£ | I.. E. TOROUȚIL 60.53 1 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VOL. VII CORESPONDENȚĂ LITERARĂ ȘI CULTURALĂ PRIVITOARE LA ANII 1890-1934 ȘI ÎN SPECIAL LA ' ' ' ■’ C- ■ «S. A M Ă N Ă T O R U L» SCRISORI DIN ANII 1890—1934 CĂTRĂ NICOLAE IORGA DELA: IÂNCU IORGA - A. D. XENOPOL - ADELĂ XENOPQL ÎOAN BOGDAN - ALEXANDRU BOGDAN - GEORGE POPOVICI (T. ROBEANU) - EUSEBIU POPOVICI - P. P. CARP - V. M. BURL^ - N. GANE - EDUARD GRUBER - P. M1SSIR - TITU MAIORESCU - ÎOAN SLAVICI - TEODOR STEFANELLI DIM1TRIE ONCIUL - ÎOAN URBAN JARNIK - ILARION PUȘCARIU - IOAN G. SBIERA - S. G. VĂRGOLICI - V. TASU - BARBU DELAVRANCEA - DUILIU ZAMFIRESCU ARTUR GOROVEI - SPIRU HARET - ANDREI BÂRSEÂNU VIRGIL ONIȚIU - V., A. URECHIA - C. ESARCU - C. I. ISTRATI - ALEX. ODOBESCU - THEODOR VĂCÂRESCU - IOSIF VULCAN - ALEXANDRU VLAHUȚĂ ST. O. IOSIF - EM. GÂRLEANU. v’x vț» BUC U R E Ș’T'I 1936 INSTITUTUL DE A R T E G R A F I C E „B U C O ,V I N A” st. D. L. VII L E. TOROUȚIU STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VOL. VII I. E. TOROUȚIU STUDII SI DOCUMENTE LITERARE COLECȚIE DE: CORESPONDENȚĂ - LITERATURĂ CULTĂ ȘI POPULARĂ TRADUCERI - CONTRIBUȚII ȘI MONOGRAFII BIBLIOGRA- FICE - CERCETĂRI LITERARE - STUDII DE LITERATURĂ COMPARATĂ TESTIS TEMPORUM LUX VERITATIS MAGISTRA VITAE CICERO PRIMELE 6 VOLUME CUPRIND PERIOADA JUNIMII. ÎN VOLUMELE I, II ȘI O PARTE DIN III SE GĂSESC SCRISORILE ADRESATE LUI IACOB C. NEGRUZZI, ÎN CEALALTĂ PARTE DIN III ȘI ÎN IV, V, VI, IX, XI SE REPRODUC SCRISORILE JUNIMIȘTILOR SCHIMBATE ÎNTRE EI. VOLUMELE VII, VIII, X, XII ADUC O PARTE DIN PERIOADA SĂMĂNÂTORULUI. VOLUMUL XIII PREZINTĂ TABLOUL SINOPTIC, ALFABETIC ȘI CRONOLOGIC, AL AUTORILOR DE SCRISORI, ȘI INDICELE GENERAL, DE NUME ȘI MOTIVE, PENTRU VOLUMELE I-XII. DELA VOLUMUL II PÂNĂ LA XII INCLUSIV TEXTELE FRANCEZE, CÂND NU SE ARATĂ ALTFEL, AU FOST TRADUSE DE DOAMNA ELVIRA TOROUȚIU. VOLUMELE XIV-XXV VOR CONTINUA TIPĂRIREA PERIOADELOR JUNIMII ȘI SĂMĂNĂTORULUI, IAR VOL. XXVI VA REZERVA PENTRU ÎNTREAGA COLECȚIE UN TABLOU SINOPTIC AL DOCUMENTELOR, UN INDICE GENERAL ȘI UN CAPITOL SPECIAL DE ADDENDA ET CORRIGENDA. I. E. T O R O U ȚIU STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VOL. VII CORESPONDENȚĂ LITERARĂ ȘI CULTURALĂ PRIVITOARE LA ANII 1890-1934 ȘI ÎN SPECIAL LA «S Â M Ă N Ă T O R U L» SCRISORI DIN ANII 1890—1934 CĂTRĂ NICOLAE IORGA DELA: IANCU IORGA - A. D. XENOPOL - ADELA XENOPOL IOAN BOGDAN - ALEXANDRU BOGDAN - GEORGE POPOVICI (T. ROBEANU) - EUSEBIU POPOVICI - P. P. CARP - V. M. BURLĂ - N. GANE - EDUARD GRUBER - P. M1SSIR - TITU MAIORESCU - IOAN SLAVICI - TEODOR STEFANELLI DIM1TRIE ONCIUL - IOAN URBAN JARNIK - ILARION PUȘCARIU - IOAN G. SBIERA - S. G. VÂRGOLICI - V. TASU ~ BARBU DELAVRANCEA - DUILIU ZAMFIRESCU ARTUR GOROVEI - SPIRU HARET - ANDREI BÂRSEANU VIRGIL ONIȚIU - V. A. URECHIA - C. ESARCU - C. I. ISTRATI - ALEX. ODOBESCU - THEODOR VĂCÂRESCU - IOSIF VULCAN - ALEXANDRU VLAHUȚÂ - ST. O. IOSIF - EM. GÂRLEANU. BUCUREȘTI 193 5 INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „BUCOVINA41 LUI N I C O L A E I O R G A „ALE TALE DINTRU ALE TALE“ RESPECTUOS OMAGIU I. E. T. SPRE O NOUĂ CULME... Cu acest al VH-lea volum, colecția Studiilor și Do- cumentelor Literare începe ascensiunea unei noi culmi în istoria literaturii și culturii noastre: Sămănătorismul. In volumele VII—XII inclusiv se vor tipări scriso- rild primite de întemeetorul curentului sămănătorist, Nicolae lorga. Nu este însă esclus ca documentele Sămănătorismului să reclame câteva volume în plus peste cele șase proectate, pentru cari materialul e și adunat. Aceasta, din cauza importanței transformărilor sociale dela 1890 până la 1916/18, când un suprem eroism a venit să dea prin faptul de arme întărire veci- ni că pentru ceea ce sufletește se pregătise timp de se- cole în concordanță cu evoluția evenimentelor, și în epoca modernă prin acțiunea și eclipsanta personali- tate a lui Nicolae lorga. Că n’am muncit în zadar și că mă găsesc pe calea cea bună, mi-a dovedit-o ziua în care învățatul pro- fesor cu renume universal mi-a dat învoire să leg de perioada trecută a „Junimii'1 pe cea următoare a „Sămănătorului" creată de dânsul. Acesteia din urmă i se pot doar integra și operele cele mai desăvârșite ale literaturii românești din cel mar recent timp: „Ion*, „Pădurea Spânzuraților“, Răscoala0, de Livizi Rebreanu, ,JAeteAeTâi“\mIonelTeodoreanu, „Luceafărul" lui Cezar Petrescu, opere cari prin particularitatea pur româ- nească și înaltul lor nivel artistic și etic, au izbutit și STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII vor continua să deschidă porțile literaturilor străine, fiecare interesând cu noutatea specifică autorului și mediului ce l-a produs. Dar N. lorga nu numai că a binevoit să-mi pună Ia dispoziție scrisorile cari i s’au adresat între anii 1890—1934, ci a găsit și timp să revadă ultima corec- tură a textelor, ajutând în acest mod ca lucrarea să nu apară cu cetiri ipotetice sau cu strecurarea unor erori cari ar fi alterat înțelesul originalelor. Pentru această înaltă bunăvoință și pentru câtă răbdare va mai trebui să-mi arate și de aci înainte, cuvintele mele sunt prea neputincioase ca să-i poată exprima întreaga recunoștință, care i-o datorez. înainte de a încheia trebue să exprim și în acest loc mulțumirile mele d-rei 7. Donici, care a suprave- ghiat copierea scrisorilor și mi-a oferit ajutor la cola- ționarea lor, asemenea doamnei Elvira Torouțiu, pentru traducerile făcute din limba franceză, precum și prietenului Alexandru loneseu pentru concursul dat la migăloasa muncă a corecturilor. Govora 1 Septemvrie 1935 L E, TOROUȚIU INTRODUCERE Ultimul deceniu din secolul, al XlX-lea pregătește perioada Sămănătorismului în literatura și cultura ro- mânească. In cale se va întâlni personalitatea lui N i - colae lorga, personalitate covârșitoare prin infinite resurse de energie, uriașă acumulare de cunoștinți și ne- întrecută putere de a le răspândi prin graiu viu și scris și a le folosi cu profetic fanatism întru pregătirea între- gului popor românesc pentru marele moment istoric al anilor de colectiv efort și sângeros sacrificiu: 1916—18, în urma căruia avea să se înfăptuiască unirea politică a tuturor Românilor. Toate caracteristicele epocii se desprind din activi- tatea lui N. lorga, simțindu-i pretutindeni* vocația, recu- noscând supra-omul, în care s'au concentrat neastâmpă- rul și semnificativa neliniște din aproape jumătatea unui veac de adânci prefaceri istorice, cu prăbușirea unor lumi și nașterea sau renașterea altora. In declinul unei faze istorice, N. lorga a fost predes- tinat să apară și să inaugureze alta, ale cărei zori prin- deau să tivească marginea cerului. O epocă veche însă nu se lichidează, precum cea nouă nu se naște, dintr'o- dată; stărue încă mult timp ecourile celei dintâi, acope- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII XII rite de svonurile tot mai intense ale următoarei. Epilo- gul uneia se pierde sub impulsul preludiului celeilalte. Ce-a fost școala „Junimii" ne-o dovedesc operele creatorilor M. Eminescu, V. Alecsandri, I. Creangă, A. D. Xenopol și ale pleiadei celorlalți scriitori; ne învață di- feritele istorii ale literaturii românești, cât și cum s'a pu- tut înfiripa o sintesă, după materialul ce sta la îndemână; în cele din urmă rie luminează și unele documente din această colecție. Opera poetică și matura cugetare politică a lui Emi- nescu, proza clasică a lui Creangă, originalitatea științi- fică a lui A. D. Xenopol, au ridicat, încă în perioada tre- cută. la valoare de dogmă adevărul că literatura devine universală prin esența ei națională. Eticul și esteticul, prin înseși realizările și izvoarele de inspirație ale ma- rilor maeștri, primeau în buna lor tovărășie și etnicul: un anume etnic, cel mai caracteristic și mai original. Aci se integrează deci și opera dramatică a lui I. L. Caragiale, românească până în cele mai mici amă- nunte. Pe când gruparea societății ieșene se mulțumea doar să scrie, fără să i se audă glasul decât în adunări poli- tice sau desbateri parlamentare, N. lorga descoperă ma- rele secret, care dela dezideratul culturii naționale ex- primat numai în scris, de altfel cu toată sinceritatea și căldura, trebue să ducă la o reală și grabnică înfăptuire: puterea cuvântului vorbit, cu tonalitatea și modulațiile vocii, cu săgetarea privirii, dând ideilor viață intensă, fascinantă. Prospețimea și agerimea cugetării, frumusețea XIII I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE expunerii, crează o nouă atmosferă, puterea de convin- gere trezește un curent general de redeșteptare națională. In orașe tineretul universitar și profesorimea, la sate în- vățătorimea și preoțimea, erau purtătorii ideilor de pri- menire sufletească și refacere din temelie a statului ro- mân. Curând, după începerea acestei lupte, avea să se completeze programul cu factorul cel mai hotărîtor pen- tru vitalitatea oricărui popor, economicul, prin cunoscu- tul luptător A. C. C u z a, căruia, mai târziu, va trebui să i se dedice un capitol special. Astfel, N. lorga în strânsă colaborare cu A. C. Cuza semnalează prăpastia care desparte păturile de jos de con- ducătorii politici și cărturari. Deci perioada Sămănătoru- lui se distinge de cea trecută nu numai prin forma mijloa- celor de luptă și deschiderea mai largă a programului, cu formularea și realisarea factorului etnic, ci și printr'o adâncire și coborîre a atențiunii spre robii, a căror da- torie era doar să muncească pământul latifundiarilor și să îngrijească de contingente ostășești. Deaceea, nu fără înțeles va apare în corespondența lui lorga un bogat material dela studenți, învățători și preoți, din lumea măruntă a satelor uitate de Dumnezeu. N. lorga este cel dintâiu erudit care descinde deadreptul sau prin ideile sale, în clasa de jos, într'o vreme când oropsiții în- genunchiați pe brazdă străină încă nu intrau în calculele balanței electorale. Și o deosebire între cei doi conducători de epoci în- vecinate: în vreme ce Maiorescu este simbolul echilibru- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XIV lui spiritual, impus de o rigiditate, s'ar putea spune, an- glo-saxonă, N. lorga reprezintă cel mai caracteristic tip latin: spontan, cald și sincer, aci spiritual și senin, aci duios, oțărît sau îndârjit, ideal temperament pentru răscolirea, convingerea și captivarea mulțimilor. Cine a cetit pagi- nile din Istoria Literaturii închinate cronicarilor sau cân- tecului nostru popular, va fi mereu atras ca de o frumoasă, nu numai instructivă, amintire. Vom trece însă peste aceste considerațiuni generale, cari s’ar putea cristaliza în formă concludentă abia după cunoașterea întregii sale opere și a închiderii ultimei pa- gini din cele șase volume menite să cuprindă corespon- dența Sămănătorului. Pentru studierea operei lui N. lorga însă va trebui să se consacre odată, după ce se va fi aș- ternut perspectiva de timp, cel puțin o viață întreagă de om. Scrisorile de-aici și din următoarele volume vor re- învia figurile unor dispăruți și prea curând uitați, vor contribui la cunoașterea mai sinceră a unor scriitori din generația de după 1890 și la conturarea personalității lui Nicolae lorga, unele în măsură mai mare, altele lămurind numai un amănunt istoric. Ele vor fi însoțite de note, în modul obicinuit de până acum, cât ne-am priceput și până unde au ajuns cunoștințele noastre. Varietatea domeniilor, în cari a activat și continuă să activeze N. lorga, ar fi reclamat colaborarea specia- liștilor din diferitele materii, pentruca prin adnotări să se poată răspunde tuturor întrebărilor pe care și le-ar pune cetitorii. Asemenea participare la muncă însă nu s'ar fi XV I- E. TOROUȚIU: INTRODUCERE putut realiza fără neajunsul ca încheerea lucrărilor să se facă abia după mulți ani, dacă nu chiar după zeci de ani, mai ales că proectul colecției prevede cel puțin douăspre- zece volume. De-aceea repetăm vechiul principiu aplicat în pa- ginile din trecut: introducerea și adnotările vor servi ne- cunoscătorilor acestei epoci, iar celorlalți le oferim docu- mentul, cu speranța ca, utilizându-1, să scoată din el ade- vărul. Cea mai mare parte din autografe nu se poate repro- duce în slova tiparului, deoarece aparține generației, as- tăzi încă în plină maturitate sau numai în viață. Dar acest minunat tezaur —arhiva lui N. lorga — sporește zi de zi. Va veni desigur, mai târziu, altcineva în urma mea și va relua firul de unde-1 voiu lăsa, va continua colecția, cin- stindu-se pe sine și pe cei cari și-au închis gândurile și sentimentele în hrisoavele adormite. Când a apărut volumul al IV-lea din St. D. L. cu scrisorile ,,Junimiștilor’i', Nicolae Roșu spunea1, cu drept cuvânt, că până nu se va fi terminat publicarea întregu- lui material existent, ar fi prematur să se tragă conclu- zia definitivă asupra însemnătății și valorii acestei cule- geri de documente, pentru istoria literaturii și culturii noastre. Această științifică rezervă găsește desăvârșită îndreptățire și pentru seria volumelor care vor cuprinde corespondența literară și culturală din perioada Sămănă- torului. 1 In ziarul „Curentul”, 27 Iulie 1934. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XVI Fenomenul eminescian în poezie și iluminare politică, cel al lui Creangă în proză, a dat Junimii amploare de epocă. Fără de acești doi ilustratori, direcția critică nu s'ar fi putut afirma, deoarece n'ar fi avut puncte de ra- zim pentru acea ce trebuia să însemne o literatură națio- nală. Venind dela „Vatra" (1894—1896) încarnatului juni- mist I. Slavici și răsvrătitului I. L. Caragiale, G. Cdșbuc împreună cu Al. Vlahuță, a cărui „Viață" se stinsese în acelaș an ca și focul din „Vatră", întemeează la sfârși- tul anului 1901 (2 Dec.) revista „Semănătorul" și crează astfel linia de unire între ideile marilor precursori și uriașa putere constructivă a lui N. lorga. După războiul independenței (1877), după instituirea regalității (1880), după moartea spirituală a lui Eminescu din cea dintâi întunecare a sa (1883), după dispariția lui Creangă (1889) și cea a lui Alecsandri (1890), clasa con- ducătorilor și cărturarilor părea că e stoarsă de vlagă și că dăduse tot ce o generație sănătoasă putea să dee în cei mai viguroși ani. Titu Maior eseu însuși modificase scara intereselor așezând politica înaintea literaturii — finalitate care dealtfel nu apare singuratică în istoria ci- vilizației. Și ceeace nimeni n'ar fi putut bănui vr'odată: chiar lacob C. Negruzzi, care a fost și rămâne până la sfârșitul vieții un apolitic și un profund desgustat de ceea ce se numea politică, cedează conducerea revistei „Con- vorbiri Literare" lui M. Dragomirescu, fostul elev al lui Maiorescu. După un scurt popas la „Convorbiri Literare", M. Dr. încearcă să grupeze în jurul propriilor „Convorbiri" (cu XVII I- E- TOROUȚIU: INTRODUCERE adaosul ulterior „Critice"), talente risipite în cenacluri mă- runte. Cu excepția criticei conducătorului, nu totdeauna obiectivă, revista se impune și se susține, timp de patru ani, mai mult prin ceeace dădeau colaboratorii și prin eleganta ținută tehnică. Directorul ei evadează apoi în Em- pireu pentru a polemiza acolo cu Maiorescu și alții, pier- zându-se în cele din urmă prin nebuloasa atributelor psi- ho-fisice și fisico-psihice. In bilanțul aniversării de 60 ani a lui M. Dragomi- rescu, Perpessicius închidea principiile criticului în for- mula strânsă și clară: „autonomia operei literare, condes- cendența critică cu care trebuește întâmpinată, puritatea verdictului, neinfluențat de considerații din afara perso- nalității artistice a scriitorului” 2. Dar, M. Dragomirescu, în enunțarea teoriilor sale, uita că timpul avea să-i aducă în laborator, pentru disecare, acea creație a scriitorului care se naște numai în vârsta de maturitate a unui popor: romanul, „care se poate înfă- țișa ca formă artistică abia atunci când literatura și viața națională si’au desvolțat puternic prin numeroasele eveni- mente istorice și culturale ale multor secole. Când din acest timp înaintat privim în trecutul unui popor, unde orice fantezie se revarsă în forma strânsă a versului, ni se pare că versul era singurul mod de expunere în acele împrejurări și găsim că acea formă a fost deosebit de elegantă și lăudabilă. In realitate însă lucrarea scrii- torului epic modem, al cărui material linguistic se orân- 2 ) Perpessicius, Mențiuni Critice, seria II-a, pg« 264 Edit- Fundațiilor Re- gale, București 1934- ■ St. D. L. vn — ** STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XVIII duește în proză, a devenit cu atât mai viguroasă, cu cât posibilitățile națiunii de a zugrăvi, prin limbă, viața lăun- trică a omului sunt mai bogate. Căci, istoria literaturii în cel mai înalt înțeles nu este altceva decât expunerea is- torică a puterii fiecărei epoci de a da expresie prin cu- vânt a ceea ce produce cea mai puternică emoție” â. Despre apariția romanului românesc înainte de răz- boiu se poate vorbi numai cu multă rezervă. In conferința sa dela Radio din 17 Sept. 1935, Perpessicius spunea foarte sugestiv că „cinci degete dela o singură mână sunt prea multe pentru numărarea operelor acestui gen epic, apă- rute înainte de război”, iar Ionel Teodoreanu într’un ex- pozeu asupra romanului românesc dinainte de 1920, ex- plica în aula Fundației Regele Carol I fenomenul apari- ției târzie a romanului nostru în sensul teoriei lui Gustav Freytag asupra genezei romanului. Pornind din fasa em- brionară a „Ciocoilor vechi și noi" (1862) de Nicolae Fi- limon, romanul trece la surprinzătoarea trilogie a lui Dui- liu Zamfirescu (,,Viața la țară", 1894; „Tănase Scatiu", 1896; „In războia", 1897), pentru ca „Sămănătorul” să în- ceapă deschiderea căilor spre romanul modern, prin Sa- do veanu („Șoimii", 1904; „Floare Ofilită", 1905) și C. Sandu-Aldea („Două Neamuri", 1906); apoi, imediat după războiu, la 1920, Liviu Rebreanu dăruește literaturii ro- mânești cel dintâiu roman de factură europeană „Ion", care a devenit în acelaș timp și semnificație pentru lo- cul unde se găsesc izvoarele de inspirație și unde s'au 3 Gustav Freytag, Gesammelte Aufsâtze, S- Hirzel, leipzig- XIX I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE petrecut într'adevăr cele mai mari evenimente istorice, subliniate tot de romancierul Rebreanu prin ultima și cea mai puternică a sa creație „Răscoala”. Și tot din realită- țile noastre, din profunda spiritualitate românească s'a înălțat văzului și admirației tuturor „Luceafărul” lui Ce- zar Petrescu. După ce a. elogiat „Bătrânii” lui Emil Gâr- leanu, iată-1 pe M. Dragomirescu nevoit să epuizeze epi- tetele de recunoaștere a lui Ionel Teodoreanu, care prin romanul „Medelenilor” învăluiți în parfum și poezie ne în- fățișează lumea bătrânilor cari se duc și a generației care se ridică, trăește și umblă alături de noi cu toate calitățile și defectele. După retragerea lui M. Dragomirescu dela conduce- rea „Convorbirilor Literare" (1893—1897), timp de un an îngrijește de apariția revistei N. Petrașcu, autorul cunos- cutelor monografii Eminescu, Alecsandri, Bolintineanu, Grigorescu ș. a. și directorul revistei „Literatură și Artă Română” (1896—1908). La 1899 a fost ales pentru direc- ția „Convorbirilor Literare” loan Bogdan, care în curs de șapte ani (până la 1906) „a căutat să ducă mai departe această revistă, fără să se abată dela principiile sănă- toase ale fondatorilor ei” 4. Urmașul lui I. Bogdan a fost Simeon Mehedinți, cel mai sincer adept al lui T. Maio- rescu, până în anul 1924, când conducerea se încredin- țează lui Al. Tzigara-Samurcaș. Nu s’ar putea spune că revista și-ar fi renegat vre-odată principiile sau schimbat programul. Dela 1890 însă se ridică generația nouă a viitorilor Sămănăto- * loan Bogdan, în „Conv. LiL", 1906 XL 1160. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII XX riști și revista devine neîncăpătoare pentru varietatea problemelor impuse de vremurile noi și bogăția materia- lului din partea colaboratorilor tot mai numeroși. N. lorga își publică cele dintâi studii de istorie literară în ,,Con- vorbiri Literare ", iar pe timpul direcției lui loan Bogdan, acesta îl invită în cutare seară, să vină la el negreșit, „pentrucă vin și câțiva junimiști, cărora să le mai tragem un bairam împreună”. Tineretului îi crescuse aripi și por- nise să sboare pretutindeni și să-și clădească propriile cui- buri. A. D. Xenopol a fost printre primii junimiști care simțind că nu mai poate încape în cadrul „Convorbirilor Literare”, și-a întemeiat la Iași, în 1888, revisat „Arhiva”. „Societatea științifică și literară” se organizează după mo- delul „Junimii” și-și începe activitatea, ca și aceasta, cu ședințe, conferințe și cursuri libere. N. Petrașcu are și el propria revistă. Foștii colaboratori ai „Convorbirilor Li- terare”, mai asiduu Al. Vlahuță', rezervat G. Coșbuc, după câteva încercări pe cont propriu, încep la finea anului 1901 tipărirea revistei „Sămănătorul”, cu concursul înțe- legătorului ministru liberal Spira Haret. In acest timp N. lorga publică articole de critică și istorie literară și ori unde apar paginile sale pline de nerv, trezesc admirație sau resentimente: Pășește ’n țarină sâmănătorul Și ’n brazdă neagră, umedă de rouă, Aruncă ’ntr’un noroc vieață nouă, Pe care va lega-o viitorul... Versurile lui Vlahuță sintetizează în formă poetică XXI I E. ‘TOROUȚIU: INTRODUCERE lupta literară și culturală a curentului sămănătorist, pen- tru trezirea păturii conducătoare din snobismul xenofiliei exagerate până la renegarea limbii și dispreț pentru de- clasata clasă țărănească. Și această sinteză culminează în causticul vers al celebrului rechizitoriu ,,1907”: „Incai țăranii sburdă pe la sate”. Perioadele istorice reprezintă etapele eforturilor na- ționale, concretizate printr'una sau mai multe personali- tăți, spre care converg toate aspirațiunile unui popor, pen- tru ca trecând prin ființa purtătorilor de ideal să se îna- poeze purificate și iluminate spre masele, de unde s’au născut. Romantismul care făcuse din vis un principiu al poe- ziei, trebue să cedeze realismului vieții noastre cu particu- laritățile ei, iar visătorii să se închine energicei naturi fichteane a lui N. lorga și să recunoască sosirea momen- tului critic pentru lăuntrica renaștere a micului regat, în vederea realizării visului istoric : întemeerea imperiului daco-roman, reintegrarea tuturor elementelor omogene și ridicarea unei paveze de apărare împotriva unor state cunoscute prin lăcomie și a tendinței de expansiune teu- tonă spre orient. De aceea, perioada sămănătorismului va înfățișa variate aspecte și forme ale vieții sociale, iar scri- sorile adresate lui N. lorga vor veni din toate ținuturile locuite de Români, întărind și mai mult tradiția, legătu- rilor țării libere cu provinciile românești subjugate, legă- turi pe cari le-am întâlnit sporadic și în perioada trecută. Bogăția acestui schimb de gânduri și revărsări de senti- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XXII mente dovedește că la începutul secolului nostru unirea tuturor Românilor ajunsese în faza acută, a neliniștei, a nerăbdării. Pentru aceasta a contribuit în cea mai largă măsură contactul direct, pe care N. lorga l-a avut cu Ro- mânii de peste hotare, cercetându-i, scriind, propovă- duind, trimițându-le lucrările, învățându-i și îndemnân- du-i să reziste. Nimeni încă nu vorbea de un eventual războiu mondial, cu final atât de fericit, dar când s’au sărbătorit 40 ani dela nașterea lui lorga, pretutindeni la Românii înstrăinați se știa de întemeetorul de neam Ni- colae lorga. El și crezul său pătrunsese în conștiința na- țională și aceasta însemna cea dintâi și cea mai sigură desrobire. Din legăturile sale cu* străinătatea, s'a adunat un im- presionant schimb de scrisori între N. lorga și reprezen- tanți ai științei universale, literați sau oameni politici: contele Bellegarde, H. T. Brown, M. Fiedwagner, Helmolt, Jirecek, R. F. Kaindl, Ch. Kohler, J. Kramerius, Karl Krumbacher, Karl Lamprecht, Gaston Paris, Emile Pi- cot, Gustav Weigand, Theodor Westrin ș. a., cari vor veni în volumele viitoare să ocupe locul de cinste, pe care știința românească le va rezerva ; numele acestora vor sta și ca mărturie pentru trainica propagandă românească făcută peste hotare de reprezentantul culturii și civiliza- ției noastre. Aceste scrisori străine se vor tipări în original și tra- ducere, deoarece mai mult ca ori unde aici se valorifică principiul nostru de a ușura circulația documentului dân- du-1 și în limba românească. Se prezintă cea mai bună ocazie pentru cei cari ne-au reproșat inutilitatea traduce- rilor în românește să se convingă de opinia lor greșită 1 XXIII I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE Căci, printre altele, se vor întâlni texte franceze, italiene, germane, engleze, grecești, rusești și cu greu se poate pre- supune că în țară s’ar găsi ațâți poligloți, pe câți i-ar in- teresa cuprinsul scrisorilor. S’a amintit mai înainte că N. lorga și-a desvoltat prodigioasa activitate atât prin scris cât și prin graiu viu și că răspândirea ideilor sale s’a făcut deopotrivă de in- tens, pe aceste două căi. Cu prilejul împlinirii a 60 ani, Nicolae lorga a fost sărbătorit de întreaga țară. Din ini- țiativa celor mai de seamă cărturari, N. lorga a fost oma- giat și în București, printr’un festival la Teatrul Național, unde filosoful Ion Petrovici a scos în evidență calitățile excepționale ale oratorului N. lorga. Nimeni altul dintre contemporani n'ar fi fost în măsură să dea o icoană mai vie a lui lorga-oratorul ca I. Petrovici, el însuși meșter al cuvântului, care prin găsirea unui singur atribut crează sugestia și înalță imaginea stăruitoare în mintea audito- rului. Cum acel discurs minunat prin forma lui aleasă și puterea de conturare și caracterizare rămase nepublicat, ne-am adresat profesorului Ion Petrovici cu rugămintea să ne dea manuscriptul pentru a fi încorporat în această in- troducere. Așa dar, în ce privește impresionantul și vijeliosul talent oratoric al lui N. lorga — încă o podoabă a pu- terilor lui spirituale, vom reproduce conferința lui Ion Petrovici, intitulată „Nicolae lorga, orator”, și rostită, la Teatrul Național, unde s’a organizat, în primăvara anu- lui 1931, un ciclu de conferințe jubilare, la aniver- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XXIV sarea a 60-a dela nașterea ilustrului savant. Tipărim acea- stă conferință în întregime, cu simpla omisiune a unui sin- gur pasagiu dela mijloc, mai mult de natură filosofico-di- dactică : ,,Se crede în deobște că cineva nu poate vorbi cu destulă obiectivitate despre un contimporan, adică despre cineva, care este în viață și care trăește la un loc cu tine. Față de un asemenea om, cu care te încrucișezi, cu care ai relațiuni, cu care poți avea și diferende, ți-ar lipsi oare- cum seninătatea ochiului și distanța cuvenită, pentru a-1 vedea așa cum este și atâta cât este. Fără să contest ceea ce este îndreptățit în această afirmațiune, am totuși profunda convingere că, în mar- ginile cari s'au stabilit conferinței mele, voi vorbi cu toată obiectivitatea despre d-1 N. lorga. Mai întâi, pen- trucă mă cunosc pe mine și, ori ce s'ar zice, tot mă cu- nosc eu mai bine, decât ar putea să mă cunoască alții, — și știu în ce măsură am cultul obiectivități! și în ce grad îl practic efectiv. Dar, deosebit de această con- siderațiune, care este de structură temperamentală, se mai adaogă și o alta care îmi înlesnește obiectivitatea. Eu am impresiunea, de mai multă vreme, că d-1 N. lorga nu ne mai este contimporan. Să nu credeți cumva că am vrut să spun că d-sa a rămas înapoia timpului; ar fi fost o necuviință foarte deplasată, mai ales la o conferință care se ține la un jubileu. Am vrut să spun cu totul alt- ceva: personalitatea d-lui N. lorga este așa de conside- rabilă, încât nu mai încape în cadrul unei epoci determi- nate ; d-sa a intrat depe acum în nemurire și planează pedeasupra timpurilor; nu mai aparține astfel unei epoci XXV 1. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE speciale. Și faptul că ai plăcerea să-1 întâlnești pe stradă sau, cum este cazul meu, să-l văd într’un fotoliu la Ca- meră, dispare cu desăvârșire în fața faptului că d-sa este deja instalat în galeria vecinică a ilustrațiunilor noastre naționale. Militantismul său de zi cu zi, nu îmi alterează această viziune, mai cu seamă că dela un timp, d-sa amin- tește mai puțin pe luptătorul care încrucișează spada, cât de arhanghelul care sună dintr'o trâmbiță transcendentă. Cu toată platoșa obiectivității, pe care am îmbră- cat-o, trebue să recunosc însă că pe dânsa se găsește o mică fisură, un punct prin care ar putea să se stre- coare o picătură de subiectivism. Anume, d-1 N. lorga mi-a fost profesor la Universitate, d-sa face parte inte- grantă din trecutul meu, acel trecut pe care, — o de- clar fără sfiiciune, — îl învălui într’un sentiment de nostalgie romantică, cu tot ceea ce cuprinde. Dealt- minteri, ca și d-1 N. lorga însuși. Ceteam, chiar zilele acestea, o foarte frumoasă conferință a d-sale despre Veneția, pe care o revedea după cincisprezece ani. Și în această conferință d-sa povestește, mișcat, cum nu a mai regăsit unele lucruri, cari făceau farmecul Vene- ției de altă dată. Anume, nu a mai găsit viața fân- tânilor, cari se găsesc sămănate pe piețele și piațetele Ve- neției; acele fântâni, decând apa se servește în Ve- neția prin țevi cu tehnică modernă, au fost lăcătuite și nu mai sunt ceeace erau odinioară, un fel de cluburi populare în aer liber, în cari se strângea lumea, își schimba ideile, sau cum spune d-sa, ,,se înseilau lo- godne, se încheiau căsătorii și chiar se pregăteau asasi- nate pentru cele dintâi ore după începerea nopții”. Pre- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XXVI cum vedeți, firea sa, plină de nostalgie romantică, învă- luia în acelaș sentiment de melancolie înduioșătoare toate aceste evenimente sociale, așa de deosebite ca va- loare: logodnele, căsătoriile și asasinatele. Iată ce în- seamnă temperamentul unui om, care are slăbiciune și dra- goste pentru trecut. Dealtminteri vă mărturisesc că si- tuațiunea mea este mult mai puțin riscată, pentrucă lec- țiunile d-lui N. lorga sunt tot ce poate fi mai departe de niște asasinate. îmi amintesc, dimpotrivă, că lecțiunile d-sale aveau darul să te învie, după ce te asasinaseră alții. Dar, la urma urmelor, pentruce să mă apăr atâta de o eventuală nuanță de subiectivism ? Eu îmi închipui că, cel puțin o parte din domniile voastre, nu ați venit să asistați la această conferință, numai ca să știți cum este d-1 N. lorga, ci ați mai venit pentru ceva, anume să știți, ceea ce cred eu despre d-1 N. lorga, cum se oglindește d-sa în conștiința mea. Prin chiar aceasta îmi îftgăduiți de-a- capul o oarecare dungă de subiectivism. In ciclul acestor conferințe jubilare am însărcina- rea să mă ocup astăzi cu o singură latură a activității prodigioase a d-lui N. lorga, așa cum s'au ocupat și se vor ocupa și ceilalți conferențiari. Desigur, a fost o idee foarte cuminte, că s’a adoptat acest sistem al coo- perației, când este vorba de opera prodigioasă a d-lui N. lorga. Opera imensă a Domniei Sale este un lati- fundiu, care nu poate să fie explorat de o singură persoană, ci este nevoe de cooperarea mai multor spe- cialiști. Și chiar așa, eu vă pot asigura că nici cele 10—15 conferințe nu vor putea epuiza conținutul imens XXVII I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE al acestei opere, care rămâne ca o moștenire pentru râvna de studiu a sute de cercetători ai viitorului. Inadevăr, puterea de muncă a d-lui N. lorga atinge miracolul, dupăcum știți. Ca să-i poți găsi pereche, par'că trebue să eși din istorie și să intri în mitologie ! Această activitate uriașă aduce foarte multe foloase poporului nostru, dintre cari îmi voi permite să subliniez pe unul. Dușmanii noștri înfățișează în totdeauna poporul nos- tru cu destule și însemnate cusururi. Chiar dacă îi cu- nosc oarecare vioiciune intelectuală, însă întotdeauna adaogă că suntem un popor lipsit de hărnicie, fără stăruință, fără putere de muncă, și, evidejit, când se spun aceste toate, trebue să aplecăm capul, pentrucă în această afirmațiune este un sâmbure de adevăr. Dar cazul d-lui N. lorga ne oferă și aicea un imens avan- tagiu, pe lângă toate celelalte. Căci la urma urmei, putem răspunde, față de această învinuire, în modul următor: n'om fi noi tocmai harnici, luați în masă, d’apoi și când poporul nostru dă naștere la un exemplar harnic, acela vă bate pe toți depe toată fața pământului. (Aplauze prelungite). Doamnelor și domnilor, mi s’a propus și am accep- tat cu bucurie să vorbesc despre activitatea oratorică a d-lui N. lorga. Evident că din ciclul nostru nu putea să lipsească această conferință, pentrucă nu face un dubiu absolut pentru nimeni că d-1 N. lorga este astăzi fără contestare, unul dinte cei mai puternici oratori ai nației noastre. Am intercalat vorba ,,astăzi", pentrucă STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XXVIII îmi amintesc că nu a fost în totdeauna așa. In legătură cu aceasta, să-mi permiteți să vă povestesc un fapt, care este suficient de interesant. Când d-1 N. lorga candida pentru întâia dată la catedra universitară, pe care o ocupă astăzi cu atâta strălucire, a avut un concurent, care și acela mi-a fost profesor, la liceu, la Sf. Sava, pe I. Georgian. Știu foarte bine că, după concurs, comisiunea s'a împărțit în două, o parte susținea pe d-1 lorga, invocând masa imensă de cunoștințe, mult superioare acelora, pe cari le poseda Georgian, dar o altă parte din comisiune îl susținea pe acesta, invocând talentul său de expunere, care părea superior modului de exprimare al d-lui N. lorga. Eu, personal, aș putea să fixez între anii 1900 și 1903 epoca, în care darul de exprimare al d-lui N. lorga a căpătat aspecte și puteri nouă, ajungând la acea formă cuceritoare, pe care i-o cunoaștem în prezent. Eram pe vremea aceea student pe băncile Universității și îmi aduc aminte, ca acum, că, deodată, s’a făcut un svon printre studenții ,,duceți-vă la cursul lui lorga; este de câtva timp așa de scânteietor și așa , de colorat, încât lecțiile nu sunt numai un isvor de cunoștințe, ci au deve- nit și momente de desfătare sufletească”. Și așa era, și așa a rămas până în prezent. Eu am cunoscut pe mulți dintre marii oratori ai poporului nostru, oratori cari formează o splendidă ga- lerie. Nu chiar pe toți, dar am cunoscut pe mulți din aceia, cari alcătuesc seria noastră clasică. Unii dintre noi au impresiunea că, în țara noastră, oratoria, de câtva timp, se găsește la un nivel cu mult mai scăzut. XXIX I- E. TOROUȚIU: INTRODUCERE Dacă îmi cereți și părerea mea în această privință, apoi eu voi spune că nu cred că s'au împuținat aceia cari vorbesc bine, dar s’au înmulțit aceia cari vorbesc prost. (Aplauze, ilaritate). Trebue să știți că și mai nainte era numai o mică elită, care vorbea bine, pe când marea majoritate nu se exprima cu talent. Care este însă deosebirea între ce a fost și ce este ? Pe când până la război, oamenii cari nu știau vorbi ca lumea, aveau sfiiciunea tribunei și pentru aceasta o lăsau să fie ocupată numai de oameni cari aveau darul expunerei fru- moase, — astăzi tribuna este invadată de toate buruie- nile, de toate limbuțiile nestăpânite. Până la război, ca să-1 auzi pe Cațavencu, trebuia să-ți plătești un bilet la teatru, la „Scrisoarea Pierdută” sau să mergi la cine știe ce periferie a Capitalei sau în cine știe ce colț de pro- vincie. Astăzi nu mai este nevoe să te deranjezi, îl ai oriunde la îndemână, îți poate veni și acasă prin țeava, ca apa rece și apa caldă. Ei bine, eu am cunoscut o parte din marii noștri oratori ; m'am născut prea târziu ca să-l aud pe Ko- gălniceanu și pe Alexandru Lahovari și o regret. Adică regret că nu i-am auzit, nu că nu m'am născut mai de vreme. (Ilaritate). Dar am auzit pe Maiorescu, pe Marghiloman, pe Tache lonescu, pe Barbu Delavrancea și pot să vă asigur și să vă afirm în conștiință că, din punct de vedere oratoric, Neculai lorga suferă comparația cu oricine și poate să fie așezat la dreapta celor mai mari dintre ei. ..Ei bine, dacă spontaneitatea frazei este și rămâne însușirea esențială a oratorului, apoi fără îndoială că STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XXX d-1 N. lorga este un orator în cea mai înaltă accepțiune a cuvântului. D-sa dispune de o spontaneitate uimitoare, o viteză extraordinară de a-și inseria ideile, de a le turna în fraze nouă, bogate, șerpuitoare, brăzdate de propozițiuni incidente, cari totuși nu sfarmă unitatea frazei, ce se închee desăvârșit și armonic, când ajunge la sfârșit. Sunt fraze, din cuvântările d-lui lorga, de o amploare excepțională, sunt fraze pentru a căror în- tocmire i-ar trebui altuia, un ceas de migăleală, la masa lui de lucru, în fața colii de hârtie. Să-mi dați voe să vă cetesc un astfel de period, turnat de inspirația unei clipe. Totul nu alcătuește de cât o singură frază. Se vorbește într’o cuvântare.de generația, care a pregătit unirea dela 1859 : „Oare în fapta acelui grup de oameni, cari au dat, în locul Moldovei și Munteniei amenințate la toate ho- tarele, o țară care, cel puțin prin întinderea ei, prin unificarea hotarelor ei, poate rezista mai mult la aceiași dușmani, oare în opera acelei mari generații, care s'a format în țară și străinătate încă înaine de 1848, care a făcut cărți, care a scris, a propovăduit, care a dus o viață apostolică în domeniul sufletului, pentrucă mai târziu să alcătuiască o falangă de luptători și această falangă să intre în politică, nu pe calea meschină a lingușirii și a serviciilor misterioase, ci sub arcul de triumf al unei culturi biruitoare, oare în fapta acestei generații, culturală întâi, politică pe urmă și nobil bi- ruitoare, tocmai fiindcă a fost întâi culturală și pe urmă politică, nu sunt mari învățături pentru noi, în- XXXI I- E. TOROUȚIU: INTRODUCERE vățături cari ne pot prii și astăzi, ținându-ne cald su- fletul Nu este nici o mirare că, înzestrat cu așa putere de expresiune, d-1 lorga a putut să facă unora impre- ■siunea chiar că învață pe din afară. Să vă citez un caz, pe care îl iau din volumele sale de discursuri. Când s'a ales d-sa pentru prima dată în parlament, la al doilea discurs pe care l-a ținut, s'a ridicat un deputat din majoritate și l-a întrerupt. Acum, dvs. știți că de- putății din majoritate nu strălucesc prea mult prin inte- ligență (aplauze, ilaritate) și dacă am o vie părere de rău, este că de câte ori am fost deputat, am fost numai din majoritate5. Ei bine, un deputat din majo- ritate, întrerupându-1 pe d-1 lorga, i-a spus „apoi d-ta ai învățat pe din afară" ! Ce miopie și câtă incompre- hensiune, în această necugetată apostrofă! D-1 Nico- lae lorga, învățând pe dinafară discursul! Să-l vedeți pe oratorul, care înadevăr a învățat pe din afară, să-l vedeți în preajma rostirei discursului; este agitat, ab- sent, nu mai vede pe nimeni, nu poate conversa cu nimeni ; îi e teamă să nu-i fugă cuvintele, pe cari le-a instalat cu greu în căpățână . Dar ia să privească ci- neva pe d-1 lorga la Cameră ; d-sa, până îi vine rândul să vorbească, sau cetește o carte sau face corecturi de tipar și atunci când ia cuvântul, nu începe niciodată, cu una din acele fraze pompoase, cari miroase a lampă, ci în totdeauna începe printr'o frază simplă și familiară. Discursurile d-lui N. lorga nu sunt ca un râu canalizat, 5 Faptul nu mai este exact astăzi (1984) întrucât autorul acestei confe- rințe a reușit să se aleagă deputat de opoziție, în Camera actuală- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XXXII unde apa este egal de lată în toate părțile. Un discurs al d-lui lorga este ca un șuvoi, care își croiește albia, o al- bie cotită, dar din ce în ce mai largă și mai majestoasă. Domnul lorga să învețe pe din afară! D-sa care nu lasă un minut, fără să zămislească ceva nou, d-sa să întrebuin- țeze timpul, ca să facă acelaș lucru de două ori, odată să scrie un discurs și a doua oară să-1 debiteze neschim- bat ? Dar mai este ceva : cine a studiat opera d-lui lorga, își poate da seama perfect de un lucru: la d-sa nu scriitorul alimentează pe orator, ci oratorul alimen- tează toată opera sa de scriitor. Eu nu l-am întrebat pe d-1 lorga niciodată, însă am convingerea că la d-sa atunci când face un discurs, nu există o pregătire spe- cială. Există însă altceva, există o pregătire perma- nentă și generală, există o formidabilă memorie, pen- trucă în capul d-lui lorga nu există numai memoria sa proprie, există memoria omenirii întregi, statornic pre- zentă, căci ce este alta istoria universală decât memoria omenirii în întregimea ei ? In afară de spontaneitate, o altă însușire, care ca- racterizează elocvența d-lui N. lorga, este elanul, tempe- ramentul dionisiac și eruptiv, care aruncă vâlvâtae de lu- mină, care bubue, care cutremură, așa că atunci când asiști la o cuvântare inspirată a d-lui lorga, îți pare mai puțin că ești martor la un fenomen de natură literară, cât la un proces de natură cosmică. Dintre toți oratorii trecutului, acela care îmi amin- tește mai mult de genul d-lui N. lorga, este desigur Delavrancea, care avea o elocință tot așa de vijelioasă. XXXIII I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE Insă, pe cât îmi aduc aminte, aș putea face următoarea deosebire : Delavrancea, când vorbea, avea aerul în tot- deauna că se ascultă, d-1 N. lorga se mărginește să creeze, lăsând pe alții să-1 asculte. Pentru a ilustra caracteristicile făcute, îmi veți da voe să facă câteva extrase din cuvântările d-lui N. lorga. Nu vor fi prea multe. Aceasta pentrucă în primul rând, extrasele siint un lucru foarte ingrat: un extras dintr’un discurs este ca o floare, pe care o tai, pe care o smulgi din brazdă, o secătuești de sevă și o izolezi de armo- nia culorilor grădinei. Totuși, chiar în aceste condi- țiuni ingrate, veți putea vedea, din unele citațiuni, pitorescul de expresie al d-lui N. lorga, imagini cari colorează, formule lapidare, cari tae în marmoră ideea. Vă voi face mai ales citațiuni din discursurile pe cari d-1 N. lorga le-a ținut în epoca neutralității, atunci când, dupe cum se știe, a avut rolul de pilot pe valu- rile sbuciumate ale tuturor speranțelor și așteptărilor, și-a împins, cu toate vânturile contrarii și luptând cu dânsele, corabia până la țărmul dorit. Vă voi ceti un exemplu, din care puteți vedea cu ce talent folosește d-sa imaginea, acea care caracterizează o situațiune. Iată un fragment dintr’un discurs ținut la o adunare a Ligii Culturale din Galați, în 1915, în care caută să exprime în mod plastic, unitatea Românilor de pretu- tindeni : „Suntem un trup, ne înfățișem toți laolaltă, ca un mândru și roditor pom, care se înalță în mijlocul livezii omenirii. Ramuri din acest pom se întind și în țară străină. Am fost generoși, am lăsat ca alții să culeagă, — și culeg și aici, aproape de d-voastră — roade din pomul nostru. Dar, oricât se culege în fie- St. D. L. VII — *** STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XXXIV care vară, se vede de unde pleacă puterea care le pro- duce, care dă roadele din fiecare an: acea sevă a trecu- tului nostru unic, aceea dă viață — și în puterea ei vom putea să reclamăm toate drepturile noastre în viitor, la momentul potrivit asupra tuturor roadelor". „Să se hrănească și vecinii o clipă, chiar împo- triva dreptății, din roada care pleacă din seva noastră națională. Dar, când vecinul se va apropia cu securea de partea din rădăcină, care se întinde pe pământul lui, când în felul acesta va încerca să dea lovitura ucigașă înseși vieții trunchiului comun, ei bine, domni- lor, atunci —• și mă gândesc la loviturile pe cari Ungaria le pregătește asupra puternicilor noastre rădăcini, în- tinse sub solul ei, sub teritoriul ei, — atunci este o sin- gură soluție : să mutăm gardul până la ultima ramifica- ție a rădăcinii”. Un alt pasagiu, tot dintr’o cuvântare din timpul neutralității, în care d-sa vrea să apere poporul românesc de învinuirea că nu este un neam vioi, care să știe să reacționeze. Sub aspectul acesta domol, ne spune d-1 lorga, se ascunde o voință fermă, care își așteaptă ceasul. Dar, să cetesc din d-sa : „Mulți zic : ce națiune grea de urnit! Eu zic altfel: ce bine că națiunea noastră este grea de urnit! In viața mea n'am văzut lucru bun, făcându-se altfel decât cu ur- nirea grea a celui care, când s'a urnit odată, și un întreg șir de munți se cutremură și se dărâmă”. „Credeți că furtuna în natură, în orice parte a lumii, se pornește așa : începe un vântișor, crește din ce în ce zgomotul, se mișcă puțin praf la suprafață, XXXV I- E. TOROUȚIU: INTRODUCERE apoi se răscolește un vârtej mai mare, norii se strecoară ca o perdea până acopăr tot cerul, fulgerul se desfășoară întâi, ca o îngustă dungă de foc, până ce pare că va crăpa universul întreg ? Nu : e liniște desăvârșită în atmosferă, dar lumina scade, vietățile se ascund, păsările nu mai cântă, și deodată bolta cerului se frânge de cele dintâi lovituri ale trăsnetului. Ei bine, așa este în mișca- rea mulțimilor, la popoarele serioase, adânci în cuget, cum e poporul nostru”. „Credeți d-vs.”, — aici vine un răspuns la învinui- rea că Românii din Ardeal au împins până la marginea absurdului loialitatea lor față de monarhia habsbur- gică, — „credeți d-vs., însă, că în sufletul oricărui țăran care se ridică pentru împărat putea fi ideea această naivă, pe care i-o atribuim noi aici și alții aiurea? Că el se luptă pentru împărat în însușirea lui de împărat ? Orice steag pe lume este alcătuit din culori, dintr’un semn viu, care stă deasupra steagului și dintr'un băț oarecare. Steagurile se țin cu bețele. Dacă împăratul a crezut la 1848 că ființa lui e mai mult decât un băț de steag, a fost măi naiv de cum ne închipuim noi, că erau Românii atunci. Bățul de steag, când ai să aperi steagul însuși, când îl strângi la piept ca să cazi de moarte, însângerându-1 cu cele din urmă picături vii din trupul tău, bățul acela obișnuești a-1 frânge ele genunchi și-l zvârli ca un lemn netrebnic. Ei bine, lucrul acesta îl vor face Românii ardeleni, fără îndoială". „Evident, e mult mai frumos să lupți și fățiș numai pentru tine, dar este eroic, este înălțător, este semnul celei mai înalte mucenicii să ascunzi, să ai puterea STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XXXVI de a ascunde scopul cel adevărat pentru care lupți și să lupți totuși în conștiința ta pentru scopurile sigure ale neamului tău”. „Credeți d-vs. că aceia cari au murit pe câmpiile Galiției și în Carpați au sfârșit cu un cuvânt de co- mandă austriac sau maghiar pe buze, ori au murit cu cel din urmă cuvânt românesc, prin care-și chemau mama, ori pe cei de aproape ai lor, satul lor. viața lor românească ? Lupta lor are deci nu sensul stea- gului supt care s’au dus, ci al celui din urmă cuvânt care a încremenit pe buzele celor cari muriau. Acesta-i înțelesul”. Și în sfârșit, încheerea acestui discurs: „Al nostru a fost pământul acesta totdeauna, nici o muncă n'a fost mai îndărătnică, n’a fost mai păgână decât munca a mii și mii de Români ; n’a fost vreodată muncă mai des răsplătită prin palme, prin sângerări decât munca noastră ; n’a fost mucenicie mai îndelun- gată a unei cauze mai drepte decât cauza noastră. Mii și mii au căzut ca să apere țara de dușmanii din afară și pe împărat de dușmanii lui din țară. Astăzi, alături de acești dușmani ajunși stăpânii noștri, mergem și cât sânge este în vinele tineretului, tot l-au dat. Drepturi asupra noastră nu mai ai de acum înainte, îm- părate; ți-am scăpat frânturile tale austraice și am câști- gat prin aceasta chiar dreptul de libertate pe pământul nostru strămoșesc”. In sfârșit, îmi veți permite și o ultimă citațiune din alt discurs, din celebrul discurs pe care l-a rostit d-1 lorga la Iași în iarna anului 1916, în Cameră. lașul era XXXVII I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE atunci capitala refugiului și a suferinței, în cele mai tra- gice momente ale existenței noastre naționale, când ar- matele noastre fuseseră învinse și trei sferturi de țară, co- tropite de dușmani. Atunci d-1 N. lorga, în acele zile sumbre, a rostit un discurs splendid, un discurs din care se vede o bărbăție care nu cedează și un optimism, care nu se îndoaie. Acest discurs a fost botezat de răposatul Take lonescu „un imn național”. Vă voi ceti câteva pa- sagii din el: „Și când vom trece de aceste greutăți, vom putea cuprinde trei mari icoane în cadrul trecutului nostru: icoana întrupată în ființa lui Ștefan cel Mare, apoi icoana mare, frumoasă, întreagă în mucenicia ei, du- reroasă a eroului pe urmele căruia am mers în suferințe și mergem astăzi la întregirea biruinții și răsplata su- ferințelor, Mihai Viteazul. Am suferit cu el, ca mâine vom merge și vom pedepsi ca el pe aceia cari acoperă cu uzurparea lor pământul românesc: Goroslău după Mi- rislău. Dar a treia figură va fi a aceluia care în 1916 s'a învins pe Sine, rasa Sa mândră, amintirile Sale de copil, secole întregi legate de strămoși, legați de alt pământ, pentru a ne oferi nouă, nu numai persoana Sa, dar sacri- ficiul tuturor strămoșilor Săi". „Spre noi se uită astăzi o oștire, oștirea României, care este moralicește întreagă, este mai mare chiar decât în momentul când întâiul detașament a sfărâmat cu patul puștii piatra de nedreptate la graniță. Atunci, om viu lângă om viu, ea reprezintă numai puterea fizică și încrederea în biruință; astăzi cei vii aduc cu dânșii moștenirea sufletească a celor cari au murit pe câmpul STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XXXVIII de luptă. Precum noi lăsăm la alții averea și numele nostru, aceia cari cad pentru țară și viitorul neamului își lasă sufletul întreg, atât de mare cum era în mo- mentul sacrificiului lor, acelora în mijlocul cărora cad. Tot sufletul oștirii românești se găsește astăzi în aceia, cari se întorc copleșiți de număr, cum au fost cople- șiți soldații lui Ștefan, străbunul și gata ca și dânșii să se întoarcă asupra biruitorilor. Cei din urmă soldați cu haina sfâșiată de suferințele și răbdările îndelungate față de as- primea naturii și de cruzimea dușmanului, aduce, în făp- tura lui morală pe toți aceia, cari nu-i mai vedea aievea niciodată”. Și în sfârșit, încheerea discursului: „Undeva, aici aproape, în codrii Vasluiului, este o bisericuță fru- moasă de lemn de stejar, în care ai crede că s'au cu- prins numai țăranii din vecinătate. In această bisericuță, acum trei sute de ani, Vasile Lupu, isgonit de tătari, s'a strâns cu familia lui și cu toți boerii și a înălțat în fiecare zi de sărbătoare rugăciuni către Dumnezeu. Vremea a trecut, Tătarii s'au dus, dreptatea fiind a lui Dumnezeu, care este creștin, bun, milos și dă biruință în ea o învățăutră așa de mare. Ea ne spune astăzi, în adâncul codrilor stă bisericuța de stejar, înfățișând în ea o învățătură așa de mare. Ea ne spune astăzi, când alte hoarde au năvălit granițele și ne-au încălcat pământul nostru cel sfânt: în colțul acesta, unde ne-am strâns, să păstrăm cu scumpătate sămânța de cre- dință și vom vedea și noi la rândul nostru dispărând negura stăpânirei străine și vom putea zice, ca Petru XXXIX I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE Rareș, fiul lui Ștefan, că „vom fi iarăși ce am fost și mai mult decât atât”. ...Talentul oratoric al d-lui N. lorga este după cum ați văzut, alcătuit din spontaneitate și dintr’un elan tu- multos. Talentul oratoric al d-lui N. lorga este un fel de forță a naturii în izbucnirea ei elementară. Și atunci, nu este nici o mirare că posesorul acestui talent, omul care face una cu acest talent de spontaneitate naturală, de putere elementară, nu s'a putut insera niciodată cu plăcere în acele creațiuni, dacă nu complect artificiale, dar măcar semi-artificiale, cari sunt partidele noastre politice (Aplauze). Vă închipuiți d-vs. pe d-1 N. lorga menajând pe șefi și lingușind pe partizani ? Vi-1 închi- puiți pe d-1 N. lorga făcând diplomație în interiorul unui partid ? Vi-1 închipuiți supunându-se tuturor injoc- țiunilor unui partid și înăbușind sinceritatea sa isbucni- toare, silindu-se ca prietenilor să le spue numai vorbe de laudă și adversarilor numai vorbe de ocară? Eu nu zic că d-1 N. lorga nu a fost nedrept niciodată. Cred că au fost împrejurări, în cari a lăudat pe unii mai mult decât trebuia și a coborît iarăși pe alții mai mult decât se cuvenea ; însă totodată am convingerea fermă că la d-sa aceasta nu a fost niciodată izvorît din calcul, ci a fost mânat de puterea unei credințe sincere. Doamnelor și domnilor, cu toate că pe d-1 N. lorga nu-1 poate nimeni vedea complăcându-se în bucătăria culiselor politice, totuși n’am să contest că de multe ori a dovedit și unele abilități de strategie practică. Eu mi-1 aduc aminte, spre exemplu, 1920—1921, când con- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XL ducea în Cameră opoziția, care se chema, pe atunci, „Fe- derație". Adeseori d-1 lorga o conducea cu foarte mare dibăcie și uza de foarte multe artificii și, îmi per- mit să adaog, câteodată și cu unele viclenii machiave- lice. Insă toate aceste lucruri cred că rămân episodice în cariera politică a d-sale. Talentul său, personalitatea sa, nu se simte bine și nu se desvoltă în voie decât numai în chestiunile mari, în chestiunile cu zări îndepărtate, în chestiunile, cari fatalmente, depășesc cadrele oricărui partid. Și niciodată nu cred c'a fost mai larg decât atunci când a putut schimba subtitlul ziarului său, din organ al partidului naționalist-democrat, în organ al conștiinței na- ționale luptătoare. Vă amintiți cu toții opera sa în chestiunea națio- nală precum și opera sa în chestiunea țărănească. Aceste chestiuni ajunseseră la un moment dat părăgi- nite, aruncate la periferia conștiinței noastre publice. A intrat d-sa în arenă, le-a vânturat cu pasiune, le-a trans- format într'o adevărată vâlvătae de lumină și le-a insta- lat în mijlocul preocupărilor noastre generale. (Aplauze). Știți ce a făcut în chestiunea națională și apoi în ches- tiunea țărănească ; ce muncă de zi cu zi, ce pledoarii neobosite față de o pătură indiferentă, punând neconte- nit în evidență fondul țăranului, munca lui rodnică și meri- tele sale sufletești. Erau foarte mulți cari spuneau atunci: lorga exagerează, cum altă dată exagerase Eminescu, care avusese și dânsul aceiaș slăbiciune pentru pătura țără- nească. Ei bine, rezultatele totuși au venit să justifice aceste pretinse exagerări, și-mi voi permite să repet un XLI I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE lucru, pe care l-am spus și altă dată : țărănimea aceasta s’a dovedit că este sprijinul țării, nu numai în momentele grele, când se simte nevoie de brațe vânjoase, ci tot pe dânsa ne sprijinim, chiar atunci când te-ai aștepta să ne sprijinim pe alții; de câte ori se fac expoziții internațio- nale și concursuri între națiuni, noi triumfăm și ne impu- nem nu cu operele individualităților noastre artistice ci tot cu scoarțele și cu țesăturile lucrate anonim de arta poporului nostru. (Aplauze). Doamnelor și domnilor, amploarea d-lui N. lorga îi impune anume îndreptare și-i creiază anumite fata- lități; cu structura d-sale sufletească nu s'a putut măr- gini niciodată să privească țara dela fereastra unui partid, mărginindu-și perspectiva de locul și forma ace- lei ferestre. Acela pe care l’am numit o forță a naturii nu s'a putut și nu se poate închide veșnic în întocmiri politice limitate, pe care le va depăși în permanență, după cum, supus unei discipline organice aparte, el nu poate fi omul micii discipline a bucătăriilor politice. Filosofii antichității spuneau că lumea se compune din patru elemente: foc, aer, apă și pământ. Aceste pa- tru elemente intră în componența fiecăruia dintre noi. Insă, pe când la cei mai mulți focul din alcătuirea lor este o lumină de opaiț, apa o baltă stagnantă, pământul pulbere uscată, iar aerul miasmă, în componența d-lui Nicolae lorga, focul apare ca un fulger, aerul ca o vi- jelie, apa ca un torent năvalnic, pământul ca o țarină fe- cundă”. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XLII! După acest înviorător popas, vom intra în cuprinsul documentelor prezintate în volum și vom sublinia că nu întâmplăto seria scrisorilor se deschide prin cele două prețioase mărturii ale lui I a n c u lorga, stră- moșul lui Nicolae lorga. Am intenționat ca odată pentru totdeauna să se pună capăt pătimașelor discuțiuni asu- pra originii istoricului, discuțiuni cari reapar ori de câte ori hagimoști obscuri ai politicii fanariote cred că pot ieși din anonimat acățărându-se de figurile reprezentative ale poporului nostru. De altfel, de acest soiu de luptă n'au fost cruțați nici „evreii" Alecsandri, Hasdeu, A. D. Xeno- pol, nici „turcul”, „polonul” sau „armeanul" Eminescu, și atunci „bulgarul” sau „evreul” N. lorga se găsește în bună și cinstită tovărășie. Cât despre detractorii români, inconștienți, cari imită foarte conștienta tendință cuibă- rită în specificul unor străini, de a-și ilustra istoria civiliza- ției lor prin figuri cu pretinsă origină evreească, vom re- peta doar mustrarea lui A. D. Xenopol: „Oare este nea- mul românesc atât de bogat în oameni mari, încât la orice ocazie să fie insultați sau abandonați în tabăra celor mai înverșunați adversari ai noștri?" Reflecția ce-o face lancu lorga în finalul primei scrisori atinge pe toți născocitorii de genealogii: „Mai de crezut este că acel domn [calomniator] singur poate să fie de națiune jidovească și prin asemenea mano- pere falșe vrea a-și face familia dumisale mai nume- roasă” 6. Și în scrisoarea a doua, lancu lorga arată spița neamului, dovedind că „familia noastră nu este din lifta jidovească, ci din drept-pravoslavnici creștini 6 In acest voi- pag- 2- XLIII I< E- TOROUȚIU: INTRODUCERE ortodocși și care datează de sute de ani”. Increstăm aceste pietre de hotar pentru data când veneticii, cari de două mii ani au furnizat civilizațiilor europene mari bancheri, excelenți negustori, turme mondiale de făliți frauduloși și abia dacă au putut pescui din viața lor de compromi- suri gânditor, artist, muzician sau scriitor, susținuți prin- tr'o distrugătoare reclamă, vor veni fără scrupule să fal- șifice ca un simplu act de comerț origina etnică a lui N. lorga, la fel cum aproape o jumătate de veac s’au mân- drit cu originea măsluită a lui A. D. Xenopol. Cunoscătorii seriei de documente care au reprezin- tat „Junimea” nu fără surprindere vor întâlni aici ace- leași nume. Numai lancu lorga și Alexandru Bogdan, fra- tele lui loan Bogdan, sunt cunoștințe noi în acest volum. Cu toți ceilalți scriitori am stat de vorbă în perioada tre- cută a „Junimii”. Iată scrisul lor trecând din perioada „Junimii” în cea a „Sămănătorului” : A. D. Xenopol, loan Bogdan, George Popovici (T. Robeanu), Eusebiu Popovici, P. P. Carp, V. M. Burlă, Nicolae Gane, Eduard Gruber, loan Slavici, Teodor Stefanelli, Dimitrie Onciul, loan Urban Jarnik, Ilarion Pușcariu, L G. Sbiera, S. G. Vârgolici, V. Tasu, Barbu Delavrancea, Duiliu Zamfi- rescu, Artur Gorovei, Spiru Haret, Andrei Bârseanu, Virgil Onițiu, V. A. Urechiă, C. Esarcu, C. I. Istrati, Al. Odobescu, Teodor Văcărescu, losif Vulcan, Al. Vla- huță, St. O. losif și Em. Gârleanu. Nu-i nici unul din- tr’aceștia, care să nu fie găsit și în colecția de scrisori a „Junimii”. In fața acestui material emanat dela scrii- torii amintiți, cu oarecare nedumerire s'ar putea pune STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XLIV întrebarea: dacă aceiași oameni întâlniți la Junimea, pot fi încadrați și în perioada Sămănătorului. Epoci sau evuri sunt șabloane convenționale, în cari se încearcă prinderea vieții ce-a fost, pentru orientarea prezentului de-o clipă din întunerecul trecutului spre lumina vii- torului. întinderea oricărui fluviu în mod obișnuit se îm- parte de oameni în cursul de sus, mijloc și de jos. Dar ce-i pasă lui de ficțiunile omenești? Iși urmează perpe- tuul circuit, din pământ sfredelindu-se la suprafață, ros- togolindu-se din munți peste stânci la vale, sau curgând a lene, unindu-se cu altul și aruncându-se în mare, de unde se înalță din nou spre cer ca să ducă nouă hrană izvoarelor pământului... Curente contimporane, cu tot aparentul lor contrast, au reclamat adesea, fiecare pentru sine, una și aceeaș per- sonalitate. Comparând diferite istorii ale literaturii ger- mane constați că Heine, spre pildă, aparține tuturor cu- rentelor timpului său. Tocmai aceasta este dovada geniu- lui, sau și numai a marilor talente : ele dau în toate di- recțiile ceva din suflul etern, anticipând cu sensibilitatea și precizând vremurile cu vizuinea lor. Semnatarii scrisorilor din paginile cari urmează, sunt, în cea mai mare parte, oameni de știință, și dacă presim- țirea ivirii unor noi zori intră în apanagiul visătorilor, pentru ceilalți ele se impun clar și concludent din carac- terul evolutiv sau revolutiv al evenimentelor. Curentul junimist, dacă nu se mai putea prezintă cu creatori de frumuseți decât prin Al. Vlahuță ca urmaș al lui Emi- nescu, aveau să-l supraviețuiască numeroși învățați și, cu ceea ce era omogen, să se reverse în vigurosul torent al XLV I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE Sămănătorismului, în virtutea aceleeași legi de neîntre- ruperea fluidului permanent, care, din firescul instinct al conservării, asigură prin ideea generatoare continuitatea și stăpânește destinul oricărui popor. In perioada care moare, germinează alta și din materia pulverisată trebue să se nască cea nouă sau înoită, după legile progresului mai puternică. In primele două decenii (1900—1920) fo- losirea celui mai înalt potențial moral și fisic pentru ni- velare înlăuntru, prin mișcările din Martie 1906, la repu- nerea limbii românești în drepturile ei, prin revoltele din 1907 la încolțirea ideii de reforme agrare și vot univer- sal, la coborîrea unora dela înălțimi moștenite și necâști- gate prin încordare și la dorința de ridicare a altora din adâncurile vieții animalice, — apoi nivelarea în afară prin cuprinderea în hotar a drepturilor, pe cari istoria n'a voit să le prescrie. Cei dintâi cari și-au dat seama de valoarea lui lorga au fost înșiși profesorii săi. Arareori atitudinea dascălului, în mod obișnuit rezervată, a erupt în ad- mirație față de elev, cum s’a întâmplat cu N. lorga. Cei mai mulți dintre foștii lui îndrumători, după ce l-au învățat, călăuzit și observat în manifestările sale, au ajuns în cele din urmă să se înroleze sub steagul său de luptă. Intr'o scrisoare a lui S. G. Vârgolici cătră lacob C. Negruzzi, se găsesc următoarele aprecieri revela- toare : ,,Mi-a părut bine că ai publicat în Convorbiri - studiul lui lorga asupra Veronicăi Micle. Cred că vei publica și cel asupra lui Creangă. De sigur că tânărul STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XLVI n'are încă experiența condeiului, dar nu se poate contesta că are un fond de idei foarte bogat și original. Ori mă în- șel eu, ori acest tiner este menit cu timpul a ocupa un loc însemnat în mișcarea literară dela noi" 7. N. lorga și-a început activitatea publicistică cu poezii și articole de estetică și critică literară, pe cari le tri- mitea din capitala Franței în țară lui A. D. Xenopol, pentru „Arhiva" sau „Convorbiri Literare". In acest timp de „vagabondaj intelectual”8 — Paris, Lipsea, Berlin, Dresda, Niirnberg —, fostul său profesor A. D. Xeno- pol, director al „Arhivei”, îi solicită mereu lucrări pentru revistă: „Schicken Sie mir, was Sie nur auf- schreiben konnen. Alles, was von Ihrer Hand kommt, kann nur gut sein” 9. Cererile lui A. D. Xenopol sunt nu- meroase și variate : N. lorga să-i facă recenzii la cărți apărute, să-i copieze pasagii din cărți rare, să extragă note din anumite lucrări, însfârșit o abundență de însărcinări, pe cari numai dragostea pentru istorie și respectul elevului pentru fostul profesor le-a putut în- deplini. „Dacă poți, trimite-mi măcar câteva pasagii din numeroasele D-tale extracte spre a le cita în ediția fran- ceză [a Istoriei Românilor]10, bine înțeles spunând că D-ta mi le-ai comunicat” 11 și te mai rog să-mi faci o listă de asemenea extracte, care îți vor părea mai de seamă și să mi-o trimeți spre a-mi îmbogăți notele 7 Scrisoarea este din 16 Apri 1890. Cfr. St. D- L- I pg- 387- 8 In acest voi- pg- 12- — 9 „Trimite-mi ori ce-ai scrie- Tot ce vine din mâna d-tale nu po-ate fi decât bun". A- D. Xenopol cătră N- lorga, în scrisoarea din 1893 adresată la (Numberg, In acest voi- pg- 13- — 19 Histoire des Rou- mains de la Dacie trajane, 2 voi- Paris 1896- — 11 In acest voi. pg- 12- XLVII I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE mele. Se'nțelege că voiu pune pretutindeni communiquees par M. N. lorga” 12. In scrisoarea a XV-a A. D. Xenopol îl întreabă pe N. lorga, dacă i-au apărut tezele, una franceză în Paris 13 și alta în limba germană în Lipsea, iar în următoarea carte poștală (XVI) îi mărturisește: ...,,îți sunt foarte recunoscă- tor că ești singurul Român, care se ocupă de cartea mea” [Istoria Românilor] 14. Apropiindu-se concursul pentru ocuparea catedrei, profesorul pesimist are pentru candidat cuvinte de îmbăr- bătare: „Nu fii descurajat. In lumea aceasta sunt numai nedreptăți. Meritul sfârșește totdeauna prin a închide gura invidiei” 15 sau: „Este neapărat [necesar], ca să-ți publici cursul [de istorie] spre a putea să fii numit pe baza pro- ponimentelor și scrierilor și să nu mai ai iar nevoie de concurs, căci ai văzut cum sunt oamenii la noi pentru ori- cine se înalță deasupra comunului” 1G. Când la sfârșitul anului 1898 N. lorga este ales membru corespondent al Academiei Române, colegul său Xenopol își exprimă satisfacția și constată din nou că adevăratele merite sfârșesc totuși prin a fi recu- noscute. Tonul și cuprinsul scrisorii XXXV (pag. 25—26) surprind pe cetitorul obișnuit cu raporturi de intimitate și sinceră colaborare între fostul profesor și elev, co- laborare din care se vede că totdeauna A. D. Xenopol are ceva de întrebat, de cerut contribuții din partea lui N. lorga. Xenopol face colegului său aspre repro- 12 Idem, ibid- pg- 14- — 13 id. ibid. pg- 14- — 14 Idem, ibid, pg- 15- — 15 Id-, ibid- 16. — i6 Id-, ibid- pg. 18- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XLVIII șuri, pentru că acesta scriind introducerea la volumul al X-lea din colecția de documente Hurmuzache n'ar fi stăruit îndeajuns asupra unor chestiuni tratate și de dânsul în voumul al V-lea din Istoria Românilor. Xenopol constată că ,,în studiul asupra Chiliei nu vor- bești decât o singură dată de mine" 17. Nu este nici lo- cul, nici de competința noastră să intrăm în amănunte, dar cetind răvașele lui Xenopol adresate lui lorga până la această dată, trebue să reții faptul că aproape nu începe sau sfârșește scrisoarea cu: ,,fă-mi cutare lucru", „dă-mi cutare informație” și nu-i admisibil să crezi că tocmai lorga ar fi ezitat să se ocupe, în proporții cuve- nite, prin Xenopol de o problemă pe care desigur o cunoștea direct din documente. Mustrarea apare neme- ritată, deoarece un adevăr pe care și cei mai înver- șunați adversari ai lui lorga l-au recunoscut este exce- siva sa onestitate în utilizarea aparatului științific. Ade- sea jumătăți de pagini în lucrările sale sunt trimiteri și citări de izvoare, de cari s'a folosit. Nu se va găsi un sin- gur exemplu care să probeze că resentimente sau alte considerațiuni omenești ar fi biruit corectitudinea și disci- plina științifică. Tot atât de nedrept pare A. D. Xenopol față de Dimitrie Onciul: ,,înțeleg pe marele Onciul să nu po- menească nimic despre ceeace s'a scris înaintea lui, căci este un om atât de mare, încât nu e chip ca vre-un muritor să-i stea înaintea lui, cu toate că, dacă nu eram eu să-i pomenesc de concurs, tot profesor 17 Ibid- pag- 25-26- XLIX 1 E. TOROUȚIU: INTRODUCERE [secundar] la Cernăuți rămânea... Dar d-ta, te credeam altfel de om" 18. Vom mai cita câteva rânduri asemănătoare, pentru ca în urmă să le putem prinde în raza acelorași considera- țiuni. Când e vorba ca N. lorga să fie ales membru al Aca- demiei Române, ,,alții împing necontenit pe Onciul, eu te propun pe d-ta, deși ești mai tânăr... Sunt însă contra lui Onciul, fiindcă d-sa mi se pare că, de când e profesor, a publicat numai două conferințe și acele trase de păr isto- ric într’un chip îngrozitor; contra d-sale am fost și voiu fi, căci tot eu. l’am făcut profesor și pe d-sa la concursul în absență, pe care l-a dat la Universitatea din Iași. Atunci l-am recomandat pe baza criticei Teoriei lui Rosler19. Tot pe baza acelei lucrări nu cred că se poate ajunge și membru la Academie” 20. „Tot eu l-am făcut profesor”, înseamnă că și pe N. lorga A. D. Xenopol l-a făcut profesor, după cum și spune la începutul acestei scrisori: ,,In contra d-tale nu am votat niciodată dela concursul dela Iași, unde mi-am pus toată silința, spre a te face să ieși cu minima diferență 0,02 în plus, care diferență ți-a procurat cate- dra și cariera și până la sfârșit nu am uitat de a te iubi și de a te stima precum o meriți” 21. 18 id-, ibid. pg. 26- 19 D. Onciul, Dare de seamă critică despre „Teoria lui Rosler a d-lui A- Xenopol",. în Conv- Lit- XIX 1885 pg. 60 și urm- 20 A- D- X. în acest voi. pg- 34. 21 Idem, ibid- pag. 33- St. D. L. VII — **** STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII L Om de o concepție superioară, A. D. Xenopol nu poate lua asupra-și răspunderea morală pentru căderea la exa- men a unui candidat, care dincolo de formalism și hazard, dovedea calități excepționale și dispunea de cunoștinți, care trebuiau să uimească. In ce privește numirea lui Dimitrie Onciul ca profe- sor de istorie la Universitatea din București, lucrurile s’au petrecut altfel. Adevărat că soarta candidatului se găsea în mâna profesorului examinator — specialist, A. D. Xe- nopol. Dar acesta acceptase formal să ia partea leului la un complot urzit în cercul junimiștilor, anume de a-1 numi pe Dimitrie Onciul profesor, în absență, pe baza lucrărilor publicate până la 1895. Intru susținerea afirmațiilor ce facem, vom reproduce câteva documente, chiar din timpul, când chestiunea exa- menului era la ordinea zilei: I Iași, 1895 Oct. 8 STIMATE D-LE ONCIU, îndată ce am primit scrisoarea D-tale m’am dus la d-1 Xenopol și i-am cetit’o, și el mi-a spus că'ți va scrie ime- diat; chiar acuma întâlnindu-mă cu Xenopol mi-a spus că a pus scrisoarea la poștă răspunzându-ți. Salutări amicale T. BURADA I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LII II 1895 IUBITE DOMNULE ONCIUL, Iți comunic ceea ce de altfel vei fi aflat și pe altă cale, prietenii noștri s'au înțeles ca la concursul ce se va ține la Iași pentru ocuparea catedrei, hotărârea să cadă în fa- vorul D-tale. Suntem cu toții convinși că facem cea mai fericită alegere. Cunoștințele D-tale nu ne îndoim că sunt mai mult de- cât suficiente și chiar dacă n'ar fi, la vârsta la care te gă- sești, ai tot timpul să aduni, să coordonezi, cu un cuvânt să tinzi spre acea perfecțiune posibilă unui spirit pătrun- zător și clar ca al D-tale. Ceea ce a atârnat cu greutate în balanța judecății noas- tre, a fost omul și pe acesta îl prețuim mai mult decât orice. Intâiu avem nevoe de oameni; celelalte vor veni dela sine, dacă oamenii vor fi la locul lor. Iți repet însă un lucru: D-ta nu trebue și nu poți să te prezinți la Iași pentru concurs. Ne-am înțeles așa, pentrucă îți înțelegem situația. Al D-tale devotat T. MAIORESCU III După ce s'au îndeplinit formalitățile concursului, Maiorescu însuși telegrafiază rezultatul lui Dimîtrie On- ciul, care se găsea la băi în Mehadia: ,,Un anim juriul vă admite profesor felicitări Maiorescu" LIII •’ E' T°ROUȚIU: INTRODUCERI. Reproducem în facsimil telegrama pe formularul ma- ghiar •. Făcând acest comentar la textele lui A. D. xenopol, n'am vrea să afirmăm că istoricul n’are dreptate în mărturisirile sale, dar fiindcă nu spune tot ce știe, nici dreptatea nu este întreagă. Reticența anumitor fapte puse la cale între culise, fiindcă așa dictau interesele politice și cele personale ale candidatului, care în caz de nereușită — junimiștii erau îndreptățiți la această măsură de prudență — avea să-și piardă catedra dela Cer- năuți sau să fie trecut pe lista neagră a condamnaților care simpatizează cu regatul liber — această reticență a lui A. D. Xenopol îl pune pe Dimitrie Onciul într’o lumină suspectă : ca și când s’ar fi eschivat dela examen de teama căderii. Si aceasta să se fi întâmplat fără știrea lui A. D. Xenopol, mai ales că ambianța aprecierilor lui A. D. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LIV Xenopol pentru D. Onciul împinge spre asemenea con- cluzie. Relevăm aceste lucruri și le punem în concordanță cu adevărul istoric, cu atât mai mult cu cât A. D. Xenopol și după data de 1905 a continuat să lase viitorului numai un adevăr parțial. In „Istoria ideilor mele” 23 A. D. Xeno- pol arată motivele absenței lui D. Onciul dela concurs (pg. 399), tăinuește însă că soluția absenței a fost găsită chiar de junimiști și sugerată candidatului, evident cu apro- barea categorică a lui A. D. Xenopol-examinatorul de a fi el în fruntea complotiștilor. Două scrieri ale lui Dimitrie Onciul publicate la 1884 în „Convorbiri Literare” 23 au avut darul să atragă aten- țiunea lui A. D. Xenopol, care la apariția studiului său Teo- ria lui Rosler îi trimite cartea și-l roagă să-i facă o dare de seamă : „DOMNULE ONCIU. Prețuesc foarte mult lucrările d-tale istorice. Te rog să binevoești a face o dare de samă asupra cărței mele Teoria lui Rosler pe care ți-o trimit. Al d-tale devotat amic A. D. XENOPOL” 22 Publicată în St. D. L- IV, 368’—417- 23 luga Vodă, Domn al Moldovei, studiu de. D. Onciul în „Conv. Lit-” 1884 XVIII 1—9 și: Dragoș și Bogdan, fundatorii principatului moldovenesc, stu- diu de D- Onciul, ibid. pg. !253—262 și 304—319- LV I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE In anul următor al revistei (1895) D. Onciul publică o „dare de seamă critică despre Teoria lui Rosler a d-lui A. D. Xenopol” 24. De fapt lucrarea lui Onciul este un nou studiu la studiul lui A. D. Xenopol, cu aparat științific îmbogățit, cu amplificări, rectificări, și în dimensiune egală cu lucrarea lui Xenopol. Firește o asemenea încălcare în domeniu, depășire în argumentație și uneori în contradic- 24 „Conv- Lit." 1895 XIX &0. 174, 255, 327, 422, 589 STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LVI toriu cu maestru, a indispus într'atât de mult pe A. D. Xe- nopol încât la 1905, când s'a pus candidatura la Academia Română, „i se părea, că de când e profesor, a publicat nu- mai două conferințe și acele trase de păr istoric într’un chip îngrozitor '. De aceea „contra d-sale am fost și voiu fi, căci tot eu l-am făcut profesor și pe d-sa la concursul în absență pe care l-a dat la Universitatea din Iași. Atunci l-am recomandat pe baza criticii Teoriei lui Rosler. Tot pe baza acelei lucrări nu cred că se poate ajunge și membru al Academiei" 25. De fapt în ședința din 11 Aprilie 1905 D. Onciul a fost ales. Și iarăși Titu Maiorescu este acela care-i vestește lui Onciul alegerea: „Ești ales cu peste două treimi. Ne felicităm pentru Academie Maiorescu" 25 in acest volum pg. 34. LVII 1 T0R0UȚ1V: IXTRODUCERE Aceasta, pentrucă dreptatea era alta : D. Onciul pu- blicase și alte lucrări, nu numai „două conferințe'’... Eroa- rea lui A. D. Xenopol era în pornirea de a vedea neconte- nit în N. lorga un fost elev, iar in D. Onciul, beneficiarul unui gest mărinimos în formă, în fond însă tributar glo- rios al științei românești —, deci pe amândoi i-a consi- derat prea puțin colegi de specialitate, măcar la 1905, și cu atât mai mult la 1913, când își scria memoriile. Cu scrisoarea XLIV și răspunsul lui lorga 2S, legătura între profesor și elevul de altă dată, pare a se fi rupt pen- țru totdeauna. Tonul și spiritul scrisorii impunea acel răs- puns hotărît și demn. La serbarea Unirii clin sala Universității ieșene, N. lorga s'a dus la fostul său profesor A. D. Xenopol și a pus capăt neînțelegerilor ; „împăcarea a fost așa de ple- cată dela sine, încât dovedea, că tot ce fusese între noi, nu era firesc”27. Scrisoarea lui A. D. Xenopol din 29 la- nuarei 1909 (XLVI) este emoționantă și plină de adânc în- țeles pentru ceea ce trebue să fie viața oamenilor de știință. Din duioșia ei se desfac adevăruri mari, de frumu- sețe și etică divină: „...firesc este ca oamenii de știință să se stimeze și să se prețuiască unul pe altul, lucrând fiecare în sfera ce i-au hotărît-o năzuințele lui intelec- tuale”. „Câmpul adevărului e atât de întins, încât în des- prinderea lui din noianul întunericului nu este nevoe de luptă între oameni, ci de luptă contra naturei, său contra tainelor trecutului și în țara noastră mai ales, In 'acest vo], pg. 32—33- IcL, ibid- pg- 34- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII lviii unde oamenii de știință sunt așa de puțini, să se mai stân- jenească și munca lor spre înălțarea neamului, prin rău nepotolit” ? ,,De aceea eu ași dori ca frumoasa d-tale plecare spre înmuierea aspririlor sufletești, ce ai arătat-o în Iași către mine și către celălalt profesor al d-tale I. Caragiani, să fie urmată mai departe de alte fapte de aceiași natură, frumoase și generoase, și idealul mieu ar fi ca, cu toții câți căutăm strălucirea adevărului, să fim uniți spre a-1 afla, căutând a ne întrece unul pe altul prin izbânzi, iar nu a ne micșora unul pe altul prin defăimări și ponegriri". ,,Cu frățească strângere de mână, fostul d-tale profe- sor, care te-a iubit chiar și atunci când eram certați. A. D. XENOPOL28 Aceștia sunt A. D. Xenopol și N. lorga în adâncu- rile lor sufletești, și dacă s'a stăruit asupra unor efemere asperități, s'a făcut pentru a se dovedi prin contrast că oamenii superiori se birue totdeauna pe sine și că sfâr- șesc prin înlăturarea oricăror piedici din lupta comună pentru triumful adevărului. De aici înainte până la disperatul apel al lui A. D. Xenopol din 26 Iunie 1918, de a nu fi lăsat la Iași în ghiarele unei~ eventuale ocupații germane, raportu- rile dintre acești doi savanți români, erudiți istorici și mari patrioți, au continuat să fie până la moartea lui A. D. Xenopol de cea mai sinceră cordialitate. -8 Id-, ibid-, pg. 34/35- LIX I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE De pe urma prieteniei dintre N. lorga și primul sla- vist român de anvergură europeană loan Bogdan au rămas peste două sute scrisori, din cari cercetătorii spe- cialiști în materie vor putea reține date și informații, alții vor spicui amănunte interesante din viața noastră cultu- rală de după 1890. Se conturează clar și lupta cu ,,bă- trânii” pentru supremația elementelor tinere din corpul profesoral dela Universitatea din București. Scrisorile vin din partea lui loan Bogdan, de pretu- tindeni unde îl purtau interesele științifice ale descifrării trecutului din hrisoavele răspândite prin centrele Apusu- lui sau în Orient până la Moscova. Se ajută unul pe altul, dând indicații, traducând, con- trolându-și reciproc activitatea sau verificând cutare in- scripție. Este un luminos exemplu de armonie și demnă prețuire. Câți-va ani după ce lacob C. Negruzzi a trecut re- dacția Convorbirilor Literare în grija lui M. Drago- mirescu (1893), vine rândul lui loan Bogdan să ia asu- pră-și conducerea revistei (la 1899) și timp de șapte ani nu numai să-i păstreze prestigiul din trecut, ci să o și dirijeze în spiritul ideilor de reînoire națională propovă- duite cu elan apostolic de colegul, prietenul și în urmă cumnatul său N. lorga. Gruparea junimiștilor, cel puțin în ce privește cu- prinsul Convorbirilor Literare, din anii de conducere a lui loan Bogdan (1899—1906) cari coincid cu cea mai fecundă și viguroasă lansare a programului sămănăto- rist — pare să se identifice cu înțelesul noului curent întru afirmare pan-românească, în interior cu obiec- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LX tivul ridicării țărănimii la conștiința de om, cetățean și român, nu numai cu obligații ci și cu drepturi, în afară, în- tărirea conștiinței naționale și pregătirea sufleteasca pen- tru clipa cea mare care se apropia. In cei dintâi ani după înapoierea dela studii, N. lorga evada necontenit din țară,—atunci ca de altfel și acum—, și înțelegi din scrisorile lui Bogdan cari îl urmăriau, că se găsește când la Dresda sau Leipzig, la Viena sau Buda- pesta, când în Italia ori în Franța, adunând mereu docu- mente și scriind, pentru ca, revenit în patrie, să străbată țara în lung și lat și să conferențieze în centre românești sau în cutări vacanțe de Paști să-l întâlnești în gara Ițca- nilor așteptând trenul spre mănăstirile Putna, Sucevița, Vatra Moldo viței... Ar trebui stilul unui mare meșter care să poată prinde ritmul de extraordinară viteză în care se mișcă N. lorga și se desfășoară activitatea sa ; ca și când această ac- celerare ar vrea să dee o indicație pentru cât de puțin poate resolvi și o atât de sbuciumată viață în raport cu enormele probleme, cari se îngrămădesc și cer să fie des- legate. » Călătoriile lui N. lorga se transformă mai totdeauna în pagini de caldă poezie și știință abil strecurată în deve- loparea unui romantic peisagiu din natură. Ederă verde îmbrățișând coloane frânte, împodobind dărâmături de arcade, dintr'o cetate voevodală, reînviată de călător prin plasticitate în descriere și evocare a celor cari au stă- pânit-o altădată. Firea contemplativă, moale, cu pre- dispoziția înăscută a moldovanului de a se pierde în LXI I- E. TOROUȚIU: INTRODUCERE tainele trecutului și a-1 trăi intens și curat, îi dă puterea să scoată la suprafață din negrele prin adâncime ape ale mării odoare, care în veci ar fi rămas în întunerecul ne- cunoscutului și neștiinței. Din lăuntrica sa identificare până la retrăire a trecutului nostru, acolo unde încetează orice raționament documentar științific intervine viziunea și deosebitul dar de a prezice descoperirea în viitor a dovezilor, pe cari își bizue uneori afirmațiile. Prezentul îi este prea îngust și țara prea mică pentru giganticul său dinamism. Dea ceea, întoarcerea și pătrunderea în ceea ce a fost și lărgirea activității peste vremelnicele hotare po- litice dintre țările cu acelaș graiu și suflet. Din conștiincioasa lucrare a lui Barbu Teodor eseu „Bibliografia istorică și literară a lui N. lorga" 29 — de altcum bibliografie-model pentru gen și vrednică de nu- mele lui lorga — vom reproduce lucrările istoricului, cari privesc pe Românii foști risipiți sub stăpâniri străine, pen- tru a se vedea cât de stăruitoare au fost preocupările lui N. lorga în acest domeniu. Lipsesc însă de aici' articolele ziaristului lorga. Ele s'ar putea înșirui pe o întindere de cel puțin 40—50 pagini. Basarabia. — Neamul Românesc în Basarabia. București. 1905,239 p. Tip. „Socecu et Comp,". 18X13, (Ținutul Hotinul; Spre Bălți. Bălțile., Spre Soroca. Dela Florești la Soroc». Soroca. Dela Soroca la Vadul lui Vodă. Spre Chișinău. Chișinăul. Spre Bender. Benderul. Spre Chișinău. Spre Reni Hotarul nedrept. Trei cărți despre Basarabia). Basarabia noastră scrisă după 100 de ani dela răpirea eț 29 Cartea Românească, București 1935, voi. I-iu XXIV+362- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXII de către Ruși. Vălenii de-munte, 1912. 175 [-178] p. Tip. „Neamul Românesc". 24X17. („Studii și documente cu privire la Istoria Românilor". Voi. XXIV). Epilog [din Basarabia noastră]. „Neamul Românesc", 1912. p. 836—842. La verite sur le passe et le present de la Bessarabie. Bucarest-Paris, 1922. 75 [-79] p. Ed. „Pavel Suru" et „H. Champion". 19X12. La verite sur le passe et le present de la Bessarabie. 2-e edition. Bucarest, 1931. 51 [ 53] p. „Imprimeria Națională". 21X14. Studii istorice asupra Chiliei și Cetății-Albe, scriere pre- miată de Academia Română cu premiul Alexandru Bodescu, din 1899. București, 1899. 419 p. Ed „Academia Română". Tip. „Carol Gbbl". 23 * 17 [pe copertă 1900]. Cuvântare ținută la București la 16 Maiu 1912 cu prilejul comemorării pierderii Basarabiei. Vălenii-de-Munte, 1912. 15 p. Tip. „Neamul Românesc". 14X11. Însemnătatea ținuturilor de peste Prut pentru istoria Românilor și pentru folklorul lor. București, 1912. 12 p. (Aca- demia Română. „At alele Academiei Române". Seria II. Tomul XXXIV. Memoriile secțiunii istorice, 18). Tip. „Carol G6bl“. 27X21. L’Importance de la region entre le Pruth et le Dniestr pour l’histoire des Roumaines et le folklore roumain. Academie Roumaine „Bulletin de la section historique", 1913. p. 3—11. Pagini despre Basarabia de astăzi. Vălenii de-Munte, 1912, 113 p. Tip. „Neamul Românesc". 19X12. Despre Basarabia de astăzi. Cetatea Hotinului. „Vremea Nouă", 1912. nr. 10; p 2-7. Din ținuturile pierdute. Boieri și răzeși în Bucovina și Basarabia în cele dintâi decenii după anexare, cu 1 facsimile. București, 1912. 79 p. (Academia Română. „Analele Academiei Române". Seria II. Tomul XXXV). Tip. „Carol Gbbl". 27X21. Boyars et răzeși de Bucovine et de Bessarabie dans Ies premiers temps apres l’annexion. Academie Roumaine. „Bulletin de Ia section historique". 1913. p. 30—38. Nouă documente basarabene. București, 1914. 17 p. (Aca- 1XIH I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE demia Română. „Analele Academiei Române". Seria II. Tomul XXXVI. Memoriile secțiunii istorice, 26). Tip. „Carol Gobl. 27X21. (Familia Gatul; O moșie a lui Luca Stroici. Privilegiul general al Vornicului Coste Bucioc). Qwlques documents roumains de Bessarabie. Academie Roumaine. „Bulletin de la selion historique", 1914. p. 273- 275- Amănunte din istoria noastră în veacul al XlX-lea. „Te- legraful filologic din 1717 20 și Românii". București, 1916. 69 p. (Academia Română. „Analele Academiei Române". Seria II. Tomul XXXIII. Memoriile secțiunii istorice, 10). Tip. „Carol Gobl". 22X21. [Uu avocat român în Basarabia, după anexare: Ștefan Beideman]. Details de l’histoire des Roumains âu XIX-e siecle [R^sume de l’auteur]. Academie Roumaine. „Bulletin de la section histo- rique", 1916. p. 283—287. Continuarea spiritului românesc în Basarabia. Iași, 1918. 33 [-35] p. Tip. ziarului „Neamul Românesc". 16X12. Continuarea spiritului românesc în Basarabia. „Neamul românesc", nr. 110; 111; 112; 113. Domni basarabeni. „Revistă istorică", 1918. p. 3. [Alex. Lăpașneanu. Tomșa. loan Vodă Callimachi]. De-alungul hotarelor noastre firești: Pe Nistru. Din con- ferințele Ligii Culturale, ținute cu prilejul Congresului. „Neamul românesc", 1919. nr. 125. Lucrări nouă găsite în Basarabia. „Revista istorică", 1920. p. 69—95. Actul Ivi Mohamed al 11-lea pentru ne gustării din Cetatea- Albă. „Revista istorică", 1924. p. 105. Lucrări nouă despre Chilia și Cetatea-Albă. București. 1925. 8 p. 1 pl. (Academia Română. Seria III. Tomul V. „Me- moriile secțiunii istorice", 7), Tip „Cultura Națională". 25X17. Lucruri noi despre Chilia și Cetatea-Albă. Comunicare la Academie. „Universul Literar", 1925. nr. 24. p. 13-14. Documente diverse. „Revista istorică", 1927. p. 282—287. [1818; 1677; 1832; 1857]. Cele două Chilii. „Buletinul Comisiei monumentelor istorice". 1929. p. 188-191. La Bessarabie et l’oeuvre des Roumains. Communication ra- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXIV diographique â i’oceasion du quinzieme snniversaire de la râunion de-la Băssarabie â Ia patrie roumaine. Bucarest, 1933. 11 p. Dăpot „J. Ga liber". Tip. „Datina Românească". 21X14. Un oaspe elvețian în Basarabia. „Revista istorică", 1933, p. 165—170. [Fr. L Buguion, 1875]. Bucovina. — Neamul Românesc in Bucovina. București 1905. 254 p. Ed. „Minerva". 19X12. [In junii Sucevei Valea Mol- dovei. Valea Sucevei. Valea Șiretului. Valea Prutului]. Histoi-e des Roumains de Bucovine ă par tir de l’annexion autrichienne (1775 1914). Jassy, 1917. 122 [-125]. p. „Imprimerie de 1’fîtat". 24X17. Histoire des Roumainss de Bucovine â partir de Vannexion autrichienne (1775—1914L 2-e edition. Bucarest, 1931. 87 p. „im- primeria Națională". 11X14. Din ținuturile pierdute. Boieri și răzeși in Bucovina și Basarabia in cele dintâi decenii după anexare, cu 1 facsimile. București 1912. 79 p. (Academia Română. „Analele Academiei Române". Seria II. Tomul XXXV). Tip. „Carol GoM". 26X21. Boyars et răzeși de Bucovine et de Bessarable durs Ies premiers temps apres i’uunexion. Acadeihie Roumaine. „EuHetin de la section historique‘. 1913, y. 30- 38. Legăturile culturale între Bucovina șt Principatele ro- mânește. Conferință ținută de Consiliul Societății a Armonia" din Cernăuți Ia Universitatea din București, în ziua de 16 Mai 1914. București, 1914. 26 p. Ed. „Casa Școalelor". Tip. „Neamul Ro- mânesc". 19X13. Dr. Aurei Martiriu. Bucovina, 1774 — 1914. „Bulletin de l’Institut pour l’dtude de l’Europc sud-crientale", 1915 p. 41-—46. Chestia rutenească în Bucovina. „Revista istorică". 1915 p. 45—56. Note despre vechea Bucovină. „Revistă istorică". 1915 p 85--87. Vicissitudes des Roumains de Bucovine. „Buletin l’ln- stiut pour l’âtude de l’Europe sud-orie»taîe“, 1916. p 41.83. husnecit în Bucovina. ..Revista istorică*. 1916 p. 79--80. Pribegii bucovineni. „Revista istorică".. .1916. p. 97. LXV I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE Bucovina și literatura românească „Neamul românesc", 1918. nr. 106; 107; 108 ; 109. Conferințe Bucovinene. București 1919. 106 [-109] p. Tip. „Cultura Neamului Românesc". 18X12. [Bucovina în trecut. Ce este și ce poate îi Bucovina. Menirea Sucevei. Câmpulung buco- vinean de odată și cel de acum. Câteva cuvinte la Rădăuți]. Bucovina în trecut. „Neamul românesc", 1919. nr. 219; 220 î 221; 222; 223; 224; 225; 226; 227; 228; 229. Ce este și ce poate fi Bucovina. Conferință ținută la Bucu- rești. „Neamul românesc". 1919. nr. 234; 235; 237; 238; 239; 240; 241. Menirea Sucevei. Conferință ținută la Suceava. „Neamul românesc", 1919. nr. 247; 248 ; 249; 250; 251; 252; 253; 25^; 255. Câmpulung bucovinean de odată și cel de acum. Confe- rință ținută la Câmpulung. „Neamul românesc", 1919. nr. 257; 258; 259; 260; 261; 263; 264; 265. Ce s’a schimbat în Bucovina. „Neamul românesc", 1919 ; nr. 221; 222; 224; 225; 226; 230. Hotare etnice despre Apus. Printre Bucovineni și Maramu- reșeni. «Neamul românesc», 1919. nr. 127. Drepturile istorice și drepturi firești în Buconina. «Neamul românesc», 1919. nr. 215. Aportul Bucovinei în cultura românească. Conferință ținută la Cermuți în ziua de 9 Noembrie 1924 la „Liga Culturală" sec- ția Cernăuți. Cernăuți, 1925. 24 p. (D n publicațiile „Ligii Cultu- rale"). Ed „Librăriei Marca Țării”, Tip. „Universala", 23X15. O listă bucovineană de penalități „Revista isterică", 1927. p. 143-147. [Kogălniceanu M.]. Răpirea Bucovinei. Ediția Il-a. (După cea din 1875). Vălenii-de-Munte 1910. 24 p. Tip, „Neamul Româ- nesc". 19X12,5 [pe copertă 1911]. Transilvania.—Neamul^ Românesc din Ardeal și Țara Un- gurească. Voi. I: 381 p. Voi. II: p. 391—784 [-750]. București, 1906, „Minerva". 19X13. Neamul românesc din Ardeal [București, 1923], 48 p (Pa- gini alese din Scriitorii români. Publicațiune periodică nr, 117— 118], Tips „Cartea Românească". 24X16. St. D. L. VII — **** STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXVI Istoria Românilor din Ardeal și Ungaria. Voi. I: Până la mișcarea lui Horea (1784). V[+460 [-463] p. Voi. II: Dela Horea înainte. XV+291 p. București, 1915. Ed. „Casa Școalelor". Tip. „Neamul românesc". 25X16. Histoire des Roumains de Transylvanie et de Hongrie, Voi. I: 1915. 414 p. +13 pl, Voi. II: 1916, 404 p.+22 pl +1 hartă. Impr. „Gutenberg", loseph Gobl. 18X12. Histoire des Roumains de Transylvanie et de Hongrie. Deuxieme âdition. Voi. I: 414 p. +13 pl. Voi. II: 404 p. +22 pl. +1 hartă. București, 1916. Imp. „Gutenberg", loseph Gobl. 18X12. O prefață. „Drum drept", 1914 p. 457—465. O prefață. „Neamul românesc", 1915. nr. 37. Istoria Românilor din Ungaria. Lecții ținute la Universi- tatea din București. „Neamul românesc", 1914. nr. 37; 38; 41. 1915. nr. 24 ; 25; 26; 28; 29 ; 30 ; 31; 32. Formarea „partidului național român". „Drum drept", 1914. p. 472-481. „Memorandul" și urmările sale. „Drum drept", 1914. p. 492- 496. Viăța românească în Ardeal. Arad. 1926. 287 p. (Biblioteca „Semănătorul", nr. 166 — 168). Ed. Librăriei „Dieceziene". 14X10. Documente românești din arhivele Bistriței. (Scrisori dom- nești și scrisori private). Partea I: 1899. CXVI+103 p. Partea II: 1900. 1 Î.+LIX+146 p. București. Editura librăriei „Socecu et Comp.". 19+13. Socotelile Brașovului și scrisori românesci către Sfat în secolul al XVII-lea. București, 1899. 162 p, (Academia Română. „Analele Academiei Române". Seria II. Tomul XXL Memoriile secțiunii istorice). Tip. „Carol Gobl". 27X21. Socotelile Sibiiului. Bucuresci, 1899. 32 p. (Academia Ro- mână. «Analele Academiei^Române», Seriali. Tomul XXI. Memo- riile secțiunii istorice). Tip. „Carol Gobl". 17X21. I. Socotelile Bistriței (Ardeal). II. Acte relative la istoria cultului catolic în Principate, adunate și tipărite cu o prefață despre propaganda catolică până la 1500. București, 1901. XLIX. +536 p. (Studii și documente cu privire la Istoria Romînilor, voi. I—II), Ed. Ministerului de Instrucție. Tip. „I. V. Socecu". 24X17 LXVII I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE Legăturile Principatelor Române cu Ardealul dela 1601 la 1699. Povestiri și izvoare. București, 1902. CCCXVIII4-345 p. (Studii și documente cu privire la istoria Romurilor, voi. IV). Editura „Ministerului de Instrucție". Tip. „I. V, Socecu". 24X17. Brașovul și Românii. Scrisori și lămuriri. București, 1905. 453 [-455] p. („Studii și Documente privitoare la Istoria Românilor", voi. X). Editura „Ministerului de Instrucție". Tip, „I. V. Socecu". 244-17. îndreptări și întregiri la Istoria Românilor după acte descoperite în arhivele săsești. I. Brașovul. București, 1905. 42 p. (Academia Română. „Analele Academiei Române". Seria II. Tomul XXVII. Memoriile secțiunii istorice 5). Tip. „Carol Gobl". 27X21. Scrisori și inscripții ardelene și maramureșene. Voi. I: Scrisori din arhiva grecilor Sibiiului. Din Arhiva protopopiei ne- unite a Făgărașului și din alte locuri. LXVII-r303 p. [Despre com- pania Grecilor Sibiiului, Despre comunitatea ortodoxă a Românilor din Făgăraș. Stăpânirea în Țara Românească a unor Hățegani. Despre actele rășinărene, Despre câteva acte maramureșene Is- toria bisericii Românilor din Maramureș. Documente amestecate. Despre antimise. Arhiva românească a Companiei Grecilor Si- biiului. Documente. Documente făgărășene din arhiva bisericii neunite. Documente hățegane dintr’o colecție particulară. Docu- mente rășinărene. Documente maramureșene. Registrul parohiei maramureșene a Giuleștilor. Urbanul din 1600 al domeniului Beiușului. Documente amestecate, mai mult dela expoziția din Sibiiu. Alte documente amestecate, în păstrarea mea, Antimise aflate în Ardeal], Voi. II: Inscripții și însemnări, 1 Î.-J-336 p. București 1906 („Studii și Documente privitoare la Istoria Românilor voi. XII-XIII). [Cu un indice aflabetic pentru ambele volume de Onisifor Ghibu]. Editura „Ministerului de Instrucție". Tip. „I. V. Socec et Comp.". 24X17. [Unele manuscrise fără arătare de loc și unele tipărituri expuse la expoziția din Sibiiu. Inscripții în ordinea alfabetică. Apendice: Dintr’o conscripție dela 1761. Scrisori ardelene mai ales din corespondența vlădicăi Dionisie Novacovici, păstrate în arhiva de Stat din Buda]. Acte și scrisori din arhivele orașelor ardelene (Bistrița, STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXVHI Brașov, Sibiu) publicate după copiile Academiei Române. Partea I: 1911. 1385-1600. LXXV1II-1-775 p. Partea II: 1913. 1601-1825. CXIII-|-p. 779—1943. București, (Documente privitoare la Istoria Românilor culese de Eudoxiu Hurmuzachi, voi. XV). Tip. „I. V. Socecu et Comp.“ 31X25. Acte românești din Ardeal, privitoare în cea mai mare parte la legăturile Secuilor cu Moldova. [Cu o prefață de 1. Bogdan]. București, 1916 XI-|-p. 179—272. (Extras din „Buletinul Comisiei istorice a României“ II). , Socec et Co.“ 25X17. [Scri- sori domnești. Scrisori ale Cămărașilor de Ocnă. Scrisori ale bi- răilor de Ocnă. Scrisori de boieri. Scrisori felurite. Scrisori de negustori. Scrisori istorice. Acte privitoare la familia Buiceștilor. Acte făgărășene privitoare la muntele Brătila. Alte legături teri- toriale ardelene cu Țara Românească. Acte relative la istoria bisericilor românești din Ardeal]. Acte românești din Ardeal, privitoare, în cea mai mare parte la legăturile Secuilor cu Moldova. „Buletinul Comisiei istorice a Românilor", 916. p. 179— 272-j-l h. Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiiană Hagi-Pop, publicate cu note genealogice asupra mai multor familii. București, 1916 LXXI t 201 [-203] p. (Studii și Documente cu privire la Istoria Românilor voi VIII). Editura „Ministerului de Instrucție". Tip. „Socec et Comp.". 24X17. [Scrisori de boieri. Scrisori de negustori. Scrisori de străini. Scri- sori istorice]. O diplomă de Făgăraș. „Revista istorică", 1916 p. 90 [1701]. Documente ardelene. „Revista istorică", 1922 p. 143—147. [1664] Un cântec ardelenesc nou. Documente doljene. Comuni- cație la Academia Română. „Revista istorică', 1922 p. 161—179. [1677 Diplomă de nobilitate Făgăraș]. Documente bistrițene nouă. „Revista istorică", 1923. p. 104—107. [1754; 1725], Noi acte românești la Sibiiu. București, 1927, 9 p.-Ț-XIII pl. (Academia Română. Seria III. Tomul VIL „Memoriile secțiunii istorice". 3). Tip. „Cultura Națională". 25X17. Noi scrisori ardf leneșii privitoare la istoria Românilor. „Revista istorică", 1927. p. 116—119. însemnări de cronică ale clericilor din Șcheii Brașovului. LXIX I- E. TOROUȚIU: INTRODUCERE „Buletinul Comisiei istorice a României' 1933. p. 59 — 99. [Dimi- trie Eustratievici], * * * Sate și preoți din Ardeal. București, 1902. V. -f- 349 p. Tip. Carol G6bl“. 18 X12. Ceva despre Ardealul românesc și Viața culturală româ- nească de astăzi. Două conferințe cu privire la Românii din Ardeal și Ungaria. București 1907. 48 p. Ed. „Librăriei M. Onișor- Năsăud“. 20 X 12. O culegere de diplome făgărășene. Neamul românesc," 1908. III. p. 486. O conferință despre viața românească a Ardealului, ținută la cursurile dela Vălenii-de-Munte. „Calendarul Ligii Culturale", 1909. p. 17 - 71. „3 Maiu“, cuvântare ținută în București, la serbarea „Ligii Culturale", din 3 Mai 1910, „Neamul românesc literar", 1910, p. 353 — 358; 369 —373; 385 — 389. Românii din Ardeal la 1780 după un călător italian (Ses- lini). „Calendarul Ligii Culturale", 1911. p. 97 --105. Carpații în luptele dintre Români și Unguri. Cu trei fi- guri în text. București 1915, 28 p. (Extras din Analele Academiei Române. Seria II. Tomu XXXVIII. Memoriile secțiunii istorice. Tip. „Carol Gbbl", 27 X 21. Carpații în luptele dintre Români șt Unguri. Comunicare făcută la Academia Română (Rezumat din ziare, după „Universul' și completată în A. A. R.) Vălenii - de - Munte, 1915. 13 p. Tip. „Neamul Românesc". 16 X 12. O eroină revoluționară romîncă în foile germane din 1848. „Revista istorică", 1915. p. 57. [Ana Ipătescu], Horea și Moldovenii. „Revista istorică", 1915, p. 57, Încercările de împăcare din partea Ungurilor la 1860. „Neamul românesc", 1916. nr. 70. Un boier muntean nobilitat în Ardeal. „Revista istorică", 1916. p. 87. [1639]. Bănățenii la noi. „Revista isorică", 1917, p. 23 [1789]. Castelul ain Buia. „Revista istorică", 1919. p. 100 [1598]. Ținutul Crișurilor. „Cele trei crișuri" 1920 I. p. 2. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXX Istoria țerii prin cei mici. (Comunicare la Academia Ro- mână), „Revista istorică", 1921. p. 26—62, Tudor și Ardelenii „Transilvania", 1921. p. 346-—347. Vechimea și Originea elementului românesc în părțile Biharei (Bihorului). Oradea-Mare, 1921, 16 p. („Crișul Negru" nr. 3). [Conferință ținută la Adunarea generală a Asociațiunii Ar- delene dela Oradea Mare]. Ed. „Cele trei Crișuri". Tip. „Adolf Sonenfeld". 16X12. Vechimea și Originea elementului românesc în părțile Bi- harei. „Cele trei Crișuri", 1921. nr. 1 —2; p. 4—8; nr. 3: 66—70. Ceva nou despre Avram lancu. „Transilvania", 1922 p. 563 - 565. Ceva nou despre Avram lancu. „Neamul românesc", 1922. nr. 208. Zenovie Pîclișanu. Luptele politice ale Românilor arde- leni din 1790—92. Revista istorică 1923 p. 147—152. Cum se poate scrie istoria Ardealului. Idei dintr’o confe- rință Ia Universitatea din Cluj. „Gloria României", 1924, nr. 7—8. p. 2. Cum trebue înțeleasă istoria Ardealului. „Neamul româ- nesc", 1924. nr. 271. Zenovie Pîclișanu. Corespondența din exil a episcopului Inochentie Micu Klein, 1746—1768. „Revista Istorică", 1924. p. 219-226. Comemorarea lui Avram lancu. „Calendarul Ligii Cultu- rale", 1925. p. 25-28. Din patimile apostolilor ardeleni. „Revista istorică", 1925. p. 170-176. Cea mai veche ctitorie de nemeși români din Ardeal (1408—9). București, 1926. 5 p. -f- II pl. (Academia Română. Seria III. Tomul VI. „Memoriile secțiunii istorice" 7). „Cultura Națio- nală". 25X17. Partea Ardealului în Istoria Românilor. Conferință ținută la Blaj la Congresul Ligii Culturale „Neamul românesc", 1926. nr. 113. Trei conferințe ardelene ținute la Cluj, Zalău și Careii Mari (Septemvrie 1927). [Vălenii-de-Munte, 1927], 19 p. (Biblioteca de vulgarizare „Cuvântul" nr. 5). Tip. „Datina Românească". 24X17. LXXI I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE [Faze în istoria Ardealului. Vechile organizări politice ale Româ- nilor din Ardeal. Hotarele de apus ale poporului românesc]. Trei conferințe ardelene. «Revista istorică11,1927. p. 291—305. Un popă de sat ardelean la Roma în 1756. „Revista isto- rică11, 1928, p, 319 -320, [Popa Lazăr din Macău], „Bulgarii" în Ardeal. „Revistă istorică*, 1928, p. 345—348, Faptă și suferință românească în Ardeal. La zece ani de la cuprinderea lui supt steag românesc. București, 1929. 73 [-79] p. Tip. «Datina Româneasca». 21X14. La Transylvanie, terre roumaine. L’IUustrâuon, La Grande Roumaine, 1929, Septembre. Ce a primit și ce a dat Ardealul. Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul, 1929. p, 3- 6, Les anciennes letteres des Szekler, „Revue historique de sud- est europeen11, 1930. p. 134—135. lestamentul lui Nicola Nicolau. București, 1931. 13 p, (Academia Română, „Memoriile secțiunii istorice11. Seria III. To- mul XII. Mem. 7). „Imprimeria Națională*, 25X17, Note din Toppeltin. „Revista istorică". 1931. p, 283—285, Comemorarea unirii Ardealului și Rostul istoric al Unirii. Două cuvântări ținute la București, Vălenii-de-Munte, 1933, 20 p. Tip. «Datina Românească», 24.5X17. Unirea Ardealului. Cuvântare ținută la Senat. «Calendarul Ligii Culturale», 1933. p. 17 —21. Reponse aux conferances donnees â Cambridge par le Compte Bethlen sur la revision du trăite de Trianon. Bucarest, 1933. XI. p. Tip. „Datina Românească". 22.5X14. Răspuns contelui Bethlen, „Calendarul Ligii Culturale", 1934, p. 17-19. Seconde reponse au Comte Bethlen, Bucarest, 1933. X p Tip. «Datina Românească11, 22,5X14, Al doilea răspuns contelui Bethlen, rostit la Radio, în seara de 27 Decembrie 1933, „Calendarul Ligii Culturale", 1934 p, 23—25. Un nou răspuns contelui Bethlen. „Neamul românesc" 1933, nr, 280, Reponse aux articles de M. Treml intitule: „Sur l'unite- fondamentale de la nation, roumaine" et „L’âme roumaine et STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXXII la Transylvanie“. „Nouvelle revue de Hongrie*, 1933. p. 620, Defense des Droits Roumains sur la Transylvanie. Reponse â un savant hongrois. „La roumanie nouvelle", 1933. p. 3222-3224. Ultima judecată asupra mișcării din 1848. „Neamul ro- mânesc literar", 1910, 625—628. Revoluția din 1848 și emigrația lui C. A. Rosetti. „Revista istorică" 1916 p. 181—186. 1848 și 1913. „Neamul românesc", 1918. nr. 276. Din scrisul nostru și despre noi. „Revista istorică", 1919. p.' 232—235. Informations concernant l’an 1848, Academie Roumaine. „Bulletin de la selection h’storique" 1920. p. 131—132. însemnările unui pribeag. „Revista istorică", 1921. p. 70 74. Știri mărunte de istorie românească O descriere a exilului din 1848. 1. Voinescu. „Revista istorică", 1921. p. 223 226. Generația dela 1840 și 1848 față de concepția unității po- litice a poporului românesc. Comunicare la Academie. „Neamul românesc", 1922. Nr. 115; 116; 117; 118; 119; 120. O învoială de reforme din 1848. „Revista istorică", 1922, p. 43 -44. Deosebita atențiune pe care N. lorga a dat-o Româ- nilor de peste hotare înainte de războiu, a avut, ca ur- mare, exodul acelora în Vechiul Regat la diferite festivi- tăți naționale, cum au fost Expoziția din București dela 1906, cea dela Iași din 1908 — ocazii fericite sau și numai pretexte, altădată, pentru sudarea fracțiunilor etnice, prin căldura sentimentului național. Pretutindeni înainte de războiu se trezise o viață intens românească ; cine n'a trăit-o și simțit-o, cu anevoe poate să-și dea seama de în- treaga atmosferă pornită cu încredere spre acelaș ideal al unității, nu numai culturale ci și politice, rezultatul ex- traordinarei influențe a lui N. lorga. Lxxni I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE Continuând incursiunea în scrisorile lui loan Bogdan, vom întâlni adesea efusiimi de admirație pentru uriașele performanțe ale colegului său N. lorga : „Ești omul căruia îi povestesc cu cea mai mare plă- cere și iubire gândurile mele” 30. „Am cetit articolul tău din „România Jună”; e admi- rabil, e chiar sublim; e cea mai frumoasă pagină ce ai s- ris până acum; multe albele de felul acestora, dragă lorga, și ținta noastră va fi ajunsă” 31. După desfacerea primei căsătorii, I. Bogdan îl roagă pe lorga să-i descrie starea sufletească, în care se găsește, „căci simt o mare trebuință să știu ce se petrece în tine, cel mai bun prieten al meu și cel mai bun om ce am întâlnit până acum în viață” 82. „Istoria Literaturii să o judec eu ? Ar fi să se mire un păun de ce poate curcanul să-și umfle toate penele și nu numai coada” 33. „M'am ales, spre fericirea celor ce citesc istorie, cu convingerea, că e de prisos să mai scriu și eu, sau alți proști ca mine,, istorie românească, după ce ai scris-o tu așa că nu mai poate nimenea să mai adaoge ni- mic” 35... '„Din câte ai scris tu despre istoria română, e cea mai bună și cea mai utilă carte, nu degeaba e intitulată: pentru poporul românesc, care sânt sigur că o va ceti”36. 30 Id-, ibid- pg. 01. — 31 id-, ibid- pg- 62- — 32 Id., ibid,, pg- 72. — 33 Id., ibid. pg- 83. — 34 ]\j. lorga, Geschichte des rumănischen Volkes im Rah- men seiner Staatsbildungen, Gotha 19'05- — 35 i. Bogdan, în acest voi- pg. 115— 36 N- lorga, Istoria Românlior. In bibliografia amintită Barbu Theodorescu adaogă la citarea acestei lucrări următoarea notiță: „Exemplarele trimise în Ardeal — aproape rO-OOO — spre a nu fi confiscate poartă pe copertă: De-ale noastre (Bi- blioteca educativă și literară) sau: Noul metod de cultivare a cartofului, tradu- cere din limba maghiară" (pg. 58'). STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXXIV Odată, apărută, această carte cată să pătrundă în- tr'adevăr în tot poporul românesc, de pretutindeni. Ast- fel numeroase lăzi au sosit în Bucovina pe adresa So- cietății pentru Literatura și Cultura Poporului Român din Bucovina, Altele prin intermediari din Bucovina ajun- geau în Transilvania. Cum Austriacii păreau mai puțin vigilenți decât Ungurii, multe publicații din Vechiul Re- gat intrau nestingherite în Bucovina. Românii de acolo îngrijeau apoi de reexpediere în Transilvania. Istoria Ro- mânilor însă și în ediția pentru Bucovina și Transilvania nu poartă numele autorului N. lorga și este intitulată su- mar „De-ale Noastre”. Din centre ca Societatea pentru Li- teratură și Cultură, cărțile au pornit cu ajutorul societă- ților studențești „Junimea” și „Dacia” în sate, contribuind la îmbogățirea inventarului spiritual din sărăcăcioasele case de cetire. Când în sfârșit s'aU trezit și Austriecii și au interzis lui N. lorga intrarea în Bucovina, era prea târ- ziu: întreaga conștiință românească era cucerită de curen- tul naționalist produs de N. lorga și A. C. Cuza. Un pro- fesor ceh, laroslaus Kramerius, filo-român, cum nici nu se putea altfel, mazilit încă în tinerețe din patria sa și trimis în colonia bucovineană din extremul orient al im- periului habsburgic, — acest profesor, cunoscut și ca tra- ducător în nemțește al nuvelelor lui Nicolae Gane — a comandat la Praga milioane de mărci poștale cu chipul lui Nicolae lorga, într'o execuție tehnică minunată — și le-a împărțit Românilor bucovineni, iar pentru societățile studențești „Junimea”, „Dacia” și „Academia Ortodoxă” câte un portret al lui lorga, în mărime naturală, dăruin- LXXV I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE du-le cu profetica poruncă : „In numele lui veți învinge”. De aci înainte, pe fiecare scrisoare sau carte poștală, ală- turi de chipul lui Franz losef, se așeza cuviincios cel al lui Nicolae lorga. Cazul nu era izolat și motivul acelaș: marca reprezintând chipul genialului scriitor popular sti- rian Peter Rosegger invadase imperiul pentru adunare de fonduri necesare școalelor germane și propagandei cultu- rale. N. lorga deveni simbol al culturii și spiritului româ- nesc de pretutindeni. In urmă autoritățile austriace și-au dat seama de stângăcia ce-o făcuseră prin expulsarea lui lorga din Bucovina, dar era prea târziu, deoarece, ca întotdeauna, efectul a fost exact contrar celui urmărit prin actul de expulsare. In acest timp evreimea europeană secunda prin presa ei atacurile formidabile împotriva Iui lorga și Cuza, cari se dedeau concomitent în ziarele din București, Iași, Cernăuți, Neue Freie Presse dela Viena, Berliner Tagblatt și Frankfurter Zeitung. De câte ori po- porul românesc a încercat să se emancipeze din cea mai cumplită sclăvie economică, exercitată de cătră evreimea indigenă asupra clasei rurale și celei muncitorești prin comerț și industrie, conaționalii ei de peste hotare i-au sărit în ajutor și au susținut-o în lupta atât de nedreaptă prin repartiția puterilor și selecția mijloacelor. Ideii de naționalitate presa evrească și cea aservită intereselor se- mite a opus totdeauna o pretinsă democrație incoloră, care în cele din urmă devine perfect sinonimă cu semi- tism; religia creștină s'a găsit față în față cu libera cuge- tare propovăduită numai pentru creștini de cătră acapara- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXXVI lorii evrei ai mijloacelor moderne pentru răspândirea ideilor : imprimerii, ziare, reviste, librării, edituri, depo- zitari. întreaga noastră viață spirituală ajunge în sinistra eclipsă de a fi stăpânită și orientată din întunerec spre aceeaș necontenită dependență economică, egală cu ro- bia și constrângere la tot ce dictează suprastatal iudaic. Până la cucerirea neatârnării și lepădarea jugului turcesc, conducătorii vieții noastre publice trebuiau să dobândească puterea dela Constantinopol, dela 1877 și până la începu- tul acestui secol închinarea se făcea cu fața spre Berlin, iar dela războiu încoace dictează, impune și răstoarnă gu- verne atotputernicia masonică dela Paris și Londra. In rea- litate o adevărată, reală independență n'am avut-o nici odată, iar acum mai puțin ca oricând. Civilizația urbană de înaltă tensiune europeană gre- fată pe primitivismul nostru rural va duce mai de vreme sau mai târziu — momentul critic depinde și de împreju- rări externe — la o bruscare a situațiunilor de anormal și falș progres care, coborînd oligarhia plutocrată și înăl- țând pe ceilalți, va trebui să forțeze nivelarea. Preveni- rea acestei bruscări a fost sensul luptei naționale a lui lorga și Cuza. Dacă se înțelegea cu un ceas mai de vreme și se credea în sinceritatea prezicerilor acestor doi mari iluminați, nu se ajungea la sacrificarea celor 11.000 țărani, și presa mondială nu putea să înregistreze imaginarele progromuri ale barbarilor de Valahi. Se pare însă că asu- pra capului poporului evreesc zace blestemul milenar, să fie ținut de cătră conducătorii săi în permanentă învrăjbire cu popoarele care le oferă adăpost, ofensându-le, erijân- lxxvii I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE du-se în precursori ai ideilor de progres, usurpând, lup- tând împotriva ori cărei etici sociale. Și nu există nație pe lume, în care să nu se fi născut ideea de antisemitism după un restimp de cooperare. In toate timpurile și pretu- tindeni în mase omogene s’au aciuat fracțiuni eterogene, dar lumea veche, medie și modernă n'a cunoscut decât o problemă generală : antisemitismul. Apariția lui este în cea mai naturală funcție de cauză și efect: în însuși evreu, așa cum îl educă de mii de ani prescriptele reli- gioase, germinează microbul provocator, și în contra pur- tătorului de microb se produce efectul: lupta împotriva contaminării și disoluției sociale. Când primejdia într'un stat devine prea mare pentru Evrei, atunci cu ajutorul ca- pitalurilor stoarse tot dela popoarele pe care le-au ex- ploatat cu mijloace de cea mai dubioasă morală, încaeră statele în măceluri sub etichete pompoase, umanitariste. Politică ? Nu ! Istorie, istoria sămănătorismului care dacă ar negija acest capitol de sângeroase tulburări provocate chiar de evreii pământeni și apoi continuate cu ajutorul celorlalți răspândiți pe tot globul pământesc, ar fi să tăi- nuiască adevăruri istorice hotărîtoare în evoluția civili- zației noastre. Istorie, pentrucă sămănătorismul n’a fost vis romantic, ci poezia scrâșnirilor și încruntărilor, epo- peea însângerărilor pentru luminarea țăranului și ridica- rea lui din viața animalică la viață de om; pentru că lu- mina avea să ducă la moartea sigură a parazitului și pen- tru că parazitul simțind instinctiv pericolul, s’a pus în apă- rare. Totuși, dacă războiul și consecințele sale au întâr- ziat socoteala, nu va să spună că bilanțul s'a închis pen- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII LXXVIII tru totdeauna. Dimpotrivă, cu cât mai târziu cu atât pre- gătirea noastră va fi mai potrivită pentru triumful lumi- nei. De o armonie în viitor nu poate fi vorba. Au sperat-o toate neamurile în zadar; în cele din urmă au trebuit to- tuși să facă suprema încordare pentru eliminarea forțată a parazitului distrugător. Chestiunea evreească se impune în politica de stat a României abia la începutul anului 1879, când „voința Europei dictează prin articolul 44 din tratatul dela Ber- lin” 37 modificarea articolului 7 din Constituția noastră și acordarea de drepturi Evreilor. Până atunci lupta între Români și Evrei avea o formă latentă; pravilele noastre prevedeau anumite opreliști, cari însă n'au fost în stare de a-i împiedica să pună stăpânire pe întregul comerț din Moldova, cu necontenite invasii din Galiția stearpă și să- racă, și cu tendința de a-și împinge valurile în spre Mun- tenia și în urmă peste întreaga țară. Dintre personalită- țile istorice, până la „Junimea" agitase problema evre- ească marele Kogălniceanu. Curentul junimist a fost cu- prins de adevărată îngrijorare de felul cum se desvoltau clasele sociale românești. Intre producătorul țăran și con- sumatorul român dela orașe, clasa conducătoare, burghe- zie, funcționari sau muncitori în bruma de meșteșuguri românești, se intercala tot mai vădit și mai puternic ele- mentul străin-evreesc acaparând bunurile celui dintâiu și desfăcându-le la consumatori, înstrăinând astfel diferența, 37 P. P- Carp, Discursuri, București 1907, voi- l-iu pag. 18 b LXXIX I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE producând tulburări în organismul de stat și anemiind până la perniciositate economia națională. Față de acest pericol societatea ieșeană se gândește să ia măsuri și în ședința ,,Junimii” din 28 Aprilie 1872 „se naște o discuțiune asupra Evreilor, asupra industriei noastre și mijlocul de a le face concurență. Se ivește ideea unei so- cietăți care să aibă de principiu a cumpăra numai dela creștini obiectele ce se află la ei pentru a porni astfel re- nașterea industriei naționale. Asupra acesteia se decide a reveni. P. exactitate, secretar A. D. Xenopol" S8. Inte- resant e că procesul verbal al „Junimii” este făcut și sem- nat de .Alexandru D. Xenopol, istoricul nostru, care până la apariția documentelor asupra originii sale, fusese aca- parat de Evrei și reclamat de ei ca autentic reprezentării al rasei semite — o acaparare ca o marfă oarecare... Au urmat apoi iarăși ani de nepăsare sau de griji în alte di- recții ale conducătorilor noștri; în acest timp evreimea lucra și se întărea, iar în 1878 la Congresul din Berlin ne-au venit cu recunoașterea cetățeniei, nu luptând în in- terior și dovedind lealitate și recunoștință față de găzdui- tori ce le eram, ci impunându-ne voința prin Europa hi- per-civilizată. Cum însă orice rău își are și partea bună, amestecul Europei în problema evreească din România a fost indirect un semnal de alarmă. Din moment ce ea putea fi punct de program într’un congres berlinez, pentru noi trebuia să devină o chemare foarte energică la studierea și cunoașterea chestiunii și dacă este în 38 St. D. L. IV, pg. 453—454. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXXX realitate un rău, la zăgăzuirea lui. Firește, deslegarea chestiunii evreilor nu se putea face „decât displăcând și |,ării și Europei” 39), pentru că Europa vroia încetățe- nirea în masă, țara nu vroia de loc, și atunci s’a ajuns la calea de mijloc, „pentru că dacă este vre-una din puteri care crede că tratatul dela Berlin va putea fi astfel aplicat, încât să dăm în bloc drepturi tuturor evreilor, trebue să răspundem că nu se va găsi nici un ministru care să facă aceasta” 40. Apelul Evreilor la străi- nătate și câștigarea pretinselor drepturi pe cale lătural- nică a fost o palmă dată țării indulgente, pe care ei au repetat-o și mai târziu, și ori de câte ori s'au folosit de asemenea provocări, au dat naștere la surescitări enorme, cu neajunsul pentru ei că ideea antisemitis- mului s'a transmis din generație în generație și cu fo- losul pentru noi că trebue să luptăm pentru lichidarea ei, în sensul drepturilor noastre de stăpâni. Dacă, re- stricțiunile din trecut au fost mai mult de natură ro- mantică și n'au avut nici un efect practic, pentru faza acută în care se găsește astăzi aceeaș problemă de stăpânire economică a României, trebue reîmprospătat îndemnul lui Carp, cu singurul adaos că statul care în- țelege să se amestece pretutindeni și să dirijeze eco- nomia națională, nu poate merge până la boicotarea și nimicirea inițiativei particulare românești, cum îi dictează, în general, imperativele politicianiste cari îl conduc. „Dacă voiți să scăpați de Evrei nu este decât un 39 p. P. Carp, ibid-. pg. 185. — 40 P. P- Carp, ibid- pg. 185: LXXXI I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE singur mijloc : munciți și civilizați-vă ; aceasta am spus-o în toate parlamentele, de câte ori s'a tratat chestiunea evreilor. De la 1866 în luptă continuă cu fracțiunea [libe- rală], am zis că singura cale ce poate să ne scape este munca pe calea economică ; căci, și în concurența evrei- lor, eu nu văd de cât un stimulent de a desvolta, pe câmpul economic, o muncă mai intensivă decât aceea de as- tăzi” 41. Nu existența lor însăși printre noi, ci specificul ei, nu admite închiderea acestei răni provocate de morbi- ditatea rasei semite altfel decât prin focul culturii. Par- lamentul român din 1879 a primit porunca Europei cu resemnare. In zadar senatorul N. Voinov strigă din răs- puteri că „nu poate nimeni să fie român fără să fie creștin"42, în zadar citează opinia deputatului italian Pierantoni „că evreii nu se pot asimila” 43, în zadar Ma- nolache Costache lepureanu „amintește persecuțiunile pe cari Evreii au avut să le îndure în Occident, în Româ- nia ei s’au bucurat de cea mai mare toleranță și de aceea au și venit în număr atât de mare”. Fostul prim ministru Manolache este de părerea senatorului Strat că guvernul ar trebui să zică Europei: „am să rezolv chestiunea, dar am să apăr și interesele mele econo- mice” 44. Tratatul dela Berlin pune în mod public problema evreească în România. Până aci ea se discută între culise, în adunări, între oameni și între partide politice, nu însă ca problemă de stat. De acum înainte însă 41 P. P. Carp, Discursuri, pg. 186. 42 M. ibid. 1B1. 43 id. ibid. 44 id. ibid. St. D. L. VII — ****** STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXXXII întreaga presă — pe atunci puterea presei era încă în mâ- nile Românilor — o discută cu aprindere. Tot ce gândia, simția, scria românește s’a manifestat cu indignare împo- triva loviturii un-târtanilor cu ajutorul Berlinului. Gestul evreesc echivala cu o înaltă trădare. Partidele politice, adversare în probleme interne, se văd silite să se unească și să găsească o ieșire din litera categorică a tratatului. Iși spun cuvântul și Roșii și Bel- ferii : toți văd doar paloarea de pe fața țării constrânsă să primească voința unei puteri mai puternice decât a ei. Că evreii nici atunci, nici la pacea dela sfârșitul războiului european n’au înțeles că dobândirea, prin mij- loacele alianței israelite, de drepturi și liniște în mijlo- cul popoarelor care le-au oferit adăpost, nu le poate aduce fericirea, este ca să se îndeplinească blestemul biblic și ca Ahasver să continue a pribegi în furtună. Alecsandri, Conta, Maiorescu, lacob C. Negruzzi, cine n’a rostit cuvânt de revoltă împotriva purtării evrei- lor, de a ni se impune pe calea Berlinului? Potop de scrieri veștezind atitudinea lor și dovedind netemeinicia reclama- ției în fața Europei. Vom cita numai câteva din cele mai puțin cunoscute, apărute la finea anului 1878 și începutul lui 1879 : C. N. Brăiloiu,.Revismrea Constitutiunii, București, 1879. D. Rosetti Tezcano, La Roumanie et le Juif devant VEurope, Bacău, 1878. Chestiunea Ebreilor din România, București, 1878. loan Slavici, Soli und Haben, Gestiunea Obreilor din România, București, 1878. Câteva cuvinte asupra chestiuni israelite din România, 1878. lxxxiii I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE T. G. Djuvara, Les Juifs de la Roumanie, Paris, 1880. Con- ferință la Soc. de Etnografie din Paris. Chr. I. Sulioti, De Judaeis, Brăila, 1879. / M. Eminescu nu scrisese până la 1879 decât puține articole cari tratau direct chestiunea evreiască. Tangen- țial Evreii erau din când în când amintiți și arătați ca stricători de moravuri și acaparatori ai bunurilor muncite de băștinașii creștini. Dela 1879 însă problema israelită devine punct de program și conitnuu studiu în activi- tatea ziaristică a poetului. Vom reproduce titlurile câtorva articole, după fundamentala carte a lui D. Murărașu ,,Na- ționalismul lui Eminescu” 45: „Uzura" în „Timpul” IV 1879, 24 Mai; „Rezultate ale uzurei în România" ibid. 12 Iunie 1879. — „Industrie și comerț", ibid. 13 Iunie 1879. „Regu- larea relațiilor Evreilor în Prusia".—„Alianța israelită".— „Statistica Ovreilor când vine ?"46 ș. a. Evenimentele au provocat erupția unui uriaș vulcan. Să se observe că toate articolele sunt publicate în- cepând cu anul 1879 și să se rețină titlurile articole- lor. De unde până la 1879 naționalismul lui Eminescu afla printre venetici câte-un bulgăroiu cu ceafă groasă, grecotei din Fanar, ba la 1872 se punea chezăș pentru talentul muzical al unui evreu Toma Micher și cerea ministrului Titu Maiorescu ajutor ca evreul să poată pleca în străinătate pentru desăvârșirea studiilor47, dela 1879 Eminescu începe a scrie acele fulminante articole, cari vor rămâne cel mai sincer și puternic avertisment pentru neamul românesc : cave Judaeum. Este efectul *5 București 1932, XLIV+368 pg- — 46 D- Murărașu, op- cit- pg- XI—XII.— « St- D- L. V, pg- 117. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXXXIV dobândirii drepturilor pe calea pe care le-au dobândit, pentru a forța un trib de sălbatici să se așeze în ritmul civilisației europene. Și iată cum Junimismul politic și cultural în viața statului român s’a racordat perfect cu Sămănătorismul și astfel refrenul lui lacob C. Negruzzi găsește desăvârșită adeverire: ,,Vedeți, istoria se repetă” 48. Legile estetice se desprind întotdeauna din creația artistului. In mod obișnuit critica literară vine abia în urmă să le evidențieze, subliniind calități, remarcând defecte și stabilind criterii sau principii, după cum gra- matica — ariergardă a fenomenului linguistic — prinde în semne grafice viața sunetelor și cuvintelor. In vreme ce teoriile literare din curentul junimist cu creatori ge- niali ca Eminescu și Creangă au un caracter pronunțat retrospectiv, cele cari privesc perioada sămănătoristă, însuflețită mai mult printr’un conglomerat de talente, sunt, prin contrast dela regula generală, prolegomena pentru o literatură viitoare. Autorul lor, N. lorga, a fost ajutat de învățămintele, pe cari istoricul le-a tras din istoria literaturii altor popoare, cu o cultură și ci- vilizație mai înaintate decât ale noastre. De aceea, ideologia literară a Sămănătorului neizvorîtă deadreptul din opere existente, ci din realitățile noastre și din de- ziderate pentru viitor, a fost tratată sumar de cătră is- toricii literari, superficial combătută de adversari, și de cele mai multe ori greșit înțeleasă. Teoreticienii istorici sunt culegători de roade. N. lorga îndeplinește rolul plantatorului și nu se poate contesta că, din belșugul de 48 st- D- L. H, XXXIX- LXXXV I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE astăzi al prozei de înalt nivel artistic, cu inspirații, re- trăiri și cunoașteri ale vieții noastre rurale, ba chiar și cu un specific românesc urban, o bună parte nu s'ar da- tora învățăturilor lui N. lorga, încotro trebue să se orien- teze scriitorul nostru, ca să poată realiza operă de lungă durată și de preț universal. Dar, dacă artistul național era să fie un produs al viitorului apropiat sau mai îndepărtat, timpul rodirii lui fiind condiționat de ambianță, pământ, atmosferă sau evenimente istorice, în domeniul politic și cultural ideologia sămănătoristă s'a manifestat fără întârziere și cu rezultate practice imediate. Săpăturile pentru în- sămânțare, după înviorarea și însorirea brazdei, au scos la suprafață tot soiul de gângănii cari svârcolindu-se în semn de protest, au căutat să pătrundă din nou în întunerec, sub glie, ca să nimicească sămânța în ger- minație sau să roadă firavele rădăcini. S'au deslănțuit patimi și s'a revărsat potop de ură împotriva naționa- liștilor democrați N. lorga și A. C. Cuza de către aceia cari au simțit numai decât că ideile de luminare, întărire și înstărire a țăranului român, le vor deveni fatale. N'au lipsit nici încercări de asasinate morale, cum a fost acea împotriva savantului economist român, profesorul A. C. Cuza. „Atacurile ce ți le aduce Șăineanu cu multă dibă- cie și perfidie în Noua Revistă nu pot rămâne fără răspuns. A dat dușmanilor tăi cea mai puternică armă și se vor servi de dânsa la orice ocazie. E singurul articol contra ta, care poate să-ți facă rău, căci e scris cu multă perfidie... Ar fi fost mai bine, dacă ai fi ascultat de mine și i-ai fi dat pace Jidanului. Deși STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII LXXXVI neonest, a făcut însă mare efect și așteaptă să-l reproducă toate gazetele lui Ureche, Tocilescu et C-nie" 49. ...,,Eri a fost Nicu Filipescu pe la mine: era încântat de articolele tale în chestia ovreiască” 50... ...,,Nicu Filipescu m’a autorizat să-ți fac următoarea propunere: să candidezi sprijinit de el... fără nici un an- gajament față de partid. Filipescu ține așa de mult la can- didatura aceasta, încât până acum a refuzat să accepte altele” 51... Spre deosebire de N. lorga și A. C. Cuza, pe cari lup- tele politice și atacurile adversarilor i-au îndârjit și oțe- lit, loan Bogdan pare că sufere, când este lovit. Fire în- drăgostită de natură, pesimist, crud cu sine însuși, iertă- tor față de alții, timid până la scepticism și neîncredere în ceea ce lucrează, loan Bogdan nu dovedește nici o urmă din temperamentul transilvăneanului gata oricând la ripostă, conștient de dreptate și când n’o are, opoziție din principiu, ca și când s'ar găsi oricând și oriunde în fața adversarului maghiar... îndoiala este marea calitate și ma- rele defect al lui Bogdan, calitate — pentru că mulțumită acelei îndoieli opera sa va rămâne definitivă, defect—pen- tru că altul mai îndrăsneț cu cunoștințele lui ar fi lăsat cantitativ mult mai mult. ,,Dragă prietene, oamenii buni sunt condamnați să sufere pentru cei răi ; răsplata lor nu e în lumea aceasta. Iată credința stranie ce mi-am făcut-o de când 49 loan Bogdan cătră N- lorga, în- acest voi- pg. 78- 50 Idem, ibid- pg- 116. 51 Id-, ibid- pg. 96. lxxxvii I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE sânt aici”, scrie loan Bogdan lui N. lorga din Gorbers- dof52... ...,,Te rog nu mai cita cartea ca ediția a doua; despre cea dintâi aș dori să nu se mai pomenească, cum voiu dori probabil în curând și despre aceasta” 53. E vorba de „Documentele privitoare la relațiile Țării Românești cu Brașovul și cu Țara Ungurească în sec. XV—XVI”. Mo- destia îl împingea până la desarmare și resemnare ,,la bat- jocurile din gazete cari au plouat destule și asupra mea”, „dar eu sânt mulțumit că Mărioara și copiii sânt sănă- toși și nu doresc altă fericire decât cea dela vatra mea” 54... Firea simțitoare și melancolică a lui loan Bogdan păstrase ceva din poezia depărtărilor care pornește de pe înălțimele Brașovului și se pierde în orizonturi cenușii sau pe șerpuitoare poteci albe dintre văile negre și creș- tete cu broboadă albastră. Robul azbuchelor de peste hrisoavele mucegăite între pereții bibliotecilor devine vi- sător în mijlocul frumuseților naturii, uită de toate neca- zurile și iartă orice ofensă, pentru că tainele sufletului îi impun împăcare și contopire cu decorul exterior... „Perspectivă admirabilă peste tot Borsecul și peste trei șiruri de munți de jur împrejur... păduri întinse de brad, tăiate de câte un luminiș îngust, cărărușe ce duc până la culmile și piscurile munților... Alee de brazi de câte pa- truzeci de metri înalți, subțiri și drepți, mulți sânt îm- 52 In acest voi. pg. 72- 53 id., ibid. pg. 99.. 5* Id., ibid-, pg. 120. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXXXVIII binați câte doi până la șapte. Pământul pe care calci, pare că e un covor; umbra e deasă și răcoroasă” 55. Putând să se smulgă numai arareori din mijlocul pre- ocupărilor științifice și să se refugieze în natură, viața lui loan Bogdan se macină între obligația față de Universi- tate și mai mult decât datorie față de slavistică, știință de grele realisări, pe care a săltat-o din modestele începu- turi până la respectul european. La Universitate, gruparea tinerilor, printre cari se gă- sește și Maiorescu.. cată să câștige supremație față de bă- trâni: ...,,e vorba să scape Facultatea de Urechiă, Toci- lescu sau Quintescu și să fie unul din noi, tinerii, în Se- natul universitar. Fără votul tău noi sântem în primejdie de a rămâne în minoritate... Maiorescu vrea să fiu eu de- can... Maiorescu m'a rugat să te chem”56. Tinerii din 1898 erau: T. Maiorescu, Coco Dimitrescu, Dimitrie Onciul, loan Bogdan și N. lorga, și steteau în fața bătrânilor: V. A. Ureche, Gr. Tocilescu, Nicolae Quintescu, Ion Crăciunescu și B. P. Hasdeu, deci egali ca număr. Vo- tul lui Giovanni L. Frollo avea să fie decisiv, și acesta s’a înclinat pe partea tineretului. Este interesantă și sem- nificativă atitudinea lui Maiorescu. Cine nu cunoaște opi- niile sale și din alte documente despre V. A. Ureche, Gr. Tocilescu sau Quintescu, mai curând s'ar putea aștepta la o înțelegere cu acești bătrâni. Și mai departe ...„Maiorescu contează pe votul tău; eu cel puțin i l-am făgăduit și nu cred că ai să mă did-, ibid. pag. 118- 56 Id-, ibid- pg. 63- LXXXIX I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE dai de minciună" 57... „Pentru alegerea dela senat nu se poate să lipsești; Maiorescu m'a rugat așa anume să-ți « r f scriu ... In fața paginii unde se termină, cel puțin pentru acest volum, seria de scrisori a lui lancu Bogdan, se găsește vestea morții lui Alexandru Bogdan: „Trista știre care o aflasem în București, este din nenorocire adevărată. A adus-o aici [în Brașov] însuși medicul regi- mentului, care a constatat identitatea celui căzut pe câmpul de luptă [în Galiția]. Sandi [Bogdan] a fost făcut praf de o granată, care a explodat lângă dânsul, într'un șanț de apărare, unde avea comanda batalionului lui, în absența maiorului, care este bolnav, și doctorul și alți ofi- țeri spun că a arătat o bravură neobișnuită în timpul cam- paniei” 5!). Din corespondența lui Sandi Bogdan se simte aceeaș mare dragoste și admirație pentru scrisul românesc din Vechiul Regat. Pe lângă „Convorbiri Literare”, revista care pătrunse de mult în Ardeal și Bucovina, este „Sămă- nătorul”, așteptată în fiecare săptămână cu nerăbdarea care caracteriza o anumită stare de spirit. „Articolele din frunte [scrise de N. lorga] le înhap îndată ce sosește” 60. Tânărul profesor se plânge de lipsa cărților românești în Brașov; afară de Creangă ale cărui scrieri le recitea, abia dacă a putut să împrumute dela un coleg „ultimul roman al lui I. Slavici” 61. Vrea apoi să încerce „la lancu o co- mandă de cărți (de vre-o 20 fr.) românești cu împrumut". .5? La 1904, id. ibid pg- 77- — 58 id., ibid- pg- 79- 59 Id., ibid. pg. 18B1- — 60 Alex. Bogdan cătră iN- lorga, pg. 190- Gl Probabil ,,Narațiunea istorică" Din Bătrâni (1902). STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII xe Dela acelaș Sandi mai vin informații asupra politicei Românilor din Ardeal, apoi că „Neamul Românesc" e oprit, prin ordonanță ministerială, „de a mai pătrunde în Transilvania”, deși în pofida tuturor opreliștilor, schim- bându-și titlul dela număr la număr, pătrundea totuși, unde trebuia să se înțeleagă rostul vremii. încercarea ma- ghiarilor de a pune stavilă ideilor și a le comprima, când întreaga atmosferă era pătrunsă de ele, devenia pe atât de neputincioasă, pe cât de primejdioasă propriilor inte- rese. „Am primit două lăzi de cărți (din Bucovina)”, ves- tește Sandi Bogdan62, în următoarea scrisoare după care se aduce la cunoștința lui lorga oprirea „Neamului Româ- nesc”. Era Istoria Românilor ascunsă după titlul „De-ale noastre" sau „Noul metod pentru cultivarea cartofului", tradusă din limba maghiară, de vr'o 400 pagini, ca să se vândă cu — 20 bani exemplarul. Harnic colaborator al ziarelor românești de peste Carpați, corespondent al ziarului „Neamul Românesc”, distins profesor, om al datoriei desăvârșite față de ai săi, Alexandru Bogdan suferea de aceeași boală a modestiei exagerate, împinsă până la scepticism: „Acum o întrebare în mod secret” — scrie Sandi su- rorii sale Catinca — Doamna lorga, în Aprilie 1914. „Mă simt ca o fată mare care înroșește când pentru prima oară i i-a șoptit cineva de măritiș”... „Vei fi cetit novela mea „Lili” din numărul de Paști al „Românului”. I-a plăcut lui Nicu ? Și știe? Oare să mai scriu ? Deși am început târziu și nimeni nu-mi •2 Pg. 198. XCI I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE scrie un cuvânt de încurajare, ori un „oprește” sincer, fără înconjur, cum l-aș dori. La urma urmelor, mă voi analiza eu microscopic și dela o vreme tot voiu putea descoperi dacă e în mine suflet de adevărat artist ori ba” 63. Dar n’a avut timp să se examineze și să se convingă, dacă e sau nu într’însul suflet de artist, căci: „Ni l-au omorât și pe dânsul. Nu Rușii, ci ceilalți. Aceia cari l-au băgat în focul ucigător pentru care era tot una cu sclă- via lui și a neamului său. Profesorul Alexandru Bogdan dela gimnaziul din Brașov, cumnatul meu Sandi, era unul dintre cei mai culți tineri din generația sa... împărțind toate vederile noastre, încălzindu-se la marea vatră a ideilor predicate de Eminescu, pentru care ca scriitor avea cultul cel mai înțelegător, el era un factor moral de căpe- tenie în desvoltarea tineretului ce-și caută lumina în Bra- șov... Sărac erou fără de răsplată al unei cauze străine și odioase. Viitorul nu-1 putem ști. Poate că nici odată visurile noastre nu se vor îndeplini. Poate că mai târziu numai. Poate că mâne... Dar, dacă va fi ziua aceea, și în Brașovul tău, liberat în sfârșit, voi intra între steaguri și flori, te voiu vedea pe tine colo sus, înaintea bătrânei case părintești unde nu te-ai mai întors, și voiu auzi glasul tău spunând liniștit și vesel: vezi tu, pentru asta am murit și eu” 64. In atmosfera ticnită dela Borsec vin cătră loan Bogdan paginile înlăcrămate ale lui Eusebiu Popovici. Srobitul de durere părinte își jelește pierderea fiului W Id. ibid. pg. 206- — 64 „Neamul Românesc” 14 Oct. 1&14. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII xcn său George P o p o v i c i, desțelinătorul istoriei drep- tului român și cunoscutul poet sub pseudonimul T. Ro- beanu, și exprimă marilor săi prieteni N. lorga și I. Bog- dan cari îl plâng atât de sincer — nețărmurita recunoștință. Văduva lui George Popovici (născută Șendrea)65 scrie din Roma „că va aduna toate manuscrisele lui George și le va publica într’un volum, cu tot ce-a mai tipărit. La toamnă mi le va pune la dispoziție. Despre moartea lui, zice că a fost cu totul neașteptată” 6®. „Iți trimit aici două scrisori ale bătrânului Popovici67, una către tine și una, în două coaie, către mine pe care te rog s'o păstrezi. E caracteristică. La moarte s’a uitat bietul George așa cum a fost în viață. Cetirea scrisorilor ne-a înduioșat așa de mult, încât l-am plâns din nou, nu știu a câta oară. Te rugăm să ne trimiți și nouă numărul din „Sâmănătorul” în care a apărut necrologul lui N. lorga: „O lacrimă pentru George Popovici" 68. Tocmai această adâncă prietenie între cântărețul Bu- covinei T. Robeanu, I. Bogdan și N. lorga ne-a îndemnat să-i încadrăm scrisorile în ambianța prietenilor săi. In vara anului acestuia s'au împlinit trei decenii, decând în noaptea de Luni 11/12 Iulie 1905 George Popovici își punea capăt zilelor, într’un otel din oră- șelul unguresc Muncaci. Academia Română care și-l 65 „Șendrea înebunise sau s'a sinucis din altă pricină ? Dacă știi, comu- mică-mi ce știi, căci tare m’a surprins moartea lui. Pare să i-o fi suggestionat moartea ginerelui său" [George Popovici] I- Bogdan cătră N- lorga, în acest voi- pg- 134. 67 Fost profesor la Fac- de Teologie din Cernăuți cunoscut savant în lumea ortodoxă; mort 1922- Cfr. N- lorga, în Ramuri, 1922, pg. 591- 68 „Sămănătorul" IV, 24 Iulie 1905, pg. 527- xcm I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE alese membru corespondent în 11 April 1905 — deci cu trei luni înainte de moartea-i năprasnică — a ținut să reînvie memoria alesului ei prin publicarea studiului „George Popovici, un istoric uitat al vechiului drept ro- mânesc” alcătuit de George Fotino, căruia istoria culturii noastre cât și Bucovina în deosebi trebue să-i fie recunos- cătoare. In jurul figurilor dispărute se creează de obiceiu le- gende al căror contur se pierde pe măsură ce timpul se îndepărtează de epoca în care au trăit și activat. Reface- rea personalității unor asemenea figuri devine cu atât mai anevoioasă, cu cât în viața lor publică au însemnat pen- tru contemporani mai mult decât vor și sunt în stare să dovedească scrierile ce le-au lăsat. Ceeace dealtfel este și explicația genezei legendelor. Aceste dificultăți trebue să se fi ridicat, întrucâtva, și în fața lucrării lui George Fotino09 precum și a alteia — de Leca Morariu70 —, asu- pra căreia vom stărui în paginile următoare. Istoricul George Popovici dublat de poetul T. Ro- beanu, triplat de marele om politic al Bucovinei din timpuri foarte grele —, a fost un visător, care și-a ri- ripit viața și gândurile, sentimentele și averea, cu elan și nepăsare, între vis și realitate, pentru ca, în momentul când i s’a părut că nu i-a mai rămas nimic ce să dea nici ce să primească dela viață, să-și înceteze brusc existența. Dintre toate științele positive, am înclina să 69 Academia Română Memoriile Secțiuni Istorice, Seria III, Tom- XVI, Mem- 3 ; George Popovici, Un istoric al vechiului drețpt românesc de George Fotino, 56 pg- București 1935- — 70 Leca Morariu, Un cântăreț al Sucevii: T. Robeanu, Cernăuți 1926, 56 pg- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XCIV credem că preocuparea și dragostea pentru istorie, plă- cerea de a te cufunda în întunerecul anilor cari s'au dus, âceste sentimente nu isvorăsc din simțul practic și cal- culat al pozitivismului, ci dintr'o tainică poezie care dor- mitează în cutele sufletești ale contemplativilor. De aici în inventarul activității fiecărui istoric pârâu de poezie, care când nu apare ca piesă singuratică se furișează prin- tre evenimente și date concrete, în evocări vibrante, de- scrieri homerice sau înfățișări de scene dramatice sha- kespeareane. Toți istoricii noștri pot fi semnalați și ca realisatori în antologii literare. Până și austerul D. On- ciul a scris și tradus versuri, fără să mai amintim de A. D. Xenopol sau să insistăm asupra lui N. lorga, a cărui activitate beletristică a trecut dela cadrul îngust al poe- ziei la acțiuni de anvergură în forma arhitectonică a tea- trului, unde viața trecută se deșteaptă dintr'un hrisov adormit și personagiile se coboară printre noi, umblă și se agită în jurul problemelor și reacționează împotriva .eroului. Născut la 8/20 Noemvrie 1863, George Popovici moare la vârsta de 42 ani, când preocupările sale is- torice se găseau abia în faza investigațiilor. Câteva mici studii însă, publicate în „Convorbiri Lietrare”.71, dovedeau că putea deveni un istoric cu putere de dis- cernământ și de larg orizont și că nu apucase să dea tot ce îndreptăția pregătirea sa, înțelegerea și dragos- 71 O scrisoare asupra vechilor noastre așezăminte, XX, pg. 662 și urm- Mihai Vodă și moșnenii din Salarul, XX, pg. 1065- ș. u- — Cronica lui Ureche despre ocoalele lug.aene, XXIV, pg- 1009 ș. u- — Postscriptum la „Stărostia sepenicensa', XXXIV, pg. 432 ș. u. — Anul dela Martie în Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun, XXXIX, pg. 193, ș. u- xcv I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE tea pentru istorie. In monografia amintită a lui George Fotino se deschid tocmai aceste perspective. Trecând prin viața poetului și omului politic, cu citarea de documente, unele chiar inedite, scrisori sau manuscripte, George Fo- tino cată să analizeze scrierile istorice ale lui George Popovici, și închee astfel: ,,...în afară de lucrările tipă- rite, se găsesc printre manuscrisele Academiei Române mici începuturi de studii, note privitoare la anumite pro- bleme de vechiu drept românesc, excemte, dinjucrări an- terioare”... „Excelând în genul monografic și având și tot curajul unui reconstructor istoric pentru a face și opere de generalizare asupra trecutului nostru, George Popovici începuse a lucra la o istorie a dreptului româ- nesc, o carte pe care el nu a putut s'o încheie și pe care „multă vreme nu o va putea scrie nimeni, o carte a cărei pierdere trebuie s’o deplângem, cu atât mai mult cu cât ea era întreagă ca idee conducătoare și ca amănuntele cele mai mici, în gândul și în notele sale, carte de ma- turitate deplină, definitivă și mănoasă" 72 carte care era pentru dânsul — cum singur spunea într’o scrisoare — „o chestie de viață" 73. In anul 1926 — după trecerea a 20 ani dela dispa- riția lui George Popovici, neobositul cercetător al tre- cutului românesc din Moldova de sus, Leca Morariu, a evocat cu linii de energie în stil și pitoresc în colorit, Suceava voevodală și pe cântărețul ei — T. Robeanu, care a rămas până în zilele noastre cel mai autentic 72 N. lorga apud G- Fotino op. cit. pg. 45. 73 G. Fotino op. cit-, pg. 45/46- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XCVI și reprezentativ poet al Bucovinei. Autorul lucrării —, ,,Un cântăreț al Sucevii: T. Robeanu" 74 —, profesorul pentru literatură română modernă și folklor Leca Mo- rariu, om de înaltă și vastă cultură, care în unic de frumoasa carte de povești bucovinene „Dela Noi" — ajunsă la cinci ediții — ne-a dat cea mai reprezintativă proză românească pentru graiul moldovenesc în gene- ral, dela Creangă încoace, și pentru idiomul bucovinean în special, acest om era cel mai indicat să creeze por- tretul literar al lui George Popovici. N. lorga remarcând chiar la prima ediție apariția operei „Dela Noi”, o ca- racterizează cum numai lorga știe și poate caracteriza : ,,E atâta coloare și mișcare în această cărticică, e atâta nuanță și atâta capriciu popular, atâta haz ascuns în lu- mina ochilor șireți, cari se văd printre rânduri, atâta ade- văr în dialog, încât această sută de pagini poate fi așe- zată mai sus decât multe volume de literatură care au ieșit în public cu vuet și zarvă” 75... Adunând cu grija istoricului literar petalele presate de cei cari înaintea lui s’au ocupat de activitatea poe- tică a lui T. Robeanu, scriitorul Leca Morariu alcătuește din cultul amănuntului și reflexul propriei sensibili- tăți figura trubadurului „discret și sensitiv” 76 T. Robeanu care „ca un adevărat trubadur ce este, va slăvi în cântec ceeace neapărat ține de cântecul trubadurului: iubirea și trecutul. Sunt cele două fundamentale sen- timente din cari înflorește poezia lui Robeanu. Ne putem chiar întreba care din aceste două surse e 74 Cernăuți 1926, Institut de Arte Grafice „Glasul Bucovinei"- 75 „Drum Drept", X 1915, nr- 26 din 26 Iulie 1915- 76 Leca Morariu, op- cit- pg- 22- XCVII I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE cea covârșitoare. Răspundem hotărît: sentimentul de adorație a trecutului. Ba — fapt elocvent — mai izbutit e T Robeanu atwci în cântarea iubirii, când e imperso- nal și când o proiectează în cadrul de poezie a trecu- tului”77.. ,,...cu vrajă de cuvinte cari, în două-trei trăsă- turi, îți evocă imaginea, suggerându-ți și sentimentul acelei imagini”... Cetitorii monografiei poetului, datorită lui Leca Morariu, prin „vraja cuvintelor” acestuia trans- puși în atmosfera operei literare, se simt îndemnați să o caute și să o citească. „Sentimentul comun de admira- ție pe care l-am avut față de George Popovici ne-a făcut odată să adunăm puținele lui poesii, și aceasta pentru simpla plăcere de a le avea strânse la un loc și a le pu- tea citi din vreme ’n vreme” — scriu St. O. losii și D. Amghel, în 1908, cătră N. lorga, rugându-1 ca în loc de prefață să permită reproducerea articolului său78 publicat în „Sâmănătorul”, pentrucă „nimeni n'ar putea scrie mai frumos și cu mai multă pietate despre acel care a fost George Popovici” 79. Corespondența lui George Popovici în legătură cu revista „Convorbiri Literare” și conducătorul ei lacob C. Negruzzi se găsește la Academia Română și s'a pu- blicat în voi. I-iu din St. D.L. (pg. 394—415). Un număr oarecare de scrisori se află în posesiunea lui George Fotino, după cum se poate deduce din citate în studiul său. Tuturor acestor se adaogă scrisorile adresate lui N. lorga reproduse în acest volum. In unele din ele George Popovici dă știri marelui său prieten până unde 77 id., ibid- pg '30. 78 o lacrimă pentru George Popovici- 79 In acest voi- pg- 367- St. D. L. VII — *** **** STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XCVIII a ajuns cu revizuirea limbii în „Geschichte des rumăni- schen Volkes": „...mie mi-a revăzut stilul întregii istorii a Românilor în limba germană și a stăruit hotărîtor ca numele lui să fie trecut sub tăcere"... mărturisește isto- ricul nostru, când jălește dispariția acestui „suflet re- gal" 80. După scrisorile lui George Popovici urmează cele ale părintele său Eusebie Popovici, fost profesor la Facultatea de teologie din Cernăuți, membru al Acade- miei Române din 4 Aprilie 1908, mort în 28 Septemvrie 1922. „Intre câți preoți au urmat cursurile Facultății de teologie bucovinene nu este unul singur care să nu pomenească cu evlavie numele acestui venerabil bă- trân care e pentru dânșii și pentru oricine-1 cunoaște un sfânt, un sfânt al științii și al bisericii sale, ...mare în- vățat, devotat învățător al școlarilor săi iubiți, ...Român bun și harnic, ..om de o superioară valoare morală — numai bunătate și jertfă" 81... Un alt articol, în termeni asemănători de calzi, a scris N. lorga despre Eusebiu Po- povici, în „Ramuri" 1922, pg. 591 82. P. P. C a r p dă relații asupra arhivei sale, V. M. Burlă promite o critică a „Regulelor Ortografice" ale Academiei Române, N. Gane rămâne însuflețitul mol- dovan și admirator al actelor de bravură făcute de N. lorga, Eduard Gruber preocupat în scrisorile sale către N. lorga,—dealtfel ca și în acele cătră Maiorescu—, de planuri mari, cari însă nu se realizează niciodată, 80 N. lorg.a, O lacrimă pentru George Popovici, 1. c- 81 N. lorga], 'O lacrimă etc., 1- c. 82 Apud Barbu Theodorescu op. cit- pg. 375- XCIX I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE T. Maiorescu, P. Missir cu mici informații și, în fine, loan Slavici, îndurerat de nenorocirea răscoa- lelor țărănești din 1907, își exprimă decepția față de fe- lul cum se cârmuesc interesele naționale în statul român liber, deși dela dânsul emană profetica axiomă: „Soarele pentru toți Românii la București răsare” 83. Sângeroasa înăbușire a răscoalelor a întristat populația românească din Transilvania și a înstrăinat-o de România. Adevăru- rile spuse de loan Slavici în 1907, după aproape 30 ani nu numai că nu și-au pierdut înțelesul, ci au devenit deadreptul îngrijorătoare pentru însăși existența statu- lui, și pe unii sceptici îi fac chiar să se îndoiască de vita- litatea românească. „Dacă e vorba de cultura fisică, în România marile mase ale poporului degenerează în urma miseriei, în care se șbat, iar pătura suprapusă, cum îi zicea Eminescu, e istovită de desfrâu”. „D-ta știi, că nu e așa nici în Ardeal, nici în Țara Un- gurească, nici în Banat, nici în Bucovina decât în unele ținuturi copleșite de Evrei. Astăzi, după 15 ani de stăpânire românească, n’are îndreptățire acest limbaj de mândrie nici pentru ținutu- rile alipte. „Pătura suprapusă, istovită de desfrâu" po- liticianismul abject, devenit „pătură suprapusă” prin, pârghia demagogiei votului electoral universal, a su- pralicitat și scos la mezat tot ce era tradiție, cult, respect. împotriva curentelor naționaliste s'au mobilizat toate puterile evreo-masonice din țară și străinătate. 83 in acest voi- pg- 237- STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE VII C Orașele sunt complet înstrăinate, iar populația rurală a ajuns în stare de sclavaj, la dispoziția noii „pături supra- puse”, deținătorii industriei, comerțului și frânelor poli- tice: Evreii. Boerii au dispărut, prin împărțirea pământu- rilor la țărani, iar țăranii ajung robii noilor „boeri” și proprietari de latifundii, Evreii, grație democraticei legi a circulației bunurilor...; Aceasta, pentru ca 'peste 50—60 ani să se impună din nouă o reformă agrară, atunci mai greu de realizat, pentru că se va sburli ...Europa hiperci- vilizată și va vorbi în numele ...drepturilor câștigate ale omului... Politică? Nu, ci junimism, sămănătorism, de atunci, dela 1907, de astăzi și de totdeauna, cât timp un popor bun, muncitor, cinstit, rămas în întunerec, va fi lăsat să lupte, singur și desarmat, cu cea mai teribilă specie de vrăjmași. Teodor V. Stefanelli — fostul membru al Aca- demiei Române din 26 Mai 1910, înalt magistrat la tribu- nalul din Lemberg, apoi din Suceava si Cernăuți, mort în 23 Iulie 1921, ni-i cunoscut și din scrisorile adresate lui lacob C. Negruzzi, publicate în voi. I-iu din St. D. L. Is- toric de seamă, cei mai mulți dintre cetitori își vor rea- minti de adesea citatele sale „Amintiri despre EminescuSi, din anii de studii dela Viena. Dar istoricii cu renume îi cunosc și alte lucrări, de mare valoare, pe baza cărora i s'au deschis porțile Academiei Române. Vom aminti câ- teva : „Originea Câmpulungului a lui Gavril Mitropoli- tul", București 1901 (Acad. Rom.) — „Istoricul luptei pen- tru drept în ținutul Câmpulungului Moldovenesc", Bucu- București, C. SituCa, 191^. CI I. E, TOROUȚIU: INTRODUCERE rești 1911 (Acad. Rom.) — „Documente din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc. București 1915. La înce- putul războiului austriac (1914) s'a refugiat în Moldova, de unde scrie lui N. lorga, cerându-i informații, probabil tocmai pentru ultima sa lucrare, apărută în 1915. Dintre documentatele sale scrieri trebue amintit și frumosul dis- curs festiv, prin care Teodor Stefanelli proslăvește memo- ria lui Eudoxiu Hurmuzachi (Cernăuți 1913). Scrisorile lui D. Onciul arată, între grijile pentru Univer- sitate, informațiile științifice, și preocupările sale pentru disciplină în scrisul românesc, apoi repudierea ,,Ortogra- fiei de proveniență evreo-socialistă și antinaționalistă” 85 a ziarelor: „Adivăr a lui Șmile” [C. Miile], — „Dimineațî a aceluiaș”. — „Upinii a lui Paterău". — [Opinia dela Iași a lui Bădărău], — „Voința Țiganului N.”[ădejde]. — ,..Viața lui Sanielevici și C-ie”. — „Vieața prunculețului Ovid" [Densusianu]. — „Convorbiri Critice ale lui Maha- lache” [Mihail Dragomirescu]86. Profesorul de „naționalitate boem”, „admirator al lui Nicolae lorga”, despre care vorbește Onciul în scrisoa- rea XXIV este laroslaus Kramerius, amintit în această introducere, la pag. LXXIV. Sincerul filoromân loan UrbanJarnik, întâlnit și în perioada „Junimii” își anunță participarea la jubileul Universității din Iași, Ilarion P u ș c a r iu, figurând deasemeni și în „Junimea” dă știri despre Românii din Transilvania, I. G. S b i e r a, urmașul lui Aron Pumnul 85 in acest voi. pg- 253- 86 In acest voi- 255/6- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII CH și precursorul lui Sextil Pușcariu, la Universitatea din Cernăuți, își exprimă admirația față de lucrările lui lorga (Acte și fragmente cu privire la Istoria Românilor și Isto- ria literaturii române în secolul al 18-lea), pe care le co- mandă pentru biblioteca seminarului. Câteva notițe ale lui S. G. V â r g o 1 i c i, cu indicații asupra primelor pa- gini scrise de N. lorga despre Creangă, VasileTassu aducând importante vești din tabăra „Junimiștilor”, cu privire la I. L. Caragiale, Maiorescu, Delavrancea și Vla- huță .— D u i 1 i u Z a m f i r e s c u, serviabil și de-o ama- bilitate rece, protocolară, — Artur Gorovei amărît din pricina unor stupide erori de tipar, — SpiruHaret ocupându-se de „ceremonia aniversării morții lui Ștefan cel Mare dela 2 Iulie” 1904, de publicarea volumului lui N. lorga „Ștefan cel Mare” și a „legendelor lui Teodo- rescu Chirileanu", apoi de acte administrative din Minis- terul Instrucțiunii, de revoltătorul monopol al cărților di- dactice exercitat de către fosta editură „Minerva”. Trecând fugar prin însemnările acestora, ajungem din nou la un devotat prieten al lui N. lorga : Andrei Bârseanu. Ecourile luptei sămănătoriștilor pentru reintegrarea limbii românești în drepturile ei, manifestațiile din piața Teatrului Național, dela 13 Martie 1906, s’au întins de- parte peste hotarele regatului, la Românii din Bucovina și Transilvania și pretutindeni în centrele europene, unde studenții plecați la studii anticipau o Românie Mare în nu- cleele românești. Acțiunea lui lorga și Cuza a fost atât de puternică prin dreptatea ei, încât: „Cu toată ne- €J£I I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE auzita sălbătăcie a măsurilor luate împotriva unei înălță- toare demonstrații pentru românism a Românilor în Ro- mânia, singurul punct de vedere firesc s'a afirmat. Și din toată țara s'a ridicat o așa de puternică și obștească acla- mație cum nu s'a mai pomenit la noi din vechi vre- muri” 87. Din Suceava gruparea „Junimii Literare”, în frunte cu George Tofan, din Transilvania redacția și colabo- ratorii „Luceafărului”, cu Octavian Goga și Oct. C. Tăs- lăuanu, dela Viena Sextil Pușcariu, dela Iași A. C. Cuza — scriitorii români cu „Chemare''-a lui Al. Vlahuță răs- pândită prin ,,Sâmănătorul'', reprodusă de presa locală din Arad, Brașov, Sibiu, Cernăuți, Iași, Craiova; Liceele, școlile superioare, studențimea românească într’un sin- gur corp, secțiunile Ligii Culturale, ofițerime, învățători- mea, preoțimea — „tot ce mișcă în țara asta, râul, ramul” au recunoscut atunci măreția unui gând și a unui om, cu adevărat providențial. Din adesiunile sosite pe numele lui lorga și nepublicate în „Lupta pentru limba românească", cum vor fi și altele, subliniem pe cea a lui Andrei și C. Bârseanu: „De astădată serbăm o întreită înviere: a na- turii, a lui Hristos, a cinstirii limbei românești. Pentru cele dintâi, călduroase urări de fericire. Pentru a treia — nu zic cea din urmă — cinste și admirațiune” 88. Până și „cel mai bătrân dintre scriitorii glorioși și cel mai glorios dintre scriitorii bătrâni'89 Bogdan Pe- 87 N- lorga, „Lupta pentru limba românească" București, Minerva 1906, Pg- 3/4. 88 Scrisoare din Brașov, 2/15 April 1906, în acest voL pg. 318. 89 N- lorga, op. cit,, p(g- 104- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII CIV * triceicu Hasdeu, care după un an și câteva luni avea să apuce calea de veci (f 24 Aug. 1907), cu toată însufle- țirea de care era capabil pentru marile fapte ale întemeerii unei noi Românii, vine , ,1a serbarea înfrățirii intelectuale a Românilor” 90, cu telegrama plină de suflet românesc și admirație pentru noii făuritori ai României Românilor N. lorga și A. C. Cuza: „Iubiți Colegi! Fapta studenților a fost un frumos, adevărat avânt frumos. Francezii ar fi făcut întocmai91. Felicit însă nu pe studenți, cari și-au împlinit o sacră da- torie, dar felicit pe floarea profesorimii curat românească din care fac și nu voiu înceta de a face parte. Hasdeu92. La vârsta de 68 ani, îndârjitul luptător va fi simțit la Câm- pina de unde telegrafia, fiorul de reîntinerire, care stră- bătea țara și primenea atmosfera intoxicată de snobismul și xenofilia protipendadei. Se simțea pretutindeni că ceva se schimbă în țara românească și că moda importului pu- nea în situație jenantă chiar pe amatori. Emoționantă este împăcarea dintre marii antagoniști, din alte împrejurări, Hasdeu-Iorga. Cuvintele pline de umilință creștină,, t— gest atât de profund omenesc, pe care N. lorga îl face în fața unei mări de capete —, dovedesc nu numai sublimul clipelor de lan, ci și sublimul din caracterul supra-omului Nicolae lorga: „Exprim adâncile mele păreri de rău că am putut jigni vre-o dată pe B. P. Hasdeu... Cer iertare că am putut greși față de bătrânețele acestui înaintaș al mieu 90 Id-, Ibid. Răspuns politicianismului mistificator care vroia să -arate că protestul împotriva ocupării scenelor românești cu piese franceze, jucate în limb-a fran- ceză, ar fi fost un act ostil Franței- 92 In „Lupta pentru Limba românească” pg. 104- CV I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE și al celorlalți scriitori români" 93. Câți din oamenii noștri de stat și scriitori s’au putut ridica până la această etică divină ? După o nouă serie de mici informațiuni date de V. O n i ț i u, V. A. U r e c h e, C. E s a r c u, D-rul C. I. I s - trati, Al. Odobescu, TheodorVăcărescu și I o s i f V u 1 c an, încununăm sfârșitul acestui volum cu autenticii sămănătoriști AL Vlahuță, St. O. losif și E m. G â r 1 e a n u. Scrisorile lui Emil G â r 1 e a n u, dintre anii 1904 și 1913, vin la început dintr'un nou centru sămănătorist: revista ,,Făt-Frumos” dela Bârlad. După doi ani de apa- riție, cei grupați în jurul aceluiaș stindard și însuflețiți de acelaș crez, mărturisesc că, de nu vor putea continua cu tipărirea revistei, „vom veni cu toții la Sămănătorul, lângă povața D-voastră înțeleaptă” 94. Ceeace s’a și în- tâmplat, pentru că presa naționalistă neputârid face jocul politicianilor sau să le exploateze păcatele, n'a fost în stare nici odată să suporte cheltuelile tiparului, fără sacri- ficii atât de mari încât adesea primejduiau interesele și existența cărturarilor cari o susțineau. Cruciada din „Făt- Frumos” împotriva etichetelor de origină, esență și inte- res evreesc: umanitarism, cosmopolitism, socialism, radi- calism, ateism și estetism pur, pornită prin seria articole- lor lui A. C. Cuza din cari s'a alcătuit monumentala ex- punere a doctrinei naționaliste „Naționalitatea în artă” 95), cu enunțarea principiului: „Naționalitatea e puterea crea- toare a culturei umane — cultura, puterea creatoare a ^3 N- lorga, op. cit- pg. 104. 34 Scrisoarea lui Em- Gârleanu cătră N. lorga, din 17 April 1905. 35 Ediția I-a, București „Minerva" 1905- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII CVI naționalităței" — avea atunci puțini sorți de izbândă și astăzi mai puțini, pentrucă sdrobitoarea putere a presei și a tuturor mijloacelor ei de difusare se găsește până în- tr'atât în mâni evreești, în cât chiar și cărțile noastre sfinte sunt editate și comentate de ingenioșii negustori. Și ni se pare că până nu vor cădea citadelele evreo-masonice dela Paris și Londra, toate svârcolirile noastre interne vor însemna numai risipă de energie, politica noastră înțele- gând să -păstreze necontenit această interdependență și sa-și schimbe coloritul sau direcția după „Parisul fumului și fumurilor" 86. 1 Scrisorile lui Alecsandru Vlahuță pornesc chiar dela începutul perioadei Sămănătorismului, cea mai veche fiind dela 13 Februarie 1891; ultima, din vara anului 1917. Participarea poetului timp de aproape trei decenii la toate actele mari ale lui lorga, sufletul său cald, inima sa plină de admirație pentru cel care devenea creator și în acelaș timp simbolul epocii de foc și energie, încunună ideea cu nimbul de aur al sfințeniei. Bucurându-se ca un copil de orice rază a victoriei, altă dată sângerând cu cei cari sân- gerau răsvrătiți de nedreptăți — Alexandru Vlahuță nu uită nici o clipă Că’n țarină pășește sâmănătorul Și’n brazdă neagră, umedă de rouă Aruncă ’ntr’un noroc vieață nouă... și ca un spirit ocrotitor îl urmărește cu gândul și simți- mântul întreg, pentru ca viitorul să lege vieață nouă... 96 Ah Vlahuță, în acest voi. pg. 351. CVII I. E. TOROUȚIU: INTRODUCERE A trece prin însemnările lui Vlahuță și a căta să le interpretezi, ar însemna să transformi poezia în proză, să oprești bătăile unei inimi, să te faci vinovat de impietate. De aceea nu vom stărui asupra lor. Atașamentul lui Vla- huță însă rămâne statornic avertisment detractorilor de oricând ai lui N. lorga, iar cuvintele rostite, altădată, de poet pentru Titu Maiorescu, „învățătorul neamului’’, se impun să fie repetate pentru lorga: „Nu-1 prețuim înde- ajuns. Ne lipsește perspectiva timpului, și multe altele ne lipsesc pentru aceasta. Dar ai să vezi tu, tinere al vremii noastre de foarte puțină evlavie, ai să vezi ce curată și adâncă evlavie are să se coboare în sufletul tău, și de acolo în vorbele tale, când, peste cincizeci de ani, vei spune tinerimii de-atunci: „Eu am auzit pe” — Nicolae lorga97, iar întru cât ne privește, stând să încheem aceste reflecții asupra textelor care urmează, din scrisorile lui D e 1 a v r a n c e a, lăsat înadins pentru final, cu respectul, bunacuviința și distanța, de cari nu uităm că-i suntem da- tori lui lorga, vom împrumuta cuprinsul întreg al docu- mentului dela 8 Iunie 1912 în numele nostru ca și al ace- lora într'un gând și inimă cu noi: „lorgulețule tată, îți mulțumesc din tot sufletul meu” 198 97 AL Vlahuță, La Gura Sobei, ed. a Il-a, Cartea Românească, București, pg. 189—190- 98 in acest voi- pg. 286- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VOL. VII COLECȚIE ÎNGRIJITĂ DE I. E. TOROUȚIU lancu lorga cătră Nicolae lorga I 29 Aprilie 1900, Iași DRAGĂ NEPOATE DE NEPOT, NICULE, Scuză dacă nu am răspuns pe dată la scrisoarea d-tale, am fost lipsit din Iași și am venit și bolnav. Acuma răspund : sunt din mila Domnului în vârstă de 76 ani, până acuma nam auzit că familia noastră lorga ar fi din neam jidovesc \ Suntem în familie de pe tatăl și muma mea sute de persoane care încă trăesc, dară așa ceva nam auzit. Ce știu dela mama mea și familia noastră bătrână (căci, când au murit tatăl mieu nu eram în mai mare vrâstă decât de un an), este că tatăl mieu, Manolachi lorga, răsbunicul dumitale, au fost timp de 30 și mai bine de ani în treaptă prim efor al ora- șului Botoșani, cum se zice astăzi primar. Prin urmare cu 100 și mai bine de ani în urmă în partea Moldovei nu se onorau lifte streine cu asemine importante sarcini, căci în acele timpuri alege- rile eforilor (acuma se zic primari) orașelor se urmau numai de adevărații proprietari și negustori români, încât lifte streine nu erau admise la asemine alegeri. Osebit de aceasta, tatăl mieu a fost și proprietar de moșie în județul Iași. Moșia numită Capul Dea- lului, luată ca zestre [la însurătoare cu mama Unea, care moșie, în urma morții tatălui mieu, * muma mea au dat-o ca zestre surorii mele, măritată după Dimitrie Beldiman, moartă de mai mulți ani. St. D. L. VII — 1 STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 2 Prin urmare, domnul calomniator2 este în marc eroare a face fami- lia noastră jidovească, căci, precum se știe de toți Românii, că e o sută și mai bine de ani în urmă în Țara Românească Jidovi pro- prietari de moșie și primari prin orașe nu existau, precum nici astăzi nu există. Mai de crezut este că acel domn singur poate să fie de așa națiune și prin asemenea manopere false vrea a-și face familia dumi- sale mai numeroasă. Acestea sunt lămuririle mele. Al d-tale strămoș, IANCU IORGA Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1900, Voi. I, nr. 38 b. II 14 Mai 1900 în Botoșani DRAGĂ NEPOATE NICULE, * Scuză, din împrejurări neprevăzute am întârziat a-ți răspunde. Iți mulțumesc din suflet că te interesezi de sănătatea mea ; asemene ați doresc și eu din inimă ca și un părinte, completă sănătate atâta dumitale, cât și soției dumitale, cum și copiilor. Acum îți dau lămuriri că mama mea, răsbunica dumitale, au fost de pe tată din familia Costea, care astăzi nu mai există, având numai un singur frate, care au avut de soție pe sora Spăt. Constan- din Dimitrie Arbore, proprietar de moșia Saucinița, distr. Dorohoiu și căruia murindu-i soția și neavând copii au trecut în shima monahicească, în care au și trecut din viață de zecimi de ani. Iară de pe mamă din familia gănească, din care însă anume familie gănească nu știu fiindcă familii gănești au fost și sînt mai multe ; n’au fost niciodată vre-o împrejurare care să mă puie în posițiune a face asemine cercetări, dară că au fost din familie gănească aceasta o știu foarte positiv. Despre fratele mamei mele, care se 3 IANCU IORGA - NICOLAE IORGA numia Sulgerul Grigore Costea (răposatul monah, precum am spus mai sus), pot să-ți spun că în timpul bărbăției lui a fost, ani înde- lungați, ispravnic, cum se zicea odată, prefect, în districtul Hârlău, district care de zeci de ani s’a desființat împărțindu-se, parte la districtele de azi Iași și Botoșani, Despre studiile bunicului d-tale și fratelui mieu, Costachi lorga, vei ști că le-a făcut în limba germană, în străinătate, în ce loc anume nu pot ști, căci, când s’a întors în țară, după moartea tatălui nostru, eu eram mic de tot, abia de doi-trei ani. Profesia dumisale până au trecut din viață a fost de avocat cu diplomă, după formele și regulele de pe atuncea, având și gradul de boier Postelnic, Despre cumnatul mieu Dimitrie Beldimanu, cu rangul de Pă- harnic, care a avut de soție pe sora mea, cu numele de Elena, vei ști că nu a fost rudă cu familia Bejdimanu, fiindcă cumnatul mieu nu a fost din România, ci Român din Besarabia, și a avut un frate avocat la Petersburg, atât știu despre familia dumisale ; aceste sunt cunoștințele mele despre familia tatălui și a mumii mele. Acuma să-ți mai spun și despre o soră mai mare a tatălui mieu, căci numai una a avut! aceasta a fost măritată în Botoșani după Păharnicul loniță Brănișteanu, răposat de zecimi de ani, care, în viață fiind, a ocupat funcția de casier general la Botoșani mai bine de patruzeci de ani neîntrerupt, și din această împărechere din Brănișteanu și lorga, adecă sora tatălui mieu, a izvorît o numeroasă familie care și astăzi există, despre care, dacă aș începe a înșira familiile, ar trebui coaie de hârtie de scris. Prin urmare cred că aceste lămuriri ce dau vor fi de ajuns ca să dovedești domnului calomniator că familia noastră nu este din lifta jidovească, ci din drept-pravoslavnici creștini orto- docși și care datează de sute de ani. Te îmbrățișez și te sărut ca un părinte, IANCU IORGA —----------------- । Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1900, Voi. I, nr. 42 bis. Alexandru D. Xenopdl cătră Nicolae lorga Scrisori din anii 1890—1918 I [lașij 1890 IUBITE 1ORGA, Fiind absinte din Iași în momentul când mult stimata D-tale epistolă ajunse aici, nu am putut să-ți transmit îndată răspunsul datorit Făcând acuma această datorie, te rog a mă familiariza cu o nouă epistolă a D-tale, tot atăt de bine aranjată și stilizată ca și cea dintâi, spre a încerca și cunoaște dacă al D-tale domiciliu se află adăpostit tot în amintita casă din strada lui St Dionisie, pentru ca nu, trimițându-vă și mult doritul al III-lea volum \ să ajungă în niște mâni profane și neînțelegătoare- Cu drag amice, XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1890, voi. I, nr. 76. ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA II [3—16 Noem. 27 1890 DOMNULE IORGA, S'a hotărît ieri la ministru3 ca d-ta să mergi astăzi la 12 cu d. Culiano la el. Mergi dar la 11'/2 la d. Cuiiano. Amic, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anii 1890—1900: Diverse, voi. XI, nr. 102. III 1891 DOMNULE IORGA, Din nefericire nu am putut merge la societate aseară, fiind reținut acasă de o vizită. Așa că rămâne să mai aștepți încă o săptămână rezultatul care, cu toată șovăiala lui,„4, nu poate fi decât favorabil. Amic, A, D, XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anii 1890—1900: Diverse, voi. XI, nr. 107. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII IV DOMNULE IORGA, 20 Maiu 1891 Iți mulțumesc prea mult pentru interesantul d-tale articoL Vezi bine că, dacă Tiktin5, care, ca ortograf, n’a putut descifra cali- grafic conferința d-tale, apoi nimeni nu e de vină decât d-ta pentru întârzierea apariției ei. Voiu vorbi însă cu Tiktin, după întoarcerea lui de la Viena, unde e dus acuma. La vară vin la Paris, unde te voiu vedea; vin cu soția mea. care va umbla după treburi de toaletă cu soția d-tale. La Octomvrie prezintă-te la concurs, cu toate că aș fi de pă- rere ca mai bine să termini; dar bine înțeles că trebue să te pre- zinți, ca nu cumva să-ți iee postul vre-un altul. Cred însă că îl va amâna și atunci vei putea face cel puțin încă un an. Catedra este* știi, istoria medie, cu modernă și contemporană. Până la revedere, te salut, precum și pe gentila (scuză terme- nul nu prea arhaic) d-tale soție. A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1891, voi. II, nr. 136 V Iași, 27 Iunie 1891 Așa de anapoda și pe dos ai scris articolul d-tale; numai cu anevoie dacă va putea fi descifrat și publicat. Am însărcinat: pe? un tânăr să-și frământe ochii cu el6. 7 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA Eu voiu fi în Paris pe la August, căci până atunci voiti sta în Svițera. Faci foarte bine că te prezinți la concurs. Dacă vei vra mai pe tirmă să-ți urmezi studiile, voiu suplini eu catedra mai departe, în condițiunile cele mai avantajoase pentru D-ta, Amic, A, D, XKNOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1891, voi. II, nr. 141. VI 1891 IUBITE IORGA, Vezi dacă ai publicat aceste documente, dacă sunt complecte, căci se vede că lipsește o parte și, dacă poți, complectează-le și tri- mete-le îndărăpt Amic, A, D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. II. vii 1891—1892 CUCOANE NECULAI, Te rugăm de iertăciune, dacă în contra deprinderii noastre, care este de a nu rămânea datori cu scrisori la prieteni, am cam neîngrijit de d-ta: STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 8' I. Ițî răspund că nu știu ca Onciul7 să fi publicat. IL Rog trimete numai decât un stok, cât se poate mai consi- derabil, de literaturi estetice. Greșeli nu se vor face. Iți trimit ultima corectură8. III. Șaraga mi-a spus că a început chiar tipărirea volumului de critici a d-tale9. IV. Trimite-mi pe Longfellow10 sau în persoană, viu sau mort, sau în schița pe care ai scris-o. V. Ai primit „Războaele între Ruși și Turci"1’ și, dacă îți mai trebuie, să-ți trimet un exemplar ce am găsit la Iași. VI. Unde să-ți trimet volumul VI din Istoria Românilor, care apare curând ?12 Cred că vei face o dare de samă în „Revue Histo- rique“ !3. In acest caz vei înștiința pe publicul francez despre cu- rânda apariție a „Istoriei Românilor" în limba franceză, care începe a se tipări la Leroux1*. Amic, A. D. XENOPOL Sărutări de mână soției d-tale pentru mine. Complimente la amândoi de Ia soția mea. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. I, nr. 872. VIII DOMNULE IORGA, Trimite-mi imediat titlul cărții lui Bisaccioni^, pe care ai uitat a-1 indica. Public în acest număr studiul și extractul. Amic, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1892, voi. III, nr. 36. 9 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA IX 1892 IUBITE IORGA, După ce frumoasa epistola ta e așa de îndrăcită, mai ales orto- grafic, că nici Pitagora nu te-ar fi putut înțelege, apoi mai sunt și scrise cu caligrafia lui lorga. Zețarii au refuzat curat a le zețui, dacă nu va fi copiată mai omenește. Ți le trimet dar îndărăt cu rugămintea de a le copia din nou adevărat caligrafic, cu litere cât se poate de mari, și a evita ștersăturile și corecturile literelor după care nu se mai știe ce literă este de pus. Te rog să mi le trimeți însă înapoi cât se poate de curând, fiindcă articolul trebuie să fie tipărit15 a. Amic, A. D. XENOPOL Răspunde-mi dacă îmi urmezi sfatul de a-ți tipări cursul. N’ai pentru ce a-mi mulțămi așa de viu. N’am spus decât ceea ce este și are să fie. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. v Anii 1890—1900: Diverse, voi. XI, nr. 87. X 16 Ianuarie 1892 IUBITE IORGA, Dacă ai folosit altă ceva în Paris, apoi este de sigur în arta caligrafică cu atât mai mult — închipuește-ți — că mă silești și pe mine a te imita. Șaraga au întreprins publicarea unei ediții ieflene STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 10. de autori în care să amestece morții cu cei ce încă respiră și ar vrea să ne îngloboabe și pe noi în ea, pe D-ta cu criticele ce voești a publica 16), pe mine cu amintirile de călătorii17; vrea însă să ne trateze ca pe morți, adecă să nu ni dee nimic ca drept de autor. Punând prețul numai a un leu volumul, pretinde că nu are de unde să dee autorilor nici un câștig. Dacă îți convine această perspectivă, te rog să-mi răspunzi; dacă nu, atunci ar intra în alte tratări. In ori ce caz comunică-mi manuscriptul sau colecția tipărită a criticilor. Iți trimit „Brazi și Putregaiu" 18 cu o condiție însă expresă. Să dai critica la „Arhiva“, și nu la foiletonul de care îmi vorbești. Dacă nu te supui la atari condiții, atunci trimite-mi înapoi roma- nul necetit, care să fie netăiet i doar știu că ai obiceiul a ceti pe de- desupt. Despre Golești poate este văzut răspunsul nostru 19, dar tre- buie să cercetezi datele văzute. Relativ la „Istoria Românilor^, te-aș ruga să întinzi darea de seamă asupra întregului uvraj și nu numai voi. VI, pe care îți voiu trimite îndată după a lui apariție. Nu uita să-mi dai adresa d-tale de la Lipsea 20. I. Complimente : 1) din partea soției mele d-tale ; 2) din partea mea d-tale. II. Sărutări din partea soției mele soției d-tale. III. Sărutări de mâni din partea mea soției d-tale. Ia seama bine să nu confuzi cumva categoriile lui AristoteL A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1892, voi. III, nr. 37. 11 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA» XI Iași, 3 Decembrie 1892 IUBITE D-LE IORGA, Scrisoarea D-tale m'a pus în mare încurcătură. Să fie de la D-ta, așa spune iscălitura. Să fie dela D-ta, nu samănă, căci am putut-o ceti. Dar apoi documentele. Ele par litografiate, nu caligrafiate. M’am temut că în acest secol de spiritism să nu te fi transformat în alt cineva care tot lorga să fie, dar totuși să nu fie el. In fine, îți spun, m’ai pus în o încurcătură, din care m’ar putea scoate numai o scri- soare nouă scrisă de d-ta cum te știu că scrii, așa ca să ai nevoie de desculțat înainte de a te ceti. Sed satis nugarum ! Am primit cu plăcere documentele. Voiu vorbi cu Goldner21 relativ la editare. D-na Sevastos 22 dăduse articolul înaintea d-tale și de aceea ai fost lăsat pentru numărul acesta 23. Materie la „Arhiva" nu mai am decât prea puțină. Te rog să-mi trimeți notița despre M. Bisaccioni 24. Poți să trimeți și lu- crări de literatură estetică, poesii, critică, în fine ce crezi că ar fi mai bine. Complimente ...... din partea femeii mele și a mea și d-tale iarăși din partea soției mele complimente vii, iar eu te felicit încă, odată pentru schimbarea scrisorii. Dar oare d-ta mi-ai scris ? Este întrebarea. A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1892, voi. III, nr. 44. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII • 12 Xli IUBITE IORGA, Mulțumesc; 1) pentru darea de seama din Revue historique 23, 2) pentru trimiterea cercetărilor literare26, 3) pentru ofertele mult amabilelor D-tale servicii bibliografice. Te rog deocamdată, dacă ai la îndemână pe Wavrin 27, să-mi copiezi câteva pasaje, care ți se vor părea mai bătătoare la ochi asu- pra importanței rolului jucat de Români în veacul al XV-lea, Pe Wavrin l-am comandat la Leipzig, Dacă poți, trimite-mi măcar câteva pasajii din numeroasele D-tale extracte spre a le cita în ediția fran- ceză, bine înțeles spunând că d-ta mi l-ai comunicat. Care număr din „Arhiva" vrei să-1 posezi, căci ai scris sau cifra 5 — 6 sau 6—8 (adică 3 sau 4) ? Complimente gentilei d-tale soții. Femeia mea vă sărută pe amândoi. / A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1893, voi. IV, nr. 301. XIII IUBITE IORGA, Nu știu când vei sfârși vagabondajul intelectual pe care comiți acuma. Iți trimit „Arhiva", însă spune-mi cam care numere nu le ai încă, Voiu trimite D-lui Weigand 28 „Istoria Românilor", cu o condi- ție însă, ca să o anunțe sau el, sau prof, Leskien, prin jurnale 13 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA- și să spună că va ieși în curând o ediție franceză. Am fost la Paris și am pus la tipar ediția franceză. Bine ai făcut că ai anun- țat în articolul D-tale din «Revue historique» Amic, A- D. XENOPOL Complimente dela femeia mea D-tale și soției D-tale, căreia eu îi sărut mâna. Ce vrei să înțelegi prin: ,,une identification plus frequente et plus riche des personnages historiques?“ 29 Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1893, voi. IV, nr. 280. XIV 1893 Aber, lieber Herr lorga, warum haben Sie denn die Philo sophie fur die Krămerei aufgegeben und Ihre Wirtschaft în Nurn- berg gerade eroffnet? Sie hătten lieber dort ein Spielengeschăft unternehmmen. Schicken Sie mir, was Sie nur aufschreiben konnen. Alles was von Ihrer Hand kommt, kann nur gut sein. * Meine und meiner Frâu Empfehlung an Ihre und an Ihnem., A. D. XENOPOL Die Kosten der Photographien und des Buches betragen 10 Francs 30c Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1893, voi. IV, nr. 317. ■STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 14 XV IUBITE CUCOANE NECULAI, Am primit scrisoarea cu cele două notițe din „Mezieres" 31- Le voiu publica eu cândva în ediția franceză. Am încă tot timpul; abia am ajuns cu tiparul la Istoria Dachiei sub Romani32, Te mai rog să-m faci o listă de asemenea extracte, care îți vor părea mai de seamă și să mi-o trimeți spre a-mi îmbogăți notele. Se 'nțelege că voiu pune pretutindeni communiquees par M. N, lorga. Dar ce faci cu dânsele? Iată ce-am uitat să te întreb. Nu știu eu ce se poate studia acolo ’mai cu deosebire, Te-aș ruga să-mi spui, Pe când s'a publicat concursul pentru catedra la București? 33, Ți-a apărut teză franceză din Paris? 34 A apărut cea din Leipzig și, dacă au apărut una sau alta sau chiar amândouă, trimite-mi-le 35. Când ai de gând să te întorci? Iată mai multe întrebări la care te rog a-mi răspunde- Numărul 9 — 10 al ,,Arhiveiu ți-1 trimet [tot la Dresda, unde cred că te va afla, Complimente soției d-tale, care te-ainvățat ceva caligrafie, căci evident că ți-a fost rușine, când ai văzut că scrii așa de prost și te-ai îndreptat Soția mea vă salută pe amândoi și eu te îmbrățișez. * A, D, XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1893, voi. IV, nr, 308. 15 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA XVI IUBITE IORGA, —Dacă îți scriu în grabă pe cartea aceasta poștală, este numai spre a-ți spune că-ți sunt recunoscător, că ești singurul Român care te ocupi de cartea mea36. Amic, A, D, XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1893, voi. IV, nr. 232. XVII IUBITE IORGA, Concursul pentru catedra de istoria veacului de mijloc, mo- dernă și contemporană de la Universitatea din București s’a fixat pentru 1 Octombrie 1894, Te sfătuiesc însă să te ocupi de întreaga materie, întru cât ai doi concurenți37. Unul e Caloianu 38, fostul concurent al lui Ov, Densușanu la limba latină venind de la Iași, Prin urmare lasă la o parte războaiele contra Turcilor din veacul al XV-lea și ocupă-te de izvoarele istoriei universale de la sec, IV până azi, A, D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1894, voi. V, nr. 366. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII XVIII 4 Octombrie 18941 Iași DOMNULE IORGA, Ți-am trimis „Arhiva". Spune-mi dacă ai primit-o. Discursul d-tale de introducere a cursului să mi-1 trimețî spre a-1 publica în „Arhiva" numai decât. Trimite-mi apoi copiile scrisorilor Chiaj- nei39, iarăși numai decât. Te sfătuesc, ca și Rășcanu, să-Ji prelu- crezi cursul și să-1 publici cu toate indicațiile documentate. E un sfat foarte nemerit Ți-a spus Rășcanu pentru ce. Sfatul a ieșit din consultația amândurora. Nu fii descurajat40. In lumea această sunt numai nedreptăți. Meritul sfârșește totdeauna prin a închide gura invidiei. Amic, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1894, voi. V, nr. 453. XIX an. 1894 IUBITE IORGA, Te sfătuesc odată cu felicitările mele să-ți publici cursul pe care-1 faci la universitate, înzestrat cu toate izvoarele necesare? 17 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA ca după doi ani să pofi fi numit fără a mal da un nou concurs la care se așteaptă d. Calloianu după cum mi-a spus Al d-tale amic, A. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1894, voi. V, nr. 481. XX București, 14 Martie 1895 Vreau să te văd. Te rog să-mi dai adresa casei D-tale și oara la care te pot găsi. Eu stau în Str, Caragheorghevici și mă poți găsi Luni, Miercuri și Vineri și Dumineca de la 9—12, A, D, XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1895, voi. VI, nr. 14. XXI 1895 IUBITE IORGA, Iți trimit și scrisorile italiene ca să le traduci*2, Public acuma articolul de fond și vreau să dai întăiu originalul și acel românesc pe două coloane, ca să-1 poată ceti și acei ce nu cunosc grecește sau italienește, mai ales că sunt al dracului stilizate. Eu m’am încercat să-1 traduc, dar sunt locuri pe care cu toate dicționarele nu le-am C st. D L VII _ 2 STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 18 înțeles, din cauză că sunt prea descusute. Te rog să le traduci și să mi le restitui îndată, căci se pune la tipar peste 6 zile. Nu voiu lipsi a-ți trimete corecturile. Este neapărat ca să-ți publici cursul spre a putea să fii numit pe baza proponimentelor și scrierilor și să numai ai iar nevoie de concurs, căci ai văzut cum sunt oamenii la noi pentru oricine se înalță de-asupra comunului, Dar îi dau în cap cu orice preț. Amic, A, D. XENOPOL Trimite-mi cât mai de grabă scrisorile italiene cu traducerea română. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anii 1890—1900: Diverse, vot Xl, nr. 22. XXII 18 Ianuarie 1896 IUBITE IORGA, Te să-mi spui dacă ai primit Tardc 43 la Revue critique. articolul meu asupra lui Amic, A, D, XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi. VII, nr. 2. ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA XXIII IUBITE IORGA, Ți-am trimes un articol francez asupra lui G. J. Tarele, La Logi- que sociale și te-am rugat să-mi spui dacă nu poate fi inserat în Revue critique, deoarece la Revue . philosophique intrase deja o critică asupra cărții44. Nu mi-ai răspuns — lucru curios — nimic, deși ți-am scris de vre-o două ori în această privire. Trimite-mi foaia de zestre și alt document din 1800. Spune-mi te rogf ce este acum Christu Negoescu, fostul director [al Minis- teriului de Instrucție]? Și dă-mi adresa lui. Amic, A. D. XENOPOL I|i trimit corectura La Mac Michael în curând 45. Complimente cucoanei. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi. VII, nr. 4. XXIV 20 Maia 1896 IUBITE DOMNULE IORGA, 1) Dă-mi noua d-tale adresă. 2) Spune-mi dacă ai făcut articolul asupra ediției franceze a .„Istoriei Românilor” în Revue critique^. Cred că ai aflat că a fost premiată lucrarea mea de Academia Franceză. Dacă nu ai aflat acest lucru, ceia ce nu-mi vine a crede, de oare ce nu mi-ai scris nimic cu acest prilej, ți-o spun eu. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 3) Trimite-mi ceva pentru „Arhiva" 4T. 4) Complimente cuconiței, care e mult mai gentilă decât d-ta. Amic, A. D.|XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi. VU, nr. 35. XXV 27 Aprilie 1896 IUBITE IORGA, Trimit prin doamna Tassu Istoria Românilor, ed. franceză, Iui Bogdan48. Te rog să i-o dai. Te mai rog un lucru. Sora mea Adela (str. Fântinii, No. 10) vrea să scoată o revistă și te roagă mult prin mine să-i dai un mic articol literar, vre-o critică, o poezioară, petit et gentil comme vous Amic, A. D. XENOPOL Complimente soției tale și micului lorga. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi. VII, nr. 31. XXVI IUBITE IORGA, 27 Aprilie 1896 Am scris numai asupra bibliotecilor lașului50. Te rog nu uita 21 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA să dai lui Bogdan volumurile ce ți le va aduce d-na Tassu51 și-i dă Adelei articolul de care te-am rugat. Amic, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi. VH nr. 30. XXVII 27 Maia 1896 IUBITE IORGA, Mulțămesc pentru critica Istoriei Românilor, ediția franceză, pe care spui că ai gătit-o și pentru ceia ce îmi prepari pentru „Arhiva", care te rog să mi-1 trimiți înainte de plecare. Unde te duci? Poate să ne întâlnim. Amic, A. D. XENOPOL Te rog să-mi trimeți imediat numărul d-tale de „Revue criti- que", în care a apărut darea mea de samă asupra lui G. le Bon 52. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi. VII, nr. 36. XXVIII 1896 o Domnul N. lorga este rugat a da acestei surori a mele cu nu- mele din botez Adela un articol sau o poezie, în fine ceva inte- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 22' lectual de o bună calitate pentru o revistă ce zisa domnișoară voiește a scoate, II va îndatora prea mult pe fostul său profesor. Nu-i poate trimete acum cele 12 voi., fiindcă nu au ieșit decât 3 și nici din aceste nu i s’au trimes partea cuvenită de cătră- editor 53. A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anii 1890—1900: Diverse, voi. XI, nr. 56. XXIX 1896 IUBIȚILOR, După cum văd sunteți o șleahtă întreagă [nu luați cuvântul vă rog rău căci în limba poloneză înseamnă nobleță] la biata Dorothe- enstrasse No. 95, deoarece pe lângă voi doi mai primesc scrisoarea dela Lupu Antonescu, căruia spuneți-i că răspundem curând și voiu trimete numărul cerut din „Arhivă". Dar adică nenea Evolceanu nu ar putea să-mi trimită pentru „Arhiva" vre-un articol ? 54 Sau crede că voiu patrona la Academie un om căruia îi place numai să ci- tească, și nu a scrie? Spune-i dar la moment să-mi trimită ceva asupra unui subiect, oare-care cules din „Omni scibili et quibusdamk aliis" Dacă o face, candidatura lui e asigurată; a d-tale nici mai e- vorba. Amicus duorum sapietissimorum virorum. A. D. XENOPOL 23 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA Complimente I. Pentru d-ta, d-le lorga împreună cu soția d-tale, II. Pentru d-l Evolceanu singur. III. Observațiuni i nu ați fost corecti. [Observația e din partea cucoanei Eliza]. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi. VII, nr. 153. XXX 1895 IUBITE IORGA, Te rog să-mi răspunzi cât se poate de curând dacă nu ai în- tâlnit undeva un chip de Doamnă română, și anume munteană, din veacul al XVI-lea, așa de pe timpul Doamnei Kiajna. M’a rugat o doamnă din Iași să-i spun cum era costumul Doamnelor muntene de pela 1570, și așa te rog, la rândul mieu, să-mi dai deslușirile necesare 56. Aștept grabnic răspuns. Amic, A. D. XENOPOL In prezent sânt la București, dar D-ta scrie-mi la Iași înainte Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1898, voi. DO, nr. 14. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 24 XXXI 1897 IUBITE IORGA, Ai avut nenorocirea că nici ministrul, nici secretarul general nu au fost în București celea două zile cât am stat acolo. N'am avut deci cu cine vorbi. Am scris lui Sihleanu 57 și aștept răspunsul care, probabil că nu va veni. Ce mai faci ? Ai să aștepți până te vei întoarce în țară și atunci îți vei lua manuscriptul îndărăpt, în cazul când nu vom putea determina pe acei mastodonți să urmeze înainte cu tiparul. Complimente duduiei. A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi. VII, nr. 79. XXXII 6 Decembrie 1898 IUBITE IORGA, Aseară nu am putut să mă țin de făgăduință, din cauza unei curgeri de sânge din nas care m'a reținut până la 8 oare, când a trebuit să plec Ia gară. Mă vei ierta deci, dacă nu am putut răs- punde la planul D-voastră. Al tău amic, A. D. XENOPOL Zic „aseară" fiindcă am primit scrisoarea Luni. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, rol. IX, nr. 114. 25 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE LORGA XXXIII \ 16 Ianuarie 1898—99 IUBITE IORGA, Mi-a părut prea bine când am aflat că ai fost numit corespon- dent al Academiei58- Vezi bine că în această atât de ticăloasă tară meritele tot sfârșesc prin a fi recunoscute, îmi pare rău că nu pot să-ți dau proiectul de Constituție ce l-am aflat în arhivele consula- tului rus de aici, căci am început a lucra un studiu asupra lui 59> Mă voiu folosi însă cu plăcere de ceeace vei avea în prefața volumului X al documentelor Hurmuzaki60, Nu ni mai trimeți ceva la „Arhiva" ? Ne-ai uitat cu totul. Amic, A, D, XENOPOL Complimente soției. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1902, voi. III, nr. 44. XXXIV 1898 IUBITE IORGA, La mulțl ani, dar și o mică răfuială. Nu înțeleg, când scrii ceva, nu iei de loc în considerație toate ce s’au scris mai înainte, mal ales^când s’a tras brazda pentru prima oară. Așa bună oară în in- troducerea la vot JX din Hurmuzaki nici un cuvânt despre voL V al Istoriei Românilor, care tratează pentru prima oară chestiuni a- tinse și de d-ta în introducere In studiul asupra Chiliei nu vor- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 26- bești decât o singură dată de mine, anume cu prilejul luptei de la Cahul a lui loan Vodă62. Puteai, cu toate aceste, aminti ceva cu prilejul chestiunei atacului Chiliei de Ștefan cel Mare, în care știi că am îndreptat eu contra lui Bogdan cauza pentru care Vlad Țe- peș a pierdut tronul63. Nici acolo, nici un cuvânt- Mai vorbești a- poi despre lipsa de seriositate a documentelor culese de N- Densu- șeanu 64. Eu însă am observat pentru prima oară lucrul tocmai cu acelaș cuvânt cu care o faci și d-ta, în buletinul de la Revue his- torique65, și deci trebuia să spui aceasta. înțeleg pe marele Onciul să nu pomenească nimic despre ceea ce s’a scris înaintea lui66, căci este un om atât de mare, încât nu e chip ca vre-un muritor să-i stea înaintea lui, cu toate că, dacă nu eram eu să-i pomenesc de concurs67, tot profesor la Cernăuți rămânea. Dar d-ta te credeam altfel de om. Te întreb acum : închipuie-ți că ar cădea asupra mea să fac raportul asupra Chiliei. Voiu spune că e bună, căci nu se poate alt- fel, dar cu ce inimă și cu ce gând! Să trăești la mulți ani împreună cu soția și copiii. Amic, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1898, voi. DQ, nr. 126. XXXV 1898 IUBITE IORGA, Nu ți-am cerut să-mi faci un auroeȚKunpiov 68 asupra documen- telor d-tale, ci să-mi faci în scurt o indicație a importanței lor pe 27 ALEXANDRU D. XENOPOL — NICOLAE IORGA- care de sigur că o cunoști mai bine decât mine, care ar trebui să cetesc întregul volum spre a o putea face. Te rog deci să-mi trimiți indicația cerută. Nu știu de unde au luat d-nii Onciu și Bogdan ca să spună lui Esarcu că voiu ținea prelegerea la Atheneu. Nu voiu ținea decât prelegerea anunțată. Amic, A. D. XENOPOL Complimente doamnei lorga. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1898, voi. IX, nr. 2. XXXVI 1898 IUBITE IORGA, Aș fi dorit să te văd, căci la nenorociri69 vederea prietenilor alină suferințele, dar, fiind zilnic în atingere cu copiii, mă tem să o fac și de aceia te rog să nu crezi că supărarea mă ține acum înde- părtat de tine. Aibi curaj, alta ce pot să-ți zic ? Al tău prieten, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anii 1890—1900: Diverse, voi. XI, nr. 56- STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 28 XXXVII 1898 IUBITE C, C, NECULAI, „Arhiva14 voiu spune să ți-o trimită. Șaraga e ocupat acuma cu Eminescu70. Cum va termina, mă voiu ocupa pentru criticele d-tale, dar gătește și ultima parte, căci el tipărește foarte răpede și. o lună dă gata volumul, și nu ar putea aștepta. Din documentele privitoare la Gheorghe Ștefan, Papiu a publi- cat numai următoarele documente, pe care cred că le vei cunoaște după indicația datei lor și a cuvântului ultim înainte de dată11. [Urmează lista documentelor], ; Mulțămesc pentru notițele trimise, care sânt îndestulătoare, Complimente cucoanei. Femeia mea o sărută, Eu te îmbrățișez pe d-ta. Ia samă să nu faci vre-o regretabilă confuzie, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. VT, nr 98. XXXVIII 1898 IUBITE IORGA, Te rog să-mi spui dacă ai dat să afișeze anunciul privitor la lecțiile ce am la Facultatea de Litere. Al d-tale amic, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anii 1890—1900: Diverse, voi. XI, nr. 60. 29 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA. XXXIX 1901 DOMNULE IORGA, Nu înțeleg cum d-ta, singurul profesor titular de istorie medie și modernă, nu figurezi în juriul pentru concursul de la Iași. Am fost numit eu să fac raportul asupra lucrărilor domnului Marin Dumitrescu72, care știi că sunt din veacul din mijloc al Angliei. Asupra modului cum dumnealui lucrează, pot să mă rostesc ; dar asupra fondului, izvoarelor, modului de cetire și alte famănunțimi speciale, nu, Dacă cumva ai avut prilejul a cerceta lucrările dom- nului M. Dumitrescu, te-aș ruga să-mi dai indicații în această pri- vință. Nu voiu lipsi a arăta în raport ceeace voiu folosi din notele d-tale și d-ta vei fi liber a utiliza această a mea declarație cum vei voi, însă după proclamarea din partea juriului ieșan a rezul- tatului, care nu cred că va fi potrivit a se face de pe acum o pole- mică asupra chestiunii. Așteptând că vei binevoi a răspunde la cererea mea, rămân al d-tale fost profesor și amic A. D. XENOPOL Notă. Răspuns. STIMATE DOMNULE XENOPOL, Am spus în „Epoca"73, îndată după numirea comlsiunii și dați-mi voie să repet aici că eu nu-mi închipuiam că d-voastră ați putea, lucrând fără ca eu să mă găsesc unde trebuia să fiu, ați putea, zic, recunoaște ca admisibilă purtarea ministerului în această afacere 74. Dacă s'ar fi refuzat începerea lucrărilor fără profesorul titular, aceasta ar fi fost o lecție funcționarilor administrativi de la Ministeriu și un frumos exemplu de demnitate universitară. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 30 Dar văd cu părere de rău că utilitatea mea în comisiune se simte altfel de cum mă așteptam. Când Ministeriul crede că nu sunt indispensabil și comisiunea numită de dânsul se declară compe- tentă și fără de mine, începându-și lucrările, ve{i recunoaște, că cu toate dorința de a vă servi oricând, eu nu pot avea nici o părere asupra publicațiilor domnului Marin Dumitrescu. Primiti, vă rog, asigurarea distinsei mele considerațiunt N. IORGA Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1898, voi. IXj, nr. 126. XL Iași 19 Mai 1901 DOMNULE IORGA, Te rog a-mi spune dacă în numeroasele d-tale cercetări docu- mentare, nu ai dat undeva despre familia Caza afară din România (prin Albania bunăoară sau pe aiurea). Nu vorbi nici de Niculae Cuzanu (?), pe care-1 citez de două ori în documentul relativ la Cuza, ci de alte notite ce le ai încă inedite 75- Iți multămesc mai înainte pentru informații. Devotat amic, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. I, nr. 110. 31 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA XLI Iași, 1 Noembrie 1901 DOMNULE IORGA, De oare ce ai publicat raportul mieu asupra „Istoriei Litera- turii române*1, în „Convorbiri Literare", îmi pare rău că nu ți-ai adus aminte a-mi trimite și mie un exemplar, pe care a trebuit să mi-1 procur prin librării76. Apoi însă nu ar fi fost gratuit, de oare ce am de gând a-ți trimite în schimb, când va fi terminat tiparul „Domniei lui Cuza Vodă", o lucrare a mea care, de și va purta de sigur păcatul meu originarul ignoranței, totuși cred că va putea să te intereseze77. Al d-tale devotat, A. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. II, nr. 217. XLII Iași 25 Noembrie 1902 DOMNULE IORGA, Te rog să iei de la Bogdan un exemplar din „Domnia lui Cuza Vodă” dacă crezi, fă asupra-i o recensiune în un ziar politic 78. Devotat, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1902, voi. I, nr. 193. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 32: XLIII 1902 A. D, Xenopol mulțămește domnului lorga pentru trimiterea genealogiei79< Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anii 1890—1900: Diverse, voi. XI, nr. 4. XLIV Iași 10 Iunie 1903 DOMNULE IORGA, Nu înțeleg purtarea d-tale față de mine. Ce ți-am făcut ca să te anini de mine în răspunsul d-tale lui. Tanoviceanu care nu mă privea întru nimic și care nu aveam nici în clin nici în mân- ecă? Dacă doreai să-ți aduci hosanale, n’aveai de cât să o faci dar ce ți-am greșit eu ca să mă ataci iarăși? Te rog să încetezi cu această purtare, pe care, sigur, cred că vei califica-o precum merită și te mai rog să faci o rectificare la articolul d-tale. Dacă nu o vei face, o voiu face-o eu așa poate cum nu-ți va plăcea. In sfârșit m’am săturat de purtarea unui om care, după ce uită tot ce-mi datorește, mai găsește și prilejul de a fi necuviincios. Al d-tale devotat, A. D, XENOPOL 33 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA [La asemenea specimene epistolare, iot așa de puțin francate pe dinăuntru ca și pe din afară, un om onest și bine crescut are da- toria de a răspunde trimițându-le îndărăt autorului Ion Ceia ce și fac, N. lorga] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. I, nr. 96. XLV IUBITE IORGA, M^m mirat mult când am văzut că nici nu mă saluți la Aca- demie. Neștiind ce-mi imputai, de oarece nu cetisem articolele din „Independance" 81, le-am cumpărat și am descoperit cauza amă- răciune! dumitale ; că aș fi votat contra acelora ce voiau să meargă alături cu mine. In contra d-tale nu am votat niciodată, de la con- cursul de la lași, unde mi-am pus toată putința spre a te face să ieși cu minima diferență 0,02 în plus, care diferență ți-a procurat catedra și cariera, și până la sfârșit nu am uitat de a te iubi și de a te stima precum o meriți. Poate faci aluzii la raportul lui Toci- lescu asupra Chiliei32, dar eu am refuzat să-1 aprob înainte de a mă socoti și lucrul s’a pus la ordinea zilei când nu aveam ordinea la dispoziție, dar, fiindcă de mai înainte făcusem o zdravănă pro- pagandă în favoarea d-tale la d. Sturza, d. Kalinderu, d, Baby K r e ț u 1 e s c u, Poniși nu-mi amintesc la care din colegii mei, sprijinindu-te și înălțând lucrarea d-tale acolo unde ea merita să fie, ai văzut că ai fost premiat, cu tot raportul lui Tocilescu 83, Nu am mai avut deci nici un motiv de protestat. Știi bine că la locul vacant, unde alții împing necontenit pe Onciul, eu te propun pe d-ta, deși ești mai tânăr; dar aux âmes bien nees St. D. L. VII — 3 STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 34 La valeur n’attend pas le nombre des annees 84. Sunt însă contra lui Onciul, fiindcă domnia-sa mi se pare că, de când e profesor, a publicat numai două conferințe și acele trase de păr istoric într’un chip îngrozitor. Contra d-sale am fost și voiu fi, căci tot eu l-am făcut profesor și pe d-sa la concursul în absență86 pe care l-a dat la universitatea din Iași. Atunci l-am re- comandant pe baza criticii Teoriei lui Rosler86. Tot pe baza acelei lucrări nu cred că se poate ajunge și membru la Academie 87 . Dacă ai gust să rămâi supărat și după aceste deslușiri, fă cum știi. Al d-tale, A. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. * Anul 1905, voi. IV, nr. 844. XLVI Iași în 29 Ianuarie 1909 IUBITUL MIEU FOST ELEV, Ai urmat unui bun îndemn al sufletului d-tale când, la săr- barea Unirii din aula Universității din Iași, ai venit către mine spre a stânge, prin mișcarea d-tale, învrăjbirea ce ne despărțea. Nu voiu să cercetez trecutul și cauzele desbinării, căci împă- carea a fost așa de plecată dela sine, încât dovedea că tot ce fusese între noi, nu era firesc. Căci firesc este ca oamenii de știință să se stimeze și să se prețuiască unul pe altul, lucrând fiecare în sfera pe i-a hotărît-o năzuințele lui intelectuale. Câmpul adevărului e atât de întins, încât în desprinderea lui din noianul întunericului nu este nevoe de luptă între oameni, 35 ALEXANDRU D. XENOPOL NICOLAE IORGz' ci de luptă contra naturei, sau contra tainelor trecutului și în țară noastră mai ales, unde oamenii de știință sunt așa de puțini, să se mai stânjenească și munca lor spre înălțarea neamului, prin rău nepotolit ? De aceea eu aș dori ca frumoasa d-tale plecare spre înmuierea aspririlor sufletești, ce ai arătat-o în Iași către mine și către celă- lalt profesor al d-tale L Caragiani, să fie urmată mai departe de alte fapte de aceiaș natură, frumoase și generoase, și idealul mieu ar fi ca, cu toții câți căutăm strălucirea adevărului, să fim uniți spre a-1 afla, căutând a ne întrece unul pe altul prin izbânzi, iar nu a ne micșora unul pe altul prin defăimări și ponegriri. Cu o frățească strângere de mână, fostul d-tale profesor, care te-a iubit chiar și atunci când eram certați, A, XENOPOL P, S, Poți publica această scrisoare, dacă găsești de cuviință88. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. I. XLVII Iași 24 August 1909 IUBITE DOMNULE IORGA, Tot noi triumfăm. Comitetul a hotărât să dea statuia Primă- riei 89. D. Greceanu, primarul e partizanul Pi ți Unirei. Trebuie să punem la dispoziție suma adunată de noi, pentru ca Primăria să facă fundațiile in Piața Unirii. Rog a scrie rânduri d-lui Gr. Ghica Deleni Hârlău 90 și lui Șerban Iași, ca să. dea suma adunată de d-ta, 12.000 de lei, Primăriei din Iași. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 36 Fără bani primarul nu poate lua asupra lui așezarea statuieL Rog a face numai decât ceea ce te rog. Amic, A. D. XENOPOL Le-am dat deja 12.000 adunați de mine. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. III, nr. 21. XLVIII București 11 Maiu 1910 STIMATE DOMNULE IORGA, După cum ți-am spus, voiesc să te propun ca membru în Aca- demie, secția istorică91. O decizie a Academiei era însă ca înainte de a se lua votul, trebuie ca persoana respectivă să declare în scris că primește această onoare și chiar anume s’a modificat art 25 al statutelor, al căruia cuprins este acum următorul j „art. 25 ; Recepțiunea solemnă a Membrilor Academiei se face prin lectură în public, din partea noului ales, a unei opere origi- nale relativ la o ramură oricare de desvoltare, tratând în acelaș timp și despre viața și activitatea membrului răposat în locul că- ruia a fost ales 92 ”, Rog a-mi răspunde în scris dacă primești a fi ales și dacă te vei conforma condiției arătate. Salutări cordiale A. D. XENOPOL Președintele Secțiunii Istorice Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. III, nr. 97. 37 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA XLIX 27 Iunie 1910 IUBITE DOMNULE IORGA, Regret că nu pot ținea anul acesta prelegerile de care am vorbit, deoarece, fiind cam bolnav, trebuie numai decât să plec la o cură92 a. Rămân pe altă dată. Amic, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. I, nr. 39. L Iași 1910 IUBITE DOMNULE IORGA, S’a hotărât așezarea monumentului în Piața Unirii93- Trebuie să punem banii la dispoziția primarului, lucru pe care Șerban94 nu-1 poate face fără autorizația d-tale. Rog deci a face o adresă către d, Ghika95, prin care îl auto- rizi a pune cei 12,000 de lei la dispoziția primarului din Iași, Altă adresă timbrată către primărie, în care spui că-i pui la dispoziție cei 12,000 de lei adunați de d-ta pentru a așeza monu- mentul lui Cuza Vodă în Piața Unirii, Rog a face îndată ambele adrese către primărie, așa ca să înceapă lucrările îndată ce va fi sigură că dispune de suma de 32,000 de lei adunați de d-ta, de mine și de ziarul „Adevărul", STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 38 Salutări și rugămintea de a face imediat cele două adrese șî a-mi răspunde când le-ai trimes. A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. II, nr. 18. LI Iași 22 Octombrie 1910 IUBITE DOMNULE IORGA, Te rog a-mi spune; 1) când s’a votat creditul pentru 30.000 de Ici al Monumentului Unirii din Iași; data, dacă se poate, a Monitorului la care se află expunerea de motive a acelui credit, dacă nu, cel puțin data desbalerii și votării lui96. 2) Dacă d-ta ai fost numit membru în comitetul central al Monumentului lui Cuza Vodă prin adresa de mulțămire pentru tri- miterea celor 12.000 de iei și, în caz afirmativ, dacă ai primit in- vitația pentru ședința ce se va ține la 31 Octombrie curent. Salutări prietenești, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. II, nr. 52. LII Iași 2 Noembrie 1910 IUBITE DOMNULE IORGA, Ideea d-tale a unei conferințe din cartea d-tale și a mea la 39 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA Ateneu Cu plată pentru sporirea fondului lui Cuza-Vodă este foarte bună. Rog a o îndruma și a dispune de ziua care îți convine. Salutări prietenești, A. D. XENOPOL Vom vorbi amândoi despre Cuza Vodă și din alt punct de vedere. __________ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. I, nr. 53. LIII Iași 5 Noembrie 1910 IUBITE DOMNULE IORGA, Eu am încasat până acum în trei zile o mie de lei; cred că d-ta ai deschis subscripția în „Neamul Românesc*1. Este de nevoie să dăjn două festivaluri unul în Iași și altul în București. Pentru cel din Iași este de nevoie să vorbești și d-ta în o conferință, cred a- supra lui Cuza Vodă 97. Ne vom înțelege dacă trebuie să vorbesc și eu, dar d-ta trebuie să figurezi numai decât, și te rog a-mi da voie să te anunț. Pentru festivalul din București m'am adresat la o cu- coană pentru organizarea lui și aștept răspunsul. D-ta ce măsură crezi să iei pentru festivalul din București; și pe concursul cui poți conta? Nu ai putea să vii într’o zi la Iași spre a pune la cale cu deamănuntul lucrările ? Amic, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. II, nr. 148. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 40 LIV Iași 27 Iunie 1911 UBITE DOMNULE IORGA, Pare că e un lucru făcuț că nu pot ținea lecțiile la Văleni. In urma blăstămățiilor cu drumurile de fer din Franța, ale căror șine se scot de anarhiști, copiii noștri mi-au scris că se tem să vie sin- guri, și soția mea, neputând merge, trebuie să mă duc și să fiu la Paris în ziua de 15 st nou, 2 Iunie st. v- căci, școalele închizân- du-se, copiii nu mai pot sta în internat și cu atât mai puțin singuri la hotel. Iți voiu spune însă dacă voiu putea ținea lecțiile anunțate în cursul lui Iulie ceva mai târziu. Amic, A. D, XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. III, nr. 114. LV Iași 1 Iulie 1911 IUBITE DOMNULE IORGA, Era să plec la Paris și de aceea îți telegrafiam că plec și prin urmare nu puteam ține lecția la Văleni. Am amânat însă plecarea la două așa că pot veni la Văleni Duminecă. Vorbesc cum ți-am spus despre; Mutația sufletului românesc98. 41 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA Vin Duminecă cu trenul de dimineață din Ploiești, unde dorm noaptea. Salutări cordiale, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. III, nr. 8. LVI 5 Iulie 1911 IUBITE DOMNULE IORGA, Voiu veni acum spre d-ta. Subiectul conferinței melc — țin una singură, va fi Mutația sufletului Românesc ", Salutări cordiale, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. III, nr. 84. LVII Mănăstirea Vârâte cui, 14 Iulie 1911 IUBITE IORGA, Am cetit cu părere de rău notița alăturată. Dacă crezi că bunul început al d-tale, care ar fi păcat să scadă, poate fi înviorat, rog a-mi spune, dacă nu ar fi bine să anunți 3 conferințer ale mele la Vă1enii-de-Munte; STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 42’ 1) Teoria istoriei. 2) România și Ungaria. 3) Democrație și naționalism100. Salutări cordiale, A. D. XENOPOL Stau aici până la 15 August. Cred că ar trebui anunțate confe- rințele pe la începutul lui August sau mai devreme, când crezi d-ta. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1914, voi. XIII, nr. 10. LVIII Carta d-tale de mulțămire făcută pentru Istoria partidelor po- litice 101 mi-a făcut cu atât mai mare mulțămire, cu cât cetisem ieri în ziar că ai fi bolnav și acum de pneumonie. Se vede că a fost un zvon neîntemeiat de aici, căci carta d-tale nu are deloc parfum de boală și că ea dă aerul de sănătate pe care ți-o urez. Amic, A. D. XENOPOL In orice caz scrie-mi. A. D. X. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. IX, nr. 25. ALEXANDRU D. XENOPOL - NICCLAE IORGA; I 43 LIX Iași 23 Martie 1912 IUBITE DOMNULE IORGA, Cred că te vei întovărăși și d-ta cu mine la protestarea contra: celebrării centenarului anexării Basarabiei cu Rusia102, Am organic sat un comitet în Iași, E rândul d-tale să organizezi unul la Bucu- rești, Noi am adoptat ca mijloc de protestare arborarea unui steag negru la casele tuturor Românilor și ținerea de conferinți care să explice acest doliu al țării. Rog a-mi răspunde ce ai de gând să faci. Amic, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. I, nr. 14. LX IUBITE DOMNULE IORGA, Rog a-mi indica izvorul de unde ai luat d-ta știrea că Ștefan cel Mare a dat ostatec Ia Turci pe fiul său Alexandru după perde- rea cetăților lui103, Salutări cordiale, A, D. XENOPOL Rog a-mi cita documentul și, dacă ai poate, chiar întregii, original. _________ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1912, voi. IX, nr. 44 a. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXI lași 1912 IUBITE DOMNULE IORGA, Te rog să-mi explici un lucru. In „Documentele Bistriței“ 101 d-ta începi cu anii 1587—90 și mergi cu partea II până la veacul XVIIL In introducere însă te referi la o mulțime de documente an- terioare până prin domnia lui Rareș și Alexandru Lăpușneanu, Te rog a-mi spune unde sunt publicate acestea documente mai vechi ale Bistriței106, Iubitor prieten, A, D, XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1912, voi. I, nr. 14. LXII 1913 DRAGĂ IORGA, Ascultă glasul acestui nenorocit sătean; ar fi un mijloc de îndreptare, dacă ai interveni, cu toată autoritatea, puterea și dra- gostea de neam, ca să faci să schimbe jandarmii din județ în județ, să se dea în judecată întăi primarii, notarii și învățătorii, cari ajută jandarmii; oricum, dacă cineva îi conduce, îi pedepsește. Trebuie 45 ALEXANDRU D. XENOPOL - NICOLAE IORGA altă luptă în satele noastre pentru prezent, pentruca, pornite, ea să fie continuată și întregită. N’ai mai venit pe la noi. Amic, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1917, voi. I, nr. 1913. LXIII Iași, 11 Decembrie 1913 IUBITE COLEG, Ești numit membru al comisiei pentru ridicarea lui Ursu106 la profesorat. Intre membrii cei trei din Iași și Onciul din București m’au ales raportor. Aș vrea să știu dacă și d-ta, pe care Onciul până acum nu te-a întâlnit, ești mulțămit cu această numire. Iți tri- met raportul ca să-1 iscălești. Rog a-mi răspunde, căci cred că nu vrei pe drum de iarnă să vii la Iași. Vroind să-ți cruț drumul, cred că-i mai îndemânatec să-ți trimet raportul spre subscris. Salutări cordiale, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1913, voi. VII, nr. 66. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 46 LXIV C-Zung, 2 Maiu 1915 IUBITE IORGA, îmi pare prea bine de părerea d-tale asupra teze lui Filip 107 Din păcate trebuie să facem raportul. Iar el zice ca să-l iscă- ești și d-ta. „.Cum vrei. La revedere. Amic, A, D. XENOPOL Ce nu vii în excursii la Câmpulung. E așa de frumos! Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1915, voi. I, nr. 136. LXV Câmpulung vila colonel Grigorescu 15 August 1916 IUBITE IORGA, Să trăești! Să dea Dumnezeu, ca mulțămirile, ce trebuia să-ți aduc, să ți le aducă, ție și la ai tăi, urmașii noștri, E frumos și 47 ALEXANDRU D XENOPOL — NICOLAE IORGA măreț ceasul ! Alexandru Xenopol înlinzând mâna adolescentului ge- nial, care a fost să fie Neculai lorga, când pășia spre răsărit, N. lorga, făcând aceeași mișcare fața de A. Xenopol, când pășește spre asfințit. Să trăiești împreună cu toți ai tăi, îți spun toți ai noștri. A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1915, voi. III, nr. 152. LXVI 6 Decemvrie 1916 IUBITE IORGA, Iți trimet această scrisoare menită a arăta Franței adevărata stare de lucruri din nenorocita această țară 1°8. O trimit chiar mâni prin Legația franceză. Cetește-o în liniște și mâine dimineață voiu trimite s’o iea. Să dea Dumnezeu ca anul viitor să prăznuim pe SL Neculai cu alte gânduri, nu cu acele ce ne sfâșie astăzi inima. Te felicit pentru energia cu care redactezi ,,Neamul Românesc" și pen- tru felul cum ți-ai făcut și-ți faci datoria față de țară. Cu dragoste veche, A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1916, voi. I. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 43 LXVII A. D. Xenopol cătră Boutroux CHER MONSIEUR BOUTROUX, Je me sens encore bien faible apres ma longue maladie, J*ai use ma vie en abusant de mes forces, Au commencement de cette horrible catastrophe, voyant la corruption entendre ses filets sur tout notre pays, j'ai voulu faire tous mes efforts pour la combatre, J’ai tenu 20 conferences dans differents chef-lieux des departe- ments. A la fin d’une de ces conferences je suis tombe gravement malade, perdant la coordination des mouvements des pieds et de la main gauche ; ce qui fait que Ies medecins m’ordonnerent repos ab- solu des mouvements du corps et de la pensee pendant de bien longs mois. Je ne peu pas encore marcher. Cette grande epreuve me procura deux grandes sensations con- traires: la joie de voir mon cher pays s’interessant tout entier â ma sânte, du palais royal â la chaumiere, car tout Ies jours je recevais des telegrammes d’information â cote du roi, des ministre^, des ins- tituteurs, des simples paysans et de la jeunesse des ecoles, La fa- culte de medicine etait tout entiere aupres de mon lit de souffrance. Si [je] vous fais comuniquer ces interessants details, s’est pourvous dire combien mon peuple est grand et genereu# car au fond de ce mouvement il n’y avait pas seulement la reconnaissance pour mon grand labeur, mais aussi l’admiration pour mon inebranlable devouement a l’ideal național el â la France qui se trouvait etre sur la meme ligne. La seconde sensation, opposee a cette joie immense fut le regret de ne pouvoir servir dans de si grands moments'mes deux patries, la grande Roumanie future, pour laquelle j’ai lutte des ma plus tendre jeunesse et cette eternelle grande France, ma chere patrie intelecteulle, â laquelle je garde ma plus profonde re- connaissance. 49 A. D. XENOPOL - BOUTROUX J’ai pourtant, pas seulement l’espoir, mais une profonde con- viction que ce n’est point le Dieu du Kaiser qui decidera de l’ave- nir du monde qui se dessine dans cette terrible tourmente, mais bien la force supreme qui a fait vivre et fleurir pour le bien de l’humanite entiere la superbe race latine, malgre reloignement de ses branches dispersees dans Ies confins du continent, Et, s’il existe un fort temoi[g]nape de la force supreme mentionnee plus haut, c’est notre pays qui a pu se maintenir au cours des siecles, etant une proie enviee par des terribles ennemis de sa force qui l’encer- claient, et qui fut appele â la vie naționale par la main d’un Latin, Napoleon IIL Mais, malgre cet entourage miserable qui forme de tont cotes un etan, tout preț â nous etouffer, Bulgares, Hongrois, Autrichfens, qui tâchent de planter leurs griffes de plus en plus profondement dans notre Etat par la Dobrougea, ils ne parvien- dront jamais â convertir notre âme en changeant nos sentiments pour la France- Ah, cher monsieur Boutroux, quelle situation difficile que la notre! Quelle situation difficile du gouvernement, surtout celle de notre premier ministre J, Bratiano! II doit mener la plus grande lutte entre le sentiment du pays, qui est tout entier pour l’ideal național et pour la France, et l’existence meme du pays, qui serait en jeu au moindre faux pas- Qui pourrait nous aider ? La France, Tltalie ou sont elles ? A de miliers de lieues, L’Angleterre ne nous a jamais aimes- La Russie, avec laquelle nous avons Ies liens de sentiments et de sang meme et pour laquelle le peuple des campagnes a une veneration et une sympathie basee sur la communaute de reli- gion, nous inspire depuis 77 une grande et bien explicable defian- ce. Au commencement de la guerre j’ai ecrit â Sassonof: Donnez nous la Bessarabie: ce sera l’atout necessaire pour rompre l’alliance avec l’Autriche et la liberte de lutter pour la meme sainte cause. Que de choses auraient peut-etre change [par] ce superbe mouvement ! Voyez donc pourquoi notre situation est penible et pourquoi St D. L. VII — 4 STUDII ȘI DOCUMENT?: LITERARE VII 50 nous ne pouvons compter la Russie â cote de la France comme luttant pour la liberte des peuples subjugues, Mais, malgre tout, Ies efforts de notre gouvernement triompheront et nous esperons contribuer au moment critique avec tout le sacrifice necessaire pour le triomphe final. Notre neutralite servita la gloire de la France. Qui sait si â cause de notre miserable situation geographique, pire que celle de la Serbie, n’ayant aucun debouche libre, avec l’aide de Bulgares, leurs indignes allies, nouș n'aurions pu servir de Heurons â la couronne germanique des Baîcans ! Notre autre voisin, la Grece, eut cede, car on n’aurait pu l’aider â temps. Si notre neutralite a mis en danger notre ideal național, mais du moins elle aura la gloire d’avoir empeche encore une fois une grande catastrophe eu- ropeenne î la germanisation de l'Europe orientale, comme elîe a de- fendu dans le temps passe la civilisation de l’Europe occidentale contre Ies invasions des barbares. Dans cette lutte immense entre le peuple et le gouvernement, un grand homme a servi de trăit d’union. Cel homme c’est Nicolas lorga, un homme adore par le peuple entier : c’est historien du pre- sent et de l’avenir. C’est lui qui tempere et agite Ies coeurs de tous Ies Roumains dans ces moments difficiles, Je vous envoie ses deux derniers volumes avec la priere de Ies presenter, si c’est possible, â l’Institut. Je termine en etant sur du triomphe final, ayant la conviction que l’epoque qui vient de naître dans Ies transes du plus douloureux des enfantements ce sera l’epoque qui marquera la plus grande ele- vation du coeur et de l’esprit humain, car l’un et l’autre auront muri au milieu du plus grand incendie humain qu’aient vu Ies siecles. A. D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1916, voi. IV, nr. 161. 51 A. D. XENOPOL - BOUTROUX LXVII (Traducere) IUBITE DOMNULE BOUTROUX, Mă simt încă destul de slăbit după lunga mea boală, Mi-am zdruncinat viața abuzând de puterile mele. La începutul acestei îngrozitoare catastrofe, văzând cum corupția își întinde fibrele peste întreaga noastră țară, am vrut s’o combat făcând toate sfor- țările. Am ținut 20 de conferințe în diferite centre județene. La sfâr- șitul uneia -din conferințele acestea, am căzut greu bolnav, pierzând stăpânirea asupra mișcării picioarelor și a mânei stângi; după aceea medicii mi-au ordonat repaus absolut al orcărei mișcări cu trupul cât și al spiritului, pentru timp cât mai îndelungat, încercarea aceasta grea mi-a produs două puternice senzații diferite; bucuria de a vedea întreaga mea țară scumpă înteresân- du-se de sănătatea mea, dela palatul regal până la colibă, căci zil- nic am primit telegrame cerând informații, din partea regelui, a miniștrilor, dela învățători, dela simpli țărani și din partea tine- retului școlar. Toată Facultatea de medicină a fost la patul meu de suferință. Vă comunic aceste interesante amănunte, ca să vă arăt cât de mare și generos e poporul mieu, căci în fondul acestei mișcări nu era numai recunoștință pentru marea mea operă, ci și admirația față de devotamentul mieu neclintit pentru idealul național și pentru Franța, care este în aceiași linie, A doua sen- zație, opusă acestei bucurii infinite, a fost regretul de a nu putea servi, în momente atât ■ de mărețe, cele două patrii ale mele: vii- toarea Românie mare, pentru care am luptat din cea mai fragedă tinerețe109, și vecinie marea Franță, scumpa mea patrie intelectuală, căreia îi păstrez cea mai profundă recunoștință. STUDII ȘL DOCUMENTE LITERARE VII 52 Totuși, n'am numai nădejdea, ci chiar o adâncă încredințare că viitorul lumii care se ivește din vijelia cumplită, nu-1 va ho- tărî nicidecum Dumnezeul Kaiserului, ci fără ’ndoială forța su- premă care i-a dat viață și înflorire nobilei rase latine, spre bi- nele umanității întregi, cu toată îndepărtarea ramurilor ei, risi- pite la marginile continentului. Și, dacă există o puternică măr- turie a forței supreme, amintite mai sus, aceasta este țara noas- tră care a putut să se menție în cursul veacurilor, fiind o pradă râvnită de dușmani în față și din toate părțile, care a fost chema- tă la viața națională prin mâna unui Latin, Napoleon al III-lea. Dar cu toată această nenorocită vecinătate, care ne strânge din toate părțile de ne înăbușă aproape, Bulgari, Unguri, Austriaci, cari se silesc să-și înfigă ghiarele din ce în ce mai adânc în Statul nostru prin Dobrogea, nu vor reuși să ne convertească sufletul, schimbându-ne sentimentele pentru Franța. Ah, iubite Domnule Boutroux, cât e de grea situația noastră! Câtă greutate de guvernare, îndeosebi pentru primul ministru Bră- tianu, care trebuie să lupte între sentimentul țării, întreagă pen- tru idealul național și pentru Franța, și între înșăși existența ei care va fi în joc la cel mai mic pas greșit. Cine ar putea să ne ajute ? Franța, Italia, unde sunt ele ? La mii de depărtări. Anglia nu ne-a simpatizat niciodată. Rusia, cu care avem legături de sen- timente și chiar de sânge, pentru care poporul dela țară are o venerație și o simpatie bazată pe comunitatea religioasă, ne ins- piră dela 77 o mare și foarte explicabilă neîncredere. La înce- putul războiului i-am scris lui Sassonof : „Dați-ne Basarabia, aceasta va fi lovitura necesară pentru a rupe alianța cu Austria și liber- tatea de a lupta pentru aceeași sfântă cauză*1. Câte lucruri ar fi schimbat poate acest măreț îndemn. Iată deci din care cauză situația noastră este penibilă și dece 53 A. D. XENOPOL - BOUTROUX nu putem socoti Rusia alături de Franța, luptând pentru libertatea popoarelor subjugate. Dar cu toate acestea, sforțările guvernului nos- tru vor triumfa și sperăm să contribuim în momentul critic, cu toată jertfa necesară, la triumful final. Neutralitatea noastră va servi glo- ria Franței. Cine știe dacă din cauza nenorocitei noastre situații geo- grafice, mai rea decât cea a Serbiei, neavând niciun debușeu liber, cu ajutorul Bulgarilor, nedemnii lor aliați, n’am putut servi nimbul coroanei germane în Balcani! Celălalt vecin al nostru, Grecia, ar fi cedat, căci n’am fi putut s’o ajutăm la timp. Dacă neutralitatea noa- stră ne-a periclitat idealul național, cel puțin va avea mândria de a fi împiedecat înc’odată o mare catastrofă [europeană ; germanizarea Europei orientale, cum altă dată a salvat civilizația Europei de in- vazia barbarilor. In lupta aceasta grea între popor și guvern, un mare om a servit ca trăsătură de unire. Acest om este Nicolae lorga, un om a- dorat de poporul întreg, istoricul prezentului și al viitorului. El este cel ce potolește și aprinde inimile tuturor Românilor în momentele acestea grele. Vă trimit aceste două volume, cu rugămintea să le pre- zintați la institut 110), dacă e posibil. Incheiu, sigur fiind de triumful final și cu încredințarea că pe- rioada care răsare din zvârcolirile celei mai dureroase nașteri, va însemna cea mai mare înălțare a inimei și a spiritului uman, căci atât una cât și cealaltă se vor fi copt în mijlocul celui mai mare foc al omenirei, pe care l-au văzut veacurile. A. D. XENOPOL STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 54! LXVIII A. D. Xenopol cătră Nicolae lorga Iași, în 1 August 1917 Te rog mulțumește din parte-mi d-lui Brătianu pentru suma de 2.000 de lei ce a avut bunătatea a-mi da pentru călătoria mea. Amic, A. D. XENOPOL Mulțumesc și pentru intervenție. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1917, voi. II. LXIX Joi, 26 Iunie 1918 IUBITE IORGA, Pleacă toți, și pe mine mă lasă aci prada ștreangului sau tem- niței. Aud că s’a îngrijit stăpânirea de soarta lui Ursu și altora. Ar fi trist ca, bătrân și bolnav cum sunt, să fiu aruncat în vre-o închisoare sau prins în vre-un ștreang, cu familia care mi-a ocro- tit și îngrijit bătrănețele. Te rog din suflet vezi ce s’ar putea face cu mine. Plecând din timp și asigurându-mi și mie existența într’un colț undeva, aș putea muri liniștit. N’am făcut oare nimic pentru țara asta, nici măcar cât Ursu111, Drouhet B2, Morțun 113, etc. ? Nu știu [dacă^ mai e un trib ADELA XENOPOL - NICOLAE IORGA de sălbateci care abandonează bătrânii pe malurile prăpăstiilor. In tara mea, afară de tine, care te-ai purtat cu mine ca un copi^ iubitor și devotat, Francezii, din depărtarea unde se află, mă cer- cetează prin toți oamenii lor. Iți trimet una din scrisori, adusă de misionarii lor, cari aveau însărcinarea de a nu pleca din Iași fără a mă vedea. In tine îmi pun toată nădejdea ca să aperi de osândă pe acel ce te-a iubit ca un părinte, Cu toată dragostea, A, D. XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1918, voi. I, nr. 65. LXX Adela Xenopol cătră Nicolae lorga [i906] DOMNULE IORGA, Prefăcînd repertoriul, mi se pare că am stingherit trimiterea revistei; din greșală însă, In numărul din urmă vă trimit și pe acele care cred că vă lipsesc, Cu ăst prilej primiți urările mele pentru isbânda răsboiu- lui intelectual pe care l-ați încins cu vrăjmașii graiului strămoșesc- Vă mai vestesc că am pornit o adunarea tuturor femeilor care se’n- cumăt a scrie, astfel că, în numele lor, vă pornesc aste rânduri de închinare frățească, ADELA XENOPOL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXIII, nr. 474. loan Bogdan cătră Nicolae lorga Scrisori din anii 1894 — 1915 I [1894] DRAGĂ IORGA, Dacă mai ai vre-o broșură despre aventurierii de care ai vor- bit la Ateneu \ te rog să mi-o dai pentru a o trimete unui prieten din Rusia, care se ocupă cu amestecul Polonilor și Cazacilor în Moldova în sec, 16 și 17, Al tău prieten, I, BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1894, voi. V, nr. 471. II București, 29 Sept. 1896. DRAGÂ IORGA, Mutându-mă pentru mai multe prietenul mieu Antipa 2, scrisoarea zile în mod provizoriu la ta n’am căpătat-o decât ieri, 57 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA Duminică, N’am putut deci face nimic. Azi voiu căuta să scurtez examinarea dela bacalaureat și mă voiu informa de tot ce-mi ceri. De ce nu mi-ai trimis adresa cumnatului tău 3 ? Cu dragoste, al tău prieten, L BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi. VII., nr. 89. III București, 2 Oct, 1896, DRAGĂ IORGA, Leafa ta pentru Septembrie o vei căpăta în curând, căci man- datul e trimis de câteva zile la Iași, la cumnatul tău 4. Pentru Oc- tomvrie, am rugat pe secretar să-ți facă mandatul mai degrabă ; nu cred să-1 primești însă spre iscălire, înainte de 16 — 20 Oct, Cât despre volumul al III-lea de documente 5, eu cred că e bine să aș- tepți până ce te vei întoarce aici și să regulezi tu însuți afacerea cu Poni6, Iliescu7 mi-a spus numai atât, că s’a pomenit într’o zi cu un ordin ministerial, iscălit de Sihleanu 8, prin care se spunea să sisteze publicația până la o nouă hotărîre, Sihleanu e dus acum în concediu pentru o lună și în locul lui se află V, Palade 9, Ce să vorbești cu un om ca acesta ? Cred că e mai bine să aștepți în- toarcerea lui Sihleanu, Dacă mi s’ar oferi ocazie, voiu vorbi cu Poni, Poni însă e om încet și, până să ia o hotărîre, îi va trebui de bună samă 3—4 săptămâni. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 58 Ți-am văzut copilul10 într’o zi pe stradă, în brațele unei servi- toare î nu m’a cunoscut însă. Te salută cu dragoste al tău prieten, L BOGDAN P, S. — Tu, sau cumnatul tău, ați putea să-mi trimiteți mie mandatul din Septembrie, ca să-1 încasez și să-ți expediez banii. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi. VII, nr. 95. IV București, 30 Oct. 1896. DRAGĂ IORGA, Informându-mă la Minister despre leafa ta din Octombrie, mi s’a spus că mijlocul cel mai simplu de a o căpăta la Viena11, este să ceri imediat Ministerului să ți-o trimită prin „Banca Na- țională** pe adresa dela Viena. In cazul acesta, o poți căpăta pe la 15—20 Octombrie. Sper că vei fi trimis deja îndărăt mandatul tău din Septem- vrie. Pe cât am putut afla până acuma, sistarea volumului tău 12 s’a făcut numai din considerații financiare. Această afacere o vei regula tu mai bine, după ce te vei întoarce. Al tău prieten, L BOGDAN P.S. — Pentru trimiterea exactă a lefei din Octomvrie mi-a garantat Dudescu13. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi. VII, nr. 96 59 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA. V București, 17 Sept. 1897. DRAGĂ IORGA, însărcinările tale le-am împlinit ieri, de și nu tocmai după pofta ta. Așa, concediul ți s’a acordat, nu însă de ministru, care se află la Iași pentru pregătirea lucrurilor de inaugurarea Universi- tății 14, ci de Sihleanu, care de astă dată a iscălit imediat pentru lorga. Leafa am dispus să mi-o mandateze mie ca însărcinat de tine s’o primesc, și, îndată ce o voiu încasa, ți-o trimet pe adresa din Napolilo. Deocamdată sper că aceste știri te vor mulțumi și încheiu a- ceastă scrisoare care n’o pot lungi, de oare ce o scriu tocmai în să- lile de bacalaureat. Petrece bine la Napoli și nu uita să vizitezi cu deamănuntul Stațiunea Zoologică, care e o minune, Ți s’a întâmplat să stai toc- mai în strada unde a stat prietenul tău Sihleanu, Sărutări de mâini Doamnei și mulțumiri din partea nevestei mele pentru aducerea aminte, Al tău bun prieten, I. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1897, voi. VIII, nr. 69. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 60 VI București, 28 Septembrie 1897. DRAGĂ IORGA, Mandatul tău se află de present în buzunarul meu, nu pot însă să-1 scot, deoarece nu este iscălit de tine. De la Minister îmi spuseseră că vor face mandat așa ca să-1 pot încasa eu ca însărci- nat de tine. Când mi l-a adus Mihalache 16, nu era așa făcut. Ră- mâne deci ca să merg mâne la Minister, ca să-1 prefacă și să-1 în- casez, dar, dacă nu, să ți-1 trimet ție spre încasare. Te înștiințez de aceasta, ca să știi că banii îi vei “căpăta mai târziu decât sperai poate. Vei fi primit, cred, comunicarea Ministerului că ai concediul. De n’ai primit-o nu te îngriji, căci am văzut eu singur aprobarea. Al tău devotat prieten, I. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1897, voi. VIII, nr. 72. VII 1898 DRAGĂ IORGA, Sftnt nevoit să plec la Brașov, căci băietul mi-e foarte greu bolnav17. Te rog intervină ca articolul tău despre cartea lui Toci- lescu să nu se publice în numărul din Decembrie 18; doresc să iasă în primul număr al nostru. îmi pare rău că nu pot să-ți vor- 61 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA besc de un prim succes, care-1 consider de foarte mare importanță. La întoarcere (Luni posibil) te voiu căuta îndată. Ești omul căruia îi povestesc cu cea mai mare plăcere și iubire gândurile mele. Al tău devotat prieten, LBOGDAN Documentul lui Petru19 trebuie să-1 revăd încă odată. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1890—1900,s voi. XI, nr. 10. VII 16 Aprilie 1898 DRAGĂ IORGA, Te rog să ne scuzi că nu ne-ai găsit acasă eri; nu știam că era ziua nașterii socru-mieu 2;) și că vom fi invitati la el la masă. Era imposibil să nu ne ducem. Scrie-ni când ai să mai vii seara ca să nu cumva să se întâmple iarăși așa ceva, I. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. , Anul 1898, voi. IX, nr. 29. IX 1898 DRAGĂ IORGA, Voiu veni deseară la tine (8V2—9) cu dr. G. Popovici21, de» putatul Bucovinei la Reichstag, poate și cu Onicul22. Am cetit ar STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 62 ticolul tău din „România Jună“ 23; e admirabil, e chiar sublim; e cea mai frumoasă pagină ce ai scris tu până acum; multe altele de felul acestora, dragă lorga, și ținta noastră va fi ajunsă. Al tău deosebit prieten, 1, BOGDAN Izvoare: Autografe Mieolae lorga. Anul 1890—1900, Diverse, voi. IX, nr. 36. X 1898 DRAGĂ IORGA, O indispoziție a nevestii mele m’a împiedecat ieri a veni la tine și m’a silit a comite o banalitate față de un prieten ca tine. Vreau însă să-mi procur altfel plăcerea de a fi cu tine câteva oare și te rog să vii cu nevasta mâne seara la mine la masă. Va fi afară de tine numai OnciuL Te rog să-mi răspunzi prin comisionar dacă primești invitarea, [7 oare] Al tău, I, BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1890—1900, Diverse, voi. IX, nr. 46. 63 IO AN BOGDAN - NICOLAE IORGA XI București, 13125 Oct. 1898 DRAGĂ IORGA, Aș dori ca această scrisoare să nu te mai găsească în Viena 24, dacă te găsește însă, te rog să pleci îndată, ca să fii aicea la alegerea de decan» Nu e vorba să fiu eu ales, căci știi foarte bine că nu țin ia astfel de onoruri, nici la diurne; e vorba să scape numai Facul- tatea de Urechiă, Tocilescu sau Quintescu 2o și să fie unul din noi, tinerii, membru în Senatul universitar. Fără votul tău noi sântem în primejdie de a rămâne în minoritate, Maiorescu vrea să fiu eu decan; pe Onciul nu vrea să-1 voteze, Onciul, de și ar vrea să fie el, mă votează pe mine; Coco 26 de asemenea. Mai trebuie să fii tu și atunci suntem siguri de succes. Nu ți-aș fi scris din nou asupra acestui lucru, dacă nu m*ar fi rugat Maiorescu să te chem. Al tău prieten, I, BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1898, voi. IX^ nr. 88. XII București, 14 Octombrie 1898. DRAGĂ IORGA, Te bombardez cu a treia scrisoare ca să te rog să fii în tre zile la București, Ieri mi-a spus noul rector, că nu poate amâna STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE VII 64 alegerea de decan mai mult ca până Sâmbătă (astăzi e Miercuri), Trebue să fii deci și tu aici Sâmbătă seara. Cu tot desprețul ne- îndreptățit al tău pentru trebile Facultății, ești însă dator, când te chiamă prietenii cari s’au pus pentru tine, să vii. Nu vrem să ne pomenim cu Tocilescu sau Quintescu decan. Și, dacă te mai uiți pe lista de mai jos, vei vedea că totul atârnă dela tine! Cu noi sunt; 1. Maiorescu27 2, Dumitrescu 28 3. Onciul 4. Bogdan 5. lorga. Contra noastră; 1. Ureche 2. Tocilescu 3. Quintescu 4. Crăciunescu 29 5. Hasdeu, Frollo30 e nesigur; știi că-1 influențează ușor oricine. Noi spe- răm să-1 plecăm spre partea noastră și să ieșim așa. Fără tine însă nu se poate. Gândește-te ce miserii poate să-ți facă un Tocilescu ca decan și nu esita un moment să pleci. Alegerea s’a amânat până Sâmbătă, numai ca să vii și tu. Al tău prieten, I. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1898, voi. IX, nr. 89. 65 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA XIII 21 Martie 1899. [DRAGĂ BOGDANE, Lasă-mi, te rog, răspuns la Academie până la 2 (mâni bine înțeles) în privința următoarelor lucruri î a) Dacă lancovich al tău81 se scrie croatește lancovich sau lancovic și dacă se poate scrie și lancovich. b) Dacă biografia lui Gratiani32 scrisă de dânsul e din 1655. c) Dacă Orsich 33, Gradachach34, Arszicza35, Sussed36 se scriu croațește așa, sau j Orsic, Gradacac, Arsicza, Sused. Te-aș întreba personal, dacă n'aș ști^că Doamna e încă bolnavă și v’aș deranja. Prietenul tău, N. IORGA] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1899, voi. X, nr. 29. a) Pe lancovich lasă [-1 scris] așa; este vechea ortografie croată. b) Asupra biografiei lui Gratiani nu pot să-ți spun mai mult decât este în Hurmuzaki; eu am admis data de acolo, de[oare]ce n’avem motive să mă îndoiesc de ea. c) Orsichi etc-, lasă-le așa: sunt toate cu vechea ortografie croată și n'ai de ce să le transformi în actuala, care e altfel de cum propui tu aici. L BOGDAN St D. L. VII — 5 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 66 XIV Bucureștii 13 Sept. 1899 DRAGĂ IORGA, Sunt pentru două trei zile aici și mă ’ntorc dela Brașov defi- nitiv pe la sfârșitul lunei... Am aflat adresa ta și-ți trimit urmă- toarele știri : Trinitatea37 e literalmente turbată împotriva ta și a noastră38; aud că vor să facă propunerea de a te elimina din Academie, iar Coco39 îmi scrisese încă la Brașov că vom avea mari neplăceri în facultate. Onciul a aflat că se înconjoră studenții să-ți facă demon- strație la curs și să împiedece ținerea lui. Eu cred că toate încer- cările lor vor rămânea zădarnice și nu vor contribui decât să-i facă mai de râs. Asupra oamenilor de bine și neinteresați, articolele tale au făcut cea mai bună impresie. Este însă nevoie să fii aici pentru începutul prelegerilor și examenelor ; te rog dar să te întorci cu orice preț la 1 Oct. In Facultate vom avea de luptat la începutul anului, și trebuie să zădărnicim intrigile ce se țes. Dacă nu suntem toți aici, nu putem face nimic! Coco e puțin atins de articolele tale și va fi destul să meargă și el cu aceștia ca să ne puie într’o neplăcută minoritate. Crede-mă ce-ți spun, nu pot să-ți dau detalii în scris. Tri- mite-mi răspuns pe adresa mea din Brașov: Cacova de Sus, 11. In speranța că ne vom vedea curând, nu-ți povestesc altceva decât că de patru săptămâni sunt și tatăl unei fete pe care am botezat-o Viorica-Maria 40. Al tău bun prieten, I. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1899, voi. X, nr. 112. 67 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA XV București 29 Sept 1899 DRAGĂ IORGA, Ți-am telegrafiat să vii pentru 1 Oct- de oare ce știam la Brașov că Tocilescu și Nicolae sunt la Roma. Ieri am spus nevestei tale să-ți telegrafieze, că poți sta cel mult pânăja 10 Oct, eu nepu- tând acorda congedii mai lungi de 10 zile. La 11 Octomvrie tre- buie să fii aici, căci altfel treburile Facultății stau baltă. Sânt prea indispus ca să-ți mai scriu’ alte lucruri, și iartă tonul scurt al acestei scrisori. Al tău devotat prieten, I, BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1899, voi. X, nr. 118. XVI 17 Decembrie 1899 * DRAGĂ IORGA, Dr. Popovici41 șade în Hotel Bristol; aș dori să ne mai întâl_ nim cu el și vom putea să-1 întâlnim, căci va petrece până după serbători la noi. Eu voiu veni Duminică seara la tine. Astăzi am de lucru cu„„ de economie politică, mâne seară cu comitetul „Convorbirilor" 42, STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 68 Te rog să-mi dai gata Duminecă seara articolul pentru Ianuarie 43. Luni îl dau la tipar. Al tău devotat prieten, L BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1899, voi. X, nr. 179. XVII Brașov, 26 Decemvrie 1899 DRAGĂ IORGA, Sper că din articolul tău44 va putea să intre în numărul 1 până la bătălia dela Mirăslău (p. 43), adecă 2 coaie ; de va merge mai mult cu atât mai bine, Voiu scrie să-ți dea și ție corecturile; vei găsi cred de bune ștersăturile mele. Părțile cu totul personale care le-ai adăogat, le-am lăsat, deși cred că ar fi fost mai bine să nu le adaogi; ele scad efectul arti- colului. In drumul spre Brașov, am vorbit mult cu Tache lonescu de cașul tău. Tocilescu nu se astâmpără nici acum ; i-a spus că are deja 36 de iscălituri, care cer darea în judecată, și că tu continui să-l batjocorești la cursuri mereu. Ce i-am spus ministrului, cu cea mai profundă francheță, îți voiu povesti la București. Te fac atent însă la un lucru care poate să-ți strice mult j nu mai vorbi la cursuri de colegi. Cât de neputincioși ar fi cei pe cari îi critici, pot cu toate acestea să-ți facă rău. E destul de trist că s’au găsit 36 cari să ceară măsuri disciplinare împotriva ta. 69 IOAN BOGDAN — NICOLAE IORGA Aici am găsit pe băiat mai bine45, dar pe nevastă mai rău, Trebue să fie totdeauna ceva care să-mi strice cheful. Așa sunt eu ursit. Vă dorim sărbători fericite și an nou norocos! Al tău devotat prieten, I. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1899, voi. X, nr. 182. XVIII București 1900 [SCUMPE BOGDAN, lea spune-mi tu: ...... sunt bine tipărite versurile croațești de pe pagina ală- turată? Apoi, este în această admirabilă limbă o slovă ca aceasta: s? Iți e mai bine nevasta? Nevastă-mea pare a fi ceva mai bine; nu se poate însă scula din pat. Prietenul tău, N. IORGA] Versurile sunt bine tipărite, slova s este ș al nostru. Lasă-1 așa, dară poate să și lipsească. Cu dragoste, LBOGDAN Ai iscălit procesul verbal cu... ? Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1890—1900, Diverse, voi. XI, nr. 6. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 70 XIX 7 Ianuarie 1900 DRAGĂ IORGA, Te rog să vii mine Joi, pe la 6Va la Universitate, ca să desfa- cem plicul lucrării presentate la premiu și să încheem cuvenitul proces-verbaL l-am chemat și pe ceilalți membri. Al tău, L BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1900^ voi. I, nr. 66. XX 9 Maiu 1900 DRAGĂ IORGA, Te rog să vii Joi la 6V2 la Consiliu, pentru alegerea comisiei care să examineze lucrarea lui M, lonescu 46, A trebuit din pricina aceasta să amân plecarea mea pe Vineri dimineață. 1. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1900, voi. I, nr. 47. 71 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA XXI 29 Maiu 1900 DRAGĂ IORGA, Fă numai decât raportul asupra manuscrisului lui M, lones- cu 47 și dă-i-1 Iui Onciul cu rugămintea să nu-1 fină mai mult decât o zi; ceilalți doi îl vor iscăli cu ochii închiși. La 31 Mai trebuie să chem consiliul pentru a hotărî asupra premiului. Al tău, 1. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1900, voi. I, nr. 54. XXII Gbbersdorf48, 2 Aug. 900. DRAGĂ IORGA, De trei zile mă țin să-ți scriu și nu pot, întîi că toată ziua nu sînt in casă (și acum îți scriu din parcul sanatoriului, de pe „Siegehalle"), al doilea, că mai tare aș dori să-ți vorbesc decât să-ți scriu. Aș avea multe de spus, îmi pare bine că te-ai dus la Brașov și mi-ar părea foarte bine să te duci mai des pe la noi; ești primit cu bucurie. Frate-mieu Alexandru ar putea să învețe multe dela tine. Do- STUDII Șl' DOCUMENTE LITERARE VII 72 resc să primesc o scrisoare dela tine și să aflu ce faci în Brașov, ce lucrezi, cum îți petreci ziua și ce noi impresii ai dela Transil- vănenii pe cari sper că i-ai prins dragi. Sunt curios să aflu și ce ai făcut în București la 15 Iulie; mai curioasă decât mine e nevastă-mea, ale cărei simpatii sînt toate pentru tine în nenorocirea ta48a, Astea-s vorbele ei; eu însă cred că nu e „ nenorocire", ci dimpotrivă ; e o fericire pentru tine că ai să-ți recapeți liniștea care ți-a lipsit atâta timp și fără de care tu nu poți lucra și nu poți trăi mai departe. Ce crezi tu acum de toate acestea ? Descrie-mi starea ta sufletească, căci simt o mare trebuință să știu ce se petrece în tine, cel mai bun prieten al mieu și cel mai bun om ce am întâlnit până acum în viață. Ce fac eu, nu te interesează. Până acum am îngrijit de nevastă-mea. De mîne am de gând să mă apuc de lucru ; zic J am de gând, căci nu știu dacă voiu putea. Pădurile sunt așa de frumoase pe aici, aerul așa de clar și rece, încât stau ceasuri întregi pe iarbă supt umbra brazilor sau mă plimb singur-singurel pe cărări ascunse, ca să nu mă supere nimeni în gândurile mele. Și am de multe ori gânduri triste, pe care nu pot să le spui nimănui. Dragă prietene, oamenii buni sînt condamnați să sufere pen- tru cei răi ; răsplata lor nu e în lumea aceasta. Iată credința stra- nie ce mi-am făcut-o de când sînt aici. Al tău prieten, 1. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1900, voi. I, nr. 109. 73 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA XXIII Breslau, Freiburger-Bahnhof. 6 Nov. 1900 DRAGĂ IORGA, Cât mă vei fi înjurat, cât mă vei fi batjocorit înainte de a primi banii ce ți i-am trimis ieri dimineață cu un băiat din prăvălia soru-mea ; par*că te văd și te aud!! Că m’ai înjurat însă pe nedrept, țin s*o ți-o spun deci, mal de grabă, ca să ’ncetezi a mă înjura. Biletul sau scrisoarea ta nam desfăcut*o decît ieri dimineața; o pusesem în buzunarul pardesiului (căci servitorul mi-a dat-o în drum, când mergeam în plăcuta com- panie a lui Mihalache Dragomirescu) și, schimbând pardesiul n'am mai dat de dînsa, alaltăeri. Vei înțelege și vei justifica această ui- tare în preziua plecărei mele, sau mai bine nu vei înțelege-o și n’o vei justifica, căci tu nu poți pricepe cum un prieten al tău poate să ia în mână un plic dela tine și să nu-1 devoreze imediat. Știu că tu așa ai fi făcut cu unul de-al mieu, eu n'am făcut așa, și vina cade pe Mihalache, Ceeace mă desvinovățește însă mai mult, e că nu puteam să-mi închipuesc că tu ai să-mi ceri bani printr’un alt Mihalache, Eu i-aș fi cerut în persoană, Iată de ce am crezut că în bilet va fi vorba de un adaos la articolul dela „Convorbiri'* 49, nu de chestii mai importante! Acum nădăjduesc că necazul ți-a trecut și că suntem tot ace- iași prieteni ca și înainte de fatala scrisoare, Pentru tine trebuie să iasă o învățătură: să te lași de apucătura de a cere bani prin servitor și să faci cum fac eu ; merg și-i cer singur, Dacă mi-i fereai singur în seara aceea, ți i-aș fi dat pe toți, căci aveam încă STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 74 neschimbați; după aceea i-am schimbat pe toți în mărci și suta ce ți-am trimes am împrumutat-o dela soru-mea ieri dimineață în prăvălie. Iți spuiu toate astea ca să mă justific : o îndoeală tot va ră- mânea în tine și vei zice că nu-ți sunt adevărat prieten, etc,., etc. Eu rămân însă, cași până acum, chiar contra părerii tale, al tău de- votat prieten. [L] BOGDAN Astă seară plec la G[6rbers]dorf și pentru 1 Noembrie sper să fiu în București î corectura articolului tău am spus să ți-o tri- meată întîi ție. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1900, voi.. I, nr, 173. XXIV [Fără dată] DRAGĂ IORGA, Ești invitat împreună cu cucoana pe Sâmbătă seară (672) la mine, la masă, împreună cu Xenopol și Onciul, Xenopol m’a rugat să-ți comunic că ține Sâmbătă dela 5—6 o lecție la universitate despre istorie ca știință, la care ar dori să asistăm și noi. Mergi? Ca să mergem împreună. Al tău, I. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1900, voi. I, nr. 221. 75 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA XXV București 10 Februarie 1901 DRAGĂ IORGA, lartă-mă dacă îți tulbur cu această scrisoare fericirea ta de însurățel50; eu care cred că nici o fericire nu e lungă, pot să-mi permit aceasta. Și apoi e mai mult interesul nașului tău, care mă înduplecă. Tzigara51 a cerut suplinirea catedrei arheologiei și ce- rerea lui a fost înaintată de ministru facultății. De erai aci, puteam să facem chiar ieri recomandarea ; așa trebuie să intervii; nu e bine să intervii însă prea mult, căci putem fi acuzați că te-am așteptat pe tine ca să facem majoritate în consiliu. Fără tine ma- joritate nu se poate face, deci e de nevoie să te întorci cât mai de grabă; în cel mult două săptămâni trebuie să fii aci. Situația gu- vernului se clatină din nou52 și mâne poate să avem alt guvern și poate alt partid la putere. Sub liberali recomandarea lui Tzigara poate fi pusă la dosar mai ușor «decât sub junimiști, mai ales dacă nu va fi făcută cu mare majoritate de voturi în consiliul facultății. Acum ceva ce să-ți facă plăcere î ministrul a dat ordinul ieri dimineață, în prezența mea, să se facă numirea lui Eliad52a ca agre- gat, contra părerii unanime a consiliului permanent de a fi numit profesor ; Mehedinți a fost numit agregat deasemenea, contra pă- rerii în majoritate a consiliului permanent de a se trece catedra lor la facultatea de științe ; așa știu să lucreze Hașdău și Mihalache Vlădescu53. Cererea lui Evolceanu54 va fi înaintată facultății și senatului deabea în Aprilie ; nenea Nae 53 a întreprins o adevărată campanie împotriva lui prin gazete. Se vor sbate degeabă, ca neputincioșii* cred că pot pescui în apă tulbure. STUDII $r DOCUMENTE LITERARE VII 76 Șăineanu56 mi-a scris că critica ta este insolentă și mi-a cerut să desmint niște afirmări ale tale. Va rămâneacu cererea ; tu însă e bine să te astâmperi, căci critica lui Șăineanu a făcut rea im- presie asupra multor prieteni ai tăi, mai ales asupra celor dela științe. Un tânăr și foarte bun coleg al nostru dela facultatea dela științe îmi spunea că orice argument care vrea să fie mai mult de cât suficient e rău. Așa spune un profesor matematician și, cum tu nu știi matematica, i-^rh spus că n'aveai de unde să știi de el. S-a vorbit mult de articolul tău din „Arhiva“ lui Motru57 și mulți spu- neau (prieteni și chiar admiratori ai opiniei sincere) că n*ar fi tre- buit să-1 scrii. Cu cuconu lancu K.58 am avut o lungă conversație, la lecția de deschidere a lui Orășanu, despre tine. Iți voi spune ce am vorbit cu el la întoarcere; te rog grăbește-o cât mai iute. Sun- tem curioși și noi să știm pe unde ați fost și ce ați văzut. Vă sărută al vostru IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. I, nn 43. XXVI București, 15 Februarie 1901 DRAGĂ IORGA, Te așteaptă cu nerăbdare doi inși: nașu-tău (știi pentru ce) și Litzica60. Ești ales împreună cu mine și cu nenea Nae, în comi- sia de referat pentru catedra de grecește. Până nu vii tu, nu putem 77 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA face referatul, și aș dori să-1 facem cât mai de grabă, ca majoritatea noastră să fie absolut sigură. Nu trebuie pierdut nici un moment Știi de sigur că ministrul nostru actual este Haret și mă tem să nu stăm mai rău acuma decât înainte, E bine să te întorci cât mal de grabă. Sărutăm pe Katinca, Al tău, IANCU [BOGDAN] Ixvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. I, nr. 47. XXVII DRAGĂ IORGA, Hi scriu din nou pentru a te ruga să te întorci cât mai de grabă; sunt multe lucruri care reclamă prezența ta aci. Intăiu de toate recomandarea lui Tzigara, pentru care e greu să formăm ma- joritatea fără tine ; al doilea, mă aștept la un nou asalt din partea adversarilor, încurajați prin schimbarea guvernului; al treilea, chestiunea lui Evolceanu, care poate să-mi ia înaintea senatului ; ah patrulea, recomandarea lui Litzica, care trebuie s’o facem pentru a ne asigura majoritatea, cât mai iute ; al cincilea, alegerea pentru senat, dela care nu poți lipsi, căci Maiorescu contează pe votul tău ; cu cel puțin i l-am făgăduit și nu cred că ai să mă dai de minciună. In al doilea rând vin interesele tale; guvernul s’a schimbat 61 și e bine să fii aci, ca să nu-ți pregătești vre-o surprindere în STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 78 această eră de economii de 20 de milioane. Prin cunoștințe eu cred că ai putea profita de schimbare, și îți voiu spune aci cum, Să nu sosești însă prea târziu. Apoi atacurile ce ți le aduce Șăineanu cu multă dibăcie și perfidie în „Noua Revistă" 62 nu pot rămânea fără răspuns* A dat dușmanilor tăi cea mai puternisă armă și se vor servi de dânsa la orice ocazie* E singurul articol contra ta, care poate să-ți facă rău, căci e scris cu multă perfidie* Ursu63 mi-a declarat că nu l-a citit și că a rămas încremenit după ce l-a văzut în revistă. Ar fi fost mai bine, dacă ai fi ascultat de mine și i-ai fi dat pace Jidanului* Deși neonest, a făcut însă mare efect și aș- teaptă să-1 reproducă toate gazetele lui Ureche, Tocilescu et C-ie. Nu ți-1 trimit însă ca să-ți mai fac sânge rău ; te vei necăji destul când îl vei ceti aci* Orășanu îmi spune că vrei să ceri o prelungire de concediu. Ai face o mare greșală și ți-ar face rău ție și nouă* Trebuie să fii aci și pentru premiul de la Academie; trebuie să vorbești personal cu Sturdza și Calinderu pentru aceasta Aștept să mă înștiințezi când sosești ; eu aș dori să nu stai mai mult ca o săptămână* Marioara vă trimite și ea un „bon jour“ și dorește să vă vadă pe amândoi cât de curând. I. BOGDAN Petru Rareș 65 s’a cules, dar nu se poate tipări fără tine. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi.. I, nr. 49. 79 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA XXVIII București 1 Martie 1901. DRAGĂ IORGA, l-ai scris lui Orășanu că nu poți veni decât după 15 Martie. Eu îi spuiu că trebuie să vii înainte de 10 Martie; la 9 să fii aci, căci pentru alegerea dela senat nu se poate să lipsești; Maiorescu m'a rugat așa anume să-ți scriu. Votul poate să atârne de unul sin- gur. Te-asigur că ți-ar strica foarte mult nevenirea ta : întâiu că unii și-ar relua părerea care au avut-o înainte că ești într'o ureche, al doilea că alții, noi, prietenii tăi, vor vedea că tu nu te gândești decât la interesele tale, pe când noi față de tine am procedat altfel. Deci pentru a doua oară : trebuie să vii. Nu-ți mai scriu nimic de cele ce-ți va fi scris Bianu și Orășanu ; primul are și el interesul să fii cât mai de grabă aci, al doilea nu mai poate continua cursul. Sper că ți-am spus destule aci. Aerul bun al Veneției, de care îmi scrie Catinca, să treacă pe al doilea plan. Maiorescu vă trimite multe complimente. Al tău, I. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. I, nr,. 60. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 80 XXIX DRAGĂ IORGA, întrunirea noastră de astă seară s’a amânat pe mâine seară, deoarece Quintescu nu poate să vie astăzi. Te rog să nu lipsești, căci pe Vineri sau Sâmbătă se va convoca senatul, ca să se dea părerea asupra rapoartelor noastre, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. I, nr. 69. XXX DRAGĂ NICULE, Brașov, 4 August* 1901 Ți-am trimes ieri întreaga corespondență afară de un plic pe care ți-1 trimet astăzi. Am așteptat cam mult corecturile, și tot așa de mult am așteptat și noi un cuvânt de la tine, Pe unde ai fost, ce ai făcut, nimic nu știm, și am fi curioși să aflăm, Orășanu îmi scrie, după ce a aflat de studiul tău cel mai proas- păt, că n ai să ne mai lași nouă nimic de făcut; noroc că se mai găsesc oameni ca Eliad cari ni mai dau de lucru. Se pare că se simte bine, căci s’a mai îngrășat, Noutatea cea mai mare de la noi o știi, Dinu 66 e un colos de băiat, mume-săi îi merge foarte bine. Astăzi s*a sculat din pat, Cât ai să stai la Pesta? Acolo poate să găsești lucruri inte- resante, M’ai scoate din încurcătură, dacă mi-ai trimete un ar- 81 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA ---------------------;-----------------—--------:-----;-----:----1 ticol pentru „Convorbiri” din eventualele lucruri nouă ce vei găsi 97. Dacă poți, informează-te cu cât aș putea cumpăra un exem- plar din Istoria milenară a Ungariei 67. Vă sărută toți. Al tău. L BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. II, nr. 153. XXXI , Brașov, 20 August 1901 DRAGĂ NICULE, Ce mi-ai scris despre descoperirile tale, m’a bucurat foarte mult. Bănuisem și-ți spusesem și ție că la Pesta vei găsi lucruri necunoscute și bănuisem tocmai ce ai găsit. Documentele de acolo continuă pe cele de aci și ai făcut foarte bine să le copiezi în- tregi. Mi-ai face o mare plăcere, dacă ai pregăti ceva și pentru „Convorbiri“ 69; la Pesta și la Viena ai tot ce-ți trebue pentru a redacta un articol. Dacă mergi la Viena, te rog de un lucru j informează-te la Universitate, dacă lagic 70 este acolo sau ; dacă nu e acolo, când se întoarce, E probabil că voiu fi silit să vin și eu la Viena pentru introducerea lui Manase70a. Dacă nu poți afla ce te rog la Uni- versitate, întrebi la locuința lui lagic în Kochgasse (Josephstadt). Pedelul Seminarului se chiamă Herdel, și-1 poți găsi în lo- St. D. L. VII — 6 STUDII 51' DOCUMENTE LITERARE VII calul Seminarului geografic al Iui Tomaschekn, în aripa stângă a Universității, Iți voiu trimite tot ce voiu primi ca și până acum ; în ziua ple- cării din Pesta, scrîe-mi o cartă poștală. Ai noștri toți vă trimet multe sărutări, Al tău, I, BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. II, nr. 157. XXXII Brașov, 8 Septembrie 1901 DRAGĂ NICULE, Planul mieu cu Viena a rămas baltă; nu voiu putea pleca de cât înainte de Crăciun și am de gând să petrec vacanțiile de iarnă acolo. îmi trebuie încă o lună ca să-mi termin glosariul72 [ o- biecte de aci mi-au luat aproape o Hună întreagă] și apoi „Con- vorbirile* îmi dau fiori. Nu știu dacă voiu putea scoate la vreme numărul din Octomvrie, și plec la București mai de grabă, ca să fac un ultimatum colaboratorilor miei. De va merge încă vre-o lună așa, încheiăm cu anul XXXV, Iată de ce ți-am adresat și ție un apel desperat și de ce te rog din nou să-mi trimeți ceva, Am trimes astăzi pentru Nr, din Octombrie raportul lui Xenopol73, cu o introducere a mea care sper că să-ți placă. Poate n'aș fi ,83 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA făcut dacă nu ar trebui material. De voiu putea, ți-o trimet în corecturi și ție. Scrie-mi dacă mai stai o săptămână la Pesta. Sărutări la amândoi. Al vostru, L BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. II, nr. 177. XXXIII Brașov, 17 Septembrie 1901. DRAGĂ NICULE, Târziu, dar fără să merit o condamnare pentru aceasta, îți mulțumesc pentru „Istoria Literaturii** 7t Să o iudec eu ? Ar fi să se mire un păun de ce poate curcanul să-și umfle toate penele și nu numai coada! Unchiul „fără măduvă** 75 este în Budapesta (Lipotmezo). Dacă voește Catinca să meargă la el, știe ea ce institut este pe Lipotmezo. Eu plec peste trei-patru săptămâni la Berlin. Sperez să vă întâlnesc. Sărutări I. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. II, nr. 184. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 84 —i XXXIV București, 25 Octombrie 1901» DRAGĂ NICULE, îmi spune Mârioara76 că un Polon caută cele două volume de critici ale mele77. N'amnici un exemplar la mine. Te rog trimete-1 la Socec, unde cred că găsește și pe cele vechi, din care am un exemplar așa de stricat că nu pot să-1 dau. Articolul tău e la tipar, și aștept deseară corectura. Dacă n’ai nimic de schimbat sau de adăugat, voiu face eu singur corectura și-l voiu pune în numărul din Noemvrie 78. Al tău, I. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. II, nr. 210. XXXV 3 Noembrie 1901» DRAGĂ NICULE, Vrei să luăm o lojă împreună pentru conferința de la Ateneu a lui Onciul ? Dacă mergeți, scrie-mi, să iau eu o lojă de rangul întâiu (10 fn), pe care s’o plătim fiecare jumătate. Dr. Gh. Popovici vrea să-ți facă o visită. I. BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. II, nr. 222. 85 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA XXXVI 5 Noembrie 1901. DRAGĂ NICULE, Consiliul în chestiunea bursei va fi mâne, Mărfi, la orele 6 seara. Faci rău că nu mergi la conferința lui Onciul și-ți voiu spune mâne de ce ; între motive e unul de care nici nu visezi tu, și cel mai puternic. Al tău, L BOGDAN Corectura dela Socec am cetit-o î pasagiile unde am pus M?Mf trebuie să le controlezi cu copia ta. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. II, nr. 223. XXXVII DRAGĂ IORGA, Nevoind să-ți turburăm somnul și să-ți împiedecăm lucrul, te rog să spui Catinchii 79 să pue lucrurile lui Radu 80 în coșul Marioarei81 Și să le dea servitoarei să le aducă aci. Noapte bună și nu uita mâne să vii la Universitate. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. II, nr. 299. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 66 XXXVIII 30 Sept. 1902. DRAGĂ NICULE, Mâne la 12 să fii la Universitate pentru examenul de bursă ; am scris și lui Onciul. Vom avea puțin de lucru, căci mi se pare că a rămas un singur candidat. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul ^902, voi. I, nr. 149. XXXIX DRAGĂ NICULE, Te rog dă o recomandație tânărului acestuia către Virgil Po- pescu 82, la care ar dori să capete un loc de preparator pentru cursul primar și primele clase de gimnasiu. Este un învățător foarte bun, care își face acum stagiul în București și dispune după prânz de câteva orc. II cunosc bine; e o rudă a Marioarei. II chiamă Cioflec83. Eu nu pot scrie lui Popescu, deoarece nu am nici o relație cu el. Al tău, IANCU [BOGDAN) Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 316. IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA 87 XL DRAGĂ NICULE, Dă-mi, te rog, poesiile lui Eminescu și, dacă ai făcut vre-o însemnare pe exemplarul din cartea lui Grigoroviță84, dă-mi-l și astfel, dacă n*ai vreme să te uiți pe el astă scară. Te rog răspunde-mi, când ai adus manuscrisele dela Neamț la Academie? 85. Al tău, IANCU BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. H nr, 319. XLI DRAGĂ NICULE, Cu Mignet88 lucrul stă așa! cartea a uitat-o Ștefi 87 aci; am găsit-o eu astăzi și am dat-o la Academie. Trimite-mi exemplarul tău din „Semănătorul", Sunt curios să citesc articolul despre exposiție88. IANCU BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 341. STUDII Șl' DOCUMENTE LITERARE VII 88 XLII DRAGĂ NICU, Articolul tău e foarte bun și nu înțeleg de ce nu ți l-a pu- blicat; pentru „Literarisches Centralblat" 89, ar fi poate prea scurt; n’ar fi mai potrivit la „Revue historique ?“ Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 343. XLIII DRAGĂ NICULE, Cartea care a avut-o Ghiți91 știu că a împrumutat-o cu o chitanță pe numele tău. Când a plecat la Bușteni, mi-a lăsat-o mie ca să ți-o dau; eu am trimis-o Catinchii prin Ștefi. Al tău, IANCU BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 348. XLIV Anul 1903. DRAGĂ NICULE, Iți trimit cartea lui Grigoroviță și „Independența0, care te rog să mi-o păstrezi. Te rog fă notițele tale despre Grigoroviță până deseară, ca mâne să le pot redacta pentru raport92. IANCU BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 349. IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA XLV București 1903. DRAGĂ NICULE, Hotărârea ta de a nu merge la Sturdza e tot așa de absurdă, ca și supărarea ta pe mine și pe Ghiți93 că n am venit să ’mpru- mutăm variola. Va face o foarte rea impresie asupra lui Sturdza că tu, care ai făcut volumul, nu-1 învrednicești să i-1 presinti în persoană; afară de asta nu-mi convine nici mie, cu toată mo- destia mea neprefăcută, să fac pe „comisionarul". La Tanovi- ceanu s’a gândit Onciul, care, practic ca totdeauna, și-a zis că trebuie să fie și unul din țară cu noi, dacă nu vei fi tu. Ca să nu te supărăm din nou, vom fi siliți să mergem numai noi amândoi, „candidații" de cari râzi tu. Vei râde cu atât mai cu voe I Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 380. XLVI 1903. DRAGĂ NICULE, Scrisoarea Iui Lamprecht94, în pasagiul cu' „anschalten" are înțelesul acesta: ceiace ar fi trebuit să plătești corectorului tău din București (deci lui Popovici) va trebui să plătești acum STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 90 D-nului Tille, care va avea să revizuiască odată întreg manuscri- sul, înainte de a fi dat la tipar95. Iți va scădea dar probabil *o parte din honorar. Eu cred că-ți face un foarte bun serviciu și că trebue să primești propunerea lui ; vom întârzia timpul cu cel mult două săptămâni până va ceti Dr, Tille o parte a manuscrisului. Bine va fi să lași apoi așa cum va îndrepta Tille. Al tău, IANCU BOGDAN Unde e notița lui Melchisedek 96 sau a lui Jacimirsky97 des- pre Ștefan ? Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 385. XLVII 1903. DRAGĂ NICULE, Iți trimit pe Ștefulescu98 și Xenopol. Nu crezi că ar fi bine să tragi un Separat-Abdruck din» critica ta asupra protestului lui Tocilescu?" L’aș tipări pe cheltuiala mea. Ar trebui să-1 tipărești atunci cu.... și ca broșură separată cu linii spaționate. Las aceasta la hotărârea ta. Al tău, IANCU BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 388. 91 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA xlviii 1903. DRAGĂ NICULE, Nu uita mâne dimineață la 9 să vii la Universitate pentru examenul de docenți la limba germană100. Dacă nu-ți mai trebue întâmpinarea lui Tocilescu, trimite-mi exemplarul ; vrea să-1 aibă Bianu. IANCU BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 389. XLIX 1903. DRAGĂ NICULE, Citește și tu odată articolul tău și trimite-mi-1 îndărăt astă- sară. N’ai putea să renunți la nota dela sfârșit, pentru estetica paginei ? 101 Astăzi a fost Țigara pe la mine și am hotărât să mer- gem Joi dimineața la Snagov, numai noi bărbații; el, eu, tu șl Pangrati102; Ghiți nu poate merge. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Axul 1903, voi. II, nr. 391. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 92 L 1903. DRAGĂ NICULE, La ora 5 avem consiliu la facultate pentru orar și alte lu- cruri. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 400. LI 1903. DRAGĂ NICULE, Te rog să mă autorizezi a amâna articolul pentru no, din Februarie103, ca să-l pot pune *pe al mieu, pe care l-am făgăduit în numărul trecut104. L’aș pune atunci în februarie pe al tău în- treg. Dacă nu vrei, îl amân pe al mieu. Numărul din Ianuarie a eșit de 8 coaie, din pricina unui foarte lung articol a lui Alimănișteanu105. AI tău, IANCU BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 401. < 93 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA LII București, li Mart. 1904 DRAGĂ NICULE, Un h sincer amirator" al tău din Academie, te roagă să-i spui prin mine, dacă știi ceva despre doi arhilecți italieni, care ar fi lucrat pe la noi în timpul lui Ștefan cel Marc î Fioravanti și Ale- visso 106 (ar fi fost și în Rusia aceștia), și dacă știi ceva mai mult decât e în „Chilia" despre arhitectul Teodor™1. Alți membri și-au exprimat dorința să intervină pe lângă Kalimaki 108 să mai trimită încă 10 exemplare din cartea lui acade- micilor. Te mai temi de molipseală ? Al tău, IANCU BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. I, nr. 91. LIII 1904. DRAGĂ NICULE, Te rog, caută încă odată în cartea care o ai tu acasă, aceste două date „feria VI post festum S, Bartholomei a opp, 1413", „do- minica proxima ante festum purificationis". După Giry I-a = 31 Aug. 1413, a Il-a = 26 Ianuarie 1431. STUDII Șl' DOCUMENTE LITERARE VII După notițele tale de mai înainte cea dintâi e pentru la 1 Sept- î a doua la 28 Ianuarie, Care sunt datele adevărate ? Notita despre Abraham 109 e în No. 4 (April) 1904. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. I, nr. 107. LIV București, 1904, Cartea lui Popovici110 nu știu ce titlu va avea ; posibil că nici el nu știe încă; a lui Bărbulescu se chiamă; „Fonetica alfabetului cirilic în textele romîne din veacul XVI și XVII, în legătură cu monumentele paleo-sîrbo-bulgaro-ruso- și romîno-slaveu. [IANCU BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr, 444. LV DRAGĂ NICULE, Iată articolul tău, care e foarte interesant; trimete-mî-1 di- seară U1, Memoriul tău a rămas la mine să-i fac raportul. Veneratul 95 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA ----------------------------* president mi l-a dat cu observatii: poți să-1 iei; aci nu se poate face contestație sub cuvînt că ești ruda cu lorga. Vineri era să aducă și el un raport (așa e porunca t să i-1 dau pînă atunci și lui, căci el nu lasă nimic nevăzut). Ți-a mai făcut și un compliment pentru îmbunătățirea scrisorii. E în progres pre- sidentul nostru. Al tău, IANCU (BOGDAN) Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 464. LVI DRAGĂ IANCULE, [In astă seară n’am corecturi și aș fi bucuros să stăm de vorbă. Noi însă, și mai ales eu, nu putem ieși sara, căci abia m’am în- tremat. Răspunde dacă puteți veni voi. Al tău, N. IORGA] DRAGĂ NICULE, Ne p«re rău că nu putem veni; Marioara are influență, îi curge nasul; iar eu am corecturi de făcut, un maldăr întreg. Pre- supun că cartea ce mi-ai trimes este a lui Holban și o voiu duce mîne lui Maiorescu. Consiliul s’a amînat. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 465. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII gg, LVII DRAGĂ NICULE, Nicu Filipescu m'a autorizat să-ți fac următoarea propunere : să candidezi, sprijinit de el și aproape sigur de reușită, la colegiul III din Brăila. Tu vei candida ca independent, fără nici un anga- jament față de partidul nostru. Filipescu ține așa de mult la can- didatura aceasta, incit pînă acuma a refuzat să accepte altele, care se impuneau din localitate. El așteaptă răspunsul tău, l-am spus că în 4—5 zile îl va avea112. Dacă mai stai la Brașov (aud că vrei să stai pînă la 15, ni- mica nu te împiedică să stai și pînă la 20 lanuar), te rog să te uiți odată la pecețile documentului cu No. 742 (1511, pe care îl am copiat și eu) și să încerci a le ceti î eu cetisem la început pe una din ele NELO, pe alta ZET, iar pe celelalte nu putusem ceti ni- mica. Acum mă îndoesc și de cele două lecturi. Mi-ai face o plă- cere dacă ai descrie și figurile, care se par câteodată unuia cu totul altceva decât altuia. Iți mulțămesc pentru informații și pentru felicitări ! Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 470. LV111 DRAGĂ IANCULE, Te rog spune-mi dacă ai luat și copiile Academiei ce erau la- A1 tău, N, IORGA Iți trimet memoriul. Pază cui îl dai ! 97 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA LVIII a, i DRAGĂ NICULE, Nici vorbă n'a fost să iau copiile Academiei; le-ai scos în seara aceea din geanta de piele și mi se pare că le-ai pus tot acolo îndărăt. [IANCU BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 471. LIX DRAGĂ NICULE, Te rog împrumută-mi pentru astăzi pe Giry 113 și spune-mi ce e de schimbat în scrisoarea Calei114 și a lui Stoican115 din „Doc*. Reg." p. 306- Mi-ai vorbit într’o zi de asta, dar am uitat- Trebue să-i puiu altă dată ? Calea nu e văduva lui Datco ? Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 479. LX DRAGĂ NICULE, Ți-am controlat inscripțiile; lasă așa cum am îndreptat, căci așa trebue să fie- In nota dela studiul tău șterge pasagele tăiate de mine, căci, în ediția nouă mi-am schimbat părerea în sensul că nu poate fi vorba de sfinți, ci de suverani- Așa e și în monetele ungu- rești 116- St. D. L. VII — 7 STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 98 Acum dupăce le-am examinat din nou, mă mir cum am putut spune prostia că acolo sînt SL Constantin și Elena; de ce să mai aduci oamenilor aminte de această prostie (deși sînt în tovărășia lui cuconu Mitiță117, care e bun el în altele, dar în arheologi e slab de tot). Te rog să-mi trimeți articolul tău în pagină, ca să citesc păre- rea că e vorba de cele 2 voevodate, ceea ce e o idee ingenioasă. Memoriul tău îl voiu presenta Vinerea viitoare, căci Vinerea trecută nu s’a ținut ședință. Ce ai de stai în pat ? IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 496 LXI DRAGĂ NICULE, Te rog să-mi dai din voi II al istoriei coaiele câte le ai dela 4 înainte ; am cele 4 dintâi și a 13-a. Deasemenea te rog să-mi împrumuți pentru două zile din vot I coaiele dela 17 pînă la sfîrșit. Am aflat dela Socec că Tocilescu a vorbit pentru conferința dela Societatea geografică, pe care a vrut ș’o împiedece și n’a putut Socec spune că e foarte abătut. Al tău, IANCU [BOGDAN] Iți mulțămesc de cele 3 coaie din urmă, pe care le-am cetit cu aceeaș plăcere ca și pe celelalte. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 502. 99 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA LXII DRAGĂ NICULE, Te rog să-mi dai din Inscripțiile României" 118 coaiele dela p. 208 încolo ; spicuesc cîte ceva pentru introducerea mea. Dacă le ai tu, sper că le ai, dă-mi te rog și coaiele din volumul al doilea al Istoriei Nemțești119 ; eu n’am decît prima coală în prima corectură ; mai aveam coaiele 2 și 3, dar nu le găsesc. Vreau să le citesc acum în liniște și fără întrerupere, ceeace de mult n’am putut face. Nu cumva să uiți a veni mîne la vot; să vii de dimineață ne- greșit, Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 504. LXIII ,,Documente privitoare la relațiile Țării Românești cu Brașovul și cu Țara Ungurească în în sec, XV—XVI, „Texte slave cu traduceri, adnotațiuni istorice și o introducere asupra diplomaticei vechi romînești voi I (1413—1508), „București, inst, de arte grafice C. Gobl 1905, CVIII + 400 p. p. Te rog nu mai cita cartea ca ediția doua; despre cea dintîi aș dori să nu se mai pomenească, cum voiu dori probabil în curînd și și despre aceasta. Memoriul tău îl voiu presenta astăzi Academiei. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 100 Ai aflat că Tocilescu a anunțat eri în plină ședință eșirea sa din Academie ? Unde-i norocul să se întâmple ? ! Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 505. LXIV DRAGĂ NICULE, Tocilescu a vorbit ca totdeauna — prostii; despre documentele delav Moscova pe care el le-ar fi studiat cel dintâi la 1875 sau 1880 și a citat documentele lui Petru Aron, ca și cum ar fi inedite ; apoi despre diploma falșă a lui Mihai Viteazul, pe care el o dă ca auten- tică ; despre pecetea lui Mihai cu cei 7 munți, din car^ a arătat un desemn, care în adevăr nu samănă cu nici unul din cele ce cunoaș- tem (e și bourul Moldovei în ea) și despre vreo alte patru docu- mente din sec, XVIL Nimic despre „Inscripții Fără șir, fără rost și fără duh. Sala era aproape goală, Aposto- lescu și Niculescu au aplaudat 121, losif Popovici e un caraghios, dar un om de treabă și dialec- tologie știe să facă. Pregătește un studiu mare despre limba Istro- Romînilor, Studiul lui Rubin*122 e în voi, XXXVI și XXXVII, pe care ți le trimet. 101 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA Am întrebat ieri pe Murnu despre petrol; mi-a spus că te poți folosi de studiile lui M. și de cei trei ani ai Monitorului petro- lifer 123, Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 508. LXV DRAGĂ NICULE, Bianu mi-a spus astăzi că D-1 Sturdza dorește să anexezi în fototipie la memoriul tău scrisoarea lui Despot 124, Te rog trimite-mi numărul scrisorii, ca să scriu fotografului Schuller, sau, dacă-1 cunoști, scrie-i tu chiar astăzi- Aștept răs- punsul. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 513. LXVI DRAGĂ NICULE, Te rog să-mi spui dacă am calculat bine aceste două date Feria II post ascensionem Domini 1508 125 5 Iunie. Feria III in profesto Sophiae 1509 126 STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 102 30 Iulie. Iți mai țin vreo două zile pe Giry 127, căci vreau să compar termini! formulelor din el cu cele dela mine, luate din diplomatii nemți. Am găsit o greșală care m’a supărat rău astăzi ; am pus scri- soarea lui Hunydi și Ujlaki la 1444 (după coaiele mele) 128 în loc de 1441 (cum văd în copia Acad, controlate de tine), așa că va trebui să retipăresc două fot M’a desgustat așa că-mi vine să dau dracului volumul întreg 129, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 514. LXVII DRAGĂ NICULE, Asupra lui Schroff130 ești în eroare : nu acesta este cel care a scris contra ta în „Tageblatt”, ci fratele Iui, care e acum redactorul ziarului și care a fost expulsat dela noi mai acum doi ani. Aceasta e și cauza pentru care se teme de tine : mi-a spus de mult (și mi-a scris și Aurel Popovici pentru el) să nu-1 năpăstuești, socotindu-1 pe el de autor al acelor articole. Aurel ține foarte mult la dânsul și Ghiți131 deasemenea. Mie mi-a declarat pe onoare că n’a scris el articolele și până la proba contrară nu-mi vine să nu-1 cred. Și apoi, chiar dacă ne-ar înșela, iertarea e mai bună pentru un așa nenorocit ! Dacă nu vrei tu să-1 treci, însărcinează-mă pe mine să-1 trec 132. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 516. 103 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA LXVIII DRAGĂ NICULE, Descurcă-mi tu aceste 2 cuvinte din documentul care mi l-ai cetit și care, după ce l-am comparat cu versiunea bulgărească m’am convins că e cel mai important din toate privilegiile comerciale. E o traducere directă a nr-ului XI din „Doc. Br.“ 133. a) „pro uno lemni lon$o xxiv denarios" corespunde exact lui, COM XpScSASKH K.L ’kdHOKH, XpScSaSad 134 l-am explicat, ca și Jirecek, cu postav de Louvain (Xp8c8 — Louvain) ; Ce să însemne însă lemnis longos 1 135 b) „orithia“ coresp. cuv. „LUdnKd ‘ (șapcă de postav) ; în Bartel nu e; să fie nemțesc ? 136 Celelalte se explică toate ; spinolina—veveriță. Curios e biccel- lum, slav. Kop u (coardă de arc) ; bicelum înseamnă însă ciocan sau pumnal137. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 517. LXIX DRAGĂ NICULE, Am cetit coala; o găsesc foarte bună ; am pus cîteva puncte de întrebare unde mi se pare că ar fi bine să schimbi redacția și la vreo două nume, care nu sînt bine transcrise. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 518. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 104 LXX DRAGĂ NICULE, Astăzi la 4 ore [vrea] să-și treacă al doilea examen de licență Schroff138. Se teme de tine, întrucît el de mai mulți ani s’a specia- lizat în literatura germană și e profesor de nemțește la Severin. La examenul de capacitate pe care l-a luat acum un an, a eșit al doilea ; aud că e un foarte bun profesor. Dacă nu-și trece licența acum, el pierde și examenul de capacitate, și ar fi păcat și de el și de catedra care ar părăsi-o. Te rog deci să-1 treci. I-am făgăduit și eu și Ghiți 139 că vom vorbi cu tine. De preparat, s’a preparat el cît a putut, dar n’a avut vreme să citească toată istoria medie și mo- dernă, Mi-a spus că a preparat mai ales următoarele chestiuni : Migrația popoarelor și urmările politice și culturale ; Mahomeda- nismul, fondarea și solul lui politic și cultural; Papalitatea și Im- periul ; lupta între aceste două puteri ; cruciadele și influența lor politică și culturală; Renașterea, însemnătatea ei culturală și legă- tura ei cu reforma ; Reforma, căușele ei indirecte și directe, Se’nțelege că va fi știind el și alte lucruri ; dar pune-i între- bări din chestiunile acestea și te rog vino pe la 4, căci am să fiu și eu la Universitate atunci și vreau să te întreb asupra unor lucruri. Al tău, IANCU [BOGDAN] 4 Fevr. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 522. 105 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA LXXI DRAGĂ NICULE, Nu-mi găsesc nicăeri copiile dela Moscova ; mi-aduc aminte a le fi dat acum un an lui George Popovici și poate au rămas la el ; îi voiu scrie să le caute, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 525. LXXII DRAGĂ NICULE, Iți trimit coaiele din Istoria Nemțească 14°, pe care le-am cetit cu mare, cu nemărginită plăcere. Dacă am aflat însă multe din car- tea ta, m'am ales, spre fericirea celor ce citesc istorie, cu convinge- rea, că e de prisos să mai scriu și eu, sau alți proști ca mine, isto- rie românească, după ce ai scris-o tu așa că nu poate nimenea să mai adauge nimic. Te felicit, dragă Nicule, din toată inima, și te rog dacă se poate să obții pentru mine coaiele tipărite. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 526. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 10& LXXIII DRAGĂ NICULE, Te rog citește-mi astăseară corecturile acestea; vreau să le mine dimineață. Noi am sosit la 12; am avut însă atîta de lucru, și eu și Ma- rioara, că n’am putut veni să vă vedem. Acum trebue să citesc corectura întreagă a ,,Convorbirilor0. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 528. LXX1V DRAGĂ NICULE, îți trimet toate coaiele; te rog însă să nu le arăți nimărui, dar absolut nimărui. Păstrează-le bine ca să mi le dai îndărăt, cînd îți voiu da un exemplar broșat ; acesta este exemplarul ce-1 voiu lega pentru mine, căci Gobl 141 nu-mi dă nici un alt exemplar, afară de cinci de lux 142. Ce înseamnă [vorba] cu deputăția ? Sînt foarte curios să aflu, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 529. 107 IOAN BOGDAN - NICOLAE lORGA^ LXXV DRAGĂ NICULE, Foarte rău ai făcut că n’ai venit la examenul de docenți, te-ai pronunțat astfel împotriva candidaților fără a-i asculta și ai comis o nedreptate față de Mândrescu 143, care a ieșit cât se poate de bine și la coloquiu și la prima probă orală ; a ieșit cu mult mai bine decît mă așteptam, și părerea aceasta e a tuturor. Cit privește pe celălalt 144, dacă veneai la coloquiu și la prima lui probă, care a fost dată, puteam să facem noi doi minoritatea contra î astfel fiind bine la proba a doua, și toți ceilalți trei fiind de părere, fără nici o discuție, să-1 admită, l-am admis și eu, di» oportunitate (!). Te rog să-mi spui dacă știi ceva despre tîrgul Săcueni ; a existat sau nu ? Sau a fost vre-un sat Săcueni, ori numai județul ? Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 533. LXXVI DRAGĂ NICULE, ,,Ighemoniconul“ nostru ne-ar lăsa să venim la voi, dar Mă- rioara se duce cu surorile ei la mireasa lui Ștefi, iar eu pentru că stau acasă, să scriu la discurs. Mi l-a cerut Sturdza să i-1 dau pen- tru Luni și nu sper să-l termin decît Duminecă sara. De-1 voiu ter- mina mîne, vom veni mîne sară la voi să ți-1 citesc. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 108 Aș fi venit să-ți spun de scandalul cu Tocilescu, dar sunt sigur că vei ii aflat tot. A rămas de rîsul tuturor, după o declarație de un ceas și jumătate contra ta. Secția a trecut cu unanimitate la ordinea zilei, la cererea lui de a nu-ți da voe să-ți citești memoriul; s’a înșelat până și Xeno- pol, care de data asta a fost laș. Memoriul tău l-a luat Sturdza să facă raport asupra lui. Ka- linderu a fost foarte dibaciu, și în acelaș timp foarte corect față de noi. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 538. lxxvii DRAGĂ NICULE, îți mulțumesc pentru cele două coaie și-ți trimet anii XXII și XXIII din „Convorbiri". Nu cumva scrii despre Știrbei?145. Volumul m eu ți-1 voiu da îndărăt după ce se vor fi făcut în- dreptările la tipografie. Dacă ți-a mai venit vreo coală din Istoria Nemțească 1U), dă-mi-o. M’am apucat însfîrșit să-mi scriu discursul, dar merge încet și prost. De-1 voiu termina, în săptămâna aceasta, îl țin; de nu, adio ! IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 539. 109 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA LXXVIII DRAGĂ NICULE, Dacă mergi după prînz la Șișmanof147, dela Academie, viu să te iau pe la l’/î—2; așteaptă-mă prin urmare acasă, IANCU (BOGDAN) Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 545. LXXIX, DRAGĂ NUCULE, Te rog împrumută-mi pînă poimîne pe Heyd 148 și răspunde-mi la următoarele întrebări : Nicolaus de Wiakus149 cel dela 1448 era voevod sau vice- voevod al Ardealului ? Nu cumva e acelaș cu Nic. Ujlaky ? Ce poate să fie Kalaca în Radol Kalaca ban la 1413 ? Pîrvul dela 1504, fiul lui Stoica logofătul, cel care ia pe fata lui Dimitrie laksic, este Pîrvul Comisul de la 1507 sau altul? Poate ai în „Inscripțiile" tale ceva asupra lui. Te rog nu uita să spui mîne lui Filip150 să-mi trimeată coa- iele ; poate scot ceva din ele pentru index. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 546. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 110 LXXX DRAGĂ NICULE, Nu știu nimic de volumul lui Sîrbu 151 ; dacă există, îl vei că- păta chiar mîne dela mine, căci i-1 voiu cere lui Bianu. Pentru Pîrvan152 am hotărît ca poimîne la 11 să i se dea tema pentru Duminecă. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 552. LXXXI DRAGĂ NICULE Te rog citește-mi documentul acesta, dacă poți pînă mîne la prînz. Cum stai cu „Inscripțiile" ? Vrei să ne întîlnim Sâmbătă sara, ca să facem raportul pentru Marin ? 15s« IANCU [BOGDAN] Țe rog să nu îndoești fotografia, căci trebue pusă pe piatră. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 555. 111 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA LXXXII [DRAGĂ IANCULE, Ai uitat să-mi scrii ce a făcut Kalinderu cu manuscrisul mieu dela Academie. Răspunde-mi acum. Al tău, N. I[ORGA].] In ședința de eri mi-a spus că l-a cetit și a făcut raport apro- bînd cetirea lui în proxima ședință publică ; nu ne-a cetit raportul deoarece eu a trebuit să plec la 3 la examenul de capacitate. Să nu uiți că Luni la 6 avem comisie de bursă la Universitate. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 556. LXXXIII DRAGĂ NICULE, Din semnele dela sfîrșitul inscripției din Kirtești 154 eu citesc numai KpTK care pare a fi numele spătarului; celelalte semne sînt pentru mine hieroglife. Cine a cetit KpT„ Kf, Poate să fie și așa, eu însă nu văd. 1. [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 559. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII LXXXIV DRAGĂ NICULE, Scrisoarea e foarte bună și de sigur va avea efect; găsesc că *-ai cerut prea puțin, mai ales dacă o să i s^ dea îndărăt. Cît pentru „Inscripții1*, nu da imprimatur pînă ce nu voiu ceti și eu măcar odată textele slavonești. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 563. LXXXV DRAGĂ NICULE, Ți-am cetit toate inscripțiile slavone cu traduceri cu tot; no- tițele dela Snagov nu le pot căpăta decît mîne pe la 11—12; tri- mete dar cealaltă corectură mîne sara, ca să le compar. Nu uita să dai servitorului corecturile și pe Giry. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 564. 113 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA LXXXVI DRAGĂ NICULE, Iți trimet două Gipsabgiisse 155 după pecețile lui Dan și te rog să încerci a le citi; eu am cetit pe original Danus voivoda transal- pinus și la sfîrșit omlas d,; bănuesc că restul este nec non dux de Fugorus et (de), deci nu cumva este și banus de Severin sau banus severiniensis, deși, pe cît știu, Dan nu mai purta titlul de ban de Severin. Tu care cunoști literile latinești din sec. 15, poate să-1 citești întreg; le voiu arăta apoi și lui conu Mitiță156. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 574. LXXXVII DRAGĂ NICULE, Voiu trimete la Ghiți și peste un ceas vei primi răspunsul. N’ar fi mai bine însă șă nu pleci, dacă maica ta e așa bolnavă ?157. IANCU [BOGDAN] St. D. L. VII — S Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 576. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 114 LXXXVIII DRAGĂ NICULE, E imposibil să-ți fac o traducere bună și sigură după textul ce mi-ai trimis ; trebue să am intîiu textul complet și autentic; tri- mete-mi-1 deci în a doua corectură, să-1 colaționez întîiu cu foto- grafiile dela Academie și apoi să-ți fie traducerea întreagă. Te-am căutat acasă ca să-ți dau această explicare, dar lipseai. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe- Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 578. LXXXIX DRAGĂ NICULE, Dă-mi te rog „Convorbirile dela 1901°, care sînt la tine; da- că-ți trebue, ți le trimet îndărăt. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 581. XC DRAGĂ NICULE, Iți trimit pe Jirecek 158 și pe Uljanicki159; pe Ihering 160 nu-1 am; titlul cum îl dai tu este exact, anul însă e 1887, nu 1886 (mi se pare că se află la Academie); pe Jacimirsky161 îl am, dar nu-1 gă- sesc; nu cumva ți l-am împrumutat altă dată? 115 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA Pe cât mi-aduc aminte, este din 1898 (a ieșit în „Drevnos slav, kommisii mosk, arheolog, obscestva*1). Al tău, IANCU [BOGDAN] P, S. — „A preapsări" e desigur slavonesc. W Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 582. XCI București, 3 Ianuarie 1905 DRAGĂ NICULE, Te rog să cauți ceva pentru mine în „Archiv", și anume docu- mentul dela 20 Ianuarie 1368, care e publicat în Hurmuzaki și la Zimmermann162, 1. p. 306; vreau să am descrierea amănunțită a pece- ții și ce mă interesează mai mult să aflu dacă scutul de care vor- bește Zimmermann are pe el vulturul cu crucea în cioc sau nu. Deși tu nu pui preț pe lucruri de astea, te rog să-1 examinezi cu atențiune și, dacă e destul de bine păstrat, să comanzi chiar pentru mine o fotografie la fotograful Schuller ; dacă fotografia nu poate eși bine, poți să-1 autorizezi să-mi facă și un desemn. El știe că o să fac o comandă mai mare de fotografii după 4 zile și o voiu face peste vre-o două săptămâni. Descrierea te rog să mi-o trimiți însă cât mai de grabă, căci poimîne vreau să dau la tipar introducerea la volum, unde vorbesc și de pecetea aceasta. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII n« închei cu o știre plăcută pentru tine: noi ne-am ținut în toate de principiile ultimului tău articol din „Sămănătorul"163. Ai găsit multe lucruri nouă? Salutări și sărutări dela Marioara. Al tău, IANCU BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. I, nr. 12. XCII 1905 DRAGĂ NICULE, Te rog citește odată bagatele de memoriu-academic, Poate mi-a scăpat vre-o greșeală; trimite-1 apoi Marioarei164 la soacră-mea, Eri a fost Nicu Filipescu pe la mine; era încântat de articolele d-tale în chestia ovreiască. Vrea să știe părerea ta asupra congre- sului; i-am spus să citească articolul tău despre banchet. Mai vino și tu pe la noi; suporți mai lesne căldura decît mine, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. XI, nr. 111 din 1890—1900. xcni Brașov, 21 Iulie 1905 DRAGĂ NICULE, In ziua plecărei din București mi-a adus Marți niște însemnăr- slavonești dela tine, pentru care cereai explicări. Eram așa de som- 117 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA nor os, când mi le-a dat în mână (mă culcasem la 3 dimineața), încât în învălmășala pachetatului, am uitat cu totul de ele. Trimite-mi-le din nou, pe adresa Borsek, poște restante. Noi plecăm mâne dimineață și poimâne după prânz suntem acolo. Te rog să faci corectura a 3 pagini de bibliografie din No. 7 și 8 al Convorbirilor165; poți să introduci orice modificări ai vrea, mai ales în ordinea cărților care e pusă întâmplător așa. Să pui tu... imprimator pe acele 3 pagini. Am întârziat atâta în Brașov din pricina întârzierii obișnuite a corecturilor dela Socec, pe care de abia ieri le-am primit. E o căldură aproape ca în București. Complimente și sărutări dela Marîoara. Al tău, * IANCU Nu cumva ai aflat ceva nou despre George Popovici ? Eu am scris tatălui său, întrebându-1 dacă în scrisorile rămase dela el nu e ceva cu privire la manuscrisele lui. Nevestii-si i-am scris să le păstreze neatinse până la toamnă 166< Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 342. XCIV Bor sec, 25 Iulie 1905 DRAGĂ NICULE, De ieri sântem în Borsec, unde e foarte frumos și bine. Vom ră- mânea aici până la Septembrie. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 118 O rugăm pe Măriți să ne scrie ce o mai văzut pe la noi pe acasă. MARIOARA și IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 348. xcv Borsec, Vila Reiter, No. 6 29 Iulie 1905. DRAGĂ NICULE, lată-ne aproape de o săptămână în Borsek, una din cele mai frumoase stațiuni de munte ce se poate închipui. Stăm într’o vilă nouă și curată, din care avem o perspectivă admirabilă peste tot Borsekul și peste trei șiruri de munți de jur împrejur. Nu vedem decât păduri întinse de brad, tăiate de câte un luminiș îngust, că- rărușe ce duc până la culmile și piscurile munților. Sânt alee de brazi de câte patruzeci de metri de înalți, subțiri și drepți; mulți sânt îmbinați câte doi, până la șapte. Pământul pe care calci, pare că e un covor ; umbra e deasă și răcoroasă. Toată atmosfera te in- vită la acel dolce îarniente, pe care nu l-am mai gustat de când am fost cu Marioara în Riviera Italiei. Vom sta aici cât vom putea și vom pleca posibil cei din urmă. Din Brașov, trimisesem o scrisoare de condoleanțe bătrânului Popovici la Cernăuți care mi-a răspuns foarte înduioșat și mi-a tri- mis două cărți poștale cu portretul lui George, una pentru tine; tot pentru tine e biletul de mulțămire alăturatI6r. îmi spune că n’a lă- 119 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA sat nici o altă scrisoare, afară de cea adresată căpitanului din Mun- caciu. D-na Popovici mi-a scris din Roma că va aduna toate manus- crisele lui George și le va publica într’un volum, cu tot ce a mai tipărit el. La toamnă, mi le va pune la dipoziție. Despre moartea lui, zice, că a fost cu totul neașteptată 10r a... Te rog, să nu pleci din București fără să dai ceva pentru „con- vorbirile“ din Septembrie 168; trimite deadreptul la tipografie și spune să-ți dea corectura. Salutări și sărutări dela noi doi, pe care popa Dobrescu din Corbu (Hollo) ne-a poreclit „o pereche de po- rumbei ", IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 352. XCVI Borsek, 2 August 1905 DRAGĂ NICULE, Marioara și cu mine vă felicităm pentru nașterea Magdalenii 169 o să fiți poate de trei ori fericiți socri; așteptatul de noi Nicu II poate să vie mai târziu, în vremuri mai bune ! Iți trimit aci două scrisori ale bătrânului Popovici : una către tine și una în două coaie, către mine, pe care te rog s’o păstrezi, E caracteristică: la moarte s’a uitat bietul George așa cum a fost în viață. Cetirea scrisorilor ne-a înduioșat așa de mult, încât l-am plâns din nou, nu știu a câta oară. Te rugăm să ne trimiți și nouă numă» STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 120 rut din „Semănătorul,,170; până să-1 primim de acasă, trece prea multă vreme. Dacă Măriți mai e la București spune-i că ieri am făcut o vizită rudelor ei din Toplița, care ne-au lăsat o foarte bună impresie; îi așteptăm pe Duminică să vie la Borsek, Cu cât stăm mai mult aici, cu atât mai tare ne place acest raiti unguresc. De vei trece prin secuime — și probabil că vei trece — sa nu lași Borsekul nevăzut. Va trebui să vezi și o interesantă comună românească Vaslăb, unde s’au găsit manuscrise și tipărituri vechi românești care s’au trimis pe la începutul secolului al 18-lea, dăruite de episcopul din Roman, Sava. Se găsesc acum toate la Blaj, la canonicul Moldo- van171. Și Toplița e o comună românească interesantă; ca să vezi valea Mureșului, trebue să ți-o iei ca punct de plecare. Aștept răspuns la scrisorile anterioare. Salutări și sărutări dela amândoi. IANCU și MARIOARA [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 362. XCVII București, 9 Oct. 1905. DRAGĂ NICULE, In adevăr, scrisoarea ta era de mult așteptată; să nu crezi însă că m’am supărat că n’ai trimis-o mai de grabă. Avem destule motive reale de supărare ; să ne mai creăm și altele, închipuite ? Dimpotrivă, mă bucur că ai făcut atâtea lucruri frumoase și interesante, că vei vedea încă multe și vei face pe mulți să le vadă, cetindu-le. Nu uita însă cu totul biata noastră facultate, și întoarce-te mai degrabă. Ea șchiopătează rău. Lipsesc atâția profesori, până acum, IOAN BOGDAN — NICOLAE IORGA -------------------------------ț 121 că nu s’a putut ține încă nici un examen de licență. Pe la 20—25 ale lunii, ar trebui să fii aici. Fără concediu, nu poți lipsi nici în luna Octombrie; întrucât lipsesc însă și alții, trece merge; dar, pen- tru Noemvrie, mă tem să nu-ți refuze ministerul concediul. Fă dar tot posibilul să fii aici pentru sfârșitul lunei Octomvrie. Noi ne-am întors de zece zile în București, dar nu am văzut mai pe nimeni până acum. La Academie am ascultat, — între patru ochi — o predică a lui Sturdza contra cărții tale172. Mai ales anul 48 l-a nemul- țămit cu totul. Cât de batjocurile din gazete, au plouat destule și asupra mea; ele mă lasă, ca și până |acum, indiferent. Sunt mulțămit că Marioara și copiii sunt sănătoși și nu doresc altă feri- cire de cât cea dela vatra mea, Pentru restul lumei, îl las în plata Domnului. Sărutări și complimente de la Marioara și dela al tău IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. III, nr. 462. xcvm DRAGĂ NICULE, Mi se pare că No. 4 din „Convorbiri" anul acesta e la tine; ie rog să mi-1 trimeți. Traducerea de pe actul polonez ți-o aduc eu după prânz. IANCU [BOGDAN] Ai vre-o coală nouă din Istoria Nemțească? Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 776. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 122 —t XCIX DRAGĂ NICULE, Te rog să-mi trimeți capitolul de care mi-ai scris din voi. II al „Istoriei în chipuri și icoane" 173, ca să-1 dau la cules pentru No- 5 din „Convorbiri". Iți înapoiez coaiele 21—23 din Istoria Nemțească, pe care le găsesc foarte bune. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 778. c DRAGĂ NICULE, Fiindcă nu-mi ceri coala 25, nu ți-o trimet Am o rugăciune; Te rog să citești odată bucata cu No. LXXIV din Documentele mele174 și să-mi spui ce crezi că este „scala de mărfuri"; trebuie să traduc cuvântul în nemțește și nu știu cum; în românește am pus „scala" fără să fiu clar lămurit asupra înțele- sului. Să fie vamă în general sau numai de import la graniță ? Pen- tru mine, din cuprinsul documentului întreg nu iese nici nu înțeles lămurit. Mă .odihnesc citind „Cugetările" tale175. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. '187. .123 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA CI DRAGĂ NICULE, Coala 25 ți-am adus-o ieri; e pusă în cartea lui Giry. Coala 24 ți-o trimet acum, iar coala 26 după ce o voi ceti176. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 778 a. Cil DRAGĂ NICULE, In „Inscripții" e schimbată pagina. Coala 20 am s’o citesc acum și ți-o aduc deseară îndărăt. Comunicarea ta s’a hotărît s’o cetești mâne după Babeș; s’a hotărît după ce se anunțase în gazete numai Babeș. Am cerut eu aceasta lui Kalinderu. „Știrbei" 177 e o carte foarte frumoasă; nu uita să-i trimeți lui Sturdza un exemplar» Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 810. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 124 cm DRAGĂ NICULE, Am dat câte un volum lui Sturdza și Kalinderu, cari îți mul- țumesc; au rămas surprinși. Sturdza te roagă să-i dai îndată ce va fi gata volumul 11 al lui ,,Știrbei0 178. Un al treilea exemplar l-am dat lui Bianu și-1 presintă la pro- xima ocasîe Academiei, și al patrulea l-am ținut pentru mine. E de prisos să-ți mai spun că-1 găsesc foarte bun j prefața poate era bine să fie mai puțin drastică, nu pentru mine, ci pentru alții. Memoriul tău a fost aprobat de secție astăzi; Sturdza spune că e bine să schimbi câțiva termini prea aspri care i-a notat el, fără să ceară aceasta cu stăruință. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 803. CIV DRAGĂ NICULE, Te rog cetește acest referat al mieu de 11 pp. și, dacă se va fi strecurat vre-o prostie (sau mai multe) în el, să mi-o îndrepți. Sunt așa de zăpăcit de căldura de azi, în cât mi se pare că am pierdut cu totul memoria. Mâne dimineață trimet după el. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 851-a. 125 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA CV Dragă Nicule, dă-mi, te rog, adresa lui Lăpedatu 179. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 851-b. CVI DRAGĂ NICULE, Te rog mai cetește odată articolul tău ; îți trimet și prima co- rectură pentru control. Ortografia lasă așa cum este. Mâne ți-1 va aduce ție ca să pui imprimatur. * Servitorul așteaptă să mi-1 aducă îndărăt. IANCU [BOGDAN] Iți trimet și documentul lui Gârleanu. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 855. CVII DRAGĂ NICULE, Nu pot scoate nimic din scrisoarea polonă; trebuie s’o lași a- fară. Toate cuvintele subliniate sunt greșit copiate și în multe am îndreptat cum mi se pare că trebuie să fie în original, dar tot nu se poate tipări textul. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 126 Știrile ce sunt aci trebuie să fie și în celelalte izvoare contim- porane, în cât poți s’o lași la o parte, până ce-ți va face altcineva o altă copie. Al tău, IANCU [BOGDAN] Spune-mi care din aceste două probe de titlu ți se pare mai acceptabilă. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 856. CVIII DRAGĂ NICULE, Trimete-mi, te rog, manuscrisul la scrisoarea polonă, căci sunt prea multe greșeli și nu pot scoate înțelesul. Ți-am adus un teanc mare de documente de la Cantacuzino 180; de ale lui Ștefan n’am găsit nici unul la Tulcea. Al tău, IANCU [BOGDAN] * Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 858. 127 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA CIX DRAGĂ NICULE, Iți mulțumesc de documentul dela Bârlad 181 ; mâne seară, dacă e de vreme, îl ai îndărăt, M’am întors la prânz dela Argeș. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 860. cx DRAGĂ NICULE, Am descurcat documentul de la 1604 și, cum poți vedea din corectura mea, are și greșeli de lectură și greșeli de corectură. Alt- ceva e când ai documentul întreg și altceva când ai extrase, Tri- mete-1 mâne la tipografie și spune să-mi aducă seara corectura tot mie. Aseară am fost cu Cristescu la o grădină populară unde tu n’ai fi mers ; spune-mi unde vă duceți ^astă seară, ca să venim și noi. Am să-ți comunic ceva interesant. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 864. V STUDII și DOCUMENTE LITERARE VII 12» CXI DRAGĂ NICULE, Te rog să-mi dai copiile tale de documentele latinești dela Brașov. Traducerea nux ți-am făcut-o încă, dar ți-o trimet deseară. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. £65. CXII DRAGĂ NICULE, Iți trimet voL III și IV din Memoriile Regelui l82. Te rog să-mi răspunzi dacă voL I din „Istoria în chipuri și icoane** 183 are să iasă înainte de 1 Iunie; eu aș Jvrea să reproduc în No. din Mai al Convorbirilor capitolul despre Doamnele române, numai să nu apară cartea înaintea numărului184. Te rog dar, chiar dacă e gata cartea, să amâi apariția ei până la 1 Iunie. Eu am 12 coaie din voL I; te rog trimete-mi și celelalte. Din „Istoria comerțului** mai ai ceva pentru mine? Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 866. 129 IOAN BOGDAN — NICOLAE IORGA CXI1I DRAGĂ NICULE, Iți trimet „Convorbirile*' pe 1900 și „Rev, idealistă1* 185 pe Septembrie și Octombrie. Numărul de pe Noembrie nu l-am pri- mit încă. La cele două șire slavonești dela p. 20, ce mi-a trimes Socec, cuvintele de la sfârșit (patru) nu dau nici un înțeles, Te rog caută încă odată epistola ta și adu-mi-o deseară, dacă veniți la noi. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 896. CXIV DRAGĂ NICULE, Până acuma n’am primit niciun număr din „Curentul nou* 186, despre a cărui existență nu știam. Te rog, dacă Lăpedatu e asta seară la tine, să-i aduci aminte de „Convorbiri**. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 898. cxv l DRAGĂ NICULE, Un domn Drăgănescu, a cărui fată a căzut de două ori la exa- men la tine, mă roagă să intervin ca în loc de examen în scris să-i St. D. L. VII — 9 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 130 faci fetei un examen oral sub cuvântul că e mai tare „în dicțiune**. Fă-i acest chef. Al tău IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 900. CXVI DRAGĂ NICULE, Concursul de bursă se va ține ia 4'/2, nu la 3, cum ți-am spus alaltăseară. Vino negreșit. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 904. CXVII 1906 DRAGĂ NICULE, Te-ai supărat de geaba și fără nici un cuvânt. Presupun că su- părarea ta vine de acolo că nu m'am oprit să te iau. Află, dragă Ni- cule, că ne-am dat cu toți întâlnire la Coco, întâi fiindcă așa vrea Cornoiu187, al doilea, fiindcă e cel mai bătrân dintre noi, al treilea fiindcă se scoală mai greu de cât noi toți. Eu vream să te las să dormi până la 71/2 ; așa însă, te rog ca la 7 să fii gata îmbrăcat IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA căci am să viu să te iau. Am spus la toți că mergi și tu și n’aș putea justifica cu nimic refusul tău în ultimul moment. Nu fii femee și pregătește-te de plecare. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. II, nr. 4. CXVII1 DRAGĂ NICULE, Am cetit odată inscripția, și sunt lucruri neînțelese. O mai țin la mine s’o recitesc de câteva ori și ți-o trimet apoi. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. II, nr. 33. CX1X DRAGĂ NICULE, Te rog răspunde-mi în ce gazetă și-a publicat Helmolt188 darea de samă^despre cartea ta; mi se pare că în Tăgliche Rundschau ’8S, dar n'am numărul. Notița a tradus'o Ghiți și n'a însemnat No. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 132 Cum ai evitat cuvântul scapă în fraza ; „mă tem chiar că unora dintre abonații colecției....190 li va scăpa amabila salutare „Și-asta !“ Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. II, nr. 34. cxx DRAGĂ NICULE, Te rog să te uiți peste pasagiile însemnate cu z sau cu? și să îndrepți dacă au rămas greșeli. Mie mi-e capul așa de greu, că n’am încredere în ce citesc. Ai renunțat la clișee ? Te-aș ruga să-mi trimeți adresa care a provocat scandalul dela Academie; când i-am vorbit lui Bianu despre asta, mi-a spus că ți-a trimes-o îndărăt, Despre cuprinsul ei nu mi-a spus altceva decât că Sturdza și Kalinderu au fost de părere că n’o pot prezenta la Academie, Vreau s’o văd, ca să-mi explic și eu această afacere pentru mine până acum inexplicabilă, Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. II, nr. 118. 133 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA CXXI DRAGĂ NICULE, Am fost astăzi la Onciul să facem raportul comun al comisiunii pentru catedra dela Iași. El e de părere — și cred și eu că e mai bine așa — să contopești cele două rapoarte ale tale într'unul, adăogând motive de forță a cap. I la consiliile generale din raportul către mine, care trebuie să-1 adresez senatului universitar, deoarece noi suntem o delegație a lui. La motivele cap. I ar mai trebui să adaogi la fiecare afirmație falșă, lui Băilleanu191 motivul pentru ce o declari de falsă, căci astfel membrii Senatului, care nu sunt isto- rici ar putea să obiecteze că nu ne cred pe cuvânt și să refuze un vot, asupra lui. Trebue să te gândești că aceste rapoarte se publică și că nu trebuie să dăm motiv de critici. Raportul ar trebui să-1 faci în numele comisiei întregi, căci trebue să-1 iscălim cu toții; altfel ar trebui să facem noi doi un altul, prin care să declarăm că ne alăturăm la opinia ta. Asta însă nu e obișnuit. Te rog, dragă Nicule, să faci modificările acestea; te costă un ceas două. Altfel ne vom presenta prost înaintea senatului, și res- ponsabilitatea o vei avea tu, ca specialist în materie. Te rog răspunde-mi până deseară, ca mâne să mă duc la Onciul. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. II, nr. 121, STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII • 134 CXXII DRAGĂ NICULE, Iți trimet niște pagini ce le-am primit astăzi de la Socec- Am citit toate pasagiile slavoneștL Odată cu asta îți trimet și raportul așa cum l-am întocmit eu, făcându-i introducere și încheerea obișnuită. Te rog să-1 citești odată și să vezi dacă nu s’a strecurat vre-o greșală. Tooke™2 e exact? De Vlason^3 nu mi-aduc aminte. Cum vezi, Onciul l-a iscălit. Tu iscălești deasupra noastră ca adevăratul raportor, și trimete mi-1 prin Vasile ca să-1 dau mâne la Rectorat. Al tău IANCU [BOGDAN] Viorica e astăzi mai bine, și am scăpat de frică toți. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. II, nr. 128. CXX1II DRAGĂ NICULE, Vasile îmi aduce știrea că aveți de gând să venîți asta seară la noi, cu atât mai bine venit ești, că vin și câți-va convorbiriști la mine; le mai dăm un bairac194 împreună. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. II, nr. 285. IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA 135 CXXIV București 3 Decembrie 1906 DRAGĂ NICULE, Te rog să vii negreșit la consiliul de mâne (Luni) 4^2 P- chestia alegerii unui membru în senatul universitar fiind foarte urgentă» Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. IX, nr. 578. cxxv București 15 Mai 1907. DRAGĂ NICULE, Vasile Mihăilescu 195 îmi scrie dela Craiova, rugându-mă să re- comand pe L Rădulescu, despre care îmi spune că lucrează la „Neamul Românesc ** pentru masa gratuită Ia cantina universității, Spune-i să-mi aducă o petiție, căci fără aceasta nu-1 pot reco- manda, Dacă-mi va aduce petiția însă, îi voiu da și abonamentul la „Neamul Românesc*1. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. VIII, nr. 185. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 136 CXXVI DRAGĂ NICULE, Din mai multe motive, nu putem veni mâne la Văleni. Dacă veți pleca, ceeace v’ași sfătui și pe voi să nu faceți, îți vom trimete o telegramă acolo; dacă nu, te vom felicita acasă. Cât pentru Vă- leni, sperăm că se va ivi la primăvară sau la vară o altă ocasie de invitare, când vom merge bucuroși. Al tău IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XVII, nr. 113. CXXVII DRAGĂ IORGA, Iți trimet filele numărate. Să-mi aducă comisionerul o iscăli- tură că le-ai primit. Dă-i ceva mai mult, căci, negăsindu-mă acasă, m’a așteptat vre-un ceas. La muiți ani pe ziua de mâne ! BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XVII, nr. 195. CXXV1II Bușteni, 9 August 1907. DRAGĂ NICULE, Viața animalică pe care o ducem noi aici nu te interesează, de aceia nu ți-am scris și nu-ți voiu scrie nimic, de aerul răcoros 137 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA de apa cea bună, de apetitul animalulilor ce mă înconjură și de sburlălnicia lor fără frâu ; nu-ți voiu scrie nici de parfumul de ră- sade ce ne vine din grădina popii, dar de parfumul de fripturi din hotelul Bușteni —, parfumul jidovimei văd că a ajuns până la București —, îți voiu spune numai că, cu toată această împre- jurime „naturală", eu am terminat aproape întâiul volum din do- cumentele lui Ștefan cel Mare 196 , care va fi cu mult mai interesant de cât aș fi crezut, înainte de a le fi pus în ordine. Până la Septemvrie, sper să termin și pe al doilea. Ce mă face însă mai ales să-ți scriu, sânt veștile ce le citesc despre Hăsdeu. Mâine, poimâine, poate să închidă ochii19r. Te-aș ruga, fiindcă stai în București și hainele tale negre nu sânt închise, ca ale mele, în naftalină, să represinți în cas de moarte și îngro- păciune îa București facultatea noastră și să ții un discurs, —• dacă cumva nu va face Coco acest lucru, sau vre-un altul dintre colegii noștri care va fi prin București. Aș fi scris lui Onciul, care ar fi primit mai bucuros decât tine această sarcină, dar aflu că s’a dus după Sturdza la Karlsbad și bănuesc că nu s’a întors încă. Ce știri ai dela Chichi ?198 Șendrea199 înebunise, sau s’a sinucis din altă pricină? Dacă știi, comunică-mi ce știi, căci tare m’a surprins moartea lui. Pare să i-o fi suggestionat moartea ginerele său ? ! Sărutări Catinchii dela Marioara. ' Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XVIII, nr. 104. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 138 • CXXIX Bușteni 26 August 1907. DRAGĂ NICULE, Am revăzut notițele alăturate. Sânt bine cetite, afară de în- dreptările făcute. Presupunerea că în cea dela f, 62 va fi (ilisibil) este verosimilă. Am vorbit și cu D-1 Macovei, Din exemplarele trimise lui, el a vândut numai 62 ; i-au rămas 107 care ți le va da înapoi la Bu- curești, , După socotelile lui ai avea să primești numai 7,80 lei. Am păs- trat chitanțele la mine, ca să te întreb ce să fac; să primesc 7.80 sau, nu ? Am scris astăzi lui Onciul pentru înmormântarea lui Hășdeu; dacă cumva nu-și poate pregăti el discursul, ține-1 tu. Mie mi-e imposibil să viu la București, Te rog să-mi răspunzi, când îmi vei scrie, de Macovei, care e cea mai veche amintire ce o cunoști tu des- pre Mahalaua sau satul Tătărași de lângă Iași. Mi se pare că am găsit-o pomenită într’un document de la Ștefan cel Mare, dar e o simplă conjectură 200 , Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XVIII, nr. 81. 139 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA. cxxx 1907. București DRAGĂ NICULE, Te rog, examianeză pe D-șoara Crăciunescu (Maria) care are să mai treacă numai la tine și Ia Dumitrescu. Al tău, IANCU [BOGDAN] CXXXI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XXV, nr. 144. DRAGĂ NICULE, Iți trimet două volume de ,,Acte și legiuiri" ale lui C. C- Stur- za201 din cele două exemplare pe care mi le-a dăruit el. Pe Iliescu l-am judecat astăzi și am amânat judecata ca să se facă un supliment de anchetă. Mi se pare un om de treabă, însă are toate defectele omu- lui semicult, și sufere binișor de grandomanie. Om vedea în Ia- nuarie ce va mai aduce Ministeriul contra lui. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XXVII, nr. 57. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 140 CXXXI1 DRAGĂ NICULE, După ce am scris raportul și l-ai iscălit, am primit dela Recto- rul aceste broșuri ale lui Marin Dimitrescu202 , asupra cărora trebue să ne pronunțăm. Este și memoriul lui între ele. Te rog redactează tu aprecierea asupra fiecăreia în deosebi și trimete-o, ca s’o inter- calez în raport. Aș vrea că în săptămâna viitoare să-1 înaintăm Rec- torului și să terminăm odată cu această afacere. f Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XXX, nr. 2. CXXX111 DRAGĂ NICULE, Senatul pentru istoria medie și modernă și pentru 1. germană va fi luni seara ; eu cred că cea din urmă trebue să fie scoasă din concurs, din motivele pe care ți le voiu spune dacă vei veni la senat. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XXIX, nr. 70. 141 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA CXXXIV 1 Ianuarie 1908. Să trăiți cu toții la mulți ani. Era să vă vizităm în ajunul anului nou, dar vam căutat degeaba. Cu dragoste, MARIOARA, IANCU, RADU ȘI ANEXELE Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXV, nr. 141. cxxxv București 29 Martie 1908 DRAGĂ NICULE, Bucuros ți-aș trimete volumele din „Foaie pentru minte dar nici eu n’am dreptul să mai iau cărți, deoarece am câteva împrumu- tate de mult. Când voiu reînoi chitanțele, le voiu lua și pe cele ce-ți trebuie ție. Copiii iui Ghiți sunt mai bine, cei trei cari au avut pojar ; pe Jeni au înmormântat-o însă alaltăieri. Văd că-ți anunți lecțiile prin „Neamul Românesc" 203. Te-ai gândit să înștiințezi și decanatul despre aceasta? Trebuie să punem doar un anunț la universitate. Fă dar și această formalitate. Cu dragoste al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XXV, nr. 140. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 142 CXXXVI 29 Aprilie 1908 Vă mulțumim de felicitări, și noi vă dorim tot binele, nu știu de vom putea veni la Văleni, lancu suferă încă de lombago. Cu sărutări și salutări. MARIOARA Cum vedeți din rândurile Marioarei, anul acesta n’am noroc ; scap de una și dau de alta. De o săptămână nu pot să umblu. Do- resc lui Nicu să nu capete niciodată lombago. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XX, nr. 3. CXXXVII București 15 Mai 908 DRAGĂ NICULE, Săptămâna trecută ai fost pe la noi și ți s’a spus că sîntem la fabrica cumnatului mieu, dar, grăbit și apucat cum ești, n’ai venit să ne vezi și să iei masa cu noi, ceeace ne-ar îi făcut o mare plăcere. Noi stăteam acolo, fiindcă loniță 204 și Lina 203 erau la Viena, unde 143 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA sînt și acum, și ne rugase să stăm cu fetele lor. După ei, au plecat de cinci zile și Marioara cu fetele și cred că nu se va întoarce până Duminică. loniță e rău bolnav și s’a dus să consulte doctorii^ cari l-au căutat acum doi ani, crezînd că or să-i facă o nouă operație. îmi scrie însă că nu e nevoe de operație și că boala de acum nu e cea veche, ’ ci o deplasare a rinichiului, în regiunea unde a fost operat. Am rămas singur cu copiii și mi-ai face mare plăcere să vii Sîmbătă sara după curs la mine la masă. Să nu-mi faci însă ca lui Onciul, care te-a așteptat cu masa pusă și nu te-ai dus. Eu am să te aștept cu ea nepusă și o vom pune după ce vei veni. Te rog să-mi aduci și coaiele de la a noua încolo ale voi. II din Istoria Turcească. îmi place foarte tare cartea și vei vedea din „Convorbiri" cum ți-am lăudat-o la Academie 206. Am dat pentru No. din Mai notița mea ; dar „Convorbirile" au acum așa de mult material, încît nu va intra decât în No. din Iunie, și nu cu petit 2°7, cum am cerut eu, ci cu garmond 208. Vezi că mă bucur la noua direcție 209 de acelaș favor, de care se bucură și Maiorescu. N’am fost de geaba șapte ani director ! Deși cam tîrziu, cu toate cîte le fac eu, notița mea are să-ți placă, căci nu te-a lăudat nimenea cum te laud eu acolo. Ce-o să-mi facă conu Mitiță 2I°, asta-i altă socoteală; dușmanul tău cel mare însă, Bianu, n’a zis nimic contra. Dovadă că ți-a devenit prieten. Dacă nu te superi, adu-mi, te rog, și copiile scrisorilor lui Ște- fan cel Mare de la Brașov ; în copiile Catinchii sînt atîtea greșeli de latinește, încît nu-mi vine să cred că sînt așa și în original; și n’aș vrea să mă mai duc la Biașov pentru ele, mai ales că le citesc foarte greu. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 144 Ai început să tipărești istoria, din care publici extrase în „Nea- mul Românesc“ 211 ? Numărul din urmă e un deliciu, mai ales pentru Bădărău211, Am râs de m’am ținut de burtă. Sărutări Catinchii și copiilor. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XIII, nr. 90. CXXXVIII Bușteni 11 Iulie 908 casa Antonia DRAGĂ NICULE, Am trimes astăzi Administrației „Neamului Românesc" 10 fr, abonamentul pentru un an ; nu știu pe ce zi mi-a expirat termenul, știu însă că directorul „Neamului Romînesc", cînd am vrut să-i plă- tese abonamentul la București, mi-a spus că nu e grabă și nu mă așteptam la un conflict între director si administrator. Te rog deci să dai poruncă să-mi trimeată numerele din ultimele zece zile, pe care nu le-am căpătat, Eu m’am întors alaltăeri din Viena, unde am fost pentru lo- niță, căruia i s’a făcut o nouă operație, slavă Domnului, cu succes, deși o foarte periculoasă operație. Mi-âi face plăcere, dacă mi-ai 145 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA trimite coaiele dela a 19 încolo dela voi. II din Istoria Turcească și un exemplar din „Istoria Românilor”, dacă a eșit. Eu mai stau aici vre o trei, patru săptămâni. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. VI, nr. 73. CXXIX Bușteni, 20 Iulie 908. DRAGĂ NICULE, Ai fost foarte gentil j mi-ai trimes și coaiele din Istoria Tur- cească, din care văd cu plăcere că volumul al doilea e terminat, și mi-ai trimes și manualul de Istoria Românilor 213, pe care îl ci- tesc acum. Am ajuns până la p. 80. Nu numai că e cel mai bun din cîte există, dar e excelent ca plan, ca metodă, ca stil. E o adevărată plăcere sa-1 citești. Din câte ai scris tu despre istoria romînă, e cea mai bună și cea mai utilă carte, nu degeaba intitulată „pentru poporul romînesc", care sînt sigur că o va ceti. Nu pot decît să te felicit din toată inima ca unul ce se bucură de tot binele pe care îl vede. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XXII, nr. 154. St. D. L. VII — 10 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 146 CXL Bușteni îl August 1908. . DRAGĂ NICULE, > Iți mulțumesc pentru volumul al doilea din Istoria Literatorii214, pe care Lam citit’cu atât interes, încât lucru rar la mine. Găsesc foarte potrivit intitulat „epoca lui KogălnfceanuD a cărui importanță reese pentru prima oară așa cum trebuie. Cred că pentru rest n’ar trebui să scrii măi mult de un volum (an, 1S50 — 1900) 2nh Cu poșta de azi îți trimet trei fleacuri de~ale mele, care au ieșit abia în săptămână trecută !2ie. Mâine dimineață plec Ia Galați de unde o iau la Odessa. Sper să-ți trimet o cartă poștală din drum. Dacă ai să-mi scrii ceva, trimete s Moscova, poste-restanfe. AI tăuF IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae îorga. Anul 1998, voi. V, nr. 53. CXLI DRAGĂ NICULE, 1908. Te rog să iscălești raportai despre lucrările tai Ursa217 și Avion 218 care l-am schimbat î a) pentru că Arion șU faAE{s kcră_ rile pe care uitase să le trimeată, bj pentru că lui Onciul -nu j_a plăcut cum scrisesem despre Ursa și a prOpUs Q alfâ ~edactare 147 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA mai blândă, Am mai înăsprit-o puțin, dar sper că o va primi așa. Are slăbiciune pentru el și fiindcă e inofensiv, putem să i-o lă- săm 219- In săptămâna asta vom avea și o altă afacere cu senatul și vreau să presint raportul chiar astăzi la Rectorat, ca să le terminăm cu amândouă odată. Al tău, IANCU [BOGDAN] Te rog să citești raportul, ca să vezi dacă nu e vre-o greșală în partea întâi. L-am făcut după raportul tău de acum patru ani. E exact ce se spune despre recensia lui Bemont ? 22°. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Ari’jI 1903, vel. XXII, nr. 104. CXLII DRAGĂ NICULE, L’am găsit pe Teodor Borelli 221 și mi-a spus că nu mai are nimic din hîxtiile lui Cuza, Toate le-am dat lui Alecu Cuza 222 ;Je găsești prin urmare la Iași. N’are nici măcar vreun portei al iui Cuza; cu un cuvânt, nimic ce ți-ar putea da pentru expoziție. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe I'iicoiae lorga. Anul 1908, voi. XXIII, nr. 97. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 148 i__________________________________ CXLIII București, 3 Decembrie 1908 DRAGĂ NICULE, Marioara, eu și copiii — la cari se adaogă și dl. Nedelcovici din Slănic — vă dorim la toți un an nou fericit, și mai bun ca cel ce-și dă sufletul astăzi. Eu mai doresc viața îndelungată „Neamului Romînesc" — și politic și literar 223 — cu anumite rezerve asupra celui din urmă. Noroc să dea Dumnezeu ! IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXV, nr. 169. CXLIV 16 Febr. 909. DRAGĂ NICULE, Documentul de la 1627, pe care mi l-a trimes tipografia So- cecu și pe care mi-1 dăduseși și tu înainte, nu pot să-1 traduc, de- oarece e foarte rău copiat și sînt o sumă de pasaje al căror înțeles nu pot să-1 scot. Eu zic să-1 lași afară, sau, dacă vrai cu orice preț să-1 pu- blici, să-mi spui unde e originalul, ca să-1 copiez eu din nou 224, Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXII, nr 50. IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA 149 CXLV DRAGĂ NICULE, Te rog să nu uiți a veni astă sară la Universitate; e mai de nevoe de cât alaltăeri ; vino pe la 81/2 la noi, să mergem împreună. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. VIII, nr. 147. CXLVI București, 1 Aprilie 1909. DRAGĂ NICULE, Iți mulfumim de felicitările de sărbători, pe care noi am uitat să vi le trimitem. Am uitat, fiindcă și eu și Marioara am fost rău bolnavi de influență și nu suntem nici acum sănătoși. Eu m’am ales și cu o strașnică nevrastenie, pe care am început să o vindec cu o cură de hidroterapie ; până acum nu văd însă nici un efect bun. Astfel, gândindu-mă numai la necazurile mele, am uitat de toate celelalte. Am avut niște sărbători cum nu doresc nici duș- manilor mei. In adresa Academiei din Belgrad, iscălită de secre- tarul Covacevici, te înștiințează că Academia, în ședința generală anuală dela 26 Ianuarie, te-a ales membru corespondent al ei și că, odată cu diploma, îți trimite și statutele ei ; te rog ca până la 20 a lunei curente să trimiți Academiei o biografie a ta, pe care să o STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 150 tipărească în Anuarul Academiei pentru anul 1908, care se tipă- rește acuma. Pentru această cinste, cu prisos meritată, primește felicitările mele sincere. Cartea lui Ivanov poți s’o iei când vei veni prin București. Salutări CatinchH și copiilor» IANCU [BOGDAN] Izvoare: Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XV, nr. 133. CXLVH Bușteni, 23 August 1909. DRAGĂ NICULE, Iți mulțămesc pentru cele șase coaie clin vot III al Istoriei Turcești 22'\ Le-am cetit cu mare plăcere și cu folos și te rog să păstrezi pentru mine câte un exemplar și din coaiele următoare. Sânt de sigur unul d Litre puți di cari fi-au cetii cartea întreagă și cari o așteaptă și mri depamu cu dragoste și admirare. Cu sănătatea, merg bine. Deci din ce în ce mai bine. Dacă vom putea să venim pe la Slănie și Văleni, te vei convinge singur de vlsu, Oboseala nervoasă 2iii-a trecut și ăm început să fac excuzsiuai mai mari pe jos. La toamnă sper să mă apuc de lucru. Ai miei, sunt toți bine* Despre al tăi am aflat acelaș lucru, dela LenL Sărutăm pe toți cu dragoste, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XI, nr. 180. 151 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA cxLvni București, 21 Septembrie 1909. DRAGĂ NICULE, Ne-am întors de Joia trecută la București, Am așezat pe copii în școli, am îngropat pe Tocilescu 225? și-acum, fiind liberi, avem de gând să venim Sâmbăta viitoare, adecă la 26 Sept, la Văleni, daca vei fi acasă și dacă vremea va fi frumoasă, N\ crezut ce-au scris Jidanii dela „ Adevărul" 227 ; m’am în- cneJ'u..^ însă că a fost o minciună, din telegrama trimeasă lui Kako ,!eru; car..?, acesta a ținut să mi-o arate și mie și altora, TocTssc" LAJsa tocmai de moarte. Discurs funebru n’au vrut să-i ție, dej v oroous cu toții la Academie, Iți ? ațipesc pentru cărțile pe care mi le-ai trimes la Buș- teni, și r-hu ultimele coaie din Istoria ‘Turcească, Ai cetit recen- sîe lui J:r coek din ^Byzantînische ZeRschriîi?^ 22d, Cu toate obser- vnUilc de amănunte, e foarte‘favorabilă. Ai noștri sunt toți sănătoși; dorbn să vă găsim tot așa, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Antografc Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXV, nr. 22$. CXLIX București, 1 Octombrie 1909. DRAGĂ NICULE, Profesorul Stanojevis 229 din Belgrad ți-a trimes prin secre- tarul legației sârbești de aici, Svilokosich, niște broșuri 'ale lui, STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 152 Svilokosich le-a lăsat la mine, ca să le predau* Deci, dacă vii Sâm- bătă la București, treci pe la mine să le iei- In același timp poți să-ți iei și o căciulă de lutru, sosită dela Brașov. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XIV, nr. 52. CL St.-Petersburg, 6 Oct. 1908 DRAGĂ NICULE, Am plecat din Moscova fără să pot ceti, necum copiâ, tot ce am găsit acoîo. Am găsit un material foarte bogat pentru istoria noastră din sec. XVII, XVIII și din primele două decenii din sec. XIX. Am comandat însă copii pentru Academie, și am tocmit co- piști destul de' ieftini, cu mult mai ieftini decât copiștii din arhi- vele săsești. Odată ce vom avea copiile, va trebui să viu să ie colaționez. Academia va avea atunci pentru relațiile cu imperiul rusesc o co- lecție de documente tot așa de prețioase, ca și cea din arhivele săsești ori polone, și tot așa de bogată. Dar toată e în rusește ! Aici lucrez de o săptămână și abia am terminat astăzi copia- rea cronicei moldovenești, pe care mi-o semnalase la București Ja- cimirsky și care merge neîntrerupt dela Dragoș până la Petru Șchiopul; partea din urmă, dela Ștefan cel Mare încoace, e toată în stilul lui Macarie. 153 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA Mai am să copiez soliile moldovenești din două cărți ale mi- tricei Lituane care se află aici la comisia arheonetică, o parte din ele s’a tipărit chiar, însă nu s’a pus în vânzare. Cu acestea și cu niște manuscrise noui, românești, pe care bibliotecarul Byckov vrea să mi le arate — nici că sânt de cuprins istoric — voiu mai avea de lucru până Vineri sau Sâmbătă. 10/11 Oct., când plec la Nâswiecz și la Varșovia. Pe la 20—22 Oct. voiu fi, sper, în București. Sânt foarte mulțumit de resultatele călătoriei mele. Nu mai pu- țică mulțumire am simțit însă, când am văzut, în vitrinele câtorva librării de aci, cartea ta despre istoria turcească (voi. I; nu ștfu dacă al H-lea a eșit) și când am constat că istoricii de aci cunosc foarte bine „Geschichte des rumănischen Volkes“, Voi. I. Lamansky 231t care din panslavist s’a transformat în cadet, și docentul Jastrebpw232 o au amândoi și au cetit-o. Eu i-am recomandat-o și lui Șahmatov233 și la vre o alți doi profesori, cari vor să se informeze despre tre- cutul nostru. Au comandat-o și la Moscova pentru Universitate și pentru Museul Istoric 234. Dragă Nicule, nu pot să uit nici aici că sânt decan și te rog să iei regulat parte la examenele de licență, când vei fi chemat. Trebue să punem capăt odată neregulei din Facultate și să ne facem toți datoria față de Universitate. Sărutări Catinchii, copiilor și ție. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae "orga. Anul 1908, voL XIX, nr. 187. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 154 CLI DRAGĂ NICULE, Te rog să-mi cauți „Convorbirile** anii 1892/93. 94/95, 95/96 și 96/97, cari trebue să fie la tine, și să mi le trimeU, dacă nu-ți mai trebuesCj prin servitoarea noastră. Le împachetez, pentru mutare. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nieclae lorga. AjuuI 1999, voL XXIII, nr. 331. CLII DRAGĂ NICULE, Să-ți trăiască băiatul și să-ți uiți de necazurile reale și închi- puite I Dacă nu mai persist! în mânie, om veni să felicităm și pe Ținea. IANCU ȘI MARIOARA [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nieolae lorga. Anul 1909, voi. XXIII, nr. 339. IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA _________________________ CLI1I DRAGĂ NICULE, pe Brackel 233 po[i să-1 ții pentru tine, căci mai arn un exem- plar - Al tău, IANCU P, S- — Să-mi trimiți vorbă la ce oră să te aștept mâne ; pe ja |1 a. m. trebue să merg la Universitate pentru o licența L [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXIII, nr. 342. CLIV [DRAGĂ IANCULE, Ca pe Decanul Facultății, te întreb dacă e neapărat să merg mâne la Palat. Al tău, N. IORGA] DRAGĂ NICULE, Neapărat: nu e, dar cred că e bine să mergi; eu trebue să merg. Mi-ar plăcea să te întrebe regele ce-i urezi de sărbători și tu STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 156 să-i repeți ce ai scris în „Neamul Românesc" 236- — Bine i-ai spus ce i-ai spus! A fost un articol excelent. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXIII, nr. 362. CLV DRAGĂ PRIETENE, Un guturai îndrăcit mă împiedică să viu astă seară la tine, lu- cru care-1 doream tot așa de mult ca și tine (așa îmi spune nevasta). Articolul despre ziua de mâne mi-a plăcut foarte mult. Ți-aduc aminte că mâni la 5 e consiliu pentru orariul anului acestuia. Să nu lipsești. [L] BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXIII, nr. 382. CLVI DRAGĂ CATINCO, xAm căpătat și noi două bilete în loja Nr. 5, pe care stă „toa- leta în redingotă" ; nu știu dacă cu un așa bilet poate să meargă și Marioara. 157 i6aN BOGDAN - NICOLAE IORGA Dacă știi că poate și dacă aveți și voi astfel de bilete, răpun- de-mi, ca să mergem și noi; Marioara ar dori să fie acolo. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXIII, nr. 410. CLVII DRAGĂ NICULE, Biletele mele n’au nume ; vom sta prin urmare acasă; cu atât mai bine. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXIII, nr. 420. CLVII1 [DRAGĂ IANCULE, Fără decorații (medalia jubileului trebuie ?1 voiu merge. La ce ceas să viu pe la tine ? Al tău, N, IORGA] DRAGĂ NICULE, Dacă vrei să mergi cu Academia, să vii pela 93/4, ca la 10 să fim la Palat; dacă vrei să mergi cu Universitatea, atunci trebue să fii la palat pela 10V2- Fără decorații cred că poți merge ; și eu merg cu una, deși am două ; medalia jubileului trebue s’o iei. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 158 Dacă ai primit invitația .dela Academie, eu zic să vii cu Aca- demia și te aștept până la 93/4, Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXIII, nr. 508. CLIV DRAGĂ NICULE, Nu cumva decorația mea de ofițer al Coroanei e la tine ? N'o găsesc nicăiri și știu că ți-am împrumutat-o numai ție acum un an. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorgti. Anul 1989, voi. XXBS, nr. 599. DRAGĂ IORGA, Am regretat absența ta de ieri. Era chiar nevoe de tine; dar vom vorbi amândoi despre ce era să vorbim cu toții aseară. Cu Aurel 237, eu nam ce mai vorbi. N'ai decât să te prezinți tu cu ma- nuscriptul ; tipografia lorz38 e instalată deplin în noul local, str, Isvor 80, Pentru doc, lui Petru 239 trebue să-mi trimiți la a doua corec- tură copia ta originală, Al tău cu dragoste, IOAN BOGDAN Izvoare: Nicolae lorga.- Anul 1909, voi. XXIII, nr. 510. 159 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA CLXI DRAGĂ NICULE, Îmi spune Marghiloman că studenții au de gând să meargă la casa lui Pherekyde? să-i spargă feresfrile, cum au spart pe ale lui Davila 24L Aceasta ar fi în tot cazul regretabil. Te rog, dacă mai e timp, să-i îndupleci a renunța dela acest proiect, E vorba ca astăzi sau mâne să facă această demonstrație. Al tău, IAN CU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae larga.- Anul 1909, voi. XX®, nr. 540. CLXII [DRAGĂ IANCULE, Se pare că tu ai luat din greșeală manifestul literalilor 24b Te rog caulă-l și dă-mi-L Al tău, N, IORGA] DRAGĂ NICULE, MaAAstul l-am dat lui losif, după ce l-am cetit. De bună samă, nu e la mine, Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nîeoias lorga.- Anul 1999, vd. XXIII, ar 543. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 160 CLX111 București 5 Nov. DRAGĂ NICULE, Ți-aduc aminte că ai făgăduit să fii poimâine, Sâmbătă, sara în București. Am și convocat consiliul Facultății, la care te rog, să asiști. Vino pe la șapte sara la mine la masă și plecăm la 872 preună la Universitate, Asta nu te împiedecă, se’nțelege, să vii și la prânz tot la noi. Sărutări Catinchii dela noi amândoi. Al tău, IANCU [BOGDAN] Mulțămesc pentru coaiele din Istoria Turcească; am primit până acum 18, Dar de ce le trimiți recomandate ? Nu e de nevoie. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XVIII, nr. 20. CLXIV DRAGĂ NICULE, Rectorul Swoboda242, cu care m’am întâlnit astăzi, ne-a făgă- duit că ține mâne la orele 2—3 la Fundația universitară, pentru studenții noștri, o conferință despre Agrileci 243. Ești, și tu unul din cei ce m’au îndemnat să-i cer aceasta. Deci te rog să vii mâne pen- tru conferința lui și să îndemni pe studenții tăi, în ora de curs de astăzi, să asiste cât se poate mai mulți la conferință. E de nevoe să anunți și tu studenților, deoarece deabia la 161 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA 3 d, p. am știut că va ținea conferința aceasta și n'am putut anunța mai de grabă pe studenți. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. IV, nr. 78. CLXV [Fără dată] DRAGĂ NICULE, Neprimind nici un răspuns dela voi, văd că vă temeți încă de molepseală ; vă asigur însă că nu mai e nici o primejdie. Totuși nu vom veni la voi decât peste câteva zile. Te rog deci să-mi trimeți scrisoarea lui Hasdeu cu ,,perla generației actuale" 244, ca să i-o arăt mâne ; a declarat-o și astăzi falșă, în fața mai multor academici. Articolul al doilea asupra lui Tocilescu a făcut asupra necon- vorbiștilor o excelentă impresie. Rodică și George Popovici speră că după acest articol Tocilescu nu mai poate zice nimic, Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 5. St D. L. VII — 11 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 162 CLXVI DRAGĂ NICULE, Comisia ține foarte mult să mergi și tu cu noi ; mi-a spus că i-ar părea rău de tot dacă n’ai veni. Presupun că nu ești așa de bolnav ca să nu poți merge pentru două zile, căci e probabil că vom sta numai mâine și poimâine la mănăstire. Aș fi venit eu să-ți spun aceste, dar vreau să termin ceva ca să dau la tipar, * Nu m'am dumerit de loc asupra scrisorii lui Radu, Te rog mai citește odată și spune-mi ce dintr’însa-i pui, Nici mie nu mi se pare acum să se fi refugiat în Ardeal, dar de unde să fie dată scrisoarea, căci a unuia alt Radu nu cred să fie ? Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 8. CLXVIII DRAGĂ NICULE, Am vorbit astăzi cu Istrati și am aflat dela el că Dumitru Știrbeiu a hotărît să nimicească întreaga ediție a volumului I și să facă alta; deaceea adună toate exemplarele împărțite, Istrati știe care e cauza, Din întâmplare m'am întâlnit tocmai cu generalul Mânu, care, aflând de cele ce vreau să vorbesc cu Istrati, mi-a zis j „nu 163 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA mai încerca să convingi pe Știrbeiu; mi-a dat cuvântul că va ni- mici publicația 245, Orice vei face, voiu contracara euu. Știrbeiu pleacă mâne. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 9. CLXIX DRAGĂ NICULE, Te rog citește din nou nr. LXXVI (pag. 74), din „Documente și Regește 2460 din nota 130 la Ștefan cel Mare reese că tu datezi această scrisoare 1472; cum împaci însă coprinsul ei cu data a- ceasta ? Traducerea am consultat-o din nou și este exactă. Mie mi se pare și acum că scrisoarea nu e dată din Țara-Românească. „Cetatea Craiului și a Brașovenilor0 de care se vorbește acolo, nu este cumva Branul? Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 10. CLXX DRAGĂ NICULE, Iți trimet Zimmermann 247. Adresa lui Antonescu 248 exact nu știu, el șede în Schitu Măgureanu, vis-â-vis de liceul Lazăr, a doua STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 164 casă din colț cu Bulevardul, în etajul de sus. Are firmă. Pe la 6—7 e de obiceiu acasă, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 13. CLXXI DRAGĂ NICULE, Programele, sub forma lor definitivă, nu le am; am colecția cea mare de legi a ministeriului, unde nu s’au introdus ultemele modificări. Astăzi avem însă comisia de cărți didactice, ședință; voiu cere un exemplar al programelor și ți-1 voiu trimete deseară. Scrisoarea ta e bună ; ți-o înapoiez cu numărul din Deșteptarea. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 15. CLXXII [Fără dată] DRAGĂ NICULE, Am trimes la tipografie să-mi dea o probă de pe cele 4 nu- mere culese ; celelalte două — documentele lui Alexandra 249 — sunt încă neculese și trebuie să ți le copiez eu la tipografie, unde am dat materialul până la 1488, Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 62. IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA CLXXIII Telegramă D. N. IORGA DEPUTAT VĂLENI Vino mâne la mine la masă: avem ceva de vorbit. IANCU BOGDAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 63. CLXXIV Fără dată DRAGĂ NICULE, Dă-mi te rog numărul II din „Convorbiri0 ; îmi trebuie pentru erată. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 81. CLXXV Fără dată DRAGĂ NICULE, Mâne dimineață la 7V2 să fii la Coco 249â (Seminarul pedagogic, nu altceva) ; eu trebuie să merg dela 7, ca să-1 scol și să-1 fac să se îmbrace. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 166 Catinca după prânz va primi vizita Marioarei. Merge și Densușianu. Al tău IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 85. CLXX VI Fără dată DRAGĂ NICULE, Ți-am cetit coala II și ți-am făcut unele îndreptări. Unde „e ?‘‘ mi se pare că trebuie schimbat. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 99. CLXX VII Fără dată DRAGĂ NICULE, Te rog înseamnă-mi și tu câteva prostii din cartea lui Lăză- rescu 250, pe lângă cele însemnate de mine. Ce e cu școala dela Rădășeni ? 251< Uite-te mai ales peste partea privitoare la noi, pp. 1—74 și 383, și trimite-mi cartea deseară, căci seara să scriu raportul. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 100. 167 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA CLXXVIII $ Fără dată DRAGĂ NICULE, Din nr. 7 p. 209 nu pot să scot niciun înțeles ; e rău copiat și trebue să văd originalul; dacă nu-1 ai, cred că trebue să scoți toată bucata din carte. Nu știu ce este „exmeniu" și „cmumu" care pare a fi o prescurtare. Trimite-mi, dacă n’ai originalul, copia ta. Al tău IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 107. CLXX1X București, 16 Aprilie 1910 DRAGĂ NICULE, Am citit în mai multe numere din „Neamul Românesc" că a eșit voi I din „Istoria armatei române" 252 și am cerut-o la li- brării s’o cumpăr, dar n’am găsit-o. Te rog dar să-mi trimeți un exemplar. Vreau să cetesc ceva bun de serbători. Cu ocazia aceasta îți trimet o scrisoare a d-nei Olga Catargi din Cobila în Basarabia 253. A avut politeța să-mi aducă un do- cument original de la Ștefan cel Mare și să mi-1 dea acasă să-1 co- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 168 piez- Drept recunoștință, îți trimet dorința ei, de a ști ceva despre banul lani25* pe care îl socoate, mi se pare, începătorul neamu- lui lor, Serbători fericite ! IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. 'VIII, nr. 161. CLXXX 20 Aprilie 1910 DRAGĂ NICULE, Iți mulțumesc pentru cele două coaie din vot IV al Istoriei Turcești și te felicit că ai început să tipărești așa de grabă și acest volum. Se vede că, cu tot necazul tău pe mine, sentimentele bune față de mine n’au fost cu totul dosite de cele rele. ^Se’nțelege că nu pot să fiu decât mulțumit de aceasta. Nu știu dacă ai primit scrisoarea prin care te rugam să-mi trimeți „Istoria armatei române". N’am găsit-o nicăieri la librării, deși am căutat-o s’o citesc în serbători. Sărutări Catinchii și copiilor. Al tău IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. XI, nr. 3. 169 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA ' CLXXXI București, 19 oct. 910 DRAGĂ NICULE, Iți mulțumesc pentru coala 16 și cele ce vor urma din voi. IV al Istoriei Turcești. Cu ocazia aceasta îți raportez că m’am achi- tat de amândouă însărcinările ce mi-ai dat pe lângă tipografia Socec: întîi am rugat pe d. Emil Socec să nu te mai urmărească pentru clișeele „Semănătorului44 și mi-a spus că va renunța la o parte din sumă ; al doilea, i-am cerut atît dînsului, cit și d-lui Guță 255 să-ți culeagă trei coaie pe săptămână din documentele să- sești256. Mi-a făgăduit că așa va face, — întru cât țin și ei foarte mult ca să nu te supere. Vezi, știe toată lumea că te superi prea ușor. Al tău IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. III, nr. 76. CLXXXII București, 3 Noemvrie 1910 DRAGĂ NICULE, Am primit ieri sară dela Pușcariu 257 biletul aci alăturat cu rugămintea ca să ți-1 trimet imediat la Văleni. Știi că pentru Sâmbătă după dejun ni-am dat întîlnire la Onciul (pe tine te așteaptă chiar la dejun). Eu nu voiu veni, deoarece nu vreau să te văd nici pe tine în flagrantă contrazicere. cu tine însuți, nici nu vreau să mă cert cu STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 170 Onciul, care, cînd e vorba de Ursul, — cel mai genial elev al lui — ridică tonul, așa încît e greu să rămîi liniștit. Deaceea voiu tri- mete un exemplar din cărțile lui Ursu și vă voiu lăsa să faceți voi raportul- La sfîrșit îmi voiu motiva opinia mea separată. Iți mulțămesc pentru coala 16 și 19 din Istoria Turcească, Să-ți dea Dumnezeu sănătate, ca să le tipărești pe toate cele ce urmează și să isprăvești astfel o mare operă romînească ! Dacă nu-ți mai trebuesc copiile dela Brașov — cele cinci — adu-le Vineri cu tine. Sărutări la ‘ ai tăi, IANCU [BOGDANI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. XII, nr. 79. CLXXXIII București, 8 Decembrie 1910 DRAGĂ NICULE, Intre cele două cărți de Istoria Turcească ce am primit în urmă am găsit aceste două foi de manuscris care par să se fi rătăcit printre ele. Ți-aduc aminte de alegerea de Duminecă 12 c,, și te rog să nu lipsești, mai ales că, pe cât știu acum pozitiv, unii junimiști, între cari și colegii noștri Onciul și Mehedinți, sunt foarte contrariati de candidatura mea, care după părerea lor are mai multe șanse de izbândă decât a lui Pangrati, și, cu tot partidul, pot să voteze con- tra mea. Se vede că așa știu să fie recunoscători junirUiștii. al tău IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. VIII, nr. 85. 171 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA CLXXXIV București, 25 Dec. 910 DRAGĂ NICULE, Te rog trimite-mi într’un plic recomandat cele două docu- mente moldovenești vechi de care mi-ai vorbit — primul al ingi- nerului Balasinovici 208 —, ca să mi le copiez acum în vacanță, când am vreme destulă. Lectura de la Academie am anunțat-o pre- ședintelui ; mi se pare că te pune tocmai în Fevruarie. Nu uita să-mi trimiți tot în vacanție planul pentru cronicarii greci, ca la 8 Ian- să putem lua o hotărîre asupra lor. Sărbători fericite la toți ai tăi și ție. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. X, nr. 63. CLXXXV 2 Iunie 1911 DRAGĂ NICULE, Iți trimet foiea această corectată și tradusă. Celelalte trei foi le-am expediat la Văleni și trebuie să-mi trimeți încă o corectură ; fila 777 din Hurmuzachi am revăzut-o ; un cuvânt nu se poate des- cifra, e rău copiat; am pus „?“ după el. Ce scrii? Să dau imediat la tipar expediția din Moreia sau să mai aștept cu ea? 259. Al tău IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. IX, nr. 192. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 172 CLXXXVI București, 23 Iunie 1911 DRAGĂ NICULE, Mă bucur că-ți plac probele de tipar dela Socec; îmi pare însă foarte rău că sănătatea nu-ți revine mai iute. Tocmai a ieșit de la mine Teodorovici260, pe care l-am întrebat de tine, și mi-a spus că lucrezi prea mult, te necăjești prea mult, etc. In chipul acesta se’nțelege că n’ai să te vindeci degrabă. Boala, ca să treacă, cere repaos și liniște, pe lângă aer curat și hrană bună. Dacă vei scrie și vei corecta ca înainte, — reconvalescența va ținea mult. Iți scriu acestea ca prieten și ca rudă — și-ți atrag atenția asupra faptului că tu n’ai datorii numai față de tine sau față de nație, — ci și față de casa ta. Doresc să aud cât mai iute vești bune dela tine. Al tău IANCU [BOGDAN] P. S, Copiii și-au trecut toți examenele foarte bine și probabil Lunea viitoare, la 21 c., vom pleca cu toții la Bușteni. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. III, nr. 101. 173 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA CLXXXVII 30 Mai 1911 DRAGĂ NICULE, Ți-am adus aceste corecturi Sâmbătă seara la Universitate, cum îmi porunciseși prin Caracaș 26\ dar tu n’ai venit Ieri n’am fost în București. Astăzi ți-le trimet Să-mi dai însă o corectură și la acestea voiu adăoga coprinsul scrisorii.. Până acum n’am putut-o descurca toată și o traducere ad litteram n’aș putea face. Când vii la București, nu uita să treci și pe la mine, Al tău IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. IX, nr. 55. CLXXXVIII București, 31 Mai 1911 DRAGĂ NICULE, Te rog răspunde-mi piintr’o cartă poștală ; ce sunt Orientes campi Câmpii Aroonului ? Al tău IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. III, nr. 221. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 174 CLXXXIX Moscova, Hotel Los-Kutnapa. 9 August 1911 DRAGĂ NICULE, Sunt de trei săptămâni aici și supraveghez deaproape tipări- rirea facsimilelor de documente și peceți moldovenești263. Din plan- șele de peceți s’au tipărit cea mai mare parte; în săptămâna asta se tipăresc și celelalte; azi se începe tipărirea documentelor pe care nu trebuie s’o mai supraveghez eu însumi, căci acestea nu presintă nici o dificultate. Cu schimbările și completările ce le-am adus acum, Albumul va cuprinde 70 de planșe de documente și 24 de planșe de peceți, Se reproduc, — câteva în mărime naturală, cele mai multe micșorate, pecețile însă foarte puțin micșorate, — în total 80 de documente (dela 1383 — 1553) și vreo 250 de peceți (dela 1387 — 1553), Are să fie frumos și, cred, foarte util, In vremea cât sunt deschise Arhivele copiez acolo și-mi complectez materialele adunate acum trei ani, Dacă voiu mai veni încă odată — pentru vreo trei luni—, sper să scot tot ce ne interesează pe noi și să fac mai târ- ziu două volume de acte privitoare la relațiile noastre cu țarul mos- covit și cu imperiul rusesc din sec, XVI—XVIII sau până la înce- putul sec, X(X, Un alt volum ar forma sec, XIX, dacă voiu obține permisiunea să-1 scormonesc. Și sper că o voiu obținea, Mai stau aici până pe la 25 August, căci la Septemvrie am făgăduit Marioarei să fiu la Bușteni; altfel aș sta și luna lui Sep- temvrie întreagă, căci sunt bine dispus pentru lucru, Până acum nu m’am obosit de loc, deși lucrez de trei ori mai mult decât de obiceiu, Așa sunt eu, După asta poate m’oiu odihni două luni, Am aflat dela Ștefan că Ghiți a venit pentru vară la Văleni, Te rog, trimite-i scrisoarea alăturată, 11 întreb ceva despre însciierea lui 175 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA Dinu 264 la gimnaziu. Dacă cumva Ghiți a plecat la București, te rog trimete-i scrisoarea mea recomandată. Trebuie s’o primească și să-mi dea un răspuns. Fiindcă nu mi-ai scris nimica de boala ta, cred că ești acum deplin sănătos și așa doresc să te găsesc la toamnă. Sărutări Catin- chii și copiilor. x Al tău IANCU [BOGDANJ Dacă cumva Berechet 265 al tău mai este în Rusia, dă-mi adresa lui ; poate mă opresc și la Chiev și vreau să-1 caut. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. I, nr. 9. cxc Moscovat 17 August 1911 DRAGĂ CAT1NCO, Îmi scrie Marioara că ai întrebat-o unde sunt. Cred că până acum Nicu a primit scrisoarea ce i-am trimes de aici, împreună cu una pentru Ghiți, care era urgentă. Am lucrat foarte mult aici, adică foarte mult pentru mine, pentru Nicu ar fi foarte puțin. Sunt bine dispus, mulțămit dece am făcut și mă întorc probabil pentru 1 Sept, la Bușteni. Aș mai sta eu, dar nu mă lasă copiii. Sărutări tuturor din Văleni. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. XI din 1912, nr. 55. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 176 CXCI Moscova, 20 August 1911 DRAGĂ NICULE, Mi-au făcut o deosebită plăcere rândurile tale. Te rog însă să nu aștepți de pe acum volumele mele, căci altfel are să ți se pară că aștepți prea mult. Nici în cinci luni n’o să iasă, fiindcă n’o să pot completa mai degrabă materialul. Dar grabă nu e aici. Nu lucrez, îl țin ; e pro- babil că n’o să mor înainte de a publica actele de aici. Cu toată dragostea. Al tău, IANCU [BOGDAN] P. S. — In Palatul acesta a locuit Napoleon la 1812. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. XI din 1912, nr. 34. cxcn București, 20 Sept. 1911 DRAGĂ NICULE, Vei primi odată cu scrisoarea asta o adresă oficială a deca- natului, prin care te rog să reprezinți FacultateaInoastră la serbările din lași 266. Mi-ai făgăduit că primești această misiune „mare,, și te rog să mergi la lași numai în calitate de reprezentant al facultății de litere din București. 177 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA Iți trimet și programul, pe care l-am primit astăzi dela Rec- torat din lași; nu uita prin urmare să trimeți, comisarului meu, din lași, îndată ce vei sosi acolo, adresa locuinței tale. Noi ne-am întors definitiv din Bușteni, Al tău cu toată dragostea IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. An$L 1911, voi. XX, nr. 143. CXCIII București, 6 Noembrie, 1911 DRAGĂ NICULE, Am arătat ieri petiția ta pentru cei 60 lei Rectorului, și mi-a spus să faci o chitanță, în care să nu fie vorba decât de material, căci trebuie să plătească suma aceasta din fondul de 700 lei pen- tru material, Deci fă-o așa ; „L. 60 am primit pentru un pergament cu chenar pictat, în care s’au scris, etc/L Alte cheltueli mărunte nu trebuiesc amintite. Trimete-mi această chitanță și cu ea voiu încasa banii dela intendentul Universității și Vinerea viitoare ți-i voiu aduce la Academie. Al tău, IANCU [BOGDAN] St. D. L. VII — 12 Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. I, nr. 100. -STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 178 CXCIV București, 22 Noembrie 1911 DRAGĂ NICULE, Am cetit cele 19 pp. pe care ai pus „imprimatur", nu le trag însă din mașină, până ce nu-ți voiu arăta Vinerea viitoare câteva pasage, asupra cărora am îndoeli. Te rog dar să aduci ce mai ai peste aceste 19 pp,; e bine să dau „imprimatur" odată pe mai multe coaie, pe care să le fi cetit și eu dearânduL Te rog dacă mai ai un exemplar din vot I al „Inscripțiilor din bisericile României" 267, să-mi aduci unul. îmi cere un prieten din Rusia pentru biblioteca unui Seminar de acolo. Tu dai volumul, eu plătesc transportul. Al tău, IANCU [BOGDANJ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. XIV, nr. 201. cxcv București, 25 Noembrie 1911 DRAGĂ NICULE, Am cetit coala a doua din corecturile tale ; la p, 20 s*a stre- curat o greșală la numerotarea paragrafelor, repetându-se 25 și 26 dela pagina precedentă. Am schimbat deci numerotația dela 179 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA p. 20 până la p. 28, contopind în două locuri câte două paragrafe într’unul. Dela 537 rămâne așa ca în corectura ta. La p, 29 trebue să fie o greșală în fraza despre podul dela Vardar „care pod iaste lungul mare ca de 250 de stânjeni", va fi lung în mare! Dacă mă autorizezi să fac îndreptarea asta, aș putea tipări cele două coaie, deși cred că e mai bine să le citesc întâiu, și eu pe toate și să le trag apoi toate odată din mașină. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. XIV, nr. 184. CXCVI București, 7 Dech. 911- DRAGĂ NICULE, ț Am cetit cele din urmă două coaie ; nu e nevoie să Ie mai vezi și tu. Nu mi-ai dat însă paginele 52—64, care nu sunt la tipo- grafie. Adu-le, te rog, Vineri. In privința honorariului vom vorbi la Academie. ' Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. XIV, nr. 156. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII CXCVII București, 30 Decembrie 1911 DRAGĂ CATINCO, Iți trimet aici chitanța lui Nicu, pe care am ținut-o la mine fără să o încasez, fiindcă știam că cheltuiserâți mai mult decât 30 lei și rectoratul acordase 60 lei, la cererea mea. Se ’nțelege că m’aș fi făcut de râs să primesc numai suma jumătate. îndreaptă prin urmare tu (sau mai bine Nicu) pe treizeci în șaizeci și îndată după vacanță voiu încasa banii dela rectorat. Vă dorim și noi un an nou fericit; nu adaog ,,fără griji și necazuri", căci asta nu se poate. Cine poate trăi fără griji și ne- cazuri ? Al vostru, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XX, nr. 47. $ cxcvin 3 Ianuarie 1912 DRAGĂ NICULE, Ți-aș fi frimes ieri acele patru pagini de corecturi, dar obiș- nuința veche mă făcea să cred că trebuie să le trimet la Socec și am așteptat până azi, când m’am trezit că documentele tale se tipă- resc acum la Văleni. N’am tradus actele polone, deoarece se înțeleg de oricine 181 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA De ce nu mi-ai trimes cele două documente originale moldo- venești ? Se’nțelege că aș putea aștepta și până la 10 Ianuarie când vei veni pentru disolvarea Camerelor, dar prefer să-ți fac o cheltuială de un franc cu poșta, ca să le am înainte. Te rog dar trimete-mi-le mâne. Vă dorim la toți un an nou fericit și îmbelșugat. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. X, nr. 170. CXC1X București, 18 Iunie 1912 DRAGĂ NICULE, Mi-am adus aminte de traducerea expediției din Moreia 268; ai scăpat acum de alte lucrări și ai putea s’o faci pe asta. In timpul vacanței ai putea isprăvi cartea, ca s’o scoatem pe toamnă. A lui Barwinski2s9 se broșează acum; se broșează și ediția separată a studiului lui Russo din „Buletin", despre care te rog să scrii ceva, căci mi se pare a fi unul din cele mai bune studii de felul acesta 27°. Nădăjduesc că o să-ți placă măsura ce am luat față de domnii greviști; păcat că n’am putut să iau aceiași măsură față de cel mai păcătos dintre dânșii s Boroianu271. Mărturia lui mi-ara'tă că cei mai buni prieteni ai mei sunt junimiștii! Cât de bine i-ai cunoscut tu și cât de prost am fost eu! Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1912, voi. VIII, nr. 75. ' STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 182 CC 20 Decembrie 1912 DRAGĂ NICULE, Vino, te rog, diseară la 6 la consiliul de facultate pentru ale- gere de decan. Sara aș vrea să vii la mine la masă; am să vorbesc cu tine despre niște scrisori-rău datate de tine în voi. XV din Hur- muzaki și despre ediția dela comisia istorică. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1912, voi. XV, nr. 16. CCI 31 Decembrie 1912 DRAGĂ NICULE, Am primit manuscriptul și împreună cu cele patru file de mai înainte ; îl voiu da chiar astăzi la tipar. Iți mulțumesc din tot sufletul pentru graba cu care l-ai făcut. Cu ocazia asta îți doresc și eu de anul nou toate fericirile și-ți mulțămesc pentru felicitările tale calde: ele m’au atins cu atât mai mult, cu cât sânt altfel cu totul deprimat. Aș fi dorit să viu pe la Văleni; n’am putut încă. Primiți cu toți, din partea Marioarei și-a mea, cele mai bune urări Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1912, voi. XV, nr. 141. 183 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA CCII Bușteni, Bul. Carol 95, 8 August 1913 DRAGĂ NICULE, Lapedatu mi-a spus că te-ai întors de mult din Bulgaria și că ai tipărite gata două cărții ,,Lecțiile de istoria popoarelor bal- canice" 272 și „Impresiile din Bulgaria"273, Mi-ai face o mare plă- cere dacă mi le-ai trimite pe amândouă, sau măcar pe cea dintâi, aici, la Bușteni, N’am ce să citesc și umezeala continuă mă împedecă să lucrez în casă, Am dat poruncă să-ți trimiată 20 exemplare din „Expediția în Moreea"2'4, Sărutări Catinchii și copiilor. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1913, voi. XIV, nr. 189. CCIII DRAGĂ CATINCO, Marioara nu este acasă, S’au dus la teatru cu toți ceilalți, afară de minej păcătosul, care mă delectez cu „Manasse,, 2r5, Eu aș veni la voi și singur, dar nu mă lasă a) „Manasse"; b) ziua de mâne a Marioarei. Să ne vedem cu bine altă dată! IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1913, voi. XI, nr. 165. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 184 CCIV Buștenii 2 Sept, 1913 DRAGĂ NICULE, Se vede că erai într’o foarte rea dispoziție, când ai scris car- tea poștală. Că nu te-am uitat de loc, ai putea vedea din faptul că ți-am cerut coaiele tipărite din cartea ta asupra expediției noastre în Bulgaria276; așa de nerăbdător eram să știu impresiile tale. Că nu ți-am mulțămit imediat pentru coaiele trimise, asta s’o atribui unei leni extraordinare care mă cuprinde din când în când și care m’a cuprins și acum, neîngăduindu-mi să-mi văz de corespodență, Mă lenevește și vremea foarte posomorită, ploioasă și grozav de umedă, din Bușteni, E așa de urît că nu pot sta în casă nici măcar două ceasuri să citesc sau să scriu: mă pătrunde umezeala în oase, „Așa fiind vremile" trebuia sa lipsească die scrisoarea ta; proști de felul mieu nu se schimbă „cu vremile"; așa ceva li se întâmplă numai oamenilor deștepți și eu nu am avut nici odată ambițiunea să mă înnumăr printre aceștia, „Ștefan cel Mare'‘ 277 se broșează acum; broșarea merge însă încet, fiindcă la tipografia Socec sunt .ocupafi cu cărțile de școală, și apoi se tipărește hârtia de copertă pe care a trebuit s’o comande în străinătate. De aceia nu s’au putut broșa nici primele exemplare din cartea ta. S’au broșat până acum vre-o două sute. Documentul dela 19 Mai 1787 îl am într’o copie din condica Asachi; adu-mi însă cuprinsul în grecește, căci poate să-mi ser- vească mai târziu; originalul trebuie să fie pe undeva în Grecia. Nu-ți mai scriu nimica de Vasile: [Bogdan] o să-ți povestesc când ne-om vedea la Academie, Vineri, A avut și el norocul să moară fără dureri, 185 TOAN BOGDAN — NICOLAE IORGA Pun aici pentru Catinca o scrisoare o Marioarei, pe care a uitat s’o trimeată la poștă» Adaog și eu dela mine că aș fi foarte vesel, dacă ați putea veni macar pentru o zi la noi la Bușteni, Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1913, voi. XIV, nr. 189. ccv București, 19 Nov, 1913 DRAGĂ NICULE, Ca să nu-ți mai împovărez servieta, totdeauna plină de cărți și corecturi și de cele două volume ale mele 278, ți le trimit astăzi cu poșta la Văleni, Legătura aceasta în pânză flexibilă n’a ești cum m’am așteptat, e însă mai practică decât cea. în piele, care la soare sau la căldură se diformează rău, Treabă românească! Exemplarele de lux sunt așa de aspre, că e foarte greu să umbli cu ele; pe masă nu stau deschise, Iată de ce ți-am trimes acest fel de exemplare. Ai făcut foarte bine că ai venit ieri la consiliu și că ai sub- scris recomandarea lui Ortiz279. Ortiz, fără să aibă talentul altora, poate și cu mai puțin entusiasm la muncă decât alții, este însă de școala noastră, adecă e un om cinstit în lucrările sale’ conștiincios în îndeplinirea datoriilor și cu demnitate în purta- rea sa. Cred că e un câștig și din punct de vedere științific și mo- ral pentru noi. Te rog dar să fii Și la ședința senatului, când va STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 186 fi convocată. Ți-am cetit aseară cele două broșuri franțuzești, foarte frumoase 280; aștept cu nerăbdare să iasă cartea cea mare despre Istoria popoarelor balcanice? pe care te rog să mi-o trimifi îndată ce va ieși 281. Cele câteva coaie ce mi-ai dat, nu le mai păs- trez. Sărutări Catinchii și copiilor. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1913, voi. V, nr. 24. CCVI IOAN BOGDAN profesor la Universitate invită pe prietenul său lorga astăzi la dejun, la 1272; în ace- laș timp speră să-i dea un răspuns dela Aurel Popovici282. Izvoare:. Autografe Nicolae lorga. Anul 1913, voi. XVIII, nr. 43. CCVII. București, 2 Aprile 1914 DRAGĂ NICULE, Făcând socoteala comisiei istorice pe anul 1912/1913, am găsit că din onorarul pentru „Expediția din Moreia" mai ai să primești 240 30 lei bani. Ai primit cu un an mai înainte 900 fr. 187 IOAN BOGDAN — NICOLAE IORGA pentru 6 coaie de text; pentru rest ți-am dat un avans de 400 fr. la 19 Aprilie 1913 (un advocat trimes de tine ți-a luat) și altul de 300 fr. la 1 Mai 1913 (ție în mână ; având să primești cu totul 970,90 lei, din care scade 700 și taxa pentru mandatul poștal (2,50) îți expediez suma de 238,70. Te rog, iscălește cele trei exemplare ale chitanțelor jos, subt dată, și trimite-mi-le îndărăt, într’un plic re- comandat, în aceiaș zi, căci vreau să le înaintez ministrului. Sărbătorile Paștelor cu sănătate și bucurie ! IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1914, voi. X, nr. 133. CCVIII București, 11 Oct. 1914 DRAGĂ NICULE, Scrisoarea cătră Anerya 283 care ți-a venit îndărăt, o păstrez încă la mine, până voiu vedea ce se întâmplă cu Lembergul; se vede că, cât timp sunt încă Rușii acolo, corespondența cu Lem- bergul este oprită 284. Ai spus Catinchii de carta poștală primită dela Rică ? 285 Alt- ceva nimic nou. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1914, voi. VI, nr. 157. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 188 CCIX Brașov, 19 Oct. 1914 DRAGĂ NICULE, Trista știre care o aflasem în București, este din nenorocire adevărată, A adus-o aici însuși medicul regimentului, care a con- statat identitatea celui căzut pe câmpul de luptă. Sandi [Bogdan] a fost făcut praf de o granată care a explodat lângă dânsul, într’un șanț de apărare, unde avea comanda batalionului lui, în absența ma- iorului, care este bolnav 286, și doctorul și alți ofițeri spun că a ară- tat o bravură neobișnuită în tot timpul campaniei. Rică a sosit la Brașov în aceiaș sară cu mine. E rău rănit la brațul stâng, dar rana este mai mult dureroasă decât primejdioasă; el speră să scape fără nici o urmare neplăcută și să se întoarcă în- dărăt pe câmpul de luptă. Iți mulțămește pentru invitarea de a veni la Văleni, dar n’o poate primi: ofițerilor nu le este permis să iasă din țară în timpul răsboiului. Ți-am trimes o telegramă dela Predeal că am amânat consiliul de facultate pentru Joi seara; te rog, dar, să vii negreșit, ca să ne ajungem scopul pentru care am admis această amânare. Altfel, mi-ar părea rău s’o fi făcut. Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1914, voi. VI, nr. 177. 189 IOAN BOGDAN - NICOLAE IORGA ccx București, 3 Noembrie 1914 DRAGĂ NICULE, Ți-aduci aminte că am convocat pentru Joi seara, la orele 9, un consiliu de facultate, în care să se ia o hotărîre despre catedra de filologie greacă veche și modernă 2-7, Am pus consiliul la această oră ca să poți veni și tu. De acest lucru cred că nu vrei să te desinteresezi. Am primit gazeta bulgă- rească și-ți voiu spune cuprinsul articolului Joi seara 288. IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1914, voi. VI, nr. 134. CCX1 București, 24 Ianuarie 1915 DRAGĂ NICULE, Am cetit azi cu mare plăcere „cuvintele introductive" la „Re- vista istorică" 289. Nu este unul pe care să nu-1 subscriu și eu, cu convingerea că subscriu cel mai bun plan, cele mai bune intenții și cel mai bun mijloc de a le realiza, în margenile putinței noastre, printr’o revistă istorică. Poți să fii mândru că ai scris astfel de pro- gram pentru noua ta revistă și mi-a părut bine că l-ai iscălit numai tu. E un program clasic pentru împrejurările noastre. Doresc din toată inima să-1 poți aduce la îndeplinire cât mai multă vreme ! 290 Al tău, IANCU [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1914, voi. VIII, nr. 52. Alexandru Bogdan cătră Nicolae lorga I Brașov, 17 Martie 1904 Vă mulțămesc de trimiterea „Semănătorului", și vă rog să mi-1 trimiteri și mai departe, II cetesc cu mare interes fiindcă este sin- gura mea lectură românească afară de „Convorbiri", Articolele din frunte le înhap îndată ce sosește, Numai în timpul din urmă mi-a împrumutat un coleg romanul ultim al lui Slavici și am mai citit și pe Creangă, Mi-e groază, când mă gândesc cât am uitat românește! Dar nu pot deocamdată să-mi ajut, fiind-că n’am cu ce și promisiuni date lui Ștefi, au rămas neîmplinite până azi. Era să viu pentru lunile astea de vacantă (Martie și Aprilie) la București, dar vă puteți închipui de ce nu s’a putut și așa ră- masei aici, zicându-mi că poate să prind altădată o ocasie să mă așez pentru o lună-două la București, când poate nu voiu sosi atât de calicit, cum aș fi sosit acum. Oare să încerc la lancu o comandă de cărți (vre-o 20 fr. ro- mânești) cu împrumut ? Ori să mai aștept până în Septembrie, când mă voi mai ușura și eu în Brașov ? Sărutări, ALEXANDRU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. I, nr. 97. 191 ALEXANDRU BOGDAN - NICOLAE IORGA II Brașov, 11 Mai 1906 DRAGĂ IORGA! Eu n’am mai scris pentru gazete. Dar îți voiu scrie bucuros, dacă ești mulțumit cu ce-ți trimet acum și dacă corespunde scrisul meu programului ce-1 aveți. Poate mă voiu orienta mai ușor după ce voiu ceti câteva nu- mere din ziar, Iți trimet acestea de vreme, pentru ca să ai timp să te adre- sezi altuia, dacă vei crede că eu n’aș fi în stare să te mulțumesc, D-l Bârseanu și-a luat concediu de 6 săptămâni, Va pleca la Karlsbad, Salutări la ai tăi și ție, SANDI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XX, nr. 20, III Brașov, 5 Dec. 1906 Sistați abonamentele, dacă se poate, ale lui L Petrovici și i. Bunea, cari vor lua de aici înainte dela mine, Pentru nr, 53—60 aș încasa atunci eu banii, Și-atunci să-mi trimiteți mie, începând deja cu nr. 61, numai câte 27 (douăzeci și șapte) de exemplare, iar dacă cei doi primesc revista și mai departe în abonament, nu- mai 25, Căci mi-a rămas din numărul ultim 20 de exemplare și aproape toți studenții sunt datori pe câte-o lună, ori o lună și ju- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 192 mătate și n’am mijloace, cu care să-i silesc ca să plătească. La în- ceput credeam că le pot da și împrumut, dar acum văd că-s plat- nici răi. Te rog trimite-mi într’un exemplar nr, 15 — 42, dar în prețul obicinuit Dacă nu se poate așa, nu le trimite. Biserica Sf. Nicolae de aici a votat pentru Grama un ajutor anual de peste 20.000 de coroane. Al tău, SANDI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. IX, nr. 607. IV Brașov, 7 Iunie 1907 DRAGĂ NICULE, Prietenii și cunoscuții tăi de aici m’au însărcinat să-ți comunic felicitările lor f ei, mai ales acum, când te știu singur, îți doresc puterea și energia omului de stat, precum și prevederea filosofului, care să-ți aducă succese și învingeri trainice spre binele acelora, cari îți urmează cu credință pașii. Al tău, SANDI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. V, nr. 15. 193 ALEXANDRU BOGDAN - NICOLAE IORGA V DRAGĂ NICULE, Cu frumoasa veste că vorbirea ta mi s’a răpit din mâni, când le-am arătat-o, îți trimit și cele mai sincere doriri de bine. Al tău, SANDI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 190.7, voi. XXII, nr. 138. VI DRAGĂ CATINCO! Mie îmi face Nicu prea mare cinste crezând că aș putea ținea și eu un curs. Dar voi știți bine cât de nepregătit sânt. Nici un curs de metrică n’aș putea face conștiincios, fiindcă n’am idee clară de dezvoltarea ei în literatura noastră — în lipsa isvoarelor. Mai târziu cu cea mai mare dragoste..,. Mami a plecat eri la București la Ștefi-ne. Sărutări tuturor și salutări, SANDI P. S, — Aici am spus de cursuri. Nu știu să vie vre unul. Br. 5 Iunie V, 1908» st. D. L. VII — 13 Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. I, nr. 118. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 194 VII Brașov Un întreit sacrilegiu s’a comis Dumineca trecută în biserica Sft- Nicolae din Brașov cu ocazia alegerii unui deputat pentru con- gresul național bisericesc. Sute de oameni beți, aduși în starea aceasta prin banii celor mai periculoși demagogi români din Ungaria, cari . însă sânt spri- jiniți de sus, au prefăcut biserica într’o sală de adunare tachistă, — cu tachiștii trebuie că au legături, învățând dela ei toate mano- perele de alegeri, — au huiduit pe institutorii, pe profesorii liceului (și prezident era un profesor al liceului, care își făgăduia pe foștii profesori și pe actualii colegi) și pe înșiși preoții acestei biserici. Acești oameni nu mai văd dincolo de interesele personale. In fruntea lor stă directorul școalei comerciale, A. Vlaicu, și protopopul V. Voina. Rog trimiteți „Neamul" dela 1 Noembrie încolo în 18 exem- plare și din Poeziile lui Asachi, 6 exemplare. Socoteala de până acum o voi achita în zilele astea. Al vostru, SANDI [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XXIX, nr. 154. VIII DRAGĂ NICULE! Ți-am scris pentru „Neamul românesc" articolul acesta, în ca- drul căruia scrisoarea se arată într’o lumină și mai bizară. Scrisoarea după părerea mea și a tuturor prietenilor tăi și ai 195 ALEXANDRU BOGDAN - NICOLAE IORGA miei da aici trebue publicată. Și numai răspunsul tău din Cronică a făcut o impresie penibilă asupra a celor 2—3 profesori cari țin cu Vlaicu, Voina, Fiindcă articolul mieu e ținut și *n termeni generali, e probabil să fie reprodus de vre un ziar, de aici. Nu l-aș putea trimite la unul din ziarele noastre fiindcă Mi- tropolitul e abonat la ele cu câte 100—200 fl, și poate nu l-ar pu- blica, Iar cu foiletonistul „Țării Noastre" știi că am avut o aspră polemică, Pentru Catinca: am specificat sumele pe cuponul mandatu- lui poștal, deci am plătit tot, ce-am încassat, până la 1 Novem- bre. Al vostru, SANDI [BOGDAN] Brașov 15 Noembre 1908, Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XXIX, nr. 183. IX DRAGĂ NICULE! Așa poate păți deci și un N, lorga, când are» mai mulți cores- pondenți dintr’un orășel ca Brașovul, când are curaj să primească și scrisul altora, cari nu împlinesc condițiile ce se găsiau scrise în in- vitarea trimeasă corespondenților la pornirea revistei! Numărul din 5 Mart are o corespondență din Brașov, 1) în- treagă o minciună, al 2) o batjocoră la adresa revistei cinstite- care e ,,Neamul", al 3) îndrăzneala cu care îi folosește coloa, STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 196 nele spre a-și bate joc de o persoană din Brașov care în privipța morală stă de 100 ori mai sus și mai tare decât acel V, L,, cores- pondentul, căruia îi rămâne, în orice caz, deosebit de delicata plă- cere de-a putea râde în revistă de bărbatul batjocorit și de co- respondentul adevărat (adecă cel cinstit și singurul cinstit) al re- vistei tale, Corespondența despre conferința întâia a lui Bârsan ținută la 3 Mart ți-a trimis-o ieri/ Cu dragoste al tău„ SANDI [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XXV, nr. 118. DRAGĂ NICULE ! Iți trimit conferința mea să o cetești. Pentru o repede orien- tare am adăugat și cuprinsul pe foaia ultimă. Acum lucrul stă așa: Mi-au cerut-o și secțiile „Asociațiunii", adică redacțiunea, pentru a o publica în „Transilvania0, care, cum știi, s’a prefăcut, din re- vistă administrativă ce era, într’una științifică. Eu am copiat lucrarea și-ți trimet și ție originalul, aștepfân- du-ți răspunsul, pe care te rog să, mi-1 trimeți curând, Dacă face și s’ar renta să fie tipărită în broșură, o tipărim la „N, R/‘ și n’o mai trimet „Transilvaniei0, cu toate că această revistă nu pătrunde în România decât în 2—3 exemplare, Dacă lucrarea, atât prin felul cum e tratat materialul, pre- cum și prin bogăția lui, nu merită atențiunea de care au împăr- tășit-o câțiva Brașoveni, cari sânt natural mai puțin pretențioși decât, să zicem, membrii Academiei, deși între acești Brașoveni 197 ALEXANDRU BOGDAN - NICOLAE IORGA ste și un membru al Academiei, voi fi bucuros dacă ea apare și numai în „Transilvania", Adecă ce numai! Pentru mine și aceasta ar fi o destul de mare cinste. Deci ne supunem sentinței ce ni-o vei trimite. Căci, dacă „A- cademia“, căreia i-a prezentat-o D-1 Bârseanu, acum un an, ca membru nou ales, a crezut că nu-i potrivită pentru „Analele" ei am toată dreptatea să nu mă mai încred în metodul și puterea mea de muncă. Poate că aceste rânduri te vor face să o cetești cu in- teres, într’o oră o mântui, Sărutări tuturor a lor tăi, SANDI [BOGDAN] Brașov 27 April v, 1909 Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. VII, nr. 13. XI DRAGĂ IORGA, „N. R.“ e oprit prin ordinațiune ministerială, care s’a comu~ nicat tuturor oficiilor de poștă. Am aflat azi, când m’am dus să întreb, cum se face de nu l-am primit din 14 Oct, încoace. Te sîătuesc ca în numerile tipărite pentru noi să nu iscălești; cercul de cetitori din Ungaria este aproape acelaș, stabilit, și fiecare știe al cui e articolul entâiu, tipărit cu litere mai mari. Cu dragoste, SANDI [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. VIII, nr. 174. STUDII . ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 198 - - ---------------------------------------------------ț XII Dacă nu m-aș fi îmbolnăvit iarăși la București de stomac și altele, aș fi venit și pe la voi măcar o zi de sărbători. Așa mă mul- țămesc să vă doresc pe calea asta „An nou fericit* — aș zice li- niștit, dar asta atârnă de voi. Nu vă pese de nimic și cu pricepere și cumpănire înnainte. Al vostru, SANDI [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXII, nr. 205. XIII DRAGĂ IORGA, Am primit în zilele acestea 2 lăzi de cărți (din Bucovina). Am așteptat și un aviz oarecare. Fiindcă nu mi-a sosit nimic până acum, și fiindcă presupun că s'au trimes la ordinul tău, te rog înștiințează-mă, ce să fac cu ele, pentru ce~s menite ; a fi îm- părțite aici, ori trimese în altă parte ? Cele trimese lui A. Birseanu s’au vândut cu 20 bani exem- plarul, Am crezut că cel mai potrivit lucru este să le desfacem prin o librărie, — astfel încât lui i-au rămas încă câteva parale (80 lei), după ce din suma încasată a plătit cheltuielile de transport. Eu încă am plătit pentru aceste 2 lăzi 39 cor. Pot să-mi iau paralele din suma ce se găsește la Bârseanu și să le mpărțim și mai ieftin (10 bani ex.) ? Rog un răspuns scurt, în stilul telegramelor; d, ex. î „librărie ia cheltuieli 10 bani“, și pe carte poștală. 199 ALEXANDRU BOGDAN - NICOLAE IORGA Vă doresc an nou fericit și un mare succes în lupta electorală care s’apropie. „N, R." a sosit în anul acesta foarte neregulat ; de aceea nu vă pot trimite decât vre o 21 lei, cât de fapt am încasat în lunile Sept.-Nov, 1910, Al tău, SANDI [BOGDAN] Brașov, 29 Dec. v. 1910. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. X, nr. 169. XIV Brașov, 5 Iunie 1911 DRAGĂ CAT1NCO, Te rog trimete, dacă aveți, clișeul unei fotografii de-a lui lorga la ziarul „Românul", Arad, Baityânyi utca. Mie mi-a scris redacția ziarului, dacă li-1 pot procura. Iar, dacă nu-1 aveți, scrie cuiva (tipografie, librărie), despre care știi că-1 are, să-1 trimeată „Ro- mânului" . încă un lucru; nu s’ar putea găsi un loc în București pentru un elev al mieu de-aici, care vrea să studieze filosofia, dar nare parale din ce să se poată susținea? Aș fi venit de Rusalii pe la voi, dar adunarea secției Brașov a „Asociației" mă reține. Vă sărut pe toți, SANDI [BOGDAN] P.S, — Acela cu capul gol, după care s’au făcut cărțile poș- tale ilustrate, ar fi cea mai frumoasă. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911j voi. III, nr. 177. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 200 XV DRAGĂ NICULE, Iți trimet articolul alăturat pentru „N, Dacă aprobi, iscălește : „Un tânăr, care nu a trecut dincolo**, cum zici tu în ar- ticolul „In Ardeal haosul crește" (1 Febr.) ori nu iscăli de fel. Cu numele mieu nu pot iscăli, nu de frica ziarelor :și a unei po- lemici, ci de a dușmanilor miei de aci, cari ar avea dovadă că fac politică și m’ar denunța la guvern, cum au mai făcut-o odată, etc, etc. Pentru gazete nu am putut trimite încă paralele, fiindcă am fost necontenit în încurcături de bani. Acum, de exemplu, că a tre- buit să-mi fac o operație la urechi și a trebuit să plec la Pesta să mi-o facă, am cheltuit = 8 zile, 330 franci. Nu mi-ați putea spune când am trimes ultimele parale ? Apoi o plângere: am plătit pentru „N. R. L.‘* (35 ex.) adeseori pedeapsă, fiindcă pachetul n’a fost francat bine. Pentru două pa- chete am plătit astfel 0,95 4-0,45= 1,40 coroane pedeapsă. Trebue pus la 50 gr. — 5 bani, 100 gr. — 10 bani, etc. Acum am concediu de 4 săptămâni, până mă voiu vindeca, și astfel am ajuns să mai pot scrie ceva. Trimet ' articolul pentru „N. R.*\ pentru ca măcar în forma asta să-ți mulțămesc pentru trimiterea gratuită a gazetelor și revistei tale. In sfârșit, nu e de lipsă să-ți mai spun cât de indignat am fost, și au fost cu toții aici, că nu v’au lăsat pe voi doi să intrați în Cameră, dar în ochii mei ai luat proporțiile unui erou, când ai jertfit această ambiție, ai refuzat cartelul cu Guvernul la lași, și ai preferat să câștigi prin căderea voastră cine știe câte zeci ori 201 ALEXANDRU BOGDAN - NICOLAE IORGA chiar sute de noi aderenti ai partidului naționalist-democrat, care va reface România și-o va mântui. Vă sărută pe toți al vostru, SANDI [BOGDAN] Brașov, 14/27 Mart. 1911. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. iVII, nr. 58. XVI 1 Maia, 1912 DRAGĂ CATINCO, întreagă scrisoarea mea va fi numai lămuriri. Cu fondul înte- meiat în amintirea mamei și tatălui nostru stă lucrul astfel: Pa- ralele trimise de voi au fost amintite și s’a mulfămit din partea d-nei Bănulescu pentru ele în „Gazeta" imediat după ce le-ați tri- mes. Așa îmi spune Măriți (eu nu eram pe atunci în Brașov). Dar acestea, după cât mi se pare, ar fi numai chestiune de for- malitate, Suma dată de voi s’a adaugat la celelalte sume chiar la sfatul d-nei președinte. Și aceasta din motivul că Internatul și așa are fondurile proprii pentru ajutorarea orfanilor și vede în înfi- ințarea unor fonduri din partea particularilor un îndemn pentru alții de-a face asemenea. Dar afacerea se poate rezolva ușor. N’avem decât să scoatem din suma de 200 cele 50 cor. ale voastre dacă o doriți. Noi ne-am bucurat că am putut ajunge măcar la a- ceastă sumă. Cum vei vedea îndată' Au dat: lancu 20 lei, Leni 20 cor., Măriți 20 cor., Ștefi 50 lei, tu și cu Nicu 50 lei, eu 20 cor., Lucia 20 cor., Iordan, Ghiți, Vasile, Rîcă: nimic. Am spus anume STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 202 în actul de dăruire că această sumă de 200 să se considere de suma inițială; fondul se va augmenta prin contribuirile ulterioare ale membrilor familiei. Deci voi puteți face de-aci înainte ce voiți ; în fiecare an veți putea trimite bani direct la adresa internatului cu indicarea „pentru ajutorarea orfelinelor11 ori „pentru a fi adău- gați la fondul Ion și Elena Bogdan11. Interesele fondului se cheltuesc an de an! Datoria noastră este să-1 ridicăm cât mai de grabă la o sumă care să fie în raport cu numărul nostru și cu bogăția... celor bogați dintre noi! Nu înțeleg cum vă puteți închipui că în redacția „Gazetei", ar fi vre-un dușman al lui Nicu, când toată lumea dela noi se uită la el și vorbește despre el ca despre Dumnezeu. (Numai așa vă mai pot exprima, pentru a vă putea spulbera din închipuire orice umbra de bănuială!). Iar eu ? De când aș fi voit să scriu despre „învierea lui Ște- fan-Vodă!" Dar nervii miei sunt într’un hal, de mi-e frică să mă apuc de un lucru serios. Nu sunt în stare să continui nici cele 3—4 articole, cât mi-a mai rămas din „Altă ortografie". Iar pentru „învierea lui Ștefan-Vodă“ aș fi dorit să cetesc și capitolele respec- tive din cronici. Mi-ar părea bine dacă mi-ați da o indicare; ce iz- voare anume a folosit Nicu? Ori izvoarele lui a fost izvorul din care curge tot ce scrie și tot ce făptuește el ? Despre „Un domn pribeag" nici nu știu nimic, căci patru luni de zile eu n’am mai văzut „Nea- mul Românesc" decât două ex. care au sosit — poate din întâm- plare — la „Gazeta". îmi închipuesc că nici nu-1 trimeți căci vi-ați face numai cheltuieli zadarnice cu poșta. îndată ce voiu avea timp și mă voiu simți mai bine, voiu scrie; câteva notițe marginale mi-am făcut. Acum încă o chestiune. Deputatul Vaida mi-a spus că în „N. R/ a apărut un articol, în care se vestea despre nedreptățirea d-lui I. U. Soricu, care nu și-ar fi căpătat paralele dela „Tribuna". 203 ALEXANDRU BOGDAN - NICOLAE IORGA _ . -------------------------------------- — Vaida mi-a spus că datoriile „Tribunei", pe care Comitetul Național s’a obligat să 1& plătească, sunt înspăimântător de mari (vreo 75000). Și printre noi sunt atâția inși, cărora nu li s’a trimes dela „Româ- nul" în anul acesta încă nici o lescae ; dar tac și așteaptă și lucrea- ză mai departe. Pentru orientarea mai deplină a lui Nicu copiez aici scrisoarea ce-a adresat-o d-1 L U. Soricu d-lui Mihali în chestia care s’a scris și în „N, R.", București, 29 Martie 1912 MULT STIMATE DOMNULE MIHAIL, La trecerea „Tribunei" în propietatea comitetului național eu aveam să primesc suma de 400 cor, salarul pe Februarie și Mart. De atunci am scris tuturor acelor domni, cari se dau drept condu- ducatori ai unui neam, cari însă nu cunosc cel mai elementar simț al datoriei. Niciunul nu răspunde ! Niciunul nu intervine să mi se trimeată drepții mieu, Toate acestea îmi dau convingerea, că acei domni o fac din stupidă răzbunare, care azi nu are nici un rost, ci este cel mai ridicolă. Vă aduc la cunoștință că, dacă nu luați mă- surile necesare să mi se trimeată banii, nu mă voiu lăsa înșelat de nimeni și voiu plăti cu aceeași monedă^ Eu nu-m.i încasez mii de franci dela nic/ o instituție ca să fac preumblări. Eu srmt un om muncitor, Și nu vreau să mă înșele ni- meni, Cu atât mai puțin să creadă că mă pot folosi drept obiect al stupidei răzbunări. Atitudinea asta a lor dovedește gradul de cul- tură. Va declar că voi face apel la presa ungurească fără a lua în considerare urmările. Căci e revoltător cinismul acestor domni, îm- bătați de triumful lor. D-voastră faceți cum credeți, eu mi am făcut datoria de a vă atrage atenția. Primiți etc. L U. SORICU STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 204 Și cum scria Sori cu în decursul conflictului dintre „Tribuna" și Comitet. Repet însă : trimet această scrisoare nu pentru a fi fo- losită, ci pentru ca Nicu să aibă încă un document autentic, după care se poate orienta în poziția ce-o are față de politica ce se face aici la noi. Poate și aceasta, politica, îmi strică, căci mă pasionează. Tre- buie să dau și eu la „Gazeta" în fiecare săptămână un arJicol prim și de vre-o 3 ori până acuma am ajuns la ceartă ori la discuții sterpe, care te omoară, și toate acestea fiindcă nici „Gazeta" nu-i „independentă* (știți cum înțeleg cuvântul). La vre-o ocazie, când voiu putea trece pe la voi, mai multe. Sărut pe toți SANDI [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1912, voi. XIV, nr. 26. XVII Geneve, 18 August 1913 încă odată m’am convins, venind să petrec 2—3 săptămâni pe-aici, că frumusețea se cumpără în toate manifestațiile ei. De aceea mă voiu întoarce fără parale la Brașov. Sărut pe toți SANDI [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1913, voi. XIV, nr. 146. 205 ALEXANDRU BOGDAN - NICOLAE IORGA XVIII Brașov 16 April 1914 DRAGĂ CATINCĂ, O chestiune de intervenție ! Parcă îți aud gândul: ,,De sigur ; căci altfel nu ne scrie Sandi‘\ Dar mă gândesc și eu la o Doamnă care,scria aproape numai de câte ori îi trebuia... servitoare. Se vede că totuși nu putem face noi din corespondență o artă. După acest început advocățesc, prin care am căutat să-ți, câș- tig bunăvoința, trebue să-ți spun că numai prin tine se poate face ce-ți voiu comunica, fiindcă se reclamă intervenția lui... Nicu. Eu știu că el n’o face bucuros. Eu încă n’o fac bucuros. Dar, dacă-mi vine omul pe cap și nu pot să-1 refuz, îmi împlinesc vorba, și fac ce-am promis : vă scriu. E vorba ca o fetiță de vre-o 9—10 anisă intre în Azilul Elena Doamna. Fetița este a D-nei Veturia Russu, după numele cunoscut nouă de copii: ,,Turița lui Russu", iar, dacă mai vreți și alte atri- bute : ,,a din ulicioară", a care se uita printre grădelele dela stolar și se certa cu ai lui larca și însfârșit ,,a Rusoaichii", a ,,mătușe-tii", dar asta n’o spune lui Nicu, fiindcă nu-i decât mătușa mașteră și fie-sa deciV2 verișoară, iar nepoată-sa74 de nepoată și prin urmare a încetat de a mai fi rubedenie. Numele fetiței este î Veturia Io- nescu, născută în Câmpulung, România. I-am spus Rusoaichii s’o trimeată pe Turița la Ghiți și să-1 roage pe el să-i dea informații cum să ceară și ce să facă în favorul fie-sii. Eu am promis numai atât: că îți voiu scrie ție — să-1 rogi pe Nicu să puie o vorbă bună, ca să fie primită. Va fi posibil ori nu, asta tu o vei ști. Dacă se poate, faceți-o! E vorba doar de o ființă nevinovată, care nici nu trăia pe vremea când biata mamă-sa cu noi toți ne găsiam în ceartă cu Ruseștii de STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 206 pe Cacova, fiindcă ne-au' luat prin șiretenie casa moșului (să am parale, sau să mă fi născut cu ceva parale, aș putea-o cumpăra acum cu vre-o 30.000 de coroane). Cu atât am gătat rolul domnului care intervine. Acum o întrebare în mod secret. Mă simt ca o fată mare care înroșește când pentru întâia oară i-a șoptit cineva de măritiș, etc. Vei fi cetit novela mea „Lili“ din numărul de Paști al ^Româ- nului44. I-a plăcut lui Nicu? Și ție? Oare să mă scriu? Deși am în- ceput târziu și nimeni nu-mi scrie un cuvânt de încurajare ori un ,,oprește4* sincer, fără încunjur, cum l-ași dori. La urma urmelor, mă voiu analiza eu microscopic și dela o vreme tot voiu putea desco- peri dacă e în mine suflet de adevărat artist ori ba. Până atunci ni facem frumușel lecțiile și studiem societatea făcând curte ori fetelor mari și fetițelor de vârsta Lilicăi și cucoa- nelor tinere și celor bătrâne, care se cred încă tinere, lucruri cari încă nu s’au spus și nu s’au scris cu destulă amănunțime încă în literatura noastră. N’am putut veni de Paști pe la voi. Dar, daca voiu avea des- tule parale, poate de Rusalii. Sărut pe toți ai tăi, pe Nicu și pe tine. SANDI [BOGDAN] Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1914, voi. XI, nr. 101. George PopoVÎci cătră Nicolae lorga I Lugoj 23 Mai 1901 SPECTABILE DOMNULE! înțelegând că nu ați fi primit exemplarele trimise înainte cu două săptămâni, îmi iau libertate a vă trimite din nou. Cu profundă stimă, GHEORGHE POPOVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. II, nr. 108. II SCUMPE D-LE IORGA, Azi am primit din Cernăuți două depeșe. Una dela tatăl mieu care, ocupat de un raport oficial asupra lucrărei lui K[osak] (care dorește să devină -— cum zic ei în Austria — profesor ordinar, din extraordinar ce e) îmi cere de urgență broșura d-tale dspre K x. Se pare că vestea despre cruciada D-Tale a ajuns în această versiune Ja Cernăuți2. Cealaltă dacă poți ghici (?) cine, rugîndu-mă să-i indic editura cărții (iar broșură!) D-Tale și să-i dau note asupra D-Tale. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 208 Am răspuns că Socec e editorul și ,,Deșt“2 a adus în foița sa cîteva aprecieri biografice și literare, care pot fi suficiente de o camdată. Dar tatălui mieu aș dori să-i trimet cît de neîntârziat cartea, înțelegi că are cel mai viu interes să se pună imediat în curent. Te rog trimite-mi, deci, anticipativ exemplarul destinat mie. Cînd voi putea merge la Socec (azi sărbătoare, mîne Duminică), voi comanda acolo pentru Cernăuți un exemplar și-l voi reclama dela Cernăuți pe acesta ce mi-1 dai și pe care chiar azi doresc să-1 expediez la Cernăuți. Nici întfun cas nu pot accepta să-mi dai două. Eu sunt con- trar al obiceiului de a dărui cărți tocmai acelor, cari sunt datori, fiindcă îi interesează —, să cumpere. Se înțelege dela sine, că nu renunț la visita D-Tale Miercuri, pe care o aștept cu cea mai mare plăcere. Cu mulțumiri și salutări cordiale. G. POPOVICI 1903 Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 352. III SCUMPE DOMNULE IORGA, Iți trimit ultimele file — împreună cu ele călduroasele mele felicitări pentru opera monumentală pe care ai prestat și care e peste putință să nu o reeditezi și în haină romînească 3, Nu-ți pot spune cită plăcere mi-a făcut cetirea manuscriptului și cîte am învățat din el. Iți rămân mult recunoscător. Aș avea o dorință, Cînd vei publica ediția a doua, să mă lași să netezesc și mai mult stilul german. 209 GEORGE POPOVICI' - NICOLAE IORGA Ar fi păcat ca această carte, atât de superioară, să nu se pre- sinte ireproșabil, dar absolut ireproșabil. O condiție însă pun. Mecanica mea colaborare să rămână, ca acum, așa și atunci ab- solut anonimă și neștiută. Ceeace-mi este la o carte a D-tale o plă- cere nu vreau să-mi devină, pus la contribuție pentru alții pe cari greu i-ași putea refuza, un sacrificiu. Nu mi-ai răspuns dacă ai găsit la P, Carp lucruri mai vechi 4 Continuu a nu mă afla prea bine. Am avut și eu timpuri mai bune, prea bune poate. Mai citim împreună ultimile capitole (Cuza, Carol) ? 5. ' Cu o amicală strângere de mână, G. POPOVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 354. IV SCUMPE D-LE IORGA, Trimit copiile documentelor. Mi-ar place să nu spui că le ai dela mine. Dacă ai însă nevoie de numele meu pentru a numi un chezaș care a văzut originalele, atunci arată, — te rog că co- piile au fost |făcute zum Hausgebrauchi pentru studii de istorie de drept, neavând menirea de a fi publicate, și de aceia nici nu redau particularitățile grafice. Am avut plăcerea să asist astăzi la cursul D-tale, care m’a încântat. D-1 Bogdan e ales ?6. St. D. L. VII — 14 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 210 Joi plec în Bucovina pentru două săptămâni și voi aduce din Wickenhauser7, ce voi găsi. Multe salutări. G. POPOVIC1 Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. II, nr. 357. V STIMATE D-LE IORGA, . Iți scriu în grabă. Trebue să plec la Buzău, în chestia moșiei Albești, fosta a lui Vernescu, al cării custode sânt din păcate. Zorit cum sânt, nu-ți pot trimite azi nimic. Mâne seară mă întorc însă și primești atunci poimâne dimineața primul pachet. Salutări cordiale, G. POPOVICI Mărfi seara 1903 Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 358. VI 1903 SCUMPE DOMNULE IORGA, Vai, nu mă înțelege rău. Nu reprob că ai sugerat prosei ca- lice a lui Xenopol o idee hună. Cu atât mai puțin am voit să re- 211 GEORGE POPOVIC1’ - NICOLAE IORGA clam prioritatea pentru un lucru așa de indiferent cum e ipotesa din chestiune. Eu nu mă ocup de cercetări asupra istoriei Apolitice, decât unde aceste probleme stau în legătură strânsă cu istoria dreptului. Și, dacă am găsit întâmplător ceva nou, mi-i absolut indiferent dacă utilizez eu sau altul acel grăunte. La problemele de istorie de drept, mărturisesc că e altfel. Aici simt că am ambiție. Dar, ca să revin, scopul în care Ji-am scris nu a fost reclama- rea, ci o precauțiune (cum ți-am și împărtășit). Dacă mi-ai fi ară- tat că Xenopol a zis undeva acest lucru, — presupunând prioritatea lui — aș fi șters din manuscriptul mieu citarea articolului mieu, ca ceva de prisos, ca ceva din care mi s’ar fi putut făuri (deși neme- ritat) o recriminațiune. Scuză, scumpe D-le lorga, acest excurs cam lung. Dar mi se pare că m’ai înțeles falș. Și mai ales de d-ta aș dori și am ambiția de a fi apreciat, în bine și în rău, așa după cum sunt în realitate. Cu o prietenească strângere de mână. Al D-tale f. devotat, G. POPOVICI Marți. ___________ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 392. VII IUB ITE D-LE IORGA, Am auzit că „Sămănătoruî“ intenționează o reformă a adminisi- trajiei sale. Dacă e nevoie de un administrator bun, conștiicios și eftin pot propune pe un Bucovinean, cunoscător. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 212 E D-1 Cernescu, str. Piața Amzei 5, care cu plăcere s’ar pune la dispoziție. Cât pentru calitățile morale și priceperea tehnică a acestui om, garantez eu... Dar se ’nțelege, dacă aveți nevoie și nu e un altul mai bun... Salutări cordiale, G. POPOVICI 8 Nov. 1903. P. S. — Cernescu ar fi bun și ca răspânditor al revistei. E in- sistent și foarte dibaciu. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 225. VIII SCUMPE D-LE IORGA, Am văzut la „Minerva" lista persoanelor care au refuzat „S‘\ Nu e așa de formidabilă. Dar cred că voi putea repara în parte eroarea. Vă rog să dispuneți a se trimite „S.“ din nou la adresele alăturate, ’ cu începere dela 1 Ianuarie 1904. Primiți o prietenoasă strângere de mână. G. POPOVICI 25 Dec. 1903. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 304. IX SCUMPE D-LE IORGA, Te rog ai bunătatea și dă-mi adresa din Brașov a lui lacu Bogdan. Am cerut-o înainte de vro câteva zile lui Duică, dar el, titanul, nu m’a învrednicit de răspuns. 213 GEORGE POPOVIC1 - NICOLAE IORGA Nu uita să dai Semănăfonșfr’lor adresele la care, cu începere dela 1 lanuar, „Semănătorul" se poate din nou trimite. Mă bucur de pedeapsa bine meritată ce o va primi grando- manul azbukist din Cernăuți, In adevăr, de n’ar exista lorga, n’ar exista adevărul8, Ideea de a publica traduc ți a germană în Buk. Journal9, e nime- rită. Ai putea avea un „Separat-Abdruck". Când va fi traducția gata, te rog să-mi dai voe să-i scriu eu lui Flondor. Cu o prietenească strângere de mână, al d-tale foarte devotat g, popovici 29 Dec. 1903. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 309. X SCUMPE D-LE IORGA, Ne pare foarte rău a fi dat seara de azi, Miercuri, Avem bi- letele pentru concertul Popovici, Rugăm pe D-na lorga și pe D-ta să ni faceți plăcerea mâne seara, Soția mea și eu transmitem complimentele noastre D-nei lorga. Iar D-ta primești o ^amicală strângere Lde mână din partea devotatului D-tale admirator, G, POPOVICI 12 Mai 1904. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. I, nr. 154. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 214 XI IUBITE D-LE IORGA, Te rog să-mi dai titlul complet al manualului de cronologie și al celui de diplomatică (francez), despre care ai vorbit ieri. Cu mulțumiri și salutări coridide, G. POPOVICI Iași, 1904, Izvoare: Autografe Nicolae lorga. ' Anul 1904, voi. III, nr. 543. XII IUBITE D-LE IORGA, Retrimit coaiele, cu mare mulțumire. Spune-mi cum s’ar putea zice în românește : ,,ich habe das Bucii in den Aushănge- bogen beniitzt, die Herr X, so freundlich war mir zur Verfugung zu stellen" 10, Alăturat îți trimit o scrisoare a tatălui mieu, ca să vezi cum ești apreciat în Bucovina. Rog să mi-o retrimiți. Al D-tale foarte devotat, G. POPOVICI 1904. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 572. 215 GEORGE POPOVICI - NICOLAE IORGA Xlli 9 Martie 1905 IUBITE D-LE IORGA, Rog să-mi împrumutati pe Caro, „Gesch. Polens", IV, pentru o zi- Mai am două broșuri din biblioteca D-taie, Le voiu aduce Vi- neri dimineața împreună cu Caro12. Salutări cordiale, G, POPOVICI Icoanei 25, București. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. I, nr. 140. XIV SCUMPE D-LE IORGA, Iți mulțumesc pentru bunele cuvinte ce le-ai găsit pentru încercarea mea. Le prețuesc cu atât mai mult, cu cât știu că nu împărtășești în multe puncte vederile mele. Simt foarte „auch das Uebergewichf' de laudă13. Broșura e mai puțin însemnată^ Dar unui om ca mine, care a tăcut mult, îi face foarte bine simpatia ce în- conjoară primele sale fraze. Iți datoresc o încurajare — D-ta nu știi cât de mare, — Dar nu-mi ironisa tonul inofensiv al polemicei. Eu n’am fost atacat de nime pănă acum, și deci pot să fiu, și trebue să fiu politicos. Și nu sunt o autoritate să vorbesc de sus. M'ar lovi imediat peste labe. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 216 Dar cred că e și bine, exceptând cazurile extreme, a păzi a- ceste regule și pentru înlesnirea discuției. îmi pare enorm de rău că nu vii mâne. Vin și multe per- soane ce nu aparțin cercului (păr. Marian, Aurel P[opovici], etc.) 14- Cu mulțămiri și salutări cordiale, G. POPOVICI 17 Martie 1905. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. I, nr. 155. XV SCUMPE DOMNULE IORGA, Dă „Minervei" autorizația să-mi vândă imediat un exemplar al scrierii d-tale asupra Bucovinei. Cum sunt eu credincios adora- tor și al autorului și al țării, cred că vei înțelege setea mea. Al d-tale foarte devotat GEORGE POPOVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 873. XVI IUBITE D-LE IORGA, Alăturat îți trimit doc. lui Ștefan cel Tînăr pentru Rădăuți pu- blicat în „Dudatck*' din Lemberg 15, (foaie veche și de tot uitată). Cum vezi l-a mai colecționat cineva (un student) zilele aceste, căci am voit să ți-1 dau absolut corect transcris. 217 GEORGE POPOVICI - NICOLAE IORGA Notele le-am pus să le traducă în parte în nemțește. Wickenhauser publică doc. în Kaduth nu tocmai exact 16. In orice caz, fă ce vrei cu eL Dar ce e cu Kozak ?17 Acum cînd ,,Deșt."1S a preparat terenul admirabil prin repu- blicarea biografiei scrise de Orășanu19, lovitura ce-i administrezi va face impresie în cercurile cele mai largi, ceia ce sincer e de dorit. Cu o prietenească strângere de mină, G, POPOVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. VII, nr. 127. XVII SCUiMPE D-LE IORGA, Sunt foarte bucuros că înainte de a-mi încheia manuscriptul am mai consultat ,,Istoria Literaturii Romîne", II, Excursul 1. In unul din capitolele lucrării mele am atins, într’o notă sub- liniară, mai mult ca un ornament și chestiunea filiațiunii lui luga Ologul20, pe care după o expunere anterioară (1891) a mea, îl cred odrăslit din căsătoria lui George Coriatovici cu Anastasia, fiica lui Lațcu, Credem că nime n’a făcut până la 1892 aceasta. La D-ta, opt. cit., 532, n., citesc însă că Xenopol ar fi emis o asemenea ipotesă. [Citatul D-tale nu este exact. Xenopol în „Ist. Rom/' 11, 130, nu zice nimic despre această probabilă căsătorie. Dar zice poate în alt loc ceva? Te rog spune-mi de unde crezi că ai informația, ca să-mi modific și stilizarea notei mele —, ca să STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 218 nu vin cu o descoperire deja descoperită. Eu am scris articolul în Conv. Lit. 21, la 189/. Cînd mi’l trimeți pe Kozak ? Al D-tale foarte devotat și stimător G. POPOVICI Duminecă seara. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. VII, nr. 122. XVIII George Popovici vă roagă să-i faceți plăcerea a primi dela el alăturata carte (pe care o posedă în două exemplare). Poate veți găsi în ea ceva ce vă interesează. Salutări cordiale. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. • Anul 1907, vot XXIV, nr. 1. XIX IUBITE D-LE IORGA, Nici într’un chip nu am putea fi gata pînă mîne la 11. Abia pe la 3 după dejun am avut răgaz să mă reîntorc la manuscriptul D-tale; pînă atunci am avut buclucuri cu caiafa din Albești. Pe mîne dimineață sunt chemat deja prin o ștafetă la Congresul Ligei iar seara am musafiri inexorabili. Cu toate acestea, făcînd o ultimă sforțare, cred vă vom putea termina Luni pe la orele 4 după dejun, așa că vei putea expedia încă în această zi. Nu te neliniști. Chiar în dreptul cambial al co- 219 GEORGE POPOVICI - NICOLAE IORGA mercianților există încă un moratoriu de trei zile peste termen, cu atît mai mult în relații cu doctorul Perthes, Al D-tale prea devotat G. POPOVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXIII, nr. 413. XX Din niște scrisori de ale lui George Popovici către D-1 G, Ro- tariu-Rolică - Cîmpulung. • • 4 4 * 4 4 4 ' a • «• » • • • Bine ați făcut că v’ați adresat lui D, OnciuL Om de breaslă, el are mai mult de icît în evidență ceiace la toamnă s’ar putea do- bândi. Mă tem însă că răspunsul său va fi cam pesimist. Nu pentru vederile lui sunt așa, dar pentru că situația aici nu e favorabilă în genere, și în special Romînilor din alte țări 44* 44«4<»4»44»«44 Cursurile le puteți frequenta, Mai încurcată e chestia exame- nelor, Aici Onciul vă poate da toate deslușirile. El e un fel de re- pertoriu ambulant de legi academice,.,. Vă rog să mă admoniați la toamnă, 22 . • G, POPOVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul — (ser. este fără dată) — Diverse, voi. IV, nr 1226. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 220 XXI IUBITE DOMNULE IORGA, Marii jurisconsulți romani aveau așa numitul ius respondendi. Și marii istorici români trebuie să-și ia această sarcină ; cel puțin d-1 lorga pentru mine. Iată ce doresc a ști: 1) Sunt probe că soția lui Petru Mușat se chema Margareta? Unde? 2) E cunoscută scrisoarea papei Grigore XI din 28 Ianuarie 1378 pentru Șirete sau, în fine, pentru iMoldova ? Unde se găsește? Rog să aveți bunătatea a-mi răspunde la aceste întrebări, chiar peaceaslă hârtie, pentru a nu vă deranja mult23. Cu mulțămiri, al dv. devotat G, POPOVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 16. XXII SCUMPE DOMNULE IORGA, Fără dată Nu-mi poți da din Indicele pentru „Studii și documente “ datele privitoare la „ocol“. Dacă îți aduci aminte a fi tratat undeva des- pre această organizație, spune-mi te rog unde, îmi revizuesc arti- 221 GEORGE POPOVICI - NICOLAE IORGA colul despre Ocoalele iugaene și aș dori să citez și datele culese de d-ta 24« In „Conservatorul" de ieri a apărut o insultă la adresa mea, inspirată de compatriotul meu Grigoroviță 25, care nu poate uita că n’am intervenit pe lângă d-1 Bogdan cu ocazia examenului de docență, la care n’a fost admis 26. Cu salutări prietenești al d-tale devotat G. POPOVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 87. XXIII SCUMPE DOMNULE IORQA, Uite și domnia lui Cuza, Scuză că înaintez așa de greu 27, Nu crede că lucrez pentru mine sau m’am dedat altuia și nu știu ce-i datoria. Tot timpul cât îmi e permis a lucra îl consacrez exclusiv pentru d-ta. Dar puțin de tot, căci necontenit îmi e rău, Te rog nu spune însă nimărui aceasta, Crede-mă că interpretările nu mă mân- gâie, ci mă irită, Pe Tanoviceanu l-ai cruțat prea mult. Rog dă-mi adresa lui Lăpedatn, Ai găsit la d-1 Carp documente de la Alexan- dru cel Bun sau anterioare ? 28 Cu prietenească strângere de mână G, POPOVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 160. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 222 XXIV SCUMPE AMICE, Iți mulțămesc. Dar la ce îmi aduceai felicitări ? Academia e încă, în partea ei cea mai mare, o veche menajerie *— înrolîndu- mă și pe mine, nu știu dacă aceasta e un compliment 29 . G. POPOVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Diverse — voi. IV, nr. 1226 a. Eusebiu Popovici cătră Nicolae lorga I Cernăuți, în 29 Iulie 1905. 10 August ILUSTRE DOMNULE PROFESOR, Până vom intra în mormânt și noi, soția mea și eu, nu vom uita netrecătoarea cunună de lacrimi și lauri ce ați pus-o pe mor- mântul bietului George prin articolul fără samă : „O lacrimă pen- tru George Popovici*, publicat în „Semănătorul" și reprodus și în „Epoca“ 1 . Oh cât ni-a alinat cruda durere această „lacrimă ! “ George n’a trăit de tot în deșert, dacă la moartea lui îl plâng amici ca Domnia-Voastră, Dacă poți fi sigur a fi plâns astfel, mai bine voești să mori decât să trăești nefericit. Ce ziceți despre tatăl lui George, este o prea puțin meritată laudă a unei modeste voinți bune; dară pentrucă o ziceți spre a mângâia pe cei nemângâiați și spre a desmierda pe iubitul Domniei- voastre și în tatăl său, recunoaștem și în această laudă marea Domniei-voastre bunătate pentru noi în doliul nostru și marea Dom- niei-voastre iubire pentru George. De aceea primiți, suflete nobile și pană măreață și de o bogă- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 224 ție fenomenală, mulțămirile cele mai adânc simțite ale îndureraților părinți ai lui George Popovici. Rămân al Domniei-voastre pentru totdeauna din inimă devotat EUS. POPOVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 355. II ILUSTRE DOMNULE PROFESOR, Bunătatea ce ați avut-o totdeauna pentru fiul meu George, și din causa lui și pentru mine, nu mai puțin însă și generositatea, energia și succesul cu care totdeauna luptați pentru cei mai mici și slabi, mă încurajează să vă înaintez următoarea rugare j Țin în câtva locul de părinte pentru familia unui răposat cum- nat al meu, Nicolae Gallin, fost paroh în Suceava. Doi fii ai lui, Ion Gallin, teolog aprobat 2 din Cernăuți, iar acum profesor suplinitor la liceul din Pomîrla, și George Gallin, farmacist în Sulina, cari trăiesc de mult în România și au făcut acolo și studiile pregătitoare pentru ocupațiunile lor de acum, au înaintat petițiuni pentru recu- noașterea de cetățeni români Senatului român, încă din Martie 1901. In anul 1904 au fost votați de Senat și cererile au trecut la Camera deputaților, unde încă nu sunt rezolvite nici până astăzi. Petiționarii mi se plâng de intrigile și calomnierile unui Bucovinean încetățenit mai de mult în România, ale lui Em. Grigorovița, care, de și înrudit cu ei, li este dușman mare. De oarece însă cei doi frați sunt Români buni, onești și paș- nici și descendenți din o familie veche românească, rămurită și în 225 EUSEBIU POPOVICI - NICOLAE IORGA România, vă rog foarte, să bine voiți a li acorda ca Deputat la Ca- $ meră protecțiunea Domniei-voastre în scopul încetățenirii lor, dela care atârnă viitorul lor. Sunt sigur că, bun cum sunteți, nu veți desconsidera rugarea mea respectuoasă și de aceea vă mulțumesc chiar de pe acum din toată inima pentru binevoința Domniei-voastre și succesul sperat dela ea. Primiți, ilustre Domnule Profesor, salutările mele calde și asi- gurarea înaltei considerațiuni ce V’o păstrez și cu care rămân al Domniei Voastre foarte devotat și mult îndatorit, EUSEBIU POPOVICI Cernăuți 9/22 Decembrie, 1908. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XXIII nr. 108. St. D. L. VII — 15 P. P. Carp cătră Nicolae lorga Buc, 30 dec. 902 STIMATE DOMNULE IORGA, Intorcându-mă astăzi dela țară, am găsit scrisoarea d-voastră ; până a nu ști însă anume ce doriți, nu vă pot da nici un răspuns satisfăcătorul, cu cât mai mult că toate hârtiile mele sunt la Tzi- bănești. Voi căuta deci să mă întâlnesc cu D-voastră pentru o lămu- rire verbală \ Mâne plec însă din nou și nu voiu fi în București decât pe la 13 Ianuarie 903, La întoarcerea mea voiu căuta să vă văd. al D-voastră cu totul devotat, P, P, CARP Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1902, voi. I, nr. 209. V. M. Burlă cătră Nicolae lorga Iași, 12 Dec. 1904 DRAGĂ IORGA, In fine mă văd și eu silit a-ți adresa o rugăminte. Intre concurenții pentru bursele vacante dela facultatea de litere dela universitatea din București, se găsește și un fost elev al meu dela Liceul Internat din Iași, tânărul Iftodiu \ Trebue să te asigur, că acest tânăr a fost întotdeauna nu nu- mai cel dintâiu din clasa sa, ci chiar cel dintâiu din școala întreagă î îl pot numi, atât în privința sărăciei, cât și a studiului, un al doilea N. lorga, cu singura deosebire că n’a avut vre-o altercațiune, nici măcar cu portarul Internatului. Dacă îi vei trece cu vederea această nu tocmai mică deosebire și vei pune un ponderos cuvânt și pe lângă ceilalți onorabili mem- bri din comisiune, pe lângă d-nii Maiorescu și Onciul, pe cari îi rog și eu cu multă stăruință, sânt sigur, că tânărul Iftodiu, care este sărac lipit pământului, îți va fi recunoscător prin aceea că va imita perfect pe acela cu care l-am comparat. Spune, te rog, d-lui Maiorescu, că, deși sânt încă bolnav și zac pe coaste, îi voiu face o critică după plac a „Regulelor Ortogra- ficeu ale Academiei Române, la alcătuirea cărora a luat și d-sa । STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE VII 228 parte însemnată, și d-lui Onciul, că în acea critică va găsi o probă filologică incontestabilă despre continuitatea neîntreruptă a poporului român în Dacia lui Traian 2, Al D-niei tale devotat prieten, V, M. BURLĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 416. Nicolae Gane cătră Nicolae lorga I N, Gane Multi sfinți Neculai înainte cu sănătate și putere de muncă. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. II, nr. 196. II 25 Decembrie 1909 Iași STIMATE DOMNULE IORGA, In numele Ieșenilor vă aduc viile mele mulțumiri pentru banii una suta lei ce ați binevoit a-mi trimece spre a le împărți de sărbă- tori la copiii săraci. Ofranda dv, nu are trebuința de laudă și ar fi de dorit să aibă mulți imitatori. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 230 Puteți fi sigur că banii nu vor fi dați decât la copiii săraci din neamul nostru. Urându-vă la rândul meu sărbători fericite, vă rog să primiți expresiunea prea distinselor mele considerațiuni. N, GANE Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XI, nr. 131. Eduard Gruber cătră Nicolae lorga I 9 August stil rom. IUBITE AMICE IORGA, Insfârșit iată-ne ajunși după un drum prea obositor Ia Iași. Am stat 2 zile în București și n’am putut sta mai mult, căci n’am găsit nici-o femeie care să ni {ie fata. La București am vorbit cu ministrul pentru un laborator de psihologie experimentală ; e aplecat a mi-1 face, numai să-i procur localul dela Rector, Culianu îmi pune la dispoziție 4 odăi la Școala Normală ; cred că și Ministerul mi-o da parale să cumpăr apara- tele și cărțile necesare. Poate astfel vom avea și noi un laborator de psihologie experimentală la lași. Am vă^ut pe D-na Tassu la București, pe Jeni și pe D-rul Nanu, D, Tassu e la Neamț, Li-am spus vești de bine dela D-voastră. Ce-ai făcut cu Doctoratul ? Nu mă îndoesc că l-ai trecut, de și ai pe parșivul de Birch-Hirschfeld1 în comisiune, Eu te felicitez dinainte, Mai stai mult în Leipzig ? Încotro te îndrumezi apoi ? Au apărut o mulțime de cărți de literatură, le-am luat Ce face D-na lorga? De asemenea sper să capăt și un laborator de psihologie ex- perimentală, să-mi pot continua lucrările dela Leipzig înainte, Îmi voiu reuni într’o broșură groasă toate comunicările mele de au- diție 2, chestionarul cu o sumă de observații nouă ale câtorva STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 232 psihologi și un program detaliat de cercetări. Probabil voiu avea o prefață de Ribot! Poate în două sau trei luni voi apărea. Char- cota a murit : 68 de ani! 3 Stăm aici la Văratec până la 1 Septembrie. Scrie-mi încă la Văratec când pleci și unde. Multă literatură a apărut; avem de lucru ; trebuie să-1 nimicim pe Densusîanu. Scoate o revistă, foarte obraznic și prost. Complimente și sărutări dela Virginica 4 D-nei lorga. Devotat prieten, E. GRUBER Izvoare: yVutografe Nicolae lorga. Anul 1893, voi. IV, nr. 265. II Mănăstirea Văratec, 9 August 1893 IUBITE IORGA, Mi-a făcut mare bucurie cartea ta poștală pe care am primit-o aseară aici, în Văratec. Te felicităm amândoi din inimă pentru reușita doctoratului; nici nu se putea altfel, dar Nemții ceia te-au enervat, precum m’au enervat și pe mine. Bine c’ai pus măna pe titlu, să nu mai ai nevoie de nime acuma ! De sigur că vor admite și teza 5. Cât timp mai stai în Leipzig ? Și unde ai de gând să pleci după aceia ? Noi am stat la Iași vre-o 6 zile și am șters-o cât mai curând la mănăstire, căci nu era de chip. Aici duc o viață de ade- vărat far nientfe) ; nu citesc nimic, stau toată ziua în pădure. Și e atât de bine, după ce ai muncit mult și încordat! Iți doresc și ție un repaus atât de fericit ca acesta al mieu. 233 EDUARD GRUBER - NICOLAE IORGA Mi s’a promis suplinirea catedrei lui Găvănescul la Iași...6 Salutări și complimente dela nevasta mea, care e foarte obo- sită de drum. Cele mai amicale strângeri de mână, * E. GRUBER Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1893, voi. IV, nr. 270. III IUBITE IORGA, Ți-am scris ieri o carte poștala și am uitat să te întreb ceva foarte important. Cum ai fost plătit la Grande Encyclopedie N’am văzut încă nimic de tine, căci n’am văzut Encyclopedia. Eu voiam să mă angajez să scriu într’o revistă franceză mișcarea lu- nară a literaturii noastre, în „Revue des Revues“ 8, care a vorbit foarte frumos despre lucrările mele de audiție și voiam să știu care sunt condițiile de angajament, De asemenea voiam să scriu o serie de articole de psihologie, Am auzit că Binet9 ar fi plătit pen- tru un articol de la Revue des deux mondes}0 300 de franci, Poa- te-se oare ? Tu ai cunoștințe prin Paris ; te rog dă-mi toate infor- mațiile posibile, Aleannu se prinde să-mi tipărească comunicările mele ; broșurile nu se vând bine, spune el, Aș vrea istoria audiției colorate să o scriu în Revue des deux mondes, lucru cu desăvâr- șire nou, dar cum le plătește ? Mă înțelegi prea bine că ești în aceiași situație. Te rog răspunde-mi cât mai curând, Te îmbrățișează al tău, E. GRUBER Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1893, voi. IV, nr. 273. P. Missir cătră Nicdlae lorga 13 Martie 1905 STIMATE D-LE IORGA, Visitând astăzi colecția de broderii, țesături a societății Albina pendantă de D-na Marghiloman, D-sa m’a întrebat dacă va cunosc. Răspunzând afirmativ, D-na Marghiloman mi-a presentat pe dată un Nr- din „Semănătorul“ în care D-v-, vorbind despre Albu- mul lui Comșa, vă exprimați părerea că puțini știu ce este costumul românesc și podoabele lui, puțini cunosc originalitatea și finețea lucrului de mână făcut de țărăncile noastre \ D-na Marghiloman ar dori să visitați și D-v colecția ei de or- namentică Dumineca viitoare (dela 10 — 5 ore p, m,), pentru ca să vedeți ce s’a putut lucra și aduna din podoabele artei noastre naționale. Am crezut că această invitație nu poate decât să vă facă plăcere și să vă intereseze- De aceea mă grăbesc a o vă comunica. Primiți distinsele mele salutări, P- MISSIR Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. I, nr. 150. Titu Maiorescu cătră Nicolae lor'ga I Cătră N. IORGA T, Maiorescu a dat pentru moment cât a putut (mai reclamă ceva și familia bietului Basilescu dela Iași), dar în orice caz mul- țumește D-lui lorga că i-a dat prilejul de a veni în ajutor unui tânăr de talent. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 560. II D-l Titu Maiorescu roagă să nu i se mai trimeată foaia1. T. M, Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XXIII, nr. 74. loan Slavici cătră Nicolae lor^a Măgurele, 20 Iulie 1907 IUBITE AMICE! Sunt acum două-zecî și mai bine de ani de când, în toiul unei lupte culturale pe cât de vii, pe atât de grele am grăit întâia oară vorba, că soarele pentru toți Românii la București răsare. Am fost dar și eu dureros atins când am citit în numărul dela 15 Iulie a. c. vorbele „s’au încredințat că nu mai au nimic de așteptai' \ Dure- rea mi-e însă mare mai ales pentrucă sânt nevoit a-i da dreptate celui ce Ți-a făcut mărturisirea aceasta. Sunt și eu „de dincolo1' și-mi cunosc frații cum numai puțini îi vor fi cunoscând, iar aici am venit om făcut, încât nu am putut să mă asimilez, luând obiceiurile, apucăturile și felul de a vedea al oamenilor, cu cari trăiesc aici, ci am rămas tot „mocan", om mai mult ori mai puțin nesuferit pentru cei subțiați prin „civili- sațiune", Sunt dar cuprins și eu de simțimântul că nu mai au frații mei rămași acasă ce să aștepte dela România, pe care atât de mult o iubesc, Ceiace au fost nevoiți să vadă cu ocaziunea ex- posițiunii i-a întristat, iar faptele petrecute astă primăvară i-au înstreinat de România2, D-ta și eu suntem oameni cari pot să se înțeleagă între dânșii și nu avem decât să judecăm în toată liniștea pentru ca să ni dăm cearnă că au Românii cuvinte de a se întrista când văd cele ce se 237 IOAN SLAVICI - NICOLAE IORGA petrec în România și că în deosebi în ceiace privește viața culturală Românii din împărăția habsburgică sunt mai presus de frații lor * din România 3t Dacă e vorba de cultura fisică, în România marile masse ale poporului degenerează în urma miseriei, în care se sbat, iar pă- tura suprapusă, cum îi zicea Eminescu, e istovită de desfrâu, D-ta știi, că nu e așa nici în Ardeal, nici în țara Ungurească, nici în Banat, nici în Bucovina decât în unele ținuturi copleșite de Evrei \ Dacă e vorba de cultura economică, în România săteanul muncește în sec, iar boerii fac ceiace Nemții numesc „Raubwirth- schaft“ 5, storc și pământul și pe muncitorii lui, și țara ’ntreagă e părăginită. Hainele civile după cele mai nouă jurnale, trăsurile cu cau- ciuc, automobilele, palatele zidite fără de gust, mobila îngrămă- dită ’n ele și desfrâul sec nu sunt cultură economică. N'au Ro- mânii de dincolo ce să învețe dela frații lor de aici, și să-i și fe- rească Dumnezeu să nu ajungă în starea în care se află azi aceștia. Dacă e vorba de cultura morală, să ni închidem ochii ca să nu mai vedem ceiace se petrece și se tolerează în România, unde nu mai e nimic sfânt și omul cum se cade e fie nesuferit, fie des- prețuit. Ai dori d-ta, ca frații d-tale din Ardeal, cei din Banat, cei din Țara Ungurească ori cei din Bucovina să ajungă și ei în starea în care se află cei din România ? — Eu sunt sigur că nu ai vrea și trec înainte. Dacă e vorba de cultură religioasă, la care eu atât de mult țin, mă mărginesc a-ți face mărturisirea, că mă tem să mă duc și să-mi duc copiii la biserică aici, unde toate cele sfinte sunt luate în bătaie de joc, preoții sunt niște slugi nemernice, iară arhiereii au ajuns unelte ale unor oameni înstreinați de legea părinților noștri. STUDII Șl DOCUMENTE LITERARE VII 238 Numai în ceiace privește cultura intelectuală România e, parcă, mai presus de celelalte părți ale poporului român- Aici se ’nvață mai mult, se fac multe lecțiuni, se țin multe conferințe, se rostesc multe discursuri, e o viață intelectuală me- reu agitată. Noi însă nu avem să fim amăgiți de aparențe- Măsura cea dreaptă a culturii intelectuale e importanța ce i se dă valorii ade- vărate, considerațiunea, stima și iubirea de care se bucură omul superior, fie ca inteligență, fie ca știință, fie ca destoinicie în ma- terie de artă, iar în România superioritatea nu prețuește nimic, dacă nu e pusă în serviciul cui-va. Slugă trebuie să fii, dacă vrei să ție lumea seamă de tine- E indiferent dacă ridici sau nu nivelul moral și intelectual al societății prin lucrarea ta ; lucrul de căpe- tenie e să servești pe un om ori pe o tovărășie de oameni; fie- care e prețuit după folosul practic al lucrării ce săvârșește- Toc- mai oamenii ca d-ta trebue s’o simtă aceasta în fiecare clipă a vieții, lor. E cu toate acestea adevărat și azi că soarele pentru toți Ro- mânii la București răsare. Dacă lumină e aici, se luminează pre- tutindeni unde trăesc Români, iar, dacă întunerec e, se ’ntuneca pretutindeni. Toți de pretutindeni avem dar să dăm ceiace e mai bun în sufletele noastre, nu ca să propagăm cultura din România, ci ca să combatem duhul cel rău, de care e stăpânită azi România; Oa- meni cu judecată dreaptă au fost aceia dintre frații noștri de din- colo cari s’au încredințat că de la România „nu mai au nimic de așteptat0- Ei treabuiau însă să mai înțeleagă și că au datorii fată cu România, că România așteaptă dela dânșii să-i spună în fie- care zi de ce anume nu mai au nimic de așteptat dela dânsa, că trebue să aibă inima deschisă și să spună în fiecare zi, fără de înconjur, și cu toată hotărîrea, care sunt relele pe care le văd la frații lor de aici6- 239 IOAN SLAVICI - NICOLAE IORGA Eu li-am spus aceasta; mai spune-li-o și D-ta, ca să se *nbăr- băteze. Salutări frățești, IOAN SLAVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XII, nr. 37. II Măgurele, 24 Iulie 1907 IUBITE AMICE, Prima datorie a omului, ființă cuvântătoare, e să fie cu ini- ma deschisă față de semenii săi; am ținut dar viața mea toată să spun șî mai ales să scriu numai ceeace în adevăr simt ori gândesc șî ce poate să afle ori-și-cine să afle. Nu e în lumea aceasta ni meni, căruia i se cuvine dreptul de a mă împiedeca în împlinirea acestei datorii, și nu pot să am cuvinte de a dori să nu se publice cu subscrierea mea ceea ce ți-am scris d-tale din ce^ mai curată iubire frățească7. Salutări prietenești, IOAN SLAVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. IX, nr. 26. III Măgurele, 17 August 1907 IUBITE AMICE, M’aș fi bucurat, din toată inima dac'aș fi putut face ca fiica Bucovineanului să fie primită în Institut, iar aceasta nu numai STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 240' pentru că nu s’a mai presentat pân’ acum nici-o Bucovineancă la concurs, ci și pentru că scrisoarea, pe care ți-o înapoîez aici, a făcut asupra mea o adâncă impresiune. Eu însă nu pot să fac nimic» ba, după cum stau azi lucrurile, ar fi destul să se simtă că aș fi mulțămit s’o am pe fata mea elevă, pentru ca cei puternici să-i în- chidă granițele. Te rog dar, să bați la alte uși, în dosul cărora poți găsi oa- meni cu mai multă trecere și mai puțin primejdioși decât mine. Aș fi de rea credință, dacă n’ași profita de ocasiunea aceasta, ca să-ți dau o lămurire. Boerii mari cari se socotesc stăpâni pe oamenii săraci ca mine, s’au supărat foc din causa scrisorii ce ți-am adresat. Aceasta mă face să zic că bun ți-a fost gândul de a o publica8. Țin însă să te încredințez că supărarea nu s’a dat pe față numai acum. De ani de zile eu mă lupt aici cu multe și mari miserii. Ai rămânea uimit dac’ai afla cu câte miserii omenești a trebuit să mă lupt eu, în vreme ce D-ta și alții mă socoteați foarte liniștit aici în frumosul castel și în parcul azi grozav de părăginit. N’ai dar să-ți faci nici-o mustrare dacă mâne ori poimâne vei afla că am plecat ca cel mai nemernic om de aici. Lucrul acesta venia și fără scrisoarea publicată de D-ta. Salutări prietenești, IOAN SLAVICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XII, nr. 62. Teodor Stefanelli cătră Nicolae lorga Gara Dolhasca (România) 11/24 decembrie 1914 MULT STIMATE D-LE IORGA, Fiind dv. cel mai competent în chestiile de documente, vin a vă ruga să cetiți cele două documente ce vi le trimit alăturat și să stabiliți anul în care au putut fi ele scrise în Câmpulung, și anume 1; 1. Documentul cu numărul 83 în creion verde, după cum îl cetesc eu, ar fi din anul 7084 adecă 1573. Sunt însă nedumerit în această privință de nu cumva scriitorul documentului a uitat poate să scrie o literă după S;3.. Ce credeți dv. ? Se poate să fie docu- mentul scris la 1573 ? 2. Documentul al doilea însemnat cu creion verde vi-1 trimit în original și într’o copie mai citeață. Acest document nu arată de fel anul când a fost scris, dar Istrati Latiș care dă mărturia zice că cutare loc a fost hotărît de Todirașcu Stolnicul, în zilele lui Ghica Vodă. Prin urmare acest document a fost scris după Ghica Vodă și după Todirașcu stolnicul. Dar de care Ghica Vodă poate fi vorba, sub care Todirașcu a fost stolnicul?2 St. D. L. VII — 16 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 242 Adaog că numele lui Istrati Latiș îl mai aflu între bătrânii Câmpulungului și anume în un document din anul 1686 Martie 22 și în unul din anul 1696 August 7. După acești ani nu mai aflu numele Istrati Latiș în cele 300 de documente ce le am. Dacă nu mai apare deci Istrati Latiș după 1696, s’ar putea crede că acel Ghica Vodă de care e vorba este Gheorghe Ghica (1652—1659). Iară desăvârșită hotărîre atârnă dela „înțelepciunea Măriei tale”. Nu te supăra să vă molestez cu această scrisoare, dar nu a- veam cui să mă adresez în chestia aceasta, decât numai dv. și vă rog să fiți așa de amabil și să-mi faceți acest serviciu, înapoindu-mi apoi documentele în scrisoarea recomandată pentru care alăturez 50 de bani în timbre poștale. Eu petrec ca refugiat 3 în gara Dolhasca, unde veți binevoi a adresa scrisoarea. Dacă voiu avea mijloace, poate mă voiu repezi luna viitoare la București, dar nu sunt sigur. Primiți salutările mele călduroase. T. STEFANELL1 Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1914, voi. VIH, nr. 22. Dimitrie Onciul cătră Nicolae lorga Cernăuți 11/22 Maiu 1893. DOMNUL MIEU, Mă grăbesc a vă răspunde că extrasele și copiile ce le-am făcut din archivele dela Berlin privesc politica Prusiei, Austriei și Ru- siei cu privire la principatele românești în timpul lui Frederic IL 1 Copii complete am luat numai din corespondența lui Grigore Ghica, Domnul Moldovei, cu regele Frederic și cu ministrul Fin- kenstein. Aceste copii le-am trimes înainte de doi ani Academiei Române, care a decis a le publica în Documentele lui Hurmuzaki, dar până acum n’au apărut încă \ Celelalte sunt numai cât extrase ce le-am făcut pentru un studiu care încă nu l-am sfârșit și nu gândesc a le publica altfel decât ca citațiuni în acest studiu. Primiți, Domnul mieu, încredințarea deosebitei mele stime. D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1893, voi. IV, nr. 231. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 244 II București, 21.X. 896. DRAGĂ IORGA, Am regulat afacerea examenului astfel: Mâne (Marți) la ora 9 dimineața, candidatele (căci de femei e vorba) vor veni la Uni- versitate și vor aștepta hotărîrea ta. Dacă poți veni să ții examenul în scris (4 ore), ele vor fi gata să scrie; dacă nu, fă’bine și fixează ziua și ora și comunică~le prin purtătorul acestei scrisori. Incheiarea procesului verbal se va face. Miercuri la p* m. Dacă nu vei putea veni în persoană, tri- mite notele ca să putem termina lucrarea. Te salut D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi. VII, nr. 108. III București, 17/29 Octombrie 1897. DRAGĂ IORGA, Picot, în ediția Cronicei lui Ureche 2, n'are nici-o notă despre trecerea lui loan Paleologul prin Moldova la 1427. Frățească salutare D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1897, voi. VIII, nr. 83. 245 DIM1TRIE ONCIUL - NICOLAE IORGA IV București 4 Noembrie 1900 DOMNULE PROFESOR, Am onoarea de a Vă ruga să binevoiti a asista la solemnitatea de inaugurare a noului local al Archivelor Statului, care va avea loc în ziua de 8 Noembre a, c. la orele 11 a, m. în Curtea bisericii Mihaiu-Vodă. Primiti, Vă rog, încredințarea înaltei mele consideratiuni. D, ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1900, voi. I, nr. 170. 23 Februarie 1901 DRAGĂ IORGA, Cărțile le-am luat. Telegrama am dat. Dacă n’ai primit, din nou te felicit. „Connubio dulci sis ter quaterque beatusu 3. Bomboa- nele nu trec î sunt marfă de contrabandă. Salut D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. I, nr. 44. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 246 VI București, 1 Noembrie 1901. DRAGĂ IORGA, După cum mi-ai spus, trimit după „Istoria literaturii" 4 pentru profesorul din Bucovina, Profit de ocazie spre a te felicita pentru Mihai Viteazul cel popular. Mi-a plăcut foarte mult. Se cetește ca o epopee Prosit! Al tău prieten D, ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. II, nr. 216. VII București, 24 II 1903. DRAGĂ IORGA, Cu mirare aflu că nu vrei să iai parte la predarea „Prinosu- lui“ pentru care s’a fixat ora 12 acasă. Dă-mi voie să-ți spun vorba lui Lascar Catargiuj „Aiasta nu se poate!”, Nu se poate, cred, ca tu să lipsești la încoronarea lu- crării pe care ai început-o și ai condus-o cu atâta dragoste și oste- neală 6, M’am înțeles cu Bogdan ca să mergem noi trei și să ne în- tâlnim la mine, la orele IIV2- Deci te invit și te rog să te înființezi la această oră în Hotel Bristol, camera no. 74, unde locuește prie- tenul tău, pe care de mult nu l-ai mai visitat. Apoi vom merge îm- 247 DIMITRIE ONCIUL - NICOLAE IORGA preună să ni facem datoria ce ne „incumbă**. Aștept răspuns afirma- tiv și te salut cu prietenească dragoste, al tău, D. ONCIUL P. S. {Ținuta ; redingotă). Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. I, nr. 45. VIII Dr. D. Onciul mulțumește pentru cartea împrumutată, pe care voia s’o înapoieze personal, cu urări de bine în noua locuință. Salutare, D. O. Str. Academiei H. Bristol Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. II, nr. 324. IX 27 Febr. Dragă lorga, am găsit scrisoarea ta, întoreîndu-mă acasă după prînz. La Ateneu am fost. Dar n’aș fi putut face propunerea chiar dacă primeam scrisoarea la timp ; căci, după statute, membrii noi se aleg numai dintre cei propuși de biurou. Dacă știam de mai înainte, ceream lui Aurelian să te propună în biurou. Pentru adu- narea viitoare 7 negreșit voiu face, și afară de membrul pe care l-ai pus în borcan, nu cred să se găsească alt oponent. Al tău, D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. I, nr. 112. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 248 22 Aprilie [1905 ?] STIMATĂ DOAMNĂ, Intîlnind la Cernăuți pe soțul D-voastre, am primit giaman- tanul și blana ce vă trimit L-am lăsat sănătos și cu voie bună; astăzi avea să plece în Basarabia, pe 4 zile. A cerut să nu se des- chidă giamantanul până la reîntoarcere; dar servitorul mieu, fără a mă întreba, l-a deschis, crezînd că simt lucrurile mele. Cu salu- tările prietenului meu lorga, vă rog să primiți salutările amicului devotat, D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. I, nr. 205. XI 2 XI1905. Bine ai venit, dragă lorga! Te anunț că pentru examenul în scris de licență am ales ziua de Vineri pentru lucrarea din istoria română. Te rog stabilește ziua și ora pentru lucrarea din materia ta și anunță pe candidați. > Salve D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905. 249 DIM1TRIE ONCIUL - NICOLAE IORGA XII 17 Decembrie 1906. DRAGĂ IORGA, Sunt rugat să te rog să ai milă și îndurare cu o biată fată numită Dimitriu Olimpia, care dă examen la tine. Dacă nu e din cele afară sub limită, fă și tu o „pomană*1, ca să ai parte de bog- daproste (măcar pe cea lume). Te salut cu drag D, ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XI, nr. 822. XIII DRAGĂ IORGA, Trimet după Chalecocondylas și Ducas și te salut, D, ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. II, nr. 201. XIV DRAGĂ IORGA, 17 Ianuarie 1917 Am pus la cale cu.,, candidați! ca să începem examenul Sâm- bătă, când voiu da eu subiectul pentru probă. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 25# Tu ai putea să-i examinezi luni dacă vrei. Te rog să fixezi ora ce-ți convine. Apoi va urma al treilea membru al Comisiunei. Sănătate și veselie. Al tău D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. , nr. 75. XV 6 Iunie. 1907. DRAGĂ IORGA, Nu mi-ai răspuns la întrebarea dacă posesorul cărții Ex libris Demetrii Cantemyri primește suma de 100 lei ce-i oferă Academia, Te rog să-mi faci cunoscut ce răspuns trebue să dau poimâne, fiind la ședință, și dacă pot să predau cartea 8. Salutări cu prietenie. Al tău D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. X, nr. 69. XVI DRAGĂ IORGA, Abia astăzi am putut să arăt lui Bianu cartea ce mi-ai lăsat. El a oferit 100 lei. Cu suma aceasta, cred că posesorul se va mul- 251 DIM1TRIE ONCIUL - NICOLAE IORGA țumi, Dacă da, te rog să-mi faci cunoscut de pot s’o dau și să pri- mesc banii- l-am vorbit și de memoriu- Mi-a zis că trebue să-1 cerem cu binișorul dela bătrânul ca să fie publicat. Trebuie să mai avem „puțintică răbdare11 ca pe vremea alegerilor. Voiu vedea Vineri ce se poate face. Cu prietenească strângere de mână, Al tău, D, ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XXX, nr. 107. xvn 24 Iunie 1907 DRAGĂ IORGA, Bianu a luat cartea din biblioteca lui D. Cantemir în prețul cerut de 150 lei, Neștiind însă adresa vânzătorului, mi-a cerut să i-o comunic, ca să-i poată trimite banii. Sau poate vrei tu să-i iai în primire spre a-i trimite? Trebuind să plec mâne în Bucovina și neputându-te vedea, te rog să comunici în scris lui Tuducescu9, dacă primești tu banii, sau dacă să se trimiată direct vânzătorului și la care adresă, Tuducescu va regula apoi cele de cuviință. Iți strâng mâna, D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. X, nr. 271 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 252 XVIII Primește, dragă lorga, urările cele mai vii pentru frumosul succes ce ai avut în alegeril0, dela prietenul tău D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. X, nr. 288. XIX DRAGĂ IORGA, Candidați! îmi fac cunoscut că pe astăzi, joi, d. a. s'a fixat exa- menul în scris și la Tocilescu, și la tine, și că Tocilescu a stabilit mai întăiu ora 2 d. a. Cum regulamentul li dă ore de lucru, te rog să li dai astăzi (sâmbătă sau duminecă). Te salut D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XXVI'I, nr. 3. XX 17 Noemb. 1907 DRAGĂ IORGA, Am anunțat Ia Universitate că examenul din istoria universală a candidaților pentru bursa de istorie se va ținea în ziua ce o vei fixa tu. Pune deci un afiș când trebue să se prezinte candidați! la acest examen. 253 DIM1TRIE ONCIUL - NICOLAE IORGA. Cei din a. 1, vor fi examinați din materia cursului superior de liceu; cei din a. III din materia ce ai făcut-o în anul trecut Cei din a, II nu dau examenul la noi. Iți strâng mâna. Al tău, D, ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. , nr. 127. XXI Bucureștii 5 Martie 1908„ DOMNULE ADMINISTRATOR, La scrisoarea Dv„ în care îmi faceți propunerea să subscriu 1000 L. pentru tipografia „Neamului Românesc’1, în condițiunile ară- tate, am onoarea de a vă răspunde cele următoare : V’am scris, cu prilejul subscripției ce vam trimes în urma in- vitării Dv,, și repet că, dacă foaia „Neamul Românesc” ar apărea cu ortografia Academiei Române, precum cere interesul unității cultu- rale a Românilor, aș subscrie cu plăcere o sumă mai mare (după cum voiu crede de cuviință în raport cu mijloacele de care dispun) pentru societatea „Neamul Românesc4", al cărei scop naționalist are toate simpatiile mele n, M’am văzut îndemnat să ating această chestiune, căci mă în- trebam și mă întreb ce motive ar putea să aibă o foaie naționalistă,, antisemită și antisocialistă, cum e „Neamul Românesc” ca să țină la un fel de ortografie de proveniență evreo-socialistă și anti-naționa- listă, când noua ortografie a Academiei devine cea mai răspîndită în literatură și în jurnalistica națională. In tot cazul, o asemenea STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 254 abatere nu poate să fie în interesul unității culturale a neamului românesc, a cărui unitate națională, în desmembrarea sa politică, nu se poate menține decât prin unitatea limbii literare și a culturii naționale,, D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XXVI, nr. 126. XXII 27 Aprilie 1908 DRAGĂ IORGA, Iți aduci aminte de ceiace am vorbit la Burdujeni cu privire ia conferința profesorilor de istorie, convocată pentru 18—21 Mai la Galați. Am întrebat la Minister dacă ea nu s’ar putea ținea la Iași spre a vedea expoziția istorică ce ai întocmit acolo. Mi s’a răs- puns că nu se mai poate schimba locul conferinței, dar se poate lua dispoziția ca, după terminarea lucrărilor, toți profesorii întruniți să plece la Iași spre a visita exposiția. In acest scop, li se vor da foi de drum pentru ducere și întoarcere 12. Te rog deci să binevoiești a face ca exposiția să rămână des- chisă până atunci (22 Mai). Negreșit vei fi și tu de față, și vei avea amabilitatea de a ni face o conferință asupra obiectelor expuse, dându-ni lămuririle ce nimenea mai bine de cât tine nu poate să le expună. Dacă vii Joi încoace, te rog să-mi faci plăcerea de a prânzi Ia mine (între 12 și 1). 255 DIMITRIE ONCIUL - NICOLAE IORGA Cu acea ocasie am putea să ne înțelegem mai deaproape în chestiune. Complimente d-nei lorga. Al tău D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. VII nr. 122, XXIII București 4. 1908 DRAGĂ IORGA, An nou cu bine! Urându-ți cel mai bun succes cu „Neamul Românesc" în noua sa fază, țin să-ți arăt motivele pentru cari am scris Administrației că mă abonez numai la „N. R. Literar". După noul său titlu, „N. R." s’a transformat în organ al parti- dului „național-democrat". Eu însă sunt naționalist sadea, fără nici o restricțiune, sunt membru al partidului „conservator" iarăși fără restricțiune și sunt acum prea bătrân ca să-mi schimb culoarea poli- tică. N’aș voi deci ca prin un abonament la foaia „naționaliștilor democrați" să apar ca „democrat" suspect în partidul mieu 13. Ră- mâne dar s’o cumpăr cu n-rul ca cititor ocult. Cu această ocazie, dă-mi voie să fac o constatare. Toate ziarele și revistele care se mai încăpățânează a nu primi ortografia Academiei; Adivăr a lui Șmile, Dimineațî a aceluiaș, Upinii a lui Paterău, Voința Țiganului N.14 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 256 Viața lui Sanielevici și C-ie, Vieața prunculețului Ovid 15, Convorbiri critice ale lui Mahalache Văzând în această asociație și „Neamul Românesc11 în cele trei ipostasuri, trebue să exclam j „Es thut mir im Herzen weh „Dass ich dich in dieser Gesellschaft seh" 17. Dă, Doamne, bine! Cu prietenească strângere de mână. Al tău, D, ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XI', nr. XXIV București 28 VI1909 DRAGĂ IORGA, Scriitorul alăturatei cărți poștale, profesor în retragere, de na- ționalitate boem, traducător în germană al lui Niculae Gane și ad- mirator al lui Nicolae lorga, îmi cere o fotografie a ta pentru scopul arătat în cartă18. Te rog să mi-o trimiți, ca să-i pot satisface cererea. Alege însă o fotografie după dorința lui. Dacă nu cea „ feroce dela Iași, apoi cea mai blândă dela acelaș fotograf. 257 DIMITRIE ONCIUL - NICOLAE IORGA Odată cu fotografia, te rog să-mi trimiți și carta, dacă nu vrei s’o păstrezi în colecția de autografe ale admiratorilor tăi19. Cu această acazie primește urările mele prietenești de ziua lui Petrică 20 și spune-i că-i urez să fie cuminte și silitor. Complimente D-nei lorga. Te salut cu drag. Al tău D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. II, nr. 9. XXV București. 7 Octombrie 1909 DRAGĂ IORGA, Iți mulțumesc pentru ,,Faptele Străbunilor" și ,,Cuvântări" și te felicit mai ales pentu cele dintâi tipărite în frumoasa și drept româneasca ortografie a Academiei21. După plecarea ta din ședința de Sâmbăta n’am putut lua nicio hotărîre formală, fiind numai trei. A rămas deci ca în ședința vii- toare să se facă procesul-verbal, în care se va trece hotărîrea de a se cumpăra cele două cărți, cu prețul hârtiei ce-1 vei arăta. Șomănescu nefiind joi în capitală, eu cred că voiu putea ține ședință fără dânsul. Dacă poți veni Sâmbătă, ar fi bine să ținem atunci ședința. Cărțile pentru Seminarul tău, pe cari le-am comandat după lista ta, au sosit încă din iulie și sunt în păstrare Ia mine, dar nu St. D. L. VII — 17 STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE VII 258 sunt încă plătite; am dat și eu din pungă pentru transport vamă și corespondență. Cu prietenească strângere de mână al tău, D, ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXV, nr. 245. XXVI DRAGĂ IORGA, Am primit cele două chipuri ale tale, dar am trimis numai fo- tografia, căci numai pe aceasta o poate întrebuința pentru scopul arătat- Chipul zugrăvit îl păstrez în amintire, neavând o fotografic dela tine22. Salutări prietenoase. Al tău D, ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga Anul 1909, voi. 121, nr. 1. XXVII Prob D, Onciul cu mulțumiri pentru urări și pentru darul cu care le-ai însoțit. Nu uita de Sâmb^4^ la amiazi, când vei fi așteptat la dejun. Cu prietenească strângere de mână. D, ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. VI, nr. 110. 259 DIM1TRIE ONCIUL - NICOLAE IORGA XXVIII 6 Aprilie DRAGĂ IORGA, 9 Te rog să-mi retrimiți prin acest om volumele din Acta externa ce le a* dela bibliotecă. Al tău D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 6. XXIX București 16 Iulie DRAGĂ IORGA, Iți trimet cărțile cerute și te rog să-mi trimiți în schimb o peti- ție (cu timbru de 30 bani), care să rămână ca piesă justificativă. In petiție vei spune că ceri publicațiile Archivelor, negăsindu-le în comerciu. Salve ! D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1900, voi. V, nr. 159. STUDII ȘI DOCUMENTE. LITERARE VII 260 XXX 23 Iulie DRAGĂ IORGA, Te rog să-mi împrumuți pe Jirecek, Die Romanen in den Stădten Dalmatiens. Cu dragoste D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 158. XXXI DRAGĂ IORGA, îți înapoiez cu mulțumire partea II din Jirecek. Partea I o mai țin, având nevoie de ea. Dacă ai probele tipografice dela scrie- rea ta nemțească asupra istoriei Românilor, te-aș ruga să-mi comu- nici partea mai veche 23. Cât mai stai aici ? Aș veni să te văd, dar nu-mi ajunge timpul. Abia seara ies. Cu dragoste D. ONCIUL Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. V, nr. 157. XXXII D. Onciul cu vii mulțumiri pentru voi. XXIII din „Studii și Do- cumente " și cu salutări prietenești 24. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1913, voi. XI, nr. 158. loan Urban Jarnik cătră Nicolae lorga 11 Sept. 1911, Poitensiein Boemia PREA STIMATE DOMNULE, Reîntors sănătos și teafăr în locul meu de naștere Pottenstein din Boemia, *mi iau voie a vă trimite o mică aducere aminte — va să zică posa mea, destul de bine.,,, cu o parte a casei mele dee lemn, care pentru mine, ca casă părintească, are preț mai mare decât o vilă modernă și pompoasă. Participarea mea la jubileul din Iași am și anunțat-o, numai nu știu încă dacă serbările vor avea loc \ Cu deosebită stimă Dr. IOAN URB. JARNIK Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1912, voi. X3, nr. 24. Ilarion Pușcariu cătră Nicolae lorga Scrisori din anii 1908—1910 I Sibiul^ 22 Nov. 1908 PREA ONORATE DOMNULE PROFESOR! Cineva care iscălește în „Neamul Românesc" 1 cu numele „Filimon Volbură" insultă pe de-a întregul clerul român ortodox (nu neunit!) și degradează în mod nerușinat biserica noastră, fă- cînd fără sfială propagandă papistășească, Fiind convins că aces om se află în soldul catolicilor, Vă rog să nu adăpostiți în foaia D-Voastră astfel de secături, dacă voiți să ținem ca până acum la această revistă, Dintr’alte rămîn cu sinceră stimă, Dr, ILARION PUȘCARIU Archimandrit Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 190S, voi. XXX, nr. 69. II Sibiu 1/14 Aprilie 1910 PREA STIMATE DOMNULE PROFESOR, Din „Neamul Românesc" aflăm aproape în fiecare zi bunele dv. strădanii pentru neamul românesc, Dați-ne voie a vă pune în 263 ILARION PUȘCARIU - NICOLAE IORGA posițiunea să aflați și dv, câte ceva despre ce gândim noi. De astă- dată voiesc a vă face unele observațiuni și a vă incunoștiința despre unele împrejurări cu privire la punerea în practică a Bursei Șa- guna înființată de Liga culturală, pentru a preveni unele decepțiuni ce pot urma 2. In cât ne privește pe noi, am aflat din capul locului că pe te- renul bisericesc cu greu ne-am putea afla laolaltă cu frații «uniți» din causă că aceștia nu se pot dpsbara de obiceiul lor de a trage din toate ceva folos pentru „Sf, Unire1*. Până și din istoria bisericii ro- mânești fac în loc de popularizare a „unirii", reducând prestigiul bisericii ortodoxe și reprezentând pre mitropoliții noștri pe vremuri ca pre niște ignoranți și făcători de rele, cu scop de a vedea cu atâta mai xnult meritele unirii căreia ar avea Românii totul să mulțu- mească, Măcar și pre mitropolitul Șaguna în timpul nostru vor să-1 facă pentru istorie un renegat, față de care, neputinciosul episcop Vas, Moga3 este pentru ei un ideal, — pentru că sub asemenea episcop! și-au putut face mendrele, Uniții socotesc pre Șaguna întocmai ^precum vorbesc Secuii și Sașii din Ardeal des- pre Mihai Viteazul, pe care-1 numesc bandit Tocmai am auzit că președintele „ Asociațiunei" 4 noastre se pregătește să combată scrierea iui Lupaș despre Șaguna °, sau, cum zicem noi, să lă- crămeze pentru mitropolitul Șuluț. Dv. veți zice că vă împărtă- șesc părerile unuia sau altuia. Și totuși pe noi ne supără și ne doare toate acestea, mai cu seamă că uniții sunt mai isteți și mal îndrăzneți, iar ai noștri sunt lași: pentru bunul păcii se aleg mai totdeauna cu pagube. Marele mecenate V, Stroescu6 a donat pentru mitropolia Blajului o sută mii cor. ; măcar că fondul cul- tural al mitropoliei din Sibiu s’a înființat cu doi ani mai înainte și până acuma s’a dat din el pentru școli ca la 50 mii cor., pre noi ne-a uitat, măcar că ne credem mai aproape de donator, Tare mă tem că nu va trece mult și dv, veți gusta din bunătatea uniților, căci deja s’a înfipt în piața Bucureștilor țărușul desbinărîi confesionale. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 264 Se poate obrăznicie mai mare decât a se afirma, că mitropolitul Miclescu pe patul de moarte a trecut la unire ? 7 Nu voiesc a vă plictisi mai departe cu de acestea, știind mai ales, că nu aveți auzul pentru astfel de muzică a noastră, ci mă re- zumez concludând că cu greu veți putea întruni la conlucrare pre clericii uniți și pre cei „neuniți“. In sfârșit și aceea este bine să știți că guvernul a interzis prin ordin cătră mitropolitul nostru și de sigur și cătră cel din Blaj, ca să oprească pe clerici a concura la Bursa lui Șaguna, sub grave urmări pentru cei ce nu se vor conforma. Dacă știați aceasta mai din vreme, puteați prevedea, ca nici noi, nici dv, (cei de la Ligă !) să nu fiți expuși la un fiasco. Dacă voiți a face în publicitate caz despre aceasta, vă rog ca numele meu să nu se iscălească și poate tot această scrisoare a mea să nu ajungă în mâinile altora De cumva nu v'a ajuns la mână opul comemorativ la serbarea centenară pentru Șaguna 8, eu vă pot servi cu un exemplu. Mi se pare că aveți numai partea scrisă de d-1 Lupaș, dacă nu întreg. Având lipsă de el, vă rog a mă servi. Cătră finea săptămânii aceștea vom merge la Bran, unde voiesc să petrec Sf. Paște. Primiți, vă rog, dintr’alte asigurarea stimei profunde cu care pururea stau cătră dv. Dr, IL. PUȘCARIU arhiereu-vicariu Având ocaziune vă trimet opul amintit în epistolă. Or, PUȘCARIU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. XI, nr. 30. loan G. Sbiera cătră Nicolae lorga Scrisori din anii 1900 —1901 1 MULT STIMATE D-LE COLEG! Am primit cu mare plăcere foarte interesantul op Acte și frag- mente ca privire la istoria Românilor, adunate și publicate de dom- nia Voastră, voi. 1—3. Vă mulțumesc din toată inima pentru el1. Dorindu-Vă toate cele bune, rămîn al D-Voastră devotat. Dr. I. G. SBIERA In Cernăufi, într’a 14 April 1900. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1900. voi. I, nr. 38. II 3 Septemvrie 1901 Cernăuți MULT STIMATE DOMNULE COLEG, Am cetit în unele foi că ai publicat interesanta scriere ; Istoria literaturii române în secolul al 18-lea, în două volume, București 1901. Am trebuință de trei exemplare din acest prețios op; unul STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 266 pentru mine, al doilea pentru biblioteca seminarului românesc dela facultatea filosofică și al treilea pentru biblioteca Universității. Te rog să le trimeți cu reîmbursare sub adresa mea. Cu salutări cordiale! L G. SBIERA Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. II', nr. 169. S. G. Vâr gol ici cătră Nicolae lorga Scrisori din anul 1890 I DOMNULE IORGA, Eu sunt bolnav de trei zile în pat și nu ies absolut de loc; îndată ce-mi va fi bine te voiu anunța cu plăcere. Salutări, S. G. VĂRGOLICI 11U[18J9O. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1890, voi. I, nr. 31. II DOMNULE IORGA, Creangă pleacă azi cu Poni, și o scrisoare lui Negruzzi, căru- ia-i scriu de bilet. Cred că-l vom avea curînd. Puțină răbdare încă. Salutări, S. G. VĂRGOLICI 21II[18]90. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1890, voi. I, nr. 34. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 268 III DOMNULE IORGA, Doresc să te văd. Fii bun și vino la Universitate la 3 ore, sau la mine acasă pe la 3V2. Salutare, S. G. VĂRGOLICI 3/2118J90. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1890, voi. I, nr. 37. IV DOMNULE IORGA, Poni a adus vestea dela D. Roseti că vei avea dela 10 Aprilie 3000 lei, pînă la regularea bursei D-tale'. S. G. VĂRGOLICI 11HH18J90. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1890, voi. I, nr. 39. V 1890. DOMNULE IORGA, Dacă poți, vină, te rog, pe la mine azi între orele 3 și 4, cînd îți voiu da și Convorbirile de pe Ianuarie. 269 S. G. VĂRGOLICI - NICOLAE IORGA. --------------------------------j Merci pentru articolul asupra lui Creangă2; îl vom ceti îm- preună, dacă vei veni. Eu, de și mai bine, dar tot nu ies din casă. Te salut S. G. VĂRGOLICI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anui 1890—1900. Diverse, voi. XI, nr. 101.. Vasile Tasu cătră Nicolae lorga Scrisori din anii 1890—1899 I Marți am ascultat la „Junimea* o dare de seamă despre Criti- cile lui Gherea, în care se zicea că calapodul după care Gherea face criticile nu este original, al său, ci este luat din Taine și Bran- des și utilizat într’un mod abil de Gherea, care se ferește de a arăta isvorul de unde se inspiră când face criticile. Autorul dării de sea- mă a zis (oral nu în scris) că D-ta ai un entuziasm prea exagerat despre criticile lui Gherea și originalitatea lor. De almintrelea darea de seamă în chestiune este prea lungă și plicticoasă și se ocupă mai mult de alte lucruri decât despre Gherea; în luna Iulie are să apa- ră în Convorbiri \ Autorul dării de seamă este un tînăr Bogdan2. TASU 22 Maia 890. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1890. voi. I, nr. 61. II 16 Decembrie 890 DRAGĂ NICULE, Caragiale am aflat că s’a făcut colectivist3 și că scrie în „Voința Națională*1. Mai săptămâna trecută, fiind eu la un deputat junimist cu care vorbiam despre chestia lui Caragiale (se înțelege fără știrea 271 VASILE TASU - NICOLAE IORGA sau însărcinarea lui), a venit acolo și șeful politic al junimiștilor sau al „constituționalilor", care a luat parte la vorba despre Cara- giale. Din cele ce am auzit dela dînșii rezultă că Caragiale n’a fost neglijat de junimiști așa după cum pretinde el și că i s’au oferit mai multe slujbe de cîte 400—500 franci pe lună, dar că el le-a refuzat cu indignare, spunând că lui trebue să-i procure statul mij- loace suficiente de existență pentru ca să poată produce în liniște opere literare, iar nu să-i propue slujbe cu o leafă mizerabilă de 400 sau 500 lei pe lună. I s’a răspuns că subt forma cum pretinde eL nu i se pot da bani și că nici nu s’au mai dat la nimeni. TASU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1890, voi. I, nr. 95. III NICULE DRAGĂ, Mi-ai spus că ai să scrii un articol despre Alecsandri, care are să se publice după intervenția lui Leger într’o revistă din Paris, L-ai scris sau nu ? S’a publicat, sau nu, sau are să se publice ? Și unde ? 4 Din „Enciclopedia" lui Leger nu capeți un exemplar gratis, cum capeți dela „Revista Nouă" ? Cu Vlahuță și Caragiale nu m’am mai întîlnit- Lui Vlahuță, dacă vrei să-i scrii, poți, cred, să-i adresezi scrisoarea la Ministerul Domeniilor, unde este amploiat; el stă în Calea Gri viței, departe de centru. Salutări la toți, TASU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1891, voi. II, nr. 99. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 272 IV 29 lanuar 1899 DRAGĂ NICU, l-am spus luî Panu 5 de plictiseala ce suferi cu Istoria Evului Mediu, cu descoperirea paraclisurilor problematice și a sfinților de pe catacombe. El mi-a spus că așa se face erudițiunea și că el n’a putut suporta asemenea necaz și că de aceia a părăsit școala la care ești dumneata, căci trebue o stăruință eroică și o răbdare extraor- dinară ca s’o scoți la capăt. Scrie-mi despre conferințele ce ai făcut și despre Leger. Sărutări, TASU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1891, voi. 51, nr. 103. V DRAGĂ NICU, Sturdza în Senat a spus că limbile clasice nu se învață mai de oc și ca o excepțiune te-a citat pe d-ta, zicând că i s’a spus că ești perfect în greacă și latină, prin urmare pomeneala nu e rău-voi- toare, nici indiferent-voitoare. Nu știu cum va îi reprodusă în „Mo- nitor1* ideea lui Sturdza, fiindcă până acum n’am văzut în „Moni- tor" discursurile lui6. In chestia editării versurilor 7 eu cred de prisos a mai vorbi cu M[aiorescu]; iată de ce : Socec, care din editor face chestie de negustorie, nu de literatură, a fost păcălit (adică a pier- dut) tipărind teatrul lui Caragiale8 după recomandarea lui M[aio- 273 VASILE TASU - NICOLAE IORGA rescu], Știind aceasta M[aiorescu], nu cred că ar mai hazarda o stăruință pe lingă Socec și, chiar în ipoteza cînd M [ aiorescu] ar pune un cuvînt stăruitor, sînt sigur că Socec nu va accepta. Cred că mai bine ar fi să scrii lui Hajdeu în acestă chestie, căci Hajdeu e în contact continuu cu Socec. „Convorbirile0 au ieșit pe lanuar și pe Februar. Am să trec pe la „Revista Nouă“ să le iau și > să ți le trimit Panu e în Iași, unde are să stea pînă la alegeri. Degeaba te-ai mîniat pe Panu, fiindcă el habar n’are de ceea ce se scrie în Lupta9, afară de arti- colele scrise de dînsul. Sărutări de la toți, TASU 14 Martie 1891. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1891, voi. II, nr. 110. VI 16 Mai 91. NICULE DRAGĂ, Eu cred că ai exagerat peste măsură necazurile ce le suferi, despre care mi-ai trimes o listă în scrisoarea ce am primit-o astăzi. Nu cred că O [dobescu] să fie în contra D-tale, după cum îl crezi. Am vorbit cu H[asdeu] despre concurs și el mi-a spus că trebuie să te prezinți la concurs, fără să te ocupi de soarta bursei, căci nici nu se poate lua mai nainte o rezoluțiune în această privință. H[asdeu] mi-a spus că nu s’a supărat de loc pe D-ta de altă ceva decît numai că i-ai scris numele rău și această supărare se mărgi- St. D. L. VII — 18 "STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 274 nește numai la a nu răspunde la scrisoare după cum a făcut și face la oricine îi schimbă numele. Mai-nainte se iscălea Hajdeu (nu’Hîjdeu după cum i-ai scris) și, fiindcă Ungurii îl numeau „Haidău“, apoi a fost nevoit să schimbe litera j în 5 JHasdeu)10. Eu cred că ar fi bine să-i scrii lui H [asdeu] despre ceva (caută vr’un pretext), băgînd de samă ca să-i ortografiezi bine numele. Sărutări TASU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1891, voi. II, nr. 103. VII DRAGĂ NICU, O veste rea. D. ministru Take lonescu11 mi-a spus că pentru D-ta el păstrează catedra de la Iași; cu totul contrar de ceia ce-mi spusese mai înainte și despre care ți-am scris. El singur, fără să-1 tragă nimeni de limbă, mi-a spus atunci ca să te prezinți pentru catedra de București și acum s’a schimbat. Eu i-am spus că nu știu ce ai de gînd să faci D-ta și l-am în- trebat ; dar dacă te vei prezenta la concurs pentru București și vei reuși ? El mi-a răspuns că are și el dreptul de a aproba sau nu concursul. El m’a întrebat că pe cine are să puie la Iași ? Eu i-am răspuns ca să puie pe acela pe care era să-1 puie la București, dacă D-ta te vei fi dus la Iași. El a zis că pentru București toi se mai găsesc, dar la Iași nimeni nu vra să se ducă. Acestea le-am vorbit în pragul Ministerului de Instrucție, unde am întîlnit pe Ministru, pe cînd mergeam la Casație. Se vede că sunt cine știe ce 275 VASILE TASU - NICOLAE IORGA stăruinți și cine știe pentru cine. Au îngropat pe Cernătescu12. Eu era să vorbesc a doua zi cu ministrul mai în detail, dar n’am putut, fiindcă în ziua aceia avea audiențe și era foarte multă lume care aștepta; iar în ziua următoare, de dimineață, am fost nevoit să plec la Bușteni. Nu știu ce hotărîre vei lua, dar eu aș crede că ai putea pune pe Take într’un impas, ca să nu poată numi pe altul la București, dacă nu vei consimți D-ta, și, apoi, cînd va fi treaba la adecă, s'ar putea vorbi cu persoane mai influente de cît d. Take, de nu cumva vor fi oarecare regule înalte despre care bănuia un oarecare pesimist, dar despre care eu nu cred că este posibil, mai cu samă cînd catedra se dă prin concurs. Apoi mai este și speranța că viața ministerială a D-lui Take să nu fie așa lungă, încît să ajungă pînă la concursul pentru catedra de București, Se mai pot găsi mijloace pentru amînarea concursului catedrei de Iași pînă după concursul pentru cea de București. In fine, când vei veni, vom chibzui ce e de făcut și pînă atunci vom putea căpăta infor- mațiuni precise despre cauza schimbărei atitudinei d-lui Take; dar pînă atunci răspunde-mi imediat ce vei primi această scrisoare, fiindcă poate să întîlnesc pe d, Take la Sinaia, unde șede acum. Eu am auzit de la un student că Tocilescu ar fi dat speranțe sau ar fi promis unui oarecare Caloianu, doctor sau licențiat în li- tere de la Paris, și am aflat că Tocilescu face ce voește în Minis- terul de Instrucție, după cum mai nainte dispunea Odobescu13. Nu cumva oare este și Gion^, care, am citit mai deunăzi că este la Paris însărcinat de Rege să cumpere biblioteca pentru Funda- țiunea universitară Carol I ? Mi se pare că te-am auzit vorbind des- pre Caloianu și nu știu despre mai cine că ar avea fantezia să se prezinte la concurs. Răspunde-mi cine este Caloianu și cine mai crezi că pot fi aspiranți pentru București. Concursul pentru Bu- curești încă nu s’a publicat și mi se pare că are să se publice pentru un termen cît se poate mai lung, de sigur în interesul aspirantului STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 276 sprijinit j aceasta am înțeles din răspunsul ministrului la întrebarea dacă s’a publicat concursul; el mi-a răspuns că de abia, TASU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1891, voi. II, nr. 128. VIII NICULE DRAGĂ, Cu Negruzzi n’am vorbit în chestia despre care mi-ai scris, și cred că nici nu-i bine să vorbesc fiind inutil. In „Convorbiri Li- terare" se tipăresc orice scrieri pe care le judecă Negruzzi că sunt bune și, dacă’aș pune cuvînt eu pentru publicarea scrierilor d-tale» asta ar însemna că scrierile d-tale nu merită prin valoarea lor să fie publicate și că trebue să se publice prin hatîr; această ideie ar trebui să-și facă Negruzzi15 cînd m’ar vedea că intervin pentru publicare, eu care știu că în „Convorbiri" se publică orice piesă lite- rară judecată bună de redactorul revistei. •••••••’ • 4 «4 - * Eu cred ca ai putea trimite la „Convorbiri" scrieri spre a se publica fără nicio stăruință, nici directă, nici indirectă. Nu înțeleg de ce nu trimiți la „Revista Nouă", căci presupusa de către d-ta dușmănie nu există și apoi nu-i un rezon că, dacă vei trimite la „Convorbiri", să nu trimiți la „Revista Nouă*. Nu-i ne- voie și nu trebue să fii „revistist" exclusiv sau ,.convorbirist“ exclusiv, nefiind nicio incompatibilitate între aceste două organe de publicitate. Alecsandri, de și Scria obișnuit în „Convorbiri", dar 277 VASILE TASU - NICOLAE IORGA scria și în toate celelalte reviste literare, cîte mai erau, și dacă mai erau, fără să se supere nici pe una. După cum ți-am scris, eu n’am înțeles că H[ asdeu] e supărat pe d-ta. Se înțelege că, odată ce a ajuns spiritist, apoi trebuie să-i dai voie să aibă și alte particularități curioase pentru un nespi- ritist. Știi că spiritul hotărîse că persoana în chestie are să moară în luna April a. c. Mai’nainte însă de luna April acelaș spirit a zis că j H[asdeu] este destinat pentru a seri Magnum Etimologicum, de unde concluzia că hotărîrea de moarte este revocată și că dovada despre aceasta este că n’a murit în April, dar, dacă spriritul va fi zis că H [asdeu] trebuie să scrie și să isprăvească Magnum Etimo- logicum, atunci implicit i-a dat voie să trăiască cel puțin 200 ani. In orice caz, H [asdeu] trebue menajat chiar și în starea în care se găsește și a i se trece cu vederea micile degringolade, fiindcă, așa cum se găsește el acum, tot este om de valoare și ocupă o poziție foarte însemnată în lumea noastră științifică. Sărutări. 31 Maiu 891, TASU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1891, voi. II, nr. 137. IX 1892 [Caragiale] de la regia monopolurilor statului unde a mai fost și unde nu avea nimic de făcut — mai mult o sinecură spunându-i-se STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 278: că nu-1 poate numi16 nici în profesorat nici în magistratură, de oarece pentru asemenea funcțiuni, de bine de rău se cer condițiuni de admisibilitate pe care el nu le are. Șeful literar al Junimei17 s'a dus la Generalul Mânu, într’un timp pe când junimiștii erau în neînțelegere cu Generalul, și a ob- ținut pentru Caragiale o funcțiune de 450 lei pe lună, căruia credea că-i aduce o veste bună, Caragiale s’a înfuriat, răspunzând cu totul nepoliticos interlocutorului său, în casa căruja se găsea, așa încât acesta a trebuit să-și ceară scuze de la Caragiale și să se ducă să spue să nu se mai facă decretul de numire în funcțiune, Caragiale chiar a pretins ca să nu iasă decretul în Monitor, zicând că aceasta-i o rușine pentru dânsul, Nota bene că și M-me Cara- giale stăruise la M-me M [aiorescu] pentru funcțiune, așa încât a trebuit o stăruință femeiască să determine pe persoana în chestiune a se duce la Generalul președinte, cu care era atunci în termeni răi din cauza neînțelegerilor politice. Aceste detalii să nu le divulgi, fiindcă acel ce mi le-a spus nu mi-a dat voie să le spun la alții. Caragiale mi-a spus că în revista lui Gherea18 sub titlul „Amintiri din Junimea11, are să arate el cum junimiștii fără nici un merit literar s’au îmbogățit din literatură ; de sigur că pe Isac 19 nu-1 poate mistui. N’am idee dacă va ieși sau nu revista lui Gherea ; dar dacă va ieși și vei seri întrînsa și d-ta, eu cred că nu trebue să părăsești cu totul „Revista nouă" și să treci cu arme și bagaje, precum spuneai, Ia revista lui Gherea, Poți să scrii în amândouă revistele, iar nu ex- clusiv numai în aceasta din urmă și mai cu sama când unii dintre colaboratori vor întrebuința revista literară ca un instrument de răsbunare în contra dușmanilor mai mult sau mai puțin ima- ginari, M’am întâlnit și cu Vlahuță, care mi-a spus că nu i-ai scris niciun cuvânt. El s’a mutat departe de centrul orașului, Dacă-i 279 VASILE TASU - NICOLAE IORGA vei scrie, eu cred că scrisoarea i-o poți adresa la Ministerul Dome- niilor unde este funcționar. Sărutări la toți. TASU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1892, nr 63. X 21 Mai 1892. DRAGĂ NICU, Chestia financiară este foarte încurcată, este chiar disperată. Am crezut că bursa D-tale începe dela 17 April, de când ți-a acordat congediul, așa mi se părea că rezultă din adresa ministeru- lui de pe care ți-a trimis copia; cînd colo, lucrul este cu totul altfel; bursa ți-a acordat-o cu începere dela 15 Octombrie numai, fiindcă pînă atunci este ocupată de alții: am cetit eu singur avisul consiliului permanent de instrucție, aprobat de ministru. în această stare de lucruri, cînd am primit telegrama că ați sfîrșit paralele, m'a apucat durere de cap și a trebuit să-mi scon- tez leafa pe luna viitoare pentru ca să vă pot trimite 800 fr. prin mijlocirea Creditului Lyonez din Paris 20, Cum vezi, eu nu mai am de unde trimite parale, nici nu mai am de unde să mă împrumut; aș putea la fiecare lună, cînd primesc leafa, să trimit 100 sau cel mult 200 franci pe lună, dar mai multe sute de odată și mai des decît la fiecare lună, îmi este imposibil. Fiind astfel situațiunea, cred că știi ce trebue să faci, Răspunde-mi prin scrisoare, nu numai prin telegraf și prin monosilabe, Am spus să ți se trimită Lupta 2\ Ji-am trimis Convor- birile. STUDII §1 DOCUMENTE LITERARE VII 280 La Lupta am văzut o telegramă a d-tale, care sosise după ce-ți trimisese jurnalul22. Noua revistă încă n’a ieșit pe luna aceasta, Am văzut și la ,,Noua revistă" o carte poștală a d-tale. Convorbirile literare ce ți le-am trimis să nu le nimicești, ci să le păstrezi, fiindcă sunt din colecțiunea mea, și ca să nu mai fiu silit să le mai cumpăr odată. TASU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1892-1906, voi. VII, nr. 74. XI 23 Mai 1892 DRAGĂ NICU, Volumul lui Caragiale nu ți l-am trimis până acum, fiindcă nici nu apăruse : de vre-o câteva zile de abia am aflat că a apărut. Ceeace e mai bun în broșura lui Caragiale a mai fost publicat în ,,Convor- biri", deși nu o spune. Restul, afară de anecdotele de teatru (pe cînd Caragiale era sufleur), este o reclamă a lui Caragiale, luând de nretext pe Eminescu, către care țara — și în special Junimea — a fost ingrată, pe cît timp era în vieață, după cum asemenea ingra- titudine se manifestă și față de Caragiale23. Desigur că-ți aduci aminte că Maiorescu în biografia lui Emi- nescu a zis între altele că Eminescu era foarte indiferent de sărăcia în care se afla 24; această alegațiune a lui Maiorescu o combate cu foarte mare învierșunare atît Caragiale, cît și Vlahuță. Aceștia îmi fac impresia unor șarlatani cari pun stăpânire pe vreun monstru 281 VASILE TASU - NICOLAE -IORGA sau infirm și-l expun pe la iarmaroace sa să câștige bani: așa fac, Caragiale și Vlahuță cu Eminescu, Ideea intimă a lui Caragiale des- pre Eminescu știi că nu este bună căci spune că, dacă Eminescu n’ar fi murit nebun, ar fi rămas obscur20. Conferințile lui Vlahuță și Caragiale de la Ateneu au fost foarte nesărate, deși prin gazete s’a spus că au fost grozave. Mai cu seamă Caragiale, care a vorbit la urmă, a fost cu atît mai rău, cu cît lumea se aștepta mat mult dela dânsul. Pînă aproape de sfîrșit, cînd a vorbit despre Academie, nimeni nu l-a înțeles, afară de cîțiva din Junimea, cari erau de față. Confe- rința lui a fost apocaliptică; a fost prezentată în forma unui dia- log ce l-a avut conferențiarul cu un Englez în drumul de fier, care Englez se ocupa cu literatura și era de loc dintr’o țară de peste 0- cean j în această țară transoceanică era o societate literară în care erau numai veo șase oameni de litere, dintre dare unul a murit ne- bun, iar altul a murit într’o bortă în mizerie 26. Dela o vreme socie- tatea aceea literară a început să facă politică, din care cauză nu- mărul membrilor creștea foarte tare, mai cu seamă când era aproape de a veni la putere! asemenea lucruri au rămas neînțelese de pu- blic, care nu este în curent cu cele ce s’au petrecut sau se crede că s’au petrecut în Junimea, nici de nemulțumirea lui Caragiale contra Junimii. Caragiale, de câte ori mă întîlnește, mă întreabă ce mai faci și unde locuești, ca să-ți trimită o carte, ceeace cred că n’are să facă fiindcă cartea costă, după cum vezi, 3 lei, un preț tot atît de imper- tinent ca și al lui Vlahuță. Despre publicarea în „Constituționalul cu plată nu pot să vorbesc cu directorul, nici despre republicarea articolului apărut în Adevărul lui Basilescu, Aș putea vorbi numai când ar fi fără plată. Din această cauză nu ți-am răspuns pînă acum27. Mai ai un concurent la Catedra de Istorie de la Iași, de sigur că n’ai gâcî dacă nu ți-aș spune; Suțu!28 El se prezință la concurs STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 282: pe baza publicațiunilor și anume ; Cartea IV din Herodot în tra- ducere. Atîta tot. Despre aceasta am aflat mai alaltăeri29. Trimite-mi La debacle a lui Zola, dacă va fi ieșit în volum. Prin București nu se găsește. „Convorbirile" să nu le rătăcești. Sărutări, TASU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906. voi. VII, nr. 68. XII 25 Octombrie 1892 DRAGĂ NICU, Iți trimit tot Manuscriptul pe care l-a adus Mihai30, de la „Re- vista Nouă". Adresa lui Caragiale n’am putut-o afla, fiindcă nu m'am în- tâlnit demult cd dânsul. Dacă ai să-i trimiți vr’o scrisoare urgentă, trimite-o la mine, pentru că eu desigur am să găsesc mijlocul de a i-o trimite. Data din urmă când l-am întâlnii (într’o băcănie), m’a însăcinat să vă spun la amândoi complimente din partea lui și a M-me Caragiale. Mi-a mai spus că a aflat că dai câte un examen în fiecare oraș din Germania, și că să te întreb de ce nu te-ai dus și la expoziția din Chicago să dai vre-un examen. Acum el se ocupă numai cu profesoratul dela liceul Sf. George. Despre reapariția „Moftului" 31 nici vorbă: astă primăvară a fost suspen- dată numai apariția jurnalului din cauză că M-me Caragiale a avut un băiat (care nu este un moft); dar în această toamnă, în loc de a scoate „Moftul", Caragiale plănuiește o altă întreprindere, cu totul străină literaturii; voiește să deschidă o berărie, dar nu 283 VASILE TASU - NICOLAE IORGA găsește capitalul trebuitor pentru aceasta : până la una alta face inscripțiunile ce au să împodobească proiectatul stabiliment de băuturi spirtoase 32. De ex,; „Nu mersese cu „Năpasta**, „Haide să’ncercăm și p’asta“ și o altă, în care literaturii nu-i merge cu băutură. El are mari speranțe de îmbogățire noua întreprindere ; eu însă mă îndoiesc foarte mult, mai cu samă dacă principalul consumator al stabilimentului va fi tot el. Take lonescu este asaltat cu înverșunare de gazetele opoziției, iată cauza principală j Astă-vară, în absența lui Marghiloman, Take fiind ad-interim la justiție, Regele, după raportul lui Take, a grațiat pe un Evreu Schwalb din Galați, condamnat pentru escrocherie și falș în acte publice. In această toamnă Regele, vizitând penitenciarul din Galați, a cerut să i se prezinte câți-va condamnați spre a-i grația : între cei prezenți era și un tovarăș al lui Schwalb. Regele a spus că el nu grațiază pentru asemenea fapte. Atunci procurorul general a ob- servat că Schwalb, autorul principal, care era mai vinovat, a fost grațiat și că complicele este foarte puțin vinovat. Regele atunci a zis ; „eu n’am grațiat pe Schwalb“ ; procurorul a replicat că Schwalb este grațiat, precum și era ; Regele n’a mai zis nimic și mai în urmă s'a încredințat că în adevăr Schwalb era grațiat. Vorbele Regelui, că n’a grațiat pe Schwalb, fiind auzite de mai mulți, s’au răspândit îndată în toată țara de gazetele opoziției, care acuză pe Take că prin înșelăciune a sustrat iscălitura Regelui. Eu nu știu cu preci- ziune în ce consistă această bazaconie, dar văd că până acum „Monitorul Oficial1* n’a dat nici-un comunicat, cu toată alarma făcută de gazete 33. Din această cauză se zice că poziția lui Take e cu totul zdruncinată și că este numai chestie de timp pentru a se STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 284 găsi un motiv constituțional (altul decât a lui Schwalb) spre a pă- răsi portofoliul. Unii spun că învierșunarea opoziției contra lui Take provine din cauza proiectului de lege a învățământului secundar și superior, care are să fie prezentat la deschiderea Corpurilor legiuitoare. Merci de justice a lui Spencer; am primit și catalogul călăto- riei bune la Nurenberg — patria păpușilor. Sărutări la amândoi, TASU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1890—1900 (Diverse), voi. XI, nr. 23. XIII 12 Noembrie 1892 Să mai scrie Marița despre Nicu. DRAGĂ NICU, Iți trimit scrisoarea de pe contrapagină care a venit, pe adresa d-tale, probabil dela un bibliotecar al Bibliotecei Arsenalului. Nu mi-ai scris nimic dacă ai prezentat teza și pe cînd ai să afli rezul- tatul. Din această cauză nu m’am mai întâlnit cu ministrul. Eu cred că trebue să-1 întreb dacă scoate sau nu la concurs catedra din București, și ce are de gînd să facă cu dînsa în caz cînd nu o va scoate la concurs; dar, mai înainte de a vorbi despre aceasta, ar trebui să știm ceva și despre teză, măcar aproximativ, ca să pot aborda și chestia strămutării în Germania 34< Aceste trebue să le știu cît de curând, fiindcă luna Noembrie e ca și trecută și a mai rămas numai Decemvrie, 285 VASILE TASU - NICOLAE IORGA Săptămâna trecută, Delavrancea a început cursul de literatură română la Universitate, ca suplinitor la Ureche 35. Am aflat că a fost bine și că a asistat foarte multă lume, între care era și Ministrul de Instrucțiune. Văd anunțat aparițiunea ediției III „Din goana vieței” 36, pre- cum și „Paraziții" lui Delavrancea37. Sărutări, TASU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1892, voi. VII, nr. 87 din 1906. XIV 15 Decembrie 1899 .. ‘Dan al lui Vlahuță se vinde foarte mult (a scos 5000 exem- plare) 38, dar nici reclama sub toate formele nu încetează. Asemenea și pentru Vieața39 (care se vinde foarte mult) se face o reclamă co- losală, nu numai prin gazete, dar și prin afișuri de stradă j unele lipite pe păreți, altele împărțite de copii la trecători, precum se face pentru orice marfă. In colțul bulevardului la biserica Sărin- dar (acum dărîmată), pe lângă tablele mari bătute în stâlpi înalț! prin care se anunță hârtia de țigară a lui Creangă 40 și un maistru de dans, de boston etc., este și o tablă mare prin care se anunță Vieața lui Vlahuță, 20 bani numărul. TASU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1893, voi. IV, nr. 320. Barbu Delavrancea cătră Nicolae lorga I 2/15 Martie 1907. SCUMPE D-LE BEȘTELEI, Dacă D-voastră stăruiți în conferința pe care yă am făgăduit-o {11 Martie), eu sunt la ordinele D-voastre. Titlul ar fi j „Din estetica poesiei populare", — In deosebi aș vorbi despre ochi în poezia neo-latină-populară, Voiu veni la 9 .Martie în Galați. Cu respect și cu dragoste, BARBU DELAVRANCEA Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. VI, nr. 74. II București 8 Iunie 1912 J.orgulețule tată, îți mulțumesc din tot sufletul meu, BARBU ȘT. DELAVRANCEA Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1912, voi. XI, nr. 125. Duiliu Zamfirescu cătră Nicolae lorga I Roma, 10/22 Octomvrie 1896 DOMNULE PROFESOR, Primind ieri carta D-voastră din Viena, m’am grăbit a expune Ministrului dorința ce-mi exprimați, și, părându-mi-se chestiunea interesantă, am fost împreună cu D-1 AL Em, Lahovary, să vizităm Spitalul San Spirito, Vă răspund numai de cât, spre a vă da timpul de a vă gândi și a decide asupra îndoelîi ce s’a născut în spiritul nostru cu privire la importanța și autenticitatea subiectului din frescă. In adevăr, la stânga altarului, într’o sală imensă, la o înălțime de 15—20 metri se urmează o serie de picturi pe zid, purtând fie- care, în litere mari, legenda sa. Unele sunt bine conservate, altele înegrite de fum și de tăria doctoriilor (deoarece sala a servit întot- deauna de spital, astfel încât nu se poate desluși subiectul. Cred însă că referitoare la noi nu e decât fresca despre care legenda grăește astfel: Bosniae et Valachiae Rex Licet senio confectus Apostolorum limina visit et Sixtum IV- Pedum osculo Submisse veneratur, STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 288 Nedumerirea noastră este următoarea : Albescola ce la Rovere \ aies papă sub numele de Sixt IV-a, s’a urcat pe tron la 1471 și a murit la 1484 ; Ștefan cel Mare a domnit de la 1458 —1504 (dacă datele mele sunt exacte). Știți D-voastră că Ștefan a venit la Roma, după cum ar reeși din inscripția de mai sus? și, dacă a venit, de ce senio confectus, când Domnul român a mai domnit încă 20 de ani după ce a sărutat piciorul Papei? Apoi de cine sunt zugrăvite frescurile ? De Palladio2 nu, fiindcă acesta era arhitect, născut la 1508 și mort la 1580, prin urmare n’a putut cunoaște nici pe Papă, nici pe Ștefan, ca să-i facă portretul. Se pare că de Palladio e destinat proectul altarului capelei, iar spitalul a fost ridicat de Inocențiu III, mărit de lueme IV, căzut în ruină șl reedificat de Sixt IV-a la 1471 prin arhitectul Meo del Caprino 3, ca- re construi sălile frescurilor. Zic, se pare, fiindcă Vasari, vorbind în volumul al XIII-lea al operei sale Le vite de piu eccellenti Pittori, scultori e architetti, pag. 105, despre lucrările lui Andrea Palladio, nu menționează capela de la San Spirito4. Despre Meo, Vasari de-abia-1 numește. Pe de altă parte Grego- rovius istorisește că după moartea lui Mohamed al III-lea (1481), pe când fiii săi Bayazet și Djem se luptau pentru tron, Papa Sixt IV solicitat să urmeze lupta împotriva Turcilor, refuză, preferind să facă o pensiune de 8 mii de ducați lui Andrea, ultimul dintre Paleologi, după cum, nu voi să pună stăpânire pe Bosnia, a cărei nefericită principesă a lăsat țara prin testament Sfântului Scaun (această principesă, fugită la Roma în 1466, muri aici în 1478, pen- sionară a Papei). Tot în acest an, veni din nou la Roma și Regina Carlotta di Cipro, care la 87 muri5. Aceasta este singura mențiune pe care o găsesc în Gregorovius cu privire la Bosnia din inscripții. Să fie o regretabilă confusiune între Rex și Regina ? Știți D-voastră, că în titulatura Domnilor noștri (mai cu seamă ai Moldovei) întră și Bosnia ? Nu poate să fie vorba despre un Domn al Valachiei, și care ?* 289 DUILIU ZAMF1RESCU - NICOLAE IORGA Vă rog, despre toate acestea să-mi răspundeți, chestiunea fiind interesantă din toate punctele de vedere, S’ar putea face cercetări și în arhiva spitalului6. In așteptarea răspunsului D-voastră, vă rog să primiti, Dom- nule Profesor, încredințarea prea distinsei mele consideratiuni, DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896. VoL 111 din 1905, nr. 465. II Roma, 2/14 Sept. 1897 DOMNULE PROFESOR, Spre răspuns la scrisoarea D-voastră din 27 Aug/8 Sept. 97, am onoare a vă informa că Arhiva Vaticanului rămâne închisă până în primele zile ale lui Noembrie, iar Biblioteca până la 1 Octombrie, Aici alăturat vă înnapoiez cererea adresată Prefectului Arhi-, / velnr, cu însemnările puse pe dânsa de un amic, cunoscător al re- gulelor, din care rezultă că această cerere trebuie adresată de-a dreptul Papei și consemnată d-lui sub-archivist, și că trebuie înso- țită de un certificat al Legatiunei, prin care să se constate că peti- ționarul este persoană sigură; aceasta, pare-se, din cauza unor in- delicatețe ce s’au comis cu documente de valoare, Astfel stând lucrurile, îmi pare că ar fi bine să mai așteptăm cu transmiterea cererei. Dacă sunteți hotărît să veniti în Roma, îmi voiu face o deo- St. D. L. VII — ÎS STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 290 sebită plăcere de a vă cunoaște personal și de a mă pune cu totul la dispoziția D-voastră- Primiți, vă rog, Domnule Profesor, încredințarea distinsei mele eonsiderațiuni- DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1897, voi. VIII, nr. 65. III Roma, 7/19 Sept. 97 Via Goito, Villino de Renzis. DOMNULE PROFESOR, Sunt de părere să nu facem nici un demers pentru obținerea autorizațiunii de a fi admis în Archivă înainte ca d-voastră să a- veți concediul în mână, Vă promit că într’o zi sau două, la venirea d-voastră în Roma, vă voiu obținea permisiunea necesară, mai cu samă pentru Bibliotecă, unde admisiunile sunt ușoare. Oricând veți veni la Roma, veți fi bine venit și bine primit. Am onoare a Vă reînoi, d-le Profesor, încredințarea prea ose- bitei mele considerațiuni. DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1897, voi. VIII, nr. 67. 291 DUILIU ZAMF1RESCU - NICOLAE IORGA IV Roma 8/20 Octombrie 1897 DOMNULE PROFESOR, Nu am de adăogat nimic la cele ce am avut onoare a vă scrie rândul trecut, cu privire la permisiunea de a vizita archiva și bi- blioteca Vaticanului, Abatele Duchesne e cu adevărat director al școalei franceze din Roma. Dacă v’a fost profesor și credeți că intervențiunea sa vă poate fi folositoare, Legațiunea nu are nimic de obiectat. Primiți, vă rog, domnule Profesor, încredințarea distinsei mele considerațiuni, DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1897, voi. VIII, nr. 76. V București, 21 Maiu 1911 STIMATE DOMNULE IORGA, Am primit și cetit lucrarea ce mi-ați trimis Breve storia dei Rumeni1. Deși nu împărtășesc toate părerile dv, din capitolul I (fiind, acestea, păreri, iar nu dovezi), totuși găsesc cartea foarte interesanta în întregime, din punctul de vedere al relațiunilor noas- tre cu Italia, și venită la vreme. Subscriu cu amândouă mâinele concluziunile conținute în paragraful 21 din cap. VII. Mențin pă- rerea că cel mai bun mijloc de a face cartea cunoscută în Italia STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE Vil 292 este acela al trimiterii ei la toate bibliotecile și institutele ei cultu- rale, unde se citește foarte mult Dacă vă pot da lămuriri în privința asta, sunt la dispoziția dv. Al d-voastră coleg, DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 191t voi. III, nr. 233. VI Odobești, 21 Noembre 1911 STIMATE COLEG, Academia face o glumă nesărată, când îmi mulțumește mie de dania unui document la care nici n’am visat- Cine mă cunoaște, știe bine că nu umblu după astfel de reclamă. Dacă m’am amestecat în afacerea documentului prezentat de D-ta, am făcut-o, îndemnat de un simțimânt cam naiv, de milă, et f ai fait de l’histoire en voulant faire de la charite 8. Tot meritul este al D-tale, și prin urmare îți trec mulțumirile ce pe nedrept mi le aduce Academia mie. Al D-tale devotat coleg, DUILIU ZAMFIRESCU Izvoare: Nicolae lorga. Anul 1911, voi. I, nr. 84. Artur Gorovei cătră Nicolae lorga I Folticsni 8 Mari. 1904 IUBITE PRIETENE, E posibil să viu zilele acestea prin București, Ținând mult să te văd, măcar două minute, te rog răspunde-mi în ce stradă locuești1 și unde ai obiceiul de a te afla în zilele de Sâmbătă și Duminecă și la ce ceas. De nu te găsesc acasă, aș putea să te întâlnesc aiurea 7 Ai Sâmbătă curs la Universitate ? La ce ceas ? La revedere, dacă viu în București. Prieten devotat, A. GOROVEI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. I, nr. 90. II Focșani, 19 Septembrie 1904 PRIETENE IORGA, Vrei să mă arunci în ghiarele teribilului Transilvănean, fe- cundul membru corespondent al Academiei ? Infamul de zețar m*a STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII făcut sa scriu că merele din pomul fermecat erau î pe o parte gal- bene ca ceapa, pe când în manuscris stă: galbene ca ceara (pag. 597). La pag. 602 î stâncă în loc de stână. Mă dă gata cuconu lancu Transilvăneanul; să nu mă lași pradă colților lui2. Salve, A, GOROVEI Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul I90L voi. I. nr. 296. Spiru Haret cătră Nicolae lorga București, 29 Mai 1903 STIMATE DOMNULE IORGA, Aș avea să-ți fac o mică propunere, care cred că te-ar interesa și pe D-ta. Dar nu știu când și unde te pot vedea. Eu ți-aș indica ziua de mâni, Vineri, la 6^/21 seara, la mine acasă, dacă vrei și dacă-ți convine. Dacă nu, spune-mi, te rog, unde, când și cum vrei. Al D-tale devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. I, nr. 86. București, 17 Iunie 1903 DOMNULE IORGA, Răspund scrisorii D-tale de ieri și te înștiințez că bilet per- manent pe căile ferate nu pot obținea pentru D-ta, pentrucă, după STUDII ȘI DOCUxMENTE LITERARE VII 296 regulele C, F. R., astfel de bilete nu se acordă decât pentru func- ționari ai Ministerelor, In schimb îți trimit câteva bilete libere. Când le vei termina, te rog, scrie-mi ca să iggrijesc să ți se mai trimită. Amic devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. I, nr. 108. III 23 Iunie 1903 STIMATE DOMNULE IORGA, Aș avea să-ți cer o mică părere într’o chestie de știință isto- rică, care sunt sigur că te va interesa și pe D-ta, Neștiind unde te pot vedea, eu îți indic, într’un noroc, ziua de Vineri, 24 Iunie, ora 672 seara, și locul la mine, ca să ne întâlnim, Dacă nu poți, arată-mi când și unde vrei. Lucrul nu este prea grăbit. Devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1903, voi. I, nr. 118. 297 SPIRU HARET - NICOLAE IORGA IV 1904 STIMATE DOMNULE IORGA, In privința publicației* pentru Ștefan cel Mare1, eu sunt gata să rezolv imediat; dar ar fi nevoie să avem o scurtă convorbire. Ai putea oare să fii bun să treci un moment pe la mine mâine, Miercuri la r/2? Vine și Bianu și putem rezolva în două minute modul lucrării. Al d-tale devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. I, nr. 29. V București, 3 Februarie 1904 STIMATE DOMNULE IORGA, Pentru ceremonia aniversării morții lui Ștefan cel Mare de la 2 Iulie, aș avea trebuință de lista tuturor căpitanilor lui și chiar a ostașilor lui, al căror nume s’a conservat: aceasta pentru pomenirea lor la serviciul religios ce se va face în ziua aceia. Ai putea d-ta să-mi procuri lista aceasta ? Cred că nu ți-ar fi greu, pentru că știu că te-ai ocupat de epoca aceia. Cred că pot să-ți și mulțumesc. HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. I, nr. 34. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 29$ VI Buc. 11 Februarie 1904 STIMATE DOMNULE IORGA, Iți mulțumesc pentru ideia ce-mi dai de a se organiza o ca- valcadă la 2 Iulie. Mă voiu sili să o realizez; dar mă tem că voiu întâmpina atâ- tea greutăți, încât nu voiu reuși. Al d-tale devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 190% voi. I, nr 61. VII 18 Aprilie 1904 STIMATE DOMNULE IORGA, Mă ocup cu regularea definitivă a serbării dela 2 Iulie. Aș avea mare nevoie să am o convorbire de vreo oră cu d-ta. Fii bun, te rog, de-mi spune, când și unde ai putea să mi-o dai. Ți-aș fi foarte recunoscător, dacă ai putea să mi-o dai chiar azi, Duminecă. Al d-tale devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. I, nr. 126. 299 SPIRU HARET - NICOLAE IORGA VIII 11 Maiu 1904 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, Fiindcă ai avut bunătatea să-mi spui că ai primi să dai o ochire ediției a Il-a a legendelor lui Teodorescu Chirileanu3, îți trimit exemplarul ce-mi adusese el cu îndreptări și adaose, precum și scrisoarea lui. Vezi, te rog, ce se cuvine a se conserva din ele și-mi trimete exemplarul mie sau la Minerva, ca să se pună sub tipar, pentru a fi gata la vreme. Cred că 3000 până la 5000 exemplare ar fi de ajuns. Al d-tale devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. I, nr. 151. IX București 9 Iunie 1904 STIMATE DOMNULE IORGA, Mi-a scris să dau un ajutor de 300 lei d-lui Scurtu pentru imprimarea tezei4. Laș da, dacă nu aș fi așa de sărac. Dar d-sa are o catedră la St. Sava, și afară de asta l-am pus într’o comisie de examene particulare. Cu astea oare nu ar putea să-și scoată teza la căpătâiu? Al d-tale devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. II, nr. 187. STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE VII 300 X 26 Iunie 1904 STIMATE DOMNULE IORGA, Oare ai vrea d-ta să te însărcinezi a alcătui o istorie, științi- fică și documentată, a Bisericii românești ? Dă-mi, te rog, un răs- puns, pentru ca, în caz afirmativ, să ni dăm o întâlnire 5. HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. II, nr. 202. XI Sinaia, 14 August 1904 STIMATE DOMNULE IORGA, Am văzut că ai descoperit piatra mormântală a Doamnei 01- tea la Probota și ai cerut preotului să o mute în biserică. Nu ar fi mai bine să se caute și osămintele ? Cine știe? Poate ar fi acolo. Dacă s’ar găsi, s’ar putea muta și ele în biserică, și cu ăsta ocazie s’ar face un serviciu religios mai însemnat. Ce zici ? 6 HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. II, nr. 254. 391 SPIRU HARET - NICOLAE IORGA ' XII 26 August 1904 STIMATE DOMNULE IORGA, Inscripția pe care ai făcut-o pentru Doamna Oltea o găsesc foarte bună și deci așa să rămână. Cât privește hârtia pe care o ceri pentru Istoria Bisericii, te rog să aștepți până s’o întoarce d-1 M, Popescu, administratorul Casei Școalelor, care se găsește în concediu 7. Al d-tale amic, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. II, nr. 269. XIII Cererea e aprobată demult; voiu cerceta mâni dimineața la Minister, să văd ce s’a făcut. HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 557. XIV Dacă se poate, vino la 2 V2 sau la 63/4 ; la ora 1 poate să nu fiu acasă, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 19C4, voi. III, nr. 583. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 302 XV Se pare că te înșeli că s’a comandat iar ; pe cât mi-aduc a- minte, e numai un avîs cerut. In orice cas, se va contramanda. HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 584. XVI București 3 Dec. 1905 STIMATE DOMNULE IORGA, Am văzut zilele astea că ai publicat un studiu asupra lui Dabija-Vodă s. Asta-mi amintește că, acum câtva timp, am rugat pe Bogdan să-ți atragă atenta asupra unui pachet de manuscrise de la Academie foarte important pentru istoria acestui Domn, Ne- știind încă dacă D, Bogdan și-a adus aminte să-ți spună despre acele documente pe care eu le-am citit cu ocazia unei hotărnicii, e o lădiță întreagă, plină cu manuscrise relative la moșiile Dom- nești (Putna) și Țigănești (Tecuci), poate ale celebrului Co- nachi. Ele au fost dăruite Academiei, după stăruința mea, de socie- tatea ,.Dacia-România‘\ proprietara Domneștilor9. Multe din acele hârtii nu au nici o însemnătate. Dar în ce- lelalte, se urmărește, pot zice, zi cu zi originile lui Dabija-Vodă, de când era simplu țăran, pârcălab al satului Ruginești (Putna), pe urmă ispravnic, vornic, etc., până la Domn. Tot acolo se vede, istoria succesiunii lui, prin fiica sa, Doamna lui Duca-Vodă, care. 303 SPIRU HARET - NICOLAE IORGA precum știi, a fost prins de Poloni tocmai la Domnești, Vine apoi Ilie Catargiu, ginerele lui Duca, primul Catargiu cunoscut, pe cât știu. Apoi familia Razu, etc, Se mai găsesc acte, dintre care unul, foarte important, relativ la relațiile lui Duca-Vodă cu Șerban Can- tacuzino și alte lucruri interesante, Nu te supăra că mă amestec unde nu-mi fierbe oala. Dar am crezut că pot să-ți fac un mic serviciu. In orice cas, hârtiile ace- lea ar permite a se urmări unul din Domnii noștri ridicat din Popor, dela începutul până la sfârșitul lui, Mi se pare că acesta ar fi sin- gurul exemplar de acest fel la noi — cel puțin de istoria lui basată pe documente, iar nu numai pe tradiții. Al d-tale devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. III, nr. 617. XVII 10 Martie 1906 STIMATE DOMNULE IORGA, Iartă-mi, te rog, întârzierea, Banii societății sunt depuși la Banca Națională și asta a fost causa, Alătur aici 400 lei, Chitanța am primit-o. Devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XII, nr. 178. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 304 xvm București, 6 Martie 1907 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, ’Mi pare rău că m’ați căutat de atâtea ori fără să mă găsiți. Eram la curs. Vă rog să mă iertați că nu pot fi următor invitației Dv. Mă tem că întrunirea de azi se nu se invoce de cei interesați contra scopului ei10. Dacă se ține, îi urez succes deplin; dar adevărata lucrare cred că trebuie întreprinsă pe altă cale, și să nu mai fie părăsită până la deplina ei desăvârșire. Al D-tale devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. VII, nr. 60. XIX Bucureștii 19 Martie 1907, STIMATE DOMNULE IORGA, Am aflat și eu despre arestarea lui V. Mihăilescun, printr’o telegramă de la Craiova. Nu puteam să intervin, pentru că nu știam ce se întâmplase și nu e permis să mă amestec în mersul justiției ; dar am trimis îndată un inspector să vadă ce este. Inspectorul e acolo de alaltăieri, și aștept azi dela el o scrisoare de lămurire. Depe dânsa voiu vedea ce este de făcut. 305 SPIRU HARET NICOLAE IORGA Cu astă ocasie, te rog să mă ierți că amețeala în care trăesc de o săptămână încoace, nu mi-a permis să răspund Ia primul D-tale bilet- De. altfpi, mi-era și greu să-ți răspund ceva, pentru că asu- pra presei nu am nicio acțiune. Ca răsvrătitor am fost acusat și eu, și nici pentru mine nu a luat nimeni cuvântul să mă apere, și găsesc că bine a făcut, pentru că sunt unele prostii care nu merită răspuns. Al D-tale devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. IV, nr. 8. XX București, 19 Mai 1907 STIMATE DOMNULE IORGA, Te înțeleg pe D-ta că te interesezi de soarta Minervei12; dar și D-ta trebue să-ți închipui că, dacă mi-am schimbat atitudinea ce am avut altă dată față de dânsa, trebue să fie ceva la mijloc. Și ceiace este, e că sunt exasperat de cele ce descopăr pe fie- care zi, Printre aceste descoperiri una din acelea care mi-au cauzat mai mare decepție și supărare a fost rolul pe care l-a jucat și Minerva, ț>e lângă atâția alții, în jefuirea Casei Școalelor, Judecă singur: A încasat 95.000 lei (cifra încă nu e definitivă, pentru că St. D. L. VII — 2® STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 306 pe fiecare zi se fac (sic) noi descoperiri) pentru tot felul de cărți, absolut inutile, precum calendare vechi, cântece (în câte 25.000 exemplare I), etc., care stau aruncate fără întrebuințare în de- pozit. A făcut să se înlăture toți tipografii cari aveau parte în im- primarea abecedarelor și cărților de lectură pentru școlile pri- mare, reziliindu-se chiar contractele unora și lăsându-i în pagube mari, cu cărțile încă nevândute și a făcut a i se da numai ei toată concesia pe care eu o împărțisem la opt tipografii. Și nu s’a mul- țumit numai cu atât, dar și-a făcut și condiții...,; a scăzut dela 25 lei la 20% remiza vânzătorilor și dela 5 la 2V2 remiza pentru Casa de Economie a Corpului didactic. Resultatul a fost că nu a putut să imprime la timp un așa de mare număr de cărți, că școlile au rămas fără cărți până la lanuar și se zice că unele chiar până acum. A mai fost că și „Casa de Economie0 a pierdut jumătate din veniturile ei, așa că a fost pe punctul de a-și închide Orfelinatele și a arunca pe dru- muri 120 de copii nenorociți. Și nici cu atâta nu s’a mulțămit Minerva; căci nici acei 21/2°/0 nu i-a plătit. In loc de Decembrie, primul vărsământ l-a făcut la 21 Mart, după schimbarea guver- nului, iar vre-o 7000 lei nu i-a plătit nici până azi De altă parte, librarii se plâng că nu li se dau cărți spre vânzare așa că școlarii au lipsă de cărți, pentru că Minerva, ca să beneficieze și de cei 20% lei remiză, vrea să vândă numai ea la public, în librăria ei, Ori-cât de interesantă ar fi Minerva trebue să recunoști și D-ta că asemeni lucruri nu se pot tolera. Iată pentru ce am resiliat contractul. Acum îmi cere să i-1 mai las numai un an. In urma celor petrecute, nu ar merita favoarea asta. I-aș da-o însă numai cu următoarele condiții; 307 SPIRU HARET - NICOLAE IORGA 1° Să plătească îndată ce mai este datoare. 2° Remiza vânzătorilor să fie iar de 25%. 3° Remiza Casei de Economie să fie iar de 5%. 4° Librăriile să fie alimentate cu un număr îndestulător de cărți pentru vânzare. 5° La cea mai mică abatere, reziliare. Să-și facă socotelile și să vadă dacă-i convine. Al D-tale devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. VIII, nr. 23. XXI 21 Maiu 1907 STIMATE DOMNULE IORGA, In privința petițiilor D-tale, iată răspunsul: 1° Despre aprobarea curților de școală, știu atât că Consiliul Permanent se ocupă de ea ; deja de mai multă vreme. Mâni, ora 4, iau parte la ședință, și voiu cerceta cum mai stă. 2° Am dat ordin să ți se plătească costul călătoriei la Iași: dar mă tem că va trebui să mai aștepți, pentru că fondul de trans- porturi de anul trecut era deja sleit la 3 Maiu, și acum trebuie să acoperim prin credit o datorie enormă din transporturi. (Mi se spune că e vorba de mai multe sute de mii de lei). 3° Am dat ordin să ți se plătească cei 2000 lei pentru „Studii și Documente STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VI! 303 4° Pentru plata „Istoriei Românilor*4 13, am întrebat la Casa Școlilor dacă au bani. Aștept răspunsul. $ Al D-tale devotat, HARET P. S. — Comunică-mi știrile ce ai despre școala de la Salonic, ca să le comunic și eu d-lui Sturdza, de care depinde ea acum. Știu și eu că merge foarte rău ; dar cele-alte merg și mai rău, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. VI, nr. 146. XXII 23 Mai 1907 STIMATE DOMNULE IORGA, ’Ți restituesc scrisoarea. Faptele arătate în ea le cunoșteam și eu, și le-am comunicat celor în drept. Al D-tale devotat, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. VIII, nr. 173. SPIRU HARET - NICOLAE IORGA .309 XXIII STIMATE DOMNULE IORGA, Vă încunoștiințez că d-1 Tocilescu a depus și manuscriptul dv, și raportul asupra lui la Consiliul Permanent. Al dv. devotat HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. .Anul 1907, voi XXX. nr. 119. XXIV STIMATE DOMNULE IORGA, Nu pot răspunde scrisorii d-tale decât că voiu usa de toate mijloacele ca să scot manuscrisul d-tale. M’am mirat și eu de ciu- data inscripție a celor cari au făcut acest lucru. . Al d-tale devotat HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XXX, nr. 143. XXV București 5 Ianuarie 1908 DOMNULE IORGA, Cererile de ieri, pentru volumul d-lui Bârlea 14 și pentru pre- lungirea contractului, le-am aprobat. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 310 Cea pentru cartea de istorie am adrcsat-o Comitetului Perma- nent, pentru că după regulament și după lege, el trebue să-și dea avizul, și pentru că afacerea aceasta a cărților încă nu a venit înaintea mga. Al d-tale, HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XVIII, nr. 121. XXVI 31 August 1909 Am primit dela trimisul domnului N. lorga nouă piese din arhiva ministerului din 1904. S. HARET Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XI, nr. 170. XXVII Fără dată 3 Maiu STIMATE DOMNULE IORGA, Mi s’a trimis proiect pentru aversul medaliei lui Ștefan cel Mare. Arată-mi, te rog, observațiile d-tale, căci timpul ce a mai rămas fiind foarte scurt, mi se cere răspunsul fără întârziere. Al d-tale devotat HARET < Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. V, nr. 74. Andrei Bârseanu cătră Nicolae lorga I Brașov 27 Octomvrie 1899 CĂTRE D. N, IORGA, Mii de mulțumiri pentru cele trei memorii istorice, pe care ai avut bunătatea a mi le trimite ! Și tot odată o prea plecată rugare pentru un exemplar din ; „La vie intelectuelle des Roumains en 1899“, care a făcut atâta sensație și cu care până acum încă n’am avut norocirea a face cunoștință de visa L Salutări dela cunoscuții de aici și sărutări de mâini stimatei doamne lorga, A. BÂRSEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1900. voi. I, nr. 160. II 6 Ianuarie 1900 Brașov STIMATE DOMNULE IORGA, Mai întâia mulțumiri pentru felicitările de Anul Nou și ase- menea urări de fericire din partea mea. Terminul de ieri pentru in- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 312 formațiile cerute nu l-am putut ține, deoarece; 1) la noi s’a terminat vacanța încă de Marți și 2) deslușirile așteptate 'nu le puteam da, nefiind însumi pe deplin informat în această privință. Ieri după amiază am fost la oficiul stării civile de aci ca să întreb ce e și cum, dar am aflat că după prânz acest oficiu e închis. Acum mi s’a spus și am și văzut, că Sâmbătă sunt ocupați cu cursurile, așa încât numai Luni voiu putea câștiga informațiuni dela acest oficiu, cel mai competent în treburi de acestea. Ca însă să nu te las a aștepta prea mult și a-ți pierde răbdarea, ca bunăoară Miercuri, 20 Decembrie, — deși călimara cu greu ar fi zburat până la Brașov, — am întrebat pe un advocat de aici, ce formalități se cer pentru un act ca acel, pe care-1 ai în vedere. Cel întrebat mi-a răspuns că e de lipsă 2 să prezentezi altul de naștere, sentința de divorț din partea tribunalului, care a pronun- țat-o, împreună cu constatarea, că această sentință a întrat în va- loare de drept și în fine un act dela ofițerul stării civile de acolo, că nu ai nici o piedică la căsătoria intenționată, — toate acestea legalizate la consulatul austro-ungar din București. Actele acestea le vei prezenta sau în persoană sau printr’o persoană de încredere și, după un restimp de 14 zile, fiind toate în regulă, se poate face cununia civilă 3. La biserică merge mai ușor după împrejurările de acum. Îndată ce se înaintează actele la oficiul stării civile, se face anunțarea la parohia miresii, se fac cele 3 sau și numai 2 vestiri în biserică (eventual se poate câștiga chiar și dispensă de strigări de la Mitro- politul, deși luxul acesta costă ceva parale) și, îndatâ-ce cununia civilă este efectuată, se poate face și cea bisericească. Acestea sunt deslușirile, ce ți le pot da de astă-dată. Luni; dupăce și, dacă, voiu afla și alte lucruri, voiu căuta să le com- pletez. Cât pentru lucrarea mea... de L. am cam întârziat, — dar ce o să fac ? 313 ANDREI BĂRSEANU - NICOLAE IORGA încă odată multe doriri de bine din partea mea și să te vedem cât mai curând cinstit și fericit ginere. S’auzim de bine! A. BĂRSEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901. voi. I, nr. 12. III 30 Septembrie 1900 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, Telegrama cu „De ce nu scrie ?u am predat-o unei oare-care persoane, care se află perfect de bine și care cred că nu va întârzia a trimite răspunsul. Pe aici toate, cum le-ai lăsat. cu deosebită stimă A. BĂRSEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901, voi. I, nr. 132 IV Brașov, 12/25 Noembrie 1901 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, Iți mulțămesc din toată inima pentru „Studii și documente", III, ce ai avut bunătatea a mi-o trimite zilele trecute. Cu d. Stin- STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE VII 314 ghe am vorbit și mi-a spus, că ți-a trimis deja cartea sa 4, De ase- menea am fost pe la Ciurcu și ne-am înțeles sa-ți trimeată prețul exemplarelor din „Istoria Literaturii sec, XVIII“ depuse la dânsul. Mai întrebuințez verbul trimit încă odată. Anume ie rog, să bine- voiești a-mi trimite încă doua exemplare din „Ist Lit/* pe sama societăților de lectură ale școlarilor noștri, pe care, după înțelegerea de acum câteva săptămâni, Ie vom plăti cu 72. Multe complimente d-nei lorga, cu stimă A, BÂRSEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901. voi. II, nr. 228. V Brașov, 5 Decembrie 1902 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, Mai întăiu călduroase felicitări din partea soției mele și a mea de ziua numelui d-tale. [ți dorim zile îndelungate și fericite, spre bucuria familiei d-tale și spre fala și înaintarea neamului românesc. Acum ceva despre afacerea 1, Ciurcu. Onorabilul nu vrea să recunoască că ar fi primit carta poștală a d-tale. E drept că a fost bolnav mai multă vreme și reținut a venit în librărie. In absența lui poate că cineva din personal va fi refuzat a primi carta, care n’a fost francată deajuns (pare-mi-se 5 bani, în loc de 10), N’aș putea însă să jur, că lucrurile se vor fi petrecut tocmai așa. In ce privește partea materială, susnumitul C[iurcu] recunoaște că a pri- mit cărțile trimise de d-ta și mi-a promis că în curând va expedia 315 ANDREI BĂRSEANU - NICOLAE IORGA prețul „Istoriei literaturii1*, reținând „Studii și Documente** în de- posit Așa dar din partea aceasta să nu ai nici o teamă. Partea mo- rală a afacerii va putea servi ca material pentru istoria librăriei române la începutul sec, al XX. încă odată toate cele bune de ziua numelui. Multe compli- mente stimatei doamne lorga, Devotat A. BĂRSEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1902, voi. I, nr. 197. VI Brașov, 1 Septembrie 1904 MULT STIMATE DOMNULE IORGA! Cu versurile merge cam greu, că MuseM nu prea dau pe la Brașov de o bucată de vreme, Cu toate acestea, când se vor îndura să mă cerceteze, nu voiu uita de „Sămănătorur* a, Panțu 6 încă cred, că-și va lua îndrăsneala să vă ceară găzduirea, îndată ce va mai scapa de catastifele lui negustorești, iMulte mulțumiri pentru disertația din 2 Iulie, pe care am primit-o încă în Borsec, și multe salutări atât de la noi, cât și de Ia Panțu, Devotat A, BĂRSEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. II, nr. 277. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 316 VII Brașov, 3 Iunie 1905 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, După ultima numărare din 31 Decemvrie 1904, numărul Ro- mânilor din Șchei este de 5792 (1950 pe Tocile 7 și 3842 la bis, Sf. Nicolae8), Din excelenta lucrare „Brașovul și Românii" au pătruns și la noi câteva exemplare prin Ciurcu și din ea am aflat multe lucruri nouă, sau am înțeles corect multe lucruri pe care le știam greșit9. îmi place foarte mult împărțirea materialului și claritatea ex- punerilor dela începutul diferitelor capitole; cu deosebire pentru istoria negoțului noua carte are un preț deosebit, Și ca și alți „ incorigibili “ Brașoveni să se poată împărtăși de bucuria mea, Te rog să binevoiești a dispune să sex trimită pe adresa mea 12—15 exemplare, al căror preț îl voiu achita cât mai curând. Multe salutări D-tale și respectuoase complimente D-nei lorga. A, BÂRSEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 277. VIII Brașov, 28 Iulie 1905 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, Cu bucurie aflu dela D-l Alex. Lapedatu că Miercurea vii- toare vei veni la Brașov, ca apoi să iai parte la adunarea din Si- biiu a „Asociațiunii", Dânsul mă întreabă dacă sunt învoit să fac împreună cu Domnia-voastră călătoria cu trăsura peste Făgăraș, 317 ANDREI BÂRSEÂNU - NICOLAE IORGA Bucuros v’aș însoți în această călătorie, căci este un drum foarte fru- mos, — dar o pot face numai sub o condițiune j să nu fie căldură așa de mare și praf așa de mult ca acum, Am suferit multă vreme de gât și trebue să mă feresc de praf, căci altfel buclucul e gata. De va ploua Luni sau Marți așadară, vă voiu însoți cu toată plăcerea, lăsând pe soția mea și pe nepoata Constanța să vie cu trenul; de va ținea însă și mai departe seceta, de care suferim de vre-o 5 săptămâni, voiu fi silit să renunț la bucuria de a vă fi to- varăș de drum. Mulțumi’ndu-vă din toată inima pentru volumul de „Inscripții44 și pentru partea IX din „Studii și documente"10 pe care ai binevoit a mi le trimete, îmi iau voie a alătura pe lângă aceste rânduri 4 poesii de d-șoara Ecaterina Pitiș 11 de aici. Dânsa a publicat și până acum câte ceva în „Literatură și artă" 12 și în foiletonul „Gazetei noastre'113 și, la rugarea mea, trimite aceste piese la cenzorul mai aspru, dar și mai pricepător, al „Sămănătorului". In orice caz, e o scriitoare de talent. iMulte salutări atât Domniei-tale, cât și stimatei D-ne lorga. Devotat, A, BÂRSEÂNU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 351. IX Anul nou cu bine ! Brașov, 1 Ianuarie 1906 ANDRE1U și C. BÂRSEÂNU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XI din 1912, nr. 47. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 318 X Brașov 2/15 Aprilie 1906 STIMATE DOMNULE IORGA, De astă-dată serbăm o întreită înviere: a naturii, a lui Hristos a cinstirii limbei românești. Pentru cele dintâi, călduroase urări de fericire. Pentru a treia 14 — nu zic cea din urmă — ; cinste și admi- rațiune ! A, și C. BĂRSEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XIII, nr. 75 a. XI Brașov, 22 August 1906 MULT STIMATE D-LE IORGA, Iată că răspund numai acum la scrisoarea D-tale din 11 a. c. Am sosit din călătorie cătră sfârșitul săptămânii trecute și, până m’am mai odihnit, până am pus la cale câteva treburi urgente, au trecut două-trei zile. Văd că ai avea de gând să-1 trimiți pe Petru15 la gimnaziul nostru. N’ar fi rău, din multe puncte de vedere, dar știu că la început băiatul ar avea mult de lucru cu limba ungu- rească, In cele din urmă însă, ar trece el și peste această greutate, după cum au trecut și alți băeți din România, și apoi cine știe, poate și ungureasca să-i fie de vre-un folos în viață. In ce privește găzduirea lui în Brașov, regret foarte mult că 319 ANDREI BÂRSEANU - NICOLAE IORGA n*o pot lua asupra noastră. După cum ți-e cunoscut, am suferit multă vreme de nervi, așa în cât am fost silit să depărtez de la mine chiar^pe copiii surorii mele. Acum, încă abia o încurc cu sănătatea, și astfel supravegherea unui copil, mai cu samă a unui copil așa de iute cum știu că e Petru, n’ar fi nici spre folosul lui, dar nici spre susținerea sănătății mele. Cred ca s’ar afla alte gazde mai potrivite aici în Brașov. Așa, de exemplu, cunosc pe maiorul în pensiune, — care știu că îngri- jește bine de copiii aflători în gazdă la dânsul și care cred, că l-ar primi pe Petru cu vre-o 30—35 fh16 pe lună. Zilele viitoare, când se va întoarce Oniți17 în Brașov, aș putea afla și alte adrese, din care am putea recomanda pe cele ce ni s’ar părea mai potrivite. In ori ce caz însă, dacă voești să-1 aduci pe băiat aici, ar tre- bui să-1 anunți în ultimele zile ale lui August, sau cel mai târziu în 1 sau 2 Septembrie v,, de oarece afluența în primele clase ale gimnaziului e foarte mare și ușor s’ar putea întâmpla ca mai târ- ziu băiatul să nu mai afle loc, fiind limitat numărul școlarilor la 60 într’o clasă. Noi pe aici suntem ocupați cu pregătirea pentru adunarea ge- nerală a Asociației, ce va ține în 8 și 9 Sept. v. și la care ni-ar face mare bucurie să luați *parte și D-voastră. Pe D-na lorga și pe copii i-am văzut Duminică în Dârste. Sunt cu toții bine și voinici, mai cu samă mișelul de Mircea 17, care s’a făcut frate de cruce cu Laurențiu al soru-mi. Floricăi13 celei deosebit de cuminte, încă îi merge mai bine cu piciorul. Să ne vedem cu bine A. BÂRSEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XIX, nr. 215. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII XII MULT STIMATE DOMNULE IORGA, Te rog să nu mă iei în nume de rău că n’am venit aseară pe la lancu19- Am voit însă, să mai fiu o oară-două împreună cu Con- stanța și cu Evolceanu, și astfel ni-am dat întâlnire la vărul nos- tru Anastase Bârseanu, La prima ocazie și în împrejurări mai ve- sele nu voiu întârzia a vă vizita atât pe dv., cât și pe lanctu Să auzim de bine ! devotat A, BÂRSEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi, VII, Nr. 115. XIII Am primit și cele 6 exemplare voL II, dintre care unul l-am reținut pentru mine, iar restul l-am distribuit ca mai nainte. Pentru exemplarele vândute lui Făgărășianu și Onițiu trimit 40 lei. Salutări cordiale ! A. BÂRSEANU Brașov Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi XXII, nr. 145. 321 ANDREI BÂRSEÂNU - NICOLAE IORGA XIV Brașov, 18 Octombrie 1909 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, La întrebarea ce am făcut-o la Sibiu cu privire la cărțile tri- mise de d-ta, iată ce-mi răspunde d-1 R. Simu, care conduce în. prezent cancelaria „Asociației" (d-1 Goga are concediu pe un an de zile, iar d-1 Tăslăuanu e dus în Germania, ca să însoțească pe soția sa la întoarcerea dela băile din Nauheim) : „Referitor la cele ce-mi scrieți cu privire la cărțile ce d-1 lorga vă comunică că le-ar fi trimis Asociației, vă pot împărtăși următoarele: d-1 lorga a adresat Asociației cu data 17 Sept 1909 o scrisoare prin care ne face cunoscut că a expediat 900 ex. din „Faptele străbunilor1* și 1 ex, din „Cartea de cetire" a „Ligeicul- turale“, cu scopul de a fi distribuite cu ocazia Adunării generale directorilor desp.20 pentru membrii din diferitele regiuni ale țăriL In scrisoare d-1 lorga ne roagă, să răspundem de primirea căr- ților și de distribuirea lor, Dela primirea acestei scrisori în 8 Oct, n, a, c, n’am mai pri- mit absolut nimica în chestia aceasta, până la scrisoarea d-voastră din 15 Octombrie v, N’am primit adecă nici o reclamare dela d-1 lorga sau dela altcineva, n’am primit aviz dela poștă sau gară des- pre sosirea cărților, și cu atât mai puțin n’am primit nici înseși cărțile până la data de față, Prin urmare ar trebui să se reclameze la organele de comunicațiune". Cum vezi așadară, lucrul nu s’a împiedecat la Asociație, ci alt-undeva, probabil la poștă; sau în Austria, sau mai verosimil, aici, în Ungaria, unde de câtva vreme pachetele care vin de din- colo sunt controlate cu multă rigoare. De altfel cartea d-tale „Din faptele străbunilor" 21, care va fi de folos cu deosebire pentru tineretul nostru dela școli, — încă St. D. L. VII — 21 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 322 nu este oprită în Ungaria. Dovadă că și eu mi-am putut procura 1 ex. dela colegul G. Vătășanu, care și el, la rândul său, a coman- dat un număr de exemplare la librăria Mureșianu și Ciurcu. In tot cazul trebuie cercetat la Câmpulung, unde s’au oprit cărțile ? Delăturându-se piedeca și sosind ele la Sibiu, nu mă în- doiesc câtuși de puțin că vor fi distribuite în toate^părțile, întocmai după dorința d-v. Am regretat foarte mult atât eu, cât și soția mea, că nici vara aceasta nu v’am putut cerceta în Văleni, ca să vă vedem atât pe dv., cât și instalația tipografică 22, din care au ieșit și ies atâtea lu- cruri bune. In schimb urmărim cu toată băgarea de seamă cele ce se scriu în „N. R.“23 — când nu ni se reține la poștă, ceea ce din nenoro- cire se întâmplă prea des. Așa d. e. n-rul din 11 Oct. a. c., în care s’a publicat discursul d-tale despre Lăpușna, nu Fam putut afla ni- căiri24. Te admirăm pentru munca neobosită, ce o desfășuri pentru binele obștesc, și-ți dorim sănătate și putere, ca să-ți vezi nobilele ideale, — idealele tuturor Românilor celor buni —, realizate. Multe complimente soției și mamei d-tale, iar d-tale o prieti- nească strângere de mână. Devotat A. BÂRSEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XIV nr. 8. XV Brașov, 30 Maiu v. 1910 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, Aflu, spre cea mai mare a mea bucurie, că Academia și-a îm- plinit o veche datorie a sa, alegându-te membru activ 2<*. 323 ANDREI BÂRSEANU - NICOLAE IORGA De fapt numele acesta nou este un pleonasm, căci, deși cores- pondent, D-Ta ai fost în adevăr cel mai activ membru al ei. Mă bucur atât pentru Acedemie, cât și pentru mine personal, că voiu avea prilej a Te vedea și a Te auzi mai des, și astfel mă voiu putea hrăni și înviora sufletește26, ca ațâți alții, cari te ur- mează cu atâta devotament pe calea grea, dar sigură, a unui viitor mai bun al neamului nostru românesc. Anul acesta nam putut lua parte la sesiunea generală a Aca- demiei, reținut de ocupațiunile școlare; pe viitor însă cred că-mi voiu putea întocmi astfel lucrurile, ca să-mi fac datoria și în această privință. Primește, mult stimate d-le lorga, urările noastre de bine și cu acest prilej și binevoiește a fi interpretul sentimentelor noastre de stimă și de veche și statornică prietenie și față de membrii fa- miliei D-Tale, — în deosebi față de mama D-Tale și față de mult stimata D-Tale soție. Al D-Tale devotat ANDREIU V. BÂRSEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910» voi. XII, nr. 50. XVI Brașov, 12 Oct. v. 1910 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, lartă-mă, Te rog, dacă, ocupat cu trebile școlare, am întârziat așa de mult cu răspunsul meu, dând uitării datoria elementară de a Vă mulțumi încă odată pentru primirea deosebit de prietenească» STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 324 de care ne-ați făcut părtași, pe mine și pe nepotul mieu, cu prilejul frumoasei excursiuni din valea Teleajenului. Ceeace m’a făcut mai mult să amân răspunsul de pe o zi pe alta a fost împrejurarea că așteptam din zi în zi sosirea transpor- tului de cărți ce mi se anunțase din Văleni, ca să vă pot împăr- tăși, ce s’a ales cu mia de exemplare din „Istoria Românilor", pe care aveam să le distribui; așteptare zadarnică, de oarece până as- tăzi n’am primit de la Câmpulung27 încă nimica, afară de pachetul de cărți ce nu-1 putusem lua la plecarea mea din Văleni. Ce să fie cauza acestei întârzieri, nu știu. Ori nu se va fi fă- cută încă expediția dela „Școala Română" 28, din partea căreia încă n’am primit nici o înștiințare, ori se vor fi oprit cărțile la granița Bucovinei sau la vreo gară din Ungaria ; nu pot să înțeleg. In orișice caz, e neapărat de lipsă, să reclamați din Văleni, ca să se vadă, unde este piedica. împreună cu cărțile de istorie, au întârziat de a sosi și cele destinate pentru Librăria diecezană din Arad, la a cărei întrebare am arătat cum stă lucrul. Din partea secretariatului L[igii C[ul- turale] fiind de asemenea întrebat, am dat o scurtă explicare de acelaș cuprins. Cu privire la studiul despre episcopia Vadului, compilat de tânărul Meteș29, i-am vorbit zilele trecute, în prezența d-lui Lupaș, d-lui Tăslăuanu, redactorul „Transilvaniei", cu prilejul unei scurte visite în Sibiiu. Dânsul mi-a răspuns că cunoaște acest studiu care i se trimisese pentru „Luceafărul" și că nu-1 ține destul de potrivit pentru foaia „Asociațiunii", fiind mai mult un extras din lucrările D-Tale și ale fericitului Bunea30, Cu toate acestea Te rog, să-mi trimiți manuscriptul d-lui Me- teș, pe care, dacă nu-1 va primi „Transilvania", îl voiu publica în foiletonul „Gazetei". Pe aici lumea așteaptă cu interes rezultatul încercărilor de împăciuire31. Unii au nădejdi mari, cei mai mulți însă, — între cari 325 ANDREI BÂRSEANU - NICOLAE IORGA mă număr și eu, — sunt sceptici, în urma pățaniilor din trecut, și nu așteaptă binele decât dela vrednicia proprie» Afară de aceea, vei fi cetit că se pregătește revizuirea Statu- telor Societății pentru fond de teatru. E vorba de activarea acestei societăți, pentru care s’au adunat până acum numai mijloace materiale. Având în vedere persoana care se află acum în fruntea Socie- tății32, se crede că noua întocmire se va strecura fără piedici prin vama celor dela putere, așa încât, dacă nu ne vom alege cu altceva din încercările de împăciuire, cel puțin vom putea înființa o trupă teatrală română. Acestea însă le spun cu toată confidența. Rugându-te să împărtășești celor de acasă complimentele aoastre, Te salut cu toată dragostea. A. V, B. (BÂRSEANU) Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1910, voi. VII, nr. 45. XVII Brașov, 6 Maia 1911 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, Credeam că voiu putea veni la sesiunea Academiei și de aceia am amânat până acum a-ți vorbi într’o chestiune asupra căreia mi-a atras atențiunea păr. protopop Dăianu33 dela Cluj. Văd însă cu părere de rău că nici de astă dată nu pot veni la București, chiar și pentru două-trei zile, și astfel trebuie să is- prăvesc în scris aceea ce mai bucuros aș fi tratat verbal, E vorba de prof, Veresz din Cluj, despre care se zice că va fi propus ca membru corespondent al Academiei noastre34. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 32$ împrejurările dânsului le vei vedea mai bine din alăturata scrisoare a păr, Dăianu, de care te rog și eu să binevoiești a ținea semă ca nu cumva voind să i se facă un bine, să iasă tocmai con- trariul. Regret foarte mult că nu pot avea fericirea de a petrece o săptămână două în societatea d-tale și mai cu samă că nu voiu avea prilej să aud discursul d-tale de recepțiune35. înainte cu câteva săptămâni am primit o nouă ladă cu cărți. Nu știu ce voiu face cu ele, căci aici s’au împărțit din destul, în- cât nici Sandi36 nu știe ce să înceapă cu ale lui. Probabil că le voiu distribui în alte părți, unde n’au ajuns încă până acuma. Să auzim de bine ! Al d-tale devotat A, BÂRSEANU v Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. III, nr. 40. XVIII Sibiiu, 6/19 Aug, 1911 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, La întrebarea D-Tale din 2 1. c. îmi iau libertatea a răspunde următoarele ; Invitările pentru adunarea generală s’au hotărît într’o ședință a Comitetului Central înainte cu vre-o 3—4 săptămâni. Cu prilejul acesta biroul a prezentat o listă, în care erau și câteva persoane din România, între care și D-Ta. Comitetul, judecând împrejurările, a hotărît să mărginească numărul invitărilor ce presintă în România, numai la Academia Ro- mână și la societatea pentru înaintarea științelor. De aici, de la 327 ANDREI BÂRSEÂNU - NICOLAE IORGA noi, s’a hotărît a se invita i episcopii, societățile mai mari româ- nești, societăți culturale străine (Muzeul egylet din Cluj și „Verein fur siebenb. Landeskunde"), împăratul și prefectul și vice-prefectul comitatului Albei-inferioare, de care se ține Blajul. Afară de aceia, cei 9 membri onorari ai Asociațiunii, aflători în viață. Noi însă, cei din biurou, urmând îndemnului inimii noastre, am trecut peste granițele impuse oficios și am trimis pe răspundere proprie 3 invi- tări la 3 bărbați din România, cari au ținut mișcarea noastră cultu- rală. Intre acestea se numără și cea primită de D-ta. Prin urmare Te rog să primești invitarea noastră37 ca un semn al stimei, iubirei și recunoștinței ce-ți păstrăm cu toții și să nu iai în nume de rău că împrejurările, pe care le cunoști, nu ne îngădue să-i dăm caracterul oficialității. Rugându-te să primești salutările noastre cele mai cordiale și să împărtășești stimatei Doamne lorga complimentele. noastre, rămân cu toată stima și dragostea, al D-Tale devotat A. V. BÂRSEÂNU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. I, nr. 56. XIX Brașov, 26 Oct. 1907 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, Nu-mi lua în nume de rău dacă-ți fac supărare cu o chestie de administrație, tocmai acum, în toiul lucrărilor D-tale. E însă o chestie care trebue limpezită cât mai curând. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 328 Astă vară, la sfârșitul lui Iunie, cu prilejul mergerii librarului L Ciurcu la București, mi-am luat voie a trimite prin dânsul suma de 45 lei, 50 bani, și anume : 18 lei abonamentul pe a. c, la „Neamul Românesc*1; 7,50 lei abonamentul la „Floarea Darurilor11; 20 lei la colecta pentru țăranii nenorociți. Sumele acestea au fost predate administratorului foilor, precum arată chitanțele alăturate. Primirea modestei contribuiri de 20 lei la colectă e adeverită de dosarul chitanței pentru „Neamul Românesc11, Știindu-mă achitat, am fost surprins când pe adresa numărului penultim din „Neamul Românesc" am văzut observația s „Abonați, ori refusați!“, Trebue că s’a strecurat vre-o greșală la administrație, Dease- menea nu știu dacă, neînsemnata mea contribuire pentru țărani a ajuns la destinație, căci în listele publicate n’o văd introdusă. Vă rog deci, să dispuneți a se limpezi acest lucru, Pe aici, obicinuita viață încetinică, Vre-o câțiva avem de gând să ținem iarna aceasta o serie de conferințe pentru publicul din oraș, sub egida despărțământului „Asociației". Unii se tem de indi- ferența publicului; cu toate acestea, vom face încercarea. Să vedem ; cine e de vină ? Publicul, sau noi ceștia, cari l-am lăsat să ajungă indiferent ? S'auzim de bine ! A, BÂRSEANU P. S. Multe complimente stimatei D-ne lorga și respectuoase sărutări de mână Doamnei Mame, Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XXV, nr. 72. Virgil Onițiu cătră Nicolae lorga I Brașov în 2 Mai 1906 STIMATE DOMNULE IORGA, Cu poșta de azi ți-am trimis numerele din urmă (21 și 22) din revista „Dreptatea" din Brașov, în care vei avea ocasia să vezi că direcția acestei reviste a sistat — în mod principial și definitiv — orice ceartă și personalități în coloanele ei, dedicate numai căușelor de interes obștesc. Am ținut că sunt dator a te informa pe D-ta despre acest fapt îmbucurător, Devotat VIRGIL ONIȚIU director de gimnasiu Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. V, nr. 241. II Brașov în 11 /VI n. 906 STIMATE DOMNULE IORGA, Aici vă trimit materialul de întrebuințat pentru „Neamul Ro- mânesc14 \ STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 330 Raportul publicat în „Dreptatea'1 este în cea mai mare parte scris de mine și vi-1 pun cu totul la dispoziție. Devotat V. ON1ȚIU . Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. I, nr. 54. III Brașov, în 2 X1I v. 1906 STIMATE DOMNULE IORGA, Rog a-mi sista trimiterea revistei „Floarea Darurilor", căci îmi vine mai lesne să o iau cu numărul decât cu abonamentul. Sper că la librăria Mureșianu de aici se va găsi în depozit. Dumnezeu să vă ajute în munca serioasă ce-o desvoltati pen- tru neamul românesc ! La anul și Ia mulți ani! Cu distinsă stimă VIRGIL ONIȚIU ’ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XVII, nr. 921. IV Brașov 29 Ianuarie 1907 STIMATE DOMNULE IORGA, Vă trimit 2 notițe pentru „Neamul Rom." 2. Utilizați-le după plac. Rog trimiteți-mi ulterior No. 74 din „Neam. Rom.", care mi 331 VIRGIL ONIȚIU - NICOLAE IORGA. s’a pierdut din colecție. Dumnezeu să vă ajute în munca neobosită pentru neaih! Cu distinsă stimă VIRGIL ONIȚIU director de gimnasiu Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. III, nr. 107. 1908 STIMATE DOMNULE IORGA, Hristos a înviat! Rog, dați loc în „Neamul Românesc“ notiței alăturate \ Cu stimă deosebită VIRGIL ONIȚIU Directorul gimnasiulu Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XXII, nr. 114. V. A. Urechi ă cătră Nicolae lorga I Sinaia, 14 Iulie 1895 STIMATE AMICE, Permite-mi să-ți recomand cu multă dragoste pe junele Ion Vasile Dan, care, fiu de macedonean, nu are alți amici decât pre cei cari au înțeles că trebue să ridicăm elementul macedonean român, cum ești și D-ta, Odată ce a isbutit la examenul în scris, ar fi o pagubă să cadă la cel oral. Să trăiești și să ajuți pe Macedonenii români! Devotat coleg și amic, V. A, URECHIĂ P, S, Prin D-ta rog pe dd, David1, C, Dumitrescu, Frollo, etc. Nu numesc pe toți- Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1895, voi. VI, nr. 62. 333 V. A. URECHIĂ - NICOLAE IORGA II București, 13 Noembrie 1898 STIMATE DOMNULE ȘI COLEG, Sunteți dintre acei cari au făcut la Ateneu frumoase și înnăl- țătoare conferințe. Nu vrei să ni dai și în anul acesta una ? Cam pe când ? Dacă ni-o dai. Rog de răspuns urgent. Cu toată stima, Al Domniei tale coleg stimator ' V. A. URECHIĂ Izvoare: .Autografe Nicolae lorga. Anul 1898, voi. IX, nr. 101. C. Esarcu cătră Nicolae lorga I 10 Noembrie 1895 STIMATE DOMNULE IORGA, Mi-a părut foarte rău că nici la a doua întrunire, în care tre- buia să se stabilească ciclul de conferințe istorice, d-voastră nu ați luat parte, Mi-e teamă că și a doua scrisoare de invitație să nu fi avut aceiași soartă ca cea di’ntâiu. Am văzut însă din scrisoarea ce mi-ați trimes că sunteți hotărât a lua parte la lucrările noastre ; de aceia v’am înscris în programă cu o conferință întitulată ; Di- plomația română în vremurile trecute'. Am crezut că un asemenea subiect, delicat și puțin cunoscut, nu poate fi tratat mai bine decât de un istoric de competința și talentul D-voastră. Această confe- rință nu o veți ținea decât în primele zile ale lunei Februarie. A- veți prin urmare tot timpul să vă preparați. Felicitându-mă de prețioasa achisițiune ce face Ateneul obți- nând concursul colaborării dv., vă rog a primi încredințarea prea distinsei mele considerațiuni, C. ESARCU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1894, voi. V, nr. 469. 335 C. ESARCU - NICOLAE IORGA II 13 Noembrie 1894 STIMATE DOMNULE IORGA, îmi pare rău că la cele două întruniri la care am avut onoare a vă convoca nu ați putut lua parte, căci doream și doresc foarte mult a vă face cunoștința personală. Aș fi dorit ca, într’un ciclu de conferințe istorice privitoare la țările române, să se ție și o conferință asupra diplomației. Dar, din moment ce acest subiect nu vă convine, primim, din cele două conferințe ce ni propui, Basta și Mihai Viteazul. In primele zile ale lunei Ianuarie. Binevoiți a primi încredințarea distinsei mele considerațiunt C. ESARCU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1894, voi. V, nr. 459. III 1896 STIMATE DOMNULE IORGA, Am cam întârziat de a vă scrie pentru a vă mulțumi pentru interesanta publicațiune istorică ce mi-ai trimis. Am parcurs cu mult interes documentele ce conține și am văzut cu bucurie că îți propui să dai la lumină și alte documente culese în arhivele din străinătate. Știu că se află în Miinich documentele de familie ale Huniadilor. Nu cumva ați dat peste dânsele în cercetările d-stră ? 2 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 33& Vă trimit o broșură indicatoare de mai multe din documentele istorice ce am descoperit în Italia3, Primiți încredințarea deosebitei mele considerațiuni, C. ESARCU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi. VII, nr. 158. IV București} 26 Noembrie 1897 STIMATE DOMNULE, Dorind ca în anul acesta să se ție la Ateneu un ciclu de con- ferințe istorice, ceiace cred că doriți și Domnia-Voastră, am onoare a vă ruga să binevoiți a lua parte la întrunirea ce vom avea îm- preună în vederea acestei idei, Vineri, 28 Noembrie curent, la o- rele 5 p. m, în cancelaria Ateneului. Primiți, stimate Domnule, asigurarea prea distinsei mele con- sideratiuni. C. ESARCU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1897, voi. VIII, nr. 98. V C. Esarcu felicită pe D. N. lorga, pentru interesanta sa con- ferință de aseară și-1 roagă a-i trimete textul acestei conferințe pentru a fi publicat în „Revista Ateneului**4 Izvoare: jVutografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXIII, nr. 425. C. L Istrati cătră Nicolae lorga Dacă nu a fost nici-o rea intențiune în cele scrise la început, sunt fericit a da obolul meu pentru săraci prin D-l Prof. N. lorga. Doctorul C. L ISTRATI Membru al Academiei Române București, Splaiul Magheru, 2. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1890—1900. Diverse, voi. XI, nr. 120. St. D. L. VII — 22 Al. Odobescu cătră Nicolae lorga 1 IUBITE IORGA, Cu mare plăcere ți-aș fi trimis pe Sidonius Apollinaris de l-aș avea Dar nu e. Iți mulțumesc pentru Polibiudar nu sunt mulțumit că nu te-am văzut pe la mine. Așa dar fă ce-i face, ca să mă împaci cu nemulțumirea. Și vino sănătos și voios. ODOBESCU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1891, voi. V, nr. 482. II A, Odobescu cu tot dinadinsul ține a te vedea cât mai curând. Izvoare: 'Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XVII, nr. 64. Theodor Văcărescu cătră Nicolae lorga I București, 10 Iunie 1905 STIMATE DOMNULE IORGA, Am comunicat vărului mieu Alexandru Lenș rezultatul nefa- vorabil ce a obținut demersul cu care fusesem însărcinat pe lângă Domnia-Ta, El încă mai nădăjduește că te vei îndupleca, poate, a-i asculta rugămintea, cu atât mai vârtos că materialul este tot adunat aproape și că partea ce mai rămâne n’ar cere mult timp spre a fi dus la sfârșit. Și Domnia-Ta, cu știința, competența, și autoritatea ce posezi în materie, vei desăvârși această lucrare în chip mai superior de cât ar fi putut face d-1 Gion. Spre a te încredința de ceiace s’a făcut până acum și de ce rămâne de făcut, vărul mieu te roagă să arunci ochii pe actele, notițele ce-ți înaintez odată cu aceasta și să bine-voești a-mi comu- nica ulterior a Domniei-Tale hotărîre, de e cu putință, azi sau mâne, Lenș fiind gata de plecare spre a duce pe soția lui la băi la Carlsbad, plecare fixată cu trenul Orient de Duminică. Dar dân- sul ar amâna bucuros această plecare pentru viitorul Orient de Miercuri, dacă ar avea favoarea unui răspuns îmbucurător din partea Domniei-tale că, în urma luării în cunoștință a materialului adunat, ai putea distrage un timp relativ scurt de la importantele STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 34® lucrări spre a-1 consacra unei alte, de mai puțină importanță, de sigur, dacă nu fără oarecare interes istoric și biografic, al unui neam pornit din Apusul îndepărtat și răsărit aici în răsăritul ro- mânesc \ In așteptarea binevoitorului Domniei-tale răspuns, sper a-1 comunica vărului mieu, care s’ar grăbi a mă însoți, spre a veni să-ți mulțumească și să-ți procure orice alte deslușiri. Mă folosesc de acest prilej spre a-ți reînoi, stimate Domnule lorga, simțimintele mele de înaltă și distinsă considerație, T, VĂCĂRESCU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi II, nr. 286. II București, 4 Iunie 1911 Sâmbătă STIMATE DOMNULE IORGA, După o lungă absență, întors în țară în ziua de 29;Maiu, am cetit în ziare că Vineri la 3 oare veți ținea o conferință la Academie, Mulțumit că îndată după sosirea mea voiu avea prilej să ascult o vorbire neaoș românească despre lucruri bătrâne și neaoșe româ- nești, m’am dus ieri la orele 1V2 p, m, ia Academie. Insă acolo în- tâmpinaiu o decepțiune și o mâhnire. Decepțiune — căci mi se spuse că conferința d-tale nu se mai ține. Mâhnire — fiindcă pricina amânării era că ești indispus. Nu mi s’a putut desluși, însă, când și dacă vei mai ținea acea conferință. Dar, fiindcă doresc să nu rămâiu păgubaș cu duhul, ci, din potrivă, să-mi sporesc, ascultându-te, puținul ce am învățat — francezul zice „on apprend ă tout dgeu — ți-aș rămânea foarte 341 THEODOR VĂCĂRESCU - NICOLAE IORGA îndatorat, dacă mi-ai indica, când vei putea despăgubi, prin altă conferință, pe cei ce n’au avut, Vineri, norociții sorți de a-ți auzi cuvântul. Eu sunt silit să merg săptămâna viitoare la țară, pentru pri- gătiri acolo de nuntă nepoatei mele, Ana-Maria Văcărescu, cu prin- țul Ion Callimachi, Aș dori să știu ziua în care vei vorbi la Acade- mie, spre a-mi regula plecarea în consecință. Bine-voiește, deci. Domnule lorga, a mă cinsti cu răspunsul D-tale, și primește, te rog, cu acest prilej, încredințarea stimei și considerațiunei ce-ți păstrez. GENERAL T. S. VĂCĂRESCU Vila Văcărescu Șoseaua Kisselefi. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. IX, nr. 27. losif Vulcan cătră Nicolae lorga 14 Iulie 1904 Oradea-Mare STIMATE DOMNULE IORGA, Usez de primul moment liber spre a vă mulțumi, atât pentru lucrarea ce mi-ați trimis pentru numărul jubiliar1, cât și pentru de- peșa cu care atât de delicat m’ați surprins în ziua jubileului și care la banchet a fost cetită în mijlocul aplauzelor generale. Vă rog faceți-mi onoarea și scrieți-mi din când în când câte ceva pentru „Familia“, potrivit cercului la care șe adresează ea, și anume pentru femei. Colaborarea dv. mi-ar fi de un sprijin puternic la afirmarea steagului cultural, pe care cu foarte mari greutăți îl susțin aici, la marginea semânției române. Fac apel la sentimentul național al dv. și vă rog să nu-mi re- fusați cererea. Primiți, vă rog, expresiunea stimei mele înalte. IOSIF VULCAN Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. II, nr. 216. Alexandru Vlahuță cătră Nicolae lorga I N’ai de loc dreptate, frate lorga, când spui că, în desperare de cauză, te adresezi la „cel mai leneș*1 — la mine. Poate nu voiu fi cel mai exact dintre prietenii tăi, dar întot- deauna voiu găsi timp să-ți răspund la scrisoare și să te servesc când trebuința va cere. Am vorbit și cu Panu și cu Haiman1. De la cel dintâiu am ob- ținut făgăduința că chiar azi va spune lui Lefteriu să facă toate chipurile și să-ți trimeată ceva parale — în limitele fondurilor, de care poate dispune la noi o gazetă nesubvenționată. De la Haiman e greu să capeți un rezultat omenește satisfă- cător. Ar edita, dar mai târziu; în nici un caz n’ar putea da o sumă de bani, cât de mică, înnainte de a vedea cum se vinde, etc. Dacă un Maiorescu ar spune un cuvânt de bine lui Socec, a- cesta e singurul editoj* cinstit și în stare de a plăti relativ bine pe un autor. Lui Gherea i-a dat imediat 1,200 lei pentru ediția a Il-a a „Criticilor“ lui2. Gândește-te și procedează. Plec în aflarea adresei tale. Iți strâng mâna frățește A. VLAHUȚĂ Complimente d-nei lorga dela nevastă-mea și de la noi toți. Adresa mea până la Sfântul Gheorghe e; Strada Frumoasă, 42. 13 Februar 1891. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 189L voi. II, nr. 106. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 344 II Am cercetat, frate lorga, patru tipografi. Cel mai de înțeles mi s’a părut Gobl din Pasaj. Intre 75 și 85 coala (hârtie și im- primat), Se învoiește la condițiile* tale de plată; dar cu 800 lei nu vei putea scoale decât un mic volum de 10 coaie — 160 pagini în 1000 exemplare. Și-apoi gândește-te la celelalte dificultăți; Cine organizează materialul tipărit, forma și estetica volumului? Cine face corecturile și supraveghiază tirajul? Cine depune pe la librării, expediază în provincii și îngrijește de vinderea cărților și încasarea bunilor? Altfel te trag librarii pe sfoară și te-ar costa gloria cam scump, Eu ți-aș face bucuros toate acestea; dar acum sânt foarte ocupat cu volumul al II-lea al lui Gherea și cu ediția a Il-a poesiilor mele, cumpărate de Socec, de a căror tipărire și corecturi eu îngrijesc3. Scrie-mi, te rog, cui să mă adresez pentru ca să te înlocuiască aici față cu viitorul tău volum, să merg împreună cu el la Gobl să contracteze și să s’apuce de lucru. Pe aici frământări electorale. Noi pregătim viitoarea re- vistă1, M'am mutat în î Bulevardul Academiei, Nr. 4, Sărutări de mâni doamnei lorga. O frățească strângere de mână, A, VLAHUȚĂ 28 Martie 1891. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1891, voi. II, nr. 117. 345 ALEXANDRU VLAHUȚĂ - NICOLAE IORGA in București, 1892 Am fost, frate lorga, și de astă dată am ales hârtia și formatul cărții tale. Prețul fixat pentru o coală e de 90 fr,, care, împreună cu tiparul, broșatul și copertele,. se urcă la 102 fr, de coala, ceace pentru 15 coaie ar costa 1530 fr, ; jumătate din această sumă costul hârtiei ; o cere acum, pentru rest așteaptă până după punerea în vânzare a cărții, Stavri5 lipsește din Bu- curești și nu-i știu adresa. Am vorbit cu d-1 Tassu, și amândoi am găsit că e scump și greu de scos cartea în asemenea condiții. Ar fi bine să aștepți până când te-i .întoarce în țară. Poate te vei putea aranja cu Socec atunci. Volumul II al lui Gherea apare peste o săptămână; sunt la coala a 18-a, Iți strâng mâna, A. VLAHUȚĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1892, voi. III, nr. 34. IV 1896 3 (?). FRATE IORGA, Greutățile și neajunsurile pe cari le întimpinl în viața de scrii- tor n’ar trebui să te surprindă, nici să te descurajeze, Așa ni-e țara. Dar ești tânăr șt talentat. Vei răbda și vei învinge. Dificultățile cu publicarea poesiilor tale nu s’au aplanat de loc6. Tipograful vrea o poliță cu girul unui om cunoscut ca solvabil (al d-lui Tassu de exemplu), pentru plata în așteptare STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 345 Stavri mi-a spus că, dacă îi propuneai mai înainte, s’ar fi în- sărcinat. Dar acum încep Camerele și nu mai are timp. Peste o lună pleacă ; deci nici aceasta nu s’a limpezit Quid faciendum ? ' Frăție, • A. VLAHUȚĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1896, voi VII, nr. 156. V 9 Noembrie 1901 IUBITE FRATE IORGA, Ești un om extraordinar. Și noi, cei cari te urmărim, și tot mai mult te admirăm, vorbim de d-ta ca de o putere supraome- nească trimeasă în mijlocul nostru, în fruntea noastră, ca de o mare și norocoasă solie. Iți mulțumesc din suflet, nu atât pentru bine- le pe care-1 spui pentru mine, cât pentru multele și adâncile adevăruri pe cari ai știut să le revelezi, în așa de puține vorbe, pentru viața nouă și curată pe care-o deștepți în jurul d-tale, cu fiecare pagină, cu fiecare gând pe care-1 scrii. Dumnezeu să ni te ție sănătos și voios, pentru fericirea, și înălțarea neamului nostru ! Dragoste și frăție, A. VLAHUȚĂ P. S. — Multe și călduroase salutări dela d-1 Grigorescu ' — încă un mare admirator la d-tale. Izvoare: Autografe, Nicolae lorga. Anul 1901, voi. II, nr. 226. 347 ALEXANDRU VLAHUȚĂ - NICOLAE IORGA VI Mii de mulțumiri. Sinceră admirație. Pictorul e la Câmpina. A, VLAHUȚĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1901. voi. II, nr. 298. VII Hristos a înviat! Și la mulți ani cu sănătate și cu norocire. A. VLAHUȚĂ 22 Aprilie 1905 Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. I, nr. 206. VIII Palat, 16 Iulie 1905 IUBITE FRATE IORGA, Din depărtarea și singurătatea în care mă aflu și de unde te urmăresc cu aceeaș dragoste și cu aceeași nestrămutată admirație, pe care ’ntotdeauna am avut-o pentru cuvântul și faptele D-tale, îți trimet alăturatele rânduri pentru „Sămănătorul" s. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 348 Ce mai faci ? Nu pleci nicăiri ? Va sosit bucuria ? „Băiat ori fată ?“ Aruncă-mi două rânduri pe o carte poștală, să-mi mai treacă de dor. Te îmbrățișez cu drag, A. VLAHUȚĂ Adresa s A. Vlahuță. Palaz. (Jud, Constanța), Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 335. IX 1 August 1905 IUBITE FRATE IORGA, Mi-a mers la inimă minunata d-tale carte „Neamul Românesc din Bucovina" 9, Am călătorit împreună cu d-ta și-ți mulțumesc din suflet pentru câte m’ai făcut să văd, să înțeleg, să simt. Dumnezeu să te ție sănătos și voinic pentru binele acestui neam oropsit, pe care-1 iubești și-1 luminezi ca nimeni altul! Vrednicia d-tale este și o pedeapsă, o amară și dreaptă pe- deapsă pentru atâția nevolnici și netrebnici, pe care invidia îi pune în neputință de a te pricepe și prețui. Și ce fericit trebue să fii, când vezi că opera d-tale bucură pe cei buni și înveninează pe cei răi ! încă odată îți mulțumesc pentru ceasurile plăcute și înălță- 349 ALEXANDRU VLAHUȚĂ - NICOLAE IORGz\ toare pe cari mi le-ai dat și-ți strâng mâna cu dragoste și cu ad- mirație. A, VLAHUȚĂ P.S. — Dacă vezi pe prietenul Scurtu, spune-i că-i sânt foarte re- cunoscător pentru delicata atenție ce-a avut de a-mi trimite aici primul volum din pioasa d-sale lucrare asupra lui Eminescu 10, Bietul Eminescu, în ce zile triste și urîte a trăit și nu știu zău dacă razele calde pe care ni le trimite încă de dincolo de mormânt luminează timpuri mai bune și inimi mai curate ! A. V, Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 360. 6 Decembrie 1905 FRATE IORGA, Nu știu dacă-ți prăznuești patronul, dar eu găsesc un prilej mai mult ca să-ți arăt sentimentele mele de nestrămutată dragoste și să-ți urez ani mulți și buni și spornici, pentru fericirea familiei d-tale și a întregului neam românesc. O prietenească strângere de mână, A. VLAHUȚĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 360 bis. 350 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII XI A. VLAHUȚĂ Mii de mulțumiri! Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905. voi. IV, nr. 777. XII Miercuri, 30 Mai 1907 SĂ TRĂEȘTI, IUBITE FRATE IORGA! Alegerea D-tale11 e un semn bun, începe bietul nostru neam să-și deschidă ochii, N’ai strigat în deșert : înainte ! Iți strâng mâna cu aceiași nestrămutată dragoste și admirație. A. VLAHUȚĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. VIII, nr. 200. XIII 7 Noembrie 1907 FRATE IORGA, Iți copiez dintr’un caet câteva notițe. Neavând vreme să le stric, ți le trimit așa cum sânt — „prinse de pe gârlă*1. ALEXANDRU VLAHUȚĂ - NICOLAE IORGA Te îmbrățișez cu aceiași nețărmurită dragoste, cu din ce în ce mai mare admirație. A. VLAHUȚĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. , nr. 101. XIV Abbazia, 30 Aprilie 1908 O caldă salutare de la buni prieteni și admiratori. A. VLAHUȚĂ D. DONA Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. VIII, nr. 80. XV 5 Iunie 1908 Din Parisul fumului și fumurilor, din Parisul scârboaselor automobile, cari înfățișează graba stupidă a celor cari nu fac nimic, grabă plină de sgomot și de putoare, îți trimit o frățească strângere de mână, împreună cu aceste amintiri ale celuilalt Paris, Parisul muncii oneste și artei adevărate — lucruri cari au trecut, și nu știu când și dacă, s’or mai întoarce. La Salonul lor văd femei despoiate, scălămbări și focuri de artificiu, — în niște colori de te ia groaza. Să ne vedem cu bine, A, VLAHUȚĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. XX, nr. 85. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII XVI 27 August 1908 Intr’un ceas bun! Și noroc să dea Dumnezeu, iubite frate lorga, — Noroc „Neamului Românesc'0 ! Plec în Italia, Altfel aș fi venit să te văd în „casa d-tale La întoarcere, — are să fie cea dorită — bucurie, pe care am să mi-o facj — am să-ți aduc și cartea („Din trecutul nostru“) care va ieși în lipsa mea, pe la 5 Mai. O frățească strângere de mână, A, VLAHUȚĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1908, voi. VII, nr. 4. XVII 24 Ianuarie 1909 Primește, frate lorga, și dela mine patruzeci de lei pentru fondul Cuza Vodă, Dinarul văduvei,,... Dumnezeu să-i lumineze pe cei cari pot mai mult decât noi. Cu aceiași neclintită dragoste, A, VLAHUȚĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. I. XVIII IUBITE DOMNULE IORGA, Cu răscoalele mutatului, găsesc într’o ladă 60 exemplare de lux din „Dan“ 12, Mă gândesc că, pentru acea „Lumină“ curată, pe 353 ALEXANDRU VLAHUȚĂ - NICOLAE IORGA care cu atâta sete o așteptăm, ar fi bine poate să se dea câte un exemplar cui ar face, să zicem 5 abonamente. In caz dacă primești această neînsemnată ofrandă marei lupte căreia ți-ai închinat viața și care ar trebui să fie a tuturora, răspunde-mi te rog, unde să-ți depun aceste cărți, de care vei dispune d-ta, cum vei voi. Cu frățească dragoste, A. VLAHUȚĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. I, nr, 68. XIX Dragoslavele, 10 Mai 1916 IUBITE DOMNULE IORGA, Vechiul D-tale prieten și admirator te roagă, prin aceste rânduri, să-i dai voie să culeagă din „Oameni cari au fost1’13 pentru o cărticică de 32 de pagini, următoarele medalii: „Nicolae Grigo- rescu", „O lacrimă pentru George Popovici", „B. P. Hasdeu", „Un profesor; Dimitrie Laurian", „Ștefan Orășanu", „Dr. I. Radovici” și „La moartea lui Tolstoi". Cu nestrămutată dragoste, A. VLAHUȚĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1916, voi. I, nr. 24. St. D. L. vn — 23 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 354 XX [1917] IUBITE FRATE IORGA, Din județele Vaslui și Tutova îmi vin felurite plângeri : Jandarmi rurali cari necinstesc nevestele și fetele celor duși pe front; sate întregi sărăcite și pustiite, de grămădiri de trupe cari au încuibat, pe unde au stat, boli molipsitoare și viții tot așa de ucigașe. Vite furate, gospodării părăduite, copii rămași pe dru- muri — și nicio milostivire, nici o mână de ajutor, nicio nădejde, de nicăirea. Oamenii, câți au mai rămas, cred că țara-i dusă, că cei dela cârmă nu mai au nici o putere și că de acum Rușii au să li fie stăpâni. Frate lorga, de când sunt n’am cerut nimănui nimic, și nici chiar ce mi s’a oferit n’am vrut să primesc. Astăzi însă fac și eu o rugăminte, cea dintâi și cea de pe urmă. Aș vrea să mă duc în câteva sate bântuite de cei chemați ca să le apere, să văd cu ochii miei ce s’a petrecut și să las acolo măcar o vorbă bună, o mângâ- iere ș’un pic de încredere, de care atâta nevoe au oamenii aceia așa de nenorociți și de părăsiți! spune, te rog, D-lui Brătianu, să-mi dea, pentru vr’o săptămână, un automobil —, din miile care, deocamdată nu fac decât să stârnească praful de pe ulițele lașului — și mă leg, în schimb, să-i scriu, despre starea și sufletul țării de azi, un raport amănunțit, care nu-i va fi fără de folos în desbaterea marilor probleme ce pe toți ne preocupă. Dacă însă crezi că cererea asta a mea n’ar fi primită și înțe- leasă, așa cum o înțelegi D-ta care mă cunoști, te rog să n’o urnești mai departe. Voiu căuta să mă duc cum voiu putea, la nevoe și pe jos. Că, de dus, trebue să mă duc. 355 ALEXANDRU VLAHUȚĂ — NICOLAE IORGA Scrisoarea asta e numai pentru D-ta și te rog, după ce vei fi luat cunoștință de cuprinsul ei, s’o rupi ’4. Cu nestrămutată iubire — vechiul D-tale prieten, , A. VLAHUȚĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1917, voi. III, nr. 49.i XXI [1917] FRATE IORGA, Era, în adevăr, o mare impietate să se vîndă, prin licitație, lucrușoarele rămase de la vitejii noștri, căzuji pe cîmpul de luptă. Am toată credința că frumoasa D-tale protestare va fi fost auzită și de marțialele urechi ale celor cari s’au putut gîndi la o negustorie așa de... nemțească. M’am bucurat de Petru15 ca de copilul meu. Dar nu m’am mirat Am văzut întotdeauna, din felul cum se uită la D-ta, c’a înțeles ce vrei, și ce cale-i arată ’n vieață numele pe care-1 poartă. Dumnezeu să ni-1 ție sănătos — că multă nevoe mai avem, de-aci ’ncolo, de ostași ca eL începi să culegi, și ’n grădina casei, roadele sfintelor D-tale osteneli. încă un mijloc de a-ți pedepsi dușmanii! Am primit scrisoarea D-tale și-ți mulțumesc din tot sufletul pentru sprijinul ce și în această împrejurare mi-1 dai. Dorința mea de a mă duce pe front nu e pornită de cît dintr’un adînc sentiment de datorie cetățenească și din gîndul că voiu putea fi și eu de vr’un folos neamului meu, la o vreme cind cine nu-i de folos e vătămător. Aș vrea, dacă s’ar putea, să mă duc, îmbrăcat soldăjește, să stau in tranșee, acolo unde sunt lupte, să-mi umplu sufletul de măreția STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 35$ jertfelor pe cari le fac, în tăcere, cei mai buni frați ai noștri; la masa lor să mănînc, pe paiele lor să dorm — numai așa cred că aș putea vorbi de ei, de gîndurile și de faptele lor, cu respectul ce se cuvine adevărului, (In momentul acesta aud clopote și bubuituri de tun,.. Trei aeroplane nemțești se învîrtesc, la o mare înnălțare, dea- supra noastră. Ora 11 dimineața, Marți 26 c,) Și mă mai gîndesc la un lucru ; Oare, în loc să cheltuim atîția bani pentru a funda ziare proaste în străinătate, n’ar fi mult mai cuminte să plătim, unde trebuie, articole bune în ziare cunoscute, al căror cuvînt are greutate și răsunet mare ’n lume? Mi-aduc aminte că, în 1913, Sandfeld Jensen, profesor la Universitatea din Copenhaga, a scris trei articole, pentru a ne apăra de bîrfelile evre- ilor 16 de la noi, cari, prin condeiul lui Brandes, ne înfățișau Euro- pei ca pe niște sălbateci prigonitori ai neamului lui Israil, — iar pe bunii Bulgari îi înălțau în slăvi. Presa era unsă cu 4 milioane bul- gărești. In vara acelui an, aflându-mă la Copenhaga, am stat de vorbă cu Jensen și cu Nyrup despre lucrurile de la noi, despre activitatea D-tale, cu care erau în curent, despre nevoile și aspira- țiile neamului nostru, și-mi spuneau cât de rău li pare că nu se mai face la Universitatea lor cursul de limba și literatura romînă^ și asta numai din cauza indiferenței Statului nostru, care, pe cînd întreținea la Lipsea un Seminar unde Bulgarilor zilnic li se adu- ceau laude și Românilor ocări, pentru interesul ce ni se arăta la Copenhaga, unde Ana Aogard își lua doctoratul în litere c’o lucrare despre „Nuvela în literatura romînău, odată, n’a găsit un semn de recunoaștere, un cuvînt de mulțumire. Dacă Lăpedatu s’ar putea duce, pentru două, trei săptămâni, la Copenhaga, ar găsi acolo, în profesorii Jensen și Nyrup, adevărați prieteni ai țării și neamului nostru și, prin ei, ar aduce cauzei noastre mai bune servicii decît „misionarii” pe* cari-i exportăm, cu mari cheltueli, mai mult pentra a-i pune la adăpost de bîntuirile vremii, decît pentru a trage vr’ua folos de pe urma lor, 357 ALEXANDRU VLAHUȚĂ - NICOLAE IORGA Alătur, pentru deslușirea lui Lăpedatu, o scrisoare a lui Jen- sen17 și o carte de vizită cu adresa lui Nyrup18, Și-l sfătuesc să tragă la Hotel MetropoL Mai alătur 20 lei — un abonament pe 6 luni îa „Neamul Românesc0 pentru D-1 Dr. Zossima, Comuna Murgeni, județul Tutova. Aș mai avea eu multe de spus, dar nu știu nici cînd, nici prin cine, și nici cu ce siguranță voiu putea face s'ajungă pân’ la D-ta scrisoarea asta. Cu aceeași iubire, acelaș prieten și admirator A, VLAHUȚĂ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1917, voi. IU, nr. 195. St. O. losif cătră Nicdlae lorga I (Mănăstirea Putna) Marți, 24 August 1904 STIMATE DOMNULE IORGA, Vă scriu pe o carte poștală, fiindcă n’am la dispoziție nici plic, nici versuri deocamdată. Totuș vă făgăduesc sărbătorește că în curînd veți [primi o scri- soare închisă cu mostre, cu sau fără valoare, din noua producție poetică ce o voiu pune în circulație1, Dealtminteri eu cred că săptămîna viitoare voiu fi în Bucu- rești, instalat la redacție. Vă rog să ne scuzați că nu v’am scris până acum. Al D-voastră devotat, ST. O. IOSIF N, B. O dificultate este că poșta nu circulă aici de cât de trei ori pe săptămînă, astfel că și scrisoarea d-voastră am primit-o abia, astăzi. ___________ Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. II, nr. 265. 359 ȘT- O- IOSIF - NICOLAE IORGA II 1904 Primesc abia acum, la Fundație, un bilețel cu întrebarea Dv.: ce e cu Banciu, cu anecdotele lui ? Pentru mine e un mister, ca și pentru Dv. deoarece eu i-am dat una din ele încă de azi dimi- neață pe la orele 9, cînd a venit un băiat de la tipografie pe la mine, după manuscris, pe care am indicat și litera cu care să se culeagă2. Nu știu dacă s’a pus, n’am văzut încă numărul, fiind reținut la Fundație toată ziua. Mîine de dimineață am să trec însă pe la tipografie și să întreb pe d-1 Vasilescu ce a făcut cu manuscrisul iscălit de autor cu pseudonimul S. Tamba. Al D-voastră devotat, ST. O. IOSIF 16.X1I, ora 81/2 seara, 1904. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, nr. 421. 111 București, 29 Decembrie 1904 STIMATE DOMNULE PROFESOR, Nici o felicitare nu mi-a făcut mai multă bucurie, ca cele două rînduri pe care le-am căpătat astăzi de dimineață. Intîiu, erau dela Dv.; pe urmă, veneau din locul meu de naș„ tere și al copilăriei mele, pe care nu l-am mai văzut de vre-o cinci- spre-zece ani. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 36* Vă mulțumesc din tot sufletul și vă urez și eu, dimpreună cu soția mea, sănătate, noroc și belșug. Sărutînd mina Doamnei, rămîn cu tot respectul al d-voastră devotat» ȘT. 0. IOSIF Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1904, voi. III, hr. 436.- IV STIMATE DOMNULE PROFESOR, Vă anunț că „Sămănătorul** nu mai încape în modesta lu haină de o coală, și se face tot mai vădită nevoia organică de a-i croi una mai largă. Numai dela No, trecut rămăsese aproape numai 7 pagini culese ; poesia d-lui Marinescu 3 și nuveleta tînărului Cio- flec*, pe care de altfel sîntem în orice caz nevoiti să-1 sacrificăm și de astă dată. Acum, d-1 Mehedinți5, reclamă un teritoriu de șase pagini, dacă nu mai mult, și articolul d-sale a fost cules cu literă mică. Artico- lul dv. și „Cronica** fac alte șase pagini — și aceasta cred că nu trebue să lipsească cu niciun preț, ca să nu ;piardă revista nimic din fisionomia ei. Am uitat pe Sandu, sfîrșitul nuvelei, cel puțin 6 pagini6. Mai este și o poesioară de Vîlsan 7, culeasă gata. Mai am eu o baladă, cu subiect de actualitate, o simbolizare a d-nei Aman— mama pădurii8. Mai am vre-o 5 pagini de D-1 Slavici pe care însă îl putem amîna, anunțându-1 la „cronică". Iar bietul Ciocîr- lan10, așteaptă de o lună în cartoanele paginatorului să-i vie rîndul. 361 ȘT. O. IOSIF - NICOLAE IORGA Summa summarum, avem: Materie culeasă dela Nr. trecut . . . Articolul d-lui Mehedinți................. Articolul și Cronica Dv. . .............. C. Sandu . • . . . . ....... Slavici . . . • Ciocîrlan . Eu........................................ 8 pag. 6 „ 6 „ 6 „ 5 „ 5 „ I 37 pag. Lăsînd Ja o parte pe Cioflec, pe Slavici, pe Ciocîrlan, totuș ne rămîn 22 pagini! N’ar fi bine să amînăm și pe Sandu pentru un număr? Dv. ce credeți? Al D-voastră devotat, v ST. O. IOSIF P. S. Am fost la D-na Cantacuzino, care a avut gentileța de a-mi da o scrisoare către d. Vlădescu. Insă d. Vlădescu nu m*a primit nici de astă dată, fiind bolnav în pat. Am cerut și o audiență la Palat; m’aștept din ceas în ceas să mă cheme. De altfel mai mulți prieteni mi-au spus că au auzit cum că înlocuirea mea este un fapt îndeplinit, în urma unui raport nefa- vorabil al d-lui „Inspecteur de Beaux-Arts“ Sterian. Ce-a da Dumnezeu! Minerva Institut de Arte Grafice și Editura. București 1904, Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1964?, voi. , nr. 500. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 362; V București, 13 Februar 1905 IUBITE DOMNULE PROFESOR, D-l Vlădescu nu m’a primit A venit un servitor care mi-a spus că „d. ministru e bolnav și nu primește pe nimeni*1. Astfel că nu-mi rămîne alta decît să vă rog pe Dv. să vorbiți azi D-nei Olănescu — și să-i arătați re- țeaua de infamii pe care D-na Aman și adoratorii D-sale au arun- cat-o asupra mea, ca să mă prăpădească11. Vă mulțumesc din toată inima. Cu stimă și dragoste al Dv. ST. O. IOSIF Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. I, nr. 88. VI Te cucei, 12 Iulie 1905 IUBITE DOMNULE PROFESOR, Cartea dv. am primit-o abia ieri, grație serviciului prompt al Poștei Rurale. Sînt foarte bucuros că signor Pasquale12 s’a ținut de cuvînt, dar răspunsul dorit de el nu i-1 pot da subita, ci tocmai peste vreo 10 zile, pe cînd nădăjduesc să viu la București, și atunci voi căuta să-1 văd și să mă ’nțeleg asupra condițiilor. De un om străin aici avem mare nevoe; în țăranii localnici nu mai pot pune nicio încredere, după cele ce am pățit cu unul din ei. 363 $T. O. IOSIF - NICOLAE IORGA x De altfel p’aici, pe la noi, e un raiu — și cerul dulce al Mol- dovei cred c’are să-i placă Italianului, Păcat că nu prea plouăr . oamenii sunt cam triști din pricina asta. încolo secerișul e aproape terminat și recolta e frumoasă. Cred că și „Sămănătorul" are material din belșug. Noi suntem sănătoși — micul oaspe13 crește și înflorește văzînd cu ochii, iar eu îmi îndeplinesc cu multă sfințenie datoriile de tată fericit Ne- vastă-mea jură că nu se află pe lumea întreagă copil mai frumos și mai deștept ca al ei — și fiecare zîmbet e un eveniment pentru noi. Noi amîndoi laolaltă vă rugăm să primiți cele mai afectuoase salutări. Al Dv. devotat, ST. O. IOSIF Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 329. VII București, 14 Mart 1906 MULT STIMATĂ DOAMNĂ, In împrejurările actuale de agitație care continuă de câteva " zile14, fiindu-mi peste putință a ceti la „Societatea Femeilor Româ- ne” vă rog să binevoiți a contramanda lectura mea anunțată pentru ziua de mâne, 15 Mart. Primiți vă rog, mult stimată Doamnă, încredințarea celui mai ; adânc respect ST. O, IOSIF Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XIII, nr. 202. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 364 VIII Azuga 18 Iulie Î906 STIMATE ȘI IUBITE DOMNULE IORGA, Trimit cele alăturate pentru „Sămănătorul* — și în curînd o mică scrisoare din Azuga, dacă ar fi bine primită la „Neamul Românesc**15. Este aici o „Asociație culturală** pornită de cîțiva Români cum se cade, în societatea cărora petrecem. Toți sînt abonați și cetitori inteligenți ai „Neamului Românesc**. Am rămas surprins de inte- resul ce-1 pun în urmărirea mișcării literare din București — și visul lor ar fi să veniți odată pe aici să li țineți o conferință. N*au îndrăznit însă pîn'acum să vă invite. «Asociația», care e înființată de vreo doi ani, ține toata iarna prelecțiuni, șezători instructive pentru țărani, cu intrarea liberă. Are și un aparat de proecțiuni tot așa de bun ca al „Fundației". Cele din urmă conferințe, la care am asistat, au fost ale d-lui dr. Const. Popescu, cel care a publicat mai de mult în „Sămânătorul" o admirabilă traducere din Byron16. Știe foarte bine englezește și ne pune la dispoziție și alte traduceri, pe care mi le-a citit și sînt frumoase. Peste cîte-va zile deci vi le trimit dimpreună cu altele și prin aceasta sper să vă mai îmbunez măcar o leacă, pentru că m’am făcut vinovat — o știu — de o prea lungă tăcere. Vă rog să nu fiți supărat și rămîn al D-voastră devotat ST. 0. IOSIF Respectuoase sărutări de mîni D-nei lorga. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XVIII, nr. 100. 365 ȘT. O. IOSIF - NICOLAE IORGA\ -------------------------------------••--------------------------ț IX 22 Noembrie 1906 MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR, Vă mulțumesc din toată inima pentiu clișee. Azi am dat d-îu£' Gârleanu și albumul lui Vlad de la Marina, precum și broșura lui Onciul și o serie de „ Cugetări “ pe cari bucuros le-am fi reținut pentru „Sămănătorul“, Poesiile lui Carducci vi le-am adus mai de mult Vă rog însă să mă iertați că am zăbovit așa de mult cu îna- poierea Albumului pe care nu l-am avut la îndemână până mai zilele trecute. Mai adaug și rugămintea să binevoiți a da explicațiile la cli- șeele trimise, Mulțumindu-vă încă odată pentru toate, primiți încredințarea stimei și devotamentului ce vă păstrez. Al d-voastră, ST, 0, IOSIF Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. X, nr. 462. X București, 18 Oct. 1907 MULT STIMATE DOMNULE IORGA, Hotărîrea Dv. de a vă retrage de la direcția „Sămănătorului“ m’a întristat mai mult decît m’a surprins, mai cu seamă că de data», asta am înțeles că este irevocabilă.. .' STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 366 N’am, firește, nici un drept să-i discut motivele în împrejură- rile de față, dar nici n’aș dori să plecați dintre noi cu păreri greșite. Cînd lucrurile se vor potoli, veți vedea atunci că nu v’a lipsit nici dragostea noastră, nici încrederea — atît de des bănuite și nici chiar recunoștința pe care eu și tovarășii mei n’am ascuns-o niciodată și față de nimeni. In ce mă privește, ar însemna să dau uitării binele ce mi l-ați făcut, fără să mai vorbesc de strălucirea colaborării Dv. din care s’o fi răsfrînt un crîmpeiu de rază și asupra modestei mele activi- tăți literare mai nouă. Aș vrea să pot uita însă măcar jignirea nedreaptă ce mi-ați adus-o la Ateneu, în public, și peste care am trecut cu inima în- cleștată de durere, atunci cînd pe altul l-ar fi înstrăinat pe tot- deauna. Ce alt decît dragostea mea sinceră pentru omul unei idei mari, și încrederea nestrămutată într’însul m’ar fi făcut să țiu sea- mă de îndemnul prietenilor, — căci orice alte motive de interes meschin ce mi s’ar atribui vreodată le resping cu toată revolta cinstei mele de om Șărac, care nu știe să lingușească pe nimeni și nici să alerge după favoruri și avantage ? Dar mai era încă ceva : Era admirația adîncă pe care, cu mult înainte de a vă cunoaște de aproape, am avut-o și o voiu păstra — să credeți — neatinsă și de aci ’nainte în sufletul meu, orice s’ar întâmpla. Cu această încredințare vă rog să primiți, stimate domnule . lorga, expresia desăvârșitului meu devotament. Al D-voastră obligat, ST. 0. IOSIF Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. XXXV, nr. 112. 367 ȘT. O. IOSIF - NICOLAE IORGA XI București, 4 Sept. 1908 STIMATE DOMNULE IORGA, Sentimentul comun de admirație pe care l-am avut față de George Popovici17 ne-a făcut odată să adunăm puținele lui poesii, și XIX 28/6 905 Bârlad STIMATE D-LE IORGA, D-1 LocoL Duca vă pune la dispoziție aceste documente timp de 2 săptămâni. Cu ocazia trecerii mele prin București le voi lua. Primiți, vă rog, D-le lorga, încredințarea deplinului devotament și a deosebitului meu respect. S.-Lt. GÂRLEANU E. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 307. XX [București] 17/7 905 MULT STIMATE D-LE IORGA, Știindu-vă mîhnit, n’am mai îndrăsnit a veni azi să vă văd.. Mine pe la 6, înainte de a pleca, voi trece pe la D-tră. Vă rog dacă binevoiți a-mi trimite prin aducătorul acestei scrisori, un bilet prin care să arătați D-lui Socec, că ar putea să editeze schițele mele 2L D-sa mi-a spus să-i dau avisul D-voastră. Rudinescu22 a plecat în concediu. Primiți, vă rog, D- e lorga, cele ma deosebite simțiminte de respect și recunoștință din parte-mi. Al D-tră devotat, S.-Lt, GÂRLEANU E. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 336.. EMIL GÂRLEANU - NICOLAE IORGA -------------------------------ț 385 XXI 29)7 905 RESPECTATE D-LE IORGA, Din pricină că toți abonații nu’s prin orașele unde locuesc, ci pe la țară, băi, — ca și cetitorii cu numărul — am hotărît a începe anul la 1 Sept, cu articolul D-tră j Plătăreștii. Eu am fost cam bolnav. Ce mai faceți ? Mult aș dori să aflu veștile bune și fericite pe care le așteptăm toți cei ce vă iubim din suflet. Vă trimit deocamdată să cercetați mica mea colecție de docu- mente, cît și un catalog ce-1 cred interesant; Histoire de Lempire Ottoman; în care vefi găsi 719 opere ce descriu Istoria Turciei. Multe cărți referitoare la noi. O bibliografie foarte bogată. A ieșit vreo carte de a D-tră la Socec ? Vă rog să nu mă uitați. Documentele le țineți pînă voi veni eu prin București. D-nei Mfarghiloman ?] am scris recomandat, perso- nal, — nimic, nici un răspuns. Primiți, D-le lorga, deosebitul meu respect și deplinul devota- ment ce vi-1 păstrez veșnic. EMIL GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi, II, nr. 356. XXII 19/8 905 Bîrlad MULT RESPECTATE D-LE IORGA, Din pricina unei grozave anemii am fost silit să intru în spi- talul militar din București, din care am ieșit alaltăieri. V'am căutat St. D. L. VII — 25 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 38$ de două ori și tare mi-a părut rău că nu v’am putut vedea, Nădăj- duesc să vin la 1 Septembrie; tot atunci lesă revista. Vă rog foarte mult să-mi trimiteți scrierile D-voastră apărute la Socec, Aș îi vrut, și ar fi trebuit, să mă duc undeva la munte ; dar nu mă lasă revista. Primiți, d-le lorga, deplinul meu devotament și nețărmuritul respect ce vă port, * S.-Lt. GÂRLEANU E, Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 383. XXIII 27/8 905 MULT STIMATE D-LE IORGA, Nu știu dacă v’ați întors ; avînd niște afaceri pe la Buzeu, m’aș repezi să vă văd. Azi am terminat de tipărit No. 1, La 1 îl aveți. Pe aici nici nu se zăresc ultimele d-tră cărți dela Socec. Dacă aveți mai multe, trimiteți-mi și mie una. Primiți, vă rog, încredințarea deplinului și nestrămutatului meu respectuos devotament. .S.-Lt. GÂRLEANU E, Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 398. XXIV 30/8 905 RESPECTATE D-LE IORGA, Amintindu-mi de cinstea ce mi-ați făcut oferindu-vă să vedeți ultima revizie a volumului meu, mi-am permis a spune la Minerva EMIL GÂRLEANU - NICOLAE IORGA 387 să vă o aducă. Nu știu însă dacă veți avea timp și n’aș vrea să vă stingheresc, In orice caz vă rog să primiți respectoasele mele mulțu- miri și încredințarea deplinului și respectuosului meu devotament. S.-Lt. GÂRLEANU E. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. II, nr. 401. XXV 17/9 905 STIMATE DOMNULE IORGA, Vă rog să mă iertați că vă iau câteva clipe cu o afacere per- sonală ; am primit vestea, dela D-1 Scurtu23, cum că 24 a adus o poezie. Am răspuns „că fără îndoială, nici prietenia pentru mine, nici obligația pentru.........24 b, nu va pune în cumpănă dreapta ju- decată”. Am fost încredințat că dreapta judecată nu putea fi decât pen- tru mine și cei dela F. Frumos, care avem cinstea a colabora și la Semănătorul într’o măsură mai mare de cât o poate face .... 25 care poate da 4—5 poezii pe an și care nu e un poet atât de mare încât să nu poată fi înlocuit de Corneliu Moldovanu și Mândru, Am crezut că dreapta judecată va fi pentru noi, cari dela în- ceput am avut fericirea să fim recunoscu ți drept luptători fățiși și cinstiți, însușiri pe care nu le-a avut și nu le poate avea .... ,26. Am crezut că..............27, care sub pseudonim s’a făcut vinovat față de d-tră, cum s’a făcut și Sihleanu, care a scris iscălind, nu putea fi primit de către redactorii „Semănătorului", care vă dato- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 388 rează mult. (Știu că d-stră nu puteați ști despre apariția lui . . . .28 în revistă, de oarece mi-ați făgăduit personal că până la împăcarea cu mine, nu va publica în ea). Cred că nici d-1 Scurtu n’a fost de părere a se publica poezia lui........29. Vă mai adaog, că însumi am rugat pe d-1 Sadoveanu — pentru care am toată admirația și-i oferisem și prietenia mea — să aducă și să mă împace cu ..... 30 spre binele comun. ...........31 știind că-mi va putea răspunde altfel la mărinimia mea, firește a refuzat. D-tră știți d-le lorga, că nici lingușirea și nici interesul, nu m’a. adus lângă d-tră, că prin urmare numai admirația și perfecta încre- dințare că scopul ce urmăriți m’a atras, deci veți conveni că mi s’a răspuns cu o deplină desconsiderare pentru mine și munca mea, Ca să vă arăt sentimentele mele și a celora ce mă înconjor, să-mi permiteți să vă spun că azi — când d-1 ....32 e plătit și răsplătit de către Minister (având și bilet de liber parcurs) pentru a scrie el, nepregătitul, despre monumentele naționale ! — Eu am oprit și dânsul m’a ascultat, pe bietul Mândru de a primi de la acelaș cerc Macedonskian 150 lei pe lună, crezând nedemn, chiar atunci când n’ai ce mânca, cum e acum Mândru, să te pleci mișe- liei, cum a făcut. . , . . 33, care are dimpreună cu nevasta 500 lei pe lună și care în acelaș timp în care pune mâna pe mii de lei, pe drum gratis, și pe concedii, avea norocul să debuteze, disprețuin- du-mă pe mine, la revista la care nu putea scrie decât acei ce aveau acelaș scop în viață și trăesc în aceleași condiții de cinste. Aceasta am vrut să v’o spun hotărît și demn. Dacă lucrul s’ar fi petrecut înainte de Septemvrie, n’aș mai fi scos revista, căci înadevăr e greu să lupți singur, disprețuit chiar de acei pe care îi iubești. Cu această ocazie, d-le lorga, să-mi dați voie că atât din partea 389 EMIL GÂRLEANU - NICOLAE IORGA mea, cât și a celora dela revistă să vă reînoim sentimentele noastre de admirație și devotament. Sub-Lt EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. III, nr. 431. XXVI 7/10 1905 MULT RESPECTATE D-LE IORGA, Vă mulțumesc din suflet pentru frumoasele cuvinte ce spuneți despre mine. Niciodată nu mă voiu putea îndoi de prietenia cu care mă cinstește cel mai loial om dintre români și devotamentul meu va rămâne pentru asta, nestrămutat ca stânca. Volumul nu mi-a apărut încă. îndată ce va apare, vi-1 voiu trimite. In cazul când vă întoarceți înainte, vă rog, anunțați-mă printr’o carte poștală ca să nu-1 trimit pe această adresă. Vă rog să binevoiți a arăta deosebitele mele respecte d-nei soției d-stră, iar d-stră să primiți încredințarea deplinului devotament respectuos și al admirației mele nețărmurite. E. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. III, nr. 458. XXVII 31 Octombrie 1905 RESPECTATE DOMNULE IORGA, Nu știu dacă v’ați întors, în orice caz vă trimit volumul la București. Mi-am luat permisiunea să vi-1 trimit tăiat, căci e singurul STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 390 ce l-am văzut, comandat la o librărie din București; în provincie nu l-a trimis, iar mie nici după a 15-a cartă poștală. Filip34 nu nu- mai că nu mi-a trimis cele 35 exemplare și restul de 25 lei, dar măcar nici nu mi-a răspuns. L-am cetit întreg, ca să vi-1 dau în- dreptat în cele câteva locuri greșite, — o greșală de fond chiar. Am văzut și eu la câtă considerație se poate aștepta un autor din partea editorului. Zilele acestea voiu veni în București, când voiu avea și deo- sebita bucurie și cinste a vă vedea. Cum cred că scrisoarea o veți vedea la întoarcere, vă zic „bun sosit**, cu toată căldura sufletească ce mă leagă de d-voastră. Primiți deplinul devotament respectuos ce vă port. E. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XXV, nr. 261. XXVIII 11 Decembrie 1905 STIMATE DOMNULE PROFESOR, Intâiu să vă mulțumesc că mi-ați trimis „ Unirea" 35; mi-a fă- cut bucurie, glasul acesta venit din Ardeal. Peste 2—3 zile vă tri- mit o nuvelă pentru Sămănătorul™. mirat mult anul literar! al calendarului Minervei; cred că o fi scris de Chendi, și atunci e explicabilă figurarea unui te miri ce Mircea Demetriad! Numărul 8 și 9 le scot la un loc, în ajunul anului nou, într’un exemplar îngrijit pentru sărbători. V’ași rămâne foarte îndatorat, dacă pe o cartă poștală mi-ați însemna numele persoanelor cărora m’ași putea adresa, pentru revistă, în Ardeal. Să vă trimit și cele 2—3 ma 391 EMIL GÂRLEANU - NICOLAE IORGA nuscripte să încercați a le da Academiei? N’aș vrea să vă supăr, totuși îndrăznesc pentru Făt-Frumos, Vă rog, domnule lorga, șă credeți în neclintita mea sinceră admirație respectuoasă și în devotamentul ce vi-1 păstrez, E, GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. IV, nr. 681. XXIX STIMATE D-LE IORGA, Vă trimit în grabă corectura, poate e vreo greșală pe care eu din neștiință o trec cu vederea- Dacă Luni dimineață primesc corec- tura înapoi, seara iese revista- După minunatul articol al D-lui Me- hedinți 37, al meu care lovește direct cred că o să-1 doară cum merită pe D-1 Densușianu 3S- Din fericire pentru literatura noastră, împrejurul unui mare îndrumător ca D-tră, sunt mulți soldați credincioși și viteji, cărora nu le e frică de mercenarii, ce, pe furiș îi atacă. Ar fi trebuit și Luceafărul39 să vorbească mai făjiș- Fiți încredințat, D-le lorga, de nestrămutatul meu devotament și de nemărginitul sentiment de respect ce mă leagă pentru totdea- una de D-tră, S.-Lt, GÂRLEANU E, Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1905, voi. T, nr. 96. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 392 XXX 31 Ianuarie 1906 RESPECTATE D-LE IORGA, Deie Dumnezeu ca „Noul an“ să îndeplinească tot ce doriți d-tră și familiei d-tră, cât și neamului pentru care luptați. Și să mai trimită pe toți oamenii de suflet, împrejurul acelui pe care noi îl iubim și respectăm ca pe cel mai mare și cinstit apostol al vre- murilor de astăzi — pentru noi, — împrejurul d-tră, d-le lorga. EM, GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XXI, nr. 24. XXXI 19 Ianuarie 1906 Bârlad RESPECTATE D-LE IORGA, Bine ați sosit! Dealtfel v’am urmărit prin gazetele din Ardeal, care-mi dădeau din când în când vești despre dv. Eu sunt necăjit cu multe, dar mai ales cu revista, care în orice cas, va apare acest an. Fac formalitățile căsătoriei ce va avea loc până la 10 Febr., când vă voi face cunoscut, apoi viu în București. Cele trei manuscrise aduse de Mândru și documentele dați-le pe cât credeți, V’aș ruga să-mi trimiteți fotografia dv, făgăduită și noul volum, de vă stă prin putință, Zilele acestea am trecut dintr’o mirare într’alta, dar nici una n’a fost mai puternică decât aceea prin care Gorun, are marea voință 393 EMIL GÂRLEANU - NICOLAE IORGA de a-și crede neadevărul: zece mii de exemplare vândute, dintr’o dată, din Viața literară*1. Iar Adevărul, la nr- 2, arată că l-a scos în 20.000 !41. De altfel e slabă revista, și sunt sigur că peste câteva numere, din blânda și împăcătoarea revistă mijlocitoare, va fi pa- harul cu venin a lui Chendi42. Mulțumindu-vă pentru tot ce faceți pentru mine, vă rog să rămâneți încredințat de deplinul și respectosul mieu devotament EM. GÂRLEANU P. S. Cum termin de transcris o nuvelă, v’o trimit Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. I, nr. 42. XXXII 23/1 1906 RESPECTATE DOMNULE PROFESOR, Vă mulțumesc din inimă de ceia ce faceți pentru mine, care desigur nu merit atâta atențiune. Vă voiu rămâne recunoscător. Primesc de sigur, așa că dv- puteți da manuscrisele. După ce veți studia documentele, dați-le și pe acelea, pe cât va crede d-1 Bianu43; acum am cheltueli foarte mari cu actele și alte lucruri cerute de căsătorie. Revista apare la 30, număr dublu (10—11). Eu pregătesc un alt volum, care-mi va ușura o lună de stat fără funcție în București44. Mulțumindu-vă din suflet, vă rog să rămâneți încredințat de recunoștința și deplinul mieu devotament. EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. I, nr. 48. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 394 XXXIII 24 Ianuarie 1906, RESPECTATE D-LE IORGA, De abia am sfârșit ieri cu o rugăminte și azi vă fac alta, Nanu îmi scrie că m'a recomandat pentru postul vacant de secretar al co- misiunii manuscriselor de la casa școalelor. îmi scrie că dacă dv. prin Marghiloman, bun prieten cu Sterian, stăruiti, lucrul e ca și făcut. Vă rog să nu stați un moment la îndoială —, în cazul când v’ar proveni din aceasta o neplăcere—și să considerați această c, p. neavenită,—deoarece Nanu îmi scrie, nici eu nu stau un moment la îndoială, a vă pune în cunoștință că Sadoveanu a recomandat pe Anghel; poate nu voiți să puneți o piedecă acestei recomandați!, și atunci, iarăși considerați ca neavenită rugămintea mea, Vă rămân, d-le lorga, devotat în orice împrejurare, și cu ace- iași iubire respectuoasă ce mă leagă de d-stră. EM, GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. I, nr. 48 a. XXXIV 29 Ianuarie 1906. STIMATE D-LE IORGA, Vă mulțumesc că mi-ați spus un lucru pe care eu nu-1 știam; credeam că acolo nu vor fi pertide. Chiar de-mi dă postul, fiți si- gur că-1 resping. 395 EMIL GÂRLEANU - NICOLAE IORGA La Răsboi voi căuta singur, când voiu fi în Bucurști. Azi scriu d-lui Bianu. Cu cel mai adânc respect al d-voastră EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. I, nr. 53. XXXV Bârlad 8 Februarie 1906. RESPECTATE D-LE IORGA, Pentrucă verbal n’am îndrăznit, sau am făcut-o în chip stân- gaciu (așa mi-i felul) invitarea Ia nunta mea, îmi iau din nou a- vântul, îndemnat de suflet, și vă rog să veni ți la celebrarea cunu- niei melc, care va avea loc Duminecă seara în casele d-nei și d-lui avocat Cristescu, care mă cunună. Ar fi să îndrăsnesc prea mult dacă aș arăta nețărmurita bucurie ce ar avea-o viitoarea mea soție, în cazul când s’ar putea să veniți cu d-na lorga. Dacă ați veni dimineață, ați putea în acelaș timp vedea și toate documentele Locot. Duca, pe care l-aș ruga să vi le puie la dispo- ziție. Rugându-vă să mă iertați, dacă prin aceasta aș fi cerut prea mult dela d-voastră ce mi-ați dat atâtea semne de afecțiune, vă rog, domnule lorga, să primiți încredințarea celui mai deplin devota- ment. EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. IV, uz. 89. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 396 XXXVI Bârlad, 20 August 906, RESPECTATE D-LE IORGA, Vă trimit o schiță, un subiect auzit dela d-stră, ca să o pu- neți când veți voi și veți crede de cuviință. Din cauza boalei nevestei, și a necazurilor mele, îmi este peste putință să viu înainte de 30 August D-stră, dacă credeți că trebuie să rămân și că aduc oarecare fo- los revistei, veți plăti, din leafa mea pe Octombrie, căci pe Septem- brie am luat-o acum în August, când n’am făcut nimic la redacție, câte 4 lei pe zi D-lui Dobrescu, pe care, îmi scrie D-1 Suciu, că l-ați și găsit Eu propusesem pe cumnatul meu, un băiat cinstit, care mi-a expediat pe „Făt Frumos1*, fără să mă supere câtuș de puțin, și care n’ar fi cerut nimic. D-stră însă știți mai bine de cât mine ceia ce aveți de făcut. Eu unul voi rămâne acelaș, cu aceiaș admirație, cu acelaș de- votament, și tot atât de îndatorat față de d-stră, chiar în cazul când D-1 Dobrescu mi-ar lua,de tot, locul. In acest din urmă caz, aș cre- de, pentru ca să nu dăm de bănuit nimica și altuia să lăsați și mai departe numele meu de secretar, Secretariatul eu îl voi îndeplini gratuit, după cum mă voi grăbi la cel dintâi volum să restitui cei 110 lei ce datoresc revistei, luați pe luna August. Cu aceasta vă rog, d-le lorga, să primiți încredințarea respectului celui mai devotat ad- mirator al d-stră, EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XVIII, nr. 193. 397 EMIL GÂRLEANU - NICOLAE IORGA / XXXVII 30 August 1906 MULT RESPECTATE DOMNULE IORGA, Vă rog, dacă nu vă supăr, să-mi trimiteți telegrafic 40 lei. Poi- mâne dimineață sunt la d-voastră. Primiți, vă rog, încredințarea celui mai adevărat și respectuos devotament. EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi- XVIII, nr. 283. XXXVIII 5 Oct» Bârlad RESPECTATE D-LE IORGA, Am aflat că v’ați întors, și cu inima deschisă, vă zic „bun venit1*. Cum tare de mult nu v’am văzut, pe Vinerea viitoare, mă voi repezi până la București. Până atunci îmi iau îndrăsneala să vă prezint pe Mândru, colaboratorul de la început la Făt-Frumos și ’n urmă, prin deosebita d-tră apreciere —și la Semănătorul. Mândru vine la Bucu- rești, ca să-și croiască și dînsul o carieră, ori care ar fi, numai cinstită să fie. E modest, deprins cu greutățile vieții și știe răbda și nădăjdui. Nu știu dacă nu e prea îndrăzneț din parte-mi să vă rog, să-i dați un ajutor — o recomandație pentru cineva care ar putea să-i găsească un loc, măcar cu 100 de lei lunar, să poată trăi. Deocamdată vine cu volumul gata, poesii pe care le cunoașteți și pe care „Minerva** cred că-i va da 120—150 lei. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 398 Rugându-vă să mă iertați de cererea ce vă fac, vă rog să primiți simțămintele celui mai adânc respect, devotament șî deplină admi- rație ce vă păstrează, Al d-tră, S.-Lt. EMIL GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. XXXIX 28 Octomvrie 1906 București MULT RESPECTATE DOMNULE IORGA, Exemplarele au fost uitate la „Minerva“ din neglijența lor; afară de aceasta de fiecare număr se dau 20 exemplare pentru bi- blioteci și 20 lucrătorilor. Lucru ce m'a făcut să le spun să scoată câte 3000 de fiecare număr pentru a se ajunge. Acum să-mi dați voie să vă scriu cele următoare : De multe ori mi-ați spus că după silința mea voi fi răsplătit, că dacă N. R. va merge bine, eu voiu primi ca leafă o sumă mai mare. Dela început ați văzut încă că pentru revistă mi-am pus tot interesul, iar pentru leafa mea am fost cu totul desinteresat, orice s’ar zice și ori câte insiunări răuvoitoare se vor strecura la urechea d-voastră vă rog să fiți încredințat că revista merge mai bine decât d-voastră v’ați așteptat. Afară de prima sumă care ați pus-o la în- ceput în joc, tot s’a plătit din încasări, — lucru ce alte reviste și ziarele nu-1 cunosc. Eu însă am răbdat multe necazuri, multe griji fără să vă spun, fără să fiu întrebat de d-voastră. Am suferit chiar și unele atingeri pe care iarăși le-am trecut cu vederea. Desigur că nu pentru cei 120 lei, ci pentru d-voastră. 399 EMIL GÂRLEANU - NICOLAE IORGA Astăzi n’arn casă, nevasta mea o să nască, o să am copil, am chiar unul, și eu sunt silit să-mi fac bugetul cu 120 lei! De sigur nu vi le spun ca să vă arunc doar în sarcină grijile mele, ci ca să mă vedeți luptând cinstit, ca funcționarul d-voastră, nu ca tovarăș cum mi-ați spus odată, n’am îndrăzneală să o spun nici ca prieten, cum mi-ați scris de multe ori — pentrucă la toți v'ați plâns de neglijență mea, — am îndurat multe. Acum însă e iarna, sunt multe greutăți. M’ați întrebat mai ieri ce ați putea face pentru mine. Să faceți, domnule lorga, ceeace ați făcut pentru atâția străini care nu au muncit alături de d-voastră. Să cereți, dacă credeți că eu merit, să cereți 480 lei, din cei 5000 făgăduiți de d-1 Știrbei și aceste 6 luni din urmă să mă plătiți cu 200 lunar ; 480 lei orișicând ni i-ar pune d-1 Știrbei în folosul revistei. Atunci cu 200 lei, voiu scăpa de multe nevoi, și voiu putea în adevăr să mă consacru numai re- vistei. Atunci desigur, acordându-mi încrederea care astăzi nu o aveți, aș putea face abonați printre prietenii și camarazii mei. Așa, dimineața sunt la revistă, iar după prânz trebuie să alerg să caut parale, — ca să pot trăi. Asta ați putea-o face pentru mine. Dacă credeți însă ca cer prea mult, nu luați în seamă cele ce v’am scris. Eu am învățat, în viața mea de ofițer, să înțeleg fără să discut Vă rog, să primiți încredințarea devotamentului meu. EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XXV, nr. 238. XL 10 Decembrie 1906 RESPECTATE DOMNULE IORGA, Vin să vă cer un mare serviciu ; obligându-mă pe cuvânt ca până la 1 Februarie să nu vă cer nici un ban, vă rog să-mi dați leafa STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 400 pe Ianuarie, Zilele acestea, până la 15, voiu avea cheltueli grozav de mari; cu cei 300 lei mi-am plătit datoriile; banii pe icoană i-am trimis tatii; așa că nu văd de unde aș putea lua. Poate Macri să-mi trimită 20J lei, mai târziu. In acest caz când îmi îngăduiți aceasta aș opri din suma încasată dela Tuliu și v’aș da restul de 62.55 lei. In cazul când îmi spuneți că nu-mi aprobați, vă dau toată suma. Pentru că eu mi-am pregătit corespondența în parte, la revistă, voiu veni mâine dimineață, azi trebuind să alerg după niște afaceri. Cu cel mai adânc respect și recunoștință al d-voastră. EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voL XVII, nr. 748. XLI DOMNULE IORGA, Aveți două exemplare de corecturi; unul pentru tipografie și altul pentru expediție, Acel pentru expediție, cu corecturile făcute chiar pe text, vă rog să mi-1 trimiteri spre a-1 lipi pe benzi. devotat E, GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. II, nr. 48. XLII RESPECTATE DOMNULE IORGA, V’am adus 7 cărți ; (între 1830—40) ; unele prefețe ca aceia a lui Negrutzi o cred interesantă, dar veți vedea-o d-stră. Ași fi adus 401 EMIL GÂRLEANU - NICOLAE IORGA mai multe, dar cărțile sunt aruncate, nevasta nu e bine și n’am avut liniștea să pot căuta. Am adus și lista librăriilor și-mi permit a ruga de D-1 Munteanu să mă ajute fâcînd o parte din pachete, căci fiind singur nu pot lipsi de acasă. Tuliu nu m'a așteptat, dat fiindcă îi spusesem să vie Duminecă aici, unde chiar de veți lipsi d-stră, pot fi eu ayînd de lucru și la „N.-Rom'4<. Se adaogă astă seară și suplimentul la revistă. Cu devotament al D-stră EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1906, voi. XXVI, nr. 985. XLIII RESPECTATE DOMNULE IORGA, Atunci în zilele grozave, când toată țara era împotriva Dv., am venit până la ușa Dv. păzită de un sergent, și în ultima clipă, n'am pășit pragul temându-mă să nu mă insultati dându-mă afară. Pentru același lucru am rupt dedicația volumului. Nu m’am oprit însă ca să-mi adun prietenii și să fac acel manifest, care n’a încăput firește, în revista, la care eu am fost hamal. M’am oprit și n’am greșit. Astăzi îndrăznesc să vă spun că dintre noi doi, cel cu inima largă sunt eu. Altfel nu m’ati fi lovit cum ați făcut-o, într’o notiță de câteva rânduri, unde toată lucrarea mea e înjosită. In tot volumul... sunt numai trei bucăți, „bune“, firește cele scrise la „Sămănătorul**, în revista care vă insultă josnic, indirect, cum n’au făsut-o „Convorbi- rile“ și ai cărora redactori măresc „Comoara** literaturii totuși, cu lucrări colorate în anilina celei mai josnice purtări. Eu n’o fac. Și St. D. L. VII — 26 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 402 dacă vă scriu aceste, apoi vi le scriu cu dreptul de om către om, de scriitor care vă cere; ca om să vă ridicati de-asupra Dv., ca critic să vorbiti pe larg de muaca mea, dacă aveți să-mi imputați ceva. D-stră care m'ați silit să calc peste linia mea de purtare, aruncându-mă în mijlocul iernei pe drumuri, sunteți legat față de mine, prin acea da- torie care vă obligă să uitați că trăesc. Prin aceasta veți scăpa de rândurile mele care totuși păstrează, și vor păstra, respectul ce vă datorez. EMIL GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1907, voi. II, nr. 131. XLIV RESPECTATE DOMNULE IORGA, Având nevoe de 20 Iei am luat din banii încasați azi, rămînînd să iau restul de 100. V’am așteptat, văzînd că nu veniți, mi-am permis a face acest lucru, trebuind să iau numai decît niște medicamente. Al d-stră devotat EM. GÂRLEANU Berzei, 80. Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1909, voi. XXIII, nr. 324. 403 EMIL GÂRLEANU - NICOLAE IORGA XLV Teatrul Național Crai ova Cabinetul Directorului 2 Septembrie 1911 MULT RESPECTATE DOMNULE IORGA, Aș dori mult să pot pune, în repertorul meu, schița dv. dra- matică „Mihai Viteazul". Dacă-mi dați cuvenita îngăduite, vă rog să binevoiți a-mi răspunde un cuvânt. In acest caz vă voiu pune în cunoștință, îndată ce va trebui să o luăm în repetiție. Cu respectul și admirația mea nestrămutată, rămân al dv. EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. XX, nr. 125. XLVI Teatrul Național Craiova Cabinetul Directorului 7 Septembrie 1911 MULT RESPECTATE DOMNULE IORGA, Primesc condițiile. Vă rog însă scrieți-mi din vreme numele artiștilor cari voiți să interpreteze rolurile. Cu respect și admirație al dv. EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. XX, nr. 163. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 404 XLVII STIMATE DOMN, Joi, 6 Oct con, orele 83/4 avînd loc solemnitatea deschiderii stagiunii Teatrului Național din Craiova, vă rugăm să binevoiți a ne face onoarea să luați și D-voastră parte. In acest caz vă rugăm să ne faceți cunoscut cu 2 zile mai înainte, pentru a vă apri loc. Director, EM. GÂRLEANU Secretar, L. Rebreanu Craiova, 1 Octomvrief 1911 RESPECTATE DOMNULE IORGA, Mi-ați face o deosebită cinste și plăcere să veniți cu Doamna^ la deschidere. In acest caz telegrafiați-mi. Vor lua parte toți scrii- torii, cari ar fi bucuroși să vă aibă în mijlocul lor. Al D-tră EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. XXI, nr. 15. XLVIII Luni 3 Oct. 1911 RESPECTATE D-LE IORGA, După dorința D-lui ministru Arion, care vrea să ia parte la 405 EMIL GÂRLEANU - NICOLAE IORGA deschidere, am amânat serbarea pentru Joi 13 Oct c. încă odată vă rog să veniți; ținem mult să vă avem în mijlocul nostru. Cu sentimente de admirație și respect. EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1911, voi. XIV, nr. 128. XLIX Craiova 27/111913 RESPECTATE D-LE IORGA, Ingăduiți-mi să vă mulțumesc și eu pentru articolul pe care 1-afi dat revistei „Ramuri11, la a cărei apariție muncesc și eu dela 1 Ian. 45. Cu toții v’am fi recunoscători dacă acest sprijin ni 1-ati da cît mai des, căci de fapt revista urmează calea pe care D-tră o arătaseți în trecut „Semănătorului“ și lui „Făt-Frumos‘\ Nădăjduim în acest sprijin. Cu aceiaș admirație și acelaș devotament, al D-stră EM. GÂRLEANU Izvoare: Autografe Nicolae lorga. Anul 1913, voi. IV, nr. 92. Originalele dela toate documentele din acest volum se pă- strează în Arhiva lui Nicolae lorga. Indicația anului, volumului și numărului nu corespunde totdeauna cu data scrisorii. S’a dat însă această indicație, fiindcă scrisorile sunt legate în volume, numerotate și cu arătarea anului. Am crezut că viitorii cercetători vor putea mai lesne găsi documentul original, orientându-se după această indicație. NOTE Cifra aldină (grasă) din stânga indică pagina textului la care se referă nota IANCU IORGA Pagina 1 1 Amănunte asupra originei familiei lorga se găsesc în re- vista «Floarea Soarelui» (III, 1929 pg. 15 și urm.) și în monografia «Nicolae lorga» de Barbu Theodorescu (București 1932). Mai mult decât atât, însuși N. lorga în admirabila sa lucrare «O viață de om, așa cum a fost» își face spița neamului. Pentru că suntem, cu pu- blicarea documentelor, la începutul perioadei «Sămăntorului», vom reproduce paginile privitoare la genealogia istoricului nostru, ca să ne putem referi la ele și altă dată, când va fi nevoe. Oricum, ceea ce-am spus când am restabilit adevărul cu privire la originea cre- ștină anglo-saxonă, nu evrească sau grecească, a lui A. D. Xeno- pol, vom repeta și aci: că omul este ceea ce vrea și știe el să fie, nu ceea ce alții vor să-1 facă. «După mamă» — spune N. lorga — «eram și din acel Bizanț nou pe care, cînd îl batjocurim, îi zicem Fanar, dar care e tot vechiul Bizanț, cu mai multă apăsare și suferință. Arghiropolii au fost mari Dragomani ai Porții și la 1818 au trecut dreptul lor la Domnia Moldovei și a Țerii-Romănești celor patru familii cu mai multe drepturi în schimbul unei pensiuni care i-a dus, cu toată această glorie efemeră a întregului grup de familii vechi sau adop- tate prin înrudire de cele vechi, în tragedia grecească de la 1821. Fiul unuia dintre dînșii a trecut în Rusia, și odrasla lui, loan, crescut în școala militară împărătească, a intrat ca tînăr ofițer în Moldova la *1828. Aici a rămas, luînd în căsătorie o Romîncă și în- temeind o familie care, prin vicisitudinile curioase ale soartei, a ajuns să se cufunde și să rămîie în viața satelor. Căci fiul din a treia căsătorie Cu o săteancă de pe restul lui de moșie de la Cucii Romanului al lui Gheorghe Arghiropol, micuțul mieu bunic roșu la păr, cocoșat dintr’un accident de copilărie, voluntar și dușman al lumii care nu prețuia pe cel fără cultură mai înaltă și fără ta- lente, e azi un bun gospodar îmbrăcat moldovenește, un boier bi- zantin cu suman și ițari pe pămîntul pe care singur ca un adevărat cuc se stinsese la peste șaptezeci de ani, noaptea, de oprirea inimii obosite, cel ce mai dăduse călare o raită prin locurile care odată - pănă în fundul zării fuseseră ale lui și era acuma numai un răzeș sărac. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 408 Pagina 1 De la dînsul și de la ai lui îmi vine ce e mai istoric în ființa mea. Prin ei înțeleg istoria așa cum ași fi văzut-o, simțindu-mă tovarăș, rudă, prieten, uneori complice cu toți aceia a căror viață o scriu. Din causa lor am intrat în viața politică, de și târziu, așa cum întro odaie cunoscută, fără trufie și fără sfială. Li mulțămesc că în sufle- tul mieu nu e nimic de parvenit, că mă uit drept în fața oricui, că sînt gata să arunc totul pentru un scrupul de onoare, că nu îndur ofensa de la mine, că ea mă face să sînger și-mi cere s’o plătesc. Lor, Arghiropolilor constantinopolitani, a căror spiță merge pănă la împăratul din veacul al XH-lea, ceia ce făcea pe micul moșier de la Cuci să-și boteze copiii: Constantin, Manuil și Zoe. loan Arghiropol luase pe o Miclescu, de la Bogdana din Tutova. Vechiu neam ale cărui origini se pot urmări pănă la 1600, neam care a dat boieri de Sfat domnesc și Mitropoliți, ca Sofronie, unchiul lui Gheorghe, și Calinic. «Iaca», bunica mamei mele, aceia care în parte a crescut-o, era din boierimea cea mai înrădăcinată a țerii. De la dînșii, și de la alții veniți la mine prin mama mamei mele, am acea simțire pentru tot ce se leagă de acest pămînt, făcînd din scrisul mieu, în fiecare clipă cînd ating acest trecut, un omagiu lor și în același timp o recunoaștere a tot ceia ce mă leagă de iubita mie istorie a Moldovei noastre. Gheorghe Arghiropol a luat în căsătorie pe fata frumoasă, fină, șubredă de sănătate, căci alignia cu piciorul, a Marelui Vornic lor- dachi Drăghici, luptătorul pentru drepturile micii boierimi moldo- vene la 1822, promotorul, cu cumnatul său de origine munteană, Bucșănescu, al constituției de la 1822. împotriva unor calomnii de furioasă ură politică, care căutau să scadă pe «ciocoiul democrat», făcînd dintr’însul nu știu ce plămă- deală de Armean și Evreu din Focșani — și cum oare pe acele vremuri putea ajunge cineva în fruntea boierimii celei mai vechi, cum l-ar fi recunoscut public ca ramură înstrăinată din neamul lor Filipeștii munteni? —, lordachi, Ban, Spătar, Vornic, sfetnic al Domnului pămîntean loan Sandu Sturza, venia din apriga boie- rime munteană, între cari Filipeștii lui au fost cei mai neastîmpă- rați și mai dîrji. De la aceștia simt în mine porniri de luptă pe care în totdeauna le regret: de la acești făcători și răsturnători de Domni, totdeauna sinceri și fără niciun interes. Dar de la ei mai am și alte însușiri pe care nu le-am cîștigat prin munca mea. lordachi Drăghici a luat în căsătorie pe Maria Nacu. Dar Năcu- leștii, dintre cari unul, colonel al lui Gheorghe Ștefan cel pribeag la Stettin în Pomerania, Teodor-Toderașco, fost Vornic de Cîmpu- 409 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 1 lung, a fost și sol la Ludovic al XlV-lea pentru Domnul său sărac și singur, vin, pe moșia lor de lingă Podul Iloaii, Lunganii, din Costea Viteazul, boier al lui Alexandru-cel-Bun, Maramurășean din ai descălecării. Și cum să nu fiu «romantic», precum mi se aruncă în față cu o brutalitate de rîndaș, de cine știe ce abia inițiat în istorie, care e o artă, cum să nu fiu astfel atunci cînd trece supt condeiul mieu acea istorie a vechii Moldove în care neamul mieu se suie așa de sus pentru ca, și prin Arghiropoli, continuatori prin căsătorie ai Mavrocordaților, iar aceștia prin femei mlădiță a însuși lui Alexan-. dru-cel-Bun, să simt în mine zvîcniri a căror origine mă sfiesc să o spun? Dar Drăghiceștii au scris, și Elena, mama mamei, a tradus Adol- phe a lui Benjamin Constant și altă literatură francesă, cu care din nenorocire s’au învelit mai târziu gavanoasele acasă la noi. Și astfel nu scriu din ambiție — adesea-mi ascund cărțile și nu- mi place a vorbi de ele —, ci din impulsul cu neputință de înlăturat al tradiției, care vine de la această femeie, moartă tînără după despărțirea, voită de ea, de tm soț care nu-i înțelegea nevoile de o viață culturală, cu dus la teatru, cu lecturi, cu luxul cuvenit «unei fete de Vornic Mare» — și soțul răspundea, spune actul- divorțului: «Și fată de Domn să fie, soț îi sînt și trebue să mă asculte». Vin, în acest domeniu întreg de spre partea mamei, care a moș- tenit iubirea nesfîrșită a cetitutului prin care la nouăzeci și doi de ani, cînd ochii se trudesc a prinde două slove, își mîngîie adîncă bătrîneță lipsită aproape cu totul de dumnezeiescul dar al auzului și care, cu o creștere de pension polono-frances și un singur drum împreună cu tatăl mieu bolnav la Teplitz în Boemia, s’a încumetat a traduce și din nuvelele lui Alfred de Musset. Neamul lorguleștilor, și el acoperit de injurii, care pe semne ni se cuvin din neam în neam, acești «Bulgari» ai calomniatorului Sion de pe la 1850, au început pe care-1 arată icoana de argint păstrată azi de fiul mieu Mircea și documentul distrus de ocupația germană din casa mea de la Văleni. Oameni din Pind, de la Adriatica, și-au trimes pe la 1760 odrasla la Botoșani ca negustor, numele românesc, din Gheorghe, arătînd de ce neam se țin, iar porecla de Galeongiul, marinar al flotei imperiale turcești, dovedește calitatea de ostași liberi, nu raiale ca Grecii de pe continent și Slavii. Răsăritul, cu soarele lui cald, cu albastra lui mare, cu dumbră- vile lui de portocali, cu zîmbetul Adriaticei și cu munții unde s’a născut mitologia elenică, prin această ereditate sînt deci așa de adînc ai milei, și, cum soarta a făcut ca din darul grațios al regelui Albaniei să-mi am moșioara mea la Santi Quaranta în față cu vechea Corciră, picioarele-mi vor atinge poate un pămînt cunoscut strămoșilor. Neamul lorga a ajuns adînc înrădăcinat în Botoșani, Manolachi lorga sau Gheorghiu, a cărui casă de bogat comerciant o are azi STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 410 Pagina 1 d-na Saint-Georges și în care nu odată- am simțit alunecînd prie- tenește umbrele alor miei, a fost efor al negustorilor pămînteni și — ciudată potrivire, — acestui «cinstit bătrîn», spune actul consti- tuțional al orașului, i s’a încredințat păstrarea Arhivelor botoșă- nene. Fiul lui, Costachi, care avea și un frate, lancu, de o tristă viață, dar un om nesfîrșit de bun, acest Costachi, avocat, cu studii făcute, se pare, la Viena, a fost tatăl a mulți fii și fete, dintre care unul moștenind avocăția săracă, iar nu îmbogățitorul negoț, a fost Nicu lorga, tatăl mieu. Ai Galeongiului au fost buni gospodari, făcînd ceva din nimic,, și iubirea mea nesfîrșită pentru orice unghiu de pămînt al mieu, prietenia cu fiecare mugur și fiecare colț de iarbă, patima de a răscoli țărîna, încîntarea privirii florilor de care nu mă îndur a le culege, de la dînșii vin, de la acești harnici și economi Balcanici, cari n’au iubit numai banul negoțului lor. Dar Galeongiul a luat pe Romîncă Ecaterina din icoana de la 1770. Fiul lui a fost soțul Zoiței Costea și fiul Zoiței a luat pe Maria Bucur, din neamul brăniștean dintre Prut și Jijia. Răzeși, urmași și nepresintanți, apărători ai tradiției. Și, cînd, împotriva scrintelii modelor și inovațiilor vane, ridic steagul unei culturi strecurate și limpezite prin sita deasă a cumințeniei gene- rațiilor, nu mă lupt eu, ci voi, Costești și București, oameni cari n’ați știut decît drumul fără primejdie al experienței învățătoare și ați făcut cu gîndul vostru smerit ce ați făcut și cu brațele ducînd mai departe prin adîncul codrilor drumul pe care l-a tăiat inițiativa celor d’intăiu strămoși». (N. lorga, op. cit. voi. I-iu, pg. 4—9). 2 2 Autorul articolului care a «descoperit» originea «evreească» a lui N. lorga este lonescu-Caion, care n’are nici măcar meritul de a spune lucruri noi. Cu atât mai puțin d. Hagi-Moscu prin recenta reeditare a inepțiilor în ziarul «Epoca». După câte știm N. lorga a fost până acum evreu, bulgar, armean, grec. Ce-o mai fi de aci înainte, nimeni n’ar pu+ea bănui, dar cine s’ar mai mira când într’o bună zi s’ar răspândi sensaționala descoperire că N. lorga de astădată sigur coboară — din Eschimoși. -a Origina marelui istoric și savant român cu reputație mondială interesează mai puțin decât începuturile acestor detractări și cam- panii de primitivism oriental, după cunoscutul calapod șarlatan de a micșora valoarea unui popor prin procedeul eliminării sau raptu- lui oamenilor săi de valoare. Nici originalul, nici copia unor ase- menea mistificări nu pot supraviețui adevărului istoriei. Fanteziile din jurul originii lui lorga își au izvorul în «Arhon- dologia Moldovei» — a Paharnicului Constantin Sion, scrisă între anii 1844 și 1856 și editată, la 1892, de Gh. Ghibănescu (Tipografia Buciumului Român, Iași XXII + 448). Din însuși subtitlul cărții «Amintiri și note contemporane» se poate deduce caracterul cu desă- 411 I. E TOROUȚIU - NOTE Pagina 2 vârșire aștiințific al acestei lucrări. Să reconstruești genealogia a șapte sute de familii, fără nici o dovadă, fără să indici nici un hrisov și să precizezi chiar că 400 familii sunt românești, 200 gre- cești, 60 bulgărești și restul de 40 armenești, jidovești, italienești, nemțești etc. — este cel puțin temerar. Iată ce spune Sion în «amintirile» sale la Arghiropulu: «Două neamuri, greci nu vechi în țară. Acei de la Tutova sunt feciorii unui parucicu rusăsc loan Arghiropulu, născuți cu o Mi- clească, și au avut moșiea Suceveni, care apoi au vândut-o logofă- tului Costache Conache pentru datorie. Un Arghiropulu mai din nou s’au pripășit în țară strîngîndu-1 logof. Cost. Cantacuzino Pașcanu cu o fată a *sa și făcându-1 ginere, din patru fete ce au avut numai pe cea mai mare o dădese după Moldovan, logofătul Aleco Balș, dar fiina o ră, au lepădat’o, și pe celelalte trei fete le-au dat tot după greci» (pg. 11—12). La Drăghici: «Patru - neamuri, unul cel de mai înainte, râdicat la boierie și anume urmașii vornicului lordache Drăghici sunt corcitură de ar- mean cu jidov, adecă Neculai Drăghici au fost armean și femeea lui jidaucă, botezați, au fost bași-balubașă la hătmănie, pe vremea domnului Constantin Moruz, în hătmănia logofătului Costache Ghi- ca, carele au luat slugă în casă pe vornicul lordachi Drăghici fiul bulubașei și fiind deștept și cu bune talente s’au înaintat treptat păn pe la 1814, când domnul Calimach l’au făcut ban, mai în urmă spătar»'etc... (pg. 80). La lorga: «Bulgar, venit de mult în Moldova cu neguțitorie, s’au însurat la Botoșani, au făcut doi ficiori Costake și lancu. Cel întăi un ber- bant șiret și fără caracter, este advocat și favorit a domnului Ghica, cel al 2-lea scriitor la secția jalobelor pe care acum domnul Gri- gori Ghica l-au rădicat la boerie» (pg. 116). Iată adecă pe grecul—armanul—jidovul—bulgarul N. lorga — după o istorie a 700 familii, scrisă pe bază de — amintiri și note». ALEXANDRU D. XENOPOL 4 1 A. D. Xenopol, «Istoria Românilor din Dacia Traiană», în șase - volume, ediția Șaraga Iași; a apărut treptat între anii 1888—1893. Se vede că la 1890 a ieșit de sub tipar volumul al III-lea. 2 Anul 1890. Restul datei ipotetic. Intervenție la Minister, ca N. lorga să poată da licența într’un an și câteva luni, contrar regula- mentului. 3 Intre 3—16 Noemvrie ministru al instr. publice a fost Theodor Rosetti din guvernul junimist conservator concentrat, sub presi- denția generalului G. Mânu; dela 16 Noemvrie 1890—20 Febr. 1891 în acelaș guvern T. Maiorescu la instr. publ. Theodor Rosetti oferia lui N. lorga un ajutor pentru o călătorie de întremare în Apus (Ita- lia și Elveția). 4 Deoarece persoana trăește, numele nu i se poate da în vileag» STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 412 Pagina 6 5 H. Tiktin făcea parte din comitetul de redacție al «Arhivei»: «După mai multe consfătuiri intime, prima adunare plenară [a So- cietății Științifice și Literare din Iași] are loc la 27 Noem. 1888 sub președinția provizorie a lui Th. Codrescu, azistat de secretarul ge- neral Gr. C. Buțureanu, prezenți fiind la această ședință: Gr. Co- bîlcescu, Th. Codrescu, Arune Densușianu, A. D. Xenopol, Alex. Suțu, Dr. Leon, C. Cosmovici, H. Tiktin, M. Vlădescu, A. Brandia, Or. Eug. Rizu, Const. Meissner, Preot Const. Știubei și Corneliu Codrescu». — Cfr. «Arhiva» 1914, pg. IX. — «După stăruința lui Gr. C. Buțureanu la 17 Mart 1889 se numește o comisiune compusă din: A. D. Xenopol, Dr. Rizu, Tiktin și Gr, Buțureanu spre a studia mijloacele de apariție a revistei...». — Ibid pg. XI. — «La 8 Mai 1889 revistei i se dă numele de Arhiva societății științifice și lite- rare din Iași și se hotărăște în mod definitiv apariția ei. Primul număr apare la începutul lui Iulie 1889. — Nicolae lorga a fost un foarte harnic colaborator al Arhivei. Dăm aci titlurile articolelor și studiilor lui N. lorga apărute în această revistă, pentru ca atunci când va fi nevoe, să facem trimiterea la prezenta notă: Iubirea în literatura modernă, I 509, — Otto Riemann, Sintaxe latine d’apres Ies principes de la grammaire historique, I 614. — Manplachi Dră- ghici, I 682. — I. Bianu, Psaltirea Șcheiană, dare de seamă, I 759. — Pesimismul, la artiști, II 26, 92. — Critica literară și anticii, II 213. — Emile Picot, Chants populaires des Roumaines de la Serbie, dare de seamă, II 368. — începuturile romantismului, II 671, — Sfârșitul veacului al XVIII-lea în țările române, după o anonimă carte de călători, III 196. — Maiolino Bisaccioni și războaele civile din Mol- dova, III 645 — Bisaccioni, Textul «delle guerre civili de la Mol- davia, III 704. — O scrisoare a lui lacob l-iu relativă la afacerile Moldovei, documente, IV 108. — Ferdinand Lot.-L’enseignement su- perieur en France ce qu’il devraet etre, dare de seamă, IV 195. — A. D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană, Iași 1888—1893, dare de seamă, IV 545. — Călătoriile lui Domenico Sestini în Mun- tenia, IV 571. — B. Șt. Delavrancea, Intre vis și viață, recenzie. — Manual de istoria literaturii române întocmit de Enea Hodoș, Ca- ransebeș, 1893, dare de seamă, V 224. — Două scrisori dintre*Ioan Calimach, domnul Moldovei, și ambasadorul englez Mitchel, cu co- mentarii, V 155. — Scrieri gramaticale și didactice ale lui Petru Cercel, voevodul Munteniei, V 261, 510. — Notițe istorice, VI 104. — Un călător englez, în țările Românești, înainte de eterie, VII 10. — Două documente din arhivele ragusane relativ la un sol trimis la Veneția de Basarab al III-lea (Neagoe), IX 66. — O scrisoare a lui de Quien către Neculai Mavrocordat, ’ X 132. 6 N. lorga, «Pesimismul la artiști», Arhiva II 26, 92. 8 7 Dimitrie Onciul. 8 N. lorga, «Critica literară și anticii», în Arhiva II 213. 413 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina g 9 N. lorga, Schițe din literatura română. Voi. I: Alecsandri, Băl- cescu, Filimon (1893). Voi. II: Bolointineanu, Creangă, Veronica Mi- cle, Doi nuveliști: Slavici, Gane; A. Naum. (1894) Iași, ediția Șaraga n-rele 18 și 22. — Cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. 246. io «începuturile Romantismului» în Arhiva 1891 p. 671—740. Re- produs și în Pagini de Critică din Tinerețe, Ramuri, Craiova 1921, pg. 93—162. 11 A. D. Xenopol, «Răsboaiele dintre Ruși și Turci și înrâurirea lor asupra țărilor române», Iași 1880, 2 volume. 12 La 1893 apare ultimul voi. din Ist. Rom. Cfr. nota 1, pg. 411. 13 N. lorga, A. D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană. Dare de seamă, în Revue Historique, 1893, voi. LIII, pg. 153—159. — Cfr. Șt. Meteș, «Ce a scris N. lorga» (1913), pg. 34. 14 A. D. Xenopol, «Histoire des Roumains de la Dacie trajane,. 2 voi. Paris 1896, avec une preface par Alfred Rambaud, couron- nee par 1’Academie franțaise. 15 Maiolino Bisaccioni, nuvelist, romancier, istoric, 1582—1663, cunoscut cu povestirea tragică «Demetrio moscovita» (Dimitrie, moscovitul). Cfr‘v și nota 5. — In Arhiva 1892 p, 645—651 și 704— 726: N. lorga «Maiolino Bisaccioni și Războaiele civile din Româ- nia». Cit. apud. Barbu Theodorescu, op. cit. 9 15 a Cfr. nota 15. 10 16 Cfr. nota 9. 17 A. D. Xenopol, «Amintiri din călătorie», Iași 1901. 18 Nicolae Xenopol «Brazi și Putregaiu», roman, Darea de seamă a lui N. lorga în «Timpul» n-rul 5, anul 1893. Cfr. .Barbu Theodo- rescu 267. 19 (?). 20 N. lorga plecase dela Berlin (Dorotheenstrasse, cfr. voi. I, N. lorga, O viață de om pg. 232) la Lipsea pentru a-și susține teza de doctorat: «Thomas III Marquis de Saluces». Etudes historique et litteraire, avec une introduction sur la politique de ses predeces- seurs, et un appendice de textes, Paris 1893. VIII + 221. These, Universite de Leipzig. Cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. 31. — N. lorga a locuit în Lipsea lângă Bederskirche. (Cfr. N. lorga, op. cit., pg. 236). 11 21 Tipografia H. Goldner, Iași. 22 Folklorista Elena Sevastos. 23 N. lorga, «O scrisoare a lui lacob I relativă la afacerile Mol- dovei» în Arhiva 1893 pg. 108—111. — Elena Sevastos, Băiat ori Fată, Arhiva III 443. 24 cfr, nota 15. 12 25 Cfr. nota 13. Cfr. și nota 5 unde se indică reproducerea recen- ziei în traducere rom. și publ. în Arhiva 1893 pg. 545—553. 26 E vorba de trimiterea de cătră N. lorga a voi. său «Schițe din lit. rom.», voi. I. Cfr. nota 9. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 414 Pagina 12 27 Jean de Wavrin, «La campagne des croises sur le Danube (1445), (Extrait des «Anciennes Chroniques d’Angleterre») Nou- velle edition. Paris 1927.' — «Cronica lui Wavrin și Românii» de N. lorga, în «Buletinul Comisiei Istorice a României» 1927 pg. 57— 148. Cit. ap ud, Barbu Theodorescu, 11. 28 n. lorga a stat în corespondență cu Gustav Weigand. Scriso- rile savantului profesor german se vor publica într’unul din volu- mele următoare ale St. D. L. 13 29 .. .«O identificare mai frecventă și mai bogată a personagiilor istorice».... 30 «Prețul fotografiilor și al cărții este zece franci». 14 31 Se referă la lucrarea: «Une collection de lettres de Philippe de Maizieres (Notices sur le ms. 499 de la bibi, de 1’Arsenal Paris 1892. Și mai târziu «Philippe de Mezieres 1327—1405 et la croisade au XlV-e siecle», Paris 1896. (557 pg.). Tot în legătură cu Philippe de Mezieres, N. lorga a mai publicat: Notițe istorice: Philippe de Mezieres; chevalerie de la Passion, în Arhiva 1895, pg. 104—105. — Le testament de Philippe de Mezieres, în Builetin de ITnstitm pour i’eiude de FEurope sud-orientale 1921, pg. 119—140. — L’epître de Philippe de Mezieres a son neveu, în Bulletîn de l’Institut etc., 1921 pg. 27—41. 32 Cfr. nota 1, pag. 411. 33 1 Octomvrie 1894. Cfr. pg. 15 de aici, ser. XVII. 34 și 35 cfr. nota 20. 15 30 Istoria Românilor în Dacia Traiană, dările de seamă ale lui N. lorga în Arhiva, IV 545 și Revue Ristorique. Cfr. nota 13 și 15. 3’ și 38 Catedra era a fostului profesor Petru Cernătescu. Nu sunt doi concurenți, ci trei, și anume: M. E. CaHoianu, Căpitanovici și. loan C. Georgian (f. profesor la Sava, mai înainte fusese profeso- rul lui N. lorga la Botoșani). — Cfr. N. lorga. O viață de om, I, 261 și urm. 16 39 in acest timp găsim în «Arhiva» articolul lui N. lorga: «Scrieri gramaticale și didactice ale lui Petru Cercel Voevodul Munteniei» în Arhiva 1894, pg. 511—514. Cfr. Barbu Theodorescu, 115. N. lorga însă ne lămurește astfel: «Corespondența Doamnei Ecaterina a Țării Românești cu soră-sa vitregă Mărioara dela Murano lângă Veneția», care corespondență s’a tipărit întâia oară în «Arhiva» din Iași. In sumarul de 25 ani al «Arhivei» n’am găsit acest titlu. 40 N. lorga, «O viață de om», I 262: «Concursul a ținut multă vreme, spectacolul luptei atrăgând un numeros public, ale cărui simpatii erau împărțite, dar nu cred că în majoritate de partea mea, așa de mult erau cuceriți atîția de verva lui Georgian. A fost un eveniment la Iași această luptă pentru o catedră în care eu nu aduceam nici ambiție, nici grabă, de și nu m’am gîndit la putința ocupării catedrei mele de liceu la Ploești. Resultatul a fost puțin măgulitor pentru mine: întrecusem cu cîteva zecimi numai pe Geor- gian». Una din cauzele căderii lui lorga a fost și faptul că el era prea tânăr (23 ani). Au fost respinși toți candidații. Insă N. lorga, având media cea 415 LE. TOROUȚIU - NOTE Pagina 16 17 18 19 20 mai mare a fost însărcinat cu suplinirea catedrei pe anul școlar 1894/5. La al doilea concurs din anul 1895 N. lorga a reușit: «Catedra a fost scoasă din nou la concurs. Cred că și data aceasta a apărut, tot așa de sumbru, cu cicatricea din care era să se des- facă un cancer, privindu-mă cu tot atîta dușmănie din profunzii săi ochi negri. Căpitanovici, care, nereușind nici atunci, a isprăvit publicînd, cum și era de așteptat, o broșură în care eram presintat ca plagiator pentrucă făcusem să se nască și să moară cineva la aceleași date ca și un mare număr de predecesori și, pe lîngă acea- sta, ca ignorant în materie de geografie pentru că, într’o citație de izvor medieval, se afla afirmarea că Famagusta e o insulă. Cred că a revenit Georgian. Și mai era, tot gata să se retragă înainte de probe, simpaticul €anoianu, care, cu toată desconsiderarea pe care o aruncase anul trecut asupra mea, îmi propunea amical să cer amicului său ministrul scindarea catedrei, în care cas puteam fi sigur că nu mi se va mai face nicio greutate. Era însă acuma în comisiune și loan Bogdan, și față de energia tînărului profesor vechile intrigi, care reîncepuseră, s’au oprit. Rămînea, e adevărat, întărirea de ministru a resultatului, dar, iată, în Martie, eu fusesem profet: Guvernul a căzut, și dreptul Petru Pom, care mi-a mărtu- risit mai tîrziu, cîndva în tren, că fusese, ca școlar tînăr, profe- sorul copiilor lui «conu’ Costachi lorga», — bunicul mieu*— căruia fostul ministru, președintele Academiei Romîne, binevoiți să-i pă- streze o amintire recunoscătoare, m’a confirmat profesor» (N. lorga «O viață de om» I 303, 304). 41 N.- lorga, «Despre concepția actuală a istoriei și geneza ei». Lecție de deschidere ținută la Universitatea din București, la 1 Noemvrie 1894. București 1894. Ed. C. Sfetea. Cfr. Barbu Theodo- rescu. 42 N. lorga «Scrisori ale unei familii domnești în veacul al XVI-lea», în Arhiva 1895 pg. 111—132. 43 A. D. Xenopol, Une etude sur la Logique sociale de G. Tarde, în Revue critique 1896. 44 «La logique sociale de G. J. Tarde», A. D. Xenopol, în Revue. critique 1896, tom. 41, pg. 514. Cit. apud. Gh. Adamescu, Bibliogr. III 129. 45 Wîlliam Mac-Michael «cel d’intăiu [călător străin în ajunul Domnilor pământeni], academician în țara sa și misionar științific al Universității din Oxford, plecase din Moscova, împreună cu un explorator în India, Legh, în Decemvrie 1817» etc. Cfr. N. lorga «Istoria Românilor prin călători», voi. III, ed. II, Buc. Casa Școa- lelor 1929, pag, 78, 79 și urm. sau și: N. lorga «Un călător englez în țările românești înainte de eterie» în Arhiva 1896 pg. 10—36. 46 N. lorga, «Histoire des Roumains de la Dacie Trajane par Al. Xenopol», dare de seamă în «Revue critique de historie lite- raire» 1896 pg. 470—473. Cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. voi. II în ms. 47 Cfr. nota 5 și 45. 48 loan Bogdan. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 416 Pagina 20 49 «drăguță și gentilă ca și tine». 50 a. D. Xenopol și C. Erbiceanu, Serbarea școlară dela Iași, Acte și documente 186, unde se ocupă de biblioteca din Iași. 21 51 in prima căsătorie, N. lorga ținea pe fiica lui Vasile Tassu, prieten al lui Creangă, junimist și magistrat în Iași. 52 a. D. Xenopol, «Une 'etude sur le livre de M. Gustav le Bon, Lois psychologiques du developpement des nations», în Revue cri- tique 1896. 22 53 A. D. Xenopol «Istoria Românilor» a apărut ediția a doua în 12 volume, Iași, Șaraga, 1896. — Ediția, a treia numai voi. I—V, București, C. Sfetea 1913. — Cfr. Gh. Adamescu II 178. 54 D. Evolceanu n’a publicat nimic în Arhiva. 55 Tot ce face să se știe și orice alta.... 23 56 Mai tărziu: Istoria Românilor în chipuri și icoane: «Doamnele române. Despre îmbrăcăminte și locuință». București 1905. — Cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. pg. 53. 24 57 Ștefan Sihleanu; cfr. St. D. L. V 339 și notele 7—8., pg. 421 din acest voi. 25 58 iar membru activ, în secțiunea istorică, N. lorga a fost ales la 26 Mai 1910. 59 A. D. Xenopol «Primul proect de constituție al Moldovei» în Arhiva 1898, pg. 401—440, 60 Pe A. D. Xenopol l-a nemulțumit introducerea lui N. lorga din voi. al X-lea al Documentelor Hurmuzachi. Cfr. «mica ră- fuială» din scrisoarea care urmează și nota 61. 61 Colecția Eudoxiu de Hurmuzachi; voi. X. N. lorga: Rapoarte consulare prusiene din Iași și București, 1763—1844. București 1897, 1 planșe + CXXX + 694 pg. — Cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. 62. 26 62 N. lorga, «Studii istorice asupra Chiliei și Cetății-Albe», scriere premiată de Academia Română cu premiul Alexandru Bodescu, din 1899. București 1899. — Cfr, Barbu Theodorescu, op. cit. 105. 63 Noemvrie 1462. 64 Nicolae Densușianu «Documente privitoare la Istoria Româ- nilor» (1551—1575), București 1897. Doc. Hurmuzachi, voi. II, par- tea a V-a. Acad. Rom. 65 Cfr. nota 46. 66 Și în «Istoria ideilor mele» (St. D. L. IV) și în alte scrisori A. D. Xenopol dovedește puțină simpatie pentru colegu său D. Onciul, pe care a continuat să-1 considere beneficiarul bunelor sale sentimente și românești și de interes științific. Cfr. pg. XLVIII— LVII din introducere. Uneori resentimentele împotriva lui D. On- ciul se restrângeau și asupra elevilor săi, cum este d. p. aprecie- rea enervată asupra lui I. Ursu. Corespondența lui I. Ursu cu Or- ciul și revenirea asupra chestiunii în voi. VI din St. D. L. 67 Că D. Onciul a ajuns la București, profesor la Universitate, 417 LE. TOROUȚ1U - NOTE Pagina 26 întâiu a fost meritul său, în rândul al doilea, întreaga Junime l-a dorit, Cfr. pg. XLVIII—LVII din introducere. 68 Incursiune în amănunte, 27 09 Boală în familie și în urmă moartea fiicei lui N. lorga: Elena. 28 70 M. Erninescu, Poezii complecte, cu o prefață de AL Xenopol, ediția Șaraga, nr. 7, Iași. 71 (?). 29 72 Marin Dimitreseu, fost profesor secundar de istorie la liceul Gh. Lazăr din București. 78 N. lorga: Un răspuns, în «Epoca» anul 1901, nr. 1641. Cfr. Barbu Theodorescu op. cit. voi. II în ms. 74 Cir. nota 73. 36 75 Despre lucrările lui N. lorga în legătură cu Domnitorul Cuza, vezi Barbu Theodorescu, op. cit. pg. 140—145. 76 n. lorga: «Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea», — București 1901. Tip. «Minerva», cu cheltuiala prințului Alexan- dru Callimachi. — Darea de seamă a lui A. D. Xenopol în Conv. Ui. 1901- XXXV 945—960. 77 A. D. Xenopol, «Domnia iui Cuza-Vodă» 2 voi. Iași 1903'. Pen- tru a se vedea efectul acestei scrieri a lui A. D. Xenopol, trebue să se citească: «Istoria ideilor mele» (d. A. D. X.) iîn St. D. L. IV p. 411. 7S După câte știm N. lorga n’a recenzat această carte a lui A. D. Xenopol, dar în «Sămănătorul» (1903 II 709) din articolul «Statuia lui Cuza-Vodă» de N. lorga spicuim următoarele rânduri: «Doar câte un credincios a mai plâns pentru dânsul, lacrimi de amără- ciuni răzbunătoare, care nu plac morților. Dăunăzi un bătrân isto- ric, d. Xenopol, i-a consacrat o carte slabă, în care lipsește mai ales, în locul laudei raționaliste, o caldă suflare de simpatie înțe- legătoare. Totuși cartea a fost cetită cu interes, și un comitet s’a înjghebat la Iași- pentru ridicarea statuii lui. Cuza». 32 79 N. lorga, «Documente privitoare la familia Cantacuzino scoase în cea mai mare parte din archiva D-lui G. Gr. Cantacuzino». Bu- curești, 1902. Cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. pg. 63. 80 N. lorga, «Răspuns d-lui Tanoviceanu la articolul din ziarul „Secolul" dela 28 Mai 1903)», în Sămănătorul 1963 pg. 359—362. — Cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. 330. — Pasagiul despre care po- menește A. D. Xenopol: «In sfârșit, înaintea acusației de neglijare a formei pe care mi-o- aduc pe rând stiliști ca dd. Xenopol și Ta- noviceanu (uitam pe d. Lazăr Șăineanu), eu nu pot decât să râd».. .. 33 81 Scrisoarea nefiind datată nu putem preciza despre ce e vorba. 82 Cfr. nota 62. 83 Cfr. nota ,62. St. D. L. VII — 27 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 418 Pagina 34 84 «Valoarea nu ține seama de numărul anilor». 85 Cfr. pg. XLVIII—LVIII din introducerea acestui voi. 86 d. Onciul, «Teoria lui Rosler, studii asupra stăruinței Româ- nilor în Dacia Traiană, de A. D. Xenopol», dare de seamă în Conv. Lit 1 April 1885 XIX 60 și urm. — D. Onciul publicase și alte lucrări, cfr. intr. XLVII—LVII. 87 Totuși Dimitrie Onciul a fost ales membru al Acad. Rom. la 11 April 1905, Cfr. și facsimilul telegramei lui Titu Maiorescu cătră D. Onciul, din introducerea acestui voi. pg. LVI. — După această întâmplare putem data și scrisoarea lui A. D. Xenopol. 36 ss Nu s’a publicat. 89 «Guvernul liberal văzând că nu a putut împiedeca facerea monumentului, se hotărî să lovească în alt chip amintirea lui Cuza-Vodă, anume împiedecând așezarea lui în piața Unirii, cea mai centrală a lașului și totodată aceea care prin numele ei și prin tradiție lega de dânsa amintirea celui mai mare act al Domniei lui Cuza: Unirea efectivă și reală a țărilor române. Am povestit aiurea toate peripețiile prin care nici această chestie și luptă ener- gică și mohorîtă pe care o duseiu sprijinită în momentele de dăs- nădejde de soția mea, Riria, pentru a face ca la sfârșit să înving toate piedicile și pe partidul liberal și intrigile din comitet și să fac ca statuia să se înalțe în o formă mai măreață încă în Piața Unirii. Mai ales minunată fu izbânda repurtată de soția mea, care distruse legenda cu opoziția Capului Statului contra sărbătoririi marelui dispărut, în urma căruia M. S. [Regele Carol l-iu] sub- scrise chiar suma de 20.000 lei pentru fondul monumentului, spre marele năcaz al partidului liberal» (Cfr. A. D. Xenopol «Istoria ideilor mele», în St. D. L. IV 412. — Informația lui A. D. Xenopol că a scris «aiurea» despre lupta ce a trebuit s’o dea cu adver- sarii și detractorii marelui Cuza, privește articolele lui A. D. Xe- nopol din Arhiva: «Statuia lui Cuza-Vodă» (XIX, 329 și urm.) și «Unirea» (XX, 3 și urm.). 90 «Efectul scrierii, mele [«Domnia lui Cuza Vodă»] și întoarcerea gândului poporului român cătră Cuza Vodă se văzu chiar îndată după răspândirea ei. Grigore Ghica-Deleni, coborîtor dintr’o mare familie boierească, clasă ce nu prea avusese temeiu de a fi mul- țămită cu Domnia lui Alexandru Cuza, luă inițiativa ridicării unei statui marelui Domnitor, mărturisind în o scrisoare cătră mine, publicată în Arhiva de Iași [XIV, 183], că gândul spre aceasta îi răsărise din cetirea cărții mele» (Cfr. A. D. Xenopol, «Istoria idei- lor mele», în St. D. L. IV 411), 3$ 91 n. lorga a fost ales membru activ al Academiei Române la 26 Mai 1910. 92 n. lorga: «Două concepții istorice». Cuvântare ținută la 17 Maiu 1911 la intrarea în Academia Română, cu răspuns de A. D. Xenopol. București, 1911, 33 pg. (Academia Română, Discursuri de recepție XXXV). — Cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. pg. 1. 419 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 37 38 39 40 41 42 43 44 92 a. In anul acesta A. D. Xenopol n’a fost la Vălenii-de-Munte. 93 Ca și A. D. Xenopol, fostul său profesor, și N. lorga stărue necontenit pentru o statuie lui Alexandru I. Cuza. Astfel încă la 1903 găsim un articol al lui lorga''în «Sămănătorul» sub titlul «Sta- tuia lui Cuza-Vodă» (pg. 708—709). Dela această dată N. lorga publică numeroase articole, documente și studii istorice în jurul Domniei lui Cuza-Vodă. Biobibliograful lui N. lorga, Barbu Theo- dorescu închină în «Bibliografia istorică și literară a lui N. lorga» un capitol întreg, întitulat «Unirea Principatelor. — Domnia lui Cuza-Vodă» — în care se citează 62 titluri de articole, conferințe, lucrări ale lui N. lorga privitoare la Cuza-Vodă. (Cfr. op. cit. pg. 140’—145). — Și «Neamul Românesc», la apelul lui N. lorga, a în- treprins o colectăi care a atins suma de 25.000 lei. — Cfr. N. lorga, «O viață de om»... II 166. 94 (?). 95 Grigore Ghica-Deleni. Cfr. nota 90. 96 Cum chestiunea ridicării statuei lui Cuza a durat aproape un deceniu, e greu de precizat data votării de către parlament a sumei de 30.0O01 lei. In tot cazul ea poate fi între 19031 și 1910. 9J Cfr. titlurile articolelor și conferințelor lui N. lorga, în Barbu Theodorescu, op. cit. pg. 140—145. — Conferința despre care vor- bește A. D. Xenopol pare a fi: N. lorga «Despre unire», confe- rință ținută la Ateneul Român din București, la 24 Ianuarie 1911. «Neamul Românesc literar» 1912, pg. 33—37 și 51—56. Cit. apud. Barbu Theodorescu, pg. 142, nr. 1227. La Iași N. lorga'a vorbit altă dată, ca și la Galați, Râmnicul-Vâlcii, Brăila. 98 Cfr. textul scrisorii LVI. 99 Cfr. nota 100. 100 A. D. Xenopol a ținut numai o singură conferință, la 5 Iulie 1911. A vorbit despre Unitatea sufletească a Poporului Român. — Cfr. Neamul Românesc, 8 Iulie 1911, nr. 76, pg. 1202—1205. Mai înainte anunțase și altă conferință, în programul cursurilor pe anul 1911: Din istoria Românilor. — Cfr. Neamul Românesc 1911 pg. 1161. 401 A, D. Xenopol: «Istoria Partidelor Politice în România, vo- lumul I (al Istoriei Românilor, voi. IX). Partea I. Dela origini până la 1848. — Partea II. Dela 1848 până la 1866». București Al- bert Baer 19101 (Peste această dată la ambele volume este lipită o fișă cu indicația anului 1911. In interior, pe foaia de titlu anul 1910). 102 Activitatea lui N. lorga pentru Basarabia se poate vedea în introducerea acestui volum, pg. LXI—LXIV. 103 A. D. Xenopol se referă, probabil, la cartea lui N. lorga «Istoria lui Ștefan cel Mare, povestită neamului românesc», ed. I-a 1904, București «Minerva».. 104 și 105 n. lorga: «Documente românești din Arhivele Bistriței (Scrisori domnești și scrisori private)». Partea I: 1899; partea II: 1900. București Socec. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 420 Pagina 44 N. îorga: «Socotelile Bistriței (Ardeal). II. Acte relative la istoria cultului catolic în Principate, adunate și tipărite cu o prefață despre propaganda catolică până la 1500». București 1901. N. lorga: «Acte și Scrisori din arhivele orașelor ardelene (Bistri- ța, Brașov, Sibiiu) publicate după copiile Academiei Române». Par- tea I: 1911. — P. II: 1913. — Cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. pg. 134, 135—136. 45 106 ioan Ursu, * 1875— t 17 Oct. 1925. Licențiat în litere dela Universitatea București 1898, doctor în filosofie și istorie la Uni- versitatea din Berlin; ales la 25 Mai 1910 membru corespondent al Academiei Române; a fost numit suplinitor de istoria medie și modernă la Iași, apoi profesor definitiv la Cluj (1923). — Cfr. Marin Popcscu-Spmeni, «Contr. la Istoria înv. Superior» pg. 118— 119, unde se face și o catalogare a scrierilor lui loan Ursu. 46 107 (?)• 4Ț 108 Scrisoarea cătră Boutroux, următoarea în acest voL — Bou- troux a fost raportorul la Academia științelor morale și politice din Paris asupra cărții lui A. D. Xenopol: «Les Principes fonda- mentaux de l’histoire», apărută în anul 1899. — Cfr. Arhiva X 495. Emile Boutroux, filosof francez, * 28 Iulie 1845, a studiat în Paris și Heidelberg, dela 1876 profesor de filosofie la Universitățile Montpellier și Nancy; 1877 de istoria filosofie! la Școala normală din Paris; 1885 la Universitatea din Paris; 1898 membru al Insti- tutului. Franței. Scrieri: «De Ia contingence des lois de la nature». Paris 1874, ed. II 1902. — «Questions de morale et d’education», 1895. — «De l’idce de la loi natureHe», 1895. — «Etudes d’histoire de la philosophie», 1897, ed. II 1901. — «Pascal», ed. IV 1907. — Cfr. M. K. Lexikon, Ergănzungen und Nachtrăge, voi. XXI 152. 51 109 Deși A. D. Xenopol și-a făcut studiile în Germania, deși fa- milia sa se trăgea din Germania, în raportul ce se face desprea activitatea istoricului român la «Institut de France» se arată 64 lucrări scrise în limba franceză, numai trei în limba germană, trei în cea italiană, una în spaniolă și alta în limba rusă. 53 no n. lorga, «Histoire des Roumains de Transylvanie», 2 voi. București 1916. 54 113 Cfr. nota 106. 11 - Charles Drouhet, profesor de limba și literatura franceză la Universitatea din București. Pentru biobl, Cfr. Marin Popescu- Spineni, op. cit. 164—165. H3 V. Gh. Morțun, Cfr. articolul lui N. lorga în «Neamul Ro- mânesc» 1919 nr. 167. Cit. apud. Barbu Theodorescu, 372 I. E. TOROUTIU - NOTE 421 IOAN BOGDAN 56 1 La Ateneul Român N. lorga a vorbit despre Basta și Mihaîu Viteazul. 2 Grigorie Antipa, membru al Academiei Române din 14 Mai 1910. 3 și 4 e vorba de magistratul Mihai Tassu, fratele primei soții a lui N. lorga (D-na Maria Clinceanu). 5 N. lorga: «Acte și fragmente cu privire la Istoria Românilor, adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului și publicate cu sprijinul Ministerului de Instrucție publică». Voi. I-iu cuprinde documente culese din Paris, anii 1389—1772; din Berlin 1526—1768, A apărut în 1895. Voi. al II-lea cuprinde documente din Berlin 1768—1839, apărut în 1896. Voi. al IH-lea cuprinde documente dintre anii 1367—1497, adu- nate din arhivele italiene Torino, Milano, Genova, Venezia, apoi germane, și altele diverse. A apărut în anul 1897. Cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. 62. 6 Petre Poni, membru al Academiei Române, ales la 30 Iunie 1879, A fost și președintele ei. t 2 Aprilie 1925. 7 și 8 Concursul bănesc al Ministerului Instrucțiunii și Cultelor dat Academiei Române pentru imprimarea «Actelor și fragmen- telor cu privire la Istoria Românilor» de N. lorga, citate la nota 5. — Iliescu, probabil funcționar la Academia Română. — Ștefan Sihleanu, întâlnit și în scrierile lui Barbu Delavrancea adresate Elenei Miller-Verghy (cfr. St. D. L. V) și numit uneori Patan, s’a născut la 1857 și a fost profesor de zoologie la Universitatea din București (1888). A ocupat și funcții administrative-politice: director în Ministerul Finanțelor (1881); secretar general al Mi- nisterului Instrucțiunii publice și Cultelor (1895); director gene- ral al Teatrelor (1901—1905). A fost și președinte al Ateneului Român. Dintre scrierile sale, menționăm numai Cursul său de Zoologie Medicală, apărut la 1911. — Cfr. Gh. Adamescu, în «Dic- ționarul Istoric și Geografic Universal» pg. 1870. 9 V. Palade, cel dintâi administrator al Casei Școaielor, la înfiin- țarea ei. 58 10 Petru lorga, astăzi căpitan în armata română. 11 Pe timpul când era la Viena pentru a copia documente, pu- blicate în anul 1898, sub titlul: N. lorga «Manuscripte din biblio- teci străine relative la Istoria Românilor» — București 1898. — Cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. pg. 63, nr. 434. 12 Volumul al II-lea din «Acte și fragmente», cfr. nota 5, 7 și 8. 13 Directorul general al contabilității din Ministerul Instrucțiunii publice și Cultelor. 14 Inaugurarea anului universitar (?). STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 422 Pagina 59 62 63 60 61 15 N. lorga este în acest timp necontenit «Pe drumuri depărtate» pentru adunare de documente (cfr. n, 5). Paralel cu acestea apar însă și «notele» sale de călătorie. Astfel la 1895 «Amintiri din Ita- lia», «Giosue Carducci», Veneția, Padova, Vicența, Verona, Mi- lano, Turin, Genova, Piza, Roma, Florența, NapolL Iar în volumul dela 1904 «Pe drumuri depărtate» o altă serie de orașe. In «Notele de călătorie» publicate în «Literatură și Artă Română» sau «Prin Dalmația și Italia», prin «Schițele» de drum, N. lorga, călătorul, te răpește și pe tine cetitor, pretutindeni, să vezi ceea ce călăto- rind singur mai cu anevoe ai putea vedea. Pentru capitolul lorga călător cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. pg. 196—206. 16 Cfr. nota 4. 17 Radu Bogdan, mort după războiu. 18 N. lorga «Cum se predă istoria în școalele noastre. Cu ocazia unui nou manual» [Gr. G. Toeilescu], în Conv. Bit. 1899, pg. 537 și urm. și 1906 pg. 42 ș;i urm. 18 N. lorga, «Documente nouă în parte românești relative la Petru Șchiopul și Mihai Viteazul». Buc. 1898. •2 0 îoan Colțescu, negustor brașovean, stabilit în București, având în Calea Victoriei o prăvălie de coloniale. 21 George Popovici (T. Robeanu), cfr. introducerea acestui voi. pg. XCI—XCVIII și scrisorile lui cătră N. lorga pg. 207—222 din . acest voi. 22 Dimitrie OnciuL 23 Data acestei scrisori 1898 este problematică deoarece «Româ- nia Jună», ziar național independent, apare abia la 2 Dec. 1899'—9 Oct. 1906, după cum ne arată Nerva Hodoș și Al. Sadi-Ionescu în «Publicațiunile Periodice Românești» pg. 611. Intre colaboratori și susținători sunt: Nicolae Basilescu, George Bogdan, I. L. Cara- giale, Ion Clinciu, George Coșbuc, A. C. Cuza, Ovid Densușianu,. Ion Gorun [Al. Hodoș], S. Halița, N. Aurel C. Popovici, Dim. Ro- setti Max, C. Rădulescu-Motru, Dr. Tăîășescu, Dr. Urechiă, N. Vaschide, Mihail Vlădescu, Al. Vlahuță și a. Propr. și ed, «Mi- nerva». N. lorga la «România Jună» în acest timp: Frederic Dame și «Istoria României contemporane», n-rele 158/9, 161, 164, 167, 170', 172. — Cfr. Șt. Meteș, op. cit. (1913) 31. — Tot despre Dame și «Istoria» lui N. lorga în «O viață de om»... II <5 și urm. 24 N. lorga lucra în arhivele din capitala Austriei la Documente, a căror publicare o vom întâlni mai târziu. 25 Nicolae Quintescu, doctor în filosof ie. Profesor de limba la- tină, dela 1869 până la 1881 la Universitatea din Iași; din acest an la Universitatea din București; fost membru al Academiei Ro- mâne, din 14 Sept. 1877. f 12 August 1913. 28 Constantin Dimitrescu-Iași # 25 Febr. 1849 — ț 1922. Pro- fesor de istoria filosofiei și de filosofia socială la Univ. din Iași dela 1878 până la 1885, când a fost transferat la București. A fost 423 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 63 64 65 66 67 68 69 70 71 71 72 73 75 un mare pedagog; deși a scris și publicat puțin, reputația lui stă- rue până în zilele noastre, iar unii dintre foștii săi elevi au făcut anul trecut să apară un volum omagial, din inițiativa și truda. Doamnei și Domnului Prof. O. Lacrițeanu. 27 28 Tîtu Maiorescu, Constantin Dimiireseu-Iași. — loan Bog- dan a fost decan al Universității din București din Noemvrie 1898 până la moarte. Prin urmare bătălia a fost câștigată de tineri. 29 loan Crăcnmeseu, profesor de pedagogie, la Univ. din Buc. 30 Giovanni L. Frollo, profesor de istoria literaturilor neo-latine, la Universitatea din București. 31—36 N: îorga: Studii și Documente. cu privire la Istoria Ro- mânilor voi. XX. Scrisori ale lui Gașpar-Vodă Gratiani și despre dânsul înainte de domnie. Scrisori și rapoarte privitoare la răz- boiul turco-german 1683—1699; Acte polone privitoare la războiul cu Turcii din 1620—1. Micellanea. Acte din arhive austriace pri- vitoare la întâmplările din Țările noastre și din Ardeal după moar- tea lui Mihai Viteazul. Acte din alte arhive în legătură cu cores- pondența austriacă precedentă. București 1911. — Cfr. B. Theodo- rescu op. cit. 61. 37 Gr. G. Tocilescu, B» P. Hașdeu, V. A. Urechie. 38 cfr. pg. 64 aici: «Cu noi sunt etc.»... și notele 27, 28. 39 Const. Dimitrescu-Iași. *0 Căsătorită cu scriitorul George Tulbure, protopop, inspector școlar Oradea Mare. 41 Cfr. nota 21. 42 loan Bogdan, directorul «Convorbirilor Literare» din acest an, 1899, până la 1906. 43 și 41 in 1900 N. lorga publică în «Conv. Lit.» următoarele: «Lupta pentru stăpânirea Vidinului în 1365—6 și politica lui Vla- dislav-Vodă față de Unguri: un episod din cucerirea peninsulei balcanice de Turci» (pg. 962—999). — «Revista Tinerimea Română». Noua serie, voi. III, fasc. 3) (pg. 526). — «Un vechiu răvaș și o conspirație de demult» (pg. 27'0—273). — «Cronică și bibliografie» (pg. 331—332). — «Cronică» (pg. 472., — «Pentru D-1 A. D. Xenopol» (pg. 428). — «Un mănunchiu de vechi documente românești» (pg. 616—623). — «Două scrisori românești ale lui Gheorghe Ștefan» (pg. 926—928). 45 cfr. nota 17. 46 șj 47 (?). 48 Gorbersdorf, stațiune balneară în Districtul Breslau (Ger- mania), pentru tuberculoși. 48 a Divorțul de prima soție, d-na Maria Tassu, fiica lui Vasile Tassu. 49 Cfr. n. 43! și 44. 50 N. lorga, căsătorit cu Ecaterina Bogdan, sora lui lancu Bogdan. 51 Al. Tzigara-Samurcaș a fost nașul lui N. lorga, la a doua căsătorie. 52 loan Bogdan era bine orientat în politică. De -fapt dela 7 Iulie 1900—14 Febr. 1901 a fost guvernul prezidat de Petre P. Carp. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 424 Pagî&a 75 7S La 14 Febr. 1901 — așadar patru zile după data acestei scrisori — avem un guvern D. A. Sturdza. 52 a Pompiliu Eliade, profesor de limba și literatura franceză la Universitatea din București, născut 13 April 1869 — t Iunie 1914, 53 Mihail Vîădescu * 1865, profesor de Botanică și Director al Inst. de Bot. dela Facultatea de Științe din București. Fost ministru și rector al Univ. din București. 54 Dimitrie Evolceanu * 1 Oct. 1865 (Botoșani). Conferențiar în 1894; suplinitor din Dec. 1901: agregat 22 Martie 1922; titular 9 Iunie 1906. 55 (?)• 56 N. lorga «Studiile d-lui Șăineanu despre influențele orientale exercitate asupra noastră», în «Noua Revistă Română» 1901, pg. 58—65. —■ Cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. 329. — La răspunsul lui Șăineanu, urmează replica lui N. lorga: «Cum răspunde d. Șăineanu când îl lauzi», în «N. R. R.» 19'01, pg. 131—137; 228; 324—332, 369—379. — Cfr. Idem, ibid. 57 E vorba de «Noua Revistă Română», de sub direcțiunea lui C. Rădulescu-Motru; a apărut la București dela 1 Ian. 190'0 și până în preajma războiului. — Cfr. și nota 56. 58 îancu Kalinderu. 60 Constantin Litzica (1873—1321), unul dintre cei mai învățați oameni ai țării, mort în plină maturitate și activitate. A fost con- ferențiar la Universitatea din București, la catedra de Filologie Bizantină. Zilele tragice dela sfârșitul anului 1916 îl găsiau, ca și pe a Iți înflăcărați, «elev la Școala Militară de Infanterie» din Bo- toșani, elev la vârsta de 43, ani și ca profesor universitar și om de o erudiție impunătoare, era chemat la apel de căpitan — care astăzi se găsește în casa de alienați — «mă, tu cel cu nasul roșu». Un locotenent plesnia cu cravașa obrazul altor asemenea «elevi», alți subalterni tundeau cu mașina de tuns cai această turma, crescută selbatic printre hrisoavele mucegăite ale bibliotecilor, până când într’o bună zi «cel cu nasul roșu» — evident bolnav — ceru căpi- tanului sa fie dus la raport Comandantului Școlii. «Cauza?» — întrebă căpitanul. «Să vă reclam pe D-voastră și pe toți subalternii Dv. Ceea ce faceți Dv. cu noi e o adevărată bătae de joc. Nici cu dușmanii noștri de arme nu v’ați comporta astfel. Sunt cu nasul roșu, fiindcă sunt bolnav, sufăr de rinichi, sufăr de regimul ali- mentar, sufăr de dragoste pentru Țara noastră, dar eu am un nume și D-voastră aveți datoria să mă chemați pe nume și să nu folosiți defectele mele corporale pentru a mă face de râsul copilandrilor cu cari stau umăr la umăr. Și în afară de aceasta, am lucrat și eu ceva pentru țara aceasta; evident, nu sunteți obligat să cunoașteți, dar în controalele armatei sunt trecut Litzica Constantin și pentru a vă reaminti acest lucru, vă rog să mă scoateți la raport la d-1 comandant al Școlii». — Căpitanul, deși un om deosebit de energic, îngălbenise. Dădu ordin unui subaltern să adune toată compania 425 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina Țg în careu. Apoi intitulându-ne «camarazi», ceru lui Litzica să-l ierte, iar de nu, atunci îl va scoate la raport în fața comandantului Școlii și va suporta consecințele. Incidentul s’a închis prin gene- rositatea gestului lui Litzica, iar căpitanul i-a mulțumit pentru exemplara lecție ce i-a dat. 77 C1 Scrisoarea aceasta (XXVII), fără dată, poate fi din 14, 15 Febr., deoarece schimbare de guvern este la 14 Febr. 1901. Cfr. nota 52, pg. 423. 73 62 cfr. nota 57 și 56, — Articolul Iui Șămeami: «Răspunsul meu d-lui lorga», în Noua Revistă Română, voi. III, nr. 27, pg. 128— 130, nr. 28, pg. 180—187. 63 Cfr. nota 106 pt. pg. 45. 64 Analele Academiei Române (seria II, tom, XXII, 1900—1901) aduc în ședința dela 21 Martie 1901 amplele discuțiuni asupra «manuscriptului despre Istoria literaturii române dela Cantemir până la 1821» de N. lorga, manuscript prezintat la concursul Pre- miului Adamachi. Președintele Acad. Rom.: Petre Foni, raportor V. A. Urechiă. Intre cei mai înverșunați adversari, erau B. P. Has- deu, N. ionescu, Gr. Ștefăneseu, Gr. G. Toeilescu, pentru premiere A. D. Xenopol, D. Sturâza și alți 7 membrii, contra premierii 17 membrii. «D-l președinte anunță că premierea a fost respinsă». — Cfr. op. cit. 144—158), 65 N. lorga, «Relațiile Moldovei cu Polonia după documente nouă: Petru Rareș și politica sa față de Poloni», în Conv. Lit 1901 pg. 324—352 și 391—419. gQ 66 Constantin Bogdan, băiatul lui lancu Bogdan, actualmente magistrat în București. gl 67 cfr. nota 69. 68 Alexandru Szilâgyi (* 30- Aug. 1827—12 Ian. 1899), mare istoric maghiar; a scris între altele, cu colaborarea mai multor istorici maghiari: «Istoria națiunii maghiare», apărută la Budapesta în zece volume, între ani 1894—1898, și cunoscută sub titlul Istoria milenară a Ungariei. Despre ea vorbește adesea și A. D. Xenopol. 69 In 1901 N. lorga publică în Conv. Lit următoarele studii istorice, cronici și notițe: «Lucruri nouă despre . Vlad-Țepeș» (149). — «Relațiile Moldovei cu Polonia după documente nouă. Petru Rareș și politica sa față de Poloni» (324, 391). — «Cu privire la luptele lui Mircea cu Turcii» (473). — «Mama lui Constantin Vodă Basa- rab» (810). — «Viața unui Mitropolit de altă dată: Filaret al II-lea» (999, 1101). — «O contribuție la istoria lui Mihai Viteazul» (94). — «Un document dela Despot. Un act românesc din 1600» (191). — «O mărturie nouă asupra luptei lui Basarab-Vodă cu Ungurii» (285). — «O nouă mărturie asupra luptelor dintre Dan al II-lea și Radu Prasnaglava» (383). — «Pentru D-l B. P. Hasdeu» (384). — «Memo- riile societății din Odesa, XXIII» (575). — «Bollati de Saint-Pierre, STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 426- Pagina 81 82 83 84 85 86 Spedizione in Oriente di Amadeo VI» (575). — «Tortenelmi Tar, 1901 fac. 2» (671). — «Zimmermann, Werner și Muller, Urkunden- buch, t. III» (1055). — «Comunicări mărunte» (1151). 70 Vatrosîav Jagic, * 6 Iunie 1838 în Warasdin; celebru slavist; la 1871 profesor de filologie comparată la Odesa; 1874 profesor pentru limbile și lit. slave la Univ. din Berlin; la 1880 în Peters- burg; dela 1886 profesor de filologia slavă la Universitatea din- Viena. 70 a loan Bogdan «C. Manasses, Cronica lui. Traducere medio- bulgară c. 1350. Text și glosar cu o prefață de I. Bianu, Bucu- rești, Socec et Co., 1922, VIII < 456 pg.». — Lucrarea s’a tipărit abia după moartea lui loan Bogdan. Bibliografia scrierilor lui I. Bogdan a alcătuit-o P. P. Panaitescu, precedată de studiul «loan Bogdan și studiile de istorie slavă ia Români» ca «lecție de deschi- dere a conferinței «Istoria Slavilor și ă legăturilor lor cu România.» ținută la Facultatea de Litere din București, 10 Febr. 1927». (Cfr. Buletinul Comisiei istorice a României, voi. VII. București 1928, pg. V—XXXII). 71 Wilhelm Tomaschek, * 26 Mai 1841 în Olmiitz, ț câteva zile după data acestei scrisori (9 Sept. 1901), filolog și geograf, la Uni- versitatea din Viena. — Cfr. Bittner: Wilhelm Tomaschek, în Mit- teilungen der Geographischen Gesellschaft in Wien, 1902. 72 La cronica lui Manasses. Cfr. nota 70 a. 73 A. D. Xenopol «N. lorga, Istoria literaturii române în sec.. XVIII», în Conv. Lit. 1901 XXXV 945—960. — «Darea de seamă» este o amplă replică adversarilor cari au votat împotriva premierii de către Academia Română, în șed. dela 21 Martie 1901. — Cfr. și nota 64. 74 Cfr. nota 64. 75 Ar fi o impietate să-i divulgăm numele. 76 Soția lui loan Bogdan. 77 Textul trebue cetit: «cele două volume de cronici ale mele», nu «critici», cum din eroare s’a tipărit în textul scrisorii lui Bog- dan (pg. 84). Volumele de cronici, le cităm după lucrarea amintită a lui P. P. Panaitescu: Hurmuzaki. Documente privitoare la Istoria Românilor. Supliment II. (Documente din arhivele polone), cu traducere franceză de I. Skupiewski, București. I. V. Socec, în 4*. (Voi. I. 1893, XXXIV + 652 pg. Voi. II. 1895, XXXII + 624 pg. Voi. III, fasc. I, 1900, 312 pg.». — de loan Bogdan, Cfr. P. P. Panai- tescu, op. cit. pg. XXII. 78 Pentru colaborarea lui N. lorga la Conv. Lit. în 1901. Cfr. nota 69. 79 Doamna Ecaterina lorga. 80 Cfr. nota 17. 81 Cfr. nota 76. 82 Virgil Popescu, profesor secundar și fost director al unui liceu din Capitală. Cunoscut cu traducerea din Hermann Sudermann «Magda» (Heimat). Cfr. I. E. Torouțiu, H. Sudermann în lit. rom. București 1930, pg. 83. 427 I. E. TOROUȚIU - NOTE: Pagina 86 83 Romulus Ciofiec. gȚ 84 sm. Grigoroviță, fost profesor de liceu, în București, (* 1854 — ț 1914). A scris foarte multe studii de germanistică și literatură beletristică. Amintim «Chipuri șî graiuri din Bucovina» (nuvele și schițe) ed. I-a Berlin 1900, ed. II București «Minerva». «De peste hotare» București ,,Minerva“ 1905. Un voluminos Dicționar româno - rus și ruso-român (București 1901), altul german-român și rom,- german (1893). Cu studiul de mare anvergură «Românii în monu- mentele literare medievale germane» (1901) apoi «Curentele prin- cipale la SchlHer» (București 1905) și cu alte lucrări temeinice de germanistică vroia să-și facă drum spre catedra de limba și lite- ratura germană dela Universitatea din București, ocupată însă de contracandidatul său Simion Mândrescu. A fost și un al treilea candidat: Konrad Richter... Profesor agregat la 1908, definitiv la 1911, titularul catedrei de limba și literatura germană, Simion C. Mândrescu a avut de luptat cu mari dificultăți pentru a putea crea un renume catedrei. Mai întâi, liceul îi furniza elemente insufi- cient pregătite pentru ceea ce S. Mândrescu, în cei mai viguroși ani, ar fi voit să facă din catedră. După timpul scurt de trei ani dela definitivat, a izbucnit războiul mondial, care din cauza inte- reselor și orientărilor noastre politice a pus limba și literatura germană în stare de inferioritate. In Parlamentul dela Iași (1917) I. G. Duca, Ministrul instr. publice, anunța chiar că va scoate din învățământul secundar limba germană. «Foarte bine» — răspunse N. lorga — «până la războiu i-am văzut pe germani numai cu un ochiu, de acum înainte ni-1 scoatem și pe celălalt ca să nu-i vedem deloc». După războiu situația catedrelor de germană a devenit și mai critică, așa încât și ceea ce S. Mândrescu a realizat se dato- rește tenacității sale. Aceasta, în ceea ce privește pregătirea cor- pului didactic în specialitatea germ, pentru învățământul secundar. Pentru activitatea sa științifică cfr.: M. Popescu-Spineni, op. cit, 166. — Em. Grigoroviță a continuat să lucreze și, când la 1914 își curma firul vieții din cauza unor încurcături financiare, ne lăsa 27 de scrieri, printre cari trebue amintit și «Dicționarul geografic al Bucovinei» și traducerea unui volum de poezii din Eminescu în limba germană. 85 «in mijlocul multor greutăți și suferinți intime am lucrat, mai acasă, mai la mănăstirea Neamțului unde am salvat de la risipire un mare număr de manuscripte și de documente, care sînt astăzi la Academie, ca și cele de la Cernica». E vorba de anii 1901—1902. (Cfr. N. lorga, «O viață de om, așa cum a fost» voi. II pg. 14—15). 86 Probabil M. Mignet «Histoire de la revolution fracaise depuis 1789 jusqu’en 1814». 87 Ștefan Bogdan, fratele lui lancu Bogdan. 88 N. lorga «O expoziție de științe» în Sămănătorul 1903 II 627—630. 88 89 «Literarisches Zentralblat fur Deutschland», revistă săptămâ- nală, întemeiată la Leipzig de Fr. Zarncke, după moartea căruia (1891) conducerea a trecut asupra fiului său Eduard Zarncke. Re- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 428 Pagina 88 vista are în program tendința să dea scurte rapoarte critice asupra aparițiilor noi din domeniul literaturii științifice; dela 19’00 și un supliment cu critică asupra literaturii beletristice. — N. lorga a publicat în L. Z. câteva recenzii: I. Nistor, «Handel und Wandel in der Moldau», nr. 8, pg. 234. — Gottron Adam, «Ramon Lulls Kreuz- zugsideen‘, nr. 9, pg. 722. — E. Gerland, «Geschichte des lateinischen Kaiserreiches von K[onstatino]pol» I, (1906 LVII), nr. 6. — Cfr. Ștefan Meteș, op. cit. pag. 3. 88 90 Revue de Synthese historique (H. Berr). George Bogdan-Duică. 92 Cfr. nota 84. 8$ 93 cfr. nota 91. 94 Karl Lamprecht. — «Germania a pierdut mai mult decât o bătălie, ale cărei urmări totuși se pot repara, a pierdut pe Karl Lamprecht. Cel mai mare istoric al ei, revoluționar, deschizător de cale, inovator, a închis ochii în ceasul celor mai grele griji pentru țara sa»... Karl Lamprecht «voia să găsească, nu adevărul faptelor ci adevărul din fapte»... (N. lorga, «Drum Drept» 1915, pg. 233—236). $0 95 n. lorga «Geschichte des rumănischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen», apărută la Gotha în 2 voi. (XIV + 4’0-2 și XIII 4- 541), în colecția «Geschichte der Europăischen Staaten», de sub îngrijirea profesorilor F. A. Ukert, W. v. Giesebrecht și Karl Lam- precht. 96 (?). 97 A. L Jadmirsky (sau: skji), istoric rus care a fost și prin Bucu- rești. A făcut dări de seamă asupra unor lucrări ale lui loan Bog- dan, și le-a publicat în periodice din St. Petersburg. Cfr. P. P. Panaiteseu, luor. cit. pg. XXIII, XXV. 98 AL Ștefulescu, institutor din Târgu-Jiu, «care a dat în Tisma- na, în Istoria Târgu-JMui, în Gorjul, în monografiile despre mă- năstirile Polovraci și Strâmba, despre satul Călești, contribuții do- cumentare pentru cunoașterea țării, care vor rămânea în mijloa- cele de informație ale oricărui istoric» (N. lorga, în «Neamul Ro- mânesc» 1915). 99 N. lorga «Manifestări nouă ale unei școale vechi»’ «Ultimul plagiat al d-lui Gr. G, Tocilescu», în «Conv. Lit.» 1903 și 1904. Po- lemica pornește dela Gr. G. Tocilescu, care făcuse o «întâmpinare» la un raport defavorabil «asupra manualului său de istorie română (v. Convorb. Lit. XXXVII, pg. 1060 sq.)». — Cfr. I. Bogdan în Conv. Lit. 1 Ian. 1904 XXXVIII 112 și urm.). — Scrisoarea aceasta trebue să fie dela finea anului 1903, Bogdan se oferă să suporte cheltuelile unei ediții separate (extras ddn «Conv. Literare» al articolelor lui N. lorga împotriva lui Gr. G. Tocilescu). ioo Concurenți: Em. Grigorovița, K. Richter și S. Mândrescu. A reușit cel din urmă. Cfr. și nota 84. 101 (?). 102 Ermil A. Pangrati, colaborator în acest timp la Conv. Lit. 429 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 92 103—105 s’a. și amânat publicarea continuării articolului «Ultimul plagiat al d-lui Gr. G. Toeilescu» de N. lorga în numărul din Februarie. Cfr. și nota 99. — In n-rul din Ianuarie studiul eco- nomic al lui C. Alimăneșteanu «Necesitatea de a se încuraja de cătră Statul Român anumite industrii», (în Conv. Lit. 1904, pg. 62— 112), etichetă frumoasă sub care s’au ascuns mai târziu trusturile de jefuire a consumatorilor. — Despre C. Alimăneșteanu, v. N. lorga, «Oameni cari au fost» I 457. 93 10G“7 (?). 108 Prințul Alexandru Callimachi, cu a cărui cheltuială s’a tipă- rit Istoria Literaturii Române din sec. al XVIH-lea de N. lorga. 94 109 Wladislaw Abraham «Powstanie organizacyi Koscioca lacins- kiego na Ruși» (Lemberg 1904) — (Organizația Bisericii catolice în Rusia și în țările ce au stat în legătură cu Rusia Mică) — de N. lorga în Conv. Lit. 1904 pg. 415/16. no Nici n’a apărut. ni In 1904 N. lorga publică în Conv, Lit.: «Istoria lui Mihai Vi- teazul» (1 și urm.). — «Un nou act ardelean de danie dela Mihai- Vodă» (705 și sq.). — «Braga-Voevod al Țării Românești» (1043). — Citatul articol polemic, în continuare, cu Gr. G. Toeilescu. — «Un nou volum al canonicului Augustin Bunea: Discursuri, Autonomia bisericească, Diverse» (878). — «Schematisme bisericești din Tran- silvania și Ungaria» (975). 96 112 N’a candidat. Pe N. lorga abia mișcările studențești din 1906 și răscoalele țărănești din 1907 îl împing în politică. 97 113 Jean Mărie Arthur Joseph Giry, arheolog francez, * 1849 (Tre- voux), profesor de diplomatică la Ecole de Chartes. A scris, între altele: Histoire de la viile de Saint-Omer et de ses institutions. — Cfr. G. Vapereau, «Dictionnaire universel des contemporains», 681/2. 114 și 115 Din «Documente și Regește» de I. Bogdan. Calea: «Popa Greghi, Vasăle Șălaru, Constandinu a Calei...» (?). în N. lorga «Scrisori de boeri și negustori Olteni și Munteni» etc. București 19'06, pg. 167. 116 (?). 98 ii? Dimitrie Sturdza. 99 118 n. lorga: «Inscripții din bisericile României, adunate, adno- tate și publicate, Voi. I-iu Fasc. I. București 1905. VII + 314. pg. Fasc/ II 1907, 315—374 pg. — Voi. II — 1908, 381 pg. — Cfr. B. Theodorescu, op. cit. pg. 60. 119 Cfr. nota 95. 129 I. Bogdan, ediția I-a: Documente și regește privitoare la rela- țiile Țării-Românești cu Brașovul și Ungaria în secolul al XV-Iea și al XVÎ-lea, precedate de o introducere asupra diplomaticei vechi romanești, București, I. V. Socec, 1902 în 8°, 349 pg.; ediția a I’I-a: Relațiile Țării-Românești cu Brașovul și cu Țara Ungurească (texte slave cu traduceri... și o introducere asupra diplomaticei vechi ro- mânești), voi. I, 1413—1508. București, Carol Gobl, 1905, XVIII + STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 430 Pagina 99 101 102 109 400 pg. în 8°. — Cfr. P. P. Panaitescu, op. cit. pg. XXIV și XXV. — Tot P. P. Panaitescu arată la pg. XXIV că prima ediție a fost recen- zată de Ștefan Orășanu, Gr. Tocilescu, lonescu-Gion și Pompiliu Eiiade, iar ediția a doua de N. lorga, în Sămănătorul IV 1905, pg. 208 și de A. I. lacimirski, în Jurnal mimsterstva narodnago pros- veștenia, din St. Petersburg IX, pg. 436—454, din 7 Iunie 1907. 121 Niculescu (?), — al doilea, poate N. I. Apostolescu. Și totuși acest «caraghios» a ajuns să fie «un foarte vajnic cer- cetător al Istroromânilor» (Leca Morariu «Istr o-Românii» 1927, 33), apărat de acelaș ciribirolog Leca Morariu (Pe margimea cărților II 1929, 26 Notă). 122 F. Robin (nu Rubin) cum din eroare s’a copiat și tipărit în scrisoarea lui Bogdan. Volumele XXXVI și XXXVII sunt anii 35 și 36 din Gonvorbiri Literare, unde s’a publicat studiul lui F. Robin: Evoluțiunea producțiunei românești dela 1884 la 1901. De notat că studiul începe să se publice în anul 1903 (Conv. Lit. XXXVI dela pag. 707 sub semnătura Biron, acelaș care a luat parte la polemica între Hasdeu și Junimea pe chestiunea Istoriei Literaturii Române a lui W. Rudow (Cfr. St. D. L. V Indice); în anul următor al Conv. Lit. (1904, voi. XXXVII pg. 731 și urm.) studiul se continuă sub semnătura F. Robin. Tot acest Biron, în Conv. Lit. 1903 XXXVI studiul Organizarea și naționalizarea Meseriilor (pg. 153 et sq.), iar în anul următor (Conv. Lit. 1904, voi. XXXVII) pe lângă con- tinuarea studiului Evoluțiunea producțiunei românești etc., altui întitulat Actul de desființare a breslelor (pg. 533 et sq.), semnat cu pseudonimul al doilea F. Robin. — In Indicele pentru anii I—XL din Convorbiri Literare, alcătuit de D. Evolceanu sub Biron există trimiterea la Franțois Robin, unde putem constata o bogată înși- ruire de articole și studii publicate în Conv. Lit. XXV, XXVIII, XXX, XXXII, XXXV, XXXVI, XXXVII și XL. (Cfr. Conv. Lit. 1906 XL 1206—1207). 123 «Moniteur des interets petroliferes roumains» București, Apa- riția dela 20 Aprilie 1900'; până la 1900, când Al. Sadi-Ionescu și Nerva Hodoș încheiau voi. I-iu din lucrarea lor Publicațiunile pe- riodice Românești, acest monitor nu-și încetase apariția. — Pro- babil N. lorga își pregătea material pentru lucrarea Negoțul și Meșteșugurile în trecutul românesc, apărut în 1906 sau și pentru studii tipărite mult mai târziu (1915: Istoria comerțului românesc etc. — Cfr. B. Theodorescu, op. cit. 192—196). 124 (?). 125 și 126 La calcularea anilor I. Bogdan s’a folosit, probabil, și de lucrarea lui H. Grotefend, Zeitrechnung des deutschen Mittel- alters und der Neuzeit, Bd. I—II, Hannover 1891 u. 1898, citată apoi în I. Bogdan, Documentele lui Ștefan cel Mare (2 voi.), voi. I pg. XXII. 127 Cfr. nota 113. 128—129 Probabil în «Documente privitoare la relațiile Țării- Românești cu Brașovul și cu Țara Românească4 etc... Cfr. Nota 120. 431 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 102 130 Maximilian W. Schroff, profesor la Craiova, autorul cunoscu- tului Dicționar German-Român, al unor lucrări originale beletris- tice în limba germană, și merituos traducător din literatura româ- nească în limba germană (N. Gane: Novellen; V. A. Ureche: Na- ționale Legenden; B. St. Delavrancea: Zwischen Traum und Leben; A. Vlahuță: Aus dem Fluge des Lebens; A. Russo: Sang an Rumă- nien; A. Odobescu: Historische Novellen; I. Slavici: Novellen; M. Eminescu: Gedichte, Novellen, și altele; precum și localisator din literatura germană în limba românească. — «Tageblatt» de care amintește I. Bogdan este: Berliner Tageblatt. 131 Gh. Bogdan-Duică. 132 Maximilian W. Schroff, licențiat în litere H Fac. din Bucu- rești, în acest an școlar (19'04/5). — Cfr. M. Popescu-Spineni, op. cit. pg. 264 103 133 I. Bogdan, Documentele Brașovului, cfr. nota 120. 134—137 in Constantin I. Jirecek; cfr. biobibl. St. D. L. I pg. 242, nota 9. 104 138 Cfr. n. 130 și 132. 139 Gh. Bogdan-Duică'. 105 140 N. lorga, Geschichte des rumănischen Volkes; cfr. nota 95. 106 141 Tipografia Gobl, existentă și astăzi sub firma Gobl & Fii S. A. București, str. Regală. 142 in anul 1904 au apărut mai multe lucrări ale lui I. Bogdan, așa încât nu se poate preciza despre care anume poate fi vorba. Poate: «Un hrisov al lui Mircea cel Bătrân din 10 Iunie 1415», București 1903. 107 143 Simeon Mândrescu, actualul titular al catedrei pentru limba și literatura germană dela Universitatea din București. 144 (?). Nu poate fi vorba de contra-candidatul lui S. Mândrescu, bucovineanul Em. Grigoroviță, care și fără de catedra universitară s’a dovedit să fie activ, destoinic și cu dorința de a lăsa o urmă în trecerea sa prin viață. 108 145 in acest an N. lorga s’a ocupat și cu publicarea operei Cores- pondența lui Știrbei-Vodă, voi. I-iu, București «Minerva» 1904. Pentru ceea ce N. lorga a publicat la 1904 în Conv. Lit. cfr. nota 111. 146 cfr. nota 95. 109 147 cfr. N. lorga, Un om cuminte s’a dus, în «Neamul Românesc» 1928 nr. 148 [I. Șișmanov]. — Cit. apud.i B. Theodorescu, pg. 377, nr. 5527. 148 Wilhelm Heyd, * 23 Oct. 1823, fiul istoricului Ludwig Frie- drich Heyd, a studiat teologia, a fost preot, apoi (1873—1897) Di- rectorul general al Bibliotecii Regale din Stuttgart. Opera sa de căpetenie: «Geschichte des Levantehandels im Mittelalter» apărută la 1879 în două voi. (Stuttgart); în ediție franceză trad. de Raynaud, Leipzig 1885—1886, două voi.). Se pare că despre împrumutul ace- stei cărți scrie Bogdan lui lorga. 149 (?). 150 Directorul tehnic al fostei edituri «Minerva». STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 432 Pagina 110 151 Ion Sârbu (1865—1922), istoric transilvănean, care a publicat: Matern Vodă Easarabas auswărtîge Beziehungen 1632—1654, Leip- zig 1899. — Istoria lui Mihaiu Viteazul, voi. I-iu 1593—1598, Bucu- rești 1901; voi. al II-lea, partea a Il-a 1598—1599, București 1907. —• Cfr. Gh. Adamescu, voi. al II-lea 336. — N. lorga: ț Ion Sârbu, în «Ramuri» 1922, pg. 358. — Cit. ^apud. B. Theodorescu, pg. 377, nr. 6526. 152 vasile Pârvan, * 28 Sept. 1882. — ț 26 Iunie 1927, fost pro- fesor de istorie antică și epigrafie, la Universitatea din București,, savant cu renume european. Amănunte în M. Popescu-Spineni, pg. 107 et sq. 153 Marin Dimitrescu (?). 111 154 (?). 113 155 Copii în gips. 156 Dimitrie Sturdza. 15" Doamna Zulnia, mama lui N. lorga. 114 158 cfr. nota 134—137. 159 V. A. Uljanickij: Materiali dlia istorij vzaimniech otnosenii Rosij, Polși. Moldavii, Valachij i Turțij v XIV—XV vv. (Materiale pentru istoria relațiunilor reciproce dintre Rusia, Polonia, Moldova, Țara Românească și Turcia în sec. XIV—XV), Moscova 1887. 150 Rudolf von Ihering, fost profesor de drept roman al lui I. Slavici la Viena, împreună cu. Lorenz von Stern, Schâffle, Hirtt și Brucke. Cfr. St. D. L. II 293, nota 12. In 1930 Constantin Turtu- reanu a tipărit la Iași lucrarea lui Ihering: Der Kampf ums Recht, apărută la Viena în 1872 și ajunsă în 1910' la a XVII-a ediție. In traducerea lui C. Turtureanu: Lupta pentru drept (Iași, Institutul grafic Presa Bună) se dă și o biobibliografie a lui R. Ihering. ioi I. A. Jacimirskij: Dartsvennia, ialovannia etc. Hrisoave de donațiuni, de miluiri, de privilegii și de confirmări ale domnilor moldoveni din sec. XV), Moscova. Textul rusesc dela pg. 115: «Buletinul societății slave de arheo- logie din Moscova». 162 Franz Zimmermann, istoric și istoriograf sas, născut 11 Sept. 1850 în Sibiiu. A studiat la Universitatea din Viena și la 1909 ocupa încă postul de arhivar al Sibiiului și al Universității naționale să- sești. Fr. Zimmermann a scris: «Das Archiv der Sladt Hermannstadt und die săchsische Nation». Ein Fiihrer (2. Aufl., Hermannstadt 1901), — «Ueber den Weg der deutschen Einwanderer nach Sieben- biirgen» (in den «Mitteilungen des Instituts fur osterreichische Ge- schichte»), 1888. — «Die Archive in Ungarn», 1891. — «Das Bistritzer Archiv», 1893. — «Biesterfelds Testament 1665», 1893. — împreună cu Karl Werner și Georg Muller a editat «Urkundenbuch zur Ge- schichte der Deutschen in Siebenbiirgen», 1892—19’01, în 3 voi. — Cfr. Meyers Konversations-Lexikon, Ergănzungen und Nachtrăge, voi. 21, pg. 1014; — In corespondența lui I. Bogdan cu N. lorga. 433 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 115 se pare că e vorba mai mult de colecția Documentelor dela Bi- strița: «Das Bistritzer Archiv». Publicațiunile istorice Hurmuzachi. Documente privitoare la Isto- ria Românilor. Voi. I-iu, partea a Il-a. — 1346—1460. Documente 637, culese de N. Denușianu. — Cu apendice de 57 documente sla- vone (1198—1450). — Cit, pe pagina a 3-a a coperții la: Fragmente din Istoria Românilor de Eudoxiu baron de Hurmuzaki. — Tomul al doilea, traducere făcută de loan Slavici, București Socec 1900. 116 163 «Vești din Basarabia», 1904, pg. 817/20. 161 Doamna Marioara Bogdan, soția lui lancu Bogdan. 117 165 lancu Bogdan este în acest timp director al Convorbirilor Literare. 166 Ce-a rămas după George Popovici — operă neînchegată — se păstrează de către Academia Română. Manuscrisele sale au fost cercetate până acum de numeroși scriitori și istorici, între cari înainte de războiu loan Grămadă, recent George Fotino, ș. a. 118 167 Poate că lancu Bogdan se referă la scrisoarea adresată de Eusebiu Popovici lui N. lorga, publicată în acest voi. pg. 223/4. In ce privește cea primită de I. Bogdan, credem că familia ne va îngădui să încorporăm în această colecție, într’unul din viitoarele volume, corespondența primită de 1. Bogdan, de nu cumva se va fi răvășit în timpul războiului. 119 167 a Nu s’a publicat nimic. Abia în 1908 St. O. losif și D. Anghel i-au tipărit în colecția «Minervei» poeziile risipite în Convorbiri Literare. Cfr. Scrisoarea XI, de pe pagina 367 a acestui volum. 168 in 1905, anul XXXIX din Convorbiri Literare se tipăresc următoarele scrieri ale lui N. lorga: Dela București la Gherghița (487). — Un adăpost de domn (719). — Altă ruină domnească (725). — Casa de țară a Brâncoveanului (727). — Târgușorul (985). — O nepoată a lui Alexandru Lăpușneanu (113). — Cumnata lui Mihai Viteazul (117). — începutul lui Socol din Cornățeni (120). — Vechiul meșteșug de clădire al Românilor (396). — Observații cronologice cu privire Ia Moldova în epoca lui Alexandru cel Bun (746). 169 Magdalena lorga, fiica lui N. lorga, pictoriță. 120 170 lorga, «O lacrimă pentru George Popovici», în Săm. 1905 IV 24 Iulie pg. 527 et sq. 171 loan M. Mcldovan, $ 13 Iunie 1833, dela 11 Aprilie 1894 membru al Academiei Române, f 7 Septemvrie 1915. Cfr. N. lorga, I. M. Moldovanu, (ț 1915), repr. în «Oameni cari au fost» II 181/2. 121 172 In 1905 N. lorga a publicat următoarele cărți: «Oameni și fapt? din trecutul românesc». — «Pomenirea lui Ștefan cel Mare». — «Inscripții botoșănene». — «Istoria Românilor în chipuri și icoane* I/VI + 222; 11/250. — «Inscripții din bisericile României», I/VIII 4- St. D. L. VII — 28 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 434 Pagina 121 122 123 124 125 126 127 128 312 . «Povesti, scrisori și cronici». — «Brașovul și Românii». — «Viața și Domnia lui Barbu Știrbeiu Domn al Țării Românești (1849—1896) 1/20 pg. II 156. — «Mărturii istorice privitoare la viața și domnia lui Știrbei-Vodă», București 1905. 7'55 pg. — «Câteva manuscripte și documente din țară și din străinătate relative la Istoria Românilor» II 26. — «Geschichte des rumânischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen» I/XIV 4- 402; II/XII 4- 541. — Cfr. Ștefan Meteș, «Bibliografia scrierilor lui N. lorga, viața și activitatea», București 1913, pg. 6, 11, 14 și 40. — Credem, că «pre- dica» se referă la «Geschichte des rum. Volkes». 173 cfr. nota 172. 174 I. Bogdan publică în 1905: «Relațiile țării Românești cu Bra- șovul și Țara Ungurească etc...» Tip. Carol Gobl. — «Album paleo- grafie cuprinzând 26 de facsimile de documente românești din se- colul XV», București Socec. — «Documente moldovenești din sec. XV—XVI în Arhivele Brașovului». în Conv. Lit. 1905 XXXIX 752— 774 și 828—868, și în ediție separată Socec, IV 4- 64. — Cfr. P. P. Panaitescu, op. cit. XXV. 175 Probabil: N. lorga, «Gânduri și sfaturi ale unui om ca oricare altul», București 1905, 236 pg. Edit. «Minerva» său: «Cugetări» din «Sămănătorul» 1904, 1905, contuare în 1906, apoi la 1907 în «Floarea Darurilor», adunate în volum la 1911: «Cugetări», Vălenii-de-Munte, 327 pg, — Cfr. Barbu Theodorescu, op. cit. 227 et sq. 17(5 Vezi în scris. XCIX dela pg. 122 că se poate să fie vorba de continuarea cetirii coaielor din «Istoria nemțească» a lui lorga («Geschichte des rumânischen Volkes»), volumul al Il-lea. 777 Cfr. nota 172. 178 cfr. nota 172. — N. lorga, «Mărturisiri istorice privitoare la viața și domnia lui Știrbei-Vodă» București 1905, 755 pg. 779 Alexandru Lepădatu. 180 n. lorga s’a .ocupat cu documentele privitoare la familia Can- tacuzino, înainte de 1905, așa că «teancul mare de documente dela Cantacuzino» sunt, deșigur, altele decât acelea care au intrat în: N. lorga, «Operile lui Constantin Cantacuzino Stolnicul», București 1932, XL IV + 180. — ««Despre Cantacuzino». Studii istorice, Buc. 1902 CLXIII. — «Documente privitoare la familia Cantacuzino», Buc. 1902, 360 pg. — «Genealogia Cantacuzinilor», Buc. 1902, XI 4- 965 pg. — Cfr. Șt. Meteș, op, cit. 4—5. S’ar părea să fie documentele primite de N. lorga dela Emil Gârleanu, pe atunci subloct. în Bârlad. In scrisorile nuvelistului dela 1905 acest voi. pg. 383 și 384. 7 82 «Memoriile Regelui Carol I al României (de un martor ocu- lar)», au apărut în XVII voi. în Edit. ziarului «Universul», tipărirea terminându-se în 1912. 435 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 128 183 și184 Atât voi, l-iu cât și al II-lea din «Istoria Românilor în chipuri și icoane» de N. lorga au apărut la finea anului 1905. 129 185 «Revista Idealistă». Literatură, artă, știință, sociologie. Apa- riția la București dela 1/14 Martie 1903. — Director Mihail G. Hol- ban; prim-redactor N. Vaschide. — Cfr. Al. Sadi-Ionescu și Nerva Hodoș, op. cit. 571. 186 «Curentul Nou», Galați, 15 Noemvrie 1905 — Martie 1906. — Dacă e vorba de «curent» și încă «nou», redactor este H. Sanielie- vici, iar tipograful «Schenk». 130 187 Profesor la Facultatea de Teologie din București. 131 188 Hans Ferdinand Helmolt, istoric german, * 8 Iulie 1865»; a studiat în Leipzig și Bonn, filologia clasică și comparată, apoi având ca profesori pe K. Lamprecht și Ratzel, istoria și geografia, își ia doctoratul cu teza «Kbnig Ruprechts Zug nach Italien» (1892); membru foarte activ al Societății pentru Istoria renană (18931— 1894); dela 1894 redactorul Institutului Bibliografic dela Leipzig, unde împreună cu alți istorici specialiști a tipărit, începând cu anul 1899, o Istorie Universală, în 9 volume. — In Arhiva lui N. lorga se găsesc patru scrisori dela Helmolt, cari vor intra în unul din volumele viitoare. «lorga scrie încă în 1914» (Cfr,: Ștefan Meteș, «Activitatea Isto- rică a lui Nicolae lorga», Ramuri 1921, pg. 313) «pentru cunoscuta colecție germană «Weltgeschichte» editată (sic!) de Hans F. Hel- molt» (nu Helmont, ca în Șt. Meteș, loc. c. și indice)), «în Lipsea, istoria pe scurt, cu numeroase ilustrații, a Hunilor, Bulgarilor, a Albaniei, a Maghiarilor, și a Țiganilor. Cartea a apărut numai în 1919, voi. IV, partea contemporană însă a evenimentelor din urmă și a războiului chiar, care privește pe Români, Bulgari și Unguri, e falșificată dei editorii germani, căci lorga cu nația sa nu mai făcea parte în timpul tipăririi din alianța puterilor centrale, ci din dușmanii Germaniei, de aceia au crezut să e spre cinstea științei germane să falșifice și să spună lucruri pe care lorga nu le-ar fi spus în dauna adevărului niciodată. De altcum lorga în- dată ce a luat cunoștință de această falșificare a protestat în re- vistele apusene». Din St. Meteș, op. și loc< cit., care pentru «re- vistele apusene» face și trimiterea: «Vezi Buletinul inst. pt. stu- diul Europei sudorientale, VI București 1919 p. 58». 189 «Tăgliche Rundschau», ziar întemeiat' la 1881 de editura Bemhard Brigl din Berlin. La 1900 ziarul trece în proprietatea Institutului Bibliografic din Leipzig, unde Helmolt făcea parte din conducere. 132-133 190—191 (?). 134 192 1- William Tooke, istoric englez, care a fost mult timp preot misionar în St. Petersburg. A murit în anul 1820. — 2. Thomas Tooke, fiul lui William, născut la 1774 în St. Petersburg, econo- mist englez. A scris: «Merchant’s petition in favour of free trade». — «History of prices», 6 volume, Londra 1838—1857. Lucrarea a STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII Pagina 134 Lucrarea a apărut și în traducerea germană a lui Asher, Dresda 1858—1859. — «Inquiry into the currency principie», 1844. — «On the bank charter act of 1844», 1885. :— 3. Home Tooke John, scriitor englez, * 25 Iunie 1736 în Londra, Ț 18 Martie 1322 în Wimbledon, — Se pare că I. Bogdan întreabă de Thomas Tooke. 193 (?). 194 in introducere greșit (bairam); corect este în textul scrisorii lui loan Bogdan: bairac, în înțelesul «să le mai dăm un perdaf». Lexicografia ar putea reține acest nou înțeles al cuvântului. La A. •Cihac, Sextil Pușca-riu (Dicționarul Limbii Române), Fr. Dame și Ia alții cuvântul este trecut, însă cu alte înțelesuri. 135 195 Vasile Mihăilescu, distins și foarte activ profesor de liceu la Craiova. Intre altele, a publicat împreună cu N. Bănescu, monogra- fia-model de preciziune informativă, repartiție a materialului, con- știinciozitate, cu un meticulos indice de nume și motive: «loan Maio- rescu, scriere comemorativă cu prilejul Centenarului nașterii lui 1811—1911», București, Tipografia Românească, 1912, XXII + 556. Cfr. și N. lorga «O viață de om»... II 8—9. I3Ț 196 «Comisia Istorică a României. / Documentele lui Ștefan cel Mare / Publicate de loan Bogdan / Volumul I / Hrisoave și cărți domnești / 1457—1492 / București Socec 1913». XLVI + 518. — «Vo- lumul II / Hrisoave și cărți domnești 1493—15'0’3 / Tractare, acte omagiale, solii, privilegii comerciale, salv-coducte, scrisori, 1457— 1503», Socec 1913. XXI + 612. — Lucrarea o începe I. Bogdan mai de mult: «Cu ocazia aniversării de patru’ sute de ani a rnorții lui Ștefan cel Mare, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii a hotărîtsă puie la cale adunarea și publicarea la un loc a documentelor ieșite din cancelaria acestui domn și a însărcinat cu executarea acestei lucrări printr’o decizie din 5 Iulie 1904, pe subsemnatul. Ministerul credea atunci că lucrarea poate să fie făcută. în timp de un an. Aceasta era însă cu neputință». — I. Bogdan, în prefața volumu- lui l-iu. Istoricul a trebuit să călătorească în străinătate, în Rusia și Austra-Ungaria, să studieze prin arhive și să execute copii, prin transcrierea sau fotografierea documentelor. — Lucrarea este în- chinată «Memoriei lui Spiru C. Haret întemeietorul Comisiunei Isto- rice a României». 197 Bogdan P. Hasdeu a murit în ziua de 25 August 1907. 198 Florica lorga, fiica lui Nicolae lorga, atunci greu bolnavă. FI. I. este soția locot. col. Dumitru Chirescu. 199 Socrul lui George Popovici (T. Robeanu). 13 8 200 Cfr. nota 196. — Tătăraș voi. II pg. 25: «. . .iar dela fântână drept, peste câmp la capul iazăturii Tătărașului» (Documentul IX, Suceava 15 Martie 1493). — Apoi Coste Tătăraș: «Ștefan cumpără dela Șteful, fiul Anușcăi, fetii lui Coste Tătăraș, cu 200 zloți tătă- rești, o jumătate din satul Vicșani pe Suceava» etc. (Documentul CLXXXIII, Suceava, 15 Martie 1488) — în voi. I-iu. pg. 321. 437 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 139 201 d. Cv Sturdza, împreună cu Ghenadie »Petrescu și A. D. Sturdza «Acte și documente relative la istoria renașterii României», București 1888. — Cfr. Gh. Adamescu, op. cit. II 129'. 140 Candidat la catedră universitară, fost profesor de istorie la liceul Gh. Lazăr. 141 203 Lecțiile de istorie, la Universitate. 14 2 204 Ion Cristescu, cumnatul lui loan Bogdan și: 205 Elena Cristescu, soția lui Ion Cristescu. 143 206 Recenzia lui loan Bogdan asupra operei lui N. lorga «Ge- schichte des osmanischen Reiches» I. Bd. (bis 1451, Gotha 1908, 486 pg., în «Conv. Lit.» 1908 XLII 458—550 (n-rul 6 din Iunie). 207 Petit=Mărimea literei de opt puncte, adecă literă mică, dar nu cea mai mică, deoarece «petitul» s’a coborît în jos la 7 puncte, 6 puncte (nonpareil) = fără pereche de mic; și de aici la 4 puncte— mărgăritare, și chiar 3 p., care cu cel mai sănătos ochiu liber nu se poate ceti. Dela petit scara urcă în sus, tot cu un punct. Notele noastre sunt culese cu «petit». 208 Gar[a]mond, cea mai obișnuită mărime de literă, de 10 puncte (corp 10). Această mărime de literă se numește după gravorul și turnătorul de literă Claude Garamond, născut la Paris la sfârșitul secolului al XV-iea, mort tot aci la 1561. Textele scrisorilor din acest volum sunt culese cu gannond, iar introducerea cu Cicero (corp 12), adecă 2 puncte mai mult decât garmond. «Cicero», nu- mită așa, după prima carte (opera lui Cicero) imprimată cu această mărime de literă. 209 loan Bogdan a încetat să conducă revista «Convorbiri Lite- rare» la finea anului 1906. In numărul dela 1 Ian. 1907 «Redacția» stă de vorbă cu cetitorii și face un succint resumat al activității Convorbirilor Literare timp de 40 ani. Nu se arată însă numele în- locuitorului lui I. Bogdan, care continuă să scrie la revistă. Știm că a fost Simeon Mehedinți. 210 D. A. Sturdza. 144 2ii n. lorga «Istoria Românilor» — pentru clasa a IV-a și a VUI-a secundară. Vălenii-de-Munte 1908, 352 pg. Tip. «Neamul Românesc», 212 Al. Bădărău, fost ministru și cunoscut filosemit și om de afaceri. 145 213 Pentru N. lorga = «Istoria Românilor» cfr. nota 211, iar «Istoria Turcească» este: N. lorga: «Geschichte des osmanischen Reiches nach den Quellen dargestellt. Erster Bând (bis 1451), Gotha 1908, XIX + 468. — Zweiter Bând (bis 1538), Gotha 1909, XVII + 453. — Dritter Bând (bis 1640), Gotha 1910, XIX + 479'. — Vierter Bând (bis 1774), Gotha 1911, XVIII + 516. — Fiinfter Bând (bis 1912), Gotha 1913, XIX + 634. Cfr. B. Theodorescu, op. cit. 40--41. 146 214 și 215 n. lorga: Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea. (1688—1821). Carte tipărită cu cheltuiala d-lui Callimachi. Voi. I: Epoca lui Dimitrie Cantemir. Epoca lui Chesarie de Râmnic. 551 p. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 438 Pagina Voi. Ik Epoca lui Petru Maior. Excursuri. III+ 639' p. Tabla Nu- melor, Observații, Adausuri și Dovezi Documentare, 61 p. Bucu- rești, 19’01. Tip. «Minerva». Istoria literaturii religioase a Românilor până la 1688. București, 1904. VIII + 243/ p. Tip. «Socec». Istoria literaturii religioase a Ro- mânilor până la 1688. București, 1904. CCXLIII p. (Studii și Docu- mente cu privire la Istoria Românilor voi. VII). Tip. «I. V. So- cecu». Istoria literaturii românești în veacul al XlX-lea dela 1821 înain- te. In legătură cu dezvoltarea culturală a neamului. Voi. I: (Epoca lui Asachi și Eliade). (1821—40). 1907. 325 p. Voi. II: (Epoca lui M. Kogălniceanu, Pregătirea literară a mișcărilor revoluționare dela 1848) (1840—48). 1908. 267 p. Voi. III: (Anul 48 și urmările sale. Opera politică a emigraților. Literatura din țară dela 1847 până la agitațiile pentru Unire. Regalitatea literară a lui' Vasile Alec- sandri. Literatura românească în epoca Unirii și supt Domnia lui Vodă Cuza). (1848—66). 1909. 348 p. București. Tip. «Minerva» [I—II] și «Neamul Românesc» [Voi. III]. Istoria literaturii românești. Voi. I: Literatura populară. Lite- ratura slavonă. Vechea literatură religioasă. întâii cronicari (1688). 1925. 400 p. Voi. II: Dela 1688—1780 1928. 613[-615] p. Voi. III: Par- tea I: (Generalități, — Școala ardeleană). 1933. 324[-327] p. — Bu- curești. Ediția a Il-a revăzută și larg întregită. Ed. «Pavel Suru» [I—II] și «Fundația Regele Ferdinand» [III]. Tip. «Datina .Româ- nească». Istoria literaturii românești contemporane. Voi. I: Crearea formei (1867—1890), 372 p. — Voi. II: In căutarea fondului (1890'—1934). 322 p. București, 1934. Tip. «Datina Românească». Istoria literaturii romanești. Introducere sintetică (după note ste- nografice ale unui curs) [la catedra de «Istoria literaturii române 1928—1929]. București, 1929, 207 p. Ed. «Pavel Suru». Tip. «Datina Românească». — Cfr. B. Theodorescu, op. cit. 238/239. 216 I. Bogdan publică în 1908 următoarele, afară de studiile tipă- rite în reviste: «Inscripțiile de la Cetatea Albă și stăpânirea Mol- dovei asupra ei», în Analele Acad. Rom. ist. XXX, 50 pg. + 5 planșe. — «Documentul Răzenilor din 1484 și organizarea armatei moldovene în sec. XV, în An. Acad. Rom. ist. XXX, 82 pg. — Nu știm dacă a apărut și ca ediție separată articolul lui I. Bogdan: «Ueber die Sprache der altesten moldavischen Urkunden», tipărit în Zbornik u slavu Jagica, Berlin, 1908, pg. 369—377. — Cfr. P. P. Panaitescu, op. cit. XXVI. 217 Poate că: «La politique orientale de Francois I-er», Paris 19'08, 204 pg. și «Die auswartige Politik des Peter Rareș», Fiirst von Mol- dau», Wien 1908, 180' pagini. Ele par a fi ultimele lucrări ale lui loan Ursu, cu care acesta și-a asigurat locul în învățământul nostru superior. O anumită aversiune fața de I. Ursu s’a observat și în scrierile lui A., D. Xenopol. Dar săgețile se îndreaptă mai mult spre aprigul susținător al lui loan Ursu: Dimitrie Onciul.. I. E. TOROUȚIU - NOTE 439 Pagina 146 147 148 150 151 152 153 155 218 (?). 219 Cfr. nota 217. 220 Charles Bemont, profesor la Ecole des hautes etudes din Pa- ris, fost ■ profesor al lui N. lorga. Ch. Bemont, membru onorar al Academiei Romane din 8 Iunie 1926. — Cfr. și N. lorga «O viață de orn»... 11/96. 221 (?). 222 A. C. Cuza. 223 «Neamul Românesc» — politic și-a început apariția în 1906 și continuă să apară și astăzi. «Neamul Românesc Literar» apare la 1 Ian. 19*09. Probabil I. Bogdan primise n-rul prim imediat ce a ieșit de sub tipar. 224 (?); in n. lorga «Studii și Documente cu privire la Istoria Românilor», voi. XVI, Tip. Socec et comp. 1909, IX + 453 pg. 225 cfr. nota 213. 226 Gr. G. Toeilescu ț 28 Sept, 1909 stil nou, iar scris, lui Bogdan datată stil vechi. 227 Obișnuite și cunoscute campanii de mistificare. 228 «Byzantmische Zeitschrift» Miinchen, N. lorga a și colaborat la această revistă: «Latins et Grecs d’Orient et etablissement Turcs en Europe (1342—1362)» 1906 XV 179—222. 229 Istoric sârb. 230 s’ar putea să fie: I. Bogdan «Documentele false atribuite lui Ștefan cel Mare», în Buletinul Comisiunii Istorice, I, 1915, pg. 103—164 și ca extras 62 pg. A. I. lacimirski a făcut o recenzie la această lucrare a lui I. Bogdan, publicată în broșură separată, îm- preună cu recenzia asupra Documentelor Iui Ștefan cel Mare. Re- cenzia asupra «Documentelor false» etc. a fost «tradusă în româ- nește de diaconul N. Popescu în «Amvonul», 1915 XVII 239—244, cu un comentariu al traducătorului» — spune P. P. Panaitescu, op. cit. XXVI—XXVII, nr. 68 și 72. — I. Bogdan a mai fost în Rusia la 1889—1890'. (St. Petersburg, Kiew, Moscova), de unde a plecat spre Cracovia. — Cfr. St. D. L. I Scrisorile sale cătră lacob C. Ne- gruzzi (226—245) și tot din acest timp scrisorile adresate lui A. D. Xenopol. — Cfr. St. D. L. IV 471—478^ 231 Vladimir Ivanovici Lamansky, slavist rus 1833 la Peters- burg din 1865 profesor de limbile slave la Universitatea din Pe- tersburg. Scrieri: «Despre Slavii din Asia Mică, Africa și Spania», 1859. — «Serbia și provinciile sud-slave ale Austriei», 1864. — «Explorare istorică a lumii greco-slave», 1871. — «Despre limba și literatura Bulgarilor», 1869. — «Monumentele literaturii cehe vechi», 1879. — Documente din arhivele Veneției: «Secrets d’Etat de Venise», 1884. — «Cele trei lumi ale teritoriului asiatic-euro- pean», 1892, și altele., Dela 1892 a redactat revista etnografică «Zivaja Starina». — Cfr. M. K. Lexikon voi. XII, 68. 232 și .233 (?). 234 Astăzi Muzeul de Antichități. 235 i. Ferdinande Maria Theresia Freiin von Brackel, * 24 Noem- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 440 Pagina 155 158 vrie 1835 — t 190‘5, scriitoare germană. A publicat poezii, povestiri, nuvele și romane. De origină aristocrată, a primitt o educație aleasă, și fiind înzestrată cu un rar spirit de observație, a scris un volum de note din călătorie, care se citește și astăzi cu interes («Errinerungen wăhrend dreier Sommermonate auf Reisen», 1882). — 2. Harald Ludwig Otto von Brackel, * 10 Mai 1796 — t 3 Febr. 1851. Versificator german. încercările sale poetice au fost tipărite de fiul său (Gedichte, 1890). 236 N. lorga în «Neamul Românesc» 1909 despre Regele Carol l-iu: «Regele Carol în zilele serbărilor Unirii», 1909 IV 145. — «Un jubileu regal», 1909 IV 569—570. 158 237 (?). 238 Tipografia Românească; astăzi nu mai există. 23$ (?): In N, lorga «Studii și Documente cu privire la Istoria Românilor», voi. XVI București 1909 IX + 454. 159 169 161 163 240 Al. Davila, autorul dramei «Vlaicu Vodă». Ultimele mici scri- sori-notițe ale lui I\ Bogdan, nefiind datate, cu anevoe se pot preciza amănunte. «Izvoru? de sub fiecare document indică volu- mul, anul și numărul, cum se găsesc catalogate documentele în arhiva lui N. lorga, ceea ce nu corespunde totdeauna cu data scrisorilor înglobate sub indicația unui an. Această scrisoare ca și următoarea (CLVII) pare să fie mai curând din anul 1906. 241 Cfr. nota 241 și N. lorga: «Lupta pentru Limba Românească», Minerva, București 1906. 242 Fost profesor la Fraga. 243 (?). 244 (?). 245 «Cele două volume de documente privitoare la Domnia lui Vodă-Știrbei, legate de un studiu pentru Academie, care a ieșit apoi deosebit, au întârziat, apărînd numai în 1908. Nu știu cum am ajuns a cunoaște pe d. Barbu Știrbei, omul tăcut și păzit, supt a cărui discreție perfectă, de baronet engles, se ascundea o așa de mare ambiție, servită de o fină inteligență și de un instinct mo- ștenit în judecarea situațiilor politice, tînăr lipsit sufletește de toate defectele, ca și de toate calitățile, vîrstei sale, însă avînd de sigur tot ce poate atrage și reține o prietenie de sfat: bun. La d. Barbu Știrbei acasă, într’un dulap de lemn de lămîiu care a dispărut, cred, de pe urma instalării unei autorități germane în vremea războiului, am văzut, alături de exemplarul din «Letopi- sețele» lui Kogălniceanu oferit Domnului Terii-Românești, dosa- rele pe hîrtie albastră, îngrijit scrise, scrupulos îndreptate și gos- podărește cusute, ale Voevodului din preajma Unirii. Ideia unei publicații ni s’a impus amîndurora, și cîtva timp, pentru a fi util d-lui Sadoveanu, a cărui basă materială, cu o casă de copii, n’avea 441 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 163 lărgimea talentului său, l-am rugat să copieze tot ce mai trebuia pentru înjghebarea publicației proiectate. Din ea a ieșit un Știrbei-Vodă aproape cu totul necunoscut: nu numai un om de o perfectă ordine, dar și un neastîmpărat creator, iar schimbul de scrisori, vrednic de oameni din vremea celei mai curate antichități elenice, dintre dînsul și romanticul Grigore Ghica al Moldovei a revelat la unul o aleasă sensibilitate, aproape bol- năvicioasă, un suflet de o exchisă poesie, iar la celalt, la Mun- teanul practic, o bărbătească hotărîre. de a înfrunta pentru fapta sa orice dușmănie, care-1 pune alături cu înțelepții din fruntea cetăților antice. Primul volum a apărut la «Minerva», pe care ajun- sesem astfel a o ținea material în mare parte: Filip mai izbutise tocmai prin publicațiile mele a-și găsi patroni printre oamenii cu avere, și, de la un timp, cu interesarea moștenitorilor lui G. Gr. Cantacuzino, și-a clădit palatul la doi pași de Universitate, splen- didă întreprindere, de care, cu gîndul la «România Jună», va izbuti să lege un ziar cu numele tipografiei. Cel de-al doilea, cu mate- rial intern, n’a zăbovit mult. El a fost prilejul unui neașteptat incident tragi-comic, care merită să fie povestit. M’am trezit acasă cu d. Știrbei profund tulburat. îmi anunța un duel, da, un duel între unchiul său Gheorghe Știrbei și un om politic bucureștean, foarte cunoscut, dar a cărui vrîstă nu-1 arăta potrivit pentru asemenea regulare de socoteli. Iar motivul acestei temute întîlniri care ar fi să fie, eram eu, și anume prin cartea pe care o isprăvisem de tipărit. Am înțeles, dar nu fără greutate. Am aflat întăiu că beizadea Gheorghe Știrbei, autorul unei foarte interesante scrisori pe care o tipărisem, și care era la nivelul ace- lora, despre societatea din Petersburg, pe care le adresase tatălui său Domnul pe la 1850, trăiește. Trăiește la Paris, cu totul retras, absolut uitat. însurat cu o străină, o Austriacă, ale cării fete îl vor moșteni, dar și nepotul trebuia să aibă parte din această moștenire care se făcea atîta timp așteptată. In scrisoare se discutau lucruri privitoare la rudele acelui om politic. Cum familia Știrbei și alte familii se luptau între ele pentru tron și deci se urau, răutatea diin scrisoarea așa de tinerei beizadele se explica. Față de vădirea acestei dureroase alusii, omul politic n’avea a face decît cu in- sultătorul, cu calomniatorul care păcătuise așa de greu cu șaizeci de ani în urmă, dar acesta, amenințat la nouăzeci de ani de o sabie așa de sigură, anunța pe d. Barbu Știrbei că-1 desmoștenește. Trebuia ca eu să dreg greșala pe care fără voie o făcusem. Pen- tru aceasta am schimbat foaia și am readus la starea pacifică pe cel supărat, apoi am adresat venerabilului quasi-centenar o scri- soare care-1 putea măguli și împăca și pe dînsul, prin care, fă- cându-mă a crede că n’am pus niciodată la îndoială existența lui, scusam divlugarea prin aceia că pasiunea de istorie m’a făcut să STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 442 Pagina 163 164 165 166 167 168 169 171 trec peste orice ca să nu răpesc 'publicului plăcerea de a ceti o scrisoare așa de bine făcută. N’am primit răspunsul, care m’ar fi putut interesa, dar peste puțm au apărut două volume ale lui Gheorghe Știrbei, «Feuilles d’automne et d’hiver», în care erau alte scrisori, acestea fără niciun clenciu de duel între cele două secole, și chiar o istorie a poporului românesc, însuflețită de un frumos sentiment patriotic, a celui de aproape o jumătate de veac exilat de bună voie, insistînd mai ales asupra epocii pe care o cunoștea așa de bine. A ținut chiar ca o ediție romanească a acestei lucrări să apară, pe care, în indife- rența noastră curentă, n’a observat-o însă nimeni. începusem și o publicație de documente moruzești, care, nu mai știu de ce, s’a oprit la primele coli, apoi pierdute». . — N. lorga «O viață de om așa cum a fost» II 32/35. 246 cfr. nota 120, pg. 429/30. 247 cfr. nota 162, pg. 432/33. ■248 Arhitectul P. Antonescu. 249 «Bacău, 26 Iunie 1488. Alexandru, fiul lui Ștefan w., cere Brașovenilor să-i extrădeze pe Petru Huszar, care a jefuit și a omorît pe niște Turci la Dunăre. No. CLXIX, p, 379». — I. Bogdan «Documentele lui Ștefan cel Mare» voi. al II-lea pg. XIX și 379. București 1913. Așadar, această scrisoare a lui I. Bogdan este din 1913. ’ < 249 a Constantin Dimitrescu Iași. 250 și 251 (?). 252 N. lorga «Istoria Armatei Românești2, voi.. I-iu până la 1599. Tip. «Neamul Românesc», Vălenii-de-Munte, 428 pag. — Voi.) al II-lea dela 1599 până în zilele noastre; tip. «Cultura Națională» București 1919, In 1929/30 a apărut și în ed. a Il-a. Cfr. B. Theo- dorescu, op. cit. 177. 253 Dela Olga Catargi avem patru interesante scrisori adresate lui N. lorga. Ele se vor publica într’unul din volumele viitoare. 254 (?), 255 Director tehnic al Tip. I. V. Socec. 226 «Colecția Eudoxiu de Hurmuzaki», voi. XV: N. lorga, «Acte și scrisori din Arhivele orașelor ardelene (Bistrița, Brașov, Sibiiu)», p. I-a București 1911, dela 1385—1600, LXXVIII H- 775 pg.; p. a Il-a București 1913, dela 16*01—1825, CXIII + 779—1943. — Cfr. B. Theodorescu, op. cit. 62. 257 Sextil Pușcariu, în legătură cu crearea și ocuparea catedrei de Istoria Românilor, la Universitatea din Cernăuți. 258 (?). 259 «Comisia Istorică a României. Cronica Expediției Turcilor în Moreea 1715 atribuită lui Constantin Diichiti și publicată de Neculai lorga, București Socec 1913. XIV + 228. 443 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 172 173 174 175 176 178 181 183 184 185 260 Șeful secției de legătorie dela tipografia «Neamul Româ- nesc» din Vălenii-de-Munte. N. lorga a fost greu bolnav în 1911. 261 profesorul Romulus Caracas. 262 (?), 263 Multe din aceste documente au intrat în cele două volume; «Documentele lui Ștefan cel Mare», iar «pecețile» în «Album paleo- graphique moldave. Documents du XlV-e, XV-e et XVI-e siecle, recueilles par Jean Bogdan, publiees avec une introduction et des resumes par N. lorga». (Comisiunea istorică a României), Bucu- rești și Paris, P. Suru și Gamber, 192^1, 28 pg. + 105 planșe.; — Cfr. P. P. Panaitescu, op. cit. XXVII. ■264 Constantin Bogdan. 265 ștefan Berechet, profesor la Universitatea din Iași. 266 n, lorga a vorbit despre «Les elements originaux de l’ancien- ne civilisation roumaine». 267 n. lorga «Inscripții din Bisericile României», voi. I-iu. fasc. 1, București 1905, VIII + 314. — Fasc. a Il-a 1907, pg'. 315—374. — Voi. al II-lea 1908, 382 pg., în colecția de «Studii și Documente cu privire la Istoria Românilor», voi. XV. — Cfr. B. Theodorescu, 60. 268 cfr. nota 259.; 269 «Letopisețul Țării Moldovei dela Aron Vodă încoace, tradu- cere latină contemporană, editată de Dr. Eugeniu Barwinski», Bu- curești 1912, în Comisiunea Istorică a României. 270 «Critica textelor și tehnica edițiilor» de Demostene Russo, București 1912. 271 I. Bogdan, fost decan din Noemvrie 1898—Iunie 1912 și Oct. 1912—Mai 1919. Probabil e vorba de o grevă studențească. 272 n. lorga «Istoria Statelor Balcanice în epoca modernă», Lecții ținute la Universitatea din București, Vălenii-de-Munte 1913. IV + 413. Cfr. B. Theodorescu op. cit. 19. 273 n. lorga în acest timp despre Bulgaria: «Acțiunea militară a României. In Bulgaria cu ostașii noștri». Vălenii-de-Munte 1913, 254 pg. 274 cfr. nota 259, pg. 442. 275 cfr. nota 70 a pag. 426 din acest volum, și despre Constantin Manasses, în St. D. L. I 243—244. 276 Cfr. nota 273. 277 Cfr. nota 196, pag. 4361 278 «Doc. lui Ștefan cel Mare», cfr. nota 196, pg. 436. 279 La 1 Oct 1909 Ramiro Ortiz a fost numit conferen- țiar pentru limba și literatura italiană la Universitate și profesor de limba italiană la liceul „Matei Basarab", din București. In scrisoarea lui I. Bogdan e vorba de reco- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 444 Pagina 185 mandarea lui R. Ortiz ca profesor definitiv, ceeace s’a și întâmplat, căci prin decretul regal nr. 6918 din 17 Dec. 1913, Ramiro Ortiz devine titularul catedrei de is- toria limbii și literaturii italiene dela Universitatea din București. Seminarul de Literatură Italiană își serba în anul 1929 împlinirea a 20 ani de activitate. Printr’o manifestare de înaltă spiritualitate, în una din sălile Universității din București, se sărbătoriau de fapt străduințele lui Ramiro Ortiz timp de 20 ani de a face din catedra sa un amvon occidental, iar pe elevi să-i crească în dragoste pentru limba și literatura italiană, înțelegere pentru metoda științifică apuseană. Dintre numeroșii săi foști studenți Alexandru Marcu s’a impus, ca vrednic urmaș al lui Ra- miro Ortiz, printr’o neîntreruptă activitate științifică. Ramiro Ortiz s’a născut în Chieti (Abruzzi), la 1 Iulie 1879. Făcând primele stadii sub conducerea plină de dra- goste a profesorului Giusto Ortiz, impunătoare figură de umanist și ae educator, întotdeauna amintită cu dragoste și cu recunoștință de cătră școlarii săi, dintre cari re- gretatul Cesare de Lollis, care nici odată nu i-a rostit nu- mele fără să adaoge; „Ce admirabil profesor!“ ; învăță apoi la liceul „G. B. Vico“ din Chieti și continuă stu- diile la Napoli, când tatăl său a fost mutat în acelaș oraș, la liceele țsVittorio Emanuele 11° și „Umberto I", unde avu profesori de o valoare deosebită, pe Francesco Cola- grosso, spre pildă, trecut apoi la Universitatea din Na- poli, ca profesor de stilistică și autor al atâtor studii im- portante, în deosebi asupra lui Tasso și Leopardi, La Universitatea din Napoli urmă cursurile lui Bona- ventura Zumbini și Francesco d’Ovidio; sub conducerea 445 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 185 lor, Ramiro Ortiz și-a pregătit teza de doctorat cu tema Le imita zioni dantesche e la qaestione cronologica nelle opere di Francesco da Barberino, publicată în Alti della R. Accademia di Arheologia, Leftere e Belle Arii din Na- poli (1904). Dar chiar înainte de aceasta ((1900) se ocu- pase cu succes de Rimele cod. val. 3793 atribuite lui Ciacco dellAnguillara, deosebind pe cele cari într’adevăr aparțin acestui vechiu poet de acelea cari i-au fost în mod greșit atribuite, și câștigând astfel aprobarea lui Isidoro del Lungo care, în acest studiu, găsi punctul de plecare pentru cercetarea sa asupra , Contrastelor" florentiene ale lui Ciacco, publicată în Miscellanea di studii critici dedi- cați ad Alessandro dAncona; obținu deasemeni aproba- rea lui Alessandro dAncona care înseamnă rezultatul ace- lor cercetări în volumul întâia al Manualului său de Li- teratură italiană. Anterior deasemeni tezei de doctorat este studiul intitulat Gli epigrammi greci del Poliziano e Tideale muliebre (1900), cetit mai întâi în Seminarul prof. Zumbini și publicat apoi în revista napolitană Fie- grea, la care a colaborat asiduu; în paginile aceleeași re- viste se pot ceti și acele nuvele cari plăcură lui Verga, Capuana, lui Fogazzaro și altor scriitori contimporani. După nuvela mai lungă, intitulată Rovine, ea însăși prece- dată de o alta, Fior di melograno, urmară Novela mistica, II samovar, Sogno fiorito, La pergola felice și altele pu- blicate în Fanfulla della Domenica: Nell’anno 19,., II ra- soio, etc. Obținând, printr’un concurs instituit între toți licen- țiații Italiei, o bursă de perfecționare la Instituto Supe- riore di Studii Pratici e di Perfezionamento din Florența (1903), urmă în capitala toscană cursurile lui Guido Maz- •STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 446 Pagina 185 zoni, Pio Rajna și E. G. Parodi, specializându-se sub con- ducerea lui Rajna, în filologie romanică și prezintând o teză de perfecționare intitulată II „Reggimento e costumi di Donna" di Francesco da Barberino nelle sue relazioni colla letteratara didattico-morale degli „ensenhamens" pro- venzali e degli „chastoiemenis“ francesi, care, puțin după aceea, fu publicată (1905) în Zeitschrlft fiir romanische Philologîe a lui Grober. Numit prin concurs profesor al liceului „Ruggero Bon- ghi* din Lucera (Capitanata), a fost transferat în anul ur- mător '— avânda-se în vedere clasificarea foarte bună obținută la concurs — la liceul „Torquato Tasso“ din Salerno, de unde trecu, din nou în anul următor, la liceul „Vittorio Emanuele 11“ din Napoli, unde fusese elev. Rămase aci până în 1909 când, în urma propunerii lui Pio Rajna, căruia regretatul prob Ion Blănii i se adresase spre a-i recomanda un profesor tânăr, cu cultură univer- sitară și aptitudini științifice, care să poată ocupa catedra de literatură italiană dela Facultatea de Litere din Bucu- rești, veni în România unde fu primit cu gradul de con- ferențiar la Universitate și ca profesor de limba italiană la liceul „Matern Basarab". Catedra universitară era numai bugetară și studenții n’aveau dreptul să dea examene, italiana nefigurând încă drept materie de învățământ în regulamentul Facultății, După entuziasmul dela început, trecător, profesorul Ra- miro Ortiz rămase cu un singur student, devenit „isto- ric", actualul profesor la liceul Carol I din Craiova și cu- noscutul hispanist, Alexandru Popesca-Telega, căruia i se alătură, în anul următor, o studentă, d-ra Maria Se- raphim. Cu toate acestea, prof. Ortiz nu s’a descurajat și 447 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 185 a biruit, mulțumită stimei și dragostei colegilor săi Nico- lae lorga, Ion Bianu, C. Rădulescu-Motru, Dimitrie On- ciul, Simion Mândrescu, loan Bogdan, mai târziu, Vasile Pârvan. Ramiro Ortiz făcea lecții cu cei doi studenți ca și cum ar fi avut înaintea sa un numeros auditoriu, des- voltând cursuri serios pregătite și adăugându-le rezulta- tele cercetărilor lui speciale; reuși astfel să afirme tot mai mult însemnătatea învățământului său și să crească numărul studenților cari, atunci când părăsea România, în 1933, se ridicau la mai mult de trei sute. Mulțumită simpatiei inspirată colegului C, Rădulescu-Motru, care i-a fost întotdeauna prieten credincios, fu invitat să co- laboreze la Noua Revistă Română, unde R. Ortiz publică importante articole asupra lui Fogazzaro, Pascoli, Arturo Graf și mai ales asupra mișcării literare a revistei La Voce, articole în urma cărora publicul românesc cunoscu pen- tru prima oară numele lui Pap ini, Prezzolini, Soffici etc* In 1914 când a izbucnit războiul mondial, Ortiz in- formă publicul românesc asupra mișcării spirituale ce se desfășura în Italia, în timpul scurtei perioade a neutra- lității. Când în sfârșit a intrat în războiu și România, prof, Ortiz urmă destinele armatelor române, refuzând să ră- mână în București, în timpul ocupației germane și ple- când în eroicul Iași al „refugiului”; acolo rămase până ce înseși autoritățile românești îl sfătuiră să se înapoieze în Italia, unde putea face pentru România ceva mai mult decât stând în lași, atașat la S.S,S, (Serviciul Suprave- gherii Știrilor), loc pe care îl obține în urma cererii sale, și pentrucă nu răușise să fie trimis pe front (un maior de vânători îi spuse, când se prezentă ca voluntar STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 4^ Pagina 185 la Ministerul de războiu:... „să-și caute de treabă fiindcă România n’are atâția intelectuali ca să-și poată permite luxul de a-i prăpădi*1). Plecă, în Februarie 1917, spre Italia. Revoluția izbucni în Rusia pe când el se afla încă acolo și pașaportul său arse împreună cu întreaga clădire a Poliției din Petro- grad, unde trebuise să-1 depună spre a obține cartela de pâine; rămase astfel blocat în Rusia, timp de opt luni, și trăi dând lecții particulare de greacă în familii italiene, rătăcind din Finlanda (Tarijocki) până în Caucaz (Soci), complet izolat de România și de Italia și susținându-se numai din câștigul muncii sale; în sfârșit, în Noembrie, același am, reuși, cu economiile adunate, să reia călătoria întreruptă și, după cincizeci și șapte de zile de drum, dela Soci la Napoli, prin Moscova, Archangelsk și mările nordice, pe bordul „cargoboat-ului** Maurino, — neîn- cetat amenințat de submarinele germane și constrâns de mai multe ori să schimbe drumul — ajunse în Scoția, la Montrose și de aici, prin Londra, Southamptom, Le Havre, Paris și Modena, pentru ca în primele ^ile ale lui De- cembrie să se vadă în Napoli. Aci își reluă activitatea, funcționând ca suplinitor la cursul superior al liceulu „C. B. Vico» din acel oraș; până ce, în 1919, este trimis de către guvernul italian în misiune la Dijon, ca profesor de limba și literatura italiană la Universitate (cu gradul de profesor agrege) și la Lycee de garcons Sădi Carnnot precum și la Lycee de jeunes filles Condorcent în acelaș oraș. Ca ecou al călătoriei sale plină de aventuri robin- soniene, rămâne micul volum In ciuda submarinelor (Bu- curești, Alcalay, 1921); iar pentru amintirea șederii sa- le în Franța ne va informa volumul La fronda delte penne 449 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 185 d’oca nei giardini d’Astrea (Napoli, Federigo & Ardia, 1921) unde cercetări de literatură comparată italo-fran- ceză apar introduse într’un cadru de interesante trăiri personale. Profesorul Ortiz s’a înapoiat în România în 1921, ne- lăsându-se convins de insistențele afectuoase ale colegilor săi de universitate, și nici chiar de autorități, cari îl ru- gau să rămână în Franța. Reluă așa dar cursul asupra lui Dante, întrerupt cu ani în urmă de bubuitul tunului, arătând astfel — sunt cuvinte din lecția de deschidere a acelui an — că forța brutală nu poate întrerupe acti- vitatea ideală. Suntem în perioada cea mai rodnică a activității prof. Ortiz, care nu s’a mărginit numai la domeniul științi- fic, ci s’a extins asupra aceluia al propagandei culturale italo-române. Intr’adevăr, alături de cursuri, aproape toate publicate, Renașterea la Florența în timpul lui Lo- renzo dei Medici și Poliziano, Leopardi e la Spagna, Gol- dani e la Francia, „Fortuna Labilis" *), Studii sul Canzo- niere di Dante; acestea au întărit renumele său de cerce- tător serios, renume pe care îl dobândise atât în Italia cât și în străinătate (fără a vorbi de România) cu volu- mul Per la storia della cultura italiana in Romania (Bu- carest, Sfetea, 1916); alături de monumentala ediție a Divinei Comedii, în traducerea lui G, Coșbuc, cu ampla introducere asupra lui Dante și timpului său (LXXIX pgj, cu variante și comentarii, la care lucră aproape ne- întrerupt timp de unsprezece ani; alături, însfârșit, de traducerea poeziilor lui Eminescu, traducere precedată de *) Cfr. Recenzia lui Perpessicius, în «Mențiuni Critice» II, pg. 14—19. St. D. L. VII — 2$ STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 45« Pagina 185 o biografie, dela care G. Călinescu însuși afirmă că a ple- cat în studiile sale asupra Vieții și operei poetului român, și însoțită de note critice și ermeneutice ; — alături de acestea prof. Ortiz întemeia (1923) acel Institut de cul- tură italiană care precede actualul Isiituto di cultura Ita- liana *), al cărui prim director a fost (1933); întemeia deasemeni revista Roma care, timp de treisprezece ani, dela 1921 la 1933, când fundatorul și directorul ei pă- răsi România, a informat marele public românesc asupra mișcării culturale italiene ; și, prin articole publicate în revistele cele mai de seamă, prin conferințe și volume de critică militantă, cum sunt Critici italiene și Italia mo- dernă, reuși ca Italia, altădată aproape necunoscută în România, să fie acum cunoscută mult mai bine ; și reuși aceasta atât prin activitatea sa cât și prin aceia a nume- roșilor săi elevi și colaboratori, ca doamna Anita Belciu- gățeanu, Alexandru Popescu-Telega, Alexandru Marcu, Mia Frollo, G. Călinescu, C. Radu, Titus Părvulescu, Ale- xandru Ciorănescu, Ninette Facon, pentru a vorbi numai de aceia cari au desfășurat în acest domeniu o activitate continuă. In 1929, un grup de foști elevi oferi maestrului lor iubit un volum de studii critice (Omagiu lui Ramiro Or- tiz), la care colaborară și însemnați erudiți străini, ca Rajna, Van Tieghem, Antonia Gomez-Restrepo, Carlo Tagliavini ș, a„ dintre învățații noștri N. lorga, Sextil Pușcariu ș, a,, volumul fiindu-i predat în cadrul unei fes- tivități academice pline de entuziasm și căldură. Profeso- rul Ortiz răspunse oferind autorităților prezente și iniția- torilor onorurilor ce i s’au adus un Anuar festiv al Semi- *) Actualul conducător este d. Prof. Dr. Bruno Manzone. 451 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 185 narului de Limba și Literatura italiană, care rămâne un document al operei sale de maestru. In 1933, Universitatea din Padova, devenind vacantă catedra de Limbi și literaturi, neolatine prin moartea ilus- trului proven^alist Vincenzo Crescini, cu unanimitate de voturi chemă să-i urmeze pe profesorul Ramiro Ortiz, „pentru înaltul său renume de neprețuită erudiție în ma- teria pe care trebuie s’o predea și în care este considerat maeștrii de seamă". După zile de dureroasă luptă, între adâncul său sentiment de dragoste pentru un popor și o națiune atât de scumpe lui și a cărei soartă, și tristă și senină, o împărtășise timp de mai bine de douăzeci șî patru de ani, imposibilitatea de a răspunde printr'un f refuz care ar fi putut să pară puțin respectuos față de o facultate ca aceea din Padova, care î invitase printr’o propunere atât de măgulitoare, dragostea firească de pa- trie, care îl chema să revină după atâția an de peregri- nări și depărtare, motive de ordin familiar și de sănătate, cari cereau prezența sa în Italia, o climă mai puțin aspră pentru bătrânețe și mai ales dorința de a putea să se ocupe din nou esclusiv de studiile sale de predilecție; — acestea toate îl deciseră să primească invitația facul- tății padovane, unde, abia sosit, întemeie un „Seminar de limba și literatura română", care a și început să func- ționeze activ și în care sunt în pregătire două teze de doctorat, una asupra Poeziei lui Eminescu, încredințată domnișoarei Clara ' Scalabrin, cealaltă domnului Walter Roccato asupra lui I. AL Brătescu-Voinești, nuvelistul. In menționatul volum „Omagiu lui Ramiro Ortiz" se dă și lista a 101 scrieri ale sărbătoritului profesor. Cu excepția unor neînsemnate omisiuni, ea este completă STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 452 Pagina 185 până la data apariției volumului, în primăvara anului 1929. In cele ce urmează vom completa lipsurile până la 1929 și vom continua arătând activitatea lui Ramiro Ortiz dela 1929 până la plecarea sa din România (1933) și apoi dela sosirea în Italia și până în prezent Câteva cuvinte la sărbătorirea lui Manzoni la «Școala Italiană» din București, în «Roma», 1923. Dai Manzoni allo Stendhal, în «La Cultura», 1924. Un pictor român la Veneția în sec. al XVIII-lea, în «Roma», 1927. Sugestii sieneze, în «Roma», 1927. Grazia Deledda, în «Roma», 1928. Influențe manzoniene în poezia lui Giosue Carducci, în «Roma», 1928. Comemorarea lui Petrarca la Academia Română, în «Roma», 1928. Clasicismul lui Foscolo, în «Roma», 1930. Clasicismul Arcadiei, în «Roma», 1930. Comemorarea lui Pio Rajna, în «Roma», 1930. E. Lovinescu, în «Vremea», 1930. Per la fortuna del Petrarca in Rumania, în «Analele Academiei Române», 1931. Elementul clasic în literatura italiană, în «Revista Clasică», 1931. Sul motivo folcloristico del «Ritorno del Marito» în «Omagiu lui N. lorga», Cluj, «Cartea Românească», 1931. Note asupra poeziei italiene contimporane, în «Roma», 1931. (Par- tea I). Legende medievale despre Roma, în «Roma», 1931. Impresii din Italia, în «Cele trei Crișuri», 1931. G. B. Angioletti, în «Rampa», 1931. Ezio Maria Gray, în «Roma», 1931. L’Italia nella poesia di un romantico rumeno dell’ottocento, în «Marzocco», 1931. Madrigal! d’Italia e di Spagna, în «Marzocco», 1931. Relații culturale între Italia și Spania, în «Anuarul Universității din București», 1931. Note di Letteratura Rumena contemporanea: III. Poeți rumeni contemporanei, în «Gionale di Politica e di Letteratura», 1931—1932». II «românce» di Moriana, în «Zeitschrift fur romanische Philo- logie», 1932. «Divina Comedie» a lui Dante Aligheri tradusă de G. Coșbuc și comentată de Ramiro Ortiz. Voi. III, Paradisul. București, «Cartea Românească», 1932, 280 pg. Misiunea mea, în «Argus», 1932. 453 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 185 Note asupra poeziei italiene contimporane, în «Roma», 1932. Partea a II. Romantismul italian și spaniol, în «Analele Universității Libere». București, «Cartea Românească», 1932. Filosofia lui Giovanni Gentile, în «Revista de Filosofic», 19321 Varia Romanica. Firenze, «La Nuova Italia», 1932, pp. 522. Femeia italiană în evul mediu, în «Roma», 1932. Literatură și fascism, în «Curentul», Noemvrie 1932. O academie nedreptățită: Arcadia, în «Datina», Turnu-Severin, 1932. Femeia italiană în evul mediu (cu o introducere inedită), în «Vremea», 1933. Contatti folcloristici rumeno-bulgari e rumeno-polaechi, în «Gior- nale di politica e di Letteratura», 1933. II «vergongnar» di Gioietta, în «Melanges de Phiîologie et de Litterature» offerts â Henri Hauvette. Paris, Les Presses Frangaises, 1934'. La teorica del dono d’amore nell’ «Ars Amandi» di Ovidio e negii «ensenhamens» provenzali, în «In memoria lui Vasile Pâr- van». București, «Cartea Românească», 1934. Per la storia dei contatti ispano-rumeni, în «Archivum Romani- cum». Geneve, Leo S. Olschki, 1934. Le poesie di Guilhel.m de la Tor (rec. la volumul lui Ferruccio Blasî), în «La Nuova Italia», 1934. Su due temi secondarii nel ciclo folcloristice del «Ritorno del Marito»: a) II tema del giuoeo b) quello della sceta del cavallo, în «Atti del III Congresso di tradizioni populari» di Trento (Noem- brie, 1934). 1936. Riflessi d’arte italiana in Rumania. Padova, La Garangola, 1936. Manualetto Rumeno. Introduzione, Românită de popolo e della lîngua rumena. — I. La lingua rumena. — II. Fonetica e gramma- tica storica. — III. Letteratura. — IV. Testi. — V. Glossario. — Bucarest, «Bucovina», 1936. Am făcut acest lung popas, recunoaștem excepțio- nal, răspunzând iubirii lui Ramiro Ortiz, pe care a do- vedit-o și continuă s’o arăte pentru poporul și națiunea românească, răspunzându-i, spunem, cu acest modest pri- nos de recunoștință și asigurând și patria sa, iubita noastră Italie, de întreaga simpatie a întregului popor românesc, peste și în ciuda tuturor petecelor de hârtie, pe cari ne- vricalele suprastatului constituit în asociații misterioase le mototolesc spumegând de ură. Am spus-o și-o repetăm î STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 454 Pagina 185 Noi n’am avut nici odată adevărată și absolută indepen- dență, căci până la 1879 a trebuit să ne ploconim în fața Bizanțului, până la 1914 chivăren nemțești, iar de-atunci ne țin robiți șarlatanii din diaspora, constituiți pretutin- deni în suprastat De jur împrejur încercuiți de aprigi dușmani, cari pregătesc și așteaptă ora rapturilor din te- ritoriul nostru strămoșesc, politica noastră oficială a tre- buit să cedeze, ca și scrâșnirea de după tratatul dela Ber- lin, prin care ni se impunea, cu un imperativ categoric, încetățenirea în masă a veneticilor, a acelorași venetici, cari astăzi la o nouă răscruce a istoriei sunt oriunde și deci și la noi, adversari ai dreptelor revendicări ridicate de popoarele doritoare să hotărască ele singure asupra sorții lor. Suntem așadar alături de țările latine și ca dovadă că cugetăm și simțim românește, creștinește și în spiritul intereselor noastre este însuși faptul că veneticii cuibăriți la noi se dovedesc împotriva acestui mod de a vedea, cugeta și simți. jgg 280 n. lorga despre Serbia în acest timp: «Relations entre Ser- bies et Roumains, communication faite le 10 novembre â 1’Academie royale serbe» Vălenii-de-Munte, 1913, 27 pg. — «Les causes de la catastrophe de l’Empire Ottoman, conference faite le 11 novembre â Belgrad». Vălenii-de-Munte, 1913, 20 pag. — «Notes d’tin historien relatives aux evenements des Balkans», Bucarest 1913, 45 pg. Cum însă această din urmă broșură este un extras din Buletinul istorie al Academiei Române n-rul din Ianuarie 1913, iar scrisoarea lui I. Bogdan fiind din 16 Noemvrie 1913, trebue să facem legătură cu primele două broșuri. 281 n. lorga, «Istoria statelor balcanice în epoca modernă», Vă- lenii d. M. 1913. 282 Aurel C. Popovici, fostul director-succesor. la Sămănătorul, autorul cărții: «Gross-Oesterreich». Cfr. N. lorga «O carte de filo- sofic politică a unui Român», în «Sămănătorul» (1906) și în voi., al II-lea din «O luptă literară» (pg. 334). Nu se poate preciza despre ce răspuns e vorba. 187 283 (?)• 284 Victoria Rușilor în Galiția și ocuparea Lembergului l-a făcut pe Nicolae Filipescu să scrie o broșură: «Momentul dela Lemberg» (București 1915). Iată ce spune N. lorga, cu privire la acest moment: «Marghiloman, junimistul germanofil, sta în fața francofililor Fiii- 455 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 187 pescu și Take lonescu. In aceste condiții, nu era nimic de făcut cu folos. Acest sgomot infernal, această grabă necugetată, ambițiile infernale care se vădeau supt declarațiile înfocate de presă și din întruniri, răsărirea la suprafață a unor persoane ridicule, mă um- pleau de un mare desgust. Afară de aceasta, aveam încredințarea, adâncă și dureroasă încredințare, că, la «momentul de la Lemberg», al lui Filipescu, sau la alte «momente» în răpede-schimbătoarea soartă a unui războiu de odios măcel în masă, în care nu mai era vitejie, ci numai îndurare, n’avem, nici cu ce oameni, nici cu ce mijloace materiale să ne batem» («O viață de om, asa cum a fost», voi. II, 215)'. 285 Colonelul Aurel Bogdan (Timișoara), fratele lui loan, Ale- xandru, Ștefan și Gheorghe Bogdan. 188 286 Sandi Bogdan = Alexandru Bogdan, ț pe front în Galiția. Scrisorile lui adresate lui N. lorga se tipăresc imediat după ce se termină cele ale lui lancu Bogdan (dela pg. 190—206). Asupra lui Sandi Bogdan vezi și în introducerea acestui volum. 287 loan Bogdan era în acest timp decan al Fac. de Litere. Pare să fie vorba de catedra lui D. N. Burileanu, de Literatură Elină și Istoria ei. 288 (?). 289 și 290 Este cea dintâiu «Revistă Istorică» de sub conducerea lui N. lorga, fondată în 1915; continuă să apară și în prezent. «Cu- vintele introductive» sunt la pg. 1—2. GEORGE POPOVICI 207 1 «Die Inschriften aus der Eukovina. Epigraphische Beitrăge zur Quellenkunde der Landes- und Kirchengeschichte. Herausgegeben von Dr. Eugen Kozak, Professor an der Universităt Czernowitz. I. Teii: Steininschriften. Mit 27 Textillustrationen. Wien. Im Selbst- verlage. 1903». XIV + 214. 2 N. lorga «Culegerea de Inscripții moldovenești din Bucovina a lui Dr. E. Kozak» Cernăuți 1904, 64 pg. 208 2-3 «Deșteptarea», gazetă pentru popor, Cernăuți 1/13 Ian. 1893— 7/20 Noemvrie 1904. Redactori responsabilili, sub regimul austriac al presei, erau de obiceiu oameni plătiți, cari la nevoe să poată sta la închisoare. Deobiceiu paznicul tipografiei sau alți salariați figu- rau ca giranți sau redactori, responsabili. De fapt sufletul gazetei «Deșteptarea» a fost mulți ani neuitatul preot și luptător național, simbol al Românismului bucovinean, Constantin Morariu, cu a cărui corespondență cătră N. lorga vom deschide volumul următor (VIII). Apoi George Popovici (T. Robeanu), lancu Flondor, alt preot vred- nic pe care-1 vom întâlni în documentele sămănătoriste, Atanasie Gherman, și neînfrântul tipograf Dimitrie Bucevschi, care trăește și astăzi și de pe urma căruia vor rămâne mărturie viitorului opere ca Internatul Meseriașilor Români din Bucovina, și altele. — Re- cenzia din «Deșteptarea», în n-rele 8—25 (1964). STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 456 Pagina 2(jg 3 George Popovici se referă la «Geschichte des rumănischen Volkes», unde l-a ajutat pe N. lorga să corecteze eventuale erori sau nepotriviri de stil în limba germană. Traducerea în limba românească s’a făcut și publicat între anii 1922—1928 de cătră Otilia Teodorii-Enache lonescu: N. lorga «Isto- ria Poporului Românesc», traducere din limba germană1. 209 4 Vezi scrisoarea lui P. P. Carp cătră N. lorga, în acest voi. pg. 226. Documente s’au găsit și publicat la N. lorga «Cărți domnești, zapise și răvașe», partea a H-a 1904 XII + 661.. . . «Documente relative la moșiile Țibănești ale d-lui P. P. Carp».... etc*^ (Studii și doc. cu privire la Istoria Românilor, voi. V—VI) Socec, Bucu- rești., — Cfr. și N. lorga «O viață de om» II 55 și urm. 5 Din «Geschichte des rumănischen Volkes». $ loan Bogdan, decan al Facultății de Litere, reales la 23 Noem- vrie 1903. Dela 20 Noemvrie 1898 până la moartea sa din Mai 1919. I. Bogdan a fost de opt ori reales decan al Fac. de litere. — Cfr. M. Popeseu-Spineni, op. cit. 93/4. 210 7 Franz Adolf Wickenhauser, * 1809 în Wurmbach din Austria de jos — ț 6! Aprilie 1901 în Cernăuți. A fost funcționar financiar în Bucovina până la trecerea în pensie la 1882. S’a ocupat cu istoria Bucovinei și a scris: «Moldowa oder Beitrăge zu einem Urkunden- buche fur die Moldau und Bukowina», 1862. — «Die ersten Flos- sungen auf der goldenen Bistritz in der Bukowina», 1867. — «Die Huldigung der Bukowina am 12. Okt. 1777 und die Mark Hotin unter osterreichischer Herrschaft», 1868. — «Bohotin oder Geschi- chte der Stadt Cernăuz und ihrer Umgebung», 1874. — «Geschichte und Urkunde des Klosters Solka», 1877. — «Horecza. Ein Beitrag zur Geschichte der Stadt Czernowitz», 1880. — «Geschichte der Kloster Romora, St. Onofri, Horodnik und Petroptz», 1881. — «Die Deutschen Siedelungen in. der Bukowina»,. I și II. 1885, 18881. — «Geschichte der Kloster Woronetz und Putna», I și II, 1886, 1888. — «Geschichte des Bistums Radautz und des Klosters Gross-Skit», I și II, 1890/1. — «Die Burg Zezin und das Schwert eines Kreuzrit- ters». în «Czernowitzer Zeitung», 1890, n-rele 54, 56. — «Moldauisch- und Russisch-Kimpolung und die Einwanderung der Lippowaner», 1891. — «Eine Urkunde vom 22. Januar 1597», în «Bukowinaer Rundschau», n-rul 889. — Cfr. Dr, R. Kaindl «Franz Ad Wicken- hauser», Cernăuți 1894. — «Allgemeine deutsche Biographie», Bd'. 42, 1897. — «Romănische Revue», n-rul 6 din 1891. — «Revista Nouă», n-rele 2—3, București 1891. — I. G. Sbiera în Dr. C. Dia- .conovici, «Enciclopedia Română», III, 1249. 213 8 Cu privire la lucrarea lui E. Kozak și critica lui N, lorga. Cfr. n. 1 și 2. 9 In «Bukowinaer Journal» n’a apărut traducerea criticei lui N.. lorga și deci nici extras (Separat-Abdruck) nu s’a făcut. 457 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 214 10 «Am folosit cartea în coaie izolate, (neajunse încă în forma definitivă prin broșare), coaie, pe cari d-l X a avut amabilitatea să mi le pună la dispoziție». 215 12 Jakob ‘Caro, istoric german de origină evreească, * 2 Febr. 1836, a călătorit, studiat și scris numeroase studii istorice. La 1868 fu chemat profesor la Universitatea din Breslau. «Istoria Poloniei» începută de predecesorul la catedra din Breslau, profesorul Richard Ropeli, a fost continuată de J. Caro. Numai primul volum «Monar- hia Piaștîlor» 850—1300 (Gotha 1841) a fost alcătuit de R. Rbpell. Dela voi. II—V autorul «Istoriei Poloniei» este Jakob Caro (Gotha 1863—1868). 13 in broșură cât a trăit G. Popovici a apărut numai «Nuvelă de castel». Cernăuți 1894. Se poate însă că autorul numeroaselor studii istorice publicate în Conv. Lit. să fi făcut extrase după vre-un stu- diu care n’au circulat în comerț, ci numai în număr foarte redus împărțite de dânsul. ...«das Uebergewicht» = copleșit de laudă... 216 14 Simeon Florea Marian, folkloristul, membru activ al Acade- miei Române; Aurel C. Popovici. 15 Greșit «Dadatck» — trebuia cetit în scrisoarea lui G. Popovici: «Dodatek» = Supliment. George Popovici îi trimite lui N. lorga: «Dodatek tygodniowy przy Gazecie Lwowskiej» — «Adaos săptă- mânal la Gazeta Lembergului», în anul 1854, sau: «Dodatek do Ga- zety Lwowskiej», în anul 1861. Le găsim citate în I. Bogdan «Docu- mentele lui Ștefan cel Mare», voi. I-iu, pg. XXVIII. — Cfr și nota 7 (Fr. A. Wickenhauser «Geschichte des Bistums Radauz» etc.) și I. Bogdan (Doc. lui Șt. c. M., Bibliografia, Indice de «Nume Geo- grafice»). 217 16 «Kaduth» greșit cetit în scrisoarea lui G. Popovici. Corect: «Dodatek». Pentru Wickenhauser etc.... vezi nota 15 și 7. I. Bogdan s’a folosit mult de Wickenhauser, corectând pretutindeni, unde isto- ricul austriac cetise, interpretase sau tradusese greșit. 17 Se traduce sau nu se traduce în limba germană Critica «In- scripțiilor» de N. lorga? — înțelesul se desleagă prin cetirea sfâr- șitului scrisorii IX, pg.. 213. ' 18 Cfr. notele 2—3, pg. 455. 19 Ștefan Orășanu, Biobibliografia lui N. lorga, în Calendarul Minervei 1903, pg. 82—88. Dar cea dintâi bibliografie sistematică, deși nu completă, până la Barbu Theodorescu o dă George Tofan în «Junimea Literară» 1911, n-rele 7—9, pg. 146—154. 217/8 20 și 21 George Popovici «Cronica lui Ureche despre ocoalele lugaene» în Conv. Lit. 1891 XXIV 1009—1023. G. Popovici arată, într’o notă din subsolul pg. 1009—1010, că chestiunea «persoanei filiațiunii lui luga Vodă» încă nu poate fi lămurită, dat fiind «cercul strimt și lacunar al datelor pân acum adunate», apoi că încerca- rea lui A. D. Xenopol de «a preciza legătura de înrudire dintre luga și Mușateștii», «sprijinindu-și teza» pe traducerea defectuoasă STUDII ȘI Pagina 218 219 220 221 222 223 224 226 227 228 231 DOCUMENTE LITERARE VII 45S a unui document din 28 Noemvrie 1399, osteneala lui A. D. Xen®- pol rămâne încă totuși numai o simplă încercare. 22 Urmează un text care încă nu se poate da publicității. 23 Informații necesare pentru studiul său «Cronica lui Ureche» etc. — Cfr. nota 20/1. 24 Cfr. nr. 21 și 22, unde N. lorga nu este citat. 25 și 26 Em. Grigoroviță. Cfr. nota 84, pg. 427. 27 Din «Geschichte des rumânischen Volkes». — Cfr. nota 3 și introducerea. 28 cfr. nota 4. 29 Datăm scrisoarea: în preajma sau după ziua de 11 Aprilie 1905, când George Popovici a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 12 Iulie, deci cu 3 luni mai târziu, George Popovici își punea capăt vieții, întrun otel din Muncaci. EUSEBIU POPOVICI 1 «Sămănătorul» 1905, pg. 527—530. 2 Licențiat în teologie. V. M. BURLĂ 1 Cfr. nota 4, pag. 456 și; N. lorga, «O viață de om» II 55 și urm. P. P. CARP 1 N. Iftodiu, cunoscut traducător din Flaubert și Musset. 2 N’a scris articolul făgăduit. Despre V. M. Burlă (* 1840 — ț 1905) vezi: N. lorga «Un profesor, V. Burlă» în «O luptă literară» 1914 I 298 sq. — Vasile Bumbac «Vasile M. Burlă», în «Junimea Literară4, Cernăuți 1905, pg. 33 sq. — Dr. C. Diaconovici «Enciclo- pedia Română» I 640. — Gh. Adamescu «Contr. la Bibi. Rom. II 188/9 și III 140/1 și G. Panu, «Amintiri de la Junimea» I și II indice, și recent, într’o lucrare sub tipar a lui C. Săteanu «Juni- mea», tip. «Bucovina» 1936. EDUARD GRUBER 1 Adolf Birch-Hirschfeld, (fratele celebrului psihiatru Felix Vik- tor B.-H.), * 1 Oct. 1849 în Kiel; profesor de filologie romanică dela 1884 în Giessen și dela 1891 în Leipzig. Scrieri: «Die Sage vom Grai», Leipzig 1877. — «Ueber die den provenzalischen Troubadours bekannten epischen Stoffe», Halle 1878. — «Geschichte der franzo- sischen Literatur seit Beginn des 16. Jahrh.: Bd. I: Das Zeitalter der Reinassance», Stuttgart 1889. — «Geschichte der franzosischen Literatur», (în colaborare cu H. Suchier), din secolul al XVI până în prezent, Leipzig 1900. 459 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 231 232 233 N. lorga despre A. Birch-Hirschfeld: «A fost o adevărată cursă examenul la literatura franceză, unde mă credeam mai deplin asi- gurat. M’a împiedecat de a-mi aduna răpede ideile și necontenitul obiect de distracție care era însăși figura examinatorului; Birch- Hirschfeld, autorul unui foarte bun manual, splendid ilustrat, în acest domeniu, bătrân slab, mărunt, avea o figură care reda în foarte micșorat pe aceea a lui B. P. Hasdeu. Mă plictisia, și-mi venia a râde. Filolog mai mult decât istoric litterar, având interes cu deosebire pentru vechile texte, el m’a întrebat, de la început, și cu stăruință, despre acea Viață a Sfântului Alexie care se crede așa de veche și de care ocupându-mă pe urmă tocmai din năcaz pentru această umilință, am găsit dovada că, tratând despre un sfânt așa de caracteristic bizantin, la modă supt Comneni și ur- mașii lor imediați, și dând Laodiceii numele, impus de cruciali, de Liche, nu poate fi decât posterioară sfârșitului secolului al Xl-lea. La tot ce spuneam, adesea atât de vag, răspunsul era continuu și dulce «Sehr gut». Ce însemna amabila apreciere, am putut afla pe urmă, când i-am văzut nota» (N. lorga, «O viață de om așa cum a fost» 1/239). 2 Ideea nu s’a realizat. 3 Jean-Martin Chareot (nu Charcota, cum greșit s’a tipărit în textul scrisorii), medic francez, de boli nervoase și psihiatru, în care domeniu a publicat și lucrări, * 1825 — ț 1893. 4 Virginia, soția lui Eduard Gruber, sora Veronicăi Micle. 5 Cfr. nota 20, pag. 413. 6 N’a primit suplinirea. 7 «N. lorga a colaborat la «La Grande Enciclopedie» din Paris (31 voi.) partea referitoare’la literatura românească». Cfr. Șt. Meteș «Ce a scris N. lorga», București 1913, pg. 156. 8 Revistă bibliografică franceză. $ Alfred Binet, psiholog francez, * la Nisa 1857 — t 1911. io «Revue des Deux Mondes», literară, științifică, politică, înte- meiată în 1829; a fost condusă de Buloz, Brunetiere’ și alții. Con- tinuă să apară. ii Editor francez. P. MISSIR 234 1 Cfr. art. lui N. lorga în Săm. 1905, pg. 541—544. TITU MAIORESCU 235 1 «Neamul Românesc». IOAN SLAVICI 236 1 N. lorga, «Semne bune de ,,dincolo“», în «Neamul Românesc» 1907, nr. 21, pg. 321—323. Articolul se referă la certurile dintre : Ardeleni. 2 Aluzie la răscoalele țărănești din Martie 1907. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 460 Pagina 237 3 Din fericire însă nu toți gândeau ca I. Slavici. Adevărata viață românească, spirituală, leagănul culturii și civilizației românești a fost totdeauna și va rămâne «Vechiul Regat». Abia după «Unire» s’a văzut căt lustru de cismă maghiară și de fireturi austriace ru- ginite acoperea goliciunea sau cel mult emfaza declamării pe din- afară a unui cânt din Homer sau a unei ode din Horațiu, ca Ersatz pentru adevărata cultură, națională. 4 Numai 90% în Maramureș și alți vr’o 70% năvălind dinspre . Budapesta și practicând sistemul austriac: înfometare, alcoolizare, degenerare a poporului românesc băștinaș prin acești Evrei—mi- crobi, folosiți totdeauna și oriunde ca mijloc de disoluție socială,, dată fiind totala lor lipsă de scrupule în alegerea mijloacelor, prin venalitate și prostituție. 5 Sau ceea ce magnații maghiari făceau exact atunci și exact la fel cu populația românească din Ardeal și Țara Ungurească. Adevăratul cap luminat însă, care vedea situațiunile politice, economice și sociale cu ochiu de istoric și le judeca în perspectiva istorică, a fost lacob C. Negruzzi1. Trimitem pe cetitori cu toată stăruința să cetească scrisorile sale adresate lui Ilarion Pușcariu (St. D. L. V). Se va vedea acolo cât adevăr dovedea, orizont larg șl optimism robust, speranță în viitor, trăia într’un «regățean». 23g 6 Ni se pare că I. Slavici în verdictul ce-1 dă, n’are cumpănă dreaptă în mână. Eterna comparație a unor stări sociale cu altele, fără a ține socoteală de vârsta civilizațiilor, nu poate intra în ca- drul preocupărilor istoriei. Apoi și unele observații de amănunt: care metropală nu oferă aspectul Bucureștilor: «Hainele civile după cele mai nouă jurnale, trăsurile cu cauciuc, automobilele, palatele zidite fără gust, desfrâul sec nu sunt cultură economică. N’au Ro- mânii de dincolo ce să învețe dela frații lor de aici, și să-i ferească Dumnezeu să nu ajungă în starea în care se află azi aceștia». Superioritatea românului liber este evidentă, pesimismul în gân- dire și simțire și orizontul îngust al celui robit sunt explicabile. 239 7 In Neamul Românesc 1907, n-rul 52, pg. 385—388: Două scri- sori asupra legăturilor firești ale Românilor de dincoace și de «din- colo». Aici se publică scrisoarea lui I. Slavici. 240 8 Cfr. nota 7. TEODOR STEFANELLI 241 1 Documente publicate cu un an mai târziu: Teodor Ștefanelli «Documente din vechiul ocol al Câmpulungului moldovenesc». Bu- curești 1915. In 1914 au apărut «Amintiri despre Eminescu», atât de adesea citate. (Ed. C. Sfetea). — Enciclopedia «Minerva» va în- drepta eroarea; Teodor Stefanelli a fost membru activ al Academiei 461 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 241 Române, (ales la 26 Mai 1910), nu corespondent, iar în viitoarele sale anexe Analele Academiei Române vor corecta greșala, se pare de tipar, că T. V, Stefanelli ar fi murit în 1921. Istoricul bucovinean a murit la 23 Iulie 1920. (Greșit în An. Ac. Rom., tom.. LIV, pg. 193). De altfel desigur că Acad. Rom. cunoaște data morții membrului ei. Dovadă: Anal. Acad. Rom., tom XLI, 1920/1, pg. 9: D. Onciul: «Cuvânt în amintirea lui T. Stefanelli». — «Necrolog despre Ste- fanelli», ibid. pg. 68. — Fostul său coleg de magistratură, scriitorul bucovinean lorgu G. Toma (t 16 Ian. 1935, cfr. Aurel Morariu, în Calendarul «Glasul Bucovinei» 1936 pg. 103/5), a scris frumoase pagini despre Viața și lucrările lui Teodor V., Stefanelli (In Ca- lendarul «Glasul Bucovinei» 1921, pg. 35—41). — N. lorga, necrolog în NeamuS Românesc» XV, nr. 160 din 1920. T. V. Stefanelli a colaborat câtva timp la Conv. Lit.: corespondența sa cu lacob C. Negruzzi s’a publicat în St. D. L. I 191—198. 2 Gheorghe Ghica, care a domnit numai un an în Moldova (1658—1659) și un an în Țara Românească (1659—1660). — Todi- rașcu-Toader, fratele lui Ieremia Movila, care a zidit mănăstirea de Călugări din Burdujeni. 242 3 La începutul refugiului; mai târziu, războiul părând să nu se mai isprăvească, s’a mutat în Folticeni și s’a înapoiat în Bucovina abia la înfăptuirea unirii (Cfr. lorgu G. Toma, 1. c. la nota 1). DIMITRIE ONCIUL 243 i In colecția Hurmuzachi D. Onciul n’a publicat nici un volum. 244 2 E. Picot: «Cronique de Moldavie depuis le milieu du XlV-e siecle jusqu’â l’an 1594, par Gregoire Urechi. Texte roumain avec traduction fran^ais, notes historiques, tableaux genealogiques, Glos- saire et table par Emile Picot», Paris 1878. 245 3 Se referă la căsătoria lui N. lorga cu d-ra Ecaterina Bogdan, sora lui lancu Bogdan, urându-i fericire. 246 4 cfr. nota 64 pag. 425 și n. 214—215 pg. 437. 5 N. lorga «Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul românesc», ed. I-a, Bud. 1901 («Minerva»); ed. Il-a, 1908 ibid. — Cfr. B. Theo- dorescu, op. cit. pg. 116. Despre Mihai Viteazul, idem, ibid. pg. 116—120. 6 In volumul de omagiu pentru D. A. Sturdza, N. lorga a pu- blicat: «Despre adunarea și tipărirea izvoarelor relative la Istoria Românilor», pg. 1-—127. 2^ 7 Probabil e vorba de alegerea lui N. lorga în comitetul Ate- neului Român. Scrisoarea nefiind datată, s’ar putea presupune că menționatul Aurelian este economistul nostru Petru S. Aurelian, care după neglijenta enciclopedie «Minerva» dela Cluj ar fi murit la 1900' (ed. din 1900' p^ 121), la Gh. Adamescu, Bibliogr. I—III, STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 462 Pagina 247 250 251 252 253 254 255 256 lipsește cu totul, deși în ședința dela 26 Martie 1901, P. S. Aurelian era ales președinte al Academiei Române (ca succesor al lui Petre Foni) membru activ fiind din 9 Sept. 1871. P. S. Aurelian s’a născut la 1833 și a murit la 24 Ianuarie 1909. — Cfr. N. lorga, «Moartea unui șef de partid: P. S. Aurelian» în «Neamul Româ- nesc» 1 Februarie 1909, pg. 170—171; repr. și în «Oameni cari au fost» I, 304/5. Ed.. Fund. Reg. 1934. Petru S. Aurelian a fost și de nouă ori ministru, la diferite departamente și odată chiar preșe- dintele consiliului de miniștri. 1877: Lucrări publice; 1878: ibidem; 1882: Culte și Instr. publică; 1833: ibidem; 1886: Lucrări publice. 1887: ibid.; 1896: prim-ministru și ministru al Agriculturii și Dom.; 1901: Interne; 190-2: Agric. și Dom —. Ce mai istorie se va putea scrie peste o sută două sute de ani după asemenea» mari și mici enciclopedii, Dumnezeu știe, dacă istoriografi ca cei menționați și ca atâția alții, lucrările unora le atribue altora, îngroapă viii și desgroapă morții. .. 8 In ședința din 8 Iunie 1907, D. Onciul n’a spus nimic în legătură cu această carte, și nici. în următoarele ședințe. — Cfr. Analele Academiei Române, seria II, tomul XXX, partea ad-tivă și desba- teri, pg. 15 și urm. 9 luliu Tuducescu, funcționar la Academia Română, secția ma- nuscriptelor, și la Arhivele Statului. 10 Când N. lorga a fost ales deputat, întâia oară. 11 Subscripție pentru întemeerea fostei tipografii «Neamul Ro- mânesc», azi sub denumirea «Datina Românească», în Vălenii-de- Munte. Tipografia a luat ființă în acest an (1908). In ce privește ortografia, D. Onciul n’a avut dreptate, deoarece ortografia lui N. lorga din «Neamul Românesc» nu s’a schimbat, pe când cea a Aca- demiei Române s’a schimbat de mai multe ori. Cine are dreptate, nu se știe. Abia viitorul va putea dovedi cine a văzut, cu o- jumă- tate sau un secol înainte. Dealtfel problema ortografică nu e numai a noastră, cari pe la 1871 bociam decapitarea lui u mut, mai târziu pe ăul din e, pe 6 din «mănăstire», pe sedilul de sub d și ne îngri- joram că va dispare și nu se va mai recunoaște romanitatea limbii române. Exact argumentul lui Bismarck pentru menținerea carac- terelor gotice, ca să se poată afirma și prin această formă exterioară originea poporului german. 12 Relativ la Expoziție, cfr.: N. lorga «Salut Moldovenilor din Bucovina», în «Neamul Românesc» 1998 III 695. — «Expoziția isto- rică din Iași», id. ibid. 747—751. — «Bucovinenii în Iași», id. ibid. — «Moldova și Bucovinenii», id. ibid. 744—747. 13 Partiții conservator-junimist. 14 Nădejde. 15 O vid Densusianu. 16 Mihail Dragomircscia. 17 Mă doare inima că te văd în această tovărășie. 463 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 256 18 laroslaus Kramerius, profesor ceh, mazilit de austrieci din Boemia în colonia Bucovina, unde totuși a găsit teren prielnic pen- tru sentimentele sale antiaustriace: în iridenta Românilor buco- vineni. Amănunte în introducere LXXIV și CI. Traducerea nuve- lelor lui N. Gane în limba germană e semnată I[aroslaus] K[ra- meriu]S = IKS. Fotografia cerută pentru a fi multiplicată și răs- pândită printre Români. Cfr. 1. c. din introducere. Despre I. Kra- merius, cfr. î. Urban-Jarnik, «Kramerius, Aducere aminte de un compatriot», Cernăuți 1911., și I. E. Torouțiu, «Oameni și cărți», Solea 1914. I. K. a murit la 30 Aug. 1911 Cernăuți. 257 19 In arhiva lui N. lorga se găsesc două scrisori de-ale lui I. Kramerius, cari se vor tipări într’unul din volumele viitoare, al St. D. L. 20 Petru, fiul lui N. lorga. 21 N. lorga, «Din faptele străbunilor, povestiri ale cronicarilor, rânduite, adnotate». Vălenii-de-Munte 1909. VIII + 218. Tip. «Nea- mul Românesc». — Ediția a Il-a 1923, 296 pg. Casa Școalelor Bu- curești. — N. lorga, «Cuvântări de înmormântare și pomenire (din veacul al XVI-lea până la 185’0). Retipărite și întovărășite de note». Vălenii-de-Munte 1909, 140 pg. Tip. «Neamul Românesc». — Cfr. B. Theodorescu, op. cit. 66/7 și 242/3. 258 22 Cfr. nota 18. 260 23 N. lorga, «Geschichte des rumânischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen». — Cfr. și nota 95 pag. 428. 24N. lorga «Actele străine din Arhivele Galiției, vechii Prusii și Țărilor-de-jos», București 1913, 517 pg., în colecția «Studii și Docu- mente cu privire la Istoria Românilor», voi. XXIII. — Cfr. B. Theo- dorescu, op. cit. 61. IOAN URBANJARNIK 261 1 Serbările Universității din Iași, cari au avut loc în 1911. — Jarnik a participat. Dealtfel filoromânul, profesor de limbile ro- manice la Universitatea cehă din Praga, membru de onoare al Academiei Române a fost adesea în România și printre Românii din Transilvania și Bucovina. — Cfr. «Drumul pe care am mers», ca ediție separată din «Conv. Lit.» București 1909', și «Iar între Români», în «Transilvania» 1921, pg. 162 și 27O.: — Pentru serbă- rile Universității din Iași, cfr. Anuarul Univ. din Iași, 1911. ILARION PUȘCARIU 262 1 «Icoane din biserică sau cum cugetă preoții între patru ochi», în «Neamul Românesc», pg. 2188—2188. 263 2 In legătură cu serbările pentru comemorarea mitropolitului Andreiu Șaguna, N. lorga: «Pomenirea lui Șaguna» (o publicație STUDII ȘI DOCUMENTE LITERz\RE VII 464 Pagina 263 jubiliară), în «Neamul Românesc Literar», 1909, pg. 657—660. — «însemnătatea națională a lui Șaguna», în «Neamul Românesc» 1909, pg. 1886—1888. — «Șaguna și rostul său bisericesc», în «Nea- mul Românesc», 1909, pg. 1888—1895 [Din Istoria Bisericii Româ- nești]. — «Serbarea comemorării lui Șaguna dela Ateneu», în «Ca- lendarul Ligii Culturale», 1910, pg. 163—170. — Și tot N. lorga despre A. Șaguna, mai înainte, în «Sămănătorul» 1903, pg. 787—789: «Andrei Șaguna», iar mai târziu, în «Neamul Românesc» 1925, nr. 154: «Umbra lui Șaguna». — Cfr. B. Theodorescu, op. cit. 187. 3 Vasile Moga, * 1774 — ț 1845, fost episcop ortodox român al Ardealului, dela 1810—1845. 4 «Astra». 5 loan Lupaș (* 1880), istoric, prof. univ. la Univ. din Cluj, fost ministru în guvernul generalului Averescu, membru al Academiei Române, din 17 Mai 1916. Scrierea pomenită «Mitropolitul Andreiu Șaguna», (Sibiiu 1909), a fost premiată de Academia Română. 6 Consistorul mitropolitan din Blaj a deliberat într’o furtunoasă ședință de câteva ore, dacă să primească sau nu dania boerului Moldovean din Basarabia. Lumea aștepta rezultatul, ca la un con- siliu de coroană. în cele din urmă bunul simț a biruit și scriitorul Al. Ciura ca un ecou din public, și cu alții, au trimis cei dintâi solia de omagiu și recunoștință lui Vasile Stroescu, care petrecea pe atunci în Davos (Elveția). Luptele fratricide dintre Românii uniți și ortodocși au început și pe chestiunea fondurilor Stroescu, unii părând la Budapesta pe alții acuzându-i de iridentă și primire de fonduri suspecte, alții trimițând delegație chiar la Stroescu în Davos, ca să «deschidă ochii» donatorului și să-1 facă să vază că uniții dela Blaj ar fi maghiarofili. Dar generosul ctitor, simbol al ideii de panromânism a urmat glasul conștiinței sale. — Vasile Stroescu, la vârstă destul de înaintată, a avut fericirea să vază împlinirea visului și, după războiu, a și făcut parte dintr’un par- lament românesc, unde a ținut un discurs-filipică împotriva poli- ticianismului din vechiul regat care tratează provinciile revenite în cadrul lor istoric drept colonii. In fiecare pasagiu svâcnește revolta decepției și finalul este strigăt de alarmă și testament voevodal. Firește că cei cărora li se șifonase plastroanele și bla- zoanele au găsit imediat replică, în parlare cine poate ține piept cu moriștele din dealul mitropoliei: «Stroescu s’a făcut vinovat de les-națiune și înaltă trădare»..., divulgând marile secrete de stat, că Vechiul Regat a trimis în colonia basarabeană tocmai elemen- tele cari, prin felul de a se comporta și pofta de îmbogățire, lu- crau în dauna adevăratei contopiri sufletești, absolut necesar să urmeze celei politice. Dar pentru ca adevărul istoriei să nu sufere: V. Stroescu uita că Vechiul Regat pierduse în măcel 800.060- de oa- meni și că în haosul, graba și lipsa enormă de oameni pătrunși de rolul istoric ce trebuia să-1 îndeplinească, n’a fost intenție, nici răutate, ci greutăți inerente și diferențieri temperamentale, că cioc- nirile între două mentalități, între două civilizații, au încordat 465 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 263 264 265 268 269 270 raporturile dintre «Români» și «Moldoveni», iar pentru nivelare și dispariția lor trebue să treacă mai mult decât o viață de om. — Pentru Vasile Stroescu, cfr. N. lorga: «La sicriul lui Vasile Stroes- cu», în «Neamul Românesc», nr. 92 din 1926. 7 Probabil se referă la mitropolitul primat Calinic Miclescu (dela 18 Mai 1865 până la 1875). — Cfr. N. lorga «Istoria Bisericii Româ- nești», voi. II, 827 (ed. 1932). 8 Cfr. nota 2, pg. 463. IOAN G. SBIERA 1 Colecția Eudoxiu de Hurmuzachi. N. lorga, «Acte și fragmente cu privire la Istoria Românilor, adunate din depozitele de manu- scrise ale Apusului și publicare cu sprijinul Ministerului de In- strucție publică». Titlul e redat și în limba franceză. — Voi. I-iu, documente culese din Paris, 1389—1772; Berlin, 1526—1768; Bucu- rești 1895. LXI + 400. — Voi. al II-lea: Berlin 1768—1839; XCI + 740; București 1896. — Voi. al III-lea: Documente din 1367—1497, culese din arhive italiene, germane și diverse; V + 197; Bucu- rești 1897. — Cfr. B. Theodorescu, op. cit. 62. S. G. VÂRGOLICI \ i ... .«Peste câteva luni o bursă losif Nicolescu, de trei sute de lei pe lună, bani, buni, era liberă, și fără concurs. Odobescu, în în- țelegere cu Hasdeu, mi-o va atribui. Deocamdată însă mă găsiiu, din cauza îngrijorărilor £e care, fără ca eu să li simt motivul, le inspira sănătatea cuiva crescut și trupește prea răpede, chemat înaintea Consiliului de miniștri însuși, Teodor Rosetti, venit pentru câteva zile la Iași. Fără să mă întrebe nimeni dacă vreau să fac politică și în ce club am de gând să mă înscriu, fără să mi se ceară nici un fel de serviciu pe viitor, mi s’a propus ajutor pentru a merge în Italia, și peste câteva zde puteam să închid frumoșii gal- beni ai lui Napoleon al III-lea si piesele de aur germane cores- punzătoare, unii și celelalte de o potrivă necunoscuți mie, în sin- gurul șerpar cu care mă încingeam de cale» (N. lorga: «O viață de om, așa cum a fost», I, 1841 2 N. lorga, «încercări de critică științifică: Ion Creangă», în «Conv. Lit.» 1896, pg. 244—258. VASILE TASSU i Articolul n’a apărut în «Conv. Lit.», ci în «Lupta», n-rul 1085 din 1890. — Cfr. Șt. Meteș, op. cit. ed. din 1913, pg. 54 și B. Theo- dorescu, op. cit. pg. 258. 2 G. I. Bogdan semnează în «Conv. Lit.» 1890, pg. 393—413: «Studii Critice de I. Gherea». G. I. Bogdan = G. Bogdan-Duică. St. D. L. VII — 30 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 466 Pagina 270 3 Suspectarea lui I. L. Caragiale de a fi părăsit pe conservatorii junimiști și trecut la liberali, cari patronau ziarul «Voința Națio- nală». De fapt I. L. Caragiale nu s’a înregimentat, după câte știu, nici într’un partid politic. N’avea firea gregarilor. 271 4 Nu în limba franceză, ci în românește: N. lorga, «Vasile Alec- sandri», în «Revista Nouă» 1890, pg. 301—209, 242—249, 293—298. — Cfr. B. Theodorescu op. cit. pg. 249. 272 5 Gheorghe Panu, conducătorul ziarului «Lupta», la care N. I. a colaborat timp de doi ani (1890 și 1891). Despre Gh. Panu, cfr. N. lorga, în «Neamul Românesc» 1907, pg. 225—228. 6 (?). 7 In căutarea unui editor pentru imprimarea volumului de «Poe- zii» (1890—1893) de Neculai lorga, la București, 1893, tip. Ig. Hai- mann; 132 pg. 8 I. L. Caragiale, «Teatru» — cu o prefață de Titu Maiorescu, București 1889. 273 9 N. lorga își întrerupe, în acest an, colaborarea la ziarul «Lupta». Numeroasele articole de critică, polemică și dări de seamă, pu- blicate de N. lorga în «Lupta» se găsesc înregistrate în St. Meteș, op. cit. 54—55. N’am cercetat dacă lista este completă sau nu. 274 io Istoriografia noastră ar trebui să țină seamă de ultima do- rință a lui Hasdeu și să-i scrie numele așa cum a dorit: Hasdeu. De fapt și azi circulă numeroase feluri de scriere a numelui său: Hașdeu, Hajdeu, Hăjdău, Hâjdău, Hîjdeu. Chiar profesori de limba și literatura românească răspândesc în manuale didactice: Mihail (muntenizat sau slavizat) în loc de Mihai Eminescu, Alexandri în loc de Alecsandri,. Ion Creangă etc. etc. loan Creangă, apoi Ion Slavici în loc de loan, Neculai Bălcescu etc. etc. n Take lonescu, ministru al Instrucției publice, în guvernul conservatorilor concentrați, de sub preșidenția lui Lascar Catargiu, dela 27 Noemvrie 1891—9 Decemvrie 1891 și în anul următor. — Cfr. și N. lorga, «O viață de om», I 260 et sq. 275 12 P. I. Cernătescu, profesor de istorie universală la Universitatea din București, Ț 21 Iulie 1892. P. I. C. este predecesorul lui N. lorga. — Scrieri: «Compendiu de istorie generală», ed. III 1873. — «Istoria contimporană dela 1815—1871»; ș. a. — Cfr. și N. lorga, «O viață de om», — I, 260 et sq. 13 in timpul ministeriatului lui Take lonescu. 14 «Alături, era un învățat profesor de latinește la unul din liceele din București, amic al lui Take lonescu, M. B. Calloianu, de care cetisem niște studii într’o revistă din Craiova, de unde, se pare, era originar, și pe care-1 vedeam acum întâia oară: scurt, pătrat, palid, foarte ciudos, până într’atâta încât publica în timpul con- 467 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 275 cursului, în ziarul Românul, complect decăzut, articole de defăimare contra mea»... Cfr. N. lorga, «O viață de om». .. I, 261/. Gion = G. Icnescu-Gion. 276 15 lacob C. Negruzzi, directorul «Convorbirilor Literare», unde N. lorga a publicat în 1896/1 «încercările de critică științifică»: «Veronica Micle» (pg. 56 și urm.), și: «Ion Creangă» (pg. 244 și urm.).' — In 1891 se tipăresc alte articole scrise de N. lorga, în «Revista Nouă»: «Neculai Bălcescu», n-rele 6—7, pg. 201—225. — «Neculai Filimon», n-rele 8—9, pg. 281—299. —- «O scrisoare inedită a lui N. Bălcescu», ibid. pg. pg. 353—355. — Cfr. St. Meteș, op. cit. (1913) pg, 44 278 16 începutul scrisorii nu se poate da publicității. 17 Titu Maiorescu. ' 18 ]\’a apărut, după cât știm. ui Probabil: Jac (= lacob C. Negruzzi). 279 20 Cfr. N. lorga: «Trei ani de străinătate» în «O viață de om»... I pg. 206 și urm. -’i Cfr. nota 9. 280 22 «Lupta». 23 Dacă ar putea țara și astăzi să se îngrijească de soarta unor scriitori, așa cum s’a îngrijit de cea a lui Eminescu, și cum în- deosebi Titu Maiorescu împreună cu întreaga lui «Junime» tre- mura în fiece clipă de soarta poetului.. . 2=1 Atât de mare era sărăcia lui Eminescu, încât în cele mai critice zile ale sale dispunea, după prețul banilor de astăzi, de una sută mii lei. — Cfr. Introducerea din St. D. L. IV. 281 25 De scris, I. L. Caragiale asemenea opinii, pe cât ne e cu- noscut, nu le-a scris nicăiurea. Sunt totuși interesante și demne - de reținut. 26 loan Creangă. ; 27 N. lorga «Două volume ale lui Alex. Vlahuță»: «Curentul Eminescu» și «Din goana vieții», Bibi. p. toți, n-rele 869—870. — Cfr.- St. Meteș, op. cit. (1913) pg. 55. 28 Al, Gr. Șuțu. 282 29 Herodoi, Istoria etc., tradusă de Alexandru Gr. Suțu, Iași 1879. 30 Fiul lui Vasile Tassu, Mihai Tassu, cumnatul lui N. lorga, în prima căsătorie. 31 «Moftul român», «revistă spiritistă națională. Organ bi-ebdo- madar pentru răspândirea științelor oculte în Dacia-Traiană. Bu- curești. 24 Ian.—23 Iunie 1893». Seria a doua și a treia după 1960. Director I. L. Caragiale. 283 32 I- L. Caragiale a și deschis berăria. 33 Au fost și sunt naivi oamenii noștri politici, crezând că istoria civilizației se alcătuește după ceea ce se publică sau se oprește de a se publica în «Monitorul Oficial». STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 468 Pagina 284 285 34 Dela Paris N. lorga pleacă la Berlin, apoi la Leipzig, unde își ia doctoratul. — Cfr. N. lorga, «O viață de om»... I, 20’0—259. 35 Până la 1892 cursul de limba și literatura română ținea de catedra de istorie, pe care o reprezintă V. A. Ureche, când în urma cererii acestuia se crează o catedră aparte și Barbu Delavrancea este însărcinat cu suplinirea nouii catedre de literatură. — Cfr. M. Popescu-Spineni, op. cit. pg. 37. 36 Al. Vlahuță, «Din goana Vieții» București 1892. S7 B. Delavrancea, «Paraziții» București, Haimann 1893 (apariția la finea anului 1892 antedatată 1893). Cuprinde: «Paraziții», «Hagi Tudose», «Bursierul», «Irinel», «Domnul Vucea». 38 Alex. Vlahuță, «Dan», roman; ediția I-a la 1894; la 1899 ed. a IlI-a., — Cfr. Gh. Adamescu, I 140. 39 «Vieața, revistă săptămânală ilustrată». București 28 Noemvrie 1893. — Apariție neregulată, până la finea anului 1899. Directori: A. Vlahuță și Dr. A. Ureche (până la 5 Martie 1895. — Cfr. Nerva Hodoș și Al. Sadi-Ionescu, op. cit. 770. 40 Din comerțul lui Creangă cu foița de țigară a rămas și reclama: «Ori fumați foița Creangă, «Ori dați dracului tutunul...». DUILIU ZAMFIRESCU 238 1—5 Giorgio Vasari, pictor italian, arhitect și scriitor în dome- niul artelor, * 1511 în Arezzo — ț 27 Iunie 1574 în Florența. Elev al. lui Michelangelo și al lui Andrea del Sarto, executând mai ales copii după Michelangelo și Raffael în Roma, a dobândit mare îndemânare în pictura portretistică și de frescă, fără însă să se poată ridica până la o concepție personală. G. Vasari a stat în serviciul familiei Medici în Florența și al papilor, realizând nume- roase fresce în Palazzo Vechio din Florența și în Sala Regia a Vaticanului... Superior în portretistică, iar în arhitectură a atins culmea creației (Uffizia din Florența, Abbadia din Arezo). Ca scrii- tor și-a câștigat renume universal prin marea sa lucrare Biblio- grafică: «Vite de’ piu eccellenti pittori, scultori ed architetti», apă- rută în prima ediție la 1550>, augmentată într’a doua la 1568. De atunci s’au tipărit numeroase ediții. In limba germană această operă de mare anvergură a fost tradusă de 2 ori: Schorn și Forster, Stuttgart 1832—49, șase volume; — Jăschke, Gottschewski și Gro- nau, Strassburg 1904 et sq., în șapte volume. — Duiliu Zamfirescu își ia toate datele comunicate lui N. lorga dintr’o ediție italiană, mai nouă, și dela istoricul german Ferdinand Gregorovius, * 19 Ian. 1821 — ț 1 Mai 1891. 289 6 Relativ la Duiliu Zamfirescu, în acest timp secretarul legației noastre dela Roma, cfr. N. lorga, «O viață de om». .. I 281 și urm. 469 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 291 292 293 294 297 299 300 301 302 ' N. lorga, «Breve Storia dei Rumeni con speciale considerazione delle relazioni coli’ Italia publicata in occasione delle feste del cinquantenario italiano. Omagio di un popolo fratello ed amico da parte della «Lega di Cultura» Rumena, Bucarest». 1911, 168 p. Tip. «Neamul Românesc». — Cfr. B. Theodorescu, op. cit. 53. 8 .. .«am făcut istorie cu dorința de a face un bine»... ARTUR GOROVEI i In acest timp N. lorga locuia în Aleea Alexe Marin. - loan Bogdan. SPIRU HARET 1 N. lorga, «Istoria lui Ștefan cel Mare povestită neamului ro- mânesc» și tipărită cu cheltuiala Ministerului de Instrucție publi- că». București, Minerva, 1904, 374 pg. Bibliograful lui N. lorga, B. Theodorescu spune că din această carte s’au tipărit 20.000—40'.000 exemplare. — Cfr. B. Th. op. cit., pg. 93 și 94. 2 Lui N. lorga îi era ușor să alcătuiască această listă, deoarece avea studii publicate în legătură, cu Ștefan cel Mare. De ex. în volumul «Istoria lui Ștefan cel Mare» din 1904, la pg. 265 se dă numele boerilor dela sfârșitul domniei Voevodului. 3 Simion Teodorescu-Kirileanu «Legende despre Ștefan cel Mare», ediția I-a Focșani 1904; ed1.. a Il-a redusă, la «Minerva» 1904; ed. a Hl-a la «Casa Școalelor», care ar trebui să retipărească și răspân- dească această minunată carte de învățătură și petrecere, pentru popor. — Simion T. Kirileanu, (fratele lui G. T. Kirileanu, unul dintre cei mai buni cunoscători ai operei lui Creangă, amabilul nostru «moș Ghiță»), a fost învățător în satul Holda, comuna Bro- șteni jud. Neamț; născut la 1879, mort la 1926. S. T. Kirileanu este autor al mai multor publicații de folklor și al culegerii de legende despre Ștefan cel Mare, publicate cu prilejul serbărilor dela Putna și Suceava, la împlinirea a 400 ani dela moartea lui Ștefan cel Mare, în 1904. — S:; T. Kirileanu este astăzi pe nedrept un uitat, iar opera sa lăsată să fie înăbușită de atâtea bălării, cari s’au înăl- țat, în voie și desmăț, după războiu. 4 I. Scurtu, «M. Eminescu’s Leben und Prosaschriften». Leipzig 1903. 5 N. lorga, «Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor». — Voi. I în: 190® VII + 432' pg. — Voi. al II-lea: 1909, 480 pg. 6 N. lorga, «Ceva nou despre marna lui Ștefan cel Mare», în «Conv. Lit.» 1904, pg. 748—749. — Cfr. B. Theodorescu, op. cit. 94. 7 Cfr. nota 5, de mai sus. 8 N. lorga, «Câteva manuscripte și documente din țară și străi- nătate la istoria Românilor», în «Analele Academiei Române», 1904/5 XXVIII 506/8. 9 Societatea de Asigurare «Dacia-România», care există și astăzi. STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE VII 470 Pagina 302 304 305 308 309 311 312 314 315 316 lacob C. Negruzzi a fost mult timp președintele consiliului de Ad- ministrație. io in legătură cu răscoalele țărănești. ii Vasile Mihăilescu, fost elev al lui N. lorga și partizan al poli- ticei sale. — Despre V. Mihăilescu, cfr. N. lorga, «O viață de om» II, 8—9 și nota 195 pg. 436. 12 Editura «Minerva» trecea printr’o mare jenă financiară, iar N. lorga se interesa de soarta ei, fiindcă se dovedise a fi mai bună editură românească, tipărind cu prețuri avantajoase cele mai fru- moase cărți, într’o tehnică modernă, civilisată. După războiu «Mi- nerva», tipografia «Rasidescu», un fiu al librarului loanițiu, și C. Sfetea, cu tipografia și Librăria Școalelor au intrat în componența actualei mari edituri românești «Cartea Românească», în vreme ce vechiul și reputatul stabiliment grafic al familiei Socec, având la conducere pe evreul Rudinescu, a trecut împreună cu instituția în stăpânirea evreilor Schwarz și Scharaga, precum evreii Mieu Al- calay și Benvenisti, ca membri în direcțiunea celei de-a două în- treprinderi naționale au stăruit să se lichideze sucursala «Vieții Românești» din București, angajând vânzarea acelorași Schwarz și Scharaga, pentru ca «centrala» dela Iași a «Vieții Românești» să sucombe într’un lamentabil fiasco. 13 N. lorga «Istoria Românilor pentru clasa a IV-a și a VUI-a secundară». Vălenii-de-Munte, tip. «Neamul Românesc» 1908, 352 pg. — Pentru Manualele didactice ale lui N. lorga să se vază: B. Theodorescu, op. cit., pg. 58'și 59. 14 N. lorga, «însemnări din bisericile Maramureșului culese de loan Bârlea», în «Studii și Documente cu privire la Istoria Româ- nilor». București 1909. 246 pg.> ANDREI BÂRSEANU i N. lorga, «Opinions sinceres. La vie intellectuelle des Rou- mains en 1899», în «LTndependance Roumaine», 1899, n-rele: 6846, 6893, 6897, 6900, 6903, 6909, 6914 și 6918. — Cfr. B. Theodorescu, op', cit. 328 șii N. lorga, «O viață de om»... II/6. 2 .. .«ei de lipsă» — germanism, în loc: e de nevoe, este necesar, trebue. 3 Divorțând de prima sa soție, Maria Tassu, fiica lui Vasile Tassu, N. lorga s’a căsătorit cu sora lui loan Bogdan, Ecaterina. 4 Dr. Sterie Stinghe, «Documente privitoare la trecutul Româ- nilor din Șchei», în 3 volume, Brașov 1901—1903. 5 Andreiu Bârseanu n’a publicat nimic în «Sămănătorul». 6 Zaharia C. Panțu (?), care a lucrat și tipărit un excelent voca- bular botanic «Plantele cunoscute de poporul român» («Minerva» 1906), și a colaborat la «Sămănătorul». 7 și 8 «Șchei» și «Tocile» sunt cartiere românești în Brașov. 471 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 316 9 N. lorga, «Brașovul și Românii. Scrisori și lămuriri)» în «Studii și documente privitoare la Istoria Românilor», voi. X, București, 456 pg. 317 io N. lorga, «Inscripții din bisericile României, adunate, adnotate și publicate de N. I.». — Voi. I-iu, fasc. I-a; 1905. VII + 314. — Fasc. a II-a; 1907, 315—374 pg. — Voi. al II-lea; 1908, 382 pg. — Cfr. B. Theodorescu, op. cit. 60. — In colecția «Studii și docu- mente privitoare la Istoria Românilor». — București. N. lorga, «Povestiri, scrisori și cronici», în col. «St. și Doc. pri- vitoare la Istoria Românească», voi. al IX-lea, București 1905, 224 pg. 11 Ecaterina Pitiș a publicat în «Sămănătorul» din 1905 urmă- toarele poezii: «Seară», 599. — «In zadar», 611. — «Rămâi cu bine», 618. — «Dor», 618. 12 In «Literatură și artă română», revista lui Nicolae Petrașcu, poeta ardeleană Ecaterina Pitiș a publicat următoarele: «Mi-e dor», 1899/1900, pg. 533. — «In deal», 1900/1 pg. 189. — «Apus de soare», 753. — «Singurătate», 1902 pg. 139. — «In pădure», 215. — «Călă- toare rândunele», 649. — «Freamăt», 1903, pg. 68. 13 «Gazeta noastră» = «Gazeta Transilvaniei». 318 14 Mișcările studențești din 1906. — Cfr.: N. lorga, «Lupta pentru Limba Românească», București, «Minerva», 1906. 15 Petru, fiul lui N. lorga, n’a învățat la Brașov. 319 16 Florin, pl. florini = monedă austriacă; după ultima reformă monetară din imperiul austro-ungar florinului i-a urmat moneda Yl ca valoare = 1 coroană; aceasta cota cu 3—4 puncte mai mult decât leul nostru dinainte de războiu. 1? Virgil Onițiu. — Cfr. N. lorga, f Virgil Onițiu, în «Neamul Românesc», n-rul 42 din 1915. 17 Mircea lorga, fiul lui N, lorga, astăzi inginer. 18 Florica lorga (Chichi), fiica lui N. lorga; este soția Locot. col. Chirescu. 320 19 loan Bogdan. 321 20 Despărțămintele «Astrei». 21 N. lorga, «Din faptele străbunilor»... 322 22 «N’am putut face nici într’un șfert de veac, pe departe ceia ce visasem în momentul cînd m’am hotărît să mă închid în Vălenii- de-Munte, departe de un mediu în care'sprijinul moral nu-mi lipsia de mult, dar așa de puțini mă ajutau să pun basa materială ne- apărată pentru urmărirea scopului mieu. Dar subscriitorii se găsi- seră, și încă răpede, capabili de a-mi da capitalul trebuitor pentru ridicarea zidurilor și procurarea mașinilor. Bunii meșteri, plini de tradiție, ai localității lucrau de zor la isprăvirea clădirii începute în primăvară, și astfel, de Paști, în anul 1908, eu puteam să privesc zi- direa isprăvită și, așteptând pe meșterii miei, cari, cu Nicolae Stroilă STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 472 Pagina 322 Și Constantin Onciu în frunte, îmi veniau de la vechea tovarășă «Minerva», mă încîntam în grădinița din fund supt pomii în floare, priveliște pe care n’o mai văzusem din copilăria mea botoșăneană, de aburirea vîntului proaspăt al dealului și de ușoara musică a albinelor scormonind în florile prunilor numai o zăpadă. O mulță- mire care nu, se poate rosti prin cuvinte-mi cuprindea trupul și sufletul întreg. Solemn, impresionat, curierul fără uniformă aducea în acest loc depărtat de vuietul politicei bucureștene maldărul de corespondență al ziarului mieu».., (N. lorga, «O viață de om»... II, 76. — Cfr. și Constantin Onciu, «Amintiri și impresii din preajma unui om», în «Omagiu lui N. lorga», 1921, pg. 239 și urm. 23 «Neamul Românesc». 24 Fiindcă Maghiarii confiscau ziarul N. lorga. Cfr. Introducerea dela acest voi. 25 in ședința dela 26 Mai 1910. 323 26 Andreiu Bârseanu era membru activ al Academiei Române dela 1 Aprilie 1908. 324 27 Ca lucrările lui N. lorga, între cari și «Istoria Românilor scrisă pentru poporul românesc», să poată pătrunde în Transilvania, fă- ceau înconjurul prin Bucovina, de unde se reexpediau în centre românești de sub stăpânirea maghiară. Cfr. Introducerea din acest voi. pg. XC. 28 Librărie și tipografie, ca și cea din Suceava, cu ajutorul cărora Românii bucovineni puteau să se alimenteze cu publicații româ- nești din Vechiul Regat și izbuteau să facă și legătura între Tran- silvania și Vechiul Regat. 29 Ștefan Meteș, istoric, ales în ședința dela 7 Iunie 1919' membru corespondent al Academiei Române; bibliograf al lui N. lorga. 30 Canonicul dela Blaj, Dr, Augustin Bunea, istoric, având nume- roase studii și cercetări, pe care se poate baza cel mai scrupulos om de știință, a fost ales la 28 Mai 1909 membru activ al Academiei Române, iar la 18 Noemvrie 1909 a încetat din viață. Cfr. și N. lorga, «In amintirea prietenului Augustin Bunea»; N. lorga a adu- nat într’un volum ecourile din presă cu prilejul morții acestui mare învățat român. Alți prieteni și admiratori din Transilvania au făcut să apară la Blaj în 1910 un «Album în amintirea lui A. Bunea». 31 ...între cele două tabere ale Românilor transilvăneni. 325 32 losif Sterca Șuluțiu (1904—1911). 3o Dr, Ilie Dăianu, fost vicepreș. al Camerii Deputaților (1920—22) și al Senatului (1926—27), s’a născut la 9 Martie 1868, în Cutu, jud. Alba, din părinți țărani, Josif și Ana n. Munteanu, buni gospodari, cu mulți copii. Sin- gur, dintre 3 frați și 3 surori, a fost „purtat" la școală, în 473 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 325 sat, apoi în Sebeș Alba, Sibiiu și Blaj unde a luat bacalau- reatul, 1888, ca primul ,,eminent". E trimis la teologie, univ. din Budapesta, ca intern în ,,Se;ninarul central0 ca- tolic, de lângă Universitate, în care erau, de regulă, 15 bursieri români. Pe lângă studiile teologice urmează și stu- dii literare, la Fac, de filosofie și litere, având menirea să fie și prob la liceul din Blaj, Terminând studiile teologice (1892), continuă la Fac, de litere din Graz, ascultând studii de limbă și liter, germ, și romanică (prof. Schuchardt). In 1894—5 revine la Budapesta, unde trece examenele de profesor și ia doctoratul în litere cu tesa în limba ma- ghiară : Vocalis nasalis în limba rom, (â), participă la viața politică, — cunoscând în Graz pe A. C. Popovici, care-1 cucerește pentru chestiunile politice, — cu colegii săi Dr. Ilie Cristea, actualul patriarh Miron, Dr. luliu Maniu și Dr. Al Vaida Voevod. In 1894 ia parte la congresul studențesc din Constanța, depune la statuia lui Ovidiu o cunună de brad, dela Se" ghedin, unde erau întemnițați memorandiștii Dr. Rațiu, Lucaciu, etc. Intră în presă, colaborând la ziarul ,,Dreptatea" în Ti- mișoara (1895), apoi director la ,,Tribuna" Sibiu, 1896— 1900, având colaboratori pe T. A. Păcațianu, f Silvestru Moldovan și f Dr. Ion Scurtu, cunoscutul biograf al lui Eminescu, ,,Tribuna" din această epocă se preocupă de problemele literare și culturale, duce campanie zilnică contra ,,mileniului" unguresc, aniversează evenimentele din 1848, (la 1898) scoțând și în voi, separat „Cronica anu- lui 1848“ și susține campania lancu, făcând largă a- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 474 Pagina 325 pologie și apoteosă a eroului munților apuseni, pe care ungurii îl insultaseră. La 1900 e numit profesor la Academia Teoh din Blaj, și la liceul istoric de acolo, pentru limba rom. și germa- nă. Aci colaborează la „Tribuna*' și ,,Unirea*', adunând toate vestigiile petrecerii lui M. Eminescu în Blaj (1866). In 1902 este hirotonit preot și la 1 Sept. 1902 e trimis protopop la Cluj, cea mai importantă și mai primejduită parochie a mitropoliei unite cu Roma. Aci începe o nouă viață. Deschide noui drumuri de misiune culturală. Inte- meează gazeta poporală „Răvașul" — pe care o susține din mijloace proprii până la 1910. Introduce misiunile po- porale, în sate; reînvie viața culturală a „Astrei", a stu- denților univ., a Soc. meseriașilor. Construește o școală nouă românească în inima Clujului unguresc, se agită și contribue la zidirea de biserici și școli în satele din jur. „Răvașul" și tipografia „Carmen" a lui Petru P„ Ba- rițiu, care se întemeiază pe această revistă, constituie epocă de renaștere românească în Cluj. Modesta revistă, întâiul organ de publicistică românească în Cluj, face școa- lă. Mulțime de colaboratori, își au debutul literar și ucenicia scrisului în ,,Răvașul" protopopului cărturar. Din această școală ies : Agarbi, colaborator cu versuri și prosă, care e mai târ- ziu fecundul Ion Agârbiceanu. Dafin, poet, care e Alexandru Pop, azi redactorul re- vistei „Cuvântul Adevărului" dela Bixad, ca și fratele său în monachism Leon Mânu. Melin, povestitorul sfătos în graiul dela țară, care e Alexandru Lupeanu-Melin, directorul „Unirei Poporului" dela Blaj. 475 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 325 Octavian Goga (Nic. Otavă), cu poezia „înviere". Iustin Volbură, cercetătorul istoric-literar, care e Ze- novie Păclișanu. N. Cârstea, enciclopedistul literar, care e rodnicul prof. și scriitor loan Georgescu, autorul atâtor Monografii ca cea despre Dr. Ratiu și G. Pop de Băsești, și al altor pre- țioase studii și manuale didactice, Roșioru, poetul, care e prof. și scriitorul Dr. Ion Roșiu, fost director al liceului din Timișoara. „Nicu", anonimul preocupat de atâtea probleme noui și actuale a fost cel ce azi este apreciatul autor și scriitor. Dr. Nic. Brînzeu, canonic, în Lugoj. Tot în Răvașul a de- butat poetul viguros și original Aron Cotruș, marele orien- talist român, fostul profesor dela Facultatea de Teologie din Cernăuți Dr. Octavian S. Isopescul, traducătorul Cora- nului, după original, a Sf. Efrem Șirul; cel mai bun cu- noscător al limbilor orientale, pe care l-au avut Româ- nii de până acum și căruia așa de curând nu i se va găsi urmaș. Dumitru Tomescu dela Craiova, istoricul literar și criti- cul viguroaselor „Ramuri" sămănătoriste, nuvelistul AL Ciurea, T. Mureșianu, și alții au semnat pagini de lumină și învățătură în „Răvașul". Și I. E. Torouțiu datorește cele dintâi îndemnuri tot protopopului Ilie Dăianu, care-i publica în „Răvașul" timidele încercări originale, traduceri, cântece populare, pe când era încă elev de liceu, în cursul inferior, când neaoșa limbă româneasca adusă de acasă începea să fie înăbușită de efectele învățăturii tuturor materiilor în limba germană. Și pe lângă corecturile, de multe ori ra- dicale, ce le făcea părintele Dăianu, mai deschidea din STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 476 Pagina 325 când în când și punga, spre a-i putea ameliora mizera viață dela liceul din Suceava- La „Răvașul" a colaborat și N. lorga: „Căutați urmele trecutului vostru" 1905 III n-rul 21- — „O veche însem- nare cu privire la Mitropolia ardeleană de Mitropolitul Athanasie 3 Apr. 1707", 1905 III n-rele 37—8, pg- 153.— „O alegere de episcopi moldoveni 1557—8", 1907 V n-rul 9, pg- 153—156. Pe lângă „Răvașul" Dr- Ilie Dăianu a susținut cu con- diul său „Solia Satelor", foaie săptămânală cu acelaș program ca al „Răvașului", din 1913—14 și „Orizontul", cum și „Orientul Latin" — editat de Dr. Amos Frâncu 1913- Membru în secția istorică a „Astrei" culturale și în Comisiunea Monumentelor Istorice pentru Transilvania, părintele Ilie Dăianu are numeroase publicațiuni, dintre cari însemnăm aci pe cele mai importante - Predicile pe Duminici și sărbători ale marelui scriitor protopopul Petru Maior de Dicio-Sân-Mărtin, ediție cu litere latine, Cluj, 19O3. Propovedaniile, la îngropăciunea oamenilor morți de acelaș P. Maior, Cluj, 1906. Statul, Biserica și Școala, de Sarmașâg G., trad. de I. N. Pop, cu o prefață de Dr. Dăianu, Cluj, Tip. «Carmen». Roadele milei creștinești, de T. Câmpianu, cu o prefață de Dr. D., Aiud, 1910. Mama Sfântului Augustin, de Em. Bougaud, trad. de «Salba» clericilor rom. din B.-Pesta, sub conducerea lui I. Dăianu, Blaj, 1901. Cartea durerii, de Em. Bougaud, trad. de I. A. Nicolescu, revis. și ed. de Dr. I. Dăianu. Ed. I. Timișoara, 1895; ed. II. Cluj, 1905. Suplex Libellus Valachorum, textul original lat. și traducerea făcută de Dr. I. D. Sibiu, 1901. Apărut și în «Cartea de aur» a lui T. V. Păcățianu, voi. I. Sibiu, 1901.. Biserica lui Bob în Cluj. (Istoric documentar și descriere) Cluj, Tip. «Carmen», 1906. 477 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 325 Isus Christos și viața modernă de Ep. O. Prohaska, traducere- Cluj, 1905. Apostolie modernă de Prohaska, traducere. Cluj, 1906. Eminescu în Blaj — Sibiiu, 1912. Din țara lui Vlaicu, Cluj, 1913. Amos Frâncu și Avram lancu — Brașov, 1934. La mormântul Mitropolitului Atanasie Anghel, Blaj, 1912. Dr. Simion Ramonțai. Memoria fundatorului, Cluj, 1910. Prinos canonicului Dr. Aug. Bunea. Cluj, 1910. Vasile L. Pop, al. II. preș, al «Astrei» cult. în Biblioteca pop. a «Astrei» nr. 119, Sibiu, 1925. Oameni și stări dela noi. 'in aceeași bibi. nr. 99. Cele doue corăbii — discursuri — București, 1925. Zorile unirii în Banat. — Lugoj, 1929. Două cuie de lemn — Cluj, 19331 Unirea cu Roma și revoluția lui Horia. București, tip. «Buco- vina», 1935. Cuvântul solidarității naționale în fața revizionismului. Buc. Tip. «Bucovina*, 1933. * Tânărul de caracter, de Tugomir Toth — traducere. Iași, Tip. «Presa Bună», 1934. In jugul Domnului — roman de Nyivo I. — traducere, publ. în «Boabe de grâu». 1933—34. Zamfira, — roman de Al. Halmâgyi, traducere (în manuscris). Unicul roman istoric, cu subiect românesc, scris de un Ungur, pu- blicat la Cluj, 1858, rămas însă aproape necunoscut Românilor, deși- e cel mai frumos document al superiorității sufletului românesc dat de un adversar. Și acest document literar al culturii românești nu a găsit până acum un editor, în România, care luptă contra revizionismului unguresc. Ungaria revisionistă — de Dr. S. Tenyes, (avocat maghiar, care combate temeinic campania revizionistă) tradusă în românește (în tovărășie cu Leontin Iliescu, red. la «Universul»). București, edi- tura «Record», 1935. 34 Andrei Veress (nu Veresz), cunoscutul istoriograf, care a ti- părit de curând o Bibliografie româno-maghiară în editura Fun- dației Regele Ferdinand. Armean de origină, profesorul Veress se temea ca nu cumva în urma alegerii sale ca membru corespon- dent al Academiei Române să nu-și pericliteze situația în statul maghiar; deși tot pe atunci zeci de români transilvăneni înfruntau primejdii în schimbul înaltei distincții de a figura printre cei mai renumiți cărturari ai lumii, unii aleși, alții numiți, membri ai Academiei Române. 326 35 lorga, «Două concepții istorice», discursul de recepție dela STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 478 Pagina 326 17 Mai 1911 la intrarea în Academia Română. Răspunsul l-a dat A. D. Xenopol. Cfr. Analele Acad. Rom. Discursuri, XXXV, Bu- curești, 1911. 36 Alexandru Bogdan, (fratele lui lancu B. și cumnatul lui N. lorga), ale cărui scrisori se publică în acest voi. 327 37 Cfr. N. lorga, «Serbările dela Blaj, însemnătatea lor politică, culturală și literară». Vălenii-de-Munte, 1911. VIRGIL ONIȚIU 329/30 1-"3 Articolele din ziarul «Neamul Românesc» scrise de Transil- văneni sau Bucovineni apăreau în mod obișnuit sub pseudonim sau sub anonimat, de teama persecuțiilor austro-maghiare. Ne re- amintim că pentru un articol bănuit al nostru (fără greș) am fost amenințat că se vor face intervenții speciale pe lângă N. lorga. spre a divulga numele autorului; firește, eram încredințat de ză- dărnicia intervenției, tocmai de aceea cine avea ceva de spus, se adresa cu toată încrederea lui N. lorga. V. A. URECHIĂ . 332 1 Emanoîî David, fost profesor de Teoria Funcțiunilor la Facul- tatea de 'Științe din București. C. ESARCU 334 1 N’a ținut-o. 335 “ N. lorga, «Acte și fragmente cu privire la Istoria Românilor», în 3 voi. 336 3 C, Esarcu, «Documente istorice descoperite în Arhivele Italiei», București 1878. 4 Nu s’a publicat în «Revista Ateneului». AL. ODOBESCU 33g 4 Gaîus Sollius Modestus Apollinans Sidonius, scriitor roman creștin, a trăit între anii 430—480, dela 472 a fost episcop de Cler- mont. A scris 24 poesii și 9 cărți de epistole, prețioase pentru isto- ria și împrejurările timpului său. — Ediție germană de Liitjohann (Berlin 1887). Și un studiu german: Kaufmann «Die Werke des Apollinaris» (Gottingen 1864), altul francez: Chaix «Eaint Sidoine Apollinaire et son siecle», Clermont Ferrand 1867/8, în 21 volume. 2 Polybios, renumit istoric grec; a trăit între anii 205—123 înainte de Hristos și este unul dintre cei mai impunători istorici din anti- chitate. In Germania, Franța, Anglia s’au scris numeroase studii asupra operei lui P., s’au retipărit texte, s’au făcut traduceri în latinește sau în limbile respective. 479 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 340 342 343 344 345 346 347 349 350 352 353 TEODOR VĂCĂRESCU 1 Familia Lenș este de origine italiană și aci se face aluzie la această origine. Pentru genealogia acestei familii cfr.: R. Cornel, «Figuri contimporane», 1911. — Ie legătură cu Teodor Văcărescu vezi și: N. lorga, «Serbia la 1871—2. Două memorii ale lui Teodor Văcărescu», București 1916, 108 pg. în col. de «Studii și Doc., cu privire la Istoria Românilor», voi. XXXI. IOSIF VULCAN 1 N. lorga, «Reviste pentru familie», în «Familia» 1904 XL n-rele 21—22, pg. 249/50. — Cfr. St. Meteș, op. cit. (1913) 56. ALEXANDRU VLAHUȚĂ 1 Ignatz Haimana, tipograf și editor, București, unde N. lorga și-a tipărit întâiul volum: «Poezii» (1890—1893), București 1893. 2 Ediția a doua a volumului l-iu a apărut în 1890, 3 AL Vlahuță, «Poesii». A doua ediție, București 1892. — C. Dobrogeanu-Gherea, «Studii Critice», voi. I-iu 1890; voi. al II-lea 1891; voi. al III-lea 1897. 4 «Revista Nouă» a lui B. P. Hasdeu, sub conducerea acestuia; a lui B. Delavrancea și AL Vlahuță. — Cir. Nerva Hodoș și AL Sadi- lonescu, opf cit, 582. 5 Poetul moldovean Artur Stavri. 6 Cfr. nota 1, de aci și scrisorile lui V. Tassu. Pictorul Nicolae Grigorescu, socrul lui AL Vlahuță. De altfel admirația lui Grigorescu a arătat-o față de N. lorga în toate îm- prejurările. I-a oferit și două' tablouri ale sale, cari și astăzi se găsesc în posesiunea profesorului. 8 AL Vlahuță, «Impresii dela examenele particulare», în «Sămă- nătorul» 1905, pg. 521—524. 9 Despre N. lorga și Bucovina vezi Introducerea din acest volum și în special pg. LXIV—LXV. io M. Eminescu «Scrisori politice și literare, manuscrise inedite și culegeri din ziare și reviste. (Voi. I-iu 1870—1877). Ediție critică. București «Minerva» (1905). Cu o introducere de Ion Scurtu. (XXXVI + 452). UN. lorga, întâia oară ales deputat. 12 Romanul lui AL Vlahuță, apărut la 1894 (București). 13 Pentru publicația săptămânală «Scriitorii Români» de sub di- recția lui AL Vlahuță și în editura Alcalay (n-rul 4). Toate arti- colele indicate de Vlahuță au intrat în componența brașurii de 32 pg. — Cfr. și B. Theodorescu, op. cit. 356. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 486 Pagina 355 356/7 357 358 359 360 362 363 364 367 14 N. lorga n’a îndeplinit dorința poetului, dovadă că scrisoarea se publică aci. Probabil poetul se temea ca nu cumva să i se dovedească, în cele din urmă, că e — vândut străinilor.. Câte minuni nu sunt în stare să facă — ne-siguranțele siguranței sta- telor, și mai de ales în timp de războiu. 15 Petru lorga. 16—17 Kr. Sandfeld-Jensen (Copenhaga), reputat filolog, care se ocupă mult de limba românească. In ședința dela 18 Mai 1911 Sandfeld-Jensen a fost ales membru corespondent al Academiei Române. 18 Kristoffer Nyrop (nu Nyrup, cum greșit e în textul scrisorii lui Vlahuță), filolog danez, născut la 1858, mort la 13 Aprilie 1931. In ședința dela 8 Iunie 1926 Academia Română l-a numit membru onorar. — Nyrop trece printre specialiștii în filologia romanică și cu deosebire în filologia franceză medievală. ST. O. IOSIF i In n-rul din 5 Sept. St. O. losif a tipărit traducerea din Hblderlin «Cântecul ursitei)», pg. 574. 2 A. Banciu, «Brașoave literare» Să hie tăcut!... pg. 829—830. 3 I. M. Marinescu, «Glasul nopții», în «Săm.» 1905, pg. 139—141. 4 R. Cioflec, «Un gând», în «Săm.» 1905, pg. 169—173. 5 S. Mehedinți, «Primăvara literară», în «Săm.» 1905, pg. 112—122. 6 C. Sandu-Aldea, «Fără noroc», în «Săm.» 1905, pg. C8; 85; 100;: 122. 7 George Vâlsan, «Bucovina», în «Săm.» 1905, pg. 157. 8 St. O. losif, «Smeoaica», în «Săm.» 1905, pg. 116—117. 9 I. Slavici, «Tămbălăul», în «Săm.» 1905, pg. 134—138. 101 . Ciocârlan, «Traiul nostru: Pe câmp», în «Săm.» 1905. pg. 150—156.. ii Pentru viața și opera poetului, recomandăm lucrarea plină de informații: «Un sol al biruinței — St. O. losif» de Paul I. Papado- pol, București 1930, Cartea Românească. 12 (?)• 13 Fetița lui St. O. losif, ucisă la 1916, de o bombă într’un atac aerian german asupra Bucureștilor. — Cfr. N. lorga, în «Neamul Românesc» 1916, n-rele 53—54. 14 Mișcările din 1906. — Cfr. N. lorga, «Lupta pentru Limba românească», «Minerva» București 1906. 15 «Icoane Vechi: Cârlova», în «Săm.» 1905, pg. 544. 16 A publicat în 1906 și «Visul» de Byron, pg. 676. 17 Cfr. Introducerea și scrisorile lui loan Bogdan. Georpe Po- povici = T. Robeanu (pseudonim). 481 I. E. TOROUȚIU - NOTE Pagina 367 18 A apărut în. Biblioteca Minervei: T. Robeanu (Dr. George Po- povici) «Poesii postume, cu o prefață de N. lorga», București 1908. 368 20 O. Carp, «Dela mare», în «Săm.» pg. 204. 21 P. Cerna, «înseninare», în «Săm.» 1906 pg. 2131—215. 22 Florica lorga. 369 23 Deschiderea cursurilor de vară dela Vălenii-de-Munte, în ziua de 1 Iulie 1912. EMIL GARLEANU 370 1 Vasile Pop, «De dragul celor mici», 1904. — Cfr. N. lorga, «Istoria Literaturii Române Contemporane», voi. al II-lea pg. 114. 2 «Făt-Frumos», revistă literară, Bârlad 15 Martie 1904—1 Febr. 1906; apare de două ori pe lună, cu întrerupere dela 15 Febr.—4 Iunie 1905. — Revistă de ideologie sămănătoristă. A. C. Cuza și-a tipărit aici o bună parte din monumentala lucrare «Naționalitatea în artă». — Reviste care au adoptat programul sămănătorist: «Ju- nimea Literară» (Suceava-Cernăuți) de sub conducerea lui George Tofan și I. Nistor, «Ramuri» (Craiova) condusă de C. S. Făgețel și D. Tomescu, «Luceafărul» poetului Oct. Goga și al scriitorului Oct. Tăslăuanu, mai târziu «Scrisul Nostru» (Bârlad) «al fostului cola- laborator sămănătorist poetul G. Tutoveanu», ș. a. — Cfr. Dan Smântânescu, «Mișcarea Sămănătoristă», București 1933, pg. 69 și urm. 3 Cfr. nota 214 și 215 dela pg. 437 și 438, în acest voi. 372 4 N. lorga, «Curentul Nou», în «Făt-Frumos» 1904/5 I n-rul 15, pg. 225—7. — Cfr. ȘL Meteș, op. cit. (1913) 62. 373 5 Dare de seamă a^pra revistei «Făt-Frumos», din care se re- produce articolul lui N. lorga (citat la nota 4), în «Luceafărul» 1904, pg. 407. 374 6 Emil Gârleanu (sub pseudonimul Emilgar a publicat în Arhiva lui A. D. Xenopol versuri și proză: «Iubitei», XI 353. — «Asupra Casteidiva», dare de seamă XI 369. — «Unei Doamne». — «Bulgă- rilor». — «Unui amic». — «D-lui B.». — «Părerile mele asupra polemicei d-lui B. cu d. î C.». — «Lui H. Spencer». — «Unui amic». — «Desnădejdea», epigrame XI 448. — «Asupra romanului «Fe- cioara» de Petru Vulcan», dare de seamă XI 451. — «Unei cântă- rețe». — «Statuei lui Ștefan cel Mare». — «Statuelor lui Miron Costin și Asaki». — «Tramvaiul Electric». — «Unui ofițer pensio- nar». — «Unui anatomist». — «Poeților». — «Notațiuni liniare», epigrame XI 544. — «Dragul mamei», nuvelă, XI 546. — «Asupra romanului «Străbunii» de Ludovic Dauș», dare de seamă XI 556. — «Dreptate cerească», nuvelă XII 48. — «Gura lumii», dramă în 4 acte de I. Găvănescu, dare de seamă XII 62. — «Țăranul ca soldat», XII 121. — «Mama Catrina», nuvelă XII 132. — «Cu re- gret». — «Lui Radu Roșești». — «Maestrului Caragiale cu ocazia jubileului», epigrame XII 145. — «Mihai», nuvelă XII 332. — St. D. L. VII — 31 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 482 Pagina 374 375 376 377 378 380 381 383 384 387 390 «Jurnal de Bord de Jean Bart», dare de seamă XII 361, — «Sofia Hrisoscoleo» XIII 67. — «loan Creangă» XIII 311. — «Acrostihul lui Beldiman», document XIII 278. 7 Em. Gârleanu, «Bătrânii. Schițe din viața boerilor moldoveni». București 1905. s Em. Gârleanu, «De sărbători», schiță în «Săm.» 1905 pg.; 350— 353. 3 Em. Gârleanu, «Boerul lorgu Buhtea», în «Săm.» 1905, pg. 444, 466, 485. 1° Conu Costache. 11 Pentru ceea ce a scris N. lorga în 1905 cfr. B. Theodorescu, op. cit. la diferitele sale capitole din bibliografie. 12 e vorba numai de întreruperea apariției între 15 Febr. și 4 Iunie 1905; — Cfr. nota 2, de aici. 13 Ecou al articolului lui N. lorga din «Sămănătorul» 1903, pg. 467—470: «D\ A. D. Xenopol și pepiniera de poeți din Iași». 1* Persoana trăește. 15 Corneliu Moldovan, poetul, romancierul și fostul președinte al Societății Scriitorilor Români. 16 Acelaș Alexandru Callimachi, principele care cu a sa chel- tuială a tipărit cele două volume de Istorie a Literaturii Române în secolul al XVIII-lea a lui N. lorga. (Cfr. n. 214 și 215, pg. 437). — Al. Callimachi a ajutat totuși revista; vezi începutul scrisorii următoare. 17 (greșit: 37). Desvelirea statuei lui V. Alecsandri în Iași. — Cfr, N. lorga, «La desvelirea monumentului lui Alecsandri», în ,Săm.» 1905 pg. 781/3. 18 loan Bogdan. Cfr. Scrisoarea acestuia cătră N. lorga, pg. 127 și nota 181, pg. 434. 19 Cfr. nota 9 de aici. 20 N. lorga, «Două biserici bucureștene», în «Făt-Frumos» 1905, pg. 289—291. 21 Au apărut la «Minerva»: Em. Gârleanu, «Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni», București 1905. 22 Directorul editurii și librăriei evreești Socec, evreul Rudinescu, trecut împreună cu patrimoniul cultural creștinesc, creat cu muncă și sacrificiu de familiile Teclu-Socec și cu concursul românesc timp de câteva decenii, în patrimoniul evreilor Schwartz și Scharaga. 23 Ion Scurtu, critic și istoric literar, biobliograful lui Eminescu, colaborator asiduu la «Sămănătorul». 24—33 Nume de persoane cari sunt în viață. 34 Directorul editurii «Minerva». 1 35 Ziar bisericesc politic din Blaj, întemeiat la 3 Ian. 1891. — Cfr. Nerva Hodoș și Al. Sadi-Ionescu, op. cit. 754. 483 LE. TOROUȚIU - NOTE Pagina 390 36 N’a trimis nimic. Abia în Iunie 1906 apare în «Sămănătorul» nuvela «Frații», pg. 446—8. 391 37 s. Mehedinți, «Primăvara literară, către cei aleși ai tinerimii de astăzi», în «Săm.» 1905, pg. 117—122. 38 Ovid Densusianu, directorul revistei «Vieața Nouă», în pole- mică cu «Sămănătorul», luând atitudine împotriva ideologiei să- mănătoriste, contestându-i valoarea artistică-literară. 39 «Luceafărul», revista Românilor din Transilvania, întemeiată în Budapesta la 18 Iunie 1902, al cărei suflet erau poetul Octavian Goga și scriitorul Oct Tăslăuanu. «Luceafărul» avea acelaș pro- gram literar ca și al «Sămănătorului». A apărut și după războiu și în prezent Oct. Tăslăuanu își dă toată osteneala să poată reîn- cepe apariția. .393 41 (=40) «Viața literară», revistă începându-și apariția la 1 Ian. 1906, condusă de G. Coșbuc și I. Gorun. N’a trăit decât un an. 41 Dacă e vorba de «Adeverul» atunci nu ne-ar prinde mirarea să fi afirmat că revista a fost tipărită în milioane de exemplare. 42 Ilarie Chendi, criticul care a scris articole incisive împotriva lui N. lorga, după ce s’au despărțit dela «Sămănătorul». 43 Ion Bianu, fostul bibliotecar al Academiei Române. 44 Em. Gârleanu, «Cea dintâi durere», București «Minerva» 1907. 405 45 N. lorga, «O statuie a lui Mihai Viteazul», în «Ramuri» 1913, VIII 99/100. INDICE DE NUME ȘI MOTIVE A Abraham Wladislav 429. Academia Franceză — A. D. Xeno- pol 19. — 413. Academia Ortodoxă a Teologilor din Cernăuți LXXIV. Academia Română XLIX. LVI, XCII, XCIII, XCV, XCVII, XCVIII, C. — A. D. Xenopol 22, 25, 33, 36. — loan Bogdan 66, 87, 99, 114, 124, 132, 143, 149, 151, 152, 157. — Alexandru (Sandi) Bogdan 196. —> George Popovici (T. Robea- nu) 221, 433, 458. — V. M. Burlă 227. — Dimitrie Onciul 243, 250. 253. — Vasile Tassu 281. — Spi- ru C. Haret 392. — Andrei Bâr- seanu 322, 326, 472. — Teodor Văcărescu 340. — Emil Gârleanu 391. — Nicolae lorga (premierea) 416. (Respinge premiera lui N. lorga) 418. (Alegerea ca mem- bru activ) 418. —.420, 421, 426. — Charles Bemont 439. — Teo- dor Stefanelli 461. — 462. — 478. — Kr. Sandfeld-Jensen 480. — Krișoffer Nyrop 480. — 483. «Acte și fragmente cu privire la Istoria Românilor» (N. lorga) Cil. — loan G. Sbiera 265. — Cfr. N. lorga. «Acte și legiuiri» (D. C. Sturdza) — I. Bogdan 139. Adamachi V. (premiul) 425. Adamescu Gh. («Contribuțiune la bi- bliografia românească» I—III) 415, 416, 421, 432, 437, 458, 461, 468. Adam Gottron 428. «Adeverul» ziar. — CI. — A. D. Xe- nopol 37. — I. Bogdan 151. — D. Onciul 255. — Em. Gârleanu 393. — 483. «Adolphe» (Benjamin Constant) 409. Adriatica 409. Agarbi = Agârbiceanu I. 474. Agrileci — I. Bogdan IGO*. Albescola de la Rovere — Duiliu Zamfirescu 288. Alcalay, editură 479. Alcalay Mieu 47'0. Alean, editură — Ed. Gruber 233. Alecsandri V. XII, XVI, XIX, XLII, LXXII. — Vasile Tassu 271, 276. — 466, 482. Alevisso — I. Bogdan 93. Alexandru cel Bun 409. Alexandru, fiul lui Ștefan 442. Alexie (viața Sf. Al.) 459. «Alianța israelită» — M. Eminescu LXXXIII. Alimăneșteanu C. — I. Bogdan 92. — 429. «Amintiri despre Eminescu» — T. V. Stefanelli C. «Amvonul», rev. 439. «Analele Academiei Române» — Alex. Bogdan 197. — 425, 438, 461, 462, 469, 478. STUDII ȘI DOCUMENȚE LITERARE VII 486 Anastasia, fiica lui Lațcu — G. Po- povici 217. d’Ancona Alessandro 444, 445. Andrea del Sarto 468. Anerya — I. Bogdan 187. Anghel Dimitrie XCVII. — Em. Gâr- leanu 394. (împreună cu St. O. losif publică poeziile postume ale lui T. Robeanu) 433. Antipa Gr. — I. Bogdan 56. — 421. Antonescu P. — I. Bogdan 163. — 442. Antonescu-Lupu Al. — A. D. Xeno- pol 22. Antonovici I. (preot și profesor; au- torul unei mongr. asupra tipo- grafiilor din Bârlad). — Em. Gârleanu 381, 383. «Anuar festiv al Seminarului de Limba și Literatura. italiană» 450/1. «Anul dela Martie în Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun» (George Popovici) XCIV. Aogard Ana — Al. Vlahuță 356. Apollinaris Sîdonius Caius Solius Modestus 478. Apostolescu N. I. — I. Bogdan 100, 430. Arbore, spătarul Constantin Dimi- trie — lancu lorga 2. «Archiv» — I. Bogdan 115. Arghiropolii (genealogia lor după C. Sion) 411. Arghiropol Constantin 408. Babeș Vicențiu — I. Bogdan 123. Bădărău Alexandru — CI. — I. Bog- dan 144. — D. Onciul 255. — 437. Baer Albert, imprimerie 419. Băileanu — I. Bogdan 133. Bălcescu Nicolae 466. — N. lorga 467. Balș Aleco 411. Baltazar, pictor — Em. Gârleanu 382. Arghiropol Gheorghe 407, 408. Arghiropol loan 407, 408, 411. Arghiropol Manuil 408. Arghiropol Zoe 408. «Arhiva», revista «Societății Științi- fice și Literare din Iași» XX7 XLVI. — A. D. Xenopol 10, 11, 12, 14, 16, 20, 21, 22, 25, 28, 416. — I. Bogdan 76. — Em. Gârlea- nu 374. — N. lorga 413, 414, 415; — Constituirea societății și al- cătuirea comitetului de redacție 412. — 418. «Arhivele Statului» 462. «Arhondologia Moldovei» (de Păhar- nicul Const. Sion) 410. Arion C. C. — I. Bogdan 146. — Em. Gârleanu 404. Aron Vodă 443. Asaehi Gheorghe 481. Asher (Th. Tooke) 436. «Asociațiunea culturală» din Azu- ga — St. O. losif 364. «Astra» = Asociațiunea transilvană pentru literatura și cultura po- porului român — Alexandru Bogdan 196, 199. — Ilarion Puș- cariu 263. — Andrei Bârseanu 316, 319, 321, 328. — ’474. Atanasie Anghel, mitropolitul, 477. «Ateneul Komân» 419, 421, 461. Aurelian Petru S. (note despre el și data exactă a morții) 461/2. Augustin Sft. 476. Averescu Al. 464. Banciu Ă. — St. O. losif 359. Bănescu N. (și V. Mihăilescu: mo- nogr. loan Maiorescu) 436. Barberino, Francesco da 445. Barițiu Petru P. 474. Bârlea loan — Spiru Haret 309. — N. lorga 470. 487 I. E. TOROUȚIU - INDICE DE NUME ȘI MOTIVE Bârseanu Anastasie — Andrei Bâr- seanu 320. Bârseanu Andreiu XLIII, Cil, CIIT. — Al. Bogdan 191, 196, 197, 198. — 311—328. — «La vie intelec- tuelle des Roumains en 1899» (N. lorga) 311. — «Studii și Docu- mente III» (N. lorga) 313. — Stinghie 313. — «Istoria Litera- turii Române în sec. XVIII» (N. lorga) 314. — Ciurcu 314. — «Studii și Documente» (N. lor- ga) 315. — «Sămănătorul» 315. — Panțu 315. — Al. Lepădatu 316. — «Brașovul și Românii» 316. — Circu 316. — «Sămănătorul» 317. — «Literatură și artă» 317. — «Gazeta Transilvaniei» 317. — Ecaterina Pitiș 317. — «Studii și Documente» (N. lorga) 317. — Petru lorga 318. — Florica lorga 319. — «Astra» 319. — Mircea lorga 319. — V. Onițiu 319. — Făgărășianu .320/ — Anastasie Bârseanu 320. —• D. Evolceanu 320. — Virgil Onițiu 320. — «Astra» 321. — «Din faptele stră- bunilor» (N. lorga) 321. — Oct. Goga 321. — «Liga Culturală» 312. — R. , Simu 321. — Oct. Tăslăuanu 321. — Academia Ro- mână 322. — Ciurcu 322. — Mu- reșianu 322. — «Neamul Româ- nesc» 322. — G. Vătășanu 322. — Augustin Bunea 324. — «Gazeta Transilvaniei» 324. •— «Istoria Românilor» (N. lorga) 324. — «Luceafărul» 324. — Lupaș 324. — Șt. Meteș 324. — Oct. Tăs- lăuanu 324. — «Transilvania» 324. — Andreiu Veress 325. — Dr. Elie Dăianu 325, 326. — «A- cademia Română» 326, 472. — I. Bogdan 326. — «Muzeul Egylet din Cluj» 327. — «Verein fur Bârseanu Andreiu (urmare): siebenbs. Landeskunde» 327. — «Astra» 328. — I. Ciurcu 328. — «Floarea Darurilor» 328. —«Nea- mul Românesc» 328. — 472. Bârseanu C. — CUI, 318. Bart Jean 482. Barwinski, Dr. Eugeniu — I. Bogdan 181. — Letopisețul Țării Mol- dovei 443. Basarabia (N. lorga) 419. Basileseu N. — T. Maiorescu 235. — V. Tassu 281. — 422. «Bătrânii» (Em. Gârleanu) XIX. Cfr. Gârleanu Em. Bayazet — Duiliu Zamfirescu 288.. Belciugățeanu Anita 450. Beldiman AL 482. Beldiman Dim. — lancu lorga 1, 3. BeHegarde, contele XXII. Bemont Charles — I. Bogdan 147. — Academia Română 439. Fenvenisti S. 470. Berechet Ștefan — I. Bogdan 175. — 443. «Berliner Tageblatt» 431. Eerr H. (Revue de synthese histo- rique) 428. Bianu Ion — I. Bogdan 79, 91, 101, 110, 124, 132, 143. — D. Onciul 250. — ,Sp. Haret 297. — Em. Gârleanu 393, 395.-446, 447,483., «Bibliografia istorică și literară a lui N. lorga», de Barbu Theodores- cu, LXI. — Cfr. B. Theodorescu. «Bibliografia româno-maghiară» (An- drei Veress) 477. Binet Alfred — Ed. Gruber 23. — 459. Birch-Hirschfeld A. (notă biobibl.) 458. (N. lorga despre B.-H.) 455. Bisaccioni Maiolino 8. 11, 413. Biron cfr. Robin F. 430. Bizanț 407. «Boabe de grâu», rev. 477. Bob (Biserica lui B. din Cluj) 47<. STUDII $1 DOCUMENTE LITERARE VII 488 Bodescu Alexandru (premiul oferit lui N. lorga de Academia Ro- mână) 416. Bogdan Alexandru (Sandi) XLIII, LXXXIX, XC, XCI. — I. Bog- dan 188. — N. lorga 190—206. -- «Sămănătorul» 190.—«Convorbiri Literare» 190. — I. Slavici 190. — I. Creangă 190. — A. Bârseanu 191, 196, 197, 198, 326. — I. Pe- trovici 191. — Aug. Bunea 191. — Grama 192. — A. Vlaicu 194, 195. — «Neamul Românesc» 194, 195, 197, 199, 200, 202, 203. — z V. Voina 194, 195. — «Țara noa- stră» 195. — «Astra» 196, 199. — «Transilvania» 196, 197. — «Aca- demia Română» 196. — «Analele Academiei Române» 197. — «Ro- mânul» 199. — «Gazeta Transil- vaniei» 201, 202, 204. —■ «Neamul Românesc Literar» 200. — «Un Domn pribeag/ (N. lorga) 202. — Al. Vaida-Voevod 202, 203. — I. U. Soricu 202, 203, 204. — «Tri- buna» 202, 203, 204. — T. Mi- hali 20-3. — încercări beletristice («Lili») 206. — 455, 478. Bogdan Aurel 455. Bogdan Constantin 425, 443. Bogdan-Duică G. — George Popovici 212. — 422, 428, 431, 455. (Ghiți) 88, 89, 131. Bogdan Ecaterina 423, 461, 470. Bogdan loan (lancu) XIX, XX, XLIII, LIX, LX, LXXIII, LXXXVI, LXXXVII, LXXXVIII, XCI, XCII, 415, 421, 423, 427, 480. 437, 439, 440, 443, 447, 455, 465, 469, 470, 480, ,482- — Academia din Belgrad 149. — Academia Româ- nă 66, 87, 99, 114, 124, 132, 143, 151, 152, 157. — «Adeverul» 151. — Agrileci 160. — Alevisso 93. — Bogdan loan (urmare): Alimăneșteanu 92. — Anerya 187, — An tipa 56. — Antonescu 163. — Apostolescu 1'0'0. — «xArchiv» 115. — «Arhiva» 76. — Arion 146. — Babeș 123. — Bădărău 144. — Balasinovici 171. — Băi- leanu 133. — Bărbulescu 94. — Barwinski 181. — Bemont 147. — Berechet 175. — «Berliner Tage- blatt» 102. — Bianu 79, 91, 101, 110, 124, 132, 143. — Bogdan- Duică 88, 89, 131, 141. — Vasile Bogdan 184. — Borelli 147. — Boroianu 181. — Brackel 155. — «Buletinul Comisiei Istorice a României» 181. — Byckov 153. — «Byzantinische Zeitschrift» 151. — Calea 97. — Callimachi 93. — Cantacuzino 126. — Caracaș 173. — Carol l-iu 128. — Catargi 167. — Chestiunea evreiască 116. — Cioflec 86. — «Convorbiri Lite- rare» 67, 73, 81, 108, 114, 117, 121, 122, 128, 129, 143, 154. (Director al «Conv. Lit.» 1899—1906) 423. (încetează conducerea la «Conv. Lit.») 437. — Cornoiu 130. — Co- vacovici 149. — Cristescu 127. — Crăciunescu 64. — «Curentul Nou» 129. — A. C. Cuza 147. — Danus-voivoda transalpinus 113. — Datco 97. — Davila 159. — Decan al Fac. de Fii. și Lit. 443, 456. — O. Densușianu 166. — Marin Dumitrescu 64, 139, 140. (Coco) Constantin Dimitrescu Iași 63, 66, 130, 137, 165. — «Do- cumentele lui Ștefan cel Mare» 137, 430, 436, 439, 442, 457. («Do- cumentele lui Șt. c. M. și) «Al- bum paleographique moldave» publicat de N. lorga 443. — «Do- cumente false atribuite lui Ște- fan cel Mare» 439. — «Docu- 489 I. E. TOROUȚIU - INDICE DE NUME ȘI MOTIVE Bogdan loan (urmare): mente și Regește» 163, 429. — «Documente privitoare la rela- țiile Țării Românești cu Brașo- vul și Țara Ungurească în sec. XV—XVI» 99, 429. 430, 431. — M. Dragomirescu 73. — Dudescu 58. — P. Eliade 75, 80. — Emi- nescu 87. — Evolceanu 75, 77. — Filip 109. — Nicolae Filipescu 96, 116. — Fioravanti 93. — «Foaie pentru minte» 141. — G. L. Frol- lo 64. — Gârleanu 381, 383. — Giry 97, 102, 112, 123. — Carol Gobl 106. — Em. Grigorovița 87, 88. — Haret 302. — Hasdeu 64, 75, 137, 138, 161. — Helmolt 131, — Heyd 109. — Holban 95. — Hurmuzachi 65, 115, 171, 182. — Hunydi 102. — Ihering 114. — Iliescu 57, 139. — «L’Indepen- dence Roumaine» 88. — M. lo- nescu 70, 71. — Tache lonescu 68. — N. lorga 56—189. — «Cro- nica expediției Turcilor în Mo- reea» (N. lorga) 171, 181, 183, 186. — «Cugetări» (N. lorga) 122. — «Geschichte des osmanischen Reiches nach Quellen dargestellt» (N. lorga) 143, 145, 150, 151, 153, 160, 168, 169, 170, 437. — «Ge- schichte des rumănischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildun- gen» (N. lorga) 99, 105. 121, 122, 153. — «Impresii din Bulgaria» (N. lorga) 183. — «Inscripții din Bisericile României» (N. lorga) 9^ 100, 109, 110, T23, 178. — «Lecții de istoria popoarelor bal- canice» (N. lorga) 183. — «Istoria armatei românești» (N. lorga) 167, 168. — «Istoria comerțului» (N. lorga) 128. — «Istoria litera- turii» (N. lorga) 83, 146. — «Isto- ria lui Ștefan cel Mare» (N. lor- Bogdan loan (urmare): ga) 184. — «Istoria Românilor» (N. lorga) 145. — «Istoria Româ- nilor în chipuri și icoane» (N. lorga) 122. — «Istoria statelor balcanice în epoca modernă» 186. — Istrati 162. — Ivanov 150. — Jacimirsky 9-0, 114, 152, 428, 430. — Jagic 81. — Jaksic 109. —1 Jastrebow 153. — Jirecek 114, 151. — Kalinderu 78, 108, 111, 123, 124, 132, 151. — Kirtești 111. — Lamansky 153. — Lamprecht 89. — Lăzărescu 166. — Lepăda- tu 125, 183. — «Literarisches Zentralblatt 88. — Litzica 76, 77. Lucrări publicate (în 1905, 1908) 434, 438.— Macovei 138.— Maio- rescu 63, 64, 77, 79, 95, 143. — «Manasse» (Cronica lui M.) 81, 183, 426. — Mândrescu 107. — Marghiloman 159. — Mehedinți 75, 170. — Melchisedek 90. — Mignet 87. — Mihăilescu 135. — Mihai Viteazul 100. — Mumu 101. — Muzeul istoric din Mos- cova 153. — «Neamul Românesc» 135, 141, 144, 148, 156, 167. — Nedelcovici 148. — Negruzzi, la- cob C. 439. — Niculescu 100. — «Noua Revistă Română» 78. — Onciul Dimitrie 61, 62, 63, 64, 66, 71, 74, 84, 85, 86, 89, 133, 134, 138, 143, 146, 169, Ț70, 246. — Orășa- nu Ștefan 76, 78, 79, 80. — Ortiz Ramiro '185. — Palade 57. — Pangrati 91. — Pâr van 110. — Pârvul Comisul 109. — Petru Aron 100. — Pherekyde 159. — Poni P. 57. — Popescu Virgil 86. — Popovici Aurel C. 102, 186. — Popovici Eusebiu 118, 119. — Popovici George (T. Robeanu) 61, 67, 84, 89, 94, 105,’ 117, 118, 119, 161, 209, 212, 221. — Popo- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 490 Bogdan loan (urmare): viei losif 100. — Pușcariu Sextil 169. — Quintescu 63, 64, 80. — Rădulescu I. 135. — Rădulescu- Motru C. 76. — «Revista ideali- stă» 189. — «Revista , istorică» 189. — «Revue historique» 88. — Robin F. 100. — «România Jună», rev. 62. — Russo Demostene 181. — «Sămănătorul» 87, 116, 120, 169. — Sârbu I. 110. — Schroff M. W. 102, 104. — Schuller 101, 115. — Sihleanu Șt. 57, 59. — Socec 98, 134, 148, 169, 172. — Stanojevici 151. — Stoica, logo- fătul 109. — Stoican 97. — Sturd- za D. A. 78, 89, 98, 101, 107, 108, 121, 123, 124, 132. — Sturd- ♦ za D. C. 139. — Svilokosich 151. — Swoboda 160. — Șahmatov 153. — Șăineanu 76, 78. — Șen- drea 137. — Șișmanof 109. — Ștefan cel Mare 167. — Ștefu- lescu 90. — Știrbei Dumitru 162, 163. — «Știrbei-Vodă» (N.. lorga) 123. — «Taegliche Rundschau» 131. — Tanoviceanu 89. — Tassu V. 270. — Teodorovici 172. — Tille Dr. 90. — Toeilescu, — To- cilescu 6’0, 63, 64, 67, 68, 78, 90, 91, 98, 100, 108, 151, 161. — Tooke 134, 436. — Tzigara Samurcaș Al. 75, 77, 91. — Ujlaky 102, 109. — Uljanicky 414. — Urechiă 63, 64, 78. —, Ursu loan 78, 146, 170. — Vlădescu M. 75. — Vlason 134. — Wiakus 109. — Xenopol A. D. 20, 26, 31, 74, 82, 90, 439. — Zim- mermann Fr. 115, 163, 432/3. Bogdan Marioara 433. Bogdan Radu 422. Bogdan .Ștefan 427, 455. Bogdan Vasile 184. Bolintineanu D. XIX. — N. lorga 413. Bon Gustave Ie — A. D. Xenopol 21. BoreBi Teodor — I. Bogdan 147. Boroianu — I. Bogdan 181. Bougaud Em. 476. Boutroux Emil — A. D. Xenopol 51. — Biobibl. 420. Braekel, Ferdinande Maria Theresia Freiin von 155; (notă biobibl.) 439/440. Brackel, Harald Ludwig Otto von 440. Erandes Georg — Al. Vlahuță 356. Brandia A. — «Arhiva» 412. Brănișteanu loniță — lancu lorga 3. Brânzeu, Dr. Niv. 475. Brătescu-Voinești 5, AL 451. «Brașovul și România» (N. lorga) 316. Brătianu I. I. O. — Al. Vlahuță 354. «Brazi și Putregaiu» (M. Xenopol) 10. «Breve Storia del Rumeni»... (N. lorga) Duiliu Zamfirescu 291. Erown H. T. — XXII. Brucke 432. Brune ti ere 459. Bucevschi Dimitrie 455. fcBueiumul Român» 410. Bucovina 462. Bucur Maria 410. «Buletinul Comisiunii Istorice a Ro- mâniei» — I. Bogdan 181, 414, 426, 430, 439. «Bukarester Journal» 213. «Bukowinaer Journal» 456. «Bulletin de Flnstitut pour Fetude de FEurope sud-orientale (N. lorga) 414. «Buletinul societății slave de arheo- logie din Moscova» 432. Buloz 459. Bumbac Vasile — V. M. Burlă 458. Bunea Augustin — Al. Bogdan 191. — Andreiu Bârseanu 324. — 472r 477. Burada T. — L. 491 I. E. TOROUȚIU - INDICE DE NUME ȘI MOTIVE Burileanu D. N. 455. Burlă V, M. XLIII, XCVIII. — Aca- demia Română 227. — (Despre el: V. Bumbac, C. Diaconovici, Gh. Adamescu, N. lorga, G. Pa- nu, C. Săteanu 458). — Iftodiu 227. — N. lorga 227. — D. Onciul 227, 228. — T. Maiorescu 227. c Calea — I. Bogdan 97. — 429. Calendarul «Minervei» — Em. Gâr- leanu 390. Callimachi Al. — I. Bogdan 93. — Em. Gârleanu 379, 380, 381, 429, 482. Callimachi (Domn) 411. Callimachi Ion 341. Călinescu G. 450. Calmic 408. CaUoîanu M. B. — A. D. Xenopol 15, 17. — V. Tassu 275. — 414, 415, 466. Cantacuzino —■ I. Bogdan 126. Cantacuzino, d-na — St. O. losif 361. ■ Cantacuzino Șerban — Spiru Haret 303. Cantacuzhio-Pașcanu C. 411. Cantemir D. — D. Onciul 250/1. Căpitanovici 414, 415. Caracas Romulus — I. Bogdan 173. — 443. Caragiale I. L. XII, XVI, Cil. — V. Tassu 270, 272, 277, 278, 280, 281, 282. — («Teatru» cu prefață de T. Maiorescu) 466. — 422, 466, 467, 481. Caragiani I. LVIII. — A. D. Xeno- pol 35. Carduci G. — St. O. losif 365. Cârlova V. 480. «Carmen», tipogr. rom. Cluj 474. Carol Jakob 457. Carol I, regele, 418, 434, 440. Carp O. 481. «Bursierul» (B. Delavrancea) 468. Buțureanu Gr. C. — «Arhiva» 412. Byckov — I. Bogdan 153. Byron — St. O. losif 364. — 480. «Byzantinische Zeitschrift»— I. Bog- dan 151. — N. lorga 439. Carp P. P. XLIII, LXXX, LXXXII, XCVIII. — George Popovici 209, 221. — N. lorga 226, 456. — St O. losif 368. — 423. Cârstea N. (loan Georgescu) 475. «Cartea Românească» 470. Catargiu Ilie — Sp. Haret 303. Catargiu Lascar — D. Onciul 246. — 466. Catargiu' Olga — I. Bogdan 167. —‘ N. lorga 442. Cerna P. — St. O losif 368. — 481. Cemătescu P. L — V. Tassu 275. —* 414. — (Notă biobibl.) 466. Cernescu — G. Popovici 212. Chaix 478. Chalecocondylas — D. Onciul 249. Charcot Jean Martin — Ed. Gruber 232, 459. Charlotta di Cipro — Duiliu Zamfi- rescu 288, «Chemare» CUI. Chendi Ilarie — Em. Gârleanu 390, 393. — 483. Chestiunea evreească (publicații ha timpul și după impunerea tra- tatului dela Berlin) LXXVI— LXXXIII. — I. Bogdan 116. Chir eseu Dumitru 436, 471. Chîrileanu — Teodorescu Simion 48®, Ciacco dell’ Anguillara 445. Cicero IV. — (Mărimea literei de 12 puncte tipografice) 437. Ciocârlan I. — St. O. losif 360. — 480. «Ciocoii vechi și noi» (Filimon) XVIII. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 492 Cioflec Romulus 427, 480. — I. Bog- dan 86. — St. O. losif 360. Ciorănescu Alex. 450. Cihac A. 436. Ciurcu I. — A. Bârseanu 314, 316, 322, 328. Ciur ea Al. 475. Clinceanu Maria 421. Clinciu Ion 422. Cobâlcescu Gr. — «Arhiva» 412. Coco = Constantin Dimitrescu-Iași — I. Bogdan 63, 66, 130, 137, 165. — 422, 442. Cociră 409. Cedrescu Corneîiu — «Arhiva» 412. Codrescu Theodor — «Arhiva» 412. Colagrosso Francesco 444. Colțescu loan 422. Comisiunea Istorică a României 436. Conaehi Costache 411. «Conservatorul» — George Popovici 221. Constant Benjamin («Adolphe») 409. «Constituționalul» — V. Tassu 281. «Convorbiri (Critice)» XVII. — D. Onciul 256. Conta Vasile LXXXII. «Convorbiri Literare» XVI. XIX, XX, XLV, XLVI, XLIX, LIV, LV, LIX, LXXXIX, XCIV, XCVII, CI, 418, 428, 429, 430, 431, 433, 437, 457, 465. — Alexandru Bog- dan 190. — loan Bogdan 67, 73, 81, 108, 114, 117, 121, 122, 128, 129, 143, 154. — (Director al revi- stei din 1899—1906) 423. — (Re- vista trece sub conducerea lui S. Mehedinți) 437. — George Popo- vici 218. — V. Tassu 270, 273, 276, 279, 280, 282. — N. lorga (activitatea sa la revistă, în 1890/1) 467; (în 1901) 425; (în 1935) 433. — A. D. Xenopol (des- pre Ist. Lit. române a lui N. lor- ga) 426. — S. G. Vârgolici 268. — A. D. Xenopol 31, 426. «Convorbiri Literare» (urmare): «Coranul» (trad. O. S. Isopescul) 475. Coriatovici George — George Popo- vici 217. Cornel R. 479. Cornoiu — I. Bogdan 130. Cosmovici C. — «Arhiva» 412. Coșbuc G. XVI, XX, 422. — (Dante, în col. cu R. Ortiz) 447. — 483. Costea (familia) — lancu lorga 2. Costea, Sulgerul Grigore — lancu lorga 3. Costea Viteazul 409. Costea Zoița 410. Costin Miron 481. Covacoviei — I. Bogdan 149. Crăciunescu loan LXXXVIII. — I. Bogdan 64. — 423. Creangă loan XII, XVI, XLV, LXXXIV, XCVI, CII, 466, 467, 468, 469, 482. — Alex. Bogdan 190. — N. lorga 413, 467/ — V. Tassu 285, 416. — S. G. Vârgo- lici 267, 269. Crescini Vincenzo 451. Cristea Ilie 473. Cristescu — I. Bogdan 127. Cristescu — Em. Gârleanu 395. Cristescu Elena 437. Cristescu Ion 437. «Critice» (C. Dobrogeanu-Gherea) — Al. Vlahuță 343. «Cronica expediției Turcilor în Mo- reea» (N. lorga) — I. Bogdan 171, 181, 183, 186. «Cronica lui Constantin Manasses» (I. Bogdan) 183. «Cronica lui Ureche» — D. Onciul 244. «Cronica lui Ureche despre ocoalele iugaene (George Popovici) XCIV. Cucii Romanului 407. «Cugetări» (N. lorga) — I. Bogdan 122. Culianu Nicolae — A. D. Xenopol 5. — Ed. Gruber 231. 493 I. E. TOROUȚIU - INDICE DE NUME ȘI MOTIVE «Cultura Națională» (editură) 442. «Curentul», ziar, XV. «Curentul Nou» — I. Bogdan 129. — H. Sanielevici 435. «Cuvântări»... (N. lorga) — D. Onciul 257. «Cuvântul Adevărului», rev., 474. Cuza, Alexandru loan (Domnitorul) 37, 38, 39, 417, 418, 419. D Dabija-Vodă — Sp. Haret 302. «Dacia-România», 'soc. de asig. — Sp. Haret 302. — I. C. Negruzzi 469. «Dacia», soc. stud. Cernăuți LXXIV. «Dadatck» cfr. Dodatek (457). Dafin = Aiexandru Pop 474. Dăianu, Dr. Ilie — Andreiu Bârsea- nu 325, 326. — Biobibl. 472—477. Dame Fr. (și critica lui N. lorga cu privire la «Istoria contempora- nă») 422. — 436. Dan, Ion Vasile — V. A. Urechiă 332. «Dan» (roman de Al. Vlahuță) — V. Tassu 285. — 352, 479. Danus voivoda transalpinus i I. Bogdan 113. «Dare de seamă critică despre Teoria lui Rosler a d-lui A. D. Xenopol (D. Onciul) XLIX. Datco — I. Bogdan 97. Dauș Ludovic 481. David Em. — V. A. Urechiă 332. — 478. Davila Al. — I. Bogdan 159. — 440. «De-ale Noastre» (N. lorga) LXXIII, LXXIV, XC. «De dragul celor mici» (Vasile Pop) Em. Gârleanu 370. «Dela Noi» (Leca Morariu) — XCVI. Delavrancea Barbu XXIX, XXXII, XXXIII, XLIII, Cil, CVII. — N. lorga 286. — V. Tassu 285. — Cuza, Alexandru C. XIII, LXXVI, LXXIX, LXXXV, LXXXVI, CII, CUI, CIV, CV. — I. Bogdan 147. — Em. Gârleanu 376, 378. — «Naționalitatea în artă 481. — 422. Cuzanu Nicolae — A. D. Xenopol 30. Delavrancea Barbu (urmare): 421. — M. W. Schroff 431. — «Paraziții» 468. — 479. Demetriad Mircea — Em. Gârleanu 390. Densușianu Arune — «Arhiva» 412. Densușianu Nicolae — A. D. Xeno- pol 26. — Ed. Gruber 233. — Documente Hurmuzachi 416, 433. Densușianu O vid CI. — A. D. Xeno- pol 15. .— I. Bogdan 166. — D. Onciul 256. — Em. Gârleanu 391. — 422, 462, 483. «Deșteptarea» (gazetă din Bucovina) — George Popovici 208, 217. — 455. Diaconovici C. (Enciclopedia) despre Fr. A. Wickenhauser 456; despre V. M. Burlă 458. «Dicționarul Limbii Române» (Aca- demia Română, S. Pușcariu) 436. «Die Romanen in den Stădten Dal- matiens» (C. Jirecek) — D. On- ciul 260. Diichiti Constantin — N. lorga 442. Djem — D. Zamfirescu 288. «Dimineața» (ziar) CI. — D. Onciul 255. Dimitrescu Marin — A. D. Xenopol 29. — N. lorga 30. — I. Bogdan 140. — 417. Dimitrescu-Iași, Constantin (Coco) — I. Bogdan 64, 139. — V. A. Urechiă 332, 422, 423, 432, 442. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 494 Dimitriu Olimpia — D. Onciul 249. «Din faptele străbunilor» (N. lorga) — A. Bârseanu 321. «Din goana vieții» (Al. Vlahuță) — V. Tassu 285. «Din trecutul nostru» (Al. Vlahuță) 352. Dobrescu — Em. Gârleanu 396. Documentele lui Hurmuzachi — D. — A. D. Xenopol 44. «Documente din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc» (T. V. Stefanelli) C. Documentele lui Hurmuzachi — D. Onciul 243. «Documentele lui Ștefan cel Mare» (I. Bogdan) 137. «Documente privitoare la relațiile Țării Românești cu Brașovul și cu Țara Ungurească în sec. XV- XVI» (I. Bogdan) LXXXVII, 99. «Documente și Regește» (I. Bogdan) 163. «Dodatek» — George Popovici 216. — 457. «Domnia lui Cuza-Vodă» (A. D. Xe- nopol) 31. «Domnul Vucea» (B. Delavrancea) 468. Donici V. X. «Două Neamuri» (C. Sandu Aldea) XVIII. Drăghici Elena 409. Drăghici lordachi 403, 411. Dragomirescu Mihail XVI, XVII, XIX, LIX, CI. — I. Bogdan 73. — D. Onciul 256. — 462. «Dragoș și Bogdan» (D. Onciul) LIV. «Dreptatea» (ziar) — V. Onițiu 329, 330. — 473. Drouhet Ch. — A. D. Xenopol 54. — 420. «Drum drept» XCVI, 428. Duca I. G. 427. Duca, (locot.) — Em. Gârleanu 379, 383, 384, 395. Ducas — D. Onciul 249. Duchesne (Abatele) — D. Zamfires- cu 291. Dudescu — I. Bogdan 58. Duca-Vodă — Sp. Haret 303. Dumitrescu cfr. Dimitrescu-Iași Con- stantin (Coco). Efrem Șirul Sf. (trad. de S. O. Iso- epscul) 475. Eliade Pompiliu — I. Bogdan 75, 80. — 424, 430. Eminescu Mihaiu XII, XVI, XIX, XL, XLII, XLIV, LXXXIII, LXXXIV, XCIX. — A. D. Xenopol 28. — I. Bogdan 87. — I. Slavici 237. — V. Tassu 280, 281. — Al. Vla- huță 349. — Ediția de poezii în- grijită de A. D. Xenopol 417. — Tradus de Em. Grigoroviță 427. — Trad. de M. W. Schroff 431. Eminescu Mihaiu (urmare): — Trad. de R. Ortiz 449/50. — Teză la Universitatea din Pado- va dată de R. Ortiz d-rei Clara Scalabrin 451. — «Amintiri des- pre Eminescu» (T. V. Stefanelli) C, 460. — 466, 467. — «Curentul Eminescu» (Ion Scurtu) 469. — «Eminescu’s Leben und Prosa- schriften» (Ion Scurtu) 469. — 473. — «Eminescu la Blaj» (Dr. Ilie Dăianu) 474, 477. — «Scrieri 495 LE. TOROUȚIU - INDICE DE NUME ȘI MOTIVE Eminescu Mihaiu (urmare): politice și literare» (ed. I. Scur- tu) 479. — I. Scurtu 482. «Enciclopedia» (lui Leger) — V. Tas- su 271. «Epoca» (ziar) — A. D. Xenopol 29. — Eusebiu Popovici 223. — 410. Epureanja, Manolache Costache 81. Erbiceanu C. (și A. D. Xenopol) 416. Esarcu C. XLIII, CV. — A. D. Xe- nopol 27. — N. lorga 334—336. — «Revista Ateneului» 336. — 478. Evolceanu D. — A. D. Xenopol 22, 23. — I. Bogdan 75, 77. — A. Bârseanu 320. — 416, 424, 430. F Facon Ninette 450. Făgărășianu — A. Bârseanu 320. Făgețel C. S. 481. Famagusta 415. «Familia» (rev.) 479. Fanar 407. «Faptele Străbunilor» (N. lorga) — D. Onciul 257. «Făt-Frumos» (rev. Bârlad) CV. ■— Em. Gârleanu 370—376, 378/9, 382, 387, 396, 397, 405, 481, 482. Filimon N. — N. lorga 467. Filip — A. D. Xenopol 46. Filip («Minerva») — I. Bogdan 109. — Em. Gârleanu 390. — 431. Filipescu Nicolae LXXXVL — I. Bogdan 96, 116. — «Momentul dela Lemberg» 454. Finkenstein — D. Onciul 243. Fioravanti — I. Bogdan 93. Flaubert Gustave 458. «Floarea Darurilor» — A. Bârseanu 328. — V. Onițiu 330. — 434. «Floare Ofilită» (M. Sadoveanu) XVIII. «Floarea Soarelui» (rev.) 407. Flondor lancu — George Popovici 213. — 455. «Foaie pentru minte» — I. Bogdan 141. Fogazzaro A. 445, 447. Foerster & Schorn 468. Fotino George, XCIII, XCV, XCVII, 433. Frâncu, Dr. Amos, 476. Franz losef (împăratul) LXXV. Frederic al II-lea — D. Onciul 243. Freytag Gustav XVIII. Friedwagner, Dr. Matthias XXII. Frollo, Giovanni L. LXXXIII. — I. Bogdan (64. — V. A. Urechiă 332. — 423. G Galeongiul 409, 410. Galeongiul Ecaterina 410. Gane Nicolae XLII, LXXIV, XCVIII, — N. lorga 229. — D. Onciul 256. — Em. Gane 376. — N. lorga 413. — Trad. de M. W. Schroff 431. Garamond Claude 437. Gârleanu Emil XIX, XLIII, CV, 483. — Academia Română 391. — A- Gârleanu Emil (urmare): deverul 394. — Dim. Anghel 394. — «Arhiva» 374, 377. (Activita- tea publicistică la «Arhiva») 481/2. — C. C. Arion 404. — I. Antonovici 381, 383. — Balta- zar (pictorul) 382. — «Bătrânii» 482. — I. Bianu 393, 395. — L Bogdan 381, 383. — Al. Calli- machi 379, 380, 381. — «Cea STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 496 Gârleanu Emil (urmare): dintâi durere» 483.— Uarie Chen- di 390, 393. — Cristescu 395. — A. C. Cuza 376, 378. — M. De- metriad 390. — Ov. Densușianu 391. — Dobrescu 396. — Duca (locot.) 379, 383, 384, 395. —«Făt- Frumos» (rev. Bârlad) 370— 376, 378/9, 382, 387, 396, 397, 405. — N. Gane 376. — I. Gorun 392. — N. lorga 370—405. («Istoria literaturii religioase a Români- lor») 370. — («Istoria Românilor în chipuri și icoane») 383. — p («Mihai Viteazul», dramă) 403. — 481. — «Histoire de L’empire ottoman» 385. — St. O. losif 365. — «Luceafărul» (rev.) 373, 374, 391. — Macri 400. — A. Mândru 378, 387, 388, 392, 397. — Mar- ghiloman d-na 380, 381, 385, 394. — S. Mehedinți £91. — «Miner- va» (edit.) 386, 397, 398. (Calen- darul «M.») 390. — (Directorul tehnic Filip) 390. — Corneliu Moldovan 387, 388. — D. Mun- teanu 401. — Dim. Nanu 378, 382, 394. — «Neamul Românesc» 398, 401. — Negruzzi 400. — Vasile Pop («De dragul celor mici») 370. — «Ramuri» (rev.) 405. — Rudinescu (Socec) 384. — M. Sa- doveanu 388, 394. — «Sămănă- torul» 371, 375, 376, 381, 387, 390, 397, 401, 405. — I. Scurtu 370, 387, 388. — Sihleanu 387. — Ște- fan cel Mare (documente pt. I. Bogdan) 381. — Sterian 394. — Știrbeiu 380, 381, 399. — Suciu 396. — Teișanu (colonel) 377. — Tuliu 400, 401. — «Unirea» 390. — «Viața Literară» (rev.) 393. Găvănescu I. — Ed. Gruber 233 «Gazeta Noastră» cfr. «Gazeta Tran- silvaniei» «Gazeta Transilvaniei» — Andrei Bârseanu («Gazeta Noastră») 317. — Al. Bogdan 201, 202, 204. — A. Bârseanu 324. — 471. Georgescu loan (= N. Cârstea) 475. Georgian loan C. XXVIII, 414. 415. Gerland E. 428. «Geschichte des osmanischen Reiches nach Quellen dargestellt» (N. lorga) — I. Bogdan 143, 145, 150, 151, 153, 160, 168, 169, 170. «Geschichte des rumănischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildun- gen» (N. lorga) LXXIII, XCVIII. — I. Bogdan 99, 105, 121, 122, 153. «Geschichte Polens» (Caro) — Geor- ge Popovici 215. Gheorge 408. Gheorghe Ștefan 408. Gherea, Dobrogeanu C. — V. Tassu 270, 278. — Al. Vlahuță 344, 345. — Criticile lui Gherea 479. Gheorghiu 368, 409. Gherman Atanasie 455. Ghibănescu Gh. 410. Ghica Gheorghe — T. V. Stefanelli 242. Ghica-Vodă Gr. — T. V. Stefanelli 241. — D. Onciul 243. — 411. Ghica Costache 411. Ghica — A. D. Xenopol 37. Ghica-Deleni Grigorie (inițiatorul ri- dicării statuei lui Cuza) — A. D. Xenopol 35. — 418, 419. Ghiți cfr. Bogdan-Duică G (.88, 89, 131). Ghiorghiu 368, 409. Giesebrecht W. v. 428. Gion = G. lonescu — V. Tassu 339. — Teodor Văcărescu 339. — 467. Giry, Jean Mărie Arthur Joseph — I. Bogdan 97, 102, 112, 123. — Biobibl. 429. 497 LE. TOROUȚIU - INDICE DE NUME ȘI MOTIVE «Glasul Bucovinei» (ziar) XCVI. — (Calendarul «Gl. B.») 461. Gobl Carol — I. Bogdan 106. — Al. Vlahuță 344. — 430, 431. Goga Octavian CUI. — Andrei Bâr- seanu 321. — 474, 481, 483. Goldner H. — A. D. Xenopol 11. — 413. Gomnez-Restrepo, Antonio 450. Gorbersdorf 423. Goroslău XXXVII. Gorovei Artur XLIII, CII. — N. lor- ga 293. — 469. Gorun I. — Em. Gârleanu 392. — 422, 483. Gotha 437. Gottron Adam 428. Gottschewski 468. Graf Arturo 447. Grama — Alex. Bogdan 192. Grămadă I. 433. «Grande Encyclopedie» — Ed. Gru- ber 233. H Hagi-Moscu 410. «Hagi Tudose» (B. Delavrancea) 468. Haimann Ig. — Al. Vlahuță 343. — 479. Halița 422. Halmâgyi Al. 477. Haret Spiru C. XX, XLIII, CII, 436, 469. — Academia Română 302. — I. Bârlea 309. — I, Bianu 297. — I. Bogdan 302. — Ilie Catargiu 303. — Dabija-Vodă 302. — «Da- cia-România» 302. — Duca-Vodă 303. — N. lorga 295—310. — («Istoria Romanilor») 308. — («Studii și Documente») 307. — V. Mihăilescu 304. — «Minerva» (edit.) 305, 306. — Mihail Popes- cu 301. — I. Scurtu 299. — Șer- ban Cantacuzino 303. — Sturdza Greceanu D. — A. D. Xenopol 35. Gregorovius Ferdinand — D. Zamfi- rescu 288. — 468. Grigorescu N. (pictorul) XIX. — Al. Vlahuță 346. — 479. Grigoroviță Em. — I. Bogdan 87, 88. — George Popovici 221. — Bi- bliogr. 427, 482, 431, 458. Grober 446. Gronau 468. Grotefend H. («Zeitrechnung»...) 430. Gruber Eduard XLIII, XCVIII. — N. lorga 231—233. — (Birch-) Hir- schfeld 231. — Culianu N. 231. — Nanu Dr. 231. — Tassu V. 231. — Densușianu 232. — Alean 233. — Binet 233. — Charcot 232. — Găvănescu 233. — «Grande En- cyclopedie» 233. — «Revue des deux mondes» 233. — «Revue des Revues» 233. — Ribot 232. — 458. Gruber Virginia 459. Gustav le Bon (A. D. Xenopol) 416. Haret Spiru C. (urmare): 308. — S. Teodorescu-Kirileanu 299. — Gr. G. Tocilescu 309. Hasdeu B. P. XLII, LXXXVII, CIV, 423, 425, 430, 459. — I. Bogdan 64, 75, 137, 138, 161. — V. Tassu 273, 274, 277. — Al. Vlahuță 353. — (Moartea lui B. P. Hasdeu: 25.VIII.1907) 436. — (Variantele de scriere a numelui său și scrie- rea corectă: Hasdeu) 466. Helmolt Hans Ferdinand XXII, 131, 435. Heyd Ludwig Fr. 109, 431. Heyd Wilhelm 109, 431. Heine H. XLIII, XLIV. Herodot (Al. Gr. Suțu) 467. Hirschfeld (Birch-)—Ed. Gruber 231. St. D. L. VII — 32 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 498 Hirtt 432. «Histoire de Fempire ottoman» — Em. Gârleanu 385. «Histoire des Roumains de la Dacie Trajane» (A. D. Xenopol) XLVI. Hodoș AL 422. Hodoș Nerva și AL Sadi-lonescu («Publicațiunile periodice româ- nești») 422, 430, 435, 468, 479, 482. Holbau Mihail — I. Bogdan 95. — «Revista Idealistă» 435. I Iaca 408. lepureanu Manolache Costache LXXX1. IKodm N. — V. M. Burlă 227. — 453. Ihering Rudolf von — I. Bogdan 114. — «Den Kampf ums Recht» (trad. în rom. de C. Turtureanu) 432. Iliescu — I. Bogdan 57, 139. — 421. «începuturile romantismului» (N. lorga) 413. «LTndependance Roumaîne» (ziar) — î. Bogdan 88. — A. D. Xenopol 33. — 470. «Industrie și comerț» (M. Eminescu) LXXXIII. Inocențiu al HI-le a — D. Zamfirescu 288. «In războiu» (D. Zamfirescu) XVIII. «Inscripțiile din Bisericile României» (N. lorga) — I. Bogdan 99, 100, 1'09, 123, 178. «Institutul de Cultură Italiană» 450. loan Vodă — A. D. Xenopol 26. Icnescu Alexandru X. / lonescu-Caion 410. lonescu-Gion G. 430, 467. «Ion» (roman Liviu Rebreanu) IX, XVIII. lonescu M. — I. Bogdan 70, 71. lonescu N. 425. lonescu-Sadi AL și Nerva Hodoș 422, 430, 435, 468, 479, 480. Homer 460. Horațiu 460. Horia 477. Hunydi — I. Bogdan 102. Hurmuzachi Eudoxiu (Documente) XLVIII, CI, 416, 433, 442, 465. — I. Bogdan 65, 115, 171, 182. — D. Onciul 461. — A. D. Xenopol 25. Huszar Petru 442. lonescu Tache XXIX, 454, 455, 466. — I. Bogdan 68. — V. Tassu 274, 233. lorga Costache — lancu lorga 3. — 410, 411, 415. lorga Ecaterina XC, 426. lorga Elena (fiica lui N. lorga — ț 1898) 517. lorga Florica (D-na Chirescu) — A. Bârseanu 319. — St. O. losif 368, — 436, 471, 481. lorga lancu XLII, XLIII. — N. lor- ga 1—3. — Manolachi lorga 1. — Dimitrie Beldiman 1, 3. — Fa- milia Costea 2.—Spătarul Const. Dim. Arbore 2. — Sulgerul Grig. Costea. — Costache lorga 3. — loniță Brănișteanu 3. — 407, 410, 411. lorga Magdalena 433. lorga Manolache — lancu lorga 1. — 409. lorga Mircea — Andrei Bârseanu 319. — 409, 471. lorga Nicolae IX, X—XVI, XX— XXXIII, XXXVI, XXXVII, XXXIX, XL-XLII, XLV-XLIX, XXXIX, XL-XLIII, XLV-XLIX, LVII—LXI, LXXII, LXXIII, LXXV, LXXVI, LXXXIV— LXXXIX, XCII, XCIV—XCVIII, 499 I. E. TOROUȚIU - INDICE DE NUME ȘI MOTIVE lorga Nicolae (urmare): CI—CV, CVII, 410, 422, 447, 450, 482, 483. — Academia Română: (Premiat) 416. (Membru cores- pondent) 416. (Respins dela pre- miu) 425. — (Ales membru ac- tiv) 416, 418. (Discurs de recep- ție) 477/8. — «Acte și fragmente cu privire la Istoria Românilor» 265, 421, 465, 478. — «Acte și scrisori din arhivele ardelene» 420, 442, — «Acte străine»... 463. — «Acțiunea militară a Româ- niei. Cu ostașii noștri în Bulga- ria» 443. — «Arhiva», studii, dări de seamă, pagini de critică lite- rară, recenzii 412, 413, 414, 415. — Alecsandri V. 466. — Aurelian P. S. 462, — Alimăneșteanu 429. — Bârlea loan 470.— Basarabia: publicații privitoare la Românii din Basarabia LXI—LXV, 419, 433. — Bălcescu N. 467. — Bâr- seanu Andrei 311—328. — Be- mont Ch. 439. — Bibliografia lui N. lorga de Barbu Theodorescu LXI, 407. — Bogdan Alexandru 190—206, 455. — Bogdan Ecate- rina 423. — Bogdan loan 56— 189. «Album paleographique mol- dave» 443. «Brașovul și Româ- nii» 43 0, 471.— «Breve Storia dei Rumeni» etc. 469. — Bucovina: publicații privitoare la Românii din Bucovina LXIV—LXV; 462, 479. — Burlă V. M. 227, 458. — «Byzantinische Zeitschrift» 439. — N. lorga călător: 422; Paris, Berlin, Leipzig 468; Viena 422; Prin Dalmația, Italia, Pe drumu- ri depărtate, Note de călătorie 422. — Callimachi Al. 429. — Calloianu M. B. 466. — Cantacu- zinii 417, 434. — Carol l-iu (re- lorga Nicolae (urmare): gele) 440. — Carp P. P. 226, 456. — Catargi Olga 442. — «Câteva manuscripte și documente din țară și străinătate» 469. — Chilia și Cetatea Albă 416. — «Convor- biri Literare» 423, 425. — Crean- gă loan 465, 467. — Critică lite- rară 465. — «Cronica expediției Turcilor în Moreea» 442. — «Cu- getări», «Gânduri și sfaturi ale unui om»... 434. — Cuza-Vodă, Unirea 417. 419. — Documente dela Bistrița 419. — Dame Fr. 422. — lorga întâia oară depu- tat 479. — Dimitrescu Marin 30. — Delavrancea B. 286. — «Din faptele străbunilor» 463, 471. .— Enciclopedia franceză 459.—«E- poca» 417. — Esarcu C. 334—336. — «Expoziția de științe» 427. — «Familia» (rev.) 479. — Filimon N. 467. — Gane N. 229. — Gâr- leanu Emil 370—405. — Genea- logia familiei lorga 407, 409. — Gaspar Grațiani 423. — «Geschi- chte des osmanischen Reiches» (rec. lui I. Bogdan) 437. — «Ge- schichte des rumânischen Vol- kes».... 428, 431, 434, 456, 458, 463. — Gorovei A. 293/4.—Gruber Ed. 231—233. — Hasdeu B. P. 465. — Haret Sp. C. 295—310.— Helmolt H. F. 435. — «Histoire des Rou- mains de la Dacie Trajane par Al. Xenopol» 415. — «Histoire des Roumains de Transylvanie» 420. «începuturile romantismu- lui» 413. — «Inscripțiile din Bi- sericile României» 429, 443, 471. — lorga lancu 1—3. — losif St. O. 358—369. N. lorga despre uci- derea fetiței lui St. O. losif 480. — «Istoria Armatei Românești» STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 500 lorga Nicolae (urmare): 442. — «Istoria Bisericii Româ- nești» 465, 469. — «Istoria co- merțului românesc» 430. — «Is- toria literaturii românești» CU, 417, 437/38. — «Istoria Români- lor» 437, 470. 472. — «Ist. Rom. în chipuri și icoane» 416, 435. — «Istoria statelor balcanice» 443. — Istrati C. I. 337. — Jarnik loan Urban 261, 463. — Kozak Eugen 455, 456. — Lamprecht K. 428. — «Les elements originaux de Tancienne civilisation rou- maine» 443. — «Literarisches Zentralblatt» 427. — «Literatură și artă română» (rev.) 422. — ' «Lupta pentru limba româneas- că» 440, 471, 480. — Mac-Michael W. 415. — Maiorescu T. 235. — «Manuscripte din biblioteci străi- ne» 421. — Micle Veronica 467. — Mihai Viteazul, scrieri'despre și în legătură cu dânsul, 421, 422. 461. 470. — «Minerva» (editura) 470. — Missir P. 237. — Morțun V. Gh. 420. — «Negoțul și meș- teșugurile în trecutul românesc» 430. — Nistor I. 428. — «Noua Revistă Română» 428. — «Oa- meni cari au fost» 429. — Odo- bescu Al. 338, 465. — «O lacrimă pentru George Popovici» 433. — «Omagiu lui N. lorga» 472. — Onciul D. 243-260, 461. — Onițiu V. 329—331, 471. — «Opinions sinceres» 470. — Ortografia lui N. lorga 462. — «O viață de om așa cum a fost» 407, 410, 413, 414, 415, 419, 422, 427, 442, 455, 456, 458, 465, 466, 467, 468, 470, 472. — Panu Gh. 466. — «Pagini de cri- tică din tinerețe» 413. —* Petru Șchiopul și Mihai Viteazul (do- lorga Nicolae (urmare): cumente) 422. — «Philippe de Mezieres... 1892» 414. — Poezii (primul volum) 466, 479. — Pop Vasile 481. — Popovici Aurel C. («Gross-Oesterreich») 454. — Po- povici Eusebiu 223—225. — Po- povici George 207—222. — «O la- crimă pentru G. P.» 433. — «Po- vestiri, scrisori și cronici» 471. — Profesorul N. lorga: concurs pen- tru ocuparea catedrei 414; ple- carea în străinătate 465; lecția de inaugurarea cursurilor la U- niversitatea din București 415. — Publicații în 1905. — 433; în Conv. Lit. 1890/1 — 467. — Puș- cariu Ilarion 262—264. — «Răva- șul» 476. — «Rapoarte consulare prusiene din Iași și București» 416. — «Revista Istorică» 455. — «Revue historique» 414. — Ro- setti Teodor 465. — «Sămănăto- rul» 459. — Sanielevici H. («Cu- rentul Nou») 481. — Sârbu I. 432. — Sbiera I. G. 265, 465.—«Schițe din literatura română» 413. — «Scrieri gramaticale și didactice ale lui Petru Cercel» 414. — Ser- bia: lucrări despre Serbia 454, 479. — Sion C. (genealogia după Arhondologia Moldovei de C. S.) 410—11. — Slavici I. 236-240. 459. — Socotelile Bistriței 420. — Stroescu Vasile 465. — Sturdza D. A. (Omagiu lui..., colaborarea lui N. lorga) 461. — Șaguna A. 463/4. — Șăineanu 424, — 425. — Șișmanov I. 431. — Ștefan cel Mare 419, 469. — Ștefanelli T. V. 241, 460, 461. — Știrbei 431, 434, 440*—442. — Tanoviceanu 417. . — Tassu V. 270—285, 416, 465. — «Thomas III Mar- 501 I. E. TOROUȚIU - INDICE DȘ NUME ȘI MOTIVE . lorga Nicolae (urmare): quis de Saluces» 413. — Tociles- cu Gr. G. 422, 428, 429. — Tran- silvania: publicații privitoare la Românii din Transilvania LXV- LXXII, 478. — Urechiă V. A. 332. — Vârgolici S. G. 465. — Văcărescu Teodor 239—341: — Vlahuță Al. 343—357, 467, 480. — Vulcan losif 342. — Wavrin 414. — Weigand G. 414. — Weltges- chichte (colaborarea lui N. lor- ga) 435. — A. D. Xenopol 4—55, 59, 423. — Recenzia lui N. lor- ga: A. D. X., Ist. Rom. în Dacia Trajană 413, 415. — Darea de seamă a lui A. D. Xenopol asu- pra Ist. lit. rom. de N. lorga 426. — Adela Xenopol 55. — Nicolae Xenopol («Brazi și Putregaiu») 413. — Zamfirescu Duiliu 287— 292, 468. — Zimmerman Fr. 433. lorga Petru — D. Onciul 257. — A. Bârseanu 318.^ — Al. Vlahuță 355. — 463, 471, 480. lorga Zulnia 432. losif St. O. XLIII, XCVII, CV. — Asociația (culturală din Azuga 364. — Al. Banciu 359. — Byron- 364. — D-na Cantacuzino 361. — G. Carducci 365. — O. Carp (G. Procca) 368. — P. Cema 368. — I. Ciocârlan 360. — R. Cioflec 360. — Em. Gârleanu 365. — Gheorghiu («Smaraida») 368. — Holderlin 480. — Florica lorga (Chichi) 368. — N. lorga 358— 369. — I. M. Marinescu 360. — Măricaș 368. — S. Mehedinți 360. — «Minerva» (edit.) 367. — Cor- neliu Moldovanu 368. — «Nea- mul Românesc» 364. — Onciul losif St. O. (urmare): 365. — Pasquale 362. — Const. Popescu 367. — George Popovici (T. Robeanu) 367. — T. Robea- nu (George Popovici) 433. —«Să- mănătorul» 360, 363, 364, 365, 368. — C. Sandu-Aldea 361. — I. Sla- vici 360. — «Smaraida» 368. — «Societatea ; Femeilor Române» 363. — Artur Stavri 368. — Ste- rian 361. — S. Tamba 359. — G. Vâlsan 360. — Vlad de la Ma- rina 365. — Vlădescu 361, 362. — Al. Vlahuță 368. losif St. O. și D. Anghel — T. Ro- beanu, Poezii 433. «Impresii din Bulgaria» (N. lorga) — I. Bogdan 183. «Irinel» (B. Delavrancea) 468. Isac — V. Tassu 278. Isopescul S. O. 475. «Istoria Armatei Române» (N. lorga) — I. Bogdan 167, 168. «Istoria comerțului».... (N. lorga) — I. Bogdan 128. «Istoria ideilor mele» (A. D. Xeno- pol) LIV. «Istoria Literaturii Române» (N. lor- ga) XIV, LXXIII. — A. Bârsea- nu 314. — I. Bogdan 83^ 146. — Em. Gârleanu 376. — D. Onciul 246. — G. Popovici 217. — I. G. Sbiera 265. — A. D. Xenopol 31. «Istoria Românilor».... și «I. R. în chipuri și icoane» (N. lorga) LXXIV. — A. Bârseanu 324. — I. Bogdan 122, 145. — Em. Gâr- leanu 383. — Sp. Haret 308. «Istoria Românilor» (A. D. Xenopol) XLVIII, 8, 10, 12, 19, 20, 21, 217, 411. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 502 «Istoria statelor balcanice în epoca modernă» (N. lorga) — I. Bog- dan 186. «Istoricul luptei pentru ținutul Câm- pulungului Moldovenesc» (T. V. Stefanelli) C. J Jacimirsky I. A. — I. Bogdan 90, 114, 152, 428, 430. — 432, 439. Jagic Vatroslav — I. Bogdan 81. — 426. Jaksic Dimitrie — I. Bogdan 109. Jarnik, loan Urban XLIII, CI. — N. lorga 261. — I. Kramerius 463. Jaschke 468. Jastrebow — I. Bogdan 153. Jensen-Sandfeld Kr. — Al. Vlahuță 356, 357. — 480. K Kadutch cfr. Dodatek. Kaindl R. F. XXII. — Fr. A. Wicken- hauser 456. Kalinderu loan — I. Bogdan 78, 108, 111, 123, 124, 132, 151. — A. D. Xenopol 33. — 424. Kaufmann 478. Kirileanu-.Teodorescu G. 469. Kirileanu-Teodorescu S. CIL — Sp. Haret 299. — 469. L Lacrițeanu C. 423. Lacrițeanu, d-na, 423. «La debacle» (E. Zola) — V. Tassu 282. ; Lahovari Al. XXIX. — D. Zamfi- rescu 287. «La Logique Sociale» (Tarde) — A. D. Xenopol 19. Lamansky Vladimir Ivanovici — I. Bogdan 153. — 439. Istrati, Dr. C. I. XLIII, CV. — Ie Bogdan 162. — N. lorga 337. luga Ologul — George Popovici 21?. luga Vodă — D. Onciul LIV. Ivanov — I. Bogdan 150. Jirecek, Const. I. XXII. — I. Bogdan 114, 151. — 431. «Junimea» IX, XVI, XX, XLIII, XLIV, LXXVIII, LXXIX, CI, 430, 467. — V. Tassu 270, 278, 280, 281. «Junimea Literară» (rev.) CUI, 457, 481. «Junimea», soc. stud. Cernăuți LXXIV. Kirtești — I. Bogdan 111. Kogălniceanu M. XXIX, LXX VII Kohler Ch. XX. Kozak Elena — G. Popovici 207, 217, 218. — N. lorga 455, 456. Kramerius laroslaus XXII, LXXIV, CI, 463. Kretzulescu B. — A. D. Xenopol 33- Krumbacher Karl XXII. «La Medeleni» (roman de Ionel Teo- doreanu) IX, XIX. «La moartea lui Tolstoi» (N. lorga) — Al. Vlahuță 353. Lamprecht Karl XX. — I. Bogdan 89. — 428. Lapedatu Al. — A. Bârseanu 316. — I. Bogdan 125, 183. — G. Popo- vici 221. — Al. Vlahuță 356. — 434. 503 I. E. TOROUȚIU - INDICE DE NUME ȘI MOTIVE Latiș Istrati — T. V. Stefanelli 241, 242. «La vie intelectuelle des Roumains en 1899» (N. lorga) — A. Bâr- seanu 311. Lăzărescu — I. Bogdan 166. Lecca Haralamb G. 422. «Lecții de istoria popoarelor balca- nice» (N. lorga) — I. Bogdan 183. Lefteriu — Al. Vlahuță 343. Leger — V. Tassu 271, 272. Legende despre Ștefan cel Mare (Sim. Teodorescu-Kirileanu) CIÎ. — Sp. Haret 299. — 469. Lemberg (momentul dela Lemberg în timpul războiului european) 454. Dens Alexandru — T. Văcărescu 39. — 478. Leon Dr. — «Arhiva» 412. Leopard! 444. Leroux — A. D. Xenopol 8. Leskien — A. D. Xenopol 12. «Liga Culturală» XXXIII, CUI. — A. Bârseanu 321. «Lili», nuvelă de Alex. Bogdan XC, 206. «Literarisches Zentralblatt fur Deut- schland» — I. Bogdan 88. — N. lorga 427. M Mac-Michael William — A. D. Xe- nopol 19. — N. lorga 415. Macovei — I. Bogdan 138. Macri — Em. Gârleanu 400. Magnum Etymologicum — V. Tassu 277. «Maiorescu loan» (monogr. de V. Mi- hăilescu și N. Bănescu) 436. Maiorescu Titu XIII, XVI, XIX, XXIX, LII, LVI, LXXXII, LXXXIII, LXXXVIII, LXXXIX, XCVIII, XCIX, Cil, CVII, 411, 423, 467. — N. Basilescu 235. — • ■ «Literatură și Artă Română» (rev.) XIX. — A. Bârseanu 317. — 422. Litzica Constantin — I. Bogdan 70, 77. — (Note și amintiri despre el) 424/5. Lollis, Cesare de 444. Longfellow — A. D. Xenopol 8. Lucaciu Vasile 473. «Luceafărul» (rev.) CUI, 481, 483. — A. Bârseanu 324. — Em. Gârlea- nu 373, 374, 391. «Luceafărul» (roman de Cezar Pe- trescu) IX, XIX. Ludovic al XlV-lea 409. Lunganii 409. Lungo, Isidoro del 445. Lupaș loan — A. Bârseanu 324. — Ilarion Pușcariu 263. — 464. Lupeanu-Melin Alex. 474. «Lupta pentru limba românească» CUI, CIV. Cfr. și la N. lorga. «Lupta» (ziar) — V. Tassu 273, 279, 280. — 465. — Gh. Panu 466. — 467. Lupu Vasile 38. Liitjohann 478. Maiorescu Titu (urmare): V. M. Burlă 227. — I. Bogdan 63, 64, 77, 79, 95, 143. — N. lor- ga 235, 459. — V. Tassu 272, 273, 278. — Al. Vlahuță 343. Maior Petru 476. Manasses Constantin (Cronica lui...) — I. Bogdan 81, 443. Mândrescu Simion C. — I. Bogdan 1'07. — 427, 428, 431, 447. Mândru A. — Em. Gârleanu 378, 387, 388, 392, 397. Maniu luliu 473. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 504 Mânu G. — V. Tassu 278. — 411. Mânu Leon 474. Manzone Bruno 450. Marcu Alexandru 444, 450. Marghiloman Al. XXIX. — I. Bog- dan 159. — V. Tassu 283. — 454. Marghiloman, d-na. — Em. Gârleanu 380, 381, 385, 394. — P. Missir 234. Marian Simeon Florea — G. Fopo- vici 216. — 457. Maricaș — St. O. losif 368. Marinescu I. M. — St. O. losif — 360. — 480. Mazzoni, Guido 445/6. Mehedinți Simion (Soveja) XIX. — I. Bogdan 75, 170. — «Convor- biri Literare» (director după I. Bogdan) 437. — Em. Gârleanu 391.— St. O. losif 360. — 480. — «Primăvara literară» 483. Meissner Const. — «Arhiva» 412. Melchisedek — I. Bogdan 90. Melin (Alex. Lupean-Melin) 474. Memorandiști 473. «Memoriile Regelui Carol l-iu» — I. Bogdan 128. «Mențiuni Critice» (Perpessicius) XVII. Meteș Ștefan — A. Bârseanu 324. — «Ce a scris N. lorga» 413. — 428. 434, 435, 459, 465, 466, 467. — Membru coresp. al Acad. Rom. 472. — 479. Meyers Konversations Lexikon 420, 432, 439. Mezieres, Philippe de, — A. D. Xe- nopol 14. Michelangelo 468. Micher Toma LXXXIII. Miclescu — II. Pușcariu 264. — 408, 465. Micle Veronica XLIII. — N. lorga 413, 467. — 459. Mignet M. — I. Bogdan 87. — 427- Mihailescu Vasile — I. Bogdan 135. — Sp. Haret 304. — 470. — (Mo- nogr. «loan Maiorescu», împreu- nă cu N. Bănescu) 436. Mihai Viteazul XXXVII. «Mihai Viteazul» (N. lorga) — I., Bogdan 100. — D. Onciul 246. — (Drama) Em. Gârleanu 403. «Mihai Vodă și moșnenii din Sula- rul» (George Popovici) XCIV. Mihali — Al. Bogdan 203. Miile Const. CI. — D. Onciul 255. Mirislău XXXVII. Miron, patriarh 473. «Minerva» (editura) CII, J417, 431î, 440, 469, 470, 471, 480, 482. — Em. Gârleanu 386, 397, 398. — Sp. Haret 305, 306. — St. O. losif 367. — George Popovici (T. Robeanu: Poezii) 212, 216, 433. «Minerva» (enciclopedia dela Cluj) 460, 461. Missir P. XCIX. — N. lorga 234, 459. — D-na Marghiloman 234. — «Sămănătorul» 234. «Moftul Român» (rev.) — V. Tassu 282. — 467. Moga Vasile — II. Pușcariu 263. — 464. Mohamed al II-lea — D. Zamfirescu 288. Moldovanu Corneliu — Em. Gârlea- nu 378, 387. — St. O. losif 368. Moldovan Silvestru 473. «Moniteur des interets petroliferes roumains» 430. Morariu Aurel 461. Morariu Constantin 455. Morariu Leca XCIII, XCV, XCV», XCVII, 430. Moroianu Gh. 422. Morțun V. G. — A. D. Xenopol 54. — 420. Motru-C. Rădulescu — I. Bogdan 76. Moruz Const. 411. 505 I. E. TOROUȚIU - INDICE DE NUME ȘI MOTIVE Miller-Verghy Elena 421. Miiller Georg (Fr. Zimmermann) 426, 432. Munteanu Ana 472. Munteanu (Donar?) — Em. Gârlea- nu 40'1. Munteanu losif 472. Murărașu D. LXXXIII. Mureșianu (librăria) — A. Bârseanu 322. — V. Onițiu 330. Mureșianu T. 475. Murau George — I. Bogdan 101. Mușateștii (G. Popovici și A. D. Xe- nopol) 457/8. Musset, Alfred de 409, 458. Muzeul egylet din Cluj — A. Bâr- seanu 327. Muzeul istoric din Moscova — I. Bogdan 153. N Nacu Maria 408. Nădejde I. CI. — D. Onciul 255. — 462. Nanu D. — Em. Gârleanu 378, 382, 394. Nanu Dr. — Ed. Gruber 231. «Naționalismul lui Eminescu» (D. Murărașu) LXXXIII. «Naționalitatea în Artă» (A. C. Cu- za) CV. Naum Anton — N. lorga 413. «Neamul Românesc» (ziarul) XC, 419, 420, 428, 439, 440', 461, 462, 472. — A. Bârseanu 322, 328. — Al. Bogdan 194, 195, 197. 199, 200, 202, 203. — I. Bogdan 135, 141, 144, 148, 156, 167. — Em. Gâr- leanu 398, 401. — St. O. losif 364. — D. Onciul 253, 255. — V. Onițiu 329, 330, 331. — Ilarion Pușcariu 262. — Al. Vlahuță 352, 357. — A. D. Xenopol 39, 47. — (Scrisoarea lui I. Slavici) 460. — (Colectă pentru statuia lui Cuza- Vodă) 419. «Neamul Românesc Literar» — Al. Bogdan 200. — D. Onciul 225. — 419, 439. «Neamul Românesc» (tipografia) — Intemeerea 471/2. — 442, 443, 463, 470. «Neamul Românesc din Bucovina» (N. lorga) — Al. Vlahuță 348. Nedelcovici — I. Bogdan 148. Negoescu Ceristu — A. D. Xenopol 19. Negruzzi lacob C. XVI, XLV, LIX, LXXXII, LXXXIV, XCVII, C, 460, 467, 469, 470. — I. Bogdan 439. — Em. Gârleanu 400. — T. V. Stefanelli 461. — V. Tassu 276. — S. G. Vârgolici 267. «Nicolae Grigorescu» (N. lorga) 353. Nicolescu I. A. 476. Nicolescu losif (bursă dată lui N. lorga) 465. Nicu = Dr. Nic. Brânzeu 475. Niculescu — I. Bogdan 100. — 430. Nistor I. 481, 482. «Noua Revistă Română» LXXXV, 425, 447. — I. Bogdan 78. — N. lorga 424. — V. Tassu 280. «Noul metod pentru cultivarea car- tofului, traducere din limba ma- ghiară» = Istoria Românilor de N. lorga LXXIII, XC. Nyivb I. 477. Nyrop Kristoffer — Al. Vlahuță 356, 357. — (Notă biobibl) 480. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 506 O «Oameni cari au fost» — Al. Vla- huță 353. Odobescu AI. XLIII, CV, 478. — N. lorga 338, 465. — Polibios 338; — (Trad. de M. W. Schroff) 431. — Sidonius Apollinaris 338. — V. Tassu 273. «O lacrimă pentru George Popovici» (N. lorga) XCVII. — Eus. Po- povici 223. — Al. Vlahuță 353. «Omagiu Iui Ramiro Ortiz» 451. Onciu Constantin 472. Onciul Dimitrie XLIII, XLVIII, XLIX, L, LII—LVII, XCIV, CI, 412, 416, 422, 447, 462. — Acade- mia Română 243, 250, 253. — A- deverul 255. — Al. Bădărău 255. — I. Bianu 250. — I. Bogdan 61- 64, 66, 71, 74, 84-6, 89, 133-4, 138, 143, 146, 169, 170, 246. — V. M. Burlă 227, 228. — L. Catargiu 246. — D. Cantemir 250/1.. — Chalecocondylas 249.— «Convor- biri (Critice)» 256. — Ovid Den- sușianu 256. — Ol. Dimitriu 249. — «Dimineața» (ziar) 255. — M. Dragomirescu 256, — Ducas 249. — Finkenstein 243. — Friederich al II-lea 243. — N. Gane 256. — Gr, Ghica 243. — Hurmuzachi (Documentele) 243. — N. lorga: 243—260, 461; «Cuvântări» 257; «[Din] Faptele străbunilor» 257; «Istoria Literaturii Române» 246; «Mihhai Viteazul» 246; «Studii și Documente» 260. — Petru lorga 257. — St. O. losif 365. — Ji- recek C. 260. — C. Miile 255 — «Neamul Românesc» 253, 255. — «N. R. Literar» 255. — I. Nădejde Onciul Dimitrie (urmare): 255. — «Opinia» (ziar) 255. — Ortografia română 462. — loan Paleologul 244. — Em. Picot 244. — Sanielevici H. 256. — Șomă- nescu 257. — Gr. G. Toeilescu 251. — luliu Tuducescu 251. — Ureche (cronica lui) 244. — loan Ursu 438.—«Viața» 256.—«Viea- ța [Nouă]» 256. — «Voința» 255. — A. D. Xenopol: 8, 26, 27, 33, 34, 45. (Teoria lui Rosler) 418. (I. Ursu) 438. Onițiu Virgil XLIII, CV, 471, 478. — A. Bârseanu 319, 320. — «Drep- tatea» 329, 330. — «Floarea Da- rurilor» 330. — N. lorga 329— 331. — Mureșianu (libr.) 330. — «Neamul Românesc» 329, 330, 331. «Opinia» (ziar) — D. Onciul CI, 255. Orășanu Ștefan 430, 457. — I. Bog- dan 76, 78, 79, 80. — G. Popovici 217. «Orientul Latin» (rev.) 476. «Originea Câmpulungului a lui Ga- vril Mitropolitul (T. V. Stefane- lli) C. «Orizontul» (gazetă) 476. Ortiz Giusto 444. Ortiz Ramiro — I. Bogdan 185. (Bio- bibl.) 443—454. — «Omagiu lui R. O.» 451. «O scrisoare asupra vechilor noastre așezăminte» (G. Popovici) XCIV. Otavă Nic. = Octavian Goga 475. «O viață de om așa cum a fost» cfr. lorga. Ovidio Francesco 444. Ovidiu 473. 507 I. E. TOROUȚIU - INDICE DE NUME ȘI MOTIVE P Păcățîanu T. V. 473, 476. Pâclișanu Zenovie (Iustin Volbură) 475. «Pădurea Spânzur aților» (L. Rebrea- nu) IX. «Pagini de critică din tinerețe» (N. lorga) 413. Palade V. — I. Bogdan 57. — 421. Paleologul loan — D. Onciul 244. Pailadio Andrea — Duiliu Zamfires- cu 288. Panaitescu P. P. 426 (Biobibl. lui I. Bogdan), 428, 430, 434, 438, 439, 443. Pangrati Ermil A. — I. Bogdan 91. — 428. Panțu Zaharia O. — A. Bârseanu 315. — 470. Panu Gheorghe — V. M. Burlă 458. — V. Tassu 272, 273. — Al Vla- huță 343. — 466. Papadopol Paul I, («Un sol al biruin- ței: St. O. losif») 480. Papini 447. Papiu Ilarian — A. D. Xenopol 28. «Paraziții» (B. Delavrancea) — T. Tassu 285—468. Paris Gaston 22. Parodi E. G. 446. Pârvan Vasile — I. Bogdan 110. — 432, 447. Pârvul Comisul — I. Bogdan 109L Pârvulescu Titus 450. Pasquale — St. O. losif 362. Pascoli 447. Pat an = Ștefan Sihleanu 421. Paul loan 422. Petrașcu N. («Literatură și Artă Ro- mână) XIX, XX, 422, 471. Perpessicius XVII, XVIII. — (R. Or- tiz: «Fortuna Labilis») 449. Petit (literă de 8 puncte tipogr.) 437. Petrescu Ghenadie 437. Petrescu Cezar IX, XIX. Petrovici Ion XXIII. Petro viei — Al. Bogdan 191. Petru Aron — I. Bogdan 100. Petru Rareș XXXIX. Pherekyde — I. Bogdan 159. Pierantoni LXXXI. Picot Emile XXII. — D. Onciul 244, — 461. Pind 409. Pitagora — A. D. Xenopol 9. Pitiș Ecaterina — A. Bârseanu 317. — Poezii publ. în «Lit. și Artă Rom.» și în «Săm.) 471. Podul Iloaii 409. Polibios — Al. Odobescu 338. — 478. Pomerania 408. Poni Petre — I. Bogdan 57. — S. G. Vârgolici 267, 268. — N. lorga 425, 426. Poopa George 422. Pop Alexandru (=Dafin) 474. Pop de Băsești G. 475. Popescu Const. — St. O. losif 364. Popescu Mihail — Sp. Haret 301. Popescu N. 439. Popescu Spineni M. 420, 427; 431. 463? 476. Popescu-Telega Al. 446, 450. Popescu Virgil — I. Bogdan 86, — 426. Pop I. N. 476., Popovici Aurel C. — I. Bogdan 1027 186. — George Popovici 216. — 422, 454, 473. Popovici Eusebiu XLIII, XCI, XCII, XCVII, 433, 458. — I. Bogdan 118, 119. — N. lorga 223—225. — «O lacrimă pentru George P.» (N. lorga) 223. — «Epoca» 223. — «Sămănătorul» 223. Popovici George (T. Robeanu) XLIII7 XCII—XCVIII, 422, 433, 455, 480. — Academia Română 221. — A- STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 508 Popovici George (urmare): nastasia, fiica lui Lațcu 217. — Membru corespondent al Acad. Rom. 458. — I. Bogdan 61, 67, 84, 89, 94, 105, 117, 118, 119, 161, 209, 212, 221. — G. Bogdan-Duică 212. — Caro 215. — P. P. Carp 209, 221. — Cernescu 212. — «Conservatorul» 221. — Coriato- vici George 217. — «Convorbiri Literare» 218. — «Deșteptarea» 208, 217. — Dodatek 216, 457. — lancu Flondor 213. — Em. Gri- gorovița 221. — N. lorga 207— 222; «Geschichte des rumănischen Volkes» 456; «Istoria Literaturii Române» 217; «Studii și Docu- mente» 220. — St. O. losif 367. — luga Ologul 217. — Eug. Ko- zak 207, 217, 218. — Al. Lapedatu 221. — S. FI. Marian 216. — «Mi- nerva» (edit.) 212, 216. — «Nu- velă de castel» 457. — St. Oră- șanu 217. — Poezii de T. Robea- nu (G. Popovici) publ. de D. An- Popovici George (urmare): ghel și St. O. losif 433. — Po- povici Aurel C. 126. — «Sămă- nătorul» 211, 213. — Socec 208. — Tanoviceanu 221. — Wicken- hauser 210, 217. — A. D. Xeno- pol 210, 211, 217, 457. Popovici losif — I. Bodgan 100. — 430. Pop Vasile — N. lorga 481. Prezzolini 447. Prohaska O. 477. Proca G. (O. Carp) — St. O. losif 368. Pumnul Aron CI. Pușcariu Ilarion XLVIII, CI, 460, 463. — «Astra» 263. — N. lorga 262—264. — I. Lupaș 263. — Mi- clescu 264. — V. Moga 263. — «Neamul Românesc» 262. — V. Stroescu 263. — A. Șaguna 263, 264. — I. St. Șuluțiu 263. — «Volbură Filimon» 262. Pușcariu Sextil CII, CUI. — I. Bog- dan 169. — 436, 442, 450. Q Quintescu Nicolae LXXXVIII. — I. Bogdan 63, 64, 80. — 422. R «Radovici Dr. I.» (N. lorga) — Al. Vlahuță 353. Radu C. 450. Rădulescu-Motru C. 422. («Noua Re- vistă Română») 424, 447. Rădulescu I. — I. Bogdan 135. Raffael 468. Rajna Fio 446, 450. Rambaud Alfred (prefață la A. D. Xenopol: «Histoire des Roumains de la Dacie Trajane») 413. Ramonțai Simion 405. «Ramuri» (revistă) XCVIII. — Em. Gârleanu 405. — 413, 475, 481, 483. Rășcanu — A. D. Xenopol 16. «Răscoala» (roman de Liviu Rebrea- nu) IX, XIX. Rațiu Dr. 473, 475. «Răvașul» (revistă) 474, 475, 476. Raynau (Heyd) 431. «Războaiele între Ruși și Turci»... (A. D. Xenopol) 8. 509 I. E. TOROUȚIU - INDICE DE NUME ȘI MOTIVE Rebreanu Liviu IX, XVIII, XIX, 404. «Regulele Ortografiei» XCVIII. «Revista Ateneului» — C. Esarcu 336. — 478. «Revue Critique»... — A. D. Xenopol 18, 19, 12. 415; 416. «Revue des Deux Mondes»... — Ed. Gruber 233, 459. «Revue des Revues»... — Ed. Gru- ber 233. «Revue de Synthese Historique» (H. Berr) 428. «Revue Historique»... — A. D. Xe- nopol 8, 12, 13, 26. — I. Bogdan 88. — N. lorga 414. «Revista Idealistă» (M. Holban) — I. Bogdan 129. — 435. «Revista Istorică» (N. lorga) — I. Bogdan 189. — 455. «Revista Nouă» — V. Tassu 271, 273, 276, 278, 282. — Fr. A. Wicken- hauser 456. — 466, 479. «Revue Philosophique».... — A. D. Xenopol 19. «Rezultate ale uzurei în România» (M. Eminescu) LXXXIII. Ribot Th. — Ed. Gruber 232. Richter K. 428. Riria-Xenopol Coralia, 418. Rizu Or. Eug. — «Arhiva» 412. Robeanu T. (cfr. și George Popovici) XLIII, XCII, XCIII, XCV, XCVII, 422, 433, 455, 480. — D. Anghel și St. O. losif, îngrijesc editarea Poeziilor lui Robeanu Robeanu T. (urmare): 367, 433, 481. Robin Franșois — I. Bogdan C. — «Convorbiri Literare» (activita- tea sa) 430. Roccato Walter (teză de seminar în Padova asupra nuv. lui I. Al. Brătescu-Voinești) 451. «Roma» (revista lui R. Ortiz) 450 și urm. «Romăniscbe Revue» — Fr. A. Wi- ckenhauser 456. «România Jună», (ziar Buc.) LXXIII. — I. Bogdan 62. — 422. «Românul» (ziar-Arad) XC. — Al. Bogdan 199. — 466. Rbppel Richard 457. Rosegger Peter LXXV. Rosetti D. — S. G. Vârgolici 268. Rosetti Teodor — N. lorga 465. — 411. Roșioru = Dr. loan Roșiu 475. Roșiu, Dr. loan (pseudonim Roșioru) 475. Roșu Nicolae XV. Rovere Albescola de Ia (Duiliu Zam- firescu) 288. Rubin cfr. Robin Fr. Rudinescu (Socec) — Em. Gârleanu 384. — 430, 470, 482. Russo Al. (trad. de M. W. Schroff) 431. Russo Demostene — I. Bogdan 181. — «Critica textelor și tehnica edițiilor» 443. Sadi-Ionescu Al. și Nerva Hodoș 422, 43'0, 435, 468, 479. 482. Sadoveanu M. XVIII. — Em. Gâr- leanu 388, 394. Saint-Georges — N. lorga 408/10. «Sămănătorul» (rev.) IX, XVI, XVIII, XX, XLIV, LXXXIX, XCII, «Sămănătorul» (urmare): XCVII, CUI, CV, 407, 417, 427, 430, 433, 434, 454, 458, 459, 470, 480, 481, 482, 483. — A. Bârseanu 315, 317. — Al. Bogdan 190. — I. Bogdan 87, 116, 120, 169. — Em. Gârleanu 371, 375, 376, 381, STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 510 «Sămănătorul» (urmare): 387, 39'0, 397, 401, 405. — St. O losif 360, 363, 364, 365, 368. — P. Missir 234. — Eusebiu Popovici 233. — George Popovici 211, 213. — Al. Vlahuță 347. Sandfeld Jensen Kr. — Al. Vlahuță 356. 357, 480. Sandu-Aldea C. XVIII — St. O. losif 361, 480. Sanielevici H. («Curentul Nou») — CI. D. Onciul 256. •— 431. Sânii Quaranta 409. Săteanu O. («V. M. Burlă») 458. Sârbu loan — I. Bogdan 110. — N lorga 432. Sarmașâg 476. Shiera I. G. — XLIII, CI. — N. lor- ga 265, 465. — Fr. A. Wicken- hauser 456. Sealabrm Clara 451. SchăfHe 432. Scharaga-Schwarz (Socec) 470, 482. Schiller Fr. (Em. Grigorovița) 427. Schorn & Forster 468. Sehroff Maximilian W. — I. Bogdan 102, 104. — Traducător din lit. rom. în 1. germ., autor, 431. Schuchardt 473. SchuBer — I. Bogdan 101, 115. Schwalb — V. Tassu 283. Schwarz-Scharaga (Socec) 482. «Scriitorii Români» — Al. Vlahuță 353, 479. «Scrisoare Pierdută» (I. L. Caragla- le) XXIX. «Scrisul Nostru» (rev.) G. Tutovea- nu 481. Scurtu Ion (M. Eminescu) — Sp. Ha- ret 299, 479. — Em. Gârleanu 370, 387, 388. — Al. Vlahuță 349. — 469, 473, 482. «Seminarul de Literatură Italiană» 444. Seraphim Mar ia 446. Sevastos Elena — A. D. Xenopol 11. — «Băiat ori fată» 413. Sfetea C. 415, 416, 460, 470. Sidonius Apollinaris — Al. Odobes- cu 338. Sihleanu Ștefan (Patan) — I. Bog- dan 57, 59. — A. D. Xenopol 24. — (Notă biobibl.) 421. — 416. Sihleanu — Em. Gârleanu 387. Simu R. — A. Bârseanu 321. Sion Constantin (păharnicul) 409, 410. Slavici loan XVI, XLIII, LXXXIX, XCIX, 460, 466, 480. — Al. Bog- dan 190. — M. Eminescu 237. — E. Hurmuzachi (doc.) 433. — N. lorga 236—240, 413, 459, 460. — St. O. losif 360, (Trad. de W. M. Schroff 431. Smântânescu Dan («Mișcarea Sămă- nătorista») 481. «Smaraida» — St. O. losif 368. Socec-Teclu, Socec I. V., Socec-Emil, 98, 134, 148, 172, 169, 208, 272, 344, .345, 386, 419, 433, 436, 439, 442, 470, 482. «Societatea Femeilor Române» — St. O. losif 363. «Societatea pentru literatura și cul- tura poporului român din Buco- vina» LXXIV. «Societatea științifică și literară» XX. Soffici 447. Sofronie 408. «Solia Satelor» (gazetă) 476. Soricu I. U. (Mihail) — A. Bogdan 203, 204. Spencer B. — V. Tassti 284. — 481. Spinoza B. — XLIII. Stanojevic — I. Bogdan 151. «Statistica Ovreilor când vine?» — LXXXIII. Stavri Artur — St. O. losif 368. — Al. Vlahuță 345, 346. Stein, iorenz von 432. 511 LE. TOROUȚIU - INDICE DE NUME $1 MOTIVE Sterîan — Em. Gârleanu 394. — St. O. losif 361. Slettin 408. Stinghe, Dr. Sterie. — A. Bârseanu ■ 313. — 470. Stoica (logofătul). — I. Bogdan 109. , Stoîcan — 1'. Bogdan 97. Strat LXXXI. Siroescu Vasile — Ilarion Pușcariu 263. (Note și amintiri despre el) 464/5. Strailă Nicolae 471. «Studii și Documente»... (N. lorga) — A. Bârseanu 313, 315, 317. — Sp. Haret 307. — D. Onciul 260. — G. Popovici 220. ^Studii și Documente Literare» (I. E. Torouțiu): VoL l-iu: XCVII, C, 431, 439; 443, 461. VoL al IV-lea: XV, LIV, 416, 417, 418, 439, 467. VoL al V-lea: 418, 421, 430, 460. Sturdza Dimitrie A. — L Bogdan 78, 89, 98, 101, 107, 108, 121, 123 124, 132. — Sp. Haret 308. — N lorga 461. — V. Tassu 272. — A* D. Xenopol 33. — 424, 425, 429, 437. Sturdza D. C. — I. Bogdan 139. —- 437. Sturza, loan Sandu 408. Suceveni 411. SwMer H. (A. Birch-Hirschfeld) 458. Si’eiu — Em. Gârleanu 396. Sudermann II. — V. Popescu-(«Mag- da») 426. — I. E. Torouțiu (mo- nogr.) 426. «Suplex Lihellus Valachorum» 476. Suțu AL Gr. — V. Tassu 281. — «Ar- hiva» 412. — 467. Svilokcsic — I. Bogdan 151. Sv/oboda — I. Bogdan 160. Szilăgyi AL 425.- Ș Șaguna ’ xAndrei — Ilarion Pușcariu 262. — 463/64. Șahmatov — I. Bogdan 153. Șăineanu L. LXXXV. — I. Bogdan 76, 78. — 424/25. Șaraga, frații (editori Iași). — A. D. Xenopol 8, 9, 28. — 411, 413, 416, 417. Sobei 470. «Școala Română» 472. Șendrea XCII. — I. Bogdan 137. Șerban — A. D. Xenopol 35. Șișmanof I. — I. Bogdan 109. «Șoimii» (M. Sadoveanu) XVIII. Șomănescu — D. Onciul 257. Ștefan cel Mare XXXVII, XXXIX, — «Istoria lui Șt. c. M.» (N. lor- ga) CII, 184. — I. Bogdan 184, 167. — («Documentele lui Ștefan Ștefan cei .Mare (urmare): cel Mare») I. Bogdan 436. — Em. Gârleanu 381. — A. D. Xenopol 26, 43. — D. Zamfirescu 283. — A 400-a aniversare dela moartea lui Șt. c. M. 469. — 481. — Cfr. și N. lorga, I. Bogdan, A. D. Xenopol, D. Onciul. Ștefan George — A. D. Xenopol 28. ȘtefaneHi Teodor V. XLIII, C. — (Notă biogr.) 460/1. — Data exac- tă a mor ții 461. — Ghica Vodă (Gheorghe) 241, 242. N. lorga 241, 460. — Istr. Latiș 241, 242. — I. C. Negruzzi 461. — Todi- rașcu 241. Ștefânescu Gr. 425. Șlefui 436. STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 512 Ștefulescu AL — I. Bogdan 90. — N. lorga 428. Șlerca-Șuluțiu losif — I. Pușcariu 263. — 472. Știrbei — Em. Gârleanu 380, 381, 399. T Știrbei D. — I. Bogdan 162, 263. «Știrbei-Vodă» — I. Bogdan 123. «Știrbei-Vodă» (N. lorga) 431. Știubei Const. — «Arhiva» 412. «Tageblatt Berliner» — I. Bogdan 102. Tagliavîni, Carlo 450. «Tăgiiche Rundschau» — I. Bogdan 131, — 435. Taine EL — V. Tassu 270. Tălășescu Dr. 422. Tamba S. — St. O. losif 359. «Tănase Scatiu» (D. Zamfirescu) XVIII. Tanoviceanu I. — I. Bogdan 89. — G. Popovici 221. — (Polemizând cu N. lorga) 417. — A. D. Xeno- pol 32. Tarde G. 5. — A. D. Xenopol 18, 19, 415. Tăslăuanu Oct. O. CUI. — A. Bâr- seanu 321, 324. — 481, 483. Tasso T. 444. Tassu Maria 423, 470. Tassu Mihai 421, 467. Tassu Vasile XLIII, Cil, 423, 4C7, 470. — Academia Română 271. — V. Alecsandri 271, 276. — N. Basilescu 281. — I. Bogdan 270. — Brandes 27'0. — Calloianu 275. — I. L. Caragiale 270, 272, 277, 278, 280, 281, 282, («Moftul Ro- mân») 282. — Cernătescu 275. — «Convorbiri Literare» 270, 273, 276, 279, 280, 282. — «Constitu- ționalul» 281. — Creangă I. 285. — B. Delavrancea («Paraziții») 285. — M. Eminescu 280, 281. — Gherea 270, 278. — Ed. Gruber 231. — B. P. Hasdeu 273, 274, (Magnum Etym.) 277. — lonescu (Gion) 275. — lonescu Tache 274, Tassu Vasile (urmare): 283. — N. lorga 270—285, 416, 465. — T. Maiorescu 272, 273, 278. — G-l Mânu 278. — Marghi- loman 283. — I. C. Negruzzi 276. — Al. OdobescU 273. — Gh. Pa- nu 272, 273. — «Revista Nouă» 271, 273, 276, 278, 280. — «Juni- ema» 270. 278, 280, 281. — Leger 271, 272. — «Lupta» ziar 273, 279, 280. — Schwalb 283. — Socec 272. — Spencer 284, — Sturdza 272. — Al. Gr. Suțu (Herodot) 281, 282. — Taine H. 270. — Gr. G. Toeilescu 270, 275. — «Vieața» 285. — Al. Vlahuță 271, 278, 280, 281. — («Din goana vieții») 285, («Dan») 285. — 345. — «Voința Națională» 270. — E. Zola («La debacle») 282. Tătăraș 436. Tataraș Coste 436. Teclu-Socec 482. Teisanu (col.) — Em. Gârleanu 377. Tenyes S. 477. Teodoreanu Ionel IX, XVIII, XIX. Teodorescu-Chirileanu G. 469; cfr. și Kirileanu. Teodorescu-Chirileanu S. — Sp. Ha- ret 299, 469; cfr. și Kirileanu. Teodorovici — I. Bogdan 172. — 443. Teodoru-Enache — lonescu Otilia 455. Teplitz 409. Todereașcu Teodor 408. «Teoria lui Rbsler» (A. D. Xenopol) LIV—VI. — 34. 513 I. E. TOROUȚIU - INDICE DE NUME ȘI MOTIVE Theodorescu Barbu («Bibliografia istorică și literară a lui N. lor- ga») LXI, LXXIII, 407; 413, 414 415, 416, 417, 418, 419, 420, 422, 423, 424, 429, 430, 431, 432, 434, 437, 438, 442, 443, 457, 461, 463, 464, 465, 466, 469, 470, 471, 479, 482. Tieghem Van 450. Tiktin H. — A. D. Xenopol 6. — 412. Tille Dr. — I. Bogdan 90. «Timpul» (ziar) LXXXIII, 413. Tocile 316, 470. Toeilescu Gr. G. LXXXVI, LXXXVI1I 423, 425, 430. — I. Bogdan 60, 63, 64, 67, 68, 78, 90, 91, 98, 100, 108, 151, 161. — Sp. Haret 309. — D. Onciul 252. — V. Tassu 275. — A. D. Xenopol 33. — N. lorga 428, 429, (f lui Toeilescu, 28 Sept. 1909) 439. Todirașcu Stolnicul — T. V. Stefa- nelli 241. Tofan George CUI, 457, 481. Toma lorgu G. 461. Tomaschek Wilh. — I. Bogdan 82. — 426. Tomescu Dumitru 475, 481. Tooke — I. Bogdan, 134. — (Thomas T.) 435; (William T.) 435/6. Torouțiu Elvira IV, X. Torouțiu I. E. — («I. Kramerius») 463. — («Studii și Documente Li- terare»): voi. I-iu 431, 439, 443; 461; voi. al IV-lea 416, 417. 418, 439, 464; voi. al V-lea: 416, 431, 430, 460. — («H. Sudermann») 426. — 475. Toth Tugomir 477. Transilvania, și N. lorga (studii, do- cumente, legături culturale, po- litice) LXV—LXXII. «Transilvania» (rev.) — Andrei Bâr- seanu 324. — Al. Bogdan 196 197. «Tribuna» (ziar) — Al. Bogdan 202. 203, 204. — 473, 474. Tuducescu luliu — D. Onciul 251. — 462. Tulbure George 423. Tuliu — Em. Gârleanu 400, 401. Turtureanu Const. (R. Ihering) 432, Tutoveanu G. 481. Tzigara-Samurcaș Al. XIX. — I Bogdan 75, 77, 91. — 423. T «Țara Noastră» — Alexandru Bogdan 195. U Ujlaky Nic. — I. Bogdan 102, 109. Ukert F. A. 428. Uljanicky V. A. 114, 432. «Un cântăreț al Sucevii: T. Robea- nu» (Leca Morariu) XCVI. «Un domn pribeag» (N. lorga) — Al. Bogdan 202. Ungaria (Istoria milenară a Ungariei de A. Szilâgyi) 425. «Unirea» (gazetă) — Em. Gârleanu 390. — 474, 482. «Unirea Poporului» (gazetă) 474. «Un profesor: Dimitrie Laurian» (N. lorga) — Al. Vlahuță 353. «Universul» (ziar) 434. St. D. L. VII — 33 STUDII ȘI DOCUMENTE LITERARE VII 514 Ureche .Cronica lui...) 458, Urechiă Dr. 422. Urechiă V. A. XLIII, LXXXVI, LXXXVIII, CV, 423, 425, 468 — I. Bogdan 63, 64, 78. — I. V. Dan 332. — David 332. — C. Di- mitrescu-Iași 332. — G. L. Frol- lo 332. — N. lorga’332. — (Trad, de:) M. W. Schroff 431. Ursu loan — I. Bogdan 78, 146, 170. — A. D. Xenopol 45, 54, 438. — Notă biogr.. 420. — Membru co- resp. al Acad. Rom. 420. — «La politique orientale de Frangois I-er» și «Die auswărtige Politik des Peter Rareș» 438. — 416. «Uzura» în România (M. Eminescu) LXXXIII. V Văcărescu Ana Maria — T. Văcă- rescu 341. Văcărescu Teodor XLIII, CV, 479. — Academia Română 340. — Ion Callimachi 341. — Gion (lonescu) 339. — N. lorga 339—341. — Al. Lenș 839. — A. M. Văcărescu 341. Vaida-Voevod Al. — Al. Bogdan 202 203, — 473. Vâlsan G. — St .O. losif 360. — 480. Vârgolici S. G. XLIII, XLV. Cil — «Convorbiri Literare» 268. — I. Creangă 267, 269. — N. lorga 267—269, 465. — I. C. Negruzzi 267. — P. Poni 267, 268. — D. Rosetti 268. Vasari Giorgio — D. Zamfirescu 288. — 468. Vaschide N. 422, 435. Vătășanu G. — A. Bârseanu 322. «Vatra» (rev.) XVI. «Verein fur siebenb. Landeskunde» — A. Bârseanu 327. Verga 445. Veress /Andrei — A. Bârseanu 325. — 447. «Viața» (rev.) XVI, CI. — D. Om ciul 256. 4