
I. E, TOROUȚIU
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNE
■ STUDII ȘI DOCUMENTE
LITERARE
VOL. XI
«TU N I M E A»
SCRISORI PRIMITE DE S. MEHEDINȚI DELA: S. PUȘCARIU - E. D.
RAȚIU - „ROMÂNIA JUNĂ*' - I. RUSSU-ȘIRIANU - A. SCRIBAN
KR. SANDFELD-JENSEN - N. STOLERIU - C. SANDU-ALDEA - M.
STRAJAN - L SLAVICI - S. ȘIȘMANOV. - T. TARNAVSCHI - H.
TIKTIN - G. TOFAN - N. URECHIA - I. URSU — EL. VORONCA
N. VOLENTI - MARIA VĂCĂRESCU - G. VÂLSAN - D. ZAMFIRESCU
I. A. BASSARABESCU - N, BÂNESCU - I. BENTOIU - M. BEZA:
D; BOTEZ - TR. BRATU - C. BRĂTESCU - TH,. CAPI DAN - M. I.
CHIRIȚESCU - A. CONTA-KERNBACH - GR. CREȚU - ILIE DÂIANU
M. DJUVARĂ - V. DRĂGHICEANU — CH. DROUHET - P. DULFU
EL. FARAGO - M. FLORIAN - C. GAROFLID - C: KRUPENSCHI - AL.
LÂPĂDATU - E. LOVINESCU - I. LUPAȘ - LIVIU MARIAN - C.
MEISSNER - C. MOISIL - C. MOLDOVANU - AUREL MUREȘIANU
D. NANU _- AL/și T. NAUM - I/NISTOR >- L PILLAT - N. M.'
POPESCU - I. RĂDUCANU - C. RĂDULESCU-MOTRU - I. A..
RĂDULESCU - D. RUSSO - M. SADOVEANU - I. S1MIONESCU - EL.,
G. D. și T. STRATILESCU - OCT. TĂSLĂUANU - CATON
THEODORIAN - G. TlTfOVEANU - ETC. ETC, :ETC.

BUCUREȘTI, 1940
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „BUCO VIN A”

St. D. L. XI — *

I. E- TOROUȚIU
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE
V O L- XI
I.	E. T O R O U Ț I U
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE
COLECȚIE DE:
CORESPONDENȚĂ _ LITERATURĂ CULTĂ ȘI POPULARĂ
TRADUCERI — CONTRIBUȚII ȘI MONOGRAFII BIBLIOGRA-
FICE — CERCETĂRI LITERARE _ STUDII DE LITERATURA
COMPARATĂ
Cine simte nevoia să ascundă trecutul
altuia, să încătușeze sau chiar să suprime
iiința potrivnicului, dă dovadă că n'are
încredere în dreptatea sa și că se teme
de propriul lui viitor-
Ite.
PRIMELE 6 VOLUME CUPRIND PERIOADA JUNIMII. IN VOLUMELE I, II ȘI O PARTE
DIN III SE GĂSESC SCRISORILE ADRESATE LUI IACOB C NEGRUZZI, ÎN CEALALTĂ
PARTE DIN III ȘI ÎN IV, V, VI, IX, XI SE REPRODUC SCRISORILE JUNIMIȘTILOR
SCHIMBATE ÎNTRE EI. VOLUMELE VII, VIII, X, XII ADUC O PARTE DIN PERIOADA
SĂMĂNĂTORULUI. VOLUMUL XIII PREZINTĂ TABLOUL SINOPTIC, ALFABETIC ȘI
CRONOLOGIC, AL AUTORILOR DE SCRISORI, ȘI INDICELE GENERAL, DE NUME ȘI
MOTIVE, PENTRU VOLUMELE I-XII. DELA VOLUMUL II PÂNĂ LA XII INCLUSIV
TEXTELE FRANCEZE, CÂND NU SE ARATĂ ALTFEL, AU FOST TRADUSE DE
DOAMNA EL VIRA TOROUȚIU. VOLUMELE XIV-XXV VOR CONTINUA TIPĂRIREA
PERIOADELOR JUNIMII ȘI SĂMĂNĂTORULUI, IAR VOL. XXVI VA REZERVA PENTRU
ÎNTREAGA COLECȚIE UN TABLOU SINOPTIC AL DOCUMENTELOR, UN INDICE
GENERAL ȘI UN CAPITOL SPECIAL DE ADDENDA ET CORRIGENDA.
I.	E. T O R O U ȚI U
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNE
STUDII ȘI DOCUMENTE
LITERARE
VOL. XI
«JUNIME A»
SCRISORI PRIMITE DE S. MEHEDINȚI DELA: S. PUȘCARIU - E. D.
RAȚIU - „ROMÂNIA JUNĂ" - I. RUSSU-ȘIRIANU - A. SCRIBAN
KR. SANDFELD-JENSEN - N. STOLERIU - C. SANDU-ALDEA - M.
STRAJAN - I. SLAVICI - S. ȘIȘMANOV - T. TARNAVSCHI - II
TIKTIN - G. TOFAN - N. URECHIA - r. URSU - EL. VORONCA
N. VOLENTI - MARIA VĂCĂRESCU - G. VÂLSAN - D. ZAMFIRESCU
I. A. BASSARABESCU - N. BĂNESCU - I. BENTOIU - M. BEZA
D. BOTEZ - TR. BRATU - C. BRĂTESCU - TH. CAPIDAN - M. I.
CHIRIȚESCU - A. CONTA-KERNBACII - GR. CREȚU - ILIE DĂIANU
M. DJUVARA - V. DRĂGHICEANU - CH. DROUHET - P. DULFU
EL. FARAGO - M. FLORIAN -	C.	GAROFLID - C. KRUPENSCHI	-	AL.
LĂPĂDATU - E. LOV1NESCU	-	I. LUPAȘ - LI VIU MARIAN	-	C.
MEISSNER - C. MOISIL - C. MOLDOVANU - AUREL MUREȘIANU
D. NANU - AL. și T. NAUM	-	I. NISTOR l— I. PILLAT -	N.	M.
POPESCU - I. RÂDUCANU	-	C. RÂDULESCU-MOTRU -	I.	A.
RĂDULESCU - D. RUSSO - M. SADOVEANU - I. S1MIONESCU - EL.,
G. D. și T. STRATILESCU - OCT. C. TĂSLĂUANU CATON
THEODORIAN - G. TUTOVEANU - ETC. ETC. ETC.
* * * *
BUCUREȘTI 1940
INSTITUTUL
D E
ARTE GRAFICE „ BUCOVINA“

MEMORIEI
LUI
DUMITRU EVOLCEANU
PIOS OMAGIU
I. E- T.

TOT DELA SIMION MEHEDINȚI...
Materialul din care se compune volumul de față
—XI—vine din același isvor, adecă dela S. Mehedinți,
fostul director al revistei „Convorbiri Literare” între
anii 1907—1923. In mare majoritate și temele sunt cam
aceleași, de cari s’a ocupat publicația în această pe-
rioadă însuflețită pentru creațiunea literară și artistică,
pentru studii științifice și probleme sociale, pentru
critică literară și culturală, pe prim plan, în ierarhia
punctelor din program rămânând totdeauna literatura
beletristică, urmând apoi chestiunile culturale gene-
rale de interes permanent și universal sau local și tre-
cător. Pentru că asupra acelorași teme s'a stăruit în-
deajuns, credem, la volumul IX, adnotările textelor
de aici apar deci mai reduse. Non bis in idem.
Până la pag. 124 autorii scrisorilor continuă ordi-
nea alfabetică dela litera P (Sextil Pușcariu) până
la Z (Duiliu Zamfirescu), iar dela pag. 125 până la 511
reîncepe seria autorilor după alfabet (Dumitru Baciu)
și se termină la Z (Constance Zossima).
Repartiția autografelor în volumele IX și XI (A-P;
P-Z, B-Z) s'a impus prin modul de predare treptată și
în intervale destul de mari, de către proprietarul do-
cumentelor, care a binevoit să ni le încredințeze nu-
mai după ce le examina, dacă merită sau nu merită să
fie publicate, dacă unele ori altele prin tipărire n'ar
destăinui lucruri supărătoare pentru anume oameni.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
După încheerea volumelor IX și XI S. Mehedinți
ne-a pus la dispoziție încă un lot de scrisori, cari se
vor tipări într’unul din volumele viitoare. Astfel, ca
și pentru lacob C. Negruzzi, autografele din arhiva S.
Mehedinți reclamă spațiul de două și jumătate vo-
lume, ceea ce nu va să însemne că s’a epuizat mate-
rialul documentar din aceste două isvoare, deoarece
știm că lacob C. Negruzzi a încredințat nepotului său,
g-ral Mihail Negruzzi, numeroase hârtii vechi, iar S.
Mehedinți a reținut scrisori, cari vor putea fi date pu-
blicității numai atunci când ideile și sentimentele în-
chise în plicuri nu vor pricinui nimănui vreun neajuns
sau vre-o supărare.
Dacă în economia acestor douăsprezece volume
au intrat totuși documente cari nu plac unor oameni,
unor ideologii politice sau unor fracțiuni etnice, din
acest fapt nu rezultă capitis diminutio, în ce ne pri-
vește. Dimpotrivă, animatorii noilor idei, cu tendințe
de sboruri către alte orizonturi, cu o viață mai bună
și mai fericită, trebue să ne fie mulțumitori, pentru că:
în regularitatea revărsărilor de ape și rostogolirilor
de lavă, cari din veac în veac ne îneacă pământul, ne
distrug țara, prefăcând în scrum, și cenușă, și mlaștini
așezările cu urme istorice de nereconstituit apoi, —
am salvat un material, din care Cei prevăzători pot
trage învățăminte, ca să nu cadă și ei în greșelile tre-
cutului, ci să caute mijloacele în măsură să determine
caracterul evolutiv al evenimentelor, prin săpături de
vaduri și îndiguiri potrivite cu firea poporului și nă-
zuințele sale, cu legile progresului, după morala din-
tr’o fabulă a lui Fedfu: cautis pericla prodesse aliorum
solent.
La fel și unele reflecții din introduceri și adnotări
XI
I. E. TOROUȚIU - TOT DELA SIMION MEHEDINȚI--
trebue înțelese ca și uverturile, cari scot în evidență
motivele principale și subliniază cu refrenul ariilor
culminante în operă atmosfera și climatul.
Violența practicată, în ultimele două-trei decenii,
de către om împotriva omului, de o idee împotriva
alteia, cu pierderea a milioane de vieți și a tuturor
libertăților cetățenești, libertatea de a gândi, de a se
exprima, de a se manifesta într'un chip sau altul, li-
bertăți cucerite prin însângerări milenare, — această
violență n’are nimic comun cu o formă sau alta a cul-
turii, ci marchează mai curând o epocă de vădită de-
cadență în primitivismul stării de sălbătăcie, când
homo încă nu ajunsese la convingerea că merită, iar
acum că și-a pierdut — atributul sapiens.
Și pe cât mai impetuoasă și mai stăruitoare apare
violența, pe atât mai sigur și mai apropiat este sfâr-
șitul acelora cari o pun în mișcare.
Pentru tot cazul, ea nu s'a născut din structura
poporului român, ci a venit dinafară, așa cum vin și
trec — furtunile.
Pe urmă mulți dintre cei prinși în val-vârtejul lup-
telor stau și se întreabă nedumeriți: de ce m'am purtat
așa? Unii judecă, alții se judecă, puțini se condamnă
pe sine înșiși și trag consecințele.
Viața autentică, literară, artistică și culturală de
altă dată se reface din vestigii și se preface apoi în
istorie, care înlătură orice tăinuire.
Cine simte nevoia să ascundă trecutul altuia, să
încătușeze sau chiar să suprime ființa potrivnicului,
dă dovadă că n’are încredere în dreptatea sa și că se
teme de propriul lui viitor.
I. E. TOROUȚIU

INTRODUCERE
Principalele puncte din programul de lucru al
Societății Literare Academice Române, la înființarea
ei, au fost promovarea literaturii și științei și studiul
limbei române.
Dela 1869 până la 1906 Academia Română a făcut
tot ce i-a stat în putință pentru a începe și duce la
bun sfârșit acel Magnum Etymologicum Romaniae,
asupra căruia protectorul ei Regele Carol I stărue cu
neîncetată ardoare în sesiunile generalei din 1884, 1891,
1894 și 1905, recunoscând în ultima sa cuvântare dela
1 Aprilie 1905 că „perfecțiunea dicționarului are mai
puțină însemnătate decât ființa lui" \
Augustul monarh își da seama că pentru o lucrare
de atare amploare nu ajunge o viață de om, dar că în-
semnătatea ei și într’o cuprindere mai redusă, prin
realizare însăși, se va dovedi prin faptul că va pune
stavilă năvalei de barbarisme și „va stârpi buruienile
neologismului care înăbușe limba strămoșească” 2 și
va căuta să stabilească „o imitate în scriere și vorbire”
așa cum națiunea noastră le-au păstrat „în cărțile bi-
1 Academia Română,, Dicționarul Limbii Române, întocmit și publicat
după îndemn ui și cu cheltuiala Maj est ații Sale Regelui Carol I, Tomul I,
Partea I, A—B, Bucureșt 1913, LXX~|-716 pg- — pag- VIII.
2 Regele Carol 1, op- cit- pg* VIII*
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
XIV
sericești, în cronici și în poezia populară”, ,,cu toate
furtunile și luptele crâncene înfruntate de Români” 3
întâia încercare cu „Dicționarul” lui A. T. Laurian
și I. C. Massim a fost o „merituoasă lucrare, însă nu
corespundea cerințelor științei, deși autorii au termi-
nat-o cu cel mai mare zel” 4.
A urmat B. P. Hasdeu cu Etymologicum Magnum
R.omaniae, căruia i-au trebuit treisprezece ani pentru
trei volume, în cari s'a terminat litera A și s'a dat nu-
mai începutul începutului din litera B, așa că eruditul
enciclopedist, chiar de-ar fi avut o viață de Metusalem,
n’ar fi fost în stare să termine proectatul Magnum Ety-
mologicum. Afară de asta opera, prin caracteristica
înfățișării ei inițiale nu mai corespundea titlului Ety-
mologicum, ci era mai curând un magazin general, un
fel de enciclopedie, cu privire la viața, cultura, istoria,
literatura și limba românească în cadrul culturii uni-
versale. Ar fi fost „o lucrare monumentală pentru vas-
titatea cunoștințelor savantului român. De aceea, chiar
azi răsfoind cineva dicționarul și dând așa întâmplător
peste un cuvânt, cum ar fi bună oară „basm”, va găsi
nu numai însemnarea și etimologia cuvântului, dar și
un tratat savant și speculati v expus în nu mai puțin ca
56 de coloane asupra basmului în genere, cu nenumă-
rate explicațiuni și referințe la o grămadă de opere și
autori din literaturile străine" 5. ...«Pentru Hasdeu ver-
bul „bat” are nevoe de 41 coloane»...; ...«pentru cu-
vântul „bâc” 21 coloane» °.
•5 Idem, ibid- pg- V-
4	Sextil Pușcariu, ibid-, pg. 1.
5	Gustav Weigand, Hasdeu ca Filolog, în „Conv. Lit-” 1907, XLIr
1169—1173 — pg- 1169-
6	Idem, ibid. pg- 1170-
XV	>• E. TOROUȚIU - INTRODUCERE
Evident că ceea ce lucrase B. P. Hasdeu era alt-
ceva decât un Etymologicum, alt-ceva chiar decât o
Enciclopedie în practica înțelesului.
Și într’un caz și’n altul se impune doar echilibrul
spațiului după scara valorilor noționale. Ori, învățatul
român, care este și literat, și polemist critic, și istoric,
și istoriograf, și arheolog, și linguist, alcătuește câte
o monografie pentru fiecare cuvânt mai de seamă,
chemând la «contribuție disciplini din diferite sectoare.
Cincizeci și șase de coloane, cu suprafața unei pagini
ele 13,5X22 cm întrebuințate în Etymologicum Mag-
num Romaniae înseamnă un studiu complet privitor
la basm, care tipărit într'o lucrare separată, în for-
mat și cu literă obicinuită pentru expuneri științifice
reprezintă o carte de 160 pagini.
Dela B. P. Hasdeu s'a trecut apoi la Al. Philippide,
care a adunat material, prin răspândire de chestio-
nare, și a început să lucreze, dar fără să domine imen-
sitatea lexicală, ci lăsându-se stăpânit de aceasta și
acceptând cadre până la o extindere fără orizont, fără
speranța de a se putea încheia vr'odată o lucrare de
asemenea anvergură, în care viața unor cuvinte stu-
diată și tratată la începerea lucrului, ajungea, cum
se întâmplă, să se stingă, în vreme ce se scruta cea
a altora mai îndepărtate în ordinea alfabetică.
Lupta, și dela noi, între etimologiști și fonetiști,
a exclus orice colaborare între cei trei reprezintanți
ai filologiei Ovid Densusianu, Al. Philippide și Sextil
Pușcariu. O înțelegere între acești oameni de știință,
cu reputație și peste hotare, ar fi dat țării și culturii
universale cu câteva decenii mai de grabă o operă de
prestigiu și netrecătoare afirmare. Erau însă trei per-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
XVI
sonalități prea marcante, fiecare cu trăsătură speci-
fică a caracterului, hotărît mai curând să impună
celuilalt punctul său de vedere decât să cedeze.
Lucrările lexicografice — Dicționar, Etymologi-
cum, Enciclopedie — sunt prin natura lor întreprin-
deri de activitate în colaborare cu numeroase și va-
riate elemente executante ale unor teme precise, li-
mitate în economia generală a proectului la spațiul
dictat de către un regisor. înfăptuirile unor asemenea
opere se desfășoară la fel ca și producțiunile artistice
ale unor coruri sau orchestre simfonice, cari execută
o simfonie, unde toate rolurile se topesc într'o unitate
de armonie, fără stridențe, și cu temperarea oricărui
executant care caută să se scoată în relief, când di-
rigintele nu-i cere, pentru că notele nu indică această
ieșire din armonie.
Coordonarea și echilibrul se impun prin caracter
rul operei, iar conducătorul supraveghiază și este
stăpân peste fiecare element în parte, cu grijă ca ni-
meni să nu depășească și nici să nu diminueze rolul,
pentru ca astfel să se desăvârșească întregul -- sim-
fonia. Fără energia și tactul dirijorului, fără prezența
regisorului simțită, aprobată, ba admirată chiar de
executanți, orice acțiune interesantă sau impunătoare
nu se poate realiza.
In persoana lui Sextil Pușcariu Academia Română
a găsit pe organizatorul, conducătorul și realizatorul
de fapt al unui început de Magnum Etymologicum
Romaniae, sub titlul: Dicționarul Limbei Române,
din care s'a lucrat și tipărit până acum materialul pri-
vitor la cele dintâiu șase litere ale alfabetului, lite-
XVII
I. E. TOROUȚIU - INTRODUCERE
rele A și B cuprinzând 716 pagini, apărute ca partea
întâia, din tomul întâiu, la 1913.
Academia Română a avut de astă dată o fericită
inspirație că s’a adresat lui Sextil Pușcariu, care în
alte împrejurări și în alte vremuri politice, liniștite,
ar fi dus la bun sfârșit această operă de interes na-
țional și universal.
N’a avut însă noroc S. Pușcariu. Mai întâiu, în
tânăra noastră cultură, îiivățați de factura unui A. D.
Xenopol, N. lorga, T. Maiorescu, M. Eminescu, tre-
buiau să pună umărul în diferite sectoare de activi-
tate, cari cereau realizări imediate : luminarea po-
porului, educația științifică a tineretului prin școală,
intervenția în politică, — da și în politică ! —, în
chestiuni economice; cu deosebire în agitatele de-
cenii^ de după 1900 complexitatea problemelor lite-
rare, culturale și politice nu puteau lăsa impasibili
oameni cu temperamente așa de dinamice cum au
fost cei amintiți ca și mulți alții, în rândul cărora in-
tră și Sextil Pușcariu.
Dar prin două războaie cari s'au extins și au cu-
prins întregul nostru glob pământesc, cu vieți sgâlțâite
de furtuni, în cutremure geologice și sociale, în cămi-
nuri de nomazi — mutând milioane de fișe ale Dicțio-
narului dintr’o localitate într’alta, claie-grămadă, este
uimitor de mult și ceea ce a izbutit S. Pușcariu până
acuma pentru viitorul Magnum Etymologicum Roma-
niae sub titlul provizoriu: Dicționarul Limbii Române,
în care se arată originile, înrudirile cuvintelor, frec-
vența și modul lor de întrebuințare — ceea ce ex-
primă cu adevărat Etymologicum. Materialul publicat
constitue o impunătoare parte din simfonia, care se
St. D. L. XI — **
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
XVIII
va termina după alți 30—40 de ani. Să nu se uite că
fenomenul încetinelii lucrului și a întârzierii apariției
s'a vădit și la alte popoare, cu vechime culturală de
multe secole și cu numeroși învățați cari s'au întâlnit
în câmpul pacinic al științei, pentru a lucra împreună
și a înfăptui o atare operă de trudă și contribuție co-
lectivă.
Pe urmă, acolo ca și la noi, după ce se va fi pus
punct la ultimul cuvânt, generațiile viitoare vor tre-
bui să revină, să completeze, și iar să completeze,* să
pună cruce unor cuvinte moarte și să întâmpine scru-
tător pe altele, cari vor voi să pătrundă în perpe-
tuumul mobile al materialului lexical. Sunt apoi cu-
vinte, cari au avut numai o moarte aparentă, o dispa-
riție temporară din circulație; printr’o măiastră ope-
rațiune de stil a vre-unui literat, virtuos al formei, ele
renasc.
Neologismele au fost și constitue și în timpul de
față obiectul neînțelegerilor, nu numai în limba ro-
mâneasca, ci și aiurea; pretutindeni s'au ciocnit cu-
rentele pro și contra neologismului. Progresele știin-
ței modeme în domeniul tehnic, teoretic și aplicat,
contactul tuturor claselor sociale cu realizările prac-
tice, au contribuit la primirea și folosirea termenilor,
fără nicio păsare dacă termenul este un neologism sau
chiar barbarism. Desigur că unde se poate, limba stră-
moșească trebue să aibă întâietate. A rămâne iarăși
numai la ea și numai cu ea, nu îngădue legile progre-
sului, în cari se încadrează și viața cuvintelor. Când
vom ajunge și noi strămoși și limba noastră mai îm-
bogățită cu avion, aviație, aviator, submarin, mitra-
lieră, telefon, telescop, televisiurie se va chema tot
XIX
I. E. TOROUTIU - INTRODUCERE
limbă strămoșească. Altfel ar însemna să ne înapoiem
la „gât-legău", ,,cingo-pântece", „departe-sunător"..:
Intre anii 1795—1809 J. A. Eberhărd a alcătuit
dicționarul: „Versuch einer allgemeinen deutschen
Synonymik”, în 6 volume (Halle), care s'a continuat
și augmentat, între anii 1818—1821, de către Maass,
căpătând o extindere de 12 volume. De atunci au
apărut numeroase edițiuni, cu adăogiri și prelucrări.
In 1896 prof. Otto Lyon îngrijea ediția a 15-a, iar
după 1910 Dicționarul Sinonimic al Limbii Germane
pornit de J. A. Eberhărd atinsese 17 ediții și dădea
pentru fiecare cuvânt sau locuțiune germană cores-
pondențele din limbile: franceză, engleză, italiană,
rusă. Era în proiectul unei următoare edițiuni să fie
cuprinsă și limba română, iar cel care scrie rândurile
de față își luase însărcinarea să doteze acel dicționar
cu noțiunile și locuțiunile românești. Furia războiului
dintre anii 1914—1918 a spulberat în vânt — mărtu-
risirea nu-i figură de stil, ci exprimarea curatului ade-
văr: a spulberat în vânt — trudnica adunare de mate-
rial în fișe, orânduite și înzestrate cu citații necesare
unei convingătoare documentări pentru cele două as-
pecte ale sinonimicei: 1) de completă echivalență no-
țională în orice funcțiune și 2) de diferențiere ușoară,
treptată uneori până la totală deosebire.
Așa se naște o operă dintr’un efort colectiv, prin
contribuții din generații în generații.
îndărătul scuzei de tinerețe a culturii noastre n'ar
trebui să se ascundă și vina modului de a se mani-
festa: că nu se înoadă firul părăsit de o generație și
nu se deapănă mai departe de cătră urmași, dar că
fiecare generație ia dela început aceeași temă și ast-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
XX
fel toate ajung cel mult până la jumătate de drum
sau dacă se duc până la sfârșit, de cele mai multe ori
se înfățișează lucrări de mântuială și evident pripite.
Elementele substanțiale bine studiate sunt deobiceiu
tăiate cu foarfecă tocmai din acele realisări ale înain-
tașilor, cari prin temeinicia lor meritau să fie reluate,
prelucrate, augmentate, modernizate. S'ar fi introdus
în modul acesta și la noi tradiția din apus, respectând
in același timp osteneala altora și reafirmându-i va-
loarea.
Sunt reflecții abstracte cari se desprind din fapte
concrete. Ne referim la cele 4=patru ,,enciclopedii"
apărute între anii 1930—1940, dintre cari una îl depo-
sedează pe bietul C. Diaconovici, luându-i coloane în-
Wegi, fără nici o modificare, cel puțin pentru masca-
rea rapturilor sau pentru cazul când ,,autorul" ar fi
demascat, să aibă o portiță de ieșire.
Asemenea primejdii avea să ocolească Academia
Română și le-a ocolit prin S. Pușcariu, pe care l-a îm-
puternicit să lucreze Dicționarul Limbii Române, în nu-
mele și pe socoteala prestigiului ei de înaltă institu-
țiune.
Al. Philippide s'a dovedit foarte curând și din
acest punct de vedere că nu putea rămâne la condu-
cerea și definitivarea lucrărilor Dicționarului oficial
al Academiei Române.
Atacurile din articolele sub titlul „Specialistul Ro-
mân” publicate în „Viața Românească” (anul I, pg. 496
și urm. și a. II, pg. 15 și urm.), continuate și mai târziu
și apoi adunate în volum, sunt scrise într’un ton neuzi-
tat în știință, și-au surprins nu numai cercurile noas-
tre, ci și oamenii de știință din Franța, Italia, Germa-
XXI
I. E. TOROUȚIU - INTRODUCERE
nia, Austria. In campania de coborîre a lui O. Densu-
sianu, H. Tiktin, S. Pușcariu, ca și împotriva unor fi-
lologi străini cu reputație indiscutabilă, Al. Philippide
își pierde cumpătul și trece dela argumentul științific
la acuzațiuni nesusținute. Despre L. Havet afirmă că
este ,,un rău crescut”, E. Herzog, H. Schuchardt,
A. Tobler sunt niște simpli recenzenți „lipsiți de
scrupule”. Chiar W. Meyer-Ltibke se vede târît în dis-
cuție. Pentru Al. Philippide, „toți filologii români sunt
plagiatorii d-sale” 7.
Impresia generală a fost penibilă, atât în țară, cât
și peste hotare. Sextil Pușcariu și Ovid Densusianu
sunt deadreptul învinuiți că au furat etimologiile sale
și că le-au trecut în patrimoniul lor.
Sextil Pușcariu îi răspunde în „Convorbiri Lite-
rare” (cfr. n. 7) și arată că etimologiile-corp delict ci-
tate de Al. Philippide formează două grupuri: cel din-
tâiu a intrat de mult în domeniul public și nu se cu-
noaște cui aparține paternitatea ; în tot cazul acel
prim lot de etimologii se întâlnește în lucrări străine
cu mult înainte ca Al. Philippide să-și fi tipărit lucră-
rile linguistice, în cari se stăruie asupra originilor ace-
lor cuvinte; al doilea grup, pe care Al. Ph. și-l atribue
ca rezultat al cercetărilor sale, S. Pușcariu probează
că aparține altora și anume: lui T. Cipariu, A. Cihac,
Fr. Miklosich, H, Schuchardt, W. Meyer-Lubke, cari
au dat acele etimologii înaintea lui Al. Philippide, așa
că învinuirea de plagiat se întoarce împotriva învi-
nuitorului.
7 s. Pușcariu, Adevărurile D-lui Philippide, în „Conv. Lit.” W,
XLI, 2G6.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
XXII
S. Pușcariu se menține în replică la nivelul de
seninătate al omului de știință, moderat în formă, do-
cumentat în fond, cu trimiteri la isvoare pentru tot
ce afirmă.
Revista „Convorbiri Literare” tipărește întâmpi-
narea lui S. Pușcariu, fără să intervină pentru unul sau
contra altuia.
Neutralitatea era la locul ei și din pricina că Al.
Philippide doi-trei ani în urmă făcuse parte din comi-
tetul de redacție al revistei.
De aci însă și din prețuirea publicațiilor de spe-
cialitate ale lui Sextil Pușcariu a rezultat pentru Aca-
demia Română hotărîrea neclintită de a încredința
acestuia lucrarea dicționarului Limbii Române.
In 1907 când au apărut cele dintâi fascicole ale
Dicționarului întocmit de S. Pușcariu, revista „Convor-
biri Literare" păstrează o rezervă destul de semnifica-
tivă, în dorința de a nu contribui la înăsprirea rapor-
turilor dintre colaboratori, reprezintanți ai științei,
dintre cari unii erau și membri ai Academiei Române.
Ecourile pentru sublinierea meritului excepțional
veniră însă mai târziu de peste hotare. Un exemplu:
„Profesorul de filologie romanică dela Universi-
tatea din Graz (în Austria) A. Zauner a publicat în
„Literaturblatt fur Germanische und Romanische Phi-
lologie”, No. 11, pe luna Noemvrie 1912, o dare de
seamă asupra părții apărute acum din Dicționarul
Limbii Române, care se publică sub îngrijirea Acade-
miei Române, și se redactează și tipărește prin con-
lucrarea d-lui Sextil Pușcariu, profesor la Universi-
tatea din Cernăuți, a d-lor I. Rădulescu-Pogoneanu și
D. Evolceanu, profesori în București, precum și a
XXIII
1. E. TOROUȚIU - introducere
d-lor C. Lacea, profesor la Brașov și T. Capidan, pro-
fesor la Salonic”.
Urmează textul dării de seamă, în „Conv. Lit.”
Dec. 1912 XLVI 1419—1422.
In convingerea însă că realizează o operă mare și
de durată, S. Pușcariu poate cu oarecare amărăciune
și desilusie, și-a continuat lucrul, ajutat pentru partea
formală, de stilisare lapidară, de către I. A. Rădulescu-
Pogoneanu, pentru cea linguistică de profesorii: Theo-
dor Capidan, C. Lacea, C. Gălușcă și Al. Procopovici,
cu strângerea de nou material, cu cetirea de izvoare
și extragerea de citații din texte de către studenți și
tineri profesori de licee, apoi la Cluj de către profeso-
rul Nicolae Drăgan, academician și, credem, cel mai de
seamă filolog român după S. Pușcariu și Ovid Den-
susianu.
Și în politica bucovineană S. Pușcariu a avut de
îndurat desamăgiri, pentru că — replicau oamenii po-
litici bucovineni — față de regimul austriac-german
trebuia folosită altă tactică decât cea când de pasivi-
tate totală, când de vijelioasă impetuositate a Transil-
vănenilor față de șovinismul despotic maghiar.
Tânăr, activ, profesor-unnaș al lui I. G. Sbiera la
catedra de limba și literatura română a Universității
din Cernăuți în cadrul romanisticei, moderat, însă nu
lipsit de energie, înzestrat cu tact, S. Pușcariu aducea
cu dânsul în Universitate ca și în celelalte cercuri cul-
turale bucovinene, un spirit nou. Cursurile, semina-
riile, conferințele publice atrăgeau o lume doritoare
să se învioreze prin climatul înalt al științei apusene,
moderne, după perioada de stagnare din ultimii ani ai
profesoratului lui I. G. Sbiera, înaintat în vârstă și în
neputință să țină pas cu ritmul accelerat de după 1900.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
XXIV
Scrisorile lui S. Pușcariu sunt în acest volum cele
mai însemnate pentru că se leagă de o cotitură hotă-
rîtoare în și pentru viața autorului, anume aceea de
a lua asupră-și uriașa sarcină dei elaborare a Dicționa-
rului Limbii Române, apoi prin bogăția informațiunilor
asupra evoluției vieții culturale și politice din Buco-
vina, Epistola din 29 Martie (11 Aprilie 1907) trebue
privită ca răspuns la scrisoarea lui S. Mehedinți dela
6 Noemvrie 1906; publicată în volumul IX pg. 275, în
care profesorul dela Universitatea din București, ho-
tărît să primească dela 1 Ianuarie 1907 direcția Con-
vorbirilor Literare, îi spune următoarele:
,,Dă voe unui cunoscut al d-tale să-ți exprime sin-
cera sa bucurie pentru numirea d-tale la Cernăuți.
,,Nu mă pricep la filologie, dar din cât pricep,
am convingerea că am intrat acum definitiv pe calea
cea bună. „Vasul Fantomă", dicționarul limbei noa-
stre, va ajunge în curând la port.
„Numirea d-tale însă — [profesor la Univ. din
Cern.] — pentru unii din noi are și altă însemnătate.
Am fost de 3 ori în Bucovina și m'am întors înmăr-
murit.
„Mai tristă paragină nici că se poate închipui.
„E o mângâere și o speranță pentru mulți că ai
venit d-ta în acel colț, unde până și cei ce se mân-
dresc cu numele de Român, sunt sufocați de un abo-
minabil spirit de beamterism kaiserlich und kdniglich.
„Fie ca norocul să se arate mai prielnic după ve-
nirea d-tale printre conducătorii sufletești ai acelei
nenorocite țări.
„Noi cei de pe aici, îți urăm succes,din tot su-
fletul.
S. Mehedinți".
XXV-	r- E- TOROUȚIU - INTRODUCERE
La rândul său, S. Pușcariu, după câteva luni de
adăstare în Cernăuți, se exprimă la fel: „Tot mai mult
mă conving, că Românii Bucovineni sunt pierduți pen-
tru Românime” (cfr, pg. 2 de aici).
La îndemnul lui S. Pușcariu, intrat în Societatea
pentru Literatura și Cultura Poporului Român din Bu-
covina, cu stăruințele sale în București, Capitala tu-
turor Românilor, a venit Petre Litiu în Bucovina. Re-
prezintațiile artiștilor români pe scena teatrului din
Cernăuți (trilogia lui Delavrancea), continuate de Emil
Belcot, au trezit un elan printre Românii Bucovineni,
cum nu s'a mai cunoscut în istoria lor sbuciumată și
săracă în emoții estetice. Tineri și bătrâni de-avalma
deshămau caii dela trăsuri și se înhămau ei și condu-
ceau în urale și înlăcrămată fericire la gară pe marele
artist Petre Liciu și colaboratorii săi. Multă vreme s'a
păstrat o atmosferă de mândrie națională, pentru ceea
ce s'a văzut și s'a simțit prin artă ce înseamnă Româ-
nia și sufletul românesc. înșiși străinii au fost siliți să
admire marile talente, ale artiștilor, ca și al autorului
trilogiei „Apus de soare", „Viforul”, „Luceafărul”.
Tot într'aceea vreme, urmând hotărîrile Acade-
miei Române, S. Pușcariu avea de luptat cu prejude-
căți pentru introducerea noilor reguli ale ortografiei.
In seminarii teze, cari interesau direct scrisul bu-
covinean: punctuația românească față de cea germană;
sinonimile în limba românească; barbarisme și germa-
nismele în graiu și'n scris; topica românească; încer-
cări de critică literară, dări de seamă, recenzii asupra
cărților proaspăt apărute în editura „Minervei”; la
cursurile de istorie a literaturii sau de filologie sala
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
XXVI
în care S. Pușcariu își expunea ideile devenise din ce
în ce mai neîncăpătoare.
Pentru orele de lingustică profesorul purta o deo-
sebită grijă să nu fie ostenitor al auditorului; de aceea,
cam pe la jumătatea lecției, în legătură cu o etimologie
sau cu o locuțiune trecea la destindere printr'o snoavă
plină de tâlc, printr'o spirituală glumă, pentru ca apoi
încetișor, pe nesimțite, să se înapoieze iar la filologie.
A fost o școală vie, o școală românească în ținută
europeană, școala lui Sextil Pușcariu din Cernăuți.
După Aron Pumnul — lui i se cuvine cel de al doilea
loc în Bucovina culturală și literară.
Intrând mai adânc în cuprinsul acestui volum de
documente, vom da de scrisorile lui August Scriban,
care pretindea revistei Conv. Lit. să se desbare de or-
tografia Academiei Române și să adopte felul său de
a înfățișa cuvintele...
Interesante sunt scrisorile studentului Eug. Lovi-
nescu, din Paris, care de pe atunci da semne că va
suferi subt povara ingrată de obsesie a eului: ,,Mi-am
permis să vă trimit ieri a doua lucrare a mea de teză
de doctorat. De altminteri am făcut și susținerea orală,
obținând „elogii", într'un cuvânt tot ce-mi puteau da
bieții oameni” (pg. 312).
Un alt merit al Convorbirilor Literare, sub direc-
ția lui S. Mehedinți, a fost descoperirea și cultivarea
talentatului prozator M. I. Chirițescu, ale cărui scri-
sori tipărite aci poate-1 vor reaminti istoricilor noștri
literari și-i vor destina pagina cuvenită pe bună drep-
tate.
Ne înâlnim aici din nou cu Duiliu Zamfirescu, I.
XXVII	*• E' TOROUȚIU - INTRODUCERE
Ursu, I. Simionescu, G. Vâlsan, I. Lupaș, Al. Lăpădatu,
I. A. Bassarabescu, G. Tutoveanu, Nicolae Bănescu și
cu alții. Sunt cunoștnițe vechi, din celelalte volume,
scrisorile lor de aici însă aduc date noi despre oameni
și fapte și se citesc cu plăcere și interes, ca și ale mul-
tora neîntâlniți, cum ar fi N. Pandelea, admirabilul
traducător în proză al Eneidei lui Virgil.
Deosebită atențiune merită scrisorile următorilor:
Mircea T. Djuvara, Mircea Florian, Vladimir I. Ghica,
T. lordănescu, Al. Lăpădatu, I. Lupaș, Mihail Mihăi-
leanu, C. Moisil, Dimitrie Nanu, I. Răducanu, I. Si-
mionescu'și Tereza Stratilescu.
Mircea Djuvara desfășoară în revista „Conv. Lit."
o activitate dintre cele mai fecunde. Făcând abstrac-
ție dela studiile, pe cari și le-a tipărit singur în volum,
distinsul om de drept trimitea din Paris corespondență,
pentru cronici privitoare la viața spirituală a Franței,
stăruind asupra evenimentelor, cari puteau să deștepte
în cetitorii revistei cel mai viu interes. Apoi au ră-
mas uitate în publicația periodică numeroase contri-
buții științifice, pe cari un viitor bio-bibliograf al lui
M. T. Djuvara va trebui să le înregistreze, dacă va
vrea să dea o imagine corectă și desăvârșită a aceluia
care a fost un reputat reprezintat al baroului din Ca-
pitală, ministru al justiției, membru al Academiei Ro-
mâne, și totdeauna un harnic și destoinic purtător al
condeiului.
Mircea Florian, în scrisorile cătră S. Mehedinți,
la începutul carierii sale scriitoricești, este astăzi pro-
fesor de Universitate, și ocupă un loc printre primele
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	XXVIII
rânduri ale filosofilor români, iar după trecerea direc-
toratului revistei dela S. Mehedinți asupra lui Al. Tzi-
gara-Samurcaș, M. Florian a luat parte activă la îngri-
jirea redacțională a revistei și a publicat articole fi-
losofice și sub direcția lui S. M.: „Destinele Științei și
Metafisicei (1912) ș. a., dări de seamă, recenzii, așa
încât cine se va ocupa — cine? — de fasa a IX-a a
istoriei „Convorbirilor Literare'’ — dela 1 Ianuarie
1924 până la 20 Febr. 1939 — va trebui să scoată în
relief sprijinul ce l-a dat lui Al. Tzigara-Samurcaș, co-
laboratorul său devotat Mircea Florian.
Vladimir I. Ghica, istoriograf, T. lordănescu, orien-
talist și filolog greco-latin, Mihail Mihăileanu, om al
școalei și al problemelor învățământului public, Te-
reza Stratilescu, exponentă a variatelor aspecte din
cultura și civilizația anglo-saxonă — sunt dintre acei
neîndreptățiți, cari au rămas zăvoriți între* scoarțele
colecțiilor revistei, fără să se mai preocupe cineva de
ei. Istoricii literaturii și ai culturii românești, cu rare
și onorabile excepții, iau deobiceiu în considerare nu-
mai activitatea scriitoricească aflată în cărți. Cât des-
pre așa numitele, recentele enciclopedii, nici nu face
să relevăm asemenea lacune, deoarece atunci ar fi ne-
cesar să lucrăm un al doilea volum de Enciclopedie.
Al. Lăpădatu, I. Lupaș, C. Moisil, I. Răducanu și
I. Simionescu colaborează cu articole și studii de spe-
cialitate, dar și cu acea măruntă și totuși folositoare
cronică de amănunte, care de cele mai multe ori se dă
sub o inițială sau se trece deadreptul în patrimoniul
comun redacțional. Astfel Al. Lăpădatu, I. Lupaș, I.
Răducanu prin acele pagini de încrestări au desigur in-
formațiuni, istorice, științifice, economice, nesemnate.
I. E. TOROUȚIU - INTRODUCERE
Cu scrisorile; lui Dimitrie Nanu intrăm deadreptul
în atmosfera de conflict dintre Mihail Dragomirescu
și „Convorbiri Literare”. Ca și N. Petrașcu la sfârșitul
anului 1896 (30 Noemvrie), care hotărîse despărțirea
de „Convorbiri Literare” „învechite” (St. D. L. VI pg.
CLXXXVII și urm.) și înteineerea unei noi reviste
(„Literatură și Artă Română”), M. Dragomirescu, deși
sfătuit de I. L. Caragiale să nu se arunce într’o aven-
tură, pornește la drum cu propria sa publicație „Con-
vorbiri” — căreia după un an de apariție, trebue să-i
adaoge atributul „Critice”, pentru a înlătura astfel
confusia voită. Atacurile cari au urmat în „Convorbiri
[Critice]” priveau mai puțin programul și realizările
„Convorbirilor Literare”, ele îndreptându-se împotriva
lui S. Mehedinți, directorul revistei. Din partea „în-
vechitelor” „Convorbiri” junimiste s'a observat ve-
chea tactică de a nu răspunde, pentru că nu era vorba
de un conflict între ideologii diferite, ci de porniri
omenești, din ambiții nesatisfăcute.
Ar fi necesar, credem, să stăruim și asupra altor
chestiuni din acest material arhivistic, dar asprimea
împrejurărilor nu ne îngădue. Nu ne rămâne decât să
repetăm suspinul cronicarului de altă dată:
„Ce sosiră asupra noastră cumplite aceste vremi
de acmu, de nu stăm de scrisori, ce de griji și suspi-
nuri. Și la acest fel de scrisoare gându slobod și fără
valuri trebuește. Iară noi prăvim cumplite vremi si
cumpănă mare pământului nostru și noaă” 8.
8 Miron Cos lin,. Letopisețul Țării Moldovei deia Aron Vodă încoace.
Ediție critică de P. P- Panaitescu, Fundația Regală pentru Literatură și Artă.
București 1944, (pg. 4.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	XXX
„De lauda este hie la care domnii să hie spre par-
tea creștinească, că această țară căci trăiește așe în
statul său până acmu, pentru țări creștine stă până
astădzî în rândurile sale, însă cu înțelepciune, nu fără
socotială și fără temeiu, în loc de folosul țărâi să-i
aducă perire, cum s’au prilejitu amu și în vremile noas-
tre în câteva rânduri, de adusesă a mulți nesocoteala
și nebuniea mare cumpănă acestui pământu. Dum-
nedzău mai bine știe că de nu s ari hi prilejit o samă
de capete să cerce mijloace și să nu alerge la împă-
răție, ar hi fostu de perirea de istov țara aceasta în
câteva rânduri" 9.
9 Mii or Costin, Let&p^ pg. 39.
TEXTE ȘI NOTE

STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VOL. XI
COLECȚIE ÎNGRIJITĂ DE I. E. TOROUȚIU
Sextil Pușcariu cătră Simion Mehedinți
I
Cernăuți, 1.11.1901
Strada școalei 10.
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Ai citit de bună seamă articolul d-lui Philippide în „Neamul
românesc” și cred că desaprobi și d-ta tonul în care e scris și
injuriile care se scriu la adresa filologilor români și streini.
In numărul pe care Tam primit eri mă numește plagiator. Dacă
mi-ar fi găsit greșeli, n’aș zice nimic, căci eu însu-mi știu prea
bine că am făcut destule și voiu mai face; dar nu pot lăsă să
mă socotească cineva de rea credință și se mă numească hoț.
De aceea te rog să-mi dai loc în coloanele Convorbirilor,
în care s’au publicat pretinsele plagiate, pentru un răspuns.
Cred că ai destulă încredere în mine, ca să nu te îndoiești că
răspunsul mieu va fi scris așa ca să nu jignească tradiția re-
vistei. Aș vrea însă ca să-1 pot publica în No. 2, poate subt
rubrica „Filologie”. Nu cred că va fi mai mare de 1—IV2 pagini.
Te rog deci să-mi răspunzi, dacă se mai poate se apară în
N-rul 2. îndată după primirea răspunsului îți voiu trimite arti-
rolnl, la caz că îl primești.
St. D. L. XI — 1
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
2
Iartă, te rog, că te aduc poate într’o poziție neplăcută față
ele un fost Convorbirist, care însă, de fapt, e acum atât de de-
parte de revista la care a scris, încât crede că trebue să înjure
pe d-1 Bogdan, care a condus’o
Cu salutări prietenești, al d-tale devotat
SEXTIL PUȘCARIU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Cernăuți, 29.11I/11.IV 1901
Strada școalei 10.
IUBITE D-LE MEHEDINȚI,
Am venit în Bucovina cu mult dor de a face bine și cu
sufletul plin de nădejde. Acum, după o jumătate de an, dorul a
rămas același, dar nădejdile s’au stins aproape cu totul. Tot
mai mult mă conving, că Românii Bucovineni sânt pierduți
pentru Românime. Dacă-mi dau seama despre pricina acestui
trist adevăr, îmi pare că ea stă mai ales în două împrejurări.
Nu găsesc momentan terminul românesc pentru „Menschen-
schlag”—să zic dar, mai vag, „firea” acestor Români e mai pu-
țin resistentă, decât a celor din Muntenia, Ardeal și din Țara de
jos. Răscoalele recente m’au învățat că și țăranul din Moldova
e ca Bucovineanul, cu calități morale mai desvoltate ca la
Oltean, mai bun la inimă, dar mai fără energie. E desigur un
amestec mare de sânge ruso-rutean în el. Precum Rușii sânt
capabili să ducă de ani de zile campania aceea admirabilă de
desrobire, care cere zilnic jertfa unor idealiști ce primesc moar-
3
SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI
tea zâmbind, dar nu sânt capabili să dea o lovitură la mir, —
tot astfel Bucovineanul nu e în stare să facă fapte, la momentul
potrivit.
Acest neam de oameni, lipsiți de energie sânt puși în fața
celei mai mari primejdii. Au a luptă cu trei factori de o potrivă
de periculoși. 1) Cu Rutenii, care nu-s mai energici, dar sânt
mai numeroși și sânt mai viguroși prin faptul, că azi sânt orga-
nizați—îi conduce un Român renegat din pricina unei femei!—
și sânt împinși spre sud de o lege de expansiune firească. Nu-
mărul 300.000 : 230.000, pe care-1 dă statistica, e greșit prin
faptul, că el se schimbă pe zi ce merge, crescând la Ruteni în
mod considerabil, rămânând aproape neschimbat (prin ruteni-
zare și emigrare în America) la Români2.
2)	Al doilea factor e Jidovimea. Nicăiri ea nu e atât de
puternică ca aici, nici în Galiția. Comerțul e absolut în mâna lor.
Evreul e mijlocitorul — singurul care câștigă — între Român
și Român, când cumperi ouă, lemne, lapte etc., când iai o birje
să mergi la sat, când dai o reprezentație teatrală de diletanți
(sala, bilete etc.), chiar când vreai să alegi un deputat român
într’un cerc curat românesc! Studenții evrei au ,,jiidisch-natio-
nale Verbindungen”, deputatul Straucher a vorbit în parla-
mentul din Viena de mandate evreiești etc. etc. Numărul
100.000 : 230.000 poate fi exact în mod obiectiv, dar de bună
seamă nu e adevărat în mod relativ. Dacă eși pe stradă vezi
20 de Evrei până să vezi un Român, căci Evreul e pretutindeni,
unde se des voltă cea mai mică activitate îl întâlnești. Românul
nu face nimic, ci își deplânge soarta și vegetează.
3)	Al treilea factor e guvernul. De-ar fi Austriecii așa
șoviniști ca Unguri am avea o resistență firească, nu așa de
puternică ca în Ardeal, dar reală. Guvernul însă îți face tot pe
plac și — te deobligă. In acelaș timp el bagă zâzanie între
Român și Român sprijinind, aproape fățiș, pe cel slab, până în
momentul când Fa ridicat, când îi devine incomod. Pacostea
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
4
Bucovinenilor e, că au avut o aristocrație, care nu s’a germa-
nizat (precum s’a maghiarizat cea din Ardeal) și că au atâția
funcționari — toți dependenți de stăpânire. Nu cunosc aproape
nici un Român bucovinean ca oarecare poziție socială, care să
fie independent. Dacă n’are superiori, atunci așteaptă totuși o
decorație sau unul din acele multe titluri de „Hofrat” etc., pe
care cearcă să-l ,,merite”. Câteva exemple. In consiliul comunal
din Cernăuți sânt aproape numai Jidani. Primarul Jidan. Vice-
primari un Neamț, un Slav și un Român. Neamțul, cel puțin
bagă cât poate amploiați nemți. Românul e inofensiv. E surd,
bătrân și — pe toate actele oficiale se scrie BalmoSCII. — Cu
mare greu a răzbit un Român, Hnidei (se scrie Hnidey) ca
director al căilor ferate. De când ocupă acest post nu s’a anga-
jat la C. F. nici un Român, nici ca funcționar, nici ca conductor,
nici măcar ca cantonier sau macagiu, pentru-că — ,,s’ar putea
crede că fac protecționism”! — La Banca țării președintele e
Român: Florea Lupu. Cei tari au avut însă grije să nu-1 aleagă
încă definitiv. Astfel, deși acesta ar vrea, nu poate să pună
Români în funcții — până nu va fi definitiv. Cei imediat de subt
el sânt Evrei și aceștia au umplut banca țării cu de-ai lor, care
vor înainta din treaptă în treaptă și vor pune, la rândul lor
Evrei... așa că faimoasa bancă, cu care se laudă Românii atâta,
va fi vecinie a Evreilor, va da împrumuturi la Evrei și nu va
face concurență uzurarilor Evrei !
Astfel de exemple aș putea să-ți citez multe, multe, obser-
vate numai în 6 luni...
In politică? Nimic alta decât vânat după căpătuială. Orice
om cu mintea sănătoasă vede situația astfel: în parlamentul din
Viena Românii sânt de prisos. După legea cea nouă cei 5 depu-
tați Români se vor alege de sigur, căci cercurile sânt eurat
românești; deci, din punct de vedere al Românismului, orice
luptă electorală e de prisos. Dar acești 5 deputat! nu vor face
nici unu la sută din noul parlament. Ei n’au acolo pe nimeni
5
SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI
cu cine să se alieze, căci lupta se va da între Slavi și Germani,
și unii și alții dușmani naturali ai noștri. Guvernul, bine înțeles,
va trată pe Români totdeauna ca pe o cantitate de neglijat, de
care nefiindu-i frică, n’are de ce s’o sprijinească. Fracțiunea Ita-
liană e și prea mică și prea departe de noi. Ei bine, pentru acești
5 deputați fără rost și siguri se dă o luptă electorală, care taie
în carne vie românească, care învrăjbește familiile, care depăr-
tează privirile tuturor dela acele răni care ar trebui vindecate
imediat, care se cangrenează una câte una, din zi în zi. Toți
văd în deputăție ocazia de a parveni, de a putea deschide ușile
celor mari la Viena. Intre candidați sânt numai doi, care
însemnează ceva: Baronul Hormuzachi, un om așezat, foarte
cinstit, cu nume istoric, care se pronunță cu respect și care-1
obligă. Nu-i însă omul acțiunii. Aurel Onciul e foarte inteligent,
foarte activ, cunoaște toate tertipurile diplomației austriace, un
om care prin energia sa se impune. Ii lipsește însă absolut bunul
simț, se compromite adese-ori în momentul deciziv și urmează
o politică, care poate fi nefastă pentru noi Românii: e mai
mult socialist, decât Român. Ar mai fi lancu Flondor; acesta
stă însă de o parte deocamdată.
Caracteristic e faptul, că în cel mai românesc cerc, în
Câmpulung, va fi ales un strein, contele Bellegarde. Din punct
de vedere principiar asta va fi cea mai eclatantă dovadă despre
frumusețea nouăi legi electorale : voința poporului triumfă.
Contele Bellegarde e o persoană foarte iubită de țăranul român,
pe care Fa sprijinit cum n’a făcut’o nici un Român până acuma.
Dacă va fi ales însă, va fi meritul Evreilor, care voesc să scape
de prefectul lor antisemit. Pentru noi e umilitor faptul; poate
să aibă însă rezultate bune. Dacă B. nu e un austriac, uns cu
toate unsorile, care vrea să se vâre în sufletul Românului
pentruca, salvând aparențele, să-l exploateze pentru politica din
Viena, ci dacă e, precum se afirmă, un om independent, care
voește să-și facă un nume și simpatizează cu Românii în mod
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
6
sincer — de origine e Francez — atunci omul acesta cu tact,
cu vază, cu parale și tânăr va putea deveni un conducător al
Românilor în politica lor bucovineană.
Nu pot să nu-ți citez un caz foarte caracteristic pentru
situație și pentru țăranul român de aici. La Suceava „Apăra-
riștii” 3 țin o adunare mare electorală, în care se înjură „Onciu-
leștii”, care „ar fi supt sângele țăranului român ca niște țân-
țari”. Se ridică un gospodar țăran și grăește cam așa: „Dacă-i
vorba de țânțari să vă spun și eu una. In sat la noi eră un pă-
durar hain, care a dus pe mulți bieți Români la poliție. Noi
am jurat să ne răzbunăm pe el și într’o bună zi câți-va Fau
prins în pădure, Fau dezbrăcat în pielea goală în ameaza mare
— eră vară — și l-au legat de un copac. Câți treceau pe acolo
îl vedeau, dar nici unul nu voia să-l deslege. Unul, mai „milos”
însă, i-a zis: „Eu n’am să te desleg, dar am să iau o foaie de
brusture, să alung țânțarii cari ți-au acoperit trupul”.—„O, nu,
nu face asta, căci țânțarii care sânt pe trupul mieu m’au supt
de mă doare, dar ei sânt acum sătui. Dacă-i alungi vor veni
alții, care-s flămânzi !”
Vei ceti de întemeierea multor societăți economice și lite-
rare, de filantropie națională etc. etc. Intr’ădevăr spiritul de
asociație e mare; dela Nemți au învățat să se unească. E iară
foarte frumos, că poate nicăiri Românul nu-și dă, cu atâta
dărnicie, obolul pentru birul național (în aceste 6 luni am
cheltuit 9% din leafă pentru colecte). Dar rezultatul? Rareori
bun; mai ales se face totul de formă, „de frica lui lorga” aș
puteă zice. La întemeierea fiecărei societăți se începe cu cearta
iscată dela alegerea comitetului, cu disidențe, cu secesiuni. în-
treprinderile economice sânt adesea paralizate, din adins, de
contrarii politici, „șezătorile literare” sânt un fel de ocazii unde
merge lumea de rușine și se plictisește sau cel puțin asistă fără
interes.
SEXTIL PUȘCARIU - SLMION MEHEDINȚI
Mai trist e că certurile au prins rădăcini și în cercurile
studențești. Am încercat să împac pe studenți — de politica
celorlalți am crezut că trebue să stau departe. Iți poți închipui,
că nu am dat busna, ci cu scrupulele pe care trebuie să le aibă
cineva căruia i s’ar putea zice „venetic”, cu grija, pe care am
ținut s’o am, dorind ca să nu dau greș cu cel dintâiu pas în
viața publică, — am sondat terenul bine, bine, am intrat în
legături cu indivizii înainte de a mă adresă societăților.
N’am reușit. După ce toate societățile au admis „în princi-
piu” împăcarea și era s’o începem de fapt, cu o zi înainte, s’au
bătut două societăți, pe stradă, cu ciomegile, în fața Evreilor
care râdeau.
Mai în urmă am aflat. Cei care față de mine erau cei mai
fervenți adepți ai împăcării, intrigau, pe din dos, mai mult
împotriva ei și — ca să nu se dea de gol — au înscenat acea
bătaie și o altă farsă, pentru ca să-mi poată spune apoi: „Ai
văzut, că noi aveam toată bunăvoința; acum însă nu mai e cu
putință. Cu astfel de oameni etc. etc.”.
După toate acestea vei pricepe cât sânt de amărât. In
momentul când mă voiu convinge, că eu nu pot face nici o
ispravă, îmi voiu luă catrafusele și voiu plecă de aici, căci cu
ideea, să iau la zi’ntâiu a fiecărei luni leafa de profesor, pentru
7 ore pe săptămână ținute la universitate, nu mă pot împăca.
Deocamdată însă cred că nu e voie să desnădăjduesc și
că, dacă aș plecă, ar fi o deșertare.
Stând însă, înainte de a mai riscă un pas, vreau să-mi
cunosc bine oamenii, să știu cu cine pot lucră și cu cine nu,
să-mi cresc și să-mi apropiu vreo doi tineri, cu care să pot păși
sigur într’o zi. Dacă voiu puteă să-i câștig, atunci cred că cel
mai bun mijloc de acțiune e un ziar mare, bine scris, care să
formeze o opinie publică, să învețe pe oameni: „Noi prin noi
înșine” în loc de „prin protecție ori de la cine”, ca azi, să le
arate că legătura firească a noastră e cu ceilalți Români și să
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
8
tăiem, cu intransigență, orice legături care ne leagă de Ruteni
și Nemți, mai ales de cei d’intâiu.
Deocamdată misiunea mea e: la universitate să cresc o
seamă de idealiști, care să-și cunoască limba și să-și iubească
cultura. Aceștia vor crește apoi tineretul, ca profesori de liceu.
După orele la universitate strâng pe câțiva băeți buni, ieșiți
din liceul din Suceava, și în fiecare zi mă plimb un ceas cu ei,
picurând încetul cu încetul în inima lor acele idei, pentru care
aș vrea să-i văd luptând odată.
Ca răspuns la scrisoarea d-tale îți spun, că rezerva pe care
mi-am impus’o deocamdată mă ține încă depărcior de „Junimea
literară”, a cărei direcție n’am vrut s’o primesc. La toamnă însă
se va mută la Cernăuți și pe nesimțite vreau să iau eu controlul,
nu cu numele, ei de fapt. Atunci va veni și ortografia, pe care
acum stăruim să o introducem în școli într’o comisie, care s?a
format acuma. De abonamente voiu stărui din dragă inimă și
din convingere. Articol, când voiu avea răgazul, care-mi lipsește
acuma, să scriu cevă potrivit.
Pentru Convorbirile — între noi cred că nu-i nevoie să le
numesc altfel — pe care le-ai luat asupra d-tale, primește, te
rog, cele mai sincere felicitări- Ele au ajuns astăzi și vor fi de
sigur și mâne ceea ce au fost odinioară. Dacă nu te superi de
un sfat, ți-aș zice să dai cuiva în grije să nu se strecoare atâtea
greșeli de tipar. îmi lipsește o recensiune despre Brătescu-
Voinești. Despre E. Ciuchi nu mă pot încântă. O irigare. Dacă
găsești de potrivit, cred că s’ar putea scrie ceva la C. L. despre
întâia fascicolă a Dicționarului 4 ce va eși zilele astea. Mi-am
dat multă trudă să espun în introducere ce am crezut de bine
și aș vrea să primesc de la început îndrumările oamenilor de
bun simț. Asta nu-i o materie de filologie, cum au s’o trateze
cei de la Iași, ci de interes obștesc. Sfârșesc, rugându-te să
privești scrisoarea aceasta adresată numai d-tale și să nu pu-
blici nimic din ea. Voiam numai să te informez, crezând că e
g x	SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI
bine să știți d-voastră, cei cu tragere de inimă, cum stau Ro-
mânii aici. Pentru publicul mare încă nu e vremea să să dea
astfel de păreri, cari pot fi numai subiective.
Sărbători fericite !
Al d-tale devotat
SEXTIL PUȘCARIU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
III
Cernăuți, 20.IX.1907.
Strada școalei 10.
IUBITE D-LE MEHEDINȚI,
Scrisoarea d-tale a făcut, precum îți arată plicul alăturat,
patru călătorii: la Cernăuți, la Bran, la Brașov și iar la Cer-
năuți, așa încât numai azi am primit-o, a șaptesprezecea zi, de
când a fost scrisă.
Un articol despre Hasdeu mi-a cerut și „Luceafărul” și
,Junimea literară”. Am trebuit să le refuz pe amândouă, căci
simt că nu mi se sade mie să vorbesc despre cel ce a început
Etimologicul. Când ai, ca mine, o admirațiune mare pentru
genialitatea lui Hasdeu și îi cunoști, în același timp, greșelile
elementare pe care le-a comis, e greu să scrii un articol. Tăcând,
critica aspră încape alături cu admirațiunea sinceră, dar oricât
de bine aș aduce fraza, scriind, greșelii tot ar trebui să-i spun
pe nume, aș trebui să relevez focul de artificii cu care își aco-
perea lipsa de educație științifică, și asta ar fi, ca și când aș
vrea să ridic și eu o peatră asupra lui, precum au făcuBo
odinioară Philippide și Densusianu. Ca să iau un exemplu. Eti-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
W
mologicul lui trece drept o operă gigantică, care n’a putut fi
terminată din cauza planului prea vast, pe care a fost pus. De
fapt însă cele trei volume apărute se bazează pe un material
foarte sărac și necomplet, din care a știut el să facă minuni
de jonglerie filologică. Ar fi însă crud să spulberi în admiratorii
lui credința, că capo d’opera lui filologică nu-i o operă științifică,
ci literară. Dacă aș vrea să vorbesc de cealaltă capo d’operă,
de istorie literară, de voi. II din Cuvinte bătrâni, ar trebui
să spun că tot bogomilismul textelor măhăcene, asupra căruia,
a știut să scrie pagini admirabile de combinațiuni spirituale și
pe care l-a desvoltat cu un aparat neîntrecut de redacțiune, —
nu există de loc. Ar trebui să pronunț vorba aspră, că din toată
opera sa filologică nu va rămânea decât un nume mare, și nu-
mai atât! Dar spunând toate aceste adevăruri, unde aș mai
putea strecură cuvintele prin care să arăt că chiar în greșe-
lile lui eră uriaș, că chiar așa cum eră, a fost și va rămânea
un cuceritor de inimi, cu scânteeri geniale risipite pe fiecare
pagină de pseudoerudițiune ?
lartă-ma dară, că în astfel de împrejurări, nu-ți pot îm-
plini dorința, deși știu că ar fi foarte frumos ca chiar Convor-
birile literare, pe care lumea le ține, pe nedrept, de reci, să gă-
sească o vorbă duioasă pentru „romanticul” — cum l-a numit
atât de bine lorga — care și-a bătut joc de ele, simțind că nu
li se poate împotrivi altminteri.
Cât despre celălalt plan, crede-mă, înainte de toate, că știu
aprecia distincțiunea ce mi-o faci și că-ți sânt foarte recunoscă-
tor. Dar nu mă simt destul de tare a vorbi, mai ales în acest
cerc, despre poezia populară. Până acuma n’am izbutit să-mi fac
o părere matură, bazată pe un studiu amănunțit, care de mult
mă ispitește, despre ea. Am fost mereu abătut în alte direcțiuni
și n’am ajuns încă să deslușesc firea Românului în opera lui
literară, încă nu știu ce e original și ce e de împrumut, încă nu
pot să-mi dau seama despre desvoltarea poeziei, nu văd sâmbu-
SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI
rile mai vechili al doinei, care azi a devenit un fel de enciclopedie
a sentimentelor țăranului român. Să spun generalități nu vreau,
să aduc note nouă nu pot. Din depărtare însă voiu fi cu
d-voastră și la altă ocaziune, cu dragă inimă, vă voiu da
concursul mieu, ori de câte ori mi l-ați cere.
Nu-mi luă în nume de rău rezerva mea îndoită și fi[ij
încredințat că sânt al d-tale
devotat tovarăș de muncă
SEXTIL PUȘCARIU
P. S. Nu s’ar putea să refuzați lui Alexici strecurarea în
Convorbiri? Mie mi se pare că numele acesta pătează coperta
atât de curată a revistei5.
Izvoare; Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IV
Cernăuți, 16JL1908
Strada școalei 10,
IUBITE D-LE MEHEDINȚI,
Nu crezi c’ar fi mai bine să închini Dicționarului un
număr al „Conv. lit.” abea atunci, când va apărea volumul I ?
Am impresia că începutul, care să publică acuma, merită atenție
deosebită, care s’ar putea manifestă printr’un articol al d-lui
Maiorescu și al d-tale; un număr întreg însă ar puteă fi privit
ca reclamă; „Americanii” l-ar interpretă de sigur altfel, întor-
când spada ce le-ai aruncat’o împotriva d-tale.
Gândește-te la asta și fă cum crezi că e bine.
D-lui Bianu i-am trimis vreo 25 de adrese a acelor roma-
niști care, pe lângă că stau în fruntea științii de azi, s’au ocupat
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
12
și cu limba română, ca să li se trimeată Dicționarul gratis.
Ceilalți, vestiți pentru studiile lor speciale în vreuna din limbile
romanice, ar fi, cred, stânjiniți, dacă li s’ar cere o părere, pe
care n’o pot avea.
Iată lista, completă, cred, a celor propuși de mine:
1)	Prof. Dr. W. Meyer-Liibke, Wien, Doblinger Hauptstrasse 35.
2)	,,	,,	Hugo Schuchardt, Graz.
3)	,,	,,	A. Tobler, Berlin, Universitât.
4)	,,	,,	G. Weigand, Leipzig, Querstr. 5.IIL
5)	,,	,,	Th. Gartner, Innsbruck, Universitât.
6)	,,	,,	G. Grober, Strassburg Ruprechtsau.
7)	,,	,,	I. Urban-Jarnik, Prag, 610.III.
8)	,,	,, M. Friedwagner, Czemowitz, Josefsstrasse 2.
9)	,,	,,	K. Ettmayer, Freiburg 1/Sch. Universitât.
10)	Antoine Thomas, Paris, Sorbonne.
11)	Mario Roques, Paris, V-me, 2 rue de Poissy.
II)	Prof. Dr. M. Bartoli, Torino, Universitâ.
12)	,, P. G. Goidariicli, Pisa, Universitâ.
13)	,, C. Salvioni, Milano, Solferino 7.
14)	,, S. Pieri, Bergamo, Viale S. Giacomo.
15)	E. Buarnerio, Milano, Via Donizetti.
16)	,, Dr. Kr. Sandfeld-Jensen, Copenhaga, N. Frihaonsvej
49 IV.
17)	,, Dr. S. Subâk, Triest, K. K. Handels u. Nautische Aka-
demie.
18)	,, Dr. J. Leite de Vasconcellos, Lisabona, Bibliotheca
Nacional.
18)	Privatdozent Dr. E. Herzog, Podgorze (1. Krakau), Sali-
nama 27.
20)	,,	Dr. E. Richter, Wien XIX, Karl-Ludwigstr. 69
21)	,,	Dr. A. Zauner, Wien XVIII, Schulgasse 30.
Cred că tuturor acestora le poți scrie (nemțește Nemților,
franțuzește celorlalți) numai după ce li se va fi trimis cele două
13
SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI
fascicole d’intâiu din partea Academiei, întâlnind pe d-1 Bianu
roagă-1 să poruncească ca aceste 21 de exemplare să se facă
mai repede, ca să se poată expedia la timp.
Dintre Români cred că ar putea fi invitați să scrie ceva
următorii: d-nii Maiorescu, Onciul, Bianu, Bogdan, Mehedinți,
lorga, Tiktin (Berlin, Universităt), Pârvan (Berlin, N. Elsas-
serstr. 75. III) și Lapedat. Ionică Rădulescu ar putea scrie ceva
despre neologisme; s’ar putea publică și articolul pe care ți l-am
trimis sau o continuare a lui.
Dacă-mi vei scrie cine ți-a răspuns, dintre romaniști, ți-aș
putea da câteva date despre fiecare dintre ei (cu privire la
studiile lor asupra limbii române), care s’ar putea publica la
urmă, în formă de notă redacțională.
Dela Meyer-Liibke am o scrisoare particulară, de la Schu-
chardt două, ca răspuns la coaiele trimise lor, din care s’ar putea
publică cevă.
Dacă vei crede bun, poți reproduce cevă din introducerea
Dicționarului și vre-un articol mai reușit.
Cam așă cred că s’ar putea înjghebă numărul festiv, poate
cu vre-un adaos despre dicționarele de până acuma.
Cum am accentuat însă la început, cred că e mai bine să
așteptăm încă câțiva ani, până va apăreă voi. I.
Fii încredințat că mă gândesc mereu la „cronicari” din
Bucovina pentru ,,C. 1.” Faptul că nu se găsesc e cea mai
elocventă dovadă despre viața românească de aici.
Devotat
SEXTIL PUȘCARIU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
14
V
Cernăuți, in 12.26/X 909
Str. Dominic 6.
IUBITE D-LE MEHEDINȚI,
Neștiind adresa d-lui Chirițescu, te rog să-i trimiți d-ta
scrisoarea alăturată, în care îi cer niște lămuriri asupra unui
cuvânt întrebuințat de dânsul în nuvela „Grănicerul”, publicată
în n-rul din urmă al „Convorbirilor literare”.
Ăl d-tale devotat prieten
SEXTIL PUȘCARIU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București
VI
Cernăuți 26/11 1911.
IUBITE DiE MEHEDINȚI,
Fii sigur că știu să prețuesc dragostea cu care Conv. lit.
au urmărit și urmărește Dicț. Academiei, căutând chiar să-i
dea contribuțiile pe care orice revistă ar trebui să i le aducă.
Sentimentele mele de recunoștință față de Conv. lit. nu sânt
însă singurul îndemn care-mi spune să trimit din când în când
un articol, ci sânt atât de aproape de revista aceasta — public
în ea de la a. 1898 — și mă identific așa de mult cu vederile
ei, încât cu greu m’aș hotărî vreodată să trimit vreun studiu
altei reviste (afară doar de articolele de mântueală, când te
?strâng cu ușa).
15
SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI
Dar vezi, tocmai în relațiunile mele cu Conv. lit. există un
fel de... cum să-i zic?... un fel de respect pe care-1 am eu față
de revistă și de gelozia de a-mi păstră stima celor grupați în
jurul ei. De aceea, înainte de a trimite ceva la C. 1. mă gândesc
mult dacă „face”, dacă ’ntr’adevăr merită să apară acolo. Ceea
ce public eu în Tribuna sânt jucării, tocmai potrivite pentru
cetitorul care, cum zici d-ta, citește gazeta la cafea și o uită.
In ramele nepretențioase ale foiletonului, subt cuvânt de popu-
larizare a științii, mă recreez scriindu-le și mă bucur când aud
că se citesc bucuros.
Poate că șî pentru o revistă mai mult literară decât știin-
țifică s’ar potrivi mai bine astfel de articole care interesează
un public cetitor mai mare, decât studii propriu zise, pentru
specialiști. Dar eu țin puțin la tradiție, și aș dori să le scrie pe
acestea altul. Articolele mele din anii din urmă din Conv. lit.
sânt tot ce-am scris eu mai bun în viață, subt forma lor ne-
pretențioasă se ascunde tot undelemnul pe care l-am putut
strânge în bietul mieu creer de filolog. La noi au trecut ne-
observate. Am însă satisfacția că mulți dintre colegii mei streini
mi le -au cerut, căci au auzit vorbindu-se de ele și — în revistele
de specialitate s’a și introdus prescurtarea C L pentru „Convor-
biri literare”. Faptul acesta mă obligă în două direcții. 1) Să
nu dau la Conv. lit. decât lucruri bune și nouă. 2) Să nu dau
decât la Conv. lit. acele articole pe care din când în când, fugind
de munca de salahor a Dicționarului pentru o săptămână, le pun
pe hârtie, după ce le-am purtat luni de zile în cap.
Fii încredințat că, precum n’a trecut aproape nici un an
fără să dau ceva la Conv. lit., așa nu va trece nici 1911. Pregă-
tesc de mult — și aștept mai câteva zile de răgaz — un studiu
despre Onomatopee, care cred că ne aduce câteva vederi nouă.
Fiind-că văd că scrisoarea asta se lungește, să-ți spun și
pentru ce public la „Tribuna”.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
16
Când am văzut cum s’a pornit o goană nebună împotriva
acestui jurnal, pe care-1 țin cel mai bun dintre câte le avem,
și m’am convins că întreaga acțiune izvorăște din necazuri per-
sonale a câtorva jigniți, — atunci m’am revoltat până ’n adân-
cul sufletului și am simțit nevoia să dau ajutorul mieu celui
năpăstuit. Fără să fi publicat până atunci un singur rând în
Tribuna, m’am angajat de bună voie să lucrez la ea — știi cât
de mult timp am pentru aceasta ! — și ca Ardelean, care sânt
dator țării ce m’a născut și pe care o iubesc, serviciul mieu
măcar în vremile de cumpănă, am crezut că e nevoie să-mi dau
numele nepătat încă, spre a afirmă ostentativ că nu cred în ști-
rile pătimașe ce se răspândesc pe socoteala Tribunii. Am cel
puțin mângâerea că mă aflu în societatea celor mai talentați
tineri din Ardeal: Goga, Osvadă, Lupaș, Agârbiceanu, Ciura ș.a.
Știu că d-ta ești informat altfel și nu vreau să te conving
și să te atrag pe partea Tribunei. Vreau numai ca să pun pe
terezia cumpenii cât, bruma, poate trage și numele mieu, când
pe cealaltă s’a instalat atât de greu Aurel Popovici (față de care
am cele mai sincere sentimente de stimă, dar pe care nu-1 pot
urmă decât până la un loc și nu-1 pot ceti decât în doze mici).
Dacă vei vedeă săptămâna viitoare câteva articole de fond
întitulate „Recetind pe Bălcescu”, te rog să le citești.
La urmă o rugare.
Ai auzit de sigur ce mult bine a rezultat anul trecut din
turneul trupei Liciu în Bucovina. Ne-a dat aceea ce nu ne poate
da aici nimeni: convingerea că România nu-i o țară de semi-
barbari, precum au știut Nemții să le infiltreze ideea Bucovi-
nenilor, ci că România are artiști mari (d-voastră, conferen-
țiarii, veți dovedi că are și savahți), precum nu-i au Nemții în
părțile noastre. Anul acesta voim să aducem o trupă mai mare
de la Teatrul național, să nu lăsăm impresia bună să se ră-
cească, și vrem să dăm ciclul dramelor lui Delavrancea și al co-
mediilor lui Caragiale. Atât.
SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI
/
D-l Haret anul trecut n’a vrut să audă de nici un ajutor.
Astfel a suportat Societatea noastră toate cheltuelile și s’a ales
cu un deficit, nu mare, dar simțitor.
Anul acesta cheltuelile ar fi și mai mari, căci dramele lui
Delavrancea cer mai mulți actori și transportul costumelor, etc.
Te rog mult, dacă crezi că e bine s’o faci, să vorbești cu Dela-
vrancea. Dânsul, ca ministru, de sigur că ne-ar ajută măcar cu
bilete și transport gratis și cu ceva sprijin, ca să nu trebue să
punem noi prea mult.
Cu Liciu am vorbit la Crăciun și mi-a spus că vine în
Aprilie. Aici am angajat teatrul pentru o săptămână și altă
săptămână am destinat’o pentru un turneu în provincie. Timpul
e deci între 30/IV și 14/V st. n.
Te rog răspunde-mi în privința aceasta. Cu privire la
conferință îți voiu mai scrie: Trebue să alegem un timp potrivit
când vor fi toți studenții aici, căci ei sânt cei ce câștigă mai
mult din ea.
Al d-tale devotat
SEXTIL PUȘCARIU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
vn
Cernăuți 26/XII 1911
Str. Dominic 6.
IUBITE D-LE MEHEDINȚI,
In ședința de eri a comitetului Societății am cetit scrisoa-
rea d-tale, ea a stârnit mare însuflețire. Te rugăm să vii la noi
și sânt însărcinat să te întreb, dacă ai fi aplecat să mai ții
St. D. L. XI — 2
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI	lf
conferința, afară de Cernăuți, și în alte orașe din Bucovina?
Dacă cumva n’ai dispune de timp mai mult, ne-ai da poate două
sări: într’o Sâmbătă la Cernăuți, și a doua zi, Duminecă (even-
tual după masă, ca să apuci încă trenul de seară) la Rădăuți
sau la Suceava. Fii bun răspunde-mi în privința asta, spre a
putea apoi stabili în mod definitiv ziua (între 5 și 15 Ian. st.v.).
Până voiu primi răspunsul d-tale, nădăjduesc să am și răspunsu-
rile d-lor Tzigara-Samurcaș și Guști pe care de asemenea i-am
rugat să ne țină câte o conferință, voind să facem un ciclu.
Cu ocazia aceasta te rog să primești și mulțumitele cele
mai vii pentru trimiterea anuarului II al Seminarului d-tale.
Am cetit lucrările care sânt de interes pentru filologie și le-am
găsit excelente, îndrumându-se prin ele o nouă direcție de studii.
Te felicit din inimă pentru activitatea Seminarului d-tale. Și
fiindcă Românul, când îi faci un plocon, se gândește îndată la
mai mult, te rog, dacă mai ai exemplare disponibile, să-mi tri-
miți cele 2 anuare șî pentru biblioteca Seminarului mieu, pe
care aș vrea s’o îmbogățesc cu toate publicațiile de seamă,
lucru foarte anevoios, dată fiind subvenția subțire de care
dispun.
Nu-mi luă în nume de rău că nu m’am ținut încă de
făgăduința dată, de a-ți trimite ceva pentru Conv. lit. Articolul
e aproape gata de astă vară; îmi trebue numai 2—3 zile ca să-i
dau forma definitivă. Până acuma însă mi-a fost*peste putință
să găsesc aceste câteva zile. Toată nădejdea mea e că în vacan-
țele acestea ale Crăciunului voiu putea ajunge să-1 termin, —
dacă nu-mi va luă dicționarul tot timpul.
Așteptând răspunsul d-tale și bucurându-mă de apropiata
revedere,
sânt al d-tale devotat
SEXTIL PUȘCARIU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Emilia D. Rațiu cătră Simion Mehedinți
Sibiu H Oct. 911.
STIMATE D-LE MINISTRU,
Cu nețărmurită încredere viu a vă ruga de următoarele.
Ași dori ca corespondența și actele politice naționale ră-
mase după prea iubit soțul meu, să le pot valora Academiei
române din București, și astfel să treacă în posesiunea ei.
Rog, domnule Ministru bine voiți a’mi acorda sprijinul
și protecția d-voastră mie mult prețioasă, și binevoiți a vorbi
persoanelor mai de valoare la Academia română despre do-
rința mea.
Cred că rămasu politic după prea iubit soțul meu, ba chiar
și corespondența mea în chestia națională purtată cu cei dintâi
bărbați de stat și politici naționali ca marele Costake Rosseti,
Papiu Ilarian, și alți mulți fruntași după timpurile trecute
1864 — și până în timpul present, va fi destul de importantă,
ca să fie apreciată și cumpărată de Academia română.
Spre orientare rog ca Academia să trimită un pricepător
dela d-voastră din țară la mine ca să vadă conținutul actelor
și a corespondenți, și astfel să-i poată face o justă apreciere.
Vă mai rog stimate d-le Ministru binevoiți a vorbi și
Majestăți-Sale marelui și mult înțeleptului d-voastră Rege, care
sunt convinsă că va aproba propunerea mea, și îmi va acorda
și înalta Sa protecțiune.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
20
Stimate d-le Ministru. Vă încredințez că am cugetat mult,
cui să mă adresez în chestia aceasta, ca să am un bun resultat,
— inima și mintea mi s’a oprit la d-voastră, care totdeauna
ați fost cu bune și amicale sentimente față de adoratul meu soț
și față de mine.
Dacă prin influența d-voastră, Majestatea-Sa, nobilul
d-voastră Rege, îmi va acorda înalta protecție atunci sunt
sigură de un bun și favorabil resultat de care eu am mare
lipsă.
Prin cumpărarea actelor noastre naționale, Academia s’ar
pune în posesiunea unui mare și bogat material, și pentru istoria
noastră de mare preț, având eu notițe și material mult adunat,
despre momentele mari, din trecutul mai îndepărtat și trecutul
apropiat
Mie și familiei mele însă ni s’ar face un mare bine, — și
doresc ca acest bine să se împlinească și să-’mi vie prin d-voa-
stră domnule Ministru pe care încă în copilăria mea vă admiram.
Așteptând mult prețiosul d-voastră răspuns, vă mulțumesc
înainte de bunul resultat în care cred, și vă rog să primiți cele
mai profunde sentimente de stimă și devotament.
EMILIA D. RAȚIU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
România Jună cătră Simion Mehedinți
I
ROMANIA JUNA, VIENA
Societate academică social-literară
Adresa:
VIII., Florianigasse 12
No. 97.
Mo tto :
Uniți-vă în cuget,
Uniți-vă în simțiri...
Viena, în 13 Martie n. 1910.
STIMATE DOMNULE SENATOR,
Bucuria ne umple sufletele, când videm că membrii emeri-
tați ai societății noastre, plecați de mult din sinul ei, se intere-
sează de modestele noastre mișcări aici în capitala Austriei.
O astfel de manifestație de pietate și recunoștință a fost și
sărbătorirea d-lui Maiorescu. Venerația, ce ni-o impune acest
bărbat, ne-a decis să-l sărbătorim, sprijiniți la început de sfatul
membrilor noștri emeritați: A. C. Popovici și dr. St. N. Ciurcu.
Multă înlesnire ne-a făcut rectorul universității, d-1 Dr.
H. Svoboda. Cerându-i adecă o sală festivă de-a universității,
ne-a respuns că sălile festive nu li se pot da corporațiunilor
studențești, ne-a permis însă la un loc cu prof. Meyer-Liibke să
ținem o ședință festivă în seminarul romanistic, și ce e și mai
însemnat, s’a întrepus pe lângă forurile competente, să ne dea
sala frumoasă a dietei Austriei de jos, din care d-sa face parte.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
22
Luând apoi parte la serbarea noastră, și-a esprimat dorința, să
cunoască cu ocasia conferinților, ce li va ține despre Aquilea
între 17 și 20 n. 1. c. în societatea „Liedertafel” din Bucudești,
cât de mulți Români. Din parte-ne vă rugăm, să-i dați tot spri-
jinul moral spre aceasta.
Cea mai mare recunoștință i-o datorim însă celebrului
romanist Meyer-Liibke. Gândindu-ne adecă, că ar fi mult mai
frumos, dacă un învățat străin li-ar vorbi străinilor despre
Maiorescu, l-am rugat printr'o deputațiune, să țină discursul
festiv la matineul din 1 Martie n. Și deși timpul pentru pregătire
era prea scurt, d-sa a primit cu plăcere această sarcină. Astfel
a făcut acest bărbat, care afară de aceea e totdeauna foarte
gentil cu Românii dela universitatea din Viena, societății
noastre cinste, iar neamului un serviciu. Societatea i s’a arătat
recunoscătoare, numindu-1 membru onorar; credem că și neamul
își va arăta cumva recunoștință. Ceialalți oratori au fost: Dumi-
necă în 27 Februarie n. în localul societății stud. în lit. și filos.
D. Marmeliuc 1; Luni în seminarul romanistic practicantul dela
bibliotecă Dr. Ilie Bacinschi2; Marți seara la convenirea socială
proprietarul mare Dr. Mihaiu Popovici, prof. univ. Urban Jarnik
etc. Serbările și-au ajuns apogeul Marți la prânz în sala dietei
Austriei de jos.
,,Clubul Român” e societatea meseriașilor Români din
Viena; n’a aranjat nici o serbare pentru Maiorescu, a luat însă
parte prin delegați la festivitățile noastre.
Dându~ne d-1 profesor Meyer-Liibke manuscrisul vorbirii
sale, e dorința noastră sfântă, să. edităm în volum toate discursu-
rile rostite la sărbătorirea d-lui Maiorescu și să i le închinăm
sărbătoritului3. Având însă societatea noastră în timpul din
urmă spese enorme cu înmormântarea membrului ei A. Davides-
cu, a primarului Vienei Dr.C.Lueger, care a fost membru onorar
al ei, cu organisarea bibliotecei, tipărirea statutelor schimbate,
închiriarea unui local mai potrivit etc. etc.; voind pe de altă
23
ROMÂNIA JUNĂ - SIMION MEHEDINȚI
parte să edităm în numele societății și operele musicale ale pro-
fesorului de musică de aici, d-11. Scărlătescu, ne îndreptăm cătră
d-voastră, stimate domnule Senator, cu rugămintea, să binevoiți
a ne ajutora la realisarea acestei dorințe, fie prin exoperarea
unui ajutor bănesc corespunzător dela vre-o instituțiune din
România, fie prin exoperarea tipăririi gratuite a acestor
discursuri la o tipografie din București.
Mulțumindu-vă respectuos pentru interesul și sprijinul
d-voastră, vă rugăm să primiți asigurarea distinsei noastre
stime.
Pentru comitet:
V. PAULIUCU-BURLA
preș.
D. N. MARMELIUC -
secretar
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
No. 110.
Viena, în 1/IV n. 1910.
PREA STIMATE DOMNULE PROFESOR,
La prețuita d-voastre scrisoare, în care ne cereți o copie
a discursului rostit de profesorul dr. Meyer-Liibke, ne permitem
a vă respunde următoarele: Societatea noastră a decis să editeze
toate discursurile rostite cu ocasia acestei înălțătoare serbări
în broșură și să i le închine d-lui Maiorescu. Discursurile toate
sunt gata pentru tipar, ne lipsește numai editorul. L-am. rugat
pe d-1 P. Missir, membru emeritat, care se interesase în aceeaș
chestie, ca și d-voastră, să ne exopereze tipărirea gratuită a
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
acestei broșuri la vr’o librărie din țară. Până azi n’avem nici un
respuns. Acuma vă rugăm pe d-voastră ca șef al ,,Convorbirilor
Literare”, să binevoiți a ne exopera acest beneficiu sau a lua
această broșură în editura revistei, ce o conduceți. Astfel și-ar
împlini și societatea noastră dorința, și „Convorbirile Literare”,
întemeiate de d-1 Maiorescu, ar contribui cu un fact mai mult
la premărirea celui, ce li-a pus temelia.
Reorganisând anul acesta biblioteca și nedispunând de
mult buget pentru aceasta, ne permitem a vă ruga respectuos,
să binevoiți a ni trimite numărul jubilar al „Convorbirilor Li-
terare”.
Așteptând un respuns cât de grabnic și favorabil în pri-
vința broșurii proiectate, vă rugăm, stimate domnule Profesor,
să primiți asigurarea adâncei noastre stime.
Pentru comitet:
V. PAULIUCU-BURLA	D. N. MARMELIUC
preș.	secretar
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
loan Russu-Șirianu cătră Simion Mehedinți
„TRIBUNA
Ziar politic național român
Arad
Arad, la im Oct, 1907.
IUBITE AMICE,
Vezi ce coincidență: pe când scriai să reproduc articolul
lui Slavici, eu aici îl dam la tipar. Tot așa: începusem micul
articol (ori cronică) aci alăturat. Cred că presintă interes și
vine oarecum ca întregire la articolul lui Slavici.
Multe adevăruri—și crude—spui în „Să ne întoarcem la
școală” L-am citit cu plăcere și — durere.
De când m’am întors, am ajuns la o corvoadă grea: singur
în redacție. Noroc că nevastă mea îmi ajută la corectură și
lucruri mai mărunte. Scap însă, sper, în 2-3 săptămâni, ș’atunci
am să-ți trimit documentele făgăduite.
Frăție și dragoste
RUSSU ȘIRIANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
August Scriban cătră Simion Mehedinți
I
Iași, Septembrie 1910
MULT STIMATE DOMNULE DIRECTOR,
Am onoare să vă trimet pentru recensiunî trei foi despre
dicționarul d-lui Arborex.
Cu această ocaziune, îmi permit să vă atrag atențiunea
asupra corectorului Convorbirilor Literare, care de multe ori
lasă să se strecoare greșeli boacăne. De exemplu, la pag. 713 de
două ori e scris METEREOLOGIE!!! Această greșală a mai
fost într’un număr trecut la o recensiune a unei cărți germane,
și era măcelărită chear limba germană. Asta e apă la moara
socialistă.
Afară de asta, dacă-mi permiteți, ca abonat, îmi exprim
părerea că, dacă ați introduce o cronică pe două coloane (re-
censiuni, bibliografii, informațiuni), n’ar însemna de loc că imi-
tați pe cei ce nu vă plac. Par’că nu au tot cîte două coloane și
„la Revue”, și Nuova Antologia și altele?
Apoi cred că în fie-care număr ar trebui să se publice
sumarele tuturor revistelor științifice din Romînia și din străi-
nătate. Mai ales mie, ca filolog, mi-ar prinde foarte bine asta.
Și n’ar trebui uitată nici milităria (de exemplu, măcar publi-
carea sumarelor principalelor reviste militare din țară). Infor-
mațiunile-s mare lucru! Mai socotesc că însemnările privitoare
AUGUST SCRIBAN - SIMION MEHEDINȚI
la istoria culturii romînești ar trebui puse la urma revistei. Cit
despre ortografie, de oare ce tot o veți schimba mine sau poi-
mîne, ar fi bine s’o schimbați de pe acuma introducând cu curaj
pe i și u și suprimând pe â. Ce aveți domnia voastră cu Acade-
mia ? Acolo domnește încă curentul latinist ori-ce s’ar zice. Oare
nu e monstruos a scrie „cuvânt” cînd latinește e CONVENTUM?
D’apoi „sunt” și „sânt” în loc de „sînt” !
Mulțumindu-vă în cazul cînd îmi veți admite recensiunea
și rugîndu-vă să treceți cu vederea amestecul meu în chestiuni
interne ale revistei, vă rog să primiți asigurarea înaltei mele
considerațiuni.
AUGUST SCRIBAN
Profesor de 1. latină la Liceul Internat Iași
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
II
Iași, 7.7.[19]10.
MULT STIMATE DOMNULE DIRECTOR,
Ca abonat al C. L. și ca unul care mă interesez de dialecto-
logie, îmi permit să vă atrag atențiunea asupra rubricei „cuvinte
rari” (eu zic „rare”). Se cuvine să impuneți celor care vi le
trimet să arate 1) localitatea, 2) accentul, 3) genul și oarecare
regulă în scrisul lor. De ex„ în No. 4 (pe luniu), ce e aceia
POCHINZERI=nuntaș? Este pochinzeri un sing. ca „un călă-
rași”, cum scriu groaznic unii, sau un plural? Deci mie nu-mi
folosește! Apoi, cînd articulate, cînd ne—. ȚOGLIA, SAPII ce
accente au? SAPII e articulat, ca „țăpii” sau nearticulat, ca
„sacagii” Și altele multe. — Eu, cum zic, avînd mare nevoie
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
28
de asemenea cuvinte rare (care abundă la M. I. Chirițescu!) 2,
mi-am permis să vă rog cele de mai sus. Mulțumindu-vă din
nainte, vă salut cu înaltă stimă.
AUGUST SCRIBAN
Prof. Lic. Internat
Aug. Scriban — Iași
str. Berăria veche, 2
Domnului S. Mehedinți,
Director al Convorbirilor Literare,
București, str. Racoviță, 12.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București
III
lași, 1.^.9. [19 [10.
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am primit ieri scrisoarea d-voastră și m’am bucurat că
doriți colaborarea mea. Chear și fără asta aveam ceva gata
pentru Convorbiri. Profit de ocaziune și vi le trimet printr’un
elev de la Liceul Internat (anume Hagi-Anton, fiul d-lui Hagi-
Anton fost prefect conservator al Țuicii, domiciliat pe strada
Romană, n-rul 81, în București).
Dacă nu vă convin, lucru foarte posibil, vă rog să bine-
voiți a le trimete domnului Hagi-Anton sau fratelui meu, arhi-
mandritul luliu Scriban, rectorul Seminarului Central.
Eu acuma-s cam zbuciumat, că mă aflu la manevrele regi-
mentului 7 de roșiori de la 10 Septembre. De altfe-fel, m’am dus
de voie, cum se cuvine unui conservator! Mîne dimineață plecăm
pe 10 zile prin județ (pînă la 25 Sept.), așa în cît voi fi absent
AUGUST SCRIBAN - SIMION MEHEDINȚI
din Iași. Adresa mea în acest timp e: D-lui Locot. August Scri-
ban Iași, la manevre.
Cea-laltă hîrtie, pe care data e trecută cu roș, e scrisă de
vre-o zece zile. V’o trimet și pe aceia.
Dar dacă aveți de răspuns ceva, puteți mai bine aștepta
întoarcerea mea de la manevre, nefiind nici o grabă. In Iași eu
locuiesc pe str. Berăria veche, 2.
Termin mulțămindu-vă de invitare, de care mă simt ono-
rat, și salutîndu-vă cu adîncă considerațiune.
AUGUST SCRIBAN
N. B. Elevul Hagi-Anton se întoarce la Iași în ziua de
25 Septembre. Din București pleacă în seara de 24 Sept.
Pentru ca tipografii să nu compromită articolul, și deci
revista, se impune ca d-voastră singur sau altă persoană price-
pută să facă sever corectura. Doresc asta foarte mult!
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IV
Iași, 25.9.[19]10.
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Intorcîndu-mă de la manevre, vă scriu această cartă poș-
tală pentru a vă ruga, dacă se mai poate acuma, să adăugați
după numele lui Duvemois pe „Gherov”, care e autorul unui bun
dicționar bulgăresc. Vrea să zică, în articul la urmă (acela în
care atac pe Arbore) să fie scris așa: „Duvernoy și Gherov”.
Vă mai rog să îndreptați pe „Duvernois” în ,,Duvernoy”, căci
așa se iscălește el (după cum mi-a spus d-1 Bărbulescu), deși în
STUDII' ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
30
%
Larousse e scris acest nume și cu -ois pe lîngă -oy. La urma
urmei, nu e mare greșeală nici -ois. Toate acestea în cazul
cînd ați primit articulul pe care vi l-am trimes printr’un elev
de liceu și mai ales în cazul cînd l-ați admis. Locul cel mai
potrivit ar fi la urma revistei3.
Vă salut cu înaltă considerațiune
AUG. SCRIBAN
Domnului S. Mehedinți,
Profesor universitar
Corn. Vărsătura prin Odobești
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București*
V
lași, 14 Octobre 1910.
Str. Berăria veche, 2.
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Cetind în ziarele de azi că la 17 Octobre se va ținea concurs
de limba bulgărească și rusească la Școala de război, mi-am
adus aminte de articulele pe care vi le-am trimes și despre care
nu mi-ați scris dacă le-ați primit și dacă le-ați admis. Doresc
foarte mult să știu asta, că, dacă nu le-ați admis, aș vrea să le
dau aiurea, deși, în acest caz, mal puțină lume le-ar ceti. De
aceia aș dori să știu dacă le-ați admis, ca să-mi ieu grija. —
Dar cel puțin doresc să știu dacă-s în mîna d-voastră 4.
AUGUST SCRIBAN - SIMION MEHEDINȚI
Mulțumindu-vă dinainte, vă salut cu adîncă considera-
țiune.
AUGUST SCRIBAN
Domnului S. Mehedinți,
Profesor universitar, Directorul Convorbirilor Liter.
București, str. Racoviță, 12.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
VI
Iași, 10 April 1911,
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mai întîi și’ntîi, Hristos a ’nviat! Al doilea... mi se pare că
de etimologiile mele nu prea aveți nevoie, că de 4 luni de cînd
vi le-am trimes, văd că nu mai apar! Dar iaca ce-a zis Tiktin
despre ele: ,,Unele îmi par absolut sigure, altele destul de proba-
bile și toate interesante”. „Urmarea o aștept cu mult interes”.
De aceia, cred că ’ntîrziați prea mult, ceia ce nu mă ’ndeamnă
să vă mai trimet! Și mai am încă zeci de etimologii ne mai
date de nimenea pînă acuma. Eu doresc foarte mult să apară în
Convorbiri, deși le-aș putea publica și aiurea. Vă rog să le dați
drumul și tot odată să-mi scrieți dacă mai vreți altele. Am
fost prin București 4 zile dăunăzi, dar n’am putut veni și pe la
d-voastră, deși doream foarte mult să vin.
Cu înaltă stimă
AUGUST SCRIBAN
Domnului S. Mehedinți,
Profesor universitar,
București, str. Racoviță, 12.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
32
VII
lași, 4 Mai 1911.
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Cum văd eu, la Convorbiri nu se prea apreciază etimologiile
mele! Dacă-i așa, nu vă voi mai trimete, deși am gata alte 80
de etimologii ale. unor cuvinte din cele mai rare și ne mai date
de nimenea pînă acuma. Dacă Convorbirile nu le apreciază, le
va aprecia Arhiva, și așa va fi ia aceia care va fi citată de cei
ce vor avea nevoie de etimologiile mele. Asta nu e încîntare de
sine, ci fapt real. V’am spus cum le-a apreciat Tiktin. Acuma
doresc să știu ce aveți de gînd cu cele trimese după cererea
d-voastră. Dorința mea este să apară în Convorbiri, fiind-că e o
revistă conservatoare glorioasă. Dar dacă nu se poate, mă
refugiez la Arhiva! In orice caz, doresc răspuns.
Cu înaltă stimă
AUGUST SCRIBAN
Lic. Internat
Domnului S. Mehedinți,
Profesor universitar
București, str. Racoviță, 12.
Izvoaie: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
VIII
Bîrlad, 16.10.[19]ll.
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Aflîndu-mă într’o comisiune la Șc. Norm., am citit n-rui
10 al C. Lit. și am dat peste rubrica ,,cuvintelor rare”. Constat
33
AUGUST SCRIBAN - SIMION MEHEDINȚI
că le publicați cu ortogr. Academii! (ceia ce e trist!) și că nu
menționați locul de unde-s. „Pol unde s’a mai văzut și unde s’a
auzit” asemenea lucru?! Eu bănuiesc că-s de pe malurile Oltului
(Munt. vest ori Olt). N’ar fi rău să obligați pe Giuglea să spuie
de unde-s și să menționați asta în n-rul de pe Nov. Alt-fel,
rămîne o bazaconie! Și, zău, renunțați odată la ort acad, cel
puțin în lucruri filologice! Prea mult respect morților!
Cu adîncă stimă
AUG. SCRIBAN
Domnului S. Mehedinți,
Profesor universitar
București, str. Racoviță, 12.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IX
lași, 9 Martie 1912.
Str. Păcurari, 81
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
In nr. de pe Ian. am văzut c’ai anunțat broșura mea orto-
grafică, iar acuma mă așteptam la o recensiune. Cînd colo,
nimic! Mi-a făcut rec. și V. Rom., și N. Rom., și Arhiva, și-mi
va face și Bourciez (prof. univ. din Bordeaux) o rec. în Revue
Critique. De aceia, s’ar cuveni ca și conservatoarea C. L. să nu
se lase mai pe jos, cu toată Academia, pe care o combat eă în
broșură. Cea mai lungă rec. mi-a făcut-o Zosin în Opinia cea
St. D. L. XI — 3
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
34
tachistă, și încă foarte favorabilă! Așa dar, te rog să nu mă
dai uitării, ci să mă torni favorabil ori defavorabil (treaba
recensentului!), și cu asta să se răspîndească broșura. Mulță-
mindu-ți, te salut cu înaltă stimă.
AUG. SCRIBAN
Domnului S. Mehedinți,
Profesor universitar
București, str. Racoviță, 12.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Kr. Sandfeld Jensen catră Simion Mehedinți
Vila „Vatra”, Halte,
Danemarca, 16.2.1912.
ONORATE D-LE COLEG,
Vă cer iertare că am așteptat cîte-va zile să vă răspund.
Am fost împovărat de muncă. Mai înainte de toate am să vă
mulțămesc pentru trimiterea „Convorbirilor”, pe cari le citesc
cu multă plăcere. Sînt fericit să am prilej să urmez de aproape
mișcarea culturală romînească, deși mi-e cam rușine să primesc
o jertfă atît de mare din partea d-voastră.
Cît privește întrebarea cea d’întîi, nu mă simt competent
să dau nici o aprețiare. Sînt un adînc admirator al scrierilor
lui Creangă, I. Slavici și M. Sadoveanu sînt după mine povesti-
tori străluciți, de altminteri însă cunoștința mea a literaturei
romîne, în întregimea ei, e foarte restrânsă, în ori ce cas neîn-
destulătoare ca să am o părere întemeiată asupra unei chestii
așa de grele.
Și la întrebarea a doua mă cam sfiesc să răspund; pentru
că mă tem ca iubirea mea pentru frumoasa limbă romînă să nu
mă facă părtinitor. Asemenea chestii să tratează în deobște pe
baza unor păreri subiective, deci neștiințifice, mai ales cînd e
vorbă de o prețuire estetică. Am vorbit cu Romîni pentru cari
sunetul î era urît; pentru mine nu-i așa. Părerea mea este că
limba romînească e o limbă „dulce și armonioasă” cum zice
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	35
poetul, și chiar de toată frumusețea cînd să vorbește de per-
soane cu glasuri plăcute.
Cît despre prețuirea practică a unei limbi, distinsul limbist
danez O. Jespersen a pus ca principiu fundamental că aceia
limbă e cea mai desvoltată care ajunge scopul ei prin mijloacele
cele mai simple. Ca să se stabilească valoarea limbei romîne
în privința aceasta, ar fi nevoie de cercetări amănunțite, dar
sînt convins că ocupă un loc înaintat în cercul limbilor euro-
pene. Să poate vorbi de calități mai mari sau mai mici, dar
abia de „părți de umbră” ale ei. Un mare cîștig îl are limba
romînă în faptul că n’a fost stricată prin arbitrarietățile unor
învățați.
Primiți, d-le coleg, asigurarea deosebitei mele stime.
KR. SANDFELD JENSEN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Nicolae Stoleriu cătră Simion Mehedinți
12 Mai 913
ONORATE DOMNULE PROFESOR,
Cu multă greutate m’am hotărât să vă scriu în chestia ma-
nuscriselor cărților de cetire alcătuite de noi. Și tot n’aș fi
îndrăznit dacă n’ar fi fost la mijloc cuvântul dat de d-voastră
atunci când ați avut bunăvoința să stricați un ceas cu noi
discutând asupra cuprinsului manuscriselor.
După ce-am eșit dela d-voastră, am depus manuscrisele
la Minister.
Dela 1 April comisiunile au început cercetarea. Ce-or face
cu-ale noastre nu știm. Insă cum d-voastră le-ați găsit cu un
cuprins mai deosebit de cât al cărților de cetire de până acum,
v'aș rugă de vi-i în putință să vedeți măcar în treacăt de soarta
lor. Nu de alta, dar ne-am încredințat că în țara aceasta, acel
fără sprijin rămâne de-oparte, măcar că poate ar merita altfel.
Comisiunea pentru cercetarea cărților de cetire se alcătuește din
d-1 Tom a Slăvcescu profesor București, Aurel Sturza institutor
București, D. Abeleanu inst. Giurgiu și d-ra Miller Verghi Di-
rectoarea Azilului Elena Doamna.
Primiți vă rog respectuoase mulțămiri.
N. STOLERIU
învățător, Baia-Suceava
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Soc. Fem. Ort. Rom. cătră Simion Mehedinți
Societatea Ortodoxă Națională
a
Femeilor Române
Comitetul Central
No. 668.	București Mai 30 1911
DOMNULE MEHEDINȚI,
Nu avem cuvinte, pentru a vă exprima mulțumirea sufle-
tească ce a coprins, astăzi, toată adunarea la discursul domniei,
voastre, atât de înălțător.
Prin frumoasa și nemuritoarea, domniei voastre cuvân-
tare, ați știu da la lumină, tot ce de ani de zile fierbe în inimile
române.
Noi, nu ne putem opri, de a vă exprima emoțiunea ce ne-a
coprins la această patriotică serbare.
Vă rugăm, pentru binele obștesc, a ne pune în măsură de
a tipări, această admirabilă cuvântare, care, se ridică în ceasu-
rile acestea de restriște, ca o rază de lumină, pentru a apăra
cauza sfântă a neamului nostru.
Primiți, vă rugăm, domnule Mehedinți, asigurarea deose-
bitei noastre considerațiuni și adânca noastră recunoștință.
Prezidată: Anastasia Gr. Philippescu.
Secretară: Maria M. Butculescu.
Elena C. Odobescu
Alexandrina Gr. Cantacuzino.
Zoe Rosetti Balanescu.
Jzvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București^
C. Sandu-Aldea cătră Simion Mehedinți
I
ROMÂNIA
Ministerul
Agriculturei, Industriei,
Camerei ui ui și Domeniilor
Ferma model „Laza"
Vaslui
Ferma Laza, în 2 Martie 1^06.
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Cu poșta de azi v’am trimis, recomandata, nuvela mea
„Frați de cruce” pe care vă rog să binevoiți a o pune toată în
numărul de pe Martie •. Ani întîrziat cam mult. Vă rog să mă
iertați. De mine e mai greu ca de cei-Talți scriitori, de oare-ce
am ca gagne-pain o meserie la ale cărei temelii stă o întreagă
știință pe care am dorința și voința să o stăpânesc cît mai deplin.
Pe lîngă aceasta se adaogă și faptul că eu scriu foarte greii-
De-ați putea d-voastră ști cîtă hîrtie am stricat eu spre a
înjgheba cele 51 de pagini ce v’am trimis azi !
Dar, în sfîrșit !... Sunt foarte fericit că mi-am putut ține
cuvîntul.
Pentru a nu vă lua prea mult timp cu citirea acestor
rînduri, concentrez într’o enumerație rugămințele pe cari vă
rog să bine-voiți a le lua în seamă:	ș
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
40
1°) Să bine-voiți a’mi răspunde măcar două cuvinte de
primirea nuvelei. De aceasta vă rog foarte mult. (De-aș fi putut,
aș fi venit pînă la București spre a v’o înmîna eu însu-mi).
2°) De se poate, să dispuneți să mi se trimiată aci corec-
turile pe pagină. (Spre a nu se perde, vă rog să dați în grijă să
mi se trimită recomandat).
3°) Și dacă vă e posibil, să spuneți la Administrație, să mi
se trimiată și mie revista. N’am primt de cît No. 1.
Acestea sunt rugămințile mele. Pentru numărul de Maiu,
nădăjduesc să vă dau o altă nuvelă.
Al d-voastră devotat
C. SANDU-ALDEA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
n
Iași, în ll/2^n.țl9]&6.
STIMATE DOMNULE PROFESOR,
De sigur d-voastră m’ați și condamnat. Să-mi dați voe să
mă spovedesc și să vă rog să mă iertați că am întîrziat atît spre ‘
a vă răspunde, Vă voi spune tot: păcatul mărturisit e pe jumă-
tate iertat.
Cînd am primit bine-voitoarea d-voastră scrisoare, siliam
pe capete să sfîrșesc o lucrare pe care mi-o comandase Ministe-
rul. Și mi-am zis așa: nu răspund d-lui profesor Mehedinți, de
oare-ce peste 2—3 zile dau gata lucrarea și mă duc cu ea la
București, vizitînd cu acest prilej și pe d. Mehedinți, Zis și făcut
— cel puțin în parte. Am sosit în București la 5 ale curentei și
41
C. SANDU-ALDEA - SIMION MEHEDINȚI
am stat pînă la 7. De vizitat însă nu v’am putut vizita, de oare-ce
nu dispuneam de mine de cît de la orele 6—7 seara în sus și
n’am îndrăsnit să viu atît de tîrziu la d-voastră.
lata cum se face că abia azi vă răspund. Primesc cu dragă,
inimă a colabora la Convorbiri și propunerea d-voastră îmi face
o mare cinste: voi primi consfințirea de la cea mai veche revistă
literară, din țară. Pentru o atît de mare solemnitate trebue o
nuvelă frumoasă. O fac! O am de mult în cap. Trebue așternută
pe hîrtie și apoi... muncită. Vă rog să-mi dați răgaz și nădăj-
duesc să îndreptățesc încrederea ce puneți în talentul meu.
Dacă plătesc sau ba Convorbirile, aceasta îmi e cu totul
indiferent: eu nu trăesc din literatură.
Al d-voastră devotat
C. SANDU-ALDEA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
III
ROMÂNIA
Ministerul
Agriculturei, Industriei,
Comerciului și Domeniilor
Ferma model ,,Laza"
Vaslui
Ferma Lașa, in 13 lanuar 1901.
STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Cred că ați primit scrisoarea ce v’am trimis din Iași și
prin care va făgăduiam colaborarea mea la „Convorbiri lite-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
4.2
rare”. E cam multișor de atunci și nuvela mea merge foarte
încet. Scriu foarte greu eu, din 10 foi abia de pot reține una.
Dar merg înainte. Nădăjduesc să mă presint maz bine ca pînă
acum. Căci eu îmi zic așa: cele trei volume ale mele de pînă
acum nu sunt de cât un prolog 2. Dacă vă scriu astă-zi, e spre a
vă face o rugăminte. Nu s'ar putea să primesc și eu „Convor-
virile literare”? In acest timp am tradus sguduitoarea dramă
Galeotto a lui Echegaray, dar o dau sau la „Sămănătorul” sau
la „Luceafărul” de oare-ce pentru Convorbiri păstrez cea mai
frumoasă nuvelă a mea: Frațz de cruce.
Sunt al d-voastră devotat
C. SANDU-ALDEA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion iMehedinți, București-
IV
ROMÂNIA
Ministerul
Agriculturei, Industriei,
Comerciului și Domeniilor
Ferma model „Laza"
Vaslui
Ferma Laza, în 20 Martie 1907.
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Vă rog să mă iertați că de-abia acum răspund la scrisoa-
rea d-voastră.
43	C. SANDU-ALDEA - SIMION iMEHEDINȚr
Tăiațî tot ce poate fi de prisos. Sunteți suveran absolut..
Numai trei lucruri sunt intangibile: a) titlul, b) dedicația și c)
iscălitura.
Mare foc a dat peste țara noastră !
Al d-voastră devotat
C. SANDU-ALDEA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
V
București, în 21/IV, ISQl
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
In drum spre Călărași, m’am oprit cîte-va ciasuri în Bucu-
rești. Am cumpărat No. 4 al Convorbirilor literare și am văzut
că nuvela mea n’a apărut în acest număr.
înțelesesem că dori ați să aveți și modesta mea colaborare.
V’am dat’o. Acum însă am impresia că sunt primit de milă
printre colaboratorii prețuitei d-voastre reviste.
Am uitat să vă spun din capul locului că eu nu primesc
mila nimănui.
Cu riscul de a pierde bună-voința d-voastră care mă cins-
tește f. mult, vă rog să bine-voiți a’mi trimite recomandat ma-
nuscrisul nuvelei mele Frați de cruce.
Al d-voastră devotat
C. SANDU-ALDEA
181, str. Grivițeî, 181
Călărași
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
44
VI
1/11.907
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Vă mulțumesc foarte mult pentru intervenția pe lângă d.
administrator al revistei.
Aș fi venit bucuros la întrunirea la care m’ați poftit și
pentru care vă mulțumesc, dar:
1°) Eu lucrez aci la biurou până la orele 7 seara și când
plec de aci sunt buimăcit, nu mai sunt în stare să formulez
cea mai elementară judecată.
2°) Apoi mai e și faptul că eu nu mă duc de cât într’un
cerc de cel mult 5 oameni. încerc un sentiment penibil în întru-
niri, de ori ce natură ar fi ele.
Al d-voastră devotat
C. SANDU-ALDEA
vn
București^ 6 Martie 1916.
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
îmi permit a vă trimite aci alăturat trei „viersuri” ale
unui tânăr agronom care mi se pare că știe să țină condeiul.
Dacă le găsiți vrednice de a figura în „.Convorbiri literare”,
vă rog sa le dați, drumul.
Al d-voastră devotat
C. SANDU-ALDEA
Str. Povernei, 15.
București.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
M. Strajan cătră Simion Mehedinți
I
București:, 3/16 Oct. 1907
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Cred că ați primit articolul meu despre Conta. Dacă-1
găsiți bun de publicat, vă rog să interveniți la Gbbl (tipogr.
Convorbirilor), să-mi estragă din revistă și în broșură, în 250
exemplare, cu condițiunea să plătesc eu numai hârtia și bro-
șatul. Dacă Gobl nu primește această condițiune, vă rog să-mi
reservați articolul, ca să-l iau înapoi. Fentrucă am găsit alte
2 reviste, cari mi-1 tipăresc în această condițiunex.
Sunt cu cea mai distinsă stimă
M. STRAJAN
Aleia Blanc B. No. 16
Domnului S. Mehedinți
Profesor universitar și Director
al revistei „Convorbiri literare”.
Loco. Str. Dimitrie Racoviță, 12.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București*
STUDII și DOCUMENTE LITERARE Xi
45
n
București, 12/25 Fevr. 1908.
STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Viu din nou să cer ospitalitatea în coloanele Convorbirilor
literare; astă dată fără condițiune. Și vă rog a nu mi-o refuza.
In art., ce am onoare a vi-1 trimite sub bantă, cred a fi arătat
o cugetare originală; și dacă d-voastră aveți obiceiul de a ceti
în întruniri literare art. pentru Convorbiri, cum se îndatina la
Junimea în Iași; v’ași mulțămi, dacă mi-ați face onoarea de a
mă invita, să aud părerile d-voastră atât asupra acestui studiu
cât și a altora ce ași avea de cetit
Cu distinsă stimă
M. STRAJAN
Aieia Blanc B. No. 16.
Domnului S. Mehedinți
Profesor universitar și Director
al revistei „ Con vorbiri literare”.
Loco. Str. Dimitrie Racoviță, 12.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
loan Slavici cătră Simion Mehedinți
Academia Română
Institutul Oteteleșanu
Măgurele, Iulie v. /1907j
IUBITE AMICE,	u
Mi-e peste putință să fac ceea ce zici d-ta. Pentru aseme-
nea lucrare se cere timp și tignă eară eu sunt hărțuit cum
nu cred să mai fi fost cine-va vre-o dată.
După munca de 13 ani, pe care am săvârșit-o nevastă-mea
și eu aici, nu numai sunt om ruinat și împins a-mi lua cu o
casă plină de copii lumea ’n cap, dar se mai fac și cele mai
neînchipuite opintiri spre a mă scoate incapabil și incapabil, de
rea credință și necinstit. Așa o duc de ani de zile de când mi-am
pus piciorul în prag și nu am mai suferit, ca funcționarii de la
Academie să-și facă parte din bunătățile de la Măgurele, să
chefuiască aici viind la vânătoare ori la plimbare și ceea ce nu
cred de cuviință a-ți mai spune.
Toate aceste nu mi-au turburat și nu-mi turbură liniștea,
nici mă ’mpedecă ’n lucrarea mea literară, dar îmî dau mult de
lucru silindu-mă să fac și proaste socoteli și inventare, să alerg
după date și acte justificative, să-mi perd timpul cu nimicuri
născocite pentru mișei.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
4S
E cestiune de ordine morală să pun odată cap acestor mi-
șelii și lucrez acum la un memoriu în care arăt, cum abusează
d-1 Bianu de bătrânețele și de slăbiciunile boierești ale d-lui D.
Sturdza și cum s’a încungiurat la Academie de oameni, care nici
la poliția capitalei n’ar trebui să fie tolerați. Nu e personală
cestiunea aceasta: sunt dator să apăr fetele mele și să țiu cu-
rată atmosfera casei, în care trăiesc.
După-ce voi fi terminat lucrarea aceasta, voi face în toată
tigna și cu inima liniștită și ceea ce zici d-ta. Acum nu e bine
și nu mi-e iertat să fac.
Primește salutările mele prietenești.
IOAN SLAVICI
izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
n
Măgurele, 31 August v. 1907.
IUBITE AMICE,
i
Iți trimit aci alăturatul manuscript, pe care te rog să
binevoiești a mi-1 înapoia, dacă publicarea lui în „Convorbiri”1
ți se va fi părând peste putință.
Salutări prietenești
IOAN SLAVICI
Izvoare; Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
49
1OAN SLAVICI - SIMION MEHEDINȚI
III
Academia Română
Institutul Oteteleșanu
Măgurele, 30 Septemvrie v. 1907.
IUBITE AMICE,
Iți mulțumesc și pentru publicarea articolului și pentru
cele-lalte și mai ales pentru cele scrise asupra învățământului
nostru, care atât de bine se potrivesc cu felul meu de a vede
lucrurile și astfel au fost citite de mine cu viuă mulțumire.
Ajuns însă la vîrsta, în care omul le judecă toate după îndelun-
gatele sale experiențe, nu îmi mai fac ilusiuni în ceea ce privește
efectele luci’ării noastre. In societatea noastră îndrumată spre
foloase practice ideile frumoase, care nu au curs la bursă, sunt
gustate ca bomboanele — așa cu câte un pahar de apă rece.
După-ce s'a deșertat păharul, li se pierde și gustul. Se găsesc
pe ici pe colo oameni, care ne dau dreptate, ba poate că se și
încălzesc chiar, dar mâne-poimâne ear își vin în fire și fac tot
ceea ce au făcut mai nainte: li-e par^că n’ar fi fost nimic, și noi
rămânem cu simțământul, c’am grăit în pustiu. — Ași dori să
te încredințez, că simțământul acesta e greșit: tot rămâne ceva,
și dacă vom face și noi ca Riegler ori ca Capșa, care scot în
toate zilele bomboane noue, tot o să ajungem. în cele din urmă
să ’ndulcim firea societății noastre și să creăm o atmosferă
mai priincioasă pentru fiii ori, cel puțin pentru nepoții noștri.
Dă dar înainte d-ta, care ești mai tânăr, și pune toată silința să
pui în lucrare și pe alții mai tineri decât d-ta.
In toate societățile mulțimea cea mare sunt oameni de
rând, care trăiesc de azi pe mâne și caută ?n viață numai ceea ce
se poate pipăi: stăpânirea o au cu toate acestea puținii, care-și
St. D. L. XI — 4
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	j*
dau seama, că e și mai viuă și mai adevărată mulțumirea de *
purta de grijă pentru alții. O au însă stăpânirea numai daca
sunt stăruitori și lucrează împreună.
Salutări prietenești,
IOAN SLAVICI
Izvoare: Arhiva Profesor Simian Mehedinți, București-
IV
București, 22 Ian. 1908.
Mai ales noi, „Caracuda" de odinioară, ne vom simți înti-
neriți putând să mai luăm parte la o „aniversară”.
IOAN SLAVICI
„Convorbiri Literare"
Strada Racoviță 12. București
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
V
București, 1 Febr. 1908.
IUBITE AMICE,
Am venit azi după amiază-zi în oraș, ca să iau astă seară
parte la „aniversară". Spre marea mea mâhnire însă n’o să pot
51
IOAN SLAVICI - SIMION MEHEDINȚI
ave parte, căci în urma unui accident sunt nevoit a mă înapoia.
Sufletește voi fi însă astă seară și eu acolo.
IOAN SLAVICI
D-lui Simeon Mehedinți
Ix>co. „Junimea” Grand Hotel de Bulevard
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București'
VI
Măgurele, 3 Fevruarie v. 1908.
IUBITE AMICE,
De la un timp încoace trăim aici în cea mai mare miserie
și pe lângă toate cele-lalțe mai e și casa plină de bolnave. Când
mă dusesem atunci la București, ca să iau parte la aniversară,
era cu mine și nevastă-mea, care a avut un acces de febră, fără
îndoială influență. Aceasta m’a silit să mă ’ntorc răpede, ca s’o
aduc aici.
Ași ține să scriu articolul, despre care-mi vorbești, dar îți
mărturisesc, că nu prea-mi dau bună seamă ce voiești. Te rog
dar să-mi mai scrii câte-va vorbe, ca să-mi spui mai precis tema,
ear aceasta cât mai curând, ca să-mi rămâie timp pentru lucra-
rea, care, după cum am înțeles-o eu, ar fi interesantă, dar ce-va
mai lungă decăt de patru pagini.
Salutări prietenești,
IOAN SLAVICI
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE XI	52
VII
București, 9 Ianuarie v. 1909
IUBITE AMICE,
E de prisos să-ți spun, că subscriu tot ceea ce zici; mi-e
însă peste putință să public articolul azi2 și cred, că ar fi și mai
bine să se publice aiurea. Mai ales acum la început mergem cu
marș-rută foarte legată pentru-ca să nu se poată zice, că în-
chinăm fie spre unul, fie spre altul din partide.
Salutări prietenești,
IOAN SLAVICI
Izvoate: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
S. Șișmanov cătră Simion Mehedinți
I
[Martie 1907].
CHER MONSIEUR,
Les souvenirs que je garde de ma deraiere excursion en
Roumanie sont si intimement lies â mes impresions de la vie
intellectuelle et artistique de votre beau pays, que les signes de
sympathie dont la redaction des „Convorbiri literare” m’accable
ne peuvent que me toucher profondement.
Moi non plus, cher monsier, je n’oublie pas la memorable
seance des jeunes redacteurs et colaborateurs de votre Revue
â laquelle j’ai eu l’honneur d’assister. Je me souviens tres bien
des beaux projets que Fon fermait pour le rapprochement de
nos deux peuples sur une base culturelle. Je puis vous affirmer
que je suis reste fidele ă mes promesses. Bientot. apres ma
rentree ă Sofia j’ai eu le grand plaisir de voir d’autres me
suivre dans mes idees. D’abord les maîtres d'ecole, puis les
ingenieurs et les gymnastes. — Et j’ai pu constater que tous
ont pleinement confirme mes excellentes impressions sur le
grand progres que la Roumanie a realise dans tant de domaines.
Du reste la propagande pour une entente cordiale entre
deux peuples qui ont toujours fraternise dans l’histoire et qui
se sont rendu des Services mutuels ne peut etre que facile. A
mon avis il ne nous faut qu’un Clement moral pour arriver ă la
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
54
concorde — la parfaite sincerite, Tâchons donc d'abord de nous
eonnaître et comprendre sincerement sans aucune arriere-pensee
et debarassons nous surtout de cet orgueil hautain qui empeche
quelque fois meme Ies peuples Ies plus proches de se tendre la
main. Essayons de nous connaître rien que pour voir ce que
nous sommes et ce que nous valons. Et je vous assure, que
nous finirons par nous tolerer, plus tard par nous estimer et
par nous aimer.
Car je connais ă present Fun et Fautre: le bulgare et le
roumain sont bien meilleurs que la reputation qu'ils se font
mutuellement ă la grande joie de ceux qui voudraient Ies brouil-
ler. Naturellement ce rapprochement mutuel n’exclue nullement
une noble concurrence dans tous Ies domaines de la pensee, de
l’art, de Ia morale.
Voila pourquoi je piiis repeter avec conviction aujourd’hui
encore Ies paroles allemandes, que Fai dites ă votre seance re-
dactionnelle: „Lassen Sie sich nicht uberholen!” Car je voudrais
sincerement que nous nous donnions Feperon mutuellement. Quel
beau spectacle que cette superbe course vers un but commun;
Mais avant de rever un ideal lointain, travaillons â en
preparer la realisation par Ies modestes moyens qui sont pre-
sentement e notre disposition. Nous Ies avons esquissâs naguere.
Parmi ceux nous avons mis en premiere place Ies visites mutuel-
Ies en second lieu—la propagande par la litterature, l’art et la
Science, Comme c’est ici notre propre domain â nous il ne nous
est pas difficile de formuler des voeux. D’abord comme litte-
râteurs, artistes et savants tâchons de montrer â nos deux peu-
ples non par quoi ils se distinguent^ mais par quoi ils se ressem-
blent. Les points de contact sont heureusement si frequents,
qu’il nous faudra employer vraiment tres peu de moyens ora-
toires pour convaincre nos deux peuples, qu’ils sont destines
â s’estimer et ă s’aimer. H faudrait sans doute d’abord que Ies
apotres memes d’un rapprochement des deux peuples se mettent
56
3. ȘIȘMANOV - SIMION MEHEDINȚI
â la hauteur de leur tâche. II faudrait nous preparer par des
etudes des langues, des litteratures, de la science de ces peuples.
Sont nous bien loin en cela? Helas, non. Que savons nous, nous
autres bulgares, de votre vie intellectuelle et artistique? Que
connaissez-vous roumains, des productions de notre litterature,
de notre science, de notre art? Tres peu ou rien. En rentrant de
mon voyage en Roumanie je me suis mis en tete de constater
ce qu’il existe chez nous en fait de traductions du roumain. Je
n’ai trouve que peu de vestiges. J’ai trop peur qu’au dela du
Danube Ies connaisances de la litterature bulgare ne soient
encore plus insuffisantes. Voilâ donc ou il y aurait grandement
â remedier. Je ne suis pas tres touche de l’ignorance presque
complete que nous avons, nous et vous, de nos productions scien-
tifiques et artistiques, qui commencent meme ă attirer l’atten-
tion de „l’Europe”. Sauriez vous par exemple dire Ies deux trois
noms de nos meiileurs savants ou de nos meilleurs artistes?
Autant probablement que nous, si on nous d^mandait la meme
chose â votre egard. C’est bien, bien triste!
Et pourtant nous autres bulgares, nous sommes bien
fautifs en cela. Je n’accuse pas autant Ies roumains, car ils ont
vecu pendant tout le siecle passe loin de nos interets intellec-
tuels. Mais le bulgare pour qui la Roumanie itait pendant des
annees un asyle sur de la tyramnie turque, le bulgare qui a pre-
pare sa revolution sur cette terre roumaine, si tolerante et si
hospitaliere,—le bulgare qui finissait quelquefois par s’enrichir
sur cette terre benie pas moins qu’un brasseur allemand en
Amerique, qu’a-t-il fait, pour faire connaître la Roumanie intel-
lectuelle ă son peuple?
On pourrait repliquer que Ies revohitionnaires, tels qu’un
Rakovski, un Botiov, n’ont pas eu te plaisir de s’occuper d’une
autre Roumanie, que cette que representaient son gouvernemeut
et sa police; que Ies millionaires de Bucarest, mSme ceux de
l’envergure d’un Euloghio Gheorghieff, âtaient des gens insu-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	56
fisamment cultives, pour comprendre Fimportance de la tâche,
que nous recommandons si chaleureusement aujourd’hui, mais
cette excuse n’est pas entierement valable. J’aurais par exemple
bien voulu que des poetes et romanciers tels que Luben Kara-
veiov, Christo Botiov et Ivan Vazov, que nous comptons parmi
nos meilleurs litterateurs de la generation avant la guerre de
liberation, et qui ont vecu assez longtemps parmi les roumains,
nous aient fait connaître un peu votre âme et votre vie. Mais
je nL’apei\ois que je m’occupe d’uchronies. Laissons donc les
regrets et nous toumant vers le present et Favenir, avouons
qu’un quart de siecle apres les Karavelov et ies Botiov, nous
sommes encore bien lom d’une connaissance suffisante de la
Roumanie en general.
Puisse seulement cet aveu nous pousser â ratrapper ce que
nous avons perdu dans le temps. Comme je ne possede pas assez
bien votre belle langue pour pouvoir me mettre moi meme au
travail surtout comme traducteur, vous me permetrez d’aider le
mouvements qui va se produire un jour vers un rapprochement
fraternei, par une etude d’un ordre plus general. J’accepte donc
Finvitation dont vous m’honorez. Je n’ai qu’une priere â vous
adresser: de m’excuser si mon etude tardera quelque peu. Je
tâcherai de vous faire connaître „la part de la Roumanie dans
la renaissance bulgare”. U y aurait assez ă dire. Le sujet me
tente depuis longtemps.
En vous priant, cher monsieur, de bien vouloir transmettre
ă tous vos collegues de la redaction mes chaleureux saluts, je
vous prie de bien vouloir croire â la sincere amitie de votre.
Toutdevoue
Dr. S. SCHISCHMANOV
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
57
S. ȘIȘMANOV - SIMION MEHEDINȚI
I
(Traducere)
[Martie 1907].
IUBITE DOMNULE,
Amintirile pe cari le păstrez din ultima călătorie în Ro-
mânia, sunt atât de intim legate de impresiile despre viața
intelectuală și artistică a frumoasei d-tale țări, încât semnele
de simpatie cu cari mă copleșește redacția „Convorbirilor Li-
terare’", nu pot decât să mă miște profund.
Dar și eu, iubite domnule, nu voiu uita memorabilele șe-
dințe ale tinerilor redactori și colaboratori ai revistei d-voastre,
la care am avut onoare să asist. îmi aduc viu aminte de fru-
moasele proiecte care se făceau pentru a apropia popoarele
noastre pe bază culturală. Vă pot asigura că am rămas credin-
cios promisiunilor mele. Abia sosit la Sofia, am avut marea
plăcere să văd că și alții mă urmează în ideile mele. Mai întâiu
învățătorimea, apoi inginerii și tineretul școlar. Și am putut
să cunosc că toți au confirmat din plin impresiile mele excelente
despre marele progres pe care România l-a realizat în atâtea
domenii.
Ce privește propaganda pentru o înțelegere cordială între
două popoare, cari totdeauna au fraternizat în istorie și cari
și-au făcut reciproc servicii, e tot ce poate fi mai ușor. După
părerea mea, avem nevoie de un singur element moral pentru
a ajunge la unire: desăvârșita sinceritate. Să încercăm deci mai
întâiu, să ne cunoaștem și să ne înțelegem sincer, fără nici un
gând ascuns și să ne lepădăm mai ales de acel orgoliu trufaș
care împiedică uneori chiar și cele mai apropiate popoare să-și
dea mâna. Să încercăm a ne cunoaște, numai pentru a vedea ce
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
58
suntem și ce valoram. Și vă asigur că vom sfârși prin a ne
tolera, mai întâiu, a ne stima apoi și a ne iubi.
Căci îi cunosc acum, și pe acesta și pe celălalt: bulgarul și
românul sunt mult mai buni decât reputația, care și-o fac reci-
proc spre marea bucurie a celor cari vor să-i învrăjbească. De
sigur, această apropiere nu exclude nicidecum nobila concurență
în toate domeniile, al gândirii, al artei, al moralei.
lată-mă deci repetând cu convingere și azi cuvintele nem-
țești pe care le-am spus la ședința d-voastră redacțională:
„Lassen Sie sich nicht uberholen !”
Pentru că doresc cu toată sinceritatea să ne îndemnăm
reciproc. Minunată priveliște în această cursă de întrecere
spre aceeași țintă.
Dar înainte de a trezi un ideal îndepărtat, trebue să lu-
crăm pregătind realizarea lui prin modestele mijloace cari ne
stau la dispoziție. Ni lfe~am schițat odinioară. Intre ele am pus
pe prim plan vizitele reciproce, în al doilea — propaganda prin
literatură, artă și știință. Cum aceste domenii sunt chiar ale
noastre, nu ne va fi greu să ne hotărîm. In calitate de literați,
artiști și savanți, vom căuta mai întâiu să le arătăm popoarelor
noastre, nu prin ce se deosebesc, ci prin ce se aseamănă. Punctele
de contact sunt din fericire atât de frecvente, încât în adevăr,
puține mijloace de oratorie va trebui să folosim, pentru a le
convinge că ele sunt menite să se stimeze și iubească. Va trebui
mai întâiu, fără ’ndoială, ca chiar apostolii apropierii celor două
popoare să fie la înălțimea datoriei lor. Ne vom pregăti prin
studii asupra limbilor, literaturilor, științei acestor popoare. Am
făcut oarecari progrese în acest sens ? O, nu ! Ce știm noi
bulgarii despre viața d-voastră intelectuală și artistică ? Ce știți
d-voastră românii despre producțiile noastre literare, despre
știința, despre arta noastră? Prea puțin, sau nimic.
înapoiat din călătoria în România, mi-am pus în gând să
caut ce se găsește la noi în traducere, din românește. Am găsit

S. ȘIȘMANOV - SIMION MEHEDINȚI
doar câteva urme. Mă tem că dincolo de Dunăre, cunoștințele
asupra literaturei bulgare, să nu fie mai neînsemnate.
Iată deci, de unde va porni temeinic, îmbunătățirea. Nu
mă surprinde prea mult această aproape completă necunoaștere
a noastră și a d-voastră, în ceea ce privește producțiile literare
și artistice, cari încep să atragă până și atenția „Europei”.
Cunoașteți, de pildă, d-voastră, cele două sau trei nume ale ce-
lor mai de seamă savanți și artiști ai noștri? Probabil, tot
atât cât noi, dacă ne-ar întreba cineva acelas lucru despre
d-voastră. E foarte, foarte trist.
Și totuși, noi bulgarii suntem vinovați. Nu-i acuz atât pe
români, căci ei au viețuit între secolul trecut departe de inte-
resele noastre intelectuale. Dar bulgarii, pentru cari România a
fost timp de atâția ani, asilul sigur împotriva tiraniei turcești,
bulgarii cari și-au pregătit revoluția pe pământul acela româ-
nesc, atât de răbdător și ospitalier, bulgarii cari nu odată pe
acelas pământ binecuvântat, s’au îmbogățit ca niște negustori
nemți în America, cu ce au contribuit ei pentru a face cu-
noscută poporului lor, România intelectuală ?
Mi s’ar putea răspunde că revoluționarii, ca Rakovski, sau
Botiov, n’au avut plăcerea să se ocupe de altă Românie, decât
acea care reprezintă guverne și poliție; că milionarii din Bucu-
rești, fie și unul de anvergura lui Euloghis Gheorghieff, erau
oameni de-o cultură insuficientă, pentru a înțelege însemnătatea
obligației pe care noi o recomandăm cu atâta căldură astăzi,
dar scuza aceasta nu e deplin valabilă.
Aș fi dorit de pildă, ca poeții și romancierii, ca Luben, Ka-
ravelov, Christo Botiov și Ivan Vazov, pe cari îi numărăm
printre cei mai buni scriitori ai generației dinainte de războiul
eliberării, și cari au trăit atâta timp între români, să ne fi făcut
cunoscute cât de puțin, sufletul și viața d-voastră.
Observ însă că am lunecat spre investigații. Să lăsăm deci
regretele și, întorcându-ne la prezent și spre viitor, să recunoaș-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
60
tem că, după abia un sfert de veac dela un Karavelov și Botiov,
suntem încă atât de departe de o cunoaștere suficientă a Ro-
mâniei, în general.
Fie ca mărturisirile acestea să ne îndemne, cel puțin, să
recâștigăm ceea ce am pierdut într’atâta vreme!
Cum însă eu nu posed prea bine frumoasa d-voastră limbă
pentru a mă apuca chiar eu de lucru, îndeosebi ca traducător,
îmi veți permite să contribui la mișcarea care se va produce
într’o zi pentru o apropiere frățească, printr’un studiu de ordin
mai general. Primesc așadar invitația cu care mă onorați. N’am
decât o rugăminte: să mă iertați dacă studiul meu va mai în-
târzia puțin. Voiu încerca să fac cunoscută: ,,partea României
în renașterea bulgară”. Va fi atât de mult de spus, iar subiec-
tul mă ademenește de multă vreme.
Rugându-vă, iubite domnule, să binevoiți a transmite tutu-
ror colegilor d-voastră de redacție, călduroasele mele salutări,
vă asigur de sinceritatea prieteniei devotatului d-voastră.
Dr. S. ȘIȘMANOV
II
Geneve, Bd. Pont d’Arve, 11.
Pension Philippon
25. 11.908.
CHER MONSIEUR,
La longue lettre, qui accompagne celle-ci etait prete a etre
envoy6e, quand ont eclate Ies desordres agricoles, qui boule-
verserent votre Patrie. Alors j’ai eu le sentiment que ce n’etait
pas le moment de vous occuper des questions, qui nous sont
cheres. AujourdTiui que votre beau pays est depuis longtemps
61
S. ȘIȘMANOV - SIMION MEHEDINȚI
revenu ă la paix, je n’ai plus aucune raison de garder mes idees
lâ dessus. Ne sachant quand je serais en etat d’ecrire i’etude
promise, je vous donne le droit de publier ma lettre, si elle vous
en parait digne.
Tout ă vous
Dr. S. ȘIȘMANOV
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
II
(Traducere)
Geneva, 25 Febr. 1908.
Geneva, Bd. Pont d’Arve 11.
Pension Philippon
/
IUBITE DOMNULE,
Lunga scrisoare pe care o alătur acesteia, era gata de
expediat, când s’au dezlănțuit răscoalele țărănești, cari agită
patria d-voastră. Am avut atunci sentimentul că n’ar fi mo-
mentul să vă ocupați de lucruri cari ne sunt scumpe. Acum însă,
când frumoasa d-voastră patrie și-a redobândit liniștea, n’am
nici un drept să-mi țiu ascunse ideile. Neștiind când voiu putea
scrie studiul promis,^ vă autoriz să-mi publicați scrisoarea, dacă
veți crede că merită1.
al d-voastră devotat
Dr. ȘIȘMANOV
Teodor Tainavschi catră Simion Mehedinți
Gem. IT/Xl (19]08.
MULT ONORATE D-LE COLEG !
La epistola din 10 Noemvrie a. c. am onoarea a vi răspun-
de, că regret mult, că nu vi pot împlini dorința exprimată de
domnia-voastră în epistola amintită. Tot ce știu eu despre ac-
tivitatea pastorală a marelui Șaguna se mărginește numai la
aceea ce se poate ști despre activitatea aceasta din cărțile lui
de cuprins pastoral. Din cărțile aceste se poate convinge ori și
cine, că Șaguna era pătruns de dorul fierbinte de a ridica clerul
bisericei sale din decadența intelectuală, în care se află și a-i
arăta calea pe care trebuia să meargă, ca să fie „lumina lumii și
sarea pământului”. Având convingerea firmă, că spre a putea
reforme societatea omenească e de lipsă a ave numai decât un
cler inteligent și conștiu de dătoriile chemării sale, Șaguna a
scris pentru acest cler mai multe cărți de cuprins teologic-prac-
tic, în cari a arătat preoților modul cum au să-și împliniască
obligămințile misiunii lor, ca să poată aduce folos încrezuților
săi. Ca să știe clerul cum are să vestiască cuvântul lui D-zeu,
Șaguna a edat Chiriacodromiul renumitului predicator al bise-
ricei ortodoxe Nichifor Theotoki cu un adaus de cuvântări
pentru sărbătorile domnești (1855), apoi ca să știe preoții cari
drepturi li compet și cari obligăminte au să împliniască ei ca
preoți și păstori sufletești a scris pentru dînșii „Compendiu de
drept canonic (1868)” și „Manual de studiul pastoral (1872)”.
Mai ales cu cărțile aceste Șaguna a intenționat promovarea
culturei intelectuale a clerului său și mai ales din ele cunoaștem
principiile de cari se lăsa el condus în administrarea oficiului
său pastoral.
53
TEODOR TARNAVSCH1 - SIMION MEHEDINȚI
Putându-se cunoaște din opurile induse numai principiile,
de cari Șaguna se lăsa condus în activitatea sa pastorală, precum
și zelul lui de a promova cultura clerului pe terenul pastoral, e
greu a aprecia numai pe baza lor și activitatea lui pastorală,
a cunoaște efectele străduințelor sale în direcțiunea amintită.
Numi un preot ortodox-român din Ardeal, căruia e dat a cu-
noaște bine starea și referințele bisericei ortodox-române până
la Șaguna și apoi progresul ce a făcut biserica aceasta pe toate
terenele vieței sale în timpul lui Șaguna, e chemat să scrie un
articol bine fondat’ despre „Șaguna în rolul său pastoral”. Eu
unul, care toată cunoștința mea despre activitatea pastorală a
lui Șaguna o am numai din cărțile înduse precum și din unile
monografii, cari tratează despre activitatea acestui prelat, și
care ca Român din altă țară nici nu pot cunoaște vieața și re-
ferințele bisericești din Ardeal așa cum le cunoaște un fiu al
țării, eu unul, dacă m’aș încumătă a aprecia activitatea pasto-
rală a nemuritorului Șaguna, aș face aceasta numai ca un dile-
tant și cu așa un lucru — îmi veți concede — n’aș servi nici
domniei-voastre și nici mie însu-mi.
După părerea mea persoana cea mai potrivită, pentru care
n?ar fi nici o greutate a scrie articolul de care e vorba, ar fi
profesorul de teologia pastorală și directorul institutului teolo-
gic din Sibiiu, Protosinghelul Dr. Eusebie R. Roșea, care —
după cât îl cunosc — ar satisface cu plăcere unui apel din par-
tea domniei-voastre în privința aceasta.
Regret mult, că nu vi pot împlini dorința, dară cred că
domnia-voastră nu-mi veți lua aceasta anume de rău, dacă veți
binevoi a luă în considerare motivele cari le-am îndus și cari
după părerea mea justifică pe deplin răspunsul meu negativ.
Vă rog să primiți asigurarea celei mai distinse stime
Prof. TEODOR TARNAVSCHI
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
H. Tiktin cătră I. Al. Bassarabescu
I
Berlin 27 Fevr. 1908.
STIMATE DOMNULE BASSARABESCU,
Din c. p. primita astăzi constat cu plăcere că nu m’a în-
șelat memoria cînd mi s’a părut că vă cunosc.
O indispoziție fizică punîndu-mă în imposibilitate de a-mi
încorda creerul spre a da forma cuvenită dării de seamă ce
vă făgăduisem, m’am hotărît a vă trimite alăturat textul confe-
rinței mele și a vă ruga să aveți bunătate de a o scrie chiar
d-voastră cu binevoitorul concurs al soției d-voastre sau al
vreunei alte persoane inițiate în misterele limbii germane. Sper
că nu vă va fi greu să faceți referatul pentru Convorbiri. Vă
rog numai să suprimați dintr’însul pasajul despre sfânta de lene
ce-1 apucă din când în când pe Român. S’ar putea găsi „pa-
trioți” — cuvânt care nu fără cuvânt rimează cu idioți, netoți,
hoți etc. — care să se formalizeze de francheța cu care am
vorbit de această a noastră particularitate înaintea unor
„streini”.
Conferința am ținut-o în două ședințe consecutive, la 11 și
la 25 a cor., și am ilustrat-o cu diferite portrete și volume de
ale autorilor tratați, pe care le-am dat să circuleze printre asis-
tenți. In ambele ședințe, sala era arhiplină și bucățile citite au
fost mult apreciate și aplaudate.
55
H. TIKTIN — I. AL. BASSARABESCU
Vă rog șă dați și o scurtă notiță pe la ziarele cele mai
citite
Primiți cele mai sincere salutări de la
al d-voastră
H. TIKTIN
P. S. Vă înapoez cu deosebită mulțumire schița „Ferien”.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
II
Berlin 11 Martie 1908.
STIMATE DOMNULE BASSARABESCU,
In notița publicată în ziare (cel puțin în acea din Universul
pe care l-am primit azi) s’a strecurat o eroare care n’ar fi de
dorit să se repete și în Convorbiri. M'ați făcut directorul Semi-
narului de limbi orientale în loc de Dir. Sem. de filologie română
care, ce e drept, se află în localul acelui seminar. Conferința am
ținut-o înaintea ,,Societății pentru studiul limbilor și literatu-
rilor moderne” care își ține ședințele la fiecare două săptămâni,
Marțea. In anul trecut ș’a serbat jubileul de 50 de ani. Cred că
mai e timp pentru rectificarea și, la trebuință, complectarea
dării de seamă pentru Convorbiri. — Indispoziția mi-a trecut.
Sânt bine acum. — Complimente d-lui Flavian.
Salutări cordiale
TIKTIN
D-lui I. A. Bassarabescu, Profesor
Ploești, Rumănien
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
St. D. L. XI — 5
George Tofan cătră Simion Mehedinți
I
9.IV.1908.
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit alăturat un mic articolaș despre Bellegarde1.
Vă autorisez, ba vă rog chiar să faceți ori și ce schimbare
ce veți crede-o necesară în privința textului sau a stilului.
îmi permit totodată și-o întrebare: anul trecut am primit
Conv. lit. în schimb pentru „Școala”; în ist an nu mi ser mai
trimit. E aceasta vr’o eroare sau ni s’a tăiat schimbul?
Cu deosebită stimă
GEORGE TOFAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
n
Redacția Revistei
„Junimea Literară”
Strada Reședinței 2 a.
Cernăuți, la 20/2 1911.
D-LE MEHEDINȚI,
Vă exprim cele mai sincere mulțumiri pentru darul frumos
ce l-ați făcut școalelor noastre. E o adevărată binefacere o carte
românească la noi în Bucovina.
67
GEORGE TOFAN - SIMION MEHEDINȚI
Peste puține [zile] voiu trimite adresele dorite. Voiu căuta
să aflu pe cineva care să poată scrie lunar regulat câte o jumă-
tate de pagină pentru Bucovina. Peste câteva luni când scap de
mai multe angajamente aș putea s’o scriu și eu, dacă ați afla
că e bun ceea ce voiu scrie.
încă odată mulțumite și salutări cordiale.
GEORGE TOFAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
m
[F. d.]
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mii de scuze pentru întârziarea asta atât de mare, dară
nu sânt de vină. De vacanțele Paștilor am lipsit din Cernăuți
mai bine de o lună și tot atunci mi-am schimbat și locuința din
Woynarowiczseiteng în Residenzgasse. In absența mea toate
scrisorile mi-au venit la Suceava, unde era soția mea, numai
scrisoarea d-voastră și vr’o două reviste a lăsat’o împărțitorul
la o vecină, care uitând de dânsa, mi le-a predat înainte de
câteva zile când cu ocazia unei visite fiind pe la noi și-a adus
aminte de ele. Deci încă odată rog a scuza această întârziere
și neglijență.
îmi pare foarte bine că v’a plăcut articolașul meu2. In
chestia clișeului vă scriu următoarele: înainte de câteva săptă-
mâni a apărut în editura jurnalului „Cz. Tagblatt” seria depu-
taților parlamentari între ei și Români și Bellegarde. Am vorbit
cu editorul și el e gata să împrumute clișeul sub următoarele
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
68
condiții: Pentru întrebuințare 4 cor., și 20 cor. cauție pentru
timpul de 20 zile, dacă până în 20 de zile nu se înapoiază clișeul
e pierdută cauția. Rog a’mi scrie ce e de făcut. Dacă nu vă con-
vine așa vă pot afla o fotografie. „Școala” 3 a apărut, deși cam
neregulat, și vi s’a expediat; dară voiu expedia numerile ultime
încă odată; rog a dispune a ni se trimite numerile apărute în
ist an, căci ne lipsesc.
Cu deosebită stimă
GEORGE TOFAN
Cernăuți str. Reședinții 2-a.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Nestor Urelcihia cătră Simion Mehedinți
I
București, 31 Oct. 1906.
. 46, Strada Polizu
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
In capul 1-ului număr al S. T. R. a stat un articol prea
frumos scris asupra munților noștri și turizmului pe care l-am
cetit cu o deosebită plăcere și un viu interes.
Soveja se plângea că încă nimeni n’a scris asupra minu-
naților noștri munți.
Această dreaptă observație m’a pus pe gânduri și mi-am
zis: de ce n’aș face eu o primă încercare în această direcție?
Și m’am pus pe lucru.
Astăzi am nespusa plăcere a oferi distinsului nostru So-
veja un exemplar din cartea ce am scris asupra Bucegilor, cu
dragoste pentru neamul și pământul nostru.
Soveja va trece peste insuficiențele ei și va lua în seamă
numai intenția bună ce a călăuzit pe autor; va avea în tot cazul,
satisfacția a constata că imboldul ce a dat a primit un respuns.
Primiți vă rog, stimate d-le Mehedinți, distinsele salutări
ale admiratorului d-voastră
NESTOR URECHIA
Adaug că textul românesc al acestei cărți va apare cât
de curând.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
70
n
Bucur ești, 15/28 Mart. 1908.
PREA STIMATE DOMNULE S. MEHEDINȚI,
Pe când viscolia cumplit afară și Bucegii mei dragi dispă-
ruseră, topiți într’un zăbranic sur, stăm, într’una din zilele
trecutei săptămâni, lângă sobă, în căsuța mea din Valea Cerbu-
lui (Bușteni) și mă desfătam, citind articolul d-voastră din
Convorbiri: „Americanism literar”. Mă cufundasem pe deplin
în această lectură, ne mai știind ce să întâmplă pe afară și
unde sunt.
Cât de frumos, cu ce vigoare, închegați niște idei, care
mi-au frământat și mie mintea, dar pe care n’am avut curajul
să le aștern pe hârtie, temându-mă să nu pot să le exprim
cu limpezimea și logica necesare.
Da! Industrialism, mercantilism, iată stigmatele produc-
țiunei literare românești actuale. Rară jertfa, ca acea a bătrâ-
nilor meritoși ai noștri! Acum... un fioris arrivism american,
pentru cucerirea banului, de unde și scăderea rușinoasă a nive-
lului moral și a celui intelectual (cu toate sau tocmai din cauza
enormei producțiuni neînfrânate); e un val de vulgaritate care
a coprins ogorul literar românesc, și tot mai mult se întinde
valul. Certuri de tarabă, invective, grobienii...
Cu toată atmosfera otrăvicios îmbâcsită, eu împărtășesc
optimismul d-voastră: da, prin sine, o sănătoasă, frumoasă lite-
ratură românească, va trebui să înflorească, biruitoarea dema-
gogiei de astăzi. Și mugurii sfiicios închiși ai scriitorilor cu
adevărată chemare se vor deschide și flori se vor face; va sosi
„plinirea vremii” (ce vorbă frumoasă!).
Cu aceeași poștă veți primi un pachet, în care veți găsi:
1)	O broșură: Beethoven din scrisorile lui de M. Șerban.
Autorul este un tânăr compatriot, student la Miinchen, cunoscut
71
NESTOR URECHIA - SIMION MEHEDINȚI
mie și pe care-1 știu cu multă aplecare spre litere și iubitor de
Frumos. Ca probă, această broșură publicată cu ocazia apari-
ției edițiilor complecte ale scrisorilor lui Beethoven. Ce mă bu-
cură este că acest tânăr se menține în sferele senine ale artei
și nu se pogoară în arena vulgarităței ca cei mai mulți eșiți de
curând din băncile școalei.
2)	Trei lucrări ale mele: „Căruța Poștei” apoi „Zânele din
Valea Cerbului” și „Gâze”. Aceste două din urmă pentru copii.
Mi-am propus să mă devotez acestei ramure modeste a lit.
române, întru cât mă vor ajuta puterile. Mi se pare că e o încer-
care de încurajat; am întreprins’o cu nemărginită dragoste și
cu multe sacrificii materiale! Primul imbold la aceasta a fost
instrucția ce dau, în casă, eu însumi, cu ajutorul nevestei mele,
fetiței noastre. Din capul locului am constatat că un nesfârșit
Sahara domnește în liter. noastră pentru copii și tinerime în
general. Câteva proaste traduceri, câteva insanități, atâta.
Nimic care să înnobileze sufletele copilașilor, care să le insufle
puțină poezie, să le dea dragostea naturei, să-i îndemne la bine
și frumos.
După cum veți putea ceti în prefața volumului „Gâze”,
mi-am propus aducerea la izbândă a unui întreg program, de-mi
va ajuta D-zeu, vorba bătrânească.
Al d-voastră admirator și devotat
NESTOR URECHIA
Minist. Lucrăr. Publice, sau
46, Strada Polizu, Loco.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
7;
m
Ministerul Lucrărilor Publice
Divizia I
Biuroul Statistic
București 6/19 April 1908.
1^6, Strada Polizu,
ONORATE D-LE S. MEHEDINȚI,
Vă mulțămesc din suflet, pentru atât de măgulitoarea re-
cenzie ce ați făcut, relativ la volumul „Gâze”. Aceasta este o
încurajare prețioasă pentru mine și mă îndeamnă să dau ființă
programului ce desfășor în „Lămuriri”. Dar v’aș fi extrem de
recunoscător de ați sacrifica câteva minute, spre a-mi semnala
„micile nepotriviri de stil”. îmi închipuesc că-mi va fi scăpat
cine știe ce solecisme ori vreo stângace întrebuințare de
cuvânt etc. La o prima redacțiune, cu toată atenția ce dai, îți
scapă câte ceva. Dar aș vrea să înlătur, la o proximă nouă
ediție, aceste imperfecțiuni.
Acum lucrez la volumul al 2-a din „Seria Naturei” și anu-
me: „Cu pana ’n vânt” adică Păsări. Strâng material și numai
peste câteva luni voi așterne pe hârtie. V’aș putea da atunci
vreun capitol pentru „Convorbiri literare”?
al d-voastră devotat
NESTOR URECHIA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Ion Ursu cătră Simion Mehedinți
I
Berlin 18 lan. [19]07.
Kirchstr. 11.
MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI,
Am trimes pe la jumătatea lunii trecute un mic articol
(..Grozav Vornicul”) pe adresa d-lui Bogdan, cu rugămintea
espresă, ca să apară necondiționat — am motive pentru aceasta
— până la 1 Febr. a. c.1
Abia azi am aflat de schimbarea Directorului. Sper că d-1
Bogdan v’a dat articolul amintit. Repet aceiaș rugăminte față
de d-vbastră. In caz că nu vă este posibil, vă rog să dispuneți
ca să fiu înștiințat, pentru ca să trimet la altă revistă.
Profit de această ocazie ca să vă urez sănătate, ca să puteți
conduce bătrâna revistă pe un drum tot atât de glorios, ca cel
de până acum.
Vă salut cu deosebită stimă
I. URSU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	74,
II
Berlin 5 Febr, n, [19]07,
MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI,
Vă mulțămesc foarte mult pentru bunăvoința ce ați avut’o
a-mi publica micul articol în n-rul proxim. Motivul grabei Fați
ghicit. Am intenția în adevăr să mă prezint la concursul pentru
agregația dela Iași, concurs ce e publicat pe ziua de 15 Febr. v.
Doctoratul Fam trecut în săptămâna trecută.
Scrisoarea d-voastră am dat’o spre cetire lui Mihăileanu
și chiar altor colegi. Din partea mea vă promit să vă dau, după
puterile mele, tot concursul. Simțim și noi ca și d-voastră, că
e o datorie să nu lăsăm să decadă ca nivel o revistă, care a în-
trupat toată mișcarea noastră culturală din deceniile trecute.
Mulțămindu-vă încă odată pentru bunăvoință, vă trimet
respectuoase și călduroase salutări.
I.	URSU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
m
Paris 14 Iulie [19]07,
Rue des Carmes 20,
MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI,
Vă rămân foarte îndatorat pentru bunăvoința ce mi-ați
arătat’o anunțându-mă că catedra dela Iași a fost declarată
vacantă.
,,Monitorul Oficial” nu specifică însă ca candidații să aibă
titlu de doctor, ci invită, pur și simplu, pe candidați să-și tri-
meată în termin de 2 luni cererile însoțite de un memoriu și
lucrări.
75
ION URSU - SIMION MEHEDINȚI
Ne știind legea nu pot să mă pronunț asupra legalității
acelui anunț. Știam totuși că se cere, categoric, titlul de doctor
și să preved terminul de 6 luni.
Mă tem ca d-1 T., care a publicat anunțul — negând faptul
față de d-voastră —, să nu-și fi deschis vr’o portiță pentru d-sa.
Având în vedere că cei mai mulți din agregații actuali
n’au avut, când au fost recomandați, cantitativ mai multe lu-
crări ca mine — până în Oct. sper să apară întreg Petru Ra-
reș 2 —, că interesul învățământului cere ca catedra să fie cât
mai repede ocupată, că interesele de partid ușor pot face ca să
se încredințeze catedra unei persoane mult mai puțin pregătită
ca mine, că în momentul de față sunt, cred, cel mai pregătit
candidat, mi să pare că n’ar fi prea îndrăsneț dacă aș candida
și eu. De altfel personal n’am nici o ambiție. Aș voi numai ca
să pot lucra în o măsură mai mare, și mai efectiv, pentru neam.
V’aș rămânea foarte îndatorat, dacă ați binevoi a-mi da sfa-
tul d-voastră.
I.	URSU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IV
Paris 10 Oct. [19]07 v.
Rue Linne 5.
MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI,
Cunoscând superioritatea d-voastră morală și mentalita-
tea occidentală, vin să vă adresez această scrisoare cu rugă-
mintea ca având încredere în munca, capacitatea și cinstea
mea, să-mi întindeți mâna de ajutor.
Știți de sigur că am fost mazâlit la Piatra —, în ori ce
țară din lume un om, care muncește e încurajat și înaintat, —
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
76
și că în locul meu a fost detașat deputatul liberal Patrașcanus.
Gândindu-mă că va trebui să mă întorc la Piatra — ceia ce e
pentru mine o Canossa, pe care nu știu cum voi suporta-o —
încep să mă frământe gânduri de a-mi părăsi cariera și chiar
patria, în cazul că voi găsi o altă carieră, care să-mi permită
ori cât de modest — a-mi continua lucrările istorice în Buc.
ori în un oraș afară din țară cu bibliotecă. Puteți deduce cât
de mare e durerea și descurajarea mea.
La 14 Aug. v. am trimes petiția și lucrările cerând să fiu
recomandat ca agregat. îmi închipui că acela, care mi-a făcut
tot răul amintit — eu bănuesc că e opera d-lui Teodoru 4, „inte-
ligent”, care a stat 7 ani fără a lua titlu și fără a publica nemic
declarând d-lui Bemont, profesor, (a mărturisit’o acesta) că în
țara noastră să ajunge nu prin știință, ci prin politică —, va
căuta să-mi zădărnicească și această aspirație, singurul refugiu,
pentru a scăpa din situația despreată, în care mă aflu.
Știind bunele d-voastră raporturi atât cu d-1 Ministru 5, cât
și cu cei mai influenți membrii din Senatele universitare, vă
rog din suflet să interveniți să nu mi să facă nedreptate iar în
cazul că Senatele găsesc că n’am lucrări suficiente să fiu numit
ca suplinitor. Catedra e vacantă. Pe Rareș Fam trimes la
„Archiv des Vereins fur Sieb. L.” 6 și va apărea în n-rul proxim.
Lucrarea „Politica orientală a lui Fr. I.” 7 e aproape gata. Mă
isbesc însă de greutățile tiparului.
Vă rog, — chestia suplinirii depinzând de minister — să
vorbiți cu d-1 Ministru intervenind, ca să mă scoată din situația
critică în care mă aflu, și în care am ajuns fără voia — am
date precise de bunăvoința d-lui Ministru față de mine — d-sale.
Mulțămindu-vă, prin anticipație, rămân al d-voastră recu-
noscător și devotat
I.	URSU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Elena Voronca cătră Simion Mehedinți
Mihalcea, posta Camena, Bucovina
Anul 1911 Octombre în 1^.
PREA ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI !
Conform promisiune! ce ați bine-voit a’mi da când am
fost la București, de a’mi tipări în prețioasa d-voastră revistă
studiul de față, care tratează despre colinde, etc. îmi iau liber-
tatea a vi’l trimite, după ce mai întăi l’am scurtat, pe cât s’a
putut, lăsând numai părțile necesare spre a dovedi ideile ce
susțin.
Impărțindu-se în trei numere, numai bine la 1 lanuar când
sunt în toiul lor colindele, va apărea și sfârșitul, arătând în-
semnătatea lor1.
Primiți vă rog încredințarea celei mai deosebite stime ce
vă păstrez.
ELENA VORONCA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Nioolae Volenti cătră Titu Maiorescu
1895, lanuariu în 21.
IUBITE DOMNULE MAIORESCU,
Am primit buna d-voastră scrisoare și vă mulțumesc de a
vă fi gândit la mine pentru alegerea amfitrionului „Junimei”.
încă de demult eu unul duceam dorul întrunirilor noastre lite-
rare de altă dată în care am petrecut cele mai dulci ceasuri
a vieții mele intelectuale, și nu știam cum să’l astâmpăr. în-
demnul d-voastră și încurajarea ce ne trimeteți sunt menite să
închege iarăși elementele astăzi cam reslețe din vechea junime
„rădăcinele” la Iași, unde deși s’a împrăștiat și s’a disfăcut ceata
fruntașilor însă tot au rămas urmele activității lor, brazda vie
a muncei lor sănătoase și spornice.
Sâmbăta, astăzi, după tradiție vom avea cea dintâi convo-
care a statelor generale; am vorbit și trămis cuvânt lui Dim.
Rosetti, lui Pompilie Mirune, Naum; pe D-nii Negulescu și Teo-
hari i-am văzut, doi tineri într’adevăr de samă; vom avea pe
Rășcanu, pe colegul meu de la Curte, Matei Cantacuzino ear un
element prețios; de asemenea pe Rallet, Huru-Filipidex, pe pro-
fesorul Paul, Missir. Vă voiu ține în curent de tot ceia ce vom
face aici.
Primiți salutările și devotamentul meu.
Al d-voastră
N. VOLENTI-
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București*
Nicolae Volenti cătră Simion Mehedinți
L
Iași 1901, Martie în 4-
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Măcar că suntem departe, și deși nu ne trimetem vești
unul despre altul, totuși eu nu te-am uitat, ci cu plăcere îmi
aduc aminte de d-ta și de bunele ceasuri de vorbă și glume, pe-
trecute împreună.
Și acum, după cetirea lecției d-tale — lecția inaugurală a
cursului — și mai cu samă după nota făcută în „Independance
Roumaine” despre d-ta, m’am simțit îmboldit să’ți scriu câte-va
rânduri ca să-ți spun câtă bucurie mi-a făcut aflând și văzând
chipul strălucit — și aici să nu te încrețești — cum te afirmi
în Universitatea din București, prin talentul și frumoasa d-tale
muncă plină de spor. Ziseiu mai sus „să nu te încrețești”,
fiindcă știu că’ți jignesc neîmpăcata d-tale modestie, dar ce să-ți
fac? Nu pot alt-fel.
Așa dar, dă-mi voe să mă bucur și să te felicitez de suc-
cesul d-tale, și să’ți doresc mai înainte sănătate și voe bună în
toate, după cum ți se cuvine, — și după mintea și inima ce
ți-a dat D-zeu.
Noi suntem de asemenea sănătoși; eu, ca de obiceiu măsur
aceiași cărare, acum de câte-va zile însorită de cele dintâi raze
ale primă-verei.
Să tot auzim de bine.
N. VOLENTI
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘT DOCUMENTE LITERARE XI
80
II
Iași, 2 Noembrie 1906
IUBITE MEHEDINȚI,
Scrisoarea, ce mi-ai trimes, m’a mișcat adânc. M’ai făcut
să trăesc o clipă în lumea dulce a prieteniei călduroase din tre-
cutul amintirilor încântătoare. Iți mulțumesc din tot sufletul
meu. Moșneagul cu barba albă, e tot tinerul entusiast și poetic.
Eu, scumpul meu, sunt de vre-o trei ani bolnav, de o boală
neînțeleasă și incurabilă; am dus-o și la Viena și la Paris, m’au
supus la toate curele dar zadarnic. O eczemă nemiloasă, cu ame-
țeli, și mâncărimi peste tot trupul. Vai de capul meu. Dacă ași
muri, pentru mine ar fi o fericire. Cea mai dureroasă și nesu-
ferită, e viața, condamnat să trăesc într’o perpetuă tortură de
chinuri.
Numai doar mintea de’i întreagă! Te îmbrățișez cu dor —
fii sănătos împreună cu doamna.
Să auzim de bine
N. VOLENTI
D-lui S. Mehedinți
Profesor Universitar
Str. D-tru Racoviță 12 București.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București»
81
NICOLAE VOLENTI - SIMION MEHEDINȚI
in
Iași 1907, Ian. 5.
©RAGĂ MEHEDINȚI,
Iți trimet o poesie -- intimă — o poesie de familie.
Dac’ăți pare vrednică să figureze în „Convorbirile L.”, Si-
mioane, publică-o; dacă nu, las’o să doarmă în liniștea necu-
noscutelor inspirări. Eu unul n’o pot judeca sincer și imparțial
ca de obiceiu. Am alcătuit aceste versuri pentru drăguțele mele
copile, pe care le-am măritat1.
Iți doresc sănătate și voe bună și te doresc mai cu samă.
Eu tot cum știi, bolnav și suferind. D-ne ferește de mai
rău !
Cu aceleași amintiri, cu același dor,
N. VOLENTI
izvoare; Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București,
St. D. L. XI — •
Maria Văcar eseu cătră Simion Mehedinți
Paris 7/20 Martie 1913.
57 Avenue Marceau.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Cunoscând sentimentele prietenești ce vi le păstrează soțul
meu, recurg din nou la încercata domniei voastre amabilitate,
spre a vă ruga următoarele:
Soțul meu nefiind încă restabilit, după o influență de care
a suferit nu va putea termina în curând precuvântarea la Me-
moriile sale. Este însă o bună parte, ce s’ar putea publica. De
aceea am luat hotărîrea să v’o trimet, spre a nu se mai întârzia
începutul.
Nădăjduesc că, în vreme ce se va tipări acest fragment din
precuvântare, soțul meu va fi bine și atunci va împlini și restul
— ce poate să cuprindă încă vreo 15 foi și pe care le va trimete
cât mai repede, astfel ca să le puteți pune sub presă după
această primă parte; apoi va urma manuscrisul ce l-ați primit
dela Palat1.
Mulțumindu-mă, vă rog, stimate domnule Mehedinți, să
primiți încredințarea înaltei mele considerațiuni.
MARIA VACARESCU
P. S. Odată cu aceasta vă trimet și 25 lei, rugându-vă să
dispuneți a mi se expedia aci, la Paris, toate numerile din Con-
vorbiri, apărute anul trecut, 1912.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți.. București.
George Vâlsan cătră Simion Mehedinți
I
București, 8 Septembrie 1907.
Str. Miron Costin lf.
RESPECTATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă rog să mă iertați dacă nu v’am mai trimis nimic pentru
„Convorbiri literare”. Față de această revistă atât de veche,
la care a scris tot ce a avut literatura românească mai mare,
mă simt încă mic și umilit. In tot d’auna m’am sfiit să vă dau
lucrările mele care, chiar dacă une-ori dovedesc talent, sunt
abia începuturile pripite și neînfrânate ale tinereții.
Vă trimit aceste versuri plin de îndoială în privința va-
lorii lor, dar încrezut în alesul d-voastră simț critic L Toate ob-
servările îmi vor aduce bucurie, atât numai că voi avea cinstea
să le primesc mai târziu, căci zilele acestea, ca soldat, trebue
să pornesc în manevre pentru aproape două săptămâni.
Al d-voastră cu respect,
G. VALSAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	84
II
12 Ian. 1908.
DOMNULE MEHEDINȚI,
Din „Astă-zi îi spun” am transcris cu modificări însemnate
paginile 8 și 9, — de aceia poate e bine să treceți și d-voastră
cu ochii pe ele ca să nu se fi strecurat oarecari nedibăcii. Arti-
colul asupra Românilor din Berlin al d-lui Al. Dim., am izbutit
sper fără omiteri esențiale, să-1 reduc la o jumătate de pagină.
Rândurile puse în parenteză, la nevoe pot lipsi2.
G. VALSAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
III
București 24 Ianuarie 1909.
STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Uitând de adunarea de la domnul Victor Miclescu să mă
înscriu pe lista banchetului de la 31 Ianuarie, vă rog pe d-voas-
tră să mă socotiți și pe mine printre părtașii — ori cât de la
coadă — ai acestei mese. Vreau să văd și eu, barim acum când
am prilejul, „Convorbiriști” pe care până acum nu i-am putut
admira de cât după scrieri sau după faimă.
Al d-voastră
G. VALSAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
GEORGE VÂLSAN - SIMION MEHEDINȚI
85
IV
1 Februarie 1909, București.
DOMNULE PROFESOR,
Vă scriu aceste rânduri fiindu-mi teamă ca nu cumva con-
vorbirea avută eri cu d-voastră să fi lăsat să se strecoare
vre-un înțeles care m’ar întrista dacă ați crede că l-am avut
cu. Nici prin gând nu mi-a trecut să fac vre-o aluzie la clasifi-
carea mea de la geografie, sau la felul de judecată al profeso-
rilor. Ar fi fost o necuviință și aș fi dovedit o ambițiune proastă,
de care vă rog să nu mă credeți capabil. Ba încă, având în
vedere emoțiunea, nervositatea, zăpăceala de care sunt cuprins
la examene, de sigur am avut noroc în această clasificație.
Am pomenit de faptul că am eșit al treilea la capacitate,
fiind cu gândul la unele vorbe, care m’au atins mult, ale unuia
din cei care au luat parte la adunarea d-voastră, — când ați
pomenit de Societatea Geografică. — Acestui tânăr i se părea
curios cum eu, care am eșit ,,al treilea”, să pot fi preferat
celui de-al doilea sau altora. Și acesta e unul din motivele care
mă îndeamnă să grăbesc sfârșitul uneia din lucrările mele. Vreau
să șterg impresia, acestei clasificări care fascinează pe alții,
cu toate că mie personal mi-e cu totul indiferentă. — Aceasta
a fost totul. Cât despre mine, vă făgăduesc că dacă voi lucra
ceva, nu voi face-o ca să sar de pe o treaptă de clasificație pe
alta, nici ca să capăt vre-o subvenție sau vre-o altă răsplată
de felul acesta. Voi face-o fiind-că îmi place să studiez în di-
recția aceasta, pentru mulțumirea mea de a afla ceva nou, fără
gând de răsplată din partea ori cui ar fi. Iar dacă cine-va s’ar
gândi la înlesniri de studiu, pe care nu le cer, dar pe care,
nefiind bogat, le pot primi fără a-mi călca demnitatea, — pe
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
86
acestea nu le-aș primi de cât după ce aș da dovada care să
convingă pe cei ce vor să mă ajute, că merit sprijinul lor.
Vă rog să primiți, domnule Profesor, asigurarea adâncului
meu respect.
G. VALSAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
8 Aug. 1910, Kladova
DOMNULE MEHEDINȚI,
Am trecut granița mulțumită recomandației d-voastre
către d. Gruescu; am văzut nouă sate pe marginea Dunării și
o stână. Astăzi plecăm în interior spre Negotin. Vă rugăm să
ne iertați dacă din pricina dificultăților drumului nu vă putem
scrie mai des. Sperăm să vă mai scriem din Negotin.
Vă rugăm să primiți salutările noastre respectuoase
G. GIUGLEA, G. VALSAN
Domnului S. Mehedinți
profesor universitar
Odobești, România.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
87
GEORGE VÂLSAN - SIMION MEHEDINȚI
VI
Berlin, 5 April 1911.
Kantstr. 27, I.
DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă rog să mă iertați că nu v’am mai dat vești de pe aci.
întârzierea se datorește și faptului că acum în urmă câtva timp
am fost bolnav. Din această pricină nu am putut trimite nici
articolul pentru Anuar (Asupra Românilor din Serbia din punct
de vedere antropo-geografic). Innainte de a fi bolnav zăbava
venia din cauză că la bibliotecile de aci am găsit hărți austriace
și sârbești — acestea destul de greu de cetit — cu unele numiri
care mă interesau chiar ca antropo-geografie. — Acum mă simt
cu sănătatea mult mai bine și îmi voi da silința să isprăvesc
cât mai curând articolul, care — fiindcă trebue să-i adaug
hartă și figuri — îmi ia mai mult timp de cât credeam.
In privința Societății Geografice, acum o lună de zile am
primit dela Giuglea o scrisoare. El mă anunța că, într’o con-
vorbire, d-voastră i-ați spus că s’a trimis ajutorul care era
vorba să ne vie de acolo. Ne-am bucurat de vestea aceasta și
din zi în zi am așteptat sosirea banilor, însă până acum nici
presimțiri n’avem că se apropie de noi așa ceva. Poate vor fi
întârziat, sau s’or fi rătăcit, sau că Giuglea n’a înțeles bine ce
i-ați spus d-voastră. In orice caz ajutorul ar fi fost binevenit
mai ales acum la începerea semestrului de vară, când înscrierile
ne cer anume sume pe care nu le poate suporta leafa noastră,
care nu ne ajunge, ea singură, nici la cheltuelile de întreținere.—
Nu mai pomenesc de ajutorul de la Ministerul Instrucțiunii,
care de sigur, cum e obiceiul la noi, dacă s’a aprobat, ne va sosi
tocmai pe toamnă.
Odată ne-ați făgăduit că de Paști veți veni pe la noi. Până
acum am tot dus nădejde, dar de acum începem să pierdem și
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
88
nădejdea aceasta. Probabil împrejurările nu v’au îngăduit să
părăsiți țara. Pentru noi ar fi fost o mare bucurie — la care
însă nu renunțăm, ci numai o amânăm pentru câtva timp.
Urându-vă de aci, din depărtări, sărbători vesele,
rămân al d-voastră
G. VALSAN
De la 1 Mai st. n. adresa mea va fi: Windscheidstrasse
39 — Pension Philipp.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
VII
29 April. 1911. — Berlin
Windscheidstr. 39, Hpl.
DOMNULE MEHEDINȚI,
V’am trimis aseară articolul pentru Anuar. Ca să nu mai
întârziez — era seara târziu, — l-am expediat fără să adaug
nici o scrisoare. Lipsa aceasta o împlinesc astăzi. De sigur sun-
teți supărat de o atât de mare întârziere și la aceasta eu nu
pot să zic nimic. Totuș trebue să vă vestesc că nu neglijența
m’a făcut să întârzii. Lucrarea o aveam gata, însă nu eram
destul de mulțumit de ea, cum nu sunt încă nici acum. Eu cunosc
o bibliografie foarte mică, am cercetat însă puțin din pământul
românesc și mi-e teamă să nu fi înnaintat pe alocuri prea mult
și cu dovezi prea puține. In special cu regiunea aceasta nu știu
să se mai fi ocupat cineva din punctul meu de vedere. Deci calc
eu pentru întâia oară și trebue să calc cu sfială, mai ales că
în chestiuni de antropogeografie și etnografie oricine trebue să
89
GEORGE VÂLSAN - SIMION MEHEDINȚI
fie foarte circumspect. De aceea am dat totul subt forma de
coincidențe — explicând însă la urmă în ce înțeles iau cuvântul.
Vă rog să dați atenție în special părții în care atribui o valoare
deosebită tipului de sat din Craina muntoasă. Credeți că se
poate pune în evidență faptul în acest sens, ori că ar fi mai
bine să-l las ca o simplă constatare ? Azi de dimineață mă gân-
deam că ar fi trebuit să numesc fenomenul nu așezare familială
pe înnălțimi, — Românii locuesc pe înnălțimi și mai mari —
ci pe culmi, fiindcă nota distinctivă aci e că o parte din locuitori
se feresc de văi, chiar când au case în satul din vale, și caută
culmile ca și cum ar mai fi stăruind în ei o veche predispoziție
păstorească. — Asemenea concluzia vă rog să o cercetați de
aproape. Ea conține o convingere a mea intimă — și în cerce-
tările mele etnografice punctul de vedere antropogeografic ar
fi esențial — am însă eu dreptul să o arăt ? Apoi am dreptul să
spun de etnografie că se află în mare parte în stare de adunare
haotică a materialului? (Cu toate că această impresie îmi dau
mie muzeele și cărțile care se mărginesc numai la descrieri și
la „Parallelen und Vergleiche7'). — In sfârșit tot ce găsiți ne-
potrivit în prefață, în concluzie ca și în cuprinsul lucrării, care
îmi pare și prea lungă, îndreptați d-voastră cum credeți de
cuviință. Eu nu am perspectiva de timp necesară pentru așa
ceva. — Notițele generale asupra situației Crainei, unele des-
crieri în text, ca și seria de fotografii, le-am dat ca să se poată
avea, de profesorii în mâna cărora va fi Anuarul, pe lângă
chestiunea specială tratată și o imagine sumară asupra acestui
ținut românesc aproape necunoscut. Hărțile, dintre care cea
fizică mă îngrijește fiindcă nu știu dacă voi putea da convenabil
relieful, le voi trimite în curând.
Despre ce fac eu aci vă pot spune următoarele: Trebuind
să lucrez mult și românește — la 1 Iulie trebue să trimit Socie-
tății geografice întreagă lucrarea asupra Românilor din Serbia
— progresul în limba germană merge încet. Totuș mă pot
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
90
oriental mult mai bine ca înainte și încep să înțeleg unele părți
din cursuri. De altminteri folosul aci nu mi-1 dau cursurile, pe
care adesea nu le pot pune nici alături de ale noastre, ci cărțile
și bogăția de materialuri. Ce rezultate pozitive voi scoate de aci,
nu știu. Mă aflu încă într’o epocă de fermentare. Fiindcă cititul
merge greu, etnografia mai mult o creez de cât o învăț, rămâ-
nând ca toate greșelile acestei... creațiuni prea fragile să le
îndreptez când voi cunoaște bine limba germană. Ca probleme
speciale asupra Românilor, de acestea mi-am pus eu multe, dar
ele trebue să aibă și o bază de numeroase observații și fapte
concrete ca să aibă dreptul să fie arătate. — Asupra tezei am
următoarele posibilități : sau lucrez asupra Bucureștilor și
atunci trebue să mă întorc în țară ca să adun tot materialul
necesar istoric și să încep o sistematică cercetare etnografică a
orașului, sau lucrez asupra Românilor din Serbia — ceea ce
mi-ar cere încă cel puțin trei ani, — sau, ceea ce mă atrage
în ultimul timp, cercetez răspândirea elementului oltenesc —
care deci trebue caracterizat — și încerc explicarea acestui fe-
nomen prin mijloace antropogeografice pe care vi le voi comu-
nica altă dată. Asupra transhumanței păstorești la noi nu mă
pot hotărî până nu apare studiul la care lucrează acum d. Den-
susianu, asupra păstorilor din Carpați. — Ce să aleg, nici eu nu
știu 3. Aș putea face, pentru prof. Penck căruia îi e dragă în
special morfologia, o lucrare asupra regiunii carstice din Craina
și Oltenia, și cu această ocazie poate ar eși de aci ceva asupra
problemei Dunării; aș mai putea încerca, pentru prof. Luschan,
o măsurare de capete, de ochi și de păr, prin Oltenia, în Gorj
de pildă. Acestea ar fi însă lucrări poate prea speciale. — In
orice caz la vară trebue să mă întorc în țară și să umblu cât voi
putea mai mult. Lucrul îmi va fi cu putință căci acum mijloa-
cele materiale nu-mi lipsesc. (Acum trei zile mi-a sosit și mie
ajutorul de 1000 le de la Societatea Geografică), iar restul, ca
91
GEORGE VALSAN - SIMION MEHEDINȚI
oboseala etc., sunt amănunte pe care vârsta îmi permite să nu
le iau încă în seamă.
Rămân al d-voastră cu tot respectul
G. VALSAN
Adresa lui Brătescu: * Schliitersu. 67 Hpr.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
VIII
7 Iunie 1911, Berlin.
Windscheidstrasse 39 I, Berlin
DOMNULE MEHEDINȚI,
Săptămâna trecută am trimis hărțile referitoare la lucra-
rea mea pentru Anuar, pe adresa Seminarului geografic. Mi-am
îngăduit să mai întârzii cu trimiterea lor, fiindcă Gitiglea îmi
scrisese că nu s’a început încă tipărirea Anuarului. De altmin-
teri harta cea mare a trecut prin multe peripeții. Am vrut la
început să o fac în cărbune, așa ca prin umbre și lumini să iasă
în evidență morfologia regiunii; strimtorile Dunării, cufundările
carstului, ondularea domoală a peneplenei și etajarea teraselor
mâncate adânc de ape. N’am reușit. Cred însă că lucrul s’ar
putea realiza într’un relief al ținutului. Am copiat toată regiu-
nea (1/75.000, curbe 50 m.) și voi aduce-o de vară în Bu-
curești.
In privința tipăririi, i-am scris lui Gheorghiu cum am
crezut că e mai bine. De sigur el v’a comunicat aceasta și
rămâne să hotărâți d-voastră. Cât despre text, afară de mici
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
92
modificări bibliografice, pe care le-am trimis tot lui Gheor-
ghiu, o singură parte mă îngrijește mult: origina veche a așe-
zărilor pe culme. Frumos lucru, dar e prea romantic! Aș dori
să atenuez lucrul cât mai mult posibil, fiindcă până acum do-
vezile nu îmi par suficiente.
(In legătură cu acest capitol, cercetând niște hărți ale re-
giunii la Institutul geografic, unde am căpătat acces, am găsit
că ceea ce citisem eu pe hărțile sârbești Velica Slava e în rea-
litatea Velica glava. Lucrul n’are importanță mare, dar el mă
silea să mărturisesc că din gura țăranilor nu l-am auzit; aseme-
nea mă făcea să caut o explicație a dispariției Slavei — note
care acum trebue să fie scoase din text).
Acum să vă dau vești despre activitatea mea aci. Lucrez
tot la ,,Românii din Serbia” pe care mi-e teamă că n’o să-i dau
gata la 1 Iulie. Acum fac harta toponimică a ținutului, așa cum
ea a putut fi culeasă din gura Românilor — bine înțeles și cât
a putut fi culeasă. Completarea o voi face în parte prin adăo-
garea cuvintelor evident românești din hărțile sârbești (de pildă
△uTrabeaX Dupagal, nu e altceva de cât După deal în pro-
nunția bănățeană — numire pe care Sârbul care a făcut harta
n’a schimbat-o, cum a făcut în atâtea locuri, fiindcă n’a price-
put ce înseamnă). Asemenea voi pune la contribuție și hărțile
vechi care cred că îmi vor da numirile de altă dată ale unor
sate botezate apoi cu nume sârbești.
Ar mai fi multe de făcut aci, în Berlin. Despre port în
genere am găsit material admirabil pe care nu pot să-1 las ne-
cercețat. Dar e greu să urmărești și cursurile — în care trebue
să te orientezi prin lecturi — și în acelaș timp să lucrezi și
despre Românii din Serbia, și despre port sau altele, și să faci
și exerciții de limbă nemțească! — Cât despre teză, ce să
mai spun!
De la Seminarul geografic mi s’a trimis un formular de
adresat prefecturilor pentru cercetări în județ. Lucrul mă ispi-
93
GEORGE VÂLSAN - SIMION MEHEDINȚI
tea — vorbesc numai în privința subiectului — dar m’am gândit
apoi că am mai căzut de două ori în ispită pe seama Ministeru-
lui de Instrucție. Vreau întâi să isprăvesc cu obligațiunile tre-
cute. De aceea de vară voi umbla iarăș pe valea Oltului ca să-mi
întregesc definitiv Itinerarul. Cât despre „lecturile etnografice”,
mă gândesc cu groază la ele. Dacă aș putea, așa da înnapoi ba-
nii pe care i-am luat. Nici în mintea mea nu e clară viața pro-
prie a fiecărui popor al Europei; dar să o mai spun și pe înțe-
lesul copiilor! Cred că voi cere o amânare a termenului care se
închee la 1 Octombrie.
Noi, de aci, am fost mult impresionați de moartea gene-
ralului Mânu, care dacă a făcut câte am cetit într’o gazetă,
atunci avea dreptul la mai mult respect de cât mărturisesc că
îi dam eu înnainte, în urma unei judecăți grăbite. Am trimis
împreună cu Brătescu o telegramă de regret. Cu privire la Soci,
geografică un prieten îmi scrie că cineva de acolo se miră că
nu am trimis un cuvânt de mulțumire pentru ajutorul acordat.
Insă atât eu cât și Brătescu am trimis răposatului vice-preșe-
dinte mulțumirile noastre. Probabil moartea acestuia a făcut
să se rătăcească scrisoarea noastră. Vom face una mai oficială
și vom înnainta-o Societății geografice.
Și să termin cu o noutate, tot geografică. Aci a apărut,
pentru vre-o două zile, un domn Teodorescu, profesor de geo-
grafie, care a anunțat că a fost trimis de Stat în străinătate
să studieze muzeele de etnografie în diferite orașe. îmi pare rău
că nu l-am putut cunoaște. Știu atât că a vizitat muzeul etno-
grafic de aci și că — după cum a spus băeților de aci — s’a
speriat!... De ce s’o fi speriat nu știu. Apoi a plecat repede —
probabil ca să se mai sperie și pe aiurea.
Mă gândesc că acum Seminarul se pregătește pentru
excursia cea mare de vară, și tare îmi pare rău că nu pot luă
și eu parte. Excursiunile acestea au fost poate cele mai fru-
moase amintiri ale vieții mele studențești. Dar aci trebue să
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	94
mai rămân până la sfârșitul semestrului, în care timp să mai
smulg îndărătnic încă o serie de cuvinte și de expresii ale limbii
acesteia atât de încâlcite.
Rămân al d-voastră, cu tot respectul
G. VALSAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
IX
26 Febr. st. n. 1912> Berlin.
DOMNULE MEHEDINȚI,
Se pare că orice scrisoare a mea către d-voastră e menita
să înceapă cu o scuză din parte-mi: Deci și de astă dată vă rog
să mă iertați că nu v’am scris de atâta timp — o scrisoare
adevărată. Să mă iertați fiindcă din lumea mea măruntă de aci
puține v’aș putea împărtăși; sbateri de gânduri, șovăiri și avân-
turi, bucurii și descurajeri, așa cum se întâmplă cu oricine
încearcă a-și bate modesta lui cărare nouă, acestea sunt lucruri
menite să rămâe pe fundul sufletului. Ce va răsări de aci, și
dacă va răsări ceva de seamă, aceea eu nu o știu încă. Știu
numai că mi-e drag să lucrez, așa cum înțeleg eu lucrul, și acest
tainic îmbold în care nu văd amestecată nici ambiție și nici un
alt gând străin de studiu, mă face să cred că se ascunde ceva
bun și în nelămurirea sufletului meu. — Ca fapte vă pot spune
în primul rând că pentru vară trebue să rămân tot în Berlin,
fiindcă d. prof. Penck a anunțat că va vorbi despre Morfologie,
care de sigur e cel mai important dintre cursurile sale. De alt-
minteri se pare că acum începe să se mai intereseze de Româ-
nia. M’a introdus în Colloquiul său, unde la începutul semestru-
lui de vară voi ține o conferință asupra unei hărți vechi statis-
95
GEORGE VALSAN - SIMION MEHEDINȚI
tice cu privire la hărțile românești (cea mai veche statistică—
repartizată geografic—a populației țărilor române). In privința
tezei a rămas hotărît să lucrez asupra cotiturei Carpaților între
Dâmbovița și Trotuș, care cred că e una dintre cele mai fru-
moase teze care se pot lua la noi, atât ca problemă, relativă la
îndoirea arcului carpatic, cât și regiunii colinelor pline de sare
și petrol, — teză care dacă nu voi da-o aci voi putea să o dau
tot așa de bine și cu d. Martonne.
In privința etnografiei ce să vă spun ? Cu toată hotărârea
mea precisă pentru care am primit și aprobarea d-vostră, văd
că nu mă pot despărți de Etnografie. Te desfaci așa de ușor
numai de lucruri pe care nu le iubești. Și mie Etnografia de
mult timp mi-a intrat în sânge, care acum e jumătate geograf
și jumătate etnograf! Chiar zilele trecute am ținut la Soc. Acad,
de aci o conferință care tratează despre ,,îndatoriri etnogra-
fice”. Peste câtva timp cred că o să v’o trimit și d-voastră.
Pentru Anuar doream să vă dau lucrarea — destul de
întinsă — pe care voi citi-o în Colloquiul d. Penck, dacă îmi
puteți îngădui o amânare atât de lungă. Dacă nu, vă pot trimite
din ea sau fragmentul cu privire la popularea stepei române
între 1790 și azi, — care e o confirmare a celor spuse de
d-voastră în Die rumănische Steppe, — sau, pentru că se împli-
nesc 100 de ani de la răpirea Basarabiei, fragmentul care pri-
vește Basarabia și efectele geografice pe care le-a avut această
anexare asupra noastră. In această privință veți hotărî
d-voastră.
Al d-voastră cu tot respectul
G. VALSAN
Adresa mea cea nouă (de la 1 Mart. st. n.) Windscheidstr.
1 l-a Charlottenburg.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI	95
X
Charlottenburg 21 Martie st. n. 1912.
Windscheidstr. 1I-e, Charlottenburg
DOMNULE MEHEDINȚI,
In privința Societății Geografice — dorința d-voastră a
fost comunicată și Iui Brătescu — răspunsul meu este că dacă
d-voastră credeți că e bine să țiu conferință, eu sunt oricând
gata. Aș vrea să vorbesc despre vechea hartă statistică rusească
pe care am aflat-o aci și să încerc schițarea unei faze mai vechi
în popularea țărilor românești. — întârzierea acestui răspuns
veniă din cauza luptei pe care o duc cu institutele fotografice
pentru fotografierea celor opt foi ale acestei hărți. Mi se cere
un preț neașteptat de mare: 335 Mk. pentru plăci împreună cu
o serie de copii — în mărimea naturală a hărții — și 60 Mk.
pentru fiecare serie următoare de copii.
Cum d. Kirileanu mi-a comunicat că doriți și d-voastră
pentru Seminarul geografic această hartă, — pe care d. Bianu
mi-a propus dela sine să o fotografiez pentru Academie, —
îndrăznesc să vă întreb dacă mențineți numărul de două serii
de copii. In cazul acesta vă rog să trimiteți suma respectivă
numărului de serii pe care le doriți — lucru pe care l-am cerut
și Academiei — ca să pot imediat face comanda.
Asemenea vă rog să-mi comunicați data exactă a confe-
rințelor Soc. Geografice, fiindcă dacă sunt la sfârșitul lui Apri-
lie st. v. trebue să potrivesc așa în cât să n’am dificultăți la
înscriere sau la întreruperea exercițiilor practice. — De alt-
minteri aceste înscrieri sunt o grije pentru toți din cauza taxe-
lor urcate de care sunt însoțite.
Aci se lucrează cu multă râvnă în domeniul Geografiei.
Gheorghiu va face pentru Anuar o frumoasă lucrare. In ultimul
97
GEORGE VÂLSAN - SIMION MEHEDINȚI
timp însă e cam deprimat fiindcă frate-său care îi făgăduise
150 Mk pe lună, acum nu vrea să-i mai dea de cât 120, ceeace
aduce o serioasă tulburare în budgetul lui.
De sigur ați primit și interesantul articol al lui Tabacovici
despre Statistică5; a fost întârziat din cauza unei boli trecătoare
și din cauza studiului intens pe care trebue să-l facă acum în
ajunul doctoratului. Cât despre conferința mea — care la în-
ceput mi se părea bună, iar acum nu tocmai bună — îmi în-
gădui să o mai amân puțin timp.
Al d-voastră respectuos
G. VALSAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XI
12 April st. n. 1912, Berlin.
DOMNULE MEHEDINȚI,
Titlul complet al conferinței mele ar fi: „O fază în popularea
Țărilor românești, — cu prilejul aflării unei hărți statistice
vechi”. Dacă vi se pare prea lung, atunci scurtați-1 d-voastră
cum credeți mai bine. Sper să pot veni în București cu harta
reprodusă, căci Academia română mi-a trimis suma necesară
pentru fotografiare. Nu mi-ați răspuns însă dacă d-voastră doriți
vre-o copie pentru Seminar. La conferință voi avea nevoe și de
unele extrase după această hartă, și comparări cu hărțile ac-
tuale, care să pue în evidență faptele de care voi vorbi; nu știu
cum să le fac: desenate în mic ca apoi să fie proectate, sau
să aștept să viu la București și să le fac pe foi mari ca să se
poată vedea în toată sala ?
St. D. L. XI — 7
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI	98
In privința unei liste de țineri care au nevoe de sprijin,
afară de cei pe care îi știți și d-voastră, eu, care nu prea cunosc
mulți Români în Berlin, vă pot aminti de Gheorghiu, de care
v’am mai scris, și de I. Lupu care învață filosof ia și a fost
nevoit, din pricina lipsei, să se întoarcă în țară.
Cerna a venit pe timp de vre-o lună și jumătate în Berlin —
acum s’a întors la Leipzig. Eră mustrat de conștiință că a
întârziat cu răspunsul la scrisoarea d-voastră, mustrare de
conștiință pe care o cunosc și eu destul de bine. In privința
doctoratului său, nici el nu știe ce se va întâmplă. începuse o
preparare intensă, cu gândul să-l dea în Iunie. Insă oboseala
și nervositatea care au fost urmarea acestui fel de preparare,
l-au făcut să nu mai poată înnaintâ așa cum sperase. In orice
caz e sigur că în Noembrie va fi gata. Eu cred chiar că la un
îndemn mai energic, și în cazul când sunt motive serioase, cu
ce a preparat până acum, ar putea foarte bine să treacă docto-
ratul chiar în Iunie. Pe el îl reține mai mult scrupulul de a fi
citit tot ce e cu putință să se întrebe la examen.
Așteptând chemarea pentru conferință, rămân cu tot
respectul, al d-voastră,
G. VALSAN
Windscheidstr 1-1-1 Chbg.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XII
22 Iunie 1912, Berlin.
DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit, după un timp cam lung, restul articolului meu,
împreună cu cronica lui Gheorghiu pentru Buletinul Soc. Geogr.
99
GEORGE VzXLSAN - SIMION MEHEDINȚI
Ca să nu încarc prea mult lucrarea, eu m’am mărginit numai la
ce am citit în ședința Soc. Geogr., la care am adăogat unele
completări și două fotografii și un desen. Restul lucrării, pe
planul după care am vorbit în Seminarul d-voastră, cred că îl
voi putea da pentru volumul de toamnă.
După cum avusesem de gând și după cum m’ați sfătuit și
d-voastră, am trimis d-lui de Martonne o scrisoare în care —
în urma invitațiunei sale spusă d-voastră și repetată și în scris—
îmi arătam dorința de a veni să lucrez la Paris subt conducerea
d-sale. Am primit peste câteva zile răspunsul său binevoitor în
care îmi spune că mă așteaptă, îmi dă indicațiuni asupra înce-
perii cursurilor la toamnă și îmi face cunoscut că remarcase
lucrările mele din „Anuar” și că va vorbi despre ele în bibliogr.
Analelor de Geogr. și în „Geographisches Jahrbuch”. — Așa
că de toamnă, dacă nu se vor pune alte piedici în cale, cred că
mă voi putea îndreptă spre Paris.
După scrisoarea d-voastră, în care îmi anunțați de ajutorul
de studii dăruit de d. Kalinderu, am primit și de la d. Kalin-
deru însuși o scrisoare. Cum scrisoarea mi-eră adresată numai
mie pentru acest ajutor nu i-am putut mulțumi de cât eu per-
sonal, rămânând ca adresa colectivă de mulțumire să o facem
numai către Soc. Geogr., când vom primi tot ajutorul, care bine
înțeles va fi egal pentru toți.
Nu știu dacă ați primit al doilea exemplar din harta
rusească. I-am spus fotografului să vi-1 trimită cu ramburs. El
va costă, ca și întâiul cevă mai mult de 60 Mk, fiindcă am cre-
zut că e bine să-1 lipească și pe acesta pe pânză. Altfel s’ar
distruge curând, mai ales în urma unei întrebuințări dese.
Eu acum mă silesc să termin de redactat lucrarea la d.
prof, Penck — aceasta m’a și făcut să întârzii cu trimiterea
articolului pentru Buletin — și încep să mă gândesc serios la
doctorat, fiindcă văd că toată lumea s’a hotărât să mă îndemne
la luarea mai repede a acestui titlu. D. profesor Negulescu, care
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
100
acum e în treacăt în Berlin, mi-a vorbit serios în acelas sens.
Teza, firește, va depinde și de *d. de Martonne și de împrejură-
rile de la Paris.
Al d-voastră cu tot respectul
' G. VALSAN
Windscheidstr 1-1 Chbg.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
xm
4 Febr. st. n. 1913
9, rue Sainte-Beuve, Paris.
RESPECTATE DOMNULE MEHEDINȚI,
După cum v’am comunicat în scrisoarea mea trecută — în
care v’am trimis și o serie de fotografii din Maramureș — am
ales subiectul meu de teză Câmpia română și am și început să
lucrez la el. Până acum am citit d-lui de Martonne schița amă-
nunțită a două capitole: unul geologia și morfologia câmpiei,
altul geografia umană în această câmpie. Nu mi-a făcut nici
o obiecțiune și sper că nu e nemulțumit de lucrarea mea — în
orice caz asupra acestui punct d-voastră puteți avea o informa-
ție precisă întrebându-1 personal. Asupra celei de a doua lu-
crări, care în primul rând hotărâseră să fie „Evoluția distri-
buirii populației în România în sec. 19”, n’am stabilit încă nimic
precis. Spunând odată că aș putea face o lucrare de etnografie,
ca de pildă despre Maramureș — a primit cu mare căldură
această idee. A rămas să ne mai gândim și unul și altul.
101
GEORGE VÂLSAN - SIMION MEHEDINȚI
Felicitând pe d. Kalinderu de Anul Nou și punându-1 în
cunoșitnță, ca viceprezident al Soc. greogr., că am început să
lucrez la teză, m’am pomenit cu 200 lei pe care mi i-a trimis
pentru tipărirea tezei. Bine înțeles i-am mulțumit îndată de
acest dar la care nu mă așteptam câtuș de puțin. Singura pă-
rere de rău e că suma nu va putea resistă până la tipărirea
tezei mele.
Am întâlnit aci și pe d-ra Popovici, care anunțase o confe-
rință asupra densității populației în Dobrogea și care spunea
că nu o poate ține fiindcă nu i s’au trimis încă tabelele statistice.
D. de Martonne întrebându-mă ce e cu aceste tabele, i-am spus
că nu știu, dar că am asistat la conferința d-rei la Inst. geogr.
din Buc. Insistând să-i dau detalii asupra valorii conferinței,
i-am spus că la sfârșit rămăsese impresia că regiunile naturale
stabilite în Dobrogea sunt cam arbitrare. D-ra, după câte mi-a
spus, n’a început să lucreze la teză. Eu care vreau să mă gră-
besc, v’aș rugă să vă interesați dacă pot căpăta pentru vară
un permis pe căile ferate române, spre a putea face multele
călătorii necesare tezei mele. Cred că Soc. geogr. ar putea în-
cerca o cerere pentru un „bursier” al său, mai ales că membrii
Institutului geologic primesc în fiecare an un astfel de permis.
Pe aci nu se arată încă „Buletinul Soc. geogr. regale
române”, cu toate că și d. de Martonne și eu am dori să-1 vedem.
Dacă nu e nici o dificultate, îmi puteți trimite mie două
exemplare, din care’pe unul îl voi prezentă d-lui de Martonne.
Vă rog să primiți respectuoasele mele salutări
G. VALSAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE XI
102
XIV
3 Aug. 1913.
RESPECTATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Sunt de vre-o 5 zile la Tekirghiol, unde am început băile
și de unde vă trimit multele mele salutări. Vă comunic că,
negăsindu-vă în București la plecarea mea, mi-am permis să
iau fără învoire din Bibi. Institutului vre-o 4 volume de geo-
grafie economică, pe care vă asigur că le voi înapoi intacte la
toamnă, adică după 17 Aug. când mă întorc acasă.
Al d-voastră cu tot respectul
G. VALSAN
(Villa Vasilescu)
Domnului S. Mehedinți
profesor universitar
Băile Movilă, Vila Mărgărită, Constanța.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Duiliu Zamfirescu catră Simion Mehedinți
I
Via Condotti 61, Roma, 23/8 Martie 1905. .
DOMNULE MEHEDINȚI,
Am cetit cu plăcere foiletonul din Epoca. Pentru tot ce e
personal într’însul, ve mulțumesc foarte mult. Plăcerea mea e
însă mai intensă în ceea ce nu e personal, în comuniunea de idei
asupra fondului și viitorului literaturei noastre: și eu cred că
s’a făcut mult și că se va face și mai mult dupe noi.
Ași avea însă o mică rezervă. In mai toți poeții transilvă-
neni, a căror formă e adesea interesantă, e o sărăcie de idei
supărătoare. Cine are la îndemână un material bogat de cuvinte,
prinde cu înlesnire imagini și prin urmare suggestionează mai
repede și mai sigur. Aceasta cu atât mai mult, cu cât, nota
€>iroică, în capetele deprinse să frământe subtilități sentimentale,
vine ca un popas și o destindere. Dar, în fond, poezia asta e
săracă. Lirismul nostru omenesc remâne neîndestulat, iar sufle-
tul nepătruns în aspirațiunile sale ideale. Autorul lui Buruiană
trebuie să înțeleagă ce vreau să zic1.
Cu această rezervă, suntem de acord.
Ve rog să primiți salutările mele amicale și să me credeți.
Al d-voastră devotat
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
104
n
Roma, Via Condotti 61, 20/2 Apr. 905
DOMNULE MEHEDINȚI,
Deși scrisoarea d-tale nu comporta un respuns urgent, sunt
totuși rușinat că respund atât de târziu unei comunicațiuni
gentile: nu știam că te-ai însurat, și de aceea numai acum te
felicit și’ți urez casă bună.
Iți sunt foarte obligat că ai pus cu încredere în mâna soției
d-tale romanul „In Resboiu”. încearcă și dă’i să citească nume-
rile din Convorbiri cu partea a 2-a din Lydda. E acolo multă
încurcătură filosofică. Dar așa cum e, tot merită poate să fie
citită de femeile tinere. Nu știu nimic dela publicul cel mare, —
și e firesc să doresc a avea o impresie sinceră, de cititor nepri-
hănit, fără patimă și fără ticuri literare, — fiind-că eu pusesem,
multe năzuințe de suflet curat în creațiunea acestui chip de
femee.
A idealiza în lumea reală, creând tipuri vii și posibile, mi
se pare scopul cel mai înalt al artei.
Ceea ce era Milescu, sub învelitoarea lui scorțoasă de băr-
bat, este Lydda, în haina delicată a adeverului feminilității.
Cine știe ce-a mai eșit și din asta, pentru criticii noștri?...
Cu o simpatică strângere de mână
Al d-tale
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
105
DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI
ni
Sâmbătă, 12/25.I.[19]08
Strada Negustori, 16.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Sunt silit să plec mâine în Italia, pentru zece zile. E un
făcut ca tocmai singura zi în care se întrunește „Junimea”, să
fiu obligat a nu mă afla în țară. Vă spun drept că îmi pare rău!
Dar cine poate sta împotriva soartei?!
Intre trunchiurile Junimei, cari sunt mai toate în picioare,
și vlăstarele ei tinere, au fost ramurile. Acestea s’au rărit.
Vă rog să spuneți amicilor noștri, că în ziua de 19 voiu
fi cu gândul între dânșii; că le urez viață lungă, plină de spor,
și că strig, ca Faust, bătrân:
Sfânta poezie este mângâerea supremă!
Al d-voastre devotat
>	DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
IV
u Sept. 1909
IUBITE AMICE,
Nu pot primi ca d-ta să te retragi de la Revistă mai ’nainte
de termen, din cauza articolelor mele. Nu vreau să pierd un
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
106
prieten pentru două foi mâzgălite cu închipuire de sine. Prin
urmare schimbă cum vrei frazele din „Ultim cuvânt”.
Iată și schița cu care să începi numărul pe Septembrie al
Convorbirilor.
Deasemeni renunț la publicarea discursului.
Caută-ți de treabă mai departe.
Al d-tale devotat
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
24/6 lan. 910.
IUBITE D-LE MEHEDINȚI,
Iată un prim articol asupra Memoriului acelor caraghioși,
despre care am vorbit astăzi. E treaba pe repede, — prin ur-
mare s’ar cuveni să apară cât de curând.
Voiu căută să iau date de la Păianu și să reviu.
Al d-tale devotat amic,
DUILIU ZAMFIRESCU
izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
107	DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI
VI
5/18 Febr. 910.
B-did Coltzei 35'
IUBITE D-LE MEHEDINȚI,
Firește că iau parte la prânzul Convorbirilor. Aveam ziua
de 14 fixată pentru alte treburi; am făcut să fiu liber și deci
te rog să mă înscrii printre cei ce se vor aduna pentru a sărbă-
tori pe d-1 Maiorescu
Al d-tale. devotat
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
VII
'	București, ll/2k Decembrie 1910
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am uitat să vă spun, astăzi când am vorbit la telefon, că
vineri seara am făgăduit studenților în litere să le citesc ceva
la societatea lor. Asta nTar sili să plec imediat după masă, ceea
ce nu e nici higienic și nici cuviincios.
# V’ași fi foarte recunoscător dacă doamna Mehedinți ne-ar
primi la masă sâmbătă seara, 18 Decembrie. Vă rog, un cuvânt
de răspuns la Odobești.
Cu bună prietenie al d-tale
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
108
VIII
Roma, 11/30 Ianuarie 1911,
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, '
Mi-ai fost vorbit odată de reînvierea conferințelor Juni-
mei, propunându-mi să vorbesc despre artă. După cum vezi, eu
sunt prin lume. Poimâne plec la Paris, să-mi văd copiii. Deși am
foarte multe în cap, totuși ideia artei mă urmărește.
Ași dori să știu dacă împrejurările politice nu au luat
puterea hotărârilor literare; în care caz nu-mi rămâne decât
Ollănescu, pentru Academie. La din contra, arta.
Te rog scrie-mi două cuvinte la Paris (Rue Mozart 72).
Printre picături, în drum de fier, la plimblare, prin muzee, —
crâmpeile se leagă...
Al d-tale devotat
DUILIU ZAMFIRESCU '
Adaog că dacă nu voiu fi obligat să merg și la Berlin, pe
la 3—4 Februarie stil vechiu voiu fi în țară.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București*
IX
Grand Hotel du Boulevard
Bertola, București 1 Nov. 1911
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Articolul ce ai binevoit a-mi dâ să citesc este o fugară
icoană a 4 romane ale mele. Nu mi se cuvine mie să judec pe
judecător. Cu toate astea, privită chestiunea din punct de vedere
DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI
ardelenesc, nu se poate lăsă la o parte ultimul meu roman Anna,
în care femei elegante din țara românească au sufletul plin de
gândul dezrobirei fraților de peste munți, și în care, mai cu
seamă, Mia din Îndreptări răstoarnă o viață întreagă de patimă
și o aduce Ia calea adevărului numai prin castitatea sufletului
său; în adevăr, Anna își zmulge din inimă amorul vinovat și
este oarecum salvată de puritatea transilvănencei Mia.
Neavând plăcerea să cunosc pe d-1 Lovinescu, te rog să te
faci interpretul acestor impresii, cu adăogire că, în final, arti-
colul cade. Ne mai fiind vorba de un foileton la Românul, ci de
un articol la Convorbiri, el trebuie să fie susținut până la sfârșit,
în nota sa, de revendicare artistică a operilor naționale: nu tot
ceea ce e românesc e frumos și sunt foarte multe lucruri fru-
moase, cari nu sunt românești. A crea o literatură națională,
care să păstreze ceea ce este specific românesc, limba românului
și sufletul eroilor, și a o pune totodată în legătură cu ceea ce
este omenesc și deci etern, este, poate, o notă ce a scăpat d-lui
Lovinescu, demnă de tradiția Convorbirilor. Nota aceasta se
găsește mai cu seamă în Anna.
Și așa mai departe, — s’ar putea spune încă multe.
In împrejurările actuale, cu amenințările de viitoare răs-
coală țărănească, ar trebui un șfichiu bun.
Al d-tale devotat amic
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
X
3/16.1.1912
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Aci alăturat, 8 pagini de proză, cu făgăduință de urmare.
Facă anul 1912 să înflorească literatura, câmpul și viile.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
110
Urez familiei d-tale, d-nei Mehedinți și drăgălașilor copii toate
bunurile pământului.
Cu bine
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XI
Odobești, 2/15 Februarie 1912.
STIMATE D-LE MEHEDINȚI,
Iată urmarea la Curca romanțioasă. Rog pe amicul nostru
comun, d-1 Ciuchi, să binevoiască a îngriji tiparul, că altfel,
în calitatea mea de curcă, îl „ciuchesc” 4.
Dealtminteri, săptămâna viitoare voiu fi în București, de
marți până sâmbătă. Dacă ești bun, dă manuscrisul la tipar,
cu rugămintea de a-1 culege, pentru a putea face eu corecturile.
Cât despre scrisoarea cu pricina, e adevărat că s’a perdut.
Caut'o în călimara d-tale, — poate s’o găsești.
Cu amicală strângere de mână
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XII
Odobești, 30 Martie 1912
IUBITE D-LE MEHEDINȚI,
Două cuvinte, spre a te ruga să-mi păstrezi locul trebuitor
pentru un act din Lumină nouă, în numărul din Aprilie, un act
în Mai și un act în Iunie 5.
jU	DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI
Miercuri, 4 Aprilie, voiu veni în București și voiu trece pe
]a d-ta, spre a-ți lăsa manuscrisul întregei piese.
Scriu din Odobești, pe o masă cu trei picioare.
La revedere și să ne trăiască noul minister6.
Al d-tale devotat
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare.- Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.-
XIII
Commission Europeenne du Danube
18 hmie 1912. Galați.
STIMATE AMICE,
Gazetele reproduc, în mare parte slut și ciuntit, discursul
meu lui Negri. Mai cu seamă acum, este nevoie ca el să fie
publicat în întregime și așa cum a fost rostit. Iată-1 aci ală-
turat 7.
Cu bună prietenie.
Al d-tale devotat
DUILIU ZAMFIRESCU
N’ar fi rău să recomanzi Protului Convorbirilor trimiterea
curecturilor la Odobești spre revizie.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
112
XIV
Odobești, 2/15 August 1913
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mă grăbesc a răspunde amabilei d-tale scrisori din 30 Iulie,
mulțumindu-ți de interesul ce porți întâmplării mele. E, în
adevăr, o aventură de necrezut, care întărește odată mai mult
zicătoarea „rien n’est plus invraissemblable que le vrai”, și față
cu care e nevoie de tot sângele rece al unui înțelept, spre a nu
face prostii.
Evident, se petrece ceva în culise. Primul Ministru trebuie
să fie neapărat indus în eroare. Nu pot admite ca un om, pe
care Fam adorat 25 de ani, să-mi nege beneficiul probei, — cu
alte cuvinte ceea ce nici Ignațiu Loyola nu refuza victimelor
sale, fie chiar sub formă de apă fiartă.
Dar ce poate fi? In primul rând, calomnia. D-1 Marghilo-
man mi-a spus destul de lămurit că eu ași fi zis despre d-1
Maiorescu că e ramolit. Am protestat și protestez. Nu am putut
spune un lucru pe care nu-1 cred. Din întâmplare, am văzut
acum 2—3 luni pe Primul Ministru, în cabinetul său de lucru.
Eră ras de curând, rumen și sănătos, și am avut o atât de
bună impresie de starea sa trupească și sufletească, încât i-am
și spus-o, cu sinceră admirație.
Dar ce țară e asta, domnule Mehedinți, în care delațiunea
este punct fondamental de doctrină socială; în care un ofițer
nu se sfiește a raportă în loc de a provocă; în care ești pedep-
sit, fără să fii ascultat!... Nu știu dacă ești informat că Hiibsch
a făcut și marșul nostru național...
In jurul d-lui Maiorescu să învârtesc atâția oameni geloși!...
Acum în urmă am văzut că un d-n Bilciurescu, fost Consilier
la Berlin, a fost numit șef de cabinet al Primului Ministru. Omul
DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI
acesta mă urăște, âncă de când eram Secretar general, cu toată
puterea mediocrității, care este formidabilă. Iți voiu istorisi
povestea acestui domn și probele ce am împotriva sa.
Despre Colonelul S. cred că trebuie să așteptăm decretul
de punerea armatei pe picior de pace, înainte de a face un nou
demers. Demobilizarea, care datează dela 31 Iulie, nu cred că ne
poate dă dreptul să’1 socotim întors la cămin. D-ta ce zici?
După limpezirea situației cu acest colonel, voiu cere să
mă prezint la Rege.
Până atunci, nu ies din pacea viilor mele. Iar bine că am
un colț de pământ, unde să-mi plec capul; alt-fel, ași fi rămas
pe drumuri, eu și copiii mei, — de oare-ce nu am âncă dreptul
la pensie.
Câteodată mă duc la bisericuța unde e îngropat tată-meu,
și mi se pare că nu mai sunt așa de singur. După tatăl-meu
adevărat, am iubit pe un alt om, care m’a rănit adânc și pe
care ași vrea săi pot ierta8.
Al d-tale foarte devotat și recunoscător
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XV
MINISTERUL DE RAZBOIU
Cabinetul Directorului superior
al Școalelor Militare
Surori 12. București
8 August 1913.
DOMNULE PROFESOR,
Camaradul nostru Colonelul Stratilescu înapoindu-se astăzi
după teatrul de operațiuni, ne-a încredințat resolvirea afacere!
St. D. L. XI — 8
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
114
sale de onoare cu d-1 Duilius Zamfirescu, la care se referă scri-
soarea ce ați adresat Colonelului și pe care dânsul a primit’o în
ziua de 26 Iulie. De aceia, vă rugăm să binevoiți a ne comunica
locul și ora când ne putem întruni.
Primiți vă rugăm d-le Profesor, asigurarea deosebitei
noastre stime,
Colonel D. ILIESCU	Colonel AL. LUPESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XVI
Sâmbătă 10/23 Aug. 1913.
IUBITE DOMNULE. MEHEDINȚI,
Prințul Ghika, colegul d-tale în afacerea mea cu C-l Strati-
lescu, îmi comunică din Bozieni (Roman) că numitul colonel
i-a scris următoarele: ,,D-le Ministru, abia acum mi-a parvenit
scrisoarea d-voastre, din 6 curent, aci în apropiere de Baleic.
îndată ce mă voiu întoarce în capitală, mă voiu grăbi a satisface
dorința d. v. — Primiți etc.”.
Această scrisoare, trimisă de Vladimir Ghika, fratele său,
în copie, nu poartă dată. Ar rezulta însă din cuvintele „6 cu-
rent” că datează din Iulie.
Ghika mă informează că va avea grije să comunice Colo-
nelului adresa moșiei sale Bozieni; cât despre d-ta, te rog să
binevoești a-mi scrie unde te vei află după 15 August. Mi se
pare că adresa d-tale în scrisoarea către Colonel e foarte clar
indicată în București.
115
DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI
Sper că ne apropiem de soluția acestei bizare afaceri. Nu
credeam să-mi dea dreptate publicul atât de repede, cu miile de
protestări ce curg din toate părțile.
Cu afectuoasă strângere de mână
al d-tale devotat amic
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XVII.
Odobesti^ 18/31 August 1913
STIMATE AMICE,
Ați binevoit a vă însărcina, împreună cu Prințul B. I. Ghika,
cu apărarea intereselor mele, în provocarea ce am adresat d-lui
Colonel Stratilescu, pentru conținutul raportului adresat de d-sa,
Statului major, în care, după cât aflasem, ar fi fost pus la
îndoială patriotismul meu, fiind-că protestasem, acum două luni,
împotriva modului cum se făceau rechizițiile.
V’a fost cu neputință a cunoaște acest misterios raport,
dar, prin procesul verbal semnat de toți martorii, ați obținut
recunoașterea formală a sentimentelor mele patriotice.
Vă rog să primiți expresiunea gratitudinei mele, și să mă
credeți
al d-voastre devotat amic
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
116
XVIII
TELEGRAMA
Simion Mehedinți
Vasile Movila, Focșani
Constanța, 25 August 1913
Ghica telegrafiază din Bozieni următoarele: Colonelul
sosește astăzi dimineață București și martorii au lăsat scri-
soare cerând întâlnire, eu plec cu berlinul chiar astăzi și vă
aștept București, semnat Ghica.
Eu însumi plec cu primul tren de noapte, voiu fi mâine
luni București, unde vă aștept neapărat, rog răspunde telegra-
fic Hotel Bulevard.
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XIX
Grand Hotel du Bouievard
Lucian Bertola.—București
Bite. 9/22 Nov. 1913.
IUBITE AMICE,
Poezia Reginei e gata. Nu ași fi crezut niciodată să fiu în
stare a scrie versuri pentru Monitorul Oficial. Din fericire, este
o lăture a vieții Suveranei noastre, care o salvează și pe dânsa
și pe poetul ce ar încerca s’o cânte: puritatea suavă a traiului
trăit. Eu citesc chiar acum un volum, La duchesse de Chevreuse,
117	DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI
în care defilează societatea cea mai interesantă din lume, două
regine, Maria de Medicis și Anne d’Autriche, doui oameni de
geniu, Richelieu și Mazarin, elegantul și straniul Buckingam,
o lume întreagă de femei încântătoare, de eroi, de bastarzi, de
nebuni... Ei bine, când închid cartea și, prin necesitatea legii
antitetice, cuget la un lucru curat, îmi vine în minte chipul
Reginei noastre.
Este, probabil, o trebuință organică a sufletului, onoarea
femeiască; e în toate cazurile o podoabă neprețuită, castitatea.
Când ești supusul unui Stat, care are Curte, protocol, sala-
malecuri și ranguri, — par’că nu poți înghiți ușor turpitudi-
nele de sus.
Sunt la dispoziția d-tale, când vrei să convoci pe d-nii con-
vorbiriști. Ași ține să fie și d-1 Tzgara-Samurcaș, pentru a
examină chestiunea mai departe.
De la sfârșitul lunei înnainte, va fi mai ușor să ne vedem,
deoarece am luat casă în București, pentru iarnă, în hatârul
băiatului și a fetei.
Cu afectuoasă prietenie
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XX
Odobești^ 26 Nov. 1913
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Iți scriu din Odobești, deși mâine voiu fi în capitală. Scopul
prezentei este de a te preveni la timp, că sâmbătă 30 Novembre
sunt la dispoziția „convorbiriștilor”. Previn prin urmare pe cei
în drept, iar d-ta adu ce mai este de cetit.
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
118.
Dacă se publică un număr special pentru aniversarea Re-
ginei, exprim dorința de a cunoaște coprinsul.
Eu voiu ceti poezia Reginei, precum și două acte dintr’o
comedie nouă 9.
Cu afectuoasă prietenie
al d-tale devotat
DUILIU ZAMFIRESCU
Calea Victoriei 159
(în fața caselor Disescu)
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXI
Galați, 15/28 Octombrie 1914
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Ziarele vorbesc din nou de întrunirea profesorilor univer-
sitari și de un probabil manifest al lor, către țară, pentru a
obliga guvernul să iasă din înțeleaptă sa poziție actuală.
Mărturisesc că aveam încredere în profesorii noștri, mai
cu seamă în cei tineri. Oamenii cari au învățat carte nu pot
rămânea niște depozitari de formule matematice; ei învață să
judece, fiind-că temelia or cărei științe este judecata.
Este oare cu putință ca oamenii care judecă să se ia după
nebuni? E cu putință ca un om, căruia i se spune că un războiu
cu Austro-Ungaria, astăzi, însemnează un războiu pe două
fronturi, adică și cu Austro-Ungaria și cu Bulgaria, — să in-
siste a cere un asemenea războiu, când el știe bine că nu sun-
tem pregătiți pentru o asemenea lupta ț
119
DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI
Care e românul care să nu dorească cucerirea Ardealului
și a Transilvaniei, — care să nu fie gata la or ce sacrificiu
pentru atingerea acestui scop?
Să creadă d-nii profesori că nu au monopolizat patrio-
tismul. Dar noi socotim că nu se poate riscă o situație actuală
sigură, pentru una viitoare incertă, decât atunci când s’au luat
toate măsurile pe care le indică prudența cea mai elementară
și calculul probabilităților cel mai simplu.
După tractatul de București, țara noastră s’a mărit cu
două provincii, iar equilibrul balcanic s’a așezat așa cum Fam
dorit noi. Prima datorie a bărbaților noștri politici este să
păstreze ceia ce am câștigat.
Dar iată că evenimente mari se petrec în
Europa. La gra-
nițele noastre, cataclismul bântuie cu furie. Două din împără-
țiile ce țin sub jugul lor provincii românești, s’au încăerat, și,
în războiul acesta pe moarte sau pe viață, fiecare din ele ne
chiamă în ajutor, făgăduindu-ne, fiecare, provincia românească
pe care o ține împărăția cealaltă.
Jocul lor e copilăresc. A dă ce nu este al tău e o dărnicie
ridiculă, mai cu seamă dacă trebuie să te și bați ca să iai darul.
Eu ași înțelege să-mi ofere Rusia Basarabia sau Austria Buco-
vina, înnainte de a intră în războiu: ar fi o dovadă hotărâtoare
de gânduri curate. Dar dacă e vorba să risc tot, dela început,
atunci să mă ierte d-nii profesori: voiu drămui eu, interesele
mele, și nu mă voiu mișcă decât atunci când voiu ști cu sigu-
ranță cine birue. Pot să-mi spună d-nii profesori cine birue?
Eu pot să le spun cine nu birue. Eu le spun că nu birue
nici unii nici alții; că războiul actual va fi războiul învinșilor.
Cine a învățat istorie, cât de puțină, știe că cele mai fai-
moase bătălii s’au câștigat cu 30—40 mii de oameni. Caesar a
cucerit Galia așa, iar Farsal nu avea decât 25.000 oameni;
Crassus nu avea decât 9 legioane când a pornit să distrugă pe
Părți. Hannibal a bătut pe Romani la Trebbia, la Trasimeu și
STUDII ȘI DOCUiMENTE LITERARE XI
120
la Canne cu o mână de oameni. Cea mai mare armată adunată
de Ludovic XlV-a a fost de 120.000 de oameni, iar cea mai
colosală oaste a lui Napoleon, contra Rușilor, a fost de 600.000
de soldați, adunați de peste tot.
Ce sunt aceste armate, pe lângă milioanele de oameni de
astăzi?
Dacă țara noastră, urmând povețele d-lor profesori, ar fi
intrat în războiu acum două luni, — astăzi ar fi amestecată în
marmelada universală, iar oastea sa ar formă o aripă rănită a
armatelor rusești, fără personalitate, fără voință, neștiind cum
are să iasă din războiu și cu quadrilaterul perdut.
Ei bine, cu hotărâre, e de o mie de ori preferabilă situația
de astăzi.
Doresc să ne vedem sâmbătă, dacă se poate, la București,
la d-ta sau la mine (hotel Boulevard). Situația e mai gravă de-
cât acum doui ani, și oamenii sănătoși la minte trebuie să se
adune.
Afectuoase salutări
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXII
București, k/17 Aprilie
B-dul Coltzei 35.
IUBITE D-LE MEHEDINȚI,
Iată manuscrisul romanului. Sunt 24 pagine. E firesc să
se oprească la paragr. X, și atunci s’ar cuveni să se păstreze
restul paginei .24 pentru mai departe urmare.
Fiind-că eu plec chiar acum cu trenul de Berlin, te rog pe
d-ta să faci această recomandare șefului-zețar.
121
DUILIU ZAMFIRESCU — SIMION MEHEDINȚI
Mai adaog că mica novellă La Sorți o retrag, de oare ce
dau alt material și voiu mai da âncă.
Am rugat pe frate-meu să treacă pe la Convorbiri spre a
a regulă factiira literaturei mele din numărul jubilar.
Al d-tale devotat
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXIII
Marți
Strada Negustori 16.
[Ian. 1907]
DOMNULE MEHEDINȚI,
Primesc No. I al Convorbirilor pe anul 41, sub direcția
D-tale. Cu noroc !!10.
Eu sunt în București de mai mult timp și totuși nu ne-am
întâlnit. Câte odată îți vezi prieteni mai ușor la Roma.
E drept că am foarte multe pe cap. întotdeauna răspun-
dere mare, iar în timpu din urmă durerea de a’mi fi perdut
soția. Aceasta, ca scuză că n’am venit să te văd.
Dacă se vor mai liniști vremile, poate să reiau continuarea
romanului întrerupt.
In toate cazurile, doresc să ne revedem, și voiu căuta să
te găsesc într’o zi.
Cu amicală strângere de mână
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
Î22
XXIV
Vineri
IUBITE AMICE,
Iți scriu din pat, la Galați, unde sunt bolnav de o săptă-
mână. Se poate comicărie mai mare!...
Ași avea să-ți spun atâtea lucruri, — mai cu seamă de la
Academie. In politică se pregătesc de asemeni pozne.
Fiind însă omul un lucru trecător, nimic din ce-i al lui
nu are atâta însemnătate încât să nu să poată lăsa pe mai
târziu.
Dar bunu-i Dumnezeu, — figlio d’un cane !
Iată câteva rânduri (scrise din chiar ziua când mi-ai vor-
bit) despre Eminescu.
Scrie-mi te rog la Odobești, ce faci în vara asta.
Cu afectuoasă strângere de mână.
al d-tale devotat amic
DUILIU ZAMFIRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXV
[llf Sept. 1909]
ULTIM CUVÂNT
Reaua credință cu care se discută la „Viața Românească”
mă dispensează de a urma mai departe o polemică care ar fi
putut să devie literară și nu e decât iritantă.
Reproducând articolele din Țara Noastră, revista de la Iași
are aerul de a-și însuși acuzația de plagiat a ziarului din Sibiu.
DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI
Eram în drept să cred că la Iași se știe atâta lucru, că un român
plagiază, atunci când reproduce scene sau caractere din alt ro-
man; iar când pune în gura unui personagiu un aforism filo-
sofic, fie și exprimat textual ca în originalul din care e luat,
uzează de un drept al său. Romanele moderne sunt scrise pe
temeiul acestor preocupări sufletești, exprimate uneori, la autori
de mâna întâi(Tolstoi, Bourget, etc.)în mod aproape doctrinar.
Trebuie să fie cineva mărginit, ca să scrie romane,cu ci-
tații sau cu hărți.
In cât despre articolele d-lui Goga, ași fi avut plăcerea
să nu le cunosc, dacă n’ar fi fost reproduse de „Viața Româ-
nească”. Ele inspiră milă.
Pentru a fi Zoii față cu d-sa, ar trebui să am de ce. Și.
n’am.
E păcat că ziarul politic de la Sibiu, creat pentru a apără
trebile românești de peste munți, devine panflet, când se pune
în slujba acestui regretabil daco-român.
Prin urmare am sfârșit cu toți domnii aceștia.
D. Z.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXVI
[1916]
încântătorul Neculai Gane a murit11.
Convorbirile literare au fost reprezentate la înmormân-
tare de către directorul lor, care a ținut să onoreze în mod
special memoria răposatului. In adevăr, tot ce a scris Gane mai
de seamă s’a publicat aci, — prin urmare, legătura sufletească
a membrilor Junimei n’a putut fi ruptă nici de politică, nici
de interese personale. In sfera senină a frumosului s’au întâlnit
întotdeauna oamenii de talent. Cei curați la suflet au rămas;
cei șireți au fugit.
STUDII ȘI DOCU/MENTE LITERARE XI
124
Nota personală a lui Gane va fi cercetată de criticul viito-
rului, care o va dezgrădină din scrierile sale și din ^influența
timpului, cu multă înlesnire. Ea se poate întrevedea chiar de
acum: o senină întruchipare a vieții noastre românești, în par-
tea ei de tranziție. Cuvântul subliniat caracterizează de altfel
perfecta nestatornicie a lumei de la noi. Dar tocmai în această
nestatornicie, talentul lui Neculai Gane și-a găsit blânda și iro-
nica sa întrebuințare, evocând figuri sentimentale boerești, în
mijlocul ciocoilor de astăzi, sau țărani adevărați, față cu ță-
ranii de carnaval.
Bărbatul care s’a stins eră o podoabă în întregul înțeles
al cuvântului, și prietenii săi îl plâng tot atât cât și ctitito-
rii săi.
Z.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Dumitru Baciu cătră Simion Mehedinți
I
Paris 12 Ianuarie 1910
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă rog să mă scuzați că vă răspund abia acum la scrisoa-
rea pe care mi-ați trimes-o în sărbătorile Crăciunului. Neavând
atunci nimic gata pentru a împlini dorința d-voastră am așteptat
să termin darea de seamă pe care v’o trimet aci asupra unei
foarte interesante lucrări de pedagogie a d-lui Al. Binet: Les
idees modemes sur les enfants. Și am așteptat cam mult de
oare ce aici sunt atâtea lucruri de făcut că abia termini ceva și
te apuci de altceva, cursuri, conferințe seminarii, aproape că
nu-ți mai rămâne timp de lucru acasă
Vă trimet aceasta dare de seamă, deși nu sunt sigur ca ea
va intra în vederile revistei d-voastră, fiind poate cam lung
făcută. Importanța coprinsului ei însă e de așa natură că nu
s’ar putea face rezumatul numai în câteva rânduri. Așa cum e
pusă aci problema instrucției în școală mi se pare dacă nu nouă
de tot totuși mult diferită de modul de a vedea al profesorilor
noștri și de aceia a trebuit să insist mai mult, mai ales că pro-
blema fiind pusă pentru întreg învățământul și datele științi-
fice fiind culese mai mult din școlile primare, am simțit nevoia
să arăt cum aceleași procedee s’ar putea aplică în parte și până
Ia un anumit timp și în licee.
In tot cazul am deplină speranță că dacă d-voastră veți
publica darea aceasta de seamă și veți avea oare care obiecțiuni
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
126
de făcut asupra ei mi le veți comunica pentru ca să profit de
ele pe viitor. Peste d săptămână cel mai târziu vă voi trimete
o dare de seamă asupra articolelor apărute în diferite reviste,
în special asupra articolului d-lui Faguet și directorului de la
Revue bleue asupra lui Edmond Rostand, care de la anunțarea
nouei sale piese Chanteclaire a început să preocupe iarăși aten-
ția publicului parisian, amator de literatură.
Sunt apoi diferite lucruri pe care vi le voi comunica de
aici, așa cum doriți d-voastră, așa că vă pot promite de aci
încolo pentru fiecare număr câte ceva.
Terminând vă rog foarte mult a’mi păstra — dacă’l mai
aveți — rezumatul cursului pe care vi Fam trimes, pentru a’l
lua când voi veni eu în țară.
După cum veți fi auzit din jurnale populația Parisului e
adânc consternată de ravagiile pe care Sena revărsată zilnic le
produce în toate părțile. O jale de nedescris a coprins în special
populația din cartierele mai joase unde Sena debordând a inun-
dat străzi, case, tot ce-i iese în cale. De unde înainte curgea așa
de domol, acum ți-e frică să treci peste poduri, atât de repede
și de mare vine.
Primiți vă rog respectuoasele mele salutări
DUM. BACIU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
II
Paris 22 Ianuarie 1910
Boulevard St. Michel 76
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Consequent promisiune!, pe care v’am făcut-o cu ocazia
trimeterei unei dări de seamă asupra cărții lui Al. Binet: Les
127.
.DUMITRU BACIU - SIMION MEHEDINȚI
idees modernes sur Ies enfants, vă trimet aci câteva date asupra
vieții și operii lui Edmond Rostand culese din diferite reviste
apărute în ultimele 10 zile2.
Toate aceste informații pe care le-am găsit împrăștiate în
revistele pe care le-am menționat, le-am strâns în forma unui
rezumat, care să dea în mod foarte concis o ideie despre viața,
opera și considerația de care s’a bucurat și se bucură Ed.
Rostand în fața Francezilor. Fiind mult cunoscut și la noi în
sprecial prin FAiglon și Cyrano de Bergerac, am crezut că vă
pot servi, trimețându-vă acest rezumat-dare de seamă, care de
sigur va lăsa mult de dorit pentru o revistă, care totdeauna a
avut ca deviză, claritatea, precizia și frumosul în tot ceia ce
publică.
Vă promit însă pentru numărul din Februarie o amănun-
țita dare de seamă asupra piesei Chantecler, pe care mă voi
grăbi s’o citesc și s’o văd reprezentată — precum și asupra
impresiei pe care ea va produce-o în public3.
Terminând, cu speranța că voi putea corespunde cât de
puțin dorinței d-voastre, vă rog să primiți salutările mele res-
pectuoase.
DUM. BACIU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
III
Paris 7 Aprilie 1910
Boulevard St. Michel 76
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Fiind prea mult ocupat în ultimul timp cu îndeplinirea
unora din sarcinile impuse de Minister, n’am putut să-mi țin
promisiunea de a vă trimete câte ceva din multele informații
de aci cari ar interesa revista d-voastră.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	128
Vă trimet de data aceasta, aci alăturat o dare de seamă
asupra unui articol publicat în Revue Universitaire, relativ la
nevoile învățământului geografiei și istoriei în Franța, nevoi,
cari la noi sunt poate și mai mari și mai multe; o scurtă notiță
asupra deschideTei cursului liber al d-lui Al. Sturza la Sorbona
asupra Istoriei și literaturei române, precum și povestirea unei
vizite pe care am făcut-o la Port Royal des Champs sub condu-
cerea unui profesor de la College de France.
In speranță că prin aceste informații v’ași putea aduce
un mic serviciu, vă rog să primiți respectuoasele mele salutări.
DUM. BACIU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-,
loan A. Bassarabescu cătră Simion Mehedinți
Ploeștij 5 Decembre 1906
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
După cum văz, trebue să fac pe numele d-tale polița ce
am dat acum trei luni d-lui Bogdan: De trei luni fam făgăduit
ceva pentru Convorbiri și nu m’am învrednicit să-mi țiu cuvân-
tul. — Acum însă vreau cu ori-ce preț să mă achit, de și pe
biurol meu stă un teanc de teze de-ale băeților, precum și o
mulțime de alte necazuri.
Am o bucată începută. Voi face așa ca înainte de Crăciun
s’o primești. Ce zici? Poți să’mi acorzi un ultimatum cu data
fixă! Și eu țiu ca în numărul din Ianuarie să am ceva.
Prin urmare, încă odată: mi-e îngăduit timpul până la 25
Decembre cel mult? Ca să nu abuzez supărându-te cu scrisorile,
voi lua tăcerea d-tale drept aprobare. Alt-fel, te rog să’mi scrii:
quousque tandem pot să profit de răbdarea d-voastră.
Cu cea mai prietenească afecțiune devotatul d-tale
I.	A. BASSARABESCU1
Izvoare: Arhiva Profesor Siinion Mehedinți, București-
St. D. L. XI — §
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	130
n
Ploești, 29 Decembrie 1906
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Dacă ai fi putut să citești în sufletul meu zilele acestea,
de când ți-am scris și până azi! Nu mi-a tihnit nici o clipă.
Atât m’a muncit grija. Dar, vorba d-tale: „fragile nu se coc
fără vreme”. Mi-au venit în minte câteva subiecte. Insă eu sunt
om ciudat; până când nu m’o trimete subiectul la masa de
scris, nu mă duc; sau dacă mă duc — de la mine așa — și
m’apuc să scriu, nu’mi place și rup.
Acum îți mulțumesc că’mi dăduși prilejul să mă achit
măcar cu o picătură. In ce nu mă pricep, sunt totdeauna gata.
Une-ori încerc la clavir bucăți din Traviata, Faust... și mă cred
Rubinstein. De ce n’aș încerca și o cronică despre Ploești?
Eu unul n’am să’mi iert asta. D-ta — știu — ești mai
bun cu mine.
In privința semnăturei, las la d-ta. Nu mi’e teamă să le
spui ploeștenilor adevărul. Insă, fiindcă e o cronică ușoară,
poate că ar fi mai bine să nu figureze nici o iscălitură.
Anul nou cu bine și spor.
Din toată inima, devotatul d-tale,
I.	A. BASSARABESCU
P. S. îmi vei face un serviciu îndreptând cronica, făcută
în pripă, și modificând-o ori-unde vei crede d-ta de cuviință.
La urmă te-am plagiat... cu Buckle.
Adrese ploeștene îți voi trimete într’o listă separată, ime-
diat următoare. Mă tem să nu se închidă poșta.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
131
I. A. BASSARABESCU — SIMION MEHEDINȚI
m
2 Ianuarie 1907
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am mers în tot cu marea viteză; și nu sunt mulțumit cum
aș vrea. Sunt ani de când n’am întâlnit un subiect să mi se
lipească de suflet. De-astea pot face mai des. Dar ce vreau, ce
aștept eu, cere multe și timpul sboară. Totuși crez că — fără
pretenții — o să meargă. Da ?
„Poftirea” mi-a dat câte-va griji cam provinciale, cu care
îndrăsnesc să te supăr:
1)	Când și cui plătesc cei 12 lei?
2)	La ce ceas va fi masa?
3)	Cam ce ținută se cere?... Mie mi-ar plăcea jacheta. Dar
poate n’o să fie cum îmi place mie.
Vezi la ce interogator te-a expus Poftirea?
Cu bine și an nou vesel.
Prietenul și devotatul d-tale
I. A. BASSARABESCU
P. S. Intăi pusesem schiței titlul „Poznele lui Rache”.
Dacă crezi și d-ta că e mai bun sau dacă vezi vre-un altul mai
potrivit, îmi faci un bine înlocuindu’l.
B.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IV
Ploești, 28 Februarie 1907
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
O fi de ajuns începutul ăsta microscopic pentru ca să mă
ierți de o vină mai mare de cât de aici până la București?
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
132
Cine greșește mult, îndură mult. Și eu am să rabd să-ți
aștept sentința, după ce’ți voi trimete o a doua bucată, mai
onorabilă. De o camdată atâta mângăere am: că m’am gândit
— de atunci — în fie-care zi la „Conv. literare” și n’am dat în
altă parte nimic.
Și te mai rog, dacă schița asta nu-ți va plăcea d-tale, să
n’o mai duci în ședință, să’mi scrii și să știm numai noi. Acum
vre-o două săptămâni, cine-va—care nu face parte dintre noi—
mi-a spus că e informat că mi-a „CĂZUT” o bucată la „Con-
vorb. literare”. Am desmințit, bănuind cam ce sunt astea. Era
să tac, dar mi se pare mai cuminte să’ți spui și d-tale.
Cred că în curând am să pot veni prin București, anume
pentru domnu Maiorescu și pentru d-ta. Dar mai bine nu mai
făgăduesc, căci cine știe ce piedici mi-ar răsări iar? Ce-o fi
zicând domnu Maiorescu de mine?
In tot cazul, ți-aș mulțumi dacă mi-ai scrie două vorbe
despre schiță. De la August trecut, e cea dintâi. Mi-a scris și
Tzigara. I’am răspuns că’ți voi trimete d-tale.
Prietenul d-tale devotat,
I. A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București
V
Ploești 11 Martie 1907
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Și mie mi-au rămas în suflet — chiar îndată după expe-
diere — îndoeli asupra bucăței. Mai întâi, alegerea titlului m’a
chinuit mult. Mi-a venit în minte — în urmă — că ar fi mai
133
I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI
potrivit: „Vechi și noi”, pentru-că sunt amestecate la un loc
lucrurile vechi și noi din biuroul unui tăbăcar, care parvine.
Apoi, acolo unde am pus firma:
magazin de...
cred că e mai bine să completăm golul cu vorba pielărie sau
simplu piele. Ce zici? Dacă și d-ta găsești cu cale, te rog să
faci aceste schimbări.
Prietenii noștri au judecat bine amănuntul cu epurele și
le sunt recunoscător. M’am și gândit să înlocuesc sfârșitul, și
anume: Suprim paragraful din urmă, care începe: „Alături de
ea, pe brațul rotund, etc. etc.” și în locul lui pun — ca în-
cheere — partea pe care ți-o trimet deosebit aici.
In sfârșit, îți las d-tale toată libertatea. Am încredere
desăvârșită în toate sfaturile prietenești ce mi-ai dat și’mi vei
mai da; le primesc cu recunoștință și te rog să mi le spui fără
nici o rezervă.
Râz și acum de comparația hazlie ce faci în privința
căderei mele la Mittheilungen și la Pekin. Fără ’ndoială, nu
dasem nici un crezământ calomniei. Dar am ținut să ți-o comu-
nic ca pe o simplă curiozitate. Vorba d-tale — cine știe? —
cum am nevoe să râz, pentru-ca să deviu mai activ, poate
asta să’mi folosească.
Prietenul d-tale devotat
I. A. BASSARABESCU
P. S. O noutate: în curând scot de sub tipar un nou volum,
în editura „Minerva”. — Titlul va fi „Vulturii”, după numele
primei nuvele. Acum fac corecturile.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
134
VI
Ploești 2 Noemb. 1907
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Fiind-că nu vreau să împiedic graba culesului, îți răspunz
îndată că nu numai că autoriz micile schimbări, dar îți sunt
recunoscător că mă ajuți cu observații de așa bun simț. Să mai
mă laud că tocmai în punctul acela — și chiar asupra între-
gului sfârșit — aveam eu însu’mi îndoeli?
Am nespusă mulțumire că apare în numărul pentru Odo-
bescu. Mi-a fost profesor și l’am cunoscut mai de aproape în
timpul din urmă când anii și necazurile îi adăogaseră un fel de
tandreță nevinovată, pe care nu pot s’o uit.
Ce idee admirabilă poza Țărineaschi! Dacă ar fi timp!
Slabă, sbârcită, rochia cu volanuri și talia cu zorzoane multe.
Și umbrela...
încă odată, prietenești mulțumiri și toată iubirea devo-
tatului d-tale
I. A. BASSARABESCU
Domniei-Sale Domnului Prof. S. Mehedinți
Strada Racoviță 12, București
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
vn
Ploești., 23 Noembre 1907.
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Primesc din toată inima și cu mari mulțumiri invitația
d-tale. Pe cât înțeleg, întrunirea va fi cam pe la 15 Decembre.
135
I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI
Până atunci — am socotit pe calendar — e un răgaz, de care
am să profit ca să pot veni așa cum vreau. Numai zeii să nu’mi
stea ’n potrivă: zeii îndemnului spre lucru spornic și trainic,
zei vicleni și greu de prins când se ascund în viziunile
Olimpului.
In ori-ce caz, la întrunire sunt hotărât să viu. Am și eu
dreptul — aici — să zic aman, căci sunt ani de când n’am mai
fost printre d-voastră.
Cu prietenești salutări de la devotatul d-tale
I.	A. BASSARABESCU
Pomniei-Sale Domnului Prof. S. Mehedinți
Strada Racoviță 12, București
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
vm
»	6 Ian. 1908
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mi-ar părea bine să fi nimerit cel puțin 1/10 din șfichiul
dorit.
Ceva îmi spune că — în tot cazul — e mai binișor ca
cel l’alt. Observația d-tale e foarte dreaptă și destul de indul-
gentă că s’a mărginit numai aici.
Acum mai mă muncește ceasul mesei. Nu știi ce lacom
sunt. — Am de gând să scriu un monolog pentru atunci.
Devotat
I.	A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
IX
Ploeștiy 20 Februarie 1908.
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Zmeureanu se evaporase. D’abia l’am găsit ieri. Nu ne-a
înscris de cât Clubul Conservator și nu vrea — de rușine —
să’mi dea lista.
Te roagă prin mine — dacă găsești de cuviință — să’i
trimeți lui una pe numele lui și să’i dai voe s’o ție mai mult
timp (așa, cam o lună) căci e greoi din fire, dar ține mult să
facă abonați. Cei l’alți sunt înscriși de mine: puțini, dar îi
garantez. Dintre profesorii de la liceu, Agraru mi-a spus că e
abonat vechiu, pensionul d-relor Constantinescu de asemenea.
Poate prin oare-care cicăleală (alt-fel nu merge aici) să isbu-
teșc să abonez Școala de Comerț, chiar fără ajutorul listei.
Cu Tiktin a fost lată. Mi-a cerut și fotografia. Ieri am
primit de la el textul complet al conferințelor ținute la 11 și
25 Februarie. A vorbit despre Creangă, Vlahuță și despre mine.
Am dat notițele unui coleg, profesor de nemțește, să’mi facă un
rezumat. Dnu Tiktin ține mult să aibă o dare de seamă în
„Conv. literare”. Dacă vrei să le vezi d-ta, ți le expediez îndată,
cu toată plăcerea. De asemenea mă roagă să dau și o scurtă
notiță pe la ziarele mai citite. A citit și două nuvele: una de
Creangă și alta (Dânsa) a mea.
Tachiștii de aici s’au organizat într’o bandă — vrednică
de cel mai haiducesc codru — în cap cu Christu Negoescu și
Bucur Spirescu. Niciodată nu i’am văzut mai disperați; par’că
au intrat în anul... desființării. Intr’un ziar-pamflet al lor, se
leagă de cele mai delicate intimități din familiile oamenilor,
speculând lucruri care n’au nici o legătură cu politica. Azi am
avut la liceu cu Bucur Spirescu și cu cei doi-trei care’l încon-
137,	I- A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI
joară, o quasi-explicație, care mi-a făcut mult sânge rău, căci
m’am văzut silit să le spui în față impresia pe care mi-o fac.
Constat că n’am de loc temperament. Cu oamenii ăștia trebue
să te porți ca cu slugile, ca să te poată înțelege. Par’că mi-e
necaz de timpul — de și destul de redus de alt-fel — pe care’l
pierd cu politica.
Nu pot să’ți spui cât îmi face de rău când văz cum trec
zilele, numărul din „Convorbiri literare” apărând și eu pierzând
trenul. Ași fi vrut, din anul acesta, să fiu santinelă nelipsită de
Ia post. De la Septembre sunt hotărât să las orele ce am aici
la un pension de fete, care’mi fură aproape toate după prân-
zurile. Pentru No. din Martie am și pus în lucru ceva. Dacă voi
puțea să viu Sâmbătă vom vorbi și despre aceasta.
Cele mai sincere salutări, de la prietenul și devotatul
d-tale
I. A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
X
Ploești, 30 Aprilie 1908
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Chestia rentei de care’ți vorbeam nu e de pe urma conver-
siune!, sau — în tot cazul — eu nu știu nimic despre vre-o
legătură. Pentru o mai bună precizare a lucrurilor, îți trimet
articolul privitor la aceasta. „Intimul” la care face aluzie Grigore
Niculescu e d-nu Bucur Spirescu, care, într’o zi — cam imediat
după ruptură — în cancelaria pensionului de fete „Regina Eli-
saveta” de aici, confundându-se în laude pentru Take lonescu, a
citat și faptul acesta ca merit, negândindu-se poate că relațiile
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
138
se vor înăspri. De față era Gr. Niculescu, pe al căruia sprijin
B. Spirescu punea temei pe atunci. Mai erau și Directoarele
pensionului. — Niculescu îmi spune că nu’și poate aduce aminte
care dintre colegi mai era. Ceea ce e caracteristic însă e că
gazeta Takiștilor, care se grăbește să nu ne rămâe datoare cu
nimic și ne înjură pentru cel mai mic lucru, a tăcut cu desă-
vârșire asupra acestei învinuiri destul de grave. Iată tot ce
știu.
Văz pe plicul scrisorii de la d-ta, ștampila Odobeștilor.
Ai mai rămas în județ după întrunirea de la Focșani? Pentru
Ploești ce zi alegeți? D-nu Cantacuzino hotărâse Dumineca
Tomei, dar ni s’a anunțat amânarea motivată de la Centru prin
plecarea domnilor Maiorescu și Delavrancea în străinătate.
Pentru numărul din Iunie am să lupt să trimet ceva. Din
inimă sunt furios pe timpul care alunecă peste necazurile mele
pe nesimțite, probabil ca să mi le mărească.
Mi-era dor de d-ta și ți-aș mai fi scris, dar... mă știam
vinovat.
Cu cele mai afectuoase salutări
devotatul d-tale
I. A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XI
Ploești, 15 Sept. 1908
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Iți trimit un articol pentru Epoca. In politică văd că sunt
uliți în care, fără baston bun, te mănâncă câinii.
139
I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI
Vezi ce’mi fură vremea la Ploești? Cum Dumnezeu am
fost cel mai fără noroc să nu-mi găsesc câte-va ore de geografie
in București? Cu ce drag aș pleca din temnița asta, pentru
totdeauna.
Cred că ai urmărit campania și știi cum stau lucrurile. Te
rog întreabă și pe domnu Filipescu. Dacă și d-ta și d. Filipescu
credeți că nu mai trebue publicat, opriți-1. Asupra modificărilor
și adaosurilor sau reducerilor, vă las toată libertatea, ba chiar
vă mulțumesc. Sunt așa de stângaciu la ceartă.
Se apropie 1 Octombrie^ și Convorbirile bat la ușe. N’am
uitat.
Salutări domnului Filipescu.
D-tale, cele mai bune asigurări de iubire și prietenie.
devotat
I. A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
xn
Ploești, 21 Noemb. 1908
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Iți răspund cu „fulgerul”. Voiu face tot să pot auzi și eu
mâine la d. Miclescu drama lui Delavrancea. O adevărată nou-
tate de sensație. Dacă voiu lipsi să știi că am fost prididit de
tezele elevilor și de trecerea notelor în cataloage. Le-am neglijat
și acum se închee bimestrul. Sunt multe; ca spuza și ca iarba.
Cât despre vre-o bucată, mâine nu, dar pentru No. din
Ianuarie ar fi rușinos să nu fiu în stare... Nu e vorbă și așa sunt
peste măsură vinovat.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
140
Dacă te întâlnești cu d. Bogdan, amintește-i să-ți spue
ceva ce era să-ți spui și d-tale, dar erai — mi se pare —■
la vie.
Doresc să pot zice un ,,la revedere” realizabil.
Devotatul d-tale,
I. A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XIII
Ploești, 19 Decembrie 1908
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Iți cer o indulgență ultimă, supremă. Recurs în Casație.
Fiindcă numărul apare spre 15 Ianuarie m’aș putea bizui
pe răstimpul de azi până la 28 Decembre cel mai târziu?
Ce zici? Nu’ți închipuești de cât folos mi-e.
Până atunci — în zilele Crăciunului — voiu sfârși, tran-
scrie și expedia bucata începută. In intervalul de lucru dintre
Crăciun și Anul Nou, d. Gobl va putea să culeagă, dacă i se
păstrează loc. Ghicești cu câtă rușine îți mai cer și această în-
găduință.
Homo unius operis! Mă uit cu inima strânsă înapoi și mă
întreb cum au alunecat zilele așa peste mâinile mele, vinova-
tele mele mâini, legate cobză de sforile caraghioase ale politicei
de provincie.
S’a isprăvit însă. Alt’dată nu mai fac. Treacă de la mine
și acest... 1908, pe care l’am botezat în analele necazurilor mele
,.an takist”.
In 1909 zăresc par’că mai mult senin; n’o fi doar vre-un
miraj... de iarnă.
I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI
Până să primesc sentința d-tale, voiu da zor lucrului în-
ceput, cu tot dinadinsul.
Doream din toată inima să te mai văz. Viu rar și tot pe
negândite în București.
Cele mai prietenești salutări de la devotatul d-tale
I. A. BASSARABESCU
P. S. Dacă voiu sfârși-o mai curând, voiu trimite bucata
și înainte de 28.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XIV
*
Ploești, 26 Dec, 1908
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
M’am gândit că acum, în Sărbători, e mai bine să-ți expe-
diez manuscriptul tot d-tale.
Iți iau tăcerea drept iertare.
Cred că nu viu prea târziu pentru numărul din Ianuarie.
Banchetul... critica amenințătoare la orizont m’au pus pe
vrednicie, de și sunt bolnav de vre-o patru zile.
Ași fi foarte mâhnit de-aș ști că am sosit târziu.
Iți doresc sărbători vesele, cu sănătate.
Devotatul d-tale
I. A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
142
XV
Ploești, 15 Ianuarie 1909
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am chemat îndată azi dimineață pe elevul Mihăescu și
i’am vorbit. E un băiat care nu’mi inspiră încredere. Totuși,
poate să mă ’nșel. E fiul unui pantofar din Târgoviște. Mi-a
povestit că o străbunică a lui, femee de peste o sută de ani, care
a murit mai anii trecuți, a fost servitoare în tinerețe la Craiova.
Acesta, cu puțin înainte de a muri, i’a încredințat o ladă cu
pergamente și hârtii s’o ducă îndată după moartea lui, căpita-
nului Vulcănescu, camarad și prieten. Ea însă n’a dus’o. Lada
a rămas în stăpânirea ei și acum a intrat în mâinile tatălui
elevului, d~l Al. S. Mihăescu, pantofar, strada Libertăței 25,
Târgoviște.
Elevul n’are la el nici un manuscris. Tatăl său nu vrea
să i le dea cu nici un preț. Și-apoi mi-a adăogat că e în termini
răi cu părinții. Cu toate acestea, înainte de Crăciun, elevul
Mihăescu a putut expedia la „Viața românească” 14 poezii și
2 nuvele, pentru care i s’a acordat suma de 800 lei. Nu mi-a
putut însă proba cu nimic aceasta. La stăruințele mele de a’mi
procura manuscrisele cât de urgent mi-a răspuns că la 30 Ianua-
rie se duce la Târgoviște pentru câte-va zile, în această afa-
cere, că la 3 Februarie se oprește în București pentru a se duce
la Academie și cu prilejul acela va trece și pe la d-ta. I’am dat
adresa.
Mi-a mai spus că și Brătescu-Voinești a stăruit mult pe
lângă pantofar pentru acele manuscrise, dar nu le-a putut ob-
ține cu nici o condiție. La întrebarea mea, cum procedează
să’și procure din manuscrise fără voia tatălui mi-a dat să ’nțe-
leg că nu’mi poate răspunde precis.
143	I. A> BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI
Toate acestea părându-mi-se ciudate, i’am mărtursit că’i
dezaprob procedeul de a anunța lumei vânzarea unei mărfi pe
care n’o are. Am vorbit și cu Directorul liceului. Acesta însă
găsește că nu e caz de luat în cercetare. Eu cred că d-ta ai
putea urmări adevărul prin cine-va de la Târgoviște. Dacă ma-
nuscrisele există în adevăr, ar fi păcat să nu le putem avea
înaintea altora.
La banchet îți voi spune tot ce voi mai afla în această
afacere ciudată. Viu la 31 Ianuarie. La revedere cu bine
devotatul d-tale
I. A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XVI
Ploești, 10 Martie 1909
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Sunt gata pentru numărul acesta. Dar... îmi trebue vre-o
zece zile. Dacă le am, jur pe lehova că voiu sosi la timp. Te
rog să mă scrii la calendar până, cel mult, la 20 Martie.
Pildele altora au început să mă însuflețească: Dacă berli-
nezul Caragiale poate dă la Universul, pe negândite, la ceas o
linguriță, de ce n’aș da și eu, ceva mai pe gândite la „Convor-
biri”, tot o linguriță la 24 de ore?
Săptămâna asta — după ce am fost bolnav — m’au prins
cucoanele din Ploești să le dau ajutor pentru o societate de bine-
facere; e vorba de o reprezentație cu doamne „din elită”, și
fiind-că elita trebue să fie originală, m’au osândit să le fac ce
n’am făcut de cânt sunt: niște cuplete â la Coquelin!
SȚUDII ȘI DOCUMENTE LITE?<1	144
Mă plângi, nu e așa? Nu uita însă că sunt la Ploești...
Cu banchetul a fost o încurcătură. Eu am crezut că e Sâmbătă
și am venit în București fără să știu de amânare. In noaptea
aceea m’am întors înapoi. A doua zi n’am mai venit, căci făgă-
duisem în altă parte. Prin urmare, trădarea a fost fără voia
mea. Cu toate acestea tot mi-a părut rău.
Nu-ți închipuești ce dor mi-e să te mai văd, să mai stau
de vorbă cu d-ta. Poate primăvara asta, care nu prea e presă-
rată cu nuvele, dar plină de dor de ducă, să mă ’ndrepte într’o
zi — apropiată — spre d-ta.
Mii de salutări de la devotatul d-tale
I. A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XVII
Ploești. 29 Maiu 1909
J J
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Iți mulțumesc pentru felicitări din toată inima, fără
rezerve, frățește, așa cum trebue să-ți mulțumesc numai d-tale,
fiind-că și la bine și la rău te-ai arătat pentru bine un bun sfă-
tuitor pe care nu știu dacă am fost în stare să-1 înțeleg și să-l
ascult totdauna desăvârșit.
Ieri am venit pe neașteptate în București. Eram nerăbdă-
tor să văz pe domnu Maiorescu, să-i mulțumesc pentru multe
și pentru-că mi-a anunțat cel dintâi îmbucurătoarea veste.
De aceea, te rog să nu te superi că n’am putut urmă înțe-
legerei noastre de a te anunța din ajun. Mi-a părut foarte rău
că s’a întâmplat să fiu atunci la curs. Mâine, Sâmbătă, DACA va
145
I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI
fi să viu iar, pentru o afacere, în București, voiu trece pe Ia
d-ta între 3 și 4. Te doresc mult, însă dacă la acea oră ai vre-o
ocupație, n’o jertfi pentru mine, mai ales că nu e ceva hotărât.-
Te rog transmite din parte’mi, prietenilor care mă felicită
prin d-ta, viile mele mulțumiri. Această bună-voință ce mi-ați
arătat cu toții mă face să prețuesc și mai mult onoarea ce mi-a
făcut Academia.
Cu cele mai afectuoase salutări
devotatul d-tale
I. A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XVIII
Ploești, 2 Septembrie 1909
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Aseară am sosit de la Plombieres, unde nestimata... mea
sănătate m’a osândit să mă exilez vara asta. Am găsit amân-
două scrisorile d-tale: una de la 6 August; a doua (taina voiu
ține-o cu sfințenie) cu data poștei 7 Septembrie stil nou. Și
m’am speriat de ce prăpăd am pricinuit lipsind de la apel în
vacanță și aș mai pricinui tăcând până la 10 Septembre.
10 Septembre?
Mă fac luntre și punte. M’am și înomolit în foițele din
saltare, pân’ la brâu; iar muzei adormite am să-i strig odată
în urechi — cu toată răceala care m’a răgușit — s’o deștept
pentru multă vreme.
La rândurile tipărite ale Redacției răspund „precis și
grabnic” — după ce am citit noutatea cu multă plăcere — că
St. D. L. XI — !•
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
146
subscrim condițiile morale și materiale cerute, și mă leg să le
împlinesc cu toată iubirea pentru cel sărbătorit.
Și acum, pe lucru !...
Văz că-mi scrii din Odobești. Să nu afle Nicanor et Ga-
rabet una ca asta că ar fi în stare să te spue Manucilor din
Focșani că te-ai dus acolo să „sulemenești” vinurile.
Din toată inima
devotatul d-tale
I. A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XIX
Ploești, 26 Fevruarie 1910
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Se apropie două săptămâni de când mă găsesc în situația
foarte comodă a unui tachist care a știut să profite de bună-
tățile unui ospăț, fără să plătească. Bănuesc că n’ați lăsat
într’adins așa, ca să mă puneți la încercare. Nu primesc să port
ponosul tachist nici în glumă. Am remușcări și cu nespusă
nerăbdare aștept să mă încasați cu partea mea de la banchetul
domnului Maiorescu.
In seara aceea am fost silit de împrejurări să plec cu trenul
de 11.20 la Ploești. De aceea m’am strecurat pe nevăzute. Dar
se vede că am făcut o faptă rea: Pe drum, în birje, colegul meu
Manicatide care a plecat odată cu mine și care are o boală ve-
che de inimă, s’a simțit așa de rău că a trebuit să cer ajutorul
medicului și al unui farmacist. Acum e foarte rău bolnav în
Ploești. Trenul l’am pierdut atunci și m’am ales și cu o noapte
I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI
de pedeapsă în București. Alt’dată nu mai fug cât’oi fi de la
ospețe.
Un institutor-conservator din București îmi scrie că n’a
avut norocul să te poată vedea până acum. Când ne-am întâlnit
anul trecut în București, îți spuneam că doi institutori foști
cantacuziniști pe vremuri și acum cu noi, ar vrea să fie cunoscuți
de d-ta: Gh. Antonescu și Ciocârlie. Le-am transmis autorizația
d-tale și când v’ați întâlnit la domnu Arion s’au prezintat și au
fost încântați de d-ta. Apoi Antonescu îmi scrie că Ia 9 Ianua-
rie ți-a scris cerând o audiență, dar n’a priimit răspuns. Crede
că scrisoarea s’a rătăcit printre felicitările sărbătorilor. Pe
Ciocârlie nu-1 cunosc de aproape. Antonescu e un suflet curat,
fără ocoluri. II cunosc din copilăria mea, căci a fost luat de la
țară și crescut de un unchi al meu. Cred că am face un devotat'
sincer din el. Conduce o revistă: Pedagogia experimentală și
stă în str. Popa Nan 82.
Pentru Convorbiri Literare am început ceva nou. Sper
pentru numărul din Martie să nu pierd., iar trenul.
Afectuoase salutări de la devotatul d-tale.
I. A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XX
Ploești, 25 Martie 1911
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mii de mulțumiri pentru telegramă. De alt-fel nici eu nu
eram tocmai gata cu cele una sută de novele. Cred că ați amâ-
nat banchetul ca să feriți oaspeții de vechiul buget.
Și eu, tot cu cel nou votez.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	148
Bunioară, în Proectul de buget, al cărui Atot Stăpân vei -
fi mâine, la pag. 194, sus, ai să găsești o șaradă foarte grea:
„Inspector al ajutoraților pentru opere artistice etc.” într’un
cuvânt ceva care n’ar încăpea — la un caz — în două cărți de
vizită și jumătate...
Dacă cumva vrei să afli, așa pe departe, minunea — și
parcă te-aș rugă să vrei — întreabă pe domnu Arion pentru ce
mi-a spus mai alaltăeri în treacăt și cu înțeles, că va schimbă
cuvântul Inspector în Director?
Și dacă d. Arion vă va da — și d-tale și comisiei — o des-
legare prețioasă, foarte prețioasă, veți încuviința-o?
Iată ce aștept să-mi spui săptămâna viitoare, când cred
că voiu veni în București și te voiu căută la Cameră.
Devotatul d-tale
I. A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXI
Ploești^ 27 Maiu 1913
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Iau martor cerul și pe... ușierul de la sala Seminarului de
Geografie, singurii care ar putea să-ți spue cât te-am așteptat,
în ajunul congresului de la Constanța, necutezând să turbur
liniștea prelegerii. In ziua aceea m’ai persecutat, fără să știi:
ai unit ora de seminar cu aceea a celui din urmă tren ce mai
aveam în seara aceea pentru Ploești. Țineam să te văz și pen-
tru-ca să mă cerți (e un stimulent de care an nevoe din când
în când) și ca să-ți cer lămuriri în privința itinerarului și a
programului de la Constanța. Recunosc că e o slăbiciune de
vechiu pensionar la mine, să nu pot face o călătorie mai lungă
149
I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI
fără măsuri prealabile și asigurări la Dacia. De și știam că
merg în Dobrogea unde pământul e destul de tare, eu tot mai
aveam nevoe de oare-qari consolidări sufletești. De aceea te-am
căutat în urmă și la telefon. Noroc că ai scăpat. Aveam un
vagon de întrebări. Iată pentru ce — cum or zice Doctorul fără
voe — n’am putut veni anul ăsta la Constanța.
Când am aflat că ați hotărît pentru anul viitor Ploeștii,
am avut un fior de... bucurie și am ghicit gândul d-tale de
răsbunare. Credeam că am să te pot vedea Miercuri la recepția
lui Delavrancea, ca să-ți zic: „Știu tot, d-le Conte!” Dar n’am
avut nici aici parte să scap de a rămânea tot numai eu vinovatul.
Azi am vorbit cu colegii mei de la liceu în privința apro-
piatei d-tale veniri. Ești așteptat cât de curând, cu toată dra-
gostea și entusiasmul. Cercul profesorilor locali, — în stare
embrionară deocamdată — vrea să facă prima dovadă de solida-
ritate înscriindu-se alături de noi, în comitetul de recepție al
profesorilor de geografie. De aceea când vei veni d-ta, vom fi
mai mulți la consfătuire. Rămâne la d-ta să fixezi o zi din
săptămâna aceasta. Dacă ne ceri și părerea noastră lăsăm să
alegi între Vineri 31 Mai și Sâmbătă 1 Iunie ora 4 seara, când
ne-am putea întruni la liceu. Poate Sâmbătă ar fi mai bine,
fiindcă nu mai sunt cursuri. D-ta ai avea un tren care pleacă la
2.55 din București și la 4 ești la noi. Eu am acasă telefon. In
general între 8—9 seara se poate vorbi mai bine. îndată ce
hotărăști ziua, care pentru noi va fi binevenită, te rog să mă
anunți fie prin două rânduri, fie prin telefon, ca s’o comunic
colegilor.
Te aștept cu bine și la revedere.
Devotatul d-tale
I. A. BASSARABESCU
P. S. Convorbirilor le păstrez în inimă — ca totdauna —
locul de cinste. Nu le-am trădat niciodată. E singura mândrie
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
150
care mi-a mai rămas în Sahara activității mele literare din
ultimul timp. Te asigur însă că boala nu e cronică, de și durează
cam de mult. E numai acută și... va trece.
I. A. B.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXII
Ploești, 13 Iunie 1913
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Un nou colaborator pentru Convorbiri: d-1 Anghel Mari-
nescu, profesor de 1. latină la liceul nostru. L’ai cunoscut
printre cei mulți, care au luat parte, zilele trecute, la consfătui-
rea cu d-ta. A tradus Satirele lui Juvenal și — dacă se va
găsi cu cale — ar vrea să publice unele la Convorbiri. Ieri a
fost la mine și mi-a citit trei. Traducerea e în proză. Mie mi-au
plăcut mult. Mi se pare că a isbutit să păstreze și în românește
savoarea specială a clasicismului latin. Dar nu eu sunt în stare
să-l judec cum trebue.
Ar vrea să le vezi și să le prețuești d-ta. I’ai putea fixă,
înainte de 20 Iunie — când mi-a spus că pleacă la băi — o oră
când să vie la d-ta, să-ți citească un fragment? Dacă se mai
țin ședințe la Convorbiri, ar putea veni acolo? Sau să-ți lase
lucrarea acasă, zilele acestea, când mi-a spus că are de gând
să vie în București.
I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI
Aștept de la d-ta un cuvânt hotărîtor, dacă, bine ’nțeles,
nu te obosesc prea mult, acum, în ajunul plecării la Tikir-Ghiol,
unde eu nu voiu avea norocul să ajung așa curând din pricina
răutății proprietarilor de acolo, cari, când au aflat că viu și eu,
s’au grăbit să închirieze toate odăile.
Cele mai bune salutări de la devotatul d-tale
I. A. BASSARABESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
T. A. Bădărău cătră Simion Mehedinți
Galați, 26 Dec. 1911
ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Zilele aceste voi trimite un articol1 cu mai multe (câteva)
..figuri în text”.
Tot gândind și chibzuind am crezut util să spun dela înce-
put care-i punctul meu de vedere în chestia articolelor de vulga-
rizare și vă trimit depe acum alăturata lămurire pentru revistă.
Tot odată o observație: Mi se pare că s’ar cuveni să faceți
o încercare de a răspândi mai mult Convorbirile trimițând nu-
mere de probă.
Vă mărturisesc că eu n’am fost solicitat nici odată să mă
abonez.
O să ziceți că era de datoria mea să mă intereseze de o
revistă așa de importantă... Aveți dreptate! Totuși... rezultatul
a fost că între cele vreo 10—12 reviste, la care-s abonat sau le
procur cu numărul, nu intră și Convorbirile.
Rușine!... Bănuesc însă că mai sunt și alții cari nu citesc
Convorbirile din aceiaș pricină.
Și acum asupra colaborării. Am dat de o mare dificultate.
Pentru a vă trimite figurile de reprodus am două căi: ori să tai
1) Articolul e gata; aștept însă să mi se isprăvească desemn- unor
figuri. Peste 2—3 zile îl trimet-
153
T. A. BĂDĂR/XU - SIMION MEHEDINȚI
foi din cărți și reviste, ori să pun pe cineva să le desemneze.
Ambele căi sunt foarte supărătoare... Nu cunoașteți alt mijloc,
mai practic ?x.
Primiți salutările mele distinse
T. A. BADARAU
P. S. Prima corectură o voi face totdeauna eu.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Nicolae Bănescu cătră Simion Mehedinți
I
1 Mart, 1907
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Nu rămâne alta, cu recensia, de cât să bine-voiți a mi-o
întoarce. Aș consimți și la distrugerea ei, dar îmi va folosi,
poate, pentru câteva rânduri în „Ramuri”.
O cronică asupra vieții culturale a Craiovei am tipărit
eu în câteva numere din „Ramuri”, an. I. Vă voi face, totuși, cu
plăcere, una îngrijită pentru „Conv. Literare”, și la vremea
indicată de d-voastră.
La 19 c. vă așteptăm pentru Conferință. Publicul își pre-
gătește de pe acum curiositatea, în urma recomandațiilor
noastre, care v-am auzit și vă aprețiem.
Primiți, vă rog, distinsele mele salutări,
N. BANESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
II
Pitești, 13 April [19]07
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Banii trimeși i-am primit în Pitești, odată cu scrisoarea
din partea d-voastră.
155
N. BĂNESCU - SIMION MEHEDINȚI
Nu v’am răspuns, pentru că a doua zi am fost în București
și doream să vă cunosc personal și să vorbim împreună despre
aceasta și despre altele.
Acolo însă, prietenul Mihăilescu1 m’a condus la d-voastră
la o oară foarte nepotrivită și nu ne-am putut vedea.
De aceia, vă scriu astăzi. Am întârziat încă răspunsul,
pentru a vă putea aduce și d-voastră la cunoștință „lichidarea”
instituției ce improvizasem, cu mult entusiasm, în Craiova.
Am fost eri acolo și am încheiat socotelile. Azi se vestește
publicului, prin afișe, desființarea seriei de conferințe c^mai
aveau să urmeze și se invită abonații la aceste conferințe să-și
ridice, de la depositarii biletelor, în schimbul acestora, două
tremi din suma cu care au contribuit la opera așa de ușor
spulberată.
Conferința d-voastră, am putea-o ținea la anul, când,
nădăjduesc, voi fi iarăși în Craiova, de oare-ce nu voi sta mult
revisor aici.
Literatura merge bine. Revista noastră pe April iese peste
două zile. Veți putea ceti într’însa o nouă mărturisire ce fac,
în aceste triste împrejurări, în acelaș sens ca aceia din decla-
rația pe care proștii s’au grăbit să mi-o dee publicității.
Asupra știrilor despre cultura marelui oraș stăpânit încă
de burtă-verzimea fără pricepere și fără simțire, pentru care
idealul se cântărește după măsura aurului strâns în săculețe
și după siguranța traiului de pofte, vom vorbi în București,
când voi avea plăcerea să vă cunosc.
Luni voi fi acolo. Dacă mi-ați indică, până atunci, o oară
la care vă pot află, până la 5 p. m., aș fi foarte mulțumit.
Primiți, vă rog, stimate domnule Mehedinți, încredințarea
sentimentelor distinse ce vă păstrez.
N. BANESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
156
III
24 Nov. [19]07
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
îndrăznesc, de și n-am avut până azi cinstea să vă cunosc,
a vă ruga să-mi răspundeți dacă ați binevoit să dați revistei
craiovene „Ramuri” clișeele tablourilor din opera lui Grigo-
rescu, reproduse în „Convorbiri Literare”.
Revista vrea să editeze un Calendar, care se și află sub
presă. Ar vrea să dea și din Grigorescu și n-are de unde-și
procura, fără cheltuială, clișee.
Dacă lucrul acesta nu vă presintă un neajuns, contribuiți
la o operă folositoare.
Dacă le-ați da, aș trimete eu un om să le ia de la Redac-
ția „Convorbirilor Liter.”
Până la fericitul prilej de a vă cunoaște personal, vă rog
să primiți, cu aceste rânduri, încredințarea osebitei considerații
ce vă păstrez.
N. BANESCU
Directorul Gimnasiului
„Cantemir-Vodă”
Izvoare: Arhiva 'Profesor Simion Mehedinți, București»
IV
23.III.[19]08
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Răsfoind prin Corespondența lui Bariț, de la Academie,
am aflat între altele și nouă scrisori ale lui Odobescu, nepubli-
cate, după câte știu.
157	N. BÂNESCU - SIMION MEHEDINȚI
Unele mi s’au părut destul de interesante pentru a nu fi lă-
sate în uitare. Nefiind multe, le-am copiat pe toate și vă tri-
met, deocamdată patru din ele, cu rugămintea de a le da loc
în prețuita d-voastră revistă2.
Vă rog să binevoiți a’mi răspunde, dacă mai trebuie să
urmez cu celelalte.
Cu acest prilej, vă rog să primiți încredințarea distinsei
mele considerații.
N. BANESCU
gimnaziul „Cantemir-Vodă”
Izvoare: Arhiva1 Profesor Simion Mehedinți, București.
V
21 Iunie, 1908
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mă țin de făgăduială. Ceva mai bun nu puteam face în
așa împrejurări 3.
Vă rog să binevoiți a atesta primirea manuscrisului și a
primi, cu acest prilej, expresia sentimentelor mele de respect.
Devotat
N. BANESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
158
VI
12 Nov. 1909
ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Găsii, printre hârtiile lui Bariț, o scrisoare a lui Miron
Pompiliu. Fiind-că îl știu un vechiu convorbirist, v-o trimet
d-voastră, rugându-vă să-i dați ospitalitate în „C. L-”4.
Mă tot țineam să vă văd, de când am venit. Dar ziua sunt
așa de ocupat, în cât nu mă pot mișca din școală; iar seara,
mai cetesc și eu, pentru sufletul meu. Asta nu vrea să zică însă
că nu pot găsi vremea de a mă repezi până la d-voastră. Ar fi
bine să-mi indicați orele, la care vă pot afla sigur, acasă, dela
4 p. m. înainte, în oricare din zilele ce urmează.
Vă rog să binevoiți a primi încredințarea distinsei con-
siderații, cu care mă subscriu al d-voastre devotat
N. BANESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
VII
Buc. 23.XII.[19]09
MULT ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă alătur, aci, o scrisoare interesantă a marelui Bărnuț,
pentru „Conv. Lit.”. Ar lua poate prea mult spațiu, pentru a
fi pusă în numărul ce veți consacra d-lui T. Maiorescu. De
aceia voi căuta a vă mai trimite ceva — poate chiar privitor
la tatăl sărbătoritului nostru —, în prima săptămână a lui
lanuar, căci, de sărbători, nu voi fi în București5.
159
N. BĂNESCU - SIMION MEHEDINȚI
Corectura, de n-are cine o face cu atenție, o primesc eu
bucuros. Ea se poate adresa la Gimnaziu, unde mă mai află
încă, până la primirea demisiunei ce am dat.
Profit de acest prilej, pentru a vă ruga să binevoiți a
primi, odată cu încredințarea devotamentului meu, tradițio-
nalele bune urări de sănătate și bucurie.
Al d-voastre,
N. BĂNESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
VIII
Buc. 10 lanuar 1910
MULT ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimet, cu aceasta, articolul pentru „Omagiul” ce pre-
gătiți d-lui Titu Maiorescu. Dacă nu vine prea târziu, vă rog
să binevoiți a-1 pune pe lângă celelalte, ce veți fi având, întru
acest scop 6.
N-ar fi rău ca ultima corectură să i-o fac eu.
Cellalt articol, despre Bărnuț, vă rog să-l tipăriți, în
acest cas, în „Conv. Liter.” 7.
Primiți, cu acest prilej, încredințarea distinsei mele con-
siderații.
Devotatul d-voastră
N. BĂNESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
160
IX
20 Oct. 1911. Munchen (Kaiserstr. 59/1)
DISTINSE DOMNULE MEHEDINȚI,
Astăzi primesc, de la Direcția școlii mele, încunoștiințarea
asupra congediului ce mi s’a prelungit, pentru acest an, în
străinătate. Am rămas surprins de clausele ce însoțesc apro-
barea acestui congediu, după ce, timp de o lună de zile, mi s’a
refuzat, categoric, supt pretexte din cele mai ridicule. Nu știu
ce să cred. Un lucru e însă sigur: sunt, în Ministerul Instruc-
ției, unii cari vor să mă împiedece de la scopurile mele.
Ascultați și d-voastră. Inarmați-vă cu răbdare.
Mai întâi, mi se acordă congediu, „în urma avisului consi-
liului Inspectorilor secundari”, „cu condiția de a cercetă și
școalele secundare din Muenchen și a înainta un raport des-
pre aceasta Ministerului, la sfârșitul anului”. Condiție și ile-
gală și ridiculă.
Ilegală, fiind-că nici Ministerul nu m-a trimes, pe socoteala
sa, pentru ca să-mi arunce în spinare asemenea însărcinări,
nici eu însu-mi n-am cerut niciodată un congediu pentru așa
zisa desăvârșire a pregătirii didactice, pentru care numai poate
fi îndreptățită măsura de a visită școli. Eu sunt aici, din primul
moment, pentru studii de specialitate — filologia greacă —
bizantină și pun prea mult temeiu pe pregătirea mea în această
direcție, atât de folositoare nouă, în pragul acelui Orient, — de
care dăm într’una dovezi că nu suntem departe, chiar supt alte
raporturi de cât cele geografice —, pentru ca să-mi îngădui a
pierde vreme, cutreerând, fără nici un rost, școlile din Muenchen.
Ridiculă e măsura, fiind-că, întâiu, mie personal nu mi-ar
folosi la nimic: pregătirea mea au dovedit-o îndestul faptele
mele, de 12 ani de când sunt dascăl, și al doilea, Ministerul
161
N. BĂNESCU - SIMION MEHEDINȚI
însuși a arătat îndestul cât preț pune pe asemenea lucruri, când
rapoarte, ca cel depus de mine asupra școlilor normale din
Franța, se aruncă în praful Archivelor școlare, fără să le fi
cetit nimeni și fără să mai auzi vorbindu-se vreodată de ele.
Mi se pune, apoi, în vedere, pe lângă condiția de mai sus,
că ,,acesta e ultimul congediu” ce mi se mai acordă, ca și cum
aș fi cheltuit, zădarnic, ani de zile, prin străinătate. Eu abia
am la activul meu două semestre, iar studiile de care m-am
apucat și pe care vreau să le fac temeinic, nu de dragul unei
diplome, ca mulți alții, nu se pot face, cu ori-câtă bună voință,
în trei-patru semestre, ci în șase. Ministerul însuși întotdeauna
își trimete bursierii săi, pe câte trei ani, în străinătate și marea
majoritate dintr’îhșii mai stau pe de-asupra un an și mai mulți.
De ce atunci această excepție cu mine? Dovedit-am oare, prin
trecutul meu, că sunt un pierde-vară?
Când nu ești un om, nu zic bogat, dar cât de cât înfiripat,
pentru nevoile cele multe ale vieții și faci, cu toate acestea,
jertfe pe care numai tu le știi și te trudești pentru a deveni un
serv cât mai destoinic al nației tale, îți vine cu adevărat să
desnădăjduiești, stimate domnule Mehedinți, când vezi atâta
patimă oarbă în țară, către binele căreia merge și gândul tău
de fie-care clipă.
D-voastră mă cunoașteți mai bine de cât atâția alții, cari
,,taie și spânzură” pe culriiile de unde aruncă, sentențios, porun-
cile către cei mici ai pământului. De aceia îndrăznesc a vă aduce
toate acestea la cunoștință, însoțindu-le de o rugăminte.
Am făcut, azi, o întâmpinare, pe care am trimes-o d-lui
ministru, personal. Se poate totuși să cadă și aceasta pe mâinile
despotice ale onorabilului Consiliu al inspectorilor, ce hotărăște,
văd, și de viitorul bieților simpli muritori de rând cari suntem
noi. Nu de geaba se zice că „Până la Dzeu, te mănâncă sfinții”.
De aceia, dacă întâlniți, în aceste zile, pe d. Arion — pe care îl
St. D. L. XI — 11
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	162
știu om cuminte, — vă rog, spuneți-i ce știți despre mine și
întrebați-1 dacă se cuvine să se tulbure un om din ocupațiile
lui serioase, prin hotărîri categorice și pline de ridicul ale
„Consiliului inspectorilor secund ar i”. Pentru ca, în acest cas, să
știm că vremile bietului loan Maiorescu — a căruia amărâtă
viață o scriu, în aceste file —, sunt încă o realitate brutală,
de și s’a dus de mult Domnia Prinților trecători și a stăpâni-
rilor fugare cu care el se luptă.
Iertați-mi, onorate domnule Mehedinți, graba în care vă
scriu. Dar, dacă vă voi spune că am mai scris, tot acum, o
jalbă de aproape o coală, o scrisoare către d-1 Ministru, de
patru fețe și dacă veți socoti, pe deasupra, indignarea ce-mi
poartă condeiul pe hârtie, veți fi, sunt sigur, îngăduitor.
Iertați-mi și supărarea ce vă fac, prin aceste rânduri. Vă
știu însă un suflet de elită și aceasta îmi dă curajul de a o face.
Iar altă dată, nu voi mai face nici aceasta. Mă voi război, cum
pot, pentru drepturile mele și de voi fi biruit, va rămânea, în
mijlocul societăți noastre deșănțate — iertați-mi cuvântul, un
desilusionat mai mult.
Cu expresia celor mai alese sentimente de considerație, am
onoare de a mă subscrie al d-voastră devotat,
N. BANESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
X
Munchen, SO Dec. 1911
(Kaiserstr. 59/1).
PREA DISTINSE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimet, odată cu aceasta, câteva rânduri de „Cronică”,
asupra explorării științifice întreprinse de un bizantinist grec
163
N. BANESCU - SIMION MEHEDINȚI
la mănăstirile Meteora, din Tesalia, care, după cum relatează
raportul său, cuprind și lucruri relative la Principatele noastre.
Am crezut că nu e rău să se ia act și la noi de semnalarea unor
urme ale trecutului românesc, pe care, poate, având cineva
odată prilej, le-ar putea examina mai de aproape, în acel de-
părtat colț al pământului grecesc.
Dacă împărtășiți deci părerea mea, vă rog să binevoiți
a le da ospitalitate, în Cronica revistei pe care o conduceți.
Cu acest prilej, vă rog să binevoiți a primi respectuoase
și sincere urări pentru anul ce ne sosește și a fi încredințat
de sentimentele de osebită considerație ce în totd’auna vă păs-
trez.
Al d-voastră devotat,
N. BANESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XI
Munchen, 9/22.VI.1912
PREA ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Un vechiu obiceiu al Seminarului de bizantinologie de aici
este de a publica, la intervale, câte o notiță asupra lucrărilor
sale, prin țerile de cultură ale Europei.
Profesorul meu m-a rugat de a face acest lucru pentru
România. De aceia îmi permit a vă alătura o asemenea notiță,
rugându-vă să binevoiți a-i da.loc în „Conv. Lit.” — la „Cronica
externă”. Nu găsesc că s’ar putea publica mai nimerit altun-
deva.
Nu știu cum să scoatem la bun sfârșit chestiunea înrolării
mele la Liceul militar ce se întemeiază. Am purtat o mică cores-
pondență, în această chestiune și definitiv nu am putut încă
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
164
nimic stabili. In cele din urmă mi se spune să viu măcar la
început, o bucată de vreme, pentru a organisă școala, căci înce-
puturile sunt, de obiceiu, mai grele.
Voi întrerupe, deci, studiile mele, la toamnă, pentru a
petrece în țară, la acea școală, atâta vreme cât va fi nevoie
de mine. Va trebui însă, pentru aceasta, să am asigurarea că
în urmă nu voi întâmpina greutăți în privința congediului.
Eu voi înștiința Ministerul de Instrucție că, chemat de către
cel de Războiu, spre a organisă noua sa școală, renunț la anul
de congediu ce mi se acordase, cu dreptul a mă folosi de el mai
târziu și Ministerul Instrucției ar trebui să pună pe hârtia mea
o resoluție care să-mi întărească acest drept. Toate acestea
pentru eventualități care, la noi, cu politica noastră cam fără
scrupule, cu neprietenii pe care-i am mai pe unde am trecut,
în cursul activității mele de dascăl, sunt foarte cu putință.
In această privință, ca și în toate celelalte, cu privire la
școală, mă voi înțelege cu d. Filipescu, peste vre’o două săpt.,
când, mi se scrie, va trece prin Miinchen, în călătoria sa de
vară. Dacă îl vedeți, vă rog să binevoiți a-i spune să nu uite a
mă înștiința telegrafic (poate de la Viena) cu privire la data
exactă a sosirii trenului său aici, spre a-i putea ieși înnainte
cu o stație, două.
Vă rog să primiți, și cu acest prilej, încredințarea devota-
mentului meu.
N. BĂNESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Ion Bentoiu cătră Simion Mehedinți
Constanța, 1^ Octomvrie 1912
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
încă de acum câțiva ani de zile am început și eu, ca atâția
alții din naintea mea, să încerc a da pe românește, ceea ce se
poate, din poeziile uneia din simpatiile mele literare — H.
Heine.
O parte din aceste încercări s’au tipărit anii trecuți în
,,Viața nouă”. Răsfoindu-mi zilele acestea hârtiile, am dat peste
câteva bucăți încă nepublicate. Vă trimit alăturat una din ele
și dacă o veți găsi că poate să apară în „Convorbiri”, aș fi
mulțumit să vă fiu în felul acesta de folos. Treptat vă voi tri-
mete apoi și pe celelalte
Vă rog ca, în cazul când veți da la tipar traducerea de
față, să aveți bunătatea a-mi trimite și mie corectura.
Devotatul d-voastră
ION BENTOIU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Marcu Beza cătră Simion Mehedinți
I
Paris, 1-4 Decembre 1909.
6 Stanhope Gardens Green Lanes Harringay N,
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Trimit o schiță pentru numărul festiv al Convorbirilor —
număr de sărbătorire al d-lui Maiorescu. Cred că nu-i târziu.
Peste câteva zile plec la Londra. Și de acolo, firește, voi
căuta să scriu din când în când câte ceva *.
M. BEZA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
n
Londra, 6 Mai 1910.
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit o nuvelă pentru Convorbiri. Nu știu, ce să face
cu studiul meu asupra lui Cerna? L’am scris cu tragere de inimă,
mai mult pentru mine. Și nu l’ași fi dat spre publicare, dacă
167
M. BEZA - SIMION MEHEDINȚI
nu, mi-ar fi spus d-1 Maiorescu, care Fa cetit și Fa găsit vrednic
de a vedea lumina.
In ori-ce caz, de nu se publică, v’ași ruga mult să nu se
peardă manuscrisul.
M. BEZA
izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
ni
Londra, 3 August 1910
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am primit scrisoarea. Vă mulțumesc din toată inima.
Spuneți, că nuvela se va publica în Septembrie. Până atunci vă
trimit alt-ceva. O schiță, cum vedeți sub acelas titlu: Pe Dru-
muri. Eu am călătorit mult în Macedonia și am capul plin de
impresii, amintiri, legende...t E păcat să se peardă. Nu mă gră-
besc. Când voiu simți că vin de la sine, că se încheagă într’o
formă statornică, interesantă și pentru alții, am să le dau
treptat.
Asupra împrejurărilor de aici, precum și asupra rostului
meu la Londra am să vă scriu cu prilejul cel mai apropiat.
M. BEZA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
IV
Londra, 15 Octombre, 1910.
6. Stanhope Gardens. Harringay N.
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
In nuvela „Două suflete” s’au strecurat câte-va greșeli de
tipar, dintre cari una mai serioasă : „întunecata toamnă a
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
168
mortii” în loc de fantomă. Nu știu, ați cetit schița „Pe dru-
muri”? Și cum vi s’a, părut? Am oare-cari îndoeli asupra-i. Dacă
nu-i la înălțime, vă rog să-mi scrieți două rânduri, că v’ași tri-
mite altceva.
M. BEZA
Domnului S. Mehedinți
Str. Racoviță 12
București (Roumania)
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
V
Londra, 11 Februarie 1911.
68-a Grand Parade Harringay N.
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Aveți aci o nuvelă pentru „Convorbiri Literare”. La pa-
gina 11 am scris: scoase spata. Nu știu, dacă-i cuvânt potrivit.
In dialect îi spunem păltare=omoplat, de care păstorii noștri se
servesc pentru a prezice viitorul.
De mult v’am trimis o schiță: „Pe Drumuri”. Publicarea e
lucru secundar. M’ar fi interesat însă câteva rânduri din partea
d-niei voastre. Dacă schița va fi înfățișat unele părți slabe, apoi
cu atât mai bine, că nu s’a publicat. După câteva zile am să
vă trimit ceva notițe din revistele engleze.
M. BEZA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
169
M. BEZA - SIMION MEHEDINȚI
VI
Londra, 20 Februarie 1911.
68-a Grand Parade Harringay N. London
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Poate veți fi știind, că urmez cursuri de literatura engleză
la Universitatea din Londra. Și caut — pe cât pot, să pricep
mișcarea culturală de aci și să mă țin în curent cu ea. Observ,
că’n ,,Convorbiri Literare” nu se dau de loc notițe cu privire
la revistele engleze. De aceea m’am gândit că e bine să-mi iau
eu această sarcină.
Deocamdată aveți ceva din „English Review”. Articolul e
scris de un om vrednic, autorul unei interesante cărți asupra lui
Shakespeare.
M. BEZA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
VII
Londra, 8 Aprilie 1911
31 Horsford Road Brixton Hill 8. W.
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Schița „Pe Drumuri”, vă rog, să nu se publice. Păstrați-o
la d-voastră. Va trebui să-i fac unele îndreptări.
M. BEZA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	170
vni
, Londra, 8 Iunie 1911
31 Horsford Road Brixton Hill S. W. London
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mi-ați cerut a vă trimite scrisori cu privire la viața engleză.
Am gândit să încep cu Carlyle—simple impresii, fără pretenție;
de aceea am lăsat afară ori-ce trimiteri la cărți și autori. De
credeți că-i bine, puneți-i și un supra-titlu: Scrisori din Anglia.
Mi-am făcut un plan, am un caet de însemnări și treptat voi
scoate dintr’însul multe lucruri. Scrisoarea viitoare va fi: „O
Duminică în Londra”. In curând și ceva notițe din revistele
engleze.
M. BEZA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IX
București, 15 Decembre 1911
Str. Academiei 21
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Sunt trei luni de când aștept — zi de zi, într’o stare pe
care n’aș vrea nimănuia s’o mărturisesc; mândria mea de om
nu m’ar lăsa. De aceea vă rog foarte mult să vorbiți d-lui
Marghiloman.
Cu toată recunoștința
M. BEZA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
M. BEZA - SIMION MEHEDINȚI
X
89 Fellows Road Swiss Cottage London
Londra, 16 Februarie, 1912.
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
In curând am să trimit ceva pentru „Convorbiri Literare".
Mă grăbesc însă a vă scrie, gândindu-mă la schimbările și alcă-
tuirile nuoi ce se fac acum, înainte de Aprilie. Vă rog foarte
mult să nu mă pierdeți din vedere. Cum știți, sunteți singurul
unde mă pot adresa cu încredere și nădejde.
Cu toată recunoștința
M. BEZA
Izvoare: Arhiva'Profesor Simion Mehedinți, București.
XI
89 Fellows Road Swiss Cottage London
Londra, 19 Martie 1912
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Aci alăturat trimit ceva pentru „Convorbiri Literare".
Face parte dintr’o serie de bucăți, cari vor urma sub titlurile:
La Casa lui Ruskin, Mormântul lui Byron, Casa și mormântul
lui Shakespeare, In vechiul Edinburg, In țara lui Ossian,
etc. Pentru numărul viitor veți avea o novelă din viața Aromâ-
nilor. Nu știu s’a făcut ceva cu mine? Vă rog foarte mult răs-
pundeți-mi două rânduri.
Cu toată recunoștința
M. BEZA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
172
XII
Londra, 2-4 Iunie 1912
Reading room British Museum. London
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Trimit aci o schiță pentru ,,Convorbiri Literare”. Cum
veți vedea e numai o glumă, dar o glumă cu oarecare înțeles.
Pena e un tip caracteristic din viața noastră, și m’am gândit
că nu e bine să moară. O nuvelă mai lungă — din cele serioase,
o voi trimite la timp, ca să fie pentru luna Septembre.
Vă rog foarte mult, respundeți două rânduri pe adresa de
mai jos: e chip a se face cu mine ceva ? Măcar pentru lucrurile
frumoase pe cari le am în cap, n’aș vrea să mă înbolnăvesc în
Londra asta.
Cu toată recunoștința
M. BEZA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XIII
Londra, 19 Iulie 1912.
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă mulțumesc din suflet pentru tot ce-ați făcut. Pe cele
două petiții eu mi-am dat adresa Legației Românești; ce vine
acolo pentru mine, mi se înmânează. Decât adresa mea particu-
lară e următoarea: 67 Portsdown Road.Maida Vale W. London.
Cu. toată recunoștința
M. BEZA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
173	M. BEZA “ SIMION MEHEDINȚI
XIV
Londra 30 Iunie 191&
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am priniit azi cartea-poștală. Vă mulțumesc din toată
inima. Scrisoarea n’am primit-o încă, din pricina schimbării
adresei. Are să-mi vie însă; până atunci, mă grăbesc a vă
trimite cele două petiții, precum spuneți. Le-am scris în chipul
obicinuit cum se scriu asemenea lucruri...
Cu toată recunoștința
M. BEZA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XV
Londra, 28 Aprilie 1913
Cromwell Place S. W. London
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit aci o novelă sub titlul meu cunoscut: „Pe Dru-
muri”. Sunt lucruri ce mă dor, și nu din plăcere le scriu.
Bietul Cerna! Cum s’a prăpădti de neașteptat! Și ce suflet
de artist pierdem noi! Păstrez de la el multe amintiri. Colabo-
rarea noastră într’olaltă la „Convorbiri” ne apropiase mult în
vremea din urmă; eu așteptam cu nerăbdare creațiile lui, cum
el aștepta pe ale mele. Mă gândesc la poeziile lui ce nu sunt
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
174
$
cuprinse în volum: nu și-ar lua „Convorbirile” sarcina de a le
strânge și a le publica?
Cu toată recunoștința
M. BEZA
N. B. Nu știu, s’o fi dat la tipar bucata mea: „La Casa
lui Ruskin ?
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XVI
Londra, 20 August/3 Septembrie 1913
Cromwell Place S. W.
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Pe la sfârșitul lui Septembre am să vin la București să
vedem de publicarea volumului. Atunci voi da „Convorbirilor”
o nuvelă mai lungă ce-i să intre și ca prima bucată în volum.
Pentru August trimit aci alăturata poezie. Comit eu lucruri de
acestea când și când. In orașul ăsta îndepărtat și sgomotos mă
apucă așa un dor uneori, și când mă scol dimineața, fără voe
versuri îmi sună ’n cap...
Pentru începutul din strofa III-a pag. 2 din manuscris
mai dau și versurile următoare:
Și’mi zise-atunci... oh, ce cuvânt
In șoapte moi, turburător!
Că inima i-aprinse dor...
Vedeți, vă rog, cari-s mai potrivite, acele să se dea la
tipar.
Cu toată recunoștința
M. BEZA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
175
M. BEZA — SIMION MEHEDINȚI
XVII
Londra, 2/15 Septembrie 1913.
4 Cromwell Place S. W.
PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
E adevărat, ar trebui să fie un i acolo: treia. Decât eu am
înțeles așa: din cele două, cuvinte în trei silabe tre-ia zi să se
formeze un singur cuvânt treiazi, care s’ar despărți în două
silabe: tre-iazi după cum e astăzi. N’ar fi împotriva spiritului
limbei, de oarece noi avem în dialect această formă: a doadzi,
a treiadzi, a pâtradzî.
De nu merge, atunci vă rog să schimbați într’un fel versul.
Am pus sor pentru soră. E foarte obicinuit în dialectul aromân;
dar se găsește și în poeziile populare din Țară și din Ardeal.
Dintre scriitori știu că-1 întrebuințează Bolintineanu și adesea
Ispirescu. Vă mulțumesc din inimă pentru scrisoare. Eu am să
vin la București pe la sfârșitul acestei luni.
Cu toata recunoștința
M. BEZA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Demostene Botez cătră Simion Mehedinți
I
Iași, 25 Ianuarie 1913.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit versurile care urmează, spre a se publica în
revista „Convorbiri literare” pe care o dirijațix.
Având toată încrederea în apreciarea dumneavoastră, dacă
unele versuri prezintă oare-care neajunsuri de formă, vă rog a
mi le semnala spre a mai reveni asupra lor.
Vă rog, ca prin o excepție de la regulele redacționale, a-mi
răspunde în orice caz.
Aștept răspunsul dumneavoastră.
Cu stimă
DEMOSTENE BOTEZ
Str. Păcurari, 27 Iași
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
II
Iași, 29 lanuar 1913
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am primit răspunsul d-voastră, binevoitorul d-voastră
răspuns. Am cetit cu atenție observațiile făcute, și găsindu-le
absolut juste, am făcut rectificările semnalate.
177
DEMOSTENE BOTEZ - SIMION MEHEDINȚI
Vă trimit acum copiea acelor versuri, și încă alte trei
poezii.
Vă rog încă, să-mi trimiteți și acum un răspuns, răspuns
care cred că de data aceasta va fi definitiv.
In așteptarea unui răspuns vă mulțumesc și vă salut.
Cu stimă
DEMOSTENE BOTEZ
Str. Păcurari, 27 Iași
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, ^București.
III
2 Mart 1913
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am primit răspunsul d-voastră și manuscriptele spre corec-
tare. Am văzut numărul din ,,Convorbiri Literare”, și am văzut
sămnătura din josul versurilor. Sunt și eu de aceiaș părere cu
d-voastră, în chestia anonimatului, deși eu am scris de doi ani
sub numele întreg, nume pe care Fam impus și reprezentat cât
am putut mai bine.
In scrisoarea d-voastră am cetit că vă temeți să nu fac
literatură de reflex. Poate a fost ceva, ce v’a făcut să scriți
aceasta. Vă asigur însă că ceia ce scriu, e însuși esența sufle-
tului meu, e ceia ce simt așa de intens, încât nu pot fără ca
să scriu.
Și acum trecând la corecturile făcute în manuscripte vă
răspund:
In poeziea ,,Dormi Suflete” am schimbat și rectificat to-
tul. Cât despre antiteza de la sfârșit, am muncit-o prea mult
întâia oară, ca să o mai pot reface.
Poeziea „Noapte”.
Aici e un punct asupra căruia nu mă pot înțelege cu
St. D. L. XI — 12
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
17«
d-voastră. Ați scris așa: „Umbra alungând lumina?” — De ce
acest semn de întrebare? Eu cred și susțin că cel puțin tot așa
precum lumina alungă umbra, și umbra alungă lumina. Și... cine
știe dacă nu de mai multe ori umbra alungă lumina.
Concentrați-vă mai mult asupra imaginei din text, și aveți
să-mi dați dreptate.	/
Poeziea „Thais”.
Strofa întâia am schimbat-o cu totul. Și aici încă ceva:
D-voastră spuneți că pentru „Uitare” e consacrat „neguri” și
nu „norii”. — Ar fi fost desigur o mare scădere dacă ar trebui
să ne supunem termenilor consacrați, ar fi atunci adevărata lite-
ratură de reflex, și ar fi încătușarea libertății de imagini care
dă coloritul unei poezii originale. De aceia eu am menținut „no-
rii”. Dacă d-voastră vă declarați vădit contra acestui termen,
atunci aș putea să sacrific însuși strofa, aducând o mică știr-
bire poeziei.
Tocmai pentru că ați avea multe să-mi spuneți, aș dori
foarte mult să viu pe la București, ceia ce cred că am să fac
într’o bună zi.
V’am scris aceste rânduri alături de versurile trimise. îmi
pare f. rău că nu’s la București, aș avea prilejul să fac două, și
trei rectificări, la poezii, și aș avea acolo pe cine-va care să mă
îndrumeze. Sper însă că d-voastră veți avea bunătatea să-mi
dați îndrumările cuvenite, deși situațiea mă ține pironit la Iași.
Dacă acestea se vor publica în Nr. viitor al revistei, pentru
Nr. din April vă trimit imediat ce voi primi răspunsul d-voastră.
Vă rog — văd și eu că deja vă rog prea multe, — să-mi
trimite-ți și mie revista, ...și mai ales vă rog să-mi răspundeți
cât de curând vă vor permite multele ocupații.
Aștept.
Cu stimă
DEMOSTENE BOTEZ
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, 'Bucureștt
179
DEMOSTENE BOTEZ - SIMION MEHEDINȚI
IV
Iași, 7 Martie 1913.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mă grăbesc a răspunde cât mai curând spre a fi la înălți-
mea bunătății și interesului pe care’1 aveți față de mine.
Am primit manuscrisul înapoiat, dar respectând deviza:
„Nu te grăbi”, pusă de d-voastră, îl mai rețin; — așa că pentru
acest No. vor rămânea numai cele două pe care le-ați oprit.
Am muncit atâta la Thais! — De altfel se explică. Thaîs
așa cum o evoc eu e o adaptare involuntară la sufletul meu;
o evoc așa cum mi-ar plăcea să fie; — greșala mea e că nu
pot să mă adaptez prea mult de sufletul meu.
Voi cerca s’o refac.
Vă rog, ca atunci când veți avea și d-voastră ceva din
încrederea pe care o am eu în ceia ce scriu, să mă publicați cu
numele întreg, spre a nu mai putea fi acuzat de cei ce mă
bănuesc și cunosc, că nu am curajul să subscriu ceia ce scriu.
îmi cereți adresa exactă. — Adresa mea cea mai exactă,
un fel de adresă legală e: Universitatea, Iași; — domiciliul fiind
supus la fel de fel de fluctuațiuni.
Când va fi să viu în București, vă voi anunța.
, Vă salut
DEMOSTENE BOTEZ
P. S. — Vă mulțumesc încă odată pentru interesul dțat
pentru formarea mea.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
180
V
Iași, 29 Martie 1913
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Cu ocaziea morții marelui poet P. Cerna ca unul din mulții
lui cititori și admiratori, căci numai cine nu l’a citit nu Fa ad-
mirat, drept pioasă amintire și omagiu, am scris versurile ce
urmează, pe care le trimet spre judecare și publicare.
In caz de admitere, rog a se publica chiar în numărul ce va
apărea acum, cele două poezii deja zețuite rămânând pentru
alt număr al revistei.
In ceia ce privește poeziea „Thais”, din observațiile făcute
și din rezerva d-voastră de atunci când v’am citit-o am putut
ușor înțelege că nu vă place, că nu sunteți pentru ea.
De-aceia am renunțat să o mai trimit, — eu însă consi-
derând-o cu toate acestea demnă de lumina tiparului am dat-o
la ,,Viața Românească”.
Vă rdg însă ca de-acum, atunci când o poezie nu vă place,
să mi-o spuneți fără înconjur.
Aștept, cât de curând vă permit ocupațiile, să-mi dați un
răspuns la poeziea trimisă acum.
Vă salut cu stimă
DEMOSTENE BOTEZ
Universitatea Iași
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, ,București.
181
DEMOSTENE BOTEZ - SIMION MEHEDINȚI
VI
lași, 21 Mai 1913
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Scrisoarea mea de acum o lună, a rămas fără un răspuns.
Am așteptat până acum. Nu știu care să fie cauza pentru care
am fost uitat.
După cât știu ați fost și prin Iași cu ocaziea serbării dată
în onoarea, d-lui Meissner; am căutat chiar foarte mult să vă
pot întâlni dar n’am isbutit.
Acum când am perdut nădejdea de a vă întâlni, vă trimit
două poezii.
Vă rog, dacă ocupațiile vă permit, să-mi răspundeți cât
mai curând; poate e nevoe și de corecturi.
Vă salut, și vă rog să nu uitați.
DEMOSTENE BOTEZ
Str. Păcurari, 27 Iași
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, (București.
VII
15 August 1913.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
In urma unei îndelungate tăceri, motivată de marile eveni-
mente prin care am trecut, vă trimit acum alăturatele versuri,
revăzute. Am revenit asupra multora din observațiile semnalate
de d-voastră.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
182
Despre ultima poezie trimisă „Când înserarea” nu știu
nimic. Aș dori să știu cum a fost primită de cercul Convorbi-
rilor.
Dacă timpul vă îngădue, vă rog a-mi da un resultat în pri-
vința acestor versuri cât și a celor anterioare.
Vă mulțumesc și vă salut
DEMOSTENE BOTEZ
Gara Dăngeni, jud. Botoșani
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
vin
[F. d.]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am primit răspunsul d-voastră, cu observațiile făcute la
cele 2 poezii trimise. Trebue să vă spun însă că asupra unora
din puncte nu cad de acord; iar în ce privește concluzia finală
sunt cu totul de altă părere. Nu pot să cred că ultimele 2 poezii
sunt o scădere față de celelalte precedente. Cred că sunt în ele
concepții (și chiar teorii) destul de înalte ca să poată concura
cu „Imnul” sau „lui Cerna”... Ori, poate, știu eu, aprecierea
subiectivă mă face să exagerez. Și apoi e chestia de gust, de fe-
lul de a simți a fie-căruia, și de felul de a concepe o poezie.
îmi spuneți de o prelucrare totală. Când ideea a fost în așa
grad asimilată, în cât a devenit mai mult sentiment; și când
imboldul, forța de extensiune a sentimentului s’a tradus în
cuvinte și forme muncite (o, vă asigur niciodată căutate); e așa
de greu să schimbi un cuvânt; în cât mi-i aproape imposibil să
mă gândesc la o prelucrare totală.
Așa că dacă primiți să fac numai corectările pe care le
pot admite, vi le pot trimite în urma unei scrisori a d-voastră.
103
DEMOSTENE BOTEZ - SIMION MEHEDINȚI
In prezent vă trimit o altă poezie; vă rog a-mi indica
corectările pe care le credeți; căci sunt unele asupra cărora
convin și eu, și pe care singur nu le-aș putea observa.
M’am întâlnit cu d-1 Fedeleș, și am vorbit mult; asupra
revistei și a celor spuse de d-yoastră.
Vă rog răspundeți ce să fac cu cele două poezii, și ce e cu
aceasta. — Aștept.
Vă salut
DEMOSTENE BOTEZ
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, (București.
IX
[F. d.]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
îmi vine foarte greu să vă scriu de oare-ce două scrisori
de-ale mele au rămas fără răspuns. — Nu-mi pot închipui care
să fie cauza pentru care v-ați supărat pe mine.
In ultimul Nr. al Convorbirilor am văzut publicată o poe-
zie de-a mea; — și vă rog, dacă sunteți așa de bun să-mi trimi-
teți și mie, măcar numerele în care public și eu.
înainte îmi trimeteați revista, și acum nu știu din ce dis-
poziție nu o mai primesc.
Vă trimit, o poezie. — Aștept un binevoitor răspuns la
cele trimise și scrise, cum și revista pe care cred că-mi veți
trimite-o.
Vă salut
DEMOSTENE BOTEZ
Str. Păcurari 27. — Iași
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
184
[F. d.j
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am trimis acum vre-o trei săptămâni un manuscris cu
câte-va poezii, un manuscris la care era adăugată o rugăminte,
cea mai simplă și cea mai naturală rugăminte; v’am rugat să
mă înștiințați de soarta lor.
Acum când văd că ruga mea a fost zădărnicită, neputân-
du-mă încă deprinde cu ideia că tăcerea poate fi vre-odată un
răspuns, vă mai rog încă odată ceia ce v’am rugat atunci.
Știu că, poate, aveți de gând să-mi răspundeți la „Cores-
pondențe” rubrica de la sfârșitul revistei d-voastre! — Vă rog
însă mult să nu faceți una ca asta. Am și eu o ambiție, am
amorul propriu de-a nu-mi vedea numele nici-odată pe-acolo, —
și-apoi câți nu sunt care au ambiții mult mai mari, de ce n’aș
avea și eu una așa de mică, poate prea mică pentru mine.
De-aceia vă rog încă-odată să-mi răspundeți, cum se
răspunde unui om care vă roagă, răspundeți printr’o simplă
carte poștală.
In caz afirmativ, scrieți-mi dacă vă mai pot trimite.
Vă salut
DEMOSTENE BOTEZ
Universitatea Iași
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Traian Bratu cătră Simion Mehedinți
lași 15 Febr. 1912.
DOMNULE PROFESOR,
Ași fi dorit să viu să mă presint în persoană înaintea
d-voastră pentru a vă expune cele ce urmează, dar mi-e cu
neputință. O fac deci prin această scrisoare și mă adresez
d-voastră ca unuia, pe care vă știu mânat de dorul binelui și
indiferent față de calculele și combinațiunile de ordin perso-
nal, în același timp însă și glas ascultat, autoritate în* chestii
de învățământ superior.
E vorba de situația limbei germane în Facultatea de Litere
din Iași. Loc de conferențiar există din 1907 și-1 ocup eu, acum
și ca docent și, fatal, fac tot ce ar face un profesor, având
bibliotecă seminarială binișor organizată și cea mai utilizată
dintre toate bibliotecile similare de pe lângă facultatea noastră,
făcând curs de literatură și de istoria limbei și având seminar
în toată regula. Și fac toate acestea deși sunt numai confe-
rențiar, fiindcă nu era chip să mă sustrag necesităței și să mă
mărginesc numai la conferințe despre literatură, apoi fiindcă
în fiecare an s’au găsit 10—15 studenți (pentru Iași e mult!)
doritori de muncă serioasă pe acest teren. Și cred că altfel ar
fi, când ar există catedră.
Dar chiar și fără acestea, a demonstra necesitatea unei
catedre de limba și literatura germană la universitatea din Iași
ar fi a demonstra evidența.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
186
De aceea vă rog pe d-voastră să puneți greutatea și auto-
ritatea cuvântului d-voastră cerând înființarea acestei catedre
pentru universitatea noastră. Prin aceasta s’ar da și obiectului
o autoritate mai mare și atenția cuvenită, s’ar da și profesoru-
lui putința de a se destina exclusiv acestei funcțiuni, ceea ce
unui conferențiar nu i se poate cere.
încărcarea pentru buget n’ar fi mare, de oarece postul
de conferențiar există, facultatea s’a pronuțat, rectorul a inter-
venit de asemenea. Mai rămâne numai ca un glas autorizat și
competent să intervie și pentru aceasta vă rog pe domnia
voastră. Mi-a fost greu să vă adresez rugămintea aceasta, de
oarece are și o latură personală; mă mângâi însă cu faptul, că
în primul loc s’ar face dreptate universităței. Și apoi, dacă va
fi în joc și persoana mea, poate mi s’ar face și mie o dreptate
și sigur e, că voi avea putința să arăt că merit, devotându-mă
cu totul catedrei
De aceea vă mulțumesc de pe acum și sunt
*	al d-voastră devotat
TRAIAN BRATU
docent-conferențiar la Fac. de Litere Iași
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
C. Brătescu cătră Simion Mehedinți
Duminecă 30 August 1909
Str. Țărani 31 București.
DOMNULE MEHEDINȚI,
In sfârști, mulțumită împrejurărilor, sau unei stele noro-
coase, care îmi pregătește numai contrarietăți în viață, am
isbutit să obțin cea mai bună catedră din țara noastră. Mi se
pare că n’am destulă putere să cânt oșanale celor puternici cari
s’au gândit că un geograf, după atâta muncă, trebue în cele din
urmă ajutat a se apropia cât mai mult de Polul Nord, către care
poate în curând va porni. Așa dar, fără ocol, veți ști că eri s’au
făcut numirile în învățământ. Dintre candidați, cei de la filosofie
și geografie au fost într’adevăr sacrificați, fiindcă aceste obiecte
s’au împărțit ca specialitate secundară celor chemați înainte de
noi. Abia găsiră în cele din urmă, niște nenorocite de ore la
Pomârla, de unde au mutat la Bârlad, pe care îl cerusem eu, pe
un oarecare domn fără nici un merit. Orghidan și-a luat ore
de germană la Constanța, iar Vâlsan a rămas pe de lături. Vă
puteți închipui acum starea mea, când cu toată munca cheltuită,
mă văd răsplătit așa de ingrat, fiind trimis acolo unde se resemi-
nează a se duce doar cei reușiți în coadă la examenele de capa-
citate. Dacă n’am putut pleca peste hotar ca să-mi împlinesc
studiile, cel puțin aș fi dorit să rămân în preajma unei biblioteci
în care să pot lucră, fiindcă... unor firi ca a mea, nu le sânt date
alte bucurii. Pentru aceasta am fost la rector până acum de
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
188
două ori. N’am știut, nevinovatul de mine, că Zeii se arată așa
de greu muritorilor. Voiu mai încerca odată Luni; iar Miercuri
cred că trebue să fiu la post, așa că toate lucrările mele înce-
pute, trebue să le las baltă și toate planurile unei activități
frumoase trebue să piară. Dumneavoastră, dacă ați binevoi să
mai puneți un cuvânt, sau să-mi dați un mijloc de procedare
mai nemerit, v’aș rămânea foarte mult îndatorat, fiindcă eu
acum sânt așa de necăjit și de constrâns de împrejurări care
mă silesc să fac ce nu vreu, în cât nu-mi vine să mai încerc
nimic. Cred însă că s’ar putea isbuti ceva, mai ales că unii
dintre profesorii tineri de la Seminarul pedagogic, după numi-
rea de acum, și-au părăsit catedrele de acolo; între alții Pa-
naitescu care se duce la Iași.
Cât despre cele ce am lucrat în ultimul timp, pot să le
cânt pentru o bucată de timp aleluia. Dacă vă interesează, iată
subiectele: 1) despre plastica unei părți din Muscel; 2) despre
schimbarea granițelor politice și administrative ale țării
noastre, de la origine până azi; 3) ceva despre nomenclatură
în geografie și 4) chestiunea cu Dobrogea. întâia e terminată.
A doua mai mult de jumătate. A treia și a patra vor trebui
urmărite un timp mai îndelungat. Cu toată graba mea de a
aduna materialul la Academie, n’am reușit să termin până
acum. Iar dacă mă duc la Pomârla, las’ că nu voiu avea nici
putința, dar simt prea bine că numai gust de lucru nu voiu avea
acolo. Cu aceasta încheiu, rămânând al d-voastră cu deosebit
respect.
C. BRATESCU1
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
G. Bucurescu cătră Simion Mehedinți
Giurgiu, 15 Noemb. 1907.
DOMNULE MEHEDINȚI,
Acum observ că bucata mea literară: „Moartea lui Horea”,
nu este potrivită de publicat în vremea actuală.
Din întâmplare cerul de dincolo, din Aprilie 1785, își cam
aduce cu cerul de dincoace din Noembrie 1907; și fiindcă ade-
vărata literatură nu trebue să fie tendențioasă, bine se înțelege
nepotrivirea pentru acum.
De altminteri, ce să mai zic: împrejurările actuale ne aduce
aminte de vremea Cezarilor de la Roma, când literatura perio-
dică tăcuse, iar în locul ei se ridicase Scolastica lui Quintilian,
Fabela lui Fedra și Filosof ia lui Seneca; ceia-ce de sigur a fost
o slăbiciune1 națională, fiind-că prin acestea din urmă se men-
ținea numai cultura unui popor, iar prin ceadintâiu se menținea
și unitatea, prin suvenirea faptelor sale adevărate din trecut.
Așa dar renunțând la publicare, îmi permit a trimite o
altă bucată literară intitulată: „Orodel” care dacă poate avea
alte lipsuri totuși este cu totul lipsită de tendință
Mulțumind pentru considerațiune, sunt cu deosebită stimă.
G. BUCURESCU
profesor
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
D. Cădere cătră Simion Mehedinți
Uf Noembrie
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mulțămesc din suflet de măgulitoarea atenție pentru mine,
că mi-ați trimes prea interesantul „Anuar de Geografie și
Antropogeografie”, care pun în evidență cât de mult și temei-
nic lucrați cu studenții.
îmi permit — cu acest prilej — să vă cer un sfat, pentru
un gând pe care-1 deapăn de câtva timp. — E vorba de-a
înjgheba o publicație pedagogică, cu caracter politic. Deși peda-
gogie și politică se împărechează nepotrivit; însă împrejurările
de la noi nu numai că exclud, dar te silesc la asemenea non-
sensuri.
Și cum ar putea fi altfel, când vezi un Ministru al Școalelor,
care adresându-se învățătorilor și preoților le afirmă — în
scris — că „partidul conservator s’a opus cu violență la reali-
zarea Casei Rurale”, neadevăr spulberat în un magistral discurs
Ia Senat de către d-1 Maiorescu; dar mulți învățători și preoți
au luat cunoștință de acel discurs? — Ori un Ministru care
critică cu violență abuzuri făcute de un Ministru Conservator,
care anulează unele dintre măsurile acestuia; și la rândul său
face cu vârf și îndesat abuzuri la fel. Ori o Ad-ție a Casei
191
D. CĂDERE - SIMION MEHEDINȚI
Școalelor, care e dispusă să cheltuiască 300 mii lei pentru clu-
burile profesorilor din Buk, când ne lipsesc atâtea localuri de
școală nu numai la țară, dar chiar în centre mari școlare —
cum e lașu — sunt școli secundare ce de 30 ani stau în localuri
cu chirie și improprii; sau când școlile sunt lipsite de materia-
lul didactic strict necesar? Și câte, câte altele, ce ar fi fost
țintuite de Rev. g-lă la stâlpul infamiei, dacă ar fi fost făptuită
de un Ministru conservator.
Scriu acestea, căci prin tăcerea noastră — ziarele nu
contează în materie — avem aerul că, ori nu îndrăznim a relevă
abuzuri și neregularități, ori consimțim și aprobăm cele ce
vedem petrecându-se la Ministerul Instrucției.
Pe de altă parte e nevoe să formulăm și să răspândim în
masa educatorilor modul nostru de a vedea, în ceeace privește
mai ales rolul preotului și a învățătorului la sate; dacă aprobăm
ori nu — și în ce limite — activitatea extrașcolară și extra-
bisericească; căci altfel avem aerul că nici nu ne ocupăm, nici
nu avem păreri în asemenea chestiuni de o importanță capitală.
Prin tăcerea noastră se creiază — mai ales în dăscălimea
rurală — o atmosferă defavorabilă noauă. Suntem priviți ca
reacționari și ostili atât unor idei nouă, unele folositoare și
mai ales corpului didactic rural. De aceea nu ne bucurăm de
simpatii acolo. Chiar politicește nu credeți că trebue să avem
contact, cel puțin cultural, cu aceste elemente, care conduc
satele, unde o deșteptare și o chemare la viața politică gene-
rală are loc și nu se poate •— și nici nu trebue —a se evita?
Ori de câte ori m’am gândit că ne trebue un luptător
fruntaș și de inimă pentru o asemenea acțiune m’am gândit
mereu la d-voastră și la d-1 Meissner. — In Convorbiri e drept
că rubrica „Cronica școlară” a deschis o nouă lăture a activit.
acestei interesante reviste, dar nu e deajuns pentru ceea ce
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
192
trebue dăscălimei. Și apoi acolo nu pot fi aduse și chestiuni cu
caracter polemic și de politică; de aceea se impune și o altă
revistă, numai pedagogică; însă în care să-și poată face loc și
criticile obiective ale unor acte ale autorit. școlare. Nu în felul
decedatei — mai bine n’ar fi existat — „îndreptarea învăță-
mântului”, ci în genul Rev. g-le; dar inspirată de convingerile
noastre. — Eu vă propun și sunt gata să mă apuc de lucru, sub
conducerea d-voastră.
Cu distinsă stimă
D. CĂDERE
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Theodor Capidan catră Simion Mehedinți
Salonic in 10 Iunie din 1909.
STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Aci alăturat îmi permit să vă trimet spre publicare în
.,Conv. Lit.” o recenzie asupra unui dicționar etimologic aromâ-
nesc proaspăt eșit din pana unui dascăl grec, dar de origină
Aromân din Vlaholivadi (Olimp). După cum veți vedea ea este
cât se poate de scurtă. Am relevat numai punctele principaleJ .
Tot aci îmi permit să vă mai trimet și câte-va notițe
asupra unui articol dintr’o revistă austriacă, din care am primit
un „Sonderabdruck”2. Nu este vre-o laudă pentru autor, ci un
simplu imbold pentru profesori.
Mulțumindu-vă, rămân cu mult devotament
TH. CAPIDAN
P. S. Nu știu dacă se mai publică articolul meu despre
care am primit răspuns afirmativ și pe sama căruia compatrioții
mei au vorbit și vorbesc multe pe sama mea. D-l Papacostea
s’a grăbit când l-a arătat la toți înainte de a fi publicat. Era
un pasagiu asupra felului cum s’a găsit cartea în cestiune și pe
care n’ar fi trebuit să-l cunoască nimeni, înainte de publicare8.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
St. D . L . XI — 13
Barbu Catargi cătră Simion Mehedinți
19 Ianuarie 1911.
32. Strada Frumosă.
STIMATE D-LE MEHEDINȚI,
Iată proza mea; v’ași ruga forte mult să faceți așa în cât
ea să p6tă apare în numărul de Ianuarie astfel cum să află
deși âm întrecut pote dimensiunile obicinuite.
Fără să vreau am fost nevoit să fac o expunere mai largă
a situațiunei căci subiectul pe care l’am tratat este cât se p6te
de complex. Aș fi bucuros dacă silința pe care mi-am dat-o ar
interesa pe cetitori. Sper că voi obține această favâre de la
d-voastră1.
Primiți vă rog asigurarea sentimentelor mele cele mai
prietenești.
B. CATARGI
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
M. I. Chirițescu cătră Simion Mehedinți
I
1 Nov. 1908.
ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mi-ați hotărât ziua de Sâmbătă, ca limită a înapoerei ma-
nuscrisului. De și după teoria de drept, „dies ad quem” nu se
socotește, totuși, mă simt dator a vă ruga să mă ertați de
zăbavă.
Am fost ocupat și obosit Joi, iar Vineri am lipsit din
Capitală, din cauza unor procese cari s’au brodit taman acum.
Aseară am făcut îndreptările. Azi am recopiat toată ziua.
Merge așa de greu cu „copia”!... Mai lesne de scris trei „ori-
ginale”.
Am ciuntit șase pagini din 22 ceea-ce face 25%. E ceva;
dar, tot au mai rămas 16!... E greu de redus „focul”.
Incheerea am făcut-o în tovăria d-voastră. Asta mă face
să tremur mai mult înaintea criticei, dacă tot n’am nimerit-o.
Unui artist i se poate îngădui lipsa unei idei; când însă i se
dă ideea, nu i se poate erta ușor o nemăestrită cizelare.
Singura consolare în acest caz, ar fi în îmbunătățirea
producțiilor viitoare, și singura mea liniștire în adâncimea și
curățenia sentimentelor ce vă păstrez în preajma osebitei stime
ce vi se cuvine.
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
n
1/IV/1910.
Villa St. Jean
Châtillon Preș Paris (Seine)
ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Sunt peste două luni de când v’am adresat o scrisoare,
asupra căreia așteptam cu îndestulă nerăbdare părerea d-voa-
stră. Bănuesc, — ceea ce este firesc, — că din cine știe ce
întâmplare, acea scrisoare, nu a avut norocul de a trece pe sub
privirea d-voastră. Căci nu îmi pot închipui că d-voastră răspun-
deți numai la Praznice (prima scrisoare e datată din ziua de
Crăciun, a doua probabil va fi de Paști), nici că eu să fi lipsit
— (cum zice fata lui Lăchat din Les Aff. sont Ies Aff.) —
cu ceva „cuviinței” ce vă datorez.
Era în deosebi, acolo, o „insinuantă” întrebare asupra
plănuitului meu volum, care mi-ar ține în de aproape, nu vroi
să zic sufletului, dar, poate, „interesului” meu de autor.
De când am părăsit țara, afacerile și mai ales simpatiile
mele din țară s’au transfigurat foarte.
E veșnicul refren al ochilor ce nu se văd.
Cei pe care „comptam” — ai mei — nefiind legați de nici
un „vericulum juris”, ci de o simplă făgăduială, care adesea,
de și de drept natural, nu are nici măcar o sancțiune morală, —
acei..., au găsit mai comod de a sta răsfățați în divan de cât
a deranja pe d... Zaharescu (Dir. Post.)).
Singura, pot zice prietenie, nu numai bună voință, care în
adevăr cred că mi-a rămas, este aceea a d-lui... Maiorescu, și,
dacă mi-ar fi îngăduit a o spera — poate, și a d-voastră.
înțelegeți dar, de ce în hazardul restriștei și a grijei de
viitor, am avut, — cum să-i zic? — „fatuitatea”, de a lega
197
w M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
între volumul ce mi-ați sugerat ideea de a zvârli publicului, și
interesele mele, o năjiță de speranță asupra vre-unei recom-
pense academice.
Și, de ce nu? Faguet a făcut să se aleagă, în Academia
franceză, un Doumic, pentru a avea un tovarăș; de ce oare o
vorbă a tovarășilor nu ar face, ca, în Academia română, o frunză
de laur, să fie strămutată din nemuritoarea ei cunună, pe o
frunte de plebiscitar?...
Dacă în lucrarea mea, nu va găsi avânt prea semeț, și idei
prea prăpăstioase, va găsi în schimb pentru Magnum Etimo-
logicum destule... vorbe?...
Iată de ce lăsând de o parte frunzele de viță, și apărând
în toată clasica nuditate a dorinței, am îndrăznit, a vă turbura
,,Postul cel mare”, în speranța că poate va veni și ziua Reîn-
vierii... epistolare.
Fiind ca în totdeauna adânc pătruns de cele mai curate
sentimente de stimă și dragoste pentru „Directorul” și „prie-
tenul” ce mi-ați fost în calea mea literară, vă rog, ca drept
compensație a răspunderii ce vă azvârlu, să-mi îngăduiți să vă
exprim adânca mea gratitudine și egalul meu respect.
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profes-or Simion Mehedinți, București.
ni
*284.[19]10
ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă mulțumesc pentru bunătatea cu care ați răspuns prea
stăruitoarei mele scrisori. — Prețuesc în de ajuns neputința a
fi strict, când ai un țel al vremii. Cât te simți vrednic a lucra,
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
198
lucrezi pentru acel țel și ești gelos ^e a-i răpi din clipe pentru
alte nimicuri; iar când ești trudit, ce-ți mai arde de nimicuri! ?...
O știu, pentru că o simt.
De aceea voi fi berc în scrisoarea mea.
întâi, mă bucur a vă anunța că starea mea materială s’a
Îmbunătățit puțin în urma unei bure de arginți.
Deci, necuviința cu Academia nu își mai poate avea loc.
Sunt mulțumit că pot rămâne în bârlogul meu.
Al doilea, n’am îndestule cuvinte pentru a vă mulțumi
pentru vorba ce ați pus la ..Minerva”.
Materialul îl am strâns tot. Este la mine.
Dar pentru că sunt la mijloc chestii de meserie, ar fi bine,
să spuneți editorului a corespunde deadreptul cu mine.
Mi-e frică, să nu trec peste răscoalele bunei d-voastre
voințe.
Aș vrea totuși să am părerea d-voastră asupra următoru-
lui sumar:
1) Somnul
2)	împăcarea
3)	Focul
4)	Stejarul
5)	Fuga
6)	Edera
7)	Grănicerul
8)	Maimuțarul (inedit) (5—6 pag.)
9)	Prioca
10)	Nada
11)	Pedagogul (inedit) (15—20 pag.)
12)	Vrăbioanța (schiță) (inedită)
13)	Grânarii.
După părerea mea s’ar aduna la 300 pagini. Ar fi ceva de
revăzut prin ele, dar cu ocazia corecturelor.
199
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
Editorul îmi va scrie amănunțit tot ce trebue să-i furnizez
și condițiile sale. Să mă ia drept ce sunt, în alde astea: un
ageamiu.
Cu „teancul” de mâzgălituri, puteți fi la adăpost; nu vă
amenință niciun potop.
N’am fost leneș. Dar am muncit pentru drept roman.
Când ați ști ce primejdie amenință condeiul meu, cu noile
zări ce mi-am deschis cu dreptul!...
De voi avea vre-odată norocul de a putea fi în stare și în
drept să-mi arăt cele ce-mi clocesc acum în tivgă, ați vedea că
nu e nimic pierdut în vremea ce petrec.
Dar, fi-va oare?... Nici nu nădăjduesc cu firea mea sfioasă.
Când odată fac un pas, pe urmă mi-e frică, pentru că l-am
făcut...
D. Filipescu a fost pe aci. Am vrut să-1 întâlnesc dar n’am
putut. In ziua când mi se hotărâse, a fost chemat în țară.
Să fie oare adevărat cele ce se zic despre „ai noștri” ?
Ar fi multe lucruri triste, alături de cele bune... Dar, așa
e lumea.
Poate că la vremea ce scriu pe masa d-voastre zace un
„decret” nou...
Pe a mea nu va zace nici odată, nici-unul. Ba nu... va zace
unul; acela... e al tuturor...
Pentru „Nada” din nou o temenea. D’abia aștept numărul
de Mai. — Ce va fi și cu aia?
Cât despre „senzații” și primejdia mea de literat, n’am
grije. Boala e boală. Din ce o lași să se învechească din aia e
mai a dracului.
Să te ferească dumnezeu să te îmbeți cu „tereghie” zice
o vorbă.
In sfârșit, sfârșesc. Bag de seamă că nu m-am ținut de
vorbă. Și în loc de a fi berc, mi-am pus o coadă de fazan.
S1UDH ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	200
O veți erta, căci scrisorile se pot citi pretutindeni»..; ele
nu prea răpesc vreme cu cititul.
Cât despre răspuns — nu stărui — dar trebue să știți că,
între cele șapte minuni, șapte păcate și șapte plăceri, înșiruesc
și scrisorile d-voastre.
Cu adâncă și curată dragoste și tot cu atâta credință.
o M. I. CHIRIȚESCU
P. S. Ce zice lumea de Grânarii; de bâtu Nedu ?
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IV
Chatilkm, ISțVjlSlO
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Fiind-că, pentru mine, părerile d-ta sunt, toate, bune, —
fără vorbă, mă supun.
De alt-fel pentru slaba mea licărire e de ajuns să bată
și o aripă... Tot o stinge... Dar de-or bate amândouă?!...
In tot cazul pentru la toamnă tot în d-ta mi-e nădejdea.
Până atunci voi mai curați nițel vița de cârcei.
Mulțumindu-mă pentru noua dovadă de bună-voință sunt
ca totd’auna al d-voastre din toată inima.
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
201
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
V
Rue Cujas 20. Paris.
31 Octobre 1910
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă datoresc de mult aceste rânduri. Dacă, însă, am fost
rău de plată, vina este în parte a vălmășagului vieței, care ne
fură, ne tăvălește și ne amețește, ades, în așa chip, încât păcă-
tuim chiar contra celora pe cari îi iubim și la a căror stimă
ținem în deosebi.
Asupra mea au trecut multe de la ultima mea scrisoare.
Mai întâi că am trecut încă de la 23/10 Mai, examenul I de
doctorat juridic. Apoi îndată după aceea unchiul meu — de
care v’am vorbit odinioară — și care forma pârghia speranțelor
mele de prima junețe, a murit lăsându-mi drept amintire cea
mai complectă desamăgire.
Rudele au atacat testamentul a cărui valoare urcă la 7
milioane; dar sunt într’o desăvârșită debandadă.
Un apel desperat la mine de a mă reîntoarce în țară a
rămas infructuos.
In schimb m’am hotărît să atac imediat examenul al doi-
lea spre a scurta din timp. Toată vacanța, în afară de un mic
interegn de boală, — mi-am petrecut-o (?) studiind.
Nu știu dacă munca mea cel puțin, va fi mai norocoasă
de cât iluziile.
Ceea ce pot afirma însă cu precizie, este că din pricina
acestor ape ce m’au năpădit, aș putea zice că aproape am în-
mormântat literatura.
Azi îmi revine în minte vorba d-ta cu ,,lotul lui Schroder”...
L’am abandonat pentru...?...
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
202
Dar asta pare a fi soarta tuturor muncitorilor intelectuali:
falsa apreciere a șanselor vieței. Nu sunt nici cel d’întâi, nici
ultimul de sigur.
Din cele expuse puteți, dar, vedea:
1)	cât de departe mă aflu de credința d-voastră, că aș fi
„etudiant en Sorbonne”. N’am ascultat sfaturile celor rupți în
ale vieții, azi e prea târziu.
„Ce fericiți am fi fost! Azi toate rămas-au puzderii.
Bietele visuri și-au ars aripele în para durerii.”
,,Și asta e tot ce rămâne:
Teamă de ziua de azi și frică de ziua de mâine”
2)	că proectul de a, scoate volum, l-am trecut în seria ne-
saturată a dezideratelor... poate pentru tot d’auna.
3)	Că, de și altă dată făgăduisem, sunt departe de a putea
ține promisiunea de a încerca o înșghebare de cerc al Convor-
birilor aci.
îmi veți ierta oare toate aceste păcate, scumpe domnule
Director, si iubite domnule Mehedinți?...
■	J	r
Și acum, două vorbe mai plăcute. Urmăresc, cu osebită
mulțumire sufletească ospitalitatea ce revista d-voastră dă ne-
ciopliților mei grânari.
Mi-au spus prietenii, că ar fi ridicat oare-cari dezapro-
bări — ceea ce de sigur ar fi o neplăcută răsplată pentru
d-voastră.
N’am avut ocazie de a mă convinge asupra acestor spuse;
dacă sunt exacte, în curând poate că publicul va avea satisfacția
de a nu-1 mai turbura cu proza mea.
In tot cazul cuvântul deciziv vă aparține. In curând cred
că Grânarii se vor sfârși. Nu știu — și aștept a ști, — dacă
203
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
îngăduiți a continua aventura ce ați încercat recomandându-mă
cititorilor d-voastră.
In ce mă privește n’am nici o decepție în această privință:
mă așteptam. Am însă o scuză: am fost sincer. „Am redat ce
am văzut și trăit, în limba ce vorbeau acei pe cari i-am cunos-
cut”. Iată singura mea apărare.
Cât despre mobilul ce m’a împins a descri scene de pro-
vincie, el este simplu: este o parte a manifestării sociale din
țara noastră, care piere zi cu zi, cum au pierit Ciocoii vechi și
noi. Ca și Nicolae Filimon am încercat o fotografiere. Dacă
clișeul n’a reușit, fotograful va rămâne în pagubă, căci clienții
nu-i vor reclama nici odată reproducțiile.
Cu toate astea am și eu o părere de rău, cu ocazia acestei
demîsiuni literare: este aceea că aveam încă multe de dat Ia
lumină, dacă ar fi prins.
...Kelas! J’avais quelque chose la...
Vă amintiți această clasică expresie a lui Chenier?... Dacă
nu, întrebați pe d. Lovinescu, care se pricepe în literatura...
franceză.
Și acum termin, precum am început—adică tot cu scuze—
întâi le ceream pentru că nu v’am scris de mult, iar acum pen-
tru vă v’am scris prea mult.
Simt însă o osebită plăcere de a adăoga expresia celei mai
distinse stime și celei mai curate dragosti, atât d-voastre, cât
și d-lor Maiorescu și Filipescu, cărora vă rog a le-o exprima
spre amintire.
Al d-voastre devotat
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
;WDI1 ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	204
VI
rue Cujas 20. Paris.
24 Nov. 1910.
ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă mulțumesc pentru prietenescele sfaturi și încurajatoa-
rele zări ce mi-ați deschis prin scrisoarea d-voastre. Voi căuta.
Voi căuta, firește, a pune la profit cele învățate.
E drept că nu mi se cade, tocmai mie, a fi un fugar din
lupta vieții. Nici n’am gândit-o. E singura mea îndreptățire.
Mă doare, însă, gândind, că eu, năvodar, de un an de zile
n’am mai găbjit, în Sena, nici măcar o biată mreană... spre a o
dărui festivalului Convorbirilor.
Și-mi este teamă că dragostea prihănită, de Drept, să
nu fi ucis pe cea fără prihană, de artă. Atât voeam să zic. Dar
am zis prea mult. Grazzia !...
Dacă Grânarii sfârșesc treaba lor și locul lor stă gol, în
revistă, nu aș putea vai! trimite alt spre a-1 împlini, de cât
tot din cele vechi... din zăcătoare.
Ce preferiți: Pedagogul, Maimuțarul, ori două mici schițe?
Cea d’intâi cred că ar ocupa 30-40 pag.; a doua 4-5; cele
alte, detto c.
N’am însă vreme a le pieptăna. Tant pis... Vor eși în
lume nelăute și nețăsălate. Tot zic cei de la Viața românească,
— că sunt: genre Delavrancea. Nu știu dacă voi mai apuca
din nou pana de gâscă... sălbatecă. In ori-ce caz, nu înainte de
a ști părerea sinceră — vreau să înțeleg severă — a Criticei,
asupra celor apărute.
Socotesc, a avea dreptul și datoria să mă așez la o răspân-
tie de drum pe un moșoroiu de cârtiță și să-mi dau seama unde
mă aflu.
205	M. I. CHIR1ȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
N’o voi ști... mă voi odihni. Sau mai bine zis... se va
odihni muza, — Nada —, căci eu voi continua a mă trudi
pentru... Drept.
Primo est vivere, deinde... facere artam. E o zicală ce va
suna rău — sunt sigur — sub condeiul meu. Dar,... mă doare
să simt șarjând pe spinarea mea toată cavaleria imbecililor.
Credeți, că aș fi izbutit mai lesne dincolo... Poate. Am
auzit că ar fi pârae ce-și zburdă apele pe două matce. De sunt
cum-va; sunt ca ele. Pe care din două matce apa ar fi ajuns
mai repede, ori mai tihnită, la mare? — de sus, de la izvor,
pârâul nu-și poate da seama...
Tot ar fi bine, de-ar ajunge la mare... — la poteau —, de
nu s’ar stinge, ca râurile din Sahara, în nisip...
Dar, în sfârșit... In de ajuns pentru un microb ca mine.
Am citit în Convorbiri articolul d-lui Lovinescu asupra
lui Eminescu... „Gândire!”... Ce profitată ar fi une-ori omeni-
rea de nu ar exista unele gândiri !...
N’a găsit d-sa nimic nou în Eminescu?... Ce este oare
„nou” pentru d-sa ?...
O! dar, sacrilegiu!... Critic un... critic... ce mă poate
critica... în modul cel mai critic.
Și... un coleg !...
...tu quoque „L&vin”!...
(vezi „Fuga” mea)
Am văzut aci pe d. Papacostea. Se căznea cu o teorie...
budgetară. Nu știu de o fi tranșat-o.
Am vorbit și cu d. Micescu, cate-mi spune că v’a vorbit
de o concepție a sa asupra inexistenței persoanelor și Societății
și existenței raporturilor din ele. Ultima sa părere este să o dea
Vieței românești... pentru 150 lei, căci ar sluji ca temei spre
justificarea Cooperativelor d-lui I. G. Duca... Cu atât mai bine.
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
206
Cercul Convorbirilor aci?... Poți oare să faci cocoloș din
fărâmițările de pâine rece?...
In sfârșit, aud că „vin” la putere... ai noștri... și d-voastră
Ia Culte... De-ar da Danciul... Nu de alta... (Eu sunt aci încă
pentru câtă vreme)... dar multe sunt de făcut acolo... la te-
melia societății.
Aștept porunca d-voastră asupra succesorilor Grânarilor.
Și fără a avea pretenția de a vă cere un răspuns repede, vă
rog a-mi îngădui să încheiu ca tot-d’auna și acest pomelnic,
cu arătarea dragostei curate și adevăratelor simțăminte ce mă
încălzesc pentru d-voastră.
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
VII
Paris, 2J/ Ian. '1911
ONORATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
La mulți ani... mi-ați spus.
Vă mulțumesc din inimă. Simt însă că era în căderea mea
s’o zic întâi. N’am zis-o d-voastră, nici d-lui Filipescu, nici
d-lui Maiorescu...
De ce? Nici eu nu aș putea spune, căci de vrut, am vrut.
Poate că aș putea da un singur motiv copilăresc: erați în
preajma puterii; mi-a fost frică să nu par... suspect.
Am sacrificat o datină și o scumpă dorință sufletească
unei... prejudecăți. Rău am făcut. Să fac acum bine și să vă
repet urarea adăogând: „...și toate cele dorite”.
Ca parte literară am alăturat patru skițe: Vrăbioanța,
Pisica, Stop și Maimuțarul (un muzău zoologic); însă, cum eu
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
m’am retras în viața... juridică, vă rog să aveți bunătatea de a
ceda locul meu bunului meu prieten și sosie: „Priar”.
Poate veți obiecta că „domnu” e încă un novice ce va trebui
lansat. N’am teamă. Ilustra noastră bunică, pardon Revistă, nu
se va speria de asta. ...Elle a fourni beaucoup d’autres cameres...
Aveți, firește, dreptul de a uza și de vechiul meu pseudo-
nim, de veți socoti priincios; nu însă în tovărășie.
Rândul publicării, cum doriți. Nu mi-ar displace însă de a
ști care vă place.
Ertați-mă că n’am putut transcrie de cât una; cele alte
am fost silit să vi le trimit în manuscrisul original.
,,Pedagogul” îl mai țin nițel la garderobă, căci n’am avut
timp a-i face toaleta și cum se află cam nețăsălat nu-1 cred
demn a fi înfățișat într’un salon., la modă.
Vin la paradox. Dacă l-ați fi dat sub forma: „imbecilii
n^ar trebui să existe, chiar când există” aș iscăli cu amândouă
mâinile. Dar sub forma afirmativă, cred că însu-și d-voastră
ați avut prilejul de a constata că este prea... creștinesc.
Asta nu mă împiedică a recunoaște că aveți dreptate, când
spuneți că fie-care om trebue să caute a se face pe sine cât mai
supra-om, fără a se lăsa târât de josnicia pizmei sau a desnă-
dejdii și că fie-care nu prețuim de cât prin ceea ce suntem,
iar nu prin ceea-ce nu sunt alții.
Insă ce voiți: când poșul pârlește puful pasării ce zboară,
ea nu-i rănită, dar scoate strigăt, căci a trecut pe lângă ea
fiorul morții.
In țară nu pot prevede când voi veni. De o cam dată cano-
nesc examenul. înainte de a-1 da gata nu cred prielnic a veni,
afară dacă cum-va nu va răsuna buciumul pe dealuri...
Dar, pentru praznic...! Sunt ei destui. Și apoi, vă mărturi-
sesc curat: ori-cât de strâmtorat aș fi, mi-ar fi nu știu cum
să cer. Și nici n’aș ști ce, căci până acum, (și recunosc că asta
e o inferioritate socială) n’am gândit la asta, ca de pildă d....
lanovici!
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
208
Așa fiind și volumul își va dormi dulcele somn al pără-
sirii.
Am citit, întâmplător, interesantul panegiric ce Soveja a
făcut lui don ghinărar Filipescu. Aștept să văd și, ceea ce va
face d. Ghinărar pentru... Soveja.
Eu i-aș dori să ajungă chiar Cap...itala țării; dar în aștep-
tare, mă voi abona la... Dezbaterile parlamentare.
O retez. Căci la vremea la care vă aflați timpul trebue să
vă fie foarte accelerat. Dacă îl veți avea spre a ajunge până
aci, veți regăsi în câteva cuvinte tot ce inima omenească are
ca dragoste sinceră și tot ce mintea inspiră cu respect și recu-
noștință.
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
VIII
31 Marș 1911. Paris,
rue de VAbbe de PEpee, 6.
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI.
Sunt fericit că-mi pot împlini făgăduința înainte chiar de
termenul cerut de mine.
Nu mi-ar fi indiferent a ști părerea d-ta asupra... pedago-
gului.
Nădăjduesc, că și cele alte schițe s’au găsit.
La d-voastră nu se pierde nimic.
Cu sănătatea, — convalescent.
De cele alte... ca de mortuis...
Prea devotat
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
209
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
IX
Paris, 8 April 1911.
rue de VAbbă de Vepee, 6.
ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Ați vrut să faceți ceva pentru mine. Dintr’o copilărie, ne-
îngăduită vârstei mele, am făcut un gest, — ciudat pentru
oricine nu e Rothschild. Se prezintă, însă, astă-zi, un prilej de
a face acest ceva.
La Căile ferate, prin moartea lui Avinianu s’a făcut liber
postul lui de advocat.
Dacă s’ar putea să fiu numit, în locul lui, cred că asta
ar fi treaba ce mi s’ar potrivi.
Aș găsi acolo, de o cam dată, liniștea și siguranța de care
am nevoe spre a mă putea lăsa nițel și literaturii.
Nu știu dacă dorința mea nu vă va fi sosit prea târziu și
dacă nu vă veți găsi în fața unui fapt împlinit. La căile ferate
se merge, une-ori, cu rapidul.
In caz, că succesiunea stă încă deschisă, nu mă îndoesc că
d-voastră veți pune la bir cea d’întâi clipă și cea din urmă
stăruință.
Prea devotat
M. I. CHIRIȚESCU
izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
St. D. L. XI — 14
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
210
X
Paris, 22/9 Mai 1911.
6, rue de l’Abbe de Vepee.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am zăbovit cu răspunsul la ultima d-ta scrisoare, fiind-că
am vrut să-i adaog lestul alăturat.
De atâtea ori mi-ați cerut un somn. Poate, că îl veți găsi
în Anul nou. E și acolo o vânătoare și un pește răpitor-zapciul:
somnul societății.
Asupra celor ce mă privesc, ce să zic? Vorba țiganului:
când am cu ce, n’am în ce; când am în ce, n’am cu ce; ceea-ce
mi-ați oferit, n’am priimit; ce am vrut, nu s’a putut. Țiganul
rămâne tot...amic al naturii.
Cât despre formă, cu ea mă necăjesc. Numai de nu ar
dispare fondurile, până la desăvârșirea formei.
Cu așa năvală drăcească!
Te pomenești că îngropându-se mereu cei morți de vii,
se isprăvește coliva tocmai la cei ce mor la timp.
Ori-cum ar fi, mie îmi rămâne mâna d-ta, mână prețioasă
mie; nu pentru a face din ea pârghia lui Arhimede, (căci n’am
învățat calculul integral); ci, ca s’o strâng cu cea mai curată
dragoste și cu cea mai vie recunoștință.
Prea devotat
M. I. CHIRIȚESCU
P. S. Ați dat de rostul manuscriselor pierdute?
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
211
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
XI
Paris 15/28 Iunie 1911.
rue de l’Abbe de l’epee.
STIMATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă mulțumesc foarte mult pentru ceea ce îmi vestiți. îmi
închipui ce luptă ați dus; puteți, însă, avea mângâerea, că voi
ști să-i prețuesc valoarea și să mă arăt demn de ea. La 22 Iunie
st. n. am trecut și teza. Fiind doctor și lefegiu aș putea să mă
declar satisfăcut. Am totuși, o mâhnire: aceea de a nu vă putea
trimite îndată ceva pentru Convorbiri. Tot materialul cel vechiu
a trecut. Cel nou, e încă în stare de urzeală. Abia acum dacă
voi avea răgaz să încep țesutul. De aceea, mi-ar prinde foarte
bine congediul cu care mă îmbiiați. Mă tem însă că n’ar fi cu
putință să mi se dea leafă înainte de a depune jurământ. N’aș
vrea să abuzez de bunătatea d-voastră; dar, dacă găsiți o mo-
dalitate, semnați-mă pe ori-ce fel de petiție.
Voi face ca timpul ce mi se va îngădui să nu însemne
numai recreație pentru mine, ci și pentru cititorii Convorbirilor.
De m’aș năpusti spre țară, mi-e frică să nu mă ia vârtejul altor
griji. Vă rog deci, să bine-voiți a-mi comunica, cât mai grabnic
cuvântul domniei-voastre, căci fără el nu aș putea rămâne
locului.
Până la sosirea lui mă voi căzni să mai scot vre-o... tipie
caldă pentru literatură.
Prea devotat
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE XI	212
XII
Bucur. 5 Sept. 1911
5,	Bă. Carol.
MULT IUBITE ȘI STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
f
Abia mă învrednicii, după doi ani de rătăcire, să pot musti
alăturatele pagini.
Fi-va ceva de ele? Mi-o veți spune, firește.
Cu acest prilej vă reamintesc de-o veche vorbă a noastră:
oare nu ar fi timpul să mă dai pe mâna unui... editor?
Dacă aș face pasul, mai mult în vedere, că, poate, Sfânta
Academie s’ar milostivi să-mi pună la îndemână mijloace
cinstite, ca să mai revăd, pe îndelete, vai! nu pământul țării
mele.
încă n’am văzut pe d-ni Filipescu și Maiorescu. Ciudat, nu ?
Prea devotat
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XIII
15 Sept. 1911
5,	Bd. Carol.
ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Puține ființe au, ca d-voastră, privilegiul de a isca la
fite-ce scrisoare prilej de mulțumiri.
213	M. I. CHIRIȚESCU - SIMION' MEHEDINȚI
In ce mă privește: je suis au comble...; mă veți erta deci,
dacă nu mai cerc să banalizez prin repetare acest nobil senti-
ment.
îmi cunoașteți inima...; și cred de ajuns atât.
M’am și așezat la rânduirea vechilor pagini... — Noui?...
fi-va oare nevoe?
In ce privește vijelia, vă rog însemnați ceea-ce trebue
meremetisit. Și eu simt astă nevoe.
Le mieux doit etre toujours l’ennemi du bien... în meseria
noastră.
Va fi gata pentru Octombrie dacă aveți nevoe de ea.
O vijelie însă trebue să producă ceva „ravage”.
Am întrebat pe d. Razidescu în privința celor ce n’au
cuvântat: Nu s’a plătit absolut nimic.
Nu pricep acest răspuns sibilic. Presimt, însă, că el cam
amenință pe cei ce năzuesc să cuvânteze. Dar, eu sunt cam pre-
supuelnic...
Cât despre specula editorilor... ea pare a fi întru câtva
îndreptățită față de inediți. Și la cursele de cai, inediții fac
cotă.
Am fost la d. Maiorescu. Multe lucruri bune mi-a spus și
mult oțel mi-a turnat în suflet. M-a întrebat și despre d-voastră.
N’am știut să-i spun când sosiți în București, dar i-am spus
ce știam.
Nădăjduesc că petreceți bine la vie, cu toate grijile ce,
firește, vă dă vădrăritul.
De câte ori, n’am râvnit la astă nevinovatăjericire—poate
singura ce vă este îngăduită și d-voastră,—de a petrece între
ai săi, o lună de zile printre ciorchini brumate! Dar,...
Al d-voastră din toată inima
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
214
XIV
!	13.VI.1913
3,	rue du Sommerard, Paris
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Poate că ceea-ce așteptați mai mult de la mine, în urma
prețuitei scrisori ce îmi adresați, este o novelă.
Cu părere de rău, trebue să vă pricinuesc o decepție. Nu
că nu aș putea-o așterne în veri-ce seară; dar, de atâta timp
lupt în potriva acestei molime sufletești, în cât par’că m’aș
simți înfrânt când m’aș hotărî să dau ființă vreunuia din ne-
sfârșitele imbolduri ce, abia îmi mai poate struni, țeasta.
Veți cugeta ce veți voi; însă, atâtea nenorociri mi-au cășu-
nat slaba mea carieră literară și multa mea înclinare artistică,
în cât, bine sau greșit, o socotesc drept pacostea vieții mele.
Lupta ce dau astă-zi contra mea însu-mi e hotărâtoare. De va
învinge slăbiciunea voi fi un om sfârșit; de voi învinge eu,
voi mai avea, cel puțin, de sperat. De altminteri d-ta singur
cred că te-ai convins, că a ține în mână un condeiu, este consi-
derat, la noi, ca o infirmitate socială.
Dacă aș fi îndeajuns de bogat ca să pot avea drept să cer
și eu satisfacerea micilor mele râvne (inocente de altfel); sau
dacă [aș] fi suficient de inferior ca să nu am nici-o râvnă,
aș putea să mă las victimă și maniei literare. Dar cum nu sunt
de cât un biet ins din aurea mediocritas, trebue să intru în
făgașul mediocrităților, să lupt cu armele lor, când mi se cere
să disput țintele lor. D-ta, mai bine ca ori-ce altă ființă pe lume,
d-ta care, singur, deții tot secretul vieții mele, trebue să mă
înțelegi.
Când lumea îți pretinde să fii „ca ei”, trebue să faci ca ei.
Cum eu nu simt în sufletul meu destulă virtute să-mi înjunghiu
215
M. I. CHIRIȚESCU — SIMION MEHEDINȚI
inima, silit sunt să sacrific inclinațiunea. Că nici pe această
cale nu voi izbândi, este o altă problemă. Voi avea mângâierea
de a fi încercat. De altfel, câți sunt oamenii cari s’ar putea făli
că în viața lor au putut urma devărata lor chemare? Pe cine,
himerele nu l-au abătut din cale ? A mea himeră, cel puțin, vaut
bien la peine.
Mulțumește-te, deci, iubite domnule director al Convorbi-
rilor, drept ori-ce novelă, cu această veche confesiune. Și, să
sperăm, că Ianuarie 1914 nu va mai vedea numele meu pe
coperta lor.
Cu atât mai mult cu cât dispărând numele d-ta de acolo,
singura mea rațiune de a rămâne, dispare.
O, nu. Nu aș mai vrea să perpetuu gloria fondatorului lor.
El s’a dovedit prea peste măsură egoist, prea afară din cale
epigon, pentru ca, în maturitatea judecății mele, să mă mai
înjug la carul lui. Crezi, d-ta, că merită literatura să te ocupi
de ea, să îi dai izvoare noui de viață, lucruri originale, nespuse,
neauzite, nebănuite, pentru ca la urmă Nemuritorii să încunu-
neze pe ultra-răsuflatul Homer?...
Poți, d-ta, cu mâna pe conștiință, ca un jurat cinstit și
luminat, adânc pătruns de micimea patimilor lumii, să lupți încă,
fie ca rotaș, fie ca cetlăiaș, fie cel puțin ca prăștiaș, pentru d.
Metternich din str. Mercur No. 1, când din semeția culmei în
care goliciunea Sferei noastre sociale l’a suit pe negândite, când
drept răsplată unică te-a pus alături, sau poate chiar după, un
Theodorescu-Odobeșteanu oare-care, iar pe mine m’a hărăzit cu
o splendidă „cavalerie” a Coroanii României, pentru meritele
mele de „autor”, la fel cu cel puțin 50.000 de băcani, bărbieri,
bătăuși, vidangeuri etc.?... Iar, când m’am dus să-i spui — să
LE spui,—că sufletul unui om care a muncit, ca să-i sue, și ca
să fie ceva, indiferent, dacă firea i-a mai adăogat și alt-ceva,
când m’am dus să le spui că acest suflet are nevoe, i se pretinde
să aspire și el la o soartă mai demnă, mai în proporție cu ceea-ce
STUDII ȘI D0CUZ4ENTE LITERARE XI
216
se așteaptă de la el, mi s’a răspuns, negru pe alb: „asta nu mă
privește”... cu toate că opt luni înainte mi se făgăduise că „se
va auzi vorbindu-se de mine” și ani de zile încă mai nainte mi
se spusese, arătându-mi-se sentențios fruntea mea de somn (la
fel cu a lui)...: când cine-va are ce ai d-ta acolo, trebue să
ajungă...
*Dar, am ajuns; ...am ajuns... rău.
Dar, ce să mă plâng pe mine, când e de plâns, plânsul
obștesc ?! D-ta, care ai crescut în sfera Zor? în atmosfera aceea
de Olimpiani, în acea casă-templu, în care colonadele ioniane
te iau de la ușe, spre a. te da pe mâna lui Zeus-tonnans și a
Junonei cea cu brațele albe, spre a te trece apoi la Mozart,
colțului în care se afla Alecsandri când a citit Dumbrava-roșie,
canapelei pe care sta Carp când a apostrofat pe Eminescu după
Satira IlI-a, etc. etc. D-ta zic, care ai fost învățat să cugeți
numai de sus în jos, ca ei, ca privilegiații soartei, ți se va părea
meschină o justificare ca aceea pe care o citești aci. Ea este însă
omenească. Ea este sinceră. Și ea este strașnică, pentru-că, —
cu mici variații, este aproape obștească. Eu, d-ta, Pogoneanu,
X. Y„ etc. „Ies milles petits lettres” cu cari stăpânesc ei, Ma-
jusculele, paginele istoriei, așa simțim.
Cu aceasta am răspuns aproape și ultimei d-ta propuneri:
de a începe o luptă pentru emancipare.
Da, ar fi o frumoasă epopee de început. Dar, ca să scrii
epopee, trebue să albi minimum credința în valoarea a ceea-ce
vei seri. Când, însă, zdrobit, turtit, de luciditatea nimicniciei
straturilor sociale ce voim să proptim pe piscuri de munți, ți se
cere să îți înalți sufletul și să reîncepi munca lui Sisiph, pentru
alți viitori Epigoni,... mer^i.
Pe o femee o strică bărbatul, când nu știe cum să se
poarte cu ea. Pe mine, ucenicul, m’au păcătoșit, meșterii cari
și-au bătut joc de mine.
Atât, în ce mă privește
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
Lupte cine va pofti. învingă cine va putea. Incunună-se a
cui frunte va fi mai strâmtă ca să intre sub coroană.
Eu, asemenea Senei murdare, pe care o contemplu ca un.
dezmoștenit în fiecare noapte, voi rula, voi aluneca tot restul
vieții mele pe șinele drumului de fier, târându-mi păcatele,
căutându-mi iluziile, fugărindu-mi durerile.
...M-am răcorit.
La revedere.
Prea devotat
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XV
București, str. Argeș, 3.
Luni, 5/18 Aug. 1913.
PREA STIMATE SI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
încep prin a vă felicita de apropiata apariție a Poporului
și alcătuirea primelor cinci capitole. Dacă vorba lui Cicero:
dimidio facti, qui coepit, erat, este adevărată, atunci stați bine.
Nu știu lămurit ce va fi Poporul. După lepădarea celei-
lalte denumiri, Duminica, aș fi smomit a crede că va fi, nu o
revistă săptămânală, cum fusese vorba, ci un cotidian.
Dar nesfârșitele jertfe ale unei astfel de gazete, mă face
să mă îndoiesc și de această propunere.
Nu știu, ele asemenea, care va fi, precis, țelul acestei cam-
panii, în potriva căror metereze va fi îndreptat obuzierul Po-
porului.
După cele câte-va înfiripări de păreri cu cari m-ați cinstit
odinioară, aș putea să mă aștept la o ...revoluție pașnică.. Popo-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
218
rul ar fi mai ales, Răsturnătorul, tuturor formelor sociale
existente atât de dragi cârmuitorilor. Totul e putred, ar fi
lozinca. Totul la pământ, ar fi urmarea. Totul din nou, ar fi al
nostru pium desiderium.
Foarte bine, cu lozinca. O vom realiza. Partea critică e
cea mai lesne, căci e cea mai izbitoare și cea mai... cuceritoare.
Indiferent pentru partea doua: Construești pe vechi temelii; te
expui la igrasie.
E, însă, teribil pentru partea treia. Cum construești, ce
construești, cu ce și cu cine construești? Pui material vechiu:
une-ori cărămida veche e mai sănătoasă ca cea nouă, și zidul
ce rezultă mult mai țapăn, dacă este bine lucrat. Dar atunci
trebue să aibi meșteri și deocamdată eu nu te văd de cât pe
dumnea-ta.
Cu optimismul care te caracteriză, îmi vei răspunde că ei
se vor găsi, se vor naște. Posibil. Eu, însă, care sunt ros de
lumea noastră ca nu știu ce... de nădragi, mă îndoiesc cumplit.
Toți acei ce te vor urma, vor face-o cu o reservatio mentalis:
la ce liman ajungem? Societatea noastră este prea săracă —
vorbesc de intelectuali, — și prea luminată pentru ca să nu fie
copleșită de râvne. Ceea-ce d-ta le propui este un fel de marti-
riu... apostolat, etc.
Ei bine, la prima chemare de „pui-pui” a unei șmechere
gospodine de partid puișorii sfintei Vineri te vor abandona.
Vorbesc, în hypoteza, unei concepții grandioase, văzân-
du-te pe d-ta, precum ți-am fost spus odinioară, sub aureola
unui neo- Ion Brătianu.
D-ta nu trebue să uiți că pentru o așa de mare întreprin-
dere trebuesc fonduri uriașe. La apa mare, moară strașnică.
Altfel i se rup măselele... de zăpor.
Dar, asemenea fonduri, nu le vei putea avea cu d’alde
apostolii ce noi vom fi.
219
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
Vei fi, deci, silit din două una: ori să te mulțumești la
ceva modest, „meschin”...; ori, să batem în struna cutărei Exce-
lențe...
Cutare Excelență, va fi sau liberală sau conservatoare.
Excelența liberală va considera întreprinderea ca o concurență
neleală... taraba din față. Excelența conservatoare o va găsi
bine-venită, dar, o va canaliza... D-ta, omul de bine, vei fi redus,
ori a-ți vedea visul risipit, și să te mulțumești cu aureola lui
Ion Botezătorul, de Antemergător al lui Mesia, ori să curgi, nu
în voie, ci pe canal.
Cred că ambele hypoteze nu ne surâd.
Rămâne, sprijinul clientelei, publicul, desfacerea foaei...
Să mai insist?... D-ta care ai mâncat această păpară ai putea
să-mi spui câte-ceva...
Și acum ajung la ce am de gând să-ți spun verde, româ-
nește.
O publicație sinceră, cinstită, izvorâtă numai din inimă,
cu vederi curat sufletești, și fără nici-un gând de profit direct
sau indirect, o cred, iartă-mă sau blestemă-mă, cum preferi...,
o cred astăzi, cu neputință.
O veți încerca...; fala d-ta, ca aceea a lui Bayazid, nu
se va împiedica, de un coit... dar, ciotul așa crede și... o spune.
Rămâne să vă arăt părerea mea. Eu cred, că ceva este de
întreprins. Dar acel ceva nu trebue făcut de cât la umbra ve-
chiului copac, hai să-i zicem Nicu Filipescu — dacă el prii-
mește.
Sări în sus de pe scaun...?! Bine...; plimbă-te și continuă
citirea.
In secolul trecut conservatorii englezi dădeau de râpă.
Liberalii, Gladstone, îi forfecaseră. Atunci Chamberlain, faimo-
sul, sub impulsiunea secretarului său,—un nume pe care istoria
îl cam lăsă să scape, Schnadhorst, avu fericita idee de a vivifia
bătrâna tufă a lorzilor cu un altoiu democratic... De acolo
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
220
căsătoria fericită dintre Unioniștii din Birmingham și vechii
Conservatori, care le dădu acestora din urmă strălucite zile de
mărire; Lordul Rosebery pricepuse la timp nevoia unui sorb din
masele adânci ale poporului din muncitorime. Evident Anglia
nu a avut de cât să se felicite de această democratizare — ad
literam — a conservatorilor.
Mutatis mutandis—și pătrând toate proporțiile, concepția
mea ar fi cam cea englezească. Față de curentul din ce în ce
mai accentuat și mai nesincer, dar din ce în ce mai amenințător
al falșilor Liberali și mai ales al falșilor Democrați, sunt și eu,
în principiu, de părerea d-ta, că un reviriment sincer, izvorât
din inimi nepăcătoșite s’ar impune... Acest reviriment ar fi de
dorit să pornească din cele mai adânci straturi, și de acolo să
se ridice în sus. Insă, cum suntem departe de acea cultură, și
cum multă vreme va mai curge apă pe Dunăre până ce poporul
să poată învăța a-și spune păsul în graiul înțeles la picioarele
Tronului, suntem, noi, generația actuală, nevoiți să recurgem
la... paliative.
Trebue, deci, noi cei câți-va ce ne unim într’un cuget curat
să pătrundem, ca într’o peșteră, pe brânciu, cu câte o lumână-
rică în mâini, ca să mai speriem liliecii.
Această lumânărică ..Poporul” d-ta, iubite magistre, în
realitate costă scump. Ca să îi asiguri o existență onorabilă,
— o clientelă chiar, trebue să aibi încurajarea de sus. De altă
parte, într’o ordine superioară de idei — presupunem că noi
emitem oare-cari deziderate acceptabile. înțelegi d-ta a face o
simplă tribună de propogandă, o"fântână publică de la care
fite-cine va putea să se înfrupte gratuit?... înțelegi de altă
parte, că ideile d-ta să rămâie în sfera haotică a ideilor sau să
fie și înfăptuite?... Firește, râvna d-ta nu poate fi alta de cât a
izbuti să silești pe cei în drept a face cât mai curând, binele în
care d-ta crezi. Asta n’o poți izbândi, de cât cu concursul unui
partid politic.
221
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
In sfârșit, o ultimă consider ațiune. D-ta, ești om politic —
ești dăochiat. Eu, idem ; altul dintre noi, ipac. Nu suntem
oamenii noui, în adevărata accepție a cuvântului. Vom vrea să
părem așa, ne vom sili; lumea nu ne va crede. Urmarea? Vom
bate în struna a lor noștrii; liberalii-democrații ne vor porecli
îndată de „miluiți”; vom divergea de ai noștri; vom purta,
ponosul de „paraponisiți”. Vom voi a face o curată Academie
de idei, ca Asociația Fabian din Englitera; nu vom avea mij-
loacele nici mediul. Și, apoi, pe a,ceastă cale liberalii, cu ale lor
Bănci populare, ne-au luat înainte pe o cale mult mai poprice
succesului.
Ori-cum ne sucim cădem în aceiași vâltoare: nevoia unei
rezerve, a unui sprijin de oameni, de resurse etc.
Date fiind relațiile noastre împrumutul nu îl putem face
de cât de la d. Filipescu.
După câte am putut socoti și eu, nu îl cred prea ruginit
— deși din discursurile lui reiese alt-fel. — înainte de toate el
este un om de bine — un Român; și al doilea marotta lui, de
a face din partidul lui un partid dominant, îl face accesibil ori-
cărei combinații. Mă îndoiesc numai de un lucru: dacă ar mai
fi, azi, dispus să facă jertfe personale — după experiența
făcută.
In tot cazul, el ar vedea cu mare bucurie, cred, organizarea
unei mișcări lăturalnice, izvorârea unui pârâu, ale cărui ape,
știe, că vor veni să îi alimenteze moara lui strămoșească, ră-
masă pe uscat.
Eu socotesc, de asemenea că și el este convins de nevoia
unor cedări sociale; — nu cele de la Dacia, care’s retrograde.
Partidul conservator are nevoie de noui temelii. D. Carp
le propovăduește în clasa mijlocie, burghezia, orășenii, târgo-
veții.
Eu cred, că aceste clase trebuesc lăsate pe seama liberal-
democraților. Nouile temelii ale Conservatorismului trebuesc
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	222
direct căutate în talpa țării; în opincărime, nu în surtucârime.
La orașe, în muncitorime, nu în burtăverzime. întâi că e mai
nobil, mai estetic: Segnorul și soldatul. Al doilea, că, întocmai
ca între popoare: alianțele, trebue să le cauți în ținuturile cari
nu îți sunt mărginașe. Dacă ar fi nevoe să-mi dezvolt tema,
cred, că nu aș rămâne rușinat, și mai mult de cât un conserva-
tor ar conveni să reflecteze asupra acestei păreri.
A ataca pe liberal-democrați dincolo de frontiera la care
se așteaptă, iată o mișcare îndrăzneață poate, dar necesară.
De altfel d-ta în ultimul articol al Minervei pari a fi în
fundul sufletului d-ta de aceiași convingere. Vom vedea, la
discuție, dacă gândim complect la fel.
Revenind la expunerea mea, afirm că cea mai fericită
concepție ar fi ca „Poporul” să fie avantgarda unei viitoare
incursiuni conservatoare în straturile țărănești. Ambele nu ar
avea de cât să profite reciproc. Carlyle spune: „poporul nu
poate trăi fără conducători. El îi cerșește”. Ei bine, dacă e așa,
de ce acești conducători nu ar fi, ai noștrii, și dacă ar fi să fie
ai noștri, de ce n’am conveni-o de pe acum, ca cel puțin la
mărirea ce li se prepară să își dea obolul.
închei, această blagomanie, poate cu desăvârșire contrară
părerei d-ta, dar a cărui mai amănunțită dezvoltare sunt gata a
v’o da — la cerere — când ne vom vedea în București.
Cu toată această aparentă divergență, condeiul meu îți
rămâne dobândit. Am spus și o repet: In sufletul meu sunt cu
desăvârșire descurajat:, pentru că sunt complectamente dezorien-
tat în viață: la răspântia celor patru vânturi, cum v’am scris
odinioară. Nimic nu s’a schimbat în traiul meu; nu există, deci,
nici o rațiune ca „pesimismul” să mă fi abandonat. Pe țărmu-
rile Senei lui Verlaine, sau pe malurile Dâmboviței lui Hie. Flo-
raru, sufletul meu e tot sub cârja semnului de întrebare. Aceiași
ursită de a luneca pe șinele cfr.; aceiași soartă de melc de a
223
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
călători cu casa-i civilă în spinare; aceiași osândă de a îmbră-
țișa pana drept ori-ce efuziune de simpatie...
Insă, fiind-că unui om „sănătos-tun” (une-ori și tunurile
on de la paille dans l’acier) îi stă rău „melancolia” când nu e
* Ionel I. C. Brătianu, păstrez, inima neagră pentru mine singur
și sunt gata să trec, în tabăra optimismului d-ta, cu atât mai
mult cu cât tinerii, în socotelele lor — comptează și cu micro-
scopica mea ființă. Nu știu ce se așteaptă de la mine: curată
literatură, sau articole de propagandă, vulgarizare etc. îmi vine
greu să mă apuc și de una și de cea-laltă. Păcătoasa de slujbă la
cfr. mi-a tăiat tot gustul lucrărilor abstracte. Poate că pentru
a reîncepe vechea activitate va trebui să renunț la cauza între-
ruperii, adică la slujbă. Aș face-o fără regret, dacă mi-aș vedea
limpezit viitorul din altă parte. Insă, cum tot clocește, ca și
acum doui ani, când m’am înapoiat din Paris, păstrez și eu
stătu quo. E drept că dintr’un singur punct de vedere azi situa-
ția mea s’a îndreptat: am ceva pentru traiu; dar, acest ceva e
așa de relativ și omul nu trăiește numai cu ceva, ci și cu altceva.
Cum vedeți eu sunt departe de a năzui să mi se pronunțe
la groapă elogiul dezinteresării desăvârșite ca lui Cema. Pentru
mine, nici viața nu cred, că ar fi un bun de disprețuit; ci, cred,
din potrivă, că i se cade și ei o parte de prinoase și de jertfe.
De alt-fel Cema era poet. Eu, (cu toată părerea contrarie
a illllustrului Ion Tri-ițic-vale) sunt numai nuvelist.
De alt-fel poate că în această privință enigmaticul d-ta
„câte ceva” o fi rezervând ceva, la reintrarea d-ta în Capitală.
Cât despre Turtucaia & C-ie, je ne garde aucune amer-
tune... Numai să dea Domnul să rămâie pe loc.	\
Ceea-ce eu am pus de gând, tot voi face-o. Prilejurile nu
lipsesc. Mai cu seamă dacă fac ruptura spre literatură și mă
hotărăsc definitiv să zmulg laurii de pe fruntea lui Sadoveanu,.
apoi altă treabă n’o să am de cât să fac o cură de observații.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	224
Aș fi fost totuși mulțumit să constați și d-ta, de visu, cât de
■precisă este vederea Turtucăii descrisă în Răzbunarea lui Cara-
man, în Grănicer, sau în Somnul... Peste câți-va ani și casele
și poporul se vor schimba sub irezistibila civilizație românească.
Ce e azi; nu este mâine: Cârpe diem.
Și, acum, iubite domnule Mehedinți, cred, că ai drept, după
10 pagini de dictando, la un bine-meritat repaos...
Armează-te cu burgheza umbrelă căptușită cu verde, co-
boară peste câmpul de iarbă sărată până la țărmul mării; din
renia nisipului încins, scânteietor ca un înveliș de biserică nouă,
iă-ți o dulce saltea, un divan de padișah. Lasă arșița ghiulelii
ce rătăcește pe sineliul neturburat să îți prăjască mădularele
plictisite de înfrigurarea zidurilor bucureștene. Dă drumul pri-
virii pe întinsurile mării; din saga valurilor nestatornice cearcă
a înțelege coloritul undelor și din zborul rar al neprihănitelor
corcorani tainica poezie a singurătăței... Și după ce te vei fi
îmbătat de aer, de soare și de poezie... adormi liniștit... Dormi
și visează. Visează la „Poporul” d-ta; visează la cei pentru cari
fericirea e un vis; visează... rogu-te, și la... visul meu.
Al d-ta
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva. Profesor Simion Mehedinți, București.
XVI
U.X.1913
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Socotesc că s’a cam ajuns vadeaua răspunsului la o veche
vorbă a noastră, despre... Martha.
225
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
Dacă și domniei-voastre vi se pare la fel, trimiteți-1.
H aștept..., ca mortul, colacu.
Vobis maxime dilectus
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XVII
31.XIL1913
16, Str. Venerei.
SCUMPE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă doresc pentru 1911^ toate bunătățile pe cari cei 1913
frați mai mari ai lui le-au putut născoci, și pe toate acelea pe
cari ei nu vi le-au putut aduce.
Alătur contribuția mea pentru Convorbiri. Dacă este ceva
de zis, înștiințați-mă, cum este obiceiul.
In privința cealaltă, am ceva pe cuget. Am așteptat semnul
de la d-voastră. Poate că se cădea să pornească de la mine.
O scriu, căci e mai ușoară mărturisirea. Dar, dacă supăr
vre-o susceptibilitate, vă rog să vă aduceți aminte de zicătoa-
rea poporului... la o fată mare și un măgar zbiară... și să nu mă
osândiți prea greu.
Nu cum-va persoana căreia „am dat brațul” ar voi să-mi
dea mâna?...
O..., știu că sunt cutezător... Că de la mine la acest arbiter
elegantiarum este ceva spațiu...; știu.
Dar, totuși, dacă nu a fost la mijloc singur jocul hazar-
dului șoltic; dacă ale mele „gaucheries”, nu m’au scos din cauză;
dacă de dincolo nu s’ar opune „veto”; și dacă d-voastră credeți
St. D. L. XI — 15
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
226
că aș putea sluji drept o asortată căptușală prețioasei „cati-
fele” ce am admirat, în ce mă privește, aș fi fericit să înjug
grumazul meu la gloria acestei Olimpiane...
Dixi, et salvavi... cum sfârșiți d-voastră unde-va.
Supus
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
xvm
28.XI 1.1913
16. Venerei
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am cugetat asupra celor ce mi-ați spus la Cameră. Am
ajuns la încheierea că trebue să mă încredințez puțin și soartei.
Și, cum mi s’a stripezit sufletul, ca de pere pădurețe, de viața
asta de hoinar, într’un piciorong, am hotărât să vă dau dezle-
garea cerută.
Deci: înainte, cu Dumnezeu; și, dacă acordul puterilor se
va obține, să profităm de vacanță spre a pregăti... protocolul.
Supus
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XIX
[F. d.]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Nu v’am avizat azi de nimic, de oarece de dimineață mi-a
fost peste putință să dau cu ochii de d. Filip.
227
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
Abia după amiazi l-am prins, pentru câte-va minute, căci
fiind Sâmbătă avea plăți de făcut și deci ff. ocupat.
Din pricina aceasta nici nu v’am mai deranjat...
Mi-a spus însă că nu este disponibil de cât de la orele
2—3 p. m. în fite-ce zi.
Vă convine oare acest timp? Și în deosebi putem stabili
pentru Luni întâlnirea?
In caz că nu vă convine, v’ar fi mai ușor d-voastră, ca,
prin telefon, să aranjați cu dânsul o întrevedere pe care să mi-o
comunicați și mie, cu un om oare-care.
Am ciocnit și ouăle. Impresia mea este că nu va merge
sau va merge greu. Mi s’a făcut aluzie să tipăresc pe socoteala
mea. Asta nu mă aranjază de loc și dacă aș face-o n’aș face-o
la el.
Interesul meu este să apar în editură, ca să pot fi lansat.
Nu urmăresc profite personale. Din contră primesc orice
condiții și chiar jertfe în limitele prea strânselor mele puteri.
Insă ceea ce nu aș vrea cu nici-un preț, este să nu dau chix,
adică să nu ajung ca volumele să turbure digestia rozătoarelor.
Or, pentru asta trebue reclamă. Singur nu sunt în stare să o
cer. Dar aș suporta-o ca o necesitate socială. Trebue însă să
găsesc pe altul în putință și mai ales volnic să o facă.
Volnicia nu o poate da de cât co-interesarea. De aceea aș
vrea sine qua non, ca editorul să fie co-interesat la cheltueli;
numai așa va lupta să îndoape pe gâtul bietului public proza
mea indigestă.
Devotatul d-voastră
M. I. CHIRIȚESCU
P. S. Ertați-mi o indiscrețiune: de cea laltă editare ce mai
veste?
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
228
XX
[Decembrie 1911]
ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Alătur o schiță liliputiană.
Aveți în plus de la mine Serenada Morarului, care nu e
nevoe să apară sub văl.
Dacă aș mai putea fi îngăduit până pe la vre-o 8 lanuar
poate ar fi altceva.
Profit de ocaziune să vă urez pentru 1912 accesul Ceahlău-
lui... politic și cele l’alte.
Prea plecat
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XXI
[1911]
rue l’Abbe de Vepee, 6.
(păstrez această adresă).
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Târziu, căci de două săptămâni n’am eșit din casă de
bolnav (și azi trebue să intru pentru cât-va timp la spital)
aflai plăcuta veste a izbândei d-ta și a partidului.
Vă felicit — și felicit în deosebi țara care de astă data
isbuti să nu se lipsească de podoaba talentului și sufletului d-ta.
Doresc din toată inima ca acest pas în Camera Deputaților
să fie pentru d-ta prima treaptă către viitorul la care ești
229
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
chemat, cu atât mai mult cuvenit cu cât ești unul dintre rarii
luptători dârji, dar nezgomotoși, cari au tăria răbdării și a
jertfei.
Personal, am adâncă încredere, că de azi înainte vlăstaru-
lui de stejar s’au deschis largile brațe ale albastrului cerului,
și nu pot de cât a-i ura ca, coroana-i de frunze să fie urcată
cât mai sus, și umbra-i pe pământ să-i se lase cât mai uriașe.
Ca totd’auna al d-voastră iubitor și devotat.
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XXII
[F. d.]
-me Cajas 20, Paris
ONORATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă amintiți; ultimele d-voastră scrisori sunau: „exame-
nul” și apoi...: vom vedea.
Ei bine, examenul, al doilea (și ultimul) îl am la buzunar
astă-zi.
Am izbutit și încă frumos de tot.
Rămâne teza... lucrare de... literatură... juridică.
Fără îndoială treaba a mers ibrișin și iute... iute ca un
alergător de la jocurile olimpice... „Okipodos” cum ar zice Papa
Homer.
E drept că aceasta m’a costat 14 luni de încordare „sans
relâche” și câte alte „lokmale” pierdute!...
Insă, cum din fericire, trecutul n’are preț sunător, îl las
în sfânta sau ticăloasa lui tihnă.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
230
Nu mai puțin însă, cred că mi se cade, azi, a mă întreba:
ce voi face mâine?
Și fiind-că cel mai laș sfătuitor al nostru este însu-și
cugetul nostru, îmi îngădui — oh! poate că îmi îngădui cam
mult — să dau un chiot la vecinul cel mai drag și cel mai dră-
găstos...; ați înțeles că e vorba de d-voastră.
Văz zilnic pomelnicele gazetelor noastre cu numiri cari
de cari mai fericite... fericite mai ales pentru acei cari sunt
„fericiții”.
Și de aci din văgăuna în care îmi sug laba ca ursul, îi
fericesc de fericirea lor.
Și vai! cuget. N’ar trebui s’o cuget. Nici n’aș cugeta-o.
Dar e, ceva mai presus de noi care ne silește să cugetăm... „frică
de ziua de mâine”... Și cuget, oare nu voi cădea și eu acolo
tocmai la sfârșitul praznicului, după ce toate locurile și chiar
strapontinele vor fi ocupate și toate fărâmiturile adunate de
„gealați”!?...
Mai ales când foamea ce e gata pe răzbite, îmi este zgân-
dărită prin râvna ospățului celorl’alți?.,.
Și când zic astea nu înțeleg a mă face părtaș la vre-o
„japca”..
Doamne ferește. Dar la o biată „situație” care să mă
poată pune la adăpost de vântul mizeriei și să-mi lase vreme să
mă ocup de frământările minții iar nu de ghiorțurile mădulare-
lor de gumilastic.
Intr’un cuvânt, ca să retez Vbrba, cum ar fi oare mai
bine: să vin acum în țară, ca să-mi ocup și eu rangul meu de...
dorobanț sau s’o mai las moartă?... (Aș lăsa-o eu, dar nu mă
lasă). „Thou by thoth question”...
Aștept părerea d-voastră și mai ales aș vrea să știu cam
ce mi s’ar potrivi mai bine, ca să pot împăca și capra și varza...
Și nevoea gastrică și nevoea juridică și pe cea a Convorbirilor?,.-
231
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
M’am exprimat cam difuz... Reușit-am oare a fi ghicit?
Căci Doamne! greu îmi vine a fi lămurit!...
Al d-voastră din toată inima
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
xxin
[F. d.]
Villa St. Jean Chatillon Preș, Paris.
MULT IUBITE ȘI ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
lată-mă, și pe mine, în poziția de a-ți cere d-ta scuza. Și
ce scuze!... Fi-vor admise, fără ranchiună? De nu aș spera,
nu aș cere.
Multe s’au petrecut în țară în acest restimp. Am citit ades
numele d-ta. Nu pot de cât să doresc izbândă „cauzei”, căci de
rest sunt sigur.
Serbările pentru d-1 Maiorescu se țin șîr. Amenință a
avea nu o „zi” aniversară, ci un „an” jubiliar.
La adică de ce nu ar merita și Majestatea sa Spiritul un
jubileu ?
Numărul cel „barosan” al Convorbirilor, îmi pare destul
de bogat. Este oare un miraj al autorului Priocii?... Trebue,
însă, să fi costat ceva. După câte știu, se cuvine a-mi face și
mie porția. Cu tot Parisul, ar fi un sarcificiu plăcut. Aștept
nota, d-lui Rasidescu.
De ce nu ați publicat și pe „Nada”? O credeți inferioară?
Eu aș ține prea mult să o revăd în numărul de „Martie?’,
dacă nu sunt prea pretențios. Drept să vă spun, din toate bucă-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
232
țile ce am scris, mie, singură „Nada” mi-e dragă... Și aș vrea
să văd ce zice critica de astă dragoste... țigănească.
Am văzut cu osebită — pot zice nespusă — plăcere, apa-
riția „Grânarilor’\ Mă intrighează a ști, dacă în afară de cei
de la Magnum-Etimologicum, cari trebue să fie exasperați de
nesecarea limbei române (și, ce îi mai așteaptă!...), — se mai
află și alți cetitori ca să mă blesteme.
Pe aci vre-o câți-va, și-au scrântit limba cu arhaismele. Ce
o fi zicând d-na cea germană?
îmi scrieți să fac un Cerc împreună cu ...Greu. Vă aduceți
aminte: studenții români din Paris sunt răsleți ca fărămitu-
rile de pâine uscată.
Totuși, am cercat ceva. Semânța de primăvară, însă, tre-
bue așteptată până toamna.
Precum vedeți din noua mea adresă, v’am ascultat sfatul:
am eșit „la aer”.
îmi scrieți de scoaterea unui volum al lucrărilor mele. -
Fără falsă modestie: asta m’ar măguli peste măsură. Mai
ales că aș dori să-l supun, așa întreg aprecierii d-lui Maiorescu.
Eu am foarte, foarte mari, îndoeji asupra scrierilor mele.
O critică autorizată și severă singură mi-ar tămădui
îndoiala.
Căci, așa cum sunt, mă cred încă objectul „bunei-voințe”...
Așa dar, priimesc cu recunoștință a mi se publica primul
volum.
Dar cine oare se va împovăra cu asta?
1)	Ce tipograf 2) ce corector? 3) de unde să complectez
deficitul sigur al ne-vânzării?...
Am văzut societăți de Editură. Eu nu cunosc nici literații;
nici Editorii. Dacă s’ar găsi vre-un Editor amabil, — cum au
fost Convorbirile, — să-și ia asupră-și proza mea, — ar fi o
fericire.
233
M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI
De pildă, Socec, Minerva, Rasidescu or — Academia Ro-
mână...	? r
Dacă s’ar găsi editorul, cu corecturile m’aș însărcina sin-
gur, cu condiție să-mi fie trimise aci. Asupra bucăților de pus
acolo: cred suficient cele apărute, plus „Grânarii”, „Nada” și
încă vre-o 3—4, inedite.
Format 250—300 pagini. Aș găsi la nevoe și „ilustrator”.
Poate chiar că aș suporta și ceva din deficit. Aș dori numai să
știu în detaliu condițiunile. Bietul editor! II plâng de pe acum.
Va trebui să-mi facă multă „reclamă”. Eu până în doi ani nu
cred a mă înapoia în țară. Deci, dacă d-voastră socotiți oportun
apariția volumului, s^o grăbim.
Cu studiul dreptului mă necăjesc rău de tot. Vorba d-ta:
„nu știu ce o eși de capul meu cu asta”.
Mulțumindu-vă încă odată din adâncul sufletului pentru
toate câte ați făcut și veți face pentru mine, vă promit solemn
că la răspunsul ce veți bine-voi a-mi da, voi fi foarte promt, și
vă rog a priimi încredințarea adâncei mele dragosti și nemăr-
ginitului meu devotament.
M. I. CHIRIȚESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XXIV
[F. d.]
54, str. Ștef. Mihăileanu
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mai alătur o schiță, care nu ar putea fi publicată mai
nimerit de cât acum pe Ianuarie, după a mea părere.
STUDII .Șl DOCUMENTE LITERARE XI	234
Dacă cum-va Vrăbionțul a fost cules, și numărul îngădue
adaose, — înainte cu amândouă și, dacă vreți, și cu poezia mo-
rarului.
Bine înțeles însă că toate aceste deziderate sunt supuse
avizului superiorului.
Despre alte ce mai veste-poveste ?
Totd’auna acelaș
M. I. CHIRIȚESCU
P. S. Când v’aș putea vedea?
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXV
[F. d.]
5^ Mihăileanu Șt.
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
De moș ajun mi-ați cerut să vă dau o novelă.
Bine.
Dar, în schimb, să-mi dați, o... nuvelă.
Prea plecat
M. I. CHIRIȚESCU
N. B. Livrarea de 1 lanuar.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București*
Th. I. Chirițescu cătră Simion Mehedinți
Sofia, 15/X/911
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Poate că vă veți reaminti de ziua când, recomandat de
fratele meu mai mare, îndrăznisem să mă prezint înaintea,
d-voastră, solicitându-vă bunăvoința întru căpătarea postului
de profesor ce și azi îl ocup Ja școala română de comerț de aci...
Sunt trei ani de atunci.,. Nepătrunsul împrejurărilor face
ca azi, să reînoesc solicitudinea bunăvoinței d-voastre, cu totul
în alt scop.
Impulsionat de scrisoarea fostului ministru bulgar Șișma-
nof, apărută anul acesta într’unul din numerile Convorbirilor
(Mai sau Iunie), prin care d-sa își arăta părerea de rău asupra
faptului că literatura română este și tinde să rămână tot atât
de necunoscută în Bulgaria, pe cât de necunoscută rămâne cea
bulgară la noi, am căutat să mă fac oare-cum folositor acestei
cauze, ca unul ce trăind în Bulgaria, am ajuns să-mi asum oare-
cum și limba ei.
Fructul, neînsemnatul obol al ostenelelor mele, este o
scurtă schiță — deocamdată, — pe care îndrăznesc să v’o
trimet aci alăturat, — rugându-vă respectuos, —• dacă se poate
și dacă merită, — să binevoiți a dispune publicarea ei în coloa-
nele revistei ce cu onoare conduceți.
Și pentru-că d-voastră ați dat semnalul, am ținut să mă.
adresez întâi d-voastră.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
23S
Autorul schiței, deși tânăr (25 ani) și-a atras multe laude.
Insă-și marele poet și prozator național al Bulgariei, I. Vazof, îi
atribue multe calități, între care o bogată imaginație. Are pu-
blicațiuni în cele mai bune reviste bulgare, alături de Iv. Vazof.
De alt-fel îl cunosc personal și în baza cunoștiinței i-am cerut
schița de față,—nepublicată încă în 1. bulgară,—deși el insista
să o publice aci mai întâi și apoi în românește. Eu Fam rugat
să renunțe, dat fiind că știam tendința ce are Convorbirile de a
publica numai lucrări originale. Asupra eczactităței traducerei
am cerut părerea profesorului de L bulgară de la școala noastră,
fost pe vremuri profesor la Bolgrad (1870—72), știind perfect
românește.
Titlul Fam tradus prin ,,Noapte albă” (bela noci)
cuvântul bela, însemnând: albă," argintată, luminată. Ca formă
poetică, mi s’a părut mai apropiat a4 traduce cu albă. Dacă
d-voastră credeți de cuviință corectarea, veți face-o.
La sfârșit veți găsi ...unindu-se armonic ca moartea cu
iubirea. Am cerut deslușiri de la autor în această privință.
Voește a arăta că moartea și iubirea se unesc, se contopesc în
urmări. Și moartea și iubirea sosesc pe neașteptate, — și tot
pe neașteptate pleacă iubirea. Stilul autorului este cam mistic;
și ca să nu pierd din farmec am căutat să fiu cât mai apropiat,
evitând perifrazele.
Am ținut să vă dau aceste deslușiri, părându-mi-se tre-
buincioase; F
Mulțumindu-vă anticipat, — ori-cari ar fi rezultatele, —
și cerându-vă scuze pentru deranjul făcut și timpul pierdut cu
citirea acestor rânduri, rămân al d-voastră
cu adânc respect
Profesor Th. I. CHIRITZESCU
Școala Română Sofia, Bulgaria.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Eugen Ciuchi cătră Simion Mehedinți
18 Septemvrie 1913
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
întâmplarea a făcut ca abia azi să pot lua cunoștință de
scrisoarea d-voastră; de aceea răspunsul meu e așa de târziu.
Despre ceea ce s’a ales cu orele de la Ortodocsia până acum eu
personal nu știu nimic.
In această chestie socotesc necesară următoarea lămurire:
întrebasem prietenii de s’a făcut cevă, gândindu-mă că, la veni-
rea mea în București, aveam datoria morală, față de mine întâi
de toate, să înștiințez la vreme direcțiile școlilor unde funcțio-
nez ca profesor, dacă mai rămân și câte ore, în acest caz, le pot
pune la dispoziție.
Schimbul acesta de la o școală la alta îl făceam nu spre
a-mi crește cine știe cu cât retribuția lunară, ci aveam în vedere
că îmi stătea astfel în putință să micșorez numărul ceasurilor
de muncă în această direcție spre a dispune de mai mult timp
pentru lucrările mele. Acest gând a fost de altfel punctul meu
de orientare de când am isprăvit Facultatea — și pe cât mi-a
stat mie în putință — l-am urmat.
In ce privește faptul de a fi prea tăcut, nu știu dacă e în
adevăr locul să constitue o vină.
Căci mă întreb: puteam eu oare, nu să cer dar măcar să
las a se înțelege că am numai de cât nevoie de sprijin pentru
partea materială a vieții?
SrUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	, 238
De aceea, când mi s’a propus a mă duce la d-1 Meissner,
un om foarte cum se cade, însă cu desăvârșire străin pentru
mine, — am căutat o formă spre a scăpă din impas. Am mai
făcut aceasta și pentru motivul că, neprecizându-mi-se nimic,
nu știam ce avea să mi se ofere — și nu mi-ar fi plăcut să dau
loc a se crede cum că sunt un om plin de pretenții... deplasate....
Și nici nu era vremea potrivită să primesc cevă. Rare tim-
puri, în care slugărnicia și micimea de suflet a literaților noștri,
cei mai numeroși, să se fi dat mai mult la iveală — ca atunci!
La ce să mai fi sporit, măcar în aparență, și eu numărul lor?
Dacă am fi în vremurile lui Omer, de pildă, despre care,
ea om, doar legenda mai mărturisește, atunci ar fi indiferent,
poate, dacă ești ceea ce pretinzi sau te pretinzi tocmai ce nu
ești. Să ridici însă, azi, în slava cerului partea de idealitate a
făpturii omenești și să înfrigurezi totodată după bunuri mate-
riale — iar lumea să mai creadă în divinitatea artei?
Poate că lucrurile să fi stând și altfel — dar, așa fiind
credința mea, de nu voiu face alta pe lumea cu soarele, vreau
să rămân credincios — chiar și în formă — mie însumi.
Dacă cele spuse până acum nu sunt o explicare temeinică
a atitudinei mele în ce privește chestiile de ordin material, —
vor fi cel puțin o lămurire a felului meu de a fi; și d-voastră
veți ertă libertatea ce mi-am luat de a vă pomeni de lucruri
care la urma urmei sunt chestii prea subiective, potrivite să le
păstreze cineva pentru sine.
Vâlsan, care a fost serios bolnav, întrebă de d-voastră:
voia să știe unde sunteți. Și Bujor v’a căutat de câteva ori.
Primiți respectuoasele mele salutări.
Al d-voastră
EUG. CIUCHI
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Ana Conta Kernbach cătră Simion Mehedinți
I
1811.1910
domnule mehedinți,
Mă ertați că răspund așa de târziu scrisoarei d-voastră:
eram în provincie pentru inspecții și am luat târziu cunoștință
de dânsa.
Vă mulțumesc cu recunoștiință pentru invitarea de a par-
ticipa la alcătuirea numărului de „Convorbiri”, în cinstea d-lui
Maiorescu.
Tot entuziasmul meu — și e mare! — n’ar fi de ajuns să
dovedească recunoștință câtă i-o păstrez. Sunt însă bolnavă,
lucrez în restimpuri, și acele foarte îndepărtate și mai ales foarte
necalculabile. Așa fiind nu pot ști cam pe când ar fi gata artico-
lul meu. Și totuși aș ținea să-l văd isprăvit. In el încerc ceva,
care nu s’a făcut încă; încerc să învederez, dacă nu pot să
explic, puterea de suggestie a maestrului, darul lui impalpabil
și totuși așa de simțit, de a stăpâni sufletele, de a naște idei și
a potoli patimi, de a limpezi și a însenina gândirea celor cari-1
simt în apropierea lor.
In ce privește corespondența dintre d-1 Maiorescu și G.
Chembach, deși n’am cercetat încă toate hârtiile bărbatului
meu, știu că există. Nu pot însă să făgăduiesc nimic: trebue să
văd mai întâiu eu însumi ce scrisori sunt și dacă pot fi utilizate.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
240
De-o-camdată eu lipsesc din Iași pentru 10 zile, așa că răspunsul,
și ’n această privință, rămâne cu necesitate pe mai târziu.
Care e termenul ce-mi puteți acorda?
Primiți, stimate domnule, expresiunea perfectei mele con-
sider ațiuni.
ANA CONTA KERNBACH
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
II
^2.1910
Iași, str. Toma Cosma
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Sunt bolnavă de zece zile și nu am putut isprăvi articolul
făgăduit.
Scrisori dela d. Maiorescu la G. Chernbach n’am găsit
până acum. Poate să se afle răvășite printre foile cărților. Voiu
căuta.
Deoarece n’aș vroi ca din vina mea să lipsească în volumul
de omagiu al d-lui Maiorescu numele celei mai statornice și
mai entuziaste admiratoare, vă trimet aci, spre alegere, două
strofe — d-voastră veți decide dacă pot figura în volum — și
o gândire1.
Primiți, stimate domnule, expresiunea stimei mele alese.
ANA CONTA KERNBACH
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
241
ANA CONTA KERNBACH - SIMION MEHEDINȚI
ni
Vineri 5/2.1910.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Sunt nemulțumită că n’am putut isprăvi articolul făgăduit,,
dar foarte nemulțumită sunt și de versurile trimise eri, —
despre gândirea alăturată lor, nu mai vorbesc, nu comptează.
Dacă acestea, aci alăturate — modificarea celor dintâi —
sunt mai bune, le veți publica pe acestea.
Primiți, stimate domnule Mehedinți, expresiunea perfectei
mele consi de rațiuni.
ANA CONTA KERNBACH
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IV
U Martie 1910.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Se vede că n’ați primit ultima mea scrisoare — deși reco-
mandată — care cuprindea o formă mai îngrijită a versurilor
trimise pentru volumul de „Omagiu” d-lui Maiorescu, și care a
fost expediată a treia zi după cealaltă.
Dar se pare că nici pe cea dintâi scrisoare n’ați cetit-o...
Altfel cum să-mi explic zețuirea la un loc a versurilor cu cele
St. D. L. XI — 16
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
242
două rânduri de proză... Zețuire „sans rime et raisons”,—c’est
le cas de la dire—și ce se face în total un non-sens... Ați avut
așa de mult material pentru volumul de Omagiu, încât noi,
autorii mici, am rămas exclusiv pe sama zețarilor. Fie!
Dacă ați primit scrisoarea mea ultimă și mai aveți încă
forma mai îngrijită a poeziei mele, — a doua deci și nu întâia—
vă rog să o publicați în cel mai recent număr al „Convorbirilor*’
cu o mică notiță explicativă.
GalimatiaS“Ul din Volumul de Omagiu, nu compromite
numai pe autor, ci și Revista...
Primiți, stimate domnule, expresiunea considerațiuni mele
înalte.
ANA CONTA KERNBACH
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
V
29 Octombrie 1913
DOMNULE DIRECTOR,
Am onoare a vă aduce la cunoștință că la 15 Noembrie,
data nașterei, are loc la cimitirul „Eternitatea” din Iași, desvă-
lirea unui monument pe mormântul lui V. Conta, unul din
fruntașii „Junimii literare” din Iași, și a vă ruga să luați parte
printr’un delegat la serbare.
243
ANA CONTA KERNBACH - SIMION MEHEDINȚI
Adeziunile și cuvântările de rostit se anunță până la 5
Noembrie, subsemnatei, delegatul familiei, pe adresa: strada
Toma Cosma, Iași.
Primiți, domnule director, expresiunea perfectei mele con-
siderațiuni.
ANA CONTA KERNBACH
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
C. L Cosmescu cătră Simion Mehedinți
Monastir, 27 Februar, 1911
a
BUNUL ȘI PREȚIOSUL MEU AMIC
SIMEON MEHEDINȚI,
Cu prezenta vin înainte de toate să vă felicit pentru fru-
moasa reușită de a fi alesul Țării» Să trăiești d-le deputat! și la
mai mare să ajungi! Ministru să te vedem cu a doua seziune
parlamentară, încă ministru al instrucțiune! publice, căci după
dorința și părerea mea, adică convingerea mea, ai fi prea la
locul d-tale.
Deși sunt departe de colegii mei de pe băncile universitare,
totuși stau în curent cu tot ce se lucrează în România și simt
o adevărată consolare sufletească văzându-i pe unii dintr’înșii
cum se disting de restul muritorilor și cum se înalță ca niște
stejari falnici în mijlocul celorlalți muritori.
In adevăr desfășurați o muncă titanică având mai mult
decât o singură ocupație, dar meritul iese la iveală și recom-
pensa materială-, dar mai ales cea morală nu lipsește. Numele
unui Mehedinți este astă-zi cunoscut de toți intelectualii neamu-
lui nostru. Noi aici însă ne zbatem și ne frământăm, mișcările
noastre fiind împiedecate la tot pasul, și cu cât unul vrea să
creeze ceva bun cu atât este mai rău văzut și persecutat, fiind-
că aruncă umbră asupra celor, cari ocupă posturi superioare
fără a le merita. Ast-fel că munca și meritul sunt o adevărată
nenorocire.
Despre aceasta v’am vorbit odată, când ne-am întâlnit în
București în anul expoziției și atunci mi-am exprimat dorința
245
C. I. COSMESCU - SIMfoN MEHEDINȚI
ca amicii mei de la școala normală superioară să ajungeți con-
ducători în politica țării pentru fericirea fraților de peste
Dunăre.
De o camdată veți avea marea bunătate de a înainta ală-
turata petițiune la destinație după ce îi veți da citanie, rugân-
du-vă cei doi petiționari, vechi camarazi de la școala normală
superioară, ca dreptate să se facă.
Nu încape îndoială că veneratul și vechiul meu profesor
de logică este susținătorul celor buni; însă la departamentul său,
chiar șeful secțiunei macedonene, un fost institutor, e omul pe-
riculos, care își bate joc de studii, neprețuind studiile mare lucru
în fața șireteniei, al cărei partizan este. El e autorul normei
din petițiune. E de neapărată trebuință să mai știți că este
unealta oarbă și procopsitul d-lui Haret și că este om periculos
pentru chestiunea noastră școlară ca și pentru bugetul Româ-
niei, d-sa prin tertipurile sale dobândește de două ori și de trei
ori mai mult decât salariul unui ministru. Este un om abuziv
și capabil de ori și ce. Dacă se va simți trebuință, ne punem la
dispoziție să procurăm argumente, susținute de probe.
Nu inconștiența sa este opera acelei norme, ci tendința de
a procopsi pe creaturile și uneltele sale de aici.
Deci vă punem rugămite ca personal să o înmânați
această petițiune și singura d-tale explicație de câte-va cuvinte
va aduce bucuria și încurajarea în inimile noastre.
Primește, dar, simpaticul nostru deputat și valoros pro-
fesor universitar, mulțumirile anticipative și asigurarea stimei
și devotamentului ce vă păstrează cei doi modești muncitori
din Turcia și cari se consideră amicii d-voastră.
E. GHICU (?)
C. I. COSMESCU
profesor la liceul român
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Gr. Crețu cătră Simion Mehedinți
București, 4 7an. 1911
Tunari 37.
DOMNULE DIRECTOR,
Tipografia Statului dându-mi un număr de exemplare din
Tipografiile etc. din Bârlad, cărora le lipsia deosebite coaie,
spre a completa o parte și spre a înjgheba câteva broșuri mai
mici de oarecare folos, am retipărit coaiele 5 și 6 și am tipărit
în locul altora din ele câte o foae rezumativă.
Ultima din acestea e cea alăturată, care îndreaptă data
vinderii tipografiei lui Dim. Laurian aici (unde este mâna) și
datele a 3 tipografii dela Târgoviște, ba și firma celei mai
vechi din acestea (Dim. Liubovici), anume în nota finală. Aici
am aflat apoi prilej a propune o nouă ipoteză despre locul în
care a lucrat ieromonahul sârb Mac ar ie cele 3 cărți slavone bi-
sericești dela 1507—12, adecă la Curtea-de-Argeș, unde eră
atunci scaunul mitropolitan.
Rog dar ca foaea anexată, însemnată cu numărul de pa-
gini 18* 6 în ediția separată, să fie intercalată și lipită la
sfârșitul părții întitulată Tipografiile din România dela 1801—
azi de subsemnatul, după p. 32 b din carte, și după p. 32 din
ediția separată. Sper că recensentul Convorbirilor va avea în
GR- CREȚU - SIMION MEHEDINȚI
vedere și citata notă finală, fiind vorba aici de cea mai veche
tipografie din România și de a 6-a părere propusă în curs de
50 de ani, într’o chestie atât de obscură.
Cu deosebita considerație
GR. CREȚU
profesor
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Ilie Dăianu cătră Simion Mehedinți
I
Cluj, 21.XII.908
PREASTIMATE DOMNULE PROFESOR,
IUBITE AMICE,
N’am putut să împlinesc dorința mea fierbinte de a veni
la București, și acum chiar nu știu, când voiu putea să mi-o
împlinesc. Am atâtea afaceri, cari me înveluie și me țin aici,
încât nu me pot rupe așa ușor pentru o cale mai lungă, ori cât
de mult doresc, să mai vin în contact cu d-voastră cari sunteți
acolo, unde resare „soarele” și ați putea, doar, să ne mai lumi-
nați și îndreptați și pe noi, peste cari se lasă tot mai greu
negura și neorientarea. Nu știu în cât, te interesează chestiu-
nile noastre; dacă da cred că ai învrednicit cel din urmă număr
al „Răvașului” de atențiune și ai vezut câteva din credințele
și vederile noastre, care nu sunt cele ale oamenilor ce dau la
noi acum tonul prin ziare, mai ales prin organele „activiste”.
Nu știu, dacă se vor increșta la București, cele ale „Răva-
șului” sau se vor boicota cu tăcerea omorâtoare, cu care sunt
tratate de „activiștii” noștri. Tot atâta; faptul remâne, și se va
simți tot mai mult. Nu-mi pot ascunde însă mirarea, că tocmai
în aceste vremuri istorice, când prefaceri mari se pregătesc,
tocmai acum România pare că-și pierde graiul, amuțește, și
249	ELIE DĂL^NU - SIMION MEHEDINȚI
pentru sine, și pentru noi și pentru bieții frați din Macedonia.
Am cetit nu fără bucuria surprindere! o notiță simpatică lor
— și noue, uniților, — în n-rul din urmă al Excelentelor „Con-
vorbiri”. Nu știu e observarea trecătoare a bun simțului politic,
ori preocupația serioasă a omului care recunoaște adevărul ? Ori
cum fac aci mărturisirea, absolut desinteresată, că pentru mân-
tuirea acelor frați pe seama românimei, sau există alt modru,
decât a-i aduce în contact cu Roma, prin unirea bisericească, și
a le deschide astfel calea spre atmosfera latină a.Italiei, și a-i
separa cu totul de mediul grecesc al ortodoxiei, care și altfel e
cu totul veștedă, dacă nu uscată, mlădiță în via Domnului.
Dar scopul acestei scrisori e de un ordin cu totul parti-
cular, și mersul ideilor întinse îl las pentru altă ocasie. Vreau
să te rog, să fii bun a te pune în contact cu d-1 Tzigara-Samur-
caș, care-ți este un harnic colaborator, și să-1 întrebi nu ar fi
acolo loc bun pentru un tiner profesor, cu cvalificație teoretică
și practică pentru un muzeu archeologic ori etnografic ? Este la
muzeul ardelean de aici un Rutean, căsătorit cu o Româncă,
bun slavist, archeolog și etnograf, care acolo poate — în lipsă
de oameni pregătiți să fie de bun folos. Știe ungurește, nemțește,
ceva românește și ar inveța curând. De asemenea, ca rutean din
Ungaria, e bun slavist și docent de 1. rusească la universitatea
de aici. Niște domni brașoveni, cari au lucrat la muzeul din
București, Fau recomandat, și spunea atunci d. T. Samurcaș, că
ar fi având să vie după el aice, curând. De atunci sunt 2—3 luni
și nici n’a scris. Fii bun interesează-te șfmi scrie ceva, pentru
ce înainte mulțumindu-ți
Te salut
PROTOPOP DR. E. DAIANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
250
Comitetul de redacție al revistei
„RĂVAȘUL"
Cluj, str- J6kai nr. 6 (Kolozsvâ-)
Cluj, Uj.lV.910
PREA STIMATE AMICE
La scrisoarea mea din urmă, neprimind nici un respuns,
sunt nedumerit, că oare face ne-vei onoarea a trimite câteva
rânduri pentru Prinosul Bunea, acum, când e aproape de
încheiere? De asemenea, că ilustrul Magistru, d-1 Maiorescu,
oare învrednici-ne-va de o așa bunătate?
Apoi ași fi dorit a ști de s’a primit articolul meu: „Dr. S.
Ramonțanu și T. Maiorescu” și de va apărea în ,, Con vorbiri”?
Dacă va apărea acum m’aș ruga să fii așa de bun a-mi trimite
înnainte o „perietură” ca să-1 pot reproduce, cu indicarea isvo-
rului, în nr. de Paști al ,.Răvașului” U
M’am rugat și pentru un clișeu, pentru a da și noi foto
grafia iubitului Mentor.
Me rog să binevoiești a dumeri asupra acestor lucruri, cât
se poate de în grabă.
Primește expresiunea deosebitelor mele considerațiuni și
salutări.
Dr. E. DAIANU
protopop
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
251
ELIE DĂIANU - SIMION MEHEDINȚI
III
Comitetul de redacție al revistei
„ RĂVAȘUL"
Cluj, str- Jdkai nr. 6 (Kolozevâr.)
Cluj, 28JLn. 912
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Me simt îndatorat să-ți arăt mulțumirea sufletească, ce
mi-ai procurat cu articolul ,,Clerul după 1911” ce Fam găsit
întâmplător în „Amvonul”, apoi cu elegantul respuns ce Pai
îndreptat cătră „Popeștii” liberali, și care Fam remarcat și în
„Solia Satelor” de aici pentru alipirea iubitoare ce o areți și
acum satului de naștere . Peste toate însă mi-au căzut, deosebit
de bine, adevărurile ce le constați, în Convorbiri, din prilejul
aniversării de 20 ani a „Ligei”. Cu adevărat mi-ai vorbit din
inimă 3.
Samsarii se arată singuri! Mi-a fost de mult rușine de
acest fapt, și pentru ai noștri, și pentru ai d-voastră. Și faptul
ne strică nespus de mult.
Cum îl vor exploata contrarii noștri, cari sunt foarte
cuminți pentru ei. Samsarii se arată, — pe față — și sunt datori
să împace, că pentru ei și de la ei provin certurile. Unii sunt de
un fel, alții de altfel. Alții eară caută să fie totdeauna cu cei de
la putere. Nu pentru că-s Români, și noue ni-se cade să vedem
acolo numai români, ci pentru că-s la putere, și pot...
De altfel nu vreau să me las în discuții. De mult tac și
observ. Nici nu aflu chipu, cum ai putea vorbi într’o chestie
așa de gingașe și cu atâtea tăișuri. Ved înse că sunt dușmănit,
și de o parte și de alta, fiindcă nu me dedau și eu la aceași ati-
tudine — adecă atitudini — ca și ei.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
252
Scopul a fost numai să-ți arăt sentimente de bucurie ce
am resimțit vezând, să se mai constată și adevărul. Te felicit,
și te rog să persiști în aceasta rară și nobilă apostolie.
Al d-tale devotat
Dr. E. DATANU
protopop.
P. S. Ți-aș trimete o notiță p. Convorbiri asupra publica-
țiunei pornite aici de profes. dr. Veress, un bun cunoscător al
istoriei și a Românilor, sub titlul: „Fontes rerum trassilvanica-
rum”, dar mi se spune, că d-1 Ion Bianu va scrie, în chestie,
p. „Convorbiri”.
Sunt preocupat și eu, ca toți ai noștri, de chestia episco-
piei maghiare, care e proiectată ca o mare lovitură în coaste a
bisericilor românești. Se face începutul cu cea unită, ca mai
grea; dacă reușește asta urmează cea ortodoxă, a cărei înfiin-
țare le stă cu totului în putere.
Ar trebui să faceți tot ce puteți contra. Ungurii, cari au
legături bisericești, cu apusul, cu cel catolic, ca și cu cel pro-
testant, vreau să și le creeze și cu răsăritul. Vor să ne iee pe
dinainte și aci.
Pagubă că nu mai apare „Răvașul” aș avea ce zice de
Convorbiri!
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Mircea Djuvara cătră Simion Mehedinți
I
24 Oct./6 Nov. 1909.
18,	rue Clement Marot, Paris.
DOMNULE MEHEDINȚI,
Am priimit ieri scrisoarea, ce ați binevoit a-mi adresa.
Tocmai trimisesem de câte-va zile lui Ciuchi un studiu intitulat
„Idealism și filozofie” cu rugăciunea de a vi-1 înmâna cât mai
curând. De sigur, că, în momentul când veți ceti rândurile
acestea, veți fi și priimit încercarea, ce mi-am permis a supune
aprecierii d-voastrăx.
Priimiți, vă rog, încredințarea considerațiunei cu totul
deosebite, pe care vă o păstrez.
MIRCEA DJUVARA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
II
Luni 27 lunie/10 Iulie 1911.
20,	rue St. Romain, Paris
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mi-am permis a trimete în Septembrie trecut un mie studiu
despre spațiu și timp domnului Maiorescu, care a binevoit a
STUDII’ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	254
vi-1 recomanda, mi se pare, pentru Convorbirile literare. In
timpul din urmă însă m’am gândit, că partea întâi a acestei
lucrări, și în special aceia în care încercasem a arăta pozițiunea
problemei față de teoria kantiană, ar comporta o lărgire folo-
sitoare. In cazul când ați avea intențiunea de a utiliza articolul
meu în Convorbiri și în cazul când scrisoarea aceasta nu v’ar
veni prea târziu, paginile fiind deja culese, v’aș fi foarte recu-
noscător, dacă este posibil, de a înlocui tot începutul lucrării
prin rândurile, pe cari, iau libertatea de a vi le trimite acum.
Am schimbat toată partea introductivă, insistând întâi mai de
aproape asupra însemnătăței problemei de a ști, care este natura
elementelor a priori ale sensibilității, și amplificând apoi dovada
contradicțiunilor, pe cari le cuprind textele kantiane asupra
chestiunei. In felul acesta cred a fi dat ceva mai mare interes
modestului studiu, pe care l-am încercat. Dorința mea este însă,
ca în or-ce caz această schimbare, pe care am introdus-o în
redacțiunea primitivă, să nu vă pricinuiască nici un fel de greu-
tate. De aceia, în cazul când rândurile acestea nu ar sosi la
vremea cuvenită, vă rog a nu le da nici o urmare. Spre a nu
întârzia totuși încă și mai mult, m’am hotărât a vă expedia
pentru moment numai începutul, care este gata, al modificări-
lor, pe cari le-am plănuit, rămânând să mai primiți și restul
cât mai curând, împreună cu indicațiunile necesare pentru a
putea stabili trecerea mai departe la textul, pe care îl posedați
deja. V’aș fi foarte obligat, primind o vorbă ca răspuns de la
domnia-voastră2.
Mulțumindu-vă dinainte, domnule Mehedinți, și asigurân-
du-vă totdeodată de recunoștința mea pentru interesul, pe care
mi l-ați arătat până acum, vă rog a primi expresiunea consi-
derațiunei mele celei mai înalte.
MIRCEA DJUVARA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
255
MIRCEA DJUVARA - SLMION MEHEDINȚI
III
4/17 Iulie 1911, Paris
20,	rue St. Romain
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit de data aceasta și restul din modificările, despre
cari a fost vorba în ultima mea scrisoare relativ la studiul
asupra naturei spațiului și timpului. Dupe-cum vă veți putea
încredința, am dat o mai mare întindere părței istorice, iar
în partea a doua a lucrărei am schimbat numai o singură frază,
înlocuind-o cu o desvoltare mai lungă, pentru a răspunde la
unele observațiuni făcute la început în partea introductivă.
Sper, că indicațiunile mele vor fi suficiente, spre a se putea
face trecerea la textul cel vechiu, pe care îl posedați. In cazul
contrar nu v’aș putea fi de cât foarte recunoscător, dacă ați
hotărî a introduce d-voastră modificările necesare în vederea
unei eventuale publicări a întregei lucrări.
Binevoiți, vă rog, a primi, domnule Mehedinți, expresiunea
considerațiunei cu totul deosebite și a sentimentelor de înaltă
mulțumire, pe cari îmi permit a vi le păstra.
MIRCEA DJUVARA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
rv
-VZ7Z/I912 st. n.
16,	rue de Provence, Paris.
DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit aci alăturat mai multe notițe, cari v’ar putea
folosi pentru partea de la sfârșit a Conv. Literare. Tot deodată
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
256
am făcut și o dare de seamă despre ultima publicațiune a lui
H. Bergson: ea are avantagiul de a cuprinde pe scurt și într’o
formă ușoară câte-va din ideile cele mai importante ale filo-
zofiei lui. Interesul tot mai mare, care se arată de pretutindeni,
în Franța și chiar în alte țări ale Apusului pentru concepțiunile
acestui cugetător, ar putea îndreptăți la noi publicarea, unei
recensiuni mai întinse, cum este aceea, pe care am crezut bine
să v’o trimet3.
Primiți, vă rog, domnule Mehedinți, încredințarea senti-
mentelor mele de cea mai înaltă considerațiune.
MIRCEA DJUVARA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
V
Paris, 18, rue Gaillon
11 Nov. 1912 st. n.
DOMNULE MEHEDINȚI,
Iată încă câte-va „Fapte”... poate chiar prea multe! Am
crezut, între altele, că ar fi util să fac, pe cât este posibil în
câte-va rânduri, o expunere a activităței marelui cugetător
german Hermann Cohen4, cu prilejul sărbătoarei universitare,
care s’a organizat astă vară în onoarea sa; el nu este, într’ade-
văr, aproape de loc cunoscut în țara noastră și cu toate acestea
reprezenta un ,,moment” din cele mai însemnate în evoluția
gândirei contemporane.
* Primiți, vă rog, domnule Mehedinți, încredințarea celei
mai înalte considerațiuni și a recunoștinței, pe care vă o păstrez»
MIRCEA DJUVARA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
257
MIRCEA DJUVARA - SIMION MEHEDINȚI
VI
23 Ianuarie/5 Februarie, 1913.
18 rue GaiUon, Paris.
DOMNULE MEHEDINȚI,
Filozofia dreptului, deși este prea puțin cercetată azi.
constitue una din cele mai însemnate și cele mai atrăgătoare
ramuri ale speculațiunei filozofice. Mi-am permis a crede, că
o încercare asupra acestei materii, cu totul nouă la noi în țară,
ar fi ceva folositor. In special punctul de vedere kantian în
privința aceasta este puțin cunoscut, mai ales în forma nouă,
în care se poate prezenta. Am profitat de ocaziune spre a lega
expunerea de o problemă, care este azi la ordinea zilei în filo-
zofia generală. Vă trimit acum numai începutul, rămânând ca
restul să fie publicat într’un număr ulterior 5 și vă rog tot de o
dată să binevoiți a primi, împreună cu expresiunea înaltei mele
eonsiderațiuni, asigurarea recunoștinței pe care vă o păstrez.
MIRCEA DJUVARA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
vn
7/20 Febr. 1913
Paris, 18 rue GaiUon
DOMNULE MEHEDINȚI,
Iată iar câte-va notițe pentru rubrica „faptelor”6.
Azi am primit numărul din Ianuarie al Convorbirilor lite-
rare: în grelele împrejurări, prin cari trece acum țara noastră,
St. D. L. XI — 17
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
256
noi, cei așezați acum în străinătate, am cetit cu o adevărată
bucurie articolul, pe care l-ați publicat ca răspuns d-lui Șișma-
nov7. Suntem așa de greșit judecați peste granițe și sufletul ni
se umple de o așa de amară tristețe văzând cu câtă părtinire
și rea credință se apreciază în apusul latin al Europei acțiunea
țărei noastre, în cât nu mă pot opri a vă exprima recunoștința
mea, ca Român, pentru fapta bună, pe care ați făcut-o, lămu-
rind odată, cum nu s’a lămurit până acum de nimeni în nici o
publicație, rostul adânc și moral al cererilor românești. Aștep-
tam cu toții un glas cu autoritate, care să se ridice și să arate
situațiunea sub lumina ei adevărată. El s’a ridicat acum, punând
problema pe tărâmul cel mai înalt de moralitate și justiție. Toți
cei ce simt românește vă vor fi mulțămitori! Păcat că glasul
rostește numai până la granițele națiunei noastre. Ce bine ar
fi ca el să poată fi auzit și dincolo de ele, de cei ce nu ne înțeleg
limba, — și chiar în forma, pe care d-voastră i-ați dat-o!
Primiți, vă rog, domnule Mehedinți, încredințarea celei
mai înalte considerațiuni.
MIRCEA DJUVARA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
VIII
Miercuri 2 Sept. c.
(1909]«
DOMNULE MEHEDINȚI,
Ași fi foarte fericit de a putea aduce un semn, or cât de
modest, de marea recunoștință și de venerațiunea pe care o
păstrez domnului Maiorescu. Mă gândesc la o lucrare filozofică,
MIRCEA DJUVARA - SIMION MEHEDINȚI
cum spre pildă un articol de estetică generală (în sensul lui
Schopenhauer) sau mai bine unul despre idealismul filozofic:
ar fi, cred, un omagiu natural adus aceluia, care a îndrumat
la noi producțiunea literară spre forma sa adevărată și a știut,
în genere, a trezi, odată cu începuturile fragedei noastre culturi
filozofice, dragostea pentru activitatea sufletească cea mai
înaltă și mai dezinteresată.
Regret mult, că plecarea mea grăbită din țară m’a îm-
piedicat de a vă putea întâlni spre a ști, dacă un ast-fel de
articol ar fi potrivit modului cum ați hotărît a organiza numă-
rul festiv al Conv. literare din fevruarie viitor. V’aș fi foarte
mulțumitor, domnule Mehedinți, de un cuvânt, pe care ați bine-
voi a mi-1 trimete ca răspuns.
Primiți, vă rog, expresiunea deosebită a sentimentelor
mele de devotament.
MIRCEA DJUVARA
Adresa la Paris, rue Clement Marot No. 18.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IX
[1912?] ”
Champery, 29 August c., st. n.
Montreux, Hotel du Parc et du Lac.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Binevoitoarea d-voastră scrisoare m’a găsit în mijlocul
munților Helveției. Dorind a vă răspunde cu o grabă cât mai
mare, mi-am permis a crede, că nu v’ar fi acum inutilă o încer-
care asupra câtor-va dintre curentele dramatice, cari au avut
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
260
un răsunet mai însemnat în publicul francez în timpul anilor
din urmă. O expediez dar aci alăturat. Dar nu aștept pe lângă
aceasta de cât numai ocaziunile prielnice spre a trimete și alte
dări de seamă mai scurte, cu speranța și mulțumirea, că voiu
mai putea fi de vre-un folos.
Vă rog să primiți, domnule Mehedinți, expresiunea repe-
tată și recunoscătoare a sentimentelor mele de cea mai înaltă
considerațiune.
MIRCEA DJUVARA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
X
[Anul ? ]10
Joi, 8 Dec. st. n. c.
20, rue St. Romain, Paris
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
îmi permit a vă trimete încă o scurtă încercare filozofică.
Faceți, vă rog, cu ea ce veți crede de cuviință. Aș fi foarte
fericit să știu, că o veți putea utiliza în Convorbirile literare.
Primiți, vă rog, domnule Mehedinți, încredințarea înaltei
mele considerațiuni.
MIRCEA DJUVARA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Virgil Drăghiceanu cătră Simion Mehedinți
I
Știrbei Vodă 133
10 Oct. 1910.
MULT STIMATE D-LE PROFESOR,
Până a vă trimite pentru No. viitor al Convorbirilor un
articol despre Cule (în locul celui despre Palatul din Herești,
ce l-am dovedit a fi modern) îmi permit a vă trimite un ștoc
de cuvinte rarex.
Primiți vă rog expresiunea deosebitei mele stime.
VIRG. DRAGHICEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
n
31 Mai 1913
MULT STIMATE D-LE PROFESOR,
Din cauză că Sâmbăta trecută, am fost reținut de o confe-
rință, neputând lua parte la ședința d-voastră lunară, mă văd
silit ca pe această cale să-mi exprim mulțumirile mele recu-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	262
noscătoare pentru elogioasa și simpatica dare de seamă ce
Convorbirile o face asupra broșurii mele: „Palatele domnești”.
Măgulirea mea e cu atât mai mare cu cât cele dintâi încercări
din activitatea căreia aveam să mă dedic mai târziu, au apărut
în revista d-voastră2.
Simțindu-mă foarte onorat de aprecierile ce faceți, vă
mulțumesc cu recunoștință și vă rog a primi expresiunea senti-
mentelor mele respectuoase.
VIRG. DRAGHICEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Ch. Dtouhet cătră Simion Mehedinți
lași, 20 Maiu 1911
2,	strada Negruszi
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit pentru Cronica „Convorbirilor literare” o dare
de seamă asupra unei serii de scrisori inedite ale lui Alecsandri
câte Ed. Grenier, apărute de curând la Paris. Chestia fiind
de actualitate vă rog să dați loc acestei recensii în viitorul
număr al „Convorbirilor”
Aș dori ca acest articolaș al mieu să însemne reluarea
colaborărei mele la „Convorbiri” 2, spre a răspunde binevoitoarei
și amabilei d-voastră propuneri de acum câte-va luni. De altfel
la apropiata mea venire în București cred că voiu avea plăcerea
să vă întâlnesc și să vă vorbesc în astă privință.
Primiți, vă rog, stimate domnule Mehedinți, încredințarea
sentimentelor mele de deosebită considerație.
C. DROUHET
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Petre Dulfu cătră Simion Mehedinți
București, Dec. 1909
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Pentru volumul despre care mi-ați spus că se va scoate
în onoarea d-lui Maiorescu, mult veneratul măiestru al culturii
noastre naționale, grăbesc, precum v’am făgăduit, a vă
trimite și eu — cu o modestă contribuire din parte-mi — ver-
surile alăturate
Primiți totdeodată respectuoasele mele salutări.
P. DULFU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți f București*
Ion Evian cătră Simion Mehedinți
Ldpzigy d. 4 Mărz 1913.
Promenadenstr. 27 b. I. r.
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Președintele „Societății studențești internaționale” din
Leipzig, pusă sub protecțiunea d-lui profesor Lamprecht, m’a
rugat a mă adresă unui domn profesor din România cu rugă-
mintea de a seri câteva vorbe despre „Idealul vieții și al stu-
diilor” studentului român modern.
Articolul va apare în publicația semestrială a Federației
Societăților internaționale studențești din Germania, al cărei
ultim număr am onoare a vă înainta.
Mi-am permis a mă adresă domniei voastre, d-le Profesor,
să binevoiți a contribui cu acest mic studiu, la cunoașterea
și în cercurile studențești germane a vieții și idealului studen-
tului român.
Rugându-vă să binevoiți a mă iertă, că prin rugămintea
mea vă voiu răpi o parte din timpul, ce vă e atât de prețios,
primiți vă rog, domnule Profesor încredințarea deosebitei mele
stime.
ION EVIAN, când. cam.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Almajelu Farra cătră Simion Mehedinți
Almajelu-Farra
prin Turnu Severin
29 Ian, 1908
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am primit aicea unde am venit pentru câteva zile cartea
d-voastră și cele două liste de abonament. Mă voiu sili să vă
servesc, de și conjudețenii mei sunt foarte puțin amatori de
literatură.
Nu voiu uita fericita ocasiune ce mi-ați dat a retrăi
câteva ore în acea binecuvântată atmosferă a Junimei, a-mi
revedea vechi și buni amici din tinerețe. Am mai avut încă o
fericită satisfacțiune, care a trecut neobservată, a ne strânge
mâna și a șterge prin o îmbrățișare o veche supărare de cinci-
sprezece ani cu un prietin, prin urmare vedeți cât trebue să vă
mulțumesc pentru poftirea d-voastră.
Arătați vă rog tuturora și primiți și d-voastră salutările
mele cele mai prietinești.
A. FARRA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Elena Farago cătră Simion Mehedinți
I
Craiova 2 Martie 1907
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Zilele trecute am vrut să vă trimit ceva și nu știu cum
m’am pomenit scriind adresa Luceafărului pe plic. Poate a fost
o presimțire că nu v’aș fi putut fi pe plac sau? — nu știu. —
De „existența” Convorbirilor Literare am căutat să mă
informez în tot deauna. Acum cu cele două numere pe care ați
avut gentileța să mi le trimiteți am în dublu două numere în
care sânt frumuseți pe care îmi voi face și eu plăcerea să le
dau cuiva care nu le-a citit poate. — N’am fost abonată la
revistă e drept, dar o cumpăram cu numărul.
Ați fost cel dintâi care mi-a răspuns după trimiterea
volumului — și mai e ceva: In ziua când mi s’a expediat revista
d-voastră din București v’am trimis și eu volumul. Poate să fie
ăsta un semn că de data asta ne vom înțelege?1 Ați citit de
sigur „Funigeii”. Ce mult înțeles „peste înțeles” au cele câte-va
versuri cari încep cu „au toate rost în lume și toate și-au
secretul” — ori poate îmi pare mie așa.
„Ce impresie am despre mlădierea limbei noastre când e
vorba de traduceri”?
Știu și eu cum să vă spun ? Intru cât mă privește pot
spune atât: nu cred că se pot traduce în versuri Românești
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
268
versuri Franțuzești de cât cu condiția de a nu se traduce cu-
vintele ci ideia.
Eu n’am tradus bine, știu, și de aceia am pus „traduceri
libere”. Și doar am destulă răbdare. Aș mai spune ceva dar
vedeți acum sunt oare-cum în cauză.
Nu vi se pare că ar fi poate mai nimerit să’mi spuneți
d-vdastra mie acum ce credeți de traduceri ?
In cazul când versurile ce vi le trimit se publică, cătați
de le puneți în numărul de Martie căci la începutul lui Aprilie
apar în volum 2.
N’am scris mult nu-i așa?
E ciudat: sânteți singurul director de revistă cari mi-a
refuzat publicarea unor versuri și cu toate astea nici unuia nu
i-am scris cât v’am scris d-voastră. Poate tocmai din cauza
asta.
Cu cele mai alese salutări
ELENA FARAGO
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București*
II
Jiblea, 28 August 1907
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Scrisoarea d-voastră care mi s’a trimis astăzi din Craiova
mi-a adus aminte că încă nu mi-am îndeplinit făgăduința. Vă
rog să nu credeți că am uitat. Am scris atât de puțin de o
vreme încoace...
269
ELENA FARAGO - SIMION MEHEDINȚI
Zilele astea mă întorc în Craiova și cum voi fi scris ceva
care mă va putea mulțumi, fiți sigur că vă trimit pentru ,,Con-
vorbiri Literare”.
Și mie mi-i dor mult de ceva care să aducă cu poezia-
prefață a volumului, mai ales că am început să încerc să caut
prefața unui al doilea volum... Știu și eu?
De cumva însă voi nimeri ceva în felul „caerului” să știți
că spre d-voastră își va lua drumul.
Pentru „cronică” singură nu știu cum să vă răspund ca
să mă înțelegeți că nu din rea-voință nu cred nimerit să mă
apuc s’o scriu. Poate fi cel mult ceva lipsă de voință motivată
de multe împrejurări. Mișcarea literară a orașului pe care încă
nu-1 cunosc destul n’o știu de cât din ce se tipărește în Ramuri.
Dar acolo nu scriu numai Craioveni și... știți că scriu și eu!
Pot eu oare să spun ceva ori chiar admițând că aș putea,
pot spune tot ce ar fi poate de spus? — de „mișcarea cultu-
rală” în genere nu mi se pare că aș putea fi dintre cei chemați
să’și spună cuvântul — or cât aș fi de „impersonală” e așa
de greu!... Nu vedeți câtă impersonalitate reese din ce scriu
unele „personalități”... și totuși.
Și totuși sunt clipe în care mi se pare că aș putea spune
și eu ceva și sânt alte clipe în care îmi pare rău că n’am spus
la timp ceva despre ce s’a scris ori despre cum s’a judecat
dar... vă rog să nu uitați că port povara unui volum și tare
greu mai apasă câte-odată și povara asta.
Cu cele mai alese salutări
EL. FARAGO
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București*
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
270
m
Craiova, 14 Sept. 1907
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Ferice de povestea mea dacă toți criticii i-ar fi îngădui-
tori ca d-voastră.
Asta m’ar îndemna poate să mai scriu vre-una. — Mă
gândeam de mult să versific din poveștile culese prin colecțiile
noastre dar acum văzând că am putut duce la capăt una cu
subiect original voi mai încerca probabil tot în felul ăsta.
„Blăstămul aurului” din clipa în care abea începuse să
se închege în gând Fam destinat „Convorbirilor Literare” Și,
vi Fam trimis chiar în ziua când am isprăvit de scris. —
Trecuse atâta vreme de când v’am promis...
Dar să venim la observațiile d-voastră:
Ca să nu se mai repete cuvântul ,,fermecată” cum spuneți
d-voastră s’ar putea schimba așa:
,,Și creșterea din urma ei (pag. 1, versul 6)
In pădurea ceia toată
ori: cuprinzând pădurea toată
„Pomi cu frunza respicată”, etc.
La pag. 5 se poate remedia „nedumerirea gramaticală”
schimbând „Dragostea bietei surori” cu : geamătul bietei
surori3.
Pe Știe-l Dumnezeu cu toate că păcătuește cred că-1 puteți
lăsa. Iși poate avea și așa înțelesul mai ales având în vedere
forma naivă în care am căutat să povestesc.
Pentru număru de lanuar? — Mi-ar părea bine să vă pot
trimite ceva fără să fi promis mai înainte.
Cu cele mai alese salutări
ELENA FARAGO
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
271
ELENA FARAGO - SIMION MEHEDINȚI
IV
Craiova, 29 Oct. 1907
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă mulțumesc pentru gentileța de a’mi înapoia manuscri-
sul. Dacă’ răspunsul d-voastră venea cu câteva zile mai înainte,
aș fi putut să-1 mai țin, dar mi s’a cerut cu multă insistență
ceva pentru almanahul „Ramurilor” și cum din penultima
d-voastră scrisoare am înțeles că nu poate fi în „Convorbiri
Literare” I’am dat — am dat adică povestea scrisă a doua
oară. Dacă voi avea ceva gata până la numărul de lanuar poate
vă voi trimite. Acum n’am nimic și nici n’am să pot seri curând.
Cu cele mai alese salutări
EL. FARAGO
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
V
{F. d.]
[1913j Cfr. nota 4.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Când a apărut ultimul meu volum („Din taina vechilor
răspântii”) v’am trimis un exemplar d-voastră și unul pentru
revistă. Deși de atunci e multă vreme și au apărut vre-o 4
numere din Convorbiri n’am văzut un rând măcar prin care
să mi se anunțe volumul. Vă rog dispuneți să se facă lucrul
ăsta dacă nu vi se pare că ar fi timpul să se spună câteva
cuvinte într’o notiță1.
Cu cele mai distinse salutări
EL. FARAGO
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Al. Florescu cătră Simion Mehedinți
31 Martie 1901
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
După o gândire de câteva zile la cele ce ai avut amabili-
tatea de a’mi propune, sunt nevoit cu părere de rău a’ți da un
răspuns nu tocmai favorabil.
Pe lângă motivele ce ți-am mai dat mai deunăzi, se mai
adaogă altul: ași fi vrut să cunosc bine părerile presei străine
despre noi, și n’am putut să’mi procur, măcar după ziarele
românesci textul lor. Așa spre pildă îmi pare că ziarele fran-
ceze ne-au fost favorabile, cel puțin nu așa de răutăcioase
și perfide ca cele austriace; și cu toate acestea aud că și în presa
franceză au fost câteva note discordante. Să fie aceasta exact
sau nu? Iată o întrebare pe care n’ar fi putut-o dezlega decât
chiar citirea acestor gazete.
Și aceasta n’ar fi avut neapărat importanță, căci dacă s’ar
fi adeverit că presa franceză, cn tot semitismul ei acut, ne-a
fost favorabilă până într’un punct, s’ar fi putut arăta deosebi-
rea de tratament al presei unei țări cu care nu ne leagă nici o
învoială politică, față de o țară vecină în care trebuia până
astăzi să avem încredere pentru sprijinul firesc ce se cuvenea
să’l găsim într’o comunitate de vederi politice.
Și de sigur că ar fi fost necesar de a insista asupra
acestui punct spre a trage și oare care concluzii pentru viitor.
273
AL. FLORESCU - SIMION MEHEDINȚI
Dar iată că’mi lipsesc în această privință documentele,
așa încât cu toată dorința mea de a aduce Convorbirilor prino-
sul modestei mele colaborări, sunt nevoit a amâna pentru altă
dată această a mea dorință.
Poate că în această făgăduială de colaborare viitoare voiu
putea găsi și absolvirea mea.
Mulțumindu-ți încă odată pentru încrederea ce o aveai în
mine, te rog să primești, iubite domnule Mehedinți, o priete-
nească strângere de mână.
AL. FLORESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
St. D. L. XI — 18
Mircea Florian cătră Simion Mehedinți
i
30 Mai, 1912.
Linienstrasse, 120. III Treppe
Bei Frâu Herrenkind Berlin
ONORATE DOMNULE PROFESOR,
Am ajuns cu bine în Berlin și cu sprijinul efectiv al d-lui
Vâlsan am isbutit să mă instalez într’o cameră mulțumitoare,
cu suma de 30 de mărci, fără pensiune. Există poate și ceva
mai eftine, însă eu, deși am căutat, n’am găsit deocamdată,
fiindcă sunt extrem de puține pentru străini și de aceia deja
ocupate. Viața nu e tocmai așa de eftină aci, mâncarea chiar
mai scumpă de cât în București, ceia ce plătesc aci un leu și 50,
în București pot plăti numai un leu. Masa mai eftină e extrem
de monotonă și insuportabilă, te îmbolnăvește chiar. Suntem
cam obișnuiți noi Românii de aci ca atunci când ni se cere
spre pildă o marcă să credem că am dat numai un leu. Sunt și
lucruri mult mai eftine, dar acelea nu sunt de prima nece-
sitate și mă pot lipsi de ele.
M'au isbit multe lucruri aci, însă cum pe mine mă intere-
sează interiorul psihologic iar nu fațada, nu pot afirma nimic
deocamdată asupra Berlinezilor, fiindcă îmi trebue limba ca
să-i cunosc și am mult de luptat cu această limbă care pentru
noi Românii prezintă mai mult de cât greutăți. Dar ce lucru
nu se face cu multe greutăți?
275
MIRCEA FLORIAN - SIMION MEHEDINȚI
Sunt încă și poate voiu fi încă câtăva vreme în perioada
de adaptare mai intimă la elementele vieții germane, de aceia
încă într’o stare de nedeterminare și relativ penibilă. Vă mul-
țumesc încă odată pentru solicitudinea d-voastră. De asemenea
trebue să vă anunț că am înaintat d-lui Kalinderul micul meu
studiu, fără să-i pot vorbi.
Rămân al d-voastră devotat,
MIRCEA FLORIAN
Stud. philosoph.
izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
n
Berlin 29 Iunie, 1912
Chbg. Fritschestr. 58. Portal 1
IV Treppen. Bei Cohen.
ONORATE DOMNULE PROFESOR,
Precum poate ați văzut din însăși petiția înaintată, am
fost silit să mă mut și eu în Charlotenburg, fiindcă murdăria
caselor din Berlin întrece toate așteptările; prin urmare de la
1 Iulie stil nou devin „charlotenburghez”.
Domnul profesor Negulescu trecând prin Berlin mi-a dat
plăcutul prilej de a-1 vedea și de a-i vorbi. Intre altele, l-am
rugat foarte sfios, cu teama de a nu părea prea pretențios, ca
să-mi pue și candidatura mea la premiul Halfons (cel mai bun
licențiat), la care poate concura orice licențiat cu mențiunea
niagna cum laude, din toamna trecută. Domnul profesor mi-a
făgăduit că.vă scrie domniei voastre cu o rugăminte în acest
sens. Ceia ce m’a îndemnat să mă gândesc, cam îndrăsneț, la
aceasta, a fost în primul rând cinstea de a fi distins între
ceilalți licențiați (mă pun anticipat foarte naiv în ipoteza cea
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
276
mai favorabilă), și al doilea (horribile dictu!) nevoia de a aco-
peri unele lacune în bugetul meu create prin cheltuelile de
drum și prin înscrierea mea la Universitate. Căci azi e un fapt
împlinit, sunt student al Universitate! din Berlin, prin urmare
am câștgat un semestru pe care eu în mod greșit îl socoteam
pierdut. In sfârșit, ceia ce m-a îndemnat și mai mult a fost
dorul de a-mi procură un număr de cărți indispensabile, pentru
consultare continuă, și care sunt, precum știți și domnia
voastră, foarte scumpe.
Să mă iertați, dacă vă mai fac încă o rugăminte. Domnul
profesor Negulescu, când a plecat din Berlin, mi-a făgăduit
că-mi va scrie îndată ce va sosi în țară, pentru ca și eu să am
posibilitatea să-i scriu imediat. Insă cum eu mi-am schimbat
adresa și domnia sa nu o cunoaște încă, vă rog cu respect să-i
transmiteți domnia voastră adresa mea, dacă îi întâlniți,
fiindcă eu nu știu nici când să i-o trimit și nici unde; iar de
vară nu cred ca domnul profesor să stea în București, singura
adresă pe care o cunosc.
Permiteți-mi să vă mulțumesc din toată inima pentru
sprijinul pe care mi-1 acordați, asigurându-vă de nemărginita
mea recunoștință.
Al domniei voastre devotat,
Stud. ph. MIRCEA FLORIAN
P. S. Nu știu dacă petițiunea e bine concepută, am scris-o
după indicațiunile d-lui Gheorghiu, care mi-a transmis cuvân-
tul domniei voastre.
Când aș putea află ceva de soarta petiției? Și când despre
premii ?
Al d-voastră
MIRCEA FLORIAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
277	MIRCEA FLORIAN - SIMION MEHEDINȚI
III
Greifswald^ 23 Iunie, 1913
ONORATE DOMNULE PROFESOR MEHEDINȚI,
Multe ertăciuni vă cer că vă scriu atât de târziu, după
primirea binevoitoarei domniei voastre scrisori. Pricina a fost
că așteptam din zi în zi să aflu ceva pozitiv în privința banilor.
După oarecari tribulații, astăzi sunt în măsură a vă scrie că
banii îmi aparțin cu certitudine. Vă exprim cu respect mulțu-
mirile mele pentru interesul ce-mi purtați.
întreaga mea activitate intelectuală e concentrată spre
lucrarea de doctorat, cred că de ea depinde mult și restul exa-
menului de doctorat.
Subiectul ,, disertației” va fi o critică a „filoziofiei noi”
a iui Bergson. E pentru mine o mare nevoie intelectuală a mă
explică cu această filozofie ce pretinde a distruge atâția idoli
filozofici, pentru a înălță — firește, lege fatală! — alții noi.
Bergson e un Robespierre al filozofiei dublat cu un
Bismarck. De altfel aceaș nevoie se simte și în toată Germania
filozofică. Nu pot să uit respectul cu care vorbește prof. Riehl
din Berlin de filozofia iui Bergson, chiar când o critică, și
aceasta se întâmplă foarte des, el fiind un desăvârșit kantian.
Bergson ne silește să gândim și să răsgândim ceia ce
păreă că nu mai are nevoie de a fi gândit, ceia ce părea că
merge de la sine. Pentru mine însă Bergson e numai un prilej
și un punct de reper, interesul meu filozofic nu e deloc unilate-
ralizat. Ah, dacă cu limba ar merge așa cum vroi eu! Cu toate
marile progrese făcute—deși singur și neajutat de profesor—
câtă distanță mai e până la o relativ sigură mânuire a ei! In
comparație cu mulți alții din categoria mea, eu mă declar în
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
278
această privință — ertați-mi nemodestia! — mulțumit de mine
însu-mi.
îmi permit a vă rugă de ă-mi face bucuria, în caz de va
apare ceva de mine în „Convorbiri”, a-mi trimite un exemplar
din revistă1. Vă cer scuze pentru această umilă rugăminte și
încheiu scrisoarea, pentru a nu vă răpi timpul domniei voastre
cu greoaia mea frazeologie, asigurându-vă de
adâncul meu devotament,
MIRCEA FLORIAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IV
Greifswald Vineri ^/ll Octombrie 1913
Wiesenstr. 39. bei Jantzen
Greifswald (Pommern)
ONORATE DOMNULE PROFESOR,
Poate vă va surprinde locul de unde vă trimit această
scrisoare: vă scriu din Greifswald, unde mă aflu de eri. Plecând
Dumineca trecută din București, am trecut Sâmbătă pe acasă,
pe la domnia voastră, unde mi s’a spus că vă întoarceți cevă
mai târziu. Aș mai fi stat în București, dacă nu se făceă prea
târziu și dacă n’ar fi trebuit să întârziez în Berlin, câteva
zile, în cercetări la biblioteca regală.
Dacă v’aș fi văzut, v’aș fi spus că lucrarea de doctorat
face pași repezi, cu tot timpul răpit de mobilizare și că dacă
ea va fi gata și va plăcea profesorilor mei, nici o pedică nu
va mai există, de a depune doctoratul imediat. Totuși nu cred
să pot promovă chiar în semestrul de iarnă, însă mă simt în
279
MIRCEA FLORIAN - SIMION MEHEDINȚI
stare a făgădui pentru cel viitor. Voi face de sigur tot ce-mi
va stă în putință ca să mă pot prezentă chiar în semestrul
curent.
Să-mi îngăduiți să închei scrisoarea cu câteva rânduri
asupra situației mele materiale. Am ridicat și rata a doua de
900 de lei, din care cheltuind cu drumul vre-o 150 lei, mi-ar
mai trebui deci încă 250 lei, pentru a putea sta tot semestrul
de cinci luni, dacă se socotește 200 lei lunar. In ceia privește
cheltuelile de doctorat, ele vor atinge suma de 700 mărci, din
care 400, tiparul tezei.
Aceasta fiind situația mea în general, vă rog să mă ono-
rați cu un răspuns, ce anume îmi rămâne de făcut.
Cu adânc devotament,
MIRCEA FLORIAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Const. AL Garoflid cătră Simion Mehedinți
[F. d.]
[1908 ?l
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
M’am gândit nițel cam târziu că tendința articolului meu
poate să nu convie Convorbirilor cd deosebire urmarea care e
nițel mai drastică. Nu cruț de loc marea cultură. Dacă cum-va
aceasta ar fi o piedică te rog să nu te crezi obligat a-mi
publica începutulj .
Te rog să primești salutările mele prietenești.
C. GAROFLID
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Vladimir L Ghica cătră Simion Mehedinți
I
CONVORBIRI LITERARE
București
Str. Dimitrie Racoviță, 12 z
[F. dj 1
[1910]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Iacă articolașul de actualitate despre care v’am vorbit
Vineri.
Dacă am sosit prea târziu pentru impresiune vă rog să'mi
înapoiați manuscrisul, 16 str. Luminei — ca să’l „plasez” în
altă parte, tot în timpul aniversariului. —
Cu sentimentele mele de deosebită stimă,
VLADIMIR I. GHIKA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
II
[F. d.]
[Vara 1912]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă voiu trimite urmarea articolelor despre „în Moldova”
lui Ed. Grenier. Insă dacă pentru numărul viitor, vroiți să
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
282
faceți o amintire specială a lui Negri, cu prilejul inaugurare!
statuie! sale, vă previu că posed două corespondențe inedite
foarte interesante ale lui Negri, una cu bunicul meu, Grigorie*
Vodă (1855—1856) privitoare mai cu seamă la mănăstirile
închinate; cealaltă (1863—1864) cu tatăl meu, Beizadea lancu
mai plină, poate, chiar decât cea dintâi de amănunte istorice
„picante”. Dacă credeți că ar fi bine de a consacra un număr
special la memoria lui Negri una din aceste două corespondențe
(mai cu seamă cea d’a doua, care este și mai scurtă, mai potri-
vită pentru o revistă) ar putea face o parte însemnată din cele
aduse la lumină pentru slăvirea amintirei sale. Vă rog numai
în acest caz să mă preveniți ca să vă trimet copia acestor
documente.
Cu toată stima
VLADIMIR I. GHIKA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
ni
[F. d.]
CHER MONSIEUR,
J’ai regrette de vous avoir manque hier : je comptais
venir vous trouver ce matin, mais une legere indisposition m’en
a empeche.
Je voulais savoir s’il n’y avait pas quelque malentendu
en ce qui concerne les planetes phototypiques destinees ă illus-
trer mon article du no. de janvier: car je n’ai toujours pas
regu jusqu’ici depreuve de ces planches et d’autre part, de-
283	VLADIMIR I. GHIKA - SIMION MEHEDINȚI
pourvues de toute legende, elles ne pourraient passer ă l’im-
pression sans que j’ajoute sous Ies portraits ce que ces portraits
representent.
Tout va-t-il bien pour l’article de l’Archeveque ? Je suis
â votre disposition des que vous voudrez lui etre pr,esențe. Un
coup de telephone afin de me prevenir de l’heure et du jour,
seulement.
A notre derniere entrevue nous avons parle s’il vous
souvient, d’Amerique et du catholicisme americain. J’ai pense
que vous ne liriez pas sans interet Ies tres-interessantes pages
que Brunettiere, alors au debut de son evolution, a consacrees
ă ce sujet, en 1898 (un article- de la Revue des 2 Mondes que
reproduit le volume ci-joint; je l’ai marque d’un signet). —
C’etait l’etat de choses d’il y a 12 ans. Cela a marche encore
plus vite depuis... ă l’americaine, surtout numeriquement. On
compte maintenant preș de 19 (dix-neuf) millions de catholi-
ques aux Etats-Unis; le gouvemement leur devient tres-favo-
rable (Roosevelt et Taft en particulier).
Mes sentiments Ies meilleurs
VLADIMIR I. GHIKA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
m
(Traducere)
[F. d.J
[Dec. 1909] 3
SCUMPE DOMN,
Mi-a părut rău că am lipsit ieri: socoteam să viu să vă
găsesc azi dimineață, dar o ușoară indispoziție m’a împiedicat.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERrXRE XI
284
Aș vrea să știu dacă n’a fost vre-o neînțelegere în ceeace
privește planșele fotografice destinate să ilustreze articolul meu
din numărul pe Ianuarie: căci n’am primit până acum nici o
probă a acestor planșe — și pe de altă parte, neînsoțite de vre-o
explicație, n’ar putea trece la tipar, fără ca să fi adăogat sub
portrete ceea ce ele reprezintă.
Cum stăm cu articolul arhiepiscopului ? Sunt la dispoziția
d-voastră imediat ce veți voi a i-1 remite. Un telefon numai din
timp spre a mă înștiința asupra zilei și orei.
La ultima noastră întrevedere am vorbit, dacă vă mai
amintiți, despre America și catolicismul american. M’am gândit
că nu veți citi fără interes foarte interesantele pagini pe cari
Brunetiere, pe atunci la începutul evoluției sale, le-a consacrat
acestui subiect, în 1898 (uh articol în Revue des 2 Mondes pe
care-1 reproduce volumul alăturat; I-am marcat cu un semn). —
Aceasta era starea lucrurilor acum 12 ani. Ea a mers încă și
mai repede de.atunci... americănește. mai ales în ceeace pri-
vește numărul. Sunt acum aproape 19 (nouăsprezece) milioane
de catolici în Statele Unite : guvernul li-e foarte favorabil
(Roosevelt și Taft în special).
Cu cele mai bune sentimente,
VLADIMIR I. GHIKA
IV
[F. d.]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am venit să vă reamintesc rugămintea mea, dacă apare
în numerul de Martie al Conv. Lit. articolul mumei mele: aceea
de a’mi trimite acasă cele d’ântâiu corecture ca să fie cât mai
puține greșeli de tipar. Aș dori să știu dacă publicarea se face
285
VLADIMIR I. GHIKA - SIMION MEHEDINȚI
în acest număr, căci aș avea o ilustrație mai mult de predat
și mă tem să nu fie adusă prea târziu. Un cuvânt de răspuns
asupra acestui punct, prin telefon, deci.
Cu asigurarea sentimentelor mele cele mai prietenoase.
VLADIMIR I. GHIKA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
V
[F. d.]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Iacă articolul arhiepiscopului nostru. Ar dori (exces de
modestie sau exces de prudență) să fie acesta iscălit numai cu
inițiale. Veți citi și veți judeca. După mine, n’ar fi nici un
inconvenient să fie articolul iscălit cu numele întreg al auto-
rului (în contra...).
Multe complimente
VLADIMIR I. GHIKA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
VI
Luni
[F. d.]
[April 1907] 1
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
In lipsa mea astă dimineață, omul de la tipografie s’a
prezintat din nou la mine, cerându-mi articolul despre Costinii.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
286
După convorbirea telefonică de alaltăeri, credeam că nu mai
găsea loc în numeral de tipărit, din pricina întârzierei. Oare
s’a găsit un „spațiu liber”? — In orice caz, vă expediez manu-
scrisul ca să faceți cu dânsul ce vroiți.
Al d-voastră devotat
VLADIMIR I. GHIKA
Principe Vladimir I. Ghika
Luminei, 16
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
FI. Stefănescu Goangă cătră Simion Mehedinți
I
31 Ianuarie 1912
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă rog să mă iertați, că abia acum dau răspuns scrisorii
și invitării dumneavoastră. Evenimente însemnate în familie,,
ivite tocmai în răstimpul acesta, m’au împiedicat să-mi înde-
plinesc mai în grabă datoria. Alătur aci — sâmburile lucrării
mele — nu în două ci în cinci pagini. Mărturisesc că mi-a fost
greu să mă mențin la spațiul indicat. însăși lucrarea mea e un
rezumat, căci fiind admisă spre publicare în „Psychologische
Studien”, a trebuit să-i reduc proporțiile, menținând numai ce
eră absolut indispensabil pentru priceperea specialiștilor, a
cărora se adresă.
Mi-am zis însă, că lucrul nu-i așa de grav, căci dacă
cumva d-voastră aveți bunătatea să faceți vre-o mențiune de
lucrarea mea în „Convorbiri literare”, și voiți să utilizați acest
rezumat în vederea acestui scop, atunci cestiunea e ușoară.
Veți lăsă laoparte tot ce credeți că e de prisos, și nu veți men-
ține de cât aceea ce ar putea interesă publicul cititor al revistei.
Aceeace am dat acum la lumină, e numai începutul unei
lucrări mai întinse, ce urmărește cercetarea și explicarea sen-
timentelor estetice provocate de impresiunile de culoare în infi-
nitele lor combinațiuni, în special cu privire la ornamentație
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
288
și pictură. într’o oarecare măsură, lucrarea aceasta a fost dusă
mai departe printr o alta serie de cercetări experimentale,
‘făcute tot în laboratorul lui Wundt. Elaborarea materialului
acestor experiențe din urma, merge însă ceva mai greu, căci
aici n’am la îndămână, atâtea lucruri indispensabile. Cu toate
acestea sper însă s’o duc, cu vremea, la bun sfârșit. Partea
primă a lucrării a fost bine primită în Germania; Wundt a
apreciat-o mult, și i-a făcut marea cinste de a o publica în
renumita lui revistă ..Psychologische Studien”.
Pe viitor, și în măsura puterilor și a timpului ce-mi va
rămânea liber, voi căută să fiu cât de folositor ,,Convorbi-
rilor”. Când nevoile te cercetează, nu poți face nici ce trebuie,
necum ce vrei.
Al d-voastră îndatorat
FL. ST. GOANGA ,
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
II
Galați, 18 Martie 1912.
MULT ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Pentru prea amabila și bunăvoitoarea mențiune ce ați
făcut despre lucrarea mea în ,,Convorbirile Literare” vă sunt
mult recunoscător și vă mulțumesc din toată inima. Vă rog,
nu-mi luați în nume de rău, că abia acum îmi îndeplinesc
această plăcută datorie. Voiam să scriu ceva pentru „Convor-
biri”, și cum credeam că aceasta are să se întâmple cât de
curând, lăsasem să vă trimet mulțumirile mele împreună cu o
mică contribuție la munca prețioasă ce o depuneți pentru pros-
289
FL. ST. GOANGĂ - SLM1ON MEHEDINȚI
peritatea acestei bătrâne și valoroase reviste. împrejurările
însă mi-au stat împotrivă și n’am putut încă să-mi îndeplinesc
voința. De teama ca mulțumirile mele recunoscătoare să nu
întârzie prea mult, vi le trimit așa cum nu bănuiam, nici nu
vream, fără nici o cât de mică contribuție. Poate voiu putea
cândva răspunde, cum se cuvine, atenției d-voastră mult bună-
voitoare,» și-mi va fi dat să răscumpăr această lipsă de da-
torie.
Al d-voastră mult îndatorat
FL. ST. GOANGA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
St D. L. XI — 19
George Gregorian cătră Simion Mehedinți
[F. d.]
STIMATE DOMNULE DIRECTOR,
Terminând zilele aceste o poemă și dorind s’o public în
Convorb. Literare v’o trimet cu speranța că dorința mea poate
fi împlinită. Alătur două sonete prin intermediul cărora sper
că veți începe cu mai multă încredere filele poemei. Peste
câteva zile voi trimite după răspuns care în cazul că nu-mi va
fi trimis prin poștă de d-voastră, ar însemna că nu sunteți
de aceeași părere cu mine. Și zic că voi trimite după răspuns
de oarece o astfel de bucată se transcrie f. cu greu după încâl-
citele foi de lucru.
Rugându-vă să mă scuzați pentru deranjul pe care s’ar
putea ca să vi’l fac, primiți asigurarea perfectei mele stime.
GEORGE GREGORIAN
Gara Filaret
P. S. Unele versuri cad cam neglijent în poemă; dar le-am
lăsat astfel, deoarece nu știrbesc din poezia în sine *.
G. G.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
G. N. Grosu cătră Simion Mehedinți
13/V.1913
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Inițiativa luată de d-voastră în parlamentul țărei pentru
pădurile Vrăncei ni-a umplut inima de bucurie; sântem fericiți
cu d-voastră căci puteți trăi și pentru noi.
Mișcarea începută e idială, cauza fiind sfântă; noi vă vom
urma cu drag ori unde va fi nevoie și cu ce sântem în stare
vă vom servi. Dumnezeu să vă ție sănătos spre fericirea
d-voastră și a noastră a tuturor.
De la frații Vrânceni respect și dragoste.
G. N. GROSU-VIZANTEA
TH. POTOPP
D. PLEISCA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
C. Hoisescu cătră Simion Mehedinți
Târgoviște, 2 Mai 1911
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Pentru a putea face oare-care modificări de fond în partea
a doua a articolului ce este a se publica într’un număr viitor,
vă rog ca să-mi trimiteți manuscrisul acestei părți, pentru a
face din timp acele modificări, rămânând a mi se trimite pe
urmă și corectura.
Nu v’aș mai fi deranjat pe d-voastră pentru aceasta, dar
mi s’a răspuns de la Redacțiune că manuscrisul se află la
d-voastră
Modificările se vor resuma în primul loc în acceptarea
unei note mai puțin impulsive (cam în sensul revisuirei primei
părți de către d-voastră) și în al doilea loc în desvoltarea unor
părți devenite de actualitate, prin punerea lor la ordinea zilei
atât de presă cât și de cei interesați.
Vă rog a primi din parte-mi asigurarea celor mai bune
sentimente.
C. HOISESCU
Inginer Târgoviște
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
T. lordănescu cătră Simion Mehedinți
I
Focșani, 20 Septembrie 1907
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit aci alăturat articolul ce vă promisesem
împreună cu traducerea a două povești indiene. Mi-a fost greu
în împrejurările de față să scriu, căci am avut mult lucru la
cancelarie, mai cu seamă că prin anulările ce s’au făcut, am
rămas și fără secretar. In privința corecturilor, vă rog ca, dacă
este posibil, să le fac eu căci, cum veți vedea, sunt multe
cuvinte streine și tipografii noștri cu greu le vor putea culege
corect. In privința publicărei d-voastră veți chibzui dacă se
poate tipări într’un singur număr sau în două numere
Asemenea v’aș ruga ca, dacă se poate, să am acest articol
tipărit separat în 5—6 exemplare spre a-1 trimite la câți-va
profesori streini, dacă va costa ceva voi plăti. In streinătate se
obișnuesc așa numitele Sonderabdruck sau Separatabdruck
cari se trimit autorilor chiar dacă ar scrie o pagină.
Văstrimit asemenea o foaie A. prin care se anunță al XV
Congres orientalist și cred că e bine ca revista d-voastră să o
insereze.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
294
Mulțumindu-vă de amabilitatea ce mi-ați arătat, vă rog
să primiți stima mea distinsă.
T. IORDANESCU
N. B. Am citit articolul d-voastră din ultimul număr al
Convorbirilor și am simțit o adevărat înălțare sufletească.
Cred că toți profesorii se vor deștepta și vor vedea, vârtejul
nefast în care au fost târâți de politică, vă mulțumim că ați
dat alarma2.
T. IORDANESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
II
Focșani, 13 Februarie [19]08
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit alăturat un articol pe care vă rog ca, dacă
găsiți de cuviință, să îl publicați în Convorbiri.
Eu cred că interesează mult pe lume care acum se vede
presată din toate părțile să învețe o limbă internațională, care
limbă este prezentată sub colorile cele mai favorabile.
Am găsit natural să scriu acest articol, care este în cu-
rent cu ultimele publicații în această chestiune, de oare ce o
revistă ca a d-voastră trebue să continue cât se poate mai
multe chestii de actualitates.
In cazul că nu veți publica acest articol vă rog să mi-1
înapoiați fiindcă nu am nici o copie după el, dar după mine
prezintă interes fiind-că chestiunea nu s’a tratat nici odată din
punct de vedere științific.
295
T. 10RDĂNESCU - SIMION MEHEDINȚI
Dacă mai puteți publica vre-un articol de filologie vă pot
trimite4.
Mulțumindu-vă anticipat vă rog să primiți distinse
salutări.
.T IORDANESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
ni
2 Mai 1909
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Nu v’am scris de mult nimic pentru revistă dar vă închi-
puiți și d-voastră că în provincie nu se poate face mult. Acum
vă trimit recensia unei cărți care a apărut de curând și asupra
căreia nu s’a scris încă nimic. Am făcut recensiunea cam des-
voltată căci mi s’a părut că interesează pe cititori și unele
amănunte. Dacă d-voastră găsiți de cuviință, vă rog să publi-
cați și această recensiune în revista d-voastră3.
Eu vă mulțumesc în ori ce caz și sper să vă dau mai mult
cu altă ocaziune.
Cu distinse salutări
T. IORDANESCU
Izvoare: 7\.rhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
IV
Focșani, 25 Februarie 1911
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Te-am căutat în zadar prin orașul nostru, din care am
lipsit și eu câtva timp, pentru a-ți transmite felicitările mele
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
296
cu ocaziunea alegerei d-tale ca deputat. Doresc din inimă ca
activitatea d-tale să fie cât se poate de rodnică și să poți cât
se va putea mai mult contribui la binele obștesc care se
așteaptă dela d-ta. Bietul nostru popor pe care toți l-au înșe-
lat, nu așteaptă nici slujbe nici milă ci o inimă nobilă și prie-
teni sinceri să-l scoată din întunerec și să îi arate calea adevă-
rului. Eu sper și doresc ca simpatia care vă leagă de țăran
să se continue ca astfel să fiți ales într’o serie de legislaturi
ca prieten sincer și dezinteresat al unui popor care nu știe de
cât să iubească pe ai lui.
Aș fi dorit să vă trimit și ceva pentru Convorbiri, dar nu
este gata, sper însă pe săptămâna viitoare. Este un articol
asupra fachirilor indieni după literatura indigenă, care cred că
va interesa pe cititori cari aud des acest nume și citesc romane
și nuvele în care se spun toate minunățiile despre acești
oameni exotici. Articolul fiind cam mare cred că s’ar putea
în 2 numere din Convorbiri. Am și câteva recensiuni pe care le
voi trimite în curând. Cum vedeți tot mai lucrez și nu mă
descurajez de ceia ce văd în jurul meu. Cuvintele de încurajare
ce mi-ați spus m’au întărit și m’au făcut să cred că mai sunt
oameni cari apreciază munca și puținul merit al acelora ce se
devotează științei6.
încă odată vă doresc sănătatea care vă va da puterea de
muncă pentru binele patriei și vă rog să primiți salutările mele
distinse.
T. IORDANESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
297
T. IORDĂNESCU - SIMION MEHEDINȚI
V
Focșani, 15 Aprilie 1910
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Cu ocaziunea sărbătorire! d-lui Maiorescu, cam pe la 10
Februar, v’am trimis traducerea unei povești din Pâncantantra
pe care o intitulasem „un aeroplan m vechea Indie”. De oare
ce nu o văd publicată în numărul din Martie^ îmi e teamă să
nu se fi rătăcit, d-voastră fiind, în acel timp, foarte ocupat cu
aranjarea sărbărei. Vă rog să vă interesați de acea lucrare,
căci era muncită, tradusă din original nou care nu își are tra-
ducere în nici o limbă până acum și mi-ar părea rău de ea 7.
Nu am mai putut trimite nimic pentru revistă, de oare ce
de la 15 Martie, am fost foarte bolnav și am suferit o opera-
țiune periculoasă. Abia acum pot umbla prin casă și va trebui
încă mult ca să mă însănătoșesc pe deplin.
Cu ocaziunea sărbătorilor ce vin urez să le petreceți cu
sănătate și bine.
Primiți salutările mele distinse.
Al d-voastră
T. IORDANESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Focșani, 8 Martie Idll
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit odată cu aceasta o dare de seamă asupra cărței
americanului Buck precum și un articol asupra fachirilor pe
cari vă rog să le publicați în Convorbiri. Cred că articolul
asupra fachirilor nu va putea fi publicat într’un singur număr.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
298
dar vă rog să nu-1 scurtați întru cât sunt o mulțime de
lucruri, pe cari cu greu le am adunat și aș dori apoi să-l scot
și separat. Am crezut că un articol asupra fachirilor, bazat pe
documente originale, va interesa pe cititorii Convorbirilor,
întru cât tot ce se știe la noi, în această privință, este de
domeniul fanteziei8.	'
Mulțumindu-vă pentru ospitalitatea ce dați puținei mele
munci, vă rog să primiți salutările mele distins^.
T. IORDANESCU
izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
VII
28 Martie 1911
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă mai trimit alăturat două articole pentru „Convorbiri”,
prea multe poate, când aveți atâta și așa de variat material.
Fiindcă Sâmbătă speram să plecăm la Roma, m’am grăbit ca
să nu rămân cu aceste articole neterminate căci e greu să reei
după atâta timp un lucru început. Cel dintâi este o recensiune
asupra unei cărți noi care aș dori să intereseze pe mulți, căci
dacă acum 20—30 ani se auzea așa de mult cuvântul Indo-Eu-
ropean, acum nu se mai știe mai nimic despre el9.
Cel de al doilea articol privește mai mult școala. Mi-am
luat curajul ca să arăt unele neajunsuri pe cari noi în frica
de a plăcea unor sau altora le ținem ascunse 10.
Ca să nu mai scriu mult, căci timpul vă este prețios,
termin rugându-vă să primiți salutările mele distinse.
T. IORDANESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
T. IORDĂNESCU - SIMION MEHEDINȚI
vin
[F. d.]
[1907]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit aci alăturat două articole privitoare la orienta-
lism. Un articol este dedicat memoriei profesorului meu și după
cum spuneai și al d-tale, lui Georgian care mi-a insuflat dra-
goste pentru astfel de studii. Poate vi se va părea cam mare,
dar nu am avut ce să fac, nu puteam seri mai puțin, deși
trebuia mai mult
Al doilea articol este o recensie în care adaog și eu câte
ceva din cunoștințele mele, făcând cunoscută o carte despre
care nici idee nu au cei ce se ocupă cu folclorul nostru12.
Dacă mai doriți recensii de acest gen vă mai pot trimite
căci mă țin încă în curent cu aparițiunile noi.
V’am promis și niște traduceri din sanscrită și să nu
credeți că am uitat, dar lucrările de fine de an ale școalei îmi
a[u] luat mult timp. In curând însă vă voi trimite împreună cu
o introducere asupra operei din care traduc.
Mulțumindu-vă de ospitalitatea ce mi’ați acordat în im-
portanta d-voastră revistă și de încurajarea ce mi-ați dat vă
rog să primiți stima mea.
T. IORDĂNESCU
N. B. Spre a nu se face vre-o eroare la tipografie am notat
primul articol cu numele, al doilea cu litere.
T. IORDĂNESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
C.	L Istrati cătră Simion Mehedinți
l/Uf. Aprilie 1911
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Regret mult că nu pot veni înainte de plecare pentru a vă
mulțumi călduros, că ați luat în mână chestiunea care ne preo-
cupă atât de mult pe amândoi.
îndată ce mă voi întoarce voi veni să vă văd, căci pentru
moment, îmi gătesc geamantanul de plecare.
Am fost la domnul Maiorescu și sunt fericit a constata, că
conform prevederilor d-tale, nu numai că a aprobat totul, dar
îmi a spus că la nevoie, va contribui cu ceva.
Deci, suntem asigurați și cum veți primi un răspuns mai
favorabil de la Roma, faceți un apel călduros la presă, lansați
listele de subscriere și trimiteți și adresele la Iași și Craiova.
N’am nevoie să adaog că sufletește fiind uniți și înțeleși,
puteți face ce veți voi și lua ori ce dispozițiune ce veți crede
util, pentru care de la început sunt alăturea cu d-voastră.
Am vorbit și în chestia macedoneană, și sunt bucuros că
pot vedea această parte locuită de români.
Urându-vă sărbători fericite și reușită deplină, cu deose-
bire în chestia italiană, vă rog să credeți în sentimentele mele
de stimă și aleasă considerațiune.
Devotat
Dr. C. I. ISTRATI
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Vichentie Jemna cătră Simion Mehedinți
Cernăuți la 21/XI 1908
MULT STIMATE DOMN,
Cu bucuria copilului care așteaptă să-1 vadă pe tatăl său,
reîntors din depărtare, am primit azi dela d-voastră cartea cu
notele biografice și cele 4 broșuri, trimise deodată. Nu aflu
cuvinte destule, pentru a vă putea mulțămi pentru aceasta bine-
facere. Tocmai săptămâna viitoare trebuia să dau tema gata și
de aceea eram acuma desperat că nu voi primi nici un răspuns
dela d-voastră.
Broșurele trimise mi-au fost asemenea de mare folos,
fiindcă trei din ele nu le-am aflat aice în nici o bibliotecă. Mul-
țămindu-vă din inimă pentru această binefacere, rămân al
d-voastră devotat.
VICHENTIE JEMNA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
N. L. Kostaki cătră Simion Mehedinți
I
Bârlad, 12.X.[19]08
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI !
Trimet alăturatul articol pentru „Convorbiri Literare”.
E primul dintr’o serie de încercări asupra mitologiei române,
la care am început să lucrez și să strâng materialul trebuin-
cios încă de astă vară.
Cum mă reîntorc la Berlin pentru continuarea studiilor
universitare, vă rog a-mi răspunde acolo pe adresa Luitpoldstr.
5. Berlin W., dacă, când și sub ce condiții mi se va publica
studiul i.
înainte de a sfârși țin să vă mai rog de a nu judeca prea
aspru ortographia mea defectuoasă. E în parte și o cauză a
lungului meu stat în străinătate. Bine înțeles că supun articolul
meu în totul ortographiei întrebuințată de revista ce conduceți.
Priniiți asigurarea deosebitei mele stime.
N. L. KOSTAKI
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
303
N. L. KOSTAKl - SIMION MEHEDINȚI
n
București, %jl5 Febr. 1910
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR !
întâlnind zilele trecute pe d-1 Petre Missir, d-sa mi-a
vorbit de aniversarea d-lui Maiorescu și de un număr festiv, pe
care Convorbirile îl vor scoate cu această ocazie. Dacă studiul
de față — scris în pripa puținelor ceasuri de libertate, ce îmi
Jngăduește serviciul militar — va fi găsit bun de d-voastră
și dacă va mai fi încă timp, mi-ați face o deosebită plăcere,
publicându-1 în numărul închinat d-lui Maiorescu 2. Ar fi o probă
de multă stimă și de multă și respectuoasă iubire, ce îi o port.
Al d-voastră devotat
N. L. KOSTAKl
Hotel Continental.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
m
29 Sept. 1910
STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Vă trimet alăturat un studiu asupra „Vântului” în mitolo-
gia noastră. Vă rog, dacă sunteți așa de buni, să îmi răspundeți
de primire3. Primiți, vă rog, domnule Profesor asigurarea deose-
bitei mele stime.
N. L. KOSTAKl
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
304
IV
(F. d.]
Duminică. Dealu-Mare
[Sept. 1909] Cfr. n. 4.
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR !
Vă trimet alăturat un studiu de Mitologie română asupra
Lunei, un capitol și acesta, ca și cel trecut—asupra Soarelui—
din lucrarea ce o pregătesc și la care lucrez de mai bine de 4
ani: Mitologia Română. Dacă cele alte ocupații îmi vor lăsa
destul timp liber sper să vă mai pot trimete în cursul lunilor
viitoare încercări asupra: Balaurilor, Smeilor, Uriașilor și Pi-
ticilor 4.
Sfârșind, vă mai rog, stimate domnule Profesor, să îmi
comunicați pe adresa: N. L. K., Dealu-Mare Bârlad, dacă ați
primit studiul și când se va publica. Rămân în țară până Joi
1/14 Octombrie.
Cu deosebită stimă
al d-voastră
N. L. KOSTAKI
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Const. Krupenschi cătră Simion Mehedinți
I
Ostende, 2%, r. de l’Eglise
17/30 Iulie 1907
IUBITE D. MEHEDINȚI,
Mi se trimite aici scrisoarea d-tale privitoare la Convorbi-
rile literare, pentru care ai vrea un articol.
Fără nici o îndoială că un studiu, în felul celui ce arăți,
ar fi de interes și poate să’l încerc. Insă ar trebui să fiu acolo
și nu mă reîntorc decât la Septemvrie.
Eu aș dori f. mult ca să dau ceva Convorbirilor și mi-am
făgăduit mie însumi, mai mult lucru și, putea-voi să mă țin de
cuvânt la toamnă? Sau nevoile meseriei îmi vor mânca timpul
cu stupidele lor ocupațiuni?
Aș fi foarte necăjit dacă nu aș putea da altceva decât
notițe scurte cum am dat. In orice caz e și aceasta dovada iubi-
rei mele pentru lucrarea d-tale. E un fel de obol al săracului
care dă tot ce poate x.
In orice caz, din toată inima, îți urez izbândă în planurile
ce ai și trebue să’ți spui, că eu am siguranța, cunoscându-te,
că vei izbuti să dai Convorbirilor strălucirea lor.
Primește o prietenească strângere de mână.
CONST. KRUPENSKI
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
St. D. L. XI — 20
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
306
n
30 Dec. 19W
IUBITE PRIETINE,
Am primit „poftirea” ’n stihuri și cu grabă vă răspund
Mi-a făcut plăcere mare; lucrul eu nu vi’l ascund...
Nu m’am îndesat cu scrisul în revistă, nu e vorbă!
Cetitori, noroc avurăți!... Ați scăpat de a mea ciorbă!
Prin aceasta la „Junime” două hrane voi găsi:
Hrană bună pentru minte... pentru trup... o fi ce-o fi !
Primesc, deci, cu mulțumire la ospăț ca să iau parte,
Dând obolul meu, întocmai, cum văd că stă scris la carte.
La mulți ani. Prietenie
CONST. KRUPENSCHI
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Alexandru Lapedatu cătră Simion Mehedinți
I
3.11.901.
București; strada Sf. Ionică 17
MULT ONOR. DOMNULE MEHEDINȚI,
Alăturat am onoarea a vă trimite câte-va rânduri despre
Vincențiu Babeș \ pe cari, dacă n’ași fi fost cam bolnav în
timpul din urmă, le-ași fi scris și deci vi le-ași fi trimis, mai din
vreme. Așa însă vă rog să binevoiți a mă scuza pentru întârziere.
Cu privire la corecturi, dacă se poate, le-ași face însu-mi
bucuros.
Cu acest prilej îmi iau voe a vă face o rugăminte. Mi-a
rămas de tipărit sfârșitul de la recensiunea ce-am publicat în
N-rele de pe Nov. și Dec. ai Convorbirilor din anul trecut2.
Nu vi l-am dat până acum, căci știam că aveți nevoie de
lucrări cu mai mult interes pentru cetitori. D. Bogdan mă în-
deamnă însă să merg până la capăt.
Astfel, deși personal eram aproape hotărît să renunț la
publicarea acestui „sfârșit” — mă văd nevoit a face apel la
d-voastră, dacă veți avea câteva pagini libere din Convorbiri
pe Martie, să binevoiți a-1 tipări 3.
Pentru adresele din Ardeal, m’am adresat deja la o
persoană în măsură de a-mi putea indica locurile unde s’ar pu-
tea trimite Convorbirile cu sorți de a fi abonate.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
308
Cel mai de ispravă tânăr și scriitor din Ardeal cu care
v’ați putea pune în legătură e dr. loan Lupaș, profesor la Semi-
narul Andreian din Sibiiu (Nagy Szeben). E așa precum cred
că v’ar conveni d-voastră sub toate raporturile.
Binevoiți vă rog a primi încredințarea stimei deosebite
ce vă păstrează
AL. LAPEDATU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
n
27.11.907.
MULT ONOR. DOMNULE MEHEDINȚI,
Alăturat am onoarea a vă trimite restul articolului, căruia
ați avut bunătate a-i rezerva câteva pagine în No. din Martie al
Convorbirilor”. L-am condesat cât s’a putut, ca să nu Vă răpesc
loc folositor. Mai am însă o rugăminte: fiindcă mi-am rezervat
a face tipăritură separată, vă rog să binevoiți a îngădui să se
tipărească cu aceleași caractere ca și partea tipărită până acum
în N-rele din Nov. și Dec. ale Convorbirilor din anul trecut.
Corecturile le fac însu-mi—acasă, str. Sf. Ionică, 17 (casa
Albrich).
Cel mai târziu Duminecă trimet și Cronica pentru No.
viitor cât și lista de care mi-ați vorbit.
Binevoiți, vă rog, a primi încredințarea deosebitei mele
consider ațiuni.
AL. LAPEDATU
Izvoare: Arhiva. Profesor Simion Mehedinți, București.
309
ALEXANDRU LAPEDATU - SIMION MEHEDINȚI
ni
16.XI.[19]08
București, Sf. Ionică) 11.
PREA ONOR. DOMNULE PROFESOR,
D.	Panaitescu mi-a comunicat dorința d-voastră de a pre-
găti, pentru No. din lanuare viitor al „Convorbirilor”, un arti-
col: „Românii din Ardeal și Unirea”.
Neavând timp suficient pentru a face cercetările necesare
unui studiu mai amănunțit asupra acestei cestiuni, m’am
gândit că ar fi de folos și interes să culeg de prin gazetele vre-
mii „Câte-va ecouri ardelene din timpul Unirii”. In acest scop
am răsfoit eri și alaltăeri „Gazeta”, „Foaia pentru minte” și
„Telegraful” singurele ce apăreau dincolo la 1859 — dar n’am
putut găsi nimic deosebit. Se vede că cenzura Guvernului de
atunci din Ardeal nu îngăduia manifestarea în scris a sentimen-
telor de cari, neîndoios, Ardelenii erau animați față de epocalul
act politic ce se îndeplinea dincoace de Carpați.
Astfel nu știu, zău, ce ași putea face pentru a urma, după
cum doresc, cerinții d-voastră?
Poate că n’ar fi în zădar dacă, prin d. A. Bârseanu 4 de la
Brașov, v’ați adresă vre-unui din bătrânii cărturari de dincolo
(poate Cav. I. Pușcariu5) să pună pe hârtie câteva amintiri asu-
pra felului cum s’a repercutat în Ardeal, la Români, evenimen-
tele Unirii. Poate că iarăși prin corespondența lui Bariț să se
găseasccă ceva de înțeles. D. Bănescu, care a studiat-o și o cu-
noaște bine, v’ar putea eventual scrie ceva 6.
Binevoiți, vă rog, a primi încredințarea deosebitei stime
ce vă păstrează
AL. LAPEDATU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
310
IV
București, 29 Ianuarie 1911
str, Sf. Ionică 17.
MULT ȘTIM. DOMNULE MEHEDINȚI,
Văd, nu fără oarecare surprindere, felul cum sunt cinstit
în ultimul No. din Convorbirile Literare de cronicarul d-voastră
artistic. E un act de răzbunare și insinuare ce, dat fiind per-
soana de la care vine, vă spun drept, nu mă atinge și nu mă
neliniștește 7.
M’a mâhnit însă faptul că am putut fi insultat tocmai în
revista la care am dat și eu ani de-a rândul tot ceiace am putut
face mai bun și mai folositor pentru studiile istorice. Și fiindcă
sunt încredințat că d-voastră care mi-ați arătat totdeauna în-
credere și bunăvoință n’ați avut cunoștință prealabilă de artico-
lul cronicarului d-voastră, cel puțin în ceia ce mă privește pe
mine, vă rog prea mult, pentru liniștea mea, să binevoiți a-mi
arăta în caz contrariu și dacă cumva nu îndrăznesc prea mult:
prin ce și întru cât m’am putut face vinovat ca să mi se răsplă-
tească în ăst mod modestul tribut ce am dat Conv. Literare și
sentimentele de stimă și prețuire ce vi le-am păstrat și vi le
păstrez.
AL. LAPEDATU
P. S. Dacă cumva doriți vre-o lămurire în chestia ridicată
de d. respectiv în revista d-voastră vă stau ori și când cuz plă-
cere la dispoziție.
A. L.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Eugen Lovinescu cătră Simion Mehedinți
I
Paris 30 Martie 1909
Rue des Carmes 20.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Simt o mare bucurie să vă pot trimete prima parte a tezei
mele de doctoratx, rămânând ca a doua lucrare să v’o trimit la
timp, mai târziu.
Sunt mai bine de doi ani de când propunându-vă colabora-
rea mea la Convorbiri, am primit un răspuns care nu mi s?a
părut prea încurajator. Mi-am zis: nu e încă timpul. Răbdare
căci va veni și acea clipă, cândva, în care nu ți se va mai răs-
punde : trimete și vom vedea, ori: vine cine vrea și rămâne cine
poate... Și drept să vă spun că eu încă nădăjduesc acea clipă —
ca una din cele mai plăcute cu putință.
Primiți, vă rog, salutările cele mai devotate.
E. LOVINESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERrXRE XI
312
II
Ify Dec. 1909
20 Rue des Carmes 20.
^STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mi-am permis să vă trimit ieri a doua lucrare a mea de
teză de doctorat. De altminteri am făcut și susținerea orală,
obținând „elogii”, într’un cuvânt tot ce-mi puteau da bieții
oameni.
In curând vă voi trimite și întâiul volum din colecția de
douăzeci, ce trebue să iasă în câteva zile la Minerva, și în care
voi încerca să învii trecutul nostru literar. Primul volum e
închinat lui Alexandrescu, — al doilea, ce va apare abia în
primăvară, e lui Costache Negruzzi2.
Primiți, vă rog, salutările mele cu totul devotate și res-
pectuoase.
E. LOVINESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
m
Fălticeni, 22 Iunie 1910
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit cu aceasta primul articol destinat cronicei lite-
rare de la Convorbiri. Cred că ne’am înțeles asupra permanenței
acestei rubrice, care mi-ar spori imboldul moral în ducerea la
bun capăt a unei sarcini care ași vrea să fie ceva mai cuprinză-
toare, — de cât o contribuție intermitentă, și întâmplătoare la
313
E. LOVINESCl' - SIMION MEHEDINȚI
procesul literar al clipei de față. N’ași crede nepotrivit dacă ați
confirma printr’o notiță acest caracter de permanență a cro-
nicii 3.
Al doilea articol, pe August, ce vi l’aș trimite la timp din
Paris, cere o prealabilă înțelegere cu d-voastră. El ar purta
titlul: — Spre Franța! sau așa ceva, însă n’ar conține nimic
invidios... Plecând dela campania, de acum câțiva ani, împo-
triva înrâurilor străine și mai ales a celei franceze (se vorbia
și de vamă pe cărțile străine!) ași arăta cât de salutare sunt
înrâurile străine în orice literatură, și cu deosebire cât suntem
noi de datori înrâuririi franceze, nu prin imitație, ce sunt pieri-
toare, ci prin deșteptare de întregi curente literare, care vădin-
du-se în forme naționale, au intrat în patrimoniul literaturii
noastre. Căci ce e mai național de cât Cântarea României, și
totuși câte înrâuriri străine s’au topit într’însa!
Ași aduce în această privință și alte pilde, mai mult din
trecutul nostru literar...
Doresc în această privință părerea d-voastră, deși cred că
nu sfărâmă tradiția Convorbirilor. Articolul ar putea însă lua o
mărime mai respectabilă, ce v’ași ruga să mi-o îngăduiți.
Eu mai stau în Fălticeni vre-o 5—6 zile.
Primiți expresia sentimentelor mele devotate.
E. LOVINESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
IV
Interlaken, 13 August 1910
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit acest articol pentru No. de August al revistei.
El e despre critică în genere, fiindcă am crezut necesar să lă-
muresc punctul meu de vedere, înainte de a intra în război4.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	314
Sunt aici de câtva timp. Vin din Paris, unde speram să
pot lucră. In zadar. Tulburările sentimentale mi-au zădărnicit
orice activitate. Abia putui înfiripa aceste câteva pagini.
Plec acum pentru vre-o 3 sătpămâni în jurul Neuchâtelului.
(Pentru orice întâmplare, adresa mea e Neuchâtel, poște res-
tante). Sper că în mijlocul naturii să mă liniștesc puțin, și să
reviu la vechea idee că omul nu valorează nimic de cât prin
ceeace lucrează; încolo totul e fum!
Dar mă las pe calea mărturisirilor.
Primiți salutările mele devotate și cordiale.
E. LOVINESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
V
Fălticeni^ 24 Dec. 1910
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
îmi fac o deosebită plăcere și o datorie de recunoștință
trimițându-vă în broșură separată lecția mea de deschidere,
închinarea ei vi se cuvine deadreptul.
îmi pare rău c’am plecat din București înainte de a vă
fi văzut pentru a afla ce înnoiri se fac la Convorbiri și pentru
a-mi da și eu părerea pe ici, pe colo în sensul mai ales al actua-
lității și al caracterului literar ce trebuesc date mai cu dărnicie.
Articolul pe Ianuarie îl voi trimite la timp.
Vă dădusem, cam de multișor, o poezie a tânărului talen-
tat Victor Eftimiu, poezie pe care am citit-o și am opinat că e
bună. Nu cred că tinerii trebue îndepărtați de Convorbiri, prin
315
E. LOVINESCU - SIMION MEHEDINȚI
prea multe forme și anticamere. V’aș fi recunoscător — pentru
interesul revistei — dacă ați da pentru n-rul de Ianuarie acea
poezie.
Urându-vă cele mai bune sărbători rămân al d-voastră.
E. LOVINESCU
Fălticeni
Izvoare: Arhiva Profesor Simion. Mehedinți, București.
VI
București, 28 Mai 1911
SCUMPE DOMNULE MEHEDINȚI,
In privința nuvelei pentru numărul viitor, am făgăduiala
lui Gârleanu că o va da și cred că se va ține de cuvânt5. La
nevoe ași putea trimite și eu ceva G.
Rămâne însă chestia articolului „Un poem inedit al lui
Negruzzi” 7. Acest articol nu face parte din cartea mea, ci e
numai un savuros pahar cu apă rece, dintr’un bogat film de
inedite cu a cărui captare mă va însărcina probabil Academia
la anul. Dacă ceream deci înlăturarea lui, cu despăgubiri chiar,
o făceam din alte motive pe care ori cât de delicate ar fi, mă
voi încerca mai mult să le suggerez decât să le spun.
Sunt 11 luni de când am început colaborarea la C. L., în
mod regulat, poate chiar desasperant de regulat. Vă aduceți
aminte chiar de la început am insistat în chip deosebit asupra
periodicității automatice a colaborării mele la C. L., de oarece
sunt deprins de a îmi trece tot mecanismul sufletesc în acte
reflexe. E ceva din ciudățeniile mele.
Pe lângă aceasta o mărturisire.
Am publicat până acum vre-o 20 de volume, de toate genu-
rile, cu toate formatele, cu toate succesele și nesuccesele cu
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
316
putință, așa încât ar trebui să fiu foarte desabusat de hârtia
imprimată — ca de o mare zădărnicie. Cu toate astea nu e așa.
Vibrez, mi-e rușine s’o spun, și acum, la orice articol ca și cum
ar fi cel dintâi. Orice contrarietate de natură literară, mă mâh-
nește cu mult mai mult de cât ar trebui. Iată pentru ce prefer
să strangulez în obscuritate nenorocitul copil — pe care Fam
desmerdat cu pasiune vre-o 15 zile — decât să nu-1 văd ieșind la
lumină în ziua pe care i-am destinat-o eu! Retrag deci articolul
cu hotărâre, căci în nici un caz n’aș voi să ia locul articolului
bravului meu prieten Ortiz8.
Și cu acestea activitatea mea la C. L. încetând de a fi un
act reflex, încetează de a fi tiranică, rămânând a se produce
numai atunci când i se va simți nevoia mai mult și-mi va fi
cerută expres.
Bine înțeles că nu încape nici un fel de supărare, neavând
pretenția de a’mi impune ideosincraziile mele de scriitor pasio-
nat: deci de pm susceptibil, încăpățînat, naiv și deseori absurd.
Cu sentimentele cele mai devotate
E. LOVINESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
vn
București, 9 Oct. 1911
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit articolul despre care am vorbit. Mi se pare că
e scris cu seninătatea cea mai mare; nu însă cu seninătatea
morței. Căci din nefericire, sunt viu... Nici nu văd cum s’ar
putea face critică fără să am o părere oare care în bine sau
rău. Am cercat cât am putut cu articole de istorie literară;
căci reposații nu protestează. Dar din când în când nu pot
317
E. LOVINESCU - SIMION MEHEDINȚI
să nu-mi aduc aminte că trăesc și că primesc sensații de la
lucruri și de la oameni, și că sunt îndreptățit a le tălmăci având
și buna cuviință necesară, și, poate și talentul și mai necesar!
Citiți deci articolul și binevoiți a-mi comunica cât mai
repede impresia d-voastră, pe adresa mea la Școala normală din
Câmpulung, unde mă voi afla săptămâna aceasta9.
Al d-voastră prea devotat
E. LOVINESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
VIII
Fălticeni, 28 Noemvrie 1911
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Anul trecut a ieșit volumul Iui Gârleanu „Din lumea celor
cari nu cuvântă” în ediția Convorbirilor literare. Nu știu cum și
în ce condiții anumite.
Eu ași dori să scot un nou volum de critică, cuprinzând în
cea mai mare parte articole publicate în revistă, și care, dacă
nu mă înșel, păstrează firul tradițional al bătrânelor Convor-
biri. Mi’ar surâde dacă volumul ar putea ieși în ediția Convor-
birilor 10.
Vă rog deci bine voiți a-mi răspunde dacă aceasta ar intra
în intențiile d-voastră, și care e anume formula de editare.
Scrieți-mi la Fălticeni, unde sunt deocamdată. Probabil
veți fi auzit că am fost numit la Iași, unde am și început
cursurile.
Primiți salutările mele devotate
E. LOVINESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
318
IX
Hotel High-life. Calea Victoriei
Luni
[F. d.]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Dădusem încă pentru numărul trecut un articol intitulat
„Glose asupra criticei foliculare”, în care dintr’o campanie dusă
în mai multe părți, și fragmentar, închegasem un articol unitar,
cu laturi noi, și sub o formă definitivă, așa cum e frumos să
rămână la Convorbiri. Articolul n’a apărut la timpul sorocit de
mine, fără nici o altă lămurire,.— deși „andrisantul” e cu-
noscut...
Interesându-mă de soarta lui, mi se pare că „nu încape”
nici pentru număr. V’ași fi foarte recunoscător dacă ați binevoi
să-mi comunicați de aveți ceva în deosebi împotriva acestui
articol, lucrurile cele mai precise fiind și cele mai bune, pentru
toți oamenii, necum pentru... irritabile genus.
Primiți, vă rog, expresia devotatelor mele salutări.
E. LOVINESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
X
Paris, Rite des Carmes 20
Dec. 30
fF. d.]
[1906]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mii de scuze pentru greșala de vi se expediat o scrisoare,
ce privia pe un prieten, însărcinat cu micele mele legături pe
care le mai am cu vechia mea catedră.
I-:. LOVINESCU - SIMION MEHEDINȚI
Cele câteva rânduri destinate d-voastră, s’au dus pe adresa
lui. Nu știu dacă vi le-a reexpediat. In ele mă bucuram de tre-
cerea d-voastră la Convorbiri și vă propuneam să public o serie
de articole sau articolașe, de coprins critic, privind mișcarea
literară din apus. Aceasta bine înțeles, dacă n’ar trezi resenti-
mentul cuiva — ceea ce ași înțelege foarte bine. De altminteri
aici am pe brațe și alte lucrări, ce-mi dau destulă grije și sa-
tisfacție.
Mulțumindu-vă de amabilitatea de a-mi fi trimes scrisoa-
rea ,,pierdută”
rămân al d-voastră devotat
E. LOVINESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XI
Hotel High-life. Calea Victoriei
April 4.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Speram să întâlnesc pe cineva aseară pentru a putea veni
la reuniunea Convorbirilor literare, la d. Mironescu.
Neîntâlnind însă pe nimeni, și neputând totuși merge în
casa unei persoane pe care n’o cunosc, am regretul de a nu fi
putut veni, — mai ales că dacă ar fi fost oportun, ași fi avut
prilejul să citesc și eu ceva pentru Convorbiri,
Sper însă că după vacanțele Paștilor să am prilejul de a
participa și eu la aceste interesante întruniri.
Primiți salutările mele devotate
E. LOVINESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
320
XII
Hotel High-life
[F. d.]
SCUMPE DOMNULE MEHEDINȚI,
Iată alăturat o poezie bună, a unui poet de talent ce-mi
fusese încredințată pentru Convorbiri literare.
Dădusem un articol pentru C. L. pentru numărul de Iunie;
nevrând a ieși în acel număr, îmi iau libertatea de a-1 retrage.
Cum însă s’a făcut trei corecturi, cheltuelile pricinuite le iau
-firește asupra mea.
Cu sentimentele cele mai devotate
E. LOVINESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XIII
Paris, Rue des Carmes 20
10/23 Dec.
[F. an]
[1906]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Auzind de trecerea d-voastră la direcția Convorbirilor —
lucru de care mă bucur — vă fac o propunere, pentru cazul când
n’ați avea ceva în deosebi împotriva mea.
Ași voi să public o serie de articole relativ la mișcarea
literară occidentală — acelor 4 sau 5 literaturi, pe care le ur-
măresc mai cu interes și prin mine însumi. Aceasta o voi face
de altminteri și aiure, în vederea unei lucrări, pe care o plă-
nuesc.
E. LOVINESCU - SIMION MEHEDINȚI
Dacă aceasta convine Convorbirilor, ași voi să am cuvân-
tul d-voastră. In orice caz în acele articole nu ași vrea să mă
ocup de literatura română, nici să suflu în vechele certuri lite-
rare de la noi.
Primiți, vă rog, salutările mele devotate
E. LOVINESCU
P.. S. Socec vă va trimete noul meu volum ce apare luna
aceasta. Ași fi recunoscător dacă s’ar găsi cineva la Convorbiri
să-l recenseze.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
XIV
Duminecă
[F. d.]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Speram să vin aseară la întrunire pentru a ceti versurile
tânărului atât de talentat, Victor Eftimiu, ce trebue în ori ce
chip încurajat și la Convorbiri.
Fiind împiedecat de a veni, vă trimet acele versuri cu
rugăminte a le da la publicare, de se poate, pentru numărul de
Decembrie.
Peregrinația afacerii mele universitare nu s’a terminat!
Când se va termina, îmi voi face o plăcută datorie de a vă invita
la lecția mea de deschidere.
Primiți salutările mele cele mai devotate
E. LOVINESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
St. D. L. XI — 21
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
322
XV
Hotel High-life
[F. d-1
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Dacă revista Convorbirile mai are un bilet de teatru și
dacă n’ați dispus de el mai dinainte, v’aș fi foarte recunoscător
de mi l’ați pune la îndemâna mea.
Cu mulțumiri, devotat
E. LOVINESCU
P. S. Am trimis încă de mult un articolaș despre noul
volum al lui Goga. Nu credeți că și-ar pierde din actualitate
amânându-se mereu apariția ? Căci cărțile ca foile, cum ar zice
Homer...
El.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
loan Lupaș cătră Simion Mehedinți
I
Sibiiu, 7 Sept. 1907.
MULT STIMATE D-LE PROFESOR !
In cursul cercetărilor, ce am făcut prin arhiva muzeului
Bruckenthal, am dat peste aceste trei scrisori, cari mi-au părut
destul de prețioase pentru a le copia și da publicității.
Conform promisiunii, ce v’am făcut în Iunie, când am fost
la București, de a trimite din când în când câte ceva pentru
„Convorbiri Literare” — îmi iau acum îndrăsneala a vă ruga să
binevoiți a primi și a face loc acestor scrisori în vre-unul din
numerele viitoare ale valoroasei reviste.
Cu profundă stimă
Dr. I.' LUPAȘ
prof. „Semin. Andreian”
Jzvoaie: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
n
Sibiiu 20/XI.[19}07.
MULT ȘTIM. D-LE PROFESOR,
Am regretat mult, că nu v’am putut afla acasă, când am
fost la sfârșitul lunei trecute în București. Dacă n’aș fi fost
silit să plec neapărat a doua zi, v’aș fi cercetat încă odată.
STUDII ȘI DOCUxMENTE LITERARI: XI	324
Răspunzând acum la invitația m. st. d-voastră, trimit și o
cronică despre Politica culturală, ce se face la noi — spre omo-
rârea sufletului nostru 1... Vă rog totodată să aveți bunătate a
modifica sau omite unele expresiuni mai violente, cari mi-au
lunecat din ccndeiu involuntar, în urma indignării, ce trebue să
stăpânească, în mod natural, pe orice Român curat la suflet,
când scrie despre astfel de lucruri revoltătoare și triste.
M’am gândit și la acel „essai”, ce mi-ați propus a scrie
despre „Influența săsească asupra Românilor”, dar regret, că
din totală lipsă de timp nu mă voiu putea apuca de acest studiu,
care oricum, reclamă răgaz de cercetare. Eu sânt foarte ocupat,
având ore la săptămână prelegeri în seminar și la școala de
industrie a fetelor rom. Apoi mai sânt destul de des pus la
contribuție de către redacțiile revistelor : „Luceafărul”, „Țara
Noastră” și „Vatra Școlară”. Cu mai multă ușurință și cu o
indiscutabilă competență ar putea trata tema aceasta amicul
meu Dr. I. Borcea, profesor la școala de fete a „Asociațiunii”;
dânsul s’a ocupat mai multă vreme cu această chestiune, tipă-
rind chiar o lucrare de doctorat în limba germ, (la Lipsea)
asupra influențelor germane în limba și cultura română.
Dintre cele trei scrisori inedite, pe cari le-am aflat în
arhiva bibliotecei Brzickenthal și vi le-am trimis spre publicare,
mi-a părut deosebit de interesantă cea scrisă italienește de prin-
cipele Alexandru Ipsilanti, după-ce și-a pierdut tronul. Cea ger-
mană are importanță, numai fiind-că se amintește în ea de
Văcărescu. Iar a 3-a, cea latinească, fiind-că arată, cam de ce
vază se putea bucura un principe român, — în Ardeal, — chiar
și după mazilire.
Cu distinsă stimă
I. LUPAȘ
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
325
IOAN LUPAȘ - SIMION .MEHEDINȚI
III
Sibiiu 28/VI[19]07.
*
MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI,
Mă grăbesc a vă răspunde, că am comunicat amicului I.
Borcea dorința d-voastră și a promis, că va scrie pentru „Conv.
Lit.” acel „essai” despre „influența Sașilor asupra Românilor”.
Altă știre, mai puțin îmbucurătoare și care s’ar putea privi
și ca un potrivit epilog al cronicei trimise în rândul trecut — e,
că în Sâmbăta trecută (23 Nov. c.) Curtea cu jurați din Cluj
m’a condamnat, pentru un articol din „Țara Noastră” la trei
luni temniță de stat și 200 coroane amendă în bani.
Notez, că în viața mea n’am scris articol mai liniștit și
mai inofensiv decât acesta.
De altmintrelea, am socotit că vâsfi potrivit să vă trimit
acest articol, ca să vedeți, pentru ce motive de nimica trebue
să pătimească la noi temniță grea, purtătorii condeiului.
In articolul meu „Toate plugurile umblă” procurorul a des-
coperit agitație în contra clasei proprietarilor maghiari, un
lucru, care nici cu lampa lui Diogene nu s’ar putea găsi în acest
nenorocit articolaș. Prezidentul Curții cu jurați s’a purtat ca un
sălbatic: m’a invitat să’mi predau apărarea, care părându-i-se
prea lungă, m’a întrerupt înainte de a fi spus un sfert din ea,
și m’a așternut la ședere..
Ceeace e și mai trist, e că acum întreaga presă maghiară
a pornit goană urâtă contra mea, publicând toate ziarele de
frunte o telegramă tendențioasă, în sensul căreia eu n’aș face,
ca profesor de istorie la semin. Andreian, alta decât să agit
contra „ideei de stat maghiar”..., ceeace nici prin gând nu mi-a
trecut niciodată.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
326
înțeleg perfect planul acestor scornituri miserabile și
prevăd sfârșitul, care mă va sili s’o iau și eu peste vama cu-
cului, făcându-mi-se aici existența cu totul imposibilă.
La caz, că aș fi necesitat a trece în țară, îmi pun toată
speranța în d-voastră, ca unul care înțelegeți deplin durerile
și necazurile noastre. Va fi doar cu putință să câștig în Bucu-
rești o catedră sau eventual altă ocupație?
Al d-voastră devotat
I. LUPAȘ
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IV
Sibiu 10/Xl[19]08.
MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI !
Implinindu-se anul acesta un secol dela nașterea marilor
Arhierei români Șaguna și Neofit Scriban, cred, că amintirea
lor trebue împrospătată în orice formă. Aflând, în decursul
cercetărilor mele arhivarice, că acești doi Arhierei au purtat și
corespondență și au stat în relații prietinești — trimit spre
publicare această lovadă, (pe) care, dacă o aflați potrivită,
vă rog a-i face loc în numărul cel mai apropiat al „Convorbiri-
lor Literare”. Pentru Decemvrie poate voi trimite un articolaș
despre „Anastasia Șaguna, mama mitropolitului Andrei” 2.
Dela Seghedin, mulțumită celui de sus, am scăpat în pace,
întors acasă, mi-am aflat nevasta și copilașul Sempronius într’o
sănătate înfloritoare.
Cu deosebită stimă
I. LUPAȘ
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
327
IOAN LUPAȘ - SIMION MEHEDINȚI
V
Sibiiu 17/4 Decemvrie 1908
MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI !
Grăbesc a-mi împlini promisiunea făcută cu privire la
numărul din Decemvrie. Cred, că această frumoasă figură de
mamă română, dată, până acum cu totul uitării, a meritat să fie,
chiar cu acest prilej, înfățișată în colorile vii și extraordinar de
simpatice, pe cari i le împrumută lumina adevărată a dovezilor
istorice. Și — m’aș bucura mult, dacă voi fi izbutit să câștig,
prin aceste pagini, și simpatia st. d-voastră pentru această evla-
vioasă matroană—și să atrag acum, la timp potrivit, atențiunea
tuturora asupra ei, la mormântul căreia s’ar cuveni să punem
o cruce frumosă cu inscripție românească, de cumva ni se va
îngădui, în acel vălmășag de morminte, cari toate trebue să aibă
etichetă urgisită a urgisitului patriotism cu pinteni.
Privitor la întrebarea, ce mi-ați făcut prin șirele sL
d-voastră dto. 10.XI.908: „dacă a venit ceva din partea indi-
cată”..., vă aduc la cunoștință, că n’a venit nimic.
Iar răspunzând la scrisoarea st. d-voastră din 21.XI.08,
prin care mă rugați, să colaborez și eu la numărul festiv, în
amintirea unirii Principatelor, cu părere de rău trebue să vă
descoper, că de prezent mă aflu într’o stare foarte tristă, încât
nu-mi pot continua nici cercetările pentru Șaguna. Veți fi auzit,
că prin Sibiiu bântuie, în mod înspăimântător, epidemia de tifus.
De vre-o 5 zile m’au apucat și pe mine niște dureri groaznice în
tot timpul, cari însă acum s’au acumulat în grumazi > partea cea
mai sensibilă și mai defectuoasă a organismului meu trupesc.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	328
Simptome de tifus, pe cât spune medicul, deocamdată nu am, dar
și durerea asta de grumazi mă chinue grozav. Abia azi m’am
putut ridica puțin din pat, ca să scriu această scrisoare și să
expediez manuscriptul, să sosească la timp.
Când mă voiu îndrepta mai binișor, am de gând să mă
refugiez cu familia la Săliște, unde e locul mai scutit și pot
rămânea până după sărbătorile Crăciunului, fiind acum, din
cauza amintitei epidemii, toate școalele închise.
Sânt de părere, că d-1 profesor și academician Andrei Bâr-
seanu ar putea scrie și mai frumos și mai competent decât mine
acest capitol despre: „Răsunetul Unirii la Românii din Ardeal”.
De altă parte ștm, Ca mai am o promisiune neîmplinită
față de st. d-voastră, anume cea privitoare ia studiul despre
Popea. Regret, că nu pot veni mai curând la București, să-1
cetesc înaintea câtorva prieteni, pe cari i-ar interesa. Aici în
Sibiiu nici n’am îndrăznit a spune cuiva, că am scris despre
Popea, fiindcă întreagă atmosfera sibiiană e imbăxită de por-
niri diametral opuse celor inițiate de Șaguna și cultivate cu zel
de Popea. Sânt deci silit a urma povața înțeleptului și practicu-
lui Horațiu, cu studiul acesta: ^nonumque prematur in annum”!*
II voi ținea ascuns în pulpit, până se vor mai domoli vijeliile și
până voiu ajunge și eu în vre-o situație mai sigură. Căci cea de
azi lasă f. mult de dorit: nici nu știu cine mă persecută mai
rău, guvernul politic sau cel bisericesc ? Amintesc un singur caz,
care ar putea fi și un răspuns la această întrebare. Servesc acum
de 4 ani la catedră; consistoriul ar fi trebuit să mă definitiveze
după 3 ani; 2 petiții ale mele, în această chestie, au fost puse
la o parte, sau în stilul curial de aici: „nu s'a pronunțat în merit
asupra lor, ci chestiunea definitivării se ține în suspens” ...până
când va binevoi ministrul Apponyi a mă ierta și el pentru gro-
zava crimă de a fi șezut 3 luni la Seghedin, fără nici o vină. —
329
IOAN LUPAȘ - SIMION MEHEDINȚI
(Notez, că nici o lege nu există, care să facă definitivarea unui
profesor dela „seminarul Andreian” atârnătoare de capriciile
cutărui ministru),	*
Cu profundă stimă
I. LUPAȘ
P. S. Vă rog să aveți bunătatea a dispune, să mi se trimită
și mie Nr. Conv. Lit. din Decemvrie și, dacă se pbate, și cele
următoare !
Idem.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
VI
Sibiiu 1^/1.909.
MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI !
Mă grăbesc a vă trimite o listă cu câteva nume, cărora
cred, că ar fi potrivit a li se trimite câte un nr. din „Convorbiri
Lit.” și printre cari sper, că se vor găsi mai mulți inși îndem-
nați a le și abona.
Cei dela „Revista teol.” neavând adresele scrise pe o listă
separată, ci numai induse într’un mare registru greoiu și
încurcat, am preferit a compune eu această listă, după pricepe-
rea mea și după cunoștințele proprii.
Mă bucur, că studiul meu despre „Anastasia Șaguna”, care
va forma cel dintâiu capitol al lucrării mele, a avut darul să
atragă luarea aminte a omenilor competenți; din partea unora
am primit și felicitări pentru această publicare. Astfel d-1
Andreiu Bărseanu din Brașov îmi scrie (data 6/1 909): „te feli-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
330
cit pentru admirabilul capitol „Anastasia Șaguna”, pe care l-am
citit cu adevărată emoțiune sufletească și care deslușește în-
treagă taina vieții marelui Arhiereu. Cercetările d-tale au fost
încoronate de cel mai deplin succes, și acest capitol arată
totodată, cum va fi întreagă opera”.
Privitor la întrebarea, ce îmi faceți, dacă n’aș fi aplicat a
scrie o monografie mai întinsă și a o prezenta la Academie —
răspunsul meu ar fi, că n’am fost nici până acum strein de
această idee. Extensiunea lucrării mele va fi cam 200—250 de
pagini în 8° mare; dar nu pot să judec însumi, dacă va fi pe
deantregul tot așa de frumoasă și nouă, cum e capitolul I. Eu
am depus multă trudă la scrierea ei, asta o știu. In decurs de 2
am și jumătate, pe lângă cele 18—20 și chiar 23 de ore săptă-
mânale Ia seminar, a trebuit să fac din noapte zi, de multe ori,
pentru ca să pot parcurge tot materialul din arhivul consisto-
rial, — în cea mai mare parte neatins de cei ce au scris până
acum despre Șaguna — și toate informațiile din ziaristica con-
temporană, plus lucrări streine, ungurești și germane, cores-
pondențe, etc. 4
Când voi dispune de timp, mă gândesc, să public întreagă
corespondența lui Șaguna —, care ar da 3—4 volume mari —
ceea ce firește n’aș cuteza a întreprinde decât, dacă mi s’ar
asigura din partea Academiei vr’un sprijin material. Despre
asta am să-i scriu și d-lui Bârseanu, cerându-i sfatul.
Rugându-vă să aveți bunătate a-mi trimite și nr. viitor al
Convorbirilor, cel cu studiile comemorative despre „Unirea
Principatelor” 5.
rămân al d-voastră devotat
I. LUPAȘ
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București *
331
IOAN LUPAȘ - SIMION MEHEDINȚI.
vn
Săliște, 6/VIII 1909
MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI !
Cu poșta de eri mi-am luat permisiunea a vă trimite un
exemplar broșat din monografia, ce am pregătit asupra mitro-
politului Andreiu baron Șaguna, a vieții și epocii sale6. In
toamna aceasta am de gând să vin odată la București și cu
această ocaziune o să vă aduc un exemplar legat, ediție de lux,
de o execuție tehnică ireproșabilă. In exemplarul broșat, pe care
mi-1 veți restitui atunci în schimbul cestuilalt, vă rog foarte
mult, să aveți bunătatea a indica pe margini, în cursul citirii,
eventuale greșeli de limbă, expresiuni dialectale și ardelenisme,
cari vi s’ar părea supărătoare. Dacă va avea această carte și
norocul unei a 2-a ediții, voesc să le îndreptez pe toate, dându-i
o formă cât se poate mai apropiată de limba curată și sonoră a
fraților de peste munți. Am muncit 2 ani și jumătate cu toată
râvna și cu multă însuflețire la lucrarea aceasta; de aceea aș
dori ca exactitatea ei de fond și valoarea intrinsecă să nu fie
nicidecum știrbită prin eventuale greșeli de formă, cari deși
mărunte și probabil disparente, știu că alterează totuș impresia
finală, ce va produce lectura cărții.
Vacanțele acestea le-am petrecut la Păltiniș 7, unde m’am
recules binișor. Starea cam debilitată a sănătății mele și sfatul
medicilor pe de o parte, iar pe de altă parte situația nenorocită,
în care se află școlile noastre azi, sub pângăritorii ochi de Argus
ai inspectorilor ungurești și amenințate din ce în ce mai mult
de sabia lui Damocle — m’au silit să părăsesc catedra. Astfel
la 1 Sept. a. c. nu mă voiu mai întoarce la Sibiiu, ci rămân la
Săliște în calitate de administrator protopopesc și inspector
peste școalele românești gr. or. din protopopiatul Săliștii.
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
332
Sper, că această nouă funcțiune, care stă și ea tot numai
în serviciul. luptei și propagandei noastre culturale, nu mă va
abate dela îndeletnicirile mele de până acum, ba poate voi găsi
mai mult răgaz pentru continuarea lor, la care, după înțeleaptă
vorbă a lui Miron Costin „gând slobod și fără valuri trebuește”,..
Primiți, vă rog, expresiunea sentimentelor de înaltă stimă,
ce vă păstrează
al d-voastră devotat
Dr. IOAN LUPAȘ
admin. prot.
Săliște (Szeben m.)
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
VIII
Săliște 21/X.[19]09
MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI !
Am regretat foarte mult, că nu v’am putut afla acasă,
când am fost în toamna aceasta prin București. Se vede, că
n’am avut noroc a mă putea bucura deplin de vizita mea la
București, pe care de multă vreme o tot așteptam.
Ca răspuns la ultima d-voastră scrisoare trimit pentru nu-
mărul de pe Octomvrie cronica privitoare la ,, cente nărui lui
Șaguna” 8.
Fiind-că primisem mai nainte și o invitație pentru număr-
rul din Febr. 1910, închinat d-lui Maiorescu, am aflat potrivit
a trimite câteva pagini dintr’un memoriu, necunoscut până
acum, al lui loan Maiorescu. Originalul e în limba germană. In
333	•	IOAN LUPAȘ — SIMION MEHEDINȚI
paginile alăturate aci am dat numai traducerea românească și
numai capitolul ultim, fiindcă celelalte cuprind o samă de
lucruri, puțin dovedite, niște bănueli la adresa lui Șaguna și a
altor Români ortodocși, învinuiți, de sigur pe nedrept, că ei ar
fi denuțat la Viena pe I. Maiorescu și pe alți Români gr. cato-
lici. Un capitol întreg, al II-lea poartă titlul curios, că guvernul
central din Viena persecuta numai pe Românii gr. cat., iar pe cei
gr. or. îi cruța. Se știe însă, că adevărul istoric ne înfățișează
lucrurile tocmai în sens contrar. Cel mai nedreptățit și mai
persecutat din partea Vienezilor, Avram lancu n’a fost gr. cat.,
ci gr. or. Apoi diferitele piedici, în calea stăruințelor culturale
și bisericești ale lui Șaguna, ura înverșunată a contelui Leo
Thun contra bisericii ortodoxe ș. a. ș. a. dovedesc, că bănuelile
exprimate în capitolele precedente ale memoriului lui I. Maio-
rescu sunt lipsite de un substrat real. De aceea am preferit a da
numai capitolul ultim, în care vorbește despre activitatea sa
politică, fiind chestiunea aceasta și de interes biografic pentru
Maiorescu, și de interes istoric pentru noi.
Cu deosebită stimă și devotament
Dr. I. LUPAȘ
adm. prot.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
I. Lupulescu cătră Simion Mehedinți
I
4 Noemvrie 1911
Herendești (p. Lugoj) Banat.
DISTINSE ȘI IUBITE PRIETINE,
De la părinți — unde venii să văz pentru cea din urmă
dată pe mama mea — care moare în vârstă de 80 de ani — în
mijlocul acestei lumi românești, robit dar d’o extraordinară
vitalitate, cel d’intâi gând al meu pentru cei din țară la tine se
opri. Căci văd în jurul meu, în toate inimile, faima și popula-
ritatea d-lui N. lorga, care a crescut și crește considerabil aci,
de când d-sa conduce Liga. In numele lui și în activitatea lui
identifică cei de dincoace tot rostul Ligii și, cu ea, cele mai
dulci speranțe ale lor.
Dar, eu mă simt turburat în suflet văzând această mișcare
de inimă la Români. Pentru că dacă am văzut la sărbările Ligii
din August cât de puternic răsunet are Liga la Românii din
afară, m’am gândit întâi și întâi la urzitorii vrednici ai ei.
Am împlinit la 21 sau 22 Octomvrie cor. 20 de ani, de
când cel d’intâi cuvânt, în mișcarea națională, care a răsunat în
aula universității, al tău a fost. îmi aduc aminte extraordinara
335	L LUPULESCU - SIMION MEHEDINȚI
ta putere de fascinare, cuvântul tău de robire și de convingere,
cel d’intâi cuvânt, care a spus că trebue să se facă o Ligă. însuși
acest nume tu Lai dat și cum fără tine mișcare n’ar fi fost cu
studenții, tot așa fără tine Ligă a se întrupa nu s’ar fi putut.
Nu gelosesc eu pe actualul conducător al Ligii, dar am
remușcare că am lăsat eu să treacă ani întregi la mijloc, mai
bine de un deceniu, fără ca să mă mișc, să scot bogata mea
colecție de documente din cea mai mișcătoare epocă a mișcării
naționale (până la procesul Memorandului) și să arăt lumii
românești că dacă nu era imul, unul singur, S. Mehedinți, nici
mișcare n’ar fi fost nici ființă de Ligă n’ar fi fost.
La 24 Ianuarie 1912 se împlinesc în mod oficial 20 de
ani de la întemeierea Ligii. Pentru această zi noi, întemeietorii
Ligii, ne-am putea aduna în jurul tău; să facem o sărbare fru-
moasă la București; să ne adunăm din toată țara; să te cinstim
ca urzitor al Ligii și să slăvim cea mai frumoasă faptă a gene-
rației tale. Suntem mulți care te vom înconjura și strălucit va
fi acest jubileu epocal.
Să nu ne lăsăm așa. Eu am muncit grozav, dar fără tine
nimic n’ar fi ieșit. De ce să nu public eu acele scrisori ale
tale de pe la Berlin, unde oglindești generoasele tale sforțări
pentru agitarea chestiei noastre naționale în presa germană?
De ce să nu public eu acele circulări ale tale, semnate de tine
și trimise la toate asociațiile studențești din lume și entusiastele
răspunsuri ale lor? De ce, dacă vei găsi tu cu cale, să nu încro-
pim un mic monument undeva care să vorbiască de urzitorii
Ligii și să perpetueze memoria și a lui Gr. T. Brătianu?
Eu dau tot ce pot: bogata mea arhivă și condeiul meu,
știu de unde va trebui să încep lucrarea și unde s’o sfârșesc. Să
fii numai tu învoit și vom face o zi de strălucire în vârtejul de
meschinării politice în care ne învârtim în politica de partid.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
336
Eu mai stau câtva timp aci, căci mai am interese mari
aci. Dar, dacă tu vrei să înțelegi gândul meu cel bun, arată-mi
voia ta prin câte-va rânduri scriindu-mi la Ploești, unde știi
poate că domiciiiez. Dacă tu ești învoit te voiu căuta apoi și-ți
voiu așterne planul meu și va merge totul ușor.
Să nu mai lăsăm ca să se scurgă vremea. De la generația
noastră încoace, eu n’am găsit pe nimeni care să te egaleze
în concepții geniale, în putere de muncă și de convingere, cum
ai fost tu și cum ești. Să nu rămâi așa. O să-ți serviască la ceva,
toate acestea, personal? Nu știu, nici nu vreau să știu. Atâta
știu că bărbații care au suflete devotate și recunoscătoare mai
multe pentru meritele lor, acei bărbați se ridică mai sus, mai
ales când au și strălucita ta capacitate. Numai voință să fie;
numai tu să vrei; căci un lucru e sigur: lăsând la o parte folosul
personal — moral, firește — mă gândesc cât de frumos răsunet
va avea o așa serbare și cât va fi un bine pentru inimile româ-
nești, și dacă te învoiești, vei fi așa de bun ca să-mi indici și
anumite publicațiuni, fie periodice politice fie literare, în care
voiu scoate unul câte unul din documentele scumpe privitoare
la mișcarea națională.
Iacă, dragul meu, ce gând am eu. Am nevoie numai de
cuvântul tău de învoire și vei vedea ce lucru frumos vom putea
face.
Tot sperând și bizuindu-mă pe gândul tău cel bun am
rămas al tău devotat
I. LUPULESCU
Profesor liceul Ploești.
4.	str. Costache Conache 4.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București»
337
I. LUPULESCU - SIMION MEHEDINȚI
II
Ploești 21.XI.1911
4.	str. Costache Conache 4-
DISTINSE ȘI IUBITE MEHEDINȚI,
Tocmai picai și eu din Banat și găsii prețioasele tale rân-
duri. Citindu-le m’am întrebat: cum este cu putință ca un suflet
atât de distins, o capacitate cu geniale concepții cum ești tu, să
vază în jurul său numai ruină și descurajare? Te-am fost văzut
agitându-te pentru ortodoxie, și-am citit cu lacrămi în ochi
eloquenta și convingătoarea ta conferință la societatea doamne-
lor române și m’am pătruns de convingerea că n’ar fi o idee ori
un curent mântuitor pe care tu, cu puterea cuvântului și a caldei
tale convingeri, n’ai putea să le duci la bun sfârșit, altoindu-le
în sufletele celor lacomi de propășire și de înălțare d’asupra
desechilibrului sufletesc care stăpânește astăzi toate arterele
de viață și de mișcare ale neamului nostru.
N’ai tovarăși, n’ai devotamente. Căci ori cât de piperni-
cite ar fi astăzi generațiile din urmă, este cu neputință ca să
nu se găsească elemente capabile, pe care să le canalizeze spi-
ritul tău diriguitor spre ținta cea frumoasă. N’ai devotamente,
n’ai oameni de inițiativă, poate și ocupațiile tale profesionale
te absorb prea mult în direcția lor cheltuindu-ți bogata ta
energie numai în acest fel. Vrei să lupți solid punând spiritul
creator în așternuturi de sisteme promițătoare în viitor pentru
educația și instrucția poporului, ceva mai temeinic, mai serios
și mai adaptat firii și stărilor în care se găsește țara și
oamenii ei.
Din toate părțile numele tău e cinstit și munca ta lăudată
de toți. Aud și sus și jos că viitorul îți rezervă carieră înaltă,
că vei răzbi la urmă și va fi o mare binecuvântare cerească
St. D. L. XI — 22
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
33T
izbânda ta. Dar, pentru ca să fie așa, ar trebui ca acești lauda-
tores — necunoscuți ție — ai valorii tale să se strângă gră-
madă, să acționeze și să dea asaltul cel mare pentru triumful
ideilor ce le-ai îmbrățișa.
îmi spunea acum câtva timp Popovici Aurel: cum ne-a
risipit vremea pe cei care împreună mult am fi făcut. Eu zic
că am fi făcut totul și chiar pe tărâm politic dacă ne găsiam la
un loc. Ar fi fost destul să fiu și eu în Capitală, dar ce n’aș fi
putut face eu. Iar eu nu cunose tovarăși mai scumpi de cât
aceia, care, în cap cu tine, am creiat acum 20 de ani mișcarea
românească.
Iacă de ce ziceam eu că trebuie să sărbăm aniversarea. Iar
dacă aceasta nu se va putea, atunci îmi pun conediul în acțiune,
desgrop trecutul, înșiruesc mărețele fapte în jurul numelui tău
și fac propagandă de apostolat pentru generația de acum 20 de
ani care, dacă n’a dat Românilor izbânda visului, dar le-a dat
tăria speranțelor...
Pentru ca să fac toate acestea n’am nevoe de sigur de nici
o răsplată; conștiința-mi împăcată e cea mai frumoasă recom-
pensă.
Voiu veni cât de curând în Capitală și voiu căuta să te
pot vedea. Avem destui tovarăși acolo cu care putem face ceva.
Mă voiu adresa și celor cu care până acum n’am vorbit, căci cu
unii m’am înțeles. Totul este numai ca tu să te învoești. Odată
învoit, lucrul e făcut pe jumătate.
Până la revedere am rămas al tău devotat
L LUPULESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București*
Liviu Marian cătră Simion Mehedinți
Suceava,	1906
STIMATE D-LE MEHEDINȚI,
Am cetit nu cu puțină mirare și surprindere scrisoarea
ce’mi adresați. Văd zilnic tot cu mai multă satisfacție și mândrie
aș putea zice, că interesul fraților din regat pentru noi crește,
fapt, care desigur îl mulțumim în prima linie progresului cultu-
ral și literar din chiar țeara noastă și criticei de o vehemență
explicabilă a mai multor articole politico-culturale scrise de
Bucovineni, în cari se judeca după merit indiferența și lipsa de
iubire pentru dulcea Bucovină, pe cari mulți din frații noștri
din regat o au pe buze, dar puțini în inimă, ceva ce trebuia
negreșit să ne supere pe noi, cari urmărim cu viu interes toate
mișcările de dincolo. Fiți asigurat că nicicând nu m’aș fi
înghesuit la o revistă din regat, nici vorbă chiar Ia Convorbiri,
unde până nu demult nu se știa nimic de noi — chiar dacă ar
fi fost solicitată colaborarea slabului meu condei.
Am ajuns să fim mândri. V’o spun sincer. Mândri față de
nepăsarea celor de dincolo și în urma unor succese economice-
culturale și literare, făcute de oameni de-ai noștri, înțelepți și
entusiaști, fără a fi avut cea mai mică încurajare, cel mai mic
sprijin de dincolo.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
340
Ba mai mult! Oameni, cari nu ne cunoșteau de loc, sau
numai pe jumătate, dacă nu pe dos, (amintesc numai pe d.
lorga, față de care ca om de știință mă închin adânc) au
informat falș, sau tendențios opinia publică de dincolo despre
noi, supărându-ne grav.
Până astăzi încă cei mai înțelepți și inimoși luptători
politici, ce i-am avut — dr. Lupu și dr. Onciul — trec de pala-
vragii, oameni fără scrupule, trădători etc. Iar ceia ce e caracte-
ristic revista noastră modestă „Junimea literară” pe care o
scoatem cu sudori de sânge de trei ani încoace, fără să fi cerșit
pela București vre-un sprijin bănesc — nu s’a bucurat nici de
un sprijin moral de dincolo, și—nici nu Fam cere! Ar însemna
o înjosire în fața propriei tale conștiinți să cerșești sprijin dela
aceia, cari se numesc frații tăi, se cred mai mari, mai tari, mai
buni, fără să-și facă datoria frățească din pornirea sinceră a
conștiinței lor naționale.
Dar destul! Se lungește scrisoarea și cred că voi avea
ocazie să vorbesc despre aceste chiar în „Convorbiri” — dacă
îmi veți da voe1.
Mă bucură reorganizarea Convorbirilor, mai cu seamă în
ce privește colaborarea fraților de pretutindeni.
Sub o rubrică permanentă, d. e. „din Bucovina”, aș putea
să , scriu lunar informațiuni privitoare la toate mișcările poli-
tico-culturale și literare, așa cum le face la „Vața românească”
din Iași tovarășul meu de muncă, prietenul Tofan din Cemăuț.
Se’nțelege ele vor fi mai actuale, mai puțin istorice (isto-
ria o voi întrebuința ocazional spre limpezirea diferitelor ches-
tiuni controversate) mai cuprinzătoare și scurte. Nu pot spune
anume despre ce voi scrie. Oricum despre lucruri de interes cu
tendința de a informa bine.
Nu știu ce-ați priceput sub cuvântul „colaborator impar-
țial”. In chestiuni politice nu cunosc imparțialitatea desăvâr-
341
LIVIU MARIAN - SIMION MEHEDINȚI
sită. Sunt aderent al d-lor Lupu și Onciul, ca și întreaga gene-
rație de studenți țerani, ce se ridică astăzi2. Mă voi sili însă să
fiu „demn și calm”, să nu fiu „nedrept” și rog să aveți încre-
dere în zisele mele.
La sfârșit amintesc încă câteva întrebări „delicate” și ine-
vitabile.
Cari sânt condițiile colaborării?
Condiții ce se înțeleg de sine este: 1) păstrarea în taină a
numelui meu adevărat, pe care’l voi înlocui cu un pseudonim,
apoi 2) trimiterea gratuită a Convorbirilor.
Aș doi încă să mi se fixeze o dată fixă, până la care să
trimit articolele, cât și lungimea lor (pe care aș dori să o arătați
prin numărul foilor de aceste, pe cari scriu).
Cred că nu sânt nemodest, sau îndrăzneț chiar, rugându-vă
a fixa o sumă oarecare ca remunerație pentru muncă și chel-
tuelile cu corespondența.
Speram să pot copia această scrisoare pe hârtia conven-
țională de epistole. Văd însă că e prea lungă și că n’am timp.
Lucrez la mai multe articole: o schiță pentru revista noastră
literară, un articol de Crăciun pentru „Voința Poporului” din
Cernăuț, o conferință pentru publicul Sucevean și pe lângă
aceste sânt și bolnav, de aceia rog scuze.
Așteptând răspunsul d-voastră vă salut cu toată stima.
LIVIU MARIAN
profesor suplinitor
la gimnaziul din Suceava,
str. Sf. Nicolae
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
342
n
Suceava, 29 Decembre, 1906.
MULT STIMATE D-LE PROFESOR,
începusem să ci*ed, că nu’mi veți răspunde la scrisoarea
mea și bănuiam că pricina este modul cum v-am spus tot ce
aveam pe inimă.
Mă bucură când văd, că altul este motivul ce v’a făcut să
întârziați. Ați stat desigur la îndoială ori de să admiteți cola-
borarea unui om, ce se declară „aderent” al unui partid politic
dela noi din țară. Și până la un punct aveți dreptate. Orice
aderent, chiar dacă n’ar fi „activ” în politică — cum sânt eu,
ceia ce uitasem a vă spune! — ci simpatisează numai cu ideile
și activitatea desvoltată de un partid: acela e expus inconștient
ispitei de a fi prea părtinitor, chiar fără să voiască a’l nedrep-
tăți pe altul.
Aflu dar explicabilă îndoiala cu care a’ți întâmpinat asi-
gurarea mea că voi încerca să fiu un informator conștiincios
și nepărtinitor. Ceva ce însă voesc a vă asigura este că-mi lip-
sește — cu toată aderarea la partidul d-lor Lupu și Onciul —
acea patimă oarbă, care nu vede în afară de ei binele.
S’ar putea însă întâmpla ca cel ce va face cronica dorită
de d-voastră în Convorbiri (mă gândesc la cea politică, căci pe
cea culturală ar putea-o face oricine) să nu se declare sincer
și pe față (ca mine) aderent al vre-unui partid, astfel ca să vă
aducă într’un conflict penibil, de care cu drept cuvânt vă feriți,
și în care nici când nu v’aș aduce cu toată aderența mea politică.
Dorindu-vă să aflați informatorul drept și calm, pe care
eu în învălmășeala pătimașă ce domnește la noi nu’l văd și care
343
LIVIU MARIAN - SIMION MEHEDINȚI
să vă poată pe deplin satisface dorințele, vă rog să primiți
asigurarea deosebitei mele stime și considerațiuni.
prof. LIVIU MARIAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
ni
Siret-Bucovina, 8.V.91Jf
STIMATE D-LE PROFESOR,
Presupun că din incidentul aniversării XXV-a zilei, în care
j murit Eminescu, „Convorbirile literare” vor vorbi pe larg
despre acest distins colaborator al lor de pe vremuri.
De aceia vă trimit în alăturare articolul despre „Somno-
roase păsărele în nemțește”. Vă rogă să-mi răspundeți cât de
curând ori de’l puteți publica în C. L. din Iunie, în care caz vă
rog a mă considera ca colaborator al revistei d-voastră și a mi-o
trimite gratuit. La caz contrar aștept înapoiarea manuscrisului,
pentru a’l tipări în alt loc2.
Cu distinsă stimă,
LIVIU MARIAN
profesor și publicist
(str. Bisericii 407)
P. S. Din lipsă de timp n’am putut copia manuscrisul, ce
vă trimit. De aceia vă rog să iertați forma, în care vil trimit.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
C.	Meissner cătră Simion Mehedinți
I.
București, llf Ianuarie 1908.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Scrisoarea d-tale privitoare la Ronetti Roman am primit-o
Sâmbătă seara la 7, iar la 9 am plecat din Iași spre București,
unde am fost ocupat continuu eri și azi. Mercuri plec înapoi
la Iași. Nici timp n’am avut deci, dar nici cunoștință mai de
aproape cu defunctul. Eri dimineață te-am căutat pe-acasă, ca
să-ți comunic aceasta, însă mi s’a afirmat că lipsești din capi-
tală. Acela care a cunoscut bine de tot pe Roman e d-1 David
Emanuel, pe care l-am și rugat să se înțeleagă cu d-ta. El va
scrie necrologull.
Cu prietenești salutări.
Al d-tale devotat
C. MEISSNER
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
n
Iași, 3 Sept. 1909
STIMATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
In vechea Junime de la Iași s’a cerut odată ca toți membrii
să scrie câte ceva într’un album anume întocmit și pe care lacob
Negruzzi l-o fi posedând și acuma încă.
345	c. MEISSNER - SIMION MEHEDINȚI
Neavând încotro, s’a executat și reposatul Melik.
Să scriu?
Ce?
Nimic.
Melic.
Așa și eu acuma. Ce să scriu?
V’ar conveni câteva mici amintiri din copilăria mea, când
l-am avut pe d-1 Maiorescu profesor la „Institutul Academic”
din Iași?.In Secția II Superioară (cam clasa VI de azi) l-am
avut profesor de istorie și limba franceză, iar în Secția HI Su-
perioară mi-a dat lecții de logică și psihologie. Autoritatea-i
asupra noastră, a elevilor, era extraordinară, iar oarele când
urma să vie — nu era prea exact pe atunci — le așteptam cu
o nerăbdare febrilă.
îmi aduc aminte că ne duceam la d-sa acasă să-i amintim
că are „clas”, de teamă să nu uite cumva de școală. Prea mare
era desfătarea noastră sufletească, ca să nu fim cu grijă că
s’ar putea întâmpla să pierdem prilejul de a-1 asculta. Acestea-s
lucruri petrecute în anii 1869 și 1870.
Dacă nu mi-ar reuși „amintirile”, voiu da altă ceva 2.
Am și o plângere de făcut. Azi e 3 Septembre și n’am pri-
mit încă nici No. 7 din Iulie a. c. Care-i pricina oare?
Profit de ocazie ca să-ți trimit cordiale salutări și să te
asigur de distinsa stimă ce ți-o păstrez.
Devotat
C. MEISSNER
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București»
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
346
in
Iași, 20 Oct. 1909
STIMATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Trimit alăturatele „Amintiri0 pentru numărul festiv ce se
va publica cu prilejul jubileului de 70 de ani al d-lui Maiorescu.
Melic mi-a făgăduit că va scrie ceva, dar sunt sigur că va
face-o, numai dacă va fi provocat de d-ta. Circulara n’a pri-
mit-o. Adresa lui: Eugen I. Melic, Iași.
Lui N. Volenti (Vaslui) i s'a cerut colaborarea?
Distinse salutări de la devotatul d-tale
C. MEISSNER
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IV
MULT STIMATE ȘI SCUMPE DOMNULE MEHEDINȚI,
S'a codit el, bietul Paul, cât s’a codit, dar la urma urmei
sa dat învins. Mâne duminecă va scrie necrologul, iar luni sau
cel mai târziu marți dimineață vei avea pagina dorită.
„Schimbare apropiată în meteorologia politică”?! Doamne,
de multă vreme se tot vestește fenomenul, fără să se producă!
Și apoi, chestia nu e numai când, dar și cum.
Nu te speria, mă rog. Mă opresc aici și las grija schitului
în mâna arhimandritului — a lui cc. Petrache Carp.
Cu deosebită stimă și afecțiune.
Al d-tale devotat
C. MEISSNER
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București*
N. Mihăescu cătră Simion Mehedinți
Gura Sărății, Feb. .ț, 1908
STIMATE DOMNULE DIRECTOR,
Am avut onoarea de a vă trimite luna trecută un manu-
scris Comoara de Fabule cu recomandațiunea de al citi și de
al publica în „Convorbiri” dacă merită această cinste. Mai vă
rugam în acelaș timp să’mi trimiteți manuscrisul înnapoi în caz
când el nu s’ar putea publica. Am primit ultimul Nr. din re-
vistă, dar n’am văzut nimic. Vă rog să binevoiți a’mi răspunde
pe alăturata c. p. ce se face cu el ca să știu dacă nu se publică,
să vă trimit bani pentru transportul lui înnapoi1.
Primiți salutările mele distinse
N. MIHAESCU
D-lui Director al Revistei „Convorbiri Literare”
str. Racoviță, 12. București.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
P. Mihăileanu cătră Simion Mehedinți
1 Febr. st. n. 1907.
Berlin, Claudiusstr. 12.
STIMATE D-LE MEHEDINȚI,
Zilele astea întâlnindu-mă cu Ursu, am cetit scrisoarea, ce
se referea și la mine.
Am înțeles și apreciat dreptatea considerărilor d-voastră
cu privire la continuarea „Convorbirilor literare”.
Având stimă cătră acei cari au scris și scriu la revista
condusă acum de d-voastră, ca fiind mai toți oameni de bine și
de talent, mă simt măgulit și nu neîngrijorat de propunerea,
ce mi-o faceți, de-a deveni printre colaboratorii iei.
leu nu vă pot aduce decât bună-voința, lucru de care sânt
sigur și vă comunic, că voiu fi satisfăcut să public în „Convor-
biri literare”, când voiu avea ceva de publicat *.
Dacă, poate, aveți intenția să publicați lista celor ce au
aderat să colaboreze, vă rog să nu publicați numele meu, până
nu veți primi de la mine vre-un articol.
Ursu a trecut aseară cu bun succes doctoratul.
leu, văzând, că în felul cum am început’o mi-ar mai trebui
ani de zile până să termin lucrarea de doctorat, apoi, băgând
de seamă că studenții germani și profesorii se mulțămesc cu
mai puțin de cât gândeam ieu, m’am hotărît s’o fac mai res-
P. MIHĂILEANU - SIMION MEHEDINȚI
trânsă, totuși vor trece câte-va luni până-mi voiu lua docto-
ratul.
După ce-mi voiu trece examenul, gândesc să mă duc un
semestru la Paris, unde să fac cu Havet materiea, pe care am
neglijat’o aici.
Cele mai cordiale salutări.
Devotat
P. MIHAILEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Mihail Mihăileanu cătră Simion Mehedinți
I
Pitești, 15 lan. 1908.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit spre publicare alăturatul manuscris și vă rog
să binevoiți a face să mi se comunice dacă se poate să fie
publicat sau nu în „Convorbiri literare” *.
Vă trimit pentru aceasta și o carte poștală.
In caz de nu se poate publica, ași dori să știu mai din
vreme.
Mulțumindu-vă pentru bunăvoință vă rog să primiți salu-
tările cele mai distinse.
M. MIHĂILEANU
Profesor, Pitești
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
II
Pitești, 28 Ian. 908.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Când cu atâta bunăvoință mi-ați anunțat că veți da arti-
colul meu la ziarul indicat, vă mărturisesc că am avut o mică
îndoială asupra succesului întreprinderei d-voastră.
Mi-am zis că la noi în țară deși se face atâta paradă de
libertatea conștiinței, a cuvântului etc., trebue să recunoaștem
că s’au inventat destul mijloace pentru a se pune pumnul în
gură, celor cari au credințe contrare. In deosebi sunt ostracizați
351
MIHAIL MIHĂILEANU - SLMION MEHEDINȚI
și acoperiți cu insulte cei cari nu-și scot căciula înaintea lui
Pestalozzi. — Articolele cari nu sunt imnuri în onoarea peda-
gogiei, nu se publică nicăeri, pentrucă printr’un neînțeles și
nenorocit spirit de solidaritate, toată presa — jurnale și re-
viste, — și-a dat mâna ca să apere sau ca să aibă cel puțin o
atitudine binevoitoare către neroziile, cari de vre-o zece ani
încoace sunt puse în circulație în mult încercatul învățământ
primar și secundar.
Pedagogia a avut grija să-și recruteze soldați credincioși
— și bine retribuiți, în ambele partide istorice, și mulțămită
acestei tactici, se plimbă dela un cap la altul al țării, ca într’un
sat fără câini. — Așa se explică pentruce o revistă dela Iași a
refuzat să-mi publice articolul, fără să-mi indice vre-un motiv,
așa îmi explic pentruce Epoca, care de vre-o săptămâni vă
publică câte trei foiletoane, nu găsește loc și pentru paginele
mele. Discuțiile contradictorii la noi nu sunt permise în coloa-
nele aceleași reviste, pe când în străinătate, în Revue Univer-
sitaire, bunăoară, se adăpostesc părerile cele mai contrarii.
De oarece văd că nici Epoca, cu toată bunăvoința
d-voastră nu voește să publice părerile mele, — abuzând de
amabilitatea d-voastră, vă rog să-mi arătați în două vorbe dacă
am sau nu dreptate. In orice caz, pentrucă ași dori să mai
încerc în altă parte, aș dori să cunosc soarta articolului meu.
Totodată vă aduc la cunoștință că, neștiind cari aluzii și
paranteze trebuesc lăsate, și fiindu-mi imposibil — după a
mea credință — să rezum articolul într’un chip mulțumitor
pentru revista Conv. Lit.—vă las deplină latitudine d-voastră 2.
Cu recunoștință și perfectă stimă
M. MIHAILEANU
Profesor, Pitești
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	352
III
Pitești^ 30 Ian. 909
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
După cum ne-a fost înțelegerea, vă trimit alăturatele
pagini în chestia clasicismului, spre a se publica drept cronică
pe Februar. Aveți negreșit toată libertatea să faceți toate în-
dreptările și înlocuirile ce veți crede necesare. — O rugăminte
însă îndrăsnesc să vă fac: dacă cumva articolul nu e publicabil
în Convorbiri literare, dorind să-l public aiurea, — v-ași fi
foarte recunoscător dacă mi l-ați înapoia nefrancat.
Totodată vă vestesc că Convorbirile literare, pe lanuar, nu
au sosit nimănui în Pitești.
Cu perfectă stimă
M. MIHAILEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IV
Pitești; 22 Febr. 909.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Potrivit dorinței d-voastră, v-am trimis, pe la întăi
Februar, ca urmare a trecutei cronici școlare, articolul: Criza
Clasicismului. Articolul nepublicându-se în numărul de Februar,
îmi iau îndrăsneala să vă repet rugămintea ca, în caz când
353	MIHAIL MIHĂILEANU - SIMION MEHEDINȚI
conținutul acestui articol n’ar fi oportun Convorbirilor lite-
rare 3, să binevoiți a face să-mi fie înapoiat manuscrisul.
Nădăjduind că-mi veți ierta această îndrăsneală, vă rog
să primiți odată cu mulțumirile mele salutările cele mai distinse.
Cu perfectă stimă
M. MIHĂILEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
V
Pitești, 1 Iunie 909.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit alăturatele pagini spre a fi publicate în Con-
vorbiri 4. — Veți avea bineînțeles libertatea de a modifica sau
lăsa la o parte pasagiile, așa după cum veți socoti d-voastră.
Cred că nimerit ar fi articolul pentru numărul din Iunie.
Mulțumindu-vă, vă rog să primiți salutările mele cele mai
deosebite.
M. MIHĂILEANU
Profesor, Pitești
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
VI
Pitești, 8 Sept. 909.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Peste 2 zile vă voi trimite o nouă cronică școlară, căreia
aș dori să-i faceți loc în numărul din luna curentă. Cred că nu
e târziu5.
St. D. L. XI — 23
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
354
Cu prilejul acesta îndrăsnesc să fac o propunere. — Am
văzut ultimul articol al arhimandritului V. Puiu 6 și m-am gân-
dit că ar fi foarte util și pentru revistă și pentru public, dacă
s’ar înființa în Convorbiri și o cronică bisericească. — Ce zi-
ceți?— S’ar găsi cred colaboratori. — Unul din aceștia poate
aș fi și eu. — Cu chipul acesta s’ar răspunde unei simțite nevoi,
întru cât publicațiile bisericești actuale sunt ignorate de pu-
blic, — și în deosebi de aceasta am interesa și clerul la revista
noastră.
Cu perfectă stimă
M. MIHAILEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
VII
Pitești, 18 Sept, 909
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit alăturatul articol asupra lui Goga, și dacă cumva
nu se poate publica în Convorbiri literare, v’aș fi foarte recu-
noscător dacă mi-ați înapoia manuscrisul. La Epoca n’aș dori
să’l dau 7.
Eu sper să viu pentru câteva zile în București, pe la înce-
putul lui Octombrie și voiu căuta să vă văd. — Atunci voiu
vorbi despre Cronica religioasă. — Deocamdată vă aduc la cu-
noștință că, în vreme ce zilnic se publică în Voința Națională
sumarul Convorbirilor literare, Conservatorul și Epoca nici nu
pomenesc de revistă.
Cu mulțumiri și cu deosebită stimă
M. MIHAILEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- -
355
MIHAIL MIHĂILEANU - SIMION MEHEDINȚI
VIII
[F. d.]
Rândurile alăturate le-am scris cu gând să le dau la Epoca.
Dacă însă socotiți că se pot publica în Convorbiri, și dacă nu
aveți îmbulzeală de articole școlare, v’aș ruga să le publicați
ca cronică școlară pe Octombre.
Dacă din contră credeți că e mai bine să fie publicate
într’un ziar, vă rog să le trimiteți la Epoca.
Cu mulțumiri și cu perfectă stimă
M. MIHĂILEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Vasile Mihăilescu cătră Simion Mehedinți
12.1.1912. Craiova
Str. Sf. Spiridon, 13.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit o recenzie a mea asupra cărței lui lorga, Scrisori
Domnești, pentru Convorbiri1 și „Tramvaida” scrisă de I. M.
Marinescu (Dinu I. Vintilescu) pe care vă rog s’o dați Epocei
spre publicare.
Nu e nevoie să vă mai adaog că Marinescu ține să se
păstreze taina. De aceea o trimet prin d-voastră „Epocei” ca să
nu aibă omul neplăceri în viitor.
In caz când nu se pot publica vă rog să mi-le înapoiați.
Cu tot respectul
VASILE MIHĂILESCU
Izvoare; Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Const. Mironescu cătră Simion Mehedinți
CONST. MIRONESCU
Advocat
Focșani
Focșani, 1913, Ianuarie 27.
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă mulțumesc din toată inima pentru deosebita cinste și
plăcere ce mi-ați făcut scriindu’mi, iar de vă răspund așa de
târziu pricina e că de-abia azi m’am înapoiat de la Nereju și
Paltin unde-am fost pentru constituirea unor obști.—Eri mi-a
sosit și numărul de Ianuarie al Convorbirilor. M’am oprit mult
asupra „Respectului Personalităței”. Sunt aici lucruri profund
interesante1, de-un adevăr viu și ’nălțător ce-ar putea forma—
mai ales la noi —, temelia unui nou și fericit sistem de educa-
ție socială. Dar cine săi aplice, cum și când? — Nimerit și
foarte frumos e și Concursul. Cu Petru Mihăileanu profesorul
de la Iași, pe care probabil îl știți și d-voastră, am căutat azi
așa în treacăt prin lumea de proverbe cunoscută de noi. Vă
mărturisesc, poate nici odată ca acum, nu ne-am dat seama—cel
puțin în ce mă privește pe mine,—de toată splendida frumu-
sețe și amabila înțelepciune a acestor mici briliante de-un vers,
în care poporul nostru ș-a cristalizat lapidar și etern geniul
și gândirea. După proverbele noastre, ai zice că fiecare Rumân
e-un Kant, dar ai mai zice — bunăoară în chestia Cadrilateru-
lui —, că e și-un fel de otoman lăsător și fatalist. Din pricina
lui: „Ce ți-e scris în frunte i-e pus”, mi-e teamă că n'o să luăm
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
358
Silistra de loc! Mai bine ar fi bătae, căci cu „Ce-o da târgul
(adică tratativele!) și norocul” e greu. „Norocul e cum și’l face
omul”.
Am vorbit și cu Naum. L’am întrebat ce i-ați spus
d-voastră și până la un punct am înțăles. Vorbiți de cercuri. Ce
fel de cercuri, cum s’ar înjgheba și’n ce-ar constă activita-
tea lor?
Eu, și ca mine sunt în Focșani încă mulți, toți am fi la
îndemâna și sub cuvântul d-voastră. Singuri însă, nu știm nici
ce să facem și nici cum să mergem, mai ales că’n ceia ce pri-
vește latura politică, d-1 Enibace ne-a exclus din gruparea
d-sale de-aproape două luni. Noi însă ne sbuciumăm să rămâ-
nem conservatori și privim înainte peste capul d-lui Enibace,
surâzători și veseli; și aceasta cu-atât mai mult, cu cât cei din
dezidența de-aici ca un răspuns, au instituit un alt comitet,
eliminând pe d-1 Enibace și din partid și din șefie. Partidul
Conservator la Putna azi nu mai există, există numai o dezi-
dență puternică, ce nu mai are cu d-1 Enibace de cât legătura
aspră, ce-o ai c-un om ce nul mai stimezi și ți’e străin.
E rău că d-voastră șefii de la București — iertați-mă că
mi-o permit s’o spun.—, acoperiți cu tăcerea d-voastră, activi-
tatea patologică a d-lui Enibace, și’l încurajați în opera’i per-
sonală și negativă dezinteresându-vă. Nu știu ce-o fi zicând d-1
Filipescu de-această nefericită stare de lucruri, noi însă suntem
abătuți.
Am făcut și 9 abonamente. Sunt toți avocați tineri ce-au
prins bucuroși să devie cetitorii Convorbirilor, mai cu seamă că
le-am promis c’o să mă rog de d-voastră să scoborâți prețul
abonamentului la 12 lei anual, tocmai ca pentru d-nii profesori.
De alt-fel și eu care sunt abonat la Convorbiri de vre-o câțiva
ani am plătit veșnic numai 12 lei. De ce nu trimeteți și câte-va
exemplare la librăria noastră Socec? „Viața Românească” din
pricina asta și a afișelor ce placardează e mult mai cunoscută
359
CONST. MIRONESCU - SIMION MEHEDINȚI
la Focșani de cât Revista d-voastră. Sunt pe-aici intelectuali
care habar n’au de dânsa și vorbesc de ea ca despre’o poveste.
Cerându-vă ertare pentru această lungă scrisoare și mul-
țumindu-vă mult pentru bunătatea ce-ați avut de a mă invita
la adunarea de la d-1 Miclescu, termin mult stimate Maestre
rugându-vă să primiți din parte’mi cele mai respectuoase și
mai devotate salutări.
Al d-voastră
CONST. MIRONESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Constantin Moisil cătră Simion Mehedinți
Tulcea, 1907, Dec. 4
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am onoare a vă trimite alăturat un fragment dintr’o
lucrare a mea întitulată „Escursiuni arheologice în Dobrogea”
cu rugămintea de a-1 publica în „Convorbiri Literare”, dacă se
poate numărul din Decemvrie. Articolul tratează despre niște
monede vechi românești, pe care le-am găsit la Bădila, lângă
Niculițel, cu ocazia excursiunilor mele din anul trecut L
Pentru un număr viitor vă voi trimite un articol despre
monedele lui Mircea cel Mare; la Bădila s’a găsit o cantitate
enormă de astfel de monede și am avut ocazia să le studiez
înainte de a-le trimite Academiei2.
Pentru ca articolul să fie deplin lămurit vă rog să lăsați
să se reproducă și cele 3 figuri ce-i sunt anexate.
Primiți, vă rog, asigurarea considerațiunii mele deosebite
CONST. MOISIL
profesor la liceu
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
361
CONST. MOISIL - SIMION MEHEDINȚI
Tulceay 25 Oct. 1908
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă rog foarte mult să publicați alăturata notiță, despre un
fragment de diplomă militară, chiar în numărul de Noemvrie al
Conv. Liter., căci am foarte mare interes ca ea să apară cât mai
curând3.
Mulțumindu-vă pentru publicarea Monedelor lui Mircea, •
vă rog să primiți asigurarea deosebitei mele considerațiuni.
CONST. MOISIL
Alăturez și 2 reproduceri fotografice.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
in
T ulcea, 13 Febr. 1910
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
N’am putut să vă trimit articolul promis pentru numărul
din Februarie al „Convorbirilor literare” din două motive: întâi
o moarte în familie, care m’a zdruncinat foarte mult; al doilea
faptul, că în urma unei ultime analize, nu mai puteam susține
părerile pe cari se răzima articolul meu.
„Tot din cauza doliului nu pot lua parte la banchetul dela
15 c.
Vă rog prin urmare să mă scuzați și pentru una și pentru
ceialaltă și mulțumindu-vă pentru bunăvoința cu care mi-ați
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	362
pus la dispoziție coloanele Convorbirilor, vă rog să mă conside-
rați și deacum înainte ca un colaborator al acestei reviste.
Primiți vă rog, mult stimate domnule Mehedinți, asigura-
rea distinsei mele considerațiuni.
CONST. MOISIL
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IV
[1908]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mulțumindu- vă pentru bunăvoința ce aveți de a-mi publica
articolul despre monedele românești în Convorbirile Literare,
vă rog totodată — dacă mai e posibil — să binevoiți a dispune,
ca pe lângă cele trei reproduceri de monezi, ce. v’am trimis odată
cu articolul, să-se reproducă și alăturatele 8 bucăți.
Clișeele ar putea fi distribuite s’au în interiorul artico-
lului sau, poate mai bine, toate împreună pe o filă deosebită,
ta sfârșitul articolului4.
D-voastră veți dispune cum veți crede mai nimerit.
Primiți vă rog, domnule Mehedinți, asigurarea deosebitei
mele considerațiuni.
CONST. MOISIL
Vă rog să mă considerați și pentru anul acesta ca abonat
al Conv. Lit. Prețul abonamentului îl voi trimite în scurt timp.
La nota din articol, unde vorbesc de profesorul Florea,
care mi:a desenat figurile, vă rog adăugați și pe profesorul
Musculiu, care deasemenea mi-a desenat câteva bucăți.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
Corneliu Moldovanu cătră Simion Mehedinți
I $
9 Martie 1911
MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI,
Nu știu dacă poezia mea („La cruce de drum”) s’a pus în
numărul care va apare pe Martie
De oare ce însă am făcut câteva modificări, o trimit încă
odată, rugându-vă a ține seamă numai de manuscrisul alăturat.
Poate ar fi bine ca să facem noi corecturile tipografice,
căci aproape întotdeauna găsim ceva de prisos ori ceva lipsă.
Primiți salutările mele deosebite
CORNELIU MOLDOVANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
II
29 Martie 1911.
Str. Brezoianu 37.
RESPECTATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă rog să iertați această rugăciune ce vă fac, însă, amin-
tindu-mi de interesul ce mi-ați arătat acum câteva luni, când
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
364
m’ați întrebat asupra resurselor mele de trai, îndrăznesc să cer
sprijinul d-voastră.
Slujba mea de la Conservator, deși relativ bine retribuită,
fiind foarte obositoare, nu-mi dă răgaz, nici să scriu, nici să
gândesc. Prin urmare, o altă ocupație, care să-mi îngădue a
lucra și a fi liniștit, ar fi pentru mine fericirea.
Aflu că postul de bibliotecar al Ministerului e liber, și
după cât știu nu prea^ mult de lucru. Socot că în calitatea mea
de scriitor, ași putea fi preferit altora, și că-ași face bine față
cerințelor.
Dacă aveți bunătatea, vă rog a-mi acorda sprijinul
d-voastră pe lângă d-1 Ministru, recomandându-mă pentru acest
scop.
Primiți vă rog semnul recunoștinței ce vă port.
CORNELIU MOLDOVANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, Bucwrești-
Aurel Mureșianu cătră Simion Mehedinți
I
Brașov in 28 Iunie [19]09
PREA STIMATE D-LE DIRECTOR !
Intre alte lucruri rămase dela scumpul meu părinte se află
și cuvântarea aceasta, pe care a lucrat-o pe când era maturisant
la Blaj, ca tânăr de 18 ani (cele trei clase ale liceului superior
le-a urmat la gimnaziul nemțesc, ev. luteran din Brașov).
Fiindcă eu pun mult preț pe ea, și fiindcă până acum nu a fost
încă publicată nicăirea (nici în „Gazetă”)1—și cu atât mai puțin
am putea-o publica astăzi, căci n’am voit să ațâțăm din nou pe
dușmanii noștri, sau mai bine zis, să-i îmbătăm cu apă rece —
mă adresez la ospitalitatea d-voastră, știind că fac un lucru
bun, atât pentru orientarea istorică și cunoașterea relațiilor
noastre, cât și pentru persoana autorului, căci — am putea
zice — cuvântarea aceasta cuprinde programul întreg de viață
al răposatului meu părinte.
Vă pun deci la dispoziție manuscrisul inedit pentru revista
ce aveți onoare să o conduceți2.
Așteptând răspuns, rămân al d-voastră stimător.
AUREL MUREȘIANU
P. S. Pentru cașul, că nu vă convine, sau va trebui amâ-
nată, alătur aici câteva mărci pentru restituirea manuscrip-
tului. Pentru cazul favorabil, v’aș ruga de trimiterea mai* multor
numere, cu articolul apărut, pentru a-1 trimete la mai mulți
prietini de ai răposatului.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
366
II
Brașov, 1 Iulie [19]09
DOMNULE DIRECTOR,
Vă mulțămesc de răspuns. Dacă e vorba să apară mai
întâi într’o foae, atunci s’ar cuveni să o publicăm noi în „Ga-
zeta”. Dar cum am mai zis, nu voim să turnăm uleiu pe foc.
De aceea am ales revista d-voastră, având satisfacția, că s’a
publicat ceva de a părintelui meu. și în cea mai veche revistă
românească. Cât pentru actualitate, eu cred că va fi tot atât de
binevenită publicului și mai târziu. Ziarul „Minerva” ar putea-o
reproduce din revista d-voastră și astfel vor rămânea cu favorul
de a se presenta publicului mai întâi în haina frumoasă a
revistei d-voastră3.
De altfel, lăsând lucrul și la buna d-voastră chibzuială
rămân cu cea mai aleasă considerațiune
al d-voastră stimător
AUREL MUREȘIANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Dimitrie Nanu cătră Simion Mehedinți
București 12 Maiu 1907
Str. Câmpineanu 49
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Prea modest cu încercările mele, n’am îndrăsnit să mai
trimit nouei direcții a „Convorbirilor Literare” versuri, fiind-că
mi-am închipuit că nu mi se cer.
Dacă nu-i un svon ne-adevărat, sau o simplă gentilețe a
lui Cerna, că totuși eu și Emil Gârleanu am putea fi bine veniți
— când merităm firește — cu ^manuscrisele noastre, — atunci
binevoiți a începe cu mine să primiți pentru Convorbirile
d-voastră, alăturatele versuri, dacă nu m’am înșelat asupra
valoarei lor L
Al d-voastră devotat
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
368
n
[Data poștei: Verești]
27 Mai 1907
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
V’am trimis niște versuri pe adresa, mi se pare greșită
Rahovei 12 în loc de Racoviță. Aș dori să știu dacă s’a primit,
rog pe Cema să-mi scrie două rânduri pe adresa D. Nanu Dum-
brăveni la d-nul Leon Ghyka, j. Botoșani.
Al d-voastră respectuos
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
ni
[Data poștei: Verești]
2 Iunie 1907
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am primit gentilele d-voastră rânduri. Nici eu nu ași voi
să se publice versurile înainte de a mă întâlni cu d-voastră mai
ales, că ași vrea să se publice în tovărășia altor două bucăți, —
cari sunt între hârtiile mele dela București. Sper că la 15 Iunie
sunteți încă în țară, căci la acea epocă abia voi putea fi acolo.
Primiți respectuoasele mele salutări.
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
369	DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI
IV
Dumbrăveni, Luni 25 Iunie [1907]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Poema ce vă trimit astăzi, marchează o epocă nouă în faza
sufletului meu. Decepțiuni mari, neprevăzute, făcându-mă să
văd mai adânc în sufletul unora și al meu, au coincidat cu
încălzirea mistică, excepțională în viața mea, zămislind poema
de față2.
Din sbuciumul încercărilor mele sufletești întrevăd că va
eși o serie de poeme de acestea filosofico-religioase. — Nu pun
în ele de cât acele idei cari isvorăsc din fundul sensibilității
mele, și cari au prin urmare tendința, să recadă și’n alții atin-
gând acelaș fund. — Nu sânt idei câștigate de a gata, ci trăite,
smulse inimei mele.
Dacă vor avea acelaș parfum, și vă vor face și d-voastră
aceiași impresie, ași fi fericit să comunicați poema mea și cercu-
lui „Convorbirilor Literare” — unde totd’auna căldura vorbelor
a fost consequentă principiilor, — iar rectitudinea faptelor
consequentă acelorași principii.
Anonimatul meu (poema e iscălită Nicodem) rămâne în
strânsă legătură cu acelaș chip de a vedea, isvorește din aceiași
pătrundere a sentimentului creștin care mă învață să nu trag
profit pentru orgoliul meu — care nu-1 am de altmintrelea —
din ceia ce fac pentru alții.
In afară de aceasta, un nume poate întuneca judecata
limpede a unei opere, mai ales la întâia ei apariție.
Dacă însă Cercul și d-voastră îmi veți cere să iscălesc, —--
atunci voi iscăli.
St. D. L. XI — 24
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
370
In momentul de față nu mai am nici un contact, cu nici un
cerc literar. Irevocabil, am rupt cu aceia cari m’au decepționat
când a fost să-i văd în împrejurări de desinteresare, pentru
înfăptuirea unei armonii dorite de toți. Și eram decis, să mă
izolez definitiv. Dar am voit să văd dacă sunt și pentru alții
o cantitate care n’ar trebui să se resigneze izolărei.
De aceia am venit la d-voastră.
Ași fi foarte fericit să-mi comunicați părerile d-voastră,
— și mai târziu ale Cercului asupra lucrărei mele de azi. —
Chiar defavorabile fie, eu le aștept. (Cred că pe timpul verei
nu sunt întruniri ale Cercului).
La finele acestei luni, eu sânt în București. Vă pot vedea?
Al d-voastră devotat
DIMITRIE NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
V
[Dumbrăveni)
27 Iunie 1907
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Cred că dacă nu mai sunteți în țară, ați primit totuși scri-
soarea și poema „Ispitirei” 3. Nu știu încă ce opinie aveți asupra
acelei scrieri, — mă simt totuși dator să vă fac următoarele
declarații, asupra celor spuse de mine în scrisoare.
Știți că din ziua când v’am scris, am și trimis desfacerea
mea de la un cerc cu al cărui director nu mă înțelegeam4, nici
pe cale estetică, nici pe alte căi. Sunt deosebiri de acestea pe
care o împrejurare vine să ți le lumineze în toată adâncimea lor.
DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI
Vă detaliam mai mult într’o scrisoare pe care nu v’am tri-
mis’o, o păstrez încă, și pe care veți citi-o mai târziu.
In urma retragerei mele, am primit o scrisoare plină de
nedrepte insulte, de la directorul de la a cărui revistă mă retră-
geam prin care eram acuzat că umblu după laudele altora mai
sus puși, dar tot la el am să mă întorc că vreau să fac concu-
rență lui Cerna la Convorbiri Literare, și câte alte năsbâtii, de
la un om pe care veșnic îl povățuiam să venim sub orice condiții
toți câți vom fi primiți, la vechea vatră a Convorbirilor.
Dumnea-voastră știți mai bine, mai ales din cărțile poștale
ce vi le-am trimis eri — vă declar pe cinste că vi le scrisesem
dimineața mai înainte de a primi scrisoarea lui, — că eu doream
ca nici domnul Maiorescu nici niminea de la Cerc, afară de
d-voastră, (și asta e ferma mea hotărîre întărită acum) să nu
știe cine este Nicodem. Sub pseudonimul acesta voi publica dacă
puterile mă vor ajuta tot ce am mai sfânt în sufletul meu. Așa
ca nici acuzația lui de deșartă glorie nu poate să rămâe în
picioare 5.
Dar scornește altceva: spune că retragerea mea ar fi o
isbire mai mare de cât aceia care i-ar aduce-o un vrăjmaș,
fiind-că îl isbește bănește, de oare ce l’am încurcat într’o între-
prindere în care și-a vârât bani, și-acum se slăbește prin golul
ce-1 fac. (Las că asta rimează foarte slab cu opiniile ce el își
face de ultimile mele lucrări).
Că prin urmare nu pot să-1 las la mijlocul anului.
Foarte bine, atunci, i-am răspuns nici un contract nu poate
să te oblige toată viața în verice întreprindere, — dar pentru ca
mi-a spus că are în viitor colaborarea lui Duiliu Zamfirescu și
Caragiale, — voi rămâne până la finele anuluie.—Când or avea
pe aceștia, nu se va mai simți lipsa mea, și atunci voi eși foarte
fericit de acolo unde numai temerile sale bănești mai mă țin.
Cât despre colaborare, îi trimit, — rezervându-mi dreptul
să dau forma poetică acelor idei trase din „la masse vivante
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
372
des emotions” pe care el singur mi le-a sugerat, căci iată ce
i-am trimis pentru viitoare colaborare: Pegas și Sentințe... Dacă
le înghite, să-i fie de bine. Eu vi le-am alăturat de curiozitate
și d-voastră»
Domnule Mehedinți, sunteți un duhovnic al meu în împre-
jurările acestea, și vă rog nimănui din cei ce se duc în casă la
Dragomirescu să nu-i comunicați spovedaniile mele. — Cerna e
băiat foarte bun, îl iubesc și îl stimez foarte mult de și toate
ițele s’au pus în lucrare de alții ca să-1 depărteze pe el de
sufletul meu. Se poate însă ca asupra lui să fi făcut vr’un efect
aceste intrigi de aceia, ca să nu-i scape vre-o indiscreție, vă rog
primiți a titre de confession cele ce vă scriu azi; el să nu le
cunoască.
Acum vă alătur și cele 2 poezii închinate directorului meu
actual și până la 29 Decembre 1907 „Tentația pe munte” 7, dacă
veți găsi de cuviință veți publica-o în Conv. Lit. chiar mai
înainte de eșirea mea de la rev. unde colaborez — dacă nu
păstrați-o până atunci, când din umbră, voi fi credinciosul cola-
borator al revistei d-voastră și a amicilor d-voastrâ, dacă
această colaborare are vre’un preț.
Cu toată prietenia și devotamentul
D. NANU
VI
PEGAS
Ispititorilor săi
Din mila ta? — Sărace! Din mila ta crezi oare
Că muza se hrănește c’o laudă deșartă ?
Crezu tu, — când are cerul senin, — mărețul soare
Mai cere oglindirea în ciob d’oglindă spartă?
373
DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI
Crezi tu frumos Pegas, când dorul îl avânta
In cale se oprește de o piedică neroadă?
El are pentru stele doi ochi, — lumină sfântă,
Iar pentru musculițe și viespi, — stufoasa coadă!
El are piept de stâncă dușmanii să-i răstoarne
Copite de oțele să-și scapere mânia,
Din rătăciri, — idea — drept pinten să-l întoame
Iar frânele-i de aur, le ține poesia.
Zadarnic te apropii deacest fugar sălbatic
Ca să-l imbii spre tine c’o amăgire ’n palmă.
I-e hrana lui văpaia din sorii de jăratic
Iar setea și-o adapă sorbind din marea calmă!
Privește-1 cu ’ngrijire, de vrei să-1 vezi mai bine,
— Nu suferă pe-ori cine să-i stea ’n apropiere;
Iar dacă te lovește, — fii fericit în tine:
— Ca mâine sboară ’n veacuri, — te lasă în tăcere!
D. NANU
VII
SENTINȚE
Celor răi
Nu-ți răzima gândirea pe șubredele arme
Ce-și făurește’n taină și’n noapte gândul rău
In care nu-i iubire, și nu e Dumnezeu:
Cetatea lui măreață, în praf o să se darme!
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
374
Tu lupți, te vezi atletul de adevăr în lume
Și crezi că din cuvântu-ți străfulgerează legi.
Dar inima ți-e seacă și nu poți să ’nțelegi
Că frământarea urei atât culege: spume!
Intoarce-ți conștiința spre Cela ce pe Cruce
Și-a pironit durerea ca să te facă bun,
Sau smulgeți toga iarăși Kaiafo, zi-i nebun,
Strivește adevărul, — el tot mai viu străluce.
A! ochiul ce se ’nvață în besnă să privească
E orb privind lumina? îl doare raza ei?
Strecoară atunci prin gene, divinele-i schîntei
Și inima, — învaț’o cu’ncetul să iubească!
D. N.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
vm
[Data Poștei: 11 Iulie 1907
Dumbrăveni, prin gara Verești]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am primit cu mare plăcere răspunsul d-voastră și ași dori
foarte mult să știu dacă timpul vă permite să vă trimit ceva,
și să scriu mai mult asupra unei cestiuni pe care ași voi s’o
cunoașteți mai amănunțit. Ași dori iară dacă știți de urma lui
DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI
Cerna, să-mi comunicați adresa sa căci sunt răi voitori cari
fac tot posibilul în ascuns să mi-1 înstrăinez, și eu n’am nici o
comunicare cu dânsul, ca să-1 previn să nu se lase amăgit.
Al d-voastră devotat
D.	NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-
IX
[lulie-August 1907]
Comuna Berevoești-Pământeni
Cătunul Ot zelul
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Ar fi prea lung și de prisos pentru d-voastră să vă enumăr
aci motivele pentru cari m’am desprins cu desăvârșire de cola-
borarea la Convorbirile d-lui Dragomirescu. In scurt, vă pot
spune că dintr’o zi într’alta speram că dânsul făcând sacrificiul
la nevoe ai direcțiunei sale, își va înceta apariția revistei pentru
a o contopi cu vechile Convorbiri Literare; convingându-mă că
speranța aceasta e nerealizabilă, am trimis încă din Iulie, expri-
marea dorinței — pe lângă încetarea efectivă a colaborărei —
de a fi șters de pe coperta noilor Convorbiri ca redactor. Mi s’a
obiectat că până la finele anului (no. 24) voi fi menținut de
formă, fiid-că retragerea mea la mijlocul anului, ar cauza prea
mari pagube materiale și morale revistei ! — Am consimțit
numai la această unică cestiune de formă.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	376
Versurile ce vi le trimit respectuos aprecierii d-voastră și
Cercului, în cașul când se vor publica, doresc să fie iscălăite
numai de „trei stele”, (* * *) afară de Ispitirea, care rămâne a
fi semnată Nicodem, cum s’a trimes.
Nu mai rămâne nici o îndoială, că primesc bucuros toate
obiecțiunile ce mi se vor face, că voi aduce toate schimbările
acelor bucăți ale căror lipsuri n’ar fi iremediabile.
N’am dorit până acum să va tulbur cu rândurile mele
liniștea ce doream s’o aveți întreagă în vila Codrescu (Slănic)...
îmi va fi oare îngăduit fără să vă tulbur, să scriu aci câte-va
din gândurile mele?
In speranța că nu vă voi răpi prea mult timp, — voi sfârși
cu următoarele:
Anul acesta profitând de ocasiunea că sunt fără slujbă, și
sunt invitat la Dumbrăveni pentru un an de zile, — mi-am pus
în gând să-mi consacru timpul exclusiv literaturei. Cred că voi
încheea acolo seria de poeme cari vor forma stâlpii de susținere
ai viitorului meu volum. Poate, dacă forțele mă vor ajuta, voi
începe un roman. E un simplu proect în jurul unei idei care
prinde din ce în ce rădăcină, — fără să știu dacă va lua ființă.
E întâia oară când încerc proza, voi vedea singur de la primele
capitole dacă pot continua. Nu uit iarăși că pot seri numai
pentru a svârli în foc pe urmă. Când un Maupassant a svârlit
fără a publica munca a 6 ani, până a începe demn de el, cât ar
trebui să asvârle prozatorii noștri înainte de a publica primul
volum!
In liniștea Dumbrăvenilor, ași avea încă dorința și nevoia,
să pot seri la Epoca foiletoane literare pentru minima sumă de
50 lei lunar. Cum n’am nici o altă resursă, aceasta mi-ar fi de
ajuns pentru cumpătatele mele nevoi (îmbrăcăminte și mici
deplasări).
Nu doresc să vă incomodez cu nimic, de cât cu o simplă
carte de vizită de recomandație către Pizani, dacă credeți că
377
DIMITRIE Nz\NU - SIMION MEHEDINȚI
vre-o urmare ar putea să aibă, și dacă vă e în putință s’o faceți
fără a vă obliga cu nimic față de directorul Epocei.
Ași avea un acces imediat la Adevărul, dar fac tot posi-
bilul să n’am nevoe de plata lui Miile, de cât într’un cas de
absolută necesitate. De un an de zile rezist în contra tentației
acesteia!
Pentru Epoca am de acum un articol asupra coresponden-
ței dintre St. Beuve și de Vigny, de vre-o 60 de pagine de caet.
Vă trimit o nouă bucată, pe care vă rog să o alăturați
lângă cea trecută trimisă pentru a fi prezentată Cercului amici-
lor d-voastră. Am trimis una și d-lui Maiorescu, „Ne’ndoială”.
Fiind-că am să-i aduc schimbări însemnate, nu ași dori să se
publice în forma trimisă.
Urându-vă dispoziție veselă la muncă rodnică primiți asi-
gurarea afectuoasei mele considerațiuni.
D. NANU
P. S. — Dacă aveți timpul să-mi scriți două cuvinte de
răspuns — căci cunosc uriașa muncă ce o depuneți și cu apari-
ția Conv. Lit. pe lângă celelalte ocupațiuni, — îmi puteți seri
la C.-Lung, Str. Negru Vodă unde voi fi duminică.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
X
[Dumbrăveni]
16 Septembrie 1907
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă scriu în pripă din gara Verești, în drumul spre Cernăuți,
unde d-1 Ghica duce pe socoteala sa Societatea Carmen spre a
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	378
da un concert coral. Câte-va note vă voi trimite de acolo pentru
Convorbiri Lit. ca mică rubrică „de peste hotare”. — In scurta
noastră convorbire am uitat să vă spun că lui Filip îi făcusem
o vagă propunere pe la finele lui Iulie, și el mi-a cerut numai
manuscrisele pe care nu le-a văzut. Așteptam să-i vorbească
însă altcineva de cât persoana interesată să-1 desconsilieze cu
privire la mine.
Primiți salutări respectuoase
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XI
Dumbrăveni, Joi 6 Decembrie
prin gara Verești
[1907]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
La versurile „Credința” care se află la d-voastră, am făcut
modificări totale, și dacă bucata așa îndreptată, nu s’ar fi rătă-
cit prin hârtiile mele de la București, — ați fi primiPo de mult.
Știam însă că lucrul nu e grabnic, publicarea ei fiind hotărîtă
tocmai pentru Ianuarie sau Februarie.
Mă simt dator să vă fac cu această ocasie oarecare lămu-
riri, — fiindcă, colaborarea mea la Convorbiri Literare a fost
din Iulie condiționată prin forța lucrurilor de niște îndrituite
cestiuni de formă.
379
DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI
Știți după cum v’am anunțat că de astă vară a încetat
colaborarea mea efectivă la revista d-lui Dragomirescu. Două
bucăți cari s’au mai publicat de atunci au fost ambele reproduse
din revista „Literatura și Arta Română’'8, de acum vre-o 7 ani.
Părintele Benedict (proză) și In Toamnă (poeme).
In vremea din urmă însă, (tocmai când eram mai puțin,
independent!) împrejurarea numirei mele ca profesor particular
la Institutul Pompilian după recomandarea d-lui Dragomirescu,
— pentru motive lesne de înțeles a înlesnit sub anumite condi-
țiuni stipulate de mine dăinuirea 'mea ca colaborator pe viitor^
la revista d-sale.
Fiindcă retragerea mea de la revista d-lui M. D. aducea
după sine și retragerea întregului grup de la „Făt-Frumos”
d-sa a convenit să ne admită, pentru dăinuirea mai departe a
revistei următoarele condițiuni:
a)	Schimbarea titlului revistei de la 1 lanuar. (La propu-
nerea noastră de a fi im titlu cu totul nou, d-sa ne-a spus că
acela de Convorbiri Critice a fost încuviințat chiar de d-1 Maio-
rescu) 10.
b)	Urbanitatea cea mai desăvârșită pentru toți oamenii la
care se adresează articolele sale critice, cu atât mai mult pentru
adversarii săi personali, firești.
c)	Opiniile d-lui Dragomirescu nu leagă pe simpli colabo-
ratori ai revistei care-și păstrează complecta libertate de a
exprima aiurea sau chiar în revistă, — opiniile lor contrare.
După câte știu, nu citiți — dintr’un principiu pe care ni
l’ați formulat mie și lui Gârleanu, foarte plastic astă-vară —
ce zic adversarii despre dumneavoastră. Dar dacă întâmplător
ați citit „Convorbirile” ultime ați fi văzut că pe cât se poate
influența un om prin alții — și nu-i tot d’auna un rău — poate
că avem și noi un punct de influență ușor de constatat în ulti-
mul ton al revistei critice al cărui fond de discuție (relativ la ar-
ticolul d-voastră Politica și Literatura) nu-1 împărtășim11.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	380
Mulțumirea noastră a fost, că cel puțin tonul nu trăda
nivelul după care discută Ibrăileanu de la V. Românească.
Și pentru scriitori în genere, mulțumirea ar fi și mai mare,
când ei ar fi puși cu totul în afară, de discuțiile iscate între
critici, iar criticii ne-ar alege pe noi ca obiectiv de săgeți, în loc
să se aleagă pe ei ! Poate că ar muri mai mulți din cei cari
încurcăm treaba, când toți criticii ar ochi în singurul obiectiv
al criticei: autorul, nu criticul !
Și acum, dacă în faza în care au ajuns lucrurile de astă-
vară până acum, continuarea mea pe viitor de a fi sporadic cola-
borator al Convorbirilor Critice, nu-mi va ridica plăcerea de a
fi colaborator la Convorbirile Literare, — sper că d-voastră nu
veți întârzia de a mi-o spune. In cașul acesta, și cu încuviințarea
d-voastră, mi’ași lua sarcina să vă aduc colaborarea selecționată,
a tuturor amicilor mei literari cari s’au impus mai mult publi-
cului cititor. Ar fi o mișcare pe care o dorim cu toții, și o afir-
mare a voinței tuturor, spre unde ar gravita mai mult astăzi
preocupațiunile literare pure și forțele ce le avem.
Al d-voastră devotat
D. NANU
P. S. Ceia ce v’am spus aci e ecoul și al meu dar mai mult
al grupului de prieteni literari ce mă înconjoară, mult mai tineri
ca mine, și cu mult dor de activitate, de curente în public!—Eu
personal când mă cobor în mine și mă văd așa de țărmurit în
libertatea mea, departe de adevărata viață ce-ași voi să o duc
ca literat, simt mai de grabă o adâncă sete de izolare, de des-
prindere de toți și de toate, și să-mi ascult în mine germinația
surdă a unei primăveri literare căreia i-ar trebui altă zonă și
altă atmosferă pentru a’și întrupa aevea toată eflorescența ei !
381
DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI
Dar simt curentul cum mă duce, și deși din ce în ce mai
greoi, — picioarele încă îmi alunecă pe nisip, și încă mai pot
fi ecoul tovarășilor...
D. NANU
In Dumbrăveni stau 7 zile ale concediului.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XII
>	Dumbrăveni, Vineri 20 Dec. 1907
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
După cât știu în al II-lea no. Jubilar al Convorbirilor Lite-
rare d-1 Evolceanu a făcut un index al materialului publicat în
Convorbiri. Acolo trebue să fie și indicația no. în care s’a pu-
blicat Stana, piesă de teatru, o traducere a mea din Helâne
Vacărescu. Dacă găsiți no. acela și doriți a vorbi d-lui Filip
pentru o editare a Stanei împreună cu piesa „Pentru Coroană”
de Coppee (publicată tot în Convorbiri, și al cărui volum I’am
lăsat la Minerva) și cu Andromaca pe care o va primi cel mult
în 2 zile, — atunci conveniți cum veți crede de cuviință în pri-
vința editărei. D-1 Filip îmi va scrie oferta d-sale și timpul când
va pune sub tipar volumul. Rugându-vă să mă scuzați de deran-
jul ce vi-1 fac dacă veți consacra un timp pentru căutarea np.
Conv. Lit. în care se află trad. mea, primiți respectuoasele
mele mulțumiri12.
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	382
xm
[București]
22 Martie 1908
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Cu Gârleanu voi veni în una din zilele care vă vor conveni
mai bine, — așteptăm numai ceasul, — chiar seara dacă sunteți
mai disponibil. (Și pentru noi e mai ușor). — Dacă vi se pare
că ași putea citi câte-va versuri la Societatea Femeilor Române,
tare mi-ar prinde bine pe vremurile astea, fiind-că am auzit că
Societatea dă ceva și celor cari fac citire. Cunoașteți pe cineva
la care ași putea fi recomandat?
Al d-vostră devotat
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XIV
[București,] 26 Martie 1908
Sâmbătă seara
10, Str. Dorului
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Cum s’a decis cu poesîa „Memento vivere” de A. Toma? Se
menține vechea d-voastră hotărâre? — Ași vrea să știu, ca mai
ales în cașul când s’ar fi luat o altă hotărâre, să vă comunic o
dorință a poetului, în urma sfatului ce mi-ați dat d-voastră la
Banchetul C-lor Literare13.
Al d-voastră devotat
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
383
DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI
XV
[București}
17 Aprilie 1908
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
După o ultimă reflexiune, am trimis azi un bilet la tipo-
grafie, prin care comunicam d-lui Georgescu că revin tot la pri-
mul meu anonym. — Respir mai bine așa, și par’că am chiar
mai mult chef de scris știind că lucrările mele apar singure să
fie judecate. E așa de frumos să nu scrii pentru numele tău,
să nu scrii pentru glorie! Mi-e cugetul mai liber, mai senin,
par’că mi-am ridicat o piatră după suflet ștergând numele meu
din josul poemei14.
Al d-voastră devotat
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion. Mehedinți, București.
XVT
[București, 22 April/5 Mai 1908}
Brezoianul 87
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Neștiind la ce coală a ajuns C. L. rog să binevoiți a-mi
răspunde dacă mai este timpul să vă trimit pentru no. Convor-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
birilor sub presă poema mea ,,Tentația” sau dacă pot să vă
trimit altceva mai scurt, de o pagină sau două ?15
Al d-voastră devotat
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XVII
[Bumtești, 25 Mai st. n. 1908]
120 Str. Cantacuzino
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Tocmai sfârșeam de citit acasă biletul dumitale, și cores-
pondența cealaltă, când m’am simțit subit așa de rău, ca în
începutul unui leșin... Am fost la doctorul (la frate-meu) și
un cognac de la 1830, abia m’a pus pe picioare... N’am avut
însă curajul să viu la întrunirea de la d-1 Voinov 16 și regret
că n’am putut anunța nici pe prietenii mei. Acum mă aflu mai
bine sper că răul a fost trecător. Azi dimineață încă aveam
impresia că e candela pe sfârșite... Chiar de-ar fi, — uf! ce
dezrobire mult așteptată!
Dar... fierul rău nu piere așa iute.
Cu toată dragostea
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
385
DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI
xvm
[Data Poștei: București]
31 Mai 1908
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am regretat că nu m’ați găsit acasă... Vertijul ce-am avut'
a fost trecător de natură nervoasă din pricina preocupărei și
nesiguranței în care mă aflam dacă câinele ce mă mușcase
fusese sau nu turbat. Odată cu siguranța a venit și liniștea.
Prietenul Baltazar ar dori să primească ultimul no. din
Convorbiri.
Respectuoase salutări
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XIX
3 Ianuarie 1909
Gara Verești-Dumbrăveni
STIMATE DOMNULE M EHEDINTI,
Prietenul meu «Alesy» care voește să rămână necunoscut,
vă trimite aceste versuri pentru numărul de Ianuarie, în care
voește să apară dacă veți găsi ca și mine că versurile lui me-
rită publicarea în «Convorbiri Literare»17.
Urez noului an al Convorbirilor sporire' îii autori talentați
și cu focul desinteresat al artei.
Primiți o călduroasă strângere de mână
DIMITRIE NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
St. D. L. XI — 25
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI

XX
[DataPoștei: Câmpulung, 21 Mai. 1909]
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Plecând din București, ași fi voit să vă văz înainte de
plecare. Bolnav însă din pricina apei și căldurei care nu-mi
priește pe vremurile astea a trebuit să plec repede, și abia am
putut vedea pexd-nul Maiorescu, căruia i-am lăsat o elegie, ce
probabil vă va comunica-o în curând. — O Elegie în veselul și
ironicul cerc al Convorbirilor! Tandrețea de tată, mai mai, mă
face să vă rog să nu-1 expuneți citirei pe acest făt nou-născut,
mai ales că dacă nu-i vei da dumneata citire, care ați avea și
ocasia să-l cunoașteți mai din grabă, — cine știe ce-ar păți
bietele silabe în măselele vre-unui grav om de știință al cercu-
lui! Vă voi trimite însă cu timpul, spre citire la cerc o satiră,
care vibrează mult mai la unison cu sufletul și zâmbetul Con-
vorbirilor de azi, decât elegia trimisă '
Al d-voastră
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXI
[Data Poștei: Câmpulung, 22 Oct. 1909]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am obținut pentru colaborarea Convorbirilor, ineditele bu-
căți ale unui mare și necunoscut poet până acum, de cât numai
DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI
de maestru Caragiale și de Vlahuță. Ama avut aceiași impresie
ca și dânși că A. Toma e un poet în toată puterea cuvântului.
L.a o parte «în sfânta tăcere» a scris cele 2 voluminoase cacte,
și cred că la lumina soarelui sgura ce inevitabil va fi având se
va topi și va rămâne numai prețiosul metal. .3 bucăți au fost
încredințate d-lui Maiorescu deocamdată, în luna viitoare voi
veni cu dânsul la Cerc. — Tare mult ași voi să pot căpăta un
loc în gazetăria conservatoare la București, căci mi s’a înfundat
cu traducerile de când cu restricțiile ce Societatea oamenilor în
litere din Paris, a pus librarilor editori din București.
Datorii mai am încă, și opoziția a devenit mai dură ca ori
când, — iar guvernul... n’are gând de ducă!
Al d-voastră devotat
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXII
Câmpulung, 33 Oct, [1909]
Str. Negru Vodă.
r
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
V’ași rămâne recunoscător să’mi spuneți dacă sărbătorirea
d-lui T. Maiorescu, pentru retragerea din învățământ, se face
exclusiv numai de profesorii universitari, — sau la acea sărbare
vor fi primiți și cei ce nu fac parte din corpul profesoral și ar
voi să-și exprime omagiile lor prin prezența lor?
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
xxm
Data, Poștei: Câmpulung,
Joi [12 Noemvrie 1909J st. n.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am primit scrisoarea d-voastră; mulțumiri pentru intere-
sul ce-mi purtați. Ași vrea să vă citesc ceva — un act de tra-
duceri în versuri — ia 'Cerc. Othello de Shakespeare10. Este
Sâmbătă întrunire? In cașul acesta poate voi putea, să avansez
plecarea mea chiar Sâmbăta asta, (cu câteva zile mai de grabă
de cât aveam de gând). Un cuvânt pe o cartă, ași dori foarte
mult să am de la d-voastră. — Mulțumindu-vă mai dinainte de
osteneala ce vă veți da pentru acest respuns primiți asigurarea
devotamentului meu.
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXIV
Câmpulung, 27 Decembrie 1909.
MULT STIMATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am o rugăciune să vă fac, care pornește absolut numai de
la mine.
Am primit azi prin poștă corectura poesiei prietenului meu
Toma, și văzând bucata minunat îndreptată în locurile obser-
vate de d-ta — dej obiceiu o bucată nu sa îndreaptă bine —
m’am gândit c’ar fi bine să se facă prietenului meu surpriza de
a i se așeza poesia în fruntea revistei. L’am obliga cu această
DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI
încurajare peste măsură — căci sufletele poețjlor sunt simți-
toare — și veți avea ocasiunea să vedeți venind la revistă toate
bucățile lui capitale.
Dacă i se poate face această distincție ca nou venit, cu
bucata în cestiune, ași fi și eu mulțumit de mulțumirea neaștep-
tată ce i s’ar aduce.
In speranța că nu veți lua în nume de rău rugăciunea mea
permite-ți să nutresc nădejdea că va fi satisfăcută, — poate
chiar fără să mai fi fost nevoe de a vă adresa-o.
Al d-voastră devotat
D. NANU
In curând vă voi trimite Othello 2n.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXV
Data Poștei: București
3 Martie 1910 (st. n.)
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Poate fac mai bine să vă anunț cu un oninut mai înainte
adevăratul scop ai vizitei mele cu Gârleanu.
Bietul băiat stă foarte rău din pricina independenței sale
față de d-1 Dragomirescu, care nu se mulțumește să-i primească
num,ai literatura, dar vrea să-1 solidarizeze și cu fel de fel de
intenții streine de literatură...
Sufletește rupt de dânsul, vrea să-și poată găsi aiurea un
mic ajutor, la Foiletonul Epocei, sau la redacția Convorbirilor
Literare, unde și-ar consacra nu numai partea redacțională, dar
chiar aducerea mai multor elemente, — tot după vechea tradiție
ce s’a urmat la Convorbiri. 150 lei lunar, cum e muncitor peste
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	399
măsură, i-ar asigura liniștea pe care nu o are acum. Dacă' se
poate face ceva pentru dânsul în ziua dej față, ar fi cel mai
mare bine de care are nevoe mai mult sufletul său de cât trupul.
Devotat
D. NANU
lavoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXVI
Data Poștei,: București
7 Martie 1910 (st. n.)
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Ași vrea să vă vorbesc cu Gârleanu despre mai multe.
Intre altele de o lectură ce ași voi s’o facem la Societatea Fe-
meilor Române. Pe când vă putem găsi acasă dispus să ne
acordați un sfert de oră?
Al d-voastră devotat
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXVII
16 Martie 1910
Biblioteca Ministerului de
Industrie și Comerț
Calea Victoriei
MULT STIMATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Luând azi cunoștință de la tipografie de ordinea materiilor
pe ultimul număr și consequent cu înțelegerea noastră privitoare
391	DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI
la poezia «Memento vivere» — mă simt obligat să vă mărturi-
sesc, — că mi-ar fi moralicește greu ca în urma îndelungatei
amânări ad-hoc de care am apucat să previu pe prietenul meu,
să-i las totuși acum surpriza de a i se publica poezia în altă
ordine de cât aceia obișnuită noilor mosafiri ai Convorbirilor
Literare21.
De aceia vă rog, dacă bucata de astăzi vă stânjenește față
de alte bucăți ce-au avut cinstea întâetăței la Convorbiri, să
luați dispozițiunea să mi se înapoeze spre a o remite autorului,
lăsându-i putința de a debuta cu o altă bucată la nivelul operei
lui și a cadrului ce-i rezervaserăți.
Al d-voastră devotat
D. NANU
izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXVIII
[F. d.]
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI.
D-1 Georgescu spunându-mi că încă mai e timp pentru nu-
mărul acesta, vă las aceste versuri, pentru care de se vor pu-
blica am făcut pe spesele meld clișeul peisagiiihti unui pictor
englez, ca vignetă deasupra titlului poesiei.
Devotat
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	3S2
XXIX
[F. d.]
[Iunie 1908]^
MULT STIMATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Pentru că plec mâine, vă mai las la tipografie bucata mea
«Cânta odinioară un skald»... Ași fi foarte fericit ca numaÂ
după ce veți citi-o în liniște, cu atențiune, să-i dați ori care loc
îl veți găsi de cuviință în revistă. — De sunt alte versuri de
autori cari n’au mai apărut de mult, eu mă dau bucuros la o
parte pentru că n’am nici o grabă să fie publicate acum ver-
surile trimise.
Partea n a poemei (fiecare parte formează un tot, așa că
se pot publica separat) o să vi-o dau tocmai prin Octombrie,
deși e gata chiar acum. E gata dar însă fără retușarea pe care
i-am dat’o partei l-ia, și nu știu întru cât ocupațiile din Lau-
sana îmi vor îngădui să-i dau toată închegarea.
Mi-a părut rău că din causa grabei cu care a trebuit să
plec (trebuia chiar la 15 să fi fost la Lausana) — n’am putut
lua parte Ia escursia d-voastră. Nu pierd nădejdea pentru viitor.
Al d-voastră devotat
D. NANU
îmi voi face o deosebită plăcere să vă scriu din Lausanne,
și mai ales fericit ași [fi] să primesc câte-va scurte rânduri în
care să-mi arătați luminile d-voastră asupra versurilor trimise.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXX
[F. d.]
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
O mică «importunare» pentru astă-zi, care poate o să vă
coste două rânduri pe o carte de visită. Vă alătur aici niște acte
393
DIMITRIE NANU -- SIMION MEHEDINȚI
și o petiție, cu rugăciunea ca luând cunoștință de ele, să susți-
neți cererea mea prin două cuvinte de recomandare — în cașul
când o puteți face — către domnul Bogdan, decanul facultăței
de litere. — Voi trece astă seară să iau atât biletul d-voastră
cât și actele pentru a le transporta la d-nul Bogdan.
Iii speranța ca nu v’am adus un prea mare deranj, primiți
mulțumirile mele anticipate.
D. NANU
P. S. Am lăsat un articol pentru picturile lui Baltazar mai
de mult. — Cum cred acunn că Baltaaar preâ ține de revistă
spre a fi lăudat, mă întreb, și vă întreb, dacă n’ași face mai
bine să-1 retrag și să-l dau la «Epoca>.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXXI
[F. d.]
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Dacă găsiți oarecare armonie și originalitate în versurile
alăturate, le puteți da pentru numărul acesta... Eu sânt drept
să vă spun nesigur de absoluta lor reușită, și n’am nici o pre-
ferință și insistență pentru publicarea lor. Dacă s’au nemerit să
fie mult mai bune de cât le cred eu, așa în cât să apară cu
cinste — veți face ce veți crede anai bine cu ele. — Aveam încă
o bucată pe care o aștept de la Câmpulung, căci se află în mâinile
STUDU Șl DOCUMENTE LITERARE XI	394
lui Giurescu. Asupra aceleia am o opinie mai puțin nesigură,
fiindcă o am de mult nepublicată, și-mi place totuși și acum.
Vă voi trimite-© la timp, dacă voi primi-o zilele astea.
Primiți respectuoase salutări
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XXXII
[F. d.]
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă datorez, și mă întreb dacă mă voi putea plăti de emo-
țiunea estetică ce mi-a cauzat discursul d-voastră de la Bârlad,
prin ceva pe cât de departe similar.
încerc totuși răsfoind prin hârtiile mele. De veți găsi că
în strigătul „Unui Revoluționar” am putut transmite căldura
sincerităței, așa în cât să dau o adevărată poesie sentimentului
ce m’a stăpânit acolo (și în care mă întâlnesc mai ales în
împrejurările actuale cu «cei puțini și iubiți») — puteți dispune
publicarea acestor versuri în «Convorbiri».
Dacă însă ele nu merită un loc de cinste sunt de o mie
de ori mai fericit să nu se publice de cât s’apară chiar sub
invisibila rubrică: «pasabile».
Mulțumindu-vă, din adâncul inimei de clarificarea ce va eși
pentru mine din binevoitoarea d-voastră atenție și osteneală
primiți expresia devotamentului meu afectos.
D. NANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Alexandru A. Naum cătră Simion Mehedinți
Iași, 8 Noembrie 1907
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
De mai multă vreme am gata un studiu arheologic: Phidias
și Parthenonul.
Vi-1 trimit astăzi cu rugămintea de a-1 publică în «Con-
vorbiri Literare» dacă-1 găsiți vrednic să iasă la lumină. Vă pot
spune că îndemnul acesta a pornit și din partea d-lui Teohari
Antonescu care mi-a revăzut manuscrisul. Studiul fiind cam
întins, cred că ar putea ieși în trei numere consecutive ale
revistei ’.
Părintele meu 2 vă trimete afectuoase salutări, iar eu rămân
al d-voastră supus
ALEXANDRU A. NAUM
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
39
II
Iași 27 Octmnbre 1909
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă rog să mă iertați că nu v’am răspuns îndată la invitare
ce am primit ca să colaborez la «Omagiul» ce se va tipări îj
onoarea domnului Maiorescu. Vă trimet astăzi trei poezii aic
alăturate care, cred, vor putea apărea la im loc în «Omagiu» 1
Rugându-vă să primiți stima și considerația ce vă port
rămân al d-voastră.
A. A. NAUM
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Thecldor A. Naum cătră Simion Mehedinți
Iași 4 Februarie ISlfy
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit o eglogă de-a lui Virgil, tradusă în versuri, cu
rugămintea de a o publica în «Convorbiri Literare», dacă o veți
găsi acceptabilă \
Părintele meu ® vă trimite cordiale salutări, iar din partea
mea vă rog să primiți, odată cu mulțămirile mele și deosebita
stimă ce vă port.
THEODOR A. NAUM
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
I	. Nisipeanu cătră Simion Mehedinți
[Slatina^ 27 Noembrie 1910]1
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am primit din. partea Seminarului de geografie, Anuarul
pe 909—910, pentru care vă exprim mulțumirile mele.
Tocmai începusem lectura unor studii sociologice de
Greef, în care găseam foarte interesante vederi și pentru geo-
grafie. După el, ori-ce societate e sinteza dintre un teritoriu
geografic și o masă de indivizi. Dacă împrejurările îmi vor fi
favorabile, voi lucra și eu pentru anuarul viitor un studiu privi-
tor la chestia aceasta.
Cu ocazia asta, m’aș interesa și de soarta articolului meu
trimis d-voastră. Ce s’a făcut? In cazul când s’a publicat2, vă
rog să-mi trimiteți și mie numerile în care s’a publicat, pentru
că voesc să transform articolul într’o conferență ce aș vrea să
țiu aici. Dacă nu s’a publicat însă, și se va mai publica, îmi veți
trimete numerile cuprinzătoare, atunci când se va publica. Am
fost delegat de Societatea culturală de aici să vă amintesc de
făgăduința cu care ați onorat-o anul trecut.
Cu deosebită considerație
I. NISIPEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Idn Nistor cătră Simion Mehedinți
I
Redacția și administrația revistei
«Junimea Literară»
[1906]
ILUSTRE D-LE PROFESOR,
înainte de 3 ani am fundat în Bucovina o revistă iiterar-
științifică «Junimea Literară». Apariția acestei revistei româ-
nești în Bucovina era deja un eveniment însemnat în viața
noastră culturală de aice. Luptând cu multe greutăți materiale
revista noastră nu e în stare să-și procure toate acele mijloace,
cari sânt necesare pentru înflorirea și prosperarea ei. Intre
acele mijloace se numără fără îndoială și contactul viu cu re-
viste mari și vestite din Regat. De acea ca redactor al acestei
reviste mă adresez cătră d-voastră care conduceți de present
mult apreciata și meritoasa revistă «Convorbiri literare» cw
r ug amintea de a ne o-nora cu schimbul.
In speranța că nu ne veți refuza, vă rog să primiți expresia
deosebitei mele stime și venerațiuni.
Al d-voastră
I. NISTOR
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII Și DOCUMENTE LITERARE XI
400
n
Cernăuți, 21 Mai 19H-
ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mă bucur foarte mult că n’ați uitat de noi. La 14 Iunie
nou vine trupa «Petru Liciu» la Cernăuți. Toată atențiunea este
îndreptată asupra acestui eveniment artistic. Apoi încep vacan-
țele. Socot deci să amânăm până la toamnă. Până atunci s’a
amânat și jubileul Societății pentru cultură. Cu ocazia acestor
mari serbări românești nu vom putea renunța la concursul
d-voastră. Vă rog deci, să ni păstrați bunăvoința până atunci.
Cu deosebită stimă și venerațiune al d-voastră
I. NISTOR
Izvoare; Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Em. Panaitescu cătră Simion Mehedinți
I
30/VIJ[ 19)07
PREA STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Socoteala aproximativă (nu s’a cules tot până acum), cu-
prinzând sumarul trimis de d-voastră este de 80 pp. și mai
rămân vre-o 13 pp. pentru cronici.
Voiu căuta să întâlnesc pe d. Tzigara și va da, poate, o
cronică artistică despre Grigorescu; dacă dă și vre-un articol
(era vorba despre mobilele românești, cu ilustrații) atunci afară
de d. Drăghiceanu ce mai rămâne afară, sau să fie lăsat artico-
lul d-lui Tzigara pentru un alt nr?
9 Duiliu Zamfirescu
20 Voinov
2	Naum
10. B. Constantinescu
5 Paul
12 Murnu
3 lordănescu
16 Hurmuzachi
3 Drăghiceanu
80+13=93
Vă trimit câte-va fapte ca să le vedeți și dacă va mai
trebui voiu mai căuta ceva.
St. D . L . XI 26
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
402
Recensii am vre-o două; d. Răducanu va da una despre
cartea d-lui Creangă1.	/
Pe dd. Staicovici și Lăpădatu i-am căutat și Sâmbătă și
azi însă nu i^am găsit, îi voiu căuta și mâni, sper cu mai mult
noroc*.
Nu cred să plec nicăeri în vacanța aceasta, în nici un caz
nu plec până ce nu va fi gata și n-rul pe August.
EM. PANAITESCU
Isvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
n
l/1.1910\Iena,'
Sdph&nstT. 11-11.
MULT STIÎJLA'VE. DOMNULE PROFESOR,
Pe fie-care zi îmi dau seama mai mult și mai bine de ce
înseamnă un popor mai înaintat în cultură și înțăleg îndemnul,
stăruința pe care o aveți pentru tineri ca să facă un pas și în
altă țară.
Sunt în orășelul acesta — 30.000 de locuitori — lucruri pe
cari le-ar putea invidia și Bucureștii noștri, simți însă că toate
lucrurile acestea minunate nu sunt creația unei clipe ci că la
formarea lor timpul și-a avut și el partea lui, și nu cea mai
mică. Ast-fel să poate explică, în parte, și grija pe care o are
poporul acesta pentru educarea tinerimii în înțelegerea trecu-
tului. Tăblițele cari stau atârnate în dreptul fereștilor amintind
timpul în care a locuit acolo Goethe, Schiller, Winckelmann, Her-
403	EM. PANAITESCU - SIMION MEHEDINȚI
bart, Frederic cel mare și atâția alții din gloria bogata a poporu-
lui german; copacii răsădiți în amintirea evenimentelor mari
învață și pe cine mț vrea să înțeleagă și să respecte trecutul.
Mi-a trecut prin-minte gândul că la Iași, pe păretele sălii
în care d-1 Maiorescu și-a ținut prima prelegere s’ar putea pune
o marmură care să amintească anul de la care a pornit o miș-
care ale carii’ roade s’au văzut încă odată în sărbătorirea adânc
simțită de la Iași.
Până acum mult folos de la universitate n’am putut avea
căci la vreo 10 zile de la sosirea mea aici s’a început vacanța
Crăciunului; mă silesc mai ales cu limba germană de Ia care nu
mă așteptam să-mi pună în cale chiar așa de mari greutăți. —
De alt-fel fiind-că în acest prim-semestru n’ași putea lucră cu
folos pentru istoria antică mă interesez și de pedagogie și de
vieața școlară. Cu toată greutatea bănească în care mă aflu mă
gândesc ca la sfârșitul semestrului să mă duc la Weimar unde
este și o vestită școală normală pe lângă amintirile pământului
clasic al cultur ii germane. — Aici urmăresc de-aproape Semi-
narul Pedagogic; forțele de care dispune nu corespund cu ceia
ce îmi închipuiam și nici cu renumele școlii dar grija pe care
o au toți, și înaintea tuturor Rein, pentru îndeplinirea corectă
a tutulor cerințelor aceasta într’adevăr mi-a arătat că nu sunt
la București. — Pe lângă cele cinci ore de la Universitate face
vreo patru ore săptămânal numai la Seminar și totdeauna caută
să deschidă calea cea bună.
îmi va rămânea multă vreme în minte sara de despărțire
pentru vacanța Crăciunului; la un restaurant, în mijloc un
brad al Crăciunului, și la mese stau cu paharele în față membrii
Seminarului, și unii foști membri, și când au cântat «Tannen-
baum» și «Stille Nacht, Heilige Nacht» și Rein eră tovarăș
la cântece și la întreaga veselie. — Poate că nu trebuie exagerat,
oamenii aceștia cântă cu toții la un loc în mai toate fcnpreju-
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
rănile vieții lor începând cu slujba bisericească care e mai mult
un imn al tuturor pentru divinitate.
Din vieața școlară mai am câte-va însemnări pe cari sper
că le voiu putea folosi cât anai curând pentru Convorbirile Lite-
rare4.
Al d-voastră devotat
EM. PANAITESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
ni
30 Mai st, n. 1910
Munchen, SchelMngstr. 33 J.
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Pentru semestrul de vară am venit la Munchen, fiind-că
neavând niciio siguranță de timpul pe care l-ași putea câștiga
pe aici, n’ași fi vrut să trec prin Germania fără ca să văd
măcar unul din marile centre culturale.
Aici audiez cursuri de istoria antichității, prof. Pohlmann5,
istoria artei antice la urmașul lui Furtwângler prof Wolters
și, mai puțin ca la lena, mă interesez de chestiile pedagogice și
școlare căci! m’am apucat să studiez în întregime pe Tacit și
mai urmez și un Seminar de interpretări din grecește.
Ași fi dorit ca unele însemnări de pe aici, privitoare la
scoale mai ales, să vi ie fi putut trimite în formă de articol,
nesiguranța însă înf care mă aflu mă silește ca în cât mai puțin
timp să caut să câștig cât mai multe foloase. Nu mai am nici
o știre dacă Ministerul ar mai avea de gând să publice concurs
pentru vre-o bursă iar de la Aprilie nu mai am niciun ajutor,
405	EW- PANAITESCU - SIMION MEHEDINȚI
să fiu însă în condiții materiale cât de neprielnice sunt hotărît
să rămân până la încheierea semestrului îndeplinindu-mi ast-fel
o datorie față de cultura mea de om și dascăl.
Cu prilejul sărbătorii lui 10 Mai am fost îndatorat să scriu
câte-va pagini cari au fost cetite în societatea românească de
aici, vi le trimit ca să vedeți dacă își pot avea locul în Convor-
birile Literare7.
Al d-voastră devotat
EM. PANAITESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
IV
$
Miinchen, Iulie st. n. 1910.
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Vă mulțămesc mult pentru buna voință pe care mi-o ară-
tați; mi-a comunicat și fratele meu că mi s’ar fi aprobat un
ajutor pentru șase luni, până acum însă n’am primit nimic.
Acum suntem aproape de încheierea semestrului și pe la
începutul lui August mă gândesc să plec în țară cu o oprire de
câte-va zile prin părțile Blajului și Albei lulia, cari îmi sunt
încă necunoscute.
Am adunat și ceva pentru Convorbiri, cu alt prilej nădăj-
duiesc să fiu mai sârguitor.
Al d-voastră devotat
EM. PANAITESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
V
Leipzig, 10 lemnărie st. n. 1911
Sidonienstr. 57, I-r.
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Pentru semestrul acesta de iarnă am ajuns în Lipsea. Cum,
din păcate, nici până acum nu pot ști mai de aproape cât timp
mi-e dat ca să-l folosesc pe aici, acn căutat să-mi alcătuiesc un
program de muncă care să contribuiască la desvoltarea și, mai
cu seamă, orientarea mai precisă a studiului pentru care am fost
hotărît ca dascăl secundar, în același timp însă să-mi deschidă
căile pentru cercetări în direcții mai precise.
Nu odată am privit cu amărăciune un ast-fel de program;
simt că sunt la o vârstă și la un stadiu de desvoltare la care
numai munca concentrată asupra chestiunilor speciale poate să
aducă rezultate reale și durabile.
Aici am un bun profesor pentru istoria antică, Wileken,
un minunat întroducător în pătrunderea izvoarelor antice.
11 urmăresc și pe Lamprecht — cea mai bună organizație
pentru studii pe care am văzut-o până acum este Institutul de
sub direcția lui —, la el poți vedea, mai ales, ce înseamnă spi-
ritul de înțălegere istorică. Vei împărtăși întreg sistemul, sau
numai în parte, sau vei fi adversarul părerilor lui Lamprecht,
în orice situație, vei rămânea un admirator al gânditorului și
omului acesta deosebit, căci la exercițiile lui și în contactul cu
el îți vei întări forța de a gândi.
Sper că odată, probabil ceva mai târziu, să spun într’un
articol ce înseamnă K. Lamprecht în desvoltarea științei istorice..
Să mă ertați că nu m’am învrednicit să mai trimit câte
ceva, în ultimul timp, pentru Convorbiri; cât-va timp m’a
407
EM. PANAITESCU - SIMION MEHEDINȚI
împedeeat și sănătatea. Nădăjduesc să fiu mai sănătos și mai
harnic pentru anul nou} în care pășim. Vă urez ani mulți, sănă-
tate și biruința tutulor gândurilor bune și de la 1911 înainte.
Al d-voastră devotat
EM. PANAITESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
VI
Leipzig, 27 Februarie st. n. 1911
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Vă mulțămesc pentru mult prețiosul d-voastră sfat cum
și pentru deosebita bună-voință pe care mi-o arătați. Dacă voiu ‘
avea posibilitatea să ajung la forma doctoratului hotărît nu
mă voiu depărta de pământul și trecutul românesc. Doctoratul,
de bună seamă, rămâne o formă, mi se pare însă că și o formă
devine mai valabilă îndeplinită în condiții' riguroase.
In curând să încheie semestrul de iarnă și, din păcate,
mă văd iarăși nevoit să fac un drum spre țară. In Septembrie
trecut eră vorba despre publicarea unui concurs de bursă prin
Martie sau Aprilie, acum nu știu ce soartă va mai avea această
publicare, — poate una mai aproape de realizare.
Cu vreo trei săptămâni în urmă am trimis o petiție la
ministerul Instrucției pe care vă rog s’o sprijiniți numai dacă
veți găsi-o și d-voastră îndreptățită legal și de fapt. Pentru 10
ore de istorie și 3 ore de 1. română vacante în București am
cerut transferarea întemeiat pe faptul că am fost clasificat
întâiul atât la specialitatea principală — istoria, cât și la cea
secundară — 1. română. Dreptul de transferare nu e un drept
STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE XI	08
precis ci condiționat în bună parte de interpretarea autorităților
școlare și e posibil ca petiția mea să întâmpine rezistența altor
concurenți mai îndreptățiți, în acest cas rămân a/colo unde sunt,
căci ori și unde este o datorie de îndeplinit.
Mi-am îngăduit această rugăminte îndemnat de repetata
și deosebita bună-voință pe care mi-ați arătat-o și pentru care
vă mulțămește încă odată al d-voastră prea devotat.
EM. PANAITESCU
Izvoare: Arhiva Profesor' Simion Mehedinți, București.
VII
Leipzig, Arndtstr. 16. p.
20 Martie st. n. 1912.
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
In „Convorbirile Literare” d-1 Weigand a găsit totdeauna
apărători împotriva atacurilor filologice și totdeauna i-a fost
recunoscută, precum să cuvine, munca științifică, de aceia mi
să pare potrivit ca tot prin C. L. să i se aducă la cunoștință,
că noi nu înțelegem să fim batjocoriți tocmai de către directorul
unei instituții — care— ar trebui să fie pentru cultura româ-
nească. Dacă alăturatele pagini vor procură vreo discuție voiu
adăuga ori și când, sub proprie semnătură, un supliment de
fapte 8.
Știind grija deosebită pe care ați arătat-o totdeauna, nu
numai celor cari v’au fost școlari în linie directă, ci tuțulor celor
cari au avut năzuinți și speranțe pentru o cultură mai completă,
îmi îngădui să vă dau, cu acest prilej, șd, câteva știri personale.
Sunt în mijlocul lucrării de doctorat: Freie u. Sklavenarbeit in
Aegypten, de la Ptolomei până la Bizantini. E o lucrare papy-
EM. PANAITESCU - SIMION MEHEDINȚI
rologică, cp material mult necercetat și neprelucrat. Dorința ce
o aveam de a lucra pentru pământul Dunării și a mării Negre
nu mi-am putut-o împlini de astă dată. Profesorii germani nu
sunt dispuși să primească bucuros lucrări în domenii puțin
cunoscute lor personal, și apoi, la începutul secolului al XX-lea
pentru istoricii antici e o necesitate indispensabilă studiul papy-
ri-lor, precum eră al inscripțiilor pe la 1850. Lucrez în toată
liniștea, deși nu știu dacă voiu ajunge până la sfârșit, căci cu
toată silința n’ași putea s’o termin de cât în viitorul semestru
de iarnă. Insă chiar anul acesta mi s’au făcut dificultăți în
acordarea concediului; ce va fi la Septembrie viitor și chiar
până atunci cum voiu putea împlini atâtea și atâtea lipsuri?
Nu prea am curajul să-mi caut un răspuns. Ași fi însă oricând
dispus, cu toată economia de timp de care am nevoie acum, să
fac una din feluritele lucrări ale Casei Școalelor. Vreo traducere
de portrete istorice din literatura germană și engleză sau ceva
asemănător, căci mă îngrozesc să mai fac iarăși vreo petiție prin
care să aduc la cunoștința ministerului că sunt iarăși în lipsă.
Al d-voastră adânc devotat
EM. PANAITESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
vin
23.X.Î913
Leipzig, Furstenstr. 8.1.1.
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Am plecat din București ca să-mi pot continuă lucrarea,
care mă așteptă și așa cam de mult. Am plecat lăsând în urmă
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	410
o datorie de 600 fr., căci încercările în dreapta și în stânga au
fost fără succes. La d-1 Deșliu m’am prezentat încă de două ori.
A doua oară mi s’a spus că ar fi plecat la Târgoviște. Din păcate
l-am zărit apoi pe stradă și, bine înțeles, n’am mai socotit nici
nemerit, nici potrivit cu demnitatea omenească, să-i las vreun
fel de petiție.
Până la d-1 Kalinderu n’am putut ajunge; n’am putut vorbi
de cât cu d-1 Morar, căruia i-am lăsat și petiția cu rugămintea
ca să-mi comunice rezultatul, oricare ar fi.
Acum sunt și rămân în Lipsea până la redactarea defini-
tivă a lucrării: nici nu mă mai imatriculez, nici nu mă mai
înscriu în vreun seminar, să rămân liber numai pentru examen
și lucrare. Cum voiu putea suporta cheltuelile examenului și a
tipăritului tezei nu preă știu până acum, aștept o inspirație
financiară a ultimei zile.
Mâine mă duc cu încă un prietin să așezăm o cruce de
lemn la mormântul lui Cema.
Cu cele mai devotate mulțămiri vă rog să primiți și cele
mai respectuoase salutări.
EM. PANAITESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
N. Pandeîea cătră Simion Mehedinți
I
25/IX, 1907. Caracal
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
In graba cu care a trebuit să plec din București, nu putui
să mai dau și pe la d-voastră. Numirea mea se făcuse încă de
la 10 Septembre, însă în loc să expedieze ordinul pe adresa
mea, pusă pe petiție, îl trimite tot la gimnaziu. Din această
zăpăceală avui o mulțime de încurcături și tot de aici proveni
și întârzierea, din care apoi graba plecărei.
înainte de orice, țin să vă mulțumesc cu toată căldura
pentru intervenția] d-voastră generoasă în sprijinul meu, fără
aceasta, nu știu dacă n’aș fi fost lăsat pe din afară, mai ales
în urma concluziunilor din raportul d-lui inspector Sihleanu,
care a fost informat în cea mai mare parte de persoane străine
de școală. Am fost acuzat că fac politică conservatoare — după
cum îmi spunea și personal d. Sihleanu, care a' fost în inspecție
pe aici zilele trecute. Acuzația aceasta copilăroasă nici nu merită
să' fie discutată; ea se basează pe faptul că eram prieten perso-
nal cu fostul director Calafăteanu; dar și mai bun prieten am
fost cu Moisil!... Adevărul e, că n’am până acum nici o legătură
de natură politică; pentru a-mi forma o convingere și-a adopta
o hotărîre, aștept încă evenimentele. Dar, vă mărturisesc sincer
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	412
ca unui adevărat duhovnic, cum poate să fie un profesor iubit
fata de elevul său, în căutarea adevărului și a dreptului — în
această direcție — îmi simt adeseori puterile neputincioase.
Dar viitorul îmi va‘arăta poate o cale și doresc din tot sufletul,
ca aceasta să fie cea bună și cea adevărată.
Până la sfârșitul acestei luni, sau cel mult în prima săptă-
mână -a lunei viitoare vă voiu trimite articolul asupra lui Sully
Prudhomme 1; mă gândesc mereu asupră-i și mă tem totuși să
încep: măreția subiectului îmi impune. Cu acest prilej, cum și
acum câteva săptămâni, când începui reclădirea din temelie a
actului III din drama mea, am simțit ce adânc înțeles avea
invocarea celor antici cătră muză! 2
Terminând, vă rog să primiți, mult stimate domnule Profe-
sor, salutările mele cele mai respectuoase.
N. PANDELEA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
II
26/X, 1907. Caracal
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Am primit cu bucurie corectările, pe cari le-ați făcut arti-
colului meu3; vă sunt mai ales îndatorat pentru suprimarea
acelui pasaj de natură intimă.
Eu însu-mi îl regretam a doua zi după ce expediasem arti-
colul; în seara când îl scrisesem însă, în vălmășagul ideilor și
în ferberea simțirei nu băgasem destul de seamă natura lui.
Doborât de amintirile dureroase, cari mă năpădeau legiune la
gândul scumpei mele fetițe părăsite poate pentru totdauna acolo,
impresionat peste măsură de poezia lui Prudhomme pe care nici
413	N. PANDELEA - SIMION MEHEDINȚI
astăzi nu pot s’o citesc fără să nu mă înăbușe lacrimile, mi-a
scăpat din vedere considerațiunile, cari trebueau să mă facă
să șterg acel pasaj. Am avut în urmă însă ferma credință că
d-voastră îi veți face cuvenita cenzură. Așteptarea nu mi-a fost
înșelată.
Numărul acesta din urmă al revistei a fost foarte bine
primit; la aceasta contribue și materia în adevăr bogată și
variată ce conține, dar mai ales faptul că d-voastră ați scris.
Țin să vă spun cu toată sinceritatea că publicul era și mirat
și nemulțumit că d-voastră scriți așa de rar în C. L., acum
când sunteți directorul ei. Dorința tuturor este, după cum. o
auziam încă de la Tulcea, ca din fiecare număr al revistei
articolul d-voastră să nu lipsească. O altă dorință e încă acea
de-a se da mai multă literatură pură : nuvele, romane etc. Dacă
ați simțit cea dintâi dorință a publicului și ați și satisfăcut-o,
cred că veți preîntâmpina și pe a doua.
Pentru numărul de Noembre vă voiu trimite o mică dare
de seamă despre Pedagogia practică pentru școalele secundare
de Mathias, tradusă liber de d. Bogdăn-Duică, din care Casa
Școalelor a dăruit câte-un exemplar fiecărui profesor. Cartea e
așa de bună, scrisă cu atâta dragoste pentru copiii și înțelegere
de adevăratul rol al profesorului, tipul ideal al profesorului pe
care ni-1 pune dinainte e așa de frumos și ademenitor, în cât
simt o adevărată recunoștință atât pentru traducător, care ne-a
făcut cunoscută cartea, cât și pentru Casa. Școalelor, care ne-a
pus-o la dispoziție gratuit.
Cu teatrul încă n’am isprăvit. Peste vre-o cincisprezece zile
cred că afacerea va fi aranjată și atunci vă voiu încunoștiința.
Binevoiți, vă rog, mult stimate domnule Profesor, a primi
salutările mele cele mai respectuoase.
N. PANDELEA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți. București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
414
in
11/11, 1908. Caracal
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Odată cu aceasta vă trimit și manuscrisul dramei Ultimul
Vlăstar. Dac’am întârziat atâta, e pentrucă i-am făcut modifi-
cări însemnate, necesitate de suprimarea unui act. Știți că era
în 3 acte; acum am redus-o la două. N’a pendul nimica, din
cauză că actul întâi — cel suprimat — nu era organic. A câști-
gat din contră, după cum cred, fiindcă acțiunea s’a concentrat.
Vă rog să o publicați, dacă se poate, întreagă odată; dacă
însă nu s’ar putea, căci ar ocupa spațiu prea mult, atunci veți
da actul întâi în Marte, iar al doilea în April’.
Potrivit cu făgăduela d-voastră, vă rog s’o dați mai întâi
spre citire d-lui Maiorescu; în același timp însă vă rog ca nici
o intervenție să nu se facă pei lângă d. Davila. După ce voiu
scoate-o în volum, în Aprilie, mă voiu adresa cu plângere d-lui
ministru Haret și M. S. Regina.
Directorul nostru, d. Constantinescu, vă va trimite pe la
sfârșitul lunei ceva pentru revistă, în chestii școlare, sau poate
și un stoc de aforisme originale, interesante, din care am citit
și eu câteva. Are câteva sute, din cele scuturate.
Am făcut traducerea unei admirabile bucăți din A. Daudet,
Ies Etoiles; se poate primi în revistă?
Binevoiți, mult stimate domnule Profesor, a primi salută-
rile mele respectuoase.
N. PANDELEA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
415	N. PANDELEA - SIMION MEHEDINȚI
IV
10/1, 1910 Piatra Neamț
PREA STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Aflaiu deunăzi că se pregătește, de către Casa Școalelor,
o bibliotecă școlară, menită să dea la lumină o serie de lucrări,
cari să slujiască ca un compliment la cărțile de școală, în fiece
materie de învățământ. Minunată idee! Sunt convins că, bine
aplicată, biblioteca aceasta va da roade strălucite, dând elevilor
noștri hrana sufletească de care au nevoe și pe care școala, în
cadrele ei fatal mărginite, nu le-o poate da și formând gustul
lor de citire, prin opere alese și cu adevărat artistice.
Eu de mult citesc și adun tot felul de cărți privitoare la
geografie și la călătorii, atât pentru trebuințele mele sufletești,
cât și pentru biblioteca Minervei. Cunoașteți cărticica cu călă-
toria lui Nansen; alte două, din De Amicis, asupra Constanti-
nooplului, sunt subt tipar. Afară de asta, acum lucrez la tra-
ducerea celor mai însemnate bucăți din cărțile lui Stanley, pri-
vitoare la senzaționalele lui cercetări în inima Africei, pe care
o voiu preceda, ca și traducerea din Nansen, de un capitol, în
care voiu sintetiza rezultatul memorabilelor expediții, cari au
condus la descoperirea izvoarelor Nilului și a marilor lacuri
ecuatoriale. Pe urma lor, voiu traduce frumoasele cărți ale lui
Darwin și Monnier, Călătoria unui naturalist în jurul globului
și De la Anzi la1 Para.
. Cred că ași putea să lucrez pentru atare bibliotecă a Casei
Școalelor o frumoasă carte, în care ași arăta toate descoperirile
geografice mai însemnate și rezultatele lor, cum și faptele în
legătură cu dânsele, începând cu Marco Polo și sfârșind cu
colonelul Youngousband, Shakelton și Sven Hedin, împreună cu.
ducele de Abruzzi. Temeiul, care mi-ar sluji la împărțirea cărții.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	416
n-ar fi negreșit spațiul — împărțirea pe continente — sau tim-
pul — împărțirea pe veacuri — ci principiul cauzal: înlănțui-
rea faptelor, ‘în legătură de cauză, cum de s’a ajuns de la simple
descoperiri întâmplătoare, făcute cu prilejul unor expediții
comerciale sau politice, la marile descoperiri din timpurile din
unnă, pornite dintr-un interes pur științific.
Viu deci prin aceasta a vă ruga călduros pe d-voastră, să
fiți așa de bun, să puneți un cuvânt — dacă vă stă prin
putință — la Casa Școalelor, să mi se încredințeze mie atare
lucrare. N-ași fi voit să recurg la interveniri, căci am învățat
din contactul cu d-voastră a ne mișca prin propriele noastre
puteri, însă văd că fără un cuvânt de sprijin nu se face nimic
drept la noi și realitatea e alta de cât acea, pe care noi, tinerii,
o voim. De trei luni de zile am depus Ia Casa Școalelor textul
traducerei în proză, după original, a Eneidei lui Virgil, tradu-
cere făcută atât după cererile formulate la congresul profeso-
rilor de limbi streine din Craiova, cât și după îndemnurile a o
mulțime de cunoscuți, cari recunosc între patru ochi că tradu-
cerea în versuri a Eneidei de Coșbuc e imposibilă din toate
punctele de vedere. Din Octombre, când am depus petiția cu
manuscrisul, până astăzi, nici un răspuns.
Afară de asta, ar fi nedrept ca tot profesorii din București
să ia lucrările acestea: ei au acolo atâtea mijloace suplimentare
de câștig, pe când noi nimic. Afară de asta, ne zbatem în mijlo-
cul unei societăți și-a unui fel de viață de-o platitudine și
josnicie revoltătoare. Nici un orizont, nici o portiță spre ideal.
In atari împrejurări, vă rog să mă credeți că mă cuprind câte
odată fiorii, când mă gândesc că s-ar putea să mă prindă și
pe mine mocirla unei atari vieți. Singurul lucru, care mă mân-
gâe și mă apără, este faptul că lucrez. Și aceasta este o pricină
mai mult, care mă face să vă rog, întru a stărui să mi se în-
credințeze mie asemenea lucrare.
417
N. PANDELEA - SIMION MEHEDINȚI
înainte de-a încheia, vă cer ertare că vă răpiiu timpul c-o
scrisoare așa de lungă; vă cer de asemenea ertare, în cazul când
rugămintea ce v-o făcuiu vi-i cu neputință a o îndeplini, de a fi
venit c-o cerere nepotrivită. Și intr-un caz și într’altul însă vă
rog să primiți călduroasele mele mulțumiri, împreună cu salu-
tările mele cele mai respectuoase,
N. PANDELEA.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
v
25/VIII, 1911. Piatra Neamț.
STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Aflaiu acuma că Vărsătura e aproape de tot de Odobești
— 3 sau 4 km. Dacă sunteți dispus, pot veni oricând în persoană
să vă aduc piesa, înainte de 3 Septembre. Aștept în această
privință, răspunsul d-voastră.
Cu salutările cele mai respectuoase,
N. PANDELEA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
VI
10/XI, 1911. <Piatra-Neamț.
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
La scrisoarea d-voastră din urmă — de pe drum — n’am
mai răspuns, căci nici nu știam unde să scriu. Am pus însă în
practică sfatul d-voastră, cea ce mi-a venit cu atât mai ușor,
St. D. L. XI — 27
STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE XI	453
cu cât el corespundea planului primitiv al lucrărei mele. Afară
de aceasta, am mai făcut piesei o sumă de adăogiri, și îmbu-
nătățiri, cari îi dau o înfățișare cu mult superioară. Acuma o
transcriu și cred să fiu gata săptămâna viitoare. îndată ce voiu
termina, voiu veni în București, unde doresc să v’o citesc încă
odată, în fața însă a întregului cerc al Convorbirilor.
Vă aduceți poate aminte de răspunsul, ce l-am primit din
partea domnului Meisner în chestia Eneidei, la ultima întreve-
dere ce am avut cu d-sa, în Iulie. D-sa mi-a comunicat atunci
că d-1 ministru va cere la deschiderea parlamentului im mic
credit pentru câteva lucrări curente și din acest credit se va lua
și suma de 3.000 de lei, pentru plata Eneidei. Vă rog dar să
fiți așa de bun să amintiți d-lui Meisner sau d-lui ministru de
acest lucru, ca să nu fiu și de data asta dat uitărei. Destul am
așteptat, destul am fost hărțuit și mințit de ceilalți, destul sân-
ge rău am adunat de doi ani încoace pe urma acestei lucrări,
care m’a ofticat.
V’ași ruga de asemenea să întrebați — când veți găsi un
moment liber — pe domnul Maiorescu, dacă e dispus să-ani dea
autorizația de a-i scoate a II ediție a discursurilor parlamentare
ale domniei sale.
In dorința de a vă revedea, vă rog să binevoiți a primi
salutările mele cele mai respectuoase,
N. PANDELEA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
vn
9/XII, 1911. Piatra-N.
PLUTIT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
La teatru se pare că lucrurile merg foarte încet. Deși mă
știa venit din provincie anume pentru asta, directorul teatrului
419	N. PANDELEA - SIMION MEHEDINȚI
n’a găsit de cât duminică — la 9 zile de la sosirea mea — im
ceas, două, spre a asculta citirea piesei. Chiar și atunci însă
se pare că era foarte grăbit, deoarece n’a ascultat de cât până
la actul II, rămânând ca restul să-1 citiască singur. Va trimite
însă piesa spre citire și d-lor Evolceanu și Brătescu-Voinești.
A trebuit dar să plec, fără să fi avut un răspuns definitiv. A
găsit totuși actul H foarte bine. V’ași ruga dar să spuneți o
vorbă d-lui Evolceanu, în senzul ca să-mi citiască piesa mai
curând, așa în cât să se depună rapoartele până la Crăciun. De
vacanță, voiu veni din nou prin București și atunci voiu face
modificările ce mi se vor cere, între altele condensarea piesei,
căci și actul I și II, dar mai cu seamă al II, e lung.
Am fost și am vorbit cu d-1 Maiorescu, în chestia reedita-
rei discursurilor d-sale parlamentare. M’a primit c’o extremă
amabilitate și mi-a făgăduit că, imediat după apariția voi. V
— și ultimul — îmi va da autorizația reeditărei. Cu d-1 Fili-
pescu n’am putut să dau ochi, deși I’am căutat de vreo două
ori pe acasă. In urmă, a trebuit să plec, căci mi se isprăvise
concediul. I-am scris deci de aici o scrisoare, în care îl rog să
binevoiască a se gândi la acest lucru și, cu ocazia venirei mele
de vacanța Crăciunului, m’ași înfățișa să primesc răspunsul
d-sale. V’ași fi foarte recunoscător, dacă ați binevoi să puneți
și d-voastră o vorbă în acest înțeles.
In dorința de a vă vedea mai în tihnă și mai mult, în
vacanța Crăciunului, vă rog să binevoiți a. primi salutările mele
cele mai respectuoase.
N. PANDELEA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
420
VIII
[F. d.]
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Vă aduceți aminte, poate, că vă vorbiam data trecută de
reeditarea discursurilor parlamentare cari nu se mai găsesc
astăzi nici pe la anticari. In marea d-voastră bunăvoință, vă
oferiseți să vorbiți în acest senz domnului Maiorescu. D-sa s-a
întors în țară; v-ași ruga dar, dacă găsiți prilej, să-i spuneți o
vorbă în chestia asta. Eu voiu sosi în București probabil Dumi-
necă, 26 Iunie. Dacă domnul Maiorescu îmi dă autorizația tre-
buitoare, ași putea să pun lucrul la cale chiar de pe acum cu
Minerva, așa în cât primul volum să și apară în Octombrie.
Ași vroi să fac același lucru cu discursurile domnului
Filipescu, cari se .află în aceiași situație: nu se mai găsesc.
E într’adevăr de cea mai mare nevoe ca publicul cel larg
să facă o mai deaproape cunoștință cu idea și doctrina conser-
vatoare, formulate cu atâta logică senină de d. Maiorescu, cu
atâta căldură și avânt de d. Filipescu. Generația cea nouă
trebue să mai audă și alte glasuri de cât ale demagogilor, trebue
să mai vadă desfășurându-se și alt program de cât al afacerilor
și al căpătuelilor de partizani. Ca să vedeți câtă impresie sunt
în stare să facă atari cuvântări, e destul să vă povestesc urmă-
torul caz. Astă earnă, înainte de venirea cabinetului conserva-
tor, se discuta într-un cerc de prieteni, în care erau și doamne,
despre putința chemării la guvern a d-lui Tache lonescu, sau,
în cazul cel mai rău, despre a unei noi fuziuni. Erau multe
glasuri în favoarea d-lui Tache lonescu. Am adus atunci de
acasă colecția Dezbaterilor parlamentare și am citit acea dure-
roasă dramă politică, petrecută în Februarie 1901. Din discursul
domnului Carp eșiâ așa de evident vinovăția domnului Tache
lonescu, în, cât și cei mai aprinși apărători ai d-sale tăcură;
dupăce citirăm însă și discursul domnului Filipescu, fu un
421
N. PANDELEA - SIMION MEHEDINȚI
moment de emoție generală. Nimeni nu mai ridică glasul în
favoarea tachismului.
A răspândi dar cât mai mult admirabilele cuvântări ale
acestor doi mari oratori, e o chestie de înaltă educație cetă-
țenească, de o nouă afinmare a idealului, pe care atâția inși l-au
trădat. Editura Minervei, mulțumită prețului său eftin, ar da
cea mai largă răspândire acestor opere și astfel cauza conser-
vatoare ar câștiga foarte mult.
Va fi dar poate nevoie de-o întrevedere cu domnul Fili-
pescu. Această întrevedere însă ași dori s-o am și din alte
motive, cari privesc au pe conservatorul, ci pe ministrul de
războiu: e vorba de-o invenție, ce interesează apărarea națio-
nală. Socrul meu, un distins matematic și' meeanician — deși
n-are studii așa de înalte — a făcut câteva invenții de maire
folos. Neavând însă — ca mai toate spiritele închinate prea
mult studiului — simțul practic, n-a putut scoate, personal, nici
un profit din ele. Pe când era mecanic pe locomotivă, a inventat
o admirabilă frână pentru oprirea trenurilor. Neavând însă
mijloace pentru brevetarea ei în streinătate — era înainte de
1906 și la noi nu ejdsta încă legea brevetelor de invențiune —
s-a pus tovarăș cu un bogătaș, care l-a înșelat în chipul cel
mai neomenos. Acuma a inventat o torpilă plutitoare cu totul
originală, care ne-ar apăra de minune întreaga Dunăre, cum și
porturile din Marea Neagră. Față de cele 6 submarine noi și
cele 3 dreadnougturi, pe cari Rusia se pune să le construiască
în Marea Neagră, torpila aceasta ne pune în mod absolut la
adăpost. Pentru asta, v’ași fi foarte recunoscător, dacă ați
binevoi să ne înlesniți — voiu veni, cred, cu dânsul — o audiență
la domnul Filipescu, acasă. — Cu adânci mulțumiri și cu salu-
tările cele mai respectuoase.
N. PANDELEA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Gr. Patriciu cătră Simion Mehedinți
Bârlad, 18 Oct. 1907
ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am citit articolul d-voastră «îndărăt... spre școală» și vă
rog să primiți sincerile mele felicitări, pentru ideile sănătoase
și folositoare ce propuneți ca un remediu pentru școală, de sus
în jos. Vă rog să mă credeți că am avut și am convingerea,
că mergem spre peire și că un remediu să impune de urgență.
Dovadă că am avut această convingere este conferința ce
am ținut în București, în 1904 «Evoluția în cultura poporului
și organizarea necesară învățământului nostru public», în care
condamn întregul sistem de învățământ actual, cu toate abstrac-
țiunile lui, cu toate tendințele utilitariste din învățământul se-
cundar și cu toate anomaliile din învățământul superior. Dovadă
că gândesc ca și d-voastră în această chestie este și faptul, că
am lucrat și am luptat pentru crearea unei școli normale
primare superioare, în care să se îndrumeze spre acelas ideal
și să se educe în celeași sentimente și tendinți, cei trei factori
culturali de la sate (preotul, învățătorul și notarul). N’am
reușit, dar vina nu este a mea. In fine dovadă că gândesc la fel
cu td-voastră este și faptul, că recunosc (în apărarea ce am făcut
în memoriul «Pentru ce s’a casat examenul de avansare a învă-
țătorilor») că revizorii noștri, așa cum se recrutează sunt o
pacoste pentru școală și chiar inspectorii nu-s la înălțime; că
deci trebue ca aceste slujbe să fonmeze cariere.
423
GR. PATRICIU - SIMION MEHEDINȚI
Mi-aduc aminte când eram inspector, că d-voastră m’ați
făcut atent — odată — asupra rolului de politician pe care un
fost revizor școlar vroia să-l joace față de un distins învățător
din județul Putna și sunt fericit că atunci v’am asigurat, că
nu voiu permite nimănui să se atingă de învățătorii buni. Astăzi
sunt și mai fericit că pot să afirm alături de d-voastră «îndă-
răt... spre școală» fără frică de a fi dezmințit. Dovadă sutele
de scrisori, de aprobarea activităței mele, ce primesc de la învă-
țători.
Și acum, onorate domnule Mehedinți, în convingerea ne-
clintită că mă adresez omului de școală, viu cu inima deschisă
să mă confiez d-voastră de nedreptățile și politica ce actualul
director al învățământului primar, d-1 S. Popescu face cu mine.
Mi s’a făcut până în prezent, nu mai puțin de cinci
anchete, mi s’a luat fără motiv, locuința școalei de aplicație,
al cărui director sunt prin art. 54 din lege, și la care am drept
ca orice director, conform art. 72 și 82 din regulamentul legei
învăț, prim.; iar acum sunt dat și în judecata consiliului perma-
nent, în chestia concursului de avansarea învățătorilor care s’a
casat.
Vă puteți închipui starea sufletească a) profesorului, care
de 15 ani muncește în școală și afară din școală, propoveduind
viitorilor învățători, educația morală, educația națională, rădi-
carea păturei de jos, sub raportul cultural și economic. Vă
puteți închipui durerea sufletească a profesorului naționalist
care și astă-zi plătește din modestul lui salar tipografiei «Albert
Baier» și «Carol Gobl» pentru «VuZtwuZ» foaie pentru educația
națională a poporului (a țăranului), pe care am fondat-o, am
scris-o și am condus-o 2 ani.
Vă puteți închipui durerea sufletească a profesorului care
prin muncă și cheltuială a rădicat monumentul pentru eroii
căzuți în războiu, ca pildă de imitat de viitorii învățători și
luminători ai neamului.
STUDII ȘL DOCUMENTE LITERARE XI
424
Cum vedeți, onorate domnule Mehedinți, la noi nu s'a
ținut și nu se ține seamă de activitatea extra-școlară a unui
biet profesor cu o casă de copii. Poate tocmai această activitate
a deșteptat mai mult ură și a ațâțat mai tare patimile politice;
căci nu înțeleg, că după ce m’am apărat așa de demn și așa de
logic în contra acuzațiunilor ce mi' se adusese priii Monitorul
Oficial, de către Minister, să fiu dat în judecată pe un motiv
nou care nu există între cele publicate în Monitorul Oficial.
Acum după ce v’am spus toată durerea sufletească încura-
jat de articolul d-voastră din «Convorbiri literare» 1 și convins
de bunătatea sufletului d-voastră; aștept cu resemnare ziua de
7 Noembre, când d-voastră veți judeca și veți aprecia.
Până atunci vă rog să primiți stima și admirația mea.
GR. PATRICIU
Izvoare Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
I. S. Petrescu cătră Simion Mehedinți
1 N-bre 1901.
1^, str. Regalii.
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Ieri am primit o scrisoare de La d-na Odobescu, în care
tai spune că ziua parastasului a hotărît-o să fie Duminecă 11
Noembrie, îndată după leturghie, la 10 ore dimineața, în Bise-
rica Brezoianu din str. Câmpineanu. Data aceasta, de altfel,
am îngrijit de aseară să-ți fie adusă la cunoștiință prin d-1 Pa-
naitescu
Tot d-i Panaitescu m’a întrebat dacă cunosc vre-o biografie
mai amănunțită a iui Odobescu. Nu cunosc; dar știu data
nașterii sale, și dintr’un act pe care-1 am pot să-ți spun și ziua
nașterii. Dacă cumva te interesează îți transcriu aci o parte din
acel act. Actul e o copie legalizată de Trib. Ilfov secț. n în
1860 Iunie 3.
«Kopie după jurnalu înckeiat sub No. 794 1860 Iunie I»
«In urmarea aceștii cereri petiționarului revizuindu-se
«dosierul regulări averi răposatului Odobescu, D-lui reclaman-
tul în konstatarea vârsti sale înfățișe Kondica Civilă a biserici
«Mah. Kurți Veki imprimată și legalizată în formă de Trib, la
«anul 834 din care s’a văzut că D-lui Alecsandru Odobescu fiu
«se află născut în acel an Iunie 24 și botezat în luna Septemvrie
«de kătre răposiatu spătari K. Ghica. Mai înfățișând și doă acte
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
426
«în original unul din partea răposatului Episkop Ilarion Argeșiu
«și altu a răposatului spătarf K. Ghica prin care asemenea se
«konstată kă reclamanta Aleku Odobescu este născut în anul
«1834 Iunie 23».
Am reprodus întocmai cu ortografia și punctuațiunea din
act, partea care interesează fixarea datei de naștere a lui A. I.
Odobescu 2.
Salutări cordiale
I. S. PETRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Sfmion Mehedinți, București.
Ion Pîllat cătră Simion Mehedinți
I
viorica (Muscel^ 25 August •1913
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
îmi permit să vă trimit câte-va poezii pentru «Convorbiri»,
de oare ce ați avut bunătatea acum un an să’mi deschideți
coloanele revistei1.
Ași fi foarte fericit dacă s’air putea să publicați «Ecouri
marine» (deși cam lung) într’un singur număr, căci formează
o singură bucată2.
Primiți, vă rog, cu mulțumirile mele anticipate expresiunea
sentimentelor mele distinse.
ION PILLAT
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
n
29 August 1913
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă mulțumesc foarte mult pentru răspunsul ce mi l’ați dat.
Sunt nevoit din nenorocire să plec chiar mâine la Paris
pentru câte-va luni, căci alt-fel mi-ași fi făcut o plăcută datorie
trecând pe la d-voastră.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
428
Găsesc că aveți deplină dreptate în ceea ce privește
«pielea» din ptimaul sonet «Bolnavei», totuși schimbându-1 ar
trebui să’l prefac complet.
In cazul când l’ați judeca nepublicabil așa, vă rog, să mă
vestiți la Paris, 4 Rue Pierre Curie, adresa mea, ca să vă trimet
altă poezie în schimb3.
Primiți vă rog expresia înaltei mele considerațiuni.
ION PILLAT
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
m
[F. d.]
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
îmi permit să vă trimet pentru «Convorbiri» alăturata
poezie, pe care am citit-o la domnul Duiliu Zamfirescu și pe
care am modificat^o întru câtva.
Primiți, vă rog, odată cu mulțumirile mele anticipate asi-
gurarea respectului meu.
ION PILLAT
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Niculae M. Popescu cătră Simion Mehedinți
Viena, 29/16 Mai, 1913.
IX Tendlergasse 4 I/H
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Mai întâiu vă rog din toată inima să nu-mi luați în nume
de rău că eu de când am plecat din țară — sfârșitul Xui
Noemvre 1910 — și până acum nu m’am învrednicit să vă dau
de știre despre statul meu pe aici. Nu m’am învrednicit nici
măcar să vă mulțumesc pentru înbunătățirea ajutorului bănesc,
care, după spusa colegilor mei, mi s’a datorit în cea mai mare
parte, vorbii bune puse de d-voastră. O sfială față de mai mari
mei și lipsa de a vă scrie lucruri, ce v’ar fi putut interesa și pe
d-voastră, m’a tot împiedicat ori de câte ori mă hotărâsem să
scriu. Acum însă pot să vă anunț și eu ceva nou.
In luna April am dat primul esamen de doctorat la profe-
sorii Jirecek, Redlich și Vondrâk. Rezultatul a fost după spusa
juriului «mehrstimmig mit Auszeichnung». In Mai am dat al
doilea esamen, iar Sâmbătă 24/11 I. c. am foști promovat de
doctor. Tesa de doctorat a fost «Nifon II. Patriarch de Constan-
tinopel» și după referatul președintelui Jirecek a fost calificată
ca „eine vorzugliche Abhandlung”. Pentru publicarea ei eu
însă mai simt nevoia să cercetez și prin bibliotecile noastre la
venirea în țară.
Știu că toate acestea sânt numai formalități, cari nu implic
chezășia unui viitor muncitor harnic și cinstit dar eu mă bucur
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
430
că am trecut prin ele și că acum am mai multă vreme pentru
cercetări în domeniul ce mi-am ales.
Aci m’am întărit mai bine în cunoștința limbi paleoslave,
am căutat să ajung a citi mai cu ușurință în limba greacă mo-
dernă și am început a învăța și rusește.
Planul meu acum este ca peste vre-o două săptămâni să
plec la Tubingen pentru a copia un manuscris grec din veac.
XVI-lea, care bine publicat va aduce mai multă lumină în geo-
grafia patriarchatuiui de Consț/pel; în August aș vrea să plec
în Rusia pentru ca, până în Octomvre, când mi se înplinește
congediul, să caut a prinde mai bine limba rusească.
Idealul meu ar fi să ajung a putea folosi și cărți bulgă-
rești și sârbești — pentru cine știe rusește nu-i greu acest lucru
— pentru ca apoi să pot avea vorbă mai temeinică în istoria
bisericii orientului ortodox necunoscut în apaș — Ca Diogene
cu felinarul am căutat un profesor pentru îndrumare în acest
domeniu, dar n’am găsit de cât pe Jirecek, care firește dă mai
multă atenție istorii politice. —। E atâta deosibire între Răsărit
și Apus, că va veni vremea, crez eu, când noi cei din fostul cerc
al Bizanțului ne vom încredința pe deplin, că, pentru a ne
înțelege pe noi înșine, nu prea am avea multe de învățat dela
apuseni.
Ne-a îndurerat adânc pe toți pierderea colegului nostru
Cema. Fala generații noastre mai tinere a apus.
Cerând scuze pentru tăcerea mea de până acum rămân
d-voastră și d-lui Dobrescu adânc recunoscător.
Diaconul NICULAE M. POPESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
N. O. PopoVici Lupa cătră Simion Mehedinți
1911, Sept. SO.
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Amicul meu, d. Mihail Popescu, administrator al Casei
Școalelor, mi-a făcut cunoscut intervenția domniei-voastre de a
mi se prelungi delegația dela Minister de a inspecta anumite
ramuri ale învățământului agricol.
Desigur că mulțumită intervenției d-voastră, d-1 Ministru
a binevoit a prelungi delegația pentru lunile Septembrie și
Octombrie.
Aveam nevoe de aceasta, spre a-mi complecta notele și
datele relative la învățământul agricol în genere. In urma aș
vrea să întocmesc un studiu asupra acestui învățământ
Mulțumindu-vă pentru binevoitorul d-voastră demers, vă
rog a primi expresiunea devotamentului meu.
N. O. POPOVICI-LUPA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
N. Popescu-Mălâești cătră Simion Mehedinți
3/XII 1907
Str. Știrbey-Vodă 99. Loco
PREA STIMATE DOMNULE PROFESOR!
Cerându-vă scuze că timpul material prea scurt nu îmi
permite a veni în persoană și de frică ca nu cumva să vă scap
din vedere, aceia ce m’ar fi mâhnit foarte mult, îmi iau îndrăz-
neala a vă scrie aceste rânduri, comunicându-vă că Mercuri 5
a. c. ora 6—7 seara' voiu ține, în localul Universităței, cursul
de deschidere.
M’ar măguli foarte mult și îmi ar face o nespusă plăcere,
dacă m’ați onora cu prezența domniei voastre.
Cu această ocaziune veți auzi și vederile mele în ce privește
studiul asupra cărței din V. Testament «Cântarea Cântărilor»
pe care cred că în timpul cel mai scurt posibil îl voiu oferi
a se publica în revista d-voastră, în cazul când se va socoti
meritos.
Sigur că-mi veți face onoarea de a veni, vă salut cu cea
mai deosebită stimă
.supus serv
Diac. POPESCU-MĂLĂEȘTI
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Visărion Puiu cătră Simion Mehedinți
Episcopia din Galați
15 Ian. 1909.
DOMNULE DIRECTOR,
Vă trimit alăturatul articol, ce cuprinde câteva impresii,
dela cea) mai mare și însămnată monastice din Țară. — dela
monastirea Neamțului.
Vi le prezint, desigur, nu pentru forma «literară» în care
le-am putut fixa, aceasta fiind în căderea unui condei iscusit;
cât, pentru crudul adevăr ce doresc să-l arăt pe această cale,—
sub o formă, care să difere: și de un «memoriu», ce ar, rămâne
în cartoanele autorităților bisericești, și de un articol de ziar,
citit și uitat în mai mare grabă.
In caz, când articolului nu i să poate da loc în revista
«Convorbiri literare», aș ruga, să nu fie distrus, ci păstrat, ca
după puțină vreme să mi să poată da înapoi \
Cu deosebită considerațiune
Arhimandritul V. PUIU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
St. D. L. XI — 2t
D. Pușchilă cătră Simion Mehedinți
*	[ Berlin J
Pestalozzistrasse, 11 V. Charlottenburg
2/15 Martie 19 Iț.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Venit aici înspre sfârșitul semestrului, mi-a prins totuși
bine timpul răimas. Dacă faptul că am fost immatriculat repre-
zintă un câștig formal numai, luna și jumătate de vizitare a
Universității mă fac să încep semestrul următor în deplină
cunoștință de cauză, cum se zice, și deci cu mai mare probabili-
tate de prevedere a efectelor. In afară însă de ce-ți poate sau
nu-ți poate da Universitatea de aici, sânt minunatele mijloace
de muncă și de cultură, cari într’adevăr îți fac dragă șederea
într’un oraș ca Berlinul.
Când am fost cea din urmă dată la «Convorbiri», v’aduceți
aminte că alm citit ceva dintr’un articol asupra «Furcii de tors».
Aici am mai dat peste un fapt, anume că și în Pirineii francezi
s’a petrectu ceva analog cu latinul furca ca și în românește și
albaneză. Am căutat să-l folosesc pe cât s’a putut. Trimit arti-
colul transcris și remaniat. Anume am căutat să-1 mai scurtez,
ca să-1 fac accesibil unui singur număr al revistei, dacă se poate,
și în acest chip am mai înlăturat din el și ceva filologie
ponosită '.
435
D. PUȘCHILÂ - SIMION MEHEDINȚI
Am citit cu mult interes studiul d-lui Litzica asupra «nu-
mirilor colorate». Mai de mult avusesem o bănuială că aceste
numiri ar fi de origine turanică. Din studiul d-lui Litzica aceasta
se vede bine. N’ar fi fără interes dacă s’ar putea stabili și
pricina care le-a, dat naștere. Pentru unele s’iar potrivi înfăți-
șarea, fizică: împăratul galben la Centru, adică în China, împă-
ratul alb la apus adică în Europa (rasa albă), împăratul roșu
la sud, prin India, dacă într’adevăr stăpânitorii arici ai Indiei
erau mai mult de cât blonzi, roșeați. Cel Negru ar putea fi smo-
liții Mongoli din nord. E drept însă că popoarele turanice dau
numiri și după port; cutare trib turcoman care poartă pălării
ori căciuli negre, poartă și numele ide Kara-Kalp&k. La noi s’ar
considera ca un lux, totuși un orientalist român ar putea stabili
lucruri de interes pentru noi și la cari cu greu ar ajunge unul
de altă naționalitate.
Dintre Românii de aici, cu Cartojan mă mai întâlnesc
uneori și mai «convorbim». El se trudește deocamdată cu nem-
țeasca'2.
Primiți respectuoase salutări
D. PUȘCHILĂ
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Ion Răducanu cătră Simion Mehedinți
I
București, 9.V1.[19]O7.
STIMATE DOMNULE PROFESOR,
De abea. acum vă trimit câte-va dări de seamă, rugându-vă
să mă iertați că am întârziat așa de mult.
Nădăjduesc să urmez înainte și mai pe larg — cu aseme-
nea dări de seamă, — dacă d-voastră le veți găsi «suportabile»
pentru cetitorii «Conv. Literare» \
Vă salut cu adevărată stimă.
Al d-voastră
I. RĂDUCANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
II
Liteni, Septembrie 1907.
STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Astă-zi vă trimit 2 recenzii prea modeste și mâine veți
primi un articol scurt (și lipsit de pretențiuni) sub titlu: «La
Belgrad» — ce’l am alcătuit, după îndemnul d-voastră 2.
437
ION RĂDUCANU - SIMION MEHEDINȚI
Când voi sta în București — și e posibilitate să ocup un
loc la Centrala 3, muncind cea mai mare parte din timp la reșe-
dință, nu afară, cum se întâmplă acum — vă făgăduesc să
lucrez serios pentru «Conv. Literare» \
Cu adevărată stimă
al d-voastră
I. RĂDUCANU
Izvoare. Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
III
Zvoriștea, 7 Noemb. 1907.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Viu să vă rog un lucru, cu toată îndrăzneala ce prietenește
cunoașterea stării de desnădejde a unui suflet de mamă; chem
bunătatea d-voastră ca să înlăture o nedreptate poate și să liniș-
tească răsvrătirea unui suflet fără puteri.
O femee săracă se plânge către d. Ministru al Instrucției
Publice că o fată a ei, deși răușise la examenul din Iași pentru
un loc de bursieră la asilul «Elena Doamna» nu a primit locul
și se roagă ca să îngădue, chiar excepțional, copilei ei să se
înscrie acum la externatul din Botoșani.
Toată chestia e lămurită în petiția, ce îmi permit să vă
o trimit, rugându-vă să’i faceți dreptate — dacă merită, și să
faceți o milă pentru o biată sărmană.
Nu’i am făgăduit nimic, dar cuvintele de mamă, înăbușite
de, lacrămi, m’au hotărît să iau petiția spre a o înainta Mi-
nisterului.
Regulamentele Externatelor nu mi’s cunoscute; cred însă
că - - deoarece Externatul din orașul Botoșani a fost mai mult
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
438
închis anul acesta — s’ar putea îngădui, și mai cu seamă în
vederea motivelor arătate de petiționară, să se admită înscrierea
copilei acum în externatul dorit.
La 12 Novembre, când voi trece prin București, voi căuta
să mă interesez de petiția, ce mi-*am luat îndrăzneala să vă
înaintez acum.
Iertați-mă că vă supăr poate pentru un lucru atât de mic.
Și dacă d-voastră ați cunoaște starea disperată a mamei ce vrea
dar nu poate să’și ajute copilul, nu mă veți condamn a că v’am
rugat chiar pentru o chestie -așa de neînsemnată.
Sunt încredințat că mă veți îndatora, făcând bine și unui
strein, dacă acel bine e îngăduit a se faice, și vă rog să primiți
odată cu mulțumirile și respectuoasele mele salutări.
Al d-voastră
I. RĂDUCANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
IV
Ministerul Financelor
Casa Centrală
a
Băncilor Populare
Și
Cooperativelor Sătești
No..............
București, 5.11.[19]08
MULT SUMATE DOMNULE PROFESOR,
Vă trimit articolul revăzut, cu privire la băncile populare.
L’am prescurtat, așa încât socot că nu va cuprinde mai mult
ca 7—8 pagini de tipar5.
439	îon Răducanu - simion mehedlnți
S’ar putea da ca articol sau ca cronică economica.
Dacă revista d-voastră nu-1 poate publica, sunt sigur că
veți fi așa de bun să mi-1 înapoiați pană într’o săptămână.
Aș dori ca articolul să fie tipărit înainte ca modificarea
legei băncilor populare să se fi luat în considerație de către
corpurile legiuitoare.
Și mai am încă o rugăminte: a ini acorda % pagină de la
«Fapte» pentru 'politica sociala.. Pentru Februarie v’am dat ceva
în ultima ședință convorbiristă. Voi căuta să îngrijesc regulat
și de modesta rubrică a «politicei sociale».
Vă mulțumesc și vă salut cu adevărată stimă.
I. RĂDUCANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
V
București, 29 Ian. 1909.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
In numărul viitor al «Convorb. Literare» aș dori să dau
câte-va pagini despre teconomistul Aurelian6.
De aceea, îndrăznesc să vă rog a mă ajuta ca să iau cu.
împrumut dela Academie, unele scrieri ale sale, arătate în.
alăturata «adeverință de împrumutare». E nevoe de semnătura
d-voastră; sunt încredințat că nu’mi va [fi] refuzată.
Aș fi dorit să viu personal, spre a vă face această rugă-
minte, dar nu’mi îngădue îndeletnicirile «cooperative» să lipsesc
după-amiază.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
440
Vă mulțumesc pentru semnătură — și vă încredințez că nu
vă voi pricinui nici o pagubă; — cel mult câte-va pagini rău
scrise pentru Convorbiri Lit.
Cu adevărată stimă, al d-voastră îndatorat.
I. RĂDUCANU
Nu am mai venit, în calitate de «caracudă», pe la ședințe,
fiind-că s’a supărat pe mine ...factorul poștal. In ultimul timp,
n’am primit nici o poftire. Adresa mea este: Str. Câmpineanu
No. 10. Scara III. Et. H.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
VI
București, 10.VI-119J09.
STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Vă trimit cronica economică pentru luna Iunie.
Îmi pare rău că ultimul număr al Convorbirilor Lit. a
apărut fără cronică. Și eu sunt vinovat dar acuz mai mult
pe amicul meu Chr. Staicovici, care își/ luase îndatorirea să dea
ceva pe luna Mai. Cronica viitoare va fi: «Plaga Funcționaris-
mului în România»... scrisă de un funcționar!! Am sub mână
o lucrare statistică, îni această chestie7.
V’am dat câte-va note. Le-ați primit? Sunt 2—3 săptă-
mâni de atunci.
Cu deosebită stimă
al d-voastră
I. RĂDUCANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
441	ION RĂDUCANU - SIMION MEHEDINȚI
VII
Ministerul
Industriei și Comerțului
Serviciul Statistic
Cabinetul Șefului de serviciu
București, in 1^.1.119] 10.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trimit un articol pentru numărul din Februarie. Am
primit ordinul și m’am conformat, înainte de ultimul termen al
plăței (15 Ian.), ...potrivit slabelor mele mijloace.
Peste câte-va zile, vă dau încă câte-va recenzii și fapte8.
Vă rog să primiți salutările mele pline de îndatorare.
I. RĂDUCANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion, Mehedinți, București.
VIII
*	București, in oO Aug. 1911.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
In cursul lunei Septembrie, potrivit înțelegerei luate cu d-1
Krupenski, urmează, să iau parte la: congresul Institutului In-
tern. pentru, studiul problemei claselor de mijloc, congres ce
va avea loc la Miinchen.
’Mi aduc aminte că d-voastră v’ați gândit — și mi-ați
vorbit — că ar fi nemerit să studiez în vestul Prusiei, mijloacele
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XL
442
de luptă ale polonezilor, — mai ales îlmpotriva colonizare!
germane.
Dacă mi s’ar încredința acum această însărcinare, — aș
fi bucuros, din 2 motive: 1) fiind-că aș trece dela Miinchen la
Berlin și Posen și 2) pentru-că Ministerul de Industrie nu dis-
pune de fonduri să’mi plătească drumul nici indemnizația de
drum. La Miinchen, — unde Institutul Intern, va prezenta o
lucrare de a mea congresului, — mă întâlnesc cu d-1 Krupenski.
D-sa a fost pus în cunoștință de mine, de intențiunea, ce ați
avut, ca să fiu însărcinat a cerceta amintita chestiune.
Dacă se hotărăște să plec,.voi pleca la 13 Septembrie; ca.
să pot fi la 15 Sept. în Miinchen, când se deschide congresul.
îmi pare rău că vă supăr, poate, cu «intervențiunea» mea,
la care însă am fost îmboldit de d-1 Krupenski, la plecarea sa
din țară.
D-sa mă așteaptă la Miinchen, ca să ia înțelegere cu mine
acolo și întrucât privește studiul unei chestiuni financiare (cre-
ditul industrial), ce ar urma să se facă de d-1 Krupenski, Barbu
Catarg! și de mine. Această chestiune însă, — nu trebue divul-
gată nimănui.
Cu distinse salutări dela al d-voastră obligat
I. RĂDUCANU
Adresa: București, Str. Câmpineanu No. 10.
P. S. Cu învoirea d-lui Krupenski, — mi-am permis să vă
comunic cele mai de sus.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
C.	Rădulescu-Motru cătră Simion Mehedinți
18 Dec. 1921. Leipzig
Ldhrstr. 2/III.
IUBITE COLEG,
Nu ți-am vorbit, la plecarea mea din București de planu-
rile pe care le am, venind aci în Leipzig, fiindcă din experiența
știu că planurile de acasă nu se potrivesc nici odată cu acea ce
găsește omul la fața locului. Am avut în gând, în prima linie,
să mă pun la curent cu organizația institutului de psihologie
din Leipzig, — care s’a mărit mult, peste acea ce era pe când
studiam eu la Wundt, — pentru ca să încerc, în noul local al
Universității noastre, să înființez și eu un institut de psiholo-
gie, — din care să iese lucrări care se familiarizeze mai mult
pe bunii noștri Români, cum ar zice Eufrosin Poteca, primul
profesor de filosofie, cu judecata obiectivă în tot ce. privește
manifestările sufletești. Am găsit mai mult de cât acea ce
speram. Foștii mei colegi, profesorii Felix Krueger și Kirsch-
mann, cu cari mă găseam împreună la Wundt, simt astăzi direc-
torii institutului de psihologie. Am tot concursul lor și pentru
a mă pune la curent, și pentru a avea eventual aparatele de care
institutul nostru va avea nevoie. — Dar planurile mi s’au mărit
în atmosfera pe care am găsit’o aici. Sugestionat de jurnalele
franceze, pe care le citiam în București, mă așteptam, ca venind
aici, să găsesc cum se pregătește pe ascuns o revanșă război-
STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE XI
444
nică; eram sigur să întâlnesc peste tot numai foști ofițeri
deghizați, propagând ura contra Francezilor, și ascunzându-se
seara cu arme în subterane. Nimic din toată, această fantasma-
gorie a spaimei franceze. Publicul german, și mai ales tineretul,
este luat de alte curente. Și cu aceste curente plănuiesc să merg
și eu cu gândul câtă-va vreme, pentru a le cunoaște și adânci.
Am fost la întruniri politice. Mă așteptam să aud recriminări
și pathos patriotic! Nimic. Discuție obiectivă și limpede în expu-
nerea cestiunilor, ca și cum ar fi vorba de o cercetare științifică.
Desinteresare? Deprimarp? Nu; credința că mentalitatea de
până acum a fost greșită și strâmtă, și că lumea intră întrJo eră
nouă. Cine întrevede orizontul cel nou n’are pentru ce să se mai
alanmeze. Germania nu vrea revanșă, ci vrea o lume cu un suflet
nou. Și acest suflet ea speră să-l impună în curând. A impus
ea sufletul industrialului imperialist, și a căzut sdrobită, fiindcă
apucase, cu acest suflet, pe o cale greșită. Acum ea va găsi
altceva mai în conformitate cu firea sa. In atmosfera de astăzi
a Germaniei, este ceva din atmosfera în care a trăit Martin
Luher. Numai că dușmanul iui Luther: desfrâul și nelegiuirea
preoților catolici, să înlocuește astăzi cu materialismul și incon-
secvența capitalismului. Apostolii cari conduc tineretul german
împing spre un internaționalism idealist care seamănă în multe
puncte cu comunismul rusesc, dar fără să adopte mijloacele de
constrângere ale dictaturei rusești. — Dar sunt de abia la înce-
putul studiului meu și este prematur să mă pronunț. — Aci am
întâlnit din primele zile pe profesorul G. Weigand, pe care
desigur că-1 cunoști, dacă nu personal, dar din scrieri. Bietul
om, nesubvenționat și neajutat de nimeni, se luptă să ducă mai
departe Institutul de 1. română! Are între auditori peste 15
români sași din Transilvania, care au venit aci să învețe ...1.
română! Acum Weigand vrea să-și tipărească Jahresberichtul
mai departe ca și până acum. N’are însă nici un fond. N’ar fi
chip să interesăm publicul român ca să^i vină în ajutor? M’a
445
C. RĂDULESCU-MOTRU - SIMION MEHEDINȚI
rugat să intervin pe lângă cine cred, ca să i se trimită cel
puțin publicațiile românești. Te rog vezi, pune un cuvânt pentru
dânsul pe la câne crezi. — Pe Margot am înscris’o la Univer-
sitate, dar necunoscând 1. germană n’are prea mare tragere de
iniimă.
Complimente d-nei.
Cu salutări cordiale,
C. RÂDULESCU-MOTRU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Ion A. Rădulescu cătră Simion Mehedinți
18 Fevr./2 Martie 1910. Leipzig.
Hărtelstrasse G.II.v.
DRAGĂ MEHEDINȚI,
Am primit și pe Conta, și ziarele ce mi-ai trimes și cartea
ta poștală; îți mulțumesc mult pentru toate. De mult mă tot
țineam să-ți scriu și mai ales în zilele din urmă m’am gândit
mereu la tine; par’că a fost o sugestie de la mine cartea ta
poștală de ieri.
Azi de la 12—1 am fost și eu la cursul luiRatzeR; era lec-
ția de închidere la cursul despre Franța, Italia, Japonia și
Portugalia; pmai mult de jumătate oră a vorbit despre noi, cu
o simpatie vădită și foarte optimist în privința viitorului sta-
tului și neamului nostru. M’am gândit, că interesul lui pentru
noi i-a fost de sigur mărit, dacă nu născut, prin cunoștința per-
sonală a Românilor care au venit pe la el, și în special a ta. Am
eșit de la curs câte trei (d-șoara Nanu, Ștefan Popescu, care
ne prevenise, și eu) cu o mare bucurie, de și eu, personal, sânt
mai pesimist de cât Ratzel în judecarea stării noastre prezente
și în prognosticarea viitorului — dacă or merge toate în țara
noastră tot ca până acum.
Am remarcat că a pronunțat foarte exact «Iași» și nu
«lassy», «Dobrogea» și nu «Dobrutscha», ori «Dobrodja»; le
știe de la tine?
447
ION A. RÂDULESCU-POGONEANU - SIMION MEHEDINȚI
Mai săptămânile trecute mi-a trimes Ion din Erlangen un
jurnal neimțesc cu un articol «Ungarn und Rumănien», scris de
un Ungur. Ion era indignat foc și-mi scria să traduc articolul
și să-1 trimet la vr’un jurnal In țară; ca să-i fac cheful, am
trimes acel număr de jurnal lui Maiorescu la «Minerva», neștiin-
du-i adresa, și i-iam scris, tot acolo, să-1 traducă pentru «Rema-
nia jună», dacă găsește că merită; mie nu prea mi se părea;
articole de astea sânt de la sine înțelese din partea Ungurilor
și nu merită multă importanță.
Te rog să-toi mai scrii, când mai găsești vreme.
Multă sănătate și îmbrățișări de la al tău
ION A. RĂDULESCU
Ce s’a făcut cu traducerea în franțuzește a lui «Buruiană» ?2
Aflju că în curând va apărea la Paris o traducere franceză a
romanului lui Duiliu Zamfirescu «In resboiu»; ar fi bine să
apară și «Buruiană» al tău în acelaș timp; s’ar susține reciproc,
de și nici unul n’are nevoe de sprijinul altuia; ar fi bine însă
pentru literatura românească să se prezinte deodată cu două
lucrări de seamă, mai ales că amândouă au ceva comun —
rășboiul de independență, de și astă comunitate nu e în
esența lor.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Petru Rășcanu cătră Simion Mehedinți
I
Iași, 26 Decembre 1908
MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI,
Directorii școaielor din Iași cari ’și au luat sarcina a pre-
găti serbarea aniversarei de cincizeci de ani de la Unire, s’au
gândit la mine și m’au pus în program cu o prelegere asupra
marelui Act, îndeplinit atunci.
Eu însă cum nu mă mai pot angaja acum pentru termine
lungi, și care mă tem de a vorbi în sala teatrului, iarna și în
mijlocul curentelor de pe scenă, m’am și grăbit a li face cu-
noscut că nu voiu putea răspunde la onorătoarea lor însărcinare.
Așa că nici vorbă nu poate fi de Cuza-Vodă sau de altă ceva
pentru Nr. Convorbirilor din Ianuarie viitor.
Eu anul acesta sânt cu mii de ani departe și de Unire și
de Vodă-Cuza. Sânt înfundat până în gât într’o materie pe care
încă nu am făcut’o, desvoltat, la facultate, și răgazul ce mi’l
lasă pregătirea cursului, ’l întrebuințez pentru studierea cărții
lui R. Rosetti: «Pământul etc. în Moldova» \ Scoate-voi ceva
care să merite a fi publicat în bătrânele Convorbiri, cum zici
d-ta? Aceasta numai d-ta vei hotărî; căci, cât despre mine, am
aruncat în foc, multe lucruri, care poate ar fi meritat să vadă
lumina zilei, anul acesta2.
449
PETRU RÂȘCANU - SIMION MEHEDINȚI
Când dar voiu avea ceva gata, ’mi voiu face o plăcere a-ți
înainta.
Până atunci, mă folosesc de ocazie a vă trimite, atât
doamnei cât și d-tale, călduroasele mele felicitări pentru sărbă-
tori și anul nou 1909, urându-vă sănătate, noroc și voie bună.
PETRU RĂȘCANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
II
27/V.[19]09.
STIMATE D-LE MEHEDINȚI,
Cu patru zile înainte de 10 Maiu am primit o telegramă
de la Ministeriu prin care mă ruga să viu la București ca să
țin disertația sau conferința asupra acelei zile, la serbarea șco-
lară de la teatru.
Am venit și am ținut’o; cu toate că subiectul fusese tratat
de atâția maești ai cuvântului, și cu toată puțina vreme ce am
avut pentru a mă gândi și a așterne pe hârtie cele ce aveam
de spus.
Ți-o trimit pentru «Convorbiri». D-ta ai1 datoria, și față
de publicul Convorbirilor și față de mine, să o cetești cu atenție
și să o publici dacă socoți că poate fi publicată.
Dacă ești de această părere, atunci te rog să o publici
într’un singur Nr. și să regulezi a se trage vr’o 50 exemplare
în broșură8.
Dacă nu o publici, atunci te rog să faci pentru mine o
excepție la regulă, și, în loc de a distruge manuscriptul, să’l dai
nepotului meu Corneliu Moldovanu, secretar la Conservatorul
de muzică, str. Brezoianu, care va ști ce să facă cu el.
St. D. L. XI — 29
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
450
Mai înainte de a decide, te rog să’l cercetezi serios pentru
cinstea Convorbirilor și a mea: este prima lucrare ce trimit la
această revistă, și ași dori să fie vrednică de ea.
Al d-tale
P. RĂȘCANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
ni
12/XII [19] 09 Iași
STIMATE D-LE MEHEDINȚI,
Vorbisem cu Meissner, chiar în ziua sărbătorire! aice a
d-lui Maiorescu ca să’ți trimit discursul ce am rostit cu acea
ocaziune pentru No. din Convorbiri dedicat d-lui Maiorescu. Nu
am putut însă resista la cererile ce ani s’au adresat din mai
multe părți, și l’am dat la gazeta «Opinia», cu cel mai mare
«tiraj» din Iași, care l’a publicat vineri la 4 curent.
Colegul Negulescu4 crede că iar putea merge în «Convor-
biri» dacă ’i ași schimba începutul, și dacă l’aș schimba cu totul,
din stilul direct în cel indirect.
Eu cred că m’ași necăji de geaba cu această transformare
prin care discursul ar pierde mult. Ași dori să rămână ca «cu-
vinte adresate d-lui Maiorescu».
Te rog cetește-1 și dacă ’l găsești vrednic a figura în
Convorbiri, publică’l5.
Sunt precedente în Convorbiri de discursuri publicate,
după ce mai fuseseră publicate în alt mod.
Salutări cordiale
PETRU RĂȘCANU
P. S. Altceva nu știu ce’ți aș putea trimite.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
D. Russo cătră Simion Mehedinți
18/11911
STIMATE D. PROFESOR, —
D.	Giurescu1 mi-a comunicat că după părerea d-voastră
textul grecesc din articolul meu ar putea să fie suprimat. Recu-
nosc și eu că literile grecești devin din ce în ce mai exotice
— chiar în străinătate au ajuns pe treapta celor ebraice — și
că prin urmare dacă se suprimă din Convorbiri textul grecesc
nu e mare pagubă, ba din contră.
De altfel s’ar putea reproduce textul grecesc într’un tirage
ă part ceea ce am de gând să fac, și de aceea vă rog să bine-
voiți a încredința manuscrisul meu aducătorului prezentei ca
să piepten puțin proza mea, să o dau la Gobl să-mi facă întâi
tirajul separat (care nu se va pune în ciroulație) și să se
publice pe urmă în Convorbiri când și dacă veți crede de cu-
viință, fără textul grecesc.
Vă rog să primiți asigurarea osebitei mele considerațiuni.
D. RUSSO
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Mihail Sadoveanu cătră Simion Mehedinți
1 Fevruarie 1907. Fălticeni.
IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Deși slăbite de depărtare, veștile tot pătrund în liniștea
aceasta a fundului Moldovei. Știu și despre transformarea Con-
vorbirilor f care altădată nu mai aveau nevoe de adaosul literare.
Admirator al acestei reviste mari și vechi am fost tot-
deauna. M-am trezit cu respectul pentru dânsa, pentru litera-
tura ei din vremuri și pentru lămurirea pe care a făcut-o în lite-
ratura noastră. Mai sânt încă la Convorbiri scriitori cari au
fost dascălii tinereței mele.
Iți închipui prin urmare, domnule Mehedinți, că va fi o
cinste pentru mine să colaborez și mâni, cum am colaborat și
eri, la o revistă însemnată, ale cărei puteri au fost împrospătate
cu scriitori aleși pe care-i prețuește, cu mine împreună, o țară
întreagă3.
Cu cele mai distinse sentimente,
al dumitale devotat,
MIHAIL SADOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
H. Sanielevici cătră Simion Mehedinți
Gdttingen 6 April 1913
Am Weissen Stein 28
ONORATE DOMNULE PROFESOR,
D. Rădulescu-Motru mi-a comunicat binevoitoarea d-voa-
stră intențiune de a mă sprijini printr-un raport favorabil către
d. rector. Vă sânt sincer recunoscător. Nimic nu te împacă mai
mult cu viața, de cât atare gesturi isvorâte din considerațiuni
curat obiective... Viitorul va arăta — am toată nădejdea —
că niciodată sprijin n’a fost mai bine acordat!
Vă rog să primiți, onorate domnule profesor, mulțumirile
mele sincere și expresiunea deosebitei mele stime.
H. SANIELEVICI
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
M. Săulescu cătră Simion Mehedinți
[F. d.J
RUIT HORA
Eu singur în mijlocul acestui val de mare
Ce vine și se duce mereu — necontenit,
Eu singur sunt, în ochii-mi cu aceiaș întrebare
Spre clipa care vine, spre clipa ce-a murit.
Din care zare vine, spre care zare trece
In goana lui nebună acelaș val mereu?...
Trecutul, viitorul — genune-s neagră, rece;
Și-atât de mic, de singur, prezentul numai eu!...
Mă văd cum stau într’una, privind o veșnicie
De lucruri dispărute, de lucruri care mor.
* Pustie e nainte-cni, și’n urma mea pustie,
Iar eu sunt numai punctul de întâlnire-al lor.
Iar eu sunt numai clipa ce’n față acuma bate,
Nici cea care-o să vie, nici cea care-a trecut,
— O clipă coborâtă din lumi îndepărtate
In mijlocul acestui pustiu etern și mut.
...In trecerea eternă eu singur le văd toate,
Eu singur toate veșnic dorindu-le să stea
Și văd că-i o dorință ce veșnic nu se poate
Dar sufletu-mi trăește hrănindu-se cu ea.
455
M. SĂULESCU - SIMION MEHEDINȚI
Iar mâine cine știe dacă ’ntrebând într’una
Voi căpăta răspunsul atâta așteptat,
Din câte clipe zboară de s’o opri vreuna
Ori toate or să treacă în zbor neîncetat.
Și veșnic o să-mi piară bătaia ce se cerne,
Tăcută și profundă pe limba unui ceas,
Chemări îndepărtate din lumile eterne
Chemări ce mă frământă la fie care pas...
M. SĂULESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Ion Sân-Giorgiu cătră Simion Mehedinți
Botoșani, 31 Ianuarie 1911
f	Str. Belvedere 7.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
îndrăznesc a vă trimite această poezie trad. după Schiller,
în care am căutat să mă țin cât mai aproape de original, și rog
foarte să-i faceți un loc în Convorbiri.
Deși port încă șăpcuța de licean, cred că dacă această
poezie merită a intră în Convorbiri, nu vă veți opune de a o
publica \
Rog foarte mult a’mi răspunde dacă se admite.
încă odată vă rog să-mi iertați îndrăzneala și să primiți
asigurarea stimei și respectului meu.
ION SÂN-GIORGIU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
I. Scărlătescu cătră Simion Mehedinți
Viena^ Iunie 1911
IX, Heiligenstădterstrasse 8, Tur 8.
MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR,
Dați’mi voe să încredințez aceste manuscripte bunăvoinței
și bunei judecăți a domniei voastre \
Sânt acum vre-o 12 ani de când nu m’am, mai încuimețit
a publica nimic 2. Și acum, că mă văd în fața versurilor acestora
scrise cu o convingere și o căldură sufletească și de cuget cum
nici în vremurile «de demult» nu am putut eu constata la mine,
cercetat de sentimentul că «coarda» aceasta productivă a făptu-
rei mele iar s’a întins spre viață și că probabil nu va înceta a da
grai multor nevoi și sfaturi de care mă simt bântuit, — cred de
datoria mea și mă supun unui dulce îndemn a mă reîmprospăta
în atointirea dragilor «Convorbiri literare».
Negreșit că am consultat câte un «rumân» bun la sfat,
înainte de a vă adresa acestea. Și îndemnul a fost atât de stă-
ruitor, că iacă, îndrăznesc și eu iarăși.
Daca găsiți că va fi drept să primiți poeziile mele în
«Convorbiri», vă rog să*mi împliniți și dorința de a mă iscăli
cu numele ce’l poartă ele în jos. E o necesitate pe care eu însu’mi
acum nu o pot controla și defini, dar care poate chiar va pieri,
dacă voi vedea cu vremea că va fi spre cinste și mie și cadrului
revistei domniei voastre să continuu a cere adăpostul sau mij-
locirea ei.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
458
O reală nevoe ar fi pentru mine, și o împăcare cu mani-
festările și îndemnurile și cerințele conștiinței (mele, poate chiar
o stimulare a acelor forțe nouă hrănite de ol activitate și un
material cules în decursul celor zece ani din urmă, dacă ași
câștiga încredințarea că m’ați primi să colaborez la valoroasa
d-voastră revistă și cu câteva încercări («essays») în proză,
negreșit după o binevoitoare cercetare a manuscriptelor, pe care
m’ași grăbi după puteri a vi le trimite la cerere.
In speranța că mă veți distinge cu un mic răspuns hotă-
râtor în ori-ce sens, vă rog, mult onorate domnule Profesor, să
primiți cu bunăvoință încredințarea vechei și trainicei mele
stime.
I. SCĂRLĂTESCU
P. S. — Nu abuzez de bunătate și de vremea d-voastră
prețioasă, rugându-vă foarte călduros și cu stăruință să dispu-
neți a mi-se trimite numărul «Convorbirilor» în care s’a publi-
cat art. d-lui N. lorga «Lucruri nouă despre Vlad Țepeș»? —
(Par’că prin 1897?).
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Ion Simionescu cătră Simion Mehedinți
I
[Iași], 26.IX.906.
STIMATE COLEG,
Amărăciunea scrisoare! e explicabilă; trăești în mijlocul
focarului de corupție și lingușiri, care trebue să facă prea mult
rău unui om de treabă, pentru ca să fie liniștit.
La noi ajung lucrurile mai atenuate, sau mai bine nu aflăm
de cât faptele prea boacăne, esența stărei degradatoare în care
au ajuns cei ce conduc destinele țării și dau tonul opiniei publice.
Impresia e că ne aflăm în o regiune vulcanică, nu însă în mijlo-
cul acelor uriași care din vreme în vreme aruncă foc, pustiind
cu măreție ci în mijlocul unor vulcani glodoși, ce ' forfotesc
necontenit, asvârlind noroi rău mirositor, întinzând' mocirlele
puturoase peste toL
Când mă gândeam la articolul ce l-am scris, ceteam tocmai
romanul lui Sinclair La Jungle, în care să descriu mârșăviile
ce se petrec în fabricile de conserve din Chicago. Gândindu-mă
la toate acțiunile oamenilor noștri politici, la întreaga stare de
hicruri de la noii din țară, nu știuf cum cele citite se amestecau
cu cele gândite, și rezultatul era că pare că eu eram în locul
eroului din roman, iar acele fabrici erau țara mea.
Și starea rea de lucruri nu e numai între noi; mai mult
de o lună am umblat prin sate; întrebam ici, mă uitam dincolo
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
460
și Ia urmă mă convinsei că ori unde te întorci e rău. Nu e un
loc sănătos unde să-ți pui piciorul și să fii mulțumit și liniștit
sufletește; nu e un colț de activitate românească unde să vezi
dreptate și ordine. Fericit mă simțeam numai pe vârfurile de
dealuri, unde nu erau oameni, uncie numai cu sfânta majmă
Natura trăiam.
Și atunci ce e de făcut? Glasuri răsvrătitoare, reslețe, ca
al meu sau al d-tale, nu au de efect de cât a stârni râsul în
gloata celor ce sunt împinși de sus în jos spre decădere morală.
Știu aceasta și totuși nu mă pot opri de a nu țipa; e un țipăt
poate inconștient, e oftatul dhi greu sau sudalma, ce esă fără
voie celui ce se simte apăsat de neajunsuri. Dar cu aceasta nu
se va ajunge la nici un rezultat. Ei dar... la urmă? Ajung și, eu
la aceleași încheieri ca și d-ta, încheieri care ți le spuneam,
dacă îți mai aduci aminte, odată când ne preumblam împreună
pe strada Muzelor ori a Sărăriei și când d-ta erai optimist. Eu
nu văd scăpare de cât în însăși starea rea. sau într’o revoluție
a celor obijduiți, uniți cu cei răzvrătiți sufletește. Cel din urmă
drum e mai greu; cel dintâi va veni, cred, în scurtă vreme.
Puhoiul de flămânzi și lingușitori va crește așa în cât să vor
înăduși unii pe alții. Trebue — musai — să se omoare între ei
și abea atunci va veni poate grupul de oameni dornici de cinste
și dreptate, care măturând cadavrele celor înciumați, vor duce
țara românească pe o altă cale.
Ceia ce însă de multe ori măi doare mai mult, e, că văd
pe cei de treabă despărțiți, mâncându-se între ei pe motive de
tot secundare. Dacă ei ș’ar da mână cu mână, ar pune umăr la
umăr, chiar de pe acuma poate am putea împinge peste bord,
prada rechinilor, haitele de lupi ce nu au în vedere de cât stau-
lul bugetelor.
Trebuie însă să ne resemnăm. Fiecare să se tragă în culcu-
șul lui. Ceia ce voi face de azi înainte; mă înmormântez între
461	ION SIMIONESCU - SIMION MEHEDINȚI
fosilele mele! și doar din când în când să scot capul afara și
să-i... stupesc.
Eartă-mi poliloghia; așa de puțin am ocazie să mai stau
de vorbă cu cineva în cât am uitat că ești departe.
Salutări prietenești de la
I. SIMIONESCU
Ai primit înainte de vacanță o broșură a mea bibliografică
«Geologia României»? Am lăsat pe asistentul meu să le tri-
meată, și nu știu de au ajuns pe la destinație.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
II
Laboratorul de Geologie și Paleontologie
Universitatea din Iași
26.111.907.
DRAGĂ COLEGA,
Am ținut la Iași o conferință «Goethe ca naturalist».
Lumea a fost mulțumită; ba unii — poate în ironie — a[u] spus
că e chiar literar scrisă. Aș vrea să o public (uf! pintenul cătră
mândrie!). De se poate — fără să mă ție multe parale — aș
vrea să o dau pentru Convorbiri (uitasem... «literare») 1 de vei
găsi-o că merge. ‘Ca director te pun la grea încercare, dar să nu
te încurci. De merge, să o spui; de nu, tot așa. Nu va fi nici un
banat. Din Convorbiri aș vrea (am de intercalat «fără să mă
ție multe parale») să o trag în broșuri — vre-o '200 —. Te rog
deci răspunde: 1°) de se poate publica în Convorbiri o confe-
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI	462
rință cu doamnelor și domnilor, deci de s’o pot trimete să o
vezi. 2°) Cât m’ar ținea 200 separate, dacă zațul e luat din
revistă (manuscrisul are 24 pagini deci vre-o 16 de tipar). Fără
această din urmă socoteală nu tipăresc conferința, căci dă...
mândrie de autor e ceva și bani de dat în vreme de criză e altă-
ceva.
Salve
I.	SIMIONESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
III
30.X.907.
STIMATE COLEGA,
Trebue să fii supărat pe mine, li’am promis un articol pentru
Convorbiri și nu ți l’arn dat. Mă vei erta. Când ți’am promis
eram la Borca. Pe lângă dispoziție, pentru ca să scrii, ai nevoe
de condei, cerneală și masă. Aveam o casă, în care aceste mobile
necesare nouă, lipseau. Când am prins de veste de lipsa lor, era
prea târziu; natura mă cuprinse în mrejele ei așa de mult în cât
ori de câte-ori încercam sa schițez ceva, ea hni apărea înainte
ca o femeie frumoasă, îmbrăcată într’o pânză de tot străvezie;
îmi surâdea galeș și avea așa mișcări în cât nu puteai {să-i
reziști. Penița cumpărată de la dugheana satului a ruginit iar
cerneala s’a mistuit de la sine, poate a murit în fericire că nu
am întrebuințat’©. Abea sosit în Iași, am plecat îndărăt — cu
ciocanul și traista în spinare — cătră Dobrogea. Aice am dat
peste aceaș natură. Am trăit între cer și pământ. Nu vedeam,
nu auzeam nimic mai ales de dincolo de Dunăre; trăiam fericit
463	ION SIMIONESCU - SIMION MEHEDINȚI
ca păsările cerului — fericire pe care numai în nemărginitele
orizonturi ale Dobrogei poți să o guști. Vezi deci că nici aici
nu mi-a fost dat să mă țin de vorbă.
Căzut ca din cer, în zilnica învălmășală diin care de 3 luni
% fugisem, am rănnas ca amețit. Soarele de care mă bucuram în
Dobrogea, aici îmi face rău pentru că ziarele aduceau vești de
secetă cumplită. Lipsa de ploaie la noi în țară nu poate să nu
aibă o influență și asupra condeiului. Iarăși mizerie, iarăși
deficite, iarăși haite înfometate sus și jos, iarăși nesiguranța^
din trecut. îmi închipui că invadările barbarilor și' a turcilor nu
putea să aducă o mai mare durere sufletească de cât aceste veș-
nice zile senine și călduroase. Se mai apropie și vremea solu-
țiunilor pentru țărănimea pururea amenințătoare. Vezi indife-
rența orașelor pornirea oarbă a celor de la putere de a face
multe nechibzuinți numai spre a servi partidul, hotărirea de
îndârjită combatere pe toată linia a celor din opoziție... sunt
astea momente de liniște pentru ca să scrii? Arde cuiva de
știință? Se aude vre-un glas altul de cât al acelora din învălmă-
șală? Mă iartă, dar cred că și d-ta simți greutatea aerului
tulbure și nu știu de poți avea — de cât prin o mare stăpânire
de sine — liniștea trebuitoare pentru a face altăceva de cât sau
a-ți astupa urechile de zgomotul din jur sau a te vârî în învăl-
mășală.	? j
Iată de ce nu ți-am trimes nimic până acum, și nu sper să-ți
trimet curând, de oare ce peste o lună voi pleca din țară spre
a-mi drege căile respiratorii aprinse de o bucată de vreme.
Nu te vei supăra deci, cu atât mai mult că mă voi ținea de
făgăduială. Datele pentru «Știința în România» (titlul e tot-
deauna gata întâi) le adun, căci vreau faptele să vorbească și
odată și odată tot le voi lega, căci îbni stau pe inimă ca o greu-
tate ce mă apasă mereu.
Până atunci — ca un acont — vin cu o rugăminte, o mare
rugăminte. Te știu că ești cam rezervat în făgădueli — eram
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	464
să scriu cam diplomat — însă te rog de data aceasta să dai
toată atenția cuvenită, căci lucrul atârnă numai de d-ta.
E vorba de M. Țilenski, care e dat în judecata com. perm.
pentru înviniuri îndoelnice; sunt sigur că e nevinovat, sau de a
făcut în parte nereguli a fost târât de ceilalți doi, de a căror
nevinovăție nu mi-aș pune mâna în foc. Pe Ț. îl cunosc bine, de
mult, de la Botoșani, și-1 știu că are un fond cinstit și curat.
Dar nu în baza acestor considerații îți cer sentința de achitare.
Omul e perdut, dacă e condamnat, cât de puțin. De mult e atins
de o supraescitare nervoasă. La Botoșani l’am scăpat tot eu de
la moarte, venind la timp să-i smulg revolverul din mână spre
a nu-și trage un al doilea glonț. Unul stă și acum probabil în el.
De când a primit citația e în aceași stare în care l-am cunoscut
la Botoșani. închis în casă, ochii lui privesc numai un punct din
bagdadie unde nu citește de cât sențința lui de moarte. De-i con-
damnați — omorâți un om în mare parte nevinovat. Nenorocul
lui să fie în comisiund cu P. și Gh. Se vede că sunt unii oameni
urmăriți de o mână nevăzută ce-i împinge către groapă. lata
rugămintea. Aibi milă de cel slab, lovește însă în acel care ca
și hydra vechilor greci, învie din nou, chiar de i-ai tăiat capul.
A spăla cu tortura unui om nevinovat sau puțin vinovat, vremu-
rile de corupție în care alții s’au făcut vinovați — și stau ne-
pedepsiți — e neuman. Chiar de ar fi vinovat de o vină ușoară
însă, gândește-te că e în joc viața unui om. Nu sunt aceste vorbe
de apărător ci a unui prieten, care îl vede pierzându-se. Toată
nădejdea lui e în mine —• mă silea chiar să-i iau apărarea la
proces, ceia ce-mi vine peste măsură de greu; toată nădejea
mea e în d-ta( și Țițeica, doi oameni la care țin și pe care-i
consider — să nu iai drept vorbe de ocazie — că pot judeca
cum trebue în mijlocul celor ce nu urmăresc de cât a lovi cu
ori ce preț în armata dușmană — chiar când cel lovit nu e
comandant, nu e nici soldat înregimentat ci un simplu angajat
pe lângă persoane care i-au făcut odată un serviciu.
465	»	ION SIMIONESCU - SIMION MEHEDINȚI
lartă-mă și de lungimea scrisoare!. Asm mare nădejde în
d-ta că vei face o faptă omenească și vei da liniște unuia care
numai la aceasta se gândește ca la o scăpare a vieții lui.
Salutări colegiale de» la
I. SIMIONESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
IV
Universitatea din Iași
Laboratorul
de
Geologie și Paleontologie
6.XL912.
STIMATE COLEG,
Nu vei lua în nume de rău eâ-ți recomand pe un basara-
bean Pan. Halippa, care înainte de a pleca «la Basarabia» vrea
să vadă, dacă prin București nu va putea căpăta vre-un sprijin
ca să poată lucra în Basarabia. Ti’l trimet, pentru că, poate,
de la Societatea de geografie s’ar simți nevoia ca să se înceapă
oare care lucrări și asupra Basarabiei.
Nimeni nu ar fi mai bine indicat de cât tânărul reco-
mandat, care nu vrea să rămâie în țara blagoslovită, în care
macedonean, basarabean, transilvănean își găsește un oploș mai
sigur și mai rentabil de cât uh moldovean ori muntean. Vrea
să se ducă în țara lui, să îndure tot ce îndură și părinții lui,
dar are și dorul să facă ceva. E licențiat al facultăței de litere
de aice și a scris articolul referitor la Basarabia din Revista
Științifică.
St. D. L. XI — 3®
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
>	466
Pentru vre-o două zile e la București și m’a rugat să-i
servesc... la deschiderea porților casei d-tale. I-o fac. Cu ce
rezultat nici eu, nici el nici d-ta nu știm. Datoria mi-o îndepli-
nesc, până la granițele puterei mele. El te va căuta azi Miercuri
d. a. pe acasă, fie la seminar... numai dacă nu vei fi în Putna.
Salutări colegiale
I. SIMIONESCU
Nu ai cumva în biblioteca seminarului Tillo harta înălți-
melor din Rusia, Annales de Geographie 1896 și Rehmann îm-
părțirea Carpaților. De le ai fii bun și mi le împrumută — mai
ales cea dintâi — pentru câteva zile. Mulțumiri.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Virgiliu I. Slăvescu cătră Simion Mehedinți
Noemvrie 912.
Str. Bucovina 21}.
' MULT RESPECTATE DOMNULE PROFESOR,
îndrăznesc a vă reține câteva clipe din rodnicele d-voastră
ocupațiuni. Vă mărturisesc că nu numai odată, ci de atâtea ori
de câte ori am luat în mână neperitoarea d-voastră publicațiune
în broșură «Către noua generație», am dorit din toată inima
să fiu măcar un moment înălțat până lai aceea ce se chiamă
«cinstea de a vă putea vorbi». — Mi-a lipsit curajul necesar.
Eri am recitit pentru a nu știu câtea oară, cartea d-voastră;
și dacă de data aceasta am curajul a vă scrie aceste câteva
rânduri, împreună cu un memoriu în cauză, vă rog să nu mi-1
atribuiți mie, ci tot lucrării ce va să se identifice cu mintea
tineretului din care fac parte și căruia se adresează cartea.
E abia un an de când am absolvit Facultatea Juridică din
București. Ca student nu am fost înscris în niciuna din Societ.
studențești, nici speciale, nici generale, nu am luat parte activă
la nici o manifestare a studențimei. Am voit să formez o mișcare
a studențimei pe terenul științific, în sânul Facultății al cărei
licențiat în Drept sunt. Mâhnit în adâncul sufletului meu, m’am
retras de o parte, am luat condeiul în mână, am cercetat în amă-
nunțime și am scris o slabă contribuțiune asupra vieței studen-
țești, întitulând-o, poate cam pretențios: «Unire, muncă, jertfă
și entusiasm în viața tinerimea universitare».
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
468
Din Septemvrie 1911, când lucrarea mea era terminată, și
până astăzi, ce zbucium, ce zvârcoliri! congrese, întruniri, pro-
testări, în mijlocul studențimei. ...«gândiri răslețe și energii
risipite».
Alătur aci un memoriu, pe care l-am prezintat și d-lui fost
ministru C. C. Arion, și din care se poate vedea în linii gene-
rale cuprinsul lucrării mele.
Dacă d-voastră socotiți că nu v’aș reține zadarnic și inutil,
într’una din zilele ce veți binevoi a-mi fixa pentru a vă aduce
întreaga mea lucrare manuscris, vă rog a-mi comunica.
Respectuos vă rog a primi înalta considerațiune și alesele
simțiminte ce vă port.
VIRGILIU I. SLĂVESCU
Avocat
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Eleonora Stratilescu cătră Simion Mehedinți
I
București 12.II. [19] 08.
Str. Labirint, 76.
DOMNULE DIRECTOR,
Vă alăturez traducerea de care vă vorbeam Duminică. Nu
e Alexeieff ci Andreieff; dar, după cât judecăm noi cei din
Iași, asta e artă de cea adevărată. Traducătoarea e d-na S.
Teodoreanu1, profesoară la Conservatorul din Iași, înzestrata
fiică a lui Gavril Muzicescu și ast-fel ruscă oare-cum; iar nu-
vela nu a fost până acum tradusă din rusește în vre-o altă
limbă europeană (sau de va fi fost, nu știu).
De cumva nu publicați nuvela, vă rog foarte mult să-mi
înapoiați ms. De asemenea aș fi dorit mult să știu ce-a devenit
ms. «cu Scrovge» pe care vi-1 dăduse d-1 T. Kirileanu fără să
fie îndreptățit la asta; se va fi perdut, probabil...
Primiți vă rog domnule Director distinsele mele salutări.
ELEONORA STRATILESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
470
II
București, 2 Februar 1910.
Str. Dionisie, 3%.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
V’am aduseri un mic manuscris pentru numărul din Fe-
bruar al «Conv. Lit.» și n’am avut șansa să vă găsesc acasă.
Cea ce v-am adus e una din lucrările mele de seminar, de
pe când eram la Berlin, care fusese discutată în seminar și so-
cotită ca bună. Dar acum îmi par așa de banale lucrurile astea
și știute de toată lumea! — doar numai unii critici de artă le
ignorează din când în când.
Afară de asta e timp de când am studiat eu problema asta,
și acum mi-ar fi plăcut să prezint un studiu mai nou și de o
mai interesantă valoare științifică, de cât atunci se ’nțelege ar
fi fost interesant într’un cerc mult mai restrâns, pe când su-
biectul ce v’am adus gândesc că poate fi interesant în cercul
de tot larg al cetitorilor revistei d-voastră.
Și cu toate aceste^ poate că d-voastră nu socotiți că arti-
colul e de publicat, sau nu mai e timp. In acest caz vă rog să
mi-1 înapoiați, căci ar vrea să-1 aibă sora mea2.
îmi pare rău că nu mi-ați spus mai de mult că vă trebue
«ceva» pentru n-rul din Februar; poate că puteam prezenta
ceva mai bun.
Primiți, vă rog, distinsele mele salutări.
ELEONORA STRATILESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
471	ELEONORA STRATILESCU - SIMION MEHEDINȚI
in
București, 3.FV.1910.
Str. Dionisie, 3^.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Fiind-că e așa de greu să vă găsesc acasă, încerc încă
odată să vă scriu, poate că poșta își va face de astă dată
datoria.
Văd că nici în N-rul pe Martie al «Conv. Lit.» nu a apărut
studiul meu asupra lui Frenssen, pe care vi l-am fost prezentat
în Iunie trecut, l-am fost retras și apoi vi l-am dat din nou, în
urma cererii d-voastră, la începutul lui Noembrie anul trecut
(1909) 3.
Dacă nici în N-rul pe April nu aveți loc pentru el în «Conv.
Lit.», vă rog foarte mult să mi-1 înapoiați căci vreau să-l pu-
blic pe socoteala mea.
Afară de asta, aș dori să mai știu dacă, admițând că se
începe publicarea lui în N-rul pe April, voi fi obligată să plătesc
tiparul? în acest caz de asemenea prefer să-l retrag.
Căci m’am pomenit cu o factură din partea editorului,
prin care acesta mă scoate datoare cu 5(1 lei 28 b. pentru 8 pa-
gini de tipar al articolului ce mi-ați cerut pentru n-rul festiv
din Februar al acestui an4.
Natural că nu mă consider cu nimic datoare. Lasă că, o
coală întreagă de tipar (16 pag.) costă 60 fr.; lasă că volumul
acela jubiliar se vinde cu 8 și 10 fr. în folosul editorului; dar
eu n’am stăruit să mi se publice neînsemnatul articolaș, nici
nu mi s-a spus că trebue să’plătesc tiparul, căci e sigur că nu
mi-aș fi permis luxul!
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
472
De aceia vă rog foarte mult să mă lămuriți, în scris sau
oral, la d-voastră acasă, indicându-mi ora când vă pot găsi,
sau la mine (de Luni 5 April voi fi după amiazi acasă toată
săptămâna), asupra condițiilor în care editorul tipărește re-
vista «Conv. Literare».
Primiți, vă rog, împreună cu doaanna, salutările mele
distinse.
ELEONORA STRATILESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Col. G. D. Stratilescu cătră Simion Mehedinți
[F. d.] -
[1913]
DOMNULE PROFESOR;
Abia acum mi-a parvenit scrisoarea d-voastră din 6 c.,
aci în apropiere de Dobrici.
îndată ce mă voiu întoarce în capitală mă voiu grăbi a
satisface dorința d-voastră.
Primiți, vă rog, domnule Profesor, încredințarea sentimen-
telor mele de cea mai desăvârșită stimă.
Colonel G. D. STRATILESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Tereza Stratilescu cătră Simion Mehedinți
I
13/26 Dec. 19[06]. Iași, Golia.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Scrisoarea d-voastră e foarte sugestivă și grozav de anga-
jantă, tocmai de aceia trebue să-mi adun toată energia de care
dispun ca să nu mă las dusă în ispită.
De mult m’am hotărît să nu mai scriu pentru reviste, ci
puținele forțe ce am să le strâng pentru vre-o lucrare mai
întinsă: sânt femeie de hotărâre și de principii, vreți să arunc
acum tot în baltă de hatârul d-voastră! Hotărâri aș putea eu
călca, probabil, dar mă tem că n’ar fi câștig nici pentru mine
nici pentru Convorbiri. Știți poate că sânt directoare de școală,
ei bine această direcție îmi ia ce-i mai bun și din capacitățile
și din activitatea mea. Dacă mi-ar da mâna să-mi dau dimisia
ar fi altă păreche de mâini, deși nu sânti de loc sigură că atunci
aș putea face ceva mai folositor pe lume și deci a mă simți mai
fericită; acum îmi fac cel puțin iluzia că sânt folositoare.
Cartea ce am avut plăcerea a vă trimete e scrisă cu 4 ani
în urmă1., pe când nu eram directoare; dacă de acum înainte
mai pot face ceva, Dumnezeu știe. Să găsesc eu dispoziție în
sufletul meu pentru lucruri mici, nu prea cred, cu atât mai mult
că cu cât ar fi mai mici, cu atât ar trebui să facă în adevăr
osteneala de a fi scrise — și tipărite.
475
TEREZA STRATILESCU — SIMION xMEHEDINȚI
Ast-fel fiind lucrurile, să mă iertați, dar nu pot promite
nimic, și mai degrabă pot să zic nu decât da.
Asupra orașului Iași, eram să scriu eu cam acum un an,
când vroiau să-mi facă spitalul sifiliticilor aci în curtea mână-
stirească, în ferestrele școalei: vroiam să descriu din vârful
turnului, începând tocmai cu Golia, și strașnic aș mai fi scris,
noroc că au renunțat la hotărâre la timp. Și azi de ar fi să
scriu cum ziceți de lașul cultural, mă tem că m’ar alunga cu
pietre intelectualitatea lașului.
Politică! ce politică! meschinărie și infamie, asta le e «po-
litica».
De tradus — am cetit traduceri din romane engleze și am
cetit și originalele... și m’iarn jurat în viață să nu traduc! Dar
recunosc că de s’ar găsi cineva să traducă romanele lui Walter
Scott pentru tineretul nostru, ar face în adâvăr un serviciu
neamului.
George Eliot ? 2 foarte dragă-mi e. Am cetit o biografie a ei
pe când eram în Anglia, de Miss Thackeray par’că; este una
în trei volume de bărbatu-său Cross, dar ci-că nu-i de vre-o
valoare. Am avut un prieten — adecă-1 am și acum, să-i dea
D-zeu sănătate, am primit chiar azi o scrisoare de la el din
Napoli — care o cunoscuse personal și-mi spunea că în casa ei
se întâlneau cei mai interesanți oafmeni din Londra, cari treceau
peste legătura ei ne-corectă socialmente pentru că erau convinși
că era la mijloc o dragoste în adevăr mare; tocmai de aceia
ci-că n’au fost de loc în stare să-și explice căsătoria ei1 cu Cross
abia ce murise G. Lewes3. Știți poate cât de bună prietenă fusese
cu Spencer: veșnic’ se primblau împreună, mergeau la teatre și
concerte împreună, călătoriau împreună; se crede chiar că ea
Far fi iubit pe Spencer, dar el n’a putut-o iubi fiind că nu era
frumoasă, iar pe de altă parte ci-că nici o femeie nu-i mai
putea părea deșteaptă după G. Eliot, și așa a rămas ne-însurat.
Ci-că ar fi o aluzie la asta în Autobiografia lui — pe care doar
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
476
la Londra s’o pot vedea vre-o dată, alt-fel nu face. Dar ați cetit
«The miil on tăie Floss»? îmi pare mai -frumos decât Adam
Bede; nici n’am cetit ceva mai delicios — dar traducerea fran-
ceză nici n’are a face pe lângă original! Nuvele? Doar «Scenes
of clerical life», în tot cazul «Amos Bartou», «Romola» e
adevărată lucrare artistică. Decât acestea și Sylas Marner,
alt n’am cetit: ea se identifică perfect cu eroii și eroinele ei, dar
viața ei proprie nu-i acolo.
Dar credeți zău că asemenea lucruri ar atrage cetitori?
Eu mă îndoiesc. E pentru mine și o adevărată minune cum reu-
șesc să trăiască atâtea reviste. Fără doar că politica le vine în
ajutor: se abonează partizanii. «Viața Românească» de aici are
pe toți liberalii; eu una am refuzat-o fiindcă-i cunosc pe toți
de acolo, și ori mă înșel grozav, ori «poporanizmul» lor e tare
căptușii cu apetit de colegiul al 3-lea. De alt-fel părerea mea o
și'știu ei și mă iubesc în consecință!
D-voastră însă aș dori mult să vă fiu bună la ceva; de-o
camdată cel mai bun lucru ce pot face e să mă abonez la
Convorbiri, și deci vă rog să mi le trimeteți cu începerea nou-
lui an.
Cu cele mai sincere urări de succes, primiți vă rog încre-
dințarea distinsei mele considerațiuni.
TEREZA STRATILESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
II
2 Ianuar, [19]07. Iași. G-olia.
La mulți ani, domnule Mehedinți, de oare-ce m’a apucat
acest an nou ne-răspunsă la binevoitoarea d-voastră scrisoare!
477	TEREZA STRATILESCU - SIMION MEHEDINȚI
Trebue să vă mulțumesc încă odată de îndemnul ce cu atâta
bunătate îmi dați, dar trebue să vă rog în acelaș timp să recu-
noașteți că îndoielile mele nu-s ne-fundate. Să scrie atât de
mult pe de-o-parte, și' atât de puțin apetisant; cetesc pe de altă
partea atâta care-mi place și am perfecta conștiință cât de
imens de mult mai există tipărit demn de cetit, pe care nici nu
văd cum am să am vreme în viață să-1, citesc, încât e foarte
adevărat că mă întreb adesea, la ce atâta scris?
Cei pe cari-i scoate talentul din casă, ă la bonne hedre, să
scrie zi și noapte, dar ceilalți?...
Faptul că mulți se apucă de «ce nu-i treaba lor», e și mai
puțin îndemnător pentru mine care, de nenumărate ori am avut
ocazia să doresc că: de s’ar ținea oamenii de treaba lori De ar
face-o cum trebue pe aceia și de ar lăsa în pace ceia-ce nu-i
treaba lor să facă! — Dar greutatea e tocmai să descoperi de
ce ești mai bun pe lume și apoi de aceia să te ții cu stăr uință,
căci bun la ceva e desigur fiecare om, dar numai în acel ceva
poate în adevăr să «cânte ca paserile... să scrie ca Goethe!»
Iar mai departe; dacă mi-ar fi permis să judec oameni mari,
le-aș găsi tocmai astă vină că, pe când «treaba lor» era grea
și importantă și țara ar fi avut mult de așteptat de la ei, ei
s’au mulțămit cu flecuștețe bune doar pentru digestie după un
prânz copios, iar lucrul greu a rămas de făcut altora cari n’au
mai dispus de aceleași mijloace;1 aceasta îmi pare mie o ade-
vărată vinovăție.
A scrie pentru a scrie o admit la oameni cu talent hotă-
rât; a scrie mediocru, ca «delectare sufletească», încă o admit,
dar pentru oameni cari aduc și alte foloase reale pe lume — cum
ar fi bună-oară cazul unei educatoare care pe lângă datoria ei
principală ar mai găsi și timp și forță să mai producă și ceva
«floricele». A scrie însă prost și prostii, e, găsesc eu, o crimă
și dacă aș avea o putere aș introduce cenzura contra acestui rău!
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
478
In privința traducerilor, n’a fost ideia mea că «la ce să fie
făcute?» ci m’am gândit că niciodată nu reproduc exact origi-
nalul; iar pe de altă parte, costă atâta muncă,. încât trebue o
abnegație în adevăr (mare să te apuci să scrii din nou o
întreagă carte, în altă limbă, când în acelaș timp tu ai putea
ceti alte 50 și să fii cu atât mai folosit.
Că pentru noi Românii unele traduceri ar putea fi folosi-
toare, nu rămâne îndoială — facă-le cei cari n’au altă treabă.
Ar fi să se organizeze o «companie» de traducători, să lucreze
fiecare membru în parte câte o bucată din carte, bunăoară,
și numai apoi întregul să se treacă în revizie sub supravegherea
celui mai perfect cunoscător al limbii respective, care nu el să
aibă și grija tipăritului și a întregei afaceri materiale. Cred
că chiar bani ar putea fi câștigați ast-fel, dar ar trebui vârât în
companie și un om de afaceri.
încolo, pentru a scrie articole de revistă în sensul de
recensiune, dări ide seamă sau biografii cum suggerați dăunăzi,
sânt dificultăți ne-învinse într’o țară ca a noastră. Bună oară,
mi-aș fi făcut o plăcere să vă satisfac îndată curiozitatea asupra
George Eliot, dar: să scriu atât cât am eu în cap acum, e deși- '
gru cu mult prea puțin pentru revistă; să ieau o biografie unică
și din ea să ciupesc câte ceva, e prea puțin pentru mine; să-mi
procur în fine tot materialul necesar, ar fi iar prea mult pentru
punga mea. Ast-fel încât, între toate aceste prea-multuri și' prea
puținuri, nu-i de fel lucru de mirare să rămâe cineva pe loc —
ca măgarul din evul mediu!
Ce mai rămâne dar? Materialul viu al vieții din jurul
nostru, n’ar fi de lepădat, asta m’ar și interesa pe mine, dar,
în afară de talent care nu se cere numai decât chiar din capul
locului, s’ar cere o mult mai mare elasticitate de mișcare, o
mult mai extinsă cunoștință a țării și a oamenilor, fie — măcar
ca să te convingi dacă e cam acelaș lucru peste tot. Dar când
479
TEREZA STRATILESCU - SIMION MEHEDINȚI
ești cu lanțul de picior, degeaba-ți mai bați capul cu ceia-ce ar
putea face cei care au aripi!
Dar mă temi că eu am fost chiar «indiscretă» cu lungimea
mea, sper însă a vă fi convins că, dacă îndoială și lipsă de cu-
raj, și, adaug francamente, desgust chiar există, nu-i totul din
lăuntru și acela încă nu-i independent de exterior.
Și acum, primiți vă rog, o călduroasă strângere de mână
de la
TEREZA STRATILESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Nicolae Tabacovici cătră Simion Mehedinți
Berlin, h. Martie 1912.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
îmi iau permisiunea să vă alătur abia acum, studiul asupra
căruia am vorbit în tren la începutul lui lanuar. O influență cu
care am plecat din țară, s’a agravat aci și m’a împiedicat
aproape o lună dela lucru1.
In speranța că veți binevoi să iertați, că nu mi-am putut
face datoria la timp, rămân al d-voastră devotat
N. TABACOVICI
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Oct. C. Tăslăuanu cătră Simion Mehedinți
Revista «Luceafărul»
Sibiiu (Nagyszeben)
Sibiiu, 11 Febr. 191^
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Conformându-mă ultimei telegrame primite dela d-voastră,
— v’am fixat conferința pe Dumineca Floriilor, dar m’am gân-
dit că subiectul dintâi nu se mai potrivește. De aceea mi-am
permis să-1 înlocuesc cu altul, care resumă și sintetisează întreg
ciclul de conferințe. In cărțile d-voastră v’ați ocupat adeseori
cu evoluția culturei noastre din veacul trecut, așa că sper a nu
fi greșit.
Al d-voastrâ devotat
OCT. Q TĂSLĂUANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
St. D. L. XI — 31
Nicolai Tcaciuc cătră Simion Mehedinți
Cernăuți, în 30 Maia tnou 1911.
(Adr.: Strada Reședința 6)
Axa aflat dela d-1 Gh. Tofan, colegul meu de slujbă, că
aveți trebuință de un corespondent permanent din Bucovina.
Vă trimit în alăturare 'o corespondență și mă declar gata, să vă
trimit în fiecare lună câte una privitoare la chestiile noastre
politice și culturale, rugându-vă totdeodată ca să-mi trimiteți
în schimb revista d-voastră. Dacă sunteți mulțăiniți de felul
meu de a scrie, atunci vă rog să-mi comunicați, până’n care zi,
aproximativ, a fiecărei luni trebue să aveți corespondența, ca
să vi le pot trimite la timp1.
Primiți, vă rog, expresia respectului meu.
NICOLAI TCACIUC
prof. supl. la Școala Normală
de învățători din Cernăuți.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Sandu Teleajen cătră Simion Mehedinți
Howwrăcmy 11 Martie 1913.
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Alăturat de aceste rânduri, vă trimit bucata. «Năvala», pe
care am cetit’o înaintea d-voastră în ședința de la 2 Martie;
cred că cele câteva observațiuni ce mi s’au făcut asupra bucăței,
mi-au dat putința ca cizelând’o să o scot curată ca formă \
Asigurându-vă de sentimentele mele de stimă, rămân al
d-voastră
SANDU TELEAJEN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Lisandru Teofil cătră Simion Mehedinți
Loco, 12 Februarie 1911.
DOMNULE REDACTOR,
Fiind de prin părțile orientului și obișnuit oarecum cu
duhul graiului turcesc, am încercat să redau publicului român,
într’o fotrmă mai delicată, unele scene înduioșătoare din viața
beilor otomani.
Așa dar balada de alături e un subiect care deși n’ar fi
atât de interesant pentru noi românii, totuși prin osebitul său
farmec, cred că are să placă multora. Totul rămâne la buna
alegere a domniei voastre.
In caz de nu o veți găsi destul de demnă de ă figura în
revista domniei voastre, atunci vă rog să-mi răspundeți cu ini-
țialele numaia.
Și acum termin salutându-vă respectuos.
Cu stimă
LISANDRU TEOFIL
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Caton Theodorian cătră Simion Mehedinți
Buzău, 18 Fevruarie 1911.
str. Cuza Vodă.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Prietenul meu Gârieanu mi-a comunicat eri la București,
unde l-am văzut, că schița ce i-am dat acum o lună, după stă-
ruința lui, pentru numărul de Fevruarie al «Convorbirilor Li-
terare», nu poate încăpea de cât în numărul de Martie; și împăr-
tășindu4mi dorința d-voastră de a mă vedea, am întrebat prin
telefon de locuința d-voastră ca să aflu când vă pot găsi, —-
însă lipsiați la Putna.
Fiindcă n’am avut putința și plăcerea să vă văd, vă încu-
noștințez pe calea aceasta, că consimt la amânarea bucății mele
pentru numărul de Martie — fiindcă este vorba de «Convorbiri
Literare» — însă aș dori să știu aceasta și de la d-voastră,
fiindcă, stimate domnule Mehedinți, eu nu sunt un scriitor pro-
lific șâ puținul meu produs nu-1 pot da la intervale prea de-
părtate, apoi acum chiar simt în pregătirea unui volum, așa că
n’aș putea lăsa bucata mai târziu de cât pentru numărul de
Martie, cum mi-a zis Gârleanu că ați hotărît1.
Mă folosesc de prilej spre a vă ruga să primiți expresia
simțămintelor înalte ce vă păstrează devotatul d-voastră
CATON THEODORIAN
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
loin Todicescu cătră Simion Mehedinți
Fălticeni, 23 Februarie 1912.
ONORATE DOMNULE PROFESOR,
Subscrisul, fostul d-voastră elev la Liceul Internat și la
Universitate, ca sucevean de baștină și cu întinse neamuri prin
acest ținuta sunt îndurerat de lâncezeala și decadența acestui
județ. Evreii ne înădușă și ne sug toate puterile județului; satele
și târgurile sunt pline de iudei, dar în special Fălticenii sunt
cetatea lor.. Familiile ovreești avute — Last, Zvibel, Goldaer,
Wechsler, Simionescu, etc. — sunt înglobate în pretinsa noastră
aristocrație și ne desfid împreună, pe noi burghezii muncitorii.
Știți că într’o societate normală, aristocrația e produsul
natural al dîviziunei muncii și al evoluției sociale; ea trebue să
reprezinte gândirea corpului social pe care să-i conducă.
Iza noi n’avem așa aristocrație. Afară de unele excepții,
majoritatea elitei noastre nici nu merită acest nume, pentrucă
nu reprezintă quintesența intelectuală a societății noastre. Toți
au multe pete negre pe numele lor. In intipne raporturi cu fami-
liile oweești avute, ei nu gândesc și nu simt românește, peste
zidul intereselor personale. Vieața familiară ei șubredă. E o
societate renegată și de o moralitate urâtă: boerii joacă cărți
și ne desprețuesc pe noi muncitorii cinstiți, pe când cucoanele
cochetează în distracții senzuale, unele chiar cu jidovii.
487
ION TODICESCU - SIMION MEHEDINȚI
Mișcare culturală n’avefm. Bârfeli, intrigi și răzbunări, din
cari, neîncăpând în barierile târgului, se mai exportă și la Bu-
curești pe la Ministere, în special la cel al Instrucției. — E o
literatura specific orientală.
Opinie publică! O dau babele și cârtitorii dela cafenea.
Neconformiștii ca mine și alții suntem discreditați pretutindeni.
Profesori? Invidia și zavistia îi frământă de râsul lumii. Direc-
torul gimnaziului e o «tabula rasa» care umblă cu «scopul scuză
mijloacele» și cu «divide ut imperas». Un exemplu ocazional de
cum înțeleg ei o mișcare cultur[al]ă: câțiva fruntași liberali
împreună cu liberalul Spiridonescu, directorul gimnaziului, cu
profesorul Mazăre, tot liberal, au refuzat să iscălească alăturata
jalbă adresată unui guvern conservator!
Dar mișcare economică? Totul pentru evrei, nimic pen-
tru noi.
Stare sanitară ? Murdărie neînchipuită prin cartierele
ovreești. Noroc că Dumnezeu ne ține cu aer de munte, care bi-
rue nepăsarea oamenilor.
Iată, ilustre magistre, schița Fălticenilor.
Vă puteți închipui acum câtă bucurie ne-a făcut vestea că
se va întemeia la Fălticeni o școală normală. Dar și câtă desi-
iusie ne-a cuprins când ata văzut în proiectul de budget al Mi-
nisterului Instrucției că s’a fixat normala la Piatra-N.. nu la
noi, cum se spunea întâi.
Eu am întocmit o jalbă după alăturata copie, și pe care
au iscălit-o numeroși alegători suceveni, fără deosebire de clasă
și partid, și am înaintat astăzi câte una d-lui Ministru al In-
strucției, d-lui Prim-Minigtru, președinților corpurilor legiui-
toare, comisiunei budgetare și d-lui C. Miclescu, ca o rugă
obștească pentru întemeierea, la Fălticeni a școalei normale
Capitala aceasta se prăpădește de nu-i vine guvernul în
ajutor. bTavem oameni. Nici liberalii nici conservatorii nu fac
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
488
nimic pentru dânsa. De aceia și alegătorii își fac de urât. Vă
rog să ne credeți că noi privim ca o mare faptă patriotică
întemeierea unei Normale la Fălticeni. Nici nu vă închipuiți cât
ar câștigă guvernul conservator în fața alegătorilor prin ase-
menea serviciu. Simpatiile se câștigă prin servicii iar nu prin
intimidări și răzbunări.
Apelăm la înaltul d-voastră patriotism, să nu lăsați să ne
scape acest minunat prilej de ridicare a județului Suceava.
Al d-voastră devotat,
ION TODICESCU
profesor la gimnaziu Fălticeni.
favoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
I. C. Tomulescu cătră Simion Mehedinți
1913, Febr. 21.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Articolul d-voastră din Conv. Literare unde discutați
despre organizarea armatei noastre \ a fost foarte bine primit
în cercul ofițeresc de aci. Am avut ocazie să vorbesc cu unii
ofițeri distinși de aci, cărora le-am arătat ideia^ d-voastră ca să
se recruteze ofițerii de rezervă din elevii școalei normale. A
produs cel mai frumos efect, fiindcă ei cunosc disciplina și edu-
cația serioasă, cari se dă acestor elevi.
Greșiți însă acolo unde spuneți că se trimit la școalele
normale ofițeri instructori fără nici o reputație, pensionari.
Așa a fost până la începutul anului 1912. De la 1 Octombre
a anului 1912, s’au trimis peste tot ofițeri distinși, cu cultură
militară frumoasă, fiind toți absolvenți ai Școalei de război, cu
ambițiune de a face ceva serios.
Judecând după ceia ce este la Școala nonnală din Buzău,
puteți cu toată încrederea, să propuneți și să stârniți a se rea-
liza ideia d-voastră ca elevii școalei normale să fie înaintați
ofițeri de rezervă.
Va câștiga foarte mult armata română, căci va introduce
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
490
în corpul ei ofițeresc, niște elemente viguroase, atât ca fizic și
ca moral.
Dacă vor înțelege aceasta, cei puși la ministerul de răz-
boiu, se va. obține un mare folos.
Cu respect
C. I. TOMULESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
George Tutoveanu cătră Simion Mehedinți
I
Bârlad. Decemvrie, 1901.
SCVMP& DOMNULE mehedinți,
Nă. rog cotaunicați-mi pân’ la ce zi din luna aceasta ar
trebui sa vă trămit un manuscris, ca să poată apărea în numă-
rul depe lanuar al revistei.
Primiți salutări distinse.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion. Mehedinți, București.
II
Bârlad, lanuar 1908.
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Cu prilejul anului nou vă doresc, din toată inima, sănă-
tate, spor șr voe bună.
îndată ce veți avea un pic de răgaz, comunicați-mi dacă
v’a sosit sonetul ce v'am trămis, încă de mult, pentru numărul
depe lanuar al revistei.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	492
Acum când v’ați retras din Minister, cred că nu mai e
nevoe să vă mai trămit memoriul ce mi-ați cerut, asupra biblio-
tecilor publice; cu toate că mi-ar fi de neapărată nevoe să scap
cât mai curând din Situațiea cumplită în care mă aflu1.
Devotat
G. TUTOVEANU
Domnului S. Mehedinți
Racoviță 12, București.
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
in
Bârlad. Februar, 1908.
SCUMPE DOMNULE MEHEDINȚI,
Acum câteva zile, în urma unei consfătuiri, toată grupa-
rea independentă din Bârlad am hotărît să aderăm la politica
domnului P. Carp; așa că legăturile sufletești dintre mine și
domnieavoastră s’au mai întărit și din acest punct de vedere.
Rămâne de-acum să fac din toți prietenii mei, acei cari
scriu, colaboratori neclintiți ai «bătrânei reviste».
Vă rog trămiteți-mi un alt prospect; pe cel vechiu l-am
rătăcit. — Știu numai că purta numărul 93.
Salutări cordiale.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
493
GEORGE TUTOVEANU - SIMION MEHEDINȚI
IV
[Bârlad] Martie, 1908.
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă rog comunicați-mi dac’ați primit cele câteva rânduri
ce v’am trămis pentru numărul depe Martie al revistei, și nu-
mele celor trei prieteni cari au cerut să se aboneze.
Cât despre «tânărul dela Slănic», mi-a spus că-și va ținea
făgăduiala trămițându-vă, în curând, un manuscris.
Mi-ar plăcea să nu ’ntârzieați cu trămiterea cărților pen-
tru Biblioteca publică din Bârlad.
Salutări cordiale,
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
V
Bârlad. Martie, 1908.
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă rog dispuneți să mi se trămită și mie revista; și-ar fi
bine cred să conveniți cu editorul ca aceasta să fie trămisă
tuturor colaboratorilor cari n’ar putea să-și impue cu prea
multă ușurință plata unui abonament.
Toate acestea vi le spun întrucât nădăjduesc să avem în
curând colaborarea câtorva tineri dela cari însă nu se poate
aștepta nici un fel de sacrificii bănești.
Salutări cordiale,
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
494
VI
Bârlad. Octomvrie, 1908.
MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Zilele acestea se ține, la Facultatea de Medicină din Bucu-
rești, concursul pentru ocuparea locurilor de interni la spitalele
civile, și Ia care se prezintă și nepoata mea, Ecaterina I. Gri-
goriu. Dorind a nu i se face vreo nedreptate, vă rog să inter-
veniți și domniavoastră pe lângă domnii doctori Măldărescu,
Raicoviceanu și Mironescu, cari alcătuesc comisiunea de ecsami-
nare ,dacă aveți cumva legături de prietenie cu vreunul dintre ei.
Nădăjduesc în nețărmurita domniei voastre bunăvoință.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
VII
Bârlad. 20 Octamvrie, 1909.
MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă rog aveți nețărmurita bunătate, și comunicați-mi
dac’ați primit scrisoarea și versurile ce v’am trămis în săptă-
mâna trecută: vreau să m’aștern pe-o colaborare voinicească,
așa ca să nu mai lipsesc dela nici! unul din numerile revistei.
Salutări distinse.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
495
GEORGE TUTOVEANU - SIMION MEHEDINȚI
VIII
Bârlad. 5 Noemvrie, 1909.
MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
M’am bucurat foarte mult văzând că prietenul meu D.
Dimiu, profesor de Limba română la Liceul din Focșani, s’a
grăbit să se țină de făgăduiala ce mi-a dat, vara aceasta, la
SSănicul-Moldovei, că va veni în curând să colaboreze la «Con-
vorbiri literare» 2.
Versurile pe cari vi le trămit odată cu aceste rânduri, vă
rog să le ’ntrebuințați pentru numărul depe Noemvrie al
revistei.
Salutări cordiale.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
IX
Bârlad. 12 Noemvrie, 1909.
»
MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Prin ordinul ministerial n. 5870, dela 1 Octomvrie anul
acesta, s’a pus în vedere domnului V. Crăescu directorul Școalei
primare n. 3, din Bârlad, să-și reguleze drepturile la pensie
pentru 1 Aprilie 1910; întrucât, din acea zi, locul său în învă-
țământ va deveni vacant.
După cum știți, doresc cu tot dinadinsul să mi se încre-
dințeze mie direcția acestei scoale, la care funcționez neîntre-
rupt de șeapte ani.
Prin aceasta, mi s’ar mai ușura prea multele nevoi cu cari
am de luptat de câtva tâmp; și nici nu s’ar face, vreunuia dintre
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
496
colegii mei, vre-o năpăstuire; deoarece, după toate normele de
până acuma, numirea la direcția acestei școale constitue un drept
al meu.
Dintre colegii mei: unul, V. Diaconescu, nu poate fi numit
director, pentrucă soția sa e directoarea unei școale de fete; iar
altul, C. Nechita, e trecut din învățământul rural în cel urban,
abea de câteva luni.
Cu toate acestea, pentru motive de ordin politic, prefectul
de-aici, ar putea să obție numirea lui C. Nechita, numai ca
astfel să lovească în mine.
Ca să nu fiu expus unei asemenea neplăceri, vă rog să
interveniți la Minister, cu toată energia de care va fi nevoe.
Oamenii de cari atârnă această numire, și cari mi-ar fi
deci de mare folos în împrejurarea aceasta sunt, în afară de
ministru și de secretarul general și d. d. G. Adacnescu, S.
Haliță, S. Popescu și C. Alexandrescu inspectorul școlar al
circumscripției Focșani, de care ține și Bârladul.
Acesta din urmă, asistând în Iunie trecut la examenul de
absolvire dat de clasa mea, a plecat spunând colegilor mei că-i
foarte mulțumit.
Știu, dintr’o scrisoare a domniei voastre, cât prețuiți pe
oarecari «mărunțișuri», dar iată cum, de foarte multe ori, de
«mărunțișurile» aceste ni-i amenințat’o parte a libertății
noastre.
Pentrucă îndeobște numirile de felul acesteia de care mă
interesez, se fac cu câte cinci-șease luni înainte de declararea
vacanței, vă rog să interveniți cât mai în grabă.
Sunt cu totul încredințat, de nețărmurita domniei-voastre
bunăvoință.
Salutări cordiale.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
497	GEORGE TUTOVEANU - SIMION MEHEDINȚI
X
Bârlad. 25 Noemvrie, 1909
MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
V’am trămis, pentru numărul depe Noemvrie al revistei,
câteva strofe sub titlul «Deapururea senină». Vă rog aveți ne-
țărmurita bunătate și comunicați-mi dacă le-ați primit.
O cordială strângere de mână.
Devotat
G. TUTOVEANU
I&voare; Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XI
Bârlad. 1 Decemvrie, 1909.
MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
■	-■ ț;. ;
Acum, când d. ministru Haret s’a reîntors din congediu,
vă rog să interveniți cu toată bunăvoința de care vă știu însu-
flețit, pentruca petiția mea să fie aprobată cu o să mai înainte.
Salutări cordiale.
Devotat
G. TUTOVEANU
Jovoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
St. D. L. XI — £2
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
498
XII
Bârlad. 18 Decemvrie, 1909.
MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă trămit aceste câteva rânduri pentru numărul festiv al
revistei. Așezarea deosebită a rimelor dela strofa a treia, față
de strofele întâia și a doua, e anume făcută; să nu vă mire. Am
vroit ca astfel să pun mai în lumină starea sufletească ce reesă
din partea descriptivă a «bucății».
Nu știu dac’ați văzut «critica» ce mi se face în «Epoca»
de eri. Domnia voastră, ce ziceți?
E cu putință ca, pe la ’nceputul lui Ianuarie viitor, să viu
în București, pentru o editare la «Minerva» *.
Salutări cordiale.
Devotat
G TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XIII
Bârlad. 28 Ianuarie, 1910.
MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Am primit scrisoarea domniei voastre și vă mulțumesc
încă odată pentru nețărmurita bunăvoință ce-mi arătați și cu
acest prilej.
GEORGE TUTOVEANU - SIMION MEHEDINȚI
Pentrucă sunt hotărît ca peste câteva zile să vin în Bu-
curești, voiu aduce cu mine și manuscrisul; dacă însă nu voiu
putea veni curând, îl veți primi prin poștă.
Salutări cordiale.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XIV
Bârlad. 2% Februarie, 1910.
MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vinerea trecută, înaintea plecării dela București, n’am
putut da ochi cu ministrul pentru că, după ce-1 așteptasem
câteva ceasuri, a trămis răspuns că-și amână audiențele din
săptămâna aceea, pentru Vinerea viitoare.
Pe când așteptam însă, am avut o convorbire, nu literară,
cu prietenii mei Sinișteanu și Teodosiu, funcționari în Direcția
învățământului primar, dela cari am înțeles că, în afară de
ministru, soarta cererii mele atârnă de doi oameni: Alexan-
drescu și Halița.
Vă rog dar vorbiți cât mai grabnic cu aceștia; iar dacă
dânșii nu s’ar fi aflând în București scriți-le; mai ales căi și
directorul școalei de care mă interesez și-a înaintat demisia
încă de acum trei zile.
Nădăjduesc în nețărmurita domniei voastre bunăvoință.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE XI
XV
Bârlad. 29 Martie, 1910.
MUUS IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Pentrucă zvonul că eu ași fi fost numit, se întărește din
ce în ce, vă rog treceți pela Minister și vedeți dacă ’i adevărat
că, de data aceasta, Politica a fost învinsă de Școală.
Vă rog de asemenea să publicați, în «Convorbiri literare»,
articolul pe care vi l-a trămis prietenul meu Paul Constanti-
nescu, profesor Ia liceul de aici, și pe care cred că l-ați primit L
Salutări cordiale.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XVI
Bârlad. 11 Mai, 1910.
MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Vă rog aveți nețărmurita bunătate și ’ncredințați nepoatei
mele, Virginica G. Constantinescu, câteva rânduri către d. Bră-
tilă sau Floru, ca să nu i se facă vre-un neajuns cu prilejul
cererei ce va adresa Ministerului, de-a fi înscrisă la examenul
de echivalență a diplomei ce posedă dela o școală de croitorie
din Paris; examen ce i s’a admis.
Salutări cordiale.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
501	GEORGE TUTOVEANU - SIMION MEHEDINȚI
XVII
Slănicul-Moldovei. 4 Ldie 1310.
MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
A doua zi după sosirea mea aici, am întâlnit pe vechiul
meu prieten D. Dimiu, care mi-a apus c’așteaptă «cam de mult>
publicarea articolului de filologie despre care’mi vorbise încă
de acum doi ani; vă rog f aceți-i loc5.
N’aveți intenția să plecați într’acoace?
Salutări cordiale.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XVIII
Slănicul-Moldovei. 5 Iulie, 1910.
MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
înaintea plecării din Bârlad, vă rugasem să publicați arti-
colul trămis de prietenul meu Paul Oonstantinescu; aici, am
văzut acel articol, în numărul depe Iunie al revistei: vă mulțu-
mesc ®.
Credeam că voiu avea norocul să vă ’ntâlnesc pe meleagu-
rile acestea.
O cordială strângere de mână
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI	502'
XIX
Bârlad. 22 Februarie,1911.
Trăească d. Deputat, pe care’l rog să-mi comunice dac’a
primit cele câteva strofe ce i-am trămis pentru numărul depe
Februarie, al revistei.
O cordială strângere de mână.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
XX
Slănicul-Moldovei. 10 Iulie, 1911
Otel «Zimbru».
MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
îmi fac o nețărmurită plăcere trămițându-vă aceste doua
strofe, pe cari vă rog să faceți astfel ca să fie publicate în nu-
mărul depe August al revistei.
Pentru numărul din Septemvrie, vă pregătesc ceva mai
«multișor».
O cordială strângere de mână.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
503
GEORGE TUTOVEANU - SIMION MEHEDINȚI
XXI
Bârlad. 25 Martie, 1913.
MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI,
Cu hotărîrea nestrămutată de-a nu lipsi dela nici unul din
numerile viitoare ale revistei, vă trămit aceste câteva rânduri
pentru AprilieT, și-o cordială strângere de mână.
Devotat
G. TUTOVEANU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București
AL Vasiliu cătră Simion Mehedinți
1909, Martie 88.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
In viața mea de om trăitor singur, nu m’am gândit că va
veni vremea să am nenorocitul prilejul de a vă scrie.
Volumașul meu de material folkloric, este acela care m’a
făcut ca eri 27 Martie, să vă trimet un exemplar, ca un mic
prinos din partea mea, precum și o carte poștală, în care am
adăugat la sfârșit cu sfiială îndreptățită, că de socotiți, să
ziceți ceva despre el în «Convorbirile Literare».
N’am cutezat a vă scrie acele vorbe, din dorința hodorogi-
toare a unora, de a-și videa numele purtat prin gurile oameni-
lor; ci pentru că am gândit în mintea mea, că n’ar fi rău să văd
în ce feliu este primită de cunoscători, muncușoara care mi-a
fost tovarăș nedespărțit tocmai de prin Ianuarie 1895.
Spre marea mea mulțămire și bucurie, am primit eri Nr. 3
al revistei de supt direcția d-voastră și cetind-o, numai ce dau
pe la sfârșit că d-1 S. vorbește de mine, cu cuvintele cele mai
înălțătoare ce am auzit vreodată spuindu-mi-să. Eu cred că d-1
S. trebuie să fie d-1 Mehedinți, și deci domnia voastră.
Dacă a fi așa, mult stimate domnule Mehedinți, apoi iacă
ce cutez a vă mai spune: Că dacă pentru d-voastră va fi fost
o mulțămire a vesti lumii cu cuvinte bune, o mică lucrare a unui
învățător din satele Sucevei, ...apoi pentru mine este o mare
505	AL, VASILIU - SIMION MEHEDINȚI
înălțare sufletească faptul că mă văd pomenit în așa chip la
revista unde și de marele nostru Creangă s’au spus cuvinte
bune
Vă făgăduiesc, că de-a fi să mai viu prin București, apoi
voiu îndrăzni să viu a vă mulțămi și din graiu, de chipul cum
fiaceți știut lumii munca mea, în cea mai bătrână și cea mai
bună revistă din țara noastră.
Să trăiți mulți ani cu bine și cu deplină sănătate.
AL. VASILIU
învățător comuna Tătăruși, jud. Suceava
Isvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Mar ia Văcar eseu cătră Simion Mehedinți
Băleni 30 Mai 191^.
Gara Maria
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Ve aduceți aminte că mult regretatul meu soț ve trimesese
mai multe manuscripte, ca se aveți 'amabilitatea se le publicați
în Convorbirile Literare?
Asemenea vi s’a trimes manuscripte de domnul Basset,
după ce le cetise M. S. Regele.
Dacă aveți buna voință, precum ați făgăduit soțului meu,
să publicați acele articole în Convorbiri, voi fi foarte fericită;
ve rog, însă după publicare, se’mi trimeteți toate manuscriptele,
căci cum ve puteți închipui țiu foarte mult la ele.
Dacă, printre notele lăsate de bărbatul meu, pot culege și
reconstitui câteva articole, voi fi măgulită dacă primiți se vi le
trimet spre publicare.
Știu câtă admirație avea soțul meu pentru erudițiunea și
priceperea d-voastră în ale istoriei și literaturei, și sunt sigură
că ținea mult ca memoriile lui se apare dintâi în Revista con-
dusă cu atâta competență de d-voastră \
Primiți ve rog, stimate domnule Mehedinți, asigurarea con-
siderații ce ve păstrez.
MARIA VĂCĂRESCU
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
Constance Zossima cătră Simion Mehedinți
Institutul Pompilian
64, Calea Rahovei, București.
13/26 Feb. 1913.
STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI,
Având permisiunea d-voastră am trimis d-nei Adolphe
Bressou, președintea societății Analelor din Paris o traducere
dupe valorosul răspuns ce ați adresat d-lui Șiștnanov \
Mi permit să vă înaintez o copie dupe scrisoarea cu care
am înmânat acest articol.
Socotesc, că or care ar fi sentimentele în împrejurările
actuale, Les Annales au mai mult ca or ce revistă obligațiunea
de a publica articole referitoare la noi.
D-1 Fr. Lebrun, profesor secundar și la Institut ar dori
să-1 publice dacă permiteți în Le courier du Danube care are
600 abonați în străinătate.
Vă înapoez în același timp cartea poștală ce-mi ați încre-
dințat.
Primiți vă rog asigurarea considerațiunii mele.
C. ZOSSIMA
Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.
STUUli ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
COPIE
Cercle des Annales
Section de Bucarest
MADAME,
Nous nous faisions une fete ă la pensee de vous a voit
parmis nous, c’eut ete un moyen de mieux nous connaître et
peut etre aimer notre pays.
Nous sompnes, Madame, vos freres de race, nous avons fait
nos etudes et notre education chez vous, l’union des principaut^s
danubiens et notre vie moderne de peuple routaain a pris son
essor sous les auspices de la France.
Nous vous appartenons par l’esprit nous sommes ataches
par le coeur.
J’entends dire, etant peu au courent de la politique, que
l’enchedetrement des interets orienterait ce moment l’action de
notre gouvernement dans une voie differente de la votre, je
l’ignore, mais ces orientations sont occasionelles les liens qui
nous unissent sont indestructibles et ne sauraient s’improviser.
— C’est certainement ces demiers qui ont attire votre
attention âclairee et vous avez voulu, en reunissant autour du
cercle des Annales les plus grands amis de la France, dresser
une garde autour de ses biens communs qui les defendent contre
l’action du temps, qui les dirigent dans leur evolution future.
II importe que le jour, ou un autre moment aura sonne
pour la vie des peuples, et nous trouvera esperons le apte ă
cote, vous trouverez en remuant le passe autre chose que des
centres.
En l’absence de M-lle H. Văcaresco, votre obere presidente,
je ne saurais vous dife, Madame, toute la peine que nous eprou-
vons de voir la France nous donner tort par la voix de ses plus
grands journeaux, contre la Bulgarie.
509
CONSTANCE ZOSSIMA — SIMION MEHEDINȚI
Cette attitude est injuste. Votre coeur genereux n'ignore
pas la profondeur des blessures qu’elle cause. Mais cette in-
justice proviens de ce qu’on ignore en France la verite.
Cette verite bien simple comme tont ce qui est vrai se trouve
merveilleusement exposee dans une lettre de Mr. S. Mehedintzi,
professeur ă l’Universite de Bucarest, adressee ă Mr. Shisnna-
nov, que j’ai eu l’honneur de connaître personnellement quand
il â visite — etant ministre de l’Instruction Publique de Bulga-
rie — notre Institut, ou tui grand nombre de jeunes filles bul-
gares viennent achever leur instruction et education.
C’est pour cela que je me permets Madame de venir vous
demander de publier dans Ies Annales l’article de Mr.Mehedintzi
qui a păru dans une des meilleures revues de Bucarest.
Je pense que la question expossee pourra representer un
interet general dans la situation actuelle europeenne.
Quant ă vos tres nombreuses lectrices et amis de Bucarest
nous vous serons infinnement reconnaisantes de vous voir pren-
dre aux Annales de Paris une cause qui doit vous etre châre.
Agreez, je v.
CONSTANCE ZOSSIMA
Izvoare: Arbiva Profesor Simion Mehedinți, București.
(Traducere)
DOAMNĂ,
Gândul de a vă vedea între noi înseamnă o sărbătoare,
ar fii prilej să ne cunoaștem mai bine și poate să ne iubiți țara.
Suntem, doajnnnă, frați de rasă, ne-am făcut studiile și
educația la d-voastră, unirea principatelor dunărene și toată
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
viața modernă a poporului român și-a prins zborul sub scutul
Franței.
Suntem ai d-voastre prin gândire, precum suntem legați
cu sentimentul.
Fiind întrucâtva în curent cu politica, aud vorbindu-se că
înlănțuirea intereselor ar orienta în acest moment acțiunea gu-
vernului nostru pe o cale diferită de a d-voastră; nu știu, cred
însă că aceste orientări sunt trecătoare deoarece legăturile care
ne unesc sunt neînfrânte și trainice.
Aceste din urmă, de sigujr, v’au atras atenția în mod serios
și unind în jurul cercului Aulelor pe cei mai de seamă prieteni
ai Franței, ați voit șă formați o pază acestor bunuri comune,
care să le apere de vremuri și să le conducă spre viitoare evo-
luție.
Iar în ziua când va suna alt ceas pentru viața popoarelor
care avem speranța că ne va găsi alături, reînviind trecutul
veți găsi alt ceva decât cenușe.
In lipsa d-șoeurei E. Văcărescu, prezidenta d-voastră, nu
știu cum aș putea să vă împărtășesc toată durerea pe care o
suferim văzând că Franța, prin glasul celor mai mari ziare, nu
ne dă dreptate față de Bulgaria.
Atitudinea aceasta este nedreaptă și generozitatea
d-voastră nu poate trece cu vederea cât de adânc ne rănește.
Dar nedreptatea își are explicația în faptul că Franța nu cu-
noaște adevărul.
Iar adevărul acesta, simplu ca orice adevăr, a fost expus
în mod strălucit într’o sqrisoare a d-lui Mehedinți, profesor
universitar la București, adresată d-lui Shismanov, pe care am
avut onoarea să-1 cunosc personal pe când era ministru de In-
strucție publică al Bulgariei și cu ocazia unei vizite la Insti-
tutul nostru unde o mulțime de fete bulgare își desăvârșesc
studiile și educația.
511
CONSTANCE ZOSSIMA - SIMION MEHEDINȚI
Iată dece îmi permit, doamnă, să vă rog a da publicității
prin les Annales, articolul d-lui Mehedinți, apărut într’una din
cele mai de seamă reviste din București.
Cred că chestiunea expusă ar putea să prezinte un interes
general în situația actuală europeană.
Cât despre noi, numeroasele d-voastră cititoare și prietene
din București, vă vom păstra recunoștință nemărginită văzând
că luați apărarea în Anatele din Paris, unei cauze care și pentru
d-voastră poate fi de preț.
Primiți etc.
CONSTANCE ZOSSIMA

NOTE
St. D. L. XI — 33

NOTE
Cifra aldină (grasă) din stânga indică
pagina textului la care se referă nota
SEXTIL PUȘCARIU
Pagina
2	1 In răspunsul său, S. Pușcariu nu pomenește nimic de
«Neamul Românesc», probabil pentru a evita o eventuală
harță cu ziarul lui N. lorga. Se referă însă la articolul pu-
blicat concomitent în «Viața Românească»: Al. Philippide:
«Specialistul Român» etc. (Cfr. «Conv. Lit.»: Sextil Pușcariu,
«Adevărurile D-lui Philippide», (n-rul din Februarie 1907
XLI 205—206, și introducerea din acest volum).
3	2 Ultima catagrafie oficială, din 1910, falsificată de către
oficialitatea austriacă, din interes politic internațional îngro-
șând numărul Rutenilor, pentru a-i opune ca stat tampon
visat și urmărit între Rusia și România, prezintă următoarele
cifre:
După limbă: Români 273.254; Ruteni 305.101; Germani
168.851 (dintre cari 102.919 Evrei); Poloni 36.210; Boemi, Mo-
ravi 1.005; Maghiari 10.391; Sloveni 80; Serbo-Croați 1; Ita-
lieni 36.
După religie: Creștini Ortodocși 547.603; Romann-Catolici
98.565; Greco-Catolici 26.182; Armeno-Catolici 657; Ultramon-
taniști 14; Armeno-Orientali 341; Mosaici (Evrei) 102.919; Lu-
therani 20.039; Evanghelici-Reformați 484; Lipoveni 3.232;
Anglicani 1; Manoniți 1; Mohamedani 14; fără confesiune 62.
(Cfr. I. E. Torouțiu, Poporația și Clasele Sociale din Buco-
vina, București 1916, 1 voi. 12X16, 432 pg. + 12 hărți. —
Pg. 37).
g	s «Apărăsiști» = Partidul Național Român din Bucovina
avea gazeta «Apărarea Națională»; partidul democrat dispu-
nea de gazeta «Voința Poporului», care produsese desbinare
la sate, câștigând o mare parte din învățătorime și, atacând
violent preoțimea. O parte din săteni ținea cu învățătorimea.
alta cu preoțimea.
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
516
Pagina
8	4 1 Bianu: «Dicționarul etimologic al limbei române de
S. Pușcariu», în «Conv. Lit.» 1907 XLI. Darea de seamă se
referă însă mai mult la lucrarea lui S. Pușcariu: Etymolo-
gisches Worterbuch der rumănischen Sprache. L Lateinisches
Element. Heidelberg 1905. In treacăt amintește de Dicționarul
Limbii Române proectat de Academia Română, cu a cărui
întocmire a fost însărcinat S. Pușcariu. .
11	5 In n-rul din Septemvrie «Conv. Lit.» 1907 XLI 731—734:
Dr. Gs Alexici, «Tilu Buhoglindă». Acesta colaborase la re-
vistă în 1903, 1905, 1906. Fie că S. Mehedinți a dat urmare
sugestiei lui S. Pușcariu, fie că G. Alexici n’a mai trimis din
proprie inițiativă revistei alte contribuții științifice, fapt este
că după 1907 nu-1 mai întâlnim printre colaboratori.
EMILIA D. RAȚIU
20	i Emilia D. Rațiu, soția memorandistului loan Rațiu (* 19
Aug. 1828—t 4 Dec. 1902), jurist, fost deputat în Parlamentul
maghiar; a stat în temnița din Seghedin un an și trei luni
condamnat deodată cu ceilalți cunoscuți memorandiști; fost
președinte al partidului național. Probabil Academia Ro-
mână a ajuns în posesiunea materialului pomenit în această
scrisoare.
«ROMÂNIA JUNĂ»
22	1 Dimitrie Marmeliuc, acum profesor de limba și litera-
tura grecească la Universitatea din București.
- Ilie Bacinschi, acum profesor de romanistică la Universi-
tatea din București.
3	La împlinirea vârstei de 70 ani a lui: T. Maiorescu. In
«Conv. Lit.» 1910, pg. 264, n-rul din Aprilie, la rubrica: «Dela
Românii de peste hotare» un articol cu titlul: «Român‘a
Jună și D-1 T. Maiorescu», din care reproducem începutul*
«De la societatea academică „România Jună“ ne vine știrea
că s’a plănuit publicarea într’o broșură a tuturor cuvân-
tărilor ținute cu ocazia serbării jubileului de 70 ani al d -lui
Maiorescu. Publicația aceasta va fi de un interes cultural
deosebit. E întâi ași dată când un reprezintant al neamului
nostru a fost obiectul unei manifestări ca cea din Viena.
Rectorul Universității, dr. Swoboda, profesorul Meyer-Liibke,
membri ai, corpului diplomatic, studenți de la Buda-Pesta,
Cluj și Viena, colonia română reprezentată prin oamenii săi
cei mai de seamă, se adună în capitala imperiului vecin spre
517
1. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
22 a sărbători un simbol al culturii românești, pe d-1 Maio-
rescu»....
Și sfârșitul: «Din acest punct de yedere, publicarea „Româ-
niei June“, care a fost un fel de cetate înaintată a ideilor
„Junimei“. va rămânea, împreună cu discursurile ținute la
Cernăuți, la Arad, la Brașov și aiurea, un document de
unitate culturală a tuturor Românilor și un stimul mai mult
pentru avântarea noastră spre nivelul unei culturi cu ade-
vărat europene. — Viator».
IOAN RUSSU-ȘIRIANU
25	1 S. Mehedinți: «îndărăt — spre școală», în «Conv. Lit»
1907 XLI 851—862.
AUGUST SCRIBAN
26	1 August Scriban: «Dicționarul bulgăresc al D-lui Ar-
bure», recenzie în «Conv. Lit.» 1910 XLIV, n-rul 7, vot 2 din
Sept., pg. 936—937. Zamfir C. Arbure: «Dicționar Bulgaro-
Român», 420 pg. București 1909. Recenzentul afirmă că: «Acest
dicționar e pur și simplu o traducere prescurtată după dic-
dicționarul bulgaro-francez al lui Markov (Filipoli 1898, 833
pagine, editura Dunov)» (pg. 936).
28	2 Mihail I. Chirițescu, activ colaborator la periodicile mai
de seamă («Conv. Lit.», «Viața Românească», «Luceafărul») cu
schițe și nuvele, care adunându-și apoi lucrările în volu-
mele «Grănicerul» (București 1912) și «Răsaduri» (Buc. 1914)
a dat la sfârșit glosarul pentru explicarea cuvintelor rare.
30	3 Aug. Scriban în recenzia cit. la nota 1, de aici: «Eu
sfătuesc pe ofițeri (pentru cari a și fost făcut acest dicțio-
nar) și pe filologi să se folosească de Markov, care e foarte
bun. Iar cine vrea unul mai desvoltat încă, să-și procure pe
Duvemoiy și Gherov» (pag. 937, din «Conv. Lit»). Revista
nu mai revine cu rectificare.
4	Probabil August Scriban: «Etimologii» în «Conv. Lit»
Noemvrie 1910 XLIV 1003—1007 și continuă în 1911 XLV
932—938, 1919 LI 649—653, 1921 LIII 168—171.
C. SANDU ALDEA
39	1 C. Sandu-Aldea pomenește de nuvela sa «Frați de cruce»
în scrisorile din 2; Martie 1906 și 13 Ian. 1907, iar în cea din
21 April 1907 cere restituirea manuscriptului, ?într’un ton plin
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
518
Pagina
39 de demnitate. «Frați de cruce» a apărut în volumul de nu-
vele «Pe Drumul Bărăganului» București „Minerva“ 1913, ed.
a Il-a, pg. 117—164. Refusul lui S. Mehedinți de a primi
printre colaboratori pe C. Sandu-Aldea pare inexplicabil.
Abia în 1909 se tipărește în C. L. schița lui* C. Sandu-Aldea
«Logodnica» (pg. 1259—1266), deși până atunci apăruseră câ-
teva volume de nuvele și schițe și romanul «Două Neamuri»,
toate în câte două și trei ediții.
42	2 C. Sandu-Aldea: «Drum și popas», nuvele, Minerva Buc.
1904; «In urma plugului», nuvele și schițe, Minerva Buc.
1905; «Două Neamuri» roman, Minerva Buc. 1906.
MIHAIL STRAJAN
45-46	2 DeȘi membru ai «Junimii» din 1875, fost membru în
comitetul de redacție al revistei, foarte activ colaborator la
«Conv. Literare», totuși, dela preluarea direcției de cătră S.
Mehedinți, nu i-au mai fost primite contribuțiile. Născut la
1841, f 1917, M. Strajan se găsea în vârstă de 66 ani, când
solicita lui S. Mehedinți ospitalitatea în coloanele Convorbi-
rilor Literare. I-a fost refusată, deși pusese umărul altădată,
când revista lupta din greu pentru adunarea de material
publicabil. In tot cazul lacob C. Negruzzi n’ar fi fost în stare
sa facă un asemenea gest față de un om care avea dreptul
la recunoștință și deci și la oarecare îngăduință, chiar dacă
scrisul său nu mai corespundea spiritului vremii.
IOAN SLAVICI
48	1 Slavici: «Practica Religioasă», în «Conv. Lit.» din Sept.
1907 XLI 863—887.
52	2 (?)•
S. ȘIȘMANOV
61	1 Abia în 1911 cu prilejul unor atacuri în presa bulgară
împotriva Românilor se publică scrisoarea fostului ministru
al Instrucțiunii Publice în Bulgaria Dr. S. Șișmanov sub
titlul: «Cum ar trebui sa fie relațiile între Bulgari și Ro-
mâni», în «Conv. Lit.» Martie 1911 XLV 303—306. O repro-
ducem fără comentar, la texte.
S	. Mehedinți dă și un «Răspuns la scrisoarea Domnului
Șișmanov, fost ministru de instrucție în Bulgaria». în «Conv.
Lit.». Ianuarie 1913 XLVII 64—70.
519
1. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
66
67
68
73
75
76
77
78
81
82
GEORGE TOFAN
1	Sub pseudonimul G. Codreanu: «Contele Francisc de Bel-
legarde, Deputatul Câmpu-Lungului Moldovenesc», în «Conv.
Lit.» voi, I Mai 1908 XLII 642—644, un foarte frumos por-
tret al «interesantei personalități din viața politică a poporu-
lui român din Bucovina».
2	Cfr. n. 1.
3	Revista corpului didactic român din Bucovina, întemeiată
de G. Tofan și N. Tcaciuc-Albu.
ION URSU
1	Ion Ursu: «Vornicul Grozav», în «Conv. Lit.» Ianuarie
1907 XLI 105—109.
2	Ion Ursu: «Die auswaertige Politik des Peter Rareș»,
Wien 1908.
3	D. D. Pătrășcanu, prozatorul cunoscut, un excelent pro-
fesor de istorie, ale cărui- manuale didactice sunt și astăzi
modele pentru cartea de învățătură.
4	Funcționar superior din ministerul Instrucțiunii Publice.
5	Spiru Haret, în guvernul prezidat de Dimitrie A. Sturdza.
6	«Archiv des Vereins fur Siebenbiirger Landeskunde», re-
vistă științifică a Sașilor din Transilvania, fondată la 1843.
? Ion Ursu: «La politique orientale de Franțois I-er», Pa-
ris 1908.
ELENA NICULIȚĂ VORONCA
i Elena Niculiță Voronca a publicat în «Conv. Lit.» folklor
abia mai târziu, sub direcția lui Al. Tzigara-Samurcaș («Sf.
Alexi, Omul lui Dumnezeu» 1929 LXII 131—150 și «Necura-
tul» 1930 LXIII 464—473).
NICOLAE VOLENTI
i Huru=AL Philippide; cfr. nota explicativă 10, din voi.
IX, pg. 438.
i Nu s’a publicat în 1907, 1908.
MARIA TEODORESCU
i E vorba de generalul Teodor Văcărescu, diplomat, om po-
litic și scriitor. «Memorii»-le sale se tipăresc în «Conv. Lit.»
abia în anul 1916, în mai multe n-re consecutive.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
520
Pagina
83
84
90
91
97
103
106
107
110
111
112
118
GEORGE VÂLSAN
1	In 1907 nu s’au tipărit în «Conv. Lit.».
2	Al. Dem.: «Românii din Berlin», în «Conv. Lit.», Febr.
1908 XLII 251.
3	Asupra unor idei din scrisoarea VII dela 29 April 1911,
cfr. lucrarea lui G. Vâlsan, în colaborare cu G. Giuglea: «Ro-
mânii din Serbia», București 1911.
4	Geograful Const. Brătescu, fost profesor de geogr. la
Univ. din Cernăuți și apoi din București, t 1945.
5	Nicolae Tabacovici: «Statistica modernă și foloasele ei»,
în «Conv. Lit.» Martie 1912 XLVI 285—293 și mai târziu: «O
nouă metodă în ștatistica distribuțiunii veniturilor», Noem-
vrie 1912 XLVI 1275—1279.
DUILIU ZAMFIRESCU
i S. O. V. — Soveja = S. Mehedinți, autorul nuvelei «Bu-
ruiană». Cfr. nota 10, pg. 430 din voi. IX.
2	Duiliu Zamfirescu: «Bușcă», schiță de trei pagini, ca
primă bucată din n-rul Sept. «Conv. Lit.» 1909 XLIII 915-917.
8	A 70-a aniversară a nașterii lui Titu Maiorescu.
4	Duiliu Zamfirescu: «O curcă romanțioasă», în «Conv.
Ut» Ian. 1912 XLVI. pg. 11—16 și Febr. pg. 128—134.
5	In Martie 1912 Duiliu Zamfirescu publicase în «Conv.
Lit.» comedia într’un act «O amică» (pg. 241—251) în Aprilie
actul I din comedia în 3 acte «Lumină Nouă» (pg. 361—383),
în Mai actul II (pg. 525—538), Iunie actul III (pg. 625—643).
6	Dela 28 Martie ,1912 până la 4 Ianuarie 1914 guvernul
prezidat de Titu Maiorescu.
7	Duiliu Zamfirescu: «La Monumentul lui Costachi Negri»
în «Conv. Lit» 1912 XLVI 721—724.
8	Titu Maiorescu l-a scos pe Duiliu Zamfirescu din diplo-
mație. Intrigi etc. Cfr. Monografia lui N. Petrașcu, precum
și «Biografia mea» din St. D. L. VI.
9	Numărul din Decemvrie 1913 XLVII al «Conv. Lit», este
închinat Reginei Elisabeta cu prilejul împlinirii a 70 .ani de
viață. După articolul omagial al revistei semnat de lacob
Negruzzi, urmează p poezie de Duiliu Zamfirescu în forma
de legendă (pg. 1196—1202). Celelalte colaborări cari compun
n-rul revistei nu se mai referă la acest eveniment.
120-121
io Scrisorile XXII, XXIII nu sunt datate și deci nu se
poate determina precis la cari lucrări anume se referă Duiliu
Zamfirescu, colaborările sale fiind neîncetate sub toate di-
recțiile «Conv. Lit».
521
1. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
120-121 Scrisoarea XXIII se poate data: Ianuarie 1907, deoarece e
vorba de n-rul 1907, începutul directoratului S. Mehedinți.
In Februarie 190-7 Duiliu Zamfirescu tipărește «Prefața» la
romanul Tănase Scatiu, însoțită de următoarea notă a re-
dacției: «Biblioteca pentru toți» va publica în curând romanul
D-lui Duiliu Zamfirescu «Tănase Scatiu» (apărut pentru în-
tâiași dată în revista „Convorbiri Literare4 din 1895, cu pre-
fața de astăzi. (N. R.)» (XLI pg. 133—135). Prin „continuarea
romanului44 trebue cetit continuarea ciclului de romane din
Istoria Comăneștilor.
123	11 Nicu Gane a murit la 16 April 1916. lacob C. Negruzzi
îi scrie necrologul în «Conv. Lit.» April 1916 L 475—480.
DUMITRU BACIU
125	1 Dumitru Baciu: «Idei modeme asupra copiilor de Al.
Binet», în «Conv. .Lit.» 1910 XLII voi. 2, pg. 837—840.
127	2—3 pare să nu se fi publicat sau poate au fost tipărite subt
un pseudonim ori fără semnătură la cronica măruntă.
IOAN A. BASSARABESCU
129-151	1 I. A. . Bassarabescu, dela cea dintâiu scrisoare din 5
Dec. 1906, dată la care talentatul nuvelist aflase despre tre-
cerea «Conv. Lit.» sub direcția lui S. Mehedinți cu înce-
perea anului 1907, și până la 13 Iunie 1913, data scrisorii
XXII, a publicat relativ puțin: «Noi și vechi» 1907 XLI
265—267. — «Un dor împlinit» ibid. pg. 1090—1100. — «După
Rache» 1908 XLII voi. I, pg. 23—28. — «Eder» 1909 XLIII.
— «Străinul» ibid. 398—407. — «Socrate» ibid. 1053—1060.
— «Casă grea» 1910 XLIV voi, I pg. 307—308. (Cfr. ML
Sânzianu, «Convorbiri Literare», Indice Bibliografic 1867—
1937. — Dar, ca și I. A Brătescu-Voinești, prozatorul I. *A.
Bassarabescu, profesor în același timp, înzestrat cu o cul-
tură solidă, a pus în scrisul său mai mult temeiu pe ca-
litate decât pe cantitate, calitatea fiind singura însușire a
scriitorului, care-1 consacră și apoi îi asigură rămânerea în
circulație.
T. A. BĂDĂRĂU
153	1 T. A, Bădărău, în «Conv. Lit.» din 1912, Ianuarie: «O
lămurire... introductivă» la cronica- științifică, pg. 97—100 și
în Februarie, la aceeași cronică: «Bizarerii... naturale», cu
ilustrații reprezintând difreite soiuri de pești, pg. 217—227
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
NICOLAE BĂNESCU
155	1 Profesorul de istorie Vasile Mihăilescu, prieten și cola-
borator cu N. Bănescu la monografia loan Maiorescu.
2~3 n. Bănescu: «Gheorghe Bariț. Legăturile sale cu Ro-
mânii din celelalte părți. După corespondența păstrată la
Academia- Română», în «Conv. Lit.» Adie 1908 XLII pg. 6—
20. — Și ibid. Noemvrie pg. 514—521: N. Bănescu: «Câteva
scrisori ale lui Odobescu către Bariț».
158	4 N, Bănescu: «O „misiune'4 a lui Miron Pompiliu»; în
articolul său N. Bănescu încadrează scrisoarea studentului
în anul al II-lea de litere Miron Pompiliu adresată lui Gh.
Bariț, în legătură cu drumurile canonicului Agria Cubinszky
prin ținuturile moldovenești, locuite de Ciangăi. Miron Pom-
piliu primește misiunea din partea lui G. Bariț de a urmări
pe misionarii unguri și de a-i comunica rezultatul. A. Cu-
binszky a cutreerat județul Bacău, s’a oprit prin jud. Ro-
man și Putna apoi a plecat la Iași și de acolo la București.
v Peste tot s’a interesat de soarta ungurilor și i-a îndemnat
să ceară înființarea de școli ungurești pentru ciangăi. Dacă
vre-un regățean, în acel timp, ar fi îndrăznit asemenea «unel-
tiri împotriva statului maghiar» printre Românii Transilvă-
neni, îi putreziau oasele în temnițele Seghedinului. România
însă nu s’a văzut subminată și primejduită și l-a lăsat să
călătorească în pace și să ancheteze, pentru că n’avea să se
teamă de nimic.
5	N. Bănescu: «O pagină din cariera didactică a lui Ion
Maiorescu. (Școlile sătești din Dolj, acum 70 ani)». In «Conv.
Lit.» n-rul 2, din Febr. 1910 XLIV, 211—223. Supliment al
revistei, ca volum omagial pentru împlinirea vârstei de 70
ani (15 Febr.) a lui Titu Maiorescu.
159	6 Cfr. nota 5 de sus.
7	Cfr. n. 2—3, de aici.
ION BENTOIU
i H. Heine: «Noaptea pe mare», trad. de I. Bentoiu, în
«Conv. Lit.» 1912 XLVI 1352—1354. De altfel I. Bentoiu este
un harnic și talentat traducător din H. Heine. (Cfr. I. E.
Torouțiu: «Heinrich Heine și Heinismul în Literatura Româ-
nească»).
523
I. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
166-175
176-184
186
MARCU BEZA
i «Convorbirile Literare» au primit și tipărit următoarele
contribuțiuni de studii, însemnări din călătorie, cântece aro-
mânești, dări de seamă, în ordine cronologică: «Pe drumuri»
(Din viața Aromânilor) 1908 XLII voi. II 604—607. — «Ob-
servațiuni asupra poeziei populare la Aromâni» 1909 XLIII
811—813. — «Cântec aromân» 1909 XLIII 60; «Cântec» 932—
933. — «Pe drumuri» 1910 XLIV voi. I 181—185. — «Două
suflete» 1910 XLIV voi. II 732—737. — «Gardana» 1911 XLV
121—129. — «Frank Harris: De yorbă cu Carlyle» 183—185.
— «Pe drumuri» 250—254. — «La casa lui Carlyle» 721—725.
— «Enciclopedia Britanică» 808—809. — «The Geographical
Journal» 812. — «Pe drumuri» 1081—1084. — «The Academy
and Litera ture» 1187. — «Dumineca Ia Londra» 1912 XLVI
385—391. — «Ica» (Din viața Aromânilor) 1081—1090. —
«Pena»... 1913 XLVII 5—9, — «Pe drumuri» 449—455. — «La
casa lui Ruskin» 576—581. — «In fața iubirii» 953—955. —
«Casa părintească» 1076—1087. — «O amintire» 1914 XLVIII
125 126. — «Presimțiri» 353—354. — «Fortnightly Review»
445. — «Călători Englezi despre Români» 855—856. — «Că-
lători Englezi despre Români» 1915 XLIX 34—38. — «Amin-
tire» 243—246. — «Londra în timp de războiu» 383—389. —
«Teatru englez» 884—891. — «Crisante» 990—992. — «Dela
Pinacotecă» 1916 L 710—716. — «La casa și mormântul lui
Shakespeare» 602—6'07. — «O viață» 1920 LII 20—31; 126—
134; 171—18'0; 301—309; 395—399. — «Din Anglia» 1921 LIII
398—399.
DEMOSTENE BOTEZ
i S’au publicat în «Convorbiri Literare» următoarele poezii
ale lui Demos tene Botez: «Imn» 1913 XLVII 179. — «Lui P.
Cema» 341—342. — «Noapte» 499—50-0. — «Dormi suflete»
501. — «Cântarea mărgelelor de chilimbar» 1915 XLIX 174—
176.
TRAIAN BRATU
i	Profesor titular al catedrei de limba și literatura ger-
mană dela Universitataea din Iași dela 1 August 1916.
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
524
Pagina
CONSTANTIN BRĂTESCU
188	i Profesor de geografie la liceul din Constanța, a înte-
meiat revista «Analele Dobrogei», pe care a continuat s’o
tipărească și la Cernăuți, unde a fost profesor de geografie
la Universitate; în urma refugiului dela începutul acestui
războiu trecut la catedra de geografie a Univ. din București,
unde s’a stins în 1945.
G. BUCURESCU
189	1 Se pare ca nu s’a publicat în «Conv. Lat.», sau, poate,
sub vre-un'pseudonim
THEODOR CAPIDAN
193	1 Theodor Capidan, recenzie asupra dicționarului etimo-
logic aromânesc apărut în 1909 în Atena: «ETD|ioXo7txdv
Xe£',xdv xootqo pXayjxf^	utio KovoTavTivou NixoXa(doi).
Ev ATv/vai; 1909. Dicționarul are 598 de pagini cu 6.657 de
cuvinte, dintre cari, după etimologiile date de autor, 2.605
sunt lat., 3.460 gr., 185 slav., 150 alb. și restul de origină
necunoscută»... «Autorul este un profesor grec pensionar și
de origină Aromân din Vlaholivadi (Olimp). Dicționarul este
cu totul tendențios. Th. Capidan dovedește tendențiositatea
cu aparat științific, iar în fața unor susțineri nepermise azi
chiar unui diletant, recenzentul nici nu-și pierde timpul cu
combaterea lor» (pg. 676—677). «Netemeinicia lor — a unor
pretinse influențe grecești în unele sufixe — «este clară
chiar pentru un începător în ale filologiei» (pg. 677). «Vor-
bind despre raportul dintre dialectul aromân și limba ro-
mână, [autorul dicționarului] admite peste tot teoria lui Ros-
ler. Opera monumentală a d-lui Ovid Densusianu «Hist d.
la 1. r.» nu-i nimic; iar teoria lui asupra celor două zone a
limbei române, cu privire la tratarea labialelor, după care
se dovedește clar continuitatea elementului român în Dacia,
este o născocire. După autorul- dicționarului, limba română
s’a format în dreapta Dunării în Tesalia, Macedonia și Moe-
sia. Fiindcă însă prin admiterea acestei teorii unitatea Ro-
mânilor cu Românii în limbă și neam, pare incontestabilă,
autorul recurge la părerea d-lui N. lorga, după care Aro-
mânii ar fi rezultata din amestecul Romano-Ilirilor, iar Ro-
mânii din acela al Romano-Tracilor. Cu aceasta, diferența
de neam între Aromâni și Români este mult mai clară. De
525
L E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
193 observat este că în toate direcțiunile acestea, pentru susți-
nerile istorice, autorul se sprijină pe părerile filologilor, iar
pentru cele filologice recurge la părerile istoricilor. Capitolul
acesta este un fel de talmeș-balmeș. Autorul discută chestiu-
nile acestea cu atâta ușurință și jonglează cu Miklosich, G.
Meyer, Tomaschek, Hajdeu, lorga, Densusianu, Weigand,
Sandfeld-Jensen, etc., cum ar discuta cu orice grec de rând
chestiuni de înaltă politică la cafenea». Deși Theodor Capi-
dan arată în scrisoare că a relevat «numai punctele princi-
pale», recensia sa comprimată pe 3 pagini în petit este un
studiu al dicționarului și cetitorul se convinge pas cu pas
de simțul răspunderii recenzentului față de cetitori. In pa-
sagiul ultim Th. Capidan se oprește la glosarul propriu zis
și-1 arată cum se înfățișează. (Cfr. «Conv. Lit.» 1909 XLIII,
Iunie, pg. 675—678.
2	Sonderabdruck = ediție separată = extras; e vorba de
un articol al profesorului von Vierhapper din Viena «asupra
unei flori descoperită în marea colecție a d-lui A. Dimonie,
profesor la școala comercială din Salonic și botezată de in-
stitutul botanic din Viena „Soldanella Dimoniei“». (Cfr.:
T.[heodor] C.[apidan], ibid., pg. 678). Extrasul este din re-
vista «Oesterreichische botanische Zeitschrift» n-rele 4—5
din 1909.
BARBU CATARGI
194	1 Probabil Barbu Catargi: «Lupta constituțională din An-
glia», în «Conv. Lit.» 1911 XLV 71—79.
MIHAIL I. CHIRIȚESCU
197	1 M. I. Chirițescu în volumele de schițe și nuvele apărute
(«Grănicerul» 1912, «Răsaduri» 1914) a avut grijă să dea câte
un glosar, cu explicarea cuvintelor rare întâlnite în prosa
sa, cuvinte ’ pentru cari cereau explicații, încă pe când se
publica în «Conv. Lit.», filologii noștri S. Pușcariu, Aug.
Scriban și căutau să afle prin direcția revistei adresa auto-
rului.	s
De altfel majoritatea schițelor și nuvelelor lui M. I. Chi-
rițescu s’a tipărit în «Convorbiri Literare», sub pseudonimul
Priar (identificarea după M. Sânzianu Indice Bibliografic etc.
pg. 146—147). Lucrările din «Conv. Lit.» sunt următoarele:
«Somnul» 1908 XLII voi. II 23—29. — «împăcare» 145—149.
— «Stejarul» 364—368. — «Focul» 447—458. — «Archivarul»
1909 XLIII 153—159. — «Fuga» 516—522. — «Grănicerul»
STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI
526
Pagina
197	920—931. — «Edera» 1147—1151. — «Grânarii». Scene din
viața de provincie: 1910 XLIV voi. I 38—43. — «Prioca»
(icoană veche) — 203—210. — «Nuda» 315—318. — «Grâ-
narii». Scene din viața de provincie: 1910 XLIV voi. II 71—
80; 210—216; 431—438; 543—552; 655—662; 763—770; 894—900;
981—987; 1112—1119. — «Maimuțarul» 1911 XLV 18—22. —
«Pedagogul» 361—386. — «De anul nou» 601—622. — «Vije-
lia» 1324. — «Ispita» 1912 XLVI 45—47. — «Vrăbioanța» 746—
748. — «Stop» 857—859. — «Hârbarii» 976—989. — «Vulturii»
1201—1204. — «Iarna» 1323—1324. — «Spioana» 1913 XLVII
113—117. — «Carambolul» 825—829. — «Argamâcul lui Ostap
(Din vremea Muscalilor)» 1914 XLVIII 19—25. — «Hersch
Nisim» 249—254. — «O amintire» 382—386.
Sub semnătură. M. L Chirițescu: «Târziu» poezie, 1911 XLV
1212. — «Serenada Morarului», poezie, 1912 XLVI 384.
Sub inițialele M. C.[hirițescu] idei despre artă, la rubrica:
„Idei, fapte, oameni" 1914 XLVIII 76.
Scrisorile lui M. I. Chirițescu trebue cetite cu multă aten-
țiune, pentru că adesea prosatorul în vervă pomenește titlul
unei schițe sau nuvele în chip discret:
«Am ciuntit șase pagini din 22 ceea-ce face 25%. E ceva;
dar tot au mai rămas 16!... E greu de redus „focul"» (cfr.
A
pagina 195, de aici). S’ar putea interpreta și în înțelesul, că
focului intern al creatorului nu i se pot pune zăgazuri, dacă
n’am ști că-i vorba chiar de un incendiu, redat într’o emo-
ționantă schiță sub titlul «Focul». (Cfr. 1908 voi. II 447—458).
«In ceea ce privește vijelia, vă rog însemnați ceea ce
trebue meremetisit» (pg. 213 de aici). E iarăși vorbă de «Vi-
jelia» din «Conv. Lit.» 1911, pg. 1324, schiță de 4 pagini.
Și o confesiune: «...Să sperăm, că Ianuarie 1914 nu va mai
vedea numele meu pe coperta lor» (pg. 215); ceea ce s’a și
întâmplat; spre paguba literaturii române M. I. Chirițescu
s’a lăsat de scris. Scris. XIV (pg. 214—217) trebue cetită și
recitită.
i
TH. I. CHIRIȚESCU
236	1 Pare să nu se fi publicat în «Conv. Lit.» traducerea din
L Vazof.
ANA CONTA KERNBACH
240	1 In volumul omagial Ana Conta Kernbach: «A me stesso»,
poezie de reflecții, «Conv. Lit.» Febr. 1910 XLIV 672.
527
1. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
242
250
253
254
256
257
2	Pentru a da satisfacție autoarei, poezia de mai sus se
tipărește din nou, cu explicația redacției că «din cauza gra-
bei, apăruse cu unele greșeli, în n-rul trecut». («Conv. Lit.»
Martie 1910 XLIV 100.
ILIE DĂIANU
i Dr. Elie Dăianu: «Dr. S. Ramonțai și Titu Maiorescu», în
«Conv. Lit.» 1910 XLIV 44—52.
MIRCEA T. DJUVARA
i Mircea Djuvara: «Idealism și Filosofie», în «Conv. Lit.»,
volumul omagial închinat lui T. Maiorescu, la vârsta de 70
ani. Februarie 1910 XLIV 224—225.
2	Mircea Djuvara: «Câteva considerațiuni asupra naturii
spațiului și timpului». în «Conv. Lit.» 1911 XLV 1026—1039,
în Septemvrie și studiul se termină abia în n-rul din Dec.,
pg. 1379. Tot în 1911 M. Dj. la „Cronica Artistică": «Despre
câteva manifestări recente ale teatrului francez» Sept, pg
1063—1070, iar în n-rul din Iunie: «Două tendențe în filosof ia
contemporană» pg. 645—655. Lucrările sunt trimise din Paris.
s Mircea Djuvara: «Schimbarea. Centru al unei noi filo-
sofii», cu următoarea notă a autorului: «La perception du
Changement, conferences faites a l’Universite d’Oxford, Ies
26 et 27 Mai 1911 par Henri Bergson, Membre de l’Institut,
Professeur au College de France» etc., ,în «Conv. Lit.» Martie
1912 XLVI 254—264.
4	In n-rul din Noemvrie, la rubrica. «Fapte» Din viața cul-
turală și științifică a Parisului: Arheologie. — Drept. —
Filologie. — Filosofie. — Fisică aplicată, cronică măruntă,
care interesa în cel mai înalt grad pe toți cetitorii revistei.
Cât a stat în Paris Mircea Djuvara a fost unul dintre cei
mai activi colaboratori ai revistei. (Cfr. «Conv. Lit.» 1912
XLVI 1298—1300).
Cea mai extinsă parte din cronică se referă la filosoful
Hermann Cohen, pe care Universitatea din Marburg îl săr-
bătoria cu prilejul celei de-a 70-a aniversare a nașterii.
5	Mircea Djuvara: «Filosofia contemporană și dreptul», în
«Conv. Lit.» Mai 1913 XLVII 481—498, continuarea în n-rul
din August 775—794.
6	In n-rul din Martie la rubrica: «Fapte»: Arta. — Fizică.
— Filosofie. — Archeologie. — Aviație, sub inițialele Tr. Dj.
(pg. 295—296).
STUDII ȘI DOCUMENTE' LITERARE XI
528
Pagina-
258	7 Cfr. nota 1, privitoare la pagina 61, de aici: S. Șișmanov.
8 Scrisoarea poate fi din anul 1909, deoarece Mircea Dju-
vara a și dat lucrarea proectată sub titlul «Idealism și Filo-,
sofie»; Cfr. nota 1, privitoare la pag. 258.
259	9 Fără greș scrisoarea-i din 1912. Dovadă: Mircea Djuvara
«Câte-va impresii asupra mișcării dramatice din ultimul an
în Franța», în «Conv. Lit.» Sept. 1912 XLVI 1018—1028.
260	10 Deoarece activitatea la «Conv. Lit.» este foarte bogată,
e greu de stabilit anul acestei scrisori, mai cu seamă că de-
licat, modest, cum s’a arătat din tinerețe și până s’a săvâr-
șit prea curând la o vârstă, când ne mai puteam aștepta
să-și continue lucrul, — Mircea Djuvara pentru toate arti-
colele sale are atribute ca acestea: o mică lucrare, o scurtă
încercare etc., o neînsemnată contribuție.
VIRGIL DRĂGHICEANU
261	1 V. [irgil] D.[răghiceanu]: «Cuvinte și pronunții» din
Bahna, în «Conv. Lit.» Oct. 1910 XLIV 844.
262	2 La cronică, o scurtă și substanțială dare de seamă asupra
lucrării lui V. N. Drăghiceanu: «Palatele noastre domnești»
(Buc. 1913), semnată M.[ehedinți, probabil].
CHARLES DROUHET
263	1 Ch. Drouhet: «O nouă colecție de scrisori inedite ale lui
Alecsandri», în «Conv. Lit.» Iulie 1911 XLV 764—768.
2	Ch. Drouhet: «Leconte de Lisle», în «Conv. Lit.» 1906 XL
135—153; 808—820 și abia în 1924 LVI 521—524; 846—850:
Ch. Drouhet: «Ronsard și România», replică d-lui Cocu-
lescu.
PETRE DULFU
264	1 Petre Dulfu: «Soarele». Sonet — soarele simbolizând per-
sonalitatea lui ,T. Maiorescu, în luptă cu „nori întunecoși“,
„văi umbroase^; în «Conv. Lit.» 1910, n-rul omagial din 15
Febr. pg. 365.
ELENA FARAGO
267	1 Eiena Far ago: «Versuri», Budapesta 1906. Cu ajutorul ace-
stei scrisori, a Elenei Farago, din 2 Martie 1907, din acest
voi. XI, pg. 267, se poate preciza anul scrisorii n-rul X din
529
1. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
< 267	1 Octomvrie, a lui Titu Maiorescu, adresată lui S. Mehedinți
și publicată în voi. IX pg. 264—265.
Reproducem începutul acelei scrisori, pentru documen-
tare: «Iubite Domnule Mehedinți, știi cât de mult prețuesc
talentul poetic al d-nei Farago și-mi pare și astăzi rău, că
n’am putut avea la vreme adresa intersantei autoare de la
Brăila — unde era pe atunci [în 1906 când a apărut voi.
tipărit la Budapesta] — pentru a-i răspunde la trimiterea
volumului d-sale de poezii, nu numai ca o datorie socială,
ci ca o mulțumire sinceră mai ales».
«Cu atât mai fără încunjur îmi pot exprima acum impre-
sia ce mi-a produs-o „blăstămul aurului". Cred că e o inspi-
rație slabă și confusă a autoarei și că, tocmai din respect
pentru ea însăși, nu trebue publicată, în orice caz nu în
„Convorbiri Literare"». Urmează o scurtă analisă a poeziei
de către T. M. '
Cum la 19'06, anul de apariție a voi. „versuri" de EL F.
în Budapesta, S. Mehedinți nu era la conducerea revistei și
deci nu putea fi în măsură să hotărască să publice sau nu
poezia „blăstămul aurului", iar în 1907 nu apare alt volum
de poezii al poetei, ci abia în 1908 („Șoapte din umbră"
Craiova 1908), fără îndoială scrisoarea lui T. Maiorescu n-rul
X din voi. IX dela 1 Octomvrie este din anul 1907,
268	2 In 1907 nu se publică în «Conv. Lit.» nici o poezie de-a
Elenei Farago. ...«Apar ,în volum».,., la începutul lui Aprilie
1907? Abia în 1908 volumul „Șoapte din umbră".
270	3 Iar n’a apărut în «Conv. Lit.».
271	4 Elena Farago: «Din Doina vechilor răspântii», poezii,
Craiova 1912 (In Gh. Adamescu și după el L. Predescu, En-
ciclopia „Cugetarea", greșit datat 1913. Cfr. «Conv. Lit.»s
Bibliografii, unde se dă anul apariției 1912 (pg. 567 din Mai
1913).
MIRCEA FLORIAN
278	1	1913 Mircea Florian: «Natura și Rolul Filosofiei» —
meditație, «Conv. Lit.» pg. (1262—1285. Contribuția a fost tri-
misă din Berlin, în 1912. După această dată profesorul M.
Florian și-a intensificat colaborarea la «Conv. Lit.» și a
publicat! neîncetat studii și esseuri filosofice, articole de
istorie și critică literară, iar pe timpul direcțiunii lui Al.
Tzigara-Samurcaș a luat parte la conducerea revistei.
St. D. L. XI — 34
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
530
Pagina
CONSTANTIN AL. GAROFLID
280	1 Poate că scrisoarea-i din 1908, când, după răscoalele ță-
rănești din 1907, C. A. Garoflid începe publicarea în «Conv.
Lit.» a unei serii (de articole, în care autorul studiază pro-
blema agrară din România și propune soluțiuni pentru des-
legarea ei.
VLADIMIR I. GHIKA
281	1 S’ar putea să se dateze scrisoarea cu Ianuarie 1910, fiind
vorba de ,,aniversariur; (a 70-a aniversare a nașterii lui T.
Maiorescu, 15 Febr., când trebuia să fie prezintat n-rul oma-
gial din «Conv. Lit », în care însă Vladimir I. Ghika nu-i
prezent printre colaboratori.
2	Scrisoarea-i din vara anului 1912, căci: Vladimir I. Ghika
«O carte care ne privește și un om care ne interesează» («In
Moldova 1855—1856) de Eduard Grenier, în «Conv. Lit» De-
cemvrie 1909 XLIII 1267—1278. (cu patru planșe hors text)
și apoi «va urma» în Ianuarie 1910 XLIV voi. I 44—56 (cu 4
planșe hors text); voi. II 336—350; 1912 XLVI 147—158,
677—686, 1205—1220.
Pentru data scrisorii «vara anului 1912»: «Conv. Lit.»
Sept. 1912 XLVI 961—975: «Contribuție la bibliografia lui
Negri», unde după o introducere istorică (pg. 961—965) se
reproduc scrisorile lui Costachi Negri menționate în scri-
soarea a H-a a lui Vladimir I. Ghika.
283	3 Scrisoarea-i dela finea anului 1909; în Ian. 1910 apare
continuarea articolului Ed. Grenier (cfr. nota 2 de aici), cu
4 planșe.
285	4 Vladimir Ghica (odată semnat Ghica, altă dată Ghika)
așa că nu știm precis la care semnătură s’a oprit la urmă
autorul): «Câteva documente despre Costin aflate în Archi-
vele Romane», în «Conv. Lit.» din Mai 1907 XLI 468—469.
Datarea scrisorii April 1907 ar fi, așadar, verosimilă,
GEORGE GREGORIAN
290	1 Se pare că nu s’a publicat, în «Conv. Lit.».
C. HOISESCU
292	1 C. Hoiseseu: «Rolul Statului în industria românească de
petrol», în «Conv. Lit.» 1911 XLV 592—596 și: «Ce-ar fi de
făcut pentru industria de petrol românească» 703—715.
531
I. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
T. IORDĂNESCU
293	1 T. lordănescu, în «Conv. Lit.» 1907 XLI: «De unde ne-a
venit jocul păpușilor» 526—532. — «Un orientalist Român:
Amintiri despre C. Georgian» 825—829. — «Două povești
indiene» («în care se vorbește despre răutatea femeilor și a
bărbaților») 989—999. — «Jatakam, das Buch der Erzăhlun-
gen aus frueheren Existenzen Budhas. Aus dem Pali ueber-
setzt von Dr. Julius Dutoit, Leipzig 1907» — 837—838.
294	2 S. Mehedinți: «îndărăt — spre Școală», în «Conv. Lit.»
Sept. 1907 XLI 851—862.
3	T. lordănescu: «Limbile intemaționalle și menirea lor»,
în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. II 47—55.
295	4 T. lordănescu: «Resturi de aoriste în limba latină», în
«Conv. Lit.» 1908 XLII voi. II 398—410.
» T. lordănescu: «A Tumb. Handbuch der griechischen
Dialekte, Heidelberg 1909», în «Conv. Lit.» 1909 XLIII 1360—
1362.,
296	6 T. lordănescu în 1911: «învățământul științific al limbilor
clasice în liceele noastre», în «Conv. Lit.» XLV 909—916 și
«Fachirii indieni și doctrina lor» 987—1001; 1144—1163. Re-
cenzii: B. Carra de Vaux, «La langue etrusque» 538—589. —
Cari Darling Buck, «Introduction to the study of the Greck
Dialects» 342—344. — Otto Hoffmann, «Geschichte der Grie-
chischen Sprache» 344—346. — O. Schrader, «Die Indoger-
manen», 457—458.
297	7 T. lordănescu în 1910: «Un aeroplan în vechea Indie»,
în «Conv. Lit.» XLIV voi. II 319—328 și: «Inscripția gotică
* după (= de pe) brățara din Tezaurul de la Pietroasa» 927—
930.
298	8 Cfr. nota, 6, de aici.
9 Cfr. nota 6, de aici. «Die Indogermanen».
io Cfr. nota 6, de aici: «înv. științific al 1. clasice» etc.
299	11 T. lordănescu: «Un orientalist român: Amintiri despre
V. Georgian» 1907 XLI 825—829.
12 Probabil citata carte: «Jatakam, Das Buch der Erzâh-
lungen aus fruheren Existenzen Budhas», în traducerea lui
J. Dutoit, despre care T. lordănescu scrie recenzia în 1907
pg. 837 și urm. din «Conv. Lit..», încheind astfel: «Și în
basmele noastre există mult fond comun din această ima-
ginație primitivă a Indienilor. îndeosebi interesantă va fi
această lectură pentru cei ce se gândesc cu simpatie la unele
reminiscențe budiste ale lui Eminescu» (pg. 838).
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
532
Pagina
N. L KOSTAKl
302	1 N. L. Kostake: «Soarele» — Studiu de mitologie română,
în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. II 485—494.
303	2 N- L* Kostaki: «Pajura» — Studiu de mitologie română,
în n-rul din Martie al «Conv. Lit.» 1910 XLIV 101—103,
deoarece n-rul dela 15 Februarie apărea totdeauna exact în
ziua aniversării lui Titu Maiorescu.
3 N. L. Kostaki: «Vântul» — Studiu de mitologie română
— în «Conv,, Lit.» 1911, 315—321.
304	4 N. L. Kostaki: «Luna» — Studiu de mitologie română,
în «Conv. Lit.» Oct. 1909 XLIII 1075—1083.
N.B.: Semnătura apare în «Conv. Lit.» de cele mai multe
ori la finele studiilor și în colon-titlul volant N. L. Kostaki;
apoi Kostake. Kostaehi, Kostache. In scrisori semnătura este
N. L. Kostaki.
CONST. KRUPENSCHI
305	1 Const. Krupenschi a publicat numeroase contribuții isto-
rice în «Conv. Lit.», până la moartea sa, în 1921. După pre-
luarea direcției de către S. Mehedinți, C. Krupenschi pu-
blică abia în 1908 la Cronica Științifică o scurtă dare de
seamă asupra hărții «Walachia, Serbia, Bulgaria et Româ-
nia» după Atlasul lui Blesen din 1645, sub titlul: «Cum ne
cunoșteau străinii în 1645», în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi.
II 642.
ALEXANDRU I. LĂPĂDATU
307	1 M.-N. = Alexandru I. Lăpedatu: «O carieră politică și
culturală: Vincențiu Babes» la rubrica: «Dela Românii de
peste hotare», în «Conv. Lit.» Febr. 1907 XLI 240—241.
2—3 Alexandru I. Lăpedatu: «O nouă publicație de docu-
mente slavo-române cu privire la relațiile Țării Românești
și Moldovei cu Ardealul în secolul XV și XVI» [de St. Ni-
colaescu], dare de seamă, în «Conv. Lit.» 1906 XL 1063—1083,
1147—1158; 1907 XLI 325-^-333.
309	4 cfr, nota 9 privitoare la pg. 27, din voi, IX, unde se dă
cuprinsul n-rului din Ianuarie 1909 al «Conv. Lit.», pentru
comemorarea Unirii Principatelor. Andreiu Bârseanu nu-i
întâlnit printre colaboratorii acestui nr. festiv.
5	Nici Ilarion Pușcariu.
6	N. Bănescu, mai târziu despre coresp. lui G. Bariț; cfr.
533
1. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
309
310
notele privitoare la pag. 154—164 (scrisorile lui N. Bănescul
din acest voi.
7	Al. Tzigara-Samur caș în «Cronica Artistică» arată că prin
legea „întrebuințării excedentului disponibil", din 2 April
1909, se prevedea, între altele, că suma de Lei 237.500 se
va folosi pentru „restaurări de monumente istorice și bise-
ricești". „Această sumă era anume prevăzută pentru conti-
nuarea restaurărilor întreprinse de serviciul d-lui Lecomte
du Nouy» (pg. 105, 106). Ministrul Spiru Haret, pe un ra-
port din 9 Aprilie făcut de ad-torul Casei Bisericii, dă ordi-
nul de desființare a acelui serviciu, motivând contrar ex-
punerii de motive din legea dela 2 April 1909. Apoi «d-1 Mi-
nistru Haret, la 13 Martie 1910, dă cea mai categorică desa-
probare ordinului său propriu din 9 Aprilie 1909. Nu este
aceasta cea mai clară dovadă a confusiei și a arbitrarului
ce domnia la Minister?! Iar explicarea că iscălitura Mini-
strului, pe acel ordin nechibzuit, i-ar fi fost luată prin sur-
prindere și fără știrea sa, ar dovedi numai neregula ce dom-
nește la administrația Cassei Bisericei. Astfel s’ar putea ex-
plica și alte abuzuri de putere datorite Gârbovicenilor și Le-
pădaților din aceiași administrație». («Conv. Lit.» lan. 1911
XLV 100—107; 1. c. pg. 107).
Oricât de mare recunoștință ar datora generațiile noastre,
ca și cele următoare, lui Al. Tzigara-Samurcaș pentru in-
contestabilele sale merite și realizări necesare domeniului
artei, nu se poate trece cu vederea limbagiul gazetăresc in-
trodus în paginile revistei «Convorbiri Literare», prin care
se evidențiază, că nu mai este vorba la rubrica «Arta și
Politica» de artă, ci mai curând de politică efemeră, intesti-
nală, de partid. Oricine este în drept să se aștepte dela un
om care se ocupă intens de artă șl literatură, ca acestea
să fi avut o asemenea influență asupra stilului de viață și
asupra stilului în expunerea ideilor, încât să se simtă că
acel autor coboară din sfera înaltă, senină, frumoasaă a arte-
lor și că numai împrejurările îl silesc să se ocupe și de
politică în legătură cu ele. Calm, rezervat, meditând mult
asupra fiecărui cuvânt folosit într’o polemică științifică lite-
rară, artistică, sau chia'r de natură financiară, pentru ca din
unirea unor cuvinte alese să poată totuși rezulta ideea con-
vingătoare, în formă poate fi și caustică, fără să aibă nimic
comun cu vulgaritatea — acest minim de frumos, în discuție
civilizată, academică l-au cerut și l-au menținut «Convorbi-
rilor Literare». De altcum: ...«abuzuri de putere datorite Gâr-
bovicenilor și Lepădaților» — cu semnul de exclamații și
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
534
Pagina
310 întrebări — ca să exprime vigual o indignare, se traduce
auditiv într’o veritabilă invectivă de trei ori nelalocul ei:
întâiu, nu în «Convorbiri Literare»; al doilea nu împotriva
unor oameni cu prestigiu și merite în cultura țării și în
rândul al treilea nu din pana lui Al. Tzigara-Samurcaș,
despre care, dacă nu Lai cunoaște, ai trebui să crezi că
n’a contemplat nici odată un tablou, nu s’a pierdut cu gân-
dul în fața unei sculpturi, n’a cetit o poezie și n’a ascultat
o melodie artistică.
Intru cât îl privește pe Al. Lăpădatu, „cronicarul" politic-
artistic avea obligația să consulte colecția revistei și să se
convingă ușor că istoricul a fost pentru «Convorbiri Literare»
un stâlp de susținere al edificiului, firește în sectorul său
de activitate, nu numai prin contribuțiile sale, ci și prin
îndemnul altor oameni de știință de a da tot concursul celei
mai respectate publicații periodice românești. Că și după
acest atac, în timpul directoratului lui S. Mehedinți, Al.
Lapedatu a continuat să rămână colaborator, iar după direc-
toratul lui Al Tzigara-Samurcaș, să revină în rândurile
celor cari cu drag pun umărul și ajută unde-i nevoe —
aceasta se desprinde din caracterul lui Al. Lăpădatu, care
înțelege să nu confunde instituția cu unul sau altul dintre
oamenii trecători sau chiar conducători. Desigur, că nu-i
cazul, vorbind despre Al. Tzigara-Samurcaș, ci mai curând
ne lovim de o impulsivitate temperamentală, care s’a vădit
și în ultimii ani de conducere a revistei, când aceasta se
transformase în organ de polemici personale, politice, vio-
lente și hotărît potrivnice tradiției și înseși rațiunei de a
fi a «Convorbirilor Literare».
8	Pentru orientarea cetitorilor vom însemna aci lucrările
pe cari Al. Lăpedatu le-a încredințat «Convorbirilor Lite-
rare» și cari s’au și publicat în ordinea cronologică:
Studii și Cercetări Istorice:
«Câteva documente privitoare la istoria catolicismului în
Moldova», 1902 XXXVI 947—952.
«Marghita Doamna Negrului-Voevod. O ipoteză istorică»,
1902 XXXVI 1112—1121.
«Mormintele Domnești dela Mănăstirea Dealului» 1903
XXXVII 433—434.
«Vlad-Vodă Călugărul, 1482—1496. Monografie istorică».
1903 XXXVII 417—432, 514—532, 609—625, 1046—1059, 1143—
1154.
535
1. E. TOROUȚIU - NOTE:
Pagina
310	«Sigiliile Romanului și Câmpulungului Muntean» 1906 XD
1140—1142.
«O nouă narațiune a luptelor dintre Movilești» (1606—
1607), — 1906 XL 1143—1146.
«Damaschin Episcopul și Dascălul traducătorul cărților
noastre de ritual» 1906 XL 563—581.
«Memoriu cu privire la starea și organizarea învățămân-
tului public în Moldova la 1864 de Th. Stamati» 1909 XLIII.
«Pretinsa mistificare a unui jurământ istoric în Țara Ro-
mânească la 1790». — 1910 XLIV voi. I 401—405.
«Un scriitor basarabean necunoscut: Dimitrie Balica Co-
misul» 1912 XLVI 513—01®.
«Miloș, Fiul lui Mihnea cel Rău. Mărturii mai puțin cu-
noscute» 1916 L 72—76.
«Moartea lui Mihnea cel Rău» 1916 L 314—325.
Recenzii și dări de seamă:
«Ziarul lui loan Nemeș din Hăghiș» 1902 XXXVI 1055—
1056.
«N. lorga, Cantacuzinii și operele lor» 1903 XXXVII 466—
475.
«Nicolae Dobrescu, Fragmente privitoare la istoria Bise-
ricii Române» 1905 XXXIX 1143—1147.
«Dimitrie Dan, Mănăstirea și comuna Putna» 1905 XXXIX
1147—1150.
«O nouă publicație de doc. salvo-rom.» etc. (cfr. notele
2—3, de aici.
Comemorative:
«Oltea Doamna, Mama lui Ștefan cel Mare. Cuvânt rostit
în Biserica Mănăstirii Probota» 1908 XLII voi. II 242—247,
(Cfr. și: «Alex. I. Lăpedatu — Note bio-bibliografice de
I. Crăciun», pg. XXX—L, în volumul omagial: «Fraților
Alecsandru și Ion I. Lăpedatu — La împlinirea vârstei de
60 de ani» București 1936, M. O., Imprimeria Națională. —
1 voi. 18X25, LVI + 3 pl. + 906 pg.
EUGEN LOVINESCU
311	1E. Lovinescu: «J. J. Weiss et son oevre litteraire».
Paris 1909. (Prefață de Em. Faguet).
312	2 E. Lovinescu: «Grigore Alexandrescu», monografie, «Mi-
nerva“ 1910. «Constantin Negruzzi», monografie, „Minerva“
1913.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
536
Pagina
313	3 E. Lovinescu: «Din literatura nouă: Em. Gârleanu [Cea
dintâiu durere, Nucul lui Odobac, Schițe și Nuvele] și D.
Anghel și St. O. losif [Cireșul lui Lucullus], în «Conv. Lit.»
1910 XLIV 592—-600. — După cum era și firesc, conducerea
revistei n’a cedat lui E. Lovinescu „caracterul de perma-
nență“ pentru cronica literară.
4 E. Lovinescu: «A zecea muză: critica». Despre impresio-
nism în critică, — In «Conv. Lit.» 1910 XLIV 699—709.
315	5 in 1911 afară de schița «In odăița ei» publicată în n-rul
din Ianuarie, Em. Gârleanu n’a dat revistei proză literară.
6—7 E. Lovinescu în 1911 Studii literare: «Câteva poezii
inedite ale lui Costache Negruzzi» 241—247. — «Conserva-
torismul lui Costache Negruzzi» 432—451. — «Un poem ine-
dit al lui Costache Negruzzi» 623—641. Asupra acestui poem
inedit (în ms. 2681 Ac. Rom.) atrăsese atențiunea încă la
1903 Al. Lepădata în „Sămănătorul“ (1903 pg. 593). — «Scri-
sorile lui Grigore Alexandrescu către Ion Ghica» 743—763,
878, 1109. — Povestiri: «Cetatea morții». Fragment, 521—525.
— «Clo» 1017—1024. — Cronică literară: «Poetul Cincinat Pa-
velescu» 82—88. — «Un nou scriitor: Victor Eftimiu»1 207—
217. — «Notițe asupra celui din urmă volum al lui Cara-
giale» 333—336. — «Duiliu Zamfirescu» 1275—1290, — «Criza
actuală a literaturii noastre» 1403—1414.
316	8 Probabil redacția a răspuns lui Lovinescu în privința
publicării vre-unui studiu critic mai întins, că între timp a
promis spațiul pentru Ramiro Ortiz: «Evul Mediu Italian în
Poezia lui Giosue Carducci», în «Conv. Lit.» Iulie 1911 XLV
726—742; 861—877; 1213—1227. De altfel în Iunie 1911 ime-
diat după R. Ortiz urmează E. Lovinescu (scrisorile lui Gr.
Alexandrescu adresate lui Ion Ghica).
9 Poate: «Duiliu Zamfirescu», în Noemvrie 1911.
19 N’a apărut în ediția «Conv. Lit.».
IOAN LUPAȘ
324	1 Verax=I. Lupaș (Dela Românii de peste hotare): «Poli-
tică culturală», în «Conv. Lit.» Dec. 1907 XLI 1262—1265.
326	2 L Lupaș: «Anastasia Șaguna, mama Mitropolitului An-
dreiu, 1785—1836» — «Fragment dintr’o monografie asupra
mitropolitului Șaguna», în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. II
595—603.
I	. Lupaș: «O scrisoare a lui Neofit Scriban cătră Mitropo-
litul Șaguna», în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. II 633—639.
328	3 Ars poetica, versul 333: «Și până ’n al nouălea an trebue
cioplită lucrarea poetică».
537
I. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina	i
4	i. Lupaș a alcătuit și publicat această monografie: «Mi-
tropolitul Andreiu Șaguna» Sibiu 1909, care în 1911 ajunsese
la a doua ediție.
5	N-rul din Ianuarie 1909.
231	6 Cfr. nota 4, de aici.
7 In Păltiniș aproape de Sibiiu, la 1400 m înălțime, se gă-
sește sanatorul Mitropoliei Ortodoxe Române din Sibiu.
332	8 Verax = I. Lupaș (Dela Românii de peste hotare): «Cen-
tenarul lui Șaguna», în «Conv. Lit,» Noemvrie 1909 XLIII
1254—1257.
333	9 I. Lupaș: «loan Maiorescu despre activitatea sa politică»,
în «Conv. Lit.», 15 Febr. 1910 XLIV 155—158.
*LIVIU MARIAN
34Q	i Scurtele cronici culturale din Bucovina, publicate în
«Conv. Lit.» din 1907 sunt semnate numai cu inițialele L. B.,
B., iar forma în cari sunt scrise, pare să nu ducă la identi-
ficarea cronicarului în persoana lui Liviu Marian.
2 Afirmația că „întreaga generație de studenți țerani, ce
se ridică azi“ ar fi aderat la programul politic al «d-lor
[Florea] Lupu și [Aurel] Onciul» — nu corespunde realității.
De aceea nici n’au putut pătrunde în paginile «Convorbirilor
Literare» informațiunile lui Liviu Marian, dacă le va fi
trimis.
343	3 Liviu Marian: «Somnoroase Păsărele» — Fragment din-
tr’o cercetare mai întinsă intitulaată: «Eminescu în tradu-
cere nemțească» în «Conv. Lit.» Iunie 1914 XLVIII 609—619.
CONSTANTIN MEISSNER
344	1 AL Rubin: «Ronetti Roman» 1908 XLII voi. I 126—127.
345	2 C. Meissner: «Amintiri» din viața de elev la «Institutul
Academic», în «Conv. Lit.» 15 Febr. 1910 pg. 133—139.
N. MIHĂESCU
$ 347	i Nu s’a publicat în «Conv. Lit.».
PETRU MIHAILEANU
348	i Abia mai târziu Petre Mihăileanu: «Seminarul de anti-
chitate clasică», în «Conv. Lit.» 1912 XLVI 594—598.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
538
Pagina
350
351
353
354
356
357
360
361
362
363
MIHAIL MIHĂILEANU
i Este vorba de manuscriptul «O decepție pedagogică»;
cfr. n. 2, de aici.
2	Mihail Mihăileanu: «O decepție pedagogică», în «Conv.
Lit.» 1908 XLII voi. I 601—604.
3	-J -5 m. Mihăileanu — Cronica Școlară —: «Congresul
profesorilor de limbi streine din Craiova» 1909 XLIII 96—■
110. — «Criza Clasicismului» 349—353. — «Premiile Școlare»
692—693. — «Metoda limbilor moderne» 903—906. — «Prea
mulți școlari» 1140—1141.
6	Arhimandritul V. Puiu: «Presa bisericească în Româ-
nia», în n-rul din Aug. al «Conv. Lit.» 1909 XLIII 867—874.
7	Pare să nu se fi tipărit în «Conv. Lit.».
VASILE MIHĂILESCU
1	Vasile Mihăilescu: N. lorga, «Scrisori Domnești», în .
«Conv. Lit.» 1912 XLVI 92—94.
CONSTANTIN MIRONESCU
1	Soveja = S. Mehedinți: «Respectul Personalității», în.
«Conv. Lit.» 1913 XLVII 10—19.
CONSTANTIN MOISIL
1	Pentru n-rul din Decemvrie 1909 m-sul sosise prea târ-
ziu. De aceea abia mai târziu Const. Moisil: «Monedele lui
Mircea cel Mare. Fragment din Excursiuni Archeologice în
Dobrogea», în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. II 443—419.
2	«Pe lângă monedele lui Ivanco Basarab, tezaurul dela
Bădila cuprinde și o cantitate foarte însemnată de monede
de argint dela Mircea cel Mare». (începutul articolului citat
la nota 1, de aici). Se dau în clișee 10 tipuri de monede
(«Conv. Lit.» 414—418).
3	Const. Moisil: «Un fragment de diplomă militară găsit
la Salsovia», în «Conv. Lit.» 1908 voi. II 501—505.
Cfr. nota 2, de aici.
CORNELIU MOLDOVANU
* Cornelia Moldo vanu: «La cruce de drum», în n-rul din
April al «Conv. Lit.» 1911 XLV 409—410.
539
1. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
364	2 Din 29 Dec. 1910 guvernul Petre P. Carp, cu C. C. Arion
la Ministerul Cultelor și Instrucției Publice și T. Maiorescu
la Afacerile Străine, așa dar o formație ministerială conser-
vatoare, unde cuvântul lui S. Mehedinți era ascultat.
AUREL MUREȘIANU
365	1 «Gazeta Transilvaniei».
2	«Cuvântarea lui Aurelia. Mureșianu din 3/15 Maiu 1865
pe Câmpul Libertății», în «Conv. Lit.» Iulie 1909 XLVIII
731—734, cu următoarea notă însoțitoare: «Ca o datorie de
pietate pentru cel ce până ieri a condus cea mai veche ga-
zetă românească, dăm aci textul inedit al cuvântării, pe care
A. Mureșainu, când era numai de 18 ani, a ținut-o în câmpul
unde a răsunat „Deșteaptă-te Române“». — S. Mehedinți pu-
blicase în n-rul din Iunie necrologul pentru Aurel Mureșianu
(t 7 Iunie 1909), pg. 694—695.
366	3 Cfr. nota 2, de aici.
DIMITRIE NANU
367	* Scrisoarea-i cu tâlc. In 1907 începuse apariția revistei,
lui M. Dragomirescu «Convorbiri», la care colaborau P. Cer-
na, Em. Gârleanu și D. Nanu. Sfidarea «Convorbirilor Lite-
rare» prin împrumutul titlului «Convorbiri» pentru revista
sa a indispus nu numai cercurile junimiste. Desigur că titlul
«Convorbiri» nu constituie un monopol al nimănui, mai ales,,
când tocmai acestui titlu i se reproșa ce va spună con —
vorbiri — literare? Dar M. Dragomirescu împrumuta în ace-
lași timp și prestigiul pe care-1 dobândise după 40 ani de
neîntreruptă apariție. In anul al II-lea de apariție M. Dra-
gomirescu a fost silit să adaoge atributul «Critice» și astfel
confusia a fost înlăturată, ciudățenia reproșată privea și
noua publicație con — vorbiri critice..,.
369	2 In 1-07 nu se publică nici o poezie de-a lui D. Nanu în
«Conv Lit.». Atras la revista «Convorbiri» a lui M. Dra-
gomirescu, vechiul colaborator al «Convorbirilor Literare»
dni 1895 mărturisește și de astă dată decepția din cercul
literar al lui Mihail Dragomirescu; această scrisoare, ca și
prima din 12 Mai 1907, și mai mult încă următoarea de aici,
(V^ 27 Iunie 1907, pg. 370—372) lămuresc conflictele cari încep
să se adâncească între «vechea vatră a Convorbirilor Lite-
rare» (D. Nanu, pg. 371) și «directorul [M. Dragomirescu] dela
a cărei revistă [«Convorbiri»] mă retrăgeam», dela «care
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
540
Pagina
369
370
371
372
379
381
am primit o scrisoare plină de insulte nedrepte») (D. N. pg.
371).
3	E. Lys = Dimitrie Nanu: «Ispitirea de pe munte» —
Poem biblic —, în «Conv. Lit » 1908 XLII voi. I 515—521.
4	Cercul «Convorbirilor [Critice]» al lui Mihail Dragomi-
rescu.
5	A rămas la primul pseudonim E. Lys, sub care a con-
tinuat să publice câteva poezii, în 1908, apoi a revenit la
semnătura pe față. Pseudonimul Nicodem nu se întâlnește
în «Conv. Lit.».
6	I. L. Caragiale a colaborat la «Convorbiri [Critice]», Dui-
liu Zamfirescu ni se pare că nu.
7	Confr. n. 3, de aici, cu titlul «Ispitirea» în loc de «Ten-
tația» etc.	।
8	Revista lui N. Petrașcu,
9	Cu apariția în Bârlad, rev. «Făt-Frumos» a fost una din-
tre cele mai susținute publicații periodice de către poeți,
prozatori și ideologi, în ceea ce privește dezideratul sămă-
nătorismului: o mai energică afirmare a caracterului româ-
nesc în artă și literatură, fără părăsirea legilor frumosului
artistic.
io in anul al II-lea (1908) au și apărut «Convorbiri Cri-
tice».
11	S. Mehedinți; «Politica și Literatura», în «Conv. Lit.»
Octomvrie 1907 XLI 945—956; după ce se potoliră răscoalele
țărănești, poetul AI. Vlahuță publică: «1907», cunoscuta fili-
pică în versuri, care a produs mare vâlvă. In unele publi-
cații — ziare,, reviste — sunt trași la răspundere pentru
nenorocirea țării și scriitorii, mai ales cei cari au urmat
directivele «Junimi» de a crea «artă pentru artă», și cari de
fapt au făcut «în adevăr, artă pentru cei sătui». Urmează
răspunsul lui S. Mehedinți, care arată că scriitorul, care
este într’adevăr scriitor, nu se lasă târât în partide politice
și nu trebue apărat de atacuri sau laude nedrepte, opera sa
rămânând singură să se valorifice în timp și spațiu după
criteriul legilor estetice.
12	Elena Văcărescu: «Stana», dramă inedită într’un act
și în două tablouri, în versuri, traducere de D. Nanu, în
«Conv. Lit» 1904 XXXVIII 665—688. Cu titlul schimbat piesa
(tradusă împreună cu G. Orleanu): «Pentru Coroană», a lui
Fr. Coppee, apăruse în prima ediție la Socec, în 1898? iar
în 1907 se pare că N. Filip, directorul «Minervei», n’a ajuns
la un acord cu D. Nanu, deoarece piesa apare, tot în ed. So-
cec, sub vechiul titlu: «Pentru Sceptru».
541
I. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
382
383
384
385
386
388
389
391
392
395
396
397
398
13	A. Toma, abia în 1911: «Memento vivere»... XLV 553—
557.
14	Sic! anonim = pseudonim = E. Lys (în loc de preconi-
zatul Nicodem) = D. Nanu: «Dragostea» în «Conv. Lit.» 1908
XLII voi. I 512 b—513 b, :— «Cânta odinioară un Skald», voi.
II 21—22,
15	Cfr. nota 3, de aici.
16	N. Vojnov, membru în comitetul de redacție al revistei.
17	Alesy (probabil tot D. Nanu?): «De ce mă’nșeli tu ini-
mă?». în «Conv. Lit.» Ian. 1909 XLIII 73—74.
18	In 1909 XLIII D. Nanu publică în «Conv. Lit.» urmă-
toarele poezii: «In tine mântuirea» 264—265. — «Rugă» 425—
426 (datată 11 April 1909). — «Pe volumul „Ne cheamă pă-
mântul“» 1061—1062.
16	W. Shakespeae: «Othello» — Apărarea lui Othello în
fața senatului venețian — fragment din actul întâiu, trad.
de D. Nanu în «Conv. Lit.» 1910 XLIV voi. II 663—677.
20	W. Shakespeare: «Othello», tragedie în 5 acte, în ver-
suri, tradusă de D. Nanu și publicată în cursul anilor 1912
și 1913 «Conv. Lit.».
21	Cfr. nota 13, de aici.
22 Scrisoarea poate fi datată Iunie 1908, având ca temeiu
faptul că poezia lui D. Nanu «Cântă odinioară un Skald» s’a
publicat în n-rul din Iulie al «Conv. Lit.» 1908 XLII voL II
21—22, subt pseudonimul E. Lys.
ALEXANDRU A. NAUM
1	Pare să nu se fi tipărit în «Conv. Lit.».
2	Anton Naum.
3	A. A. Naum: «E toamnă, toamnă» 1910 XLIV voi. I 15.
THEODOR A. NAUM
1	Virgilius: «Ecloga a II, Alexe», în «Conv. Lit.» 1914
XLVIII 1123—1125, traducere de Th. A. Naum.
2	Anton Naum.
e I. NISIPEANU
i Scrisoarea nedatată după stampila poștei : 27 Noem.
1910. ,
2	Probabil: I. Nisipeanu, «O nouă teorie în psihologia
. emoției», în «Conv, Lit.» 1911 XLV 692—695.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
542
Pagina
EM. PANAITESCU
402	1 Probabil ,e vorba despre o carte a economistului D. Crean-
gă. In 19*07 însă I. Răducanu are în «Conv. Lit.» următoarele:
,Gr. Pătrășcoiu, «Die rumaenischen Volksbanken»; D. Gocîu,
«Ueber den landwirtschaftlichen Kredit in Rumaenien»;
«Jahrbuch fur Gesetzgebund, Verwaltung und Volkswitschaft»
și «Jahrbiicher fur Nationalokonomiex und Statistic», recenzii
sub inițialele I. R., Iunie 1907 XLI 639—643. — Spre sfârșitul
anului, Octomvrie: I. Răducanu: «Al XH-lea congres coope-
rativ la Belgrad», în «Conv. Lit.» 1907 XLI 1030—1032.
2	Pentru Al. Lapedatu cfr. notele privitoare la scrisorile
sale; pentru Chr. D. Staicovici: «Statistica Societăților pe
Acțiuni», în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. I 108—110. — «Acti-
vitatea căilor noastre ferate în exercițiul 1906—1907», pg.
488—490. — «Congresul Camerelor de Comerț și Industrie»,
voi. II 101—102. — «Mișcarea populației în 1907», pg. 322—
324. Probabil cu note economice nesemnate Chr. D. St. să
fi colaborat și în 1907.
403	3 wilhelm Rein * 10 Aug. 1847 în Eisenach, pedagog her-
bartian, profesor de pedagogie și conducătorul Semanirului
la Universitatea din Jena, ca urmaș al lui Stoys. Operă
bogată în domeniul specialității sale.
Robert Pbhlmann * 31 Oct. 1852 în Numberg, istoriograf;
din 1886 la Universitatea din Erlangen, .din 1900 ia cea din
Miinchen. Are numeroase lucrări privitoare la istoria Ro-
manilor și Grecilor, dintre cari atregem atențiunea, pentru
actualitate, asupra «Istoriei comunismuluui și socialismului
antic» (:«Geschichte des antiken Kommunismus und Sozia-
lismus») apărută la Miinchen între • anii 1853 și 1900, în
două volume.
5	Adolf Furtwaengler, * 30 Iunie 1853 Freiburg în Breis-
gau, arheolog, s’a ocupat cu desgropări în Olympia între anii
1878—79; profesor la Universitatea din Berlin 1884, de unde
a primit în 1894 chemarea la Uriversitatea din Miinchen.
Activitate extrem de bogată în arheologia greco-romană. A
murit în 1907: «Acest om într’adevăr genial cade deodată
victima unei boale infecțioase căpătate în excursiile sale
archeologice în Grecia. Moare o victimă a științei». (Al.
Tzgiara-Samur caș: t Adolf Furtwaengler, în «Conv. Lit.»
Octomvrie 1907 XLI 1016—1018.
405	7 Em. Panaitescu: «Sărbătoare istorică», fragment dintro
cuvântare ținută la Societatae «Patria» din Miinchen, 10
Mai 1910», în «Conv. Lit » Iunie'1910 XLIV voi. II 477—479
543
1. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
408	9 Se știe că în Seminar și la cursurile sale de la Univer
sitatea din Leipzig Gustav Weigand susținea tesa bulgară în
chestiunea străvechilor noastre așezări, tesă combătută chiar
de istorici și fii ologi colegi germani. Se pare că revista «C.
L.» n’a intervenit, fiind vorba mai mult de politică externă
germană decât de știință obiectivă universală. Enervarea
studenților români era firească, îndreptățită; se apropia însă
intervenția noastră armată în conflictul balcanic, pentru re-
stabilirea unui echilibru. — In «Conv. Lit.» nu se putea
scrie împotriva unui colaborator la revistă de factura lui
G. Weigand și apoi s’a stăruit mereu asupra «Jahresbe-
richt»-urilor lui G. Weigand în rev. C. L.
NICOLAE PANDELEA
432	t Nicolae Pandelea: «Sully Prudhomme», în «Conv. Lit.»
1907 XLI 961—966.
2	E vorba de N. Pandelea: «Ultimul Vlăstar» dramă în
«Biblioteca Teatrului Național la 1909», n-rul 7). Cfr.: D.
Caracostea, în «Vieața Nouă» IV, 1908—1909, pg. 333; ș. a.
3	Cfr. nota 1, de aici.
434	4 Nu s’a tipărit în «Conv. Lit.».
5	Probabil A. Daudet: «Scrisori din Moara mea», tradu-
cere de N. Pandelea, apărute în Biblioteca Minerva nr. 7, la
1908.
41 g	6 virgiliu: «Eneida» traducere în prosă de N. Pandelea,
București 1913 și apoi în numeroase ediții (la 1925 ed. a
IV-a).
ION PILLAT
427	1 Ion Pillat: «Pictor Ignotus». — «El însuși», în «Conv.
Lit.» 1912 XLVI 43-^4.
-	Ion Pillat, în 1913: «Cântec nocturn» 135. — «Rugă bu-
distă» 136. — «Anotimpurile» 265. — «In ritmul antic» 780.
— «Ecouri marine». — «Corul lopătarilor» 830, «Conv. Lit.»
XLVII.
428	3 Cfr. nota 2, de aici.
N O. POPOVICI-LUPA
431	1 Profesor la Academia Agronomică din București (* 25
Oct. 1864), N. O. Popovici-Lupa a fost un bun cunoscător al
problemelor agricole și a publicat numeroase lucrări de spe-
cialitate. In studiile sale punea accentul pe practica agricolă.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
544
---1
Pagina
VISARION PUIU
433	1 Se pare ca nu s’a publicat în «Conv. Lit».
D. PUȘCHILĂ
434	1 Pușchilă: «Furcă de tors», studiu, publicat în fruntea
revistei «Conv. Lit.», n-rul din Mai 1914 XLVIII 465—474.
La iscălitura autorului din revistă semnul crucii. Intre
timp autorul, deosebit de înzestrat, murise. La sfârșitul n-rul
din Mai I. D. Ștefănescu: t Dumitru Pușchilă (pg. 578—579):
..«Pușchilă, dotat cu cel mai desăvârșit spirit de observație,
capabil de concentrare sufletească într’un grad superior, a
fost cel mai distins elev al Universității din București, în
ordinea pregătirii filologice în domeniul romanic și germa-
nic».
«Cele publicate în Anuarul de Georgrafie și în Convorbiri
' Literare, fructul răgazului ce-i lăsa conștiincioasa împlinire
a datoriei sale de profesor secundar vădesc cu prisosință
însușiri de originalitate și metodă».
«Din Decemvrie al anului trecut, datorită ajutorului direct
și iubitor al profesorului său scump, Pușchilă urma cursu-
rile de specializare ale Universității din Berlin, unde îl în-*
conjuram de departe cu dragoste și speranță».
«Era în drum spre țară, la graniță o întârziere nepre-
văzută, frigul — o pneumonie grăbită și prietenul nostru nu
mai este, aceasta e vestea dureroasă ce ne vine pe neaștep-
tate». D. Pușchilă moare în vârstă de 26 ani. Studiul «Furca
de tors» se continuă și în n-rul din Iunie (pg-. 660—664).
435	2 Nicolae Cartojan, profesorul, de mai târziu, pentru Isto-
ria literaturii române vechi la Universitatea din București,
care numai după un an dela alegerea sa ca membru activ
al Academiei Române, s’a stins pe neașteptate.
ION RĂDUCANU
436	1 Cfr. nota 1 privitoare la pagina 402, de aici (Em. Panai-
tescu).
2	Cfr. sfârșitul notei 1 privitoare la pg. 402, de aici.
437	3 Centrala Cooperativelor Sătești, astăzi Institutul Națio-
nal al Cooperației INCOP.
4	Pentru activitatea lui I. Răducanu la «Conv. Lit» în
1907, cfr. nota 1 (Em. Panaitescu) privitoare la pg. 402.
545
1. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
43g	» I. Răducanu: «Priviri sumare asupra Băncilor populare»
în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. I 244—248, n-rul din Fe-
bruarie.
439	ei. Răducanu: «Câteva cuvinte despre Petre S. Aurelian»,
în «Conv. Lit.» 1909 XLIII 224—228.
7 I. Răducanu în «Conv. Lit.» din 1909 XLIII: «Starea și
averea a două gospodării țărănești» 799—804. — «întâiul con-
gres regional al cooperației sătești» 1021—1023. — «Chestii
statistice» 1137—-1139. Despre «plaga funcționarismului» I.
Răducanu scrie subt pseudonimul I. Vornicu: «Funcționa-
rismul în România», în «Conv. Lit.» August 1909 XLIII 907—
911 și Decemvrie, pg. 1375—1380.
441	8 I- Vornicu = I. Răducanu: «Politica economică și eco-
nomia politică în România», în voi. omagial închinat la 15
Febr. 1910 lui T. Maiorescu, cu prilejul împliniri vârstei de
70 ani («Conv. Lit.» 1910 XLIV voi. I 386—393). I. Răducanu
are și articole în «Conv. Lit.» sub pseudonimul: I. Vornicu.
ION A. RĂDULESCU
440	1 Friedrich Ratzel, * 30 August 1844 Karlsruhe — Ț 9 Au-
gust 1904 Ammerland, reputat geograf și scriitor, ziarist,
din 1886 prin chemare onorifică profesor la Universitatea din
Leipzig. In calitate de corespondent al ziarului Kolnische
Zeitung a fost un neostenit călător prin Italia, Franța, Ame-
rica; a fost un sincer prieten al României și al Românilor,
al căror suflet l-a cunoscut prin călătoria sa în Transilvania,
prin studenții români dela cursurile sale, prin profesorii de
geografie și alți oameni de cultură occidentală, românii, și în
deosebi, prin întemeetorul catedrei de geografie la Univer-
sitatea din București; S. Mehedinți, care păstrează pentru
Fr. Ratzel un adevărat cult de admirație. Opera lui Fr. Ratzel
s’a făcut cunoscută, la noi, de către profesorii de geografie,
dela catedra și din lucrările lui S. Mehedinți. Vom aminti
numai câteva din studiile fundamentale ale lui Fr. Ratzel:
«Anthropogeographie», Stuttgart 1882—1891, în 2 voi. —
«Vblkerkunde», Leipzig 1886—1888, în 3 voi. — «Politische
Geographie» Miinchen 1903. Geografia comparată: «Die Erde
und das Leben» Leipzig 1901—1902, în 2 voi. Apoi lucrări
privitoare la Statele Unite ale Americei de Nord, asupra
Mexico-ului, asupra oceanografiei, asupra preistoriei omului
european etc. etc.
447	2 Cfr. Indice voi. IX, pentru multe amănunte privitoare
la nuvela istorică a lui S. Mehedinți: «Buruiană».
St. D. L. XI — 35
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
546
Pagina
PETRU RĂȘCANU
448	1 Radu Rosetti: «Pământul, Sătenii și Stăpânii, în Mol-
dova până al 1834», despre care s’a făcut o dare de seamă
în «Conv. Lit.» de I. Bogdan, în 1907. Cfr. pg. 409, voi. IX,
nota 1, privitoare la pag. 31.
2 Totuși P. Rășcanu publică în 19'09 articolul de istorie:
«Zece Maiu», în «Conv. Lit.» din Iulie, pg. 697—715.
449	2 Cfr. nota 2, de aici.
450	4 Colegul de Universitate, prof. P. P. Negulescu.
5	«Sărbătorirea D-lui T. Maiorescu. Discursul D-lui Pro-
fesor P. Rășcanu» la Universitatea din Iași, în «Conv. Lit.»
15 Febr. 1910 XLIV 238—250.
DIMITRIE RUSSO
451	i D. Russo: «Găteala de nuntă a unei elegante din sec.
XVIII. Din corespondența unei Doamne: Ana Racoviță (1708-
1709), în «Conv. Lit.» Ianuarie 1911 XLV 62—70, fără texte
grecești.
MIHAIL SADOVEANU
452	1 Mihail Sadoveanu, cu toată fecunda sa activitate, a pu-
blicat în «Convorbiri Literare» numai' 1906 XL 1—25, 97—114
nuvela «Păcat boeresc» și schița «Tu n’ai iubit!» (pg. 112—
429).
ION SÂN-GIORGIU
456	1 Nu s’a publicat în «Conv. Lit.».
ION A. SCĂRLĂTESCU
457	1 La această dată I. A. Scărlătescu nu figurează printre
colaboratorii revistei.
2 Din 1893 și până la 1896 I. A. Scărlătescu apare din când
în când, cu versuri în «Conv. Lit.. In anul 1911 tot versuri
subt pseudonimul J. Prejmatic. Dela 1920 până la 1923 tot
cu versuri cu numele său neacoperit.
ION SIMIONESCU
461	i I. Sîmionescu: «Goethe ca naturalist», în «Conv, Lit.»
Iunie 1907 XLI 563—577, cu o bibliografie la pg. 656.
547
1. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
ELEONORA STRATILESCU
469	1 Se pare că nu s’a tipărit în «Conv1. Lit».
470	2 Tereza Stratilescu.
*	3 Eleonora Stratilescu: «Gustav Frenssen», în n-rul din
Iunie «Conv. Lit.» 1910 XLIV 440—458 și Iulie 565—583; des-
voltat studiu monografic, datat de scriitoare București, Noem-
vrie 1907.
4	El. Stratilescu: «De ce ne plac tragediile» în voi. jubiliar
din «Conv. Lit. 15 Febr. 1910 pg. 664—671.
G. D. STRATILESCU j
474	1 Data poate fi stabiltiă 1910, după scrisorile lui Duiliu
Zamfirescu XVI, XVII din acest voi., pg. 114, 115.
TEREZA STRATILESCU
474	1 Tereza Stratilescu:
475	2 George Eliot — Mary = Ann Evans, romacieră engleză.
Cfr. Indicele general al voi. I—XII St. D. L., unde se gă-
sesc indicații pentru bio-bibliogr.
3	G. H. Lewes, cfr. bio-bibliogr. în voi. II St. D. L. pg.
131, și în alte volume, la indice,
NICOLAE TABACOVICI
480	1 Nicolae Tabacovici: «Statistica modernă și foloasele ei»,
«Conv. Lit.» Martie 1912 XLVI 285—293, Studiul datat de
autor: Berlin, Februarie, 1912. In același an, în n-rul din
Noemvrie: «O nouă metodă în statistica distribuțiunei veni-
turilor», pg. 1275—1279.
NICOLAE TCACIUC-ALBU
482	1 D. Timoteiu = N. Tcaciuc?: «Alegerile pentru Dietă în
Bucovina» în «Conv. Lit.» Iunie 1911 XLV 719—720. Din cu-
prinsul articolului, cu elogii la adresa lui Aurel Onciul, din
partidul căruia făcea parte și M. Tcaciuc, ar rezulta cu
oarecare siguranță că subt pseudonimul D. Timoteiu se
ascunde N. Tcaciuc. In n-rul din Iulie (pg. 837—839) tot
D. Timoteiu: «O trupă Nottara—Liciu în Bucovina». Cores-
pondentul însă nu și-a putut menține locul, deoarece revista
«Convorbiri Literare» avea nevoe de informațiuni obiectiva,
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
548
Pagina
482
483
485
> 489
492
495
498
500
501
fără subtile jigniri ale unei fracțiuni politice și abile susți-
neri ale alteia. Ori, M. Tcaciuc înregimentat în tabară lui
Aurel Onciul, chiar cu cea dintâiu corespondență a provocat
printre -Românii bucovineni proteste, cari s’au adresat di-
recției «Convorbirilor Literare».
SANDU TELEAJEN
1	Se pare că totuși nu s’a publicat în «Conv. Lit.».
CATON THEODORIAN
1 Nu s’a tipărit în «Conv. Lit.».
I.	C. TOMULESCU
1	S. Mehedinți: «Noua generație și armata: rolul învăță-
torilor», în «Conv. Lit » Ianuarie 1913 XLVII 104—109. S.
Mehedinți revine asupra problemei în n-rul din Sept. (pg.
935—937): «Cea dintâi datorie în toamna anului 1913».
GEORGE TUTOVEANU
1	G. Tutoveanu luase, în 1906, inițiativa întemeerii actualei
biblioteci publice din Bârlad, și în acest scop s’a adresat
scriitorilor, editurilor și autorităților din țară pentru trimi-
terea de cărți, reviste și ziare.
Ministerul Instrucțiunii Publice, prin S. Mehedinți, a cerut
inițiatorului din Bârlad un memoriu asupra felului cum ar
trebui, ca ideea cu început de înfăptuire în Bârlad, să poată
fi generalizată.
2	Dimitrie Dimiu: «Din copilărie» în «Conv. Lit.» 1909
XLIII 1096—1099. — «încercare asupra dubletelor în limba
română» 1910 XLIV voi. II 794—804. — «Școalele particulare»
1911 XLV 1422—1427.
3	G. Tutoveanu: «Albastru», volumul de poezii al poetului,
în ediția a Il-a, la «Minerva»; prima ediție a apărut la inst.
de arte grafice «Eminescu», București 1902.
4	Paul Constantinescu: «Chestiunea admiterii în clasa l-a
secundară)», în «Conv. Lit.» 1910 XLIV voi. II 4.98—500.
5	Cfr. nota 2, de aici.
6	Cfr. nota 4, de aici.
549
1. E. TOROUȚIU - NOTE
Pagina
503	7 Dacă am reproduce titlurile poeziilor lui G. Tutoveanu,
cu arătările în cari n-re, ani și pagini au fost publicate,
ar trebui să umplem o pagină bibliografică, fără prea mare
folos pentru cercetătorii documentelor. Acelor date preferim
câteva cuvinte pentru cetitorii nepretențioși ai scrisorilor
lui G. Tutoveanu, despre G. Tutoveanu însuși. Dela 1898
poetul George Tutoveanu a rămas, vorbind de poeți și pro-
satori, cel mai devotat colaborator al «Convorbirilor Lite-
rare», unde au văzut lumina tiparului realizările talentului
său necontestat. Totdeauna în forma îngrijită, poeziile lui
G. T. poartă cu sine o bucată de cer senin, albastru, de su-
flet cald și liniștit al Moldovei noastre. Oricare ar fi tema,
ea se prezintă în haina impusă de legile prozodiei, fără nici
un apel ppntru anume licențe îngăduite, pe .cari autorul însă
nu vrea să și le îngădue și deci nici operei în mare, cum
nici în elaborările interioare, miniaturistice, nu și le îngă-
due, ca să nu diminueze valoarea estetică prin scăderi for-
male. G. Tutoveanu are și bunul simț să ocolească urcușuri
grele, cari duc spre înălțimi, de unde se aud ecouri îmbătă-
toare, dar de unde încep și coborîri pline de tristețe. De
aceea, poetul n’a cunoscut nici triumfuri amețitoare, cari
se uită repede și- n’a îndurat nici desamăgiri, cari nu se
pot uita. Arareori liniștea,, bunătatea, optimismul au în-
soțit pe un om în viață și pe un scriitor în opera sa lite-
rară, pe o cale întinsă de șes odihnitor, și totuși plin de
surprise ale frumosului și ale nobleței sufletești ■— cum se
vădesc acestea în arta de a scrie și în cea de a trăi, a lui
George Tutoveanu. Un plop piramidal, care se’nalță în alba-
stru, se leagănă, se’ndoaie ’n furtună, dar nu se frânge, ci
își revine la linia sa dreaptă, dăruită de fire, și în cel mai
plin senin fiecare frunză, se clatină neîncetat și sub raza
soarelui oferă văzului diferite culori de (vers și revers, vi-
brează fiecare cuvințel, și astfel dinamismul din poezia lui
G. Tutoveanu este statornic, spre deosebire de acele vuete
înalte trecătoare, condiționate de anume fase ale climatului.
Poetul G. Tutoveanu crede în puterea artei și puterea cre-
dinței sale îl ajută să realizeze artă.
505
AL. VASILIU
i S.[imion Mehedinți] recenzie: «Cântece, urâturi și bocete
de ale poporului adunate de Alex. Vasiliu și însoțite de 43
arii notate de d-na Sofia Teodoreanu», București 1909. ...«fol-
klor de cea mai sigură calitate».... «mâini pioase culeg acum
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
550
Pagina
605
rămășițele poeziei noastre populare și a cântecului popular».,.
«Dacă din toate satele s’ar putea culege, cât a cules d-1
Vasiliu din Tătăruși, poporul nostru ar întrece pe orice neam
din lume»... «E o binefacere că tocmai acum, când unii se
arată doritori de mode poetice importate de aiurea, poezia
populară se înfățișează atât de bogată și atât de nouă
încă».... «dovezi neașteptate de puterea și frumusețea ima-
ginației populare».... («Conv. Lit.» 1909 XLIII 334—335).
MARIA VĂCĂRESCU
506
i General Teodor C. Văcărescu în «Conv. Lit.» 1914: «Ve-
nirea în țară a Regelui Carol» (pg. 955—1032) — 1915 tot
anul și 1916 până la începutul Războiului: «Precuvântare»,
«Memorii».
CONSTANCE ZOSSIMA
507
i Cfr. Indice voi. IX, voi. XI: S. Mehedinți sau S. Șiș-
manov.
INDICE DE hUME ȘI MOTIVE

INDICE DE NUME ȘI MOTIVE
Abeleanu D., institutor (Nicolae Sto-
leriu) 37.
Academia Română XIII, XVII, XX,
XXVI, XXVII,, (Sextil Pușcariu)
13, (Emilia D. Rațiu) 19, 20, (Au-
gust Scriban) 27, 39, (loan Sla-
vici) 47, 48, (George Vâlsan) 96,
97, (Duiliu Zamfirescu) 1'08, (loan
A. Bassarabescu) 145, (Nicolae
Bănescu) 156, (Constantin Brătes-
cu) 188, (M. I. Chirițescu) 198,
212, 233, (Eugen Lovinescu) 315,
(loan Lupaș) 330, 516, 522.
Activiștii (Elie Dăianu) 248.
Adam Bede (Tereza Stratilescu) 476.
Adamescu Gh. (G. Tutoveanu) 496,
529.
^Adevărul», ziar (Dimitrie Nanu)
377.
Administrația Casei Școalelor (D.
Cădere) 191.
Agârbiceanu Ion (Sextil Pușcariu)
16.
Agraru (loan Demetrescu Agraro)
(loan A. Bassarabescu) 136.
L’Aiglon de Edmond Rostand (Du-
mitru Baciu) 127.
AL Dim. (Al. Dimitriescu).
Alecsandri V. (M. I. Chirițescu) 216,
(Ch. Drouhet) 263.
Aiesy (Dimitrie Nanu) 385.
Alexandrescu 'C. (G. Tutoveanu) 496,
499.
Alexandrescu Grigore (Eugen Lovi-
nescu) 312, 536.
Alexeieff (Eleonora Stratilescu) 469.
Alexici Gh. (Sextil Pușcariu)1 11, 516.
America și catolicismul american
(Vladimir I. Ghika) 284.
«Americanism literar», articol al lui
S. Mehedinți, în Convorbiri li-
terare (Nestor Urechia) 70.
«Amintiri» (C. Meissner) 346.
Amos Barton (Tereza Stratilescu)
476.
«Amvonul», revistă (Elie Dăianu)
251.
«Analele de Geografie» (George Vâl-
san) 99.
Andreieff (Eleonora Stratilescu) 469.
«Andromaca» (Dimitrie Nanu) 381.
Anghel Dim. 536.
«Aniversariu» (Vladimir I. Ghika)
281.
«Anna», roman (Duiliu Zamfirescu)
109.
Les Annales (Constance Zossima)
507.
Annales de geographie (I Simiones-
cu) 466.
Anne d’Autriche (Duiliu Zamfirescu)
117.
Antonescu Gh., institutor (loan A.
Bassarabescu) 147.
Antonescu Teohari (Alexandru A
Naum) 395.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
554
«Anuarul de Antropogeografie»
(George Vâlsan) 87, 88, 91, 95,
(D. Cădere) 190, (I. Nisipeanu)
398. ;
«Apărariștii» (Sextil Pușcariu) 6.
Apponyi (loan Lupaș) 328.
«Aquilea», conferințe — ale lui Me-
yer Liibke (România Jună) 22.
Arbore Zamfir C. «Dicționarul....»
(August Scriban) ,26, 29, 517.
Arhiepiscopul catolic (Vladimir I.
Ghika) 284, 285.
«Archiv des Vereins fur Siebenbur-
gisches Land (Ion Ursu) 76.
«Arhiva», revistă, Iași (August Scri-
ban) 32, 33.
Arion C. C. (loan A. Bassarabescu)
147, 148, (Nicolae Bănescu) 161,
(Virgiliu I. Slăvescu) 468, 539.
Aron Vodă XXIX.
Asociația Fabian din Anglia (M. I.
Chirițescu) 221.
Aurelian P. S. (Ion Răducanu) 439.
Avinianu (M. I. Chirițescu) 209.
Avram lancu (loan Lupaș) 333.
Babeș Vincențiu (Alexandru Lape-
datu) 307, 532.
Bacinschi Dr. Ilie (România Jună)
22, 516.
Baciu Dumitru (Simion Mehedinți)
125—128, (Binet Al.: «Les idees
modernes sur les enfants», dare
de seamă) 125, («Convorbiri li-
terare») 125, («Revue bleue») 126,
(Faguet) 126, (Edmond Rostand)
126, (Chantecler) 126, (Inunda-
țiile Seinei) 126, (Binet* «Les
idees modernes sur les enfants»)
127, (Edmond Rostand) 127,
(L’Aiglon) 127, (Cyrano de Ber-
gerac) 127, (Chantecler) 127,
(«Revue universitaire») 128, (Al.
Sturza: Curs liber despre Istoria
și Literatura română) 128, (Vi-
zită la Port-Royal des Champs)
128, 521.
Balmosch (Sextil Pușcariu) 4.
Baltazar (Dimitrie Nanu) 385, 393.
Bariț G. (Nicolae Bănescu) 156, 158.
(Alexandru Lapedatu) 309, 532.
Bartoli prof. Dr. M. (Sextil Pușcariu)
12.
Basarab Ivanco 538.
Basarabia, art. de Pan. Halippa (I.
Simionescu) 465.
Bassarabescu I. AI. XXVII, (H. Tiktin)
64—65, (Simion Mehedinți) 129—
151, (loan Bogdan) 129, ;«Convor-
biri literare) 129, (Cronică des-
pre Ploești) 130, (Traviata) 130,
(Faust) 130, (Rubinstein) 130,
(Buckle) 130, («Poftirea») 131,
(«Poznele lui Rache») 131, («Con-
vorbiri. literare») 132, (Maiores-
cu) 132, (Tzigara) 132, («Vechi și
noi», schiță) 133, (Mittheilungen)
133, .(Pekin) 133, («Minerva».. edi-
tură) 133, («Vulturii», volum)
133, (Al. Odobescu) 134, (Țari-
neasca) 134, (Zmeureanu) 136,
(Clubul Conservator) 136, (Agra-
ru = loan Demetrescu Agraru,
profesor) 136, (D-rele Constanti-
nescu) 136, (H. Tiktin) 136,
(Creangă) 136, (Vlahuță) 136,
(«Convorbiri literare») 136, 137,
(«Dânsa», nuvelă) 136, (Tachiști)
136, (Christu Negoescu) :136,
(Bucur Spirescu) 136, («Conv.
literare») 137, («Intimul») 137,
(Grigore Niculescu) 137, (Bucur
Spirescu) 137, (Take lonescu)
555
1. E. TOROUȚIU - INDICE
Bassarabescu I. Al. (urmare)
137,	(Grig. Niculescu) 138, (Bucur
Spirescu) 138, (Cantacuzino) 138,
(Maiorescu) 138, (Delavrancea)
138, («Epoca», ziar) 138, (Ta-
kiștii) 139, (N. Filipescu) 139,
(«Convorbiri literare») 139, (Mi-
clescu) 139, (Delavrancea) 139,
(I. Bogdan) 140, (Gobl) 149, (Mi-
hăescu, elev) 142, (Cârlova) 142,
(Vulcănescu, căpitan) 142, (A. S.
Mihăescu, pantofar) 142, («Viața
Românească») 142, (Brătescu-
Voinești) 142, (Caragiale) 143,
(«Universul») 143, («Convorbiri
literare») 143, (Coquelin) 143.
(Maiorescu) 144, (Academia Ro-
mână) 145, (Nicanor) 146, (Gara-
bet) 146, (Manucii) 146, (Maiores-
cu) 146, (Manicatide) 146, (Gh.
Antonescu, institutor) 147, (Cio-
cârlie) 147, (Arion) 147, («Peda-
gogia experimentală», revistă)
147, '(«Convorbiri literare») 147,
(Arion) 148, (Seminarul de geo-
grafie) 148, (Congresul de la
Constanța) 148, (Delavrancea)
149, (Cercul profesorilor din
Ploești) 149, («Convorbiri litera-
re») 149, 150, (Anghel Marinescu)
150.
Basset (Maria Văcărescu) 506.
Bădăran T. A. (Simion Mehedinți)
152—153, («Convorbiri literare»)
152, 521.
Bălcescu Nic. /Sextil Pușcariu) 16.
Bănescu Nicolae XXVII (S. Mehedinți)
154—164, («Ramuri») 154, («Con-
vorbiri literare») 154, (Mihăiles-
cu) 155, («Ramuri») 156, (N. Gri-
gorescu, pictor) 156, («Convorbiri
literare») 156, («Calendarul Ra-
muri») ,156!, (G. Bariț) 156, (Aca-
demia Română) 156, (Al. Odobes-
cu) 156, («Convorbiri literare»)
Bănescu Nicolae (urmare)
157,	(G. Bariț) 158, (Convorbirist)
158, (Miron Pompiliu) 158, («Con-
vorbiri literare») 158, (Simion
Bămuț) 158, (T. L. Maiorescu)
158, (Ion Maiorescu) 158, («Oma-
giu lui Titu Maiorescu») 159.. (Si-
mion Bărnuț) 159, («Convorbiri
literare») 159, (Concediu pentru
studii în Germania) 160—161,
(Consiliul Inspectorilor secun-
dari) 160—162, (Arion) 161, (loan
Maiorescu) 162, («Cronică despre
explorările unui bizantinist grec
în Tesalia) 162—163, (Seminarul
de Bizantinologie din Munchen)
163, («Convorbiri literare») 163,
(Liceul militar) 163—164, (N. Fi-
lipescu) 164, (Alexandru Lape-
datu) 309, 522, 532, 533.
Bărbulescu Hie (August Scriban) 29.
Bărnuț Simion (Nicolae Bănescu)
158, 159.
Bârseanu Andrei (Alexandru Lape-
datu) 309, (loan Lupaș) 328, 329
330, 532.
«Beethoven din scrisorile lui» de M.
Șerban (Nestor Urechia) 70.
«La Belgrad», artic. (Ion Răducanu)
436.	$
Bellegarde Fr. (Sextil Pușcariu) 5,
(George Tofan) 66, 67, 519.
Bemont (Ion Ursu) (76.
Bentoiu Ion (Simion Mehedinți) 165,
(H. Heine) 165, («Viața Nouă»,
revistă) 165, («Convorbiri lite-
rare») 165, 522.
Bergson H. (Mircea T. Djuvara) 256,
(Mircea Florian) 277, 527.
Beza Marcu (Simion Mehedinți) 166-
175, («Convorbiri literare») 166,
(T. L. Maiorescu) 166, (P. Cema)
166, (T. L. Maiorescu) 167, («Pe
drumuri», schiță) 167, («Două su-
flete», nuvelă) 167, («Pe dru-
muri», schiță) 168, («Convorbiri.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
556
Beza Marcu (urmare)
literare») 168, 169, («English Re-
view») 169, (Shakespeare) 169,
(«Pe drumuri», schiță) 169, (Car-
lyle) 170, («O Duminică în Lon-
dra») 170, (Al. Marghiloman) 170,
(«Convorbiri literare») 171, («La
casa lui Ruskin») 171, («Mormân-
tul lui Byron») 171, («Casa, și
mormântul lui Shakespare») 171,
(«In vechiul Edinburgh») 171, («In
țara lui Ossian») 171; («Convor-
biri literare») 172, («Pe dru-
muri», nuvelă) 173, (P. Cerna)
173, («Convorbiri literare») 173,
174, («La casa lui Ruskin») 174,
(D. Bolintineanu) 175, (P. Ispi-
rescu) 175, 523.
Bianu Ion (Sextil Pușcariu) 11, 13,
(loan Slavici) 48, (George Vâl-
san) 96, (Elie Dăianu) 252, 516.
«Biblioteca Minerva» (N. Pandelea)
415.
«Biblioteca Casei Școalelor» (V. Pan-
delea) 415,
Bilciurescu Grigore (Duiliu Zamfi-
rescu) 112—113.
Binet AL: Les idees modernes sur
Ies enfants, dare de seamă (Du-
mitru Baciu) 125, 127.
Bismarck (Mircea Florian) 277
Bogdan Ion (Sextil Pușcariu) 2, 13,
(Ion Ursu) ,73, (loan AL Bassa-
rabescu) 129, 140, 'Alexandru
Lapedatu) 307, (Dimitrie Nanu)
393, 546.
Bogdan-Duică G. (N. Pandelea) 413.
Bogomilismul (Sextil Pușcariu) 10.
Bolintineanu Dim. (Marcu Beza^ 175.
«Bolnavei», poezie (Ion Pillat) 428.
Borcea Dr. I. (loan Lupaș) 324, («In-
fluențe germane în limba și cul-
tura română») (loan Lupaș) 324,
(loan Lupaș) 325.
Botez Demostene (Simion Mehedinți)
176—184, («Convorbiri literare»)
176, 177, (Corectări la poeziile:
«Dormi suflete» ; «Noaptea»;
«Thais») 177—178, («Thais», poe-
zie) 179, (P. Cerna) 180. («Viața
Românească») .180, (C. Meissner)
181, («Convorbiri literare») 182,
(P; Cerna) 182, (Fedeleș) 183,
(«Convorbiri literare») 183, (Răs-
puns la «Corespondențe» , nu
vrea) 184, 523. ,
Botiov Christo (Ș. Șișmanov) 59, 60.
Bourciez (August Scriban) 33.
Bourget (Duiliu Zamfirescu) 123.
Bratu Traian (Simion Mehedinți)
185—186, («Limba și literatura
germană la Universitatea din
Iași») 185—186, 5'23.
Brătescu Const. (George Vâlsan) 91,
9*3, 96, (Simion Mehedinți) 187—
188, (Numirea sa ca profesor la
Pomârla) 187—188, (Panaitescu)
188, (Lucrări începute) 188, (Aca-
demia Română) 188, 520, 524.
Brătescu-Voinești I. A. (Sextil Puș-
cariu) 8, (loan A. Bassarabescu)
142, (N. Pandelea) 419, 521.
Brătianu Gr. ,T. (loan Lupulescu)
335.
Brătianu Ion (M. I. Chirițescu) 218.
Brătianu Ionel I. C. (M. I. Chirițes-
cu) 223.
Brătilă (G. Tutoveanu) 500.
Bresson, d-na Adolphe (Constance
Zossima) 507.
Bruckenthal, muzeu (loan Lupaș)
323.
Brunettiere (Vladimir I. Ghika) 284.
Buarnerio Prof. E. (Sextil Pușcariu)
12.
Buck (T. lordănescu) 297.
Buckmgam (Duiliu Zamfirescu) 117.
Buekle (loan A. Bassarabescu) 130
557
1. E. TOROUȚIU - INDICE
Bucurescu G., prof. (Simion Mehe-
dinți) 189, (Moartea lui Horea)
189, (Quintilian: Scolastica) 189,
(Fedru: Fabule) 189, <(Seneca:
Filosofia) 189, («Orodel», bucată
literară) 189, 524.
Bujor (Eugen Ciuchi) 238.
Buletinul Societății Geografice ro-
mâne (George Vâlsan) 98, 101%
«Buruiană» de S. Mehedinți (Ion A.
Rădulescu) 447,
c
Cadrilaterul (Const. Mironescu) 357.
Calafăteanu (N. Pandelea) 411.
«Calendarul Ramuri» (Nicole Bă-
nescu) 156.
Cantacuzino Alexandrina Gr, (So-
cietatea Femeilor ortodoxe ro-
mâne) 38.
Cantacuzino Gh. Gr. (loan A. Bassa-
rabescu) 138.
Cantacuzino Matei (Nicolae Volenti)
78.
Capidan Theodor XXIII, (Simion
Mehedinți) 193, («Convorbiri li-
terare») 193, («Dicționar etimo-
logic aromânesc», recensie) 193;
(Papacostea) 193, 524, 525.
Capșa (loan Slavici) 49.
Car acestea D. 543.
«Caracuda» (loan Slavici) ,50.
Caragiale loan Duca (Sextil Pușca-
riu) 16, (loan A. Bassarabescu)
143, (D. Nanu) 371, 387, 540.
Carlyle (Marcu "Beza) 170, (M. I.
Chirițescu) 222., ț
«Carmen», societate muzicală (Di-
mitrie Nanu) 377.
Carol I XIII, (Emilia D. Rațiu) 19,
20, 550.
Carp Petre (Petrache) P. (M. I. Chi-
rițescu) 216, 221, (C. Meissner)
346, (N. Pandelea) 420, (G. Tu-
toveanu) 492, 539.
Cartojan N. (D. Pușchilă) 435, 544.
Casa Rurală (D. Cădere) 190.
Casa Școaleior (Em. Panaitescu) 409,
(N. Pandelea) 413, 415, 416.
Catargi Barbu (Simion Mehedinți)
194, (Ion Răducanu) 442, 525.
Cădere D. (Simion Mehedinți) 190—
192, («Anuar de Gepgrafie și An-
tropogeografie») 190, (Casa Ru-
rală) 190, (T. L. Maiorescu; 190,
(Administrația Casei Școaleior)
191, («Revista generală a învăță-
mântului») 191,	(C. Meissner)
191,	(«Convorbiri literare») 191,
(«Cronica școlară a Conv.») 191,
(«îndreptarea învățământului»,
revistă) 192.
«Căruța poștei», lucrare proprie
(Nestor Urechia) 71.
«Către Popeștii partidului liberal»
de S. Mehedinți (Elie Daianu)
251.
«Câmpia română», subiect de teză
(George Vâlsan) 1’00.
«Cânta odinioară un skald» (Dimitrie
Nanu) 392.
«Cântarea cântărilor», studiu (N. Po-
pescu-Mălăești) 452.
«Cântarea României» (Eugen Lovi-
nescu) 313.
Cârlova (loan A. Bassarabescu) 142.
Cercul Convorbirilor literare (Dimi-
trie Nanu) 369, 370, 371, 376, 377,
386, 387, (N. Pandelea) 418, (D.
Pușchilă) 434.
«Cercul Convorbirilor la Paris» (M.
I. Chirițescu) 206.
Cercul profesorilor din Ploești (loan
A. Bassarabescu) 149.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
558
Cercurile studențești bucovinene
(Sextil Pușcariu) 7.
Cerna P. (George Vâlsan) 98, (Marcu
Beza) 166, 173, (Demostene Bo-
tez) 180, 182, (M. I. Chirițescu)
223, (Dimtirie Nanu) .367. 368,
371, 372, 375, (Em. Panaitescu)
410, (Nic. M. Popescu) 430, 529.
■Chamberlain (M. I. Chirițescu) 219.
Chanteclaire, Chantecler, piesă a lui
Edmond Postând (Dumitru Ba-
ciu) 126, 127.
Chenier (M. I. Chirițescu) 203.
Chernbach G. (Ana Conta Kernbach)
239, 240.
Chestia macedoneană (C. I. istrati)
300.
«Chiriacodromiul» lui Nichifor Theo-
toki, editat de Șaguna (Teodor
Tamavschi) 62.
Chirițescu M. I. XXVI, (S. Pușcariu)
14, ((August Scriban) 28, (Simion
Mehedinți) 195—234, (îndrepta-
rea și reducerea unui manuscris)
195, («Les Affaires sont les Af-
faires) 196; (Zaharescu, Dir.
Post.) 196, (Maiorescu) 196, (Fa-
guet) 197, (Doumic) 197, (Acade-
mia Română) 198, («Minerva»,
editură) 198, (Sumarul unui
proectat volum) 198, (N. Filipes-
cu) 199, («Grânarii; bâtu Nedu»,
producții proprii) 200, (Studiile
sale juridice) 20-1, (Cerc al Con-
vorbirilor la Paris) 202, («Grâ-
narii») 202—203, (Nicolae Fili-
mon) 203, (Chenier) 203, (Euge-
niu Lovinescu) 203, (Maiorescu)
203, (N. Filipescu) 203, («Convor-
biri literare») 204, («Grânarii»)
204, («Pedagogul, Maimuțarul»)
204, («Viața Românească») 204,
(Delavrancea) 204, («Convorbiri
literare») 205, (Eugeniu Lovines-
cu) 205, (Mih. Eminescu) 205,
Chirițescu M. I. (urmare)
(Papacostea) 205, (Micescu) 205,
(«Viața Românească») 205, (Cer-
cul Convorbirilor la Paris) 206,
(N. Filipescu) 206, (Maiorescu)
206, («Vrăbioanța, Pisica, Stop
și Maimuțarul», schițe) 206.
(Priar) 207, («Pedagogul») 207,
(lanovici) 207, (Soveja = S. Me-
hedinți) 208, (N. Filipescu) 208,
(«Pedagogul») 208, (Avinianu)
209, («Convorbiri literare») 211,
(Academia Română) 212, <N. Fi-
lipescu) 212, (Maiorescu) 212,
(Rasidescu) 213, (Maiorescu) 213,
(Homer) • .215, (Mettemich) 215,
(Theodorescu-Odobeșteanu) 215,
(Olimpiani) 216, (Zeus Tonnans)
216, (Junona) 216, (Mozart) 216,
(Alecsandri) 216,	(P. P. Carp)
216,	(Eminescu) 216, (Pogoneanu)
216, (Sisiph) 216, (Epigoni) 216,
(«Poporul» de S. Mehedinți) 217,
(«Duminica....) 217, (Ion Brătia-
nu) 218, (N. Filipescu) 219, (Glad-
stone) 219, (Chamberlain) 219,
(Schnadhorst) 219, (Unioniștii din
Birmingham) 220, (Lordul Rose-
bery) 220, («Poporul») 220, (Aso-
ciația Fabian din Anglia) 221,
(N. Filipescu) 221, (P. P. Carp)
221, («Minerva», ziar) .222, («Po-
porul») 222, (Carlyle) 222, (Ver-
laine) 222, (Hie Floraru) 222, (Io-
nel I. C. Brătianu) 223, (P. Cer-
na) 223, (Ion Trivale) 223, (M
Sadoveanu) 223, («Poporul») 224,
(«Convorbiri literare») 225, (G
Filip, editor) 226, («Serenada
Morarului») 228, (Felicită pe Me-
hedinți p. alegerea ca deputat)
228, 229, (Homer) 229, («Convor-
biri literare») 230|, (Maiorescu)
231, («Convorbiri literare») 231,
(«Nada») 231, 232„ («Grânarii»)
559
1. E. TOROUȚIU - INDICE
Chirițescu M. I. (urmare)
232,	(Maiorescu) 232, (Socec, edi-
tor) 233, («Minerva») 233, (Rasi-
descu, editor) 233, (Academia Ro-
mână) 233, 517, 525, 526.
Chirițescu Th. I. (Simion Mehedinți)
235—236, (Șișmanoff) 235, («Con-
vorbiri literare») 235, 236, (Ivan
Vazof) 236, («Noaptea albă» —
Bela Noci, traducere) 236.
Cihac A. XXI.
Ciocârlie, institutor (loan A. Bassa-
rabescu) 147.
Cipariu T. XXI.
Ciuchi Eugen (Sextil Pușcariu)» 8,
(Duiliu Zamfirescu) 110, (Simion
Mehedinți) 237—238, (Ortodoxia,
ore) 237, (C. Meissner) 238,
(Omer) 238, (G. Vâlsan) 238, (Bu-
jor) 238, (Mircea T. Djuvara) 253.
Ciura (Sextil Pușcariu) 16.
Ciurcu Dr. St. N.. («România Jună»)
21.
Clasicism (Mihail Mihăileanu) 352.
«Clerul după 1911», articol al lui S.
Mehedinți în Amvonul (Elie
(Dăianu) 251.
Clubul Conservator (loan A. Bassa-
rabescu) 136.
Clubul Român — Societatea mese-
riașilor români din Viena 'Ro-
mânia Jună) 22.
Coculescu 528.
Codrescu, vila (Dimitrie Nanu) 237
Cohen Hermann (Mircea T. Djuvara)
256, 527.
Collaquiul prof. Penck (George Vâl-
san) 94, 95.
«Comoara de fabule» (N. Mihăescu)
347.
«Compendiu de drept canonic» de
Șaguna (Teodor Tarnavschi) 62.
Concursul pentru agregația de la
Iași (Ion Ursu) 74.
Congres orientalist (T. .lordănescu)
293.
Congresul de la Constanța (loan A.
Bassarabescu) 148.
«Conservatorul», ziar (Mihail Mihăi-
leanu) 354.
Constantinescu B. (Em. Panaitescu)
401.
Constantinescu d-rele (loan A. Bas-
sarabescu) 136.
Constantinescu (N. Pandelea) 414.
Constantinescu Paul (G. Tutoveanu)
500.
Constantinescu Virginica (G. Tuto-
veanu) 500, 548.
Conta V. (Mih. Strajan) 45, (Ana
Conta Kernbach) 242, (Ion A.
Rădulescu) 446.
Conta Kernbach Ana (Simion Mehe-
dinți) 239—243, («Convorbiri li-
terare») 239, (Maiorescu) 239, (G.
Kernbach) 239, (Maiorescu) 240,
(G. Chernbach) 240, («Omagiu
lui Maiorescu) 241, 242, («Con-
vorbiri literare») 242, (V. Conta)
242, («Junimea literară» Iași)
242, 526.
«Convorbiri Critice» XXIX (D. Nanu)
375, 379, 380.
«Convorbiri Literare» IX, XIV, XXI,
XXII, XXV, XXVI. XXVII,
XXVIII, XXIX, (Sextil Pușca-
riu) 1, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 18,
(România Jună) 24, (August Scri-
ban) 26, 27, 28, 31, 32, 33, (Kri-
stian Sandfeld Jensen) 35, (C.
Sandu-Aldea) 41, 42, .43, 44,
(Mih. Strajan) 45, 46, (loan Sla-
vici) 48, (S. Șișmanov) 57, (H.
Tiktin) 64, 65, (George Tofan)
66, (Nestor Urechia) 70, 72, (Ion
Ursu) 73, (Nicolae Volenti) 81,
(Maria Văcar eseu) 82, (George
Vâlsan) 93, (Duiliu Zamfirescu)
104, 106, 107, 109, 111, 118, 121,
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
560
«Convorbiri Literare» (urmare)
123,	(Dumitru Baciu) 125, (loan
A. Bassarabescu) 129, 132, 136,
137, 139, 143, 147, 149, 150, (T.
A. Bădărău) 152, (Nicolae Bă-
nescu) 154, 156, 157, 158, 159, 163,
(Ion Bentoiu) 165, (Marcu Beza)
166, 168, 169, 171, 172, 174, (De-
mostene Botez) 176, 177, 182, 183,
(D. Cădere) 191, (Theodor Capi-
dan) 193, (M. I. Chirițescu) 204,
205, 211, 225, 230, 231, (Th. I.
Chirițescu) 235, 236, (Ana Conta
Kernbach) 239, 242. <Gr. Crețu)
246, (Elie Daianu) 249, 250, 251,
252, (Mircea T. Djuvara) 254, 255,
257, 259, 260, (Virgil Drăghicea-
nu) 261, 262, (Ch. Drouhetj 263,
(Elena Farago) 267, 269, 270, 271,
(Al. Florescu) 273, (Const. Al.
Garoflid) 280, (Vladimir I. Ghi-
ka) 284, (N. L. Kostaki) 302, 303,
(Const. Krupenski) 304, (Florian
Ștefănescu-Goangă) 287,	288,
(George Gregorian) 290, (T. lor-
dănescu) 294, 296, 297, 298, (Ale-
xandru Lapedatu) 307, 308, 310,
(Eugen Lovinescu) 311, 312, 313,
314, 317, 318, 319, 320, 321. 322,
(loan Lupaș) 323; 325, 326, 329,
(Liviu Marian) 339, 340, 341, 342,
343, (N. Mihăescu) 347, (P. Mi-
hăileanu) 348, (Mihail Mihăilea-
nu) 350, 352, 353, 354, 355, (Const.
Mironescu) 357, 358, (Constantin
Moisil) 360, 361, 362, (Dimitrie
Nanu) 367, 369, 371, 372, 375, 377,
378, 380, 381, 382, 383, 385, 386,
337, 388, 389, 391, 394, (Alexandru
A. Naum) 395, (Th. A. Naum)
397, (Ion Nistor)’ 399, (Em. Pa-
naitescu) 404, 405, 406, 408, 413,
(Gr. Patriciu) 424, (Ion Pillat)
427, 428, (Visarion Puiu) 433,
(Ion Răducanu) 436, 437, 439, 440,
«Convorbiri Literare» (urmare)
(P. Rășcanu) 448, 449, 450, (De-
mostene Russo) 451, (Mihail Sa-
doveanu) 452, (Ion Sân Giorgiu)
456, (I. Scărlătescu) 457, 458, (I.
Simionescu) 461, 462, (Eleonora
Stratilescu) 470, 471, 472, (Tereza
Stratilescu) 474, 476, (Caton Teo-
dorian) 485, (I. C. Tomulescu) 489,
(G. Tutoveanu) 495, 500, (Al. Va-
siliu) 504, (Maria Văcărescu) 506.
«Convorbirist» (Sextil Pușcariu) 2,
(George Vâlsan) 84, (Duiliu Zam-
firiescu) 117, ' (Nicolae Bănescu)
158.
Coppee Franțois (Dimitrie Nanu)
381, 540.
Coquelin (loan A. Bassarabescu) 143.
Cosmescu C. I. (Simion Mehedinți)
244—245, (Haret) 245.
Costin Miron XXIX, XXX.
«Costinii», articol (Vladimir I. Ghi-
ka) 285.
Coșbuc G.: «Eneida» (N. Pandelea)
416.
Crăciun Son I. 535.
Crăescu V. (G. Tutoveanu) 495.
Creangă D. 542.
Creangă Ion (Kristian Sandfeld Jen-
sen) 35, (loan A. Bassarabescu)
136, (Em. Panaitescu) 402, (Al.
Vasiliu) 505.
«Credința», poezie (Dimitrie Nanu)
378.
Crețu Grigorie (Simion Mehedinți)
246—247, (Tipografia Statului)
246, (Tipografiile din Bârlad)
246, (Dim. Laurian) 246, (Dim'.
Liubovici) 246, (Macarie, ieromo-
nah sârb) 246, («Tipografiile din
România de la 1801 până azi»)
246, («Convorbiri literare») 246.
«Criza clasicismului», articol (Mihail
Mihăileanu) 352.
561
1. E. TOROUȚIU - INDICE
«Cronică despre Ploești» (loan A.
Bassarabescu) 130.
«Cronica școlară» a Conv. lit. (D Că-
dere) 191.
Cross (Tereza Stratilescu) 475.
«La cruce de drum», poezie (Corne-
liu Moldovanu) 363.
Cubinszky A. 522.
«Cule», Despre — (Virgil Drăghicea-
nu) 261.
«CUj pana' ’n vânt» (Pasările), lucrare
proprie (Nestor Urechia) 72.
«Curca romanțioasă» (Duiliu Zamfi-
rescu) 110.
Curentele dramatice (Mircea T. Dju-
vara) 259.	;
Curente literare (Eugen Lovinescu)
313.
«Cuvinte din bătrâni» de Hasdeu
(Sextil Pușcariu) 10.
«Cuvinte rare» (Virgil Drăghiceanu)
261.
Cuza Vodă (P. Rășcanu) 448.
«Cyrano de Bergerac» de Edmond
Rostand (Dumitru Baciu) 127.
«Czernowitzer Tagblatt» (George To-
fan) 67.
D
Dan Dimitrie 535.
Daudet Alph. 543.
Davidescu A. (România Jună) 22.
Dăianu Elie (Simion Mehedinți) 248-
252, («Răvașul») 248, («Activiștii»)
248, («Convorbiri literare») 249,
(Tzigara-Samurcaș) 249, («Prino-
sul Bunea») 259, (T. L. Maiores-
cu) 250, («Dr, S. Ramonțaiu și T.
Maiorescu», articol) 250, («Con-
vorbiri literare») 250, («Răvașul»)
250, (Mentor = Maiorescu) 250,
(«Clerul după 1911», articol de
Sim. Meh.) 251, («Amvonul», re-
vistă) 251, («Către Popeștii par-
tidului liberal» de Sim. Meh.)
251, («Solia satelor», revistă) 251,
(«Convorbiri literare») 251, (Liga
culturală) 251, («Convorbiri lite-
rare») 252, (Dr. Andreas Veress)
252, (Ion Bianu) 252, («Răvașul»)
252, 527.
Darwin (N. Pandelea) 415.
Daudet (N. Pandelea) 414.
Davila Al. (N. Pandelea) 414.
«Dânsa», nuvelă (loan A. Bassara-
bescu) 136.
De Amicis (N. Pandelea) 415.
«Deapururea senină», strofe (G. Tu-
toveanu) 497.
Delavrancea Barbu Ștefănescu XXV,
(Sextil Pușcariu) 16, 17, (loan A.
Bassarabescu) 138, 139, 149. (M.
I. Chirițescu) 204.
Demetrescu AL 520.
Densusianu Ovid XV, XXI, XXIII,
(S. Pușcariu) 9, (George Vâlsan)
90, 524.
Deșliu (Em. Panaitescu) 410.
Diaconescu V. (G. Tutoveanu) 496.
Dicționarul etimologic aromânesc
(Theodor Capidan) 193.
Dicționarul Limbii Române XX,
XXII, XXIV, 8, 11, 12, 13, 14,
15, 18.
Dimitrescu AL (:«Românii din Ber-
lin», articol p. Conv. lit.) (Geor-
ge Vâlsan) 84.
Dimiu D. (G. Tutoveanu) 495, 501;
548.
Dimonie A. 525.
«Din taina vechilor răspântii» <Elena
Farago) 271.
Diogene (Nic. M. Popescu) 430
Diplomă militară, notiță despre un
fragment (Const. Moisil) 361.
St. D. L. XI — 3*
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
Djuvara Mircea T. XXVII, (S. Mehe-
dinți) 253—260, (Eugen Ciuchi)
253, («Idealism și/filosof ie») 253,
(«Studiu despre Spațiu și Timp»)
253, (Maiorescu) 253, («Convor-
biri Uterare») 254, («Natura Spa-
țiului și Timpului») 255, («Con-
vorbiri literare») 255, (H. Berg-
son) ;256, (Herman Cohen) 256,
(«Filosofia dreptului») 257, («Con-
vorbiri literare») 257, (Șișmanov)
258, (Maiorescu) 258, (Estetică
generală) 259, (Schopenhauer)
259, (Idealismul filosofic) 259,
(«Convorbiri literare») 259, (Cu-
rentele dramatice) 259, («Con-
vorbiri literare») 260, 527, 528.
Dobrescu N. (Nic. M. Popescu) 430.
Doina (Sextil Pușcariu) 11.
Domnie (M. I. Chirițescu) 197.
Drăgan N. XXIII.
Dragomirescu Mihail XXIX, (Dimi-
trie Nanu) 372, 375, 379, 389, 53»,
540.
Drăghiceanu Virgil (Simion Mehe-
dinți) 261—262, («Convorbiri li-
terare») 261, (Despre cule) 261,
(Palatul din Herești) 261, (Cu-
vinte rare) 261, («Convorbiri li-
terare») 262, (Palatele domnești)
262, (Em. Panaitescu) 401. 528.
Drouhet Ch. (Simion Mehedinți) 263, x
(«Convorbiri literare») 263, (A-
lecsandri) 263, (Ed. Grenier) 26»,
528.
Ducele de Abruzzi (N. Pandelea) 415.
«La duchesse de Chevreuse» (Duiliu
Zamfirescu) .116—117.
Dulfu Petre (Simion' Mehedinți) 264,
(Maiorescu) 264, 5'28.
«Duminica» (M. I. Chirițescu) 217>
Ditoit J. 531.
Duvernois și Duvernoy (August Scri-
ban) 29.
E
Eberhard J. A. XIX.
Echegaray: «Galeoto», dramă (C
Sandu-Aldea) 42.
«Ecouri ardelene din timpul Unirii»
(Alexandru Lapedatu) 309.
^-Ecouri marine» (Ion Pillat) 427.
Eftimiu Victor (Eugen Lovinescu)
314, 321.
Eliot George (Tereza Stratilescu) 475,
478, 547.
Elisabeta Regina 520.
Emanuel David (C. Meissner) 344.
Eminescu Mihai XVII, (Duiliu Zam-
firescu) 122, (Ml I. Chirițescu)
205, 216, (Liviu Marian) 343.
«Eneida» (N. Pandelea) 416, 418.
«English Review» (Marcu Beza) 169
Enibace (Const. Mironescu) 358
Epigoni (M. I. Chirițescu) 216.
«Epoca», ziar (Duiliu । Zamfirescu)
103, (loan A. Bassarabescu) 138,
(Mihail Mihăileanu) 351, 354, 355r
(Vasile Mihăilescu) 356, (Dimitrie
Nanu) 376, 377, 389, 393, (G. Tu-
tuveanu) 498.
«Escursiuni arheologice în Dobro-
gea», articol (Constantin Moisil)
360.
Estetică generală (Mircea T. Dju-
vara) 259.
«Etimologicul» (Sextil Pușcariu) 9,
10.
Etnografia (George Vâlsan) 90, 95.
«Etnografia Bucureștilor», în pregă-
tire (George Vâlsan) 90.
Ettmayer Prof. Dr. K. (Sextil Puș-
cariu) 12.
563
1. E. TOROUȚIU - INDICE
Evian Ion (Simion Mehedinți) 265,
(«Societatea studențească inter-
națională») 265, (Lamprecht) 265,
(«Idealul yieții și al studiilor»)
265, («Federația Societăților in-
ternaționale studențești din Ger-
mania») 265.
Evolceanu D. XXII, (Dimitrie Nanu)
381, (N. Pandelea) 419.
F
«Fachirii indieni după literatura in-
digenă» (T. lordănescu) 296.
«Fachiri», articol (T. lordănescu) 297.
Faguet (Dumitru Baciu) 126, (M. I.
Chirițescu) 197, 535.
Farago Elena (Simion Mehedinți)
267—271, («Luceafărul») 267,
(«Convorbiri literare») 267, («Fu-
nigei») 267, («Convorbiri lite-
rare») 269, («Ramuri») 269, («Blă-
stămul aurului») 27*0, («Convor-
biri literare») 270, («Ramuri»)
271, («Din taina vechilor răspân-
tii») 271, («Convorbiri literare»)
271, 528.
Farra Almajelu (Simion Mehedinți)
266, (Junimea) 266.
Faust (loan A. Bassarabescu) 130.
«O fază în popularea Țărilor Ro-
mânești», conferință (George
Vâlsan) 97.
«Făt-Frumos» (Dimitrie Nanu) 379.
Fedeleș (Demostene Botez) 183.
«Federația Societăților internațio-
nale studențești din Germania»
(Ion Evian) 265.
Fedru: «Fabule» X, (G. Bucurescu)
189.
Filimon Nicolae (M. I. Chirițescu)
203.
Filip Gh. (M. I. Chirițescu) 226, (Di-
mitrie Nanu) 378, 381.
«Evoluția distribuirii populației fa
România în sec. 19» (George
Vâlsan) 100.
«Evoluția în cultura poporului și or-
ganizarea necesară învățământn-
tului nostru public» (Gr. Patri-
ciu) 422.
«Examenul de avansare a învățăto-
rilor» (Gr. Patriciu) 422,
Filipescu Nic. (loan A. Bassarabes-
cu) 139, (Nicolae Bănescu) 164
(M. T. Chirițescu) 199, ' 203, 206,
208, 212, 219, 221, (Const Miro-
nescu) 358, (N. Pandelea) 419,
420, 421.
«Filologie», rubrică la Convorbiri li-
terare (Sextil Pușcariu) 1.
«Filosofia dreptului» (Mircea T. Dju-
vara) 257.
Fiavian, profesor (H. Tiktin) 65.
Flondor lancu (Sextil Pușcariu) 5.
Fioraru Ilie ,(M. I. Chirițescu) 222.
Florea, prof. (Constantin Moisil) 362.
Florescu Al. (Simion Mehedinți) 272-
273,	(«Răscoalele țărănești») 272-
273, («Convorbiri literare») 273.
Florian Mircea XXVII, XXVIII, (S.
Mehedinți) 274—279, (G. Vâlsan)
274, (I. Kalinderu) 275, (Negu-
lescu, prof.) 275, (Halfons, pre-
miu) 275, (Negulescu, prof.) 276,
(Gheorghiu) 276, (Bergson) 277,
(Robespierre) 277, (Bismarck)
277, («Convorbiri literare») 273,
(Chestiunea doctoratului său)
278—279, 529.
Floru (G. Tutoveanu) 500.
«Foaia pentru minte» (Alexandru
Lapedatu) 309.
«Fontes rerum transilvanîcarum» de
Andreas Veress (Elie DaianuȚ
252. .
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
564
«Frați de cruce», nuvelă (C. Sandu-
Aldea) 39, 42, 43.
«Freie u. Sklavenarbeit in Aegyp-
ten», teză de doctorat (Em. Pa-
naitescu) 408.
Frenssen (Eleonora Stratilescu) 471,
547.
Friederic cel Mare (Em. Panaitescu}
403.
Friedwagner Prof. Dr. M. (Sextil
Pușcariu) 12.
«Funigei» (Elena Farago) 267.
«Furca de tors» (D. Puș chilă) 434.
Furtwăngler (Em. Panaitescu) 404.
542.
Gane Niculae (Duiliu Zamfirescu)
123—124, 521.
Garabet (loan A. Bassarabescu) 146.
Garoflid Const. Al. (Simion Mehe-
dinți) 280, («Convorbiri literare»)
280, 530.
Gartner Prof. Dr. Th. (Sextil Puș-
cariu) 12.
«Gazeta Transilvaniei» (Alexandru
Lapedatu) 309, (Aurel Mureșanu)
365, 366.
Gălușcă C. XXIII.
Gârboviceanu P. 533.	.
Gârleanu Emil (Eugen Lovinescu)
315, («Din lumea celor cari nu
cuvântă») 317, (Dimitrie Nanu)
367, 379, 382, 389, 390, (Caton
Teodorian) 485, 536.
«Gâze», lucrare proprie (Nestor Ure-
chia) 71, 72.
«Geographisches Jahrbuch» (George
Vâlsan) 99.
«Geologia României», bibliografie (1.
Simionescu) 461.
Georgescu (Dimitrie Nanu) 383, 391.
Georgianu, prof. (T. lordănescu; 299.
Gh. (I. Simionescu) 464.
Gheorghieff Evloghie (S. Șișmanov)
59.	;
Gheorghiu (George Vâlsan) 91, 92;
96, 98, (Mircea Florian) 276.
Gherov (August Scriban) 29.
Ghica Ion 536.
Ghicu E. (C. I. Cosmescu) .245.
Ghika Beizadea lancu (Vladimir I.
Ghika) 282.
Ghica K., Spătar (I. S. Petrescu)
425, 426.
Ghika Prințul B. I. (Duiliu Zamfi-
rescu) 114, 115, 116.
Ghika Leon. Vezi Ghyka Leon.
Ghika Vladimir I. XXVII, XXVIII,
(Duiliu Zamfirescu) 114, (Simion
Mehedinți) 281’—286, («Anivpr-
sariu») 281, (Grenier: In Mol-
dova) 281, (Costache Negruzzi)
282, (Grigorie Vodă Ghika)
282, (Beizadea lancu Ghika)
282, (Arhiepiscopul catolic) 284,
(Brunettiere) 284, (America și
catolicismul american) 284, («Re-
vue des deux Mondes») 284,
(Roosevelt) 284, (Taft) 284, («Con-
vorbiri literare») 284, (Arhiepis-
copul catolic) 285, («Costinii»,
articol) 285, 530.
Ghyka Leon (Dimitrie Nanu) 368,
377.
Giuglea Gh. (August Scriban) 33,
(George Vâlsan) 87, 91, 520.
Giurescu C. (Dimitrie Nanu) 394, (De-
mostene Russo) 451.
Gladstone (M. I. Chirițescu) 219.
«Glose asupra criticei foliculare»
(Eugen L/Ovinescu) 318.
Goangă Florian Ștefănescu (Simion
Mehedinți) 287—289, («Psycholo-
565
1. E. TOROUȚIU - INDICE
Goangă FI. Ștefănescu (urmare)
gische Studien») 287, («Convor-
biri literare») 287, (Wundt) 288,
(«Psychologische s Studien») 288,
(«Convorbiri literare») 288.
Gociu D. 542.
Goethe (Em. Panaitescu) 402, («Goe-
the ca naturalist», conferință) (I.
Simionescu) 461, (Tereza Strati-
lescu) 477, 546.
Goga Octavian (Sextil Pușcariu) 16,
(Duiliu Zamfirescu) 123, (Eugen
Lovinescu) 322, (Mihail Mihăi-
leanu) 354,
Goidanich Prof. P. G. (Sextil Pușca-
riu) 12.
Goldner (Ion Todicescu) 476.
Gbbl, tipografie (Mih. Strajan) 45,
(loan A. Bassarabescu) 140, (Gr.
Patriciu) 423, (Demostene Rus-
so) 451.
«Grănicerul», nuvelă de Chirițescu
(Sextil Pușcariu) 14.
H
Hagi Anton, elev liceul Internat (Au-
gust Scriban) 28, 29.
Halfons, premiu (Mircea Florian)
275.
.Halippa Pan. (I. Simionescu) 465.
Halița S. (G. Tutoveanu) 496, 499.
Haret Spira (Sextil Pușcariu) 17, (C.
I.	Cosmescu) 245, (N. Pandelea)
414, (G. Tutoveanu) 497, 519, 533.
Hasdeu B. P. XIV, XV, (Sextil Puș-
cariu) 9, 525.
Ha vei L. XXI, (P. Mihăileanu) 349.
Heine H. (Ion Bentoiu) 165, 525.
1
lanovici (M. I. Chirițescu) 207.
Ibrăileanu G. (Dimitrie Nanu) 380.
Vezi și Garabet.
Greef (I. Nisipeanu) 398.
Gregorian George (Simion Mehe-
dinți) 290, («Convorbiri literare»)
290, 530.
Grenier Ed. (Ch. Drouhet) 263, <Gre-
nier: In Moldova) (Vladimir I.
Ghika) 281, 530.
Grigorescu Nic., pictor (Nicolae Bă-
nescu) 156, (Em. Panaitescu) 401.
Gri ger ie Vodă Ghika (Vladimir I.
Ghika) 282.
Grigoriu Ecaterina I. (G. Tutoveanu)
494.
Grosu G. N. (Simion Mehedinți) 291,
(Pădurile Vrancei) 291.
«Grozav Vornicul», articol p. tConv.
lit. (Ion Ursu) 73.
Grober Prof. Dr. G. (Sextil Pușcariu)
12.
Guști Dimitrie (Sextil Pușcariu) 18.
Guvernul austriac (Sextil Pușcariu)
3—4.
Herbart (Em. Panaitescu) 403.
Herzog Prof. Dr, E. XXI, (Sextil
Pușcariu) 12.
Hnidei, Hnidey (Sextil Pușcariu) 4.
«Hofrat» (Sextil Pușcariu) 4.
Hoisescu C. (S. Mehedinți) 292, 530.
Homer (M. I. Chirițescu) 215, (Eugen
Lovinescu) 322.
Hormuzachi Baron (Sextil Pușcariu)
5,	(Em. Panaitescu) 401.
Huru-Filipide (Nicolae Volenti) 78,
519.
Hubsch (Duiliu Zamfirescu) 112.
«Idealism și filosofie», studiu (Mir-
cea T. Djuvara) 253.
«Idealismul filosofic» (Mircea T. Dju-
vara) 259.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
566
«Idealul vieții și al studiilor» (Ion
Evian) 265.
Ilarion Argeșiu, episcop (I, S. Pe-
trescu) 436.
Iliescu' Colonel D. (Simion Mehe-
dinți) 113—114.
«Independance Roumaine», ziar (Ni-
colae Volenti) 79.
«Influența săsească asupra Români-
lor» (loan Lupaș) 324, 325.
«Institutul Academic» (C. Meissner)
345.
Institutul geografic din Berlin (Geor-
ge Vâlsan) 92.
Institutul Oteteleșanu de la Măgu-
rele (loan Slavici) 47.
«Intimul» (loan A. Bassarabescu)
137.
Ierdănescu T. XXVIII, (S. Mehedinți)
293—299, (Congres orientalist)
293, («Convorbiri literare») 294,
(«Fachliirii Indieni după litera-
tura indigenă») 296, («Convorbiri
lordănescu T. (urmare)
literare») 296, J(Maiorescu) 297,
(«Pâncantantra») 297, (Buck) 297t
(Despre fachiri, articol) 297,
(«Convorbiri literare») 297, 298,
(«Orientalism») 299, (Georgianu,
prof. 299, (Em. Panaitescu) 4D1,
531.
lorga N. XVII, (S. Pușcariu) 6, 10, 13,
(loan Lupulescu) 334, (Liviu Ma-
rian) 340, («Scrisori domnești» de
N. lorga) (Vasile Mihăilescu)
356, («Lucruri nouă despre Vlad
: cpe.?» de N. lorga) (I Scărlă-
tescu) 458, 515, 524, 525, 535.
losif St. O. 536.
Ipsdanti Principe Alexandru (loan.
Lupaș) 324.
Ispirescu Petre (Marcu Beza) 175.
«Ispitire», poemă (Dimitrie Nanu)
370, 376.
Istratî C. I. (Simion Mehedinți) 300,
(Maiorescu) 300, (Chestia mace-
doneană) 300. -
I
«îndatoriri etnografice», conferință
(George Vâlsan) 95.
«îndărăt... spre școală» de S. Mehe-
dinți (Gr. Patriciu) 422, 423.
«îndreptarea învățământului», revi-
stă (D. Cădere) 192.
«îndreptări», roman (Duiliu Zamfi-
rescu)! 109.
J
Jahresbericht de Weigand (C. Ră-
dulescu-Motru) 444.
Jatakam 531.
Jemna Vichentie (Simion Mehedinți)
301, (Mulțumiri pentru cărțile
trimese) 301.
«în războiu», roman (Duiliu Zamfi-
rescu) 104.
«In toamnă», poem (Dimitrie Nanu)
379.	■
«Înțelegerea cordială între Români
și Bulgari» (S. Șișmanov) 57—
59.
Jespersen O. (Kristian Sandfeld Jen-
sen) 361.
Jidovimea1 în Bucovina (Sextil Puș-
cariu) 3.
Jirecek, prof. (Nic. M. Popescu) 429,
430.
1. E. TOROUȚIU - INDICE
«Junimea» (Mih. Strajan) 46, (Nico-
lae Volenti) 78, (Duiliu Zamfires-
cu) 105, 108, 123, (Almajelu Far-
ra) 266, (Const. Krupenski) 306,
(C. Meissner) 344.
«Junimea literară» (Sextil Pușcariu)
8, 9, (Ana Conta Kemmach) 242,
(Ion Nistor) 399.
Junoila (M. I. Chirițescu) 216.
K
Kalinderu loan (George Vâlsan) 99,
101, (Mircea Florian) 275, (Em.
Panaitescu) 410.
Karavelov (S. Șișmanov) 59, 60.
KMeanu (George Vâlsan) 96, (Eleo-
nora Stratilescu) 469.
Kirschmann, prof. (C. Rădulescu-
Motru) 443.
Kostaki N. L. (Simion Mehedinți)
302—304, («Convorbiri literare»)
302, («Mitologia română», arti-
col) 302, (Petrea Missir) 303,
L
Lacea C. XXIII.
Lapedatu Alexandru XXVIII, (S.
Pușcariu) 13, (S. Mehedinți) 307-
319, (Vincențiu Babeș) 307, («Con-
vorbiri literare») 307, (I. Bogdan)
307, (dr. loan Lupaș) 308, («Con-
vorbiri literare») 308, (Panaites-
cu) 309, («Ecouri ardelene din
timpul Unirii») 309, («Românii
din Ardeal și Unirea») 309, («Ga-
zeta Transilvaniei») 309, («Foaia
pentru minte») ,309, («Telegra-
ful») 309, (A. Bârseanu) 309,
(Cav. I. Pușcariu) 309, (G. Bariț)
309, («Convorbiri literare») 310,
(Nic. Bănescu) 309, (Em. Panai-
tescu) 402, 532, 533, 534, 535, 536,
542.
Lamprecht (Ion Evian) 265, (Em. Pa-
naitescu) 406.
Lareusse (Augustin Scriban) 30.
Last (Ion Todicescu) 486.
Laurian A. Tr. XIV.
Kostaki N. L. (urmare)
(Maiorescu) 303, («Convorbiri li-
terare») 303, («Vântul», studiu)
303, («Luna», studiu) 304, («Soa-
rele», studiu) <304, («Mitologie ro-
mână») 304, 532.
Krueger Felix, prof. (C. Rădulescu-
Motru) 443.
Krupenski Const. (Simion Mehedinți)
305—306, («Convorbiri literare»)
305, («Poftirea») 306, («Junimea»)
306, (Ion Răducanu) 441, 442.
Laurian Dim. (Gr. Crețu) 246.
Lebrun Fr. (Constance Zossima) 507.
Lecomte du Nouy 533.
Le Courier du Danube (Constance
Zossima) 507.
«Lecturile etnografice», lucrare di-
dactică (George Vâlsan) 93.
Lecția inaugurală a cursului lui Me-
hedinți (Nicolae Volenti) 79. ,
Lewes H. G. (Tereza Stratilescu) 475,
547.
Liceul militar (Nicole Bănescu) 163—>
164.
Lieiu Petre XXV, (S. Pușcariu) 16,
17, (Ion Nistor) 400, 547.
Liedertafel, Societate din București
(România Jună) 22.
«Liga Culturală» (Elie Daianu) 251,
(loan Lupulescu) 334, 335.
«Literatura și Arta Română» XXIX,
(Dimitrie Nanu) 379.
Liubovici Dim. (Gr. Crețu) 246.
Litzica (D. Pușchilă) 435.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
568
Lovinescu Eugen XXVI, (D. Zamfi-
rescu) 1'09, (M. I. Chirițescu) 205,
(Simion - Mehedinți)	311—322,
(Teza de doctorat) 311, (Colabo-
rare la Convorbiri lit) 311,
(«Convorbiri literare) 311, (Teza
de doctorat) 312, (Minerva, edi-
tură) 312, (Costache Negruzzi)
312, (Grigore Alexandrescu) 312,
(«Convorbiri literare») 312, («Spre
Franța», articol) 313, (Curente
literare) 313, («Cântarea Româ-
niei») 313, («Convorbiri literare»)
313, 314, (Victor Eftimiu) 314,
(Em. Gârleanu) 315, («Un poem
inedit al lui Negruzzi») 315, (A-
cademia Română) 315, (Ramiro
Ortiz) 316, (Em. Gârleanu) 317,
(«Convorbiri literare») 317, <«Glo-
se asupra criticei foliculare»)
318, («Convorbiri literare») 318,
319, (Mironescu) 319, («Convor-
biri literare») 320, 321, (Socec,
editor) 321, (Victor Eftimiu) 321,
(«Convorbiri literare») 322, (Oct.
Goga) 322, (Homer) 322.
Luben (S. Șișmanov) 59, 535, 536.
«Luceafărul» (Sextil Pușcariu) 9, (C.
Sandu-Aldea) 42, (Elena Farago)
267, (loan Lupaș) 324.
Lueger Dr. C., primarul Vienei (Ro-
mânia Jună) 22.
«Lumină nouă», piesă în 3 acte (Dui-
liu Zamfirescu) 110.
«Luna», studiu (N. L. Kostaki) 304.
Lupaș prof. loan XXVII, XXVIII, (S.
Pușcariu) 16, (Al. Lapedatu) 308,
(S. Mehedinți) 323—333, (Bru-
ckenthal, muzeu) 323, («Convor-
biri literare») 323, («Politica cul-
turală», cronică) 324, («Influența
săsească asupra Românilor») 324,
(«Luceafărul») .324, («Țara Noa-
stră») 324, («Vatra școlară») 324,
Lupaș loan (urmare)
(Dr. I. Borcea) 324, (Ipsilanti)
324, (Văcărescu) 324, (I. Borcea)
325, («Convorbiri literare») 325,
(«Țara Noastră») 325, («Toate
plugurile j umblă», articol) 325,
(Arhiereii Șaguna și Neofit Scri-
ban) 326, («Convorbiri literare»)
326, (Anastasia Șaguna) 326,
(Sempronius Lupaș) 326, (Unirea
Principatelor) 327, (Șaguna) 327,
(Andrei Bârseanu) 328, («Răsu-
netul Unirii la Românii din Ar-
deal») 328, (Popea) 328, (Appo-
nyi) 328, («Convorbiri literare»)
329, («Revista teologică») 329,
(Anastasia iȘaguna) 329, («Con-
vorbiri literare») 330, (A. Bârsea-
nu) 330, (Șaguna) 330, (Academia
RomânO 330, (Șaguna) 331, (Mi-
ron Costin) 332, (Centenarul lui
Șaguna) 332, (T. L. Maiore cu,
332, (loan 1 Maiorescu) 332, 333,
(Avram lancu) 333, (Șaguna) 333,
(Leo Thun) 333, (loan Maiores-
cu) 333. — Verax = I. Lupaș,
536, 537.
Lupaș Sempronius (loan Lupaș) 326.
Lupescu Colonel A. (Simion Mehe-
dinți) 113—114.
Lupii Floreas (Sextil Pușcariu) 4.
Lupu I. (George Vâlsan) 98.
Lupu Florea (Liviu Marian) 340, 341,
342, 537.
Lupulescu loan .(Simion Mehedinți)
334—338, (N. lorga) 334, (Liga
Culturală) 334, 335, (Memoran-
dul) 335, (Gr. T. Brătianu) 335,
(Aurel Popovici) 338.
Luschan, prof. (George Vâlsan) 90.
Luther Martin (C. Rădulescu-Motru)
444.
«Lydda» (Duiliu Zamfirescu) 104.
Lyon Otto XIX.
Lys E. = D. Nanu 5401, 541.
569
i: E. TOROUȚIU - INDICI?
M
Maass XIX.
Macarie, ieromonah sârb (Gr. Crețu)
246.
Magnum Etymologicum Romaniae
XIII, XIV, XV, XVI, XVII.
Maiorescu loan (Nicolae Bănescu)
158, 162, (loan Lupaș) 332/ 333,
522, 537.
Maiorescu T. L. XVII, (S. Pușcariu)
11, 13, (România Jună) 21, 22, 23,
24, (Nicolae Volenti) 78, (Duiliu
Zamfirescu) 107, 112, (loan A.
Bassarabescu) 132, 138, 144, 146,
(Nicolae Bănescu) 158, (Marcu
Beza) 166, 167, (D. Cădere) 190,
(M. I. Chirițescu) 196, 203, 206,
212, 213, 231, 232, (Ana Conta
Kernbach) 239, 240, (Elie Daia-
nu) 250, (Mircea T. Djuvara) 253,
258, (Petre Dulfu) 264, (T. lordă-
nescu) 297, (C. I. Istrati) 300, (N.
L. Kostaki) 303, (loan Lupaș)
332, (C. Meissner) 345, 346, (Di-
mitrie Nanu) 371, 377, 379, 386,
387, (Em. Panaitescu) 403, (N
Pandelea) 414, 418, 419, 420, (Ion
A. Rădulescu) 447, (P. Rășcanu)
450, 516, 517, 520, 522, 529, 545,
546.
Manicatide (loan A. Bassarabescu)
146.
Mânu General (George Vâlsan) 93.
«Manual de studiul pastoral» de Șa-
guna (Teodor Tamavschi) 62.
Manucii (loan A. Bassarabescu) 146,
Marco Polo (N. Pandelea) 415.
Marghiloman Alex. (Duiliu Zamfi-
rescu) 112, (Marcu Beza) 170.
Maria de Medicis (Duiliu Zamfires-
cu) 117.
Marian Liviu (Simion Mehedinți)
339—343, («Convorbiri literare»)
339, (N. lorga) 350, (dr. FI. Lupu)
Marian Liviu (urmare)
340, (dr. A. Onciul) 340, («Juni-
mea literară», revistă) 340,
(«Convorbiri literare») 340, («Via-
ța Românească») 340, (G. Tofan)
340, (FI. Lupu) 341, (Onciul) 341,
(«Convorbiri literare») 34L
(«Voința Poporului») 341, (FI.
Lupu) 342, (A. Onciul) 342,
(«Convorbiri literare») 342, (Emi-
nescu) 343, («Convorbiri lite-
rare») 343, («Somnoroase păsă-
rele», articol în limba germană)
343, 537.
Marinescu Anghel (loan A. Bassa-
rabescu) 150.
Marinescu I. M.: «Tramvaida» .(Va-
sile Mihăileanu) 356.
Markov 517.
Marmeliuc D. N.. Secretarul Româ-
niei June (Simion Mehedinți) 21-
24, (România Jună) 22, 516.
Martonne.... de (George Vâlsan) 95,
99, IOD, 101.
Massimu I. C. XIV.
Mathias (N. Pandelea) 413.
Maupassant ;Guy de (Dimitrie Nanu)
376.
Mazarin (Duiliu Zamfirescu) 117.
Mazăre (Ion Todicescu) 487.
Mehedinți Simion IX, X, XXIV,
XXVI, (Sextil Pușcariu) 1—18,
13, (Emilia D. Rațiu) 19—20,
(România Jună, Societate Aca-
demică Social-literară) 21 —24,
(D. N. Marmeliuc) 21—24, (V.
Pauliucu-Burlă) 21—24,	(loan
Russu-Șirianu) 25, (August Scri-
ban) 26—34, (Kristian Sandfeld-
Jensen) 35—36, (Nicolae Stoleriu)
37, ((Societatea Femeilor Orto-
doxe Române) 38, (C Sandu-Al-
dea) 39—44, (Mih. Strajan) 45—
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
570
Mehedinți Simion (urmare)
46,	(loan Slavici) 47—52, (S. Șis-
manov) 53—61, (Teodor Tarnav-
schi) 62—63, (George Tofan) 66 —
68, (Nestoi' Urechia) 69—72, («A-
mericanism literar», articol în
Conv. lit.) 70, (Ion Ursu) 78—76,
(Elena Voronca) 77, (Nicolae Vo-
lenti) 79, (Maria Văcărescu) 82,
(Georgq Vâlsan) 83—102, («Die
rumănische Steppe) 95, (Duiliu
Zamfirescu) 103—124, (Colonel
D. Iliescu) 113—114, (Colonel Al.
Lupescu) 113—114, (Dumitru Ba-
ciu) 125—128, . (loan A. Bassa-
rabescu) 129—151, (T. A. Bă-
dărău) 152—153, (Nicolae Bă-
nescu) 154—164, (Ion Bentoiu)
165, (Marcu Beza) 166—175, (De-
mostene Botez) 176—184, (Traian
B'ratu) 185—186, (Constantin Bră-
tescu) 187—188, (G. Bucurescu)
189, (D. Cădere) 190—192, (Theo-
dor Capidan) 193, (Barbu Catar -
gi) 194, (M. I. Chirițescu) 195—
234, (Th. L Chirițescu) 235—236,
(Eugen Ciuchi) 237—238, (Ana
Conta Kernbach) 239—243, (C. I.
Cosmescu) 244—245, (Gr. Crețu)
246—247, (Elie Daianu) 248—252,
(Mircea Th. Djuvara) 253—260,
(Virgil Drăghiceanu) 261—262,
(Ch. Drouhet) 263, (Petru Dulfu)
264, (Ion Evian) 265, (Almajelu
Farra) 266, (Elena Farago) 267—
271, (Al. Florescu) 272—273,
(Mircea Florian) 274-279, (Const.
Al. Garoflid) 280,, (Vladimir I.
Ghika) 281—286, (Florian Stefă-
nescu-Goangă) 287—289, (George
Gregorian) 290, (G. N. Grosu)
291, (C. Hoisescu) 292, (T. lor-
dănescu) 293—299, (C. I. Istrati)
300, (Vichenție Jemna) 301, (N.
L. Kostaki) 302—304, (Const
Mehedinți Simion (urmare)
Krupenski) 805—306, (Alexandru
Lapedatu) 807—310, (Eugen Lo-
vinescu) 311—322, (loan Lupaș)
323—333;, ((Ioan Lupulescu) 334—
338, (Liviu Marian) 339, (C.
Meissner) 344—346, (N. Mihaes-
cu) 347, (P. Mihăileanu) 348—349,
(Mihail Mihăileanu) 350—355,
(Vasile Mihăilescu) 356, (Const.
Mironescu) 357-359, (Const. Moi-
sil) 360—362, (Corneliu Moldo -
vanu) 363—364, (Aurel Mureșa-
nu) 365—366, (Dimitrie Nanu)
367—394, (Alexandru A. Naum)
395-396, (Theodor A. Naum) 397,
(I. Nisipeanu) 398, (Ion Nistor)
399—400, (Em. Panaitescu) 401—
410, (N. Pandelea) 411—421, (Gr.
Patriciu) 422—424, (I. S. Petres-
cu) 425—426, (Ion Pillat) 427—
428, (Nicolae M. Popescu) 429—
430, (N. O. Popovici-Lupa) 431,
(N. Popeșcu-Mălăești) 432, (Ar-
him. Visarion Puiu) 433, (D. Puș-
chilă) 434—435, (Ion Răducanu)
436—442; (C.. Rădulescu-Motru)
443—445, (Ion A. Rădulescu)
446—447, (Petru Rășcanu) 448—
450, (D. Russo) 451, (Mihail Sa-
doveanu) 452, (H. Sanielevici)
453, (M. Săulescu) 454—455, (Ion
Sân-Giorgiu) 456, (I. Scărlătescu)
457—458, (Ion Simionescu) 459—
466, (Virgiliu I. Slăvescu) 467—
468, (Eleonora Stratilescu) 469—
472, (Col. G. D. Stratilescu) ,473,
(Tereza Stratilescu) 474—479,
(Nicolae Tabacovici) 480, (Oct. C.
Tăslăuanu) 481, (Nicolai Tcaciuc)
482, (Sandu Teleajen) 483, (Li-
sandru Teofil) 484, (Caton Theo-
dorian) 485, (Ion Todicescu) 486—
488, (I. C. Tomulescu) 489—490,
(George Tutoveanu) 491, 503, (Al.
571
1. E. TOROUȚIU - INDICE
Mehedinți Simion (urmare)
Vasiliu) 504—505, (Maria Văcă-
rescu) 506, (Costance Zossima)
507—511, 517, 518, 520, 521, 529,
534, 539, 540, 545, 548, 549, 550.
Meissner Const (Demostene Botez)
181, (D. Cădere) 191, (Eugen Ciu-
chi) 238, (Simion Mehedinți) 344-
346, (Ronetti Roman) 344, (David
Emanuel) 344, (Junimea din Iași)
344, (lacob Negruzzi) 344, (Melic
și Melik) 345, (Maiorescu) 345,
(«Institutul Academic») 345, («A-
mintiri») 346, (Maiorescu) 346,
(Melic) 346,	(N. Volenti) 346,
(Paul) 346, (Petrache Carp) 346,
(N. Pandelea) 418, (P. Rășcanu)
450, 537.
Melic (Melik) Eugen I. (C. Meiss-
ner) 345, 346.
«Memento vivere» (Dimitrie Naum)
382, 391.
Memorandul (loan Lupulescu) 335.
«Memoriile lui Văcărescu» (Maria
Văcărescu) 82.
Mentor ( = Maiorescu) (Elie Daianu)
250.
Metternich (M. I. Chirițescu) 215.
Meyer G. 525.
Meyer-Liibke Prof. Dr. X.XI, (Sextil
Pușcariu) 12, 13, (România Jună)
21, 22, 23, 516.
Micescu (M. I. Chirițescu) 205.
Miclescu C. (Ion Todicescu) 487.
Miclescu Victor (George Vâlsan) 84,
(loan A. Bassarabescu) 139,
(Const. Mironescu) 359.
Mihăescu, elev (loan A. Bassarabes-
cu) 142.
Mihăescu Al. S., pantofar (loan A.
Bassarabescu) 142.
Mihăescu N. (Simion Mehedinți) 347,
(«Comoara de fabule») 347,
(«Convorbiri literare») 347.
Mihăileanu Mihail XXVIII, (Ion
Ursu) 74, (S. Mehedinți) 350—355,
(«Convorbiri literare») 350, (Pe-
stalozzi) 351, (Pedagogie) 351,.
(«Epoca») 351, («Revue universi-
taire») 351, («Convorbiri litera-
re») 352, (Criza clasicismului)
352, («Convorbiri literare») 353,
(Visarion Puiu, arhim.) 354,
(«Convorbiri literare») 354, 355,
(O. Goga) 354, («Epoca») 354,
(«Voința Națională») 354, («Con-
servatorul») 354, («Epoca») 354,
355, 537, 538.
Mihăileanu P. (Sințion Mehedinți)
348—349, (on Ursu) 348, («Con-
vorbiri literare») 348, (Havet)
349, (Const. Mironescu) 357, 537..
Mihăilescu Vasile (Nicolae Bănescu)
155, (Simion Mehedinți) 356,
(«Scrisori domnești» de N. lorga)
356, (. M. Marinescu6 «Tramvai-
da») 356, («Epoca») 356, (Dinu G.
Vintilescu) 356, 538.
Mikiosich Fr. XXI, 525.
Miile C. D. (Dimitrie Naum) 377,
Miller Verghi, d-ra M. (Nicolae Sto-
leriu) 37.
M. N. = Al. Lăpedatu 532.
«Minerva»), editură (loan A. Bassa-
rabescu) 133, (M. I. Chirițescu)
198, 233, (Eugen Lovinescu) 312,
^Dimitrie Nanu) 381, (N Pan-
delea) 421, (Ion A. Rădulescu)
447, (G. Tutoveanu) 498.
«Minerva», ziar (M.; I. Chirițescu)
222, (Aurel Mureșanu) 366.
Mircea cel Mare 538.
Miron Costin (Ion Lupaș) 332.
Mironescu Const. (Eugen Lovinescu)
319, (Simion Mehedinți) 357—359,
(«Convorbiri literare») 357,
(«Respectul Personalității», arti-
col din Conv .lit.) 357, (Petru
Mihăileanu) 357, (Proverbele ro-
STUDII ȘI DOCUMENȚE LITERARE XI
572
Mironescu Const (urmare)
mânești) 357, (Chestia CadrilaIe-
rului) 357, (Naum) 358, (Emi-
bace) 358, (N. Filipescu) 358,
(«Convorbiri literare») 358, (So-
cec, librărie Focșani) 358 /«Via-
ța Românească») 358, (Miclescu)
359
Mirune Pompiliu. Vezi Pompiliu Mi-
ron.
Missir Petre (România Jună) 23, (Ni-
colae Volenti) 78, (N .L. Kostaki)
303.
«Mitologia Română» (N. L. Kostaki)
302, 304.
Mîttheilungen (loan A. Bassarabes-
cu) 133.
«Moartea lui Horea», bucată literară
(G. Bucurescu) 189.
Moisil Constantin XXVII, XXVIII,
(S. Mehedinți) 360-362, (Escur-
siuni arheologice în Dobrogea»,
articol) 360', («Conv. lit.») 360,
(Diplomă militară, notiță despre
un fragment) 361, («Convorbiri
Moisil Constantin (urmare)
literare») 361, 362, (Monede ro-
mânești) 362, (Florea, prof.) 362,
(Musculiu) 362, (N. Pandelea)
411, 538.
Moldovanu Corneliu (Simion Mehe-
dinți) 363—364, («La cruce de
drum», poezie) 363, (Petru Răș-
canu) 449, 538.
Monede românești (Constantin Moi-
sil) 362.
«Monitorul Oficial» (Ion Ursu) 74,
(Duiliu Zamfirescu) 116.
Monnier (N. Pandelea) 415.
Morar Augustin (Em. Panaitescu)
410.
Mozart (M. I. Chirițescu) 216.
Mureșianu Aurel (Simion Mehedinți)
365-366, («Gazeta Transilvaniei»)
365, 366, («Minerva», ziar) 366.
Murnu Gh. (Em. Panaitescu) 401,
539.
Musculiu (Constantin Moisil) 362.
Muzicescu Gavril (Eleonora Strati-
lescu) 469.
N
Nansen (N. Pandelea) 415.
Nanu Dimitrie XXVII, XXIX, (S.
Mehedinți) 367-394, («Conv. lit.»)
367, (P. Cerna) ,367, 368, (Em.
Gârleanu) 367, (Leon Griyka)
368, («Convorbiri literare») 369,
(Nicodem) 369, (Cercul Conv. lit.)
369, 370, («Ispitirea», poemă) 370,
(P. Cerna) 371, («Convorbiri lite-
rare») 371, , (Maiorescu) 371,
(Cerc) 371, (Nicodem) 371, (Dui-
liu Zamfirescu) 371, (Caragiale)
371, («Pegas»: «Sentințe», poezii)
372, 373, 374, (Mih. Dragomires-
cu) 372, (P. Cerna) 372, («Tenta-
ția pe munte») 372, («Conv. lit.»)
372, (P. Cerna) 375, («Convorbiri
Nanu Dimitrie (urmare)
critice») 375, (Mih. Dragomires-
cu) 375, («Convorbiri literare»)
375, (Cercul) 376, (Nicodem) 376,
(«Ispitirea») 376, (Vila Codrescu)
376, (Maupassant) 376, («Epoca»)
376, (Pizani) ,376, («Epoca») 377,
(«Adevărul») 377, (Miile) 377, (St.
Beuve) 377, (Vigny) 377, (Cercul)
377, (Maiorescu) 377, («Ne’ndoia-
lă») 377, («Convorbiri literare»)
377, (Ghica) 377, (Carmen) 377,
(«Convorbiri literare») 378, (Fi-
lip) 378, («Credința») 378, (Dra-
gomirescu) 379, («Literatura și
Arta Română») 379, (Părintele
Benedict și In toamnă, poeme)
573
1. E. TOROUȚIU - INDICE
Nanu Dimitrie (urmare)
379, (Făt-Frumos) 379, (Convor-
biri critice) 379, (Gârleanu( 379,
(Pompilian) 379, (Politica și Li-
teratura) 379, (Ibrăileanu) 380,
(«Viața Românească») 380, («Con-
vorbiri critice») 380, («Convorbiri
literare») 380, 381, (D. Evolcea-
nu) 381, («Stana», piesă de tea-
tru, traducere) 381, (Elena Vă-
cărescu) 381, (G. Filip) 381, (Fr.
Coppee) 381,- (Minerva, editură)
381, («Andromaca») 381, («Pen-
tru coroană») 381, (Em. Gârlea-
nu) 382, (Societatea Femeilor Ro-
mâne) 382, («Memento vivere»)
382, (A. Toma) 392, (Banchetul
Conv. lit.) 382, (Georgescu) 383,
(«Convorbiri literare») 383,
(«Tentația», poemă) 384, (Volnov)
384, (Baltazar) 385, («Convorbiri
literare») 385, (Alesy) 385, (Maio-
rescu) 386, («Convorbiri lite-
rare») 386, (Caragiale) 387, (Vla-
huță) ,387, (A. Toma) 387, (Maio-
rescu) 387, (Cerc) 387, (Societatea
oamenilor de litere din Paris)
387, (Cerc) 388, (Shakespeare:
Othello) 388, (A. Toma) 388,
(Othello) 389, (Em. Gârleanu)
389, (Mih. Dragomirescu) 389,
(«Epoca») 389, («Convorbiri lite-
rare») 389, (Em. Gârleanu) 390,
(Societatea Femeilor Române)
330, («Memento vivere») 391,
(«Convorbiri literare») 391,
(Georgescu) 391, («Cânta odi-
nioară un skald) 392, (I. Bogdan)
393, (Baltazar) 393, («Epoca»)
393, («Unui Revoluționar») 394,
(«Convorbiri literare») 394, (C.
Giurescu) 394, 539. — E. Lys=D.
Nanu 540, 541.
Nanu, d-șoara (Ion A Rădulescu)
446.
«Natura Spațiului și Timpului» (Mir-
cea T. Djtivara) 255.
Naum Anton (N. Volenti) 78, (Const.
Mironescu) 358, (Em. Panaitescu)
401, 541.
Naum Alexandru A. (Simion Mehe-
dinți) 395—396, («Phidias și Par-
thenonul», studiu arheologic)
335, («Convorbiri literare») 395,
(Teohari Antontescu) 395, («O-
magiu Maiorescu») 393, 541.
Naum Theodor A. (Simion Mehe-
dinți) 397, (Virgil)’ 397, («Con-
vorbiri literare») 397, 541.
«Năvala» (Sandu Teleajen) 483.
«Neamul Românesc» (Sextil Pușca-
riu) 1, (August Scriban) 33.
Nechita C. (G. Tutoveanu) 496.
Negoescu Christu (loan A. Bassara-
bescu) 136.
Negri Costache (Duiliu Zamfirescu)
111, (Vladimir I. Ghika) 282.
Negruzzi Costache (Eugen Lovines-
cu) 312, («Un poem inedit» al lui
Negruzzi) 315, 520, 530, 535.
Negruzzi lacob C. X, (C. Meissner)
344, 518, 520, 521.
Negruzzi Mhaiil X.
Negulescu P. P. (Nicolae Volenti) 78,
(George Vâlsan) 99, (Mircea Flo-
rian) 275, 276, (P. Rășcanu) 450,
546.
Nemeș loan 535.
«Ne’ndoială», poezie (Dimitrie Nanu)
377.
Nicanor (loan A. Bassarabescu) 146.
Nicodem, pseudonim (Dimitrie Nanu)
369, 371, 376.
Nicolaescu St. 532.
Nicolaide C. 524.
Niculescu Grigore (loan A. Bassa-
rabescu) 137, 138.
Nifon II, Patriarh de Constantine -
pol (Nic. M. Popescu) 429.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
574
Nisip eanu I. (Simion Mehedinți) 398,
(«Anuarul Seminarului de Geo-
grafie») 398, (Greef) 398, (Socie-
tatea culturală din Slatina) 398,
541.
Nistor I. (Simion Mehedinți) 399—
400, («Junimea literară», revistă)
399, («Convorbiri literare») 399,
(Petru Liciu) 400, (Societatea
pentru cultură) 400.
«Noapte albă», traducere din limba
bulgară (Bela noci) (Th. I. Chi-
rițescu) 236.
Nottara Const. 547.
«Numirile colorate» de Litzica (D
Pușchilă) 435. '
«Nuova Antologia» (August Scriban)
26.
O
Odobescu Al. (loan A. Bassarabescu)
134, (Nicolae Bănescu) 156, (I. S.
Petrescu) 425, 426.
Odobescu D-na (I. S. Petrescu) 425.
Odobescu Elena C. (Societatea Fe-
meilor Ortodoxe Române) 38.
Olimpiani (M. I. Chirițescu) 216.
Ollanescu (Duiliu Zamfirescu) 108.
«Omagiu lui Titu Maiorescu» (Nico-
lae Bănescu) 159, (Ana Conta
Kernbach) 241, 242, (Al. . A.
Naum) 396.
Omer (Eugen Ciuchi) 238.
Onciul Aurel (Sextil Pușcariu) 5,
(Liviu Marian) 340, 341, 342, 537.
547, 548.
P
P. (I. Simionescu) 464.
«Palatele domnești5, broșură (Virgil
Drăghiceanu) 262.
«Palatul din Herești» (Virgil Drăghi-
ceanu) 261.;
Panaitescu (Constantin Brătescu) 188,
(Alexandru Lapedatu) 309.
Panaitescu Em. (Simion Mehedinți)
401—410, (Tzigara) 401, (Grigo-
rescu Nic.) 401, (Virgil Drăghi-
ceanu) 401, (Duiliu Zamfirescu)
401, (Voinovj 401, (Naum) 401,
(Barbu Constantinescu) 401, (Au-
Onciul Dimitrie (Sextil Pușcariu) 13.
Onciuleștii (Sextil Pușcariu) 6.
«Onomatopea», studiu p. Conv. lit-
(Sextil Pușcariu) 15.
«Opinia», ziar (August Scriban) 33,
(P. Rășcanu) 450.
Orleanu G. G. 540.
«Orientalism», articole (T. lordănes-
cu) 299.
«Orodel», bucată literară (G. Bucu-
rescu) 189.
Ortiz Ramiro (E. Lovinescu) 316, 533.
Ortodoxia (Eugen Ciuchi) 237.
Osvadă (Sextil Pușcariu) 16.
Panaitescu Em. (urmare)
gustin Paul) 401, (Gh. Murau)
401, (T. lordănescu) 401, (flur-
muzaki) 401, (I. Răducanu) 402,
(I. Creangă) 402, (Chr. Staicovici)
402, (Lăpădatu) 4021, (Goethe) 402,
(Fr. Schiller) 402, (Winckelmșinn)
402, (Herbart) 403, (Friederic cel
Mare) 403, (Maiorescu) 403, (Se-
minarul Pedagogic lena) 403,
(«Convorbiri literare») 404, (prof.
Pohlmann) ,404, (Furtwăngler)
404, (Wolters) 404, («Convorbiri
literare) 405, (Wileken) 406,
575
1. E. TOROUȚIU - INDICI
Panaitescu Em. (urmare)
(Lamprecht) 406, («Convorbiri li-
terare») 406, 408, (Weigand) 408,
(«Freie u. Sklavenarbeit in Ae-
gypten», teză de doctorat) 408,
(Deșliu) 410. )L Kalinderu) 410,
(Augustin Morar) 410, (P. Cerna) *
410, (I. S. Petrescu) 425, 542, 544.
Panaitescu P. P. XXIX.
«Pancantantra» (T. lordănescu). 297.
Pandelea N. (Simion Mehedinți) 411—
421, (Sihleanu) 411, (Calafăteanu)
411, (Moisil) 411, (Sully Prud-
homme) 412, («Convorbiri lite-
rare») 413', (Pedagogia practică
de Mathias) 413, (G. Bogdan Dui-
că) 413, (Casa Școalelor) 413,
(«Ultimul Vlăstar», dramă) 414,
(Maiorescu) 414, (Al. Davila) 414,
(Constantinescu)- 414, (Daudet)
414, (Haret) 414, (Regina Elisa-
beta) 414, (Casa Școalelor) 415,
(Biblioteca Minerva) 415, (Nan-
sen) 415, (De Amicis) 415, (Stan-
ley) 415, (Darwin) 415, (Monnier)
41'5, (Marco Polo) 415, (Youn-
gousband) 415, (Shakelton) 415,
(Sven Hedin) 415, (Ducele de
Abruzzi) 415, 543.
Papacostea (Theodor Capidan) 193,
(M. I. Chirițescu) 205.
Papiu Ilarian (Emilia D. Rațiu) 19.
Patrașcanu D. D. (Ion Ursu) 76, 519,
Patriciu Gr. (Simion Mehedinți) 422-
424, («îndărăt.... spre școală» art.
al lui S. Meh.) 422, 423, («Evo-
luția în cultura poporului și or-
ganizarea învățământului public)
422, («Casarea examenului de a-
vansarea învățătorilor», memo-
riu) 422, (S. Popescu) 423, (Ti-
pografia Albert Baier) 423. <Ti-
pografia Carol Gobl) 423, («vul-
turul», gazetă) 423, («Convorbiri
literare») 424.
Paul Augustin, jprof. (Nicolae Vo-
lenti) 78, (C. Meissner) 346, (Em.
Panaitescu) 401.
Pauliucu-Burla V., Președintele Ro-
mâniei June (Simion Mehedinți)
21—24,
Păianu (Duiliu Zamfirescu) 106.
«Păruitele Benedict», proză (Dimitrie
Naum) 379.
Pâr van Vasile (Sextil Pușcariu) 13.
Pavelescu Cincinat 536.
Pedagogie (Mihail Mihăileanu) 351.
«Pedagogia experimentală», revistă
(loan A. Bassarabescu) 147.
«Pedagogia practică» de Mathias (N.
Pandelea) 413.
«Pe drumuri», schiță (Marcu Beza)
167, 168, 169.
«Pegas», poezie (Dimitrie Nanu) 372.
Pekin |(Ioan A. Bassarabescu) 133
Pena, tip caracteristic din viața Aro-
mânilor (Marcu Beza) 172.
Penck, prof. (George Vâlsan) 90, 94,
95, 99.
«Pentru Coroană» (Dimitrie Nanu)
381.
Pestalozzi (Mihail Mihăileanu) 351.
Petrașcu Nicolae 520, 540.
Petrescu I.- S. (Simion Mehedinți).
425—426, (D-na Odobescu) 425,
(Panaitescu) 425, (Al. Odobescu,
biografie) 425, 42®. (K. Ghica»
spătar) 425, 426, (Ilarion Arge-
șiu, episcop) 426.
«Petru Rareș», lucrare proprie (Ion
Ursu) 75-, 76.
«Phidias și Parthenonul», articol (Al,
A. Naum) 395.
Philippescu Anastasia Gr. (Societa-
tea Femeilor Ortodoxe Române)
38. .
Philippide Al. XV, XX, XXI, (Sextil
Pușcariu) 1, 9, 515. — «Huni»
519.
Pierri Prof. S. (Sextil Pușcariu) 12.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERzXRE XI
576'
Fillat Ion (Simion Mehedinți) 427,
428, («Convoribiri literare») 427,
428, (Ecouri marine) 427, («Bol-
navei», poezie) 428, (Duiliu Zam-
firescu) 428, 543.
Pizani T. (Dimitrie Nanu) 376.
«Plaga funcționarismului în Româ-
nia» (Ion Răducanu) 440.
Poezia populară (Sextil Pușcariu) 10.
«Poezia Reginei» (Duiliu Zamfires-
cu) 116, 118.
«Poftirea» (loan A. Bassarabescu)
130, (Const. Krupenski) 306.
Pogoneanu (M. L Chirițescu) 216.
«Politica culturală», cronică (loan
Lupaș) 324.
«Politica orientală a lui Francisc I»,
lucrare proprie (Ion Ursu) 76.
«Politica și Literatura» (Dim,itrie
Nanu) 379.
Pompiliu Miron (Nicolae Volenti) 78,
(Nicolae Bănescu) 158, 522.
Pohlmann Robert 404, 542.
Popea (loan Lupaș) 328.
Popescu Mihai (N. O. Popovici-Lupa)
431.
Popescu Diaconul Nicolae M. ^Simion
Mehedinți) 429—430,	(Jirecek,
prof.) 429, 430, (Redlich, prof.)
429, (Vondrâc, prof.) 429, («Nifon
II Patriarh de Constantinopol»,
teză) 429, (Diogene) 430, (Cerna)
430, (N. Dobrescu) 430.
Popescu S. (Gr. Patriciu) 423, (G,
Tutoveanu) 496.
Popescu Ștefan (Ion A. Rădulescu)
446.
Popescu-Mălăești N. (Simion Mehe-
dinți) 432, («Cântarea Cântări -
lor», studiu) 432.
«Poporul», revistă (M. I. Chirițescu)
217, 220, 222, 224.
Popovici Aurel (Sextil’ Pușcariu) 16,
(România Jună) 21, (loan Lupu-
lescu) 338.
Popovici Dr. Mihaiu, mare proprie-
tar (România Jună) 22.
Popovici d-ra (George Vâlsan) 101.
Popovici-Lupa N. O. (S. Mehedinți)
431, (Mihail Popescu) 431, 543.
Portul Național (George Vâlsan) 92.
Poteca Eufrosiu (C. Răduelscu-Mc-
tru) 443.
«Poznele lui Rache», schiță (loan A.
Bassarabescu) 131.
Pohlmann Robert (Em. Panaitescu)
404, 542.
Predescu Lucian 529.
Prejmatic J. 546.
Priar (M. I. Chirițescu) 207.
«Prinosul Bunea» (Elie Daianu) 250.
Procopovici Al. XXIII.
Proverbele românești (Const. Miro-
nescu) 357.
Prudhomme SuHy (N. Pandelea) 412y
543.
«Psychologische Studien» (Florian
Ștefănescu-Goangă) 287, 288
Puiu Arhimandrit • Visarion (Mihali
Mihăileanu) 354, (Simion Mehe-
dinți) 433, («Convorbiri literare»)
433, 538, 544.
Ftmmid Aron XXV.
Pușcariu Cavaler I. (Alexandru La-
pedatu) 309.
Pușcariu Ilarion 532.
Pușcariu Sextil IX, XIV, XV, XVI,
XVII, XX, XXI, XXII, XXIII,
XXIV, XXV, XXVI, (S. Mehe-
dinți) 1-18, (Philippide) 1, («Nea-
mul Românesc») 1, («Conv. lite-
rare») 1, («Filologia», rubrică) 1,
(«Convorbirist») '2, (loan Bog-
dan) 2, (Românii Bucovineni) 2,
(Rușii) 2, 3, (Rutenii) 3, (Jidovi-
mea) 3, (Straucher, deputat) 3,
(Guvernul austriac) 3—4, («Ho-
frat») 4, (Balmosch) 4, (Hnidei,
Hnidey) 4, (Florea Lupu) 4, (Ba-
ronul Hormuzachi) 5, (Aurel Or-
577
I. E. TOROUȚIU - INDICE
Pușcariu Sextil (urmare)
ciul) 5, (lancu Flondor) 5, (Con-
tele Bellegarde) 5, («Apărari-
știi») 6, (Onciuleștii) 6, (Spiritul
de asociație) 6, (N. lorga) 6, (Cer-
curile studențești) 7, («Junimea
literară») 8, («Convorbiri lite-
rare») 8, (I. Brătescu-Voinești) 8,
(Eug. Ciuchi) 8, (Dicționarul A-
cademiei) 8, (B. P. Hașdeu) 9,
(«Luceafărul») 9, («Junimea lite-
rară») 9, (Etimologicul) 9, 10,
(Philippide) 9, (Densusianu) 9,
(«Cuvinte din bătrâni») 10, («Con-
vorbiri literare») 1'0, («Romanti-
cul» Hasdeu) 10, (N. Torga) 10,
(Poezia populară) 10, (Doina) 11,
(Alexici) 11, («Convorbiri lite-
rare») 11, (Dicționarul Acade-
miei) 11, (T. L. Maiorescu) 11,
(I. Bianu) 11, (Dicționarul Aca-
demiei) 12, (Prof. Dr. W. Meyer-
Liibke) 12, (Prof. Dr. Hugo Schu-
chardt) 13, (Tobler) 12, (Wei-
gand) 12, (Gartner) 12, (G. Gro-
ber) 1^ (I. Urban-Jamik) 12,
(M. Friedwagner) 12, (K Ett-
mayer) 12 (,Mario Roques) 12,
(M. Bartoli) 12, (P4 G. Goidanich)
12, (C. Salvioni) 12, (S. Pierri)
12, (E. Guamerio) 12, (Kr Sand-
feld Jensen) 12, (J. Subăk) 12,
(J. Leite de Vasconcellos) 12, (E.
Herzog) 12, (E. Richter) 12, (A.
Zauner) 12, (Academia Română)
Pușcariu Sextil (urmare)
13,	(I. Bianu) 13, (T. L. Maiores-
cu) 13, (Dim. Onciul) 13, (I. Bog-
dan) 13, (Simion Mehedinți) 13f
(N. lorga) 13, (H. Tiktin) 13, (V.
Pârvan) 13, (Lapedat) 13, (Io-
nică Rădulescu) 13, (Meyer-Lub-
ke) 13, (Schuchardt) 13, (Dicțio-
narul Academiei) 13, («Convor-
biri literare») 13, (M. I Chiri-
țescu) 14, («Grănicerul», nuvelă
de Chirițescu) 14, («Convorbiri
literare») 14, (Dicționarhl Aca-
demiei) 14, («Convorbiri lite-
rare») 15, («Tribuna», ziar) 15,
(Dicționarul Academiei) 15, (O-
nomotopea, studiu; 15, («Tribu-
na») 16, (Oct. Goga) 16, (Osva-
dă) 16, (Ion Lupaș) 16, (I. Agâr-
biceanu) 16, (Ciura) 16, (Aurel
Popovici; 16 <N.\ Bâlceseu) 16f
(P. Liciu) 16, 17, («Junimea lite-
rară») 17, (Spiru Haret) 17. (De-
lavrancea) 16, 17, (I. L. Cara-
giale) 16, (Tzigara Samurcaș) 18,
(D. Gust») 18, (Seminarul de geo-
grafie) 18, («Convorbiri literare»)
18, (Dicționarul Academiei) 18.
515, 516.
Pușchîlă D. (Simion Mehedinți) 434-
435, (Cercul Convorbirilor: 434,
(«Furca de tors», articol) 434,
(«Numirile colorate» de Litzica)
435, (N. Cartojan) 435, 544.
Q
Quintilian: «Scolastica» (G. Bucurescu) 189.
R
Racoviță Ana 546.
Rakovski (S. Șișmanov) 59.
Rallet (Nicolae Volenti) 78.
Ramonțaiu Dr. S. (Elie Daianu) 250.
«Ramuri» (Nicolae Bănescu) 154, 156,
(Elena Farago) 269, 271.
St D. L. XI — 37
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
578
Rasidescu (M. I. Chirițescu) 213, 233.
Ratzel Fr. (Ion A. Rădulescu) 446.
545.
Rațiu D. Emilia (Simion Mehedinți)
19—20, (Academia Română) 19,
20, (Costake Rosetti) 19, (Papiu
ilarian) 19, (Carol I) 19, 20, 516.
Rațiu loan 516.
Răducanu X. XXVII, XXVIII, (Em.
Panaitescu) 402, (S. Mehedinți)
436-442, («Conv. lit.») 436, 437,
439, 440, («La Belgrad», articol)
436, («P. S. Aurelian», articol)
439, (Chr. Staicovici) 440, («Plaga
funcționarismului în România»,
articol) 440, (Krupenski) 441, 442,
(Barbu Catargi) 442, 542, 544, 545.
Rădulescu LusUă (Sextil Pușcariu)
13.
Rădulescu Ion A. XXII, XXIII, (S.
Mehedinți) 446—447, (V. Conta)
446, (Ratzel) 446, : (D-ra Nanu)
446, (Ștefan Popescu) 446, (T. L.
Maiorescu) 447, («Minerva», ti-
pografie) -447, '(România Jună)
447, («Buruiană») 447, («In răz-
boiu» de Duiliu Zamfirescu) 447,
545.
Rădulescu-Motru «C. (Simion Mehe-
dinți) 443—445, (Wundt) 443, (Eu-
frosin Poteca) 443, (prof. Felix
Krueger) 443, (prof. Kirschmann)
443, (Martin Luther) 444, (Gustav
Weigand) 444, (Ihresbericht) 444,
(H. Sanielevici) 453.
Răscoalele țărănești (S.. Șișmanov)
61, {Al. Florescu) 272—273.
«Răsunetul Unirii la Românii din
Ardeal» (loan Lupaș) 328.
Rășeanu P. (Nicolae Volenti) 78, (Si-
mion Mehedinți) 448—45'0, (Cuza
Vodă) 448, («Pământul, sătenii
și .stăpânii» jde R. Rosetti) 448,
(Corneliu Moldovanu) 449, («Con-
vorbiri literare») 448, 449, 450,
Rășeanu P. (urmare) .
(C. Meissner) 450, (T. L. Maio-
rescu) 450, («Opinia», gazetă) 450,
(Prof. Negulescu) 450, 546.
«Răvașul.» ziar (Elie Daianu) 248;,
250, 252.
RedHch, prof. (Nic. M. Popescu) 429.
Regina Elisabeta (N. Pandelea; 414.
«Regina Elisaveta», pension de fete
în Ploești (I. A. Bassarabescu)
137.
Rebmann: «împărțirea Carpaț 1 or»
(I. Simionescu) 466.
Rem W. (Em. Panaitescu) 403, 542.
«Respectul Personalității», articol
(Const. Mironescu) 357.
«Revista generală a învățământului»
(D. Cădere) 191.
«Revista Științifică» (I. Simionescu)
465.
«Revista teologică» (loan Lupaș) 329.
«Unui Revoluționar», poezie (Dimi-
trie Nanu) 394,
«La Revue» - (August Scriban) 26.
«Revue bleue» (Dumitru Baciu) 126.
«Revue crhfque» (August Scriban)
33.
«Revue des deux Mondes» (Vladimir
I. Ghika) 284.
«Revue universitaire» (Dumitru Ba-
ciu) 128, (Mihail Mihăileanu) 351.
Richelieu (Duiliu Zamfirescu) 117.
Richter Privatdozent Dr. E. vSextil
Pușcariu) 12.
Riegler (loan Slavici) 49.
Robespierre (Mircea Florian) 277.
Rcesler 524.
Roman Ronetti (C. Meisnner) 344,
537.
Romanticul = Hasdeu (Sextil Puș-
cariu) 10.
«România Jună», Societate acade-
mică social-literară (Simion Me-
hedinți) 21—24, (Maiorescu) 21,
22, (A. C. Popovici) 21, (Dr. St.
1. E. TOROUȚIU - INDICE
«România Jună» (urmare)
N. Ciurcu) 21, (Dr. H. Swobodo)
21, (Prof. Meyer-Lubke) 21, 22,
(Aquilea, conferințe la București,
ale lui Meyer-Lubke) 22, (Soc.
Liedertafel din București) 22,
(D. N. Marmeliuc) 22, (Dr. Iile
Bacinski) 22, (Dr. Mihai Popo-
vici, mare proprietar) 22, (Prof.
univ. Urban Jarnik) 22, («Clu-
bul Român»,. Societatea meseria -
șilor români din Viena) 22, (A.
Davidescu) 22, (Dr. C. Lueger,
primarul Vienei) 22, (I. Scări ă-
tescu, profesor de muzică) 23,
(Praf. Dr. Meyer-Lubke) 23,
(Maiorescu) 23, 24, (P. Missir)
23, («Convorbiri literare») 24,
(Ion A. Rădulescu) 447, 516.
Românii Bucovineni (Sextil Pușca-
riu) 2.
Românii din Ardeal și Unirea (Ale-
xandru Lapedatu) 309.
«Românii din Serbia». (George Vâl-
san) 90, 92.
«Românul», ziar (Duiliu Zamfirescu)
109.
Bomola (Tereza Stratilescu) 476
Rodsevelt (Vladimir I. Ghika) 284.
Roques Mario (Sextil Pușcariu) 12.
Rosebery Lord (M. I. Chirițescu) 220.
Rosseti Costake '(Emilia D. Rațiu)
19.
Rcsetii Dim. (Nicolae Volenti) 78.
RoseUi R. («Pământul, sătenii și stă-
pânii») (Petru Rășcanu) 448, 546.
RoseULBălănescu Zoe (Societatea
Femeilor Ortodoxe Române) 38.
Rostand Edmond (Dumitru Baciu)
126, 127.
Roșea protosinghel Dr. Eusebiu (Teo-
dor Tarnavschi) 63.
Rubin AL 537.
Rubinstein (loan A. Bassarabescu)
«Ruit hora», poezie (Mihăilescu) 454-
455.
Russo Demostene (Simion Mehedinți)
451, (C. Giurescu) 451, («Convor-
biri Literare») 451, (Gobl, tipo-
grafie) 451, 546.
Russu-Șirianu loan (Simion Mehe-
dinți) 25, (Ion Slavici) 25, 517*.
Rușii (Sextil Pușcariu) 2, 3.
Rutenii (Sextil Pușcariu) 3.
S
S. =■• Simion Mehedinți (Al. Vasiliu)
504.
Sadoveanu Mihail (Kristian Sandfeld
Jensen) 35, (M. I. Chirițescu) 223,
(Simion Mehedinți) 452, («Con-
vorbiri Literare») 452, 456.
Saint-Beuve (Dimitrie Nanu) 377.
Salvioni Prof. C. (S. Pușcariu) 12;
Sandfeld Jensen Prof. Dr. Kr. (Sex-
til Pușcariu) 12, (Simion Mehe-
dinți) 35—36, («Convorbiri lite-
rare») 35, (Ion .Creangă) 35„ (Ion
Slavici) 35, (Mih. Sadoveanu) 35.
(O. Jespersen) 36, 525.
Sandu-Aldea Const. (Simion Mehe-
dinți) 39—44, («Frați de cruce»,
nuvelă) 39, ,42, 43, («Convorbiri
literare») 41, 42, 43, 44, (Eche-
garay: Galeoto, dramă) 42, («Să-
mănătorul») 42, («Luceafărul»)
42, 517, 518.
Sanielevici H. (Simion Mehedinți)
453, (C.. Rădulescu-Motru) 453.
«Sămanătorul» (C. Sandu-Aldea) 42.
Săulescu M (Simion Mehedinți) 454-
455, («Ruit hora», poezie) 454—
455.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
^80
Sân-Giorgiu Ion (Simion Mehedinți)
456, (Schiller) 456, («Convorbiri
Literare») 456, 546.
Sânzianu M. 521, 525.
Sbiera I. G. XXIII.
Scărlătescu L, profesor de muzică
(România Jună) 23, (Simion Me-
hedinți) 457—458, («Convorbiri
literare») 457, 458, («Lucruri nouă
despre Vlad Țepeș», de N, lorga)
458, 546.
«Scenes of clerical life» (Tereza Stra-
tilescu) 476.
Schiller Fried. (Em. Panaitescu) 402,
(Ion Sân Giorgiu) 456.
Schnadhorst (M. I. Chirițescu) 219.
Schopenhauer (Mircea T. Djuvara)
259.
Schuchardt Prof. Dr. Hugo XXI, (S.
Pușcariu) 12, 13.
Scriban August XXVI, (Simion Me-
hedinți) 26—34, (Arbore: Dicțio-
nar) 26, («Conv. Literare») 26,
27, 28, 31, 32, («La Revue») 26,
(Nuova Antologia) 26, (Academia
Română) 27, 33, (M. I. Chirițes-
cu) 28, (Hagi-Anton) 28, 29, (lu-
liu Scriban, arhimandrit) 28,
(Duvernois, Duvernoy) 29, (Ghe-
rov) 29, (Hie Bărbulescu) 29,
(Școala de război) 30, (H. Tiktin)
31, 32, (Gh. Giuglea) 33, («Viața
Românească») 33, («Neamul Ro-
mânesc») 33, («Arhiva») 33,
(Bourciez) 33, («Revue Critique»)
33, (Zosina) 33, («Opinia», ziar
Iași) 33, 517.
Scriban luliu, arhimandrit (August
Scriban) 28.
Scriban Neofit, arhiereu (loan Lu-
paș) 326, 536.
Scrovge (Eleonora Stratilescu) 469.
Seminarul de Bizantinologie din
Munchen (Nicolae Bănescu) 163
Seminarul de geografie (Sextil Puș-
cariu) 18, (George Vâlsan) 91,
92, 93, 96, (loan A. Bassarabes-
cu) 148.
Seminar de Filologie română (H.
Tiktin) 65.
Seminarul Pedagogic lena (Em. Pa-
naitescu) 403.
Seneca: Filosofia (G. Bucurescu) 189.
«Sentințe», poezie (Dimitrie Nanu)
372.
Shakelton (N. Pandelea) 415.
Shakespeare (Marcu Beza) 169, (Sha-
kespeare: Othello) (Dimitrie Na-
nu) 388, 389, 541.
Sihleanu (N. Pandelea) 411.
Simionescu Ion XXVII, XXVIII,
(S. Mehedinți) 459—466, (Sin-
clair: «La jungle») 459, («Geolo-
gia României», bibliografie) 461,
(«Goethe, ca naturalist», confe-
rință) 461, (Convorbiri Literare»)
461, 462, («Științele în România»,
în pregătire) 463, (M. Țilenski)
464, (P. și Gh.) 464, (Țițeica) 464,
(Pan. Halippa) 465, (Societatea
Geografică) 465, («Revista Știin-
țifică») 465, (Tillo: «Harta înăl-
țimilor din Rusia») 466, (Annales
de Geographie) 466, (Rehmann:
«împărțirea Carpaților») 466,
(Ion Todicescu) 476, 546.
Sinclair (I. Simionescu) 459.
Sinișteanu (G. Tutoveanu) 499.
Sisiph (M. I. Chirițescu) 216.
Slavici loan (loan Russu-Șirianu) 25,
(Kristian Sandfeld Jensen) 35,
(Simion Mehedinți) 47—52, (In-
stitutul Oteteleșanu Măgurele)
47, (Academia Română) 47, 48,
(I. Bianu) 48, («Convorbiri lite-
rare») 48, (Riegler) 49, (Capșa)
49, («Caracuda») 50, 518.
Slăvcescu Toma, prof. (Nicolae Sto-
leriu) 37.
581
1. E. TOROUȚIU - INDICE
Slaveseu Virgiliu I, (Simion. Mehe-
dinți( 467—468, (C. C. Arion) 468.
«Soarelle», studiu (N. L. Kostaki)
304.
Socec, editură (M. I. Chirițescu) 233,
(Eugen Lovinescu) 321.
Socec, librărie Focșani (Const. Miro-
nescu) 358.
Societatea culturală din Slatina (I.
Nisipeanu) 398.
Societatea 'Femeilor Ortodoxe Ro-
mâne (Simion Mehedinți) 38, (A-
nastasia Gr, Philippescu) 38, (E-
lena C. Odobescu) .38, (Alexan-
drina Gr. Cantacuzino) 38, (Zoe
Rosetti Bălănescu) 38, (Dimitrie
Nanu) 382, 390.
Societatea geografică (George Vâl-
san) 85, 87, 89, 90, 93, 96, 99, 101,
(I. Simionescu) 465.
Societatea «Junimea literară» (Sextil
Pușcariu) 17.
Societatea pentru cultură (I. Nistor)
400.
«Societatea pentru studiul limbilor
și literaturilor moderne» (H. Tik-
tin) 65.
Societatea oamenilor în llitere din
Paris (Dimitrie Nanu) 387.
«Societatea studențească internațio-
nală» (Ion Evian) 265.
Societatea Studenților în litere (Dui-
liu Zamfirescu) 107.
Societatea Turiștilor Români = S
T. R. (Nestor Urechia) 69.
«Solia satelor» (Elie Dăianu) 251.
«Somnoroase păsărele», articol în
limba germană (Liviu Marian)
343.
S. O. V. = Soveja = S. Mehedinți
520.
Soveja = S. Mehedinți (Nestor Ure-
chia) 69, (M. I. Chirițescu; 208.
Spencer (Tereza Stratilescu' 475.
Spirescu Bucur (loan A. Bassarabes-
cu) 136, 137, 138.
Spiridonescu (Ion Todicescu) 487.
Staicovici Chr. (Em. Panaitescu) 402,
(Ion Răducanu) 440, 542.
Stamati Th. 535.
«Stana» (Dimitrie Nanu) 381.
Stoleriu Nicolae (Simion Mehedinți)
37, (Toma Slăvcescu, prof.) 37,
(Aurel Sturza, institutor) 37, (D.
Abeleanu, instit.) 37, (d-ra M.
Miller Verghi) 37.
S. T. R. = Societatea Turiștilor Ro-
mâni (Nestor Urechia) 69.
Strajan Mih. (Simion Mehedinți) 45-
46, (V. Conta) 45, (Gobl, tipo-
grafia) 45, («Convorbiri literare»)
45, 46, (Junimea) 46, 518.
Stratilescu Eleonora (Simion Mehe-
dinți) 469-^72, (Alexieff) 469,
(d-na S. Teodorescu) 469, (Gavril
Muzicescu) 469, («Cu Scrovge»)
469, (T. Kirileanu) 469, («Convor-
biri Literare») 470, 471, 472,
(Frenssen) 471, 547.
Stratilescu Colonel G. D. (Simion
Mehedinți) 113, 114, 115, 473, 547.
Stratilescu Tereza XXVII, (S. Mehe-
dinți) 474—479, (Walter Scoți)
475, (George Eliot) 475, (Mis
Thackeray) 475, (Cross) 475, »XG
Lewes) 475, (Spencer) 475, («The
milion the Floss») 476, («Adam
Rede») 476, («Scenes of clerical
life») 476, («Amos Bartou») 476,
(«Sylas Marner») 476, (Goethe)
477, 547.
Straucher, deputat (Sextil Pușcariu)
3.
«Studiu despre Spațiu și Timp»
(Mircea T. Djuvara) 253.
Sturza Al. («Curs liber despre istoria
și literatura română») (Dumitru
Baciu) 128.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
582
Sturza Aurel, institutor (Nicolae Sto-
leriu) 37.
Subâk Prof. Dr. J. (Sextil Pușcariu)
12.
Sven Hedin (N. Pandelea) 415.
Swoboda Dr. H. (România Jună) 21,
516.
«Sylas Marner» (Tereza Stratilescu)
476.
Șaguna Anastasia (loan Lupaș) 326,
327, 329, 330..
Șaguna Mitropolit Andreiu baron
(Teodor. Tarnavschi) 62,	63,
(«Chiriacodromiul») 62, («Com-
pendiu de drept canonic») 62,
(«Manual de studiul pastoral»)
62, (loan Lupaș) 326, 327, 328,
331, (Centenar) 332, 333, 536, 537.
«Școala», revistă (George Tofan) 66,
68.
Șerban M. (Nestor । Urechi a) 70,
(«Beethoven din scrisorile lui»)
70.
Șișmanov S. (Simion Mehedinți) 53—
61, («Convorbiri literare») 57,
(înțelegere cordială între Români
și Bulgari) 57—59, (Rakovski)
59, (Evloghis Gheorghieff) 59,
(Luben) 5’9, (Karave’ov) 59, 60,
(Christo Botiov) 59, 60, (Ivan Va-
zov) 59, (Răscoalele țărănești)
61, (Th. I. Chirițescu) 235, (Mir-
cea T. Djuvara) 258, (Constance
Zossima) 507.
«Științele în România», în pregă-
tire (I. Simionescu) 463. 518, 528,
550.
Ștefan cei‘Mare 535'.
Ștefănescu I. D. 544.
T
T. (Ion Ursu) 75.
Tabacovici Nicolae (George Vâlsan)
97, 520, 547.
Tachîști (loan A. Bassarabescu) 136,
138.
Taft (Vladimir I. Ghika) 284.
Take lonescu (loan A. Bassarabescu)
137, (N. Pandelea) 420.
Tarnavschi Teodor (Simion Mehe-
dinți) 62—63, (Șaguna) 62, 63,
(«Chiriacodromiul lui Ș.») 62,
(Nichifor Theotoki) 62, («Com-
pendiu de drept canonic» al. lui
Șaguna) 62, («Manual de studiul
pastoral» al lui Șaguna) 62, (Pro-
tosinghel Dr. Eusebie R. Roșea)
63.
Tăslăuanu Oct C. (Simion Mehe-
dinți) 481.
Tcaciuc-Albu Nicolae (Simion Me-
hedinți) 482, (G. Tofan) 482, 519,
547, 548.
Teleajen Sandu (Simion Mehedinți)
483, («Năvala») 483, 548.
«Telegraful» (Alexandru Lapedatu)
309.
«Tentația pe munte» poezie (Dimitrie
Nanu) 372, 384.
Teodoreanu d-na S. (Eleonora Stra-
tilescu) 469, 549.
Teodorescu, profesor de geografie
(George Vâlsan) 93.
Teodoru D. A. (Ion Ursu) 76.
Teodosiu (G. Tutoveanu) 499.
583
I. E. TOROUȚIU - INDICE
Teofil Lisandru (Simion Mehedinți)
484.
Teohari (Nic. Volenti) 78.
«Textele măhăcene» (Sextil Pușca-
riu) 10.
Thackeray Miss (Tereza Stratilescu)
475.
«The mill en the Floss (Tereza Stra-
tilescu) 476.
Theodor eseu-Odobeșteanu (M 1.
Chirițescu) 215.
Theodorian Caton (Simion Mehe-
dinți) 485, (Em. Gârleanu) 485,
(«Convorbiri Literare») 485, 548.
Theotoki Nichifor (Teodor Tarnav-
schi) 62.
Thomas Antoine (Sextil Pușcariu) 12.
Thun Leo (loan Lupaș) 333.
Tiktin H. XXI, (S. Pușcariu) 13, (Au-
gust Scriban) 31, 32, (loan A.
Bassarabescu) 64—65, («Convor-
biri Itierare») 64, («Universul»,
ziar) 65, (Seminar de filologie
română) 65, («Societatea pentru
studiul limbilor și literaturilor
modeme») 65, («Convorbiri li-
terare») 65, (Flavian, profesor)
65.
Tîlla: «Harta înălțimilor din Rusia»
(î. Simionescu) 466.
Timoteiu D. = N. Tcaciue-Albu 547.
Tipografia Statului (Gr. Crețu) 246.
«Tipografiile etc. din Bârlad» (Gr.
Crețu) 246.
«Tipografiile din România de la .1881
până azi» (Gr. Crețu) 246.
«Toate plugurile umblă», articol (loan
Lupaș) 325.
Tobler Prof. Dr. A. XXI, (Sextil
Pușcariu) 12.
Todicescu Ion (Simion Mehedinți)
486-488, (Last) 486, (Zwibel) 486,
(Goldner) 486, (Wechsler) 486,
(Simionescu) 486, (Spiridonescu)
Todicescu Ion (urmare)
487,	(Mazăre) 487, (C. Miclescu)
487.
Tofan George (Simion Mehedinți)
।	66—68, (Bellegarde) 66, 67, («Con-
vorbiri literare») 66, («Școala»,
revistă) 66, 68, . («Czernowitzer
Tagblatt», ziar) 67, (Liviu Ma-
rian) 348, (Nicolai Tcaciuc) 482,
519.
Tolstoi (Duiliu Zamfirescu) 123.
Tema A. (Dimitrie Nanu) 382, 387,
388, 541.
Tomaschek 525.
Tomulescu I. C. (Simion Mehedinți)
489—499, («Convorbiri Literare»)
489, 548.
Torouțiu Elvira IV.
Torouțiu I. E. 515, 522.
«TramvaMa» de I. M. Marinescu (Va-
sile Mihăilescu) 356.
«Transhumanta păstorească» (Geor-
ge Vâlsan) 90.
Traviata (loan A. Bassarabescu) 130.
«Tribuna», ziar politic național ro-
mân, Arad (Sextil Pușcariu) 15,
16, (loan Eussu-Șirianu) 25. ,
Trivale Ion (M. I. Chirițescu) 223.
Tutoveanu George XXVII, (Simion
Mehedinți) 491—503, (P. Carp)
492, (Ecaterina I. Grigoriu) 494,
(D. Dimiu) 495, 501, («Convorbiri
Literare») 495, 500, (V. Crăescu)
495, (V. Diaconescu) 496, (C. Ne-
chita) 496, (G. Adamescu) 496,
(S. Halița) 496, (S. Popescu) 496,
(C. Alexandrescu) 496, («Deapu-
rurea senină», strofe) 497, (Sp.
Haret) 497, («Epoca») 498, (Mi-
nerva, • edit.) 498, (Sinișieanu)
499, (Teodosiu) 499, (Paul Con-
stantinescu) 500, 501, (Virgimca
G. Constantinescu) 500, (Brătilă)
500, (Floru) 500, 548—549.
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE M
5?4
Tzigara-Samurcaș Al. XXVIII, (S
Pușcariu) 18, (Duiliu Zamfirescu)
117,	(loan A. Bassarabescu) 132,
Tzigara-Samurcaș AL (urmare)
(Elie Dăianu) 249, (Em. Panaitea-
cu) 401, 519, 529, 533, 534, 542;
T
«Țara Noastră» (Duiliu Zamfirescu) Țilenski M. (I. Simionescu) 464.
122, (loan Lupaș) 324, 325.
Țărineasca (loan A. Bassarabescu) 134. Țițeica (I. Simionescu) 464.
U
«Ultimul Vlăstar», dramă (N. Pan-
delea) 414.
Unirea Principatelor (loan Lupaș)
327, 330.
Unioniștii din Birmingham (M I.
Chirițescu) 220.
«Unirea» ziar (Alexandru Lapedatu)
309.
«Universul», ziar (H. Tiktin) 65, (loan
A. Bassarabescu) 143,
Urban Jârnik Profesor Dr. I. (Sextil
Pușcariu) 12, (România Jună) 22.
Urechia Nestor (Simion Mehedinți)
69—72, (S. T. R.) 69, (Soveja *=
S. Meh.) 69, («Convorbiri lite-
rare») 70, 72, («Amercanism lite-
terar», articol al lui S. Meh.) 70,
(M. Șerban) 70, («Căruța poștei»,
lucrare proprie) 71, («Zânele din
Urechia Nestor (urmare)
Valea Cerbului», lucrare proprie)
71, («Gâze», lucrare proprie) 71,
72, («Cu pana ’n vânt») 72.
Ursu Ion XXVII, (S. Mehedinți) 73—
76, («Grozav Vornicul», articol)
73, (I. Bogdan) 73, («Convorbiri
Literare») 73, (Concursul pentru
agregația de la Iași) 74, (Mihăi-
leanu) 74, (Catedra de la Iași
declarată vacantă) 74, (Monitorul
Oficial) 74, (T.) 75, («Petru Ra-
reș», lucrare proprie) 75, 76, (Pa-
trașcanu) 76, (D. A. Teodoru) 76,
(Bemont) 76, (Archiv des Vereins
fur Siebenbiirgisches Land) 76,
(«Politica orientală a lui Fran-
cisc I») 76, (P. Mihăileanu) 348,
519.
V
Vasconcellos Prof. Dr. J. Leite (Sex-
til Pușcariu) 12.
Vasiliu AL (Șimion Mehedinți) 504—
505, («Convorbiri Literare») 504,
(S. = Simion Mehedinți) 504, (I.
Creangă) 505, 549, 550.
«Vatra școlară» (loan Lupaș) 324.
Vazov Ivan (S. Șișmanov) 59, (Th.
I. Chirițescu) 236.
Văcărescu (loan Lupaș) 324.
Văcărescu Helene (Dimitrie Nanu)
381, 540.
Văcărescu Maria (Simion Mehedinți)
82, (Memoriile lui Văcărescu) 82,
(«Convorbiri literare») 82, (Si-
mion Mehedinți) 506, («Convor-
bii! Literare») 506, (Basset) 506,
519, 550.
Văcărescu Teodor C. 519, 550.
Vâlsan George XXVII, (S. Mehedinți)
83—102, («Convorbiri literare»)
83, (Al. Dim. = Al. Dimitrescu)
84, («Românii din Berlin») 84,
(Victor Miclescu) 84, («Convorbi-
585
I. E. TOROUȚIU - INDICE
Vâlsan George (urmare)
riști») 84, (Clasificarea Ia exa-
menul de capacitate) 85, (Socie-
tatea geografică) 85, 87, 89, 99,
93, 96, 99, 101, (Gruescu) 86, (A-
nuarul de Antropogeografie) 87,
88, 91, 95, (Gh. Giuglea) 87, 91,
(Ajutoarele pentru studii) 87,
(«Românii din Serbia») 87, 88, 89,
90, 92, (Etnografie) 90, 95, («Răs-
pândirea elementului oltenesc»)
90, («Transhumanța păstorească»)
90, (Ovid Densusianu) 90, (Prof.
Penck) 90, 94, 95, 99, (Prof. Lu-
schan) 90, (Seminarul de geogra-
fie) 91, 92, 93, 96, (Gheorghiu)
91,	92, 96,	98,	(Const.	Brătescu)
91,	93, 96,	(Institutul	geografic
din	Berlin)	92,	(Portul	național)
92,	(«Lecturile	etnografice») 93,
(General Mânu) 93, (Teodoresco,
prof. de geogr.) 93, (de Marton-
ne) 95, 99, 100, 101, («Die rumă-
nische Steppe» de S. Meh.) 95,
(«îndatoriri etnografice», conf.)
95, (Veche hartă statistică ru-
sească) 96, (Kirileanu) 96, (I. Bia-
nu) 96, (Academia Română) 06,
97, («O fază în popularea Țări-
lor românești» ,conf.) 97, (Taba-
covici) 97, (I. Lupu) 98, (P. Cer-
na) 98, (Buletinul Societății geo-
grafice) 98, (Analele de geogra-
fie) 99, («Geographisches Jahr-
buch») 99, (I. Kalinderu) 99, 101.
(Prof. Negulescu) 99, («Câmpia
română», subiect de teză) 100,
(«Evoluția distribuirii populației
în România în sec. 19») 100, (d-ra
Popovici) 101, (Eugen Ciuchi)
238, (Mircea Florian) 274. 520
. «Vântul», studiu (N. L. Kostaki) 303
Veche hartă statistică rusească
(George Vâlsan) 96.
«Vechi și noi», schiță (loan A. Basse-
rabescu) 133.
Verax = I. Lupaș 536, 537.
Veress Dr. Andreas (Elie Daianu)
252.
Verlaine (M. I. Chirițescu) 222.
«Viața nouă», revistă (Ion Bentoiu)
165.
«Viața Românească», revistă (August
Scriban) 33, (Duiliu Zamfirescu)
122—3, (loan A. Bassarabescu)
142, (Demostene Botez) 180, (M.
I. Chirițescu) 204, 205, (Liviu
Marian) 340, (Const. Mironescu)
358, (Dimitrie Nanu) 380, (Tereza
Stratilescu) 476.
Vierhapper von 525.
Vigny A. de (Dimitrie Nanu) 377.
Vintilescu Dinu I. (Vasile Mihăilescu)
356. !
Virgil (Th. A. Naum) 397. (N. Pan-
delea) 416, 543.
«Vizită la Port Royal des Champs»
(Dumitru Baciu) 128.
Vlahuță Al. (loan A. Bassarabescu)
136, (Dimitrie Nanu) 387, 540
Voinov N. (Dimitrie Nanu) 384, (Em.
Panaitescu) 401, 541.
«Voința Națională» (Mihail Mihăi-
leanu) 354.
«Voința Poporului» (Liviu Marian)
341.
Volenti Nicolae (Titu Maiorescu) 78,
(«Junimea») 78. (Dim. Rosetti) 78.
(Pompiliu Mirune) 78, (Naum)
78, (Prof. Negulescu) 78, (Teo-
hari) 78, (Rășcanu) 78, (Matei
Cantacuzino) 78, (Rallet) 78,
(Huru Filipide) 78, (....Paul, prof)
78, (P. Missir) 78, (Simion Me-
hedinți) 79—81, (Lecția inaugu-
rală a cursului lui Mehedinți)
79, («Independance Roumaine»,
ziar) 79, (bolnav de 3 ani) 80,
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI
586
Volenti Nicolae (urmare)
(«Convorbiri literare») 81, (C.
Meissner) 346.
Vondrâk, prof. ' (Diaconul Nic. M.
Popescu) 429.
Vornicu I. = I. Răducanu 545.
W
Wechsler (Ion Todicescu) 476.
Weigand Prof. Dr. Gustav XIV, (Sex-
til Pușcariu) 12, (Em. Panaites-
cu) 408, (C. Rădulescu-Motru)
444, 525, 543.
Weiss J. J. 535.
Voronca Elena (Simion Mehedinți)
77, («Despre Colinde») 77, 519.
Vulcănescu, căpitan (loan A. Bassa-
rabescu) 142.
«Vulturii» (loan A. Bassarabescu)
133.
«Vulturul», foaie (Gr. Patriciu) 423.
Wiiekcn, prof. (Em. Panaitescu) 406.
Winckelmann (Em. Panaitescu) 402.
Wolters, prof. (Em. Panaitescu) 404.
Wundt (Florian Ștefănescu-Goangă;
288,	(C. Rădulescu-Motru) 443.
Xenopol A. D. XVII.
Y
Youngousband (N. Pandelea)
415.
z
Zaha-rescu (Dir. Post.) (M. I. Chiri-
țescu) 196.
Zamfirescu Duiliu IX, XXVI, (S. Me-
hedinți) 103—124, («Epoca», ziar)
1'03, (Sărăcie de idei la poeții
transilvăneni) 103, («In războiu»,
roman) 104, («Convorbiri litera-
re») 104, 106, 107, 109, 111, 118..
121, 123, («Lydda») 104, (Juni-
ma) 105, 108, 123, (Păianu) 106..
(Maiorescu) 107, (Societatea Stu-
denților în Litere) 107, (Ollănes-
cu) 108, (Academia Româna) 108.
(Eugen Lovinescu) 109, («Româ-
nul», ziar) 109, («Anna», roman)
109;, («îndreptări», roman) 109,
(«Curca romanțioasă») 110, (Eug.
Zamfirescu Duiliu (urmare)
Ciuchi) 110, («Lumină nouă», în
3 acte) 110, (Costache Negri) 111,
(Al. Marghiloman) 112, (Colonel
Stratilescu) 113, (Maiorescu) 112.
(Hubsch) 112, (Gr. Bilciurescu)
112—113, (Prințul B. I. Ghika)
114, 115, 116, (Colonel Stratiles-
cu) 114, (Vladimir Ghika) 114,
115, (Monitorul Oficial) 116, (La
Duchesse de Chevreuse) 116—
117, (Maria de Medicis) 117, (An-
ii e d’Autriche) 117, (Richeli eu)
117, (Mazarin) 117, (Buckingam)
117, («Convorbiriști») 117, (Tzi-
g.ara-Samurcaș) 117, («Poezia
Reginei») 116, -118, (Profesorii
587
I. E. TOROUȚIU - INDICE
Zamfirescu Duiliu (urmare)
universitari și războiul) 116, 118,
(Eminescu) 122, («Viața Româ-
nească») 122, 123, («Țara Noa-
stră») 122, (Țolstoi) 123, (Bour-
get) 123, (Oct. Goga) 123, (Zoii)
123, (Neculai Gane) 123, 124, (Di-
mitrie Nanu) 371, (Em. Panai-
tescu) 401, (Ion Pillat) 428, (Ion
A. Rădulescu) 447, 520, 521, 536,
547.
Zauner Prof. Dr. A. XXII, (Sextil
Pușcariu) 12.
«Zânele din Valea Cerbului», lucrare
proprie (Nestor Urechia) 71.
Zeus tonnans (M. I. Chirițescu) 216.
Zmeureanu (loan A. Bassarabescu)
136.
Zoii (Duiliu Zamfirescu) 123.
Zosin P. (August Scriban) 33.
Zossima Constance (Simion Mehe-
dinți) 507—511, (D-na Adolphe
Bresson) 507, (Les Annales, Pa-
ris) 507, (Șișmanov) 507, (Fr. Le-
brun) 507, (Le Courier du Da-
nube) 507.
Zwibel (Ion Todicescu) 476, 550..

CUPRINSUL
Pagina
Tot dela Simion Mehedinți — — — — — — — — — ix
Introducere — — — — —-----------— — —	xm
Sextil Pușcariu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	1
Emilia D. Rațiu —	—	—	—	—	—	—	—	—:	—	—	19
«România Jună» — Viena	—	—	—	—	—	—	—	—	—	21
loan Russu-Șirianu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	25
August Scriban	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	26
Kr. Sandfeld-Jensen	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	35
Nicolae Stoleriu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	37
«Societatea Femeilor Ortodoxe Române» —	—	—	—	—	38
C.	Sandu-Aldea	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	39
Mihail Strajan	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	45
loan Slavici —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	47
S.	Șișmanov —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	53
Teodor Tarnavschi — — — — — —	—	—	—	—	62
H.	Tiktin — I. Al. Bassarabescu — — —	—	—	—	—	64
George Tofan —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	66
Nestor Urechia	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	69
Ion Ursu — —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	73
Elena Voronca	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	77
ÎTitu Maiorescu — — — —	78
S. Mehedinți — — — —	79
Maria Văcărescu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	80
George Vâlsan	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	81
Duiliu Zamfirescu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	102
Dumitru Baciu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	125
loan A. Bassarabescu — — — — — — — — — —	129
T. A. Bădărău —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	152
Nicolae Bănescu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	154
Ion Bentoiu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	165
Marcu Beza —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	166
Demostene Botez	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	176
Traian Bratu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	185
C.	Brătescu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	187
G. Bucurescu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	189
STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI

590
Pagina
D.	Cădere — —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	190
Theodor Capidan	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	193
Barbu Catargi —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	194
M. I. Chirițescu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	195
Th. I. Chirițescu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	235
Eugen Ciuchi —• -	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	237
Ana Conta Kernbach — — — — — — — — — —	239
C.	I. Cosmescu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	244
Grigore Crețu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	247
Elie Dăianu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	248
Mircea Djuvara	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	253
Virgil Drăghiceanu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	261
Charles Drouhet	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	263
Petre Dulfu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	264
Ion Evian —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	265
Ahnajelu Farra —	—	—	—	—	—	—	—.	—	—	—	266
Elena Farago	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	267
AL Florescu	:—	—	—	—	—;	—	—	—	—	—	—	—	272
Mircea Florian —	—	—	—,	—	—	—	—	—	—	—	274
Const. AL Garoflid	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	280
Vladimir I. Ghica —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	281
Florian Ștefănescu-Goangă — — — — — — — — 287
George Gregorian —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	290
G.	N. Grosu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	291
C.	Hoisescu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	292
T.	lordănescu	—	—	—	—	' —	—	—	—	—	—	—	—	293
C.	I. Istrati	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	300
Vichentîe Jemma —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	301
N. Lupu-Kostaki —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	302
Const. Krupenschi —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	305
Alexandru Lapedatu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	307
Eugen Lovinescu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	311
loan Lupaș	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	323
I. Lupulescu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	334
Liviu Marian	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	339
Constantin Meissner — — — — — — — — — —	344
N. Mihăescu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	347
P. Mihăileanu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	348
Mihail Mihăileanu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	350
I.	Mihăilescu — —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	356
Const. Mironescu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	357
Constantin Moisil —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	360
Corneliu Moldovanu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	363
Aurel Mureșianu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	365
591
CUPRINSUL
Pagina
Dimitrie Nanu — —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	367
Alexandru A. Naum —	—	—	.—	—	—	—	—	—	—	395
Teodor A. Naum — —	— .	—	—	—	—	—	—	—	—	397
I.	Nisipeanu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	398
Ion Nistor	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	399
* Em. Panaitescu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	401
N. Pandelea	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	411
Gr. Patriciu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	422
I.	S. Petrescu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	425
Ion Pillat —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	427
Nieulae M.’ Popescu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	429
N. O. Popovici-Lupa	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	431
N. Popeseu-Mălăești	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	432
Visarion Pmu — —	—	—.	--	—	—	—	—	—	—	433
D. Pușchilă — —	—	—	—	,—	—	—	—	—	—	—	434
Ion Răducanu — —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	436
O. Rădulescu-Motru	—-	—	—	—	—	—	—	—	—	—	443
Ion A. Rădulescu ;—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	446
Petrja Rășcanu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	448
D.	Russo — — —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	451
Mihail Sadoveanu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	452
H.	Sanielevici ■— —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	453
M. Săulescu — —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	454
Ion Sân-Giorgiu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	456
I.	Scărlătescu — —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	457
Ion Simionescu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	459
Virgiliu I. Slăvescu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	467
Eleenora. Stratilescu	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	469
G. D. Stratilescu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	’473
Tereza Stratilescu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	474
Nicolae Tabacovici	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	480
Oct. C. Tăslăuanu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	481
NicoJai Tcaciuc —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	482
Sandu Teleajen —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	483
Lisandru Teofil —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	484
Caton Theodorian —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	485
Ion Todicescu — —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	486
I.	C. Tomulescu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	489
George Tutoveanu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	491
AL Vasiliu — —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	504
Maria Văcărescu —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	506
Constance Zossima	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	507
Note — — — — —	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—	513
Indice
551


EDITIO ALTERA, QUIA PRIOR ENIM
BELLI CAUSA IGNE DELETA