’ol scrie cu al doile călăraş. Inştiinţază-mă şi dumneta pentru odae noastră, cum merge. Raliţa şi toţi fii noştri vi să închină cu sănătate, şi surorilor, şi dumisale cumnatei, şi mila lui Dumnezău împreună cu dumneavoastre! Oct. io. Fratele dumitale: lom Vel Terzăman®. Din cuvânt în cuvânt posleduindu-să, şi, fiind întocma după cel adivărat, l-am încredinţat. Balş Vel Logft. ’8i8, Ghenr. 17. 1 De poştă. 1 Racoviţă. 3 De la mănăstirea Esphigmenos, de la Athos. * GavriiI, Mitropolit de Salonic, fratele lor. 6 La Mănăstirea Doamnei, închinată Athosuluî. * V. ibid., I, pp. lxxxvi-viii. Cf. II, p. 43.56. www.dacoromanica.ro II. DOUA ACTE PRIVITOARE LA ALEXANDRU CaLUMACBI DIN StĂNCEŞTI. I. Prfc-înnălţate Doamne, Dumnealui Aga Aleco Grecianu, înii vreme ci mă aflamu la BotoşănI, prinu jaloba ci au daţii cătră Innălţime Tâ, au arătată că s’ar fi asuprindii de cătră mine, la moşiia du-m[isa]le Tăuteştil, şi, dinu poronca Innălţimil Tali, s’au săc-i vestruitii rădiulii acelu ci-lu pretenderisăşte dum[nea]luî, cumu şi nişte finii. Şi, fiindcă eu acumu mă aflu înu pretenţie de cătră lăcuitoril acel ci ş’aii făcută acelii finii, mă rogii Innălţimil Tali să fii poroncă a să înfăţişă (sic) pricina aciasta înu cercetare luminatului Di vanii, şi va fi spre pomenire. A Innălţimil Tali pr&- plecată slugă : Alem Calimahu Vor[ni]cu. [in dos,:] IÎ)um[nealu]l Velii Vornicu de aprozi să înfăţo-şăzi pricina acasta înnaintea dumn[ea]lorii veliţilorii boerl. 1820, Ghenarii 24. Costandinii Velu Logofătu. No. 1268. [Pe V-o:] Jaloba dinii 1820. www.dacoromanica.ro DOU&. ACTE PRIVITOARE LA ALEXANDRU CALLIMACHI 249 II. Noi Mihailu Grigoriu Suţulă Voevodă, cu mila Iul Dumnezeu Domnu Ţării Moldavviel. Cinst. şi credinăosă boeriulă Domniei Mele, dum. Costa-che Conache Velă Vor[ni]că, sănătate. Pentru pricina de hotaru ce iaste între moşiia Tăuteştii, a dum. AgăI Alexandru Greăanulă şi între moşiia Mărzăştil, a dum[nea]lul Velu Vor[ni]că Alexandru Galimahu, oare moşii sintu la Ţănutulu Eşh> întrăndă înu cercetare dum-[nealoru] veliţăloru boeri al Divanului Domniei Mele, dinu scrisorile ce s’aă văzut, s’aă dovedit că dispărfăre între aceste doî moşii iaste drumulu mare, adecă dţntr’ună ispisocu dinu 7176 [ 1667], Noemvrie 4, de la Domnulu Ilieşă Alexandru Voevodă, pe o bucată de locu dini; hotarulu târgului EşiI, C-aiî fostu a lui Enache Sulgeră şi acumiî iaste a mănăstirii Trisfetitelorii, arătăndu că au începută hotarulă de lăngă Măgură, dinu drumulă celă mare, pe la unu stălpu de piiatră, unde să înpfeună hotarulu târgului cu a Rufe-niloru şi a Mărzăştiloru, cumu şi dintr’o mărturie hotarnică ce iaste pe moşiia Rufenil a numitei mănăstiri, ce arată dintr’unu rădiu ce să chiamă Măgura, pe dinu glosă de vie, alăture unde au fostă prisaca Cupariulul, adecă totu aceliaşl sămne, unindU-să cu ispisoculu arătat; aşăjdere şi colţulu Mărzăştiloru i a Tăuteştiloru, dispre moşiia Sirbil şau Păşcanil, ce să numeşte acumă Zahorna, iarăşi s’au dovedit, dintr’o scrisoare de danie cătră mănăstire Golie, pentru o bucată de locu, Sirbil sau Păşcanil (care acumă să stăpâneşte de clironomil săvărşătulul Costandină Bote-zatulu), că iaste o moviliţă înă margine drumului celui mare dispre Apusă. După care sămne s’aă priimit amăndoî părţile ca să fie despărţăre drumulă mare, atăta-î numai ca la dispărţăre Tăuteştiloră de cătră MărzăştI să fie drumulă celă mare cumă s’aă zisă după cuprindere, ispisoculul arătată dină 7176, iară, la dispârţire Ruteniloră de cătră MărzăştI să va urrnă după hotarnica Rufeniloru ce să arată mal suşă,. adecă www.dacoromanica.ro 2&0 ADAUSE pe dinu glosu de vie, alăture unde au foştii prisaca Cupa-riulul. Drepţii aceia, spre a să dovedi arătatele sămne, Domniia M6 te orănduimu pe dumn[eata] ca, înpreună cu dumn[ea-lul] Velu Vor[ni]cu Andronache Doniă, ce s’au orânduiţii dinu parte dumisale Agăi GreSanulu, să mergeţi la faţa locului şi, inii fiinţa amândurora părţile, a vechilului dinu parte numitei mănăstiri şi a clironomulul săvărşătulul Bo-tezatulii, să faceţi foarte cu amăruntulii cercetări după scrisorile arătate, ca să să dovediască toate sămnele arătate şi drumulu celu mari, şi, pe unde va cere trebuinţa, să statorniciţi şi pietre-hotară, dăndu şi mărturii la amândoi părţăle, ca să li să urmezi stăpânire fărâ pricinuire. 1820, Iuli 25. Velu Logofătu. (Pecete roşie din 1819.) www.dacoromanica.ro III. Acte privitoare la. urmaşi! lu! Şerban GananăO. i. Suretu după izvodulu de zăstre, dinu 1798, Fevr, 25. O icoană ferecată. Lei, bani. 12.500 — Adică doăsprezici mii cincî sute lei, bani gata. 2.500 gluvaerurl, preţăluindu-se: 4 rânduri strai. 30 epi cu mănzu, cu doi armăsari. 30 vaci cu viţăl, cu doi buhai. 20 boi. 300 ol cu mei lorii. _____________I păreche paftale auru, 15.000 — CI-ru luatu: 10.022 — au luatu bani rânduri, însă : Lei 2.000 după nuntă, de Ia Petrovid; 97, luni 6. 3.500 înu 500 galbinl; 98, Martu 30. ioo la cămpu. 800 I moşie Boteştil. 2.000 tiju de la Petro vid; 98, Dechv. 20. 1.000 I moşie Buzne» de Ia Banu Costache Sturza. 400 mărgăritaru, cestea Jidv, ca faţă. www.dacoromanica.ro 253 ADAUSE 300 unu inelă brilantu, prină Hagi Manole. 237 1 păreche cercel. J5 1 inelu bălks, ce l-au cumpărată, găsită de Hasnăşă. 170 2 inele. 10.022 I icoană ferecată. 4 rânduri straia. 30 epi tretene, cu doi armăsari. 30 vaci, cu doi buhai i cu viţăi loru. 20 bol. 250 ol, cu mei loru, cu berbeci i cârlani şi capre, carele piste totu făcu 500 capete. 4*978 ce amu să mal eu: Lei 3.600 bani, dinp 12.500 lei, după cuprindere izvodulul. 1.378 bani, di pi gluvaeruri, care nu s’au în-plinitu, dinu 2.500 lei. 4,978 . . 28 vite pripăşii, a doîzăcl şi optu epi cu mânzu, 100 capete ol. o păreche paftale aură. 15.000 2.550 dobânzile baniloră, însă : 350 dobânda pe 3.50a lei, înă 5do galbinl, ce mi i-aă dată la anulă 98, Martă 30. 810 dobânda pe 3.600 lei, înă doi ani, 3 luni, la zăci lei unulă leă. 840 dobânda Ia 2,500 lei pe 2 ani, cu carte dumis. Spatară Şărbanif, pe care bani îl rădică de la dum. Vist. Iordache Rosetă, de la 97, Octv. 9, şi nu i-aă dată. 252 dobânda pe 1.500 lei, ce rădică tijă cu cartea dumis. de la Spat. Luchi, diiiă 98, luni 10, şf nu i-aă dată. www.dacoromanica.ro Acte EtuvitoARE La uRjIaşi! luî şerban cananău â»3 300 dobânda pe 2,000 leî de la Petroviă, pe unu ană, 6 luni, dinii 97, lunii 6, şi pănă [la] 98-, Dechv. 20. 2.552 4,978 capetele şi cu banii gluvaeruriloră, precumă mal susu să arată. 2.552 dobânzile baniloru, precumu să arată mai susu, după cărţile dum. Spat. Şarbană. 280 I păreche paftale, carele nu s’aă datu. 28 vite pripăşii, a doîzăcl şi optu epe cu rnănzu. ioo capete ol. 7.8LO Adică şăptea mii optu sute zăci lei, carii sintă să să răspundă de dum[nealu]I Spat. Şarbanu Canan6, osăbitu de vitele ce să arată1. ir, Noi Scarlatu Alexandru Calimahă Voevodu, cu mila lui Dumnezăă Domnu Ţări Moldovvel. Cătră mazăll, ruptaşl, vornicfcl şi cătră toţi lâcuitoril de la Ţănutulu Botoşanii. Vi să dă în ştire că, socotindu Dom-niia Mă, la Ţănutulu acela de la 15 Marţii s*au rânduită Vornicu pe dum[nea]lul Spat. Ianculă Cănanou, înă'loculă dumis. Spat. Theodoră Edinzaadă, ca să fie d’inpreună cu dum[nea]lul Comisulă Alecu Raletu, care-, după poronca şi povăţuire Domnii Mele, şi după legătura hrisovului şi alcătuire prinu ponturi ci săntu pentru urmare ispravniciloru sântă îndatoraţi a avă că mal întâi îngrijire pentru bună statorniciia Voastră, ascultăndă înă toată vreme jalobile şi ceririle voastre şi înlesnindu-vă pe fiişticare cu căzutile dreptăţi, făr’ să vi să pricinuiască că mal puţănă asuprire saă strămbătate. Să mergiţl dară cu slobozănie, să le faciţl arătare pentru pricinile voastre, şi dum[nea]lorăj după datorie, tiu voră lipsă de a vă faci întru toate punire la cale. Să vă arătaţi însă şi voi cu toată supunire şi ascultare că- 1 Un resumat în voj. JCVI, pp. 88 9.- Originalul la mine. www.dacoromanica.ro 254 ADAUSE tră dum[nea]loru la cele ce dinu poronca Domnii Mele voru avfe a săvârşi înu Ţănutulu acela, spre a nu să da vre unu cusur, ştiutu fiindu-vă că pe acel ce să voru arăta cu ne-supunire şi înprotivă următori, au voe dum[nea]loru, de voru fi dinu rănduiala mazăliloru, sâ-I pue în butuci şi să-I trimată aifi cu înştiinţare dumilorsali, spre a-şl lua căzuta certare. larii pe ruptaşl şi alţăl să-I certe acolb, după vina lorii, spre pilda şi altora. Şi, dacă veţi cunoaşte despre dum[nea]loru dregătorii sau despre oaminil dum[nea]loru vre-o strămbătate sau asuprire, să veniţi îndată aifi, să daţi jalobă Domnii Mele, şi veţi dobândi toată îndestulare dreptăţii. 1817, Marţii 6. (Pecete roşie din 1806.) ' Velii Vist. Adăugim că Iordachi Cananăii Banul avea Dolhasca din judeţul Suceava, şi în biserica de acolo fu şi pus în pămîrţt la 11 Maiu 18031. ni. Cellalt Ioan Cananăii era numit Mare-Postelnic prin acest act, care e neobişnuit prin redacţiunea sa grecească [Titulatura greacă a lui Constantin-Vodă Ipsilant.] j- EoŢev^atate rj^Etepe ap^ov ana0dp7] ’lwdvvv) Kavavs. ©sXovtsc vd zrjv nspi0dX<|>o|isv xai -Eo^apioOYjOsvcsc ano vfjv ăooXsoaiv xai npo0oji'.a nrjc, vJjv npoo:6d£o|i.sv sic rov 6d0jiov tou 6 Aprilii 2, întăreşte lui Şepteliciă Hat. Iubăneştil dină Dorohoiu şi Vlădenil dină Turiia. www.dacoromanica.ro XXVIII. AVEREA BANULUI IENACHI VÎRNAV. Catagrafie ce dinu luminată porunca Mării Sale lui Vvodă s’au făcut, di toată averea mişcătoare şi nemişcătoare a răuposatuluî boeriu Banu Enachi Vărnavu. 1825, Ianuari 19, înu Litenl. Moşii, vil şi ^lti acareturi a răuposatuluî boerl Banu Enachi Vărnavu. Moşie Litenil dinu Ţinutu Sucevvil, cu părţăli dinu Corni, atăt di baştină, căt şi cumpăraţi înu urmă, după săvârşire Banului Vărnavu, de dumnei Băniasa Mărioara, soţie răuposatuluî, cu aşizare. Casă di piatră, cu doî rânduri ; pivniţă di piatră, grajdiu, şură di piatră, supt unu acoperemănt, şi supt dănsăle cu răcherie de piatră. Cinci odăi di piatră supt unu acoperemintu, doă şuri di lemnu şindi-lite, doî puţuri di piatră, ogradă di zăplaju, cu poartă di piatră şi cu tril odăi înpregiurulu porţii. Doî bisăricl di piatră, cu toati cele trebuincioasă, însă una lăngă casă şi alta înu cotunulu numitu Rătunda, amîndoî cu ogrăzi di zaplaju. Heleşteu di peşti înu apa Şomuzului şi cu moară cu doî părechl pietri. Alţi tril mori tot înu apa Şomuzului, cu tril părechl pietri, cu podu îmblătoriu pi Săretiu. Doî crăăme, însă una înu Litenl, şindilită, şi cu pivniţă di piatră şi ogradă înpregiuru, şi alta înd cotunulu numit Rătunda, cu pivniţă de lemnu şi acoperită cu stuhu, şi ogradă în- www.dacoromanica.ro 280 AVERE!* BANULUI IENACHI VIRNAV pregiuru. Doî velniţa di lemnu, acoperite cu răgozu. Tril coşări, cu unulu şăndilit. Moşie Vercicanil, pişti apa Săretiulul, megieşită cu Li-tenil, tot înu Ţinutu Sucevil, cu o crăămă pe dinsa, di lemnu; cari moşii eşti starpă. Moşie Călugăreniî, starpă, înu Ţinutu Botoşaniloru, cu tril iazuri mari şi cu moară înu apa Jăjii, şi cu crăămă la drumulu mari, cu casă di odăi şi cu toate heiurile trebuin-ăoasă. A patra- parte dinu moşie Livinii, sterpa, dinu Ţinutulu Dorohoiulul, precum u să. arată pi planulu di starea a toată moşie, cu heleşteu înu părău Dănileniloru, ce-I zicu Başău. Unulu locu di casă înu BotoşănI, înu mabalaoa Grecenil (?): Doî dughene, o crăămă cu pivniţa el di piatră, supt unu acoperemănt, cu grajdiu şi ogradă di nueli, totu înu-BotoşănI, înu Tărgulu Vitiloru. Casă di piatră înu EşI, înu mahalaoa Sfântului Spiridonu, la Uliţa Munteniloru, cu grajdiu, şură şi odăi di piatră şi cu ogradă di nueli. Unulu hanu, o dughiană cu patru odăi şi o cămară, supţii unu acoperemăntu, cu grajdiu şi ogradă di nueli, tiju. înu EşI, alăturat fiindii loculu cu a casălorii. Tril pogoani di vie înu Ţinutu Romanului, la Boicenl. PatruzăcI şi opt sufleti Ţigani di vatră înu doîsprizăci sălaşă, cu unii burlacu şizătorl pi moşie Litenil, după iz-vodu ce aii dat vatavulu Toader, însă: Sălaşa. Sufleti. I 6 Ştefanu a Păvăloai cu Ţiganca lui, Nastasie, cu patru copil: însă doi fifiorl şi doî feti. I 6 Vasăli Bucătariu cu Ţiganca lui, Anifa, şi patru copil: doi fiăorl şi doî feti. I 4 Toma Herariu cu Ţiganca lui, Ioana, şi doi copil: unii fiăorii şi o fată. i 5 Toaderii Cobzariu cu Ţiganca lui, Catrina, şi , tril copil: doi fiăorl şi o fată. I 5 Grigori Chitariu cu Ţiganca lui, Lupa, cu tril copil: unii fiCorii şi doî feti. www.dacoromanica.ro XVEHEA BANULUI IENACHl vtRNA"V k&l i 5 Ionu Croitoriu cu Ţiganca Iul, Catrina, şi cu tril copil: doi ficiori şi o fată. i 4 Lupu Scripcariu, cu Ţiganca Iul, Safta, şi doi copil: unu fidoră şi o fată. I 2 Tudurachi Scripcariu cu Ţiganca Iul, Măriuţa. I 2 Gheorghi Căsapu cu Ţiganca Iul, Irina. I 3 Gheorghi Zorilă cu Ţiganca Iul, Mărie, şi cu d eopilă fată. I 3 Manolachi Bucătariu cu Ţiganca Iul, Safta, şi cu unu copilu fidoră. I 2 Toaderu Croitoriu cu Ţiganca Iul, Frăsăna. — i Vasăli Grosu, văduol. * 1 12 48 Aceste patruzăcl şi opt sufleti săntu drepţi -a răuposatuluî boeriă, beză cinci sufleti fugiţi, adecă Vasăli Stăngaciu cu Ţiganca Iul, Iliana, şi cu doi copil; Costachi Caengiulu, văduol. Doîzăcl şi cinci sufleti Ţigani de vatră, înă şasă sălaşă, totu înu Litenl, cari Ţigani săntu însoţiţi cu acel de zăstri a giupănesăl Mărioaril Canta, însă: 1 3 Lupu Căldărariu, Ţiganii vărnăvescă, cu Ţiganca Iul, Iliana, ci eşti di zăstri cantacuziniască, şi unu copilu. 1 .3 Costandinu Cobzariu, Ţiganii vărnăvescu, cu Ţi- ganca lui, Măriuţa, cantacuziniască, di zăstri, şi cu o fată. I 5 Gheorghi Chitariu, Ţigană cantacuzinescu, cu Ţiganca lui, Acsănie, vărnavască, şi tril copil: unu fidoră şi doî feti. I 3 Neculaî Bucătariu, Ţigană cantacuzinescă, cu Ţiganca lui, Safta, vărnăvască, şi cu o fată. 1 4 Alicsandru Chitariu, Ţiganu vărnăvescă, cu Ţi- ganca lui, Iliana, cantacuziniască, şi doi copil, fidorl. I 7 Dumitraşcu Vezătiu, Ţigană vărnăvescă, cu Ţi- ganca lui, Catrina, cantacuziniască, şi cinci ____________ copil: patru fidorl şi o fată. 6 25 Adică doîzăcl şi cinci sufleti făcu înă aceste www.dacoromanica.ro 288 Averea banuluÎ ienach! vîrnav No. 3 I 4 i i 7 i i i 3 1 4 2 I I I I î 18 16 şasă sălaşă, ce sânţii amestecaţi Ţigani văr-năveştl cu acel cantacuzineştl, precumu mal susu să arată. Argintării. înu casă. zarfurl, adică tril. străchinuţă, adică una linguriţl, adică patru, hocâ, adică una. tiascu, adică unulu. candele, adică şăpti. potirl, adică unulu. discosu, adică unulu. discosii mari pentru nafură, adică unulu cruci fericati, adică tril. Evanghelie fericată, adică una. coroani a icoaniloru mari, adică patru. rânduri veşminte de ştofă, adică doî. răndu veşminti ghermesătu, adică unulu. * a bisăricel. tiju a bisăricil, bezu cărţăli trebuinCoasă la amândoi bisăricili şi bezu veşmintile di citii. Armi. părechi pistoali ferecaţi, adică una. puşcă turCască, adică una. părechi pistoali, însă unulu stricat; unii ertăganu şi o ochiană s’aii găsit la Gavrilu Dăscălii şi s’aii daţii la vatavii Toaderii. părechi, adică una tijii pistoali, totii de la Gavrilii Dăscălii luaţi, cari aii rămaşii la dum[nea]lul Aga Răducanu Prăjăscu. Vite. boi de giugii, adecă optsprizăce. capiti de bivoli, însă: www.dacoromanica.ro AVkrea jianuluI ienachi yIrnaV 289 i buhaiu bivolii. 4 bivoli de giugii. 4 vaci bivoliţă. 3 mănzaţl bol. I mănzată vacă. 1 boii gonitoriu. 2 mălacl. 16 adică şasăsprizăce. 231 ol, cu mari, cu mică, însă : 16 berbeci mari. 148 ol mari. 7 bărbăcuţl cârlani. 58 ol cârlani. ___1 capră. 231 adică doî şuti trilzăcl şi una. 87 stupi, însă: 31 la Vasăli Tudosă înii temnicii (sic) boirescii. 56 la Vasăli Clubotariu, tijii. 87 adică optzâcl şi şapti. 72 mascuri, cu mari, cu mici, adică şaptizăcl şi doi. Păine ci s’au găsitu, trierată şi netrierată, precumu şi popuşol nibătuţl înu coşărl. Merţi. 30 săcară, adică trilzăcl. 30 orzu, adică trilzăcl. 140 ovăsu, adică una Sută patruzăcl. 3 grău, adică tril. 11 mălai măruntu, adică unsprizăci. 6 sămânţă cănipă, adică şasă. 18 stănjănl, însă: 8 o giriadă. . , 18 18 adică optspri^ăci. 17 stoguri fănu, adică şaptisprizăci. Voi. XXI. 7 altă giriadă. di săcară, a cărora înnălţimi unu stănjănii şi lăţime îtănjănu şi giumătate. 19 www.dacoromanica.ro 290 WEREK BXNUMJl IENAP.HI VÎRNW 22 stănjănî, însă: iq de coşeri, lungulu înu ogradă, naltulu de unu stăn-jănu şi giumătate şi latulu de tril palmi şi mal bine. 12 de coşări, lungulu la Rătunda, naltulu de unu stăn-jănu, tril palmi şi latu patru palmi, bezu şepti stănjănt ci au rămaşii dişărtu. 22 adică doîzăci şi doi. 55 merţă grău di toamnă, sămănat înu patruzăci şi una fălci, adică cinzăci şi cinci. 50 merţă săcară, sămănată înu doîzăci şi şăpti fălci, adică cinzăci. Lucruri ce s’aiî găsitu. I balon ii bunii, adică unulu. 1 o briăcă acoperită şi fericată, adică una. 1 căruţă ferecată, adică una. I cocii de unu calu, ferecată, adică una. I rădvanu stricat, adică unu. I sânii vechi, de patru persoane, adică una. I sânii vechi, di doî persoani, adică una. I coşii di sânii, zugrăvit, adică unulu. 1 sânii mari, legată înu fheru, adică una. 4 părechî hamuri, adică patru. 4 părechî hamuri vechi, stricate, adică patru. 2 canapeli stricaţi, înu jigniţă, adică doî. 3 căruţă di cal, niferecate, adică tril. 10 cară mari de bol, adică zăce. 1 canape de doî persoane, adică una. 2 canapeli de o persoană adică doî. 17 scauni vechi, adică şaptisprizăci. I scrinii vechiii, adică unulu. 1 odgonu di podii, cărnii vechiu, adică unulu. 1 lighianii di alamă, cu ibricii, gratie lui, adică unulu. 3 sfeşnici di alamă, adică tril. 4 părechî heră di plugii, adică patru. www.dacoromanica.ro AVEREA BANULUI IENACHI VIRNAV 29d Vasă cu vină, ci s’au găsătă înu pivniţă. 6 poloboaci, ca de patruzăcl păn’ la cinzăcl vedri unulu, pline, adică şasă. I polobocu, pi sfârşit, adică unulu. i buti plină cu vinu albu, adică una. I buti cu pelinu, începută, adică una. 1 buti cu vinu albu, mal glosă de giumătati, adică una. 2 balercuţă cu vinu pentru bisărică, adică doî. N0_ Arămuri. 2 căldări mari; adică doî, însă una di stână şi una di cămeşi. 4 tingiri di dulceţi, adică patru. 4 sănii1, adică patru. 6 tingiri pentru cuhni, cu căpacile loru, adică şasă. i căldăruşă mică di rachiu, cu o ţăvi, adică una. Aceste sântă lucrurile ci s’au găsitu, bezu o samă di aşternuturi a casăloru, alţi şuvei3, adică poloboaci, putini, ău-beră, covăţi, ţoluri şi saci, cari acumu nu s’au mai scrisă, fiindcă o samă lipsă înu trebuinţăle casăi. Benali şi acareturi ci au mărturisită oamenii dinu Liteni că s’au făcută di cătră dumnei Băniasa Marghioala după săvârşire soţului dumfisale]. O bisărică di piatră, zidită dinu temelie, înu cotunulu numit Rătunda, la cari s’au pusu o catapitiazmă vechi, iară piatră o samă s’au căratu cu plată şi o samă di lăcuitori. 0 catapitiazmă dinu nou zugrăvită la bisărică dinu Liteni. Casă di piatră, cu doî rânduri, dinu timălie zidită, înu Liteni, undi eşti aşizare, însă giumătati dinu materie petrii şi a cherestelii au ,fostu căraţi di răposatu. Cinci odăi, tijă dină noă făcuţi di piatră, înu ogradă, saptu ună acoperemăntu. 1 Sinii, sânii, tave; pentru a se deosebi de sănii, i e punctat dublu şi accentuat. 2 Ciuvee www.dacoromanica.ro £93 AVEftEÎA BANULUI IENACHI VlnNAV Ograda înpregiurulă casăloră, di zăplajă şi cu poartă de piatră. Doî odăi lăngă poartă, de o parte, şi alta, di altă parti, di Iemnu făcuţi dinu nou. Doî şuri di Iemnu s’au prefăcută înă ogradă. Doî mori vechi s’au prefăcută, însă una, dină Rătunda, s’aă făcută ca de iznoavă, fiindcă aă arsu; iară una, ci au fost pi apa Sucevil, aă mutat-o pi ŞomuzI, la cari săntă patru petri. O moară ci dină noă aă făcută, de o piatră, pi Şomuză, la cari lemnulă şi herăli săntă gata, iară iazulă di acumă să să facă, şi pietrile să să aducă. Ună ratoşă, di Iemnu, lipit şi tencuit şi acoperită cu stuhă, au făcută la Rătunda, cu doî odăi şi o cămară, şi cu pivniţă di Iemnu şi ograda înprăgiură de nueli. Patru puţuri di piatră aă făcută pi moşie. Doî velniţă di Iemnu aă făcută di iznoavă, fiindcă vel-niţa vechi ci aă rămasă di la răposatulă, aă arsu. Doî făntănl di piatră aă făcută înă ogradă. Grădina di lăngă casă au făcut-o dină pazăşti cu şpaleriurl. t Scrisori di moşie ci s’aă găsătă, atătă la dumnei Băniasa, cătă şi la alţăl, cari înă glosă anumi să arată. No. 1. O condică vechi di scrisori dină anii 7255 [1747], Mart 6, neîncredinţată di nimi şi nici scrisă pi toate filile. 2. Unu hrisovu a fericitului întru pomenire Domnu Alic- sandru Ghica Voevodă, dină anii 1765, întăritori lui Toaderă Vărnavă pi moşiile Călugărenil, Tăuteştil şi Sămioneştil, ce săntă la Ţănutulă Hărlăă şi Dorohoiă. 3. Ună plană pi moşii Călugărenil, iscălit de dum[nea]lul Velă Logofătă Andronachi DonicI, fâr’ velet. 4. Unu plană pi moşie Călugărenil, iscălită di Franţă Tauperă, ingineri, iarăşi fără velet. 5. O adiverinţă, dină 1823, luni 3, a răuposatulul Harie arhimandrit şi stareţă svinteloru mănăstiri Niamţulă şi Săculă, prină cari să cuprinde c£ dumnei cucoana www.dacoromanica.ro AVERE* BANULUI IENACHl vtRNAV 293 Mărioara, înu vreme răzvrătirii arii fi avuţii dat la păr. Venedictu unu sipet cu scrisori şi o ladă cu alţi lucruri, cari aru fi arsu; cari adiverinţă, la ar>ulu 1824, Iuli 3, o adivereşti şi Sfinţie Sa părintele Do-mitiianu, stareţulu di acumii. 6. O mărturii din 1823, luni 3, a răuposatulul ieromonahii Ioanu duhovniculu, adiverită şi di monahulu Iftimie, Logofătulii sfintei mănăstiri, cări au foştii Logofătu şi la casa răposatului Banii Vărnavu, prinu cari să cuprinde că aru fi avutu ştiinţă di diiata ci au dat răuposata Safta Medelniceroaia fiiulul său Enachi şi fiiciloru săli Zoiţa şi Ecaterina. Aceste şasă scrisori ni li-au dat întăl dumnei cc. Mar-ghioara. 7. Unii planii pi moşie LitenI, făr’ velet. 8. Unii planii pe o parti di locu dinii moşie Călugărenil. 9. O anaforâ întărită la 7271 [1763], luni 2, de Domnulu Grigori Ioanu Voevodu, cuprinzătoari de LitenI şi alţi moşii. 10. O mărturie hotarnică dinu anii 7298 [1790], luni 20, is- călită di Barbulu Tărşăonianu, Vornicii di Poartă, pi moşii LitenI şi altile. 11. Unii zapisu dinu anii 1767, luni 2o, a răposatului Prea- Sfinţitu Mitropolit Gavriilu, pentru moşie Vercicanil. 12. Unu hrisovu din anii 1767, Iuli 20, a Domnului Ioanu Calimahii Voevodu, tiju Vercicanil. 13. Un zapisu dinu anulu 727111762], Oct. I, a lui Vasăli Sălionu Postj elnijcii, pe moşiile Călugărenil, Tăuteştil şi Sămioneştil. 14. O cârti gospodu dinii anii 1813, luni 18, a Domnului Scarlat Calimah Voevodu, pe parte dinu moşie Livenil. 15. O mărturie hotarnică din anii 1813, luni 18, a dum[i- salji Velu Logofătu Andronachi DonicI (fiindu la ace vremi Agă), pi moşie Călugărenil. 16. O mărturie dinu anii 1813, Mal 13, iarăşi a dum. Velu Logofătu Andronachi DonicI, totu de Călugărenl. www.dacoromanica.ro 294 AVEREA BANULUI IENAUHI VIRNAV Aceste zăce scrisori şi hărţii arătate, de la număru şepti şi păn’ la No. şasăsprizăci, s’aii data la noi di cătră unu Gavrilu Dăscălii, dinu sat Liteniî, Marţi, Ghe-naru 20, arătăndu numitulii că i s’aru fi dat di cătră dumnei cucoana Marghioala, Duminică sara, Ghenaru 18, di a cărora priimires’au dat numitului adiverinţă suptu a noastri iscălituri. 17. O cârti gospodu a Domnului Grigori Alicsandru Ghica Voevodu, dinu anii 1766, Iuli 10, cătră Neculal Co-gfălniceanu] Pit., prinu cari îlii Orăndueşti hotărnicii la Litenl. 18. O hotamică a lui Neculal GogfâlniceanuJ Pitarii, pe Litenl, dinii anii 1766, Săptv. 20. 19. O volnicie gospod a Domnului Ioană Calimahu Voe- vodu, să rădici pi Grjgorii şi Irimie, Botezăşti, ca să stei înu giudecată cu Vărnavu. 20. Unu zapisu, fără velet, di la Toaderu, fiăoru Cornesculul, prinu carile îşi vinde o parte dinu Corni. 21. Unu zapisă, dinu anulu 7158 [1650], Iuli 18, a Iriniî, fata lui Vărlanu Vornidu, cari eşti înu c6pii încredinţată di Carpii Vornicu di Poartă, prinu cari îşi vindi parte el dinu Corni. 22. Unu Tsapisii dinu 7158 [1650], Iuli 17, de la Dumitraşcu Corfosanu de Corni, prinu cari vinde parte sa dinu moşie Cornii. 25. O copii dinu o carte gospodu a Domnului Grigori Calimahu Voevodu, cuprinzătoari di giudecata ce au avuţii Grigori şi Irimie Botezăşti cu Toaderu Vărnavu 3 Vist, pentru moşie Cornii, adiverită fiindu de dumnealui Banulu Ioană Gane. . 24. O mărturie hotarnică dinu anii 1766, Iuli 5, de la Ne- culal CogăljniceanuJ bivu Pit. şi Costandinu Găndu bivă Velu (sic!) Postelnicii, cuprinzătoare di Litenl şi Corni. 25. O copii di pi o mărturie de înştiinţare a lui Neculal Bu- huşu cătră Vistieriulu-celu-Mari, dinuletu 7168 [1660], www.dacoromanica.ro AVEREA BAMJtUI IENACHI VÎRNAV 295 luni 15, pentru LitenI şi Corni, adiverită_ de dum-[neajlul Banu Ioană'Gane. 26. O mărturie a Isail monahii di la mănăstire Probota, dinu anii 7274 [1766], Avgustă 5, dată lui Toaderu Vărnavă Vist, pentru LitenI şi Corni. 27. O copii di pi hotarnica lui Neculal Buhuşu Velă Lo- gofătă, ci-I pi LetenI, dinu anii 7168 [1660], luni 15, încredinţată cu iscălitură şi pecete nemţască, 28 Altă copie, iarăşi di pi hotarnica lui Neculal Buhuşu, pi sat Litenil, totu dinu 7168 [1660], luni 15, iarăşi cu pecete şi iscălitură nemţască încredinţată. 29. O cârti gospodu a Domnului Alicsandru Ghica Voevodă, dinu anii 1766, Iuli 10, prinu cari orăndueşti hotărnici pentru părţi dinu Corni pe Constandină Cananb Paharnicii şi Neculal Cogăl[niceanu] Pitarii. 30. O copii di pi o cârti gospodu a Domnului Ştefană Voevodu, din anii 7168 [1660], Mal 30, prinu cari răn-dueşte pi Neculal Buhuşu Velu Medelniceru hotar-1 nicu la LitenI, adiverită fiindu la anii 1804, Iuli 23, de Costandină Orsoianu Medelnicer. 31. O mărturii hotarnică dinu 1807, Noemv. 25, iscălită de dumnealui Banulu Ioană Gane, pentru moşie Cornii. 32. O copii di pi o înştiinţări a Cantil Spat. cătră Dom- nulu aceiaşi vremi, pentru Gligori şi Irimie Boteză şi Toaderă Vărnavă, înă pricinile ci aă avută pentru LitenI, încredinţată de dumnealui Banu Ioană Gane. 33. O copii di pi o cârti gospodă dină anii 1768, luni 14, de la Domnulă Grigori Ioană Calimahă Voevodă, scrisă cătră Iordachi Canfe Spat., înu pricinili de giudecată ci aă avutu pentru LitenI Botezăştil cu Vărnavă. 34. O copii di pi o mărturii a lui Istrati di SăcuricenI, dină letă 7235 [1727], Mart 27, pentru hotarele Lite-niloră, fiind ă înă aăasta ş’adivarata mărturii, însă stricată. Aceste optsprîzăci scrisori, de la No. şaptisprizăci şi pănă la No. trilzăcl şi patru, arătati mal susă, s’aă găsitu întru o ladă ci înpreună cu alţi calabalâcuri www.dacoromanica.ro ă9C AVEREA BANULUI IENACHI VÎRNAV li pornisă a li triimeti la mănăstire Săculul, după pornire noastră dinu Liteni, MercurI, Ghenaru 21. Izvoadi, supţii numire di condici, de iraturile moşiiloru şi cheltuelî, adiverinţăli de plata zăstriloru şi condratu-rile di vânzare venituriloru moşiilor şi altoru acareturi ci li-au dat dumnei cucoana Marghioara. 1. Izvodu, suptă numire di condică, prinii cari să arată iraturile venitului casăi i cheltuelile urmaţi de la anulă 1809, Ghenaru 15, şi păn’ la anulă 1822, Ghe-narii 13, suptu iscălitura şi pecete dum. BenesăI Marghioaril, în cari s’aă trecutu şi copie întocmai di pi izvodulu dată di zăstri dumisale la anulu 1797, Mal I; cari copie s’au iscălit di cătră dumnei Băniasa Marghioara, şi s’au adiverit şi di cătră noi, fiindă în-tocma Cu orighenariulă. 2. Unu izvodu, iarăşi suptu numire di condică a iraturiloru, şi cheltuelile urmaţi de la anulu 1822, Fevr. 14 şi păr’ la anulu 1824, Ghenaru 30, suptu pecete dumisale cc. Marghioaril, şi înu condeile scăderiloră, spre nischimbari s’au iscălit şi di cătră noi. 3. Unu izvodu di zăstri ci au dat dumnei Băniasa fii cil săli Catinca la anulu 1815, Mal 19, înu cari izvodu să arată mal glosă de dum[nea]lul Post. Costachi Ca-nano că ş’aă priimit toată zăstre, adiverit fiindu cu a dumisale iscălitură. 4. O adiverinţă a dumisale Post. Costachi Canană, dinu anii 1821, Mal 8, arătătoari pentru zăci bucăţi scrisori, arătati înu perilipsisă, cu veletulă lorii, a moşii Livenil, ci li-au priimit spre siguranţie a trilzăcî şi una mii lei ci ară fi avăndu a lua cu sănet. 5- Unu izvodu dinu anii 1816, Marţii 19, ce aii dat cin-sprizăci mii lei mal multă pişti zăstri dum. Post. Costachi Cananb, adeverit cu iscălitura dum. Bănesil. 6. Unu izvodu di zăstri dinu anulu '819, Fevr. 19, ce au dat dumnei Băniasa fiicil dum, Săftica, cari izvodu www.dacoromanica.ro AVEREA. BANULUI 1ENACHI VÎRNAV 297 este iscălit de ginerele dum., dum[nea]lul Bană Ior-dachi Emandi, că ş’aă priimit toată zăstre. 7. Unu contractă dinii anulă 1822, Apr. 23, a lui Costachi Gheorghiu, dat dum. cucoani Mariioari, pentru] ve-nitulă moşii Livenil, ce l-au luat pe tril ani, căti una mii patru şuti lei pe anu. 8. Unu contractă a lui Şmilă Focşănianu, dinu 1824, Avg. 19, pentru venitulă moşii Livenil, ci l-au luat pe tril ani, căte doî mii lei, şi bani s’aă răspunsu toţi în-nainte. 9. Unu contractă dină '822, Apr. 23, suptă iscălituri ar- _mineştl, pentru venitulă moşii Călugărenil ci 1-aă luat pe şasă ani, căte cinci mii lei pi ană, şi banii i-aă dat toţi înnainte. 10. Ună contractă dină 1816, Octomv. 26, dat dină parte dum. cucoani Marioaril cătră Şmilă Focşănianu, pentru orănda dină sat Litenil pe cinci ani de zăli, cari bani doîzăcl şi una mii, tril sute noîzăcl şi şasă lei, după tocmală, i-aă şi luat. 11. Ună contractă dinu 1823, Octomv. 26, a lui Şmilă Foo- şănianu, di cumpărătura orănzil moşii Litenil, cu celelalte săliştl înpregiurate pe cinci ani, înă preţă di cinclzăcl mii lei, cari i-aă şi Juat. 12. Ună contractă dină 1822, Apr. 23, a lui Lazură Jidovă, pentru o dughiană i crăcmă dină tărgulă Botoşănil, ci aă luat-o pe ună anu de zăli cu preţă una sută lei. 13. Ună contractă dină anulă 1818, Apr. 23, a lui Avramă şi Iosăpă, chitarl, pentru o căsuţă cu crăămă dină Botoşani, cu preţă optzăcl lei pe anu. 14. Ună contractă dină 1818, Apr. 23, a lui Gheorghi Cos- tandină, iarăşi pe cărCma acasta dină Botoşani, pe cinci ani, căte un,a sută cinzăcl lei pe ană. 15. Ună contractă dină 1821, Apr. 23, de vânzare venitului părţiloră dină moşie Cornii, pe patru ani, căte una mie cinci şuti lei pe ană. Acestu izvodă, scrisă pe patru file şi iscălit de noi pe www.dacoromanica.ro 298 AVEREA BANULUI IENACHI VÎRNAV fiiştecari filă, s’au făcutu dinu luminată porunca Mării Săli luî Vodă, pentru toată avere mişcătoari şi hemişcătoari, precumu şi hărţii ce s’au găsitu acumix la casa răuposatulul boerl Banulii Enachi. 1825, Ghenaru 21. Toaderu Buhuşu Velit Vornici. loanu Prăjescu Agă. lordachi Miclescu Spat. www.dacoromanica.ro XXIX. O HOTARÎRE A MITROPOLITULUI NICHIFOR GRECUL \ Suretu de pe unu răvaşu a răpoosatuluî Nechiforu Mitro-politu, făr’ vieţii, fiindu Aprilu 20. Cuvioasă între ieromonahi Molitva Ta chirii popa Miltodie, dichiu de Soeavă, sănătate şi blagoslovenie. Altă n’avemii fără de cătu pentru unu Ţiganii, anume Furnică, carele l-amu foştii luat noi de la dumnealui Med. Ciudinu, căndii era dichiu Macarie. Iată că acmu, rugăndu-ne dumnealui Med. Ciudinii, şi poftindii dreptate, arătăndii că este dreptu a dumisali, amii socotită şi l-amu dat iarăşi la stăpânirea dumisali; pentru cari trimeţăndu acol6 omulu dumisali cu răvaşulu nostru, să i-lu dai pe mănă, să-lu încarci şi să-lu ducă Ia casa dumisale. Sminteală să nu faci. Aăasta, şi să fii sănătoşii. Nechiforu Mitropolitu. Asămenea fiindu dupe răvaşulu răpoosatuluî Preosvinţii Sale Mitropolitului Nechiforu, amu iscălit suretulu, spre încredinţarea. 1778, Iule 18. Dumitru Saulu. lanachi Cant[acuzifio] Vornicii. 1 1 Copie, — Colecţia C Crupenschi. www.dacoromanica.ro XX. UN ACT DE LA ŞTEFAN-VODA LĂCUSTĂ1. Cu mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Voevod, fecior al bă"-trînulul Ştefan Voevod, Domn pămîntulul Moldovei, înştiinţăm cu această scrisoare a noastră tuturor cine va ceti pe dînsul, sau să audă, că au venit înnaintea noastră şi înna-intea boierilor noştri al pămîntulul Moldovei, al noştri slugi Ion şi fratele lui, Cozma, feciorii Nastasiel, şi din neamul lui Petrică Cerbice, feciorul Irinel, nepoţii IsaiiI, de bună voia lor, nu cu de-a sila sau cu ariturl (sic), aii vîndut moşia lor cea dreaptă din moşî-strămoşî, şi s’a făcut învoiala cu voia moşului lor Isaia, care a avut-o el de la strămoşul «gospodstvami» Alexandru Voevod, două părţi din satul Hilişenil, pe Suceava, şi au vîndut aceste două părţi din satul Hilişenî, pe Suceava, slugilor noastre, lui Dragoman şi frăţine-său, lui Ion, şi surorilor lor, Urîtel, şi Mariuţel, şi Marinei, şi Dumitrei, -şi altei Mariuţe, şi TodOsiel, copiilor lui Cîrjă, fiind [=fost] pîrcălab, cu şese sute de zloţi sau lei tătăreşti. Şi s’au sculat slugile noastre Dragomanii frate-său Ioan, şi surorile Urîta, şi Marica, şi Marena, şi Dumitra, şi altă Marica, şi Tudosia, copiii Cîrjel, fiind pîrcălab, şi au plătit toţi aceşti mal sus scrişl bani, 6 sute zloţi tătăreşti, în mînile slugilor noastre, lui Ion, şi frăţine-său, Cozmil, copiilor Nastasiel şi. al lui Petrică, cari au fost din neamul 1 1 Archiva d-luî C. Crupensehi.— Traducerea, de pe la 1780-90, e de uu străin, intr’o limbă foarte stricată. ' www.dacoromanica.ro tJN ACt i>E LA ŞtErAN-VObi LidUSTA 301 lui Cerbice, feciorului Irinel, nepoţii IsaiiI, înnaintea noastră şi înnaintea boierilor noştri. Iară noi, văzînd tocmeala lor de bună voie şi plata deplină, noi aşijderea de la noi li-am dat şi lifam întărit slugilor noastre Dragoman şi frăţine-său, lui Ion, şi surorilor lor, Urîtel, şi MariuţiI, şi Marenel, şi Dumitrei, şi altei Mariuţe, şi Tudosiel, copiilor Cîrjel, fiind pîrc^lab, aceste două părţi, ce sînt scrise mal sus. de la satul Hilişenil, pe Suceava, precum este şi de la noi uric, cu toată dobînda lor, şi feciorilor lor, şi nepoţilor lor, şi strănepoţilor, din neam în neam, cine s’a afla de .neam aproape, neclătit, niciodată, în veac. Iar hotarul acestora două părţi de satul HilişenI, care-I pe Suceava, este de la tot hotarul două părţi, iar şi alte părţi pănă ’n hotarul cel vechiu, pănă unde din veac se arată. Iar pentru aceasta este credinţă izvodul ce este scris mal sus, noi Ştefan Voevod, şi credinţa iubiţilor feciori «gospodstvami», a lui Alexandru şi a lui Ştefan, şi credinţa boierilor noştri, credinţa boierului nostru Huru Vornic, credinţa boierului Vlad, credinţa boierului Scripca, credinţa boierului Crăciun, credinţa boierului Popescul, credinţa boierului ŞeptelicI, pîrcălabl de Hotin, credinţa boierului Mânu şi boierului Grozav, pîrcălabl la Neamţ, credinţa boierului Ungurul şi boierului Mateiaş, pîrcălabl de Novo-grad, credinţa boierului Mihul Portarul de Suceava, credinţa boierului Dragşan Spătarul, credinţa boierului Crasniş Vistiernic, credinţa boierului Sturza Postelnicul, credinţa boierului Dragşan Şteful Păharnicul, credinţa boierului Petraşco Comis, credinţa tuturor boierilor noştri al Moldovei, şi celor mici. Iar, după viaţa noastră, cine va fi Domn în pămîntul Moldovei, din copiii noştri, sau din neamul nostru, sau ori pe cine va alege Dumnezeu Domn pămîntulul Moldovei, acela să nu se atingă de ce am dat noi şi am întărit, şi cine va fi Domn, să întărească, precum că a cumpărat cu munca sa dreaptă şi banii săi. Iar, pentru credinţa tăriei ce este scrisă mal sus, am po- www.dacoromanica.ro UN A£iT Dfi tA ŞTEPAK-VODA lAcU8î£ 30â runcit credinciosului nostru boier Totroşanu Logofătului să scrie, şi pecetea noastră să puie către această scrisoare a noastră. A scris Luca, în Suceava, în anul 7°4-8 [I54°]> luna Iul Iunie 13 d.1 1 V., pentru ^oierî, şi Hurmuzaki, Sapi. II1, p. 133. www.dacoromanica.ro XXI. HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI >. I. Cartea sfintei mănăstiri Horezu pentru hotărniciia Romanului i Rovinile iprocl, dă spre moştenii de acolo. Ionii Băleanulii Velă Portarii, d’inpreună cu 6 boerl hotărnici, carii, dinii porunca cinstitei a Chesariceştil Valahii Administraţie, Mării Sale Gheorghie Cantacuzino Banulă, i dum[nea]loră Gligoriie Băleanulii, i Radulă Golesculă, i Iliie Ştirbei, i Staicu Bengescu, consiliiarl, amii foştii luaţi hotărnici de Sfinţiia Sa chirii Ioană arhimandritulă ală sfi[nte]l mănăstiri Horezu, unde să prăznueşte Sfinţi înpăraţl şi întocmai cu Apostoli Costantină i Elena, şi de toţi moştenii dinii Romani i Rovinile, ca să alegemii şi să hotărămii moşiia, partea sf[inte]l mînăstirl, dinii hotarulă ce să numeşte Ro-manulii, i Rovina, i Lunga, sudă Vîlcea. Deci noi, după poruncă, adunatu-ne-amă cu toţi la aceste numite mal susii hotară, şi, fiindcă şi anulă trecută, dinu lt. 7232 [=1723-4], ne-amu foştii adunată cu alţi 12 boerl pentru isprăvirea aceasta, şi, fiindu vreme dă iarnă, nu amă putută face munţiloră niolo ispravă, încă şi la vale nu s’aă putută isprăvi bine, deci acumă, luăndă seama foarte cu amărun-tulu, citindă toate scrisorile sf[mtejl mînăstirl şi ale moş-teniloră Romani .ce aă avută de moştenire şi de cumpără- 1 După un dosar al mănăstirii, aflător în păstrarea mea. www.dacoromanica.ro IlOTAltNlCU MoJIILOIt HURE/.tjLtjf 3bi toare, şi s’aă găsită la sf[ăn]ta mînăstire 8 casă de Rumînl, cumpărate încă mâl de nainte vreme, de răp[osa]t[u]l Preda Vorniculu Brăncoveanulu, moşulu răp[osa]t| u |luî Costandinu-Vodă Brăncoveanulu, cu zapise, cu toată partea loră de moşiie într’aceste hotară, Romani, ce numeşte mal susu, însă Rumîni anume : Mihăilă cu feCoril lui, Lepădatu cu feCoril lui, Danu cu feCoril lui, Petru Niculescu cu feCoril lui, Bălauru cu feCoril, Barbu cu feCoril lui, Dumitru cu feCoril lui, Radulă cu feCoril lui. Şi cumpărătura ce aă cumpărată şi părintele Ioană ar-himandritulă dinu Romani, de la Simionu, feCorulă Badil, şi de la Negoiţă, şi de la Dumitru i Radulă Popeştii, cu zapise de la mîna loră, cu stănjinulă, în lungă stănj[en]I 120, în lată stănj[en]I 78, dreptă tal[e]r|l] 20. Şi aă mal cumpărată părintele Ioanu şi o viişoară la loculă el în hota-rulă Romaniloră, în tal] e]r[I] 4 p[o]lă. Şi iară s’aă mal găsită la st[ăn]ta mînăstire Horeză toată partea de moşiie a mo-şul[u]I Ioană de la schiţă, şi a ffăţini-săă, popi lui Chirilă, şi a nepotu-săă, popii lui Danilă. Şi iară toate cumpărăturile moşul[u]I Ioanu de la schitu, ce au cumpărată de la moştenii Romani judeci, care s’aă cumpărată cu zapise, în tal[e]r[I] 64 p[o]lă; care pentru aceste cumpărături Sfinţiia Sa părintele Ioanu Horezanulă aă dată schitului ce să numeşte : de la moşulă Ioanu, hramulă cinstitei Naşterea a Sf[ăntu-lu]l Innainte-Mergătorulul şi Botezătorului Ioanu, schimbu jumătate de hotarulă Bogdăneştiloră, după Luncavăţă, şi aă rămasă pă seama sl[inte]I jnînăstirl Horeză. Şi iară toate cumpărăturile ce aă avută popa StanCulă înă hotarulu Romaniloră, care s’aă dată să le stăpînească sf[ăn]ta mînăstire Horeză. Aşa, luăndă seama după scrisorile loră ce aă avută şi moşteni dină Romani, de cumpărătoare şi de moştenire, amu adevărată, după cumu şi dum[nea|lul Radulă Hrizea VOrniculă Tîrgoviştil', mal nainte vreme fiindă rânduită de răp| osa |t[u]lă Ştefanu-Vodă Cantacuzino îndreptătoră aces-toră moşii, dină toate hotarăle acestea ce numeşte mal 1 ^Cronicarul Radu Popescu. www.dacoromanica.ro Hotărnicia Moşiilor hurezului 36d Susă, şi dinu munte, să.ţiie sf|ănjta mînăstire Horezu doă părţi şi toţi moştenii din Romani o parte. Deci în hotarulă acesta, Romanulu, avîndîi judecată părintele IoanU Horezeanulă cu părintele Stefanu Bistricea-nulîi pentru o livadă dinu poalele vii mînăstiril Bistriţi, fiindcă au foştii cumpărată stfănjta mînăstire Bistriţa acea viie maţ de nainte vreme de la moşteni dinu Rămeşti, şi el încă au fostă cumpărat-o de la Romani, însă numai viia înfundată, fără de niclo livade, şi, aşa, sf[ăn]ta mînăstire Bistriţa dinu îngăduială s’aă fostisită (?) de au îngrădită şi livaidea dină poalele, vii, neavîndă niclo treabă; şi acumă, părintele Ioanu neîngăduindă aceasta* noi, pentru îndreptarea loru, amă cerută zapisele de cumpărătoarea acel vil, de le-am ă cetită, şi amu găsită că numai viia înfundată aă cumpărat-o, fără de niclo livade. Pentru aceasta amu dată ca să stăpînească sf[ăn]ta mînăstire Horeză acea livade, iară sf[ăn]ta mînăstire Bistriţa înă totă hotarulă acesta să aibă a stăpîni numai acea viie înfundată, pecumă o aă cumpărat-o, cîtă ţine gardulă celă 4ină lungulă vii, şi dină gardă la vale stănjănl 4 p[o]lă, pînă înă părulu celu strâmbă, unde s’aă făcută semnulă. Aşijderea aă mal avută judecată părintele Ioanu Horezeanulă cu părintele Serafimă, egumenulă de la Arnota, pentru ună codru de locă de la capu hotarului Romaniloră, dinu josă; pentru care, înă cîtă aă fostă mal avută judecată mal de-nainte vreme de la dumnealui Radulă, Vorniculă Tîrgoviştiî, şi, înă anulă trecută, mergîndă noi la acelă capă de hotară, şi Sfinţiia Sa părintele Ioanu neîntîmplîndu-să a fi acolo, pentru neputinţă, nici dăndu-ne înştiinţare, şi părintele Serafimă arătăndu-ni-lă locă de pricină, ca să să îndrepteze, aă îndemnată pă sătenii dină Bogdăneştil de aă luată cartea Sfinţii Sale părintelui chiră Damaschină, episcopulă Râmnicului, de blestemă, luăndă şi plmîntă asupra loră, de s’aă dată acelu codru de locu sf[inte]l mînăstirl Arnota. Iară acumă, părintele Ioanu căutîndu-şl dreptatea cu părintele Serafimă, noi amă luată acumă seama cu amârun-tulă, şi amă dovedită că între moşiia Romani şi înă Bog- Vol. \\.t. 20 www.dacoromanica.ro 3tâ HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULllf dăneştl au fostu avută rudenii doo funii de moşiie, şi o funie au foştii vîndută sf[inte]I mînăstirl Bistriţi şi alta sf[in-te]I mînăstirl Amota, şi, după ce amii cetită şi zapisile ale Bistriţi şi ale Amoti, s’aă găsită Cumpărătură una cîtă şi alta, şi, măsurăndă partea sfjjnte]! mîn[ăsti]rl Bistriţi, care erea fără de pricină, s’aă găsită că părintele Serafimă aă fostă umblată fără de dreptate, că s’aă găsită hotarulă unde aă fostă aşăzată şi dum[nea]lul Vorniculă Radu, după cumă arată şi cartea dumisale de judecată că aă fostă acolo piiatră de hotară veiche; deci şi noi acumă amă ridicată piiatra de unde să pusese răă înă anulă trecută, şi s’aă pusă la loculă el, de s’aă îndreptată pricina. Iară, de ară fi luată părintele Serafimă vre o carte de la noi pentru acelă codru de locă, aceia, unde s’ară arăta, să nu să crează, pentru că aă umblată fără dreptate. Şi, măsurăndă hotarulă Romaniloră, dină hotarulă Bogdăneştiloră, dină piatră, pe rîă înă susă, spre plai, pănă înă gura Văi-LungI, s’aă găsită stănjinl 2747. Dintr’aceştI stănjinl datu-s’aă sfjjn-te]l mînăstirl Horeză pă dină josă şi moşteniloră dină Romani pă dină susă, dă spre plaiă, ca să nu să scoaţă dină casă şi dină pometurl. Şi aă venită partea sf[inte]I mînăstirl dină piiatra de unde s’aă îndreptată pricina cu mînăs-tirea Amota, înă susă pe rîă, pănă dină josă de Pisculă lui Epure, pănă înă piiatra unde s’aă pusă între doi anini, stănjinl 1790, şi, într’această parte fiindă loculă mal îngustă, s’aă dată sf[inte]l mîhăstirl şi Rovinile şi Lunga, şi amă dată să fiie acfcste hotarăle Romanului dină josă, şi Rovina şi Lunga ale sf[inte]l mînăstirl, precumă şi dumfneajlul Radulă Hrizea Vorniculă aă fostă aşăzată mal nainte vreme. Şi, dină partea aceasta a sf[inte]l mînăstirl, înă susă, dină piiatra cea dintre doi anini, spre plai, pînă înă gura Văi-LungI, s’aă dată moşteniloră dinu Romani stănjinl 657. Iară pentru plai şi munţi acestui hotară noi aşa amă găsită cu dreptate, adeverindă după moştenirea Rumîniloră şi după cumpărăturile sf|jnte]î mînăstirl, şi amă dată ca să ţiie sfţănjta mînăstire doo părţi, şi moşteni dină Romani o parte. Pentru cari munţi aă fostă judecată şi multă pricină www.dacoromanica.ro HOTĂRNICIA MOŞIILOh HUREZULUI 307 la mijlocii, ridicăndu-să moştenii dinu TomşanI asupra unul munte ce .să numeşte BărcanI,- că este al ii lorii încă maî d’innainte vreme, larii părintele Ioanu şi moşteni dinu Romani zicea că n’aii niclo treabă şi nu le este cu dreptate-a-lii ţănea, fiindii el şăzătorl pă rîulti Bistriţi mal la vale, şi niciodată n’au avuţii 61 plai sau munte, nici aii stăpînită acelii munte cîndva. Şi noi, cerăndă Tomşaniloru cărţi ca să să dovedească stăpînirea lor, şi n’aiî avuţii niclo darte la mîna lorii, numai zicea că aii pomenită de la moşii lorii că arii avea acelii munte. Şi, fiindii pricină la mijlocii, da-t-amii Tomşanilor lege ca să jure cu 6 megiaşl precumu că este muntele lorii, şi el nici cumii nă s’aiî apucată dă lege, nici să întemeia spre stăpînirea acelui mpnte. Ci noi amu daţii să-lă stăpînească stînta mînăstire cli pace de către moştenii dinu TomşanI; aşijderea şi pentru munţii de la obîrşiia rîuluî Hureziloră, de carii să' apuca moştenii dinu Rîmeştil, zicîndă că sîntă al lorii de moştenire. Iară moştenii dinu Romani aşa zicea că sîntu al lorii de moştenire, fiindii înă hotarăle lorii, de unde le curgă apele, iară Rămeştil au munţii lorii osibiţl înu hotarulu lorii, de unde şi lorii li să sloboade apele rîuluî lorii. Deci noi, căutîndă cărţi de dovedirea aceasta, şi la o parte şi la alta, şi la niclunulu vre unu temei bunii dă adeverinţa aceasta nu s’aă găsită, şi încă Rămeştil la mîna lofă n’aă avută niclo carte, iară la Romani s’aă găsită o carte veichq a lui Vladă-Vodă, lt. 6997 [1488-9], şi alta mal noă a răposatului Matel-Vodă, lt. 7147 [1638-9], întru carea scriiaaloră moştenire cu ţblaiulă, iară alte semne nu scriia, numai să ţiie pă semnele cele bătrîne. Şi, întrebîndă noi pă moşteni dină Rămeştil cu ce mijlocire de dreptate aă să între înă hotarulă Romaniloră, şi el zicea că aă pomenită păscîndu-şl dobitoacele înă muntele acela; iară Romani la aceasta aşa răspundea că, adevărată, cu dobitoacele aă umblată, căci "i-aă îngăduită vecmeşte, după cumă şi el înă munţii loru au păscută dobitoacele loru, iară altă stăpînire n’aă avută în-tr’acel munţi. Deci noi, pentru ca să adevărămă dreptatea lor, amă www.dacoromanica.ro 308 HOTiRNICU MOŞIILOR tlUREZULtli dată lege Romaniloru ca să jure, fiindcă le cădea Rămeştiî asupră. Iară el, stăndu la pricină,- zicăndă să jure Rămeştiî şi să stăpînească, şi, aşa, stăndu el la pricină, zicăndu unii altora să jure, iară mal pe urmă Rămeştiî au voiţii înna-intea noastră pe Romani, şi au ales el dintre dînşil pre carii au vruţii, 6 oameni, anume: Mihalcea, i Moise, i Dumitru, i Davidii, i Alecsandru şi Dumitru Pestrea, şi, jurând aceştea, au zişii să stăpînească munţii cu pace, şi el aii mersii înă sffănjta biserică a mînăstiril Horezu de aii juraţii toţi cu mîi-nile pă Sfţ£n]ta Evanghelie cumii că adevărată munţii aceştea săntu al loru de moştenire, iară Rămeştiî n’aă avută niclo treabă, fiindă ispravnică la jurămîntulă loră Diiculă Poe-nariulă, Postelnicii de Vâlcea; şi amă dată să stăpînească sfiănlta mînăstire Horeză aceşti munţi, înpreună cu moştenii dină Romani, după înpărţeala ce arată mal susă, cu pace de către Rămeştiî. Iară pentru ună munte ce să cheamă Brădăţelulă, sco-ţăndă Ionă Vărzobă di RămeştI ună zapisă că l-ară fi cumpărată de la Slătioară mal de nainte vreme, şi, fiindă pricină de către al sfintei mînăstirl şi de către SlătiorenI că ară fi zălojită, iară nu l-ară fi cumpărată adevărată, amă judecată, după cumă s’aă şi voită, de aă mersă Ionă Vărzobă împreună cu mumă-sa, fiindă bătrînă, înă sfţăn]ta biser rică, de aă jurată cu mîinile pă Sf[ăn]ta Evanghelie ca adevărată muntele 1-aă cumpărată, iară nu este niclună meş-teşugă la mijlocă, şi amă dată să-lă stăpînească cu pace, unde să află între munţii sfiinjtel mînăstirl, pecumu Va arăta mal josă la loculă săă. Iară pentru înpărţeala plaiului, fiindcă să cădea să fiie moşteni Romani a treia parte, după eumă aă ajunsă înpărţeala, precumă amă zisă mal susă, precumă şi ceia moşiie şi munţii, dară aă căzută cu rugădune la Sfinţiia Sa părintele Ioană de aă voită ca să-lu înparţă prinu doă, ca să să poată chivernisi şi el, fiindu-le loculă strâmtă, şi, înpăr-ţindu-să şi plaiulă dină gura Văi-LungI, dină cărarea lui Gligoră la deală, pă plai, pă Unde să înfundează golulti, adecă cîtă ţine plaiulă, cu, pifdure, şi înă lâtă dină muchea www.dacoromanica.ro H0TÂRNI6IA. MOŞIILOR HUREZULUI 309 plaiului, dinu hotară pînă înă rîă, iară înă hotaru, s’aă datu partea sfLinte]I mînăstirt pe lîngâ rîu, iaru dăspre moşiia sf[inte]I mînăstirl, la trăsura de la capulă poeni, stânjeni 430, şi la trăsura după calea lui \jligoru stânjeni 300, iară moşteniloră Romatiî li s’au datu partea loru de plai, dă spre plai, la trăsura de la capuld poeni, stânjeni 430, şi la trăsura după malu lui Gligoră stînjinl 300. Aşijderea şi munţii s’au înpărţită dinu măsura aCasta înu susu, şi s’au datu sfintei mînăstirl doă părţi, şi moşteniloru dinu Romani o parte dinu partea sfintei mînăstirl pă despre hotarulă HorezI, şi parte Romaniloră despre RîmeştI, pă Unde va arăta numire munţiloră, şi cu măsura, mal josu la loculu loru, şi săinnele moşiei dinu hotairulu Romani, i Rovinile, i Lunga, i Hureză, înpreglură, să să ştiie : de spre BogdăneştI, dinu piatra dinu dealulu Ulmului, dreptu înu Luncă, înu piatra dinu drum, şi de-acole dreptu peste răulă Hurezului, înu vale hotarului, înu vîrfulă dealului Luncii, înu Piiatra Albă, şi de acole dreptu înu piiatră înu Lăzu-rele, şi de acole dreptu înu piiatră înu Pisculu Pupezil, şi de acole dreptu preste Vale NeagoţiI, înu piiatra de la pal-tină, de’ci pe pisculu Mozociloră, înu vîrvu la cele 2 pietri mari, unde să înpreună cu hotarulu Bistriţii; de’ci sleama [semnele ?J înu susu pă dealulă Ohabei, şi înnainte pe sleamea pănă înîi poteca Bistriţii, unde este piiatră pusă înu sleame, şi de’ci înnainte pă sleame, prinu cărarea care iase de la Bistriţă, pă unde să desparte hotarulu Bistriţii, la hotarulu Horezulul, dinu piiatră pă sleame înu susu, păn’ înu vîrfulu mâguriloru, şi dinu vîrfulu măguriloru totu pe sleame înu susu păn’ înu vîrfulu Dăroiulul, şi dinu vîrfulu Dăro-iulul pă sleame înu Scărişoară. Insă semnele cele vechî au întratu în Piiatra Cîrnă şi au apucată apa înu susu pă unde sîntu şi seamnele pietri. Şi, dăruindu unu omă dinu Horezu mînăstiril Bistriţii unu codru de locu de suptă Măgura Albei, s’aă mutată hota-rulă totă pă sleame, dină Scărişoară pănă înă Gura Teiuşulul, şi dină măgură totă pă sleame înu vîrfulă Măgurel Albei, şi de acolea totă pă sleamne înă vîrfulă Păstiiapel, şi de www.dacoromanica.ro 310 HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI acolo totă pă sleame pănă mu PraştI, şi totu pă sleame păn’ înu Cuibulu Vulturului, şi dinu Cuibulu Vulturului întră hotarulu înu Rătevoie, păn’ inii hotarulu vechi, şi merge hotarulu tot pă apa Retevoie păste Piiatra Caprei, şi acolo să făcu doă izvoară, unde să întîlneşte cu muntele Arnotil^ şi apucă pă izvorulu despre Apusă, preste curmătura Rudeanulul, totu pă izvoru, pintre LotrenI, şi totu pă izvoră, pînă iase izvorulu alăturea cu curmătura înu vîrfu, şi pă vîrvu pănă înu vîrfulă Văleanulul, şi de acolea totu pă vîrfu pănă înu vîrfulu Bărcaăulul, unde să înpreună hotarăle sfintei rţiînăstirl Horezu, şi de acolea totu vîrfulu înnainte, celu de spre Lotru, piste obîrşiile Cerchealeloru, păn’ înpotriva izvorului Brădăţeluluî, unde s’au pusu piiatră, au venitu măsura muntelui, al sfintei mînăstirl, stînjenl 640, şi dintr’acestu semn înnainte să ţie Ionii Vîrzobă dină Rî-meştl unu pidoru de munte ce să chiamă Brădăţelulă, care numeşte mal susu că l-au cumpărată de la SlătiorenI, stînjenl 220, pă unde s’au pusu piiatră înu obîrşiia Afumatei suptă Vîrfulu Turcului de spre Apusă, şi d’aci înnainte înă partea sfintei mînăstirl totu vîrfulu de spre Lotru păn’ înă Vîrfulă Milăl, unde să loveşte cu muntele mînăstiril Bistriţii ce să chiamă VaideeI, stînjenl 114°) şi dină piiatra ce s’aă pusu acolo suptă vîrfu la vale, prinu. Piiatra Risil (?), totă muchiia plaiului la vale, obîrşiile Mierioriloră, totă vîrfulu Piscului Murgă, Pietrile-RoşiI şi Zeletesculă păn’ suptă Vîrfulă lui Romană, unde s’au pusu piiatră. Aşijderea şi plaiulu să-lu ţiie stînta mînăstire, precumu s’au aşăzată, arătîndă mal susu, dină apa rîulul păn’ înă mijloculă coastil, în semnulă (?), de unde să înfundează go-lulu la vale, păn’ înă poteca lui Gligoră. Aşijderea şi partea de munte ală moşteanilOră Romani s’aă dată de spre hotarulă Rîmeştiloră, iaru peste viile săteaniloră dină Romanulu şi a Stanăulul Ploscarulă, ce au căzută pă partea sfintei mînăstirl, să aibă a le ţinea şi a le stăpîni înfundate, şi mal multă dinu cîtu le ţine gardulu să nu să tinză, şi el să aibă a-şl da vineriCulă domnescă la sfînta mînăstire, după obţ-ceiă, iară la dijma pămîntulul să aibă pace. www.dacoromanica.ro hotXrnicia MOŞIILOR HUREZULUI 341 Dreptu aceia amu dată cartea noastră Sfinţii Sale părintelui Ioană arhim. şi tuturorii lăcuitoriloră de la sfînta mî-năstire Hureză ca să aibă a stăpîni de acumii înnainte aceste hotară precumă s’aii ales, Romanulă, şi Rovinile, şi Lunga, şi cu munţii, cu bună pace, de către săteni dinii Romani: mal mulţii pricină să nu mal fiie. Acasta scriemă. Lt. 7232 [1724], Iulie io. Ionu Băleanulă Velii Portarii. AndreiaşI Scoreiii Căpitanii de plai. Dragulă ceauşii fetii Greci. Stană Ilipescu (?). Ionu Igoianulu. II. Hotărniciia Rămeştil, făcută de noi acumii (?). Noi, 12 boerl, carii mal jos ne vomă iscăli, ce sîntem luaţi de Sfinţiia Sa părintele Ioanii arhimandritulii, egumenu sfintei mănăstiri Hurezii, cu cinstită cartea Mării Sale Banului Gheorghe Cantacozino şi a cinstitei Administraţii să căutămu şi să hotărîtn moşiea Rămeştil otă sudu Vîlcea, să alegem partea de moşie a sfintei mînăstirl de către partea de moşie megieşască, deci, dinu poruncă, strănsu-ne-amii cu toţi la zi şi la sorocu aici, la sfânta mînăstire Hurezii, şi, fiindă şi dumnealui loanu Băleanulu Velă Portarii şi dumnealui AndreiaşI Scorel Căpitanulă de munte dinii partea cinstitei Cămări, şi au veniţii toţi megiaşil dinu Rămeştil de faţă înnaintea noastră, fiindu şi Sfinţia Sa părintele egumenu loanu, alii sfintei mănăstiri Hurezii, faţă, şi le-amii cerută toate cărţile şi zapisăle, şi de moştenire, şi de cumpărătoare, să le aducă înnaintea noastră. Iară Sfinţia Sa părintele egumenu, înpreună cu- toţi megiaşi dinu RămeştI, aşa deteră seama că alte scrisori n’au, fără citii scoasă părintele egumenu Horezanulă o carte a 6 boerl ce s’aă fostă ho*-tărîtă în-i zilele Mării Sale răposatului Costandină-Vodă, ş iară mal scoasă o carte a Radului Velă Vornică dină Tăr-govişte, ce i-aă fostă mal hotărâtă dumnealui singură înă www.dacoromanica.ro 312 HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI urma celoru şasă boerî, dinu porunca răposatului Ştefanu-Vodă, şi totu n’aă putută li odihniţi pă aceste doă hotărnicii. Deci noi, văzăndă că alte scrisori n’au, nici o parte, nici alta, ca să adevărămu şi să alegemu cine cîtă parte de moşiie aru avea, fără cîtu scoasă părintele egumenă Hure-zanulă o copie, adecă izvodă, ce zicea Sfinţia Sa cuipă că este scoasă după hrisovul ă răposatului Costandină-Vodă, feăorulă răposatului Şărbanu-Vodă, întru care scria pă toţi Rumînil ce s’au vîndută Predel Vorniculă Brăncoveanulu Rumînl cu toţi fecoril loră şi cu toate părţile loră de moşiie ce ară avea dupeste totu hotarulă, cu siliştea satului, cu viile, cu morile, cu livezile, cu plaiurile, cu munţii, carele s’au fostă vîndută înă zilele răposatului Mateiu-Vodă, şi înă urmă au fostă miluită răposatulă Costandină Brăncoveanulu, nepotulă Predel Vorniculă Brăncoveanulă, această sfântă mînăstire Hurezii cu toţi Rumînil şi cu toate părţile loră de moşiie ce au avută. Deci, nefiindu acelu hrisovu aici de faţă, noi amu încredinţat î pă Sfinţia Sa părintele egumenulă Ioanu Hurezanulă pă această copiie cumu că este bună şi dreaptă scoasă după acelă hrisovă, şi amă încredinţat-o cu iscălitura părintelui egumenă şi cu pecetea sfintei mînăstirl şi cu toate iscăliturile noastre, şi au adusă Sfinţia Sa părintele egumenu şi pă popa Ale-jtie dină Costeştil, care aă fostu la Bucureştii, la Măriia Sa Doamna Marica a răposatului Costandină-Vodă Brăncoveanulă, de aă scosă această copiie după hrisovulu celă mare, scrisă de popa Iosifă Agiulă, carele este la Biserica Doamnei. Dreptă aceea, noi amu căutată şi amă adevărată cumu că aă fostă atunci pă acea vreme cîndă s’aă vîndută acei Rumînl? că* moşiile loră, au fostă casă de Rumînl fără de feCoril loră, lide 29, şi aă fostă casă de megiaşl, de vînduţl, fără de feCoril loră, lide 32. Deci noi, neputîndă într’altă chipă cumă face, amă socotitu de am înpărţită moşia pă aceste capete de oameni, ce scriă mal susă, potrivă Rumî-niloru, ca şi megiiaşiloru; numai, zicăndă că sîntă cinci funii de moşiie într’acestă hotară ală Rămeştiloră, aşa aă măr- www.dacoromanica.ro HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI 313 turisită toţi megieaşi dini; Rămeştil, încă şi părintele egu-menulă, eumu că dintr’o funiie nu s’au văndutu niclună Rumînu, nici moşiie, ci această funiie amu scos-o de s’au daţii numai megiaşilorii, întreagă, iarii cele patru funii le-amii înpărţitii pă capete la megieaşi şi la Rufnînil mînăstiril. Deci, după ebiceiă, amii tras moşia pă trei locuri, dinii ho-taru Bogdăneştilorii pînă înu hotaru Bîrzotenilorii, şi s’au găsitu la capulii moşii de la vale de spre Ulmetii înii latu peste totii hotarulii, stânjeni 540, care s’aii socotită că au venită în partea megiaşiloră stânjeni 355 p[olă], şi dintr’aceştea s’aă mal luată stânjeni 14, partea a doi oameni, anume : Ştefană Monahă şi Mohra, nepoţii Vlădicăl Ştefană ', care aă scosă Sfinţia Sa părintele egumenulă Hurezanulă ună za-pisă întru care scria că aă închinată biserica care este înă satu RămeştI, cu toată partea loră de moşiie, sfintei mănăstiri Horezulă, care această biserică, de piatră, este făcută de acelă Vlădică dină neamulă loră, şi, rămîindă această biserică descoperită, şi ajungîndu la stricăcune, aă dat-o sfintei mănăstiri, cu partea loră de moşiie, să o acopere şi să o grijască la stricăciunea el, şi s’aă scrisă numele loră’ la sfăntulă pomelnicu. Şi iară aă mal dată popa Danciulă dină Rămeştil daniie la sfânta mînăstire toată partea lui de moşiie, care s’aă venită stânjeni 1000, cărei s’aă socotită că au rămasă la megieaşi partea loră stînjenl 320 p[olă], şi aă rămasă şi la sfânta mănăstire stănjinl 219 p[olJă, şi s’aă găsită la trăsura dup’înă mijlocu, pă dinu susă de biserică, totă hotarulă stânjeni 836, şi iară amă înpărţită, după cumă scriie mal susă, şi au venită la megiaşl stânjeni 416 p[olă], şi aă rămas la sfânta mănăstire stânjeni 339 p[olă], şi s’aă găsită la trăsura dină susă, pă suptă plaiă, totă hotarulă, stânjeni 800, şi iară s’aă înpărţită, după cumă scrie mal susă, şi aă venită la megieaşi stânjeni 475, şi la sfânta mănăstire stânjeni 325, iară, până plai şi până munte neputîndă noi merge acumă, fiindă vreme de iarnă, aşa amă adevărată, să stăpînească după înpărţala cea denă vale, după stânjeni ce scrie mal susă, şi de vară s’aă socotită să meargă şasă 1 De Rîmnic (1673-93). www.dacoromanica.ro 314 HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI boerl dinu noi, anume dumnealui AndreeaşI Scorel Căpitanii de munte, i Mihalcea Măldăresculii, i Gheorghe Măldărescu, i Dragulii Ceauşulii, i Ştefanii Văt., i Dumitru Vătf., să facă semne, arătămii [=arătăndii] care pă unde va ţinea, să ţiie sfănta mănăstire Hurezulii pă lingă hotarulfi Hurezului, şi Ră-meştiî să aibă a ţinea pă despre hotarulu Bărzotenilorii, ară-tîndii semnele pă unde s’aii despărţiţii, şi s’aii pusii pietri, dinii drumulii celii mare alii Mehedinţilorii drepţii inii susfi, pinii livezi, în aninulii care este inii vălceă, de’ci preste vălceă inii piatră inii susii, drepţii înglodii, de’ci în susii, înfi mărfi, drepţii moara lui Şatavel, de’ci înfi drumfi, unde s’afi pusii piatra, de’ci pă supţii coasta ţiealulfi înfi susii, pînă înfi fagulfi celii înheratfi dinii coastă, şi de-asupra casei lui Androniie, de’ci înfi susii, unde s’afi pusii piatra cea dinii livade, de supţii plai, de’ci înfi nuculfi care s’afi înheratfi îufi marginea văl-celi Vărtopulul, de’ci înfi susii plaiulfi şi muntele, precumfi le merge înpărţeala. Drepţii aceia, amu daţii partea nostră sfintei fnănăstirl Hurezului, să ţiie şi să stăpînească această moşiie dinii RămeştI de acumfi înnainte cu bună pace, după cumfi s’afi însemnată, de către moşnenii dinii RămeştI. Aşijderea pănfi hotarulfi Bărzoteniloru venit-afi popa Barbu cu frate-săfi Maţco dinii UrşanI, înpreună cu Anghelfi Scăr-latfi dinii Pietrari şi cu unii Costandinfi, zicăndfi aceşti Oameni că aii avuţii neamulfi lorii moşiie înfi Bărzotenl. Noi le-amfi cerută scrisori «ă vedemfi cu ce dreptate zicfi că afi moşiie într’acelfi hotarfi alii Bărzotenilorii, şi nicluniî niclunfi felfi de scrisori n’afi avută, nici s’afi adevărată că afi stăpînitfi vre-odată, iarfi părintele Hurezanulfi afi scosfi unii zapisfi alii Rumînilorfi dinii BîrzotenI, întru carele scriea că s’afi vânduţii el, toţi Rumînil, cu fecorii loru şi cu toate părţile lorii de moşiie, Diculul Velfi Spătării Buicesculfi la leatfi 7153 [1644-5], cu multe mărturii, darii, mal înfi urmă, Diculfi Spătării i-afi ertatfi pă toţi de rumîniie, iarfi moşia toată, peste totii hotarulfi, cu totfi venitulfi el, afi văndut-o jupîneasa Dumitrana Buiceasca, care afi ţinut-o răposatulfi Papa Velfi Pahar[nicfi], înpreună cu fii-săfi Diculfi Velfi Spătării, afi văndut-0 schitului unde este hramulfi Sfinţilorfi www.dacoromanica.ro hotărnicia MOŞIILOR HUREZULUI 315 mari Apostoli Petru şi Pavelă ce este făcuţii acestă sfântă schitu de părintele Ioană egumenulu Hurezanulă, şi au cumpărat-o aceăstă moşiie înă taleri 142 şi au daţii şi mo-şiie de daniie, pănftru] pomenire, de tl. 71, şi s’aă scrisă la sfăntulă pomelnică. Ci să aibă a stăpîni sfăntulii schitu cu bună pace, după cumă scriie zapisulă, iarii Anghelă Scăr-lată dinu Pietrari şi cu Costandină aşa au adevărată că n’aă avuţii niclo treabă într’acelu hotară, ci numai au cercată gîudecata, făr’ de niclo dreptate, că n’au stăpînitu niciodată; ci să fiie lipsitu. Aşijderea şi Popa Barbulu şi ou frate-săă Marco dinu UrşanI iară să nu aibă niclo treabă înă hotarulă Bîrzoteaniloră, pănLtruJ că el s’aă adevărată că aă fostă Rumîni Buicesculul, şi i-aă ertată, înpreună cu ce-ialalţl Rumîni, de rumîniie, iară moşiia aă rămasă boe-rească, a Buicesculul; numai să ţie o cumpărătoare de moşiie ce zică că aă cumpărată dină hotarulă Floreştiloru, ce să hotăreaşte cu Bîrzotenil. Iară pentru nişte locuri ce sîntă peste Luncavăţă, de spre Apusă, ce să cheamă Trepte, care să hotărăscă de la vale cu Măldăreştil şi vină pă dină susă păn’ înă apa Luncavăţuluî, care sîntă dină hotarulă Bîrzo-teaniloru, aceaste Trepte, şi, fiindu de pricină, neştiindu-să megeiaşiî dină RîmeştI să le ştăpînească cu mînăs'tirea Hurezii, cîndă aă fostă hotăfîtă Radulă Vorniculă moşiia Rî-meştiloră, aă fost gludecată dumnealui păn[truj aceste Trepte ca să le ţiie mînăstirea Hurezulă, păn[tru] că, întîmplîndu-să de aă fostă vîndută megeiaşiî dină RîmeştI o parte de moşiie ce să cheamă Feareştile, sfintei mînăstirl Hurezului, şi Sfinţiia Sa părintele egumen Hurezanulă, după ce aă fostă cumpărată aăstă moşiie, aă fostă cheltuită de aă făcută ună hrisovă, cu tl. 35, iaru el s’aă plînsă la Vorniculă Radulă, cumă să întoarcă acelei sfintei mînăstirl ce aă fostă luoată pă acea moşiie şi să-şi ia moşiia înnapol, şi să ia hrisovulăsă-lă spargă. Şi 1-aă luoată şi 1-aă spartă, şi, pănLtruJ acel tl. 35 ce aă cheltuită părintele Hurezanulu, aă zisă că voră da acele locuri ce să cheamă Treapte, Sfintei mănăstiri, precumă aă mărturisită şi acumu, înnaintea noastră, megeiaşi dină RîmeştI; ci să aibă a stăpîni de acumă în- www.dacoromanica.ro 316 HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI nainte aceste Treapte sfînta mînăstire Hurezulă cu bună pace de către megeiaşi dinu Rîmeştr. Aşişderea să aibă a stăpîni Păişeşti şi Bălăneştil, dinu RîmeştI loculă Fea-reştiloră, ce au ţănută de hotarulă Bîrzoteniloră, dinu fîntînă pănă înu ulmu, şi, înu laţii, dinu LuncăviCoru pănă inii Luncavăţii, pen[tru] că s’au adevăraţii că iaste a lorii, ci să-lii stăpînească cu bună pace de către sfînta mînăstire HorezUlii. Aşişderea şi păn[tru] o viie a sfintei mînăstiri Bistriţii, care iaste pă loculu Hurezului, inii satii, să aibă mî-năstirea Bistriţa a-şi stăpîni viia, cîtii iaste garduliţ viei, şi, dinii gardii în vale, stînjînl 4 p[o]lă, pănă înu părulii celii strimbii, unde s’au însemnată, iară livedea la vale, care au îngrădit-o părintele Bistriceanulu, să o -stăpînească mînăstirea Hurezulu, iaru Bistriţa să nu aibă treabă, că au îngrădit-o fără dreptate. Aşişderea şi pentru o pricină ce au avută Sfinţiia Sa părintele egumenă Hurezanulă cu Sfinţiia Sa părintele egumenă Bistriceanulă, zicîndă părintele egumenă Hu-rezeanulă cumă că ăi calcă hotarulă Hurezului de către Bistriţă, de spre Răsărită, aducîndă părintele Bistriceanulă şi ocolnica mînăstiri! Bistriţii, arătîndă seamnele pintre ho-tară, păcumă scriie seamnele, dină plai la vale, mergi totă pă sleame (ştii). Deci noi aşa, amă alesă: după cumă aă judecată şi dumnealui Radulă Velu Vornică, aşa amă adevărată şi noi, că iaste mai cu dreptate să ţiie mînăstirea Hurezului Valea Negrii, iară nu mînăstirea Bistriţii. Dreptă aceia, amă dată aCastă carte a noastră sfintei mînăstiri Hurezului, să aibă a ţinea şi a stăpîni toate moşiile cîte scriie mai susă, cu bună pace, că aşa amă aflatu mai cu dreptate. Oreză, Dechemv. 4, lt. 7232 [1723]. [Adaus târziu :] De ani 124. Udrea Zătreanulu. tonă Băleanulă Velă Portaru. Preda Zătreanulă. Preda Bujureanulă. Gheorghe Măldăresculă. Mihalcea Măldăresculă Drugulă (sic) Ceauşulă otu Greci. Ionă Igoianu. Ştefană Văt. Badea Pîrăianulă.- Stană Ilipesculă. Tănasiie. www.dacoromanica.ro IIOtXrNICIA MDŞItLOR UUREZULUf 317 III. Ionu Bâleanulă Velă Portarii, d’inpreună cu 6 boerî hotărnici, ' ce,' dinii porunca Mării Sale a Chesariceştil Valahiie J3ană Gheorghe Cantacuzind şi a cinstitei ConsiliiarI (sic), amii foştii luoaţl hotărnici de Sfinţiia Sa părintele Ioanii, arhimandriţii alii sfintei mînăstirl Hurezului, hramulă Sfinţilorii InpăraţI aseamenea Apostolilorii Costandinii i Elena, ca să alegemă moşiile sfintei mînăstirl de către alţi moştenitori ce aii avuţii înpreună hotarăle şi cu munţii, anume: Recea, i Fometeştil, i Zbanţoiulii (?), i Negreani, i Romanulu, i Rî-meştil, sudii Vîlcea. Şi toate acestea amii aleşii şi amii ho-tărîtă pecumii arată cărţile de hotărniciie ce s’aii daţii la Sfinţiia Sa "părintele Ioanii. Deci, păn[tru] hotarulii Rîmeştil, fiindiî noljnă trecutulii anii, dinii lt. 7232 [1723-4], înpreună cu 12 boerî, pentru hotărîrea aceştil moşii, şi înix totii chipulii arau nevoită de amu aleşii cu dreptate partea sfintei mînăstirl de către toţi moşteani dinu RîmeştI; iară păn[tru] munţi, fiindcă atuncea era vreme de iarnă, nu s’aă putută face ispravă, şi, mal rămîindă şi cealelalte hotară neisprăvite, acumă, dină poruncă, pecumă mal susu amu zisă, viindă>, toate acestea le-amu tocmită şi le-amă aşăzată. Aşa şi păn[tru] munţii dină hotarulă Rîmeştiloră, păcumu şi astă-iarnă amu adevărată, înpreună cu 12 boerî, şi acumu iarăş, ca să ţiie stînta mînăstire dină toţi munţii dină hotarulă Rîmeştiloră. o parte, si toţi moşteani dină RîmeştI doo părţi. Şi amă trimisă pă 6 boerî înă munte de au luoată seama hotarului şi seamneloră dină preglură, şi aă alesă partea sfintei mînăstirl, de|n] munte şi dină plai, înă. lată, ce s’aă măsurată dină pietrile lui Hărsu pîjiă înă Vîrfulă Plaiului, de spre UrşanI, stînjînl 772 s’au alesă partea sfintei tnî-năstirl stînjînl 257, şi aă rămasă la toţi moşteanil dină RîmeştI stînjînî 515, şi lungulă dină Vîrfulă lui Romană şi dină Vîrfulă lui Romană înă glosă, pă plai pînă înă Piiatra Bolcel de-spre Romani, stînjînl 616, şi aceşti stînjînl de ală treilea s’aă dată mal multă sfintei mînăstirl, fiindă hotairulă susă mal îngustă, şi aă rămasă la toţi moşteani dină Rîn www.dacoromanica.ro HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI meştî stînjînî 900, şi de aciia drepţii peste obîrşiia Rîmeştiloru pănă înu piiatra Bărbuiuluî de spre Luncavăţî, de’ci la dealu, pă lîngă hotarul ii Vaîdeeiloru, iaru înu vîrfulu Romanului, unde să încheaie hotarăle; şi au rămâsu la moşteanl dinu Pietrieoaia Bolcil la vale, şi pă de o parte de rîulu Rîmeştiloru, şi pă de altă parte, pănă unde întră golulu Rîmeştiloru înu plai. Deci pă aşăzămîntulu acesta să aibă a stăpîni sfînta mînăstire cu pace de -către moş-teani dinu RîmeştI. Mal multă pricină între el să nu fiie. Aceste scriem. Leatu 7232 [1724], Iulie 10. Ioanu Băleanulu Velu Portarii. Dragulu Ceauşii otu Greci. IV. Pentru munţii mănăstirii de spre RîmeştI şi Romani. Noi, 6 boerl, care ne vomîî iscăli mal joşii, ce amu foştii luoaţl de oameni dinu RîmeştI, cu o carte de poruncă a cinstitei Administraţii, ca să le înpărţim munţii cu stînta mînăstire Hurezii şi cu Romani, deci, viindu Portaru de judeţl, ne-amu strînsu cu toţii la RîmeştI, şi amu eşitu la munte, înpreună cu Sfinţiia Sa părintele egumenulu, şi, tră-gîndu mtfnţiî, după obiceal, dinu marginea muntelui ce să chiamă Bolea, pă vîrfu în susu pă cale, pănă înu Mălaia, "pă la fîntînâ, pănă înu vîrfuliţ Bărcaăuluî, pă vîrfu s’au găsătu stînjînî 5-57°) Şb după hotărniciia dumnealui Ioanu Băleănulii Velu Portari, stăpîniiâ stînta mînăstire stînjînî 3.917, iaru, cîndu au fostfl acumu, s’au sculată Rîmeştil cu gîl-Cavă, şi, mergîndu la Divanu, şi Divanulu aşa le-au datu să jure el cu 12 oameni precumu ştiu, şi, jurîndu Rîmeştil, şi poruncindu-ne nooî cinstita Administraţie ca să-I înpăr-ţimu cumii vomu cunoaşte dreptatea, după jurămîntulu lorii, şi, cercîndu ilol cu de-adinsulu, şi trăgîndu munţii cumu scriie mal sys, aşa au' ajunsu dreptatea ca să stăpînească sfînta mînăstire stînjînî 1.833, dinu care înpărţîndu-să pă 6 funii, la RîmeştI pă cinci funii, şi la Romani pă o funiie, dintr’aceste funii s’au. daţii sfintei mînăstirl dinu funea Ro- www.dacoromanica.ro koTARNICIA MOŞITLOR HUREZULUI 319 manilorii 2 părţi, stînjînl 620, şi dinu părţile Rîmeştilorii s’aii scosii o funiie întreagă, iariî dinu patru funii s’au daţii sfintei mînăstirî a treia parte, stînjînl 1223, şi amu osebiţii sfînta mînăstire de spre RîmeştI şi de spre Romani, însă dinii vîrfulii Bărcaculul, pă vîrfu, spre Mălaia, pă la fîntînă) pănă înu hotarulii Bistriţii, supţii vîrfulii Mălăi, apoi drepţii înu vale, pă Pîrîulii,Secii. Deci noi, după cumu amu văzuţii dreptatea, şi amu făcuţii alegerea, amu daţii aCastă carte a nostră la sfînta mînăstire Hurezii şi la cinstită mîna Sfinţii Sale părintelui Dionisiie egumenu şi la a totii soborulii sfintei mînăstirî, ca să aibă a stăpîni aceştil munţii cu bună pace de către RîmeştI şi de către Romani, după cumu scriie mal susu. Şi noi, după mal adevărata credinţă, ne-amii pusii iscăliturile mal joşii. Iulie 17, lt. 7236 [1728]. Vasilie Văt., Mihalcea Măldărescu, Dumitru Racea Văt., otii Petreştil-de-susii. sudii Gorjii, de plăiaşl de Vîlcea. Dragulu Ceauşulii, Barbulii Post. Ot[etel]eşanii. Ionii Igoianulii. Şi părintele ş’aii daţii bani fcheltuialel, pă stînjînl tl. 2, bani 102. Ispravnicii fiindu Pîrvulii Fortarulii Horezanii. V. V. Costandinii Fărcăşanulu, limiterio1 într’aceste cinci judeţi, înpreună cu 4 boerl ce amu foştii luoaţl cu carte a preacinstitei Administraţii, de Pătru Gulimanii şi de Pătru Bă-lănesculii, cu cetaşil lorii, Rîmeştil, ce aii foştii rînduitii ho-tărniciie asupra sfintei mînăstirî Hurezii, pentru moşiia Rîmeştil, jăluindu-să cum că n’aii avut dreptate la hotărniciia ce aii făcuţii prea-cinstitulii dumnealui Ioanu Băleanulu, ce aii foştii atunci Velii Portarii, cu 12 boerl, deci noi, după 1 Hotarnic ? www.dacoromanica.ro 3f0 HOTĂRNICIA> MOŞIILOR HUREZULut porliniiă, amu venită aicea, înă faţa locului, la moşiia Rî-meştiî, şi, fiindu amîndoo părţii o de faţă: părinţii călugări dinu mînăstirea Hurezii şi megeiaşi dinu satulu Rîmeştî, le-amu cerută cărţile de moştenire şi cumpărătoare) şi me-geiaşil dinu Rîmeştî alte cărţi, vechi au nooă, 'n’aii avuţii, fără cartea aceloră 12 boerl numiţi mal susă ; aşijderea şi părinţii călugări alte scrisori n’aii avuţii, -vechi sau nooă^ fără cîtii cartea de hotărniciie. Care- noi le-amu cetită şi le-amu cercetată cu amăruntulu, ca să cunoaştemă şi să înţelea-gemu ce iaste pricina lorii. Şi, fiindcă dumnealui prea-cin-stitulu Ioană Băleanulu şi acel 12 boerl amu cunoscută că aă umblată cu dreptate, şi le-aii fostă înpârţită moşiia cine pă cîtă i s’aă căzută parte să ţiie, după cumă arată înă cartea aceloră 12 boerl; aşijderea şi hrisovulă prea-cinstitel Administraţiei ce iaste la sfînta mînăstire, întărită dupre cumă aă găsită, şi aă alesă dumnealoră Velă Portară în-preună cu acel 12 boerl, care înpărţală şi hotărniciie s’aă făcută după o foie de toţi Rumîni ce s’au vîndută cu moşiile loră Predel Vorniculă Brîncoveanulă, ce aă fostă măr-turisătă răposatulă părintele Ioană egumenulă Hurezanulă cumă că acea foie iaste copiie scoasă de pre ună hrisovă ală lui Costandină-Vodă, feCorulă lui Şărbană-Vodâ, la mîna răposatului Predel Vor. Brîncoveanulu. Care moşiie, cîndă s’aă scosă după acelă hrisovă, aă fostă trimisă părintele Ioanu egumenă Horez[anul]ă pă ună popă Alecsiie dină CosteştI la Măriia Sa Doamna Marica Brîncoveanca, la Bucureşti, şi aă fostă mărturisită părintele Ioană egumenă Hurezanulu cumă că acea foie iaste dreaptă, şi pen[truj întărirea credinţi!, aă fostă trimisă ace! boerl hotărnici de aă fostă adusă şi pă popa Alecsiie de la CosteştI înnaintea aceloră boerl, ş’aă mărturisită cumă că elă aă fostă acolo la Bucureşti pănă s’aă scosă acea copiie dină cuvîntă înă cuvîntă după acelă hrisovă domnescă ceaă fostă la răposata Domna Marica Brîncoveanca, şi, după aăastă mărturisâlie (sic; mărturisărej, s’aă fostă încredinţată boeril hotărnici, ce sîntă scrişl mal susă şi aă ho-tărîtă, fiindcă au fostă cu toţi odihniţi, şi o parte şi alta, aă fostă dată toţi megeiaşi dină Rîmeştî şi zapisă la Sfinţiia www.dacoromanica.ro HOfĂnNrclA MOŞIILOR II(JIUiiZULUÎ sâl Sa părintele Ioanu egumenu şi la părinţii dinu mînăstire, cu care legătură, şi cu gloabă de cind sute de florinţl, cine s’ară mal scula a face pîră şi gîlăavă păn[tru] aCastă moşiie, să aibă a dă la Cămară, precumu şi noi amu văzutu acelii zapisu la mina părinţiloru călugări dinu Hurezu; iarii acumii înnaintea noastră aşa au raspunsu mfegeiaşi dinu RîmeştI cumii că acea copiie scoasă după hrisovă zicu cumu că nu este bună, că le-aii spusii lorii acelii popă Alecsiie acumu înu urmă cumii că au umblatu cu videşugu, iaru n’aii adusii elu acea copiie de la Bucureşti, ci aii fostu făcuţii meşteşugii pănftrul voia părintelui Ioanu egumenu, şi, adu-cîndii pă acelii popă Alecsiie de faţă înnaintea noastră, aşa au răspunsă cumu că elu n’aă adusii copiie de la Bucureşti. Deci noi, neputîndu-ne încredinţa pă cuvintele lui cele meşteşugitoare, iaru l-amu întrebatu : cu ce treabă au mersă la Bucureşti ? Iaru elu au răspunsu că l-au trimisă părintele Ioană egumenu Hurezeanulu cu o scrisoare la răposata Doamnă Marica Brîncoveanca, cerşindu hrisovulă, iaru Dfoamna] Marica Brîncoveanca aă răspunsă că sîntii scrisorile la Braşovu, ci va trimite mal cu vreme de va aduce acele scrisori şi Va trimite o copiie la stînta mînăstire. Deci noi, necrezîndu cuvintele lui, căci atunci aă mărturisită într’ună fell şi acumu într’altulu, că aă trebuită să fi spusă d’intru’ntîl cu dreptate înnaintea dumnealui preacinstitului Ioană Băleanulu şi aceloră 12 boerl, ca să fiie îndreptată, nici au mal spusă megeiaşiloră pănă aă trăitu părintele Ioană egumenu, fiindcă aă trăită trei ani înă urina acei hotărhicil, şi s’aru fi putută dovedi, iaste cu adevărată precumu zice popa Alecsiie, ci tocmai acumă au spusă aceste cuvinte, care noi, neputîndă face într’altu chipă ca să să poată dovedi dreptatea, amu socotitu ca să rămîie lucru de acumă pănă la toamnă şi să meargă ună părinte călugără de spre pkrtea mînăstiril Horeză şi ună omă de ispravă de spre partea megeiaşiloru dină RîmeştI, păn[tru] încredinţarea, la dumnealui Comisulă Costandină Brîncovea-ţiulu, nepotulă răposatului Costandină-Vodâ Brîncovşanulu, ctitorulu sfintei mînăstirî Hurezi, să ceaje acelă hrisovă ce Voi. jţ\i. 21 www.dacoromanica.ro ftOTARNIClA utOŞltLOR rfUREiiULUţ 322 scriie pentru moşiia Rîmeşti şi cu Rumîni ce sîntă daţi mî-năstirii Horezî, şi atuncea, după ce va veni cu acelă hri-sovă, ne vomă strînge, după poruncă, iară aici, înă faţa locului, şi, după cumă va fi scriindă într’acelă hrisovă, să va putea face dreptate şi la o parte şi la alta, darii pănă atuncea să stea hotărniciîa aceloră 12 boeri, după cumii s’aii aşăzatii, să-şi stăpînească fieşcarele partea ce i s’aii daţii, şi o parte şi alta. MăCarii că acumii înnaintea noastră poh-tiia megeiaşi dinii Rîmeşti ca să li să înparţă moşiia după cumii zicea ei că aii pomeniţii stăpănindă bătrîni lorii maţ nainte vreatne, şi păcumii s’aii foştii aşăzatii şi cu părintele Ioană egumenu Horezeanulii, dîndu-le şi zapisu la mîna lorii, înpreună cu totii soborulii sfintei mînăstiri. La care amii văzuţii şi noi acelii zapisu, la mîna lorii, înu care scriia că s’aii învoiţii ca să stăpînească stînta mînăstire moşiie înu hotarulii Rîmeştiloriî, pe case de Rumîni 21, şi megeiaşi! dinii Rîmeşti să stăpînească moşiie pe 51 de casă de megeiaşi, cu Bălăneşti cu totii. înu care zapisu scriia sau voiâ să ţiie stînta mînăstire a treia parte de păste totii hotarulii Rîmeşti!, şi megeiaşi! să ţiie celelante doo părţi, cu Bălăneşti cu totii, Rămeştii 2 părţi şi stînta mînăstire o parte, fiindcă aii avuţii şi de daniie mai înu urmă. Numai acumu zicea părinţii călugări că nu pohtescii ei să să înparţă pă acelii zapisu, păn[tru] că şi părintele Ioană egumenu, cunos-cîndii că s’arii fi greşiţii cu acelii zapisu, şi s’arii fi păgubită sfînta mînăstire de cîtăva moşiie, păn[tru] aceia au ridicată înă urmă 12 boeri. Ci, fiindcă n’eă pohtită părinţi călugări, aă rămasă lucru pănă la toamnă, ca să aducă hrisovulă de la dumnealui Costandină Brîncoveanulă Velă Comisă, după cumă s’aă zisă mai susă, şi atunci, pă cîtă parte de moşiie va arăta într’acelă hrisovă, pă atîta va luoa sfînta mînăstire, ca să poată avea ună sfîrşită de odihnă. 7242 [1734], Martă 14. Costandină Fărcăşanulă, limit. într’aceste cinci judeţe che-sariceşti. Preda Bujoreanulă. Tanasiie Rorîiănescu. Căpit., Drăghici Olănescu. Gheorghe Măldărescu. Io Coslundinu VoevoM. www.dacoromanica.ro tlol'XRNiCIA. MOŞIILOR HUREZULUI 323 VI. Noi, 4 boerl ce sîntemu luoaţî de Dragomiru Şatavel, şi de Pătru Goşotă, şi de Negoiţă Şaroşesculu, şi de Matei NaneşI, şi de Ionii Vîrzobii, şi de Pătru Gulimanii, şi de Matei Păişăsculu, şi de Costandinu Gogolu, şi de ceialalţl toţi mcfşteanil dinii RîmeştI, sudii Vîlcea, aşişderea şi de Sfinţia Sa părintele Dionisiie, egumenulii Hurezeanulii, şi de totii soborulii sfintei mînăstirl Hurezii, ca să căutămii şi să ho-tărîmu moşiia Rîmeşti, să alegemii părţile de moşiie ale moşneanilorii dinii Rîmeşti de către partea de moşiie a sfintei mînăstirl Hurezii, fiindcă aii foştii jăluitii moşneni dinii Rîmeşti la prea-cinstita Administraţiie păn[tru] hotărniciia ce au avuţii mal nainte vreame, de dumnealui Ionii Băleanulii Velii Port. şfcu 12 boerl, păcum că nu li s’aii făcuţii dreptate, ci li s’aii înpresuratii cîtăva moşiie de s’aii daţii mînăstiril Hurezii, deci noi, după poruncă, ne-amii strînsii cu toţi înii faţa locului la Rîmeşti. Şi aii veniţii toţi moşneni faţă înnaintea noastră, şi, fiindii şi Sfinţiia, Sa părintele Dionisiie egumenu Horezeanulii de faţă, le-amii ceruţii toate cărţile şi zapise de moştenire şi de cumpărătoare, vechi şi noaă, şi la o parte şi la alta, cine ce aii avuţii la mîinile lorii. Deci aii scosii moşneni unii hrisovii alii lui Gavrilă Moghila Voe-vodii, cu It. 7128 [1619-20], ce aii foştii daţii la mîna unul omii anume Liga, de cîteva cumpărături dintr’acestij ho-tarii, şi, iarii, aii scosii unii hrisovii alii lui Matei-Vodă Basarabii, de la lt. 7149 [1640-1], ce aii avuţii cumpărături între dînşil. Aşişderea şi Sfinţiia Sa părintele Dionisiie, egumenu Hurezu[lul], aii scosii unii hrisovii alii răposatului Costan-dinii-Vodă Brîncoveanulii, ctitorulii sfintei mînăstirl Hurezii, cu lt. 7203 [1694-5], cu care aii daţii daniie la sfînta mînăs-tire Hurezii pă cîţlva Rumînl dinii Rîmeşti, cu părţile lorii de moşiie dmtr’acestii hotarii, scriindii Rumîni pă anume, şi iarii mal scriie de zice: şi alţi Rumînl, cîţî s’aru mal găsi fugiţi înii ţară, şi aceia, cîndii să vorii găsi, să fiie totii al sfintei mînăstirl Hurezi, cu părţile lorii de moşiie dinii Rîmeşti, fiindcă aii foştii cumpăraţi de Preda Vorniculii Brîn-coveanulii, moşulii lui Costandinii-Vodă Brîncoveanulii, pă www.dacoromanica.ro 324 HOTARNICtA MOşIlLOR ltUREZULU< aceşti Rumînl cu părţile lorii de moşiie. Şi, iară, s’aii mal găsită unu zapisă la mina moşneniloră dinu RîmeştI,Ţală răposatului părintelui Ioană egumenu Hurezanulă şi a totă soborulă sfintei mînăstirl, cu lt. 7216 [ 1707-8J, înă care zapisă scriia că, avîndă pricină mînăstirea cu moşneni dină’Rîmeştl pă[ntru] părţile de moşiie ale Rumîniloră ce i-au avută-înă RîmeştI, neştiindă-să bine cită parte de moşiie a Rumîniloră va stăpîni mînăstirea şi cîtă parte de moşiie voră stăpîni moşneni dină RămeştI, aă fostă făcută socoteală cu bună dovedire părintele Ioană egumenulă înpreună cu moşneni cel bătrînl dină RîmeştI, şi aă adevărată, cîndă va fi la înpăr-ţeala moşiei, pă cîte capete de Rumînl să ia mînăstirea moşiie, aşijderea şi moşneni pă cîte capete de moşneni să-şi ţiie moşiia. Şi s’aă fostă aşăzată să ţiie mînăstirea moşiie pă 21 de capete de Rumînl, cu feăoril loră, şi moşneni să ţiie moşiie pă 51 de capete, cu feăoril loră. insă dovedindă, înă vremea pă cîndă s’aă vîndută RumînF cu moşiile loră, după atuncea aă fostă aceste capete de oameni, alegîndu-I bătrini satului pă Rumînl dină megiiaşî. Şi iară s’aă mal găsită ună hrisov ă ală răposatului Costandină-Vodă Brînco-veanulă, cu lt. 7222 [1713-4], la mîna moşneniloră, înă care hrisovă scriie că ş’aă fostă vîndută moşneni dină RîmeştI toate părţile loră de moşiie dină RămeştI mînăstiril Hurezului, alegîndă părţile de moşiie ale Rumîniloră mînăstiril Hurezi de către părţile moşneniloră. Care, socotindu-să stînjini, s'aă văzută că aă fostă vîndută moşneni pă suma dă stînjini 2 părţi de moşiie părţile loră, şi aă alesă părţile Rumîniloră o parte. Iară, mal înă urmă, înă zilile lui Şte-fană-Vodă, ş’aă răscumpărată moşneani moşiia iară înnapol de la mînăstire, şi aă rămasă să ţiie mînăstirea Hurezi numai părţile de moşiie ale Rumîniloră, care le-aă dată Costandină-Vodă Brîncoveanulă daniie, şi aă dată părintele Ioană egumenu Hurezeanulă acelă hrisovă ală lui Costandină-Vodă la mîna moşneniloră dină RîmeştI. Deci noi, văzîndă că dină cărţile ce aă avută moşneni n’amă putută lua niclo înţălegere ca să ştimă ce iaste partea Rumîniloră mînăstiril şi cîtă iaste partea de moşiie www.dacoromanica.ro HOTĂRNICIA. MOŞIILOR HUREZULUI 325 a megiiaşiloră într’acestă hotaru, nici oameni bătrînl ca să ştiie după atuncea nu s’aă aflaţii, fiindii lucrulă vechi, fără cîtă amu găsită mal multă îndreptare dinu zapisulă părintelui Ioană egumenul ă Horezanulă, ce iaste dată la mîna moşneaniloră dină RîmeştI, de tocmeala şi aşăzămîntulă ce aă făcută cu părinţi acestoră moşteanl, şi dină hrisovulă lui Costandină-Vodă Brîncoveanulă,ce iaste cu lt. 7222 [1713-4!, la mîna moşteaniloră, cîndă ş’aă fostă vîndută el moşiia la mînăstire şi înă urmă iară o aă fostă răscumpărată, care, după acestă hrisovă şi după aşăzămîntulă zapisulul, rămînea ca să ţiie mînăstirea Hurezulă o parte dină totă hotarulă şi moşteani să ţiie 2 părţi. Deci, fiindă între dînşil multe pricini, pănftru] că zicea moşteani că nu le iaste cu dreptate a luoa mînăstirea a treia parte, pentru că înă hrisovulă lui Costandină-Vodă Brîncoveanulă celă de da-niie nu ară fi atîţea Rumînl ca să viie mînăstiril a treia parte, iară părintele egumenu Hurezeanulă căuta să ia a treia parte, după hrisovulă celă mal hoă ală lui Costandină-Vodă, ce iaste Ia mîna moşteaniloră, de răscumpărarea moşiei, şi, văzîndă noi că într’altă chipă nu să poate aşăza lucru, căci că după hrisovulă lui Costandină-Vodă Brîncoveanulă, de la lt. 7222 [1713-4], după socoteala stănjiniloră care aă alesă moşteani! părţile de moşiie ale Rumîniloră, să făcea să să dea moşiie mînăstiril a treia parte, dară noi, cunoscîndă că să vine mal puţină partea mînăstiri, după aşăzămîntulă zapisulul părintelui Ioană ce-lă deteasă la mîna moşteaniloră, de tocmire între dînşil, — deci şi noi aşa amă găsită că va fi mal cu dreptate: să să înparfă moşiia pă acea tocmeală ce au avutu atuncea, fiindcă pă atuncea trăia dină cel mal bătrînl al satului, de ştiia mal bine cîţî Rumînl au fostu şi cîţî moşteani au fostă. Ci au rămasă ca să ţiie mînăstirea pă 21 de capete de Rumînl şi moşteani să ţiie pă 51 de capete; să li să înparţă stîn-jinil de moşiie pă aceste capete. Deci, după obicei, amă trasă moşiia pă trei locuri, însă, înă lată, la trăsura de pe plai, pă unde iaste locu de hrană, s’aă găsită stînjinl 840 ; şi pă la mijoculă moşii, dinu hotarulă Bîrzoteaniloră, înă www.dacoromanica.ro 326 HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI lată, păn’ înu tnuchiia dealului de spre Hurezii, stînjinI 753’> şi la capulii hotarului de spre UlmenI, pă drumulii celu mare, înu latu, stînjinl 500, care s’aii aleşii întîl partea sfintei mănăstiri Hurezi, după Rumînî, pă supţii plai, stînjinl 240; şi partea moşiei a lui Ştefanii monahii şi a lui Ioanii Mo-horiî dinii Rîmeştî, care s’aii daţii sfintei mînăstirl de daniie el, stînjinl 5; şi partea popel Danăului dinii Rîmeştî, iaru ce aii daţii daniie la mînăstire, stînjinl I pLojlii; care să făcu piste totu, să o stăpînească sfînta mînăstire Hurezi, pă supţii plai, stînjinl 251 p[o]lii; şi pă la mijloculii moşiei stînjinl 224; şi la capulii hotarului de la vale, de spre UlmenI, stînjinl 148 ; şi au rămasă şi partea a toţi moşteani dinu Rîmeştî, la trăsura după suptă plai, pănă unde iaste loculă de hrană, înu lată,stînjinl 588 p[ojlii. Şi s’aă dată partea de moşiie a şfintel mînăstirl Hurezulu pă lîngă hotarul Hurezii de spre mînăstire, după cumă arată mal susu că s’aă aşăzatu stîn-jini, şi s’au pusă pietrile la trei locuri, după obiceal, la trei trăsuri de către moşteani dină Rîmeştî. Aşijderea^ şi moşteni dinu Rîmeştî să aibă a ţinea şi a-şl stăpîni părţile loru de moşiie după cumă li s’aă înpărţită, stînjinl 85, 5 funii mari, după cumă arată foia cea iscălită de noi, de în-parţeala stînjiniloru, la fieşcare funiie cîte cîţl stînjinl li s’aă venită, care foie s’au dată la mîna moşteaniloră. Iară plaiurile şi munţii dintr’acestu hotară să aibă a şi le ţinea şi a le stăpîni şi stînta mînăstire Hjurezr şi moşteni dină Rî-meştl părţile, după cumu li s’au hotărîtă şi s’aă înpărţită moşiia ăa de la vale, care iaste de hrană. Dreptu aceia şi noi, după alegerea, îndreptarea şi hotă-rîrea ce le-amu făcut, le-amu dată acastă carte a noastră, ca de acumu înnainte să aibă a ţinea şi a stăpîni sfînta mînăstire Hurezi de către moşteni dinu Rîmeştî partea de moşiie dintr’acestă hotară ce i s’au alesu. Aşijderea şi moşteni dină Rîmeştî să aibă a stăpîni părţile de moşiie ce li s’au alesă, cu bună pace de către sfînta mănăstire, şi între el unii de către alţii, după cumă li s’au alesă părţile. 7245 [1737], F evr. 22. Iordachi Fărcăşanulă. Preda Bujoreanulă. Mihal Roşiianulă bivu Vornică. Tanasiie Romănesculă, www.dacoromanica.ro HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI 327 VII. Avindu întrebăcune de faţă înnaintea dumnealui FierăI Breazoianulă bivii Velă Vist. Sfinţiia Sa părintele chirii Dionisiie arhimandriţii, egumenu şi nastavniculă sfintei mî-năstirl Hurezulii, cu moşteni dinii RîmeştI pentru o parte de moşiie ce căuta mînăstirea să stăpînească înu hotarulii Rîmeştiloră, după alte întrebări şi răspunsuri, scoţîndii moş-teani dinii RîmeştI unii hrisovă alii Mării Sale răposatului Costandinii-Vodă Brîncoveanulii, cu lt. 7200 [1691-2], întru care scriia cum ii că moşteni dinii RîmeştI, singuri, -de a lorii bună voie, ş’aii vîndutii toate părţile lorii de moşiie dinii hotarulii Rîmeştiloru sfintei mînăstirl Hurezi, şi, după ce ş’aii vîndutii moşiia, temîndu-să ca să nu-I înpresoare mînăstirea şi cu rumîniia, el singuri aii foştii mersă de aii supărată Domniia ca să le dea unu temei la mîinile lorii, cu care să poată fi apăraţi de rumîniie; înu care hrisovu arăta pă fieştecare neamă de oameni cîtă parte de moşiie au vîndutii la mînăstire, iară, preste puţină vreme, aşa zicea moşteni dinu RîmeştI că, nesuferindu-să a-şl pierde a lorii patriie şi moştenire, înu zilele Mării Sale răposatului Şte-fană-Vodă au ridicată pîră şi gîlcavă asupra mînăstiril şi, mergîndă înnaintea Domniei cu Sfinţiia Sa răposatulă Ioană arhim., egumenulă mînăstiril, li s’aă hotărîtă judecata să întoarcă bani mînăstiril şi să-şi stăpînească ale loră părţi de moşiie, şi, după judecată, aă şi întorsă toţi bani deplină. Deci, văzîndă dumnealui bivă Velă Vistieră cumă că în-tr’acelă hrisovă să arată deşchisă părţile moşteniloră cîte aă vîndută şi aă răscumpărată de la mînăstire, aă hotărîtă şi cu cartea domnii sale ne-aă rânduită pă noi 12 boerl, anume : Dumitraşco Zătreanulă bivă 3 Logofătă, Statiie So-coteanulă, ca să tragemă hotarul ă şi să alegem ă părţile moşteaniloră de către mînăstire, pă cîtă scriia hrisovulă că aă răscumpărată, şi şă o înpietrinlă, ca să lipsască gîlăava de la mijlocă. Deci, viindă noi aicea înă faţa locului şi trăgîndă hota- www.dacoromanica.ro 328 HOTĂRNICIA MOŞIILOR- HTJRCZULtl rulu, după obicei, s’aă găsitu la capulu moşii de spre Răsăriţii, dinu muchiia dealului de către hotarulu Bogdăneş-tiloră, spre Apusă, pănă înă apa Luncavăţulul, unde să în-preună cu Treapturile, stînjinl 650; şi la rpijlocu, dinu muchiia dealului despre Răsăritu, pă dinu josă de biserica Ca mare a Rîmeştiloră, dreptu păste Fereşti, înu apa Luncavăţulul, de spre Apusu, stînjinl 1.150; şi la capulu de Ia vale de către munte, pă suptu plai, dinu muchiia dealului, dinu hotarulu Romaniloru pănă ’nă hotarulu Urşaniloru, stînjinl 825. Scoţîndu dinu trăsura de la mijlocă dinu stînjinl 1.150 stînjinl 275, s’au pusă la capulu de la vale stînjinl 225 şi la capulu de la dealu stînjinl 50; rămîne acestu hotară păste totu, masă, stînj. 875. Trasu-s’au şi moşiia ce să chiamă Treapturile, şi s’au găsitu la capulu moşiei dinu susă, de spre Apusu, de către hotarulu Bîrzoteaniloru, dinu mesteacănulu celă mare pănă înu hotarulu Măldăreştiloru, înu scursura vălcealel, stînjinl 210; la mijlocu, dinu apa Lun-cavăţuluî pănă în hotarulu Măldăreştiloru, stînjinl 400; şi la capulu moşiei dinu josu, dinu hotarulu Măldăreştiloru, dinu scursura vălcealel pănă înu drumulu celu mare, înu hotarulu Fereştiloră, stînjinl 251. Scoţindu dinu trăsura de la mijlocu dinu stînjinl 400 stînjinl 113, şi punîndă la capulu moşiei dinu susu stînjinl 77, şi la capulu moşiei dinu josu stînjinl 36, şi rămîne şi acestu hotaru masă peste totu stînjinl 287. laste şi lungulă moşiei hotarulu Rîmeştiloru, dinu drumulu celu mare de lîngă hotarulu Ulmenl pănă suptu plai, dreptu curmătură, dinu josu de casa lui Gri-goriie, stînjinl 3.017; hotarulu Treapteloră, dină apa Luncavăţulul înu susu pănă înu vâlcea, de către hotarulu , stînjinl 1.250. Vrîndă să să lipească această moşiie Treapturile lîngă hotarulu Rîmeştiloru, ca să să facă totu unu hotară, după cumu au foştii şi mal nainte neajungîndu-să înu lungă, să să potrivească, s’âă scosu dinu stînjinl 287 stînjinl 168, şi rămîne latulă curată la TreapturI stînjinl 119; aceşti stînjinl 119i punîndu-să lîngă stînjinl 875, dină hotarulu Rîmeştiloru, să face hotarulă piste totă stînjinl 994- Dintr’a-1 ceşti stînjinl 994 cq aă rămasă buni, vrîndă noi să alegemu www.dacoromanica.ro HOTAhNiciA Moşiilor HOfttfcoi/ui 329 părţile moşteaniloră ce căuta să le aibă după hrisovulu răposatului Mări Sale Costandină-Vodă Brîncoveanulu, pre-cumu şi dumnealui bivă Velu Vist. ne pprunciia, amu vă-zutu că lorii nu li s’a ajungea să ia deplină, la cinci părţi, stînjinl r.o23p[o]lu,ci încă mal lipsiia stînjinl 29pLo]lă,necumă să rămîie partea Rumîniloră ce căuta mînăstirea să o stăpî-nească. Dinu care să cunoaşte că eî la acea vînzare şi răscumpărare ce au vîndută şi au răscUmpăratu, nu numai părţile loru, ci şi partea Rumîniţpră o au foştii inpresuratu, după cumă şi Sfinţiia Sa părintele arhimandriţii chirii Dio-rpsiie egumenu, înpreutiă cu totu soborulă sfintei mînăstirî, adevereaiă cumu că răposatulu arhimandriţii Ioană, ce au fostu egumenu pă acea vreme, cunoscîndă cumu că s’aă inpresuratu şi moşiia Rumîniloru, înă părţile ce vîndusă şi răs-cumpărase moşteni, au mersă. de au daţii jalbă la Măriia Sa Ştefană-Vodă, şi Măriia Sa au rânduiţii pă dumnealui Ra-dulu Hriza Velu Dvornicu la Tîrgovişte de au aleşii partea Rumîniloru care o au fostu înpresurat-o moşteni dinu Rî-meştl, după cumu şi semnele pă unde au fostu s’au văzută. Deci, fiindă pricinile după cumă s’au zisu mal susu, noi n’amă putută da înă scrisă şi să scoatem mînăstirea fără moşiie, de vreme că şi moşteani singuri mărturisescu cumu că acel Rumînl aî mînăstirif au avutu moşiie, fără cîtă ră-mîne să-şi caute slînta mînăstire cu dînşil judecata la Di-vanu, şi, precumă Divanulă le va hotărî, aşa va rămînea. Dumitraşco Zătreanulu bivă 3-ti Log. Statiie Socoteanu. 7253 [1744-5], Dechemvţ. 5. Io Costandinu Nicolae Voevodu, milostiiă bojiiă gospo-daru zemli vlahiscoe. Dum. Manule Velă Cămăraşi za Ocne, ispravnice otă sudu Vîlcea, dupre cumă aă găsitu cu cale dumnealoru boeri judecători, dumneata d’inpreună cu ceilalţi boerănaşl hotărnici, 'carii scriu thaî josu într’aăastă carte, viindă sluga Domnii Mele, vt. Portfară], aşa să urmaţi. Tolico pisahu gospodstvaini. ( l. î». ) 7254 [1746], Ghenaru 24. www.dacoromanica.ro 330 HOTĂRNICIA. MOŞIILOR HUREZULUI VIII. 1- iă. Părintele arhimandriţii şi egumenulu sfintei mînăstirl Hurezi, chirii Dionisiie, face piră asupra popi Pătru, i Dra-gomiru Şatavel, i Negoiţă Buclescu, i Pătru Gulimanii, i Matei Ciontea, diiaconulii Dima, să bratii ego GogoţiI, i Stanculii Bălănesculii şi altorl cetaşl al lorii moşteni otu RîmeştI, zicîndii părintele arhimandriţii că are mînăstirea parte de moşiie înu hotarylu Rîmeştilorii, cumpărată cu Rumîni de răposata Preda Vorniculii Brîncoveanulii, şi Măriia Sa răposatulu Costandinii-Vodă Brîncoveanulii aii daţii danie mînăstiril: stăpîniiâ mînăstirea totii a treia parte, darii într’alte multe hotărnicii, mal pă urmă, la hotărniciia de doi boerinaşl, trăgîndu moşifa, şi fiindii nepotrivită, adică la mijlocii mal lată şi la căpătîie mal îngustă, el aii făcuţii o masă, şi, urmîndii după hrisovulii alii Mării Sale Costan-dinii-Vodă Brîncoveanulii, ce-lii aii moşteni la mîna lorii, scriindii într’însulii fieştecare Cată cîte cîţl stînjinl are, care şi pă aceia încă o vîndusă el Mării Sale Costandinii-Vodă Brîncoveanulii, şi înii zilele Mării Sale răposatului Ştefanu-Vodă le-ail daţii voie de aii răscumpărat-o, le-aii dată stînjinl păcumu coprinde hrisovulu, şi mînăstirea au rămasă fără niclo parte de moşiie, însă au fostă greşală: că înă hrisoave nu scriie ca să să fiie făcută moşiia masă vre-odinioară. 2- lea. Popa Pătru şi cu numiţii lui cetaşl moşteanl dinu RîmeştI cerca să scoaţă părintele arhim. acelu zapisu alu Rumîniloru ce s’au fostă vîndutu cu părţile de moşiie la răposatulu Preda Vorniculu Brîncoveanulu şi, pă cîtu va scriie, să stăpînească sfînta mînăstire. 3- lea. Părintele arhim. zice că nici cum acelu zapisu la mînăstire nu să află. 4- lea. Arată unu hrisovu alu Mării Sale Costandinii-Vodă Şărbanu, cu lt. 7163 J1654-5], ce l-au fostă dată la mîna Vornicului Predel Brîncoveanulu, înu care să coprinde şi moşiia Rîmeştil, cu Rumîni (şi nu-I numeşte), şi cu munţi, partea loru să o stăpînească precumu au stăpînit-o mal nainte; unde şi acasta mărturţsaşte că, dîndu-să jafă casei www.dacoromanica.ro HOTĂRNICIA. MOŞIILOR HUREZULUI 331 Predeî Vornicului Brîncoveanulu!, multe scrisori au râpusu. 5-lea. Mal arată şi altă hrisovu, alu Mării Sale Costan-dinu-Vodă Brîncoveanulu,cu It. 7203 [1694-5], înă care scriie ca să fiie mînăstiril Hurezi moşiie la Rîmeştl, părţile Rumî-niloru ce s’aă fostu vîndutii Rumînl la moşulă Mării Sale, la Preda Vorniculu Brîncoveanulă, însă şi cu Rurpînl, nu-mindu-I pă cîţvaşl anume, şi încă zice şi cîţl să voră mal găsi dinu Rumînl fugiţi să stăpînească mînăstirea păcumă au stăpînită Măriia Sa şi neamulu Mării Sale. După acestea zîce părintele arhimandriţii că înu urma facerii hrisovului Mării Sale Costandinu-Vodă Brîncoveanulu, neştiindii mînăstirea pă cîţl Rumînl, cîtă parte de moşiie să stăpînească, iarii părintele Ioană, ce au foştii pă acea vreme egumenu, strîngîndii pă toţi megiiaşi dinii Rîmeştî, însuşi el, de a lorii bună voie, au făcuţii aşăzămîntă ca mînăstirea să stăpînească a treia parte, pă 21 capete de Rumînl şi el toţi să stăpînească doă părţi, pă cincîzăcl şi unulu capete de Rumînl, după care aşăzămăntii ş’au foştii daţii şi zapise unulu la mîna altuia. Ci zapisulii lorii ce l-au foştii daţii la mînăstire zice părintele arhimandritu că s’au răpuşii, iarii zapisulii soborului mînăstiril iaste la mîna lorii, şi pănă acumu, păcum însuşi el, măcarii că nu l-au. tăgăduită, ci au spusă că să află la unii moşteanu care n’aii veniţii acumu aici, după care zapisă arată părintele arhimandritu moşiie, fiindu întărită cu iscăliturile a 4 boiarl hotărnici, pă care! i-aă fostă luoată insuşi aceşti moşteni la lt. 7245 [1736-7] ca să le hotărească moşiia de către mînăstire, prină care întărire a copiei mărturisescă acel boiarl hotărnici că însuşi dumnealoră aă văzutu zapisulă mînăstiril la mîna moşteni-loră, de acestă aşazămîntă, întărită cu pecetea mînăstiril, cu lt. 7216 [1707-8], mărturisindă vederea zapisuluişi prină cartea de hotărniciie. Moşteni zică că, de vreme ce aşă-zămîntulu s’aă făcutu că mănăstirea să stăpînească pă 21 de capete de Rumînl şi moşteani pă 51 de capete, nu să vine mînăstiril să stăpînească a treia parte. La aceste toate că neamulă moşteniloră s’aă sporită mal multă decîtă nea-mulă Rumîniloră, nu trebuie altă dovadă mal bună decîtă www.dacoromanica.ro 332 HOTĂRNICIA MOŞIILOR HtJh^ZULUJ acestă aşăzămîntă, ce au fostu făcută părinţi numiţiloră moşteni cu egumenul Ioană, dîndă zapisă să stăpînească mînăstirea a treia parte. S’aii socotită şi cu socotelile suma stînjiniloru dinu cărţile de hotărniciie ce s’aă fostă făcută mal nainte şi, scoţîndu-să suma stîrijiniloră ce aă moşteni, după cumă arată hrisovtilă Mării Sale Costandină-Vodă Brînco-veanulă, să vede că rămîne mînăstiriî a treia parte, dară cu facerea moşiei masă, la hotărniciia acestoră doi boerl hotărnici după urmă, dintr’acea pricină să înneapă ■şi nu rămîne mînăstiriî a freia parte. Amă socotită ca, dină porunca Mării Sale lui Vodă, să să orînduiască dumnealui Manulă Velă Cămăraşă zâ Ocnă şi isprav[nică] Vîlcil, dreptă 6 boerl, i Dumitraşco Zătreanulă bivă 3 Logofătă, dreptă doi boerl, i Mihal Roşiianulă, i Nicolae Comisulă şi Iliie Zătreanul, înpreună şi cu Velă Port., să margă înă faţa locului şi, trăgîndu moşiia, să nu o facă masă, ci să o tragă şi pă la mijlocă şi pă la căpătîie, şi să dea mînăstiriî a treia parte şi la moşteni să rămîie doo părţi. Aşijderea şi carii dinu moşteni voră fi mal dată daniie mînăstiriî saă voră fi vîndută de la facerea aşăzămîntulul încoace, încă dintr’acele doă părţi ale moşteniloră, cine cîtă va fi datu daniie saă va fi vîndutu, să-i lipească iară înă a treia parte ce să va da mînăstiriî, şi, de să va ajunge a treia parte ce să va da mînăstiriî înu silişte, ca să nu mal fiie pricină la mijloc, să dea mînăstiriî de o parte de silişte pă de la vale, — că aşa aă priimită şi părintele arhimandrită şi însuşi moşteni. Aceste scriem. Leată 7254 [1746], Ghenară 24 d. Barbulă Văcăresculă Velu Bană ală CraioviL IX. IX. Adică noi, toţi megeiaşi moşteni dinu sătulă RîmeştI, care mal josă ne vomă numi, dat-amă acestă încredinţată şi adevărată, zapisulă nostru ca să fiie de bună credinţă la www.dacoromanica.ro HofARNiciA. Moşiilor hIjrl2ului 333 mîna, Sfinţii Sale părintelui arhim. Dionisiie, egumenu de la stînta mînăstire Hurezulă şi a totă soborulii sfintei tnînăstirl, precumu să să ştiie că, avîndă multă pricină şi judecată înă multe rîndurl pentru părţile de moşiie ce are sfînta mînăstire înu hotarulîî nostru Rîmeştil i Treapturilfe şi, ne-putăndu-ne aşăza pă înpărţirile şi judecăţile cele mal de nainte, acumu de iznoavă am mersă de am dată jalbă la Măriia Sa Vodă, şi luminatul ă Domn ne-aă rînduitu la dumnealoru veliţii boerl ca să ne judece. Şi, mergîndă şi o parte şi alta, arătîndu toate pricinile ce au fostă la mij-loculîi nostru, au cercetată şi au judecată dumnealoră veliţii boerl, dîndă carte de hotărîre ca să ţije sfănta mînăstire Hurezulă o parte de hotarulă nostru, Rîmeşti i Treap-tele, şi noi, toţi moşteni dină*Rîmeştî, doă părţi. Pentru care s’aă şi rînduită 12 boerl hotărnici, înpreună cu vt. Port. Cos-tandin Birechetă, cu luminată cartea Mării Sale lui Vodă, ca să viie înă faţa locului şi să aleagă acea a treia parte pă de o parte de hotară, să dea sfintei mînăstirl, puindu şi pietri de către noi, moşteni. Şi, viindă aici înă faţa locului, vrîndă dumnealoră boeril ca să urmiază luminatei porunci, să aleagă acea a treia parte, să o dea mînăstiril, iară noi toţi moşteni dină Rîmeşti ne-aijiu ridicată cu pricină păn[tru] hotărirea dumnealoră veliţiloră boerl, zicîndă cumă că nu i să cade să ia sfînta mînăstire a treia parte, ci am arătată că are mînăstirea doă părţi şi noi toţi moşteni cinci părţi, zicîndă că acele doă părţi ce să cade a stăpîni sfînta mînăstire, o are 21 de Rumînl, ce s’aă fostă vîndută, cu părţile loră de moşie, la Vorniculă Preda Brîn-coveanul, şi noi toţi moşteni avem parte pă 51 de mege-iaşl, carele să făcea a să înpărţi pă liude 75. Era pricină că, înpărţindu-să moşiia pă acel oameni, nu veniia sfintei mînăstirl parte păcum aă hotărîtă. dumnealoră veliţi boerl. Deci, fiindă pricină ca acasta păn[tru] părţile de moşie a trei Rumînl, nesuferindă noi moşteni ca să iâ mînăstirea, şi zicîndă că iară vomă să mal supărămu Domniia, am dată noi cu toţi moşteni rugăăune la Sfinţiia Sa părintele egumenulă Hurezanulă şi la toţi părinţi mînăstiril ca ■ sa www.dacoromanica.ro rioTÂhNiClA MoşiiLon iiunis/,uLul priimească înu hotarulu Rîmeştiloru şi înu hotarulu Treap-turile doî părţi şi să ţinemu noi, toţi moşteni, cinci părţi, şi părinţi, după cererea şi rugăCunea noastră, şi ca să nu mal umble cheltuindu şi trepădîndu, au priimitu ca să ţiie acele doă părţi şi să fiie păgubaşi de partea aceloru trei Rumînl, ce era ca să ia după judecata veliţiloru boerl. Şi iaru s’au mai datu ca să ţiie sfînta mînăstire părţile de moşiie ce are daniie dinu hotarulu Rîmeştiloru de la moşteni dinu RîmeştI, lipindu-să lîngă cele doî părţi, după cumu la cartea dumnealoru boiariloru hotărnici mâl pă largii va arăta. Şi, fiindcă aceşti 12 boerl, ce s’au adunaţii acumu, nu au fostu toţi cel numiţi înu cartea domnească, neputîndu veni, pănţtru | alte slujbe domneşti, darii cu toţii, amîndoă părţile, amu pohtitu şi am luoatu hotărnici pă aceşti boerl ce au iscăliţii cărţile de înpârţeală ca să fiie înu loculu aceloru ce n’aii pututu veni. larii care parte nu să va mal putea odihni pă acestu aşăzămîntii, şi să va mal scula cu gîlCavă, să fiie moşiia domnească şi să să pedepsească cu urgiie. Şi iaru cu toţi ne-amii învoiţii ca să nu între mî-năstirea înu siliştea moştenilorii şi înu pometurl, ci i-amu daţii pă di la vale, pă lîngă JJlmetu, ca să ţiie stînta mînăstire moşiia stearpă, adică capulu moşii, şi noi, moşteni, să ţinem pă di la dealii, săliştea cu pometulii. Şi mal multă pricină să nu fiie la mijloculii nostru. Pănţtru] care am întăritu acestu aşăzămîntu cu zapisulu acesta şi cu mulţi boerl de cinste, mărturii, precutnu şi Sfinţiia Sa egumenul, cu toţi părinţi, şi cu pecetea sfintei mînăstirl, aii datu acestii zapisu, asemene ca acesta, la mîi-nile noastre, â tuturoru moşteniloru. Pănftru] aceia întărimu şi noi, cu numele şi cu degetele înu locu de pecete, ca să să crează. Leatu 7254 [1746], Maţ 24. Şi am scrisu eu, Costandinu Tetoianulu, cu zisa loru. Eu Dragomiru Şatevel. Eu Andriiiî Zmeu Şomesculu. Eu Ionii Gogotă, eii Tănasiie Gogotă. www.dacoromanica.ro HotârnIcia Moşiilor HureZuluÎ 335 Eu Dumitru Buclesculu. Eu Negoiţă Buclesculu. Eu Mihăilă Dondesculu. Eu Pătru Gulimanu. Eu Negoiţă Păişesculu. Eu Matei NaneşI; eu Ionii Budesculu (?). Eu Matei Şeişesculu. Eu Crăeunii Bălănescu. Eu Popa Pătru otii RîmeştI. Eu Dumitru bratii Mihăilă Dondesculu, Eu Niculfa], eu Mihal Guliman. Eu Radulii Covrigesculii. Eu Vladulu Bălănesculii, eu Riza Bălănescu. Eu Neagoie NaneşI, eu Negoiţă sinii Vîrzobii. Eu. Ionu bratii Riza, eii Iliie Doldesculu. Eii Iliie Bulurpazulii, d’inpreună cu totii sătulii, de la mare pănă ia micii. Şi amii iscălită eu, Anghelu Logofătu, cu zisa lorii, X. Cartia de hotărniciie a 12 boerl. Manulu Velu Camaraşî, ispravnicului de sudu Vîlcea, drepţii 6 boerl, înpreună cu 6 boerl, carii, dinu luminată porunca Prea-Innă hatului nostru Domnii Io Costandinu Nicolae Voe-vodu şi dinu rînduiala dumnealpru veliţiloru boerl, am fostu luoaţl hotărnici de Sfinţiia Sa părintele chirii Dionisiie, arhimandritului şi egumenului sfintei mînăstirl Hurezi, şi de Popa Pătru, i Dragomiru Şataveî, i Negoiţă Buclesculu, i Pătru Gulimanu, i Matei Ciontea, i diiaconulu Dima, i Ionu bratii CogoţiI, i Stanfiulu Bălănesculii şi de toţi cetaşil lorii, moşteni dinu RîmeştI, ca să hotărîmu şi să alegem partea de moşie a sfintei mînăstirl dinu totu hotarulu Rî-meştiloru,!— deci, cîndu au fostu la zi şi la sorocii, ne-amu strînsă cu toţii aici, la moşiia RîmeştI, luîndu porunca Mării Sale lui Vodă, înpreună cu Cpstandinu Velu Port., şi, fiindu www.dacoromanica.ro &6 hotărnicia moşiilor JiunEzuqti toate părţile înprotivnice de faţă, amu cercetată toate pricinile cîte au fostă la mijlocă, cate, scoţîndă Sfinţiia Sa părintele arhimandritu egumenulă cartea de judecată şi de hotărîrea dumnealoră veliţiloră boerl, ce s’aă fostă făcutu la Bucureşti, cu toţi mai susă-numiţi moşteni dină Rînleşti, înă care carte, după cercetările şi pricinile ce aă foştu la mijlocă, care mai pre largă să arată într’acea carte de judecată scrisă de la Ghenaru 24, de la It. 7254 [1746}, ca să ţiie stînta mînăstire înă totă hotarulă Rîmeştiloru a treia parte şi noă ni să porunceşte ca să alegemă aceia a treia parte şi să o dămă pă dinu josu, să o alăturămă cu moşiia sfintei mînăstirl. Deci, vrîndiţ noi ca să urmămă după hotărîrea veliţiloră boerl, să dămă mîijăstiril o parte şi^ moşteniloru dinu Rî-meştl doă părţi, dară toţi moşteni dină RîmeştI s’au sculată, cu mare gîleavă, zicîndă că nu le este cu dreptate ca să ia mînăstirea o parte şi el doă, ci arăta cum că într’acestă hotară. Rîmeşti aă fostu 51 de megeiaşl şi 21 de Rumînl ce s’au fostă vîndută cu părţile loră de moşiie la răposatulă Vorniculă Predş. Brîncoveanulă, şi de Măriia Sa Costandină-Vodă Brîncoveanulă i-aă dată danie sfintei mînăstirl, zicîndă megeiaşi cuină că sîntă doo părţi mînăstiril şi loră cinci părţi, măcar ă că păn[tru] aăasta dumnealoră veliţi boerl aă arătată la cartea dumnealoră de judecată, unde zice că poate neamulă moşteniloră s’aă sporitu mal multă decîtă ală Rumîniloră, şi la toate aşăzămînturile cele de mal na-inte ce au fostu făcută bătrîni moşteni cu mînăstirea arată că are a treia parte mînăstirea moşiie înă Rîmeşti; dară, fiindu megiiaşi dină Rîmeşti oameni răi, şi nesupuindu-sa judecăţii dumnealoră veliţiloră boerl şi aşăzămîntulul bătrî-nilof ă loră, nu priimia, nici îngăduia ca să dămă/nînăstiril a treia parte, ci aă căzută el toţi cu mare rugăăune la Sfinţiia. Sa părintele arhimandrită chiră Dionisiie şi la totă soborulu sfintei mînăstirl ca. să priimească moşiie pă 21 de Rumînl şi loru să le rămîie pă 51 de megeiaşl, adică să ia mînăstirea doă părţi şi el toţi megeiaşi cinci părţi. Şi părintele egumenit socotit-au, cu totă săborulă mînăstiril, după www.dacoromanica.ro Hotărnicia Moşiilor hurezului 33^ rugăăunea şi cererea moşteniloră, fiindcă înii multe rîndurl au umblaţii înii judecăţi şi cu hotărnicii şi totii n’aii foştii odihnă între dînşil* şi, ca să nu mal umble de acumii în-nainte trepădîndii şi cheltuindii, s’aă învoită cu toţii de s’aă aşăzată, cu zapisă, cu mare legătură, ca să ţiie mî-năstirea doo părţi şi toţi moşteni cinci părţi; care zapise le-amu văzută şi noi, iscălite de părintele egumenu, cu pecetea mînăstiril şi cu totă soborulă, dată la mîna mege-iaşiloră dină Rîmeştî, şi ală loră cu toţii, iscălită şi dată la sfînta mînăstire, Iară aă mal avută pricină moşteni dină Rîmeştî cu părintele egumenu Hurezanulă pentru ună hotărelă ce să cheamă Treptele, care aă fostă totă dină hotarulă Rîmeşti, şi aă fostă dată suptă stăpînirea mînăstiri de Vorniculă Radulă Catalană (sic) otă Tîrgovişte, ce aă fostă hotarnică înă zilele răposatului Ştefană-Vodă Cantacuzino, pen[tru] taleri 40, ce aă fostă cheltuită răposatulă părintele Ionă arhi-mandrită egumenu Hurezanulă, pă hrisovulă domnescă, cîndu ş’au^ fostă vîndutu toţi moşteni dină Rîmeşti toată moşiia loră la mînăstire şi, răscumpărîndu-şl moşiia, iară pentru cheltuiala de acel bani aă fostă dată acelă hot’ărelă Treptele suptă stăpînirea mînăstiril, şi 1-aă ţinută mînăstirea, iară, cîndu aă fostă acumă, s’aă sculată toţi săteni moşteanl dinu Rîmeştf de aă zisă cum că, cu adevărată, 1-aă fostă dată pentru acei bani, dară încă de cîndă au trăită părintele Ioană egumenu, s’aă fostă tocmitu ca să cosească el nişte livezi ale mînăstiril dină XJlmetă pentru acel bani, şi aă cosită de aă plătitu bani, daru niclo dovadă la mîinile loră nu era. Păţntru] care pricină le-aă adusă părintele egumenu carte de blestem a Sfinţii Sale părintelui Mitropolitului ţări, chiră Neofită, şi el toţi aă priimită cumă că cu lucrulă aă plătită acel bani, şi, aşa, aă rămasă acelă ho-tară Treptele iară la înpărţeală. Deci noi ,am trasă totă hotarul Rîmeştiloră pă trei locuri, după obicei, şi s’aă găsită la capulă moşief dină josă, dină muchiia dealului, dînă hotarulă Bogdăneştiloră spre Apusă, pănă înă apa Luncavăţulul, unde să înpreună cu Treptele, Voi. XXI. 22 www.dacoromanica.ro llOTARNtCIA MOŞllLoh llUREZULUl 53& stînjinl 650 : şi la mijlocii, dinu muchiia dealului de spre Răsăriţii, dinii hotarulu Hurezului, pă dinu joşii de biserica Rîmeştilorii Ca mare, drepţii păste FeareştI, inii apa Lun-cavăţulul, de către apusii, stînjinl 1150; şi la capulu de către munte, pă supţii plai, dinii nîuchiia dealului, dinu hotarul ii Romaniloru pănă înu hotarulu Urşanilor, stînjinl 825. Trasu-s’aii şi lungulii aceşti! moşii, dinii drumulii celu mare, dinii hotarulu Ulmetuluî pănă supţii plai, înu curmătură, dinii joşii de casa lui Grigoriie, stînjinl 3.017. Scoţîndu de la trăsura de la mijlocu, dinii stînjinl 1.150, stînjinl 275, s’aii pusii la capulu de la vale stînjinl 225 şi la capulu de la dealii stînjinl 50. Rămîne acestii hotarii p'ste totu masă stînjinl 875. Trasu-s’aii şi moşiia Treaptele, şi s’aii găsitu la capulii moşii de spre apusii, de către hotarulu Bîrzo-tenilorii, dinii mesteacănulii celii mare pănă înu hotarulu Măldăreştiloru, înu scursura vălcealel, stînjinf 2io; la mijlocii, dinii apa Luncavăţulul pănă înii hotarulu Măldăreştiloru, stînjinl 400; şi la capulu moşii dinii joşii, dinii hotarulu Măldăreştiloru, dinii scursura vălcealel pănă înu dru-mulii celii mare, stînjinl 251. Iaste şi lungulii aceistul hotarii Treaptele, dinii apa Luncavăţulul, spre apusii, păna înii vâlcea, de către hotarul..., stînjinl 1.250. Scoţîndu dinii trăsura de la mijlocu dinii stînjinl. 400 stînjinl 113, şi pu-indii la capulii moşii dinii susii stînjinl 77, şi la capulii moşii dinii joşii stînjinl 36, rămîne şi acestii hotarii păste totii masă stînjinl 286 latulu. Care, socotindu-să după învoirea şi aşă^ămîntulu ce aii făcutu mînăstirea cu megeiaşi dinii RîmeştI, ca să ia mînăstirea doă părţi şi toţi megeiaşi dinii RîmeştI cinci părţi, dinii stînjinl 875, ce iaste latulu moşii Rîmeştilorii, face partea mînăstiril stînjinl 250, şi rămîne partea megeiaşilorii pănftru] cinci părţi stînjinl 625; face şi dinii TreapturI, dinii stînjinl 287, partea mînăstiril stînjinl 82, şi rămîne la toţi megeiaşil stînjinl 205. Deci, vrîndii noi ca să dămii înii fieştecare hotarii părţile lorii de moşiie şuviţă, ca să fiie latulu cu lungulii lorii, darii moşteni dinii RîmeştI n’au priimitii, zicţndu că, de va luoa mînăstirea acel stînjinl înii latu, întră înu siliştea lorii, de www.dacoromanica.ro HOIĂRNIgIa. MOŞIILOR itURfcjţULUÎ 339 coprinde casele loră şi ogrăzile cu pometurî, ci au pohtitu şi au dată rugăăune la zisulu mal susu egumenă ca să priimească acel stînjinl 205 dinu TreapturI, ce iaste partea moşteniloră, şi ce i să mat face partea mînăstiril, să ia dinu capulă hotarului RîmeştI păste totu hotarulă, adică dinu moşiia Ulmetu, ce iaste iară a mînăgtiriî, dinu drumulă celă mare la deal 11. Decî noi socotit-am că făcea partea mînăstiril, înă lungulă hotarului, pă doă părţi, stînjinl 862, şi moş-teaniloră stînjinl 2.155 pă cinci părţi, care noi am dată mînăstiril, precumu s’au zisu mal susu, dinu hotarul Ulmetulul, la dealu, stînjinl 584, şi iară amu mal dată stînjinl 1 p[o]lă, ce aă avutu daniie de la ună popă Danăulă, dină piiatra dină hotarulă Ulmetului de spre BogdăneştI, pă muchiia dealului înă susu, pă lîngă hotarulă Hurezului, de spre Răsărită, unde s’aă, înplinitu aceşti stînjinl 585 p[o]lă, Dat-amă şi pă vale, pă lîngă apa Lunoavăţuluî, iară dinu capulă hotarului Ulmetulul, dină drumulă celă mare înu susă, stînjinl 875; care aCastă moşiie iaste latulă el pă di la vale stînjinl 608 şi pă di la dealu, di unde s’aă pusă pietrile, stînjinl 875: mal făcea mînăstiril ca să i să dea dină stînjinl 762, ce s’aă datu numai stînjinl 584, încă stînjinl 278, daru dintr’aceştl stînjinl s’au datu partea moşteniloru dinu TreapturI stînjinl 205: mal rămîne ca să mai dea mînăstiril stînjinl 73. Soco-titu-s’aă şi lipsa moşii de pe dj la vale, care iaste latulă stînjinl 650, şi, ca să să înplinească stînjini mînăstiril, ce făcea înă lată pănă la stînjinl 775, lipsescu stînjinl 225. Mă-cară că aceşti stînjinl nu mergia cu lipsa loră pănă înă capulă moşiei, dară am lăsatu, pentru că moşiia Treapturile aă fostă mal lungă decîtă partea de moşiie dină RîmeştI, partea mînăstiril; iară pentru stînjinl 73 ce avea lipsă mî-năstirea dină toate părţile, vrîndă noi ca să-i dămă să i să înplinească partea ce i să cădea, şi, văzîndă megeiaşi dină RîmeştI cum că cu acel stînjini le apropie săliştea şi biserica, iară aă căzută cu mare rugăcune la Sfinţiia Sa părintele egumenulă ca să-T iarte, şi părintele egumenă, după ru-gaăunea loră, i-au lăsatu şi [nu] i-au păgubită, măsurîndu-să moşiia şi pă mijlocă, dină drumulă celă mare, dină Ulmetă, www.dacoromanica.ro HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZUL!)! 340 la dealu, pănă înă piiatra unde au fostă crucea Doaldel, s’aă găsită stînjinl 495, i cu stînjinî 205 dinu Treapte, partea moşteniloră, lipsescă stînjinl 162 ca să să plinească stînjinl 862 ce avea mînăstirea parte. Şi, vrîndă noi să dămă mînăstiril. şi aceşti stînjinl 162, şi, iară văzîndu moşteni că întră mînăstirea înu silişte şi cu mijlocul îi, au pusă pricină câ nu~voră mal da moşiie mînăstiril, că partea ce au dată mînăstiril iaste pămîntă mal bunii de hrană, iară partea lorii iaste mal cu pădure, şi iarii aii căzuţii cu xugăbune ca să lase părintele acel stînjinl, şi părintele, ca să nu mal fiie pricină la mijlocii, aii lăsată şi acel stînjinl de i-au păgubită. Deci noi, după păbuirea ce au făcuţii amîndoo părţile^ amii mersă de am pusu pietri înprejurulă moşii mînăstiril, adică semnele hotarului, anume încă să să ştiie: la capulu hotarului de la vale, de spre Ulmetj, înu vîrfulă dealului, unde iaste şi de către BogdăneştI, între drumuri, s’aă pusu piiatră; şi pă culmea dealului înu susu, unde s’au înplinită stînjinl 585 p[o jiu, acolo, înu muchiia dealului, s’au pusu piiatră de spre partea moşteniloru; şi de acolb la vale, spre apusă, la mijlocul ă dealului, s’au pusu piiatră, şi de acolo iară la vale s’au fâcută semn într’unu mării curată; de acolo înu şesă, înă părulă curată, de acolb pestre drum, unde au fostă Crucea Doaldel, s’au pusă piiatră; de acolo peste rîu Rîmeştilorj, la capulu Piscului, de la vale de drum, s’au pusă piiatră ; şi de acolo înu marginea apel Luncavăţulul, la aninulă curată ; şi de acolo la capulu cîmpuluî Feareş-tiloră, dinu susă, înu pietrile GrohotişI; de acolb înu muchiia Crivini, unde s’au pusă piiatră -r şi de acolb dreptu păste apa Luncavăţulul, păste muchiia dealului, înu nuculă celă mare, de spre Apusă, înă hotarulă Bîrzoteniloră, care este iară moşiia mînăstiril. Iară moşiia Trepturile, lipsindu moşteni dinu RîmeştI cu totulă dintr’însa, şi rămîindă iară suptă stăpînirea mînăstiril, nu i s’aă pusă pietri, fiindcă dină josă, unde să hotăreşte cu Măldăreşti, iaste înpietrită, şi dină susă, alăturea iară cu moşiia mînăstiri, Bîrzoteni. Iară păn[tru] munţi şi plaiurile ce sîntă ale hotarului RîmeştI, nu s’au înpărţită, ca să să puie seamne, ci aă ră- www.dacoromanica.ro HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI 341 masa si stapînească stînta mînăstire Hurezulu doi părţi şi toţi moşteni dinu RîmeştI cinci părţi. Păn[tru] aceia, după hotărîrea şi înpărţeala ce amu făcuţii şi după păCuirea amîndorora părţiloru, amu dată şi noi acastă carte a noastră, ca, de acumu înnainte, să-şi stăpî-nească fieştecare părţile ce li s’au venită şi s’au însemnată, ca mal multă pricină la mijlocu să nu fiie. Adasta scriem. Leatu 7254 [1746], Mal 25. Manulu Velă Cafnaraşă za Velă Ocnă şi is[pravnicu] Vîlcil. Barbulă Otetelişanu, Matei Milesculu. Iliie Zatreanulă. Tudoră Măldăreseulu. XI. Copil scoase după cărţile cele ce să află la moşnenii Romani. Barbulu Văcăresculă, Velă Bană alu Craiovel. Acestoră megiiaşl, anume: Dragomiră Grozesculu cu ce-taşii lui, Anghelă Grozesculă cu cetaşil lui, i Pătru Guli-manu cu cetaşil lui, Iane Furcesculu cu cetaşil lui, i Ionii Ştaroştesculă cu cetaşil lui, i Negoiţă Ştaroştesculă cu cetaşil lui, i Dima diiaconu Gugută cu cetaşil lui, i Tănasiie Gu-gută, i Anghelu Naneşulă cu data lui, i Tănasie Naneşulu cu cetaşil lui dină RîmeştI sudă Vîlcea; i rtiegiiaşiia dinu Romani, anume: Radulă Vasilesculă cu cetaşi lui, i Ivaşco Vasilesculă cu cetaşil lui, i Radulă Dăncesculă cu cetaşil lui, i Ionu otă tam, i Tănasie Boţoacă cu cetaşil lui, i Ionă Boţoacă otu tam, ca să aibă a ţinea şî a stăpîni mun.-tele Bolea, i Modeasa, cu Vîrfulu-luI-Romană, i Pietrile-Roşil, i Pisculă-Murgil, i Pisculu-Lungu, i Brăduleţulă, pănă înu Piiatra-Bărcaciulul, unde să înfundă golulu cu obîrşiia lui, pănă înă Vîrfulă-lui-Romană, i marginea de către Vai-deel, pă unde să înfunda golulu înu marginea Făgetului. Pănftru] că- aă avută întrebăcune de faţă înnaintea noastră păn[tru] aceşti munţi, care munţi au fostu al loru de baştină, de la moşi şi de la strămoşi, încă dinu zilele Vladuliţl- www.dacoromanica.ro 342 HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI Vodă şi moşl-strămoşi loră cel mal de demultu au fostu stăpînită totu cu pace, iară de la o vreme încoace, după ce s’aă învechită vremea şi s’au petrecută bătrîni loru, ră-pindu-şî cărţile ce voră fi avutu, aă începută a stăpîni totă cu gîlăavă, pănă înu vremea cîndă aă lu6ată Nemţii ţara du păste Oltă a Banatului Craioveî. Iară, cîndu aă fostă atunci, sculatu-s’aă Romani cu pîră şi cu gîlăavă asupra Rîmeştiloră, şi aă mersă de aă dată jalbă la Administraţie, la Craiova, şi Administraţia aă fostă orînduită pă Ionă Băleanulă Vfelă Port., înpreună şi cu 6 boerl, ca să meargă acolo înă faţa locului, să strîngă pă toţi moşneni, şi de la o parte şi de la alta, să-I judece şi să le hotărască munţii, iară mal susă-numitulă Ionă Velu Port. şi cu acel 6 boerl n’aă vrută să cerce judecata cu amăruntulă şi să le aleagă dreptatea fieşteşcăruia, ci numai ce aă pusu pe aă jurată 6 oameni de al Romaniloră şi, după jurămîntulă aceloră 6 oameni, aă luoatu toţi munţii de suptu stăpînirea Rîmeştiloră, după cumă să vede cartea loru ăa de hoiărniciie, scrisa de la anulă 7232 [1724], Iulie 10. Iară, după aceia, văzîndă Rîmeştil că le-aă înpresurată acel boerl toţi munţii, de i-au luoată şi i-aă datu Romaniloră, el nu s’au lăsatu, ci aă mersă iarăşi la Administraţie şi aă dată jalbă, zicîndă că nu li s’ară fi făcută dreptate la acea hotărniciie. Şi Administraţia aă trimisă de aă adusă pă Romani la Scaunulă Craioveî, de s’au întrebată de faţă cu Rîmeştil. Şi Administraţia, după multă judecată şi cercetare ce le-au făcutu, într’altă chipu n’au pututu isprăvi judecata, fără numai au dată Rîmeştiloru 12 oameni jurătorl ca să jure înă biserică, cu mîinile pă Sfînta Evangheliie, cumă că sîntu toţi munţii al loră şi Romani n’aă treabă. Şi, după izbrănirea judecăţii, aă mersă 12 oameni dintr’al Rîmeştiloru de au juratu, cu mîinile pă Sfînta Evangheliie, înă domneasca biserica ăa mare dinu Craiova, şi, după jurămîntulă ce aă făcutu, judecata Administraţii au hotărlru ca să stăpînească numai Rîmeştil toţi munţi, şi pă Romani i-aă scosă de totă dinu stăpînire, dîndu-le şi carte de judecată, precumă am văzut-o şi pol, întărită cu pecetea Administraţi şi cu iscăliturile- www.dacoromanica.ro HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI 343 boiariloru consiliiarî ce au fostu pă acea vreme, scrisă de la anulii 1727, Iulie 27. Deci, mai trecîndu nu multă vreme, dinu voia lui Dumnezeu, prea-puternica Inpărăţiie, cu puterea sa, au luoată ţara de .supţii stăpînirea Nemţilor ă şi o aii uniţii iarăşi cu Caii altă ţară, supţii stăpînirea Dom-niloră, precum ă aii foştii şi mai înnainte. Deci megeiaşi Ro-hîani, văzîndu că le-aii fostu şi lorii cu strînbulii la acea judecată [a] Administraţiei, fiindcă i-au lipsiţii de totă dinii stăpînirea munţilorii, ei aii fostu mersu la Divanulu dom-nescu de la Bucureşti de aii foştii daţii jalbă la Măriia Sa Costandinu Nicolae Voevodii. Şi Măriia Sa, după jalba lord, i-aii fostu orînduitu la Manulu bivii Cămăraşi za Ocne, fiindii pă acea vreme şi ispravnicu la sudii Vîlcea, ca să meargă înu faţa locuim, să le cerceteze judecata şi să le izbrănească prinu cartea lui de judecată. Apoi elu, după poruncă, mergîndu, altă cercetare mai multu n’au tăcută (neştiindu rîndulă judecăţiloru, fiindă omu streină, dinu altă ţară), ci numai, văzîndu judecăţile cele mai de înnainte că au urmată şi s’au curmată prinu jurămînturi, au dată şi elu leage ca să jure 14 oameni de ai Romaniloră; care aşa scriia elu înu cartea lui cum că au şi jurată şi aă luoată munţii de suptă stăpînirea Rîmeştiloru şi i-au datu Roma-niloru, şi i-aă stăpînită de atunci încoace cîtăva vreme, pînă ce milostivulu Dumnezeu şi prea-puterniculu nostru Inpărată au miluită cu Domniia Ţăril-RummeştI pă prea-înnălţatulă nostru Domnu Io Grigoriie Ghica Voevodu. Deci, fiindcă şi Măriia Sa dinu nistavă dumnezeescu şi dină gîn-dulu celă bună şi stăpînească milă a Mării Sale, cinstin-du-mă şi miluindu-mă pre mine cu boeriia Bănii cei Mari, inii-au dată poruncă ca să vid la Scaunulă Craiovei. Dară, fiindcă vremea într’acestaşi chipu cerea, şi poruncă de la stăpîni într’acestaşi chipă aveamu, ca să mergă întîl pă suptă munte, să îndreptezî şi să judecă spre acea parte de locu, amu mersă întîl la episcopiia de la Rîmnicu, şi de acolea, călătorindă înpreună cu Sfinţiia Sa părintele epis-copulă Rîmnicului, chiră Grigoriie, pă suptă munte, am sositu la conaculu de la Horezu. Deci, făcîndu Diyanu, www.dacoromanica.ro 344 1I0TARN1CIA MOŞIILOR HUREZULUI fundă de faţă. şi Sfinţiia Sa părintele episcopulă, au venită înnaintea noastră de ţaţă şi mal înă susu-nufniţi megeiaşl RîmeştI şi Romani, cu cărţi de judecată, ce au foştii avuţii mal de Innaiiite vreme, care cărţi cetindu-le cîte una, cîte una, pă rîndii, şi văzîndă că toate judecăţile cele de mal înnainte totu prinii jurămînturl s’aii foştii curmată şi cum că nici odinioară pace între dînşil şi izbrănire judecăţii prinu jurămînturl nu va putea luoa, ci numai doară punere de suflet, fiindcă înă multe rîndurl au fostu jurată, cîndă o parte, cîndă alta, şi, după jurămînturl, judecătorii ce aă fostă pă vremi, cîndă luoa munţii de suptă stăpînirea Rî-meştiloră de îl da Romaniloră, cîndă de suptă stăpînirea Romaniloru şi îl da Rîmeştiloră, şi păn[tru] una ca acasta pace întru dînşii nu era, ci cînd unii, -cînd alţii, să scula cu gîldavă, deci noi, vrîndă ca să curmăm u «dată şi adastă judecată, să rămîie pace între dînşil, să nu se mal gîlce-vească, de s’aă sărăcită de totu cu cheltuiala şi ş’aă pusă şi sufletele, am cerută la dînşil să-mi arate de aă niscarva cărţi vechi, de aceşti munţi. Şi dl alte cărţi n’aă avută, fără numai ni-aă arătată o carte veche a răposatului Vladulul Voe-vodu, de la anulu 6996 [1487], Sept. 5, care foarte pă scurtă scriie, şi altă n’amă pututu înţelege mal multă tără numai cumă că: aă fostă doi oameni de aă fostă stăpînindă acel munţi, dintru care amu cu'noscutu că pă semne aceia voră fi fostă moşi cel vechi al loră, dintru care unulă să tragă Rămeşti şi dintr’altulu Romani, şi, dintru adastă carte lu-îndu oareşcare lumină, le-amă zisă ca să să aşază intre dînşil şi să să tocmească, că de nu să voră aşeza, să voră luoa munţii pă seama domnească, şi Domniia, cui va vrea, aceluia îl va da, ca unu Domn puternică şi stăpînă a toată ţara, şi le-amă pusă sorocă o zi, ca să meargă să să sfătuiască şi cu ceialalţl cetaşl al loră. Şi, după porunca ce le-amă dată, s’au dusă toţi pă la casele loră, şi apoi s’aă strînsu cu toţi de s’aă sfătuită şi s’aă aşăzată între dînşil ca de acumă înnainte să stăpînească toţi munţii cîţl să coprindă mal în sUs pă dină doao : jumătate de munţi să-I stăpînească Rîmfeştil cu toţi cetaşi loră, şi jurpătate www.dacoromanica.ro HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI 345 Romani cu toţi cetaşi lorii, şi de acumii înnainte să fiie pace între dînşil. Şi ş’au făcuţii şi zapise de aşăzămîntă şi de învoială unii la mîna altora, care zapise le-aii adusu de s’aii citită în ii Divanii la Crai ova, înnaintea noastră, lîindii şi citaşi de faţă şi alţi mulţi boerl mărturii, şi s’aii ertatii şi s’aii înpăcată. Drepţii aceia, amii dată şi noi aăasta carte a noastră la mîiîa acestoră mal înă sus numiţi moşneni, Rîmeşti şi Romani, ca, după aşăzămîntulii şi buna tocmeală ce s’aă făcută între dînşil, să aibă a-şl stăpîni mal înu susu numiţi munţi după semnele ce să coprindă, pă dinu doă: jumătate Rîmeşti cu cetaşi lorii şi jumătate Romani cu cetaşi loru. larii, de vor ii vrea el ca să-şi deosăbească, să-şi aleagă 12 boiarî, 6 de la o parte şi 6 de la alta, ca să meargă în faţa locului, să-şî împarţă şi să-şi înpietrească uni de către alţii. Şi pricină între dînşil de acumii înnainte să nu mal fiie păn[tru] că aşa amu găsită cu cale şi cu dreptate. Aăasta scriem. 1752, Aprilă 29. Barbulă Văcăresculu Velu Banu. C., Băleanu bivă Velă Pah. C. Zubzibiană (!) bivă Velă Port., şi celelalte iscălituri care urmează. Io Alexandru Ioană Ipsilante Voevodă i gospodară zemli vlahiscoi. Fiindă că amîndoă părţile s’aă odihnită şi s’au mulţumită pă aăastă hotărîre ă dumnealoru veliţiloru boerl spre a stăpîni pă. dinu doo, întărimă dară Domniia Mea, aşa să le fiie stăpînirea. Aşişderea poruncimă ca, de voru vrea a să şi deosăbi cu partea uni de către alţii, să meargă unulă dinu dumnealoru ispravnici judeţului ca să-I înparţă cu dreptate după aeastă hotărîre. Iaru ceialaltă anaforâ s’aă oprită la Lo-gofeţiia Divanului. ( l. r. ) 1780, Maiă 28. www.dacoromanica.ro 346 H0TAFNIC1A MOŞIILOR HUREZULUI XII. Prea-Innălţate Doamne. Dinu luminată porunca (Marii Sale; şlers) Innălţimh Tale vatavulu de Păhărniciie au adusu Ia judecată înnaintea noastră pe moşneni de Ia Rîmeştî, sudu Vîlcea, cu jalba ce au jăluitu InnMţimiî Tale păn[tru] Radu Romanulu i Ivaşco i Dumitru de Ia satillu Romani, sudu Vîlcea, zicîndu că el, avindu patru munţi de moştenire de Ia strămoşi, cu hrisovulu răposatului Matei Voevodu Basarabii otu It. 7156 [1648], şi dinii răz-miriţa Nemţilorii zicu că acelii hrisovii, înpreună cu alte cărţi li s’aii răpusu, şi, neavîndii scrisori nici o parte, nici alta, cu multă gîldavă şi cu judecăţi le-aii foştii stăpînirea. Iaru, în zilele răposatului Mării Sale Grigoriie-Vodă Ghica cel bătrînii, cîndu era răposatulii Barbulu Văcăresculu Vela Banii alu Craiovi, iarăşi s’au judecatu Ia dumnealui, şi zicu că, cercetîndii la pricina împreună cu răposatulii părintele proinii Mitropolitu Grigoriie, jiindii episcopii Rîmnicului, după cercetarea ce le-aii făcutu, le-aii hotărîtu ca să stă-pînească acel munţi pă dinu doo, dîndii şi zapise de învoială unii Ia mîna altora într’acestaşi chipii, şi aii stăpînitu după învoială ani 28, pănă înu anulii trecuţii. Iar, înu anu treeutu zic că, luîndu numiţii Romani boeri hotărnici, aceşti hotărnici pă ei zicu că nu i-aii chemaţii, nici le-aii cercetat cartea Banului Văcăresculu şi alte scrisori ce aii, şi, pă furiş, aii datu carte de hotărniciie la mîna Romaniloru, sco-ţindu-i pă ei de totii dinii stăpînire, şi nu e dreptate. Şi ne arătară mai întîi unu hrisovii alu răposatului Mării Sale Matei Basarabii Voevodu, cu It. 7156 [ 1648], Aprilu 25, ce-Iu dă la mîna neamului acestoru megiiaşi dinii Rîmeştî, ca să le fîie loru moşiie Ia Rîmeştî, cu alte părţi de moşiie, cumu şi dinii munţi, ale multoru oameni ce le-au vîndutu, după cumu mai pă largii să coprindu pă anume într’acelii hrisovii. Faţă fiindii şi toţi moşneni Romani înnaintea noastră amii întrebaţii cu ce temei aii scosii pă aceşti Rîmeştî şi nu le-aii daţii şi loru parte într’acei munţi ? Şi ne arătă cartea de hotărniciie a Şătraruhu loniţă Otetelişanu i a www.dacoromanica.ro IIOTANNICIA MOŞIILOn IlUIUiZULUÎ 347 Predi Bujoreanu bivu V^lu Vist., i Cluceru Vladuţi Teto-ianulă, i Uie Olănesculă şi alţii, scrisă cu lt. 1779, Mai 28, de este acumă, la Maiă înu 28, unu anu, întru care arată că, după unu hrisovă alu răposatului Mării Sale Vladului Voevodu celu dă la mîna lui Romană i la mîna Vladului, dinu care Romană zică că să tragă Romanii, iară dinu Vladu zică că să tragă aceşti jăluitorl Rîmeşti, şi le-aă fostă stăpînirea totă pă dină doo, Rîmeştii cu Romani, pănă înă zilele răposatului întru fericire Matei^Vodă Basarabă, iară atunci, încăpîndu numitu Vladă, dină care zică Romani că să tragă Rîmeştii, datoră bani de dajdiie, l-ară fi plătită de toţi bani Utmejă Capă-Grasă, i cu Vasile, i cu Nea-goie şi cu toţi cetaşi lui, dinu care zicu că să tragă Romani, şi păn[tru] acei bani le dă MăriiaSa răposatulă Ma-tei-Vodă a stăpîni acelu Utmejă, i Vasile, i Neagoie, cu neamulă loră, toată partea Vladului (dinu care să tragu ei), şi dinu partea acelui Vladului numai a nooă parte o dă popi lui Stanu, i fii-său, Sandulă diiaconu, dină care arată că să tragă Rîmeştii; care acestă hrisovă ală răposatului Matei Voevodă să văzu şi de noi, scrisu cu lt. 7153 [1645], Apr. 10, mai nainte cu trei ani de hrisovulu ce-lă aă şi -Rîmeştii, iarăşi ală răposatului Mat.el-Vodă. Şi arată numiţi hotărnici că, cercetîndă şi de starea ho-tareloră i curgerea apeloră, au văzută că hotaru Rîmeşti-Ioră, începîndu-să dină apa Luncavăţului, de unde să face tîrgu, să înjugă cu hotaruluVaideeî ală sfintei mînăstin Bistriţa, şi merge pă slemne înă susu, pănă înă vîrfulă Romanului, înă hotaru celu bătrînă, la obîrşia rîului Rîmeştiloru, iaru pă dinu josă să înjugă cu hotar[ulă] sfintei mănăstiri Hu-rşză, şi apucă dealulă înu susu, pînă înu Pisculă-lui-Blpure; şi, de acolo înnainte, totă slemne pă drumă, înjugîndu-se cu hotaru Romaniloră. de iase totu în vîrfulu muntelui Romanulu. Intr’aceste semne arată hotărnici că să coprinde toată moşiia, cu plaiurile şi cu munţii Rînleştiloră, şi, după hrisoavele ce zicu că au văzută la mîna Romaniloră i a sfintei mînăştiri Horezulu, şi alte scrisori, hotărăscu ca să stăpânească ei cu stînta mînăstire Horezulă aceşti munţi, www.dacoromanica.ro 348 HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI cu bună pace de către RîmeştI. Care aCastă hotărniciie, ne-fâcîndu i Rîmeşti în optu luni apelaţiie, s’au întăritu şi cu luminată pecetea Innălţimil Tale, ca să stăpînească Romani cu pace, înu potriva tuturoru acestoru hrisoave şi alte scrisori ce ne arătară şi Romani şi Rîmeştil. Ne mal arătară Rîmeşti! o carte de judecată a răposatului Banului Bar-bulu Văcăresculîî, fiindu scrisă cu lt. 1752, Apr. 29, întru care arată pă largii toată curgerea aceştil judecăţi, şi arată că, după vremi, cîndii Rîmeştil jura şi luoa toţi munţii şi-I stăpînea pînă la o vreme, cîndii Romani jura Şi luoa toţi munţi şi iarăşi îl stăpînea pănă la vreme, şi, fiindu multă pricină de gîleava între dînşil, şi într’altu chipii nepu-tîndu-să curma acastă judecată, arată răposatulu că după numi tulii mal susu hrisovii alu răposatului Vladulul Voevodu, au conoscutu că acel doi moşi au foştii stăpînitorl acestorii munţi, dinu care -unulii să tragii Romani, iarii dintr’altulii sa tragii Rîmeştil, după cumu arată dumnealui, că pă în doo le-a foştii şi stăpînirea pînă la o vreme, iaru, după ce s’aii învechiţii vremia şi s’au petrecut bătrîni lorii, răpuindu-şl cărţile ce va fi avuţii, au începutu a stăpîni totu cu gîl-ceavă, şi arată că, alţii neputîndu dumnealui înţelege mal mulţii, fără numai cumii că aii foştii doi oameni de aii foştii stăpînindu acel munţi, le-au zisu, atîtu Romaniloru, cîtu şi Rîmeştiloru, ca să să aşeze şi să să tocmească între dînşil, puindu-le sorocii de o zi. Şi arată că apoi s’aii sfătuitu şi s’au aşăzatu cu toţii ca să Stăpînească aceşti munţi, ce să numescu mal josu, pă dinii doo: Rîmeşti jumătate, şi Romani jumătate, adică muntele Bolea i Modeasa, cu Vîrfulii-luI-Romanii i Pietrile-RoşiI, i Pisculu-Murgu, i Pisculii-Lungu i Brăduleţu, pănă în Piiatra-BărcaCuluî, unde să înfunda go-lulii cu obîrşiia lui pînă în Vîrfulu-luI-Romanii, i marginea de către VaideeI, pă unde să înfundă golulu înu marginea Făgetului. Şi să fiie pace între dînşi, stăpînindu aceşti munţi pă dinii doo, după cum arată că ş’a făcuţii şi zapise de aşăzămîntu şi de învoială uni la mîna altora. Care zapise de învoială şl de împăcăcune cerîndu-le noi, văzurăm unulii cu lt. 1752, Apr. 29, datu de Romani la mîna Rîmeştiloru, www.dacoromanica.ro HoîXrnicia MoşIilor hurezului â49 şi altulă, iarăşi cu acelaşi lt. şi lună, datu de RîmeştI la mina Romaniloră; în care zapise să coprinde că, avîndu el multe judecăţi, şi în multe rîndurl au juraţii, cîndii o parte, cîndii alta, ca să lipsască toate pricinile şi, înii scurţii, ca să nu mal fiie gîlcavă, să leagă prinii zapisele lorii ca să stăpî-nească aceşti mal susii numiţi munţi pă dinii doo, adică Rîmeşti jumătate şi Romani jumătate; înii care zapise să văzură iscăliţi mărturii răposatulii Paharnicii Costandinii Obe-deanulii şi răposatulii Stolnicii Costandinii Strîmbeannlă, şi nu fură tăgăduite aceste zapise, nici de o parte, nici de alta, Deci, de vreme că el între dînşil s’aii aşăzatii şi s’aii învoiţii şi s’air legaţii ca să le fiie stăpînirea pe din dooă, dp vîreme că într’alţii chipu nicîo judecată nu le-aii pututii hotărî, după cumii şi răposatulii Banu Văcăresculii arată, nu poate găsi judecata la ce să puie temei, ca să poată ane-risi aceste zapise, care, dup& pravill şi după vechiul obicei alii pămîntulul, toate judecăţile şi hotărîrile rămînii a fi fără de niclunii temei unde este învoială şi înpăcare prin zapise, şi stăpînire, de atunci pjnă acumii, de ani 28. Bine şi după dreptate aii făcutu răposatulii Banii Văcăresculii ur-măndii zapiseloru lorii de învoială, şi rea şi făr’ de cale este făcută numita carte de hotărniciie a Otetelişanulul, neur-mîndii zapiseloru lorii de învoială şi stăpînire de ani 28, de la facerea zapiseloru şi pănă înii anul trecută, cîndii le-au făcuţii hotărniciia. Inii care hotărniciie să văzu că nu urmează acel hotărnicii, nici după hrisovulii răposatului Vla-dulul Voevodu, unde dă Ia Rîmeşti şi la Romani să stăpî-nească acel munţi pă doi moşi, dinii care se fragii Rîmeşti şi Romani, nici nu urmează după hrisoavele răposatului Matei Voevodu, care dă Şi Rîmeştilorii şi Romaniloru fieş-tecăruia după cum aii cumpăr'atu unii de la alţii şi aii avuţii de moştenire şi stăpînire într’aceştl' munţi, nici nu urmează cărţi răposatului Banului Văcăresculul, care i-aii judecată, şi s’aă învoită prină zapise uni la mîna altora ca să stăpînească Rîmeşti jumătate şi Romani jumătate, după cumu să coprinde într’acea carte de judecată, şi aă şi stăpînită de atunci pînă acumă, de sîntu ani 28. Ci, aăastă hotărnicie fiindă fă- www.dacoromanica.ro llOlMlNlClX MO.şllLOIt IlutOîZIJtUÎ âbO cută cu ^reşală şi făr’ de niciună temei de dreptate, să fiie luminată porunca Innălţimii Tale sa să ia de la mina Romanilor şi să să oprească la canţileriia Divanului innălţimii Tale, cum şi anaforaoa pepertamentulyi să să oprească, fundă cu temei numai cartea Banului Văcăresculă şi za-pisele loră de învoiala. După care aăasta ne mai avîndu nici Romani altu ce să mai răspunză, şi cunoscîndă singuri el dreptatea Rîmeştilor, fiind zapisele de învoială netăgăduite, nici de 6 parte, nici de alta, amîndooă părţile ziseră înna-intea noastră ca să rămîie josu acea hotărniciie a Oteteli-şanulul şi să mulţumescu cu toţi ca să le fiie stăpînirea pă din dooă, după zapisele de învoială, şi după cartea Banului Văcăresculu. Drept aceia şi noi am primită cererea loru, şi de la judecată s’aă găsitu cu cale să le fiie stăpînirea pe dinu dooă, adică Romani cu toţi cetaşi loru să stăpînească dinu mal susă numiţi munţi jumătate, şi Rîmeşti cu toţi cetaşi loru iarăşi jumătate, şi aşa să le fiie stăpînirea, atîtă loru, cîfu şî celoră ce să voru trage dintr’înşiî, după vremi, că aşa ş’au cunoscută a fii cu cale şi cu dreptate. Şi, de voră vrea ca să li să împarţă aceşti munţi pă dină dooă, să fiie luminata porunca Innălţimii Tale, ca să li să orînduiască unu dinu ispravnici judeţului, să le hotărască aceşti munţi de iz-noavă de către alţi vecini înprejuraşî, după semnele ce să coprindă înă cartea răposatului Banului Văeăresculu, puin-du-le~şi pietre ca să ştie pă unde şi cîtă să stăpînească Rîmeşti cu cetaşi loră, cum şi pă unde şi cîtă să stăpînească Romani cu cetaşi loră, afară dintr'unu munte ce să numeşte Frînculu,care este ală sfintei mînăstirl Bistriţi, după cumă să coprinde înă deosabită carte de judecată, iaru a răposatului Banului Văcăresculu; care păn[tru] acestă munte întrebîndu-I noi pă a-mindooă cetele, ziseră cu toţi că eî n’au treabă cu acestă munte, nici de cumă, ci să-lu stăpînească sfînta mînăstire cu bună pace, după cum să coprinde înfr’acea carte a răposatului Banului Văcăresculu. Ci noi de cercetarea ce amu făcutu foarte cu amăruntulă citindă la toate Jirisoavele şi cărţile de la amîndoo părţile, întracestaşî chipu ni să păru www.dacoromanica.ro tlOTARNICIÂ, MOŞIILOR HURhZULUÎ 354 că este cu dreptate, iaru hotărîrea fa desăvîrşită rămîne a să face de Innălţimea Ta. Urmează iscăliturile boeriloru. XIII. înu trecuta lună lui Mal totu a acestui următorii anu, lt. 1780, eşindu înnaintea noastră la judecată Rîmeştil cu Romani păn[tru] aceşti munţi ce să numescă la anaforaoăa noastră ce să vede înnapol, între care este şi muntele Marginea, de către VaideeI, şi, văzîndu noi că într’acele dooă cete de moşneni este pricină păn[tru] munţii aceştiia între dînşil, numai amu făcutu judecată şi s’aii învoită ca să-I stăpînpască pă dinu dooă; care învoială a lorii s’au întărită după anaforaoa noastră şi de către Măriia Sa Prea-înnălţatulă nostru Domn Io Alecsandru Ioană Ipsilantă yoevodu ; dară, fiindcă atunci la judecata noastră n’aă fostă de faţă Costandinu, i Radulă, şi Pîrvulă, moşneni UrşanI, care aceia aă iostu avută muntele Marginea, cumpărată înpreună cu moşiia UrşanI de la boeril FolcoenI, şi numiţii RîmeştI i Romani îl stăpînea înu silă şi făr* de dreptate acelu munte Marginea Urşaniloru otă VaideeI, iară acumă, viindu şi numiţi moşneni UrşanI, şi eşindă înnaintia Mării Sale lui Vodă la Divană, cu toţi moşneni RîmeştI, unde amă fostu şi noi cu toţi de faţă, şi, făcîndă Măriia Sa cercetare cu amăruntulă, căutîndu, atîtă cărţile Rîmeştiloră, cîtă şi zapisulă de cumpărătoare alu Urşaniloru, i zapisulă vechi şi hrisovulă domnescu ce au avută, şi cunoscîndă Măriia Sa că acestă munte dină ce-pută aă fostă şi este ală Urşaniloru şi răă l-au stăpînită Rămeştiî i Romanii, aă hotărîtă Măriia Sa ca să stăpînească numiţi moşneni UrşanI de acumă înnainte cu pace, fiindu dreptulă loră, iară Rîmeştil i Romani să-şi ţiie munţi ceilalţi, afară dintr’aăasta, după învoiala loră, pă dină dooă. Deci, ca nu, după vremi, cu pricina aăasta (căci este numită şi muntele Marginea într’adastă anaforâ), să să scoale Rîmeştil saă Romani a mal cere acelu munte, arătămă hotărîrea ce aă făcută Măriia Sa, cu Divanulă, după care ho- www.dacoromanica.ro HOTĂRNICIA MOŞIILOR Hl REZtlLuf 3oâ tărîre au şi poruncită Măriia Sa de s’au scosu numele acelui munte dintr’acastă anaforâ, ce să vede înnapol, cu chinavaru. 1780, i\.vgustă 7. XLV. Copie după cartea de alegere a munţilor ce să află suptă stăpînirea moşnenilor rîmeştl din judeţul Vîlcea. Moşneni satului Rîmeştl vrîndă a-şă lămuri părţile loră de munţi ce alcătuescă înă hotarulă Rîmeştilor şi a se lămuri de spre vecini rezaşl prină lucrare de hotărnicie, aă dat jalbă către cinstita judecătorie a judeţului Vîlcea, prin care aă cerută orînduirea mea pentru acest sfîrşit şi, după dezlegarea urmată cu adresulu cinstitei PrezedenţiI a pomenitei judecătorii de supt No. 4746, anul 1844, Iulie 15, am şi pusă în faptă această hotărnicie înă anul curgători, luna Iunie, vestind însă mal întîl pă toţi vecini rezaşl prină ţităţil, potrivitu formelor legiuite. Apoi am ridicat plan de situ[a]ţiia acestor munţi, înă care, spre mal bună desluşire, am însemnată părţile dină munţi ce să află suptu stăpînirea Rîmeştilor cu văpsea galbină, iar cele ale moşnenilor Romani cu văpsea roşie, rămînd partea sfintei mînăstiri Hu-rezu, ce are şi ea într’aceştl munţi, fără văpseală. Spre descoperirea fiinţei adevăriîlul şi lămurirea dreptului fieşcăruia, am luat în băgare de seamă următoarele sineturi însă: 7235 [1727], Iulie 10. Carte de hotărnicie- a lu[i] Ion Bă-leanu, de înpreună cu alţi 6 boerl [I]. 1727, Iunie 27. Cartea Administraţii nemţeşti, înfăţişată mie de Rîmeştl :• arată că munţi Bolea, Ludeasa, Pietrile-Roşil, Mieru, Piscul-Lung pănă înă Vîrfulă-Bîrcaăulul, după jurămîntulă săvîrşită de 12 oameni din Rîmeştl, să se stă-pînească de Rîmeştl, d’inpreună cu Romani, afară de ceea ce să va fi vîndut sf. mînăstiri Horezulul [II]. 7236 [1728], Iulie 17. Copie de hotărnicie a 6 boerl, înfăţişată mie de Rîmeştl, care, după spusa Ipr, s’au scosă din condica sfintei mînăstiri Hurezului [III]. www.dacoromanica.ro fiofĂhNlCIA MOŞltLOR HURBZULlfi 353 7245 [1737], Fevruarie 22. Carte de hotărnicie a 4 boerl, înfăţişată de Rîmeştî, prinu care se arată că, după vechea învoeală, să cuvine partea sfintei mînăstirl Hurezu pe 21 capete de Rumînî, şi mojneni Rîmeştî să ţie pe 51 capete, etc. 7254 [1746], Mal 28. Carte de hotărnicie a Cămăraşuluî Mânu şi alţi 4 boerî, înfăţişată de stînta mînăstire Hurezu. Coprinde că, după înscrisul de învoire cu moşneni Rîmeştî dinu acel an, să ţie sfinta mînăstire doă părţi şi moşneni cinci părţi din munţi, plaiurile şi celelalte părţi de moşie. 1768, Mal 18. Pitaciî protopopului Ion în josu porunci ca să jure 12 oameni din Rîmeştî şi Romani pentfru] muntele Brăduleţu, prinu care scrie că s’aîi săvîrşit jurămîntulu cînd, pe acea vreme, să judeca pomeniţi moşneni cu Măldăreşti pentfru] acest munte (acest sinetu s’aîi înfăţişat mie de moşneni Lotreni). 1779, Iunie 4. Carte de judecată a Lotrenilor şi altă carte, dinu anulu 7233 [1725], Mai 4, înfăţişată de LotreW: dovedeşte că muntele Groapa-Mălaiulul, Mălăiţa şi muntele dinu prejur sînt ăle Lotrenilor, iar nu ale Rîmeştilor. 1780, Mal 25. Anaforaoa veliţilor boeri, întărită de Domn totu în acel an, Mal 28, înfăţişată de RămeştI, prin care să hotărăşte ca muntele Bolea şi Ludeasa (în anaforâ să zice Modejisa), cu Vîrfu-lu’l-Romanu, i Pietrile-RoşiI, i Piscul-Lung, i Piscul-Murg, ,i Brăduleţu, pănă înu Pieatra-Bărca-ăulul, unde să înjugă golu cu obîrşiia lui, pănă înu Vîrfuliî-luî-Romanu, i marginea de către VaideeI1, să să stăpînească înu doaă, adecă jumătate de Rîmeştî şi jumătate de Romani, întocmai după învoeala dinu anul 1752, Apr. 29, afar’ din-tr’un munte ce să numeşte Frîncu, care este alu sfintei mînăstirl Bistriţa, după cum să coprinde înu deosebită carte de judecată, a răposatului Banu Văcărescu, totu dinu anul 1759, Apr. 29. 1791, Iulie 25. Foae de înpărţală, şi totu din acelu anu, 1 Se adauge ca pentru aceasta a fost proces cu Urşaniî. Val. XXI. 23 www.dacoromanica.ro ilOTĂHNlclA MOŞtlLOK riURE^ULUl 354 Julie 26, carte de hotărnicie a Clucerului Vlăduţu Tetoeanu, înfăţişată de RîmeştI1. 1816, Dechemvr. 15. înscris de învoire al moşnenilor Ur-şanf, dat la mîna Rîmeştilor, în coprindere că, după multele judecăţi pent[ru] muntele Marginea, de spre VaideeI, s’au înpăcat amîndoaă părţile ca să stăpînească moşneni RîmeştI acelu munte înu pace de către el; care înscris este adeverit de cinstitul Divanu al Craiovi, tot înu acelu leatu şi lună, şi mi s’a înfăţişat tot de mojneni RîmeştI. Afar’ de aceste sineturi, mi s’au mal arătat încă altele, şi hrisoave domneşti, atît dinu partea Rîmeştilor, cîtu şi dinu partea Romanilor, care s’au prigonit multă vreme pent[ru] aceşti munţi, jurînd cînd uni, cînd alţi, şi luîndu-le înu stă-pînire; dar, fiind înpotrivitoare unele altora şi desputernicite prin alte dări de hotărîrl, am socotit de prisos a mal însemna coprinderea lor, puind ţemel numai la cele mal sus arătate. Dinu care luînd eu în băgare de seamă cel dinu anul 7232 [17^4], am văzut că toată «urna stînjinilor sfintei mînăstîrl Horezu dintr’aceştl munţi s’au lămurit atunci înu lat pe culmea de spre LotrenI înu stînjinl 1.780, afar’ dinu munţi ce-I mal are stînta mînăstire în dreptul moşii el de vatră şi care nu s’au însemnat pe plan; dar la ocolu sem-neloru să închipueşte lungulu acestor stînjinl încă pe o altă culme, pănă în Vîrfu-luî-Roman. Cu care chip s’^r însuşi mal toată partea dinu munţi ce să stăpînesc de mojneni RîmeştI, în vreme ce mal totdauna nuţnal culmea ţnunţilor să socoteşte latu, şi din culme, de unde să slobod apele spre rid, să socoteşte lungu lor. Pe plai să vede că apa dinu culmea de spre LotrenI să scurge spre rîul cel mare, care culme să începe din muntele Bărcaău şi merge pănă înu Vîrful-Mălăi, iar, din Mălaia pănă în Vîrful-luî-Roman fiind o altă culme, să socbteşte o deosebită lăţime a munţilor, care atunci nu să Vede măsurată, ci însemnată drept lungu celillalte culmi. Apoi şi dinu sinetulu de la anul 7236 [17281 1 Urmează hotarul. www.dacoromanica.ro HoTXhNtctA MoŞtiLoh itunEiULUf să face o dovadă că s’au făcut măsurătoare şi pe culme din marginea muntelui Bolea pănă mu Mălaia, desfiinţin-du-să prin acest sinet hotărniciea Băleanuluî şi lămurindu-partea sfintei mînăstirl Horezu inii stînjinl 1.843, dinu vîrful Bărcaăului, pă vîrf, spre Mălaia, pănă în hotarul Bistriţii, supt Vîrfulu-Mălăi; de acolo apoi să meargă drept în vale, pă Pîrîu-Sec, precum se urmează stăpînirea sfintei mînăstirl. Iar muntele Brăduletu, înu temeiul sinetului din anul 1768, să stăpîneşte de mojneni Rîmeşti cu Romani. Către aceasta stînta mînăstire Horezu nici că a avut, nici că are stăpînire pe culmea ce să numeşte Pietrile-RoşiI, adică din Vîrful-Mălăi pănă înu Vîrful-luI-Romanu, şi, precum chiar din hotărniciea Rîmeştilor din anul 1791 şe dovedi, s’au înpărţit această culme cu piscurile el în curele, pe moşi, între m'ojneni RîmeştI, care o stăpînesc, avînd şi stînă înu Piscul-Murgu şi înpărţind venitul cu analoghie, di atunci încoace, fără prigonire de spre sfînta mînăstire Horezu, pănă în ani trecuţi, cînd, de vre-o doi ani, au început sf. mînăstire a-I supăra şi a cerca pretenţie pentru acea culme, supt cuvînt că, după cartea de hotărnicie a Băleanuluî, ar fi a el, fără a putea însă aduce vre o catigorie înpotriva hotărnicii dinu anul 1791, care, nefiind devimată ('ic) de niclo stanţie publică în curs de 54 de ani şi, întemeeată cu stăpînire, au dobîndit pravilnică tărie. Şi, măcar că ar fi fost îndestul numai acest sinet spre lămurirea dreptului ce să cuvine mojnenilor RîmeştI, dar, ca să nu rămîe bănueală, am vorbit de sineturi ce mal sus s’au arătat, fiindcă în cel dinu anul 7245 [1737] Să desluşeşte o altă analoghie de înpărţală Rîmeştilor cu sf. mînăstire Horezu, precum şi din acela de la anul 7254 [1746] iarăşi să face altă desluşire; că, după învoeala ce s’au făcuţii atunci, are să stăpînească sf. mînăstire Hurezu doaă păjrţl, iar mojneni RîmeştI cinci părţi. Care acest sinet, înfăţişat chiar de sf. mînăstire, desfiinţează de sineşl hotărniciea Băleanuluî, fiindcă dovedeşte că, ne-rămîind mulţumire pe di[n]sa, s’au făcut înu urma lui altă învoire. Căutînd eu apoi coprinderea anaforalil dinu anul 1780, unde să desluşaşte că munţi coprinşî anume într’însa www.dacoromanica.ro 368 HOTĂRNICIA MOŞIILOR llUREZULUÎ au fost ale (sic} Rîmeştilor şi ale Romanilor, şi, văzînd stăpî-nirea ce are sf. mînăstire Horezu din pomeniţi munţi, am întrebat pe mojnenl: de la cine anume îl are sf. mînăstire ? Şi mi s’au arătat că dinu partea Romanilor s’au dat sf. mî-năstirl muntele BărcacSu cu piscu luî^ iar din partea moj-nenilor RîmeştI s’ar fi dat muntele Piscu-Lung i culmea de spre LotrenI, cu piscurile ce easă dinu acea culme, afară de Piscu-Brăduleţuluî. Dar, fiindcă pentru aceasta nu am văzut vre-un sinet prin care s’ar fi putut dovedi cît au dat Romani şi cît au dat Rîmeşti, ci toţi mojneni RîmeştI au spus că stăpînirea ce are sf. mînăstire din muntele BărcaCu pănă supt Vîrful-Mălăi şi de acolo pe Pîrîu-Sec Ia vale în Rîu-cel-Mare, s’au urmat fără niclun fel de prigonire, din vechime şi pănă acum, de aceia să şi cunoaşte că aşa s’au învoit părinţi şi moşi lor, neputînd nici eu tocmai acum în vre o altă teorie pentru analoghiia înpărţeli între mojneni Romani şi Rîmeşti cu sf. mînăstire Horezu, cît mal vîrtosu că ho-tărniciia din anul 1791, care nu s’au făcut în taină de către sf. mînăstire, este un act cu carele au stăpînit mojneni Rîmeşti cu bună credinţă 54 ani şi îrîprotiva căriea nu s’au fucut reclamaţie. Aşa dar, puind şi eu temei la această hotărnicie şi la foaia de înpărţală tot din acel an 1791, şi păzind cele coprinse într’însa întocmai,, nu lipsesc acuma, spre mal bună desluşire, a numi aicea semnele hotarului munţilor ce să stăpînesc de Rîmeşti, însă: Muntele Brăduleţu să începe din culmea de spre mojneni LotrenI, pe la Vîrful-Turculul, unde este 220 stînjinl în lat, şi merge, dinu pieat[r]a hotarului, prinu obîrşiia pirîulul ce desparte Piscu-Cernelelor, a sfintei mînăstirl Horezu, şi pe acel pîrîu în jos, pănă unde să înpreună cu pîrîu ce desparte Piscu-Afumatel, iar a sf. mînăstirl Horezu, şi pă acel pîrîu în sus, prinu obîrşiia lui, pănă eară în culmea de spre LotrenI, pe supt Vîrfu-Turculuî, la semnul ce pe plan se vede şi unde au fost pieatra. Acest munte să află în d’a-valma stăpînire a moşnenilor Rîmeşti cu Romani, şi nu este numit îniî hotărniciia dinu anul 1791. www.dacoromanica.ro HOTĂRNICIA MOŞIILOR HUREZULUI 357 Muntele Pietrile-Roşiî să începe dinu măgura ce pe plan se vede subt Vîrful-Mălăi, lit. r, şi merge tot pe culme în jos, alăturea cu hotaru sf. mînăstirl Bistriţa, peste Vîrful-Ze-leticulul, pănă în dreptul Izvorulul-Sec, înu semnul de subt litera cr, de unde s’au început măsurătoarea şi înpărţala la hotărniciea din anul 1791; de acolo pe Pîrîu-Izvorulul în jos, alăturea cu hotarul Romanilor, unde să desparte muntele Ludeasa, a Romanilor, de piscul Pietrile-Roşiî, al Rî-meştilor, şi în jos pă unde să înpreună acelu izvor cu Pîrîu-celu-Mare; apoi să întoarge şi merge pe acel pîrlu în, sus, pîla capulu piscurilor Pietrile-Roşiî, Murgu, a Mieruluî şi a Şarpilofr], pănă prinu obîrşiea pîrîuluî, în măgura de subt Vîrfu-Mălăi, la lit. e, iar înpărţala să vede maî sus, la sinetul dinu leat 1791. Muntele Piscu-luî-Ţigan se începe din Vîrfu-luî-Roman şi merge alăturea, pă hotarul Romanilor, pe culme în jos, ce-I zice şi Pietricea, pă unde să desparte cracul muntelui Bolea, al Romanilor, de acolo pe culmea Piscu-luî-Ţiganu, tot alăturea cu Romani, pănă în fagul înfierat; de acolo drept spre Apus, pe la capul plaiurilor, în matca pîrîuluî ce este despărţitori muntelui Marginea (al Rîmeştilor) de Eiscu-lul-Ţigam Şi pentru acest munte s’au arătat mal sus înpărţala ce s’au făcut în anul 1791. Muntele Marginea să începe tot din Vîrfu-luî-Roman şi merge alăturea cu hotarul Bistriţi, pe culme în jos, pănă în fagul înfierat, şi de acolo, pe la capul plaiurilor, drept spre Răsărită, în matca pîrîuluî despărţitor de Piscu-lul-Ţigan. Acest munte să stăpîneşte de mojneni RîmeştI în temeiul înscrisului de învoire dinu anul 1816, dat de mojneni llr-şanî, cu carele au avut judecată; de aceia nici nu s’a însemnat pe plan cu văpsală, fiindcă este un munte deosebit, care nu au avut înclinare cu mojneni Romani. 1845, Dechemvr. 22, Craiova. Iscălit: losif Carmenschî. www.dacoromanica.ro 358 HOTARMCIA MOŞIILOR HUREZULUI XV. Hotărniciia Rîmeştiloru, tăcută între dînşi cîndu s'au înpăcatu. Let. 179I} Iulie 26. Hotărniciia făcută de VlăduţI Teto-ianu Clucerii (avîndă lt. 1797), pă temeiu porunci Caimacamului Craioveî, Iancu Caragea. Care hotârniciie s’aii văzută astăzi, la mănăstire, înfăţişată de d. Iosifu Carmenschi, hotar[niCu] şi ingineră Rîmeştiloru. 1845, Iunie 12. www.dacoromanica.ro XXII. UN PROCES PENTRU ZAHEREÂ ÎN 1821-8'. I. Cătră cinst. Căimăcămie. De la Spatarulu Iancu C a n a n 6. Pătrunzăndu-mă cfe mal mari întristări şi scârbă, şi după întoarcere mea acasă di piste hotaru, pentru urmatile pri-facirî ci au lăsat şi casăî meii cele maî jalnici rămăşiţurl a unii grozavii răsăpe şi acei mal desăvărşătă străcăciuni, care m’au opriţii cu totulu de a mă dipărta di la casa mfe, pentru ca să făcu cătu de puţină îndreptare cu străngirea răsăpiteloriî rămăşăţurl a tuturoru lucruriloru ce li-amu gă-săt înprăştiiate şi pierdute, şi, cu toată îngrozăre zapciiloru şj boeriloru zahăregil, după cumu şi a dumisali Spătarului Racoviţă, ci au adaosu, fără nicIO cruţare, a puni mulţime de oameni la moşăia mfe Budeştiî să triire şi să bată pâinile mele cu ce[lu] mai desăvârşiţii iroizmosii şi nemilostivire, după ce şi pănă astăzi s’aii rădicaţii cu satile atăta somă de grăii, prăpădindu-să pe jumătate la trierii cumii au apucat, şi aceste toate dinii ciasulii ce au sosăt oştile şi pănă astăzi, fără nicîo plată sau vre-unu cuvăntu de vre-o legiuită îndreptare, şi într’atăta, încăt stare mfe să să facă spre pildă de privelişti neauzătă a cfe mal mari nedreptate 1 Originalele in colecţia mea, www.dacoromanica.ro 360 UN PROCES PENTRU ZAHERE\ ÎN 4821-8 şi răpire, mal vărtosu că mă aflu însărcinat cu atăta datorii, foarte cunoscută dumv., şi înpilat pentru neadivără şi nedreptate, pănă şi la ciasurile cele de pe urmă a unei doveditei ticăloşii. Pentru care, cu înştiinţare câ după datorii a trecirel meii la casa me, cu multă plfecăciuni arăt cinst. Căimăcămil, Preosfinţii Voastre şi tuturorii domilorii voastre, pre-luminaţiloru boen, şi mă rogii ca, mal înnainte venirii meii la Iaşi, pătrunzăndu-vă cu ce mal creştiniască cugetare svăntă şi adevărată a dreptăţii, să să de poruncă să să opriască şi să continiască porniţii d[r]egătoîrI şi zapciî de a mal urmă isprav[c]ă şi de a mă mal sărăci cu rădicare fără dreptate şi piste porănca Mării Săli Paşii şi înnalta voinţa a Prea-Puternicel InpărăţiI, ci pri[v]eşti cu o nespusă milostiviri asupra cruţării a averilorii, a 'cinstii şi a vieţii acelora credinCoşI supyşl; de săntu hainii, dovidiască-mă însuşi răpitoriulă zapciî, ce aii venit cu atăta hotărâtă cruzime, numai şi numai să mă sărăciascâ, prădăndu-mă, cu de-gitulii cruce a celoră patru drumuri ce le vor găsă. Ştiutii este dumilorvoastre că aducătoriulu acestoru pâini s’aă făcuţii acumii de şapte ani cu o nespusă strădanii, necontmite sudori! şi grele cheltuell, numai şî numai spre îndestulare şi desfacirea datoriilor mele cătră neadormiţii, nemilostivii şi cunoscută tuturoră dumilorvoastră creditorii mei, care de atăta vremi au şi săcfestruit pâinile meii prină drumulă stăpânirii şi m’aă oprită de a nu le desfaci spre vre ună folosă nici a uniia macară dinu indeplinire, aducăndu-mă astăzi la vederata cădere. Căci, de va rămâne numai decât să mi să ia pâinile suptu orîcari altă cuvântă afară de cu-văntulă datoriei acelora cărora mă aflu datoră, de care s’aă săcfestruit înă zadaru, adastă răpire, de să va urmă, lasă luminaţii înţă[le]pciuni dumilorvoastră să gludeci de nenorocita familiia me şi de mini. Qi să mal rămâi cela ce s’aă învăluit cu scârbă şi cu dureri şi groznice păsuiri de atăta vremi pentru aciasta datorii, lovindu-se de valurile adâncimii el, şi suptă acestă felă de tiranii şi nedreptate, încât să ne dămă pradă fiilul căştiă (sic; răului dştig) şi a lăcomii acelora ce vă sântă dumilorvoastră foarte cutioscuţl! www.dacoromanica.ro UN PROCES PENTRU ZAHEREV IN 1821-8 361 Şi nu mal puţănă voim u şi la aceia ce a să rămăi şi de înprumutătorii miel, cari, orlşicumă, cu ră sau bună credinţă de m’aă înprumutat, şi aciasta o lasă la nemărginita şi nespusa mila a prea-puterniculul Dumnezăă, cumă şi la cu-prinzătoaria înţălepciuni dumilorvoastră. Avemă toţi unu Dumnezău şi o judecată, prinu care nu lipsăscă a înştiinţa. i82r, Octomv. 14. Iscălit: Iancu Canan6 Spatară. (Copie.) II. Divanulu Moldawii Cătră cinst. frate dumnealui Spătarii Mihalachi Racoviţă. Iată să triimeti dumitali jaloba aciasta a dumisali Spataru Iancu Canan6 ca să o vezi şi să scrii dumeata, fiindcă este ştiută, întăî, că păinia cătă al găsătii dumneta la moşiile dumisali, toată ace păine este de mal înnainte sec-festruită înă siguranţie baniloru datorii cu care dumnealui este însărcinat; ală doile, că suma datorii este mare şi toată nedejde plăţii stărueşti şi atârnă ca să să poată plăti dinu vânzare păini ce este adunată de v’o câţiva ani; alu 3 le, că acumă de odată s’aii mal întâmpinat trebuinţa hrănii oştiloru înpărăteştl. Şi, pentru aceia, dumneta nu vel adaoge a faci mai multă supărări, pănă căndii să va faci schepsăsă şi să va afla chipulu încuviinţaţii pentru întâmpinare celoră trebuinCoasă spre hrana oştirii. 1821, Octomv. 20. S’au văzută şi scrisoare dumitali, însă, fiindcă vreme de acu nu-I iaste a sănorisă celi ci dinu durere cineva grăeşti, iartămă unulă altuia, şi cautămu numai cele ce privăscu pentru greutăţile de acumu, ca să le putemă întâmpina. Iartaţă-vă şi vă înpăcaţl! (Iscăliţi: Meletie episcopu Huşuluî. Ioană Sturza Logofătă. Costachi Mavrocordat Velă Vist. Andronachi Danie! Vor-[ni]că. Gheorghie Cuza Post.) www.dacoromanica.ro 382 un proces pentru zahereâ Ir 1821-8 III. Cătră slăvită Căimăcămiia. Facemu arătată slăviţi! Căimăcămi! că, după cerire ce au făcuţii ţiumnealuî Spatarulii Iancu Canan6 pentru de a nu să lua dinii grăulă ce este pe moşiia dumisali Budeştil, s’aii triimisii carte Divanului, oprindu-să luare grâului, căci toată păine aceia este de maî înnainte secfestruită inii plata datoriilorii cu care este datori dumnialuî Spatarulii. Acumii darii, adunăndu-ni înpreună, amii socotită unu cuviincioşii fehipă folosătoriu, atăt pentru îndatoritulă, cătă şi pentru creditoriă : Adecă să să e păni aciasta cu preţu 40 leî chila, trii-răndu-să cu lăcuitorl dinu ţară, carile să să cari la maga-zaoa oştiniască spre a să întâmpina trebuinţa ce neapărată a hrănii Oştiloră, şi bani să vor plăti creditoriloră de cătră Visterie ţării, c-Indii să vă faci cerire, mal aleşii că, âciastă păine fiindă adunată de 4, 5 ani şi maî bini, pe zi ce mergi, să isprăveşti, şi, fiindcă este secfestru de maî înnainte, nici dumnealui Spătarul nu poate lua dintr’ănsa, nici a vinde, precumu nici a treci pjste hotaru nu este slobodă, după poroncile înplrăteştl, şi, aşa stăndă, va aduce maî multă pagubă, irosăndu-să. Cu acestă chipă, dacă va socoti cu caii slăvită Câimîcătniia să să pui în lucrare, răn-duindu-să boerî înnadinsă spre aciasta, şi înă urmă, dîn-du-să la mîna dumisali Spătarului adiverinţi de la Vişti-erii (-i) de cătă păni va eşi, cum că să va plăti cu pre-ţulă arătată. 1821, Octomv. 24. Al slăviţi! Căimăcămi! cătră Dumnezăă rugători: (Iscăljt:) Meletie Episcopă Huşuluî şi plecaţi: (Iscăliţi:) Ioană Sturza Logofătă. Costachi Mavrocordată Velă Vist. Andronachi Donicî Vornică. Alecsandru Beldimană Vornică. Gheorghie Cuza Post. Lascarachi Sturza, Hat. www.dacoromanica.ro UN PROUES PENTRU ZA11EREV ÎN 182 ..-8 363 IV. Căimăcamu. Cercetăndu-să de cătră noi cuprindere aceştil anaforaril (sit) a dumnealoră boerilor Divanului, luîndă pliroforii că prină aciastă urmări a socotinţiloră dumnealoru să săvărşăşti întâi o punire la caii spre folosulă dumisali Spătarului Iancu Canan6, şi, ală doile, -o înlesnire şi o îndămănare spre a să întâmpina trebuinţa oştiniască, şi, de să va urmă întocmai, rănduindu-să asupra trierăril unu boerl spre a sta de faţa la treirulă aceştil pănl, şi spre a nu să faci isprav[c]ă câtă de puţină şi a să triera cu bimă orănduială, îndatorindu-să prinu dregătorii Ţinutului a răndui oameni şi cai trebuin-ăoşl cu îndestulare, dar şi spre a înbrăţoşa sălinţa a să triera cătu să va pută mal înă grabă, îndatorindu-să şi pe Ţănutulu Hărlăulul a da unu agiutorl de cal şi oameni, ca, cumu să va triera, să să triimată la mori să să macini şi să să aducă la magazaoa oştiniască din Iaşi, triimeţăndu-se şi dumisali Spătarului Iancu Canan6 o asămine copii de pe anaforâ şi scriindu-să ca să pui şi dumnealui dinu partia dumisali omă să stei la trieră şi la măsurătoare pâini, şi să e de la boeriulă rânduită tescherfe de toată suma grâului ce va eşi. -1821, Octomv. 27, (Iscălit:) Ştefanachi Vogoridi. V. Pre-cinstitutulul şi luminată DiVanulă Moldavvii. Văzăndă că şi după poronca slobozită de la 20 a cur-gătoari luni pe dumneavoastră, luminaţi boerl, păt[r]unşl fiindă de iubire, de dreptate şi de milostivire, aţi triimesă, cu cuprindere ca dumnealui Spatarulă Mihalachi Racoviţă, rănduindu-lă zahăragiă, cetindă jaloba me, să conteniască şi să nu mal superi cu rădicare din păinili de la moşăile meii, cu cari de aţâţa ani aciastă strînsură a păniloră acestora s’aă făcut la casa n\6, mal vărtosu căndă casa me să află înpilată cu totulă şi întru pătimirile cele mal amară, supusă fiindă giugulul unie asăminl datorii, vechilii a dumi- www.dacoromanica.ro 364 UN PROCES PENTRU ZAHEREÂ ÎN 4821-8 săli Spătarului Racoviţă, cu mulţime oaminilor, dinu potrivă, pănă ce amu aglunsă acolo la moşăi, nu numai că n’aă continit, dar au şi ridicat una sută chili păpuşoi, dinu cei fnal buni păpuşoi ce amu aVută, isprăvindu-ml mal pe atîta şi din grăă cu trierul pe vremi cu ploai şi cu ninsori, cu atăţa oameni, încătă s’aă prăpădită cu batire şi râsăpire ariiloră numai cu grău. D. Spătarul, înă loculă blândeţii şi a disvinovă ţărilor ă pentru grelile prifa-. cirl a yremiloră, cu afronturi; n’au socotit nici într’o samă arătările şi dovezile acel răsăpî şi "păgubirl cari s’aă pricinuit casăl meii cu apucari a atătă grău cu [=în] ŢănutulăSu-cevil, spre folosulă Jădoviloră şi a zacaşălor zapcii, şi nu mal puţină cu aceia ce s’aă urmat la Ţănutul Botoşăniloră, cu trierulă iarăşi fără de vremi, pe ună dială, rădicăndu-mă înă puteri cu satile Ţânutuluî, supt feluri de nume dregă-toreştl, atăta sumă de păine isprăvită şi mal multă de cătă aă rădicată. Aceste, milostivi boerl, spre mal multă încredinţare tu-turoră, cu ale nenorociriloră mele, stăruescă şi pliacă (sir), şi, după prifaciri cu asupră de măsură, spre adăugire şi creştire răului, neîndestulăndu-să prigonitoare me soartă cu atîte învăluiri şi nedreptăţi şi năvăliri ce mi-aă făcut, şi pără la prifacire înpotriva legluiteloră orănduell, pravell şi obiceiuri conoscute şi hotărâte prină tratăte (sic), înnalte fermanurl, pentru multă iubire de dreptate şi nespusă milostiviri a prfe-puterniculul Dovletă, spre cruţare averii, a cinstii şi a vieţii, încredinţate ocărmuiril ce după vremi s’aă aflat,-*-pentru cari năvăliri şi nedreptăţi prină arătata jalobă de atâta vremi cu lacrăml jăluindă m’amă înfăţoşată. Şi, înă loculă sfintei cruţări şi a înnaltulul sfârşit, pro-tivnice şi grozave cugetări cu neconteniri m’aă întâmpinat* dăndu-mă pradă ishirocardii1 vrăjmaşiloră miel. Hârtiile, documentari, petrecute cele mal multe prină videre şi auzire tuturoră, însuşi şi a dumnealoră icostisirî (sic) înfâţoşază golătateâ adivărulul cu vrednice dovezi, 1 Inimii t»rî; grec. www.dacoromanica.ro ţJH PROCES PENTRU ZAREREÂ IN 1821-8 365 Iată, milostivi boerî, că cu primejdie stării meii, care, dinu ciasu înu ciasu, dinu sănulu prefaciriî şi a valurilorfi vremii numai cătu nu să naşte, că şi a zililoru mele sfărşătu nu-I departe să o întovărăşască, cu mare durere de pieptu ce o are, aducăndu-mă une ori cu ciasurile dinu Stenahorie Ia nesămţire aCastă patjmă, şi, după toate, ci poate să-mi mai rămăi? Dăruiţi (sic?) mă rogu, dreptiloru tânguiri a pre-plecatii meii jalobii, ce, înu lacrimi scriindu-o, o triimet dumilorvoastre dinu patulu durerii şi a osândirii; dăruiţi acestora credincioasă au zice (sic: auzulu) cugetuluidumv., chiemăndu-vă în numile Atotputernicului Dumnezău, a dreptului gludecătorî, înu numile înnalteloru poronci a pre-puternicii Inpărăţiî, înu numile omenirii şi a patriei. La mănă vă iaste acumu mal aleşii scârba şi tânguire întru’n de nedumerire famelii meii, şi toate rălile ale stării meii să le prefaciţi înu bini, şi înu bucurii arătate lumii şi ţârii înnaltile înplinirl a poronciloru împărăteşti, mal aleşii întru ale mele, adresarisăndu-să prinu orice feli de mijlociri ; vă rădicaţi pentru legiuita mântuire şi curmare rătăciteloru voinţă a neadormiţiloru miei vrăjmaşi, şi daţi tuturoru mare pildă a urăteloru începiri, după ce dinii nou, spre cruţare binilui obştel, spre paza dreptăţii şi ocrotiria ţării, de la Pre-înnalta Inpărăţie sănteţţ chie-maţl. Priviţi, mă rogu, cu pătrunzătoare luare-aminte cele ce s’au urmat cu mini de la anulu 1819, cu toată bună credinţa me şi legiuiria a mariloru provizii cuprinsă înu sineturi, a grelilorii cheltuiale, înplinirile şi ciubote, a mariloru dobânzi, a dobânziloru prefăcute cu tării, şi prinu zapcil, care-unii de la casa mfe nu să rădica, şi alţii sosă înu Jocu loru, spre mai grabnica înplinire a vănzătoriulul scoposu de a mă dezrădăcina dinu strămoşasca mea stăpânire. La anulu 1819, după facirile şi prefacirile, pe felu de felii de numi, de dreptăţi, au eşit dinu pretendanţii unii boeriu străină, şi au luat la întâia zi a lui Iunie aceluiaşi anii suma asupra şi plata acestora datorii, dinu care o a triia parte cu sălnicii să legiuisă spre o parte de folosii a interesului frământat de însuşi numitulu boeri, după care au www.dacoromanica.ro m UN UhoCES 1>ENTUU ^AHfcREA. în JS21-S şi urmat plata acestora datorit cu feluri de monede, plă-tindu galbănulu căte patrusprizăci lei, pâră la sumă de 27.500 galbinl, socotindu-să pâră la unu banii proviziile, dobănze dobănziloriî, păni întru aciastă zi, şi adaogăndu-mi-să alte 2.500 galbinl provizie şi maî deosăbit personală folosii. Şi, pentru ca să-mi lasăţbanil inii hotărâtă vadă de şapte ani, i-am dat dumn. sănet de 30.000 galbinl, adecă trelzăcl mii, ca să plătescă şi pentru însuşi provizie de 2.500 galbinl, adaosulii dobânzi pănă înii şapte ani, pentru mari binele ce-mî faci de a-ml lăsa banii într’aciasta îndelungată vadă şi întru aciasta nebună priimire şi mulţămire mă. Şi, întru adivăr, mal multă întămeindu-mă asupra făgăduind! cel cu glurămăntu, că nu toată foarmelitaoa za-pisulul dumnealui a să va lăsa, ca să-I plătescu şi dobânda şi capetele pănă la vadă de şapte ani, cumii vomii pută, şi că de la Ţarigradii mal mulţii pentru adaosulii aceştil suml şi a dobânzii el, supţii numi de provizii, ce înii opştesculu sănet de 30.000 galbinl s’aii închiiat încă, şi [se va] isp[r]ăvi îndaţă după ajungere acolo poronca şi voe prinii hrisovu dom-nescu, ca să pot lucra înii vadă de şapte ani doîzecl şi patru de căldări înii velniţile de la moşiia mă Cornii, fără plata cvitulul căldărilorii şi a vămilorii, şi aciasta înii hotărât^ vadă de şapte ani. însuşi creditoriulii mieii n’aii putut tăgădui înu corespondenţăia ce aii avut cu Stăpâniria de mal înnainte pontru proviziia ce era cuprinsă înu sănet, prinii care cumpărasămii aciastă hotărâtă vadă, ca să pot întrebuinţa acestii capitalii înii plata datoriilorii mele, fără a fi Supărat şi sălit de a nu aştepta vremi vânzării lucru-riloru şi a sumi de producturl adunate la casa mă, înu so-cotiala plăţii acesto/a datorii de atăţa ani. Acesta se dovidescii prinii marturl vrednici de credinţă, atăt pentru suma datorii cuprinsă prinii săneturl şi izvoade, prinii condicile Vornipujul de aprozi, printr’atătea hărţii, atătu pentru toată suma unde şi cui creditoriulii mieii aii plătit-o, cătu şi pentru adăogire sarcinii datorii şi a osândirii fcasăl nieli, cumii dinii vremi înii vremi s’aii urcat: asupra cărora de prisosii îmi pare de a maî adăugi orice, cumii www.dacoromanica.ro t)N fROCES PKNTRtl ZAHEMEA IN lfâl-8 351 şi asupra tocmelii pentru velniţă; întru a cărora legături, judecaţi, milostivi boeri, cumu de au putut creditoriulu mieii prind vechilii săi, anume, întăiu prind dum. Hat. Ma-nolachi Mano, la alu cincile lună după cerire zapisului acelui opştescu şi aceluia anu, să mă apuce cu tărie să-I pălt^scu 754 galbini pe unu zapisu ce ari pe numile lui Andrii Pavlu, pe cari îlu trecusă înu condeile cele d’intăi; care pentru mine plâtisă şi cuprinsăsă înu socotiala a obştescului sănet întru acei d’intăi doîzăci şi şapte mii cinci sute galbini; lucru ci cu merare tuturoru s’au dovedit înnainte dumisali Post. Rizu şi a Stăpânirii dinu condeile casăi lui chiru Andreiu şi din însămnările ce s’au văzutu, urmăndu aşăşu de atunce creditoriulii de a-şi lua răspunsulu său la Ţari-gradu. Că şi Hat. Mânu zicia că, de s’au şi găsit aceld sănet răzlăţăt, după socotiala obştescului sănet, să poate socoti ca o hârtie albă, fără de niciunu temeiu. Alu doilias cumu de; m’au apucat creditoriulu cu atăta tării, cu cuvăn-tulu tării numai, iar nu şi a dreptăţii, ca, ori să -plătescd dobânda a 30.000 galbini a tot anului, adecă tril mii şasă sute, şi aciasta la alu zăcile lună după facire sănetului (lucru nelegiuit şi neauzit, şi, cu toate că are pentru forma zapisului scris), sad să-mi vîndă stăpăniria prinu sultand-mezat pără înu patruzăci de zile averia amanet. Şi m’amu şi trezit a doa zi după Paşti, la alu zăcile lună a anului, a facirei sănetului, cu zapciu gospodu, rădicat la Iaşi dinu poroncă şi cu puteri, sălit a-ml privi toată stare secfestruită şi înu mezaturi pentru capitile, dobânda şi neajunsulu da-toriiloru cerşite după cumu secfestruirele şi ştiinţile de la Ţinuturi, ţădulile, mezaturile, dovedescu, găsăscu, şi mai văr-tosu suma de 25.000 galbini, care s’au trecutu înu ţădulile dovedeşti meei (ic; mila) ce au vrutu să-şi facă creditoriul mieu, şi să priimescă asupra sa toată staria mea, asupra condeiului acestuia de 25.000, şi să mă cvituiască, după ce însuşi elu mai îiinainte cu zăci luni mă înprumutasă 27.500 galbini cu chipulu de mai susu zisu şi aceloraşi amaneturi. Pentru numile lui Dumnezău, atotputernicului Judecătoru, boeri, judecaţi dreptăţi şi prefaciri, noianuri de osândiri şi www.dacoromanica.ro 368 tlN 1’boCES PENTRU ZAHERLA ÎN Î821-S prăpastie de stări, învăluiri şi răzileturî, cu tărie şi fără niclo cruţări, volnicindu-să de a-ml răpuni şi yiiaţa, grozava nelegiuire. Şi adivereşti şi mai mulţii că, pentru -o nelegiuită plată, au vrut să să agiute şi să anerisască întregimii: şi puterea cumpărării de şapte ani şi îndelungatile îngroziri, să mistuiască şi provizie de 2.500 galbeni, ci întru corespon-denţiia d’intăi o tăgăduia. Milostivi boeri, de ună vremi ce astăzi mă aflu la pontulu hotărâtei primejdii, la care fără dreptate de scridarisăre prinu. mezaturi, răzileturile şi nedreptă secfestruire cu care m’au rădicat mai într’unu anii de zile toată putinţa prefacirii şi a desfacirei, înpingăndu-mă pănă la Fevruarie a curgăto-riului anu înu piăoarile următoareloru cu atăta asprime, întâmplări ce nu continescu şi pâră astăzi. Aceste săntu dinii partia lorii, şi, pentru mănduiria mea, de voiii scăpa cu viiaţă, şi a lăcrămătoareî famelii meii: mie nu-mi rămăni altă decătii a-i căuta înu persoană sau pe clironomii lorii la Ţarigradii şi pănă la marginile lumii, şi dinii Casulii trii-metiri prea-plecatei jalobii meii aceştiia, a cărjia au oprit şi copiia cu veletulu eî, după dreptate, făr’ niclo grijă a-mi lăsa casa şi toată desfaciria lucrurflorii secfestruite să o facii prinu vechilii lorii, urmăndu-să înu socotiala lorii orice putere, ce vederat staria mea, după întâmplări, fără plată, sau adeverinţă, cu mâini înnarmate mi s’aii rădicat. Cumu şi dinu vite pe nidreptate atăta mi s’aii răpit şi aii perit, şi potii să piară, dacă li să va lua hrana, dinu pricina oş-tiloru. Şi protestarisimu, să jăluescu şi să ceru dreptate la socotială şi înplinire pentru orişice păgubire mi să va întâmpla* Şi, de acumii, nemal rămăindu-mî alţii chipii de a mă sloboză dinu lanţulii osăndiriloru şi a grijii, pentru care înştiinţămii şi printr’acesta după datorii, jăloescii şi, cumu a vr£ unu atotputernică Dumnezău, judecătorulu vieloru şi a morţilor, şi prea-înnalta şi prea-milostiva Stăpânire cu mini şi cu nenorocita familiia me, ci geme de groază şi de osândă! Şi nu mai puţănu şi cu sălniciia, asupritori a stării meii, saă cu clironomii lorii, de nnă vremi ce, cu adâncă întristări, cb mai deplină credinţă mea pentru tănşăi au foştii www.dacoromanica.ro Un i>RociiS pentru zaherev In 4821-8 36ă înu zădaru, necruţare vieţii cu toată îndestularia lorii priveşti de a mă dezrădicina cu atăta cruzămi dinu strămo-şasca stăpânire, iaru nu de a-şl ceri legiuite folosiri şi în-plinirl ertate de sfinţeneia pravililoru şi a obiceiuriloru şi poroncite cu tărie printr’atăte înnalte poroncl. Părintiască milostivire dumilorvoastre cu durere cerînd, de nu veţi găsă alţii chipu, mijlociţi, mă rogu, îndată ca să mi să de voe să mergu şi să-mi cautu pricinile cu numiţii, sau cu clironomil loru, oriunde îl voi găsă, macaru şi cu primejdiia vieţii meii de a fi, pentru că de a mal aştepta şi a mal răbda nelegiuitele loru volnicii şi a mal fi între ticăloşiile şi nedomeririle trecute nici într’unu chipu nu potu. Şi cum a fi milostiviria Mării Săli, a pre-înnaltulul vechilii şi credinţa ce cu bunătate patrioticiască a dumilor-voastră. , A preacinstitului şi luminatului Divanu a Moldavvii prea-plecată şi supusă slugă: (Iscălit:) Iancu Cananb Spătării. 1821, Octomv. 22. Botoşani. (Buiurdizmosulu l.) Cinst. dumneta frate Banii Ioniţă Tăutulii, vel cerceta pricina dumisali Spătării Iancu Cananb, cu lămurire, de care cercetare ve[i] faci lămurită arătari cinst. Divanii, spre a să puni la caii după dreptate. (Iscălit:) Gheorghie Sturza Velit Vist. 1821, Oct. 26. VI. Divanulu Moldavvii. După cercetare ce mal susu să arată, urmată de dumnealui Banu Ioanu Tăutu, a doveziloru înfăţoşate supţii nu-merile însămnate, stăndu Divanulu cu luare-aminte şi cu scumpătate a socoti, s’aii cunoscută asupritoarile năvăliri şi însărpinările urmate dinu partia creditorilor!! dumisali şi cu * Porunca turcească. Vol< XXI. S4 www.dacoromanica.ro 370 UN PROCES PENTRU ZAHEREÂ ÎN 1821-8 nedreptă secfestruire, fiindă înpotriva pravililoră cerere ca să li să plătiască dobânda înnainte, înnainte înplinirii anului, pentru 30.000 galbinl ce are coprinşl înă obştesculu sănet, dinu care pricină, după asprime întămplăriloru, au adusu pe jăluitoriulu la vederată primejdii, şi cumă pute să le fie ertată sălniciia pentru neplata dobănziloră după alii zăcile lună, mal înnainte înplinirii anului, şi să-I facă atăta sălă creditorii, de a-şl vide jăluitoriulu toată starea sa, mişcătoare şi nemişcătoare, săcfestruită şi scoasă prinu mezaturi, cumu dovedescă poruncele ci atunce s’au dat, şi mai alesu, înu suma de 30.000 galbinl, iaste dovedită cu lămuriri încărcătura de 9.663 galbeni, 6 lei, cumu înu cercetare de mal susu să arată! Care lucru trebue să-I opriască cp totulu de a-i fa^ci ce mal mică supărare, învinovăţindu-să cu acestă paşii că au privit cu toate sălnicile chipuri la stangerea şi căderia stării jăluitoriulul, după cumu mal adivărat să cunoaşte şi dinu pretenţiia şi cerire ce fără dreptate făce prinu dumnealui Hat. Mânu ca să-I plătescă 750 şi atăţa galbinl dinu noii, cari s’aii dovedită că aă fostă cuprinşi în socotiala opştesculul sănet şi, fără niclo bătae de cuget pentru răzlăţiria sănetulul, i-au cerută cu atăta sălnicii de la jăluitoriulă. Pe lăngă aciasta, stăndă cu luare-aminte a judeca cuprinderea] cărţii gospodă înfăţoşată suptă No. I, cuprinzătoare acel anaforale întărite, şi sănetulul de suptă No. 5, de la Dechv. I, 1818, pentru 7.600 galbinl ce s’ar fi plătitu dobânzile a sănetulul de 10.000 galbinl a Cavaculul, căt şi a lui Nastasă Dumitriu, pâră la aceiaşi vadfe, să dovideşti suma de 4.459 galbinl afară dină dreptate dobânzi, ci facă 3.141 galbeni încărcătura suptu feliurl de numi, înu suma sănetulul'; de la cari au şi începutu a să faci casă opştescă înprumutătoriu şi a tragi înu persoana sa toate desfacirile îndatoririloră jăluitoriulul Spatară, cumă să dovideşti dinu opşteasca plata ci au făcută, încheindu-să înă sănetulă pomenit de 30.000 galbinl de la I luni, anulă '819, înu care sumă să dovideşti suptu feliurl de niime • încărcătura mal susu -zisă. de 9.663 gal[binl] şi 6 lei. www.dacoromanica.ro t)N PROCES PENTRU ZAHEREA. (N 1821-8 3^4 Drepţii aceia, de vreme ci, atătu prinu cercetaria boe-riuluî rânduit de cătră Divanu, precumii şi după osăbită cercetare ce aii făcuţii Divanulu, să dovedeşti cu lămurire ma! întâi încărcătura acelorii 9.663 gal[binl] şi 6 lei, rămăni cu dreptulii dizvinovăţăt jăluitoriulu Spătării, atăt de plata acestora, scăzăndu-să dinu sănetulii acelii de 30.000 galbinl, cumii şi pentru dobânda a toată suma rămăni întru dizvi-novăţăre, după însuşi hotărâre pravililoru; aşăjdere şi, pentru ce fără batae de cugetu cerire prinu dumnealui Hat. Mânu a celorii 750 galbinl, sănetulii acela rămâne răsuflat, şi darii secfestrulu pusii prinu stăpâniri pe pâine jăluitoriulul Spătării, grăulu, păpuşoi, rămăni înii socotiala credinCoşălorii săi, şi atăta ceia ce s’au rădicat păr’ acumu, precumii şi prinu jaloba Spatariuluî să arată, cumii şi ceia ci să va mal rădica şi ce va mal rămâne, pâră înii vade de şasă luni de zile, după preţulii celii mai folosătoriulii, să să scadă dinii cea driaptă summă a datorii, fiindii întămeiată toată păgu-bire întâmplătoare pentru nedrepţii săcfest[r]ulu ci l-aii urmat, după cumii să arată mal sus. Şi, pentru că creditorii nu să află aice cu veniturile, amaneturî, docomenturl, rămâne Ocărmuire îndatorată a le scoate prinu chipu cuviinăosii şi a le faci teslimii dumisaJi Spătarului,- ca unu ce dumnealui să ecsoîlisăşti cu pîinl săcfestruite, care dinii poronca să ridică înii trebuinţa oştelorii înpărăteştl. Intru acestu chipu hotărăndu-să, să de dumisali Spătarului aciastă carte de la Divanu. 1821, Dechemv. 4. (Iscălit:) Meletii Episcopii Huşulul. Ioanu Sturza Logftu. Costachi Mavrocordatii Velu Vist., Petrachi Sturza Hat., Costachi RacoviţăVelu Logftu, Răşcanu Vornicii, Gheorghi Brăescu. www.dacoromanica.ro XXXII. «RIBELIA» DE PE MOŞIA CORNII (1833) *. I. Starostili rusăscu de Botoşenî. No. 45. 1829, Ghenari 28. Botoşenî. Cătră cinstita Vornicie de Botoşenî. Dinu protestulu Ecselenţii Săli statscăi soveatnicu Apostolu Stamo (cari înu orighinalu să alăturiază aici), pre largii să va pliroforisi cinstita Vornicie de zurbalnicicili urmări a dumi-sali Post. Iancu Cananb, carili vinde pe moşiia Corni, fără a arăta vre o poroncă, cu feliurî de îngroziri l-au siliţii pe Ecselenţiia Sa a să depărta di pe moşie. Pentru aceia, joşii iscălitulu ari cinâti a pofti pe cinstita Vornicie ca, înu urmări poronciloru Ocărmuiril ce le ari (pentru puniri pe Ecselenţiia Sa înu stăpânire moşiiloru du-misali Post. Canano) a binivoi de a mergi unulu dinii boeril Vornici la staria locului şi, fără c£ mal mică întârzieri, să să depărteză pe dumnealui Post. de pe moşii, căci la dinii potrivă urmări toată răspundiri şi păgubiri Ecselenţii Săli poate să cadă asupra cinstitei Vornicii. Iară, de lucrări ce să va faci, aşteptă cinstitulu răspunsă, şi la asemini va răni ăn£ şi iscălitulu cu îndatoriri. (Original.) Malinescu. 1 1 Originalele la mine. www.dacoromanica.ro «R1BEL1A» DE PE MOŞIA CORNlI (i833) 373 II. Izvodii de păgubirile ce s’au întâmplaţii la moşaia Cornii a dumi-sali Aga Ţigara dinii ribeliia ce aii făcuţii dumnaluî Post. Iancu Cananb la 9 Apr., la patru Caşuri dinii ză. Paguba cumpărătorilorii moriloru. Lei. Par. 340 zăci merţă pîne ce aii luat de la moară. 350 venitulii morii înu paisprezăci zîli. I o cinci găini. 8 patru răţî. * 12 * * 15 708 Paguba Logofătului Vasîli. 340 zăci galbeni ce i-aii furat Ţăganil la hrubă, bă-tăndu-lu. 48 o păreche pantaloni, ce s’au perdutu dinu can- ţalerie, întrăndu Venţălii cu licorii Panţâruluî. 35 dou cămeşi şi dou părechl izmeni de bumbacu. 7 20 unii bici căzăcescii. 4 80 unu harapnicii. 9 o părechi călămărl. 272 o cruce de aurii cu lemnii sfîntu mtr’ănsa. 12 dou părechl turetcl', una de vaxii şi una de săf- teianii. 8 o zabală olăchească. 6 o părechi scări de şa. 13 unu frîu. 15 unii prosopu. 36 dou chisăli de tiutiunu. 22 dou cuţite, dou linguriţă, dou şărvete şi o faţă de masă, 6 unu gaslovii, www.dacoromanica.ro 374 «RIBEL1A» DE PE MOŞIA CORNII (1833) Lei P»r. 5 unu catihisu. 4 20 unu moglanivu (sic). 16 unu poclaviru (sic). 16 o şapcă. 5 0 ăasală, cu perii. 170 trei izvoade a crăşmariulul. 2 20 0 pungă. 1 IO unu cotii de arghică. 2 20 0 părechi papuci. 6 unii burdufu de ţănutu titiunu. IO 0 pelcică de căeulă. 30 unu chimirii roşulu. 17 unii brău cu tocii. 40 0 glube vechi, ce o cumpărasă cu 115 lei. IO unu cuţătaşu a dum. Mariianu Pothaischi. 1.074 20 Paguba flăcăiloru. 8 dou chelceli de melu. 15 o cuşmă ţurcănească a lui Irimiia. 4 unu cheptarl. 5 o părechi iţarî. 24 unii ilicii. 8 o şă cu poghi. 5 unii bici. 8 o cămeşă. 3 o părechi izmeni. 6 unu ştergar ii vrăstat. 40 unii cojocu a lui Toaderu, ce l-au rupţii cu baltagili. 52 unu cojocu a lui Grigori cojocariulii: tiju l-au ruptu cu baltagulu. 147 Paguba crăşmarilui. no pe rachiu ce l-aii daţii dinii poronca, dumisali Fost. lăcuitorilorii, www.dacoromanica.ro «RlBELIAl DE PE MOŞIA CORNlf (1833) 375 Lei 250 170 90 318 24 5 16 160 25 10 5 877 Par. Paguba boirească. pentru doi cal ce s’au luatu decătră lăcuitoriî de la Poiana-Lungă pentru pămăntu de aratu ce să văndusă. pentru dou stoguri fărru ce sa cumpărasă de la d. Comisii Sărghevicî, şi d. Post. l-au în-prăştietu. — pentru trei părechî de feră de plugu. cheltuiala făcută înu Botoşani cu 14 oameni dinu pricina izgonirii dinu Corni, patru părechî cuţăte şi şărvite. unii prosopu. dou cămeşi. patru cară nou ce li-au trimesii la EşI. — stratu unei puşcl ci l-aii stricat Arnăuţii dumisali. o feriastă. o broască, ce au stricat-o, de la uşa casăl. Adunarea. 708 paguba cumpărătorilul de la mori. 1.074 20 paguba Logofătului Vasăli. 157 paguba ficorilorii boireştl. 110 paguba crăşmarilui. 877 paguba boirească. 2.946 20 adecă dou mii nou sute patruzăcl şi şasă lei, douzăcl parali, paguba pricinuită dinu re-biliia dumisale Iancu Cananb bivu Velii Post., bezii stricădunea ce- aii făcut pădurii pinii vânzări, dinu cari altă păn’ acumii n’amii pututii descoperi, decătu numai doisprizăci copaci vânduţi şi banii luaţi. 1833, Apr. 23. Vasăli Buzduganu Medelnicerii, www.dacoromanica.ro • RIBELIA» DE l’E MOŞIA CORNlI (1833) m III. [Cercetarea.] No. i.*Ioann Beldie. Vârsta sa 56 ani, de relighie reformaţii, însurată, avăndu soţie şi tril copil, de protecţiie austriiacă, loculu naştiril sale înă Clauzînburg dinu Transilvaniia, arată că înă Moldova să găsăşti de optă ani, petrecîndă dinu vremea venirii sale la Budeşti sau G[ura]nda, iară înă sătulă Cornii au trecută de la arătata moşie de la anulă '831, găsîndu-să apururea întrebuinţată înu slujbile dum. Canonăă, atătu aice înă sătulă Cornii, cătă şi mal înnainte, cîndă aă fostă la Guranda ; arată că suptă închisoare n’aă fostă, dară însă docomenturi pentru a sa purtare saă protecţii n’aă înfăţoşată. La pricina că să tratarisăşti, aă mărturisită că pe elă, Ioană Beldii, 1-aă chiemată de aice dumnealui Canonău, trimeţîndă pe ună lăcuitori, anumi Zahariia, dinu sătulă Sarafineştil-luI-Balş, după care elă aă mersă la Guranda, unde dumnealui Canonăă i-aă dată o merţă păpuşoi, po-văţuindu-lă ca să iei sama să lecuiască cai cîţi să găsăscu cu rupănu la sătulă Cornii, şi totă atunce i-aă dată şi ună pachetă cu hârtie ca să-lă ducă la giudecătoriia de Boto-şănl, precumă elă aă şi urmată, încredinţîndu-lă că înă acelă pachetă sîntă poroncl a Ocărmuiril de sfîrşitulă pricinii cu Ţigară şi că moşiile i s’aă dată iarăşi înă stăpînire. pentru care l-au încredinţată că are înă grabă să vie la Corni înpreună cu comisie. După venirea dumisale Canonăă aice la Corni, atunce cîndă aă călcată ograda boerească, arată că aă venită şi el, suptă cuvîntă ca să ceară 84 lei, ce zici că ară fi avîndă a lua de la dumnealui Med. Buz-dugană dină socoteala orînzel, fiindcă elă, Ioanu Beldii, ţîne înă orîndă ună ratoşă de pe moşiia Cornii, dină dru-mu Săretiulul. Totu el arată că părtaşă la vre-o distrămată urmare n’aă fostă, nici cu bătăuşii nu s’aă amestecatu, însă n’aă tăgăduitu că pe dumnealui Med. Vasîle Buzdugană l- să să Pui aiure- * Vasăli sănii Sandu s’aii ertat de la Dumitru Sandu. < Aritonu sănu Sandu, ce aii fostu scutit, tijii Du- mitru Sandu s’au ertat. « Ioanu Mirciu sănu Botna Murguleţu s’au ertat. < Nichita Murguleţu tijii Botna, s’aii ertat. Galbeni 1. Agape P[I]ăeşu, sănii Manoli, sănu Ilii, să să pui unu spornică. ..........................(rupt).......................... 1 Din colecţia d-lui C. Crupenscfaf. www.dacoromanica.ro RĂMĂŞIŢELE UNEI TA11LE DE LIUDE 393 Tăblaş[iî] lingur... i i. Sămeonu a Pa... pui la Timo.. Cu la-Bono... de la Tader... I i. Gheorghie sănii To... Murguleţii, să... nebunii dinii... lui ce au fugit. Galbeni i. Băliu sănii Ia... afară să... [Sămijonii sau la... « I. Istrati Mihaî... să să pui în t... i i. Pintelil... Galbeni I, Arhire Co... i i. Timofte... în bani. Galbeni i. Iordachi... achiţi!... la unii gludi... « i. Toaderii Gughe... « I. Ursachi Rusu. I I. Costandinu Măn... Vasăli Clofulii. Galbeni i, Vasăli a Marii. i i. Antohi Moite... Cojocu de la Ro... săntu de la Pana... I i. Năstasă Cloroiu... tărcanii (sie). Smarănda Bol... lui Andril Dumbr... i i. Costachi Hăncu (?)... Vasăli Avrămia... Galbeni I. Dodu Şălariul. « I. Vasăli Dobăşărulu. Acista să pui un spfornicuj... la Ghîorghii Stoica. ...ftjăblaşl. ...noii Acsăni 1 aceştie să să pui la Andronicii pe Moisăi. J Gurbilă. ...sănii Grigori Briazu să să.,. Stamătinii sănii Andril,săntii de la Andronicii... la. ...anii bratu Crăeoel ...a Bunel să să pui unii [spornicii]... totu la dănsu. ...ta Hăncu sănii... la Făcălă să să pui. ...onta Barbo (?) s'aii daţii... lui Fănachi (?) să să pui... la dănsu în locii. www.dacoromanica.ro 394 RĂMĂŞIŢELE UN El TABLE DE XI UDE ,„anu sinu Ioană Ursachi.,, să să pui unu spor-[nicu], .,,[Tă]nasă ce au foştii scu„. Dămiianii să s^,,, Ja dănsu. ...Andronachi sinii Costan[dinii] şi s’aii daţii seu.., Bărbă. din tablă şi să să pui spornici inii locii. [Ghiorjghie Negură s’au pusii panţirii... Acsănte să să pui unii spornică.., [Ghi]orghie Pătraşcu sănă Ro. (?). ...iiacu Acsănii pan,., la Foca sănu Gavriilu... ... Vingheră, ,,,te Vingheru, .,, Vingheru. I I, Acsăpti Bratu s’au dat scut[elnicu] la Toaderu Timofte, să să pui unu spornică înă Iocu lui. Galbeni i. Stană a Tuduril sănă Onoffii Murguleţ să să pui scut, la dănsu şi să să pui scut, lui înă bani, Galbeni i. Niţă Damiană; Toaderă Păţăî să să pui scut, la dănsu. Panaite Fodoră, 1 sănă Găitană Ioană Cloncă, nepotu Moni, J Vas[ă]loI, să să pui spornici înă locul ă loră. Petre Marină sănă Vasăli Clofu. Carpu Răchită Uscatulă să să dei la Duca Pă-trăşcană, Davidă Vasăloiă, | sănă Ionu, să să pui spor-Vasăli Teii, J nici înă loculă loră. I. Bârsană Ghigâ sănu Nichiforă Mărdari să să pui ună spornică înă locă, 1. Costandină a Oprel sănă tamă, I. Niţă Făeşu fugit de la Ioană Mărdari, I. MindirI a Grecel sănă tamă. i. Arteni sănă Malu sănă Făcălă, să să pui scut. la dănsu, i. Vasăli Carabula sănă tamă. i. Costandină Fândăracă sănă Chirila Făcălă. i i Galbeni www.dacoromanica.ro rXmXşiţele UNEl table de liude 395 I i. Grigore Vinerica, 1 sănii Vasăli Cercelu, să să I i. Ioanu a Catrinil. J pui scut. la dănsu. Galbeni i. Toaderu Călinii să să pui scut. la Stoica To-lontanu. I i. Codrianu Spumă să să pui la Condre scut. şi scut. lui să să pui înu bani la CiorneiTănăsucă. I i. Să să pui la Onofrel Murguleţu scut., că-I vineri Măţu Săndachi: aceştie săntu de la Ciornei Tănăsucă. Galbeni i. Dumitraşcu Bădiţu. « i. Hurmuzachi sănu Nică Cucu. « i. Sămonu sănu Trifanu ; aceştie săntu de le Toaderu Cercelu. « I. Toaderu Arteni sănu Aramă, fugit. « i. Vasăli Corovle, mort, să să pui înu J^aril pe Iii Antalu, că elu l-au omorătu: să să pui la Costandinu Antălu. Galbeni i. Eriiniia Andronachi să să pui înu scut. a lui Condre înu bani, că el l-au dat la ...(?) Lamba. « l. Ioanu sănu Buţă Vengheră, fugit, sănu Platonu Cloranu să să pui altul la locuu. « i. Vasăli Săndachi sănu Platonu. I i. Toma sănu Toaderu Răchilă să să pui la Vasăli Bosna iarăşi. I i. Onlu Craraga 1 sănu Iacobu Făndăracu la I i. Ichim Abăza. J Romanu să să pui spornici. Galbeni i. Nichitar Marii, | sănu Toaderu Ionu, să să pui < i. Ioanu Măldahu J scut. la d&nsu. , I x. Pricopi Ghindă, fugit, să să pui înu scut. de a lui Ioanu Dău înu locu lui şi pe dînsu scut[elnicu]. I i. Căzanu sănu Enachi sănu Mihălachi a Brădoae să să pui scut[elnicu]. I x. Toaderu Turbatul u sănu Toderaşcu sănu Maftel ' să să pui scut. la dănsu, şi scut. lui înu bani, I i, Grigore Bulal sănu Toderaşcu. www.dacoromanica.ro XXXVIII. O CERCETARE DOROHOIANĂ CU GOSPODĂRIA UNEI MOŞII ÎN I8081. Cătră cinstfita] Isprăvfnicie de] Dorohfoiu] di la gram. Leonti. Scrisoare cinstiţii Isprăvfnicil] priimindu, amu mersă Ia loculu unde săntu poftită de cătră cinstita Isprăv[nicie], unde, făcăndă cu amăruntu cercetări, amu aflaţii: Mal întăiu, pentru o cărşmă, bordel, înpreun[ă] cu a sa pivniţă, lipsătă cu totulă, a căreie numai loculu l-amu gă-sătu. Deci, de a preţălui lemnu, într’altii chipu n’amii putută, nefiindă de faţă, ce numai chemăndu unu morari vechi şi cu ştiinţă şi, după a lui arătari de cheresteoa ce au fostă într’acâ cărşmă, amă socotită că cu 150 lei la aciastă stare de locă cu greă să va pute face. Ală doile, amu găsătă o moară, chio de sucmani, înă cari să afla şi o cămară de scânduri, înă amnar, giumătati moara pe moşăe Ploperyl, şi nu numai că acfe cămară cu scânduri, i amnari, i cu a sa podială, să află lipsătă dină moară, dar, şi casa mori de chiuo nefiindă încuiată, să află numai de ună Stănjănă deşartă de gunoaile dobitoaceloră, încă şi descoperită fiindă să află, şi acoperemăntu cu to-tulă putredă, lipsăndă şi costoroavele streşăniloră, şi cumă şi uşăle; cari, meremetisăndu-să iară, să facă socotială că 1 Colecţia C. Crupensclii. www.dacoromanica.ro O CERCETARE bOBOHOJANĂ (d808) 397 Voru trebui 150 lei pCntru să să cumpere lcmnu şi să-lu aducă Ia loculu său, să să meremetisască, să umblil aceaste chio după cumă au umblaţii. Alu triile, dou bordei ci era făcuţi pentru păzători iazului, iarii cu bărne şi cu podială, lipsăscă cu totulu; cari rămănii di a să preţălui di cătră cinstita Isprăvjnicie]. Cumu şi la odăi, cercetăndiî, amu afîatu loculu ocoaliloru cari aii luaţii inii stăpâniri Ignată Armanulii, şi, după a sa arătare, mergăndii cu o prăjănă de fălcii înii măsură, amu aflatu loculu ocoaleloru de 36 prăjănl: măcarii că vechilulu dumisali Spat. mi-aii arătată că ară fi rpal mulţii, însă eu amu făcută măsura după arătare numitului negustori. Pe cari întrebăndu-lă pentru şarampol, unde să află pe alţii locă, unde, măsurăndă a sa prefacire de ocolii dintr’acel şarampol, amu aflatu numai 17 prăjănl şarampol coprindire a toată a sa prefacire de ocolii dintr’acel şarampol, osăbită că amu mal găsîtă 9 prăjănl şarampol, totă înă ocoale, puşă la o viţălărie şi la o şurişoară ce-t ţănfe căruţa sa. Cari, măsurăndu-I cu palma, amil aflatu numai de patru palmi nalţii, dinu pricina că, la prefa[ce]re, scoţându-I pe giumătati, i-aă rumptă, care acumă nu potă fi nici de o trebuinţă. Deci rămâne ca 19 prăjănl 'şarampol să-I plă-tiască numitul ă negustori înii celu mal micii preţă, căti 15 lei suta şarampol, cu adusulu la stare locului, socotindu-să 31 şarampol într’o prăjină de falce, după cumu amu gă-sătă eu. Intr’aceste cercetări fiindu, au începută vechilulă dumisali Spat. a arăta şi pentru o odăi ce să află cu dou casă pi moşăe Dorneştil; cari casă era totu într’onu coperemăntu cu toati ale sale trebuitoari, cu grajdl, cu lăptărie, cu 2 casă ţărăneşti, cu o şurişoară, cu ocoale de nuele; pentru cari tâcăndă întrebări numitului negustori de Iipsăre acestoru binale, mi-au arătată că, o casă dinu dou casă a căşliî stră-căndu-o, au făcut-o la căşla undi să află, pi moşie Plopenl. Iară pentru o casă dină căşlă, şi .ocoali di nueli, şi lăptărie, şi cu 2 casă ţărăneşti şi 0 şurişoară, mi-aă arătată că ară fii avută poroncă dină gură de la râpoosatulă ca să le râsă- www.dacoromanica.ro O CERCETARE DOROHoIanA (tSOg) pască de pe aăa moşăe. întrebăndu-lă ce s’aii făcuţii lemnu, mi-aă arătaţii că s’aii prăpădită. Pentru care rămâne di a să preţălui de cătră cinstita Isprăvfnicie] aceste binale, so-cotindu-să cumpăratu lemnului acestoră binale şi adusulu la stare locului şi făcutulă. Osăbită, numitulă negustori faci arătari că i s’âru fi luată de la a sa stăpânire o bucată de locu di cătră dumnealui Velă Vist. lordachi Rosătă, cu hotarulă Petrecaniloră, pro-timisăndu-şl venitulu acelui locu de doi ani. La cari mer-găndu de faţă şi măsurăndu-lu fălceşti, amu găsătu 200 fălci. Pentru toati aceste, mal la urmă rămâne de a-şl putfe afla punere la cale, ş’o parte şi alta, de cătră cinstita Is-prăvfnicie]. Costandinu Rosetu (9). De la Isprăvnicie Dorohoiuluî. însuşi cercetătoriulu gramaticulu Leontie viindu înnainte noastră şi întrebăndu-să pentru toati, au încredinţată şi prină viă glasă că cercetare aă făcută făr’ niiio apartenire, înă frica lui Dumnezăă. Pentru aCasta s’aă adiverită şi de cătră IsfprăvnicieJ. 1808, Săpt. 22. Andronachi Doniă Banu. loan G.., Cluceru. www.dacoromanica.ro XXXIX. O CONTRIBUŢIE LA CUNOŞTINŢA VECHII NEGUSTORIM! IEŞENE1. I. Copie 2008. După jaloba ci au dat pre-cinstitulul Divanu dumhealul Stolnicii Hristochefalii, cu arătare că aice, inii oraşulii EşiI, înă Tărgulu-de-josu, de spre Vamă, avăndă unii locă de casă, pe care arii fi avut şi benale, şi, la ardire oraşului, s’aii topită de focii, şi, ca unulu ci s’au aflaţii dinii a stânga Prutului, n’aii avuţii chipii ca să-şi facă alte benali, fiindii inii pre-pusii că arii fi înpresuratu de cătră megieşi, aii cerşiţii rânduiţii Vornicii de Poartă pe dumnealui Costinii Ghenghe, ca, prinii cercetare, să-I aliagă şi să-I hotărască acelii locii, arătăndii şi aăasta: dinii întâmplare vremilor i s’ară fi prăpădită toati scrisorili. Aşa darii, după poroncă, viindă numitulă Vornicii, şi în-trăndă înu cercetare, unde mal întăl au adunat pe toţi acel cu locurile megieşite cu loculă dumisale, dinu carii fiindii şi eu unulu megieşită de spre Apusă cu loculă ci-lă amă de cumpărătură de la ună Alexandru Bohotinianu, pe lăngă altă locă, totă de cumpărătură, de la AdămeştI, încunglurat cu vrednici dovezi şi hotărnici, care pre largă arată, pe cari dină noă mi-amă zădită dughenl şi alte acareturi, deci, măsurătoare ci aă [făcută] numitulă Vornică de Poartă locului 1 Originalele la d. C. Şumuleanu. www.dacoromanica.ro ioo O CONTRIBUŢIE LA CUNOŞTINŢA VKCtllI NEGUSTORIM! IEŞENE dumisale Stolnicului, l-au aflat întocma,şi mal alesă după mărturisire a însuşi vănzătoriulul locului cătră dumnealui Stol-niculu, la care n’aă mal rămasu îndoială decătu pină pre-pusă că ară întră înă zădire acareţuriloră mele tril palmi dînu loculii dumisale. Care aăastă păreri să poati înţălegi de cătră driapta judecată dinii însăşi glăsuire hotarniciloră de mal înnainte, măsurăndă loculii, fiindă slobodă, fără binale, iară nu ca acumă, cu zidiă, nefiindă cu putinţă de a să măsură, fiindă alcătuit benale de piatră. Intr’acestaşI chipă fiindă curgire pricinii, dumnealui Stol-nică nici întru ună chipă nu să priimeşti, pretenderisindă ca ună ştiută întru aceste altile şi fără niclună drită saă dovezi, ci cur,at prihânitoră, a aduci înă supărare şi înă struncinare ticnitile odihni a veăniciloră stăpâni pe dreptă lucrulă loră, nepriimindă nici mărturie de cercetare a dumisale Vornicului de Poartă. Pentru aăasta, plecat, rogă pre cinst. Divană ca, cu milostiviri, să binivoiască a poronci locului undi să cuvini, de a ni scoati cu dumnealui întru înfăţoşare judecăţii; de cătră care văzăndu-să mărturie de Cercetare a dum. Vornicului rânduită şi dovezile ci amă, să ni să deijsfărşită înă urmare dreptăţii, ca să scapă dină supărare unii aşa persoani. Lacmană Botoşinianu, Jidovă de aice. '830, Iuli 26. ÎL Copie 2009. După jaloba ci aă dat cinstitului Divan dumnealui Stol-niculă Hristochefală cu arătare că aice, înă oraşulă EşiI, înă Tărgulă-de-Josă, de spre Vamă, avăndă ună locă de casă, pe care ară fi avută şi benale, şi, la ardire oraşului, s’aă topit de focă, şi, ca unulă ci s’aă aflat den a stânga Prutului, n’aă avută chipă ca să-şi facă alte benali, fiindă înă prepusă că ară fi înpresurată de cătră megieşi, aă cer-şută rânduită Vorfnijcă de Poartă pe dumnealui Costină Ghenghe, ca, prină cercetare, să-I aliagă şi să-I hotărască •acelă locă, arătăndă şi aăasta că, dină întâmplare vremilorp, i s’ară fi prăpădită toati scrisorile. www.dacoromanica.ro O CONTRIBUŢIE tA CUNOŞTINŢA \ EClIlf NEl.USTORIMf IEŞENE 401 Aşa dară, după poroncă, viindu numitulă Vornicii şi în-trăndii înu cercetare, unde, mal întăl, aii adunat pe toţi acel cu locurile megieşite cu loculă dumisale,, dinii carii fiindii şi eii unulii megieşită de spre Miazinoapte cu loculii de cumpărătură ci-lă amu de la o fimeia, Mălina, cu bezmană, şi loculii monastiri Bărnova, precumă şi altă bucăţică de locă dintr’ună medenaşă, totă dinu loculii monastiril, dată de cătră Stăpânire, precum şi la alţi au dat, încunglura,t cu hotarnică, întăriturl domneşti, care pre largii arată, pe careli amu zidit şi benali, acareturi, după măsurătoare ci au făcută numitulă Vornică de Poartă locului dumisale Stolnicului, 1-aă aflat întocmai, şi mal alesă după mărturisire a însuşi vănzătoriuluî locului cătră dumnealui Stol-niculă, la care n’aă mal rămasă îndoială. Iară, la o măsură ci s’aă făcută dină colţulă zidiulul, s’ară cunoaşti dumnealui înpresurat de cătră loculă mieă şi loculă dumisale cu 4 palmi, la aăasta rămăni înă socotinţa dreptei judecăţi ca, după harta închipuitoari di unde să să înciapă măsăreşte, căci eă dină adevără nu esă. Intru acestaşă chipă fiindă curgire pricinii dumisali Stol-nică, nici într’ună chipă nu să priimişti, pretenderisindă, ca ună ştiut întru aceste altile şi f£ră nicluriă drit, saă dovezi, ci curată prihănitoriă, a aduci înă supărare şi struncinare odihnile veăniciloră stăpâni pe dreptă lucrulă lor, nepriimindă nici mărturie de cercetare a dumisale Vornicului de Poartă. Pentru aCasta, mă rogă prfe-cinstituluî Divană ca, cu milostiviri, să binivoiască a poronci de a ni scoate cu dumnealui Stolniculă întru înfăţoşare judecăţii, de cătră care văzăndu-să mărturie de cercetare a dumisale Vornicului rânduită şi dovezile ci amă, ni să dei sfârşit înă urmare dreptăţii, ca si scapă de supărare unii aşa persoane. Ştefană Guste, de aice dină Eşî. '830, Iuli 27. [Pe V-o:] Copie ce aă fost rînduită de cătră Vornicia de politie Vornicu Ghenghe, de Poartă, a cerceta loculă lulHrisochefală3. 1 1 Scris de aceiaşi mină. Unele părţi sint identice cu cţle corespunzătoare din actul precedent. Voi. XXI. 28 www.dacoromanica.ro 40â O CONTRIBUŢIE LA CUNOŞTINŢA VECHIÎ NECUStfORlMÎ IEŞENfc III. Pre-înnălţate şi multă milostive Doamne, ■Geli fără dreptate ^uiumuri şi supărări ce pătimăscă dinu spre dumnealui Stolniculă Costandină Hrisochifalu duhulă nu mă aglută a li tângui şi a li puni pe hărţii, decătă, di la o în-puţănari pre cătă mă găsăscu-, cu o jalnică tânguire, dinu a sufletului durere plecată, înfăţoşăză înnaltă milostivului stăpânii, cu care pricina urmiază aşa: 1- iu. Eu, ca unii patriiotii neguţitoră de aice, la anulă '828, Marti 8, păntru trebuinţa lăcuinţil meii, amu cumpăraţii de veci o casă pe locii cu bezmănii a monastiril Băr-novil, cu vrednice docomenturl întăritură, care casă arzăndii de focii, înii 2 rânduri amu făcuţii alteli, cu sămţătă strun-cinare şi cheltuială, făcăndu-mi-să la anulii '827, Săpt. 12, şi întăritură Divanului, pe loculii cuprinşii înii a mă stăpânire, înii putere dovezălorii de mal înnainte, cumii pre largu arată, avăndu paCnică stăpânire. 2- le. Dumnealui Hrisochefalii cu unii locii ce zice că are totii acolo înii Târgulă-de-Glosă, mal numindă şi altile şi fără dovezi, supţii cuvăntii că arii fi perdute, tocma piste zăce ani trecută a stăpânirii mele, au rădicat pretenţie că, avăndu unu locă (nu mal multă), ară pătimi înpresurare de spre loculă meă şi a lui Lahmană Jădovă, dăndă jalobă cătră înnaltulă Divană apelativă cu arătare cu totulă neunită adivărulul, mal alesă unde zăce că de la anulă '819 să gludecă cu mini, căndă eu atunce nici mă aflamă stăpănu pe loCulă meă, fiindă cumpărată şL întrăndă înă stăpânire I3. anulă '820. Iată dovada niadivărulul, niavăndă dumnealui niclo gludicată înă diiastimă trecută zăce ani. 3- le. După aceleşl jalobe a dumisali întinsă cătră Diva-nurl că îl să înpresoară loculă, s’aă rânduit înnadinsă boe-rănaşă Vornică de Poartă de aă cercetată stare locului şi hârtiile locuriloru megieşâti, şi n’aă aflată nimică înpresurare pentru dumnealui, cumu arată înă scrisorili ce aă dat, lu-crăndu-să aăasta la anulă '830, www.dacoromanica.ro o Contrihuţie La cunoştinţa vechii negustorim! ieşene 403 4- le. După aSasta, totu atunci, prină înfăţoşare cu dumnealui Stolniculă înnainte Divanului, tratarisăndu-să cu mare luare aminte pricina, au încheetă a sa socotinţă întru o mulţămiri şi fără părtinire vre unei părţi, sfărşăndu hotărâre pentru loculu dumisali Stolnicului înu ce măsură să să mărginiaspă şi anumi la ce locuri să să pui şi petre hotară, fără să-I mal rămâi cuvântă, cumă şi aceeşl carte a Divanului de gludecată arată, fiindă dinu '830, Săptv. 6. 5- le. Totu, la adalaşl and, şi luna Săptemvri 16, cu po-ronca Divanului, s’au rânduiţii pe dumnealui Banulă Anghe-liche ca, înpreună cu acelă Vornicii de Poartă, să margă la faţa locului şi să urmezi întocma după hotărâre Divanului ; care, cu adevărat, fiindu următori, aii mersii şi, înu fiinţa mahalagiilorii şi a dumisali Stolnicului, pentru câtă dreptate l-au aglutat, i-aii sugurepsătu foţii loculu său, stăl-pindu-lă şi cu petre hotară, fără să-I rămâi cuvăntu, cumii şi adastă mărturii ce aii dat-o dumnealui Banulu Angheliche pre largii arată, fiindu totu dinii anblă '830, Oct. 3, şi, cu toati că înu urmă aii mal haltarisătii dumnealui Stolniculu cu jalobă, ca unul ce păzăşti numai aceste, darii nimică aii isprăvită, decătii numai o întriagă sărăcii şi osândire pentru mini, omii însărcinată cu gre casă de copil, neputăndă a-ml căuta nici de interesulă dughenil, dină cari îmi întâmpină toati nevoile. 6- le. Şi prină jalobe ce ară fi dat Innălţămil Voastre cu arătari că ară ave 2 locuri şi că hârtiile i-aă arsă în vreme Inicerilor, şi -că, pe lângă aceste, ară mal ave şi altă locă, de la monastire Bămovva, haltarisăndă şi hotărătura dumisali Banului Angheliche, acfe întemeetă după carte de gludecată a Divanului, zăcărtdă încă şi adasta: că pricina între noi ară fi atârnat a să căuta de domnesculă Divană, pe care atacarisăşti că n’aă înţălesă nimică şi că, slobozăndu-să înă giudecătorie Ţânutulul, este piste ună ană trecută şi niclo îndestulare nu i s’aă făcută. Iarăşi niunite adivărulul arătă-rili sale: întâi, că prină jalobeli săli date mal înnainte zice că are numai ună locă di casă, iară nu 2, pentru ală 3-le locă ce zăci că l-ară ave cu bezmănă de la monastire Băr- www.dacoromanica.ro 404 O CONTRWU'flg LA CUNOŞTINŢA VECklf NEGUSTORIM IEŞENE nova, aSala să dovedeşti a fi a monastiriî Frumoasăi, pomenită şi prină carte de gludecată ce amu la Nt>. 4. Ală doile, unde zăci că la hotărătura dumisali Banului Anghe-liche n’aă fostă de faţă, cu totulu neadevărată, că,pănă căndă n’au fostă dumnealui şi toţi mahalagii înă cercetări, n’aă putută Divanulă a da hotărâre să să pui petre. Ală triile, unde zăce că, pricina fiindă rânduită de domnescul Divană la giudecătorie Ţănutulul, trecută peste ună ană de zăli, şi pu i să caută, iarăşi neadivărată, căci ace socotinţă acestulul Divană spre a cerca ună ălenă cu engineru pe faţa pământului aă urmată înă toamna trecută, iară nu de unu ană, precumă zăce, după care ingineriulă aă şi rădicată planulă locuriloră, şi că dină pricină că ălenulă rânduită aă fostă bolnavă peste tril luni, şi nicţ egumenulă Frumoasăi n’aă fostă aice, nu s’aă dat nicîună stărşătă, după întindere acel fără cuvântă cereri ce aă făcut dumnealui Stolniculă peste do-vezăli ce amă. Luminate şi multă milostive Doamne, aşa persoană aco-lisătoare şi tulburătoare stăpânirii cu totulă m’aă spăimăntată, încungiurăndă adevărulă şi numindă altele prină a săli jăluirl. Pentru aăasta, umilită mă rogă Innălţămil Voastre: fii milostivă asupra me, a mi să vide de luminatulu ochiă docomenturile ce amu asupra locului casăloră mele şi după dreptate să fiu pusă la cale a nu fi supărat mal multă de dumnealui Stolniculă, şi înă veci va rămâne spre pominire. La mila Innălţimil Voastre, 1835, Martu 9. prâ-plecat: Ştefanii Costandinu Guşti, de aice, dină EşI. IV. Copii. Cătrăînnaltulă Divană apelativă ală Prinţipatulul Moldavviel de la Ştefană Costandină Băcală de aice dinu EşI plecate răspunsuri. Asupra jalobiî ci au dată Innaltulul Divană dumnealui Stolniculă Hrisochefală cu arătare că loculă ci are înă www.dacoromanica.ro O CONTRIBUŢIE Li CUNOŞTINŢA VECHl! NECUSTORIMI IEŞENE 405 Tărgulă-de-Gîosă ara fi pătimindu înpresurare, atătu de cătră mini, cătă şi de cătră unu Lahmanu Jădovă, şi că cu unulă dinu noi să judecă de la anulă '819 şi cu altulă de la '800, şi că pricina n’aă luat niclunu sfărşătă, şi că dinii pricina noastră umblă dinu casă înu casă, cu chirii, nu-şl poate face acaretă, făcăndă cerere ca să să facă hotărâre dreptului său, îndatorindu-mă a scoate scrisorile cu care stăpănescă loculă meu şi căţl stănjănl amu, câcj eu, cu putere Turcilor ă, înu nifiinţa dumisali, aşă fi înpresuratu locuri străine, fără a ave titlu dî stăpănu, plecată răs-pundu înnaltulul Divană că arătările dumisali Stolnicului, măcară şi di este. persoană cinstită, sântă cu totulă ne[a]-devărati: întâi, la cuvăntulu ce zăce că ară avă giudecată de la anulă '819, întru acasta nici nu ştiu, nici amă avută cu dumnealui vre-o giudecată, decătă eu mi-amu stăpânită lo-culă cu pace. Socotiască înnalta giudecată şi acasta : că, dacă eă aşă fi avută loculă de la Turci luată, apoi pentru ce să mă giudecă cu dumnealui la anulu '819, mal înnainte stăpânirii Turciloră, căndă este ştiută că au urmată la anulă '821 stăpânire lor? Iată neadevărulă jăluiril dumisalj. Ală doile, la anulă '830 n’are .greşală, că însuşi, dăndă jalobă cinstitului Divană judecătorescă ca să-şi hotărască loculă, s’aă şi rânduită Vornjcă de Poartă, care, înă fiinţa dumisali, după scrisorile locuriloru megieşăte şi stăpânire ci s’aă urmat, aă cercetat şi, la înpotrivirile fără cuvântă a dumisali Stolnicului, au răportuită cinstitului Divană cumă pre largu arată răportulă dintr’aealaşă ană, Iuli 20, după care, la 6 Săptmv., avăndă cu dumnealui înfăţoşare prină giudecată înnaltulul Divană, s’aă dat hotărâre dispărţăril locuriloră şi pre la ci locuri să să pui şi petre hotară, cumă pre largă arată şi aceeşl carte de giudecată, ţăindu-să şi după aăasta lucrare poroncită cumă că cuprinde la mărturie hotajnică de alcătuire petriloră totă dină aealaşl ană, Săpt. 30, i la harta închipuitoare de stare locului, şi mal văr-tosă şi mărturie dumisali Banului Angheliche, ce răportueşte către cinstitulu Divană de cercetare şi alcătuire petriloră, www.dacoromanica.ro 406 o contribuţie LA CUNOŞTINŢA VECHlf negustorimi ieşene fiindu rânduiţii înpreună cu acelu Vornicii de Poartă. Iată şi pentru aCasta că dumnealui Stolniculu fereşte, adevărulu la acie ci . zăce că pricina pănă acumu n’au luaţii sfărşătii. Eu, cu supunire, mă rogu înnaltulul Divanfi ca să să vadă dovezăli ci amu şi, după dreptate, să fii pusu la cale a mă scăpa dinu nedreptile pretenţie a dumisali Stolnicului, de către care mi s’aru cuvini a-ml plăti şi cheltuelile ci-mi pricinueşte. Ştefanu Gostandinu Băcalu, de aice dinu EşI. www.dacoromanica.ro XL. DESFACEREA MOŞIEI MOIMEŞTILOR». Adecă noi care mal glosă ni-amu pusă degitile făcut-amă adivărată scrisoare noastră la măna dum. lui Ioniţă Başbulubaşă Hătmănescu, precumu să să ştie că înu anii trecuţi amu fdstă văndutu dumisali Ioniţă Başbulubaşă cărţile noastre de rnoşiia ci amu avutu înu MoimeştI, 165 stănjănl latulă moşii, adecă 110 părţile a patru fraţi, adecă a lui Pavălii Moimăsculii, şi a Lupului, frăţăne-meu, şi a surorilor ii noastre Măriuţa şi Aniţa, şi 55 stănjănl a Doroftii, nevestei lui Toaderă Moimăscu, şi a fiăoriloră el, şi, dăndu-ml Başbulubaşu plata deplinii înu mănule noastre, I-amă daţii şi noi scrisoare de stăpânită părţile aceşte de MoimeştI, 165 stănjănl, după cumă arată scrisorile noastre. Şi, stăpănindă dumnealui Ioniţă Başbulubaşu aceste părţi de moşii 10 luni de zile, şi la luna ală zăcile să meargă dumnealui să-şi e dejma de pe moşii, s’aă sculată Postolache Băgulă,şi Ioniţă Băgulă, şi alţi fraţi BăguleştI, şi aă trasă la gludecată pe dumnealui Ioniţă Başbulubaşă, fiindă şi noi de faţă. Amă eşită la gludecată la dumnealui răposatulu Manolache Velă Logofătă, şi dumnealui Velă Logofătă aă dată cu gludecată pe BăguleştI ca să dei banii dumisale lui Ioniţă Başbulubaşă şi să e aceste părţi de moşii suptă stăpânire loru, fiindă el răzăşl şi ne-iscăliţl înă zapisu, şi Băguleştil să de banii toţi, cu dobânda loru, lui Ioniţă Başbulubaşă ; care bani s’aă făcută să d& 1 1 Colecţia d-lui C. Crupenschi. www.dacoromanica.ro 408 desfacerea moşiei moimeştilor Băguleştii lui Ioniţă Başbulubaşă 439 lei, 40 bani, bezu 18 lei ce li-aă ertatu Başbulubaşu dintr’aceşti bani, şi dintr’a-ceşti bani au dat Băguleştii lui Başbulubaşă 300 lei, iară 139 lei, 40 bani n’aă vrutu Băguleştii să de, zicăndă ei cumă că nu este moşie deplinii, după cumu amu vânduţii noi lui Ioniţă. Başbulubaşu, 165 stănjăni, după cumu scrie şi înă zapisăle de vânzare, şi este mai puţind. Şi, apucăndu-ne pe noi Ioniţă Başbulubaşu ca să răspundemă la aCastă pricină, amu eşită cu Băguleştii la giudecata Divanului • fiindă dumnealui Lupulă Balşu Velă Logofâtă şi dum. Ioniţă Sturza Velă Vornică, aii hotărâtă dumnealoră boerii să margă hotărnici Haciulă Vornicu de Poartă şi Ioniţă Ianculu Logofâtă de Divană, la Moimeşti, la aceste părţi de moşie, fiindu şi noi şi Băguleştii de faţă. Amu mersu cu toţii şi, măsurăndu Vorniculu de Poartă şi cu noi cu toţi, s’aă gă-sătă 102 [92] stănjăni toate părţile aceste ce amă vândută noi, dintru 165 stănjăni, şi, neagiungăndu 73 stănjăni, amă venită la Eşi şi au hotărătu dumnealoru boerii să înplinească Băguleştiloră aceşti 73 stănjăni ce nu agiungu la măsurată, după cumu amu văndutu, ori să dămă noi banii aceştie : 139 lei, 4Q bani, lui Ioniţă Başbulubaşu. Şi, stănfdu] noi la aşăzare cu Băguleştii, ni-amu aşăzatu ca să să tai aceşti bană înă doaî, adecă să de Băguleştii 69 lei, 80 bani, şi 79 [lei], 80 bani să dămă noi. Care Băguleştii aă făcută cumă au putută şi aă datu bani, iară noi, neavăndu nicio facere de bani ca să dămă, amu dat dumisale lui Ioniţă Başbu-lubaşă părţile de moşie ce avemă înă Mărzăştî, iară, ce săntu la Ţănutulă Eşi, care să hotărăscu pe dină glosă, di spre Amează, cu fundulă moşăi Mărzăştil [a] dumnealui Stolnicului Manolache Costache, ginirile dumisale Dumi-traşcu Păladi, şi pe dină susă, di spre Meazănoapte, să hotărăşte coaste cu moşie Zahornii, a lui Mihală Pascală. Şi lungu acestoră părţi de moşie merge dină drumul celă mare a Botoşăniloră, spre soare-răsare, de vale, înă pă-răulă Izvoarăloru, şi trece totă pârău Izvoarăloră şi să sui la dială, la ună piscu, şi trece piste piscu şi să pogoară înă părăulă Ţerincii, unde să înfundiază cu moşie Moi- www.dacoromanica.ro DESFACEREA MOŞIEI MOtMEŞTILOR 409 meştildră, ce o stăpănescu Băguleştil înu 2 părţi, părţile noastre, o parte a noastră tragemă, parte tatălui nostru-, lui Ioniţă Moimăsculă, şi o parte a Doroftii, cu a fidoriloră el, ci trage parte luî Toaderă Moimăsculu, ci au ţănută pe Doroftie, iară o parte a lui Costandină Paiulu, ginirele lui Andreiă Moimăsculu, ce trage de pe socru-sâă, Andreiă Mo[i]măsculă, n’amu dat-o dumisale lui Ioniţă Başbulubaşă, fiindcă n’avemă noî triabă la parte aeasta, nici elu nu iaste amestecaţii la banii aceştie. Care aceste trei părţi de moşie, doaî săntu a noastre şi â lui Costandinu Puiulă, săntă hotărâte toate într’ună hotaru, stălpite cu petre de gluru în-preglurii, după cumă sintu faţă. Deci dumnealui Ioniţă Başbulubaşu să aibă a-şl stăpâni aceste 2 părţi de moşie, părţile noastre, cu bună pace. Căci noi, de a noastră bună voe, amu dat dum. ca să-I fiia a dum. moşie neclintite înu veci, care nimine dinu niamulă nostru saă dinu ficoril noştri să nu fie volnici a strica vânzarea şi aşăzare noastră, şi, oriunde şi la ce gludecată arii eşi, să nu le să ţie înu samă. Şi la adastă tocmală şi âşăzard a noastră s’au întâmplată şi alţi oameni buni, care mal glosă s’aă iscălit. Şi noi, pentru mal adivărată credinţă, ni-amă pusă degitile. Letă 7277 [1769], Fevr. 4. Eă, Pavălă Moimăsculă, fidorulă lui Ioniţă Moimăsculă, amă vândută cu voia me. Eă, Lupulă Moimăsculă, amă vândută cu voe (lipsă Moi-măscu/ Eă Măriuţa, soră lui Pavălă Moimăsculă, amă vândută cu voe me. Eă Aniţa, sor[ă] lui Pavălă Moimăsculă, amă vândută cu voe md. Eă Doroftie, ci m’aă ţănută Toaderă Moimăsculă, amă vândută cu voe me. Eă Dumitru, fidorulă Doroftii, amă vândută cu voe me. Eă Gheorghii, fidoru Doroftii, amă vândută cu voe md. Eă Grigorii, ficorulă Doroftii, amă vândută cu voe md. Eă Vasile, ficorulă Doroftii, amă vândută cu voe md. www.dacoromanica.ro DESFACEREA MOŞIEÎ MOIMEŞT1LOR 41t) Şi înnainte noastră au veniţii Lupulu Moirnăsculu şi au adiverit că cu voia lui au vânduţii Şi amu iscălit: Lupulu Balşu Velu Logofătu. Şi eu încă amu foştii faţă: Gav. C~lii Pah. De mine s’aii posleduitii copiia aCasta, şi iaste asămine cu celii adevărată zapisu. Enachi Stamati Stolnicii. [Pe V-o:] Zapisulu lui Pavălu i Lupulu Moimeşti şi alţii, dinu anulu 7277 [1769], Fevr. 4. www.dacoromanica.ro XLI. INVENTĂRII DE MOŞIE MOLDOVENEASCĂ DUPĂ 1821. I. Catagrafii pentru toată averia nemişcătoari a dumisali Post. Iancu Cananău, de la Ţănutulu Botoşanii, cari, după poroncl, urmiazi a să teslimarisă dumisalil Agă! Cps-tachi Ţăgăra, pentru datoriia dumisalil Post., ace că-tră 'J’ăgarâ. Arătaria fiişticăriia averi. No. 1. Păduri, codri, după tahminu ca 500 fălci, cari eşti în- triagă şi nestricată cu tăeria. 2. Păduri, iarăşu codri şi iarăşu după tahminu, ca 2.500 fălci, dinu cari să tai totu feliulu di lemnu şi înu cari încă să găsăşti asămini lemnu, tăetă fiindu ca doî părţi şi o a triia parti netăetă, şi totu înu aeastă păduri este oprită şi ridicată şi pădurită, pără ste-jărişu, mal multu pentru totu feliulu de chereste măruntă. 3. Păduri, apărătură tânără şi vechj, totu după tahminu, ca 150 fălci, cari să zăci la CorneştI. 4. Aşăzaria boeriască: casă di cărămidă, pi timelei, cu cinci odăi şi o şală, şăndilită, înprejuru cu parma-clăcurl. 1 Originalul în colecţia mea. www.dacoromanica.ro INVENTAM! DE klOŞlE MOLDOVENEASCĂ DUPĂ 1821 41B No. 5. Gahni di piiatră, înu vălătuci, cu patru odăi, o cămară întunecoasă, şăndilită. 6. Unu grajdl prostu, de lemnu, acopirit cu răgozu. 7. O înblătoari di lemnu, proastă, şăndilită. 8. Casă vechi, proastă, unde şădi chelariu. 9. Unu grajdl di scânduri, vechi, străcatij. 10. Unu hambarl cu păreţil de scânduri, acoperit cu răgozu. 11. O pivniţă de lemnu, cu şopronu di-asupra; străcată. 12. O fântână înu ogradă. 13. O livadă, cu totu feliulu di pomi roditori, înu cari eşti şi o altă fântână cu cerdacu. 14. O bisărică di piiatră, înpodobită înlăuntrp cu toati celi trebuinăoasă, cu hramu Pogorârii Duhului Svăntu. Şi toati aceste cuprinsă cu o îngrăditură di gardu, spi-nuită, cu poartă de scânduri. 15. Patru crăşmi de lemnu: una înu sat şi tril pi drumuri. 16. Unu ratoşu di cărămidă, cu şasă odăi, şindilit şi cu pivniţl di piiatră încăpătoare di 12 vasă, ci eşti la SăretI pi şliahu, uqde să duci la hrubă. 17. O altă livadă, cu pomi tineri, ci eşti înu osăbl îngră- dită cu gardu de nueli. 18. PatruzăcI pogoani vii lucrătoâre. 19. Doî mori stătătoare, înu apa Săretiulul, de lemnu şi acopirite cu şăndilă, la cari săntu patru petri. 20. DoîzăcI şi cinci fălci arătură di toamnă, înu cari s’au sămănat patruzăd merţi grâu. 21. 28 fălci arătură di toamnă, nesămănată. II. Prescriiri averii mişcătoari cari s’au găsătu la moşăili Cornii şi Costeştil, di la Ţânutulu Botoşanii, a dumisale Post. Iancu Cananău, care ari să stfc păstrată şi nerăşluită, spre întimpinare plăţăl catră alţf creditori, nefîindu amanetarisătă înu datoriia ce cătră Ţăgarâ. www.dacoromanica.ro 1NVENI AtllI t)E MQŞtE MOLDOVENEASCA bUI'X i82l 413 No- Arătaria fieştecăriia averi. 1. Optsprezăci şălaşă (sic) ŢăganI, cari alcătuescu 49 sufliti, însă: 1. Leonti Bucătariu, cu doi copil băeţî, bezu fimeia, Nastasăia, Moldovancă. 2. Spridonu Vitariu, sterpu. 3. Costandinu Chitariu, cu fimeia lui, Nastasăia. 4. Costandinu Albariu, cu fimeia luî, Anghiluşa, cu doî copii: unu bieţii şi o fată. 5. Ioană Chiriiacu, sterpu. 6. Vasăli Haritonu, cu fimeia luî, Iliana. 7. Gligori Căldărariu, cu fimeia luî, Zoiţa, şi unu copilu, băetu. 8. Chiriiacu Cibotariu, cu limeia, Mariia, şi 2 co- piii, fete. 9. Gligori a luî Costandinu, cu doî copile, fete, ci-şî zăci că eşti ertatu, bezu fimeia luî, Moldovancă. 10. Ştefanii Vezăteu, cu fimeia luî, Todosăia, şi unii copilu, băetu. 11. Ursu Şcripcariui cu fimeia* Irodiia, şi o copilă, fată. 12. Petrachi Burlacu, scripcarî. 13. Gherasămu Chitariu, cu fimeia luî, Floare, şi doî copil, băeţî.. 14. Pavălii a Badiluî, cu fimeia lui. 15. Ghiorghi Bucătariu, cu fimeia lui. 16. Covachi Cibotariu, burlacu. 17. Andrei Chiticii, cu fimeia lui. 18. Costandinu Bătrănu, cu maică-sa, pi lăngă cari mal săntii trei Ţăgance: Ioana, Mariia, Nastasăia, pricumii şi doi băeţî: Ghiţi şi Todorachi, cari slujăscu înii casă. 2. Vitili ci s’aii găsătii, însă: 2 telegari şărgl, cari să zicii că aru fi streini. • 3 bivoliţl: doî cu viţel şi una stiarpă. I bivolii buhai. 8 vaci: 6 cu viţăl şi 2 sterpe. www.dacoromanica.ro 414 WENTA.UIÎ DE MOŞIE MOLDOVENEASCĂ DUPĂ -1821 No. io bol di glugii. 76 cal proşti, cari umblă la pluguri. 120 rămătorl, mari cu mici. 1.028 ol şi capre, bezu cele Cobăneştl, însă: 518 ol fătătoare-, 180 meluţă dinu acestu anii. 30 berbeci di sămânţă. 10 berbecuţl dinu acestu anii. 160 capri. 80 ezu dinu acastă vară. ___Şo ţapi. 1.028 adică una mii doîzăcl şi optii făcu, după arături a. lui Ihi Mitoşăriu, scutariu. 1.248 adecă una mii doî şuti patrUzăcI şi optu pişti totu. 3. Pojăjiia casăi, însă : Ca patruzăcI vedri vinii, înu tril vasă, la hrubă de la ratoşii. 20 pluguri, cu ferăli lorii, şi grăpl di lemnu, cari lu-criază cu cal i bol. 4 poloboaci \ , , . 4 putini I um cari Puni pâini mu hămbari. 1 butcă vechi, ci să meremetisăşti acumu di cătră unii tocmitu herarî. 2 săneî proasti. I canape bună, înbrâcată cu şalu, I scrinii di nucii închişii. . . . 15 scauni înbrăcati cu meşănă. . 3 canapeluţe mici................. I masă di cărţi.................... 3 paturi cu mindirurl di lănă şi doî perinl înbrăcati, cu feţăli dimicatonu1. . 4 perdelLdi şalii la fereşti, cu una di cit 1 masă rătundă mari di stejaru. . . 2 oglinzi di părete..................... înu odaia c6 mari. 1 JJemi-co'on. www.dacoromanica.ro InVENTAIuI bE MOŞIE MOLDOVENEASCĂ. DUPĂ 1821 4t5 No înu alu doile odăi. 6 scauni negri, înbrăcati cu şalu verde, vechi............................... i scrinu di nucii închişii. .............. I unu crivatii di nucii................... i mendirl di lănă............... . . . I hramii di lănă verde. ...... 3 perni de lănăţ fără feţi............... i pat prostu.............................. I masă di nucu îmi tril părţi............. I sfeşnecarl prostu...................... . I pat, cu mindiriulu di lănă, vechi, j I crivat vechi......................1 foii alu triili odăi 1 scaunii prostu...................I 2 paturi goale, înii alu patfăle odăi, la fimel. 2 dulapuri; cu stecli şi farfurii, închise. ' I masă de lemnu, proastă.................. 1 măngălăii di călcaţii strai............ 2 lăzi proaste., încuiate................ înii şală. 4. Producturile di pi moşăi, însă: 6 stoguri grăii netrieratu. 2 stoguri mazări tiju. I giriadă pai, grăii, orzu şi maziri, trierată. 12 Stoguri orzu şi ovăsii la ariia dinii cămpu. Polii stogii grăii la hrubă, netrierat. 80 fălci păpuşoi, neculeşl, tari proşti, cruzi şi stricaţi di brumă. 86 stoguri di fănii. 200 merţl cartofi, clădiţi înu giriadă. 701 bucăţi lemnii cherestfe stăpăniasqă, gata, la magazie dinii pădure Cornii, însă : 43 tălpi stejarii, bezii 17 date cu 4 ţiduli şi iz-voadi. 48 grinzi, tiju. 48 tumurugl, bezii 4 date eu ţidule. www.dacoromanica.ro INVl.NtAUIf ttE MOŞtE MOLDOVENEASCĂ DUPĂ 1S2l 402 scânduri tăeti la hirisău, bezu 455 date cil ţidule şi izvoade. 56 amnar!, bezu 10 daţi cu ţidulâ, 37 paianturî, bezu 4 daţi cu ţidulă. 3 dulapi, bezu 29 daţi cu. ţidule. 13 dulapi, căte de 3^2 stănjănl, bezu f2 daţi cu ţidule. 8 scânduri, căte 20 palme lungu. 4 costoroavi căte 25 palme lungu. 39 doagi, căte 13 par., bezu 25 date cu ţidule. 701 141 bucăţi lemnu chereste neguţitoriască, vândută şi nerădicată dinu pădure de pe moşie Cornii. 4 copaci tăeţî gălătuşl. .1 } a lui Avramii jidovul ii. 7 vărvurl a 7 copaci 6 tumurugl. , . . 2 tălpi.............. 4 Colani di roată. . . 24 tălpi dinu şasă copaci tăeţî, bezu şasă copaci cari săntu încă înu picoari, plătiţi, a dumisali Spătarului Iordachi Bălşucă. 15 tumurugl gata, a dumisali Hat. Anastasachi Başotă. 6 tumurugl gata, a neguţitorulul Iani Spănu. 14 amnarl............. 2 vărvurl a doi copaci. 5 copaci stejari, tăeţî şi nelucraţi. 6 tumurugl gata. . 1 furcă de făntănă. 26 scânduri gata. . 2 butuci tăeţî şi nelucraţi. 1 ulucii gata 3 copaci stejari tăeţî ţ talpă gata. 3 vărvurl a trei a lui Vasăli, rotari, otii Băicenl. a Jădv. Hpa Vadana. I copaci. . J 5 tumurugl gata................ 3 vărvurl a trei copaci. . , . I copaci stejarii tăetu şi nelucratu. a neguţitorilul MisărI Ar-manulu. a lui Ioanu Haluncă otu Băicenl. a lui Ştefană Heresteoariu otii Botoşani. www.dacoromanica.ro INVENTĂRII DE MOŞIE MOLDOVkNEASCi DUPX 1821 417 III. Moşăia Cornii. Cheresteaua ce să găsăşte înu magazaoa stăpânească di pi aăastă pioşăe Cornii. 1832, Octvr. zăle. No. 43 tălpi, bezii 17 date cu patru ţăduli şi izvoadi. 48 grinzi. 48 tumurugl, bezu patru daţi cu ţădulă. 402 scânduri tăete înu hirisău, bezu 455 date cu ţăduli şi izvoade. 56 amnari, bezu io daţi cu ţădulă. 37 poeanturl, bezii 4 daţi cu ţăduli. 3 dulapi, bezu 29 daţi cu ţăduli. 13 dulapi către trei stănjânl polii,. bezu 12 daţi cu ţîdull, 8 scânduri căte 20 palme. 4 costoroave căte 25 palme lungu> 39 doage căte ij palme, bezu 25 daţi eh ţăduli. 701 adică şapti sute una bucăţi lerrrnu stăpânesc să găsăşti astăzi înu magazâoa stăpânească di pi moşăia Cornii, bezu beresteaoa dată după ţădhlili şi izvoadele 2-amu înfăţoşat. [Deget:] eu, Costandinii, chihaia de pădurari otu Corni, adiverezu. IV. Moşiia Corbii. Chereste vândută dinu pădure Cornii şi nerădicată a feţi-loru mal joşii însămnate, cari s’aii găsătii la prescriere de acumii. 1832, Octvr. No. 24 tălpi dinii şasă, copaci făeţl, bezii şasă copaci cari sânţii încă înu pidoare, plătiţi, a dumisale Spătarului Ior-dachi Bălşucă. Voi. XXI. 27 www.dacoromanica.ro 413 INVENTĂRII DE MOŞIE MOLDOVENEASCĂ DtlPĂ 1821 > a lui Avramii Jădovulă. No. 6 tumurugl. . . . 2 tălpi............ 4 ăolani de roată. 4 copaci tăeţl gălătuşî 7 vărvurl a 7 copaci 15 tumurugl gata a dumisale Hat. Nastasachi Başotă. 6 tumurugl gata a neguţătoriulul Iani Spănu. 14 amnari.............. 2 vărvurl a doi copaci. 5 copaci, stejari, tăeţl şi nelucruţu . . 6 tumurugl gata. . . 1 furcă de fântână-. . 26 scânduri gata. . . a lui Vasili Rotariu otii Băicenl. a Jâdoavci Haia Vădana. a neguţătoriulul Misiru Armanu. a lui Ioanii Haluncă otii Băicenl. 2 butuci tăeţl şi neludraţl. 1 ulucii gata. . 3 copaci, stejari, tăeţl. 1 talpă gata . 3 vărvurl a trei copaci. 5 tumurugl gata. 3 vărvurl a trei copaci. 1 copaci, stejari, tăetii şi lucrată.............. 141 Adecă o sută patruzăcl şi una bucăţi lemnă neguţăto-rescă şi vândută, dinu pădure Cornii, cari s’aă gâ-sătu nerădicată la prescriere de acumu. [Deget:] Eu Costandină, chihaia de pădurari, otu Corni, adivereză. V. ne- a lui Ştefană Heresteoară otă Botoşani. Lucrurile a dumisale Postelnicului Iancu Cananăă ce aă fostă înă hămbari şi s’aă tremesu la Botoşani şi s’aă încărcată pre Pavălă Budianu. Adecă : 368. No. 1 barătacă (sic) mare. 4 căldări, cu capacile loră şi 5 ţăvil. www.dacoromanica.ro INVENTAI!!! DE MoŞlE MOLbOVENfeAScX DUbi 1821 4l9 No. 19 roate de plugii. 11 chelne de carii. 1 balonu străcatii, cu 4 roţi, însă 2 cu şănurile întregi şi 2 căte pe glumătate şănele. 2 gemăndane vechi. 14 cheşti (sic) căte de doi cal. 7 trăiste, stricate,, pentru cal, de daţii grăunţă> 15 heră de plugii late şi 14 lungi. I cătari mare. 4 heră de înheratii vitele. 25 bucă[ţe]le curăle de hamuri, cătărăml, biCuşti şi altte ţerl (sic). I păreche de hamuri de doi cal, cu tril striangurl totii de cură. '834, Mal 7. (Două iscălituri.) VI. Catagrafie alu doile de avere mişcătoare săcfestruită a du-misale Post. Iancu Cananăii, ce s’afi găsătii pi moşiile Cornii şi Guranda, ce au să să străgi la mezat, după poronca cinst. Divanu dinii anulii următori '828, Săpt. 18, suptu No. 127, cuprinzăndu-să toate .producturile vechi şi dinii anulu următori 1828. Cele ci s’au găsăt la moşiia Guranda, Ţănutulii Fşl, Săptv. 25, însă : No. ----------- 217 cal şi epi, mari cu mici, bezu mănziî sugari, însă: 24 epi cu mănzl, bezu patru ce aii perit. 150 epi sterpi, tinire şi bătrâni. 27 străjnice epi, bezu 2 ce aii perit. io armăsari de sămânţă, bezu I ce au perit. 12 cal de rănd, de călării. 3 mănzl fără manii, bezu I ce aii perit. 217 700 merţă păpuşoi, vechi de/ 3 ani, mii 46 stănjănl, înii www.dacoromanica.ro 420 iNVEfstari/ de moşie moldovenească după 1821 doî coşăre căte de 23 stănjinl coşeriulu, nâltu de unu stănjănu, 6 palme, iaru largu de 5 palme, socotindu-să aCastă sumă cu tahminu atăta, fiindu coşerile deşerte căte de 3 palme gospodu şi mal bini, bezu 4 stănjinl polii ce s’au dat pentru hrana oaminiloru casil dumisale şi pentru velniţă, după poronca cinst. Vornicii vechi dinu anulu..., 26 luni. 289 merţă sacară vechi dinu anulu trecut '827, însă : 270 merţă, înu 54 stănjinl, înu 3 girezi, naltulu de unu stănjănu, latulu de doi stănjinl, socotindu-să cu tahminu căte 5 merţă pe stănjănu, înu 2 girezi la arie dinu dialu, iaru una la arie lăngă coşerile di spre TruşeştI. 19 merţă ce s’aii găsăt la jăcniţă, dinu care 17 merţă, după ce s’au scrisu, bau vânduţii înu tărie vatavulu Gheorghii Mitoşeriulu, căte 8 lei merţa. 289 73 merţă sacară nou dinu anulu următori, '828, la ariia dinu dialu, însă: 35 merţă într’unu capătu de giriadă de 7 stănjănl lungu, naltulu de unu stănjănu polu, iaru latulu de 2 stănjănl, socotindu-să cu tahminu căte 5 merţă pe stănjănu. 27 merţă înu 11 stoguri coşolină, sacară proastă, so-cotindu-aă cu tahminu căte 2 merţă polu înu stogu. 11. merţă ce s’au găsăt la jăgniţă sacară nou trierată. 73 12 merţă polu grău la arie de spre TruşeştI, înu 5 stoguri coşolină, socotindu-să cu tahminu căte 2 merţă polu înu stogu, fiind grău prostu, înu doî cu mo-horu, dinu anulu următorii '828, mărime de 8 şi de 7 stănjinl înpregîuru, iaru naltulu de 2 stănjinl. www.dacoromanica.ro INVENTAlUf DE MOŞIE MOLDOVENEASCĂ DUPĂ 1821 421 ţ)o merţă ovăsă cosăt nou, dinu anulă următoră '828, la arie dinu dia[lu], însă: 85 merţă înu 8 stoguri şi unu polă, socotindu-să cu tahmină căte 10 merţă înu stogă, mărime înpregluriî de io, de 9 şi de 8 stănjinî. 5 merţă ce s’aiî găsătu la jăcniţă. 90 ^ 40 merţă orzu cosătu, nou, dinu anulu următoru '828, la arie dinu dială, înu 8 stoguri, socotit cu tahminu căte 5 merţă pe stogu, mărime înpregluriî de 8 şi de 6 stănjinî, iară naltulu de doi stănjinî. 6 stoguri opţigă coşolină, sacară sacă, ci nu să triiră, tiju. la arie dinu dialu, mărime de 9 şi 8 stănjinî înpreglur, dinu anulu următori, '828. 5 stănjinî polu unu capăt de giriadă pae de sacară dinu anulu următori, '828, naltulu de unu stănjiniî polu, iaru latulă de 2 stănjinî. 2 merţă mazire, socotită cu tahminu, într’unu stogu de 6 stănjinî înpreglur, iar de 2 naltu, tiju la arie dinu dialu. 3 dimirlil linte, socotit cu tahminu, într’o căpiţă, tiju la ariia dinii dialu. 260 merţă popuşol noi dină anulu următori, '828, socotită cu tahminu, înu 13 stănjinî într’unu capătă de coşără, beză 30 fălci popuşol neculeşl, socotin-dursă ca 5 stănjinî, iară merţl 100 după analo-gonă fălciloră ; fiindă pişti totă toată arătura po-puşoiloră 92 fălci, după dare de samă a vechi-liloră; care popuşol aă rămasă neculeşl dină ne-silinţile vechililoră dumisale Post. Canano, căci, măcară di aă şi fostă săcvestruită o sumă de bani, 39.000 lei, datorii di pi popuşol di la Gu-randa, ci aă avută de la 4 sate astă primăvară, dină popuşoi săcfestruiţl dumisale Post. Canan6. şi zică vechilii dumisale că n’ară fi avută cu ci plăti di ţucru, dară înă urmă s’aă găsită datorii www.dacoromanica.ro 422 INVENTĂRII DE MOŞIE MOLDOVENEASCĂ DUPĂ 1S21 No. ascunsă totă di pe popuşol încă la 5 sate, anu-mi: Săvenil, Vlăsăneştil, Socrujenil, Buhăcenil şi Dabrocenil, precum ă acumu, mal înă urmă, n’aii putută tăgădui vechilii dumisale, diosăbită di alţi viniturl aii moşii, ci li-aă luoatu totu el, dinu vreme ci s’au săcfestruită şi pănă acumu. 40 merţă popuşol ci s’au găsătă la jăcniţă ; care aceşti popuşol au prisosită mal ipultu piste 80 merţă, ce sJaă dat dumisali Post. Cananâu, după po-ronca Vorniciel vechî dinu 26 luli, pentru hrana -oaminiloru casă! dumisale şi pentru velniţă. 66 stoguri fănu, beziî 4 girezi fănă înpărătescă. 20 pluguri de cal, cu fierăle, i guri de hamă, şlihurl, hăţuri, i bărdiţăle loră şi cu totu tacămu lor. 2 bol de rându pentru carată lemnile şi apă. 126 vedri vină, înă 5 buţl, dinu viile de la Guranda, scăzută la zăci una, după obicei (adică 47 vedri). 165 stupi, înă doî prisăci, însă: 108 matei. 57 rol. 165 3.900 lei pe 300 merţă păpuşoi, datoriia la 4 sate, anumi: Truşeştil, Gorbăneştiî -şi Cornii, de la Ţănutulu Botoşani, şi Guranda de la Ţănutulă Eşî, căte 13 lei merţă, cu vade păn’ la Sfăntulă Dimitrii, după arătarfea] vechililoră dumisale Post., anume : Ioană Beldii şi Logf. Neculal Haşnaşă ; cărora, tăcăndu-le îndestulu zapciiloră ca să-mi arăţi condica de vânzare pâinii şi să-mi dei za-pisăle datorii acestoru bani, au dată samă că şi condica şi toate zapisăle ară fi la Eşî, la c[u]-c(oa]na dumisale Post. Şi alţi bani n’amu putut înplini decătă numai 835 lei, de la sat[ulă] Gorbăneştiî, Ţănutulu Botoşenil; cari bani staă la mini, avănd şi eă a luoa pentru chiriia ce amă plătit şi cheltuiala drumului, umblăndu înu pri- www.dacoromanica.ro INVENTAIUI DE MOŞIE MOLDOVENEASCĂ DOPA 1821 423 cinile dumisale Post. Cananău, înu câteva rânduri, la Eşî şi la moşiia Cornii şi la Guranda, şi pentru osteniala me şi trecire de vremi, de când păzescu săcfestrulu acesta. 52 cai tineri, parte bărbătiască, cu io ce s’au găsătu ascunşi, însă : 20 străjnici, bezu 2 ce au murit. 16 tretinl, be^u I ce au perit. 2 cal de rănd. 52 30 vite albe, mari cu mici, însă : 20 bol mari de glugii, cil 12 ce s’au găsătu mal înu urmă cumpăraţi. 6 vaci: 4 ciţ viţă! şi 2 sterpe. I buhai. 3 mănzaţl. 30 1 o bivoliţă a făta. . cumpărate înu urma catagrafii! d’intăî. I unii gonitori bivolii. I o mănzată bivoliţă. . 456 ol, mari cu mici, cu 146 ce s’au găsăt înii urmă ascunsă, însă: 385 mari, dinii care 60 ol sânţii ţăgăl, bezii 7 ci aii perit. 49 cârlani dinu anulii următori, '828, dinii care 20 săntu ţăgăl, bezii 7 ce aii perit. 22 berbeci de sămânţă, dinu care 4 săntu ţăgăl. 456 241 capre, mari cu mici, însă: 151 mari, cu ţapi cu totu, bezii 47 capre ce aii dat samă ăobanil că li-aii vândut vatavulii Gheorghie Mitoşeriulii. 85 iazl şi iade dinii anulii următori, 1828, bezii 9 ce aii perit. 241 179 masgurl şi măscuroaice, mari qu mici, cu purcel qu ţotu, îns^: www.dacoromanica.ro 424 INVENTÂR1Î r)E MOŞIE MOLDOVENEASCĂ DUPĂ 4821 No. 42 mascuri şi măscuroaice mari, bezu 4 ce au perit. 56 godaci dinu anulii trecut, '827. 81 purcel sugari, unii de astă-primăvară, iar alţii mal dinu coace. Î79 132 stupi, înu doî prisăci, însă : 89 matce. 43 rol. 132 1,471 vedri vinu, înu 16 buţl mari, scăzutulu la zăce una, după obicei (adică 1-63 vedre). 114 robi ţiganlv mari cu mici, înu 29 sălaşe şi 2 stinghere, dinii care unii săntu la curte, iar alţăî la Eşl, daţi Ja meşteşugii, care acumii să arată prinii deosăbit izvod. 6 căldări mari de velniţă, cu capacile loru, căte cu 3 ţăveî, însă cu o caldare ci este stricată, fiind numai pe gîumătate/ 1 unu bardacu mare de aramă. 56 căzi, însă 48 căzi de plămădit şi 8 căzi trusce (sic),, care curge apa pintr’ănsăle. II Cubere. I o bute mare stricată. Pâine, şi-paile, şi fănnhlu. 56 merţi grăii dinu anulii următorii, '828, însă : 32 merţă, socotit cu tahminu într’o giradă de 8 stăn-jinî lungulu, unu stănjănQ polii naltulii, iarii la-tulii de 2 stănjinl polii; însă 3 stănjinl polii să-cerat şi 4 stănjinl polii coşolină, socotindu-să căte 4 merţă pe stănjănii, fiind grăii prostu. 24 merţă şi 4 dimirlil ci s’aii găsit la jăcniţă înu 20 merţă grău spalatii şi 4 merţă dimirlil nispalatu, 56 www.dacoromanica.ro 'HIVENTAMl nE MOŞIE MOLDOVENEASCĂ DUPĂ 1821 42a No. 128 merţă şi 6 dimirliî sacară nou, dinu anulă următori, '828, însă: 115 nierţă jntr’o giriadă de 23 stănjinî lungulă, de unu stănjănă polă naltulă, şi latulă de 2 stăn-jinl, socotindu-să cu tahmină căte 5 merţă pe stănjănu. 3 merţă, socotită cu tahminu, într’ună stogă coşolină de 8 stănjinî înpreglur şi de 2 stănjinî naltulu, tijă la arie otă Săretl. 2 merţă şi 6 dimirliî sărboaică dede (sic) dejmă, sacară amestecată cu orzu şi cu ovăsă, tijă la arie otă Săretă. 120 69 mefţă Ovăsă noă dină anulă următoră, '828, însă : 43 merţă, socotită cu tahmină, într’ună capătă de giriadă dină anulă următori, '828, de 9 stănjinî lungulă, naltulă de ună stănjănă polă, iară latulă de 2 stănjinî, socotită căte 5 merţă pe stănjănă. 24 merţă ci s’aă găsită la jăcniţă. 69 2 merţă hrişcă şi 5 dimirliî, socotită cu tahmină, într’o girezuică de 6 stănjinî lungulă, de polă stănjănă naltulă şi de polă stănjănă latulă (de dejmă). 4 merţă anisonă ce s’aă găsătă la jăcniţă. 800 merţă popuşol noi dină anulă următori, '828, socotită cu tahmină înă 40 stănjănl de coşeru, însă 23 stănjinî ună coşer întregă şi 17 stănjănl înă doî capete de coşără, socotindu-să căte 20 merţă pe stănjănă. 623 fuioare cănipă de toamnă, netopită, de dejmă, într’ună stogă mică. 463 fuioare ină netopit, de dejmă, cu sămânţa lui, într’ună stogă mică. 50 stănjănl pai vechi şi noi, însă: 25 stănjinî înă doî girezi la arie otă Săretl, pai vechi, dină anulă trecută, '827, naltă de ună stănjănă, lată de ună stănjănă, www.dacoromanica.ro 426 iNVkNTAIUI DE MOŞIE MOLDO\KNEASCĂ DUPĂ 1821 No. 21 stănjănl tijă pae vechi, dinu anulă trecut, '827$ la arie de la velniţă, într’o giriadă şi unu capătă de giriadă. 4 stănjinl pai noi, dină anulă următoră, '828, la arie _____ otă Săretl. 5o 56 stănjinl, 3 girezi fănă dină anul următori '828, bezu o giriadă fănă înpărătescă, însă: 2 girezi, piste Săretă, fănă de şesă. I dificoace di Săretă, fănă di părlogă. •T 11 stoguri fănă vechi şi noă, însă: 5 stoguri, piste Săretă, fănu nou, cu unulu ci eşti între gărla SăretuluJ. 8 stoguri fănă vechi dincoaci di Săretă. 77 Aăasta fiindă averea mişcătoare a dumisale Post. Iancu Cananb, după poroncă, făcăndă şi ală doile catagrafie, o triimătu la cinstita Vornici [e] de aprozi. (Iscălit:) Sălionu is. za aprozi. *828, Săptv». 27. S’aă văzutu. VII. Lucruri ci s’au găsăt a casăl dumisali Post. Cananb la Gu-randa, la chilarl date pe samă. Săptv. 24, *828. 2 * 4 2 sănii boereştl, proasti, di cal, una mari şi alta mică. 1 o părechi hamuri di cheli, vechi, cu hăţurile i. căpi- ţălile şi. zăbalile loră, 8 piei di cală : 5 mari, 2 de străjnicl şi una de mănză. 7 roate di cară: 5 cu şănile de feru şi 2 sade, şi ună facămă di cară mocănescă, cu coşă cu totă. 4 orcicurl cu legături di fieră. 2 osăî di cară mocănescă, cu legături de fieră. www.dacoromanica.ro inventam! de moşie moldoveneasc! Duri 1821 427 ? chilne de carii mocănescu. 8 fănari di grajde : 6 buni şi 2 stricaţi, i o bute dişartă di pusu păine. i o cadă mari, asăminia. 6 scânduri dulapi de bradu şi alte lemni mărunte, i unu coşii de caru vechi şi 2 roate, i saca de căraţii apă, cu cotiga el. 1 saca dişartă. f unii cântări mari de tulumbă. 2 dimerliî de măsuraţii păine. 2 bucăţi şină de la vatra bordeiului hergheligeilorli. 1 o bucată heru supţiri lungu. 2 bucăţi grati di ferii de la fereştile grajdiulul. i poduşcă di fierii. i unii daunii micu. I unu leghianii micii, cu ibricu lui. i unii polobocii di pusii vinii, 3 sănii mari de bol, de căratu fănii. 1 unii Caunii mari, stricat. 4 ciubere. 2 saci di vinii. 9 verigi mari di fierii de la drugii cari dispart cai la grajdl. i o roată sărmă de telu. I unii polobocii vechi, i o arabă vechi, stricată. Nişte podială vechi di sftejarii pentru unii coşerii. 16 bucăţi lemnu de stejarii pentru temnicu : 5 grinzi. 7 scânduri podială. 4 furci oable. 16 3 poloboace curechl : 2 buţl şi unţi polobocii. Lucruri a căsăl ci s’aii găsitii la Corni, Săptemvrie 27, la chilâru, însă: 1 câzanii mari di aramă. I o căldări mică de aramă. www.dacoromanica.ro 428 H înă alu doile odae. înu alu triele odae. înu şală. 6 scaune negri, înbrăcate cu şală verde vechi ................... i scrinu de nucă, închisu . i crivată de nucu .... i mindirl de lănă .... i hramă de lănă verde . . 3 perinl de lănă, fără feţă . i patii prostii............... i masă de nucii pentru cărţi i sfeşnicarl prostii .... i patii, cu mindirî de lănă, vechi. 1 scaunii prostii . . . 2 paturi goale, înu alu patrule odăi, la fimel. 1 crivatii vechi, totii înu alu triile odae, de susă. 2 dulapuri, cu stecle şi farfurii, închisă I masă de lemnii, prpastă................ 1 măngălău de călcată strai .... 2 lăzi proaste, încuete................. Producturile de pe moşie, însă: 6 stoguri grăă netriirată. 2 stoguri mazire tijă. I geriadă pai grăă, orzu şi maziria, trierate. Polă stogă grăă la hrubă, netrierată. 8o fălci păpuşoi, neculeşî, tari proşti, cruzi şi străcaţl de brumă. 86 stoguri fănă. 200 m.erţă cartofe, clădite înă geriadă. ?oi bucăţi lemnă, chirestâ stăpăniască, gata, la maga-ziia dină pădure Cornii, însă : 43 tălpi, beză 17 date cu patru ţădulî şi izvoade. 48 grinzi. 48 tumurugl, beză patru daţi cu ţădule. 402 scânduri tăete în heresăă, beză 455 date cu ţăduli şi izvoade. 36 amnar!, beză 10 daţi cu ţădule. 37 poianturl, beză 4 daţi cu ţădule. Voi, XXI. 28 www.dacoromanica.ro 434 JNVLNTA1U1 DE MOŞIE MOLDOVENEASCA DUI'A 182i a lui Avramu Jădovulu. :} 3 dulapi, bezu 29 daţi cu ţădull. 13 dulapi, căte tril stănjănl polii, bezu 12 daţi cu ţădull. 3 scânduri, căte 20 palme. 4 costoroave, căte 25 palme lungu. 39 doagi, căte 13 palme, bezu 25 date cu ţădule. 141 bucăţi lemne, chireste neguţătoriască, vândută şi nerădicată dinu pădure de pe moşiia Cornii, însă : 24 tălpi dinu şasă copaci tăeţl, bezu şasă copaci care săntu îrjcă înîi piCoare, plătiţi, a du-misale Spătar. Iordachi Bălşucă. 6 tumurugl . . 2 tălpi . . . 4 Colane de roate 4 copaci tăeţl gălătuşl. 1 totu a lui 7 vărvurl a 7 copiacl . j Avramu Jădovulu. 15 tumurugl gata, a dumisale Hat. Anastasachi Başută. 6 tumurugl gata, k neguţătoriulul Iani Spănu. 14 amnarl ...... 2 vărvurl a doi copaci . 5 copaci, stejari, tăeţl şi ne- lucraţî............... 6 tumurugl gata . . 1 turcă de făntănă . 26 scânduri gata . . 2 butuci tăeţl şi ne- lucraţl .... I ulucii gata . . .1 3 copaci, stejar, tăeţl. J I talpă gata .... 3 vărvurl 4 tril copaci. 5 tumurugl gata . . . 3 vărvurl. a 3 copaci . I copaci, stejar, tăetu şi nelucratu .... Î4Î a lui Vasăli Rotariu otu Băicenl. a Jădovcil Haia Vădana. a negutătoriulul Misiri Armânii. , 1 a Iul Ioanii Haluncă . | otu Băicenl. a lui Ştefanii Heres-teoariu otu Botoşani. www.dacoromanica.ro iNVENTAtUl DE MOŞtE MOLbOVENEASCÂ bUl*.V 1821 435 Arătata înă şasă condei de mai susă averii mişcătoare de pe moşiia Cornii, care să ste înu păstrare. (Iscălit:) Anghelachi Clemenţii Comisii, întocmai: Demetrii Zottâ, nobelu. X. Vidomostii Pentru vitili dumisali Post. Iancu Canană ci s’aii văndutu prinii liţitaţii făcută acumă, la 21 Fevrali, anul 1834, înu satul Cornu, Ţânutul Botoşanilor, după ofisul Lo-gofiţii Justiţii supt No. 1.032, înu faţa dregătorilor de Ţinut şi a elenului giudecătorii. Banii ci au cuprinsă: Leî. Parali. No. Numiii ahotnicilor ci au cumpărat: IOO 277 8a — 457 981 20 2 Pavăl Budianu, însă : 20 I străjnică . 1 pristavul asupra 80 I iapă murgă a fată. J vitilor. 100 2 6 ci aii cumpărată păstorii, însă : 90 2 epi negri şi murgi, Lupu caprariulă. 70 1 iapă niagră, Vasili herghelegiu. 65 1 iapă niagră, Grigori herghelegiu. 28 I iapă niagră-sură, Vasili argatu. 22 I iapă murgă-închisă, Lupu Sălăvăstru. 277 6 I Manoli Arnăutu unu armăsăraşă negru speti t. ~9 28 ci s’au dat îăcuitorilor dinu Cornu, cu îndatorire di xăspundiria banilor prinii chi-zăşiia dumisali AgăI Costachi Ţigară, însă: 50 1 iapă murgă, bătrână, Constantină Caprariu. 115 — I iapă mari a fata, Mariiană Pod-hoischi. 60 I iapă murgă, stiarpă, Ioană Mriană. 30 1 iapă şargă, şchioapă, Spiridonă giudili. www.dacoromanica.ro 436 inventări! de moşie moldovenească but>X 18SH 300 88 — 2 cal roib mari şi o iapă murgă stiarpă, Constantinii a Fanţiroael. 168 — 10 Ioniţă Mazilu, însă : 66 2 epi: una roaibă şi una • moscură (sic). 18 1 cal murgii, stricată. 84 7 unu cald, 6 epi, bracuri, oloagi şi răpănoasă de ispravă. 768 7o 36 — 1 iapă cenuşie, săgnită, Constantinii ai Ioanei. 37—1 iapă castanie, stiarpă, Ioană a lui Chiriiacă Ţiganu. 32 — 1 iapă murgă, Leonti Bucătariu. 35 20 1 iapăalbă,bătrână,VasiliScutelnicu. 42 1 iapă murgă, Simionă Huţanu. 24 — 1 iapă murgă, slabă, Ursu Scripcariu. 18 — 1 iapă murgă, mică, stiarpă, Toma Vezăteu. 26 1 iapă roaibă, şchioapă, Constantină Lăcătuşu. 204 3 Mariianu Podhoischi, însă : 24 1 cal şargă, stricată. 180 2 epi: una şargă şi una roaibă ci ari la grajdî. 204 3 16 — 1 iapă murgă închisă, spetită şi săg- nită, Lupu Bucătariu. 981 20 28 3 ci ari la grajdî, a dumisali AgăI Ţigară: 110 1 cal mohorât-briază, di răn- dăşie, făr’ di rapănă . . D. Aga 190 2 epi roaibi, di hamă, spalati Ţigară, di rapănă ............... _________ _ 3°° 3 1.738 20 40 www.dacoromanica.ro inventări! de moşie moldovenească după 1881 437 Vitile albi ci s’au vânduţii, şi bivoli. 1.308 10 14 dumnialul Aga Costachi Ţigară, însă: 788 13 300 IO 2 bol: unu porumb şi unu balţat. 250 - 2 giuncanl căte de unii viţâlu. 105 IO 1 vacă mari, a fată. 83 IO 1 Vacă cu viţăl, slabă. 130 1 vacă cu viţăl. 83 IO 1 vacă fără viţăl. 106 IO 1 vacă mari, stiarpă. 1.058 IO 9 250 5 bivoli, cu unu malacii, însă: vaci, însă una cu malacii, care au pusu la No. gonitorl buhai, malacul arătat susu. 1.308 10 14 vite Dionisie Grecu, prinu chizăşiia dumi-sali AgăI, şi alţăl, însă: 277 10 6 ci au cumpărat Dionisie, pre- cumu să arată, adică: 90 I vacăbătrănăcuviţăl. 75 10 2 mănzaţl murgi. 41 20 1 mănzată plăvană. 70 20 2 mănzati. 277 To 6 172 20 2 mănzaţl plăvani, Petria Căni-pariu. 82 10 1 vacă cu viţăl, slabă, Constan- tină a Panţiroael. 1 gonitoare porumbă a fată, Ghior- 76 180 ghi Vornicu. __ _ 788 preotu Vasili, însă : 80 1 gonitoare murgă a fată, 100 2 mănzaţl plăvani. Î80 3 2.096 10 27 *3 www.dacoromanica.ro 438 INVENTĂRII DE MOŞIE MOLDOVENEASCĂ DUL’X. 1821 Perilipsis. 1.738" 20 40 cal ci s’au vândut, bez doi ci n’au fost faţă, însă: 1.438 20 37 asupra celor închizăşluiţlprinu d. Aga cu 377 iei pentru păstori. 300 — 3 cal cumpăraţi de d. Aga. 1.738 20 40 2.096 10 27 viti albi, cu bivoli, însă: 788 — 13 asupra celor închizăşluiţlprinu d. Aga. 1.308 io 14 viti albi i bivoli, cumpărate de d. Aga. _____ 2.096 To 27 3.834 30 67 faci suma piste totu, dinu care încă : 2.226 20 asupra cilor închizăşluiţl cu 377 păstori. 1.608 io iar asupra dumisali Agăl. 3.834 30 adică tril mii opt sute triizăcl şi patru lei, triizăcl parali să al-cătueşte suma piste totu. După aCastă vedomostii, precumu s’au arătată, cumpă» rîndu eu o samă de vite, precumu şi lăcuitoril satului Cornii ce eu amu chizăşluit răspundere, amu adeverit înnainte Comisăi că eu voi urmă plata baniloru înu vreme cerută. K. TCrfapă<;. XI. însărcinare pentru caprile şi pieile a oiloru perite, ce s’au văndutu, prinu liţitaţii, înu tărgulu Botoşanii, înu de faţa lui Pavălă Budianu şi a păstorilo^u dila capre. Leî. Parali. No. Numilfe ahotniciloru ce au cumpărat.—1834, Fevr. 27. 2.600 — 220 căpiţe capri, însă 180 mari, fătătoare, şi 40 mieluţă ce au mărsu doî drepţu una, care www.dacoromanica.ro INVENTAM! DE MOŞIE MOLDOVENEASCA DUPĂ 1821 439 au alcătuită 200 căpiţe şi, pe tocmeala ci te 13 lei una, s’au făcut banii arătaţi, precum adivereşti înscrisulu dumisale AgăI Costachi Ţigară, ce li-au cumpărată. 429 15 223 Banii ce s’aă 210 30 30 18 9 166 15 121 6. 56 48 3 43 I 492 15 220 3.092 15 — facă, adică tre primit înnainte P. CI., însă: chel de cală stricate, căti 7 lei una pară, asupra lui Şmilă Iţică/ chel de mănzu asupra Căpitanului Ioniţă Hranacl. chel de capră, însă 66 chel mari cu partanurl şi 55 chel de edă, căte 55 par. una, ce li-aă luat Iancu Solonarulă. chelceli rupţi şi putredi, lepădături, de capră, Duvidă Jidovulă. chel de vită cunparată, însă 2 de boă şi una de vacă, străcati de molii, căti 16 lei una, şi io par. pe di-asupra, Mendelă Jidovulă. cheli de bivolă, stricată de molii, ci aă cumparat-o Strulu Jidovulă. mii noîzăcl şi doi lei, 15 par. Adunare. Lei. Paralî. 6.057 3° asupra dumisale AgăI Costache Ţigară, însă: 1.849 20 pentru lăcuitoril dină Corni asupra vitiloră. 4.208 20 pentru vitili ce aă cumpărat dum- nealui Aga, adică; www.dacoromanica.ro 410 INVENTĂRII DE MCIŞIE MOLDOVENEASCĂ DUPĂ 1821 377 492 6.927 1.608 10 pentru cal şi vite cumpărate. 2.600 — pentru capri. 4.208 10 6.057 20 asupra argaţilor ce au păscut vitili, care să voru scăde la hamuri (?). 15 ce s’aă primită, bani gata, pentru cheili vândute înă Botoşani. Î5 XII. Socotială ci au dat Pavălu Budeanu pentru viti albi, cal, epi, bol, vaci, bivoli, malaci şi stupi, cari ^u fostă daţi asupra lui şi nici acumă să află faţă. No. 42 cal şi epi ci sintă de faţă, beză 41 cheal cari aă perit de rapînă şi de foami şi să află de faţă. 2 bol, sintă de faţă, beză 4 cheal, dină cari doî s’aă tăetă pentru ochind flăcăiloră şi doî sint de faţă. 7 vaci mari sint de faţă, dină cari patru aă fostă cu veţăl şi trei sterpi, beză o cheli ce este de faţă. 7 mănzaţl sint de faţă. 2 gonitoârea siut de faţă. 2 buhai ... chel de ună viţăiă, sintă de faţă. 2 bivoliţă bătrâni, beză o cheli de buhai cari aă perit, să află faţă. 2 gonitoare bivoliţă, sint de faţă. I ună mălacă, este de faţă. 180 capri mari, 6ă află de faţă, beză 77 de chel, cari aă perit, dină care chel 41 să află de faţă şi 36 le-aă luat Vasili Buzdugană. 41 ezl şi edi, sintă de faţă, beză 45 de chel de edă cari aă perit şi sint de faţă. £9 mascuri şi măscuroaici sintă de faţă, beză o cheli ce să află de faţă. 57 stupi, sintă de faţă la tjmnică. www.dacoromanica.ro INVENTĂRII DE MOŞIE MOLDOVENEASCA DUPĂ 1821 441 XIII, Copie. Izvodii pentru lucrurile ce, după catagrafie de la 1832, aii să se maî ciară de la moşie Cornii prin ii Pavălu Bu- dianu şi Toaderu Sărafimă. 1834. No, 2 cal care au mal rămasă suptă slugile dumisale Agăl. I cantară mic tuită (?). 5 părechl heră de plugă. 1 heră tijă, lată. 20 pluguri de lemnă, cu bărdiţili şi oticil lor i cu 80 guri de hamă şi toate halaturile lor, să se ciară de la Toa-deră Sărafimă. 5 boroni de ther şi altili de lemnă, tijă. 2 sănii de colivă, gospodăreşti. I canapfe bună, înbrăcată cu şală I scrină de nucă, închisă . . . scaune înbrăcate cu meşină . canapeluţi mici înbrăcate . . I masă de cărţi................... 3 mindiriurl de lănă, cu 9 perinl înbră- cati cu feţili de micotonă. . . perdeli de şală verzi, cu una de cită masă rătundă mari de stejară . . scaune negri înbrăcate cu şală verde I scrină de nucă, închisă . I crivat de nucă .... I mindiriă de lănă . . . I hramă de lănă verde . , 3 perinl umpluţi cu lănă, fără I masă de nucă pfentru cărţi I sfeşnicară................ 15 3 4 1 6 ce aă fostă înă odae ce mare. ce aă fostă înă odae ală doile. I mindiriă de lănă, vechiă . I scaună mal prostă de lemnu I crivat vechiă............ ce aă fostă înă odae ală 3-le. www.dacoromanica.ro 442 inventări! de moşie moldoveneasca dupâ 1821 No. 2 lâzî proasti. încueti ....... 2 dulapuri cu stecli şi cu farfurii, închisă i masă de lemnu proastă.................... I măngălău de calcat strai . . . . , înu şală. www.dacoromanica.ro XLII. ACtE DF.-ALE RĂZĂŞILOR VASLUIENI ŞI TUTOVENl. I. Dinu luminată poronca Mării Săli pre-înnălţată Domnului nostru Măriia Sa Mihailă Costandină Suţulă Voevodă, s’aă judecată faţă înnainte noastră Vasăli Măţi, vichilă fiindă şi deplină răspunzătoriă dină spre parte răposatului Med. Mihălachii Scorţăsculă, cu diiaconulă Toaderă Petrilă i An-donii Petrilă, Năstasăi Hărtopanu şi alţii al loră, pentru o parti di moşii dină hotarulă Cursăştiloră, ci iasti pi Racova, la aceslu Ţănutu ală Tutovil, pre carii o pretendirisăşti cu zapisă de cumpărătură răposatulă Med. Adică ună Necula neguţătoriulă aă cumpărat-o de la Aniţa, fata Vasălcăî Petrilooai, la anulă 7203 [1695], Maiă 21, dreptă 30 lei, câtă i să va alegi dină parte Petrileştiloră. Carii pricină di cătră noi cercetăndu-să cu amăruntulă, întru acestaşl chipă s’aă adiverită: Vasăli Măţi aă răspunsu că cu zapisulă mal susă arătată ceri moşii înă CursăştI, carili, fiindă di sumă di ani, n’aă fostă cu putinţă a să faci răsuflată, şi oarişcarili dreptati să înţălegi că ari a tragi căzuta parti după cuviinţă. Faţă fiindă şi Petrileştil, aă arătată că pi ace Vasăleă o ştiă că aă avută moşii numai înă Dumbrăveni, carii săntă alăture cu Cursăştil, iară nu şi înă CursăştI. Apoi să dovedeşti dintr’ună sănetă a Petrileştiloră că ace Vasălca Petrilooai aă vândută Petrileş- www.dacoromanica.ro 444 ACTE DE-ALE RĂZĂŞILOR VASLUIENI ŞI TUTOVENI tiloru parte ial ci să va alegi numai dinu Dumbrăveni, iară nu şi dinu CursăştI (măcară că au avut-o). Şi, după aceia, Aniţa, fata ial, ca o clironoamâ ă-aă fostă maicii ial, aă vândută parte sa dină CursăştI acelui Necula neguţătoriulă cu preţulă mal susă arătată, după zapisă. Dină carii amăn-dooa adiverinţili aceste să înţălegi foarti lămurită că ace Vasălca Petriloaiia aă avută moşiiia şi înă Dumbrăveni şi înă CursăştI, iară cătă parti nu să poati înţălegi nici dină adiverinţa ci aă vândută ia Petrileştiloră dină Dumbrăveni, nici dină zapisulă ficil săli AniţiI, ci aă vândută dină CursăştI Neculil neguţitoriulul, şi, neputăndu-să şti cătă parti să cuvini acelui zapisă ală AniţiI, jCU carili tragi răposatulă Med. Mihălachi Scorţăsculă, nu s’aă putută da sfârşită pricinii aice (fiindcă nici Petrileştil nu s’aă odihnită), şi pentru aceia li s’aă pusă zi di sorocă, ca după viitoriulă Sfăntulă Theodoră să să afli cu toţii la luminatulă Divană şi di acolo să li să hotărască precumă a fi dreptulă. ‘ 1794) Fevr. 8. Const. Neg. bivu Velu Banii. II. II. Adică noi, răzăşi di moşiia Dumbrăveni, anumi Răschito-reştil şi cu alţii al noştri, făcut-amă învoiala nostră, care! mal glosă ne vomă şi iscăli, că vindă, dină luminată po-ronca gospodă, ca să să hotărască moşiia Dumbrăveni dumnealui Căpit. Costandină Tironu, dumnealui Ioniţă Armapu, şi, adunăndu-ni pi noi, pi toţi răzăşi acel moşii, cu scrisori, dovezi ce vomă ave, şi amă purcesăneamulăRăschitoreştiiloră, cumă şi a Petrileştiloră, dină sămnu înă sămnu, după dovezi ce le-amă avută, asămini amă găsită, şi, mărgăndă la Fundătură, amă măsurat şi ne-aă arătată dovezile noştri, să dea Fundătura înă doî, şi amă purcesă dinu mijloculă şesului, ci numeştil o peatră vechii, la deală, pi suptă pola nuciloră lui Toadiru Ţarălungă, di spri Apusă, şi di acolo amă purcesă la deală, şi amă pusă o peatră de-asupra por-nituril, şi di acolo amă purcesă pisculă la deală, şi amă www.dacoromanica.ro Aci'E DE-ALE RXzXşiLOh VASLtlENÎ Şl fuTOVEXl 446 făcută unu buorl întru unu stejari, şi di acole la dealu, toată pisculă, pănă întru ună lacu, şi tai laculă înă doi. Şi, aşă, amă dată învoială unulă di cătră altulu, neamulă Irini şi cu neamulă Ancăl, anumi ca să stăpânească neamulă Irini parti di spri Răsărită şi neamulă Ancăl parti di spri Apusă, iară hotarile să limbii după cumă le-aă pusă dumnealoră numiţii hotărnici mal susă arătaţi. 1802, Mal 18. Cu voia şi cu învoiala tuturoru răzăşiloră. Grigori Ţarălungă. Efrimă Grigoraşă. Ioniţe Clipa. Costandină Clapo vătavă. Andreiă Ibănescu. Andreiă Vălpi . . . (ntinţeles). Andreiă Gherasimă. Pavălă Dănăilă. Vasili Ciuchi. Simionă Popa. Toma Buganu. Neculal Dănilă. Sava Năsturaşă. Şi, văzăndă şi noi învoiala răzăşiloră de susă numiţi, amă întărită şi noi cu a noştri iscăleturl^ Coti Tirobă (sic!). Ioniţă Ochiulă (?). Şi aăastă învoială amă scris-o eă, Andronicu Ciuchi, cu zisa a tuturoră acestoră de mal susă arătaţi, şi amă iscălită : Andronică Ciuchi. [Pe V-o :] învoiala Răschitoreştil şi cu alţii al loră. III. III. Adică noi, anumi Apostulă, d’inpreună cu soru-mă Ma-riia, fiăoril lui Ionă Petrilă, nepoţi lui Stahi Petrilă, scrimă şi mărturisimă cu acestu adivărată şi pre-încredinţat zapisu ală nostru la măna răzăşiloră noştri PetrileştI, precumă să să ştii că, di a nostră bună voi, di nimi siliţi, nici asupriţi, amă vândută parte nostră di moşii dină Dumbrăveni, di la Ţănutulă Tutovil, di pi apa Racovil, drepţi părţili noştri ci ni s’aă alesă prină dreptă măsură ci s’aă făcut, fundă şi răvaşulă cinstitei isprăvnicil, fundă strigată şi prină soltană-mezată, dină poroncă, pecete gospodu. După cari aă fostu ce mal întăl întrebaţi fraţii mii, înă curgire a patru luni di zili, şi, văzindă că niclunil nu să arată cu vre o pretenţii www.dacoromanica.ro 446 ACTE DIÎ-ALE RÂzĂŞILOh VASLUIENI ŞI TUTOVeNI di cumpărare, şi noao cerăndu-ni trebuinţa ca si o vindemu, amu văndut-o răzăşiloru, cari mai glosu si voru numi, cu tocmală căte io leî pi stănjinu, cu analogu di codru. Cari şi soma stănjiniloru ni s’au aleşii dinu totu trupulu moşii Dumbrăvenilor ii 55? adică cinzăcî şi cinci stănjinî, ca să li fii dumnealoru dreaptă ocină şi moşii, fiăoriloru şi nepoţi-loru dumnealoru, cu totu vinitulu iaî, dinu cămpu, şi dinu codru, şi dinu totu loculu, cari şi banii amu priimitu toţi diplinu înu mănili noştri. Şi, pentru mal adivărată credinţă, niştiindu cârti, n’emu pusu numili şi degitili noştri, înu locu di iscălitură. 1817, Apr. 16. [Deget:] eu, Apostulu Petrilă, fiăoru lui Ionii Petrilă. » eu, Mariia, soră lui Apostulu. Şi eu amu scrisu acistu zapisu cu bună primire di susu-numiţi Preoţii Trofinu Hăr., răzăşu. Preotu Grigoraşu m’amu tănplatu faţi la aCastu vânzări, şi s’au făcuţii de răzeşi din măna me, dinii măna me, a preotului Grigoraşu. . . . m’amu tămplatu faţi. Şi la cumpăratulii părţel aciştiie ci să arată prinii acistu zapisu amu dat banii noi, aciştî cari mal glosu ni vomu numi, anumi să să ştii’: Leî. Părali. 140 aii dat Toaderu Andoni, Ioniţi Andoni, Ionii An-doni, Ghiorghi Andoni, Gligoraşu Furduiu, zătu Ştefanii Năpranu, Ioanu zătu Aftiniia. 35 3° au dat preutulu Trofinu Hărtopapu. 35 au dat Vasili Todosi, cu fiCoril lui: Iliiî şi Vasili. 35 au dat Ioniţi Clapa, Ioniţi sinii Ursu, dascalu Ştefanii Lazorii. 35 au dat Pavălu Petrilă, Ionii Naşii, cumnată lui Pavălu. 20 — au dat Neculaî Petrilă. www.dacoromanica.ro Xaîk bli-ALE RtzXşiLOlt. VASLUIENI şl TUTOVENJ 447 30 — au dat Ghiorghi Petrilă sinii Diiaconu, 20 ,— aii dat Pavălii Tufa. io au dat Lupa, fata lui Iftini Petrilă. io —- aii dat Ionii Lăzaliu sinii Catrina. 50 — aii dat Iliit sinii Vasili Todosi, dinii bătrânii di-iaconulul Toaaderii Petrilă parte lui Mihăilă. 36 aii dat Ionu başbulubaşii, 30 aii dat Ionu Burcă. 49 aii dat Alicsandru Tofanu. 22 aii dat Ionu Scăfarl. IV. Isprăvnicia Tutovel Cătră Gheorghi Negruţii, mazilii otii Rădiii. Safta Sănă-Chetroai, Matei Popa, viindii Ia Isprăvnicie, aii jăluit că inii moşiia Cursăştil, Grosăştil, tragii şi eî parte de moşii de pe bătrănulii Costandinu [Sănii-Chetru şi la stăpănitulii moşii să înpresoară de cătră cielanţl răzăşl. Pentru aCasta ţi să scrii ca, mergăndii Ia faţa locului, să cercetezi, şi, dacă vel dovedi ace înpresurare, după scrisorile ce vorii înfăţoşa jăluitoril, să le o dai inii stăpânire, larii, fiindii deosăbită pricină şi acolo nu-I vel put6 pune la caii cu mărturie înu scrisii de curgere precinil, să-I trii-meţl la Isprăvnicie, '819, Apr. 26. Mavrogheni Spat. Costantină Cerchezii, Căminar iu. V. Isprăvnicia Cătră cinst. Sv. Sa părintili Ioanii Iconomii. Procopii Vulpi, vătăjălii de aprozi dinu satul Dumbrăvenii, cu alţii al săi, după jaloba ci aii dat Mării Săli lui Vodă, cu arătări că înu hotarulii moşiilorii Dumbrăvenii şi Cur- www.dacoromanica.ro ACtE bK-ALtf nXzĂŞILOR VASLblEfol ŞI TUTOVEN< săştil di pi Racova arii fi avăndă şi el părţi de baştină, părinţască şi strămoşască, şi că unu cumnaţii alii său, Ionii Mocanu, fără ştiria lorii, arii fi cumpăraţii atătii una sută stănjănl dinii nUmitili hotară de la o Safta Bursucăniţa, mătuşil lui, căte doi stănjănl, cu zapisii denii '809, Apr. 8, dinii cari inii cătiva rânduri i-arii fi făcuţii ceriri ca să-lii înpărtăşască cu analogonă dinii cumpărătură, atătii pe dănsulii, căt şi pe ciialanţl fraţi a lui, şi n’arii fi priimit a-şl luoa parte de bani de la jăluitorl şi să li dei şi lorii parti de moşii, dicăt cu vorbi i-arii fi prelungită dinu vremi înu vremi că le va da, şi acumu pricinueşti de a li da ; câtuşi alţi doi zapisi: unul ii dinu anii ’8oi, Iuli 11, de la unu Gavrilă sinii Ionii Petrilă, prinu cari îl vindi doîzăcl şi doi stănjănl cu preţu căti unu leu stănjănulu, şi alţii zapisii, dinu '803, Dechv. 20, de la o Ştefana, fata lui Samsonu, şi Spridonu, fiăorulu Ştefani, prinu cari îl văndu Una sută stănjănl cu preţu căti şalzăcl parali stănjănu. Cerăndu jă-luitori ca cu protimisisu de rudenii să, să înpărtăşască dinu toati aceşti cumpărături, au adusă carte cinstitei Logofeţii cel Mari dinu 7 a următoariî luni Iuli, cuprinzătoari ca să să cercetezi, şi, dacă jăluitori să voru dovedi rudenii cu cumpărătorii şi răzăşl înu numitili. moşii, şi nu voru fi trecută anii hotărâţi a protimisulul, şi nici publicaţii nu va fi făcută cumpărătoriulă, atunce, dăndă jăluitori pârâtului dină banii cumpărăturii, cu analoghii să întri şi el părtaşi. După cari cârti a cinstiţii LpgofiţiI, înfăţoşăndu-si amăndoî părţile înnainte Isprăvniciel, prină cătă cercetări s’aă făcută, cătă pentru aCali doî zapisi, dină ’8ol şi '803, niăună cuvântă nu aă jăluitori după atăta treciri de vremi. Iară pentru zapisulă acelă dină anii '809 a SaftilBursu-căniţi, cuprinzătoră de ioo stănjănl, precumă să arată, de vremi ci jăluitori aă arătat că, după ci aă aflat de cumpărări, cu tril ani mal înnainti ară fi vrută a-I da parti de bani şi să-I priimască şi pe dânşii părtaşi la cumpărătură, şi pă-râtulă Ionă Mocanu i-aă totă prelungită cu chipuri, şi acumă tăgădueşti că nu i-ară fi zisă nimica, de cătră giudecată s’aă îndatorită ca să priimascâ giurămăntă că adică nu i-ară www.dacoromanica.ro Atic Dt-ALE nAZÂŞILdR VASLtjlENÎ ŞI l'U10\ENI lb9 fi zisă jăluitori nimica de aCastă cumpărătură, după cumă arată, atunăa să rămăi nesupărată de cătră jăluitori. Care aăasta fiindu şi cu însuşi voire şi priimire jăluitoriloru, să triimeti la Sv. Ta pe Ionii Mocanu ca să-lu pul suplu du-hovnicască cercetări şi catihisisu, băgăndu-lă înii bisărică, şi de giurămăntulă ce va faci înă fiinţa şi a jăluitoriloru, pre largii vomă avă răspunsă, ca să să facă puneri la cale. ’82o, Iuli 22. loanu lamandi Banii. 0(0. (sic), ZoAzCdp'.. Prinu ţădula cinst. Isprăvnicil fiindu rânduită başbulu-başă Ioană Mocană ca să să catihisască duhovniceşte, să arăte adivărulă pentru ună zapisfi dină '809 a Saftel Bur-sucăniţel, cerşindă 100 stănjănl de moşiia dină sată Cur-săştil şi Dumbrâveneî răzăşiloră dină arătatulă veletă ’Şo9 şi că, Precopii Vulpe fiindfi şi elă răzăşă înă arătatele moşii, ară fi făcută cerere ca să dei şi elă bani la ace sută stăn-jânî şi să-şî tragă moşiia analoghiia, şi numitulă Ioană Mo-canulă l-ară fi prelungită cu chipuri, şi nici bani n’aă primită, nici analogheia dintru acastă cunpărătură nu i-aă dată. Şi părătulă Ioană au dată şamî că niciodată cerere nu i-aă făcută, nici bani pentru acestă zapisă nu i-aă adusă pănă acumă, ce aă adusă carte Mării Sale lui Vodă şi în-fâţoşaze înnainte cinst. Isprăvnicil, şi, dină judecată rânduită înă catihesire şi înă glurămănt spre descoperire adivărulul, faţă fiindă anbe (sic) părţile, s’aă hatahesită (sic) pe Ioană Mocanulă să arăte adivărulă, să nu-şl piiardă sufletulă, şi aă răspunsu înă catahesărire (sic) că jăluitoriulă niciodată nu i-aă cerută moşiia, nici bani nu i-aă adusă, şi 1-aă văzută stăpă-nindă, şi nimică nu i-aă zisă. Băgăndu-lă şi înă sfânta bisărică domnesca, aă judecată cu sufletulă săă că la pretenţiia ce fâce n’are niclo ştiinţă şi la gîurămăntulă ce aă făcută Voi, xxi. 29 www.dacoromanica.ro AC1E DE-AtE RĂZEŞILOR VASLUtEftf ŞI 1'tj'tOVENl 4o0 faţă cu dum. şi jăluitoriulă Pricopii Vulpe şi Ioană Scâfară. Şi n’arau lipsătă a înştiinţa cinst. Isprăvnicii. ’82o, Iuli 23. loanu lconomu. VI. Noi loanu Sandu Sturza Voevoda, cu mila lui Dumnezeu Domnu Ţării Moldaviel. Să faci ştire cu aăastă carţe a Domnii Meii pentru Ghiorghi Nica de la Ţănutulu Vasluilul că, prină jaloba ce au dată cătră Domniia Mea, au făcută arătare că elă de multă vremi s’aă aflat slujăndă poronciloră gospodă şi a pământului cu sălinţă şi cu dreptati, şi aă făcută rugăminte ca să ni milostivimă asupra sa şi, după cumă alţii cari aă slujătă, s’aă înpărtăşită dină domneştile mile şi agiutorirl, să fie şi numitulă asămine cuprinsu şi agiutoratu. A căruia jalobă cercetăndu-să, s’au afiată arătările lui adevăraţi, şi nu i-amă trecută rugăminte lui cu vedere, ce, milostivindu-ne asupra lui, iată i s’aă dată aăastă carte gospodă a Domnii Meii prină care 1-amă făcută polcovnică, şi hotărămă ca mal întâi numitulă să fie scutit şi apărat de toate dările şi havale-leli prinu care de cătră dumnealoră dregătorii să nu să poată orăndui la vre-o slujbă şi poroncă, fără numai prină o în-nadinsu carte gospodă a Domnii Meii saă a Visterii; osăbită şi la slujbile rusumaturl a Visterii să aibă a scuti cinclzăci ol de goştină, cinclzăci stupi i sfini de disătină şi una sută vedre de vădrărit, aceste bucate fundă drepţi a săli, şi vinulă dină adivărati viile săli, nimărul să nu dei nimică. Asămine şi trei liude oaminl străini, ci-şl va pute găsi şi aduce de acumă înnainte de peste hotară, fără nicîună amestecă de vre-o dare cu lăcuitoril ţării, nefiindă dină cel strămutaţi de la ună locă la altulă, nici dinu cel fugiţi la baltă, saă aiure, piste hotară, şi întorşi la urma loru, adeveriţi www.dacoromanica.ro AL'IL DE ALli RĂ/\ŞILOR VASLUIENI ŞI TDTOVENI 451 iîindu şi prinu mărturiia dumisali dregători de margine că săntu străini cu adevăratu şi fără niciunu amestecă, făcăn-du-I şi Visterii cunoscuţi, să aibă a-î scuti de toati dările şi havalelili, urmăndu-să şi pentru dânşii ca şi pentru alţi asămine bejănarl, oaminl străini. Dreptu aceia poronciinu dumneavoastră dregători, pre-cumu şi slujbaşiloru goştenarl, disătnicl şi vădrarl, i tutu-roru altoru zapcil, de cătră toţi să să urmezi întocmai pre-cumu mal susu prinu acastă carte gospodu a Domnii Meii să hotărăşte. 1827, Maiu 31. (Pecete cu chinovar, ovală.) Velă Vornică, S’aă trecută la condică. Petre Idieră Vl“ Pahr. VII. Dintr’o statistică de birnici a satului Dumbrăveni (Tutova). Leî. Parale. Mijlocaşi. 100 Vasăle Fărdul. 200 Ioniţă Ursa. 100 Costandinu Picoranga. 100 Ghiorghi Săcară. 200 --- Alistaru Potorocă. 100 Grigori Babei. 100 Neculal Glurge. 100 Ştefană Băisanu. 100 Grigori Armanu. 100 Ioană Carpu 100 Ioană Puşcaşu. 100 - Ioanu Potorocu. www.dacoromanica.ro Acte bE-ALte ră/XşIlor Vasluieni şi tutoven Lei. Părali. 100 casa lui Vasăle Potorocă. iod Furdul Ioană. 100 J^azără Petrilă. 100 Vasăle Glurge. 100 Timofte. 100 Iordachi Niţă. 100 Ioanu Căsăel. 100 Ioanu Puşcaşu. 100 --- Ioan Cîobotaru. 100 Ghiorghi Cocută. 100 Toderii Căsăel. 100 Trohină Niţă. 100 Ioanu Todosă. 100 Ioanu Botezată. .800 Codaşi. 50 Grigoraşu Popa. 50 Dăscălii Ştefană. 50 casa Glapii. 50 Toderă Eurchil. 50 Apostulă Davidă. 50 --- Toma Trencu. 50 Dascalu Ionă. 50 Ioană Năsturaşă. 50 Toderă Zota. 50 Costandină Lucachil. 50 Neculal Hărtopoi. 50 --- Neculaî Lupu. 50 Vasăle Epuril. 50 Ghiorghi Niţă. 50 Ioană Nanii. 50 Ioană Mihăilă. 50 Costandină Stămati. www.dacoromanica.ro ACTE PE-ALE RXzX.ŞILOn VASLUIENI Şl TUTOVENÎ 453 Lei. Părali. 59 Ghiorghi Potorocu. 5° Neculai Petrilă. 900 Fruntaşi. 200 Toderu Andonii. 200 Costandinu Andonii. 200 Păladi Tofanu. 200 Ghiorghi Păladii. 200 Costică Buzâlă. 200 Sămionu Potorocu. 200 Nastasăi Budenca. 200 Chiriiacu Tetrilă. 200 Polcovniculu Ghiorghi Nica. 200 Opre Petrilă. 200 Ioanu Mihalce. 200 Vasăle Meriază. 200 Ghiorghi Măţă. 200 --- - Vasăle Puşcaşu. 200 Toderu Buganu. 200 Ghiorghică Andonii. 200 Ioniţă sănii Ioanu Pavălii. 200 Ghiorghi Stamâte. 200 Ghiorghi Brăharu. 200 Toderu Petrilă. 200 Costachii Niţă. 200 Ioanu sănii Ghiorghi Petrilă. 200 Ioanu sănii Neculai Andonii. 200 Ioanu Petrilă. 200 Ioanu sănii Toaderu Potorocu. 200 Ghiorghi Petrilă. 200 Costandinu Crăste. 200 Ioanu Băisanu. 2Q0 Neculai Băisanu. 200 Ioanu Pavălii, www.dacoromanica.ro 454 ACTE DE-ALE RAZĂŞ1L0R VASLUIENI Şl TUTOVENf Lei, Parali, 200 200 6.400 2.900 950 IO.150 [Deget :] » > > Ioanii Petrilă. casa luî Ghiorghi Andonii. făcu fruntaşii. mijlocaşii. codaşii. Adică zăci ţnil o sută cinzăcl de lei ni îndato-rimii noi, însămnaţil mal susu, înnainte rânduitului Post. Neculaî Cehanti, că li vomu da gata, după analoghie ci amu făcuţii, cu vade la Sfăntulu Feodoru, fără cusur, spre a să răscumpăra pamăntulii ci 1-amii arvonitii cu zăci mii lei. Iară cari dinii noi nu va urmă, voi are dumnealui rănduitu, inpreună cu cie-lanţî răzăşl a tra[ge] dinu avere nostră şi a li vinde prinu mezatu, spre plata baniloru şi spre întemeere- opşteî răzăşăştl, adică la noi toţi, înnainte rânduitului, că vomu urmă, în-tărindu cu pecete bisăriCască şi bisăriCască (sir). 1845, Fevr. 10. Ghiorghi Nica, polcovnicu. Ghiorghi Stamate. Ioniţă Pavelii. Toderu Andonii. Ioanii sănii Ghiorghi Petrilă. Neculaî Petrilă. Toderu Căvez (?). Timofte Niţă. Ioanii Petrilă. Costandinii Stamate. Vasăle Gîurge. Trohinij Niţă. Ioanu Băisanu. Neculaî Băisanii. Toderu Buganu. Lazurii Petrilă. Păladi Tofapu, www.dacoromanica.ro ACTE DE-ALE hXzXşILOR VASLUIENI ŞI TUTOVENl 455 [Deget :] Grigoraşu Popa. > Ioanu Pavălu. » Ştefanii Băisanu. * # Eu Gheorghe Bredicu (?), răzeşii. Ghiorghi Andoni. Dumbrăvenii fruntaşi. Lei. Parali. 200 Ioanu Scăt'aru. 250 Alisandru Tofu. 220 Gavrilu Băisanu. 220 Ghiorghi Pădure. 200 Sămionii Stratu. 220 — Ioanu Pădure. 200 casa Iosăpeî. 200 —» Costandinu Popa mij[locaşu]. 120 Vasăle Oncu, mijlocaşii. 120 Ghiorghie Scăfaru. 120 Ioanu Ivaşcu. 120 Costachii UnCu. 120 Vasăle sănu Ioanu Oncu. 107 Iacobii Moldovanu. ioo Niţă Moldovanu. ioo Ioanu Iosăpii. ioo Grigori Iosăpii Alisandru. 50 Vasăle Moglanii. 50 Ilena Arnăutoi. 50 — Sava Uncu. 50 Ghiorghi sănu Pricopei. 50 Gafincu. 50 Ghiorghi Popa. 50 Ghiorghi Dodiţă. 50 Pbtrachi Dodiţă. 50 Ghiorghi Ivaşcu. 3,067 Adică tril mii şaîzăcl şi şăpte di lei ni îndato- rimii noi, susii iscăliţii, însămnaţl pi moşie Scorţasca, 1^ vadeao gi ne’mii pusii la Sfăh- www.dacoromanica.ro 456 ACTE DE-ALE rXzĂŞILOR VASLUIENI ŞI TUTOVENI tulu Theodoru, afară di analoghie ci ari a să face, spre îndeplinire somiî preţului di .optu-sprezăci mii lei. larii, nefiindu următorii la vade, voi are a înplini di la noi, totime răză-şiloru, orice stare vomu avă, şi să văndă prinu mezatu, spre plata baniloru. Şi, spre săguranţii, amu iscălită înnainte rânduitului şi amu pusu pecete. 1845, Fev, 10. www.dacoromanica.ro XLIII. ACTE BOTOŞANENE. Din archiva bisericii Sf. Ilie, foastă a Blănarilor. — I. Copie. Cu mila lui Dumnezăă, Noi Costandină Dimitrie Moruzu Voevodă, Domnu Ţării Moldaviel. Facimu ştire cu acestii hrisovă alu Domnii Mele că, dăn-du-ni jalobă rugătoriulă nostru Vlasie igumenulă de la Mănăstire Doamnei otu Botoşani, unde să pinsteşte şi să prăz-nuiaşte hramulii Sfintei învieri a Domnului şi Măntuitoriulul nostru Iişusă Hristosii, şi prinii jaloba sa arătăndu cumă că mănăstire aeasta ari doaî locuri înă tărgulii Botoşanilorii, la mahalaoa Tărguluî-Nou, însă unu locîi dintru acele danie şi altulii cumpărătură, alăture unulii lăngă altulii, pe cari locuri aii făcută mănăstire casă şi dughenl, şi rugăndu-să Domniei Meii ca, după zapisă, să-I întărimă, Domnie Me întăl l-am orânduită la alu nostru cinst. şi credincosă boeră dumnealui Vasilie Razulă Velă Logofătă să-I cerceteză scrisorile. Şi numitulă igumenă aă arătată înnainte dumisale Velă Logftă ună zapisă de danie de la ună Hagi Mihale Cernavodiană şi de la soţie sa, Anastasie, cu însuşi iscăliturile şi peceţile loră, iscăliţi fiindă şi marturî dinu boerl, dumnealui Costandină Vărnavă bivă Velă Bană, Ianachi bivă Velă Pah., Vomicu de Botoşani, »şi Manolachi Dimachi bivă Velă Ştolnică, şi dină târgoveţi câţiva oameni, letă www.dacoromanica.ro 458 ACTE BOTOŞĂNENE 1778, Septv. 3, aşa scriindu şi adiverindu numitulu Hagi Mi-hale Cernavodianulu, înpreună cu fimee sa, Anastasia, că o casă, cu loculu eî, ce o au avută el înu tărgulu Botoşaniloru, la Tărgulă-Nou, cumpărată de la unu Ionaşcu Păsată croito-riulu, de a loru bună voe au dat-o danie .Mănăstire! Doamnei, pentru pomenire loru şi a părinţilofu lorii... [Şi pentru] ca să să aliagă drepţii loculu casi! cătu aii foştii dintru începută, au rugat pe dumnalu! Pah. Ianachi, [Vornicu de Botoşani], de au făcută ţidula la târgoveţ! bătrân!, Moldoveni, Armeni, Jidovi, carii au ştiută stare locuflul, şi au măsurată] loculu casil cu stănjinu domnescu, şi întăl faţa locului alăture cu drumulu ce vini de la Iaşi... s’au găsită doaîzăcî şi dpi stănjinî gospodă, şi parte locului dină glosă s’au găsită Iriîsprezăci stănjinî gospodă, şi fundu locului de spre Şărbană s’au găsitu optu-spre-zăci stănjinî gospodă, şi parte locului dinu susu, ce să hotărăşti cu Raclişu, s’au găsitu trilsprezăci stănjinî gospodă. Şi aşă s’aru fi închietu atunce totă hotarulă acelui locă; întru care locu să cuprinde şi făntăna ce iasti a casil. Iară pentru o dugheniţi, cu căsuţa dinu dosă, ce iasti într’unu păreţi şi suptă unu acoperemăntă cu casa aceia, au oprit-o el pentru dânşii, ca să o stăpăniască păr’ la sfărşitulă vieţii loru şi, după a loru săvârşire, să rămăe iarăşi danie sfintei mănăstiri a Doamnei, înpreună cu casa şi cu loculu. Au mal arătatu unu zapisu de văpzare de la unu Ionă Raclişu dină Botoşani, înpreună cu ficoril sal, Iordachi şi Lupulă, întru care s’au văzută numele loru şi dcgitile pusă, iscăliţi fiindă şi marturî dumnealui Pah. Ianachi, Vornicul u de Botoşani, şi mulţi oameni dinu târgoveţi, letă 1779, Mal 12, aşa scriindu şi adiverindă numitulu vânzători: că dintr’ună locu de casă, ce au avutu elă de baştină înă tărgulu Bo-> toşaniloru, la ma>’alaoa Tărgulul-Nou, au vândută igume-nulul Vlasie de la Mănăstire Doamnei o bucată de locu, parte de spre uliţă, dinu faţi, de spre Mardari teslariulă, dreptă una sută doaîzăcî lei. Şi, măsurăndu-să cu stănjinulă domnescu, s’au găsitu lungulă trelsprezăci stănjinî şi curmezişulă dolsprezăci polă stănjinî, şi să hotărăşti dinu susu cu drumulu ce mergi pintre ograda lui Raclişu şi pintre ograda www.dacoromanica.ro ACTE BOTOŞÂNENE 459 lui Uie, ginerile lui Ionii Muntianulă Logftă, iară de spre Miiazinoapte cu loculii lui Raclişă, şi dinu giosii cu loculu dugheniloru egumenului otă Mănăstire Doamnei de la Hagi Mihale Cernavodianulă, şi de spre Amiiazăzi cu uliţaj Apoi, fiindu că mărturie hotarnică iscălită de dregători, după orănduială, pe aceste doî locuri de susii arătate nu s’aii văzută la măna egumenului, ni-aă înştiinţată dumnalul Velă Logofătă, şi, pentru ca să ne încredinţămă Domnie Me şi mai bine de nu săntu locurile aceste a Mănăstirii Doamnei cu vre o pricină de spre cineva dină megieşi, s’aă scrisă carte Domniei Mele cătri credinCosu boeriulă nostru dumnealui Manolachi Dimachi bivă Velă Stolnicu, Vorniculă de Botoşani, să margă însuşi la stare aceloră locuri, să strângă răzăşil şi megieşii şi pe alţi mahalagii şi să cercetezi bini, cu amăruntulă, şi, aflăndu-le că de spre nimi nu sântă nici cu o pricină, să le măsoare cu stănjănu şi să le stălpască cu piiatri prină pregiură. De la cari numitului boerî arătat-aă .cumă (sic) igumenulă Mănăstirii Doamnei mărturie hotarnică dină anulă 1780, Avgustă 18, scriindă căj după poronca Domniei Mele, aă mersă însuşi la stare lo-curiloră Mănăstirii Doamnei, luăndă cu sine şi târgoveţi, pe preotulă Costandină şi pe Tănasie, staroste de croitori, şi pe Vasilică, ce aă fostă staroste de Cocli, şi pe Hriste Căpt., fiindu faţi şi megieşii de prinu pregiură, şi, făcăndă cercetări, nu s’aă aflat înpresurare, nici locuriloră mănăstirii de cătră megieşi, nici megieşiloră de cătră locurile mănăstirii, fiindă şi îngrădite. Şi, măsurăndă întâi loculă celă de danie de la Hagi-Mihale, dină loculă ce-lă ari cumpărătură de la Ionă Raclişă, faţa locului de spre dru-mulă ce vini de la EşT, spre Răsărită, pără înă drumulă ce mergi înă Tărgulă Boiloră, s’aă aflată doaîzăci şi doi stăn-jinl gospodă; [d]ină drumulă cp vini de la EşI, alăture cu drumulă ce mergi înă Tărgulă Boiloră, asupra mormăntu-riloră jidoveşti], păn’ înă colţulă grajdiului ce iasti înă ograda acestui locă, s’aă aflată cincisprezăci stănjăni; şi dină colţulă [grajdiuljui, alăture cu loculă Şărbănesii, spre Apusă, pără înă loculă ce-lă ave cumpărătură de la Ionă www.dacoromanica.ro 460 ACTE BOTOŞÂNENE Raclişă, [s’aă aflatu djoaîzăci şi unulă de stănjănî; iară dinu loculu Şărbănesii spre Amiiazăzi, alăture cu locuiţi ce-lă are [cumpărătu]ră de la Ionu Raclişu, pănă înu dru-mulii ce vini de la Iaşi, s’au aflatu patrusprezăci stănjini. Şi pănă aice să sfărşaşti măsura locului de la Hagi-Mihale. Şi, măsurăndu şi loculu ce-lii ari cumpărătură de la Ionu Raclişu, începăndă dinu loculu ce-lii ari de la Hagi Mihale, faţa locului de spre drumulă ce vini de la Iaşi, spre Apusii, pără înu drumulu ce mergi înu Tărgulu Cailorii, s’aii aflat unsprezăci polii stănjini ; şi dinu drumulu celă mari ce vini de la Iaşi, spre Miiazănoapte, alăture cu drumulu ce mergi înu Tărgulu Cailorii, pănă înu locuiţi lui Ionu Raclişu, ce nu-î vândută, s’au aflat patrusprezăci stănjini.; şi dinu drumulu ce mergi înu Tărgulu Cailor ă, fundulu locului, spre Răsărită, alăture cu loculă lui Ionă Raclişă, ce nu-i vândută, pănă înu loculă ce-lă ari danie de la Ha£i-Mihale, s’aă aflată treisprezâci stănjini; iară dină loculă lui Raclişu, ce nu-î vândută, alăture cu loculă ce-lă ari danie de la Hagi-Mihali, spre Amiiazăzi, pănă înu drumulu ce vini de la Eşî, s’aă aflată patrusprezăci stănjini. Şi, după cercetare ce aă făcută acestoră locuri a Mănăstirii Doamnei, precumă aă aflatu la dreptate, li-aă hotărâtă şi li-aă stălpită şi cu pietri de giură înpregiură. Deci, dacă ni-amă încredinţată Domnie Me că, după zapisă ce aă arătat igumenulă, locurile aceste doaî săntă drepte a Mănăstirii Doamnei, danie şi cumpărătură, cumă şi pentru hotarăle acestoră locuri că, după cercetare şi hotărătura Vornicului de Botoşani nimeni nici cu o pricină n’aă eşit; Pentru ace[ia] dară iată, prină acestă hrisovă ală Domniei Mele, întărimă sfintei mănăstiri a Doamnei ca, de acumă înnainte şi înă veci, să aibă a-şi stăpâni aceste doaî ţocuri dină tărgulă Botoşaniloră, la mahalaoa Tărguluî-Noă, adică loculă de danie de la Hagi Mihali Ciarnovodianulă şi de" la soţie sa, Anastasie, şi loculă de cumpărătură de la Ioanu Raclişă şi de la fiăoriî săi Iordachi şi Lupulă, după zapisile ce ari, şi înă toate sămnile şi măsurile ce să arată la mărturie hotarnică şi înă hrisovulă acesta ală Dom- www.dacoromanica.ro Ai/rk BOToşXkbMi 4ftl niel Meje,să-î fie driaptă ocină şi rntşie, cu totă venitulu, şi hrisovu de întăritură statornică şi neclintitu nici odinioară, întru care amu pusă şi a noastră iscălitură şi peceti. S’aă scrisă hrisovulă acesta la Scaunulă Domniei Mele, jnă oraşulă Eşii, întru (Sa d’intăl Domnie a noastră la Mol-daviia, la ală patrule ană, de boeriulă nostru Ioniţi Urso-ianulă treti Logofătu. 1780, OctOmv. 14. Noi Costandinu Divnitrie Moruzu Voevodn. ( L- p- ) [Pecete cu «Pecetea târgului Botoşani afierosit lui Sf. Gheorghie.»] Vasili Razulă Velă Logofătu, procitohă. Vărnavă Velă Cluceră, procitelnică. S’aă trecută la condica Divanului de Andrei bivă izbaşi otu Divană. II. Eă, preutulă Ionă Raba, să se ştie că, avăndă o bucată de locu, dată sărindar!, de la cumătru Vasile Chetrarulu Eurdache Stoiană, Paraschiva, de faţă amă fostă la fastă danie, ce amă dată preutuluî Ionă Rabii, de la Sfete Ilie. Şi eă, preutulă Raba, amă vândută lui Gligore teslariulul înă 15 lei; cari şi banii me’ă dată înnainte toţi, şi are să-mî ajute la şindelită biserica. Iară, de s’ară rădica cineva, să aibă a răspunde preutulă Ionă Raba. Şi eă, Costandinu, fieiă-săă, şi eu, Grigore, şi eă, Gahiţa, de omă avă copil, să fii draptă ocenă a copiiloră şi moşie; oră, de n’omă avă copil, să fie totă a lu Sfete Ile, după moa[r]te noast[r]ă, totă a lui Sfete Ilei. Pentru credinţa, m’amu iscăl.tu : Eă, preutulă Ionă Raba. 1779, Martie în 4 z[ile]. Amă vândută eă, Ionă Protropă (sic) Raba. Eă, Costantină, amă pusă şi degitulă. Si eă, Mărie. Şi eă, Dumitru, m’amă întă[m]plată. www.dacoromanica.ro 462 ACTE 60T0ŞĂNENE III. A-dlcâ eu, cea mal josu iscălită, Joiţa Albineţoia, înpreună cu fieî miel, dat-amă încredinţată zapisulă mjeă la mănă dumisale Căpitanului Hurmuză, că să să ştie că o casă, cu loculă el gospodă, o amu la mahalaoa Prouroculuî Ilii, aici înu Botoşani, cu bună voia mea şi nesilită de niminea, amu văndut-o dumisale cu 150 lei, adică ună sută şl cinclzăcl lei; pe carii banli-amu priimită toţi deplină înă măniili meii. Şi pentru mărime loculluî, de lată şi de lungu şi de giiyră înprejură, cu cine să hotăreşte, amă dată dumisale hotar-nică, cu care s’aă hotărâtă dină poroncă dumilorsale boe-riloră Vornici de Botoşani. Care casă, de acumă înneinte, să fiie dumisale ocină şi moşiia, stăpunăndu-o dumnealui şi niamă de niamulu dumisale, şi nimirea (sic) dină rudile meii să nu aibă triabă de vânzare. Aăastă carte amă făcută eă cu a mea bună voia. Măcară că acastă casă amă fostă dată zestre la fiică-me, dară acumă aă priimită bani loculluî, după cumă fică-mea şi ginirile meă s’aă iscălită la acestă zapisă cu a loră priimire. Şi, pentru mal adivărată credinţă, ni-amă iscălită mal josă, înnăinte cinstiţiloră marturl, ca să să criază. 1797, Fevr. 21. ZoT.tCa AXîtsvsTjîcoay'op.s J Zoiţa Albineţ, făgăduiesc]. ’AXslo'.vopoţ, 7]ăoay_o[j.sv. Mafifia, •/jîcoo'/op.sv. Ioniţă Căpt, martură. Ştefană Lazu Căpt., martură. ..., m’amă tămplată. Costantină Tăutu, martură. ...meh, martură. ’Avaow.atoc ’lwâvvoo sop£07]%a zcfi. [j.apujpw [ Anastasie Ioan m’am aflat şi mărturisesc]. Xprpvo'fr^ |j.7ia7.aX^âiY]c, [j-otp-copw [— Cristofi, bacalbaşa, mărturisesc]. Şi eu, Costandină Sofragiu," sintă martură. Anghelă Başclauşă, amă scrisă cu zisa dumilorsale, şi martţură]. www.dacoromanica.ro AC LE BOTOŞANENE 463 Să adeverează acestu zapisă şi de Vornicii Botoşănî. [Iscălitură neînţeleasă.] IV. Adică eu, cea mal josu iscălită, Mariia, soţiia răposatului Hurmuză Căpt., dat-amu adivăratu şi încredinţată zapisulu mieu la mănă dumis. Stoln. Ianache Cudrescu, precumu să să ştiie că, dinu nimeni silită, ci de a me bună voia, amu văndutu dumis. o casă, cu loculă ei, ce o amu la mahalaoa Svăntulul Ilii, dreptu 150 lei bani, adică ună sută şi cincî-zăcl lei, carii bani li-amă priimită toţi deplină înă mănile meii. Şi, pentru mărimea locului, de lată, şi de lungu, şi cu cini să hotărăşte de jură înprigiuru, arată la hotarnică, cu care s’aă hotărită dină poronca cinst. Vorniciie. Care hotarnică şi zapisulă celă vechi de cumpărătură casă! li-amu dată Ia mănă dumis[ale]. Dee, de acumă înnăinte, ace casă să fiie a dumisale driaptă, ocină şi mo-jiia, stăpunînd-o înă pace dumnealui şi ruamă de niamulă dumis., nesupărată de nimeni. Şi, pentru mal adevărată credinţă, amă dată acestă za-pisă la măna dumis., puindă numile şi degetulu. 1798, Iuli 15. Botoşani. [Deget:] Eă, Maria, soţiia răpousatului Hurmuză, amă vândută cu voia mea, şi deverezu. ..., m’amă întă[m]plată. Amă scrisă, cu zisă Mărie: Angheli Baş-Cîauşă. [Pe V-o:] Scrisorile casil Catrinil. V. V. Adică eă, Gheor°'he sănă Gavriilă, de aice, dină Iaşi, carile mal glosu îmi voi pune numele şi degitulu micu, adivereză prină acestă zapisu ală mieu ci dau la măna fratelui ţnieă Panaite, ce iaste şăzătoră înă tărgu la Boto- www.dacoromanica.ro AdTE UOlOŞANJitoE şani, pentru unu locu părinţăscii, ce iaste rămaşii de la părinţii noştri, cari iaste loculu supt epitropiia Sfinţii Săli, părintelui Darie iconomulu de la hramulu sfifitei biserici Cu-vioasăi Paraschiveî Prapadoamna, cari eu, încredinţăndu acumu, prinu acest zapisu al mieii, şi toată voia dăndii tratelui mieii ca toată putere să aibă de a vinde acelu locu alu nostru, ce de la părinţi ni-au rămasu, neavăridu nimicu vre o putere Sfinţiia Sa epitropulu de a pune vre-o înpro-tiviri la aciasta, deosăbitu că ceia ce să va fi cheltuiţii de la Sfinţiia Sa să va plăti Sfinţii Tali după vânzare ce să va face a locului aceluia. Şi, pentru mai adevărată credinţa me, amu rugaţii pre scriitoriulu de mi-aii pusu numele şi degitulu mieu. 1817, Mai 2. [Deget:] Eii, Gheorghie sănii Gavriild, de aice, dinii Iaşi, neştiindu carte, amu pusu numele şi degitulu mieu. Eu, Grigori Gălăţanulu, amu scrisii acestii zapisii, cu zisa numiţilor du (sic) susu arătaţi. www.dacoromanica.ro XLIV. ALTE ACTE BOŢOŞANENE I. Cătră cinstita Vornicie. Dinu poronca dumnealoru cinstiţi boieri, orânduiţi fiindu noi prinu ţidula dumnealoru dinu 30 Iuli ca, adunăndu-ni la unu locu, să mergimu la unu locu ce-lu are danii bisă-rica Sfântului Prorocii Ilie de aici dinu Botoşăni, înu mă-hălaoa Vrăbiienii, care locu daţii danii desăvărşitu Grigori Teslariulu şi cu soţie sa şi cu copii lorii, cu scrisoare iscălită de oameni bătrâni de aici dinu tărgu, dinii veliatulii 1779, Marţii 4, şi acu epitropii Sfinţii bisărici, voindii de a-lii hotără inii stănjănl şi a-lii alege dintre locurile megieşiţi, au făcuţii cerire la cinstita Vornicie cu ţidula. dumnealoru cătră noi; de cari noi, după poroncă următorii! fiind, amu mersu la stare locului şi, văzăndii scrisoare ce o are sfânta bisărică că nu-i înu stănjănl, amu chemată megiieşil înpre-giuraşl, cu scrisorile ce voru fi avăndu şi, dinu toţi megiieşil, scrisori alţii nimini nu ni-au scosu, făr’ decătu Sfinţiie Sa părintele Darie Iconomu ni-au scosu o hotarnică dinu vreme ci să afla dumnealui răpăusatulu Mătei Milu aici Vornicu în tărgu Botoşăni, cari hotarnică iaste făcută de săvărşitu Angheli Clauşu şi iscălită şi de megiieşi, anume Dumitru Mindiregiu şi Pavâlu Clopotu, şi, aşa, după aCastă hotar- 1 Din archiva bisericii Sf. Ilie. Voi. XXI, JQ www.dacoromanica.ro 466 ALTE AOTP BOTOŞANENE nică,. amu scosii locuiţi acesta a Catriniî ci-I Sfinţiie Sa epitropu cu adastă hotarnică, şi de acole fiindu pricină şi la vale, de spre locul mănăstirii Sfântului Necolaî dinu Pă-păuţd, unde ari Lupulu a DragomiresăI casă pe loculu mănăstirii, amu găsătp pe Lupulu întratu înu loculu Sfântului Prorocit Ilie. Şi, aşa, văzăndu că loculd dinu alte părţi nu-I înpresuratu, făr’ decătu numai aici, de cătră Lupulu a DragomiresăI, apoi amu strănsu oameni bătrâni cari au ştiinţă de loculu acesta pără pe unde au fostu, şi, mal făcăndu şi noi cercetare pără pe unde merge iiotarulii locului mănăstirii Sfântului Necolaî, amu găsătu o piatră a mănăstirii PăpăuţiI inii grădina săvărşituluî Angheli Başăauşii, şî dinii piatră amu făcuţii momăi pără înu altă piiatră ci-I pusă supţii gardulu casăl lui Mihalachi Bărbierulu, şi, făcăndu linii drepţi, amu aleşii loculu curaţii cătii rămăni afară dinii loculu mănăstirii Sfântului NecoţaI dinii PăpăuţI. Şi, aşa, după ci l-amu aleşii curaţii dinu locurile megiieşite, amii începutu a-lii măsură cu stănjănulii gospodu, luăndii întăî cu măsura dinii loculu casăl a Catriniî ci-T epitropu Sfinţiie Sa părintele Dariie şi alăture cu loculu mănăstirii Sfântului Necolaî, spre grădina săvărşituluî Angheli, şi dinii ograda casă! Lupului a DragomiresăI pără unde amii lăsatu poartă pentru drumii Lupului DragomiresăI de tril st^njănl, pară înu piiatra mănăstirii ci-I pusă inu grădina săvărşituluî Angheli Baş-Cauşu. Care aici săvărşitu aii ieşiţii cu gardulu afară dinu piiatră ca unu stănjănii şi au închisu drumulu, fiindcă piatra aăasta a mănăstirii era den afară de gardu, înu drumii. Şi la acastă măsură amii pusu hotarii o piatră întăî în coastele locului Catriniî şi alta aici unde lăsamii drumii Lupului, şi s’aii găsătu cincîsprezeci stănjănl şi tril palmi, şi de acole, dinii piiatra acasta ce-I pusă îmi ogra,da Lupului a Dragomi-resăi, despărţitoare între loculu mănăstirii Sfântului Necolaî, amii luaţii al doile măsură, lungulu, la dialii, alăture cu drumulu ce iasă dinu casa Lupului a DragomiresăI şi suie la dialii spre tărgu, pără în fundulu locului casăl a săvărşituluî Năstase Grdculu, care locii acu să stăpâneşte de ginire-săii Gheorghi Botizatii, undi amd pusu şi acole piiatră www.dacoromanica.ro Ai/t). ActE botoş'Anene i67 despărţitoare, şi s’aă găsătă doaîzăci şi doi stănjăm şi cinci palme; şi de acole, dinu piiatra aăasta, amu măsurat drumulu cătu rămâni de largu, fiindcă dinu drumulu dinu poarta Lupului şi mai iaste şi poarta casăl săvărşitulul Başăauşă, şi s’au găsatu şapte stănjănî pără înă gardulă. lui Ştefană Curălariu, fiindcă aici şi loculă acesta alu Sfântului Prorocii Ilii, ori să facă poartă, pentru aăasta l-amu trasă mal înnăuntru şi au rămasă locă, pentru trei porţi, de şapte stănjănî, ca să nu mal nască înă urmă pricini; şi de acole, din aăastă piiatră ce amă pus-o înu margine drumului, dreptă poarta casă! săvărşitulul Angheli BaşCauşă, amă dată şi fundulu alăture cu fundulă locului casăl lui Gheorghi Botizatu zătă Năstasă Greculu, şi cu fundulă locului casăiloră giniriloră luţ Dumitru Mindirigiu şi pără înă loculă lui Pavălu Clopotă, înă fundu, unde să înpreună cu loculă Catrinil ci-I epitropă părintele Darii, şi s’aă gă-sătă doaîzăci şi doi stănjănî, undi amu pusu şi aici piiatră despărţitoari. Apoi, dină piiatra aăasta ce amă pus-o înă fundulu locului a săvărşitulul Dumitru Minderegiu, amă dată ală patrule măsură; alăture cu loculă Catrinil, pără înă piiatra ce amă pus-o întăl despărţitoare între loculă mănăstirii Sfântului Necoţal dinu Păpăuţî, şi s’aă găsătă noaîsprizăci stănjănî şi şapţi palmi. Şi, cu aceste patru măsuri, s’aă închiiată totă loculă, cari înă tuspatru cornurile locului amă pusu căti doaî petre hotară despărţitoari, de caută una spre alta. Apoi amă măsurată deosăbită cătă locu s’aă înpresurată de Lupulu a DragomiresăI, totă dină trupulă locului ce-lă arătămă mal susă, şi s’aă găsătă di spre dru-mulă cil i-am lăsată spre grădina săvărşitulul Angheli Baş-cauşă, dină piiatra ce amă pus-o noi acu şi pără înu stălpulă porţii, ună stănjănă şi şasă palmi; de acole i-amă dată şi faţa, alăture cu poarta şi cu gaţ-du, spre loculă Catrinil, pără înă colţulă gardului, şi amu găsătă dolsprizăci stăn-j[ăn]î. Şi de acole amu datu şi alăture cu gardulu, la vale, pără înă loculă ce vini a mănăstirii, dreptă piiatra ce amă pus-o nbl despărţitoare aici, între loculu Catrinil, şi amă găsătu tril pdlă stănj[anlj. Şi aăasta iaste toată înpresurare www.dacoromanica.ro 468 Alte acte hoioşÂNENfc ce au făcut-o Lupul u cu îngrăditura pe drepţii locutu Sfântului Prorocii Ilii, cari înpresurari n’au făcut-o elă făr’ de ştiinţă, ce cu ştiinţă, că piiatra mănăstirii iaste suptă gar-dulă lui, şi aii ştiut-o, şi pe înpresurari adasta are făcuţii unu grajdiă, făcuţii de nuieli şi acoperită cu răgoză şi o coşmagă pentru uscatu scoarţiiloru de meşteşugul tălpălării. Şi, căndă loculă acesta să va îngrădi, apoi ari să-şi tragă gardulu soţiie săvărşitului Angheli Başdauşu înnapoi, ca să rămăi piiatra mănăstirii afară, suptu gardu, după cumă au foştii dintru ’ncepută, ca să-i rămăie drumă Lupului de eşită afară dinu ograda lui înă tărgu, de tril stănjăni. Şi, după toată adastă a noastră cercetări, ce amu făcut-o foarte cu amăruntulu, amii aleşii loculu curată dintre locurile megiieşiti, puindu-i şi petrile arătati hotară, după po-roncă, Şi dămă adastă mărturii hotarnică, iscălită de noi. Şi nu lipsimă a înştiinţa cinstita Vorniciie. Ionică Velă Căp[i\t[ana\. 1814, Avgustă 3. Gavrilu Po[po]vi[cu] Căpitanii. Eni Beşete. lordachj, Chetrariulu. De la Vornicie Botoşani. După cercetare şi hotărătura ce au făcută rânduiţii, fiind u urmată după cuviinţă, şi ca să să păzască întocma de cătră toati părţile, spre încredinţare, s’aă adiverită mărturie adasta şi de cătră adastă Vornicie. 18-14, Avgustă 28. Grigori Mânu Spătării. II. De la Vornicie Botoşăni cătră N^stasă Telialulă. Fiindcă cuviosulă ieroinonahă Sava dgumenă şi cu totă soborulă păripţiloră călugări de lâ sfânta mănăstire ce să nu- www.dacoromanica.ro ALTE ACTE BOTOŞANLNE 469 meşti Chinovionu Rusico de la Sfăntulu Munţi [alu] Athono-s[ulul], prinu înnadinsă vechilu triimesii di acolo, cuviiosulu ieromonahu Procopie, prinu jalobă cătră pre-înnălţatulă nostru Domnu Scărlatu Alexandru Calimahu Voevodii, aii făcutu cerire ca să aibă voe, după slobozăre ce făcu şi stintili pravill înpărăteştl, di a să vindi di veci moşiile şi acareturili ci ari sfânta mănăstire aice, inii Moldova, la acestu Ţănutii a Botoşanilorii, cari, fiindu-le piste mână şi cu dipărtari de a li stăpâni, niăună folosii n’arii fi cunoscăndii mănăstire, ce încă mal multă cheltuială s’arii fi pricinuindu cu triime-tire egumenilorii de acolo, decătu venitu ce arii fi luîndii. Şi, cu bani ci vorii eşi (finii vânzare moşiilorii şi a acare-turilorii, să să poată întâmpina, atătii plata grelilorii datorii i înnoire zădiril sfinţii bisăricî, şi cu prisosulii ci va rămâne să-şi cumpire acolo, aproapi de mănăstire, alţi acareturi. Cu cari jalobă s’^ă rânduiţii de cătră Mărie Sa Vodă spre a să socoti, cu sfată de obştie, cerire ce faci sfânta mănăstire spre Vânzare acareturiloră săli, şi Preosfinţie Sa Mitropolitulii ţării, chiriio chirii Veniiamin, înpreună cu iu-Sitoriulii de Dumnezăii episcopulii al Huşuluî, chirii Meletie, şi cu dumnealoră veliţii boerl, prinii anaforâ dinii acestu curgatoru anii 1814, Marţii 17, găsăscii cu cuviinţă şi, înu putere sfinţii pravill, socotimii spre a să vindi di veci acareturili sfinţii mănăstiri ... (rupt) ... săngurii să să tri-imată... socotindii înu... pravill, găsăndu-să cu caii şi de cătră Mărie Sa Vodă, la 21 zile, totii a curgătoaril lum Marţii, s’aă întărită aceeşl anaforâ şi cu domniască iscălitură şi pecete, şi s’au porortcită ca să să ~văndă di veci, prinu mezatu, acareturili sfinţii mănăstiri, întru cari, prinu dio-săbită jalobă ce au daţii cătră Mărie Sa Vodă cuviiosulu vechilii ieromonahulă Procopii, au arătată că sfânta mănăstiri ari aice, în tărgulă BotoşenI, şi aceşti locuri şi "benali ce mal glosă să cuprindă, adică: Intăî, unu locă ci-lâ ari mănăstire danie, cu hrisovă dină ani 1776, Dechemv. I, de la Domnie Sa Grigorie Alexandru Ghica Voevodu, înă măsuri de stănjfănl] gospodă, adică 15 stănfjănl] parte di spre loculă Clucerului Manoli; 25 stănjfănlj parte dinu glosă, di www.dacoromanica.ro 470 ALTF ACTE UOTOŞĂNENE spre loculu Căpitanului Hriste ; 15 stănj[ănl] de spre locu lui Ivanu Sărbu; 18 stănj[ănl] parte de spre Vasăli Blănariu, cari locu eşti înu Tărgu-Nou, dinu drepţii locu domnescu. Alii doile, altu hrisovu, de la Domnie Sa Costandinu Di-, mitrii Moruzu Voevodu, dinu ani 1780, Octomv. 11, întăritorii! mănăstirii pe unu locu de danie de la unu Hagi Mihale Cernovodianulu, şi pe altulu de cumpărătură de la unu Ioanu Raclişu. Cari locuri, hotărăndu-să atunce dinu poronca Domnii Săli de cătră Vornicii de BotoşenI al vremii di atunce, loculu de dapie de la Hagi Mihali s’au aflatu faţa de spre drumulu ce vini de la EşI, spre Răsâritu, pără înu drumulu ce mergi înu Tărgula-Boiloru, 22 stănjinl gos-podu; şi de acolo, dinu drumulu ce vini dumv. aţi fi rânduită mazili de le-au alesă părţile după scrisori şi dovezi ce ară fi avută, şi Petrileştil nu s’ară fi odihnind u cu acea hotărâre, ce, cu ună bătrână ce aă înă numitele moşii, ară fi vrăndă să stăpânească şi părţile loră, cumă pre largu veţi înţelege dină jaloba loră, care vi s’aă triimisă. Deci, întrebăndu-să pe PefrileştI ce aă să răspundă şi pentru ce nu să mulţemescă cu alegire şi hotărâre ce arată^ Lupulă şi Alexandru la faţa locului de mazili, şi el aă răs-punsu că nimică de ace hotărâre nu ştiă, căci nimi loră nu le-aă făcută de ştire ca să fie de faţe cu scrisori la hotărâtă, ce Lupulă şi Alexandru aă hotărâtă după cumă aă vrută. I s’aă zisă Lupului şi lui Alexandru să arăţi hotar-nica mazililoră hotărnici, să să vadă de sintă şi Petrileştil iscăliţi şi de aă fostă ţaţe la hotărâtă, şi el aă scosă o hotamică dină trecuta lună Iuli 20, iscălită de ună Ioniţe Huşanu şi Costandină Vrabie, înă care arată cumă aă alesă părţile numiţiloră răzeşi, dară iscăliţi aceşti PetrileştI, saă alţii dină pregluraşl, oameni bătrâni, după rănduiala ce scriă cărţile gospodă de hotărâtă, nu's’aă văzută, cumă nici încredinţată de dumv. mărturie hotamică nu este. Şi, nefiindă încredinţată mărturie hotamică de nimi, ce numai de aceşti doi mazili, aă rămasă răsuflată. Deci, fiindcă Lupulă si Alexandru arată că la hotărâtă ară fi fostă şi Petrileştil, şi acumă tăgăduescă, pentru aceia iată scriemă dumv. să mergeţi la numitele moşii şi, întăl, să cercetaţi de aă aceştie părţi de moşie acold, cumă şi Petrileştil, şi de le-aă stăpânită vre odată, şaă de nu le-aă stăpânită, şi câtă vremi este de căndă nu stăpănescu. Şi, dovedindu-să că aă părţi într’acele moşii, fieştecaril, fără pricină, după rănduialâ, străngăndă pe toţi răzeşii şi in-pregluraşil, cu scrisori ce voră avfe, să le alegeţi părţile şi să le daţi mărturii hotarnice, iscăliţi de dumv., şi de toţi răzeşii şi alţi înpregluraşl, apoi să cercetaţi de aă fostă Petrileştil aceştie la hotărâtă, şi, căndă s’a dovedi că loră www.dacoromanica.ro ACfE PRIVITOARE LA MOŞlf TUTOVENfe 4§3 nu le-au fâcutu de ştire, să vie la hotărătii cu scrisori ce voru av6, atunci dumv., după dreptate, să înpliniţl cheltuiala Petrileştilorii de la Lupulu şi Alexandru, fiindcă n’aii urmaţii după hotărâre cărţii gospodii de hotărătii, să facă ştire răzeşilorii să vie la hotărătii. ACasta scriemii. 1781, Av[gustii] 15. [Pe V-o:] CredinCoşI boeril Domnii Mele, dum[nealu]I Costandinii bivu Velii Pah. i dum[nealu]l Iordachi Canan6 bivii ispravnici de Ţinutu Tutovel, daţi să zdraviemu (să se dea cu sănătate). Petrileştil. S’aii trecutu la condică. Veche. ProStii Velii Logftii. (Pecete de ceară, mică, rliptă.) X. Noi Mihailii Constandinii Suţulii Voevoda, cu mila lui Dumnezeu Domnii Ţării Moldo vil.' Cinst. credinCoşI boeril Domnii Mele, dum. Gh,eorghie Costandache bivii Velii Spat., ispravnicii de Ţinutu Tutovil, dum. Ioniţi Sturzea bivii Velii Caminariii, săn[ă]tate. La Di-vanii, înnainte dumilorsale veliţilorii boerl, aii avuţii glu-decată Andoni Petrilă, i diiaconulii Toaderii Petrilă, i Pa-vălii Petrilă, înpreună cu alte niamurl a lorii, răzeşi de moşie Cursăştil, de la Ţinutu Tutovil, cu Gherasimii Răş-canulii, rrţazilu, vechilii fiindii dinii parte lui Vasije Buşilă, arătăndu numiţii răzeşi, prinu jalobâ lorii, că numitulii Buşilă, avăndii să ia la a sa stăpânire a patra parte dinii glumătate de sat, adică parte unul Solomonii, care şi lui Buşilă îl iaste cumpărătură de la dumnealui Spat. Costan-dinii Paladi, aCastă parte vrăndii Buşilă ca să i să hotărască, după carte Domnii Mele cea s’aii scrisii dumv., şi să i să aleagă de cătră părţile altorii răzeşi, arii fi vrăndii să facă asupreală jăluitoriloru, cu putere unii scrisori de www.dacoromanica.ro 4{)l ACtE PRIVITOARE LA MOŞÎI TUTOVEtib învoială ce s’ară fi făcutu înă trecuţii ani între dumnealui Spat. Constandină Paladi şi între unii Vasile Măţă, i Pa-vălii Măţă, i Mihălache Măţă, i Ştefanii Măţă, şi să ia toată parte acelui Solomonii, atătii dinu cămpu, cătii şi dinii pădure, numai de la unii locii, şi, fiindcă nu arii fi aglungăndă la Ioculii acela dinu parte Măţăştilorii ca să să cuprindă toată parte acelui Solomonii, să i să dea toată la unii locii, după cuprindere învoelil, Buşilă arii fi vrăndii să ia şi dinii părţile jăluitorilorii spre înplinire acel părţi. Faţi fiindii şi numitulii vechilii Gherasimii Răşcanu, şi în-trebăndu-să de cătră dumnealorii veliţii boerl ca să răspundă, elii aii scosii de aii arătaţii scrisoare acea de învoială, care, fiindii dinii 1786, Săptv. 17, a unui Vasile Măţă, i Pavălii Măţă, i Mihălache Măţă i Ştefanii Măţă, adive-rită şi de mărturii Banu Iordachi Lambrin6, fiindii atunce Paharnicii, cu Cuprindere că s’aii învoiţii cu dumnealui Spat. Constandinii Paladi ca să stăpăniască dumnealui unii bătrânii întregii dintr’afiastă moşie, bătrănulii lui Solomonii, adică a patra parte dinii glumătate de satii, înii care bătrânii să cuprindă şi locurile de prisacă ci le are dumnealui, iarăşi danie de la Ioanii Solomonii, şi de la Chi-riiacii Mămureanulii, care acestii “bătrânii ^grăeşti scrisoare cea de învoială ca să-lii stăpăniască pe dealulii dinii mijlocii, undi iaste iazulii lui Solomonii, şi înpreglurulii iazului să aibă a-şl trage dumnealui toată parte cătă i să va veni, atătii dinii cămpu, cătii şi dinii pădure, pănă undi să hotărăşti cu hotarulii Pungeştilorii şi pănă unde ş’a înplini dumnealui a patra parte dinii glumătate de satii. Cu aăastă scrisoare aii ceruţii vechilulii lui Buşilă ca să i să dea parte acelui Solomonii, şi dinii cămpu, şi dinii pădure, totii la unii locă. Care, la aCasta, cercetăndu-să de cătră dumnealorii veliţii boerl, s’aii socotită şi s’aii hotărâtă într’a-cestaşl chipă: întâi, să să scoată şi să să diosăbască parte jălfuitoriloră] PetrileştI dină numita moşie, despărţită de cătră parte aceloră MăţăştI \ apoi, dină ceia ce va mal rămânea, să să dea şi parte acelui Solomonă ce o trage Buşilă dină parte Măţăştiloră, după cuprindire scrisorii de www.dacoromanica.ro ACtE i>RIVItOAnE LA MOŞÎI TUTOVENE 495 învoialăj şi, ori cămpu, sau şi pădure, cea i s’a veni, pără i să va înplini măsura stănjiniloru, să o ei Buşilă la a lui stăpânire, nesmintîndu-să parte jăl[uitoriloru] PetrileştI, ce iaste să să scoată întâi. De2, după hotărâre acasta, iată să scrie dumv. să aveţi a urmă asămine la hotărătura cea veţi face moşii CursăştI. 1793, Săpt. 7. (Pecete ovală, cu chinovar, avînd armele amînduror ţe-rilor, coroana şi iniţialele Io Mh. Cst. St. [sic: Soutzos] Vv. 1793.) Proăt. Velu Logftu. S’au trecută la condică. XI. Adică eu, Safta Bursucăniţa, fată lui Costantinu, nepoată lui Arsăni Petrilă şi lui Stahi Petrilă, d’inpreună cu fiCorulu meu Ghiorghi, şi eu, Marii, fată Tofanil, nepoată lui Arsăni Petrilă şi lui Stahi Petrilă, d’inpreună cu toţi fraţii mei şi fiăoril mei şi surorili meii, cu toţi di susu arătaţi, întrebăndu-ne unulu pri altu şi di bună voia noastră, nesiliţi di nime, dămu acestu adivâratu şi pre-încredinţatu zapisulu nostru la măna dumnealoru răzăşiloru noştri^ Pe-trileştiloru, di moşiia Cursăştil şi Dumbrăvenii, anumi : Năstasă Hărtopanu şi Vasili Todosi, dinu bătrănulu lui Toaderu Petrilă, şi Toaderu sinu Andoni Petrilă, cu fraţii mei, Ioniţi, şi Ionu şi Ghiorghi; şi Ştefanu Năpranu, Afti-niia, şi Neculaiu sinu Diiaconu, Toaderu Petrilă, d’inpreună cu vară-mfe Mariia Gavriliţi; şi eiî. Ionu Clauşu zătu Vasili Onciu dinu Dumbrăveni, d’inpreunâ cu gineri-meu, Căpitanii Stoianu, şi Iosipu OnCu, pentru ca să se ştii că le-amu văndutu parte nostră di moşii dinu Dumbrăveni, cămpu şi codru, dinu bătrănu lui Stahi Petrilă, ioo stănj[âpl] gospodu, şi tocmală amu avutu cu dumnealoru căti 3 lei pi stănj[ănu] www.dacoromanica.ro 496 acte fcmViTOAnE la Moşh tutoveNb şi banii i-amu luaţii toţi înu mănuli noştri, după tocmală ci amu avuţii cu numiţii .di susu cumpărători, iaru, mal aflăndu-să neamuri mal pe urmă, dinu bătrănu lui Stahi Petrilă, să nu li să ţii înu samă şi cu noi să aibă a-şl întreba, şi dumnealorii cumpărătorii să aibă a stăpâni cu păci, ca pre o dreaptă ocină, înu vecu. Iaru, sculăndu-să vre unii dinu răzăşl la vre-o judecată, toată ostineala şi cheltuiala se fii di spri noi. 1809, Aprilu 8. [Degetu :] eu, Safta Bursucăniţa, fată lui Costantinu, nepoată Iul Arsăni Petrilă. [Degetu:] eu, Ghiorghi, fiCoru Saftil. [Degetu:] eu, Mariia, fată Tofanil, nepoată lui Arsăni şi lui Stahi Petrilă, d’inpreună cu fraţii mei, şi cu surorili meii, şi cu toţi fiCoril mii. Şi eu, Pavălu BistriCanu, nifiindu atunci acasi, la facire acistul zapisu, au dat pentru mini vărulu meu, Vasili Todosi, şi, viindu eu, pi urmă, i-amu dat bani, parte mă, şi înpărţimu înu doao. Şi eu amu scrisix, cu zisa dumnealorii di susu arătaţi. Pro... Căpt. Şi Iosifîi OnCu ş’aii luatu banii, dăndu-I dumnalul jupănulu Ionii başbulubaşii. Şi, aflăndu să meri pe parte Saftil BursucăniţiI, pe acă sumă de stănjinl, să fie totii a cumpărătorilorii. XII. Pră-înnălţate Doamni, La anulii 1820, Ghenarii 15, amu înprumutatii cu 1.201 lei pe unu Matei Popa şi Ioniţi Popa, fraţi, dinii sătulii Popeştii, Ţănutulii Tutovil, cu sănetii şi vadă de patru luni de zăli şi cu dobândă câte şapti polii lei de pungă pe lună, siguripşăndu-mă cu amanet u scrisorile^ părţilor ii săli de moşăi ci aru fi avăndii înu trupul u moşăil Popeştii şi Cur-săştil, de Ja acelii Ţânutii. Şi, fiindcă la vadeoa ci ş’aii www.dacoromanica.ro ACTE PRIVITOARE LA MOŞÎf TUTOVENE 497 pusă, n’au fostă următori a ml plăti banii şi, după treciri de o lună de zile piste vade, s’au săvârşită dinu viiaţa aăasta Matei, rămăindu celalantu fraţi deplină răspunzătoriă ca să-mi plătiască banii şi, apucăndu-lă să-mi plătiască banii, m’aă totu prelungită dină vade înă vade, pănă la anulă 1822, Octomvrie, căndă atunce şi acestue i s’aă întâmplată sfârşită vieţii, — şi eă mă aflu răbdătoriă* de drepţi banii mei ci am înprumutată pe numiţii; Pentru aăasta, mă rogă înnălţimii Tale să fiă pusă la cale a-ml scoati dreptulă mieă de la acel ci să voră arăta de clironomî săvărşăţilor de mal susă pominiţl, saă, prină luminată carte înnălţimii Tale, să să poronciască dumilor-sali dregătoriloră Ţinutului Tutovil ca să cercetezi adivă-ratile loră părţi de moşăi şi să să scoată înu vânzare mezatului, de undi să-mi' poă scoati dreptulă mieu şi să nu rămăiă păgubaş, spre veănică pom[en]ire a înnălţimii Tale, La mila înnălţimii Tale pră- plecată : Gheorghii Roiu Căpitană za Darabani. Mă rogă să să citiască toată înnainte înnălţimii Săli. Dum, Velă Logftă, Pune la cale pe jăluitoră după cuviinţă, 1814, Avgustă 14. . . . Logftu. Noi Ioană Sandu Sturza Voevodă, cu mila lui Dumnezeă Dotnnă Ţării Moldaviel. Cinst. şi credinăoşl boeril Domnii Meii, dumv. ispravnici de Ţinutulă Tutovil, sănătate. Veţi înţălegi dină jalobă arătare şi cerire ce faci jăluitorulă. Deci să scrii dumv. ca să cercetaţi cini sântă clironomi morţiloră îndatoriţl, de la care să înpliniţl dreptulă jăluitorulul. Iară, dacă aceia să voră lepăda de a plăti dreptulă jăluitorulul, apoi, prină rânduiţi la stare locului să să cercetezi pentru părţile de moşii a îndatoriţiloră, şi, lămurindu-să, să să scoată înă vânzare la mezată, care, strigăndu-să înă curgire de 40 Voi. xr.i. 32 www.dacoromanica.ro 498 acte rmViTOAnfi la iioşft tutovene zile, la înplinire vadeliî să triimetiţl pre largu înştiinţare la dumnealui Velii Logftă, arătătoare de ce răspunsă au dată clironomil îndatoriţiloră şi ce părţi de moşii s’au aleşii drepte a lorii, şi la ce preţu au eşită, şi, apoi, veţi av£ răspunsă ce urmare să păziţi. Mal întăl veţi triimite înştiinţare şi apoi veţi avă poroncă pentru mezată în ce chipă să urmaţi. 1824, Avgustă 18. (Pecete ovală cu chinovar.) Procită Velă Logftă. XIII. Adeverescu cu aăastă scresoor[e] a m& la măna nipoo-t[u]lul Ionă, sănu soru-me Zanhira, de nemene sălită, necl asooprită, ci de a m& bună vooi, pentru sufletulă meă, ca să mă pominască, 12 stănjinl, adecă doosprăzăci stănjănl de moşie dină trei hotară : dină Popeşte, şi denă Botoiă, şe dină Borcişte, i-amă dată ca să mă pominască, fendă draptă parte me, danei, să fei înă veci dumisali şi copeiloră. Şi la orîcini dină namurili mele să nu să amisteci, că i arnă dată pentru sufletulă meă. Şi, pentru cridinţa, amă iscăletă. (Deget:] eă, Marei sănu Neculaiă Sănchitru. Letă 1817, Iule 8. Şe eă amă scrisă, cu zăsa Marei, şe amă iscălită: Ianculă Negruţă. [Pe V-o:] Scrisoare de danii pentru 12 stănjănl ce dă-ruiaşte Mariia sănă Neculaiă Sănchetriă lui Ionniţă, nepotului săă de soru, dină Popeşti, i dină Botoiă, şi dină BorceştI, dină Ţinutulă Tutoiil. www.dacoromanica.ro ACtE t'mVltOARE LA MOŞII TUfrOVfeNE 499 XIV. 12 stânjinî di moşii dinu hotarulu Dumbrăvenii s’au aleşii parte Vasălcăl, fata lui Toaderu Clipa. Care stănjine au sâ-I stăpenescă urmaşii el dinu bătranu ci să nume,teNăs-tase. Şi, pentru acasta, amu datu acastă ţidulă a me. 1S19, Mal 10. Ioniţă Clipa, răzăşu. XV. Prfe-înnălţate Doamne, Cu lacrămî dămu supărări prfe-milostivuluî auzului Innăl-ţămil Tale, că la Ţănutulu Tutoveî, înu moşăi Cursăştiî, avemu dreaptă parte, baştină strămoşască şi părinţască, ce o tragemu di pi bătrănulu nostru, Marii Sănchetroai, şi, fiindcă noi ne aflămu [înu] dipărtariî, ni eşti pişti mănă di a stăpâni, şi mal alisii că astă moşei să află migieşită cu moşăi Pungeştiî, pe apa Racovel, ce eşti a d-sali bivu Velii Vist. Costachei Canta, şi nece unu folosu nu avemu, ce alţăl ne mănâncă dreaptă parte noastră, ce o avemu măsurată, dinu poronca cinstiţii Isprăvniciî, 222 stănjănî polu, cari să dovediscu prinu scresorî. Şi, fiindcă voimu ca să o vindimu, pintru aceasta ne rugămă Innălţămiî Taleî ca să ni să facă luminată carte di publicaţăi la stări locului şi să să străgi, după rănduială, ca să să vândă cu priţulu ce ne vomu folosă, ca să nu rămănemu săraci şi înstreinaţî di dreaptă parte noastră, şi a fi mare pomană Înnălţămeî Tali. Robei Mării Tali: Toaderu Petrilă, i Vasăli Petrilă, i Carpu Petrilă, înpreună şi cu alţi fraţi a noştrel dinu moşăi Cursăştiî, bătrănu Marii Sănchetroai, Ţănutulu Tutoveî. Să roagă ca să să facă publicaţăi la Ţănutulu Tutoveî, ca să poată vindi o parte di moşăi, adică 222 stănjă[nî] şi gîumătate, dinu moşăi Cursăştiî, bătrănu Marei Sănchetroai, www.dacoromanica.ro Acte HuVitoare la Moşii tutovene S(X) fiindcă jăluitoriloru le eşti cu dipărtari şi să stăpâneşte di cătră alţăl. La dumnealui Velu Logftu al Ţărel-deglosu. 1819, Mal 12. No. 4473. Velu Logftu. Noi Scarlatu Alexandru Calimahu Voevodu, cu mila lui Dumnezău Domnu Ţării Moldavi el. Cinst. şi credinăoşl boeril Domnii Mele, dumv. ispravniă de Ţinutu Tutovil, săn[ăjtate. Veţlînţălege dinu jalobă arătare şi şi cerire ce făcu jăluitoril ca să-şi vănză prinu me-zatu acel 222 poli stănjănl ce i-aru fi avăndu înu numita moşii Cursăştil de la acelu Ţănutu, aleşi şi hotărâţi de cătră părţile celoralanţî răzeşi. Dreptu aceia, scriemu Domnie M& dumv., prinu rânduiţi la faţa locului, înu fiinţa tuturoru răzeşiloru, să să facă cercetare de au jăl[ui]toriI acel stănjănl şi de nu săntu înu vre-o pricină cu ceialanţl răzeşi, şi, căndu, fără de îndoire, să va dovedi că au jăl[ui]toriI stănjini arătaţi şi că săntu hotărâţi, sau, de nu săntu hotărâţi, de nu va fi vre-unu felu de pricină asupra loru, să o şi hotărască, apoi să să şi scoată la mezatu, care, strigăndu-să atătu la faţa locului între toţi răzeşii şi megieşii, precumu şi înu tărgu Bârladului, înu curgire de 40 de zile, la în-plinire vadelei să triimetiţl pre largu înştiinţare cătră dum-[nea]lul Velu Log[ofa]tu, cuprinzătoare : întâi, de au eşitu vre-o pricină asupra stănjinilorix arătaţi, ori nu; alu doile, cini săntu muşterei; alu triile, la ce preţu au eşitu Şi, apoi, dacă nu va fi niclunu felu de pricină, veţi avfe răs-punsu de săvârşire mezatului, iaru într’altu chipii mezatulix să nu să sfărşască. 1819, Mal 19. Velu Logftu. (Pecete octogonală cu chinovar.) S’au triacutu la No. 16. www.dacoromanica.ro ACTE PRIVITOARE LA MOŞII TUTOVENE 501 XVI. Adecă, eu, Vasăli sănă Ionii Tănjaală, nepoţii Marii Săn-petreoai, şi eu, Toaderii, cumnaţii lui Vasăli Tănjaală, de soră, anume Vărvara; şi eu, Costandinii sănu lui Costan-dinu, ce aii fostu ficoru Marii Sănpetreoai; eii, Iordachi sinu Costandenu, ce aii foştii fiăoru Marii Sănpetreoai; eu, Vasăle, nepoţii lui Costandenu, strănepoţii Marii Sănpetreoai ; eu, Carpu sănu Stratenii, nepotu lui Ionu Tănjală; eu, Toaderă, bratii Carpu ; eii, Costandenu, bratii Carpu, noi toţi, înpreună, dămii acestu adevărată şi încredinţată zapisă ală nostru la măineloră (sic) dumilorsale nemureloră şi rudeneeloră noastre ce săntă răzăşl înă moşii CursăştI, cu noi, ce este la Ţinutulă Tutuvel, la ocolulă Racovel, înă sătulă Cursăştil, precumă să să ştii că, fiendu răzeşă cu dumnaloră numiţi mal glosă înă sătulă Cursăştil şi vrăndă a ne alege părţile noastre de pe strămoaşa noastră Sănche-treoai, ce aă fostă soră cu Costandinu Sănchetre, după carte domnească de poblicaţii şi răvaşile censtetel Isprăv-[niciî] ale Ţinutului Tutuvel ce amă adusă, şi răndueţi. Ia faţa locului, a numitiel moşii Cursăştil, _ după cercetare ce ne s’aă făcută cu numiţii răzeşi înă sătulă acesta, ne s’aă alesă şi nou, înpreună cu ale nostre nemure, ce nu s’aă tămplată faţă, optuzăce stănj[enî] de cămpu şi de codru şalzăcl şi şaasă, denă totă trupulă acestue hotară Cursăştil, şi, nefiendu noi trăetori aice, prenă bună învoială şi tocă-mală ce amă făcută cu dumnaloră răzăşil noştre, anumia Toaderă sănă Andoni Petrilă, Ioniţă Andoni, Gligoraşă Epure, zătă lui Ştefană Năpranu, eă, Ionu zătă Aftenii, Neculaî sănă deiaconulul Toaderă Petrilă, Gavrilă Petrelă, Apostulă Crăste, Căsăiană zătă Mihăelă Petrelă, Ilei Tu-dosăi, Pavălă Petrelă, preutulă Trohenă, Ioniţă sănă Ilenca, tuturoră acestora de susă numiţi, de a nostră bună voi, ne-săleţl, neasupreţl, amă vândută stănj[e]nil de susă numiţi dumilorsale, cu tocămaală căte doîspreci lei stănjănulă, însă cu analogulă codrului socotindu-să la stănjănel de cămpu care să faacu stej. de plată şaptezăcl şe trei, şi, preimindu www.dacoromanica.ro 502 ACTE PRIVITOARE LA MOŞÎI J'UTOVENE noe toţi bani înă măinele noastre pe stănjăni! numiţu de susă, cumu şi treîzăce şi cinci lei ce ne au dată dumnaloru, înu cheltuiala cărţi de poblecaţii şi răvaşului Esprăv[niciiJ iarăşi ne i-au dată nou. Deci, de acumă şi pînă înă veci, să fii dumnaloră numeţi mal susu răzeşi, iară mal susă-numeţil răzeşi volnece a stăpâni cu putere zapisuluî acestuia ce l-amu dată de bună voia noastră toată soma stăn-jăneloră, atătă dinu cămpu, i dină săleşti, dinu vatra satului, dină pometu şi dinu codru, şi totă venetulă dină totă loculu, înă veci, atătu dumnaloră, cătu şi fii dummelorsale şi nepoţi şi strenepoţi, înu veci. Şi, pentru di s’ară tâmplă ca ceneva dină nemurele noastre ca să aibă vreo supărare, noi să avemu a răspunde. Şi, pentru mai adevărată credinţa, ne-amă pusă numele şi degetele, ca să să crează. 1819, Iulei 9. ("Deget:] eu, Vasăle sănu Ionă Tănjală, nepotă Marei Sănchetrioai, şi eu, Toaderă, cumnatu lui Vasăli Tănjaală de soră, anume Vărvara. eu, Costandinu sănă Costandină, ce aă fostu fiăoră Marei Sănchetrioai. eă, Iordache sănu Costandină, ce aă fostă fecoră Mareiia Sănchetiioai. eă, Vasăle, nepotă lui Costandinu, strenepotă Marei Sănchetrioai. eă, Carpu sănă State, nepotă lui Ionu Tănjaală. eă, Toaderă braată Carpu. eă, Costandenu braatu Carpu. Eă Ionă amă a răspundi. eă, Vasăle sănă Lupulă Iacobu, răzeşă şi mar-tură la aăastă vânzare. eu Safta, fată Elencăl Sănchetrioai, răzeşe şi mart[ură] la aăastă vânzare. eă, Manolachl zătă Safteî, martură. Matei Voineşcu, amă iscălită, răzeşă. www.dacoromanica.ro ACTE PRIVITOARE LA MOŞÎf TUTOVENE 503 Fiendu cu priimeri numiţiloră di susă, fiendu poftitu di araăndou părţile de amu scrisă acestu zapisă, şi amu escă-lită de marturu: Dumitrache Rojniţă, mazălă otu RusenI, Ţinutulu Tutuvil. Şi, fiindu l’alegire acestoru stănjănl de susu cu poroncă şi la facire zapisulul acestue, amu iscălită şi ... . Lazoră Vra..., amă fostă faţă la mezată. XVII. După poroncă, amă mărsu la aratatile moşie, Cursăştil şi Dumbrăvenei, şi, după cumă ne să poronceşti, amă umblată. Răzeşii dină Cursăştî, pintru o parte ce aă răscumparat-o înă Devană mal întăl, s’aă priimită să i-o alegă înă stăn-jinî, precumă să poronceşti. Iară, pintru o parte ce aă răscumpărată pi urmă ună Vasăli IaCobă, aă precenuită răzeşii: întăl, că banii răscumpărării n’aă priimită, fiindcă jăluitorulă aă găsătă pi ună dascală, totă răzeşă a loră, denă Cursăştî, înă Iaşi, ce aă fostă triimisă înă alţi pricine la Divană de dănşie. Şi, apucăndu-lă, s’aă arătată de vechilă şi aă luoată banii de la jăluitorl ca să-I de răzeşiloră şi, viindă acasă, nu i-ară fi dată. Şi unii dină răzeşi zică să le de bănie şi să dei parte jăluitoruluie înă stăpânire, iară alţiie precenuiască a nu da nici cumă. Cumă şi părăta denu Dumbrăvene precinueşti a nu da parti jăluitoruluie. Dară nece înă cercetare nu s’aă supusă a vene, decătă pe tre-misulă nostru aă dată răspunsă că, cu scrisorile dovezi ce va ave, va veni la cinstita Isprăvnicie ca să să înfăţoşază. Şi dară de cătră noi le s’aă pusă vade şi răzeşiloru de Cursăştî şi părătel ca, Dumiieca ce vene, negreşită să [să] afle la cinstita Isprăvnicie. De care nu lipsim ă a înştiinţa. ’8ig, Iuli 16, (Două iscălituri neînţelese.) www.dacoromanica.ro 504 ACTE PRIVITOARE LA MOŞlf TUTOVENE XVIII. Pre-înnălţate Doamne, Jăluescu Innălţimil Tali pentru că eu amu întratu chi-zăşă platnică pentru 1.400 lei ce s’au înprumutată fratile mieă la dumnealui Căpitană Gheorghii Roiă, de aice dinu Iaşi, şi acumă, înă vara anului curgători ă 1820, s’au întâmplată de s’aă înnepată fratile mieă şi s’aă săvărşitu dină viiaţi, şi acumă numitulu creditoriă mă apucă pe mini ca să-I plătescu banii, suptă cuvântă că săntă chizăşu pentru fratile mieă. Şi eă altă chipă nu amă, decătă mă rogă In-nălţimil Tali ca să să scrie (?) carte cinstitei Logofeţiel cel Mari cătră dumnealoru boeril dregătorii Ţinutului Tutovil ca să rânduiască omă cu bună ştiinţă să margă la moşie Cursăştil, pe apa Racovil, şi să aleagă dreaptă parte de moşie ce ari fratile mieă, pe cari să o stălpască şi cu pietri hotară şi, apoi, să să vănză cu sultană-mezatu, ca să să poată plăti datorie fratelui mieă şi să potă scăpa şi eă dinu chizăşie fratelui mieă, şi mari pomană a rămâne Mării Tali. La mila Mării Tali pre-plecatu: Ioniţă Voinescu, dină sătulă Popeştii, Ţinutulă Tutovel. Să roagă să fii poronca Innălţimil Tali cătră dumnealui Velă Logftă ca să i să scrie carte cinstitei Log[o]feţiI cel Mari cătră dumnealoră ispravnici de Ţinutulă Tutovil să-I hotărască parte de moşii ce ari fratile săă înă moşie Cursăştil, şi, apoi, să să vănză cu sultană-mezată, spre a să plăti datorie mortului, fratelui săă, şi să scapi şi elă dinu chizăşie ci eşti. No. 14.688. Dum. Velă Logftă să pui înă lucrare [cererea] jăluitoriulul. . . . (neînţeles.) 1820, Dechemv. 8, www.dacoromanica.ro ACTE PRIVITOARE LA MOŞÎf TUTOVENE 505 De la Logofeţiia ce Mari cătră cinstita Isprăvnicie a Ţinutului Tutovil. Veţi înţălegi dină jalobă arătare şi cerire jăl[uitoriuluI], că elă, fiindă chizeşă pentru datoriia fratelui său, carile, murindă, altă chipu de plată n’aru fi avăndu decătu dinii vânzare acel părţi de moşii ce aii rămaşii îndatorituluî. Drepţii aceia, să scrii dumv. să rânduiţi pe cini veţi socoti să miargă la faţa locului, unde, faţă fiindu jălfuitorulj, să aduni şi pe răzeşii acel moşii şi, întrăndii inii cercetare, driaptă parte ce să va afla a mortului îndatorit, să o aliagă şi să o hotărască osăbitii de părţile celoralanţl răzeşi, pe care, nerămăindii nicîo pricină, să o stălpască şi cu pietri hotară, dăndu-I şi mărturii hotarnică, iscălită de răzeşi, pe obicei. După care să înştiinţaţi pre largu la Logofeţii, ca să să pui înă lucrări cerire jălfuitoriuluî]. Iară, dacă va naşti vre o pricină de nemulţămiri, cu pietri să nu stălpască, ce cu mărturii de curgire pricinii să-I sorociţi a veni înu judecata Divanului. 1820, Dechv. 15. Dimitri Sturza, Velă Logftu. Trecută. XIX. Prea-Innălţate Doamne! Jăluimu Innălţimil Tale că moşiia Cursăştii i Dumbrăvenii de la Ţinutulu Tutovil iaste a noastră, răzăşască, de baştină, i cumpărături avemă unii de la alţii, şi pătimimu în-presurare de spre megieşi. Şi, fiindcă voimă a ni să scoate moşiia noastră de suptă înpresurările megieşiloră, cumă şi de a ni să face şi înpărţire şi alegire, după spiţă şi dovezi, părţiloră a fiecăruia răzăşl dină noi, cu lacrăml ne rugămă Innălţimil Tale să ni să dea luminată carte gospodă cătră cinstita Isprăvniciia Ţinutului şi cătră dumnealui Vor[ni]cu Porţii, Costină Ghenghea, ca, după rănduiala păzită, să ne www.dacoromanica.ro 506 ACTE PRIVITOARE LA MOŞit TUTOVENE hotărască moşiia şi să o înpartă între răzăşl, ca să-şi ştie fieştecare partea sa, şi mare pomenire va rămânea. La mila Măriei Tale preaplecaţi : Gheorghie sinu Tudoril, Toaderu Andoni, Ionu Başbulu-başu, Grigoraşu Spire, Diţă Andoni şi cu toţi răzăşil noştri de moşiia Cursăştil i Dumbrăvenii de la Ţinutulu Tutovil. Să roagă să li să dea carte gospodu cătră dumnealoru ispravnicii de Tutova şi cătră Vornicu de Poartă Costinu Ghenglie, să le hotărască moşiia Cursăştil i Dumbrăvenii şi> după scrisori, dovezi, să le facă şi înpărţire Intre răzăşl; unde să fie îndatoritu a mearge dumnealui Sărdarulu Va-săli Veisa. No. 1254. Dum[ne]ta Velă Logofătă, întrebăndu şi pe partea ceilantă pe care voeşte a priimi de hotarnicu, să dai carte, după cuvinţă, spre a să pune înă lucrare. 1821, Fevr. 12. . . . Suţu. (Pecete ovală cu chinovar.) Velu Logofătu. Trecută. Noi Mihailă Grigoriu Suţulă Voevodă, cu mila lui Dumnezeu Domnii Ţării Moldaviel. Cinst, şi credintoşl boeril Domnii Meii, dumv. ispravnici de Ţinutulu Tutovil, sănătate. Veţi înţălegi dinu jalobă arătare şi cerire jăl[uitoriloru] ca să li [să] hotărască numitele] moşii şi să li să înpartă întri dânşii. Dreptu aceia, fiindcă jăl[ui]toriI ceru dinu parte loru pe Vorniculu de Poartă Costinu Ghenghe, veţi aduce şi pe părăţl de faţă şi, făcăn-du-le întrebare pe cini voescu şi el dinu parte loru, şi să li să rânduiască, care rânduiţi, mergăndu la stare locului, undi, faţă fiindu jăl[uitoril |, să aduni şi pe toţi ceialanţl răzeşi, www.dacoromanica.ro ACTE pniVITuAnE LA MOŞlf TuTCHEUE 507 şi, după ce voru dezbate marginile numiteloru moşii de spre moşiile megieşite, apoi, după scrisori şi spiţe de niamu încredinţată prinu dovezi, să aliagă şi părţile între răzeşi, alegăndă şi parte jălfuiltoriloru, pe care, nerămăindă pricină, să o stălpască şi cu pietri hotară, dăndu-le atătu ho-tarnică, precumu şi ţidule de alegire părţii fiişticăruia, ca-rile, alegăndu-să şi de cătră dumv., şi fiindu alegire următoare cu voia şi mulţămire tuturoru răzăşiloru, să să ade-veriască. Iară, căndu, ori la dezbatere de spre megieşi, sau la hotărâtă şi la hlizuitu, între răzeşi va naşte mal multă pricină de nemulţămiri, atunce la loculu de pricină cu pietri să nu stălpască, ce încă, puindu-să hartă asemine de stare locului, cu mărturii de curgire pricinii, să-I sorociţi a veni înă gludecata Divanului. 1821, Fev. 18. Velă Logftă. (Pecete ovală cu chinovar.) Trecută. XX. Divanulu. Dinu luminată poronca pre-înnălţatulul Domnului nostru Ioană Sandulu Sturza Voevodă, s’aă gludecată de faţă în-nainte noastră diiaconulu Costandinu dinu satulu Dumbrăvenii de la Ţinutulu Tutoviî, cu părăţiî de cătră dănsulu> Ştefană Petrilă, i Gheorghii Andone, i diiaconulu Ioniţă Clipa şi alţii al loru, iarăşi răzăşî de aCa moşii, a cărora pricină, după cercetare ce s’au făcută, s’au aflată precumu înu glosă să arată. JălţuitoriJî diiaconulu Costandinu cu al săi au făcută arătare că acastă moşii, după ispisoculă Domnului Petru Voevodă, să înparte înă doî: glumătate, el, curgătorii dină Irina, şi glumătate, părăţiî, curgători dină Anca, precumu s’aă şi hotărâtă, şi, înă anii trecuţi, la 1813, aă săvârşită şi învoială. Apoi, înă urmă, scoţindă părăţiî hotarnică pe Vornicu de Poartă Costină Ghenghe, aă şi hotărâtă, puindă pietri hotară, luîndu-li aşăzările: binali, www.dacoromanica.ro 508 ACTE PRIVITOARE LA MOŞÎÎ TUTOVflpfE casă, bisărica, vil, livezi şi curăturl, de care au cerşutu pu-nire la caii. PărăţiI Ştefană Petrilă cu al săi încă au arătată că, cu adivăratu, numita moşii să înparte înă doî, după ispisoculă Domnului Petru Voevodu dină 7054 [1546], pre-cumăîncăde cătră moşii şi bătrânii loru la anii 7252 [1743-4] prină hotarnicu s’aă şi hotărâtă, dăndu-să curgătoriloră dină Irina parte dinu glosă şi loră, părăţiloră, curgători dină Anca, parte dină susă, cumă arată aceiaşi hotarnică întărită şi cu carte gospodă, şi numiţii curgători dină Irina, dină vreme înă vreme, întinzindu-să £U stăpânire, la anulă '814 aă avută şi gludecată la dregătorii de Ţinutulă Tutovil, căndă, neavăndu cu altă chipă a cuprinde loculă pe care cu nedreptate ş’aă făcută aşăzărl, aă pusă înnainte că şi-lu ară fi făcută pe părţile de danii ce ară fi avăndă bisărica de la unii dină răzăşl, arătăndă părăţiî spre dovadă mal întăl tălmăcire ispisoculul Domnului Petru Voe-vodă din anii 7054 [1546], Apr. 2, precumă s’aă înpărţită Anca cu soru-sa, Irina, fetili Ilenil, cu totă sătulă întregă Dumbrăvenii, de pe Racova, pe apa Gărcinil, şi s’aă venită înă parte Irinil glumătate de sată de Dumbrăveni, parte dină glosă, iară glumătate de acelaşi sată Dumbrăvenii, parte dinu susu, s’aă venită înă parte Ancăi. Ală doile carte gospodă, de la Domnulă Neculaî Voevodă, dină anii 7253 [ 1744]> Noemv. 10, întăritoare hotărăturil făcută'de Postelniculă Toaderă Cuze, la letă 7252 [1774], Apr. 23, şi cuprinzătoare, între alte pricini, că acelă sată s’aă înpărţită aşa: puindu-să o piatră înă capulă hotarului dină glosă, unde să hotărăşte hotarulă Dumbrăveniloră cu hotarulă Mijloceniloră, şi, purcegăndă dină capulă hotarului dină susă, zare dialulul de spre Apusă, unde să hotărăşte hotarulă Dumbrăveniloră cu a Gărciniloră, şi este o piatră, şi de la acă piatră totă muche dialulul înă glosă, pănâ înă potriva loziloră, la Cruci, şi acolo este altă piatră, şi de acolo, pe la făntăna ce să chiamă Răcia-luI-Ţigană, şi dină susă de fântână, dină dială înă costişă, este altă piatră; şi de la Răcia-luI-Ţigană apucă părăulă Ustii şăsulă înă glosă, pănă înu potriva odăii lui Drăgană, care este www.dacoromanica.ro ActE PRIVltOARE LA MOŞII TUTOVENE 509 înu muchia dialulul de spre Răsărită, şi acol6 s’aă pusă piatră, întru o văiugă, înu costişă, dinu dială de drumu; unde să hotărăscu Dumbrăvenii cu Mijlocenil; şi de la odaia lui Drăgană zare dialulul înu susă, de spre Răsărită, la o movilă, şi înă costişă, de vale de movilă, este piatră, care osăbeşti glumătate de sată de Dumbrăveni, parte dină glosă, a lui Procopii Răschitoră cu niamulă săă, iară glumătate de sată, parte dină susă, este a lui Stahii Petrilă cu totă niamulă săă, şi apucă iarăşi zare dialulul înă susă şi a pădurii de spre Răsărită, pănă înă fundă, iară înă fundu, înă mijloculă şăsulul, este iarăşi o piatră, care înparte fundătura înă doî, şi, viindu-să casa lui Iftemi Haragojă pe hliza lui Stahii, i-aă dată sorocă ca să-şi mute casa pe hliza lui, precumă li-aă hotărâtă şi Velă Logftă totă asămine, întă-rindă şi domniia sa, ca să le fii driaptă ocină, şi moşii, şi uricu, cu tot venitulă şi cu totă Hotarul, cumă mal pre largu arată aceiaşi carte. Pe lângă care aă arătată numi-tulă diiaconă Costandinu şi scrisoare ace de învoială şi de danii cătră bisărică dină parte a câţiva dină niamulă pe-trilescă1, dină anulă 1802, Mal 18. Şi aă arătată şi Petrileştil, cu al loră, carte de gludecată a dumisali Spat. Ioană Iamandi, fundă Bană, dină anulă 1814, Iuli 31, cumă că, după întrebare care ce aă făcută unora dintr’acel ce să arată de iscăliţi înă acfe scrisoare, aă mărturisită că unii dintre dânşii faţă aă fostă căndă s’aă făcută ace scrisoare, dară, auzindă graiulă loră, n’aă iscălită, iară alţii că n’aă avută niclo ştiinţă de aceli învoelî. Şi, aşa, răsuflăndu-le, răndueşti a să faci şi hotărătură la faţa locului. S’aă văzută şi o închipuire de hartă de stare locului, făcută şi iscălită de Vornicu de Poartă Costină Ghenghe, cumă şi mărturiia sa de cercetare dină 10 zile a trecuţii luni Mai, cuprinzătoare că răzăşil dină bătrănulă Irinil ceră să le fii stăpânire la silişte, pe părăulă Humil, şi să tai capulă părţii stăpănitoriloră dină bătrănulă Ancăl. 1 Fusese „răşchitorescu*; apoi pe margene se adauge: „Chirica Banu au tocmitu, fiindu aşa după scrisoare" www.dacoromanica.ro 510 ACtE PIllVlîOARE LA Moşii TUTOVENE Unde dară, după ce s’aă văzuţii de cătră noi că întriagă moşiia aCasta Dumbrăvenii, după ispisoculă Domnului Petru Voevodii, acelii dinu 7054 [1546], este înpărţitoare la doî surori, glumătate de satii, parte dinu glosă, a Irinil, şi cee-lantă glumătate de satii, parte dinii susă, a surorii săli, Anca, precumii la 7252 [1744], prinii hotărnicii, s’aii şi deo-săbită cu pietri hotari, întârindu-să aceiaşi hotărătură şi cu carte Domnului Neculal Voevodii, acfe arătată şi mal susii, dinii anii 7253 [1745]. S’aii întrebată pe jăl[uito]ră diiaco-nulu Costandinu, cu al săi, curgători dinu Irina, suptă ce cuvântă s’aă întinsu mal multă cu aşăzările loră la parte siliştii şi aă cuprinsu dină loculă curgătoriloră dină Anca. Elă, de odată, aă vrută să să aglute cu daniia bisăricil, cu care nimică nu să poate folosi: întâi, că s’aă dovedită ne-adivărată, precumă o arată Spat. Iamandi prină mărturiia sa, şi, ală doile, că, şi hdivărată de ară fi fostă, iarăşi nu să putfe elă folosi cu parte bisăricil. Precumă unii dină ră-zăşî şi acumă, înnainte noastră, aă răspunsu că el, unii, nu să înpotrivescă a nu da danii bisăricil, numai ace danii ce voră faci, cini dină răzăşl căţl stănjinl va vrfe, să să dfe de o parte şi, prină ştire a toată răzâşime, să să de cu anulă mujtereulul, dină răzăşl, care va da preţulă celă mal bună, şi, cu banii ce să voră lua, să să facă cele de trebuinţă la bisărică. Precumă a loră mulţămire întru aCasta o întărimă şi noi. După ce dară numitulă diiaconă s’aă văzută întimpinată şi la aăasta, apoi aă întorsu a învinovăţi pe părăţî că de ce aă ţinută hotarnica şi ispisoacile mistuite şi nu li-aă scosă căndă el aă începută a faci aşăzărl, ca să nu-I fi îngăduită. Care, iarăşi, nu rămăni învinovăţire asupra pârâţilor ă, de vreme ce şi însuşi el, jăl[uito]r[iI], aă ştiută că aă glumătate de moşii, şi nu mal multă; trebuia dară, înă vremea căndă ş’aă făcută aşăzărl, să le fi făcută pe dreptă loculă loră, şi nu pre locă streină. Şi gludecata şi pentru el astăzi este precumă şi la Neculal Voevodă, s’aă hotărâtă că acel ce ş’aă făcută aşăzărl pe moşii streină, să le rădici, numai, fiindcă s’aă întemetă cu livezi şi vil, ca să nu să mal www.dacoromanica.ro ACTE PTUVlTOATlE LA MOŞII TUTOVENE 511 facă mal mare struncinare între dânşii, cu priimire de spre amăndoî părţile, s’aă hotărâtă ca, prină măsuri fălceştl, să să socotiască loculu, şi, pentru cătu voră fi stăpănindă jăl[uito]riI diiaconă Costandină cu al săi, curgători dinu Irina, mal multă decătu gîumătate înă silişti, să să d6 acelu locă ce-lă stăpănescu mal multu dinu parte lorii, dinu loculu de hrană, după măsura falciloru, şi totu celălalntu locu să să înpartă iarăşi drepţii înu doî, ca să-şi stăpăniască fliştecare parte sa, fără asuprire. Cu care hotărâre mulţămindu-să amăndoî părţile, li s’au daţii căte o asămine carte de gludecată. ACasta s’au datu lui Ştefanii Petrilă, cu al lui, şi alta asămine s’au daţii diiaconulul Costandinu, cu al săi. 1824, Dechemv. 20. Cost. Cant. Velu Logftu. Donic Velu Logftu. (Trei iscălituri: una a Logofătului Tăutul.) XXI. Pr6-înnălţate Doamni, La anulii trecuţii, '820, Ghenarii 16, amu înprumutatii cu bani pe unii Mateiu şi Ioniţă VoeneştI, fraţi, dinu satii Popeştii, Ţănutulu Tutovil, care amăndoî s’aii săvârşită dinu viiaţa aăasta, şi, căndă eu li-amă dat banii, el încă m’au suguripsătu cu scrisorile di părţăle loru di moşii ci le au înu numitul sat Popeştii i Cursăştil şi înu alte hotară di Ia acelu Ţănutu a Tutovil, şi aceli scrisori eu le-amu datu înu mâna unul cumnat alu mieii, ca să margă cu scrisorile la pomenitele hotară, vrăndu răzăşil ca să-şi hotărască moşăile, şi nici moşăile nu le-au mal hotărât, şi scrisorile nu mi le-aii adusu cumnată-meu, şi au rămasă la dănsulă di le-aă ţă-nută, şi, la vreme răzvrătirii, înă anii trecuţi, cu alte calabalâcuri a săli, le-aă pusă într’o ladă şi, ascunzăndu-le şi mutăndu-le dină locă înă locă, s’aă întâmplat di aă întrat şoaricl înă ladă şi, rozăndă calabalâcurile, aă stricat şi www.dacoromanica.ro 512 aCIte Privitoare la moşII tutoVeM^ hârtiile înpreună cu celelante calabalâcuri, mal rămăindu dinu hârtii bucăţile. Pentru aăasta, mă rogu înnâlţimil Tale sâ fiu rânduit la dumnealui Velu Logftu alu Ţăril-di-gîosu di a le cerceta şi a mi să da c6pil di pe aceli rămasă, încredinţaţi di cătră cinstita Logofeţii, ca să potu scoate aceli părţi di moşii, după cuprindere scrisoriloru, şi va rămănfe veCnică pomenire înnălţămil Tale. Prfe- plecat < la mila înnălţămil Tale: Gheorghi Rojniţă, za DărăbanI. Dum. Velu Logftu pune la cale de a i să da c6pii încredinţată de pe acele scrisori. 1825, luni 15. .... Logftu. [Pe V-o:] Jaluba cu cari s’au încredinţat copiile zapisă-loru di părţăle di moşăia Cursăştiî. 1825. XXII. Cu plecăciuni, cc. Gheorghii. Eu, viindu acasă, amu pusu să măsoru loculu ce eşti de araţii pi moşiia dum[ital]i, ci amu luoat-o înii posăsăi, şi aii eşitu unulii dinii răzăşl, anumi Toaderu Andonii, şi aii zăsii oaminilorii că înii zădarii măsură, pentru că ii nu daii acelii locii, fiindcă aii curăţiturl făcute de dânşii şi că ii aii săjţl dei dum[ital]i căti 5 şi 6 stănjănl la unii locii, erii nu aii să-ţi dei la unii locii moşiia, pentru că iî săntii gata să mergă la EşI, să să gludeci pentru acfe parti de moşii, ca să nu ţi-o dei la unii locii. Pentru aăasta darii făcu cunoscută dum[ital]i şi ti rogu ca să faci bunătati să vil ai£a la mini şi să chemămu răzăşil şi să li hotărăşti că moşiia nu o aî dată înii posăsăi, ci vroiaştl a o ţinfe dum[ita]li şi că eu sintu vichilu denii www.dacoromanica.ro ACÎE tRIVItoARE LA MOşll TUTOVENE 513 parte dum[ital]i, a o căuta şi a o ara, pentru ca să-ţi al nedejde. Şi vomă mergi şi la dum[nealu]l Sărdariulă Daghi şi 1-omă pofti ca să ni înputerniciască şi stăpânire, fiindcă eşti privighitorl, şi degrabă poati a-I supuni. Eră eu triimetă cusurulă de 66 de leî ci amu a răspundi cu sănetu dum[ital]i până la înplinire de 150 lei, ci după condrahtă săntu datoriă a răspundi pi fiişticari ană înna-inti pentru parte de moşii ci o amu luoată înă posăsăi.'Şi ti rogu să vil dumneta sănguru aici ca să-mi înputerniceştl stăpânire, fiindcă şi cucoana Catrina, priiatina dum[ital]i, ti doreşti tari multu şi ti pofteşti ca să vil, să vă întâlniţi, ca să voroviţl căti ceva. Pentru priimire banilorii voi ave ţidula de la dumneata, înpreună şi cu sănetulii ci amu daţii Ia dumneta. întâmplare fiindu ca să nu poţi vini dumneata acumii îndată aici, ti rogu ca să scrii unii răvăşii particularnicii la dum[nealu]l Sărdariulul Daghii, privighitoriu, ca să-mi încre-dinţăzl condrahtulii, şi, apoi, eu voi mergi la Bărladu şi-lii voi încredinţa şi de gludecătorii condrahtulii, şi, apoi, atunci, ştiu ci voi faci cu răzăşil.. Pentru cari ti rogu să am ii hotărătu răspunsu pentru toati. A dum[ital]i plecată slugă: '835, Fevr. 24. Sătulă Cursăştil. [Pe V-o:] Scrisoare aăasta iasti înă locu de condractu di posăsăia moşăi Cursăştil. Cinst. şi ală meă mai mari dumnealui Sărdariulă Gheor-ghii Roiulă. La TodireştI. (Pecete de ceară roşie.) XXIII. Cu smerită plecăcuni dumitale cc. Ghiorghi Roiule. Iată amu trimesu acestu omu al nostru să vii la dumneta spre înştiinţări baniloră ce avemă a-I da dumitale pentru Voi, \xi 33 www.dacoromanica.ro 514 ACTE PRtVITOARE LA MOŞÎI TUTOVENE amanetarisăta moşii Măteiă şi Ionii. Banii s’aii strânsă de pe la răzăşl spre a-I da dumitale, şi amu trimesu omulu nostru să avemii înu ştiinţă de la dumneta aice să ţi-I adu-cemă, sau pre giudecătorii să ţi-I dămă, spre întemeiare hărtiiloru. Şi noi rugămu pe dumneta să avemii răspunsu dumitale să venimă aice, sau dumneta să vil pe la noi, de vel merge la Vasluiă. Şi săntemii alu dumitale plecaţi. 1837, Oc[tom]v. 28. Irel Costantinu Andoni. Să avemii răspunsulu dumitale pentru banii de aurii, cumu să primesc de dumneta irmelicil, şi galbenii la noi se urmezi palsprezăce irmelicu noii şi galbănu trilzăcl şi cinci. Jrel Costantinu Andoni. XXIV. Cu smerită plecăăune dumitale, cc. Ghiorghi Roiule. Amu primită răvaşulu dumitale înu doozăcl şi şesă No-e[m]vre, pentru banii ci avemii a da dumitale pentru părţile amanetarisăte, Măteiu şi Ionii, că amu vorbită cu dumneta ca să viniţl să mergemu la laşi, să-ţi numărămu banii, şi dumneta să ne dai hârtiile. N’amă putută vini, de vreme ci aă fostă, şi acumă ne’u apucată o povescă a giudecătorii de Vasluiu şi nu putemă a vini, pănă înă săptămâna viit[o]ari. Dară te rugămă să nu bănueştl, că [la] noi banii sănt gata toţi, pănă într’o pară; dară n’amă putută, de nevoe ce ne’ă vinitu de la giudecătorii. Cumă omă mântui de degrabă, noi vinimă dreptă la dumneta, cu banii, ca să-I dămă dumitale, şi dumfneta] ne-î da hârtiile. Şi, pentru ceia ce amu vorbită cu dumneta, noi nu întorcemă. Şi săntemă a dumitale de bine voitori plecaţi. 1837, Noe[m]v. 26. Iril Costantină Andoni. Ghiorghi Nica, polcovnicu. Apostulu Cărste. www.dacoromanica.ro ACTE RtUVlTOARE LA MOŞII TUToVENE 51S XXV. Noi, răzăşil dinu satulu Crusăştil (sic), cu multă plecăăuni ni închinărrlu dumitale, cc. Gheorghii Roiu, u Todireştil. Ginst. răvaşulu dumitali l-amu priimitu, şi cele ci ni scrii, pre largu le-amu înţălesu. Noi facimu rugăminte dumitale ca să mal fimu îngăduiţi pănă înîî zuoa de Sfăntulu Ioanu Botizătoriulu. Ghenari înu 7 zăli, şi atunce săntemu următori a vini, după cinstită răvaşulu dumitale. Fiindu 1837, Dechemv. 30. a dum[ital]i prfe- plecaţl: Toaderu Andoni. Neculal Botizatulu. Con. Tudosă. Simeonu Potoracu. www.dacoromanica.ro XLVI. ACTE MOLDOVENEŞTI AMESTECATE DIN VEACUL AL XlX-lea 1. I. Măruturiia. Dat-amă adivaratâ şi încredinţată scrisore mă la măna nepoatei mele, Casandril, fiicil dumisale Costandină Şahănă, că, mărităndu-o pe fiică-sa după Niculal, feCorulă repăosa-tulul Capichehaial, şi viindă de cale premare la casa mă, înii Hleneţl, şi aducăndu-ml unu bogăăalăcă, eu amu dăruită nepoţel mele Casandril zece galbinî, şi nepotulu meu, Vasile Flonădoră, obăru-Vorunecu Câmpulungului Rusescu, cinci galbene, cumu şi nepotulu meu, Gheoarghii Flondoră, comesariă, au dăruită cinci galbene, pentru ca se-şă cumă-pere cal, ca si aibă cu ce umbla, şi aceşte cal sintă cumpăraţi cu aceşte bani, care amă dată noi nepoţel nostre, se-sl cumupere cal, să nu umble dobăndindu, ci se aibă cai seî. Şi, pentru mal bun[ă] credinţa, amă iscăletă. U Hlineţe. ’797, Aprilă, 4 vechi calendar!. Toderă Flondoră ^pecte de ceară roşie). Vasile Flondoră, obăr-Vornicu (pecete cu semne de războiă şi în scut o lebădă.) 1 Originalele la mine www.dacoromanica.ro ACTE MOLDOVENEŞTI AMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA 517 Gheorughi Flondoru, comisarii (pecete cu semne de războiţi, o Minervă, iniţialele I. D. latine, şi data de 1797)- Pncsens instrumentum apud Ctus. Regiam Provincialem Buccovinensem Tabulam in Libro Attestatorum I-mo, p. 208, ingrossatum est. Actum CzernovitzU, 31 8-bris, '797. Drugosi. (Pecete mare peste hîrtie căzută.) II. Copie. Prea-înnălţate Doamne, Jăluimii Innălţimiî Tale că la Ţinutulii Dorohoiuluî avemu şi noi părţi de moşii, de baştină, înu hotarulu moşiilorii Zahorăni, Dumuşănil şi Teşcureni, cari părţi de moşii le tragimii de pe bătrănulii Dimisie Dediulii, cu scrisori dovezi ci avemu, pentru cari moşii socrulii mieii, Ioanii Dimisie, aii avuţii pricină de gludecată Vr’o 15 ani cu săvărşi-tulii Slugerii Toaderii Manole şi cu aî lor, şi, după toati pricinili de gludecată, inii urmă s’aii dat rămaşi pe numiţii de susu, şi amii stăpănitii, inii pace şi fără nicîo supărări, părţili de moşii. larii acumii s’aii sculată dumnealui Stolni-culii Ioniţă Tomiţi, Costachi Manoli, feăorulii săvărşitulu Slugerii Toaderii Manole, şi cu al lorii, şi, prinii jaloba ce arii fi daţii dumnealorii Innălţimiî Tali, înnaintea lunel lui Maiii ce aii trecuţii, aii luaţii carte gospodii cătră cinstita Isprăvnicie de Ţinutulii Dorohoiuluî şi carte de blăstămii că ne tragimii noi dinii bătrănulii Dimisie Dediulii. Şi, aşa, chiemăndu-ne înnaintea cinstitei Isprăvnicil, ne-au sălitu să primimu cartea de blăstămii. La cari amii dat răspunsă că, dacă vomii eşi înu cercetarea luminatului Divanii, cu scrisorili dovezi ce avemu, şi neputăndu-ni îndrepta după scrisori, sau de vorii eşi răle, atunce vomii priimi şi carte de blăstămii, darii păr’ atuncea www.dacoromanica.ro 518 ACTE MOLDOVENEŞTI AMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA nu putemă. Şi, aşa, ne-amu pusă vade la 15 zili a lunel lui Noemv. viitoari, ca să ne aflămă cu scrisorili la cinstitul ii Divan, să stămă înă gîudecată. Şi, aşa, noi ne-amti ştiută vadeaoa ce ne-amu pusă, daru dumnealor ă n’au aşteptată vadeaoa să vie şi au dat jalobă înnălţimii Tali, cu arătari că vadeaoa ne-aă fostă la Maiă trecută înă 15 zili, şi> fiindcă n’amă venit la vadeaoa dumisale, au cerută de ne-au rădicată cu aprodă pe doi, negăsindu-I pe toţi răzăşii, acu, înă vremea lucrului. Mai vărtosă, deosăbit că scrisorile sintă înprăştiiate pe la unie şi alţii dinu răzăşii noştri şi ei nu să află acasi, ci unii înă slujbi, iară alţi după hrana vieţii loră duşi, fiindă vremea aceia. Şi ne-au adusă pe noi fără scrisori. Dară nici noi nu putemă sta înă gîudecată şi fără scrisori, şi înă vremea a totă lucrulă, cari omă acu îşi strângi toată hrana vieţii lui de peste anu. Prea-Innălţati Doamne, cu numiţi părăţî de susu arătaţi, la anulă 1808, amu avută gîudecată totă pentru pretenţie ce facă şi acumă, şi s’aă dat rămaşi dină gîudecată, şi, dacă aă avută niscaiva scrisori, pentru ce nu le-aă scosă atuncea? Pentru cari ne rugămă înnălţimii Tale să ni să pui o vade la Noemv. înu 15 zili, după vremea a totă lucrului, pentru pricina de gîudecată cu numiţi, şi atuncea, adunăn-du-ne şi toate scrisorile dovezi, vomă veni şi vomă sta cu dumnealoră înă giudecata luminatului Divană, şi mari pomană va rămâne înnălţimii Tali. A Prea-înnălţimil Tali pre- plecaţi: Ioană Bobeică polcov[nică], Iordachi Timoşă şi răzăşi de moşiile Zahorănii, i Dumuşăni şi Teşcureni, Ţinutulă Dorohoiului. Ceră să li să pui vadă la luna lui Noemv. înă 15 zili viitoari, după vremea a totă lucrului, pentru pricina de gîudecată ce ară fi cerăndu să aibă dumnealui Stolniculă Grigori Tomiţi i Costachi Manoli şi cu ai loră, pentru moşii Zahorănii, j Dumuşăniî şi Teşcurenil, dină Ţinutulă www.dacoromanica.ro ACTE MOLDOVENEŞTI AMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA 519 Dorohoiuluî, că, deosăbit că li săntu scrisorili înprăştiete şi nu săntu la dănşiî, darii, fiindu vreme lucrului acu, nu potu sta înu gludecată. Mergiţî la dumnealui Velu Logftu. Sturza Velit Logftu. 1813, luni 27. Noi Scarlatu Alexandru Calimahu Voevodu, cu mila lui Dumnezeu Domnii Ţării Moldovil. Credincioşi boeril Domnii Meii, dumv. ispravnici de Ţinu-tulu Dorohoiuluî, sănătati. Veţi înţălegi dinu jaloba acasta arătare ce făcu jăluitoril. Deci, la înfaţoşare ce au avuţii cu părăţil, răspunsu jăluitoriloru au foştii că nu săntu toţi răzăşil faţi, şi nici au toati scrisorili la dănşiî, şi nici potii sta acumu înu gludecată, înu vremea lucrului. Drepţii aceia, să scrii dumv. ca stăpânirea jăluitoriloru să să urmeză precumii s’aii urmat de cătră jăluitorî şi să-şi facă hrana trebuincoasă, să-şî cosască fănaţile, să-şi păşu-neze vitili, atâta numai, să rânduiţi dol-tril oaminl de cinste dinii mazili să facă izvodii anumi de totii venitu acestoru moşii, păn’ la celii mal micii lucru, carili izvodu, înpreună cu înştiinţare dumv., la 25 zili a viitoari luni Octomv. să-lii triimitiţl la Divanii, înpreună cu jăluitoril şi părăţil, căndu, atunci, cercetăndu-să pricina, dacă jăluitoril vorii rămâne dinii gludecată, să răspundă pârăţilorii şi totu venitulii. larii, căndii jăluitoril nu vorii urmă a veni la arătata vade să-I cercetezu pricina, atunci, nu numai că totii venitulii să va da înu stăpânirea pârâţiloru, daru încă li să va da şi carte de stăpâniri asupra moşiiloru, precumu şi însuşi jăluitoril s’aii priimit. Insă, dacă jăluitoril voru rămâne dinu gludecată, atunce dinii fănii şi dinii pâine ce vorii face pe aceste moşii, numai dijma obicnuită vorii da, iarii fânulii şi păine va rămănâ a lorii. 1813, Iuli 2. Procitu Velii Logftu. întocmai. Şef secţii: Dimitrii Bucşanu. www.dacoromanica.ro 520 ACTE MOLDOVENEŞTI AMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA Gludecătoriia Ţinutului Botoşanii. No. 6424. Copiia acasta, posleduindu-să dinu cuvăntu înu cuvăntu şi fiindu întocmai cu orighinalulii, după ceriria ci prenu înscrişii aii făcutu dfumnealul] Păhr. Ioanii Săcară, i să încredinţazi de cătră g!udec[ătorie], cu iscăliturile cuviniti şi puniria pecetil. Inii BotoşănI, 1835, Dechemv. 23. Arapu. Ioana Canta Sardaru. N. Bibiri. Derectorii: Dabija . . . Clucer a. Şef secţii: Dimitrii Bucşanu. (Pecete neagră ovală.) Acastă copii fiindu prescrisă de mine întocmai de pe ce adevărată scrisoari, amu iscăliţii. '829, Maiu 15. III. Catagrafie de toate rodurile ce s’aii găsitu pe moşie Budeşti, dinii Ţinutulii Iaşi, a dumisale Spătarului Iancu Cananoii, dinii anu 1819 şi pe anulii 1820. * 2 Falei. No. Pe anu 1819. 2 coşeri păpuşoi, de căte 20 stănjănl gospodii lungime, iară lărgime 4 palme şi naltulii de unii stănjănii polu. 161 stănjănl, înu 9 jirezl, latu 2 stănjănl, naltu unii stănjănii polii, grăii cămăii. 43 stoguri fănii. 20 stoguri mohorii. 164 stănjănl, totii grăii coşolină, înu 8 girezi, latu 3 stănjănl, naltu asemepl, www.dacoromanica.ro ACTE MOLDOVENEŞTI AMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA 521 Arăturile şi sămănăturile pe anu 1820. 81 grâu cărnău sâmănatu, însă: Falei. 34 sâmănatu înu dealu la vie. 34 pi dealu la Holmea. 13 la Bulhacîi. 64 săcară sămănată, însă: Fălci. 12 la ratoşîî. io unde au foştii mazere. 20 dospre. (sic). 12 la Coţoacă. 10 între drumuri. ”64” 120 păpuşoi sămănaţl, însă: Falei 51 dialu de spre TruşeştI. 26 dialu de spre Buhâcenl. 53 la Iperie. 130 6 orzu sâmănatu. 300 iarbă de cosiţii. Altă pâne ce s’au găsitu, de anu 1818. 97 stănjinl grăii, înu 3 girezi, laţii 2 stânjănl, naltu unu stănjiniî polii. Alte lucruri ce s’au găsitu, mişcătore şi nemişcătoare. II pogoani vie roditoari înu doau locuri, 8 bol de jugiî. 42 epe cu mănzl, însă: 24 mănzl epi. 18 mănzl căluţi, 4» www.dacoromanica.ro 522 ACTE MOLDOVENEŞTI AMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA 4 armăsari. 27 epe tretini, dinu care săntu a făta 10 16 epe de plugu. 4 cal tijă de plugu. 117 ol mănzărlf 58 mieluţl. 6 sterpi. 5 berbeci. 71 mioare dinu anu 1819 18 capri fătate, însă* 8 ţăpucl. 10 eduţe. Î8" 5 ţăpuă vătul ) f2 capre vătue) dinu anu i8i9-3 capre sterpe. 2 ţapi mari. Aceste toate de mal susu arătate s’au găsitu pe moşie Budeşti, Ţinutulă Iaşi. 1820, Mal 6. Manoli (?) Vela Banii. Cătră cinstita Căimăcămie. Fiindcă după hotărâre dinu 7 Fevr. a cinstitului Divanu înfăţoşată prină anaforâ cătră slăvită Căimăcămie şi întărită la 9 Fevr., eu rămână desfăcută şi plătită de datorie me ce cătră creditoriulă meu, Post. Pantazoglu, înă nu-mile lui Aga Iancu Pavli, cu rădicare pănel mele de pe moşiile Cornii şi Budeştil, spre întîmpinare trebuinţăl oşte-neştl, care păni pe nedreptate să secvestrasă; Mă rogă slăvitel Căimăcămil ca, înă putere dovezăloră, a adivărulul şi a dreptăţii mărturisăti, atîtă prină cercetare dum[isal]i Banului Ioană Tăutulă, cătă şi prină carte de gîudecată de atunce şi a anaforaleî de disfacere, să mi să dei cărţi de cătră Ocîrmuire cătră "Vist. Iordache Rosetă şi Vist. Costache Canta, ce s’aă arătată vechilii creditoriulul www.dacoromanica.ro ACTE MOLDOVENEŞTI AMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA 523 meu, ca să mi să facă teslimu atătu amaneturile, cătu şi zapisulu de datorie, scriindu-li-să că, pentru înpotrivă urmare cu nedare amaneturiloru după dreptate, voru rămâne însuşi răspunzători cu averile dumnealoru de aice, căci nu potu fi cunoscuţi nici de epitropi clironomiloru mortului creditoriu, nici de apărători dreptăţiloru lorii, fiindu ştiutu sfărşitulii pentru care numiţăl nu să află inu viiaţă. Sau, de aii ceva a răspunde, să vie aice spre înfăţoşare, căci, înu totu feliulu, la asămine întâmplări, pravilile, atîtu a niamuriloru, cîtii şi a ţării, hotărăscii. A slăvitel Căimăcămil plecată slugă: lăncii Cananăii Spat. (în faţă versiune greceasca IV. Inchiere socotelii păiniloru rădicaţi de la moşiia Cornii i Budeştil, după dovezăle tescherelilorii şi a hărtiiloru adi-verinţă, ce rânduri s’aii luat, unile dinii poronca Visteriel şi altile, dinii poronca lui Iunuzii-Agâ, delibaşa sarasche-riulul Iosufii-Paşâ, prinii Ahmet baeractariulii şi dumnea-lorii Vornicii de Botoşenl. Chili Demerlii. 2.000 adică doî mii chili grăii, după înştiinţare şi adiverinţa dumisale Spatariulul Mihalachi Racoviţă, dinii care una mii optii chili să adiverescu după ravaşulii Vornicifel] de Botoşani de la Iuli 18, '821, şi cusurulii cuprinsu înii adiverinţa dumisali Spatariulul Racoviţă, după rădicare grâului de la Guranda, prinii Stolniculii Bou şi Costandinii Ţănţu, supţii No. i. 355 adică tril sute cinclzăcl şi cinci chili grăii, ră- dicaţi de la Guranda prinii triimisulii lui Iunuzii-Agâ, Ahmet baeractarii, de la Iuli 28, '821, supţii No. 2. www.dacoromanica.ro 524 ACTE MOLDOVENEŞTI AMESTECATE DIN VEACUL AL 'XIA-LEA 249 2.6(14 947 1.729 2.293 4.025 11 599 adică doî sute patruzăcl şi no! chili grău, rădicaţi tiju de la Guranda prinu numitulu mal susu Ahmet baeractaru, de la Avgustu 9, '821, supţii No. 3. adică doî mii şasă sute patru chili grău, rădicate de la moşiili Cornii şi Budeştil, a dumisale Spatariulul Ianculu Cananău. adică no! sute patruzăcl şi şapte chili păpuşoi, rădicaţi de la amăndoî moşiile, dinu po-ronca lui Iunuzu-Agâ, delibaşa sarasche-riulul, după teschereaoa de la Avgustu 21, '821, suptu No. 4 şi No. 5) poronca ce d’intăl dată de la delibaşa, cu îngrozăre pedepsăl a oameniloru vătajl a dumisale Spatariulul Cananău, de nu voru da păine, rădicăndu-o ca pe o averi greCască, de la Iuli 19, ’82I. 6 adică una mie şapte sute doîzăcî şi no! chili, şasă demerlil păpăşoî, după adiverinţa şi carte poroncitoare a Visteriel de la Noemv. 22, '821, suptu No. 6. 16 adică doî mii doî sute noîzăcl şi tril chili şasă-sprezăci demerlil păpăşoî, după glăsuire adiverinţăi rânduitului boeriu dumnealui Medelniceriulii Iordachi Stavăru, ispravnicu de Iaşi, de la '822, luni 7, suptu No. 7. adică patru mii doîzăcî şi cinci chili păpăşoî s’au triimisîî la magazaoa oşteniască dinu Goliia, rănduri-rănduri, după tes[che]riaoa priimitoriloru dinii luni 15, '822. 2 2 adică unsprezăci mii cinci sute noîzăcl şi noi chiili, doî demerlil, grău şi păpăşoî, s’au rădicat de pe moşiia Cornii i Budeştii a dumisale Spataru Ianculu Cananău, după dovezăle teschereliloru şi a hărtiiloru adi-verinţă, ce, rănduri-rănduri, s’au luat, unile dinii poronca Visteriei, altele dinii poronca lui Iunuzii-Aga, delibaşa sar ascheriuluî, prinu www.dacoromanica.ro ACtG MOLDOVENEŞTI AMESTECATE DIN VEACUL AL XlX-LEA 525 Ahmetu baeractară, şi dumnealoră Vornicii de Botoşenl, cari teschereli s’au oprită la Visterii. '822, luni 15. [Pe V-o :J Adiverinţa Vist. di suma zahereliloru rădicate la magazalile oştineştl. V. Pră-înnălţati şi pră-milostivi Prinţipule de Samă Cu adîncă supunire înfăţoşîndu-mă Innălţimiî Voastre, printr’aciastă pră-plecată scrisoari vă făcu ace aduciri aminti întru deplină întristări a întregii şi lăcrămătoariî familiei mele, pentru nenădăjduita şi nepilduita întîrzieri a lucrăriloru şi a împliniriloră vredniciloru de închinăciuni poroncl înpărăteştl înîi pricina mă cu prădătoriulă Ţigară, cari, după corespundenţiia ce urmeaze încă între Innălţimea Voastră şi între Domnulă ocîrmuitoriulu nostru alu ţării, neapărată că vă sîntu cunoscuţi şi ştiutî, şi, fiindcă ceriria dinu partea mă de a protestălui, încă înu aflare me aici, dizlegărili şi răspunsurile acele zădărnici ci să înşiră, numai şi numai spre deplină obijduire şi nedriapta osîndire unii întregi nenorociţi famelie ca a mele, cu călcarea însuşi a dreptăţiloru înnalte suverane; aceste eu, ca unu credinăosă supusă, socotindu-le ca nişti cutezărl, cu toate că di la sîni să dovidescă urmările că sîntu înpotriva sfin-ţăniel unul asămine adivără ca a dreptăţilor pricinii mele, cari să vădă mal luminată decîtă însuşi şi lumina soarelui, lămurită fiindu că sîntu plătit şi exoflisită pentru totdeauna de datoriia mă cătră Pantazoulu şi că mal amă să eă pentru zahereli atîta somă cu cursă şi dobînda loră de la ţară pentru zaherelile întrebuinţate pentru mintuire ţării de apostaţi dină poronca Innălţimiî Voastre şi a Divanului de atunciax pe lîngă cari somă pe nedreptăţi şi înpotriva tu-turoru pravililoru, şi s’au mal pricinuitu încă păgubirile piste 1 1 Samos. www.dacoromanica.ro o28 ACTE MOLDOVENEŞTI AMESTECATE DIN VEACUL AL X1X-LEÎA patruzăcî de miî de galbinl înu averili nemişcătoari şi miş-cătoari a stării mele. Pentru cari toate aceste fiindu pişti sfera şi putinţa tălmăciriloru mele cătră înnălţimea Voastră, aflăndu-vă, să vedi, dinu mari norociria fameliel mele întru acea înnaltă poziţie, ca să le puteţi jiudeca şi să le prifaciţl cu milostiviria toate înu bine şi înu mîntuiria el de groz-nica acolisire ce nu conteneşti de a o învălui. Şi, pentru aciasta, acumu de odată mă mărginescu ca să nu greşăscu cătră înnălţimea Voastră, într’onu cuvîntu, numai de a vă rugă şi a vă aduci aminte ca să vă încredinţaţi că îngri-jărili mele pără a nu purcedi dinu Constandinopoli era adivărati, cu toati bănaturile ce înnălţimea Voastră îmi prepuneţl pentru îndelungata şideria mă acolo, ca să cîştigu poroncile înpărăteştl pentru păgubirl, şi carte că săborni-ciască şi patriarhiciască di blăstămu. Şi, spre mal multă încredinţări şi pliroforiia Innălţimil Voastre, vă alăturezl, înu limba franţuzască, supţii literile A, B. C şi D, copiile aceste. Rămîni numai că, dacă înnălţimea Voastră vă veţi milostivi, negreşitu că va lua sfîr-şitu pricina, după dreptăţi, fără niclo întîrzieri mal mulţii, fără a mă întoarci eu iarăşi la Constantinopoli, la îndură-toriulu pagii a pră-puterniculul Devletu, ca să-mi ceru, înii lacrimi, averia, plata baniloru, smintelile toate şi nespu-sili mele păgubirl de la vinovaţi. Mă rogu nu vă induraţi, sau îmi triimitiţî fermanulu ci mi l-aţi făgăduită, ca să mă întorcu iarăşi înu Ţarigradu, cu aceiaşi adîncă supunire şi plecăciuni, ca să vă găsăscu. A înnălţimil Voastre, prfe-milostivulu meu Prinţipe, pre-plecată şi 1835, Maiu 4. presupusă slugă. Iaşii. VI. Meletie, cu mila lui Dumnezău Episcopu RomLaJnuluI. După ce dumnezăiasca Pronie au binevoit a ne încredinţa ocîrmuirea beseariciască şi păstoriia d[u]h[oJvniciască, www.dacoromanica.ro ACÎE MOLDOVENEŞTI AMESTECATE DlN VEACUL AL XIX-LEA 527 cea mal- întîl datorie care amu socotitu că să cuvine de a ave neîncetată lucrare este aCasta : ca sfintele besearicl dinu eparhiia noastră să să păzască înu bună stare şi rugăciunile cătră Dumnezău să urmeză după rînduială; preoţii, ce sînt lucrătoriu celor sfinte, să aibă purtări precumu să cuvine chiemăril lor ; cum şi toţi ceilalţi pravoslavnici creştini să să povăţuiască cătră calea sufleteştii mîntuiril lor. Pentru aceea dar Molitfel Tale, preote, carele cu darulu şi puterea Prea-Stîntulul Duhu, prinu Smereniea Noastră ti-al hirotonisiţii, învrednicindu-te a priimi darulu acest în-naltii şi sfint alu preoţiei, ţi să pune înnainte îndatoririle mal glosu însămnate, care, fără smintială, înu toată vremea al să le urmezi: 1- iu. Petrecirea ta să o păzăştl de a nu o asămăna ca acele de opştie şi ferită de oricare prihană îţi poate aduce sufletiască vătămare şi preoţiei defăimare, adecă de beţie, ce este începutuliî tuturoriî răutăţiloriî, de gîlcevl şi sfezl, de zavistie, de pizmuire, de răsplătirea a rău pentru rău, de driaptă sau nedriaptă pîră, sau mărturisire, sau chizăşie la vre-0 giudecată asupra cuiva, înu vre-o pricină, ori prinu cuvînt, ori înu scrisu, de deşarta mîndrie, de grăirea neadevărului, de giurămînturl, ori înu ce chipiî ar fi, de înşă-lăciunl şi de a nu avfe pricină cu niminea. 2- lia. Bine să-ţi ocărmueştl casa ta, avîndu pre soţie, pre copil şi pre toţi casnicii tăi supţii ascultare, şi întru curăţie să-I înveţi frica lui Dumnezău şi buna credinţă, cumu şi năravurile cele bune, ca toţi ceilalţi să iai pildă de la tine şi de la casnicii tăi. 3*lia. Cîndiî va fi să săvîrşăştl stînta şi dumnezăiasca liturghie, să te îngrijăştl de toate cele cîte învrednicescu pe preot spre aCastă stîntă slujire, adecă cu o zi mal înnainte să posteşti şi să lepezi toate grijăle lumeşti, să te găteşti ca să fii curat, atît înnaintea ochiului Acelui ce vede în-tr’ascunsiî, cît şi întru cele dinu faţă, să nu aibl cu nimenea vrajbă -şi mînie, sau, de ti-au scîrbit, sau de al scîrbit pe careva, să mergi să te înpacl întîl, dinu toată inima ta. Hainele să ţi le al curate şi să fii spălat şi cu mînile foarte www.dacoromanica.ro o2d ACTE mol»OveneştI amestecate din veacul al Xix-lEa curate. Şi, aşa, să întri înu sfîntulu oltaru cu mare sfiială şi frică, avîndu să săvîrşăştl jărtfa că fără de sînge. 4- lia. Cumii şi potrivirea Sfintelor Taine să o săvîrşăştl cu luare-aminte, iaru nu fiecumu, fără să rămîe cît de mică părticică pe sfîntulu antimisu, înu sfîntulu vasu, sau pe sfîntuţu discosu, sau pe burete. 5- lia. Sfîntulu agneţl, uscîndu-lu foarte bine la vremea rînduită, să-lu cerci adesu, ca să nu umezască sau să mu-cezască, ca să poată ţină piste vremea anului, spre pricis-tanie creştiniloru, ce va fi trebuinţă. 7-lia. Sfintele vasă să le păstrezi totdiauna curate şi bine să le ştergi, ca să nu rămîi udială. Veşmintele să le ai strânsă cumu să cade şi să le ai pusă la unu locu şi, cîndu să vor rumpe sau să voru ponosî, să porţi de grijă a le meremetisi, iaru, nemai putîndu-să meremetisi, să vor îngropa la unii locu sfînt. 7- lia. Besearica, atîtîi înlăuntru, piste totu, să pui pe pă-limariulîi a o curăţi şi a o mătură, cumu şi înu sfîntulu oltaru a nu să pune prinoasăle ce să aducu înu beseârică, nici vre-unu altu lucru de prisosii, ci numai cele ce sînt de trebuinţă acolo. Şi pe dinii afară să fie bine acoperită şi înpregiuru îngrădită. Şi, pentru orice va fi lipsă, să îndemni pre ctitori sau pe poporăni a le înplini. Iar, cîndu, după întîea şi pîn’ la a treia dată, nu te vor asculta, îndată să arăţi protopopului, să ne înştiinţăză, ca după poronca ce să va triimite să urmeză. 8- lia. Să te sileşti întru cetirea sfintei Liturghii, sfintei Evanghelii şi celelalte cărţi beseariceşti, ca să le ceteşti cu lămurire, fără să înmulţăştl sau să îngiumătăţăştî cuvintele şi nu într’altu feliii să Ie înţălegî, ci numai dupre cumu Sfinţii Părinţi li-au aşăzatu. 9- lia. Sfîntulu botezîi să-lu înveţi de rost întocmai, după rînduiala aşăzată înu Molitfelnicu. Vasulîi să fie încăpătorii!, ca cu înlesnire să să facă cele trei rînduite cufundări, iaru nu cumva turnări sau într’altu chipu. 10- lia. Să nu îndrăzneşti a ceti cununiia la nicio faţă, de orice stare, sau orice persoană arii fi, neprivindu la niciunii www.dacoromanica.ro AC’i’E Moldoveneştii amestecate din veacul al xIx-lea 329 feliu de îndemânări ce ţ’ară pune înnainte, fără pecetluitulă cu însuşi a noastră pecete, cumă şi mărturiia ce ţi să va cere de cătră acel ce au a să însoţi, să nu o dai pînă să nu cercetezi cu luare-aminte ca să nu fie vre-o pricină de rudenie dinu sînge sau dinu sfîntulă botezi, de care să fie poprită însoţirea. Nici la oameni străini, pre care nu-I vel cunoaşte şi nu voriî fi dinu poporulu Molîtfel Tale, să nu cutezi nici mărturiia a le da, nici cunuiliia a le ceti, căci, pentru o aşa îndrăznială, neapărată, al să fii supusă înă aspră canonisire. n-lia. Să nu îndrăzneşti a te mută de la besearica unde eşti rînduit la altă besearică, fără ştirea şi înă scrisă vpea noastră, căci şi pentru aăasta vel fi înă canonisire. 12- lia. Pre poporănl să-I înveţi cele zăce poroncl a lui Dumnezăă, să-I îndemni să miargă. la besearică Duminicile şi sărbătorile şi să-I sfătueştl ca la aceste zile nimenea să nu lucreză, să să ispoveduiască la tuspatru posturi, saă, dacă unii nu vor pute la toate, macaru la celă mare post, şi, carii vor fi vrednici, să să şi înpărtăşască cu Sfintele Taine, la adastă însă creştiniască datorie mal cu d’inna-dinsulă să cuvine cu rîvnă să o urmezi întâi cu canonicii tăi, spre a da pildă celorlalţi. 13- lia. Osăbit, să te săleştl ca să dipărtezl înă totă chi-pulă, prină sfătuirl d[u]h[o]vniceştI, de la acel poporănl ce urmiază păgîniasca obişnuinţă, adecă vrăjile, farmecile, des-cîntecele, baerile şi alte multe de asăminea urîte fapte, ce sîntă gonite de Besearică^arătîndu-lef că, de ne vomă înştiinţa, greă îl vomă canonişi pre unii ca aceiea; ce, de vor fi careva dină poporănl bolnavi, să chieme pe preot să să roage pentru dînsulă, după învăţătura Apostolului, ca, prină rugăciuni şi credinţă, să va vindeca celă bolnavă. 14- lia. De să va întîmpla să al supărare de spre careva înă vreo pricină* să nu te biruiască mîniia a te porni asupră-I cu ocări, saă gîlcevl, saă să rădici mîna să-lă loveşti, căci, pentru o aşa urmare eşită dină măsuri şi înpro-tiva datoriei preoţiei, al să fii greă canonisităţ ce să mergi Voi XXI 34 www.dacoromanica.ro 030 ACTE MOLDOVENEŞTI AMESTECATE DIN VEACUL AL XIX-LEA să arăţi protopopului, ca, după datoriia slujbei sale, să pue la cale a să'aduce pe supărătorii! întru înfrînare. 15-lia. _Cumu şi de vel ave vre-o~pricină de giudecată cu mirianu, a t'e înfăţoşa la giudecătoriia politiciască, nu eşti slobodu să mergi sînguru, nici giudecătoriulu te poate rădicatei iarăşi prinu protopopulu al să-ţi dai îndreptările şi priniŢCucerniciia Sa vel fi dusă la giudecătorie, trăgîndu-te cineva.* Iaru, cîndu vel avă pricină cu altu preot, atuncea vel merge la protopopulu şi, cîndu protopopulu nu te va pute odihni, să viL să năzueştl la Scaunulu episcopiil; să te'fereşti însă de a nu fi însuţi începătoriulu pricinii, sau pîra să-ţl£fie neadevărată. Toate acestejîndatorirî, privindu-le cu multă luare-aminte, să le ceteştl”adesă ori, spre a le tipări înu minte. Şi, de le vel păzi, să ştii că de asupra ta nu va lipsi darulu şi mila lui Dumnezău, şi de la oameni vel ave evlavie şi dragoste, cinstea şi totu agiutoriulu cumu şi arhiereulu să va bucura de tine şi te va iubi ca pre unu slujitorii! alu tainiloru lui Dumnezău, alu căruia nemărginită iubire de oameni şi atotputerniciia să te întăriască a le urmă cu deplinătate, ca să te poţi învrednici şi veciniei! răsplătiri. Aminu. 1838. (Pecetea episcopiei cu cruce, cîrjă şi mitră, fără nume ori iniţiale, cu chinovar negru.) www.dacoromanica.ro XLVII. UN CONTRACT-TIP DE ARENDARE PENTRU MOŞIILE CLERULUI SUPT REGULAMENTUL ORGANIC (1845). Cîrmuirea Sf. Episcopii Argeş.1 Moşia Suhaşulu, din judeţul Vîlciî, a Sft. Episcopii Ar-geşii, s’aii arenduit, prin licitaţie săvîrşită în presusdvia Sfintei Mitropolii şi a cinstitei Logofeţii bisericeşti, pe un curs de cinci ani, ce se începe de la 23 Aprilie 1845 şi se isprăveşte la 23 Aprilie 1850 (una mie opt sute cincizeci), cu preţ pe fiecare an de lei şase mii zece, No. 6.010, cître Nicolae Mihailu, lăcuitor înii Craiova, carele va avea a strînge tot venitul aceştil moşii, după Regulament, şi cu îndatoririle următoarelor condiţii: Art. j-iu. Potrivit cu coprinderea art. 140 din Regulamentul Organic, arendaşul să dea fiecăruia clăcaş pogoanele hotărîte, atît de arătură i de fineţe, cît şi de izlaz, măsurate de faţă cu preotu şi aleşii satului (începînd măsurătoarea izlazului de acolo de unde vita paşte, iar nu din vatra satului), şi drept acele pogoane legiuite de arătura şi de fineţe va lua numai dreapta dijmă de la clăcaşl: din zece una din sămănătură, iar de la fineţe din cinci una. Pe moşiile însă unde nu va avea să le dea locuri îndes- 1 Formular tipărit pentru toate eparhiile. www.dacoromanica.ro 532 UN CONThACT De arendare supt regulamentul organic! tule, potrivit cu articolul 140 din Regulament, să vor scădea şi lăcuitorii din datoriile lor, asemănat cu § 4 de la art. 144. Art. 2-lea. Unde va fi moşia cu îndestulată întindere şi vor voi lăcuitorii mal multe locuri de arătură şi de fineţe peste fîneţele hotărîte şi legiuite lor, arendaşul, prisosindu-I pămînt peste a sa trebuinţă, va fi datoir a le da orlcît vor voi; pentru care locuri nu va putea lua decît una dintr’a-ceste doă condiţii, adică: ori dijmă îndoită dintr’aceste pogoane, sau dreaptă dijmă şi o zi cu mîinile de fiecare pogon de prisos, după alegerea lăcuitorilor. Nu va putea arendaşul a da la niciun om strein măcar o palmă de loc din pămîntul ce va prisosi peste legiuitele pogoane, pînă mal întîiu nu va îndestula pe lăcuitori şăzătorl pe acea moşie, după cererile ce din vreme aceştiia îî vor face. Poprit este arendaşul a depărta pe lăcuitori clăcaşl din cură-turile sau livezile ce le vor avea curăţite din toporu el însuşi, sau de la părinţii lor, potrivit cu coprinderea periodului al doilea al § 5-lea din art. 140 al Regulamentului Organic. Pentru vitele ce fiecare lăcuitori ar avea prisos peste numerul de cinci hotărîte de Regulament, dator este arendaşul a le asigura hrana prin întindere de izlaz, de va. avear potrivit cu trebuinţa acelui prisos, pentru care vor plăti lăcuitori odată pentru tot anul, însă de o vită mare lei doi, iar de vite mici cîte parale zece. După coasă şi ardicarea bucatelor i a fînurilor din cîmpu, livezi şi bălţi, slobode vor fi, atît vitele legiuite, cît şi cele de prisos, a paşte miriştile, livezile şi bălţile, fără niclo plată, fgându-să însă a nu călca arăturile de toamnă. Iar primăvara nu vor fi mal mult vitele slobode a paşte aceste locuri decît numai pînă la 15 de Martie; boi de jug însă de pe la plugari, pe cîtă vreme vor ara, vor fi slobozi a păşună prin prejuru plugurilor lor> fără plată, îndatoraţi fiind lăcuitori a-I păzi, spre a nu călca holdele şi a să întinde în livezi, căci vor fi supuşi la despăgubirea arendaşului, încă şi să vor dojăni. Numărătoarea vitelor mari să va face la Sf. Gheorghe, iar a celor mici la Sfinţii Apostoli. Viţei şi mînzil pănă la un an vor fi apăraţi de plată, iar la al doilea an să vor so- www.dacoromanica.ro UN CONTRACT DE ARENDARE SUPT REGULAMENTUL ORGANIC 533 coti doi drept o vită mare, şi de la alu treilea an vor întră in numărul vitelor mari. Slobozi sînt lăcuitori ă ţinea cîţl rîmătorl vor voi, niciodată însă nu să vor lăsa a să preumbla prin livezi şi holde, îndatoraţi fiind lăcuitori a-I păzi cu într’adins purcar, cu toată luarea aminte şi răspundere. Doi rămătorl vor fi scutiţi de erbărit, iar prisosul de la un an înnainte să supune la plată de fiecare cîte parale şaizeci pe an. Art. 3-lea. Sohaturile, livezile, bălţile şi tot pămîntul după moşie care va prisosi după îndestularea de mal sus coprinsă a lăcuitorilor, va fi pe seama arendaşului, şi în al său folos, ferindu-să lăcuitoril de a să atinge de dînsele ; iar, la din potrivă, arăndu-le, cosindu-le, sau păscîndu-le cu vitele în sălnicie, să vor supune la despăgubirea arendaşului, şi să vor dojeni. Art. 4-lea. Cînd moşia va fi neîndestulătoare, şi arendaşul nu va putea da loc peste legiuitul izlaz, iar lăcuitoril vor voi a-şi paşte şi prisosul vitelor pentru care mal sus s’a desluşit tot în legiuitul izlaz, acel prisos de vite nu va fi supus la niclo plată. Măsurătoarea locurilor de obşte va fi potrivit art. 139 din Regulament, adică cu pogonul, iar mărimea lui de 6 prăjini în lat şi 24 în lung, şi prăjina de 24 palme domneşti. ArU 5-lea. La moşiile ce au băjţl, slobozi sînt lăcuitoril să pescuiască peşte şi raci cu undiţa, şi mreji mici pentru hrana lor fără a da cevaş, iar pentru vînzare nu sînt slobozi pănă nu să vor învoi cu arendaşul. Art. 6-lea. Datori vor fi lăcuitori a face arendaşului clacă 12 zile pe an, cel cu vite şf cel fără vite, asemenea şi douăsprezece zile pe an pentru acel cîttf patru oameni la sută, daca arendaşul nu va avea trebuinţă a-I lua în fiinţă la slujbă, sau lăcuitori nu să vor îndemîna a da in slujba arendaşului pe aceştia. El vor face şi o zi de arătură, vor duce $i un car de lemne în depărtare de şase ceasuri: zioa de arătură o va putea cere arendaşul în natură de la clăcaşil cel ce vor avea vite îndestule ca să facă singuri plugul întreg ; iar clăcaşil care nu vor avea plugul lor vor lucra, www.dacoromanica.ro 534 UN CO.NTRACŢ DE ARENDARE SUPT REGULAMENTUL ORGANIC pentru zioa de arătură, trei zile cu mîinile. Arendaşul să nu poată lua caii lăcuitorilor săteni la arie pentru treerat în socoteala zilelor de clacă, ci pentru aceasta să se învoiască cu lăcuitoril cu bună tocmeală, pentru că aceasta este o muncă prea silnică şi să prăpădesc multe vite. Dacă arendaşul nu va avea trebuinţă de arătură, sau de carul de lemne, lăcuitori vor lucra pentru aceste doă, şase zile cu mîinile, îndatorat fiind arendaşul ca din zilele de clacă şi celelalte să întrebuinţeze cel puţin jumătate în lucru, pe care le va lua cîte o a treia parte primăvara, vara şi toamna, şi numai jumătate din zile poate a le lua de la lăcuitori în bani după preţurile legiuite acum, sau după acele ce să vor legiui în sorocul aceştil arenduirl; însă rîndurl, rîndurl. Tot deodată arendaşul va ff dator, a ţinea catastişele de dara-vere cu lăcuitori în bună orînduială, a le da răvaşe la mînă pentru zilele ce vor lucra sau banii ce vor răspunde, chiar atunci cînd se va urmă de către lăcuitori ori una sau alta, şi dupe aceste răvaşe să se socotească cu dînşi la fiecare trei luni, ca la stîrşitul anului să fie răfuit fieş-care lăcuitor, şi să nu să întinză datoria anului trecut pe anul viitor. Văduvele şi nevolnicii cari nu vor lua pogoanele de muncă, să fie apăraţi de toată claca, precum şi de erbă-ritul unei vaci, de vor avea, sau a doă vite mărunte. Zioa de muncă se va socoti din răsăritul soarelui pănă la al său apus. Art. 7-lea. CîntăreţiI care sînt îndatoraţi a învăţa copiii satelor după legiuire, şi paraclisieril ce vor păzi datoriile lor la bisericile moşiilor Sf. Episcopii, precum şi daca pe la unele sate să vor afla învăţători al copiilor sătenilor, nu cîntăreţl, ci alţii, şi aceia Vor îndeplini această îndatorire a lor, să vor scuti de toate datoriile proprietariceştl pe pogoanele ce au lăcuitori fruntaşi, şi după cum este legiuit pentru preoţi şi diaconi. Iar preoţi şi diaconi aflaţi în lucrarea bisericilor, pe lîngă pogoanele legiuite, vor mal scuti fiecare cîte trei pogoane mal mult şi cîte irel vite mari peste cele cinci legiuite, însumîndu-să peste tot pogoane doăsprezece, şi vite m^rl optu, pa şi Moljtfile Lor www.dacoromanica.ro UN_CONTRACT DE ARENDARE SUPT REGULAMENTUL ORGANIC 535 pentru această adăogire şi mîngîere ce li se face să fie mal cu sîrguinţă şi mal cu scumpătate întru îndeplinirea datoriilor preoţeşti. Arendaşul va da în priimirea preoţilor, pentru fiecare biserică ce se va afla pe moşie, cîte şase ocă luminări de ceară, şase ocă untdelemn şi una şi jumătate ocă tămîe. Flăcăi care §e vor însura, de vor mal şedea în casa părintească şi nu Vor lua pe seama lor pogoanele legiuite, vor fi scutiţi de toate dările proprietăreştl pe anul d’intîiu în care se vor căsători. Art. 8-lea. Să dea lăcuitori dijmă din toate sămănăturile lor, însă din grîu, nfieiu, orzu, ovăz, şi altele din zece znopl unul, iar nu în grăunţe, şi îndată după seceriş fără zăbavă să o care la ariia arendaşului. Iar pentru porumb, după ce să va coace, arendaşul cu lăcuitori vor hotărî zioa începeri culesului, şi îndată, după ce să va culege, fiecare clă-caş va face tot porumbul cules zece grămezi, din care una, laţă de arendaşul, o va încărpa şi o va duce cu carul său la pătulul arendaşului pe moşie, fără a să zăbovi din partea acestuia, sau a să mijloci vreo împedecare, ci în soroc de zile zece, sau cel mult de cincisprezece de la începerea culesului, să-l şi priimească ; căci pentru-orice pagubă s’ar în-tîmpla dintr’această zăbavă, să va învinovăţi arendaşul. Art. 9-lea. Să dea clăcaşi din livezile de pruni, nuci, duzi, şi din ceilalţi pomi roditori ce vor avea, cînd să va face rod, dijmă din zece unul, culegîndu-1 clăcaşul şi du-cîndu-1 la conacul arendaşului îndată ; iar, cînd nu vor rodi, să nu dea nimic. Asemenea -să nu dea nimic şi din grădi-nele casil (coprinse în cele şapte prăjini), din orice roadă să va face, sau legume. Aceste locuri cu pomi nu să vor socoti în numărul pomenit de pogoane pentru ani tură şi tîneţe i izlaz, ci să vor privi locuri osebite, de vreme ce arendaşul îşi ia dreptul său din toate. Art. io-lea. Să dea locuitorii din viile ce vor fi pe moşie legiuita otaştină, adică din doăzecl vedre vin una, îndată ce să va culege via. Pe cîtă vreme va ţinea lucru vii, vitele clăcaşilor să nu fie supărate de erbăriţ, păşunăndu-se ori în izlaz sau În obraţiile lor, în oare, de vor avea pomi www.dacoromanica.ro 536 ţlN CONTRACT DE ARENDARE SDPT REGULAMENTUL ORGANIC roditori, să" dea zeciuială. Asemenea şi vitele neguţătorilor ce vor veni cu cară să cumpere vinuri, pentru cită vreme vor şădea pînă la încărcat, să nu să supere de erbărit. Pentru -vinurile ce să vor vinde de stăpîni viilor, dator este arendaşul cînd să va chema, să meargă îndată să le co-tească, fără niclo plată, ca să-şi ia otâştina. Art. I idea. Vinurile c-lăcşşilor ce nu le vor putea vinde toamna cu ridicata, slobode vor fi a le aduce clăcaşi la casele lor ; dar însă nu vor fi slobozi a vinde cu ocaoa, căci oricare să va dovedi, să va supune la despăgubire către arendaş, şi să va popri a mal duce vin la casa sa. Art. 12-lea. Arendaşi sînt îndatoraţi a păzi în vremea aceştil arenduirl înscrisurile de embaticurî ce vor fi date de către Sf. Episcopie, luîndu-şl dreptul de la aceştea după coprinderea acelor înscrisuri; iar, desfiinţîndu-se vre-un em-baţichiu de către Sf. Episcopie prin stăpînire, arendaşul nu va cere niclo despăgubire. Art. 13-lea. Clăcaşi vor lua lemne de foc din izlazurile slobode, iar, cerînd trebuinţa a să da întindere vre unuia din acele- izlazuri, să va face aceasta de către Sf. EpiscQpie prin legiuită dezlegare. Asemenea vor fi slobozi acel 61ăcaşî de a lua trestie şi şovar, de să va afla pe moşie, pentru învelişul caselor i a coşarelor lor, precum şi pentru foc, unde nu vor fi lemne, însă' prin ştirea arendaşului; iar, pentru vînzare de vor avea trebuiîiţă de şovar şi trestie, să vor învoi cu arendaşul. Art. 14-lea. Pădurile cele poprite, şi care să vor mal chib-zui a se popri din prisosul izlazului moşii, se vor păzi de către arendaşi cu într’adins pădurari, iar arendaşii vor fi răspunzători pentru orice tăere, sau dărâmătură. Pentru a fi pădurari se vor scuti într’adins doi şi până la trei clăcaşi, frunte şi mijloc, după trebuinţă pădurilor şi starea moşii, de toate datoriile proprietariceştl, precum şi de acele şase zile de lucru la drumuri, puind arendaşul alţi oameni în locu-le ca să facă acele zile cu plată de la sine. Pe aceşti pădurari, arendaşul îi va face negreşit cunoscuţi Episcopii, pure cceasta le va da şi hîrtil la mînă de orînduirea şi în-i www.dacoromanica.ro DN CONTRACT DE ARENDARE SUPT REGULAMENTUL ORGANIC 537 sărcinarea lor, spre a cere raport de la dînşil, din vreme în vreme, despre starea pădurii. Arendaşul nu va putea să mal preschimbe pe acel pădurari, sau să-I întrebuinţeze în verlce altă posluşanie. Lemnile de foc ce urmează a se lua din izlaz pentru trebuinţa casi conacului după moşie, arendaşul nu va fi slobod a le căra într’altă parte, ci numai acolo pentru trebuinţa sa. Asemenea şi carul de lemne ce să îndatorează clăcaşul a i-1 duce cale pănă la şase ceasuri nu va putea arendaşul niciodată a-1 încărca cu lemne din izlaz, sau din pădure, şi a-1 transporta aiurea, afară din moşie, nefiind articolu acesta al lemnilor venit dupeste an, precum este ghinda şi jirul. Art. 15-lea. Tuturor Ţiganilor Episcopii ce să vor afla şezători pe această moşie, li se va da de către arendaş pogoanele hotărîte pentru arătură, iar pentru fineţe li se vor da locuri numai la cîţţ vor avea vite, şi el vor fi îndatoraţi a-I răspunde datoriile propietariceştl în zile de lucru, iar niciodată în bani; de vor fi însă unii cu meşteşug şi vor săi să plătească datoriile lor In bani, să fie ascultaţi. El vor răspunde şi dijmurile ca ceilalţi clăcaşl, iar, pentru acel patru oameni la sută, zioa de plug şi carul de lemne vor fi apăraţi. Se osibesc din aceste îndatQrirl Ţiganii ce vor sluji cu xîndul la Episcopie, şi al cărora număr se va hotărî de Sf. Mitropolie şi cinstita Logofeţie, căci aceştia vor fi scutiţi de orice dare către arendaş. Arendaşul nu va putea lua dela niclun Ţigan mănăstiresc în folosul său legiujtul lor bir dupeste an, căci acesta priveşte Episcopie. Art. 16-lea. Acareturile cîte se vor afla pe moşii, arendaşii vor fi datori a le ţinea şi A le da la împlinirea sorocului în ştarea întru care le priimesc, fără a putea pretinde vre-o despăgubire pentru îmbunătăţirile ce vor face după cererea interesurilor lor, şi toate acele acareturi la sfîrşitul contractului vor rămînea în stăpînirea mănăstirilor. Art. 17-lea. Arendaşul să îndatorează a face în cursul anului d’intîiu al aceşti! arenduirl lămurită catagrafie de toţi clăcaşil moşii şi de starea lor, spre a se cunoaşte, atît numărul lor, cît şi în ce stare să află; care catagrafie al- www.dacoromanica.ro 538 UN CONTRACT DE arendare supt regulamentul organic cătuindu-să după tot adevărul, se va iscăli de arendaş, de preoţi şf aleşi satului, adeverindu-să de orînduitul Episcopii, şi se va trimite în păstrarea Episcopii. Arendaşul este dator a se purta cu lăcuitorii clăcaşî cu bună orîndu-ială ca să nu se strămute vre-unul dintr’înşil, căci pentru oricare să va strămuta fără legiuitele formalităţi, şi fără a înştiinţa pe Episcopie, va fi răspunzător şi îndatorat a-1 aduce cu cheltuiala sa la urma lui. Art. 18-lea. Moşia are să o stăpînească în toată întinderea el precum să află, călcată sau necălcată, şi cu orice pricini va avea ; iar, întîmplîndu-să a se ştirbi judecătoreşte cu desăvîrşire ceva dintr’însa supt numire de călcare, sau prin autorităţile locale a se da înnapol vre-un asemenea loc călcat, sau a se popri stăpînirea acelui loc, nu are arendaşul a cere cel mal mic scăzăirţînt din preţul cu care a luat moşia în arendă. Dar, şi adăogire de se va face în corsuL aceştil arenduirl, iarăşi după chipul arătat, aceasta va fi în folosul său. Daca seva călca la vre-o parte moşia în vremea arendăşii sale, să nu îngăduiască nicidecum, ci pe de o parte să urmeze cu stăpînirea după dreptele hotare ce va avea acea moşie, iar pe de alta să facă ştire fără zăbavă Episcopii. Daca arendaşul nu se va sili a popri acea călcare şi nu va face pentru aceasta ştire la Episcopie şi la cinstita Logofeţie, atunci va fi supus a plăti toate pagubile şi cheltuelile ce se vor urma într’aceasta din a sa neîngri-jire. Pentru îngrijirea hotarălor moşii se va scuti de toate dările proprietăreştl unul sau doi isprăvnicel, care se vor alege de către igumen, şi totdauna dintre săteni rumînl, iar nu ţigani. Art. 19-lea. Arendaşul este dator să îngrijească şi să păzească sarcina ce au proprietari pentru bani cutiilor satelor, ca să îndeplinească întocmai poruncile stăpîniri ce sînt slobozite într’aceasta, potrivit cu articolul 106 din Regulamentul Organic. Asemenea să îngrijască arendaşul şi de magaziile de rezervă spre a se afla în fiinţă după legiuire. Iar, văzînd vreo împotrivă urmare din partea verlcăruia, www.dacoromanica.ro un Contract de arend\re supt regulamentul organic 539 să răportuiascâ fără zăbavă Episcopii, căci la din potrivă va fi el supt răspundere. Art. 20-lea. Banii arenzi pe anul d’intîl să vor răspunde de către arendaş toţi deplin la Episcopie, îndată după întărirea mezatului de către înnalta Stăpînire, iar pex ceilalţi ani cu doă luni înnaintea sorocului fiecăruia an asemenea pe toţi deplin, în monedă şi curs vistiericesc, însă jumătate galbeni şi jumătate sfanţihl. La întîmplare daca arendaşul, sau chezaşul său, nu va răspunde bani arenzi la sorocul de mal sus coprins, nici după doă cereri ce se va face arendaşului, sau chezaşulul său, din partea Sf. Episcopii, îndată pe de o parte se va lua moşia din stăpînirea arendaşului, iar pe de alta se va vinde arenda el la altul, iarăş prin mezat, rămîind arendaşul sau chezaşul său în răspunderea păgubi ce ar putea mijloci din aceasta, fără a se putea nici unul, nici altul apăra de acea pagubă supt niclun fel de cuvînt. Art. 21-lea. Arendaşii care nu vor fi cunoscuţi, nici nu vor putea încredinţa de vreo stare a lor, datori vor fi a da vrednică chezăşie. Art. 22-lea. Atît arendaşul, cît şi chezaşul său, pentru cîte se atinge de acest contract, nu să va putea numi de sudit (de va fi), ci să va îndatora mal întîl a da înscris că despre aceasta să vor socoti ca pămîntenl, fără să se reclame de vre-o protecsie. Art. 23-lea. în anul din urmă al aceştil arenduirl, slobod este arendaşul a face orice arături va voi, însă pe locurile acelea ce-I va prisosi după îndestularea lăcuitorilor; şi, daca nu va mal lua arenda moşii şi pe altă vreme, arendaşul cel nou va face secerişul şi treerişul semănăturilor din acele arături, şi rodul îl va împărţi pe din doă cu arendaşul cel vechiu, sau, mijlocind nemulţumire între amîndol pentru aceasta, vechiul arendaş va face toctă cheltuiala pentru stăpînirea acelor semănaturi, dînd celui nou zeciuiala îndoită din acelea. Art. 24-lea. Niclun stăpîn de moşie învecinată cu vre una a Episcopii, nu va putea să fie arendaş al acel moşii, căci www.dacoromanica.ro 540 UN CONTRACT DE ARENDARE SUPT REGULAMENTUL ORGANIC oricare să va dovedi călcător aceştil condiţii, ori însuşi, sau prin orînduit din partea sa, să ştie cu hotărire că să va da afară din moşie, şi paguba ce va izvqrî cu de iz-npavă arenduire, va privi asupra sa. Art. 25-lea. Ori la ce altă luare, sau în bani, sau în lucru, afară din cele mal sus hotărîte anume, să va întinde arendaşul, se va supune acesta la despăgubire către lăcuitorl, şi se va depărta din arenda moşii, urmîndu-se cele ce s’au zis în art. 20 spre despăgubirea Episcopii. Art. 26-lea. Arendaşul nu va fi slobod a răspunde bani arenzi pe mal mult decît pe cîte un an înnainte, căci, potrivit cu legiuirea din anul 1833, la niclo întîmplare nu i să va ţinea în seamă ceia ce va fi răspuns pe mal mulţi ani înnainte, ci va fi supus la orice răspundere din nou i să va cere spre îndeplinirea condiţiilor acestui contract. (Pecetea Ocîrmuirel Sf. Episcopii Argeşu ; 1845, cu moaştele Sf. Filofteia, crucea şi cîrja episcopală.) Anul o mie opt sute patruzeci şi cinci, Apr. 30. No. 14. Secr.: Pitr. Filip Tărtăşăscu. www.dacoromanica.ro TABLA CUPRINSULUI www.dacoromanica.ro TABLA CUPRINSULUI. Pag. I. Miicellanea......................................................1 I. Visitaţia mineralogică in munţii CarpaţI al Ţeril-Romăneştî, făcută de d. Lovi, mineralog engles....................3 II. Două acte prahovene: al Zeletinulnî şi al Bătrinilor . . 11 III. Din documentele Drugăneştllor...............................15 IV. Biserici din Cimpina........................................18 V. Inscripţie de pe mormintul Roseteştilor din Soleştl (Vasluiu) 20 VI. Un fragment din cea mai veche traducere românească a Vieţilor Sfinţilor...................................22 VII. „Hatul" din 1826 al Ţeriî-RomăneştI......................36 VIII. Acte privitoare la moşia Comarnic . -. . . . . 61 IX. Acte privitoare Ia moşia Breaza.............................80 X. Cartea patriarhală pentru Sinaia............................84 XI. Cea mai veche tipăritură grecească din Ţara-Romănească . 89 XII. Acte privitoare Ia veehea noastră oştire................101 XIII. Porunca lui Alexandru-Vodă Suţn pentru întoarcerea Olte- nilor supt stăpinirea turcească (1809).............. 104 XIV. O statistică a Moldovei de peste Prut în 1798 . . . 107 XV. Rinduiala Ţiganilor munteni supt Alexandru-Vodă Moruzi . 122 XVI. Danie de Ţigani domneşti (1800)............................ 124 XVII. O probă de limbă „bucovineană" oficială.....................125 XVIII. Scrisori private ale familiilor Callimachi şi Cananău . .126 XIX. Adause: I. Scrisorile Iui Ioan-Vodă Callimachi către fratele său Dumitraşcu.............................................236 II. Două acte privitoare la Alexandru Callimachi din Stănceştî.................................248 III. Acte privitoare la urmaşii Iui Şerban Cananău 251 IV. Acte relative Ia familia Kogălniceanu . . 255 XX. Documente amestecate....................................259 XXI. însemnarea unor moşii basarabene............................265 XXII. Un proces al lui Ioan Sandu Sturza-Vodă ca mazii . . 268 www.dacoromanica.ro 544 TABLA CUPRINSULUI Pag. XXIIIi Averea de pămlnturî a Stlrceştilor.....................272 XXIV, Un act privitor la vechea noastră oştire .... 277 XXV. Uneltiri de oposiţie moldovenească în 1827 . . . 279 XXVI. O danie a lui Radu Mihnea pentru mănăstirea Sf. Sava din Iaşi..........................................280 XXVII. O hotărîre a Iul Gaşpar-Vodă pentru Hatmauul ŞeptelicI şi urmaşii Iul Arbure............................281 XXVIII. Averea Banuiul Ienachi Virnav........................285 XXIX. O hotărîre a Mitropolitului Nichifor Grecul . . . 399 XXX. Un act de la Ştefan-Vodă Lăcustă.....................230 XXXI. Hotărnicia moşiilor Hurezului........................303 XXXII. Un proces pentru zahereji in 1821-8 .............. 359 XXXII bis. „Ribelia" de pe moşia Cornii (1833).................... 372 XXXIII. O judecată bucovineană...............................384 XXXIV. O poruncă fiscală a lui Grigore Dimitrie-VodăGhica (1824) 386 XXXV. Un act privitor la mănăstirea Suceviţa.................38S XXXVI. Un credincios al Cantemireştilor.......................390 XXXVII. Rămăşiţele unei table de liude (circa 1790) . . . 392 XXXVIII. O cercetare dorohoiană, cu gospodăria unei moşii in 1808 396 XXXIX. O contribuţie la cunoştinţa vechil negustorim! ieşene . 399 XL. Desfacerea moşiei Moimeştilor...................% . 407 XLI. Inventării de moşie moldovenească după 1821 . . .411 YLII. Acte de-ale răzăşilor vasluieni şi tutovenî .... 443 XLIIL Acte botoşănene.........................................457 XLIV. Alte acte botoşănene ..................................465 XLV. Acte privitoare la moşii tutoveue........................481 XLVI. Acte moldoveneşti amestecate, din. veacul al XlX-lea . 516 XLVII. Un contract-tip de arendare pentru moşiile clerului supt Regulamentul Organic (1845)....................... 531 www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR. Voi. XXI. 35 www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR Acherman (Cetatea-Albă), 53, 50, 60 şi n. 1. — (convenţia dt la), 36. Acqua (Antonio dell', profesor), 94. Adrianopol, 86.—(puntea Iul Mi-hal-beg), 90 nota 1. Afumata (obirşia) 310. Agiudului (Movilele), 181. Aivasari, 95. Albei (Măgura), 309. Albina (munte), 8. Alexandru-cel-Bun, 300. Andreiaşî (sat), 4. Anghelichi (Ban), 403. Anglia (Evrei a ipuşl englesl), 213 u. Antonie-Vodă (Roset), 277. Apa (sat), 273. Arapu (Constantin), 277-8. — (familia), 520 (2). Arbure (Luca), 281 u. Ardeal (Ioan, Vlădica de), 93. Argeş (Curtea-de-), 8. — (episcopie), 530 u. Buzău (Antim, episcop de), 64-5 (5), 66 (6), 67-9 (8). Băcovăţ (ocol), 109. Arg. (Ban), 152 (2). Argintoianu (Nicolae şi soţia, Păuna), 64-5 (5), 66 (6). Aristarh (Comisul Iordacbi), 138-9 (F).—(ca Vistier), 138 u. — (ca Stolnic), 255 (1). — (ca Spătar), 261-2 (5). Armăşenî, 187. Armăseştî, 9. Armaşui (loniţă), 246 (6). Armeni, 111, 116, 117-9, 297, 397, 416 şi 418 (Misir), 444(2), 451 (7), 458. Armenopol (Pravila lui), 157. Arnăuţi, 95 u., 375, 435. Arnota, 303 u., 305-6. (Serafim, stireţ de), 305-6.—(munte), 310. Arsineasei (Opcina), 155. Asachi (P tru), 377 u. Athos (Esphigmenos, mănăstirea de la), 247. Austria şi Austrieci, 9, 36, 204, 312-3, 346, 376. Bahmut (sil), 109. Bahul (sat), 113. Baia, 205. www.dacoromanica.ro 548 TABLA NUMELOR Baia-de-Arama, 10. Baia-de-Fier, 9.—(riu), 9. Băiceni, 416, 418. Bălăceana (Catrina), 16 (5, 7) — (Dinu), 16 (6). — (Ştel'âoică), 59. Balănescu (familia), 316, 322, 335. Baiănesti, 140. Băleanu (Constantin), 345.—(Gri-gore), 303.— (Ioan, Portar), 303, 311, 316, 318, 319 (5), 320 u., 323, 312, 352, 355. Bălgrad (ţi mănăstirea lui Mihal Viteazul), 92-3. Bălieştî, 110. Băloşeştî, 111. Balş (Gonstantia, Vornic), 177.— (Ionaşcu), 260 (2). (lordachi, Pâharnic), 385.—(Logofăt), 152 (2),247. (Spătar),! 16-7. (Lupu, Vornic), 136 (D), 166, 408,410. — (Safta, oţia Lupului), 141.— (Vasile, Vornic de Câmpulung), 151 u. Balta-Neagră, 166. Băneşti, 161, 166-7, 168 u., 174, 177 u., 188-9, 192, 204, 206. Barăiacnl (sat), 109. Bărboschi (Simion) 205. Bărbuiuluî (Piatra), 318 (3). Bărcaciului (Piatra), 310, 318-9 (4), 341 (11), 348, 352-5. Barcan (munte), 307. Bardărul (sat), 108. Barjoveni, 168, 173. Barozzi (polcovnic), 212. Bărzoteni, 313, 314-5, 325, 338, 340. Basarab-Vodă cel Tinăr, 12. Basarabia, 107 u., 234. Başău (rid), 286. Başotă (Anastasichi Hatmanul), 416,418.—(Ioni[ă Banul), 183-4, 263-4(12). (Ştefanachi), 159-60. Bătăni, 108. Bătrini, 11 u. Beldiman (Alexandru), 362. — (Vornic de spre Doamna), 261 (4). Beleile (munte), 65 (5). Beliceni, 113. Benea (rid), 154. Bengescu (Staicu), 303. Berea (sat), 3. — (munte), 3. Berechet (Constantin), 333. Beresti, 189, 272-3. Berezlogi, 114. Berlin, 187. (;i pastorul Hauche-corne), 187. Beşeni, 113. Bibiri (familie), 233. Bic (rid), 265. Bieştî, 113. Bilacău, 115. Bilca, 6. Birlad. 500, 513 (22). Birnova (mănăstire), 401 u. Bîscenii-de-jos (şi de sus), 6. Bisoca, 5. Bistriţa (mănăstire olteană) 9, 306*316, 347, 350, 353, 355, 357.—(egumenul Ştefan de), (rid oltean), 155, 305, 307, 309. Bogdan (Ioan, Stolnic), 485 (4 u. — (Manolaclii), 142 (1 . Bogdanesti, 304-6, 309, 313, 328, 337, 339 40. Boghicem, 108. Bogzeşti, 113. Bohainetă (sat), 102.—V. şi Bu haini ţa. Boicenî, 286. Bolceî (Piatra Pietriceaua), 317, 318 (3), 341 (11), 348, 352-3, 357. Bolţun (sat), 108. Bontăş (moşie), 150. Bontăş (familie), 272. Borceşti, 498 (13). Borzeştî (Basarabia), 110. Boşcana, 115. www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR 549 Botaş (munte) lo5. — (-el), 155. Boteşti, 251. Botez (Pătraşcu), 206. — (Solo-mon), 206. Botezatul (Constantin), 249. Botna (ocol), 108. Botoşani, 160,164 213, 217, 231, 233-4, 248, 297, 369 (5), 403, 416, 418, 438 u. 457, 520 (2 . (Sf. Gheorghe), 479.-(Sf. Ilie), 457-8. —(Sf. Paraschiva , 464.— (Calicime), 474 (4) u. —(mahalaua GrecenI, Tirgul Vitelor) 286.—(Mormînturile Jidoveşti), 459, 470.—(TalpalarI), 476 (5 . (Tirgul Boilor), 459, 470. — (Tirgul Cailor), 460, 470.—(Tir-„ul-Nou), 457-8, 460, 470, 474 u. (4 , 478 (6 . — (Vrâbienil), 465 u., 476 (5) u.— (Androna-chi Vornicul şi Vistierul, de), 131, 237-9, 241 (3), 246 (6 — (Vornici de), 260 (2), 279, 523 (±), 525 4).—(Vomicie de) 372. — (Anania, Vornic de), 240 (3). — (Gheo'ghiţS, Vornic, 101. — (lenachi, Vornic , 457. — (Vornici). V. Milo (Mateiu . — epitropl), 476 5) u., 478 u.— (starostele rusesc), 372.—(protopopi), 461 (2), 475.— preoţi), 459,474 (4) u.—(bacalbasa), 462, 475, 479. — (bărbieri), 466. — (blănarl), 470-2. — (câldărarl , 472.— (ciocli), 479.— (croitori; staroste), 459. —(croitor) , 472 (2).—(croitorievrei ,479.—(cu* relarl), 467, 476 (5). — (grădinari), 471. — (.ietrarl), ±68 (1). —(telall), 468 u., 477. — (Armeni , 480. — (Sirbl), 4)70. — (Turci cămătari), 129.—(Ţinut, 253-4 (2), 364, 520 u. Bou (Stolnic), 523 (4). Bourilor (Drumul), 260 (1). Bradatelul (munte), 308. V. Bră duletul. Brăduleţul (munte), 341 (11,348, 353, 356.—(izvor), 310.- Brăiescu (Gheorghe), 371. Brăieşti (Buzău , 3, 5. Brăila, 51-2, 55.—(Daniil, Mitra polit de), 92. Braneşti (Basarabia), 111. Braşov şi Braşoveni, 8, 67, 71, 117-8, 321. Braviceni (Basarabia, ocolul Cirn pul), 113.— (ocolul Răutul*de-sus), 112. Breaza (>al , 73, 80 u.— (riu), 154 Brezoianu (Fiera), 327. Brianova, 112. Brincoveanu (Conslantin-Vodă) 16 (4), 86, 304, 311-2, 320 u., 323 5, 327, 329, 330 u„ 336. — (Dinu, Comisul, Logoiătul) 63 (3), 321-2. — (Doamna Ma-rica), 312, 320 u. — (Nicolae), 79. —.(Preda , 304, 312, 320, 323, 330, 333, 336. Broşteni (Rimnicu-Sărat), 4. Bucegiu (munte), 86. Bucovina, 125,133,135,160, 204, 223,384-5. (fondul religionar), 16 u. Bucsan (familia), 519, 520 (2). Bucureşti, 4, 7, 53,58 u., 62 (2), 81 1), 94, 97 u., 241 (4), 242, 246 6,312,320u. (BisericaDoamnei , 312. — (mănăstirea Col ţea , 86-7.—(mănăstirea Mihal-Vodâ), 98 u. (Mitropolia), 59. (Şcoala domnească), 13 (1), 14 Buda (Basarabia), 109. Budăiul, 108, 113. Budeşti, 189, 191 u., 210, 359, 376, 520 (3) u., 523 (4) u. — (Basarabia), 115. Buhacem 422, 521. Buhuş (Nicolae, Stolnic), 259-60 www.dacoromanica.ro 550 TABLA NUMELOR (■1 , 294-5. (Toader, Vornic), 298.—(familia), 261 (3), 391. Buiceasca (Dumitrana), 311. Buicescu (Diicul, Spătar , 314. Bujoiul (sat), 108. Bujoreanu (Grigore), 18 (2), 19. — (Preda), 306, 322, 327, 347. Cacarazeni, 114. Calineşti, 383. Callimachi(Alexandru Vodă) 133 4, 248 u. * (Dumitraşcu), 130, 236 u. * (Elena Doamna), 133. » (Mitropolitul Gavriil), 132 u., 165,247, 295,384-5. » (Grigore-Vodă), 132,134,144-5 (3), 150-1 (1), 153, 293-5. » (lenacachi, ţi soţia Maria), 164. » (loan Teodor-Vodă), 126-7,130, 141-3, 144 (3), 147-8,152 (3), 236 u., 238 (2), 247 (fiii), 294. i (lenacaclii, cumnatul săti), 238 (2). * (Maria Cananăâ, sora lui loan Teodor-Vodă), 126 u., 185, 204, 239, 241 (3). » (Maria, soţia lui Dumitraşcu), 241 (3), 242, 243 (o). « (Paraschiva), 147,237, 239. * (Doamna Raliţa), 133, 239, 241 (3), 242, 245, 246 (6), 247. » (Doamna Ruxanda), 133. * (Scarlat-Vodă), 188, 253 u. (2), 270, 293, 469 u., 500, 519. Caloieni, 6. Călugăreni (lupta de la), 31. — (Suceava), 286, 292-3, 297. Camănce, 110. Cămăraşul (Ştefan), 277. Camenita, 103. Bulhac (localitate), 521. Buşăuca, 11. Butoiul (moşie , 498 (13). Buzău, 3-4.—(rîu), 3, 6. Buzdugau (Vasile), 375 u., 376-7, 380, 382. (familia), 440. Caminaroaia (Tolana), 170 u , 263 (11). Cananau (Catinca, soţia lui Cos-tachi fiul lui Ioniţâ), 190 u , 217 u., 296. » (Păharnicul Constantin, fiul Măriei Callimachi), 126, 133-4, 159 u., 183, 264 (12), 295. > (Slugerul Constantin, nepot de frate al lui Iordachi), 159 şi n. 5,173. * (Costaclii, fiul lui Ioniţă), 190 u ,193 u., 208 u., 210 u., 296. * (Coslachi Stolnicul, fiul lui Ior- daclii), 183 u. i (Elenco, fiica lui Ioniţâ), 186, » (Gheorghe), 126 u.. » Grigore), 211,216,225(6), 229, 232-4. > (fancu), 187 u., 191 u., 210 u., 253 4(2), 359 u., 411 u., 520 (3) u. (soţia), 422. » (Iiiimie călugărul), 151 u., 159 n. 5,165 u., 183-4. « (llinca Serdăreasa), 175 u. » (Ioniţă), 124, 126, 152 u., 158 u., 159 n. 5,185,191 u., 203 u., 210, 254 (3), 263 (10), 264 (13), 265 u., 274. * (Iordachi), 159 şi nota, u., 172, 176, 177 u., 183, 184 u., 254 (2). 264 (2), 274, 491-3. (fata lui), 186. www.dacoromanica.ro TABLA NUMELOR 551 (Iordachi din 1832), 216. — (Maria, văduva lut Constantin), 159 u., 174 u., 178. (Maria, născută Roset, soţia Jul Ioniţă), 162 (3), 172, 188-9, 207-8. (şi fratele el). — V. şi Roset (Maria). (Mărioara, născută Holban, soţia lut Iancu), 187 u.. 234 5. (Ruxanda, fiica lut Ioniţă, măritată cu Prăjescu), 209-10. (Safta, soţia Iul Constantin Pă-harnicul), 133,183-5,186, 264 (12). (Şerban), 126, 152 u., 157-8, 159 n. 5, 163-4, 189,191 u., 210, 250 u. Cantacuzino (cneazul Alexandru), 217. — (-Deleanu, Bălaşa măritată cu Aristarh), 140-1.—(Ca-trina, fiica lut Toderaşco Iordachi), 140.—(Constantin Postelnicul), 94 —(Constantin Stolnicul), 89, 94. — (Constantin Şătrarul), 16 (7).—(Constantin fiul Iul Toader şi fiul Iul), 179 u., 182.—(Ganta ; Costachi, Logofăt, Vistier), 499(15), 511(20), 522.—(Elina, soţia lut Constantin Postelnicul, şi fiii el), 73, 94. (beizadeâ Gheorghe, fiul Iul Şerban-Vodă), 80, 303, 311 (2). — (lenachi, ca treti Logofăt), 151. — (ca Vornic), 299. — (ca Stolnic), 385.—(Ileana, văduva lut Toader Spătarul şi Vornicul), 178 u., 181-2 (şi mama el).—(Ilinca, soţia lut Constantin fiul lut Toader), 181. — (Canta; Ioan, Serdar), 520 (3). — (Ioniţă Vornicul), 180 u. — —(oa Vistier), 152 (3). — (Iordachi : ca Bîd), 128, 141.—(ca Spătar), 152 (3), 255 (1), 295. — (ca Logofăt), 155-6, 184. — (Maria Băneasa), 190-1. —(Mărioara), 287. — (Materii Serda-rul), 82 (3).—(Mihat Comisul), 15.—(Mibat Spătarul), 86 u.— (Mihai Generalul), 63 (3), 6i (4), 65-6 (6), 66 u. — (Pîrvu), 64 (4), 69 (7), 81 (2) (fiii), 64 (4). — (Şerban-Vodă), 89 u. — (Şerban Medelnicerul), 64 (4), 206, 261 (4).—(soţia, Anastasia), 64 (4),—(?) (Spătăreasa Stanca), 67-8, 69 (8). — (Ştefan-Vodă), 304-5, 312, 324, 327, 330, 337, - (Toader), 179, 488 (7). ~ (Toma), 15, 80. (mama Iul, Bălaşa), 16 (4 . Cantemir (Antioh-Vodă),173,260-1 (3), 390-1. — (Gonslantin-Vodă), 260-1 (3), 390. Capăţineni, 8. Capriana, 108. Caracal, 104. Carageâ-Vodă (sic), 97 u.—(An-tohie), 242.—(Iancu), 358. Carp (Gheorghe Comisul, şi fra tele),208 9.—(IoauPăharnicul), 110.—(Vornicul dc Poartă), 294. — (Vasile Comisul), 270. Cărpineni, 107. Catargiu (tlie, Hatman), 17 u. (Costin, Spătar), 257 u. (3). Cazaci, 228 (7), 238 (1), 373. Căzănestî, 112. Cazimir (familia), 226 u. Cehan (Nicolae Postelnic), 454. Cerchealelor (obîrşiile), 310. Cerchez (Constantin, Căminar), 447 (4).—(familia), 274. Cerna (sat In Basarabia), 114. Cenăşănti, 115. Cernăuţi, 125, 261 (4), 517 (1). Cerneşti, 260 (1). Cerneţi, 10. Cernica (Galinir, stareţ de), 18 www.dacoromanica.ro 552 TABLA NUMELOn (shimonahul Dionisie), 18-9 (23). Cetari (sat), 9. Cheşcu (Mihalachi), 275-6,— Petru), 273-5. (mama lui, Sauda), 273,—(Simion, uricar), 262 (5). Chilişanca (Gatrina Stoluiceasa), 17 u. Chios (Sacîz), 242. Chipircenî, 113. Chisinău, 116 u., 119-20,120, 188, 212.—(Serdar de), 188. Chiţcani, 112. Chinciuc-Cainargi pacea de la), 58 n. 3, 133. Chomenecki polcovnic), 103. Cimpina, 7,19 şi n. 1.—(biserici), 18-9. — (Ştefan sin Albu din), 18 (2). Cîmpineanu (Constantin Logofătul), 18 (1). Cimpul (ocol), 113-4. Cîmpulung (Bucovina), 7-8, 131, 185, 261 (4). — (Vornicia de), 246 (6 ,—V, şi Balş.—(munţi), 150 u,, 189, 191, Câmpulungul Rusesc, 516. Cindeştî (Buzău), 3. Cioara (sat), 15. Ciocaltenî, 112. Ciocăneşti, 155. Ciorăşti, 109. Cîrjă (pîrcălab), 300, Clrjovul ( -Girnă, 309. » -Păşirii, 215 > -Rizel, 310. Pietrari (sat), 314-5 36 www.dacoromanica.ro 562 TABLA NUMELOft Pietrele-Roşiî, 341 (11), 348. 3523, 355, 357. Pietriceaua (munte), 65 (5), 66 (6), 357. Pietrişul (munte), 150 u. Pirăianu (familia), 316. Pirâul (-Sec), 319 (4), 355-6 — (-cel-Mare), 357.—(-Morii), 154. Pircălabi (Tudor), 483 (3). Pirscov (sat), 3.—(plaiu), 3. Piscul -Afumatei, 356. » -Cemelelor, 356. » -lui Iepure, 306, 347. * -Lucg, 318, 352 3, 356. * -Murg, 310, 341 (11), 348, 353, 355, 357. * Pupâzil, 309. Piscului (Capul-), 340. Piscurile (sat; Rimnicu-Sărat), 4. Pităroaia (Paraschiva, din familia Callimacki), 147. Piteşti, 8. Pleşî (sat), 5. Pleşul (munte: Rimnicu-Sărat), 5. Plopeanu (Radu Vistierul), 18 (2). Plopenî, 165, 216, 261-2 (5), 396. Plopestî, 181. Pocşeştî, 110. Podul-Muncii, 5. Podurile (munte), 65 (6), 66 (6). Pogoniana, 94. Pohribeni, 114. Poiana -Lungă, 375. » -Măl-ulul, (schit), 4 5. Poienarul (Diicul), 308. Pojorenî, 108. Popenî, 272. R. Răchitoasa (mănăstire), 263 (8). Racliş (familie), 458 u, 470. Racova (pîrâii), 259, 413, 445(3), Popescu (Radu), 304-6,311-2 (2), 315-6, 329, 337. Popeşti, 496 (12), 498 (13), 511 (21) u. Porcescul (Valea-, munte), 150 u. Portari-MarI (Necula), 11 u. Poseştî, 6, 11. ‘ Postelnicul (Constantin), 171,173 — (lordachi), 241 (3) — (Staico), 61 u., 72. Prahova (rîti), 7, 61, 62 (2), 63 (3), 68, 86. Prăjescu (Dumitraşcu), 260 (2). —(Gligoraşcu), 260 (2).—(roan, Vornic), 260 (2).—(loan ?, Agă), 298.—(Iordachi Aga), 197 u.— (Răducanu), 209-10, 212, 216, 288. — (Ruxan da), 209-10, 217, 227.- (Va.ile, Agă), 201-3. Prăpiliţa, 112. Prisăcăreni, 125. Prişcoveanu (Ştefan), 74 (9), 79. Prozorovschi, 105. Prusia, 105. — (Consul în Bucureşti), 58. Prut (rid), 101, 164, 267, 390-1, 399, 400 u. (2). Pucioasa (băl), 7. Puciosul (rid) 155. Puciumbeni, 111. Puiceşti, 16 u. Punţreşti, 481, 494, 499 (15). Puhoiul, 108. Puţin tei, 111. Putna (rid), 155. 448, 481 (1) u, 488 499 (15), 501 u., 504. Racovita (Constnntin-Vodă), 127, www.dacoromanica.ro TABLA. NUMELOR 563 247. (Costac Iii, Logofăt), 371. (Mihal-Vodâ), 15-6 (4), 483 (3). — (Mibalacbi, Spătar), 359,361 u., 363 (5) u., 523 (4). Rădăuţi (episcopul Dosofteid Ile-rescu), 135. — (episcopul Ef-rcm), 282. Radem, 110, 112. Rădiu (localitate), 447 (4). Radiul-Buhtii. 283. Radu (localitate) 155. Radu-Vcdă Uihnea, 280. Radu-Vodă Paisie,ll, 62 (2) 67,72. Radu-Vodă Şerban, 95. Raducanu Stolnicul, 57 n. Râkoczy (Gheorghe al Il-lea), 101. Raşca (sat, Rîmnicu- Sărat), 4. Rătevoie, 310. Ratunda (cătun), 285, 290-2. Răusenî, 260 (1). Rautul-de-jos (ocol), 111. Rautul de-sus (ocol), 112. Razu (Costachi, Hatman), 262 (5). — (Elencu, născută Cananăil), 210.—(Iorgu), 229.— (Marghio-liţa), 210.— (Spătarul), 189. (Stolnicul),175 u.—(Vasile), 263 (10), 456 u., 461 (1). Recea (Basarabia), 110, Recea (munte). 317. Recea-luî-Ţigan, 487, 490, 508. Reghineşti, 5. Riculeştî, 111. Rincezl, 6. Rimesti (rîd), 318, 310. Rimnic 9-10,484 (4). — (Damas-cbin, episcop), 305.—(Grigorie, episcop), 343. — (Ştefan episcop, şi nepoţii). 313. Rimnicu-Sărat (rid), 4-5. Ripe, 189. Rişca (Basarabia), 111. Rişcanu (Căminarul), 111.— (Vor- -nicul), 371. Riiţl-cel-Mare, 356. Riul-Vaduluî, 10. Rizu (Postelnicul), 367. Rohmistrul (Nicolar), 103 Rojniţa (familia), 503(16), 512 (21 . Roman, 223, 395. — (mănăstirea Precista), 148.—(Atanasie, episcop), 282. — (loanichie, episcop). 147-8, 262-3 (8-9). — (Meletie, episcop), 526 u. (6). (Turci cămătari), 129. — (Ţinut), 286. Romănescu (Tănase), 322, 326. Romani (sat), 302 u. Rominî (sat), 169, 181. Ropce (căpitan de), 247. Roptelor (pirăul), 155. Roşcani, 109, 129, 193 u., 213, 224 (4), 226, 265 u. Roset (Gatriua, soţia Vornicului lordacbi), 20 (1). — (lordachi, 165.— (Constantin Logofătul şi soţia, Nastasiica), 140 1, 398 (?), 207-8, 252, 398, 522.—(Rozno-vanu, lordachi Logofătul), 268. — (lordachi, Vornic), 262 (5). — (lordachi, Vornic, fiul lui lordachi), 20-1. — (Laicarachi), 164.— (Spătăreasa Maria Cana-năd, şi fiica, Ruxanda), 197 u. —(Matei, Hatman), 211. — (Ni-colae, Logofăt), 207-8.—(-Ro/-novanu, Nicolae, Vistier), 268 u.—(surorile lui), 268. (Safla), 162 (3). Rovine, 303 u. Roşianu (Mibal), 327, 332 (8). Rudeanuluî (Curmătura-), 310. Ruteni, 249. Rumelia, 44. Rusem, 503 (16). Ruseşti, 108. Rusia şi Ruşi, 5, 6,8, 49-50, 53, 58,104 u., *135, 188, 238 (1). — (Ţarul Nicolae), 18 (2).—(ambasador laConstantinopol), 49, 50, www.dacoromanica.ro 564 TABLA NUMELOR 54-5.—(consuli la noi), 5o, 5960. (in Moldova), 134. —(mercenari), 102-3. — (asaul-polco-vol), 188. Sadova (Basarabia), 109. — (riu), 154-5. Saharna, 114. Salişte (ocolul Răutul-de-jos),ll 1. (sat, Neamţ), 168-70, 173.— (Moldova), 259. Salonic. V. Callimachi (Gavrii). Samurcaş (dr.), 218, 219 (2), 220, 222. Sănişcani, 113. Săpotenf. 109. Saraflneştl, 381-2.—(-il-luI-Balş), 376. Sărata (sat), 113. Sarătelnl (munte), 3. (rid), 4,5.— (-Trestii, munte), 3. Sărătenî, 112. Sărcova-de-sus şi da jos, 114. Săseni, 112. Saul (Dumitru), 299. Săveni, 422. Scăienî (Buzău), 5. Scarlat (Mare-Logofăt), 79. Scoreiu (Andreiaş), 311 u., 314. Scorenl, 108. Scorţeasca (moşie), 455. Scortenî, 114. Scorţescu (Mihalachi, Medelni-cer), 176, 443 u. Scrivulem, 255 (1). Scurta (Putna), 101. Secara (Paharnicul loan), 520 (2). Secăreni, 107. Secariile (sat), 73. Secuienî, 277. — (plaiu), 6. Secul (mănăstire), 293, 296. Ruşi (sat iu Basarabia), 111,114. Rusico (mănăstire, şi Sava egumen), 468 u. (2), 472 (3) u. s. Securicem, 295. Serdarul (Tănasc), 62-3 (2), 68-9 (7)- Sfrăuuţa (rid), 12. Sibiiu (şi Compania grecească , 92. Silion (Vasile), 293. — (familia), 128, 426. Silistra, 59,245. (Paşa, în 1821), 360.—(nazir). 43. Simionesti, 293. Sinaia (mănăstire), 63 (3), 85 u. Singera, 108. Sintilie (Macarie, egumen"), 384. Siria, 104,116,119.—(moşie), 249. Siretiu (tirg), 238 (2). Şiret (riu), 285-6, 376, 383, 412, 425-7, 430. Sirghevicî (Comis), 375. Sirghie (lordachi, Şătrar), 114. Sivas (episcopi de), 133, 135. — (Neofit de), 147. Slănic (Prahova), 7. (plaiu), 5. Slanic (munte, Buzăd), 3. Slănic (rid), 12. Slatina (mănăstire), 167, 183. — (Marl-Căpitanl de), 15. Slatioara (sat), 308, 310. Slobozla-Doamnef, 111. Slom[n] (localitate), 65 (6). Smeura (munte), 65 (5), 66 (6). Socola (mănăstire), 185. Socoteanu (Statie), 327, 329. Socrujenî, 422. Solea (mănăstire), 152 n. 2, 153, 281.—(sat), 281. www.dacoromanica.ro TABLA NOMELOR 565 Soleşti, 20-1. Stamati (Constantin, Şălrar), 136. —(lenachi, Stolnic), 410.—(Va-slle), 163 u., 166, 168. Stamo (Apostol), 372. Stanca (sat), 110. Stănceştf, 248 u., 382. Stănileştf (Hotin), 281 u. Stari-Chiojd, 11. Stavăr (Iotdachi, Medelnicer), 524. Stavrinos, 91.—(şl fiul), 93-4. Stegari (localitate), 265. Stemnic (deal), 492. Stetcani, 110. Stina-Doamnei (munte), 63 (3). Stircea (Vasileşi fiii: Pătrăşcan, Safta, Ion, Ştefan), 272 u. Stodolna, 115. Stoeşti, 181. Stoffeln (general), 134 (B), Stohnaia (sat), 114. Stoicovicî (Melentie), 104. Stolnici (Iordachi, 1828), 234-5. Straja-Cimpulungului, 150. Străşeni, 109. Strimbeanu (Constantin), 349. Sturza (Costacbi), 251.—(Dimi-trie, Logofăt), 270.— (Dimittie, Vornic), 164-5. — (Ecaterina, soţia lui Ioan Sandu), 268 u. — (Glieorghe Vistier), 369 (5). —(Ioan, Logofăt), 361 (2), 362, 371.—(Ioan, Vornic), 152 (2).— (Ioan Sandu-Vodă), 59 u., 196, 208 u., 234-5 268 u., 279, 4501 (6), 497 u., 507 u. (20), 525 u. (5).— (loniţă, Vornic), 408. (loniţă, Căminar), 493 u. (10).— (beizadeâ Iorgu), 59. — (Lasca-rachi), 362.—(Logofăt c. 1690), 482 (1).—(Vel Logofăt), 262 (5), 519.—(Petrachi), 371.—(Sandu, Logofăt), 255 (1).—(ca Vornic), 272. — (familia), 263 (9). Suceava, 103, 171, 193.— (oraş), 203, 205, 302.—(Portarul Ilan-cea), 206. — (Ţinut), 203 u., 239, 364.—(ispravnici de, 1775), 385. — (ispravnici, In 1822), 196.— (ispravnicul Cristea Itie, Şătrar), 204. — (Stolnicul Ma-nolachi, ispravnic de), 177 (1). — (judecătorie supt Austrieci), 155-6 (6). — (rîii), 160, 204, 206, 292. Suceviţa (şi rgumenul Ioasaf), 149, 262 (6), 262-3 (7-8), 281 u„ 388-9. Suhaşul, 531 u. Sulgeri (lenachi), 249. Suliţaşul (localitate), 261 (4). Surnceni, 108. Snsleni, 114. Suţu (Alexandru-Vodâ), 104 u.— (Mihail Constaetin-Vodâ), 183, 263-4 (12), 493 u. (10). — (Milial Grigorc-Vodj), 249 u., 506-7 (19). ş. Şcheî (sat; Rimnicu-Sărat), 5. Şeptelicî(Gheorghe), 204. (Ghe-orghiţă, şi soţia lrina), 263(11). —(Lupu), 206.—(Maria, şi fiii: loniţă îi Nicolae), 273.4,_(To- fana, soţia lui Vasilc), 283. (Vasile Hatmanul), 283 Şerbâneştî (Moldova), 272-3. — (Dîmboviţa), 7. Şercanî, 114. www.dacoromanica.ro 566 TABLA NUMELOR Şerpilor (Piscul-), 3o7. Şiragurile (localitate), 261 (3),391, Şişcani, 107. Şoldăneştî (Basarabia), 115. Şomuz (riu), 285, 292, Şoptana (rid), 8. Şuienî (pirău), 155. Ştefan-Yodă (fiul lui Ale\»ndru), 481-2 (1). Tabac (schit), 5 Tablrţa (Comisul), 237. Tartasescu (familia), 540. Tatarca-cea-Mare, 154. Tătăreşti, 110, Tatari, 105, 181, Tatomireştî 278 Tăuteştî, 248 u., 292. Tautu (Banul Iod), 369 u., 522, —(familia), 429, Tazlău (mănăstire). 156, 169. Teiuşuluî (gura), 309, Telega, 7. Telineşti, 113, 118-21, Teodor Tiron (Sf.), 23 u, Teşcureni, 517 (2) u, Tetoianu (Vlăduţâ), 347,354,358, — (familia), 334. Tirgovişte, 7, 14 6, — (Vornici de), 15, Tilişeu, 110, Tirleştî, 6. Ttrgu-Jiiului, 10. Tirşăoneanu (Birbu, Vornic de Poartă), 293. Todireşti, 513 (22), 515, Tomită (Stolnicul loniţă), 517 (2) u. Tomnatec (localitate), 154. Tomşanî, 307. Topolog (rid), 8, Ştefan Gheorghe-Voda, 102-3,206. Ştefan-Voda Lăcustă, 300 u. Ştefan Tomşa al II-lea, 93, 281 u. Ştefan-Voda (Dumitraşcu Logo-fit), 280, Ştefaneşti (pircălabt de), 260 (2). Ştirbei (Badea), 73, 79. (llie), 303. (Nicolae), 69 (8), 73. Ştubeienî, 164-5. Treapturî (Trepte), 315 328, 333, 337-40. Trebujeni, 111, 273, 27o 6, Trifeşti, 114. Trotuş (Şandru din), 101-2. (rid) 181, Trotuşan (Logofăt), 302. Truşenî, 109. Truseşti, 147. 420, 422, 521, Tudora (sat), 102. Turcia, şi Turci, 7, 104 u,, 123, 195.—Sultani: (Abdul-Hamid), 48. — (Mohammed al IV-lea), 58 şi nota 3. — (Caimacam, 1667), 95,— (negustori în ţară), 39. — (in Moldova), 358 u. — (îu Iaşi), 405. — (moşii luate de), 52, 55. — (ostaşi, Ja noi), 50-1. Turculeţ, 277-8, Turda (munte), 65 (5), 66 (6). Turia (pirăd), 283. Turnu-Măgurele, 52, 55. Tutova (Ţinut), 443 n., 481 u,— (ispravnici), 447 u., 481 u. (1), 490-2, 493 u. (10), 500, 504-5 (8), 506 u. (19), 508. Tutuneasca (moşie), 17 (8). Tuzora, 110. www.dacoromanica.ro tarla numelor 567 T. * Ţahnauti, 115. Ţara Muntenească, 277. Ţara Nemţeasca, 208. Ţerinca (pîrăii), 408. Ţibăneşti, 187. Ţibirica, 112. Ţigan (Piscul-luî), 357. Ţigăneşti, 110. Ţigani, 8, 15 (2), 16 (4), 110, 122-3, 128, 131, 157 u., 167 u., 181-3, 184 u., 186, 189-90, 194, 214, 216 u., 227, 230, 240 (2). 260 (2), 263 (10-1), 264 (14), 267, 277-8, 286 u., 299 373, 377-9, 384-5, 413 u., 424, Udrea (Comisul, fiul Hrizil), 14. Udrişte (Banul), 61 u. Ulmeni, 326. Ulmet (localitate), 313, 337-40, Ulmul, 108 Ungaria şi Unguri, 24, 123. Urşam, 314-5, 317, 328, 338, 351, 353 n. 1, 354. Văcarescu (Banul Barbu), 63,332 (8), 341 u. (11), 346, 348-50, 353. — (Constantin), 81 (1). — (lanachi), 74 (9-10), 75-6 (11), 77 u. (13).-(Radu), 74 (9). -(Ştefan), 63 (3). Văcăreşti! (-de-Răstoacă, sad Pitarul), 74 n. 2, Vădenî, 115, Vadul -Iuhurluculul, 115 » -Lecăl, 112, 431 u., 436, 537-8. — (cSsaşI) 210. (domneşti), 123-4.—(falşi), 124. — (fugiţi), 287. — (haimanale), 123.—(lăieşl), 180, 227.— (lingurari), 122, 197, 210, 212, — (morţi din bătaie), 170. — (turciţi), 170, 228(7).—(de vatră), 286, 382-3.—(bir pe), 122, 537.— (căsătorii de), 123, 207. — (vătafi de), 119. Ţirloca, 114. Ţuţcani, 173. Ţigară (Zotu şi Apostol), 91. Ţigară (Aga Costacbi), 365, 373 u„ 376 u., 410 u., 525 u, (5). Ursoiu (localitate), 262 (7), 388. Ursuleţ (Ionită), 126, 239, Urziceni, 36. Ustia (sat in Basarabia), 115 Ustia (pirăă), 486 (6), 489, 508, Vadul-lai-Voda, 115. Vaideei, 318 (3), 347, 351, 353-4. —(munte), 310, Valea-Boului, 5-6, Valea-Caselor (sat şi rîti), 8. Valea-Cozieî, 390-1. Valea-Hiarelor, 61. Valea-Lungă, 306, 308. Valea Neagoţei, 309. Valea-Negrei 316. Valea-Nucului, (sat), 5. www.dacoromanica.ro 568 TABLA NUMELOh Valea-Seacă, 12. Valea-Stiniî, 155. Văleannl (virf), 310. Văleni (Dîmboviţa), 7. Vălenii-de-Munte, 6. Valmy (marchisul de), 58. Varlaam. V. Manoli. Vărtopulnî (Vâlceana), 314. Varzăreştî, 109. Văsăenî, 108-9, 113. Văşcăuţi, 115. Vasile-Vodă Lupu, 89. Vasluiu, 247, 514.—(Ţinut), 187, 443 u. Vaticiî-de-sus ţi de-jos, 111. Veisa (Va sile, Serdar), 506. — (Spătar), 231. Veneţia, 91 u., 94.— (San-Gior-gio dei Greci), 91. Vercicani, 286, 293. Verejenî, 112. Vilarâ (Alecu), 59. Vilcea (Ţinut), 308. (judeţ), 352. — [ispravnici de), 329, 332 (8), 341 (10), 343. Virful-Lespezilor, 12. Virful-Mălăiî, 310, 317, 354-6. Virful-lui-Roman, 310, 317, 341 (11), 348, 353-5, 357. Virful-Sboiulnî, 12. Virful-Tnrcului, 310, 356. Virnav (Catinca, fiica Iul Iana-chi), 296. — (Constantin, Ban), Zahorenî, 517 u. (2). Zahorna, 249, 408. Zăicanî, 112. Zamcioţî (sat), 110. Zamora (munte), 64 (4), Zatreann (Dumilraşcu), 327, 329, 332 (8).—(Ilie), 332 8), 341 (10). (Ddrea, Preda), 316. Zbanţoiul (munte), 317. 457.—(Constantin, Clucer), 461 (1). —(lenachi, Ban), 285 u — (Ioniţi, Stolnic), 166,168.—(Bă-neasa Mărioara), 285 u.— (Toa-der), 292, 294-5.—(Vasile), 278. Visternicenî, 110. Vistieri (Gheorghiţă), 201. — (Mihnea, 1751), 62 (2), 67, 72. Vlad-Vodă Călugărul, 307, 3412 (11), 344, 347-9. Vlădeni, 153, 283. Vladimirescu (Tudor), 104. Vlăsineşti, 422. Vlasto (Gligoraşco), 241 (3). Vogoridi (Ştefan), 363 (4), 525 (4) u. Voinescu (familia), 502,504,511 u. (21). Voinova, 110. Volcineţ, 109. Voloca, 261 (3), 390. Volosănî, 109. Vornicenî, 109 Vornici (Gheorghiţă), 205. Vorona (mănăstire), 159 nota 5, 172, 175.—(stareţul Agafton ţi alţi călugări), 172. Voroneţ (mănăstire), 152 n., 261 (*>• Vovrieşti, 187. Z. Zeletescul (munte), 310. Zeleticuluî (vîrful), 357. Zeletin, 11 u. Zgărdeştî, 113. Zota (Dimitrie), 430. Zubreştî, 110. Znbzibianu (?) (Portar), 345. Zuppast (?) (Vasile), 129. Zvorişte, 272-5. www.dacoromanica.ro tAIJLA NUMELOtl 569 Armeni, 120. Bulcaneasa, 4. Divan muntean Furceni, 111. Greci, 42, Voi. XXI ADAUS. (1720), 81 (1). Neofit (ieromonah), 91. (Cavso-calivitu ), 92. Neustadt (Cristian), 9. Tatan (Hani , 45 n. 1. Tauteşti, 293. Vorotaştile (sat), 114 36 www.dacoromanica.ro TABLA LUCRURILOR. www.dacoromanica.ro TABLA LUCRURILOR A. Abagerî (abagerl), 116, 265. Acareturi, 191, 214, 291, 296 399, 469, 537. Adâmaică, 202. Adeturî, 74 (10). Adet, 151 (2). Afumătoare, 186, 189-90. Agabanil, 190, 202. Aghenţie, 230, 232-3 (9). Agneţ, 528. Ahtiname, 49 Ajutorinţă, 127, 161. Alamă, 197, 203, 290, 429. Alămii, 234 AlbarI, 413. Alegere (carte de), 67. Aleşii (satului), 531, 538. Amanet, 237, 240 (3), 367, 371, 496 (12). 523 (3). Amnar (396).—(de lemne), 416 7, Anaforâ, 50, 228 (7), 345, 522. Angăriî, 142 (1), 143. Anini, 306, 314. Anison, 425. Antimis, 528. Apărătură (de pădure), 214, 411, 429 Ape minerale, 3 u. Aprozi, 234, 518.—(ispravnic de), 426. — (vătaf de), 66 u. (7).-(vătăjel de), 447-8 (5). Arama, 4-5, 7, 10, Arămuri, 291. Arat (pămint de), 375. Arătură, 412, 430, 531 ti. Arendă (contract de), 213 u. Arendaşi, 531 u. Argaţi, 114, 213 (5), 435, 440. Arghică, 374. Argint, 4, 9. Argint viu, 8. Argintari, 117. Arii, 213, 364, 415, 420-1, 425-6, 534-5. Armăsăraş, 435. Armăsari, 419, 522. Armăşeî, 186. Armaşi. 31-2. Armăşia (epistatul), 122-3. Arvună, 39. Arvuni (a), 454. Arzmagzar, arzmahzar, 37, 53. Ascherliî. 38. Aşezămint (zi]ise de —ji învoială), 315. Aşezare (boierească), 411, 429. Aşternuturi, 186, 190, 197, 199, 291. Atlaz, 198 u., 201. Aur, 4, 7-10. Avaet, 45, 49-50, 74 (10). www.dacoromanica.ro 574 TABLA LUCRURILOR B. Bacanî, 74 (10) 117-10 406. Bahna, 260 (1). Baibarăcarî, 117. Baiere (vrăji), 529. Bairactan, 523 (4). Bairam, 44, 49. Bairamlic 37. Bălas, 252. Balercuta. 291. Balon (sic), 290. (su roţi), 419. Baltă (la), 450 (6). Baltag, 374. Bălti, 532. Banîr 127, 408. Barbacuţî, 289. Bărbieri, 117-8. Bardac, 424. — V. şi bar tac. Bardită, 422.—(de plug), 441. Bartac (ustensil), 418. Baş-beslii, 55. Bas-bulubaşi, 447 (3). 449, 496 11), 506.— hatmanesc), 407 u. Baş-ceauşi, 462, 463 (4), 466, 475. Basmale, 190, 237, 239. Baştină. 341 (11), 448, 499 (15). Batiste, 190, 201-2. Batrin (de moşie , 189, 193, 204, 210, 257 (3), 258, 265-6, 490, 494 u., 499(14-5), 500,517(2). Băutură (pe datorie), 216. Beglicgi-Aga 59. Bejenan, 451 (6. Berbeci, 216, 414, 423, 522. — (—uţl), 414. Berliant, 191,212. V. şi brilant. Beşliî, 55. B°zmen, 401, 402 u. Biciu, 373-4. Biciuşcă, 419. Benâ-Emini, 44. Binale, 46, 214, 291, 398-9, 507 (20). Bir, 50. — (ţigănesc), 123. ( ul (Vistieriei), 143. Birne. 397. Birneţ, 138 (E). 202. Birnicî, 121.—(fugiţi), 395. Bivoli, 288-9, 413, 423, 437-40. Bivoliţe, 214. Blănarî, 116-7, 119, 184. Blănf, 201,242. Blestem, 257 (2).—(carte de), 305, 337, 517 (2) u.—(carte patriarhală), 526 (5). Blonde, 190, 198. V. şi blondurl. Blondurî, 201. Boccea. 201-2. V, şi boliceâ. Boccealicurî, 198, 201-2, 526. V. şi bohcealîcurl. Bogasieri, 116. Bohceâ, 186. Bohcealicun, 187. Boi, 121, 129, 181, 187. 21o-6, 224 (4), 227, 236-7, 238 (2), 243 5), 251-2, 260 (1), 288 9, 422 u., 423, 437, 440, 532 u. Boierie, 32. Bordeiu, 396 u., 427. Boron, 441. Bour (hotar), 445 (2 . Boieresc, 214. Boierinaşî, 329-30. Bozî, 27. Brac. 437. Branişte, 260-1 (3 , 390. Breslasi, 110-1, 113, 195. Bresle, 387. Brilant, 252. Brinză, 221 (3), 223, 240 (2), 244 (6).—(zburată), 220 (3), 225 (5), 227. Brişcă, 290. Briu, 243 (4), 374. Broască, 375. www.dacoromanica.ro TABLA LUCRURILOR 575 Brutari, 95. Bncătari, 287, 436. Buchetun, 201. Bucluc, 230. Bulibaşi, 139. Bumbac, 199-200, 373. Bumbi, 200. Căciulă, 374. Cacomi, 186. Cadă, 424, 427. Cădii, 39, 45. Calea, 190. Cafegii 117. Cal, 103 129, 131, 144, 181, 1956, 218, 219 (1), 224 (5), 251-2, 253 (1), 375-7, 414,419, 423, 426, 433, 435, 438-40 516, 521 u., 534. (la grajd), 231.—(deolao), 122.—(de oaste), 277 8, Caid, 37, 44. 47. Caimacami il739), 255 (1). Calabalicun, 295. Calapcii, 117. Calaraşi, 103, 115, 236-7, 247.— (I)ât’cău' şti), 483 (4). Calatorii (în Apus), 208. Calea (h—rui'-), 415.—(a straie), 429, 442. Calcare de moşie, 538. Caldărarl, 118-20, 172, 287, 413. Caldan, 291, 356,418 424,427-8. Caldăruşă, 291. Calendare (slavone), 24. Călimări, 373. Calip, 213. Căltnnl, 198, 200, 202. Călugări (munteni lu Mo’dov.), 169 u.—( t ojtenire), 52. Cămară, 286, 292, 396, 412. — (Împărătească), 321. Burduf, 371. Butca, 224 (4), 414. Bute, 291, 424, 427. Butuci, 416, 418, -*■ (a pune fn , 254. Buzunar, 383. c. Cămeşi, 190, 198, 201-2, 373-5. (a spăla), 291. Canapele, 290, 414, 441. Canapeluţe, 414, 441. Candele, 288. Canonici, 529. Cantar, 441. Capace, 291, 418. Capan, 42. Căpăstru, 218, Capete (de oimenl), 312. Capeţele, 426, 428. Capichehaiele, 516, 245. Căpiţa, 421. Căpitani, 78, H9-20, 122, 125, 215,230, 255 u., 277 u,, 322, 439, 444 (2), 459, 462, 463 (4), 468 (1), 470, 472 u,, 475, 495 (11), 504 —(de plaiâ), 311. Căpitănii, 122, 238-9 (2), Capot, 190, 200-1. Căprari, 435. Capre, 252, 289,414, 423, 438 u., 440, 522. Căptuşeala, 2C0. Capnl moşiei, 339. Cară, 46, 160, 290, 375, 428. — (gospod), 241 (4).—(mocăneşti), 426. Cărămidă, 326. Carătă, 191. Cărbuni, 7, 9. — (de pămînt), 4. www.dacoromanica.ro 576 TABLA. LUCRURILOR Carnau gnu), 520 (3 u. Cartofi, 415, 428. Caruta, 200, 428. Casa odaie 222 Casapi, 287. Casap-başa, 42, 45, 236 Caşcaval!, 247. Casoaie, 262 (7), 388 Catapiteasmă, 201. Catastişe, 534. Caţaveică, 201, 227. Catifea, 100, 199, 201. Cazale, 39. Cazan, 427. Cazanii, 24. Căzi, 428. Ceasala, 374 Ceaslov, 373 Ceata (de nroştenl, 330.—(de răzeşi), 341 (11). ' Ceaun, 427. Ceauşi, 74 10,311 (1), 314, 316, 318-9 (3-4 , 465, 495 (11). — (al Divanului), 74-5 (II;, Cercei, 186, 237, 252. Cergă, 218, 219 (1). Cetaşi (moşteni), 330, 335 u. (10), 341, 344-5, 350. Cete,(de moşneni , 350 1. Cevreâ (gevreâ), 198, 202. Chebai, 277 u. — (de pădurari), 417-8. Chelan, 263 (9),379, 412, 426 u., 430. Cbeler, 42, 56. Cbelne (de car), 419. Cherestea, 43-4, 46,242,291,396, 411, 415 u., 429 u. — (chere-steâ^negusloreascâ). 416. Cheşte (de doi cal), 419. Chihlimbar, 3, 5-6. Chile, 362, 364. Chilna, 427. Chimir, 374. Chingă, 219 (1). Chirie (de cărat), 51. (de casă), 405.—(de drum), 422. Chisea, 373. Chiştelniţa, 113. Chite, 428. Chitri, 227, 231, 234. Chizeşi, chezaşi, 239, 245 539. (platnici), 504. Chizeşie, chezăşie, 435, 437. (scrisoare de), 173. Ciftilic, 40, 44. Cinepa (fuioare), 289, 425, 428. Cingaton, 510. Cintar, 419, 427-8. Cintăreţi, 534. Ciobani, 131, 216, 245-6 6), 377, 423. Ciocotnici, 239. Ciohodan, 119, 386. Ciolane (de roată), 416, 418. Ciomag, 380. Circei, 428. Circiuma 119-20, 169, 285 6, 297, 396 u„ 412. Circiumarî, 120, 374-5. Cird (de bol), 238 (2 . Cirezi, 237. Cirlam, 252, 289, 423. Cişlă, cişlale, 39, 244 (5). Cislui (a), 50. Ciştiu, 231. Cit, 4, 41441. Ciubere, 291, 424, 427. Ciubotari, 263 (9), 289, 413, 452. Ciumă, 134 (B , 160, 244 (5). Ciuveie, 291. Cizmari, 117. Clacă, 71, 74 (10), 75, 76 (11), 77 8 (13), 533 u, Clăcaşi, 67-8, 75, 531 u. Cobzari, 286-7, 382-3. Cocie, 290. Codaşi 216, 452 (3). www.dacoromanica.ro TABLA LUCRURILOR 577 Codru, 260 (I , 429, 501-2, 411 u„ 536.—(de loc), 305, Cojoc, 374. Cojocari, 62 (2), 66 (6), 70, 74 (10), 77 (12), 78, 117, 120, 374. Colaci, 247. Colgiu, 41 Colivă, 35, 441. Coltuni, 190. Conac, 343, 535, 537. Condeie (articole), 296. Condică, 292, 296.—(ŢivilJ), 271. Condicarî, 84, 123, 146 (5). Conduragii, 117. Conduri, 190. Coniţă, 141-3 u. V. şi cuniţî. Contăş, 237, 383. Copii de casă, 63 (3), 127, 139.— (ceauş de), 76(12). Cordele, 190, 198, 203. Coroane (de icoane), 288. Coş (le car), 426-7.—(d i sanie), 290. Coşar, coşere, 286, 29(5, 420, 425, 427. Cositor, 4-5. Coşmaga, 468 (1 . Coşolină, 420-1, 424-5, 520 (3). Costoroave, 396, 416-7. D. Dajdie (bani de), 347.—(de nume), 122.—(iertare de), 51. Darabani (căpitan de), 497, 512 (21). Darimătură (de pădure), 536. Dascăli, 120, 169, 288, 294, 389, 446, 452, 503 (17). Davâ, davale, 38-9. D’avalma (stăpinire), 356. Deghermeâ, degreme, 202,242. Delibaşi, 523 (4), 524. Coţi, 198 u. Cotiga, 427. Cotunurl, 193 u , 213. Covata, 291. Covor, 210. Crivat, 415, 441. Croitori, 117. 184, 228 (6 , 287, 453.—(evrei), 200. Cruce, 373.—(ferecată), 288. Crupe, 220 (2). Cubur, 134 (B). Cuhne, 223, 291, 412. Cunită, 242. Curaturi, 61, 508, 532, Curăţiturî, 512 (22). Curea, 219 (1). Curechiu, 427-8. Curele, 4-19. Curteni (a), 241 (3) Curteni, 259. Curtenie (a rade de la), 101. Cuşma, 374. Cusur ( re3t), 211. Cutiei (baoil), 230. Cutiile (satelor), 538. Cutioara, 224 (4). Cuţite, 186, 190-1, 197,209, 373, 375. Cutitaş, 374. Demicaton, 441. V. şi dimicalou. Desbate (a se, o moşie , 267. Descintece, 529. Desetină, 141-3 u., 450 6 . Desetnici, 451 (6). Despărţenie, 233 Diaconi, 136 u., 158 262 (7), 263 (9j, 330, aii (11), 347, 443 u., 447 (3), 495 (11), 501, 507 (20) u., 510-1, 534. Diamanturî (floare cu), 186. www.dacoromanica.ro o78 TABLA LUCRURILOR Diata, 182, 271. Dichiu, 299. Dijmă, 71, 74 (10), 75, 70 (11 , 77-8 (13), 151 (2), 213, 425, 519, 531 u., 535. Dijma (briazei), 227.—(la mine), 9.—(de pe moşie), 407. — (pă-mîntulul), 310. Dimerlie, dimirlie, 100, 219 (1), 427. Dimicaton, 414. Dimie, 198 u., 201, 203. Diminie, 387. Direse, 255 (1). Dirsta, 83-4 (5). Discos, 288. Divan (i/.ba;ă de), 461 (1). Divanului (Condica), 140 |5), 461 |1)- Eclesiarhi, 214. Embatic, 536. Epitropi (al casei), 478 (6) Făclii, 240 (3). Făget, 136. Faină, 220 (2). Falceşti (măsuri) 511 (20). Farfurii, 189, 415, 442. Farfurioare, 197, 209. Farmece, 529. Faţă de masă 373.—(de pernă), 441. Feciori (boiereşti), 214, 218, 224 (4), 227, 375, 381-2.—(de no-şie), 233. Felegene, 186, 190, 197, 209. Divan-Efendi, 38, 59. Divaniţî, 54. Doage, 416-7. Dobinda, 65 (5), 82 (4), 238 (2), 252-3 (1), 366 u., 367, 370. (clştig), 246 (6). Doboşari, 393. Doftorii, 218. Dopros, 380, 381 u. Drahme, 137. Drese (acte), 239. Drugi, 427. Duca ti, 94. Dugheni, 286. Dugheniţa, 458. Dulapi, 416-7, 427. Dulapuri, 415, 442, Dulceţi, 186, 190, 209 Duzi, 535 Evanghelie ferecata, 288. Examinie, 387. Fereasta, fereşti, 375, 414. Fermanlii, 46. 52. - Fermanz (şil), 201, Fermoar, 197, 201. Fetfâ, 38, 41-2. Fier, 4-5, 7, 9, 10, 160, 427. (de înfierat vitele), 419. — (de plug), 290. Fierari, 188, 286, 414. Fieresău, 416-7. Fin, 131, 214, 224 (4V 225 (5), 248, 289, 375, 377, 424 u., 519. www.dacoromanica.ro TABLA LUCRURILOR 579 o20 (3) u. (împărătesc , 122, 426. Finare, 427. Finaţe, 519, 531 u. Fintim, 292, 412, 430, 458, 477. — (ca cerdac), 412. Fir, 201. Firman, 364, 526 (5 . Firtat, 239. Firte, 262 (7-8). Flăcăi, 374, 535. (feciori), 440 Floranti (rochie), 201. Flori, 223 (cu diamanturl), 107. (de diamant), 200. G. Găini, 194, 213, 240 (2), 373. Gaitan, 200. Galatuşi (lemne), 416, 418. Galbeni, 214, 216, 226-7, 229-33, 251-2, 366-7, 370-1, 373, 383, 514 (23), 516, 526 (5), 539 — (ungureşti), 281-3. — (oland al şi impărăteştl, 215. Gard, 260 (1 , 305, 310, 316, 412, 430, 467. Garnitură, î, 190, 198. Gavanos, 199. Gază, 198, 200. Giubea, 374. Geaize, geize, 37, 45, 49. Geamantane, 419. Gelepî, 42, 46, 236, 245 Ghermesut, 288. Ghevghir, 226 Ghindă, 537. Girezi, 289, 415 420 2, 424-6, 520 (3), 521. Gişte, 221 (3). Giuvaiergii, 95. Florinti, 321. Fluturi, 201. Friguri, 128. Triu, 225 (5), 373. Fruntaşi, 216, 453 u. 534. Funduci, 236. Funii (de moşi’ , 12, 306, 312-3, 318-9 (4), 326. Furci, 427.—(de lintină), 416, 418 Furculiţe, 197, 209. Furi, 239. Furmagii, 119. FuBte, 201. Gloaba, 260 (1), 321 Globnicî, 122. Glod, 314. Godaci, 424. . Gonitoare, 437, 440. Goniton, 423,437. Gospodari, 213. Goştina, 126-7, 131, 141-3 u., 4a0 6). Goştinari, 131, 451 (6). Grădină, 221 (3), 292. Grajd, 225 (5), 235. 284, 286, 397, 412, 427, 430, 436, 468 (1),470. Grămătici, 212, 396 u. Grapî, 414. Gratii» 427. Grăunte, 225 <5). Grinzi, 415, 417. Griu, 160, 229, 243 (5), 289, 362, 371, 412, 415, 420, 130, 470, 523 (4). — (de toamnă), 290. Guler, 201. Guri de ham, 422, 428, 441. www.dacoromanica.ro 580 TABLA LUCRURILOR H. Hagii, 77 (12 , 78, 118 20, 312. Hahami, 224 (4). Haiduci, 95. Halaliu, 202. Halat (de plug), 441. Hambar, 194, 412, 418, 430. Hamuri, 225 (5), 290, 419, 426, 428, 440. V. şi guri (de ham) Han, 286. Harahâ, 427 Haraciu, 36-7, 41, 44, 477. Harapnic, 373. Hargeâ (ol), 245. Hartă, 294, 405, 507 (19), 509. — (închipuitoare), 401. Has (-uri), 45. Hasâ, haşâ. 190, 198, 201-2 Hat, 262 (7). Hatihumaium, 37, 49, 55-7, 59. Hăţuri, 225 (o), 422, 428. Havaleâ, havalele, 44. 52, 161, 450-1 (6). Iade, 423. Iamacî, 46, 52. Iaminie, 242. tarbă, 194, 521. Iatagan, 288. Iazuri, 160 u„ 286, 292,397, 494. —(a tăia), 484 (4). Ibrice, 190, 197,199, 203,290, 428. Icoane, 186, 197, 200, 209, 252. Iconomî (preoţi), 475, 480. Icre, 161. Idarele (monedă), 208. Iedute, 422. Ierbărit, 533-6. Iernatec,214.— (taxă de), 129,131. Iezi, 414, 439-40. Ilic, 374. Heiu heiun, 226, 286 Helesteu, hăleşteu, 261 (4), 285. Heresteuan, 416, 418. Herghelegii, 427, 435. Hiară de moară, 82 (3). Hliză, 481-2 (1), 489, 509. Hlizi (a), 481 u. Hlizui (a), 507 (19). Hocâ, 288. Holde, 532. Holtei, 381. Horbotă, 190, 198, 201-2. Hotaritura 468 (1). Hotarnică, 463 (4), 465, 491. Hram (mobilă), 415, 441. Hran (usiensil), 428. Hrean, 219 (1). Hrişcă, 220 (2), 425, 428. Hrisoave (condica de), 146 (o). Hrubă, 373, 412 414-5, 430. Hucî, 382. Husainurî 199. îmblătoare, 412, 429. Împărţeală (cărţi de), 334. Impărţitoare, 510. Împietri (a-şl), 345. Împrejuraşi, 256-7 (2), 484 (5). Împresura (a se), 447 (4). Impresurare, 505 (19). In, 244 (6). 425, 428. Inchizăşluit, 438. Încuietoare, 379. Incunjurare (—împrejurare), 378. Inele, 181, 190-1, 197, 200, 212, 252. Înfieraţi (copaci), 314, 357. Ingineri, 476 (5) u.—(nemţi), 292, 357-8. www.dacoromanica.ro TABLA LUCRURILOR 581 îngrăditură, 468 (1). învăţători, 534. Ipingeâ, 242. Irat, 296. Irmilic, 514 (23). Ispisoc, 507 (20), 508 Isprăvnicei, 77 (13), 538. Ispravnici, 122. — (la jurăroînt). 308. Ispravnicie, 245. Jderi, 240 (2). Jicniţă, 242, 200, 420-2, 424-5, 428. Jir, 260 (1), 537. Jirebiî, 203, 205-6. Jirişte, 484 (4). Jude, 435. Judeci, 304 Jug, 428. Lac, 445 (2). Lacată, 377. Lăcătuşi, 436. Ladă, 295, 380, 442, 511 (21). Lădăţuie, 139. Lădişoară, 94. Lădiţă, 228 (6). Lăieşită, 227. Lămuri (a — părţi), 352. Lămurită (moşie), 266. Laptărie, 397. Legături, 237. Lege (a da), 343. Legume, leagume, 255 (1), 535. Lei, 100,126-8,130,139,148,158, 161, 163, 181, 187, 191, 194-5, 496-7, 204, 209-10, 212, 225 (6), Iţari, 374. Iţe, 201-2. Iuzbaşi, 101-2. Izbrănire, 342-4. Izlaz, 531 u., 535. Izmene, 202, 373-4 Izvoade, 296, 374, 415. (lista), 242.—(de vepit , 519. Izvozel, 191, 194. Jugarit, 214. Juncani (de negoţ), 181. Junei,—e, 129. Jura (a—în biserică), 259. Jurămint, 527.—(pentru moşie), 448 u. Jurători, 11 u., 61-2, 307-8, 318 (4), 342-4, 348-9, 353 4. 226-7, 229, 231, 236, 238 (2), 242-3, 245, 247, 251-2, 262 (8). 264 (13), 265-7, 297, 366, 371, 408, 422, 439, 443, 446, 448, 458. 461 (2), 462-3, 474, 476 (4), 477, 488 (7), 496 (12), 513 (22 . 531. Lemne, 232 (8), 234, 533 u., 536-7. Lighian, 190,197,199,290, 427-8. Lignit, 7, 9, 10. Limiterio, 319 u. (5). Lină (spălată), 246 (6). Lingurari, 393. Linguri, 197, 209. Linguriţe, 186, 189-91, 209, 288 Linâ, 202. www.dacoromanica.ro 582 TABLA LUCRURILOR Linte, 421. Liude, 108, 312, .m—(tablă de), 392 u. Livadă, livezi, 122, 247, 535. Macat, 329. Madeâ, 49. Magazâ, 417, 424. —(oştenească), 362, 363 (4). Magazii (de reservâ), 538-9. Măguri, 309. Mahalagii, 403 u., 459. Malaci, 289, 437, 440. Mălaiu, 230, 243 (5), 289. Malticiu, 190, 201, 203. Maltin, 199. Mane, 191. Măngălău, 415, 442. Mănuşi, 190, 198. iMarcada* (poemă), 90 u. Mărgăritare, 251. Marmură, 10. Margine (dregători de), 451 (6). Masă (de cărţi), 414, 441. — (cu flori), 202.—(de hotar), 328.— (de moşie), 330. Mascuri, 220 (2), 260 (1), 289. Măscnroaică, 423-4, 440. Măsline, 161. Măsorişte, 401. Mătasă, mătăsuri, 201-3. Mături (de mesteacăn), 220 (2). Mazăre, 415, 421, 521. Mazili, 253 (2), 254, 492-3 (10), 502 (16). Medenaş, 401. Megieşesc, easba 311(2). (moşie), 122. (la păcură), 6. Megieşi, 213,313,315, 321-2, 324, 332 u. (9), 336 u., 338, 341 u. Logodnă, 180, 244 (5). Logofeţi, 335 (9), — (de Divan), 408,—(de moşie), 375, 383. Luminări, 223, 535. M. (11), 459,465 u., 50J) (19).-(vin-dutl), 312. —(de casă, în oraş), 399 u., 479. Meimuri, 46. Melez (stofă), 202. Menghin, 429. Menzil, 52, 387.— (dare), 127, — (firman de), 40, — (bani de), 161. Meri, 496 (11). Merţă, 229, 373. Mese, 414-5, 429, 441. Meşină, 414, 441. Mezat, 157, 216, 232 (8), 367, 370, 454, 456, 477, 478 (6) u., 497, 500, 503 (16), 539.—(şi a striga la), 419, 471. Miei, 216. Mieluţe, 414, 438. Mieluţi, 522. Miere, 247. Mii (ştofă), 190. Mijloc de clacaşi, 546. Mijlocaşi, 216, 451 u. (7). Mincături, 230. Mindir, 414-5, 428, 441. Mindirigiu, 199, 465. Mînz, 419. Minzări (ol), 522. Minzati, 289, 423, 440. Mioare, 522. Mofluz, 195-6. Moglaniv, 374. Mohor, 520 (3). Molii, 439. www.dacoromanica.ro TABLA LUCRURILOR 583 Molitve, 24. Morari, 82 (3), 83-4 (o), 396 u. Morcovi, 428. Mori, 160-4, 166, 169, 173, 181, 285, 292, 314, 363 (4), 373, 375, 396 u.—(stătătoare), 412,430.— (roate de), 82 (3), 261-2 (5). — — (pietre de), 177. Moşi (de moşie), 344, 348. Moşie (casă ia oraş), 463 (4). Moşii (raiele), 39-40. Moşinaşi, 213. Moşteni, 303-9, 319 u., 323 n. Năfrămî (de obraz), 242. Nafnră, 288. Nălbani, 382-3. Nasleadnici, 244 (5). NavIon, 242. Oale (de aramă), 42Ş. Oale (acoperiş de), 226. Oameni buni, 259, 278. Obirşie (de rid), 261 (3). Obraţii, 535. Obşte (răzeşească), 454. Ochiană, 288. Ochiuri, 226. Oci, 216. Ocină, 282,391,446, 491 (9). 496 (11), 509. —(casă în oraş), 461 (2), 462, 463 (4). Ocol (de Ţinut), 501,—(-ut sem-uelor), 354. —(de vite), 397, Ocolnică, 316. Octoih, 24. Odaie (cea mare), 223.— (pentru 327 u., 329, 330 u., 332 u. (9), 335 u. (10), 339-40, 341 u. (11), 347 u., 351 u. Moştenire (carte de), 320. Mreje, 533. Mucaeseâ, 42-3. Mucarel, 45. Mumbaşiri, 39, 45,47. (— et), 47, 76 (11). - (-lîc), 386. Mumbaiâ, 42, 59. Mumgiu, 117-8, 120. Muşterei, 471. Neferi, 52. Negoţ (libertate de), 56. Negustoraşi, 242. Nuci, 535.* cal), 225 (5).— (de vite), 243-4 (5), 247, 397. Odgon de pod, 290. Ofis, 435, Ogheal, 197, 202. Oglindă, 203.— (de părete), 414. Ograda, 286, 292, 388. — (cu po meturl), 339. Ogrădaşi, 263 (9)> Oi, 42, 45-6, 51, 60, 129,131,138, 187, 214, 245, 251-2, 289, 438 u., 450 (6),—(împărăteşti), 236. - (ţigăl), 216, 423. Olac (cal de), 40. (căruje de), 242. Olanda (ptnză), 202. Olan, 118. www.dacoromanica.ro 584 TAnLA LUCRURILOR Oloiu, 233. Opinci, 440. Opţigă, 421. Orcic, 426. Orez, 242. Orindă, 297, 376. Orindari, 196, 22(5, 229. Orz, 220 2), 229, 243 5), 289, 415, 421, 425, 524. (pisat), 244 (6). Osie, 426. Otaştina, 535-6. Otic, 441. Oua, 220 1 (3). O vas, 191, 220 (2,229, 289, 415 421, 425. P. Pablin (cu fir), 243 (5). Păcură, 3-6. Pădurari, 214, 417-8, 536-7. Păduri, 375.—(poprite), 536. Pae (paillettes , 199, 201. Paftale, 197, 201, 251-2, 253 (1). Paie, 415, 424 u. Paianturi, 416-7. Pălimari, 528 Paltini, 309. Pambriu, 198, 201. Panduri, 104. Pantaloni, 373. Panţirî, 379. Papuci, 374. Parale, 243 (5), 439, 533. Părmace, 479. Parmalic, 411, 429. Partanuri, 439. Părtaşi (la moşie), 448. Păsări, 225 (6), 233. Pasat. 233. Păstori. 435, 438. Păşunat, 152 (2). Pătrunjel, 428. Pătule, 535. Paturi, 190. Pături, 414-5. Paznici, 226. Pecetluit, pecetluituri, 122, 216 (6). Peciu, 131, 377. Pedestraşi, 160. Perdele, 414. Perie, 374. Perinuţi, 429. Perne, 44, 414, 428. — şi feje , 202-3. Peşcheş (dar), 239, 242. Peşte, 533. Peteală, 199, 201-2. Petinet, 199, 201. Pevati (?) (stofă), 200. Piatră de moară, 8. Pielcică, 374. Pielea-Draculuî (stofă), 200. Pieptar, 374. Pietrari, 185, 461 (2). Pine (bucate), 289. —(griii), 35960,361 (2), 362, 363-4, 371, 373, 424 u., 427, 519, 521-2, 523 (4 . Pinză, 202, 240 (3). — (lipovenească), 242.— nemteassâ), 429. Pinzşturi, 197,210.—(mesei), 198. Pinzuri, 186. Pircalabi, 260 (2). — (de sate) 62 (2), 122. PIrîşî, 123, Pirlog (fin de), 426. Pistoale, 288. Pitari, 117, 175, 185, 286, 297 413. Pitră, 429. Piua, 396 u. www.dacoromanica.ro TABLA LUCRURILOR 585 Pivniţă, 261 (4),283-4, 286, 291-2, 396 u., 412, 430. Plăiaşi, 319 (4), 392. Plan de moşie, 293 Platnici (• se da), 76 (12). Plic gospod, 246 (6). Plisă, 200 Ploscan, 310. Plug, 243 (5), 378-9, 414. — (de cal), 422. — (de lemn), 441. — (fiare de), 375, 419,441. — (roate de), 419 Plumb, 5, 9. Plus ( pluche), 201. Poartă (Vornici de), 399 u. Poclavir, 374. Poclon, 44, 49. Pod, 52.—(umblător), 285. Podeală, 396-7, 427. Poduşcă, 427. Podvozî, 213, 227. Poghi (sicjt 374. Pogonăiit, 127. Polcuri, 103. Polcovnici, 103, 267, 281, 450 (6), 453-4, 476 (5), 514 (24), 518. Poliţă^ 243 (5), 245. Poloboace, 241 (3), 291, 414, 427-8. Pomadă, 199. Pomană, 130-1 (1), 129. Pometnri, 334, 339, 502. Pont, ponturi, 157,195, 233, 237, 253 (2). Popuşoiu, 415. Porci, 414, 423, 440, 450 (6), 533. Portari de judeţ, 318-9 (4). Porumb, 213 u , 233, 364, 371, 376, 419, 421-2 u., 520 (3), 524, 535. Posesori (arendaşi), 224 (4). Poşta, 234.—(rusească), 234 Postaje, 129. Postav, 237. Potecă, 3i0. Potire, 288. Potronicî, 130-1. Practicalelor (condica), 271. Prăjină de falce, 397. «Praştie» (carte), 82. Pravile, 523 (3), 525 5 —(Împărăteşti), 469. Preoţi, 160. Pripas, 224 (4). (eită de), 221 (3). Pripăşi, 252 (1). Prisacă, 214. 243 (5), 255 (1), 422, 424, 494. Prisăcan, 214. Pristavi, 435. Privighetori (funcţie), 513 (22). «Proloagele» (lui Dosofteiti), 22. Prosoape, 190, 201, 373, 375. Prostiri, 202. Protimisi (a), 212.—(a se), 63(3) 64 (4). Protimisire, 157. Protimisis, 448. Protopopi, 353, 528-30. Pruni, 535. Psalţi, 119. Pucioasa, 4, 7, 9. Paf, 203. Pungă, 374. Pungi de bani, 44, 95, 237, 238 (2), 496 (12). Purcan, 533. Puşcă, 283, 375, 380. Puţ, 284, 292. Putinele, 223, 227. Putini, 212, 247, 414. Putinică, 220 (3 , 225 (5). Voi. \xr. 37 www.dacoromanica.ro 586 TABLA LUCRURILOn R. Răcherie, 284. Răchieri, 120. Rachiu, 216, 374, 428. —(căldări de), 120-1. Raci, 533, Rădiu, 248-9. Rădvan, 130, 290. Răgoz, 412. Rapăn, 436, 440. Raţe, 373. Raţimor (stofă), 190. Ratoş, 292, 376, 381, 412, 414, 430, 521. Răvaşe, 221 (3). Razapazar, 474. Răzeşi, 207, 257 •&), 258, 262 (7), 263 (8), 266, 407, 444 u, 459, 482 1) u., 493 (10) u., 499(14 u., 501 u , 505-6 (18) u., 510 u., 518.—(vecini; Oltenia , 352. Răzeşeasca (dreptate , 147. Răzvrătire (1821), 511 (21 . Rechiabie, 37, 44, 49. Regulamentul Organic, 269 u., 531 u. Sac, 291.—(de vin),”427. Saca, 427. Sacară, 289-90, 420 1, 425, 521. Săchelari, 230. Săftian, 373. Saigii, saegii, 45, 236, 238 2 . Sageacun, 190. Sahăidăcari, 118. Sala, 442. Salahori, 46. Salop, 200 u. Saltea, 197. Salviu, 201. Reizi, 42-3. Renegaţi, 41-2. Rezai, 186. Rindăşie, 436. Rinduiala Ispovedaniei, 24. Rinduiala SI. Maslu, 24. Roabe, 239, 242. Roate de car, 426. Rogoz, 429-30, 468 (1). Roib, 436. Rotacism, 24. Rotari, 416, 418. Rotile, 260 (1). Rugă (biserică), 262 (6). Rumim, 312 n., 315,320 u., 322, 323 u , 327, 330 u., 333 u., 336 u , 353.—(fugiţi), 331. Ruminie, 327.—(iertare de), 314 u. Rupi, 198 Ruptaşi, 253 (2 , 254. Rusumatun, 45, 450 6). Sameşi, 386. Sămintetă, 202. V. şi simizălurl. Samuri, 201. — (ţaceă), 201. — (pintece, coade), 186. Sanie, 195, 220 (2), 290, 426-8. (lipovenească), 161. Săpunuri de mosc, 242. Sare, 3-4, 5,7, 9,244 (6).—(drob de), 224 (4). Sarice, 186. Sărindar, 129. (loc dat ), 461(2). Scări, 380.—(de şea), 373, Scărişoară, 309. www.dacoromanica.ro TABLA LUCBUB1L0R 587 Scarpi, 203. Scătulci, 187. Scăuieşe, 191. Scaune 2'0, 411-5, 119, 111 Schele, 40. V. fi şchei». ScindurI, 116 u. Scoarţe (pentru dubit), 168 (1) Scrin, 290, 111-5, 111. Scripcarî, 185, 217, 286,113,136. Scrisori de moşie, 292. Scumpetea (pinii), 261 (1). Scutari, 221 (3), 114. Scuteală (carte de), 213 (5). Scutelnici, 50,111-3 o., 191,391-5, 136, 150-1 6). Seimeni, 101. Selem-accesi, 39. Senet, 50. Serhatlii, 39. Serhaturi, 38. Sfanţihi, 539. Sfeşnicare, 115, 111. Sfeşnice, 186, 189-90, 197, 20P, 290, 429. Silişte, sălişte, 212, 297, 332 (8), 331, 338-10, 502, 509, 510, 511 (20). Simbrie, 131. Simizătnri 190. Sinete, 190, 209, 267, S53 5, 3657, 370-1, 386, 113, 513 (22). Singe (pr<{ul -lui), 39. Sinie, 291, 111 iii. Sipete. 187, 19 7, 199, 203 219, 221 (4), 211 (1), 213 (1). Sipeţele, 199, 203. Sirboaică feriţi), 125. Sirmă, 127. Slănină, 211 (6). Slujba Sf. Varvara şi Sofronie, 92. Slujitori, 112 (1), 271. Sobat 533. Solniti, 186, 1Q0, 197, 203. Solonan, 139. Sorocovetî, 231 Sotnici, 236. Spenge, 11. Spiţă (de răzeşi), 505 (19). — (de neam), 507 (19). Spitaluri, 52. Spoitori, 117. Spornici (la bir), 392 u. Stambol-şal (de rochie), 134 (B). Starosti, 119. Stegari, 109. Stejăriş, 111, 129. Sticle, 230, 231, 115, 412. — (fabrică de), 8. Stilpnl porţii, 467. Stilpi (a), 258, 266,103,109,160, 484 (4), 490 501 5 (18|, 507 (19). Stînă, 291, 355. Stog, 375, 415, 120-2, 125. Strachinute, 186, 190, 288. Straie, 186,197,198 u„ 218,251-2, •415,129 112. Stratul (morii), 160.—(de puşcă), 375 Streliţi, 100. Streşini, 396. Strijnici, 419, 423 126, 435. Stropitoare, 186, 189-90. Stuh, 285, 292. Stupi, 129-30,136, 141-3 u., 238 (2 , 211 (3 , 440, 450 (6). Sucmane, sumane, 169, 396. Sudiţi, 539. Suflete (punere de), 311 Sufragerie, 222, 129. Sugari, 119.—(purcel), 121 Suhatun, 122. Suliti, 26. Sultan-mezat, 367, 115 (3 , 178 (5) 504. Surete, 44, 251, 385. www.dacoromanica.ro 588 TABLA LUCHUIULOH Şal, 134-5 (R , 1S9-9I, 197, 201. 114-5, 441. Şaluri, 201. Şala, 415. Şalveri, 138. Şapcă, 371. Şarampoiu, 397. Şchele, 42, 51. Şcoli, 52. Şelari, 14. Şele, 374. — (nemţeşti, moldoveneşti), 428—(turceşti), 242. Şelari, 393. Şerbi (robi), 260 (2). Şervete, 202, 373, 375. Şferturî, 161, 230, 2il (3. Şindilă, 285-6, 412. Şindili (•<), 461 (2). Tablă de bir, 394. Tablă, 186, 197, 203, 209, 429. Tăblaşi, 393 u. Tacim, urî, 225 (5 , 226. — de • masS) 190. Tacrir, 49, 175. Tacsildarî, 50. Tagmă 214. Tahmin, 424 u. Tainat, 42, 46 Taleri, talere, 44, 63 (3), 65, 66 (6), 71-2, 82 (3), 103, 283, 304, 315, 337, 3S7. Talpalărie. 168 1). Tălpi, 416 u. — (de lemn), 415, 418. Tarabă, 161. Tatari (cuiieri), 203. Tavă, 190, 428. Tava, 189. Teascuri, 283, 288. Şinuri, sine, 419, 426-8. Şipuri, 187. Şireturi, 190. Şleahuri, 412, 430. Şlicarî, 118. Şlih, 422. Şlihurî, 423. Şopron, 412. Şovar, 536. Şpaler, 292. Ştergare, 374. ŞtiapurI, 198. Ştirbi (a — moşia), 538. Ştofa, 202, 288. Ştreanguri, 419. Şuri, 284, 286, 292. Şurisoară, 397. Telegari, 191, 413. Teluri, 427. Temnic, 289, 427, 440. Tenzuf, 201. Terzimam, 242, 244 (5). Teşcherea, 39, 363 (4), 523 (4), 524. Teslari 458, 461 (2), 465 u. Tindă, 479. Tingiri, 291, 428. Toc, 10 1, 9374. Topor, 532. Toporaş, 377. Traiste, 237, 419, 428. Trăsură, 213, 235.—(lî măsurat), 309, 313.—(a moşiei), 325. Treapăd, 387. Treiera (a , 289, 359,363 (4), 364j 415, 420-1. ’ Treierat, 534. www.dacoromanica.ro TABLA LUCRURILOR 589 Trestii, 536. Tretini, e, 423, 522. Tributul terilor, 41-5. Tu'pan, 190, 198, 201-2. Tult 236. Ţănchiun, 223. Ţăpucî, 522. Ţeyie, 418. Ughi ungureşti, 233. Uium, 229. Ulamale, 190. Dluc, 416, 418. Undită, 583 Unghi de fier, 31. Văcărit, 127, 129, 141-3 u., 243 (5). Vaci, 129-30, 187, 233, 413. Vădrari, 451 (6). Vădrărit, 141-3 u., 450 (6) Vălătuci, 412, 429. Vameş, 119, 122. — (Mare), 238 (2). Vămi, 45, 366. Vapeluri, 198, 201-2 Var, 7. Văratec, 214. Vase (cu vio), 291, 412,414, 430. Vătafi, 84, 161, 288, 445 (2). — (de aprozi), 70. — (de moşie), 204, 224 (4), 231, 420, 423, 524. — (de oaste), 27 u., 314, 316, Tulumbă, 427. Tumurug, 415 "8. Tunzuf, 197. Turetci, 373. Tutun, 373-4. Ţidulă, 367, 415, 477, 480, 507 (19), 513 (22). Ţol, 225 (5), 291. Unt, 51, 240 (2), 244 (6). Uric, 301, 481, 486, 491 (8). Uricarî, 262 (5). Uşi de fier, 226. Ustâ, 44. Ustur oiu, 233. 319 (1). — (de plaifi), 67, 122. — (de Păhărnicie), 346. — (de Ţigani), 286. Vatră, 427.—(a satului), 531. Vătui (ţapi), 522. Vax, 373. Vechil, 66(6) 422.—(io judecată), 268 u. — (de moşie), 226, 421. Vechilimeâ, 266, 271. Vecini 140.'—(săteni; io Muntenia), 73. Vedre, 241 (3). Velniţă, 129, 286, 292, 366-7, 420, 422, 424, 426. Verigi, 427. Vie, 101, 122, 147 u., 185-6,190, www.dacoromanica.ro 590 LARLA LUCRURILOR 262 (6), 282, 286, 316, 388, 508, 521, 535-6. —(lucrătoare), 4'12. Vieţile Sfinţilor, 224. Viişoară, 304. Vin, 141-3 u., 216, 223, 414, 422, 424, 450 (6), 535-6. — (pelin), 291. Vinăriciu, 310. Vistierie (catastif de şi Logofăt de), 67, 123. Vitari, 413. Z. Zăbale, 373, 426. Zăberi (a), 103. Zabiţî, 37. 39, 41, 45. Zahăr, 227. Zahereâ, 42-3, 51, 160, 240 (3), 242, 244 (6), 247, 359 u., 525 (*)• Zaheregiî, 359, 363 (5). Zălhanâ, 117. Zălogi (a), 72, 308. Zapciî, 76 (11), 232 (8), 359-60, 364-5, 421, 451 (6).—(gospod), 367. Vite (albe), 188, Viţelărie, 397. Viziri, 39. Vizitei, 173, 225 (6), 287, 381-2, 413 436 Vocabular. V. şi 24 n. Vornicei, 253 (2). Vornici (de aprozi), 366, Vracniţă, 260 (1). Vrăji, 529. Vutcari, 120. Zăplaz, 285, 292. Zarfuri, 186, 190, 197, 203, 209, 278. Zecea (a), 255 (1). Zeciuială, 536, 539.—(a da), 77-8 (13). Zembul, 242. Zemnic, 428. Zestre, 462.—(izvod de), 207. Zloţi (tătăreşti), 300. Znopi, 535. www.dacoromanica.ro ONOMASTIC www.dacoromanica.ro ONOMASTIC. A. Abăza, 395. Anghel, 314 Adam, 399 u., 472 (3) u., 482 (2). Angheluşa. 413. Aftimia, 388 416, 495 (11), 501. Aniţa, 286. Agachi, 184. Antal. 395. Agape, 392. Antimia, 171. Agapie, 119. Anton. 117. Albineţoaie, 462, 475. Aramă, 395. Alexandra, 487 (7). Arbure, 203. Alipie, 149. Arhire, 393. Alistar, 451 (7). Ariton, 392. Alixanda, 128. Arnăutoiu, 455. Andoaie, 413,446, 488 (7), 495(11). Arsănie, 495 (11). 501, 506-7, 512-3 (22), 514-5. Artanie 391-5. Andronachi, 395. Axinia, 171 287, 391 Andronic, 207. Azăpanul 101. Andronie, 314. B. Băbanul 388. Babei (a), 451 (7) Badea, 304. Bădicul. 172. Bădiţ 395. Badiu, 413. Bagdasar, 116, 129. Băgul. 407. Bahrin, 195 u. Băisan, 451 (7). Bălănescul, 330. Bălaur, 304 Balea, 11. Băliu, 393. Başotă, 489. Bătrinu, 413. Bedros, 117. Bedralea, 233 www.dacoromanica.ro ONOMASTIC 594 Beldie, 376 u„ 422. Berce. 102. Berendeiu, 196. Bistriceanu, 496 (11). Blebe, 129. Bleju, 62 (2). Bobeică, 518. Bocan, 119. Bogat-Nou, 119. Bohotineanu, 399. Borcilă, 199. Bosna, 392, 395. Bostan, 119. Botez, 259. 260 (2), 294-5. Botezatu, 119, 452, 466 n., 515. Botna, 392. Botoacă, 341 (11). Botoriţă, 74 (10). Bradoaia, 395. Brăharu, 453. Bratu, 391. Breazu, 302-3'. Caengiul, 287. Călian, 117. Calistru, 119. Cap-Gras, 347. Cap-Mare, 120. Carabula, 394. Cărăiman, 184. Carp, 394, 451 (7), 501-2 Căsăii (a), 452. Căsian, 501. Cătălină, 15. Cavacu, 370. Căvez (?), 454 Căzacu, 230. Cazan, 11, 395. Cerbice, 300. Cercel, 395. Cerchez, 118. Bredicu (?), 455. Buclescu, 330, 334. Budăiu, 264 (14). Budeanca, 453. Budeanu, 378 u., 418, 435, 438 440 u. Budescu (?), 335 (9). Buganu, 445 (2). Bulaiu, 395. Buldumă, 74 (10). Buligă, 66 (7). Bulumazul, 335 (9). Bunea, 393. Burcă, 392, 447 (3) Burduja, 261 (5). Burlă, 62 (2), 74 (10). Burlacu, 413. Bursucăniţa, 448-9 495 (11) o Bută, 395. Buturugă, 70. Buyilă, 453, 493 (10) v. c. Comat, 62 (2), 74 (10). Cernavodeanu, 457 u., 470. Cernea, 11. Chihaia, 379. Chirică, 120. Chirii, Chirila, 304, 487. Chirţă, 230, 233. Chitic. 413. Cinepariu, 437. Cioban, 117. Ciocîrlie, 171, 277 u. Cioful, 393 4. Cioinac, 120. Ciolac, 264 (14). Cioncă, 394. Cioncu, 74 (10). Ciontea, 330, 335 (10). Cioran, 395. www.dacoromanica.ro ONOMASTIC 595 Cioroiu, 393. Ciorsac, 185. Cirlan, 181. Cirlig, 277. Ciuchi, 115 (2). Ciuşa, 77 (12), 78. Clim, 392. Clipa, 145 (2), 416, 199 (li), 507 (20). Clopot, 165 u., 171 5. Cocută, 152. Codrean, 395 Cojan, 262 (7). Dabija, 218, 180, 520 (2). Dănăilă, 115 (2). Dăncescul, 311 (11). Danciul, 116, 313, 326. 339. Darie, 16î, 175. Dăringă, 171. Dărmoiu, 217. Dăn, 395. Darid, 308, 152. Dediul, 517 (3) Diaconiţa, 173, 179. Diaconu, 257 (3). Dimachi, 231. Dimisie, 517 (2) u. Efrim, 265. Făcălă, 393. Fădor, 102. Făeşu, 391. Cojoc, 393. Comşa, 77 (12), 78. Condre, 120, 379, 395 Corfosan, 291. Corlăteanu, 176 (5). Corovle, 395. Costescn, 382 Covachi, 113. Covrigescu, 335 (9) Crăcioaia, 393. Craraga, 395. Cucu, 395. Cusiul, 471-3 Sită, 506. Dobrovici, 117, Dodită, 155. Dodu, 393. Doroftia, 107. •Drăgoiu, 77 (12), 78. Dragomireasa, 166 u. Dragul, 311 (1), 311, 316, 318 9 (3-4). Drăgulin, 11. Drăguş, 71 (10). Dudu, 392. Dulamă, 70, 77 (12), 78. Dumitriu, 370. Erhan, 265. Fătul, 206-7. Feareşti (familie), 316. Felea, 184. www.dacoromanica.ro 596 ono Ferodou, 118 Fiera, 327. Fad or, 39 4. Fodoran. 2U1. Foţi, 117. Găitan, 394. Gălaţoanul, 464 Galeată, 266. Galuşcă, 474. Gafencu, 455. Gahiţa, 461 (2). Galanton (Galacticii). 265 Ganciul, 116. Gane, 119. Ganuleasa, 185 Gaţul, 256. Gavrilicior, 185. Gegiul, 172. Ghengho, 319, 400 (2) 505 (19) u., 508. Gheorghică, 453. Gheorghiu, 297. Gherasim, 413, 493 (10) Gheroiu, 388. Ghindă, 143, 395. Ghindar, 262 (6). Ghiureş, 471. Gilcă, 171 Haciul, 408 Haidăr. 264 (13). Haluncă. 416, 418. Hancoa, 205 Handăr, 185. v. Tir. Frăngota 13 (2). Formagiu, 471. Furcescu, 341 (II) Furduiu, 446, 451 (7;. Furnică, 167 u., 299, 385 Ginjul, 185. Giurgea, 205. Glapia, 452. Gligor, 308 Gogol. 323. Gogotă, 341 (11) Gogoţea, 330. Gogul, 71. Gorcea, 277. ’ Goşotă, 323 u. Grajdan, 15. Grăpina, 392. Greaca, 205-6, 394 Grebenco, 102. Grecu, 102-3, 214, 466. Grigoraş, 445 (2). Grigoriu, 228 (7). Grosu, 287. Grozescu, 341 (11). Guliman, 323, 330, 334-5, 341 (11). Gurbilă, 393. Guste, 401 u. Hanos, 205. Haragoj, 481 (I) u., 509. Hartopanu, 495 (11). Hasnăş, 252, 422. Hedăr, 158 (5). www.dacoromanica.ro OXOM.aSTIC 597 Hincu. 393 Hîrtopoiu. 452. Hoca, 228 (6) Holban, 184 Hotinceanul, 480. Hranaciu, 439 Hurmuz, 4G2 463 (1), 475. Hurmuzachi, 395 Huşanu, 491. I. Iane. 341 (11). Ianoş, 205. Ibănescu, 445 (2) Ichim, 395 Idieru, 451 (6). Iepure, 452, 501. Ieşanul, 480. Iftini, 447 (3). Igoianul, 311 (1), 316, 319 (4) Iliposcu, 311 (1), 316. Ilisăiu, 120. Iona, 185. Iosîp, 435 (II), 45.). Iosipa, 455. Istrătoaia, 264 (14). Iurchi. 452. Iustina, 265. Ivan, 83 (5). Ivaşco, 341 (11). Izmana, 120 J. Jelea 84. Joiţa, 462. Jurulită, 74 (10). L. Lamba. 395. Lăpuşneanu, 218, 226. Lăţescu, 223. Lăzan, 447 (3). Lazu, 462. Leah, 188. Lehoiu, 155. Machedon, 185. Măldan, 395. Leoncea, 77 (12). Lepădatu, 304. Liga, 323. Lucachi, 452. Luchian, 257 (3). Luchiana, 488 (8). Lupa, 286, 474 (4) u. M. IMăldărescul, 314. Mălina, 401. www.dacoromanica.ro ONOMASTIC 598 Malu, 394 Mămureanul, 494. Mănăilă, 103. Manoleasa, 119. Mănuşca, 11. Mărăscal 262 (7), 380. Mărcar, 116. Marco, 277, 314. Mardarie, 458. Mardaros, 118. Marghioara, 293. Marin, 394, 472 (3). Marina, 300. Măscurilă, 11. Măţu 395. Maxin, 205. Mâzgureanu, 62 (2). Mazilu, 380, 436. Menghe, 3S8. Meriază. 453. Merla, 203. Mica, 485, 489. Mihâilă, 304, 447 (3). Mihalaşcu, 77 (12). Mihalcea, 308. Milente, 185. Minciună, 77 (12), 264 (14). Nan, 11. Nane;, 323 u., 335 (9), 341 (11). Nanie, 452. Năpran, 446, 495 (11), 501. Naş, 446. Nasoia, 266. Nasturaş, 445 (2), 452. Necşoaia, 273. Necşoiu, 275, 472 (2-3) u., 480. Oatul, 277. Obrăja. 223. Mindiriu, 394. Mirăuţ, 207, 392 Mirciu, 302. Mirlan, 255 (I). Mirza, 482 (2). Miţă, 442, 4P4 u. Mitoşeriu, 414, 420, 423. Mocanu. 448 u. Mogîrdicî, 118. Moglan, 455. Mohor, 326. Mohra, 313. Moiceanu, 78. V. Leoncea. Moisa, 476 (5) u., 478 (6). Moise, 77 (12), 78, 266, 308. Moiseiu, 171, 393 Moldovanul, 262 (7), 455. Molenţa, 490. Mo nea 392. MoşteaD, 392. Moţoc, 215. Mreană, 435. Mrejnicu, 82 (3). Munteanul, 459, 472 (2). Murguleţ, 392 o Muşa, 11. Muţit 227. Neculoe, 259. Negel, 176. Negroiu, 63 (6). Negură, 394. Nică, 395, 450 6), 514 (24 . Niculescu, 304 Nobet, 118. Noor, 119. Ochiană, 184. Ocţintie, 115 www.dacoromanica.ro Odochia, 281 u. Olteanu, 74 (10 . Oncheş, 260 (2). Onciu, 455. Oniu, 395. Pachiţa, 227. Pădure, 455. Pagul, 185. Păişescul, 323. Paiul, 409. Păladi, 453 Palaghie, 185. Pălte, 12 i. Păntel, 102. Panţiroaia, 436-7. Pantiru, 373 i. Părasca, 203. Păsat, 453. Păţăiu, 395. Pătatu, 478 u. Pătrău. 277. Păun, 138 (E). Păvăloaia, 286. Pertaloglu, 120. Pestrea, 308. Petecilă, 74 (10). Raba, 461 (2). Racea, 319 (4). Răchită, 595. Răchită, 392, 394. Răşcanu, 493 (10). Răschitoriu, 444-5 (2). chitorifi. Săcară, 451 (7). Săchiraş, 267. onomastic 599 Onofrie, 394-5. Opin, 388. Oprişan, 244 (6). Ovaghen, 116. Ovanes, 118. Petrică, 300. Petrilă, 443, 482 (l) u., 493 u. (10). Petrovici, 251. Picioranga, 451 (7). Pierdevară, 266. Pitu, 392. Platon, 395. Popa, 496 (12) u. Popazul, 177. Popescu, 304 Popovici, 472 (3) u , 476 (o). Porhira, 261 (4). Potorac, 515. Potoroc, 451 (7). Potonţă, 78. Prale, 379. Prian, 167 u., 384. Prodea, 11. Puful, 388. Puşcă, 148, 158, 263 (9). Puşcaşu, 451 (7) R. .şi Răş- Răşchitoriu, 485, 489, 509. Râuţă, 67, 71. Riza, 335 (9). Roiu, 497, 504, 513 u. Roman, 264 (14). Rusul, 14, 138 (E) s. I Salavestru, 119, 379, 435. I Salcutan, 120. www.dacoromanica.ro 600 ONOJUASTtCi Sămanul, 185, 264 (13). Samson. 448. Săndachi, 395. Sărafim, 441. Sarchiz, 117. Savin, 277. Săvoaia, 174. Scafă, 77 (12), 78 Scăfariu, 447 (3), 450 (5). Scărlat, 314. Scinteie, 488 (6) Scripcă, 257 (3j. Siimao, 120. Sinchetre, 501. Sinchetroaia. 447 (4), 499 (15) u. Sinchetru, 447 (4), 486, 498 (13), Sintoader. 175. Simeonescul, 156. Sircu, 117. Sirghie, 489. Sofragiu, 462. Şahin, 516 (1). Şain, 117. Şaroşescul, 322 u. Şataveiu, 314, 323 u, 330, 334. Şeişescu, 335 (9). Şerbăneasa, 459, 470. Şlomuţor, 119. Tacul, 278. Tănăsucă, 395. Tătaru, 122. Tatul, 11. Tăut, 171, 462, 511 (20). Tâvâluc, 266. Teica, 394. Solomon, 493 (10). Sora, 13. Soroceanu, 472. Spinu, 416, 418. Spumă, 395. Stahie. 445 (3), 484, 485 (5), 495 (11), 509 Stamatin, 393. Stamatoglu, 117. Stănciucu, 61. Stancul, 119. Stărpu, 267. Stăvilă, 121. Stepan, 11. Stepana. 78. V. TeţtebanS. Stihi, 265, 473. Stingaciu, 102, 287. Stratin, 501. Stratina, 488 (8). Stratul, 486. Strătulat, 158, 263 (9). Şomescu, 334. Şoriceasa, 231. V. ţi Şoroceasa. Şoroceasa, 227. Ştefana, 264 (11), 448. Ştefania, 389. Ştirbăţ, 166, 168, 204, 206. Ştiucă, 449, 262 3 (6, 8). Terinte. 267. Teştepană, 77 (12). Timina, 392. Timoş 518. Tinjală, 488 (8), 501-2. Tiron, 414-5 (2) Tobultoc, 119. www.dacoromanica.ro Onomastic 601 Todosie, 300. Tofa, 455. Tolontan, 305. Topală, 185. Topşea, 11. Trencu, 452. Trifan, 395. Trofin,"446. Trohin, 452, 501. Traşăneanu, 110. Tufă, 447 (3). Turbatul, |395. Ţ- Ţară-Lungă, 444 (2). Ţinţu, 523 (4). U. Urlta, 300. Ursa, 451 (7). Ursu, 380. Varşavoglu, 117. Văscu, 148. Vasilca, 443, 482 (2). Vasilescul, 341 (11). Vasiliu, 476 (5) u., 470. Vasiloiu, 394. Velchel, 117. Zbere, 260 (1). Zbină, 77 (12), 78. Zgăvărdeiu, 339. Zgberce, 480. Zmeu, 331. Uscatul, 394. Utmej, 347. Vinerica, 395. Vingher/394. Vinograd, 118. Vărlan, 294. Virzob, 308, 323, 335 (9). Vrabie, 491. Vulpe, 447-8 (5), 450 (5). Zonca, 232 (0). Zorilă, 287. Zota, 452. Zugravul 265. Vo>. xxr. 38 www.dacoromanica.ro VOCABULAR. www.dacoromanica.ro VOCABULAR. Acăret, 475. Acolisi (a ce), 278. Acolisire, 526 (5). Acolisitor, 222, 231, 401 Act, 356. Adiaforie, 492. Administraţie, 125. Adres (=adreiâ), 269. Adresarisi (a se), 269, 365. Afronturi, 364. Agărlîc, 243 (5). Agiutorire, 450 (6). Ahotnic, 435. Amanetarisit, amanetăruit, 412, 431, 514 (23). Analog, 446, 501. Analoghie 274,276,355-6, 448 9, 456. Balţat, 437. Bate (.- pinea), 359, 364. Bezaconie, 29. Boază, 28. Bocnă (a se face). 223. Borfuşoare, 94. A. Analoghisi (a se), 48. Analogon, 421, 448. Anerisi (a), 349, 368. Angareâ, 51. Apartenire (părtenire), 398. Apelaţie, 156, 270, 318. Apostat, 525 (5). Ardicare, 532. Arendui (a se), 531. Arenduire, 538-9. Articol, 537. Articole (-uri) (de lege), 269 Asupră (de măsură), 364. Aşăşi, 367. Atacarisi (a), 403. Atărdisi (a), 480. Aterdisi (a), 216. B. Breaz, 436. ' Bucătăraş, 176. Bucate (frunte de; vite), 181. Buiurdesi (a), 156. Burian, 137. Burlac, 236. www.dacoromanica.ro 606 VOCABULAR c. Cădea (a — asupra cuiva), 308. Căialet, 41. Calabalic, 511 (21). Călcată (moşie), 538. Căluşel, 138 (E). Căluţ, 521. Canal, 233. Canonisire, 529. Canţalerie, 373. Canţălărie, 380. Canţilerie, 350. Cantoră, 217. Capăt de gireadă, 426. Capete de coşer, 425. Capişte, 28. Capital, 366. Capul hotarului, 339. Capul moşiei, 334. Capuljplaiuluî, 357. Cărare, 308. Casabâ, 41. Catagrafie, 411, 419, 423, 426, 429, 441, 537. Catahrisis, 49-50. Catehis, 374. Catigorie (acusare), 220 (3), 355. Catihisi (a), 449. Catihisis, 449. Cerdac (fintînă cu), 430. Chirie, 122. Chivernisi (a—pe cineva), 242. Chizăşlui:(a),'438:(10). Cilen, 270, 404, 435. Ciobănesc, 414. Cirac, 243 (5). Circiumă, 430. Cireadă, 181. Citanie, 51. Ciudesc, 33. Clăcui (a), 77-8 (13). 83 (4), 482 (2). Cojnecă, 88. Comisar, 517 (1). Comisie, 228 (7), 376, 382. Compitent, 269. Condeiu (articole), 367. Condract, 193 u. Condraht, 513 (22). Condrat, 296. Consilieri, 303, 317, 343. Consol, 15. Contract, 215, 297, 537, 539-40. Copie, 268, 294 320-1, 352 (14), 363 (4), 368, 410, 512 (21), 520 (2). Corcit, 240 (2). Corespondenţăe, 211. Corespondenţie, 366, 368, 525 (5). Cornurile locului, 467. Coronă, 209. Costişă. 487. Crais Comesar, 160. Craizamt, 156. Creditarisi (a), 232 (8). Creditor, 360, 362, 366-7, 369 (6), 371, 412, 504, 522. Criticarisire, 270. Carată (moşie), 266. Curătură, 382. Curea de moşie, 355. Curgătorii (descendenţi), 507 (20). Curgerea (pricinii), 447 (4). Curma (a se—preţul), 266. Curmătură, 310, 338. Curs, 525 (5), 539. Cusur (rest), 513 (22), 523 (4).— (a face), 46. Cut, 180. Cutezări, 525 (5). Cvit, 366. Cvitui (a), 367. www.dacoromanica.ro VOCABULAR 607 D. Dajde (dijmă), 122. Davagilic, 160. Delcă, 270-1. Deosebi (a-şl), 345. Departament, 232 (8), 350. Derector, 227, 231. Desblănit, 186. Descălecătură, 492. Desfăcut (de datorie), 522. Destrămări (exces*), 380). Destinde (a se), 32. De ună vreme, 368. Devlet, 106. V. şi dovlet Făcătoare (vie), 158, 389. Fălceşte, 398. Familie, famelie, 210, 217, 360, 365, 368, 525 (5). Făndărac, 394. Favor, 231. Fiat, $1. Firtă, 186. V. şi tabla lucrurilor. Formă, e, 269-71, 352, 377. Găvozdi (a), 32. Ghirghiliu, 199, 201, 203. Girezuică, 425. Gîrlă (Siretiul), 426. Hacul (tocmit cu), 188. Hain, 80, 360. Haltansi (a), 403. Haraminî, 95. Dovlet, 364. Diastimă, 49, 402. Dijmurî, 213, 537. Dobindă, 496 (12). Dobindi (a; a împrumuta), 516. Documenturi, docomenturi, 267, 269, 271, 364, 371, 376, 404. Dorluc, 186. Dosădi (a se),^30. Dosi (a se), 378. Dragoman, 142, 300. Drit, 401. Dumnezăoaie, 29. Formalitâ, 366. Formalităţi, 538. Forum, 232 (9). Fostisi (a se), 305. Frăţiori, 227. Frunte de clăcaşf, 536. Fundătură, 444 (2). Fundul moşiei, 408. Furie, 222. Gol, 310, 341 (11), 348, 353. Gospodăresc, 441. GubernatorI, 155 (6). Gura (a arăta cu), 385. Hareciu, 480. Hiclean, 89. Hotărel, 337. Hotărlt (botaruică), 166. www.dacoromanica.ro 608 VOCABULAR I. Icopomisi (a—cu cheltuială), ?31. Iernatec, 237, 241 (3). Iezi (a), 484 (4). lmbe, 215. îmbrăcată (moşie—cu vie), 389. Împietri (a), 327. Împrejurat, 297. lmprotivnic, 336. Imprumutător, 361 (1). Încheia (a se — moşia), 458. Închipuire (de hartă), 509. înclinare (a avea — un lac cu), 357. Încredinţată (dovadă), 385 Incredinţător, 271. Indarăpnic, 112. lndărăvnic, 222. Indatoritul, 362. Înfunda (a se), 341 (11 .—(a se— o moşie cu alta), 408. înfundată (vie), 305. înfundate (locuri), 310. îngrădi (a), 260 (1), 264 (13) 305, . 316. Îngrădit, 459. J. Jăcaş, 364 Jaf (a da—casei), 330 1. L. Lăcomesc (adiectiv), 87. Lăcrămător, 368. Latul, 328. Legătură (a pune în), 30. Leliachiu, 200. Lepădare (abdicare), 54. Libov, 30. îngurlui (a se), 217. înjuga (a se—un hotar), 347. lnneca (a se—o parte de moşie), 332. lnsema (a), 245. însuma (a se), 534. însurat (= însurătoare), 222. întemeiarea hirtiilor, 514 (23). Interes, interesuri, 220 (3), 223, 403, 537. lntrebăciune, 341 (11). Intregant 220 (3). Ipochimen, 164. Ipolipsis, 50. Iroizmos, 359. Irosi (a se), 362. Ischirocardie, 364. Iscostisire, 364. Ispovedui (a se), 529. Ispravă (de — cu totul), 436. Ispravcă, 360, 363 (4). Isterisit (a rămînea), 275. Istov (vînzare de), 266. Iurisculţî, 269. Izbrăni (a), 343. Jalojitură, 272. Jurui (a), 240 (2). Licitaţie, 531. Linie, 466. Lipi (a se — o moşie lingă alta), 328.—(a-la o moşie), 332 (8). — (a—o moşie) 334. Liţitaţie 438 www.dacoromanica.ro VOCABULAR 609 M. Madeâ, 50. Magazâ, 525 (5). Mal, 309. Masă (a face o moşie —), 332, 338. Materie, 291 Megieşit, 398, 402. Membrană, 88. Memlechet, 37, 46-7, 49, 51-2. Merefet, 42, 45, 48, 51-2. Meremet, 214. Meremetisi (a), 396-7, 414 528. Mestecătură, 32. Mejteşugitor, 321. Natură (in-), 533. Neaflare, 20. Neclătit, 301. Necnnnnat, 380. Negăvozdit, 33 Neincredinţat, 292. Nelegiuit (= contra legii), 367. Nemeteţuri, 190. Neputred, 28. Nerăşluit, 412, 430. Neruşuit, 475. O Obâr-Vornic, 516. Obinti (a), 259. Oblu, 427. Ocazion, 224 (5), 225 (6). Odaie (casă de), 286. Ohabnic, 12. Metaherisi (a), 235. Ministru, 228 (7). Mirie, 42, 45-6, 51, 56. Mirimiram, 40. Mistui (a—acte), 510. Mohorit, 436. Mojneni, 353 4 356-7. Monedă, 208, 219 (1), 366, 539. Monidrie, 87. Moscur (adiectiv), 436 Moşie (caiă in oraş), 463. Muchi, 340. Murahasi, 59. Mnşterel, 480, 500, 510. Nesilinţi, 421. , Nesimţit ( nesimţitor), 29 Nesminti (a se), 495 (10). Nestinjinit, 271. Netopită (cinepă), 425. Nennit (adevărului), 402. Nevolnic, 534. Nistav, 343. Nizam, 37, 39, 47-8. Nobel, 430. Noimă, 49, Olăchesc, 373. Omenire, 365 Orighenariu 296. Orighinal, 372, 520. Oţeri (a se), 245. www.dacoromanica.ro 610 VOCABULAR P. Pachet, 376. Păciuire, 340, 311 (10). Pădurită, 411. Pajişte (din-), 292. Paminte, 35. Pără (= până), 459, 473. Paragrafie, 270. Părinţesc, 464. Parolă, 161. Particularnic, 214, 513 (22). Paşte (a se — dobitoacele), 307. Patrie, 243 (5), 256, 327, 365. Patriot (negustor), 402-Patrioticesc, 369 (5). Pecetluit (substantiv), 529. Pembe, 199, 201. Perilipsis, 296, 387. Persoană, 290, 368, 404. Personal, 366. Pisc, 408. Pitac (act), 353 Plămădi (a), 424. Plan, 352, 356, 404. Planisi (a), 223. Plăvan, 437. Plini (a se), 340. Pliroiori (a), 225 (5). Pliroforie, 266, 363 (4), 526 (5). Pliroforisi (a), 160.—(a se), 273, Podobit, 239. Poftori (a), 211. Politepsi (a se), 42, 46, 56. Politicesc (adiectiv), 530. Politici (a se—preţul), 216, 229. Ponosi (a se), 528. Pont, 55, 57-8, 368, Popri (a), 529. Porumb (coloare), 437. Posesie (arendă), 512 (22). Posiţie, 526 (5). Posledui (*), 410.—(a se), 520. Posluşanie, 143, 537. Povescă, 514 (24). Pravăţ, 270. Pravelicesc, 270. Pravilnic, 355. Prayoslavnic, 378. Precestanie, 528. Predmet, 217. Pregiuraşî, 291. Presărare, 279. Prescriere, 412, 417-8, 430. Prescris,1) 520 (2). PresudstVie, 531. Presudstvui (a), 378. Preţălui (a), 396, Pretendanţî, 365. Pretendator, 270. Pretenderisi, pretendirisi (a),213, 248, 401, 443. Pretenţie, 215, 355, 370, 402, 445 (3), 449, 518. — (a se afla în), 248. Pretenzie, 156. Pretinde (a), 537. Prevaricaţie, 270. Preveleghiu, 50. Prezedenţie, 352. Pricină (a sta la), 308. Pricinui (a), 448. Prinţip, 526 (5). Priroforisi (a), 173. Producturî. 232 (9), 235,366, 415, 419. Proftaxi (a), 209. Proprietar, 538. Proprietăresc, 535. Proprietaricesc, 534. Propune (a), 270. Propunere, 269. Proţăs, 270. Protecsie, 539-Protecţie, 376, Protest, 233, 270-1. www.dacoromanica.ro VOCABULAR 611 Protestălui (a), 269, 271, 525 (5). Protestarisi (a), 368. Protimisi, (a), 43, 398, Protimisire, 270. Provisiî, 365-6, 368. Public (in), 157. Publicaţie, 448, 499 (15), 501-2. Puncturî, 215. Purcesul (-dere), 486 (5). R, Răbelie, 373. Răfui (a), 534. Raiat, 242. Răminea (a—jos), 350. Răntina (a), 261 (3),—(a se), 390. Răntuna (a). V. Răntina (a). Răpi (a—a fura), 383. Răportui (a), 405, 539, Răpus (zapis), 331. Răscumpăra (a—pămintul), 454. Răsplăti (a), 175. Răsufla (a—un act), 509. Răsuflat (zapii), 443. Răsuflu, 3, Răsvrătl (a; a schimba), 87. Răvila (a), 428. S, Săcfestru, 195, 362, 367-8, 370( 423. Sădestrui (a), 361 (2). — (a se), 360. Săcvestrui (a), 421-2. — (a se), 248. Săgnit, 436. Samaniu. 199. Săntenţie, 270. Sărmeiâ,_245. Scăzut'(subslanliv), 424. Schepsis, 361 (2). Schivernisi (a), 127. Scopos, 365. Scridarisire, 368. Răvizie, 228 (7). Răzăşi (a se), 265. Răzăşime, 510. Răzilet, 368. Răzmiriţă (= război 6), 316. Rea (a face—o vînzare), 77 (13). Reclamaţie, 356. Recomendui (a se), 269. Reformată (religie), 376. Regularisi (a), 269. Relighie, 376, 378-9. Resolarisi (a; a hotărî), 271. Rezăluţie, 268, 271. Rezon, 229. Roză, 191. Scursură, 338. Scuteală (a fi in), 101. Scuti (a—bucate), 534. Secfestrui (a), 419. Secvestra (a), 522. Secvestruire, 235. Secţie, 519. Şef, 519. Semenţiî (=zahereâ), 51. Sepet, 44. Sfera, 526 (5). Sfinţeşte (a fi la apus), 262 (7). Siguranţie, 2f6. Sigurepsi, siguripsi (a), 511 (2), 403. - (a se), 227, 496 (12). www.dacoromanica.ro 612 VOCABULAR Simceâ, 87. Sinclironomi, 176. Sinislorâ, 171, 182. Sinorisi (a), 361 (2). Situaţie, 332. Sleame, 309. Slobozi (a se—spele), 334. Smintele, 526 (3). Soare-amiazăzi, 262 (7) Soare-răsare, 408. Somă, sumă, 209, 339, 361 (2), 363 (4), 366. 525 (o). Soroc, 324. Soţie (= soţ), 239. Sparge (a—un hrisov), 315. — (a —zapiHul), 65 (o). Spetit, 435-6. Spinuit, 412, 430. Spodobi (*), 33. Şaguin, 243 (5). Şală, 411. Şarg, 413, 435-6. Şart, 41, 44, 47-9, 52-3. Tacim (rost), 422. Tahmin, 411, 420, 429 u. Tămăna (a). 27. Tărcan, 393. Tărire, 87. Tărziman, 130, 141 (III). Taxil (a face), 50-2. Temeinic, 475, 477. Teorie,_356. Teslim, 523. (» face), 371. Teslimarisi (a), 411, 430. Testamenturî ('«rivilegiJ), 241 (3). Tetraminie, 387. Stanţie (instanţie), 355. Stăpinesc (adiectiv), 415, 417. Stăpinit ( re), 447 (4). Stavilarisire. 233. Steâjăr, 43. Stearpă (moşie), 334. Stenahorie, 43. Stenohorie, 365. Stepină, 142. Sterpe (moşii), 286. Stihii, 211. Stingher, 424. Struţi (a), 31. Sudui (»), 376. Sunet (a face—mare), 244 (o). Supărător (acel ce supără) 530. Sumă, 235, 332 (8). Suveran, 525 (5). ş- Şezamint (a şedea c ), 122 Şezători, 463 (5). Şindilit 411-2, 429-33. T. Tinde (a se), 310. Tirg (a se face), 317. Toiege, 29. Totime, 456. Trage (a—hotarele), 327-8.—(a— moşio), 325, 330, 332 (8), 337-8. — (<—muiiţil), 318 (4). Trahtat, 53. Trăi (a — Dumnez u pe cineva), 214 (5). Transporta (a), 537. Trăsură (hotărnicie), 328, 333. Tratat, 364. www.dacoromanica.ro Vocabular 643 ^Trataţie, 274—(pertractare). 270. Tratarisi (a), 378-80 o. —(a s*), 403. Treieriş, 539. T. » Ţărmonie, 461. Ţidulă. 473. Ţincuşă, 282. U. Uni (a), 343. V. Vadea, 478 (1). Văduoiu, 287. Văiugă, 487, 490, 509. Varvar, 222. Vărvărie, 378. Vecineşte (adverb), 307. Vicleni (a), 479. Vidomosti/vidomostie, 435 u., 438 (10). Vinde (a—arenda), 539. Vîrfurî de copaci, 416, 418. Vistiericesc, 539. Trepida (a), 334, 337. Trup de hotar, 501. Truse (adiecliv), 424. Ţisăresc, 204. Ţitătil, 352. Ţurcănesc, 374. Viţă tinărâ, 263 (9). Voevod (de oaste), 28 u. • Voinici (oitaţl), 28. Volnic, 377. Volnici (a se), 368. Volnicii, 369 (5). Voroavă (a se lua la), 237, 241 (o). 279. Vorovi («), 140, 543 (22). Vrace, 34. Vrîstat, 374. z. Zăpodie, 262 (6). Zulum, 402. Zurbalnic, 372. www.dacoromanica.ro £ R A î A. La pagina 28, rindul 1 de sus: Dumnezeul tăii pentru: Dumnezeul, tiii. i i 29, rindul 5 de sus: giudeţ, în loc de: giujdeţ. » » 31, rindul 1 de jos: coastele, in loc de: coasteie. * » 98, rindul 4 de jos: nrj-ţaivoiiv, in loc de: 7trj*fa£vouv. A se suprima la pagina 80 nota 1. La pagina 137, rindul 11 de jos: şieş, in loc de: ţi fe]ş. i i 148, rindul 10 de sus: loanichie, în loc de: lenacliie. i i 160, rindul 9 de jos: poronca, in loc de: pornoca. i > 169, rindul 7 de joi: mai, in loc de : mal. i i 173, rindul 1-2 de sus: «aceste două», e de două ori. » i 197 şi 203; Răducanu, inloo de: lordaclii şi Va sile. » i 221, rindul 5 de sus: acee, în loc de: ee acâ. > i 223, rindul 6 de ius : indoiiâ, in loc de: îndoiţii, i » 237, rindul 2 de sus: prisosească, în loc de: pripsosească. » i 261, cota 4: innainte de Dimitrie Muşte a se pune punot. Pe pp. 185, 264, s’a dat, se pare, după două copil, acelaşi act. La pagina 291, rindul 1 de jos: supţii, In loc de saptii. Catastiful de pe p. 413 u. s’a dat şi pe p. 433 u., in altă copie, pentru a se putea urmări deosebirile de ortografie în acte contemporane. Şi actul de pe pp. 429-30 se află şi, in altă copie, mal sus. La pagina 526, rindul 15 de jos: prag, in loc de: pag. Şi n-l xxvm e din colecţia G. Grupenschi. www.dacoromanica.ro Acest volum s’a lucrat în cea mai mare parte după textul însuşi al documentelor de d. C. Onciu, tipograf. www.dacoromanica.ro