I. E, TOROUȚIU MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNE ■ STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VOL. XI «TU N I M E A» SCRISORI PRIMITE DE S. MEHEDINȚI DELA: S. PUȘCARIU - E. D. RAȚIU - „ROMÂNIA JUNĂ*' - I. RUSSU-ȘIRIANU - A. SCRIBAN KR. SANDFELD-JENSEN - N. STOLERIU - C. SANDU-ALDEA - M. STRAJAN - L SLAVICI - S. ȘIȘMANOV. - T. TARNAVSCHI - H. TIKTIN - G. TOFAN - N. URECHIA - I. URSU — EL. VORONCA N. VOLENTI - MARIA VĂCĂRESCU - G. VÂLSAN - D. ZAMFIRESCU I. A. BASSARABESCU - N, BÂNESCU - I. BENTOIU - M. BEZA: D; BOTEZ - TR. BRATU - C. BRĂTESCU - TH,. CAPI DAN - M. I. CHIRIȚESCU - A. CONTA-KERNBACH - GR. CREȚU - ILIE DÂIANU M. DJUVARĂ - V. DRĂGHICEANU — CH. DROUHET - P. DULFU EL. FARAGO - M. FLORIAN - C. GAROFLID - C: KRUPENSCHI - AL. LÂPĂDATU - E. LOVINESCU - I. LUPAȘ - LIVIU MARIAN - C. MEISSNER - C. MOISIL - C. MOLDOVANU - AUREL MUREȘIANU D. NANU _- AL/și T. NAUM - I/NISTOR >- L PILLAT - N. M.' POPESCU - I. RĂDUCANU - C. RĂDULESCU-MOTRU - I. A.. RĂDULESCU - D. RUSSO - M. SADOVEANU - I. S1MIONESCU - EL., G. D. și T. STRATILESCU - OCT. TĂSLĂUANU - CATON THEODORIAN - G. TlTfOVEANU - ETC. ETC, :ETC. BUCUREȘTI, 1940 INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „BUCO VIN A” St. D. L. XI — * I. E- TOROUȚIU STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE V O L- XI I. E. T O R O U Ț I U STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE COLECȚIE DE: CORESPONDENȚĂ _ LITERATURĂ CULTĂ ȘI POPULARĂ TRADUCERI — CONTRIBUȚII ȘI MONOGRAFII BIBLIOGRA- FICE — CERCETĂRI LITERARE _ STUDII DE LITERATURA COMPARATĂ Cine simte nevoia să ascundă trecutul altuia, să încătușeze sau chiar să suprime iiința potrivnicului, dă dovadă că n'are încredere în dreptatea sa și că se teme de propriul lui viitor- Ite. PRIMELE 6 VOLUME CUPRIND PERIOADA JUNIMII. IN VOLUMELE I, II ȘI O PARTE DIN III SE GĂSESC SCRISORILE ADRESATE LUI IACOB C NEGRUZZI, ÎN CEALALTĂ PARTE DIN III ȘI ÎN IV, V, VI, IX, XI SE REPRODUC SCRISORILE JUNIMIȘTILOR SCHIMBATE ÎNTRE EI. VOLUMELE VII, VIII, X, XII ADUC O PARTE DIN PERIOADA SĂMĂNĂTORULUI. VOLUMUL XIII PREZINTĂ TABLOUL SINOPTIC, ALFABETIC ȘI CRONOLOGIC, AL AUTORILOR DE SCRISORI, ȘI INDICELE GENERAL, DE NUME ȘI MOTIVE, PENTRU VOLUMELE I-XII. DELA VOLUMUL II PÂNĂ LA XII INCLUSIV TEXTELE FRANCEZE, CÂND NU SE ARATĂ ALTFEL, AU FOST TRADUSE DE DOAMNA EL VIRA TOROUȚIU. VOLUMELE XIV-XXV VOR CONTINUA TIPĂRIREA PERIOADELOR JUNIMII ȘI SĂMĂNĂTORULUI, IAR VOL. XXVI VA REZERVA PENTRU ÎNTREAGA COLECȚIE UN TABLOU SINOPTIC AL DOCUMENTELOR, UN INDICE GENERAL ȘI UN CAPITOL SPECIAL DE ADDENDA ET CORRIGENDA. I. E. T O R O U ȚI U MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNE STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VOL. XI «JUNIME A» SCRISORI PRIMITE DE S. MEHEDINȚI DELA: S. PUȘCARIU - E. D. RAȚIU - „ROMÂNIA JUNĂ" - I. RUSSU-ȘIRIANU - A. SCRIBAN KR. SANDFELD-JENSEN - N. STOLERIU - C. SANDU-ALDEA - M. STRAJAN - I. SLAVICI - S. ȘIȘMANOV - T. TARNAVSCHI - II TIKTIN - G. TOFAN - N. URECHIA - r. URSU - EL. VORONCA N. VOLENTI - MARIA VĂCĂRESCU - G. VÂLSAN - D. ZAMFIRESCU I. A. BASSARABESCU - N. BĂNESCU - I. BENTOIU - M. BEZA D. BOTEZ - TR. BRATU - C. BRĂTESCU - TH. CAPIDAN - M. I. CHIRIȚESCU - A. CONTA-KERNBACII - GR. CREȚU - ILIE DĂIANU M. DJUVARA - V. DRĂGHICEANU - CH. DROUHET - P. DULFU EL. FARAGO - M. FLORIAN - C. GAROFLID - C. KRUPENSCHI - AL. LĂPĂDATU - E. LOV1NESCU - I. LUPAȘ - LI VIU MARIAN - C. MEISSNER - C. MOISIL - C. MOLDOVANU - AUREL MUREȘIANU D. NANU - AL. și T. NAUM - I. NISTOR l— I. PILLAT - N. M. POPESCU - I. RÂDUCANU - C. RÂDULESCU-MOTRU - I. A. RĂDULESCU - D. RUSSO - M. SADOVEANU - I. S1MIONESCU - EL., G. D. și T. STRATILESCU - OCT. C. TĂSLĂUANU CATON THEODORIAN - G. TUTOVEANU - ETC. ETC. ETC. * * * * BUCUREȘTI 1940 INSTITUTUL D E ARTE GRAFICE „ BUCOVINA“ MEMORIEI LUI DUMITRU EVOLCEANU PIOS OMAGIU I. E- T. TOT DELA SIMION MEHEDINȚI... Materialul din care se compune volumul de față —XI—vine din același isvor, adecă dela S. Mehedinți, fostul director al revistei „Convorbiri Literare” între anii 1907—1923. In mare majoritate și temele sunt cam aceleași, de cari s’a ocupat publicația în această pe- rioadă însuflețită pentru creațiunea literară și artistică, pentru studii științifice și probleme sociale, pentru critică literară și culturală, pe prim plan, în ierarhia punctelor din program rămânând totdeauna literatura beletristică, urmând apoi chestiunile culturale gene- rale de interes permanent și universal sau local și tre- cător. Pentru că asupra acelorași teme s'a stăruit în- deajuns, credem, la volumul IX, adnotările textelor de aici apar deci mai reduse. Non bis in idem. Până la pag. 124 autorii scrisorilor continuă ordi- nea alfabetică dela litera P (Sextil Pușcariu) până la Z (Duiliu Zamfirescu), iar dela pag. 125 până la 511 reîncepe seria autorilor după alfabet (Dumitru Baciu) și se termină la Z (Constance Zossima). Repartiția autografelor în volumele IX și XI (A-P; P-Z, B-Z) s'a impus prin modul de predare treptată și în intervale destul de mari, de către proprietarul do- cumentelor, care a binevoit să ni le încredințeze nu- mai după ce le examina, dacă merită sau nu merită să fie publicate, dacă unele ori altele prin tipărire n'ar destăinui lucruri supărătoare pentru anume oameni. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI După încheerea volumelor IX și XI S. Mehedinți ne-a pus la dispoziție încă un lot de scrisori, cari se vor tipări într’unul din volumele viitoare. Astfel, ca și pentru lacob C. Negruzzi, autografele din arhiva S. Mehedinți reclamă spațiul de două și jumătate vo- lume, ceea ce nu va să însemne că s’a epuizat mate- rialul documentar din aceste două isvoare, deoarece știm că lacob C. Negruzzi a încredințat nepotului său, g-ral Mihail Negruzzi, numeroase hârtii vechi, iar S. Mehedinți a reținut scrisori, cari vor putea fi date pu- blicității numai atunci când ideile și sentimentele în- chise în plicuri nu vor pricinui nimănui vreun neajuns sau vre-o supărare. Dacă în economia acestor douăsprezece volume au intrat totuși documente cari nu plac unor oameni, unor ideologii politice sau unor fracțiuni etnice, din acest fapt nu rezultă capitis diminutio, în ce ne pri- vește. Dimpotrivă, animatorii noilor idei, cu tendințe de sboruri către alte orizonturi, cu o viață mai bună și mai fericită, trebue să ne fie mulțumitori, pentru că: în regularitatea revărsărilor de ape și rostogolirilor de lavă, cari din veac în veac ne îneacă pământul, ne distrug țara, prefăcând în scrum, și cenușă, și mlaștini așezările cu urme istorice de nereconstituit apoi, — am salvat un material, din care Cei prevăzători pot trage învățăminte, ca să nu cadă și ei în greșelile tre- cutului, ci să caute mijloacele în măsură să determine caracterul evolutiv al evenimentelor, prin săpături de vaduri și îndiguiri potrivite cu firea poporului și nă- zuințele sale, cu legile progresului, după morala din- tr’o fabulă a lui Fedfu: cautis pericla prodesse aliorum solent. La fel și unele reflecții din introduceri și adnotări XI I. E. TOROUȚIU - TOT DELA SIMION MEHEDINȚI-- trebue înțelese ca și uverturile, cari scot în evidență motivele principale și subliniază cu refrenul ariilor culminante în operă atmosfera și climatul. Violența practicată, în ultimele două-trei decenii, de către om împotriva omului, de o idee împotriva alteia, cu pierderea a milioane de vieți și a tuturor libertăților cetățenești, libertatea de a gândi, de a se exprima, de a se manifesta într'un chip sau altul, li- bertăți cucerite prin însângerări milenare, — această violență n’are nimic comun cu o formă sau alta a cul- turii, ci marchează mai curând o epocă de vădită de- cadență în primitivismul stării de sălbătăcie, când homo încă nu ajunsese la convingerea că merită, iar acum că și-a pierdut — atributul sapiens. Și pe cât mai impetuoasă și mai stăruitoare apare violența, pe atât mai sigur și mai apropiat este sfâr- șitul acelora cari o pun în mișcare. Pentru tot cazul, ea nu s'a născut din structura poporului român, ci a venit dinafară, așa cum vin și trec — furtunile. Pe urmă mulți dintre cei prinși în val-vârtejul lup- telor stau și se întreabă nedumeriți: de ce m'am purtat așa? Unii judecă, alții se judecă, puțini se condamnă pe sine înșiși și trag consecințele. Viața autentică, literară, artistică și culturală de altă dată se reface din vestigii și se preface apoi în istorie, care înlătură orice tăinuire. Cine simte nevoia să ascundă trecutul altuia, să încătușeze sau chiar să suprime ființa potrivnicului, dă dovadă că n’are încredere în dreptatea sa și că se teme de propriul lui viitor. I. E. TOROUȚIU INTRODUCERE Principalele puncte din programul de lucru al Societății Literare Academice Române, la înființarea ei, au fost promovarea literaturii și științei și studiul limbei române. Dela 1869 până la 1906 Academia Română a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a începe și duce la bun sfârșit acel Magnum Etymologicum Romaniae, asupra căruia protectorul ei Regele Carol I stărue cu neîncetată ardoare în sesiunile generalei din 1884, 1891, 1894 și 1905, recunoscând în ultima sa cuvântare dela 1 Aprilie 1905 că „perfecțiunea dicționarului are mai puțină însemnătate decât ființa lui" \ Augustul monarh își da seama că pentru o lucrare de atare amploare nu ajunge o viață de om, dar că în- semnătatea ei și într’o cuprindere mai redusă, prin realizare însăși, se va dovedi prin faptul că va pune stavilă năvalei de barbarisme și „va stârpi buruienile neologismului care înăbușe limba strămoșească” 2 și va căuta să stabilească „o imitate în scriere și vorbire” așa cum națiunea noastră le-au păstrat „în cărțile bi- 1 Academia Română,, Dicționarul Limbii Române, întocmit și publicat după îndemn ui și cu cheltuiala Maj est ații Sale Regelui Carol I, Tomul I, Partea I, A—B, Bucureșt 1913, LXX~|-716 pg- — pag- VIII. 2 Regele Carol 1, op- cit- pg* VIII* STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI XIV sericești, în cronici și în poezia populară”, ,,cu toate furtunile și luptele crâncene înfruntate de Români” 3 întâia încercare cu „Dicționarul” lui A. T. Laurian și I. C. Massim a fost o „merituoasă lucrare, însă nu corespundea cerințelor științei, deși autorii au termi- nat-o cu cel mai mare zel” 4. A urmat B. P. Hasdeu cu Etymologicum Magnum R.omaniae, căruia i-au trebuit treisprezece ani pentru trei volume, în cari s'a terminat litera A și s'a dat nu- mai începutul începutului din litera B, așa că eruditul enciclopedist, chiar de-ar fi avut o viață de Metusalem, n’ar fi fost în stare să termine proectatul Magnum Ety- mologicum. Afară de asta opera, prin caracteristica înfățișării ei inițiale nu mai corespundea titlului Ety- mologicum, ci era mai curând un magazin general, un fel de enciclopedie, cu privire la viața, cultura, istoria, literatura și limba românească în cadrul culturii uni- versale. Ar fi fost „o lucrare monumentală pentru vas- titatea cunoștințelor savantului român. De aceea, chiar azi răsfoind cineva dicționarul și dând așa întâmplător peste un cuvânt, cum ar fi bună oară „basm”, va găsi nu numai însemnarea și etimologia cuvântului, dar și un tratat savant și speculati v expus în nu mai puțin ca 56 de coloane asupra basmului în genere, cu nenumă- rate explicațiuni și referințe la o grămadă de opere și autori din literaturile străine" 5. ...«Pentru Hasdeu ver- bul „bat” are nevoe de 41 coloane»...; ...«pentru cu- vântul „bâc” 21 coloane» °. •5 Idem, ibid- pg- V- 4 Sextil Pușcariu, ibid-, pg. 1. 5 Gustav Weigand, Hasdeu ca Filolog, în „Conv. Lit-” 1907, XLIr 1169—1173 — pg- 1169- 6 Idem, ibid. pg- 1170- XV >• E. TOROUȚIU - INTRODUCERE Evident că ceea ce lucrase B. P. Hasdeu era alt- ceva decât un Etymologicum, alt-ceva chiar decât o Enciclopedie în practica înțelesului. Și într’un caz și’n altul se impune doar echilibrul spațiului după scara valorilor noționale. Ori, învățatul român, care este și literat, și polemist critic, și istoric, și istoriograf, și arheolog, și linguist, alcătuește câte o monografie pentru fiecare cuvânt mai de seamă, chemând la «contribuție disciplini din diferite sectoare. Cincizeci și șase de coloane, cu suprafața unei pagini ele 13,5X22 cm întrebuințate în Etymologicum Mag- num Romaniae înseamnă un studiu complet privitor la basm, care tipărit într'o lucrare separată, în for- mat și cu literă obicinuită pentru expuneri științifice reprezintă o carte de 160 pagini. Dela B. P. Hasdeu s'a trecut apoi la Al. Philippide, care a adunat material, prin răspândire de chestio- nare, și a început să lucreze, dar fără să domine imen- sitatea lexicală, ci lăsându-se stăpânit de aceasta și acceptând cadre până la o extindere fără orizont, fără speranța de a se putea încheia vr'odată o lucrare de asemenea anvergură, în care viața unor cuvinte stu- diată și tratată la începerea lucrului, ajungea, cum se întâmplă, să se stingă, în vreme ce se scruta cea a altora mai îndepărtate în ordinea alfabetică. Lupta, și dela noi, între etimologiști și fonetiști, a exclus orice colaborare între cei trei reprezintanți ai filologiei Ovid Densusianu, Al. Philippide și Sextil Pușcariu. O înțelegere între acești oameni de știință, cu reputație și peste hotare, ar fi dat țării și culturii universale cu câteva decenii mai de grabă o operă de prestigiu și netrecătoare afirmare. Erau însă trei per- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI XVI sonalități prea marcante, fiecare cu trăsătură speci- fică a caracterului, hotărît mai curând să impună celuilalt punctul său de vedere decât să cedeze. Lucrările lexicografice — Dicționar, Etymologi- cum, Enciclopedie — sunt prin natura lor întreprin- deri de activitate în colaborare cu numeroase și va- riate elemente executante ale unor teme precise, li- mitate în economia generală a proectului la spațiul dictat de către un regisor. înfăptuirile unor asemenea opere se desfășoară la fel ca și producțiunile artistice ale unor coruri sau orchestre simfonice, cari execută o simfonie, unde toate rolurile se topesc într'o unitate de armonie, fără stridențe, și cu temperarea oricărui executant care caută să se scoată în relief, când di- rigintele nu-i cere, pentru că notele nu indică această ieșire din armonie. Coordonarea și echilibrul se impun prin caracter rul operei, iar conducătorul supraveghiază și este stăpân peste fiecare element în parte, cu grijă ca ni- meni să nu depășească și nici să nu diminueze rolul, pentru ca astfel să se desăvârșească întregul -- sim- fonia. Fără energia și tactul dirijorului, fără prezența regisorului simțită, aprobată, ba admirată chiar de executanți, orice acțiune interesantă sau impunătoare nu se poate realiza. In persoana lui Sextil Pușcariu Academia Română a găsit pe organizatorul, conducătorul și realizatorul de fapt al unui început de Magnum Etymologicum Romaniae, sub titlul: Dicționarul Limbei Române, din care s'a lucrat și tipărit până acum materialul pri- vitor la cele dintâiu șase litere ale alfabetului, lite- XVII I. E. TOROUȚIU - INTRODUCERE rele A și B cuprinzând 716 pagini, apărute ca partea întâia, din tomul întâiu, la 1913. Academia Română a avut de astă dată o fericită inspirație că s’a adresat lui Sextil Pușcariu, care în alte împrejurări și în alte vremuri politice, liniștite, ar fi dus la bun sfârșit această operă de interes na- țional și universal. N’a avut însă noroc S. Pușcariu. Mai întâiu, în tânăra noastră cultură, îiivățați de factura unui A. D. Xenopol, N. lorga, T. Maiorescu, M. Eminescu, tre- buiau să pună umărul în diferite sectoare de activi- tate, cari cereau realizări imediate : luminarea po- porului, educația științifică a tineretului prin școală, intervenția în politică, — da și în politică ! —, în chestiuni economice; cu deosebire în agitatele de- cenii^ de după 1900 complexitatea problemelor lite- rare, culturale și politice nu puteau lăsa impasibili oameni cu temperamente așa de dinamice cum au fost cei amintiți ca și mulți alții, în rândul cărora in- tră și Sextil Pușcariu. Dar prin două războaie cari s'au extins și au cu- prins întregul nostru glob pământesc, cu vieți sgâlțâite de furtuni, în cutremure geologice și sociale, în cămi- nuri de nomazi — mutând milioane de fișe ale Dicțio- narului dintr’o localitate într’alta, claie-grămadă, este uimitor de mult și ceea ce a izbutit S. Pușcariu până acuma pentru viitorul Magnum Etymologicum Roma- niae sub titlul provizoriu: Dicționarul Limbii Române, în care se arată originile, înrudirile cuvintelor, frec- vența și modul lor de întrebuințare — ceea ce ex- primă cu adevărat Etymologicum. Materialul publicat constitue o impunătoare parte din simfonia, care se St. D. L. XI — ** STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI XVIII va termina după alți 30—40 de ani. Să nu se uite că fenomenul încetinelii lucrului și a întârzierii apariției s'a vădit și la alte popoare, cu vechime culturală de multe secole și cu numeroși învățați cari s'au întâlnit în câmpul pacinic al științei, pentru a lucra împreună și a înfăptui o atare operă de trudă și contribuție co- lectivă. Pe urmă, acolo ca și la noi, după ce se va fi pus punct la ultimul cuvânt, generațiile viitoare vor tre- bui să revină, să completeze, și iar să completeze,* să pună cruce unor cuvinte moarte și să întâmpine scru- tător pe altele, cari vor voi să pătrundă în perpe- tuumul mobile al materialului lexical. Sunt apoi cu- vinte, cari au avut numai o moarte aparentă, o dispa- riție temporară din circulație; printr’o măiastră ope- rațiune de stil a vre-unui literat, virtuos al formei, ele renasc. Neologismele au fost și constitue și în timpul de față obiectul neînțelegerilor, nu numai în limba ro- mâneasca, ci și aiurea; pretutindeni s'au ciocnit cu- rentele pro și contra neologismului. Progresele știin- ței modeme în domeniul tehnic, teoretic și aplicat, contactul tuturor claselor sociale cu realizările prac- tice, au contribuit la primirea și folosirea termenilor, fără nicio păsare dacă termenul este un neologism sau chiar barbarism. Desigur că unde se poate, limba stră- moșească trebue să aibă întâietate. A rămâne iarăși numai la ea și numai cu ea, nu îngădue legile progre- sului, în cari se încadrează și viața cuvintelor. Când vom ajunge și noi strămoși și limba noastră mai îm- bogățită cu avion, aviație, aviator, submarin, mitra- lieră, telefon, telescop, televisiurie se va chema tot XIX I. E. TOROUTIU - INTRODUCERE limbă strămoșească. Altfel ar însemna să ne înapoiem la „gât-legău", ,,cingo-pântece", „departe-sunător"..: Intre anii 1795—1809 J. A. Eberhărd a alcătuit dicționarul: „Versuch einer allgemeinen deutschen Synonymik”, în 6 volume (Halle), care s'a continuat și augmentat, între anii 1818—1821, de către Maass, căpătând o extindere de 12 volume. De atunci au apărut numeroase edițiuni, cu adăogiri și prelucrări. In 1896 prof. Otto Lyon îngrijea ediția a 15-a, iar după 1910 Dicționarul Sinonimic al Limbii Germane pornit de J. A. Eberhărd atinsese 17 ediții și dădea pentru fiecare cuvânt sau locuțiune germană cores- pondențele din limbile: franceză, engleză, italiană, rusă. Era în proiectul unei următoare edițiuni să fie cuprinsă și limba română, iar cel care scrie rândurile de față își luase însărcinarea să doteze acel dicționar cu noțiunile și locuțiunile românești. Furia războiului dintre anii 1914—1918 a spulberat în vânt — mărtu- risirea nu-i figură de stil, ci exprimarea curatului ade- văr: a spulberat în vânt — trudnica adunare de mate- rial în fișe, orânduite și înzestrate cu citații necesare unei convingătoare documentări pentru cele două as- pecte ale sinonimicei: 1) de completă echivalență no- țională în orice funcțiune și 2) de diferențiere ușoară, treptată uneori până la totală deosebire. Așa se naște o operă dintr’un efort colectiv, prin contribuții din generații în generații. îndărătul scuzei de tinerețe a culturii noastre n'ar trebui să se ascundă și vina modului de a se mani- festa: că nu se înoadă firul părăsit de o generație și nu se deapănă mai departe de cătră urmași, dar că fiecare generație ia dela început aceeași temă și ast- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI XX fel toate ajung cel mult până la jumătate de drum sau dacă se duc până la sfârșit, de cele mai multe ori se înfățișează lucrări de mântuială și evident pripite. Elementele substanțiale bine studiate sunt deobiceiu tăiate cu foarfecă tocmai din acele realisări ale înain- tașilor, cari prin temeinicia lor meritau să fie reluate, prelucrate, augmentate, modernizate. S'ar fi introdus în modul acesta și la noi tradiția din apus, respectând in același timp osteneala altora și reafirmându-i va- loarea. Sunt reflecții abstracte cari se desprind din fapte concrete. Ne referim la cele 4=patru ,,enciclopedii" apărute între anii 1930—1940, dintre cari una îl depo- sedează pe bietul C. Diaconovici, luându-i coloane în- Wegi, fără nici o modificare, cel puțin pentru masca- rea rapturilor sau pentru cazul când ,,autorul" ar fi demascat, să aibă o portiță de ieșire. Asemenea primejdii avea să ocolească Academia Română și le-a ocolit prin S. Pușcariu, pe care l-a îm- puternicit să lucreze Dicționarul Limbii Române, în nu- mele și pe socoteala prestigiului ei de înaltă institu- țiune. Al. Philippide s'a dovedit foarte curând și din acest punct de vedere că nu putea rămâne la condu- cerea și definitivarea lucrărilor Dicționarului oficial al Academiei Române. Atacurile din articolele sub titlul „Specialistul Ro- mân” publicate în „Viața Românească” (anul I, pg. 496 și urm. și a. II, pg. 15 și urm.), continuate și mai târziu și apoi adunate în volum, sunt scrise într’un ton neuzi- tat în știință, și-au surprins nu numai cercurile noas- tre, ci și oamenii de știință din Franța, Italia, Germa- XXI I. E. TOROUȚIU - INTRODUCERE nia, Austria. In campania de coborîre a lui O. Densu- sianu, H. Tiktin, S. Pușcariu, ca și împotriva unor fi- lologi străini cu reputație indiscutabilă, Al. Philippide își pierde cumpătul și trece dela argumentul științific la acuzațiuni nesusținute. Despre L. Havet afirmă că este ,,un rău crescut”, E. Herzog, H. Schuchardt, A. Tobler sunt niște simpli recenzenți „lipsiți de scrupule”. Chiar W. Meyer-Ltibke se vede târît în dis- cuție. Pentru Al. Philippide, „toți filologii români sunt plagiatorii d-sale” 7. Impresia generală a fost penibilă, atât în țară, cât și peste hotare. Sextil Pușcariu și Ovid Densusianu sunt deadreptul învinuiți că au furat etimologiile sale și că le-au trecut în patrimoniul lor. Sextil Pușcariu îi răspunde în „Convorbiri Lite- rare” (cfr. n. 7) și arată că etimologiile-corp delict ci- tate de Al. Philippide formează două grupuri: cel din- tâiu a intrat de mult în domeniul public și nu se cu- noaște cui aparține paternitatea ; în tot cazul acel prim lot de etimologii se întâlnește în lucrări străine cu mult înainte ca Al. Philippide să-și fi tipărit lucră- rile linguistice, în cari se stăruie asupra originilor ace- lor cuvinte; al doilea grup, pe care Al. Ph. și-l atribue ca rezultat al cercetărilor sale, S. Pușcariu probează că aparține altora și anume: lui T. Cipariu, A. Cihac, Fr. Miklosich, H, Schuchardt, W. Meyer-Lubke, cari au dat acele etimologii înaintea lui Al. Philippide, așa că învinuirea de plagiat se întoarce împotriva învi- nuitorului. 7 s. Pușcariu, Adevărurile D-lui Philippide, în „Conv. Lit.” W, XLI, 2G6. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI XXII S. Pușcariu se menține în replică la nivelul de seninătate al omului de știință, moderat în formă, do- cumentat în fond, cu trimiteri la isvoare pentru tot ce afirmă. Revista „Convorbiri Literare” tipărește întâmpi- narea lui S. Pușcariu, fără să intervină pentru unul sau contra altuia. Neutralitatea era la locul ei și din pricina că Al. Philippide doi-trei ani în urmă făcuse parte din comi- tetul de redacție al revistei. De aci însă și din prețuirea publicațiilor de spe- cialitate ale lui Sextil Pușcariu a rezultat pentru Aca- demia Română hotărîrea neclintită de a încredința acestuia lucrarea dicționarului Limbii Române. In 1907 când au apărut cele dintâi fascicole ale Dicționarului întocmit de S. Pușcariu, revista „Convor- biri Literare" păstrează o rezervă destul de semnifica- tivă, în dorința de a nu contribui la înăsprirea rapor- turilor dintre colaboratori, reprezintanți ai științei, dintre cari unii erau și membri ai Academiei Române. Ecourile pentru sublinierea meritului excepțional veniră însă mai târziu de peste hotare. Un exemplu: „Profesorul de filologie romanică dela Universi- tatea din Graz (în Austria) A. Zauner a publicat în „Literaturblatt fur Germanische und Romanische Phi- lologie”, No. 11, pe luna Noemvrie 1912, o dare de seamă asupra părții apărute acum din Dicționarul Limbii Române, care se publică sub îngrijirea Acade- miei Române, și se redactează și tipărește prin con- lucrarea d-lui Sextil Pușcariu, profesor la Universi- tatea din Cernăuți, a d-lor I. Rădulescu-Pogoneanu și D. Evolceanu, profesori în București, precum și a XXIII 1. E. TOROUȚIU - introducere d-lor C. Lacea, profesor la Brașov și T. Capidan, pro- fesor la Salonic”. Urmează textul dării de seamă, în „Conv. Lit.” Dec. 1912 XLVI 1419—1422. In convingerea însă că realizează o operă mare și de durată, S. Pușcariu poate cu oarecare amărăciune și desilusie, și-a continuat lucrul, ajutat pentru partea formală, de stilisare lapidară, de către I. A. Rădulescu- Pogoneanu, pentru cea linguistică de profesorii: Theo- dor Capidan, C. Lacea, C. Gălușcă și Al. Procopovici, cu strângerea de nou material, cu cetirea de izvoare și extragerea de citații din texte de către studenți și tineri profesori de licee, apoi la Cluj de către profeso- rul Nicolae Drăgan, academician și, credem, cel mai de seamă filolog român după S. Pușcariu și Ovid Den- susianu. Și în politica bucovineană S. Pușcariu a avut de îndurat desamăgiri, pentru că — replicau oamenii po- litici bucovineni — față de regimul austriac-german trebuia folosită altă tactică decât cea când de pasivi- tate totală, când de vijelioasă impetuositate a Transil- vănenilor față de șovinismul despotic maghiar. Tânăr, activ, profesor-unnaș al lui I. G. Sbiera la catedra de limba și literatura română a Universității din Cernăuți în cadrul romanisticei, moderat, însă nu lipsit de energie, înzestrat cu tact, S. Pușcariu aducea cu dânsul în Universitate ca și în celelalte cercuri cul- turale bucovinene, un spirit nou. Cursurile, semina- riile, conferințele publice atrăgeau o lume doritoare să se învioreze prin climatul înalt al științei apusene, moderne, după perioada de stagnare din ultimii ani ai profesoratului lui I. G. Sbiera, înaintat în vârstă și în neputință să țină pas cu ritmul accelerat de după 1900. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI XXIV Scrisorile lui S. Pușcariu sunt în acest volum cele mai însemnate pentru că se leagă de o cotitură hotă- rîtoare în și pentru viața autorului, anume aceea de a lua asupră-și uriașa sarcină dei elaborare a Dicționa- rului Limbii Române, apoi prin bogăția informațiunilor asupra evoluției vieții culturale și politice din Buco- vina, Epistola din 29 Martie (11 Aprilie 1907) trebue privită ca răspuns la scrisoarea lui S. Mehedinți dela 6 Noemvrie 1906; publicată în volumul IX pg. 275, în care profesorul dela Universitatea din București, ho- tărît să primească dela 1 Ianuarie 1907 direcția Con- vorbirilor Literare, îi spune următoarele: ,,Dă voe unui cunoscut al d-tale să-ți exprime sin- cera sa bucurie pentru numirea d-tale la Cernăuți. ,,Nu mă pricep la filologie, dar din cât pricep, am convingerea că am intrat acum definitiv pe calea cea bună. „Vasul Fantomă", dicționarul limbei noa- stre, va ajunge în curând la port. „Numirea d-tale însă — [profesor la Univ. din Cern.] — pentru unii din noi are și altă însemnătate. Am fost de 3 ori în Bucovina și m'am întors înmăr- murit. „Mai tristă paragină nici că se poate închipui. „E o mângâere și o speranță pentru mulți că ai venit d-ta în acel colț, unde până și cei ce se mân- dresc cu numele de Român, sunt sufocați de un abo- minabil spirit de beamterism kaiserlich und kdniglich. „Fie ca norocul să se arate mai prielnic după ve- nirea d-tale printre conducătorii sufletești ai acelei nenorocite țări. „Noi cei de pe aici, îți urăm succes,din tot su- fletul. S. Mehedinți". XXV- r- E- TOROUȚIU - INTRODUCERE La rândul său, S. Pușcariu, după câteva luni de adăstare în Cernăuți, se exprimă la fel: „Tot mai mult mă conving, că Românii Bucovineni sunt pierduți pen- tru Românime” (cfr, pg. 2 de aici). La îndemnul lui S. Pușcariu, intrat în Societatea pentru Literatura și Cultura Poporului Român din Bu- covina, cu stăruințele sale în București, Capitala tu- turor Românilor, a venit Petre Litiu în Bucovina. Re- prezintațiile artiștilor români pe scena teatrului din Cernăuți (trilogia lui Delavrancea), continuate de Emil Belcot, au trezit un elan printre Românii Bucovineni, cum nu s'a mai cunoscut în istoria lor sbuciumată și săracă în emoții estetice. Tineri și bătrâni de-avalma deshămau caii dela trăsuri și se înhămau ei și condu- ceau în urale și înlăcrămată fericire la gară pe marele artist Petre Liciu și colaboratorii săi. Multă vreme s'a păstrat o atmosferă de mândrie națională, pentru ceea ce s'a văzut și s'a simțit prin artă ce înseamnă Româ- nia și sufletul românesc. înșiși străinii au fost siliți să admire marile talente, ale artiștilor, ca și al autorului trilogiei „Apus de soare", „Viforul”, „Luceafărul”. Tot într'aceea vreme, urmând hotărîrile Acade- miei Române, S. Pușcariu avea de luptat cu prejude- căți pentru introducerea noilor reguli ale ortografiei. In seminarii teze, cari interesau direct scrisul bu- covinean: punctuația românească față de cea germană; sinonimile în limba românească; barbarisme și germa- nismele în graiu și'n scris; topica românească; încer- cări de critică literară, dări de seamă, recenzii asupra cărților proaspăt apărute în editura „Minervei”; la cursurile de istorie a literaturii sau de filologie sala STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI XXVI în care S. Pușcariu își expunea ideile devenise din ce în ce mai neîncăpătoare. Pentru orele de lingustică profesorul purta o deo- sebită grijă să nu fie ostenitor al auditorului; de aceea, cam pe la jumătatea lecției, în legătură cu o etimologie sau cu o locuțiune trecea la destindere printr'o snoavă plină de tâlc, printr'o spirituală glumă, pentru ca apoi încetișor, pe nesimțite, să se înapoieze iar la filologie. A fost o școală vie, o școală românească în ținută europeană, școala lui Sextil Pușcariu din Cernăuți. După Aron Pumnul — lui i se cuvine cel de al doilea loc în Bucovina culturală și literară. Intrând mai adânc în cuprinsul acestui volum de documente, vom da de scrisorile lui August Scriban, care pretindea revistei Conv. Lit. să se desbare de or- tografia Academiei Române și să adopte felul său de a înfățișa cuvintele... Interesante sunt scrisorile studentului Eug. Lovi- nescu, din Paris, care de pe atunci da semne că va suferi subt povara ingrată de obsesie a eului: ,,Mi-am permis să vă trimit ieri a doua lucrare a mea de teză de doctorat. De altminteri am făcut și susținerea orală, obținând „elogii", într'un cuvânt tot ce-mi puteau da bieții oameni” (pg. 312). Un alt merit al Convorbirilor Literare, sub direc- ția lui S. Mehedinți, a fost descoperirea și cultivarea talentatului prozator M. I. Chirițescu, ale cărui scri- sori tipărite aci poate-1 vor reaminti istoricilor noștri literari și-i vor destina pagina cuvenită pe bună drep- tate. Ne înâlnim aici din nou cu Duiliu Zamfirescu, I. XXVII *• E' TOROUȚIU - INTRODUCERE Ursu, I. Simionescu, G. Vâlsan, I. Lupaș, Al. Lăpădatu, I. A. Bassarabescu, G. Tutoveanu, Nicolae Bănescu și cu alții. Sunt cunoștnițe vechi, din celelalte volume, scrisorile lor de aici însă aduc date noi despre oameni și fapte și se citesc cu plăcere și interes, ca și ale mul- tora neîntâlniți, cum ar fi N. Pandelea, admirabilul traducător în proză al Eneidei lui Virgil. Deosebită atențiune merită scrisorile următorilor: Mircea T. Djuvara, Mircea Florian, Vladimir I. Ghica, T. lordănescu, Al. Lăpădatu, I. Lupaș, Mihail Mihăi- leanu, C. Moisil, Dimitrie Nanu, I. Răducanu, I. Si- mionescu'și Tereza Stratilescu. Mircea Djuvara desfășoară în revista „Conv. Lit." o activitate dintre cele mai fecunde. Făcând abstrac- ție dela studiile, pe cari și le-a tipărit singur în volum, distinsul om de drept trimitea din Paris corespondență, pentru cronici privitoare la viața spirituală a Franței, stăruind asupra evenimentelor, cari puteau să deștepte în cetitorii revistei cel mai viu interes. Apoi au ră- mas uitate în publicația periodică numeroase contri- buții științifice, pe cari un viitor bio-bibliograf al lui M. T. Djuvara va trebui să le înregistreze, dacă va vrea să dea o imagine corectă și desăvârșită a aceluia care a fost un reputat reprezintat al baroului din Ca- pitală, ministru al justiției, membru al Academiei Ro- mâne, și totdeauna un harnic și destoinic purtător al condeiului. Mircea Florian, în scrisorile cătră S. Mehedinți, la începutul carierii sale scriitoricești, este astăzi pro- fesor de Universitate, și ocupă un loc printre primele STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI XXVIII rânduri ale filosofilor români, iar după trecerea direc- toratului revistei dela S. Mehedinți asupra lui Al. Tzi- gara-Samurcaș, M. Florian a luat parte activă la îngri- jirea redacțională a revistei și a publicat articole fi- losofice și sub direcția lui S. M.: „Destinele Științei și Metafisicei (1912) ș. a., dări de seamă, recenzii, așa încât cine se va ocupa — cine? — de fasa a IX-a a istoriei „Convorbirilor Literare'’ — dela 1 Ianuarie 1924 până la 20 Febr. 1939 — va trebui să scoată în relief sprijinul ce l-a dat lui Al. Tzigara-Samurcaș, co- laboratorul său devotat Mircea Florian. Vladimir I. Ghica, istoriograf, T. lordănescu, orien- talist și filolog greco-latin, Mihail Mihăileanu, om al școalei și al problemelor învățământului public, Te- reza Stratilescu, exponentă a variatelor aspecte din cultura și civilizația anglo-saxonă — sunt dintre acei neîndreptățiți, cari au rămas zăvoriți între* scoarțele colecțiilor revistei, fără să se mai preocupe cineva de ei. Istoricii literaturii și ai culturii românești, cu rare și onorabile excepții, iau deobiceiu în considerare nu- mai activitatea scriitoricească aflată în cărți. Cât des- pre așa numitele, recentele enciclopedii, nici nu face să relevăm asemenea lacune, deoarece atunci ar fi ne- cesar să lucrăm un al doilea volum de Enciclopedie. Al. Lăpădatu, I. Lupaș, C. Moisil, I. Răducanu și I. Simionescu colaborează cu articole și studii de spe- cialitate, dar și cu acea măruntă și totuși folositoare cronică de amănunte, care de cele mai multe ori se dă sub o inițială sau se trece deadreptul în patrimoniul comun redacțional. Astfel Al. Lăpădatu, I. Lupaș, I. Răducanu prin acele pagini de încrestări au desigur in- formațiuni, istorice, științifice, economice, nesemnate. I. E. TOROUȚIU - INTRODUCERE Cu scrisorile; lui Dimitrie Nanu intrăm deadreptul în atmosfera de conflict dintre Mihail Dragomirescu și „Convorbiri Literare”. Ca și N. Petrașcu la sfârșitul anului 1896 (30 Noemvrie), care hotărîse despărțirea de „Convorbiri Literare” „învechite” (St. D. L. VI pg. CLXXXVII și urm.) și înteineerea unei noi reviste („Literatură și Artă Română”), M. Dragomirescu, deși sfătuit de I. L. Caragiale să nu se arunce într’o aven- tură, pornește la drum cu propria sa publicație „Con- vorbiri” — căreia după un an de apariție, trebue să-i adaoge atributul „Critice”, pentru a înlătura astfel confusia voită. Atacurile cari au urmat în „Convorbiri [Critice]” priveau mai puțin programul și realizările „Convorbirilor Literare”, ele îndreptându-se împotriva lui S. Mehedinți, directorul revistei. Din partea „în- vechitelor” „Convorbiri” junimiste s'a observat ve- chea tactică de a nu răspunde, pentru că nu era vorba de un conflict între ideologii diferite, ci de porniri omenești, din ambiții nesatisfăcute. Ar fi necesar, credem, să stăruim și asupra altor chestiuni din acest material arhivistic, dar asprimea împrejurărilor nu ne îngădue. Nu ne rămâne decât să repetăm suspinul cronicarului de altă dată: „Ce sosiră asupra noastră cumplite aceste vremi de acmu, de nu stăm de scrisori, ce de griji și suspi- nuri. Și la acest fel de scrisoare gându slobod și fără valuri trebuește. Iară noi prăvim cumplite vremi si cumpănă mare pământului nostru și noaă” 8. 8 Miron Cos lin,. Letopisețul Țării Moldovei deia Aron Vodă încoace. Ediție critică de P. P- Panaitescu, Fundația Regală pentru Literatură și Artă. București 1944, (pg. 4. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI XXX „De lauda este hie la care domnii să hie spre par- tea creștinească, că această țară căci trăiește așe în statul său până acmu, pentru țări creștine stă până astădzî în rândurile sale, însă cu înțelepciune, nu fără socotială și fără temeiu, în loc de folosul țărâi să-i aducă perire, cum s’au prilejitu amu și în vremile noas- tre în câteva rânduri, de adusesă a mulți nesocoteala și nebuniea mare cumpănă acestui pământu. Dum- nedzău mai bine știe că de nu s ari hi prilejit o samă de capete să cerce mijloace și să nu alerge la împă- răție, ar hi fostu de perirea de istov țara aceasta în câteva rânduri" 9. 9 Mii or Costin, Let&p^ pg. 39. TEXTE ȘI NOTE STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VOL. XI COLECȚIE ÎNGRIJITĂ DE I. E. TOROUȚIU Sextil Pușcariu cătră Simion Mehedinți I Cernăuți, 1.11.1901 Strada școalei 10. IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Ai citit de bună seamă articolul d-lui Philippide în „Neamul românesc” și cred că desaprobi și d-ta tonul în care e scris și injuriile care se scriu la adresa filologilor români și streini. In numărul pe care Tam primit eri mă numește plagiator. Dacă mi-ar fi găsit greșeli, n’aș zice nimic, căci eu însu-mi știu prea bine că am făcut destule și voiu mai face; dar nu pot lăsă să mă socotească cineva de rea credință și se mă numească hoț. De aceea te rog să-mi dai loc în coloanele Convorbirilor, în care s’au publicat pretinsele plagiate, pentru un răspuns. Cred că ai destulă încredere în mine, ca să nu te îndoiești că răspunsul mieu va fi scris așa ca să nu jignească tradiția re- vistei. Aș vrea însă ca să-1 pot publica în No. 2, poate subt rubrica „Filologie”. Nu cred că va fi mai mare de 1—IV2 pagini. Te rog deci să-mi răspunzi, dacă se mai poate se apară în N-rul 2. îndată după primirea răspunsului îți voiu trimite arti- rolnl, la caz că îl primești. St. D. L. XI — 1 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 2 Iartă, te rog, că te aduc poate într’o poziție neplăcută față ele un fost Convorbirist, care însă, de fapt, e acum atât de de- parte de revista la care a scris, încât crede că trebue să înjure pe d-1 Bogdan, care a condus’o Cu salutări prietenești, al d-tale devotat SEXTIL PUȘCARIU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Cernăuți, 29.11I/11.IV 1901 Strada școalei 10. IUBITE D-LE MEHEDINȚI, Am venit în Bucovina cu mult dor de a face bine și cu sufletul plin de nădejde. Acum, după o jumătate de an, dorul a rămas același, dar nădejdile s’au stins aproape cu totul. Tot mai mult mă conving, că Românii Bucovineni sânt pierduți pentru Românime. Dacă-mi dau seama despre pricina acestui trist adevăr, îmi pare că ea stă mai ales în două împrejurări. Nu găsesc momentan terminul românesc pentru „Menschen- schlag”—să zic dar, mai vag, „firea” acestor Români e mai pu- țin resistentă, decât a celor din Muntenia, Ardeal și din Țara de jos. Răscoalele recente m’au învățat că și țăranul din Moldova e ca Bucovineanul, cu calități morale mai desvoltate ca la Oltean, mai bun la inimă, dar mai fără energie. E desigur un amestec mare de sânge ruso-rutean în el. Precum Rușii sânt capabili să ducă de ani de zile campania aceea admirabilă de desrobire, care cere zilnic jertfa unor idealiști ce primesc moar- 3 SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI tea zâmbind, dar nu sânt capabili să dea o lovitură la mir, — tot astfel Bucovineanul nu e în stare să facă fapte, la momentul potrivit. Acest neam de oameni, lipsiți de energie sânt puși în fața celei mai mari primejdii. Au a luptă cu trei factori de o potrivă de periculoși. 1) Cu Rutenii, care nu-s mai energici, dar sânt mai numeroși și sânt mai viguroși prin faptul, că azi sânt orga- nizați—îi conduce un Român renegat din pricina unei femei!— și sânt împinși spre sud de o lege de expansiune firească. Nu- mărul 300.000 : 230.000, pe care-1 dă statistica, e greșit prin faptul, că el se schimbă pe zi ce merge, crescând la Ruteni în mod considerabil, rămânând aproape neschimbat (prin ruteni- zare și emigrare în America) la Români2. 2) Al doilea factor e Jidovimea. Nicăiri ea nu e atât de puternică ca aici, nici în Galiția. Comerțul e absolut în mâna lor. Evreul e mijlocitorul — singurul care câștigă — între Român și Român, când cumperi ouă, lemne, lapte etc., când iai o birje să mergi la sat, când dai o reprezentație teatrală de diletanți (sala, bilete etc.), chiar când vreai să alegi un deputat român într’un cerc curat românesc! Studenții evrei au ,,jiidisch-natio- nale Verbindungen”, deputatul Straucher a vorbit în parla- mentul din Viena de mandate evreiești etc. etc. Numărul 100.000 : 230.000 poate fi exact în mod obiectiv, dar de bună seamă nu e adevărat în mod relativ. Dacă eși pe stradă vezi 20 de Evrei până să vezi un Român, căci Evreul e pretutindeni, unde se des voltă cea mai mică activitate îl întâlnești. Românul nu face nimic, ci își deplânge soarta și vegetează. 3) Al treilea factor e guvernul. De-ar fi Austriecii așa șoviniști ca Unguri am avea o resistență firească, nu așa de puternică ca în Ardeal, dar reală. Guvernul însă îți face tot pe plac și — te deobligă. In acelaș timp el bagă zâzanie între Român și Român sprijinind, aproape fățiș, pe cel slab, până în momentul când Fa ridicat, când îi devine incomod. Pacostea STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 4 Bucovinenilor e, că au avut o aristocrație, care nu s’a germa- nizat (precum s’a maghiarizat cea din Ardeal) și că au atâția funcționari — toți dependenți de stăpânire. Nu cunosc aproape nici un Român bucovinean ca oarecare poziție socială, care să fie independent. Dacă n’are superiori, atunci așteaptă totuși o decorație sau unul din acele multe titluri de „Hofrat” etc., pe care cearcă să-l ,,merite”. Câteva exemple. In consiliul comunal din Cernăuți sânt aproape numai Jidani. Primarul Jidan. Vice- primari un Neamț, un Slav și un Român. Neamțul, cel puțin bagă cât poate amploiați nemți. Românul e inofensiv. E surd, bătrân și — pe toate actele oficiale se scrie BalmoSCII. — Cu mare greu a răzbit un Român, Hnidei (se scrie Hnidey) ca director al căilor ferate. De când ocupă acest post nu s’a anga- jat la C. F. nici un Român, nici ca funcționar, nici ca conductor, nici măcar ca cantonier sau macagiu, pentru-că — ,,s’ar putea crede că fac protecționism”! — La Banca țării președintele e Român: Florea Lupu. Cei tari au avut însă grije să nu-1 aleagă încă definitiv. Astfel, deși acesta ar vrea, nu poate să pună Români în funcții — până nu va fi definitiv. Cei imediat de subt el sânt Evrei și aceștia au umplut banca țării cu de-ai lor, care vor înainta din treaptă în treaptă și vor pune, la rândul lor Evrei... așa că faimoasa bancă, cu care se laudă Românii atâta, va fi vecinie a Evreilor, va da împrumuturi la Evrei și nu va face concurență uzurarilor Evrei ! Astfel de exemple aș putea să-ți citez multe, multe, obser- vate numai în 6 luni... In politică? Nimic alta decât vânat după căpătuială. Orice om cu mintea sănătoasă vede situația astfel: în parlamentul din Viena Românii sânt de prisos. După legea cea nouă cei 5 depu- tați Români se vor alege de sigur, căci cercurile sânt eurat românești; deci, din punct de vedere al Românismului, orice luptă electorală e de prisos. Dar acești 5 deputat! nu vor face nici unu la sută din noul parlament. Ei n’au acolo pe nimeni 5 SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI cu cine să se alieze, căci lupta se va da între Slavi și Germani, și unii și alții dușmani naturali ai noștri. Guvernul, bine înțeles, va trată pe Români totdeauna ca pe o cantitate de neglijat, de care nefiindu-i frică, n’are de ce s’o sprijinească. Fracțiunea Ita- liană e și prea mică și prea departe de noi. Ei bine, pentru acești 5 deputați fără rost și siguri se dă o luptă electorală, care taie în carne vie românească, care învrăjbește familiile, care depăr- tează privirile tuturor dela acele răni care ar trebui vindecate imediat, care se cangrenează una câte una, din zi în zi. Toți văd în deputăție ocazia de a parveni, de a putea deschide ușile celor mari la Viena. Intre candidați sânt numai doi, care însemnează ceva: Baronul Hormuzachi, un om așezat, foarte cinstit, cu nume istoric, care se pronunță cu respect și care-1 obligă. Nu-i însă omul acțiunii. Aurel Onciul e foarte inteligent, foarte activ, cunoaște toate tertipurile diplomației austriace, un om care prin energia sa se impune. Ii lipsește însă absolut bunul simț, se compromite adese-ori în momentul deciziv și urmează o politică, care poate fi nefastă pentru noi Românii: e mai mult socialist, decât Român. Ar mai fi lancu Flondor; acesta stă însă de o parte deocamdată. Caracteristic e faptul, că în cel mai românesc cerc, în Câmpulung, va fi ales un strein, contele Bellegarde. Din punct de vedere principiar asta va fi cea mai eclatantă dovadă despre frumusețea nouăi legi electorale : voința poporului triumfă. Contele Bellegarde e o persoană foarte iubită de țăranul român, pe care Fa sprijinit cum n’a făcut’o nici un Român până acuma. Dacă va fi ales însă, va fi meritul Evreilor, care voesc să scape de prefectul lor antisemit. Pentru noi e umilitor faptul; poate să aibă însă rezultate bune. Dacă B. nu e un austriac, uns cu toate unsorile, care vrea să se vâre în sufletul Românului pentruca, salvând aparențele, să-l exploateze pentru politica din Viena, ci dacă e, precum se afirmă, un om independent, care voește să-și facă un nume și simpatizează cu Românii în mod STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 6 sincer — de origine e Francez — atunci omul acesta cu tact, cu vază, cu parale și tânăr va putea deveni un conducător al Românilor în politica lor bucovineană. Nu pot să nu-ți citez un caz foarte caracteristic pentru situație și pentru țăranul român de aici. La Suceava „Apăra- riștii” 3 țin o adunare mare electorală, în care se înjură „Onciu- leștii”, care „ar fi supt sângele țăranului român ca niște țân- țari”. Se ridică un gospodar țăran și grăește cam așa: „Dacă-i vorba de țânțari să vă spun și eu una. In sat la noi eră un pă- durar hain, care a dus pe mulți bieți Români la poliție. Noi am jurat să ne răzbunăm pe el și într’o bună zi câți-va Fau prins în pădure, Fau dezbrăcat în pielea goală în ameaza mare — eră vară — și l-au legat de un copac. Câți treceau pe acolo îl vedeau, dar nici unul nu voia să-l deslege. Unul, mai „milos” însă, i-a zis: „Eu n’am să te desleg, dar am să iau o foaie de brusture, să alung țânțarii cari ți-au acoperit trupul”.—„O, nu, nu face asta, căci țânțarii care sânt pe trupul mieu m’au supt de mă doare, dar ei sânt acum sătui. Dacă-i alungi vor veni alții, care-s flămânzi !” Vei ceti de întemeierea multor societăți economice și lite- rare, de filantropie națională etc. etc. Intr’ădevăr spiritul de asociație e mare; dela Nemți au învățat să se unească. E iară foarte frumos, că poate nicăiri Românul nu-și dă, cu atâta dărnicie, obolul pentru birul național (în aceste 6 luni am cheltuit 9% din leafă pentru colecte). Dar rezultatul? Rareori bun; mai ales se face totul de formă, „de frica lui lorga” aș puteă zice. La întemeierea fiecărei societăți se începe cu cearta iscată dela alegerea comitetului, cu disidențe, cu secesiuni. în- treprinderile economice sânt adesea paralizate, din adins, de contrarii politici, „șezătorile literare” sânt un fel de ocazii unde merge lumea de rușine și se plictisește sau cel puțin asistă fără interes. SEXTIL PUȘCARIU - SLMION MEHEDINȚI Mai trist e că certurile au prins rădăcini și în cercurile studențești. Am încercat să împac pe studenți — de politica celorlalți am crezut că trebue să stau departe. Iți poți închipui, că nu am dat busna, ci cu scrupulele pe care trebuie să le aibă cineva căruia i s’ar putea zice „venetic”, cu grija, pe care am ținut s’o am, dorind ca să nu dau greș cu cel dintâiu pas în viața publică, — am sondat terenul bine, bine, am intrat în legături cu indivizii înainte de a mă adresă societăților. N’am reușit. După ce toate societățile au admis „în princi- piu” împăcarea și era s’o începem de fapt, cu o zi înainte, s’au bătut două societăți, pe stradă, cu ciomegile, în fața Evreilor care râdeau. Mai în urmă am aflat. Cei care față de mine erau cei mai fervenți adepți ai împăcării, intrigau, pe din dos, mai mult împotriva ei și — ca să nu se dea de gol — au înscenat acea bătaie și o altă farsă, pentru ca să-mi poată spune apoi: „Ai văzut, că noi aveam toată bunăvoința; acum însă nu mai e cu putință. Cu astfel de oameni etc. etc.”. După toate acestea vei pricepe cât sânt de amărât. In momentul când mă voiu convinge, că eu nu pot face nici o ispravă, îmi voiu luă catrafusele și voiu plecă de aici, căci cu ideea, să iau la zi’ntâiu a fiecărei luni leafa de profesor, pentru 7 ore pe săptămână ținute la universitate, nu mă pot împăca. Deocamdată însă cred că nu e voie să desnădăjduesc și că, dacă aș plecă, ar fi o deșertare. Stând însă, înainte de a mai riscă un pas, vreau să-mi cunosc bine oamenii, să știu cu cine pot lucră și cu cine nu, să-mi cresc și să-mi apropiu vreo doi tineri, cu care să pot păși sigur într’o zi. Dacă voiu puteă să-i câștig, atunci cred că cel mai bun mijloc de acțiune e un ziar mare, bine scris, care să formeze o opinie publică, să învețe pe oameni: „Noi prin noi înșine” în loc de „prin protecție ori de la cine”, ca azi, să le arate că legătura firească a noastră e cu ceilalți Români și să STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 8 tăiem, cu intransigență, orice legături care ne leagă de Ruteni și Nemți, mai ales de cei d’intâiu. Deocamdată misiunea mea e: la universitate să cresc o seamă de idealiști, care să-și cunoască limba și să-și iubească cultura. Aceștia vor crește apoi tineretul, ca profesori de liceu. După orele la universitate strâng pe câțiva băeți buni, ieșiți din liceul din Suceava, și în fiecare zi mă plimb un ceas cu ei, picurând încetul cu încetul în inima lor acele idei, pentru care aș vrea să-i văd luptând odată. Ca răspuns la scrisoarea d-tale îți spun, că rezerva pe care mi-am impus’o deocamdată mă ține încă depărcior de „Junimea literară”, a cărei direcție n’am vrut s’o primesc. La toamnă însă se va mută la Cernăuți și pe nesimțite vreau să iau eu controlul, nu cu numele, ei de fapt. Atunci va veni și ortografia, pe care acum stăruim să o introducem în școli într’o comisie, care s?a format acuma. De abonamente voiu stărui din dragă inimă și din convingere. Articol, când voiu avea răgazul, care-mi lipsește acuma, să scriu cevă potrivit. Pentru Convorbirile — între noi cred că nu-i nevoie să le numesc altfel — pe care le-ai luat asupra d-tale, primește, te rog, cele mai sincere felicitări- Ele au ajuns astăzi și vor fi de sigur și mâne ceea ce au fost odinioară. Dacă nu te superi de un sfat, ți-aș zice să dai cuiva în grije să nu se strecoare atâtea greșeli de tipar. îmi lipsește o recensiune despre Brătescu- Voinești. Despre E. Ciuchi nu mă pot încântă. O irigare. Dacă găsești de potrivit, cred că s’ar putea scrie ceva la C. L. despre întâia fascicolă a Dicționarului 4 ce va eși zilele astea. Mi-am dat multă trudă să espun în introducere ce am crezut de bine și aș vrea să primesc de la început îndrumările oamenilor de bun simț. Asta nu-i o materie de filologie, cum au s’o trateze cei de la Iași, ci de interes obștesc. Sfârșesc, rugându-te să privești scrisoarea aceasta adresată numai d-tale și să nu pu- blici nimic din ea. Voiam numai să te informez, crezând că e g x SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI bine să știți d-voastră, cei cu tragere de inimă, cum stau Ro- mânii aici. Pentru publicul mare încă nu e vremea să să dea astfel de păreri, cari pot fi numai subiective. Sărbători fericite ! Al d-tale devotat SEXTIL PUȘCARIU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- III Cernăuți, 20.IX.1907. Strada școalei 10. IUBITE D-LE MEHEDINȚI, Scrisoarea d-tale a făcut, precum îți arată plicul alăturat, patru călătorii: la Cernăuți, la Bran, la Brașov și iar la Cer- năuți, așa încât numai azi am primit-o, a șaptesprezecea zi, de când a fost scrisă. Un articol despre Hasdeu mi-a cerut și „Luceafărul” și ,Junimea literară”. Am trebuit să le refuz pe amândouă, căci simt că nu mi se sade mie să vorbesc despre cel ce a început Etimologicul. Când ai, ca mine, o admirațiune mare pentru genialitatea lui Hasdeu și îi cunoști, în același timp, greșelile elementare pe care le-a comis, e greu să scrii un articol. Tăcând, critica aspră încape alături cu admirațiunea sinceră, dar oricât de bine aș aduce fraza, scriind, greșelii tot ar trebui să-i spun pe nume, aș trebui să relevez focul de artificii cu care își aco- perea lipsa de educație științifică, și asta ar fi, ca și când aș vrea să ridic și eu o peatră asupra lui, precum au făcuBo odinioară Philippide și Densusianu. Ca să iau un exemplu. Eti- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI W mologicul lui trece drept o operă gigantică, care n’a putut fi terminată din cauza planului prea vast, pe care a fost pus. De fapt însă cele trei volume apărute se bazează pe un material foarte sărac și necomplet, din care a știut el să facă minuni de jonglerie filologică. Ar fi însă crud să spulberi în admiratorii lui credința, că capo d’opera lui filologică nu-i o operă științifică, ci literară. Dacă aș vrea să vorbesc de cealaltă capo d’operă, de istorie literară, de voi. II din Cuvinte bătrâni, ar trebui să spun că tot bogomilismul textelor măhăcene, asupra căruia, a știut să scrie pagini admirabile de combinațiuni spirituale și pe care l-a desvoltat cu un aparat neîntrecut de redacțiune, — nu există de loc. Ar trebui să pronunț vorba aspră, că din toată opera sa filologică nu va rămânea decât un nume mare, și nu- mai atât! Dar spunând toate aceste adevăruri, unde aș mai putea strecură cuvintele prin care să arăt că chiar în greșe- lile lui eră uriaș, că chiar așa cum eră, a fost și va rămânea un cuceritor de inimi, cu scânteeri geniale risipite pe fiecare pagină de pseudoerudițiune ? lartă-ma dară, că în astfel de împrejurări, nu-ți pot îm- plini dorința, deși știu că ar fi foarte frumos ca chiar Convor- birile literare, pe care lumea le ține, pe nedrept, de reci, să gă- sească o vorbă duioasă pentru „romanticul” — cum l-a numit atât de bine lorga — care și-a bătut joc de ele, simțind că nu li se poate împotrivi altminteri. Cât despre celălalt plan, crede-mă, înainte de toate, că știu aprecia distincțiunea ce mi-o faci și că-ți sânt foarte recunoscă- tor. Dar nu mă simt destul de tare a vorbi, mai ales în acest cerc, despre poezia populară. Până acuma n’am izbutit să-mi fac o părere matură, bazată pe un studiu amănunțit, care de mult mă ispitește, despre ea. Am fost mereu abătut în alte direcțiuni și n’am ajuns încă să deslușesc firea Românului în opera lui literară, încă nu știu ce e original și ce e de împrumut, încă nu pot să-mi dau seama despre desvoltarea poeziei, nu văd sâmbu- SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI rile mai vechili al doinei, care azi a devenit un fel de enciclopedie a sentimentelor țăranului român. Să spun generalități nu vreau, să aduc note nouă nu pot. Din depărtare însă voiu fi cu d-voastră și la altă ocaziune, cu dragă inimă, vă voiu da concursul mieu, ori de câte ori mi l-ați cere. Nu-mi luă în nume de rău rezerva mea îndoită și fi[ij încredințat că sânt al d-tale devotat tovarăș de muncă SEXTIL PUȘCARIU P. S. Nu s’ar putea să refuzați lui Alexici strecurarea în Convorbiri? Mie mi se pare că numele acesta pătează coperta atât de curată a revistei5. Izvoare; Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IV Cernăuți, 16JL1908 Strada școalei 10, IUBITE D-LE MEHEDINȚI, Nu crezi c’ar fi mai bine să închini Dicționarului un număr al „Conv. lit.” abea atunci, când va apărea volumul I ? Am impresia că începutul, care să publică acuma, merită atenție deosebită, care s’ar putea manifestă printr’un articol al d-lui Maiorescu și al d-tale; un număr întreg însă ar puteă fi privit ca reclamă; „Americanii” l-ar interpretă de sigur altfel, întor- când spada ce le-ai aruncat’o împotriva d-tale. Gândește-te la asta și fă cum crezi că e bine. D-lui Bianu i-am trimis vreo 25 de adrese a acelor roma- niști care, pe lângă că stau în fruntea științii de azi, s’au ocupat STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 12 și cu limba română, ca să li se trimeată Dicționarul gratis. Ceilalți, vestiți pentru studiile lor speciale în vreuna din limbile romanice, ar fi, cred, stânjiniți, dacă li s’ar cere o părere, pe care n’o pot avea. Iată lista, completă, cred, a celor propuși de mine: 1) Prof. Dr. W. Meyer-Liibke, Wien, Doblinger Hauptstrasse 35. 2) ,, ,, Hugo Schuchardt, Graz. 3) ,, ,, A. Tobler, Berlin, Universitât. 4) ,, ,, G. Weigand, Leipzig, Querstr. 5.IIL 5) ,, ,, Th. Gartner, Innsbruck, Universitât. 6) ,, ,, G. Grober, Strassburg Ruprechtsau. 7) ,, ,, I. Urban-Jarnik, Prag, 610.III. 8) ,, ,, M. Friedwagner, Czemowitz, Josefsstrasse 2. 9) ,, ,, K. Ettmayer, Freiburg 1/Sch. Universitât. 10) Antoine Thomas, Paris, Sorbonne. 11) Mario Roques, Paris, V-me, 2 rue de Poissy. II) Prof. Dr. M. Bartoli, Torino, Universitâ. 12) ,, P. G. Goidariicli, Pisa, Universitâ. 13) ,, C. Salvioni, Milano, Solferino 7. 14) ,, S. Pieri, Bergamo, Viale S. Giacomo. 15) E. Buarnerio, Milano, Via Donizetti. 16) ,, Dr. Kr. Sandfeld-Jensen, Copenhaga, N. Frihaonsvej 49 IV. 17) ,, Dr. S. Subâk, Triest, K. K. Handels u. Nautische Aka- demie. 18) ,, Dr. J. Leite de Vasconcellos, Lisabona, Bibliotheca Nacional. 18) Privatdozent Dr. E. Herzog, Podgorze (1. Krakau), Sali- nama 27. 20) ,, Dr. E. Richter, Wien XIX, Karl-Ludwigstr. 69 21) ,, Dr. A. Zauner, Wien XVIII, Schulgasse 30. Cred că tuturor acestora le poți scrie (nemțește Nemților, franțuzește celorlalți) numai după ce li se va fi trimis cele două 13 SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI fascicole d’intâiu din partea Academiei, întâlnind pe d-1 Bianu roagă-1 să poruncească ca aceste 21 de exemplare să se facă mai repede, ca să se poată expedia la timp. Dintre Români cred că ar putea fi invitați să scrie ceva următorii: d-nii Maiorescu, Onciul, Bianu, Bogdan, Mehedinți, lorga, Tiktin (Berlin, Universităt), Pârvan (Berlin, N. Elsas- serstr. 75. III) și Lapedat. Ionică Rădulescu ar putea scrie ceva despre neologisme; s’ar putea publică și articolul pe care ți l-am trimis sau o continuare a lui. Dacă-mi vei scrie cine ți-a răspuns, dintre romaniști, ți-aș putea da câteva date despre fiecare dintre ei (cu privire la studiile lor asupra limbii române), care s’ar putea publica la urmă, în formă de notă redacțională. Dela Meyer-Liibke am o scrisoare particulară, de la Schu- chardt două, ca răspuns la coaiele trimise lor, din care s’ar putea publică cevă. Dacă vei crede bun, poți reproduce cevă din introducerea Dicționarului și vre-un articol mai reușit. Cam așă cred că s’ar putea înjghebă numărul festiv, poate cu vre-un adaos despre dicționarele de până acuma. Cum am accentuat însă la început, cred că e mai bine să așteptăm încă câțiva ani, până va apăreă voi. I. Fii încredințat că mă gândesc mereu la „cronicari” din Bucovina pentru ,,C. 1.” Faptul că nu se găsesc e cea mai elocventă dovadă despre viața românească de aici. Devotat SEXTIL PUȘCARIU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 14 V Cernăuți, in 12.26/X 909 Str. Dominic 6. IUBITE D-LE MEHEDINȚI, Neștiind adresa d-lui Chirițescu, te rog să-i trimiți d-ta scrisoarea alăturată, în care îi cer niște lămuriri asupra unui cuvânt întrebuințat de dânsul în nuvela „Grănicerul”, publicată în n-rul din urmă al „Convorbirilor literare”. Ăl d-tale devotat prieten SEXTIL PUȘCARIU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București VI Cernăuți 26/11 1911. IUBITE DiE MEHEDINȚI, Fii sigur că știu să prețuesc dragostea cu care Conv. lit. au urmărit și urmărește Dicț. Academiei, căutând chiar să-i dea contribuțiile pe care orice revistă ar trebui să i le aducă. Sentimentele mele de recunoștință față de Conv. lit. nu sânt însă singurul îndemn care-mi spune să trimit din când în când un articol, ci sânt atât de aproape de revista aceasta — public în ea de la a. 1898 — și mă identific așa de mult cu vederile ei, încât cu greu m’aș hotărî vreodată să trimit vreun studiu altei reviste (afară doar de articolele de mântueală, când te ?strâng cu ușa). 15 SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI Dar vezi, tocmai în relațiunile mele cu Conv. lit. există un fel de... cum să-i zic?... un fel de respect pe care-1 am eu față de revistă și de gelozia de a-mi păstră stima celor grupați în jurul ei. De aceea, înainte de a trimite ceva la C. 1. mă gândesc mult dacă „face”, dacă ’ntr’adevăr merită să apară acolo. Ceea ce public eu în Tribuna sânt jucării, tocmai potrivite pentru cetitorul care, cum zici d-ta, citește gazeta la cafea și o uită. In ramele nepretențioase ale foiletonului, subt cuvânt de popu- larizare a științii, mă recreez scriindu-le și mă bucur când aud că se citesc bucuros. Poate că șî pentru o revistă mai mult literară decât știin- țifică s’ar potrivi mai bine astfel de articole care interesează un public cetitor mai mare, decât studii propriu zise, pentru specialiști. Dar eu țin puțin la tradiție, și aș dori să le scrie pe acestea altul. Articolele mele din anii din urmă din Conv. lit. sânt tot ce-am scris eu mai bun în viață, subt forma lor ne- pretențioasă se ascunde tot undelemnul pe care l-am putut strânge în bietul mieu creer de filolog. La noi au trecut ne- observate. Am însă satisfacția că mulți dintre colegii mei streini mi le -au cerut, căci au auzit vorbindu-se de ele și — în revistele de specialitate s’a și introdus prescurtarea C L pentru „Convor- biri literare”. Faptul acesta mă obligă în două direcții. 1) Să nu dau la Conv. lit. decât lucruri bune și nouă. 2) Să nu dau decât la Conv. lit. acele articole pe care din când în când, fugind de munca de salahor a Dicționarului pentru o săptămână, le pun pe hârtie, după ce le-am purtat luni de zile în cap. Fii încredințat că, precum n’a trecut aproape nici un an fără să dau ceva la Conv. lit., așa nu va trece nici 1911. Pregă- tesc de mult — și aștept mai câteva zile de răgaz — un studiu despre Onomatopee, care cred că ne aduce câteva vederi nouă. Fiind-că văd că scrisoarea asta se lungește, să-ți spun și pentru ce public la „Tribuna”. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 16 Când am văzut cum s’a pornit o goană nebună împotriva acestui jurnal, pe care-1 țin cel mai bun dintre câte le avem, și m’am convins că întreaga acțiune izvorăște din necazuri per- sonale a câtorva jigniți, — atunci m’am revoltat până ’n adân- cul sufletului și am simțit nevoia să dau ajutorul mieu celui năpăstuit. Fără să fi publicat până atunci un singur rând în Tribuna, m’am angajat de bună voie să lucrez la ea — știi cât de mult timp am pentru aceasta ! — și ca Ardelean, care sânt dator țării ce m’a născut și pe care o iubesc, serviciul mieu măcar în vremile de cumpănă, am crezut că e nevoie să-mi dau numele nepătat încă, spre a afirmă ostentativ că nu cred în ști- rile pătimașe ce se răspândesc pe socoteala Tribunii. Am cel puțin mângâerea că mă aflu în societatea celor mai talentați tineri din Ardeal: Goga, Osvadă, Lupaș, Agârbiceanu, Ciura ș.a. Știu că d-ta ești informat altfel și nu vreau să te conving și să te atrag pe partea Tribunei. Vreau numai ca să pun pe terezia cumpenii cât, bruma, poate trage și numele mieu, când pe cealaltă s’a instalat atât de greu Aurel Popovici (față de care am cele mai sincere sentimente de stimă, dar pe care nu-1 pot urmă decât până la un loc și nu-1 pot ceti decât în doze mici). Dacă vei vedeă săptămâna viitoare câteva articole de fond întitulate „Recetind pe Bălcescu”, te rog să le citești. La urmă o rugare. Ai auzit de sigur ce mult bine a rezultat anul trecut din turneul trupei Liciu în Bucovina. Ne-a dat aceea ce nu ne poate da aici nimeni: convingerea că România nu-i o țară de semi- barbari, precum au știut Nemții să le infiltreze ideea Bucovi- nenilor, ci că România are artiști mari (d-voastră, conferen- țiarii, veți dovedi că are și savahți), precum nu-i au Nemții în părțile noastre. Anul acesta voim să aducem o trupă mai mare de la Teatrul național, să nu lăsăm impresia bună să se ră- cească, și vrem să dăm ciclul dramelor lui Delavrancea și al co- mediilor lui Caragiale. Atât. SEXTIL PUȘCARIU - SIMION MEHEDINȚI / D-l Haret anul trecut n’a vrut să audă de nici un ajutor. Astfel a suportat Societatea noastră toate cheltuelile și s’a ales cu un deficit, nu mare, dar simțitor. Anul acesta cheltuelile ar fi și mai mari, căci dramele lui Delavrancea cer mai mulți actori și transportul costumelor, etc. Te rog mult, dacă crezi că e bine s’o faci, să vorbești cu Dela- vrancea. Dânsul, ca ministru, de sigur că ne-ar ajută măcar cu bilete și transport gratis și cu ceva sprijin, ca să nu trebue să punem noi prea mult. Cu Liciu am vorbit la Crăciun și mi-a spus că vine în Aprilie. Aici am angajat teatrul pentru o săptămână și altă săptămână am destinat’o pentru un turneu în provincie. Timpul e deci între 30/IV și 14/V st. n. Te rog răspunde-mi în privința aceasta. Cu privire la conferință îți voiu mai scrie: Trebue să alegem un timp potrivit când vor fi toți studenții aici, căci ei sânt cei ce câștigă mai mult din ea. Al d-tale devotat SEXTIL PUȘCARIU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- vn Cernăuți 26/XII 1911 Str. Dominic 6. IUBITE D-LE MEHEDINȚI, In ședința de eri a comitetului Societății am cetit scrisoa- rea d-tale, ea a stârnit mare însuflețire. Te rugăm să vii la noi și sânt însărcinat să te întreb, dacă ai fi aplecat să mai ții St. D. L. XI — 2 STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI lf conferința, afară de Cernăuți, și în alte orașe din Bucovina? Dacă cumva n’ai dispune de timp mai mult, ne-ai da poate două sări: într’o Sâmbătă la Cernăuți, și a doua zi, Duminecă (even- tual după masă, ca să apuci încă trenul de seară) la Rădăuți sau la Suceava. Fii bun răspunde-mi în privința asta, spre a putea apoi stabili în mod definitiv ziua (între 5 și 15 Ian. st.v.). Până voiu primi răspunsul d-tale, nădăjduesc să am și răspunsu- rile d-lor Tzigara-Samurcaș și Guști pe care de asemenea i-am rugat să ne țină câte o conferință, voind să facem un ciclu. Cu ocazia aceasta te rog să primești și mulțumitele cele mai vii pentru trimiterea anuarului II al Seminarului d-tale. Am cetit lucrările care sânt de interes pentru filologie și le-am găsit excelente, îndrumându-se prin ele o nouă direcție de studii. Te felicit din inimă pentru activitatea Seminarului d-tale. Și fiindcă Românul, când îi faci un plocon, se gândește îndată la mai mult, te rog, dacă mai ai exemplare disponibile, să-mi tri- miți cele 2 anuare șî pentru biblioteca Seminarului mieu, pe care aș vrea s’o îmbogățesc cu toate publicațiile de seamă, lucru foarte anevoios, dată fiind subvenția subțire de care dispun. Nu-mi luă în nume de rău că nu m’am ținut încă de făgăduința dată, de a-ți trimite ceva pentru Conv. lit. Articolul e aproape gata de astă vară; îmi trebue numai 2—3 zile ca să-i dau forma definitivă. Până acuma însă mi-a fost*peste putință să găsesc aceste câteva zile. Toată nădejdea mea e că în vacan- țele acestea ale Crăciunului voiu putea ajunge să-1 termin, — dacă nu-mi va luă dicționarul tot timpul. Așteptând răspunsul d-tale și bucurându-mă de apropiata revedere, sânt al d-tale devotat SEXTIL PUȘCARIU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Emilia D. Rațiu cătră Simion Mehedinți Sibiu H Oct. 911. STIMATE D-LE MINISTRU, Cu nețărmurită încredere viu a vă ruga de următoarele. Ași dori ca corespondența și actele politice naționale ră- mase după prea iubit soțul meu, să le pot valora Academiei române din București, și astfel să treacă în posesiunea ei. Rog, domnule Ministru bine voiți a’mi acorda sprijinul și protecția d-voastră mie mult prețioasă, și binevoiți a vorbi persoanelor mai de valoare la Academia română despre do- rința mea. Cred că rămasu politic după prea iubit soțul meu, ba chiar și corespondența mea în chestia națională purtată cu cei dintâi bărbați de stat și politici naționali ca marele Costake Rosseti, Papiu Ilarian, și alți mulți fruntași după timpurile trecute 1864 — și până în timpul present, va fi destul de importantă, ca să fie apreciată și cumpărată de Academia română. Spre orientare rog ca Academia să trimită un pricepător dela d-voastră din țară la mine ca să vadă conținutul actelor și a corespondenți, și astfel să-i poată face o justă apreciere. Vă mai rog stimate d-le Ministru binevoiți a vorbi și Majestăți-Sale marelui și mult înțeleptului d-voastră Rege, care sunt convinsă că va aproba propunerea mea, și îmi va acorda și înalta Sa protecțiune. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 20 Stimate d-le Ministru. Vă încredințez că am cugetat mult, cui să mă adresez în chestia aceasta, ca să am un bun resultat, — inima și mintea mi s’a oprit la d-voastră, care totdeauna ați fost cu bune și amicale sentimente față de adoratul meu soț și față de mine. Dacă prin influența d-voastră, Majestatea-Sa, nobilul d-voastră Rege, îmi va acorda înalta protecție atunci sunt sigură de un bun și favorabil resultat de care eu am mare lipsă. Prin cumpărarea actelor noastre naționale, Academia s’ar pune în posesiunea unui mare și bogat material, și pentru istoria noastră de mare preț, având eu notițe și material mult adunat, despre momentele mari, din trecutul mai îndepărtat și trecutul apropiat Mie și familiei mele însă ni s’ar face un mare bine, — și doresc ca acest bine să se împlinească și să-’mi vie prin d-voa- stră domnule Ministru pe care încă în copilăria mea vă admiram. Așteptând mult prețiosul d-voastră răspuns, vă mulțumesc înainte de bunul resultat în care cred, și vă rog să primiți cele mai profunde sentimente de stimă și devotament. EMILIA D. RAȚIU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- România Jună cătră Simion Mehedinți I ROMANIA JUNA, VIENA Societate academică social-literară Adresa: VIII., Florianigasse 12 No. 97. Mo tto : Uniți-vă în cuget, Uniți-vă în simțiri... Viena, în 13 Martie n. 1910. STIMATE DOMNULE SENATOR, Bucuria ne umple sufletele, când videm că membrii emeri- tați ai societății noastre, plecați de mult din sinul ei, se intere- sează de modestele noastre mișcări aici în capitala Austriei. O astfel de manifestație de pietate și recunoștință a fost și sărbătorirea d-lui Maiorescu. Venerația, ce ni-o impune acest bărbat, ne-a decis să-l sărbătorim, sprijiniți la început de sfatul membrilor noștri emeritați: A. C. Popovici și dr. St. N. Ciurcu. Multă înlesnire ne-a făcut rectorul universității, d-1 Dr. H. Svoboda. Cerându-i adecă o sală festivă de-a universității, ne-a respuns că sălile festive nu li se pot da corporațiunilor studențești, ne-a permis însă la un loc cu prof. Meyer-Liibke să ținem o ședință festivă în seminarul romanistic, și ce e și mai însemnat, s’a întrepus pe lângă forurile competente, să ne dea sala frumoasă a dietei Austriei de jos, din care d-sa face parte. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 22 Luând apoi parte la serbarea noastră, și-a esprimat dorința, să cunoască cu ocasia conferinților, ce li va ține despre Aquilea între 17 și 20 n. 1. c. în societatea „Liedertafel” din Bucudești, cât de mulți Români. Din parte-ne vă rugăm, să-i dați tot spri- jinul moral spre aceasta. Cea mai mare recunoștință i-o datorim însă celebrului romanist Meyer-Liibke. Gândindu-ne adecă, că ar fi mult mai frumos, dacă un învățat străin li-ar vorbi străinilor despre Maiorescu, l-am rugat printr'o deputațiune, să țină discursul festiv la matineul din 1 Martie n. Și deși timpul pentru pregătire era prea scurt, d-sa a primit cu plăcere această sarcină. Astfel a făcut acest bărbat, care afară de aceea e totdeauna foarte gentil cu Românii dela universitatea din Viena, societății noastre cinste, iar neamului un serviciu. Societatea i s’a arătat recunoscătoare, numindu-1 membru onorar; credem că și neamul își va arăta cumva recunoștință. Ceialalți oratori au fost: Dumi- necă în 27 Februarie n. în localul societății stud. în lit. și filos. D. Marmeliuc 1; Luni în seminarul romanistic practicantul dela bibliotecă Dr. Ilie Bacinschi2; Marți seara la convenirea socială proprietarul mare Dr. Mihaiu Popovici, prof. univ. Urban Jarnik etc. Serbările și-au ajuns apogeul Marți la prânz în sala dietei Austriei de jos. ,,Clubul Român” e societatea meseriașilor Români din Viena; n’a aranjat nici o serbare pentru Maiorescu, a luat însă parte prin delegați la festivitățile noastre. Dându~ne d-1 profesor Meyer-Liibke manuscrisul vorbirii sale, e dorința noastră sfântă, să. edităm în volum toate discursu- rile rostite la sărbătorirea d-lui Maiorescu și să i le închinăm sărbătoritului3. Având însă societatea noastră în timpul din urmă spese enorme cu înmormântarea membrului ei A. Davides- cu, a primarului Vienei Dr.C.Lueger, care a fost membru onorar al ei, cu organisarea bibliotecei, tipărirea statutelor schimbate, închiriarea unui local mai potrivit etc. etc.; voind pe de altă 23 ROMÂNIA JUNĂ - SIMION MEHEDINȚI parte să edităm în numele societății și operele musicale ale pro- fesorului de musică de aici, d-11. Scărlătescu, ne îndreptăm cătră d-voastră, stimate domnule Senator, cu rugămintea, să binevoiți a ne ajutora la realisarea acestei dorințe, fie prin exoperarea unui ajutor bănesc corespunzător dela vre-o instituțiune din România, fie prin exoperarea tipăririi gratuite a acestor discursuri la o tipografie din București. Mulțumindu-vă respectuos pentru interesul și sprijinul d-voastră, vă rugăm să primiți asigurarea distinsei noastre stime. Pentru comitet: V. PAULIUCU-BURLA preș. D. N. MARMELIUC - secretar Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- No. 110. Viena, în 1/IV n. 1910. PREA STIMATE DOMNULE PROFESOR, La prețuita d-voastre scrisoare, în care ne cereți o copie a discursului rostit de profesorul dr. Meyer-Liibke, ne permitem a vă respunde următoarele: Societatea noastră a decis să editeze toate discursurile rostite cu ocasia acestei înălțătoare serbări în broșură și să i le închine d-lui Maiorescu. Discursurile toate sunt gata pentru tipar, ne lipsește numai editorul. L-am. rugat pe d-1 P. Missir, membru emeritat, care se interesase în aceeaș chestie, ca și d-voastră, să ne exopereze tipărirea gratuită a STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI acestei broșuri la vr’o librărie din țară. Până azi n’avem nici un respuns. Acuma vă rugăm pe d-voastră ca șef al ,,Convorbirilor Literare”, să binevoiți a ne exopera acest beneficiu sau a lua această broșură în editura revistei, ce o conduceți. Astfel și-ar împlini și societatea noastră dorința, și „Convorbirile Literare”, întemeiate de d-1 Maiorescu, ar contribui cu un fact mai mult la premărirea celui, ce li-a pus temelia. Reorganisând anul acesta biblioteca și nedispunând de mult buget pentru aceasta, ne permitem a vă ruga respectuos, să binevoiți a ni trimite numărul jubilar al „Convorbirilor Li- terare”. Așteptând un respuns cât de grabnic și favorabil în pri- vința broșurii proiectate, vă rugăm, stimate domnule Profesor, să primiți asigurarea adâncei noastre stime. Pentru comitet: V. PAULIUCU-BURLA D. N. MARMELIUC preș. secretar Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- loan Russu-Șirianu cătră Simion Mehedinți „TRIBUNA Ziar politic național român Arad Arad, la im Oct, 1907. IUBITE AMICE, Vezi ce coincidență: pe când scriai să reproduc articolul lui Slavici, eu aici îl dam la tipar. Tot așa: începusem micul articol (ori cronică) aci alăturat. Cred că presintă interes și vine oarecum ca întregire la articolul lui Slavici. Multe adevăruri—și crude—spui în „Să ne întoarcem la școală” L-am citit cu plăcere și — durere. De când m’am întors, am ajuns la o corvoadă grea: singur în redacție. Noroc că nevastă mea îmi ajută la corectură și lucruri mai mărunte. Scap însă, sper, în 2-3 săptămâni, ș’atunci am să-ți trimit documentele făgăduite. Frăție și dragoste RUSSU ȘIRIANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- August Scriban cătră Simion Mehedinți I Iași, Septembrie 1910 MULT STIMATE DOMNULE DIRECTOR, Am onoare să vă trimet pentru recensiunî trei foi despre dicționarul d-lui Arborex. Cu această ocaziune, îmi permit să vă atrag atențiunea asupra corectorului Convorbirilor Literare, care de multe ori lasă să se strecoare greșeli boacăne. De exemplu, la pag. 713 de două ori e scris METEREOLOGIE!!! Această greșală a mai fost într’un număr trecut la o recensiune a unei cărți germane, și era măcelărită chear limba germană. Asta e apă la moara socialistă. Afară de asta, dacă-mi permiteți, ca abonat, îmi exprim părerea că, dacă ați introduce o cronică pe două coloane (re- censiuni, bibliografii, informațiuni), n’ar însemna de loc că imi- tați pe cei ce nu vă plac. Par’că nu au tot cîte două coloane și „la Revue”, și Nuova Antologia și altele? Apoi cred că în fie-care număr ar trebui să se publice sumarele tuturor revistelor științifice din Romînia și din străi- nătate. Mai ales mie, ca filolog, mi-ar prinde foarte bine asta. Și n’ar trebui uitată nici milităria (de exemplu, măcar publi- carea sumarelor principalelor reviste militare din țară). Infor- mațiunile-s mare lucru! Mai socotesc că însemnările privitoare AUGUST SCRIBAN - SIMION MEHEDINȚI la istoria culturii romînești ar trebui puse la urma revistei. Cit despre ortografie, de oare ce tot o veți schimba mine sau poi- mîne, ar fi bine s’o schimbați de pe acuma introducând cu curaj pe i și u și suprimând pe â. Ce aveți domnia voastră cu Acade- mia ? Acolo domnește încă curentul latinist ori-ce s’ar zice. Oare nu e monstruos a scrie „cuvânt” cînd latinește e CONVENTUM? D’apoi „sunt” și „sânt” în loc de „sînt” ! Mulțumindu-vă în cazul cînd îmi veți admite recensiunea și rugîndu-vă să treceți cu vederea amestecul meu în chestiuni interne ale revistei, vă rog să primiți asigurarea înaltei mele considerațiuni. AUGUST SCRIBAN Profesor de 1. latină la Liceul Internat Iași Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- II Iași, 7.7.[19]10. MULT STIMATE DOMNULE DIRECTOR, Ca abonat al C. L. și ca unul care mă interesez de dialecto- logie, îmi permit să vă atrag atențiunea asupra rubricei „cuvinte rari” (eu zic „rare”). Se cuvine să impuneți celor care vi le trimet să arate 1) localitatea, 2) accentul, 3) genul și oarecare regulă în scrisul lor. De ex„ în No. 4 (pe luniu), ce e aceia POCHINZERI=nuntaș? Este pochinzeri un sing. ca „un călă- rași”, cum scriu groaznic unii, sau un plural? Deci mie nu-mi folosește! Apoi, cînd articulate, cînd ne—. ȚOGLIA, SAPII ce accente au? SAPII e articulat, ca „țăpii” sau nearticulat, ca „sacagii” Și altele multe. — Eu, cum zic, avînd mare nevoie STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 28 de asemenea cuvinte rare (care abundă la M. I. Chirițescu!) 2, mi-am permis să vă rog cele de mai sus. Mulțumindu-vă din nainte, vă salut cu înaltă stimă. AUGUST SCRIBAN Prof. Lic. Internat Aug. Scriban — Iași str. Berăria veche, 2 Domnului S. Mehedinți, Director al Convorbirilor Literare, București, str. Racoviță, 12. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București III lași, 1.^.9. [19 [10. MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am primit ieri scrisoarea d-voastră și m’am bucurat că doriți colaborarea mea. Chear și fără asta aveam ceva gata pentru Convorbiri. Profit de ocaziune și vi le trimet printr’un elev de la Liceul Internat (anume Hagi-Anton, fiul d-lui Hagi- Anton fost prefect conservator al Țuicii, domiciliat pe strada Romană, n-rul 81, în București). Dacă nu vă convin, lucru foarte posibil, vă rog să bine- voiți a le trimete domnului Hagi-Anton sau fratelui meu, arhi- mandritul luliu Scriban, rectorul Seminarului Central. Eu acuma-s cam zbuciumat, că mă aflu la manevrele regi- mentului 7 de roșiori de la 10 Septembre. De altfe-fel, m’am dus de voie, cum se cuvine unui conservator! Mîne dimineață plecăm pe 10 zile prin județ (pînă la 25 Sept.), așa în cît voi fi absent AUGUST SCRIBAN - SIMION MEHEDINȚI din Iași. Adresa mea în acest timp e: D-lui Locot. August Scri- ban Iași, la manevre. Cea-laltă hîrtie, pe care data e trecută cu roș, e scrisă de vre-o zece zile. V’o trimet și pe aceia. Dar dacă aveți de răspuns ceva, puteți mai bine aștepta întoarcerea mea de la manevre, nefiind nici o grabă. In Iași eu locuiesc pe str. Berăria veche, 2. Termin mulțămindu-vă de invitare, de care mă simt ono- rat, și salutîndu-vă cu adîncă considerațiune. AUGUST SCRIBAN N. B. Elevul Hagi-Anton se întoarce la Iași în ziua de 25 Septembre. Din București pleacă în seara de 24 Sept. Pentru ca tipografii să nu compromită articolul, și deci revista, se impune ca d-voastră singur sau altă persoană price- pută să facă sever corectura. Doresc asta foarte mult! Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IV Iași, 25.9.[19]10. MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Intorcîndu-mă de la manevre, vă scriu această cartă poș- tală pentru a vă ruga, dacă se mai poate acuma, să adăugați după numele lui Duvemois pe „Gherov”, care e autorul unui bun dicționar bulgăresc. Vrea să zică, în articul la urmă (acela în care atac pe Arbore) să fie scris așa: „Duvernoy și Gherov”. Vă mai rog să îndreptați pe „Duvernois” în ,,Duvernoy”, căci așa se iscălește el (după cum mi-a spus d-1 Bărbulescu), deși în STUDII' ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 30 % Larousse e scris acest nume și cu -ois pe lîngă -oy. La urma urmei, nu e mare greșeală nici -ois. Toate acestea în cazul cînd ați primit articulul pe care vi l-am trimes printr’un elev de liceu și mai ales în cazul cînd l-ați admis. Locul cel mai potrivit ar fi la urma revistei3. Vă salut cu înaltă considerațiune AUG. SCRIBAN Domnului S. Mehedinți, Profesor universitar Corn. Vărsătura prin Odobești Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București* V lași, 14 Octobre 1910. Str. Berăria veche, 2. MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Cetind în ziarele de azi că la 17 Octobre se va ținea concurs de limba bulgărească și rusească la Școala de război, mi-am adus aminte de articulele pe care vi le-am trimes și despre care nu mi-ați scris dacă le-ați primit și dacă le-ați admis. Doresc foarte mult să știu asta, că, dacă nu le-ați admis, aș vrea să le dau aiurea, deși, în acest caz, mal puțină lume le-ar ceti. De aceia aș dori să știu dacă le-ați admis, ca să-mi ieu grija. — Dar cel puțin doresc să știu dacă-s în mîna d-voastră 4. AUGUST SCRIBAN - SIMION MEHEDINȚI Mulțumindu-vă dinainte, vă salut cu adîncă considera- țiune. AUGUST SCRIBAN Domnului S. Mehedinți, Profesor universitar, Directorul Convorbirilor Liter. București, str. Racoviță, 12. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- VI Iași, 10 April 1911, MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Mai întîi și’ntîi, Hristos a ’nviat! Al doilea... mi se pare că de etimologiile mele nu prea aveți nevoie, că de 4 luni de cînd vi le-am trimes, văd că nu mai apar! Dar iaca ce-a zis Tiktin despre ele: ,,Unele îmi par absolut sigure, altele destul de proba- bile și toate interesante”. „Urmarea o aștept cu mult interes”. De aceia, cred că ’ntîrziați prea mult, ceia ce nu mă ’ndeamnă să vă mai trimet! Și mai am încă zeci de etimologii ne mai date de nimenea pînă acuma. Eu doresc foarte mult să apară în Convorbiri, deși le-aș putea publica și aiurea. Vă rog să le dați drumul și tot odată să-mi scrieți dacă mai vreți altele. Am fost prin București 4 zile dăunăzi, dar n’am putut veni și pe la d-voastră, deși doream foarte mult să vin. Cu înaltă stimă AUGUST SCRIBAN Domnului S. Mehedinți, Profesor universitar, București, str. Racoviță, 12. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 32 VII lași, 4 Mai 1911. MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Cum văd eu, la Convorbiri nu se prea apreciază etimologiile mele! Dacă-i așa, nu vă voi mai trimete, deși am gata alte 80 de etimologii ale. unor cuvinte din cele mai rare și ne mai date de nimenea pînă acuma. Dacă Convorbirile nu le apreciază, le va aprecia Arhiva, și așa va fi ia aceia care va fi citată de cei ce vor avea nevoie de etimologiile mele. Asta nu e încîntare de sine, ci fapt real. V’am spus cum le-a apreciat Tiktin. Acuma doresc să știu ce aveți de gînd cu cele trimese după cererea d-voastră. Dorința mea este să apară în Convorbiri, fiind-că e o revistă conservatoare glorioasă. Dar dacă nu se poate, mă refugiez la Arhiva! In orice caz, doresc răspuns. Cu înaltă stimă AUGUST SCRIBAN Lic. Internat Domnului S. Mehedinți, Profesor universitar București, str. Racoviță, 12. Izvoaie: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- VIII Bîrlad, 16.10.[19]ll. MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Aflîndu-mă într’o comisiune la Șc. Norm., am citit n-rui 10 al C. Lit. și am dat peste rubrica ,,cuvintelor rare”. Constat 33 AUGUST SCRIBAN - SIMION MEHEDINȚI că le publicați cu ortogr. Academii! (ceia ce e trist!) și că nu menționați locul de unde-s. „Pol unde s’a mai văzut și unde s’a auzit” asemenea lucru?! Eu bănuiesc că-s de pe malurile Oltului (Munt. vest ori Olt). N’ar fi rău să obligați pe Giuglea să spuie de unde-s și să menționați asta în n-rul de pe Nov. Alt-fel, rămîne o bazaconie! Și, zău, renunțați odată la ort acad, cel puțin în lucruri filologice! Prea mult respect morților! Cu adîncă stimă AUG. SCRIBAN Domnului S. Mehedinți, Profesor universitar București, str. Racoviță, 12. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IX lași, 9 Martie 1912. Str. Păcurari, 81 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, In nr. de pe Ian. am văzut c’ai anunțat broșura mea orto- grafică, iar acuma mă așteptam la o recensiune. Cînd colo, nimic! Mi-a făcut rec. și V. Rom., și N. Rom., și Arhiva, și-mi va face și Bourciez (prof. univ. din Bordeaux) o rec. în Revue Critique. De aceia, s’ar cuveni ca și conservatoarea C. L. să nu se lase mai pe jos, cu toată Academia, pe care o combat eă în broșură. Cea mai lungă rec. mi-a făcut-o Zosin în Opinia cea St. D. L. XI — 3 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 34 tachistă, și încă foarte favorabilă! Așa dar, te rog să nu mă dai uitării, ci să mă torni favorabil ori defavorabil (treaba recensentului!), și cu asta să se răspîndească broșura. Mulță- mindu-ți, te salut cu înaltă stimă. AUG. SCRIBAN Domnului S. Mehedinți, Profesor universitar București, str. Racoviță, 12. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Kr. Sandfeld Jensen catră Simion Mehedinți Vila „Vatra”, Halte, Danemarca, 16.2.1912. ONORATE D-LE COLEG, Vă cer iertare că am așteptat cîte-va zile să vă răspund. Am fost împovărat de muncă. Mai înainte de toate am să vă mulțămesc pentru trimiterea „Convorbirilor”, pe cari le citesc cu multă plăcere. Sînt fericit să am prilej să urmez de aproape mișcarea culturală romînească, deși mi-e cam rușine să primesc o jertfă atît de mare din partea d-voastră. Cît privește întrebarea cea d’întîi, nu mă simt competent să dau nici o aprețiare. Sînt un adînc admirator al scrierilor lui Creangă, I. Slavici și M. Sadoveanu sînt după mine povesti- tori străluciți, de altminteri însă cunoștința mea a literaturei romîne, în întregimea ei, e foarte restrânsă, în ori ce cas neîn- destulătoare ca să am o părere întemeiată asupra unei chestii așa de grele. Și la întrebarea a doua mă cam sfiesc să răspund; pentru că mă tem ca iubirea mea pentru frumoasa limbă romînă să nu mă facă părtinitor. Asemenea chestii să tratează în deobște pe baza unor păreri subiective, deci neștiințifice, mai ales cînd e vorbă de o prețuire estetică. Am vorbit cu Romîni pentru cari sunetul î era urît; pentru mine nu-i așa. Părerea mea este că limba romînească e o limbă „dulce și armonioasă” cum zice STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 35 poetul, și chiar de toată frumusețea cînd să vorbește de per- soane cu glasuri plăcute. Cît despre prețuirea practică a unei limbi, distinsul limbist danez O. Jespersen a pus ca principiu fundamental că aceia limbă e cea mai desvoltată care ajunge scopul ei prin mijloacele cele mai simple. Ca să se stabilească valoarea limbei romîne în privința aceasta, ar fi nevoie de cercetări amănunțite, dar sînt convins că ocupă un loc înaintat în cercul limbilor euro- pene. Să poate vorbi de calități mai mari sau mai mici, dar abia de „părți de umbră” ale ei. Un mare cîștig îl are limba romînă în faptul că n’a fost stricată prin arbitrarietățile unor învățați. Primiți, d-le coleg, asigurarea deosebitei mele stime. KR. SANDFELD JENSEN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Nicolae Stoleriu cătră Simion Mehedinți 12 Mai 913 ONORATE DOMNULE PROFESOR, Cu multă greutate m’am hotărât să vă scriu în chestia ma- nuscriselor cărților de cetire alcătuite de noi. Și tot n’aș fi îndrăznit dacă n’ar fi fost la mijloc cuvântul dat de d-voastră atunci când ați avut bunăvoința să stricați un ceas cu noi discutând asupra cuprinsului manuscriselor. După ce-am eșit dela d-voastră, am depus manuscrisele la Minister. Dela 1 April comisiunile au început cercetarea. Ce-or face cu-ale noastre nu știm. Insă cum d-voastră le-ați găsit cu un cuprins mai deosebit de cât al cărților de cetire de până acum, v'aș rugă de vi-i în putință să vedeți măcar în treacăt de soarta lor. Nu de alta, dar ne-am încredințat că în țara aceasta, acel fără sprijin rămâne de-oparte, măcar că poate ar merita altfel. Comisiunea pentru cercetarea cărților de cetire se alcătuește din d-1 Tom a Slăvcescu profesor București, Aurel Sturza institutor București, D. Abeleanu inst. Giurgiu și d-ra Miller Verghi Di- rectoarea Azilului Elena Doamna. Primiți vă rog respectuoase mulțămiri. N. STOLERIU învățător, Baia-Suceava Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Soc. Fem. Ort. Rom. cătră Simion Mehedinți Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române Comitetul Central No. 668. București Mai 30 1911 DOMNULE MEHEDINȚI, Nu avem cuvinte, pentru a vă exprima mulțumirea sufle- tească ce a coprins, astăzi, toată adunarea la discursul domniei, voastre, atât de înălțător. Prin frumoasa și nemuritoarea, domniei voastre cuvân- tare, ați știu da la lumină, tot ce de ani de zile fierbe în inimile române. Noi, nu ne putem opri, de a vă exprima emoțiunea ce ne-a coprins la această patriotică serbare. Vă rugăm, pentru binele obștesc, a ne pune în măsură de a tipări, această admirabilă cuvântare, care, se ridică în ceasu- rile acestea de restriște, ca o rază de lumină, pentru a apăra cauza sfântă a neamului nostru. Primiți, vă rugăm, domnule Mehedinți, asigurarea deose- bitei noastre considerațiuni și adânca noastră recunoștință. Prezidată: Anastasia Gr. Philippescu. Secretară: Maria M. Butculescu. Elena C. Odobescu Alexandrina Gr. Cantacuzino. Zoe Rosetti Balanescu. Jzvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București^ C. Sandu-Aldea cătră Simion Mehedinți I ROMÂNIA Ministerul Agriculturei, Industriei, Camerei ui ui și Domeniilor Ferma model „Laza" Vaslui Ferma Laza, în 2 Martie 1^06. MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, Cu poșta de azi v’am trimis, recomandata, nuvela mea „Frați de cruce” pe care vă rog să binevoiți a o pune toată în numărul de pe Martie •. Ani întîrziat cam mult. Vă rog să mă iertați. De mine e mai greu ca de cei-Talți scriitori, de oare-ce am ca gagne-pain o meserie la ale cărei temelii stă o întreagă știință pe care am dorința și voința să o stăpânesc cît mai deplin. Pe lîngă aceasta se adaogă și faptul că eu scriu foarte greii- De-ați putea d-voastră ști cîtă hîrtie am stricat eu spre a înjgheba cele 51 de pagini ce v’am trimis azi ! Dar, în sfîrșit !... Sunt foarte fericit că mi-am putut ține cuvîntul. Pentru a nu vă lua prea mult timp cu citirea acestor rînduri, concentrez într’o enumerație rugămințele pe cari vă rog să bine-voiți a le lua în seamă: ș STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 40 1°) Să bine-voiți a’mi răspunde măcar două cuvinte de primirea nuvelei. De aceasta vă rog foarte mult. (De-aș fi putut, aș fi venit pînă la București spre a v’o înmîna eu însu-mi). 2°) De se poate, să dispuneți să mi se trimiată aci corec- turile pe pagină. (Spre a nu se perde, vă rog să dați în grijă să mi se trimită recomandat). 3°) Și dacă vă e posibil, să spuneți la Administrație, să mi se trimiată și mie revista. N’am primt de cît No. 1. Acestea sunt rugămințile mele. Pentru numărul de Maiu, nădăjduesc să vă dau o altă nuvelă. Al d-voastră devotat C. SANDU-ALDEA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- n Iași, în ll/2^n.țl9]&6. STIMATE DOMNULE PROFESOR, De sigur d-voastră m’ați și condamnat. Să-mi dați voe să mă spovedesc și să vă rog să mă iertați că am întîrziat atît spre ‘ a vă răspunde, Vă voi spune tot: păcatul mărturisit e pe jumă- tate iertat. Cînd am primit bine-voitoarea d-voastră scrisoare, siliam pe capete să sfîrșesc o lucrare pe care mi-o comandase Ministe- rul. Și mi-am zis așa: nu răspund d-lui profesor Mehedinți, de oare-ce peste 2—3 zile dau gata lucrarea și mă duc cu ea la București, vizitînd cu acest prilej și pe d. Mehedinți, Zis și făcut — cel puțin în parte. Am sosit în București la 5 ale curentei și 41 C. SANDU-ALDEA - SIMION MEHEDINȚI am stat pînă la 7. De vizitat însă nu v’am putut vizita, de oare-ce nu dispuneam de mine de cît de la orele 6—7 seara în sus și n’am îndrăsnit să viu atît de tîrziu la d-voastră. lata cum se face că abia azi vă răspund. Primesc cu dragă, inimă a colabora la Convorbiri și propunerea d-voastră îmi face o mare cinste: voi primi consfințirea de la cea mai veche revistă literară, din țară. Pentru o atît de mare solemnitate trebue o nuvelă frumoasă. O fac! O am de mult în cap. Trebue așternută pe hîrtie și apoi... muncită. Vă rog să-mi dați răgaz și nădăj- duesc să îndreptățesc încrederea ce puneți în talentul meu. Dacă plătesc sau ba Convorbirile, aceasta îmi e cu totul indiferent: eu nu trăesc din literatură. Al d-voastră devotat C. SANDU-ALDEA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- III ROMÂNIA Ministerul Agriculturei, Industriei, Comerciului și Domeniilor Ferma model ,,Laza" Vaslui Ferma Lașa, in 13 lanuar 1901. STIMATE DOMNULE PROFESOR, Cred că ați primit scrisoarea ce v’am trimis din Iași și prin care va făgăduiam colaborarea mea la „Convorbiri lite- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 4.2 rare”. E cam multișor de atunci și nuvela mea merge foarte încet. Scriu foarte greu eu, din 10 foi abia de pot reține una. Dar merg înainte. Nădăjduesc să mă presint maz bine ca pînă acum. Căci eu îmi zic așa: cele trei volume ale mele de pînă acum nu sunt de cât un prolog 2. Dacă vă scriu astă-zi, e spre a vă face o rugăminte. Nu s'ar putea să primesc și eu „Convor- virile literare”? In acest timp am tradus sguduitoarea dramă Galeotto a lui Echegaray, dar o dau sau la „Sămănătorul” sau la „Luceafărul” de oare-ce pentru Convorbiri păstrez cea mai frumoasă nuvelă a mea: Frațz de cruce. Sunt al d-voastră devotat C. SANDU-ALDEA Izvoare: Arhiva Profesor Simion iMehedinți, București- IV ROMÂNIA Ministerul Agriculturei, Industriei, Comerciului și Domeniilor Ferma model „Laza" Vaslui Ferma Laza, în 20 Martie 1907. MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, Vă rog să mă iertați că de-abia acum răspund la scrisoa- rea d-voastră. 43 C. SANDU-ALDEA - SIMION iMEHEDINȚr Tăiațî tot ce poate fi de prisos. Sunteți suveran absolut.. Numai trei lucruri sunt intangibile: a) titlul, b) dedicația și c) iscălitura. Mare foc a dat peste țara noastră ! Al d-voastră devotat C. SANDU-ALDEA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- V București, în 21/IV, ISQl MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, In drum spre Călărași, m’am oprit cîte-va ciasuri în Bucu- rești. Am cumpărat No. 4 al Convorbirilor literare și am văzut că nuvela mea n’a apărut în acest număr. înțelesesem că dori ați să aveți și modesta mea colaborare. V’am dat’o. Acum însă am impresia că sunt primit de milă printre colaboratorii prețuitei d-voastre reviste. Am uitat să vă spun din capul locului că eu nu primesc mila nimănui. Cu riscul de a pierde bună-voința d-voastră care mă cins- tește f. mult, vă rog să bine-voiți a’mi trimite recomandat ma- nuscrisul nuvelei mele Frați de cruce. Al d-voastră devotat C. SANDU-ALDEA 181, str. Grivițeî, 181 Călărași Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 44 VI 1/11.907 MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, Vă mulțumesc foarte mult pentru intervenția pe lângă d. administrator al revistei. Aș fi venit bucuros la întrunirea la care m’ați poftit și pentru care vă mulțumesc, dar: 1°) Eu lucrez aci la biurou până la orele 7 seara și când plec de aci sunt buimăcit, nu mai sunt în stare să formulez cea mai elementară judecată. 2°) Apoi mai e și faptul că eu nu mă duc de cât într’un cerc de cel mult 5 oameni. încerc un sentiment penibil în întru- niri, de ori ce natură ar fi ele. Al d-voastră devotat C. SANDU-ALDEA vn București^ 6 Martie 1916. MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, îmi permit a vă trimite aci alăturat trei „viersuri” ale unui tânăr agronom care mi se pare că știe să țină condeiul. Dacă le găsiți vrednice de a figura în „.Convorbiri literare”, vă rog sa le dați, drumul. Al d-voastră devotat C. SANDU-ALDEA Str. Povernei, 15. București. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- M. Strajan cătră Simion Mehedinți I București:, 3/16 Oct. 1907 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Cred că ați primit articolul meu despre Conta. Dacă-1 găsiți bun de publicat, vă rog să interveniți la Gbbl (tipogr. Convorbirilor), să-mi estragă din revistă și în broșură, în 250 exemplare, cu condițiunea să plătesc eu numai hârtia și bro- șatul. Dacă Gobl nu primește această condițiune, vă rog să-mi reservați articolul, ca să-l iau înapoi. Fentrucă am găsit alte 2 reviste, cari mi-1 tipăresc în această condițiunex. Sunt cu cea mai distinsă stimă M. STRAJAN Aleia Blanc B. No. 16 Domnului S. Mehedinți Profesor universitar și Director al revistei „Convorbiri literare”. Loco. Str. Dimitrie Racoviță, 12. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București* STUDII și DOCUMENTE LITERARE Xi 45 n București, 12/25 Fevr. 1908. STIMATE DOMNULE PROFESOR, Viu din nou să cer ospitalitatea în coloanele Convorbirilor literare; astă dată fără condițiune. Și vă rog a nu mi-o refuza. In art., ce am onoare a vi-1 trimite sub bantă, cred a fi arătat o cugetare originală; și dacă d-voastră aveți obiceiul de a ceti în întruniri literare art. pentru Convorbiri, cum se îndatina la Junimea în Iași; v’ași mulțămi, dacă mi-ați face onoarea de a mă invita, să aud părerile d-voastră atât asupra acestui studiu cât și a altora ce ași avea de cetit Cu distinsă stimă M. STRAJAN Aieia Blanc B. No. 16. Domnului S. Mehedinți Profesor universitar și Director al revistei „ Con vorbiri literare”. Loco. Str. Dimitrie Racoviță, 12. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- loan Slavici cătră Simion Mehedinți Academia Română Institutul Oteteleșanu Măgurele, Iulie v. /1907j IUBITE AMICE, u Mi-e peste putință să fac ceea ce zici d-ta. Pentru aseme- nea lucrare se cere timp și tignă eară eu sunt hărțuit cum nu cred să mai fi fost cine-va vre-o dată. După munca de 13 ani, pe care am săvârșit-o nevastă-mea și eu aici, nu numai sunt om ruinat și împins a-mi lua cu o casă plină de copii lumea ’n cap, dar se mai fac și cele mai neînchipuite opintiri spre a mă scoate incapabil și incapabil, de rea credință și necinstit. Așa o duc de ani de zile de când mi-am pus piciorul în prag și nu am mai suferit, ca funcționarii de la Academie să-și facă parte din bunătățile de la Măgurele, să chefuiască aici viind la vânătoare ori la plimbare și ceea ce nu cred de cuviință a-ți mai spune. Toate aceste nu mi-au turburat și nu-mi turbură liniștea, nici mă ’mpedecă ’n lucrarea mea literară, dar îmî dau mult de lucru silindu-mă să fac și proaste socoteli și inventare, să alerg după date și acte justificative, să-mi perd timpul cu nimicuri născocite pentru mișei. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 4S E cestiune de ordine morală să pun odată cap acestor mi- șelii și lucrez acum la un memoriu în care arăt, cum abusează d-1 Bianu de bătrânețele și de slăbiciunile boierești ale d-lui D. Sturdza și cum s’a încungiurat la Academie de oameni, care nici la poliția capitalei n’ar trebui să fie tolerați. Nu e personală cestiunea aceasta: sunt dator să apăr fetele mele și să țiu cu- rată atmosfera casei, în care trăiesc. După-ce voi fi terminat lucrarea aceasta, voi face în toată tigna și cu inima liniștită și ceea ce zici d-ta. Acum nu e bine și nu mi-e iertat să fac. Primește salutările mele prietenești. IOAN SLAVICI izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. n Măgurele, 31 August v. 1907. IUBITE AMICE, i Iți trimit aci alăturatul manuscript, pe care te rog să binevoiești a mi-1 înapoia, dacă publicarea lui în „Convorbiri”1 ți se va fi părând peste putință. Salutări prietenești IOAN SLAVICI Izvoare; Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- 49 1OAN SLAVICI - SIMION MEHEDINȚI III Academia Română Institutul Oteteleșanu Măgurele, 30 Septemvrie v. 1907. IUBITE AMICE, Iți mulțumesc și pentru publicarea articolului și pentru cele-lalte și mai ales pentru cele scrise asupra învățământului nostru, care atât de bine se potrivesc cu felul meu de a vede lucrurile și astfel au fost citite de mine cu viuă mulțumire. Ajuns însă la vîrsta, în care omul le judecă toate după îndelun- gatele sale experiențe, nu îmi mai fac ilusiuni în ceea ce privește efectele luci’ării noastre. In societatea noastră îndrumată spre foloase practice ideile frumoase, care nu au curs la bursă, sunt gustate ca bomboanele — așa cu câte un pahar de apă rece. După-ce s'a deșertat păharul, li se pierde și gustul. Se găsesc pe ici pe colo oameni, care ne dau dreptate, ba poate că se și încălzesc chiar, dar mâne-poimâne ear își vin în fire și fac tot ceea ce au făcut mai nainte: li-e par^că n’ar fi fost nimic, și noi rămânem cu simțământul, c’am grăit în pustiu. — Ași dori să te încredințez, că simțământul acesta e greșit: tot rămâne ceva, și dacă vom face și noi ca Riegler ori ca Capșa, care scot în toate zilele bomboane noue, tot o să ajungem. în cele din urmă să ’ndulcim firea societății noastre și să creăm o atmosferă mai priincioasă pentru fiii ori, cel puțin pentru nepoții noștri. Dă dar înainte d-ta, care ești mai tânăr, și pune toată silința să pui în lucrare și pe alții mai tineri decât d-ta. In toate societățile mulțimea cea mare sunt oameni de rând, care trăiesc de azi pe mâne și caută ?n viață numai ceea ce se poate pipăi: stăpânirea o au cu toate acestea puținii, care-și St. D. L. XI — 4 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI j* dau seama, că e și mai viuă și mai adevărată mulțumirea de * purta de grijă pentru alții. O au însă stăpânirea numai daca sunt stăruitori și lucrează împreună. Salutări prietenești, IOAN SLAVICI Izvoare: Arhiva Profesor Simian Mehedinți, București- IV București, 22 Ian. 1908. Mai ales noi, „Caracuda" de odinioară, ne vom simți înti- neriți putând să mai luăm parte la o „aniversară”. IOAN SLAVICI „Convorbiri Literare" Strada Racoviță 12. București Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- V București, 1 Febr. 1908. IUBITE AMICE, Am venit azi după amiază-zi în oraș, ca să iau astă seară parte la „aniversară". Spre marea mea mâhnire însă n’o să pot 51 IOAN SLAVICI - SIMION MEHEDINȚI ave parte, căci în urma unui accident sunt nevoit a mă înapoia. Sufletește voi fi însă astă seară și eu acolo. IOAN SLAVICI D-lui Simeon Mehedinți Ix>co. „Junimea” Grand Hotel de Bulevard Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București' VI Măgurele, 3 Fevruarie v. 1908. IUBITE AMICE, De la un timp încoace trăim aici în cea mai mare miserie și pe lângă toate cele-lalțe mai e și casa plină de bolnave. Când mă dusesem atunci la București, ca să iau parte la aniversară, era cu mine și nevastă-mea, care a avut un acces de febră, fără îndoială influență. Aceasta m’a silit să mă ’ntorc răpede, ca s’o aduc aici. Ași ține să scriu articolul, despre care-mi vorbești, dar îți mărturisesc, că nu prea-mi dau bună seamă ce voiești. Te rog dar să-mi mai scrii câte-va vorbe, ca să-mi spui mai precis tema, ear aceasta cât mai curând, ca să-mi rămâie timp pentru lucra- rea, care, după cum am înțeles-o eu, ar fi interesantă, dar ce-va mai lungă decăt de patru pagini. Salutări prietenești, IOAN SLAVICI Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE XI 52 VII București, 9 Ianuarie v. 1909 IUBITE AMICE, E de prisos să-ți spun, că subscriu tot ceea ce zici; mi-e însă peste putință să public articolul azi2 și cred, că ar fi și mai bine să se publice aiurea. Mai ales acum la început mergem cu marș-rută foarte legată pentru-ca să nu se poată zice, că în- chinăm fie spre unul, fie spre altul din partide. Salutări prietenești, IOAN SLAVICI Izvoate: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- S. Șișmanov cătră Simion Mehedinți I [Martie 1907]. CHER MONSIEUR, Les souvenirs que je garde de ma deraiere excursion en Roumanie sont si intimement lies â mes impresions de la vie intellectuelle et artistique de votre beau pays, que les signes de sympathie dont la redaction des „Convorbiri literare” m’accable ne peuvent que me toucher profondement. Moi non plus, cher monsier, je n’oublie pas la memorable seance des jeunes redacteurs et colaborateurs de votre Revue â laquelle j’ai eu l’honneur d’assister. Je me souviens tres bien des beaux projets que Fon fermait pour le rapprochement de nos deux peuples sur une base culturelle. Je puis vous affirmer que je suis reste fidele ă mes promesses. Bientot. apres ma rentree ă Sofia j’ai eu le grand plaisir de voir d’autres me suivre dans mes idees. D’abord les maîtres d'ecole, puis les ingenieurs et les gymnastes. — Et j’ai pu constater que tous ont pleinement confirme mes excellentes impressions sur le grand progres que la Roumanie a realise dans tant de domaines. Du reste la propagande pour une entente cordiale entre deux peuples qui ont toujours fraternise dans l’histoire et qui se sont rendu des Services mutuels ne peut etre que facile. A mon avis il ne nous faut qu’un Clement moral pour arriver ă la STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 54 concorde — la parfaite sincerite, Tâchons donc d'abord de nous eonnaître et comprendre sincerement sans aucune arriere-pensee et debarassons nous surtout de cet orgueil hautain qui empeche quelque fois meme Ies peuples Ies plus proches de se tendre la main. Essayons de nous connaître rien que pour voir ce que nous sommes et ce que nous valons. Et je vous assure, que nous finirons par nous tolerer, plus tard par nous estimer et par nous aimer. Car je connais ă present Fun et Fautre: le bulgare et le roumain sont bien meilleurs que la reputation qu'ils se font mutuellement ă la grande joie de ceux qui voudraient Ies brouil- ler. Naturellement ce rapprochement mutuel n’exclue nullement une noble concurrence dans tous Ies domaines de la pensee, de l’art, de Ia morale. Voila pourquoi je piiis repeter avec conviction aujourd’hui encore Ies paroles allemandes, que Fai dites ă votre seance re- dactionnelle: „Lassen Sie sich nicht uberholen!” Car je voudrais sincerement que nous nous donnions Feperon mutuellement. Quel beau spectacle que cette superbe course vers un but commun; Mais avant de rever un ideal lointain, travaillons â en preparer la realisation par Ies modestes moyens qui sont pre- sentement e notre disposition. Nous Ies avons esquissâs naguere. Parmi ceux nous avons mis en premiere place Ies visites mutuel- Ies en second lieu—la propagande par la litterature, l’art et la Science, Comme c’est ici notre propre domain â nous il ne nous est pas difficile de formuler des voeux. D’abord comme litte- râteurs, artistes et savants tâchons de montrer â nos deux peu- ples non par quoi ils se distinguent^ mais par quoi ils se ressem- blent. Les points de contact sont heureusement si frequents, qu’il nous faudra employer vraiment tres peu de moyens ora- toires pour convaincre nos deux peuples, qu’ils sont destines â s’estimer et ă s’aimer. H faudrait sans doute d’abord que Ies apotres memes d’un rapprochement des deux peuples se mettent 56 3. ȘIȘMANOV - SIMION MEHEDINȚI â la hauteur de leur tâche. II faudrait nous preparer par des etudes des langues, des litteratures, de la science de ces peuples. Sont nous bien loin en cela? Helas, non. Que savons nous, nous autres bulgares, de votre vie intellectuelle et artistique? Que connaissez-vous roumains, des productions de notre litterature, de notre science, de notre art? Tres peu ou rien. En rentrant de mon voyage en Roumanie je me suis mis en tete de constater ce qu’il existe chez nous en fait de traductions du roumain. Je n’ai trouve que peu de vestiges. J’ai trop peur qu’au dela du Danube Ies connaisances de la litterature bulgare ne soient encore plus insuffisantes. Voilâ donc ou il y aurait grandement â remedier. Je ne suis pas tres touche de l’ignorance presque complete que nous avons, nous et vous, de nos productions scien- tifiques et artistiques, qui commencent meme ă attirer l’atten- tion de „l’Europe”. Sauriez vous par exemple dire Ies deux trois noms de nos meiileurs savants ou de nos meilleurs artistes? Autant probablement que nous, si on nous d^mandait la meme chose â votre egard. C’est bien, bien triste! Et pourtant nous autres bulgares, nous sommes bien fautifs en cela. Je n’accuse pas autant Ies roumains, car ils ont vecu pendant tout le siecle passe loin de nos interets intellec- tuels. Mais le bulgare pour qui la Roumanie itait pendant des annees un asyle sur de la tyramnie turque, le bulgare qui a pre- pare sa revolution sur cette terre roumaine, si tolerante et si hospitaliere,—le bulgare qui finissait quelquefois par s’enrichir sur cette terre benie pas moins qu’un brasseur allemand en Amerique, qu’a-t-il fait, pour faire connaître la Roumanie intel- lectuelle ă son peuple? On pourrait repliquer que Ies revohitionnaires, tels qu’un Rakovski, un Botiov, n’ont pas eu te plaisir de s’occuper d’une autre Roumanie, que cette que representaient son gouvernemeut et sa police; que Ies millionaires de Bucarest, mSme ceux de l’envergure d’un Euloghio Gheorghieff, âtaient des gens insu- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 56 fisamment cultives, pour comprendre Fimportance de la tâche, que nous recommandons si chaleureusement aujourd’hui, mais cette excuse n’est pas entierement valable. J’aurais par exemple bien voulu que des poetes et romanciers tels que Luben Kara- veiov, Christo Botiov et Ivan Vazov, que nous comptons parmi nos meilleurs litterateurs de la generation avant la guerre de liberation, et qui ont vecu assez longtemps parmi les roumains, nous aient fait connaître un peu votre âme et votre vie. Mais je nL’apei\ois que je m’occupe d’uchronies. Laissons donc les regrets et nous toumant vers le present et Favenir, avouons qu’un quart de siecle apres les Karavelov et ies Botiov, nous sommes encore bien lom d’une connaissance suffisante de la Roumanie en general. Puisse seulement cet aveu nous pousser â ratrapper ce que nous avons perdu dans le temps. Comme je ne possede pas assez bien votre belle langue pour pouvoir me mettre moi meme au travail surtout comme traducteur, vous me permetrez d’aider le mouvements qui va se produire un jour vers un rapprochement fraternei, par une etude d’un ordre plus general. J’accepte donc Finvitation dont vous m’honorez. Je n’ai qu’une priere â vous adresser: de m’excuser si mon etude tardera quelque peu. Je tâcherai de vous faire connaître „la part de la Roumanie dans la renaissance bulgare”. U y aurait assez ă dire. Le sujet me tente depuis longtemps. En vous priant, cher monsieur, de bien vouloir transmettre ă tous vos collegues de la redaction mes chaleureux saluts, je vous prie de bien vouloir croire â la sincere amitie de votre. Toutdevoue Dr. S. SCHISCHMANOV Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- 57 S. ȘIȘMANOV - SIMION MEHEDINȚI I (Traducere) [Martie 1907]. IUBITE DOMNULE, Amintirile pe cari le păstrez din ultima călătorie în Ro- mânia, sunt atât de intim legate de impresiile despre viața intelectuală și artistică a frumoasei d-tale țări, încât semnele de simpatie cu cari mă copleșește redacția „Convorbirilor Li- terare’", nu pot decât să mă miște profund. Dar și eu, iubite domnule, nu voiu uita memorabilele șe- dințe ale tinerilor redactori și colaboratori ai revistei d-voastre, la care am avut onoare să asist. îmi aduc viu aminte de fru- moasele proiecte care se făceau pentru a apropia popoarele noastre pe bază culturală. Vă pot asigura că am rămas credin- cios promisiunilor mele. Abia sosit la Sofia, am avut marea plăcere să văd că și alții mă urmează în ideile mele. Mai întâiu învățătorimea, apoi inginerii și tineretul școlar. Și am putut să cunosc că toți au confirmat din plin impresiile mele excelente despre marele progres pe care România l-a realizat în atâtea domenii. Ce privește propaganda pentru o înțelegere cordială între două popoare, cari totdeauna au fraternizat în istorie și cari și-au făcut reciproc servicii, e tot ce poate fi mai ușor. După părerea mea, avem nevoie de un singur element moral pentru a ajunge la unire: desăvârșita sinceritate. Să încercăm deci mai întâiu, să ne cunoaștem și să ne înțelegem sincer, fără nici un gând ascuns și să ne lepădăm mai ales de acel orgoliu trufaș care împiedică uneori chiar și cele mai apropiate popoare să-și dea mâna. Să încercăm a ne cunoaște, numai pentru a vedea ce STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 58 suntem și ce valoram. Și vă asigur că vom sfârși prin a ne tolera, mai întâiu, a ne stima apoi și a ne iubi. Căci îi cunosc acum, și pe acesta și pe celălalt: bulgarul și românul sunt mult mai buni decât reputația, care și-o fac reci- proc spre marea bucurie a celor cari vor să-i învrăjbească. De sigur, această apropiere nu exclude nicidecum nobila concurență în toate domeniile, al gândirii, al artei, al moralei. lată-mă deci repetând cu convingere și azi cuvintele nem- țești pe care le-am spus la ședința d-voastră redacțională: „Lassen Sie sich nicht uberholen !” Pentru că doresc cu toată sinceritatea să ne îndemnăm reciproc. Minunată priveliște în această cursă de întrecere spre aceeași țintă. Dar înainte de a trezi un ideal îndepărtat, trebue să lu- crăm pregătind realizarea lui prin modestele mijloace cari ne stau la dispoziție. Ni lfe~am schițat odinioară. Intre ele am pus pe prim plan vizitele reciproce, în al doilea — propaganda prin literatură, artă și știință. Cum aceste domenii sunt chiar ale noastre, nu ne va fi greu să ne hotărîm. In calitate de literați, artiști și savanți, vom căuta mai întâiu să le arătăm popoarelor noastre, nu prin ce se deosebesc, ci prin ce se aseamănă. Punctele de contact sunt din fericire atât de frecvente, încât în adevăr, puține mijloace de oratorie va trebui să folosim, pentru a le convinge că ele sunt menite să se stimeze și iubească. Va trebui mai întâiu, fără ’ndoială, ca chiar apostolii apropierii celor două popoare să fie la înălțimea datoriei lor. Ne vom pregăti prin studii asupra limbilor, literaturilor, științei acestor popoare. Am făcut oarecari progrese în acest sens ? O, nu ! Ce știm noi bulgarii despre viața d-voastră intelectuală și artistică ? Ce știți d-voastră românii despre producțiile noastre literare, despre știința, despre arta noastră? Prea puțin, sau nimic. înapoiat din călătoria în România, mi-am pus în gând să caut ce se găsește la noi în traducere, din românește. Am găsit S. ȘIȘMANOV - SIMION MEHEDINȚI doar câteva urme. Mă tem că dincolo de Dunăre, cunoștințele asupra literaturei bulgare, să nu fie mai neînsemnate. Iată deci, de unde va porni temeinic, îmbunătățirea. Nu mă surprinde prea mult această aproape completă necunoaștere a noastră și a d-voastră, în ceea ce privește producțiile literare și artistice, cari încep să atragă până și atenția „Europei”. Cunoașteți, de pildă, d-voastră, cele două sau trei nume ale ce- lor mai de seamă savanți și artiști ai noștri? Probabil, tot atât cât noi, dacă ne-ar întreba cineva acelas lucru despre d-voastră. E foarte, foarte trist. Și totuși, noi bulgarii suntem vinovați. Nu-i acuz atât pe români, căci ei au viețuit între secolul trecut departe de inte- resele noastre intelectuale. Dar bulgarii, pentru cari România a fost timp de atâția ani, asilul sigur împotriva tiraniei turcești, bulgarii cari și-au pregătit revoluția pe pământul acela româ- nesc, atât de răbdător și ospitalier, bulgarii cari nu odată pe acelas pământ binecuvântat, s’au îmbogățit ca niște negustori nemți în America, cu ce au contribuit ei pentru a face cu- noscută poporului lor, România intelectuală ? Mi s’ar putea răspunde că revoluționarii, ca Rakovski, sau Botiov, n’au avut plăcerea să se ocupe de altă Românie, decât acea care reprezintă guverne și poliție; că milionarii din Bucu- rești, fie și unul de anvergura lui Euloghis Gheorghieff, erau oameni de-o cultură insuficientă, pentru a înțelege însemnătatea obligației pe care noi o recomandăm cu atâta căldură astăzi, dar scuza aceasta nu e deplin valabilă. Aș fi dorit de pildă, ca poeții și romancierii, ca Luben, Ka- ravelov, Christo Botiov și Ivan Vazov, pe cari îi numărăm printre cei mai buni scriitori ai generației dinainte de războiul eliberării, și cari au trăit atâta timp între români, să ne fi făcut cunoscute cât de puțin, sufletul și viața d-voastră. Observ însă că am lunecat spre investigații. Să lăsăm deci regretele și, întorcându-ne la prezent și spre viitor, să recunoaș- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 60 tem că, după abia un sfert de veac dela un Karavelov și Botiov, suntem încă atât de departe de o cunoaștere suficientă a Ro- mâniei, în general. Fie ca mărturisirile acestea să ne îndemne, cel puțin, să recâștigăm ceea ce am pierdut într’atâta vreme! Cum însă eu nu posed prea bine frumoasa d-voastră limbă pentru a mă apuca chiar eu de lucru, îndeosebi ca traducător, îmi veți permite să contribui la mișcarea care se va produce într’o zi pentru o apropiere frățească, printr’un studiu de ordin mai general. Primesc așadar invitația cu care mă onorați. N’am decât o rugăminte: să mă iertați dacă studiul meu va mai în- târzia puțin. Voiu încerca să fac cunoscută: ,,partea României în renașterea bulgară”. Va fi atât de mult de spus, iar subiec- tul mă ademenește de multă vreme. Rugându-vă, iubite domnule, să binevoiți a transmite tutu- ror colegilor d-voastră de redacție, călduroasele mele salutări, vă asigur de sinceritatea prieteniei devotatului d-voastră. Dr. S. ȘIȘMANOV II Geneve, Bd. Pont d’Arve, 11. Pension Philippon 25. 11.908. CHER MONSIEUR, La longue lettre, qui accompagne celle-ci etait prete a etre envoy6e, quand ont eclate Ies desordres agricoles, qui boule- verserent votre Patrie. Alors j’ai eu le sentiment que ce n’etait pas le moment de vous occuper des questions, qui nous sont cheres. AujourdTiui que votre beau pays est depuis longtemps 61 S. ȘIȘMANOV - SIMION MEHEDINȚI revenu ă la paix, je n’ai plus aucune raison de garder mes idees lâ dessus. Ne sachant quand je serais en etat d’ecrire i’etude promise, je vous donne le droit de publier ma lettre, si elle vous en parait digne. Tout ă vous Dr. S. ȘIȘMANOV Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. II (Traducere) Geneva, 25 Febr. 1908. Geneva, Bd. Pont d’Arve 11. Pension Philippon / IUBITE DOMNULE, Lunga scrisoare pe care o alătur acesteia, era gata de expediat, când s’au dezlănțuit răscoalele țărănești, cari agită patria d-voastră. Am avut atunci sentimentul că n’ar fi mo- mentul să vă ocupați de lucruri cari ne sunt scumpe. Acum însă, când frumoasa d-voastră patrie și-a redobândit liniștea, n’am nici un drept să-mi țiu ascunse ideile. Neștiind când voiu putea scrie studiul promis,^ vă autoriz să-mi publicați scrisoarea, dacă veți crede că merită1. al d-voastră devotat Dr. ȘIȘMANOV Teodor Tainavschi catră Simion Mehedinți Gem. IT/Xl (19]08. MULT ONORATE D-LE COLEG ! La epistola din 10 Noemvrie a. c. am onoarea a vi răspun- de, că regret mult, că nu vi pot împlini dorința exprimată de domnia-voastră în epistola amintită. Tot ce știu eu despre ac- tivitatea pastorală a marelui Șaguna se mărginește numai la aceea ce se poate ști despre activitatea aceasta din cărțile lui de cuprins pastoral. Din cărțile aceste se poate convinge ori și cine, că Șaguna era pătruns de dorul fierbinte de a ridica clerul bisericei sale din decadența intelectuală, în care se află și a-i arăta calea pe care trebuia să meargă, ca să fie „lumina lumii și sarea pământului”. Având convingerea firmă, că spre a putea reforme societatea omenească e de lipsă a ave numai decât un cler inteligent și conștiu de dătoriile chemării sale, Șaguna a scris pentru acest cler mai multe cărți de cuprins teologic-prac- tic, în cari a arătat preoților modul cum au să-și împliniască obligămințile misiunii lor, ca să poată aduce folos încrezuților săi. Ca să știe clerul cum are să vestiască cuvântul lui D-zeu, Șaguna a edat Chiriacodromiul renumitului predicator al bise- ricei ortodoxe Nichifor Theotoki cu un adaus de cuvântări pentru sărbătorile domnești (1855), apoi ca să știe preoții cari drepturi li compet și cari obligăminte au să împliniască ei ca preoți și păstori sufletești a scris pentru dînșii „Compendiu de drept canonic (1868)” și „Manual de studiul pastoral (1872)”. Mai ales cu cărțile aceste Șaguna a intenționat promovarea culturei intelectuale a clerului său și mai ales din ele cunoaștem principiile de cari se lăsa el condus în administrarea oficiului său pastoral. 53 TEODOR TARNAVSCH1 - SIMION MEHEDINȚI Putându-se cunoaște din opurile induse numai principiile, de cari Șaguna se lăsa condus în activitatea sa pastorală, precum și zelul lui de a promova cultura clerului pe terenul pastoral, e greu a aprecia numai pe baza lor și activitatea lui pastorală, a cunoaște efectele străduințelor sale în direcțiunea amintită. Numi un preot ortodox-român din Ardeal, căruia e dat a cu- noaște bine starea și referințele bisericei ortodox-române până la Șaguna și apoi progresul ce a făcut biserica aceasta pe toate terenele vieței sale în timpul lui Șaguna, e chemat să scrie un articol bine fondat’ despre „Șaguna în rolul său pastoral”. Eu unul, care toată cunoștința mea despre activitatea pastorală a lui Șaguna o am numai din cărțile înduse precum și din unile monografii, cari tratează despre activitatea acestui prelat, și care ca Român din altă țară nici nu pot cunoaște vieața și re- ferințele bisericești din Ardeal așa cum le cunoaște un fiu al țării, eu unul, dacă m’aș încumătă a aprecia activitatea pasto- rală a nemuritorului Șaguna, aș face aceasta numai ca un dile- tant și cu așa un lucru — îmi veți concede — n’aș servi nici domniei-voastre și nici mie însu-mi. După părerea mea persoana cea mai potrivită, pentru care n?ar fi nici o greutate a scrie articolul de care e vorba, ar fi profesorul de teologia pastorală și directorul institutului teolo- gic din Sibiiu, Protosinghelul Dr. Eusebie R. Roșea, care — după cât îl cunosc — ar satisface cu plăcere unui apel din par- tea domniei-voastre în privința aceasta. Regret mult, că nu vi pot împlini dorința, dară cred că domnia-voastră nu-mi veți lua aceasta anume de rău, dacă veți binevoi a luă în considerare motivele cari le-am îndus și cari după părerea mea justifică pe deplin răspunsul meu negativ. Vă rog să primiți asigurarea celei mai distinse stime Prof. TEODOR TARNAVSCHI Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. H. Tiktin cătră I. Al. Bassarabescu I Berlin 27 Fevr. 1908. STIMATE DOMNULE BASSARABESCU, Din c. p. primita astăzi constat cu plăcere că nu m’a în- șelat memoria cînd mi s’a părut că vă cunosc. O indispoziție fizică punîndu-mă în imposibilitate de a-mi încorda creerul spre a da forma cuvenită dării de seamă ce vă făgăduisem, m’am hotărît a vă trimite alăturat textul confe- rinței mele și a vă ruga să aveți bunătate de a o scrie chiar d-voastră cu binevoitorul concurs al soției d-voastre sau al vreunei alte persoane inițiate în misterele limbii germane. Sper că nu vă va fi greu să faceți referatul pentru Convorbiri. Vă rog numai să suprimați dintr’însul pasajul despre sfânta de lene ce-1 apucă din când în când pe Român. S’ar putea găsi „pa- trioți” — cuvânt care nu fără cuvânt rimează cu idioți, netoți, hoți etc. — care să se formalizeze de francheța cu care am vorbit de această a noastră particularitate înaintea unor „streini”. Conferința am ținut-o în două ședințe consecutive, la 11 și la 25 a cor., și am ilustrat-o cu diferite portrete și volume de ale autorilor tratați, pe care le-am dat să circuleze printre asis- tenți. In ambele ședințe, sala era arhiplină și bucățile citite au fost mult apreciate și aplaudate. 55 H. TIKTIN — I. AL. BASSARABESCU Vă rog șă dați și o scurtă notiță pe la ziarele cele mai citite Primiți cele mai sincere salutări de la al d-voastră H. TIKTIN P. S. Vă înapoez cu deosebită mulțumire schița „Ferien”. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- II Berlin 11 Martie 1908. STIMATE DOMNULE BASSARABESCU, In notița publicată în ziare (cel puțin în acea din Universul pe care l-am primit azi) s’a strecurat o eroare care n’ar fi de dorit să se repete și în Convorbiri. M'ați făcut directorul Semi- narului de limbi orientale în loc de Dir. Sem. de filologie română care, ce e drept, se află în localul acelui seminar. Conferința am ținut-o înaintea ,,Societății pentru studiul limbilor și literatu- rilor moderne” care își ține ședințele la fiecare două săptămâni, Marțea. In anul trecut ș’a serbat jubileul de 50 de ani. Cred că mai e timp pentru rectificarea și, la trebuință, complectarea dării de seamă pentru Convorbiri. — Indispoziția mi-a trecut. Sânt bine acum. — Complimente d-lui Flavian. Salutări cordiale TIKTIN D-lui I. A. Bassarabescu, Profesor Ploești, Rumănien Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- St. D. L. XI — 5 George Tofan cătră Simion Mehedinți I 9.IV.1908. MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit alăturat un mic articolaș despre Bellegarde1. Vă autorisez, ba vă rog chiar să faceți ori și ce schimbare ce veți crede-o necesară în privința textului sau a stilului. îmi permit totodată și-o întrebare: anul trecut am primit Conv. lit. în schimb pentru „Școala”; în ist an nu mi ser mai trimit. E aceasta vr’o eroare sau ni s’a tăiat schimbul? Cu deosebită stimă GEORGE TOFAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. n Redacția Revistei „Junimea Literară” Strada Reședinței 2 a. Cernăuți, la 20/2 1911. D-LE MEHEDINȚI, Vă exprim cele mai sincere mulțumiri pentru darul frumos ce l-ați făcut școalelor noastre. E o adevărată binefacere o carte românească la noi în Bucovina. 67 GEORGE TOFAN - SIMION MEHEDINȚI Peste puține [zile] voiu trimite adresele dorite. Voiu căuta să aflu pe cineva care să poată scrie lunar regulat câte o jumă- tate de pagină pentru Bucovina. Peste câteva luni când scap de mai multe angajamente aș putea s’o scriu și eu, dacă ați afla că e bun ceea ce voiu scrie. încă odată mulțumite și salutări cordiale. GEORGE TOFAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- m [F. d.] MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Mii de scuze pentru întârziarea asta atât de mare, dară nu sânt de vină. De vacanțele Paștilor am lipsit din Cernăuți mai bine de o lună și tot atunci mi-am schimbat și locuința din Woynarowiczseiteng în Residenzgasse. In absența mea toate scrisorile mi-au venit la Suceava, unde era soția mea, numai scrisoarea d-voastră și vr’o două reviste a lăsat’o împărțitorul la o vecină, care uitând de dânsa, mi le-a predat înainte de câteva zile când cu ocazia unei visite fiind pe la noi și-a adus aminte de ele. Deci încă odată rog a scuza această întârziere și neglijență. îmi pare foarte bine că v’a plăcut articolașul meu2. In chestia clișeului vă scriu următoarele: înainte de câteva săptă- mâni a apărut în editura jurnalului „Cz. Tagblatt” seria depu- taților parlamentari între ei și Români și Bellegarde. Am vorbit cu editorul și el e gata să împrumute clișeul sub următoarele STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 68 condiții: Pentru întrebuințare 4 cor., și 20 cor. cauție pentru timpul de 20 zile, dacă până în 20 de zile nu se înapoiază clișeul e pierdută cauția. Rog a’mi scrie ce e de făcut. Dacă nu vă con- vine așa vă pot afla o fotografie. „Școala” 3 a apărut, deși cam neregulat, și vi s’a expediat; dară voiu expedia numerile ultime încă odată; rog a dispune a ni se trimite numerile apărute în ist an, căci ne lipsesc. Cu deosebită stimă GEORGE TOFAN Cernăuți str. Reședinții 2-a. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Nestor Urelcihia cătră Simion Mehedinți I București, 31 Oct. 1906. . 46, Strada Polizu STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, In capul 1-ului număr al S. T. R. a stat un articol prea frumos scris asupra munților noștri și turizmului pe care l-am cetit cu o deosebită plăcere și un viu interes. Soveja se plângea că încă nimeni n’a scris asupra minu- naților noștri munți. Această dreaptă observație m’a pus pe gânduri și mi-am zis: de ce n’aș face eu o primă încercare în această direcție? Și m’am pus pe lucru. Astăzi am nespusa plăcere a oferi distinsului nostru So- veja un exemplar din cartea ce am scris asupra Bucegilor, cu dragoste pentru neamul și pământul nostru. Soveja va trece peste insuficiențele ei și va lua în seamă numai intenția bună ce a călăuzit pe autor; va avea în tot cazul, satisfacția a constata că imboldul ce a dat a primit un respuns. Primiți vă rog, stimate d-le Mehedinți, distinsele salutări ale admiratorului d-voastră NESTOR URECHIA Adaug că textul românesc al acestei cărți va apare cât de curând. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 70 n Bucur ești, 15/28 Mart. 1908. PREA STIMATE DOMNULE S. MEHEDINȚI, Pe când viscolia cumplit afară și Bucegii mei dragi dispă- ruseră, topiți într’un zăbranic sur, stăm, într’una din zilele trecutei săptămâni, lângă sobă, în căsuța mea din Valea Cerbu- lui (Bușteni) și mă desfătam, citind articolul d-voastră din Convorbiri: „Americanism literar”. Mă cufundasem pe deplin în această lectură, ne mai știind ce să întâmplă pe afară și unde sunt. Cât de frumos, cu ce vigoare, închegați niște idei, care mi-au frământat și mie mintea, dar pe care n’am avut curajul să le aștern pe hârtie, temându-mă să nu pot să le exprim cu limpezimea și logica necesare. Da! Industrialism, mercantilism, iată stigmatele produc- țiunei literare românești actuale. Rară jertfa, ca acea a bătrâ- nilor meritoși ai noștri! Acum... un fioris arrivism american, pentru cucerirea banului, de unde și scăderea rușinoasă a nive- lului moral și a celui intelectual (cu toate sau tocmai din cauza enormei producțiuni neînfrânate); e un val de vulgaritate care a coprins ogorul literar românesc, și tot mai mult se întinde valul. Certuri de tarabă, invective, grobienii... Cu toată atmosfera otrăvicios îmbâcsită, eu împărtășesc optimismul d-voastră: da, prin sine, o sănătoasă, frumoasă lite- ratură românească, va trebui să înflorească, biruitoarea dema- gogiei de astăzi. Și mugurii sfiicios închiși ai scriitorilor cu adevărată chemare se vor deschide și flori se vor face; va sosi „plinirea vremii” (ce vorbă frumoasă!). Cu aceeași poștă veți primi un pachet, în care veți găsi: 1) O broșură: Beethoven din scrisorile lui de M. Șerban. Autorul este un tânăr compatriot, student la Miinchen, cunoscut 71 NESTOR URECHIA - SIMION MEHEDINȚI mie și pe care-1 știu cu multă aplecare spre litere și iubitor de Frumos. Ca probă, această broșură publicată cu ocazia apari- ției edițiilor complecte ale scrisorilor lui Beethoven. Ce mă bu- cură este că acest tânăr se menține în sferele senine ale artei și nu se pogoară în arena vulgarităței ca cei mai mulți eșiți de curând din băncile școalei. 2) Trei lucrări ale mele: „Căruța Poștei” apoi „Zânele din Valea Cerbului” și „Gâze”. Aceste două din urmă pentru copii. Mi-am propus să mă devotez acestei ramure modeste a lit. române, întru cât mă vor ajuta puterile. Mi se pare că e o încer- care de încurajat; am întreprins’o cu nemărginită dragoste și cu multe sacrificii materiale! Primul imbold la aceasta a fost instrucția ce dau, în casă, eu însumi, cu ajutorul nevestei mele, fetiței noastre. Din capul locului am constatat că un nesfârșit Sahara domnește în liter. noastră pentru copii și tinerime în general. Câteva proaste traduceri, câteva insanități, atâta. Nimic care să înnobileze sufletele copilașilor, care să le insufle puțină poezie, să le dea dragostea naturei, să-i îndemne la bine și frumos. După cum veți putea ceti în prefața volumului „Gâze”, mi-am propus aducerea la izbândă a unui întreg program, de-mi va ajuta D-zeu, vorba bătrânească. Al d-voastră admirator și devotat NESTOR URECHIA Minist. Lucrăr. Publice, sau 46, Strada Polizu, Loco. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 7; m Ministerul Lucrărilor Publice Divizia I Biuroul Statistic București 6/19 April 1908. 1^6, Strada Polizu, ONORATE D-LE S. MEHEDINȚI, Vă mulțămesc din suflet, pentru atât de măgulitoarea re- cenzie ce ați făcut, relativ la volumul „Gâze”. Aceasta este o încurajare prețioasă pentru mine și mă îndeamnă să dau ființă programului ce desfășor în „Lămuriri”. Dar v’aș fi extrem de recunoscător de ați sacrifica câteva minute, spre a-mi semnala „micile nepotriviri de stil”. îmi închipuesc că-mi va fi scăpat cine știe ce solecisme ori vreo stângace întrebuințare de cuvânt etc. La o prima redacțiune, cu toată atenția ce dai, îți scapă câte ceva. Dar aș vrea să înlătur, la o proximă nouă ediție, aceste imperfecțiuni. Acum lucrez la volumul al 2-a din „Seria Naturei” și anu- me: „Cu pana ’n vânt” adică Păsări. Strâng material și numai peste câteva luni voi așterne pe hârtie. V’aș putea da atunci vreun capitol pentru „Convorbiri literare”? al d-voastră devotat NESTOR URECHIA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Ion Ursu cătră Simion Mehedinți I Berlin 18 lan. [19]07. Kirchstr. 11. MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI, Am trimes pe la jumătatea lunii trecute un mic articol (..Grozav Vornicul”) pe adresa d-lui Bogdan, cu rugămintea espresă, ca să apară necondiționat — am motive pentru aceasta — până la 1 Febr. a. c.1 Abia azi am aflat de schimbarea Directorului. Sper că d-1 Bogdan v’a dat articolul amintit. Repet aceiaș rugăminte față de d-vbastră. In caz că nu vă este posibil, vă rog să dispuneți ca să fiu înștiințat, pentru ca să trimet la altă revistă. Profit de această ocazie ca să vă urez sănătate, ca să puteți conduce bătrâna revistă pe un drum tot atât de glorios, ca cel de până acum. Vă salut cu deosebită stimă I. URSU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 74, II Berlin 5 Febr, n, [19]07, MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI, Vă mulțămesc foarte mult pentru bunăvoința ce ați avut’o a-mi publica micul articol în n-rul proxim. Motivul grabei Fați ghicit. Am intenția în adevăr să mă prezint la concursul pentru agregația dela Iași, concurs ce e publicat pe ziua de 15 Febr. v. Doctoratul Fam trecut în săptămâna trecută. Scrisoarea d-voastră am dat’o spre cetire lui Mihăileanu și chiar altor colegi. Din partea mea vă promit să vă dau, după puterile mele, tot concursul. Simțim și noi ca și d-voastră, că e o datorie să nu lăsăm să decadă ca nivel o revistă, care a în- trupat toată mișcarea noastră culturală din deceniile trecute. Mulțămindu-vă încă odată pentru bunăvoință, vă trimet respectuoase și călduroase salutări. I. URSU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- m Paris 14 Iulie [19]07, Rue des Carmes 20, MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI, Vă rămân foarte îndatorat pentru bunăvoința ce mi-ați arătat’o anunțându-mă că catedra dela Iași a fost declarată vacantă. ,,Monitorul Oficial” nu specifică însă ca candidații să aibă titlu de doctor, ci invită, pur și simplu, pe candidați să-și tri- meată în termin de 2 luni cererile însoțite de un memoriu și lucrări. 75 ION URSU - SIMION MEHEDINȚI Ne știind legea nu pot să mă pronunț asupra legalității acelui anunț. Știam totuși că se cere, categoric, titlul de doctor și să preved terminul de 6 luni. Mă tem ca d-1 T., care a publicat anunțul — negând faptul față de d-voastră —, să nu-și fi deschis vr’o portiță pentru d-sa. Având în vedere că cei mai mulți din agregații actuali n’au avut, când au fost recomandați, cantitativ mai multe lu- crări ca mine — până în Oct. sper să apară întreg Petru Ra- reș 2 —, că interesul învățământului cere ca catedra să fie cât mai repede ocupată, că interesele de partid ușor pot face ca să se încredințeze catedra unei persoane mult mai puțin pregătită ca mine, că în momentul de față sunt, cred, cel mai pregătit candidat, mi să pare că n’ar fi prea îndrăsneț dacă aș candida și eu. De altfel personal n’am nici o ambiție. Aș voi numai ca să pot lucra în o măsură mai mare, și mai efectiv, pentru neam. V’aș rămânea foarte îndatorat, dacă ați binevoi a-mi da sfa- tul d-voastră. I. URSU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IV Paris 10 Oct. [19]07 v. Rue Linne 5. MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI, Cunoscând superioritatea d-voastră morală și mentalita- tea occidentală, vin să vă adresez această scrisoare cu rugă- mintea ca având încredere în munca, capacitatea și cinstea mea, să-mi întindeți mâna de ajutor. Știți de sigur că am fost mazâlit la Piatra —, în ori ce țară din lume un om, care muncește e încurajat și înaintat, — STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 76 și că în locul meu a fost detașat deputatul liberal Patrașcanus. Gândindu-mă că va trebui să mă întorc la Piatra — ceia ce e pentru mine o Canossa, pe care nu știu cum voi suporta-o — încep să mă frământe gânduri de a-mi părăsi cariera și chiar patria, în cazul că voi găsi o altă carieră, care să-mi permită ori cât de modest — a-mi continua lucrările istorice în Buc. ori în un oraș afară din țară cu bibliotecă. Puteți deduce cât de mare e durerea și descurajarea mea. La 14 Aug. v. am trimes petiția și lucrările cerând să fiu recomandat ca agregat. îmi închipui că acela, care mi-a făcut tot răul amintit — eu bănuesc că e opera d-lui Teodoru 4, „inte- ligent”, care a stat 7 ani fără a lua titlu și fără a publica nemic declarând d-lui Bemont, profesor, (a mărturisit’o acesta) că în țara noastră să ajunge nu prin știință, ci prin politică —, va căuta să-mi zădărnicească și această aspirație, singurul refugiu, pentru a scăpa din situația despreată, în care mă aflu. Știind bunele d-voastră raporturi atât cu d-1 Ministru 5, cât și cu cei mai influenți membrii din Senatele universitare, vă rog din suflet să interveniți să nu mi să facă nedreptate iar în cazul că Senatele găsesc că n’am lucrări suficiente să fiu numit ca suplinitor. Catedra e vacantă. Pe Rareș Fam trimes la „Archiv des Vereins fur Sieb. L.” 6 și va apărea în n-rul proxim. Lucrarea „Politica orientală a lui Fr. I.” 7 e aproape gata. Mă isbesc însă de greutățile tiparului. Vă rog, — chestia suplinirii depinzând de minister — să vorbiți cu d-1 Ministru intervenind, ca să mă scoată din situația critică în care mă aflu, și în care am ajuns fără voia — am date precise de bunăvoința d-lui Ministru față de mine — d-sale. Mulțămindu-vă, prin anticipație, rămân al d-voastră recu- noscător și devotat I. URSU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Elena Voronca cătră Simion Mehedinți Mihalcea, posta Camena, Bucovina Anul 1911 Octombre în 1^. PREA ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI ! Conform promisiune! ce ați bine-voit a’mi da când am fost la București, de a’mi tipări în prețioasa d-voastră revistă studiul de față, care tratează despre colinde, etc. îmi iau liber- tatea a vi’l trimite, după ce mai întăi l’am scurtat, pe cât s’a putut, lăsând numai părțile necesare spre a dovedi ideile ce susțin. Impărțindu-se în trei numere, numai bine la 1 lanuar când sunt în toiul lor colindele, va apărea și sfârșitul, arătând în- semnătatea lor1. Primiți vă rog încredințarea celei mai deosebite stime ce vă păstrez. ELENA VORONCA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Nioolae Volenti cătră Titu Maiorescu 1895, lanuariu în 21. IUBITE DOMNULE MAIORESCU, Am primit buna d-voastră scrisoare și vă mulțumesc de a vă fi gândit la mine pentru alegerea amfitrionului „Junimei”. încă de demult eu unul duceam dorul întrunirilor noastre lite- rare de altă dată în care am petrecut cele mai dulci ceasuri a vieții mele intelectuale, și nu știam cum să’l astâmpăr. în- demnul d-voastră și încurajarea ce ne trimeteți sunt menite să închege iarăși elementele astăzi cam reslețe din vechea junime „rădăcinele” la Iași, unde deși s’a împrăștiat și s’a disfăcut ceata fruntașilor însă tot au rămas urmele activității lor, brazda vie a muncei lor sănătoase și spornice. Sâmbăta, astăzi, după tradiție vom avea cea dintâi convo- care a statelor generale; am vorbit și trămis cuvânt lui Dim. Rosetti, lui Pompilie Mirune, Naum; pe D-nii Negulescu și Teo- hari i-am văzut, doi tineri într’adevăr de samă; vom avea pe Rășcanu, pe colegul meu de la Curte, Matei Cantacuzino ear un element prețios; de asemenea pe Rallet, Huru-Filipidex, pe pro- fesorul Paul, Missir. Vă voiu ține în curent de tot ceia ce vom face aici. Primiți salutările și devotamentul meu. Al d-voastră N. VOLENTI- Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București* Nicolae Volenti cătră Simion Mehedinți L Iași 1901, Martie în 4- IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Măcar că suntem departe, și deși nu ne trimetem vești unul despre altul, totuși eu nu te-am uitat, ci cu plăcere îmi aduc aminte de d-ta și de bunele ceasuri de vorbă și glume, pe- trecute împreună. Și acum, după cetirea lecției d-tale — lecția inaugurală a cursului — și mai cu samă după nota făcută în „Independance Roumaine” despre d-ta, m’am simțit îmboldit să’ți scriu câte-va rânduri ca să-ți spun câtă bucurie mi-a făcut aflând și văzând chipul strălucit — și aici să nu te încrețești — cum te afirmi în Universitatea din București, prin talentul și frumoasa d-tale muncă plină de spor. Ziseiu mai sus „să nu te încrețești”, fiindcă știu că’ți jignesc neîmpăcata d-tale modestie, dar ce să-ți fac? Nu pot alt-fel. Așa dar, dă-mi voe să mă bucur și să te felicitez de suc- cesul d-tale, și să’ți doresc mai înainte sănătate și voe bună în toate, după cum ți se cuvine, — și după mintea și inima ce ți-a dat D-zeu. Noi suntem de asemenea sănătoși; eu, ca de obiceiu măsur aceiași cărare, acum de câte-va zile însorită de cele dintâi raze ale primă-verei. Să tot auzim de bine. N. VOLENTI Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘT DOCUMENTE LITERARE XI 80 II Iași, 2 Noembrie 1906 IUBITE MEHEDINȚI, Scrisoarea, ce mi-ai trimes, m’a mișcat adânc. M’ai făcut să trăesc o clipă în lumea dulce a prieteniei călduroase din tre- cutul amintirilor încântătoare. Iți mulțumesc din tot sufletul meu. Moșneagul cu barba albă, e tot tinerul entusiast și poetic. Eu, scumpul meu, sunt de vre-o trei ani bolnav, de o boală neînțeleasă și incurabilă; am dus-o și la Viena și la Paris, m’au supus la toate curele dar zadarnic. O eczemă nemiloasă, cu ame- țeli, și mâncărimi peste tot trupul. Vai de capul meu. Dacă ași muri, pentru mine ar fi o fericire. Cea mai dureroasă și nesu- ferită, e viața, condamnat să trăesc într’o perpetuă tortură de chinuri. Numai doar mintea de’i întreagă! Te îmbrățișez cu dor — fii sănătos împreună cu doamna. Să auzim de bine N. VOLENTI D-lui S. Mehedinți Profesor Universitar Str. D-tru Racoviță 12 București. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București» 81 NICOLAE VOLENTI - SIMION MEHEDINȚI in Iași 1907, Ian. 5. ©RAGĂ MEHEDINȚI, Iți trimet o poesie -- intimă — o poesie de familie. Dac’ăți pare vrednică să figureze în „Convorbirile L.”, Si- mioane, publică-o; dacă nu, las’o să doarmă în liniștea necu- noscutelor inspirări. Eu unul n’o pot judeca sincer și imparțial ca de obiceiu. Am alcătuit aceste versuri pentru drăguțele mele copile, pe care le-am măritat1. Iți doresc sănătate și voe bună și te doresc mai cu samă. Eu tot cum știi, bolnav și suferind. D-ne ferește de mai rău ! Cu aceleași amintiri, cu același dor, N. VOLENTI izvoare; Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București, St. D. L. XI — • Maria Văcar eseu cătră Simion Mehedinți Paris 7/20 Martie 1913. 57 Avenue Marceau. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Cunoscând sentimentele prietenești ce vi le păstrează soțul meu, recurg din nou la încercata domniei voastre amabilitate, spre a vă ruga următoarele: Soțul meu nefiind încă restabilit, după o influență de care a suferit nu va putea termina în curând precuvântarea la Me- moriile sale. Este însă o bună parte, ce s’ar putea publica. De aceea am luat hotărîrea să v’o trimet, spre a nu se mai întârzia începutul. Nădăjduesc că, în vreme ce se va tipări acest fragment din precuvântare, soțul meu va fi bine și atunci va împlini și restul — ce poate să cuprindă încă vreo 15 foi și pe care le va trimete cât mai repede, astfel ca să le puteți pune sub presă după această primă parte; apoi va urma manuscrisul ce l-ați primit dela Palat1. Mulțumindu-mă, vă rog, stimate domnule Mehedinți, să primiți încredințarea înaltei mele considerațiuni. MARIA VACARESCU P. S. Odată cu aceasta vă trimet și 25 lei, rugându-vă să dispuneți a mi se expedia aci, la Paris, toate numerile din Con- vorbiri, apărute anul trecut, 1912. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți.. București. George Vâlsan cătră Simion Mehedinți I București, 8 Septembrie 1907. Str. Miron Costin lf. RESPECTATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă rog să mă iertați dacă nu v’am mai trimis nimic pentru „Convorbiri literare”. Față de această revistă atât de veche, la care a scris tot ce a avut literatura românească mai mare, mă simt încă mic și umilit. In tot d’auna m’am sfiit să vă dau lucrările mele care, chiar dacă une-ori dovedesc talent, sunt abia începuturile pripite și neînfrânate ale tinereții. Vă trimit aceste versuri plin de îndoială în privința va- lorii lor, dar încrezut în alesul d-voastră simț critic L Toate ob- servările îmi vor aduce bucurie, atât numai că voi avea cinstea să le primesc mai târziu, căci zilele acestea, ca soldat, trebue să pornesc în manevre pentru aproape două săptămâni. Al d-voastră cu respect, G. VALSAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 84 II 12 Ian. 1908. DOMNULE MEHEDINȚI, Din „Astă-zi îi spun” am transcris cu modificări însemnate paginile 8 și 9, — de aceia poate e bine să treceți și d-voastră cu ochii pe ele ca să nu se fi strecurat oarecari nedibăcii. Arti- colul asupra Românilor din Berlin al d-lui Al. Dim., am izbutit sper fără omiteri esențiale, să-1 reduc la o jumătate de pagină. Rândurile puse în parenteză, la nevoe pot lipsi2. G. VALSAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- III București 24 Ianuarie 1909. STIMATE DOMNULE PROFESOR, Uitând de adunarea de la domnul Victor Miclescu să mă înscriu pe lista banchetului de la 31 Ianuarie, vă rog pe d-voas- tră să mă socotiți și pe mine printre părtașii — ori cât de la coadă — ai acestei mese. Vreau să văd și eu, barim acum când am prilejul, „Convorbiriști” pe care până acum nu i-am putut admira de cât după scrieri sau după faimă. Al d-voastră G. VALSAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. GEORGE VÂLSAN - SIMION MEHEDINȚI 85 IV 1 Februarie 1909, București. DOMNULE PROFESOR, Vă scriu aceste rânduri fiindu-mi teamă ca nu cumva con- vorbirea avută eri cu d-voastră să fi lăsat să se strecoare vre-un înțeles care m’ar întrista dacă ați crede că l-am avut cu. Nici prin gând nu mi-a trecut să fac vre-o aluzie la clasifi- carea mea de la geografie, sau la felul de judecată al profeso- rilor. Ar fi fost o necuviință și aș fi dovedit o ambițiune proastă, de care vă rog să nu mă credeți capabil. Ba încă, având în vedere emoțiunea, nervositatea, zăpăceala de care sunt cuprins la examene, de sigur am avut noroc în această clasificație. Am pomenit de faptul că am eșit al treilea la capacitate, fiind cu gândul la unele vorbe, care m’au atins mult, ale unuia din cei care au luat parte la adunarea d-voastră, — când ați pomenit de Societatea Geografică. — Acestui tânăr i se părea curios cum eu, care am eșit ,,al treilea”, să pot fi preferat celui de-al doilea sau altora. Și acesta e unul din motivele care mă îndeamnă să grăbesc sfârșitul uneia din lucrările mele. Vreau să șterg impresia, acestei clasificări care fascinează pe alții, cu toate că mie personal mi-e cu totul indiferentă. — Aceasta a fost totul. Cât despre mine, vă făgăduesc că dacă voi lucra ceva, nu voi face-o ca să sar de pe o treaptă de clasificație pe alta, nici ca să capăt vre-o subvenție sau vre-o altă răsplată de felul acesta. Voi face-o fiind-că îmi place să studiez în di- recția aceasta, pentru mulțumirea mea de a afla ceva nou, fără gând de răsplată din partea ori cui ar fi. Iar dacă cine-va s’ar gândi la înlesniri de studiu, pe care nu le cer, dar pe care, nefiind bogat, le pot primi fără a-mi călca demnitatea, — pe STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 86 acestea nu le-aș primi de cât după ce aș da dovada care să convingă pe cei ce vor să mă ajute, că merit sprijinul lor. Vă rog să primiți, domnule Profesor, asigurarea adâncului meu respect. G. VALSAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 8 Aug. 1910, Kladova DOMNULE MEHEDINȚI, Am trecut granița mulțumită recomandației d-voastre către d. Gruescu; am văzut nouă sate pe marginea Dunării și o stână. Astăzi plecăm în interior spre Negotin. Vă rugăm să ne iertați dacă din pricina dificultăților drumului nu vă putem scrie mai des. Sperăm să vă mai scriem din Negotin. Vă rugăm să primiți salutările noastre respectuoase G. GIUGLEA, G. VALSAN Domnului S. Mehedinți profesor universitar Odobești, România. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 87 GEORGE VÂLSAN - SIMION MEHEDINȚI VI Berlin, 5 April 1911. Kantstr. 27, I. DOMNULE MEHEDINȚI, Vă rog să mă iertați că nu v’am mai dat vești de pe aci. întârzierea se datorește și faptului că acum în urmă câtva timp am fost bolnav. Din această pricină nu am putut trimite nici articolul pentru Anuar (Asupra Românilor din Serbia din punct de vedere antropo-geografic). Innainte de a fi bolnav zăbava venia din cauză că la bibliotecile de aci am găsit hărți austriace și sârbești — acestea destul de greu de cetit — cu unele numiri care mă interesau chiar ca antropo-geografie. — Acum mă simt cu sănătatea mult mai bine și îmi voi da silința să isprăvesc cât mai curând articolul, care — fiindcă trebue să-i adaug hartă și figuri — îmi ia mai mult timp de cât credeam. In privința Societății Geografice, acum o lună de zile am primit dela Giuglea o scrisoare. El mă anunța că, într’o con- vorbire, d-voastră i-ați spus că s’a trimis ajutorul care era vorba să ne vie de acolo. Ne-am bucurat de vestea aceasta și din zi în zi am așteptat sosirea banilor, însă până acum nici presimțiri n’avem că se apropie de noi așa ceva. Poate vor fi întârziat, sau s’or fi rătăcit, sau că Giuglea n’a înțeles bine ce i-ați spus d-voastră. In orice caz ajutorul ar fi fost binevenit mai ales acum la începerea semestrului de vară, când înscrierile ne cer anume sume pe care nu le poate suporta leafa noastră, care nu ne ajunge, ea singură, nici la cheltuelile de întreținere.— Nu mai pomenesc de ajutorul de la Ministerul Instrucțiunii, care de sigur, cum e obiceiul la noi, dacă s’a aprobat, ne va sosi tocmai pe toamnă. Odată ne-ați făgăduit că de Paști veți veni pe la noi. Până acum am tot dus nădejde, dar de acum începem să pierdem și STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 88 nădejdea aceasta. Probabil împrejurările nu v’au îngăduit să părăsiți țara. Pentru noi ar fi fost o mare bucurie — la care însă nu renunțăm, ci numai o amânăm pentru câtva timp. Urându-vă de aci, din depărtări, sărbători vesele, rămân al d-voastră G. VALSAN De la 1 Mai st. n. adresa mea va fi: Windscheidstrasse 39 — Pension Philipp. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. VII 29 April. 1911. — Berlin Windscheidstr. 39, Hpl. DOMNULE MEHEDINȚI, V’am trimis aseară articolul pentru Anuar. Ca să nu mai întârziez — era seara târziu, — l-am expediat fără să adaug nici o scrisoare. Lipsa aceasta o împlinesc astăzi. De sigur sun- teți supărat de o atât de mare întârziere și la aceasta eu nu pot să zic nimic. Totuș trebue să vă vestesc că nu neglijența m’a făcut să întârzii. Lucrarea o aveam gata, însă nu eram destul de mulțumit de ea, cum nu sunt încă nici acum. Eu cunosc o bibliografie foarte mică, am cercetat însă puțin din pământul românesc și mi-e teamă să nu fi înnaintat pe alocuri prea mult și cu dovezi prea puține. In special cu regiunea aceasta nu știu să se mai fi ocupat cineva din punctul meu de vedere. Deci calc eu pentru întâia oară și trebue să calc cu sfială, mai ales că în chestiuni de antropogeografie și etnografie oricine trebue să 89 GEORGE VÂLSAN - SIMION MEHEDINȚI fie foarte circumspect. De aceea am dat totul subt forma de coincidențe — explicând însă la urmă în ce înțeles iau cuvântul. Vă rog să dați atenție în special părții în care atribui o valoare deosebită tipului de sat din Craina muntoasă. Credeți că se poate pune în evidență faptul în acest sens, ori că ar fi mai bine să-l las ca o simplă constatare ? Azi de dimineață mă gân- deam că ar fi trebuit să numesc fenomenul nu așezare familială pe înnălțimi, — Românii locuesc pe înnălțimi și mai mari — ci pe culmi, fiindcă nota distinctivă aci e că o parte din locuitori se feresc de văi, chiar când au case în satul din vale, și caută culmile ca și cum ar mai fi stăruind în ei o veche predispoziție păstorească. — Asemenea concluzia vă rog să o cercetați de aproape. Ea conține o convingere a mea intimă — și în cerce- tările mele etnografice punctul de vedere antropogeografic ar fi esențial — am însă eu dreptul să o arăt ? Apoi am dreptul să spun de etnografie că se află în mare parte în stare de adunare haotică a materialului? (Cu toate că această impresie îmi dau mie muzeele și cărțile care se mărginesc numai la descrieri și la „Parallelen und Vergleiche7'). — In sfârșit tot ce găsiți ne- potrivit în prefață, în concluzie ca și în cuprinsul lucrării, care îmi pare și prea lungă, îndreptați d-voastră cum credeți de cuviință. Eu nu am perspectiva de timp necesară pentru așa ceva. — Notițele generale asupra situației Crainei, unele des- crieri în text, ca și seria de fotografii, le-am dat ca să se poată avea, de profesorii în mâna cărora va fi Anuarul, pe lângă chestiunea specială tratată și o imagine sumară asupra acestui ținut românesc aproape necunoscut. Hărțile, dintre care cea fizică mă îngrijește fiindcă nu știu dacă voi putea da convenabil relieful, le voi trimite în curând. Despre ce fac eu aci vă pot spune următoarele: Trebuind să lucrez mult și românește — la 1 Iulie trebue să trimit Socie- tății geografice întreagă lucrarea asupra Românilor din Serbia — progresul în limba germană merge încet. Totuș mă pot STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 90 oriental mult mai bine ca înainte și încep să înțeleg unele părți din cursuri. De altminteri folosul aci nu mi-1 dau cursurile, pe care adesea nu le pot pune nici alături de ale noastre, ci cărțile și bogăția de materialuri. Ce rezultate pozitive voi scoate de aci, nu știu. Mă aflu încă într’o epocă de fermentare. Fiindcă cititul merge greu, etnografia mai mult o creez de cât o învăț, rămâ- nând ca toate greșelile acestei... creațiuni prea fragile să le îndreptez când voi cunoaște bine limba germană. Ca probleme speciale asupra Românilor, de acestea mi-am pus eu multe, dar ele trebue să aibă și o bază de numeroase observații și fapte concrete ca să aibă dreptul să fie arătate. — Asupra tezei am următoarele posibilități : sau lucrez asupra Bucureștilor și atunci trebue să mă întorc în țară ca să adun tot materialul necesar istoric și să încep o sistematică cercetare etnografică a orașului, sau lucrez asupra Românilor din Serbia — ceea ce mi-ar cere încă cel puțin trei ani, — sau, ceea ce mă atrage în ultimul timp, cercetez răspândirea elementului oltenesc — care deci trebue caracterizat — și încerc explicarea acestui fe- nomen prin mijloace antropogeografice pe care vi le voi comu- nica altă dată. Asupra transhumanței păstorești la noi nu mă pot hotărî până nu apare studiul la care lucrează acum d. Den- susianu, asupra păstorilor din Carpați. — Ce să aleg, nici eu nu știu 3. Aș putea face, pentru prof. Penck căruia îi e dragă în special morfologia, o lucrare asupra regiunii carstice din Craina și Oltenia, și cu această ocazie poate ar eși de aci ceva asupra problemei Dunării; aș mai putea încerca, pentru prof. Luschan, o măsurare de capete, de ochi și de păr, prin Oltenia, în Gorj de pildă. Acestea ar fi însă lucrări poate prea speciale. — In orice caz la vară trebue să mă întorc în țară și să umblu cât voi putea mai mult. Lucrul îmi va fi cu putință căci acum mijloa- cele materiale nu-mi lipsesc. (Acum trei zile mi-a sosit și mie ajutorul de 1000 le de la Societatea Geografică), iar restul, ca 91 GEORGE VALSAN - SIMION MEHEDINȚI oboseala etc., sunt amănunte pe care vârsta îmi permite să nu le iau încă în seamă. Rămân al d-voastră cu tot respectul G. VALSAN Adresa lui Brătescu: * Schliitersu. 67 Hpr. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- VIII 7 Iunie 1911, Berlin. Windscheidstrasse 39 I, Berlin DOMNULE MEHEDINȚI, Săptămâna trecută am trimis hărțile referitoare la lucra- rea mea pentru Anuar, pe adresa Seminarului geografic. Mi-am îngăduit să mai întârzii cu trimiterea lor, fiindcă Gitiglea îmi scrisese că nu s’a început încă tipărirea Anuarului. De altmin- teri harta cea mare a trecut prin multe peripeții. Am vrut la început să o fac în cărbune, așa ca prin umbre și lumini să iasă în evidență morfologia regiunii; strimtorile Dunării, cufundările carstului, ondularea domoală a peneplenei și etajarea teraselor mâncate adânc de ape. N’am reușit. Cred însă că lucrul s’ar putea realiza într’un relief al ținutului. Am copiat toată regiu- nea (1/75.000, curbe 50 m.) și voi aduce-o de vară în Bu- curești. In privința tipăririi, i-am scris lui Gheorghiu cum am crezut că e mai bine. De sigur el v’a comunicat aceasta și rămâne să hotărâți d-voastră. Cât despre text, afară de mici STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 92 modificări bibliografice, pe care le-am trimis tot lui Gheor- ghiu, o singură parte mă îngrijește mult: origina veche a așe- zărilor pe culme. Frumos lucru, dar e prea romantic! Aș dori să atenuez lucrul cât mai mult posibil, fiindcă până acum do- vezile nu îmi par suficiente. (In legătură cu acest capitol, cercetând niște hărți ale re- giunii la Institutul geografic, unde am căpătat acces, am găsit că ceea ce citisem eu pe hărțile sârbești Velica Slava e în rea- litatea Velica glava. Lucrul n’are importanță mare, dar el mă silea să mărturisesc că din gura țăranilor nu l-am auzit; aseme- nea mă făcea să caut o explicație a dispariției Slavei — note care acum trebue să fie scoase din text). Acum să vă dau vești despre activitatea mea aci. Lucrez tot la ,,Românii din Serbia” pe care mi-e teamă că n’o să-i dau gata la 1 Iulie. Acum fac harta toponimică a ținutului, așa cum ea a putut fi culeasă din gura Românilor — bine înțeles și cât a putut fi culeasă. Completarea o voi face în parte prin adăo- garea cuvintelor evident românești din hărțile sârbești (de pildă △uTrabeaX Dupagal, nu e altceva de cât După deal în pro- nunția bănățeană — numire pe care Sârbul care a făcut harta n’a schimbat-o, cum a făcut în atâtea locuri, fiindcă n’a price- put ce înseamnă). Asemenea voi pune la contribuție și hărțile vechi care cred că îmi vor da numirile de altă dată ale unor sate botezate apoi cu nume sârbești. Ar mai fi multe de făcut aci, în Berlin. Despre port în genere am găsit material admirabil pe care nu pot să-1 las ne- cercețat. Dar e greu să urmărești și cursurile — în care trebue să te orientezi prin lecturi — și în acelaș timp să lucrezi și despre Românii din Serbia, și despre port sau altele, și să faci și exerciții de limbă nemțească! — Cât despre teză, ce să mai spun! De la Seminarul geografic mi s’a trimis un formular de adresat prefecturilor pentru cercetări în județ. Lucrul mă ispi- 93 GEORGE VÂLSAN - SIMION MEHEDINȚI tea — vorbesc numai în privința subiectului — dar m’am gândit apoi că am mai căzut de două ori în ispită pe seama Ministeru- lui de Instrucție. Vreau întâi să isprăvesc cu obligațiunile tre- cute. De aceea de vară voi umbla iarăș pe valea Oltului ca să-mi întregesc definitiv Itinerarul. Cât despre „lecturile etnografice”, mă gândesc cu groază la ele. Dacă aș putea, așa da înnapoi ba- nii pe care i-am luat. Nici în mintea mea nu e clară viața pro- prie a fiecărui popor al Europei; dar să o mai spun și pe înțe- lesul copiilor! Cred că voi cere o amânare a termenului care se închee la 1 Octombrie. Noi, de aci, am fost mult impresionați de moartea gene- ralului Mânu, care dacă a făcut câte am cetit într’o gazetă, atunci avea dreptul la mai mult respect de cât mărturisesc că îi dam eu înnainte, în urma unei judecăți grăbite. Am trimis împreună cu Brătescu o telegramă de regret. Cu privire la Soci, geografică un prieten îmi scrie că cineva de acolo se miră că nu am trimis un cuvânt de mulțumire pentru ajutorul acordat. Insă atât eu cât și Brătescu am trimis răposatului vice-preșe- dinte mulțumirile noastre. Probabil moartea acestuia a făcut să se rătăcească scrisoarea noastră. Vom face una mai oficială și vom înnainta-o Societății geografice. Și să termin cu o noutate, tot geografică. Aci a apărut, pentru vre-o două zile, un domn Teodorescu, profesor de geo- grafie, care a anunțat că a fost trimis de Stat în străinătate să studieze muzeele de etnografie în diferite orașe. îmi pare rău că nu l-am putut cunoaște. Știu atât că a vizitat muzeul etno- grafic de aci și că — după cum a spus băeților de aci — s’a speriat!... De ce s’o fi speriat nu știu. Apoi a plecat repede — probabil ca să se mai sperie și pe aiurea. Mă gândesc că acum Seminarul se pregătește pentru excursia cea mare de vară, și tare îmi pare rău că nu pot luă și eu parte. Excursiunile acestea au fost poate cele mai fru- moase amintiri ale vieții mele studențești. Dar aci trebue să STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 94 mai rămân până la sfârșitul semestrului, în care timp să mai smulg îndărătnic încă o serie de cuvinte și de expresii ale limbii acesteia atât de încâlcite. Rămân al d-voastră, cu tot respectul G. VALSAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. IX 26 Febr. st. n. 1912> Berlin. DOMNULE MEHEDINȚI, Se pare că orice scrisoare a mea către d-voastră e menita să înceapă cu o scuză din parte-mi: Deci și de astă dată vă rog să mă iertați că nu v’am scris de atâta timp — o scrisoare adevărată. Să mă iertați fiindcă din lumea mea măruntă de aci puține v’aș putea împărtăși; sbateri de gânduri, șovăiri și avân- turi, bucurii și descurajeri, așa cum se întâmplă cu oricine încearcă a-și bate modesta lui cărare nouă, acestea sunt lucruri menite să rămâe pe fundul sufletului. Ce va răsări de aci, și dacă va răsări ceva de seamă, aceea eu nu o știu încă. Știu numai că mi-e drag să lucrez, așa cum înțeleg eu lucrul, și acest tainic îmbold în care nu văd amestecată nici ambiție și nici un alt gând străin de studiu, mă face să cred că se ascunde ceva bun și în nelămurirea sufletului meu. — Ca fapte vă pot spune în primul rând că pentru vară trebue să rămân tot în Berlin, fiindcă d. prof. Penck a anunțat că va vorbi despre Morfologie, care de sigur e cel mai important dintre cursurile sale. De alt- minteri se pare că acum începe să se mai intereseze de Româ- nia. M’a introdus în Colloquiul său, unde la începutul semestru- lui de vară voi ține o conferință asupra unei hărți vechi statis- 95 GEORGE VALSAN - SIMION MEHEDINȚI tice cu privire la hărțile românești (cea mai veche statistică— repartizată geografic—a populației țărilor române). In privința tezei a rămas hotărît să lucrez asupra cotiturei Carpaților între Dâmbovița și Trotuș, care cred că e una dintre cele mai fru- moase teze care se pot lua la noi, atât ca problemă, relativă la îndoirea arcului carpatic, cât și regiunii colinelor pline de sare și petrol, — teză care dacă nu voi da-o aci voi putea să o dau tot așa de bine și cu d. Martonne. In privința etnografiei ce să vă spun ? Cu toată hotărârea mea precisă pentru care am primit și aprobarea d-vostră, văd că nu mă pot despărți de Etnografie. Te desfaci așa de ușor numai de lucruri pe care nu le iubești. Și mie Etnografia de mult timp mi-a intrat în sânge, care acum e jumătate geograf și jumătate etnograf! Chiar zilele trecute am ținut la Soc. Acad, de aci o conferință care tratează despre ,,îndatoriri etnogra- fice”. Peste câtva timp cred că o să v’o trimit și d-voastră. Pentru Anuar doream să vă dau lucrarea — destul de întinsă — pe care voi citi-o în Colloquiul d. Penck, dacă îmi puteți îngădui o amânare atât de lungă. Dacă nu, vă pot trimite din ea sau fragmentul cu privire la popularea stepei române între 1790 și azi, — care e o confirmare a celor spuse de d-voastră în Die rumănische Steppe, — sau, pentru că se împli- nesc 100 de ani de la răpirea Basarabiei, fragmentul care pri- vește Basarabia și efectele geografice pe care le-a avut această anexare asupra noastră. In această privință veți hotărî d-voastră. Al d-voastră cu tot respectul G. VALSAN Adresa mea cea nouă (de la 1 Mart. st. n.) Windscheidstr. 1 l-a Charlottenburg. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 95 X Charlottenburg 21 Martie st. n. 1912. Windscheidstr. 1I-e, Charlottenburg DOMNULE MEHEDINȚI, In privința Societății Geografice — dorința d-voastră a fost comunicată și Iui Brătescu — răspunsul meu este că dacă d-voastră credeți că e bine să țiu conferință, eu sunt oricând gata. Aș vrea să vorbesc despre vechea hartă statistică rusească pe care am aflat-o aci și să încerc schițarea unei faze mai vechi în popularea țărilor românești. — întârzierea acestui răspuns veniă din cauza luptei pe care o duc cu institutele fotografice pentru fotografierea celor opt foi ale acestei hărți. Mi se cere un preț neașteptat de mare: 335 Mk. pentru plăci împreună cu o serie de copii — în mărimea naturală a hărții — și 60 Mk. pentru fiecare serie următoare de copii. Cum d. Kirileanu mi-a comunicat că doriți și d-voastră pentru Seminarul geografic această hartă, — pe care d. Bianu mi-a propus dela sine să o fotografiez pentru Academie, — îndrăznesc să vă întreb dacă mențineți numărul de două serii de copii. In cazul acesta vă rog să trimiteți suma respectivă numărului de serii pe care le doriți — lucru pe care l-am cerut și Academiei — ca să pot imediat face comanda. Asemenea vă rog să-mi comunicați data exactă a confe- rințelor Soc. Geografice, fiindcă dacă sunt la sfârșitul lui Apri- lie st. v. trebue să potrivesc așa în cât să n’am dificultăți la înscriere sau la întreruperea exercițiilor practice. — De alt- minteri aceste înscrieri sunt o grije pentru toți din cauza taxe- lor urcate de care sunt însoțite. Aci se lucrează cu multă râvnă în domeniul Geografiei. Gheorghiu va face pentru Anuar o frumoasă lucrare. In ultimul 97 GEORGE VÂLSAN - SIMION MEHEDINȚI timp însă e cam deprimat fiindcă frate-său care îi făgăduise 150 Mk pe lună, acum nu vrea să-i mai dea de cât 120, ceeace aduce o serioasă tulburare în budgetul lui. De sigur ați primit și interesantul articol al lui Tabacovici despre Statistică5; a fost întârziat din cauza unei boli trecătoare și din cauza studiului intens pe care trebue să-l facă acum în ajunul doctoratului. Cât despre conferința mea — care la în- ceput mi se părea bună, iar acum nu tocmai bună — îmi în- gădui să o mai amân puțin timp. Al d-voastră respectuos G. VALSAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XI 12 April st. n. 1912, Berlin. DOMNULE MEHEDINȚI, Titlul complet al conferinței mele ar fi: „O fază în popularea Țărilor românești, — cu prilejul aflării unei hărți statistice vechi”. Dacă vi se pare prea lung, atunci scurtați-1 d-voastră cum credeți mai bine. Sper să pot veni în București cu harta reprodusă, căci Academia română mi-a trimis suma necesară pentru fotografiare. Nu mi-ați răspuns însă dacă d-voastră doriți vre-o copie pentru Seminar. La conferință voi avea nevoe și de unele extrase după această hartă, și comparări cu hărțile ac- tuale, care să pue în evidență faptele de care voi vorbi; nu știu cum să le fac: desenate în mic ca apoi să fie proectate, sau să aștept să viu la București și să le fac pe foi mari ca să se poată vedea în toată sala ? St. D. L. XI — 7 STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 98 In privința unei liste de țineri care au nevoe de sprijin, afară de cei pe care îi știți și d-voastră, eu, care nu prea cunosc mulți Români în Berlin, vă pot aminti de Gheorghiu, de care v’am mai scris, și de I. Lupu care învață filosof ia și a fost nevoit, din pricina lipsei, să se întoarcă în țară. Cerna a venit pe timp de vre-o lună și jumătate în Berlin — acum s’a întors la Leipzig. Eră mustrat de conștiință că a întârziat cu răspunsul la scrisoarea d-voastră, mustrare de conștiință pe care o cunosc și eu destul de bine. In privința doctoratului său, nici el nu știe ce se va întâmplă. începuse o preparare intensă, cu gândul să-l dea în Iunie. Insă oboseala și nervositatea care au fost urmarea acestui fel de preparare, l-au făcut să nu mai poată înnaintâ așa cum sperase. In orice caz e sigur că în Noembrie va fi gata. Eu cred chiar că la un îndemn mai energic, și în cazul când sunt motive serioase, cu ce a preparat până acum, ar putea foarte bine să treacă docto- ratul chiar în Iunie. Pe el îl reține mai mult scrupulul de a fi citit tot ce e cu putință să se întrebe la examen. Așteptând chemarea pentru conferință, rămân cu tot respectul, al d-voastră, G. VALSAN Windscheidstr 1-1-1 Chbg. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XII 22 Iunie 1912, Berlin. DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit, după un timp cam lung, restul articolului meu, împreună cu cronica lui Gheorghiu pentru Buletinul Soc. Geogr. 99 GEORGE VzXLSAN - SIMION MEHEDINȚI Ca să nu încarc prea mult lucrarea, eu m’am mărginit numai la ce am citit în ședința Soc. Geogr., la care am adăogat unele completări și două fotografii și un desen. Restul lucrării, pe planul după care am vorbit în Seminarul d-voastră, cred că îl voi putea da pentru volumul de toamnă. După cum avusesem de gând și după cum m’ați sfătuit și d-voastră, am trimis d-lui de Martonne o scrisoare în care — în urma invitațiunei sale spusă d-voastră și repetată și în scris— îmi arătam dorința de a veni să lucrez la Paris subt conducerea d-sale. Am primit peste câteva zile răspunsul său binevoitor în care îmi spune că mă așteaptă, îmi dă indicațiuni asupra înce- perii cursurilor la toamnă și îmi face cunoscut că remarcase lucrările mele din „Anuar” și că va vorbi despre ele în bibliogr. Analelor de Geogr. și în „Geographisches Jahrbuch”. — Așa că de toamnă, dacă nu se vor pune alte piedici în cale, cred că mă voi putea îndreptă spre Paris. După scrisoarea d-voastră, în care îmi anunțați de ajutorul de studii dăruit de d. Kalinderu, am primit și de la d. Kalin- deru însuși o scrisoare. Cum scrisoarea mi-eră adresată numai mie pentru acest ajutor nu i-am putut mulțumi de cât eu per- sonal, rămânând ca adresa colectivă de mulțumire să o facem numai către Soc. Geogr., când vom primi tot ajutorul, care bine înțeles va fi egal pentru toți. Nu știu dacă ați primit al doilea exemplar din harta rusească. I-am spus fotografului să vi-1 trimită cu ramburs. El va costă, ca și întâiul cevă mai mult de 60 Mk, fiindcă am cre- zut că e bine să-1 lipească și pe acesta pe pânză. Altfel s’ar distruge curând, mai ales în urma unei întrebuințări dese. Eu acum mă silesc să termin de redactat lucrarea la d. prof, Penck — aceasta m’a și făcut să întârzii cu trimiterea articolului pentru Buletin — și încep să mă gândesc serios la doctorat, fiindcă văd că toată lumea s’a hotărât să mă îndemne la luarea mai repede a acestui titlu. D. profesor Negulescu, care STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 100 acum e în treacăt în Berlin, mi-a vorbit serios în acelas sens. Teza, firește, va depinde și de *d. de Martonne și de împrejură- rile de la Paris. Al d-voastră cu tot respectul ' G. VALSAN Windscheidstr 1-1 Chbg. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. xm 4 Febr. st. n. 1913 9, rue Sainte-Beuve, Paris. RESPECTATE DOMNULE MEHEDINȚI, După cum v’am comunicat în scrisoarea mea trecută — în care v’am trimis și o serie de fotografii din Maramureș — am ales subiectul meu de teză Câmpia română și am și început să lucrez la el. Până acum am citit d-lui de Martonne schița amă- nunțită a două capitole: unul geologia și morfologia câmpiei, altul geografia umană în această câmpie. Nu mi-a făcut nici o obiecțiune și sper că nu e nemulțumit de lucrarea mea — în orice caz asupra acestui punct d-voastră puteți avea o informa- ție precisă întrebându-1 personal. Asupra celei de a doua lu- crări, care în primul rând hotărâseră să fie „Evoluția distri- buirii populației în România în sec. 19”, n’am stabilit încă nimic precis. Spunând odată că aș putea face o lucrare de etnografie, ca de pildă despre Maramureș — a primit cu mare căldură această idee. A rămas să ne mai gândim și unul și altul. 101 GEORGE VÂLSAN - SIMION MEHEDINȚI Felicitând pe d. Kalinderu de Anul Nou și punându-1 în cunoșitnță, ca viceprezident al Soc. greogr., că am început să lucrez la teză, m’am pomenit cu 200 lei pe care mi i-a trimis pentru tipărirea tezei. Bine înțeles i-am mulțumit îndată de acest dar la care nu mă așteptam câtuș de puțin. Singura pă- rere de rău e că suma nu va putea resistă până la tipărirea tezei mele. Am întâlnit aci și pe d-ra Popovici, care anunțase o confe- rință asupra densității populației în Dobrogea și care spunea că nu o poate ține fiindcă nu i s’au trimis încă tabelele statistice. D. de Martonne întrebându-mă ce e cu aceste tabele, i-am spus că nu știu, dar că am asistat la conferința d-rei la Inst. geogr. din Buc. Insistând să-i dau detalii asupra valorii conferinței, i-am spus că la sfârșit rămăsese impresia că regiunile naturale stabilite în Dobrogea sunt cam arbitrare. D-ra, după câte mi-a spus, n’a început să lucreze la teză. Eu care vreau să mă gră- besc, v’aș rugă să vă interesați dacă pot căpăta pentru vară un permis pe căile ferate române, spre a putea face multele călătorii necesare tezei mele. Cred că Soc. geogr. ar putea în- cerca o cerere pentru un „bursier” al său, mai ales că membrii Institutului geologic primesc în fiecare an un astfel de permis. Pe aci nu se arată încă „Buletinul Soc. geogr. regale române”, cu toate că și d. de Martonne și eu am dori să-1 vedem. Dacă nu e nici o dificultate, îmi puteți trimite mie două exemplare, din care’pe unul îl voi prezentă d-lui de Martonne. Vă rog să primiți respectuoasele mele salutări G. VALSAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE XI 102 XIV 3 Aug. 1913. RESPECTATE DOMNULE MEHEDINȚI, Sunt de vre-o 5 zile la Tekirghiol, unde am început băile și de unde vă trimit multele mele salutări. Vă comunic că, negăsindu-vă în București la plecarea mea, mi-am permis să iau fără învoire din Bibi. Institutului vre-o 4 volume de geo- grafie economică, pe care vă asigur că le voi înapoi intacte la toamnă, adică după 17 Aug. când mă întorc acasă. Al d-voastră cu tot respectul G. VALSAN (Villa Vasilescu) Domnului S. Mehedinți profesor universitar Băile Movilă, Vila Mărgărită, Constanța. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Duiliu Zamfirescu catră Simion Mehedinți I Via Condotti 61, Roma, 23/8 Martie 1905. . DOMNULE MEHEDINȚI, Am cetit cu plăcere foiletonul din Epoca. Pentru tot ce e personal într’însul, ve mulțumesc foarte mult. Plăcerea mea e însă mai intensă în ceea ce nu e personal, în comuniunea de idei asupra fondului și viitorului literaturei noastre: și eu cred că s’a făcut mult și că se va face și mai mult dupe noi. Ași avea însă o mică rezervă. In mai toți poeții transilvă- neni, a căror formă e adesea interesantă, e o sărăcie de idei supărătoare. Cine are la îndemână un material bogat de cuvinte, prinde cu înlesnire imagini și prin urmare suggestionează mai repede și mai sigur. Aceasta cu atât mai mult, cu cât, nota €>iroică, în capetele deprinse să frământe subtilități sentimentale, vine ca un popas și o destindere. Dar, în fond, poezia asta e săracă. Lirismul nostru omenesc remâne neîndestulat, iar sufle- tul nepătruns în aspirațiunile sale ideale. Autorul lui Buruiană trebuie să înțeleagă ce vreau să zic1. Cu această rezervă, suntem de acord. Ve rog să primiți salutările mele amicale și să me credeți. Al d-voastră devotat DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 104 n Roma, Via Condotti 61, 20/2 Apr. 905 DOMNULE MEHEDINȚI, Deși scrisoarea d-tale nu comporta un respuns urgent, sunt totuși rușinat că respund atât de târziu unei comunicațiuni gentile: nu știam că te-ai însurat, și de aceea numai acum te felicit și’ți urez casă bună. Iți sunt foarte obligat că ai pus cu încredere în mâna soției d-tale romanul „In Resboiu”. încearcă și dă’i să citească nume- rile din Convorbiri cu partea a 2-a din Lydda. E acolo multă încurcătură filosofică. Dar așa cum e, tot merită poate să fie citită de femeile tinere. Nu știu nimic dela publicul cel mare, — și e firesc să doresc a avea o impresie sinceră, de cititor nepri- hănit, fără patimă și fără ticuri literare, — fiind-că eu pusesem, multe năzuințe de suflet curat în creațiunea acestui chip de femee. A idealiza în lumea reală, creând tipuri vii și posibile, mi se pare scopul cel mai înalt al artei. Ceea ce era Milescu, sub învelitoarea lui scorțoasă de băr- bat, este Lydda, în haina delicată a adeverului feminilității. Cine știe ce-a mai eșit și din asta, pentru criticii noștri?... Cu o simpatică strângere de mână Al d-tale DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 105 DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI ni Sâmbătă, 12/25.I.[19]08 Strada Negustori, 16. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Sunt silit să plec mâine în Italia, pentru zece zile. E un făcut ca tocmai singura zi în care se întrunește „Junimea”, să fiu obligat a nu mă afla în țară. Vă spun drept că îmi pare rău! Dar cine poate sta împotriva soartei?! Intre trunchiurile Junimei, cari sunt mai toate în picioare, și vlăstarele ei tinere, au fost ramurile. Acestea s’au rărit. Vă rog să spuneți amicilor noștri, că în ziua de 19 voiu fi cu gândul între dânșii; că le urez viață lungă, plină de spor, și că strig, ca Faust, bătrân: Sfânta poezie este mângâerea supremă! Al d-voastre devotat > DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. IV u Sept. 1909 IUBITE AMICE, Nu pot primi ca d-ta să te retragi de la Revistă mai ’nainte de termen, din cauza articolelor mele. Nu vreau să pierd un STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 106 prieten pentru două foi mâzgălite cu închipuire de sine. Prin urmare schimbă cum vrei frazele din „Ultim cuvânt”. Iată și schița cu care să începi numărul pe Septembrie al Convorbirilor. Deasemeni renunț la publicarea discursului. Caută-ți de treabă mai departe. Al d-tale devotat DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 24/6 lan. 910. IUBITE D-LE MEHEDINȚI, Iată un prim articol asupra Memoriului acelor caraghioși, despre care am vorbit astăzi. E treaba pe repede, — prin ur- mare s’ar cuveni să apară cât de curând. Voiu căută să iau date de la Păianu și să reviu. Al d-tale devotat amic, DUILIU ZAMFIRESCU izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 107 DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI VI 5/18 Febr. 910. B-did Coltzei 35' IUBITE D-LE MEHEDINȚI, Firește că iau parte la prânzul Convorbirilor. Aveam ziua de 14 fixată pentru alte treburi; am făcut să fiu liber și deci te rog să mă înscrii printre cei ce se vor aduna pentru a sărbă- tori pe d-1 Maiorescu Al d-tale. devotat DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. VII ' București, ll/2k Decembrie 1910 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Am uitat să vă spun, astăzi când am vorbit la telefon, că vineri seara am făgăduit studenților în litere să le citesc ceva la societatea lor. Asta nTar sili să plec imediat după masă, ceea ce nu e nici higienic și nici cuviincios. # V’ași fi foarte recunoscător dacă doamna Mehedinți ne-ar primi la masă sâmbătă seara, 18 Decembrie. Vă rog, un cuvânt de răspuns la Odobești. Cu bună prietenie al d-tale DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 108 VIII Roma, 11/30 Ianuarie 1911, STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, ' Mi-ai fost vorbit odată de reînvierea conferințelor Juni- mei, propunându-mi să vorbesc despre artă. După cum vezi, eu sunt prin lume. Poimâne plec la Paris, să-mi văd copiii. Deși am foarte multe în cap, totuși ideia artei mă urmărește. Ași dori să știu dacă împrejurările politice nu au luat puterea hotărârilor literare; în care caz nu-mi rămâne decât Ollănescu, pentru Academie. La din contra, arta. Te rog scrie-mi două cuvinte la Paris (Rue Mozart 72). Printre picături, în drum de fier, la plimblare, prin muzee, — crâmpeile se leagă... Al d-tale devotat DUILIU ZAMFIRESCU ' Adaog că dacă nu voiu fi obligat să merg și la Berlin, pe la 3—4 Februarie stil vechiu voiu fi în țară. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București* IX Grand Hotel du Boulevard Bertola, București 1 Nov. 1911 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Articolul ce ai binevoit a-mi dâ să citesc este o fugară icoană a 4 romane ale mele. Nu mi se cuvine mie să judec pe judecător. Cu toate astea, privită chestiunea din punct de vedere DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI ardelenesc, nu se poate lăsă la o parte ultimul meu roman Anna, în care femei elegante din țara românească au sufletul plin de gândul dezrobirei fraților de peste munți, și în care, mai cu seamă, Mia din Îndreptări răstoarnă o viață întreagă de patimă și o aduce Ia calea adevărului numai prin castitatea sufletului său; în adevăr, Anna își zmulge din inimă amorul vinovat și este oarecum salvată de puritatea transilvănencei Mia. Neavând plăcerea să cunosc pe d-1 Lovinescu, te rog să te faci interpretul acestor impresii, cu adăogire că, în final, arti- colul cade. Ne mai fiind vorba de un foileton la Românul, ci de un articol la Convorbiri, el trebuie să fie susținut până la sfârșit, în nota sa, de revendicare artistică a operilor naționale: nu tot ceea ce e românesc e frumos și sunt foarte multe lucruri fru- moase, cari nu sunt românești. A crea o literatură națională, care să păstreze ceea ce este specific românesc, limba românului și sufletul eroilor, și a o pune totodată în legătură cu ceea ce este omenesc și deci etern, este, poate, o notă ce a scăpat d-lui Lovinescu, demnă de tradiția Convorbirilor. Nota aceasta se găsește mai cu seamă în Anna. Și așa mai departe, — s’ar putea spune încă multe. In împrejurările actuale, cu amenințările de viitoare răs- coală țărănească, ar trebui un șfichiu bun. Al d-tale devotat amic DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- X 3/16.1.1912 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Aci alăturat, 8 pagini de proză, cu făgăduință de urmare. Facă anul 1912 să înflorească literatura, câmpul și viile. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 110 Urez familiei d-tale, d-nei Mehedinți și drăgălașilor copii toate bunurile pământului. Cu bine DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XI Odobești, 2/15 Februarie 1912. STIMATE D-LE MEHEDINȚI, Iată urmarea la Curca romanțioasă. Rog pe amicul nostru comun, d-1 Ciuchi, să binevoiască a îngriji tiparul, că altfel, în calitatea mea de curcă, îl „ciuchesc” 4. Dealtminteri, săptămâna viitoare voiu fi în București, de marți până sâmbătă. Dacă ești bun, dă manuscrisul la tipar, cu rugămintea de a-1 culege, pentru a putea face eu corecturile. Cât despre scrisoarea cu pricina, e adevărat că s’a perdut. Caut'o în călimara d-tale, — poate s’o găsești. Cu amicală strângere de mână DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XII Odobești, 30 Martie 1912 IUBITE D-LE MEHEDINȚI, Două cuvinte, spre a te ruga să-mi păstrezi locul trebuitor pentru un act din Lumină nouă, în numărul din Aprilie, un act în Mai și un act în Iunie 5. jU DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI Miercuri, 4 Aprilie, voiu veni în București și voiu trece pe ]a d-ta, spre a-ți lăsa manuscrisul întregei piese. Scriu din Odobești, pe o masă cu trei picioare. La revedere și să ne trăiască noul minister6. Al d-tale devotat DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare.- Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București.- XIII Commission Europeenne du Danube 18 hmie 1912. Galați. STIMATE AMICE, Gazetele reproduc, în mare parte slut și ciuntit, discursul meu lui Negri. Mai cu seamă acum, este nevoie ca el să fie publicat în întregime și așa cum a fost rostit. Iată-1 aci ală- turat 7. Cu bună prietenie. Al d-tale devotat DUILIU ZAMFIRESCU N’ar fi rău să recomanzi Protului Convorbirilor trimiterea curecturilor la Odobești spre revizie. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 112 XIV Odobești, 2/15 August 1913 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Mă grăbesc a răspunde amabilei d-tale scrisori din 30 Iulie, mulțumindu-ți de interesul ce porți întâmplării mele. E, în adevăr, o aventură de necrezut, care întărește odată mai mult zicătoarea „rien n’est plus invraissemblable que le vrai”, și față cu care e nevoie de tot sângele rece al unui înțelept, spre a nu face prostii. Evident, se petrece ceva în culise. Primul Ministru trebuie să fie neapărat indus în eroare. Nu pot admite ca un om, pe care Fam adorat 25 de ani, să-mi nege beneficiul probei, — cu alte cuvinte ceea ce nici Ignațiu Loyola nu refuza victimelor sale, fie chiar sub formă de apă fiartă. Dar ce poate fi? In primul rând, calomnia. D-1 Marghilo- man mi-a spus destul de lămurit că eu ași fi zis despre d-1 Maiorescu că e ramolit. Am protestat și protestez. Nu am putut spune un lucru pe care nu-1 cred. Din întâmplare, am văzut acum 2—3 luni pe Primul Ministru, în cabinetul său de lucru. Eră ras de curând, rumen și sănătos, și am avut o atât de bună impresie de starea sa trupească și sufletească, încât i-am și spus-o, cu sinceră admirație. Dar ce țară e asta, domnule Mehedinți, în care delațiunea este punct fondamental de doctrină socială; în care un ofițer nu se sfiește a raportă în loc de a provocă; în care ești pedep- sit, fără să fii ascultat!... Nu știu dacă ești informat că Hiibsch a făcut și marșul nostru național... In jurul d-lui Maiorescu să învârtesc atâția oameni geloși!... Acum în urmă am văzut că un d-n Bilciurescu, fost Consilier la Berlin, a fost numit șef de cabinet al Primului Ministru. Omul DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI acesta mă urăște, âncă de când eram Secretar general, cu toată puterea mediocrității, care este formidabilă. Iți voiu istorisi povestea acestui domn și probele ce am împotriva sa. Despre Colonelul S. cred că trebuie să așteptăm decretul de punerea armatei pe picior de pace, înainte de a face un nou demers. Demobilizarea, care datează dela 31 Iulie, nu cred că ne poate dă dreptul să’1 socotim întors la cămin. D-ta ce zici? După limpezirea situației cu acest colonel, voiu cere să mă prezint la Rege. Până atunci, nu ies din pacea viilor mele. Iar bine că am un colț de pământ, unde să-mi plec capul; alt-fel, ași fi rămas pe drumuri, eu și copiii mei, — de oare-ce nu am âncă dreptul la pensie. Câteodată mă duc la bisericuța unde e îngropat tată-meu, și mi se pare că nu mai sunt așa de singur. După tatăl-meu adevărat, am iubit pe un alt om, care m’a rănit adânc și pe care ași vrea săi pot ierta8. Al d-tale foarte devotat și recunoscător DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XV MINISTERUL DE RAZBOIU Cabinetul Directorului superior al Școalelor Militare Surori 12. București 8 August 1913. DOMNULE PROFESOR, Camaradul nostru Colonelul Stratilescu înapoindu-se astăzi după teatrul de operațiuni, ne-a încredințat resolvirea afacere! St. D. L. XI — 8 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 114 sale de onoare cu d-1 Duilius Zamfirescu, la care se referă scri- soarea ce ați adresat Colonelului și pe care dânsul a primit’o în ziua de 26 Iulie. De aceia, vă rugăm să binevoiți a ne comunica locul și ora când ne putem întruni. Primiți vă rugăm d-le Profesor, asigurarea deosebitei noastre stime, Colonel D. ILIESCU Colonel AL. LUPESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XVI Sâmbătă 10/23 Aug. 1913. IUBITE DOMNULE. MEHEDINȚI, Prințul Ghika, colegul d-tale în afacerea mea cu C-l Strati- lescu, îmi comunică din Bozieni (Roman) că numitul colonel i-a scris următoarele: ,,D-le Ministru, abia acum mi-a parvenit scrisoarea d-voastre, din 6 curent, aci în apropiere de Baleic. îndată ce mă voiu întoarce în capitală, mă voiu grăbi a satisface dorința d. v. — Primiți etc.”. Această scrisoare, trimisă de Vladimir Ghika, fratele său, în copie, nu poartă dată. Ar rezulta însă din cuvintele „6 cu- rent” că datează din Iulie. Ghika mă informează că va avea grije să comunice Colo- nelului adresa moșiei sale Bozieni; cât despre d-ta, te rog să binevoești a-mi scrie unde te vei află după 15 August. Mi se pare că adresa d-tale în scrisoarea către Colonel e foarte clar indicată în București. 115 DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI Sper că ne apropiem de soluția acestei bizare afaceri. Nu credeam să-mi dea dreptate publicul atât de repede, cu miile de protestări ce curg din toate părțile. Cu afectuoasă strângere de mână al d-tale devotat amic DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XVII. Odobesti^ 18/31 August 1913 STIMATE AMICE, Ați binevoit a vă însărcina, împreună cu Prințul B. I. Ghika, cu apărarea intereselor mele, în provocarea ce am adresat d-lui Colonel Stratilescu, pentru conținutul raportului adresat de d-sa, Statului major, în care, după cât aflasem, ar fi fost pus la îndoială patriotismul meu, fiind-că protestasem, acum două luni, împotriva modului cum se făceau rechizițiile. V’a fost cu neputință a cunoaște acest misterios raport, dar, prin procesul verbal semnat de toți martorii, ați obținut recunoașterea formală a sentimentelor mele patriotice. Vă rog să primiți expresiunea gratitudinei mele, și să mă credeți al d-voastre devotat amic DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 116 XVIII TELEGRAMA Simion Mehedinți Vasile Movila, Focșani Constanța, 25 August 1913 Ghica telegrafiază din Bozieni următoarele: Colonelul sosește astăzi dimineață București și martorii au lăsat scri- soare cerând întâlnire, eu plec cu berlinul chiar astăzi și vă aștept București, semnat Ghica. Eu însumi plec cu primul tren de noapte, voiu fi mâine luni București, unde vă aștept neapărat, rog răspunde telegra- fic Hotel Bulevard. DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XIX Grand Hotel du Bouievard Lucian Bertola.—București Bite. 9/22 Nov. 1913. IUBITE AMICE, Poezia Reginei e gata. Nu ași fi crezut niciodată să fiu în stare a scrie versuri pentru Monitorul Oficial. Din fericire, este o lăture a vieții Suveranei noastre, care o salvează și pe dânsa și pe poetul ce ar încerca s’o cânte: puritatea suavă a traiului trăit. Eu citesc chiar acum un volum, La duchesse de Chevreuse, 117 DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI în care defilează societatea cea mai interesantă din lume, două regine, Maria de Medicis și Anne d’Autriche, doui oameni de geniu, Richelieu și Mazarin, elegantul și straniul Buckingam, o lume întreagă de femei încântătoare, de eroi, de bastarzi, de nebuni... Ei bine, când închid cartea și, prin necesitatea legii antitetice, cuget la un lucru curat, îmi vine în minte chipul Reginei noastre. Este, probabil, o trebuință organică a sufletului, onoarea femeiască; e în toate cazurile o podoabă neprețuită, castitatea. Când ești supusul unui Stat, care are Curte, protocol, sala- malecuri și ranguri, — par’că nu poți înghiți ușor turpitudi- nele de sus. Sunt la dispoziția d-tale, când vrei să convoci pe d-nii con- vorbiriști. Ași ține să fie și d-1 Tzgara-Samurcaș, pentru a examină chestiunea mai departe. De la sfârșitul lunei înnainte, va fi mai ușor să ne vedem, deoarece am luat casă în București, pentru iarnă, în hatârul băiatului și a fetei. Cu afectuoasă prietenie DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XX Odobești^ 26 Nov. 1913 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Iți scriu din Odobești, deși mâine voiu fi în capitală. Scopul prezentei este de a te preveni la timp, că sâmbătă 30 Novembre sunt la dispoziția „convorbiriștilor”. Previn prin urmare pe cei în drept, iar d-ta adu ce mai este de cetit. STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 118. Dacă se publică un număr special pentru aniversarea Re- ginei, exprim dorința de a cunoaște coprinsul. Eu voiu ceti poezia Reginei, precum și două acte dintr’o comedie nouă 9. Cu afectuoasă prietenie al d-tale devotat DUILIU ZAMFIRESCU Calea Victoriei 159 (în fața caselor Disescu) Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXI Galați, 15/28 Octombrie 1914 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Ziarele vorbesc din nou de întrunirea profesorilor univer- sitari și de un probabil manifest al lor, către țară, pentru a obliga guvernul să iasă din înțeleaptă sa poziție actuală. Mărturisesc că aveam încredere în profesorii noștri, mai cu seamă în cei tineri. Oamenii cari au învățat carte nu pot rămânea niște depozitari de formule matematice; ei învață să judece, fiind-că temelia or cărei științe este judecata. Este oare cu putință ca oamenii care judecă să se ia după nebuni? E cu putință ca un om, căruia i se spune că un războiu cu Austro-Ungaria, astăzi, însemnează un războiu pe două fronturi, adică și cu Austro-Ungaria și cu Bulgaria, — să in- siste a cere un asemenea războiu, când el știe bine că nu sun- tem pregătiți pentru o asemenea lupta ț 119 DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI Care e românul care să nu dorească cucerirea Ardealului și a Transilvaniei, — care să nu fie gata la or ce sacrificiu pentru atingerea acestui scop? Să creadă d-nii profesori că nu au monopolizat patrio- tismul. Dar noi socotim că nu se poate riscă o situație actuală sigură, pentru una viitoare incertă, decât atunci când s’au luat toate măsurile pe care le indică prudența cea mai elementară și calculul probabilităților cel mai simplu. După tractatul de București, țara noastră s’a mărit cu două provincii, iar equilibrul balcanic s’a așezat așa cum Fam dorit noi. Prima datorie a bărbaților noștri politici este să păstreze ceia ce am câștigat. Dar iată că evenimente mari se petrec în Europa. La gra- nițele noastre, cataclismul bântuie cu furie. Două din împără- țiile ce țin sub jugul lor provincii românești, s’au încăerat, și, în războiul acesta pe moarte sau pe viață, fiecare din ele ne chiamă în ajutor, făgăduindu-ne, fiecare, provincia românească pe care o ține împărăția cealaltă. Jocul lor e copilăresc. A dă ce nu este al tău e o dărnicie ridiculă, mai cu seamă dacă trebuie să te și bați ca să iai darul. Eu ași înțelege să-mi ofere Rusia Basarabia sau Austria Buco- vina, înnainte de a intră în războiu: ar fi o dovadă hotărâtoare de gânduri curate. Dar dacă e vorba să risc tot, dela început, atunci să mă ierte d-nii profesori: voiu drămui eu, interesele mele, și nu mă voiu mișcă decât atunci când voiu ști cu sigu- ranță cine birue. Pot să-mi spună d-nii profesori cine birue? Eu pot să le spun cine nu birue. Eu le spun că nu birue nici unii nici alții; că războiul actual va fi războiul învinșilor. Cine a învățat istorie, cât de puțină, știe că cele mai fai- moase bătălii s’au câștigat cu 30—40 mii de oameni. Caesar a cucerit Galia așa, iar Farsal nu avea decât 25.000 oameni; Crassus nu avea decât 9 legioane când a pornit să distrugă pe Părți. Hannibal a bătut pe Romani la Trebbia, la Trasimeu și STUDII ȘI DOCUiMENTE LITERARE XI 120 la Canne cu o mână de oameni. Cea mai mare armată adunată de Ludovic XlV-a a fost de 120.000 de oameni, iar cea mai colosală oaste a lui Napoleon, contra Rușilor, a fost de 600.000 de soldați, adunați de peste tot. Ce sunt aceste armate, pe lângă milioanele de oameni de astăzi? Dacă țara noastră, urmând povețele d-lor profesori, ar fi intrat în războiu acum două luni, — astăzi ar fi amestecată în marmelada universală, iar oastea sa ar formă o aripă rănită a armatelor rusești, fără personalitate, fără voință, neștiind cum are să iasă din războiu și cu quadrilaterul perdut. Ei bine, cu hotărâre, e de o mie de ori preferabilă situația de astăzi. Doresc să ne vedem sâmbătă, dacă se poate, la București, la d-ta sau la mine (hotel Boulevard). Situația e mai gravă de- cât acum doui ani, și oamenii sănătoși la minte trebuie să se adune. Afectuoase salutări DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXII București, k/17 Aprilie B-dul Coltzei 35. IUBITE D-LE MEHEDINȚI, Iată manuscrisul romanului. Sunt 24 pagine. E firesc să se oprească la paragr. X, și atunci s’ar cuveni să se păstreze restul paginei .24 pentru mai departe urmare. Fiind-că eu plec chiar acum cu trenul de Berlin, te rog pe d-ta să faci această recomandare șefului-zețar. 121 DUILIU ZAMFIRESCU — SIMION MEHEDINȚI Mai adaog că mica novellă La Sorți o retrag, de oare ce dau alt material și voiu mai da âncă. Am rugat pe frate-meu să treacă pe la Convorbiri spre a a regulă factiira literaturei mele din numărul jubilar. Al d-tale devotat DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXIII Marți Strada Negustori 16. [Ian. 1907] DOMNULE MEHEDINȚI, Primesc No. I al Convorbirilor pe anul 41, sub direcția D-tale. Cu noroc !!10. Eu sunt în București de mai mult timp și totuși nu ne-am întâlnit. Câte odată îți vezi prieteni mai ușor la Roma. E drept că am foarte multe pe cap. întotdeauna răspun- dere mare, iar în timpu din urmă durerea de a’mi fi perdut soția. Aceasta, ca scuză că n’am venit să te văd. Dacă se vor mai liniști vremile, poate să reiau continuarea romanului întrerupt. In toate cazurile, doresc să ne revedem, și voiu căuta să te găsesc într’o zi. Cu amicală strângere de mână DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI Î22 XXIV Vineri IUBITE AMICE, Iți scriu din pat, la Galați, unde sunt bolnav de o săptă- mână. Se poate comicărie mai mare!... Ași avea să-ți spun atâtea lucruri, — mai cu seamă de la Academie. In politică se pregătesc de asemeni pozne. Fiind însă omul un lucru trecător, nimic din ce-i al lui nu are atâta însemnătate încât să nu să poată lăsa pe mai târziu. Dar bunu-i Dumnezeu, — figlio d’un cane ! Iată câteva rânduri (scrise din chiar ziua când mi-ai vor- bit) despre Eminescu. Scrie-mi te rog la Odobești, ce faci în vara asta. Cu afectuoasă strângere de mână. al d-tale devotat amic DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXV [llf Sept. 1909] ULTIM CUVÂNT Reaua credință cu care se discută la „Viața Românească” mă dispensează de a urma mai departe o polemică care ar fi putut să devie literară și nu e decât iritantă. Reproducând articolele din Țara Noastră, revista de la Iași are aerul de a-și însuși acuzația de plagiat a ziarului din Sibiu. DUILIU ZAMFIRESCU - SIMION MEHEDINȚI Eram în drept să cred că la Iași se știe atâta lucru, că un român plagiază, atunci când reproduce scene sau caractere din alt ro- man; iar când pune în gura unui personagiu un aforism filo- sofic, fie și exprimat textual ca în originalul din care e luat, uzează de un drept al său. Romanele moderne sunt scrise pe temeiul acestor preocupări sufletești, exprimate uneori, la autori de mâna întâi(Tolstoi, Bourget, etc.)în mod aproape doctrinar. Trebuie să fie cineva mărginit, ca să scrie romane,cu ci- tații sau cu hărți. In cât despre articolele d-lui Goga, ași fi avut plăcerea să nu le cunosc, dacă n’ar fi fost reproduse de „Viața Româ- nească”. Ele inspiră milă. Pentru a fi Zoii față cu d-sa, ar trebui să am de ce. Și. n’am. E păcat că ziarul politic de la Sibiu, creat pentru a apără trebile românești de peste munți, devine panflet, când se pune în slujba acestui regretabil daco-român. Prin urmare am sfârșit cu toți domnii aceștia. D. Z. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXVI [1916] încântătorul Neculai Gane a murit11. Convorbirile literare au fost reprezentate la înmormân- tare de către directorul lor, care a ținut să onoreze în mod special memoria răposatului. In adevăr, tot ce a scris Gane mai de seamă s’a publicat aci, — prin urmare, legătura sufletească a membrilor Junimei n’a putut fi ruptă nici de politică, nici de interese personale. In sfera senină a frumosului s’au întâlnit întotdeauna oamenii de talent. Cei curați la suflet au rămas; cei șireți au fugit. STUDII ȘI DOCU/MENTE LITERARE XI 124 Nota personală a lui Gane va fi cercetată de criticul viito- rului, care o va dezgrădină din scrierile sale și din ^influența timpului, cu multă înlesnire. Ea se poate întrevedea chiar de acum: o senină întruchipare a vieții noastre românești, în par- tea ei de tranziție. Cuvântul subliniat caracterizează de altfel perfecta nestatornicie a lumei de la noi. Dar tocmai în această nestatornicie, talentul lui Neculai Gane și-a găsit blânda și iro- nica sa întrebuințare, evocând figuri sentimentale boerești, în mijlocul ciocoilor de astăzi, sau țărani adevărați, față cu ță- ranii de carnaval. Bărbatul care s’a stins eră o podoabă în întregul înțeles al cuvântului, și prietenii săi îl plâng tot atât cât și ctitito- rii săi. Z. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Dumitru Baciu cătră Simion Mehedinți I Paris 12 Ianuarie 1910 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă rog să mă scuzați că vă răspund abia acum la scrisoa- rea pe care mi-ați trimes-o în sărbătorile Crăciunului. Neavând atunci nimic gata pentru a împlini dorința d-voastră am așteptat să termin darea de seamă pe care v’o trimet aci asupra unei foarte interesante lucrări de pedagogie a d-lui Al. Binet: Les idees modemes sur les enfants. Și am așteptat cam mult de oare ce aici sunt atâtea lucruri de făcut că abia termini ceva și te apuci de altceva, cursuri, conferințe seminarii, aproape că nu-ți mai rămâne timp de lucru acasă Vă trimet aceasta dare de seamă, deși nu sunt sigur ca ea va intra în vederile revistei d-voastră, fiind poate cam lung făcută. Importanța coprinsului ei însă e de așa natură că nu s’ar putea face rezumatul numai în câteva rânduri. Așa cum e pusă aci problema instrucției în școală mi se pare dacă nu nouă de tot totuși mult diferită de modul de a vedea al profesorilor noștri și de aceia a trebuit să insist mai mult, mai ales că pro- blema fiind pusă pentru întreg învățământul și datele științi- fice fiind culese mai mult din școlile primare, am simțit nevoia să arăt cum aceleași procedee s’ar putea aplică în parte și până Ia un anumit timp și în licee. In tot cazul am deplină speranță că dacă d-voastră veți publica darea aceasta de seamă și veți avea oare care obiecțiuni STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 126 de făcut asupra ei mi le veți comunica pentru ca să profit de ele pe viitor. Peste d săptămână cel mai târziu vă voi trimete o dare de seamă asupra articolelor apărute în diferite reviste, în special asupra articolului d-lui Faguet și directorului de la Revue bleue asupra lui Edmond Rostand, care de la anunțarea nouei sale piese Chanteclaire a început să preocupe iarăși aten- ția publicului parisian, amator de literatură. Sunt apoi diferite lucruri pe care vi le voi comunica de aici, așa cum doriți d-voastră, așa că vă pot promite de aci încolo pentru fiecare număr câte ceva. Terminând vă rog foarte mult a’mi păstra — dacă’l mai aveți — rezumatul cursului pe care vi Fam trimes, pentru a’l lua când voi veni eu în țară. După cum veți fi auzit din jurnale populația Parisului e adânc consternată de ravagiile pe care Sena revărsată zilnic le produce în toate părțile. O jale de nedescris a coprins în special populația din cartierele mai joase unde Sena debordând a inun- dat străzi, case, tot ce-i iese în cale. De unde înainte curgea așa de domol, acum ți-e frică să treci peste poduri, atât de repede și de mare vine. Primiți vă rog respectuoasele mele salutări DUM. BACIU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- II Paris 22 Ianuarie 1910 Boulevard St. Michel 76 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Consequent promisiune!, pe care v’am făcut-o cu ocazia trimeterei unei dări de seamă asupra cărții lui Al. Binet: Les 127. .DUMITRU BACIU - SIMION MEHEDINȚI idees modernes sur Ies enfants, vă trimet aci câteva date asupra vieții și operii lui Edmond Rostand culese din diferite reviste apărute în ultimele 10 zile2. Toate aceste informații pe care le-am găsit împrăștiate în revistele pe care le-am menționat, le-am strâns în forma unui rezumat, care să dea în mod foarte concis o ideie despre viața, opera și considerația de care s’a bucurat și se bucură Ed. Rostand în fața Francezilor. Fiind mult cunoscut și la noi în sprecial prin FAiglon și Cyrano de Bergerac, am crezut că vă pot servi, trimețându-vă acest rezumat-dare de seamă, care de sigur va lăsa mult de dorit pentru o revistă, care totdeauna a avut ca deviză, claritatea, precizia și frumosul în tot ceia ce publică. Vă promit însă pentru numărul din Februarie o amănun- țita dare de seamă asupra piesei Chantecler, pe care mă voi grăbi s’o citesc și s’o văd reprezentată — precum și asupra impresiei pe care ea va produce-o în public3. Terminând, cu speranța că voi putea corespunde cât de puțin dorinței d-voastre, vă rog să primiți salutările mele res- pectuoase. DUM. BACIU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- III Paris 7 Aprilie 1910 Boulevard St. Michel 76 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Fiind prea mult ocupat în ultimul timp cu îndeplinirea unora din sarcinile impuse de Minister, n’am putut să-mi țin promisiunea de a vă trimete câte ceva din multele informații de aci cari ar interesa revista d-voastră. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 128 Vă trimet de data aceasta, aci alăturat o dare de seamă asupra unui articol publicat în Revue Universitaire, relativ la nevoile învățământului geografiei și istoriei în Franța, nevoi, cari la noi sunt poate și mai mari și mai multe; o scurtă notiță asupra deschideTei cursului liber al d-lui Al. Sturza la Sorbona asupra Istoriei și literaturei române, precum și povestirea unei vizite pe care am făcut-o la Port Royal des Champs sub condu- cerea unui profesor de la College de France. In speranță că prin aceste informații v’ași putea aduce un mic serviciu, vă rog să primiți respectuoasele mele salutări. DUM. BACIU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București-, loan A. Bassarabescu cătră Simion Mehedinți Ploeștij 5 Decembre 1906 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, După cum văz, trebue să fac pe numele d-tale polița ce am dat acum trei luni d-lui Bogdan: De trei luni fam făgăduit ceva pentru Convorbiri și nu m’am învrednicit să-mi țiu cuvân- tul. — Acum însă vreau cu ori-ce preț să mă achit, de și pe biurol meu stă un teanc de teze de-ale băeților, precum și o mulțime de alte necazuri. Am o bucată începută. Voi face așa ca înainte de Crăciun s’o primești. Ce zici? Poți să’mi acorzi un ultimatum cu data fixă! Și eu țiu ca în numărul din Ianuarie să am ceva. Prin urmare, încă odată: mi-e îngăduit timpul până la 25 Decembre cel mult? Ca să nu abuzez supărându-te cu scrisorile, voi lua tăcerea d-tale drept aprobare. Alt-fel, te rog să’mi scrii: quousque tandem pot să profit de răbdarea d-voastră. Cu cea mai prietenească afecțiune devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU1 Izvoare: Arhiva Profesor Siinion Mehedinți, București- St. D. L. XI — § STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 130 n Ploești, 29 Decembrie 1906 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Dacă ai fi putut să citești în sufletul meu zilele acestea, de când ți-am scris și până azi! Nu mi-a tihnit nici o clipă. Atât m’a muncit grija. Dar, vorba d-tale: „fragile nu se coc fără vreme”. Mi-au venit în minte câteva subiecte. Insă eu sunt om ciudat; până când nu m’o trimete subiectul la masa de scris, nu mă duc; sau dacă mă duc — de la mine așa — și m’apuc să scriu, nu’mi place și rup. Acum îți mulțumesc că’mi dăduși prilejul să mă achit măcar cu o picătură. In ce nu mă pricep, sunt totdeauna gata. Une-ori încerc la clavir bucăți din Traviata, Faust... și mă cred Rubinstein. De ce n’aș încerca și o cronică despre Ploești? Eu unul n’am să’mi iert asta. D-ta — știu — ești mai bun cu mine. In privința semnăturei, las la d-ta. Nu mi’e teamă să le spui ploeștenilor adevărul. Insă, fiindcă e o cronică ușoară, poate că ar fi mai bine să nu figureze nici o iscălitură. Anul nou cu bine și spor. Din toată inima, devotatul d-tale, I. A. BASSARABESCU P. S. îmi vei face un serviciu îndreptând cronica, făcută în pripă, și modificând-o ori-unde vei crede d-ta de cuviință. La urmă te-am plagiat... cu Buckle. Adrese ploeștene îți voi trimete într’o listă separată, ime- diat următoare. Mă tem să nu se închidă poșta. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- 131 I. A. BASSARABESCU — SIMION MEHEDINȚI m 2 Ianuarie 1907 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Am mers în tot cu marea viteză; și nu sunt mulțumit cum aș vrea. Sunt ani de când n’am întâlnit un subiect să mi se lipească de suflet. De-astea pot face mai des. Dar ce vreau, ce aștept eu, cere multe și timpul sboară. Totuși crez că — fără pretenții — o să meargă. Da ? „Poftirea” mi-a dat câte-va griji cam provinciale, cu care îndrăsnesc să te supăr: 1) Când și cui plătesc cei 12 lei? 2) La ce ceas va fi masa? 3) Cam ce ținută se cere?... Mie mi-ar plăcea jacheta. Dar poate n’o să fie cum îmi place mie. Vezi la ce interogator te-a expus Poftirea? Cu bine și an nou vesel. Prietenul și devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU P. S. Intăi pusesem schiței titlul „Poznele lui Rache”. Dacă crezi și d-ta că e mai bun sau dacă vezi vre-un altul mai potrivit, îmi faci un bine înlocuindu’l. B. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IV Ploești, 28 Februarie 1907 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, O fi de ajuns începutul ăsta microscopic pentru ca să mă ierți de o vină mai mare de cât de aici până la București? STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 132 Cine greșește mult, îndură mult. Și eu am să rabd să-ți aștept sentința, după ce’ți voi trimete o a doua bucată, mai onorabilă. De o camdată atâta mângăere am: că m’am gândit — de atunci — în fie-care zi la „Conv. literare” și n’am dat în altă parte nimic. Și te mai rog, dacă schița asta nu-ți va plăcea d-tale, să n’o mai duci în ședință, să’mi scrii și să știm numai noi. Acum vre-o două săptămâni, cine-va—care nu face parte dintre noi— mi-a spus că e informat că mi-a „CĂZUT” o bucată la „Con- vorb. literare”. Am desmințit, bănuind cam ce sunt astea. Era să tac, dar mi se pare mai cuminte să’ți spui și d-tale. Cred că în curând am să pot veni prin București, anume pentru domnu Maiorescu și pentru d-ta. Dar mai bine nu mai făgăduesc, căci cine știe ce piedici mi-ar răsări iar? Ce-o fi zicând domnu Maiorescu de mine? In tot cazul, ți-aș mulțumi dacă mi-ai scrie două vorbe despre schiță. De la August trecut, e cea dintâi. Mi-a scris și Tzigara. I’am răspuns că’ți voi trimete d-tale. Prietenul d-tale devotat, I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București V Ploești 11 Martie 1907 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Și mie mi-au rămas în suflet — chiar îndată după expe- diere — îndoeli asupra bucăței. Mai întâi, alegerea titlului m’a chinuit mult. Mi-a venit în minte — în urmă — că ar fi mai 133 I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI potrivit: „Vechi și noi”, pentru-că sunt amestecate la un loc lucrurile vechi și noi din biuroul unui tăbăcar, care parvine. Apoi, acolo unde am pus firma: magazin de... cred că e mai bine să completăm golul cu vorba pielărie sau simplu piele. Ce zici? Dacă și d-ta găsești cu cale, te rog să faci aceste schimbări. Prietenii noștri au judecat bine amănuntul cu epurele și le sunt recunoscător. M’am și gândit să înlocuesc sfârșitul, și anume: Suprim paragraful din urmă, care începe: „Alături de ea, pe brațul rotund, etc. etc.” și în locul lui pun — ca în- cheere — partea pe care ți-o trimet deosebit aici. In sfârșit, îți las d-tale toată libertatea. Am încredere desăvârșită în toate sfaturile prietenești ce mi-ai dat și’mi vei mai da; le primesc cu recunoștință și te rog să mi le spui fără nici o rezervă. Râz și acum de comparația hazlie ce faci în privința căderei mele la Mittheilungen și la Pekin. Fără ’ndoială, nu dasem nici un crezământ calomniei. Dar am ținut să ți-o comu- nic ca pe o simplă curiozitate. Vorba d-tale — cine știe? — cum am nevoe să râz, pentru-ca să deviu mai activ, poate asta să’mi folosească. Prietenul d-tale devotat I. A. BASSARABESCU P. S. O noutate: în curând scot de sub tipar un nou volum, în editura „Minerva”. — Titlul va fi „Vulturii”, după numele primei nuvele. Acum fac corecturile. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 134 VI Ploești 2 Noemb. 1907 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Fiind-că nu vreau să împiedic graba culesului, îți răspunz îndată că nu numai că autoriz micile schimbări, dar îți sunt recunoscător că mă ajuți cu observații de așa bun simț. Să mai mă laud că tocmai în punctul acela — și chiar asupra între- gului sfârșit — aveam eu însu’mi îndoeli? Am nespusă mulțumire că apare în numărul pentru Odo- bescu. Mi-a fost profesor și l’am cunoscut mai de aproape în timpul din urmă când anii și necazurile îi adăogaseră un fel de tandreță nevinovată, pe care nu pot s’o uit. Ce idee admirabilă poza Țărineaschi! Dacă ar fi timp! Slabă, sbârcită, rochia cu volanuri și talia cu zorzoane multe. Și umbrela... încă odată, prietenești mulțumiri și toată iubirea devo- tatului d-tale I. A. BASSARABESCU Domniei-Sale Domnului Prof. S. Mehedinți Strada Racoviță 12, București Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. vn Ploești., 23 Noembre 1907. IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Primesc din toată inima și cu mari mulțumiri invitația d-tale. Pe cât înțeleg, întrunirea va fi cam pe la 15 Decembre. 135 I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI Până atunci — am socotit pe calendar — e un răgaz, de care am să profit ca să pot veni așa cum vreau. Numai zeii să nu’mi stea ’n potrivă: zeii îndemnului spre lucru spornic și trainic, zei vicleni și greu de prins când se ascund în viziunile Olimpului. In ori-ce caz, la întrunire sunt hotărât să viu. Am și eu dreptul — aici — să zic aman, căci sunt ani de când n’am mai fost printre d-voastră. Cu prietenești salutări de la devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU Pomniei-Sale Domnului Prof. S. Mehedinți Strada Racoviță 12, București Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. vm » 6 Ian. 1908 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Mi-ar părea bine să fi nimerit cel puțin 1/10 din șfichiul dorit. Ceva îmi spune că — în tot cazul — e mai binișor ca cel l’alt. Observația d-tale e foarte dreaptă și destul de indul- gentă că s’a mărginit numai aici. Acum mai mă muncește ceasul mesei. Nu știi ce lacom sunt. — Am de gând să scriu un monolog pentru atunci. Devotat I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI IX Ploeștiy 20 Februarie 1908. IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Zmeureanu se evaporase. D’abia l’am găsit ieri. Nu ne-a înscris de cât Clubul Conservator și nu vrea — de rușine — să’mi dea lista. Te roagă prin mine — dacă găsești de cuviință — să’i trimeți lui una pe numele lui și să’i dai voe s’o ție mai mult timp (așa, cam o lună) căci e greoi din fire, dar ține mult să facă abonați. Cei l’alți sunt înscriși de mine: puțini, dar îi garantez. Dintre profesorii de la liceu, Agraru mi-a spus că e abonat vechiu, pensionul d-relor Constantinescu de asemenea. Poate prin oare-care cicăleală (alt-fel nu merge aici) să isbu- teșc să abonez Școala de Comerț, chiar fără ajutorul listei. Cu Tiktin a fost lată. Mi-a cerut și fotografia. Ieri am primit de la el textul complet al conferințelor ținute la 11 și 25 Februarie. A vorbit despre Creangă, Vlahuță și despre mine. Am dat notițele unui coleg, profesor de nemțește, să’mi facă un rezumat. Dnu Tiktin ține mult să aibă o dare de seamă în „Conv. literare”. Dacă vrei să le vezi d-ta, ți le expediez îndată, cu toată plăcerea. De asemenea mă roagă să dau și o scurtă notiță pe la ziarele mai citite. A citit și două nuvele: una de Creangă și alta (Dânsa) a mea. Tachiștii de aici s’au organizat într’o bandă — vrednică de cel mai haiducesc codru — în cap cu Christu Negoescu și Bucur Spirescu. Niciodată nu i’am văzut mai disperați; par’că au intrat în anul... desființării. Intr’un ziar-pamflet al lor, se leagă de cele mai delicate intimități din familiile oamenilor, speculând lucruri care n’au nici o legătură cu politica. Azi am avut la liceu cu Bucur Spirescu și cu cei doi-trei care’l încon- 137, I- A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI joară, o quasi-explicație, care mi-a făcut mult sânge rău, căci m’am văzut silit să le spui în față impresia pe care mi-o fac. Constat că n’am de loc temperament. Cu oamenii ăștia trebue să te porți ca cu slugile, ca să te poată înțelege. Par’că mi-e necaz de timpul — de și destul de redus de alt-fel — pe care’l pierd cu politica. Nu pot să’ți spui cât îmi face de rău când văz cum trec zilele, numărul din „Convorbiri literare” apărând și eu pierzând trenul. Ași fi vrut, din anul acesta, să fiu santinelă nelipsită de Ia post. De la Septembre sunt hotărât să las orele ce am aici la un pension de fete, care’mi fură aproape toate după prân- zurile. Pentru No. din Martie am și pus în lucru ceva. Dacă voi puțea să viu Sâmbătă vom vorbi și despre aceasta. Cele mai sincere salutări, de la prietenul și devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. X Ploești, 30 Aprilie 1908 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Chestia rentei de care’ți vorbeam nu e de pe urma conver- siune!, sau — în tot cazul — eu nu știu nimic despre vre-o legătură. Pentru o mai bună precizare a lucrurilor, îți trimet articolul privitor la aceasta. „Intimul” la care face aluzie Grigore Niculescu e d-nu Bucur Spirescu, care, într’o zi — cam imediat după ruptură — în cancelaria pensionului de fete „Regina Eli- saveta” de aici, confundându-se în laude pentru Take lonescu, a citat și faptul acesta ca merit, negândindu-se poate că relațiile STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 138 se vor înăspri. De față era Gr. Niculescu, pe al căruia sprijin B. Spirescu punea temei pe atunci. Mai erau și Directoarele pensionului. — Niculescu îmi spune că nu’și poate aduce aminte care dintre colegi mai era. Ceea ce e caracteristic însă e că gazeta Takiștilor, care se grăbește să nu ne rămâe datoare cu nimic și ne înjură pentru cel mai mic lucru, a tăcut cu desă- vârșire asupra acestei învinuiri destul de grave. Iată tot ce știu. Văz pe plicul scrisorii de la d-ta, ștampila Odobeștilor. Ai mai rămas în județ după întrunirea de la Focșani? Pentru Ploești ce zi alegeți? D-nu Cantacuzino hotărâse Dumineca Tomei, dar ni s’a anunțat amânarea motivată de la Centru prin plecarea domnilor Maiorescu și Delavrancea în străinătate. Pentru numărul din Iunie am să lupt să trimet ceva. Din inimă sunt furios pe timpul care alunecă peste necazurile mele pe nesimțite, probabil ca să mi le mărească. Mi-era dor de d-ta și ți-aș mai fi scris, dar... mă știam vinovat. Cu cele mai afectuoase salutări devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XI Ploești, 15 Sept. 1908 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Iți trimit un articol pentru Epoca. In politică văd că sunt uliți în care, fără baston bun, te mănâncă câinii. 139 I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI Vezi ce’mi fură vremea la Ploești? Cum Dumnezeu am fost cel mai fără noroc să nu-mi găsesc câte-va ore de geografie in București? Cu ce drag aș pleca din temnița asta, pentru totdeauna. Cred că ai urmărit campania și știi cum stau lucrurile. Te rog întreabă și pe domnu Filipescu. Dacă și d-ta și d. Filipescu credeți că nu mai trebue publicat, opriți-1. Asupra modificărilor și adaosurilor sau reducerilor, vă las toată libertatea, ba chiar vă mulțumesc. Sunt așa de stângaciu la ceartă. Se apropie 1 Octombrie^ și Convorbirile bat la ușe. N’am uitat. Salutări domnului Filipescu. D-tale, cele mai bune asigurări de iubire și prietenie. devotat I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. xn Ploești, 21 Noemb. 1908 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Iți răspund cu „fulgerul”. Voiu face tot să pot auzi și eu mâine la d. Miclescu drama lui Delavrancea. O adevărată nou- tate de sensație. Dacă voiu lipsi să știi că am fost prididit de tezele elevilor și de trecerea notelor în cataloage. Le-am neglijat și acum se închee bimestrul. Sunt multe; ca spuza și ca iarba. Cât despre vre-o bucată, mâine nu, dar pentru No. din Ianuarie ar fi rușinos să nu fiu în stare... Nu e vorbă și așa sunt peste măsură vinovat. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 140 Dacă te întâlnești cu d. Bogdan, amintește-i să-ți spue ceva ce era să-ți spui și d-tale, dar erai — mi se pare —■ la vie. Doresc să pot zice un ,,la revedere” realizabil. Devotatul d-tale, I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XIII Ploești, 19 Decembrie 1908 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Iți cer o indulgență ultimă, supremă. Recurs în Casație. Fiindcă numărul apare spre 15 Ianuarie m’aș putea bizui pe răstimpul de azi până la 28 Decembre cel mai târziu? Ce zici? Nu’ți închipuești de cât folos mi-e. Până atunci — în zilele Crăciunului — voiu sfârși, tran- scrie și expedia bucata începută. In intervalul de lucru dintre Crăciun și Anul Nou, d. Gobl va putea să culeagă, dacă i se păstrează loc. Ghicești cu câtă rușine îți mai cer și această în- găduință. Homo unius operis! Mă uit cu inima strânsă înapoi și mă întreb cum au alunecat zilele așa peste mâinile mele, vinova- tele mele mâini, legate cobză de sforile caraghioase ale politicei de provincie. S’a isprăvit însă. Alt’dată nu mai fac. Treacă de la mine și acest... 1908, pe care l’am botezat în analele necazurilor mele ,.an takist”. In 1909 zăresc par’că mai mult senin; n’o fi doar vre-un miraj... de iarnă. I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI Până să primesc sentința d-tale, voiu da zor lucrului în- ceput, cu tot dinadinsul. Doream din toată inima să te mai văz. Viu rar și tot pe negândite în București. Cele mai prietenești salutări de la devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU P. S. Dacă voiu sfârși-o mai curând, voiu trimite bucata și înainte de 28. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XIV * Ploești, 26 Dec, 1908 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, M’am gândit că acum, în Sărbători, e mai bine să-ți expe- diez manuscriptul tot d-tale. Iți iau tăcerea drept iertare. Cred că nu viu prea târziu pentru numărul din Ianuarie. Banchetul... critica amenințătoare la orizont m’au pus pe vrednicie, de și sunt bolnav de vre-o patru zile. Ași fi foarte mâhnit de-aș ști că am sosit târziu. Iți doresc sărbători vesele, cu sănătate. Devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 142 XV Ploești, 15 Ianuarie 1909 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Am chemat îndată azi dimineață pe elevul Mihăescu și i’am vorbit. E un băiat care nu’mi inspiră încredere. Totuși, poate să mă ’nșel. E fiul unui pantofar din Târgoviște. Mi-a povestit că o străbunică a lui, femee de peste o sută de ani, care a murit mai anii trecuți, a fost servitoare în tinerețe la Craiova. Acesta, cu puțin înainte de a muri, i’a încredințat o ladă cu pergamente și hârtii s’o ducă îndată după moartea lui, căpita- nului Vulcănescu, camarad și prieten. Ea însă n’a dus’o. Lada a rămas în stăpânirea ei și acum a intrat în mâinile tatălui elevului, d~l Al. S. Mihăescu, pantofar, strada Libertăței 25, Târgoviște. Elevul n’are la el nici un manuscris. Tatăl său nu vrea să i le dea cu nici un preț. Și-apoi mi-a adăogat că e în termini răi cu părinții. Cu toate acestea, înainte de Crăciun, elevul Mihăescu a putut expedia la „Viața românească” 14 poezii și 2 nuvele, pentru care i s’a acordat suma de 800 lei. Nu mi-a putut însă proba cu nimic aceasta. La stăruințele mele de a’mi procura manuscrisele cât de urgent mi-a răspuns că la 30 Ianua- rie se duce la Târgoviște pentru câte-va zile, în această afa- cere, că la 3 Februarie se oprește în București pentru a se duce la Academie și cu prilejul acela va trece și pe la d-ta. I’am dat adresa. Mi-a mai spus că și Brătescu-Voinești a stăruit mult pe lângă pantofar pentru acele manuscrise, dar nu le-a putut ob- ține cu nici o condiție. La întrebarea mea, cum procedează să’și procure din manuscrise fără voia tatălui mi-a dat să ’nțe- leg că nu’mi poate răspunde precis. 143 I. A> BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI Toate acestea părându-mi-se ciudate, i’am mărtursit că’i dezaprob procedeul de a anunța lumei vânzarea unei mărfi pe care n’o are. Am vorbit și cu Directorul liceului. Acesta însă găsește că nu e caz de luat în cercetare. Eu cred că d-ta ai putea urmări adevărul prin cine-va de la Târgoviște. Dacă ma- nuscrisele există în adevăr, ar fi păcat să nu le putem avea înaintea altora. La banchet îți voi spune tot ce voi mai afla în această afacere ciudată. Viu la 31 Ianuarie. La revedere cu bine devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XVI Ploești, 10 Martie 1909 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Sunt gata pentru numărul acesta. Dar... îmi trebue vre-o zece zile. Dacă le am, jur pe lehova că voiu sosi la timp. Te rog să mă scrii la calendar până, cel mult, la 20 Martie. Pildele altora au început să mă însuflețească: Dacă berli- nezul Caragiale poate dă la Universul, pe negândite, la ceas o linguriță, de ce n’aș da și eu, ceva mai pe gândite la „Convor- biri”, tot o linguriță la 24 de ore? Săptămâna asta — după ce am fost bolnav — m’au prins cucoanele din Ploești să le dau ajutor pentru o societate de bine- facere; e vorba de o reprezentație cu doamne „din elită”, și fiind-că elita trebue să fie originală, m’au osândit să le fac ce n’am făcut de cânt sunt: niște cuplete â la Coquelin! SȚUDII ȘI DOCUMENTE LITE?<1 144 Mă plângi, nu e așa? Nu uita însă că sunt la Ploești... Cu banchetul a fost o încurcătură. Eu am crezut că e Sâmbătă și am venit în București fără să știu de amânare. In noaptea aceea m’am întors înapoi. A doua zi n’am mai venit, căci făgă- duisem în altă parte. Prin urmare, trădarea a fost fără voia mea. Cu toate acestea tot mi-a părut rău. Nu-ți închipuești ce dor mi-e să te mai văd, să mai stau de vorbă cu d-ta. Poate primăvara asta, care nu prea e presă- rată cu nuvele, dar plină de dor de ducă, să mă ’ndrepte într’o zi — apropiată — spre d-ta. Mii de salutări de la devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XVII Ploești. 29 Maiu 1909 J J IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Iți mulțumesc pentru felicitări din toată inima, fără rezerve, frățește, așa cum trebue să-ți mulțumesc numai d-tale, fiind-că și la bine și la rău te-ai arătat pentru bine un bun sfă- tuitor pe care nu știu dacă am fost în stare să-1 înțeleg și să-l ascult totdauna desăvârșit. Ieri am venit pe neașteptate în București. Eram nerăbdă- tor să văz pe domnu Maiorescu, să-i mulțumesc pentru multe și pentru-că mi-a anunțat cel dintâi îmbucurătoarea veste. De aceea, te rog să nu te superi că n’am putut urmă înțe- legerei noastre de a te anunța din ajun. Mi-a părut foarte rău că s’a întâmplat să fiu atunci la curs. Mâine, Sâmbătă, DACA va 145 I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI fi să viu iar, pentru o afacere, în București, voiu trece pe Ia d-ta între 3 și 4. Te doresc mult, însă dacă la acea oră ai vre-o ocupație, n’o jertfi pentru mine, mai ales că nu e ceva hotărât.- Te rog transmite din parte’mi, prietenilor care mă felicită prin d-ta, viile mele mulțumiri. Această bună-voință ce mi-ați arătat cu toții mă face să prețuesc și mai mult onoarea ce mi-a făcut Academia. Cu cele mai afectuoase salutări devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XVIII Ploești, 2 Septembrie 1909 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Aseară am sosit de la Plombieres, unde nestimata... mea sănătate m’a osândit să mă exilez vara asta. Am găsit amân- două scrisorile d-tale: una de la 6 August; a doua (taina voiu ține-o cu sfințenie) cu data poștei 7 Septembrie stil nou. Și m’am speriat de ce prăpăd am pricinuit lipsind de la apel în vacanță și aș mai pricinui tăcând până la 10 Septembre. 10 Septembre? Mă fac luntre și punte. M’am și înomolit în foițele din saltare, pân’ la brâu; iar muzei adormite am să-i strig odată în urechi — cu toată răceala care m’a răgușit — s’o deștept pentru multă vreme. La rândurile tipărite ale Redacției răspund „precis și grabnic” — după ce am citit noutatea cu multă plăcere — că St. D. L. XI — !• STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 146 subscrim condițiile morale și materiale cerute, și mă leg să le împlinesc cu toată iubirea pentru cel sărbătorit. Și acum, pe lucru !... Văz că-mi scrii din Odobești. Să nu afle Nicanor et Ga- rabet una ca asta că ar fi în stare să te spue Manucilor din Focșani că te-ai dus acolo să „sulemenești” vinurile. Din toată inima devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XIX Ploești, 26 Fevruarie 1910 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Se apropie două săptămâni de când mă găsesc în situația foarte comodă a unui tachist care a știut să profite de bună- tățile unui ospăț, fără să plătească. Bănuesc că n’ați lăsat într’adins așa, ca să mă puneți la încercare. Nu primesc să port ponosul tachist nici în glumă. Am remușcări și cu nespusă nerăbdare aștept să mă încasați cu partea mea de la banchetul domnului Maiorescu. In seara aceea am fost silit de împrejurări să plec cu trenul de 11.20 la Ploești. De aceea m’am strecurat pe nevăzute. Dar se vede că am făcut o faptă rea: Pe drum, în birje, colegul meu Manicatide care a plecat odată cu mine și care are o boală ve- che de inimă, s’a simțit așa de rău că a trebuit să cer ajutorul medicului și al unui farmacist. Acum e foarte rău bolnav în Ploești. Trenul l’am pierdut atunci și m’am ales și cu o noapte I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI de pedeapsă în București. Alt’dată nu mai fug cât’oi fi de la ospețe. Un institutor-conservator din București îmi scrie că n’a avut norocul să te poată vedea până acum. Când ne-am întâlnit anul trecut în București, îți spuneam că doi institutori foști cantacuziniști pe vremuri și acum cu noi, ar vrea să fie cunoscuți de d-ta: Gh. Antonescu și Ciocârlie. Le-am transmis autorizația d-tale și când v’ați întâlnit la domnu Arion s’au prezintat și au fost încântați de d-ta. Apoi Antonescu îmi scrie că Ia 9 Ianua- rie ți-a scris cerând o audiență, dar n’a priimit răspuns. Crede că scrisoarea s’a rătăcit printre felicitările sărbătorilor. Pe Ciocârlie nu-1 cunosc de aproape. Antonescu e un suflet curat, fără ocoluri. II cunosc din copilăria mea, căci a fost luat de la țară și crescut de un unchi al meu. Cred că am face un devotat' sincer din el. Conduce o revistă: Pedagogia experimentală și stă în str. Popa Nan 82. Pentru Convorbiri Literare am început ceva nou. Sper pentru numărul din Martie să nu pierd., iar trenul. Afectuoase salutări de la devotatul d-tale. I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XX Ploești, 25 Martie 1911 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Mii de mulțumiri pentru telegramă. De alt-fel nici eu nu eram tocmai gata cu cele una sută de novele. Cred că ați amâ- nat banchetul ca să feriți oaspeții de vechiul buget. Și eu, tot cu cel nou votez. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 148 Bunioară, în Proectul de buget, al cărui Atot Stăpân vei - fi mâine, la pag. 194, sus, ai să găsești o șaradă foarte grea: „Inspector al ajutoraților pentru opere artistice etc.” într’un cuvânt ceva care n’ar încăpea — la un caz — în două cărți de vizită și jumătate... Dacă cumva vrei să afli, așa pe departe, minunea — și parcă te-aș rugă să vrei — întreabă pe domnu Arion pentru ce mi-a spus mai alaltăeri în treacăt și cu înțeles, că va schimbă cuvântul Inspector în Director? Și dacă d. Arion vă va da — și d-tale și comisiei — o des- legare prețioasă, foarte prețioasă, veți încuviința-o? Iată ce aștept să-mi spui săptămâna viitoare, când cred că voiu veni în București și te voiu căută la Cameră. Devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXI Ploești^ 27 Maiu 1913 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Iau martor cerul și pe... ușierul de la sala Seminarului de Geografie, singurii care ar putea să-ți spue cât te-am așteptat, în ajunul congresului de la Constanța, necutezând să turbur liniștea prelegerii. In ziua aceea m’ai persecutat, fără să știi: ai unit ora de seminar cu aceea a celui din urmă tren ce mai aveam în seara aceea pentru Ploești. Țineam să te văz și pen- tru-ca să mă cerți (e un stimulent de care an nevoe din când în când) și ca să-ți cer lămuriri în privința itinerarului și a programului de la Constanța. Recunosc că e o slăbiciune de vechiu pensionar la mine, să nu pot face o călătorie mai lungă 149 I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI fără măsuri prealabile și asigurări la Dacia. De și știam că merg în Dobrogea unde pământul e destul de tare, eu tot mai aveam nevoe de oare-qari consolidări sufletești. De aceea te-am căutat în urmă și la telefon. Noroc că ai scăpat. Aveam un vagon de întrebări. Iată pentru ce — cum or zice Doctorul fără voe — n’am putut veni anul ăsta la Constanța. Când am aflat că ați hotărît pentru anul viitor Ploeștii, am avut un fior de... bucurie și am ghicit gândul d-tale de răsbunare. Credeam că am să te pot vedea Miercuri la recepția lui Delavrancea, ca să-ți zic: „Știu tot, d-le Conte!” Dar n’am avut nici aici parte să scap de a rămânea tot numai eu vinovatul. Azi am vorbit cu colegii mei de la liceu în privința apro- piatei d-tale veniri. Ești așteptat cât de curând, cu toată dra- gostea și entusiasmul. Cercul profesorilor locali, — în stare embrionară deocamdată — vrea să facă prima dovadă de solida- ritate înscriindu-se alături de noi, în comitetul de recepție al profesorilor de geografie. De aceea când vei veni d-ta, vom fi mai mulți la consfătuire. Rămâne la d-ta să fixezi o zi din săptămâna aceasta. Dacă ne ceri și părerea noastră lăsăm să alegi între Vineri 31 Mai și Sâmbătă 1 Iunie ora 4 seara, când ne-am putea întruni la liceu. Poate Sâmbătă ar fi mai bine, fiindcă nu mai sunt cursuri. D-ta ai avea un tren care pleacă la 2.55 din București și la 4 ești la noi. Eu am acasă telefon. In general între 8—9 seara se poate vorbi mai bine. îndată ce hotărăști ziua, care pentru noi va fi binevenită, te rog să mă anunți fie prin două rânduri, fie prin telefon, ca s’o comunic colegilor. Te aștept cu bine și la revedere. Devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU P. S. Convorbirilor le păstrez în inimă — ca totdauna — locul de cinste. Nu le-am trădat niciodată. E singura mândrie STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 150 care mi-a mai rămas în Sahara activității mele literare din ultimul timp. Te asigur însă că boala nu e cronică, de și durează cam de mult. E numai acută și... va trece. I. A. B. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXII Ploești, 13 Iunie 1913 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Un nou colaborator pentru Convorbiri: d-1 Anghel Mari- nescu, profesor de 1. latină la liceul nostru. L’ai cunoscut printre cei mulți, care au luat parte, zilele trecute, la consfătui- rea cu d-ta. A tradus Satirele lui Juvenal și — dacă se va găsi cu cale — ar vrea să publice unele la Convorbiri. Ieri a fost la mine și mi-a citit trei. Traducerea e în proză. Mie mi-au plăcut mult. Mi se pare că a isbutit să păstreze și în românește savoarea specială a clasicismului latin. Dar nu eu sunt în stare să-l judec cum trebue. Ar vrea să le vezi și să le prețuești d-ta. I’ai putea fixă, înainte de 20 Iunie — când mi-a spus că pleacă la băi — o oră când să vie la d-ta, să-ți citească un fragment? Dacă se mai țin ședințe la Convorbiri, ar putea veni acolo? Sau să-ți lase lucrarea acasă, zilele acestea, când mi-a spus că are de gând să vie în București. I. A. BASSARABESCU - SIMION MEHEDINȚI Aștept de la d-ta un cuvânt hotărîtor, dacă, bine ’nțeles, nu te obosesc prea mult, acum, în ajunul plecării la Tikir-Ghiol, unde eu nu voiu avea norocul să ajung așa curând din pricina răutății proprietarilor de acolo, cari, când au aflat că viu și eu, s’au grăbit să închirieze toate odăile. Cele mai bune salutări de la devotatul d-tale I. A. BASSARABESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. T. A. Bădărău cătră Simion Mehedinți Galați, 26 Dec. 1911 ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Zilele aceste voi trimite un articol1 cu mai multe (câteva) ..figuri în text”. Tot gândind și chibzuind am crezut util să spun dela înce- put care-i punctul meu de vedere în chestia articolelor de vulga- rizare și vă trimit depe acum alăturata lămurire pentru revistă. Tot odată o observație: Mi se pare că s’ar cuveni să faceți o încercare de a răspândi mai mult Convorbirile trimițând nu- mere de probă. Vă mărturisesc că eu n’am fost solicitat nici odată să mă abonez. O să ziceți că era de datoria mea să mă intereseze de o revistă așa de importantă... Aveți dreptate! Totuși... rezultatul a fost că între cele vreo 10—12 reviste, la care-s abonat sau le procur cu numărul, nu intră și Convorbirile. Rușine!... Bănuesc însă că mai sunt și alții cari nu citesc Convorbirile din aceiaș pricină. Și acum asupra colaborării. Am dat de o mare dificultate. Pentru a vă trimite figurile de reprodus am două căi: ori să tai 1) Articolul e gata; aștept însă să mi se isprăvească desemn- unor figuri. Peste 2—3 zile îl trimet- 153 T. A. BĂDĂR/XU - SIMION MEHEDINȚI foi din cărți și reviste, ori să pun pe cineva să le desemneze. Ambele căi sunt foarte supărătoare... Nu cunoașteți alt mijloc, mai practic ?x. Primiți salutările mele distinse T. A. BADARAU P. S. Prima corectură o voi face totdeauna eu. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Nicolae Bănescu cătră Simion Mehedinți I 1 Mart, 1907 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Nu rămâne alta, cu recensia, de cât să bine-voiți a mi-o întoarce. Aș consimți și la distrugerea ei, dar îmi va folosi, poate, pentru câteva rânduri în „Ramuri”. O cronică asupra vieții culturale a Craiovei am tipărit eu în câteva numere din „Ramuri”, an. I. Vă voi face, totuși, cu plăcere, una îngrijită pentru „Conv. Literare”, și la vremea indicată de d-voastră. La 19 c. vă așteptăm pentru Conferință. Publicul își pre- gătește de pe acum curiositatea, în urma recomandațiilor noastre, care v-am auzit și vă aprețiem. Primiți, vă rog, distinsele mele salutări, N. BANESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. II Pitești, 13 April [19]07 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Banii trimeși i-am primit în Pitești, odată cu scrisoarea din partea d-voastră. 155 N. BĂNESCU - SIMION MEHEDINȚI Nu v’am răspuns, pentru că a doua zi am fost în București și doream să vă cunosc personal și să vorbim împreună despre aceasta și despre altele. Acolo însă, prietenul Mihăilescu1 m’a condus la d-voastră la o oară foarte nepotrivită și nu ne-am putut vedea. De aceia, vă scriu astăzi. Am întârziat încă răspunsul, pentru a vă putea aduce și d-voastră la cunoștință „lichidarea” instituției ce improvizasem, cu mult entusiasm, în Craiova. Am fost eri acolo și am încheiat socotelile. Azi se vestește publicului, prin afișe, desființarea seriei de conferințe c^mai aveau să urmeze și se invită abonații la aceste conferințe să-și ridice, de la depositarii biletelor, în schimbul acestora, două tremi din suma cu care au contribuit la opera așa de ușor spulberată. Conferința d-voastră, am putea-o ținea la anul, când, nădăjduesc, voi fi iarăși în Craiova, de oare-ce nu voi sta mult revisor aici. Literatura merge bine. Revista noastră pe April iese peste două zile. Veți putea ceti într’însa o nouă mărturisire ce fac, în aceste triste împrejurări, în acelaș sens ca aceia din decla- rația pe care proștii s’au grăbit să mi-o dee publicității. Asupra știrilor despre cultura marelui oraș stăpânit încă de burtă-verzimea fără pricepere și fără simțire, pentru care idealul se cântărește după măsura aurului strâns în săculețe și după siguranța traiului de pofte, vom vorbi în București, când voi avea plăcerea să vă cunosc. Luni voi fi acolo. Dacă mi-ați indică, până atunci, o oară la care vă pot află, până la 5 p. m., aș fi foarte mulțumit. Primiți, vă rog, stimate domnule Mehedinți, încredințarea sentimentelor distinse ce vă păstrez. N. BANESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 156 III 24 Nov. [19]07 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, îndrăznesc, de și n-am avut până azi cinstea să vă cunosc, a vă ruga să-mi răspundeți dacă ați binevoit să dați revistei craiovene „Ramuri” clișeele tablourilor din opera lui Grigo- rescu, reproduse în „Convorbiri Literare”. Revista vrea să editeze un Calendar, care se și află sub presă. Ar vrea să dea și din Grigorescu și n-are de unde-și procura, fără cheltuială, clișee. Dacă lucrul acesta nu vă presintă un neajuns, contribuiți la o operă folositoare. Dacă le-ați da, aș trimete eu un om să le ia de la Redac- ția „Convorbirilor Liter.” Până la fericitul prilej de a vă cunoaște personal, vă rog să primiți, cu aceste rânduri, încredințarea osebitei considerații ce vă păstrez. N. BANESCU Directorul Gimnasiului „Cantemir-Vodă” Izvoare: Arhiva 'Profesor Simion Mehedinți, București» IV 23.III.[19]08 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Răsfoind prin Corespondența lui Bariț, de la Academie, am aflat între altele și nouă scrisori ale lui Odobescu, nepubli- cate, după câte știu. 157 N. BÂNESCU - SIMION MEHEDINȚI Unele mi s’au părut destul de interesante pentru a nu fi lă- sate în uitare. Nefiind multe, le-am copiat pe toate și vă tri- met, deocamdată patru din ele, cu rugămintea de a le da loc în prețuita d-voastră revistă2. Vă rog să binevoiți a’mi răspunde, dacă mai trebuie să urmez cu celelalte. Cu acest prilej, vă rog să primiți încredințarea distinsei mele considerații. N. BANESCU gimnaziul „Cantemir-Vodă” Izvoare: Arhiva1 Profesor Simion Mehedinți, București. V 21 Iunie, 1908 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Mă țin de făgăduială. Ceva mai bun nu puteam face în așa împrejurări 3. Vă rog să binevoiți a atesta primirea manuscrisului și a primi, cu acest prilej, expresia sentimentelor mele de respect. Devotat N. BANESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 158 VI 12 Nov. 1909 ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Găsii, printre hârtiile lui Bariț, o scrisoare a lui Miron Pompiliu. Fiind-că îl știu un vechiu convorbirist, v-o trimet d-voastră, rugându-vă să-i dați ospitalitate în „C. L-”4. Mă tot țineam să vă văd, de când am venit. Dar ziua sunt așa de ocupat, în cât nu mă pot mișca din școală; iar seara, mai cetesc și eu, pentru sufletul meu. Asta nu vrea să zică însă că nu pot găsi vremea de a mă repezi până la d-voastră. Ar fi bine să-mi indicați orele, la care vă pot afla sigur, acasă, dela 4 p. m. înainte, în oricare din zilele ce urmează. Vă rog să binevoiți a primi încredințarea distinsei con- siderații, cu care mă subscriu al d-voastre devotat N. BANESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- VII Buc. 23.XII.[19]09 MULT ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă alătur, aci, o scrisoare interesantă a marelui Bărnuț, pentru „Conv. Lit.”. Ar lua poate prea mult spațiu, pentru a fi pusă în numărul ce veți consacra d-lui T. Maiorescu. De aceia voi căuta a vă mai trimite ceva — poate chiar privitor la tatăl sărbătoritului nostru —, în prima săptămână a lui lanuar, căci, de sărbători, nu voi fi în București5. 159 N. BĂNESCU - SIMION MEHEDINȚI Corectura, de n-are cine o face cu atenție, o primesc eu bucuros. Ea se poate adresa la Gimnaziu, unde mă mai află încă, până la primirea demisiunei ce am dat. Profit de acest prilej, pentru a vă ruga să binevoiți a primi, odată cu încredințarea devotamentului meu, tradițio- nalele bune urări de sănătate și bucurie. Al d-voastre, N. BĂNESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. VIII Buc. 10 lanuar 1910 MULT ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimet, cu aceasta, articolul pentru „Omagiul” ce pre- gătiți d-lui Titu Maiorescu. Dacă nu vine prea târziu, vă rog să binevoiți a-1 pune pe lângă celelalte, ce veți fi având, întru acest scop 6. N-ar fi rău ca ultima corectură să i-o fac eu. Cellalt articol, despre Bărnuț, vă rog să-l tipăriți, în acest cas, în „Conv. Liter.” 7. Primiți, cu acest prilej, încredințarea distinsei mele con- siderații. Devotatul d-voastră N. BĂNESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 160 IX 20 Oct. 1911. Munchen (Kaiserstr. 59/1) DISTINSE DOMNULE MEHEDINȚI, Astăzi primesc, de la Direcția școlii mele, încunoștiințarea asupra congediului ce mi s’a prelungit, pentru acest an, în străinătate. Am rămas surprins de clausele ce însoțesc apro- barea acestui congediu, după ce, timp de o lună de zile, mi s’a refuzat, categoric, supt pretexte din cele mai ridicule. Nu știu ce să cred. Un lucru e însă sigur: sunt, în Ministerul Instruc- ției, unii cari vor să mă împiedece de la scopurile mele. Ascultați și d-voastră. Inarmați-vă cu răbdare. Mai întâi, mi se acordă congediu, „în urma avisului consi- liului Inspectorilor secundari”, „cu condiția de a cercetă și școalele secundare din Muenchen și a înainta un raport des- pre aceasta Ministerului, la sfârșitul anului”. Condiție și ile- gală și ridiculă. Ilegală, fiind-că nici Ministerul nu m-a trimes, pe socoteala sa, pentru ca să-mi arunce în spinare asemenea însărcinări, nici eu însu-mi n-am cerut niciodată un congediu pentru așa zisa desăvârșire a pregătirii didactice, pentru care numai poate fi îndreptățită măsura de a visită școli. Eu sunt aici, din primul moment, pentru studii de specialitate — filologia greacă — bizantină și pun prea mult temeiu pe pregătirea mea în această direcție, atât de folositoare nouă, în pragul acelui Orient, — de care dăm într’una dovezi că nu suntem departe, chiar supt alte raporturi de cât cele geografice —, pentru ca să-mi îngădui a pierde vreme, cutreerând, fără nici un rost, școlile din Muenchen. Ridiculă e măsura, fiind-că, întâiu, mie personal nu mi-ar folosi la nimic: pregătirea mea au dovedit-o îndestul faptele mele, de 12 ani de când sunt dascăl, și al doilea, Ministerul 161 N. BĂNESCU - SIMION MEHEDINȚI însuși a arătat îndestul cât preț pune pe asemenea lucruri, când rapoarte, ca cel depus de mine asupra școlilor normale din Franța, se aruncă în praful Archivelor școlare, fără să le fi cetit nimeni și fără să mai auzi vorbindu-se vreodată de ele. Mi se pune, apoi, în vedere, pe lângă condiția de mai sus, că ,,acesta e ultimul congediu” ce mi se mai acordă, ca și cum aș fi cheltuit, zădarnic, ani de zile, prin străinătate. Eu abia am la activul meu două semestre, iar studiile de care m-am apucat și pe care vreau să le fac temeinic, nu de dragul unei diplome, ca mulți alții, nu se pot face, cu ori-câtă bună voință, în trei-patru semestre, ci în șase. Ministerul însuși întotdeauna își trimete bursierii săi, pe câte trei ani, în străinătate și marea majoritate dintr’îhșii mai stau pe de-asupra un an și mai mulți. De ce atunci această excepție cu mine? Dovedit-am oare, prin trecutul meu, că sunt un pierde-vară? Când nu ești un om, nu zic bogat, dar cât de cât înfiripat, pentru nevoile cele multe ale vieții și faci, cu toate acestea, jertfe pe care numai tu le știi și te trudești pentru a deveni un serv cât mai destoinic al nației tale, îți vine cu adevărat să desnădăjduiești, stimate domnule Mehedinți, când vezi atâta patimă oarbă în țară, către binele căreia merge și gândul tău de fie-care clipă. D-voastră mă cunoașteți mai bine de cât atâția alții, cari ,,taie și spânzură” pe culriiile de unde aruncă, sentențios, porun- cile către cei mici ai pământului. De aceia îndrăznesc a vă aduce toate acestea la cunoștință, însoțindu-le de o rugăminte. Am făcut, azi, o întâmpinare, pe care am trimes-o d-lui ministru, personal. Se poate totuși să cadă și aceasta pe mâinile despotice ale onorabilului Consiliu al inspectorilor, ce hotărăște, văd, și de viitorul bieților simpli muritori de rând cari suntem noi. Nu de geaba se zice că „Până la Dzeu, te mănâncă sfinții”. De aceia, dacă întâlniți, în aceste zile, pe d. Arion — pe care îl St. D. L. XI — 11 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 162 știu om cuminte, — vă rog, spuneți-i ce știți despre mine și întrebați-1 dacă se cuvine să se tulbure un om din ocupațiile lui serioase, prin hotărîri categorice și pline de ridicul ale „Consiliului inspectorilor secund ar i”. Pentru ca, în acest cas, să știm că vremile bietului loan Maiorescu — a căruia amărâtă viață o scriu, în aceste file —, sunt încă o realitate brutală, de și s’a dus de mult Domnia Prinților trecători și a stăpâni- rilor fugare cu care el se luptă. Iertați-mi, onorate domnule Mehedinți, graba în care vă scriu. Dar, dacă vă voi spune că am mai scris, tot acum, o jalbă de aproape o coală, o scrisoare către d-1 Ministru, de patru fețe și dacă veți socoti, pe deasupra, indignarea ce-mi poartă condeiul pe hârtie, veți fi, sunt sigur, îngăduitor. Iertați-mi și supărarea ce vă fac, prin aceste rânduri. Vă știu însă un suflet de elită și aceasta îmi dă curajul de a o face. Iar altă dată, nu voi mai face nici aceasta. Mă voi război, cum pot, pentru drepturile mele și de voi fi biruit, va rămânea, în mijlocul societăți noastre deșănțate — iertați-mi cuvântul, un desilusionat mai mult. Cu expresia celor mai alese sentimente de considerație, am onoare de a mă subscrie al d-voastră devotat, N. BANESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. X Munchen, SO Dec. 1911 (Kaiserstr. 59/1). PREA DISTINSE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimet, odată cu aceasta, câteva rânduri de „Cronică”, asupra explorării științifice întreprinse de un bizantinist grec 163 N. BANESCU - SIMION MEHEDINȚI la mănăstirile Meteora, din Tesalia, care, după cum relatează raportul său, cuprind și lucruri relative la Principatele noastre. Am crezut că nu e rău să se ia act și la noi de semnalarea unor urme ale trecutului românesc, pe care, poate, având cineva odată prilej, le-ar putea examina mai de aproape, în acel de- părtat colț al pământului grecesc. Dacă împărtășiți deci părerea mea, vă rog să binevoiți a le da ospitalitate, în Cronica revistei pe care o conduceți. Cu acest prilej, vă rog să binevoiți a primi respectuoase și sincere urări pentru anul ce ne sosește și a fi încredințat de sentimentele de osebită considerație ce în totd’auna vă păs- trez. Al d-voastră devotat, N. BANESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XI Munchen, 9/22.VI.1912 PREA ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Un vechiu obiceiu al Seminarului de bizantinologie de aici este de a publica, la intervale, câte o notiță asupra lucrărilor sale, prin țerile de cultură ale Europei. Profesorul meu m-a rugat de a face acest lucru pentru România. De aceia îmi permit a vă alătura o asemenea notiță, rugându-vă să binevoiți a-i da.loc în „Conv. Lit.” — la „Cronica externă”. Nu găsesc că s’ar putea publica mai nimerit altun- deva. Nu știu cum să scoatem la bun sfârșit chestiunea înrolării mele la Liceul militar ce se întemeiază. Am purtat o mică cores- pondență, în această chestiune și definitiv nu am putut încă STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 164 nimic stabili. In cele din urmă mi se spune să viu măcar la început, o bucată de vreme, pentru a organisă școala, căci înce- puturile sunt, de obiceiu, mai grele. Voi întrerupe, deci, studiile mele, la toamnă, pentru a petrece în țară, la acea școală, atâta vreme cât va fi nevoie de mine. Va trebui însă, pentru aceasta, să am asigurarea că în urmă nu voi întâmpina greutăți în privința congediului. Eu voi înștiința Ministerul de Instrucție că, chemat de către cel de Războiu, spre a organisă noua sa școală, renunț la anul de congediu ce mi se acordase, cu dreptul a mă folosi de el mai târziu și Ministerul Instrucției ar trebui să pună pe hârtia mea o resoluție care să-mi întărească acest drept. Toate acestea pentru eventualități care, la noi, cu politica noastră cam fără scrupule, cu neprietenii pe care-i am mai pe unde am trecut, în cursul activității mele de dascăl, sunt foarte cu putință. In această privință, ca și în toate celelalte, cu privire la școală, mă voi înțelege cu d. Filipescu, peste vre’o două săpt., când, mi se scrie, va trece prin Miinchen, în călătoria sa de vară. Dacă îl vedeți, vă rog să binevoiți a-i spune să nu uite a mă înștiința telegrafic (poate de la Viena) cu privire la data exactă a sosirii trenului său aici, spre a-i putea ieși înnainte cu o stație, două. Vă rog să primiți, și cu acest prilej, încredințarea devota- mentului meu. N. BĂNESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Ion Bentoiu cătră Simion Mehedinți Constanța, 1^ Octomvrie 1912 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, încă de acum câțiva ani de zile am început și eu, ca atâția alții din naintea mea, să încerc a da pe românește, ceea ce se poate, din poeziile uneia din simpatiile mele literare — H. Heine. O parte din aceste încercări s’au tipărit anii trecuți în ,,Viața nouă”. Răsfoindu-mi zilele acestea hârtiile, am dat peste câteva bucăți încă nepublicate. Vă trimit alăturat una din ele și dacă o veți găsi că poate să apară în „Convorbiri”, aș fi mulțumit să vă fiu în felul acesta de folos. Treptat vă voi tri- mete apoi și pe celelalte Vă rog ca, în cazul când veți da la tipar traducerea de față, să aveți bunătatea a-mi trimite și mie corectura. Devotatul d-voastră ION BENTOIU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Marcu Beza cătră Simion Mehedinți I Paris, 1-4 Decembre 1909. 6 Stanhope Gardens Green Lanes Harringay N, PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Trimit o schiță pentru numărul festiv al Convorbirilor — număr de sărbătorire al d-lui Maiorescu. Cred că nu-i târziu. Peste câteva zile plec la Londra. Și de acolo, firește, voi căuta să scriu din când în când câte ceva *. M. BEZA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. n Londra, 6 Mai 1910. PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit o nuvelă pentru Convorbiri. Nu știu, ce să face cu studiul meu asupra lui Cerna? L’am scris cu tragere de inimă, mai mult pentru mine. Și nu l’ași fi dat spre publicare, dacă 167 M. BEZA - SIMION MEHEDINȚI nu, mi-ar fi spus d-1 Maiorescu, care Fa cetit și Fa găsit vrednic de a vedea lumina. In ori-ce caz, de nu se publică, v’ași ruga mult să nu se peardă manuscrisul. M. BEZA izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. ni Londra, 3 August 1910 PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am primit scrisoarea. Vă mulțumesc din toată inima. Spuneți, că nuvela se va publica în Septembrie. Până atunci vă trimit alt-ceva. O schiță, cum vedeți sub acelas titlu: Pe Dru- muri. Eu am călătorit mult în Macedonia și am capul plin de impresii, amintiri, legende...t E păcat să se peardă. Nu mă gră- besc. Când voiu simți că vin de la sine, că se încheagă într’o formă statornică, interesantă și pentru alții, am să le dau treptat. Asupra împrejurărilor de aici, precum și asupra rostului meu la Londra am să vă scriu cu prilejul cel mai apropiat. M. BEZA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. IV Londra, 15 Octombre, 1910. 6. Stanhope Gardens. Harringay N. PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, In nuvela „Două suflete” s’au strecurat câte-va greșeli de tipar, dintre cari una mai serioasă : „întunecata toamnă a STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 168 mortii” în loc de fantomă. Nu știu, ați cetit schița „Pe dru- muri”? Și cum vi s’a, părut? Am oare-cari îndoeli asupra-i. Dacă nu-i la înălțime, vă rog să-mi scrieți două rânduri, că v’ași tri- mite altceva. M. BEZA Domnului S. Mehedinți Str. Racoviță 12 București (Roumania) Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. V Londra, 11 Februarie 1911. 68-a Grand Parade Harringay N. PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Aveți aci o nuvelă pentru „Convorbiri Literare”. La pa- gina 11 am scris: scoase spata. Nu știu, dacă-i cuvânt potrivit. In dialect îi spunem păltare=omoplat, de care păstorii noștri se servesc pentru a prezice viitorul. De mult v’am trimis o schiță: „Pe Drumuri”. Publicarea e lucru secundar. M’ar fi interesat însă câteva rânduri din partea d-niei voastre. Dacă schița va fi înfățișat unele părți slabe, apoi cu atât mai bine, că nu s’a publicat. După câteva zile am să vă trimit ceva notițe din revistele engleze. M. BEZA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 169 M. BEZA - SIMION MEHEDINȚI VI Londra, 20 Februarie 1911. 68-a Grand Parade Harringay N. London PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Poate veți fi știind, că urmez cursuri de literatura engleză la Universitatea din Londra. Și caut — pe cât pot, să pricep mișcarea culturală de aci și să mă țin în curent cu ea. Observ, că’n ,,Convorbiri Literare” nu se dau de loc notițe cu privire la revistele engleze. De aceea m’am gândit că e bine să-mi iau eu această sarcină. Deocamdată aveți ceva din „English Review”. Articolul e scris de un om vrednic, autorul unei interesante cărți asupra lui Shakespeare. M. BEZA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- VII Londra, 8 Aprilie 1911 31 Horsford Road Brixton Hill 8. W. PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Schița „Pe Drumuri”, vă rog, să nu se publice. Păstrați-o la d-voastră. Va trebui să-i fac unele îndreptări. M. BEZA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 170 vni , Londra, 8 Iunie 1911 31 Horsford Road Brixton Hill S. W. London PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Mi-ați cerut a vă trimite scrisori cu privire la viața engleză. Am gândit să încep cu Carlyle—simple impresii, fără pretenție; de aceea am lăsat afară ori-ce trimiteri la cărți și autori. De credeți că-i bine, puneți-i și un supra-titlu: Scrisori din Anglia. Mi-am făcut un plan, am un caet de însemnări și treptat voi scoate dintr’însul multe lucruri. Scrisoarea viitoare va fi: „O Duminică în Londra”. In curând și ceva notițe din revistele engleze. M. BEZA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IX București, 15 Decembre 1911 Str. Academiei 21 PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Sunt trei luni de când aștept — zi de zi, într’o stare pe care n’aș vrea nimănuia s’o mărturisesc; mândria mea de om nu m’ar lăsa. De aceea vă rog foarte mult să vorbiți d-lui Marghiloman. Cu toată recunoștința M. BEZA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- M. BEZA - SIMION MEHEDINȚI X 89 Fellows Road Swiss Cottage London Londra, 16 Februarie, 1912. PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, In curând am să trimit ceva pentru „Convorbiri Literare". Mă grăbesc însă a vă scrie, gândindu-mă la schimbările și alcă- tuirile nuoi ce se fac acum, înainte de Aprilie. Vă rog foarte mult să nu mă pierdeți din vedere. Cum știți, sunteți singurul unde mă pot adresa cu încredere și nădejde. Cu toată recunoștința M. BEZA Izvoare: Arhiva'Profesor Simion Mehedinți, București. XI 89 Fellows Road Swiss Cottage London Londra, 19 Martie 1912 PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Aci alăturat trimit ceva pentru „Convorbiri Literare". Face parte dintr’o serie de bucăți, cari vor urma sub titlurile: La Casa lui Ruskin, Mormântul lui Byron, Casa și mormântul lui Shakespeare, In vechiul Edinburg, In țara lui Ossian, etc. Pentru numărul viitor veți avea o novelă din viața Aromâ- nilor. Nu știu s’a făcut ceva cu mine? Vă rog foarte mult răs- pundeți-mi două rânduri. Cu toată recunoștința M. BEZA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 172 XII Londra, 2-4 Iunie 1912 Reading room British Museum. London PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Trimit aci o schiță pentru ,,Convorbiri Literare”. Cum veți vedea e numai o glumă, dar o glumă cu oarecare înțeles. Pena e un tip caracteristic din viața noastră, și m’am gândit că nu e bine să moară. O nuvelă mai lungă — din cele serioase, o voi trimite la timp, ca să fie pentru luna Septembre. Vă rog foarte mult, respundeți două rânduri pe adresa de mai jos: e chip a se face cu mine ceva ? Măcar pentru lucrurile frumoase pe cari le am în cap, n’aș vrea să mă înbolnăvesc în Londra asta. Cu toată recunoștința M. BEZA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XIII Londra, 19 Iulie 1912. PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă mulțumesc din suflet pentru tot ce-ați făcut. Pe cele două petiții eu mi-am dat adresa Legației Românești; ce vine acolo pentru mine, mi se înmânează. Decât adresa mea particu- lară e următoarea: 67 Portsdown Road.Maida Vale W. London. Cu. toată recunoștința M. BEZA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- 173 M. BEZA “ SIMION MEHEDINȚI XIV Londra 30 Iunie 191& PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am priniit azi cartea-poștală. Vă mulțumesc din toată inima. Scrisoarea n’am primit-o încă, din pricina schimbării adresei. Are să-mi vie însă; până atunci, mă grăbesc a vă trimite cele două petiții, precum spuneți. Le-am scris în chipul obicinuit cum se scriu asemenea lucruri... Cu toată recunoștința M. BEZA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XV Londra, 28 Aprilie 1913 Cromwell Place S. W. London PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit aci o novelă sub titlul meu cunoscut: „Pe Dru- muri”. Sunt lucruri ce mă dor, și nu din plăcere le scriu. Bietul Cerna! Cum s’a prăpădti de neașteptat! Și ce suflet de artist pierdem noi! Păstrez de la el multe amintiri. Colabo- rarea noastră într’olaltă la „Convorbiri” ne apropiase mult în vremea din urmă; eu așteptam cu nerăbdare creațiile lui, cum el aștepta pe ale mele. Mă gândesc la poeziile lui ce nu sunt STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 174 $ cuprinse în volum: nu și-ar lua „Convorbirile” sarcina de a le strânge și a le publica? Cu toată recunoștința M. BEZA N. B. Nu știu, s’o fi dat la tipar bucata mea: „La Casa lui Ruskin ? Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XVI Londra, 20 August/3 Septembrie 1913 Cromwell Place S. W. PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Pe la sfârșitul lui Septembre am să vin la București să vedem de publicarea volumului. Atunci voi da „Convorbirilor” o nuvelă mai lungă ce-i să intre și ca prima bucată în volum. Pentru August trimit aci alăturata poezie. Comit eu lucruri de acestea când și când. In orașul ăsta îndepărtat și sgomotos mă apucă așa un dor uneori, și când mă scol dimineața, fără voe versuri îmi sună ’n cap... Pentru începutul din strofa III-a pag. 2 din manuscris mai dau și versurile următoare: Și’mi zise-atunci... oh, ce cuvânt In șoapte moi, turburător! Că inima i-aprinse dor... Vedeți, vă rog, cari-s mai potrivite, acele să se dea la tipar. Cu toată recunoștința M. BEZA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 175 M. BEZA — SIMION MEHEDINȚI XVII Londra, 2/15 Septembrie 1913. 4 Cromwell Place S. W. PREA STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, E adevărat, ar trebui să fie un i acolo: treia. Decât eu am înțeles așa: din cele două, cuvinte în trei silabe tre-ia zi să se formeze un singur cuvânt treiazi, care s’ar despărți în două silabe: tre-iazi după cum e astăzi. N’ar fi împotriva spiritului limbei, de oarece noi avem în dialect această formă: a doadzi, a treiadzi, a pâtradzî. De nu merge, atunci vă rog să schimbați într’un fel versul. Am pus sor pentru soră. E foarte obicinuit în dialectul aromân; dar se găsește și în poeziile populare din Țară și din Ardeal. Dintre scriitori știu că-1 întrebuințează Bolintineanu și adesea Ispirescu. Vă mulțumesc din inimă pentru scrisoare. Eu am să vin la București pe la sfârșitul acestei luni. Cu toata recunoștința M. BEZA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Demostene Botez cătră Simion Mehedinți I Iași, 25 Ianuarie 1913. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit versurile care urmează, spre a se publica în revista „Convorbiri literare” pe care o dirijațix. Având toată încrederea în apreciarea dumneavoastră, dacă unele versuri prezintă oare-care neajunsuri de formă, vă rog a mi le semnala spre a mai reveni asupra lor. Vă rog, ca prin o excepție de la regulele redacționale, a-mi răspunde în orice caz. Aștept răspunsul dumneavoastră. Cu stimă DEMOSTENE BOTEZ Str. Păcurari, 27 Iași Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. II Iași, 29 lanuar 1913 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am primit răspunsul d-voastră, binevoitorul d-voastră răspuns. Am cetit cu atenție observațiile făcute, și găsindu-le absolut juste, am făcut rectificările semnalate. 177 DEMOSTENE BOTEZ - SIMION MEHEDINȚI Vă trimit acum copiea acelor versuri, și încă alte trei poezii. Vă rog încă, să-mi trimiteți și acum un răspuns, răspuns care cred că de data aceasta va fi definitiv. In așteptarea unui răspuns vă mulțumesc și vă salut. Cu stimă DEMOSTENE BOTEZ Str. Păcurari, 27 Iași Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, ^București. III 2 Mart 1913 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am primit răspunsul d-voastră și manuscriptele spre corec- tare. Am văzut numărul din ,,Convorbiri Literare”, și am văzut sămnătura din josul versurilor. Sunt și eu de aceiaș părere cu d-voastră, în chestia anonimatului, deși eu am scris de doi ani sub numele întreg, nume pe care Fam impus și reprezentat cât am putut mai bine. In scrisoarea d-voastră am cetit că vă temeți să nu fac literatură de reflex. Poate a fost ceva, ce v’a făcut să scriți aceasta. Vă asigur însă că ceia ce scriu, e însuși esența sufle- tului meu, e ceia ce simt așa de intens, încât nu pot fără ca să scriu. Și acum trecând la corecturile făcute în manuscripte vă răspund: In poeziea ,,Dormi Suflete” am schimbat și rectificat to- tul. Cât despre antiteza de la sfârșit, am muncit-o prea mult întâia oară, ca să o mai pot reface. Poeziea „Noapte”. Aici e un punct asupra căruia nu mă pot înțelege cu St. D. L. XI — 12 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 17« d-voastră. Ați scris așa: „Umbra alungând lumina?” — De ce acest semn de întrebare? Eu cred și susțin că cel puțin tot așa precum lumina alungă umbra, și umbra alungă lumina. Și... cine știe dacă nu de mai multe ori umbra alungă lumina. Concentrați-vă mai mult asupra imaginei din text, și aveți să-mi dați dreptate. / Poeziea „Thais”. Strofa întâia am schimbat-o cu totul. Și aici încă ceva: D-voastră spuneți că pentru „Uitare” e consacrat „neguri” și nu „norii”. — Ar fi fost desigur o mare scădere dacă ar trebui să ne supunem termenilor consacrați, ar fi atunci adevărata lite- ratură de reflex, și ar fi încătușarea libertății de imagini care dă coloritul unei poezii originale. De aceia eu am menținut „no- rii”. Dacă d-voastră vă declarați vădit contra acestui termen, atunci aș putea să sacrific însuși strofa, aducând o mică știr- bire poeziei. Tocmai pentru că ați avea multe să-mi spuneți, aș dori foarte mult să viu pe la București, ceia ce cred că am să fac într’o bună zi. V’am scris aceste rânduri alături de versurile trimise. îmi pare f. rău că nu’s la București, aș avea prilejul să fac două, și trei rectificări, la poezii, și aș avea acolo pe cine-va care să mă îndrumeze. Sper însă că d-voastră veți avea bunătatea să-mi dați îndrumările cuvenite, deși situațiea mă ține pironit la Iași. Dacă acestea se vor publica în Nr. viitor al revistei, pentru Nr. din April vă trimit imediat ce voi primi răspunsul d-voastră. Vă rog — văd și eu că deja vă rog prea multe, — să-mi trimite-ți și mie revista, ...și mai ales vă rog să-mi răspundeți cât de curând vă vor permite multele ocupații. Aștept. Cu stimă DEMOSTENE BOTEZ Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, 'Bucureștt 179 DEMOSTENE BOTEZ - SIMION MEHEDINȚI IV Iași, 7 Martie 1913. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Mă grăbesc a răspunde cât mai curând spre a fi la înălți- mea bunătății și interesului pe care’1 aveți față de mine. Am primit manuscrisul înapoiat, dar respectând deviza: „Nu te grăbi”, pusă de d-voastră, îl mai rețin; — așa că pentru acest No. vor rămânea numai cele două pe care le-ați oprit. Am muncit atâta la Thais! — De altfel se explică. Thaîs așa cum o evoc eu e o adaptare involuntară la sufletul meu; o evoc așa cum mi-ar plăcea să fie; — greșala mea e că nu pot să mă adaptez prea mult de sufletul meu. Voi cerca s’o refac. Vă rog, ca atunci când veți avea și d-voastră ceva din încrederea pe care o am eu în ceia ce scriu, să mă publicați cu numele întreg, spre a nu mai putea fi acuzat de cei ce mă bănuesc și cunosc, că nu am curajul să subscriu ceia ce scriu. îmi cereți adresa exactă. — Adresa mea cea mai exactă, un fel de adresă legală e: Universitatea, Iași; — domiciliul fiind supus la fel de fel de fluctuațiuni. Când va fi să viu în București, vă voi anunța. , Vă salut DEMOSTENE BOTEZ P. S. — Vă mulțumesc încă odată pentru interesul dțat pentru formarea mea. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 180 V Iași, 29 Martie 1913 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Cu ocaziea morții marelui poet P. Cerna ca unul din mulții lui cititori și admiratori, căci numai cine nu l’a citit nu Fa ad- mirat, drept pioasă amintire și omagiu, am scris versurile ce urmează, pe care le trimet spre judecare și publicare. In caz de admitere, rog a se publica chiar în numărul ce va apărea acum, cele două poezii deja zețuite rămânând pentru alt număr al revistei. In ceia ce privește poeziea „Thais”, din observațiile făcute și din rezerva d-voastră de atunci când v’am citit-o am putut ușor înțelege că nu vă place, că nu sunteți pentru ea. De-aceia am renunțat să o mai trimit, — eu însă consi- derând-o cu toate acestea demnă de lumina tiparului am dat-o la ,,Viața Românească”. Vă rdg însă ca de-acum, atunci când o poezie nu vă place, să mi-o spuneți fără înconjur. Aștept, cât de curând vă permit ocupațiile, să-mi dați un răspuns la poeziea trimisă acum. Vă salut cu stimă DEMOSTENE BOTEZ Universitatea Iași Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, ,București. 181 DEMOSTENE BOTEZ - SIMION MEHEDINȚI VI lași, 21 Mai 1913 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Scrisoarea mea de acum o lună, a rămas fără un răspuns. Am așteptat până acum. Nu știu care să fie cauza pentru care am fost uitat. După cât știu ați fost și prin Iași cu ocaziea serbării dată în onoarea, d-lui Meissner; am căutat chiar foarte mult să vă pot întâlni dar n’am isbutit. Acum când am perdut nădejdea de a vă întâlni, vă trimit două poezii. Vă rog, dacă ocupațiile vă permit, să-mi răspundeți cât mai curând; poate e nevoe și de corecturi. Vă salut, și vă rog să nu uitați. DEMOSTENE BOTEZ Str. Păcurari, 27 Iași Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, (București. VII 15 August 1913. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, In urma unei îndelungate tăceri, motivată de marile eveni- mente prin care am trecut, vă trimit acum alăturatele versuri, revăzute. Am revenit asupra multora din observațiile semnalate de d-voastră. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 182 Despre ultima poezie trimisă „Când înserarea” nu știu nimic. Aș dori să știu cum a fost primită de cercul Convorbi- rilor. Dacă timpul vă îngădue, vă rog a-mi da un resultat în pri- vința acestor versuri cât și a celor anterioare. Vă mulțumesc și vă salut DEMOSTENE BOTEZ Gara Dăngeni, jud. Botoșani Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. vin [F. d.] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am primit răspunsul d-voastră, cu observațiile făcute la cele 2 poezii trimise. Trebue să vă spun însă că asupra unora din puncte nu cad de acord; iar în ce privește concluzia finală sunt cu totul de altă părere. Nu pot să cred că ultimele 2 poezii sunt o scădere față de celelalte precedente. Cred că sunt în ele concepții (și chiar teorii) destul de înalte ca să poată concura cu „Imnul” sau „lui Cerna”... Ori, poate, știu eu, aprecierea subiectivă mă face să exagerez. Și apoi e chestia de gust, de fe- lul de a simți a fie-căruia, și de felul de a concepe o poezie. îmi spuneți de o prelucrare totală. Când ideea a fost în așa grad asimilată, în cât a devenit mai mult sentiment; și când imboldul, forța de extensiune a sentimentului s’a tradus în cuvinte și forme muncite (o, vă asigur niciodată căutate); e așa de greu să schimbi un cuvânt; în cât mi-i aproape imposibil să mă gândesc la o prelucrare totală. Așa că dacă primiți să fac numai corectările pe care le pot admite, vi le pot trimite în urma unei scrisori a d-voastră. 103 DEMOSTENE BOTEZ - SIMION MEHEDINȚI In prezent vă trimit o altă poezie; vă rog a-mi indica corectările pe care le credeți; căci sunt unele asupra cărora convin și eu, și pe care singur nu le-aș putea observa. M’am întâlnit cu d-1 Fedeleș, și am vorbit mult; asupra revistei și a celor spuse de d-yoastră. Vă rog răspundeți ce să fac cu cele două poezii, și ce e cu aceasta. — Aștept. Vă salut DEMOSTENE BOTEZ Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, (București. IX [F. d.] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, îmi vine foarte greu să vă scriu de oare-ce două scrisori de-ale mele au rămas fără răspuns. — Nu-mi pot închipui care să fie cauza pentru care v-ați supărat pe mine. In ultimul Nr. al Convorbirilor am văzut publicată o poe- zie de-a mea; — și vă rog, dacă sunteți așa de bun să-mi trimi- teți și mie, măcar numerele în care public și eu. înainte îmi trimeteați revista, și acum nu știu din ce dis- poziție nu o mai primesc. Vă trimit, o poezie. — Aștept un binevoitor răspuns la cele trimise și scrise, cum și revista pe care cred că-mi veți trimite-o. Vă salut DEMOSTENE BOTEZ Str. Păcurari 27. — Iași Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 184 [F. d.j STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am trimis acum vre-o trei săptămâni un manuscris cu câte-va poezii, un manuscris la care era adăugată o rugăminte, cea mai simplă și cea mai naturală rugăminte; v’am rugat să mă înștiințați de soarta lor. Acum când văd că ruga mea a fost zădărnicită, neputân- du-mă încă deprinde cu ideia că tăcerea poate fi vre-odată un răspuns, vă mai rog încă odată ceia ce v’am rugat atunci. Știu că, poate, aveți de gând să-mi răspundeți la „Cores- pondențe” rubrica de la sfârșitul revistei d-voastre! — Vă rog însă mult să nu faceți una ca asta. Am și eu o ambiție, am amorul propriu de-a nu-mi vedea numele nici-odată pe-acolo, — și-apoi câți nu sunt care au ambiții mult mai mari, de ce n’aș avea și eu una așa de mică, poate prea mică pentru mine. De-aceia vă rog încă-odată să-mi răspundeți, cum se răspunde unui om care vă roagă, răspundeți printr’o simplă carte poștală. In caz afirmativ, scrieți-mi dacă vă mai pot trimite. Vă salut DEMOSTENE BOTEZ Universitatea Iași Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Traian Bratu cătră Simion Mehedinți lași 15 Febr. 1912. DOMNULE PROFESOR, Ași fi dorit să viu să mă presint în persoană înaintea d-voastră pentru a vă expune cele ce urmează, dar mi-e cu neputință. O fac deci prin această scrisoare și mă adresez d-voastră ca unuia, pe care vă știu mânat de dorul binelui și indiferent față de calculele și combinațiunile de ordin perso- nal, în același timp însă și glas ascultat, autoritate în* chestii de învățământ superior. E vorba de situația limbei germane în Facultatea de Litere din Iași. Loc de conferențiar există din 1907 și-1 ocup eu, acum și ca docent și, fatal, fac tot ce ar face un profesor, având bibliotecă seminarială binișor organizată și cea mai utilizată dintre toate bibliotecile similare de pe lângă facultatea noastră, făcând curs de literatură și de istoria limbei și având seminar în toată regula. Și fac toate acestea deși sunt numai confe- rențiar, fiindcă nu era chip să mă sustrag necesităței și să mă mărginesc numai la conferințe despre literatură, apoi fiindcă în fiecare an s’au găsit 10—15 studenți (pentru Iași e mult!) doritori de muncă serioasă pe acest teren. Și cred că altfel ar fi, când ar există catedră. Dar chiar și fără acestea, a demonstra necesitatea unei catedre de limba și literatura germană la universitatea din Iași ar fi a demonstra evidența. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 186 De aceea vă rog pe d-voastră să puneți greutatea și auto- ritatea cuvântului d-voastră cerând înființarea acestei catedre pentru universitatea noastră. Prin aceasta s’ar da și obiectului o autoritate mai mare și atenția cuvenită, s’ar da și profesoru- lui putința de a se destina exclusiv acestei funcțiuni, ceea ce unui conferențiar nu i se poate cere. încărcarea pentru buget n’ar fi mare, de oarece postul de conferențiar există, facultatea s’a pronuțat, rectorul a inter- venit de asemenea. Mai rămâne numai ca un glas autorizat și competent să intervie și pentru aceasta vă rog pe domnia voastră. Mi-a fost greu să vă adresez rugămintea aceasta, de oarece are și o latură personală; mă mângâi însă cu faptul, că în primul loc s’ar face dreptate universităței. Și apoi, dacă va fi în joc și persoana mea, poate mi s’ar face și mie o dreptate și sigur e, că voi avea putința să arăt că merit, devotându-mă cu totul catedrei De aceea vă mulțumesc de pe acum și sunt * al d-voastră devotat TRAIAN BRATU docent-conferențiar la Fac. de Litere Iași Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. C. Brătescu cătră Simion Mehedinți Duminecă 30 August 1909 Str. Țărani 31 București. DOMNULE MEHEDINȚI, In sfârști, mulțumită împrejurărilor, sau unei stele noro- coase, care îmi pregătește numai contrarietăți în viață, am isbutit să obțin cea mai bună catedră din țara noastră. Mi se pare că n’am destulă putere să cânt oșanale celor puternici cari s’au gândit că un geograf, după atâta muncă, trebue în cele din urmă ajutat a se apropia cât mai mult de Polul Nord, către care poate în curând va porni. Așa dar, fără ocol, veți ști că eri s’au făcut numirile în învățământ. Dintre candidați, cei de la filosofie și geografie au fost într’adevăr sacrificați, fiindcă aceste obiecte s’au împărțit ca specialitate secundară celor chemați înainte de noi. Abia găsiră în cele din urmă, niște nenorocite de ore la Pomârla, de unde au mutat la Bârlad, pe care îl cerusem eu, pe un oarecare domn fără nici un merit. Orghidan și-a luat ore de germană la Constanța, iar Vâlsan a rămas pe de lături. Vă puteți închipui acum starea mea, când cu toată munca cheltuită, mă văd răsplătit așa de ingrat, fiind trimis acolo unde se resemi- nează a se duce doar cei reușiți în coadă la examenele de capa- citate. Dacă n’am putut pleca peste hotar ca să-mi împlinesc studiile, cel puțin aș fi dorit să rămân în preajma unei biblioteci în care să pot lucră, fiindcă... unor firi ca a mea, nu le sânt date alte bucurii. Pentru aceasta am fost la rector până acum de STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 188 două ori. N’am știut, nevinovatul de mine, că Zeii se arată așa de greu muritorilor. Voiu mai încerca odată Luni; iar Miercuri cred că trebue să fiu la post, așa că toate lucrările mele înce- pute, trebue să le las baltă și toate planurile unei activități frumoase trebue să piară. Dumneavoastră, dacă ați binevoi să mai puneți un cuvânt, sau să-mi dați un mijloc de procedare mai nemerit, v’aș rămânea foarte mult îndatorat, fiindcă eu acum sânt așa de necăjit și de constrâns de împrejurări care mă silesc să fac ce nu vreu, în cât nu-mi vine să mai încerc nimic. Cred însă că s’ar putea isbuti ceva, mai ales că unii dintre profesorii tineri de la Seminarul pedagogic, după numi- rea de acum, și-au părăsit catedrele de acolo; între alții Pa- naitescu care se duce la Iași. Cât despre cele ce am lucrat în ultimul timp, pot să le cânt pentru o bucată de timp aleluia. Dacă vă interesează, iată subiectele: 1) despre plastica unei părți din Muscel; 2) despre schimbarea granițelor politice și administrative ale țării noastre, de la origine până azi; 3) ceva despre nomenclatură în geografie și 4) chestiunea cu Dobrogea. întâia e terminată. A doua mai mult de jumătate. A treia și a patra vor trebui urmărite un timp mai îndelungat. Cu toată graba mea de a aduna materialul la Academie, n’am reușit să termin până acum. Iar dacă mă duc la Pomârla, las’ că nu voiu avea nici putința, dar simt prea bine că numai gust de lucru nu voiu avea acolo. Cu aceasta încheiu, rămânând al d-voastră cu deosebit respect. C. BRATESCU1 Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. G. Bucurescu cătră Simion Mehedinți Giurgiu, 15 Noemb. 1907. DOMNULE MEHEDINȚI, Acum observ că bucata mea literară: „Moartea lui Horea”, nu este potrivită de publicat în vremea actuală. Din întâmplare cerul de dincolo, din Aprilie 1785, își cam aduce cu cerul de dincoace din Noembrie 1907; și fiindcă ade- vărata literatură nu trebue să fie tendențioasă, bine se înțelege nepotrivirea pentru acum. De altminteri, ce să mai zic: împrejurările actuale ne aduce aminte de vremea Cezarilor de la Roma, când literatura perio- dică tăcuse, iar în locul ei se ridicase Scolastica lui Quintilian, Fabela lui Fedra și Filosof ia lui Seneca; ceia-ce de sigur a fost o slăbiciune1 națională, fiind-că prin acestea din urmă se men- ținea numai cultura unui popor, iar prin ceadintâiu se menținea și unitatea, prin suvenirea faptelor sale adevărate din trecut. Așa dar renunțând la publicare, îmi permit a trimite o altă bucată literară intitulată: „Orodel” care dacă poate avea alte lipsuri totuși este cu totul lipsită de tendință Mulțumind pentru considerațiune, sunt cu deosebită stimă. G. BUCURESCU profesor Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. D. Cădere cătră Simion Mehedinți Uf Noembrie MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Mulțămesc din suflet de măgulitoarea atenție pentru mine, că mi-ați trimes prea interesantul „Anuar de Geografie și Antropogeografie”, care pun în evidență cât de mult și temei- nic lucrați cu studenții. îmi permit — cu acest prilej — să vă cer un sfat, pentru un gând pe care-1 deapăn de câtva timp. — E vorba de-a înjgheba o publicație pedagogică, cu caracter politic. Deși peda- gogie și politică se împărechează nepotrivit; însă împrejurările de la noi nu numai că exclud, dar te silesc la asemenea non- sensuri. Și cum ar putea fi altfel, când vezi un Ministru al Școalelor, care adresându-se învățătorilor și preoților le afirmă — în scris — că „partidul conservator s’a opus cu violență la reali- zarea Casei Rurale”, neadevăr spulberat în un magistral discurs Ia Senat de către d-1 Maiorescu; dar mulți învățători și preoți au luat cunoștință de acel discurs? — Ori un Ministru care critică cu violență abuzuri făcute de un Ministru Conservator, care anulează unele dintre măsurile acestuia; și la rândul său face cu vârf și îndesat abuzuri la fel. Ori o Ad-ție a Casei 191 D. CĂDERE - SIMION MEHEDINȚI Școalelor, care e dispusă să cheltuiască 300 mii lei pentru clu- burile profesorilor din Buk, când ne lipsesc atâtea localuri de școală nu numai la țară, dar chiar în centre mari școlare — cum e lașu — sunt școli secundare ce de 30 ani stau în localuri cu chirie și improprii; sau când școlile sunt lipsite de materia- lul didactic strict necesar? Și câte, câte altele, ce ar fi fost țintuite de Rev. g-lă la stâlpul infamiei, dacă ar fi fost făptuită de un Ministru conservator. Scriu acestea, căci prin tăcerea noastră — ziarele nu contează în materie — avem aerul că, ori nu îndrăznim a relevă abuzuri și neregularități, ori consimțim și aprobăm cele ce vedem petrecându-se la Ministerul Instrucției. Pe de altă parte e nevoe să formulăm și să răspândim în masa educatorilor modul nostru de a vedea, în ceeace privește mai ales rolul preotului și a învățătorului la sate; dacă aprobăm ori nu — și în ce limite — activitatea extrașcolară și extra- bisericească; căci altfel avem aerul că nici nu ne ocupăm, nici nu avem păreri în asemenea chestiuni de o importanță capitală. Prin tăcerea noastră se creiază — mai ales în dăscălimea rurală — o atmosferă defavorabilă noauă. Suntem priviți ca reacționari și ostili atât unor idei nouă, unele folositoare și mai ales corpului didactic rural. De aceea nu ne bucurăm de simpatii acolo. Chiar politicește nu credeți că trebue să avem contact, cel puțin cultural, cu aceste elemente, care conduc satele, unde o deșteptare și o chemare la viața politică gene- rală are loc și nu se poate •— și nici nu trebue —a se evita? Ori de câte ori m’am gândit că ne trebue un luptător fruntaș și de inimă pentru o asemenea acțiune m’am gândit mereu la d-voastră și la d-1 Meissner. — In Convorbiri e drept că rubrica „Cronica școlară” a deschis o nouă lăture a activit. acestei interesante reviste, dar nu e deajuns pentru ceea ce STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 192 trebue dăscălimei. Și apoi acolo nu pot fi aduse și chestiuni cu caracter polemic și de politică; de aceea se impune și o altă revistă, numai pedagogică; însă în care să-și poată face loc și criticile obiective ale unor acte ale autorit. școlare. Nu în felul decedatei — mai bine n’ar fi existat — „îndreptarea învăță- mântului”, ci în genul Rev. g-le; dar inspirată de convingerile noastre. — Eu vă propun și sunt gata să mă apuc de lucru, sub conducerea d-voastră. Cu distinsă stimă D. CĂDERE Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Theodor Capidan catră Simion Mehedinți Salonic in 10 Iunie din 1909. STIMATE DOMNULE PROFESOR, Aci alăturat îmi permit să vă trimet spre publicare în .,Conv. Lit.” o recenzie asupra unui dicționar etimologic aromâ- nesc proaspăt eșit din pana unui dascăl grec, dar de origină Aromân din Vlaholivadi (Olimp). După cum veți vedea ea este cât se poate de scurtă. Am relevat numai punctele principaleJ . Tot aci îmi permit să vă mai trimet și câte-va notițe asupra unui articol dintr’o revistă austriacă, din care am primit un „Sonderabdruck”2. Nu este vre-o laudă pentru autor, ci un simplu imbold pentru profesori. Mulțumindu-vă, rămân cu mult devotament TH. CAPIDAN P. S. Nu știu dacă se mai publică articolul meu despre care am primit răspuns afirmativ și pe sama căruia compatrioții mei au vorbit și vorbesc multe pe sama mea. D-l Papacostea s’a grăbit când l-a arătat la toți înainte de a fi publicat. Era un pasagiu asupra felului cum s’a găsit cartea în cestiune și pe care n’ar fi trebuit să-l cunoască nimeni, înainte de publicare8. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- St. D . L . XI — 13 Barbu Catargi cătră Simion Mehedinți 19 Ianuarie 1911. 32. Strada Frumosă. STIMATE D-LE MEHEDINȚI, Iată proza mea; v’ași ruga forte mult să faceți așa în cât ea să p6tă apare în numărul de Ianuarie astfel cum să află deși âm întrecut pote dimensiunile obicinuite. Fără să vreau am fost nevoit să fac o expunere mai largă a situațiunei căci subiectul pe care l’am tratat este cât se p6te de complex. Aș fi bucuros dacă silința pe care mi-am dat-o ar interesa pe cetitori. Sper că voi obține această favâre de la d-voastră1. Primiți vă rog asigurarea sentimentelor mele cele mai prietenești. B. CATARGI Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. M. I. Chirițescu cătră Simion Mehedinți I 1 Nov. 1908. ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Mi-ați hotărât ziua de Sâmbătă, ca limită a înapoerei ma- nuscrisului. De și după teoria de drept, „dies ad quem” nu se socotește, totuși, mă simt dator a vă ruga să mă ertați de zăbavă. Am fost ocupat și obosit Joi, iar Vineri am lipsit din Capitală, din cauza unor procese cari s’au brodit taman acum. Aseară am făcut îndreptările. Azi am recopiat toată ziua. Merge așa de greu cu „copia”!... Mai lesne de scris trei „ori- ginale”. Am ciuntit șase pagini din 22 ceea-ce face 25%. E ceva; dar, tot au mai rămas 16!... E greu de redus „focul”. Incheerea am făcut-o în tovăria d-voastră. Asta mă face să tremur mai mult înaintea criticei, dacă tot n’am nimerit-o. Unui artist i se poate îngădui lipsa unei idei; când însă i se dă ideea, nu i se poate erta ușor o nemăestrită cizelare. Singura consolare în acest caz, ar fi în îmbunătățirea producțiilor viitoare, și singura mea liniștire în adâncimea și curățenia sentimentelor ce vă păstrez în preajma osebitei stime ce vi se cuvine. M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI n 1/IV/1910. Villa St. Jean Châtillon Preș Paris (Seine) ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Sunt peste două luni de când v’am adresat o scrisoare, asupra căreia așteptam cu îndestulă nerăbdare părerea d-voa- stră. Bănuesc, — ceea ce este firesc, — că din cine știe ce întâmplare, acea scrisoare, nu a avut norocul de a trece pe sub privirea d-voastră. Căci nu îmi pot închipui că d-voastră răspun- deți numai la Praznice (prima scrisoare e datată din ziua de Crăciun, a doua probabil va fi de Paști), nici că eu să fi lipsit — (cum zice fata lui Lăchat din Les Aff. sont Ies Aff.) — cu ceva „cuviinței” ce vă datorez. Era în deosebi, acolo, o „insinuantă” întrebare asupra plănuitului meu volum, care mi-ar ține în de aproape, nu vroi să zic sufletului, dar, poate, „interesului” meu de autor. De când am părăsit țara, afacerile și mai ales simpatiile mele din țară s’au transfigurat foarte. E veșnicul refren al ochilor ce nu se văd. Cei pe care „comptam” — ai mei — nefiind legați de nici un „vericulum juris”, ci de o simplă făgăduială, care adesea, de și de drept natural, nu are nici măcar o sancțiune morală, — acei..., au găsit mai comod de a sta răsfățați în divan de cât a deranja pe d... Zaharescu (Dir. Post.)). Singura, pot zice prietenie, nu numai bună voință, care în adevăr cred că mi-a rămas, este aceea a d-lui... Maiorescu, și, dacă mi-ar fi îngăduit a o spera — poate, și a d-voastră. înțelegeți dar, de ce în hazardul restriștei și a grijei de viitor, am avut, — cum să-i zic? — „fatuitatea”, de a lega 197 w M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI între volumul ce mi-ați sugerat ideea de a zvârli publicului, și interesele mele, o năjiță de speranță asupra vre-unei recom- pense academice. Și, de ce nu? Faguet a făcut să se aleagă, în Academia franceză, un Doumic, pentru a avea un tovarăș; de ce oare o vorbă a tovarășilor nu ar face, ca, în Academia română, o frunză de laur, să fie strămutată din nemuritoarea ei cunună, pe o frunte de plebiscitar?... Dacă în lucrarea mea, nu va găsi avânt prea semeț, și idei prea prăpăstioase, va găsi în schimb pentru Magnum Etimo- logicum destule... vorbe?... Iată de ce lăsând de o parte frunzele de viță, și apărând în toată clasica nuditate a dorinței, am îndrăznit, a vă turbura ,,Postul cel mare”, în speranța că poate va veni și ziua Reîn- vierii... epistolare. Fiind ca în totdeauna adânc pătruns de cele mai curate sentimente de stimă și dragoste pentru „Directorul” și „prie- tenul” ce mi-ați fost în calea mea literară, vă rog, ca drept compensație a răspunderii ce vă azvârlu, să-mi îngăduiți să vă exprim adânca mea gratitudine și egalul meu respect. M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profes-or Simion Mehedinți, București. ni *284.[19]10 ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă mulțumesc pentru bunătatea cu care ați răspuns prea stăruitoarei mele scrisori. — Prețuesc în de ajuns neputința a fi strict, când ai un țel al vremii. Cât te simți vrednic a lucra, STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 198 lucrezi pentru acel țel și ești gelos ^e a-i răpi din clipe pentru alte nimicuri; iar când ești trudit, ce-ți mai arde de nimicuri! ?... O știu, pentru că o simt. De aceea voi fi berc în scrisoarea mea. întâi, mă bucur a vă anunța că starea mea materială s’a Îmbunătățit puțin în urma unei bure de arginți. Deci, necuviința cu Academia nu își mai poate avea loc. Sunt mulțumit că pot rămâne în bârlogul meu. Al doilea, n’am îndestule cuvinte pentru a vă mulțumi pentru vorba ce ați pus la ..Minerva”. Materialul îl am strâns tot. Este la mine. Dar pentru că sunt la mijloc chestii de meserie, ar fi bine, să spuneți editorului a corespunde deadreptul cu mine. Mi-e frică, să nu trec peste răscoalele bunei d-voastre voințe. Aș vrea totuși să am părerea d-voastră asupra următoru- lui sumar: 1) Somnul 2) împăcarea 3) Focul 4) Stejarul 5) Fuga 6) Edera 7) Grănicerul 8) Maimuțarul (inedit) (5—6 pag.) 9) Prioca 10) Nada 11) Pedagogul (inedit) (15—20 pag.) 12) Vrăbioanța (schiță) (inedită) 13) Grânarii. După părerea mea s’ar aduna la 300 pagini. Ar fi ceva de revăzut prin ele, dar cu ocazia corecturelor. 199 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI Editorul îmi va scrie amănunțit tot ce trebue să-i furnizez și condițiile sale. Să mă ia drept ce sunt, în alde astea: un ageamiu. Cu „teancul” de mâzgălituri, puteți fi la adăpost; nu vă amenință niciun potop. N’am fost leneș. Dar am muncit pentru drept roman. Când ați ști ce primejdie amenință condeiul meu, cu noile zări ce mi-am deschis cu dreptul!... De voi avea vre-odată norocul de a putea fi în stare și în drept să-mi arăt cele ce-mi clocesc acum în tivgă, ați vedea că nu e nimic pierdut în vremea ce petrec. Dar, fi-va oare?... Nici nu nădăjduesc cu firea mea sfioasă. Când odată fac un pas, pe urmă mi-e frică, pentru că l-am făcut... D. Filipescu a fost pe aci. Am vrut să-1 întâlnesc dar n’am putut. In ziua când mi se hotărâse, a fost chemat în țară. Să fie oare adevărat cele ce se zic despre „ai noștri” ? Ar fi multe lucruri triste, alături de cele bune... Dar, așa e lumea. Poate că la vremea ce scriu pe masa d-voastre zace un „decret” nou... Pe a mea nu va zace nici odată, nici-unul. Ba nu... va zace unul; acela... e al tuturor... Pentru „Nada” din nou o temenea. D’abia aștept numărul de Mai. — Ce va fi și cu aia? Cât despre „senzații” și primejdia mea de literat, n’am grije. Boala e boală. Din ce o lași să se învechească din aia e mai a dracului. Să te ferească dumnezeu să te îmbeți cu „tereghie” zice o vorbă. In sfârșit, sfârșesc. Bag de seamă că nu m-am ținut de vorbă. Și în loc de a fi berc, mi-am pus o coadă de fazan. S1UDH ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 200 O veți erta, căci scrisorile se pot citi pretutindeni»..; ele nu prea răpesc vreme cu cititul. Cât despre răspuns — nu stărui — dar trebue să știți că, între cele șapte minuni, șapte păcate și șapte plăceri, înșiruesc și scrisorile d-voastre. Cu adâncă și curată dragoste și tot cu atâta credință. o M. I. CHIRIȚESCU P. S. Ce zice lumea de Grânarii; de bâtu Nedu ? Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IV Chatilkm, ISțVjlSlO IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Fiind-că, pentru mine, părerile d-ta sunt, toate, bune, — fără vorbă, mă supun. De alt-fel pentru slaba mea licărire e de ajuns să bată și o aripă... Tot o stinge... Dar de-or bate amândouă?!... In tot cazul pentru la toamnă tot în d-ta mi-e nădejdea. Până atunci voi mai curați nițel vița de cârcei. Mulțumindu-mă pentru noua dovadă de bună-voință sunt ca totd’auna al d-voastre din toată inima. M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- 201 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI V Rue Cujas 20. Paris. 31 Octobre 1910 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă datoresc de mult aceste rânduri. Dacă, însă, am fost rău de plată, vina este în parte a vălmășagului vieței, care ne fură, ne tăvălește și ne amețește, ades, în așa chip, încât păcă- tuim chiar contra celora pe cari îi iubim și la a căror stimă ținem în deosebi. Asupra mea au trecut multe de la ultima mea scrisoare. Mai întâi că am trecut încă de la 23/10 Mai, examenul I de doctorat juridic. Apoi îndată după aceea unchiul meu — de care v’am vorbit odinioară — și care forma pârghia speranțelor mele de prima junețe, a murit lăsându-mi drept amintire cea mai complectă desamăgire. Rudele au atacat testamentul a cărui valoare urcă la 7 milioane; dar sunt într’o desăvârșită debandadă. Un apel desperat la mine de a mă reîntoarce în țară a rămas infructuos. In schimb m’am hotărît să atac imediat examenul al doi- lea spre a scurta din timp. Toată vacanța, în afară de un mic interegn de boală, — mi-am petrecut-o (?) studiind. Nu știu dacă munca mea cel puțin, va fi mai norocoasă de cât iluziile. Ceea ce pot afirma însă cu precizie, este că din pricina acestor ape ce m’au năpădit, aș putea zice că aproape am în- mormântat literatura. Azi îmi revine în minte vorba d-ta cu ,,lotul lui Schroder”... L’am abandonat pentru...?... STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 202 Dar asta pare a fi soarta tuturor muncitorilor intelectuali: falsa apreciere a șanselor vieței. Nu sunt nici cel d’întâi, nici ultimul de sigur. Din cele expuse puteți, dar, vedea: 1) cât de departe mă aflu de credința d-voastră, că aș fi „etudiant en Sorbonne”. N’am ascultat sfaturile celor rupți în ale vieții, azi e prea târziu. „Ce fericiți am fi fost! Azi toate rămas-au puzderii. Bietele visuri și-au ars aripele în para durerii.” ,,Și asta e tot ce rămâne: Teamă de ziua de azi și frică de ziua de mâine” 2) că proectul de a, scoate volum, l-am trecut în seria ne- saturată a dezideratelor... poate pentru tot d’auna. 3) Că, de și altă dată făgăduisem, sunt departe de a putea ține promisiunea de a încerca o înșghebare de cerc al Convor- birilor aci. îmi veți ierta oare toate aceste păcate, scumpe domnule Director, si iubite domnule Mehedinți?... ■ J r Și acum, două vorbe mai plăcute. Urmăresc, cu osebită mulțumire sufletească ospitalitatea ce revista d-voastră dă ne- ciopliților mei grânari. Mi-au spus prietenii, că ar fi ridicat oare-cari dezapro- bări — ceea ce de sigur ar fi o neplăcută răsplată pentru d-voastră. N’am avut ocazie de a mă convinge asupra acestor spuse; dacă sunt exacte, în curând poate că publicul va avea satisfacția de a nu-1 mai turbura cu proza mea. In tot cazul cuvântul deciziv vă aparține. In curând cred că Grânarii se vor sfârși. Nu știu — și aștept a ști, — dacă 203 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI îngăduiți a continua aventura ce ați încercat recomandându-mă cititorilor d-voastră. In ce mă privește n’am nici o decepție în această privință: mă așteptam. Am însă o scuză: am fost sincer. „Am redat ce am văzut și trăit, în limba ce vorbeau acei pe cari i-am cunos- cut”. Iată singura mea apărare. Cât despre mobilul ce m’a împins a descri scene de pro- vincie, el este simplu: este o parte a manifestării sociale din țara noastră, care piere zi cu zi, cum au pierit Ciocoii vechi și noi. Ca și Nicolae Filimon am încercat o fotografiere. Dacă clișeul n’a reușit, fotograful va rămâne în pagubă, căci clienții nu-i vor reclama nici odată reproducțiile. Cu toate astea am și eu o părere de rău, cu ocazia acestei demîsiuni literare: este aceea că aveam încă multe de dat Ia lumină, dacă ar fi prins. ...Kelas! J’avais quelque chose la... Vă amintiți această clasică expresie a lui Chenier?... Dacă nu, întrebați pe d. Lovinescu, care se pricepe în literatura... franceză. Și acum termin, precum am început—adică tot cu scuze— întâi le ceream pentru că nu v’am scris de mult, iar acum pen- tru vă v’am scris prea mult. Simt însă o osebită plăcere de a adăoga expresia celei mai distinse stime și celei mai curate dragosti, atât d-voastre, cât și d-lor Maiorescu și Filipescu, cărora vă rog a le-o exprima spre amintire. Al d-voastre devotat M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. ;WDI1 ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 204 VI rue Cujas 20. Paris. 24 Nov. 1910. ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă mulțumesc pentru prietenescele sfaturi și încurajatoa- rele zări ce mi-ați deschis prin scrisoarea d-voastre. Voi căuta. Voi căuta, firește, a pune la profit cele învățate. E drept că nu mi se cade, tocmai mie, a fi un fugar din lupta vieții. Nici n’am gândit-o. E singura mea îndreptățire. Mă doare, însă, gândind, că eu, năvodar, de un an de zile n’am mai găbjit, în Sena, nici măcar o biată mreană... spre a o dărui festivalului Convorbirilor. Și-mi este teamă că dragostea prihănită, de Drept, să nu fi ucis pe cea fără prihană, de artă. Atât voeam să zic. Dar am zis prea mult. Grazzia !... Dacă Grânarii sfârșesc treaba lor și locul lor stă gol, în revistă, nu aș putea vai! trimite alt spre a-1 împlini, de cât tot din cele vechi... din zăcătoare. Ce preferiți: Pedagogul, Maimuțarul, ori două mici schițe? Cea d’intâi cred că ar ocupa 30-40 pag.; a doua 4-5; cele alte, detto c. N’am însă vreme a le pieptăna. Tant pis... Vor eși în lume nelăute și nețăsălate. Tot zic cei de la Viața românească, — că sunt: genre Delavrancea. Nu știu dacă voi mai apuca din nou pana de gâscă... sălbatecă. In ori-ce caz, nu înainte de a ști părerea sinceră — vreau să înțeleg severă — a Criticei, asupra celor apărute. Socotesc, a avea dreptul și datoria să mă așez la o răspân- tie de drum pe un moșoroiu de cârtiță și să-mi dau seama unde mă aflu. 205 M. I. CHIR1ȚESCU - SIMION MEHEDINȚI N’o voi ști... mă voi odihni. Sau mai bine zis... se va odihni muza, — Nada —, căci eu voi continua a mă trudi pentru... Drept. Primo est vivere, deinde... facere artam. E o zicală ce va suna rău — sunt sigur — sub condeiul meu. Dar,... mă doare să simt șarjând pe spinarea mea toată cavaleria imbecililor. Credeți, că aș fi izbutit mai lesne dincolo... Poate. Am auzit că ar fi pârae ce-și zburdă apele pe două matce. De sunt cum-va; sunt ca ele. Pe care din două matce apa ar fi ajuns mai repede, ori mai tihnită, la mare? — de sus, de la izvor, pârâul nu-și poate da seama... Tot ar fi bine, de-ar ajunge la mare... — la poteau —, de nu s’ar stinge, ca râurile din Sahara, în nisip... Dar, în sfârșit... In de ajuns pentru un microb ca mine. Am citit în Convorbiri articolul d-lui Lovinescu asupra lui Eminescu... „Gândire!”... Ce profitată ar fi une-ori omeni- rea de nu ar exista unele gândiri !... N’a găsit d-sa nimic nou în Eminescu?... Ce este oare „nou” pentru d-sa ?... O! dar, sacrilegiu!... Critic un... critic... ce mă poate critica... în modul cel mai critic. Și... un coleg !... ...tu quoque „L&vin”!... (vezi „Fuga” mea) Am văzut aci pe d. Papacostea. Se căznea cu o teorie... budgetară. Nu știu de o fi tranșat-o. Am vorbit și cu d. Micescu, cate-mi spune că v’a vorbit de o concepție a sa asupra inexistenței persoanelor și Societății și existenței raporturilor din ele. Ultima sa părere este să o dea Vieței românești... pentru 150 lei, căci ar sluji ca temei spre justificarea Cooperativelor d-lui I. G. Duca... Cu atât mai bine. STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 206 Cercul Convorbirilor aci?... Poți oare să faci cocoloș din fărâmițările de pâine rece?... In sfârșit, aud că „vin” la putere... ai noștri... și d-voastră Ia Culte... De-ar da Danciul... Nu de alta... (Eu sunt aci încă pentru câtă vreme)... dar multe sunt de făcut acolo... la te- melia societății. Aștept porunca d-voastră asupra succesorilor Grânarilor. Și fără a avea pretenția de a vă cere un răspuns repede, vă rog a-mi îngădui să încheiu ca tot-d’auna și acest pomelnic, cu arătarea dragostei curate și adevăratelor simțăminte ce mă încălzesc pentru d-voastră. M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. VII Paris, 2J/ Ian. '1911 ONORATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, La mulți ani... mi-ați spus. Vă mulțumesc din inimă. Simt însă că era în căderea mea s’o zic întâi. N’am zis-o d-voastră, nici d-lui Filipescu, nici d-lui Maiorescu... De ce? Nici eu nu aș putea spune, căci de vrut, am vrut. Poate că aș putea da un singur motiv copilăresc: erați în preajma puterii; mi-a fost frică să nu par... suspect. Am sacrificat o datină și o scumpă dorință sufletească unei... prejudecăți. Rău am făcut. Să fac acum bine și să vă repet urarea adăogând: „...și toate cele dorite”. Ca parte literară am alăturat patru skițe: Vrăbioanța, Pisica, Stop și Maimuțarul (un muzău zoologic); însă, cum eu M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI m’am retras în viața... juridică, vă rog să aveți bunătatea de a ceda locul meu bunului meu prieten și sosie: „Priar”. Poate veți obiecta că „domnu” e încă un novice ce va trebui lansat. N’am teamă. Ilustra noastră bunică, pardon Revistă, nu se va speria de asta. ...Elle a fourni beaucoup d’autres cameres... Aveți, firește, dreptul de a uza și de vechiul meu pseudo- nim, de veți socoti priincios; nu însă în tovărășie. Rândul publicării, cum doriți. Nu mi-ar displace însă de a ști care vă place. Ertați-mă că n’am putut transcrie de cât una; cele alte am fost silit să vi le trimit în manuscrisul original. ,,Pedagogul” îl mai țin nițel la garderobă, căci n’am avut timp a-i face toaleta și cum se află cam nețăsălat nu-1 cred demn a fi înfățișat într’un salon., la modă. Vin la paradox. Dacă l-ați fi dat sub forma: „imbecilii n^ar trebui să existe, chiar când există” aș iscăli cu amândouă mâinile. Dar sub forma afirmativă, cred că însu-și d-voastră ați avut prilejul de a constata că este prea... creștinesc. Asta nu mă împiedică a recunoaște că aveți dreptate, când spuneți că fie-care om trebue să caute a se face pe sine cât mai supra-om, fără a se lăsa târât de josnicia pizmei sau a desnă- dejdii și că fie-care nu prețuim de cât prin ceea ce suntem, iar nu prin ceea-ce nu sunt alții. Insă ce voiți: când poșul pârlește puful pasării ce zboară, ea nu-i rănită, dar scoate strigăt, căci a trecut pe lângă ea fiorul morții. In țară nu pot prevede când voi veni. De o cam dată cano- nesc examenul. înainte de a-1 da gata nu cred prielnic a veni, afară dacă cum-va nu va răsuna buciumul pe dealuri... Dar, pentru praznic...! Sunt ei destui. Și apoi, vă mărturi- sesc curat: ori-cât de strâmtorat aș fi, mi-ar fi nu știu cum să cer. Și nici n’aș ști ce, căci până acum, (și recunosc că asta e o inferioritate socială) n’am gândit la asta, ca de pildă d.... lanovici! STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 208 Așa fiind și volumul își va dormi dulcele somn al pără- sirii. Am citit, întâmplător, interesantul panegiric ce Soveja a făcut lui don ghinărar Filipescu. Aștept să văd și, ceea ce va face d. Ghinărar pentru... Soveja. Eu i-aș dori să ajungă chiar Cap...itala țării; dar în aștep- tare, mă voi abona la... Dezbaterile parlamentare. O retez. Căci la vremea la care vă aflați timpul trebue să vă fie foarte accelerat. Dacă îl veți avea spre a ajunge până aci, veți regăsi în câteva cuvinte tot ce inima omenească are ca dragoste sinceră și tot ce mintea inspiră cu respect și recu- noștință. M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. VIII 31 Marș 1911. Paris, rue de VAbbe de PEpee, 6. IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI. Sunt fericit că-mi pot împlini făgăduința înainte chiar de termenul cerut de mine. Nu mi-ar fi indiferent a ști părerea d-ta asupra... pedago- gului. Nădăjduesc, că și cele alte schițe s’au găsit. La d-voastră nu se pierde nimic. Cu sănătatea, — convalescent. De cele alte... ca de mortuis... Prea devotat M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 209 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI IX Paris, 8 April 1911. rue de VAbbă de Vepee, 6. ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Ați vrut să faceți ceva pentru mine. Dintr’o copilărie, ne- îngăduită vârstei mele, am făcut un gest, — ciudat pentru oricine nu e Rothschild. Se prezintă, însă, astă-zi, un prilej de a face acest ceva. La Căile ferate, prin moartea lui Avinianu s’a făcut liber postul lui de advocat. Dacă s’ar putea să fiu numit, în locul lui, cred că asta ar fi treaba ce mi s’ar potrivi. Aș găsi acolo, de o cam dată, liniștea și siguranța de care am nevoe spre a mă putea lăsa nițel și literaturii. Nu știu dacă dorința mea nu vă va fi sosit prea târziu și dacă nu vă veți găsi în fața unui fapt împlinit. La căile ferate se merge, une-ori, cu rapidul. In caz, că succesiunea stă încă deschisă, nu mă îndoesc că d-voastră veți pune la bir cea d’întâi clipă și cea din urmă stăruință. Prea devotat M. I. CHIRIȚESCU izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. St. D. L. XI — 14 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 210 X Paris, 22/9 Mai 1911. 6, rue de l’Abbe de Vepee. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am zăbovit cu răspunsul la ultima d-ta scrisoare, fiind-că am vrut să-i adaog lestul alăturat. De atâtea ori mi-ați cerut un somn. Poate, că îl veți găsi în Anul nou. E și acolo o vânătoare și un pește răpitor-zapciul: somnul societății. Asupra celor ce mă privesc, ce să zic? Vorba țiganului: când am cu ce, n’am în ce; când am în ce, n’am cu ce; ceea-ce mi-ați oferit, n’am priimit; ce am vrut, nu s’a putut. Țiganul rămâne tot...amic al naturii. Cât despre formă, cu ea mă necăjesc. Numai de nu ar dispare fondurile, până la desăvârșirea formei. Cu așa năvală drăcească! Te pomenești că îngropându-se mereu cei morți de vii, se isprăvește coliva tocmai la cei ce mor la timp. Ori-cum ar fi, mie îmi rămâne mâna d-ta, mână prețioasă mie; nu pentru a face din ea pârghia lui Arhimede, (căci n’am învățat calculul integral); ci, ca s’o strâng cu cea mai curată dragoste și cu cea mai vie recunoștință. Prea devotat M. I. CHIRIȚESCU P. S. Ați dat de rostul manuscriselor pierdute? Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 211 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI XI Paris 15/28 Iunie 1911. rue de l’Abbe de l’epee. STIMATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă mulțumesc foarte mult pentru ceea ce îmi vestiți. îmi închipui ce luptă ați dus; puteți, însă, avea mângâerea, că voi ști să-i prețuesc valoarea și să mă arăt demn de ea. La 22 Iunie st. n. am trecut și teza. Fiind doctor și lefegiu aș putea să mă declar satisfăcut. Am totuși, o mâhnire: aceea de a nu vă putea trimite îndată ceva pentru Convorbiri. Tot materialul cel vechiu a trecut. Cel nou, e încă în stare de urzeală. Abia acum dacă voi avea răgaz să încep țesutul. De aceea, mi-ar prinde foarte bine congediul cu care mă îmbiiați. Mă tem însă că n’ar fi cu putință să mi se dea leafă înainte de a depune jurământ. N’aș vrea să abuzez de bunătatea d-voastră; dar, dacă găsiți o mo- dalitate, semnați-mă pe ori-ce fel de petiție. Voi face ca timpul ce mi se va îngădui să nu însemne numai recreație pentru mine, ci și pentru cititorii Convorbirilor. De m’aș năpusti spre țară, mi-e frică să nu mă ia vârtejul altor griji. Vă rog deci, să bine-voiți a-mi comunica, cât mai grabnic cuvântul domniei-voastre, căci fără el nu aș putea rămâne locului. Până la sosirea lui mă voi căzni să mai scot vre-o... tipie caldă pentru literatură. Prea devotat M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE XI 212 XII Bucur. 5 Sept. 1911 5, Bă. Carol. MULT IUBITE ȘI STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, f Abia mă învrednicii, după doi ani de rătăcire, să pot musti alăturatele pagini. Fi-va ceva de ele? Mi-o veți spune, firește. Cu acest prilej vă reamintesc de-o veche vorbă a noastră: oare nu ar fi timpul să mă dai pe mâna unui... editor? Dacă aș face pasul, mai mult în vedere, că, poate, Sfânta Academie s’ar milostivi să-mi pună la îndemână mijloace cinstite, ca să mai revăd, pe îndelete, vai! nu pământul țării mele. încă n’am văzut pe d-ni Filipescu și Maiorescu. Ciudat, nu ? Prea devotat M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XIII 15 Sept. 1911 5, Bd. Carol. ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Puține ființe au, ca d-voastră, privilegiul de a isca la fite-ce scrisoare prilej de mulțumiri. 213 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION' MEHEDINȚI In ce mă privește: je suis au comble...; mă veți erta deci, dacă nu mai cerc să banalizez prin repetare acest nobil senti- ment. îmi cunoașteți inima...; și cred de ajuns atât. M’am și așezat la rânduirea vechilor pagini... — Noui?... fi-va oare nevoe? In ce privește vijelia, vă rog însemnați ceea-ce trebue meremetisit. Și eu simt astă nevoe. Le mieux doit etre toujours l’ennemi du bien... în meseria noastră. Va fi gata pentru Octombrie dacă aveți nevoe de ea. O vijelie însă trebue să producă ceva „ravage”. Am întrebat pe d. Razidescu în privința celor ce n’au cuvântat: Nu s’a plătit absolut nimic. Nu pricep acest răspuns sibilic. Presimt, însă, că el cam amenință pe cei ce năzuesc să cuvânteze. Dar, eu sunt cam pre- supuelnic... Cât despre specula editorilor... ea pare a fi întru câtva îndreptățită față de inediți. Și la cursele de cai, inediții fac cotă. Am fost la d. Maiorescu. Multe lucruri bune mi-a spus și mult oțel mi-a turnat în suflet. M-a întrebat și despre d-voastră. N’am știut să-i spun când sosiți în București, dar i-am spus ce știam. Nădăjduesc că petreceți bine la vie, cu toate grijile ce, firește, vă dă vădrăritul. De câte ori, n’am râvnit la astă nevinovatăjericire—poate singura ce vă este îngăduită și d-voastră,—de a petrece între ai săi, o lună de zile printre ciorchini brumate! Dar,... Al d-voastră din toată inima M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 214 XIV ! 13.VI.1913 3, rue du Sommerard, Paris IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Poate că ceea-ce așteptați mai mult de la mine, în urma prețuitei scrisori ce îmi adresați, este o novelă. Cu părere de rău, trebue să vă pricinuesc o decepție. Nu că nu aș putea-o așterne în veri-ce seară; dar, de atâta timp lupt în potriva acestei molime sufletești, în cât par’că m’aș simți înfrânt când m’aș hotărî să dau ființă vreunuia din ne- sfârșitele imbolduri ce, abia îmi mai poate struni, țeasta. Veți cugeta ce veți voi; însă, atâtea nenorociri mi-au cășu- nat slaba mea carieră literară și multa mea înclinare artistică, în cât, bine sau greșit, o socotesc drept pacostea vieții mele. Lupta ce dau astă-zi contra mea însu-mi e hotărâtoare. De va învinge slăbiciunea voi fi un om sfârșit; de voi învinge eu, voi mai avea, cel puțin, de sperat. De altminteri d-ta singur cred că te-ai convins, că a ține în mână un condeiu, este consi- derat, la noi, ca o infirmitate socială. Dacă aș fi îndeajuns de bogat ca să pot avea drept să cer și eu satisfacerea micilor mele râvne (inocente de altfel); sau dacă [aș] fi suficient de inferior ca să nu am nici-o râvnă, aș putea să mă las victimă și maniei literare. Dar cum nu sunt de cât un biet ins din aurea mediocritas, trebue să intru în făgașul mediocrităților, să lupt cu armele lor, când mi se cere să disput țintele lor. D-ta, mai bine ca ori-ce altă ființă pe lume, d-ta care, singur, deții tot secretul vieții mele, trebue să mă înțelegi. Când lumea îți pretinde să fii „ca ei”, trebue să faci ca ei. Cum eu nu simt în sufletul meu destulă virtute să-mi înjunghiu 215 M. I. CHIRIȚESCU — SIMION MEHEDINȚI inima, silit sunt să sacrific inclinațiunea. Că nici pe această cale nu voi izbândi, este o altă problemă. Voi avea mângâierea de a fi încercat. De altfel, câți sunt oamenii cari s’ar putea făli că în viața lor au putut urma devărata lor chemare? Pe cine, himerele nu l-au abătut din cale ? A mea himeră, cel puțin, vaut bien la peine. Mulțumește-te, deci, iubite domnule director al Convorbi- rilor, drept ori-ce novelă, cu această veche confesiune. Și, să sperăm, că Ianuarie 1914 nu va mai vedea numele meu pe coperta lor. Cu atât mai mult cu cât dispărând numele d-ta de acolo, singura mea rațiune de a rămâne, dispare. O, nu. Nu aș mai vrea să perpetuu gloria fondatorului lor. El s’a dovedit prea peste măsură egoist, prea afară din cale epigon, pentru ca, în maturitatea judecății mele, să mă mai înjug la carul lui. Crezi, d-ta, că merită literatura să te ocupi de ea, să îi dai izvoare noui de viață, lucruri originale, nespuse, neauzite, nebănuite, pentru ca la urmă Nemuritorii să încunu- neze pe ultra-răsuflatul Homer?... Poți, d-ta, cu mâna pe conștiință, ca un jurat cinstit și luminat, adânc pătruns de micimea patimilor lumii, să lupți încă, fie ca rotaș, fie ca cetlăiaș, fie cel puțin ca prăștiaș, pentru d. Metternich din str. Mercur No. 1, când din semeția culmei în care goliciunea Sferei noastre sociale l’a suit pe negândite, când drept răsplată unică te-a pus alături, sau poate chiar după, un Theodorescu-Odobeșteanu oare-care, iar pe mine m’a hărăzit cu o splendidă „cavalerie” a Coroanii României, pentru meritele mele de „autor”, la fel cu cel puțin 50.000 de băcani, bărbieri, bătăuși, vidangeuri etc.?... Iar, când m’am dus să-i spui — să LE spui,—că sufletul unui om care a muncit, ca să-i sue, și ca să fie ceva, indiferent, dacă firea i-a mai adăogat și alt-ceva, când m’am dus să le spui că acest suflet are nevoe, i se pretinde să aspire și el la o soartă mai demnă, mai în proporție cu ceea-ce STUDII ȘI D0CUZ4ENTE LITERARE XI 216 se așteaptă de la el, mi s’a răspuns, negru pe alb: „asta nu mă privește”... cu toate că opt luni înainte mi se făgăduise că „se va auzi vorbindu-se de mine” și ani de zile încă mai nainte mi se spusese, arătându-mi-se sentențios fruntea mea de somn (la fel cu a lui)...: când cine-va are ce ai d-ta acolo, trebue să ajungă... *Dar, am ajuns; ...am ajuns... rău. Dar, ce să mă plâng pe mine, când e de plâns, plânsul obștesc ?! D-ta, care ai crescut în sfera Zor? în atmosfera aceea de Olimpiani, în acea casă-templu, în care colonadele ioniane te iau de la ușe, spre a. te da pe mâna lui Zeus-tonnans și a Junonei cea cu brațele albe, spre a te trece apoi la Mozart, colțului în care se afla Alecsandri când a citit Dumbrava-roșie, canapelei pe care sta Carp când a apostrofat pe Eminescu după Satira IlI-a, etc. etc. D-ta zic, care ai fost învățat să cugeți numai de sus în jos, ca ei, ca privilegiații soartei, ți se va părea meschină o justificare ca aceea pe care o citești aci. Ea este însă omenească. Ea este sinceră. Și ea este strașnică, pentru-că, — cu mici variații, este aproape obștească. Eu, d-ta, Pogoneanu, X. Y„ etc. „Ies milles petits lettres” cu cari stăpânesc ei, Ma- jusculele, paginele istoriei, așa simțim. Cu aceasta am răspuns aproape și ultimei d-ta propuneri: de a începe o luptă pentru emancipare. Da, ar fi o frumoasă epopee de început. Dar, ca să scrii epopee, trebue să albi minimum credința în valoarea a ceea-ce vei seri. Când, însă, zdrobit, turtit, de luciditatea nimicniciei straturilor sociale ce voim să proptim pe piscuri de munți, ți se cere să îți înalți sufletul și să reîncepi munca lui Sisiph, pentru alți viitori Epigoni,... mer^i. Pe o femee o strică bărbatul, când nu știe cum să se poarte cu ea. Pe mine, ucenicul, m’au păcătoșit, meșterii cari și-au bătut joc de mine. Atât, în ce mă privește M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI Lupte cine va pofti. învingă cine va putea. Incunună-se a cui frunte va fi mai strâmtă ca să intre sub coroană. Eu, asemenea Senei murdare, pe care o contemplu ca un. dezmoștenit în fiecare noapte, voi rula, voi aluneca tot restul vieții mele pe șinele drumului de fier, târându-mi păcatele, căutându-mi iluziile, fugărindu-mi durerile. ...M-am răcorit. La revedere. Prea devotat M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XV București, str. Argeș, 3. Luni, 5/18 Aug. 1913. PREA STIMATE SI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, încep prin a vă felicita de apropiata apariție a Poporului și alcătuirea primelor cinci capitole. Dacă vorba lui Cicero: dimidio facti, qui coepit, erat, este adevărată, atunci stați bine. Nu știu lămurit ce va fi Poporul. După lepădarea celei- lalte denumiri, Duminica, aș fi smomit a crede că va fi, nu o revistă săptămânală, cum fusese vorba, ci un cotidian. Dar nesfârșitele jertfe ale unei astfel de gazete, mă face să mă îndoiesc și de această propunere. Nu știu, ele asemenea, care va fi, precis, țelul acestei cam- panii, în potriva căror metereze va fi îndreptat obuzierul Po- porului. După cele câte-va înfiripări de păreri cu cari m-ați cinstit odinioară, aș putea să mă aștept la o ...revoluție pașnică.. Popo- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 218 rul ar fi mai ales, Răsturnătorul, tuturor formelor sociale existente atât de dragi cârmuitorilor. Totul e putred, ar fi lozinca. Totul la pământ, ar fi urmarea. Totul din nou, ar fi al nostru pium desiderium. Foarte bine, cu lozinca. O vom realiza. Partea critică e cea mai lesne, căci e cea mai izbitoare și cea mai... cuceritoare. Indiferent pentru partea doua: Construești pe vechi temelii; te expui la igrasie. E, însă, teribil pentru partea treia. Cum construești, ce construești, cu ce și cu cine construești? Pui material vechiu: une-ori cărămida veche e mai sănătoasă ca cea nouă, și zidul ce rezultă mult mai țapăn, dacă este bine lucrat. Dar atunci trebue să aibi meșteri și deocamdată eu nu te văd de cât pe dumnea-ta. Cu optimismul care te caracteriză, îmi vei răspunde că ei se vor găsi, se vor naște. Posibil. Eu, însă, care sunt ros de lumea noastră ca nu știu ce... de nădragi, mă îndoiesc cumplit. Toți acei ce te vor urma, vor face-o cu o reservatio mentalis: la ce liman ajungem? Societatea noastră este prea săracă — vorbesc de intelectuali, — și prea luminată pentru ca să nu fie copleșită de râvne. Ceea-ce d-ta le propui este un fel de marti- riu... apostolat, etc. Ei bine, la prima chemare de „pui-pui” a unei șmechere gospodine de partid puișorii sfintei Vineri te vor abandona. Vorbesc, în hypoteza, unei concepții grandioase, văzân- du-te pe d-ta, precum ți-am fost spus odinioară, sub aureola unui neo- Ion Brătianu. D-ta nu trebue să uiți că pentru o așa de mare întreprin- dere trebuesc fonduri uriașe. La apa mare, moară strașnică. Altfel i se rup măselele... de zăpor. Dar, asemenea fonduri, nu le vei putea avea cu d’alde apostolii ce noi vom fi. 219 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI Vei fi, deci, silit din două una: ori să te mulțumești la ceva modest, „meschin”...; ori, să batem în struna cutărei Exce- lențe... Cutare Excelență, va fi sau liberală sau conservatoare. Excelența liberală va considera întreprinderea ca o concurență neleală... taraba din față. Excelența conservatoare o va găsi bine-venită, dar, o va canaliza... D-ta, omul de bine, vei fi redus, ori a-ți vedea visul risipit, și să te mulțumești cu aureola lui Ion Botezătorul, de Antemergător al lui Mesia, ori să curgi, nu în voie, ci pe canal. Cred că ambele hypoteze nu ne surâd. Rămâne, sprijinul clientelei, publicul, desfacerea foaei... Să mai insist?... D-ta care ai mâncat această păpară ai putea să-mi spui câte-ceva... Și acum ajung la ce am de gând să-ți spun verde, româ- nește. O publicație sinceră, cinstită, izvorâtă numai din inimă, cu vederi curat sufletești, și fără nici-un gând de profit direct sau indirect, o cred, iartă-mă sau blestemă-mă, cum preferi..., o cred astăzi, cu neputință. O veți încerca...; fala d-ta, ca aceea a lui Bayazid, nu se va împiedica, de un coit... dar, ciotul așa crede și... o spune. Rămâne să vă arăt părerea mea. Eu cred, că ceva este de întreprins. Dar acel ceva nu trebue făcut de cât la umbra ve- chiului copac, hai să-i zicem Nicu Filipescu — dacă el prii- mește. Sări în sus de pe scaun...?! Bine...; plimbă-te și continuă citirea. In secolul trecut conservatorii englezi dădeau de râpă. Liberalii, Gladstone, îi forfecaseră. Atunci Chamberlain, faimo- sul, sub impulsiunea secretarului său,—un nume pe care istoria îl cam lăsă să scape, Schnadhorst, avu fericita idee de a vivifia bătrâna tufă a lorzilor cu un altoiu democratic... De acolo STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 220 căsătoria fericită dintre Unioniștii din Birmingham și vechii Conservatori, care le dădu acestora din urmă strălucite zile de mărire; Lordul Rosebery pricepuse la timp nevoia unui sorb din masele adânci ale poporului din muncitorime. Evident Anglia nu a avut de cât să se felicite de această democratizare — ad literam — a conservatorilor. Mutatis mutandis—și pătrând toate proporțiile, concepția mea ar fi cam cea englezească. Față de curentul din ce în ce mai accentuat și mai nesincer, dar din ce în ce mai amenințător al falșilor Liberali și mai ales al falșilor Democrați, sunt și eu, în principiu, de părerea d-ta, că un reviriment sincer, izvorât din inimi nepăcătoșite s’ar impune... Acest reviriment ar fi de dorit să pornească din cele mai adânci straturi, și de acolo să se ridice în sus. Insă, cum suntem departe de acea cultură, și cum multă vreme va mai curge apă pe Dunăre până ce poporul să poată învăța a-și spune păsul în graiul înțeles la picioarele Tronului, suntem, noi, generația actuală, nevoiți să recurgem la... paliative. Trebue, deci, noi cei câți-va ce ne unim într’un cuget curat să pătrundem, ca într’o peșteră, pe brânciu, cu câte o lumână- rică în mâini, ca să mai speriem liliecii. Această lumânărică ..Poporul” d-ta, iubite magistre, în realitate costă scump. Ca să îi asiguri o existență onorabilă, — o clientelă chiar, trebue să aibi încurajarea de sus. De altă parte, într’o ordine superioară de idei — presupunem că noi emitem oare-cari deziderate acceptabile. înțelegi d-ta a face o simplă tribună de propogandă, o"fântână publică de la care fite-cine va putea să se înfrupte gratuit?... înțelegi de altă parte, că ideile d-ta să rămâie în sfera haotică a ideilor sau să fie și înfăptuite?... Firește, râvna d-ta nu poate fi alta de cât a izbuti să silești pe cei în drept a face cât mai curând, binele în care d-ta crezi. Asta n’o poți izbândi, de cât cu concursul unui partid politic. 221 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI In sfârșit, o ultimă consider ațiune. D-ta, ești om politic — ești dăochiat. Eu, idem ; altul dintre noi, ipac. Nu suntem oamenii noui, în adevărata accepție a cuvântului. Vom vrea să părem așa, ne vom sili; lumea nu ne va crede. Urmarea? Vom bate în struna a lor noștrii; liberalii-democrații ne vor porecli îndată de „miluiți”; vom divergea de ai noștri; vom purta, ponosul de „paraponisiți”. Vom voi a face o curată Academie de idei, ca Asociația Fabian din Englitera; nu vom avea mij- loacele nici mediul. Și, apoi, pe a,ceastă cale liberalii, cu ale lor Bănci populare, ne-au luat înainte pe o cale mult mai poprice succesului. Ori-cum ne sucim cădem în aceiași vâltoare: nevoia unei rezerve, a unui sprijin de oameni, de resurse etc. Date fiind relațiile noastre împrumutul nu îl putem face de cât de la d. Filipescu. După câte am putut socoti și eu, nu îl cred prea ruginit — deși din discursurile lui reiese alt-fel. — înainte de toate el este un om de bine — un Român; și al doilea marotta lui, de a face din partidul lui un partid dominant, îl face accesibil ori- cărei combinații. Mă îndoiesc numai de un lucru: dacă ar mai fi, azi, dispus să facă jertfe personale — după experiența făcută. In tot cazul, el ar vedea cu mare bucurie, cred, organizarea unei mișcări lăturalnice, izvorârea unui pârâu, ale cărui ape, știe, că vor veni să îi alimenteze moara lui strămoșească, ră- masă pe uscat. Eu socotesc, de asemenea că și el este convins de nevoia unor cedări sociale; — nu cele de la Dacia, care’s retrograde. Partidul conservator are nevoie de noui temelii. D. Carp le propovăduește în clasa mijlocie, burghezia, orășenii, târgo- veții. Eu cred, că aceste clase trebuesc lăsate pe seama liberal- democraților. Nouile temelii ale Conservatorismului trebuesc STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 222 direct căutate în talpa țării; în opincărime, nu în surtucârime. La orașe, în muncitorime, nu în burtăverzime. întâi că e mai nobil, mai estetic: Segnorul și soldatul. Al doilea, că, întocmai ca între popoare: alianțele, trebue să le cauți în ținuturile cari nu îți sunt mărginașe. Dacă ar fi nevoe să-mi dezvolt tema, cred, că nu aș rămâne rușinat, și mai mult de cât un conserva- tor ar conveni să reflecteze asupra acestei păreri. A ataca pe liberal-democrați dincolo de frontiera la care se așteaptă, iată o mișcare îndrăzneață poate, dar necesară. De altfel d-ta în ultimul articol al Minervei pari a fi în fundul sufletului d-ta de aceiași convingere. Vom vedea, la discuție, dacă gândim complect la fel. Revenind la expunerea mea, afirm că cea mai fericită concepție ar fi ca „Poporul” să fie avantgarda unei viitoare incursiuni conservatoare în straturile țărănești. Ambele nu ar avea de cât să profite reciproc. Carlyle spune: „poporul nu poate trăi fără conducători. El îi cerșește”. Ei bine, dacă e așa, de ce acești conducători nu ar fi, ai noștrii, și dacă ar fi să fie ai noștri, de ce n’am conveni-o de pe acum, ca cel puțin la mărirea ce li se prepară să își dea obolul. închei, această blagomanie, poate cu desăvârșire contrară părerei d-ta, dar a cărui mai amănunțită dezvoltare sunt gata a v’o da — la cerere — când ne vom vedea în București. Cu toată această aparentă divergență, condeiul meu îți rămâne dobândit. Am spus și o repet: In sufletul meu sunt cu desăvârșire descurajat:, pentru că sunt complectamente dezorien- tat în viață: la răspântia celor patru vânturi, cum v’am scris odinioară. Nimic nu s’a schimbat în traiul meu; nu există, deci, nici o rațiune ca „pesimismul” să mă fi abandonat. Pe țărmu- rile Senei lui Verlaine, sau pe malurile Dâmboviței lui Hie. Flo- raru, sufletul meu e tot sub cârja semnului de întrebare. Aceiași ursită de a luneca pe șinele cfr.; aceiași soartă de melc de a 223 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI călători cu casa-i civilă în spinare; aceiași osândă de a îmbră- țișa pana drept ori-ce efuziune de simpatie... Insă, fiind-că unui om „sănătos-tun” (une-ori și tunurile on de la paille dans l’acier) îi stă rău „melancolia” când nu e * Ionel I. C. Brătianu, păstrez, inima neagră pentru mine singur și sunt gata să trec, în tabăra optimismului d-ta, cu atât mai mult cu cât tinerii, în socotelele lor — comptează și cu micro- scopica mea ființă. Nu știu ce se așteaptă de la mine: curată literatură, sau articole de propagandă, vulgarizare etc. îmi vine greu să mă apuc și de una și de cea-laltă. Păcătoasa de slujbă la cfr. mi-a tăiat tot gustul lucrărilor abstracte. Poate că pentru a reîncepe vechea activitate va trebui să renunț la cauza între- ruperii, adică la slujbă. Aș face-o fără regret, dacă mi-aș vedea limpezit viitorul din altă parte. Insă, cum tot clocește, ca și acum doui ani, când m’am înapoiat din Paris, păstrez și eu stătu quo. E drept că dintr’un singur punct de vedere azi situa- ția mea s’a îndreptat: am ceva pentru traiu; dar, acest ceva e așa de relativ și omul nu trăiește numai cu ceva, ci și cu altceva. Cum vedeți eu sunt departe de a năzui să mi se pronunțe la groapă elogiul dezinteresării desăvârșite ca lui Cema. Pentru mine, nici viața nu cred, că ar fi un bun de disprețuit; ci, cred, din potrivă, că i se cade și ei o parte de prinoase și de jertfe. De alt-fel Cema era poet. Eu, (cu toată părerea contrarie a illllustrului Ion Tri-ițic-vale) sunt numai nuvelist. De alt-fel poate că în această privință enigmaticul d-ta „câte ceva” o fi rezervând ceva, la reintrarea d-ta în Capitală. Cât despre Turtucaia & C-ie, je ne garde aucune amer- tune... Numai să dea Domnul să rămâie pe loc. \ Ceea-ce eu am pus de gând, tot voi face-o. Prilejurile nu lipsesc. Mai cu seamă dacă fac ruptura spre literatură și mă hotărăsc definitiv să zmulg laurii de pe fruntea lui Sadoveanu,. apoi altă treabă n’o să am de cât să fac o cură de observații. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 224 Aș fi fost totuși mulțumit să constați și d-ta, de visu, cât de ■precisă este vederea Turtucăii descrisă în Răzbunarea lui Cara- man, în Grănicer, sau în Somnul... Peste câți-va ani și casele și poporul se vor schimba sub irezistibila civilizație românească. Ce e azi; nu este mâine: Cârpe diem. Și, acum, iubite domnule Mehedinți, cred, că ai drept, după 10 pagini de dictando, la un bine-meritat repaos... Armează-te cu burgheza umbrelă căptușită cu verde, co- boară peste câmpul de iarbă sărată până la țărmul mării; din renia nisipului încins, scânteietor ca un înveliș de biserică nouă, iă-ți o dulce saltea, un divan de padișah. Lasă arșița ghiulelii ce rătăcește pe sineliul neturburat să îți prăjască mădularele plictisite de înfrigurarea zidurilor bucureștene. Dă drumul pri- virii pe întinsurile mării; din saga valurilor nestatornice cearcă a înțelege coloritul undelor și din zborul rar al neprihănitelor corcorani tainica poezie a singurătăței... Și după ce te vei fi îmbătat de aer, de soare și de poezie... adormi liniștit... Dormi și visează. Visează la „Poporul” d-ta; visează la cei pentru cari fericirea e un vis; visează... rogu-te, și la... visul meu. Al d-ta M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva. Profesor Simion Mehedinți, București. XVI U.X.1913 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Socotesc că s’a cam ajuns vadeaua răspunsului la o veche vorbă a noastră, despre... Martha. 225 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI Dacă și domniei-voastre vi se pare la fel, trimiteți-1. H aștept..., ca mortul, colacu. Vobis maxime dilectus M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XVII 31.XIL1913 16, Str. Venerei. SCUMPE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă doresc pentru 1911^ toate bunătățile pe cari cei 1913 frați mai mari ai lui le-au putut născoci, și pe toate acelea pe cari ei nu vi le-au putut aduce. Alătur contribuția mea pentru Convorbiri. Dacă este ceva de zis, înștiințați-mă, cum este obiceiul. In privința cealaltă, am ceva pe cuget. Am așteptat semnul de la d-voastră. Poate că se cădea să pornească de la mine. O scriu, căci e mai ușoară mărturisirea. Dar, dacă supăr vre-o susceptibilitate, vă rog să vă aduceți aminte de zicătoa- rea poporului... la o fată mare și un măgar zbiară... și să nu mă osândiți prea greu. Nu cum-va persoana căreia „am dat brațul” ar voi să-mi dea mâna?... O..., știu că sunt cutezător... Că de la mine la acest arbiter elegantiarum este ceva spațiu...; știu. Dar, totuși, dacă nu a fost la mijloc singur jocul hazar- dului șoltic; dacă ale mele „gaucheries”, nu m’au scos din cauză; dacă de dincolo nu s’ar opune „veto”; și dacă d-voastră credeți St. D. L. XI — 15 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 226 că aș putea sluji drept o asortată căptușală prețioasei „cati- fele” ce am admirat, în ce mă privește, aș fi fericit să înjug grumazul meu la gloria acestei Olimpiane... Dixi, et salvavi... cum sfârșiți d-voastră unde-va. Supus M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. xvm 28.XI 1.1913 16. Venerei IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Am cugetat asupra celor ce mi-ați spus la Cameră. Am ajuns la încheierea că trebue să mă încredințez puțin și soartei. Și, cum mi s’a stripezit sufletul, ca de pere pădurețe, de viața asta de hoinar, într’un piciorong, am hotărât să vă dau dezle- garea cerută. Deci: înainte, cu Dumnezeu; și, dacă acordul puterilor se va obține, să profităm de vacanță spre a pregăti... protocolul. Supus M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XIX [F. d.] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Nu v’am avizat azi de nimic, de oarece de dimineață mi-a fost peste putință să dau cu ochii de d. Filip. 227 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI Abia după amiazi l-am prins, pentru câte-va minute, căci fiind Sâmbătă avea plăți de făcut și deci ff. ocupat. Din pricina aceasta nici nu v’am mai deranjat... Mi-a spus însă că nu este disponibil de cât de la orele 2—3 p. m. în fite-ce zi. Vă convine oare acest timp? Și în deosebi putem stabili pentru Luni întâlnirea? In caz că nu vă convine, v’ar fi mai ușor d-voastră, ca, prin telefon, să aranjați cu dânsul o întrevedere pe care să mi-o comunicați și mie, cu un om oare-care. Am ciocnit și ouăle. Impresia mea este că nu va merge sau va merge greu. Mi s’a făcut aluzie să tipăresc pe socoteala mea. Asta nu mă aranjază de loc și dacă aș face-o n’aș face-o la el. Interesul meu este să apar în editură, ca să pot fi lansat. Nu urmăresc profite personale. Din contră primesc orice condiții și chiar jertfe în limitele prea strânselor mele puteri. Insă ceea ce nu aș vrea cu nici-un preț, este să nu dau chix, adică să nu ajung ca volumele să turbure digestia rozătoarelor. Or, pentru asta trebue reclamă. Singur nu sunt în stare să o cer. Dar aș suporta-o ca o necesitate socială. Trebue însă să găsesc pe altul în putință și mai ales volnic să o facă. Volnicia nu o poate da de cât co-interesarea. De aceea aș vrea sine qua non, ca editorul să fie co-interesat la cheltueli; numai așa va lupta să îndoape pe gâtul bietului public proza mea indigestă. Devotatul d-voastră M. I. CHIRIȚESCU P. S. Ertați-mi o indiscrețiune: de cea laltă editare ce mai veste? Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 228 XX [Decembrie 1911] ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Alătur o schiță liliputiană. Aveți în plus de la mine Serenada Morarului, care nu e nevoe să apară sub văl. Dacă aș mai putea fi îngăduit până pe la vre-o 8 lanuar poate ar fi altceva. Profit de ocaziune să vă urez pentru 1912 accesul Ceahlău- lui... politic și cele l’alte. Prea plecat M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XXI [1911] rue l’Abbe de Vepee, 6. (păstrez această adresă). IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Târziu, căci de două săptămâni n’am eșit din casă de bolnav (și azi trebue să intru pentru cât-va timp la spital) aflai plăcuta veste a izbândei d-ta și a partidului. Vă felicit — și felicit în deosebi țara care de astă data isbuti să nu se lipsească de podoaba talentului și sufletului d-ta. Doresc din toată inima ca acest pas în Camera Deputaților să fie pentru d-ta prima treaptă către viitorul la care ești 229 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI chemat, cu atât mai mult cuvenit cu cât ești unul dintre rarii luptători dârji, dar nezgomotoși, cari au tăria răbdării și a jertfei. Personal, am adâncă încredere, că de azi înainte vlăstaru- lui de stejar s’au deschis largile brațe ale albastrului cerului, și nu pot de cât a-i ura ca, coroana-i de frunze să fie urcată cât mai sus, și umbra-i pe pământ să-i se lase cât mai uriașe. Ca totd’auna al d-voastră iubitor și devotat. M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XXII [F. d.] -me Cajas 20, Paris ONORATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă amintiți; ultimele d-voastră scrisori sunau: „exame- nul” și apoi...: vom vedea. Ei bine, examenul, al doilea (și ultimul) îl am la buzunar astă-zi. Am izbutit și încă frumos de tot. Rămâne teza... lucrare de... literatură... juridică. Fără îndoială treaba a mers ibrișin și iute... iute ca un alergător de la jocurile olimpice... „Okipodos” cum ar zice Papa Homer. E drept că aceasta m’a costat 14 luni de încordare „sans relâche” și câte alte „lokmale” pierdute!... Insă, cum din fericire, trecutul n’are preț sunător, îl las în sfânta sau ticăloasa lui tihnă. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 230 Nu mai puțin însă, cred că mi se cade, azi, a mă întreba: ce voi face mâine? Și fiind-că cel mai laș sfătuitor al nostru este însu-și cugetul nostru, îmi îngădui — oh! poate că îmi îngădui cam mult — să dau un chiot la vecinul cel mai drag și cel mai dră- găstos...; ați înțeles că e vorba de d-voastră. Văz zilnic pomelnicele gazetelor noastre cu numiri cari de cari mai fericite... fericite mai ales pentru acei cari sunt „fericiții”. Și de aci din văgăuna în care îmi sug laba ca ursul, îi fericesc de fericirea lor. Și vai! cuget. N’ar trebui s’o cuget. Nici n’aș cugeta-o. Dar e, ceva mai presus de noi care ne silește să cugetăm... „frică de ziua de mâine”... Și cuget, oare nu voi cădea și eu acolo tocmai la sfârșitul praznicului, după ce toate locurile și chiar strapontinele vor fi ocupate și toate fărâmiturile adunate de „gealați”!?... Mai ales când foamea ce e gata pe răzbite, îmi este zgân- dărită prin râvna ospățului celorl’alți?.,. Și când zic astea nu înțeleg a mă face părtaș la vre-o „japca”.. Doamne ferește. Dar la o biată „situație” care să mă poată pune la adăpost de vântul mizeriei și să-mi lase vreme să mă ocup de frământările minții iar nu de ghiorțurile mădulare- lor de gumilastic. Intr’un cuvânt, ca să retez Vbrba, cum ar fi oare mai bine: să vin acum în țară, ca să-mi ocup și eu rangul meu de... dorobanț sau s’o mai las moartă?... (Aș lăsa-o eu, dar nu mă lasă). „Thou by thoth question”... Aștept părerea d-voastră și mai ales aș vrea să știu cam ce mi s’ar potrivi mai bine, ca să pot împăca și capra și varza... Și nevoea gastrică și nevoea juridică și pe cea a Convorbirilor?,.- 231 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI M’am exprimat cam difuz... Reușit-am oare a fi ghicit? Căci Doamne! greu îmi vine a fi lămurit!... Al d-voastră din toată inima M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- xxin [F. d.] Villa St. Jean Chatillon Preș, Paris. MULT IUBITE ȘI ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, lată-mă, și pe mine, în poziția de a-ți cere d-ta scuza. Și ce scuze!... Fi-vor admise, fără ranchiună? De nu aș spera, nu aș cere. Multe s’au petrecut în țară în acest restimp. Am citit ades numele d-ta. Nu pot de cât să doresc izbândă „cauzei”, căci de rest sunt sigur. Serbările pentru d-1 Maiorescu se țin șîr. Amenință a avea nu o „zi” aniversară, ci un „an” jubiliar. La adică de ce nu ar merita și Majestatea sa Spiritul un jubileu ? Numărul cel „barosan” al Convorbirilor, îmi pare destul de bogat. Este oare un miraj al autorului Priocii?... Trebue, însă, să fi costat ceva. După câte știu, se cuvine a-mi face și mie porția. Cu tot Parisul, ar fi un sarcificiu plăcut. Aștept nota, d-lui Rasidescu. De ce nu ați publicat și pe „Nada”? O credeți inferioară? Eu aș ține prea mult să o revăd în numărul de „Martie?’, dacă nu sunt prea pretențios. Drept să vă spun, din toate bucă- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 232 țile ce am scris, mie, singură „Nada” mi-e dragă... Și aș vrea să văd ce zice critica de astă dragoste... țigănească. Am văzut cu osebită — pot zice nespusă — plăcere, apa- riția „Grânarilor’\ Mă intrighează a ști, dacă în afară de cei de la Magnum-Etimologicum, cari trebue să fie exasperați de nesecarea limbei române (și, ce îi mai așteaptă!...), — se mai află și alți cetitori ca să mă blesteme. Pe aci vre-o câți-va, și-au scrântit limba cu arhaismele. Ce o fi zicând d-na cea germană? îmi scrieți să fac un Cerc împreună cu ...Greu. Vă aduceți aminte: studenții români din Paris sunt răsleți ca fărămitu- rile de pâine uscată. Totuși, am cercat ceva. Semânța de primăvară, însă, tre- bue așteptată până toamna. Precum vedeți din noua mea adresă, v’am ascultat sfatul: am eșit „la aer”. îmi scrieți de scoaterea unui volum al lucrărilor mele. - Fără falsă modestie: asta m’ar măguli peste măsură. Mai ales că aș dori să-l supun, așa întreg aprecierii d-lui Maiorescu. Eu am foarte, foarte mari, îndoeji asupra scrierilor mele. O critică autorizată și severă singură mi-ar tămădui îndoiala. Căci, așa cum sunt, mă cred încă objectul „bunei-voințe”... Așa dar, priimesc cu recunoștință a mi se publica primul volum. Dar cine oare se va împovăra cu asta? 1) Ce tipograf 2) ce corector? 3) de unde să complectez deficitul sigur al ne-vânzării?... Am văzut societăți de Editură. Eu nu cunosc nici literații; nici Editorii. Dacă s’ar găsi vre-un Editor amabil, — cum au fost Convorbirile, — să-și ia asupră-și proza mea, — ar fi o fericire. 233 M. I. CHIRIȚESCU - SIMION MEHEDINȚI De pildă, Socec, Minerva, Rasidescu or — Academia Ro- mână... ? r Dacă s’ar găsi editorul, cu corecturile m’aș însărcina sin- gur, cu condiție să-mi fie trimise aci. Asupra bucăților de pus acolo: cred suficient cele apărute, plus „Grânarii”, „Nada” și încă vre-o 3—4, inedite. Format 250—300 pagini. Aș găsi la nevoe și „ilustrator”. Poate chiar că aș suporta și ceva din deficit. Aș dori numai să știu în detaliu condițiunile. Bietul editor! II plâng de pe acum. Va trebui să-mi facă multă „reclamă”. Eu până în doi ani nu cred a mă înapoia în țară. Deci, dacă d-voastră socotiți oportun apariția volumului, s^o grăbim. Cu studiul dreptului mă necăjesc rău de tot. Vorba d-ta: „nu știu ce o eși de capul meu cu asta”. Mulțumindu-vă încă odată din adâncul sufletului pentru toate câte ați făcut și veți face pentru mine, vă promit solemn că la răspunsul ce veți bine-voi a-mi da, voi fi foarte promt, și vă rog a priimi încredințarea adâncei mele dragosti și nemăr- ginitului meu devotament. M. I. CHIRIȚESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XXIV [F. d.] 54, str. Ștef. Mihăileanu IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Mai alătur o schiță, care nu ar putea fi publicată mai nimerit de cât acum pe Ianuarie, după a mea părere. STUDII .Șl DOCUMENTE LITERARE XI 234 Dacă cum-va Vrăbionțul a fost cules, și numărul îngădue adaose, — înainte cu amândouă și, dacă vreți, și cu poezia mo- rarului. Bine înțeles însă că toate aceste deziderate sunt supuse avizului superiorului. Despre alte ce mai veste-poveste ? Totd’auna acelaș M. I. CHIRIȚESCU P. S. Când v’aș putea vedea? Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXV [F. d.] 5^ Mihăileanu Șt. MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, De moș ajun mi-ați cerut să vă dau o novelă. Bine. Dar, în schimb, să-mi dați, o... nuvelă. Prea plecat M. I. CHIRIȚESCU N. B. Livrarea de 1 lanuar. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București* Th. I. Chirițescu cătră Simion Mehedinți Sofia, 15/X/911 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Poate că vă veți reaminti de ziua când, recomandat de fratele meu mai mare, îndrăznisem să mă prezint înaintea, d-voastră, solicitându-vă bunăvoința întru căpătarea postului de profesor ce și azi îl ocup Ja școala română de comerț de aci... Sunt trei ani de atunci.,. Nepătrunsul împrejurărilor face ca azi, să reînoesc solicitudinea bunăvoinței d-voastre, cu totul în alt scop. Impulsionat de scrisoarea fostului ministru bulgar Șișma- nof, apărută anul acesta într’unul din numerile Convorbirilor (Mai sau Iunie), prin care d-sa își arăta părerea de rău asupra faptului că literatura română este și tinde să rămână tot atât de necunoscută în Bulgaria, pe cât de necunoscută rămâne cea bulgară la noi, am căutat să mă fac oare-cum folositor acestei cauze, ca unul ce trăind în Bulgaria, am ajuns să-mi asum oare- cum și limba ei. Fructul, neînsemnatul obol al ostenelelor mele, este o scurtă schiță — deocamdată, — pe care îndrăznesc să v’o trimet aci alăturat, — rugându-vă respectuos, —• dacă se poate și dacă merită, — să binevoiți a dispune publicarea ei în coloa- nele revistei ce cu onoare conduceți. Și pentru-că d-voastră ați dat semnalul, am ținut să mă. adresez întâi d-voastră. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 23S Autorul schiței, deși tânăr (25 ani) și-a atras multe laude. Insă-și marele poet și prozator național al Bulgariei, I. Vazof, îi atribue multe calități, între care o bogată imaginație. Are pu- blicațiuni în cele mai bune reviste bulgare, alături de Iv. Vazof. De alt-fel îl cunosc personal și în baza cunoștiinței i-am cerut schița de față,—nepublicată încă în 1. bulgară,—deși el insista să o publice aci mai întâi și apoi în românește. Eu Fam rugat să renunțe, dat fiind că știam tendința ce are Convorbirile de a publica numai lucrări originale. Asupra eczactităței traducerei am cerut părerea profesorului de L bulgară de la școala noastră, fost pe vremuri profesor la Bolgrad (1870—72), știind perfect românește. Titlul Fam tradus prin ,,Noapte albă” (bela noci) cuvântul bela, însemnând: albă," argintată, luminată. Ca formă poetică, mi s’a părut mai apropiat a4 traduce cu albă. Dacă d-voastră credeți de cuviință corectarea, veți face-o. La sfârșit veți găsi ...unindu-se armonic ca moartea cu iubirea. Am cerut deslușiri de la autor în această privință. Voește a arăta că moartea și iubirea se unesc, se contopesc în urmări. Și moartea și iubirea sosesc pe neașteptate, — și tot pe neașteptate pleacă iubirea. Stilul autorului este cam mistic; și ca să nu pierd din farmec am căutat să fiu cât mai apropiat, evitând perifrazele. Am ținut să vă dau aceste deslușiri, părându-mi-se tre- buincioase; F Mulțumindu-vă anticipat, — ori-cari ar fi rezultatele, — și cerându-vă scuze pentru deranjul făcut și timpul pierdut cu citirea acestor rânduri, rămân al d-voastră cu adânc respect Profesor Th. I. CHIRITZESCU Școala Română Sofia, Bulgaria. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Eugen Ciuchi cătră Simion Mehedinți 18 Septemvrie 1913 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, întâmplarea a făcut ca abia azi să pot lua cunoștință de scrisoarea d-voastră; de aceea răspunsul meu e așa de târziu. Despre ceea ce s’a ales cu orele de la Ortodocsia până acum eu personal nu știu nimic. In această chestie socotesc necesară următoarea lămurire: întrebasem prietenii de s’a făcut cevă, gândindu-mă că, la veni- rea mea în București, aveam datoria morală, față de mine întâi de toate, să înștiințez la vreme direcțiile școlilor unde funcțio- nez ca profesor, dacă mai rămân și câte ore, în acest caz, le pot pune la dispoziție. Schimbul acesta de la o școală la alta îl făceam nu spre a-mi crește cine știe cu cât retribuția lunară, ci aveam în vedere că îmi stătea astfel în putință să micșorez numărul ceasurilor de muncă în această direcție spre a dispune de mai mult timp pentru lucrările mele. Acest gând a fost de altfel punctul meu de orientare de când am isprăvit Facultatea — și pe cât mi-a stat mie în putință — l-am urmat. In ce privește faptul de a fi prea tăcut, nu știu dacă e în adevăr locul să constitue o vină. Căci mă întreb: puteam eu oare, nu să cer dar măcar să las a se înțelege că am numai de cât nevoie de sprijin pentru partea materială a vieții? SrUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI , 238 De aceea, când mi s’a propus a mă duce la d-1 Meissner, un om foarte cum se cade, însă cu desăvârșire străin pentru mine, — am căutat o formă spre a scăpă din impas. Am mai făcut aceasta și pentru motivul că, neprecizându-mi-se nimic, nu știam ce avea să mi se ofere — și nu mi-ar fi plăcut să dau loc a se crede cum că sunt un om plin de pretenții... deplasate.... Și nici nu era vremea potrivită să primesc cevă. Rare tim- puri, în care slugărnicia și micimea de suflet a literaților noștri, cei mai numeroși, să se fi dat mai mult la iveală — ca atunci! La ce să mai fi sporit, măcar în aparență, și eu numărul lor? Dacă am fi în vremurile lui Omer, de pildă, despre care, ea om, doar legenda mai mărturisește, atunci ar fi indiferent, poate, dacă ești ceea ce pretinzi sau te pretinzi tocmai ce nu ești. Să ridici însă, azi, în slava cerului partea de idealitate a făpturii omenești și să înfrigurezi totodată după bunuri mate- riale — iar lumea să mai creadă în divinitatea artei? Poate că lucrurile să fi stând și altfel — dar, așa fiind credința mea, de nu voiu face alta pe lumea cu soarele, vreau să rămân credincios — chiar și în formă — mie însumi. Dacă cele spuse până acum nu sunt o explicare temeinică a atitudinei mele în ce privește chestiile de ordin material, — vor fi cel puțin o lămurire a felului meu de a fi; și d-voastră veți ertă libertatea ce mi-am luat de a vă pomeni de lucruri care la urma urmei sunt chestii prea subiective, potrivite să le păstreze cineva pentru sine. Vâlsan, care a fost serios bolnav, întrebă de d-voastră: voia să știe unde sunteți. Și Bujor v’a căutat de câteva ori. Primiți respectuoasele mele salutări. Al d-voastră EUG. CIUCHI Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Ana Conta Kernbach cătră Simion Mehedinți I 1811.1910 domnule mehedinți, Mă ertați că răspund așa de târziu scrisoarei d-voastră: eram în provincie pentru inspecții și am luat târziu cunoștință de dânsa. Vă mulțumesc cu recunoștiință pentru invitarea de a par- ticipa la alcătuirea numărului de „Convorbiri”, în cinstea d-lui Maiorescu. Tot entuziasmul meu — și e mare! — n’ar fi de ajuns să dovedească recunoștință câtă i-o păstrez. Sunt însă bolnavă, lucrez în restimpuri, și acele foarte îndepărtate și mai ales foarte necalculabile. Așa fiind nu pot ști cam pe când ar fi gata artico- lul meu. Și totuși aș ținea să-l văd isprăvit. In el încerc ceva, care nu s’a făcut încă; încerc să învederez, dacă nu pot să explic, puterea de suggestie a maestrului, darul lui impalpabil și totuși așa de simțit, de a stăpâni sufletele, de a naște idei și a potoli patimi, de a limpezi și a însenina gândirea celor cari-1 simt în apropierea lor. In ce privește corespondența dintre d-1 Maiorescu și G. Chembach, deși n’am cercetat încă toate hârtiile bărbatului meu, știu că există. Nu pot însă să făgăduiesc nimic: trebue să văd mai întâiu eu însumi ce scrisori sunt și dacă pot fi utilizate. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 240 De-o-camdată eu lipsesc din Iași pentru 10 zile, așa că răspunsul, și ’n această privință, rămâne cu necesitate pe mai târziu. Care e termenul ce-mi puteți acorda? Primiți, stimate domnule, expresiunea perfectei mele con- sider ațiuni. ANA CONTA KERNBACH Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- II ^2.1910 Iași, str. Toma Cosma STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Sunt bolnavă de zece zile și nu am putut isprăvi articolul făgăduit. Scrisori dela d. Maiorescu la G. Chernbach n’am găsit până acum. Poate să se afle răvășite printre foile cărților. Voiu căuta. Deoarece n’aș vroi ca din vina mea să lipsească în volumul de omagiu al d-lui Maiorescu numele celei mai statornice și mai entuziaste admiratoare, vă trimet aci, spre alegere, două strofe — d-voastră veți decide dacă pot figura în volum — și o gândire1. Primiți, stimate domnule, expresiunea stimei mele alese. ANA CONTA KERNBACH Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 241 ANA CONTA KERNBACH - SIMION MEHEDINȚI ni Vineri 5/2.1910. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Sunt nemulțumită că n’am putut isprăvi articolul făgăduit,, dar foarte nemulțumită sunt și de versurile trimise eri, — despre gândirea alăturată lor, nu mai vorbesc, nu comptează. Dacă acestea, aci alăturate — modificarea celor dintâi — sunt mai bune, le veți publica pe acestea. Primiți, stimate domnule Mehedinți, expresiunea perfectei mele consi de rațiuni. ANA CONTA KERNBACH Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IV U Martie 1910. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Se vede că n’ați primit ultima mea scrisoare — deși reco- mandată — care cuprindea o formă mai îngrijită a versurilor trimise pentru volumul de „Omagiu” d-lui Maiorescu, și care a fost expediată a treia zi după cealaltă. Dar se pare că nici pe cea dintâi scrisoare n’ați cetit-o... Altfel cum să-mi explic zețuirea la un loc a versurilor cu cele St. D. L. XI — 16 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 242 două rânduri de proză... Zețuire „sans rime et raisons”,—c’est le cas de la dire—și ce se face în total un non-sens... Ați avut așa de mult material pentru volumul de Omagiu, încât noi, autorii mici, am rămas exclusiv pe sama zețarilor. Fie! Dacă ați primit scrisoarea mea ultimă și mai aveți încă forma mai îngrijită a poeziei mele, — a doua deci și nu întâia— vă rog să o publicați în cel mai recent număr al „Convorbirilor*’ cu o mică notiță explicativă. GalimatiaS“Ul din Volumul de Omagiu, nu compromite numai pe autor, ci și Revista... Primiți, stimate domnule, expresiunea considerațiuni mele înalte. ANA CONTA KERNBACH Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- V 29 Octombrie 1913 DOMNULE DIRECTOR, Am onoare a vă aduce la cunoștință că la 15 Noembrie, data nașterei, are loc la cimitirul „Eternitatea” din Iași, desvă- lirea unui monument pe mormântul lui V. Conta, unul din fruntașii „Junimii literare” din Iași, și a vă ruga să luați parte printr’un delegat la serbare. 243 ANA CONTA KERNBACH - SIMION MEHEDINȚI Adeziunile și cuvântările de rostit se anunță până la 5 Noembrie, subsemnatei, delegatul familiei, pe adresa: strada Toma Cosma, Iași. Primiți, domnule director, expresiunea perfectei mele con- siderațiuni. ANA CONTA KERNBACH Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- C. L Cosmescu cătră Simion Mehedinți Monastir, 27 Februar, 1911 a BUNUL ȘI PREȚIOSUL MEU AMIC SIMEON MEHEDINȚI, Cu prezenta vin înainte de toate să vă felicit pentru fru- moasa reușită de a fi alesul Țării» Să trăiești d-le deputat! și la mai mare să ajungi! Ministru să te vedem cu a doua seziune parlamentară, încă ministru al instrucțiune! publice, căci după dorința și părerea mea, adică convingerea mea, ai fi prea la locul d-tale. Deși sunt departe de colegii mei de pe băncile universitare, totuși stau în curent cu tot ce se lucrează în România și simt o adevărată consolare sufletească văzându-i pe unii dintr’înșii cum se disting de restul muritorilor și cum se înalță ca niște stejari falnici în mijlocul celorlalți muritori. In adevăr desfășurați o muncă titanică având mai mult decât o singură ocupație, dar meritul iese la iveală și recom- pensa materială-, dar mai ales cea morală nu lipsește. Numele unui Mehedinți este astă-zi cunoscut de toți intelectualii neamu- lui nostru. Noi aici însă ne zbatem și ne frământăm, mișcările noastre fiind împiedecate la tot pasul, și cu cât unul vrea să creeze ceva bun cu atât este mai rău văzut și persecutat, fiind- că aruncă umbră asupra celor, cari ocupă posturi superioare fără a le merita. Ast-fel că munca și meritul sunt o adevărată nenorocire. Despre aceasta v’am vorbit odată, când ne-am întâlnit în București în anul expoziției și atunci mi-am exprimat dorința 245 C. I. COSMESCU - SIMfoN MEHEDINȚI ca amicii mei de la școala normală superioară să ajungeți con- ducători în politica țării pentru fericirea fraților de peste Dunăre. De o camdată veți avea marea bunătate de a înainta ală- turata petițiune la destinație după ce îi veți da citanie, rugân- du-vă cei doi petiționari, vechi camarazi de la școala normală superioară, ca dreptate să se facă. Nu încape îndoială că veneratul și vechiul meu profesor de logică este susținătorul celor buni; însă la departamentul său, chiar șeful secțiunei macedonene, un fost institutor, e omul pe- riculos, care își bate joc de studii, neprețuind studiile mare lucru în fața șireteniei, al cărei partizan este. El e autorul normei din petițiune. E de neapărată trebuință să mai știți că este unealta oarbă și procopsitul d-lui Haret și că este om periculos pentru chestiunea noastră școlară ca și pentru bugetul Româ- niei, d-sa prin tertipurile sale dobândește de două ori și de trei ori mai mult decât salariul unui ministru. Este un om abuziv și capabil de ori și ce. Dacă se va simți trebuință, ne punem la dispoziție să procurăm argumente, susținute de probe. Nu inconștiența sa este opera acelei norme, ci tendința de a procopsi pe creaturile și uneltele sale de aici. Deci vă punem rugămite ca personal să o înmânați această petițiune și singura d-tale explicație de câte-va cuvinte va aduce bucuria și încurajarea în inimile noastre. Primește, dar, simpaticul nostru deputat și valoros pro- fesor universitar, mulțumirile anticipative și asigurarea stimei și devotamentului ce vă păstrează cei doi modești muncitori din Turcia și cari se consideră amicii d-voastră. E. GHICU (?) C. I. COSMESCU profesor la liceul român Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Gr. Crețu cătră Simion Mehedinți București, 4 7an. 1911 Tunari 37. DOMNULE DIRECTOR, Tipografia Statului dându-mi un număr de exemplare din Tipografiile etc. din Bârlad, cărora le lipsia deosebite coaie, spre a completa o parte și spre a înjgheba câteva broșuri mai mici de oarecare folos, am retipărit coaiele 5 și 6 și am tipărit în locul altora din ele câte o foae rezumativă. Ultima din acestea e cea alăturată, care îndreaptă data vinderii tipografiei lui Dim. Laurian aici (unde este mâna) și datele a 3 tipografii dela Târgoviște, ba și firma celei mai vechi din acestea (Dim. Liubovici), anume în nota finală. Aici am aflat apoi prilej a propune o nouă ipoteză despre locul în care a lucrat ieromonahul sârb Mac ar ie cele 3 cărți slavone bi- sericești dela 1507—12, adecă la Curtea-de-Argeș, unde eră atunci scaunul mitropolitan. Rog dar ca foaea anexată, însemnată cu numărul de pa- gini 18* 6 în ediția separată, să fie intercalată și lipită la sfârșitul părții întitulată Tipografiile din România dela 1801— azi de subsemnatul, după p. 32 b din carte, și după p. 32 din ediția separată. Sper că recensentul Convorbirilor va avea în GR- CREȚU - SIMION MEHEDINȚI vedere și citata notă finală, fiind vorba aici de cea mai veche tipografie din România și de a 6-a părere propusă în curs de 50 de ani, într’o chestie atât de obscură. Cu deosebita considerație GR. CREȚU profesor Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Ilie Dăianu cătră Simion Mehedinți I Cluj, 21.XII.908 PREASTIMATE DOMNULE PROFESOR, IUBITE AMICE, N’am putut să împlinesc dorința mea fierbinte de a veni la București, și acum chiar nu știu, când voiu putea să mi-o împlinesc. Am atâtea afaceri, cari me înveluie și me țin aici, încât nu me pot rupe așa ușor pentru o cale mai lungă, ori cât de mult doresc, să mai vin în contact cu d-voastră cari sunteți acolo, unde resare „soarele” și ați putea, doar, să ne mai lumi- nați și îndreptați și pe noi, peste cari se lasă tot mai greu negura și neorientarea. Nu știu în cât, te interesează chestiu- nile noastre; dacă da cred că ai învrednicit cel din urmă număr al „Răvașului” de atențiune și ai vezut câteva din credințele și vederile noastre, care nu sunt cele ale oamenilor ce dau la noi acum tonul prin ziare, mai ales prin organele „activiste”. Nu știu, dacă se vor increșta la București, cele ale „Răva- șului” sau se vor boicota cu tăcerea omorâtoare, cu care sunt tratate de „activiștii” noștri. Tot atâta; faptul remâne, și se va simți tot mai mult. Nu-mi pot ascunde însă mirarea, că tocmai în aceste vremuri istorice, când prefaceri mari se pregătesc, tocmai acum România pare că-și pierde graiul, amuțește, și 249 ELIE DĂL^NU - SIMION MEHEDINȚI pentru sine, și pentru noi și pentru bieții frați din Macedonia. Am cetit nu fără bucuria surprindere! o notiță simpatică lor — și noue, uniților, — în n-rul din urmă al Excelentelor „Con- vorbiri”. Nu știu e observarea trecătoare a bun simțului politic, ori preocupația serioasă a omului care recunoaște adevărul ? Ori cum fac aci mărturisirea, absolut desinteresată, că pentru mân- tuirea acelor frați pe seama românimei, sau există alt modru, decât a-i aduce în contact cu Roma, prin unirea bisericească, și a le deschide astfel calea spre atmosfera latină a.Italiei, și a-i separa cu totul de mediul grecesc al ortodoxiei, care și altfel e cu totul veștedă, dacă nu uscată, mlădiță în via Domnului. Dar scopul acestei scrisori e de un ordin cu totul parti- cular, și mersul ideilor întinse îl las pentru altă ocasie. Vreau să te rog, să fii bun a te pune în contact cu d-1 Tzigara-Samur- caș, care-ți este un harnic colaborator, și să-1 întrebi nu ar fi acolo loc bun pentru un tiner profesor, cu cvalificație teoretică și practică pentru un muzeu archeologic ori etnografic ? Este la muzeul ardelean de aici un Rutean, căsătorit cu o Româncă, bun slavist, archeolog și etnograf, care acolo poate — în lipsă de oameni pregătiți să fie de bun folos. Știe ungurește, nemțește, ceva românește și ar inveța curând. De asemenea, ca rutean din Ungaria, e bun slavist și docent de 1. rusească la universitatea de aici. Niște domni brașoveni, cari au lucrat la muzeul din București, Fau recomandat, și spunea atunci d. T. Samurcaș, că ar fi având să vie după el aice, curând. De atunci sunt 2—3 luni și nici n’a scris. Fii bun interesează-te șfmi scrie ceva, pentru ce înainte mulțumindu-ți Te salut PROTOPOP DR. E. DAIANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 250 Comitetul de redacție al revistei „RĂVAȘUL" Cluj, str- J6kai nr. 6 (Kolozsvâ-) Cluj, Uj.lV.910 PREA STIMATE AMICE La scrisoarea mea din urmă, neprimind nici un respuns, sunt nedumerit, că oare face ne-vei onoarea a trimite câteva rânduri pentru Prinosul Bunea, acum, când e aproape de încheiere? De asemenea, că ilustrul Magistru, d-1 Maiorescu, oare învrednici-ne-va de o așa bunătate? Apoi ași fi dorit a ști de s’a primit articolul meu: „Dr. S. Ramonțanu și T. Maiorescu” și de va apărea în ,, Con vorbiri”? Dacă va apărea acum m’aș ruga să fii așa de bun a-mi trimite înnainte o „perietură” ca să-1 pot reproduce, cu indicarea isvo- rului, în nr. de Paști al ,.Răvașului” U M’am rugat și pentru un clișeu, pentru a da și noi foto grafia iubitului Mentor. Me rog să binevoiești a dumeri asupra acestor lucruri, cât se poate de în grabă. Primește expresiunea deosebitelor mele considerațiuni și salutări. Dr. E. DAIANU protopop Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- 251 ELIE DĂIANU - SIMION MEHEDINȚI III Comitetul de redacție al revistei „ RĂVAȘUL" Cluj, str- Jdkai nr. 6 (Kolozevâr.) Cluj, 28JLn. 912 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Me simt îndatorat să-ți arăt mulțumirea sufletească, ce mi-ai procurat cu articolul ,,Clerul după 1911” ce Fam găsit întâmplător în „Amvonul”, apoi cu elegantul respuns ce Pai îndreptat cătră „Popeștii” liberali, și care Fam remarcat și în „Solia Satelor” de aici pentru alipirea iubitoare ce o areți și acum satului de naștere . Peste toate însă mi-au căzut, deosebit de bine, adevărurile ce le constați, în Convorbiri, din prilejul aniversării de 20 ani a „Ligei”. Cu adevărat mi-ai vorbit din inimă 3. Samsarii se arată singuri! Mi-a fost de mult rușine de acest fapt, și pentru ai noștri, și pentru ai d-voastră. Și faptul ne strică nespus de mult. Cum îl vor exploata contrarii noștri, cari sunt foarte cuminți pentru ei. Samsarii se arată, — pe față — și sunt datori să împace, că pentru ei și de la ei provin certurile. Unii sunt de un fel, alții de altfel. Alții eară caută să fie totdeauna cu cei de la putere. Nu pentru că-s Români, și noue ni-se cade să vedem acolo numai români, ci pentru că-s la putere, și pot... De altfel nu vreau să me las în discuții. De mult tac și observ. Nici nu aflu chipu, cum ai putea vorbi într’o chestie așa de gingașe și cu atâtea tăișuri. Ved înse că sunt dușmănit, și de o parte și de alta, fiindcă nu me dedau și eu la aceași ati- tudine — adecă atitudini — ca și ei. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 252 Scopul a fost numai să-ți arăt sentimente de bucurie ce am resimțit vezând, să se mai constată și adevărul. Te felicit, și te rog să persiști în aceasta rară și nobilă apostolie. Al d-tale devotat Dr. E. DATANU protopop. P. S. Ți-aș trimete o notiță p. Convorbiri asupra publica- țiunei pornite aici de profes. dr. Veress, un bun cunoscător al istoriei și a Românilor, sub titlul: „Fontes rerum trassilvanica- rum”, dar mi se spune, că d-1 Ion Bianu va scrie, în chestie, p. „Convorbiri”. Sunt preocupat și eu, ca toți ai noștri, de chestia episco- piei maghiare, care e proiectată ca o mare lovitură în coaste a bisericilor românești. Se face începutul cu cea unită, ca mai grea; dacă reușește asta urmează cea ortodoxă, a cărei înfiin- țare le stă cu totului în putere. Ar trebui să faceți tot ce puteți contra. Ungurii, cari au legături bisericești, cu apusul, cu cel catolic, ca și cu cel pro- testant, vreau să și le creeze și cu răsăritul. Vor să ne iee pe dinainte și aci. Pagubă că nu mai apare „Răvașul” aș avea ce zice de Convorbiri! Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Mircea Djuvara cătră Simion Mehedinți I 24 Oct./6 Nov. 1909. 18, rue Clement Marot, Paris. DOMNULE MEHEDINȚI, Am priimit ieri scrisoarea, ce ați binevoit a-mi adresa. Tocmai trimisesem de câte-va zile lui Ciuchi un studiu intitulat „Idealism și filozofie” cu rugăciunea de a vi-1 înmâna cât mai curând. De sigur, că, în momentul când veți ceti rândurile acestea, veți fi și priimit încercarea, ce mi-am permis a supune aprecierii d-voastrăx. Priimiți, vă rog, încredințarea considerațiunei cu totul deosebite, pe care vă o păstrez. MIRCEA DJUVARA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- II Luni 27 lunie/10 Iulie 1911. 20, rue St. Romain, Paris STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Mi-am permis a trimete în Septembrie trecut un mie studiu despre spațiu și timp domnului Maiorescu, care a binevoit a STUDII’ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 254 vi-1 recomanda, mi se pare, pentru Convorbirile literare. In timpul din urmă însă m’am gândit, că partea întâi a acestei lucrări, și în special aceia în care încercasem a arăta pozițiunea problemei față de teoria kantiană, ar comporta o lărgire folo- sitoare. In cazul când ați avea intențiunea de a utiliza articolul meu în Convorbiri și în cazul când scrisoarea aceasta nu v’ar veni prea târziu, paginile fiind deja culese, v’aș fi foarte recu- noscător, dacă este posibil, de a înlocui tot începutul lucrării prin rândurile, pe cari, iau libertatea de a vi le trimite acum. Am schimbat toată partea introductivă, insistând întâi mai de aproape asupra însemnătăței problemei de a ști, care este natura elementelor a priori ale sensibilității, și amplificând apoi dovada contradicțiunilor, pe cari le cuprind textele kantiane asupra chestiunei. In felul acesta cred a fi dat ceva mai mare interes modestului studiu, pe care l-am încercat. Dorința mea este însă, ca în or-ce caz această schimbare, pe care am introdus-o în redacțiunea primitivă, să nu vă pricinuiască nici un fel de greu- tate. De aceia, în cazul când rândurile acestea nu ar sosi la vremea cuvenită, vă rog a nu le da nici o urmare. Spre a nu întârzia totuși încă și mai mult, m’am hotărât a vă expedia pentru moment numai începutul, care este gata, al modificări- lor, pe cari le-am plănuit, rămânând să mai primiți și restul cât mai curând, împreună cu indicațiunile necesare pentru a putea stabili trecerea mai departe la textul, pe care îl posedați deja. V’aș fi foarte obligat, primind o vorbă ca răspuns de la domnia-voastră2. Mulțumindu-vă dinainte, domnule Mehedinți, și asigurân- du-vă totdeodată de recunoștința mea pentru interesul, pe care mi l-ați arătat până acum, vă rog a primi expresiunea consi- derațiunei mele celei mai înalte. MIRCEA DJUVARA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- 255 MIRCEA DJUVARA - SLMION MEHEDINȚI III 4/17 Iulie 1911, Paris 20, rue St. Romain STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit de data aceasta și restul din modificările, despre cari a fost vorba în ultima mea scrisoare relativ la studiul asupra naturei spațiului și timpului. Dupe-cum vă veți putea încredința, am dat o mai mare întindere părței istorice, iar în partea a doua a lucrărei am schimbat numai o singură frază, înlocuind-o cu o desvoltare mai lungă, pentru a răspunde la unele observațiuni făcute la început în partea introductivă. Sper, că indicațiunile mele vor fi suficiente, spre a se putea face trecerea la textul cel vechiu, pe care îl posedați. In cazul contrar nu v’aș putea fi de cât foarte recunoscător, dacă ați hotărî a introduce d-voastră modificările necesare în vederea unei eventuale publicări a întregei lucrări. Binevoiți, vă rog, a primi, domnule Mehedinți, expresiunea considerațiunei cu totul deosebite și a sentimentelor de înaltă mulțumire, pe cari îmi permit a vi le păstra. MIRCEA DJUVARA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- rv -VZ7Z/I912 st. n. 16, rue de Provence, Paris. DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit aci alăturat mai multe notițe, cari v’ar putea folosi pentru partea de la sfârșit a Conv. Literare. Tot deodată STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 256 am făcut și o dare de seamă despre ultima publicațiune a lui H. Bergson: ea are avantagiul de a cuprinde pe scurt și într’o formă ușoară câte-va din ideile cele mai importante ale filo- zofiei lui. Interesul tot mai mare, care se arată de pretutindeni, în Franța și chiar în alte țări ale Apusului pentru concepțiunile acestui cugetător, ar putea îndreptăți la noi publicarea, unei recensiuni mai întinse, cum este aceea, pe care am crezut bine să v’o trimet3. Primiți, vă rog, domnule Mehedinți, încredințarea senti- mentelor mele de cea mai înaltă considerațiune. MIRCEA DJUVARA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- V Paris, 18, rue Gaillon 11 Nov. 1912 st. n. DOMNULE MEHEDINȚI, Iată încă câte-va „Fapte”... poate chiar prea multe! Am crezut, între altele, că ar fi util să fac, pe cât este posibil în câte-va rânduri, o expunere a activităței marelui cugetător german Hermann Cohen4, cu prilejul sărbătoarei universitare, care s’a organizat astă vară în onoarea sa; el nu este, într’ade- văr, aproape de loc cunoscut în țara noastră și cu toate acestea reprezenta un ,,moment” din cele mai însemnate în evoluția gândirei contemporane. * Primiți, vă rog, domnule Mehedinți, încredințarea celei mai înalte considerațiuni și a recunoștinței, pe care vă o păstrez» MIRCEA DJUVARA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- 257 MIRCEA DJUVARA - SIMION MEHEDINȚI VI 23 Ianuarie/5 Februarie, 1913. 18 rue GaiUon, Paris. DOMNULE MEHEDINȚI, Filozofia dreptului, deși este prea puțin cercetată azi. constitue una din cele mai însemnate și cele mai atrăgătoare ramuri ale speculațiunei filozofice. Mi-am permis a crede, că o încercare asupra acestei materii, cu totul nouă la noi în țară, ar fi ceva folositor. In special punctul de vedere kantian în privința aceasta este puțin cunoscut, mai ales în forma nouă, în care se poate prezenta. Am profitat de ocaziune spre a lega expunerea de o problemă, care este azi la ordinea zilei în filo- zofia generală. Vă trimit acum numai începutul, rămânând ca restul să fie publicat într’un număr ulterior 5 și vă rog tot de o dată să binevoiți a primi, împreună cu expresiunea înaltei mele eonsiderațiuni, asigurarea recunoștinței pe care vă o păstrez. MIRCEA DJUVARA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- vn 7/20 Febr. 1913 Paris, 18 rue GaiUon DOMNULE MEHEDINȚI, Iată iar câte-va notițe pentru rubrica „faptelor”6. Azi am primit numărul din Ianuarie al Convorbirilor lite- rare: în grelele împrejurări, prin cari trece acum țara noastră, St. D. L. XI — 17 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 256 noi, cei așezați acum în străinătate, am cetit cu o adevărată bucurie articolul, pe care l-ați publicat ca răspuns d-lui Șișma- nov7. Suntem așa de greșit judecați peste granițe și sufletul ni se umple de o așa de amară tristețe văzând cu câtă părtinire și rea credință se apreciază în apusul latin al Europei acțiunea țărei noastre, în cât nu mă pot opri a vă exprima recunoștința mea, ca Român, pentru fapta bună, pe care ați făcut-o, lămu- rind odată, cum nu s’a lămurit până acum de nimeni în nici o publicație, rostul adânc și moral al cererilor românești. Aștep- tam cu toții un glas cu autoritate, care să se ridice și să arate situațiunea sub lumina ei adevărată. El s’a ridicat acum, punând problema pe tărâmul cel mai înalt de moralitate și justiție. Toți cei ce simt românește vă vor fi mulțămitori! Păcat că glasul rostește numai până la granițele națiunei noastre. Ce bine ar fi ca el să poată fi auzit și dincolo de ele, de cei ce nu ne înțeleg limba, — și chiar în forma, pe care d-voastră i-ați dat-o! Primiți, vă rog, domnule Mehedinți, încredințarea celei mai înalte considerațiuni. MIRCEA DJUVARA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- VIII Miercuri 2 Sept. c. (1909]« DOMNULE MEHEDINȚI, Ași fi foarte fericit de a putea aduce un semn, or cât de modest, de marea recunoștință și de venerațiunea pe care o păstrez domnului Maiorescu. Mă gândesc la o lucrare filozofică, MIRCEA DJUVARA - SIMION MEHEDINȚI cum spre pildă un articol de estetică generală (în sensul lui Schopenhauer) sau mai bine unul despre idealismul filozofic: ar fi, cred, un omagiu natural adus aceluia, care a îndrumat la noi producțiunea literară spre forma sa adevărată și a știut, în genere, a trezi, odată cu începuturile fragedei noastre culturi filozofice, dragostea pentru activitatea sufletească cea mai înaltă și mai dezinteresată. Regret mult, că plecarea mea grăbită din țară m’a îm- piedicat de a vă putea întâlni spre a ști, dacă un ast-fel de articol ar fi potrivit modului cum ați hotărît a organiza numă- rul festiv al Conv. literare din fevruarie viitor. V’aș fi foarte mulțumitor, domnule Mehedinți, de un cuvânt, pe care ați bine- voi a mi-1 trimete ca răspuns. Primiți, vă rog, expresiunea deosebită a sentimentelor mele de devotament. MIRCEA DJUVARA Adresa la Paris, rue Clement Marot No. 18. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IX [1912?] ” Champery, 29 August c., st. n. Montreux, Hotel du Parc et du Lac. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Binevoitoarea d-voastră scrisoare m’a găsit în mijlocul munților Helveției. Dorind a vă răspunde cu o grabă cât mai mare, mi-am permis a crede, că nu v’ar fi acum inutilă o încer- care asupra câtor-va dintre curentele dramatice, cari au avut STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 260 un răsunet mai însemnat în publicul francez în timpul anilor din urmă. O expediez dar aci alăturat. Dar nu aștept pe lângă aceasta de cât numai ocaziunile prielnice spre a trimete și alte dări de seamă mai scurte, cu speranța și mulțumirea, că voiu mai putea fi de vre-un folos. Vă rog să primiți, domnule Mehedinți, expresiunea repe- tată și recunoscătoare a sentimentelor mele de cea mai înaltă considerațiune. MIRCEA DJUVARA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- X [Anul ? ]10 Joi, 8 Dec. st. n. c. 20, rue St. Romain, Paris STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, îmi permit a vă trimete încă o scurtă încercare filozofică. Faceți, vă rog, cu ea ce veți crede de cuviință. Aș fi foarte fericit să știu, că o veți putea utiliza în Convorbirile literare. Primiți, vă rog, domnule Mehedinți, încredințarea înaltei mele considerațiuni. MIRCEA DJUVARA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Virgil Drăghiceanu cătră Simion Mehedinți I Știrbei Vodă 133 10 Oct. 1910. MULT STIMATE D-LE PROFESOR, Până a vă trimite pentru No. viitor al Convorbirilor un articol despre Cule (în locul celui despre Palatul din Herești, ce l-am dovedit a fi modern) îmi permit a vă trimite un ștoc de cuvinte rarex. Primiți vă rog expresiunea deosebitei mele stime. VIRG. DRAGHICEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- n 31 Mai 1913 MULT STIMATE D-LE PROFESOR, Din cauză că Sâmbăta trecută, am fost reținut de o confe- rință, neputând lua parte la ședința d-voastră lunară, mă văd silit ca pe această cale să-mi exprim mulțumirile mele recu- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 262 noscătoare pentru elogioasa și simpatica dare de seamă ce Convorbirile o face asupra broșurii mele: „Palatele domnești”. Măgulirea mea e cu atât mai mare cu cât cele dintâi încercări din activitatea căreia aveam să mă dedic mai târziu, au apărut în revista d-voastră2. Simțindu-mă foarte onorat de aprecierile ce faceți, vă mulțumesc cu recunoștință și vă rog a primi expresiunea senti- mentelor mele respectuoase. VIRG. DRAGHICEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Ch. Dtouhet cătră Simion Mehedinți lași, 20 Maiu 1911 2, strada Negruszi STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit pentru Cronica „Convorbirilor literare” o dare de seamă asupra unei serii de scrisori inedite ale lui Alecsandri câte Ed. Grenier, apărute de curând la Paris. Chestia fiind de actualitate vă rog să dați loc acestei recensii în viitorul număr al „Convorbirilor” Aș dori ca acest articolaș al mieu să însemne reluarea colaborărei mele la „Convorbiri” 2, spre a răspunde binevoitoarei și amabilei d-voastră propuneri de acum câte-va luni. De altfel la apropiata mea venire în București cred că voiu avea plăcerea să vă întâlnesc și să vă vorbesc în astă privință. Primiți, vă rog, stimate domnule Mehedinți, încredințarea sentimentelor mele de deosebită considerație. C. DROUHET Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Petre Dulfu cătră Simion Mehedinți București, Dec. 1909 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Pentru volumul despre care mi-ați spus că se va scoate în onoarea d-lui Maiorescu, mult veneratul măiestru al culturii noastre naționale, grăbesc, precum v’am făgăduit, a vă trimite și eu — cu o modestă contribuire din parte-mi — ver- surile alăturate Primiți totdeodată respectuoasele mele salutări. P. DULFU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți f București* Ion Evian cătră Simion Mehedinți Ldpzigy d. 4 Mărz 1913. Promenadenstr. 27 b. I. r. MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, Președintele „Societății studențești internaționale” din Leipzig, pusă sub protecțiunea d-lui profesor Lamprecht, m’a rugat a mă adresă unui domn profesor din România cu rugă- mintea de a seri câteva vorbe despre „Idealul vieții și al stu- diilor” studentului român modern. Articolul va apare în publicația semestrială a Federației Societăților internaționale studențești din Germania, al cărei ultim număr am onoare a vă înainta. Mi-am permis a mă adresă domniei voastre, d-le Profesor, să binevoiți a contribui cu acest mic studiu, la cunoașterea și în cercurile studențești germane a vieții și idealului studen- tului român. Rugându-vă să binevoiți a mă iertă, că prin rugămintea mea vă voiu răpi o parte din timpul, ce vă e atât de prețios, primiți vă rog, domnule Profesor încredințarea deosebitei mele stime. ION EVIAN, când. cam. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Almajelu Farra cătră Simion Mehedinți Almajelu-Farra prin Turnu Severin 29 Ian, 1908 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am primit aicea unde am venit pentru câteva zile cartea d-voastră și cele două liste de abonament. Mă voiu sili să vă servesc, de și conjudețenii mei sunt foarte puțin amatori de literatură. Nu voiu uita fericita ocasiune ce mi-ați dat a retrăi câteva ore în acea binecuvântată atmosferă a Junimei, a-mi revedea vechi și buni amici din tinerețe. Am mai avut încă o fericită satisfacțiune, care a trecut neobservată, a ne strânge mâna și a șterge prin o îmbrățișare o veche supărare de cinci- sprezece ani cu un prietin, prin urmare vedeți cât trebue să vă mulțumesc pentru poftirea d-voastră. Arătați vă rog tuturora și primiți și d-voastră salutările mele cele mai prietinești. A. FARRA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Elena Farago cătră Simion Mehedinți I Craiova 2 Martie 1907 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Zilele trecute am vrut să vă trimit ceva și nu știu cum m’am pomenit scriind adresa Luceafărului pe plic. Poate a fost o presimțire că nu v’aș fi putut fi pe plac sau? — nu știu. — De „existența” Convorbirilor Literare am căutat să mă informez în tot deauna. Acum cu cele două numere pe care ați avut gentileța să mi le trimiteți am în dublu două numere în care sânt frumuseți pe care îmi voi face și eu plăcerea să le dau cuiva care nu le-a citit poate. — N’am fost abonată la revistă e drept, dar o cumpăram cu numărul. Ați fost cel dintâi care mi-a răspuns după trimiterea volumului — și mai e ceva: In ziua când mi s’a expediat revista d-voastră din București v’am trimis și eu volumul. Poate să fie ăsta un semn că de data asta ne vom înțelege?1 Ați citit de sigur „Funigeii”. Ce mult înțeles „peste înțeles” au cele câte-va versuri cari încep cu „au toate rost în lume și toate și-au secretul” — ori poate îmi pare mie așa. „Ce impresie am despre mlădierea limbei noastre când e vorba de traduceri”? Știu și eu cum să vă spun ? Intru cât mă privește pot spune atât: nu cred că se pot traduce în versuri Românești STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 268 versuri Franțuzești de cât cu condiția de a nu se traduce cu- vintele ci ideia. Eu n’am tradus bine, știu, și de aceia am pus „traduceri libere”. Și doar am destulă răbdare. Aș mai spune ceva dar vedeți acum sunt oare-cum în cauză. Nu vi se pare că ar fi poate mai nimerit să’mi spuneți d-vdastra mie acum ce credeți de traduceri ? In cazul când versurile ce vi le trimit se publică, cătați de le puneți în numărul de Martie căci la începutul lui Aprilie apar în volum 2. N’am scris mult nu-i așa? E ciudat: sânteți singurul director de revistă cari mi-a refuzat publicarea unor versuri și cu toate astea nici unuia nu i-am scris cât v’am scris d-voastră. Poate tocmai din cauza asta. Cu cele mai alese salutări ELENA FARAGO Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București* II Jiblea, 28 August 1907 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Scrisoarea d-voastră care mi s’a trimis astăzi din Craiova mi-a adus aminte că încă nu mi-am îndeplinit făgăduința. Vă rog să nu credeți că am uitat. Am scris atât de puțin de o vreme încoace... 269 ELENA FARAGO - SIMION MEHEDINȚI Zilele astea mă întorc în Craiova și cum voi fi scris ceva care mă va putea mulțumi, fiți sigur că vă trimit pentru ,,Con- vorbiri Literare”. Și mie mi-i dor mult de ceva care să aducă cu poezia- prefață a volumului, mai ales că am început să încerc să caut prefața unui al doilea volum... Știu și eu? De cumva însă voi nimeri ceva în felul „caerului” să știți că spre d-voastră își va lua drumul. Pentru „cronică” singură nu știu cum să vă răspund ca să mă înțelegeți că nu din rea-voință nu cred nimerit să mă apuc s’o scriu. Poate fi cel mult ceva lipsă de voință motivată de multe împrejurări. Mișcarea literară a orașului pe care încă nu-1 cunosc destul n’o știu de cât din ce se tipărește în Ramuri. Dar acolo nu scriu numai Craioveni și... știți că scriu și eu! Pot eu oare să spun ceva ori chiar admițând că aș putea, pot spune tot ce ar fi poate de spus? — de „mișcarea cultu- rală” în genere nu mi se pare că aș putea fi dintre cei chemați să’și spună cuvântul — or cât aș fi de „impersonală” e așa de greu!... Nu vedeți câtă impersonalitate reese din ce scriu unele „personalități”... și totuși. Și totuși sunt clipe în care mi se pare că aș putea spune și eu ceva și sânt alte clipe în care îmi pare rău că n’am spus la timp ceva despre ce s’a scris ori despre cum s’a judecat dar... vă rog să nu uitați că port povara unui volum și tare greu mai apasă câte-odată și povara asta. Cu cele mai alese salutări EL. FARAGO Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București* STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 270 m Craiova, 14 Sept. 1907 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Ferice de povestea mea dacă toți criticii i-ar fi îngădui- tori ca d-voastră. Asta m’ar îndemna poate să mai scriu vre-una. — Mă gândeam de mult să versific din poveștile culese prin colecțiile noastre dar acum văzând că am putut duce la capăt una cu subiect original voi mai încerca probabil tot în felul ăsta. „Blăstămul aurului” din clipa în care abea începuse să se închege în gând Fam destinat „Convorbirilor Literare” Și, vi Fam trimis chiar în ziua când am isprăvit de scris. — Trecuse atâta vreme de când v’am promis... Dar să venim la observațiile d-voastră: Ca să nu se mai repete cuvântul ,,fermecată” cum spuneți d-voastră s’ar putea schimba așa: ,,Și creșterea din urma ei (pag. 1, versul 6) In pădurea ceia toată ori: cuprinzând pădurea toată „Pomi cu frunza respicată”, etc. La pag. 5 se poate remedia „nedumerirea gramaticală” schimbând „Dragostea bietei surori” cu : geamătul bietei surori3. Pe Știe-l Dumnezeu cu toate că păcătuește cred că-1 puteți lăsa. Iși poate avea și așa înțelesul mai ales având în vedere forma naivă în care am căutat să povestesc. Pentru număru de lanuar? — Mi-ar părea bine să vă pot trimite ceva fără să fi promis mai înainte. Cu cele mai alese salutări ELENA FARAGO Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- 271 ELENA FARAGO - SIMION MEHEDINȚI IV Craiova, 29 Oct. 1907 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă mulțumesc pentru gentileța de a’mi înapoia manuscri- sul. Dacă’ răspunsul d-voastră venea cu câteva zile mai înainte, aș fi putut să-1 mai țin, dar mi s’a cerut cu multă insistență ceva pentru almanahul „Ramurilor” și cum din penultima d-voastră scrisoare am înțeles că nu poate fi în „Convorbiri Literare” I’am dat — am dat adică povestea scrisă a doua oară. Dacă voi avea ceva gata până la numărul de lanuar poate vă voi trimite. Acum n’am nimic și nici n’am să pot seri curând. Cu cele mai alese salutări EL. FARAGO Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- V {F. d.] [1913j Cfr. nota 4. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Când a apărut ultimul meu volum („Din taina vechilor răspântii”) v’am trimis un exemplar d-voastră și unul pentru revistă. Deși de atunci e multă vreme și au apărut vre-o 4 numere din Convorbiri n’am văzut un rând măcar prin care să mi se anunțe volumul. Vă rog dispuneți să se facă lucrul ăsta dacă nu vi se pare că ar fi timpul să se spună câteva cuvinte într’o notiță1. Cu cele mai distinse salutări EL. FARAGO Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Al. Florescu cătră Simion Mehedinți 31 Martie 1901 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, După o gândire de câteva zile la cele ce ai avut amabili- tatea de a’mi propune, sunt nevoit cu părere de rău a’ți da un răspuns nu tocmai favorabil. Pe lângă motivele ce ți-am mai dat mai deunăzi, se mai adaogă altul: ași fi vrut să cunosc bine părerile presei străine despre noi, și n’am putut să’mi procur, măcar după ziarele românesci textul lor. Așa spre pildă îmi pare că ziarele fran- ceze ne-au fost favorabile, cel puțin nu așa de răutăcioase și perfide ca cele austriace; și cu toate acestea aud că și în presa franceză au fost câteva note discordante. Să fie aceasta exact sau nu? Iată o întrebare pe care n’ar fi putut-o dezlega decât chiar citirea acestor gazete. Și aceasta n’ar fi avut neapărat importanță, căci dacă s’ar fi adeverit că presa franceză, cn tot semitismul ei acut, ne-a fost favorabilă până într’un punct, s’ar fi putut arăta deosebi- rea de tratament al presei unei țări cu care nu ne leagă nici o învoială politică, față de o țară vecină în care trebuia până astăzi să avem încredere pentru sprijinul firesc ce se cuvenea să’l găsim într’o comunitate de vederi politice. Și de sigur că ar fi fost necesar de a insista asupra acestui punct spre a trage și oare care concluzii pentru viitor. 273 AL. FLORESCU - SIMION MEHEDINȚI Dar iată că’mi lipsesc în această privință documentele, așa încât cu toată dorința mea de a aduce Convorbirilor prino- sul modestei mele colaborări, sunt nevoit a amâna pentru altă dată această a mea dorință. Poate că în această făgăduială de colaborare viitoare voiu putea găsi și absolvirea mea. Mulțumindu-ți încă odată pentru încrederea ce o aveai în mine, te rog să primești, iubite domnule Mehedinți, o priete- nească strângere de mână. AL. FLORESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- St. D. L. XI — 18 Mircea Florian cătră Simion Mehedinți i 30 Mai, 1912. Linienstrasse, 120. III Treppe Bei Frâu Herrenkind Berlin ONORATE DOMNULE PROFESOR, Am ajuns cu bine în Berlin și cu sprijinul efectiv al d-lui Vâlsan am isbutit să mă instalez într’o cameră mulțumitoare, cu suma de 30 de mărci, fără pensiune. Există poate și ceva mai eftine, însă eu, deși am căutat, n’am găsit deocamdată, fiindcă sunt extrem de puține pentru străini și de aceia deja ocupate. Viața nu e tocmai așa de eftină aci, mâncarea chiar mai scumpă de cât în București, ceia ce plătesc aci un leu și 50, în București pot plăti numai un leu. Masa mai eftină e extrem de monotonă și insuportabilă, te îmbolnăvește chiar. Suntem cam obișnuiți noi Românii de aci ca atunci când ni se cere spre pildă o marcă să credem că am dat numai un leu. Sunt și lucruri mult mai eftine, dar acelea nu sunt de prima nece- sitate și mă pot lipsi de ele. M'au isbit multe lucruri aci, însă cum pe mine mă intere- sează interiorul psihologic iar nu fațada, nu pot afirma nimic deocamdată asupra Berlinezilor, fiindcă îmi trebue limba ca să-i cunosc și am mult de luptat cu această limbă care pentru noi Românii prezintă mai mult de cât greutăți. Dar ce lucru nu se face cu multe greutăți? 275 MIRCEA FLORIAN - SIMION MEHEDINȚI Sunt încă și poate voiu fi încă câtăva vreme în perioada de adaptare mai intimă la elementele vieții germane, de aceia încă într’o stare de nedeterminare și relativ penibilă. Vă mul- țumesc încă odată pentru solicitudinea d-voastră. De asemenea trebue să vă anunț că am înaintat d-lui Kalinderul micul meu studiu, fără să-i pot vorbi. Rămân al d-voastră devotat, MIRCEA FLORIAN Stud. philosoph. izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- n Berlin 29 Iunie, 1912 Chbg. Fritschestr. 58. Portal 1 IV Treppen. Bei Cohen. ONORATE DOMNULE PROFESOR, Precum poate ați văzut din însăși petiția înaintată, am fost silit să mă mut și eu în Charlotenburg, fiindcă murdăria caselor din Berlin întrece toate așteptările; prin urmare de la 1 Iulie stil nou devin „charlotenburghez”. Domnul profesor Negulescu trecând prin Berlin mi-a dat plăcutul prilej de a-1 vedea și de a-i vorbi. Intre altele, l-am rugat foarte sfios, cu teama de a nu părea prea pretențios, ca să-mi pue și candidatura mea la premiul Halfons (cel mai bun licențiat), la care poate concura orice licențiat cu mențiunea niagna cum laude, din toamna trecută. Domnul profesor mi-a făgăduit că.vă scrie domniei voastre cu o rugăminte în acest sens. Ceia ce m’a îndemnat să mă gândesc, cam îndrăsneț, la aceasta, a fost în primul rând cinstea de a fi distins între ceilalți licențiați (mă pun anticipat foarte naiv în ipoteza cea STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 276 mai favorabilă), și al doilea (horribile dictu!) nevoia de a aco- peri unele lacune în bugetul meu create prin cheltuelile de drum și prin înscrierea mea la Universitate. Căci azi e un fapt împlinit, sunt student al Universitate! din Berlin, prin urmare am câștgat un semestru pe care eu în mod greșit îl socoteam pierdut. In sfârșit, ceia ce m-a îndemnat și mai mult a fost dorul de a-mi procură un număr de cărți indispensabile, pentru consultare continuă, și care sunt, precum știți și domnia voastră, foarte scumpe. Să mă iertați, dacă vă mai fac încă o rugăminte. Domnul profesor Negulescu, când a plecat din Berlin, mi-a făgăduit că-mi va scrie îndată ce va sosi în țară, pentru ca și eu să am posibilitatea să-i scriu imediat. Insă cum eu mi-am schimbat adresa și domnia sa nu o cunoaște încă, vă rog cu respect să-i transmiteți domnia voastră adresa mea, dacă îi întâlniți, fiindcă eu nu știu nici când să i-o trimit și nici unde; iar de vară nu cred ca domnul profesor să stea în București, singura adresă pe care o cunosc. Permiteți-mi să vă mulțumesc din toată inima pentru sprijinul pe care mi-1 acordați, asigurându-vă de nemărginita mea recunoștință. Al domniei voastre devotat, Stud. ph. MIRCEA FLORIAN P. S. Nu știu dacă petițiunea e bine concepută, am scris-o după indicațiunile d-lui Gheorghiu, care mi-a transmis cuvân- tul domniei voastre. Când aș putea află ceva de soarta petiției? Și când despre premii ? Al d-voastră MIRCEA FLORIAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 277 MIRCEA FLORIAN - SIMION MEHEDINȚI III Greifswald^ 23 Iunie, 1913 ONORATE DOMNULE PROFESOR MEHEDINȚI, Multe ertăciuni vă cer că vă scriu atât de târziu, după primirea binevoitoarei domniei voastre scrisori. Pricina a fost că așteptam din zi în zi să aflu ceva pozitiv în privința banilor. După oarecari tribulații, astăzi sunt în măsură a vă scrie că banii îmi aparțin cu certitudine. Vă exprim cu respect mulțu- mirile mele pentru interesul ce-mi purtați. întreaga mea activitate intelectuală e concentrată spre lucrarea de doctorat, cred că de ea depinde mult și restul exa- menului de doctorat. Subiectul ,, disertației” va fi o critică a „filoziofiei noi” a iui Bergson. E pentru mine o mare nevoie intelectuală a mă explică cu această filozofie ce pretinde a distruge atâția idoli filozofici, pentru a înălță — firește, lege fatală! — alții noi. Bergson e un Robespierre al filozofiei dublat cu un Bismarck. De altfel aceaș nevoie se simte și în toată Germania filozofică. Nu pot să uit respectul cu care vorbește prof. Riehl din Berlin de filozofia iui Bergson, chiar când o critică, și aceasta se întâmplă foarte des, el fiind un desăvârșit kantian. Bergson ne silește să gândim și să răsgândim ceia ce păreă că nu mai are nevoie de a fi gândit, ceia ce părea că merge de la sine. Pentru mine însă Bergson e numai un prilej și un punct de reper, interesul meu filozofic nu e deloc unilate- ralizat. Ah, dacă cu limba ar merge așa cum vroi eu! Cu toate marile progrese făcute—deși singur și neajutat de profesor— câtă distanță mai e până la o relativ sigură mânuire a ei! In comparație cu mulți alții din categoria mea, eu mă declar în STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 278 această privință — ertați-mi nemodestia! — mulțumit de mine însu-mi. îmi permit a vă rugă de ă-mi face bucuria, în caz de va apare ceva de mine în „Convorbiri”, a-mi trimite un exemplar din revistă1. Vă cer scuze pentru această umilă rugăminte și încheiu scrisoarea, pentru a nu vă răpi timpul domniei voastre cu greoaia mea frazeologie, asigurându-vă de adâncul meu devotament, MIRCEA FLORIAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IV Greifswald Vineri ^/ll Octombrie 1913 Wiesenstr. 39. bei Jantzen Greifswald (Pommern) ONORATE DOMNULE PROFESOR, Poate vă va surprinde locul de unde vă trimit această scrisoare: vă scriu din Greifswald, unde mă aflu de eri. Plecând Dumineca trecută din București, am trecut Sâmbătă pe acasă, pe la domnia voastră, unde mi s’a spus că vă întoarceți cevă mai târziu. Aș mai fi stat în București, dacă nu se făceă prea târziu și dacă n’ar fi trebuit să întârziez în Berlin, câteva zile, în cercetări la biblioteca regală. Dacă v’aș fi văzut, v’aș fi spus că lucrarea de doctorat face pași repezi, cu tot timpul răpit de mobilizare și că dacă ea va fi gata și va plăcea profesorilor mei, nici o pedică nu va mai există, de a depune doctoratul imediat. Totuși nu cred să pot promovă chiar în semestrul de iarnă, însă mă simt în 279 MIRCEA FLORIAN - SIMION MEHEDINȚI stare a făgădui pentru cel viitor. Voi face de sigur tot ce-mi va stă în putință ca să mă pot prezentă chiar în semestrul curent. Să-mi îngăduiți să închei scrisoarea cu câteva rânduri asupra situației mele materiale. Am ridicat și rata a doua de 900 de lei, din care cheltuind cu drumul vre-o 150 lei, mi-ar mai trebui deci încă 250 lei, pentru a putea sta tot semestrul de cinci luni, dacă se socotește 200 lei lunar. In ceia privește cheltuelile de doctorat, ele vor atinge suma de 700 mărci, din care 400, tiparul tezei. Aceasta fiind situația mea în general, vă rog să mă ono- rați cu un răspuns, ce anume îmi rămâne de făcut. Cu adânc devotament, MIRCEA FLORIAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Const. AL Garoflid cătră Simion Mehedinți [F. d.] [1908 ?l STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, M’am gândit nițel cam târziu că tendința articolului meu poate să nu convie Convorbirilor cd deosebire urmarea care e nițel mai drastică. Nu cruț de loc marea cultură. Dacă cum-va aceasta ar fi o piedică te rog să nu te crezi obligat a-mi publica începutulj . Te rog să primești salutările mele prietenești. C. GAROFLID Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Vladimir L Ghica cătră Simion Mehedinți I CONVORBIRI LITERARE București Str. Dimitrie Racoviță, 12 z [F. dj 1 [1910] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Iacă articolașul de actualitate despre care v’am vorbit Vineri. Dacă am sosit prea târziu pentru impresiune vă rog să'mi înapoiați manuscrisul, 16 str. Luminei — ca să’l „plasez” în altă parte, tot în timpul aniversariului. — Cu sentimentele mele de deosebită stimă, VLADIMIR I. GHIKA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- II [F. d.] [Vara 1912] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă voiu trimite urmarea articolelor despre „în Moldova” lui Ed. Grenier. Insă dacă pentru numărul viitor, vroiți să STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 282 faceți o amintire specială a lui Negri, cu prilejul inaugurare! statuie! sale, vă previu că posed două corespondențe inedite foarte interesante ale lui Negri, una cu bunicul meu, Grigorie* Vodă (1855—1856) privitoare mai cu seamă la mănăstirile închinate; cealaltă (1863—1864) cu tatăl meu, Beizadea lancu mai plină, poate, chiar decât cea dintâi de amănunte istorice „picante”. Dacă credeți că ar fi bine de a consacra un număr special la memoria lui Negri una din aceste două corespondențe (mai cu seamă cea d’a doua, care este și mai scurtă, mai potri- vită pentru o revistă) ar putea face o parte însemnată din cele aduse la lumină pentru slăvirea amintirei sale. Vă rog numai în acest caz să mă preveniți ca să vă trimet copia acestor documente. Cu toată stima VLADIMIR I. GHIKA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- ni [F. d.] CHER MONSIEUR, J’ai regrette de vous avoir manque hier : je comptais venir vous trouver ce matin, mais une legere indisposition m’en a empeche. Je voulais savoir s’il n’y avait pas quelque malentendu en ce qui concerne les planetes phototypiques destinees ă illus- trer mon article du no. de janvier: car je n’ai toujours pas regu jusqu’ici depreuve de ces planches et d’autre part, de- 283 VLADIMIR I. GHIKA - SIMION MEHEDINȚI pourvues de toute legende, elles ne pourraient passer ă l’im- pression sans que j’ajoute sous Ies portraits ce que ces portraits representent. Tout va-t-il bien pour l’article de l’Archeveque ? Je suis â votre disposition des que vous voudrez lui etre pr,esențe. Un coup de telephone afin de me prevenir de l’heure et du jour, seulement. A notre derniere entrevue nous avons parle s’il vous souvient, d’Amerique et du catholicisme americain. J’ai pense que vous ne liriez pas sans interet Ies tres-interessantes pages que Brunettiere, alors au debut de son evolution, a consacrees ă ce sujet, en 1898 (un article- de la Revue des 2 Mondes que reproduit le volume ci-joint; je l’ai marque d’un signet). — C’etait l’etat de choses d’il y a 12 ans. Cela a marche encore plus vite depuis... ă l’americaine, surtout numeriquement. On compte maintenant preș de 19 (dix-neuf) millions de catholi- ques aux Etats-Unis; le gouvemement leur devient tres-favo- rable (Roosevelt et Taft en particulier). Mes sentiments Ies meilleurs VLADIMIR I. GHIKA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- m (Traducere) [F. d.J [Dec. 1909] 3 SCUMPE DOMN, Mi-a părut rău că am lipsit ieri: socoteam să viu să vă găsesc azi dimineață, dar o ușoară indispoziție m’a împiedicat. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERrXRE XI 284 Aș vrea să știu dacă n’a fost vre-o neînțelegere în ceeace privește planșele fotografice destinate să ilustreze articolul meu din numărul pe Ianuarie: căci n’am primit până acum nici o probă a acestor planșe — și pe de altă parte, neînsoțite de vre-o explicație, n’ar putea trece la tipar, fără ca să fi adăogat sub portrete ceea ce ele reprezintă. Cum stăm cu articolul arhiepiscopului ? Sunt la dispoziția d-voastră imediat ce veți voi a i-1 remite. Un telefon numai din timp spre a mă înștiința asupra zilei și orei. La ultima noastră întrevedere am vorbit, dacă vă mai amintiți, despre America și catolicismul american. M’am gândit că nu veți citi fără interes foarte interesantele pagini pe cari Brunetiere, pe atunci la începutul evoluției sale, le-a consacrat acestui subiect, în 1898 (uh articol în Revue des 2 Mondes pe care-1 reproduce volumul alăturat; I-am marcat cu un semn). — Aceasta era starea lucrurilor acum 12 ani. Ea a mers încă și mai repede de.atunci... americănește. mai ales în ceeace pri- vește numărul. Sunt acum aproape 19 (nouăsprezece) milioane de catolici în Statele Unite : guvernul li-e foarte favorabil (Roosevelt și Taft în special). Cu cele mai bune sentimente, VLADIMIR I. GHIKA IV [F. d.] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am venit să vă reamintesc rugămintea mea, dacă apare în numerul de Martie al Conv. Lit. articolul mumei mele: aceea de a’mi trimite acasă cele d’ântâiu corecture ca să fie cât mai puține greșeli de tipar. Aș dori să știu dacă publicarea se face 285 VLADIMIR I. GHIKA - SIMION MEHEDINȚI în acest număr, căci aș avea o ilustrație mai mult de predat și mă tem să nu fie adusă prea târziu. Un cuvânt de răspuns asupra acestui punct, prin telefon, deci. Cu asigurarea sentimentelor mele cele mai prietenoase. VLADIMIR I. GHIKA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. V [F. d.] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Iacă articolul arhiepiscopului nostru. Ar dori (exces de modestie sau exces de prudență) să fie acesta iscălit numai cu inițiale. Veți citi și veți judeca. După mine, n’ar fi nici un inconvenient să fie articolul iscălit cu numele întreg al auto- rului (în contra...). Multe complimente VLADIMIR I. GHIKA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. VI Luni [F. d.] [April 1907] 1 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, In lipsa mea astă dimineață, omul de la tipografie s’a prezintat din nou la mine, cerându-mi articolul despre Costinii. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 286 După convorbirea telefonică de alaltăeri, credeam că nu mai găsea loc în numeral de tipărit, din pricina întârzierei. Oare s’a găsit un „spațiu liber”? — In orice caz, vă expediez manu- scrisul ca să faceți cu dânsul ce vroiți. Al d-voastră devotat VLADIMIR I. GHIKA Principe Vladimir I. Ghika Luminei, 16 Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. FI. Stefănescu Goangă cătră Simion Mehedinți I 31 Ianuarie 1912 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă rog să mă iertați, că abia acum dau răspuns scrisorii și invitării dumneavoastră. Evenimente însemnate în familie,, ivite tocmai în răstimpul acesta, m’au împiedicat să-mi înde- plinesc mai în grabă datoria. Alătur aci — sâmburile lucrării mele — nu în două ci în cinci pagini. Mărturisesc că mi-a fost greu să mă mențin la spațiul indicat. însăși lucrarea mea e un rezumat, căci fiind admisă spre publicare în „Psychologische Studien”, a trebuit să-i reduc proporțiile, menținând numai ce eră absolut indispensabil pentru priceperea specialiștilor, a cărora se adresă. Mi-am zis însă, că lucrul nu-i așa de grav, căci dacă cumva d-voastră aveți bunătatea să faceți vre-o mențiune de lucrarea mea în „Convorbiri literare”, și voiți să utilizați acest rezumat în vederea acestui scop, atunci cestiunea e ușoară. Veți lăsă laoparte tot ce credeți că e de prisos, și nu veți men- ține de cât aceea ce ar putea interesă publicul cititor al revistei. Aceeace am dat acum la lumină, e numai începutul unei lucrări mai întinse, ce urmărește cercetarea și explicarea sen- timentelor estetice provocate de impresiunile de culoare în infi- nitele lor combinațiuni, în special cu privire la ornamentație STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 288 și pictură. într’o oarecare măsură, lucrarea aceasta a fost dusă mai departe printr o alta serie de cercetări experimentale, ‘făcute tot în laboratorul lui Wundt. Elaborarea materialului acestor experiențe din urma, merge însă ceva mai greu, căci aici n’am la îndămână, atâtea lucruri indispensabile. Cu toate acestea sper însă s’o duc, cu vremea, la bun sfârșit. Partea primă a lucrării a fost bine primită în Germania; Wundt a apreciat-o mult, și i-a făcut marea cinste de a o publica în renumita lui revistă ..Psychologische Studien”. Pe viitor, și în măsura puterilor și a timpului ce-mi va rămânea liber, voi căută să fiu cât de folositor ,,Convorbi- rilor”. Când nevoile te cercetează, nu poți face nici ce trebuie, necum ce vrei. Al d-voastră îndatorat FL. ST. GOANGA , Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. II Galați, 18 Martie 1912. MULT ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Pentru prea amabila și bunăvoitoarea mențiune ce ați făcut despre lucrarea mea în ,,Convorbirile Literare” vă sunt mult recunoscător și vă mulțumesc din toată inima. Vă rog, nu-mi luați în nume de rău, că abia acum îmi îndeplinesc această plăcută datorie. Voiam să scriu ceva pentru „Convor- biri”, și cum credeam că aceasta are să se întâmple cât de curând, lăsasem să vă trimet mulțumirile mele împreună cu o mică contribuție la munca prețioasă ce o depuneți pentru pros- 289 FL. ST. GOANGĂ - SLM1ON MEHEDINȚI peritatea acestei bătrâne și valoroase reviste. împrejurările însă mi-au stat împotrivă și n’am putut încă să-mi îndeplinesc voința. De teama ca mulțumirile mele recunoscătoare să nu întârzie prea mult, vi le trimit așa cum nu bănuiam, nici nu vream, fără nici o cât de mică contribuție. Poate voiu putea cândva răspunde, cum se cuvine, atenției d-voastră mult bună- voitoare,» și-mi va fi dat să răscumpăr această lipsă de da- torie. Al d-voastră mult îndatorat FL. ST. GOANGA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. St D. L. XI — 19 George Gregorian cătră Simion Mehedinți [F. d.] STIMATE DOMNULE DIRECTOR, Terminând zilele aceste o poemă și dorind s’o public în Convorb. Literare v’o trimet cu speranța că dorința mea poate fi împlinită. Alătur două sonete prin intermediul cărora sper că veți începe cu mai multă încredere filele poemei. Peste câteva zile voi trimite după răspuns care în cazul că nu-mi va fi trimis prin poștă de d-voastră, ar însemna că nu sunteți de aceeași părere cu mine. Și zic că voi trimite după răspuns de oarece o astfel de bucată se transcrie f. cu greu după încâl- citele foi de lucru. Rugându-vă să mă scuzați pentru deranjul pe care s’ar putea ca să vi’l fac, primiți asigurarea perfectei mele stime. GEORGE GREGORIAN Gara Filaret P. S. Unele versuri cad cam neglijent în poemă; dar le-am lăsat astfel, deoarece nu știrbesc din poezia în sine *. G. G. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. G. N. Grosu cătră Simion Mehedinți 13/V.1913 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Inițiativa luată de d-voastră în parlamentul țărei pentru pădurile Vrăncei ni-a umplut inima de bucurie; sântem fericiți cu d-voastră căci puteți trăi și pentru noi. Mișcarea începută e idială, cauza fiind sfântă; noi vă vom urma cu drag ori unde va fi nevoie și cu ce sântem în stare vă vom servi. Dumnezeu să vă ție sănătos spre fericirea d-voastră și a noastră a tuturor. De la frații Vrânceni respect și dragoste. G. N. GROSU-VIZANTEA TH. POTOPP D. PLEISCA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. C. Hoisescu cătră Simion Mehedinți Târgoviște, 2 Mai 1911 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Pentru a putea face oare-care modificări de fond în partea a doua a articolului ce este a se publica într’un număr viitor, vă rog ca să-mi trimiteți manuscrisul acestei părți, pentru a face din timp acele modificări, rămânând a mi se trimite pe urmă și corectura. Nu v’aș mai fi deranjat pe d-voastră pentru aceasta, dar mi s’a răspuns de la Redacțiune că manuscrisul se află la d-voastră Modificările se vor resuma în primul loc în acceptarea unei note mai puțin impulsive (cam în sensul revisuirei primei părți de către d-voastră) și în al doilea loc în desvoltarea unor părți devenite de actualitate, prin punerea lor la ordinea zilei atât de presă cât și de cei interesați. Vă rog a primi din parte-mi asigurarea celor mai bune sentimente. C. HOISESCU Inginer Târgoviște Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. T. lordănescu cătră Simion Mehedinți I Focșani, 20 Septembrie 1907 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit aci alăturat articolul ce vă promisesem împreună cu traducerea a două povești indiene. Mi-a fost greu în împrejurările de față să scriu, căci am avut mult lucru la cancelarie, mai cu seamă că prin anulările ce s’au făcut, am rămas și fără secretar. In privința corecturilor, vă rog ca, dacă este posibil, să le fac eu căci, cum veți vedea, sunt multe cuvinte streine și tipografii noștri cu greu le vor putea culege corect. In privința publicărei d-voastră veți chibzui dacă se poate tipări într’un singur număr sau în două numere Asemenea v’aș ruga ca, dacă se poate, să am acest articol tipărit separat în 5—6 exemplare spre a-1 trimite la câți-va profesori streini, dacă va costa ceva voi plăti. In streinătate se obișnuesc așa numitele Sonderabdruck sau Separatabdruck cari se trimit autorilor chiar dacă ar scrie o pagină. Văstrimit asemenea o foaie A. prin care se anunță al XV Congres orientalist și cred că e bine ca revista d-voastră să o insereze. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 294 Mulțumindu-vă de amabilitatea ce mi-ați arătat, vă rog să primiți stima mea distinsă. T. IORDANESCU N. B. Am citit articolul d-voastră din ultimul număr al Convorbirilor și am simțit o adevărat înălțare sufletească. Cred că toți profesorii se vor deștepta și vor vedea, vârtejul nefast în care au fost târâți de politică, vă mulțumim că ați dat alarma2. T. IORDANESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. II Focșani, 13 Februarie [19]08 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit alăturat un articol pe care vă rog ca, dacă găsiți de cuviință, să îl publicați în Convorbiri. Eu cred că interesează mult pe lume care acum se vede presată din toate părțile să învețe o limbă internațională, care limbă este prezentată sub colorile cele mai favorabile. Am găsit natural să scriu acest articol, care este în cu- rent cu ultimele publicații în această chestiune, de oare ce o revistă ca a d-voastră trebue să continue cât se poate mai multe chestii de actualitates. In cazul că nu veți publica acest articol vă rog să mi-1 înapoiați fiindcă nu am nici o copie după el, dar după mine prezintă interes fiind-că chestiunea nu s’a tratat nici odată din punct de vedere științific. 295 T. 10RDĂNESCU - SIMION MEHEDINȚI Dacă mai puteți publica vre-un articol de filologie vă pot trimite4. Mulțumindu-vă anticipat vă rog să primiți distinse salutări. .T IORDANESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. ni 2 Mai 1909 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Nu v’am scris de mult nimic pentru revistă dar vă închi- puiți și d-voastră că în provincie nu se poate face mult. Acum vă trimit recensia unei cărți care a apărut de curând și asupra căreia nu s’a scris încă nimic. Am făcut recensiunea cam des- voltată căci mi s’a părut că interesează pe cititori și unele amănunte. Dacă d-voastră găsiți de cuviință, vă rog să publi- cați și această recensiune în revista d-voastră3. Eu vă mulțumesc în ori ce caz și sper să vă dau mai mult cu altă ocaziune. Cu distinse salutări T. IORDANESCU Izvoare: 7\.rhiva Profesor Simion Mehedinți, București. IV Focșani, 25 Februarie 1911 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Te-am căutat în zadar prin orașul nostru, din care am lipsit și eu câtva timp, pentru a-ți transmite felicitările mele STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 296 cu ocaziunea alegerei d-tale ca deputat. Doresc din inimă ca activitatea d-tale să fie cât se poate de rodnică și să poți cât se va putea mai mult contribui la binele obștesc care se așteaptă dela d-ta. Bietul nostru popor pe care toți l-au înșe- lat, nu așteaptă nici slujbe nici milă ci o inimă nobilă și prie- teni sinceri să-l scoată din întunerec și să îi arate calea adevă- rului. Eu sper și doresc ca simpatia care vă leagă de țăran să se continue ca astfel să fiți ales într’o serie de legislaturi ca prieten sincer și dezinteresat al unui popor care nu știe de cât să iubească pe ai lui. Aș fi dorit să vă trimit și ceva pentru Convorbiri, dar nu este gata, sper însă pe săptămâna viitoare. Este un articol asupra fachirilor indieni după literatura indigenă, care cred că va interesa pe cititori cari aud des acest nume și citesc romane și nuvele în care se spun toate minunățiile despre acești oameni exotici. Articolul fiind cam mare cred că s’ar putea în 2 numere din Convorbiri. Am și câteva recensiuni pe care le voi trimite în curând. Cum vedeți tot mai lucrez și nu mă descurajez de ceia ce văd în jurul meu. Cuvintele de încurajare ce mi-ați spus m’au întărit și m’au făcut să cred că mai sunt oameni cari apreciază munca și puținul merit al acelora ce se devotează științei6. încă odată vă doresc sănătatea care vă va da puterea de muncă pentru binele patriei și vă rog să primiți salutările mele distinse. T. IORDANESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 297 T. IORDĂNESCU - SIMION MEHEDINȚI V Focșani, 15 Aprilie 1910 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Cu ocaziunea sărbătorire! d-lui Maiorescu, cam pe la 10 Februar, v’am trimis traducerea unei povești din Pâncantantra pe care o intitulasem „un aeroplan m vechea Indie”. De oare ce nu o văd publicată în numărul din Martie^ îmi e teamă să nu se fi rătăcit, d-voastră fiind, în acel timp, foarte ocupat cu aranjarea sărbărei. Vă rog să vă interesați de acea lucrare, căci era muncită, tradusă din original nou care nu își are tra- ducere în nici o limbă până acum și mi-ar părea rău de ea 7. Nu am mai putut trimite nimic pentru revistă, de oare ce de la 15 Martie, am fost foarte bolnav și am suferit o opera- țiune periculoasă. Abia acum pot umbla prin casă și va trebui încă mult ca să mă însănătoșesc pe deplin. Cu ocaziunea sărbătorilor ce vin urez să le petreceți cu sănătate și bine. Primiți salutările mele distinse. Al d-voastră T. IORDANESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Focșani, 8 Martie Idll STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit odată cu aceasta o dare de seamă asupra cărței americanului Buck precum și un articol asupra fachirilor pe cari vă rog să le publicați în Convorbiri. Cred că articolul asupra fachirilor nu va putea fi publicat într’un singur număr. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 298 dar vă rog să nu-1 scurtați întru cât sunt o mulțime de lucruri, pe cari cu greu le am adunat și aș dori apoi să-l scot și separat. Am crezut că un articol asupra fachirilor, bazat pe documente originale, va interesa pe cititorii Convorbirilor, întru cât tot ce se știe la noi, în această privință, este de domeniul fanteziei8. ' Mulțumindu-vă pentru ospitalitatea ce dați puținei mele munci, vă rog să primiți salutările mele distins^. T. IORDANESCU izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. VII 28 Martie 1911 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă mai trimit alăturat două articole pentru „Convorbiri”, prea multe poate, când aveți atâta și așa de variat material. Fiindcă Sâmbătă speram să plecăm la Roma, m’am grăbit ca să nu rămân cu aceste articole neterminate căci e greu să reei după atâta timp un lucru început. Cel dintâi este o recensiune asupra unei cărți noi care aș dori să intereseze pe mulți, căci dacă acum 20—30 ani se auzea așa de mult cuvântul Indo-Eu- ropean, acum nu se mai știe mai nimic despre el9. Cel de al doilea articol privește mai mult școala. Mi-am luat curajul ca să arăt unele neajunsuri pe cari noi în frica de a plăcea unor sau altora le ținem ascunse 10. Ca să nu mai scriu mult, căci timpul vă este prețios, termin rugându-vă să primiți salutările mele distinse. T. IORDANESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. T. IORDĂNESCU - SIMION MEHEDINȚI vin [F. d.] [1907] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit aci alăturat două articole privitoare la orienta- lism. Un articol este dedicat memoriei profesorului meu și după cum spuneai și al d-tale, lui Georgian care mi-a insuflat dra- goste pentru astfel de studii. Poate vi se va părea cam mare, dar nu am avut ce să fac, nu puteam seri mai puțin, deși trebuia mai mult Al doilea articol este o recensie în care adaog și eu câte ceva din cunoștințele mele, făcând cunoscută o carte despre care nici idee nu au cei ce se ocupă cu folclorul nostru12. Dacă mai doriți recensii de acest gen vă mai pot trimite căci mă țin încă în curent cu aparițiunile noi. V’am promis și niște traduceri din sanscrită și să nu credeți că am uitat, dar lucrările de fine de an ale școalei îmi a[u] luat mult timp. In curând însă vă voi trimite împreună cu o introducere asupra operei din care traduc. Mulțumindu-vă de ospitalitatea ce mi’ați acordat în im- portanta d-voastră revistă și de încurajarea ce mi-ați dat vă rog să primiți stima mea. T. IORDĂNESCU N. B. Spre a nu se face vre-o eroare la tipografie am notat primul articol cu numele, al doilea cu litere. T. IORDĂNESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. C. L Istrati cătră Simion Mehedinți l/Uf. Aprilie 1911 IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Regret mult că nu pot veni înainte de plecare pentru a vă mulțumi călduros, că ați luat în mână chestiunea care ne preo- cupă atât de mult pe amândoi. îndată ce mă voi întoarce voi veni să vă văd, căci pentru moment, îmi gătesc geamantanul de plecare. Am fost la domnul Maiorescu și sunt fericit a constata, că conform prevederilor d-tale, nu numai că a aprobat totul, dar îmi a spus că la nevoie, va contribui cu ceva. Deci, suntem asigurați și cum veți primi un răspuns mai favorabil de la Roma, faceți un apel călduros la presă, lansați listele de subscriere și trimiteți și adresele la Iași și Craiova. N’am nevoie să adaog că sufletește fiind uniți și înțeleși, puteți face ce veți voi și lua ori ce dispozițiune ce veți crede util, pentru care de la început sunt alăturea cu d-voastră. Am vorbit și în chestia macedoneană, și sunt bucuros că pot vedea această parte locuită de români. Urându-vă sărbători fericite și reușită deplină, cu deose- bire în chestia italiană, vă rog să credeți în sentimentele mele de stimă și aleasă considerațiune. Devotat Dr. C. I. ISTRATI Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Vichentie Jemna cătră Simion Mehedinți Cernăuți la 21/XI 1908 MULT STIMATE DOMN, Cu bucuria copilului care așteaptă să-1 vadă pe tatăl său, reîntors din depărtare, am primit azi dela d-voastră cartea cu notele biografice și cele 4 broșuri, trimise deodată. Nu aflu cuvinte destule, pentru a vă putea mulțămi pentru aceasta bine- facere. Tocmai săptămâna viitoare trebuia să dau tema gata și de aceea eram acuma desperat că nu voi primi nici un răspuns dela d-voastră. Broșurele trimise mi-au fost asemenea de mare folos, fiindcă trei din ele nu le-am aflat aice în nici o bibliotecă. Mul- țămindu-vă din inimă pentru această binefacere, rămân al d-voastră devotat. VICHENTIE JEMNA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. N. L. Kostaki cătră Simion Mehedinți I Bârlad, 12.X.[19]08 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI ! Trimet alăturatul articol pentru „Convorbiri Literare”. E primul dintr’o serie de încercări asupra mitologiei române, la care am început să lucrez și să strâng materialul trebuin- cios încă de astă vară. Cum mă reîntorc la Berlin pentru continuarea studiilor universitare, vă rog a-mi răspunde acolo pe adresa Luitpoldstr. 5. Berlin W., dacă, când și sub ce condiții mi se va publica studiul i. înainte de a sfârși țin să vă mai rog de a nu judeca prea aspru ortographia mea defectuoasă. E în parte și o cauză a lungului meu stat în străinătate. Bine înțeles că supun articolul meu în totul ortographiei întrebuințată de revista ce conduceți. Priniiți asigurarea deosebitei mele stime. N. L. KOSTAKI Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 303 N. L. KOSTAKl - SIMION MEHEDINȚI n București, %jl5 Febr. 1910 MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ! întâlnind zilele trecute pe d-1 Petre Missir, d-sa mi-a vorbit de aniversarea d-lui Maiorescu și de un număr festiv, pe care Convorbirile îl vor scoate cu această ocazie. Dacă studiul de față — scris în pripa puținelor ceasuri de libertate, ce îmi Jngăduește serviciul militar — va fi găsit bun de d-voastră și dacă va mai fi încă timp, mi-ați face o deosebită plăcere, publicându-1 în numărul închinat d-lui Maiorescu 2. Ar fi o probă de multă stimă și de multă și respectuoasă iubire, ce îi o port. Al d-voastră devotat N. L. KOSTAKl Hotel Continental. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. m 29 Sept. 1910 STIMATE DOMNULE PROFESOR, Vă trimet alăturat un studiu asupra „Vântului” în mitolo- gia noastră. Vă rog, dacă sunteți așa de buni, să îmi răspundeți de primire3. Primiți, vă rog, domnule Profesor asigurarea deose- bitei mele stime. N. L. KOSTAKl Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 304 IV (F. d.] Duminică. Dealu-Mare [Sept. 1909] Cfr. n. 4. MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ! Vă trimet alăturat un studiu de Mitologie română asupra Lunei, un capitol și acesta, ca și cel trecut—asupra Soarelui— din lucrarea ce o pregătesc și la care lucrez de mai bine de 4 ani: Mitologia Română. Dacă cele alte ocupații îmi vor lăsa destul timp liber sper să vă mai pot trimete în cursul lunilor viitoare încercări asupra: Balaurilor, Smeilor, Uriașilor și Pi- ticilor 4. Sfârșind, vă mai rog, stimate domnule Profesor, să îmi comunicați pe adresa: N. L. K., Dealu-Mare Bârlad, dacă ați primit studiul și când se va publica. Rămân în țară până Joi 1/14 Octombrie. Cu deosebită stimă al d-voastră N. L. KOSTAKI Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Const. Krupenschi cătră Simion Mehedinți I Ostende, 2%, r. de l’Eglise 17/30 Iulie 1907 IUBITE D. MEHEDINȚI, Mi se trimite aici scrisoarea d-tale privitoare la Convorbi- rile literare, pentru care ai vrea un articol. Fără nici o îndoială că un studiu, în felul celui ce arăți, ar fi de interes și poate să’l încerc. Insă ar trebui să fiu acolo și nu mă reîntorc decât la Septemvrie. Eu aș dori f. mult ca să dau ceva Convorbirilor și mi-am făgăduit mie însumi, mai mult lucru și, putea-voi să mă țin de cuvânt la toamnă? Sau nevoile meseriei îmi vor mânca timpul cu stupidele lor ocupațiuni? Aș fi foarte necăjit dacă nu aș putea da altceva decât notițe scurte cum am dat. In orice caz e și aceasta dovada iubi- rei mele pentru lucrarea d-tale. E un fel de obol al săracului care dă tot ce poate x. In orice caz, din toată inima, îți urez izbândă în planurile ce ai și trebue să’ți spui, că eu am siguranța, cunoscându-te, că vei izbuti să dai Convorbirilor strălucirea lor. Primește o prietenească strângere de mână. CONST. KRUPENSKI Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. St. D. L. XI — 20 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 306 n 30 Dec. 19W IUBITE PRIETINE, Am primit „poftirea” ’n stihuri și cu grabă vă răspund Mi-a făcut plăcere mare; lucrul eu nu vi’l ascund... Nu m’am îndesat cu scrisul în revistă, nu e vorbă! Cetitori, noroc avurăți!... Ați scăpat de a mea ciorbă! Prin aceasta la „Junime” două hrane voi găsi: Hrană bună pentru minte... pentru trup... o fi ce-o fi ! Primesc, deci, cu mulțumire la ospăț ca să iau parte, Dând obolul meu, întocmai, cum văd că stă scris la carte. La mulți ani. Prietenie CONST. KRUPENSCHI Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Alexandru Lapedatu cătră Simion Mehedinți I 3.11.901. București; strada Sf. Ionică 17 MULT ONOR. DOMNULE MEHEDINȚI, Alăturat am onoarea a vă trimite câte-va rânduri despre Vincențiu Babeș \ pe cari, dacă n’ași fi fost cam bolnav în timpul din urmă, le-ași fi scris și deci vi le-ași fi trimis, mai din vreme. Așa însă vă rog să binevoiți a mă scuza pentru întârziere. Cu privire la corecturi, dacă se poate, le-ași face însu-mi bucuros. Cu acest prilej îmi iau voe a vă face o rugăminte. Mi-a rămas de tipărit sfârșitul de la recensiunea ce-am publicat în N-rele de pe Nov. și Dec. ai Convorbirilor din anul trecut2. Nu vi l-am dat până acum, căci știam că aveți nevoie de lucrări cu mai mult interes pentru cetitori. D. Bogdan mă în- deamnă însă să merg până la capăt. Astfel, deși personal eram aproape hotărît să renunț la publicarea acestui „sfârșit” — mă văd nevoit a face apel la d-voastră, dacă veți avea câteva pagini libere din Convorbiri pe Martie, să binevoiți a-1 tipări 3. Pentru adresele din Ardeal, m’am adresat deja la o persoană în măsură de a-mi putea indica locurile unde s’ar pu- tea trimite Convorbirile cu sorți de a fi abonate. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 308 Cel mai de ispravă tânăr și scriitor din Ardeal cu care v’ați putea pune în legătură e dr. loan Lupaș, profesor la Semi- narul Andreian din Sibiiu (Nagy Szeben). E așa precum cred că v’ar conveni d-voastră sub toate raporturile. Binevoiți vă rog a primi încredințarea stimei deosebite ce vă păstrează AL. LAPEDATU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. n 27.11.907. MULT ONOR. DOMNULE MEHEDINȚI, Alăturat am onoarea a vă trimite restul articolului, căruia ați avut bunătate a-i rezerva câteva pagine în No. din Martie al Convorbirilor”. L-am condesat cât s’a putut, ca să nu Vă răpesc loc folositor. Mai am însă o rugăminte: fiindcă mi-am rezervat a face tipăritură separată, vă rog să binevoiți a îngădui să se tipărească cu aceleași caractere ca și partea tipărită până acum în N-rele din Nov. și Dec. ale Convorbirilor din anul trecut. Corecturile le fac însu-mi—acasă, str. Sf. Ionică, 17 (casa Albrich). Cel mai târziu Duminecă trimet și Cronica pentru No. viitor cât și lista de care mi-ați vorbit. Binevoiți, vă rog, a primi încredințarea deosebitei mele consider ațiuni. AL. LAPEDATU Izvoare: Arhiva. Profesor Simion Mehedinți, București. 309 ALEXANDRU LAPEDATU - SIMION MEHEDINȚI ni 16.XI.[19]08 București, Sf. Ionică) 11. PREA ONOR. DOMNULE PROFESOR, D. Panaitescu mi-a comunicat dorința d-voastră de a pre- găti, pentru No. din lanuare viitor al „Convorbirilor”, un arti- col: „Românii din Ardeal și Unirea”. Neavând timp suficient pentru a face cercetările necesare unui studiu mai amănunțit asupra acestei cestiuni, m’am gândit că ar fi de folos și interes să culeg de prin gazetele vre- mii „Câte-va ecouri ardelene din timpul Unirii”. In acest scop am răsfoit eri și alaltăeri „Gazeta”, „Foaia pentru minte” și „Telegraful” singurele ce apăreau dincolo la 1859 — dar n’am putut găsi nimic deosebit. Se vede că cenzura Guvernului de atunci din Ardeal nu îngăduia manifestarea în scris a sentimen- telor de cari, neîndoios, Ardelenii erau animați față de epocalul act politic ce se îndeplinea dincoace de Carpați. Astfel nu știu, zău, ce ași putea face pentru a urma, după cum doresc, cerinții d-voastră? Poate că n’ar fi în zădar dacă, prin d. A. Bârseanu 4 de la Brașov, v’ați adresă vre-unui din bătrânii cărturari de dincolo (poate Cav. I. Pușcariu5) să pună pe hârtie câteva amintiri asu- pra felului cum s’a repercutat în Ardeal, la Români, evenimen- tele Unirii. Poate că iarăși prin corespondența lui Bariț să se găseasccă ceva de înțeles. D. Bănescu, care a studiat-o și o cu- noaște bine, v’ar putea eventual scrie ceva 6. Binevoiți, vă rog, a primi încredințarea deosebitei stime ce vă păstrează AL. LAPEDATU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 310 IV București, 29 Ianuarie 1911 str, Sf. Ionică 17. MULT ȘTIM. DOMNULE MEHEDINȚI, Văd, nu fără oarecare surprindere, felul cum sunt cinstit în ultimul No. din Convorbirile Literare de cronicarul d-voastră artistic. E un act de răzbunare și insinuare ce, dat fiind per- soana de la care vine, vă spun drept, nu mă atinge și nu mă neliniștește 7. M’a mâhnit însă faptul că am putut fi insultat tocmai în revista la care am dat și eu ani de-a rândul tot ceiace am putut face mai bun și mai folositor pentru studiile istorice. Și fiindcă sunt încredințat că d-voastră care mi-ați arătat totdeauna în- credere și bunăvoință n’ați avut cunoștință prealabilă de artico- lul cronicarului d-voastră, cel puțin în ceia ce mă privește pe mine, vă rog prea mult, pentru liniștea mea, să binevoiți a-mi arăta în caz contrariu și dacă cumva nu îndrăznesc prea mult: prin ce și întru cât m’am putut face vinovat ca să mi se răsplă- tească în ăst mod modestul tribut ce am dat Conv. Literare și sentimentele de stimă și prețuire ce vi le-am păstrat și vi le păstrez. AL. LAPEDATU P. S. Dacă cumva doriți vre-o lămurire în chestia ridicată de d. respectiv în revista d-voastră vă stau ori și când cuz plă- cere la dispoziție. A. L. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Eugen Lovinescu cătră Simion Mehedinți I Paris 30 Martie 1909 Rue des Carmes 20. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Simt o mare bucurie să vă pot trimete prima parte a tezei mele de doctoratx, rămânând ca a doua lucrare să v’o trimit la timp, mai târziu. Sunt mai bine de doi ani de când propunându-vă colabora- rea mea la Convorbiri, am primit un răspuns care nu mi s?a părut prea încurajator. Mi-am zis: nu e încă timpul. Răbdare căci va veni și acea clipă, cândva, în care nu ți se va mai răs- punde : trimete și vom vedea, ori: vine cine vrea și rămâne cine poate... Și drept să vă spun că eu încă nădăjduesc acea clipă — ca una din cele mai plăcute cu putință. Primiți, vă rog, salutările cele mai devotate. E. LOVINESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERrXRE XI 312 II Ify Dec. 1909 20 Rue des Carmes 20. ^STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Mi-am permis să vă trimit ieri a doua lucrare a mea de teză de doctorat. De altminteri am făcut și susținerea orală, obținând „elogii”, într’un cuvânt tot ce-mi puteau da bieții oameni. In curând vă voi trimite și întâiul volum din colecția de douăzeci, ce trebue să iasă în câteva zile la Minerva, și în care voi încerca să învii trecutul nostru literar. Primul volum e închinat lui Alexandrescu, — al doilea, ce va apare abia în primăvară, e lui Costache Negruzzi2. Primiți, vă rog, salutările mele cu totul devotate și res- pectuoase. E. LOVINESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. m Fălticeni, 22 Iunie 1910 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit cu aceasta primul articol destinat cronicei lite- rare de la Convorbiri. Cred că ne’am înțeles asupra permanenței acestei rubrice, care mi-ar spori imboldul moral în ducerea la bun capăt a unei sarcini care ași vrea să fie ceva mai cuprinză- toare, — de cât o contribuție intermitentă, și întâmplătoare la 313 E. LOVINESCl' - SIMION MEHEDINȚI procesul literar al clipei de față. N’ași crede nepotrivit dacă ați confirma printr’o notiță acest caracter de permanență a cro- nicii 3. Al doilea articol, pe August, ce vi l’aș trimite la timp din Paris, cere o prealabilă înțelegere cu d-voastră. El ar purta titlul: — Spre Franța! sau așa ceva, însă n’ar conține nimic invidios... Plecând dela campania, de acum câțiva ani, împo- triva înrâurilor străine și mai ales a celei franceze (se vorbia și de vamă pe cărțile străine!) ași arăta cât de salutare sunt înrâurile străine în orice literatură, și cu deosebire cât suntem noi de datori înrâuririi franceze, nu prin imitație, ce sunt pieri- toare, ci prin deșteptare de întregi curente literare, care vădin- du-se în forme naționale, au intrat în patrimoniul literaturii noastre. Căci ce e mai național de cât Cântarea României, și totuși câte înrâuriri străine s’au topit într’însa! Ași aduce în această privință și alte pilde, mai mult din trecutul nostru literar... Doresc în această privință părerea d-voastră, deși cred că nu sfărâmă tradiția Convorbirilor. Articolul ar putea însă lua o mărime mai respectabilă, ce v’ași ruga să mi-o îngăduiți. Eu mai stau în Fălticeni vre-o 5—6 zile. Primiți expresia sentimentelor mele devotate. E. LOVINESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. IV Interlaken, 13 August 1910 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit acest articol pentru No. de August al revistei. El e despre critică în genere, fiindcă am crezut necesar să lă- muresc punctul meu de vedere, înainte de a intra în război4. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 314 Sunt aici de câtva timp. Vin din Paris, unde speram să pot lucră. In zadar. Tulburările sentimentale mi-au zădărnicit orice activitate. Abia putui înfiripa aceste câteva pagini. Plec acum pentru vre-o 3 sătpămâni în jurul Neuchâtelului. (Pentru orice întâmplare, adresa mea e Neuchâtel, poște res- tante). Sper că în mijlocul naturii să mă liniștesc puțin, și să reviu la vechea idee că omul nu valorează nimic de cât prin ceeace lucrează; încolo totul e fum! Dar mă las pe calea mărturisirilor. Primiți salutările mele devotate și cordiale. E. LOVINESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. V Fălticeni^ 24 Dec. 1910 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, îmi fac o deosebită plăcere și o datorie de recunoștință trimițându-vă în broșură separată lecția mea de deschidere, închinarea ei vi se cuvine deadreptul. îmi pare rău c’am plecat din București înainte de a vă fi văzut pentru a afla ce înnoiri se fac la Convorbiri și pentru a-mi da și eu părerea pe ici, pe colo în sensul mai ales al actua- lității și al caracterului literar ce trebuesc date mai cu dărnicie. Articolul pe Ianuarie îl voi trimite la timp. Vă dădusem, cam de multișor, o poezie a tânărului talen- tat Victor Eftimiu, poezie pe care am citit-o și am opinat că e bună. Nu cred că tinerii trebue îndepărtați de Convorbiri, prin 315 E. LOVINESCU - SIMION MEHEDINȚI prea multe forme și anticamere. V’aș fi recunoscător — pentru interesul revistei — dacă ați da pentru n-rul de Ianuarie acea poezie. Urându-vă cele mai bune sărbători rămân al d-voastră. E. LOVINESCU Fălticeni Izvoare: Arhiva Profesor Simion. Mehedinți, București. VI București, 28 Mai 1911 SCUMPE DOMNULE MEHEDINȚI, In privința nuvelei pentru numărul viitor, am făgăduiala lui Gârleanu că o va da și cred că se va ține de cuvânt5. La nevoe ași putea trimite și eu ceva G. Rămâne însă chestia articolului „Un poem inedit al lui Negruzzi” 7. Acest articol nu face parte din cartea mea, ci e numai un savuros pahar cu apă rece, dintr’un bogat film de inedite cu a cărui captare mă va însărcina probabil Academia la anul. Dacă ceream deci înlăturarea lui, cu despăgubiri chiar, o făceam din alte motive pe care ori cât de delicate ar fi, mă voi încerca mai mult să le suggerez decât să le spun. Sunt 11 luni de când am început colaborarea la C. L., în mod regulat, poate chiar desasperant de regulat. Vă aduceți aminte chiar de la început am insistat în chip deosebit asupra periodicității automatice a colaborării mele la C. L., de oarece sunt deprins de a îmi trece tot mecanismul sufletesc în acte reflexe. E ceva din ciudățeniile mele. Pe lângă aceasta o mărturisire. Am publicat până acum vre-o 20 de volume, de toate genu- rile, cu toate formatele, cu toate succesele și nesuccesele cu STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 316 putință, așa încât ar trebui să fiu foarte desabusat de hârtia imprimată — ca de o mare zădărnicie. Cu toate astea nu e așa. Vibrez, mi-e rușine s’o spun, și acum, la orice articol ca și cum ar fi cel dintâi. Orice contrarietate de natură literară, mă mâh- nește cu mult mai mult de cât ar trebui. Iată pentru ce prefer să strangulez în obscuritate nenorocitul copil — pe care Fam desmerdat cu pasiune vre-o 15 zile — decât să nu-1 văd ieșind la lumină în ziua pe care i-am destinat-o eu! Retrag deci articolul cu hotărâre, căci în nici un caz n’aș voi să ia locul articolului bravului meu prieten Ortiz8. Și cu acestea activitatea mea la C. L. încetând de a fi un act reflex, încetează de a fi tiranică, rămânând a se produce numai atunci când i se va simți nevoia mai mult și-mi va fi cerută expres. Bine înțeles că nu încape nici un fel de supărare, neavând pretenția de a’mi impune ideosincraziile mele de scriitor pasio- nat: deci de pm susceptibil, încăpățînat, naiv și deseori absurd. Cu sentimentele cele mai devotate E. LOVINESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. vn București, 9 Oct. 1911 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit articolul despre care am vorbit. Mi se pare că e scris cu seninătatea cea mai mare; nu însă cu seninătatea morței. Căci din nefericire, sunt viu... Nici nu văd cum s’ar putea face critică fără să am o părere oare care în bine sau rău. Am cercat cât am putut cu articole de istorie literară; căci reposații nu protestează. Dar din când în când nu pot 317 E. LOVINESCU - SIMION MEHEDINȚI să nu-mi aduc aminte că trăesc și că primesc sensații de la lucruri și de la oameni, și că sunt îndreptățit a le tălmăci având și buna cuviință necesară, și, poate și talentul și mai necesar! Citiți deci articolul și binevoiți a-mi comunica cât mai repede impresia d-voastră, pe adresa mea la Școala normală din Câmpulung, unde mă voi afla săptămâna aceasta9. Al d-voastră prea devotat E. LOVINESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. VIII Fălticeni, 28 Noemvrie 1911 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Anul trecut a ieșit volumul Iui Gârleanu „Din lumea celor cari nu cuvântă” în ediția Convorbirilor literare. Nu știu cum și în ce condiții anumite. Eu ași dori să scot un nou volum de critică, cuprinzând în cea mai mare parte articole publicate în revistă, și care, dacă nu mă înșel, păstrează firul tradițional al bătrânelor Convor- biri. Mi’ar surâde dacă volumul ar putea ieși în ediția Convor- birilor 10. Vă rog deci bine voiți a-mi răspunde dacă aceasta ar intra în intențiile d-voastră, și care e anume formula de editare. Scrieți-mi la Fălticeni, unde sunt deocamdată. Probabil veți fi auzit că am fost numit la Iași, unde am și început cursurile. Primiți salutările mele devotate E. LOVINESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 318 IX Hotel High-life. Calea Victoriei Luni [F. d.] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Dădusem încă pentru numărul trecut un articol intitulat „Glose asupra criticei foliculare”, în care dintr’o campanie dusă în mai multe părți, și fragmentar, închegasem un articol unitar, cu laturi noi, și sub o formă definitivă, așa cum e frumos să rămână la Convorbiri. Articolul n’a apărut la timpul sorocit de mine, fără nici o altă lămurire,.— deși „andrisantul” e cu- noscut... Interesându-mă de soarta lui, mi se pare că „nu încape” nici pentru număr. V’ași fi foarte recunoscător dacă ați binevoi să-mi comunicați de aveți ceva în deosebi împotriva acestui articol, lucrurile cele mai precise fiind și cele mai bune, pentru toți oamenii, necum pentru... irritabile genus. Primiți, vă rog, expresia devotatelor mele salutări. E. LOVINESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. X Paris, Rite des Carmes 20 Dec. 30 fF. d.] [1906] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Mii de scuze pentru greșala de vi se expediat o scrisoare, ce privia pe un prieten, însărcinat cu micele mele legături pe care le mai am cu vechia mea catedră. I-:. LOVINESCU - SIMION MEHEDINȚI Cele câteva rânduri destinate d-voastră, s’au dus pe adresa lui. Nu știu dacă vi le-a reexpediat. In ele mă bucuram de tre- cerea d-voastră la Convorbiri și vă propuneam să public o serie de articole sau articolașe, de coprins critic, privind mișcarea literară din apus. Aceasta bine înțeles, dacă n’ar trezi resenti- mentul cuiva — ceea ce ași înțelege foarte bine. De altminteri aici am pe brațe și alte lucrări, ce-mi dau destulă grije și sa- tisfacție. Mulțumindu-vă de amabilitatea de a-mi fi trimes scrisoa- rea ,,pierdută” rămân al d-voastră devotat E. LOVINESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XI Hotel High-life. Calea Victoriei April 4. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Speram să întâlnesc pe cineva aseară pentru a putea veni la reuniunea Convorbirilor literare, la d. Mironescu. Neîntâlnind însă pe nimeni, și neputând totuși merge în casa unei persoane pe care n’o cunosc, am regretul de a nu fi putut veni, — mai ales că dacă ar fi fost oportun, ași fi avut prilejul să citesc și eu ceva pentru Convorbiri, Sper însă că după vacanțele Paștilor să am prilejul de a participa și eu la aceste interesante întruniri. Primiți salutările mele devotate E. LOVINESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 320 XII Hotel High-life [F. d.] SCUMPE DOMNULE MEHEDINȚI, Iată alăturat o poezie bună, a unui poet de talent ce-mi fusese încredințată pentru Convorbiri literare. Dădusem un articol pentru C. L. pentru numărul de Iunie; nevrând a ieși în acel număr, îmi iau libertatea de a-1 retrage. Cum însă s’a făcut trei corecturi, cheltuelile pricinuite le iau -firește asupra mea. Cu sentimentele cele mai devotate E. LOVINESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XIII Paris, Rue des Carmes 20 10/23 Dec. [F. an] [1906] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Auzind de trecerea d-voastră la direcția Convorbirilor — lucru de care mă bucur — vă fac o propunere, pentru cazul când n’ați avea ceva în deosebi împotriva mea. Ași voi să public o serie de articole relativ la mișcarea literară occidentală — acelor 4 sau 5 literaturi, pe care le ur- măresc mai cu interes și prin mine însumi. Aceasta o voi face de altminteri și aiure, în vederea unei lucrări, pe care o plă- nuesc. E. LOVINESCU - SIMION MEHEDINȚI Dacă aceasta convine Convorbirilor, ași voi să am cuvân- tul d-voastră. In orice caz în acele articole nu ași vrea să mă ocup de literatura română, nici să suflu în vechele certuri lite- rare de la noi. Primiți, vă rog, salutările mele devotate E. LOVINESCU P.. S. Socec vă va trimete noul meu volum ce apare luna aceasta. Ași fi recunoscător dacă s’ar găsi cineva la Convorbiri să-l recenseze. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- XIV Duminecă [F. d.] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Speram să vin aseară la întrunire pentru a ceti versurile tânărului atât de talentat, Victor Eftimiu, ce trebue în ori ce chip încurajat și la Convorbiri. Fiind împiedecat de a veni, vă trimet acele versuri cu rugăminte a le da la publicare, de se poate, pentru numărul de Decembrie. Peregrinația afacerii mele universitare nu s’a terminat! Când se va termina, îmi voi face o plăcută datorie de a vă invita la lecția mea de deschidere. Primiți salutările mele cele mai devotate E. LOVINESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- St. D. L. XI — 21 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 322 XV Hotel High-life [F. d-1 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Dacă revista Convorbirile mai are un bilet de teatru și dacă n’ați dispus de el mai dinainte, v’aș fi foarte recunoscător de mi l’ați pune la îndemâna mea. Cu mulțumiri, devotat E. LOVINESCU P. S. Am trimis încă de mult un articolaș despre noul volum al lui Goga. Nu credeți că și-ar pierde din actualitate amânându-se mereu apariția ? Căci cărțile ca foile, cum ar zice Homer... El. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- loan Lupaș cătră Simion Mehedinți I Sibiiu, 7 Sept. 1907. MULT STIMATE D-LE PROFESOR ! In cursul cercetărilor, ce am făcut prin arhiva muzeului Bruckenthal, am dat peste aceste trei scrisori, cari mi-au părut destul de prețioase pentru a le copia și da publicității. Conform promisiunii, ce v’am făcut în Iunie, când am fost la București, de a trimite din când în când câte ceva pentru „Convorbiri Literare” — îmi iau acum îndrăsneala a vă ruga să binevoiți a primi și a face loc acestor scrisori în vre-unul din numerele viitoare ale valoroasei reviste. Cu profundă stimă Dr. I.' LUPAȘ prof. „Semin. Andreian” Jzvoaie: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- n Sibiiu 20/XI.[19}07. MULT ȘTIM. D-LE PROFESOR, Am regretat mult, că nu v’am putut afla acasă, când am fost la sfârșitul lunei trecute în București. Dacă n’aș fi fost silit să plec neapărat a doua zi, v’aș fi cercetat încă odată. STUDII ȘI DOCUxMENTE LITERARI: XI 324 Răspunzând acum la invitația m. st. d-voastră, trimit și o cronică despre Politica culturală, ce se face la noi — spre omo- rârea sufletului nostru 1... Vă rog totodată să aveți bunătate a modifica sau omite unele expresiuni mai violente, cari mi-au lunecat din ccndeiu involuntar, în urma indignării, ce trebue să stăpânească, în mod natural, pe orice Român curat la suflet, când scrie despre astfel de lucruri revoltătoare și triste. M’am gândit și la acel „essai”, ce mi-ați propus a scrie despre „Influența săsească asupra Românilor”, dar regret, că din totală lipsă de timp nu mă voiu putea apuca de acest studiu, care oricum, reclamă răgaz de cercetare. Eu sânt foarte ocupat, având ore la săptămână prelegeri în seminar și la școala de industrie a fetelor rom. Apoi mai sânt destul de des pus la contribuție de către redacțiile revistelor : „Luceafărul”, „Țara Noastră” și „Vatra Școlară”. Cu mai multă ușurință și cu o indiscutabilă competență ar putea trata tema aceasta amicul meu Dr. I. Borcea, profesor la școala de fete a „Asociațiunii”; dânsul s’a ocupat mai multă vreme cu această chestiune, tipă- rind chiar o lucrare de doctorat în limba germ, (la Lipsea) asupra influențelor germane în limba și cultura română. Dintre cele trei scrisori inedite, pe cari le-am aflat în arhiva bibliotecei Brzickenthal și vi le-am trimis spre publicare, mi-a părut deosebit de interesantă cea scrisă italienește de prin- cipele Alexandru Ipsilanti, după-ce și-a pierdut tronul. Cea ger- mană are importanță, numai fiind-că se amintește în ea de Văcărescu. Iar a 3-a, cea latinească, fiind-că arată, cam de ce vază se putea bucura un principe român, — în Ardeal, — chiar și după mazilire. Cu distinsă stimă I. LUPAȘ Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- 325 IOAN LUPAȘ - SIMION .MEHEDINȚI III Sibiiu 28/VI[19]07. * MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI, Mă grăbesc a vă răspunde, că am comunicat amicului I. Borcea dorința d-voastră și a promis, că va scrie pentru „Conv. Lit.” acel „essai” despre „influența Sașilor asupra Românilor”. Altă știre, mai puțin îmbucurătoare și care s’ar putea privi și ca un potrivit epilog al cronicei trimise în rândul trecut — e, că în Sâmbăta trecută (23 Nov. c.) Curtea cu jurați din Cluj m’a condamnat, pentru un articol din „Țara Noastră” la trei luni temniță de stat și 200 coroane amendă în bani. Notez, că în viața mea n’am scris articol mai liniștit și mai inofensiv decât acesta. De altmintrelea, am socotit că vâsfi potrivit să vă trimit acest articol, ca să vedeți, pentru ce motive de nimica trebue să pătimească la noi temniță grea, purtătorii condeiului. In articolul meu „Toate plugurile umblă” procurorul a des- coperit agitație în contra clasei proprietarilor maghiari, un lucru, care nici cu lampa lui Diogene nu s’ar putea găsi în acest nenorocit articolaș. Prezidentul Curții cu jurați s’a purtat ca un sălbatic: m’a invitat să’mi predau apărarea, care părându-i-se prea lungă, m’a întrerupt înainte de a fi spus un sfert din ea, și m’a așternut la ședere.. Ceeace e și mai trist, e că acum întreaga presă maghiară a pornit goană urâtă contra mea, publicând toate ziarele de frunte o telegramă tendențioasă, în sensul căreia eu n’aș face, ca profesor de istorie la semin. Andreian, alta decât să agit contra „ideei de stat maghiar”..., ceeace nici prin gând nu mi-a trecut niciodată. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 326 înțeleg perfect planul acestor scornituri miserabile și prevăd sfârșitul, care mă va sili s’o iau și eu peste vama cu- cului, făcându-mi-se aici existența cu totul imposibilă. La caz, că aș fi necesitat a trece în țară, îmi pun toată speranța în d-voastră, ca unul care înțelegeți deplin durerile și necazurile noastre. Va fi doar cu putință să câștig în Bucu- rești o catedră sau eventual altă ocupație? Al d-voastră devotat I. LUPAȘ Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IV Sibiu 10/Xl[19]08. MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI ! Implinindu-se anul acesta un secol dela nașterea marilor Arhierei români Șaguna și Neofit Scriban, cred, că amintirea lor trebue împrospătată în orice formă. Aflând, în decursul cercetărilor mele arhivarice, că acești doi Arhierei au purtat și corespondență și au stat în relații prietinești — trimit spre publicare această lovadă, (pe) care, dacă o aflați potrivită, vă rog a-i face loc în numărul cel mai apropiat al „Convorbiri- lor Literare”. Pentru Decemvrie poate voi trimite un articolaș despre „Anastasia Șaguna, mama mitropolitului Andrei” 2. Dela Seghedin, mulțumită celui de sus, am scăpat în pace, întors acasă, mi-am aflat nevasta și copilașul Sempronius într’o sănătate înfloritoare. Cu deosebită stimă I. LUPAȘ Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 327 IOAN LUPAȘ - SIMION MEHEDINȚI V Sibiiu 17/4 Decemvrie 1908 MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI ! Grăbesc a-mi împlini promisiunea făcută cu privire la numărul din Decemvrie. Cred, că această frumoasă figură de mamă română, dată, până acum cu totul uitării, a meritat să fie, chiar cu acest prilej, înfățișată în colorile vii și extraordinar de simpatice, pe cari i le împrumută lumina adevărată a dovezilor istorice. Și — m’aș bucura mult, dacă voi fi izbutit să câștig, prin aceste pagini, și simpatia st. d-voastră pentru această evla- vioasă matroană—și să atrag acum, la timp potrivit, atențiunea tuturora asupra ei, la mormântul căreia s’ar cuveni să punem o cruce frumosă cu inscripție românească, de cumva ni se va îngădui, în acel vălmășag de morminte, cari toate trebue să aibă etichetă urgisită a urgisitului patriotism cu pinteni. Privitor la întrebarea, ce mi-ați făcut prin șirele sL d-voastră dto. 10.XI.908: „dacă a venit ceva din partea indi- cată”..., vă aduc la cunoștință, că n’a venit nimic. Iar răspunzând la scrisoarea st. d-voastră din 21.XI.08, prin care mă rugați, să colaborez și eu la numărul festiv, în amintirea unirii Principatelor, cu părere de rău trebue să vă descoper, că de prezent mă aflu într’o stare foarte tristă, încât nu-mi pot continua nici cercetările pentru Șaguna. Veți fi auzit, că prin Sibiiu bântuie, în mod înspăimântător, epidemia de tifus. De vre-o 5 zile m’au apucat și pe mine niște dureri groaznice în tot timpul, cari însă acum s’au acumulat în grumazi > partea cea mai sensibilă și mai defectuoasă a organismului meu trupesc. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 328 Simptome de tifus, pe cât spune medicul, deocamdată nu am, dar și durerea asta de grumazi mă chinue grozav. Abia azi m’am putut ridica puțin din pat, ca să scriu această scrisoare și să expediez manuscriptul, să sosească la timp. Când mă voiu îndrepta mai binișor, am de gând să mă refugiez cu familia la Săliște, unde e locul mai scutit și pot rămânea până după sărbătorile Crăciunului, fiind acum, din cauza amintitei epidemii, toate școalele închise. Sânt de părere, că d-1 profesor și academician Andrei Bâr- seanu ar putea scrie și mai frumos și mai competent decât mine acest capitol despre: „Răsunetul Unirii la Românii din Ardeal”. De altă parte ștm, Ca mai am o promisiune neîmplinită față de st. d-voastră, anume cea privitoare ia studiul despre Popea. Regret, că nu pot veni mai curând la București, să-1 cetesc înaintea câtorva prieteni, pe cari i-ar interesa. Aici în Sibiiu nici n’am îndrăznit a spune cuiva, că am scris despre Popea, fiindcă întreagă atmosfera sibiiană e imbăxită de por- niri diametral opuse celor inițiate de Șaguna și cultivate cu zel de Popea. Sânt deci silit a urma povața înțeleptului și practicu- lui Horațiu, cu studiul acesta: ^nonumque prematur in annum”!* II voi ținea ascuns în pulpit, până se vor mai domoli vijeliile și până voiu ajunge și eu în vre-o situație mai sigură. Căci cea de azi lasă f. mult de dorit: nici nu știu cine mă persecută mai rău, guvernul politic sau cel bisericesc ? Amintesc un singur caz, care ar putea fi și un răspuns la această întrebare. Servesc acum de 4 ani la catedră; consistoriul ar fi trebuit să mă definitiveze după 3 ani; 2 petiții ale mele, în această chestie, au fost puse la o parte, sau în stilul curial de aici: „nu s'a pronunțat în merit asupra lor, ci chestiunea definitivării se ține în suspens” ...până când va binevoi ministrul Apponyi a mă ierta și el pentru gro- zava crimă de a fi șezut 3 luni la Seghedin, fără nici o vină. — 329 IOAN LUPAȘ - SIMION MEHEDINȚI (Notez, că nici o lege nu există, care să facă definitivarea unui profesor dela „seminarul Andreian” atârnătoare de capriciile cutărui ministru), * Cu profundă stimă I. LUPAȘ P. S. Vă rog să aveți bunătatea a dispune, să mi se trimită și mie Nr. Conv. Lit. din Decemvrie și, dacă se pbate, și cele următoare ! Idem. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- VI Sibiiu 1^/1.909. MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI ! Mă grăbesc a vă trimite o listă cu câteva nume, cărora cred, că ar fi potrivit a li se trimite câte un nr. din „Convorbiri Lit.” și printre cari sper, că se vor găsi mai mulți inși îndem- nați a le și abona. Cei dela „Revista teol.” neavând adresele scrise pe o listă separată, ci numai induse într’un mare registru greoiu și încurcat, am preferit a compune eu această listă, după pricepe- rea mea și după cunoștințele proprii. Mă bucur, că studiul meu despre „Anastasia Șaguna”, care va forma cel dintâiu capitol al lucrării mele, a avut darul să atragă luarea aminte a omenilor competenți; din partea unora am primit și felicitări pentru această publicare. Astfel d-1 Andreiu Bărseanu din Brașov îmi scrie (data 6/1 909): „te feli- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 330 cit pentru admirabilul capitol „Anastasia Șaguna”, pe care l-am citit cu adevărată emoțiune sufletească și care deslușește în- treagă taina vieții marelui Arhiereu. Cercetările d-tale au fost încoronate de cel mai deplin succes, și acest capitol arată totodată, cum va fi întreagă opera”. Privitor la întrebarea, ce îmi faceți, dacă n’aș fi aplicat a scrie o monografie mai întinsă și a o prezenta la Academie — răspunsul meu ar fi, că n’am fost nici până acum strein de această idee. Extensiunea lucrării mele va fi cam 200—250 de pagini în 8° mare; dar nu pot să judec însumi, dacă va fi pe deantregul tot așa de frumoasă și nouă, cum e capitolul I. Eu am depus multă trudă la scrierea ei, asta o știu. In decurs de 2 am și jumătate, pe lângă cele 18—20 și chiar 23 de ore săptă- mânale Ia seminar, a trebuit să fac din noapte zi, de multe ori, pentru ca să pot parcurge tot materialul din arhivul consisto- rial, — în cea mai mare parte neatins de cei ce au scris până acum despre Șaguna — și toate informațiile din ziaristica con- temporană, plus lucrări streine, ungurești și germane, cores- pondențe, etc. 4 Când voi dispune de timp, mă gândesc, să public întreagă corespondența lui Șaguna —, care ar da 3—4 volume mari — ceea ce firește n’aș cuteza a întreprinde decât, dacă mi s’ar asigura din partea Academiei vr’un sprijin material. Despre asta am să-i scriu și d-lui Bârseanu, cerându-i sfatul. Rugându-vă să aveți bunătate a-mi trimite și nr. viitor al Convorbirilor, cel cu studiile comemorative despre „Unirea Principatelor” 5. rămân al d-voastră devotat I. LUPAȘ Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București * 331 IOAN LUPAȘ - SIMION MEHEDINȚI. vn Săliște, 6/VIII 1909 MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI ! Cu poșta de eri mi-am luat permisiunea a vă trimite un exemplar broșat din monografia, ce am pregătit asupra mitro- politului Andreiu baron Șaguna, a vieții și epocii sale6. In toamna aceasta am de gând să vin odată la București și cu această ocaziune o să vă aduc un exemplar legat, ediție de lux, de o execuție tehnică ireproșabilă. In exemplarul broșat, pe care mi-1 veți restitui atunci în schimbul cestuilalt, vă rog foarte mult, să aveți bunătatea a indica pe margini, în cursul citirii, eventuale greșeli de limbă, expresiuni dialectale și ardelenisme, cari vi s’ar părea supărătoare. Dacă va avea această carte și norocul unei a 2-a ediții, voesc să le îndreptez pe toate, dându-i o formă cât se poate mai apropiată de limba curată și sonoră a fraților de peste munți. Am muncit 2 ani și jumătate cu toată râvna și cu multă însuflețire la lucrarea aceasta; de aceea aș dori ca exactitatea ei de fond și valoarea intrinsecă să nu fie nicidecum știrbită prin eventuale greșeli de formă, cari deși mărunte și probabil disparente, știu că alterează totuș impresia finală, ce va produce lectura cărții. Vacanțele acestea le-am petrecut la Păltiniș 7, unde m’am recules binișor. Starea cam debilitată a sănătății mele și sfatul medicilor pe de o parte, iar pe de altă parte situația nenorocită, în care se află școlile noastre azi, sub pângăritorii ochi de Argus ai inspectorilor ungurești și amenințate din ce în ce mai mult de sabia lui Damocle — m’au silit să părăsesc catedra. Astfel la 1 Sept. a. c. nu mă voiu mai întoarce la Sibiiu, ci rămân la Săliște în calitate de administrator protopopesc și inspector peste școalele românești gr. or. din protopopiatul Săliștii. STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 332 Sper, că această nouă funcțiune, care stă și ea tot numai în serviciul. luptei și propagandei noastre culturale, nu mă va abate dela îndeletnicirile mele de până acum, ba poate voi găsi mai mult răgaz pentru continuarea lor, la care, după înțeleaptă vorbă a lui Miron Costin „gând slobod și fără valuri trebuește”,.. Primiți, vă rog, expresiunea sentimentelor de înaltă stimă, ce vă păstrează al d-voastră devotat Dr. IOAN LUPAȘ admin. prot. Săliște (Szeben m.) Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- VIII Săliște 21/X.[19]09 MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI ! Am regretat foarte mult, că nu v’am putut afla acasă, când am fost în toamna aceasta prin București. Se vede, că n’am avut noroc a mă putea bucura deplin de vizita mea la București, pe care de multă vreme o tot așteptam. Ca răspuns la ultima d-voastră scrisoare trimit pentru nu- mărul de pe Octomvrie cronica privitoare la ,, cente nărui lui Șaguna” 8. Fiind-că primisem mai nainte și o invitație pentru număr- rul din Febr. 1910, închinat d-lui Maiorescu, am aflat potrivit a trimite câteva pagini dintr’un memoriu, necunoscut până acum, al lui loan Maiorescu. Originalul e în limba germană. In 333 • IOAN LUPAȘ — SIMION MEHEDINȚI paginile alăturate aci am dat numai traducerea românească și numai capitolul ultim, fiindcă celelalte cuprind o samă de lucruri, puțin dovedite, niște bănueli la adresa lui Șaguna și a altor Români ortodocși, învinuiți, de sigur pe nedrept, că ei ar fi denuțat la Viena pe I. Maiorescu și pe alți Români gr. cato- lici. Un capitol întreg, al II-lea poartă titlul curios, că guvernul central din Viena persecuta numai pe Românii gr. cat., iar pe cei gr. or. îi cruța. Se știe însă, că adevărul istoric ne înfățișează lucrurile tocmai în sens contrar. Cel mai nedreptățit și mai persecutat din partea Vienezilor, Avram lancu n’a fost gr. cat., ci gr. or. Apoi diferitele piedici, în calea stăruințelor culturale și bisericești ale lui Șaguna, ura înverșunată a contelui Leo Thun contra bisericii ortodoxe ș. a. ș. a. dovedesc, că bănuelile exprimate în capitolele precedente ale memoriului lui I. Maio- rescu sunt lipsite de un substrat real. De aceea am preferit a da numai capitolul ultim, în care vorbește despre activitatea sa politică, fiind chestiunea aceasta și de interes biografic pentru Maiorescu, și de interes istoric pentru noi. Cu deosebită stimă și devotament Dr. I. LUPAȘ adm. prot. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- I. Lupulescu cătră Simion Mehedinți I 4 Noemvrie 1911 Herendești (p. Lugoj) Banat. DISTINSE ȘI IUBITE PRIETINE, De la părinți — unde venii să văz pentru cea din urmă dată pe mama mea — care moare în vârstă de 80 de ani — în mijlocul acestei lumi românești, robit dar d’o extraordinară vitalitate, cel d’intâi gând al meu pentru cei din țară la tine se opri. Căci văd în jurul meu, în toate inimile, faima și popula- ritatea d-lui N. lorga, care a crescut și crește considerabil aci, de când d-sa conduce Liga. In numele lui și în activitatea lui identifică cei de dincoace tot rostul Ligii și, cu ea, cele mai dulci speranțe ale lor. Dar, eu mă simt turburat în suflet văzând această mișcare de inimă la Români. Pentru că dacă am văzut la sărbările Ligii din August cât de puternic răsunet are Liga la Românii din afară, m’am gândit întâi și întâi la urzitorii vrednici ai ei. Am împlinit la 21 sau 22 Octomvrie cor. 20 de ani, de când cel d’intâi cuvânt, în mișcarea națională, care a răsunat în aula universității, al tău a fost. îmi aduc aminte extraordinara 335 L LUPULESCU - SIMION MEHEDINȚI ta putere de fascinare, cuvântul tău de robire și de convingere, cel d’intâi cuvânt, care a spus că trebue să se facă o Ligă. însuși acest nume tu Lai dat și cum fără tine mișcare n’ar fi fost cu studenții, tot așa fără tine Ligă a se întrupa nu s’ar fi putut. Nu gelosesc eu pe actualul conducător al Ligii, dar am remușcare că am lăsat eu să treacă ani întregi la mijloc, mai bine de un deceniu, fără ca să mă mișc, să scot bogata mea colecție de documente din cea mai mișcătoare epocă a mișcării naționale (până la procesul Memorandului) și să arăt lumii românești că dacă nu era imul, unul singur, S. Mehedinți, nici mișcare n’ar fi fost nici ființă de Ligă n’ar fi fost. La 24 Ianuarie 1912 se împlinesc în mod oficial 20 de ani de la întemeierea Ligii. Pentru această zi noi, întemeietorii Ligii, ne-am putea aduna în jurul tău; să facem o sărbare fru- moasă la București; să ne adunăm din toată țara; să te cinstim ca urzitor al Ligii și să slăvim cea mai frumoasă faptă a gene- rației tale. Suntem mulți care te vom înconjura și strălucit va fi acest jubileu epocal. Să nu ne lăsăm așa. Eu am muncit grozav, dar fără tine nimic n’ar fi ieșit. De ce să nu public eu acele scrisori ale tale de pe la Berlin, unde oglindești generoasele tale sforțări pentru agitarea chestiei noastre naționale în presa germană? De ce să nu public eu acele circulări ale tale, semnate de tine și trimise la toate asociațiile studențești din lume și entusiastele răspunsuri ale lor? De ce, dacă vei găsi tu cu cale, să nu încro- pim un mic monument undeva care să vorbiască de urzitorii Ligii și să perpetueze memoria și a lui Gr. T. Brătianu? Eu dau tot ce pot: bogata mea arhivă și condeiul meu, știu de unde va trebui să încep lucrarea și unde s’o sfârșesc. Să fii numai tu învoit și vom face o zi de strălucire în vârtejul de meschinării politice în care ne învârtim în politica de partid. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 336 Eu mai stau câtva timp aci, căci mai am interese mari aci. Dar, dacă tu vrei să înțelegi gândul meu cel bun, arată-mi voia ta prin câte-va rânduri scriindu-mi la Ploești, unde știi poate că domiciiiez. Dacă tu ești învoit te voiu căuta apoi și-ți voiu așterne planul meu și va merge totul ușor. Să nu mai lăsăm ca să se scurgă vremea. De la generația noastră încoace, eu n’am găsit pe nimeni care să te egaleze în concepții geniale, în putere de muncă și de convingere, cum ai fost tu și cum ești. Să nu rămâi așa. O să-ți serviască la ceva, toate acestea, personal? Nu știu, nici nu vreau să știu. Atâta știu că bărbații care au suflete devotate și recunoscătoare mai multe pentru meritele lor, acei bărbați se ridică mai sus, mai ales când au și strălucita ta capacitate. Numai voință să fie; numai tu să vrei; căci un lucru e sigur: lăsând la o parte folosul personal — moral, firește — mă gândesc cât de frumos răsunet va avea o așa serbare și cât va fi un bine pentru inimile româ- nești, și dacă te învoiești, vei fi așa de bun ca să-mi indici și anumite publicațiuni, fie periodice politice fie literare, în care voiu scoate unul câte unul din documentele scumpe privitoare la mișcarea națională. Iacă, dragul meu, ce gând am eu. Am nevoie numai de cuvântul tău de învoire și vei vedea ce lucru frumos vom putea face. Tot sperând și bizuindu-mă pe gândul tău cel bun am rămas al tău devotat I. LUPULESCU Profesor liceul Ploești. 4. str. Costache Conache 4. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București» 337 I. LUPULESCU - SIMION MEHEDINȚI II Ploești 21.XI.1911 4. str. Costache Conache 4- DISTINSE ȘI IUBITE MEHEDINȚI, Tocmai picai și eu din Banat și găsii prețioasele tale rân- duri. Citindu-le m’am întrebat: cum este cu putință ca un suflet atât de distins, o capacitate cu geniale concepții cum ești tu, să vază în jurul său numai ruină și descurajare? Te-am fost văzut agitându-te pentru ortodoxie, și-am citit cu lacrămi în ochi eloquenta și convingătoarea ta conferință la societatea doamne- lor române și m’am pătruns de convingerea că n’ar fi o idee ori un curent mântuitor pe care tu, cu puterea cuvântului și a caldei tale convingeri, n’ai putea să le duci la bun sfârșit, altoindu-le în sufletele celor lacomi de propășire și de înălțare d’asupra desechilibrului sufletesc care stăpânește astăzi toate arterele de viață și de mișcare ale neamului nostru. N’ai tovarăși, n’ai devotamente. Căci ori cât de piperni- cite ar fi astăzi generațiile din urmă, este cu neputință ca să nu se găsească elemente capabile, pe care să le canalizeze spi- ritul tău diriguitor spre ținta cea frumoasă. N’ai devotamente, n’ai oameni de inițiativă, poate și ocupațiile tale profesionale te absorb prea mult în direcția lor cheltuindu-ți bogata ta energie numai în acest fel. Vrei să lupți solid punând spiritul creator în așternuturi de sisteme promițătoare în viitor pentru educația și instrucția poporului, ceva mai temeinic, mai serios și mai adaptat firii și stărilor în care se găsește țara și oamenii ei. Din toate părțile numele tău e cinstit și munca ta lăudată de toți. Aud și sus și jos că viitorul îți rezervă carieră înaltă, că vei răzbi la urmă și va fi o mare binecuvântare cerească St. D. L. XI — 22 STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 33T izbânda ta. Dar, pentru ca să fie așa, ar trebui ca acești lauda- tores — necunoscuți ție — ai valorii tale să se strângă gră- madă, să acționeze și să dea asaltul cel mare pentru triumful ideilor ce le-ai îmbrățișa. îmi spunea acum câtva timp Popovici Aurel: cum ne-a risipit vremea pe cei care împreună mult am fi făcut. Eu zic că am fi făcut totul și chiar pe tărâm politic dacă ne găsiam la un loc. Ar fi fost destul să fiu și eu în Capitală, dar ce n’aș fi putut face eu. Iar eu nu cunose tovarăși mai scumpi de cât aceia, care, în cap cu tine, am creiat acum 20 de ani mișcarea românească. Iacă de ce ziceam eu că trebuie să sărbăm aniversarea. Iar dacă aceasta nu se va putea, atunci îmi pun conediul în acțiune, desgrop trecutul, înșiruesc mărețele fapte în jurul numelui tău și fac propagandă de apostolat pentru generația de acum 20 de ani care, dacă n’a dat Românilor izbânda visului, dar le-a dat tăria speranțelor... Pentru ca să fac toate acestea n’am nevoe de sigur de nici o răsplată; conștiința-mi împăcată e cea mai frumoasă recom- pensă. Voiu veni cât de curând în Capitală și voiu căuta să te pot vedea. Avem destui tovarăși acolo cu care putem face ceva. Mă voiu adresa și celor cu care până acum n’am vorbit, căci cu unii m’am înțeles. Totul este numai ca tu să te învoești. Odată învoit, lucrul e făcut pe jumătate. Până la revedere am rămas al tău devotat L LUPULESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București* Liviu Marian cătră Simion Mehedinți Suceava, 1906 STIMATE D-LE MEHEDINȚI, Am cetit nu cu puțină mirare și surprindere scrisoarea ce’mi adresați. Văd zilnic tot cu mai multă satisfacție și mândrie aș putea zice, că interesul fraților din regat pentru noi crește, fapt, care desigur îl mulțumim în prima linie progresului cultu- ral și literar din chiar țeara noastă și criticei de o vehemență explicabilă a mai multor articole politico-culturale scrise de Bucovineni, în cari se judeca după merit indiferența și lipsa de iubire pentru dulcea Bucovină, pe cari mulți din frații noștri din regat o au pe buze, dar puțini în inimă, ceva ce trebuia negreșit să ne supere pe noi, cari urmărim cu viu interes toate mișcările de dincolo. Fiți asigurat că nicicând nu m’aș fi înghesuit la o revistă din regat, nici vorbă chiar Ia Convorbiri, unde până nu demult nu se știa nimic de noi — chiar dacă ar fi fost solicitată colaborarea slabului meu condei. Am ajuns să fim mândri. V’o spun sincer. Mândri față de nepăsarea celor de dincolo și în urma unor succese economice- culturale și literare, făcute de oameni de-ai noștri, înțelepți și entusiaști, fără a fi avut cea mai mică încurajare, cel mai mic sprijin de dincolo. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 340 Ba mai mult! Oameni, cari nu ne cunoșteau de loc, sau numai pe jumătate, dacă nu pe dos, (amintesc numai pe d. lorga, față de care ca om de știință mă închin adânc) au informat falș, sau tendențios opinia publică de dincolo despre noi, supărându-ne grav. Până astăzi încă cei mai înțelepți și inimoși luptători politici, ce i-am avut — dr. Lupu și dr. Onciul — trec de pala- vragii, oameni fără scrupule, trădători etc. Iar ceia ce e caracte- ristic revista noastră modestă „Junimea literară” pe care o scoatem cu sudori de sânge de trei ani încoace, fără să fi cerșit pela București vre-un sprijin bănesc — nu s’a bucurat nici de un sprijin moral de dincolo, și—nici nu Fam cere! Ar însemna o înjosire în fața propriei tale conștiinți să cerșești sprijin dela aceia, cari se numesc frații tăi, se cred mai mari, mai tari, mai buni, fără să-și facă datoria frățească din pornirea sinceră a conștiinței lor naționale. Dar destul! Se lungește scrisoarea și cred că voi avea ocazie să vorbesc despre aceste chiar în „Convorbiri” — dacă îmi veți da voe1. Mă bucură reorganizarea Convorbirilor, mai cu seamă în ce privește colaborarea fraților de pretutindeni. Sub o rubrică permanentă, d. e. „din Bucovina”, aș putea să , scriu lunar informațiuni privitoare la toate mișcările poli- tico-culturale și literare, așa cum le face la „Vața românească” din Iași tovarășul meu de muncă, prietenul Tofan din Cemăuț. Se’nțelege ele vor fi mai actuale, mai puțin istorice (isto- ria o voi întrebuința ocazional spre limpezirea diferitelor ches- tiuni controversate) mai cuprinzătoare și scurte. Nu pot spune anume despre ce voi scrie. Oricum despre lucruri de interes cu tendința de a informa bine. Nu știu ce-ați priceput sub cuvântul „colaborator impar- țial”. In chestiuni politice nu cunosc imparțialitatea desăvâr- 341 LIVIU MARIAN - SIMION MEHEDINȚI sită. Sunt aderent al d-lor Lupu și Onciul, ca și întreaga gene- rație de studenți țerani, ce se ridică astăzi2. Mă voi sili însă să fiu „demn și calm”, să nu fiu „nedrept” și rog să aveți încre- dere în zisele mele. La sfârșit amintesc încă câteva întrebări „delicate” și ine- vitabile. Cari sânt condițiile colaborării? Condiții ce se înțeleg de sine este: 1) păstrarea în taină a numelui meu adevărat, pe care’l voi înlocui cu un pseudonim, apoi 2) trimiterea gratuită a Convorbirilor. Aș doi încă să mi se fixeze o dată fixă, până la care să trimit articolele, cât și lungimea lor (pe care aș dori să o arătați prin numărul foilor de aceste, pe cari scriu). Cred că nu sânt nemodest, sau îndrăzneț chiar, rugându-vă a fixa o sumă oarecare ca remunerație pentru muncă și chel- tuelile cu corespondența. Speram să pot copia această scrisoare pe hârtia conven- țională de epistole. Văd însă că e prea lungă și că n’am timp. Lucrez la mai multe articole: o schiță pentru revista noastră literară, un articol de Crăciun pentru „Voința Poporului” din Cernăuț, o conferință pentru publicul Sucevean și pe lângă aceste sânt și bolnav, de aceia rog scuze. Așteptând răspunsul d-voastră vă salut cu toată stima. LIVIU MARIAN profesor suplinitor la gimnaziul din Suceava, str. Sf. Nicolae Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 342 n Suceava, 29 Decembre, 1906. MULT STIMATE D-LE PROFESOR, începusem să ci*ed, că nu’mi veți răspunde la scrisoarea mea și bănuiam că pricina este modul cum v-am spus tot ce aveam pe inimă. Mă bucură când văd, că altul este motivul ce v’a făcut să întârziați. Ați stat desigur la îndoială ori de să admiteți cola- borarea unui om, ce se declară „aderent” al unui partid politic dela noi din țară. Și până la un punct aveți dreptate. Orice aderent, chiar dacă n’ar fi „activ” în politică — cum sânt eu, ceia ce uitasem a vă spune! — ci simpatisează numai cu ideile și activitatea desvoltată de un partid: acela e expus inconștient ispitei de a fi prea părtinitor, chiar fără să voiască a’l nedrep- tăți pe altul. Aflu dar explicabilă îndoiala cu care a’ți întâmpinat asi- gurarea mea că voi încerca să fiu un informator conștiincios și nepărtinitor. Ceva ce însă voesc a vă asigura este că-mi lip- sește — cu toată aderarea la partidul d-lor Lupu și Onciul — acea patimă oarbă, care nu vede în afară de ei binele. S’ar putea însă întâmpla ca cel ce va face cronica dorită de d-voastră în Convorbiri (mă gândesc la cea politică, căci pe cea culturală ar putea-o face oricine) să nu se declare sincer și pe față (ca mine) aderent al vre-unui partid, astfel ca să vă aducă într’un conflict penibil, de care cu drept cuvânt vă feriți, și în care nici când nu v’aș aduce cu toată aderența mea politică. Dorindu-vă să aflați informatorul drept și calm, pe care eu în învălmășeala pătimașă ce domnește la noi nu’l văd și care 343 LIVIU MARIAN - SIMION MEHEDINȚI să vă poată pe deplin satisface dorințele, vă rog să primiți asigurarea deosebitei mele stime și considerațiuni. prof. LIVIU MARIAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- ni Siret-Bucovina, 8.V.91Jf STIMATE D-LE PROFESOR, Presupun că din incidentul aniversării XXV-a zilei, în care j murit Eminescu, „Convorbirile literare” vor vorbi pe larg despre acest distins colaborator al lor de pe vremuri. De aceia vă trimit în alăturare articolul despre „Somno- roase păsărele în nemțește”. Vă rogă să-mi răspundeți cât de curând ori de’l puteți publica în C. L. din Iunie, în care caz vă rog a mă considera ca colaborator al revistei d-voastră și a mi-o trimite gratuit. La caz contrar aștept înapoiarea manuscrisului, pentru a’l tipări în alt loc2. Cu distinsă stimă, LIVIU MARIAN profesor și publicist (str. Bisericii 407) P. S. Din lipsă de timp n’am putut copia manuscrisul, ce vă trimit. De aceia vă rog să iertați forma, în care vil trimit. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- C. Meissner cătră Simion Mehedinți I. București, llf Ianuarie 1908. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Scrisoarea d-tale privitoare la Ronetti Roman am primit-o Sâmbătă seara la 7, iar la 9 am plecat din Iași spre București, unde am fost ocupat continuu eri și azi. Mercuri plec înapoi la Iași. Nici timp n’am avut deci, dar nici cunoștință mai de aproape cu defunctul. Eri dimineață te-am căutat pe-acasă, ca să-ți comunic aceasta, însă mi s’a afirmat că lipsești din capi- tală. Acela care a cunoscut bine de tot pe Roman e d-1 David Emanuel, pe care l-am și rugat să se înțeleagă cu d-ta. El va scrie necrologull. Cu prietenești salutări. Al d-tale devotat C. MEISSNER Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- n Iași, 3 Sept. 1909 STIMATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, In vechea Junime de la Iași s’a cerut odată ca toți membrii să scrie câte ceva într’un album anume întocmit și pe care lacob Negruzzi l-o fi posedând și acuma încă. 345 c. MEISSNER - SIMION MEHEDINȚI Neavând încotro, s’a executat și reposatul Melik. Să scriu? Ce? Nimic. Melic. Așa și eu acuma. Ce să scriu? V’ar conveni câteva mici amintiri din copilăria mea, când l-am avut pe d-1 Maiorescu profesor la „Institutul Academic” din Iași?.In Secția II Superioară (cam clasa VI de azi) l-am avut profesor de istorie și limba franceză, iar în Secția HI Su- perioară mi-a dat lecții de logică și psihologie. Autoritatea-i asupra noastră, a elevilor, era extraordinară, iar oarele când urma să vie — nu era prea exact pe atunci — le așteptam cu o nerăbdare febrilă. îmi aduc aminte că ne duceam la d-sa acasă să-i amintim că are „clas”, de teamă să nu uite cumva de școală. Prea mare era desfătarea noastră sufletească, ca să nu fim cu grijă că s’ar putea întâmpla să pierdem prilejul de a-1 asculta. Acestea-s lucruri petrecute în anii 1869 și 1870. Dacă nu mi-ar reuși „amintirile”, voiu da altă ceva 2. Am și o plângere de făcut. Azi e 3 Septembre și n’am pri- mit încă nici No. 7 din Iulie a. c. Care-i pricina oare? Profit de ocazie ca să-ți trimit cordiale salutări și să te asigur de distinsa stimă ce ți-o păstrez. Devotat C. MEISSNER Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București» STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 346 in Iași, 20 Oct. 1909 STIMATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Trimit alăturatele „Amintiri0 pentru numărul festiv ce se va publica cu prilejul jubileului de 70 de ani al d-lui Maiorescu. Melic mi-a făgăduit că va scrie ceva, dar sunt sigur că va face-o, numai dacă va fi provocat de d-ta. Circulara n’a pri- mit-o. Adresa lui: Eugen I. Melic, Iași. Lui N. Volenti (Vaslui) i s'a cerut colaborarea? Distinse salutări de la devotatul d-tale C. MEISSNER Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IV MULT STIMATE ȘI SCUMPE DOMNULE MEHEDINȚI, S'a codit el, bietul Paul, cât s’a codit, dar la urma urmei sa dat învins. Mâne duminecă va scrie necrologul, iar luni sau cel mai târziu marți dimineață vei avea pagina dorită. „Schimbare apropiată în meteorologia politică”?! Doamne, de multă vreme se tot vestește fenomenul, fără să se producă! Și apoi, chestia nu e numai când, dar și cum. Nu te speria, mă rog. Mă opresc aici și las grija schitului în mâna arhimandritului — a lui cc. Petrache Carp. Cu deosebită stimă și afecțiune. Al d-tale devotat C. MEISSNER Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București* N. Mihăescu cătră Simion Mehedinți Gura Sărății, Feb. .ț, 1908 STIMATE DOMNULE DIRECTOR, Am avut onoarea de a vă trimite luna trecută un manu- scris Comoara de Fabule cu recomandațiunea de al citi și de al publica în „Convorbiri” dacă merită această cinste. Mai vă rugam în acelaș timp să’mi trimiteți manuscrisul înnapoi în caz când el nu s’ar putea publica. Am primit ultimul Nr. din re- vistă, dar n’am văzut nimic. Vă rog să binevoiți a’mi răspunde pe alăturata c. p. ce se face cu el ca să știu dacă nu se publică, să vă trimit bani pentru transportul lui înnapoi1. Primiți salutările mele distinse N. MIHAESCU D-lui Director al Revistei „Convorbiri Literare” str. Racoviță, 12. București. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- P. Mihăileanu cătră Simion Mehedinți 1 Febr. st. n. 1907. Berlin, Claudiusstr. 12. STIMATE D-LE MEHEDINȚI, Zilele astea întâlnindu-mă cu Ursu, am cetit scrisoarea, ce se referea și la mine. Am înțeles și apreciat dreptatea considerărilor d-voastră cu privire la continuarea „Convorbirilor literare”. Având stimă cătră acei cari au scris și scriu la revista condusă acum de d-voastră, ca fiind mai toți oameni de bine și de talent, mă simt măgulit și nu neîngrijorat de propunerea, ce mi-o faceți, de-a deveni printre colaboratorii iei. leu nu vă pot aduce decât bună-voința, lucru de care sânt sigur și vă comunic, că voiu fi satisfăcut să public în „Convor- biri literare”, când voiu avea ceva de publicat *. Dacă, poate, aveți intenția să publicați lista celor ce au aderat să colaboreze, vă rog să nu publicați numele meu, până nu veți primi de la mine vre-un articol. Ursu a trecut aseară cu bun succes doctoratul. leu, văzând, că în felul cum am început’o mi-ar mai trebui ani de zile până să termin lucrarea de doctorat, apoi, băgând de seamă că studenții germani și profesorii se mulțămesc cu mai puțin de cât gândeam ieu, m’am hotărît s’o fac mai res- P. MIHĂILEANU - SIMION MEHEDINȚI trânsă, totuși vor trece câte-va luni până-mi voiu lua docto- ratul. După ce-mi voiu trece examenul, gândesc să mă duc un semestru la Paris, unde să fac cu Havet materiea, pe care am neglijat’o aici. Cele mai cordiale salutări. Devotat P. MIHAILEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Mihail Mihăileanu cătră Simion Mehedinți I Pitești, 15 lan. 1908. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit spre publicare alăturatul manuscris și vă rog să binevoiți a face să mi se comunice dacă se poate să fie publicat sau nu în „Convorbiri literare” *. Vă trimit pentru aceasta și o carte poștală. In caz de nu se poate publica, ași dori să știu mai din vreme. Mulțumindu-vă pentru bunăvoință vă rog să primiți salu- tările cele mai distinse. M. MIHĂILEANU Profesor, Pitești Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- II Pitești, 28 Ian. 908. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Când cu atâta bunăvoință mi-ați anunțat că veți da arti- colul meu la ziarul indicat, vă mărturisesc că am avut o mică îndoială asupra succesului întreprinderei d-voastră. Mi-am zis că la noi în țară deși se face atâta paradă de libertatea conștiinței, a cuvântului etc., trebue să recunoaștem că s’au inventat destul mijloace pentru a se pune pumnul în gură, celor cari au credințe contrare. In deosebi sunt ostracizați 351 MIHAIL MIHĂILEANU - SLMION MEHEDINȚI și acoperiți cu insulte cei cari nu-și scot căciula înaintea lui Pestalozzi. — Articolele cari nu sunt imnuri în onoarea peda- gogiei, nu se publică nicăeri, pentrucă printr’un neînțeles și nenorocit spirit de solidaritate, toată presa — jurnale și re- viste, — și-a dat mâna ca să apere sau ca să aibă cel puțin o atitudine binevoitoare către neroziile, cari de vre-o zece ani încoace sunt puse în circulație în mult încercatul învățământ primar și secundar. Pedagogia a avut grija să-și recruteze soldați credincioși — și bine retribuiți, în ambele partide istorice, și mulțămită acestei tactici, se plimbă dela un cap la altul al țării, ca într’un sat fără câini. — Așa se explică pentruce o revistă dela Iași a refuzat să-mi publice articolul, fără să-mi indice vre-un motiv, așa îmi explic pentruce Epoca, care de vre-o săptămâni vă publică câte trei foiletoane, nu găsește loc și pentru paginele mele. Discuțiile contradictorii la noi nu sunt permise în coloa- nele aceleași reviste, pe când în străinătate, în Revue Univer- sitaire, bunăoară, se adăpostesc părerile cele mai contrarii. De oarece văd că nici Epoca, cu toată bunăvoința d-voastră nu voește să publice părerile mele, — abuzând de amabilitatea d-voastră, vă rog să-mi arătați în două vorbe dacă am sau nu dreptate. In orice caz, pentrucă ași dori să mai încerc în altă parte, aș dori să cunosc soarta articolului meu. Totodată vă aduc la cunoștință că, neștiind cari aluzii și paranteze trebuesc lăsate, și fiindu-mi imposibil — după a mea credință — să rezum articolul într’un chip mulțumitor pentru revista Conv. Lit.—vă las deplină latitudine d-voastră 2. Cu recunoștință și perfectă stimă M. MIHAILEANU Profesor, Pitești Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 352 III Pitești^ 30 Ian. 909 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, După cum ne-a fost înțelegerea, vă trimit alăturatele pagini în chestia clasicismului, spre a se publica drept cronică pe Februar. Aveți negreșit toată libertatea să faceți toate în- dreptările și înlocuirile ce veți crede necesare. — O rugăminte însă îndrăsnesc să vă fac: dacă cumva articolul nu e publicabil în Convorbiri literare, dorind să-l public aiurea, — v-ași fi foarte recunoscător dacă mi l-ați înapoia nefrancat. Totodată vă vestesc că Convorbirile literare, pe lanuar, nu au sosit nimănui în Pitești. Cu perfectă stimă M. MIHAILEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IV Pitești; 22 Febr. 909. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Potrivit dorinței d-voastră, v-am trimis, pe la întăi Februar, ca urmare a trecutei cronici școlare, articolul: Criza Clasicismului. Articolul nepublicându-se în numărul de Februar, îmi iau îndrăsneala să vă repet rugămintea ca, în caz când 353 MIHAIL MIHĂILEANU - SIMION MEHEDINȚI conținutul acestui articol n’ar fi oportun Convorbirilor lite- rare 3, să binevoiți a face să-mi fie înapoiat manuscrisul. Nădăjduind că-mi veți ierta această îndrăsneală, vă rog să primiți odată cu mulțumirile mele salutările cele mai distinse. Cu perfectă stimă M. MIHĂILEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. V Pitești, 1 Iunie 909. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit alăturatele pagini spre a fi publicate în Con- vorbiri 4. — Veți avea bineînțeles libertatea de a modifica sau lăsa la o parte pasagiile, așa după cum veți socoti d-voastră. Cred că nimerit ar fi articolul pentru numărul din Iunie. Mulțumindu-vă, vă rog să primiți salutările mele cele mai deosebite. M. MIHĂILEANU Profesor, Pitești Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. VI Pitești, 8 Sept. 909. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Peste 2 zile vă voi trimite o nouă cronică școlară, căreia aș dori să-i faceți loc în numărul din luna curentă. Cred că nu e târziu5. St. D. L. XI — 23 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 354 Cu prilejul acesta îndrăsnesc să fac o propunere. — Am văzut ultimul articol al arhimandritului V. Puiu 6 și m-am gân- dit că ar fi foarte util și pentru revistă și pentru public, dacă s’ar înființa în Convorbiri și o cronică bisericească. — Ce zi- ceți?— S’ar găsi cred colaboratori. — Unul din aceștia poate aș fi și eu. — Cu chipul acesta s’ar răspunde unei simțite nevoi, întru cât publicațiile bisericești actuale sunt ignorate de pu- blic, — și în deosebi de aceasta am interesa și clerul la revista noastră. Cu perfectă stimă M. MIHAILEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- VII Pitești, 18 Sept, 909 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit alăturatul articol asupra lui Goga, și dacă cumva nu se poate publica în Convorbiri literare, v’aș fi foarte recu- noscător dacă mi-ați înapoia manuscrisul. La Epoca n’aș dori să’l dau 7. Eu sper să viu pentru câteva zile în București, pe la înce- putul lui Octombrie și voiu căuta să vă văd. — Atunci voiu vorbi despre Cronica religioasă. — Deocamdată vă aduc la cu- noștință că, în vreme ce zilnic se publică în Voința Națională sumarul Convorbirilor literare, Conservatorul și Epoca nici nu pomenesc de revistă. Cu mulțumiri și cu deosebită stimă M. MIHAILEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- - 355 MIHAIL MIHĂILEANU - SIMION MEHEDINȚI VIII [F. d.] Rândurile alăturate le-am scris cu gând să le dau la Epoca. Dacă însă socotiți că se pot publica în Convorbiri, și dacă nu aveți îmbulzeală de articole școlare, v’aș ruga să le publicați ca cronică școlară pe Octombre. Dacă din contră credeți că e mai bine să fie publicate într’un ziar, vă rog să le trimiteți la Epoca. Cu mulțumiri și cu perfectă stimă M. MIHĂILEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Vasile Mihăilescu cătră Simion Mehedinți 12.1.1912. Craiova Str. Sf. Spiridon, 13. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit o recenzie a mea asupra cărței lui lorga, Scrisori Domnești, pentru Convorbiri1 și „Tramvaida” scrisă de I. M. Marinescu (Dinu I. Vintilescu) pe care vă rog s’o dați Epocei spre publicare. Nu e nevoie să vă mai adaog că Marinescu ține să se păstreze taina. De aceea o trimet prin d-voastră „Epocei” ca să nu aibă omul neplăceri în viitor. In caz când nu se pot publica vă rog să mi-le înapoiați. Cu tot respectul VASILE MIHĂILESCU Izvoare; Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Const. Mironescu cătră Simion Mehedinți CONST. MIRONESCU Advocat Focșani Focșani, 1913, Ianuarie 27. MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă mulțumesc din toată inima pentru deosebita cinste și plăcere ce mi-ați făcut scriindu’mi, iar de vă răspund așa de târziu pricina e că de-abia azi m’am înapoiat de la Nereju și Paltin unde-am fost pentru constituirea unor obști.—Eri mi-a sosit și numărul de Ianuarie al Convorbirilor. M’am oprit mult asupra „Respectului Personalităței”. Sunt aici lucruri profund interesante1, de-un adevăr viu și ’nălțător ce-ar putea forma— mai ales la noi —, temelia unui nou și fericit sistem de educa- ție socială. Dar cine săi aplice, cum și când? — Nimerit și foarte frumos e și Concursul. Cu Petru Mihăileanu profesorul de la Iași, pe care probabil îl știți și d-voastră, am căutat azi așa în treacăt prin lumea de proverbe cunoscută de noi. Vă mărturisesc, poate nici odată ca acum, nu ne-am dat seama—cel puțin în ce mă privește pe mine,—de toată splendida frumu- sețe și amabila înțelepciune a acestor mici briliante de-un vers, în care poporul nostru ș-a cristalizat lapidar și etern geniul și gândirea. După proverbele noastre, ai zice că fiecare Rumân e-un Kant, dar ai mai zice — bunăoară în chestia Cadrilateru- lui —, că e și-un fel de otoman lăsător și fatalist. Din pricina lui: „Ce ți-e scris în frunte i-e pus”, mi-e teamă că n'o să luăm STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 358 Silistra de loc! Mai bine ar fi bătae, căci cu „Ce-o da târgul (adică tratativele!) și norocul” e greu. „Norocul e cum și’l face omul”. Am vorbit și cu Naum. L’am întrebat ce i-ați spus d-voastră și până la un punct am înțăles. Vorbiți de cercuri. Ce fel de cercuri, cum s’ar înjgheba și’n ce-ar constă activita- tea lor? Eu, și ca mine sunt în Focșani încă mulți, toți am fi la îndemâna și sub cuvântul d-voastră. Singuri însă, nu știm nici ce să facem și nici cum să mergem, mai ales că’n ceia ce pri- vește latura politică, d-1 Enibace ne-a exclus din gruparea d-sale de-aproape două luni. Noi însă ne sbuciumăm să rămâ- nem conservatori și privim înainte peste capul d-lui Enibace, surâzători și veseli; și aceasta cu-atât mai mult, cu cât cei din dezidența de-aici ca un răspuns, au instituit un alt comitet, eliminând pe d-1 Enibace și din partid și din șefie. Partidul Conservator la Putna azi nu mai există, există numai o dezi- dență puternică, ce nu mai are cu d-1 Enibace de cât legătura aspră, ce-o ai c-un om ce nul mai stimezi și ți’e străin. E rău că d-voastră șefii de la București — iertați-mă că mi-o permit s’o spun.—, acoperiți cu tăcerea d-voastră, activi- tatea patologică a d-lui Enibace, și’l încurajați în opera’i per- sonală și negativă dezinteresându-vă. Nu știu ce-o fi zicând d-1 Filipescu de-această nefericită stare de lucruri, noi însă suntem abătuți. Am făcut și 9 abonamente. Sunt toți avocați tineri ce-au prins bucuroși să devie cetitorii Convorbirilor, mai cu seamă că le-am promis c’o să mă rog de d-voastră să scoborâți prețul abonamentului la 12 lei anual, tocmai ca pentru d-nii profesori. De alt-fel și eu care sunt abonat la Convorbiri de vre-o câțiva ani am plătit veșnic numai 12 lei. De ce nu trimeteți și câte-va exemplare la librăria noastră Socec? „Viața Românească” din pricina asta și a afișelor ce placardează e mult mai cunoscută 359 CONST. MIRONESCU - SIMION MEHEDINȚI la Focșani de cât Revista d-voastră. Sunt pe-aici intelectuali care habar n’au de dânsa și vorbesc de ea ca despre’o poveste. Cerându-vă ertare pentru această lungă scrisoare și mul- țumindu-vă mult pentru bunătatea ce-ați avut de a mă invita la adunarea de la d-1 Miclescu, termin mult stimate Maestre rugându-vă să primiți din parte’mi cele mai respectuoase și mai devotate salutări. Al d-voastră CONST. MIRONESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Constantin Moisil cătră Simion Mehedinți Tulcea, 1907, Dec. 4 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am onoare a vă trimite alăturat un fragment dintr’o lucrare a mea întitulată „Escursiuni arheologice în Dobrogea” cu rugămintea de a-1 publica în „Convorbiri Literare”, dacă se poate numărul din Decemvrie. Articolul tratează despre niște monede vechi românești, pe care le-am găsit la Bădila, lângă Niculițel, cu ocazia excursiunilor mele din anul trecut L Pentru un număr viitor vă voi trimite un articol despre monedele lui Mircea cel Mare; la Bădila s’a găsit o cantitate enormă de astfel de monede și am avut ocazia să le studiez înainte de a-le trimite Academiei2. Pentru ca articolul să fie deplin lămurit vă rog să lăsați să se reproducă și cele 3 figuri ce-i sunt anexate. Primiți, vă rog, asigurarea considerațiunii mele deosebite CONST. MOISIL profesor la liceu Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- 361 CONST. MOISIL - SIMION MEHEDINȚI Tulceay 25 Oct. 1908 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă rog foarte mult să publicați alăturata notiță, despre un fragment de diplomă militară, chiar în numărul de Noemvrie al Conv. Liter., căci am foarte mare interes ca ea să apară cât mai curând3. Mulțumindu-vă pentru publicarea Monedelor lui Mircea, • vă rog să primiți asigurarea deosebitei mele considerațiuni. CONST. MOISIL Alăturez și 2 reproduceri fotografice. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- in T ulcea, 13 Febr. 1910 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, N’am putut să vă trimit articolul promis pentru numărul din Februarie al „Convorbirilor literare” din două motive: întâi o moarte în familie, care m’a zdruncinat foarte mult; al doilea faptul, că în urma unei ultime analize, nu mai puteam susține părerile pe cari se răzima articolul meu. „Tot din cauza doliului nu pot lua parte la banchetul dela 15 c. Vă rog prin urmare să mă scuzați și pentru una și pentru ceialaltă și mulțumindu-vă pentru bunăvoința cu care mi-ați STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 362 pus la dispoziție coloanele Convorbirilor, vă rog să mă conside- rați și deacum înainte ca un colaborator al acestei reviste. Primiți vă rog, mult stimate domnule Mehedinți, asigura- rea distinsei mele considerațiuni. CONST. MOISIL Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IV [1908] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Mulțumindu- vă pentru bunăvoința ce aveți de a-mi publica articolul despre monedele românești în Convorbirile Literare, vă rog totodată — dacă mai e posibil — să binevoiți a dispune, ca pe lângă cele trei reproduceri de monezi, ce. v’am trimis odată cu articolul, să-se reproducă și alăturatele 8 bucăți. Clișeele ar putea fi distribuite s’au în interiorul artico- lului sau, poate mai bine, toate împreună pe o filă deosebită, ta sfârșitul articolului4. D-voastră veți dispune cum veți crede mai nimerit. Primiți vă rog, domnule Mehedinți, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. CONST. MOISIL Vă rog să mă considerați și pentru anul acesta ca abonat al Conv. Lit. Prețul abonamentului îl voi trimite în scurt timp. La nota din articol, unde vorbesc de profesorul Florea, care mi:a desenat figurile, vă rog adăugați și pe profesorul Musculiu, care deasemenea mi-a desenat câteva bucăți. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- Corneliu Moldovanu cătră Simion Mehedinți I $ 9 Martie 1911 MULT STIMATE D-LE MEHEDINȚI, Nu știu dacă poezia mea („La cruce de drum”) s’a pus în numărul care va apare pe Martie De oare ce însă am făcut câteva modificări, o trimit încă odată, rugându-vă a ține seamă numai de manuscrisul alăturat. Poate ar fi bine ca să facem noi corecturile tipografice, căci aproape întotdeauna găsim ceva de prisos ori ceva lipsă. Primiți salutările mele deosebite CORNELIU MOLDOVANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- II 29 Martie 1911. Str. Brezoianu 37. RESPECTATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă rog să iertați această rugăciune ce vă fac, însă, amin- tindu-mi de interesul ce mi-ați arătat acum câteva luni, când STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 364 m’ați întrebat asupra resurselor mele de trai, îndrăznesc să cer sprijinul d-voastră. Slujba mea de la Conservator, deși relativ bine retribuită, fiind foarte obositoare, nu-mi dă răgaz, nici să scriu, nici să gândesc. Prin urmare, o altă ocupație, care să-mi îngădue a lucra și a fi liniștit, ar fi pentru mine fericirea. Aflu că postul de bibliotecar al Ministerului e liber, și după cât știu nu prea^ mult de lucru. Socot că în calitatea mea de scriitor, ași putea fi preferit altora, și că-ași face bine față cerințelor. Dacă aveți bunătatea, vă rog a-mi acorda sprijinul d-voastră pe lângă d-1 Ministru, recomandându-mă pentru acest scop. Primiți vă rog semnul recunoștinței ce vă port. CORNELIU MOLDOVANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, Bucwrești- Aurel Mureșianu cătră Simion Mehedinți I Brașov in 28 Iunie [19]09 PREA STIMATE D-LE DIRECTOR ! Intre alte lucruri rămase dela scumpul meu părinte se află și cuvântarea aceasta, pe care a lucrat-o pe când era maturisant la Blaj, ca tânăr de 18 ani (cele trei clase ale liceului superior le-a urmat la gimnaziul nemțesc, ev. luteran din Brașov). Fiindcă eu pun mult preț pe ea, și fiindcă până acum nu a fost încă publicată nicăirea (nici în „Gazetă”)1—și cu atât mai puțin am putea-o publica astăzi, căci n’am voit să ațâțăm din nou pe dușmanii noștri, sau mai bine zis, să-i îmbătăm cu apă rece — mă adresez la ospitalitatea d-voastră, știind că fac un lucru bun, atât pentru orientarea istorică și cunoașterea relațiilor noastre, cât și pentru persoana autorului, căci — am putea zice — cuvântarea aceasta cuprinde programul întreg de viață al răposatului meu părinte. Vă pun deci la dispoziție manuscrisul inedit pentru revista ce aveți onoare să o conduceți2. Așteptând răspuns, rămân al d-voastră stimător. AUREL MUREȘIANU P. S. Pentru cașul, că nu vă convine, sau va trebui amâ- nată, alătur aici câteva mărci pentru restituirea manuscrip- tului. Pentru cazul favorabil, v’aș ruga de trimiterea mai* multor numere, cu articolul apărut, pentru a-1 trimete la mai mulți prietini de ai răposatului. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 366 II Brașov, 1 Iulie [19]09 DOMNULE DIRECTOR, Vă mulțămesc de răspuns. Dacă e vorba să apară mai întâi într’o foae, atunci s’ar cuveni să o publicăm noi în „Ga- zeta”. Dar cum am mai zis, nu voim să turnăm uleiu pe foc. De aceea am ales revista d-voastră, având satisfacția, că s’a publicat ceva de a părintelui meu. și în cea mai veche revistă românească. Cât pentru actualitate, eu cred că va fi tot atât de binevenită publicului și mai târziu. Ziarul „Minerva” ar putea-o reproduce din revista d-voastră și astfel vor rămânea cu favorul de a se presenta publicului mai întâi în haina frumoasă a revistei d-voastră3. De altfel, lăsând lucrul și la buna d-voastră chibzuială rămân cu cea mai aleasă considerațiune al d-voastră stimător AUREL MUREȘIANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Dimitrie Nanu cătră Simion Mehedinți București 12 Maiu 1907 Str. Câmpineanu 49 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Prea modest cu încercările mele, n’am îndrăsnit să mai trimit nouei direcții a „Convorbirilor Literare” versuri, fiind-că mi-am închipuit că nu mi se cer. Dacă nu-i un svon ne-adevărat, sau o simplă gentilețe a lui Cerna, că totuși eu și Emil Gârleanu am putea fi bine veniți — când merităm firește — cu ^manuscrisele noastre, — atunci binevoiți a începe cu mine să primiți pentru Convorbirile d-voastră, alăturatele versuri, dacă nu m’am înșelat asupra valoarei lor L Al d-voastră devotat D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 368 n [Data poștei: Verești] 27 Mai 1907 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, V’am trimis niște versuri pe adresa, mi se pare greșită Rahovei 12 în loc de Racoviță. Aș dori să știu dacă s’a primit, rog pe Cema să-mi scrie două rânduri pe adresa D. Nanu Dum- brăveni la d-nul Leon Ghyka, j. Botoșani. Al d-voastră respectuos D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- ni [Data poștei: Verești] 2 Iunie 1907 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am primit gentilele d-voastră rânduri. Nici eu nu ași voi să se publice versurile înainte de a mă întâlni cu d-voastră mai ales, că ași vrea să se publice în tovărășia altor două bucăți, — cari sunt între hârtiile mele dela București. Sper că la 15 Iunie sunteți încă în țară, căci la acea epocă abia voi putea fi acolo. Primiți respectuoasele mele salutări. D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- 369 DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI IV Dumbrăveni, Luni 25 Iunie [1907] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Poema ce vă trimit astăzi, marchează o epocă nouă în faza sufletului meu. Decepțiuni mari, neprevăzute, făcându-mă să văd mai adânc în sufletul unora și al meu, au coincidat cu încălzirea mistică, excepțională în viața mea, zămislind poema de față2. Din sbuciumul încercărilor mele sufletești întrevăd că va eși o serie de poeme de acestea filosofico-religioase. — Nu pun în ele de cât acele idei cari isvorăsc din fundul sensibilității mele, și cari au prin urmare tendința, să recadă și’n alții atin- gând acelaș fund. — Nu sânt idei câștigate de a gata, ci trăite, smulse inimei mele. Dacă vor avea acelaș parfum, și vă vor face și d-voastră aceiași impresie, ași fi fericit să comunicați poema mea și cercu- lui „Convorbirilor Literare” — unde totd’auna căldura vorbelor a fost consequentă principiilor, — iar rectitudinea faptelor consequentă acelorași principii. Anonimatul meu (poema e iscălită Nicodem) rămâne în strânsă legătură cu acelaș chip de a vedea, isvorește din aceiași pătrundere a sentimentului creștin care mă învață să nu trag profit pentru orgoliul meu — care nu-1 am de altmintrelea — din ceia ce fac pentru alții. In afară de aceasta, un nume poate întuneca judecata limpede a unei opere, mai ales la întâia ei apariție. Dacă însă Cercul și d-voastră îmi veți cere să iscălesc, —-- atunci voi iscăli. St. D. L. XI — 24 STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 370 In momentul de față nu mai am nici un contact, cu nici un cerc literar. Irevocabil, am rupt cu aceia cari m’au decepționat când a fost să-i văd în împrejurări de desinteresare, pentru înfăptuirea unei armonii dorite de toți. Și eram decis, să mă izolez definitiv. Dar am voit să văd dacă sunt și pentru alții o cantitate care n’ar trebui să se resigneze izolărei. De aceia am venit la d-voastră. Ași fi foarte fericit să-mi comunicați părerile d-voastră, — și mai târziu ale Cercului asupra lucrărei mele de azi. — Chiar defavorabile fie, eu le aștept. (Cred că pe timpul verei nu sunt întruniri ale Cercului). La finele acestei luni, eu sânt în București. Vă pot vedea? Al d-voastră devotat DIMITRIE NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- V [Dumbrăveni) 27 Iunie 1907 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Cred că dacă nu mai sunteți în țară, ați primit totuși scri- soarea și poema „Ispitirei” 3. Nu știu încă ce opinie aveți asupra acelei scrieri, — mă simt totuși dator să vă fac următoarele declarații, asupra celor spuse de mine în scrisoare. Știți că din ziua când v’am scris, am și trimis desfacerea mea de la un cerc cu al cărui director nu mă înțelegeam4, nici pe cale estetică, nici pe alte căi. Sunt deosebiri de acestea pe care o împrejurare vine să ți le lumineze în toată adâncimea lor. DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI Vă detaliam mai mult într’o scrisoare pe care nu v’am tri- mis’o, o păstrez încă, și pe care veți citi-o mai târziu. In urma retragerei mele, am primit o scrisoare plină de nedrepte insulte, de la directorul de la a cărui revistă mă retră- geam prin care eram acuzat că umblu după laudele altora mai sus puși, dar tot la el am să mă întorc că vreau să fac concu- rență lui Cerna la Convorbiri Literare, și câte alte năsbâtii, de la un om pe care veșnic îl povățuiam să venim sub orice condiții toți câți vom fi primiți, la vechea vatră a Convorbirilor. Dumnea-voastră știți mai bine, mai ales din cărțile poștale ce vi le-am trimis eri — vă declar pe cinste că vi le scrisesem dimineața mai înainte de a primi scrisoarea lui, — că eu doream ca nici domnul Maiorescu nici niminea de la Cerc, afară de d-voastră, (și asta e ferma mea hotărîre întărită acum) să nu știe cine este Nicodem. Sub pseudonimul acesta voi publica dacă puterile mă vor ajuta tot ce am mai sfânt în sufletul meu. Așa ca nici acuzația lui de deșartă glorie nu poate să rămâe în picioare 5. Dar scornește altceva: spune că retragerea mea ar fi o isbire mai mare de cât aceia care i-ar aduce-o un vrăjmaș, fiind-că îl isbește bănește, de oare ce l’am încurcat într’o între- prindere în care și-a vârât bani, și-acum se slăbește prin golul ce-1 fac. (Las că asta rimează foarte slab cu opiniile ce el își face de ultimile mele lucrări). Că prin urmare nu pot să-1 las la mijlocul anului. Foarte bine, atunci, i-am răspuns nici un contract nu poate să te oblige toată viața în verice întreprindere, — dar pentru ca mi-a spus că are în viitor colaborarea lui Duiliu Zamfirescu și Caragiale, — voi rămâne până la finele anuluie.—Când or avea pe aceștia, nu se va mai simți lipsa mea, și atunci voi eși foarte fericit de acolo unde numai temerile sale bănești mai mă țin. Cât despre colaborare, îi trimit, — rezervându-mi dreptul să dau forma poetică acelor idei trase din „la masse vivante STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 372 des emotions” pe care el singur mi le-a sugerat, căci iată ce i-am trimis pentru viitoare colaborare: Pegas și Sentințe... Dacă le înghite, să-i fie de bine. Eu vi le-am alăturat de curiozitate și d-voastră» Domnule Mehedinți, sunteți un duhovnic al meu în împre- jurările acestea, și vă rog nimănui din cei ce se duc în casă la Dragomirescu să nu-i comunicați spovedaniile mele. — Cerna e băiat foarte bun, îl iubesc și îl stimez foarte mult de și toate ițele s’au pus în lucrare de alții ca să-1 depărteze pe el de sufletul meu. Se poate însă ca asupra lui să fi făcut vr’un efect aceste intrigi de aceia, ca să nu-i scape vre-o indiscreție, vă rog primiți a titre de confession cele ce vă scriu azi; el să nu le cunoască. Acum vă alătur și cele 2 poezii închinate directorului meu actual și până la 29 Decembre 1907 „Tentația pe munte” 7, dacă veți găsi de cuviință veți publica-o în Conv. Lit. chiar mai înainte de eșirea mea de la rev. unde colaborez — dacă nu păstrați-o până atunci, când din umbră, voi fi credinciosul cola- borator al revistei d-voastră și a amicilor d-voastrâ, dacă această colaborare are vre’un preț. Cu toată prietenia și devotamentul D. NANU VI PEGAS Ispititorilor săi Din mila ta? — Sărace! Din mila ta crezi oare Că muza se hrănește c’o laudă deșartă ? Crezu tu, — când are cerul senin, — mărețul soare Mai cere oglindirea în ciob d’oglindă spartă? 373 DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI Crezi tu frumos Pegas, când dorul îl avânta In cale se oprește de o piedică neroadă? El are pentru stele doi ochi, — lumină sfântă, Iar pentru musculițe și viespi, — stufoasa coadă! El are piept de stâncă dușmanii să-i răstoarne Copite de oțele să-și scapere mânia, Din rătăciri, — idea — drept pinten să-l întoame Iar frânele-i de aur, le ține poesia. Zadarnic te apropii deacest fugar sălbatic Ca să-l imbii spre tine c’o amăgire ’n palmă. I-e hrana lui văpaia din sorii de jăratic Iar setea și-o adapă sorbind din marea calmă! Privește-1 cu ’ngrijire, de vrei să-1 vezi mai bine, — Nu suferă pe-ori cine să-i stea ’n apropiere; Iar dacă te lovește, — fii fericit în tine: — Ca mâine sboară ’n veacuri, — te lasă în tăcere! D. NANU VII SENTINȚE Celor răi Nu-ți răzima gândirea pe șubredele arme Ce-și făurește’n taină și’n noapte gândul rău In care nu-i iubire, și nu e Dumnezeu: Cetatea lui măreață, în praf o să se darme! STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 374 Tu lupți, te vezi atletul de adevăr în lume Și crezi că din cuvântu-ți străfulgerează legi. Dar inima ți-e seacă și nu poți să ’nțelegi Că frământarea urei atât culege: spume! Intoarce-ți conștiința spre Cela ce pe Cruce Și-a pironit durerea ca să te facă bun, Sau smulgeți toga iarăși Kaiafo, zi-i nebun, Strivește adevărul, — el tot mai viu străluce. A! ochiul ce se ’nvață în besnă să privească E orb privind lumina? îl doare raza ei? Strecoară atunci prin gene, divinele-i schîntei Și inima, — învaț’o cu’ncetul să iubească! D. N. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- vm [Data Poștei: 11 Iulie 1907 Dumbrăveni, prin gara Verești] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am primit cu mare plăcere răspunsul d-voastră și ași dori foarte mult să știu dacă timpul vă permite să vă trimit ceva, și să scriu mai mult asupra unei cestiuni pe care ași voi s’o cunoașteți mai amănunțit. Ași dori iară dacă știți de urma lui DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI Cerna, să-mi comunicați adresa sa căci sunt răi voitori cari fac tot posibilul în ascuns să mi-1 înstrăinez, și eu n’am nici o comunicare cu dânsul, ca să-1 previn să nu se lase amăgit. Al d-voastră devotat D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București- IX [lulie-August 1907] Comuna Berevoești-Pământeni Cătunul Ot zelul MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Ar fi prea lung și de prisos pentru d-voastră să vă enumăr aci motivele pentru cari m’am desprins cu desăvârșire de cola- borarea la Convorbirile d-lui Dragomirescu. In scurt, vă pot spune că dintr’o zi într’alta speram că dânsul făcând sacrificiul la nevoe ai direcțiunei sale, își va înceta apariția revistei pentru a o contopi cu vechile Convorbiri Literare; convingându-mă că speranța aceasta e nerealizabilă, am trimis încă din Iulie, expri- marea dorinței — pe lângă încetarea efectivă a colaborărei — de a fi șters de pe coperta noilor Convorbiri ca redactor. Mi s’a obiectat că până la finele anului (no. 24) voi fi menținut de formă, fiid-că retragerea mea la mijlocul anului, ar cauza prea mari pagube materiale și morale revistei ! — Am consimțit numai la această unică cestiune de formă. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 376 Versurile ce vi le trimit respectuos aprecierii d-voastră și Cercului, în cașul când se vor publica, doresc să fie iscălăite numai de „trei stele”, (* * *) afară de Ispitirea, care rămâne a fi semnată Nicodem, cum s’a trimes. Nu mai rămâne nici o îndoială, că primesc bucuros toate obiecțiunile ce mi se vor face, că voi aduce toate schimbările acelor bucăți ale căror lipsuri n’ar fi iremediabile. N’am dorit până acum să va tulbur cu rândurile mele liniștea ce doream s’o aveți întreagă în vila Codrescu (Slănic)... îmi va fi oare îngăduit fără să vă tulbur, să scriu aci câte-va din gândurile mele? In speranța că nu vă voi răpi prea mult timp, — voi sfârși cu următoarele: Anul acesta profitând de ocasiunea că sunt fără slujbă, și sunt invitat la Dumbrăveni pentru un an de zile, — mi-am pus în gând să-mi consacru timpul exclusiv literaturei. Cred că voi încheea acolo seria de poeme cari vor forma stâlpii de susținere ai viitorului meu volum. Poate, dacă forțele mă vor ajuta, voi începe un roman. E un simplu proect în jurul unei idei care prinde din ce în ce rădăcină, — fără să știu dacă va lua ființă. E întâia oară când încerc proza, voi vedea singur de la primele capitole dacă pot continua. Nu uit iarăși că pot seri numai pentru a svârli în foc pe urmă. Când un Maupassant a svârlit fără a publica munca a 6 ani, până a începe demn de el, cât ar trebui să asvârle prozatorii noștri înainte de a publica primul volum! In liniștea Dumbrăvenilor, ași avea încă dorința și nevoia, să pot seri la Epoca foiletoane literare pentru minima sumă de 50 lei lunar. Cum n’am nici o altă resursă, aceasta mi-ar fi de ajuns pentru cumpătatele mele nevoi (îmbrăcăminte și mici deplasări). Nu doresc să vă incomodez cu nimic, de cât cu o simplă carte de vizită de recomandație către Pizani, dacă credeți că 377 DIMITRIE Nz\NU - SIMION MEHEDINȚI vre-o urmare ar putea să aibă, și dacă vă e în putință s’o faceți fără a vă obliga cu nimic față de directorul Epocei. Ași avea un acces imediat la Adevărul, dar fac tot posi- bilul să n’am nevoe de plata lui Miile, de cât într’un cas de absolută necesitate. De un an de zile rezist în contra tentației acesteia! Pentru Epoca am de acum un articol asupra coresponden- ței dintre St. Beuve și de Vigny, de vre-o 60 de pagine de caet. Vă trimit o nouă bucată, pe care vă rog să o alăturați lângă cea trecută trimisă pentru a fi prezentată Cercului amici- lor d-voastră. Am trimis una și d-lui Maiorescu, „Ne’ndoială”. Fiind-că am să-i aduc schimbări însemnate, nu ași dori să se publice în forma trimisă. Urându-vă dispoziție veselă la muncă rodnică primiți asi- gurarea afectuoasei mele considerațiuni. D. NANU P. S. — Dacă aveți timpul să-mi scriți două cuvinte de răspuns — căci cunosc uriașa muncă ce o depuneți și cu apari- ția Conv. Lit. pe lângă celelalte ocupațiuni, — îmi puteți seri la C.-Lung, Str. Negru Vodă unde voi fi duminică. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. X [Dumbrăveni] 16 Septembrie 1907 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă scriu în pripă din gara Verești, în drumul spre Cernăuți, unde d-1 Ghica duce pe socoteala sa Societatea Carmen spre a STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 378 da un concert coral. Câte-va note vă voi trimite de acolo pentru Convorbiri Lit. ca mică rubrică „de peste hotare”. — In scurta noastră convorbire am uitat să vă spun că lui Filip îi făcusem o vagă propunere pe la finele lui Iulie, și el mi-a cerut numai manuscrisele pe care nu le-a văzut. Așteptam să-i vorbească însă altcineva de cât persoana interesată să-1 desconsilieze cu privire la mine. Primiți salutări respectuoase D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XI Dumbrăveni, Joi 6 Decembrie prin gara Verești [1907] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, La versurile „Credința” care se află la d-voastră, am făcut modificări totale, și dacă bucata așa îndreptată, nu s’ar fi rătă- cit prin hârtiile mele de la București, — ați fi primiPo de mult. Știam însă că lucrul nu e grabnic, publicarea ei fiind hotărîtă tocmai pentru Ianuarie sau Februarie. Mă simt dator să vă fac cu această ocasie oarecare lămu- riri, — fiindcă, colaborarea mea la Convorbiri Literare a fost din Iulie condiționată prin forța lucrurilor de niște îndrituite cestiuni de formă. 379 DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI Știți după cum v’am anunțat că de astă vară a încetat colaborarea mea efectivă la revista d-lui Dragomirescu. Două bucăți cari s’au mai publicat de atunci au fost ambele reproduse din revista „Literatura și Arta Română’'8, de acum vre-o 7 ani. Părintele Benedict (proză) și In Toamnă (poeme). In vremea din urmă însă, (tocmai când eram mai puțin, independent!) împrejurarea numirei mele ca profesor particular la Institutul Pompilian după recomandarea d-lui Dragomirescu, — pentru motive lesne de înțeles a înlesnit sub anumite condi- țiuni stipulate de mine dăinuirea 'mea ca colaborator pe viitor^ la revista d-sale. Fiindcă retragerea mea de la revista d-lui M. D. aducea după sine și retragerea întregului grup de la „Făt-Frumos” d-sa a convenit să ne admită, pentru dăinuirea mai departe a revistei următoarele condițiuni: a) Schimbarea titlului revistei de la 1 lanuar. (La propu- nerea noastră de a fi im titlu cu totul nou, d-sa ne-a spus că acela de Convorbiri Critice a fost încuviințat chiar de d-1 Maio- rescu) 10. b) Urbanitatea cea mai desăvârșită pentru toți oamenii la care se adresează articolele sale critice, cu atât mai mult pentru adversarii săi personali, firești. c) Opiniile d-lui Dragomirescu nu leagă pe simpli colabo- ratori ai revistei care-și păstrează complecta libertate de a exprima aiurea sau chiar în revistă, — opiniile lor contrare. După câte știu, nu citiți — dintr’un principiu pe care ni l’ați formulat mie și lui Gârleanu, foarte plastic astă-vară — ce zic adversarii despre dumneavoastră. Dar dacă întâmplător ați citit „Convorbirile” ultime ați fi văzut că pe cât se poate influența un om prin alții — și nu-i tot d’auna un rău — poate că avem și noi un punct de influență ușor de constatat în ulti- mul ton al revistei critice al cărui fond de discuție (relativ la ar- ticolul d-voastră Politica și Literatura) nu-1 împărtășim11. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 380 Mulțumirea noastră a fost, că cel puțin tonul nu trăda nivelul după care discută Ibrăileanu de la V. Românească. Și pentru scriitori în genere, mulțumirea ar fi și mai mare, când ei ar fi puși cu totul în afară, de discuțiile iscate între critici, iar criticii ne-ar alege pe noi ca obiectiv de săgeți, în loc să se aleagă pe ei ! Poate că ar muri mai mulți din cei cari încurcăm treaba, când toți criticii ar ochi în singurul obiectiv al criticei: autorul, nu criticul ! Și acum, dacă în faza în care au ajuns lucrurile de astă- vară până acum, continuarea mea pe viitor de a fi sporadic cola- borator al Convorbirilor Critice, nu-mi va ridica plăcerea de a fi colaborator la Convorbirile Literare, — sper că d-voastră nu veți întârzia de a mi-o spune. In cașul acesta, și cu încuviințarea d-voastră, mi’ași lua sarcina să vă aduc colaborarea selecționată, a tuturor amicilor mei literari cari s’au impus mai mult publi- cului cititor. Ar fi o mișcare pe care o dorim cu toții, și o afir- mare a voinței tuturor, spre unde ar gravita mai mult astăzi preocupațiunile literare pure și forțele ce le avem. Al d-voastră devotat D. NANU P. S. Ceia ce v’am spus aci e ecoul și al meu dar mai mult al grupului de prieteni literari ce mă înconjoară, mult mai tineri ca mine, și cu mult dor de activitate, de curente în public!—Eu personal când mă cobor în mine și mă văd așa de țărmurit în libertatea mea, departe de adevărata viață ce-ași voi să o duc ca literat, simt mai de grabă o adâncă sete de izolare, de des- prindere de toți și de toate, și să-mi ascult în mine germinația surdă a unei primăveri literare căreia i-ar trebui altă zonă și altă atmosferă pentru a’și întrupa aevea toată eflorescența ei ! 381 DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI Dar simt curentul cum mă duce, și deși din ce în ce mai greoi, — picioarele încă îmi alunecă pe nisip, și încă mai pot fi ecoul tovarășilor... D. NANU In Dumbrăveni stau 7 zile ale concediului. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XII > Dumbrăveni, Vineri 20 Dec. 1907 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, După cât știu în al II-lea no. Jubilar al Convorbirilor Lite- rare d-1 Evolceanu a făcut un index al materialului publicat în Convorbiri. Acolo trebue să fie și indicația no. în care s’a pu- blicat Stana, piesă de teatru, o traducere a mea din Helâne Vacărescu. Dacă găsiți no. acela și doriți a vorbi d-lui Filip pentru o editare a Stanei împreună cu piesa „Pentru Coroană” de Coppee (publicată tot în Convorbiri, și al cărui volum I’am lăsat la Minerva) și cu Andromaca pe care o va primi cel mult în 2 zile, — atunci conveniți cum veți crede de cuviință în pri- vința editărei. D-1 Filip îmi va scrie oferta d-sale și timpul când va pune sub tipar volumul. Rugându-vă să mă scuzați de deran- jul ce vi-1 fac dacă veți consacra un timp pentru căutarea np. Conv. Lit. în care se află trad. mea, primiți respectuoasele mele mulțumiri12. D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 382 xm [București] 22 Martie 1908 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Cu Gârleanu voi veni în una din zilele care vă vor conveni mai bine, — așteptăm numai ceasul, — chiar seara dacă sunteți mai disponibil. (Și pentru noi e mai ușor). — Dacă vi se pare că ași putea citi câte-va versuri la Societatea Femeilor Române, tare mi-ar prinde bine pe vremurile astea, fiind-că am auzit că Societatea dă ceva și celor cari fac citire. Cunoașteți pe cineva la care ași putea fi recomandat? Al d-vostră devotat D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XIV [București,] 26 Martie 1908 Sâmbătă seara 10, Str. Dorului MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Cum s’a decis cu poesîa „Memento vivere” de A. Toma? Se menține vechea d-voastră hotărâre? — Ași vrea să știu, ca mai ales în cașul când s’ar fi luat o altă hotărâre, să vă comunic o dorință a poetului, în urma sfatului ce mi-ați dat d-voastră la Banchetul C-lor Literare13. Al d-voastră devotat D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 383 DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI XV [București} 17 Aprilie 1908 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, După o ultimă reflexiune, am trimis azi un bilet la tipo- grafie, prin care comunicam d-lui Georgescu că revin tot la pri- mul meu anonym. — Respir mai bine așa, și par’că am chiar mai mult chef de scris știind că lucrările mele apar singure să fie judecate. E așa de frumos să nu scrii pentru numele tău, să nu scrii pentru glorie! Mi-e cugetul mai liber, mai senin, par’că mi-am ridicat o piatră după suflet ștergând numele meu din josul poemei14. Al d-voastră devotat D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion. Mehedinți, București. XVT [București, 22 April/5 Mai 1908} Brezoianul 87 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Neștiind la ce coală a ajuns C. L. rog să binevoiți a-mi răspunde dacă mai este timpul să vă trimit pentru no. Convor- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI birilor sub presă poema mea ,,Tentația” sau dacă pot să vă trimit altceva mai scurt, de o pagină sau două ?15 Al d-voastră devotat D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XVII [Bumtești, 25 Mai st. n. 1908] 120 Str. Cantacuzino IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Tocmai sfârșeam de citit acasă biletul dumitale, și cores- pondența cealaltă, când m’am simțit subit așa de rău, ca în începutul unui leșin... Am fost la doctorul (la frate-meu) și un cognac de la 1830, abia m’a pus pe picioare... N’am avut însă curajul să viu la întrunirea de la d-1 Voinov 16 și regret că n’am putut anunța nici pe prietenii mei. Acum mă aflu mai bine sper că răul a fost trecător. Azi dimineață încă aveam impresia că e candela pe sfârșite... Chiar de-ar fi, — uf! ce dezrobire mult așteptată! Dar... fierul rău nu piere așa iute. Cu toată dragostea D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 385 DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI xvm [Data Poștei: București] 31 Mai 1908 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am regretat că nu m’ați găsit acasă... Vertijul ce-am avut' a fost trecător de natură nervoasă din pricina preocupărei și nesiguranței în care mă aflam dacă câinele ce mă mușcase fusese sau nu turbat. Odată cu siguranța a venit și liniștea. Prietenul Baltazar ar dori să primească ultimul no. din Convorbiri. Respectuoase salutări D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XIX 3 Ianuarie 1909 Gara Verești-Dumbrăveni STIMATE DOMNULE M EHEDINTI, Prietenul meu «Alesy» care voește să rămână necunoscut, vă trimite aceste versuri pentru numărul de Ianuarie, în care voește să apară dacă veți găsi ca și mine că versurile lui me- rită publicarea în «Convorbiri Literare»17. Urez noului an al Convorbirilor sporire' îii autori talentați și cu focul desinteresat al artei. Primiți o călduroasă strângere de mână DIMITRIE NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. St. D. L. XI — 25 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI XX [DataPoștei: Câmpulung, 21 Mai. 1909] MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Plecând din București, ași fi voit să vă văz înainte de plecare. Bolnav însă din pricina apei și căldurei care nu-mi priește pe vremurile astea a trebuit să plec repede, și abia am putut vedea pexd-nul Maiorescu, căruia i-am lăsat o elegie, ce probabil vă va comunica-o în curând. — O Elegie în veselul și ironicul cerc al Convorbirilor! Tandrețea de tată, mai mai, mă face să vă rog să nu-1 expuneți citirei pe acest făt nou-născut, mai ales că dacă nu-i vei da dumneata citire, care ați avea și ocasia să-l cunoașteți mai din grabă, — cine știe ce-ar păți bietele silabe în măselele vre-unui grav om de știință al cercu- lui! Vă voi trimite însă cu timpul, spre citire la cerc o satiră, care vibrează mult mai la unison cu sufletul și zâmbetul Con- vorbirilor de azi, decât elegia trimisă ' Al d-voastră D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXI [Data Poștei: Câmpulung, 22 Oct. 1909] STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am obținut pentru colaborarea Convorbirilor, ineditele bu- căți ale unui mare și necunoscut poet până acum, de cât numai DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI de maestru Caragiale și de Vlahuță. Ama avut aceiași impresie ca și dânși că A. Toma e un poet în toată puterea cuvântului. L.a o parte «în sfânta tăcere» a scris cele 2 voluminoase cacte, și cred că la lumina soarelui sgura ce inevitabil va fi având se va topi și va rămâne numai prețiosul metal. .3 bucăți au fost încredințate d-lui Maiorescu deocamdată, în luna viitoare voi veni cu dânsul la Cerc. — Tare mult ași voi să pot căpăta un loc în gazetăria conservatoare la București, căci mi s’a înfundat cu traducerile de când cu restricțiile ce Societatea oamenilor în litere din Paris, a pus librarilor editori din București. Datorii mai am încă, și opoziția a devenit mai dură ca ori când, — iar guvernul... n’are gând de ducă! Al d-voastră devotat D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXII Câmpulung, 33 Oct, [1909] Str. Negru Vodă. r MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, V’ași rămâne recunoscător să’mi spuneți dacă sărbătorirea d-lui T. Maiorescu, pentru retragerea din învățământ, se face exclusiv numai de profesorii universitari, — sau la acea sărbare vor fi primiți și cei ce nu fac parte din corpul profesoral și ar voi să-și exprime omagiile lor prin prezența lor? D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI xxm Data, Poștei: Câmpulung, Joi [12 Noemvrie 1909J st. n. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am primit scrisoarea d-voastră; mulțumiri pentru intere- sul ce-mi purtați. Ași vrea să vă citesc ceva — un act de tra- duceri în versuri — ia 'Cerc. Othello de Shakespeare10. Este Sâmbătă întrunire? In cașul acesta poate voi putea, să avansez plecarea mea chiar Sâmbăta asta, (cu câteva zile mai de grabă de cât aveam de gând). Un cuvânt pe o cartă, ași dori foarte mult să am de la d-voastră. — Mulțumindu-vă mai dinainte de osteneala ce vă veți da pentru acest respuns primiți asigurarea devotamentului meu. D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXIV Câmpulung, 27 Decembrie 1909. MULT STIMATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Am o rugăciune să vă fac, care pornește absolut numai de la mine. Am primit azi prin poștă corectura poesiei prietenului meu Toma, și văzând bucata minunat îndreptată în locurile obser- vate de d-ta — dej obiceiu o bucată nu sa îndreaptă bine — m’am gândit c’ar fi bine să se facă prietenului meu surpriza de a i se așeza poesia în fruntea revistei. L’am obliga cu această DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI încurajare peste măsură — căci sufletele poețjlor sunt simți- toare — și veți avea ocasiunea să vedeți venind la revistă toate bucățile lui capitale. Dacă i se poate face această distincție ca nou venit, cu bucata în cestiune, ași fi și eu mulțumit de mulțumirea neaștep- tată ce i s’ar aduce. In speranța că nu veți lua în nume de rău rugăciunea mea permite-ți să nutresc nădejdea că va fi satisfăcută, — poate chiar fără să mai fi fost nevoe de a vă adresa-o. Al d-voastră devotat D. NANU In curând vă voi trimite Othello 2n. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXV Data Poștei: București 3 Martie 1910 (st. n.) MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Poate fac mai bine să vă anunț cu un oninut mai înainte adevăratul scop ai vizitei mele cu Gârleanu. Bietul băiat stă foarte rău din pricina independenței sale față de d-1 Dragomirescu, care nu se mulțumește să-i primească num,ai literatura, dar vrea să-1 solidarizeze și cu fel de fel de intenții streine de literatură... Sufletește rupt de dânsul, vrea să-și poată găsi aiurea un mic ajutor, la Foiletonul Epocei, sau la redacția Convorbirilor Literare, unde și-ar consacra nu numai partea redacțională, dar chiar aducerea mai multor elemente, — tot după vechea tradiție ce s’a urmat la Convorbiri. 150 lei lunar, cum e muncitor peste STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 399 măsură, i-ar asigura liniștea pe care nu o are acum. Dacă' se poate face ceva pentru dânsul în ziua dej față, ar fi cel mai mare bine de care are nevoe mai mult sufletul său de cât trupul. Devotat D. NANU lavoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXVI Data Poștei,: București 7 Martie 1910 (st. n.) MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Ași vrea să vă vorbesc cu Gârleanu despre mai multe. Intre altele de o lectură ce ași voi s’o facem la Societatea Fe- meilor Române. Pe când vă putem găsi acasă dispus să ne acordați un sfert de oră? Al d-voastră devotat D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXVII 16 Martie 1910 Biblioteca Ministerului de Industrie și Comerț Calea Victoriei MULT STIMATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Luând azi cunoștință de la tipografie de ordinea materiilor pe ultimul număr și consequent cu înțelegerea noastră privitoare 391 DIMITRIE NANU - SIMION MEHEDINȚI la poezia «Memento vivere» — mă simt obligat să vă mărturi- sesc, — că mi-ar fi moralicește greu ca în urma îndelungatei amânări ad-hoc de care am apucat să previu pe prietenul meu, să-i las totuși acum surpriza de a i se publica poezia în altă ordine de cât aceia obișnuită noilor mosafiri ai Convorbirilor Literare21. De aceia vă rog, dacă bucata de astăzi vă stânjenește față de alte bucăți ce-au avut cinstea întâetăței la Convorbiri, să luați dispozițiunea să mi se înapoeze spre a o remite autorului, lăsându-i putința de a debuta cu o altă bucată la nivelul operei lui și a cadrului ce-i rezervaserăți. Al d-voastră devotat D. NANU izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXVIII [F. d.] IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI. D-1 Georgescu spunându-mi că încă mai e timp pentru nu- mărul acesta, vă las aceste versuri, pentru care de se vor pu- blica am făcut pe spesele meld clișeul peisagiiihti unui pictor englez, ca vignetă deasupra titlului poesiei. Devotat D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 3S2 XXIX [F. d.] [Iunie 1908]^ MULT STIMATE ȘI IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Pentru că plec mâine, vă mai las la tipografie bucata mea «Cânta odinioară un skald»... Ași fi foarte fericit ca numa după ce veți citi-o în liniște, cu atențiune, să-i dați ori care loc îl veți găsi de cuviință în revistă. — De sunt alte versuri de autori cari n’au mai apărut de mult, eu mă dau bucuros la o parte pentru că n’am nici o grabă să fie publicate acum ver- surile trimise. Partea n a poemei (fiecare parte formează un tot, așa că se pot publica separat) o să vi-o dau tocmai prin Octombrie, deși e gata chiar acum. E gata dar însă fără retușarea pe care i-am dat’o partei l-ia, și nu știu întru cât ocupațiile din Lau- sana îmi vor îngădui să-i dau toată închegarea. Mi-a părut rău că din causa grabei cu care a trebuit să plec (trebuia chiar la 15 să fi fost la Lausana) — n’am putut lua parte Ia escursia d-voastră. Nu pierd nădejdea pentru viitor. Al d-voastră devotat D. NANU îmi voi face o deosebită plăcere să vă scriu din Lausanne, și mai ales fericit ași [fi] să primesc câte-va scurte rânduri în care să-mi arătați luminile d-voastră asupra versurilor trimise. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXX [F. d.] MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, O mică «importunare» pentru astă-zi, care poate o să vă coste două rânduri pe o carte de visită. Vă alătur aici niște acte 393 DIMITRIE NANU -- SIMION MEHEDINȚI și o petiție, cu rugăciunea ca luând cunoștință de ele, să susți- neți cererea mea prin două cuvinte de recomandare — în cașul când o puteți face — către domnul Bogdan, decanul facultăței de litere. — Voi trece astă seară să iau atât biletul d-voastră cât și actele pentru a le transporta la d-nul Bogdan. Iii speranța ca nu v’am adus un prea mare deranj, primiți mulțumirile mele anticipate. D. NANU P. S. Am lăsat un articol pentru picturile lui Baltazar mai de mult. — Cum cred acunn că Baltaaar preâ ține de revistă spre a fi lăudat, mă întreb, și vă întreb, dacă n’ași face mai bine să-1 retrag și să-l dau la «Epoca>. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXXI [F. d.] IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Dacă găsiți oarecare armonie și originalitate în versurile alăturate, le puteți da pentru numărul acesta... Eu sânt drept să vă spun nesigur de absoluta lor reușită, și n’am nici o pre- ferință și insistență pentru publicarea lor. Dacă s’au nemerit să fie mult mai bune de cât le cred eu, așa în cât să apară cu cinste — veți face ce veți crede anai bine cu ele. — Aveam încă o bucată pe care o aștept de la Câmpulung, căci se află în mâinile STUDU Șl DOCUMENTE LITERARE XI 394 lui Giurescu. Asupra aceleia am o opinie mai puțin nesigură, fiindcă o am de mult nepublicată, și-mi place totuși și acum. Vă voi trimite-© la timp, dacă voi primi-o zilele astea. Primiți respectuoase salutări D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XXXII [F. d.] IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă datorez, și mă întreb dacă mă voi putea plăti de emo- țiunea estetică ce mi-a cauzat discursul d-voastră de la Bârlad, prin ceva pe cât de departe similar. încerc totuși răsfoind prin hârtiile mele. De veți găsi că în strigătul „Unui Revoluționar” am putut transmite căldura sincerităței, așa în cât să dau o adevărată poesie sentimentului ce m’a stăpânit acolo (și în care mă întâlnesc mai ales în împrejurările actuale cu «cei puțini și iubiți») — puteți dispune publicarea acestor versuri în «Convorbiri». Dacă însă ele nu merită un loc de cinste sunt de o mie de ori mai fericit să nu se publice de cât s’apară chiar sub invisibila rubrică: «pasabile». Mulțumindu-vă, din adâncul inimei de clarificarea ce va eși pentru mine din binevoitoarea d-voastră atenție și osteneală primiți expresia devotamentului meu afectos. D. NANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Alexandru A. Naum cătră Simion Mehedinți Iași, 8 Noembrie 1907 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, De mai multă vreme am gata un studiu arheologic: Phidias și Parthenonul. Vi-1 trimit astăzi cu rugămintea de a-1 publică în «Con- vorbiri Literare» dacă-1 găsiți vrednic să iasă la lumină. Vă pot spune că îndemnul acesta a pornit și din partea d-lui Teohari Antonescu care mi-a revăzut manuscrisul. Studiul fiind cam întins, cred că ar putea ieși în trei numere consecutive ale revistei ’. Părintele meu 2 vă trimete afectuoase salutări, iar eu rămân al d-voastră supus ALEXANDRU A. NAUM Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 39 II Iași 27 Octmnbre 1909 MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă rog să mă iertați că nu v’am răspuns îndată la invitare ce am primit ca să colaborez la «Omagiul» ce se va tipări îj onoarea domnului Maiorescu. Vă trimet astăzi trei poezii aic alăturate care, cred, vor putea apărea la im loc în «Omagiu» 1 Rugându-vă să primiți stima și considerația ce vă port rămân al d-voastră. A. A. NAUM Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Thecldor A. Naum cătră Simion Mehedinți Iași 4 Februarie ISlfy STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trimit o eglogă de-a lui Virgil, tradusă în versuri, cu rugămintea de a o publica în «Convorbiri Literare», dacă o veți găsi acceptabilă \ Părintele meu ® vă trimite cordiale salutări, iar din partea mea vă rog să primiți, odată cu mulțămirile mele și deosebita stimă ce vă port. THEODOR A. NAUM Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. I . Nisipeanu cătră Simion Mehedinți [Slatina^ 27 Noembrie 1910]1 STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Am primit din. partea Seminarului de geografie, Anuarul pe 909—910, pentru care vă exprim mulțumirile mele. Tocmai începusem lectura unor studii sociologice de Greef, în care găseam foarte interesante vederi și pentru geo- grafie. După el, ori-ce societate e sinteza dintre un teritoriu geografic și o masă de indivizi. Dacă împrejurările îmi vor fi favorabile, voi lucra și eu pentru anuarul viitor un studiu privi- tor la chestia aceasta. Cu ocazia asta, m’aș interesa și de soarta articolului meu trimis d-voastră. Ce s’a făcut? In cazul când s’a publicat2, vă rog să-mi trimiteți și mie numerile în care s’a publicat, pentru că voesc să transform articolul într’o conferență ce aș vrea să țiu aici. Dacă nu s’a publicat însă, și se va mai publica, îmi veți trimete numerile cuprinzătoare, atunci când se va publica. Am fost delegat de Societatea culturală de aici să vă amintesc de făgăduința cu care ați onorat-o anul trecut. Cu deosebită considerație I. NISIPEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Idn Nistor cătră Simion Mehedinți I Redacția și administrația revistei «Junimea Literară» [1906] ILUSTRE D-LE PROFESOR, înainte de 3 ani am fundat în Bucovina o revistă iiterar- științifică «Junimea Literară». Apariția acestei revistei româ- nești în Bucovina era deja un eveniment însemnat în viața noastră culturală de aice. Luptând cu multe greutăți materiale revista noastră nu e în stare să-și procure toate acele mijloace, cari sânt necesare pentru înflorirea și prosperarea ei. Intre acele mijloace se numără fără îndoială și contactul viu cu re- viste mari și vestite din Regat. De acea ca redactor al acestei reviste mă adresez cătră d-voastră care conduceți de present mult apreciata și meritoasa revistă «Convorbiri literare» cw r ug amintea de a ne o-nora cu schimbul. In speranța că nu ne veți refuza, vă rog să primiți expresia deosebitei mele stime și venerațiuni. Al d-voastră I. NISTOR Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII Și DOCUMENTE LITERARE XI 400 n Cernăuți, 21 Mai 19H- ONORATE DOMNULE MEHEDINȚI, Mă bucur foarte mult că n’ați uitat de noi. La 14 Iunie nou vine trupa «Petru Liciu» la Cernăuți. Toată atențiunea este îndreptată asupra acestui eveniment artistic. Apoi încep vacan- țele. Socot deci să amânăm până la toamnă. Până atunci s’a amânat și jubileul Societății pentru cultură. Cu ocazia acestor mari serbări românești nu vom putea renunța la concursul d-voastră. Vă rog deci, să ni păstrați bunăvoința până atunci. Cu deosebită stimă și venerațiune al d-voastră I. NISTOR Izvoare; Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Em. Panaitescu cătră Simion Mehedinți I 30/VIJ[ 19)07 PREA STIMATE DOMNULE PROFESOR, Socoteala aproximativă (nu s’a cules tot până acum), cu- prinzând sumarul trimis de d-voastră este de 80 pp. și mai rămân vre-o 13 pp. pentru cronici. Voiu căuta să întâlnesc pe d. Tzigara și va da, poate, o cronică artistică despre Grigorescu; dacă dă și vre-un articol (era vorba despre mobilele românești, cu ilustrații) atunci afară de d. Drăghiceanu ce mai rămâne afară, sau să fie lăsat artico- lul d-lui Tzigara pentru un alt nr? 9 Duiliu Zamfirescu 20 Voinov 2 Naum 10. B. Constantinescu 5 Paul 12 Murnu 3 lordănescu 16 Hurmuzachi 3 Drăghiceanu 80+13=93 Vă trimit câte-va fapte ca să le vedeți și dacă va mai trebui voiu mai căuta ceva. St. D . L . XI 26 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 402 Recensii am vre-o două; d. Răducanu va da una despre cartea d-lui Creangă1. / Pe dd. Staicovici și Lăpădatu i-am căutat și Sâmbătă și azi însă nu i^am găsit, îi voiu căuta și mâni, sper cu mai mult noroc*. Nu cred să plec nicăeri în vacanța aceasta, în nici un caz nu plec până ce nu va fi gata și n-rul pe August. EM. PANAITESCU Isvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. n l/1.1910\Iena,' Sdph&nstT. 11-11. MULT STIÎJLA'VE. DOMNULE PROFESOR, Pe fie-care zi îmi dau seama mai mult și mai bine de ce înseamnă un popor mai înaintat în cultură și înțăleg îndemnul, stăruința pe care o aveți pentru tineri ca să facă un pas și în altă țară. Sunt în orășelul acesta — 30.000 de locuitori — lucruri pe cari le-ar putea invidia și Bucureștii noștri, simți însă că toate lucrurile acestea minunate nu sunt creația unei clipe ci că la formarea lor timpul și-a avut și el partea lui, și nu cea mai mică. Ast-fel să poate explică, în parte, și grija pe care o are poporul acesta pentru educarea tinerimii în înțelegerea trecu- tului. Tăblițele cari stau atârnate în dreptul fereștilor amintind timpul în care a locuit acolo Goethe, Schiller, Winckelmann, Her- 403 EM. PANAITESCU - SIMION MEHEDINȚI bart, Frederic cel mare și atâția alții din gloria bogata a poporu- lui german; copacii răsădiți în amintirea evenimentelor mari învață și pe cine mț vrea să înțeleagă și să respecte trecutul. Mi-a trecut prin-minte gândul că la Iași, pe păretele sălii în care d-1 Maiorescu și-a ținut prima prelegere s’ar putea pune o marmură care să amintească anul de la care a pornit o miș- care ale carii’ roade s’au văzut încă odată în sărbătorirea adânc simțită de la Iași. Până acum mult folos de la universitate n’am putut avea căci la vreo 10 zile de la sosirea mea aici s’a început vacanța Crăciunului; mă silesc mai ales cu limba germană de Ia care nu mă așteptam să-mi pună în cale chiar așa de mari greutăți. — De alt-fel fiind-că în acest prim-semestru n’ași putea lucră cu folos pentru istoria antică mă interesez și de pedagogie și de vieața școlară. Cu toată greutatea bănească în care mă aflu mă gândesc ca la sfârșitul semestrului să mă duc la Weimar unde este și o vestită școală normală pe lângă amintirile pământului clasic al cultur ii germane. — Aici urmăresc de-aproape Semi- narul Pedagogic; forțele de care dispune nu corespund cu ceia ce îmi închipuiam și nici cu renumele școlii dar grija pe care o au toți, și înaintea tuturor Rein, pentru îndeplinirea corectă a tutulor cerințelor aceasta într’adevăr mi-a arătat că nu sunt la București. — Pe lângă cele cinci ore de la Universitate face vreo patru ore săptămânal numai la Seminar și totdeauna caută să deschidă calea cea bună. îmi va rămânea multă vreme în minte sara de despărțire pentru vacanța Crăciunului; la un restaurant, în mijloc un brad al Crăciunului, și la mese stau cu paharele în față membrii Seminarului, și unii foști membri, și când au cântat «Tannen- baum» și «Stille Nacht, Heilige Nacht» și Rein eră tovarăș la cântece și la întreaga veselie. — Poate că nu trebuie exagerat, oamenii aceștia cântă cu toții la un loc în mai toate fcnpreju- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI rănile vieții lor începând cu slujba bisericească care e mai mult un imn al tuturor pentru divinitate. Din vieața școlară mai am câte-va însemnări pe cari sper că le voiu putea folosi cât anai curând pentru Convorbirile Lite- rare4. Al d-voastră devotat EM. PANAITESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. ni 30 Mai st, n. 1910 Munchen, SchelMngstr. 33 J. MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, Pentru semestrul de vară am venit la Munchen, fiind-că neavând niciio siguranță de timpul pe care l-ași putea câștiga pe aici, n’ași fi vrut să trec prin Germania fără ca să văd măcar unul din marile centre culturale. Aici audiez cursuri de istoria antichității, prof. Pohlmann5, istoria artei antice la urmașul lui Furtwângler prof Wolters și, mai puțin ca la lena, mă interesez de chestiile pedagogice și școlare căci! m’am apucat să studiez în întregime pe Tacit și mai urmez și un Seminar de interpretări din grecește. Ași fi dorit ca unele însemnări de pe aici, privitoare la scoale mai ales, să vi ie fi putut trimite în formă de articol, nesiguranța însă înf care mă aflu mă silește ca în cât mai puțin timp să caut să câștig cât mai multe foloase. Nu mai am nici o știre dacă Ministerul ar mai avea de gând să publice concurs pentru vre-o bursă iar de la Aprilie nu mai am niciun ajutor, 405 EW- PANAITESCU - SIMION MEHEDINȚI să fiu însă în condiții materiale cât de neprielnice sunt hotărît să rămân până la încheierea semestrului îndeplinindu-mi ast-fel o datorie față de cultura mea de om și dascăl. Cu prilejul sărbătorii lui 10 Mai am fost îndatorat să scriu câte-va pagini cari au fost cetite în societatea românească de aici, vi le trimit ca să vedeți dacă își pot avea locul în Convor- birile Literare7. Al d-voastră devotat EM. PANAITESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. IV $ Miinchen, Iulie st. n. 1910. MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, Vă mulțămesc mult pentru buna voință pe care mi-o ară- tați; mi-a comunicat și fratele meu că mi s’ar fi aprobat un ajutor pentru șase luni, până acum însă n’am primit nimic. Acum suntem aproape de încheierea semestrului și pe la începutul lui August mă gândesc să plec în țară cu o oprire de câte-va zile prin părțile Blajului și Albei lulia, cari îmi sunt încă necunoscute. Am adunat și ceva pentru Convorbiri, cu alt prilej nădăj- duiesc să fiu mai sârguitor. Al d-voastră devotat EM. PANAITESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI V Leipzig, 10 lemnărie st. n. 1911 Sidonienstr. 57, I-r. MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, Pentru semestrul acesta de iarnă am ajuns în Lipsea. Cum, din păcate, nici până acum nu pot ști mai de aproape cât timp mi-e dat ca să-l folosesc pe aici, acn căutat să-mi alcătuiesc un program de muncă care să contribuiască la desvoltarea și, mai cu seamă, orientarea mai precisă a studiului pentru care am fost hotărît ca dascăl secundar, în același timp însă să-mi deschidă căile pentru cercetări în direcții mai precise. Nu odată am privit cu amărăciune un ast-fel de program; simt că sunt la o vârstă și la un stadiu de desvoltare la care numai munca concentrată asupra chestiunilor speciale poate să aducă rezultate reale și durabile. Aici am un bun profesor pentru istoria antică, Wileken, un minunat întroducător în pătrunderea izvoarelor antice. 11 urmăresc și pe Lamprecht — cea mai bună organizație pentru studii pe care am văzut-o până acum este Institutul de sub direcția lui —, la el poți vedea, mai ales, ce înseamnă spi- ritul de înțălegere istorică. Vei împărtăși întreg sistemul, sau numai în parte, sau vei fi adversarul părerilor lui Lamprecht, în orice situație, vei rămânea un admirator al gânditorului și omului acesta deosebit, căci la exercițiile lui și în contactul cu el îți vei întări forța de a gândi. Sper că odată, probabil ceva mai târziu, să spun într’un articol ce înseamnă K. Lamprecht în desvoltarea științei istorice.. Să mă ertați că nu m’am învrednicit să mai trimit câte ceva, în ultimul timp, pentru Convorbiri; cât-va timp m’a 407 EM. PANAITESCU - SIMION MEHEDINȚI împedeeat și sănătatea. Nădăjduesc să fiu mai sănătos și mai harnic pentru anul nou} în care pășim. Vă urez ani mulți, sănă- tate și biruința tutulor gândurilor bune și de la 1911 înainte. Al d-voastră devotat EM. PANAITESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. VI Leipzig, 27 Februarie st. n. 1911 MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, Vă mulțămesc pentru mult prețiosul d-voastră sfat cum și pentru deosebita bună-voință pe care mi-o arătați. Dacă voiu ‘ avea posibilitatea să ajung la forma doctoratului hotărît nu mă voiu depărta de pământul și trecutul românesc. Doctoratul, de bună seamă, rămâne o formă, mi se pare însă că și o formă devine mai valabilă îndeplinită în condiții' riguroase. In curând să încheie semestrul de iarnă și, din păcate, mă văd iarăși nevoit să fac un drum spre țară. In Septembrie trecut eră vorba despre publicarea unui concurs de bursă prin Martie sau Aprilie, acum nu știu ce soartă va mai avea această publicare, — poate una mai aproape de realizare. Cu vreo trei săptămâni în urmă am trimis o petiție la ministerul Instrucției pe care vă rog s’o sprijiniți numai dacă veți găsi-o și d-voastră îndreptățită legal și de fapt. Pentru 10 ore de istorie și 3 ore de 1. română vacante în București am cerut transferarea întemeiat pe faptul că am fost clasificat întâiul atât la specialitatea principală — istoria, cât și la cea secundară — 1. română. Dreptul de transferare nu e un drept STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE XI 08 precis ci condiționat în bună parte de interpretarea autorităților școlare și e posibil ca petiția mea să întâmpine rezistența altor concurenți mai îndreptățiți, în acest cas rămân a/colo unde sunt, căci ori și unde este o datorie de îndeplinit. Mi-am îngăduit această rugăminte îndemnat de repetata și deosebita bună-voință pe care mi-ați arătat-o și pentru care vă mulțămește încă odată al d-voastră prea devotat. EM. PANAITESCU Izvoare: Arhiva Profesor' Simion Mehedinți, București. VII Leipzig, Arndtstr. 16. p. 20 Martie st. n. 1912. MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, In „Convorbirile Literare” d-1 Weigand a găsit totdeauna apărători împotriva atacurilor filologice și totdeauna i-a fost recunoscută, precum să cuvine, munca științifică, de aceia mi să pare potrivit ca tot prin C. L. să i se aducă la cunoștință, că noi nu înțelegem să fim batjocoriți tocmai de către directorul unei instituții — care— ar trebui să fie pentru cultura româ- nească. Dacă alăturatele pagini vor procură vreo discuție voiu adăuga ori și când, sub proprie semnătură, un supliment de fapte 8. Știind grija deosebită pe care ați arătat-o totdeauna, nu numai celor cari v’au fost școlari în linie directă, ci tuțulor celor cari au avut năzuinți și speranțe pentru o cultură mai completă, îmi îngădui să vă dau, cu acest prilej, șd, câteva știri personale. Sunt în mijlocul lucrării de doctorat: Freie u. Sklavenarbeit in Aegypten, de la Ptolomei până la Bizantini. E o lucrare papy- EM. PANAITESCU - SIMION MEHEDINȚI rologică, cp material mult necercetat și neprelucrat. Dorința ce o aveam de a lucra pentru pământul Dunării și a mării Negre nu mi-am putut-o împlini de astă dată. Profesorii germani nu sunt dispuși să primească bucuros lucrări în domenii puțin cunoscute lor personal, și apoi, la începutul secolului al XX-lea pentru istoricii antici e o necesitate indispensabilă studiul papy- ri-lor, precum eră al inscripțiilor pe la 1850. Lucrez în toată liniștea, deși nu știu dacă voiu ajunge până la sfârșit, căci cu toată silința n’ași putea s’o termin de cât în viitorul semestru de iarnă. Insă chiar anul acesta mi s’au făcut dificultăți în acordarea concediului; ce va fi la Septembrie viitor și chiar până atunci cum voiu putea împlini atâtea și atâtea lipsuri? Nu prea am curajul să-mi caut un răspuns. Ași fi însă oricând dispus, cu toată economia de timp de care am nevoie acum, să fac una din feluritele lucrări ale Casei Școalelor. Vreo traducere de portrete istorice din literatura germană și engleză sau ceva asemănător, căci mă îngrozesc să mai fac iarăși vreo petiție prin care să aduc la cunoștința ministerului că sunt iarăși în lipsă. Al d-voastră adânc devotat EM. PANAITESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. vin 23.X.Î913 Leipzig, Furstenstr. 8.1.1. MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, Am plecat din București ca să-mi pot continuă lucrarea, care mă așteptă și așa cam de mult. Am plecat lăsând în urmă STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 410 o datorie de 600 fr., căci încercările în dreapta și în stânga au fost fără succes. La d-1 Deșliu m’am prezentat încă de două ori. A doua oară mi s’a spus că ar fi plecat la Târgoviște. Din păcate l-am zărit apoi pe stradă și, bine înțeles, n’am mai socotit nici nemerit, nici potrivit cu demnitatea omenească, să-i las vreun fel de petiție. Până la d-1 Kalinderu n’am putut ajunge; n’am putut vorbi de cât cu d-1 Morar, căruia i-am lăsat și petiția cu rugămintea ca să-mi comunice rezultatul, oricare ar fi. Acum sunt și rămân în Lipsea până la redactarea defini- tivă a lucrării: nici nu mă mai imatriculez, nici nu mă mai înscriu în vreun seminar, să rămân liber numai pentru examen și lucrare. Cum voiu putea suporta cheltuelile examenului și a tipăritului tezei nu preă știu până acum, aștept o inspirație financiară a ultimei zile. Mâine mă duc cu încă un prietin să așezăm o cruce de lemn la mormântul lui Cema. Cu cele mai devotate mulțămiri vă rog să primiți și cele mai respectuoase salutări. EM. PANAITESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. N. Pandeîea cătră Simion Mehedinți I 25/IX, 1907. Caracal MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, In graba cu care a trebuit să plec din București, nu putui să mai dau și pe la d-voastră. Numirea mea se făcuse încă de la 10 Septembre, însă în loc să expedieze ordinul pe adresa mea, pusă pe petiție, îl trimite tot la gimnaziu. Din această zăpăceală avui o mulțime de încurcături și tot de aici proveni și întârzierea, din care apoi graba plecărei. înainte de orice, țin să vă mulțumesc cu toată căldura pentru intervenția] d-voastră generoasă în sprijinul meu, fără aceasta, nu știu dacă n’aș fi fost lăsat pe din afară, mai ales în urma concluziunilor din raportul d-lui inspector Sihleanu, care a fost informat în cea mai mare parte de persoane străine de școală. Am fost acuzat că fac politică conservatoare — după cum îmi spunea și personal d. Sihleanu, care a' fost în inspecție pe aici zilele trecute. Acuzația aceasta copilăroasă nici nu merită să' fie discutată; ea se basează pe faptul că eram prieten perso- nal cu fostul director Calafăteanu; dar și mai bun prieten am fost cu Moisil!... Adevărul e, că n’am până acum nici o legătură de natură politică; pentru a-mi forma o convingere și-a adopta o hotărîre, aștept încă evenimentele. Dar, vă mărturisesc sincer STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 412 ca unui adevărat duhovnic, cum poate să fie un profesor iubit fata de elevul său, în căutarea adevărului și a dreptului — în această direcție — îmi simt adeseori puterile neputincioase. Dar viitorul îmi va‘arăta poate o cale și doresc din tot sufletul, ca aceasta să fie cea bună și cea adevărată. Până la sfârșitul acestei luni, sau cel mult în prima săptă- mână -a lunei viitoare vă voiu trimite articolul asupra lui Sully Prudhomme 1; mă gândesc mereu asupră-i și mă tem totuși să încep: măreția subiectului îmi impune. Cu acest prilej, cum și acum câteva săptămâni, când începui reclădirea din temelie a actului III din drama mea, am simțit ce adânc înțeles avea invocarea celor antici cătră muză! 2 Terminând, vă rog să primiți, mult stimate domnule Profe- sor, salutările mele cele mai respectuoase. N. PANDELEA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. II 26/X, 1907. Caracal MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, Am primit cu bucurie corectările, pe cari le-ați făcut arti- colului meu3; vă sunt mai ales îndatorat pentru suprimarea acelui pasaj de natură intimă. Eu însu-mi îl regretam a doua zi după ce expediasem arti- colul; în seara când îl scrisesem însă, în vălmășagul ideilor și în ferberea simțirei nu băgasem destul de seamă natura lui. Doborât de amintirile dureroase, cari mă năpădeau legiune la gândul scumpei mele fetițe părăsite poate pentru totdauna acolo, impresionat peste măsură de poezia lui Prudhomme pe care nici 413 N. PANDELEA - SIMION MEHEDINȚI astăzi nu pot s’o citesc fără să nu mă înăbușe lacrimile, mi-a scăpat din vedere considerațiunile, cari trebueau să mă facă să șterg acel pasaj. Am avut în urmă însă ferma credință că d-voastră îi veți face cuvenita cenzură. Așteptarea nu mi-a fost înșelată. Numărul acesta din urmă al revistei a fost foarte bine primit; la aceasta contribue și materia în adevăr bogată și variată ce conține, dar mai ales faptul că d-voastră ați scris. Țin să vă spun cu toată sinceritatea că publicul era și mirat și nemulțumit că d-voastră scriți așa de rar în C. L., acum când sunteți directorul ei. Dorința tuturor este, după cum. o auziam încă de la Tulcea, ca din fiecare număr al revistei articolul d-voastră să nu lipsească. O altă dorință e încă acea de-a se da mai multă literatură pură : nuvele, romane etc. Dacă ați simțit cea dintâi dorință a publicului și ați și satisfăcut-o, cred că veți preîntâmpina și pe a doua. Pentru numărul de Noembre vă voiu trimite o mică dare de seamă despre Pedagogia practică pentru școalele secundare de Mathias, tradusă liber de d. Bogdăn-Duică, din care Casa Școalelor a dăruit câte-un exemplar fiecărui profesor. Cartea e așa de bună, scrisă cu atâta dragoste pentru copiii și înțelegere de adevăratul rol al profesorului, tipul ideal al profesorului pe care ni-1 pune dinainte e așa de frumos și ademenitor, în cât simt o adevărată recunoștință atât pentru traducător, care ne-a făcut cunoscută cartea, cât și pentru Casa. Școalelor, care ne-a pus-o la dispoziție gratuit. Cu teatrul încă n’am isprăvit. Peste vre-o cincisprezece zile cred că afacerea va fi aranjată și atunci vă voiu încunoștiința. Binevoiți, vă rog, mult stimate domnule Profesor, a primi salutările mele cele mai respectuoase. N. PANDELEA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți. București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 414 in 11/11, 1908. Caracal MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, Odată cu aceasta vă trimit și manuscrisul dramei Ultimul Vlăstar. Dac’am întârziat atâta, e pentrucă i-am făcut modifi- cări însemnate, necesitate de suprimarea unui act. Știți că era în 3 acte; acum am redus-o la două. N’a pendul nimica, din cauză că actul întâi — cel suprimat — nu era organic. A câști- gat din contră, după cum cred, fiindcă acțiunea s’a concentrat. Vă rog să o publicați, dacă se poate, întreagă odată; dacă însă nu s’ar putea, căci ar ocupa spațiu prea mult, atunci veți da actul întâi în Marte, iar al doilea în April’. Potrivit cu făgăduela d-voastră, vă rog s’o dați mai întâi spre citire d-lui Maiorescu; în același timp însă vă rog ca nici o intervenție să nu se facă pei lângă d. Davila. După ce voiu scoate-o în volum, în Aprilie, mă voiu adresa cu plângere d-lui ministru Haret și M. S. Regina. Directorul nostru, d. Constantinescu, vă va trimite pe la sfârșitul lunei ceva pentru revistă, în chestii școlare, sau poate și un stoc de aforisme originale, interesante, din care am citit și eu câteva. Are câteva sute, din cele scuturate. Am făcut traducerea unei admirabile bucăți din A. Daudet, Ies Etoiles; se poate primi în revistă? Binevoiți, mult stimate domnule Profesor, a primi salută- rile mele respectuoase. N. PANDELEA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 415 N. PANDELEA - SIMION MEHEDINȚI IV 10/1, 1910 Piatra Neamț PREA STIMATE DOMNULE PROFESOR, Aflaiu deunăzi că se pregătește, de către Casa Școalelor, o bibliotecă școlară, menită să dea la lumină o serie de lucrări, cari să slujiască ca un compliment la cărțile de școală, în fiece materie de învățământ. Minunată idee! Sunt convins că, bine aplicată, biblioteca aceasta va da roade strălucite, dând elevilor noștri hrana sufletească de care au nevoe și pe care școala, în cadrele ei fatal mărginite, nu le-o poate da și formând gustul lor de citire, prin opere alese și cu adevărat artistice. Eu de mult citesc și adun tot felul de cărți privitoare la geografie și la călătorii, atât pentru trebuințele mele sufletești, cât și pentru biblioteca Minervei. Cunoașteți cărticica cu călă- toria lui Nansen; alte două, din De Amicis, asupra Constanti- nooplului, sunt subt tipar. Afară de asta, acum lucrez la tra- ducerea celor mai însemnate bucăți din cărțile lui Stanley, pri- vitoare la senzaționalele lui cercetări în inima Africei, pe care o voiu preceda, ca și traducerea din Nansen, de un capitol, în care voiu sintetiza rezultatul memorabilelor expediții, cari au condus la descoperirea izvoarelor Nilului și a marilor lacuri ecuatoriale. Pe urma lor, voiu traduce frumoasele cărți ale lui Darwin și Monnier, Călătoria unui naturalist în jurul globului și De la Anzi la1 Para. . Cred că ași putea să lucrez pentru atare bibliotecă a Casei Școalelor o frumoasă carte, în care ași arăta toate descoperirile geografice mai însemnate și rezultatele lor, cum și faptele în legătură cu dânsele, începând cu Marco Polo și sfârșind cu colonelul Youngousband, Shakelton și Sven Hedin, împreună cu. ducele de Abruzzi. Temeiul, care mi-ar sluji la împărțirea cărții. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 416 n-ar fi negreșit spațiul — împărțirea pe continente — sau tim- pul — împărțirea pe veacuri — ci principiul cauzal: înlănțui- rea faptelor, ‘în legătură de cauză, cum de s’a ajuns de la simple descoperiri întâmplătoare, făcute cu prilejul unor expediții comerciale sau politice, la marile descoperiri din timpurile din unnă, pornite dintr-un interes pur științific. Viu deci prin aceasta a vă ruga călduros pe d-voastră, să fiți așa de bun, să puneți un cuvânt — dacă vă stă prin putință — la Casa Școalelor, să mi se încredințeze mie atare lucrare. N-ași fi voit să recurg la interveniri, căci am învățat din contactul cu d-voastră a ne mișca prin propriele noastre puteri, însă văd că fără un cuvânt de sprijin nu se face nimic drept la noi și realitatea e alta de cât acea, pe care noi, tinerii, o voim. De trei luni de zile am depus Ia Casa Școalelor textul traducerei în proză, după original, a Eneidei lui Virgil, tradu- cere făcută atât după cererile formulate la congresul profeso- rilor de limbi streine din Craiova, cât și după îndemnurile a o mulțime de cunoscuți, cari recunosc între patru ochi că tradu- cerea în versuri a Eneidei de Coșbuc e imposibilă din toate punctele de vedere. Din Octombre, când am depus petiția cu manuscrisul, până astăzi, nici un răspuns. Afară de asta, ar fi nedrept ca tot profesorii din București să ia lucrările acestea: ei au acolo atâtea mijloace suplimentare de câștig, pe când noi nimic. Afară de asta, ne zbatem în mijlo- cul unei societăți și-a unui fel de viață de-o platitudine și josnicie revoltătoare. Nici un orizont, nici o portiță spre ideal. In atari împrejurări, vă rog să mă credeți că mă cuprind câte odată fiorii, când mă gândesc că s-ar putea să mă prindă și pe mine mocirla unei atari vieți. Singurul lucru, care mă mân- gâe și mă apără, este faptul că lucrez. Și aceasta este o pricină mai mult, care mă face să vă rog, întru a stărui să mi se în- credințeze mie asemenea lucrare. 417 N. PANDELEA - SIMION MEHEDINȚI înainte de-a încheia, vă cer ertare că vă răpiiu timpul c-o scrisoare așa de lungă; vă cer de asemenea ertare, în cazul când rugămintea ce v-o făcuiu vi-i cu neputință a o îndeplini, de a fi venit c-o cerere nepotrivită. Și intr-un caz și într’altul însă vă rog să primiți călduroasele mele mulțumiri, împreună cu salu- tările mele cele mai respectuoase, N. PANDELEA. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. v 25/VIII, 1911. Piatra Neamț. STIMATE DOMNULE PROFESOR, Aflaiu acuma că Vărsătura e aproape de tot de Odobești — 3 sau 4 km. Dacă sunteți dispus, pot veni oricând în persoană să vă aduc piesa, înainte de 3 Septembre. Aștept în această privință, răspunsul d-voastră. Cu salutările cele mai respectuoase, N. PANDELEA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. VI 10/XI, 1911. 466 Pentru vre-o două zile e la București și m’a rugat să-i servesc... la deschiderea porților casei d-tale. I-o fac. Cu ce rezultat nici eu, nici el nici d-ta nu știm. Datoria mi-o îndepli- nesc, până la granițele puterei mele. El te va căuta azi Miercuri d. a. pe acasă, fie la seminar... numai dacă nu vei fi în Putna. Salutări colegiale I. SIMIONESCU Nu ai cumva în biblioteca seminarului Tillo harta înălți- melor din Rusia, Annales de Geographie 1896 și Rehmann îm- părțirea Carpaților. De le ai fii bun și mi le împrumută — mai ales cea dintâi — pentru câteva zile. Mulțumiri. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Virgiliu I. Slăvescu cătră Simion Mehedinți Noemvrie 912. Str. Bucovina 21}. ' MULT RESPECTATE DOMNULE PROFESOR, îndrăznesc a vă reține câteva clipe din rodnicele d-voastră ocupațiuni. Vă mărturisesc că nu numai odată, ci de atâtea ori de câte ori am luat în mână neperitoarea d-voastră publicațiune în broșură «Către noua generație», am dorit din toată inima să fiu măcar un moment înălțat până lai aceea ce se chiamă «cinstea de a vă putea vorbi». — Mi-a lipsit curajul necesar. Eri am recitit pentru a nu știu câtea oară, cartea d-voastră; și dacă de data aceasta am curajul a vă scrie aceste câteva rânduri, împreună cu un memoriu în cauză, vă rog să nu mi-1 atribuiți mie, ci tot lucrării ce va să se identifice cu mintea tineretului din care fac parte și căruia se adresează cartea. E abia un an de când am absolvit Facultatea Juridică din București. Ca student nu am fost înscris în niciuna din Societ. studențești, nici speciale, nici generale, nu am luat parte activă la nici o manifestare a studențimei. Am voit să formez o mișcare a studențimei pe terenul științific, în sânul Facultății al cărei licențiat în Drept sunt. Mâhnit în adâncul sufletului meu, m’am retras de o parte, am luat condeiul în mână, am cercetat în amă- nunțime și am scris o slabă contribuțiune asupra vieței studen- țești, întitulând-o, poate cam pretențios: «Unire, muncă, jertfă și entusiasm în viața tinerimea universitare». STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 468 Din Septemvrie 1911, când lucrarea mea era terminată, și până astăzi, ce zbucium, ce zvârcoliri! congrese, întruniri, pro- testări, în mijlocul studențimei. ...«gândiri răslețe și energii risipite». Alătur aci un memoriu, pe care l-am prezintat și d-lui fost ministru C. C. Arion, și din care se poate vedea în linii gene- rale cuprinsul lucrării mele. Dacă d-voastră socotiți că nu v’aș reține zadarnic și inutil, într’una din zilele ce veți binevoi a-mi fixa pentru a vă aduce întreaga mea lucrare manuscris, vă rog a-mi comunica. Respectuos vă rog a primi înalta considerațiune și alesele simțiminte ce vă port. VIRGILIU I. SLĂVESCU Avocat Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Eleonora Stratilescu cătră Simion Mehedinți I București 12.II. [19] 08. Str. Labirint, 76. DOMNULE DIRECTOR, Vă alăturez traducerea de care vă vorbeam Duminică. Nu e Alexeieff ci Andreieff; dar, după cât judecăm noi cei din Iași, asta e artă de cea adevărată. Traducătoarea e d-na S. Teodoreanu1, profesoară la Conservatorul din Iași, înzestrata fiică a lui Gavril Muzicescu și ast-fel ruscă oare-cum; iar nu- vela nu a fost până acum tradusă din rusește în vre-o altă limbă europeană (sau de va fi fost, nu știu). De cumva nu publicați nuvela, vă rog foarte mult să-mi înapoiați ms. De asemenea aș fi dorit mult să știu ce-a devenit ms. «cu Scrovge» pe care vi-1 dăduse d-1 T. Kirileanu fără să fie îndreptățit la asta; se va fi perdut, probabil... Primiți vă rog domnule Director distinsele mele salutări. ELEONORA STRATILESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 470 II București, 2 Februar 1910. Str. Dionisie, 3%. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, V’am aduseri un mic manuscris pentru numărul din Fe- bruar al «Conv. Lit.» și n’am avut șansa să vă găsesc acasă. Cea ce v-am adus e una din lucrările mele de seminar, de pe când eram la Berlin, care fusese discutată în seminar și so- cotită ca bună. Dar acum îmi par așa de banale lucrurile astea și știute de toată lumea! — doar numai unii critici de artă le ignorează din când în când. Afară de asta e timp de când am studiat eu problema asta, și acum mi-ar fi plăcut să prezint un studiu mai nou și de o mai interesantă valoare științifică, de cât atunci se ’nțelege ar fi fost interesant într’un cerc mult mai restrâns, pe când su- biectul ce v’am adus gândesc că poate fi interesant în cercul de tot larg al cetitorilor revistei d-voastră. Și cu toate aceste^ poate că d-voastră nu socotiți că arti- colul e de publicat, sau nu mai e timp. In acest caz vă rog să mi-1 înapoiați, căci ar vrea să-1 aibă sora mea2. îmi pare rău că nu mi-ați spus mai de mult că vă trebue «ceva» pentru n-rul din Februar; poate că puteam prezenta ceva mai bun. Primiți, vă rog, distinsele mele salutări. ELEONORA STRATILESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 471 ELEONORA STRATILESCU - SIMION MEHEDINȚI in București, 3.FV.1910. Str. Dionisie, 3^. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Fiind-că e așa de greu să vă găsesc acasă, încerc încă odată să vă scriu, poate că poșta își va face de astă dată datoria. Văd că nici în N-rul pe Martie al «Conv. Lit.» nu a apărut studiul meu asupra lui Frenssen, pe care vi l-am fost prezentat în Iunie trecut, l-am fost retras și apoi vi l-am dat din nou, în urma cererii d-voastră, la începutul lui Noembrie anul trecut (1909) 3. Dacă nici în N-rul pe April nu aveți loc pentru el în «Conv. Lit.», vă rog foarte mult să mi-1 înapoiați căci vreau să-l pu- blic pe socoteala mea. Afară de asta, aș dori să mai știu dacă, admițând că se începe publicarea lui în N-rul pe April, voi fi obligată să plătesc tiparul? în acest caz de asemenea prefer să-l retrag. Căci m’am pomenit cu o factură din partea editorului, prin care acesta mă scoate datoare cu 5(1 lei 28 b. pentru 8 pa- gini de tipar al articolului ce mi-ați cerut pentru n-rul festiv din Februar al acestui an4. Natural că nu mă consider cu nimic datoare. Lasă că, o coală întreagă de tipar (16 pag.) costă 60 fr.; lasă că volumul acela jubiliar se vinde cu 8 și 10 fr. în folosul editorului; dar eu n’am stăruit să mi se publice neînsemnatul articolaș, nici nu mi s-a spus că trebue să’plătesc tiparul, căci e sigur că nu mi-aș fi permis luxul! STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 472 De aceia vă rog foarte mult să mă lămuriți, în scris sau oral, la d-voastră acasă, indicându-mi ora când vă pot găsi, sau la mine (de Luni 5 April voi fi după amiazi acasă toată săptămâna), asupra condițiilor în care editorul tipărește re- vista «Conv. Literare». Primiți, vă rog, împreună cu doaanna, salutările mele distinse. ELEONORA STRATILESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Col. G. D. Stratilescu cătră Simion Mehedinți [F. d.] - [1913] DOMNULE PROFESOR; Abia acum mi-a parvenit scrisoarea d-voastră din 6 c., aci în apropiere de Dobrici. îndată ce mă voiu întoarce în capitală mă voiu grăbi a satisface dorința d-voastră. Primiți, vă rog, domnule Profesor, încredințarea sentimen- telor mele de cea mai desăvârșită stimă. Colonel G. D. STRATILESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Tereza Stratilescu cătră Simion Mehedinți I 13/26 Dec. 19[06]. Iași, Golia. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Scrisoarea d-voastră e foarte sugestivă și grozav de anga- jantă, tocmai de aceia trebue să-mi adun toată energia de care dispun ca să nu mă las dusă în ispită. De mult m’am hotărît să nu mai scriu pentru reviste, ci puținele forțe ce am să le strâng pentru vre-o lucrare mai întinsă: sânt femeie de hotărâre și de principii, vreți să arunc acum tot în baltă de hatârul d-voastră! Hotărâri aș putea eu călca, probabil, dar mă tem că n’ar fi câștig nici pentru mine nici pentru Convorbiri. Știți poate că sânt directoare de școală, ei bine această direcție îmi ia ce-i mai bun și din capacitățile și din activitatea mea. Dacă mi-ar da mâna să-mi dau dimisia ar fi altă păreche de mâini, deși nu sânti de loc sigură că atunci aș putea face ceva mai folositor pe lume și deci a mă simți mai fericită; acum îmi fac cel puțin iluzia că sânt folositoare. Cartea ce am avut plăcerea a vă trimete e scrisă cu 4 ani în urmă1., pe când nu eram directoare; dacă de acum înainte mai pot face ceva, Dumnezeu știe. Să găsesc eu dispoziție în sufletul meu pentru lucruri mici, nu prea cred, cu atât mai mult că cu cât ar fi mai mici, cu atât ar trebui să facă în adevăr osteneala de a fi scrise — și tipărite. 475 TEREZA STRATILESCU — SIMION xMEHEDINȚI Ast-fel fiind lucrurile, să mă iertați, dar nu pot promite nimic, și mai degrabă pot să zic nu decât da. Asupra orașului Iași, eram să scriu eu cam acum un an, când vroiau să-mi facă spitalul sifiliticilor aci în curtea mână- stirească, în ferestrele școalei: vroiam să descriu din vârful turnului, începând tocmai cu Golia, și strașnic aș mai fi scris, noroc că au renunțat la hotărâre la timp. Și azi de ar fi să scriu cum ziceți de lașul cultural, mă tem că m’ar alunga cu pietre intelectualitatea lașului. Politică! ce politică! meschinărie și infamie, asta le e «po- litica». De tradus — am cetit traduceri din romane engleze și am cetit și originalele... și m’iarn jurat în viață să nu traduc! Dar recunosc că de s’ar găsi cineva să traducă romanele lui Walter Scott pentru tineretul nostru, ar face în adâvăr un serviciu neamului. George Eliot ? 2 foarte dragă-mi e. Am cetit o biografie a ei pe când eram în Anglia, de Miss Thackeray par’că; este una în trei volume de bărbatu-său Cross, dar ci-că nu-i de vre-o valoare. Am avut un prieten — adecă-1 am și acum, să-i dea D-zeu sănătate, am primit chiar azi o scrisoare de la el din Napoli — care o cunoscuse personal și-mi spunea că în casa ei se întâlneau cei mai interesanți oafmeni din Londra, cari treceau peste legătura ei ne-corectă socialmente pentru că erau convinși că era la mijloc o dragoste în adevăr mare; tocmai de aceia ci-că n’au fost de loc în stare să-și explice căsătoria ei1 cu Cross abia ce murise G. Lewes3. Știți poate cât de bună prietenă fusese cu Spencer: veșnic’ se primblau împreună, mergeau la teatre și concerte împreună, călătoriau împreună; se crede chiar că ea Far fi iubit pe Spencer, dar el n’a putut-o iubi fiind că nu era frumoasă, iar pe de altă parte ci-că nici o femeie nu-i mai putea părea deșteaptă după G. Eliot, și așa a rămas ne-însurat. Ci-că ar fi o aluzie la asta în Autobiografia lui — pe care doar STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 476 la Londra s’o pot vedea vre-o dată, alt-fel nu face. Dar ați cetit «The miil on tăie Floss»? îmi pare mai -frumos decât Adam Bede; nici n’am cetit ceva mai delicios — dar traducerea fran- ceză nici n’are a face pe lângă original! Nuvele? Doar «Scenes of clerical life», în tot cazul «Amos Bartou», «Romola» e adevărată lucrare artistică. Decât acestea și Sylas Marner, alt n’am cetit: ea se identifică perfect cu eroii și eroinele ei, dar viața ei proprie nu-i acolo. Dar credeți zău că asemenea lucruri ar atrage cetitori? Eu mă îndoiesc. E pentru mine și o adevărată minune cum reu- șesc să trăiască atâtea reviste. Fără doar că politica le vine în ajutor: se abonează partizanii. «Viața Românească» de aici are pe toți liberalii; eu una am refuzat-o fiindcă-i cunosc pe toți de acolo, și ori mă înșel grozav, ori «poporanizmul» lor e tare căptușii cu apetit de colegiul al 3-lea. De alt-fel părerea mea o și'știu ei și mă iubesc în consecință! D-voastră însă aș dori mult să vă fiu bună la ceva; de-o camdată cel mai bun lucru ce pot face e să mă abonez la Convorbiri, și deci vă rog să mi le trimeteți cu începerea nou- lui an. Cu cele mai sincere urări de succes, primiți vă rog încre- dințarea distinsei mele considerațiuni. TEREZA STRATILESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. II 2 Ianuar, [19]07. Iași. G-olia. La mulți ani, domnule Mehedinți, de oare-ce m’a apucat acest an nou ne-răspunsă la binevoitoarea d-voastră scrisoare! 477 TEREZA STRATILESCU - SIMION MEHEDINȚI Trebue să vă mulțumesc încă odată de îndemnul ce cu atâta bunătate îmi dați, dar trebue să vă rog în acelaș timp să recu- noașteți că îndoielile mele nu-s ne-fundate. Să scrie atât de mult pe de-o-parte, și' atât de puțin apetisant; cetesc pe de altă partea atâta care-mi place și am perfecta conștiință cât de imens de mult mai există tipărit demn de cetit, pe care nici nu văd cum am să am vreme în viață să-1, citesc, încât e foarte adevărat că mă întreb adesea, la ce atâta scris? Cei pe cari-i scoate talentul din casă, ă la bonne hedre, să scrie zi și noapte, dar ceilalți?... Faptul că mulți se apucă de «ce nu-i treaba lor», e și mai puțin îndemnător pentru mine care, de nenumărate ori am avut ocazia să doresc că: de s’ar ținea oamenii de treaba lori De ar face-o cum trebue pe aceia și de ar lăsa în pace ceia-ce nu-i treaba lor să facă! — Dar greutatea e tocmai să descoperi de ce ești mai bun pe lume și apoi de aceia să te ții cu stăr uință, căci bun la ceva e desigur fiecare om, dar numai în acel ceva poate în adevăr să «cânte ca paserile... să scrie ca Goethe!» Iar mai departe; dacă mi-ar fi permis să judec oameni mari, le-aș găsi tocmai astă vină că, pe când «treaba lor» era grea și importantă și țara ar fi avut mult de așteptat de la ei, ei s’au mulțămit cu flecuștețe bune doar pentru digestie după un prânz copios, iar lucrul greu a rămas de făcut altora cari n’au mai dispus de aceleași mijloace;1 aceasta îmi pare mie o ade- vărată vinovăție. A scrie pentru a scrie o admit la oameni cu talent hotă- rât; a scrie mediocru, ca «delectare sufletească», încă o admit, dar pentru oameni cari aduc și alte foloase reale pe lume — cum ar fi bună-oară cazul unei educatoare care pe lângă datoria ei principală ar mai găsi și timp și forță să mai producă și ceva «floricele». A scrie însă prost și prostii, e, găsesc eu, o crimă și dacă aș avea o putere aș introduce cenzura contra acestui rău! STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 478 In privința traducerilor, n’a fost ideia mea că «la ce să fie făcute?» ci m’am gândit că niciodată nu reproduc exact origi- nalul; iar pe de altă parte, costă atâta muncă,. încât trebue o abnegație în adevăr (mare să te apuci să scrii din nou o întreagă carte, în altă limbă, când în acelaș timp tu ai putea ceti alte 50 și să fii cu atât mai folosit. Că pentru noi Românii unele traduceri ar putea fi folosi- toare, nu rămâne îndoială — facă-le cei cari n’au altă treabă. Ar fi să se organizeze o «companie» de traducători, să lucreze fiecare membru în parte câte o bucată din carte, bunăoară, și numai apoi întregul să se treacă în revizie sub supravegherea celui mai perfect cunoscător al limbii respective, care nu el să aibă și grija tipăritului și a întregei afaceri materiale. Cred că chiar bani ar putea fi câștigați ast-fel, dar ar trebui vârât în companie și un om de afaceri. încolo, pentru a scrie articole de revistă în sensul de recensiune, dări ide seamă sau biografii cum suggerați dăunăzi, sânt dificultăți ne-învinse într’o țară ca a noastră. Bună oară, mi-aș fi făcut o plăcere să vă satisfac îndată curiozitatea asupra George Eliot, dar: să scriu atât cât am eu în cap acum, e deși- ' gru cu mult prea puțin pentru revistă; să ieau o biografie unică și din ea să ciupesc câte ceva, e prea puțin pentru mine; să-mi procur în fine tot materialul necesar, ar fi iar prea mult pentru punga mea. Ast-fel încât, între toate aceste prea-multuri și' prea puținuri, nu-i de fel lucru de mirare să rămâe cineva pe loc — ca măgarul din evul mediu! Ce mai rămâne dar? Materialul viu al vieții din jurul nostru, n’ar fi de lepădat, asta m’ar și interesa pe mine, dar, în afară de talent care nu se cere numai decât chiar din capul locului, s’ar cere o mult mai mare elasticitate de mișcare, o mult mai extinsă cunoștință a țării și a oamenilor, fie — măcar ca să te convingi dacă e cam acelaș lucru peste tot. Dar când 479 TEREZA STRATILESCU - SIMION MEHEDINȚI ești cu lanțul de picior, degeaba-ți mai bați capul cu ceia-ce ar putea face cei care au aripi! Dar mă temi că eu am fost chiar «indiscretă» cu lungimea mea, sper însă a vă fi convins că, dacă îndoială și lipsă de cu- raj, și, adaug francamente, desgust chiar există, nu-i totul din lăuntru și acela încă nu-i independent de exterior. Și acum, primiți vă rog, o călduroasă strângere de mână de la TEREZA STRATILESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Nicolae Tabacovici cătră Simion Mehedinți Berlin, h. Martie 1912. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, îmi iau permisiunea să vă alătur abia acum, studiul asupra căruia am vorbit în tren la începutul lui lanuar. O influență cu care am plecat din țară, s’a agravat aci și m’a împiedicat aproape o lună dela lucru1. In speranța că veți binevoi să iertați, că nu mi-am putut face datoria la timp, rămân al d-voastră devotat N. TABACOVICI Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Oct. C. Tăslăuanu cătră Simion Mehedinți Revista «Luceafărul» Sibiiu (Nagyszeben) Sibiiu, 11 Febr. 191^ MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Conformându-mă ultimei telegrame primite dela d-voastră, — v’am fixat conferința pe Dumineca Floriilor, dar m’am gân- dit că subiectul dintâi nu se mai potrivește. De aceea mi-am permis să-1 înlocuesc cu altul, care resumă și sintetisează întreg ciclul de conferințe. In cărțile d-voastră v’ați ocupat adeseori cu evoluția culturei noastre din veacul trecut, așa că sper a nu fi greșit. Al d-voastrâ devotat OCT. Q TĂSLĂUANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. St. D. L. XI — 31 Nicolai Tcaciuc cătră Simion Mehedinți Cernăuți, în 30 Maia tnou 1911. (Adr.: Strada Reședința 6) Axa aflat dela d-1 Gh. Tofan, colegul meu de slujbă, că aveți trebuință de un corespondent permanent din Bucovina. Vă trimit în alăturare 'o corespondență și mă declar gata, să vă trimit în fiecare lună câte una privitoare la chestiile noastre politice și culturale, rugându-vă totdeodată ca să-mi trimiteți în schimb revista d-voastră. Dacă sunteți mulțăiniți de felul meu de a scrie, atunci vă rog să-mi comunicați, până’n care zi, aproximativ, a fiecărei luni trebue să aveți corespondența, ca să vi le pot trimite la timp1. Primiți, vă rog, expresia respectului meu. NICOLAI TCACIUC prof. supl. la Școala Normală de învățători din Cernăuți. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Sandu Teleajen cătră Simion Mehedinți Howwrăcmy 11 Martie 1913. MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Alăturat de aceste rânduri, vă trimit bucata. «Năvala», pe care am cetit’o înaintea d-voastră în ședința de la 2 Martie; cred că cele câteva observațiuni ce mi s’au făcut asupra bucăței, mi-au dat putința ca cizelând’o să o scot curată ca formă \ Asigurându-vă de sentimentele mele de stimă, rămân al d-voastră SANDU TELEAJEN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Lisandru Teofil cătră Simion Mehedinți Loco, 12 Februarie 1911. DOMNULE REDACTOR, Fiind de prin părțile orientului și obișnuit oarecum cu duhul graiului turcesc, am încercat să redau publicului român, într’o fotrmă mai delicată, unele scene înduioșătoare din viața beilor otomani. Așa dar balada de alături e un subiect care deși n’ar fi atât de interesant pentru noi românii, totuși prin osebitul său farmec, cred că are să placă multora. Totul rămâne la buna alegere a domniei voastre. In caz de nu o veți găsi destul de demnă de ă figura în revista domniei voastre, atunci vă rog să-mi răspundeți cu ini- țialele numaia. Și acum termin salutându-vă respectuos. Cu stimă LISANDRU TEOFIL Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Caton Theodorian cătră Simion Mehedinți Buzău, 18 Fevruarie 1911. str. Cuza Vodă. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Prietenul meu Gârieanu mi-a comunicat eri la București, unde l-am văzut, că schița ce i-am dat acum o lună, după stă- ruința lui, pentru numărul de Fevruarie al «Convorbirilor Li- terare», nu poate încăpea de cât în numărul de Martie; și împăr- tășindu4mi dorința d-voastră de a mă vedea, am întrebat prin telefon de locuința d-voastră ca să aflu când vă pot găsi, —- însă lipsiați la Putna. Fiindcă n’am avut putința și plăcerea să vă văd, vă încu- noștințez pe calea aceasta, că consimt la amânarea bucății mele pentru numărul de Martie — fiindcă este vorba de «Convorbiri Literare» — însă aș dori să știu aceasta și de la d-voastră, fiindcă, stimate domnule Mehedinți, eu nu sunt un scriitor pro- lific șâ puținul meu produs nu-1 pot da la intervale prea de- părtate, apoi acum chiar simt în pregătirea unui volum, așa că n’aș putea lăsa bucata mai târziu de cât pentru numărul de Martie, cum mi-a zis Gârleanu că ați hotărît1. Mă folosesc de prilej spre a vă ruga să primiți expresia simțămintelor înalte ce vă păstrează devotatul d-voastră CATON THEODORIAN Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. loin Todicescu cătră Simion Mehedinți Fălticeni, 23 Februarie 1912. ONORATE DOMNULE PROFESOR, Subscrisul, fostul d-voastră elev la Liceul Internat și la Universitate, ca sucevean de baștină și cu întinse neamuri prin acest ținuta sunt îndurerat de lâncezeala și decadența acestui județ. Evreii ne înădușă și ne sug toate puterile județului; satele și târgurile sunt pline de iudei, dar în special Fălticenii sunt cetatea lor.. Familiile ovreești avute — Last, Zvibel, Goldaer, Wechsler, Simionescu, etc. — sunt înglobate în pretinsa noastră aristocrație și ne desfid împreună, pe noi burghezii muncitorii. Știți că într’o societate normală, aristocrația e produsul natural al dîviziunei muncii și al evoluției sociale; ea trebue să reprezinte gândirea corpului social pe care să-i conducă. Iza noi n’avem așa aristocrație. Afară de unele excepții, majoritatea elitei noastre nici nu merită acest nume, pentrucă nu reprezintă quintesența intelectuală a societății noastre. Toți au multe pete negre pe numele lor. In intipne raporturi cu fami- liile oweești avute, ei nu gândesc și nu simt românește, peste zidul intereselor personale. Vieața familiară ei șubredă. E o societate renegată și de o moralitate urâtă: boerii joacă cărți și ne desprețuesc pe noi muncitorii cinstiți, pe când cucoanele cochetează în distracții senzuale, unele chiar cu jidovii. 487 ION TODICESCU - SIMION MEHEDINȚI Mișcare culturală n’avefm. Bârfeli, intrigi și răzbunări, din cari, neîncăpând în barierile târgului, se mai exportă și la Bu- curești pe la Ministere, în special la cel al Instrucției. — E o literatura specific orientală. Opinie publică! O dau babele și cârtitorii dela cafenea. Neconformiștii ca mine și alții suntem discreditați pretutindeni. Profesori? Invidia și zavistia îi frământă de râsul lumii. Direc- torul gimnaziului e o «tabula rasa» care umblă cu «scopul scuză mijloacele» și cu «divide ut imperas». Un exemplu ocazional de cum înțeleg ei o mișcare cultur[al]ă: câțiva fruntași liberali împreună cu liberalul Spiridonescu, directorul gimnaziului, cu profesorul Mazăre, tot liberal, au refuzat să iscălească alăturata jalbă adresată unui guvern conservator! Dar mișcare economică? Totul pentru evrei, nimic pen- tru noi. Stare sanitară ? Murdărie neînchipuită prin cartierele ovreești. Noroc că Dumnezeu ne ține cu aer de munte, care bi- rue nepăsarea oamenilor. Iată, ilustre magistre, schița Fălticenilor. Vă puteți închipui acum câtă bucurie ne-a făcut vestea că se va întemeia la Fălticeni o școală normală. Dar și câtă desi- iusie ne-a cuprins când ata văzut în proiectul de budget al Mi- nisterului Instrucției că s’a fixat normala la Piatra-N.. nu la noi, cum se spunea întâi. Eu am întocmit o jalbă după alăturata copie, și pe care au iscălit-o numeroși alegători suceveni, fără deosebire de clasă și partid, și am înaintat astăzi câte una d-lui Ministru al In- strucției, d-lui Prim-Minigtru, președinților corpurilor legiui- toare, comisiunei budgetare și d-lui C. Miclescu, ca o rugă obștească pentru întemeierea, la Fălticeni a școalei normale Capitala aceasta se prăpădește de nu-i vine guvernul în ajutor. bTavem oameni. Nici liberalii nici conservatorii nu fac STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 488 nimic pentru dânsa. De aceia și alegătorii își fac de urât. Vă rog să ne credeți că noi privim ca o mare faptă patriotică întemeierea unei Normale la Fălticeni. Nici nu vă închipuiți cât ar câștigă guvernul conservator în fața alegătorilor prin ase- menea serviciu. Simpatiile se câștigă prin servicii iar nu prin intimidări și răzbunări. Apelăm la înaltul d-voastră patriotism, să nu lăsați să ne scape acest minunat prilej de ridicare a județului Suceava. Al d-voastră devotat, ION TODICESCU profesor la gimnaziu Fălticeni. favoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. I. C. Tomulescu cătră Simion Mehedinți 1913, Febr. 21. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Articolul d-voastră din Conv. Literare unde discutați despre organizarea armatei noastre \ a fost foarte bine primit în cercul ofițeresc de aci. Am avut ocazie să vorbesc cu unii ofițeri distinși de aci, cărora le-am arătat ideia^ d-voastră ca să se recruteze ofițerii de rezervă din elevii școalei normale. A produs cel mai frumos efect, fiindcă ei cunosc disciplina și edu- cația serioasă, cari se dă acestor elevi. Greșiți însă acolo unde spuneți că se trimit la școalele normale ofițeri instructori fără nici o reputație, pensionari. Așa a fost până la începutul anului 1912. De la 1 Octombre a anului 1912, s’au trimis peste tot ofițeri distinși, cu cultură militară frumoasă, fiind toți absolvenți ai Școalei de război, cu ambițiune de a face ceva serios. Judecând după ceia ce este la Școala nonnală din Buzău, puteți cu toată încrederea, să propuneți și să stârniți a se rea- liza ideia d-voastră ca elevii școalei normale să fie înaintați ofițeri de rezervă. Va câștiga foarte mult armata română, căci va introduce STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 490 în corpul ei ofițeresc, niște elemente viguroase, atât ca fizic și ca moral. Dacă vor înțelege aceasta, cei puși la ministerul de răz- boiu, se va. obține un mare folos. Cu respect C. I. TOMULESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. George Tutoveanu cătră Simion Mehedinți I Bârlad. Decemvrie, 1901. SCVMP& DOMNULE mehedinți, Nă. rog cotaunicați-mi pân’ la ce zi din luna aceasta ar trebui sa vă trămit un manuscris, ca să poată apărea în numă- rul depe lanuar al revistei. Primiți salutări distinse. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion. Mehedinți, București. II Bârlad, lanuar 1908. MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Cu prilejul anului nou vă doresc, din toată inima, sănă- tate, spor șr voe bună. îndată ce veți avea un pic de răgaz, comunicați-mi dacă v’a sosit sonetul ce v'am trămis, încă de mult, pentru numărul depe lanuar al revistei. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 492 Acum când v’ați retras din Minister, cred că nu mai e nevoe să vă mai trămit memoriul ce mi-ați cerut, asupra biblio- tecilor publice; cu toate că mi-ar fi de neapărată nevoe să scap cât mai curând din Situațiea cumplită în care mă aflu1. Devotat G. TUTOVEANU Domnului S. Mehedinți Racoviță 12, București. Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. in Bârlad. Februar, 1908. SCUMPE DOMNULE MEHEDINȚI, Acum câteva zile, în urma unei consfătuiri, toată grupa- rea independentă din Bârlad am hotărît să aderăm la politica domnului P. Carp; așa că legăturile sufletești dintre mine și domnieavoastră s’au mai întărit și din acest punct de vedere. Rămâne de-acum să fac din toți prietenii mei, acei cari scriu, colaboratori neclintiți ai «bătrânei reviste». Vă rog trămiteți-mi un alt prospect; pe cel vechiu l-am rătăcit. — Știu numai că purta numărul 93. Salutări cordiale. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 493 GEORGE TUTOVEANU - SIMION MEHEDINȚI IV [Bârlad] Martie, 1908. MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă rog comunicați-mi dac’ați primit cele câteva rânduri ce v’am trămis pentru numărul depe Martie al revistei, și nu- mele celor trei prieteni cari au cerut să se aboneze. Cât despre «tânărul dela Slănic», mi-a spus că-și va ținea făgăduiala trămițându-vă, în curând, un manuscris. Mi-ar plăcea să nu ’ntârzieați cu trămiterea cărților pen- tru Biblioteca publică din Bârlad. Salutări cordiale, G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. V Bârlad. Martie, 1908. MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă rog dispuneți să mi se trămită și mie revista; și-ar fi bine cred să conveniți cu editorul ca aceasta să fie trămisă tuturor colaboratorilor cari n’ar putea să-și impue cu prea multă ușurință plata unui abonament. Toate acestea vi le spun întrucât nădăjduesc să avem în curând colaborarea câtorva tineri dela cari însă nu se poate aștepta nici un fel de sacrificii bănești. Salutări cordiale, G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 494 VI Bârlad. Octomvrie, 1908. MULT STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Zilele acestea se ține, la Facultatea de Medicină din Bucu- rești, concursul pentru ocuparea locurilor de interni la spitalele civile, și Ia care se prezintă și nepoata mea, Ecaterina I. Gri- goriu. Dorind a nu i se face vreo nedreptate, vă rog să inter- veniți și domniavoastră pe lângă domnii doctori Măldărescu, Raicoviceanu și Mironescu, cari alcătuesc comisiunea de ecsami- nare ,dacă aveți cumva legături de prietenie cu vreunul dintre ei. Nădăjduesc în nețărmurita domniei voastre bunăvoință. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. VII Bârlad. 20 Octamvrie, 1909. MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă rog aveți nețărmurita bunătate, și comunicați-mi dac’ați primit scrisoarea și versurile ce v’am trămis în săptă- mâna trecută: vreau să m’aștern pe-o colaborare voinicească, așa ca să nu mai lipsesc dela nici! unul din numerile revistei. Salutări distinse. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 495 GEORGE TUTOVEANU - SIMION MEHEDINȚI VIII Bârlad. 5 Noemvrie, 1909. MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, M’am bucurat foarte mult văzând că prietenul meu D. Dimiu, profesor de Limba română la Liceul din Focșani, s’a grăbit să se țină de făgăduiala ce mi-a dat, vara aceasta, la SSănicul-Moldovei, că va veni în curând să colaboreze la «Con- vorbiri literare» 2. Versurile pe cari vi le trămit odată cu aceste rânduri, vă rog să le ’ntrebuințați pentru numărul depe Noemvrie al revistei. Salutări cordiale. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. IX Bârlad. 12 Noemvrie, 1909. » MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Prin ordinul ministerial n. 5870, dela 1 Octomvrie anul acesta, s’a pus în vedere domnului V. Crăescu directorul Școalei primare n. 3, din Bârlad, să-și reguleze drepturile la pensie pentru 1 Aprilie 1910; întrucât, din acea zi, locul său în învă- țământ va deveni vacant. După cum știți, doresc cu tot dinadinsul să mi se încre- dințeze mie direcția acestei scoale, la care funcționez neîntre- rupt de șeapte ani. Prin aceasta, mi s’ar mai ușura prea multele nevoi cu cari am de luptat de câtva tâmp; și nici nu s’ar face, vreunuia dintre STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 496 colegii mei, vre-o năpăstuire; deoarece, după toate normele de până acuma, numirea la direcția acestei școale constitue un drept al meu. Dintre colegii mei: unul, V. Diaconescu, nu poate fi numit director, pentrucă soția sa e directoarea unei școale de fete; iar altul, C. Nechita, e trecut din învățământul rural în cel urban, abea de câteva luni. Cu toate acestea, pentru motive de ordin politic, prefectul de-aici, ar putea să obție numirea lui C. Nechita, numai ca astfel să lovească în mine. Ca să nu fiu expus unei asemenea neplăceri, vă rog să interveniți la Minister, cu toată energia de care va fi nevoe. Oamenii de cari atârnă această numire, și cari mi-ar fi deci de mare folos în împrejurarea aceasta sunt, în afară de ministru și de secretarul general și d. d. G. Adacnescu, S. Haliță, S. Popescu și C. Alexandrescu inspectorul școlar al circumscripției Focșani, de care ține și Bârladul. Acesta din urmă, asistând în Iunie trecut la examenul de absolvire dat de clasa mea, a plecat spunând colegilor mei că-i foarte mulțumit. Știu, dintr’o scrisoare a domniei voastre, cât prețuiți pe oarecari «mărunțișuri», dar iată cum, de foarte multe ori, de «mărunțișurile» aceste ni-i amenințat’o parte a libertății noastre. Pentrucă îndeobște numirile de felul acesteia de care mă interesez, se fac cu câte cinci-șease luni înainte de declararea vacanței, vă rog să interveniți cât mai în grabă. Sunt cu totul încredințat, de nețărmurita domniei-voastre bunăvoință. Salutări cordiale. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 497 GEORGE TUTOVEANU - SIMION MEHEDINȚI X Bârlad. 25 Noemvrie, 1909 MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, V’am trămis, pentru numărul depe Noemvrie al revistei, câteva strofe sub titlul «Deapururea senină». Vă rog aveți ne- țărmurita bunătate și comunicați-mi dacă le-ați primit. O cordială strângere de mână. Devotat G. TUTOVEANU I&voare; Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XI Bârlad. 1 Decemvrie, 1909. MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, ■ -■ ț;. ; Acum, când d. ministru Haret s’a reîntors din congediu, vă rog să interveniți cu toată bunăvoința de care vă știu însu- flețit, pentruca petiția mea să fie aprobată cu o să mai înainte. Salutări cordiale. Devotat G. TUTOVEANU Jovoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. St. D. L. XI — £2 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 498 XII Bârlad. 18 Decemvrie, 1909. MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă trămit aceste câteva rânduri pentru numărul festiv al revistei. Așezarea deosebită a rimelor dela strofa a treia, față de strofele întâia și a doua, e anume făcută; să nu vă mire. Am vroit ca astfel să pun mai în lumină starea sufletească ce reesă din partea descriptivă a «bucății». Nu știu dac’ați văzut «critica» ce mi se face în «Epoca» de eri. Domnia voastră, ce ziceți? E cu putință ca, pe la ’nceputul lui Ianuarie viitor, să viu în București, pentru o editare la «Minerva» *. Salutări cordiale. Devotat G TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XIII Bârlad. 28 Ianuarie, 1910. MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Am primit scrisoarea domniei voastre și vă mulțumesc încă odată pentru nețărmurita bunăvoință ce-mi arătați și cu acest prilej. GEORGE TUTOVEANU - SIMION MEHEDINȚI Pentrucă sunt hotărît ca peste câteva zile să vin în Bu- curești, voiu aduce cu mine și manuscrisul; dacă însă nu voiu putea veni curând, îl veți primi prin poștă. Salutări cordiale. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XIV Bârlad. 2% Februarie, 1910. MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Vinerea trecută, înaintea plecării dela București, n’am putut da ochi cu ministrul pentru că, după ce-1 așteptasem câteva ceasuri, a trămis răspuns că-și amână audiențele din săptămâna aceea, pentru Vinerea viitoare. Pe când așteptam însă, am avut o convorbire, nu literară, cu prietenii mei Sinișteanu și Teodosiu, funcționari în Direcția învățământului primar, dela cari am înțeles că, în afară de ministru, soarta cererii mele atârnă de doi oameni: Alexan- drescu și Halița. Vă rog dar vorbiți cât mai grabnic cu aceștia; iar dacă dânșii nu s’ar fi aflând în București scriți-le; mai ales căi și directorul școalei de care mă interesez și-a înaintat demisia încă de acum trei zile. Nădăjduesc în nețărmurita domniei voastre bunăvoință. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE XI XV Bârlad. 29 Martie, 1910. MUUS IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Pentrucă zvonul că eu ași fi fost numit, se întărește din ce în ce, vă rog treceți pela Minister și vedeți dacă ’i adevărat că, de data aceasta, Politica a fost învinsă de Școală. Vă rog de asemenea să publicați, în «Convorbiri literare», articolul pe care vi l-a trămis prietenul meu Paul Constanti- nescu, profesor Ia liceul de aici, și pe care cred că l-ați primit L Salutări cordiale. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XVI Bârlad. 11 Mai, 1910. MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Vă rog aveți nețărmurita bunătate și ’ncredințați nepoatei mele, Virginica G. Constantinescu, câteva rânduri către d. Bră- tilă sau Floru, ca să nu i se facă vre-un neajuns cu prilejul cererei ce va adresa Ministerului, de-a fi înscrisă la examenul de echivalență a diplomei ce posedă dela o școală de croitorie din Paris; examen ce i s’a admis. Salutări cordiale. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 501 GEORGE TUTOVEANU - SIMION MEHEDINȚI XVII Slănicul-Moldovei. 4 Ldie 1310. MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, A doua zi după sosirea mea aici, am întâlnit pe vechiul meu prieten D. Dimiu, care mi-a apus c’așteaptă «cam de mult> publicarea articolului de filologie despre care’mi vorbise încă de acum doi ani; vă rog f aceți-i loc5. N’aveți intenția să plecați într’acoace? Salutări cordiale. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XVIII Slănicul-Moldovei. 5 Iulie, 1910. MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, înaintea plecării din Bârlad, vă rugasem să publicați arti- colul trămis de prietenul meu Paul Oonstantinescu; aici, am văzut acel articol, în numărul depe Iunie al revistei: vă mulțu- mesc ®. Credeam că voiu avea norocul să vă ’ntâlnesc pe meleagu- rile acestea. O cordială strângere de mână G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 502' XIX Bârlad. 22 Februarie,1911. Trăească d. Deputat, pe care’l rog să-mi comunice dac’a primit cele câteva strofe ce i-am trămis pentru numărul depe Februarie, al revistei. O cordială strângere de mână. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. XX Slănicul-Moldovei. 10 Iulie, 1911 Otel «Zimbru». MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, îmi fac o nețărmurită plăcere trămițându-vă aceste doua strofe, pe cari vă rog să faceți astfel ca să fie publicate în nu- mărul depe August al revistei. Pentru numărul din Septemvrie, vă pregătesc ceva mai «multișor». O cordială strângere de mână. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. 503 GEORGE TUTOVEANU - SIMION MEHEDINȚI XXI Bârlad. 25 Martie, 1913. MULT IUBITE DOMNULE MEHEDINȚI, Cu hotărîrea nestrămutată de-a nu lipsi dela nici unul din numerile viitoare ale revistei, vă trămit aceste câteva rânduri pentru AprilieT, și-o cordială strângere de mână. Devotat G. TUTOVEANU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București AL Vasiliu cătră Simion Mehedinți 1909, Martie 88. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, In viața mea de om trăitor singur, nu m’am gândit că va veni vremea să am nenorocitul prilejul de a vă scrie. Volumașul meu de material folkloric, este acela care m’a făcut ca eri 27 Martie, să vă trimet un exemplar, ca un mic prinos din partea mea, precum și o carte poștală, în care am adăugat la sfârșit cu sfiială îndreptățită, că de socotiți, să ziceți ceva despre el în «Convorbirile Literare». N’am cutezat a vă scrie acele vorbe, din dorința hodorogi- toare a unora, de a-și videa numele purtat prin gurile oameni- lor; ci pentru că am gândit în mintea mea, că n’ar fi rău să văd în ce feliu este primită de cunoscători, muncușoara care mi-a fost tovarăș nedespărțit tocmai de prin Ianuarie 1895. Spre marea mea mulțămire și bucurie, am primit eri Nr. 3 al revistei de supt direcția d-voastră și cetind-o, numai ce dau pe la sfârșit că d-1 S. vorbește de mine, cu cuvintele cele mai înălțătoare ce am auzit vreodată spuindu-mi-să. Eu cred că d-1 S. trebuie să fie d-1 Mehedinți, și deci domnia voastră. Dacă a fi așa, mult stimate domnule Mehedinți, apoi iacă ce cutez a vă mai spune: Că dacă pentru d-voastră va fi fost o mulțămire a vesti lumii cu cuvinte bune, o mică lucrare a unui învățător din satele Sucevei, ...apoi pentru mine este o mare 505 AL, VASILIU - SIMION MEHEDINȚI înălțare sufletească faptul că mă văd pomenit în așa chip la revista unde și de marele nostru Creangă s’au spus cuvinte bune Vă făgăduiesc, că de-a fi să mai viu prin București, apoi voiu îndrăzni să viu a vă mulțămi și din graiu, de chipul cum fiaceți știut lumii munca mea, în cea mai bătrână și cea mai bună revistă din țara noastră. Să trăiți mulți ani cu bine și cu deplină sănătate. AL. VASILIU învățător comuna Tătăruși, jud. Suceava Isvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Mar ia Văcar eseu cătră Simion Mehedinți Băleni 30 Mai 191^. Gara Maria STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Ve aduceți aminte că mult regretatul meu soț ve trimesese mai multe manuscripte, ca se aveți 'amabilitatea se le publicați în Convorbirile Literare? Asemenea vi s’a trimes manuscripte de domnul Basset, după ce le cetise M. S. Regele. Dacă aveți buna voință, precum ați făgăduit soțului meu, să publicați acele articole în Convorbiri, voi fi foarte fericită; ve rog, însă după publicare, se’mi trimeteți toate manuscriptele, căci cum ve puteți închipui țiu foarte mult la ele. Dacă, printre notele lăsate de bărbatul meu, pot culege și reconstitui câteva articole, voi fi măgulită dacă primiți se vi le trimet spre publicare. Știu câtă admirație avea soțul meu pentru erudițiunea și priceperea d-voastră în ale istoriei și literaturei, și sunt sigură că ținea mult ca memoriile lui se apare dintâi în Revista con- dusă cu atâta competență de d-voastră \ Primiți ve rog, stimate domnule Mehedinți, asigurarea con- siderații ce ve păstrez. MARIA VĂCĂRESCU Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. Constance Zossima cătră Simion Mehedinți Institutul Pompilian 64, Calea Rahovei, București. 13/26 Feb. 1913. STIMATE DOMNULE MEHEDINȚI, Având permisiunea d-voastră am trimis d-nei Adolphe Bressou, președintea societății Analelor din Paris o traducere dupe valorosul răspuns ce ați adresat d-lui Șiștnanov \ Mi permit să vă înaintez o copie dupe scrisoarea cu care am înmânat acest articol. Socotesc, că or care ar fi sentimentele în împrejurările actuale, Les Annales au mai mult ca or ce revistă obligațiunea de a publica articole referitoare la noi. D-1 Fr. Lebrun, profesor secundar și la Institut ar dori să-1 publice dacă permiteți în Le courier du Danube care are 600 abonați în străinătate. Vă înapoez în același timp cartea poștală ce-mi ați încre- dințat. Primiți vă rog asigurarea considerațiunii mele. C. ZOSSIMA Izvoare: Arhiva Profesor Simion Mehedinți, București. STUUli ȘI DOCUMENTE LITERARE XI COPIE Cercle des Annales Section de Bucarest MADAME, Nous nous faisions une fete ă la pensee de vous a voit parmis nous, c’eut ete un moyen de mieux nous connaître et peut etre aimer notre pays. Nous sompnes, Madame, vos freres de race, nous avons fait nos etudes et notre education chez vous, l’union des principaut^s danubiens et notre vie moderne de peuple routaain a pris son essor sous les auspices de la France. Nous vous appartenons par l’esprit nous sommes ataches par le coeur. J’entends dire, etant peu au courent de la politique, que l’enchedetrement des interets orienterait ce moment l’action de notre gouvernement dans une voie differente de la votre, je l’ignore, mais ces orientations sont occasionelles les liens qui nous unissent sont indestructibles et ne sauraient s’improviser. — C’est certainement ces demiers qui ont attire votre attention âclairee et vous avez voulu, en reunissant autour du cercle des Annales les plus grands amis de la France, dresser une garde autour de ses biens communs qui les defendent contre l’action du temps, qui les dirigent dans leur evolution future. II importe que le jour, ou un autre moment aura sonne pour la vie des peuples, et nous trouvera esperons le apte ă cote, vous trouverez en remuant le passe autre chose que des centres. En l’absence de M-lle H. Văcaresco, votre obere presidente, je ne saurais vous dife, Madame, toute la peine que nous eprou- vons de voir la France nous donner tort par la voix de ses plus grands journeaux, contre la Bulgarie. 509 CONSTANCE ZOSSIMA — SIMION MEHEDINȚI Cette attitude est injuste. Votre coeur genereux n'ignore pas la profondeur des blessures qu’elle cause. Mais cette in- justice proviens de ce qu’on ignore en France la verite. Cette verite bien simple comme tont ce qui est vrai se trouve merveilleusement exposee dans une lettre de Mr. S. Mehedintzi, professeur ă l’Universite de Bucarest, adressee ă Mr. Shisnna- nov, que j’ai eu l’honneur de connaître personnellement quand il â visite — etant ministre de l’Instruction Publique de Bulga- rie — notre Institut, ou tui grand nombre de jeunes filles bul- gares viennent achever leur instruction et education. C’est pour cela que je me permets Madame de venir vous demander de publier dans Ies Annales l’article de Mr.Mehedintzi qui a păru dans une des meilleures revues de Bucarest. Je pense que la question expossee pourra representer un interet general dans la situation actuelle europeenne. Quant ă vos tres nombreuses lectrices et amis de Bucarest nous vous serons infinnement reconnaisantes de vous voir pren- dre aux Annales de Paris une cause qui doit vous etre châre. Agreez, je v. CONSTANCE ZOSSIMA Izvoare: Arbiva Profesor Simion Mehedinți, București. (Traducere) DOAMNĂ, Gândul de a vă vedea între noi înseamnă o sărbătoare, ar fii prilej să ne cunoaștem mai bine și poate să ne iubiți țara. Suntem, doajnnnă, frați de rasă, ne-am făcut studiile și educația la d-voastră, unirea principatelor dunărene și toată STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI viața modernă a poporului român și-a prins zborul sub scutul Franței. Suntem ai d-voastre prin gândire, precum suntem legați cu sentimentul. Fiind întrucâtva în curent cu politica, aud vorbindu-se că înlănțuirea intereselor ar orienta în acest moment acțiunea gu- vernului nostru pe o cale diferită de a d-voastră; nu știu, cred însă că aceste orientări sunt trecătoare deoarece legăturile care ne unesc sunt neînfrânte și trainice. Aceste din urmă, de sigujr, v’au atras atenția în mod serios și unind în jurul cercului Aulelor pe cei mai de seamă prieteni ai Franței, ați voit șă formați o pază acestor bunuri comune, care să le apere de vremuri și să le conducă spre viitoare evo- luție. Iar în ziua când va suna alt ceas pentru viața popoarelor care avem speranța că ne va găsi alături, reînviind trecutul veți găsi alt ceva decât cenușe. In lipsa d-șoeurei E. Văcărescu, prezidenta d-voastră, nu știu cum aș putea să vă împărtășesc toată durerea pe care o suferim văzând că Franța, prin glasul celor mai mari ziare, nu ne dă dreptate față de Bulgaria. Atitudinea aceasta este nedreaptă și generozitatea d-voastră nu poate trece cu vederea cât de adânc ne rănește. Dar nedreptatea își are explicația în faptul că Franța nu cu- noaște adevărul. Iar adevărul acesta, simplu ca orice adevăr, a fost expus în mod strălucit într’o sqrisoare a d-lui Mehedinți, profesor universitar la București, adresată d-lui Shismanov, pe care am avut onoarea să-1 cunosc personal pe când era ministru de In- strucție publică al Bulgariei și cu ocazia unei vizite la Insti- tutul nostru unde o mulțime de fete bulgare își desăvârșesc studiile și educația. 511 CONSTANCE ZOSSIMA - SIMION MEHEDINȚI Iată dece îmi permit, doamnă, să vă rog a da publicității prin les Annales, articolul d-lui Mehedinți, apărut într’una din cele mai de seamă reviste din București. Cred că chestiunea expusă ar putea să prezinte un interes general în situația actuală europeană. Cât despre noi, numeroasele d-voastră cititoare și prietene din București, vă vom păstra recunoștință nemărginită văzând că luați apărarea în Anatele din Paris, unei cauze care și pentru d-voastră poate fi de preț. Primiți etc. CONSTANCE ZOSSIMA NOTE St. D. L. XI — 33 NOTE Cifra aldină (grasă) din stânga indică pagina textului la care se referă nota SEXTIL PUȘCARIU Pagina 2 1 In răspunsul său, S. Pușcariu nu pomenește nimic de «Neamul Românesc», probabil pentru a evita o eventuală harță cu ziarul lui N. lorga. Se referă însă la articolul pu- blicat concomitent în «Viața Românească»: Al. Philippide: «Specialistul Român» etc. (Cfr. «Conv. Lit.»: Sextil Pușcariu, «Adevărurile D-lui Philippide», (n-rul din Februarie 1907 XLI 205—206, și introducerea din acest volum). 3 2 Ultima catagrafie oficială, din 1910, falsificată de către oficialitatea austriacă, din interes politic internațional îngro- șând numărul Rutenilor, pentru a-i opune ca stat tampon visat și urmărit între Rusia și România, prezintă următoarele cifre: După limbă: Români 273.254; Ruteni 305.101; Germani 168.851 (dintre cari 102.919 Evrei); Poloni 36.210; Boemi, Mo- ravi 1.005; Maghiari 10.391; Sloveni 80; Serbo-Croați 1; Ita- lieni 36. După religie: Creștini Ortodocși 547.603; Romann-Catolici 98.565; Greco-Catolici 26.182; Armeno-Catolici 657; Ultramon- taniști 14; Armeno-Orientali 341; Mosaici (Evrei) 102.919; Lu- therani 20.039; Evanghelici-Reformați 484; Lipoveni 3.232; Anglicani 1; Manoniți 1; Mohamedani 14; fără confesiune 62. (Cfr. I. E. Torouțiu, Poporația și Clasele Sociale din Buco- vina, București 1916, 1 voi. 12X16, 432 pg. + 12 hărți. — Pg. 37). g s «Apărăsiști» = Partidul Național Român din Bucovina avea gazeta «Apărarea Națională»; partidul democrat dispu- nea de gazeta «Voința Poporului», care produsese desbinare la sate, câștigând o mare parte din învățătorime și, atacând violent preoțimea. O parte din săteni ținea cu învățătorimea. alta cu preoțimea. STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 516 Pagina 8 4 1 Bianu: «Dicționarul etimologic al limbei române de S. Pușcariu», în «Conv. Lit.» 1907 XLI. Darea de seamă se referă însă mai mult la lucrarea lui S. Pușcariu: Etymolo- gisches Worterbuch der rumănischen Sprache. L Lateinisches Element. Heidelberg 1905. In treacăt amintește de Dicționarul Limbii Române proectat de Academia Română, cu a cărui întocmire a fost însărcinat S. Pușcariu. . 11 5 In n-rul din Septemvrie «Conv. Lit.» 1907 XLI 731—734: Dr. Gs Alexici, «Tilu Buhoglindă». Acesta colaborase la re- vistă în 1903, 1905, 1906. Fie că S. Mehedinți a dat urmare sugestiei lui S. Pușcariu, fie că G. Alexici n’a mai trimis din proprie inițiativă revistei alte contribuții științifice, fapt este că după 1907 nu-1 mai întâlnim printre colaboratori. EMILIA D. RAȚIU 20 i Emilia D. Rațiu, soția memorandistului loan Rațiu (* 19 Aug. 1828—t 4 Dec. 1902), jurist, fost deputat în Parlamentul maghiar; a stat în temnița din Seghedin un an și trei luni condamnat deodată cu ceilalți cunoscuți memorandiști; fost președinte al partidului național. Probabil Academia Ro- mână a ajuns în posesiunea materialului pomenit în această scrisoare. «ROMÂNIA JUNĂ» 22 1 Dimitrie Marmeliuc, acum profesor de limba și litera- tura grecească la Universitatea din București. - Ilie Bacinschi, acum profesor de romanistică la Universi- tatea din București. 3 La împlinirea vârstei de 70 ani a lui: T. Maiorescu. In «Conv. Lit.» 1910, pg. 264, n-rul din Aprilie, la rubrica: «Dela Românii de peste hotare» un articol cu titlul: «Român‘a Jună și D-1 T. Maiorescu», din care reproducem începutul* «De la societatea academică „România Jună“ ne vine știrea că s’a plănuit publicarea într’o broșură a tuturor cuvân- tărilor ținute cu ocazia serbării jubileului de 70 ani al d -lui Maiorescu. Publicația aceasta va fi de un interes cultural deosebit. E întâi ași dată când un reprezintant al neamului nostru a fost obiectul unei manifestări ca cea din Viena. Rectorul Universității, dr. Swoboda, profesorul Meyer-Liibke, membri ai, corpului diplomatic, studenți de la Buda-Pesta, Cluj și Viena, colonia română reprezentată prin oamenii săi cei mai de seamă, se adună în capitala imperiului vecin spre 517 1. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 22 a sărbători un simbol al culturii românești, pe d-1 Maio- rescu».... Și sfârșitul: «Din acest punct de yedere, publicarea „Româ- niei June“, care a fost un fel de cetate înaintată a ideilor „Junimei“. va rămânea, împreună cu discursurile ținute la Cernăuți, la Arad, la Brașov și aiurea, un document de unitate culturală a tuturor Românilor și un stimul mai mult pentru avântarea noastră spre nivelul unei culturi cu ade- vărat europene. — Viator». IOAN RUSSU-ȘIRIANU 25 1 S. Mehedinți: «îndărăt — spre școală», în «Conv. Lit» 1907 XLI 851—862. AUGUST SCRIBAN 26 1 August Scriban: «Dicționarul bulgăresc al D-lui Ar- bure», recenzie în «Conv. Lit.» 1910 XLIV, n-rul 7, vot 2 din Sept., pg. 936—937. Zamfir C. Arbure: «Dicționar Bulgaro- Român», 420 pg. București 1909. Recenzentul afirmă că: «Acest dicționar e pur și simplu o traducere prescurtată după dic- dicționarul bulgaro-francez al lui Markov (Filipoli 1898, 833 pagine, editura Dunov)» (pg. 936). 28 2 Mihail I. Chirițescu, activ colaborator la periodicile mai de seamă («Conv. Lit.», «Viața Românească», «Luceafărul») cu schițe și nuvele, care adunându-și apoi lucrările în volu- mele «Grănicerul» (București 1912) și «Răsaduri» (Buc. 1914) a dat la sfârșit glosarul pentru explicarea cuvintelor rare. 30 3 Aug. Scriban în recenzia cit. la nota 1, de aici: «Eu sfătuesc pe ofițeri (pentru cari a și fost făcut acest dicțio- nar) și pe filologi să se folosească de Markov, care e foarte bun. Iar cine vrea unul mai desvoltat încă, să-și procure pe Duvemoiy și Gherov» (pag. 937, din «Conv. Lit»). Revista nu mai revine cu rectificare. 4 Probabil August Scriban: «Etimologii» în «Conv. Lit» Noemvrie 1910 XLIV 1003—1007 și continuă în 1911 XLV 932—938, 1919 LI 649—653, 1921 LIII 168—171. C. SANDU ALDEA 39 1 C. Sandu-Aldea pomenește de nuvela sa «Frați de cruce» în scrisorile din 2; Martie 1906 și 13 Ian. 1907, iar în cea din 21 April 1907 cere restituirea manuscriptului, ?într’un ton plin STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 518 Pagina 39 de demnitate. «Frați de cruce» a apărut în volumul de nu- vele «Pe Drumul Bărăganului» București „Minerva“ 1913, ed. a Il-a, pg. 117—164. Refusul lui S. Mehedinți de a primi printre colaboratori pe C. Sandu-Aldea pare inexplicabil. Abia în 1909 se tipărește în C. L. schița lui* C. Sandu-Aldea «Logodnica» (pg. 1259—1266), deși până atunci apăruseră câ- teva volume de nuvele și schițe și romanul «Două Neamuri», toate în câte două și trei ediții. 42 2 C. Sandu-Aldea: «Drum și popas», nuvele, Minerva Buc. 1904; «In urma plugului», nuvele și schițe, Minerva Buc. 1905; «Două Neamuri» roman, Minerva Buc. 1906. MIHAIL STRAJAN 45-46 2 DeȘi membru ai «Junimii» din 1875, fost membru în comitetul de redacție al revistei, foarte activ colaborator la «Conv. Literare», totuși, dela preluarea direcției de cătră S. Mehedinți, nu i-au mai fost primite contribuțiile. Născut la 1841, f 1917, M. Strajan se găsea în vârstă de 66 ani, când solicita lui S. Mehedinți ospitalitatea în coloanele Convorbi- rilor Literare. I-a fost refusată, deși pusese umărul altădată, când revista lupta din greu pentru adunarea de material publicabil. In tot cazul lacob C. Negruzzi n’ar fi fost în stare sa facă un asemenea gest față de un om care avea dreptul la recunoștință și deci și la oarecare îngăduință, chiar dacă scrisul său nu mai corespundea spiritului vremii. IOAN SLAVICI 48 1 Slavici: «Practica Religioasă», în «Conv. Lit.» din Sept. 1907 XLI 863—887. 52 2 (?)• S. ȘIȘMANOV 61 1 Abia în 1911 cu prilejul unor atacuri în presa bulgară împotriva Românilor se publică scrisoarea fostului ministru al Instrucțiunii Publice în Bulgaria Dr. S. Șișmanov sub titlul: «Cum ar trebui sa fie relațiile între Bulgari și Ro- mâni», în «Conv. Lit.» Martie 1911 XLV 303—306. O repro- ducem fără comentar, la texte. S . Mehedinți dă și un «Răspuns la scrisoarea Domnului Șișmanov, fost ministru de instrucție în Bulgaria». în «Conv. Lit.». Ianuarie 1913 XLVII 64—70. 519 1. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 66 67 68 73 75 76 77 78 81 82 GEORGE TOFAN 1 Sub pseudonimul G. Codreanu: «Contele Francisc de Bel- legarde, Deputatul Câmpu-Lungului Moldovenesc», în «Conv. Lit.» voi, I Mai 1908 XLII 642—644, un foarte frumos por- tret al «interesantei personalități din viața politică a poporu- lui român din Bucovina». 2 Cfr. n. 1. 3 Revista corpului didactic român din Bucovina, întemeiată de G. Tofan și N. Tcaciuc-Albu. ION URSU 1 Ion Ursu: «Vornicul Grozav», în «Conv. Lit.» Ianuarie 1907 XLI 105—109. 2 Ion Ursu: «Die auswaertige Politik des Peter Rareș», Wien 1908. 3 D. D. Pătrășcanu, prozatorul cunoscut, un excelent pro- fesor de istorie, ale cărui- manuale didactice sunt și astăzi modele pentru cartea de învățătură. 4 Funcționar superior din ministerul Instrucțiunii Publice. 5 Spiru Haret, în guvernul prezidat de Dimitrie A. Sturdza. 6 «Archiv des Vereins fur Siebenbiirger Landeskunde», re- vistă științifică a Sașilor din Transilvania, fondată la 1843. ? Ion Ursu: «La politique orientale de Franțois I-er», Pa- ris 1908. ELENA NICULIȚĂ VORONCA i Elena Niculiță Voronca a publicat în «Conv. Lit.» folklor abia mai târziu, sub direcția lui Al. Tzigara-Samurcaș («Sf. Alexi, Omul lui Dumnezeu» 1929 LXII 131—150 și «Necura- tul» 1930 LXIII 464—473). NICOLAE VOLENTI i Huru=AL Philippide; cfr. nota explicativă 10, din voi. IX, pg. 438. i Nu s’a publicat în 1907, 1908. MARIA TEODORESCU i E vorba de generalul Teodor Văcărescu, diplomat, om po- litic și scriitor. «Memorii»-le sale se tipăresc în «Conv. Lit.» abia în anul 1916, în mai multe n-re consecutive. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 520 Pagina 83 84 90 91 97 103 106 107 110 111 112 118 GEORGE VÂLSAN 1 In 1907 nu s’au tipărit în «Conv. Lit.». 2 Al. Dem.: «Românii din Berlin», în «Conv. Lit.», Febr. 1908 XLII 251. 3 Asupra unor idei din scrisoarea VII dela 29 April 1911, cfr. lucrarea lui G. Vâlsan, în colaborare cu G. Giuglea: «Ro- mânii din Serbia», București 1911. 4 Geograful Const. Brătescu, fost profesor de geogr. la Univ. din Cernăuți și apoi din București, t 1945. 5 Nicolae Tabacovici: «Statistica modernă și foloasele ei», în «Conv. Lit.» Martie 1912 XLVI 285—293 și mai târziu: «O nouă metodă în ștatistica distribuțiunii veniturilor», Noem- vrie 1912 XLVI 1275—1279. DUILIU ZAMFIRESCU i S. O. V. — Soveja = S. Mehedinți, autorul nuvelei «Bu- ruiană». Cfr. nota 10, pg. 430 din voi. IX. 2 Duiliu Zamfirescu: «Bușcă», schiță de trei pagini, ca primă bucată din n-rul Sept. «Conv. Lit.» 1909 XLIII 915-917. 8 A 70-a aniversară a nașterii lui Titu Maiorescu. 4 Duiliu Zamfirescu: «O curcă romanțioasă», în «Conv. Ut» Ian. 1912 XLVI. pg. 11—16 și Febr. pg. 128—134. 5 In Martie 1912 Duiliu Zamfirescu publicase în «Conv. Lit.» comedia într’un act «O amică» (pg. 241—251) în Aprilie actul I din comedia în 3 acte «Lumină Nouă» (pg. 361—383), în Mai actul II (pg. 525—538), Iunie actul III (pg. 625—643). 6 Dela 28 Martie ,1912 până la 4 Ianuarie 1914 guvernul prezidat de Titu Maiorescu. 7 Duiliu Zamfirescu: «La Monumentul lui Costachi Negri» în «Conv. Lit» 1912 XLVI 721—724. 8 Titu Maiorescu l-a scos pe Duiliu Zamfirescu din diplo- mație. Intrigi etc. Cfr. Monografia lui N. Petrașcu, precum și «Biografia mea» din St. D. L. VI. 9 Numărul din Decemvrie 1913 XLVII al «Conv. Lit», este închinat Reginei Elisabeta cu prilejul împlinirii a 70 .ani de viață. După articolul omagial al revistei semnat de lacob Negruzzi, urmează p poezie de Duiliu Zamfirescu în forma de legendă (pg. 1196—1202). Celelalte colaborări cari compun n-rul revistei nu se mai referă la acest eveniment. 120-121 io Scrisorile XXII, XXIII nu sunt datate și deci nu se poate determina precis la cari lucrări anume se referă Duiliu Zamfirescu, colaborările sale fiind neîncetate sub toate di- recțiile «Conv. Lit». 521 1. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 120-121 Scrisoarea XXIII se poate data: Ianuarie 1907, deoarece e vorba de n-rul 1907, începutul directoratului S. Mehedinți. In Februarie 190-7 Duiliu Zamfirescu tipărește «Prefața» la romanul Tănase Scatiu, însoțită de următoarea notă a re- dacției: «Biblioteca pentru toți» va publica în curând romanul D-lui Duiliu Zamfirescu «Tănase Scatiu» (apărut pentru în- tâiași dată în revista „Convorbiri Literare4 din 1895, cu pre- fața de astăzi. (N. R.)» (XLI pg. 133—135). Prin „continuarea romanului44 trebue cetit continuarea ciclului de romane din Istoria Comăneștilor. 123 11 Nicu Gane a murit la 16 April 1916. lacob C. Negruzzi îi scrie necrologul în «Conv. Lit.» April 1916 L 475—480. DUMITRU BACIU 125 1 Dumitru Baciu: «Idei modeme asupra copiilor de Al. Binet», în «Conv. .Lit.» 1910 XLII voi. 2, pg. 837—840. 127 2—3 pare să nu se fi publicat sau poate au fost tipărite subt un pseudonim ori fără semnătură la cronica măruntă. IOAN A. BASSARABESCU 129-151 1 I. A. . Bassarabescu, dela cea dintâiu scrisoare din 5 Dec. 1906, dată la care talentatul nuvelist aflase despre tre- cerea «Conv. Lit.» sub direcția lui S. Mehedinți cu înce- perea anului 1907, și până la 13 Iunie 1913, data scrisorii XXII, a publicat relativ puțin: «Noi și vechi» 1907 XLI 265—267. — «Un dor împlinit» ibid. pg. 1090—1100. — «După Rache» 1908 XLII voi. I, pg. 23—28. — «Eder» 1909 XLIII. — «Străinul» ibid. 398—407. — «Socrate» ibid. 1053—1060. — «Casă grea» 1910 XLIV voi, I pg. 307—308. (Cfr. ML Sânzianu, «Convorbiri Literare», Indice Bibliografic 1867— 1937. — Dar, ca și I. A Brătescu-Voinești, prozatorul I. *A. Bassarabescu, profesor în același timp, înzestrat cu o cul- tură solidă, a pus în scrisul său mai mult temeiu pe ca- litate decât pe cantitate, calitatea fiind singura însușire a scriitorului, care-1 consacră și apoi îi asigură rămânerea în circulație. T. A. BĂDĂRĂU 153 1 T. A, Bădărău, în «Conv. Lit.» din 1912, Ianuarie: «O lămurire... introductivă» la cronica- științifică, pg. 97—100 și în Februarie, la aceeași cronică: «Bizarerii... naturale», cu ilustrații reprezintând difreite soiuri de pești, pg. 217—227 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI NICOLAE BĂNESCU 155 1 Profesorul de istorie Vasile Mihăilescu, prieten și cola- borator cu N. Bănescu la monografia loan Maiorescu. 2~3 n. Bănescu: «Gheorghe Bariț. Legăturile sale cu Ro- mânii din celelalte părți. După corespondența păstrată la Academia- Română», în «Conv. Lit.» Adie 1908 XLII pg. 6— 20. — Și ibid. Noemvrie pg. 514—521: N. Bănescu: «Câteva scrisori ale lui Odobescu către Bariț». 158 4 N, Bănescu: «O „misiune'4 a lui Miron Pompiliu»; în articolul său N. Bănescu încadrează scrisoarea studentului în anul al II-lea de litere Miron Pompiliu adresată lui Gh. Bariț, în legătură cu drumurile canonicului Agria Cubinszky prin ținuturile moldovenești, locuite de Ciangăi. Miron Pom- piliu primește misiunea din partea lui G. Bariț de a urmări pe misionarii unguri și de a-i comunica rezultatul. A. Cu- binszky a cutreerat județul Bacău, s’a oprit prin jud. Ro- man și Putna apoi a plecat la Iași și de acolo la București. v Peste tot s’a interesat de soarta ungurilor și i-a îndemnat să ceară înființarea de școli ungurești pentru ciangăi. Dacă vre-un regățean, în acel timp, ar fi îndrăznit asemenea «unel- tiri împotriva statului maghiar» printre Românii Transilvă- neni, îi putreziau oasele în temnițele Seghedinului. România însă nu s’a văzut subminată și primejduită și l-a lăsat să călătorească în pace și să ancheteze, pentru că n’avea să se teamă de nimic. 5 N. Bănescu: «O pagină din cariera didactică a lui Ion Maiorescu. (Școlile sătești din Dolj, acum 70 ani)». In «Conv. Lit.» n-rul 2, din Febr. 1910 XLIV, 211—223. Supliment al revistei, ca volum omagial pentru împlinirea vârstei de 70 ani (15 Febr.) a lui Titu Maiorescu. 159 6 Cfr. nota 5 de sus. 7 Cfr. n. 2—3, de aici. ION BENTOIU i H. Heine: «Noaptea pe mare», trad. de I. Bentoiu, în «Conv. Lit.» 1912 XLVI 1352—1354. De altfel I. Bentoiu este un harnic și talentat traducător din H. Heine. (Cfr. I. E. Torouțiu: «Heinrich Heine și Heinismul în Literatura Româ- nească»). 523 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 166-175 176-184 186 MARCU BEZA i «Convorbirile Literare» au primit și tipărit următoarele contribuțiuni de studii, însemnări din călătorie, cântece aro- mânești, dări de seamă, în ordine cronologică: «Pe drumuri» (Din viața Aromânilor) 1908 XLII voi. II 604—607. — «Ob- servațiuni asupra poeziei populare la Aromâni» 1909 XLIII 811—813. — «Cântec aromân» 1909 XLIII 60; «Cântec» 932— 933. — «Pe drumuri» 1910 XLIV voi. I 181—185. — «Două suflete» 1910 XLIV voi. II 732—737. — «Gardana» 1911 XLV 121—129. — «Frank Harris: De yorbă cu Carlyle» 183—185. — «Pe drumuri» 250—254. — «La casa lui Carlyle» 721—725. — «Enciclopedia Britanică» 808—809. — «The Geographical Journal» 812. — «Pe drumuri» 1081—1084. — «The Academy and Litera ture» 1187. — «Dumineca Ia Londra» 1912 XLVI 385—391. — «Ica» (Din viața Aromânilor) 1081—1090. — «Pena»... 1913 XLVII 5—9, — «Pe drumuri» 449—455. — «La casa lui Ruskin» 576—581. — «In fața iubirii» 953—955. — «Casa părintească» 1076—1087. — «O amintire» 1914 XLVIII 125 126. — «Presimțiri» 353—354. — «Fortnightly Review» 445. — «Călători Englezi despre Români» 855—856. — «Că- lători Englezi despre Români» 1915 XLIX 34—38. — «Amin- tire» 243—246. — «Londra în timp de războiu» 383—389. — «Teatru englez» 884—891. — «Crisante» 990—992. — «Dela Pinacotecă» 1916 L 710—716. — «La casa și mormântul lui Shakespeare» 602—6'07. — «O viață» 1920 LII 20—31; 126— 134; 171—18'0; 301—309; 395—399. — «Din Anglia» 1921 LIII 398—399. DEMOSTENE BOTEZ i S’au publicat în «Convorbiri Literare» următoarele poezii ale lui Demos tene Botez: «Imn» 1913 XLVII 179. — «Lui P. Cema» 341—342. — «Noapte» 499—50-0. — «Dormi suflete» 501. — «Cântarea mărgelelor de chilimbar» 1915 XLIX 174— 176. TRAIAN BRATU i Profesor titular al catedrei de limba și literatura ger- mană dela Universitataea din Iași dela 1 August 1916. STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 524 Pagina CONSTANTIN BRĂTESCU 188 i Profesor de geografie la liceul din Constanța, a înte- meiat revista «Analele Dobrogei», pe care a continuat s’o tipărească și la Cernăuți, unde a fost profesor de geografie la Universitate; în urma refugiului dela începutul acestui războiu trecut la catedra de geografie a Univ. din București, unde s’a stins în 1945. G. BUCURESCU 189 1 Se pare ca nu s’a publicat în «Conv. Lat.», sau, poate, sub vre-un'pseudonim THEODOR CAPIDAN 193 1 Theodor Capidan, recenzie asupra dicționarului etimo- logic aromânesc apărut în 1909 în Atena: «ETD|ioXo7txdv Xe£',xdv xootqo pXayjxf^ utio KovoTavTivou NixoXa(doi). Ev ATv/vai; 1909. Dicționarul are 598 de pagini cu 6.657 de cuvinte, dintre cari, după etimologiile date de autor, 2.605 sunt lat., 3.460 gr., 185 slav., 150 alb. și restul de origină necunoscută»... «Autorul este un profesor grec pensionar și de origină Aromân din Vlaholivadi (Olimp). Dicționarul este cu totul tendențios. Th. Capidan dovedește tendențiositatea cu aparat științific, iar în fața unor susțineri nepermise azi chiar unui diletant, recenzentul nici nu-și pierde timpul cu combaterea lor» (pg. 676—677). «Netemeinicia lor — a unor pretinse influențe grecești în unele sufixe — «este clară chiar pentru un începător în ale filologiei» (pg. 677). «Vor- bind despre raportul dintre dialectul aromân și limba ro- mână, [autorul dicționarului] admite peste tot teoria lui Ros- ler. Opera monumentală a d-lui Ovid Densusianu «Hist d. la 1. r.» nu-i nimic; iar teoria lui asupra celor două zone a limbei române, cu privire la tratarea labialelor, după care se dovedește clar continuitatea elementului român în Dacia, este o născocire. După autorul- dicționarului, limba română s’a format în dreapta Dunării în Tesalia, Macedonia și Moe- sia. Fiindcă însă prin admiterea acestei teorii unitatea Ro- mânilor cu Românii în limbă și neam, pare incontestabilă, autorul recurge la părerea d-lui N. lorga, după care Aro- mânii ar fi rezultata din amestecul Romano-Ilirilor, iar Ro- mânii din acela al Romano-Tracilor. Cu aceasta, diferența de neam între Aromâni și Români este mult mai clară. De 525 L E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 193 observat este că în toate direcțiunile acestea, pentru susți- nerile istorice, autorul se sprijină pe părerile filologilor, iar pentru cele filologice recurge la părerile istoricilor. Capitolul acesta este un fel de talmeș-balmeș. Autorul discută chestiu- nile acestea cu atâta ușurință și jonglează cu Miklosich, G. Meyer, Tomaschek, Hajdeu, lorga, Densusianu, Weigand, Sandfeld-Jensen, etc., cum ar discuta cu orice grec de rând chestiuni de înaltă politică la cafenea». Deși Theodor Capi- dan arată în scrisoare că a relevat «numai punctele princi- pale», recensia sa comprimată pe 3 pagini în petit este un studiu al dicționarului și cetitorul se convinge pas cu pas de simțul răspunderii recenzentului față de cetitori. In pa- sagiul ultim Th. Capidan se oprește la glosarul propriu zis și-1 arată cum se înfățișează. (Cfr. «Conv. Lit.» 1909 XLIII, Iunie, pg. 675—678. 2 Sonderabdruck = ediție separată = extras; e vorba de un articol al profesorului von Vierhapper din Viena «asupra unei flori descoperită în marea colecție a d-lui A. Dimonie, profesor la școala comercială din Salonic și botezată de in- stitutul botanic din Viena „Soldanella Dimoniei“». (Cfr.: T.[heodor] C.[apidan], ibid., pg. 678). Extrasul este din re- vista «Oesterreichische botanische Zeitschrift» n-rele 4—5 din 1909. BARBU CATARGI 194 1 Probabil Barbu Catargi: «Lupta constituțională din An- glia», în «Conv. Lit.» 1911 XLV 71—79. MIHAIL I. CHIRIȚESCU 197 1 M. I. Chirițescu în volumele de schițe și nuvele apărute («Grănicerul» 1912, «Răsaduri» 1914) a avut grijă să dea câte un glosar, cu explicarea cuvintelor rare întâlnite în prosa sa, cuvinte ’ pentru cari cereau explicații, încă pe când se publica în «Conv. Lit.», filologii noștri S. Pușcariu, Aug. Scriban și căutau să afle prin direcția revistei adresa auto- rului. s De altfel majoritatea schițelor și nuvelelor lui M. I. Chi- rițescu s’a tipărit în «Convorbiri Literare», sub pseudonimul Priar (identificarea după M. Sânzianu Indice Bibliografic etc. pg. 146—147). Lucrările din «Conv. Lit.» sunt următoarele: «Somnul» 1908 XLII voi. II 23—29. — «împăcare» 145—149. — «Stejarul» 364—368. — «Focul» 447—458. — «Archivarul» 1909 XLIII 153—159. — «Fuga» 516—522. — «Grănicerul» STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE XI 526 Pagina 197 920—931. — «Edera» 1147—1151. — «Grânarii». Scene din viața de provincie: 1910 XLIV voi. I 38—43. — «Prioca» (icoană veche) — 203—210. — «Nuda» 315—318. — «Grâ- narii». Scene din viața de provincie: 1910 XLIV voi. II 71— 80; 210—216; 431—438; 543—552; 655—662; 763—770; 894—900; 981—987; 1112—1119. — «Maimuțarul» 1911 XLV 18—22. — «Pedagogul» 361—386. — «De anul nou» 601—622. — «Vije- lia» 1324. — «Ispita» 1912 XLVI 45—47. — «Vrăbioanța» 746— 748. — «Stop» 857—859. — «Hârbarii» 976—989. — «Vulturii» 1201—1204. — «Iarna» 1323—1324. — «Spioana» 1913 XLVII 113—117. — «Carambolul» 825—829. — «Argamâcul lui Ostap (Din vremea Muscalilor)» 1914 XLVIII 19—25. — «Hersch Nisim» 249—254. — «O amintire» 382—386. Sub semnătură. M. L Chirițescu: «Târziu» poezie, 1911 XLV 1212. — «Serenada Morarului», poezie, 1912 XLVI 384. Sub inițialele M. C.[hirițescu] idei despre artă, la rubrica: „Idei, fapte, oameni" 1914 XLVIII 76. Scrisorile lui M. I. Chirițescu trebue cetite cu multă aten- țiune, pentru că adesea prosatorul în vervă pomenește titlul unei schițe sau nuvele în chip discret: «Am ciuntit șase pagini din 22 ceea-ce face 25%. E ceva; dar tot au mai rămas 16!... E greu de redus „focul"» (cfr. A pagina 195, de aici). S’ar putea interpreta și în înțelesul, că focului intern al creatorului nu i se pot pune zăgazuri, dacă n’am ști că-i vorba chiar de un incendiu, redat într’o emo- ționantă schiță sub titlul «Focul». (Cfr. 1908 voi. II 447—458). «In ceea ce privește vijelia, vă rog însemnați ceea ce trebue meremetisit» (pg. 213 de aici). E iarăși vorbă de «Vi- jelia» din «Conv. Lit.» 1911, pg. 1324, schiță de 4 pagini. Și o confesiune: «...Să sperăm, că Ianuarie 1914 nu va mai vedea numele meu pe coperta lor» (pg. 215); ceea ce s’a și întâmplat; spre paguba literaturii române M. I. Chirițescu s’a lăsat de scris. Scris. XIV (pg. 214—217) trebue cetită și recitită. i TH. I. CHIRIȚESCU 236 1 Pare să nu se fi publicat în «Conv. Lit.» traducerea din L Vazof. ANA CONTA KERNBACH 240 1 In volumul omagial Ana Conta Kernbach: «A me stesso», poezie de reflecții, «Conv. Lit.» Febr. 1910 XLIV 672. 527 1. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 242 250 253 254 256 257 2 Pentru a da satisfacție autoarei, poezia de mai sus se tipărește din nou, cu explicația redacției că «din cauza gra- bei, apăruse cu unele greșeli, în n-rul trecut». («Conv. Lit.» Martie 1910 XLIV 100. ILIE DĂIANU i Dr. Elie Dăianu: «Dr. S. Ramonțai și Titu Maiorescu», în «Conv. Lit.» 1910 XLIV 44—52. MIRCEA T. DJUVARA i Mircea Djuvara: «Idealism și Filosofie», în «Conv. Lit.», volumul omagial închinat lui T. Maiorescu, la vârsta de 70 ani. Februarie 1910 XLIV 224—225. 2 Mircea Djuvara: «Câteva considerațiuni asupra naturii spațiului și timpului». în «Conv. Lit.» 1911 XLV 1026—1039, în Septemvrie și studiul se termină abia în n-rul din Dec., pg. 1379. Tot în 1911 M. Dj. la „Cronica Artistică": «Despre câteva manifestări recente ale teatrului francez» Sept, pg 1063—1070, iar în n-rul din Iunie: «Două tendențe în filosof ia contemporană» pg. 645—655. Lucrările sunt trimise din Paris. s Mircea Djuvara: «Schimbarea. Centru al unei noi filo- sofii», cu următoarea notă a autorului: «La perception du Changement, conferences faites a l’Universite d’Oxford, Ies 26 et 27 Mai 1911 par Henri Bergson, Membre de l’Institut, Professeur au College de France» etc., ,în «Conv. Lit.» Martie 1912 XLVI 254—264. 4 In n-rul din Noemvrie, la rubrica. «Fapte» Din viața cul- turală și științifică a Parisului: Arheologie. — Drept. — Filologie. — Filosofie. — Fisică aplicată, cronică măruntă, care interesa în cel mai înalt grad pe toți cetitorii revistei. Cât a stat în Paris Mircea Djuvara a fost unul dintre cei mai activi colaboratori ai revistei. (Cfr. «Conv. Lit.» 1912 XLVI 1298—1300). Cea mai extinsă parte din cronică se referă la filosoful Hermann Cohen, pe care Universitatea din Marburg îl săr- bătoria cu prilejul celei de-a 70-a aniversare a nașterii. 5 Mircea Djuvara: «Filosofia contemporană și dreptul», în «Conv. Lit.» Mai 1913 XLVII 481—498, continuarea în n-rul din August 775—794. 6 In n-rul din Martie la rubrica: «Fapte»: Arta. — Fizică. — Filosofie. — Archeologie. — Aviație, sub inițialele Tr. Dj. (pg. 295—296). STUDII ȘI DOCUMENTE' LITERARE XI 528 Pagina- 258 7 Cfr. nota 1, privitoare la pagina 61, de aici: S. Șișmanov. 8 Scrisoarea poate fi din anul 1909, deoarece Mircea Dju- vara a și dat lucrarea proectată sub titlul «Idealism și Filo-, sofie»; Cfr. nota 1, privitoare la pag. 258. 259 9 Fără greș scrisoarea-i din 1912. Dovadă: Mircea Djuvara «Câte-va impresii asupra mișcării dramatice din ultimul an în Franța», în «Conv. Lit.» Sept. 1912 XLVI 1018—1028. 260 10 Deoarece activitatea la «Conv. Lit.» este foarte bogată, e greu de stabilit anul acestei scrisori, mai cu seamă că de- licat, modest, cum s’a arătat din tinerețe și până s’a săvâr- șit prea curând la o vârstă, când ne mai puteam aștepta să-și continue lucrul, — Mircea Djuvara pentru toate arti- colele sale are atribute ca acestea: o mică lucrare, o scurtă încercare etc., o neînsemnată contribuție. VIRGIL DRĂGHICEANU 261 1 V. [irgil] D.[răghiceanu]: «Cuvinte și pronunții» din Bahna, în «Conv. Lit.» Oct. 1910 XLIV 844. 262 2 La cronică, o scurtă și substanțială dare de seamă asupra lucrării lui V. N. Drăghiceanu: «Palatele noastre domnești» (Buc. 1913), semnată M.[ehedinți, probabil]. CHARLES DROUHET 263 1 Ch. Drouhet: «O nouă colecție de scrisori inedite ale lui Alecsandri», în «Conv. Lit.» Iulie 1911 XLV 764—768. 2 Ch. Drouhet: «Leconte de Lisle», în «Conv. Lit.» 1906 XL 135—153; 808—820 și abia în 1924 LVI 521—524; 846—850: Ch. Drouhet: «Ronsard și România», replică d-lui Cocu- lescu. PETRE DULFU 264 1 Petre Dulfu: «Soarele». Sonet — soarele simbolizând per- sonalitatea lui ,T. Maiorescu, în luptă cu „nori întunecoși“, „văi umbroase^; în «Conv. Lit.» 1910, n-rul omagial din 15 Febr. pg. 365. ELENA FARAGO 267 1 Eiena Far ago: «Versuri», Budapesta 1906. Cu ajutorul ace- stei scrisori, a Elenei Farago, din 2 Martie 1907, din acest voi. XI, pg. 267, se poate preciza anul scrisorii n-rul X din 529 1. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina < 267 1 Octomvrie, a lui Titu Maiorescu, adresată lui S. Mehedinți și publicată în voi. IX pg. 264—265. Reproducem începutul acelei scrisori, pentru documen- tare: «Iubite Domnule Mehedinți, știi cât de mult prețuesc talentul poetic al d-nei Farago și-mi pare și astăzi rău, că n’am putut avea la vreme adresa intersantei autoare de la Brăila — unde era pe atunci [în 1906 când a apărut voi. tipărit la Budapesta] — pentru a-i răspunde la trimiterea volumului d-sale de poezii, nu numai ca o datorie socială, ci ca o mulțumire sinceră mai ales». «Cu atât mai fără încunjur îmi pot exprima acum impre- sia ce mi-a produs-o „blăstămul aurului". Cred că e o inspi- rație slabă și confusă a autoarei și că, tocmai din respect pentru ea însăși, nu trebue publicată, în orice caz nu în „Convorbiri Literare"». Urmează o scurtă analisă a poeziei de către T. M. ' Cum la 19'06, anul de apariție a voi. „versuri" de EL F. în Budapesta, S. Mehedinți nu era la conducerea revistei și deci nu putea fi în măsură să hotărască să publice sau nu poezia „blăstămul aurului", iar în 1907 nu apare alt volum de poezii al poetei, ci abia în 1908 („Șoapte din umbră" Craiova 1908), fără îndoială scrisoarea lui T. Maiorescu n-rul X din voi. IX dela 1 Octomvrie este din anul 1907, 268 2 In 1907 nu se publică în «Conv. Lit.» nici o poezie de-a Elenei Farago. ...«Apar ,în volum».,., la începutul lui Aprilie 1907? Abia în 1908 volumul „Șoapte din umbră". 270 3 Iar n’a apărut în «Conv. Lit.». 271 4 Elena Farago: «Din Doina vechilor răspântii», poezii, Craiova 1912 (In Gh. Adamescu și după el L. Predescu, En- ciclopia „Cugetarea", greșit datat 1913. Cfr. «Conv. Lit.»s Bibliografii, unde se dă anul apariției 1912 (pg. 567 din Mai 1913). MIRCEA FLORIAN 278 1 1913 Mircea Florian: «Natura și Rolul Filosofiei» — meditație, «Conv. Lit.» pg. (1262—1285. Contribuția a fost tri- misă din Berlin, în 1912. După această dată profesorul M. Florian și-a intensificat colaborarea la «Conv. Lit.» și a publicat! neîncetat studii și esseuri filosofice, articole de istorie și critică literară, iar pe timpul direcțiunii lui Al. Tzigara-Samurcaș a luat parte la conducerea revistei. St. D. L. XI — 34 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 530 Pagina CONSTANTIN AL. GAROFLID 280 1 Poate că scrisoarea-i din 1908, când, după răscoalele ță- rănești din 1907, C. A. Garoflid începe publicarea în «Conv. Lit.» a unei serii (de articole, în care autorul studiază pro- blema agrară din România și propune soluțiuni pentru des- legarea ei. VLADIMIR I. GHIKA 281 1 S’ar putea să se dateze scrisoarea cu Ianuarie 1910, fiind vorba de ,,aniversariur; (a 70-a aniversare a nașterii lui T. Maiorescu, 15 Febr., când trebuia să fie prezintat n-rul oma- gial din «Conv. Lit », în care însă Vladimir I. Ghika nu-i prezent printre colaboratori. 2 Scrisoarea-i din vara anului 1912, căci: Vladimir I. Ghika «O carte care ne privește și un om care ne interesează» («In Moldova 1855—1856) de Eduard Grenier, în «Conv. Lit» De- cemvrie 1909 XLIII 1267—1278. (cu patru planșe hors text) și apoi «va urma» în Ianuarie 1910 XLIV voi. I 44—56 (cu 4 planșe hors text); voi. II 336—350; 1912 XLVI 147—158, 677—686, 1205—1220. Pentru data scrisorii «vara anului 1912»: «Conv. Lit.» Sept. 1912 XLVI 961—975: «Contribuție la bibliografia lui Negri», unde după o introducere istorică (pg. 961—965) se reproduc scrisorile lui Costachi Negri menționate în scri- soarea a H-a a lui Vladimir I. Ghika. 283 3 Scrisoarea-i dela finea anului 1909; în Ian. 1910 apare continuarea articolului Ed. Grenier (cfr. nota 2 de aici), cu 4 planșe. 285 4 Vladimir Ghica (odată semnat Ghica, altă dată Ghika) așa că nu știm precis la care semnătură s’a oprit la urmă autorul): «Câteva documente despre Costin aflate în Archi- vele Romane», în «Conv. Lit.» din Mai 1907 XLI 468—469. Datarea scrisorii April 1907 ar fi, așadar, verosimilă, GEORGE GREGORIAN 290 1 Se pare că nu s’a publicat, în «Conv. Lit.». C. HOISESCU 292 1 C. Hoiseseu: «Rolul Statului în industria românească de petrol», în «Conv. Lit.» 1911 XLV 592—596 și: «Ce-ar fi de făcut pentru industria de petrol românească» 703—715. 531 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina T. IORDĂNESCU 293 1 T. lordănescu, în «Conv. Lit.» 1907 XLI: «De unde ne-a venit jocul păpușilor» 526—532. — «Un orientalist Român: Amintiri despre C. Georgian» 825—829. — «Două povești indiene» («în care se vorbește despre răutatea femeilor și a bărbaților») 989—999. — «Jatakam, das Buch der Erzăhlun- gen aus frueheren Existenzen Budhas. Aus dem Pali ueber- setzt von Dr. Julius Dutoit, Leipzig 1907» — 837—838. 294 2 S. Mehedinți: «îndărăt — spre Școală», în «Conv. Lit.» Sept. 1907 XLI 851—862. 3 T. lordănescu: «Limbile intemaționalle și menirea lor», în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. II 47—55. 295 4 T. lordănescu: «Resturi de aoriste în limba latină», în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. II 398—410. » T. lordănescu: «A Tumb. Handbuch der griechischen Dialekte, Heidelberg 1909», în «Conv. Lit.» 1909 XLIII 1360— 1362., 296 6 T. lordănescu în 1911: «învățământul științific al limbilor clasice în liceele noastre», în «Conv. Lit.» XLV 909—916 și «Fachirii indieni și doctrina lor» 987—1001; 1144—1163. Re- cenzii: B. Carra de Vaux, «La langue etrusque» 538—589. — Cari Darling Buck, «Introduction to the study of the Greck Dialects» 342—344. — Otto Hoffmann, «Geschichte der Grie- chischen Sprache» 344—346. — O. Schrader, «Die Indoger- manen», 457—458. 297 7 T. lordănescu în 1910: «Un aeroplan în vechea Indie», în «Conv. Lit.» XLIV voi. II 319—328 și: «Inscripția gotică * după (= de pe) brățara din Tezaurul de la Pietroasa» 927— 930. 298 8 Cfr. nota, 6, de aici. 9 Cfr. nota 6, de aici. «Die Indogermanen». io Cfr. nota 6, de aici: «înv. științific al 1. clasice» etc. 299 11 T. lordănescu: «Un orientalist român: Amintiri despre V. Georgian» 1907 XLI 825—829. 12 Probabil citata carte: «Jatakam, Das Buch der Erzâh- lungen aus fruheren Existenzen Budhas», în traducerea lui J. Dutoit, despre care T. lordănescu scrie recenzia în 1907 pg. 837 și urm. din «Conv. Lit..», încheind astfel: «Și în basmele noastre există mult fond comun din această ima- ginație primitivă a Indienilor. îndeosebi interesantă va fi această lectură pentru cei ce se gândesc cu simpatie la unele reminiscențe budiste ale lui Eminescu» (pg. 838). STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 532 Pagina N. L KOSTAKl 302 1 N. L. Kostake: «Soarele» — Studiu de mitologie română, în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. II 485—494. 303 2 N- L* Kostaki: «Pajura» — Studiu de mitologie română, în n-rul din Martie al «Conv. Lit.» 1910 XLIV 101—103, deoarece n-rul dela 15 Februarie apărea totdeauna exact în ziua aniversării lui Titu Maiorescu. 3 N. L. Kostaki: «Vântul» — Studiu de mitologie română — în «Conv,, Lit.» 1911, 315—321. 304 4 N. L. Kostaki: «Luna» — Studiu de mitologie română, în «Conv. Lit.» Oct. 1909 XLIII 1075—1083. N.B.: Semnătura apare în «Conv. Lit.» de cele mai multe ori la finele studiilor și în colon-titlul volant N. L. Kostaki; apoi Kostake. Kostaehi, Kostache. In scrisori semnătura este N. L. Kostaki. CONST. KRUPENSCHI 305 1 Const. Krupenschi a publicat numeroase contribuții isto- rice în «Conv. Lit.», până la moartea sa, în 1921. După pre- luarea direcției de către S. Mehedinți, C. Krupenschi pu- blică abia în 1908 la Cronica Științifică o scurtă dare de seamă asupra hărții «Walachia, Serbia, Bulgaria et Româ- nia» după Atlasul lui Blesen din 1645, sub titlul: «Cum ne cunoșteau străinii în 1645», în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. II 642. ALEXANDRU I. LĂPĂDATU 307 1 M.-N. = Alexandru I. Lăpedatu: «O carieră politică și culturală: Vincențiu Babes» la rubrica: «Dela Românii de peste hotare», în «Conv. Lit.» Febr. 1907 XLI 240—241. 2—3 Alexandru I. Lăpedatu: «O nouă publicație de docu- mente slavo-române cu privire la relațiile Țării Românești și Moldovei cu Ardealul în secolul XV și XVI» [de St. Ni- colaescu], dare de seamă, în «Conv. Lit.» 1906 XL 1063—1083, 1147—1158; 1907 XLI 325-^-333. 309 4 cfr, nota 9 privitoare la pg. 27, din voi, IX, unde se dă cuprinsul n-rului din Ianuarie 1909 al «Conv. Lit.», pentru comemorarea Unirii Principatelor. Andreiu Bârseanu nu-i întâlnit printre colaboratorii acestui nr. festiv. 5 Nici Ilarion Pușcariu. 6 N. Bănescu, mai târziu despre coresp. lui G. Bariț; cfr. 533 1. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 309 310 notele privitoare la pag. 154—164 (scrisorile lui N. Bănescul din acest voi. 7 Al. Tzigara-Samur caș în «Cronica Artistică» arată că prin legea „întrebuințării excedentului disponibil", din 2 April 1909, se prevedea, între altele, că suma de Lei 237.500 se va folosi pentru „restaurări de monumente istorice și bise- ricești". „Această sumă era anume prevăzută pentru conti- nuarea restaurărilor întreprinse de serviciul d-lui Lecomte du Nouy» (pg. 105, 106). Ministrul Spiru Haret, pe un ra- port din 9 Aprilie făcut de ad-torul Casei Bisericii, dă ordi- nul de desființare a acelui serviciu, motivând contrar ex- punerii de motive din legea dela 2 April 1909. Apoi «d-1 Mi- nistru Haret, la 13 Martie 1910, dă cea mai categorică desa- probare ordinului său propriu din 9 Aprilie 1909. Nu este aceasta cea mai clară dovadă a confusiei și a arbitrarului ce domnia la Minister?! Iar explicarea că iscălitura Mini- strului, pe acel ordin nechibzuit, i-ar fi fost luată prin sur- prindere și fără știrea sa, ar dovedi numai neregula ce dom- nește la administrația Cassei Bisericei. Astfel s’ar putea ex- plica și alte abuzuri de putere datorite Gârbovicenilor și Le- pădaților din aceiași administrație». («Conv. Lit.» lan. 1911 XLV 100—107; 1. c. pg. 107). Oricât de mare recunoștință ar datora generațiile noastre, ca și cele următoare, lui Al. Tzigara-Samurcaș pentru in- contestabilele sale merite și realizări necesare domeniului artei, nu se poate trece cu vederea limbagiul gazetăresc in- trodus în paginile revistei «Convorbiri Literare», prin care se evidențiază, că nu mai este vorba la rubrica «Arta și Politica» de artă, ci mai curând de politică efemeră, intesti- nală, de partid. Oricine este în drept să se aștepte dela un om care se ocupă intens de artă șl literatură, ca acestea să fi avut o asemenea influență asupra stilului de viață și asupra stilului în expunerea ideilor, încât să se simtă că acel autor coboară din sfera înaltă, senină, frumoasaă a arte- lor și că numai împrejurările îl silesc să se ocupe și de politică în legătură cu ele. Calm, rezervat, meditând mult asupra fiecărui cuvânt folosit într’o polemică științifică lite- rară, artistică, sau chia'r de natură financiară, pentru ca din unirea unor cuvinte alese să poată totuși rezulta ideea con- vingătoare, în formă poate fi și caustică, fără să aibă nimic comun cu vulgaritatea — acest minim de frumos, în discuție civilizată, academică l-au cerut și l-au menținut «Convorbi- rilor Literare». De altcum: ...«abuzuri de putere datorite Gâr- bovicenilor și Lepădaților» — cu semnul de exclamații și STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 534 Pagina 310 întrebări — ca să exprime vigual o indignare, se traduce auditiv într’o veritabilă invectivă de trei ori nelalocul ei: întâiu, nu în «Convorbiri Literare»; al doilea nu împotriva unor oameni cu prestigiu și merite în cultura țării și în rândul al treilea nu din pana lui Al. Tzigara-Samurcaș, despre care, dacă nu Lai cunoaște, ai trebui să crezi că n’a contemplat nici odată un tablou, nu s’a pierdut cu gân- dul în fața unei sculpturi, n’a cetit o poezie și n’a ascultat o melodie artistică. Intru cât îl privește pe Al. Lăpădatu, „cronicarul" politic- artistic avea obligația să consulte colecția revistei și să se convingă ușor că istoricul a fost pentru «Convorbiri Literare» un stâlp de susținere al edificiului, firește în sectorul său de activitate, nu numai prin contribuțiile sale, ci și prin îndemnul altor oameni de știință de a da tot concursul celei mai respectate publicații periodice românești. Că și după acest atac, în timpul directoratului lui S. Mehedinți, Al. Lapedatu a continuat să rămână colaborator, iar după direc- toratul lui Al Tzigara-Samurcaș, să revină în rândurile celor cari cu drag pun umărul și ajută unde-i nevoe — aceasta se desprinde din caracterul lui Al. Lăpădatu, care înțelege să nu confunde instituția cu unul sau altul dintre oamenii trecători sau chiar conducători. Desigur, că nu-i cazul, vorbind despre Al. Tzigara-Samurcaș, ci mai curând ne lovim de o impulsivitate temperamentală, care s’a vădit și în ultimii ani de conducere a revistei, când aceasta se transformase în organ de polemici personale, politice, vio- lente și hotărît potrivnice tradiției și înseși rațiunei de a fi a «Convorbirilor Literare». 8 Pentru orientarea cetitorilor vom însemna aci lucrările pe cari Al. Lăpedatu le-a încredințat «Convorbirilor Lite- rare» și cari s’au și publicat în ordinea cronologică: Studii și Cercetări Istorice: «Câteva documente privitoare la istoria catolicismului în Moldova», 1902 XXXVI 947—952. «Marghita Doamna Negrului-Voevod. O ipoteză istorică», 1902 XXXVI 1112—1121. «Mormintele Domnești dela Mănăstirea Dealului» 1903 XXXVII 433—434. «Vlad-Vodă Călugărul, 1482—1496. Monografie istorică». 1903 XXXVII 417—432, 514—532, 609—625, 1046—1059, 1143— 1154. 535 1. E. TOROUȚIU - NOTE: Pagina 310 «Sigiliile Romanului și Câmpulungului Muntean» 1906 XD 1140—1142. «O nouă narațiune a luptelor dintre Movilești» (1606— 1607), — 1906 XL 1143—1146. «Damaschin Episcopul și Dascălul traducătorul cărților noastre de ritual» 1906 XL 563—581. «Memoriu cu privire la starea și organizarea învățămân- tului public în Moldova la 1864 de Th. Stamati» 1909 XLIII. «Pretinsa mistificare a unui jurământ istoric în Țara Ro- mânească la 1790». — 1910 XLIV voi. I 401—405. «Un scriitor basarabean necunoscut: Dimitrie Balica Co- misul» 1912 XLVI 513—01®. «Miloș, Fiul lui Mihnea cel Rău. Mărturii mai puțin cu- noscute» 1916 L 72—76. «Moartea lui Mihnea cel Rău» 1916 L 314—325. Recenzii și dări de seamă: «Ziarul lui loan Nemeș din Hăghiș» 1902 XXXVI 1055— 1056. «N. lorga, Cantacuzinii și operele lor» 1903 XXXVII 466— 475. «Nicolae Dobrescu, Fragmente privitoare la istoria Bise- ricii Române» 1905 XXXIX 1143—1147. «Dimitrie Dan, Mănăstirea și comuna Putna» 1905 XXXIX 1147—1150. «O nouă publicație de doc. salvo-rom.» etc. (cfr. notele 2—3, de aici. Comemorative: «Oltea Doamna, Mama lui Ștefan cel Mare. Cuvânt rostit în Biserica Mănăstirii Probota» 1908 XLII voi. II 242—247, (Cfr. și: «Alex. I. Lăpedatu — Note bio-bibliografice de I. Crăciun», pg. XXX—L, în volumul omagial: «Fraților Alecsandru și Ion I. Lăpedatu — La împlinirea vârstei de 60 de ani» București 1936, M. O., Imprimeria Națională. — 1 voi. 18X25, LVI + 3 pl. + 906 pg. EUGEN LOVINESCU 311 1E. Lovinescu: «J. J. Weiss et son oevre litteraire». Paris 1909. (Prefață de Em. Faguet). 312 2 E. Lovinescu: «Grigore Alexandrescu», monografie, «Mi- nerva“ 1910. «Constantin Negruzzi», monografie, „Minerva“ 1913. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 536 Pagina 313 3 E. Lovinescu: «Din literatura nouă: Em. Gârleanu [Cea dintâiu durere, Nucul lui Odobac, Schițe și Nuvele] și D. Anghel și St. O. losif [Cireșul lui Lucullus], în «Conv. Lit.» 1910 XLIV 592—-600. — După cum era și firesc, conducerea revistei n’a cedat lui E. Lovinescu „caracterul de perma- nență“ pentru cronica literară. 4 E. Lovinescu: «A zecea muză: critica». Despre impresio- nism în critică, — In «Conv. Lit.» 1910 XLIV 699—709. 315 5 in 1911 afară de schița «In odăița ei» publicată în n-rul din Ianuarie, Em. Gârleanu n’a dat revistei proză literară. 6—7 E. Lovinescu în 1911 Studii literare: «Câteva poezii inedite ale lui Costache Negruzzi» 241—247. — «Conserva- torismul lui Costache Negruzzi» 432—451. — «Un poem ine- dit al lui Costache Negruzzi» 623—641. Asupra acestui poem inedit (în ms. 2681 Ac. Rom.) atrăsese atențiunea încă la 1903 Al. Lepădata în „Sămănătorul“ (1903 pg. 593). — «Scri- sorile lui Grigore Alexandrescu către Ion Ghica» 743—763, 878, 1109. — Povestiri: «Cetatea morții». Fragment, 521—525. — «Clo» 1017—1024. — Cronică literară: «Poetul Cincinat Pa- velescu» 82—88. — «Un nou scriitor: Victor Eftimiu»1 207— 217. — «Notițe asupra celui din urmă volum al lui Cara- giale» 333—336. — «Duiliu Zamfirescu» 1275—1290, — «Criza actuală a literaturii noastre» 1403—1414. 316 8 Probabil redacția a răspuns lui Lovinescu în privința publicării vre-unui studiu critic mai întins, că între timp a promis spațiul pentru Ramiro Ortiz: «Evul Mediu Italian în Poezia lui Giosue Carducci», în «Conv. Lit.» Iulie 1911 XLV 726—742; 861—877; 1213—1227. De altfel în Iunie 1911 ime- diat după R. Ortiz urmează E. Lovinescu (scrisorile lui Gr. Alexandrescu adresate lui Ion Ghica). 9 Poate: «Duiliu Zamfirescu», în Noemvrie 1911. 19 N’a apărut în ediția «Conv. Lit.». IOAN LUPAȘ 324 1 Verax=I. Lupaș (Dela Românii de peste hotare): «Poli- tică culturală», în «Conv. Lit.» Dec. 1907 XLI 1262—1265. 326 2 L Lupaș: «Anastasia Șaguna, mama Mitropolitului An- dreiu, 1785—1836» — «Fragment dintr’o monografie asupra mitropolitului Șaguna», în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. II 595—603. I . Lupaș: «O scrisoare a lui Neofit Scriban cătră Mitropo- litul Șaguna», în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. II 633—639. 328 3 Ars poetica, versul 333: «Și până ’n al nouălea an trebue cioplită lucrarea poetică». 537 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina i 4 i. Lupaș a alcătuit și publicat această monografie: «Mi- tropolitul Andreiu Șaguna» Sibiu 1909, care în 1911 ajunsese la a doua ediție. 5 N-rul din Ianuarie 1909. 231 6 Cfr. nota 4, de aici. 7 In Păltiniș aproape de Sibiiu, la 1400 m înălțime, se gă- sește sanatorul Mitropoliei Ortodoxe Române din Sibiu. 332 8 Verax = I. Lupaș (Dela Românii de peste hotare): «Cen- tenarul lui Șaguna», în «Conv. Lit,» Noemvrie 1909 XLIII 1254—1257. 333 9 I. Lupaș: «loan Maiorescu despre activitatea sa politică», în «Conv. Lit.», 15 Febr. 1910 XLIV 155—158. *LIVIU MARIAN 34Q i Scurtele cronici culturale din Bucovina, publicate în «Conv. Lit.» din 1907 sunt semnate numai cu inițialele L. B., B., iar forma în cari sunt scrise, pare să nu ducă la identi- ficarea cronicarului în persoana lui Liviu Marian. 2 Afirmația că „întreaga generație de studenți țerani, ce se ridică azi“ ar fi aderat la programul politic al «d-lor [Florea] Lupu și [Aurel] Onciul» — nu corespunde realității. De aceea nici n’au putut pătrunde în paginile «Convorbirilor Literare» informațiunile lui Liviu Marian, dacă le va fi trimis. 343 3 Liviu Marian: «Somnoroase Păsărele» — Fragment din- tr’o cercetare mai întinsă intitulaată: «Eminescu în tradu- cere nemțească» în «Conv. Lit.» Iunie 1914 XLVIII 609—619. CONSTANTIN MEISSNER 344 1 AL Rubin: «Ronetti Roman» 1908 XLII voi. I 126—127. 345 2 C. Meissner: «Amintiri» din viața de elev la «Institutul Academic», în «Conv. Lit.» 15 Febr. 1910 pg. 133—139. N. MIHĂESCU $ 347 i Nu s’a publicat în «Conv. Lit.». PETRU MIHAILEANU 348 i Abia mai târziu Petre Mihăileanu: «Seminarul de anti- chitate clasică», în «Conv. Lit.» 1912 XLVI 594—598. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 538 Pagina 350 351 353 354 356 357 360 361 362 363 MIHAIL MIHĂILEANU i Este vorba de manuscriptul «O decepție pedagogică»; cfr. n. 2, de aici. 2 Mihail Mihăileanu: «O decepție pedagogică», în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. I 601—604. 3 -J -5 m. Mihăileanu — Cronica Școlară —: «Congresul profesorilor de limbi streine din Craiova» 1909 XLIII 96—■ 110. — «Criza Clasicismului» 349—353. — «Premiile Școlare» 692—693. — «Metoda limbilor moderne» 903—906. — «Prea mulți școlari» 1140—1141. 6 Arhimandritul V. Puiu: «Presa bisericească în Româ- nia», în n-rul din Aug. al «Conv. Lit.» 1909 XLIII 867—874. 7 Pare să nu se fi tipărit în «Conv. Lit.». VASILE MIHĂILESCU 1 Vasile Mihăilescu: N. lorga, «Scrisori Domnești», în . «Conv. Lit.» 1912 XLVI 92—94. CONSTANTIN MIRONESCU 1 Soveja = S. Mehedinți: «Respectul Personalității», în. «Conv. Lit.» 1913 XLVII 10—19. CONSTANTIN MOISIL 1 Pentru n-rul din Decemvrie 1909 m-sul sosise prea târ- ziu. De aceea abia mai târziu Const. Moisil: «Monedele lui Mircea cel Mare. Fragment din Excursiuni Archeologice în Dobrogea», în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. II 443—419. 2 «Pe lângă monedele lui Ivanco Basarab, tezaurul dela Bădila cuprinde și o cantitate foarte însemnată de monede de argint dela Mircea cel Mare». (începutul articolului citat la nota 1, de aici). Se dau în clișee 10 tipuri de monede («Conv. Lit.» 414—418). 3 Const. Moisil: «Un fragment de diplomă militară găsit la Salsovia», în «Conv. Lit.» 1908 voi. II 501—505. Cfr. nota 2, de aici. CORNELIU MOLDOVANU * Cornelia Moldo vanu: «La cruce de drum», în n-rul din April al «Conv. Lit.» 1911 XLV 409—410. 539 1. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 364 2 Din 29 Dec. 1910 guvernul Petre P. Carp, cu C. C. Arion la Ministerul Cultelor și Instrucției Publice și T. Maiorescu la Afacerile Străine, așa dar o formație ministerială conser- vatoare, unde cuvântul lui S. Mehedinți era ascultat. AUREL MUREȘIANU 365 1 «Gazeta Transilvaniei». 2 «Cuvântarea lui Aurelia. Mureșianu din 3/15 Maiu 1865 pe Câmpul Libertății», în «Conv. Lit.» Iulie 1909 XLVIII 731—734, cu următoarea notă însoțitoare: «Ca o datorie de pietate pentru cel ce până ieri a condus cea mai veche ga- zetă românească, dăm aci textul inedit al cuvântării, pe care A. Mureșainu, când era numai de 18 ani, a ținut-o în câmpul unde a răsunat „Deșteaptă-te Române“». — S. Mehedinți pu- blicase în n-rul din Iunie necrologul pentru Aurel Mureșianu (t 7 Iunie 1909), pg. 694—695. 366 3 Cfr. nota 2, de aici. DIMITRIE NANU 367 * Scrisoarea-i cu tâlc. In 1907 începuse apariția revistei, lui M. Dragomirescu «Convorbiri», la care colaborau P. Cer- na, Em. Gârleanu și D. Nanu. Sfidarea «Convorbirilor Lite- rare» prin împrumutul titlului «Convorbiri» pentru revista sa a indispus nu numai cercurile junimiste. Desigur că titlul «Convorbiri» nu constituie un monopol al nimănui, mai ales,, când tocmai acestui titlu i se reproșa ce va spună con — vorbiri — literare? Dar M. Dragomirescu împrumuta în ace- lași timp și prestigiul pe care-1 dobândise după 40 ani de neîntreruptă apariție. In anul al II-lea de apariție M. Dra- gomirescu a fost silit să adaoge atributul «Critice» și astfel confusia a fost înlăturată, ciudățenia reproșată privea și noua publicație con — vorbiri critice..,. 369 2 In 1-07 nu se publică nici o poezie de-a lui D. Nanu în «Conv Lit.». Atras la revista «Convorbiri» a lui M. Dra- gomirescu, vechiul colaborator al «Convorbirilor Literare» dni 1895 mărturisește și de astă dată decepția din cercul literar al lui Mihail Dragomirescu; această scrisoare, ca și prima din 12 Mai 1907, și mai mult încă următoarea de aici, (V^ 27 Iunie 1907, pg. 370—372) lămuresc conflictele cari încep să se adâncească între «vechea vatră a Convorbirilor Lite- rare» (D. Nanu, pg. 371) și «directorul [M. Dragomirescu] dela a cărei revistă [«Convorbiri»] mă retrăgeam», dela «care STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 540 Pagina 369 370 371 372 379 381 am primit o scrisoare plină de insulte nedrepte») (D. N. pg. 371). 3 E. Lys = Dimitrie Nanu: «Ispitirea de pe munte» — Poem biblic —, în «Conv. Lit » 1908 XLII voi. I 515—521. 4 Cercul «Convorbirilor [Critice]» al lui Mihail Dragomi- rescu. 5 A rămas la primul pseudonim E. Lys, sub care a con- tinuat să publice câteva poezii, în 1908, apoi a revenit la semnătura pe față. Pseudonimul Nicodem nu se întâlnește în «Conv. Lit.». 6 I. L. Caragiale a colaborat la «Convorbiri [Critice]», Dui- liu Zamfirescu ni se pare că nu. 7 Confr. n. 3, de aici, cu titlul «Ispitirea» în loc de «Ten- tația» etc. । 8 Revista lui N. Petrașcu, 9 Cu apariția în Bârlad, rev. «Făt-Frumos» a fost una din- tre cele mai susținute publicații periodice de către poeți, prozatori și ideologi, în ceea ce privește dezideratul sămă- nătorismului: o mai energică afirmare a caracterului româ- nesc în artă și literatură, fără părăsirea legilor frumosului artistic. io in anul al II-lea (1908) au și apărut «Convorbiri Cri- tice». 11 S. Mehedinți; «Politica și Literatura», în «Conv. Lit.» Octomvrie 1907 XLI 945—956; după ce se potoliră răscoalele țărănești, poetul AI. Vlahuță publică: «1907», cunoscuta fili- pică în versuri, care a produs mare vâlvă. In unele publi- cații — ziare,, reviste — sunt trași la răspundere pentru nenorocirea țării și scriitorii, mai ales cei cari au urmat directivele «Junimi» de a crea «artă pentru artă», și cari de fapt au făcut «în adevăr, artă pentru cei sătui». Urmează răspunsul lui S. Mehedinți, care arată că scriitorul, care este într’adevăr scriitor, nu se lasă târât în partide politice și nu trebue apărat de atacuri sau laude nedrepte, opera sa rămânând singură să se valorifice în timp și spațiu după criteriul legilor estetice. 12 Elena Văcărescu: «Stana», dramă inedită într’un act și în două tablouri, în versuri, traducere de D. Nanu, în «Conv. Lit» 1904 XXXVIII 665—688. Cu titlul schimbat piesa (tradusă împreună cu G. Orleanu): «Pentru Coroană», a lui Fr. Coppee, apăruse în prima ediție la Socec, în 1898? iar în 1907 se pare că N. Filip, directorul «Minervei», n’a ajuns la un acord cu D. Nanu, deoarece piesa apare, tot în ed. So- cec, sub vechiul titlu: «Pentru Sceptru». 541 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 382 383 384 385 386 388 389 391 392 395 396 397 398 13 A. Toma, abia în 1911: «Memento vivere»... XLV 553— 557. 14 Sic! anonim = pseudonim = E. Lys (în loc de preconi- zatul Nicodem) = D. Nanu: «Dragostea» în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. I 512 b—513 b, :— «Cânta odinioară un Skald», voi. II 21—22, 15 Cfr. nota 3, de aici. 16 N. Vojnov, membru în comitetul de redacție al revistei. 17 Alesy (probabil tot D. Nanu?): «De ce mă’nșeli tu ini- mă?». în «Conv. Lit.» Ian. 1909 XLIII 73—74. 18 In 1909 XLIII D. Nanu publică în «Conv. Lit.» urmă- toarele poezii: «In tine mântuirea» 264—265. — «Rugă» 425— 426 (datată 11 April 1909). — «Pe volumul „Ne cheamă pă- mântul“» 1061—1062. 16 W. Shakespeae: «Othello» — Apărarea lui Othello în fața senatului venețian — fragment din actul întâiu, trad. de D. Nanu în «Conv. Lit.» 1910 XLIV voi. II 663—677. 20 W. Shakespeare: «Othello», tragedie în 5 acte, în ver- suri, tradusă de D. Nanu și publicată în cursul anilor 1912 și 1913 «Conv. Lit.». 21 Cfr. nota 13, de aici. 22 Scrisoarea poate fi datată Iunie 1908, având ca temeiu faptul că poezia lui D. Nanu «Cântă odinioară un Skald» s’a publicat în n-rul din Iulie al «Conv. Lit.» 1908 XLII voL II 21—22, subt pseudonimul E. Lys. ALEXANDRU A. NAUM 1 Pare să nu se fi tipărit în «Conv. Lit.». 2 Anton Naum. 3 A. A. Naum: «E toamnă, toamnă» 1910 XLIV voi. I 15. THEODOR A. NAUM 1 Virgilius: «Ecloga a II, Alexe», în «Conv. Lit.» 1914 XLVIII 1123—1125, traducere de Th. A. Naum. 2 Anton Naum. e I. NISIPEANU i Scrisoarea nedatată după stampila poștei : 27 Noem. 1910. , 2 Probabil: I. Nisipeanu, «O nouă teorie în psihologia . emoției», în «Conv, Lit.» 1911 XLV 692—695. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 542 Pagina EM. PANAITESCU 402 1 Probabil ,e vorba despre o carte a economistului D. Crean- gă. In 19*07 însă I. Răducanu are în «Conv. Lit.» următoarele: ,Gr. Pătrășcoiu, «Die rumaenischen Volksbanken»; D. Gocîu, «Ueber den landwirtschaftlichen Kredit in Rumaenien»; «Jahrbuch fur Gesetzgebund, Verwaltung und Volkswitschaft» și «Jahrbiicher fur Nationalokonomiex und Statistic», recenzii sub inițialele I. R., Iunie 1907 XLI 639—643. — Spre sfârșitul anului, Octomvrie: I. Răducanu: «Al XH-lea congres coope- rativ la Belgrad», în «Conv. Lit.» 1907 XLI 1030—1032. 2 Pentru Al. Lapedatu cfr. notele privitoare la scrisorile sale; pentru Chr. D. Staicovici: «Statistica Societăților pe Acțiuni», în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. I 108—110. — «Acti- vitatea căilor noastre ferate în exercițiul 1906—1907», pg. 488—490. — «Congresul Camerelor de Comerț și Industrie», voi. II 101—102. — «Mișcarea populației în 1907», pg. 322— 324. Probabil cu note economice nesemnate Chr. D. St. să fi colaborat și în 1907. 403 3 wilhelm Rein * 10 Aug. 1847 în Eisenach, pedagog her- bartian, profesor de pedagogie și conducătorul Semanirului la Universitatea din Jena, ca urmaș al lui Stoys. Operă bogată în domeniul specialității sale. Robert Pbhlmann * 31 Oct. 1852 în Numberg, istoriograf; din 1886 la Universitatea din Erlangen, .din 1900 ia cea din Miinchen. Are numeroase lucrări privitoare la istoria Ro- manilor și Grecilor, dintre cari atregem atențiunea, pentru actualitate, asupra «Istoriei comunismuluui și socialismului antic» (:«Geschichte des antiken Kommunismus und Sozia- lismus») apărută la Miinchen între • anii 1853 și 1900, în două volume. 5 Adolf Furtwaengler, * 30 Iunie 1853 Freiburg în Breis- gau, arheolog, s’a ocupat cu desgropări în Olympia între anii 1878—79; profesor la Universitatea din Berlin 1884, de unde a primit în 1894 chemarea la Uriversitatea din Miinchen. Activitate extrem de bogată în arheologia greco-romană. A murit în 1907: «Acest om într’adevăr genial cade deodată victima unei boale infecțioase căpătate în excursiile sale archeologice în Grecia. Moare o victimă a științei». (Al. Tzgiara-Samur caș: t Adolf Furtwaengler, în «Conv. Lit.» Octomvrie 1907 XLI 1016—1018. 405 7 Em. Panaitescu: «Sărbătoare istorică», fragment dintro cuvântare ținută la Societatae «Patria» din Miinchen, 10 Mai 1910», în «Conv. Lit » Iunie'1910 XLIV voi. II 477—479 543 1. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 408 9 Se știe că în Seminar și la cursurile sale de la Univer sitatea din Leipzig Gustav Weigand susținea tesa bulgară în chestiunea străvechilor noastre așezări, tesă combătută chiar de istorici și fii ologi colegi germani. Se pare că revista «C. L.» n’a intervenit, fiind vorba mai mult de politică externă germană decât de știință obiectivă universală. Enervarea studenților români era firească, îndreptățită; se apropia însă intervenția noastră armată în conflictul balcanic, pentru re- stabilirea unui echilibru. — In «Conv. Lit.» nu se putea scrie împotriva unui colaborator la revistă de factura lui G. Weigand și apoi s’a stăruit mereu asupra «Jahresbe- richt»-urilor lui G. Weigand în rev. C. L. NICOLAE PANDELEA 432 t Nicolae Pandelea: «Sully Prudhomme», în «Conv. Lit.» 1907 XLI 961—966. 2 E vorba de N. Pandelea: «Ultimul Vlăstar» dramă în «Biblioteca Teatrului Național la 1909», n-rul 7). Cfr.: D. Caracostea, în «Vieața Nouă» IV, 1908—1909, pg. 333; ș. a. 3 Cfr. nota 1, de aici. 434 4 Nu s’a tipărit în «Conv. Lit.». 5 Probabil A. Daudet: «Scrisori din Moara mea», tradu- cere de N. Pandelea, apărute în Biblioteca Minerva nr. 7, la 1908. 41 g 6 virgiliu: «Eneida» traducere în prosă de N. Pandelea, București 1913 și apoi în numeroase ediții (la 1925 ed. a IV-a). ION PILLAT 427 1 Ion Pillat: «Pictor Ignotus». — «El însuși», în «Conv. Lit.» 1912 XLVI 43-^4. - Ion Pillat, în 1913: «Cântec nocturn» 135. — «Rugă bu- distă» 136. — «Anotimpurile» 265. — «In ritmul antic» 780. — «Ecouri marine». — «Corul lopătarilor» 830, «Conv. Lit.» XLVII. 428 3 Cfr. nota 2, de aici. N O. POPOVICI-LUPA 431 1 Profesor la Academia Agronomică din București (* 25 Oct. 1864), N. O. Popovici-Lupa a fost un bun cunoscător al problemelor agricole și a publicat numeroase lucrări de spe- cialitate. In studiile sale punea accentul pe practica agricolă. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 544 ---1 Pagina VISARION PUIU 433 1 Se pare ca nu s’a publicat în «Conv. Lit». D. PUȘCHILĂ 434 1 Pușchilă: «Furcă de tors», studiu, publicat în fruntea revistei «Conv. Lit.», n-rul din Mai 1914 XLVIII 465—474. La iscălitura autorului din revistă semnul crucii. Intre timp autorul, deosebit de înzestrat, murise. La sfârșitul n-rul din Mai I. D. Ștefănescu: t Dumitru Pușchilă (pg. 578—579): ..«Pușchilă, dotat cu cel mai desăvârșit spirit de observație, capabil de concentrare sufletească într’un grad superior, a fost cel mai distins elev al Universității din București, în ordinea pregătirii filologice în domeniul romanic și germa- nic». «Cele publicate în Anuarul de Georgrafie și în Convorbiri ' Literare, fructul răgazului ce-i lăsa conștiincioasa împlinire a datoriei sale de profesor secundar vădesc cu prisosință însușiri de originalitate și metodă». «Din Decemvrie al anului trecut, datorită ajutorului direct și iubitor al profesorului său scump, Pușchilă urma cursu- rile de specializare ale Universității din Berlin, unde îl în-* conjuram de departe cu dragoste și speranță». «Era în drum spre țară, la graniță o întârziere nepre- văzută, frigul — o pneumonie grăbită și prietenul nostru nu mai este, aceasta e vestea dureroasă ce ne vine pe neaștep- tate». D. Pușchilă moare în vârstă de 26 ani. Studiul «Furca de tors» se continuă și în n-rul din Iunie (pg-. 660—664). 435 2 Nicolae Cartojan, profesorul, de mai târziu, pentru Isto- ria literaturii române vechi la Universitatea din București, care numai după un an dela alegerea sa ca membru activ al Academiei Române, s’a stins pe neașteptate. ION RĂDUCANU 436 1 Cfr. nota 1 privitoare la pagina 402, de aici (Em. Panai- tescu). 2 Cfr. sfârșitul notei 1 privitoare la pg. 402, de aici. 437 3 Centrala Cooperativelor Sătești, astăzi Institutul Națio- nal al Cooperației INCOP. 4 Pentru activitatea lui I. Răducanu la «Conv. Lit» în 1907, cfr. nota 1 (Em. Panaitescu) privitoare la pg. 402. 545 1. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 43g » I. Răducanu: «Priviri sumare asupra Băncilor populare» în «Conv. Lit.» 1908 XLII voi. I 244—248, n-rul din Fe- bruarie. 439 ei. Răducanu: «Câteva cuvinte despre Petre S. Aurelian», în «Conv. Lit.» 1909 XLIII 224—228. 7 I. Răducanu în «Conv. Lit.» din 1909 XLIII: «Starea și averea a două gospodării țărănești» 799—804. — «întâiul con- gres regional al cooperației sătești» 1021—1023. — «Chestii statistice» 1137—-1139. Despre «plaga funcționarismului» I. Răducanu scrie subt pseudonimul I. Vornicu: «Funcționa- rismul în România», în «Conv. Lit.» August 1909 XLIII 907— 911 și Decemvrie, pg. 1375—1380. 441 8 I- Vornicu = I. Răducanu: «Politica economică și eco- nomia politică în România», în voi. omagial închinat la 15 Febr. 1910 lui T. Maiorescu, cu prilejul împliniri vârstei de 70 ani («Conv. Lit.» 1910 XLIV voi. I 386—393). I. Răducanu are și articole în «Conv. Lit.» sub pseudonimul: I. Vornicu. ION A. RĂDULESCU 440 1 Friedrich Ratzel, * 30 August 1844 Karlsruhe — Ț 9 Au- gust 1904 Ammerland, reputat geograf și scriitor, ziarist, din 1886 prin chemare onorifică profesor la Universitatea din Leipzig. In calitate de corespondent al ziarului Kolnische Zeitung a fost un neostenit călător prin Italia, Franța, Ame- rica; a fost un sincer prieten al României și al Românilor, al căror suflet l-a cunoscut prin călătoria sa în Transilvania, prin studenții români dela cursurile sale, prin profesorii de geografie și alți oameni de cultură occidentală, românii, și în deosebi, prin întemeetorul catedrei de geografie la Univer- sitatea din București; S. Mehedinți, care păstrează pentru Fr. Ratzel un adevărat cult de admirație. Opera lui Fr. Ratzel s’a făcut cunoscută, la noi, de către profesorii de geografie, dela catedra și din lucrările lui S. Mehedinți. Vom aminti numai câteva din studiile fundamentale ale lui Fr. Ratzel: «Anthropogeographie», Stuttgart 1882—1891, în 2 voi. — «Vblkerkunde», Leipzig 1886—1888, în 3 voi. — «Politische Geographie» Miinchen 1903. Geografia comparată: «Die Erde und das Leben» Leipzig 1901—1902, în 2 voi. Apoi lucrări privitoare la Statele Unite ale Americei de Nord, asupra Mexico-ului, asupra oceanografiei, asupra preistoriei omului european etc. etc. 447 2 Cfr. Indice voi. IX, pentru multe amănunte privitoare la nuvela istorică a lui S. Mehedinți: «Buruiană». St. D. L. XI — 35 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 546 Pagina PETRU RĂȘCANU 448 1 Radu Rosetti: «Pământul, Sătenii și Stăpânii, în Mol- dova până al 1834», despre care s’a făcut o dare de seamă în «Conv. Lit.» de I. Bogdan, în 1907. Cfr. pg. 409, voi. IX, nota 1, privitoare la pag. 31. 2 Totuși P. Rășcanu publică în 19'09 articolul de istorie: «Zece Maiu», în «Conv. Lit.» din Iulie, pg. 697—715. 449 2 Cfr. nota 2, de aici. 450 4 Colegul de Universitate, prof. P. P. Negulescu. 5 «Sărbătorirea D-lui T. Maiorescu. Discursul D-lui Pro- fesor P. Rășcanu» la Universitatea din Iași, în «Conv. Lit.» 15 Febr. 1910 XLIV 238—250. DIMITRIE RUSSO 451 i D. Russo: «Găteala de nuntă a unei elegante din sec. XVIII. Din corespondența unei Doamne: Ana Racoviță (1708- 1709), în «Conv. Lit.» Ianuarie 1911 XLV 62—70, fără texte grecești. MIHAIL SADOVEANU 452 1 Mihail Sadoveanu, cu toată fecunda sa activitate, a pu- blicat în «Convorbiri Literare» numai' 1906 XL 1—25, 97—114 nuvela «Păcat boeresc» și schița «Tu n’ai iubit!» (pg. 112— 429). ION SÂN-GIORGIU 456 1 Nu s’a publicat în «Conv. Lit.». ION A. SCĂRLĂTESCU 457 1 La această dată I. A. Scărlătescu nu figurează printre colaboratorii revistei. 2 Din 1893 și până la 1896 I. A. Scărlătescu apare din când în când, cu versuri în «Conv. Lit.. In anul 1911 tot versuri subt pseudonimul J. Prejmatic. Dela 1920 până la 1923 tot cu versuri cu numele său neacoperit. ION SIMIONESCU 461 i I. Sîmionescu: «Goethe ca naturalist», în «Conv, Lit.» Iunie 1907 XLI 563—577, cu o bibliografie la pg. 656. 547 1. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina ELEONORA STRATILESCU 469 1 Se pare că nu s’a tipărit în «Conv1. Lit». 470 2 Tereza Stratilescu. * 3 Eleonora Stratilescu: «Gustav Frenssen», în n-rul din Iunie «Conv. Lit.» 1910 XLIV 440—458 și Iulie 565—583; des- voltat studiu monografic, datat de scriitoare București, Noem- vrie 1907. 4 El. Stratilescu: «De ce ne plac tragediile» în voi. jubiliar din «Conv. Lit. 15 Febr. 1910 pg. 664—671. G. D. STRATILESCU j 474 1 Data poate fi stabiltiă 1910, după scrisorile lui Duiliu Zamfirescu XVI, XVII din acest voi., pg. 114, 115. TEREZA STRATILESCU 474 1 Tereza Stratilescu: 475 2 George Eliot — Mary = Ann Evans, romacieră engleză. Cfr. Indicele general al voi. I—XII St. D. L., unde se gă- sesc indicații pentru bio-bibliogr. 3 G. H. Lewes, cfr. bio-bibliogr. în voi. II St. D. L. pg. 131, și în alte volume, la indice, NICOLAE TABACOVICI 480 1 Nicolae Tabacovici: «Statistica modernă și foloasele ei», «Conv. Lit.» Martie 1912 XLVI 285—293, Studiul datat de autor: Berlin, Februarie, 1912. In același an, în n-rul din Noemvrie: «O nouă metodă în statistica distribuțiunei veni- turilor», pg. 1275—1279. NICOLAE TCACIUC-ALBU 482 1 D. Timoteiu = N. Tcaciuc?: «Alegerile pentru Dietă în Bucovina» în «Conv. Lit.» Iunie 1911 XLV 719—720. Din cu- prinsul articolului, cu elogii la adresa lui Aurel Onciul, din partidul căruia făcea parte și M. Tcaciuc, ar rezulta cu oarecare siguranță că subt pseudonimul D. Timoteiu se ascunde N. Tcaciuc. In n-rul din Iulie (pg. 837—839) tot D. Timoteiu: «O trupă Nottara—Liciu în Bucovina». Cores- pondentul însă nu și-a putut menține locul, deoarece revista «Convorbiri Literare» avea nevoe de informațiuni obiectiva, STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 548 Pagina 482 483 485 > 489 492 495 498 500 501 fără subtile jigniri ale unei fracțiuni politice și abile susți- neri ale alteia. Ori, M. Tcaciuc înregimentat în tabară lui Aurel Onciul, chiar cu cea dintâiu corespondență a provocat printre -Românii bucovineni proteste, cari s’au adresat di- recției «Convorbirilor Literare». SANDU TELEAJEN 1 Se pare că totuși nu s’a publicat în «Conv. Lit.». CATON THEODORIAN 1 Nu s’a tipărit în «Conv. Lit.». I. C. TOMULESCU 1 S. Mehedinți: «Noua generație și armata: rolul învăță- torilor», în «Conv. Lit » Ianuarie 1913 XLVII 104—109. S. Mehedinți revine asupra problemei în n-rul din Sept. (pg. 935—937): «Cea dintâi datorie în toamna anului 1913». GEORGE TUTOVEANU 1 G. Tutoveanu luase, în 1906, inițiativa întemeerii actualei biblioteci publice din Bârlad, și în acest scop s’a adresat scriitorilor, editurilor și autorităților din țară pentru trimi- terea de cărți, reviste și ziare. Ministerul Instrucțiunii Publice, prin S. Mehedinți, a cerut inițiatorului din Bârlad un memoriu asupra felului cum ar trebui, ca ideea cu început de înfăptuire în Bârlad, să poată fi generalizată. 2 Dimitrie Dimiu: «Din copilărie» în «Conv. Lit.» 1909 XLIII 1096—1099. — «încercare asupra dubletelor în limba română» 1910 XLIV voi. II 794—804. — «Școalele particulare» 1911 XLV 1422—1427. 3 G. Tutoveanu: «Albastru», volumul de poezii al poetului, în ediția a Il-a, la «Minerva»; prima ediție a apărut la inst. de arte grafice «Eminescu», București 1902. 4 Paul Constantinescu: «Chestiunea admiterii în clasa l-a secundară)», în «Conv. Lit.» 1910 XLIV voi. II 4.98—500. 5 Cfr. nota 2, de aici. 6 Cfr. nota 4, de aici. 549 1. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 503 7 Dacă am reproduce titlurile poeziilor lui G. Tutoveanu, cu arătările în cari n-re, ani și pagini au fost publicate, ar trebui să umplem o pagină bibliografică, fără prea mare folos pentru cercetătorii documentelor. Acelor date preferim câteva cuvinte pentru cetitorii nepretențioși ai scrisorilor lui G. Tutoveanu, despre G. Tutoveanu însuși. Dela 1898 poetul George Tutoveanu a rămas, vorbind de poeți și pro- satori, cel mai devotat colaborator al «Convorbirilor Lite- rare», unde au văzut lumina tiparului realizările talentului său necontestat. Totdeauna în forma îngrijită, poeziile lui G. T. poartă cu sine o bucată de cer senin, albastru, de su- flet cald și liniștit al Moldovei noastre. Oricare ar fi tema, ea se prezintă în haina impusă de legile prozodiei, fără nici un apel ppntru anume licențe îngăduite, pe .cari autorul însă nu vrea să și le îngădue și deci nici operei în mare, cum nici în elaborările interioare, miniaturistice, nu și le îngă- due, ca să nu diminueze valoarea estetică prin scăderi for- male. G. Tutoveanu are și bunul simț să ocolească urcușuri grele, cari duc spre înălțimi, de unde se aud ecouri îmbătă- toare, dar de unde încep și coborîri pline de tristețe. De aceea, poetul n’a cunoscut nici triumfuri amețitoare, cari se uită repede și- n’a îndurat nici desamăgiri, cari nu se pot uita. Arareori liniștea,, bunătatea, optimismul au în- soțit pe un om în viață și pe un scriitor în opera sa lite- rară, pe o cale întinsă de șes odihnitor, și totuși plin de surprise ale frumosului și ale nobleței sufletești ■— cum se vădesc acestea în arta de a scrie și în cea de a trăi, a lui George Tutoveanu. Un plop piramidal, care se’nalță în alba- stru, se leagănă, se’ndoaie ’n furtună, dar nu se frânge, ci își revine la linia sa dreaptă, dăruită de fire, și în cel mai plin senin fiecare frunză, se clatină neîncetat și sub raza soarelui oferă văzului diferite culori de (vers și revers, vi- brează fiecare cuvințel, și astfel dinamismul din poezia lui G. Tutoveanu este statornic, spre deosebire de acele vuete înalte trecătoare, condiționate de anume fase ale climatului. Poetul G. Tutoveanu crede în puterea artei și puterea cre- dinței sale îl ajută să realizeze artă. 505 AL. VASILIU i S.[imion Mehedinți] recenzie: «Cântece, urâturi și bocete de ale poporului adunate de Alex. Vasiliu și însoțite de 43 arii notate de d-na Sofia Teodoreanu», București 1909. ...«fol- klor de cea mai sigură calitate».... «mâini pioase culeg acum STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 550 Pagina 605 rămășițele poeziei noastre populare și a cântecului popular».,. «Dacă din toate satele s’ar putea culege, cât a cules d-1 Vasiliu din Tătăruși, poporul nostru ar întrece pe orice neam din lume»... «E o binefacere că tocmai acum, când unii se arată doritori de mode poetice importate de aiurea, poezia populară se înfățișează atât de bogată și atât de nouă încă».... «dovezi neașteptate de puterea și frumusețea ima- ginației populare».... («Conv. Lit.» 1909 XLIII 334—335). MARIA VĂCĂRESCU 506 i General Teodor C. Văcărescu în «Conv. Lit.» 1914: «Ve- nirea în țară a Regelui Carol» (pg. 955—1032) — 1915 tot anul și 1916 până la începutul Războiului: «Precuvântare», «Memorii». CONSTANCE ZOSSIMA 507 i Cfr. Indice voi. IX, voi. XI: S. Mehedinți sau S. Șiș- manov. INDICE DE hUME ȘI MOTIVE INDICE DE NUME ȘI MOTIVE Abeleanu D., institutor (Nicolae Sto- leriu) 37. Academia Română XIII, XVII, XX, XXVI, XXVII,, (Sextil Pușcariu) 13, (Emilia D. Rațiu) 19, 20, (Au- gust Scriban) 27, 39, (loan Sla- vici) 47, 48, (George Vâlsan) 96, 97, (Duiliu Zamfirescu) 1'08, (loan A. Bassarabescu) 145, (Nicolae Bănescu) 156, (Constantin Brătes- cu) 188, (M. I. Chirițescu) 198, 212, 233, (Eugen Lovinescu) 315, (loan Lupaș) 330, 516, 522. Activiștii (Elie Dăianu) 248. Adam Bede (Tereza Stratilescu) 476. Adamescu Gh. (G. Tutoveanu) 496, 529. ^Adevărul», ziar (Dimitrie Nanu) 377. Administrația Casei Școalelor (D. Cădere) 191. Agârbiceanu Ion (Sextil Pușcariu) 16. Agraru (loan Demetrescu Agraro) (loan A. Bassarabescu) 136. L’Aiglon de Edmond Rostand (Du- mitru Baciu) 127. AL Dim. (Al. Dimitriescu). Alecsandri V. (M. I. Chirițescu) 216, (Ch. Drouhet) 263. Aiesy (Dimitrie Nanu) 385. Alexandrescu 'C. (G. Tutoveanu) 496, 499. Alexandrescu Grigore (Eugen Lovi- nescu) 312, 536. Alexeieff (Eleonora Stratilescu) 469. Alexici Gh. (Sextil Pușcariu)1 11, 516. America și catolicismul american (Vladimir I. Ghika) 284. «Americanism literar», articol al lui S. Mehedinți, în Convorbiri li- terare (Nestor Urechia) 70. «Amintiri» (C. Meissner) 346. Amos Barton (Tereza Stratilescu) 476. «Amvonul», revistă (Elie Dăianu) 251. «Analele de Geografie» (George Vâl- san) 99. Andreieff (Eleonora Stratilescu) 469. «Andromaca» (Dimitrie Nanu) 381. Anghel Dim. 536. «Aniversariu» (Vladimir I. Ghika) 281. «Anna», roman (Duiliu Zamfirescu) 109. Les Annales (Constance Zossima) 507. Annales de geographie (I Simiones- cu) 466. Anne d’Autriche (Duiliu Zamfirescu) 117. Antonescu Gh., institutor (loan A. Bassarabescu) 147. Antonescu Teohari (Alexandru A Naum) 395. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 554 «Anuarul de Antropogeografie» (George Vâlsan) 87, 88, 91, 95, (D. Cădere) 190, (I. Nisipeanu) 398. ; «Apărariștii» (Sextil Pușcariu) 6. Apponyi (loan Lupaș) 328. «Aquilea», conferințe — ale lui Me- yer Liibke (România Jună) 22. Arbore Zamfir C. «Dicționarul....» (August Scriban) ,26, 29, 517. Arhiepiscopul catolic (Vladimir I. Ghika) 284, 285. «Archiv des Vereins fur Siebenbur- gisches Land (Ion Ursu) 76. «Arhiva», revistă, Iași (August Scri- ban) 32, 33. Arion C. C. (loan A. Bassarabescu) 147, 148, (Nicolae Bănescu) 161, (Virgiliu I. Slăvescu) 468, 539. Aron Vodă XXIX. Asociația Fabian din Anglia (M. I. Chirițescu) 221. Aurelian P. S. (Ion Răducanu) 439. Avinianu (M. I. Chirițescu) 209. Avram lancu (loan Lupaș) 333. Babeș Vincențiu (Alexandru Lape- datu) 307, 532. Bacinschi Dr. Ilie (România Jună) 22, 516. Baciu Dumitru (Simion Mehedinți) 125—128, (Binet Al.: «Les idees modernes sur les enfants», dare de seamă) 125, («Convorbiri li- terare») 125, («Revue bleue») 126, (Faguet) 126, (Edmond Rostand) 126, (Chantecler) 126, (Inunda- țiile Seinei) 126, (Binet* «Les idees modernes sur les enfants») 127, (Edmond Rostand) 127, (L’Aiglon) 127, (Cyrano de Ber- gerac) 127, (Chantecler) 127, («Revue universitaire») 128, (Al. Sturza: Curs liber despre Istoria și Literatura română) 128, (Vi- zită la Port-Royal des Champs) 128, 521. Balmosch (Sextil Pușcariu) 4. Baltazar (Dimitrie Nanu) 385, 393. Bariț G. (Nicolae Bănescu) 156, 158. (Alexandru Lapedatu) 309, 532. Bartoli prof. Dr. M. (Sextil Pușcariu) 12. Basarab Ivanco 538. Basarabia, art. de Pan. Halippa (I. Simionescu) 465. Bassarabescu I. AI. XXVII, (H. Tiktin) 64—65, (Simion Mehedinți) 129— 151, (loan Bogdan) 129, ;«Convor- biri literare) 129, (Cronică des- pre Ploești) 130, (Traviata) 130, (Faust) 130, (Rubinstein) 130, (Buckle) 130, («Poftirea») 131, («Poznele lui Rache») 131, («Con- vorbiri. literare») 132, (Maiores- cu) 132, (Tzigara) 132, («Vechi și noi», schiță) 133, (Mittheilungen) 133, .(Pekin) 133, («Minerva».. edi- tură) 133, («Vulturii», volum) 133, (Al. Odobescu) 134, (Țari- neasca) 134, (Zmeureanu) 136, (Clubul Conservator) 136, (Agra- ru = loan Demetrescu Agraru, profesor) 136, (D-rele Constanti- nescu) 136, (H. Tiktin) 136, (Creangă) 136, (Vlahuță) 136, («Convorbiri literare») 136, 137, («Dânsa», nuvelă) 136, (Tachiști) 136, (Christu Negoescu) :136, (Bucur Spirescu) 136, («Conv. literare») 137, («Intimul») 137, (Grigore Niculescu) 137, (Bucur Spirescu) 137, (Take lonescu) 555 1. E. TOROUȚIU - INDICE Bassarabescu I. Al. (urmare) 137, (Grig. Niculescu) 138, (Bucur Spirescu) 138, (Cantacuzino) 138, (Maiorescu) 138, (Delavrancea) 138, («Epoca», ziar) 138, (Ta- kiștii) 139, (N. Filipescu) 139, («Convorbiri literare») 139, (Mi- clescu) 139, (Delavrancea) 139, (I. Bogdan) 140, (Gobl) 149, (Mi- hăescu, elev) 142, (Cârlova) 142, (Vulcănescu, căpitan) 142, (A. S. Mihăescu, pantofar) 142, («Viața Românească») 142, (Brătescu- Voinești) 142, (Caragiale) 143, («Universul») 143, («Convorbiri literare») 143, (Coquelin) 143. (Maiorescu) 144, (Academia Ro- mână) 145, (Nicanor) 146, (Gara- bet) 146, (Manucii) 146, (Maiores- cu) 146, (Manicatide) 146, (Gh. Antonescu, institutor) 147, (Cio- cârlie) 147, (Arion) 147, («Peda- gogia experimentală», revistă) 147, '(«Convorbiri literare») 147, (Arion) 148, (Seminarul de geo- grafie) 148, (Congresul de la Constanța) 148, (Delavrancea) 149, (Cercul profesorilor din Ploești) 149, («Convorbiri litera- re») 149, 150, (Anghel Marinescu) 150. Basset (Maria Văcărescu) 506. Bădăran T. A. (Simion Mehedinți) 152—153, («Convorbiri literare») 152, 521. Bălcescu Nic. /Sextil Pușcariu) 16. Bănescu Nicolae XXVII (S. Mehedinți) 154—164, («Ramuri») 154, («Con- vorbiri literare») 154, (Mihăiles- cu) 155, («Ramuri») 156, (N. Gri- gorescu, pictor) 156, («Convorbiri literare») 156, («Calendarul Ra- muri») ,156!, (G. Bariț) 156, (Aca- demia Română) 156, (Al. Odobes- cu) 156, («Convorbiri literare») Bănescu Nicolae (urmare) 157, (G. Bariț) 158, (Convorbirist) 158, (Miron Pompiliu) 158, («Con- vorbiri literare») 158, (Simion Bămuț) 158, (T. L. Maiorescu) 158, (Ion Maiorescu) 158, («Oma- giu lui Titu Maiorescu») 159.. (Si- mion Bărnuț) 159, («Convorbiri literare») 159, (Concediu pentru studii în Germania) 160—161, (Consiliul Inspectorilor secun- dari) 160—162, (Arion) 161, (loan Maiorescu) 162, («Cronică despre explorările unui bizantinist grec în Tesalia) 162—163, (Seminarul de Bizantinologie din Munchen) 163, («Convorbiri literare») 163, (Liceul militar) 163—164, (N. Fi- lipescu) 164, (Alexandru Lape- datu) 309, 522, 532, 533. Bărbulescu Hie (August Scriban) 29. Bărnuț Simion (Nicolae Bănescu) 158, 159. Bârseanu Andrei (Alexandru Lape- datu) 309, (loan Lupaș) 328, 329 330, 532. «Beethoven din scrisorile lui» de M. Șerban (Nestor Urechia) 70. «La Belgrad», artic. (Ion Răducanu) 436. $ Bellegarde Fr. (Sextil Pușcariu) 5, (George Tofan) 66, 67, 519. Bemont (Ion Ursu) (76. Bentoiu Ion (Simion Mehedinți) 165, (H. Heine) 165, («Viața Nouă», revistă) 165, («Convorbiri lite- rare») 165, 522. Bergson H. (Mircea T. Djuvara) 256, (Mircea Florian) 277, 527. Beza Marcu (Simion Mehedinți) 166- 175, («Convorbiri literare») 166, (T. L. Maiorescu) 166, (P. Cema) 166, (T. L. Maiorescu) 167, («Pe drumuri», schiță) 167, («Două su- flete», nuvelă) 167, («Pe dru- muri», schiță) 168, («Convorbiri. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 556 Beza Marcu (urmare) literare») 168, 169, («English Re- view») 169, (Shakespeare) 169, («Pe drumuri», schiță) 169, (Car- lyle) 170, («O Duminică în Lon- dra») 170, (Al. Marghiloman) 170, («Convorbiri literare») 171, («La casa lui Ruskin») 171, («Mormân- tul lui Byron») 171, («Casa, și mormântul lui Shakespare») 171, («In vechiul Edinburgh») 171, («In țara lui Ossian») 171; («Convor- biri literare») 172, («Pe dru- muri», nuvelă) 173, (P. Cerna) 173, («Convorbiri literare») 173, 174, («La casa lui Ruskin») 174, (D. Bolintineanu) 175, (P. Ispi- rescu) 175, 523. Bianu Ion (Sextil Pușcariu) 11, 13, (loan Slavici) 48, (George Vâl- san) 96, (Elie Dăianu) 252, 516. «Biblioteca Minerva» (N. Pandelea) 415. «Biblioteca Casei Școalelor» (V. Pan- delea) 415, Bilciurescu Grigore (Duiliu Zamfi- rescu) 112—113. Binet AL: Les idees modernes sur Ies enfants, dare de seamă (Du- mitru Baciu) 125, 127. Bismarck (Mircea Florian) 277 Bogdan Ion (Sextil Pușcariu) 2, 13, (Ion Ursu) ,73, (loan AL Bassa- rabescu) 129, 140, 'Alexandru Lapedatu) 307, (Dimitrie Nanu) 393, 546. Bogdan-Duică G. (N. Pandelea) 413. Bogomilismul (Sextil Pușcariu) 10. Bolintineanu Dim. (Marcu Beza^ 175. «Bolnavei», poezie (Ion Pillat) 428. Borcea Dr. I. (loan Lupaș) 324, («In- fluențe germane în limba și cul- tura română») (loan Lupaș) 324, (loan Lupaș) 325. Botez Demostene (Simion Mehedinți) 176—184, («Convorbiri literare») 176, 177, (Corectări la poeziile: «Dormi suflete» ; «Noaptea»; «Thais») 177—178, («Thais», poe- zie) 179, (P. Cerna) 180. («Viața Românească») .180, (C. Meissner) 181, («Convorbiri literare») 182, (P; Cerna) 182, (Fedeleș) 183, («Convorbiri literare») 183, (Răs- puns la «Corespondențe» , nu vrea) 184, 523. , Botiov Christo (Ș. Șișmanov) 59, 60. Bourciez (August Scriban) 33. Bourget (Duiliu Zamfirescu) 123. Bratu Traian (Simion Mehedinți) 185—186, («Limba și literatura germană la Universitatea din Iași») 185—186, 5'23. Brătescu Const. (George Vâlsan) 91, 9*3, 96, (Simion Mehedinți) 187— 188, (Numirea sa ca profesor la Pomârla) 187—188, (Panaitescu) 188, (Lucrări începute) 188, (Aca- demia Română) 188, 520, 524. Brătescu-Voinești I. A. (Sextil Puș- cariu) 8, (loan A. Bassarabescu) 142, (N. Pandelea) 419, 521. Brătianu Gr. ,T. (loan Lupulescu) 335. Brătianu Ion (M. I. Chirițescu) 218. Brătianu Ionel I. C. (M. I. Chirițes- cu) 223. Brătilă (G. Tutoveanu) 500. Bresson, d-na Adolphe (Constance Zossima) 507. Bruckenthal, muzeu (loan Lupaș) 323. Brunettiere (Vladimir I. Ghika) 284. Buarnerio Prof. E. (Sextil Pușcariu) 12. Buck (T. lordănescu) 297. Buckmgam (Duiliu Zamfirescu) 117. Buekle (loan A. Bassarabescu) 130 557 1. E. TOROUȚIU - INDICE Bucurescu G., prof. (Simion Mehe- dinți) 189, (Moartea lui Horea) 189, (Quintilian: Scolastica) 189, (Fedru: Fabule) 189, <(Seneca: Filosofia) 189, («Orodel», bucată literară) 189, 524. Bujor (Eugen Ciuchi) 238. Buletinul Societății Geografice ro- mâne (George Vâlsan) 98, 101% «Buruiană» de S. Mehedinți (Ion A. Rădulescu) 447, c Cadrilaterul (Const. Mironescu) 357. Calafăteanu (N. Pandelea) 411. «Calendarul Ramuri» (Nicole Bă- nescu) 156. Cantacuzino Alexandrina Gr, (So- cietatea Femeilor ortodoxe ro- mâne) 38. Cantacuzino Gh. Gr. (loan A. Bassa- rabescu) 138. Cantacuzino Matei (Nicolae Volenti) 78. Capidan Theodor XXIII, (Simion Mehedinți) 193, («Convorbiri li- terare») 193, («Dicționar etimo- logic aromânesc», recensie) 193; (Papacostea) 193, 524, 525. Capșa (loan Slavici) 49. Car acestea D. 543. «Caracuda» (loan Slavici) ,50. Caragiale loan Duca (Sextil Pușca- riu) 16, (loan A. Bassarabescu) 143, (D. Nanu) 371, 387, 540. Carlyle (Marcu "Beza) 170, (M. I. Chirițescu) 222., ț «Carmen», societate muzicală (Di- mitrie Nanu) 377. Carol I XIII, (Emilia D. Rațiu) 19, 20, 550. Carp Petre (Petrache) P. (M. I. Chi- rițescu) 216, 221, (C. Meissner) 346, (N. Pandelea) 420, (G. Tu- toveanu) 492, 539. Cartojan N. (D. Pușchilă) 435, 544. Casa Rurală (D. Cădere) 190. Casa Școaleior (Em. Panaitescu) 409, (N. Pandelea) 413, 415, 416. Catargi Barbu (Simion Mehedinți) 194, (Ion Răducanu) 442, 525. Cădere D. (Simion Mehedinți) 190— 192, («Anuar de Gepgrafie și An- tropogeografie») 190, (Casa Ru- rală) 190, (T. L. Maiorescu; 190, (Administrația Casei Școaleior) 191, («Revista generală a învăță- mântului») 191, (C. Meissner) 191, («Convorbiri literare») 191, («Cronica școlară a Conv.») 191, («îndreptarea învățământului», revistă) 192. «Căruța poștei», lucrare proprie (Nestor Urechia) 71. «Către Popeștii partidului liberal» de S. Mehedinți (Elie Daianu) 251. «Câmpia română», subiect de teză (George Vâlsan) 1’00. «Cânta odinioară un skald» (Dimitrie Nanu) 392. «Cântarea cântărilor», studiu (N. Po- pescu-Mălăești) 452. «Cântarea României» (Eugen Lovi- nescu) 313. Cârlova (loan A. Bassarabescu) 142. Cercul Convorbirilor literare (Dimi- trie Nanu) 369, 370, 371, 376, 377, 386, 387, (N. Pandelea) 418, (D. Pușchilă) 434. «Cercul Convorbirilor la Paris» (M. I. Chirițescu) 206. Cercul profesorilor din Ploești (loan A. Bassarabescu) 149. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 558 Cercurile studențești bucovinene (Sextil Pușcariu) 7. Cerna P. (George Vâlsan) 98, (Marcu Beza) 166, 173, (Demostene Bo- tez) 180, 182, (M. I. Chirițescu) 223, (Dimtirie Nanu) .367. 368, 371, 372, 375, (Em. Panaitescu) 410, (Nic. M. Popescu) 430, 529. ■Chamberlain (M. I. Chirițescu) 219. Chanteclaire, Chantecler, piesă a lui Edmond Postând (Dumitru Ba- ciu) 126, 127. Chenier (M. I. Chirițescu) 203. Chernbach G. (Ana Conta Kernbach) 239, 240. Chestia macedoneană (C. I. istrati) 300. «Chiriacodromiul» lui Nichifor Theo- toki, editat de Șaguna (Teodor Tamavschi) 62. Chirițescu M. I. XXVI, (S. Pușcariu) 14, ((August Scriban) 28, (Simion Mehedinți) 195—234, (îndrepta- rea și reducerea unui manuscris) 195, («Les Affaires sont les Af- faires) 196; (Zaharescu, Dir. Post.) 196, (Maiorescu) 196, (Fa- guet) 197, (Doumic) 197, (Acade- mia Română) 198, («Minerva», editură) 198, (Sumarul unui proectat volum) 198, (N. Filipes- cu) 199, («Grânarii; bâtu Nedu», producții proprii) 200, (Studiile sale juridice) 20-1, (Cerc al Con- vorbirilor la Paris) 202, («Grâ- narii») 202—203, (Nicolae Fili- mon) 203, (Chenier) 203, (Euge- niu Lovinescu) 203, (Maiorescu) 203, (N. Filipescu) 203, («Convor- biri literare») 204, («Grânarii») 204, («Pedagogul, Maimuțarul») 204, («Viața Românească») 204, (Delavrancea) 204, («Convorbiri literare») 205, (Eugeniu Lovines- cu) 205, (Mih. Eminescu) 205, Chirițescu M. I. (urmare) (Papacostea) 205, (Micescu) 205, («Viața Românească») 205, (Cer- cul Convorbirilor la Paris) 206, (N. Filipescu) 206, (Maiorescu) 206, («Vrăbioanța, Pisica, Stop și Maimuțarul», schițe) 206. (Priar) 207, («Pedagogul») 207, (lanovici) 207, (Soveja = S. Me- hedinți) 208, (N. Filipescu) 208, («Pedagogul») 208, (Avinianu) 209, («Convorbiri literare») 211, (Academia Română) 212, Ditoit J. 531. Duvernois și Duvernoy (August Scri- ban) 29. E Eberhard J. A. XIX. Echegaray: «Galeoto», dramă (C Sandu-Aldea) 42. «Ecouri ardelene din timpul Unirii» (Alexandru Lapedatu) 309. ^-Ecouri marine» (Ion Pillat) 427. Eftimiu Victor (Eugen Lovinescu) 314, 321. Eliot George (Tereza Stratilescu) 475, 478, 547. Elisabeta Regina 520. Emanuel David (C. Meissner) 344. Eminescu Mihai XVII, (Duiliu Zam- firescu) 122, (Ml I. Chirițescu) 205, 216, (Liviu Marian) 343. «Eneida» (N. Pandelea) 416, 418. «English Review» (Marcu Beza) 169 Enibace (Const. Mironescu) 358 Epigoni (M. I. Chirițescu) 216. «Epoca», ziar (Duiliu । Zamfirescu) 103, (loan A. Bassarabescu) 138, (Mihail Mihăileanu) 351, 354, 355r (Vasile Mihăilescu) 356, (Dimitrie Nanu) 376, 377, 389, 393, (G. Tu- tuveanu) 498. «Escursiuni arheologice în Dobro- gea», articol (Constantin Moisil) 360. Estetică generală (Mircea T. Dju- vara) 259. «Etimologicul» (Sextil Pușcariu) 9, 10. Etnografia (George Vâlsan) 90, 95. «Etnografia Bucureștilor», în pregă- tire (George Vâlsan) 90. Ettmayer Prof. Dr. K. (Sextil Puș- cariu) 12. 563 1. E. TOROUȚIU - INDICE Evian Ion (Simion Mehedinți) 265, («Societatea studențească inter- națională») 265, (Lamprecht) 265, («Idealul yieții și al studiilor») 265, («Federația Societăților in- ternaționale studențești din Ger- mania») 265. Evolceanu D. XXII, (Dimitrie Nanu) 381, (N. Pandelea) 419. F «Fachirii indieni după literatura in- digenă» (T. lordănescu) 296. «Fachiri», articol (T. lordănescu) 297. Faguet (Dumitru Baciu) 126, (M. I. Chirițescu) 197, 535. Farago Elena (Simion Mehedinți) 267—271, («Luceafărul») 267, («Convorbiri literare») 267, («Fu- nigei») 267, («Convorbiri lite- rare») 269, («Ramuri») 269, («Blă- stămul aurului») 27*0, («Convor- biri literare») 270, («Ramuri») 271, («Din taina vechilor răspân- tii») 271, («Convorbiri literare») 271, 528. Farra Almajelu (Simion Mehedinți) 266, (Junimea) 266. Faust (loan A. Bassarabescu) 130. «O fază în popularea Țărilor Ro- mânești», conferință (George Vâlsan) 97. «Făt-Frumos» (Dimitrie Nanu) 379. Fedeleș (Demostene Botez) 183. «Federația Societăților internațio- nale studențești din Germania» (Ion Evian) 265. Fedru: «Fabule» X, (G. Bucurescu) 189. Filimon Nicolae (M. I. Chirițescu) 203. Filip Gh. (M. I. Chirițescu) 226, (Di- mitrie Nanu) 378, 381. «Evoluția distribuirii populației fa România în sec. 19» (George Vâlsan) 100. «Evoluția în cultura poporului și or- ganizarea necesară învățământn- tului nostru public» (Gr. Patri- ciu) 422. «Examenul de avansare a învățăto- rilor» (Gr. Patriciu) 422, Filipescu Nic. (loan A. Bassarabes- cu) 139, (Nicolae Bănescu) 164 (M. T. Chirițescu) 199, ' 203, 206, 208, 212, 219, 221, (Const Miro- nescu) 358, (N. Pandelea) 419, 420, 421. «Filologie», rubrică la Convorbiri li- terare (Sextil Pușcariu) 1. «Filosofia dreptului» (Mircea T. Dju- vara) 257. Fiavian, profesor (H. Tiktin) 65. Flondor lancu (Sextil Pușcariu) 5. Fioraru Ilie ,(M. I. Chirițescu) 222. Florea, prof. (Constantin Moisil) 362. Florescu Al. (Simion Mehedinți) 272- 273, («Răscoalele țărănești») 272- 273, («Convorbiri literare») 273. Florian Mircea XXVII, XXVIII, (S. Mehedinți) 274—279, (G. Vâlsan) 274, (I. Kalinderu) 275, (Negu- lescu, prof.) 275, (Halfons, pre- miu) 275, (Negulescu, prof.) 276, (Gheorghiu) 276, (Bergson) 277, (Robespierre) 277, (Bismarck) 277, («Convorbiri literare») 273, (Chestiunea doctoratului său) 278—279, 529. Floru (G. Tutoveanu) 500. «Foaia pentru minte» (Alexandru Lapedatu) 309. «Fontes rerum transilvanîcarum» de Andreas Veress (Elie DaianuȚ 252. . STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 564 «Frați de cruce», nuvelă (C. Sandu- Aldea) 39, 42, 43. «Freie u. Sklavenarbeit in Aegyp- ten», teză de doctorat (Em. Pa- naitescu) 408. Frenssen (Eleonora Stratilescu) 471, 547. Friederic cel Mare (Em. Panaitescu} 403. Friedwagner Prof. Dr. M. (Sextil Pușcariu) 12. «Funigei» (Elena Farago) 267. «Furca de tors» (D. Puș chilă) 434. Furtwăngler (Em. Panaitescu) 404. 542. Gane Niculae (Duiliu Zamfirescu) 123—124, 521. Garabet (loan A. Bassarabescu) 146. Garoflid Const. Al. (Simion Mehe- dinți) 280, («Convorbiri literare») 280, 530. Gartner Prof. Dr. Th. (Sextil Puș- cariu) 12. «Gazeta Transilvaniei» (Alexandru Lapedatu) 309, (Aurel Mureșanu) 365, 366. Gălușcă C. XXIII. Gârboviceanu P. 533. . Gârleanu Emil (Eugen Lovinescu) 315, («Din lumea celor cari nu cuvântă») 317, (Dimitrie Nanu) 367, 379, 382, 389, 390, (Caton Teodorian) 485, 536. «Gâze», lucrare proprie (Nestor Ure- chia) 71, 72. «Geographisches Jahrbuch» (George Vâlsan) 99. «Geologia României», bibliografie (1. Simionescu) 461. Georgescu (Dimitrie Nanu) 383, 391. Georgianu, prof. (T. lordănescu; 299. Gh. (I. Simionescu) 464. Gheorghieff Evloghie (S. Șișmanov) 59. ; Gheorghiu (George Vâlsan) 91, 92; 96, 98, (Mircea Florian) 276. Gherov (August Scriban) 29. Ghica Ion 536. Ghicu E. (C. I. Cosmescu) .245. Ghika Beizadea lancu (Vladimir I. Ghika) 282. Ghica K., Spătar (I. S. Petrescu) 425, 426. Ghika Prințul B. I. (Duiliu Zamfi- rescu) 114, 115, 116. Ghika Leon. Vezi Ghyka Leon. Ghika Vladimir I. XXVII, XXVIII, (Duiliu Zamfirescu) 114, (Simion Mehedinți) 281’—286, («Anivpr- sariu») 281, (Grenier: In Mol- dova) 281, (Costache Negruzzi) 282, (Grigorie Vodă Ghika) 282, (Beizadea lancu Ghika) 282, (Arhiepiscopul catolic) 284, (Brunettiere) 284, (America și catolicismul american) 284, («Re- vue des deux Mondes») 284, (Roosevelt) 284, (Taft) 284, («Con- vorbiri literare») 284, (Arhiepis- copul catolic) 285, («Costinii», articol) 285, 530. Ghyka Leon (Dimitrie Nanu) 368, 377. Giuglea Gh. (August Scriban) 33, (George Vâlsan) 87, 91, 520. Giurescu C. (Dimitrie Nanu) 394, (De- mostene Russo) 451. Gladstone (M. I. Chirițescu) 219. «Glose asupra criticei foliculare» (Eugen L/Ovinescu) 318. Goangă Florian Ștefănescu (Simion Mehedinți) 287—289, («Psycholo- 565 1. E. TOROUȚIU - INDICE Goangă FI. Ștefănescu (urmare) gische Studien») 287, («Convor- biri literare») 287, (Wundt) 288, («Psychologische s Studien») 288, («Convorbiri literare») 288. Gociu D. 542. Goethe (Em. Panaitescu) 402, («Goe- the ca naturalist», conferință) (I. Simionescu) 461, (Tereza Strati- lescu) 477, 546. Goga Octavian (Sextil Pușcariu) 16, (Duiliu Zamfirescu) 123, (Eugen Lovinescu) 322, (Mihail Mihăi- leanu) 354, Goidanich Prof. P. G. (Sextil Pușca- riu) 12. Goldner (Ion Todicescu) 476. Gbbl, tipografie (Mih. Strajan) 45, (loan A. Bassarabescu) 140, (Gr. Patriciu) 423, (Demostene Rus- so) 451. «Grănicerul», nuvelă de Chirițescu (Sextil Pușcariu) 14. H Hagi Anton, elev liceul Internat (Au- gust Scriban) 28, 29. Halfons, premiu (Mircea Florian) 275. .Halippa Pan. (I. Simionescu) 465. Halița S. (G. Tutoveanu) 496, 499. Haret Spira (Sextil Pușcariu) 17, (C. I. Cosmescu) 245, (N. Pandelea) 414, (G. Tutoveanu) 497, 519, 533. Hasdeu B. P. XIV, XV, (Sextil Puș- cariu) 9, 525. Ha vei L. XXI, (P. Mihăileanu) 349. Heine H. (Ion Bentoiu) 165, 525. 1 lanovici (M. I. Chirițescu) 207. Ibrăileanu G. (Dimitrie Nanu) 380. Vezi și Garabet. Greef (I. Nisipeanu) 398. Gregorian George (Simion Mehe- dinți) 290, («Convorbiri literare») 290, 530. Grenier Ed. (Ch. Drouhet) 263, 164. Lieiu Petre XXV, (S. Pușcariu) 16, 17, (Ion Nistor) 400, 547. Liedertafel, Societate din București (România Jună) 22. «Liga Culturală» (Elie Daianu) 251, (loan Lupulescu) 334, 335. «Literatura și Arta Română» XXIX, (Dimitrie Nanu) 379. Liubovici Dim. (Gr. Crețu) 246. Litzica (D. Pușchilă) 435. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 568 Lovinescu Eugen XXVI, (D. Zamfi- rescu) 1'09, (M. I. Chirițescu) 205, (Simion - Mehedinți) 311—322, (Teza de doctorat) 311, (Colabo- rare la Convorbiri lit) 311, («Convorbiri literare) 311, (Teza de doctorat) 312, (Minerva, edi- tură) 312, (Costache Negruzzi) 312, (Grigore Alexandrescu) 312, («Convorbiri literare») 312, («Spre Franța», articol) 313, (Curente literare) 313, («Cântarea Româ- niei») 313, («Convorbiri literare») 313, 314, (Victor Eftimiu) 314, (Em. Gârleanu) 315, («Un poem inedit al lui Negruzzi») 315, (A- cademia Română) 315, (Ramiro Ortiz) 316, (Em. Gârleanu) 317, («Convorbiri literare») 317, <«Glo- se asupra criticei foliculare») 318, («Convorbiri literare») 318, 319, (Mironescu) 319, («Convor- biri literare») 320, 321, (Socec, editor) 321, (Victor Eftimiu) 321, («Convorbiri literare») 322, (Oct. Goga) 322, (Homer) 322. Luben (S. Șișmanov) 59, 535, 536. «Luceafărul» (Sextil Pușcariu) 9, (C. Sandu-Aldea) 42, (Elena Farago) 267, (loan Lupaș) 324. Lueger Dr. C., primarul Vienei (Ro- mânia Jună) 22. «Lumină nouă», piesă în 3 acte (Dui- liu Zamfirescu) 110. «Luna», studiu (N. L. Kostaki) 304. Lupaș prof. loan XXVII, XXVIII, (S. Pușcariu) 16, (Al. Lapedatu) 308, (S. Mehedinți) 323—333, (Bru- ckenthal, muzeu) 323, («Convor- biri literare») 323, («Politica cul- turală», cronică) 324, («Influența săsească asupra Românilor») 324, («Luceafărul») .324, («Țara Noa- stră») 324, («Vatra școlară») 324, Lupaș loan (urmare) (Dr. I. Borcea) 324, (Ipsilanti) 324, (Văcărescu) 324, (I. Borcea) 325, («Convorbiri literare») 325, («Țara Noastră») 325, («Toate plugurile j umblă», articol) 325, (Arhiereii Șaguna și Neofit Scri- ban) 326, («Convorbiri literare») 326, (Anastasia Șaguna) 326, (Sempronius Lupaș) 326, (Unirea Principatelor) 327, (Șaguna) 327, (Andrei Bârseanu) 328, («Răsu- netul Unirii la Românii din Ar- deal») 328, (Popea) 328, (Appo- nyi) 328, («Convorbiri literare») 329, («Revista teologică») 329, (Anastasia iȘaguna) 329, («Con- vorbiri literare») 330, (A. Bârsea- nu) 330, (Șaguna) 330, (Academia RomânO 330, (Șaguna) 331, (Mi- ron Costin) 332, (Centenarul lui Șaguna) 332, (T. L. Maiore cu, 332, (loan 1 Maiorescu) 332, 333, (Avram lancu) 333, (Șaguna) 333, (Leo Thun) 333, (loan Maiores- cu) 333. — Verax = I. Lupaș, 536, 537. Lupaș Sempronius (loan Lupaș) 326. Lupescu Colonel A. (Simion Mehe- dinți) 113—114. Lupii Floreas (Sextil Pușcariu) 4. Lupu I. (George Vâlsan) 98. Lupu Florea (Liviu Marian) 340, 341, 342, 537. Lupulescu loan .(Simion Mehedinți) 334—338, (N. lorga) 334, (Liga Culturală) 334, 335, (Memoran- dul) 335, (Gr. T. Brătianu) 335, (Aurel Popovici) 338. Luschan, prof. (George Vâlsan) 90. Luther Martin (C. Rădulescu-Motru) 444. «Lydda» (Duiliu Zamfirescu) 104. Lyon Otto XIX. Lys E. = D. Nanu 5401, 541. 569 i: E. TOROUȚIU - INDICI? M Maass XIX. Macarie, ieromonah sârb (Gr. Crețu) 246. Magnum Etymologicum Romaniae XIII, XIV, XV, XVI, XVII. Maiorescu loan (Nicolae Bănescu) 158, 162, (loan Lupaș) 332/ 333, 522, 537. Maiorescu T. L. XVII, (S. Pușcariu) 11, 13, (România Jună) 21, 22, 23, 24, (Nicolae Volenti) 78, (Duiliu Zamfirescu) 107, 112, (loan A. Bassarabescu) 132, 138, 144, 146, (Nicolae Bănescu) 158, (Marcu Beza) 166, 167, (D. Cădere) 190, (M. I. Chirițescu) 196, 203, 206, 212, 213, 231, 232, (Ana Conta Kernbach) 239, 240, (Elie Daia- nu) 250, (Mircea T. Djuvara) 253, 258, (Petre Dulfu) 264, (T. lordă- nescu) 297, (C. I. Istrati) 300, (N. L. Kostaki) 303, (loan Lupaș) 332, (C. Meissner) 345, 346, (Di- mitrie Nanu) 371, 377, 379, 386, 387, (Em. Panaitescu) 403, (N Pandelea) 414, 418, 419, 420, (Ion A. Rădulescu) 447, (P. Rășcanu) 450, 516, 517, 520, 522, 529, 545, 546. Manicatide (loan A. Bassarabescu) 146. Mânu General (George Vâlsan) 93. «Manual de studiul pastoral» de Șa- guna (Teodor Tamavschi) 62. Manucii (loan A. Bassarabescu) 146, Marco Polo (N. Pandelea) 415. Marghiloman Alex. (Duiliu Zamfi- rescu) 112, (Marcu Beza) 170. Maria de Medicis (Duiliu Zamfires- cu) 117. Marian Liviu (Simion Mehedinți) 339—343, («Convorbiri literare») 339, (N. lorga) 350, (dr. FI. Lupu) Marian Liviu (urmare) 340, (dr. A. Onciul) 340, («Juni- mea literară», revistă) 340, («Convorbiri literare») 340, («Via- ța Românească») 340, (G. Tofan) 340, (FI. Lupu) 341, (Onciul) 341, («Convorbiri literare») 34L («Voința Poporului») 341, (FI. Lupu) 342, (A. Onciul) 342, («Convorbiri literare») 342, (Emi- nescu) 343, («Convorbiri lite- rare») 343, («Somnoroase păsă- rele», articol în limba germană) 343, 537. Marinescu Anghel (loan A. Bassa- rabescu) 150. Marinescu I. M.: «Tramvaida» .(Va- sile Mihăileanu) 356. Markov 517. Marmeliuc D. N.. Secretarul Româ- niei June (Simion Mehedinți) 21- 24, (România Jună) 22, 516. Martonne.... de (George Vâlsan) 95, 99, IOD, 101. Massimu I. C. XIV. Mathias (N. Pandelea) 413. Maupassant ;Guy de (Dimitrie Nanu) 376. Mazarin (Duiliu Zamfirescu) 117. Mazăre (Ion Todicescu) 487. Mehedinți Simion IX, X, XXIV, XXVI, (Sextil Pușcariu) 1—18, 13, (Emilia D. Rațiu) 19—20, (România Jună, Societate Aca- demică Social-literară) 21 —24, (D. N. Marmeliuc) 21—24, (V. Pauliucu-Burlă) 21—24, (loan Russu-Șirianu) 25, (August Scri- ban) 26—34, (Kristian Sandfeld- Jensen) 35—36, (Nicolae Stoleriu) 37, ((Societatea Femeilor Orto- doxe Române) 38, (C Sandu-Al- dea) 39—44, (Mih. Strajan) 45— STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 570 Mehedinți Simion (urmare) 46, (loan Slavici) 47—52, (S. Șis- manov) 53—61, (Teodor Tarnav- schi) 62—63, (George Tofan) 66 — 68, (Nestoi' Urechia) 69—72, («A- mericanism literar», articol în Conv. lit.) 70, (Ion Ursu) 78—76, (Elena Voronca) 77, (Nicolae Vo- lenti) 79, (Maria Văcărescu) 82, (Georgq Vâlsan) 83—102, («Die rumănische Steppe) 95, (Duiliu Zamfirescu) 103—124, (Colonel D. Iliescu) 113—114, (Colonel Al. Lupescu) 113—114, (Dumitru Ba- ciu) 125—128, . (loan A. Bassa- rabescu) 129—151, (T. A. Bă- dărău) 152—153, (Nicolae Bă- nescu) 154—164, (Ion Bentoiu) 165, (Marcu Beza) 166—175, (De- mostene Botez) 176—184, (Traian B'ratu) 185—186, (Constantin Bră- tescu) 187—188, (G. Bucurescu) 189, (D. Cădere) 190—192, (Theo- dor Capidan) 193, (Barbu Catar - gi) 194, (M. I. Chirițescu) 195— 234, (Th. L Chirițescu) 235—236, (Eugen Ciuchi) 237—238, (Ana Conta Kernbach) 239—243, (C. I. Cosmescu) 244—245, (Gr. Crețu) 246—247, (Elie Daianu) 248—252, (Mircea Th. Djuvara) 253—260, (Virgil Drăghiceanu) 261—262, (Ch. Drouhet) 263, (Petru Dulfu) 264, (Ion Evian) 265, (Almajelu Farra) 266, (Elena Farago) 267— 271, (Al. Florescu) 272—273, (Mircea Florian) 274-279, (Const. Al. Garoflid) 280,, (Vladimir I. Ghika) 281—286, (Florian Stefă- nescu-Goangă) 287—289, (George Gregorian) 290, (G. N. Grosu) 291, (C. Hoisescu) 292, (T. lor- dănescu) 293—299, (C. I. Istrati) 300, (Vichenție Jemna) 301, (N. L. Kostaki) 302—304, (Const Mehedinți Simion (urmare) Krupenski) 805—306, (Alexandru Lapedatu) 807—310, (Eugen Lo- vinescu) 311—322, (loan Lupaș) 323—333;, ((Ioan Lupulescu) 334— 338, (Liviu Marian) 339, (C. Meissner) 344—346, (N. Mihaes- cu) 347, (P. Mihăileanu) 348—349, (Mihail Mihăileanu) 350—355, (Vasile Mihăilescu) 356, (Const. Mironescu) 357-359, (Const. Moi- sil) 360—362, (Corneliu Moldo - vanu) 363—364, (Aurel Mureșa- nu) 365—366, (Dimitrie Nanu) 367—394, (Alexandru A. Naum) 395-396, (Theodor A. Naum) 397, (I. Nisipeanu) 398, (Ion Nistor) 399—400, (Em. Panaitescu) 401— 410, (N. Pandelea) 411—421, (Gr. Patriciu) 422—424, (I. S. Petres- cu) 425—426, (Ion Pillat) 427— 428, (Nicolae M. Popescu) 429— 430, (N. O. Popovici-Lupa) 431, (N. Popeșcu-Mălăești) 432, (Ar- him. Visarion Puiu) 433, (D. Puș- chilă) 434—435, (Ion Răducanu) 436—442; (C.. Rădulescu-Motru) 443—445, (Ion A. Rădulescu) 446—447, (Petru Rășcanu) 448— 450, (D. Russo) 451, (Mihail Sa- doveanu) 452, (H. Sanielevici) 453, (M. Săulescu) 454—455, (Ion Sân-Giorgiu) 456, (I. Scărlătescu) 457—458, (Ion Simionescu) 459— 466, (Virgiliu I. Slăvescu) 467— 468, (Eleonora Stratilescu) 469— 472, (Col. G. D. Stratilescu) ,473, (Tereza Stratilescu) 474—479, (Nicolae Tabacovici) 480, (Oct. C. Tăslăuanu) 481, (Nicolai Tcaciuc) 482, (Sandu Teleajen) 483, (Li- sandru Teofil) 484, (Caton Theo- dorian) 485, (Ion Todicescu) 486— 488, (I. C. Tomulescu) 489—490, (George Tutoveanu) 491, 503, (Al. 571 1. E. TOROUȚIU - INDICE Mehedinți Simion (urmare) Vasiliu) 504—505, (Maria Văcă- rescu) 506, (Costance Zossima) 507—511, 517, 518, 520, 521, 529, 534, 539, 540, 545, 548, 549, 550. Meissner Const (Demostene Botez) 181, (D. Cădere) 191, (Eugen Ciu- chi) 238, (Simion Mehedinți) 344- 346, (Ronetti Roman) 344, (David Emanuel) 344, (Junimea din Iași) 344, (lacob Negruzzi) 344, (Melic și Melik) 345, (Maiorescu) 345, («Institutul Academic») 345, («A- mintiri») 346, (Maiorescu) 346, (Melic) 346, (N. Volenti) 346, (Paul) 346, (Petrache Carp) 346, (N. Pandelea) 418, (P. Rășcanu) 450, 537. Melic (Melik) Eugen I. (C. Meiss- ner) 345, 346. «Memento vivere» (Dimitrie Naum) 382, 391. Memorandul (loan Lupulescu) 335. «Memoriile lui Văcărescu» (Maria Văcărescu) 82. Mentor ( = Maiorescu) (Elie Daianu) 250. Metternich (M. I. Chirițescu) 215. Meyer G. 525. Meyer-Liibke Prof. Dr. X.XI, (Sextil Pușcariu) 12, 13, (România Jună) 21, 22, 23, 516. Micescu (M. I. Chirițescu) 205. Miclescu C. (Ion Todicescu) 487. Miclescu Victor (George Vâlsan) 84, (loan A. Bassarabescu) 139, (Const. Mironescu) 359. Mihăescu, elev (loan A. Bassarabes- cu) 142. Mihăescu Al. S., pantofar (loan A. Bassarabescu) 142. Mihăescu N. (Simion Mehedinți) 347, («Comoara de fabule») 347, («Convorbiri literare») 347. Mihăileanu Mihail XXVIII, (Ion Ursu) 74, (S. Mehedinți) 350—355, («Convorbiri literare») 350, (Pe- stalozzi) 351, (Pedagogie) 351,. («Epoca») 351, («Revue universi- taire») 351, («Convorbiri litera- re») 352, (Criza clasicismului) 352, («Convorbiri literare») 353, (Visarion Puiu, arhim.) 354, («Convorbiri literare») 354, 355, (O. Goga) 354, («Epoca») 354, («Voința Națională») 354, («Con- servatorul») 354, («Epoca») 354, 355, 537, 538. Mihăileanu P. (Sințion Mehedinți) 348—349, (on Ursu) 348, («Con- vorbiri literare») 348, (Havet) 349, (Const. Mironescu) 357, 537.. Mihăilescu Vasile (Nicolae Bănescu) 155, (Simion Mehedinți) 356, («Scrisori domnești» de N. lorga) 356, (. M. Marinescu6 «Tramvai- da») 356, («Epoca») 356, (Dinu G. Vintilescu) 356, 538. Mikiosich Fr. XXI, 525. Miile C. D. (Dimitrie Naum) 377, Miller Verghi, d-ra M. (Nicolae Sto- leriu) 37. M. N. = Al. Lăpedatu 532. «Minerva»), editură (loan A. Bassa- rabescu) 133, (M. I. Chirițescu) 198, 233, (Eugen Lovinescu) 312, ^Dimitrie Nanu) 381, (N Pan- delea) 421, (Ion A. Rădulescu) 447, (G. Tutoveanu) 498. «Minerva», ziar (M.; I. Chirițescu) 222, (Aurel Mureșanu) 366. Mircea cel Mare 538. Miron Costin (Ion Lupaș) 332. Mironescu Const. (Eugen Lovinescu) 319, (Simion Mehedinți) 357—359, («Convorbiri literare») 357, («Respectul Personalității», arti- col din Conv .lit.) 357, (Petru Mihăileanu) 357, (Proverbele ro- STUDII ȘI DOCUMENȚE LITERARE XI 572 Mironescu Const (urmare) mânești) 357, (Chestia CadrilaIe- rului) 357, (Naum) 358, (Emi- bace) 358, (N. Filipescu) 358, («Convorbiri literare») 358, (So- cec, librărie Focșani) 358 /«Via- ța Românească») 358, (Miclescu) 359 Mirune Pompiliu. Vezi Pompiliu Mi- ron. Missir Petre (România Jună) 23, (Ni- colae Volenti) 78, (N .L. Kostaki) 303. «Mitologia Română» (N. L. Kostaki) 302, 304. Mîttheilungen (loan A. Bassarabes- cu) 133. «Moartea lui Horea», bucată literară (G. Bucurescu) 189. Moisil Constantin XXVII, XXVIII, (S. Mehedinți) 360-362, (Escur- siuni arheologice în Dobrogea», articol) 360', («Conv. lit.») 360, (Diplomă militară, notiță despre un fragment) 361, («Convorbiri Moisil Constantin (urmare) literare») 361, 362, (Monede ro- mânești) 362, (Florea, prof.) 362, (Musculiu) 362, (N. Pandelea) 411, 538. Moldovanu Corneliu (Simion Mehe- dinți) 363—364, («La cruce de drum», poezie) 363, (Petru Răș- canu) 449, 538. Monede românești (Constantin Moi- sil) 362. «Monitorul Oficial» (Ion Ursu) 74, (Duiliu Zamfirescu) 116. Monnier (N. Pandelea) 415. Morar Augustin (Em. Panaitescu) 410. Mozart (M. I. Chirițescu) 216. Mureșianu Aurel (Simion Mehedinți) 365-366, («Gazeta Transilvaniei») 365, 366, («Minerva», ziar) 366. Murnu Gh. (Em. Panaitescu) 401, 539. Musculiu (Constantin Moisil) 362. Muzicescu Gavril (Eleonora Strati- lescu) 469. N Nansen (N. Pandelea) 415. Nanu Dimitrie XXVII, XXIX, (S. Mehedinți) 367-394, («Conv. lit.») 367, (P. Cerna) ,367, 368, (Em. Gârleanu) 367, (Leon Griyka) 368, («Convorbiri literare») 369, (Nicodem) 369, (Cercul Conv. lit.) 369, 370, («Ispitirea», poemă) 370, (P. Cerna) 371, («Convorbiri lite- rare») 371, , (Maiorescu) 371, (Cerc) 371, (Nicodem) 371, (Dui- liu Zamfirescu) 371, (Caragiale) 371, («Pegas»: «Sentințe», poezii) 372, 373, 374, (Mih. Dragomires- cu) 372, (P. Cerna) 372, («Tenta- ția pe munte») 372, («Conv. lit.») 372, (P. Cerna) 375, («Convorbiri Nanu Dimitrie (urmare) critice») 375, (Mih. Dragomires- cu) 375, («Convorbiri literare») 375, (Cercul) 376, (Nicodem) 376, («Ispitirea») 376, (Vila Codrescu) 376, (Maupassant) 376, («Epoca») 376, (Pizani) ,376, («Epoca») 377, («Adevărul») 377, (Miile) 377, (St. Beuve) 377, (Vigny) 377, (Cercul) 377, (Maiorescu) 377, («Ne’ndoia- lă») 377, («Convorbiri literare») 377, (Ghica) 377, (Carmen) 377, («Convorbiri literare») 378, (Fi- lip) 378, («Credința») 378, (Dra- gomirescu) 379, («Literatura și Arta Română») 379, (Părintele Benedict și In toamnă, poeme) 573 1. E. TOROUȚIU - INDICE Nanu Dimitrie (urmare) 379, (Făt-Frumos) 379, (Convor- biri critice) 379, (Gârleanu( 379, (Pompilian) 379, (Politica și Li- teratura) 379, (Ibrăileanu) 380, («Viața Românească») 380, («Con- vorbiri critice») 380, («Convorbiri literare») 380, 381, (D. Evolcea- nu) 381, («Stana», piesă de tea- tru, traducere) 381, (Elena Vă- cărescu) 381, (G. Filip) 381, (Fr. Coppee) 381,- (Minerva, editură) 381, («Andromaca») 381, («Pen- tru coroană») 381, (Em. Gârlea- nu) 382, (Societatea Femeilor Ro- mâne) 382, («Memento vivere») 382, (A. Toma) 392, (Banchetul Conv. lit.) 382, (Georgescu) 383, («Convorbiri literare») 383, («Tentația», poemă) 384, (Volnov) 384, (Baltazar) 385, («Convorbiri literare») 385, (Alesy) 385, (Maio- rescu) 386, («Convorbiri lite- rare») 386, (Caragiale) 387, (Vla- huță) ,387, (A. Toma) 387, (Maio- rescu) 387, (Cerc) 387, (Societatea oamenilor de litere din Paris) 387, (Cerc) 388, (Shakespeare: Othello) 388, (A. Toma) 388, (Othello) 389, (Em. Gârleanu) 389, (Mih. Dragomirescu) 389, («Epoca») 389, («Convorbiri lite- rare») 389, (Em. Gârleanu) 390, (Societatea Femeilor Române) 330, («Memento vivere») 391, («Convorbiri literare») 391, (Georgescu) 391, («Cânta odi- nioară un skald) 392, (I. Bogdan) 393, (Baltazar) 393, («Epoca») 393, («Unui Revoluționar») 394, («Convorbiri literare») 394, (C. Giurescu) 394, 539. — E. Lys=D. Nanu 540, 541. Nanu, d-șoara (Ion A Rădulescu) 446. «Natura Spațiului și Timpului» (Mir- cea T. Djtivara) 255. Naum Anton (N. Volenti) 78, (Const. Mironescu) 358, (Em. Panaitescu) 401, 541. Naum Alexandru A. (Simion Mehe- dinți) 395—396, («Phidias și Par- thenonul», studiu arheologic) 335, («Convorbiri literare») 395, (Teohari Antontescu) 395, («O- magiu Maiorescu») 393, 541. Naum Theodor A. (Simion Mehe- dinți) 397, (Virgil)’ 397, («Con- vorbiri literare») 397, 541. «Năvala» (Sandu Teleajen) 483. «Neamul Românesc» (Sextil Pușca- riu) 1, (August Scriban) 33. Nechita C. (G. Tutoveanu) 496. Negoescu Christu (loan A. Bassara- bescu) 136. Negri Costache (Duiliu Zamfirescu) 111, (Vladimir I. Ghika) 282. Negruzzi Costache (Eugen Lovines- cu) 312, («Un poem inedit» al lui Negruzzi) 315, 520, 530, 535. Negruzzi lacob C. X, (C. Meissner) 344, 518, 520, 521. Negruzzi Mhaiil X. Negulescu P. P. (Nicolae Volenti) 78, (George Vâlsan) 99, (Mircea Flo- rian) 275, 276, (P. Rășcanu) 450, 546. Nemeș loan 535. «Ne’ndoială», poezie (Dimitrie Nanu) 377. Nicanor (loan A. Bassarabescu) 146. Nicodem, pseudonim (Dimitrie Nanu) 369, 371, 376. Nicolaescu St. 532. Nicolaide C. 524. Niculescu Grigore (loan A. Bassa- rabescu) 137, 138. Nifon II, Patriarh de Constantine - pol (Nic. M. Popescu) 429. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE XI 574 Nisip eanu I. (Simion Mehedinți) 398, («Anuarul Seminarului de Geo- grafie») 398, (Greef) 398, (Socie- tatea culturală din Slatina) 398, 541. Nistor I. (Simion Mehedinți) 399— 400, («Junimea literară», revistă) 399, («Convorbiri literare») 399, (Petru Liciu) 400, (Societatea pentru cultură) 400. «Noapte albă», traducere din limba bulgară (Bela noci) (Th. I. Chi- rițescu) 236. Nottara Const. 547. «Numirile colorate» de Litzica (D Pușchilă) 435. ' «Nuova Antologia» (August Scriban) 26. O Odobescu Al. (loan A. Bassarabescu) 134, (Nicolae Bănescu) 156, (I. S. Petrescu) 425, 426. Odobescu D-na (I. S. Petrescu) 425. Odobescu Elena C. (Societatea Fe- meilor Ortodoxe Române) 38. Olimpiani (M. I. Chirițescu) 216. Ollanescu (Duiliu Zamfirescu) 108. «Omagiu lui Titu Maiorescu» (Nico- lae Bănescu) 159, (Ana Conta Kernbach) 241, 242, (Al. . A. Naum) 396. Omer (Eugen Ciuchi) 238. Onciul Aurel (Sextil Pușcariu) 5, (Liviu Marian) 340, 341, 342, 537. 547, 548. P P. (I. Simionescu) 464. «Palatele domnești5, broșură (Virgil Drăghiceanu) 262. «Palatul din Herești» (Virgil Drăghi- ceanu) 261.; Panaitescu (Constantin Brătescu) 188, (Alexandru Lapedatu) 309. Panaitescu Em. (Simion Mehedinți) 401—410, (Tzigara) 401, (Grigo- rescu Nic.) 401, (Virgil Drăghi- ceanu) 401, (Duiliu Zamfirescu) 401, (Voinovj 401, (Naum) 401, (Barbu Constantinescu) 401, (Au- Onciul Dimitrie (Sextil Pușcariu) 13. Onciuleștii (Sextil Pușcariu) 6. «Onomatopea», studiu p. Conv. lit- (Sextil Pușcariu) 15. «Opinia», ziar (August Scriban) 33, (P. Rășcanu) 450. Orleanu G. G. 540. «Orientalism», articole (T. lordănes- cu) 299. «Orodel», bucată literară (G. Bucu- rescu) 189. Ortiz Ramiro (E. Lovinescu) 316, 533. Ortodoxia (Eugen Ciuchi) 237. Osvadă (Sextil Pușcariu) 16. Panaitescu Em. (urmare) gustin Paul) 401, (Gh. Murau) 401, (T. lordănescu) 401, (flur- muzaki) 401, (I. Răducanu) 402, (I. Creangă) 402, (Chr. Staicovici) 402, (Lăpădatu) 4021, (Goethe) 402, (Fr. Schiller) 402, (Winckelmșinn) 402, (Herbart) 403, (Friederic cel Mare) 403, (Maiorescu) 403, (Se- minarul Pedagogic lena) 403, («Convorbiri literare») 404, (prof. Pohlmann) ,404, (Furtwăngler) 404, (Wolters) 404, («Convorbiri literare) 405, (Wileken) 406, 575 1. E. TOROUȚIU - INDICI Panaitescu Em. (urmare) (Lamprecht) 406, («Convorbiri li- terare») 406, 408, (Weigand) 408, («Freie u. Sklavenarbeit in Ae- gypten», teză de doctorat) 408, (Deșliu) 410. )L Kalinderu) 410, (Augustin Morar) 410, (P. Cerna) * 410, (I. S. Petrescu) 425, 542, 544. Panaitescu P. P. XXIX. «Pancantantra» (T. lordănescu). 297. Pandelea N. (Simion Mehedinți) 411— 421, (Sihleanu) 411, (Calafăteanu) 411, (Moisil) 411, (Sully Prud- homme) 412, («Convorbiri lite- rare») 413', (Pedagogia practică de Mathias) 413, (G. Bogdan Dui- că) 413, (Casa Școalelor) 413, («Ultimul Vlăstar», dramă) 414, (Maiorescu) 414, (Al. Davila) 414, (Constantinescu)- 414, (Daudet) 414, (Haret) 414, (Regina Elisa- beta) 414, (Casa Școalelor) 415, (Biblioteca Minerva) 415, (Nan- sen) 415, (De Amicis) 415, (Stan- ley) 415, (Darwin) 415, (Monnier) 41'5, (Marco Polo) 415, (Youn- gousband) 415, (Shakelton) 415, (Sven Hedin) 415, (Ducele de Abruzzi) 415, 543. Papacostea (Theodor Capidan) 193, (M. I. Chirițescu) 205. Papiu Ilarian (Emilia D. Rațiu) 19. Patrașcanu D. D. (Ion Ursu) 76, 519, Patriciu Gr. (Simion Mehedinți) 422- 424, («îndărăt.... spre școală» art. al lui S. Meh.) 422, 423, («Evo- luția în cultura poporului și or- ganizarea învățământului public) 422, («Casarea examenului de a- vansarea învățătorilor», memo- riu) 422, (S. Popescu) 423, (Ti- pografia Albert Baier) 423.