[1]
Carte ce se chiamă leteplseţ, ce tntrlnsa spune cursul anilor
şi descălicarea ţării Moldovei şi viaţa domnilor.
Mulţi scriitori au nevoit de au scris rândul şi povestea
ţărilor, de au lăsat izvod pre urmă şi bune şi rele, să rămăe
feciorilor şi nepoţilor să le fie de învăţătură, despre cele rele 5
s{t se ferească şi să se socotească, iară de pre cele bune să
urmeze şi să se înveţe şi să se îndirepteze. Şi pentru aceia
unii de la, alţii chizmind şi însemnând şi pre scurt scriind,
adecă, şi dumnealui Gligorie Ureche, carele din mila domnu­
său au fost vornic mare, cu multă nevoinţă cetind cărţile şi 10
1 car+s L'Ms, Htopiwt-.ţM2 -piseţi L', ce într'insa] ce In IIIII aV ce
scrie într-unsul M2 2 discălicarea M2, ţăr'hi M2 1-2 TWul s'a păstrat
numai în VM2, in AI a fost amplificat astfel: Lntopiseţul ţării Moldovei de
când s'au descălecat ţara, şi de cursul anilor şi de viaţa domnilor, cari>
scrie de Ia Dragoş Vodă pană la Aron Vodă, izvodit de Simeon Dascalul, 15
care şi el l-au scris dupre un Istcpiset ce era izvodit mai nainte de răpo­
satul Gligorie Ur'sche vornecul de ţara de gios. Iar acum cu porunca
mării sale milostiv ului nostru domn 10 Nicolae Alexandru Voevod s'au
1712 scris în oraş în Inşi, văleatul 7220, �ltC'i\lI,d Dechemvrie 8 zile, RT�pdr rOCn"ACTBd,
Urmează apoi: Istoricii leş'hşti pre carii au ur-mat răpăosatul Ur-kche vor-ni- 20
cui: Bulskii leah, Mat-ţin Paşcoţskii leah. Şi aceşt+ zic că Moldovenii sant
din Râmleni. Iar de descălecatul cel dintăi n'au ştiut, că Leşii mai apoi
de înpărăţia lui Traian sant veniţi în C'ksH părţi. Istoricii, adecă scriitorii
de cursul anilor, acestor părţi, cad pomenesc de descălecatul cel dintăiu
a ţăl'ii noastre şi a ţării munteneşti: Bonfin, mare istoric, De Dachia (sau) 25
Daţia (n, m. Latin); Dion, la viaţa lui Traian înpăratul (n. m. Latin); Tal­
p-i.ltin ungur (n. m. Ungur) iar pre aceşti doi au urmat. Aceşf k au scris
de Dachia cum o au descălecat-o Traian, inpăratul Rămului, i.\ anii de
la Hristos 120, pre socoteala vremilor cu Rămlenii.
1 - p. 3,5 luând şi li- lipseşte în A2, prima foaie a ms ţiirul pierduta 30
1 - p. 4,30 nesemnat om. M3 3,- p. 3, 12 arătat se află în MIM2 la sfdr­
şitu! capitolului : O poveste din predoslovia cestui moldovenesc (p. 16, 2)
fiind înlocuită aei cu predoslooia Izvodului lui Tudosie Dubău (t». Introducerea)
4 pre] p'h Al 5 âciorilor MIM2, fie] hie LI 6 de pre] dupre Al spre M2
7 indrepteze MI, pentr'aceia MI 8 pizmind V, Inssrnnănd MI 9 dum- 35
nealui] răposatul Al, Grigorie M2, Ur.sche MI Ur-"che AIV Udchie M2,
cariJe M2, din] den MI dintru V, După mila ad. lui Dumnezeu şi a M2
9-10 carele - au fost] ce-au fost AI 10 citind MI
33258
[2]
l'
h
fii'
, �:
I�
1,
Il:
l'
I
I
1,
. ,
2
izvoadele şi ale noastre şi cele streine, au aflat cap ŞI mce­
pătura moşilor, de unde au izvorât în ţară şi s'au înmulţit
şi s'au lăţit, ca să nu S8 înece a toate ţările anii trecuţi şi
să nu se ştie ce s'au lucrat, să se asemene fierelor şi dobi-
5 toacelor celor mute şi fără minte. Pre aceia urmând şi chiz­
mind, măcar că se află şi de alţii semnate lucrurile ţării Mol­
dovei, apucatu-s'au şi dumnealui Ureche a scrie începătura
şi adaosul, mai apoi şi scăderea care se vede că au venit În
zilele noastre, după cum au fost întâiu ţării şi pământului
10 nostru Moldovei. Că, cum se tâmplă de sârg de adaoge
povoiul apei, şi iarăşi de sârg scade şi se împuţinează, aşa
s'au adaos şi Moldova, care mai apoi de alte ţări s'au des­
călecat, de s'au de sârg lăţit şi fără zăbavă au îndărăptat.
Acestea cercând cu nevoinţă vornicul Ureche, scrie de zice
15 că: « nu numai letopiseţul nostru, ce şi cărţi streine am cercat,
« ca să putem afla adevărul, ca să nu mă aflu scriitoriu de
« cuvinte deşarte, ce de dereptate; că letopiseţul nostru cel
« moldovenesc aşa de pre scurt scrie, că nici de viaţa dom­
« nilor, carii au fost toată cârma, nu alege, necum lucrurile
20 « din lăuntru să aleagă, şi pre scurt scriind şi însemnând
« de la început până la domnia lui Petru Vodă ��chiopul, şi
« s'au stins, că de aci n'au scris încoace nimenea. Nici este
« a se mira, că scriitorii noştri n'au avut de unde strânge
« cărţi, eZi scriitorii dintăi n'au aflat scrisori, ca de nişte
25 « oameni neaşezaţi şi nemernici, mai mult proşti de cât să
1 izvoadile M2, striine AIMI 2 în ţară om. V, tnmulţ-st MI
3 Iăţ'b.t MI, cei trecuţi LI, anii cei trecuţi a toale ţările M2, şi2 om, LI
4 fier-slor AIMIM2 fierilor U 5-6 chizm-snd Al chiizmind U pizrnind M2
6 s-srnnate MI însemnate ]\-[2, s-smnat-s lucrul tăriei U 7 Ur-kchie M2
30 om, Al LI, a scrie] de au scris AI 8 scăderi MI -d+re M2 9 zilile M2,
întăi UlVlZ 10 nostru om. V II şi iară U, aş'!; MI 12 adaus M',
car-k Al, de] de la M2 13 lăţit de sârg M2, fără de M2, !ndărăptatj
Indlreptat A' îndreptat LI 14 Urschie L' 15l-ktopiseţulAIM2 -s-sţul L'Mt,
ce] ci V, cărţile V, striine MI, am V au A IMIM2, încercat V 16
35 scriitor MI 17 deş ... rte lVp, ce] ci VM2, dereptaate MI direptale M2
dreptate AI 18 aş'" MI, nicr. MI, de2 om. MI 19 carie MI care M2 după
carei V, al-kgeAIM2 20 din] denAIMI, Iountru M', Ins-smnănd L'M'
21 de la început-Şchiopul, şi drn, U 22 sl'hnsVM2 stwns M', Incoaci M',
niminea M2 nime MI, de aci- nimenea] d'kci ... înainte n'au mai scris
40 nimenea până la Aran Vodă AI 24 dentăiu AIMI, nes le MI 25 oa-
mini M', neaş-szaţi A!VM2, nem+rnici AIVM2 '
[3]
3
.( ştie carte, ce şi ei, ce au scris, mai mult din basne şi din
« povesti ce au auzit unul de altul. Iară scrisorile streinilor
{( mai larg şi deagiuns scriu, carii au fost fierbinţi şi râvnitori
{( nu numai a sale să scrie, ce şi cele streine să însemneze.
« Şi de acolo multe luând şi lipind de ale noastre, potrivind 5
« vremea şi anii, de <am) scris acest letopiseţ" carele de pre
« multe locuri de nu se va fi şi nemerit, gândesc că cela
« ce va fi înţelept nu va vinui, că de nu poate de multe ori
« omul să spue aşa pre cale tot pre rând, cela ce vede cu
« ochii săi, şi multe sminteşte, de au spune mai mult au mai 10
« puţin, dară lucruri vechi şi dedemult, de s'au răsuflat atâta
« vreme de ani! Ce eu, cum am aflat, aşa am arătat».
După aceia şi eu care sânt între cei păcătoşi Simion
Dascal, apucatu-m'am şi eu pre urma a tuturora a scrie
aceste povesti, ce într'inse spune cursul anilor şi viaţa dom- 15
nilor, văzând şi cunoscând că scriitorii cei mai dedemult,
care au fost însemnând aceste lucruri ce au trecut, s'au
săvărşit, şi pre urma lor alţii nu vor să se apuce, văzând
noi aceasta, că se părăseşte aceasta însemnare, socotit-am
ca să nu lăsăm acest lucru nesăvârşit, <să) nu se însemneze 20
1 cel] ci L', dinl,2] den A'L' 2 de MI de la AlUM2, striinilor AlMl
;; mai pe larg Al, deajuns L'M", carie M' careU 4 a] ale M", strii­
ne AlJ\P, se tns-smneaz-s M'Ms 5 acoleaU, mult M', luund A'L'Ms,
protivind AlU 5·6 vremi protivind M2 6 anii] de ani M2, vreme şi
ai MI, <am> au în mss, pre] pren Al pre în A2 7 se va hi MI s'a fi M2 25
8 fi] hi MI 8-9 omul să spue de multe ori M2 9 cela] cele A 1, v+de
în 1I1SS 9-12 cale - arătat lipseşte în MI fiind pierdută o [oaie 10 srnin­
HşteA2LlM2 zminteşte Al, mult A2Ll multe A'M! 11 puţin AU puţine Ms,
dar AILl, lucruri AU lucrurile M2 12 ani] ai LI, Ce AI Ci A2UM2,
cum] pe cum A2 13 După aceia - p. 4,30 nesemnat s'a păstrat numa'i 30
in U 1:3 După păcătoşi se află în 1I1S U următoarea interpolare:
Acest Simeon Dascal, ce el se numeeşte aici, mai mult se vede că au
amestecat şi au turburat istoria, dechiau lucrat cevaşi pentru Ureche
vor. carele au scris acestea avesti că e domn învăţat şi înţelept, iar
acesta şi neştiut şi slab în minte, precum şi Toderaşicu Calacuzin vel 35
vist. în Moldova şi alţii, bine cunoscând pe acela, n'au mărturisit, căde"
mulţIlieştifnţă şi de minte puţină era acel om, precum iar el esăşi şi aici
că au fost se arată, şi lângă altele face şi aceasta, că ale altora le face
ale lui, adecă ce auu scris Ureche el zice că au scris 14 scrie] scre U
15 cursul] scursul LI 16 văzind LI 17-18 s'au săvârşit] şi s'au sfâr- 40
şi! LI 20 <să> şi U
?
[4]
4
înainte, carele mai nainte de alţii au fost început <şi) pre
rând însemnat până la domnia lui Vasilie Vodă, ca să
nu ne zică cronicarii altora limbi, c'am murit şi noi cu
scriitorii cei din ceput, sau că doară sân tem noînvăţat. Ci
5 cu ajutoriul de la Dumnezeu, întâiu m'am apucat a scrie
ce au pizmit şi ce au însemnat alţii. Pentru aceia, gândind
şi socotind de la inimă ca să pociu afla cu adevărat acest
lucru să fie deplin, adunat-am izvoade pre rând de le-am
împreunat, şi citind izvoade pre rând, aflat-am şi acest
10 jzvod, carele l-au scris Ureche vornicul, şi dacă l-am citit,
l-am socotit că este scris adevăr, însă mai mult din cărţile
streinilor de cât din izvoadele noastre, <că) numai cât tinde
poveştile mai larg şi deagiuns şi mai deschis, iar semnele
sau tocmelele şi lucruri, câte s'au făcut în ţară, nu le arată
15 toate, că poate fi că n'au ştiut de toate cronicariul cel la­
tinesc să le scrie, iară letopiseţul nostru nu tinde poveştile,
ce scrie mai pre scurt, însă le însemnează toate pre rând.
Măcar că vornicul Ureche au scris mai sus că letopiseţul cel
moldovenesc scrie până: la domnia lui Petru Vodă Şchiopul
20 şi de aci s'au stins, iar eu, adunând izvoade de limba noastră,
aflat-am izvod din ceput, cam pre scurtă vreme şi toate pre
rând însemnând, până la domnia lui Vasilie Vodă. Pentru
aceia, dacă am văzut că lipsesc poveştile şi cursul anilor
din letopiseţul cel latinesc, am lipit dintr'ale noastre izvoade,
25 carele am aflat că <scriu) adevăr, şi am adaos poveştile la
letopiseţul cel latinesc, care la locul său, carele toate mai
nainte se vor arăta, careşi .la locurile sale, şi toate pre rând
chizmind şi însemnând, am izvodit din toate izvoadele într'un
loc şi am făcut unul desăvârşit, de care lucru cu mare ne-
30 voinţă am silit să nu rămâe nimic nesemnat.
1 Inceputx L', <şi> om. LI 2 Insernnat-s L! 5 m'am] n'am L'
8 le-am] iIImLI 9 citind]cinstindLI 10 d+ca L', l-am citit] l-au
cinstit LI 12 <că> să L', cât] c-snt L', tinde] tindem L' 13 diu-
giuns U, deschis] de schi U \ 14 ţară] ţriU 15 ştiut] şiut 15-16
35 l-stinesc Li 17 însemn'kzeU,\ toate] toaate teU, 18 UrillchieU 19
Şchiopul] şi chipul Ll 20 st�ns U 21 den LI 23 dacă] dăca U
24 letenesc LI, am lipit] alipim LI 25 că <scriu>] căs a că LI, şi am
adaos] şim me au adus LI 26 letenesc U, car+ U 27 locurile] lu-
crurile U 29 dinsăvârşit U 29-30 nevinţă U
I
k
I
[5]
5
Predoslovia descălecării a ţării Moldovei din ceputul ei.
Această predoslovie este însemnată de Ureche vornicul
din letopiseţul cel latinesc izvodită, iară predoslovia letopi­
seţul(ui) nostru nu am semnat aleea.
Predoslovie. Vor unii Moldovei să-i zică că au chemat-o 5
Sţitia sau Schithia pre limba slovenească, ce Sţitia cuprinde
loc mult, nu numai al nostru, ce închide şi Ardealul şi ţara
muntenească şi câmpii peste Nistru, de cuprinde o parte
mare şi din ţara leşască. Chematu-o-au unii şi Flachia, ce
scriu letopiseţele latineşti, de pre numele hatmanului râm- 10
lenesc ce I-au chemat Flacus, carele au bătut războiu cu
Sţitii pre aceste locuri, şi schimbându-se şi schimosindu-se
numele, din Flachia i-au zis Vlahia, Ce noi acesta nume nu-l
putem da ţării noastre Moldovei, ce ţării munteneşti, că ei
nu vor să desparţă să facă două ţări, ce scriu că au fost tot 15
o ţară şi un loc, iar noi aflăm că Moldova s'au descălecat
mai pre urmă şi Muntenii mai dintâiu, măcar că s'au tras
de la un izvor, Muntenii întâiu, iar Moldovenii mai pre
1 den AI, Predoslovie adecă cuvânt Înainte (-t� MI) de (de omo MI)
descălecatul ţării Moldovei MIM2 Predoslovie pentru descălecatul ţărâi 20
Moldovei Ma 2 Ceastă M2, Această predoslovie] cart AMa, de răpou­
satul Ur-eche Ma 3 latinesc A2 Iătinesc Ma letinesc AlU l-st-snesc-s MI,
izvodită] izvodind U omo M3, letopiseţul ce-i letirrkşte izvodit M2 3-4
iară predoslovia letopiseţul nostru nu am semnat aleea LI spuind Într'a-
cesta chip M2M3 spuind Într' acest MI omo A 5 Predoslovie omo AM, să 25
(să-i M8) zică Moldovei A1M2Ma, au (o au M2) chiernat-o AUM� au che­
mat-o de mai nainte M3 6 ce] ci U, coprinde A2M2 7 ce] ci AlU
8 peste] despre M, de] şi M3 9 den M2M3 de A 10 latineşti A 2 lăti-
neşti AIM2Ma Ietineşti U liteneşti MI, de omo A 11 Flacus A2 Flam şi
adnotarea marginală: Flacus Al Flacu U Flaccu MI Flac M2; în arhetip a 30
fost probabil Flam (efo po 13,26), războiul U 9-11 ce scriu - războiul de
pre Flah, hatmanul râmlenesc, ce scriu l+topis-sţele Iătineşti că au bătut
războae Ma 12 Schitii M Sţitia U, pre aste L', şi '] deci M3, schimbăn-
du-şi U, schimosindu-i-se Ma om. U 13 Vlahie MI, acest M3, nu-l]
nu-l priimim nici îl A 14 ţăriei U 15 disparţă A2, doao A2UM' 35
2 AIM3, ci A2U, scrie U 16 un loc şi o ţară A, iară M3 şi A 17 şi]
iar ALI 16-17 in dreptul acestor rânduri se află în A pe margine atlno­
tarea: Alţii zic că întăi tot odată s'au descălecat (discălicat As) de Traian
înpărat şi amăndoao se chierna Daţia 18 izvor] izvod A, iar] şi M3
omo A 40
[6]
urmă de păstori nemerind. Că umblând păstorii de la Ardeal,
ce se chiamă Maramureş, în munţi cu dobitoacele, au dat de
o fiară ce se chiamă huor, şi după, multă goană ce o au
gonit prin munţi cu dulăi, o au scos la şesul apei Moldovei.
5 Acolea fiind şi fiara obosită au ucis-o la locul unde se chiamă
acum Buorenii, dacă s'au descălecat sat, şi hierul ţării sau
pecetea cap de buor se însemnează. Şi căţeaoa, cu care au
gonit acea fiară, au crăpat, pre care o au chiemat Molda,
iară apei de pre numele căţelei Moldei i-au zis Molda, sau,
10 cumu-i zic unii, Moldova; aşijderea şi ţării de pre numele
apei i-au pus numele Moldova.
1 nemeritA, îmblând AI 2 Maramureşi L' -moroş A'M? -rnor-sş M3
-mur-sş A IMI, de] pre U 3 hiară A 2, buoîr U, multe goane U 4
gonit-o A2, pren AI pre U 5 hiara A2 6 daca A2 dkca AlU, discă-
15 licat A, herul U 7 boolr U 3 cea here U fiara aceia A, chie-
mat-o As 9 de pre] dupre A', Moldiei A! 10 cum ti L', aşîjdirea A",
di pre A" dupre A! 11 nume A' 1-11 de păstori-Moldova Pasajul
acesta are în M următoarea redacţiune : Scriu alte istorii pentru ţara noas­
tră a Moldovei (Moldova M3) cum au stătut pustie 600 de ai (ani M2) tre-
20 când împărăţia slâvitului şi puternicului Traian Împărat (înpăratul M2)
carele se cunosc (trecând pre aicea Traian înpăratul a căruia se cu­
nosc M3) semnele puter-ii lui pre unde au tras troian, peste multe ţări şi
preste această ţară (şi pres te aceste ţări M2 om. M3) trecând oştile (cu
oştile M3) lui peste câmpi şi preste ape, atâţia ai (ani M2) s'au aflat pustie;
25 până In vremea ce-au (până când au Ma) vrut milos tivul Dumnezeu a nu
lăsare (Iăsar.« MI -sar+ M2M3) acest pământ fără de (de om.1W) oameni,
ce cu voia sfinţii sale Îndemnându-se (indemnâncl M2) o samă de feciori
de domni, din (den MI) domniile ce-au fost pre aceie vremi la Râm, şi
cu oamenii lor din Maramureş (Maramur-sş lVP -mor .. ş M3 -rnoroş M2)
30 viind preste munţii unguresti şi preste munţii ţ,lrii Moldovei vânănd
heri (fleri M2) sălbatece (sălbateci MI -tice lVJ2) pănă au eşit la apa ce-i
zic (zicem Ma) Moldova (Moldoa MI) gonind un zimbru, carele l-au şi
dobândit (vânat Ma) la un sat ce (Ia locul unde M3) se chiamă (acmu
ad. Ma) Buorenii, pre aceia apă, (a Moldovei ad. Ma) şi au pus acei ape
35 numele Moldova, pre numele unii tănci (ţinci M2) ce s'au Înecat intr'acea
apă, ce o (o om. M2) au chemat pre ţâncă (ţincă M2) Molda, şi pre numele
ei se zice acmu (acum M2) şi ţării Moldova până astăzi. Eşind la loc
frumos şi deşchis, socotind cu toţii că-i loc bun de hrană şi plăcându-le
tuturor, s'au Intors inapoi iarăş, in Maramureş, şi au scos oamenii lor
40 toţi într'această ţară. (Partea di1� urmă a acestui pasaj are în lVP o Te­
dacţiune deosebită: şi au pus nume apei de-i ziseră Moldova, pre numele
unii căţ+le ce-i zicea Molda, cari; atunci gonind zimbrul s'au inecat
într'acea apă, şi de pre numele apei se zice acmu şi ţărâi Moldova, Şi
[7]
1.
I
,
I
,
I
I
i
7
Pentru limba moldovenească.
Aşijderea şi limba noastră din multe limbi este făcută,
şi ni-i mestecat graiul nostru cu a vecinilor de prin pregiur,
măcar că de la Râm ne tragem şi cu a lor cuvinte/le) ni-s
mestecate, cum spune şi la predoslovia letopiseţului celui 5
moldovenesc de toate pre rând. Ce fiind ţara mai de apoi, ca
la o slobozie de prin prejur viind şi descălecând, din limbile
lor s'au amestecat a noastră. De la Râmleni, ce le zicem
Latini: pâine, ei zic panis; carne, ei zic caro; găina, ei zic
galena; muere, mulier; femee, femina; părinte, pater; al nos- 10
tru, noster, şi altele multe din limba latinească, şi de am socoti
pre amăruntul, toate cuvintele le-am înţelege. Aşijderea şi
de la Frânci: noi zicem cal, iar ei zic caval; de la Greci: noi
zicem straste, iar ei t stafad; de la Lesi: noi zicem prag, iar
aceştia prog; de la Turci: + m'am căsătorit; de la Sârbi: 15
cracatiţă, şi alte multe ca acestea din toate limbile, carele
nu putem să le însemnăm toate.
Şi pentru aceasta se cunoaşte că, cum nu-i descălecată
aceia eşind la locuri frumoase şi deschise, au socotit cu toţii că I<Iste loc
bun de hrană, şi plăcându-le tuturor s'au întors înapoi iarăş în Mara- 20
mor-sş şi şi-au scos oaminii toţi într'această ţară)
1 limba noastră moldovenească A graiul românesc MS 2 limba
noastră] limba sau graiul nostru Ma, făcută] adunată ALI 3 ne-i MI
ne este A2MB, amestecat A2M2M3, a] al A2, vecinilor noştri M2, prin]
pri Al pen VM2M3 pren MI, prejur AM2 4 a] ale A2M2, cuvinte în 25
mss 4-5 ni-s mestecate] ni-i mestecat graiul M3 5 amestecate AM2,
celui om. M3 6 ţară LI 7 pren MI pin AIM2M3, venind A 8 ce
le] cele ce A2 9 Latin-e A2 Latine M2 Latin-k MI, După Latini ad: a din
limba latinească Ma, pâine] noi zicem pâine M3, carnii MIM2, carne, ei
zic caro] noi zicem carne, ei zic caro Ma, găinii M2, ej3 zic3 om, M3 30
10 galina M'', muer-e M' muare M! mu.sr-s A' mu",rillA2 muere M! moers L',
După muere aci. îi zic MIM2, muli.sre Ma mulieri M2, femex M' fem-k., Ma
f- ... mke V hm-kill AIM2 f'b.m'k", A2, părinte, pater om, Ma 11 alte AI, lati-
n+ască A2 lvtin+scă MIMa lstirrsască M2 Iiten+scă V, şi de am] că de
ne-am ALI 12 amănuntul MIM2 13 iar om, A, zic om, Ma 13-14 de 35
la Greci - stafad] de la Greci str-aste, ei zic slafas (stafad V) AV om, Ma
14 L-kşiAUMa Lxşi MI 14-15 noi-prog] prag, ci zic prog Al.' 15
aceştia] eiMa, SirbiVMI 16 alteleU, careM2 17 nu] nu leA
15-17 de la Turci - însemnăm] iproci, carele nu le putem Ins-smna Ma
18 cum nu-i] precum nu ",ste M3 40
[8]
8
ţara de oameni aşezaţi, aşa nici legile nici tocmeala ţării pre
obiceiu bune nu-s legate, ce toaţă direptatea au lăsat pre cel
mai mare ca să o judece, şi ce i-au părut lui, ori bine ori rău,
aceia au fost lege, de unde au luat şi voe aşa mare şi vârv.
5 Deci cumu-l voia domnului op [să le caute] să le placă tu­
turor, ori cu folos ori cu pagubă ţării, care obiceiu şi până
astăzi trăeşte.
De răsipirea ţării dlntăl,
Află-se această ţară să fie lăcuit şi alţii într'însa mai
10 nainte de noi, de unde cetăţile ţării se cunosc că-i lucru
frâncesc, de au lăcuit oştile Râmului şi au ernat de multe ori,
bătându-se uneori cu Schi ţii sau cu Tătarii, uneori cu Bosna
şi cu Rumele, şi la Persi trecând. Ce fiind în calea răutăţilor,
şi stropşindu-i oştile, care de multe ori se făcea războae pre
15 acesta loc, cum însăşi semnele arată, care le vedem multe
pretutindenea, movile mari şi mici, şi şanţuri pre Nistru,
pre Prut, prin codri, n'au mai putut suferi, ce s'au răsipit
şi s'au pustiit.
1 nice ' MI, nice" MI, tocmal a MIM2 tocmelele AI 1-2 aşa-
20 legate] aşk nice tocmala nice obicoele ţărâi bune nu-s aşezate M3 2 obi-
cee A, lăsat-o A 1, pre acel A 2 3 ca om. Ma 4 voe aşa mare] loc al/)
paş+ măr-ie M3, vârf A2 vâlfă AI 5 op [să le catuej ] opsă le caut-e Al
oqră le cauts MI toate Ia caut-e M2 numai ce li caut-s M3 opt zile caute U
le caut-e A2 ; să le caut-e glosă pe lângă op (1. Bianu) 6 paguba Al, ca-
25 rie MI, şi om. AU 7 trăn.şte LIMIM3 trăeşte AM2 8 ţăl'ii] ţării Mol-
dovei MI Moldovei M2, Pentru râsipa ţărâi dentâi cum au fost (nu ca
titlu) M3 9 Se află M3, să fie 1 să fie fost AU, Jăcuiţi şi alţii AI şi alţi
lăcuiţi U 9-10 mai Înainte M3 mainle A IMI 10 ţărâi aceştia cetăţile 1"13,
că-i] a fi M3 12 Schithii l\ţ3 Sţitii A, cu- om. AU, unior-i- A 2 13 şi 1]
30 sau L', Rum+li At, PerşA2� răotăţiIorA2M2 14 stropşind A călcăn-
d-o M", care-făcea] făcându-sede multe ori M! 15acestUM2, aceste
locuri M3, cum] precum M2Mf, însăşi] însă A om. M', semnele MI s'!>m­
nele U skrnnele AIM3 s+mnile' A2M2, carele LI ca riie A, le om. M2M3
16 petiutinderea MI petitinderea M2 pretitindenea Al pretitindieile Aj petu-
:3G tind-kril k LI pren tot locul Ma, movili A2, Nestru MI 17 prin codri]
şi prin păduri M! 17-18 s'au răsipit şi om.M:l
[9]
9
De ijderenia Moldovenilor, de unde sânt ei [de la Maramureş
este ijderenia lor] de au venit pre aceste locuri.
Scrie letopiseţul cel unguresc că oare, când pre aceste
locuri au fost lăcuind Tătari; mai plodindu-se \şi înmulţindu-se
şi lăţindu-se, s'au tins de au trecut şi preste munţi la Ardeal, 5
şi impingâud pre Unguri din ocinile sale, n'au mai putut
suferi, ce singur Laslău, craiul unguresc, carele-i zic că au
fost vâlhovnic, s'au sculat de s'au dus la împăratul Râmului,
de şi-au cerşut oaste într'ajutoriu împotriva vrăjmaşilor săi.
Ce împăratul Râmului alt ajutoriu nu i-au făgăduit, ce i-au 10
dat răspuns într'acesta chip, de au zis; Eu sânt j urat, când
am stătut la împărăţie, om de sabia mea şi de judeţul mieu
să nu piee; pentru aceia mulţi oameni răi s'au făcut în ţara
mea, şi câte temniţe am, toate sunt pline de dânşii, şi nu
mai am ce le face, ce ţi-i voiu da ţie să faci izbândă cu dânşii, 15
şi eu să-mi curăţesc ţara de dânşii, iar tu în ţara mea să
nu-i mai aduci, că ţi-i dăruesc ţie. Şi de sârg invăţă de-i
strânseră pre toţi la un loc de pretiutinderea, şi i-au însemnat
pre toţi, de i-au ars împrejurul capului, de le-au pârjolit părul
cu un hier înhierbântat, care semn trăeşte şi până astăzi 20
în ţara Moldovei şi la Maramureş, de se cehluesc prejur cap.
1-2 De ijderenia Moldovenilor, de unde sânt ei [de la Maramureş
este ijderenia lor] de au venit pre aceste locuri LI De izvodirea Moldove­
nilor de unde au venit tntr'aceste locuri A De (Pentru M3) ijderenia Mol­
dovenilor şi au gonit (şi cum au bătut şi au gonit M3) pre Tătari de pre 25
aceste locuri M 3 la letopiseţul MIM2 4 Tătarii A 4-5 mai --lăţin­
du-se] mai apoi ploclindu-se MIM2 şi înmulţindu-se acei Tătari Ma 5 s'au
Întins M2, peste AILIM3, munte A 6 sale] lor M3 7 carele îi LI
carie li J"P căruia-i M2M3 cari A2 7-8 că au fost vâlhovnic] filosof A
10 Ce] Deci Ma 11 într'acesta chip om. Ma, de] şi M3, i-au zis A2LIM3 30
12 de sabia mea şi om. M3 13 pie» M1 pin.e Ma pirse M2 pie LI moară A,
mulţi om. A 14 am om. Ma 15 le mai face M2 16 să-m AIMI să
m-, LI, tu om. A 17 sirgM3 18 s-srnnat Lt 18-19 pre toţi-pre
toţi om. Ma 19 de-] şi M'M2, pârjolit] pârlit LI, După părul ad. ca
unor tâlhari A 20 fier Ul\P, înherbântat Ma înfierbântat M2 ars A 35
aprins LI, astăzi] in zioa de astăzi M2 21 de] a M2, cehluesc părul M2
cevluesc oamenii A ceolesc oamenii cu cărare LI, înprejurul capului A'
20-21 În dreptul acestor rânduri se află în A nota marginală: Alţii zic
că acest semn este vechiu râmlenesc al slujitorilor (vechiu al slujitorilor
rămleneşti A2) 40
[10]
10
Deci Laslău craiu, dacă au luat acel ajutoriu tâlhăresc
dela împăratul Râmului, au silit la ţara ungurească, şi de aci
pre câşlegiJe Născutului cu toată puterea s'au apucat de Tătari
a-i bate şi a-i goni, de i-au trecut muntele în ceasta ţară
5 pre la Rodna, pre care cale şi semne prin stânci de piatră
în două locuri se află făcute de Laslău craiu. Şi aşa gonindu-i
prin munţi, scos-au şi pre aceşti Tătari, carii au fost lă­
cuitori la Moldova, de i-au gonit până i-au trecut apa Sire­
tului. Acolo �a.slău craiu, ce se chiamă leşaşte Stanislav, stând
10 în ţărmurile apei au strigat ungureşte: seretem, seretem,
ce se zice româneşte: place-mi, place-mi [sau cum am zice
pre limba noastră: aşa-mi place, aşa-mi place]. Mai apoi,
dacă s'au descălecat ţară, după cuvântul craiului ce au zis
seretem, au pus nume apei Siretul. Şi după multă goană
15 ce au gonit pre Tătari, i-au trecut preste Nistru la Crâm,
unde şi până astăzi trăesc. De acolo s'au întors Laslău craiu
1 Deci MIM2 Decii Ma Dkcii A2U Deci", Al, Laslă M2 Laslou M3, da­
că Ma daca A 2M2 d+ca AlUM!, acel] acest LI 3 Născutului] Crăciu­
nului M3, puterea sa AMa 4 munte A2, ţară] parte A 5 stenci Ma
20 stince U 6 de] de Ia M2, gonind MIM2 7 şi om. MIM2, aceşt-k M2M3
-tGl M', care UM2 8 la] în Ma, i-au gonit până om. A 8-9 Sir-stiu­
luiA2M2Ma 9 Acelea A, leşeşte M' leş'kşteM2M3 Ieş.sşte Al, Stănislav MI
Stenislau AI Stenislav U 10 siretem, sirelem Ma siretxm, siretxm MI
sirktem, sir-stern A2 sir'klGlm, siri<tGlm AI siretkm, siretern 1\112 s+r-steme LI
25 11 rumâneşte Alvl", ce se zice româneşte] adecă M", am] ai A 11-12
cum - noastră] cum zicem noi M3, sau cum am zice - aşa-mi place"
este, cred, o interpolare 12 aşa I îm A t, U!;;a2 om. M a, -mi place> om. A Ma
13 după] (le pre M3, lui crai Ma, au) am Iv[2 14 siretem MIMa sire­
tsm M2 sir-stern A s't.nl'km LI, Siretiul MI Sir.stiul Ma Sirstiul AM2, multe
30 goane L' 15 ce om. LI, După Tătari ad. i-au gonit şi A 14-16 Şi
după. - trăesc] După multă (multa M2) goană ce-au gonit pre Tătari den
toale locurile, de unde era aşezaţi, sta In multe locuri înprotiva oştilor
lui Laslău (Laslou Ma) craiu; deci ceia ce sta, bătuţi era, că nu se putea
sprejeni (sprijini M2), iar ceia ce fugia, se (li se Ma) delunga inainte şi
35 scăpa, Iar ăş (om, Ma) pre acele vremi au fost (era Ma) moşterşugul Tc'[­
tarilor de se făcea a da dos şi (şi om. M2) apoi (apoi îndată M3) se în­
torcea asupra celora (celor\M3) ce-i gonia, ce rău le speria (ce nice un
sporiu nu avea Ma) că cădea în primejdie (primejde MI -jdii Ma) de peria,
ori (şi ori M3) ce fel (f'kliu M2, f-kliuri M3) de meşterşugur-i (meşter-sug M2)
40 vrea face, tot 101' le (le om. M3) era de sminteală, până i-au scos din toate
locurile (din tot locul Ma) şi i-au trecut (i-au depărta t. M") peste Nistru la
Crâm, unde şi până astăzi trăesc M
[11]
11
îndărăpt cu mare laudă şi biruinţă, şi sosind la scaunul său
în ziua de lăsatul secului, cerşutu-şi-au blagoslovenie la vlă­
dicii săi, să-I lase trei zile să se veselească cu doamnă-sa şi
cu boerii săi. Şi aşa I-au blagoslovit de au lăsat sec Marţi
cu toată curtea sa, care obiceiu se ţine la legea lor şi până 5
astăzi, de lasă sec Marţi în săptămăna postului celui mare
dintâiu.
Ce această poveste a lui Laslău craiu, ce spune că au
gonit pre aceşti Tătari, nu o au scos Ureche vornicul din
letopiseţul cel (latinesc), ci eu Simion Dascalul o am izvodit 10
din letopiseţul cel unguresc, care poveste o am socotit, pre
semne ce arată, că poate fi adevărată.
De descălecarea Maramureşului.
Laslău, craiul unguresc, după izbândă cu noroc ce au
făcut de răsipi pre cei Tătari şi se aşeză la scaunul său, 15
sfătuitu-s'au cu boerii săi, ce vor face cu acei tâlhari, ce-i
adusese într'ajutoriu dela împăratul Râmului, cu carii mare
izbândă făcuse, de răsipise puterea acelori Tătari; că să le
1 îndărăt A2LIM2 om. M3, mare om. M3, bir uire M3, sosind] vi-
ind U, la scaunul său] Laslău cr-aiu MIM2 acasă M3 2 zioa AUM2 20
zua M1M2, de lăsatul] lăsatei M3, la] de la Al,! 2-3 au cer-şut la piscopii
lor blagoslovenie M3 3 doamna-şi M3 4 Şi aşa om. M�, de au lăsat
sec] de l-au lăsat -r de s'au mărturisit singur Simon că nu ştie nimic
umblindu-se singur, care zice că U 6-7 celui - dintăiu] cel mari M3,
în săptămâna-dintâiu om. AU 8 Ce om. M3, Laslo M3, spune] scrie M3 25
9 ceşti U om. M3, scos'o M�, o au scos] nu IlIste scrisă de M3 10 cel
om. M3, (latinesc) leşesc în toate mss 10-12 ci eu - adevărată] ce o
au scos (scos-o M2) Simion Dascalul din cronicariul cel unguresc, care
poveste o au socotit (socotit-o M2) pre semne că poate fi (hi M') adevărată
(adevăr-at M1) M1M2 ce IlIste scrisă de un Simion Dascal din cronica riul 30
unguresc, care poveste poate fi adevârată M! 8-12 Ce această-ade­
vărată om, A, înlocuind acest pasaj cu următoarea notă marginală: Această
poveste cu Laslău (Laslo N) crai o au scos (scos-o A2) Ureche vornicul
din (den Al) letopiseţul unguresc 13 De] Pentru M3 om. MIM2, descă-
lecatul A descălecătoarea M1 15 de răsipi - scaunul] asupra Tătarâlor 35
şi s'au aşezat la scaonul M3 16 svătuitu-s'au M1M2 s'au sfătuit 1\013
17 adus-s A2 au adus Li luase M3, carie 1'.11 18 au făcut M3, răsipi M2
au râsipit 1\013, că] ca LI, le om. M3 .
[12]
12
dea loc şi ocine În ţară nu suferia Ungurii cei de moşie,
văzând că sânt nişte oameni răi şi ucigaşi, socotind că, de se
vor plodi şi se vor înmulţi, ei se vor întări, şi cândai să nu
li se prilejască vre-o price cu dânşii, să paţă mai rău de
5 cât cu Tătarii, mai apoi să nu le fie a pierde şi crăia. Ce
le-au ales loc pustiu şi sălbatec, îngrădit cu munţi prin prejur,
între ţara leşască şi Între ţara ungurească, unde se chiamă
acum Maramureşul ; acolo i-au dus de le-au împărţit hotare
şi ocine şi locuri de sate şi târguri şi i-au nemişit pre toţi,
10 unde şi pănă astăzi trăesc.
De descălecarea ţării Moldovei al doilea rând, În ce chip
şi cum s'au aşezat.
Această poveste, ce este de aicea în jos, care spune de
înoirea ţării Moldovei, este izvodită de Ureche vornicul din
15 letopiseţul cel (latinesc), care poveste o am socotit că se
tocmeşte întru tot cu predoslovia letopiseţului cestui moldo­
venesc, însă mai pre scurt, iară predoslovia Moldovei tinde
povestea mai deschis şi deagiuns, cum arată înainte.
După răsipa ţării dintăi, cum spune mai sus că s'au,
20 1 oei ne] moşii M3, Ungurii cei de moşie] cei de loc şi de moşie
Ungurii A cei din moşie Ungurii LI 2 văzăndu-i A, nişte om. M3 2-3
se vor plodi şi om. M3 3 cândai-om. M- 4 prilejască] tâmple M3,
vre-o A vrie MI vro LIM2M3, dânşii] ei Ma, să nu paţă A2 şi să petreacă Ma
5 nu le] nu-iMIM2, hieLIMI, a-şi pierde M! 6 loc-sălbatec] un loc
25 osebit şi pustiu Ma, pin prejur A2 pen prejur NP pren pregiur MI pen
pregiurA'M" 9 După nemişit ad. adecă slugi craeşti A 10 trăesc
la Maramureş A 7-10 unde - trăesc] unde "'ste acmu ţar-a ce se cheamă
Maramor-xşul : acolo Lsu Inpârţit moşii de târguri şi de sate, unde trăesc
şi până astăzi M3 11 De] Pentru AM3 om. M2, descălecatul A, Mol-
30 dovei om.A>, alţ de al M" 12şicumom.LI 11-12 in ce chip-
aşezatom.A 13 ce este] ce-i L' ce scrie M", car-e spune dej pentru M!
14 noirea MIM2, ţării om. M3, Moldovei om. LI 15 (lat.inesc) leşesc
în toate mss, o am socotit că ar». M3 16 predoslovie MI 18 po­
veste MI, deajuns LIM2, inainte] bai gios M3, cum arată inainte om. LI
35 13-18 A inlocueste acest pasaj cu următoarea notă marginală: Această po­
veste este izvodită de Ureche vornicul din (den Al) letopiseţul cel (cel
om. A2) leşesc 19 dintăi se află în MIM2 după sus, spune] scrie M3
I
I
[13]
13
pustiit de nevoia oştilor lui Flacus, hatmanul râmlenesc, sau,
cum spune la letopiseţul cel unguresc, de Laslău, craiul un­
guresc, când au răsipit Tătarii de pre aceste locuri de au
rămas locul pustiu, mai apoi, după multă vreme, cum scrie
mai sus, când păstorii din munţii un gureşti , pogorând după s
vânat, au nemerit la apa Moldovei, văzând locuri desfătate,
cu câmpi deschişi, cu ape curătoare, cu păduri dese, şi în­
drăgind locul au tras pre ai săi dela Maramureş, şi pre alţii
au îndemnat de au descălecat, întâiu supt munte, mai apoi
adăogându-se şi crescând înainte, nu numai apa Moldovei, 10
ce nici Siretul nu i-au hotărât, ce s'au întins până la Nistru
şi până la mare. Nici războae mai apoi făcea, ca să-şi apere
ţara şi pământul său de către Sţiti şi Goti, şi de către alţi
vecini şi limbi ce era prin prejur, ce având purtători domnii
lor, cari-i rădicase dintru sine, în ţara leşască de multe ori 15
au intrat şi multă pradă şi izbândă au făcut. Din câmpi Tă­
tarii i-au scos, că după răsipa ce i-au fost gonit pre Tătari
oare când Laslău, craiul unguresc, de pre aceste locuri, iarăşi
au fost început a se tinde la câmpi. Aşijderea şi Muntenilor
nu numai nevoe şi groază le făcea, ce şi domniile schimba 20
şi pre cine vrea ei priimea. Pre Ardeleni nu-i lăsa să odih­
nească, ce pururea le făcea nevoe, şi cetăţi multe le luase
şi le lipise către ţara Moldovei, carele toate mai înainte la
1 nevoe MI greul Ma, Flac M2 Flam AMI Flan U Fl�h Ma (cf. p. 5,35),
ghatmanul MI 2 spune] scrie Ma, de] pentru Ma 3 când] că MS, 25
Tătarii] mulţimea Tătarilor Ma, de pre] dintr' A 4 scrie] s'au scris Ma
spune AU 5 când] mai apoi când Ma, păstorii] feciorii (fiii Ma) cei de
domni (domn MI) M 6 au] şi au MS, văzând om. ALI 7 cu păduri
dese şi cu ape curătoare MS, şi om. Ma 9 de] de au vinit şi Ma, şi
mai apoi M2 10. adăogându-se] înmulţindu-se Ma, crescându-se MIM2 30
11 cel om. M, nici] sau Ma, nu i au hotărât] leu fost hotar Ma, tins M2,
la] in MIM2 11-12 ce până la Nistru şi până la mare s'au lăţit M3
12 Nice UMIM3, apoi om. A 13 Gothi A Gotti M2 14 şi limbi om. M3,
înpregiur LI, purtătoriu domnii A purtători de grije pre domnii M3
15 -i om. A2, de multe ori In ţara Ieşască M3 . 16-17 pre Tătari Ma 35
17 răsipa] multă răsipă A, ce i-au - Tătari] Tătarâlor ce-Î gonise M3
18 craiu MI, di pre A2 dupre Al, de pre aceste locuri Laslău craiul
unguresc ALI 20 le schimba M3 21 să] să se AM2 22 multe] câ-
teva A 23 le Iipia A2, nainte AIL1M3
[14]
14
locurile sale se vor arăta. Mai apoi şi (cu) Turcii, carii se vedea
că ca o negură toată lumea acoperea, războae minunate
făcea, de câteva ori i-au şi biruit; mai apoi de o au şi supus
supt giugul lor, de multe ori i-au asudat rocoşindu-se, şi nu
5 fără multă moarte şi pagubă în oameni până a o aşeza.
o poveste din predoslovia letoplseţulul cestui moldovenesc.
Ce într'însa spune că este făcută ţara din două limbi, din
Români şi din Rusi, de care lucru se cunoaşte că şi până
astăzi este ţara giumătate de Rusi şi giumătate de Români.
10 Ce aceasta poveste nu se află însemnată de Ureche vornicul,
iar eu n'am vrut să las nici aceasta să nu pomenesc, soco­
tind că cum am' adus aminte de altele, ca să nu rămâe nici
aceasta neînsemnată.
Scrie la letopiseţul moldovenesc la predoslovie de zice
15 că, dacă au ucis acei vânători acel buor, întorcându-se îna­
poi, văzând locuri desfătate, au luat pre câmpi într'o parte
şi au nemerit la locul unde este acum târgul Sucevei. Acolo
mirosindu-le fum de foc, şi fiind locul despre apă, cu pădure
1 locurile sale] rândulseu M3, <cu) om. mss, carii se vedea- p. 15,22
20 ungurească cojo- lipseşte în A2, fiind pierdută foaia a 6-a 3 făcea-i M2
au făcut AlU, câteva M multe AlU, o au] i-au M8 4 jugul UM2
5 morte U, moarte in oameni şi, pagubă MIM2, a om. U, o] se M3
6 din] de M2, letopiseţului om. MIM2, O poveste - moldovenesc] Predo­
slovie a letopiseţului moldovenesc A 1 Pentru ţara Moldovei cum rdste făcută
25 den doao limbi, den Români şi den Rusi M! 7 dln-] de M>, din-] deAIU
8 din] de AlU 9 ţara om. Al, jumătate= UM2, Ruşi LI, Rumâni AlU
10 această U 12 ca] că U 7-13 Ce lntr'insa- neînsemnată] Cu-
noaşte-se şi până astăzi că I<1ste ţara Moldovii giumxtate de Rusi şi giu­
ni-state de Români; însă această poveste nu se află însemnată de Ureche
30 vornicul, iar Simion Dascalul n'au lăsat-o ne'nsemnată nice aceasta M3
10 .. 13 Ce aceasta - neînsemnată om. Al 11-13 eu n'am vrut - neînsem­
nată] Simion Dascalul n'au lăsat-o neînsemnată nici aceasta MIM2 14
cel moldovenesc AlU, de] şi M,lM2 15 acei vânători] acel ficior de
domn M1M2 acei feciori de domn! M3, acel buor] zimbrul sau buor ce-au
35 fost M" 16 şi văzind M' iar ei vâzănd M", locurile MIM2, desfătaate M',
văzând-parte om.M3 17 şi om.M3, este om.K', acmu M'M' 18 ami-
rosindu-le 1\11 aminosindu-le Al mirosind M2
[15]
15
.
mănuntă, au pogorât pre mirodenia fumului la locul unde
este acum mânăstirea Eţcanii. Acolea pre acelaş loc au găsit
o prisacă cu stupi şi un moşneag bătrân de păzia stupii, de
seminţie au fost rus şi I-au chemat Eţco, pre carele, dacă
I-au întrebat vânătorii, ce omu-i şi din ce ţară este, el au spus 5
că este rus din ţara lesască, Aşijderea şi de loc l-au întrebat,
ce loc este acosta şi de ce stăpân ascultă. Eţco au zis că este
un loc pustiu şi fără stăpân, de-l domnesc fierile şi pasările,
şi se tinde locul în jos până în Dunăre, iară în sus până în
Nistru de se hotăraşte cu ţara leşască, şi este un loc foarte 10
bun de hrană. Inţelegând vânătorii acest cuvânt, au sârguit
la Maramureş de şi-au tras oamenii săi într'această parte, şi
pre alţii au îndemnat, şi au descălecat întâiu supt munte, şi
s'au lăţit pre Moldova în jos. Iară Eţco prisăcariul, dacă au
înţeles de descălecat-ea Maramureşenilor, îndată s'au dus în 15
ţara leşască de au adus Rusi mulţi, şi i-au descălecat pre apa
Sucevei în sus şi pre Siret despre Botoşani. Şi aşa de sârg
s'au JăţH Românii în gios şi Rusii în sus.
Aşijderea şi târguI Baia scrie că l-au descălecat nişte
Sasi ce-au fost olari, iar Suceava scrie că o au descălecat 20
nişte cojocari unguresti, ce se chiamă pre limba lor suc i,
iar Suceava se chiamă pre limba ungurească cojocărie.
1 măruntă M2M3 multă U, pre] spre U, la locul om. M 2 mâ-
năstire MI 3 priseacă A'U, de păzia stupii] prisăcărea stupii A' pri-
săcariu Ma 4 laţco M" il\ţco M3 4-5 pre carele - intrebat] Şi intre- 25
băndu-I M3 5 vânătorii] acei feciori de domn (domni M3) M, ce'] ce fel
de M3, omu e MI, ţară] ţări M2, este] e MI -i M3 om. M3 6 de] pen-
tru A'M3 7 laţco M2M3, că om. A'U 8 fără de M2M3, -1 om. U, hie-
r-sle M' 9 în jos om. M2 10 un loc] loc A 'locul M3 11 vânătorii] acei
feciori de domni (domn M2) M, acesta MIM2, aceste cuvinte M3 12 în 30
ceastă parte U om. M 13 şi'] de Al 14 Iaţco AIM2M3 15 s'au dus
şi el Al 16 i-au] au U, şi au descălicatu-i Ma 17 in sus om. AI, Bo­
toş-sni AIMs -tăşkni MI -tăşani M2 18 Rumânii AIUM3, jos UM2, După
în sus M ad. şi s'au plinit toate locurile de (CUM3) oameni într'această ţară
(intr'această ţară de oameni MI) den munte până În Nistru, şi in gios (jOSM2) 35
pană unde dă Dunărea in Vidov şi până în Cetatea Albă, şi Chilia şi Renii
şi Nistrul în sus până mai sus de Cernăuţi, unde se inpreună cu hotarul
ţării leşeşti (şi la Reni şi pe Nistru în sus până unde se Înpreună cu hotarul
ţărâi leşeşti, şi pe Prut până mai sus de Cernouţi Ma) şi pre Ceremuş (Ciri-
muş M2 Cerirnuş M3) 20 ce-au fost om. M, iar] aşijderea şi AI 21 so- 40
ci M3 22 ungurească] lor M, pre limba ungurească se chiamă Al
[16]
16
.
Aşa într'acesta chip se' află să fie fost descălecarea
ţării Moldovei.
De începutul domnilor ţării Moldovei şi de viaţa lor şi de
cursul anilor vrem să arătăm. Văleatul 6867.1359
5 Intre acei păstori, ce au nemerit locul acesta, fost-au
şi Dragoş carele venise dela Maramureş, carele se vedea
mai de cinste şi mai de folos de cât toţi, pre carele cu totii
I-au pus mai mare şi purtătoriu de grijă.
1 Aşa om. M, într'acestaş U 1-2 se află - Moldovei] au fost
10 acestea M'M2 scrie că s'au făcut acestea M3 2 După Moldovei M ad.
Aflatu-s'au într'această ţară şi cetăţi făcute mai dedemult de Ianovezi,
cetatea În (la M3) târguI Sucevii şi cetatea la Hotin şi Cetatea Albă şi
cetatea Chiliei şi cetatea Neamţului şi cetatea noao (noaâ M') Romanul, ce
i s'au surpat pământul şi au căzut cetatea. in Ma se adaogă apoi urmă-
'15 toarele: Historicii carii au scris pentru descălicatul ţării Moldovei cel dentâiu:
Bonfim, de Dachix : Dion, la viaţa lui Traian înpăratul Râmului; E0ro­
pius, la viaţa lui Andrian înpărat; Carion, Cavaţii, Tolpintin, Unguri.
Historicil leşeşti ce-au scris de 111 Dragoş Vodă: DJugoş, Cromver, Strîcovskii,
Piasinskii, vlădica de Primislu, Marţin Paşcovskii, Belskii. Pre aceşti
20 doi au urmat răpousatul Grigorie Ureche vornicul
3 Din ceputul M2, După viaţa lor ad. cum au vieţuit şi cum au pe­
trecut M2 4 vrem să arătăm] vrea să arate U cu mila lui Dumnezeu este
vreme să arătăm M'M2 3-4 De Începutul- 6867] Din ceputuI domniilor.
Capul dentâiu. Zacialo 1 A Domnii ţărâi Moldovei şi viaţa lor şi cursul
25 aiIor vom să arătăm den ceput, den anul 6867, Cap 1M3 5 păstori] feciori
de domni (domn M') M, au fost M3 6 Dragoşs U Dragoş Vodă, feciorul
lui Bogdan Vodă, carele era din domnii Râmului M, carele'] ce Ma,
venise] au venit AU, carele"] şi M3 7 mai'] �,i mai AU 8 l-au pus]
l-au ales şi I-au pus M3 7-8 cu toţii - de grijă] cu toţii l-au pus domn
30 mai mare, să le hie (fie M2) cârmuitoriu şi purtătoriu lor (mai mare lor şi
purtătoriu Ma) de grije. Şi dacă l-au pus domn, luară (au 11latM3) pildă de
pre capul acei (aceii Ma) hiară (fiară M2 hieri Ma) năsălmce, zimbrul, ce
scrie mai sus că l-au vânat, şi puseră de au făcut pecete (pec'kl-k �P) ţării
Moldovei, de trăeşte până Într'aceste vremi (într'această vreme M3) în
35 mânule (mânile M2) cui (celui ce) M3) alege Dumnezeu a hire (flr-k M" fi Ma)
domn ţării (ţării Moldovei M2)� de trăeşte până astăzi de se pune pre
cărţi ce poronceşte domnul de 'ţocmele şi de aşezări lăcuitorilor, şi de
ascultat cărora vor să facă strămbâtăţi Între lăcuitori, iar colora ce nu
ascultă, de certare (certark MI) mare (domn ţărâi, de se pune pre cărţile
40 domnului pentru tocm+lele şi aşăzările Iăcuitorilor şi de ascultarea fii
certarea celor ce fac strâmbătăţi între lăcuilorii ţărâi M�) 1\1
r
I
•
I
[17]
17
Şi dacă au domnit 2 ani, s'au să vârşit.
Pre acesta semn dintâiaşi dată, ce se arătă dornnie
fără trai, se putea cunoaşte că nu va fi aşezare bună între
domnii Moldovei, ce cum fu pre scurt viaţa domnului dintâiu,
aşa şi domnii ce vor fi înainte adese se vor schimba, şi 5
între domnii Moldovei multă neaşezare va fi.
Pre urma lui Dragoş Vodă au stătut la domnie ftiu-său
Sas Vodă, şi au ţinut domnia 4 ani şi s'au săvârşit.
După moartea lui Sas Vodă au ţinut domnia fliu-său
Laţco Vodă 8 ani. 10
Pre urma lui Laţco Vodă au domnit Bogdan Vodă 6 ani.
După domnia lui Bogdan Vodă au domnit Petru Vodă,
feciorul lui Muşat, 16 ani.
După dânsul au domnit frate-său Roman Vodă 3 ani.
Iară pre urma lui Roman Vodă au stătut la domnie 15
Ştefan Vodă, carele au avut 2 feciori, şi au domnit Ştefan
Vodă 7 ani.
Iară ce se va fi lucrat în zilele acestor domni, nu se
află scris nimica, cât au domnit ei 46 de ani. Cunoaşte-se
că au fost neaşezaţi şi de curând, şi n'au avut cine scrie; 20
nici vecinii, carii nimica n'au lăsat neînsemnat, n'au ştiut
de dânşii ne mic să scrie.
t dacă om. M3, După. ani ad. Dragoş Vodă şi M3, s'au sfârşit Li
au murit A, După. săvârşit ad. şi intr'acea (intru acea M3) începătură
au fost domnia ca o căpitănie M 2 acest LI acestaş MIM2, domnia A 25
3 traiuAIM2M3, să poate Li să putem M'Ms, hi M', aşăzar+ A 4 dom-
nii] domnia ALi, cum] precum M2, fu] au fost M3, scurt", M3 5 Îna-
inte] pre urmă Ma 6 domnii] domnia ALi, hi M', multă neaşezare
va fi Între domnii Moldovii M3 7 Pre urma lui] După M3, la domnie]
domn M! 8 au ţinut domnia] au domnit Mt, s'au sfărşit M! au murit A 30
10 8] 18 M2M4 9-10 După - ani] Şi au rămas domn friu-seu Laţco Vodă
şi au domnit 8 ani M3 1 t Pre urma lui] Iar după Ma 12 domnia
lui om. Ma 14 După dânsul] Iar după Muşat M3, După ani tul. samo­
derjăţul (-drăjeţul A2) stăpânitoriu ţării de la plaiuri şi până la mare. Şi
acesta au făcut târguI Romanul pre numele lui, precum mărturiseşte la 35
uricul lui, carele se află la mănăstirea Pobrata A 15 Iară pre urma
lui] După Ma 16 După. feciori ad. Ştefan şi P's.tr u A 16-17 Ştefan
Vodă om, AM3 19 nimic AI nemic MI nimică Ms, 45] 40 M 20 cu-
rund M3, şP] de AL' 22 nemic arn. ALi 21-22 n'au ştiut ni mică de
dănşii să tie scris Ma 40
33258
[18]
De Însemnarea anilor.
Insernnarea anilor a scriitorilor noştri nu se tocmeşte
cu a streinilor, că letopiseţul nostru scrie că au fost văleatul
6867 când au stătut domn Dragoş Vodă, iară letopiseţul strei- 1359
5 nilor scrie că au fost văleatul 6867 în zilele acestui Ştefan
Vodă, iară ce se va fi trecut înapoi nu se află însemnat
de streini. Cunoaşte-se că, cum nu se află de scriitorii noştri
însemnată viaţa domnilor şi lucrurile lor, aşa şi văleatul
căndai să nu-l fie smintit; de au şi însemnat, nu au ştiut ce
10 au scris. Iară letopiseţul latinesc putem cunoaşte că poate fi
mai adevărat, că fiind oamenii aşezaţi dedemult, şi croni­
carii lor, neavând altă treabă, ce numai văleatul păzia, şi
nişte lucruri mari ca acestea păzia şi socotia să nu rămâe
ceva neînsemnat, pentru ca să nu le zică vecinii lor de prin
15 prejur, că au fost adormiţi sau neînvăţaţi şi nestrăbătuţi cu
istoria. Pentru aceia şi pre acesta lucru putem cunoaşte, că
ei, cum au înţeles de descăleca rea ţării noastre şi de lucru­
rile domnilor, îndată s'au apucat de au însemnat toate pre
rând, şi a noastre şi a lor; pentru aceia ei scriu că au fost
20 văleatul la domnia lui Ştefan Vodă 6867. 1359
De domnia feciori lor lui Stefan Vodă cel dintâiu
•
şi de luga Vodă.
Acest Ştefan Vodă au avut 2 feciori, cum s'au pomenit
mai sus, pre Ştefan şi pre Petru, carii după moartea tătă-
25 1 Titlul om. M 2 se tocmesc AIMlM2 3 văleatuI] anul M8
46867 V 6067 AM 5 văleatul om. AM8, acestuia �WM2 6 După Vodă 1359, 559
ad. ce scrie mai sus A, ce s'au trecut V, însemnat] scris M8 7 Cunoa-
şti-se A'M' 8 însemnat ALI 9 nu-l] nu Al.', de] iară deA, semnat M" �
10 lătinesc A1]W Iitenesc V cel lătinesc M8, hi M1 să fie V Il oa- fi
30 meni A2M2Ma, mai dedemult A, şi om. M3 12 alte trebi A2 13 ne-
şte VMIM8, păzia şi om.VM8 14 le om. M2, vecinii] vecinii şi megi­
aşii M3 14-15 di pen pregiur Al di prin prejur A2 de pren pregiur M1 de
pen prejur-Mi den pregiur M" \ 16 pre] pentru M'Ms 18 domniilor M«,
s'au] au MIM' 19 al] ale AM\', şi2] ca şi M8, a2] ale AM2 20 lui]
35 acestui V, 6867 om. M2 21 De om. AM3, a feciorilor A, celui den-
tâiu M3 om.A 22 şi de Iuga VMăV om.AM 23 Acesta M'M«, După
Acest ad. ce scriem mai sus A, 2 om. M2 24 Pvtru în mss, carii -- p. 19,1
domnie] carii pricindu-se pentru domnia tătâne-său M2, după moartea]
pre urma L' om.l\'P
[19]
19
. ne-său pricindu-se pentru domnie, au fugit Ştefan, fratele cel
mai mare, la Cazimir, craiul leşesc, poftind ajutoriu împotriva
frăţine-său lui Petru, şi să i se plece cu toată ţara, iară
Petru cu ajutoriul unguresc au apucat ţara.
Vrând Cazimir craiul ca să dobândească ţara şi să fie 5
pre voia lui Ştefan Vodă, i-au dat oaste, şi au întrat în ţară
în ziua dintâi a lui Iulie. Şi întâiu îi mergia cu noroc, iară
mai apoi i-au amăgit ai noştri de i-au băgat la codru; fiind
copacii întinaţi pre lângă drum, i-au surpat asupra lor, unde
câţi n'au perit de copaci, i-au prinsu-i vii, pre carii mai apoi '10
i-au râscumpărat craiul Cazimir. Fost-au într'aceşti robi
oameni mari: Zbignev şi Tencenskii, feciorul voevodului de
Cracău, şi trei steaguri a trei voevozi, a Cracăului şi a San­
domirului şi a Liovului, şi 9 steaguri boereşti.
Letopiseţul nostru de feciorii lui Ştefan Vodă, ce pomenim 15
mai sus, nimica nu scrie, ce scrie că după domnia lui Ştefan
Vodă au domnit Iuga Vodă, după dânsul Alexandru Vodă,
carele se va pomeni mai jos, iară noi n'am lăsat să nu
însemnăm nici de feciorii lui Ştefan Vodă, căci că poate să
fie adevărat, că nu părteşte cronicariul Bielskii alor săi, ce 20
scrie poti cala ce au petrecut Ştefan Vodă cu ajutoriul lor,
de au perit cu toţii.
După aceştia au domnit Iuga Vodă 2 ani, şi I-au luat la
1 domnia AI -ni» MIM2 2 Cazemir MI Cazamir U 3 să-i plece toată
ţara MIM2 4 unguresc] de la Unguri Ma 5 craiul leşesc Me, Vrând- 25
craiul ca] Iar Cazimir craiul vrând M2 6 şi] de AU 7 zioa ALlM2
zua MI, în zi întăi M3, năroc M3 8 mai om. M2, şi fiind U 9 înţă-
naţi M3 aţinaţi M� 10 i-au prinsu-i M' i-au prins AUM2M3, pre care M2
11 Cazimir craiu M3 12 Zbigniev A2 Zbignevi M2 Zbienev U, Tencen-
skii MI Tăncenskii Ma Tvncenski LI Tinceskii Al Teci nskii A 2M4 Tecenski M2 30
13 şi' om. A, şi trei] Luat-au şi LI, voivozi M', şi2 om. A2 13-14 Sledo-
miruluiMIM2M4 14 Lioului A! Leovului M'M" 15 Iară letopiseţul M",
ce] ce-i M3 ci M2 16 scrie"] zice M3 17 După Iuga Vodă ad.2 ani U,
după dânsul] apoi MS după M2M4 18 care MIM2, nu] nu-i AS 16-18 ce
scrie-c-mai jos om.A 19 căce căL'MI pentru că M! 20 păl'ten'kşteA2M2, 35
Belskii Ma Bileţkii MI Belenskie M2M4 21 lor] Leşilor M3 22 cu toţi AU
23 acestea AI, După - p. 20,2 ştie] Iar Iuga Vodă ce va fi lucrat într'acei
2 ani nu se ştie LI. În M domnia �ui fuga a fost amplificată astfel,' Domnia
lugăi Vodă carele mai Întrece cu toate pre domnii cei trecuţi mai denainte. Trimis-au
39 mai nainte M2, mai întrece - Trimis-au] s'au arătat mai vrednic 40
cu toate. Cap. 3. Juga Vodă întrecut-au pre domnii cei trecuţi de mai
nainte de dănss, că au trimis M3
[20]
20
sine Mircea Vodă, domnul muntenesc. Iar ce se va fi lucrat
întracei 2 ani a domniei lui nu se ştie.
De domnia lui Alexandru Vodă cel Bătrân şi Bun.
Letopiseţul nostru cest moldovenesc scrie că au fost
5 cursul anilor 6907, Aprilie 25, când au stătut domn Alexandru 1399
Vodă cel Bun, iar letopiseţul cel latinesc scrie că au fost
văleatul 6921 când au stătut dintr'aceştea la domnie Ale- 1413
xandru Vodă, carele multe lucruri bune au făcut în ţară.
Şi au zidit 2 mânăstiri mari în Moldova, Bistriţa şi Moldoviţa,
10 la patrierşia de Ohrida şi au luat mai întăiu blagoslovenie şi au pus
mitropolit pre Theoctist, şi au descălecat oraşe prin ţară tot pre la locuri
bune, şi le-au ales sate şi le-au făcut ocoale pren pregiur, şi au început
a dărui ocine prin ţară a voinici, ce făcea vitejii la oşti. Şi au domnit
2 ani, şi l-au luat Mircea Vodă, domnul muntenesc, la sine.
15 2 într'aceşti Al, După nu se ştie ad, fără cât numai ce însemnează
la un letopiseţ, ce este izvodit de Dubău logofătul de pre letopiseţul lui
(loc alb), de zice că el au trimis întăi la arhiepiscopul de Ohrida şi au
luat blagoslovenie de au pus mitropolit A 3 De om. AM3, Alixan­
dru AIUMIM2, cel Bun şi Bătrân M 4 cest] cel U 5 Aprilie 25 om. M
20 6 cel Bun om. A, După cel Bun ad. iară pre Iuga Vodă scrie că l-au ,
luat Ia sine Mircea Vodă domnul muntenescU, cel2om.U 7-8 când
au - Alexandru Vodă om. A, inlocuind aceste cuvinte cu următorul pasaj:
dar au greşit, căci că se află un uric al lui Alixandru Vodă Ia mănăstire
Ia Barnovschii şi scrie din văleat 6906 8 carele] carele intăia dată M 1398
25 Acest Alixandru Vodă A, au făcut] au început a face M
9 Şi au zidit p. 24,1 la mitropolie In locul acestui pasaj Mare
următoarea povestire despre aşezăminiele lui Alexandru cel Bun: Făcut-au
2 sfinte mânăstiri mari în Moldova, Bistriţa şi Moldoviţa, şi le-au În­
zestrat cu multe sate, cu vecini şi cu heleştee şi cu veşminte scumpe
30 în Iontr-u şi cu odoare.
Şi dacă se văzu luminat în cinstea domniei, in 2 ai a domniei
lui, fiind mai întreg şi mai cu minte de cât cei trecuţi Inaintea domniei
\
10 Ahrida MI, mai întâiu om. M3 11 pren MI, pr-e? om.lW
12 le-au'] l+u M2 lh\u MIM3, pen �regiur M3 prin prejur MZ 13 ocini M3,
35 a] la MS 14 2 ai MI, Ia sine 01{/'. MZ 15 numai ce om. AI 16 du-
pre Al 28 sfinte om. M3 29 CUZ] şi M3, şi' om. M2, heleşt+e M2 h'h,-
Ieştie MI h""hşHe M3 30 lăuntru MZ, odoar-e M2M3 odoaoar IVI! 31
daca M2 dkca MI, s'au văzut Ma, ani M2 32 lui] sale M3
[21]
21
în doi ani la domnia lui, şi au adus şi moastele sfântului mu-
lui, şi mult tr-ăgând şi râvnind spre folosul sufletului său, adus-au cu
mare cheltuiala sa din ţară păgână sfintele moştii a marelui mucenic
Ioan Novii, şi le-au pus într'a sa sfântă cetate, ce este În oraşul Sucevii,
cu mare cinste şi pohvală, de feri rea domnii sale şi paza scaunului 5
său. Ce veri cerca Ia cărţile beserecii viaţa lui, carele Miercurea şi Gioi
in săptărnăna Rusaliilor îl slăveşte toată ţara noastră în Suceava, unde
zac moştiile la mitropolie.
Şi cu darul ce a vea de înţelepciune de la milostivul Dumnezeu,
căutând şi văzind cinstea lumii cum se cade a se purta în podoabele Inpă- 10
răţiilor, şi a crailor, şi a domnilor, socotit-au şi la această ţară, măcar
că n'au fost mai căutat alţii, ce au fost mai înainte domni, întâia dată
au trimis la patrierşii de la răsărit de au luat blagoslovenie şi au făcut
mitropolit, şi i-au dat scaun o sfântă mănăstire mare, mitropolie în oraşul
Sucevei, lângă polata domnească, cu multe sate şi ocine dăndu-i să fie 15
de slujbă acei sfinte mânăstiri mitropolii, şi câteva ţinuturi în eparhie
ce i s'au dat, făcăndu-l epitrop legii.
Mai făcut-au şi al doilea episcop, după mitropolit, la sfânta mâ­
năstire ce este în oraş în Roman, şi i-au dat eparhie o parte de ţinuturi
de supt munte din gios, 20
Mai făcut-au şi al treilea episcop la o sfântă mare mănăstire la
Rădăuţi, şi eparhie i-au dat ţara de sus despre ţara leşască, ţinuturile
cele de sus.
Şi dacă au aşezat vlădicii, le-au făcut cinste mare, că le-au pus
2 mult - folosul] multe râ vnind şi nevoind spre cele de folos M3 25
3 cheltuială din Ma, moaşte M2, a] ale Ma, măcenic M3 4 întru M3,
svântă M1 vestită M3, în] la M3 5 d-k rerirea MI de firea M2, şi2] şi de M3
6 Ce] De M3, veri M1 vei M2M3, bes+recii MI bes+ricii M3 bis+ricii M2,
viaţa lui] vei afla scris viaţa sflnţiei sale Ma, carele om. M3, Miercur i Mt,
Joi M2 7 atunci îl slăveşte M3, unde-i M2 8 moaştile M2 7-8 în Su- 30
ceava - mitropolie] în sfânta mitropolie în Suceavă, unde-i zac sfintele
moştii M3 9 înţelepciune MI 10 căotănd MI pr-wind M3, văzând M"
11 domniilor M2 10-11 împărăţiilor MIM2, in podoabele - domnilor] crai,
înpăraţii şi domnii in podoabe şi în obiceae de cinste M" 12 mai 1 fosti M3,
au fost domni de mai nainte M3, întăe M1 13 patri.srşii MI -triaraii M2 35
14 scaon M" 16 slujba M2, svinte MI, eparhi« M1 -hia M' 14-17 mă­
năstire - dat] mănăstire in oraşul Sucevei să fie mitropolie lângă curtea
domnească, dându-i multe sate şi ocini să fie de posluşanie sfintei mitropo-
Iii. Dat-au şi o samă de ţinuturi în eparhie mitropolitului M3 18 doile M3,
svânta MI 19 ce este om. M3, şi-i dede M3, epai-hi,« M', ţ'b.l1uturi M1 40
20 de] pe M3, din] în lVP 21 treile M3, svântâ M', mânăstire mare M2
21-22 la o sfântă - Rădăuţi] la mănăstirea Radăuţii M3 22 eparhi.s lVF,
ţ'hl1uturile M1 22-23 ţara - sus] ţinutur-ile din ţara de sus despre ţara
leşască M' 24 Şi om. 1\'13, dac'au MI dkca au M", asizat M2
[22]
22
cenic Ioan Novii, ce veri cerca la cărţile bisericeşti viaţa lui,
scaunele de şed denadreapta domnului, înaintea tuturor sfetnicilor,
aproape de scaunul domnesc. """'" .
Tocmit-au şi boeri mari în sfat, de chivernisala ţarII ŞI a paman-
5 tului Moldovei:
Logofăt mare, giudecătoriu şi alesătoriu de ocine, ispravnic pre o
frunte de oameni de ţară, ce sănt curteni, şi giudecătoriu tuturor cine-s
cu strâmbătăţi în ţară, şi luător de samă tuturor ispravnicilor ce sant
la curtea domnească.
tO Voi-nic mare în ţara de gios, giudecătoriu tuturor den ţară cine
au str-âmbătâţi, şi globnic de morţi de om şi de şugubini ce se fac la
partea lui, şi vornic Bârladului.
Vornic mare de ţara de sus, giudecătoriu tuturor den ţară cine au
str-âmhătăţi, şi globnic de morţi de om şi de şugubini ce se fac la partea
'15 lui, şi vornic Dorohoiului.
Pârcălab de Hotin la acea margine despre ţara leşască şi căză­
cească, giudecător tuturor la acel ţinut.
Hatrnan şi pârcălab de Suceava, şi ispravnic pre toate oştile ţării.
Postelnic mare, dvorbitoriu înaintea domnului, şi pârcălab de Iaşi
20 şi tâlmaciu a limbi streine.
Spătar-iu mare şi staroste de Cernăuţi, şi cu obiceiu îmbrăcat la
zile mari cu haină scumpă domnească, şi dvorbitoriu, cu arme domneşti
incins, la spatele domnului într'acele zile.
Păharnic mare şi pârcălab Ia Cotnari, şi ispravnic viilor domneşti
25 de la Cotnari şi de la Hârlău, şi cu obiceiu să dreagă domnului la zile
mari cu păhar la masă.
Vister nic mare, ispravnic pre socotele ce se fac să se ia din ţară,
şi grijind şi dănd lefe sl ujitorilor, şi purtătoriu de grijă a toată cheltuiala
curţii şi a oaspeţi ce vin în ţară, şi toate catastifile ţării pre mâna lui.
30 1 ver LI 2 de au şezut M\ denadir eapta M2 dindiriapta Ma,
svstnicilor MI 2-3 înaintea - domnesc] mai sus, adecă mai aproape de
domn, de cât toţi srktnicii M3 4 şi boerie mare M\ svat MI, chever-
nisala MI 6-7 ispravnic pe o samă de oameni de frunte ce sint curteni
la ţară M3 7 judecători M2, cine sint 1\13 8 luotoriu liP, ispravni-
35 cii OI' M3 ispravnic celor MIM2 9 După domnească ad. Făcut-au şi alte
boerii M3 10-11 cine au strâmbătăţi om. Ma 11 şiugubini MI 13 Vor-
nicul cel mare M1M2 14 cel ci M2, la] în M3 16 Pârcălabul rvPM2,
acea om.M3 17 giudecătoriul'M'Ms, ţ'hnutMI 20 a] înM3, str-iine M'
21 Spătar M2, Cernouţ.i M3, ş\ cu obiceiu îmbrăcat] şi este obiceiu să.
4·0 se îmbrace M3 22 şi om, M3, \, arms MI 24 Cotnariu MI Cotnar M3
24-25 ispravnic - Cotnari şi de Om. M3 25 şi cu] are M3, dircagă M3
26 păhar în mS8, la mase cu păhar M3 27 se! om. M3, den MI 28
dând] înpărţind M3, purtător M3 29 curţii domneşti M2, vin] ar vini Ma,
catastişilo M' catastij-ale M3, pre] în M3
[23]
carele Miercuri şi Joi în săptămâna Rusaliilor îl slăveşte toată
Stolnic mare, cu obiceiu la zile mari şi la veselii domneşti, îmbrăcat
în haine domneşti, şi viind înaintea bucatelor domneşti le tocmeşte pre
masă înaintea domnului cu tipsiile, şi dvorbitoriu într'acele zile.
Comis mare, ispravnic pre povodnici şi pre toţi caii domneşti, şi 5
împodobind povodnicii în podoabe domneşti, şi mergătoriu înaintea povod­
nicilor şi a domnului.
Medelniceriu mare, cu obiceiu îmbrăcat în haină domnească, d vor­
bitoriu Ia masa domnului la zile mari, şi tae fripturile ce se aduc în masă.
Clucer mare, ispravnic pre beciurile domneşti, pre unt şi pre miere 10
şi pre colacii ce vin de Ia oraşe la Născut.
Sulger mare, ispravnic pre toate obroacele, ce se dau la cuhnele
domneşti şi la slujitorii curţii, de carne, şi Ia oaspeţi ce vin în ţară.
Jiciliceriu mare, ispravnic pre toate obroacele de pâine ce se dau
Ia curtea domnului şi la slujitorii curţii şi la oaspeţi ce vin în ţară. 15
Vameş mare, ce ţine scălile ţării pentru vămăşie; duc dulceţi şi
cofeturi la masa domnului la zile mari, şi ispravnic pre neguţători.
Şetrariu mare pre corturile domneşti şi'n oşti şi'ntr'alte căli, şi
purtătoriu de grijă tunuri lor.
Uşer mar-e, purtătoriu de grijă tuturor solilor şi tâlmaci striinilor 20
la giudeţ. I
Armaş mare, ispravnic şi purtătoriu de grijă pentru toţi cei ce
fac rău şi cad Ia închisoarea ţării, Ia temniţă, şi pedepsitoriu acelora
tuturor, şi cei giudecaţi de moarte daţi Jn mâna lui să-i omoare.
Aga, ispravnic pre dărăbani şi pre târg pre Iaşi giudeţ. 25
Logofăt al doilea, hotărâtoriu de ocine în toată ţara.
Postelnic al doilea, în toată vremea dvorbitoriu Înaintea domnului,
şi fecior de boer ales.
Logofăt al treilea, cărturar, scriitoriu bun, dvorbitoriu totdeauna
lângă domn, credincios Ia toate tainele domnului, şi cărţi, ori din ţară 30
2 Stolnicul cel mare MIM2, zilele M' 3 în haină domnească Ma,
viindj vine M" 4maseM3, dvorbitor M! 5ispravnicom.M'M4 6îm­
podobind-mergătoriu] merge Ma 8-9 la zile mari dvorbitoriu Ia masa
domnului Ma s ceţ cele ce Ms, In mase M" lOCluceriuM', beciuri M>,
şi om. Ma, miere MI mixre M3 miere M2 11 colacii] peşcheşuri M" După 35
colacii ad. adecă pocloanele MIM2, Născutul lui Hristos MIM' 12 Sul­
geriu M2, oboroacele M3, cuhniile M' 12-13 cuhne domnească Ma
13 ospeţi MI, şi la2 - ţară om. M3 14 Jitnicer Ma hcnicer M�, oboroa­
cele l'vP tainurile Mi, pâne MI pâni Ma 16 Varm.ş M3 -msşi M2, ţ'l,ne M'
ţ,y,ne Ma, vămăşie] vămi Ma; duc] şi au obiceai de duc M3 17 în zile 40
mari Ia masa domnului Ma 18 Şetrar MI Ş'htrariu Ma, şi în alte Ma
20 Uş'kriuM2 Uş�riuM3 Portar M', tălmaciu M> 22 ceia ceMI 231a']
pen M", temniţ M' 23-24 tuturor acelora M" 24omoanM3 26 doi-
le Ma 27 doile M3 28 şi om. Ma, boer M' bo.sr-iu MIMa boiar M2
29 treile M3, cărtulari MI cărtular M2 29-30 dvorbitoriu - domn om. Ma 45
[24]
24
tara noastră în Suceava, unde zac moastele la mitropolie.
i '
ori de la prietini, de unde ar veni, toate in mâna lui merg, şi cu Invăţătura
domnului de la dânsul EiS răspunsurile, şi pecetea ţării în mâna lui, şi ori
ce giudeţe şi indreptări se fac oamenilor, făr'ă pecetea domnului nu poate
5 hi, care-i în mâna logofătului al treilea, credincios în toate la domn.
Postelnici dinaldoilea inainte câţi va domnul să facă; deprinzin­
du-se la aceia cinste, es şi la altă cinste mai mare.
Spătariu al doilea şi al treilea; al doilea zvoreşte când nu zvorcşte
cel mare, şi el imbrăcat, cu spata incins şi cu buzduganul a mână la
10 spatele domnului; iar spătariul al treilea zvoreşte peste toată vremea.
Paharnicul al doilea, după dvorba păharnicului celui mare dvo­
reşte la masă, şi de rege pahare cu băutură la domn.
Păharnicul al treilea, iar când nu direge al doilea direge şi el la
masa domnului.
15 Pasajul privitor la aşezăminiele lui Alexandru cel Bun (p. 21,1 Şi au
zidit - p. 24,1 la mitropolie) are şi în A o reclacţiune deosebită: Şi au făcut
2 rnânâstiri mari în Moldova, Bistriţa şi Moldovita, în doi ani ai domniei
sale; aşijderea şi mitropolia de la Suceava şi episcopia de la Rădăuţi
şi mănăstirea Neamţului şi alte mănâstiri.
20 Zacialo 2. Aşijderea tntăiaş dată au trimis de au luat blagoslo-
venie de la patriarşii răsăr-itului şi au tacut mitropolit de I-au aşăzat
la scaun la mitropolie în Suceava, numai anume nu scrie ce mitropolit
au fost. Însă la un letopiseţ; al lui Dubău logofătul însemneazâ, cum să
fie trimis Întăi Iuga Vodă, carele s'au pomenit mai sus, la arhiepiscopul
25 de Ohrida de au luat hlagoslovenie şi au pus mitropolit pre Theoctist..
dar nu ar-ată nici o dovadă. Ci veri ceti mai nainte la alt. Alexandru
Vodă, de unele au luat blagoslovenie Theoctist mitropolitul.
Zacialo 3. Iar la vă.leat 6923 au himis de au adus cu multă chel- 1415
tuială şi moaştele sfântului mucenic Ioan Novii de 18. Cetatea Albă de
30 la păgâni, şi le-au aşăzat în târg'-în Suceava la mitropolie cu mare
cinste şi cu litie, pentru paza şi ferinţa scaunului domniei sale, carele
se prăznuoste Miercuri, Gioi, în sâptămăna Rusaliilor, care veri citi la
cărţile bisericii mai pre larg pentru muccnia lui.
2 pri",-tini lW priiatini M3 pr-iiateni M2, m'l,rlS M' 3 «se MI iase M2
35 4 giud'liţ'� MI, se face MI 4-5 poate fi 1\1[2 pot fi M3 5 care e M' ca-
r ie M.', domnul M2, credincios-domn om.M3 7 ese M' iase 1\12, cinsti
mai mar-i M" 8 Spătar M", J�upa zvor-eşte ' ad.la m-sse M" 9 cu'] şi
GUlYrs, buzdugan 1'113 10 spătariul om. M3 1 j Paharnicul M2 12 de-
rkge lYP d irege l\l[2M3, păha' în iI�ss '13 Paharnicul M2, iar] iarăşi ]\,I{3,
40 dir"kge11\12 der'toge M! dr'kge M2, \ ded;ge2 M! 14 După domnului ael.
iprocii M3i7 ai] aA2 18 aşijdirea A2, de Suceavă Al, episcupitil de
la Hadauţi Al 22 ol Suceavă Al 24 carile A2 26 dară A2, citi A2
23 la Hatul A 2 28-29 chieltuială A 2 29 moaştile A 2 31 carile A 2
32 JoiA2, veJ'A2, ce ti A' 33 bisericii om.Al
[25]
\.
"
25
Săborul ce s'au adunat la Florintina, unde mai apoi
1432 nimica bun nu s'au ales. Văleaful 6940.
În zilele acestui Alexandru Vodă fu săbor mare în FIo­
rintina şi adunare mare de părinţi, ca să poată împreuna
biserica răsăritului şi cu apusului, pentru multă ne îngăduinţă 5
şi price pentru capetele legii, la care săbor însuşi patriarhul
de Ţarigrad şi cu împăratul Ioan Pale olog şi cu mulţi mitro­
poliţi şi episcopi au fost. De la ţara noastră încă au fost
trimis pre Gligorie Ţa19.Mac, iară de la apus singur papa
Hristofor cu cardinalii, şi din multe locuri arhiepiscopi şi 10
săbor mare de călugări. Şi după multă zarvă şi gâlceavă
nimica bun n'au isprăvit, că în loc de împreunare mai mare
zarvă şi despărţire s'au făcut, măcar că împăratul, de nevoia
Turcilor ce-i venise la grumazi, că rămăsese numai cu nu­
mele împărat iară afară cuprinsese Turcii toate, pristănise 15
la toate capetele legii pre voia papei, numai să-i dea ajutoriu
împotriva vrăjmaşului său, ce-i şi făgăduise. Iară alţii toc­
meala lor, ce făcuse, le-au părut că-i strâmbătate şi asu­
preală bisericii răsăritului, că toate le lasă pre voia lor, iară
ei nimica de cât au vrut ai noştri n'au priimit. Ce atâta 20
zavistie lucrul au aţâţat, că în loc de împreunare nici să
1 ce] celor' ce LI, la] în ]\'13, Florentina M3 2 Data se află în M3
la începutul capitolului 1-2 Soborul- 6940] Când s'au făcut soborul (S�l­
bol' A2) al optulea A om. M2 3 Alexandru Vodă] domn A, In zilele-
fu] În anul 6940, în zilele acestui Alexandru Vodă s'au făcut M3 Ale- 25
xandru Vodă făcu M2M4, in] la Ms 3-4 Florentina LI în Florenţia în
ţara Italiei A 4 şi om. A, şi adunare - părinţi om. M 3 5 bis+rica A 2JVI2
bes+rica A'M" besereca L' bes'kreca M', şi om.M3, cu] cu aA'M2, mul-
ta IvP 1) pentru] şi pentru A', patrîarhul IoasafA 7 Ioan om. LIM'J:vP,
şi2 om. A 7-8 episcopi şi mitropoliti M3 3 De la] Şi de A Şi den M3 30
9 Grigorie Al\J2M3, Ţamblic Ma 10 gardinalii A gărdinalii M'M2 11 zar-
vă] zâbavă M? 11-12săbor -isprăvit] adunare mare de părinţi la văleatul
1432 (l+atul AZ) 6940, iară. la hronogr'aful grecesc scrie că au fost papa Evghenie,
1439 şi de la Moldova au fost Ioasaf, şi văleatul (la văleat Al) 6947 când s'au
obărşit săborul, şi aşa vom putea crede cum scriu Grecii, că ei cum au 35
fost acelea şi cum au văzut aşa au insemnat (semnat A'), unde pre urmă
bun nimica nu s'au ales A 13 zarvă şi] vrajbă şi zarvă şi A om. J\'P,
împăratul Paleolog A 14 venise la grumazi, că] sosise la cap de M3
15 afară] pre tnpregiur Ma, toate] tot A 16 voe MI, papii AZM'M',
să-il să le AIM' 17 alţii] alţii din L' altora de M3 18101' om. M3, ce 40
o făcuse AL' 19 lase M3 lăsase A 2U de cât] din câte A 21 lucrul
0111 .• M3, aţiţat A2L'M
=- :
[26]
26
auză de numele papii şi a bisericii apusului, socotindu-o în
loc de călcătoare de lege. Scriu că începătoriu şi aţâţătoriu
acestui lucru să fie fost Marco, episcopul de Efes, carele ca
un dascal şi, cum zic unii, pentru pizma grecească, cunoscând
5 că împresoară pre ai noştri, de n'au prii mit, ci au dat veste
pretutindinea ca să nu priimească nimenea acel săhor, măcar
că alţii toţi au fost pristănit şi au fost prii mit, ce şi acelora
le da vină că au luat rnâzdă, De care lucru de era mai
nainte de acel săbor ceva neîngăduinţă între aceste biserici,
10 era şi nădejde că se vor tocmi şi vor veni la împreunare,
iar după săbor atâta oţărătură stătu între amândouă bise­
ricile, de nu se pot vedea cu dragoste, ce una pre alta hu­
leşte şi defaimă, şi una pre alta va să pogoare şi să o calce;
răsăritul este începătoriu, apusul va să se înalţe, şi aşa una
15 alţiia nu va să dea cale, cum răsăritul cu apusul n'ar fi fost
logodna lui Hristos. Ce de acestea destulu-i, ce la ale noastre
să ne întoarcem.
Pentru pacea aşezată ce au făcut Alexandru Vodă
cu craiul leşeso.
20 Alexandru Vodă facu prieteşug mare cu Leşii şi legă-,
tură tare ca fie la ce treabă unul pre altul să ajutorească.
Nici sminteală au fost, că întâiu au poftit craiul pre Alexandru
Vodă ca să-i trimită ajutoriu împotriva Crijecilor la Prusi,
nici s'au amăgit cu prieteşugul, că au trimis ajutoriu călăreţi
25 moldoveni, carii au făcut mare izbândă, că bătându-se cu
1 papei A', socotind-o A'Mv-do-o M' 2 călcătoar-k legii Mt, Scriu]
Zic M3, începătoriul A 'LI, aţătătoriul A IL' aţiţetoriu M2 aţiţitoriu A 2Ml
îndemnăloriu M3 3 acestu.s MIM2, de] din MIM2 4 conoscând MI
5 împresură A'L'M3, ci] şi M3 6 petitinderile A2 petutindirirea L' tutin-
30 dirile Ai tiutinder-il,s MI la toţi M3, nime AIMIM3 7 au fost pristânit şi
om.MIM2, fost201n.M2, şi au fost] de au A! şi au tost şi A" 8mâzdă)
mită M4 8-9 mainle MI 9 de cel MIM2, neingă.duinţă ceva M3, ac,?,-
stlrtMI 10 era] lot era L', ned.sjde M! 11 săbor] acel săbor M! acest
săbor Li, oţărtură A2 otiritură ţ.l oţărături MIM" urăciune lVIS, Într'a-
35 măndoao As -doă M' 13 SăI] să\oM3 14 începător A" 15 n'ariIVl',
hi AIM2M3 16 de acestea-i destul M2, ce om. M3 16-17 să ne în-
toarcem la ale noastre M3 să venim la ale noastre AI 18 cea aşâzată AI
18-19 Titlulom.M2M4 20aufăcutM3, priiteşug A'L'M'Ms, mare orn.L'
21 tare om. L', fie] să fie M2 23 Crijicilor MIM2M4 Crizacilor AZ
[27]
27
Crijecii, întâiu au dat dos a fugi de i-au înşirat gonindu-i
spre o pădure, şi aci eşi pedestrindu-se, au săgetatu-Ie caii de
le-au căutat a da dos Nemţii, şi aci eşi ai noştri s'au încălărat
şi mare moarte au făcut într'inşii. De care lucru, dacă s'au
întors ai noştri acasă, mare mulţămită au avut Alexandru 5
Vodă dela crai u.
A vând de aci craiul leşesc a face oaste asupra lui Jicmont,
craiul unguresc, pus-au zălog la Alexandru Vodă Snetinul
şi Colomia şi toată Pocutia şi au luat 1000 de ruble de argint.
Şi într'acelaş an au murit Alexandru Vodă, după ce au 10
domnit 32 de ani şi 8 luni.
De domnia lui lllaş Vodă şi a lui Ştefan Vodă, feciorii lui
Alexandru Vodă.
După moartea lui Alexandru Vodă cel Bun au stătut
la domnie fliu-său cel mai mare Iliaş Vodă, carele au priimit 15
şi pre frate-său, pre Ştefan Vodă, la domnie. Şi legând prie­
teşug cu Leşii, le-au întors Pocutia cu toate târgurile şi le-au
ertat şi banii. De aci au intrat vrajbă între fraţi, că Iliaş Vodă
vrând să omoare pre frate-său, pre Ştefan Vodă, au fugit
Ştefan Vodă la Munteni. '20
De războaele lui Ştefan Vodă cu a frăţine-său lliaş Vodă,
feciorii lui Alexandru.
Scrie letopiseţul nostru cel moldovenesc că dacă au
1 Crijecii A'M' -j-scii M" -zacii A" -jicii M>, au dat dos] s'au făcut M!
2 aciiaş A indată M3, le-au săgetat (sigitat M3) A lUM2, Dupa caii ad. 25
supt Nemţi Ma 3 dosul A2M2, Nemţii om. M3, aciiaş A aciişi M3, s'au
încălăr-at] au încălecat U 4 De care lucru) Deci M3 5 acasă) cu
izbândă Ma 6 craiul A craiulleşesc MIM2 7 dscii A2M2M3 d-sci» AlU
decii MI, a face] a rădica Ma, Jigmont AIM3 8 Snktinul AUM2 9 Co-
lomvia A2M2 -m-"iI\ Ma, Pocutie MIII După luni ad. şi banii au rămas 30
la Leşi A 12 De om. AM3, Ilieş MI Ilis.ş M3 13 După Vodă ati, celui
Bătrân A cel Bun MI 12-13 Titlul om. M2M4 14 celui Bun A 15
Ilieş MI 16 pre frate-său om. MIM2, pre2 om. M3 17 Pocutie �1I
18 Dkcii A2U Deciia AI Deci MIM2 Iară după aceia M3, vrajba A2 19 pre"
om. M3 19-20 au fugit -- Vodă] deci Ştefan Vodă au fugit A 21-22 35
De - Alexandru] De războaele acestor 2 fraţi A Pentru războiullni Ştefan
Vodă cu frate-său I1ieş Vodă MI Războaele ce au făcut Ştefan Vodă cu
frate-său Iliaş Vodă M3 om, M2M4 23 cel] cest A
[28]
Războiul al treilea.
28
Războiul al patrulea.
AI doilea răzholu.
De aci nu după multă vreme, de iznoavă au venit Iliaş
Vodă cu oaste asupra frăţine-său lui Ştefan Vodă in anul
6942, unde i-au eşit Ştefan Vodă înainte la Dărmăneşti, Fe- 1434
vruarie 1, Luni în săptămâna albă, şi dând războiu vitejaşte
iarăş birui Ştefan Vodă.
De noroc era Ştefan Vodă cu frate-său Iliaş, că bine nu
1 nevoia] frica M3 2 luând] au luat M3, de om. M3, au venit]
20 şi viind Ma, unde oşn. M3 2-3 înaintea frăţine-său M2 3 După Vodă
aci. şi l-au gonit din ţară M3, Lolonii A, şi om. lYP 4 au biruit M3,
pre frate-său om. M3, pre Iliaş AM3 4-5 şi-l goni - scaunul] şi au apucat
Ştefan Vodă scaunul ţărâi M3 6 Titlul om. M2M' 7 m,cii A2UM2
Deciia AI Decii MI om. M3 3 lui om. M2, în anii ALI în (om. J'r'P) vălea ..
25 LuI MIM2 9 6942] loc alb în M2, unde] de M" 9-10 Fevruarie zi 1 AI
Fevruarie într'o zi A2 Fevruari "1 dni MI, în săptămâna albă Luni, în zi
întâi a lui Fevruai-ie Ms 10 da albă M'M! 11 iar au biruit Mt iarăş
bătu U 12 Al treilea războiu A om. MIM2 13 de iznoavă - vreme]
fără zăbavă M3 14 al treilea rând om. M3 15 unde] şi M3, înaintea
30 lui Ştefan Vodă M? Ştefan Vodă înainte U 16 de faţă om.lVJ3, iar
om. UM3, au pierdut M3 au biruit U 17 patralea MI, Al patrulea r ăz-
boiu A mn. M2M" 18 năroc MIlVra, Ilieş MI Iliaş Vodă UM2
fugit Ştefan Vodă la Munteni de nevoia frăţine-său, de acolo
luând ajutor de oaste au venit spre ţară, unde i-au eşit îna­
inte frate-său .Iliaş Vodă la locul ce se chiamă Loloni, şi
dând războiu birui Ştefan Vodă pre frate-său IIiaş Vodă şi-l
goni din ţară, şi apucă Ştefan Vodă scaunul.
După aceia de iznoavă, nu după multă vreme, s'au mai
ispitit Iliaş Vodă al treilea rând de au mai intrat în ţară cu
15 oaste Ieşască, unde i-au eşit înainte Ştefan Vodă la Podraga,
şi lovindu-se oştile de faţă iar pierdu IIiaş Vodă războiul.
5
1
I
�
,
!
10
'1
I
!
[29]
29
se curăţia de dânsul, atuncea şi sosia de iznoavă cu oaste
1435 asupra lui Ştefan Vodă, în anul 6943, A vgust în 4 zile. Şi s'au
lovit cu Ştefan Vodă al patrulea rând la Pipereşti într'o
Vineri, ce norocul său cel rău iarăş nu i-au slujit, că iară
pierdu Iliaş Vodă războiul, cum se zice şi la Scrisoare: Unde 5
nu va Dumnezeu, nu poate omul.
Războiul al cincilea.
Iliaş Vodă, ştiindu-se căzut jos, nu pierdu nădejdea, ci
1437 de iz noa vă strânse oaste, şi au întrat în ţară în anul 6945,
şi s'au lovit al cincilea rând cu Ştefan Vodă într'o Joi, Martie 10
8 zile, ce- nimica n'au folosit, că norocul lui cel prost iarăş
îl lăsă la sminteală de pierdu războiul, de i-au căutat iarăş
a se întoarce la ţara Ieşască.
De împăcarea fratilor.
După aceia curândă vreme, scrie că s'au împăcat Ştefan 15
Vodă cu frate-său Iliaş şi s'au împărţit cu ţara, cum va spune
mai jos, şi domnind împreună 7 ani, mai apoi lui Iliaş Vodă
i-au scos ochii.
Iară letopiseţul cellatinesc de aceste războae a feciorilor
lui Alexandru Vodă nimica nu scrie, ci scrie că, dacă au 20
1 curăţia] mântuia Ma, atunci M3, de iznoavă] care de iznoavă
au venit A' care au venit de iznoavă As, cu oaste se află înA2 după
Vodă din r. 2 2 asupra - Vodă] asupră-i, că iară au vinil Iiiaş Vodă
1434 cu oaste Ma, în anii A în (la M2) văleatul MIM2, 6942 MI loc alb în M2,
Înz om. A, in 4 zile a lui Avgust MS 3 patralea MIMa, Chipereşti A 25
2-3 Ştefan - Piper-eşti] curând după ce se bătură la Podraga de iznoavă
� au venit Iliaşul Vodă cu oaste asupra lui Ştefan Vodă al patrulea rând la
Pipiloveşti U 3-4 într'o Vineri om. Ma 4 nărocul M1lVP, său om. LIM3,
iară] iarăş A, iară nu-i sluji M! 5 Scrisoare] Scriptur ă M" 6 Dum-
nezeu nu va AI, omul nu poate AIMa 7 cincelea MI, Al cincilea 30
războiu A om. M2M' 8 Iar Iliaş M2, ştiind că-i căzut M2, nedejdea Ma
9 de iznoavă] iară Ma, în anii AU în văleatul MIla leatul M2, 6945] loc
alb înM2 10 t?iom.M2 l1zileom.AIUMa, lui om. AI 11-12iarăşi-1
lăsă MI iar îl şi lăsă M2 iară I-au lăsat Ma 12 la] în M3, zminteală A2M2,
de2] şi M3, iarăş om. A2 13 Ia] înapoi la A 14 De] Pentru MI, Titlul :15
om. M2Ma 15 Iară, după aceia Ma om. M2, curundă Ma 16 Iliaş Vodă Ma,
ţara-i M2, va spune] s'au scris M3 17 şi au domnit LIM3, iară mai
apoi M3 19 Iară om. M2, de ... ste LI, războe MI, a] de a MIM2
[30]
30
venit Stefan Vodă cu ajutoriuJ muntenesc şi au împins pre
Iliaş v�dă din ţară, s'au dus lliaş la craiul leşesc, după ce au
domnit 2 ani şi 9 luni. Iară noi n'am vrut să lăsăm să nu
pomenim de războaele acestor 2 fraţi, căci că poate fi ade-
5 vărat, de vreme ce au fost având atâta vrajbă în de sine.
Cronicariul (Iatinesc).
Iară letopiseţul cellatinesc scrie că, dacă au gonit Ştefan
Vodă pre Iliaş Vodă din ţară, s'au dus Iliaş la craiulleşesc,
la Vladislav Iaghelo, şi au poftit ajutoriu să-I ducă la domnie
10 şi să i se plece cu toată ţara. Ce fără zăbavă de la frate-său
Ştefan Vodă au venit la craiul soli cu daruri poftindu-l de
pace, şi I-au aflat la Lănciţi, făgăduind şi el să fie plecat lui
craiu. Pentru care lucru, măcar că Iliaş au . fost ţiind o SOI'
a crăiasii, a Zofiei, si-i era craiu mai prieten flindu-i cum-
i5 nat, ce sfatul, cunoscând pre Ştefan Vodă că-i mai de folos
ţării, poftiră pre craiu să-I lase în pace, şi să-I jure să le fie
lor cu credinţă, iară lui Iliaş să-i dea hrană şi să aibă so­
cotinţă, că văzând Ştefan Vodă că-i la cinste, să se teamă
şi să ţie jurărnâutul, Ce lui Iliaş nu-i sosia pita lui craiu,
20 ce gândi iar de domnie, şi au vrut să între în ţară, ci l-au,
prins lanciola şi l-au dat la pază la cetatea Siragiului,
2 după ce] după aceia M 3 După au domnit ad. Iliaş Vodă A
Ştefan Vodă numai M3, ani 2 M2, şi om. M\ Iară om. M2, noi -
lăsăm] noi n'am lăsat M2M3 4 războele M', căce L1 om. M3 5 atâta
25 om. M3, În de] Întru A2L1 M2 Între A IM3, sine] dânşii A dînşii M2 ei M3
6 Cronicariul <Iatinesc>] Cronicariul leşesc UMl om. AM2M3 7 lară
om. M2, letopiseţul cellatinesc] cronicariulleşesc M3 8 din ţară om. M3,
Iliaş2 Vodă Ma 9 Vădislav MI, pohtit A2 10 cu om. Ma, fără de M2
11 la craiul lesesc MIM2 om. A, sol LI, pohtind de L' 12 făgăduindu-
30 se LI, plicat M", să fie plecat şi el A, lui] şi el lui MI 13 Iliaş Vodă A,
sor în mss 14 a2 om. M3, a Zofii M1M2 Azofiei Al, -il om.AM1M2,
craiul A2M2, pri.sten (-tin MI),VM' priiatin (-ten A') AM2M3 15 -il
este A? eU 16 craiulA2VM2, ',las'hMl, să-12] să hM3, giureAIM'M3,
să3] ca să M3 18 văzându-1 VIYP, Ştefan Vodă om. M2 19 să le ţie A2,
35 sosia] era destul Al socotia V, pita craiului A 20 ce] şi M3, găn-
dia UM2, În] iar În A 21 Dupd prins ad. pre el V, Ianciola şi] Ian­
ciolaş A Ianciolaş şi M1M2 larciola şi U craiul M3, la"] în 1\13, Sir-o­
giului M!
[31]
1439
1440
31
şi ele ajuns i-au dat hrană, şi lui şi doarnnii lui cu toată
casa.
Iară Stefan Vodă în Suceava au jurat lui craiu îna­
intea solilo�'. Mai apoi, ca să arate slujbă, au răsipit o seamă
de Tătari, carii au fost întrat la Podolia să prade şi la Braţ- 5
la v, şi o samă vii i-au trimis lui craiu la Sfidrial.
După aceia, cum s'au pomenit mai sus, s'au împăcat Iliaş
cu frate-său Ştefan Vodă şi s'au împărţit cu ţara: Cetatea
Albă şi Chilia şi ţara de jos s'au venit lui Ştefan Vodă, iară
lui Iliaş Suceava şi Hotinul cu ţara de sus, zicând că după 10
aceia au fost legătură cu craiul leşesc şi mai mare, şi daruri
în toţi anii au fost trimiţând Iliaş, iară craiul i-au fost dat
Haliciul ca să-şi ţie averea.
De nişte Tătari ce au prădat ţara În două rânduri.
Scrie letopiseţul nostru că în anii 6947, Noemvrie 28, 15
întrat-au în ţară oaste tătărească de au prădat şi au ars
până la Botoşani, şi au ars şi târgul Botoşanilor.
Aşijderea la anul după aceasta pradă, în anul 6948,
Dechemvrie 12, iarăş au întrat Tătarii în ţara de jos de au
prădat şi au ars Vasluiul şi Bârladul. 20
Iară letopiseţul latinesc de aceşti Tătari, ce spune mai
sus că au prădat ţara, nimica nu scrie.
1 şP domniei Al 1-2 şi de ajuns - casa] cu doamna-i şi cu toată
casa lui M3 3 în Suceava om. M2 4 pre o samă M3 4-5 o sarnă
de Tătari au r ăsipit A' 5 PodolieAIU 5-6 Brri\ţlav'kAI BraţslavMI 25
6 După vii ad. i-au prins şi A, trimes LI, Sfidr-sl M2 9 ţara] toată ţara M3
10 Iliaş VodăAM3, zicând] zicU 12 aii M" ai MI, În toţi anii om.A.
tr-imitind MIMa -meţând LI 13 ţie acolo M" 14 Cu acest capitol începe
în U Cronica lui Simion Dascălul, De] Pentru M3, neşte UMIM3, ţara
Moldovei U, doao AM3 doâ MI, Titlul om. M2M4 15 la l+topis-sţul M', 30
În anii 6947 AM3 6947 de ai M' ai 6947 LI la leatul6947U (loc alb) de ani 1\12,
în 28 LIMa 28 de zile L2M2 În 28 de zile MI 16 În ţară om. L2M2, oaste
de Tătari LI, au"] i-au MIM2, au-] i-au MIM2 17 Botăşani! A2LIL2M2M3
Botoşkni AIMl, După ars ad. de au prădat L2, Botăşanis A 2 Botăş+nii M3
Botoşkni Al 18 Aşijdere LIM3 -der-k L" -dir+ AIMIM2 -dir.s A2, la] şi 35
la MIM2, această AL2, în anii AILI văleato MI la leatul A2L2, 6948] loc
alb 'fi12 19 12 zile A 2M IM2 20 prădat-o M2 21 De aci începe în L3UL5
Cronica lui Simion Dascălul, cel latinesc A'L'L'L', spune] scrieA2M2M3
21-22 mai sus] aici L2 22 ţara om. L3U, scrie] Insernn+azâ A2 pome-
neşte M2 40
[32]
32
De orbirea lui lliaş Vodă.
Dornnind ţara Iliaş Vodă împreună cu frate-său Ştefan
Vodă, când au fost în anii 6.9.52, în luna lui Mai înaintea 1444
Rusaliilor, află vreme Ştefan Vodă ca să se curăţească de
5 frate-său Iliaş şi să ţie toată ţara însuşi; I-au prins şi i-au
scos ochii, după ce au domnit ţara amândoi 7 ani. Şi de aci
au domnit singur Ştefan Vodă nu multă vreme, numai 5 ani.
De domnia lui Roman Vodă, feciorul lui lllaş Vodă.
Văleatul 6956. 1448
10 Roman, feciorul lui Iliaş Vodă, neputând răbda atâta ne-
dumnezeire a unchiu-său, s'au vorovit cu o 'seamă din curtea
domnească şi au prins pre unchiu-său, pre Ştefan Vodă, şi i-au
tăiat capul, şi s'au apucat Roman de domnie. De aci Roman
Vodă iar neputând să-şi îngăduiască cu văru-său, cu Petru
15 Vodă, pentru domnie, că cerca Roman să omoare pre Petru,
de i-au căutat a fugi lui Petru Vodă la Unguri.
1 De) Pentru M 3 când] apoi când A, În1 om. L2M2, anii] vă-
leatul MIM2, în luna lui Mai) 'II"RCh\ll,d MaiUL2MIM2 Mai A2 Mai (loc alb)
dni L3U, naintea MI 4 curăţască LaMI mântuiască M 3 5 Iliaş Vodă
20 frate-său L? Iliaş Vodă Ls, să ţie el Al 6dupăce)dupăaceiaL2L3L4M,
amândoi om. MlM2 6-7 ţara - ani] Ştefan Vodă numai 5 ani, iară În­
preună cu frate-său au domnit 7 ai M3, Şi - ani) Apoi au mai domnit
Ştefan Vodă şi singur după moartea frăţine-său 5 ani L3U 7 După
ani ad. Lăsat-au Iliaş Vodă pre urmă fecior (feciori L2) pre Roman Vodă
25 iară (şi L2) Ştefan Vodă pre Petru Vodă L2L3U 8 De) Pentru MIM2
om. A.VUM3, feciorul lui] sin L4 sn- La 9 Văloatul (j956) Văleatul (loc
alb) M2 om.'AMa 10 Roman Vodă A2M2Ma, După Vodă ad. În anul
(j95(jMa 10-11 atâta nedumnezeire a) păgânătatea M' 11 unchi­
său M2, o seamă) oameni MIM2 12 pre2 om. U 13 După domnie ad.
30 la văleat (leatul A2) (j95(jA, D�cii A2UL2M2 Deciia Al Deci-s MI 13-14"Pe
aci -Vodă om. L3L4M3,. 14 iF om. A2, nuputund MI nu putu Al, chl]
nici cu A 1, cu? om. VUMa 1� După Vodă ad. feciorul lui Ştefan Vodă A,
Roman Vodă AIL3L" omoar-e 'A2M, pre Petru) şi pre el VU 16 de
om.VU, i-au] au L>, a fugi] de.au fugit L', lui Petru Vodă (Vodă om. V)
35 a rugi LMa, După Unguri ad. şi' fără zăbavă din ţara ungurească Petru
Vodă agiutorit de lani Huilad, ţiitoriul ţărâi ungureşti, au venit cu oaste
şi au înpins pre Roman Vodă dsn ţară, după ce au domnit Roman Vodă.
1 anM3
r
t
I
[33]
33
De domnia lui Petru Vodă, carele au dat cetatea Chilia
1449 Ungurilor. Văleatul 6957.
Petru Vodă, dacă au pribegit în ţara ungurească de ne­
voia văru-său lui Roman Vodă, n'au făcut zăbavă multă, ce
curândă vreme, ajutorit de Ioan Huniad, ţiitorul ţării ungu- 5
reşti, au venit cu oaste şi au împins pre Roman Vodă din
ţară, după ce au domnit Roman Vodă 1 an, şi s'au apucat
Petru Vodă de domnie.
De moartea lui Roman Vodă.
Iară Roman Vodă, fiind seminţie de pre înmă craiului 10
leşesc, lui Cazimir, au năzuit la dânsul, şi făcând jalbă au
sfătuit craiul să-i tocmească, au cu tărie să-I pue la domnie.
Mai apoi au socotit că de-i vor şi împăca cu Petru Vodă să
domnească ţara împreună, când ai mai apoi vreunul de dânşii
să nu paţă mai rău de cum au păţit Iliaş Vodă cu frate-său 15
Ştefan Vodă, ci au ales sfat să-I pue cu tărie 1!1 domnie.
Şi au scos craiul şleahta rusească, şi de la Premişlea, de
1 De] Pentru MIM2 om. U, care L3UM2 ce M3, Chiliei M3, Chilia
cetate L2 2 la Unguri L2, Văleatul 6957] Văleatul (loc alb) M2 şi de
moar-tea lui Roman Vodă M3 1-2 carele - 6957 om. A 3 Acest Petru 20
Vodă A 3-3 Petru - domnie om. Ma 4lui om.1W, Dup€i Vodă ad.la
văleat (leatul A2) 6957 A, ce] ci au dat. cetatea Chilia Ungurilor şi A
5 agiutorit fiind Al, Ioan Huniad] lan (Iani M3) Huilad AUL2M (cum a
fost ele sigur şi în arhetip) Iani Hilad (corectat ulterior: Ioann Huniad) L3
Ioann HuncatU Ioan HuncadL" 7 Vodă om.A2Ml 9 De] Pentru MIM2 25
10 de pre] despre AUL3U, tnmă UMiM2 mumă AL2L-3L4M3 10-11 lui
Cazimir craiul leşesc M! 11 jalobă AIMIM3, au"] s'au L'Ls 12 să-i] au
să-i UL2L', tocmască A2L2MIM2 înpace M3, au] sau Ma, la domnia ţă­
rai Ma 13 Mai om.L3U, înpacăM1, să] ca săL3L4 14 ţara om.M3,
dintr'Inşii L' 15 cum] cât L! 14-15 cândai-paţă] să nu se întâmple 30
vreunuia dintr'înşii să paţă L3U 16 cu Ştefan MIM", svat MI cu
sfatul L2U 17 şlahta M2 şi lahta Mi, şleahta ruşscă L4LS, şlahta craiul
cea rusască M2, Premislea L5, de"] şi de MiM2
• 33258
[34]
34
la Liov, de la Belz, de la Helm şi de la Podolia, şi mătuşa lui'
Roman încă merse acolo, căriia i-au dat craiul Colomia să ţie.
Şi au purces şi craiul cu oastea de au venit până la Liov,
ce mai apoi, dacă au oblicit că Roman au muritotrăvit de
5 văru-său Petru Vodă, s'au lăsat de acela gând, şi au trimis
la Petru Vodă soli, să-i facă jurământ, şi să-i dea pre MihaI,
feciorul lui Jicmont, carele fugise de la craiu, întâiu la cneazul
Mazoviei, apoi la Prusi şi la Şlonsca, mai apoi prin ţara
ungureasca au venit în Moldova. La acestea au răspuns'
10 Petru Vodă solilor, că jurământ să facă gata-i, iară pre MihaI
să-I dea, nu i se cade, pre cela ce au năzuit la dânsul, ca să
nu-şi piarză credinţa, iar din ţară îl va goni. Şi după aceia
s'au dus MihaI la Tătari, şi multă pagubă au făcut Leşilor.
Acest Petru Vodă au dat cetatea Chilia Ungurilor, şi el
15 după aceia au domnit un an şi au murit.
De un Ştefan Vodă şi de Ciubăr Vodă.
Scrie Jetopiseţul cel latinesc că după moartea lui Petru
Vodă au domnit un Ştefan Vodă un an şi au murit.
După acest Ştefan Vodă au domnit Ciubăr Vodă.
20 Iar letopiseţul cest moldovenesc de acest Ştefan Vodă
nimica nu scrie, ci scrie că după moartea lui Petru Vodă
au domnit Ciubăr Vodă 2 luni.
1 Liou VMI Leov M2, de la Belz om. Ma, Podolie A IMI, mătuş« MI
2 Roman Vodă L2L8L4Ma, nrkrse AIMIM2 mers kse A2L au mers M3, aco-
251eaAIMIM2, să o ţie LaUM2 3şiom.A2, oasteLIMIM2, dej şi Ms,
Liou VMI 4 ce mai apoi] iară M3, oblicit] înţeles Ma 5 vără-său U,
Petru Vodă văru-său A2, acel AV, acela gând] acea cale Ma 6 Mi-
haliu MI MihaiLM2Ma 7.JigmontAIM3, craiulA2LaUM"M3 8 Şlen-
sca MIM2 ŞHmsca VL3U Şlinsca U 9 venit] eşit Ma, în] la L3U,
30 acestea] aiaste V care L3U 10 jurământuI să facă IiIste gata A2, pre \
om. Ma, Mihaliu MIMa Mihai L, 11 pre acela A�MIM2 om. !.BU, ce au
năzuit] năzuind L3U 13 Mihaliu M Mihai L 14 Acesta L2MIM2 Iar
la 6957 acest Ma, după ce au dat A, cetatea om. VU, Chilii MI -Iiei Ma 1449
om. UM2M4 15 după aceia om. �3 14-15 şi el - domnit] au domnit şi el
35 numai A şi au domnit după aceia L3U 16 De] Pentru MIM'l, Ciubr-s AI
19 După acest] şi după acel M3, Vodă> om. M2 20 Iar &m. LI, cest]
cel LMI M2 21 ci scrie] ce zice Ma fără cât spune A 22 luni 2 M2 .
,
I
I
I
1
[35]
35
De domnia lui Alexandru Vodă, feciorul lui lIiaş Vodă.
1451 Văleatul 6959.
1454
De domnia lui Bogdan Vodă şi de războaele ce au făcut
cu tată-său, cu Alexandru Vodă. Văleatul 6962, Avgust 22.
5
,
I
I
I
1
Domnind Alexandru Vodă ţara, venit-au cu oaste fiiu-său
Bogdan Vodă şi s'au lovit cu tată-său Alexandru Vodă la
Tămăşani, aproape de târgul Romanului, A vgust 22, şi după
multă nevoinţă birui Bogdan Vodă pre tată-său pre Alexandru
Vodă, şi multă moarte s'au făcut în oastea lui Alexandru 10
Vodă. Şi într'acel războiu au perit oameni de frunte: Onciul
logofătul şi Coste (şi] Andronic şi alţii mulţi.
1 De] Pentru MIM2 om. A, Vodă 1 om. LI, feciorul] iar (tij A2) fecior A
1448 2 6956 A2 1-5 in L8UL5M3 aceste 2 titluri au fost contopite astfel: Domnia
lui Alexandru Vodă, feciorul lui Iliaş Vodă, în anul 6959, şi războaele ce 15
au avut cu un fecior al său anume Bogdan Vodă M3 De (om. UU) domnia
lui Alexandru Vodă" 6959, şi de un Bogdan Vodă ce i (i om. UL5) se făcea
fecior L3UU 3 Cronica prezintă aci o lacună. Mss, cu escepţia lui M3 în
care acest capitol a fost contopit cu cel ce urmează, au aci următorul pasaj:
Onciullogofătul şi Coste şi Andronic şi alţii mulţi; însă aşa zic, că n'au fost 20
Bogdan Vodă fecior cu cununie, ce copil lui Alexandru Vodă, şi domnind
Alexandru Vodă, s'au sculat asupra sa fiiu-sâu Bogdan Vodă. Acest pasaj
formează însă partea finală a capitolului următor (r. 11-12) care, nu ştim
cum, a înlocuit in arlietip capitolul despre domnia lui Alexandru. Copiştii
CTonicei au căutat să-i dea un înţeles: unii (AIVVU) au suprimat pe însă, 25
alţii (M3) au contopit acest capitol cu cel urmator (cf. p. 36, 16-/7), [ăcând. să,
reiasă că Onciul şi Coste Andronic sunt cei cari afirmă că Bogdan ar fi
fost copil elin flori al lui Alexandru 4 De] Pentru MI M2, războile MI,
şi de - făcut] şi de viaţa lui ce războae au făcut A 5 cu" om. AIM',
22 om. MI, 69l"2 Avgust 22] loc alb M2 4-5 Titlul om.lVP 4 - p. 36, 3 30
om. L 6 cu oaste om. M2, venit-au cu oaste] s'au sculat asupra lui M3
1454 7 După Vodă- ad. în anul 6962, Avgust în 22M3 7-8 la Tămăş+ni AIMI;
în M2 se află dupa Romanului, iar în Al şi ca n. m. mai târzie 8 Avgust 22
om. Ma 9 au biruit Ma 10 moarte] oaste MIM2 (în M' corectat ulterior
în moarte) 12 logofătul cel mare Ma, Costk AIM2 -ln. AZ, mulţi om. M3, 35
După mulţi ad. după ce au domnit Alexandru Vodă 4 ani A
20 Coste V -t-kAIL2VL4M2 -th'lA2MI, Andronicus L3, însă mn.AIUL3L4
20-21 aşa zic de Bogdan Vodă să nu fie fost fecior adevărat de cununie
lui Alexandru Vodă ci copil UL4 (După copil ad. în L3 altă mână: de suflet)
22 sa] lui AIM2 21-22 şi domnind - Bogdan Vodă om. L 40
[36]
25
l'
30
"n
35
3S
<Insă aşa zic, că n'au fost Bogdan Vodă fecior cu cu�
nunie ci copil lui Alexandru Vodă, şi domnind Alexandru
Vodă s'au sculat asupra sa fliu-său Bogdan Vodă).
Cronicariul latinesc.
5 Această poveste o scrie şi cronicariul latinesc, de zice
că acest Bogdan Vodă au venit cu oaste asupra lui Alexandru
Vodă, cum s'au pomenit mai sus, şi l-au gonit în ţara Iesască,
după ce au domnit 4 ani. Deci Alexandru Vodă, dacă au fugit
în ţara leşască cu doamnă-sa şi cu coconii săi, au poftit de
10 la craiu ajutoriu, şi au trimes craiu pre Sineţskii cu ţara ru­
sească, şiau împins pre Bogdan Vodă, şi au apucat Hotinul
şi Neamţul şi Suceava, şi au aşezat pre Alexandru Vodă la
scaun. Iară Bogdan Vodă, fără zăbavă adunând oameni de
pretutinderea, au scos pre Alexandru Vodă din scaun şi iar
15 au apucat Bogdan Vodă scaunul.
1 In să aşa zic] Onciul logofătul şi Coste şi Andronic şi alţii multi
zic aş'k M3 2-3 şi domnind - Bogdan Vodă] feciorul lui Iliaş Vodă M3
1-3 Pasajul acesta lipseşte în acest loc în mss. El aţlându-se însă în pasajul
care umple lacuna din capitolul precedent, privitor la domnia lui Alexandru,
20 în continuarea frazei trunchiate în care e vorba d.« Onciul şi Coste Andronic
(p. 35,20·22) a trebuit de sigur să se afle în ms original împreună cu acea
frază la sfârşitul capitolului despre domnia lui Bogdan 3 După Bogdan.
Vodă ad. Află-se scris la un letopiseţ sârbesc de Azarie călugărul, pre-
cum în zilele acestui domn Alexandru Vodă s'au hirotonit prea sfinţitul
chyr Theoctist mitropolit (preaosfinţitul mitropolitul chir Theoctist A�) de
Nicodim din ţara sârbească, prin zilele credinciosului cneazul Gheorghie
Dispot A 4-5 Titlul ş'i începutul capitolului suferind în toale mss schim­
bări însemnate le reproduc în întregime: Cronicariul -- zice] Orcnlcarlul
latlnese. Zacialo 4. Aşa scrie şi cronicariullor de zice A Cronicari"1 letlnesc,
Această poveste o scrie şi cronicarii cel Ieşesc că, letopiseţul lor de zice Li
Cronicariul latinesc această poveste o scrie cum şi cronioariul cel leşesc
la letopiseţul lor de zice L2 Iar cronicariul latinesc această poveste aşa
o scrie L3L4 Crllilicariul I'"h.nesc această Poveste o scrie şi cronicariul lor
ele zice MI Această poveste o scrie şi cronicariul lor de zice M2 Cronicariul
lătinesc această poveste o scrie şi zice Ma fi că] de MIM', acest om. A
8 ce] aceia V, Decii MI D'kcii A2LM2 Deci,� AI om. Ma 9 cuconii MI,
săi om.L2L3L4 9-10 ajutoriu deda craiul L'L' 10 S'b.neţskiiMI Sine-
skii Mz Seniţkii M3 loc albA (în A\ s'a adaos în urmă: Sinetski) 12-13 la
scaunul ţăriiL3U domn la scaon Mf 13 fără de LaL'M2, adunând] adu-
40 când AIMIM2 adunăndu-şi LI '13-14 oameni ele pretutinderea] oaste de
pe unde au putut au vinit M3 14 şi au scos L3lVP 15 apucat J stătut Ma,
scaunul] domn În scaun Ma
[37]
37
Iară Alexandru Vodă au năzuit iar spre Leşi, şi au
făcut jalbă de iznoavă pre Bogdan Vodă. Iară craiu au
făcut sfat, ce va face cu această ţară mişcătoare şi neaşe­
zată. Sfătuia unii de zicea să scoată domnii şi să pue ju­
deţele sale, şi să o împarţă să o faeă ţinuturi, iară alţii era 5
împotrivă, şi zicea că mai bine este a se apăra de Turci de
după părete le altuia de cât de după al său. Şi aşa aleseră
pre Odrivoz şi pre Coneţpolskii cu oaste, pentru pofta a o
seamă de Moldoveni, să ducă pre Alexandru Vodă la scaun,
carii au seos voevozia rusească, şi au avut şi de Moldoveni 10
gloate mari. Şi dacă au Intrat În Moldova cu trei oşti: Mol­
dovenii cu domnu-său cu Alexandru Vodă, cu un polo de
Podoleni era Buciaţskii, iară pre altă oaste Coneţpolskii, care
oaste au trecut Nistrul la Hotin supt cetate, că era cetatea
pre mâna oamenilor lui Alexandru Vodă.' 15
Iară Bogdan Vodă au fost atuncea la Lipovăţ. Leşii, dacă
au înţeles de dânsul, au vrut să treacă Prutul, ca să-i dea
răzhoiu, ce Bogdan Vodă n'au vrut să le dea războiu, socotind
să-i bage la strâmt oare şi zăbovind să-i fiămânzească. Aşa
i-au purtatu-i din loc în loc; până la apa Bârladului, iară el 20
ţinea pădurile, şi trimitea cu înşelăciune soli, cumu-i voia să
I
1 Iar-ă"] Decii M3, spre] la M3 1-2 iar - iznoavă] iarăşi Ia craiul
leşesc şi de iznoa vă au făcut jalbă L2 2 jalbă de iznoa vă] jalobă Ia era-
in M3, pre] pentru A' de L3U 3 această] acea L 4 Sfătl.\AI Sfătui M'M!
Sfătuit-au L'Ls, unii] una MIM2, de zici MI de zise M", După domnii M" 25
ad. să nu-i mai lase să fie 4-5 judeţile lui L' judeţe de a sale L2 5 să o
parţă M2, îi era MlM2 5·6 alţii era înpotriva acestui sfat şi zicea L3L"
alţii zicea carii era înprotivă M3 6 şi] de A, ii este MIM2 7 de"
om. M2 S Odrevoz MlM2 Ondrivoz L3 Ozdrevoz M3 Ozdrovoz L2, Poniţ­
polskii M>, pohta UM3 10 care Al carile A 2 carie MI, voevozie A 'MIM2, 30
avut] fost L3U 11 gloată mare AIV gloate multe VL" 11-12 oşti mari de
Moldovenil'rP 12 -său]10rL3UM3, cu"] şiM3 om.L, p-slc A'M' 12-13
de Podoleni] cu Podolenii L 13 era] cu Ms, oaste] parte L'L', iară pre
altă oaste] şi altă parte de oaste era cu l\13 14 cetatea era M2, După, ce-
tatea Ma ad. Hotinul 16 au fost] era Ma, Lipoveţ L3UM2 -veţi A2 17 ca 35
om. L2M3 18 ce] iară M2M3, le om. M3 19 strimtori A 2L2L3 strâmtori U
strimt uri Al locuri strâmte Ma, zăbovindu-i AM3 20 purtat A2LM2M3
21 ţine L2L3, pădurile] podurile L'L5, trimite A IVL3, înşelăciuni MIM2,
cumu-i voia] cum că-i (că om. A2) este voia A că va M3
[38]
38
se plece lui craiu şi să facă pace, juruind 7000 de galbeni
să-i dea pre an, şi încă şi alte daruri multe juruia, numai
craiu să-I apere de Turci. Crezând Leşii acela cuvânt, au
lăsat să fie pre îngăduinţa lui şi s'au intors spre casă, iară
5 Bogdan Vodă să ascuţia ca să-i poată unde-va vâna. Ci sim­
tind acestea oamenii lui Alexandru Vodă, le-au spus să nu
se încrează, ci să se] păzească. Ce Leşii fiind de înşelăciune
cuprinşi, nu băga în seamă, până n'au fugit un diac a lui
Bogdan Vodă la oastea leşască, de le-au spus. Atuncea boerii
10 iUi' Alexandru Vodă[sfătuia ca să încunjure pădurea, şi să
hălăduiască de meşterşugul lui Bogdan Vodă, că in pădure
supusese oaste; ci Leşii fiind dârji, n'au vrut să asculte, ci
au întrat să treacă pădurea, şi au trimis înainte carele cu
pârcălabul de Hotin, şi cu dânsul toti Moldovenii şi Podolenii.
15
Războiul lui Bogdan Vodă cu a Leşilor.
Deci când au fost la mijlocul pădurii, făcut-au năvală
oastea lui Bogdan Vodă la carele Leşilor, ci apărându-se
Leşii, abia au scăpat cu multă pagubă şi perire. Deci vrând
să între şi ceialaltă oaste leşască, atuncea s'au ivit toată
20 1 craiului M2, şi să-i L2L3I.', giuruindu-i ]\113 tăgăduind LZ făgădu-
indu-i A2 1-2 să-i dea 7000 de galbeni M2 2 şi! om. M2, multe-i MI, ii
giuruia AI făgăduia A 2L3U 4 spre acasă M2 pre acasă AM I spre ţară LZ
om. Ma 5 să poată MIM2, undeva om. M3, Duşiă vâna ]\12]\14 ad. cu 111-
şelăciuni (şi cu înşelăciune M4) să le dea războiu, iar M3 tul. unde ar putea
25 6 le-au spus] au spus Leşilor Ma 7 încrează] încredinţeze L2, Ce]
Dar Al Iară M2, fiind Leşii L2 7-8 cuprinşi de înşelăciune UC'Jli12 8 n'au
băgat MZ nu băgară Ma, n'au] au Ma 9 Dupt: spus ]\PM4 ad. tot ade-
vărul 10 ca om. M3 11 meşteşugul AlU meşterşugurile M, în]
pen LaI.' 12 supusese] pusese LI se pusese L4L5, ci-] iar M2 dar 1\13,
30 asculte] treacă MlM2 13 întralt în pădure să treacă M2M' Intrat să
între În pădure L2, ca să treacă\L3I.', pe pădure L4 14 şi cu Podo­
lenii Ma 15 Pentru războiul ]\1a,\ cu Leşii AZUL" cu a� Leşilor La cu
Aleşilor A>, inMIM2 titlul este: Războiul lui Alexandru Vodă cu Bog­
dan Vodă, ce-au ales (alegând M2M4) Bogdan Vodă tot oameni aleşi (M4
35 adaogă încă: din câţi avea) 16 Deci om. Ma, la] în M3 17 ci] şi M3
18 de abia AlLZ, peri re şi pagubă L3U, Deci] Apoi M3 19 şi atunci L3
[39]
39
oastea lui Bogdan Vodă, cu multe steaguri şi huciune, şi fără,
călărime, multă pedestrime. Văzând acestea Leşii, s'au tocmit
de războiu, şi au băgat în mijloc pre Alexandru Vodă.
Şi s'au tâmplat acest războiu a şasea zi după pacea ce
făcuse la Crasna. Şi s'au bătut mai nainte de apusul soarelui 5
până au înoptat, perind de amândouă părţile, până au năvălit
şi gloatele de pedestri, carii au făcut la strâmtoare mare moarte
în Leşi, tăind cu coasele vinele cailor; unde hatmanii leşeşti,
vrând să îmbărbăteze pre ai săi, şi-au pus ,şi ei capetele,
ales Piotru Odrivoz şi Nicolae Porava şi Buciaţskii. Şi acum 10
biruia Bogdan Vodă de n'ar fi dat ajutoriu Moldovenii lui
Alexandru Vodă, carii trecuse pădurea cu Podolenii, pre cari-i
trimisese cu carele, şi aceia s'au învârtejit la războiu de au
dat inimă celor pieitori, şi au îx1.pins pre oastea lui Bogdan
Vodă, de au început a fugi, şi au umplut pădurile, şi aşa cu 15
vitejia iar a Moldovenilor au întors izbânda la Lesi, ceia ce
pierduse acum războiul. Mulţi aleşi au perit într'acel răz­
boiu: Nevoerskii, Biascovskii, Davidovskii, şi alţii mulţi ca
aceştia.
Deci Alexandru Vodă, cunoscând că nu se va putea 20
aşeza la scaun, că pre vrăjmaşul său pre Bogdan Vodă,
măcar că-I înfrânsese cu acea dată, iară nici o pagubă nu-i
1 lui Bogdan Vodă om. M2, buci un", :iVP bucine UU buciume A 2
buciuma :iV12, şi2 om. A\ fără de L4:iVP 2 După călâr-ime M! ad. era,
aciasta M3, Acestea văzând A2, ei s'au M3 3 în] la Lai} 4 întâm- 25
plat L 4-5 după ce făcuse pace la L2 5 se făcuse Ma, s' om. :iVF,
mai înte M! de mai nainte M" 6 până ceA2U, dentr'amândoao L'M"
despre amândoao U de în doo LI de îrnbe A2L3 7 de pedestrime :iVP,
la strâmtoare om. A, moarte] vărsare de sânge M3 10 Porova UL 'L 5,
acmu M! amu Al om. L2L'M3 11 birue M', hi AIMI 12 pre care-i M" 30
carei îi L2 carii îi UL3M3 carele îi :iVIL 13 şi om. :iVF, aciia Al acie :iVP,
-- ��.titM3 14 celor] celorlalţi ce era M", pietoriV piitori MI 15 de
au început] de unde au prins :iVP, şi'] de MIM2, înpluse :iVF, şi2 om. M2
16 vitejie M2, întors] rămas M3, la Leşi] LeşiiVL5, ce om.U 17 acum
om. A2l,3UM, războiul om. MIM2, Inainte de Mulţi M! ad. dintre carii, 35
acum au perit AI, perise M3, într'acel] Într'acesta U în M3 17-18 Mulţi -
războiul acum întracest războiu mulţi aleşi au perit MIM2 18 Nie­
vorskii :iVP, Biasovskii AZ Besovskii VMz Biescovski UV 21 pre Bog­
dan Vodă vrăjmaşul său L3L' 22 -lam. A2MIMz, cu om. UV1rrz, mă-
car că ele acea dată l-au fost înfrănt M3 40
[40]
40
făcuse, că Bogdan Vodă şi cu oamenii săi, cumuşi era învă­
ţaţi a ţinea pădurile, măcar că se răşchirase din războiu
prin păduri, de iznoavă s'au strâns şi s'au tăbărât, socotind
să nu piarză nădejdea, ci de iznoavă să lovească pre Leşi,
5 că-i ştia că sânt slăbiţi de tot ajutoriul. Înţelegând acestea'
Leşii dinpreună cu Alexandru Vodă, şi văzăndu-se slăbiţi
de tot ajutoriul, măcar că înfrânsese cu deodată pre Bogdan
Vodă, ci al doilea rând nu era nădejde, că nimica lui Bogdan
Vodă nu-i stricase, că din oastea lui puţini perise, iară de
ta la Leşi cu totul perise; văzând că nu le slujaşte norocul, nu
s'au apucat de scaun, nici au aşteptat al doilea rând războiul,
temându-se să nu-i lovească Bogdan Vodă fără veste cu oaste
tocmită, şi cândai să nu pată mai rău de cât întâiu, să piae
şi din câţi au rămas, bulucindu-se dinpreună cu Alexandru
15 Vodă, cu toţii s'au tras de grab spre ţara leşască. Iară Bog­
dan 'Vodă, văzându-se curăţit de vrăjmaşii săi, s'au aşezat
la scaun.
Ce de aceste războae a lui Alexandru Vodă cu a lui
Bogdan Vodă, la une letopiseţe de ale noastre nimica nu scrie,
20 că pre Bogdan Vodă îl scrie fecior lui Alexandru Vodă, şi
au rămas pre urma lui la domnie. Iară în une izvoade de
ale noastre scrie de războaele lor, ca şi cronicariul latinesc,
1 săi] lui Al, cumuşi om. L3U 2 a ţinere L3UL5 a înţ-i.na U 3 dar
de Iznoavâ L'L'', de iznoavă] iarăşi M", tăbărât] bulucit L'L! 3-4 so-
25 cotind să nu piarză] nepierzând M3 4 ci de iznoavă] şi M3 5 că-i
ştia] că-i ştie MI ştiindu-i M3, că sănt om. L3U, Şi înţelegând M2, de
acestea l'vP 6 depreună M1M3, slăbiţi] slabi M3 5-7 Inţelegând - de
tot ajutoriul om,L3UL5 7 cu om. AlU, cu deodată] de acea datăL3UL5
7-8 ele lot ajutoriul -- ci om. M3 8 nădejde om. M1M2 8-9 nu era nă-
30 clejde de al doilea rând să se lovască cu Bogdan Vodă că nimică M3
9 puţină M2 puţin L3 9-10 de la Leşi -- perise om. MIM2 10 mai cu
totul A, perise] se topise LI, cu totul perise] peri re multă, se făcuse L3Jj,
deci văzând M3 11 de al doile M3 12 Bogdan Vodă om. L2, fără
veste om. U 13 şi om. L2, când ai om. L3UM3, să nu paţă] vor pe-
• 35 trece l\13, să pie MI 14 din 6m. A2, au mai rămas A2L3Ul\f2, şi din-
preună Al 13-14 să piae -dinpt�ună] ce numai s'au bulucit depreună M3
15 şi cu toţiiM3, mai de grabăl\{3 17 la] înL3UM3 18 Ce] ŞiL3U
om.l',F ale lui' A, ale lui" A Ul de ale noastre om. M3 20 îl scriu M3
20-21 şi cum să fie rămas M3 21 în] la M3 om. L3U, întru unele A 2 în-
40 tr'une AlU, izvode U, de mll. l\13 22 războele MI, Ialinesc] leşesc în
toate mss (cel leşesc în L)
[41]
41
însă mai pre scurt. Pentru aceia oare cum au fost, tot se
tocmesc că izhânda tot au fost a lui Bogdan Vodă, că au
rămas la domnie, şi au domnit 2 ani.
(
1451
De domnia lui Petru Vodă, ce l-au poreclit Aron.
Văleatul 6959.
5
După doi ani a domniei lui Bogdan Vodă, scrie letopi­
seţul cel moldovenesc că au venit fără veste Petru Vodă,
ce I-au poreclit Aron, şi au aflat pre Bogdan Vodă la sat la
Băuseni, din jos de târguI Sucevei, şi I-au lovit Vineri în ră­
vărsatul zorilor, Octomvrie în 16 zile, şi acolo i-au tăiat capul 10
lui Bogdan Vodă. Deci stătu la domnie Petru Vodă. Aran.
Războiul lui Alexandru Vodă cu a lui Petru Vodă la Movila.
In domnia lui Petru Vodă Aran, scrie letopiseţul cest
1455 moldovenesc că, în anul 6963, în luna lui Mai, venit-au
Alexandru Vodă, tatăl lui Bogdan Vodă, cu oaste asupra lui 15
Petru Vodă Aran, şi şi-au dat războiu la Movile. Ce norocul
cel prost a lui Alexandru Vodă nici aleea nu-l lăsă să izhân-
1 însă] numai M3, Pentru aceia] Ce M3 om. M2, După aceia M' ad.
mai pre scurt, oricum L2VUM3, ar hi fost M3, tot 1 că tot A om. M3 1-2 se
tocmesc] se potriveşte L2 2 au fost om. M2, tot au fost] n'au fost a lui 20
Alexandru Vodă ce U 3 "la domnie] domn M3, şi au domnit] dom­
nind M3, DU1Jă ani A ad. Zacialo 11. Scrie la un letopiseţ vechiu sărbesc
de Azarie călugărul izvodit, precum în zilele acestui Bogdan Vodă s'au
început a da clajde Turcilor, şi pentru aceia ne-au numit Bogclani pănă
astăzi. Acest Bogdan Vodă este tată lui Ştefan Vodă cel Bun 4 De] 25
Pentru M1M2 om. AL3UM3, ce] pre care (carile A2) A 5�in M" 6959 a
1455 fost corectat de scriitoru; ms în 6953, in A anul nu se află în titlu ci la
începutul capitolului 7 cel om. M3 8 ce l-au poreclit om. M3 8-9 la
satul Râusenii A 11 Deci] Dkcii AL2L3UM2 Decii M1M3 de U şi dup'a-
ceia Al, au stătut A, Aron Vodă A 12 a lui om. L3U, Movili M1M2 30
13 cest] cel în mss afară de LI 13-14 În domnia - moldovenesc că] Scrie
letopiseţul cel moldovinesc că domnind Petru Vodă Aron M3 14 au
venit NMB li lăsă] sluji l'vP
[42]
42
dească, că dând războiu viteja.şte de imbe părţile, birui Petru
Vodă pre Alexandru Vodă. Văzând Alexandru Vodă că pierdu
războiul, fugi la Cetatea Albă, şi acolo s'au să vârşit. Iară
Petru Vodă au domnit doi ani.
5 De acest războiu a lui Petru Vodă cu a lui Alexandru
Vodă, cronicariul cel latinesc nimica nu arată.
Acest Petru Vodă au izvodit întâiu şi au început a da.
dajde Turcilor.
10
De domnia lui Ştefan Vodă, ce-I ZIC ce! Bun, feciorul
lui Bogdan Vodă, şi de multe războae minunate ce au făcut.
Văleatul 6965.
1457
După doi ani a domniei lui Petru Vodă Aran, rădica­
tu-s'au de la ţara muntenească Ştefan Vodă, feciorul lui
Bogdan Vodă, cu multă mulţime de oaste muntenească, şi
15 din ţară adunaţi, şi au intrat în ţară. Şi silind spre scaunul
Sucevei, i-au eşit înainte Petru Vodă Aran pre Siret, la sat
la Doljeşti, la Tină, şi s'au lovit în ziua de Joimari, Aprilie 12,
1 de îmbe] de (displ'e;A2) amândouăiA2VUlVPlVlZ, au biruitlVP 2 Vă�
zând Alexandru Vodă om. V, au pierdut M" 3 şi fugi L>, au fugit Ms,
20 sfârşit L 4 Petru Vodă Aron A 5 De cest MIM2 Acesta L2, a lui2
om. UM2, a lui Alexandru Vodă CII a lui Petru Vodă M3 6 la-
tinesc] leşesc în toale mss, nirnicajnu arată] nu scrie M3 5-6 om. A
7 Petru Vodă Aron M3, au început şi au izvodit a da M3 8 dajde]
bir M3, După Turcilor A ad. iară alţii zic că de la Bogdan Vodă s'au în-
25 ceput, pr-ecum s'au pomenit mai sus la domnia lui. 9 De] Pentru lVPlVP
om. AU, ce-i zic om.L4M3 !l-10 feciorul lui Bogdan Vodă om.V 10 mi­
nunate a lui MI a lui minu- M2, ce au făcut om. VL3U, şi de multe şi
minunate războae în domnia lui ce au făcut M3 11 Văleatul 6965] şi (şi
om. A2) când s'au domnit au fost (fost-au A2) cursul anilor 6005 Aprilie
30 12 Joi A din în anul 6965 Ma 12 Acest domn Ştefan Vodă după 'ine. A,
domnii sale lui MI 13-14 Ştefan Vodă feciorul lui Bogdan Vodă om. A
14 multă om. LaUM3 15 Dupc� adunaţi L4U ad. după firea Moldovenilor
gata la domnie noao; autorul ddnotăriior marginale din L3 a adăogat ri
aci printre rânduri aceste cuointe; pe ca1'i însă în urmă le-a Şte1'S, aici în
35 ţară Ma, spre] la M2 16 Petru Vodă Aran inainte V, la satul L3L'
16-17 la sat la Doljeşti (Joldeşti M3) pre Siret la Tină UM3 17 s'au lo-
vit] şi-au dat războiu M3
[43]
43
şi infrânse Ştefan Vodă pre Aron. Ci Aran Vodă nu se lăsă
cu atâta, ci de iznoavă s'aubulucit, şi al doilea rând se lovi
cu Ştefan Vodă la OI' bie, şi iarăşi izhândi Ştefan Vodă, şi
prinse pre Petru Vodă Aron, si-i tăe capul, după ce au domnit
2 ani. 5
Când s'au strâns ţara ia Direptate, şi au ră.dicat domn
pre Ştefan Vodă.
Deci Ştefan Vodă strâns-au boerii ţării şi mari şi mici
şi altă curte măruntă, dinpreună cu mitropolitul Theoctist
şi cu mulţi călugări, la locul ce se chiamă Direptate, şi i-au 10
întrebat pre toţi, este cu voia lor tuturor să le fie domn.
Iară ei cu toţii au strigat Într'un glas: În' mulţi ani de la
Dumnezeu să domneşti! Şi de aci cu toţii l-au rădicat domn
cu voia tuturor, şi I-au pornăzuit spre domnie mitropolitul
Theoctist, şi de aco lea luă Ştefan Vodă steagul ţării Moldovei, 15
şi se duse la scaunul Sucevei.
Deci Ştefan Vodă, gătindu-se de mai mari lucruri să
facă, nu cerca să aşeze ţara, ci de războae se gătea, că au
1 au înfrânt lVP, pre Petru Vodă Aran lVIS, Ci] Deci lVP 1-2 $i
nu se lăsă Petru Vodă cu atâta M3 2 de iznoavă] iară lVF s'au bu- 20
Incit] se buluci LI s'au strâns buluc lVP, şi om.lVP 2-3 al doile rând
la Orbic de s'au lovit cu Stefan Vodă M! 3 cu Ştefan Vodă om. A, ia­
răşi) iară AlVP, izbândi] au izbândit M3 birui A 3·4 şi-l prinse A că au
prins M" 4 şi i-au tăiat Ms, după ce] şi M'M", au domnit] au fost
domn M3 4-5 după ce - 2 ani] de-şi răsplăti moartea tătâne-său lui 25
Bogdan Vodă A. fi Dupa la M3 ad. locul ce se cheamă, Dreptate LI
Direptaate MI 6-7 şi au rădicat domn pre Ştefan Vodă om. A, l'itlu[
om. LSU 8 Deci om. ]\1[3, strânse MIlVP au strâns M3, ţării om. 1:[3
9 mănuntă AIMI, depreună Al înpreună LIl\F, cu) şi L3U, Theoctist
mitropolitul M3 10 locul ce se chiamă om. M3, Dreptate UL5 Dr-ep- 30
taate MI 11 este-le A, voe A, lor om. A2V, este - domn om. UUV
12 Iară om. A, Iară ei - glas] Atunci toţi cu un glas au strigat M3 13 să
domneşti om. L 13-14 Şi de aci - tuturor) Şi cu voia tuturor I-au ră-
dicat domn lVIS 14 voe MI, cu voia tuturor om. A, spre] la L3U de lVIS
14·15 Theoctist mitropolitul M3 15 acolo lVP, luo A2lVPMz au luat M", stea- 35
gurileU 16 se duse] au mer s M'', la scaunul domnesc la Suceavă M"
17 mai om. MIl\f2 18 războiu A2V1f2, se gătie lVF
[44]
r.
li
I
44
împărţit oştii sale steaguri, şi au pus hotnogi şi căpitani, ca­
rele toate cu noroc i-au venit.
Când au prădat Ştefan Vodă ţara săeulaseă ..
Scrie letopiseţul cest moldovenesc că, fiind Ştefan Vodă
o om războinic şi deapururea trăgându-l inima spre vărsări
de sânge, nu peste vreme multă după ce se aşeză la domnie,
ci în al cincilea an a domniei lui, în anul 6969, rădicatu-s'au 1461
Ştefan Vodă cu toată puterea sa, şi s'au dus la Ardeal de
au prădat ţara săcuiască, Nici au avut cine să-i iasă îm-
10 potrivă, ci după multă pradă ce au făcut, cu pace s'au în­
tors înapoi, fără de nici o sminteală.
Ci de această poveste cronicariul cel latinesc nimica nu
scrie; încă şi alte semne multe sânt de nimica nu însem­
nează de înse, iară letopiseţul nostru, măcar că scrie cam
15 pre scurt, însă le însemnează toate.
In al şaselea an a domniei lui Ştefan Vodă, în anul
6970, Iulie 22 de zile, loviră pre Ştefan Vodă cu o puşcă în- 1462
tr'o gleznă, la cetatea Chiliei.
Iară în al şaptelea an a domniei sale, în anul 6971, Iulie 1463
20 5 zile, luatu-si-au doamnă de mare rudă, pre Evdochia de
1 şi au pus om. L3V 2 toate tot cu Jj 3 ţara Ştefan Vodă
cea săcuiască L3 4 cest] cel L 0112. M3 5 depururea A -M, vărsare A
6 peste] pesti A 1Ml se zăbovi M", multă vreme L2L3V, s'au aşezat M',
după ce - domnie om. A 7 După ci Al ad. se sculă, a] al VL'M2
25 ain. MI, lui] sale A1L3L"lM3, a domniei lui] se sculă den domnia sa A 2,
După 6969 VV ad. şi de la Hristos 1.4131, în L3 este adaos pe margine de
altă mână: i ot Hristos 1Ml1, rădicăndu-se A 8 Ştefan Vodă om. A,
cu om. A2 9-10 Împotrivă] Înainte 1\12 10-11 s'au Întors cu pace îna-
poi M3 s'au Întors înapoi cu pace L3V 12 latinesc] leşesc LM1M2M4
30 13 încă] şi încă AM1M2 Însă V, şi om. MI, multe om. L3, multe sem-
ne UV, de] şi ALI care L3UM·�, nimica om. M3, nu le L3UM3 13-14
însemnează] scrie nici însemnea\;ă M2, nu Însemnează nimica A 14 de
însile A 2 de dănsele AlU de aceStea M2 om. L3VM3, letopiseţul] cronica-
riul LI, can L3UM2 mai UM3 15 însă] iar A1L3 dar U, toate le in sem-
30 nează AIL3 16 Iară în înc.M3 176971 L2L3V, au lovit M' 17-18 în- 1463
tr'o] în AM" 19 in om. VL\ 6972 VL3U 20 Luat-an MIM2 şi-au 1464
luat M3, de mar-e rudă om. M3
'""""
[45]
45
Adunând Ştefan Vodă multă oaste de ţară, vrând să
răscumpere cetăţile care le luase păgânii de la alţi domni,
pogorât-au cu toată puterea sa spre cetatea Chiliei, şi sosind
la cetate Miercuri spre Joi la miază noapte, au încunjurat
cetatea. Insă Joi nu s'au apucat de harţ, iară Vineri des de 10
dimineaţă au început a bate cetatea, şi aşa toată ziua s'au
hărţuit pănă în seară, iară Sâmbătă se închinară cei din
cetate, şi întră Ştefan Vodă în cetatea Chiliei, şi acolo pe­
trecând 3 zile, veselindu-se, lăudând pre Dumnezeu, îmblânzea
oamenii în cetate. 15
De aci şi la Cetatea Albă au tras, şi multă năvală fă­
când dobândi şi Cetatea Albă, şi aşa amândouă cetăţile cu
multă moarte şi perire de ai săi le dobândi, carele intărindu-le
cu bucate şi cu slujitori, au lăsat pre Isaiia şi pre Buhtea
la Chiev, sora lui Simeon împărat. Iară cronicariul cel <lati­
nesc) scrie că au fost Evdochia fată lui Simeon împărat,
iară nu soro
Când au luat Ştefan Vodă Chilia şi Cetat� Aibă de la păgânl,
Văleatul 6973, Ghenarie 23.
5
1 Simion MIM2, Impăratul L2VUM21mpăratul Moscului A, cel 20
om. L2L3U 1-2 <latinesc> leşesc în mss 2 Evdochia om. L3U, îm-
părat om. MIM2 3 sorA2LMIM2 soru A'Ms 4 Când] CumM3, pă-
gâni] Turci M3, de la păgâni Chilia şi Cetatea AlbăL 5 AI'kclo\l\d Ghe­
narie 23 AM1M2 om. UL3U, În AL2l\f3 data se află la începutul capitolului
6 Adunând] Aducând MlM2M4 Ducând LI, de] În VL3U 7 orăscum- 25
per-e M', cariL,3UM3careleUL2carileA2, Ie om.M.' 9Iacetateom.M3,
la miezul nopţii Al 10 des M2M3 d-ss Al dins A2L2 d-sns L' diz V, de-
om. MIM3 12 hărţuit] hărăţit M3 10-12 Insă Joi - se Inchinarâ] şi
aşa toată zuoa s'au hărţuit până În seară, Vineri de dimineaţă; iară
Joi au şezut pre loc, nu s'au apucat de har-ţ, iar când au fost Sâmbătă 30
s'au închinat M2 şi aşa a doa zi toată zioa s'au hereţuit până în sară,
iar a treia zi au şezut pe loc, nu s'au apucat de hărţ, iar când au fost a
patra zi s'au închinat M! 13 au Intr-at M" 13-14 petrecu A'L 14 şi
veselindu-se Vr..z. şi Iaudănd AIM3 lăuda L3U, şi îmblânzia A1L3L'M2
15 pe oamenii VU, în] din LIL3U 16 De aci] Deci MI De acolo M3 35
17 au dobândit Ma, După cetăţile ad. dobândi M" 17-18 şi aşa cu multă
perire amândoao cetăţile dobândi L3U 18 de ai săi om. U, moarte şi
peri re de ai săi] văr-sare de sânge 1VI", le dobândi om. ]\1[2, care L2L3U,
tntărindu-Ie] le-au lntăr it lVP
[46]
46
pârcălabi, ca să le grijască, iară el s'au întors la scaunul
său la Suceava.
Iară in al zecelea an a domnii sale, în anul 6974, Iunie 14t3o
10, au început a zidi mănăstirea Putna, spre slava lui Dum-
5 nezeu şi a prea curatei fecioarei Mariei.
Războiul ce au făcut Ştefan Vodă cu Mafeiaş, craiul
unguresc, la Bae.
Mateiaş, craiul unguresc, bizuindu-se puterii sale şi meş­
terşugului său, cu carele pre mulţi din vecinii săi i-au surpat
10 şi i-au supus, carele de multe ori războae făcea cu Turcii şi
cu noroc izbândea, neavând nici o pricină direaptă asupra
lui Ştefan Vodă, ci numai ca să-I supue să fie supt ascultarea .,
lui, ca să-i fie cuvântul deplin, de care lucru de multe ori se \1.
lăuda Mateiaş craiu, că câte războae face Ştefan Vodă cu •
15 puterea lui le face, şi de supt ascultarea lui face izbândă, şi
vrând de ce se fălea ca să arate că-i adevărat, au trimis sol
ca să i se închine Ştefan Vodă, ci Ştefan Vodă n'au prii mit.
Mai apoi, văzând Mateiaş craiu volnicia lui Ştefan Vodă că
nu o poate supune, strângând multă oaste a sa şi ajutoriu
20 luând de la alţii, au purces în anul 6975 şi au tras spre Moldova, 1467
I
d
1 ca să le poarte grija să le grijască U, el] Stefan Vodă M3, s'au
întors inapoi L2 2 său] lui M3 1-2 scaunul Sucevei UL3L4 3 Iunie]
Iulie A2L 4 au inceput Stefan Vodă M3 5 După prea curatei ad.
maicei Al, feciorii MI 4-5 spre slava -- Mariei! intru lauda prea cu-
25 ratii şi prea blagoslovitei şi slăvitei stăpâni noastre, născătoar de Dum­
nezeu şi pururea fecioarei Mariei Ma 6 Războiul lui Ştefan Vodă ce au
făcut UM3, Mătiiaş MI 7 la Bae om. M3 8 Mâtieş MI Măteiaş 1W,
bizuindu-se] chibzuindu-se MIM2 9 cu] pre M1M2, care L3U 10 sup-
pus MI pus jos M2 biruit supunându-i L3U, făcea războae M2 11 dreap-
30 L:iUom.L3U 13d�carelucrulcândM3 14craiulungurescM2, câte
om, M2, r-ăzboae] izbânde A2, făcea LI, cu] toate cu M3 15 le face]
Iăcea L', făceas L', şi2] şi de acii M' 16 de ee] de cei a ce A! om.lYF,
fălea] lăuda M3, ca să] să A2, să se M2 ca să se L3U, ar.ste M3, că-il
cum este As, ca să ar-ate că-il ,ă facă ca să fle L>, soliL2L3L"M3 17 ca
35 să - Vodă-] la Ştefan Vodă sa i se inchine M3, ci] iară M3, Vodă"
om. MI 18 Mai apoi] Dece M3� voInicie MI 19 o putea U, străn-
gându-ş U au strâns M3, multă oaste a sa] oastea sa lYJIlW 19-20 şi
luând ajutoriu şi de la alţii A şi ajutoriu de la alţii Iuund L3L' 20 în]
la L3L', tras] Intr-at MIM2 eşit Ma, spr-e MI la LIL' în M3
[47]
47
, şi zicea că cu cale merge, ca să, ducă la scaun la Moldova
pre Petru Vodă. Şi trecând muntele au eşit la Trotuş Noem­
vrie 19; de acelea luând drumul au sosit la Roman Noemvrie
29, şi acolo s'au odihnit până a şaptea zi, prădând şi jăcuind ;
iar a opta zi, Dechemvrie 7, au ars târgul Romanul, şi de aci 5
au luat drumul spre Suceava, prădând şi arzând, şi silea la
scaunul Sucevei. Mai apoi, socotind ca să nu rămâe vre-un
unghiu nepipait de dânsul, au lăsat drumul Sucevei, unde-l
aştepta Ştefan Vodă, şi la Bae şi-au întors calea. Şi au sosit
la Bae Luni, Dechemvrie 14 zile, şi acolea, cum nu vrea avea 10
nici o grije de nici 'o parte, lăsându-şi oastea fară nici o pază
la băuturi şi la prăzi, unde având Ştefan Vodă ştire şi prin­
zând limbă, Marţi noaptea, Dechemvrie 15, au aprins târgul
asupra lor, când ei era fără nici o grije. Şi fiind ei beţi şi
negătiţi de războiu, i-au lovit Ştefan Vodă cu oaste tocmită 15
în răvărsatul zorilor, de multă moarte şi perire au făcut
într'înşii, că ei, nefiind tocmiţi de războiu, nimica de arme
nu s'au apucat ci de fugă; nici urma să ia, carii scăpa, că
fiind noapte, neştiind încătro vor face, în toate părţile ră­
tăcea, de-i vâna ţăranii În zăvoae prin munţi, unde vre-o 20
1 merg-e L2, ca om. M3, la"] in M3, După Moldova ad. domn Ma
2 Vodă om. Al, trecând muntele om. M3, eşit] trecut A\ Totrus A2M3
3 de acolo A2LM3, luând drumul om. M3, sosit] mers M3 3-4 Noem-
vrie 19 LI om. L2L3U 4 acolea UL3L4M2, jăfuind LM2 5 Dechem-
vrie 7 om. L2LSU, ars] aprins M3, Romanului LIMIM2 5-7 şi de 25
aci - Sucevei] şi au purces spre Suceavă să apuce scaonul M3 7 Şi
mai apoi socoti M3, ca om. UM3 8 de insul U de dansul întreg L2,
drumul Sucevei] calea despre Suceavă M3 9-10 şi la Bae -Ia Bae]
�i s'au întors la Bae şi au sosit la Bae V şi-au întors calea la Bae
unde au sosit L3L4 şi au luat spre Bae unde au sosit M3 10 şi acolo 30
la BaeM3, cum] ca cum L'L", vrea] arL3UM3 11 nici' om. AlMI,
nici de o parte M2 de o parte AIMI de oaste L2L3L4, lăsând oastea LIL2
fără de A2L2M2, pază] grijă nici pază ci A" 12 şj1 om. L2L3L4M3,
prade MIM2 jacuri M'\ unde] de care lucru Ma 13 noaptea om. M"
14 fără de A2M3, ei"] şi A 14-15 şi negătiţi de războiu om. Ma 16 de) 35
deci UL5 şi M2 16-17 de multă -- într'Inşii] de au făcut multă moarte
şi perire în Unguri M3 17 că ei'" fiind netocmiţi L2L3U, ar-m-e A t
18 şi nici V, Uupa să ia ad. nu ştia VL3U, că) ci L3U 19 neştiind
de nu ştia AMa, încătrău L" face] merge A2, în toate părţile om. L2LaL4
20 de-il Deci îi Ma, prin 1 pre în L' şi prin M2M3, unde vre-o - p. 48, 6 40
nu în mulţi om. U
[48]
De prădarea Săcuilor.
Scrie letopiseţul cel moldovenesc că într'acelaş an,
12.000 periţi s'au aflat. Mai apoi şi singur craiul, rănit de
săgeată foarte rău, deabia au hălăduit pre poteci de au eşit
la Ardeal.
Aşa noroceşte Dumnezeu pre cei mândri şi falnici, ca
5 să arate lucrurile omeneşti cât sunt de fragede şi neadevere,
că Dumnezeu nu în mulţi, ce În puţini arată puterea sa,
ca nime să nu nădăjduiască în puterea sa, ce Întru Dum­
nezeu să-i fie nădejdea, nici fără cale războiu să facă, cărora
li-i Dumnezeu împotrivă.
Pre aceia vreme având Ştefan Vodă prieteşug cu Leşii,
au trimis din dobânda sa şi craiului leşesc pre solii săi.
Iară, Mateiaş craiu, dacă au scăpat, de iznoavă gătise
oaste ca să vie asupra lui Ştefan Vodă, ce viindu-i alte greu­
tăţi despre ţara ceşască, s'au Întors la Ceşi cu oastea sa.
lntr'aceia şi craiul leşesc, oblicind că va să meargă Mateiaş
craiu asupra lui Ştefan Vodă, au trimis soli că-i va da aju­
toriu, de-i va trebui, împotriva lui Mateiaş, şi i-ar fi dat, de
nu s'ar fi părăsit Mateiaş craiu de acel gând.
Pre aceia vreme, Noemvrie în 25, s'au săvârşit Evdo­
chia, doamna lui Ştefan Vodă.
1 s'au aflat periţiL2M2, singur] fnsuşi A« om.L2L3V, fu rănit MIM2
2 deabia] abiaM3M' cu puţini (-neiV) de (om.Li) abiaL2L3V, potici M!
25 o potică V potecă L3V 4 ca] pentru M3 5 să se arate AM2, nea­
dev-kre MIM2 neadevărate ALM3 7 să nu se nădăjduiască M2M3, în]
întru M2, ca nime - puterea sa om. L 8 -i om. UL\ războae AIMIM3,
să nu facă AIL2, nici să facă războiu fără cale L3V, cărora] căL!
9 le este VL\ înpotrivă Dumnezeu V 8-9 cărora - împotrivă] că Dum-
30 ne zeu celor mândri se pune 'mprotivă rvra 10 acele vremi M2, prie-
tinie M! 11 din] de în Ls, pre] pen A« 10-11 Pasajul acesta se aţta
în A ca notă marginală 12 ceaiul unguresc M3 12-13 gătise oaste] se
gătise L3V 13-14 greotăţi AIV�3M2 14 ceşască] Ieşascâ Llvî- 15 În-
tr'aceia] Atunci M", şi om.VL4"oblicind] înţelegând M" 16 GoIALIL3U,
35 că-iJ de-iMIM2 zi când că-i A 1\7 Mateiaş craiu Llvî! 18 acel] acest L",
de acel gând Mateiaş craiu Ma 19 în 25 a lui Noemvri Ms, săvârşit]
prestăvit Al pristăvit A« 19-20 Evdochia om. VL3V 21 De] Pentru M'M",
Titlul om. Ma 22 cel] cest A om. UM3 '
10
"lj
l
,j
It
15
i
I
il
20
[49]
după războiul lui Ştefan Vodă ce făcuse Ia Bae cu Mateiaş
craiu, s'au rădicat Ştefan Vodă cu toată puterea sa, vrând
să-şi răscumpere strâmbătatea sa, ce-i făcuse Ungurii când
venise cu Mateiaş craiu la Bae, s'au dus la Ardeal, de multă )
pradă şi robie şi ardere au făcut în ţara săcuiască, nea vând 5
cine-i sta împotrivă, şi cu pace s'au întors înapoi fără de
nici o sminteală.
Ci de această poveste, ce spune că au prădat Ştefan
Vodă ţara săcuiască, cronicariul cel latinesc nimica nu scrie.
Când s'au împăcat Ştefan Vodă cu Mateiaş, craiul unguresc. 10
Deci, după puţină vreme, au încetat vrajba între craiul
unguresc şi între Ştefan Vodă, că văzând ei că vrăjmaşul
lor şi a toată creştinătatea, Turcul, le stă în spate, şi de vol­
nicia tuturor întinde mrejile sale ca să-i cuprinză, şi ară­
tându-se prieten, cu multe cuvinte de înşelăciune, şi către 15
unul şi către altul, ca să-i poată zădări cap de price şi SEt
înceapă zarvă, gândindu-se că intr'acele amestecături i se
vor închina lui pentru să le dea ajutoriu, şi mai apoi îi va
pleca şi supt jugul său, văzând această înşelăciune Mateiaş
craiu şi cu Ştefan Vodă s'au împăcat şi s'au aşezat, şi încă, 20
după pace aşezată şi legătură tare ce făcură amândoi, au dăruit
1 după războiul cel moldovenesc a luiL, făcuse] au avutM" 2 Vo­
dă om. MI, puterea] oastea L2, sa om. M3 3 După sLrâmbătatea sa L
ad. şi prada 3·4 când venise om. M3, când - Bae om. LI 4 cu Ma-
teiaş craiu om. A, După s'au dus A ad. şi el, de] şi M3 5 şi' om. V, 25
şi ardere om. M3, şi neavând M2 6 şi om. VU, înapoi om. A 8 Ci]
Pentru M3, de om. M, ce se spune M2' 9 latinesc] Ieşesc în toale
mss 8-9 om. L 10 Când s'au împăcat] Impăcăciunea lui L3U, un-
guresc om. L3U 11 Deci după] Nu peste multă M3, şi vrajba VL3U
13-14 şi volnicieiA şi asupra volniciei M" 15 prieten urmează înL2 după 30
Înşelăciune, cuvinte înşelătoare M3 16 ca să-i poată zădări] ca să-i
zădărască şi să afle M3, şi2 om. M3 17 gândind că A I socotind Ma, În-
tre acele MIM3 18 pentru] ca AI, ajutoriu să le dea L2, şi om.NP
18-19 îi va pleca pre amăndoi supt ascultarea sa (lui LI) şi supt jugul său L
19 ce văzând aceste Inşelăciuni M! 21 tare] mare A2, legături tariM 3, 35
ce om. AI, făcuse A 20-21 şi Încă - dăruit] şi făcură tare legătură
Între ei şi au dăruit L3U
332.58
,].
[50]
/
50
Mateiaş oraiu pre Ştefan Vodă cu 2 cetăţi mari la Ardeal,
anume Balta şi Ciceul.
De nişte Tătari ca au lntrat În ţară să prade.
Văleatlil 6978. [470
5 Rădicatu-s'au multă mulţime de oaste tătărească şi au
Intrat in ţară să prade, cărora prinzându-Ie ele veste Ştefan
Vodă le-au eşit Înainte, şi la o dumbrava ce S8 chiamă la
Lipinţi, aproape de Nistru, i-au lovit Ştefan Vodă cu oastea
sa, A vgust 20, şi dând războiu vitejaşte i-au răsipit, şi multă,
ro moarte şi peri re au făcut într'înşii, şi mulţi au prins in robie,
şi le luă tot pleanul.
De care lucru CU1l0SCU Ştefan Vodă, că ajutoriul nu f
de aiurea i-au fost, ce numai de la Dumnezeu şi de la prea
curata maica sfinţii sale, şi cu malle laudă şi izbândă s'au
15 întors înapoi la scaunul său la Suceava.
Când au sfinţit Ştefan Vodă mânăstlrea Putna,
Dacă se întoarse Ştefan Vodă de la acel războiu cu
noroc ce izbândi pre acei Tătari, spre lauda aceia mulţă­
mind lui Dumnezeu au sfinţit mânăstirea Putna, care e1'0-
20 zidită de dânsul, Septemvrie 3 zile, întru lauda a prea cu-
2 anume om. L2L3L4 3 De] Pentru M, să prade om. L3L4 4 in A
anul e pus la începutul capitoiului, ia!' în M3 în cursul lui după să prade
5 Hădicatu-s'au multă] Venit-au M3, mulţime de Tătari L3L4 Sca să o
prade L3L4 6-7 cărora - Vodă] iară Stefan Vodă prinzind de veste M3
2;) 7şiom.M B i-auţ şi s'au Ms, 'Ştefan Vodă om.M" WşipremulţiA1M"
i-au prins A1 prinse L2, în robie] vii M3 l l.le-au luat A1M1M2, plea nul
tot M1M2 HJ-l1 şi prinşi .mulţi În robie şi tot rpleanul le-au luat L3V
12 cunoscând în toate rnss 12-13 că nu i-au fost ajutoriu de aiurea M2
13 i-au fost om. L'L3U, numai om, L3L'�, ce de la Dumnezeu numai U
:30 14 sfinţii sale] sa A', şjl omss:', mari laude M' 15 Înapoi om. AU,'
16 mănăstirea sa Al, Peutr-u isflntireaimânăstirei Putnei 1\13 17 s'au
întorsUM'M"18 ce-l izb�î,naiM1M2 17-18 cu noroc ce izbăndi] cu
izbândă ce au făcut de au bătut M3 18-1,9 au mulţămit M3 19 şi a
sfinţit M"20 de dansul] de Ins M2, . Septemvrie 3 zile om. M3, întru]
35 spre M", a om. Ml
[51]
51
ratei fecioarei Mariei, maieu Domnului nostru Iisus liIristos,
la care sfinţenie multă adunare de călugări au fost, şi singur
Theoctist mitropolitul şi Tarasie episcopul dinpreună cu Iosif
arhimandritul şi egumenul Putnei. Zic că au fost la liturghie
arhiepiscopi şi preoţi şi 'diaconi 64 la jirtă vnic. 5
Când au intrat zavlstle Între Ştefan Vodă şi Între Radul Vodă,
1470 şi de arderea Brăilei. Văleatul 6978.
lntr'aceia vreme întră zavistie între Ştefan Vodă şi între
Radul Vodă, domnul muntenesc, pre obiceiul firei omeneşti
de ce are de aceia pofteşte să aibă mai mult, de nu-i sosi 10
lui Ştefan Vodă ale sa:le să le ţie şi să le sprijinească, ci de
lăcomie ce nu era a lui încă vrea să, cuprinză. Strâns-au
ţara şi slujitorii săi, şi au întrat în ţara muntenească de au
prădat marginea, Fevruarie 27, şi au ars Brăila, Marţi în
săptămăna albă. 15
1471 De tăerea capetelor a nişte b081·i. Văleatul ;6979, Ghenarie 16.
Tăe Ştefan Vodă pre Isaia vornicul şi pre Negrilă pa­
harnicul şi pre Alexa stolnicul, în târg în Vasluiu.
1 Mariei om. L3U, a Domnului L2L3L\ lui Iisus M! 2 de om. L2,
au fost de călugări L3, şi singur] şi însuşi L2L3L4M2 om. A 3 înpreună M3 20
depr eună LI 4 igumenul A2L3 eguminul M35 După arhiepiscopi A
ad. şi episcopi, şi' om. M3, jsr-tăvnic L' j-srtvenic Ls j·!-.rh.vnec Li 6 Pen-
tru zavistia ce-au Intrat M3, După Radul Vodă UL3L4M3 ad. domnul mun­
tenesc 7 şi pentru arderea Brăilei în anul 6978 M3, in A anul e la
începutul capitolului 8 Inlr'acele.vremi au Intrat M3 9 domnul Mun- 25
tenilor U 10 aceia] ce M3, să aibă om. A2L, mai mult să aibă Alşă
mai aibă MI, de] că AI om. M3, SOSh M2 sosî« M3 ajunse A ajungea L3L4
11 Ie! om. M', să le ţie ale sale M2 12 ce] celece Ma şi ce Al, să le
cuprinză AIV1VP 14 Fevruarie .26 L3L4L5 14-15 Marţi urmează în A2
după albă 16 a nişte] unor L3L" Titlul om. M3 17 În anul 6979 Ghe- 30
narie 16 înc.U, Tăiat-au M2 18 Alexe AlL3L4, în târguI Vasluiului
(Vaslui M2) A2M2 om. L'lU 17-18 Iară în anul (\979, Ghenar 16, au tăiat
Stefan Vodă pre Negrilă păharnicul şi pre Alexa stolnicul şi pre Isaia
vornicul M!
[52]
1
1
I
;t
î
I
,1
,
!
j
/
52
Războiul de la Soei, când s'au bătut Ştefan Vollă eu Radul Vodă:
domnul muntenesc. Văleatul 6919, Martie 7.
Radul Vodă, văzând atâta pradă în ţara sa, ce-i făcuse
Ştefan Vodă, nu vru să lase să nu cerce strâmbătatea sa.
5 Ci pururea se tâmplă, cela ce va să-şi întoarcă bătaia de
două ori îl bat, că strângând oastea sa şi vecinească au venit
asupra lui Ştefan Vodă, iară el ca un leu gata spre vânat
de sârg s'au pornit, şi la Soei le-au eşit înainte, şi dând
războiu vitejaşte, Martie 7, nu mai puţin de vitejia Moldo-
10 venilor, carii era gata au să moară au să izbândească, de
cât de meşterşugul lui Ştefan Vodă, Radul Vodă pierdu răz­
boiul cu multă pagubă de ai săi, că pre toţi i-au tăiat, şi
toate steagurile Radului Vodă le-au luat, şi pre mulţi viteji
i-au prins vii, şi pre toţi i-au tăiat, numai ce-au lăsat vii doi
15 beeri de cei mari, pre Stan logofătul şi pre Mircea comisul.
De un cutremur.
Într'acelaş an, A vgust 29, fu cutremur mare de pământ
peste toată ţara, în vremea ce au şezut domnul la masă
la prânz.
'1471
I
r
20
Văleatu! 6980, Septemvrie 4.
Adus-au Ştefan Vodă pre Maria din Magop de o an luat
lui-şi doamnă.,
1472
1
I!
I
h
2 Data om. A 1, Martie 7 om. lVJ3 1-2 când - Martie 7 om. LJU
3 După Vodă L3UM3 atl. domnul muntenesc 4 n'au vrut M\ ca să
25 lase M2, să nu-şi cerce M2 ci să cerce L4 5 se întâmplă A2LIVM2
6 strângându-şi L3L', oaste a sa L2 8 i-au eşit. VM2 9 Martie 'i om. L2,
numai în toate mss, puţini AL2M2, de] den U 10 de om. M2 11 iară
Radul Vodă M2, au pierdut lVP 12 că mulţi au păgubit de ai săi LI
13 toate om. L2, viteji om. M 14 i-I om.lW, pre doi M3, doi vii MI
30 14-15 doi boeri de cei mari vii M2 15 pre" om, M2, şi pre] i V, comisul]
căpitanul LI 16 După cutremur MIM2 ad. mare ce au fost, Titlul om.lVra
17 Intr'acestaş M2, Avgust 20 OU, fu] s'au făcut un M3, de pământ.
om. M3 18 vreme L3M3 19 la] de M3 20 Iară în anul i17c.lVP, Septem­
vrie 14 M3, Septemvrie 4 om. AL, În L2UM data nu e ca titlu 21 Au
35 adus ALIMt, Marie MI, Mangop AI Magopi UMIM2, luat-o AIlVP 22
lui-şi] lui AI şie MIM3
[53]
---
53
AI doilea războiu a lui Ştefan Vodă cu Radul Vodă la
1473 Izvorul Apei. Văleatul 6981, Noemvrie 8.
Ştefan Vodă, flindu-i aprinsă inima lui de lucruri vite­
joşti, îi părea că un an ce n'au avut treabă de războae că
are multă scădere, socotind că şi inimile voinicilor în războae 5
trăind se ascut, şi truda şi osteneala cu care se deprinsese
este a doua vitejie; strânse de iznoa vă oaste, şi luă pre Băsă­
rabă Laiotă ca să-I ducă la ţara muntenească, să-i pue domn.
lani socoteşte, că supt un copaciu bun câţi se mistuesc,
sau câtă laudă îşi adaoge nu numai purtătoriul ce şi ţara, 10
când năvălea la dânsul şi la ţară şi domnii cei streini să-i
ducă la domnie, şi cu ajutoriul lor era cu nădejde că vor izbândi.
Şi întrând Ştefan Vodă în ţara muntenească, se gătea
să dea războiu Radului Vodă, ce văzând Radul Vodă că nu-i
va putea sta împotrivă, în 18 zile a lui Noemvrie au dat 15
dos cu oastea sa, şi s'au dus la scaunul său la Dâmboviţă.
Aicea să socotim.
Că iată că letopiseţul cellatinesc nu spune că s'au bătut
3 zile războiul, de aci să fie dat dos Radul Vodă, ce spune
că, dacă au văzut că nu va putea sta împotrivă lui Ştefan 20
1 Pentru războiul al doilea MIM2, cu a (al A2) Radului A2L2 2 No-
emvrie 8] Iulie lvra om. MIM2 3 -i om. UL"UM2, inema aprinsă de A \
lucrurile A2, având inemă aprinsă spre lucruri M3 4 războiu AL2L3U
5 scădere] pagubă M3, războiu M3 5-6 trăind in războae L3L4 7 este]
oastea M3, strâns-au M3 derept aceia strânse Alde care lucru strânse M2, 25
oaste de iznoavă M2M', au luat M3 luând UL2 7-8 Numele Băsărabă
s'a transm'is în mss sub diţerite forme: Băsărabă, Băsărab, Basarabă,
Basarab, cari nu sunt însă intrebuinţate consecvent 8 Laiot UMIMl,
la] in M3 9 Iani] IaL3L'MIM2, amistuesc M'M! adâpostesc A" 10 şi
nu numai M2, ce] încă M2 11 când om. M2, năvălea] năzuia M3, şi 30
la ţară om. M2, ca să-i A' 12 După domnie M2 ad. la altă ţară, lor]
lui L3 (în care lui a ţost corectat din lor) UM2 lui Dumnezeu îi M2 om. M',
că vor isprăvi şi vor izbândi Al 14 să dea] de AL2L3 (în care să a [ost
adăoqat în urnul), ce] deci M3 15 Luna şi ziua om. M3, în L"L5 sunt
dUP(l oastea sa 16 dosul AUU 18 Că om. M3, iată om. AIM2M3M", 35
Că2 om. AILIUM21VFM4 17-18 Aici socoteşte că cronicariul cel latinesc
nu scrie că L2U 19 dosul AUL., spune] scrie L3U 18-20 nu spune-
văzut că] spune că dacă au văzut Radul Vodă că M3 20 nu le va A",
tnpotriva M1M3
[54]
,/
54
Vodă, au fugit la cetate. Iar letopiseţul nostru scrie că, dacă
au sosit. Stefan Vodă la margine, Noemvrie 8 zile, au îm­
părţit ste�gurile ostil sale pre Milcov, şi de aci s'au împreunat
cu Radul Vodă, Joi, Intr'aceastaşi lună în 18 zile, la locul ce
5 se chiamă Cursul Apei, şi dând războiu vitejaşte de amân­
două părţile, s'au bătut 'acolo până in seară; aşijderea şi
Vineri şi Sâmbăta toată ziua pân:ă în seară. Iară noaptea
spre Duminecă au lasat Radul Vodă toate ale sale în tabără,
şi au fugit cu toată oastea sa la scaunul său la Dâmboviţă.
10 Iară Ştefan Vodă s'au pornit după dânsul cu toată oastea
sa, şi într'această lună în 23 au încunjurat cetatea Dâmho­
viţa, şi într'aceia noapte au fugit Radul Vodă din cetate,
lăsând pre doamnă-sa Maria şi pre fiică-sa Voichiţa şi tot
ce-au avut, şi s'au dus la Turci. Iară Ştefan Vodă, Miercuri
'15 în 24 ale aceştii lurii, au dobândit cetatea Dâmboviţa, şi au
intrat într'însa, şi au luat pre doamna Radului Vodă, şi pre
flîcă-sa Voichiţa o au luat şie doamnă, şi toată avuţia lui şi
vi sterile şi veşmintele lui cele scumpe şi toate steagurile lui.
Şi acolo s'au veselit 3 zile, şi de aci s'au întors la scaunul său
20 la Suceava, dând laudă lui Dumnezeu, iară pre Băsărabă Vodă
I-au lăsat domn in ţara muntenească, şi au domnit o lună.
Iară Radul Vodă au năzuit la Turci, ca să-şi poată
scoate ajutoriu de la împăratul Turcilor, şi să-şi răscumpere
domnia cu puterea lui.
25 Iară Ştefan Vodă, dacă au sosit la scaunul său la Su-
ceava, au trimis la craiul leşesc soli, vestindu-i de războiu
cu noroc ce-au făcut împotriva Radului Vodă, fălindu-se că
1 citate j\,IP 4 Joi Noemvrie 18 MS 5 chiamă] zice lVP 5-6 de
îrribe A2VL3M2 6 până în sară s'au bătut acolo L2 7 toată ziua om. Ma
30 9 sa om, M'LV[3 11 sa om.M, tntv'aceastaşi M2M3 11·12 Dâmboviţii LaU
12 din] de În L2 13 lăsa A2L2L3 (în L3 a Fost corectat posted,Ol' in:
lăsând) Iăsându-şi M3 14 Miercuri om. M 15 ale] a itI om. MIM3
17 o om. AIL3U. luat-o AL2L3L'M2, şie] lui AI lui-şi A2M2, avuţia] ave-
rea Ma 18 visterele MS vister-iile AIUL3L', in A 2 visterile urmeasă după
35 scumpe, şi toate vaşmintile 1A2, veşmintele] hainele M3 19 de aci],
apoi liP, s'au Intors înapoi ALI' la scaunul său om. M3 20 laudă] sla-
vă L2, Basarab-a Laiot-r, M3 22 poate A2 22-23 ca să-şi scoată M3 23
împăratul turcesc M3 24 lui] lor M3 26 sol AL2L3U, vestindu-i] ves-
tind M2 dându-i veste M3, războiul MIM2 26-27 vestind de răsboiu ce-au
40 făcut cu noroc UU 27 fălindu-se] lăudăndu-se A1
[55]
5f)
şi cetatea şi scaunul Dârnboviţa cu toată avuţia i-au luat,
dinpreună şi doamna şi fiică-sa. Şi au trimis şi la craiu din
dobânda sa, nu pentru că doară au fost datoriu să-i trimită,
cum zic unii, că au fost supus Leşilor, ci pentru să-I aibă
prieten la nevoe şi la treabă ca aceia de-i va veni asupra, 5
cum s'au şi târnplat, că atunceşi i-au venit veste cum Radul
Vodă au intrat în ţara muntenească cu oaste turcească, şi
aciiaşi au trimis alţi soli, de au poftit oaste într'ajutor impo­
triva Radului Vodă.
�lăzlloiu! Radl.llui Vodă cu a lui Băsărabă Vodă.
10
Radul Vodă, dacă au luat ajutoriu de la Turei, au Intrat
în ţara muntenească cu 15.000 de Turci, fără alţi Iefecii ce-i
adunase, şi au dat războiu lui Băsărabă Vodă, Joi, Dechern­
vrie 23, şi I-au răzbit pre insul şi toată oastea lui, carele,
văzându-se împresurat de vrăjmaşii săi, au năzuit iarăşi la 15
Moldova la stăpânu-său la Ştefan Vodă.
Iară Turcii s'au pornit pre urma lui Basărabă Vodă,
şi au venit până la Bârlad, şi au stătut ca un zid, Vineri,
Dechemvrie 24, şi aşa au slobozit năvrapii săi, de au prădat
toată ţara, şi de aci s'au întors prin ţara muntenească, şi 20
s'au dus înapoi.
1 Dâmboviţii MIM2, avuţia] averea M" 2 depreună L"M3, şi din­
preună L'L", şi! prel,3UM2, După doamna A'L? acl. sa, iarL3Uad.lui, şi"]
cu M>, şi" preAIL3UM", Dupăfiică-saL3U aâ. i-au luat, şi lui craiu L'L'M"
şi craiului M2 3 pentru om. M2, i-au fostAL2L3UM2, ca să-i Al 4 supt 25
pus MI, ca să-I A \ -.1 om. L2 5 la vreme de nevoe MIM2, vini asu­
pră-i Ma 6 şi Om. MIM2, întâmplat A 1, atuncea AL, i-au şi venit A lVU
8 şi alţi A 2, Dupâ soli MS aci. la craiul, oaste om. M, într' om. M3, să-i
dea ajutor M2 10 a lui om. UM3, lui om. L3 12 muntenească] romă­
nească M", lefegii L'Ms lificii A', -iom.AL 13Vodăom.L3L! 14pre
dansul AlL2U om. M3, şi2] cu M3, însul şi] însuşi lVPM2, şi pre toată A 30
15 de toţi vrăjmaşii Ma, iară M2 16 la2 om. A2L3L"M2M3 17 Iara]
Atunci M3 18 până om. U, şi2] de AL, şi Vineri L2 20 de aci] apoi AI,
prin] pri în A 2 pre în U pren L3L" 20-21 de aci - înapoi om. MIJVP, şi
s'au dus înapoi om. M3
[56]
/
5()
Iară craiul Ieşesc au trimis pre' Dombeţkii, caşteleanuJ
de Belz, şi pre Sohodolskii, ca să-i poată împăca măcar până
la o vreme cu Radul Vodă, ce s'au trăgănat vremea până
într'alt an, şi au învăţat craiu, de va trebui oaste de grabă
5 să rădice Buciaţkii toată sleahta Podoliei, să meargă într'a­
jutoriu lui Ştefan Vodă.
Când au luat Ştefan Vodă cetatea Teleajenului, şi când s'au bătut
cu Ţăpăluş şi cu Ungurii, mai apoi şi cu Băsărabă.
Văleatul 6982, Octomvrie 1. 1474
10 Au luat Ştefan Vodă cetatea Teleajenului, şi au:� tăiat
capetele pârcălabilor, şi rnuerile lor le-au robit, şi mulţi ţi­
gani ?-u luat, şi cetatea au ars.
Intr'aceiaşi lună în 5 zile, fu războiu în ţara munte­
nească cu Ungurii şi cu Ţăpăluş, şi cu ajutoriu de la Dum-
15 nezeu au biruit Ştefan Vodă şi au bătut pre Unguri.
Intraceiasi lună în 20 de zile, au răzbit şi pre Băsărabă.
Războiul lui Stefan Vodă, când s'au bătut cu Turcii la
Vaslu'iu, la Podul Înalt. Văleatul 6983. 1475
Într'aceia vreme Mehmet, impăratul turcesc, arrnând
20 1 Dobeţkii M2 -ţskii L2L:JU, căştelianul MI caştalan Ma casteleanul M'[
1-2 caşteleanul de Belz om. AL 2 Suhodolskii M2M4 Soholdokii UU
S cej şi M>, trăgănat]lungitAI, cu Badu vodă-c-vr-emea orn.M! 4îIl­
tr'alt] la alt Al, de va] de ari M" 5 să rădici A", şlabta L'M>, toa-
tă Podolia M3 7 Teleajinii M3 Telejenului MI Teleajenul A2L3L' 8 cu
25 Ţăpăluş Vodă cu Ungurii MIM2 cu Ungurii cu Ţăpăluş Vodă M! 9 OC-.
tomvrie 5A, Octomvrie 1 om.UL3U, inL2M3 elata e la începutul capitolulu'i
10 Teleajenul L3UMIM2 Telejinii M31l şi pre muerile M3 1:2 o au M1lVP,
ars-o AUL2M2 13 Într'aceia L3 lntraceastaş Ma, au fost M3 14 Ţă-
păluş Vodă 1\13, ajutoriul AUL'�UMl, de la] lui A 15 biruit] izhăndit Ms,
30 După Unguri M" ad. şi pe Ţăpăluş cu războiu 16 şi om. L2L3U, Bă-
sărab Vodă 1\12 17 când s'auvbătut om. UL4M3 17-18 la Podul Înalt
cu Turcii A2 18 in L'M3 anul e la începutul capitolului 19 Mah-
met l\FlvPM\. În anul 6983 Sultan Mehmet 'î11c. M3, inarmând UL5 în­
tr'arrnănd M3 a vând M2M'
[57]
57
• 120.000 de oaste a sa şi oastetătăreaseă şi muntenească să
meargă cu Radul. Vodă, au trimis asupra lui Ştefan Vodă.
Iară Ştefan Vodă având oastea sa gata 40.000, şi 2000 de Leşi
ce-i venise într'ajutoriu cu Bueiaţkii de la craiul Cazimir,
şi 5000 de Unguri ce-i dobândise de la Mateiaş, craiu� un- 5
gurese, le-au eşit înainte din sus de Vasluiu, la Podul Inalt,
pre carii i-au biruit Ştefan Vodă, nu aşa eu vitejia cum cu
meşterşugul, că întâiu au fost învăţat de au pârjolit iarba /
petiutinderea, de au slăbit caii Turcilor, cei gingaşi. Deci,
ajutând puterea cea dumnezeiască, cum se vrea tocmi voia 10
lui Dumnezeu cu a oamenilor, aşa i-au cuprins pre Turei
negura, de nu se vedea unul eu altul, şi Ştefan Vodă tocmise
puţini oameni despre lunea Bârladului, ca să-i amăgească cu
buciune şi eu trâmblţe, dând semn de războiu. Atuneea oastea
turcească întorcăndu-se la glasul huciunelor, şi împiedecându-i 15
şi apa şi lunea, şi acoperindu-i şi negura, tăind lunea şi
sfărâmând ea să treacă la glasul bucinilor, iară dindărăt.
Ştefan Vodă eu oastea toemită i-au lovit, Joi, Ghenarie 10 zile,
unde nici era loc de a-şi tocmire oastea, nici de a se îndirep­
tare, ei aşa, ei în de sine tăindu-se, mulţi periră, mulţi prinşi 20
de pedestrime au fost, ce şi pre aceia pre toţi i-au tăiat, unde
apoi măgle de cei morţi au strâns. Şi mulţi paşi şi sangeagi
1 de om. L3U, oastea sa A2L3L4, oastea sa 120.000 M2M" oaste 120.000
de oameni M3 3 gata om. A, şi Leşi 2.000 L"L5 3·4 oaste gata 42.000 de
(de om. M2) Leşi ce-i venise MIM2 oaste gata 40.000 şi Leşii ce-i venise Ml 25
4 cu Buciaţkii 2.000 M3, Cazimir craiu Ma 5 5.000 de om. M3 fi După
unguresc Ma ad. 5.000, Înainte (-Li> A 2) Turcilor A 7 aşa] atâta AI, cum 1
ci mai mult AI 8 de au pojărit AI de au pojorit LI de au fost părjolit M2M3
9 petutinderea L" petitindirea VL3M2 pretitindinea A 2 preliutendeniJea AI
peste tot locul M3, Deci] şi apoi M3 10 ajutor-ind A2, şi puterea M3, 30
cum vrea Mll\tf2 12 o negură M3, de] cât M3, cu alalt M3, şi om, MIM2
13 puţinei M3, despre] preste A2 peste L3U pespre L2 spre LI 14 bu-
cine AlM3 buciun- MI 15 bucinelor AIM3 bueenelor L4 16 şi lunea]
deupreună cu lunea J\1IM2, şi negura acoperindu-i AL 16-17 tăia şi
sfărâma lunea să M3 17 sfărămându-se LaL", iară dinapoi Al iară din- 35
dos M' 13 i-au lovit Stefan Vodă cu oaste tocmită M", Joi - zile om, AL
'19-20 Indreptare LIL" îndirepta Al îndrepta A2, de aşi tocmire - îndireptare
olll.lVI'M� 20 au perit M" 20-21 mulţi (şi mulţi M") fură prinşi de pe­
destrime MlM2 şi mulţi prinseră vii pedestrimea M3 21-22 apoi unde ele
cei morţi măngle le-au strâns M2, 22 apoi] pe urmă Al, le-au strâns M', 40
sangeţi AIL1 săngegi Lt sangegi M', apoi - Şi O1/!. M3
[60]
l'
/
co
Si intorcându-se ajutoriul craiului leşesc acasă cu multă
dobâl�dă, au trimis Ştefan Vodă solii săi de i-au dus 36 de
steaguri, arătând vitejia ce au făcut, şi i-au mulţămit de
ajutoriu.
I�!
.1
l'
o au început a zidi biserica sfântului Ioan Prediteci, în târg În Vasluiu,
rland laudă lui Dumnezeu de biruinţă. Pre urmă au făcut şi case dom­
neşti, cum se cunosc şi până într'aceste vremi. Şi odihnind Ştefan Vodă
acolo cu oştile sale, şi râvnind cu novoinţă a se zidi biserica, şi alte 11I­
crut-i ce arată că au făcut mai pre urmă.
10 1 Şi] Mai apoi AL, acasă om. M3, acasă ajutor-iul M>, al craiului
ajutoriu acasă [2, ajutoriul craiului Înapoi acasă În ţara Ieşască L3L4
2 solii săi om. A 2 2 de au dus UMIM3 3 şi om. L3 3 şi mul-
ţămind u-i UL5 4 M aclaogă aci un nou capitol: Pentru neşte Căzaci ce-au
vinit În ţară să prade. Într'aceia vreme odihnind Ştefan Vodă la Vasluiu, i-au
F) venit olăcari de sărg de la Soroca, cum Lobodă şi Nalivaico, hatmanii
căzăceşti, au întrat în ţară şi pradă. Deci Ştefan Vodă neputănd suferi
pre neprieteni a-i lăsare să strice ţara, ce indată cu ai săi, cu câţi era,
i-au căutat a merge, unde s'au şi tâmpinat cu acea oaste căzăcească pre
Răut la Grumăzeşti, fiind Cazacii în pradă răşchiraţi, şi lovindu-i noaptea
20 fără veste fură biruiţi Cazacii. Atuncea şi Lobodă, hatmanul căzăcesc,
fu prins de oastea lui Ştefan Vodă. Şi gonindu-i spre Nistru, Nalivaico
hatmanul şi cu o samă de Cazaci au elat să treacă Nistrul, şi mulţi s'au
inecat, şi un polcovnic al său vestit Jora acolo s'au înecat, şi alţi mulţi;
şi astăzi este de pomenit acel loc de-i zic Vadul Jorăi, •
25 De acolo s'au intors Ştefan Vodă şi au descălecat târgui Iaşii, şi În
lauda lui Dumnezeu au Început a zidi biserica marelui mucenic şi ciu­
dotvoreţ Necolai. Şi ele aci s'au întors la scaunul său la Suceavă, cu
mare pohvală şi biruinţă de la singur Dumnezeu de sus, eşindu-i îna­
inte mitropolitul cu loţi preoţii, aducând sfânta Evanghelie şi cinstita
30 cruce în mânule sale, ca inaintea unui împărat şi biruitor de limbi pă­
gâne, de l-au blagoslovit. Atuncea mare bucurie au fost tuturor domnilor
5 sfeti M' lui sfeti M2, 6 de biruinţă om. M3, Pre urmă -- case] ce
au facut şi pre urmă case MI încă mai pre urmă au făcut şi case M2
7 cum] precum M2, într'aceste vremi] astăzi M3 3 cu oştile sale acolo M2
35 13-14 Titlul om. MIM2 14 Într'aceia vreme om. Ma t5 de sârg olă-
cari Ma 16 Deci] Iară M3 17 neprietenii săi M2, ce om. Ma 18 tim-
pinat Ms 20 tur-ă] rărnaseră M3, Atuncea om. M3 21 oastea] ostaşii Ma,
iar' Nalivaico M2 23 unde \şi un M3, vestit a lui anume Jura M3, acolo
O?n. M3, alţii iVI" 24 şi] pentnu aceia IVI', de-il ce-i M2, Jurăi M3 25 Şi
40 de acolo Ma 26-27 marelui şi cidotvor eţ Nicolae 1\12, a zidire beserica lui
Sfeti Nicolae M3 25-27 In Mi M2M4 cuvintele de la şi în huda - Necolai
sunt srTise cu mşu, ca şi titlutile 27 aci] acolo 1'13, s'au intors] au
mersiVP, său] IniM2 28 pohfalăM3 31 de] şi M2
[61]
G1
Războiul lui Ştefan Vodă, când s'au bătut cu Mehmet beg,
împăratul turcesc, şi cu Muntenii la Valea Alhă.
147G Văleatul 6984.
Văzând împăratul Mehmet beg câtă pagubă au avut
în oastea sa de la Ştefan Vodă, gândi singur cu capul său 5
să meargă să stropească ţara Moldovei, şi să-şi ia cetăţile
înapoi, Chilia şi Cetatea Albă" carele fusese mai nainte pre
mâna lor. Acolo Ştefan Vodă mult au nevoit să nu-l lase să
treacă Dunărea, ci n'au putut, că Tătarii de o parte, Turcii
de altă parte cu oaste fără număr ce venise, ci au dat cale 10
Turcilor şi s'au apucat de Tătari, şi pre lesne hătându-i, i-au
gonit până' la Nistru. Vrea da răzhoiu şi Turcilor, ci văzând
atâta tărie cu împăratul, şi mulţime de oaste, cu pedestrime
mulţi şi cu pusei, şi încă îl sfătuia boerii ca să se dea la loc
strâmt, ca de nu vor birui, să se apere şi să n'aibă smin- 15
şi crailor de prin prejur de biruinţă ce au făcut Ştefan Vodă. Şi dacă
s'au aşezat la scaunul său la Suceava, în lauda lui Dumnezeu au în­
ceput a zidi o înfrumuseţată mânăstire Sfeti Dimitrie, ce este Înaintea
curţii domneşti. Şi s'au cununat cu doamna Voichita, fata Radului Vodă,
iară pre maică-sa cu mare cinste o au trimis la domnu-său, la Radul :20
Vodă, în ţara românească.
1 Războiul lui] De (om L3L<) cumplita bătae a lui UL3L<, când s'au
bătut om. L3U 2 Mahmet MIM2, Beg om. LZ, Mehmet Beg] sultan
Mehmet Ma, împăratul Turcilor UMIM2' 3 /n A anul este la începutul ca-
pitolului 4 împăratul] sultan Ma, Mahmet MIM2, Beg om. Ma 5 ele 25
om. M2, gândi] au socotit M", singur] însuşi A2, său] lui AI, cu capul
său om. Ma 7 carele L<Ml 8 mănule M, Acolo] Şi aşa au purces
cu mulţime de Turci unde Ma, s'au nevoit M3, să nu-i UM3 8-9 să
treacă Dunărea] la trecătoare MIM2 10 cu] că A 2, ce om. L2UL", cu
oaste - au dat] năvăJind i-au căutat numai a da M3 11 bătându-i] 30
biruindu-i M 12 Şi vrea M2M� 13 tărie] tătăr-eme lVP1\IP -rsme ]\;13,
pedestrime] peclestri MIM2 13-14 mulţime de pedestrime oaste lui mulţi
şi cu puşci ci îl sfâtuia L" 14 mulţi om. AMa, încă îl] în cât L3L4L5,
ca om. AIM3, să-i dea MIM2 15 strimtA1L21\112, ca omM3, n'or bi-
rui M! nu-i vor putea birui M3, încai să se apere 1\113 35
16 de] pentru M3 17 lai] în M2 18 mfrvms-statâ 1\IP 19 Încu-
nunat MI, doamnă-sa M2 20 După maică-sa M3 ad. doamna Radului
Vodă, la2 om. M3 21 românească] munteneascâ M"
[62]
/
teală, .întQrSU�S'al;l de s'au dat spre munţi, unde si-au ales
loc de războiu la strâmtoare la Valea Albă, unde se chiamă
acum Războenii, de pre .acel războiu ce au avut Moldovenii
cu împăratul Turcilor. Şi pedestrindu-se oastea ca să nu nă-
;) dăjduiască în fugă ci întru arme, şi-au dat războiu, Iulie 26,
şi multă vreme trăind războiul neales, de îmbe părţile oste­
niţi, şi Turcii tot adăogându-se cu oaste proaspătă iară Mol­
dovenii obosiţi şi neviindu-le ajutoriu nici de o parte, au
picat, nu fieştecum, ci până la moarte se apăra; nici biruiţi
10 dintru ar 111.e, ci stropşiţi de mulţimea turcească, au rămas
izbânda la Turci. Şi atâta de ai noştri au perit, cât au înălbit
de trupurile celor periţi poiana, unde au fost războiul. Şi
mulţi din boerii cei mari au picat, şi vitejii cei buni au perit
cu totul atunci, şi fu scârbă mare în toată ţara, şi tuturor
J:; domnilor şi crailor de prin prejur, dacă auziră că au căzut
Moldovenii supt mâna păgâniJor.
Într'acel războiu au căzut Ştefan Vodă de pre cal jos,
ci Dumnezeu I-au ferit de nu s'au vătămat,
Iară Turcii s'au întors spre Suceava şi au ars târgul,
�() şi de aci a s'au întors înapoi, prădând şi arzând ţara.
Mai apoi, după eşirea neprietenîlor şi a vrăjmaşilor din
ţară, dacă au strâns Ştefan Vodă trupurile morţilor, mo­
vile de cei morţi au făcut, şi au zidit deasupra oaselor, o
1 întorsu-s'au] Deci s'au intor-s M2M4 Deci Ştefan Vodă văzând aşa
25 intorsu-s'au (s'au întors A2) A. s'au dat] au intrat M3 3 Războenii] Răz-
boiul Anii U 4 cu impăratul turcesc A cu Turcii M3 2-4 inL4[.5 cuv'in-
tele de la unde .S8 -- Turcilor sunt între parenteze 5; în] de M3, întru]
în UL3L4 numai la 1\13 6 despre arnăndoao părţile L2L3L' 7 tot
om. MIM', iară] şi A 2 � de nici o parte A 9 fieşcum M' 10 de în-
30 tru U din M3, mulţime M3, mulţimea Turcilor L2 11 izbânda] elobân-
da AL'lL<, atâta] atâţea A IUM2, de ai noştri] de mulţi M3, aunălbit M2M3
1.2 de om. L2, celor] ele acelor A 2, poiana] locul L2L 3L', poiana urmează
in Al\FM'l dupa înălbit, unde] până A 13 toţi au perit LI 13-14
au .perit cu totul atunci om. AL 14 în] a A2MlM2 15 au auzit M3
8" 17 Într'acest AIL3L' 18 ci], şi A, de] şi AUL3L', nu s'au vătămat]
n'au cazut la mâna lor M2M'\ s'au vătămat om. MI 19 Iară] şi M�,
spre.! la M2 20 de acia] apoi M3, în tor-s] în vârlejit lVPM3 vârtejit M2
21 Mai apoi - vrăjmaşilor] Iar� dacă au eşit neprietenii M3 22 dacă
om, M", strâns-s MI :22,23 movilă AL3L'M2M3, movile de cei morţi
l�U om. U, au făcut movilă ele cei morţi M2, morţilor -- au făcut] celor morţi
movilă M3 23 şi pre ur mâ şi-au zidit A
[63]
"li
I
I
63
biserică, unde trăeşte şi până astăzi .întru pomenirea acelor
suflete.
Scrie letopiseţul nostru că, după poticala lui Ştefan Vodă
ee au pierdut războiul, de sârg au strâns oastea ce au putut
de grabă, şi s'au dus după Turci, şi i-au ajuns trecând Du- 5
nărea la vreme de masă, şi lovindu-i fără veste i-au speriat
de au plecat a fugi, lăsând pleanul şi tot ce au fost prădat,
iară Ştefan Vodă le-au luat pleanul tot, şi s'au .întors înapoi
cu izbândă.
Scrie la letopiseţul nostru că, la acest războiu ce au 10
fost la Valea Albă, au fost şi Băsărabă Vodă cu Muntenii
venit într'ajutoriu împăratului turcesc, pre carele toti domnii
de prin prejur îl cuvânta de rău, zicând că n'au fost într'a­
jutoriu crucii şi creştinătăţii, ce păgânilor şi duşmanilor.
Iară la letopiseţul cel latinesc de izbânda lui Ştefan 15
Vodă, ce au scos pleanul şi prada la Dunăre de la Turci, şi
de Bâsărabă Vodă cu Muntenii nimica nu sorie, încă şi alte:
semne multe nimica nu le însemnează, carele nici unele n'am
vrut să li; lăsăm, ce toate care la locul său le-am tocmit.
Băspunsul altor semne.
1477 Văleatul 6985, Noemvrie 8, pristăvitu-s'au Theoctist, mi-
tropolitul de Suceava.
20
j Il nde] care Ma, pănă om. A 2L 1-2 acelor suflete] sufletelor AL2L3L'
4. oaste M" 5 de gr-abă şi s'au dus] şi de grab au purces (por-nit M4) M2M"
1) la] în M3, masa] seară L2L3U miază zi M3 1 de] şi M2, plecat] cău- 25
lat A2U, pleanul şi tot] tot plsanulnalt 1\tI2, fost om. AL B Iuat] apu­
cat.A 10 lai om.L, acest) acel M! 11 Vodă) venitM2M" 12 ve-
nit] viind AI au venit Lam. M2M3, împăratului turcesc] Turcilor M3 'i3
cuvânta] grăia M2 14 şi crestinilor.M! 151a om. A2UM'M2, ceI01n.M"
17 încă] si încă A şi nici L" Însă M3 18 multe] mai mărunte M3 mai 30
multe şi mănunte M' mai mari .şimai multe şi mărunte M2, După mul-
te L3L4 ad. ce s'au făcut, nimica om. L'L5, le om. M3, însemnează]
scrie UL\ care.L" 18-19 n'am vrut să. le lăsăm] nu lem trecut M:l
1';9 toate om. M2, carele U, ce carele toate MI, le-am tocmit] le În-
tocmim L1 l.sm însemnat precum arată mai gios M3 20 Titlul om. L3UM3 35
21 Noemvrie 8 om. L1L3U, 8 om. A 22 Sucevii M3, Dup ă Suceava A
ud. carele au ţinut-scaunul 25 ele ani, şi au stătut mitropolit în locul lui
altul anume Gheorghie (au stătut altul Gheorghe mitropolitul A2)
[64]
,/
64
Intr'acelas an, Dechemvrie 19, pristăvitu-s'au doamna
.M aria, ce era de la Magopi.
Văleatul 6987, Iunie 22, au inceput Ştefan Vodă a zidi 1479
cetatea Chiliei, şi o au săvârşit intr'acelaş an, Iulie 16.
5 lntr'acelaş an şi într'aceiaş lună Iulie 25, pristăvitu-s'au
Bogdan-Vodă, feciorul lui Ştefan Vodă.
Intr'acelas an, Avgust 8, pristăvitu-s'au Cneajna,
Văleatul 6988, Noemvrie 15, pristăvitu-s'au Petru Vodă, 1480
feciorul lui Ştefan Vodă.
10 Războiul de la Râmnic, când s'au bătut Ştefan Vodă
cu Ţăpăluş Vodă. Văleatul 6989, Iulie 8, Luni. '1481
Fu războiu in ţara muntenească, de s'au bătut Ştefan
Vodă cu Ţăpăluş Vodă la Râmnic, şi au biruit Ştefan Vodă
cu mila lui Dumnezeu, şi cu ruga Precistii şi a tuturor sfin-
15 ţilor şi cu ajutoriul sfântului marelui mucenic al lui Hristos
Procopie fură bătuţi Muntenii, şi mulţime de inşi fără număr
au perit, şi toate steagurile lor au luat, şi mulţi boeri au
picat, şi pre Ţăpăluş Vodă încă l-au prins viu şi i-au tăiat
capul.
20 1 Dechemvrie 19 om. M'M', Intr/acest an pristâvitu .. s'au la Dechem-
vrie 19 L3L4 2 Magop A2U Mangop AI 3 Iulie 22 U 4 o 011/,. Vl:',
săvârşit-o M2 sfârşit-o A2L3L4 sfârşit L2 1-4 hAl moartea doamnei 111a-
ha e pooestită după zidirea Chilie: 5 intr'aceastaş luna M3 7 A v-
gust 18 A2, Cnejna MI Cn.sjna M3, în celelalte mss.- Crrsjua 8 Luna s'a
25 păstrat numai în UM3, iar ziua numa'i în M3, şi Petru IvP 9 feciorul
lui] sin V 10 Rârrmec VL5 11 Numele zilei Luni s'a păstrat numai
'in JjMIM2; în M2 româneşte, iar in LJMI slaooneşte : "�''',1.·k'\NHKh, In L2
data este la începutul capitoluiu: după muntenească 12 Fost-au M3 12-13
Ţăpăluş Vodă cu Ştefan VodăA 13 După Vodă- L' ad. cu mila lui Dum-
30 nezeu, Vodă" om. UL3U, au, biruit Ştefan Vodă om. M3 14 mila] aju-
torull\f1M2 om. Ma, a] ajutorf�l L"V 15 ajutoriul sfântului] ruga :lvf3,
şi marelui AIUr.s şi a marelui A2, al lui Hristos om. LJL5M3 HI'ÎRtos om. L"
16 bătuţi]biruiţi M2 16-17 de Î11Şi - per-it] ce era la dănşii fără de nu­
măr au perit Al de ei periţi fură (fură periţi L4) fără număr L3L" fură-
35 perit] au biruit Stefan Vodă. şi mulţi Munteni au perit M" !7lor om. 11,13,
le-au luat AJM3 18 picat] perit M2, Vodă om. L1V inCR om. M2
[65]
65
Şi de la Ştefan Vodă Încă au picat om de frunte, Şen­
drea hatmanul, şi l:-au adus de l-au îngropat în Dolheşti, lângă
tată-său.
Iară Ştefan Vodă au pus domn Muntenilor pre Vlad
Vodă Călugărul, carele mai apoi au făcut vicleşug asupra 5
lui Ştefan Vodă, căci că dedese ajutoriu Turcilor, când au
mers de au luat cetăţile şi au prădat ţara.
Iară Ştefan Vodă, după războiu cu noroc ce au făcut, cu
mare pohvală şi laudă s'au întors la scaunul său la Suceava.
Zic unii să se fie arătat lui Ştefan Vodă sfântul mucenic 10
Procopie, îmblând deasupra războiului călare şi întrarmat,
ca un viteaz, fiind într'ajutoriu lui Ştefan Vodă şi dând
vălhvă oştii lui, ci este de a şi credere acest cuvânt, că dacă
s'au întors Ştefan Vodă, cu toată oastea sa, cu mare pohfală,
ca un biruitoriu, la scaunul său la Suceava, au zidit biserică 15
pre numele sfântului mucenic Procopie la sat la Badeuţi,
unde trăeşte şi până astăzi.
De Ţăpăluş Vodă nu scriu toţi într'un chip: Unii zic că
au prins Ştefan Vodă pre Radul Vodă, carele au fost aţâ1;ă­
toriu de păgâni asupra creştini lor, şi i-au ajutat şi Braşovenii 20
tăind pre Turci, şi luând ţara muntenească au lăsat pre
Ţăpăluş în locul său. Ce ori cum au fost, tot se tocmesc că
au fost izbânda lui Ştefan Vodă.
1 au] a A2, om] oameni L2 1-2 Şandrk AL2LSL4 Ş,\\ndr,\\:Ll, in A
se aţtâ pe margine adnotarea: Şendrea (Şandrea Al) hatmanul au fost cu- 25
mnat lui Ştefan Vodă 2 I-au dus L2, Dolheşti] Holdeşti AlL� 1-3 om
de - tată-său] oameni de frunte boeri M 4 Muntenilor domn ALSU, ;in L2
urmează după Călugărul, Şi au pus Stefan Vodă domn ţărâi munteneşti
pre M3 6 pentru căci că (că om. A 2) A pentru că M3 9 pohfală A2
pofală A IL2 om" M3, şi om. M3 10 Zice M2, unii om. A 2, După Vodă MI M2 30
ad, la acel războiu, sfântul marile tul. M2 11 deasupra războiului um­
blând M2M4 12 fiind urmează în]\l12 după întrarmat 13 vălhfă VU
vlăhva lVJ:2 slavă U, ci om. M3, a] al A"I, de a şi crede AIM2 de cre-
zut LSUM3, acest cuvânt om. L3L4 14 pohvală MIM2 pofală AIL2 po-
hală LI laudă M� 15 ca un biruitcriu urmează în LSU după Suceava, 35
şi-au zidit MIM2 16 întru numele M3, Dabeuţi LI 17 unde] care ]\113,
şi om. LSL4 13 De] Pentru M3, Vodă om. U 19-20 aţâţătoriul de
creştini asupra crestinilor L atăţătoriu de creştini asupra păgânilor AI
aţiţătoriul cel mare asupra păgânilor A2 20 i-au fost ajutat A2 22 său]
lui L3U, oare cum UMIM2, că tot AI �i tot M2 23 lui] a lui U la ]\lIS, 40
izbânda au fost a (tot a L3) lui LSU
33258
5
[66]
:l
,
/
66
Minunat lucru! După poticala dintâiu şi după pierzarea
ostii dintâiu, cela ce nu avea voinici de oaste, ci strângea
păstorii din munţi şi argaţii de-i întrarma, acum iară se ră­
dica deasupra biruitorilor; ce întâiu se vedea că au pierdut
5 ţara, acum domnii altora da şi ţara lăţea.
Văleatul 6990, Martie 10, au luat Ştefan Vodă cetatea
Crăciun a cu ţinut cu tot, ce se chiamă ţinutul Putnei, şi
l-au lipit de Moldova, şi au pus pârcălabii săi pre Vâlcea şi
pre Ivan.
10 Văleatul 6991, au început Ştefan Vodă a zidi cetatea
de la târgul Romanului, ce se chiamă Smedorova.
Văleatul 6992, Ştefan Vodă într'o noapte au prădat şi
au ars toată ţara muntenească până în sfârşit.
Când au luat Baezit, împăratul turcesc, Chilia şi Cetatea Aibă.
15 Văleatul 6992.
Baezit, împăratul turcesc, cu mare oaste au întrat în
ţară, şi au bătut Chilia şi Cetatea Albă, însă nu singur cu
puterea sa, ce Vlad Vodă Călugărul, domnul muntenesc, cu
Muntenii încă au mers îutr'ajutoriu împăratului, cum s'au
20 pomenit mai sus, că au făcut vicleşug asupra stăpânu-său
lui Ştefan Vodă, de au dat ajutoriu Turcilor. Şi Miercuri, în
1483
1484
1484
j.
1 După IUCT'UM2M4 act. este" 1-2 şi după---dinlâiu om. M3 20ştii
sale VU, strânge MI strâng", A2 3 din] de pen V, de-il şi-i L3U,
inarma L'L", iar acum iar se U 4 vkde MIM2, ce întâiu se vedea că]
25 dacă AL'L2 4-5 ce întâiu- ţara'] după pierzarea ţării V'L' 5 dom-
ni AL'L2, le da A2, da (dă liP) domnii altora L4M2M3 da domni alto.raL3,
lăţeste M" 6 citatea A" 7 cu to(tinutuIA2VU, tinutulj alL3U 8săi
O1n. L' 6-9 om. M 10 Stefan Vodă au început M;' 11 Smeredova A2
Smedova M 13 toată ţara muntenească urmează în Al după prădat,
30 până în sfârşit om. A 12-13 pm_ M 14 Baizit JVPfvJ2 Baiazit A, Baezit
urmează în L2 elupa turcesc, 14-15 om. M3 16 În anul 6992 sultan
Bawzit înc.lW, mare oşti M3 \ 17-18 nu singur cu puterea sa om. M3
18 ce] ce şi A 'ii cu M", Vladul 'A.2, Călugărul om. L3U, domnul mun­
tenesc om. U 19 încă au] ce-�u M3, trnpăratului turcesc M2 20 pa-
35 menit] zis M\ că] când UL5, stăpănului săuAL3U, stăpănu-sâu (în M>J :
a stă-) urmeaza in M dupa Ştefan Vod ă el'in r. 21
[67]
67
14 zile a lui Iulie, au luat cetatea Chilia în zilele lui Ivaşco
şi a lui Maxim pârcălabii.
Aşijderea întracelaş an, Miercuri, A vgust 5, au luat şi
Cetatea Albă, în zilele lui Gherman şi Ion pârcălabii. Şi au
vrut fi apucat şi alte cetăţi, că Ştefan Vodă la gol n'au în- 5
drăznit să iasă, ci numai la strâmtoare nevoia de le făcea
sminteală, ci văzând Turcii ajutoriul de la ţara leşască, ce
venise lui Ştefan Vodă, sau însuşi craiul, cum scriu unii, că
au tras de la Rusi şi de la Litfa ţara toată, de se strânsese
oameni de treabă mai mult de 20.000 de oameni, şi trecând 10
Nistrul craiul cu dănşii supt Haliciu, au venit la Colomia de
1485 şi-au pus tabăra, văleatul 6993, Septemvrie 1.
Acolo au venit şi Ştefan Vodă de s'au împreunat cu
craiul, şi toate ce au avut mai de treabă au vorovit, mai apoi
I-au şi ospătat-au pre Ştefan Vodă, şi 3.000 de oaste i-au dat, 15
cu carii s'au întors Ştefan Vodă la Moldova.
Impreunând deci oastea cea streină cu a sa, pre multe
locuri au smintit pre Turci, de le-au căutat a eşi din ţară.
Aşa Ştefan Vodă au curăţit ţara de vrăjmaşi, iară cetăţile
care le luase Turcii, Chilia şi Cetatea Albă, n'au putut să le 20
dobândească, că ei mai nainte de ce au eşit din ţară le-au
grijit cu oameni, cu puşci şi cu bucate de ajuns, şi aşa au
rămas pre mâna Turcilor până în ziua de astăzi.
Ce până a se sfătui Ştefan Vodă cu craiul leşesc, unde
2 a lui om. AU, Maxin M'M" 1-2 În zilele - pârcălabii] şi pâr- 25
călabi au fost Maxim şi Ivaşco L3U 3 Într'acestaş M3 4-5 Şi ar
fi vrut apuca A2 Şi au vrut apuca U Şi ar fi apucat L2L3UM3 5 apu-
cat] luat M2M4 5-6 nu îndrăznea M3 n'au vrut să lndrâznească lYPM2
6 strâmtori AL 7 ci şi Turcii văzând A 7-8 ajutoriul ce venise de
la ţara leşască A2 ajutoriul ce venise lui Ştefan Vodă din ţara leşască L3U 30
agiutoriul lui Stefan Vodă de la ţara leşască ce venise M3 8 sau] şi M2,
scrie UM' 9 tras] intrat MIM2, Rus M3, Litva A2LSUM2 10 mai
mulţi AL2 11 Nistrul urmează în MIM3 după dănşii, dânşii] ei L3L4 toţi M2
12 Data ur-mează în M3 după craiul din j'. 11 13 Acolo - Vodă] unde
şi Stefan Vodă au merslW 14 mai apoi om. UL2 151- om.L2, l-au 35
om. UM\ -au" om. AUUL4, şi pre U, de oaste] de oameni Al.rl.', i-au
dat de oaste M" 16 inapoi la Moldova 17 Şi împreunând oastea M",
pre] pren Al 19 vrăjmaşii (săi tul. U) din ţară AL2 20 cari A' ca-
rile 1\.2, le-au luat AMa, să le mai M2M3 21 dobândească] scoată de
la Turci M3, din ţară om. AL 22 aşa om. A2 4·0
[68]
/
68
se adunase la Colomia, iară din jos venise Hroiot cu Turcii
până la Suceava, şi au ars târguI, Septemvrie 19, Luni şi
Marţi, şi de aci s'au întors, prădând şi arzând ţara.
Şi după aceia, Octom vrie 19, s'au pristă vit arhiman-
5 dritul, egumenul carele au fost întâiu în mânăstirea Putnei.
Războiul când s'au bătut Ştefan Vodă cu Malcoci şi cu
Turcii la Catlabuga.
Mai apoi într'acelaş an, Ştefan Vodă, dacă au scos vrăj­
maşii din ţară şi dacă au răcit vremea şi caii Turcilor au
10 slăbit, au lovit pre Malcoci la Catlabuga, în 16 zile a lui
Noernvrie, de au topit toată oastea turcească.
Intr'această bucurie, dacă s'au întors Ştefan Vodă de la
acel războiu cu izbândă, au zidit biserică pre numele lui sfeti
Nicolae în târg în Iaşi.
15 După aceia Ştefan Vodă au pus al doilea rând arhi-
mandrit în mănăstirea Putnei.
Războiul când s'au bătut Ştefan Vodă cu Hroiot pre Siret
la Schee. Văleatul 6994, Martie 6. 14-85
•
Întracesta an venit-au Hroiot cu oaste de la Unguri
20 1 Ghroit-u MI Ghroit M2 Hroet-s 1\13 2 luna urmează în U după Marti
2-3 într'o Luni şi într'o Marţi MI, într'o Luni Septemvrie 19 zile şi într'o
Marţi M2 3 de aci] de acolo M3 om. L3U, Intors îna poi AL2UUM 2, pră­
dând ţara şi arzind MIM2 4-5 Ioasaf arhimandritul A 5 şi egume­
nul L3U, carele] ce M3, în] la M", carele au fost Intăi igumen în A
25 6 când s'au bătut] lui LIM3 8 Mai apoi om. L3U, Stefan Vodă tntr'a-
cestaş an dacă înc. M3 8-9 vrăjmaşii săi A 11 de i-au L3L., oas-
tea Turcilor Ma 12 Stefan Vodă om.]\ira 12-13 de la acel războiu cu
izbândă om. AM" 13 cu izbân'1ăj cu dobândă MI]\i12, lui sfeti] sfântului A
14 în târguI Iaşilor A2 15 au, pus Ştefan VodăL3L' 13-16 nu zidit-
30 arhimandrit] la scaunul său la \Suceava pus-au al doilea arhimandrit M
15-16 om. A 17 Războiul om. MIM2, Hroiuot MIM2M4 18 ŞelMe MI
Şch'kh\ U Şcll'ki 1,2 Şcha.i AI Şchiei A2L3 Şchil�e M2 17-18 Titlul om. M3
19 Intru aceslaş an U Îritr'aceasta vreme L2, În anul 6994 venit-au 1\12
[69]
69
asupra lui Ştefan Vodă, căruia i-au eşit Ştefan Vodă cu oaste
înainte pre Siret la Şchee, şi dând războiu vitejaşte de �
părţile într'o Luni, Martie 6, pier du Hroiot războiul şi oastea,
mai apoi şi capul, însă cu mare primejdie a lui Ştefan Vodă,
că s'au pornit cu calul jos, puţin de n'au încăput în mâinile 5
vrăjmaşului său.
Mai apoi Hroiot fiind prins viu de Ştefan Vodă i-au tăiat
capul.
1490 Văleatul 6fl98; Miercuri, au murit Mateiaş craiul ungu-
resc, carele mare nume de vitejie au lăsat pre urmă, că nu '10
numai cu Nemţii şi cu vecinii săi războae cu noroc făcea,
ce şi cu Turcii multe trebe au avut şi de multe ori i-au bi­
ruit, iară pre urma lui au stătut craiu Vladislav,
Intr'acesta an au murit şi Ioan, feciorul împăratului de
Mosc, nepotul lui Ştefan Vodă. '15
i49() Văleatul 7004, Iulie 25, Joi, răposat-au Alexandru Vodă,
1·2 înainte cu oaste AL 2 Şcheet.\ MI Şch-ki A2, la Şch.xe pre
S",rl"t M'', de (despre A2) amăndoao A2M2 3 au pierdut M3 4 mai
apoi] mai în urmă L2 încă L3L', a om. AMa, a lui) fu şi lui M2 5 cu 20
calul] cu capul (înL2 capul a fost corectat ulterior î,n: calul)VL2MIM2, că
i s'au pornit calul M3, jos] de au căzut jos M (de pre cal tul. M2), de
puţin de MIM2, cât puţin au fost să încapă lVJ3 6 vrăjmaşilor săi VM2M3
1487 8 După rCizboiul cu Hroioi A adaogă următoarea ştire: Yăleatul 6995. In­
tr'acest an au descălecat Ştefan Vodă târguI Hârlăul şi au zidit şi bise- 25
rica cea domnească de piatră şi curţile cele (acele A2) domneşti cu ziduri
cu tot, carile stau şi până (până om. A2) astăzi.
9 Numele zilei s'a păstro: în romaneste numai în�M2; în LIMl este in
slaioneşie : Cpe;l,i, şi Mateiaş M3 10 de vitejie om. A2, şi- au lăsat M3
11 războiu A2L2L', făcea urmeaza în M2 după săi 12 trebi ALIL'MS, i- 30
om. M3 13 stătu M3, craiu] la crăie L3L' 14 Intr'acestaş L3L4M3, şi
om. M3, feciorul lui (loc alb) împăratul de L3L"L5 15 nepot L3L'M2
14· 15 Moartea lui Ioan se află în A ca notă marginală în dreptul rân-
149'1 durilo« precedente; în locul ei se adaoqă următoarele ştiri nouă: Văleatul 6999.
Intru acesta an să ştii cetitoriule că au zidit Ştefan Vodă biserica. lui 35
sfeti Nicolae din târg din Iaşi (târgui Iaşii A2), de nu crezi caută la vă­
leatul ce scrie deasupra uşii bisericii, iară nu cum scrie înapoi. Vă1eatui
1495 7003. Ştefan Vodă an zidit sfânta episcopie în târg in Ruşi, hramul sfin­
ţilor apostoli Petru şi Pavel, şi curţi domneşti carele sant surpate, nu-
mai beciurile stau până astăzi. . 40
15 Iară în anul 7004 înc. M3, Iulie 18 L3L'L5, Numele zilei s'a pastrat
numai în LIJ\11M2, în VMl siaooneşte : 4eT1'I1'b.TOK, iar în M2 româneşte, in L2
flata se afla după Alexandru Vodă, răpăosat-au AIMI răpousat-au M3
[70]
/
70
feciorul lui Ştefan Vodă, şi I-au îngropat în mănăstirea Bis­
triţii, lângă strămoşu-său Alexandru Vodă.
Războiul lui Stefan Vodă când au bătut pre Albert, craiul
•
leşesc, la codrul Cozminului. Văleatul 7005. 1497
5 Albert craiul leşesc, fiind ales de ţară craiu pre urma
lui Cazimir tătăne-său, uită prieteşugul tătăne-său ce ţinuse
cu Ştefan Vodă. Nu făcea oaste împotriva păgânilor, carii
în toate părţile fulgera şi tuna cu trăsnetul armelor sale,
vărsândsângele creştinilor şi stropşind volnici a tuturora,
10 înmulţind legea lui Mahmet cea spurcată, ci gândi ca să-şi
arate vitejia asupra Moldovei, socotind că pre lesne o va
supune, ştiind că de multe ori se ajutoria Moldova de la
.craii leşeşti, ca de la nişte vecini de aproape, spre toţi vrăj­
maşii. Şi strângând craiul oaste, au scos cuvânt cum va să
15 meargă la Turci, să ia şi să dezbată Cetatea Albă şi Chilia,
care cetăţi le luase de la Ştefan Vodă Baezit împăratul tur­
cesc, şi încă adăogea de speria pre ai săi, cum Turcii mes­
tecaţi cu Moldovenii vor să treacă la Podolia, şi le-au dat ştire
ca toţi să încalece şi să se împreune cu dânsul la Liov.
20 Şi au trimis soli la Ştefan Vodă, de i-au dat ştire să se
găteze să meargă cu dânsul să bată Chilia şi Cetatea Albă,
3 s'au bătut M3, pre] cu M3, Albreht A" 4leşesc om. M3 5 era-
iu? leşesc L3U, mai pre urma M2 5-6 pre urma lui] după M3 1) tată-
său- M>, tătăne-său Cazimir L3U, au uitat M2, ce ţinuse] ce avea Ma
25 care avusese M2 6-7 uită -. Ştefan Vodă] ce ţinuse cu Ştefan Vodă prie-
teşug (-gul A2), iară Albert craiul uită (uitând A2) prieteşugul tătane-său
ce avea cu Ştefan Vodă şi A 8 tuna - armelor sale] trăsnia cu armele
lor ca tunelul M3 9 vărsânt M2 10 Mehmet Ma Mehemet UL5 Moa-
met A2 Muameth AI, ci gândind M2 11 vitejia lui i'vP, asupra MoJdo-
30 venilor L3L4M2, o] îi M2 13-14 ca de la - vrăjmaşii om. M3 14 strân-
gând oaste acel craiu M3, cum] că M3 15 să ia şi să] să-şi U, să
dezbată şi să ia M2 16 le om�A2L2L3L., După luase MIM2 ati. Turcii,
Sultan Baiazit M3 16-17 împăratul turcesc om. M3 17 de] şi MIM",
cum] cum că lVPM2 zicând că M3 \ 17-18 amestecaţi A2L2 sănt mestecaţi MI,
35 sănt Turcii amestecaţi M2 18 şi vor MIM2 18-19 şi au dat la toţi ştire
ca să încalece şi se inpreună L2 19 Leov L2 Chiov L5 21 găt+ze M
gătească AL
[71]
71
şi să-i găteze steţie şi hrană de oaste, de care lucru au
părut bine lui Ştefan Vodă şi cu bucurie mare au priimit
pre soli, căci au făcut oaste împotriva vrăjmaşilor săi, numai
ce au zis că va veni acolo la loc cu oastea sa, supt Chilia.
Cunoscând sfetnicii lui craiu, ales episcopii, gândul că 5
va să facă oaste împotriva lui Ştefan Vodă, mult i-au adus
aminte să nu facă împotriva dreptăţii, să nu se întoarcă
mânia lui Dumnezeu spre insul, ci el din gândul său nu i-au
lăsat, ci încă au fost zicând : Vouă vă este lucrul biserica să
păziţi, iară nu de războae să grijiţi, că gândul mieu voi nu-Ilo
ştiţi, numai eu singur, că de-aş pricepe că haina de pre
mine ştie gândul mieu, în foc o aş băga. Deci mulţi din boerii
leşeşti socotia că face într'adins, ca să piarză oastea toată,
cum au eşit mai apoi la dânsul şi zicătoarea: În zilele lui
Olbriht sleahta au perit. 15
Într'aceia Ştefan Vodă, prinzând veste de la Unguri
cum Olbriht va să vie asupra lui cu oaste, că nici Ungurii
nu era bucuroşi ca să oază domnia Moldovei pre mâna Le-
--------
1 găt-kze A IM2 găt-kz'b. M3 găt.sze MI gătiiazeiA2 să-i gătească L, stil-
ţin. A"L2 st'kţiaL3U zaharea A>, şi"] de A? 2 mare bucurie VU 3 vrăj- 20
maşului său AL2VUM3 4 supt] sup M3 la L2L3U 5 Şi cunoscând M2,
craiului Ms, gândul săuL3L4 gândulluilVP 6 împotriva] asupra A'L'L'L',
multe A" 7 După aminte M3 tul. şi-i zicea, împotriva] asupra A2, di­
reptăţii AMa creştinătăţii VL" ca să nu Al, nu se om. lVP 8 Însu U
îns 1\1" dânsul AIL2 el A2VUM2 ei L", ci] iară M3, el om. L3UM2, din] 25
de UM3 om. A2L3L4M2 8-9 nu I-au lăsat A 2L3L4lVJ2 nu s'au lăsat M3 nu
au eşit L2 9 le-au fost Al, ci au fost zicând încă L3L4 ce tncă zicea
acelor episcopi ai săi Ma, lucrul] datoria L2 9-10 să păziţi (a păzi L2)
biserica L2L3U 10 războiu M2, a griji L2, să grijiţi de războae VU,
-1 om. A2 10-11 că gândul- singur om. VU 11 ce numai M3, numai 30
eu singur om. V, După singur Al aci. îl ştiu, Că"] iar Al şi L2, pricepe
eu L3L\ haina] cămaşa L2, dupre Al 12 îm ştie L3U, o aş] aş MI,
băga-o A2, o aş băga în foc L2VL' 13 face] va fi M2, Ind kdinsu M3,
că într'adinsu face VL\ ca om. VUM3, toată oastea sa VL4 14 au
şi eşit M3, cum au - zicătoarea] cum s'au şi tâmplat povestea VU, mai 35
apoi -- zicătoarea J mai în urmă şi povestea L2 15 Olbreht M2M3 Albert L'
(în V Olbriht a fost pretutindeni şters şi înlocuit ultericr cu Albert) 16In­
tr'aceia] De aceasta Ma, de veste M1M2, Ungur A2 17 asupră-i M3,
cu oaste asupra sa (lui M2) L3L4M2, nici Ungurii] ei LSL4 18 pre mă-
nule V 40
[72]
,/
72
silor, măcar că Laslău, craiul unguresc (ce se chiamă leşaşte
-\lladisla v) era frate lui Olbriht, craiului leşesc (ce se chiamă
ungureşte Albert), înţelegând aceasta Ştefan Vodă, trimis-au
la craiul leşesc cu solie pre credincioşii săi pre Tăutul logo-
5 fătul şi pre Isac visternicul, ca să poată dintru dânsul cu­
noaşte ceva, �e=re'�voia 8(1 facă, ci nimica n'au cunoscut, că
craiul cumuşi umbla cu înşelăciune ascunzând cuvântul, pre
soli cu bucurie i-au priimit, şi darurile ce-i trimisese Ştefan
Vodă cu mare mulţămită şi cu dragoste le-au luat, şi solilor
10 iarăşi acela răspuns le-au dat, cum este mergător la Turci.
Mai apoi şi solii săi de iznoavă i-au trimis la Ştefan
Vodă ca să întărească cuvântul, iară el au întors oastea
spre Pocutia.
Inţelegând Ştefan Vodă cum craiul se apropie cu oaste
15 de margine, de iznoavă au poftorit solie de au trimis îna­
intea lui craiu pre Tăutul logofătul şi pre Isac visternicul
cu multe daruri, şi I-au tâmpinat de ceia parte de Nistru,
şi i-au închinat darurile, şi iarăşi cu dragoste le-au priimit,
şi de aci au trecut apa Nistrului pre la Mihălceni în ceasta
20 parte cu toată oastea sa, şi au venit la Coţmani. Acelea şi-au
descoperit toată viclenia şi faptele sale cele ascunse, că au
J ce-i zice leşeşte M3 2-3 ce se chiamă ungureşte Albert a ţost
şters ulterior în V :3 acestea A 'lYFlY[2 1 -3 În LM2M3 parantezele au
fost suprimare 3-4 trimis-au soli Ia craiul leşesc M2, inţelegând - solie]
25 trimis-au Stefan Vodă soli la craiul leşesc lYF 4 cu Boli M', credincioşii
boerii săi M3, pr-e-] pri A' 5-6 cunoaşte ceva dintru dânsul (de la
craiu lYP) l\FlYP 6 cevai M',' e] i M'M3 este A om. U, ce-i o) cine V,
ca să facă VU, ci) carii M3, că] căci M3 7 crai M', ascundea Li
ascundea-şi V îş ascundea V 7-8 pre solii săi L2 8 i-a u priimit cu
30 bucurie VL" 9 mare om. M3, ou? om. L3L4, şi cu dragoste om. M3,
luat] priimit A 10 le- om.lYP, cum că A' 11 şi pre solii A', de iz-
noavă om. M3, i- om. jVP, Ia] iar Ia M3 12 ca om. M3 13 Pocu-
tie lVPM2 14 Şi înţelegănd M2, cum că M2, După oaste A ad. spre
Pocutia şi se trage 15 de"] Ia L2M3 spre AL3U, pohtorit MI, solie AIL2
35 soli", L3M'M2 solia V solii LI, dsuznoavă - trimis] iară au trimis solii 1\13
16 craiului AL2VUM2, pre'] iaMşi pre M2 17 de ceia parte de] pes­
te M3 18 iarăşi] iar VU, l-a� priimit V i-au priimit V le-au luat A
19 apa Nistrului] Nistrul M3 26 la] şi Ia Al, AcoloVL' 21 ficle­
nia I,"L5, După viclenia lYPM2 ari. inimii lui, şi faptele - ascunse] cea
40 ascunsă lVI"
[73]
73
prins pre Tăutul logofătul şi pre Isac �-ist�r.:�1ie\:!l,"�de i-au fe­
recat în obezi şi i-au trimis de i-au închis la Liov.
Inţelegând aceasta Ştefan Vodă din iscoadele ce pu­
rurea trimetea, să ştie încătro merge craiul cu oastea leşască,
cum craiul I-au viclenit şi vine asupra lui, şi au trecut şi 5
Nistrul eu 80.000 de oaste pre scrisoare fără altă adunătură,
de sârg au trimis în toate părţile în ţară să se strângă la
tărgul Romanului. Iară Albert au şezut cu oastea 7 zile la
Coţrnani. Ci până a se strânge oastea lui Ştefan Vodă şi până
a-i veni ajutoriul, că şi Laslău craiul unguresc, fratele lui 10
Albert, încă i-au trimis 12.000 de oameni de oaste, şi cu
dânsii . pre Birtoc, voevodul Ardealului, ee era CUSCI'U lui
Ştefan Vodă, şi de la Radul Vodă încă i-au venit ajutoriu
oaste muntenească, ci până a se strânge oastea toată la un
loc, Albert craiu au purces eu oastea de la Coţmani şi au 15
lovit la Şipinţi.
Văzând Ştefan Vodă că-I împresoară vrăjmaşii săi, au
tocmit strajă şi o au trimis împotriva Lesilor, ca să ţie vadul
Prutului la târg la Cernăuţi, iară Ştefan Vodă, în 27 de zile
a lui A vgust, Duminică, au eşit din Suceava spre târguI Ro- 20
manului şi cu toată oastea sa. Şi într'aceia zi îi aduseră lui
de la strajă 6 Leşi, şi asa pre 3 i-au trimis la împăratul
turcesc, iară pre ceialalţi au zis de i-au spânzurat.
1-2 de i-au ferecat] de-i băgă 1\13 2�tocma;:la Liov AL, la] în M3 25
3 acestea AL2, elin] de A1M2, iscoadele sale L3L4 4 trimitea] avea tri­
mise VVL4. să ştie] ca să afle A \ leşască] sa L3L4 3-4 Iară Stefan
Vodă dacă au înţeles de aceasta dintru iscoadele ce avea Între:joastellle­
şască, să ştie de crai ul încătro merge cu M3 5 Inainte de cum M'M" ad.
şi dacă ştiu, cum că A lM', şi-i vine asupră L', şi' om. M1M2 fi adu- 30
nătură] adunar-e AL2L4L5 7 de grab L2L5 8 cu oastea om. AL 10 -i
om. A, ajutor AlL2L3L4 cu agiutoriul M3, că şi] de la M3, Laslău om. M3
10-11 fratele - trimis om. Ma 11 de oameni om. Ma, de oaste] ostaşi L�L"
11-12 şi cu dânşii pre] cu M' 12 lui] CUL3L4 14 se om.L? 14-15 ci
până -loc] iară M3 15 craiu om. M 16 Şepinţi L2M2 17 Iară vă- 35
zaud M2 Deci văzând M3,După Vodă Ma [ul. văzind 18 str aj,« Ml
străji M3, o om. L2L41VP, trimis-o A2UL3L'M2, împotriva] Înaintea M'
18-19 vadul la Prut la Cernăuţi M3 21 şi ' om. L21VP, sa] lui M3, În­
tr'acea VU, îi om. A2 22 straje UM' 21-22 i-au adus limbă strajea
lui 6 Leşi şi dintr'aceia pre 3 au trimis M3 23 pre] spre U, ceialalţi] 40
trei L2M3, au zis ele] au poruncit de 1\12 om. L"L5M3
[74]
(
Deci craiul leşesc au venit eu 'toatc1 puterea sa la ce­
tatea Sucevii. Duminică, Septemvrie 24, iară în 26, Marţi
de către seară, au început a bate cetatea, şi au bătut prejur
dânsa 3 săptămâni şi ziua şi noaptea, şi nimica n'au folosit,
5 nădăjduind că i se va închina ţara, pentru ce li se supărase
cu Ştefan Vodă pentru atâta războae fără odihnă şi fără
măsură ce făcea, de cu toţi se bătea. Ci ţara socotea că de
nu li-i îndemână cu al său, mai multă netngăduinţă le va fi
cu streinii, şi încă văzând atâta pradă şi răsipă ce făcea
10 oastea leşască în ţară, de umbla prin păduri de cerca prade
şi jacuri, silia toţi de se strângea la târg la Roman, unde
era beleagul.
Aşa ţara strângându-se, iară din cetate cât putea se
apăra, şi ce răsipia Leşii cu puşcile ziua, noaptea gaurile
15 astupa şi le întăria, de le era munca lor în zadar, iară pre
afară undeşi afla Leşi răşchiraţi drept hrana, lega-i, tăia-i,
de nu era volnici nici într'o parte să iasă, mai mult strica
şie de cât celor închişi, că în toate zilele li se adăogea lipsa
74
1 sa] lui Ms, cu toată puterea sa i-au venit L! 1-2laSuceavaVU
20 2 iar Marţi In 26 M'Ma 2-3 Marţi îndiseară L2, iar Marţi de cătră sară
Ia 26 ale aceştii luni 1\112 3 şi aş-k au" M' 3-4 şi au bătut prejur dânsa.ţj
şi au Inceput a bate înprejur ei VU şi aşa au bătut-o M3 4 dvnss M',
şi' om. Li, folosit] isprăvit VL"M2 5 i om. AL', ce] căci VL' că M3,
supârase] dodeise A 'L'Lz 6 atâtea L'UM3 6-7 fără odihnă - făcea]
25 fără măsură ce făcea cu neodihnă L3U 7 de se bătea cu toţi AM" bă-
tăndu-ss cu toţi UVU, Ci] Iară Ma, socotea ţara A" 8 Ii-il le este UVU
le M'M2 8-9 dar cu striinul mai multii neîngăduinţă le va fi M3 9 şi
răsipă urmează inVL" după facea 9-10 ce făcea în ţară Leşii U 10 În
ţară om. A2, de umbla] că umbla L2 umblând VU, cerca] afla A2 cău-
30 ta Ma, prăzi A2VUM3 prada A' să prade L' 10-11 de cerca - jacuri]
pentru pradă şi pentru jafuri Le 11 şi] de 1\1[1, jafuri A2VU jahuri L',
cu toţii As, Ia târg om.M3 12leeraM3, vileagul A. 14 şi ce] ce
şi 1\IP ce-i M2, Leşii] Turcii M3 om. A, zio L2, ziua urmeaza în A 2;\12 după
răsipia, iar noaptea MtMt 14-15 astupa gaurile A2VUM , 15 as-
35 tupa - înl.ăria] tocmi a şi Întăria M3, le" om. L'M", muinca MI, lor
I
om.L2VU, zadar] dar M? 16'uncleAL2VU, afla] era V, pre Leşi UL5,
răşchiraţi] răsipiţi M, dirept A"M2 derept A' de VU, hrana lor VU,
îi Ie�� şi Îi tăiaAL2VU îi prindef de-i lega şi-i tăia M' 17ei volnici Mt,
voInICI urmeaza în V dupa iasă, iasă] meargă VU, să (ca să 1\112) iasă
40 nici într'o parte (să iasă act. iarâşi M3) 1\IJ2M3 18 şie] sie-şi M' lor-u-şi A"L'
lor A'VL', zile 1\113, Ii om. MIM2
I
, I
I
!
j'
. �tti.i --==============='�-_.....c;..",�==-..�
[75]
75
flămânjunei. Deci fiind Leşii cuprinşi de atâta nevoe, înce­
pură a grăi rău de craiul său, întâiu cu taină, iară mai apoi
in gura mare îl vinuia că au venit fără cale, de i-au adus
ca să-i piarză pre toţi. Şi socotea toate semnele, câte se facuse
rele, că au fost lor de arătare, ca să fie concenia lor; că 5
întâiu în ţara lor într'un pârâu de nimica i s'au înecat cra­
iului un povodnic, şi când au eşit din Liov, boii, cari purta
erbăria, de vânt mare s'au răsipit, de nu putea să-i strângă;
aşijderea un ţăran, ce nebunise de cap, au fost strigând în
gura mare: Duceţi-vă spre perirea voastră, că nu veţi mai 10
veni; şi pre un şleahtici I-au detunat supt cort şi 12 cai ai
lui; mai apoi şi un preot al lor slujind liturghia au scăpat
cuminecătura lor jos; şi alte semne rele s'au arătat, de-i pro­
rocea toţi că va fi sfârşitul lor rău şi amar, cum s'au şi
tâmplat. Că văzând craiul atâtea cuvinte rele de dansul de 15
la oastea sa, se temu ca să nu-l părăsească şi să fugă, şi el
să cază în mâinile vrăjmaşilor săi; se ajunse cu solii frâţi­
ne-său lui Vladislav, craiul unguresc, ca să-i împace, că so­
sise şi ajutoriul unguresc la Ştefan Vodă. Şi aşa Birtoc, voe­
vodul Ardealului, carele venise cu ajutoriul unguresc, au 20
trimis solii săi la Albert craiu, ca să-i spue că va veni
singur pentru pace, şi pre Ştefan Vodă cu multe cuvinte l-au
rugat ca să facă pace cu craiul leşesc. Şi aşa au întrat la
mijlocul lor, şi s'au dus la craiul leşesc de i-au împăcat
1 flămânziciunii A2L2L3U şi flămângiunea M3, Leşii fiind U, de- 25
b.till MI, atâtea nevoi M3 1-2 începură] prinseră M3' 2 şi întâiu M1M2,
cu] pe L", mai om. L3UM3 4 piarză] răpue L'L'Ls, se făcură M3 5 că
le-au fost M2, ca om. M3, să le fie MZ, concenie M1 6 de nimica]
Într'o Duminecă M1M2 6-7 lui crai M1, un povodnic a lui craiu M1
7 pohodnic A3LIL2L3M1 -nec U, au fost eşit Ma, carie MI carei L2 care La 30
8 După mare M2 acl. ce era, nu-i putea AL 9 şi un ţăran M2, un
ţăran om. UL5, ce om. AL2L3U 10 După mare M3 tul. şi zicea, pei-
rea M3 11 şi mai apoi 12 cai M2 12 mai apoi om. M', pre un
preot. AL3U, un popă de a lor Ma, liturghie A 2M21a liturghie M3 13 lor
om. L2U, de-i] deci M' de M3 14 cu rău şi cu amar M3 15 Că] 35
Şi L3UM2, crai M1M3, atâta A2L2L3M2 16 ca om. U, şi el om. AL
17 vrăjmaşului său L3U, deci se ajunse M2 s'au ajuns Ma 18 lui
om. L2L3U, Vladislav] Vladimir LI Vlademir M3, că] că-i L2 căci M3 că
acum M1M2 20 carele] ce M3, DupCi unguresc AL aci. la Ştefan Vodă
iar M2: deci 21 Arbert L', ca om. M3 22 singuri însuşi A 2 23 ca M)
om. A2UL3UIW 23-24 Şi aşa -leşesc] întrând la mijloc M2
[76]
76
(
Intr'aceia Olbriht, craiulleşesc, fiind de inimă rea bolnav,
au dat semn ele Întors Înapoi, de care semn era bucuroşi
toţi să-l auză, să se Întoarcă de la atâta flămânjune la casele
sale. Şi în 19 zile a lui Octomvrie, Joi, s'au întors craiul de
10 la Suceava şi s'au apucat de cale; ci nu s'au Întors pre calea
pre unde venise, ci pre altă cale pre unde era ţara întreagă,
spre codrul Cozrninului.
Simţind deci Ştefan Vodă că craiul n'au luat urma pre
unde venise, ci spre codru, îndată au trimis după dănsul de
15 l-au ,poftit să nu ia pre aceia cale spre codru, ci pre urmă
pre unde au venit, că de va face într'alt chip, văzând ţara
paguba ce se va face de oastea Ieşască, nu vor răbda, ei
într'acesta chip, ca să se întoarcă pre urmă pre unde au venit,
Sit nu mai strice ţara pre alt loc.
Şi de aci pre Birtoc, voevodul Ardealului, bine l-au dă­
ruit Ştefan Vodă cu mari daruri, şi de aci s'au dus acasă-şi.
Când s'au Întors craiul înapoi.
5
1 ca să se întoarcă] craiul Ieşesc să se Întoarcă A, au şi venit AL
4 mare MI, la casă-şi A2 3-4 Şi au dăr-uit Stefan Vodă cu multe daruri
20 pre Birtoc, voivodul Ardealului, şi s'au Intors de au trecut iarăşi la ţara
101' lVP 5 craiul leşesc Al, napoi craiul U, Intor-sul lui crai de
la Suceava M3 6 Intr'aceia] Atunci 1\13, Olbreht M3 Albriht AUVU
Alber-t L' 7 semn] lucru V 7-8 era toţi bucuroşi A2VUL4M2 toţi era
bu- lVP 8 flămânziciune A2L2U ffămânzte L'lVP 9 sale] 101' AM3, Şi
25 la (în V) Octomvr-ie 19 VVL', întors înapoi VM2, craiu MIM3 10 şi
s'au apucat ele cale om. M3, ci] dar Al, ci nu s'au Întors] şi n'au mers lVP
11 pre undet] ce VL4M3 aceia ce MIM2, După venise M! ad. pre Însă
iar M2: pe dansa, ţară M3 ,12 spre] pre la L2 13 eleci] d+cii A 2L2l\,P
deci", MI d'kcim AlU deaci.s LI de aceasta L'L5 om. NF, craiul] Leşii M",
30 n'au luat urma] n'au mers M3 \ 13-14 urma - venise] pre ur-rnă pre ca­
lea ce venise lVP pre urmă pre ''Unde didese la viitoare L2 14 codru]
codrul Cozminului merg M3, dânsul] crai M3 15 pohtit A2LIM", pret]
spre A2VLYPlVP, pre aceia cale om, M3, să nu ia pre calea despre co­
dru LZ, pre urmă om. V 16 venise A2, de va face] făcând A, că
3;) de-chip] că apoi M! şi M? 17 va om. NUL", nu va putea răbda]V!'
, 1
j
I
[77]
77
vor vrea să-şi apere ale sale, de unde poate să se aţâţe de
iznoavă vre-un lucru rău, carele va strica şi pacea. Ci craiul
mai bucuros era dedireptul să meargă şi să iasă in ţara sa,
ci n'au băgat în seamă, ci şi-au păzit calea spre codrul Coz­
minului. De care lucru fiind înhierbântat Ştefan Vodă de 5
războiu, socotind că are vreme de a-şi răscumpărare strâm­
bătatea sa de pre .cela ce n'au călcat numai pacea cea veche,
ce-au avut domnii Moldovei cu craii leşeşti, ci şi jurământul
şi pacea ce legase atuncea de proaspăt, tocmind să se în­
toarcă pre urmă pre unde şi venise, deci îl aţâţa şi aju- io
toriul ce-i venise de tiutinderea, şi oastea sa toată gata,
strânsă şi odihnita, văzând dobânda ele pre cei f1ămânzi şi
slăbiţi, au trimis înainte ca să se apuce calea la codrul Coz­
rninului, să săciuiască pădurea, să o întineze ca să o poată
por�i asupra oştii, dacă vor întra în pădure, iară el cu toată 15
oastea au tras după dânşii şi cu 2000 de Turci, şi a patra
zi i-au ajuns întrând în pădure, Joi, Octomvrie 26, şi luând
ajutoriu de la Dumnezeu, şi cu ruga sfinţii sale Precistei şi
a sfântului marelui mucenic Dimitrie, şi lovindu-i de toate
1 de) pe M2, poate] toate A2L vor putea lVI2, se vor aţâţa A2L3L' 20
1-2 de iznoavă să se aţâţe M1M2 2 vneri M1, vre-un lucru rău) spre
vre-un lucru rău A2 spre rău lucru L3L' lucruri rele L2, craiu lVJ1M3
3 să fie dedireptu (dedrepLU) L3L4 didereptul A2Ml, să margă dedreptul M>,
fusese să m+argă didereptul A2, şi om. A2UM3 4 ci'] şi A om, M1J\fl3
5 De care lucru] Deci M3, înherbântal UL3 înfierb- AlL2UM2, Ştefan 25
Vodă este în L3U după războiu, ia?' înM3 înaintp- ele fiind 6 a-şi] aM1M2,
răscumpăra Al 7 de pre) dupre Al despre L3UM2,,'dispre A2, n'au]
l-au M1M2, n'au călcat numai a fost corectat în M3 în: au călcat nu nu­
mai 7-8 n'au călcat - avut) nu numai pacea cea veche o au călcat-o
care avusese A2 8 avut-o M1M2, în domnii Al 9 şi şi pacea A2, de 30
proaspăt] proaspătă L2L3U de curând A2 de curund M'\ locmindu-se L
aşezâudu-so A2 10 pre urmă om, AIM3, şj1 om. A1L2M3, au venit Al,
deci) cu aceia M2, îl) o M2, şi2 om. Al,2L31.4 11 tutindinile V petu­
tinderea 1.4 petitincterea L3 pretutindirea Al pretilinderea M2 pretitiudiri-
lea A2 pretiutinderil,« M1, toată] tocmită N 12 odihnită fiind şi vă- 35
zâncl Al 14 săciuiască) tae Ma, înzineze Al aţineze M2 15 DU1Jă
porni M3 ad. să cază, intra Leşii M3, iară el) iară sângur Stefan Vodă M"
16 tras] întratA2L2l,31.4 171ntrând om, A, şi om. AL 18 de la) pre A2,
ruga) al L2, sfinţii sale om. A2U, maicăi Precistei Al 19 a) cu al Lt,
şi lovindu-il i-au lovit M3 40
[78]
(
78
păr-ţile şi năruind copacii cei întinaţi asupra lor, multă oaste
leşască au perit, unii de oşteni, alţii de ţărani, ce le cuprin­
sese ca cu o mreajă calea, alţii de copacii cei înţinaţi. Aşa
pierzând puşcile, lăsând steagurile, carele toate le-au adunat
5 Ştefan Vodă, şi ei, cine cum au putut, în toate părţile s'au
răşchirat prin păduri, de au scăpat puţini afară. Şi singur
craiul, cu puţinei ce rămăsese strângându-se, s'au adunat
Într'un ocol la sat la Cozmin, şi de acolo bulucindu-se au
tras spre Cernăuţi, iară oastea lui Ştefan Vodă cu dânşii de
10 asemenea mergea, bătându-se şi tăindu-se, ci şi acei puţinei,
ce eşise din codru, n'ar fi scăpat, de nu s'ar fi încâlcit ai
noştri în carele crăeşti şi în carele altor boeri, de le-au dat
vreme de fugit.
Şi acolo veni veste lui Ştefan Vodă, că vine şi altă oaste
15 leşască într'ajutoriu craiului, şi atuncea au chemat pe Boldul'
vornicul, şi i-au dat oaste, şi de sărg I-au trimis împotriva
acei oşti, şi i-au zis să le dea războiu. Deci Boldur vornicul,
luând oaste de ajuns, au trecut Prutul împotriva acei oşti
Sâmbătă seara, şi Duminecă dimineaţa, Octomvrie 29, le-au
20 1 năr uind] pornind A'L2VUM2 oborănd A2, copacii aţinaţi M'M2
2 ce] căAL 3 cu] co M', mraje (-j'"V)L2M2, calea ca cu o mrea­
jă A 'M3, şi alţii M", cei om. MIM3 4 pierzând puşciIe] lăsând puş­
cile alţii pierzându-le M2, şi lăsând M 5 şi] iară M3, ei] Leşii M,
cum] încătro M3 5-6 în toate - puţini] aşi s'au râsipit prin pădure
25 unde puţini au scăpat M3 6 singur] Insuşi A2 7 puţini A2L3U, ce
om. AV.VUMIM2 şi strângându-se Al 8 într'un] la un VL4, aco­
lea A'VU 9 tras] eşit M" 9-10 de asemenea] alăturea A" de ase­
menea - tăindu-se] mergând înpreună se bătia şi se tăia A2 mergând se
bălea asemenea tâindu-se L''L' 10 tăindu-i M2 om. MI, ci şi] cât nice M3,
30 puţintei M? puţini A'L", După puţinei M" aci. Leşi 11 eşise din codru]
scăpase L"U, n'ar fi scăpat] nu vrea fi scăpat M? n'ar fi udit ca să sca­
pe VL4L5, încâlcit] încurcat AM3 12 în carele- om. 1,3L4, şi într'altor V,
În carele altor boeri] boiereşti M3, dat] îndelungat M3 13 de au fugit i\1Z
de eşit A'L' de au eşit A2L2VU 14 acelea AL, au vinit M:', că vine]
35 cum vinie M315 ajutoriul M.J, lui craiu VM3, şi om. AL2L3U, atun­
dş AI, După chemat L' aci. Ştefan Vodâ 16 dat lui AL2L3L4, de sârg
om. M3, împotriva] înainlea L2VV 17 oştii aceia M2, şi au zis M3
zicăndu-i Ls, DeeiJ Şi aş s M" \16-18 şi de sârg-oaste orn.A 18 de
ajuns] de agiutoriu şi de ajuns A.', şi au trecutA, împotriva] Inaintea L",
40 După oşti U aci. eşind 19 demeneaţa MI
[79]
79
dat războiu, şi îndată i-au răsipit cu ajutoriul lui Dumnezeu
şi cu norocul lui Ştefan Vodă, şi mare moarte şi tăiare s'au
făcut atuncea în oastea leşască, la locul ce se chiamă Len­
ţestii satul, şi nimica n'au ştiut craiulds venirea acei oşti,
nici de perirea 10Ţ. 5
Şi intr'aceiaş Duminică, trecând craiul Prutul la Cer­
năuţi, iarăşi fu lovit de oastea lui Ştefan Vodă, de i-au răsipit
şi i-au tăiat, de abia au scăpat Însuşi craiul cu puţină oaste
de l;t sa. De aci trecând craiul spre ţara sa, pre multe locuri
i-au lovit ai nostri, ales pre craiul, că Mazurii, întorcându-se 10
să dea războiu şi să apere pre craiu şi pre cei scăpaţi din­
tr'acel pojar, au dat asupra lui Boldur vornicul cel mare,
pre carele, îl trimisese Ştefan Vodă împotriva acei oşti le­
şeşti ce venea într'ajutoriu craiului, şi mare moarte au făcut
într'înşii şi la sat la Şipinţi, că puţini au scăpat în oastea 15
ce era strânsă pre lângă craiu.
Deci craiul cu multă nevoe strecurându-se au tras la
Sneatin, şi de acolo au slobozit oastea pre acasă. de câtă
rămăsese, iară el s'au dus la Liov.
1 îndat M11W, şi pre toţi i-au răsipit indată A2, După răsipit AL 20
ad. şi pre toţi (pre toţi om. A 2) i-au topit (şi cu ajutoriullui Dumnezeu pre
toţi i-au topit U) 2 mare moarte şi tăiare] multă vărsare de sânge M3,
s' om. U 3 în oastea lcşască atuncea U 3-4 Lsnţeşti A2L2L4 -�;şti L3
Lenţ-sşti M3 L·hnţ·l-.ştii M11\'J2, satul Lănteştii om. L4 4 satul om. M,
După Lenţeştii M1îv12 tul. pre hotarul satului sărit ocopuri făcute de Leşi, 2,5
precum arabi semnele şi până astăzi, iar M3 : unde se cunosc ocopurile
Leşilor făcute de atunci şi până astăzi, nu ştia M3, oştii aceştia M1M2
oştii aceia M3 5 nici] şiL4M2, peirea M3 7 iarăşi- Vodă] i-au lovit
o samă de oast+ lui Stefan M3 8 de] cât M3 om. L4, de debi» MI, în-
suşi om. 1,2, craiul însuşi M2, puţin+ L3L4M3 9 ele om. L2M2, De aci] ao
Şi d+cii M1îvl2 Şi de acolo M3 10 i- om. M3, ai noştri] Moldovenii M3,
După craiul M3 tul. şi pre cei scăpaţi dentr'acel pojar de au perit mai toţi,
In dreptul c'Uvâniului Mazurii se află în A pe margine: Litvinii 11 şi 1] ca M2
11-12 dintr'acel pojar om. M3 12 dat-au M3, vornicului celui MI M2, cel
mare om. M3 13 Il om. L2L3L4, Împotriva] asupra M1M2, să le stea 35
tnprotivă M'Ms 13-141eşeşti]leşaştiA2, pre carele-leşeşti] de care
s'au pomenit mai sus că era trimis cu oaste înprotiva oştii leşeşti M3
14 ce] carii M2, într om. M3, într'ajutoriul L3L\ lui craiu M3, moarte]
perire M3 15 şi om. M3, Şepinţi L2L3UM2, că] cât M3 om. AL, în]
din AL 16 pre om. M3 17 Deci] Iară JW Şi aşi. M3, Deci craiul om. MI, ltO
stricorându-ss UL3 13 SnHin în mss a[aTI'1 de MI în care e: Snetin, aco-
lea L3U, elen câtă L3U de cât M1M2
[80]
/
8U
Nakazanie sălnlm,
Dumnezeu cel drept, cela ce ceartă nedireptatea şi
înalţă direptatea, cu câtă certare pedepseşte pre ceia ce
calcă jurărnântul l Că acesta Olbriht nu spre păgăni, ci spre
5 creştini vrea să facă războiu ; nu da ajutoriu celula ce mi
a vea odihnă de Turci, ci vrea să slăbească pre cela ce se
lupta cu vrăjmaşul crestinilor, pre carele trebuia cu toţii s<1-1
ajutorească .. Ci Dumnezeu la atâta lipsă şi nevoe îl adusese,
pre cela ce mergea cu atâta fală să stropşască şi să supue
10 ţara, care lntâiu nici taina sa nu vrea să spue nimărui, ci
făcuse cuvânt că merge să ia Chilia şi Cetatea Albă, şi Încă
adăogea de zicea, că de ar şti haina de pre dansul gând ul
lui o ar băga în foc, iar mai apoi nici ai săi nu-l băga În
seamă, ci era În zavistia celor de casă şi în batjocura tu-
15 turma, şi în toate chipurile îl hulia ; aşa şi cinstea din zi in zi
micşorându-se de inimă rea puţin de n'au murit.
De capetele cele de frunte a Leşllor ce s'au aflat periţi.
Aflatu-s'au la acest războiu periţi din capete: 2 fraţi
1 i'n MI titlul e în paranteză, După sălnim A ad. adecă certare
20 celor puternici, Nakazanie sălnim] Certarea celor puternici M! Învăţă­
tură LBU om. U 2 cela] cel M3 om. l\P 3 pedepseşte] ceartă M2,
cei ce L2M3 4-5 spre creştini vrea să facă războiu nu spre păgâni 1\1(2 nu
asupra păgânilor ce asupra crestinilor au rădicat războiu 1VJ3 5 da]
vrea să dea L2 6 se om. MI 7 vrăjmaşii AL2L3U, pre carele] că-
25 ruia M3, trebuia om.AI 7-8 să-Lajutorească] să-i dea toţi agiutoriu 1\rP
8 lipse M2, nevoe şi lipsă Al, la toată lipsa .,;,i nevoia I-au adus M3 9 cel M2
acel M", fală] hvala A", supue] calce M! 9-111 să stropşască ţara şi să
o supue A 10 carele MI cela ce M3, să o spue L3M2M' să o arate U,
nemărui M3 -r u» MI 11 făcuse] scosese A2L3U, să ia] spre L2 12 de
30 zicea] zicănd Ls, şti] pricepe L", haina] haina sa A" că. pe haina L'Ls că
câm-kşa L2, dansul] el UL3U, După dănsul L3U ad, cum că-i ştie, iar L2 :
îi ştie 13 băga-o MI arunca A2, în foc o ar (o ar] 01' L3) arunca L3L',
iar om. AU, mai om. AL2, mai apoi] în urmă L3L4, In2 om.l.3 14 Z:l­
vistio AI, în2] de AL, batjocură AI batjocurile L3L4, 15 fii în toate-
35 hulia om. NI" 16 micşorăndu-i-se U, puţin de n'au mur-it de inimă
rea L'Lx, După murit L? ad. atuncea în grab 17 De] Pentru M'Ms,
cele] celor MI acelora M2, a] ary U, a Leşilor] aleşi MIM"', Leşii cei de
frunte care au perit capete fiind L3 Leşii cei de frunte ce au perit L'L',
Titlul om. M3 13 periţi om. AL, din capete] din capetile Leşilor L3L4
40 oameni de frunte de la Leşi M3
[81]
81
Tincenskii şi Miculai, .voevoda Ruskii, şi,. Gavriil din Mara­
viciu şi Herhor ; aşijderea 2 fraţi Grotov, Humiţskii şi Mur­
dileu, şi alţii multi; cine poate să-i pomenească pre toţi!
Alţii au căzut la legătură, cumu-i Tuncenskii, Zbignev, pod­
comori de Cracău, Pruhniţskii, Gargoveţskii şi alţii mulţi. 5
Pre unii i-au fost spânzurând ai noştri câte doi de păr,
că au fost umhlând pre acele vremi păroşi ca şi Nemţii, şi
alte batjocuri multe le-au fost făcând, de se pomeneşte şi
până astăzi răutatea lor, ce au fost păţind. .
Iară Ştefan Vodă, după izbândă cu noroc ce au făcut 10
la acel războiu, s'au întors înapoi la scaunul său la Suceava
cu mare pohvală şi laudă, ca un biruitoriu, şi au zidit bi­
serică pre numele sfântului mucenic Dimitrie în târg în
Suceava, care trăeşte şi până astăzi.
Zic unii să se fie arătat lui Ştefan Vodă la acel războiu 15
sfântul mucenic Dimitrie, călare şi întrarrnat ca un viteaz,
1 'I'inceskii A' Tencenskii M' Tencinskii M2 Tecenskii L'Ls TeceIski LI
Pecelski L5, Micolai VM3 Nicolae L3U, voevod AIL3Ml -vodul A21.'M2,
După RuskiiAL ad. periţi, GabriilA, din} deV de laL3L4 2 Her-
bort �12, Grotovi AL, Humeţskii MIM2 Humiţnskii 1.'L5 2-3 Murde- 20
leu VL4 -dileo MIM2 -delio M3 3 cine-i M3, să-i scrie şi să-i pomenească
pre toţi MIM2 scrie deamăruntul pre toţi M3 4 legătură] robie M3,
cum e A.' cumu-e M', Tunciskiî A" Tuncinskii M" Tunceski Ls 'I'incenski Li
Tinceski 1.'L5, Zbigneu Al Zbivgnev L3L4L5 4-5 potcomori A -c· .. mo-
rii �p 5 Cracăului A2, Pruhniţnskii L4L" Pruhuţki M1M2 Brohoţkii M3, 25
Gorgoveţskii L3L4 Garboveţski L2 -goviţkii M2M3 6 Pre uni ai noştri
i-au fost A2, spânzurat I\,p, pe câte M3 7 aceia vreme M2]\1[3, păroşi
urmează în M2 după umblând 7-8 că au fost - multe le- om. L2VL4
8 badjocuri A' batgiocore M', au fost făcând om.L4L5 9 până om. AVL2,
au fost păţit MI leu fost făcând M3 8-9 de şi până azi se pomeneşte 30
răutăţile ce le-au fost făcând L3U 10 au fost făcut AU 11 acel]
acest Al,", înapoi om. L2 12 pohtală A2U pofală AIL3 om.VM3, şi'
om.VM3 13-14 în târguI Sucevii V la Suceava în târg L31.' 12-14
şi au zidit - astăzi] mulţămind şi dând laudă milostivului Dumnezeu
(mulţămind lui Dumnezeu M3) şi Maicii Precistii, şi au sfinţit şi au (şi 35
o M1M2) înfrumuseţat beserica ce-au fost zidită de dansul pre numele
sfântului marelui mucenic Dimitrie, dând laudă sfinţii sale, în târg în
Suceava, care (ce M3) este înaintea curţilor domneşti şi (care MS) tră-
eşte şi (şi om. MI) până astăzi M 15 acel] acest A2L2, la acel răz-
boiu om. U 40
33258
6
[82]
82
fiindu-i într'ajutoriu şi dând vălhvă oştii lui, ce este de a şi
credere, de vreme ce i-au zidit biserică.
După aceia au dat Ştefan Vodă cuvânt a toată oastea,
să se strângă la Hârlău la ziua lui sfeti Nicolae. Şi aşa s'au
5 adunat cu toţii la Hârlău într'aceia zi, şi acolo Ştefan Vodă
au făcut ospăţ mare tuturor boerilor şi tuturor vitejilor săi,
şi cu daruri scumpe i-au dăruit pre dânşii, şi de aci i-au
slobozit cine-şi pre la casa sa, dându-le cuvânt ca toţi să dea
laudă lui Dumnezeu, pentru ce că toate puterile sânt de la
10 Dumnezeu cel de sus.
Când au prădat Malcoci ţara leşască, Văleatul 7006, Mai. 1498
Malcoci au întrat în ţara leşască cu multă mulţime de
Turci, şi n'au fost cine să-i stea împotrivă, ci multă pradă
de oameni au făcut, şi dobândă de dobitoace au făcut şi au
15 luat, şi au ajuns mai sus de Liov 25 de poprişti, şi de aci
s'au întors prădând ţara şi arzând. Şi se vedea că după acel
războiu fără noroc, ce făcuse Leşii cu Ştefan Vodă, va fi
peri rea lor.
I fiind AIVL2L3L\ vlăhvă M2, dând ajutor şi vălfă Ma, ce] ca-
20 re Al 2 crede U, i- om. AUL2 3 cuvânt Ştefan Vodă AL2L3L4, a]
la A lM2M3 4 sfântului M3, Necolai MI Nicolai M2 4-6 Şi adunăndu-se
într'aceia zi cu toţii la Hărlău făcu tu-le-au ospăţ tuturor boerilor M 3
7 dânşii] Inşi MIM2 ei A2L, de aci] de acolo M" 8 După slobozit M2 ad.
de s'au dus iar M3: de au mers, pre] pri L3 om. A 2, sa] lui Al, la casa
25 sa] acasă-şi M3, dându-le cuvânt ca] Invăţându-i pre M" 9 ce om. AIM3,
că] căci Al 10 cel (om. M3) de sus s'a păstru; numai înVM3 '11 Mai]
I\diCI1\u,<l Mai LIMIM2; în LI luna se află la începutul titlului, iar A2UL3U
om., inAI titlul este: Văleatul 7006, Mar-I 11. Când au prădat MaJcoci
ţara leşească, iar M3 om. 12 In anul 7006, în luna lui Mai, au In-
30 trat Malcoci în ţara înc. M3, multă om. AL 13 fost] avut AL, cine-i
sta L3U cine le sta M3, împotr-ivă] înainte VL3U 13-14 pradă au
(s'au U) făcut de oameni L3U '14 au> făcut' şi2 om. L2MIM2 14-15 de
oameni - luat] şi robie au făcut'M3 15 până mai sus L2L1VM3, po­
prişi UU pn.p'l>şti MI, 25 de poprişti om. M2, şi2 om. A 2L, de aci] de
25 acolo Ma om. AL 16 s'au întors înapoi A, Şi] că M3 om A, acel}
acest A 17 ce făcură UL'
1
[83]
I
�
1
I
I
1498
83
Când au prădat Ştefan Vodă ţara leşască. Văleatul 1006,
Iunie 22.
Intr'acelaş an, Ştefan Vodă, vrând să-şi întoarcă despre
Leşi strâmbătatea sa, strânse ţara şi au întrat la Podolia şi
'la Rusi; trecut-au şi de Liov până la Lanţut oraşul, la apa 5
Visloca, toate satele arzând şi prădând. Ars-au oraşul Pre­
mişlea, Raduznea, Prevorsca, Lanţutul, şi cetatea Terebul,
şi multă bunătate dintr'însa au luat, şi mulţi joimiri au scos,
ci pre toţi i-au tăiat, şi alţii mai mulţi au ars în cetate. Şi
cetatea Buceciul multă nevoe au avut, şi Podhaeţul au ars, ro
.şi mulţi oameni, bărbaţi şi mueri şi copii, au scos în robie,
mai mult de 100.000. Mulţi de aceia au aşezat Ştefan Vodă
în ţara sa, de şi până astăzi trăeşte limba rusească în Mol­
dova, ales pre unde i-au descălecat, că mai a treia parte
grăesc ruseşte. Iară Ştefan Vodă, prădând şi arzând ţara, 15
s'au întors înapoi cu mare dobândă, fără de nici o sminteală
au trecut Nistrul în ceas ta parte la Halici, şi au prădat şi
de aceasta parte, şi de aci au venit la scaunul său la Suceava
cu mare bucurie şi biruinţă.
1 V ăleatul] într'acelaş an leatul MIM2 2 Iunie 26 zile A Iulie 22 LI 20
1-2 Titlul om. M3 3 Iară în anul 7006 Iunie 22, Stefan Vodă înc. M3,
.despre] de pre MIM3 de la LI 4 strâns-au M3 au strâns Al, Podolie Al
5 Rus MI, de la Liov MIM2, până la ţinutul (ţinut A2) oraşului AL'V!U
până lanţul oraşului LI; în dreptul acestor cuvinte se află în A pe mar-
gine iulnotarea: la Lanţut 6 Vislovca A2L2 Visluvca Al Vislii L3U 25
6-7 Pr-imisl k M3 7 Raduzia L2L3U Badumn+ M2 Razdurn« Ma, Pri­
vorsca MIM2 Prevozsca M3, Lanţut A Lanţitul LI la ţinutul L2L3U, şi o
.cetate M3, 'I'er.sbul Al Tersabul A2 Rebul UL5, După Terebul L ari. ar­
su-I-au (arsu-o-au V) 8 bunătate] avere Ma, dintr'însul L2L'U, au
luat dintr'însa M2M3, [olniri Ma 9 ci] şi L2L3UM3, alţii om. M', mai 30
om. L 10 avut] păţit A 11 oameni om,UM2, şi2 om. AU, şj3 om. AVL2,
mueri bărbaţi copii L2 12 mai mulţi M, 100.000] 100 UM, mai mult de
100.000J şi LSU om. L2, In arhetip ţ'ifra care arăta numărul robilor era de
sigur 100 iar nu 100.000; această Jifră neavând însă nici un sens a fost su­
primată în L2L3L", iar în A a fost îndreptată în 100.000, cum a trebuit, P1'O- 35
babil, să fie şi în ms original, de"] den Al, aceia] aceştia L2, şi i-au aşe-
zat M2, Mulţi - aşezat) de cei ce-au aşezat M! 13 de] de care L3U,
!În] la U 14-15 că mai -ruseşte om. Ma 15 prădând ţara şi arzind M'M!
16 şi fără M3, de om. LSL'M2 17 şi au trecut L2 17-18 la Halici-
!parte om. L 18 de) pe de Ma, de aci om. Ma 19 şi) şi cu AL2L' 40
[84]
84
Văleatul 7008, Martie 11. Când au venit oaste leşască
de iznoavă În ţară să prade, văzând stricăciunea ce le-au
făcut Stefan Vodă .
.
Albreht craiul leşesc, văzând atâta pradă şi stricăciune
5 ce i-au făcut Ştefan Vodă în ţara lui, nu vru să lase, ci de
iznoavă strânse oaste şi întră în ţară, şi începu a prăda şi
a strica tara până la târg la Botoşani. Ştefan Vodă, dacă
prinse de veste, strânse de sârg oştile sale, şi cu cine avea
ai săi i-au eşit înainte acei oşti leşeşti, şi i-au dat răzhoiu la
10 târg la Botoşani. Şi cu vrerea lui Dumnezeu pierd ură Leşii
războiul şi fu izbânda la Ştefan Vodă, şi multă oaste leşască
au perit, şi pre mulţi i-au prins vii în robie. Şi multă caznă
le făcea Moldovenii Leşilor, că au pus Ştefan Vodă de au
arat cu Lesii pre o culme de deal la Botoşani, şi au semănat
15 ghindă, şi s'au făcut dumbrava mare, de este până astăzi
copaci mari.
Ci de această poveste nimica nu scrie cronicariul lati­
nesc, iară la letopiseţul nostru cest moldovenesc scrie de
acest războiu a lui Ştefan Vodă, ce-au avut cu Leşii la Bo-
20 toşani, cum pomenim mai sus.
1500
I
!
I
1-20 om. L 1 Data, care se referă în realitate la moartea Mariei
Despina (p. 85,1-4) nu figura, probabil, în ms original; introducerea ei în
arhetip, în mod neobişnuit la începutul titlului, este rezultatul unei confuzii.
2 In ţara Moldovei Al 2-3 ce le-au făcut} care le făcuse AI 1-3 Pentru
25 venirea Leşilor de al doiJe rând În ţară M! 4 Aloriht AMI, În anul
7040 în luna lui Mart în 11 zile Albreht înc.1\13 4-5 văzind prada şi 1532
stricăciunea ce-i făcuse Ma 5 în ţară, nu vru lVl1M2 5-6 de iznoavă
om. M3 6 au strâns M3, şi au întrat l\f2IvP, şi au început M2 şi au
prins Ma 71a târg om. Ma, inainte de Ştefan M2M3 ad. Iar 7-8 dacă--
30 strânse] dacă au înţeles strâns-au Ma 8 îş strânse A 2, sale om. A 2
8-9 cu cine avea ai săi om. M3 9 cu ai săi A, şi] de lVP 10 vrerca]
voia M3, au pierdut Ma 11 fu] rămase l\P 12 perit-au MI, vii om. A,
Şi] căror M", mult-i, cazne MI multe cazne A2 11-12 şi multă- prins]
cu multă vărsare de sânge din oastea leşască; mulţi au perit şi mulţi
35 au Iuat M" 13Ieom.AI, Leşilorom.M3 14dialMlM3, simănat A!
15-16 dumbravă mare şi copaci 'mari, de este până astăzi M2 dumbrava
care trăeşte şi În zua de astăzi, de\ se văd copacii mari şi groşi Ma 17 Ci]
Insă Ma, nimica om. Ma, cronicariul] letopiseţul Ma 17-18 latinesc] le­
şesc în toate mss 18 iară] iare M3, la letopiseţul nostru om. M3, acest A
40 cel M2 20 cum] precum A1M3, pomenesc MI pomeneşte M! se pome-
neşte M2 s'au pomenit A2
[85]
85
1500 Văleatul 7008, Martie 11, pristăvitu-s'au Maria Despina,
doamna Radului Vodă, ce era robită de Stefan Vodă când
luase cetatea Dâmboviţa, şi cu cinste o au îngropat în mă­
năstirea Putna.
1501
Când s'au împăcat Ştefan Vodă cu craiul leşesc,
Văleatul 7009.
"
5
Ştefan Vodă, lăsând inima cea neprietenească, s'au îm­
păcat cu craiul leşesc şi mare legătură au făcut, nu că doară
s'au temut de puterea lor, care se ispitise şi războiu făcuse
şi cu Turcii, de atătea ori i-au şi biruit, şi cu alţi megiaşi de 10
prin prejur având sfadă nici odată nu s'au plecat, ci pentru
să cunoască toată creştinătatea că n'au fost despre dânsul
incepătura, că n'au rădicat el armele asupra lui craiu, ci
craiul fără cale şi fără ştire au venit asupra lui, unde şi
acolo s'au întors cu ruşine. Mai apoi, ca să arate că mai 15
mult poate să strice el lui craiu de cât craiul lui Ştefan Vodă,
au intrat de i-au ars târgurile şi i-au robit podanii ; nici au
avut cine să-i stea înainte, ci cu mare dobândă s'au învârtejit
1-4 om. M, în care se spusese (p. 6'1,20) că doamna Radului Vodă a
fost tdmisă îndărăt în ţara românească I Văleatul om. L2L31,4, Mar- 20
tie 18 L2, Dispina ULa 1-2 Întracestaş an, Martie, s'au pristăvit Des­
pina doamna Radului (doamna Despina a Radului Al) A 3 îngropa-
t-o L2La1,4 3-4 în mănăstire în L3 4 Putnii 1,41.5 5 Înpăcăciunea
lui Stefan Vodă cu craiul lesesc M" 7 În anul 7009 Stefan Vodă înc.Ma,
cea ne prea prietenească MIM2 cea nepriinească Ma, După nepriete- 25
nească AL ad. Intorcându-se către datoria (cea ad. Al) creştinească 81e­
gătură au facut] tocmală au legat M3, doar AI1,4 9 timut M3, că şi
războiu L3, şi făcuse şi războiu M2 10 şi! om. M2, atâta A2L3M2, şi
i-au biruit de atâtea ori 1.31,4, şi cu Turcii - alţi] şitcU Leşii şi cu Turcii
şi de multe ori li biruise ca şi cu alţi M3 11 svadă lVP 12 ca să cu- 30
noască M,2, despre] de către M2 dentru M3 13 armele] Întâi M3, asu-
pra craiuluiA1.2L3L4M2 14 fără de A? 14-15 unde şi acolo] de unde M!
15 ca să] să se U, ar",t,� MI ar+te lVP 16 craiului AVl,3UM2, de cât-
Vodă om. M3 17 i-I om.1.<, şi nici L3L4 18 cine-i sta L3V, înainte]
tnpotrivă A2L3U, învârtejit] întors AVL3U, După învârtejit M2 ad. înapoi 35
[86]
86
în ţara Moldovei. Că au venit craiul cu-oaste, dobândă au adus
lui Stefan Vodă, că s'au umplut toţi de jacurile leşeşti; acolo
că au mers Ştefan Vodă şi plini s'au întors la casele sale;
aşijderea acum la pace pre lesne stătu, ca să se cunoască că
5 fie la ce-l vor cerca este gata, şi la pace şi la răzmiriţe.
Deci pacea o au legat într'acesta chip, ca să-i fie Într'a­
jutoriu împotriva fiecărui vrăjmaş, iară pribegii de îmbe
părţile să nu se priimească, iară de s'ar tâmpla vreunui
domn al Moldovei să iasă de nevoia Turcilor în ţara Ieşască,
10 să-I priimească, şi în tot chipul să pue ne voinţă ca să-I aşaze
la domnie, iară domnii Moldovei pururea să aibă urechi deş­
chise despre Turc, să dea ştire craiului de gândurile lor, iară
judecata celor cu strâmbătăţi de la margine să se facă de
îmbe părţile.
I
�
I
51
De un Petru Vodă ce i-au tăiat capul craiul leşesc,
Văleatul 7009.
Într'acestaş an, trimis-au Ştefan Vodă solii săi la craiul
1501
1 la (în M3) ţara sa în Moldova L3UM3, Că] Căci AIL2 Şi de M3, au
venit craiul] venirea craiului A2L2L3L., cu oaste om. AL, După oast.e Ma
20 ad. în Moldova, au (de au L2) adus dobândă L2M2 2 toţi om. UMa,
jacuri Al jafuri A2L2, de acolo AL3U 3 că om. LI, că au mers] au
venit A viind LSL4, şi om. Lau, şi plini] plin LI şi cu toţi plini A, s'au
Întors plini LaL'M2, sale] lor Al 2-3 acolo că - casele sale] cu care
au venit la casile sale L2 aşijdirea de au mers Stefan Vodă în ţara le-
25 şască cu plin s'au întors în ţara sa Ma 4 şi acum L3U, aşijderea acum]
iar-ă M", stătu] au stătut M! priimi pace M", ca să 1 cunoascăAIL2L"Ul.\<P
4-5 că la fie AI că ori la fie M2, că ori la ce l-ar cerca L2L3U 5 -1]
îl A', esteţ e L'L'Lv că-i As că e Lt, şi'om.MI, răzmiriţiL'M2-iţ:bAIL2VL'
gâlceavă M3 6 o om. AL', legat-o 1\1', au legat pace VL', într'a-
30 ce staş A IL3U 6-7 să-i fie de ajuLoriu M 7 fieştecărui L3L', vrăj-
maş] neprieten M3, de împe L2 de (despre M2) amândoao AIM' 8 se]
-i MIM3 om. AI, s'ari A2M3, întâmpla LIU 9 al] a MIMa de ai L2L3I}
10 să pue nevoinţă] să nevoiască M3, ca om. M3 11 iară] aşijdirea Ma,
depururea M 12 Turci AIL, \să-i dea L', lui craiu M3 13 celor]
35 acelor A2 ce MI cea M2, strămbătate M3, celor de la margine cu strâm­
bătăţi L3U 13-14 despre (de AI) amăndoao AM2 denlr'amândoao U 14
După părţile l\lra ad. la margine 15-16 Titlul om. L2 17 Intr'acest L'M2
ÎnLr'acelaş AUL3U, În anul 7009 au trimis M3
[87]
87
leşesc la seim, poftind, pre tocmeala ŞI legătura ce au avut,
să-i dea pre Petru Vodă, feciorul lui Iliaş Vodă, că simţise
că pre mulţi din boerii leşeşti J'i întorsese spre sine, şi-i în­
demna să facă oaste asupra lui Ştefan Vodă şi să ia domnia
de la dansul, şi se giuruia ca să plece ţara toată să fie supt 5
ascultarea lor.
De care lucru mult sfătuiră în seim, că mulţi era lui
Petru Vodă apărătorl ; mai apoi socotiră să nu cumva zădă­
rască pre Ştefan Vodă, să le fie a strica pacea, pentru ce
că şi ei se gătia să meargă la Prusi, ci i-au tăiat capul lui 10
Petru Vodă înaintea solilor, la târg la Cihov.
Acest Petru Vodă, cum s'au pomenit mai sus, că I-au
gonit Ştefan Vodă din ţară la ţara ungurească şi i-au luat
domnia, iară el au îndemnat pre Mateiaş craiul unguresc,
de au mers cu oaste asupra lui Ştefan Vodă ca să-I pue la 15
domnie, unde apoi I-au bătut Ştefan Vodă la Bae, cum s'au
pomenit mai sus, şi toată oastea i-au topit, numai Mateiaş
cu puţini au scăpat. Deci, dacă au murit Mateiaş craiul un­
guresc, pierzând Petru Vodă nădejdea de a se mai ajutori
de la craii ungureşti, văzând de aci şi vrajba ce intrase 20.
între Leşi şi între Moldoveni, gândindu-se că între acele
amestecături va putea să-şi facă şi el loc la Moldova şi să
dobândească ţara, au lăsat Ungurii şi au trecut în ţara leşască,
1 pohtind MI 2 ca să-i M3, -i om. AL, că) cum M! precum M2,
au simţit 1\'13 3 din boerii] domni şi boeri M3, îi torsese MI îi trâ- 25
sese UL3L4, spre] către L3U, -il îi lVP 4 şi] ca M 3 5 juru,« L3 fă­
găduia A2L2 adever.s 1\'12, ca om. L2L3L', toată om, MIM2, toată ţara L3L'
5-6 să se plece cu toată ţara supt ascultarea Leşilor M3 7 multe M2
8 mai om. L'U, socoti L3U 10 că om. MS, După gătia M ad. să facă
oaste, Prus A IMI, ci] ce atuncişi M3, i- om. Ma 11 Înaintea - Cihov] 30-
la târg la Cihov înainte solilor lui Stefan Vodă Ma om. L2 12 Acesta
era Petru lVF, cum) precum Â2 ce Ma, mai sus (ef. p. 43,4 şi 47, 2) 13 laJ
şi s'au dus în Ma, După luat Ma ad. Stefan Vodă 14 După el M3 ad:
fiind în ţara ungurească 15 au mers] s'au rădicat Ma 16 mai apoi LZ
16-17 cum s'au pomenit urmează în M3 după topit 17 mai sus om. M3 35
17-18 numai - scăpat] că abia au scăpat craiu Matia'} M3 18 Deci]
Iară M3 19 pierzând] pierdu A2L2M, ajutor-a LI 20 de la craiul un­
guresc lVP, de aci om. M3 21 găndindu-se] au socotit M3, întru ace-
le AM2 într'acele UL3 22 amesticări Ma, că (să U) va putea AL, şi el
să-şi facă MIM2 23 s'au lăsat de Unguri M3, au trecut] au fugit de 40.
acolo trecând A2
[88]
88
unde şi moarte i s'au întâmplat, c�ih s'au pomenit mai sus,
că i-au tăiat capul craiul leşesc.
De moartea acestui Petru Vodă nu scriu toţi într'un
chip, că letopiseţul cel moldovenesc scrie, că dacă au venit
5 Ştefan Vodă cu oaste muntenească, s'au lovit cu Petru Vodă
pre Siret la Doljeşti, şi al doilea rând la Orbic, şi tot au iz­
bând it Ştefan Vodă, şi au prins pre Petru Vodă şi i-au taiat
capul. Iară cronicariul cel latinesc scrie, că dacă au biruit
Ştefan Vodă pre Petru Vodă, au scăpat Petru Vodă la Un-
10 guri, şi de aci toate toate pre rând, cum scrie mai sus. Ci
ori cum au fost, tot se tocmesc că izbânda tot au fost la
Ştefan Vodă, iară lui Petru Vodă tot se află că i-au tăiat capul.
De moartea lui Albert craiul leşesc, Văleatul 7009.
Intr'acestaş an, şi Olbriht craiul leşesc, gătindu-se cu
15 mare oaste să meargă asupra Prusilor, n'au să vărşit, ci au
murit. Iară pre urma lui, făcând ţara sfat pre obiceiul lor,
au rădicat pre Alexandru, fratele lui Olbriht, la crăie, cu
carele pacea ce făcuse Ştefan Vodă cu frate-său Olbriht, de
nu-l vrea hi apucat moartea, cum se va arăta mai jos, multă
20 răsipă ţărilor să vrea hi făcut.
1 tâmplat L2 IVlI, moarte i s'au întâmplat! capul şi-au pus 1\13, cum
şi mai sus s'au pomenit A 2 cum am arăta l mai sus M1M2 2 că i-au-
leşesc om. M' 3 acestui] lui LI 4 cel] cest L' om.1'.1 6 la Doljă.şti
pre Siret A2, şi2] unde M3 8 Iatinesc] leşesc L2 9 au scăpat] au
25 năzuit Ma au căutat A2, pre Petru - scăpat] şi au prins pre LI, După
Vodă31\:P ad. şi au tricut 10 După rând Al ad. au fost, cum] precum A2
11 ori] oare LI oar« M1, tot' om. M3, tot2 om. M3 10-11 Ci cri - tocmesc
om. M2M' 12 Petru Vodă] Ştefan Vodâ L>, tot se află că- om.lW 13 De]
Pentru M1M2, Olbriht A2, Anul se află în Ma la inceputul capitolului.
30 Titlul om. L2 14 Olbrilt A2 Alber-t U, În anul 7009 Olbriht înc. Ma
14-15 cu mare oaste om. L3U \ 15 să] ca să A2, ce n'au A, n'au sfâr­
şit L2, ci] şi A 16 murit] perit. 'V, urmă M3, lui om. M3, făcând] făcu­
t-au AUL2L3 făcu U, obiceiul] tocrnala M3 17 şi au rădicat J,.LIL2U,
După rădicat M1M2 ad. craiu, laI crăie om. M1M2 1718 cu car-ele fă-
35 cuse pace l'vP 18 Olbriht frate-său L3L4 19 fiA2UL2L4l\12 20 tăr-s-
lor AL2 L3M1M2 tăr xlor Ma fi A2Ll'v12 .
. ,
1501
[89]
,
89
1502 Văleatul 7010, pristăvitu-s'au Paisie arhimandritul şi
egumenul Putnei.
Intr'acelaş an, A vgust 4, curând după Paisie, s'au pris­
tăvit Athanasie Bolsun, amândoi lăudaţi de viaţă bună şi
curată, Garii în viaţa lor nimica n'au lipsit, ce li s'au căzut 5
păstorilor, ca să nu facă.
Când au luat Ştefan Vodă Pocutia de la Leşi.
Ştefan Vodă, fiind ca un lup gata de apucat ce nu-l
poate îmblânzi nimenea, şi el odihna altora lui îi părea că-i
e cu pagubă, au intrat cu oaste în ţara leşască, şi Pocutia o 10
au prădat şi o au luat, şi zicea că acel olat I-au luat Leşii
de la Moldoveni fără cale. Întru aceia craiul, după ce au
făcut sfat pentru Pocutia, ce o luase Ştefan Vodă, au strâns
oaste pre bani, şi o au trimis de au intrat în ţară, şi multă
pagubă au făcut, şi atâta s'au fost supărat alor noştri, până 15
s'au rugat cu toţii lui Ştefan Vodă de au eşit de la Pocutia,
însă mai mult de boală ce-au avut, de podagrie, şi cetăţile
ce le luase le-au întors.
1 Pais'\>1i\ 1'.11 3 4] 14 A 2, A vgust4 urmeaza în AL dupa Paisie,
curud L2, curând după Paisie om. Ma 3-4 prestăvitu-s'au lVP 4 şi 20
Athanasie AUL2L., Bolsul A2L<L5, pe amândoi i-au lăudat de U 5 ca­
rele MI care L2, nimica om. LaMa, nu le-au lipsit 1'.13, ce] din ce L3L4
6 păstorilor] păstor-iei lor AUL3U, ca om. M1lV12 5-6 ce li s'au -- facă]
cele ce se cad vieţii păstoreşti a face M3 7 Când] Cum M3, Titlul
om. L2 8 fiind gata ca 1'.12, lup] leu M3, de apucat] de războiu L, 25
fiind gata ca un leu de războiu Al fiind gata lde războiu ca un leu A2
9 putli\ MIM2, nime înblânzi M3, el] iel 1'.12 lui lV12, lui om. A2LlVP, că
om. M3, -i om. MIM3 10 e] este A2 om. A1L2M2M", eul om. AIL2, cu
oaste urmeaza în AL după leşască, o om. MI tO-11 şi au prădat Po-
cutia A2L3L' 11 prădat-o L2M2, o om. L\ După auz A2 ad. şi, lua- 30
t-o A2L3UM', zice MIM2 12 fără cale urmează îrl 1'.12 după Leşii, Pen-
tru aceia U Atunci M3 14 o om. A2UL2, trimis-o A2L3U, o au trimis
de om. M2 14-15 şi au făcut multă pagubă (pagubă multă L3L4) AL3L4
de au făcut atâta pagubă L2 15 alor] ailor A2 la ai Al 15-16 până
cu toţii s'au L3L" până - toţii] numai ce le-au fost a se ruga M2 17 de"] 35
adecă A2UL2M1M2 adecă de AI, podraghie ULa podraghii L2 18 leI
om.L2UUM3
[90]
90
De moartea lui Ştefan Vodă cel Bun. Văleatul 7012. 1504
Nu multă vreme dacă s'au întors Ştefan Vodă de la
Pocutia la scaunul său la Suceava, fiind bolnav şi slab de
ani, ca un om ce era într'atâtea războae şi osteneală şi neo-
5 dihnă, în 47 de ani, în toate părţile, de se bătea cu toţi, şi
după multe războae cu noroc ce-au făcut, cu mare laudă au
murit, Marţi, Iulie 2.
Fost-au acest Ştefan Vodă om nu mare de stat, mânios
şi de grab a vărsa sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe
10 omora fără judeţ. Amintrelea era om întreg la fire, neleneş,
şi lucrul său îl ştia a-l acoperi, şi unde nu găndeai acolo îl
atlai. La lucruri de războae meşter, unde era nevoe însuşi se
vâra, ca văzându-l ai săi să nu îndărăpteze, şi pentru aceia I
rar războiu de nu biruia, şi unde-I biruia alţii, nu pierdea nă- �
15 dejdea, că ştiindu-se căzut jos, se rădica deasupra biruitorilor.
Mai apoi, după moartea lui, şi feciorul său Bogdan Vodă.
urma lui luase de lucruri vitejeşti, cum se tămplă, din pom
bun roadă bună op să iasă. '
1 DeJ Pentru MIM�, celui Bun A om. M3, Anul este în Ma la înce-
20 putul capitolului, în anul 7012 înc. M3 2 dacă] după ce L3U 4 ce
era ca un om L2, ostenele L3L' 4-5 neodihne L"L., Intr'alâtea - de
ani] în osteneală, fiind într'atâta războae şi neodihnă în 47 de ani M2 într'a-
tâţea ani, În 47, tot în războae şi ostenele şi neodihnă M3 5 de? om. A2"
toţii A 2M2 6 ce-au fost făcut M2 7 murit] r ăpousat M" 8 Fost-au]
25 Era lVP, acesta L2L3U om. M2, om om. Li, de] 'la M3, dar mânios M2
9 de grabă M3 grabnic AIUL", a om, J\rf3, a vărsa] vărsătoriu A2, os­
peţi lVP 10 omori; L3 -ri.l\ L2M2 -1''1>..1\ A'M' -l'hl<! A2 -1',.'" M3, fără de AIL",
judeţ] judecată AILsV, Amintr-ilea-A'L'M" La altele L2 Iară M", era om
om. Ma, hire MI minte M3, nelenivos M3 11 îJ1 om. M3, a-l om. L2L3UM2,
30 acoperi] apăra M2, gândeai] cugitai M3, acolo-I MIM" 12 nevoe] pă-
sul L3L' 12-13 Însuşi nevoia de se vâra VU, el se v'l>.ri", însuşi M2
13 vara] v't,r'I;L2-ri",MIM2-r'h",AILI-r",�A2-r,'i'.",M3, ca] pentru căci M",
să nu se A2, Indârăpti+aze A2 îndărăcrrsze AIVU, să nu îndărăpteze]
să se Îndemneze LI 14 de nu-l L3, şi] aşijdirea şi M" 15 biruito-
35 riului L 16 Mai om. L, Mai apoi] Iară M", şi om. L2l"U, fiiu-
său A IL2L"L4M" 17 lucrurile Ma, se şi întâmplă L2, pomulM! 180p
să iasă s'a păstrat numai în Mi,: QI\''I>.'''Cf, în celelalte mss fiind: e pus Li
poate să iasă M2 iase AL2L"L' s� face M", După iasă L2 ad, Şi la moartea
sa, Ştefan Vodă au învăţat pe boiarii săi şi pe fiu-său Bogdan, ce era
40 următor la domnie după dănsul, ca să se Închine la Turei, fiind mai
puternici de cât toţi, arătăndu-Ie că nu vor putea ţinea ţara cu sabie
cum o au ţinut-o el.
[91]
91
�
Iară pre Ştefan Vodă I-au îngropat ţara cu multă jale
şi plângere în mănăstire în Putna, care era de dânsul zidită.
Atâta jale era, de plângea toţi ca după un părinte al său,
că cunoştea toţi că s'au scăpat de mult bine şi de multă
apărătură. Ce după moartea lui până astăzi îi zic sfântul 5
Ştefan Vodă, nu pentru suflet, ce este în mâna lui Dumnezeu,
că el încă au fost om cu păcate, ci pentru lucrurile lui cele
vitejeşti, carele nime din domni, nici mai nainte nici după
aceia, l-au ajuns.
Fost-au mai nainte de moartea lui Ştefan Vodă, într'a- 10
cel aş an, iarnă grea şi geroasă, cât n'au fost aşa nici odi­
nioară, şi de aci preste vară au fost ploi grele şi povoae de
ape, şi multă înecare de ape s'au făcut.
Au domnit Ştefan Vodă 47 de ani şi 2 luni şi 3 săptămâni,
şi au făcut 44 de mănăstiri, şi singur ţiitoriu preste toată ţara. 15
Iară când au fost aproape de să vârşenia sa, chemat-au
vlădicii şi toţi sfetnicii săi, boerii cei mari şi alţii toţi căţi s'au
prilej it, arătăndu-Ie cum nu vor putea ţinea ţara cum o au
ţinut el, ci socotind din toţi mai puternic pre Turc ;;i maj
înţelept, au dat învăţătură să se închine Turcilor, şi de aci 20
au stătut la domnie fiiu-său Bogdan Vodă, cel Grozav şi Orb.
2 în mănăstirea Putna AIL2, zidită de dansul A2L3L' 3 jale era}
jelM MI, jale ce era şi plângea ca după L3L' jale şi plângere era ca du-
pă L2, său] lor A1L2M3 1-3 Ingropat-au pre Stefan Vodă în mănăstirea
Putna, cu multă j-kle şi plângere tuturor Iăcuitorilor ţărâi, cât plângea 25
toţi ca după M3 4 scăpat] scăpătat L2 4-5 de multă apărătură] apă­
rare M3 5 Ce om. L2L3L', până azi L3L' om. Ma, zicea M3 6 ce]
care Al că M3 căci L3L', in] doar în L3L' 7 un om L2L3L', păcat M2,
lui) sale M3 8 mai inte M! 9 nu I-au L2M3 10 mainte MI 10-11
intr'acel L 11 geroase M3 11-12 od-sn-soară UM\ n'au fost - odini- 30
oară] n'au mai fost iarnă ca aceia nice odată M3 12 şi de aci] şi apoi A'
iară Ma, preste] despre AI spre U pre pre M2, povoe MI 13 aps A2Ml,
s'au făcut de ape L'L5, şi multă - făcut] cât s'au făcut multă înicare M3
14 Şi au domnit Ms, Acest Ştefan Vodă au domnitL 15-20 şi au făcut-
Turcilor om. L 15 mânăstiri şi bes+rici Ma, singur] însuşi A2 era în- 35
suşi ]\-13, ţiitoriu urmeaza în M2 dupa ţara 16 săvărşenia] sfârşitul Al,
Iară înaintea sâvâr-şir-ii sale Ma 17 pre toţii Al, săi om. MIM2, cei
om.MI 18prelejitMl, cum- că A', cumsj precum M! 19 ţinut-o A2lVF,
din] de cât M8, că din toţi este mai M2, pre Turc] Turcul M2 20 Tur-
cului M3 20-21 şi de aci - domnie] şi rămasu domn M3 21 cel Orb 40
şi Grozav M3 ce-i zic cel Orb (Orbul L3L4) L
[92]
92
Povestea şi tocmeala altor ţări ce sânt prin prejur, cum nu
se cade să nu pomenim, fiindu-ne vecini de aproape.
lntălu cumu-l ţara leşască,
Ţara leşască, sau cumu-i zic pre limba lor Polsca zemlia,
5 adecă ţara câmpului îi zic. Pentru loc tins i-au pus nume
aşa, ce nu pentru că doară este câmpie multă, că fără de
câmpii Daşovului câmp slobod şi pustiu în ţara leşască nu
se află, pentru mulţimea ele oameni, ce-s sate pretutinderile
şi târguri, ce numai pentru că-i loc tins. Pentru aceia îi zic
10 ţară leşască, pentru că mai de demult o au fost chemând
aşa de pre numele lui Leh, fiiul lui Elisei, nepotul lui Ivan,
carele întâiu acela au lăcuit pre acele locuri.
Ţara leşască este' ţară mare; despre miază noapte ·se
chiamă Borusia şi Pomeria, iară despre răsărit Litva şi ţara
15 Mazoviei, despre amiază zi Rusia, ce se hotăraşte despre
Unguri cu munţii ungureşti, iară despre apus Lusitania şi
Slejia şi Mora via. Toate aceste cnejii, dacă le-au supus craii
leşeşti supt ascultarea sa, adecă Mazovia, Rusia, Prusia, Litva,
au făcut tot un trup din mădulări multe, tot o ţară şi o ju-
20 decată au. -
l-p. 114,8 om.UL2 1 nu] ni L' 2 să nu pomenim] să lăsăm
a nu pomeni M.', vecini] megiaşi M3 3 cum este M3 4 cum îi L4M3,
Polscaia M2M4 Pol os ca M3, zemle AM'M3 zeml+ l\f2M4 zemli L3L4 5 cârn­
piei M3, i-au pus nume om. M3 -'ii ce om. Ma, pentru om. 1\12, doară
25 om. M", de om. A 7-8 nu se află în ţara leşască M2 8 mulţime M3
-rn ... MI, oamenilor U, ce sânt A2UM21\lP, pretutinderile] peste tot lo-
cul M3 9 numai om. M3, că este M3 om. L3U 9-10 zic ţară leşască]
zic unii Polsca zemli, iar alţii ii zic ţara leşască L3U 10 chiemăndu-o A2
9-11 Pentru-aşa] Iară ţară leşască îi zic M" 11 ele orn.J\!J2, fiiului A"
30 feciorul A 'M", Elesei M' Ielisei M2, Ia van L3U 12 acela om. M3
13 miaza M' 13-14 de se chiamă în mss, afară de M 3 în care e: care se
chiamă 14 Borosia Mi, Pomoria L3U, După răsărit M2 ad. se chiamă,
Litfa MI 14·15 şi Mazovia Ma \ 15 miază zi L., hotărxşte MI -r kşte M3
16 Unguri] ţara ungurească M3, \r.uzitania M3 Lasi- M'M2 17 Slijia AL3L<,
35 cnezii A cnejeii MI 18 sa] lor A' 17-18 Toate - Litva 1 R usia, Prusia,
Litva dacă le-au supus craii le$eşti supt ascultarea sa M! 19 tot un
trup om. U, un trup - multe] una din multe părţi M2 19-20 adecă
tot o ţară şi tot o giuelecată M3
I
•
I
I
f
\
[93]
93
Şi nemişii, carii le zic şleahtă, nu aşa de craiu ascultă
cum de lege, care le-au făcut ei, de se judecă la scaunele
cetăţilor', cine-şi la ţinutul său. De acolo cine nu va să-şi ţie
de lege. volnicu-i fieşcine să-şi îndelunge legea la alt scaun
mai marele, alese în două locuri, la Liublin vara şi la Pe- 5
tricov iarna, unde zic acelor legi tribunal. Acolo de va a vea
şi de craiu ceva asupreală, fără nici o frică are voe să-I
tragă la judecată, unde procuratorii vor răspunde pentru
craiu, şi de va avea strâmbătate, afla-va judeţ şi direptate.
Nici pre un şleahtici nu-l va putea lega cineva, nici craiu 10
singur, până nu-l va birui cu legea.
Aceia nu dau bir nimărui, nu ascultă de altul, nici în
oaste-i datoriu să meargă, fără numai de bună voe, numai
când va încăleca craiul, şi cu voia tuturora şi cu plată. Şi
când le va veni nevoe de undeva, aceia este datoria lui craiu, 15
ca să dea ştire la ţinuturi, să se strângă la zi ce le va arăta.
Şi dacă se vor strânge şi vor sfătui de lucrul ce le vor da
ştire, ei vor alege soli şi vor trimete la seim, unde se vor
împreună cu toţi solii ţinuturilor, de vor sfătui de toate ne­
voile, ei deosebi, şi craiul cu sfatul său deosebi. Ce vor isprăvi 20
peste zi, seara se vor Împreuna cu sfetnicii ce le zic senatori,
şi ce vor aşeza până a se săvârşi seimul, că stă seimul 6
săptămâni, de alt nu vor sfătui, numai de ce va fi pricea
între dânşii, până la săvârşit. Iară în ziua cea de apoi, de
1 sleahta Al şl.shticî M\ ascultă de crai M2 2 carele AM" le-au 25
făcut] au tocmit M3 3 Şi de acolo M2, să se ţie U 4 de om. M3,
-il e MI, fieştecine A2L3L\ -şi om. L3U, delunge M2 4-5 la mai mare
alt scaun L3L4 5 mare A2J\1PM3, ales AI carele-s alese L3U carele au
alese M3 5-6 vara la Liublin, iarna la Petricov L3U 6 legi] judeţe M2,
tribunali M3, După avea M3 ad. neştine SIa giudeţ M3, procatorii AM, 30
vor răspunde procatorii MI 9 va] al' M3, ceva strâmbătate M2 10
pre vreun LBL\ şlehtici M'M! 10-11 ni singur craiul M3, nu-l va pu-
tea - până om. LSU ti legea] judecata M? 13 -i] este A2 nu-i L3UM2,
numai- om. M2 14 crai MIMa, tuturor AIM2M3 15 vre-o nevoe AM2,
de undeva nevoe L3L4, aceia] atunce M3, este] -i MIM3, craiului M2 35
16 zioa U, ce] care A2, ce le va arăta} să le arate M2 171e om. L3U
18 şi-i Ma 20 crai AIMI 21 iară sara M2, sinatori A�L3L4M3 s-sna-
tori MIM2 22 se om. AIM" sfârşi L3U 22-23 că stă - săptămâni
om. M2 23 şi de! M3, alt ... AIM alta A2, price L3L4M2 24 intru dân-
şii A2MI intr'Inşii L3U, sfârşit L3Ul\12, După sfârşit M2 ad. iară seimul 40
stă până la (j săptămâni
[94]
1
1
I
L
94·
multe ori se tâmplă de nu vor putea lesne să tocmească ziua,
toată ziua, uneori adaog şi noaptea, mai apoi pun şi aleg
dintr'înşii carii vor fi cu sfat mai mare, şi ceIe va părea lor,
pre aceia stă.
5 La oaste nu merg ei singuri, ci când trebueşte oaste,
ei slobod la seim bir de iau de pre vecinii lor cu cât pot
să-şi rădice treaba mare ca aceia, numai atuncea când vor
vedea că trebueşte şi însuşi craiul va merge, însă numai
până la margine, să-şi apere ţara, iară denafară nu-s datori.
10 Leşii sânt oameni războinici, oameni învăţaţi de carte,
că pentru învăţătura şi a cărţei şi a vitejiei nu li-i preget
nici de trudă nici de cheltuială, ce încunjură ţările de învaţă,
ca să deprinză tinereţele truda şi la bătrâneţe înţelepciunea,
de care au ne voinţă mai mare.
15 Leşii n'au ncvoinţă să strângă avuţie, că avuţia şi strân-
sura o dau şi o răsipesc. Lefecii mulţi ţin, după câtu-i pu­
terea şi mai mulţi. Nu-i ruşine la dânşii a fi datoriu, că nici
unul, nici de cei de frunte, nu este să nu fie datoriu, şi la
Jidovi ocinile le zălojesc, şi odoarele lor zălojesc la neguţă-
20 tori şi le orânduesc altora, şi mulţi şi de tot le pierd, hrănind
gloate după sine; că pre cela. ce ştie strânge, ei îi zic numele
de jidov.
1 nu pot M? 3 dintre dânşii A2M2M3, şi om. MIM2, lor] acelora M3
5 nu om. L3L<, ei om. M2, singuri ei L3U fi la] Iasă MI om. M2, După
25 selm M> act. şi, de iau birM2M3, de pre la L", lor] săi L'L', pot] ari pu-
tea M3 om. A2VL< 7 mare ca aceia om. L3L4M3 8 Dupa vedea L3I! act.
treabă mare ca aceia, şi om.VU, craiuAIM1M3 9 margini A", de-
nafar ă] mai departe M3, os] sânt A2 -i M2 10 oameni- om. VL' 11 şi
al om. M", nu pregetă VU 12 trudă] osteneală AI 13 truda] oste-
30 neala A! 15iarn'auM2, avuţii Av avere M", că uveroa M" 1[i-16
strânsoarea (VL4 aci. sa) AIVL4 16 altora o dau UU, Mulţi lefecii
ţin L3U Tin lefecii mulţi M2, cât le este A2 cât li-i Lau cum Ii-i 1\13
17 Încă şi mai J\!I', După mulţi" M3 act. ţin, Nu este la dânşii ruşine A,
datori M3, că om. L3U 18 nici om. VU, acei VU, de-] din M2Ma,
25 nu-i MIM", ca să nu M3 191�·. om. Ma, le zălojesc-L'L' om. M3 18-19
şi la Jidovi - zălojesc! urmează 'în L3L< după neguţători 20 şi3 om. Ma,
le" om. Ma, Dupa pierd Ma ad. moşii şi odoar-e 21 gloatx AIM3, cel ce A2,
ştie] şti MIM" om. A 2, că strânge M", pre cela - strânge] ce'. strâns L3L<,
După strânge M! aci. avere 21-22 ei îi zic numele de] ei îi pun numele
.40 de A I îl numesc A2M"
[95]
95
Stăpâni1or, cui slujesc, sânt cu credinţă, şi pentru nu­
mele lui şi pentru cinste capul Îşi va pune. Pentru ruda sa şi
pentru seminţia cât de departe, stau cu dânsul până la moarte.
Au obiceiu Leşii, nu ca Grecii, după sfadă şi după price,
dacă-i vor împăca, nu va ţinea pizmă, ci la nevoia lui ca 5
drept un frate se va pune.
Craii, nu reia ce-s moşeni crăesc, ci pre carele îl aleg
ei; nici altă voe mai mare are, .;fără numai ce-s boeriile pre
mâna lui, cui va vrea să dea le va da, nici acele date nu
poate să le ia, fără numai de viclenie spre ţară, de-i va lua 10
întâiu capul, cu judeţ, până nu va muri. Pentru aceia, po­
gorând puterea şi luând din mâna crailor, n'au voe să facă
cuiva înaljosul, şi să poată aţâţa după pofta sa răutăţi ţării,
ei pentru frâu se ţin fălcile lor, că ar face multe răutăţi. Şi
pentru aceia, rădicând ei între sine răutăţile sale, din puţin 15
au crescut ţara mare, şi se pot apăra de toţi vrăjmaşii săi.
Şi de la alţii ce au luat n'au dat: De la Nemţi Prusia, de la
Mosc nu puţină ţară au dobândit: Severia şi Cernihovul şi
alte ţinuturi.
Turcii, carii pre la alte ţări au izbândit şi au luat cetăţi, 20
iară la Leşi de câte ori s'au ispitit cu ruşine s'au întors. Şi
la toate lucrurile sânt gata, şi cu puterea şi cu gura gata
sânt să se apere, şi Dumnezeu îi apără până acum, de poate
1 Stăpânului UU, cui] său U, cui slujesc] săi M3, sânt om. L3L4
2 cinste M' cinstk în celelalte mss, şi pentru cinste om. L3U, capu-şi MI, 25
va om. A2L3L4 3 seminţie L3L4, de om. MI, cu] pentru Al 4 nu ca
Grecii se află în paranteză în U, svadă MIMa om. UU 5 i-] îi UMa
se L' 6 drept] pentru M3 5-6 ca un drept frate al său se va M2, se
va pune ca drept un frate L3L4 7 Crai L3UM3, nu cei M3, -sI sărit AIMa,
moşneni A2 moşteni AIL3U, ci pre cela ce-l aleg L3 8 -sI sânt A2M3 30
9 să le dea A2M3, le om. MIM' 10 să le mai ia M3, spre] despre I,3U
12 luând-o M3, den mâna lui crai M3 13 cuiva] cui va vrea A 2, nal­
josul L3L' 14 pentru frâu] înfrânate M3, că ari A2L3UM3 c'ar Al
ce-ar lVf1M2, Şi om. L3L' 15 ei în de sine UU, sale] lor AIUU 16 ţa-
ră AI, săi] lor A1 17 ce om. L3U, Prusii L3L' 18 Severa 17-19 in 35
dreptul acestor rânduri se află în A următoarea notă marqinolă: Acestea
cum scrie atuncea aşa au fost, iară acum nu le stăpânesc Leşii ci Mos­
calii. 20 După ţări LaL' aâ. tot, izbindit] dobindit 21la Leşi] asupra
Leşilor Ma 22 şi' om. M2, putere A1 23 se om. M3 22-23 să se
apere şi cu puterea şi cu gura pururea sânt gata L3U 40
[96]
96
zice fiecine că sânt ca o fecioară neatinsă şi nesilită (Numai
Tătarii ii cară, în toate zilele de grumazi, că umblă la dânşii
ca la sită).
Au Leşii 2 arhiepiscopi şi 11 episcopi; 3 episcopi la
5 cnejia Litvei, 4 la Livoni, fără mitropolitul de Chiev şi alţi
episcopi, ce-s spre Rusi, de legea grecească; 16 voevozi de
scaune în ţara leşască, 5 la Litva, 3 la Prusi şi alţii, cine-şi
pre la scaunele sale, şi 61 de caşteleani, iarăşi boerii de scaun,
iară stărostii sânt mai multe.
10 Tara leşască are ape mari: Visla, care trece pe la
Cracău şi se pogoară pre la Varşav şi la Torun, şi la Dansca
dă în Marea Albă, şi şăici umblă multe pre dânsa. Este şi
San apă mare, care dă în Visla, iară despre Mose Niprul
iară apă mare.
15 De Împărăţia tătăreaseă, şi de obiceiul lor, şi cât loc cuprinde
ţara tătărească.
Aicea nu mult vom pomeni de Tătari, carii se află că
sânt limbă bătrână şi dinceput viteji, şi până astăzi vedem
că s'au ţinut tot în ce au apucat.
20 1 hieşcine MI fieştecine AZL'. că sărit pănă acum L3L" neatinse Ms,
nesilitâţ nesmintitâ M'M" 2 căţ căt A' 1-3 Numai-v sită cm.L'L'Ms :
în Al M2 paranteza a fost suţn-imatn; in A se află în dreptul acestor rân­
duri următoarea notă marginală,' Acum au ajuns mai defăimată de cât o
femee rea 4 Şi au înc. M2, arhiepiscopii Ma, 11 episcopii M3, şi 3
25 episcopi AM2, 3 episcopii VU 5 cnezia A cnijia MI chijnia M2M" Lit­
fei Al Letfei MIM2M4, la Livonia M3, la Livoni 4 episcopii L3L4 6 -s]
sânt Ai M", spre] pre At la M", RusM1, voevozii M'M! 7 scaun L'L',
Litfa AIMIM3, Prus MI 8 sale] lor AI, şi 60 deMIM2, caşteleni MI caş­
taleni AM3, iarăşi] iar VUMI, După scaun VU ad. în ţara lesască
30 9 starostii A2MI, şi mai L3U, , mai multe sănt JWM2 10 are] pre M'M2,
ape curătoare şi mari L'Lf 11 �e om. MIM2, Varşau Al, Toruni Mv -ne Al
-rrs A2 Torul L3LI, Gdansca �J3 Gdannsca A2 Gdalschii L3U 12 dă
în] den MI din M2, multe umblă L3UM2 13 Sanul L3U, car·e om. IvP,
iară om. L3U, Niprul] Naporul M3 Nistrul L3U 14 iară apă mare
35 om. L3U 15 De] Pentru M, cu prinde] prinde MIM2 16 ţara tătă-
rească om. M3 17 nu om. U 18 limbă bătrână] niam vechiu M3
19 tot întru ce L3
[97]
97
Tartaria, sau cumu-i zic unii ţara .tătăţească, este îm­
părăţie. mare, că nu numai ceasta ce-i la Crâm, ce în toate
părţile se lăţeşte, şi cu putere mare, de cuprinde loc mult,
o parte mare de Evropa, şi Sarm aţi a toată de la Asia, cu
Sţitia sau Serecş ce-i zic acum Cataio. Numele şi-au luat ţara 5
de la apa ce-i zic Tartar, care cură într'acele părţi ce-i zicem
Magopi, iară lăcuitorii îşi zic Mangul.
Stă această ţară spre miază noapte. Despre răsărit au
împărăţia cea puternică a Hinnei ; despre amiază zi India cu
apa Canghes, ce-i zice cartea noastră Fison, şi apa Osea, 10
iară despre apus marea Caspium şi ţara leşască ; de acolea
se apropie de Mosc, şi despre miază noapte cu marea de
ghiaţă.
Văzduhul aceştii ţări este nestâmpărat, că vara acele
tunete de groaznice sant, cât de frică mulţi oameni mor, şi 15
sânt călduri mari, şi aciaşi frig şi orneţi mari, şi acele vân­
turi sânt de mari, cât de multe ori se tâmplă de opresc pre
om călătoriu cu calul şi-l surpă jos, copacii din rădăoină
oboară, şi multe pagube fac. Iarna nici odată nu plouă, deabia v
jilă veste pământul. 20
Rodeşte acea ţară grâu, orez, şi de altă pâine; mătase
se face, imbir, scoarţă dulce, piper, revent, zahar, muşcatin,
1 -i] li M3 om. M' 1-2 o Inpârăţie M2 2 că om. Ma, nu om. M2,
ceasta] a'Ih\h\ Ma, că nu este numai aceasta LaL', cel este A2L3L4 3 Du-
pă lăţeşte Lau ad. şi se lăţeşte, coprind M2, loc mult om. UU 4 del) 25
la UL\ ii\vropa M1, toată om. UU 5 Si reca AMa, acum. Numele Ca-
taio şi-au M:, şi- om. L3U 6 Tartarul L3U, dintracele M2. zicem]
ziccem M1M2 zim A2 chemăm noi L3L4 8 amiază noapte M! 9 Hin-
nh\i A2M1M2 Hinrrki M2 Ahinnxi Al Ahinneei UU, India (Kogălniceanu)]
Nidia în toate mss 10 Canghes (Kogălniceanu), în mss este,' Capghes AM 30
Capces Lau, in cartea M", "'<'isson Al, apa Axa L3U 11 Caspia M3,
acolo A 12 miază noapte (Kogălniceanu)] apus în toate mss, cu] la M"
15 de-] atâta de UU (şi în M2 s'a adaos posterior',' atăt),« groznice M3, mulţi
mor din oameni A2 16 prea mari- L3U, acieş M, şi aciaşi - mari?
om. VU, acele om. M3 16-17 şi acele - mari om. M2 17 aşa de 35
mari L3U mari aşk M3, cât] că L3 17-18 pre omul M3 18 cu cal cu
lot M3, cI om. V, şi copacii M3, rădăcini M3 19 ii oboară UUM2,
multă pagubă L3U multe pagub-e Ma, ploao în mss, După. plouă VU
ael. vara foarte puţin şi când ploao, ci deabia M2, abia M3 21 ace­
iaA2L8UM2, oriz Lt, de om.M" 22imbir}cimbiriuL4L5, raventAM1M2, 40
moşcatin LaUM1M2, şi zahar moşcatin Lau
33258
[98]
98
smoală, pre alocurea şi aur şi argint scot, iară vin pre pu­
tine locuri se face, că la ţara Cataia nu se face. Află-se şi
�tânci negre de piatră, de fac foc cu dânsa dacă o sapă, şi
arde în loc de lemne, pentru lipsa lemnelor.
5 De toate dobitoacele se află multe. Află-se scris în căr-
ţile Tătarilor, că împăratul lor hrăneşte 10:000 de iape albe
numai de muls lapte, şi ţine 20.000 de vânători, că zic că
fără de seamă se află pasări multe.
Împărat întâiu au pus de feliul lor pre unul ce l-au
10 chemat Han, ca să fie judecata pre dânsul, şi acest nume
Han s'au chemat în toţi hanii de pre numele acestuia, câţi
au urmat pre urma lui, cum şi la Eghipet întâiu Faraon,
apoi Ptolomeiu, la Râm Chesar. Şi din sămânţa lui Han
toti sultanii s'au tras, şi au lăţit împărăţia aceasta de la
15 ţara Senariilor până la Ochian, până la marea ce-i zic
Caspium.
Pre urma lui au stătut loc han, carele au născut pre
Zain han, al treilea împărat, ce-l poreclesc unii Bati. Acesta
au prădat Rusia, ţara leşască, Slijia, Moravia, ţara ungurească.
20 Al patrulea han, fliul lui Bati, Temircutlu, carele îi zic
Tamerlan, şi se află acesta la istorie scris pentru vrăjmăşia
carele toată Asia au prădat, de au ars până la Eghipet.
Acesta au biruit pre Baiazit, împăratul turcesc, şi l-au prins
1 şi scot aur şi M2 2 Cataio U Cataie La Cataix AIMa, nu-şi se
25 face MI nice şi se face Ma nu-şi se află V nu se află U, Se află Ma, şi
om. lVP 3 stânce AI stenci Ma stsnci V stinci A au, de-] şi Ma, cu dăn­
sele Ma, dacă] de care Lau 4 pentru] de La 5 Se aflăs Ma Şi se
află? M2 6 h\peMIMa . 7 numai] de-i (-i om. L4) sântVU, de2om.L3UlVP
8 păsări A, se află pasări multe fără de samă M2 9 au pus întăi M2,
30 de feliul lor pre unul] pre unul de niamul lor Ma 10 Hanul A2, jude-
cata pre dânsul] giudecătoriu M3 11 în] la AI om. L3L' (înL3 s'a adaos
posterior deasupra rfi,ndului) 12 întâiu om. A2 13 Potolomeiu ALaM2,
iar la Râm M2, Chesari M3, sămânţa] seminţia M2, Ghan MI 14 sol-
tanii AIL3 15 S·b.nariilor MIM2 Ssnar-silor Ma Sinarilor A2L3U, şi pâ-
35 nă? M2 17 Iar pre urma M2, \ Iose M2, ghan MI 18 ce-i zic unii M3,
Balti A2 Batii Lau Batie M3 \ 19 Slijie MI Slejia M3 20 fiiul] fecio-
rulA, BatieMa, TemircotluMl'M2 şi MircutluL5, îi] -iL3 21 Terner­
lan UL5M2M3M\ istorii M3, vt;ijmăşia lui UM2 22 de] şi Ma, ars}
ajuns L3U 23 Au biruit acesta V, BaeziL L8U Baizit MI Baizat M2 sul-
40 tan Baxzit Ma, şi prinzindu-I Ma
[99]
99
viu, şi în cătuşi de aur l-au băgat, şi' I-au- băgat în cuşcă, de
l-au . purtat prin toată Asia.
Al cincilea din Temircutlu, fiiu-său cel mai mare Temir
ţar, au stătut împărat, carele zic că au perit la Prusi în răz-
boiu, bătându-se cu Crijecii. 5
Al şaselea fiiu-său Mahmet ţar.
Al şaptelea fliu-său Mehmet ţariu. Acesta au născut pre
Şahmet, al optulea împărat.
Iară la ţara Cataiului întăiu au împărăţit Ginhis, al
doilea Cui, al treilea Barhim, al patrulea Arlam, al cincilea 10
Mongu, al şaselea Cublai.
Tătarii sânt oameni războinici, suferitori la toate ne­
voile, nu grijesc de avuţie ci de izbândă, şi de foame rabdă
cu săptămâna, şi unde va să facă oaste de grabă şi nu-i loc
drept hrana să se zăbovească, şi de o săptămână mănâncă, 15
ca să fie sătul să mi fiămânzească. Războiul nu-i aşa tare,
câtu-i de groaznic pentru năvala şi gâlceava, şi de ar răbda
mult, cum li-i năvala, nimenea nu le-ar sta înainte; ci din
năvală mare pre lesne dau dosul, şi din fugă, răşchirându-se,
de multe ori poftoresc războiul. Şi cumu-i nă vala cu groază 20
a .0 sprijini, aşa şi goana cu primejdie a o goni, că din fugă
se întorc şi izbândesc, şi aşa lucrul ce vor să facă de grabă
se apucă, că unde-i auzi numele, acolo îl şi vezi.
Aceştia nu lăcuesc în case, fără numai în oraş mare,
în carele de multe feliuri de oameni lăcuesc, neguţătoresc, 25
1 viu om. VL4M2, şi' om. M3, l-au băgat În câtuşi de aur M3, şi
l-au băgats om. A, şi l-au băgat în cuşcă] şi În cuşcă de fier I-au pus L3U
3 Temircotlu MIM2 4 carele-i MIM2 carele îi M2, Prus M1M2 5 Cri­
j-kcii AIM3 Crejicii MI Crijicii M2 Crijacii NU Crizacii L3 6 ţar�om. MIM2
7 fliu-sâu om. AM2, -său om.M3 9 Gimhis M3 Hingis M2M4 10 Cui] 30
cuM2M4, BarhinM3, AlamVU 11 CoblaiMIM2 13 avuţie] ave-
re M3, de"] la M3 15 dirept A 2 derept A I de M3, zăbă vască M', ei
mănâncă şi de o săptămână M3 16 ca om. M3, sătui M3, Războiul
lor M3 La războiu M2, oi] este AL3 17 oi] este Al, groznic M3, ari M3
18 li-i] le este Al, năvala] gâlceava UL5, cum dau năvală M3, nime- 35
nea] nime MIM3 nici M2, le-ri sta Ma, din] de M3 19 dos MIM3, fu-
ga M3 21 sprijeni A2V sprejini AIM2 sprejeni MIM3, primejde MI, a-i
goni A2VM3 22 se intorsu A2, şi2 om. M2, grab A 23 unde auzi de
numele M2, acolo om. L3U 24 Acest» M', în celelalte mss: Aceşt+,
,cas'h L8M2, oraşs (-Ş'b. M2) mari UM� 25 în carele de] unde M3 40
[100]
100
agonisesc, ŞI ll1 câmpi după păşune cu dobitoacele umblă. În'
loc de casă cotigi poartă, ales la ţara tătărească cea pustie,
că Tartaria în multe se împarte, că ţara cea mică, care stă
către Evropa, intre Nipru şi între Don se închide, şi in-
5 tr'însa Crâmul este, unde le zicem la Pericop. Iară 'I'artaria
cea pustie, în care multe orde sânt: întâiu Zagar, ce este
Sţitia, între Emaum şi Cataio, cu crăia Tangut, şi alte multe
orde cuprinde, cumu-i Zavolha, Cazanul, Nohaii, Tumenii,
Shibenii, Hianii, Cosahianii, Astinhavenii, Chirhesarii, Bare-
10 hidurli, Molgomozorii şi altele multe sânt, carele n'am vrut
să le mai scriem. Ce Zavolha şi Cazanul, Vasilie cneazul
Moscului le-au lipit de împărăţia lui; iară Nohaii sânt din­
colo de Volha, împrejurul mării ce-i zic Caspium şi apa Iaih,
şi şi alte locuri ce-s lăcuitori mulţi, şi pre multe locuri sânt
15 şi bogaţi, de nu se ţin cu prade ca aceştia, ce-i vedem noi,
ci cu agonisită.
Şi ape multe se află, şi bălţi nu numai pescoase şi cu
agonisită, ci într'unele se află atâta mărgăritariu de mult,
de nu-i nici de un preţ.
20 Ci de acestea a Tătarilor destul am pomenit, CI iarasi
de altele să arătăm, că multe am avea a scrie de dânşii, că
de multe ori am păţit şi nevoe de către dânşii, şi nu numai
noi, ci toate ţările câte-s penprejurul lor. Ci mai apoi să nu,
ne arătăm istorici de lucrurile altor ţări.
25 1 dobitoace MIM3, umblă cu dobitoacele L3U 1-2 şi în loc M2
2 case A, cu cotigi MIM2, poartă cotigi A2 3 în multe părţi M3 4 Ni­
pru] Nistru M" 5esteCrâmulM2, ·reom.M3, Perecop A.', Iară] ÎnMIM2
6 oarde A horde La ori de M2 ori din M', După Întâiu M2 ad. la, Zagar Ma
Zagaar A2 Zagara Al Zagatar LSUL5 Zagazar MIM2 7 Emmaum AMI,
30 Tangunt LSU 7-8 orde multe M3 8 oarde A horde La ori de M2, de
cuprinde A coprind M2, Zavorha L3UU 9 Shib'knii A2L3U -b.snîi Al,
Hianii om.MIM2, Ccsahoianii L'L'L", Atinhavenii L'L", Chcrhesarii M'Ms
9-10 Barahidurii M' BarheduriiA 10 Morgomozorfi A! -mezor-ii Mt, al-
teL3UM2, sânt om. M3, care L'L' 11 să le mai scriu anumo Ms, Za-
35 volha] Zahovalna M3 14,şP om. L3U; şi alte] într-alte Ma 15 pra-
d'& Al prada A2M3, aceşl'k AIM2�3 aceşti MI 17 şi bălţi se află M2, nu.
om. AM2 18 mărgăritari Ma \ 19 -i] e L3U este A 2 20 destul] ne
agiunge cât M3, iarăşi om. M3 \�1 să] vom să M3, că mult M\ multe
am avea] multe feliuri ne-ar fi L3U 22 peţit Al avut M3, rău şi ne-
40 voe M2, şi' om. AIM3, dănşii] ei L3U, şi2] ce MIM2, nu om. MZ 23 pin-o
prejurul A2 prenpre- MI înpre- L3U, Ci] Şi M3 om. A2
[101]
101
De împărăţia Turcilor şi de începutul' lor şi de adaosul lor,
în ce chip s'au început şi s'au înmulţit şi s'au lăţit la atâta
mărire şi cinste şi tărie.
Aicea de vom scrie şi vom pomeni de începătura şi
adaosul Turcilor şi de împărăţia lor, nu vom greşi, că se vede 5
că-i fără cale ca să nu pomenim şi să nu scriem, că supt
mâna lor şi supt jugul lor sân tem şerbi.
Acest fel de oameni, ce le zicem noi Turci, carii întâiu
din tâlhari şi din oameni puţini atâta s'au lăţit şi s'au în­
mulţit, că două părţi de pământ cuprind, adecă Asia şi Africa, 10
s'au întins de au apucat o parte mare şi din a treia, din
Evropa, de sânt de Dumnezeu lăsaţi certare crestinilor şi
groază tuturor vecinilor de prinprejur.
Numele acesta ce zicem noi Turc, se înţelege om ce-i
cu viaţă sălbatică, iară Jidovii ei li chiamă Togarma, iară 15
ei îşi zic Busurmani, adică tăiaţi împrejur sau buni credin­
cioşi, că Turci să-i cheme nu sufer, că-i de ocară la dânşii
acesta nume, că pre limba jidovască se înţelege nemernic
sau prădătoriu. Alţii îşi zic Otomani sau Osmani, de pre nu­
mele împăratului lor cel dintâiu, ce l-au chemat Otoman, iară 20
începătura împărăţiei lor într'acesta chip se află să fie:
Otoman împăratul lor cel dintâiu au fost tătar, sluji­
toriu al hanului celui mare, om îndrăzneţ şi mai mare de
1 De] Pentru Ma om. M'M2, adaosul] adu sul M 2 În ce chip]
cum Ma, lăţit] înnălţat LaL4 3 şi cinste şi tărie om. VL4 5 adaosul 25
turcesc L3L4 6 că-il că e M' a fi Ma, fără de L3L4, ca să nu pome­
nesc L3L4 de nu vom pomeni M2, să nu scriu L3L4 7 şerbi] robi A'
6-7 că sânt supt mâna 101' şi supt jugul şerbii lor sânlem L3L4 8 f'\\l M'
în celelalte mss: fkllo, ce le zic Turci VL4 9 puţini oamini M3 10 că]
cu L3U cât Ma, coprinzând L3L4, Africhia M' 11 şi s'au M3, tins A 30
întors M2, din-] adecă L3 adecă den U 11-12 şi den Evropa adecă din a
treia parte de lume M3 12 de'] şi M3, lăsaţi de Dumnezeu M2 13 din pre­
giurullor M3 14 ce] ce-i M3, Numele acestora ce le zicem noi Turci L3L4,
ce este AL3L4M2 om. Ma 15 ei îi chiamă] le zic Ma 16 împrejur
om. LaL4 16-17 După cr edincioşi M! ad. În legea lor 17 suf'ereA2L3L4, 35
dânşii] ei L3L4 18 aceste AI, că] nu L3L4 (în L4 nu a fost apoi şters)
19 prădâtori M', sau prădătoriu] (nemernic sau prădătoriu)A, Osmanii L"
Osmanid AL4L5, in A cuvintele.' Otomani sau Osmanid se află în paranteză
20 cel] celui L3L4M2, ce] care AL3L4, 21 să fie fost A' că au fost M3
22-23 slujitori M' 23 al om. M3, După îndrăzneţ M3 ad. la războiu 40
[102]
102
trup de cât alţii. Acesta de nevoe au eşit din ţara tătărască,
şi au început întâiu la Capadochia a ţinea drumul, a vând cu
sine numai 50 de oameni, şi s'au adaos după aceia unul câte
unul până s'au înglotit, unii din oameni răi adunaţi, alţii şi
5 de nevoia lor, pentru să hălăduiască de moarte, alţii în nă­
dejde de dobândă. Şi aşa după adaos ce făcea, întâiu pre
ascuns, iară dacă s'au înmulţit în vedere, se apuca de prăda
şi jăcuia, Şi de aci cu toţii s'au pornit de au luat Capadochia,
Pontul, Bitinia, Pamfilia, Ţiliţia, ţ{tri mari. Şi acestea s'au
io lucrat în anul 6808. i30!)
Pre urma acestuia au luat împărăţia fliu-său Orhan. Şi
iarăş şi acesta cu acelaş meşterşug s'au apucat ca şi tată-său,
numai tărie şi avere mai multă au avut, din zi în zi adăo­
gându-se şi lăţind împărăţia, că crescând vrajba între creş-
15, tini au luat Misia, Licaonia, Frighia, Caria, şi Neţia bătutu­
o-au şi o au dobândit, şi şi-au lăţit împărăţia până la Helespon.
Că pre aceia vreme întrase vrajbă între Paleolog şi între
Cantacozino, carii era capetele Ţarigradului, şi socoti neprie­
tenul Crucii ca să se arate unii părţi cu prietenie, şi să-I
20 cheme într'ajutoriu, ce s'au şi tâmplat, că au trecut cu oaste
la Evropa, şi au deschis calea şi altora pre urmă la Evropa,
să facă multă nevoe. Acesta aproape de săvârşitul său au
făcut războiu cu Tătarii, şi au căzut în războiul acel fără.
noroc, şi au împărăţit 31 de ani.
25 2 Cappadochia AU, a ţinea drumul la Capadochia M2, şi au ţinut
drumul Întâi la Capadochia M3 3' după] de pe L3U, şi după aceia iar
s'au adaos M2 4 şi om. MIM2 5 nevoe A2, lor om. A2Lau, pentru
om. A2MIM2, să hălăduiască) ca să scape AI, in] din A2 6 ce] se M2
om. L3L4, Întăi se făcea L3U 7-8 de pradă şi jefuia A2 8 Şi om. MIM2
30 9 Bitia MIM2M�, Tiliţia Pamfilia M2M\ ţări mari) Ţermari.s M3 10 la
anii L3U, După anul A ad. de Ia zidirea lumii 11 Orhan e în MI în
paranteză 12 iarăş] iar A2, cu acela MIM2, ca) ce MIM2, cum şi tată­
seu s'au apucat M3 13 mai mult cât au M2 14 -se om. M2, înpărăţie Ma
15 Lacaonia M2, şi Neţia] Şineţia A şi Nemţia Ma 15-16 bătut-au Ma
35 au bătut-o L3U a bătut M2 16,02 om. AIM2, şi-au] au AL3U, Helis-
pon AI H'b.les- L3 Hales- L�L5 Heldspont M3 18 Cantacuzino L3U Cata­
cuzino As Catacuzeno A', capeteM" 19 se om.M2 20 ce) care A'
şi L3U cum Ma, oast+ Al oast ... MI 2t.şi au deschis - EVI'opa2 om. LaUL5
22 să facă multă nevoe se află înA2 înainte de şi au deşchis din. r. 21, de
40 sfârşitul L3U, aproape de săvârşitul său om. M3
[103]
103
Pre urma lui, friu-său Amurat au stătut împărat, om
meşter şi ascuns la inimă, carele n'au fost mai jos de cât
alţii de vitejie, de a răbdare nevoile de învăţătura vitejiei.
Acesta, acoperind gândul său ce vrea să facă, văzând, cum
s'au pomenit mai sus, vrajba între Greci, şi slăbiţi de războae 5
ce făcea în de sine năimind cu leafă vase de la Ghenua, şi
după ce au dobândit Helespontul, au trecut la Traţia, în anii
1363 6871, şi Calipoli la Crâm au apucat, ci apoi şi o parte mai
mare a Traţiei au luat. După aceia au supus Misia, Bosna,
Rumele; mai apoi, dacă au dobândit scaunul Udriiului, de 10
Bulgari şi de Sârbi s'au apucat. Mai apoi au perit de o slugă
a lui anume Lazăr Dispot, ce-au fost mai nainte de la inimă
iubit lui, şi l-au fost prins în războiu.
, Şi i-au rămas pre urma lui 2 feciori, Suliiman şi Baezit,
ci Baezit, omorând pre frate-său, au apucat împărăţia, şi de 15
aci s'au apucat de toată împărăţia. Era om bărbat, de minte
ascuţit, şi poftitoriu de lucruri mari, şi îndrăzneţ fie la ce se
apuca; la trude răbdătoriu, vremea cunoştea şi lucrul cum
va purta, şi stătătoriu ca să imple de ce se apuca. Deci, dacă
au dobândit Traţia toată, şi-au întors inima spre Ţarigrad. 20
Şi întâiu au socotit să se apuce de Tesalia, Machidonia,
1 Amrat M2 Murat M3, stătu M3, au stătut înpărat fiiu-sâu Amu­
ratA au stătut fiiu-său Amurat Inpăr-at L'Ls 2 mai jos om.L3L4 4-5 cum
s'au pomenit mai sus urmează în M3 după Greci 5 slăbiţi] răzbiţi MIM2,
războiu VU -boiul ]\12 6 între sine A IM3 între ei A 2 om. UL5, vas", MI 25
7 Helispontul Al Halespontul L3L4L5 8 CaJipoli] de la Caii poli Ma lipoli MI
la poli M2M" ci om. L3U, ce mai apoi M3 8-9 de (de-i AI) mai ma-
re AMI, de a Traţiei mai mare M2 9 de a Trachiei Ma, luat] apucat M3
100driiuJuiA2L3M2M3 10-11 de la BulgariA 11 şi om.AL3L" Sir-
bii A2 12 Lazor AIM\ Despot L3U, mai denainte L3L' 12-13 iubit 30
lui de la inimă M2, ce-i era lui iubit de la inemă M3 14 i-au fost ră­
mas L3U, pre ur-mă 2 M3, Suliman A Suleiman LsMs, Baizat V, Su­
Jiiman şi Baezit sunt în A în paranteză 15 ci] şi MIM2, ci Baezit
om. M1M2, au omorăt M3, înpărăţia au apucat MI 15-16 şi de aci -îm-
părăţia] toată M3 16 de toată om. L3U, Şi era VL'M2, După Era L3U 35
ad. de toate, de"] la M2 17 pohtitoriu A, la fie ce A2 la fleşte ce M2
18 trudă M3 19 va] îl va AI, stătătoriu] silitoriu A1M', umple L8M2
tmpls 1\11 'I'ph M3 plinească U înplinească A t, de om. M3, ce au apu-
cat M3, la ce se apuca ca să împle A2, Deci] Iară M3 21 Tesalia
există numai în M3, în celelalte mss este: Ghesalia, formă care, de sigur, 40
era şi în arhetip. .
[104]
104
-
Fotida, şi de Atica, şi Misia, ce le zjcetnacum Sârbii, şi Ilirii,
ce-i chemăm Bosna, şi Tribalii, ce-i poreolim Bulgarii; o parte
din Sele au luat, şi au ucis şi domnul Bulgariei. Mai apoi au
înounjurat în 8 ani Ţarigradul, şi auzind că vine oaste un-
5 gurească şi franţuzească, pre carii impăratul creştinesc i-au
adus şi i-au chemat într'ajutoriu, temându-se de atâta oaste,
au părăsit Ţarigradul de a-l batere, şi au sârguit de au eşit
înaintea acei oşti la Nicopoli, şi dând războiu au biruit Baiazit,
şi mulţi domni şi hatmani ai Franţozilor au perit.
10 De care lucru cu noroc semeţindu-se Baiazit, iară s'au
vârtejit la Ţarigrad, şi 2 ani stând asupră-i de i-au flărnânzit,
şi era acum cei închişi periţi de n'ar hi venit Tamerlan,
hatmanul tătăresc, cu mulţime de oaste, de au stropşit toată
Asia, şi cu foc o au pârjolit, oraşele au prădat. Deci de frica
15 lui de sărg s'au în vârtejit, şi la Galaţia şi Bitinia de .războiu
s'au gătit, şi bătându-se până au înoptat birui Tamerlan, hat­
manul tătăresc, şi Baizit fu biruit de mulţimea Tătarilor, ce
nu era deopotrivă, şi I-au prins viu, şi ferecându-l în cătuşi
de aur, şi în cuşcă băgându-l, I-au trecut la Asia. Ci la Asia.
20 1 FotideAL3UMIM2, JezicM2, IliriaL3L4 2cesechiamăM3ce-i
zic acum L3L4, poroclim MI, BoJgarii M3, şi o parte M3 3 Sel ... MIM2 ,
SeH AI ,.tH A2 Sile L3 de dănsele UU, au luat om. MIM2, şi pre domnul
(Sirbiiei) Bolgarii M3, Mai apoi] După aceia M3 3-4 au ajuns de au
Incunjurat L3U 5-6 i-au adus înpăratul crestinesc M2 8 Nicopol ... A 2
25 NecopoJ ... MI Nicopoe M2, i-au biruit M3, Baizat M2 9 mulţi den hat-
manii a (a om.M2) Franţuzilor M'M>" 10 s ... meţindu-se At simţindu-se M"
11 învărtejit A'M' 11 stăndu-i AU, asupra A2L3UMlM2 înpregiur M3,
de l-au MlM2 12 şi om. L3L" acum om. A 2, acei A2VU, periţi cei
închişi M2, şi cei închişi mai era periţi Al şi cât era periţi cei închişi M3,
30 Temerlan VUM3 Termunul L' 13 de i-au stropşit L3U 14 şi ora-
şele M", le-au peădat A'Mt, Deci] ŞiM3 15 vârtejitA2L3UM2, Ga­
latia M3, Bitenie MI Bitia M2 16 s'au gătat L3L4Ml, au noptat L", au
biruit M2 şi au biruit M3, Temerlan L3UM3, biruit-au Merlan MI 16-17
hatmanul] hanul M3 17 det pentru A, şi Baizit - Tătarilor] pre
35 Baezit inpărat cu mulţimea T�tarilor L3U pre sultan Baiazit că era
mulţime de Tătari M3, ce 1 ci A .. 18 opolrivă L3 potrivă U, şi prin­
zindu-I viu M3, După viu M2M' a�. pre Baizit, şi ferecăndu-I] şi l-au fe­
recat L3U l-au băgat M3 19 şi 'în cuşcă - trecut] şi în cuşcă de fier
pusu-l-au de l-au trecut L3L4 şi l-au pus într'o cuşcă I-au trecut la Asia M3,
40 Ci la Asia] Şi de la Asia M2 Ce la aceia L3L' Şi după aqh'''' lW
[105]
105
l-au slobozit, iar el de ruşine curând au murit, după ce au
împărăţit 13 ani şi 6 luni.
Rămas-au fii de dânsul Calepin, Moisei, Mahmet şi Mus­
tafa; ce Calepin de sârg au murit, iară fliu-său Orhan de
unchi-său Moisei fu omorât, şi Moisei de frate-său Mahmet. 5
Acesta Mahmet ţara muntenească şi Machidonia au supus,
şi ţenchiul sau hotariul turcesc până la Madenanici I-au mutat,
şi scaunul şi-au pus la Odriiu. Şi după ce au ţinut împărăţia
17 ani au murit.
Deci al doilea Amurat căzu la împărăţie. Acesta, cu aju- 10
toriul ce avea de la Ghenuva, trecând la Traţia au bătut pre
unchiu-său Mustafa, şi Thesalonica au sfărâmat, carele era
oraş bătrân, tare şi plin de avuţie, şi pre acele vremi Ve­
neţia o ţinea. De aci au supus Chiprul, Epirul, Etolia. Cunos­
când de acia că de va putea să lege prieteşug cu Gheorghie 15
Despot, domnul Sârbilor, că lucrurile lui se vor întări şi a
crestinilor vor slăbi, cu toată nevoinţa au silit şi au luat fata
lui să-i fie împărăteasă. De acia şi cu puterea socru-său şi
cu a sa s'au apucat de Beligrad, şi bătând cetatea au perit
7000 de Turci. 20
După moartea acestuia stătu împărat al doilea Mahmet,
carele au încunjurat Ţarigradul cu multă mulţime de oaste,
1 iar] şi A2, curând] mare L3U 2 o luni] pol MIM2 3 fii] fe-
ciori Al, dentr'însul A lL3U, Rămas-au ficiorii lui anume M3, Moisi A
Musii M3, Mahrnut M3 4 Calipin M2M3 Capelin Al, de sârg] cu- 25
rând AIL3L\ ArhanA 5 unchu-seu M", MoisiilAI, Moise2M2, Meh-
met M3 6 o au L3U, au supus urmează în M2 după muntenească
7 ţenchiul sau om. M3, Madenanicit MIM2 Medenanici L3L4 8 Udri-
in A2L4Mt, l-au ţinut M2, Inpărăţie M3 9 ani 17 M2 10 Murat Ma,
Deci a doilea la înpărăţie căzu Amurat M2 10-11 agiutor M3 12 The- 30
saJonicul AIM3, au făr ămat A2UMIM2 12-13 care era oraş mare şi
bătr-ăn L'L' 13 avuţie] avere M! 13-14Veneţianii o ţinea Mt o ţinea
Veneţianii M2, pre acele - ţinea] ţinea pre aceia vreme de Vineţia M3
14 Eţolie A2 15 de acia om. L3Ul'Y!3, că de se va putea înprieteni cu Ma
16 Dispot AIM2M3 Dispotul A2, Sârbilor] din Sârbi L3MlM2 de Sâr bi UL5, 3,'5
că om. Al 17 se vor Al 18 Inpârâtease M3, şj1 om. L3U, 19 Bel-
grad A lL3M2 21 au stătut l\llM2, Iară după acesta stătu înc. M3, îm-
părat al doilea] sultan '\<13, Mehmet AM3, împărat al doilea Mahmet se
află în MI în paranteză 22 care L3L�, multă om. M3
[106]
106
-
si l-au luat în anii 6961, în 31 de iile a lui Mai. În al doilea
an după aceia s'au dus la Beligrad, şi mulţi de ai săi acolo
perind, şi el încă rănit, I-au părăsit. De ada Bulgarii au luat,
şi Dalmaţia şi Rasţia au dobândit. De aci Trapezondul l-au
5 dobândit, şi Mitelina cu alte ostroave au luat. Apucat-au şi
Evbeia şi Chiefea, ce o ţinea Ghenuzii, şi au împărăţit 32
de ani.
De aci Baiazit al doilea luând împărăţia, războiu cu Ve­
neţianii făcu, şi le-au luat Naupactum, Metona, Dirahia, şi
10 toată Dalmaţia au prădat, şi au murit otrăvit.
De aci Selim fliu-său căzu la împărăţie. Acesta au luat
Alcarul, oraş mare la Eghipet, şi după ce au omorăt pre
sultanul, Alexandria toată cu Eghipetul le-au dobândit şi le-au
lipit de împărăţia lor, şi Damascul I-au luat.
15 Pre urma lui, fliu-său Suleiman ţiind împărăţia, luat-au
Beligradul, apărătura nu numai a ţării ungureşti, ce a toată
creştinătatea. De acia Rodosul au biruit şi Strigonia şi Buda
şi alte oraşe a ţării ungureşti; încunj urat-au şi Beciul; mai
apoi au perit la Zeghit, împărăţind 47 de ani.
1453
11'
1 '
;
,
I
, i
ţ 1
20 1 de zile om. M3, ale lui Al, În luna lui Mai În trei zeci şi una
de zile A2 Mai 31 de (de om. M2) zile L3M2 Mai 31 L4L5 Mai În 7 M4, in
dreptul datei se află. în A pe margine adnotarea: La letopiseţul grecesc
scrie În 29 ale lui Mai 2 după aceia] după ceAM, s'au dus] au fost M",
Belgrad Al, de ai săi] dili lor A 1 2-3 perind acolo L4M2 S l-au] s'au M3,
25 I-au părăsit - luat] d+cii I-au părăsit Bulgarii şi au luat M2 4 Rasţia]
Traţia M3, Trapezontul A2L3UM2 4-5 I-au dobândit om. Ma 5 Miti-
lina l\fIM2 Mitelinul A 1M3 6 ChiefliL3lY12 Chief", AIMI Chef-\; A2L4 Chef", M3,
ţ"hneMl, GhenuveziiANeguziiM2 6-7 şi înpărăţi ani 32LaL4 8 Baizit
al doilea rând luund MI al doilea rând Inund Baizit M2M4 8-9 Vine-
30 ţianii Ma, au făcut războiu cu Vineţianii M2 9 au făcut Ma, Nau-
pactul A Napactul M3, Methona A, Diharie A Diharia M 10 şi au
murit otrăvit om. Ma, După otrăvit A ad. următoarele cuvinte în paran­
teză: Acesta Baiazit au luat Chilia şi Cetatea AIbă de la Ştefan Vodă
cel Bun 11 Silim MI, fliu-său Silim M2, căzu] rămase L3L4, După
35 aceia suItan Sxlim fiiu-seu rămase Înpărat Ma 12 Alcaprul LaL4, mare]
tar e M" putincios L'L! . 13 soltanul A2M2 suItan L4 sultanul Eghipetului M",
Alixandria L3L4, Eghiptul Ma, Ie-au'] înpreună I-au L3U 14 şi om. AI,
încă I-au Al, 1- om. M3, şi au luat şi Damascul M2 15 Iar pre urma M2,
Suliman A2L3 Siliman MIM2, au \ luat M2 16 apăr-ar-s Ma 17 biruit]
40 luat L3U, au biruit Rodosul M2, Strogonia M2 Stregonia l\P 18 a]
ale A 19 Zeghit] Ghezet AM, după ce au înpărăţit ani 4-71\12
[107]
107
•
Urmatu-l-au al doilea Selim, carele au legat pace cu
Nemţii, şi au luat Veneţianilor Chiprul, şi de aci Tunisul şi
1475 Gouletaau apucat, şi de aci au murit în anul 69R3.::
Pre urma lui, Amurat au împărăţit, şi după dânsul al
treilea Mahmet, carele auomorât 18 fraţi şi au luat împărăţia. 5
Iară alţi împăraţi, carii au urmat de aicea înainte, lă­
săm de a-i mai scrie, ca să nu ne arătăm istorici de lucruri
turceşti mai mult de cât de ale noastre. Ci puţin încă de pu­
terea şi de obiceiul lor, în ce chip ţin împărăţia, avem a scrie.
Obiceiu au Turcii, în al patrulea an să ia a zecea din 10
copii, parte bărbătească, ca să se adaogă pururea slujba îm­
părăţiei. Şi la vremea aceia trimit oameni împărăteşti la Greci,
la Sârbi, carii sânt pre hotarul împărătesc creştini, alegând
Q ţara Moldovei şi ţara Muntenească, că în locul acela ce dau
ei copii, noi sântem datori să fim gata de oaste în toată 15
vremea, când va veni cuvântul împăratului, şi de bani de a
le dare pururea. Iară oamenii cei împărăteşti umblă din sat
în sat; deci cumu-i satul aşa le aruncă şi copii să dea, după
putere şi cum se pot tocmi cu dânşii, şi cu bani încă se îm­
pacă. Mulţi se află şi de bună voe de merg, ca să iasă din 20
şerbie, şi mulţi din Turci, carii sânt netăiaţi, şi nu spun că
sânt Turci că nu i-ar priimi, ci-i dau în locul creştinilor, că
1 Urmat-au A Şi In urma lui M2, Silim MI S'I,lim M2, carele au luat
şi au legat LaU 2 Tunisul] tunetul în toate mss, Vineţianilor A2 Vi-
niţ- Ma Veneţiinelor MI 2-3 tunetul au apucat Gouleta M2 3 de aci] 25
apoi UL5 4 au lnpărăţit suItan Murat Ma 5 Mehmet Ma, au luat el Ma
6 de aicea] dilcili\ MI, intre urmat şi de aicea se află înMI o paranteză
întoarsă: ) ( 6-7 să lăsăm de a mai M2, Iară - scrie se află în A în pa­
ranteză, Iară de aici Înainte am lăsat să-i scrie alţi hislorici ca să nu ne
arătăm noi historici M3 7 mai istorici UL5, istoreci L>, Iucrurile L'L'M" 30
8 mai mult om. A 2L3L4Ml M2 9 de om. MlM2 8-9 Ce puţin Încă de obi-
ce-sle lor av-sm a scrie cum ţin tnpărăţia M! 10 patrulea] treile Ms, a
z+ce M3 11 se om. M 12 trimite L3 13 şi la AIM3, pre hotarul împă-
rătesc] supt ţin+re lor M3 14-15 că în locul- copii] că In locul acelora
ce le Ii\U a dC'k din copii Ma 16 cuvântul împăratului] poronca Inpără- 35
ţiei M3 16-17 de a le dare] să le dăm M3 17 Iară - umblă] Deci acei
oamini înpărăteşti ei Inblă Ma 18 deci] pre Ma, cumu-e MI, le om. Al,
să dea om. L8U 20 Iar mulţi M2, şi om. Ma, din] de MIM2 21 şerbie]
robie A" şi' om. L3U, din] şi din L3U dintre M3, carii sânt om. A2,
carii (care-i La) se află de nu sănt tăiaţi L3U 21-22 că sănt] că-s MIM3, 40
şi nu spun - 'priimi se află în A in paranteză 22 ce-i dau AM
[108]
108
trag nădejde că dintr'unii ca aceia es la cinste mare, ca să
dobândească boerie. /
Pre carii apoi, pre unii îi duc la Tarigrad, pre alţii la
Odriiu şi pre la alte scale, de-i dau de-i hrănesc, pre unii la
5 Brusia, pre alţii la Caraimani, de se învaţă la ţarină; aces­
tora le zic Agemoglani sau Iamoglani, adecă nevinovaţi
coconi.
Iară dacă cresc de 7 ani, de aci cei mai iscusiţi îi bagă
la .saraiul împărătesc, până la 500. Acolo şed până de 20 de
10 ani; unii învaţă carte, alţii la lucruri vitejeşti. Dintr'aceştia
aleg (fără ce-s de treaba sarai ului) de-i pun Eniceri, carii se
află pururea pre lângă curtea împărătească până la 12.000.
Din Iniceri se aleg mai de frunte Spahiioglani până la 3.000,
carii merg dinadreapta împăratului, şi fieştecarele dintr'înşii
15 câte cu 4 sau cu 5 slugi slujesc. De aci dinastânga 3.000 de
Silihtari, de iară slujesc în 4 sau în 5 cai. După aceştia 5.000
de Olofani, aşijderea dinadreapta împăratului, şi alte 5.000
dinastânga, carii sânt aleşi din Iniceri sau din creştini juraţi,
carii cu credinţă slujbă au arătat beglerbeiului sau paşei.
20 După aceştia, cei de apoi merg cari se chiamă Caripiţi,
ce se chiamă mai săraci, carii din toată ţara turcească, nu
numai Turci ce şi creştini, strânşi de au venit de bună voe
să slujască împăratului pentru leafă. Iară inaintea împăratului
1 că om. M3, că es M3, ca să om. L3U 2 dobândesc boirie L3U
25 4 După alte L3UL5 ad. scaune şi, scale] schile U, da-i] şi-i L'L> 5 Pru-
sia L3U, ţarini Al 6 Auamoglani UL5 Ag-smo- L3, sau Iamoglani se
află în A în paranteză 6-7 coconi nevinovaţi M2 8 de aci] adecă AI
pre M! om. L3U, iscusiţi] frumoşi M3 9 de'] ajung la Al sint câte de M3
10 locruri A 2, vitejeşti] de vitejie M3 11 ce-s om. M3, fără ce-s] afară
30 den câţi sănt A\, Semnul parantezei a fost omis în A2L3UMIM2, Ini-
ceri L4Ml 12 purure MI, curte MI, 12.000] 12 ani A2 13 Din]
de L3L'MIM2, Eniceri A2 14 fieşcare MI fiecareJe A1M3 fieştecarii M2,
dintr'înşii] de dânşii MI de lnşişii M2 de ei M3 15 cât cu Al cu câte A2,
cu 2] cu câte A 2 om. AI, slogi MI, De aci] Iară M3, din stânga A 2 16 S"b.-
35 Iihtar-i M'M», 5.000] 5L3UL5 \ 1701ofaiL3, aşijderea] iar Mt, d+di­
l'l>1pta M3, 5.000] 5 L3L'L5 13 din stânga A 2 19 au arătat slujbă cu
credinţă M2, beglerbeiului] Begleliu bei L3 Begleiu beiului L5 20 Ca­
repiţi AI Carpit MIM2 Capigii UD5 21 nu] şi nu M2 23 împăratului]
împărăţiei M3, lkafâ AI Isata A> lsfa MI Lxfa M3, pentru - împăratului!
40 om. M\ Iară înaintea împăratului om. L3L4
[109]
109
..
200 sau şi mai mulţi merg, ce se chiamă Mutafaricali, carii
pentru slujba lor" cea aleasă i-au scos la cinste, şi iau leafă
mare, altul şi un taler de zi, alţii şi mai puţin, cumu-i omul
şi cumu-i slujba.
După acestea merg 30 de Cauzileri, carii deschid calea' 5
împăratului, şi opresc nă vala de la impăratul, şi iau articele
cele ce-s de jalbă la împărăţie. După aceştia mai aproape
merg Sela ţii, carii poartă arcele pre umăr, cu cămeşi albe
până jos, de se văd de supt haine, şi în scofli, până câte 200
de oaste. Şi dinainte şi dinapoi sânt şi Paici până la 100. 10
Aceştia toţi nu lipsesc de lângă curtea împăratului, iară
fără aceştia sânt şi alţii mulţi de oaste, de merg fără leafă,
cercând să poată arăta slujbă, ca să dobândească pâine.
Iară la ţările împărăţiei şi la margine are împăratul altă
oaste de a scoatere împotriva fie a cui vrăjmaş al său, că 15
la margine, unde se hotărăsc cu creştinii, au până în 10.000
de Iniceri răsipiţi pre la sate, de se hrănesc cu plugul şi cu
neguţător-ti, carii nici de un paşă nu ascultă, fără numai de
cuvântul împăratului, când vor eşi la oaste.
Sânt din copiii de a zece până la 10.000 împrăştiaţi pre 20
la târguri, de sânt de-a împlerea locuri, de vor peri din­
tr'aceştia undeva la războiu. Este şi altă curte, ce se chiamă
Spahii, carii sânt supt beglerbeiu. Aceştia au cinste mare,
1 sau om. L3L" şi om. A IMIM2, După mulţi L3L4 ad. cu suliţe, ce
se chiamă] iar M2 om. MI, Mutafaracale AI -falicari UU 3 altul] 25
unii A', şil]câteAlom.M3, taler ţ leu A', deţ pe L'L', alţiiţ altul M'Mt,
şi2 om. L3U, cumu-e MI 4 cumu-e MI 5 30 om. 1'\12, Cauzil+ri Al
-IMri A2, carii] cei ce �[3 6 la'mpăratul M3, articile L3U răvaşele M3
jalbele M4 7 -s] sânt AlU, ce-s om. M3, jalbe A2M3 8 Sxlaţii MI
S'�laţi La S�raţii M2 Solacii M3 lăsaţi L4L5, umăr] urmă AMIM3 (în M3 30
urmă a fost corectat din: umăr), cămăşi A 10 de oaste] de o parte L3U,
Peici M 12 sânt om. A2MIM3, de-] carii AI om. M3 13 ca poata do-
bândi AI, pâine] pită A214 margini MIM2 15 de scoate Ma, a fie
cui M2 fiecăruia Al fieştecărui A2 fieştecui L3U, înprotiva vrăjmaşilor
săiM3 16 în] laAIM3 17 pe la sate răsipiţiL3L4 20 Şi sânt M>, 35
din] de MI de în L3L4 21 de sant] de-s L3UMI, de a (dk L3) înpl+r+ L3M3
d k Impl+r-k MI d'\; umpl-sr-k L4 de Inpl+r.s A2 de plinir-k AI de pIinit M2,
locurile L3U -rilor Al 21-22 de acestea M2, dintr'aceştea la războiu
ori fie unde L3L4 22 undeva om. AIM3 23 beglerbei AIMa begler-
beiu LaUMIM2 Beglei bei A2 40
[110]
110
au sate dela împărăţie în loc de leafă, şi de aceştia nu-s
puţini, că tot locul, cât ţine împărăţia, este plin de dânşii.
Are împăratul, între alţi sfetnici, mai aleşi 3 sau 4 ce
le zic veziri azemi, carii toate trebile împărăţiei poartă, şi
5 de pace şi de oaste, şi de păşii şi de domnii a le schimba şi
a le da, la mâna lor. Unul dintr'Inşii este mai mare, pre
carele stă toată credinţa împăratului, adecă veziriul, iară
lui de i se va tâmpla a merge la oaste, că mai multă grijă
este veziriului de oaste de cât de alte trebi, el pune în locul
10 său namesnic, carele acei aş putere ţine, ce au ţinut şi el.
Ci de împărăţia turcească destul am povestit, ci iarăşi
de altele să povestim şi să arătăm înainte.
Pentru ţara ungurească de jos şi Ardealul de sus vom să
arătăm, fiindu-ne vecine de aproape, şi cum au avut şi ei crăie
15 mare ca şi Leşl],
Aicea nu vom lăsa şi de Ardeal, sau ţara ungurească,
cum zic unii, ca să nu atingem şi să nu pomenim de înce­
putul lor şi de obiceiul lor, fiindu-ne vecini de .aproape, şi
de multe ori năzuia domnii ţării Moldovei; de se acioa şi se
20 ajutor-ia de la dânşii.
Ardealul, sau ţara ungurească de jos, se chiamă ţara
peste munte, care cuprinde o parte de Daţia şi peste munte.
1 nu sănt A 2 plin este A�, dinşii A Z 3 sau om. M2 4 vezi-
razemi Al veziri (-zir M2) azem M 3-4 ce le zic veziri azemi] ve-
25 ziri LaL4 5 şi de oaste şi de pace L4L5, şi de paşi şi de domni M3
6 Şi unul M2, dentru dânşii Al dentr'aceia M3, Este unul dintr'inşii L3L4
7 stă] este Al 8 întâmpla AIM2, la] în Ma 9 este urmează în MI
după oaste, de cât de alte trebi om. L3U 10 său] lui M2, n-smesnic Ma
nam+snic M� -ksnec LsL" -kstnic AIL3 -kstnin A2, După namesnic L3U ari.
:30 ce se chiamă caimacam, carile-şi A2, aceia A 11 Ci] Până ai cea M2
om. LaL4, înpărăţie MS, destul] ne agiunge cât Ma, povistit l\f3, După
povestit Al ad. şi am scris, iarăşi] şi Al 12 povestim] pomenim M2,
înainte,om. LaU, înaint: vom\să poves�� şi s� arătă:n Ma 13 :?m!
vrem L'L' 14 cum ca Al '.14-15 eran marr M2, ŞI cum - Leşii] ŞI
:35 pentru crăia lor cum era de mare M8 16 de] pentru Ma, şi Ardea-
lul L8L' 17 cum îi AlU cumu-i A2L8, ca să nu atingem şi om. Ma
17-18 dinceputul Ma 18 de obiceaele lor Ma 19 aciua AIM3 21 ţara de
jos ungurească A 21-22 se chiamă peste multe ţara M2 22 Daţie 1'.1'
[111]
ti1
,
Drept aceia îi zic ţara peste munte, căci-i încunjurată de
toate părţile cu munţi şi cu păduri, cum ar fi îngrădită, Zicu-i
şi ţară de 7 oraşe, din limba nemţească, iară Iăcuitorii ţării îşi
zic Ardeleni, carii se hotărăsc despre apus cu Unguri mea,
sau cumu-i zic unii Panonia, iară despre miază noapte şe 5
hotărăsc cu ţara leşască, despre amiază zi cu ţara munte­
nească despre răsărit cu Moldova.
Ţara Ardealului nu este numai o ţară însăşi, ci Ardealul
se chiamă mijlocul ţării, care multe cuprinde în toate păr­
ţile, în care stă şi scaunul crăiei. Iară pre la marginile ei 10
sânt alte ţări mai mici, carele toate de însă se ţin şi supt
ascultarea ei sânt, întâiu cumu-i Maramureşul despre ţara
leşască, şi ţara săcuiască despre Moldova, şi ţara Oltului
despre ţara muntenească, şi ţara Bârsei, ţara Haţagului, tara
Oaşului, şi sânt şi alte holde multe, carele toate ascultă de 15
crăia ungurească şi se ţin de Ardeal.
În ţara Ardealului nu lăcuesc numai Unguri, ce şi Sasi
peste seamă mulţi, şi Români peste tot locul, de mai multu-i
ţara lăţită de Români de cât de Unguri. Iară ţara ungu­
rească de jos, unde se chiamă Unguria cea mare, sau cumu-i 20
zic unii pre limba nernţească Panonia, acolo numai Unguri
trăesc, iară de se află şi Români pre alocurea, încă lege
ungurească ţin.
Ungurii nu ţin tot o lege, ce în 4 sau În 5 legi sânt
împărecheaţi, că un�ra le zic cal vini, altora luteri, altora 25
1 aceia-i A2, munte] multe M2, oi] e MI este A, încungiurat MI
3 ţara AL3U, îşi] li M2 4 cu Ungurimea dispre apus A2, După Ungu-
rimea L3L' ad. cea mare 5 cum îi L4, sau cumu-i zic unii Panonia
se află în Al în paranteză 5-6 se hotăraşte L3L' 8 nu este om. L'L5,
însuşi A 2, După Ardealul AI ad. este şi 9 multe laturi coprinde L3L' 30
9-10 în muIte părţi M2M' 10 pri la Ma, marginea ei A 2M2 11 de
Inse MI de dănsa AIL3L' de dinsa A2 12 Maramoroşul M3 130Itului]
Olarului L3 14 şi ţara" M2, ţara-] a Ma 15 Oaşului] Aoaşului L3U
Aoumului MIM2 Oamului M3, holde] horde ALa orde L' 18 de mulţi AL3L'
18-19 mult este lăţită ţara A' 19 în ţal'a2A2 20 jos] SUSM3, Ungu- 35
rimea cea mare M3, oi] îi AIM3 20-21 sau cumu-i - Panonia se află
în A în paranteză 22 încă om. M3, Hge AIM3 -g'" AIM2L3L' -g'" MI
23 încă ţin L3L' 24 tot] toţi MIM2, sănt] ţin M3 25 că om. L3, că
unora le zic] unii M", altora'] alţii M3, luteri M4 lotori AMIM3 loturi M2
latori L3U, altora"] alţii Ma 40
[112]
112
calaişto, ce se chiamă pre limba lor lege dreaptă; alţii îi
chiamă vereşi ianăşi, carii cred în Ioan Botezătorul, iară
de Hristos nimica nu se ating; alţii îi chiamă sombotaşi,
carii cred legea jidovească; alţii îi chiamă papistaşi, carii
5 cred până în jumătate de legea grecească. De aceştia se află
la Ardeal, iară la Unguria cea mare foarte prea puţini.
Aceştia au şi icoane în biserică, şi cruci pre biserică, încă
şi pre casele lor se află cruci. Aceştia nici la o treabă de a
bisericei nu poftesc pre ceialalţi Unguri, nici-i iubesc, mai
10 bucuroşi sânt să meargă la biserica românească de cât la
capiştea celoralalţi Unguri.
Românii, câţi se află lăcuitori la ţara ungureasca şi la
Ardeal şi la Maramureş, de la un loc sânt cu Moldovenii şi
toţi de la Râm se trag.
15 Este ţara Ardealului plină de toată hrana, câtă trebue
vieţii omeneşti, că pâine peste seamă rodeşte multă, de ni­
menea nu o cumpără, ci tuturor prisoseşte; vin pretutinderea,
nimărui nu lipseşte; miere multă şi bună, de care fac mied
aşa de bun, cât se potriveşte cu marmaziul.
20 Tara ungurească mai denainte vreme era foarte mare,
de cuprindea o parte mare şi din ţara turcească, că scaunul
crăiei nu era la Belgradul cest nou, unde este acum, ci era
la Buda, care o ţin acum Turcii; că dacă au luat Turcii
Belgradul cel mare, carele era apărătura nu numai a ţării
25 ungur eşti, ci a toată creştinătatea despre apus, au dobândit
1 calanşto Al, li] se Al, alţii îi] alţiI<! A2 2 vereş Al -eşi JW
-'''şi A2L3U -rişi MlM2 -r�ş M3, ian-sşi MIM2 -n-sş AlM3 -noş A2.M' -noşi L3U
3 nimica om.Ms, li] se AIM2 om. A2 4HgeAl-g",A2Ml-g'kM21,;;g)�l\<f3
în legea L3U, îi] se M3 om. A, papiştaşi A2UMIM3 5 de om. A, H-
30 ge MIM2, cred în Hge grecească pe giumătate M3 6 Ungaria M3,
pre M3 7 încă şi cruci AIM3 8 pre la casile A2 pe la casele L3U pr-in
casile M2 9 ei nu poftesc L3U, aceialalţi A 2, -il îi AlU, şi mai M3
10 sărit om. A2 11 aceloralalţi A2 15 Este toată ţara L3L" cât MIM2,
trebueşte AM3 16 rodeşte .multă peste samă L3L4 19 marrnaziu-
35 lui AL3L' 20 mai deinte M' mai nainte L3U de mai nainte M3, vreme
om. A2, După era Al ad. o ţară, mare foarte L3U 23 la om. U, in
dreptul cuvintelor: care o ţin acum Turcii se află în A pe margine aâno­
tarea: Acum Buda o ţin Nemţii, că dacă au luat Turcii om. MIM2
24 care L3L4M2 carie MI, După era L3L4 ad. toată, apârăturu] apârare M"
40 25 ci şi a M2
[113]
113
"' .
de aci şi Buda, care era scaunul crăiei ungureşti. Deci şi-au
mutat scaunul la Beligradul cest nou, despre Ardeal, ci dea­
pururea fără odihnă, având războiu Nemţii cu Turcii şi fiind
şi Ungurii intr'ajutoriu asupra Turcilor, şi având Nemţii prie­
teşug cu Ungurii şi mergând asupra Turcilor peste dânşii 5
trecea, Turcii suindu-se la Nemţi prin ţara lor făcea cale.
Ci Ungurii, văzând atâta stropşitură şi nevoe ţării, una despre
Turci, alta despre Nemţi, nea vând odihnă de oşti grele, li
s'au supărat, şi s'au sfătuit cu toţii de s'au inchinat Turcilor
şi au luat de la dânşii domni, ca şi în ţările noastre. 10
Iară Nemţii, dacă au văzut că soţiile i-au viclenit şi s'au
închinat la vrăjmaşii lor, au luat de la Unguri jumătate de
ţara ungurească de sus, şi o ţin şi până astăzi. Aşa ţara
ungureasca, crăie mare ce era, dintr'un trup în multe mă­
dulări s'au întors: o parte Turcii ţin cu scaunul crăiei cu 15
Buda, Nemţii altă parte; Ardealul de-i cu stăpân, mcă-i supt
robia turcească.
Ungurii sânt oameni iscoditori şi necredincioşi, vicleni;
prieteşugul nu-l ţin la loc de nevoe; prin ţara Ardealului nu
poate omul pre lesne să treacă fără cărţi crăeşti, şi taina 20
aşa o ţin de bine, că nici de la ţărani cuvânt dirept nu vei
1 de aci om. M3, carele A 2 2-3 ci pururea L3U 3 războiu
om. M2 6 pren MI pre în L3U, făcea cale prin ţara lor M2 7 Ci]
Deci M3, a ţăr1>i AIL3U 9 la Turci M3 10 domnu A, In ţara noas-
tră L3L4 11 i-au vicli nil soţiele M3 12 După închinat L3U ad. Ia 25
Turci, de> om. VU 13 ţară M3, ungurească om. L3U 14 den crăie
mare Ma 15 ţinea M3 15-16 in dreptul cuvintelor: o parte Turcii ţin
cu scaunul crăiei cu Buda se află în A pe margine adnotarea: Când s'au
izvodit letopiseţul aşa au fost, iar acum Nemţii stăpânesc ţara ungu-
rească 16 Nemţii ţin L3U, După parte se află în M3 în paranteză urmă- 30
1701 torui adaos: (Iară în anii 7209 toată ţara ungurească, cu scaonul ce-au
fost crăesc Ruda, au luat-o Nkmţii supt ţinerea lor până la Beligradul
1684 de gios, bătând Nkmţii pre Turci în multe rânduri încă din anul 7192,
ce s'au rădicat Turcii de au mers asupra Nxmţilor- la Beci, în toţi aii au
bătut pre Turci, până au făcut pace Turcii cu Nunţii, şi au rămas ţara 35
ungurească în ţinerea Nwmţilcr cu totul), de-iJ de este Al că-i L3U,
încă-il încă este A2 iar este Al 16-17 Incă-i supt robia turcească] ori
când îl ţinea Turcii ori acmu cu Nwmţii tot supt robie sint Ma 18 Ina-
inte de Ungurii M3 ad. Pentru că, şi om. M3 19 pren MI pre în La pe
în U pen M2 20 pre om. MlM2, fără de cărţile lui craiu Ma 40
33258
8
[114]
114
afla. Judecata lor foarte pre direptate o judecă, şi de nu-ţi
iubeşti legea într'un loc, volnic eşti să-ţi tragi legea la alt
scaun, unde-ţi vei iubi. Incă şi despre craiu, de ver fi având
ceva asupreală şi nedireptate, ai voe să-ţi întrebi şi cu craiul
5 la scaunul ţării, unde se adună toţi domnii de se sfătuesc de
trebile ţării, şi de vei avea strâmbătate, afla-vei direptate.
Nici craiul are voe să piarză pre vre-un nemiş, fără numai
de-l va dovedi de viclenie.
10
De domnia lui Bogdan Vodă cel Orb şi Grozav, feciorul
lui Ştefan Vodă celui Bun. Văleatul 7012, Iulie.
1504
După moartea lui Ştefan Vodă cel Bun, cu voia tuturor
lăcuitorilor ţării au stătut domn fiiu-său Bogdan Vodă, puţin
despărţit de firea tătâne-său, că de n'au ajuns anii, iară
lucruri mari apucase.
15 Bogdan Vodă, dacă au stătut la domnie, gândi să-şi întă-
rească lucrurile întâiu cu vecinii şi să-şi arate nume bun. Pre
învăţătura tătâne-său, a lui Ştefan Vodă, trimis-au la împărăţia
Turcilor pre Tăutul, logofătul cel mare, cu slujitori, pedes­
trime, dărăbani, de au dus birul, zece povoare de bani, şi
20 1 Judecata] Judsţul L'L', lor]saA2MIM2om.L3U, oom.U, nu-ţi]-
nu-şi Ma 2 iubeşte M, eşti] este LaUMa, să-ţi tragi] să-şi Întrebe LaI.'
să margă Ma, legea- om. 1\13 3 unde vei iubi A2 unde vei pofti Al un­
de-şi va iubi L3L4 ori unde ar vre Ma, şi om. 1.4, ver] vei Al vor L4L5
ari Ma, fi având] avea Ma 4 G�va asupreală şi nedireptate] strâm-
25 bătate sau asupreală Ma, ai] are Ma au U, să te întrebi Al să-şi În­
trebe UMa, şi2 om. LaI.' 5 la scaunul ţării 'Urmează în A2 după domnii
iar Al om., se" om. Ma, de"] pentru A om. M3 6 vei] va Ma, afla-va Ma
7 are]-n'are LS1.4MlM2 8 va om. MI, de2 om. MI 9 De om. M3,
celui Orb ULaI.', şi Grozav om. UL31.4, cel Orb şi Grozav om. L2, feciorul]
30 sn-s M' 10 cel BunLM2, Văleatulom.L2LaU, Iulie],wkch\lJ,,,IulieAIUMIM2
Iunie Ma 11 cel Bun om. A 2L2, tuturora L2L3U 12 lăcuitorilor tării
om. L2LaL4, au stătut - Vodă] au rădicat domn pre Bogdan Vodă feci�rul
lui Stefan Vodă Ma, puţinei L2\ 13 anii] aii U ai MI 14 au apucat UM3
15 stătu A, la domnie] domn MaA dacă au stătut la domnie om, L, g. ândi]
35 au socotit Întâi Ma, ca să-şi U'V1.4 16 întâiu om. M3, vecinii] me-
giaşii M3, şi om. L2L3U, Pre] Ddpă Al 16-17 Pre învăţătura - p. 115, 6
până astăzi om. L 17 a om. M3 18 Txutul Ma 19 dărăbani om. M2,
au adus M2M3, povoar-s A2MlM2 pov-xri Al povori Ma
[115]
115
�
s'au închinat cu toată ţara la sultan Suleiman, împăratul
turcesc. Iară împărăţia de bucurie mare cu dragoste i-au
priimit, şi au dăruit toţi banii Tăutului logofătului celui mare,
şi i-au adus în ţară, şi au zidit pre acei bani o sfântă bise­
rică in sat în Bălileşti, ce este la ţinutul Sucevei, şi trăeşte 5
până astăzi.
Intr'aceiaşi vreme trimis-au solii săi şi la craiulleşesc,
intre alte trebi ca să poftească şi pre sora lui craiu, pre
Elisafta, şi să-i întoarcă Tismeniţa şi Ceşibis, care le oprise
tată-său şi nu le întorsese; ci bătrâna, muma lui craiu, n'au 10
vrut acesta lucru să-I facă, căci nu era de legea papei, ci
solilor, pentru ce le-au intors acele târg uri, le-au mulţămit,
iară de logodnă au îndelungat într'altă dată.
Când au prădat Bogdan Vodă Pocutia.
După solia dintâiu, ce au fost trimis Bogdan Vodă la 15
craiul leşesc pentru soru-sa, n'au pierdut nădejdea, că obli­
cind că muma fetii şi a lui craiu au murit, de iznoavă au
poftorit solia, gândindu-se că după moartea bătrânei nu va
a vea cine să stea împotrivă. Ci craiul iar i-au îndelungat până
1 Suliiman M3 Siliman MI, În dreptul numelui sultanului se află înA 20
notiţa marginală: Poate Set o fie închinat la sultan Baiazit, că el au fost
înpărat atuncea 2 înpărăţie A2 3 celui mare om. MI 4 pre acei
bani au zidit M2 4-5 şi au zidit - biserică] şi s'au apucat cu acii bani
de au z-srdit o iscusită bes-kricâ M3 5 Băhleşti M3, ce este la] în Ma,
şi] care M3 6 şi până M3 7 Intr'aceia MIM2, Intr'aceiaşi -la craiul] 25
şi trimise sol (soli U) la craiul L 8 trebe MI, să] să-l L2, şi om. L3UM3,
şi pre] pentru L2, craiu om. L2, pre? om. L2 9 Elisafta AIL4 -saGaA2L2L3M,
Tesmeniţa MI Tisminiţa M3 Timeniţa UL5, Ceşebis M2M4 Ceşibes M3 10
le] l'k A2, bătrăna om. M3, muma] ",ma lWM2, craiului AIL2VL4 11-1
om.L 10·11 n'au priimit să se facă acest lucru căci M! 12 pentru 30
ce] pentru căci AI M2 de ce L2L3, le-au-] i-au L3U 11-12 ci solilor­
mulţămit] numai ce au mulţumit cătr-s soli pentru ce au Întors acele târ­
guri M" 13de] psntr-u M", Într'om.L3 14 După Pocutia Ms ca, în ţara
Ieşască, Titlul om. L2 15 dintâiu om. L3U, fost om. M3 16 nu pier-
du LI 17 înma MI ",ma M2, craiu om. A2, şi a craiului M2 om. UL3U, 35
fetii şi a lui craiul craiului L2, de iznoavă] îndată M3 18 pohtorit MI
tntors L', găndindu-se] socotind M3 19 să] să-i UM3, iar] încă A2, i-
om. M3, delungat L3UM2, până] până la L3U până iar L2 pre M3
[116]
116
altă dată, că vedea că soru-sa nu vrea să meargă după dân­
sul, că au fost Bogdan Vodă grozav la faţă şi orb de un
ochiu. Pentru aceia, văzând Bogdan Vodă că cu bine nu-şi
va folosi nimica, gândi ruşinea sa să-şi răscumpere cu sânge
5 nevinovat, şi lăsând inima cea prietenească, de arme se apucă,
şi strânse ţara toată, şi au întrat în ţara leşască de au luat
Pocutia, şi au lăsat oamenii săi în Pocutia, iară el prădând
s'au învârtejit înapoi.
Când au prădat Leşii ţara Moldovei.
10 Văzând Leşii paguba ce le feace Bogdan Vodă, nu su-
feriră, ci de sârg strânseră oaste pre bani, şi pre oamenii
lui Bogdan Vodă, ce-i lăsase să apere Pocutia, îi împinseră
înapoi. Şi într'acel războiu au perit 2 fraţi, feciori de beeri
leşeşti, feciorii lui Trus. Şi de aci au întrat oastea leşască în
15 ţara Moldovei, de au făcut multă pagubă şi perire, şi au pră­
dat până la Botoşani, prinzând pre o seamă de boeri de
frunte de ţară, şi pre toţi în mânia acelor 2 fraţi i-au dat
în Cameniţă de i-au tăiat.
1 că vedea om.L2, Că2] pre M", vrea] va M", că nu vrea soru-
20 sa L2 1-2 dânsul] Bogdan Vodă M3 2 că au fost - Vodă] căce era
prea M3 3 Pentru aceia] Deci M3 3-4 nu-şi va] nu va Al nu A2
4 nimica om. L2L3UM3, gândi] 'ce socoti Ma, răscumpere] Întoarcă L,
să-şi răscumpere ruşinea sa M2Ma 5 s'au apucat Ma, se apucă de
arme AIM2 6 şi strângându-şi toată ţara au Intrat Ma, de] şi M3
25 7 lăsat] pus M3, Pocutie- M2, şi au lăsat _. Pocutia= om. L2 8 verte-
jit LI întors L2M3 7-8 s'au întors prădând inapoi L3U 9 După Mol­
dovei L ad. până la Botoşani, Titlul om. M3 10 le om. L2, fiice MIM2
face LsL! făcea A'L! făcuse A2L2M3 11 de sârg] de grab As om.M3, pre
bani] cu l .... fă M3, şi] iar L2L3U 12 -i om. L2MI, să apere] să păzeas-
30 că L2 în Ma, i-au înpins Ma \ 13 înapoi] afară napoi L2, periră L2L3L'
14 ticiorul lui Trus MI, oaste' Ma 15 peire Ma 15-16 şi au prădat
până la Botoşani om. L 16 �rinzând] şi prinzănd V şi au prins L2L3Lt
16-17 de frunte om. M3, de ţar\ă de frunte LaL\ pre o - acelor om. LI
17 şi om. L, pre toţi se află în M2 după fraţi, celor Lau, dat] dus L2LaL4
40 18 în] la L2LaL\ de i-au tăiat om. L3L' 17-18 şi în mănia pentru cei
doi fraţi, ce au perit în războiu, pre toţi i-au tăiat în Cameniţă Ma
[117]
r
'1
117
•
A treia solie pând au trimis Bogdan Vodă la craiul leşese.
După, aceia a treia oară de iznoavă au mai ispitit Bogdan
Vodă de au trimis solii săi într'acesta chip, doară ar putea
cumva să-i dea craiul pre soru-sa, ci craiul au făgăduit în­
tr'acesta chip, ca să ţie legea lor şi să fie plecat crailor le- 5
şeşti, ci curândă vreme murind, Jicmont craiu pre urmă
n'au umplut făgăduinţa.
'Când au prădat Radul Vodă, domnul muntenesc, Putna.
Pre aceia vreme Radul Vodă, domnul muntenesc, nea­
vând nici o pricină asupra lui Bogdan Vodă, sculatu-s'au cu 10
toată puterea sa şi eu Roman pribeagul de au intrat în ţară,
şi au prădat şi au ars ţinutul Putnei şi pre de ceia parte
de Siret, de multă pradă şi perire au făcut, şi de aci s'au
intors înapoi fără de nici o sminteală.
1507
Când au mers Bogdan Vodă la ţara muntenească asupra
Radului Vodă. Văleatul 7015, Octomvrie 28.
Văzând Bogdan Vodă câtă pagubă i-au făcut Radul Vodă
15
1- 14 Capitolele privitoare la. cea de a treia solie a lui Bogdan la
Leşi şi prada ţinutului Putnei de către Radu Vodă, se află în L după ca­
pitolul relativ la expediţia lui Bogdan în ţara românească (p. 119, 4) 1 când 20
au] ce-au M3 3 Intr'acestaşi M2 5 plecaţi LaU 5-6 craiului le­
şesc LI crăiei Ieşeşti M 6 curund murind PU, Jicmont om. L2, pre
urmă om. L2 7 umplut] plinit Al 2-7 Bogdan Vodă s'au ispitit şi a
treia oară de au trimis soli Ia craiul leşesc, doară ar putea să facă în
vr'un chip să-i dea craiu pre soru-sa, iară craiu au făgăduit Intr'acesta 25
chip lui Bogdan Vodă, să ţie legea lui crai şi să fie plecat crailor leşeşti.
Şi curund atuncişi tămplându-se moarte lui crai, Jigmont n'au plinit fă­
găduinţa M! 8 domnul muntenesc om. L3L', Putna] ţinutul Putnei L,
Radul Vodă au prădat ţinutul Putnei M! 9 Pre acele (cele L2) vremi L
10 asupra lui] cu Al, s'au sculat M" 12şilaul] de-au MIM2 13 peire Ma, 30
de aci om. Ma 14 înapoi om. Ma 15 După Vodă L2 ad. cu oaste, Ia]
în L2 16 Octomvrie 28 om. L5 15-16 Când au prădat Bogdan Vodă
ţara muntinească în anul 7015M3 17 că i-au făcut multă pagubă Ra-
dul Vodă L?
[118]
i
a �
I
�l
I
118
în ţara sa, nu suferi, ci gândi strâmbătatea sa ca să o răs­
cumpere mai cu asupra, una pentru scârba şi paguba ce-i
făcuse Radul Vodă, alta şi pentru vitejia ce avea. Că soco­
tind ca'[să nu piae numele cel vitejesc al tătâne-său, ca să,
5 nu zică megiaşii că au murit şi el cu tată-său, sculatu-s'au
(cu toată puterea sa, şi au tras intr'ajutoriu şi Săcuii, şi s'au
dus spre ţara muntenească, şi au intrat la locul ce se chiamă
Rătezaţii, la Movila Căiatii, de aceia parte de Râmnic, Oc­
tom vrie 28, şi au şezut cu oastea de ceia parte de Râmnic
10 10 zile, de au prădat şi au ars de la Milcov până la Râmnic,
şi în jos pre de îmbe părţile până la Siret.
Şi acolo de la Radul Vodă I-au tămpinat sol un călugăr
anume Maximian, feciorul lui Despot, împăratul grecesc, şi
s'au rugat lui Bogdan Vodă ca să facă pace cu Radul Vodă,
15 pentru că sânt creştini şi o seminţie. Deci Bogdan Vodă, vă­
zând atâta rugăminte de la acel călugăr, au făcut pace pentru
voia lui, şi au trimis cu dânsul solul său la Radul Vodă; şi
acolo Radul Vodă cu boerii săi au jurat pre sfânta Evan­
ghelie, cum că să ţie pace neclătită în veci, şi hotarul pre
20 unde au fost cel bătrân au lăsat, şi să întoarcă Radul Vodă
toată prada şi arderea câtă făcuse în ţara Moldovei la ţinutul
Putnei, şi aşa s'au întors Bogdan Vodă cu pace înapoi.
1 în ţară M3 1-2 ca să-şi răscumpere strâmbătalea sa L2, nu su-
feri - răscumpere] n'au suferit ce au socotit să-şi răscumpere M3 3 şi
25 om. L2LBU, vitejia lui L, Că om. MIM2 3-4 Că socotind] Socoti LiL3L4
4 cel] acel L3U, vitejesc] de vitejie L2J\!J3, al tătăne-său om. Ma 5 nu
om. M" cu] ca M3 6 sa] lui AI, şi pre Săcui AL2 6-8 şi s'au dus­
Rătezaţii] şi au intrat in ţara muntinească până la Rătezaţi M3 8 CăI�­
tii A Că,\\tii UUM3 Ca<l\tii MIM2 Tăetii VL3, Râmna M2M4 9 şezut] stă-
30 tutM3, cu oasteL3MI om.M3, înM2 urmează după Râmnic, de RâmnaM2
om. L, de ceia parte de Râmnic] acolo M3 10 10 zile se află în L3U după
oastea din r. 9, de la] din M3, Ia"] in M3 11 pre om. L3U, de om. M3,
amândoao AM2 12 întimpinat AI, l-au timpinat sol de la Badul Vodă M2
13 Dispot AL2L3M2M3, impăratul grecesc] domnul sârbesc M314 ca
35 om. L2L3UM 15 o om. L, ş\ de o s-smintie M3 15-16 vă.zând Bogdan
Vodă M2 16 a.tâta om. M3 \ 17 cu dânsul solul său] soli M3 18 acolo]
atunci M3, au jurat cu boerii săi L 19 cum om. M3, pace LIUM3
-'1<1\ A2MI -�'k AIVL3M2, neclătit MI, în veci om. Ma, în veci neclătită IvP
19-20 şi hotarul cel bătrân pre unde au fost au lăsat M2lVF 20 cel bă-
40 trân au lăsat om. L, şi om. L3U 21 După prada M2 act. şi paguba,
câtă] ce V 22 aşa om. M3, în U urmeaza după Vodă, Înapoi om. Ma
[119]
•
119
Letopiseţul cel latinesc de aceste 2 povesti, ce au mers
Radul Vodă cu Roman pribeagul de au prădat ţinutul Putnei,
şi cum au mers Bogdan Vodă la ţara românească asupra
Radului Vodă, nimica nu însemnează, nici se află scris.
De moartea Radului Vodă, şi de moartea lui David
mitropolitul, şi de domnia Mihnii Vodă.
5
1
1508 Văleatul 7016, după Paşti, murit-au Radul Vodă, domnul
muntenesc, şi pre urma lui au stătut la domnie Mihnea Vodă,
carele au tăiat boerii.
1508 După aceia, în anii 7017, Aprilie 1, pristăvitu-s'au David 10
mitropolitul.
Când au prădat Bogdan Vodă ţara leşaseă şi au ajuns
1509 până la Liov. Văleatul 7017, Iunie 10.
După multe solii ce trimisese Bogdan Vodă la craiul
leşesc pentru soru-sa Elisafta, pre care de multe ori o cer- 15
şuse şi nu i-o dedese, văzând că nimica nu poate folosi, socoti
că are vreme să-şi răscumpere ruşinea sa despre craiul le­
şesc cu sânge nevinovat, şi de iznoavă au început a strânge
oaste. Ci văzând craiul unguresc vrajba ce întrase între dânşii,
1 cel om. L3U, latinescJ leşesc în toate mss 3 cum că Ar, la] 20
în M3, romănească] munteneascâ Llvl" 3-4 asupra Radului Vodă] pre
Radul Vodă MIM2 spre Radul Vodă 1.2 om. L3U 4 nu le însemnează MI
nu le semnează lVP, După scris L3L4 aci. să fie mers asupra Radului Vodă
5 De] Pent.ru MIM2 5-6 şi de moartea - Mihnii Vodă] şi de Mihnea
Vodă şi de David mitropolit LIL2 om. L3U, M" om. titlul 7 Paşte A2L., 25-
au murit L2L3UM2 au răpousat M3 8 muntesc As, şi om. L2L"L" pre
urma lui om. Ma 10 Şi după aceia M", Aprilie 8 MIM2, s'au pristă-
vit M2M" 12 şi au ajuns] ajungând A2 12-13 şi au ajuns pănă Ia
Liov om.l,2L3L�, Titlul om. M3 15 ElisaGa A2L2L3M, pre om.l,2L3UMl
15-16 de multe - socoti] o au cerşut şi văzind că nu va să i-o dea au 30
socotit M3 17 să-şi] ca să l,2U 18 do iznoa vă om. M3 19 Ci om.l,2l,3U,
într'înşii LI între ei L3U
[120]
120
şi simţind că Bogdan Vodă de iznoavă face oaste asupra
Leşilor, au trimis sol pre Ştefan Teleţni ca să-i poată îm­
păca, ci nimica n'au folosit, că Bogdan Vodă, gătindu-se şi
armându-se, au pripit cu oastea de au trecut apa Nistrului,
5 Vineri, Iunie 29, şi au intrat la Rusi la Podolia, şi Sâmbătă
au sosit la Cameniţă, şi de aci au slobozit oastea să prade
ţara, dându-le vină că n'au lege pentru strâmbătăţi ce fac,
alta pentru că va să-şi răscumpere Pocutia, a treia şi pentru
sora lui craiu Elisaf ta, ce i-o giuruise Alexandru craiu. Deci,
10 arzând şi prădând ţara, au tras la Liov de au bătut târguI,
de puţin nu l-au luat (şi singur Bogdan Vodă cu capul său
au lovit cu suliţa în poarta LiovuIui, care lucru şi astăzi se
cunoaşte semnul, şi nici Leşii nu tăgăduesc de aceasta, ci
încă ei mai tare mărturisesc că au fost adevărat aşa). Şi au
15 prădat împrejur petiutindenea, şi au ars RohatinuI, oraş mare
şi vestit, şi multă avuţie şi bunătate dintr'însul au luat.
Luat-au din Rohatin şi clopotul cel mare, ce-i la mitropolie
în Suceava, şi mulţi oameni şi boeri au robit, şi domnii lor
încă i-au prins, şi cu mare izbândă s'au întors la scaunul
20 său la Suceava fără de nici o sminteală, şi robilor, ce-i adu­
sese din ţara Ieşască, le-au împărţit hotare în ţara sa.
Şi de aci şi-au luat doamnă din ţară, şi au făcut pre
Ştefan Vodă cel Tânăr. '
1 de iznoavă om, Ma 2 Teleţna I1flM2 Teleţnica U, ca om. L5
25 3-4 gătindu-se şi armăndu-se om. 'M3, şi armându-se om. L3U 4 pri-
pit] trimis L3U, oaste A2, de] şi M3 5 Iunie] In LI om. L2L3U, la2] şi
la L în M3 6 de aci] de acolo M3 7 strâmbătăţile AM2 8 pentru 1
om. ALM2, a treia] alta L2UU 9 craiului L3U, juruiV, Alexandru)'
Jicmont L'L'Ls 10 tras] Intrat L'L' 11 de] şiAIM3 om. MI, nu] de
30 nu AIM3, luat] dobândit M3, şi zic că sângur Ma, său} lui AI, cu capul
său om. MS 11-14 şi singur - adevărat aşa om. L, Fără paranteză
în M2M3 12-13 care - semnul] care semn se cunoaşte şi astăzi M3
13-14 de aceasta - aşa om. M3 15 penprejur L2L3L" După Imprejur M3
ad. şi au ars 15-16 oraş -\vestit] oraşul M3 16 avuţie] avere Ma,
35 dintr'insa AL2LB, şi bunătate \dintr'însul om. M3 17 Din Rohatin au
luat şi L2 Atunci au luat şi M3, " ce este AVM2, ce-i la] de la Rohatin
şi I-au pus la M3 18 oameni] ţăJraniM3 19 izbândă] dohândă Lt, s'au
întors inapoi A2MIM2 20 la Suceava om. LSU, de om. L2L31,4, robii
lor M2, ce-il ce L2 21 hotar M3 22 de aci] după aceia M3, din
40 ţară om. A
[121]
1509
121
•
Când au prădat Leşii ţara Moldovei. Văleatul 7017, Iulie 10.
După izbândă cu noroc ce făcuse Bogdan Vodă în ţara
leşască, iată-i veni de la Dumnezeu osândă .asupră, cum gră­
ieşte şi prorocul David în al 7 psalm de zice: Lac săpă şi îl
scurmă şi căzu în groapa care au făcut. Aşa petrecu Bogdan 5
Vodă, că nu era încâ eşit bine din ţara leşască, iată craiul,
strângând oaste de grabă, au silit să apuce pre Bogdan Vodă
încă în ţara sa, şi n'au putut de boală ce a vea, ci au trimis
pre hatmanul său, pre Cameneţkii, voevodul de Cracău. Ci
până a sosi hatmanul, iară Bogdan Vodă au trecut Nistrul 10
în ceasta 'parte, şi s'au aşezat la scaun, şi au slobozit oştile
pre acasă, ne a vând nici o ştire de oastea leşască.
Iară Cameneţkii hatmanul, văzând că n'au apucat pre
Bogdan Vodă la margine, au intrat fără veste în ţară, de
au prădat Cernăuţii, Dorohoiul, Botoşanii, Ştefăneştii, neavând 15
cine să-i oprească, că Bogdan Vodă, neavând nădejde de una
ca aceasta, au lăsat oastea pre acasă, iară Leşii au prădat
cum le-au fost voia.
1 Când om. Ma, Leşii au prădat Ma, Leşii urmează în LaL4 după
Moldovei, ţara Moldovei] la Moldova L2, 10] 15 A2 om. Ma, Iulie 10 20
om. AILIL2, Data om. LaUM2 2 ce au făcut L2L3UMa 3 iată îi L2
iată că-i AI, osânda A2MIM' 4 şi' om, AIL, în] la Al om. A2L4M3, al
om.A2UM, psalom A'L'Lssî-, psalm 7 A2U om.M3 4-5 Lac au scurmat
şi au săpat şi va cădea în M3, Lac - făcut] POR� (pOR M2) H3pH H CKondE (sic.)
adecă sapă groapă (groapa M2) altuia şi şie va cădea într'însa MIM2 de 25
zice: Cela ce sapă groapa altuia apoi (apoi om. L2) cade el într'însa.
Aşijderea şi Luca Evanghelistul scrie în capete: Cu ce măsură veţi mă­
sura cu aceia (cu aceia om. LI) se (vi se L2) va măsura (măsura-se-va LI)
şi (şi om. LIL2) voao L 5 care] ce M3, Aşa] Aşijderea L2, petrecu] a
petrecut Al şi L, şi Bogdan MI 5-6 Aşa petrecu Bogdan Vodă om. Ma 30
6 că om. L, încă] Bogdan Vodă Ma, încă nu era L, bine eşit A2M2Ma,
craiu LIMIM3 8 de] de o A, de boala U 9 pre? om. L3U, Carni­
niţkii Ma Camieneţskii UL3U Camenenskii AI, de] de la MI, Ci om. L
10 au sosit U, hatmanul Camieneţskiî (Cameneţki L2) L2L3U, trecuse Al
11 la scaonul seu la Sucea vă M3 12 nici o om. M3 13 Iară] Deci Ma 35
15 Cernăuţul AI, şi Ştef'ăneştii Ma 16 cine-i LaUMI, să-i oprească]
opri L"U le sta înprotivă M3 17 ca ac'kst k M2, oastea] oştile MIM2,
După oastea M2 ad. de s'au dus, pre acasă oastea L2L3L., iară] care Lau
16-18 că Bogdan - voia] Şi aşi; cum lh\u fost voia au prădat M3
[122]
122
Şi încă un Vasco oare carele de ai noştri, având mame
pre alt Vasco ce i-au fost luat muerea, s'au închinat la Leşi,
de i-au purtat pretutinderile, ştiind că n'are cine le sta îm­
potrivă, de au ars şi au prădat, şi pre vrăjmaşul său cur-
5 variul încă l-au prins, de l-au înţepat. Iară craiul lui Vasco
pentru acea slujbă i-au dat Hotniţa, un sat ce-i supt Iaroslav,
până la moartea lui.
Şi dacă s'au întors oastea leşască înapoi, trimis-au craiul
leşesc Jicmont la Vladislav, craiul unguresc, ca să nevoiască
10 să facă pace cu Bogdan Vodă, ştiind că Bogdan Vodă va
vrea să-şi întoarcă mai cu asupra de pre dânşii, cum s'au
şi tâmplat; că Leşii încă bine nu eşise din ţară, Bogdan Vodă
cu o seamă de oaste, ce putuse de strânsese de grabă, au
ajuns pre oastea Ieşască la trecătoarea Nistrului, şi dând
15 războiu de îmbe părţile, multă moarte s'au făcut, şi pre o
seamă de boeri vii nevătămaţi i-au prins, întrând nesocotiţi
de oastea leşască, adecă logofătul şi un homelnic, cărora nu
le putem afla numele, fără numai a Cârstii, Petrica şufariul,
Dobrostâm p.
20 Mai apoi s'au dus Leşii întregi către craiul său, şi aciiş
începură a umbla să facă pace, şi au legat pacea într'acesta
chip, ca de îmbe părţile să întoarcă pagubele, nici să mai
fie zarvă între dânşii.
1 încă om. Ma, Vaşco A! Vaţco M'Ms, carele] cine M! 1-2 având
25 mânie pre alt Vasco om. L3L< '2 s'au fost Închinat L3L4 3 de] şi Ma,
i-au purtat] au prădat AMIM2, n'are] nu-i M3, să le stea L2 3-4 îm­
potrivă] înainte L2L3U 4 de au prădat şi au ars M", pre om. Ma,
DupăsăuU ad.pre 4 l-au prins viu Ma, de] şi M> 6 acea] acela L"
această L4, Botniţă A2L"U, ce este A 6-7 un sat anume Hotniţa supt
30 Iaroslav de l-au ţinut până la M3 9 vladislav la Jicmout Llvl'M" (schim-
barea a fost pvooocotă de faptul că la p. 117,6 copiştii au înţeles ca Jicmont
murise), ca om. M3, să nevoiască om. L2Lau 10 să-i facă!.3U 11 de
pre] despre AIL2U, dănşii] fi L2, cumu-i s'au L3L4 12 din ţară nu
eşise L4Ma, iară Bogdan Ma \ 13 de strânsese] strânge UM3, cu oastea
35 ce putuse o seamă de strânsese A 14 trecătoare A2Ma 15 de (des-
pre A2) amăndoao AM2 16 i-au prins vii nevătămaţi L 17 oaste Ma,
adecă Bogdan logofătul L3U 18 putem afla] aflăm Lau, numele om. Ma,
Petrişca M2 Petrişcan M4, şafariul A2VM3 şaufariul L2 şiufariul MI 20
aciiaş UM2 acieş A2 aciaş MI aceiaşi L2L" 21 pace" Ma 22 ca om. L2L"L4,
40 de (despr-e A'M ') amândoao Alvl? 23 zarva A2 zarve Ma, întru A2V
[123]
1510
Câ"d au prădat Beti Ghirei sultan cu Tătarii ţara
'0-.' Moldovei. Văleatul 7018.
123
Beti Ghirei sultan, feciorul hanului, nepotul împăratului,
fără veste cu multă mulţime de Tătari pe 3 locuri au intrat
în ţară, de au prădat de la Orheiu până la Dorohoiu, şi pre 5
Prut în sus, de multă pradă şi robie de oameni şi de dobi­
toace au făcut. Mai apoi sultanul, fiind săgetat foarte rău,
au murit.
1511 Văleatul 7019, Fevruarie, Miercuri în săptămâna albă
au murit Maria, doamna lui Ştefan Vodă, fata Radului Vodă, 10
îma lui Bogdan Vodă, şi cu cinste o au îngropat în mânăs­
tirea Putnei.
Intr'acelaş an au murit şi Tăutul logofătul.
1513
Când au prădat Mendi Ghirei hanul cu Tătarii Litfa, şi
Beti Ghirei, feciorul hanului, au prădat Moldova.
Văleatul 7021, Avgust 22.
Pre această vreme Mendi Ghirei hanul au prădat Litfa
până la Vilna, de multă pagubă au făcut şi mulţi robi au luat.
15
1 Betichirie MI Betchirei M2 Becheterie AILI Bechiterie A2 Bechi-
tirie L2, Moldova L2 1-2 Beticherie sullan cu Tătarâi au prădat ţara 20
Moldovei în anul 7018, LaL4 om. titlul 3 Beti Ghirei M2M4 Beticherie MI
Betichirii Ma Becheterie AULaU Bechitirie L2, nepotul împăratului om. Ma
4 multă om. L2Ma, cu multă hhr'hme Lau, pe] pen AI 5 de] şi Ma
6 pradă şi om. MIM2 6-7 şi de dobitoace au făcut] au făcut, şi plean de
dobitoace au luatA, de multă-făcut] de au facut multă robie şi pl ... nM3 25
7 Iar mai apoi AI, fiind om. AIL3U 8 murit] murit în urrnă Ls 9 Ia-
ră în anul 7019 Ma, Fevruarie om. L2L3L4, cea albă lVJ3 10 După
Maria M? ad. în paranteză: sau Voichiţa, cuvinte cari înL2 se află ca adna tare
marginală în dreptul acelui aş nume, fata Radului Vodă urmează în L2L3U
după Bogdan Vodă din r. 11 10-11 fata - Vodă om,M3 11 îma] mu- 30
ma AL2L3L4M2, îngropat-o AL3L4M2 13 După logofătut A ad. carele şi
1496 mănăstirea Trestiana au făcut la văleatul 7004, dupecum (precum A2) este
scris numele lui pre clopot 14 Cherei AI Chierei Lau, Mendicheri MI
-cher M2, Mendecherei han cu Tătarâi au prădat Litfa şi Ma 15 Biti M2,
Cherei AI, Bit Ghirei L3U Bitichirei L2 Beticheri MI Betchirii Ma, au pră- 35
dat om. U 17 această] aceia L2MIM3, Mendi Ghirei om, L2 17-18
Mendi Ghirei - Vilna] au întrat Tătarâi Mendecherii hanul în ţara le-
şască la Litfa şi au prădat până la Vilna Ma 18 luat] scos LM2
[124]
124
Aşijderea pe aceia vreme Beti Ghirei, feciorul hanului,
au întrat în Moldova, de au prădat ţara până la Iaşi, şi au
ars tărgul şi ţinutul Cârligăturei, şi au ajuns şi până la Do­
rohoiu şi până la Ştefăneşti, iară alţii au prădat în jos de
5 Lăpuşna şi la Chigheciu, şi de sârg vrând să iasă cu robii
în Nistru multe suflete au înecat, şi robi şi de ai săi.
Iară asupra lor trimisese Bogdan Vodă pre Corpaciu
hatmanul său de i-au lovit cu 1.000 de oameni, şi nesocotit
dând războiu vitejeşte, au căzut de ai noştri 700, iar 300 au
10 scăpat. Iară Tătarii, cu pagubă mai multă de apă de cât de
oaste a vând, s'au întors la Pericop.
Iară Bogdan Vodă, îngrozindu-se de acea pagubă, au
trimis la craiul leşesc soli, de au poftit ajutoriu împotriva
Tătarilor, de vor vrea să vie de iznoavă ca să se apere, alta
15 pentru să-i sloboază solii să treacă la Mosc, şi de toate i-au
făcut craiu pre voe.
A�ijderea de nişte Tătari ce au mai prădat de iznoavă
ţara Moldovei.
Nu multă vreme trecând, ci într'acelaş an, de iznoavă
.20 au mai întrat Tătarii cu oaste mare în ţară, şi făcând multă.
pagubă şi pradă, şi întorcându-se înapoi, Bogdan Vodă i-au
lovit cu oaste proaspătă, şi au scos tot pleanul de la dânşii.
1 aceiaşi AM2, pre aceia yreme urmează în VU după hanului,
Beti Ghirei] şi L2 2 au intrat] întrând La, în] la AL 3 şi târguI L3U,
25 Cârlegăturii A Gârligăturii La 6 multe suflete în Nistru Ma, au înicat Ma,
şi2] şi şi A2L2 7 trimise AlL3, Iară Bogdan Vodă trimis-au pre Ma,
Corpaci MIM2 Copaci L�L3L4 8 de i-au lovit om. M3, oameni] slujitori Ma
8-9 şi nesocotindu-se au dat războiu şi au căzut Ma 9 iar] şi Al 10 Du­
pă scăpat M3 ad. anul 7021 Avgust 25, După Iară MI ad. şi, Tătarii om.lV13,
30 mai om.Ls tt oasteţ oament l,s, avăndţ au avut A" 12 acea] această MI
12-13 au trimis om. Ma 13 sol L2LaL' (în L2 urmează după trimis), pof-
tit] cerşut M3 14 ca om. Ma". 15 pentru ca A2, pentru om, L, -i
om. L2L3L', treacă] margă L3U\ 15-16 pentru toate-i făcu Ma 16 craiu
om. L2M3 17 de iznoa vă om. Il (în M2 urmează după Moldovei) 17-18
35 inL e ca text nu ca titlu, iarM3 'om, 19 ci om.L3L', Nu multă-an]
Aşijdirea într'acestaş an M3, de' iznoavă om. M3 20 cu om. L2, şi fă­
când] de au făcut M3 21 După pradă A ad. şi făcând cale, şP om, L'
21-22 i-au lovit Bogdan Vodă M3 22 dânşii] ei L3L'
[125]
1513
,;�.
'"'
12�
..
Când au venit Trlfăllă cu oaste ungurească asupra lui
1514 Bogdan Vodă. Văleatul 7022, Fevruarie 27.
In al zecelea an a domnii lui Bogdan Vodă, fără veste
au întrat în ţară un Trifăilă, ce se făcea fecior de domn,
viind din ţara ungurească cu Unguri, şi iarna când era toţi 1)
oştenii pre la casele lor. Ci simţind ai noştri, s'au strâns de
grabă din câţi s'au putut, şi i-au dat războiu la pod din jos
de Vasluiu, Fevruarie 27, şiînfrângându-l ai noştri, i-au topit
toată oastea lui, dinpreună şi el au perit, că prinzându-l viu
i-au tăiat capul. 10
1516 Văleatul 7024, Martie 10, au murit Laslău, craiul un-
guresc.
1516 Văleatul 7025, Noemvrie 8, semn mare s'au arătat pre
ceriu, că au strălucit despre miază noapte ca un chip de om,
de au stătut multă vreme, şi iară s'au ascuns în văzduh. 15
Aşijderea curând după acelaş semn, într'aceiaş lună,
au fost cutremur mare de pământ, într'o Luni.
De moartea lui Bogdan Vodă cel Orb şi Grozav, feciorul lui
1517 Ştefan Vodă cel Bun. Văleatul 7025, Aprilie 18.
Bogdan Vodă cel Grozav, feciorul lui Ştefan Vodă 20
2 Fevruarie 27 om. UL2 1-2 De Trifăilă când au venit asupra
lui Bogdan Vodă cu Ungurii 7022 LaU, Ma om. titlul 3 Intr'al zeci-
lea L2, Iară in anul 7022, Fevruarie 27, în al înc. Ma 4 întrat] vinit Ma,
în ţară om. M3 5 venind A, Ungurii AUL3U, viind - Unguri] cu
oaste din ţara ungurească Ma, şi om. Ma, şi fiind iarna L2L3L' 6 os- 25
taşii UL5 '7 din] de MI om. L2, s'au] au M3, i-] şi- M3 8 Fevruarie
27 om. M3, înfrângându-i M2M3 înfrângând L3U înt'rângu-l MI, După
topit U ad. sfeti Niculae 9 toată oastea lui] pre toţi Ma, dinpreună
om. A2, dinpreună - viu] şi prinzind viu pre acel Trifâilâ M! 11 Vălea-
tul] Iară la văleatul A' Iară în anul M", Lasl A! 13 s'au arătat semn 30
mare M3 15 văzduf AI, în văzduh om. Ma 16 acel semn Ma aceia
arătare L2, intr'acea L2 într'aceia L3U 17 au fost] s'au făcut Ma, în-
tr'o Luni urmează în L2 după au fost 18 cel Orb om. A2, şi Grozav
om. MIM2 19 celui Bun U, Aprilie 15 Lau 18-19 cel Orb - cel Bun
om. L3U, feciorul - cel Bun om. A, M3 om. titlul 20 Iară in anul 35
7025, Aprilie 18, răpousat-au Bogdan Vodă cel Orb şi Grozav Ma
[126]
126
cel Bun, s'au pristăvit în ceasul dintâiu al nopţii, în tâ.rg în
Ruşi, nu cu puţină laudă pentru lucruri vitejeşti ce făcea, că
nu in beţii nici în ospeţe petrecea, ci ca un strejar în toate
părţile priveghia, ca să nu se ştirbească ţara, ce-i rămăsese
5 de la tată-său. Şi domnind 12 ani şi 9 luni şi 3 săptămâni,
multe lucruri bune au făcut, şi de aci cu mare cinste I-au
îngropat în mănăstire în Putna. Iară ce se va ti lucrat în
lăuntru sau în ţară la noi despre partea judeţelor şi a direp­
tăţei nu aflăm, ci cunoaştem că unde nu-s pravile, din voia
10 domnilor multe strârnbătăţi se fac.
De domnia lui Ştefan Vodă cel Tânăr, feciorul lui Bogdan Vodă,
nepotul lui Ştefan Vodă cel Bun. Văleatul 7025, Aprilie. 1517
Dupre moartea lui Bogdan Vodă, pre urma lui friu-său
Ştefan Vodă, ce-i zic cel Tânăr, s'au aşezat la domnie, şi fu
15 miruit de Theoctist mitropolitul, în târguI Sucevei.
Când au intrat În ţară Albu sultan cu Tătarii, şi l-au bătut
Ştefan Vodă. Văleatul 7026, Avgust 8. 1518
In al doilea an a domniei lui Ştefan Vodă, în luna lui
A vgust 8, rădicatu-s'au Albu sultan cu Tătarii de la Pericop,
20 1 celui Bun UMI om. L2M3, s'au pristăvit om. M3, După pristă-
vit AUL2 ad. în anii 7025 (om. LZ) Aprilie 18, iar L3L': la anii ce s'au semnat,
cel dintâiu AM2, la un ceas de noapte M3 1-2 în Ruşi în târg L3L' 2 lu­
crurile cele vitejeşti A2, ce au făcut Ma, că om. L2L3L' 3 nici] sau L'
şi M3, în oaspeţi MI în osp-li:t"" Ma, str-sjariu Al str-sj-sr iu L' stnj�r MIM3
25 4 părţi MI, se om. L2MI 5 de la tată-său] den părinţi L2 6 de aci
om. Ma 7 în mănăstirea Putna L2Ma, ce s'au lucrat L 7-8 în loun­
Iru MI în lontru L?L3M2M", in lăuntru sau om. L' 8 judecăţilor Al
9 ci om.L2L3L', nu sântAIL2, pravili L", din] peL3L4 11 De] Pen­
tru �IM2 om. L2LaL'M3, fecior L2MI, Vodă? om. M3 12 nepot MI, celui
30 Bun Ma, Aprilie om. L 13 pre urma lui] au rămas la domnie M3
14 După 'I'âuâr A ad. cum scrie la un letopiseţ sărbesc că au fost de 9
ani când, s'au aşezat la domnie om. M3, fu] l-a M3 15 de om. M3,
Theoctist] loc alb în Al om. A2 \ 16 In ţară urmează în L2 după sultan,
Alb LIL2L' Albul AI, 16-17 şi l-au bătut Ştefan Vodă om. [.zI.3U, Titlul
35 om. M3 18 În al] Iar în al L2L3U4M3 18-19 a domniei - A vgust 8] 7026
Avgust 18Ma 19 Avgust 8 om.L2, 80m.L31.4, rădicatu-s'au] au în-
trat Ma, cu Tătarii om. L2L31.4
[127]
127
-, ..
cu multă oaste tătărească, şi au trecut Nistrul fără veste, şi
au tras către Prut, de au ajuns la locul ce se chiamă Şer­
banca,şi de aci s'au apucat a prăda ţara. Ci norocul cel
bun al lui Ştefan Vodă s'au prilejit cu oaste gata În gura
Coroviei, şi au dat veste şi ţării de sârg să se strângă. Şi 5
dacă s'au bulucit, suind pre Prut în sus, au trimis Ştefan Vodă
pe Petrea Cărăbăţ vornicul şi cu toţi Giosenii să treacă Prutul,
şi dacă au luat învăţătură şi au trecut Prutul, luând ajutoriu
de la Dumnezeu, Luni dimineaţa În revărsatul zorilor, i-au
lovit fără veste, când ei nici o grije nu a vea, şi cu norocul 10
lui Ştefan Vodă i-au răzbit, şi mulţi din Tătari au perit,
mulţi în Prut s'au înecat, şi s'au fost înglodând în Ciuhru, şi
pre mulţi i-au prins vii, aşijderea şi pre 2 mârzaci mari,
anume Timiş şi Bicaz, iar câţi au rămas i-au gonit preste
câmpi, tăindu-i şi săgetându-i, până la Nistru. Acolo fiind 15
obosiţi caii de fugă multă, întrând în Nistru s'au înecat, nu­
mai sultanul cu puţini au scăpat, încă şi el rănit rău încap,
de s'au întors cu multă pagubă şi perire şi ruşine, şi câţi
au scăpat aceia încă fără cai şi fără arme.
Iară Ştefan Vodă s'au întors cu mare laudă, şi au dat 20
învăţătură tuturor boerilor să se strângă la Hârlău la ziua
1 cu multă oaste tătărească om. M3 1-2 şi au tras] trăgând L4
2 de au] şi au L2L3 şi l-au L" au ajuns] s'au suit M3, la locul ce se
chiamă] până la M3 2-3 Şerbaca M3 Şerbac VU Şerban L3UL5, După
Şerban ca M3 ad. dcn sus de Ştefăneşti 3 de aci om. M3 4 oastk A1V 25
oast« M1 5 După Coroviei M3 ad. din gios de Ştefăneşti, şi ţării veste L2,
de sârg om. L2 6 suindu-se UL3U s'au suit Ma, pre Prut om. M3, şi
au trimis M3 7 Zos-xnii M1, să treacă Prutul om. M3 8 au luat învă-
ţătură şi om. M3 8-9 luând ajutoriu de la] cu agiutoriullui M3 9 în
vărsatul Al 10 când ei iară nici o grijă nu era L2 când n'avea ei nici 30
Q nădejde M2 9-10 i-au lovit - nu avea] fără veste au lovit pre Tătari
nea vând ei grije de una ca aceia M3 11 După Ştefan Vodă L2 ad. cel
Bun, din om. MJ 12 şi mulţi M2, în 1] îm MI, înglotind A 2LM'M2, Ci­
hru M1M2, şi în Ciuhru s'au fost inglodând M" 13 i- om. Ma 14 anume]
anute A>, Tamiş A'Me T'amiz As, iar] şi A? şi pre M" 15sigctându-iM3 35
r ăsipindu-i V, Acolo] unde l\P 15-16 fiind caii osteniţi V 16 După
multă M1M2 ael. oaste, de fugă - lntr ănd] lor mulţi M3 17 cu puţinei VM2
cu puţintel M3, lncă] însă AL, rău om. L2M2, rău rănit L3U 18 de]
şi L3L i aş-k 1\f3, peire M3, şi3] iar M2 18-19 şi căţi - Încă] încă şi aceia
. câţi au scăpat (aceia încă ad. L2L3) AL 19 aceia Încă fără cai] şi aceia 40
pedestri M3, fără arme şi fără cai A2, După. arme A ad. au scăpat
20-21 au dat învăţătură] au poroncit M3 21 tuturora MI, la-] În M3
[128]
128
sfântului mucenic Dimitrie, şi acolo dacă s'au adunat, ospeţe
si bucurie mare au fost, şi pre toţi vitejii cei buni i-au dăruit
Ştefan Vodă, şi de aci şi-au luat şie doamnă.
5
De moartea lui Băsărabă Vodă, domnul muntenesc.
Văieatul 7030, Septemvrie 15.
1521
Pristăvitu-s'au Băsărabă Vodă, domnul muntenesc, şi au
apucat în locul lui să domnească un turc pre nume Mahrnet,
ce se trăgea din seminţia lui, ce pentru legea lui cea întu­
necată oamenii se oscârbiră de dânsul, şi mulţi dintre dânşii
10 se cerca să apuce domnia, ales pribegii carii era de păzia
de multă vreme una ca aceasta, şi între multe mestecături
au aşezat la domnie pre Radul Vodă.
Văleatul 7031, Martie 20, pribegit-au Şarpe postelnicul 1523
de frica lui Ştefan Vodă în ţara leşască.
15
Când au perit Arbure hatmanul cu feciorii lui.
Intr'acestaş an, în luna lui Aprilie, în cetatea l-Iârlăului
Ştefan Vodă au tăiat pre Arbure hatmanul, pre carele zic
să-I hie aflat în viclenie, iară lucru adevărat nu se ştie, riu-
1 acolea M2, oaspeţi M! 2 cei buni om. Ma 3 de aci] după
20 aceia Ma, şie] lui Al lui-şiA2LaM2 4 De] Pentru MlM2 4-5 M30m.
titlul 6 Iară în anul 7030 au murit Băsărabă înc. M3 6-7 s'au apu-
cat Ma 7 în locul lui om. M3, să domnească în locul lui L, pre
nume] anume AlL3L4M3, Mehmet Ma 8 din] de AlM, semenţia MlM3
8-9 legea lui cea (lui cea om. M2) turcească şi întunecată MlM2 9 se
25 scârbiră AlL2L"L4 s'au scârbit M3, se oscârbiră oamenii A 2, dintru AUM2
din L2, dănşii] boeri L2 10 cerca) ispitea Ma 10··11 carii de mult aş-
tepta una ca aceasta M3 11 amestecăturiAL2L3L4M2 12 la domnie]
domn Ma om. MI, în M2 urmează după Vodă, Radul Vodă Călugărul M"
13 Martie 20 om. VL3U, pribegit-au] au pribegit M3 pristăvitu-s'au L3U,
30 Şarpe ALaL' ŞBlrpe VMl Ş'krpe UM2 Şerpe Ma 14 în ţara leşască om. M3
15 cu] şi cu ULa, lui] săi U, \cu feciorii lui] C'h CH"b. ErI) MlM2, De moartea
hatmanului Arbure V 16 h�tr"acest A Intr'acesta VL3L' 17 au tăiat
Ştefan Vodă Ma, au tăiat] loc alb în M2 om. M', pre- om. IVP, Arburie A2
-bur» Al -buri M', preZ] de UL3L4 om. L2 18 fie AVL3L{M2M3, iar nu
35 se ştie este adevărul L2
[129]
129
It
mai atâta putem cunoaşte, că norocul fie unde are zavistie,
ales un om ca acela ce au crescut Ştefan Vodă pre palmele
lui, având atâta credinţă, şi în tinereţele lui Ştefan Vodă
toată ţara ocârmuia, unde mulţi vrăjmaşi i s'au aflat, de cu
multe cuvinte rele l-au îmbucat în urechile domnu-său. Ce 5
pururea tinerii se pleacă şi cred cuvintele cele rele a po­
hlibuitorilor! Şi acea plată au luat de la dânsul, în loc de dul­
ceaţă amar pentru nevoinţa lui cea mare, că nici judecat
nici dovedit au perit.
De care lucru, mulţi spăimaţi din lăcuitorii ţării au în- 10
ceput a gândi cum vor lua şi ei plată ca şi Arbure, că nu
multă vreme după aceia, întracelaşi an, au tăiat şi pre feciorii
lui Arbure, pre Toader şi pre Nichita.
1524
Când s'au rădicat boerii Moldovei asupra domnu-său Ştefan Vodă
cel Tânăr. Văleatul 7032, Septemvrie 7.
15
Văzând boerii şi lăcuitorii ţării Moldovei moartea lui
Arbure hatmanul, mai apoi şi a feciori lor lui, ştiind cât bine
au avut Ştefan Vodă de la dânşii şi mai apoi cu ce plată
le-au plătit, cu toţii s'au întristat de vrăjmăşia lui Ştefan
Vodă. Socotind că şi ei vor lua aceia plată, care au luat şi 20
1 fieşte unde U, are zavistie fie unde L2 2 acela] acesta L3L4, ce
crescuse Ma, palmele] mâinile Lau 4 oo-srmie M! otcârmuia A2L2L3U,
de] şi Al om. A2L2L8U 5 domn-s-său L4 6 se pleacă tinerii M2 6-7
puhlibuitorilor A 1 a pohli biruitorilor L3UL5 ; în A cuvântul acesta este în pa-
ranteză iar în dreptul lui pe marqine adnotarea: înbunătorilor 7 Şi acea] 25
Ce şi aceia M2 10 înspăimaţi A2Ml, din] de în L2L3U de LI, mulţi­
ţării] mulţi dintre boerii ţărâi spăimântându-se M3 11 gândi] socoti M3,
cum că Al, După plată Ma ad. de la Stefan Vodă, Arburie A2 -bur+ AIL3
Arbure hatmanul M' 12 după aceia om.Ma, După tâiat M! ad. Stefan
Vodă 13 Arbure hatmanul MIM2 om. L2L3L', Toad.sr MI 14 Moldovei 30
om. L, domnului său M2 15 cel Tânăr] Tânărul La om. U 14-15 Ră-
dicatu-s'au boerii Moldovei pre domnu-său Stefan Vodă M3 16 În anul
7032, Septemvrie 7, văzînd înc, Ma, şi lăcuitorii se află în MIM2 după
Moldovei, Moldovei se află în M3 după boerii 17 mai om. M3, cât] ce A 2
19 le-au] i-au L2L3U 19-20 de vrăjmăşia lui Ştefan Vodă om. L3L4 35
20 că vor luoa şi ei MIM2, acea A2UL3L4M2 om. L2, care] ce
33258
[130]
130
Arbure, cu toţii s'au rădicat asupra lui, Septemvrie 7, ce ni­
mica n'au folosit, că celui fricos şi spăimat, ştiindu-şi moartea
deapururea înaintea ochilor, nici un loc de odihnă nu 'i-i,
nici inima de războiu. Şi văzând că lui Ştefan Vodă i-au
5 venit ţara într'ajutoriu, s'au răsipit pintr'alte ţări, lăsându-şi
ocinile şi moşiile, iară pre Coste a pârcălabul şi pre 1 vaşco
logofătul şi pre Sima visternicul şi pre alţii pre mulţi i-au
prins vii, şi le-au tăiat capetele în târg în Roman.
De o oaste turcească.
10 Intr'acelaşi an, întorcându-se o seamă de oaste turcească
de la ţara .leşască din pradă pre apa Prutului, le-au eşit
Ştefan Vodă înainte, şi din 4.000 de oameni puţini au hălă­
duit la locurile sale.
Pentru legătura păeljnr ce-au tocmit Ştefan Vodă
15 cu craiul leşesc,
Pre aceia vreme Jicmont, craiul leşesc, au trimis la
Ştefan Vodă soli, poftind ca să poată avea neguţătorii lui
1 Arbure hatmanul Ma, asupră-i M3 asupra lui Ştefan Vodă L�L',
Septemvrie 7 om. L2M3 2 celui] cel Al, inspăimat A2MI spăimântat U,
20 moartea] perirea M3 3 deapururea se află în L2 după ştiindu-şi din r. 2
iar înM2 după ochilor, nu-i este A' nu-i A2MIM2 nu e L2L3L4 nu este L'
5 printr'alte M3 pe într'alte L2 şi într'alte L3U 6 CosH AIL Cost/? A2
Coste M3 Costantin (-din M2) MIM2, Ivanco A2VL2MI 7 pre! om. M1M2,
Sima este subliniat în M3 de o mână mai târzie, care a adăogat pe margine:
25 Din carile se trage neamul pre innăltatului domn Ioan Mihai Racoviţă
Cehal Voevoda, şi pre Si ma visternicul om. L, pres om. M3, mulţi] alţii
mulţi AI 9 De] Pentru M1M2, o om. MI, Titlul om. VUM3 10InLr'a­
cestaş UL3U, o seamă de oaste] oaste MI oaste M'' 11 de la] din M3,
din] ce inbla la Ma, pre apa Prutului se află în MZ după inainte din r, 12,
30 După Prutului A 2 tul. cuvintele la Tar-asăuţi, caTi în A1 se aţtă ca adna/are
marqinală 11-12 le-au eşit 'înainte Ştefan Vodă M2 12 de oameni om. L2
13 la locurile sale] la ţara lor\)\1:3 om.L-L5 14 tocmit] Iâcut A', Pentru­
tocmit] Pacea lui L'L! Pentru pace cum au făcut M! 15 celleşescA
16 Pre acele vremi AIM3 Intr\acele vremi L2L3L\ Jicmont] loc alb în L2
35 17 sol MI, în M3 soli se află după trimis din 1" 16
r
[131]
101
cale deschisă la Turci, şi să fie într'una ttsupra Tătarilor.
Iară Ştefan Vodă aşijderea au trimis selii săi, ca să-i întă­
rească prieteşugul, şi să trimită la margine să facă lege celor
cu strâmbătăţi, şi să-i sloboază solii săi să treacă la Mase.
Ci de a facere lege marginii au făgăduit, iară la Mosc să 5
treacă solii prin ţara lui n'au suferit nici au lăsat, pentru
neaşezarea ce a vea cu Mascul.
Când au prădat Ştefan Vodă cel Tânăr ţara muntenească
1525 până la Târgşor. Văleatul 7034, Fevruarle 5.
Semeţindu-se Ştefan Vodă pentru vâlhva ce-i mergea 10
cu noroc la războae, strâns-au ţara şi cu mare urgie au
întrat în ţara muntenească asupra Radului Vodă, Fevruarie
5, şi au prădat ţara până la Târgşor, şi nicăirea nu i-au cu­
tezat a-i sta împotrivă Radul Vodă, ci cu pace au nevoit de
i-au potolit semeţia. Deci s'au întors Ştefan Vodă înapoi fără 15
de nici o sminteală.
1525 Intr'acestaş an toamna, Septemvrie 20, în anul 7035,
pristăvitu-s'au Petru Vodă, feciorul lui Bogdan Vodă, fratele
lui Ştefan Vodă cel Tânăr.
1527
De.moartea lui Ştefan Vodă cel Tânăr. Văleatul 7035, Ghenarie 14.
Aşijderea într'acestaşi an, Ghenarie 14, pristă vitu-s'au
20
I la Turci] din ţara lui să treacă la ţara turcească M3, fie] vie L3,
Tătarilor] lor L 2-3 pentru întărirea priiteşugului M3 3 Să2] ca să L3U,
l'kVill A2 l'kv1< Al 5 Ci] Deci Ma, de a face L2L3L4, lege la margine UMa
6 suferit nici au om. M 7 neaşezarea] neaşezată pace L3U 9 Târ- 25
şor M', Fevruarie 5 om. L2L3L4 8-9 Ma om. titlul 10 Iară în anul
7034, Fevruarie 5, Stefan Vodă simeţindu-se M3, pentru] pen MI prin M2
10-11 vâlfa cu noroc ce avea la războae M3 11 cu" om. L3U 13 ne­
că.eri M! nime M3, nu i-au] n'au M 14 să-i stea M3, Radul Vodă
om. Ma, ci om. L2, Dupa nevoit M3 tul. Hadul Vodă 15 i- om. L, se- 30
meţia lui L2 17 Într-'acestaş an] Într'aceastaşi vreme M3, Văleatul7035
Septemvrie 20, intr'acestaş (într'acelaş UL2) an, toamna (într'acestaş an
toamna om, A)AL 18 feciorul] s-s.n MI sl1'1,M2, feciorul lui Bogdan Vodă
se află în M1l'rJ2 dupa cel Tânăr din r. 19 20 De] Pentru M, cel] celui Ma,
cel Tânăr om, L3L', Ghenarie 14] Septemvrie 14U om. L2, Data om, L3L'M3 35
21 într'acelaşi Al, Ghenarie 14] 7035 Ghenarie 16 M3 Septernvrie 14 LI
.om, M1M2, pristăvilu-s'au] răpousat-au M3
[132]
132
Stefan Vodă cel Tânăr, feciorul lui- Bogdan Vodă, în cetatea
I-Iotinului, şi cu cinste l-au îngropat în mănăstire în Putna,
care este zidită de moşu-său Ştefan Vodă cel Bun. Şi au
domnit 9 ani şi 9 luni.
5 Scrie letopiseţul cel moldovenesc de zice, că pre acest
Stefan Vodă l-au otrăvit doamnă-sa.
, Acest Ştefan Vodă intru tot semăna cu firea moşu-său
lui Ştefan Vodă cel Bun, că la războae îi mergea cu noroc,
că tot izbândia, şi lucrul său îl ştia purta măcar că era tânăr
10 de zile; amintrelea era om mânios şi pre lesne vărsa sânge.
De domnia lui Petru Vodă Rareş, feciorul lui Ştefan Vodă
cel Bun. Văleatul 7035, Ghenarie 20. 1527
După moartea lui Ştefan Vodă cel Tânăr, strânsu-s'au
boerii şi ţara, de s'au sfătuit pre cine vor alege să pue domn,
15 că pre obiceiul ţării nu se cădea să dea altuia domnia, fără
carele nu vrea fi sămânţă de domn. Şi iscodind unul de la
altul, aflatu-s'au unul de au mărturisit, că au înţeles din rostul
mitropolitului carele s'au fost săvârşit mai nainte de Ştefan
Vodă, şi, fiind Ştefan Vodă bolnav la Hotin, au lăsat cuvânt,
20 1 feciorul] sn-s MIM2 2 Ghotinului MI, cu mare cinste UL2, i�
mânăstirea (-tire L3) Putna L2L3U 3 moşi-său UMI, de Ştefan Vodă
moşu-său L3L4 5 Scrie se află în L rlupă moldovenesc, cel] cest Ma
om. U, de zice om. M3, acesta A 2 6 Ştefan] Bogdan L2 7 moşi-său U
8 celui Bun M3, ii] -i M3 9 purta] a-l purta M3 10 amintrelea]
25 numai L2LSU şi Ma, a vărsa L2 vărsător de M3, sângele omului L2L3U
11 De] Pentru MI M2 om. M" 12 celui Bun Ma, Ghenarie 20] Septemvrie
20 U 13 Boerii şi ţara după moartea înc. M3, s'au strâns Ma 14 ţara
şi boerii MIM2 om. M3, de] şi L2M3 om. L3U, pre cine-şi Ma, După ci-
ne UL3L4 ad. vor pune sau, să pue] să le fie L8Ul\P şi vor pune să. le
30 âe L? 15 pre] după A', să dea om.A2, altuia să dea Ms, domnia al-
tuia A'L" 16carele] de căruia AI numai căruia L'L! numai cine Ls, nu
vrea fi] era L2L3UM3, la om. M 15-17 că pre obiceiul- altul] şi isco­
dind unul de altul, pentru că nu' se cădea, după obiceiul ţării, să dea altuia
domnia fără carile de nu vrea \ţi sămânţă de domn M> 17 s'au aflat M!
35 17-18 din rostul mitropolitui] dentru mitropolitul Ma 18 carele] ce Ma,
fost om. M3, săvârşit] sfârşit LM1M2, manainte U mainte MI 19 şi
Ştefan L3L4MIM2, bolnav Stefan Vodă M3
r
[133]
133
de se va săvârşi el, să nu pue pre altul la domnie, cipre
Petru Măjariul, ce l-au poreclit Rareş, de pre numele muerii
ce au fost după alt bărbat, târgoveţ din Hârlău, de I-au
chemat Rareş.
Şi aşa pre Petru, aflăndu-l şi adeverindu-I că-i din osul 5
lui Ştefan Vodă, cu toţii l-au rădicat domn, Ghenarie 20; ca­
rele apucându-se de domnie, nime de nădejde nu s'au scăpat,
că pace şi odihnă era tuturor, şi ca un păstor bun ce stră­
juiaşte turma sa, aşa în toate părţile străjuia şi priveghia
şi nevoia să lăţească ce au apucat, că nimica după ce s'au 10
aşezat la domnie n'au zăbovit, ci de războae s'au apucat, şi
la toate-i mergea cu noroc.
1528
Când au prădat Petru Vodă tntălu ţara săculască.
Văleatul 7036.
Petru Vodă Rareş, in al doilea an al domniei sale, ră- 15
dicat-au oaste mare asupra Săcuilor la ţara ungurească, şi
şi-au împărţit oastea în 2 pâlcuri, şi pre 2 poteci şi-au trecut
oastea, şi dacă au intrat la dânşii, în toate părţile i-au spart
şi i-au răsipit, şi oraşele le-au jăcuit, şi pre toţi i-au supus
şi i-au plecat şie, şi cu pace s'au întors înapoi la scaunul 20
său la Suceava.
1 de] ca de A, săvârşi] sfârşi LM2, el] Ştefan VodăL 2 Măj-s-
riul L3MIM3 3 de] ce L2L3 şi M3 5 Şi om. A2L2L3L', adeverindu-I]
adever-ind M! aflăndu-l A', -il eLiMI eete Al.", din] deA2M3 6 Ghe­
narie 20 om. M3 6-7 careL2L3U şi M3, carele- nădejde] carele apucând 25
domnia nici de nădejde M2 7 de nădejde nu s'au scăpat] n'au pierdut
nedsjdea Ms 8ce]ciA2 8-9cestrăjuh\M2 9preveghiaMIM3 10 şi
se nevoia AIM3, să] ca săA 10-11 s'au aşezat la domnie] au dobândit
domnia A 2 au apucat domnia U 12 -i] îi AL2 13 Întâiu om. M3, în M2
1520 se află după prădat 14 V ăleatul 7037 L3L\ Anul se află în M3 la înce- 30
putul capitolului 15-16 În anul 7036, în al doile an a domniei sale Petru
Vodă au rădicat M3, rădicatu-s'au cu oaste L3U 17 şi-aui] au A2M2,
polcuri A2L2L3UM2M3, potici M2M3, şi-au trecut] au trecut L2 au În-
trat L3L� om. M3 18 oastea om. Ma, intrat] trecut L3U, la dânşii] În-
tr'Inşii LI la Săcui M3 19 jăfuit AL3L' 20 şie] lui AI lui-şi A2L2L3L'M2, 35
întors] vărtejit A'L! Invârtejit A.', înapoi om.M3
[134]
134
Pre aceia vreme au urzit Petru Vodă mânăstirea Po­
brata şi o au zidit până la jumătate.
AI doilea războlu ce-au făcut Petru Vodă cu Săcuii la ţara
unqurească, din sus de Braşov. Văleatul 7036, Iunie.
5 Intr'acestaş an, după ce au prădat Petru Vodă ţara să-
cuiască, trimis-au Ianăş, craiul unguresc, solii săi la Petru
Vodă, de l-au poftit ca să-i fie într'ajutoriu împotriva a o
seamă de domni unguresti, carii nu vrea să i se plece, şi-i
giurui oraşul Bistriţa cu tot ţinutul dintr'aceia ţară, şi încă
10 şi alte făgăduinţe mai multe i-au adeverit că-i va da, numai
de-i va birui şi să-i plece supt ascultarea lui.
Văzând Petru Vodă pofta lui Ianăş craiu, una pentru
giuruinţa, alta pentru prieteşugul ce avea împreună, îndată
au gătit oaste, şi au trimis pre Grozea vornicul cel mare şi
15 pre Barbovschii hatmanul, carii era mai credincioşi din
boerii săi, şi au învăţat o seamă de oaste să treacă pre dru­
mul Braşovului, iară o seamă pre drumul Sucevei, mai sus,
să între în ţara ungurească. Iară Ungurii, de grabă deştep­
tându-se ca din somn, simţind că-i acopere vrăjmaşii, de
20 sârg s'au gătit de războiu, că llU aşa de oastea din sus se
grijia cum de cea din jos, auzind că vine asupra lor. Şi seu­
lându-se mulţi domni din Ardeal, şi alţii carii era gata să
1 Pre acele vremi A2, au urzit] au ziditU, Petru Vodă au urzit Al,?
2 o om. UU, zidit-o A2L3L4, şi o au zidit] numai M, la] în A2, până la
25 om. LI 1-2 om. M2 3-4 la ţara ungureasca 01YL M 4 Iunie] Iulie LI
om. AVL3L" Data om. M3 6 Ioanăş AIMI Ionăş LIM2 Ianoş A2L2L'JU,
soli Ia M" 7d'kupoflitMIM2, caomlVP B săţ ca să As 9giuruh\AI
-rue L2 jurui LI făgădui A2L3U 10 mai om. L2 9·10 şi încă - adeverit]
şi altele îi făgăd ui M3 11 bIrui şi să-i plece] supuse M3, lui] sa L3U
30 13 giuruinţa] făgăduinţa A2L30" prieşugul Al, împreună] amândoi AI
15 Barnovschii A2, credincios lVP 16 să treacă o sa.mâ de oaste M2
17 Braşeului 113, iară om. A IL, seamă] samă de oaste M3, mai pre sus A IL
om. A2, în M3 urmează după să Între din r. 18 18 să Între] să trea­
că L2 19 din] dentr'un AIVL\ acoper AIL2M2 înpresoară 1\13 20 sârg]
35 grab A zL ', s'au gătat UMIM2, că] şi Ma, oaste MI, elin] cea din UM2
20-21 se grijia] strejuia M2, aşa se'ngrijia (aşa grija L2) de oastea din
sus AZL2 21 cum] ca M3, că vin UM 22 mulţi din domnii VU
1528
T
[135]
135
moară pentru moşiile sale, şi multe pusei şi arme luând cu
sine, şi apropiindu-se din sus de Braşov oaste de oaste, şi
înhierbântaţi ascuţind unul spre altul armele, şi se arăta
groaznici vrăjmaşilor săi, şi bulucindu-se cine-şi la ai săi, şi
gătindu-se Săcuii de războiu, iară Moldovenii ajutoriu ştiind 5
numai de la Dumnezeu, şi aşa s'au lovit cu dânşii, şi dând
războiu vitejaşte mare moarte s'au făcut de îrnbe părţile.
Mai apoi, văzând Săcuii dintr'atâta perire că pierdură răz­
boiul, lăsând toate armele şi puşcile cu carele avea nădejde
să-şi mistuiască capetele, au dat dosul a fugi, şi mulţi din 10
domni au picat la apa Bârsei. Iară după războiu multă pradă
făcând, s'au întors cu izbândă la domnu-său Petru Vodă.
, ,
Iară cei din sus, ce au intrat pre drumul Sucevei, mai
puţină izbândă au făcut, prădând şi arzând, şi cu pace s'au
Întors. 15
Auzind Ianăs craiu ce s'au lucrat, mult s'au bucurat, şi
pre lângă giuruinţa dintăi, ce-i giuruise Bistriţa, şi alte oraşe
i-au mai dat lui Petru Vodă.
Intr'aceia Petru Vodă trimis-au oamenii săi ca să ia
acele cetăţi făgăduite, ce Bistricenii nu suferiră să ia ei şie 20
streini mai mare, şi încă Indernnară şi alte cetăţi, adecă Bra­
şovul şi altele de prinprejur, lepădându-se de Ianăş craiu,
---------
1 moşiele MS, sale] lor Al 2 şi apropiindu-se] s'au apropiat M3
3 înfierbântaţi AIL3UM2, unul spre alalt MIM2 unii spre alalţi A2 unii
asupra altora VU, armele se află în I.3UM2 după ascuţind 4 groaz- 25
nici om. M, şjl om. M3 5 ştiind ajutoriu M2 6 şi' om. AI, şiz
om. MIM2 7 mare] multă M", deîn doo I.' de (dispre At spre M'') amăn-
doao AM2 8 Mai om, L3U, SăcuiiJ Ungurii M3, dintr' om. M3, pei-
re M3, că om. M3, pierd AIL3U au pierdut Ma 9 lăsăud] lăsat-au M3,
şi] şi şi A 2, cu care L2M2 cu cari A I cu celi ce M3 10 amistuiască AL, 30
au] şi au M3, dos UM1M3 1 t Iară] şi AL 12 domn-u-său U domnul
lor M3 13 intrat] tras U, mai] numai M2M3 14 şi2 om. L 15 După în-
tors A2UU ad. înapoi 16 Ianxş MI 17 giuruinţa] făgăduinţa A 2L2UU,
giuruise] făgăduise A2L3U dăruise L2 18 i-au] au M3 17-18 Bistriţa-
Petru Vodă] lui Petru Vodă Bistrita i-au mai dăruit Ls 19 Într'aceia] 35
Intru acest an A> Atunci M'', trimis-s M", oamenii săi om.M3, ca om.M3
20 făgăduite] ce-i făgăduise AZM3, ce] iară M", ei şie] ei-şi UL4 eşi U
ei lor A I ei lor-u-şi A 2, să ia ei şie] nice cum să aibă ei M" 21 str e-
in AI}L4, mai mari M2M3, După mare M" ad. să le fie stăpân, adecă
om. L2 22 clinp.regiur M3 40
[136]
136
•
Când au prădat Petru Vodă al treilea rând ţara săeulască,
Văzând Petru Vodă că Bistricenii nu-l vor pre însul,
mCI vor să priimească judeţe de la dânsul, încă şi de craiul
lor se leapădă, singur cu capul său s'au pornit cu toată
5 oastea sa cu mare urgie asupra lor, şi strângându-i cu nevoe
de toate părţile şi cu foc îngrozindu-i ; iară ei, văzând nevoia
lor ce 'le-au venit asupră, s'au închinat şi de la dânsul mai
mare au priimit; mai apoi cu multe daruri fu dăruit, şi cu
mare dobândă el şi toată oastea lui s'au întors la scaunul
10 său la Suceava.
Când au prădat Petru Vodă Pocutla În ţara leşască,
Văleatul 7037, Avgust.
Pre aceste războae cu noroc semeţindu-se Petru Vodă,
gândi ca să facă războiu şi cu Leşii, şi pentru prilejul, ca
15 să nu zică că-i fără cale, trimise soli de pofti ca să-i în­
toarcă moşia sa Pocutia, care o au fost vândut domnilor
moşilor săi; ci Lesii nu socotea că cere cu cale, ci zădăreşte
loc de price, nici i-au dat ce au poftit, ci s'au intors solii
fără ispravă.
20 1 al treilea rând] a (al A2) treia oară A2L3UM2, în MI se află la
s{drşitul titlului, iar în M2 la începutul lui, ţara Săcuilor A 1, Petru Vodă
al treile rând au prădat ţara săcuiască Ma 2: vor] poftesc A2, însul]
dansul AlL3L4 el A2 2-3 nu-l vor - priimească] nu vor să-i priimască
pre dânsul nici M3 3 giud'kţ'� Ma judeţi UL2 judecată A 2, dansul] el L2
25 4101'] său Llvî', se l'kpădă AIMIlVf2 se Lxpădă Ms se lepăda L lapădându-se As,
singur cu] însuşi A2, cu capul său] cu sine M3 5 cu nevoi A 6 iară
om. LM3, văzând ei L 7 lor om. LM3, ce] care L2, le- om. L8L4, asu­
pra lor A 2L 7-8 şi au priimit mai mare de la dănsul Ma 8 mare J ma­
ri AIM2, fu om.L, Dupa dărui'tM3 ad. Petru Vodă 9 el orn.AL2M3, şi]
30 şi cu Ls cu Ms, lui] sa L? 11\Cândom.M3, Petru Vodă au prădat M!
12 Avgust om" L2L3L\ Data se a/ia în M3 la inceţnuul capitolulu'i 13 Pren
aceste L2L3UM2 Printr'aceste A2, \ In anul 7037, Avgust, într'aceste înc. M3,
sumeţindu-se U sime-M" 14 gândi ca] găndit-au Mt, pentru] puind M",
prilejul] pricină A2M3 15 că este A 2, trimis-au M3, de pofti om. L2 16
35 Pocutia moşia sa L", careleU carii Ms, o om.L2L3U, vandut-o A'L'L'M"
vândută UL3 18 nici] şi nu Al, nici i-au dat]nice-i dederă M3
1529
[137]
137
Deci Petru Vodă, văzând că cu rugăminte nu poate
scoate moşia sa, gândi cu sabia să a ia, de care lucru aprin­
zându-se de mânie inima lui Petru Vodă de războiu, de sârg
strânse oaste şi întră în tara leşască, de prădă Pocutia şi
arse satele şi târgurile: Colomia, Snetinul, Tismeniţa, până 5
la Halici şi prr-tutinderile împrejur, şi cu mare izbândă s'au
întors înapoi fără de nici o sminteală.
Războiul dintâiu ce au făcut Petru Vodă cu leş ii la Poeutla,
Intr'aceia, auzindu-se la craiul această pradă ce au făcut
Petru Vodă, au trimis craiul pre hatmanul său pre Tar- 10
novskii cu oaste. Intr'aceia vreme semn mare s'au arătat
pre ceriu, carele multă vreme au stătut, şi atuncişi au trecut
Leşii Nistrul spre Pocutia, ca să scoată pre Moldoveni, pre
cari îi lăsase Petru Vodă să ţie oraşele, să fie de apărare,
şi în 12 locuri au avut războiu, Ci văzând ai noştri mulţime 15
de ai lor, au trimis la domnu-său Petru Vodă să le vie în­
tr'ajutoriu, că au nevoe de oastea leşască, şi fiind supt Obertin
oastea leşască, au sosit şi Petru Vodă cu oastea sa cea proas­
pătă. Atuncea, înţelegând hatmanul Tarnovskii de Petru Vodă,
mult au stătut în gânduri ca să lase tabăra cu puşci cu tot 20
1 Văzând Petru Vodă că înc. AL 2 de care] pentru care Al
3 de războiu om. M3, sârg] grab A2 4 au strâns LlM3 strângându-şi A2,
oast+ AIM3 -still A2, şi' om. A2, au intrat ALM3, de au prădat ALM3
5 au ars AL, tărgurile şi satele LSU, După târgurile;M3 tul. înpregiur,
Snetenul UL5, Tisminiţa UM3 Tesmeniţa M" Teimeniţa L'L" 6 şi' om. M3, 25
prinprejur A� om. M3, După împrejur AL2L3U ad. au prădat, şi"] d'k-
cii L2L3U d+cia A 8 M3 om. titlul 9 Intr'acestea L2, făcut] pră-
dat AL 10-11 pre Tarnovskii hatmanul Ma 11 Intr'aceiaşi MI Intru
acea Al, vreme om. Al, Intr'aceia vreme] Atunci M3, mare semn A2,
s'au arătat semn mare M2 12 care L2L3L4 şi M3, au stătut multă vre- 30
me M3, atunceşi M1M2 atuncea AL2L3L4 13 ca] şi ca A2, pre? om. LSL4
14 cari-i ALSUM2, Să2] şi să L 15 şi om. L2LSU, ai noştri văzând U,
mulţimea A2 cu mulţime M2 16 de a lor AIM2 Leşilor A2 17 Orbe-
tin M2M3 Orbertin UMI 17-18 Şi fiind supt Obertin oastea Ieşască
om. AL2 18 au sosit] de sârg au sosit A au socotit M3 18-19 proas- 35
pătă] odihnită M3 19 Tamosk-oi M' Tarnovskii hatmanul M3, de] pen-
tru M3 20 tabăra lui L3U
[138]
138
•
şi el să fugă; mai apoi, leg;:md tabăra, de ruşine de războiu
s'au apucat (de care lucru de multe ori unde pierde omul
nădejdea, de frică mai apoi se întoarce în vitejie), şi multă
vreme bătându-se, cu multă moarte dintr'arnândouă părţile,
5 mai mult Moldovenii, cu multe rane încruntaţi, n'au mai putut
suferi, ci le-au dat cale şi s'au întors înapoi.
AI doilea războlu când s'au bătut Moldovenii cu Leşii,
Iară Tarnovskii, hatmanul Ieşesc, după izbândă ce făcu,
au lăsat oastea sa la Pocutia şi el s'au dus la craiu. Temân-
10 du-se de iznoavă să nu între Moldovenii să prade, au socotit
să între ei mai nainte să prade, şi aşa au întrat o seamă
de Leşi ca să prade, din carii puţini au hălăduit, că prin­
zându-le de veste Moldovenii au dat asupra lor, de i-au tăiat
şi i-au răsipit.
15 AI treilea răzholu când s'au bătut Moldovenii cu Leşil,
Într'aceia Ianăş, craiul unguresc, văzând aceste ames­
tecături între Leşi şi între Moldoveni, îmbla la mijlocul lor
I el om. L2L3U, tabără A2MIM2, de ruşine legând tabăra L21egând
de ruşine tabăra L3L4 1-2 s'au .apucat de i-ăzboiu A2M3 2 de care
20 lucru] că M3, După ori L2 ad. se tâmplă 3 de] şi de 1\13, mai apoi] în
urmă V, se] ce M3 2-3 Paranteza om. VI/[}]\P 4 multă moarte]
mare vărsare de singe M3, de Inbo părţile M3 5 mai'] însă. mai lVP,
mai mult � cu multe] Moldovenii mai cu multe AVL2 Moldovenii cu mai
multe IH} 6 ce au dat cale Leşilor şi Ma, intors] dat M3 7 când
25 s'au bătut] ce au făcut L3U ce-au avut lVP 8 Iară om. ]\,13, Tar novs-
k ie VU, După izbândă L2 ad. cu noroc, ce au facut L' C'3 făcuse M3
9 sa om. M2M3 10 de iznoavă om. M3, să nu între] să nu mai vie M3,
După prade MIM2 ad. în ţară, 'au socotit] au fost socotit Leşii Ma 11 ei
om. lVP, ei să între A2, maiirise M', să prade ei mai nainte V. După
30 prade M3 ad. În Moldova 129a om M3, ca să prade] drept prada VL 2
pentru prada (prade L') L3L4, din] de L'MIM" 15 Al treilea rând răz­
boiul înc. M2, când s'au bătut Moldovenii cu Leşii] al Moldovenilor cu
Leşii A2 ce-au avut Moldovenii cu Leşii M3 16 Intr'aceia] Aşijdcrea
într'aceiaş (într'aceia M2) MIM", Ianoş A2L 16-17 mestecături AIVVU
35 17 lor om. AI
[139]
139
să-i împace, ce nimica n'au folosit, că nu i-au putut împăca
până n'au mai întrat oastea lesască să prade, pre carii i-au
acoperit oastea moldovenească la Tarasăuţi, de n'au scăpat
nimenea de dănşii. Atuncea de iznoavă Ianăş craiu, umblând
la mijlocul lor, i-au împăcat până în 5 luni; mai apoi au mai 5
delungat pacea până s'au umplut anul.
Când au prădat Leşii la Moldova, aşljderea şi Moldovenii
la Laşi.
Îndelungându-se pacea din zi în zi între Leşi şi între
Moldoveni, nu răbdară oastea leşască ce era la margine 10
lăsată de strajă, ci au intrat în ţară la Moldova de au prădat
şi au ars Cernăuţii şi alte sate până la Botoşani, neavând
Moldovenii nici o grije fiind pace legată.
Văzând Moldovenii această călcătură de lege şi amăgi­
tură, nu suferiră, ci cu toţii se gătiră să între la Podolia să 15
prade, şi şi-au dat cuvânt să-şi potcovească caii, că au fost
iarna goală şi gheţoasă, şi dacă au intrat, au ars Cervona şi
Iaghelniţa, şi s'au apucat de Ciarnocojinţi.
AI patrulea războiu ce au avut Moldovenii cu Leşli,
Prinzând de veste Leşii, cum Moldovenii au intrat la 20
t să-i] ca să-i L3L<, n'au putut folosi că nu i-au inpăcat M1M2
2 oaste L3 4 din dânşii L!M2 de Intr'înşii L2 dintru aceia A 2 de ei M3,
Ianoş cr aiu de iznoavă L'L' 5 mai-] iară mai M! 6 tndelungat Aî.tl.>,
umplut] lnplinit M", s'au umplut anul] la un an M3 7la om. L', Mol-
dova] Moldoveni M2, aşijderea om. AL'M2 8la Leşi] in ţara leşască M3 25
7-8 Când s'au prădat Leşii cu Moldovenii unii la alţi L2 10 oaste M'
10-11 oastea - strajă] Leşii carii era cu oaste la margine de pază M3
11 str+jă Al, in ţară om. L2, în ţara Moldovii L' 12 la Cernăuţi M3
13 pac-k AL2M'M2 14 aceasta MI, călcare L'M3 14-15 amăgituri UM'
17 iarnă AL2L3L\ dacă au intrat) înlrând L'L5 dacă au mers Ms, Cer- 30
vonul L 17-18 şi dacă - Iaghelniţa om. M'M2 18 Iaghelniţ L'UL3
-neţ L' -ghelnţ L5, Cernocojinţi A2L2 Cior nocojinţi A !L3L' 19 A patra
războiu L2 20 cum] că M3
[140]
140
dânşii să prade, de sârg s'au gătit de ·războiu, şi s'au bulucit,
şi au eşit înaintea Moldovenilor la apa Siretului, şi dând
războiu vitejeşte aşa au strâns pre Leşi, că nimica de arme
nu gândia, ci de fugă să scape, şi dând în Siret mulţi s'au
.5 înecat, mulţi tăiaţi şi impunşi, de au perit mai mulţi de 2.000
în războiu, fără robiţi şi răniţi. Perit-au boeri aleşi dintr'înşii:
Venglinskii, Pileţkii, iară pre Vlideş l-au prins viu, fără alţii
mulţi necunoscuţi. Şi aşa iară fu izbânda la Moldoveni.
10
Când au venit asupra lui Petru Vodă Suleiman, împăratul
turcesc, cu toată puterea sa, şi Muntenii cu dânsul, aşijderea
şi sultanul cu Tătarii, dinpreună şi Tarnovskii hatmanul cu
oastea leşaseă. Vă/eatul 7046, Septemvrie 20.
1538
1
Văzând Leşii multă netngăduinţă şi mare zarvă ce este
între domnii Moldovei şi între crăia lor, şi ştiind că-i ţara
15 Moldovei supt mâna Turcului, strânsu-s'au cu toţii de s'au
sfătuit să trimită soli la împărăţie cu jalbă, să-şi cee lege cu
Petru Vodă, şi aleseră de trimiseră sol mare pre Cretcovskii,
caşteleanul de Bresc, ca să spue împăratului, că de nu-l va
rădica din ţară şi din domnie, îl vor scoate ei cu oaste, că
20 nu mai pot suferi răutăţile ce s'au escat între dânşii.
1 să-i prade LS 2 dând] au dat L2 3 că] cât. A2L3U, nimica]
niminea A" 4 nu om.V, nu gândi a] nu se apuoa Al.? nu s'au apucat LSU
3-4 nu se apuca de arme L2 5 mulţil·- impunşi] pre mulţi au tăiat şi
au Inpuns M3, mai mult MI 5-6 în războiu mai mulţi de doao mii M2
25 6 În] într'acel A 2 ne L2, fără] fură MI, de tntr'lnşii L2V dintru (-tre M3)
dânşiiA2M3 7 Venglensk-ui M' Benglinski L'L', Peleţki L'L> Pilenskii Mt
81a] iar laL3U, Moldovenilor MIM2 9 au] aL3, SulimanVMI -liiman Ls,
sultan Suleiman M2 9-10 Când au vinit sultan Suliiman înpar atul tur­
cesc asupra lui Petru Vodă M3 \ 10 dânsul] domnu-său A2VL3 -n-s-său U
30 -nul său Al-nul lor L2, aşijder ea om. AL2L3L4 11 sultanul] hanul M3,
După. sultanul M2 ad. cu dânsulşi, TăLarii cu sultanul V, şi dinpr-eună
şiM2, dinpreună om.L2L3UM3, hatmanuileşescVMIM2 12oasteLM3,
leşască] sa l\lIM2 13 multa M3, zarvă] zavistie M3 14 -i] este L3JjM2
14-15 că ţara Moldovei este A 2M3 16 sol M3, împărăţie] În păratul M3,
35 să-şi ceară A2, lege] judecată A2 17 Critcovskie M2 Crescovskii M3
18 de nu-l va] de-I nu va MI 19 din'] şi din A2
[141]
,
141
Ci Turcul, după puţini), vreme mţelegând că Leşii se
rădică cu tărie mare asupra lui Petru Vodă, şi temându-se
ca să nu ia ţara, să aibă mai multă gâlceavă şi pagubă
apoi cu dânşii de cât cu Petru Vodă, de oaste au învăţat să
se grijască, şi la Tătari au trimis ca pre o vreme să între în 5
ţara Moldovei, aşijderea şi la Munteni să se găteaze de oaste.
Zic că şi din ţară au mers pre dânsul jalbă pre taină
la împărăţie, de care lucru împăratul mai vârtos socoti să-I
scoată, ca să nu se lipească Iăcuitorii la alte părţi şi să în-
chine ţara. 10
Şi toate acestea pre o vreme s'au tâmplat, când Tar­
novskii, hatmanul leşesc, cu mare oaste trecuse Nistrul şi
1538 cetatea începuse a bate, în anul 7047, aşteptând şi pre A vgust
craiu, carele au venit până la Liov nu cu puţină putere;
Tătarii de altă parte umpluse ţara, de robia şi ardea; Turcii 15
trecea Dunărea. Mai din lăuntru, cunoscând boerii şi ţara
la ce vine lucrul, se sfătuia, şi unul de altul cerca sfat, ce vor
putea face ca să poată hălădui de atât ea nevoi ce s'au
aţâţat prin ţară, de s'au strâns o grămadă de răutăţi şi ră-
sipă asupra lor. 20
Acestea toate dacă i-au venit la urechile lui Petru Vodă,
1 fnţelegând că după puţină vreme Leşii L3U 3 Să2] şi să Ma,
4 apoi om. M3, de oaste se află în M2 după învăţat, iar în L2 după gri­
jască din r. 5, au învăţat] au poruncit L2M3 6 ţara Moldovei] ţară Ls,
găt+ze A IMI -t-kz», Ma -t+aze A2 -Haz'\,. M2 gătească L 7 că] aşa că lYPM2 25
cum că Al, şi om.M2, jalbă (cu jalbă Ls) pre (pentru A'Ls) dânsulA2VMll\12
pentru (pre LI) dânsul jalobă AIV, au mers pre taină jalobă Ma 8 la
împărăţie] Ia inpăratul VU om. M2, au socotit lYP 9 lăcuitorii om. M3,
şi om. M3 11 toate acestea] toată oastea L3L4, intâmplat VUM2 12 tre-
cuse] trecură MIM2, După Nistrul Ma ad. la Hotin 13 Incepură M'M" 30
14 până om. M2, putere] oaste M2 15 au umplut L, robi» AIL2U ro-
bie A2L3 robie MlM2, ard.s MI prăda J\![3, După ardea M2 ad. in toate
părţi, Turcii] iar Turcii iarăşi L2 Turcii iar VL3L4 16 de in lăuntru U
din (de in V) lontru L2VM2M3 d-sntru in lăuntru A2, boerii şi ţara cu-
noscând AL 17 Ia 'Ih\ veni MI la ce va veni M2, lucrurile L2, şi 35
om.MIM2, de] de la AVU \8 putea om.AL2L3UM2, atâtaA2LIVL3M1M2,
nevoe LI 19 prin] pen A2 în MIM2, ţară] ţări AL ţ'"hI'"b, MI, rău-
tate L2VU, de s'au strâns - răutăţi om. Ma, şi] şi atâta Al 20 lor] ţă­
rilor A2 21 Aiastea L2, i- om. L2L3M2, i-au venit] au intrat Ma, lui
Petru Vodă la urechi M2 40
[142]
142
si mai vârtos Hâ.rea chelariul i-au spus, cum şi ţara se vo­
roveste să-I părăsească, multă scârbă întră la inima lui, că
încătro vrea întoarce oastea mai nqinte nu putea cunoaşte,
că Leşii venise cu tărie, puterea Turcului mare, mulţimea
5 şi iuţimea Tătarilor neoprită, ceşti din lăuntru slabi şi plini
de vicleşug. Ci din toate şi-au ales cu ai săi de au sfătuit,
ca să ajungă la Ianăş, craiul unguresc, să-i împace, şi să
întoarcă oastea asupra Tătarilor, ca do-i va putea birui, pre
Turc pre lesne îl va împăca. Ci sfatul măcar câtu-i de bun,
10 un lucru ce-i din voia lui Dumnezeu nu se poate schimba;
măcar că cu A vgust, craiul Iesesc, l-au împăcat Ianăş craiu,
şi fu slobod dintr'acolo, iară oastea tătărească şi puterea
împărăţiei turceşti, ca un pohoiu, de grabă ce vine, I-au aco­
perit, de i-au căutat a lăsa tot, şi s'au dat spre munte, pă-
15 răsit de toată slujba ce avea.
Când au pribegit Petru Vodă de multe nevoi În ţara ungurească,
Văzând Petru Vodă că-I împresoară vrăjmaşii săi de
toate părţile, şi ai săi l-au părăsit toţi, lăsat-au scaunul şi
s'au dat spre munţi, unde cunoscând că nici acolo nu se va
20 putea amistui, au gândit să treacă la ţara ungurească. Şi
aşa, aflându-şi cale deschisă prin târg prin Piatră, au trecut
pre lângă mănăstirea Bistriţei, şi lăsându-se ca să poată ceva
1 th.t··k A'L2L3L4lVP I'h,rGl A2J\1[l thrGl 1\13 Hori, LI, cum că A, şi2
om. UL3U, se] ce M3 2 să-I] ca să-I MIM", şi multă M2, au Intra t M3
25 3 încotroo L2L3, mai nainte] maintăi M3 4 mulţime VVM'M2 6 Ci]
şi M2, s'au sfătuit M3 7 ca om. M3, să-I în pace M3 8 ca] că L3U
şi L2, -i om. L2M2, putea om. A, pre] iară pre Ma 9Iesne-IM, împăca]
putea L'L' 10 ce este A" care-i AI 11 măcar] că măcar L'Lv, cu]
pre M? om. AMI, craiul craiul ungur-esc M' 12 fu slobod] rămase fără
30 grije M3 13 pohaiu UL5, ce vine de grabă Al 13-14 l-au coperit lVf2
acoperitu-I-au A2L2L3 înpresuratu-l-au L4U 14 a-şi lăsa Lau, spre
munţi A 15 slujba] slujitorimea AI 16 Când au fugit Petru Vodă pe
(pe om. L3) la Piatră în ţara lungurească la Ciceu UVU, Titlul om. V1YP
17 că. I-au înpresurat M3, săi\ om. M3 20 putea om. LIL2, mistui A'lVf3,
35 gândit] socotit M3 21 aflân� cale L3UMIM2 22 Bistriţa ALIL\ lă-
sân du-se] se lăsă. AUVU, cevaş M3
1
[143]
143
odihni deasupra mănăstirii în munte, văzu unde ca un roiu
de pretutindenea încunjurară mănăstirea ca să-I poată prinde;
el cunoscând aceasta, au încălecat de sârg pre cal şi singur
au fugit să hălăduiască, în 18 zile a lui Septemvrie. Şi în­
trând în munte într'adânc, fără drum, fără povaţă, au dat 5
1î1 strâmtori ca acelea de nu era nici de cal nici de pedestru,
ci i-au căutat a lăsa calul. Şi aşa 6 zile învâluindu-se prin
munte, flămând şi trudit, au nemerit la un pârâu ce cura
spre Săcui, şi mergând pre pârâu în jos au dat preste nişte
păscari, carii, dacă i-au luat seama, cu dragoste I-au priimit. 10
Iară Petru Vodă înfricoşindu-se de dânşii s'au speriat, iară
ei cu jurământ s'au jurat înaintea lui, cumu-i vor fi cu drep­
tate şi nimica să nu se teamă; iară el le-au dat lor 70 de
galbeni, Şi dacă au văzut ei galbenii, cu bucurie l-au priimit,
şi I-au dus la otacul lor, de l-au ospătat cu pâine şi cu peşte J5
fript, ospăţ păscăresc, de ce-au avut şi ei, şi dacă au inserat,
l-au îmbrăcat cu haine proaste de a lor şi cu comănac în
cap, şi de aci l-au scos la Ardeal. Şi fiind oaste ungureasca
tocmită de strajă la margine, i-au întrebat pre dânşii : ce
oameni sânteţi ! Ei au zis: sântem păscari, şi aşa au trecut 20
prin straja ungurească şi nimenea nu l-au cunoscut.
Deci păscarii I-au dus la casa unui boiarin unguresc,
carele au fost a vând prieteşug mare cu Petru Vodă, ci pre
domn nu l-au aflat acasă, numai pre jupâneasa lui, şi pre
1 văzul deci văzu VV văzut-au M3, unde om. L2L3L4, ca un roiu 25
unde M2 2 de om. M2, de pretutindenea J despre toate părţile U din toate
părţile J\P, ca să-i prinză V 3 acestea A 2, Deci cunoscând el acestea M3,
de sârg om. M3, singur se află după fugit din r. 4 4 Şi om. M 5 fărăI]
făcea VV 6 nici de cal nici de pedestru] nici de picior nici de cal L2,
ca acelea - de cal] care nici de cal nu era cale L3V 76] în 6 M3, 6 zile 30
se află în M2 după munte din r. 8 8 pârâu] râu A 2, cură L2L3 cur", MI
curk M3 curgea AlV 9pre] spre MI, pârâu] râu L3L" preste] pre AIUM3
spre M'M2 11 dânşii] ei M3, s'au speriat] s'au spăimăntat M3 12 îna­
inte-i M3, cum că-i Al 14 galbeni de aur L2 galbeni bani de aur Ma,
Şi văzind ei M3, pr-iimit] luat M3 16 păscăresc] păstoresc 1.31.4, ce-au] 35
care au Al, ce-au avut] ce mânca M3, şi' om. M2 17 CUI] în L3jjlYP,
al ale AIL31.4, cu-] i-au dat M", cumânac Ms. 18 de aci om, M3, oas-
t'l; AVM'l\P 19 tocmită om, M3, pre Inşii M! pre ei V1.4 20 sânteţi]
sint M3 21 nimenea] nici M2 22 boerem, M1 23 mare om. L2 24
domnul AIUL2Ml, aflat] găsit M2 40
[144]
•
li
144
taină i-au spus' ei de Petru Vodă. Înţelegând ia de Pătru
Vodă, cu dragoste I-au priimit la casa sa, şi i-au făcut ospăţ.
Si un voinic oare carele, ce fusese -aprod la Petru Vodă,
prilejindu-se intru acel sat,' fiind scăpat şi el dintr'acele rău-
5 tăţi, îi spuseră lui de păscarii aceia ce venise din munte, şi
ştiind el că Petru Vodă au întrat în munţi, şi nimica de
dânsul nu se ştie, şi cugetând întru inima sa ca doară va
putea şti ceva de domnu-său, au mers la pescari ca să poată
înţelege ceva, vre-un cuvânt dintru dânşii, şi dacă i-au văzut,
10 îndată au cunoscut pre domnu-său Petru Vodă şi au căzut
de i-au sărutat picioarele. Văzând Petru Vodă pre credin­
cioasă sluga sa, mult s'au bucurat şi s'au mângâiat, şi multe
cuvinte de taină au lăsat către dânsul, şi îmblânzindu-i-se
inima au adormit puţinel. Nici zăbavă multă au făcut, că
15 până a odihni Petru Vodă, iară acea jupâneasă au gătat
leagăn cu cai şi 12 voinici întrarmaţi, şi dacă I-au deşteptat,
au şezut în leagăn numai cu aprodul, şi au mers pre locuri
fără drum până au sosit la casa altui boiarin unguresc, ce
şi acela era prietin lui Petru Vodă, carele, dacă l-au văzut,
20 cu dragoste l-au priimit şi l-au ospătat, şi îndată i-au gătat
leagăn cu 6 cai, că loc de a se zăbovire nu era, că
1 i-au spus] spuseră M3, Inainte de înţelegând L4 ad. Deci, M2:
Şi iar M3 : carea, ia om. A 2M3 2 sa] ei Al Ma 3 Şi] Iară M3, oare
carele] oare cine M3 4 întru] la M2, fiind şi el scăpat VU 5 păs-
25 carii] păstorii L3, cei a ce A cei ce VL2 6 el om. Al, au] cum
au L2, este în munţi intrat A2 7 şti,\'> M2 6-7 nu se ştie de dân-
sul L2 7-8 ca doară - şti] cum ar putea înţelege M3 8 putea om. M2,
de domnu-său ceva L2 8-9 ca să poată - dănşii] să-i întrebe M3 9 din-
tru] de la AIL2, i-au] au M2 8-10 au mers - domnu-său om. L3UL5
30 10 pre Petru Vodă L2MIM2 11 Văzând] Atunci văzând Ma Iar vă-
zând M2 13 de taină om. L, în M3 urmează după dânsul, au lăsat] au
vorovit M3 14 puţintel M3 puţinL3V, Nici om.L2VU, multă] mult M',
n'au făcut AL2L3U făcând Ma, că om. L2L3VM3 15 au odihnit LI au
dormit (adorrnit Lsj L'Ls, acea] cea M'M2, au gătit AL2L3V au căutat U
35 17 cu acel aprod M3, pre locuei] pe cale VV 18 altui] unui M3, boe-
rh\n M', ce] care AIM3 om. VipV 19 era] încă era V, carele] ca­
re MIM2 şi AI şi acela M3, daca I-au văzut se află în M2 elupă priimit elin
r. 20 20 i-au gătit AL3VM3 i,-au căutat LI 21 d", zăbovi re LI de-a
se zăbire MI de a se zăbovi A 2L2VV M2 de zăbavă M3
I
J. I
[145]
145
dindărăt, de pre urmă, prinsese de veste oastea de la straja
ungurească, cum Petru Vodă au trecut pintre dânşii şi nu l-au
cunoscut, şi de aci s'au pornit după dânsul a-l cerca, ca să-I
poată ajunge undeva. Ci Dumnezeu, cela ce-i ocârmuitoriu
tuturor colora ce-i se roagă cu credinţă, au acoperit pre 5
Petru Vodă şi i-au dat cale deschisă, şi mergând cu nevoinţă
au sosit la Ciceu, şi Sâmbătă în răsărita soarelui, Septem­
vrie 28, au intrat Petru Vodă în cetatea Ciceului şi au închis
porţile. Iară ceia ce-l gonea dindărăt, văzând că au hălăduit
Petru Vodă dinaintea lor, s'au întors înapoi. 10
Acolo multă plângere şi tânguire era de doamnă-sa Elena,
şi de fiii săi, de Iliaş şi de Ştefan, şi de fiică-sa Roxanda, şi de
alţi căsaşi, pentru multă scârbă şi nevoe ce le venise asupra,
ştiind din câtă mărire au căzut la atâta pedeapsă. De aci Petru
Vodă au intrat în biserică de s'au închinat, mulţămind lui 15
Dumnezeu că I-au izbăvit din mâinile vrăjmaşilor săi.
Iară Suleiman, împăratul turcesc, cu oştile sale, în urma
lui Petru Vodă la Moldova multă pradă şi scădere făcând
ţării şi călcând ţara, au ajuns până la Suceava.
1538
De domnia lui Ştefan Vodă ce l-au poreclit Lăcustă.
Văleatul 7047, Septemvrie,
Prădând şi stropşind împăratul Suleiman ţara Moldovei,
şi fiind ţara băjenită spre munţi, strânsu-s'au vlădicii şi boerii
20
1 dindărăpt L2Ml dindărept M2 om. MS, de pre] din Ma, de"] ce era MS
1-2 oastea -- dânşii] că au trecut pen straja ungurească Petru Voc1:'l. L2 25
2cumcăAl 3de aci om. Ma, pornit] luat L? 4 undeva om.Ms, ce
este UL3U, otcârmuitoriu AL2L3UM2 6 deschise M3 1 Ceceu MI
8CiceuiU 9 aceia A2, dindărăt] den napoi A! din urmă M! 11 mul-
tăom.M '12 de2 om.L2, de30m.L3UM3, Stefâniţă M", RuxandaMIM2
13 şi nevoe om. M, asupră-Ie M3 14 ştiindu-se Ma 17-19 om. L2L3L4 30
17 Sulimen lYP Suliman UM2, Iară sultan Suleiman M3, cu oastea sa M
19 După Suceava M3 ad. cu mare urgie şi pedeapsă tuturor Iăcuitorilor
20 De om. M3 21 Văleatul 7047. Septemvrie om.lYP 20-21 De domnia­
Septemvrie] Când au venit Suleirnan, înpăratul turcesc, asupra lui Pelru
1541 Vodă la Moldova 7049 L2L3U om. U 22 şi] şi arzând şi L2, Suleiman] 35
turcesc L3U, ţara Moldovei se altă în A2 după stropşind, împăratul-­
Moldovei] ţara sultan Suliiman înpăratul turcesc M3 23 s'au strâns M3
33258
10
[146]
I
,1
I
146
tâ.rii la sat la Badeuţi, de s'au sfatuit cu toţii, ce vor face de
acea nevoe, ce le venise asupră, Mai apoi, din toate şi-au
ales sfat, ca să trimiţă sol la împăratul cu mare rugăminte
şi plângere, să-i erte. Şi aşa au ales dintre dânşii pre Trifan
5 Ciolpan, de l-au trimis sol în Suceava la împăratul, de se
rugară de pace şi-şi cerşură domn. De care lucru, văzând
'impăratul rugămintea lor, s'au milostivit şi i-au ertat, şi au
trimis la dânşii cu Ciolpan pre un ceauş mare cu credinţă,
de i-au chemat pre toţi la împăratul în Suceava, carii cu
10 mare frică au mers şi au căzut la picioarele împăratului,
pre carii i-au ertat împăratul şi cu dragoste i-au priimit, ca
pre nişte robi ai săi. Mai apoi le-au pus domn pre Ştefan
Vodă, feciorul lui Alexandru Vodă, şi el s'au învârtejit înapoi
cu multă dobândă, dinpreună cu toată oastea sa. Deci Ştefan
15 Vodă, cu vlădicii şi toţi boerii, au petrecut pre împăratul
până la Dunăre, şi acolo au întors împăratul toţi robii şi
pleanul cât s'au aflat de faţă, şi birul încă l-au ertat, şi de
aci au trecut Dunărea, iară Ştefan Vodă s'au întors la scaunul
său la Suceava.
20 !le multe nevoi ce-au petrecut Petru Vodă de Unguri la Ardeal
ÎIl cetatea Ciceului.
Petrecând Petru Vodă Rareş la Ardeal în cetatea Ci-
2Mai] Şi mai A! 3 soli A'M3 4-5 de au trimis sol pe Trifan Ciol-
pan L2 5 I-au] au L3U, sol se află în M2 dupa Suceava, iar în L2U după
25 ales din r. 4, în] la M3, de se] de-rL2L3U 5-6 de s'au rugat M3 6 şi-şi
cerură A! şi şi-au cer şut M" 7 şi i-au] şi-au M" 8 cu-] denpreună cuL2L\
cu Ciolpan se află în L3U după mare 9 în] la M'M2 10 au mers] s'au
dusM1M2 12 Mai] Şi mai A', Mai apoi] ŞiM3 13 învârtejit] în-
tors AL2L2U 14 sa] lui M, Deci] Şi d+cii M 15 toţi om. M, pre În-
30 părat M1, cu vlădicii - împăratul] au petrecut pe înpăratul cu vlădicii
înpreună şi cu toţi boerii L2U 16-17 tot pleanul şi robii AL3U, tol plea­
nul înpăratul şi robii L2 17 cât] câţiAL2U ce Ls, de' om. M1M2, le-au
ertat AL3UM2 13-19 scaunul, Sucevii L2 scaunu-şi în Suceavă M3 20
De] Pentr-u Ms, de] de laA1, '�a Ardeal de Unguri As 21 După Ciceu-
35 lui A ad. după ce au scăpat şi s'au închis acolo (acolo om. Al) 20-21 De
multe - CiceuIui] Când s'au închis Petru Vodă în cetatea Ciceului Ia Ar­
deal cu (şi cu L2) doamnă-sa şi b fiii săi L2L3U om. L' 22 Petrecând]
Fiind Ms, Rareş om. L2L3UM3, la Ardeal om. M3
[147]
r
1
e
I
147
ce ului, multe pedepse şi' nevoi îi venea asupra de la neprie­
tenii săi, că mi numai de la cei streini, ce şi de la ai săi
avea pedeapsă, de la care-i miluise şi-i boerise la binele lui,
de la carii nu vrea avea nădejde să petreacă nevoe. Că în­
tâiu Simion pârcălabul, carele îl pusese Petru Vodă mai 5
dinainte vreme tocmitoriu şi socotitoriu şi judecător cetăţii
aceia, dinpreună şi cu vlădica Anastasie, gândind rău la inima
lor asupra domnu-său lui Petru Vodă, s'au sfătuit dinpreună
ca să prinză pre Petru Vodă şi să-I ucigă, şi capul lui să-I
trimiţă la Ştefan Vodă, carele îl lăsase Suliman împăratul 10
la scaunul Moldovei, gândind şi cugetând întru inimile sale
că vor dobândi cinste de la Ştefan Vodă. Ci Dumnezeu cel
drept, carele ştie inimile tuturor, ştiut-au şi acesta sfat (de
care lucru nimenea fără voia lui Dumnezeu nimica nu poate
face) că prinzând de veste Petru Vodă şi înţelegând de acesta 15
sfat, că vor să-I ucigă, silit-au cu meşterşug de i-au scos din
cetate, şi i-au gonit Petru Vodă pentru aceasta.
De noroc era Petru Vodă de a păţire nevoi despre
vrăjmaşii săi, că bine de una nu se curăţea, alta-i sosia, că
1 multe ped-Inv-h M3 mult-i, ped+ps.s MI multă pedeapsă L'L'Ms, asu- 20
pr-ă-i A2 2 săi! om.L2 3 ped-ka\jre A2, cari-i A2 carii îi AI carie îi VMl
carie L4 cei a ce-i M3, la binele] in domnia M3 4 nici o nădejde Lau,
de la carii - nevoe] de la cei a ce au nedejduit să-i fie cu bine şi cu pri­
inţă la vreme ca aceia Ma 5 li om. M1M2, carele-l L2L3U, li pusese]
era pus de M3 6 dinainte] nainte L2L3L'M2 5�6 mai dinainte - jude- 25
cător] socotitoriu şi tocmitor de mai nainte vreme Ma 6-7 acei cetăţi L3L'
7 dinpreună şi] inpreună Ms, rău se află înL2 după lor din r. 8 8 dom­
nului său Petru A2U, dinpreună om. M3 8-9 s'au sfătuit - Vodă] ca să
prinză pe Petru Vodă s'au sfatuit dinpreună L2 9 să-I prinză M1M2 să-i
prinză La, ucigă] omoare M3, şi capul lui] şi să-i ia capul M" 10 pre 30
careleA2UL2M2, sultan SuleimanA, înpăratul turcesc Ls 11 sale]
lor AII 0-11 carele - inimile sale] ce era domn în Moldova, socoti a M3
13 carele] cel ce M3, După inimile M3 ad. şi găndurile, acesta sfat] sfatul
acestora M3 14 voia] de voe MI 13-15 LM om. paranteza, (de care­
face) că] şi fără voia sfinţii sale nici un lucru nu se isprăveşte, de care 35
lucru M3 15 de2 om. A2 15-16 înţelegând -uciga] ştiind că vor să-I
omoare :rvrs 16 merşteşug MI 11 aceasta] această faptă M3, Petru
Vodă pentru aceasta] şi de la Dumnezeu fu mântuit Petru Vodă (Vodă
om.V) de aceasta L 18 de a păţi re] a trage Ma, nevoi] rău şi nevoi M'M>,
despre] de Ma 19 vrăjmaşii] nepriatinii M3, curăţea] mântuia Ma, 40
sosi a] se gătia 1\1 3
[148]
148
scăpând de la vrăjmaşii săi de la Moldova, prin straja ungu­
reascădede, şi de acolea, strecurându-se pre taină şi întrând
în cetatea"Ciceului, spre vrăjmaşii săi nemeri; bine de aceştia
nu se mântui, iată sosi fără veste de la Ianăş craiu oaste
5 ungurească, care au încunjurat cetatea de toate părţile.
Văzând Petru Vodă vicleşugul lor şi nevoia ee i-au venit
asupra, s'au închinat lor şi au dat cetatea Ungurilor, carii,
dacă au dobândit cetatea pre mâna lor, multă pacoste şi pe­
deapsă făcea lui Petru Vodă, că ale lui le ţinea toate ei, şi
10 nu-şi era voInic cu nimica; ales de Mailat, domnul Ardealului,
multă nevoe avea de dânsul.
Când au trimis Petru Vodă din Ciceu carte pre ascuns la
Suleiman, împăratul turcesc, ca să-I erte. 7049. 1541
Petrecând Petru Vodă în cetatea Ciceului t an şi 6
15 luni, cu multă nevoe şi pedeapsă de la Unguri, şi ne mai
putând suferi răutăţile şi nevoile ce petrecea de la dânşii,
au socotit ca 5,3, se dezbată de supt mâna Ungurilor, şi s'au
sfătuit cu doamnă-sa ca să trimită carte cu mare jalbă şi
plângere la Suliman, împăratul turcesc, casă i se facă
20 milă să-I erte, plecându-şi capul sub sabia împăratului, şi ca
1 prin] pre M3 pres te A 2 spre V 1-2 dede spre straja ungureascăf,s
dedese pen straja ungurească L'L' ? d·t;deAIVM2M3 d'kdh\MI d+deră A",
de acolo AL3M3 3 bine] şi bine M3 4 nu s'au măntuit M3, fără veste
om. M, craiul ungur-esc L! 5 ungureasca om. A2, carii AIM2M3 6 Că
25 văzând V, ficleşugul M2, i-au] au L2UL\ ce-i vini se M3 8 dobân-
dit-o L3L4, cetatea om. L3L4, mâna] sama M3 9 au făcut MIM2, ale
lui] cele (om.A2) ce era ale (aIA2) lui A, toale le ţinea ei L" 9-10 că
ale lui - nimica] că a lui Petru Vodă ce-au fost au luat tot Ungurii şi
cu nimică voInic nu era M" 10 nu-şi] nu A2, Maelat A> il au avut M",
30 de] de către Al despre L3U 12 din cetatea Ciceului LSU, pre ascuns
om. L�MIM2 13 ca] cu rugăminte AL2, 704·9 om. MIM" 12-13 Titlul
om.VM3 14 Petru Vodă om.LSU 15 multe nevoi şi pedepseA2L2M1M2,
ne] nu A2L 16 putând] putu A2L2L3U, petrecea] le trecea MI 17 ca
om. A 14-17 1 an şi -- au socotit] cu multă scârbă şi nevoe într'un an
35 şi şase luni, nu mai putu suftW� răutăţile şi pedeapsa ce-i fâcea Ungurii,
s'au socotit M3 18 ca] E1ena\).\13 19 la sultan Suliiman IYP, Suli­
man - turcesc] înpăratul Suleiman L3U 20 să-I erte] să-i erte gre­
şala M2, ca om. A2
[149]
T
8
I
149
să trimiţă cărţi la Ianăs, craiul unguresc, ca să-I sloboază din
ţară să meargă la împărăţie, să slujască porţii împăratului.
Şi ştiind carte sârbească Elena doamnă-sa, au scris la împă­
ratul cu mare jalbă şi plângere, poftind ca să se milosti­
vească să-i erte, şi o au pecetluit, şi o au dat la Petru Vodă, 5
iar Petru Vodă o au slobozit pre o zăbrea din cetate de sus,
şi au căzut jos, dinafară lângă zidul cetăţii. Şi de aci au
chemat pre o slugă a sa crezută, ce era sârb, şi i-au arătat
cartea, şi i-au zis în taină să o ia şi să o ducă la mâna îm­
păratului. El, luând învăţătură, s'au dus şi au luat cartea, şi 10
o au dus în Ţarigrad, şi o au tins la mâna împăratului.
Ci împăratul, cetind cartea şi văzând atâta jalbă şi plân­
gere a lui Petru Vodă, sau cum zic unii pentru lăcomia
turcească, că Turcul bucurosu-i fiecui să-I priimească, numai
să-i se plece şi să-i dea bani, s'au milostivit împăratul şi l-au 15
ertat, şi cu bucurie l-au priimit, văzând că i se pleacă. Şi
de sârg au învăţat să scrie carte la Ianăş, craiul unguresc,
ca să sloboază pre Petru Vodă să meargă la împărăţie, şi
au trimis sol de olac la Ianăş, craiul unguresc, ca să facă
pre cuvântul împăratului; ci craiu n'au băgat În seamă, 20
1 să-i trimiţă MI, unguresc om. LaU 2 Să2] şi să Ma, Impăra-
tulni om. LaL4 3 carle] scrisoare M3, Ileana M2, doamna sa MIM2
doamna lui Al, doamna Elena M3, După au scris L ad. cu mâna
ei carte (carte cu mâna ei La, carte om. U) pre limbă (pre limbă om. L2)
sârbească 4 poftit M2 4-5 poftind - erte om. Ma 5 pecetlui- 25
t-o A2LaUM2, dat-o AL2LaL<M2, la] lui LaI.' 6 01 om. LBI.', slobo-
zit-o AL'LaI.'M2, zehrea AL2La zebr.s MI 6-8 pre o zăbrea - che-
mat] den cetate pre o fereastră afară lângă zidul cetăţii şi au chemat Ma
3 crezută] credincioasă AMa, crezută a sa L2 9 şi i-au zis] zicăn-
du-i I.' şi l-au învăţat M3, să o ia] să ia cartea Ma 9-10 împăratului 30
turcesc Ma 10 El] Şi elL' Iar el LaI.' 10-11 Elluând-tins] care
învăţătură luând au mers şi au luat carte şi s'au dus la Ţarigrad şi
au tins cartea M3 11 Oi om. L\ dus-o ALM2, în] la L2L3L4, tin-
s-o AULaL4M2 12 Ci] Iar M2M3 13 sau] au L 14 bucuros este L2LaL'
este bucuros Al, fiecui] fiecine Al fieştecarele A2U 13-15 sau cum 35
zic - bani se află în A în paranteză 16 şi om. Ma, l-au] şi l-au Ma
17 de sârg] îndată Ma, Invatat] poruncit L2iYl", să scrie] de au scr-is M",
carte] hochim L 18 ca om. Ma 19 După 01 ac L2L3L4 ad. împărăţia,
Ianăş om. M, craiul] crailu MI, unguresc om. L2L3I.'M3 19-20 ca să
facă, - împăratului om. Ma 20 ci] iară Ma, După seamă Ma act. cu- 40
vântul Inpăratului
[150]
150
nici l-au slobozit. Ducând olăcariul această solie la împărăţie,
de iznoavă până de 6 ori au mai trimis împăratul la craiu, pof­
tind să lase pre Petru Vodă să meargă la împărăţie, ci Ungurii
nici într'un chip n'au vrut să-I lase, dându-i vină că ţiind
5 scaunul la Moldova, multă asupreală au avut de către însul,
şi încă adăogea de-l făcea notciagoş, zicând că are moşii şi
ocine împreună cu dânşii. Mai apoi a şaptea oară au trimis
împăratul soli cu hochimuri la craiu, aducându-i aminte şi
de une şi de alte, şi deabia l-au slobozit pre zisa împăratului
1.0 ca să fie deplin. Deci au trimis împăratul hochim la Petru
Vodă, ca să meargă cu credinţă, să nu se teamă.
Când au purces Petru Vodă din cetatea Ciceului la Ţarigrad.
Văleatul 7048. Ghenarie. 1540
Văzând Petru Vodă atâta adeverinţă de la împăratul,
15 fu bucuros foarte şi inima i se veseli, cunoscând că cum se
rădică o negură întunecată şi se răsipeste, aşa şi el se cură­
ţeşte de scârba ce-i zăcea la inimă. Şi de aci se găti de cale,
şi au eşit din Ciceu în luna lui Ghenarie, într'o Duminecă,
1 nici au slobozit pre Petru Vodă M3, acesta Al, această solie
20 olăcariuI L3U 2 de"] în A'L3UM2 În de MI, Suliiman înpăratul L3U
1-2 Ducând - craiul Intorcăndu-se solul cu acea solie de la craiu Ia înpă­
ratul, au şi mai trimis până de şase ori înpăratul Ia craiu M3 3 să lase]
ca să sloboază L3U, împărăţie] poarta înpărătească L3U, ci] iară Ma
4 nu vrea M3 4-5 ţiind scaunul la] fiind domn în M3 5 După MoI.
25 dova Ma ad. Petru Vodă, au avut Ungurii Ma, de către] despre M3,
însu MIM' dansul AIL2M3 6 încă] încă mai M2, netciagoş fliJ1M2 nopcia­
goş L2L"L4 7 cu dânşii împreună A, Mai apoi] Iarâ mai pre urmă Ma
8 Ia craiu cu hochimuri M3 9 de unele şi de altele AUL·1U, pre] pen·
truL 10-11 au trimis Ia Petru Vodă hochim Inpăratul L'L' 11 cu cre-
30 dinţă] cu'ncredinţare A2, să'] şi să M" 12 Când au purces] Purcede rea
lui M3, din cetatea Ciceului]' din Ciceu AL2La om. L4L5, Ia Tarigrad] Ia
înpărăţie L2Lau Ia înpărăţie la Tarigrad A 13 7048] 7041 Ma, După 1533
Ghenar-io MI ad. '0" UEAfII'k (= 1)uminică), Data om. AL 12-13 LI om.
titlul 15 fu bucuros] s'au bucurat M", i s'au veselit M! i se veseli foar-
35 te L' 16 Intunicată Ma, şi se răsipeşte se află în Ma după rădică, aşe MI
16-17 se curăţi A'L3UM2 17-18 Şi gătindu-se de cale au eşit den cetatea
Ciceului Ma 18 în luna lui om. M2, într'o Duminică Ghenarie M'
g
1
i
I
1.
I
1
I
I
[151]
151
lăsăndu-şi doamna şi coconii, şi au purces spre Ţarigrad;
acolo multă jălanie şi plângere era la împărţitul lor. Deci
Petru Vodă, dacă au trecut Dunărea, au mulţămit lui Dum­
nezeu că l-au izbăvit din mânule Ungurilor, şi de aci s'au
dus la 'Ţarigrad, de şi-au plecat capul supt talpele împăratului, 5
pre carele cu mare bucurie l-au priimit împăratul Suleiman.
De moartea lui Stefan Vodă, ce l-au poreclit Lăcustă.
,
Ştefan Vodă, domnind la Moldova, nu puţină grijă au
avut ştiind pre vrăjmaşul său pre Petru Vodă viu, carele
având mai dedemult avuţia sa scoasă la Ciceu, şi doamna cu 10
cocon ii în ţara ungurească cum s'au pomenit mai sus, mai
apoi, oblicind că şi dacă au mers la împăratul este la cinste
mare, acestea toate îi era ca o ghiaţă la inima lui Ştefan Vodă.
Mai apoi, în zilele acestui Ştefan Vodă, fost-au foamete
mare şi în ţara Moldovei şi la Unguri, că au venit lăcuste 15
multe de au mâncat toată roada, şi pentru aceia l-au po­
reclit de i-au zis Lăcustă Vodă ..
Mai apoi, urându-l curtea toată, s'au vorovit o seamă
de boeri din curtea lui, anume Găneştii şi Arbureştii, şi la
1 lăsând LI, cuconii MIM2, spre] la M3 2 acolo] atunci M3, 20
jelanie L2L3Ml jale LI j'lde M3, După jălanie L3UL5 ad. şi scârbă, era]
s'au făcut M3, în A2 era se află după acolo, la împărţitul] la despăr-
ţitul A1L2, in Al se află după acolo, Deci] Iară 1\;13 om. UL5 3 Dupa
Dunărea M' aci. atunci 3-4 lui Dumnezeu] Domnului A2 4 Ungu-
rilor] vrăjmaşilor săi Unguri UU, şi om. L2L3U 4-5 şi de aci - îm- 25
păratului] şi mergind la Ţarigrad şi-au plecat capul la picioarele 111-
păratului M3 6 Suleiman om. UL5M' 7 De] Pentru M3, ce l-au po­
reclit] ce-i zicea M', De moar-tea=- Lăcustă] Când au omorit pre Ştefan
Vodă boerii ţării, Găneştii cu Arbureşlii, în târg (în târg om. L2L3U) în
(la U) Suceava AUL'U om. LI 8 la om. M2 8-9 au avut] avea M3 30
9 pr.e2 om.M3, pe Petru Vodă vrăjmaşul său L2 10 având] avusese A2 au
avut M>, având- scoasă] mai de demult avea scoasă avkre M" 10-11
şi doamna cu cocon ii om. M' 11 în] la A 12 oblicind că şi dacă]
daca au oblicit că după ce L2, împăratul] înpă:răţie M3 13 îi] -iUM3,
inimă A2L3L4, lui] sa U 14 au fost Ma 15 şP om. UL'JU, Unguri] 35
ţara ungurească M' 16 şi om. AL2L3L4 17 de] şi M', de i-au zis
om.UL'U, de i-au-Vodă] Lăcustă Vodă zicăndu-i M! 18 Mai] Iară
mai M', toată curtea L2L'VM2 toată curtea şi boxr ii M' 19 de 1 din MIM2,
boerii AM'M2, curte U, şi2 om. UL3L'
[152]
1,
I!
l'
ii
II
II
Il
I
1
!
152
asternutul lui, unde odihnia, l-au omorât in cetatea Sucevei.
Începătoriu şi aţâţătoriu acestui lucru au fost Mihul hatmanul
şi Trotuşanul logofătul, de s'au vorovit intr'o seară, ca nişte
lupi gata spre vânat, ca să înece oaia cea nezlobivă, adecă
5 pre Ştefan Vodă. Şi dând învăţătură slugilor sale ca toti să
se întrarmeze, şi dându-le şi jurământ ca să le fie cu direp­
tate, s'au pornit cu toţii, şi într'un foişor sus în cetate, unde
odihnea la aşternutul lui, au răsipit uşa, şi neştiind Ştefan
Vodă nimica de aceasta, s'au sculat fiind numai cu cămeaşa,
10 iară ei cu toţii, ca nişte lei săl bate ci, au năvălit asupră-i, şi
multe rane făcându-i, l-au omorăt şi I-au scos afară. Aceasta
plată au luat Ştefan Vodă de la ceia ce-i miluise; mai apoi
de la Dumnezeu curândă vreme le-au venit osândă asupră,
de au luat şi ei plată pentru moartea lui Ştefan Vodă.
15 Acest Ştefan Vodă, ce I-au poreclit Lăcustă Vodă, au
domnit 2 ani şi 3 luni.
De domnia lui Alexandru Vodă Dornea ..
Acei lei sălbateci şi lupi încruntaţi, anume Mihul
1 l-au omorât se află 'în L2L3U după Arbureştii de la p. 151, 20 2 În-
20 cepătoriu şi aţâţătoriu] Iară incepătura Ma, acestu» M'M", lucru om. MI,
După lucru lVP ad. în parantezâ: urât şi necuvios, au fost] s'au făcut de
la M3 3 şi] şi de la M3, de] carii M3 41uni - Ineca] tirani şi 111 pi turbaţi
să văneze M" 6 şi dăndu-le] dând L şi puindu-Ie Mv, ca om. 1:13 6-7 di­
repta!e] direptu U direptu I LSU 1 cu om. L3U, toţi A 2LM2, în cetate
25 om.]\I11 SIa aşternutul lui om. Ma, răsipît] sfăramat A! 3-9 de aceasta
neştiind nimica Ştefan Vodă L2 Ştefan Vodă neştiind nimica de una ca
aceasta L3L" 9 căm+aşa A2 -mkşa AIUL'lL'MI -m·kşa. M3 -rnaşa L' 10 cu
toţi L2LSU om. M2, asupra lui au năvălit L2 11 După omorăt L ad. şi
i-au tăiat capul (şi capul i-au iăiatV), Această AILM2 12 ceia] acei A2
30 aceia AlU, Dupa apoi MI ad; şi lor 13 de la Dumnezeu se afla în MIM2
dupa venit, curund L2 curundă M3 curând peste puţină A2, le-au venit
şi lor A şi lor le-au venit M2, \ le-au venit curândă vrerne L'Ls, osăn­
da A, asupr-a om. M3, asupră \osâ,nda L2 14 şi au luat plată, şi ei Ma,
Stefan Vodă Lăcustă M3 ��tefall Vodă ce I-au poreclit Lăcustă MI M2
35 15 Acesta UL2, ce l-au poreclit Lăcustă Vodă om.L2M 17 De] Pen-
tru M1M2 om. M3,. După Carnea M3 ad. ce au fost portar la cetatea. Sucevei,
in L2L3L< titlul este: Când au rădicat boerii domn pre Alexandru Vodă
clape ce au omor-âl pre Ştefan Vodă, U om. titlul 18 anume om. UMa
[153]
153
hatmanul şi Trotuşanul logofătul, dinpreună şi cu alţii carii
era protivnici lor, dacă omorără pre Ştefan Vodă, cu toţii au
rădicat domu pre Alexandru Vodă, ce-i zicea Cor-nea, carele
fusese atuncea portar la cetatea Sucevei, iară mai denainte
vreme fusese slugă la Mihul hatmanul. Şi dacă I-au rădicat 5
domn i-au pus nume Alexandru Vodă.
Pentru a doua domnie a lui Petru Vodă Hareş, când au
venit de ia Poartă.
Intr'aceia vreme sultan Suliman, împăratul turcesc, gă­
tindu-se să meargă la Odriiu, au purces cu toată puterea sa, 10
şi dacă au sosit la Odriiu, înţelegând împăratul de atâta ames­
tecături ce se fac în ţara Moldovei, şi nu se poate aşeza
ţara ştiind pre Petru Vodă că este în socotinţă la împărăţie,
atuncea, socotind împăratul ce va face ca să poată tocmi
această ţară, iată avu vreme şi Petru Vodă de-şi cerşu la 15
împăratul domnia la moşia sa la Moldova, care i-o giuruise
împăratul mai dinainte vreme, încă când venise Petru Vodă
din ţara ungurească la Tarigrad, şi de aceasta pre voe i-au
fost, că îndată i-au dat steag şi domnia la Moldova, şi au
1 hatman Ma, Trotuşan Ma, logofătul om. M, şi2 om. M3 2 PI'O- 20
tivnici] de le pristănia A2, dacă au omorât U, pre] pre un M 4 mai
nainte M2M3 mai deinte MI 5 vreme om. M2M3, fusese] au fost Ma
6 numele A2MIM2 nume de U 7 Rareş Petru Vodă MI 7-8 Pentru­
Poartă] Domnia a doa a lui Petr-u Vodă Hareş M3 Când veni a Petru
Vodă domn ele la înpărăţie la Moldova şi boerii ţării i-au eşit la Brăila 25
Inainte L2L3L4 om. AU 9 sultan om. UV, Suliman sultan MI 10-11
au purces -Ia Odriiu om. L 11 şi inţelegând L2, împăratul] înpăratul
Suliman U om, L2, atâtea lVUM3 12 se făcu AI 8e făcuse A2L3, ce se
fac aicea în ţ,al'ă În Moldova L3U, nu se put» A2 13 că este] că-I
are L2, În socotinţă la împărăţie] pe lângă Poartă ele slujaşte şi în so- 30
cotinţă L3U 14 socotind] au socotit L2, tocmi] aşeza AL 13-14 ştiind
pre - Împăratul] au socotit M3, la împârătie atuncea om. L2 15 această,
ţară] ţaraAL2L3L4, iată] iarăM" atunci M", şi Petru Vodă avu vre­
me L2, de-şi] deMIM2 15-16 Ia Irnpar-a.tui om, M3 16 După împă-
ratul M'Mt ad. să-i dea, la"] În M3, giuruise] făgăduise A2 17 ele mai 35
nainte Ma, vreme om. M2, Încă] de AI om. L2L3U, Petru Vodă om. M"
18 la Ţarigrad se află în A 2 după Petru Vodă dim r·. 17, aceasta] aceia lWM2
19 şi] de 1V1", domnie M
[154]
154
trimis pre credinciosul său pre Imbrea aga cu Iniceri şi
cu multă oaste turcească, ca să ducă pre Petru Vodă la
scaun.
Şi luând ajutoriu de la Dumnezeu, în ziua de Bogoia-
5 vlenie, Ghenarie 6, au purces Petru Vodă spre Dârstor, şi de
aco lea s'au sculat. şi au trecut Dunărea şi au sosit la Brăila.
Acolo, tocmindu-şi oastea ca să meargă asupra lui Alexandru
Vodă, iată boerii ţării Moldovei prinseră de veste cum domnia
este dată lui Petru Vodă şi au venit la Brăila; înţelegând de
10 aceasta, cu toţii au părăsit pre Alexandru Vodă, şi l-au lăsat
în Cetatea Nouă dinpreună cu Mihul hatmanul şi cu Tro­
tuşanul logofătul şi cu Pătraşco şi Crasneş şi Cozma, şi ei
cu toţii s'au dus la Brăila de s'au Închinat la domnu-său
Petru Vodă, şi s'au rugat să-i erte de greşala lor. Văzând
15 Petru Vodă atâta rugăminte de la ţară, i-au ertat pre toţi,
şi cu dragoste i-au priimit şi le-au grăit lor: Fiţi În pace şi
ertaţi de greşalele voastre, câte mi-aţi făcut oare când ! Iară
ei cu toţii strigară: În mulţi ani să domneşti cu pace! Şi
iarăş ziseră: Bine ai venit la scaunul tău domnul nostru cel
20 dintâiu! Şi multă bucurie şi veselie era tuturor, că toţi îl
iubia ca pre un părinte al său, şi era bucuroşi toţi de venirea
1 pre" om. M3, Imbr-kAL2L3L4M2Imbr.\\VM1M3 3 scaun] scaonul
ţărâi Moldovei M3 5 Dirstor A2 4-6 în ziua - trecut] Petru Vodă
au purces spre Drăstor In 6 zile a lui Ghenari şi (Iacă au tricut Ma 6
25 şi'] de L3U, s'au sculat şi om. L2, şi2 om. Ma, sosit] venit M2 7 Şi
acolo M" 7-8 Alexandru Vodă CorneaA 8 iată] deci iată M! iar L',
cum] că M3 9 venit] sosit M", Ia] InM3 9-10 Ia Brăila-părăsit] şi
Petru Vodă Ia BrăiIă, au părăsit toţi L? 11 CelateVV Citate M", in
dreptul cuvintelor: Cetatea Nouă se află în A pe margine adnotarea: Ia
30 Roman, înprcună Mv om.L" 11-12 Trotuşan M" 12 şi2] şi CUVL2,
şi3] şi cu VL2 12-13 şi ei cu toţii] iară alţii toţi Ma 13 la Brăila
om. Ma, de] şi L3U, la2 om. L, domnului său VU 14 la Petru MI
lui Petru VVU, şi s'au rugat] rugându-se UL5 16 şi le-au grăit lor]
şi le-au zis L3 zicăndu-le UL5'. 17 ertaţi] fiţi slobozi şi ertaţi L2, gre-
35 ş+le MI, oricând VU 16-171.le-au grăit - făcut] lh\u zis să fie în pace
şi ertaţi de toate greşealele lo� câte .\\u făcut M3 18 strigarâ om. L3U,
strigar-ă cu toţii M2, După str igarâ M3 ad. zi când 19 iarăş J iară L2UI\tP,
ziseră] i-au zis L' 20 veselie şi bucUJ'ieMIM2 21 său] lor A1M3, toţi]
cu toţi M2, şi toţi era bucuroşi Ma 20-21 că toţi ca pe un părinte al
40 său il iubia şi era toţi bucuroşi L3U
[155]
�
;i
155
lui, că acum Ii se supărase de amestecăturile ce se aţâţase
în ţară şi de răutatea acelor lei cumpliţi şi fără suflet.
De moartea lui Alexandru Vodă Cornea.
Petru Vodă, dacă şi-au tocmit oastea bine la Brăila, au
purces dinpreună cu toţi hoerii săi, şi dacă au sosit la Galaţi, 5
s'au tăbărât pre ţărmurile apei. Iar Alexandru Vodă, prinzând
de veste, s'au gătit de grabă cu oaste, de câtă avea, şi au
eşit înaintea lui Petru Vodă la Galaţi, ci nimica n'au folosit,
că părăsindu-l ai săi toţi au căzut în mânule vrăjmaşului
său, lui Petru Vodă, şi de sârg au învăţat Petru Vodă de 10
i-au tăiat capul, dinpreună cu Pătraşco carele se ţinea de
dânsul, într'o Miercuri, în luna lui Fevruarie.
Acest Alexandru Vodă au domnit 2 luni şi 3 săptămâni.
I�l� Când s'au aşezat Petru Vodă la scaunul său, al doilea rând
1541 când au venit domn. Văleatul 7049, Fevruarie 19. 15
Petru Vodă, dacă au tăiat capul lui Alexandru Vodă
la Galaţi, cu toată puterea sa s'au pornit spre scaunul său,
spre Suceava; ci când au sosit la Bârlad, acolo mare ospăţ
şi cinste i-au făcut credincios şi cinstit boiarinul său Huru
1 că] căci Ma căci că A2, acum om. AL2UL4M3, de atâta ameste- 20
cături L2, aţâţa se] făcuse LaL4 2 în] într'această L3L4, fără de suflet
(suflete Ma) A IM3 3 De] Pentru MIM2, Titlul om. LI, iar L2UL4 îl mo­
difică astfel: Când au tăiat Petru Vodă nişte boeri la Galaţi 4 şi- om. L3U
5 înpreună Ma, cu toţii ai săi boeri [,3L4M� 6 pre] la AL2, apei] Du-
nării MIM', Alexandru Vodă Cor-nea M2 7 oaslk A, de3] şi LI om. AIL', 25
câtă] cât MI, avea] au avut U, şi) i-au LI 8 ci] dar AI, ci nimica-
p. 156,14 mai a pai om. L 10 de sârg au învăţat] ind a tă au por-oricit Ma
11 depreună Mt, care AI ce M! 13 Acesta M'M", numai 2 luni A, După
1541 săptămâni M3 ad. în anul 7049 14-15 la scaunul - domn] întru (de A2)
a doao domnie la scaunul său A, Ma om. titlul 16 dkca tăe MIM' 30
17 Ia Galaţi - pornit] au purces cu toată puterea sa M' 18 ci] şi M,
când au sosit] sosind Ma, acolo om. M3 19 i-au făcut se află în Ma
după BârJad din r, 18, cinstit şi credincios M2, boerinul AM' boer-enul MI
boerinul Ma, Hul' M Bura A
[156]
vornicul. Şi purcezând de acolo au venit la tărgul Romanului,
şi de acolo cu multă bucurie năzuind au întrat în Suceava,
Fevruarie 19, Luni după sfeti Theodor, în a doua săptămână
în postul cel mare, dinpreună cu Imbrea aga, şi au şezut
5 în scaun.
Când au perit Mihul hatmanul şi Trotuşanul logofătul
şi Drasneş şi Cozma.
Petru Vodă, dacă au sosit la Suceava şi s'au aşezat la
scaunul său, acolo au aflat în viclenie pre Mihul hatmanul
10 şi pre Trotuşanul logofătul şi pre Crasneş şi .pre Cozrna, de
carii multă nevoe şi pedeapsă avusese Petru Vodă în domnia
dintăi, pre carii, când au pribegit Petru Vodă din ţară, i-au
fost închis în cetatea Romanului având prepus de viclenie,
cum s'au şi arătat mai apoi adevărat că au fost vicleni, şi
15 de aci îndată au învăţat de i-au prins şi cu grele munci i-au
muncit şi le-au tăiat capetele.
lnvăţătură şi certare.
Iani socotiţi Dumneavoastră cum plăteşte Dumnezeu
1 Şi om. A, pui-cezănd om. M3, de acolo purcezănd A, la] prin M8
20 1-2 de acolo - Intrat în] cu multă bucurie au năzuit de au mers la MZ
3 Sti AIM2 sb,d MI sb" M3, Theodor Tironi MI Tiodor Tiron M2, în a]
înna MIl\-P 4 înpreună M3, cu om. M2, Imbre M3 6 perit] murit M2,
Tr otuşan M3 7 După, Cozma M3 ad. aflându-i Petru Vodă vicleni 8 Du-
pă Suceava MIM2 ad. acolo, la"] acolo la M2 9 acolo] la Suceavă MiM",
25 pre] şi pe A2 8-9 Petru Vodă - viclenie] Dacă s'au aşezat Petru Vodă
la scaon la Suceavă, aflat-au în vicleşug M3 10 Trotuşan Ma, După,
Cozrna M ad, căror-a (căror MII căra Ma) dacă i-au aflat în viclenie (vi­
cUmi Ma) le-au tăet capetele \ 11 care M2, pedepsă M", pedsapsă şi
nevoe A", avusese] au fost avut.M" 14cum]precumAI, şPom.MIM2,
30 au adevărat L2, După, au fost Al ad. cu adevărat, şi2 om. L2 15 de
aci om. M3, au învăţat - prins şi] prinzăndu-i M3 16 şi] mai apoi AL,
capetele] şi capetele Al,> 17 L om. titlul 18 lani] IaL3U, socotiţi]
socoteşte A 2L, Dumneavoastră om. AL
g
I
[157]
157
celora ce fac rău! Aceştia, fiind lei sălbateci şi lupi încruntaţi,
multă pedeapsă au făcut lui Petru Vodă în domnia dintăi.
Mai apoi, stâmpărându-şi mânia inimilor sale asupra lui
Ştefan Vodă, neavând nici o vină cu rea moarte l-au omorât,
cum s'au pomenit mai sus la domnia lui Ştefan Vodă. Iată 5
dară după fapta lor cea rea curândă vreme le trimise Dum­
nezeu osândă asupră, de luară şi ei plată cu sabia ca şi
Ştefan Vodă!
Intr'aceiaşi zi Petru Vodă au pus pre Petre, feciorul lui
Vartic, hatman şi pârcălab de Suceava. 10
Când ,au venit Elena, doamna lui Petru Vodă, şi cu fiii săi
1541 din ţara ungurească. Văleatul 7049, Mai 25.
Dacă s'au aşezat al doilea rând Petru Vodă la domnie,
trimis-au de şi-au adus pre doamnă-sa pre Elena, şi pre fiii
săi pre Iliaş şi pre Ştefan, şi pre fiică-sa Roxanda de la 15
Ciceu, şi sosind la Suceava, Mai 25, le-au eşit Petru Vodă
înainte 3 mile. Acolo multă bucurie şi veselie era la adunarea
lor, că pre câtă jale era când se despărţise de la Ciceu, de
se dusese Petru Vodă la Tarigrad, mai multă bucurie şi ve-
selie era acum la împreunarea lor. 20
2 pedepsă Ma supărare AI, multă pedeapsă] multe supărări A2
3 Mai om. UL2, mânia inimilor sale] inemile Ma>, 6 dară om. L2L8U,
după] că după Al, curândă vreme] curând Lau 7 osânda MI osindă M3,
plată] osândă şi plată L'Ls, sabie M'M! sabi» AIM2, cu sabia] de la
Petru Vodă L2 9 Intr'aceiaşi] Intr'aceastaş M3 Şi într'aceiaşi AUL2 Şi 25
într'aceia VU, au pus Petru Vodă L2, Petrk M2M3 12 Data om. A
11-12 Când - Mai 25] Când s'au aşezat Petru Vodă la domnie a doua oară
1540 (al doilea rând L2) 7048 L2VU om. UMa 13 Dacă] Intru acestaş (Iară
într'acestaş lVP) an dacă AM", al doilea rând om, M3, la domnia ţă-
rii L2, la domnia ţării Petru Vodă L3U 14 au trimis M3, doamna 30
sa MIM2, pre" om, L2M3, pre Elenna doamnă-sa U 15 pr e! om, L2,
pre" om. L2U, Ruxanda 1\f1M2, pre Iliaş - Roxanda om. M3 16 Ciceu]
cetatea Ciceului din ţara ungurească Ma, eşitu-l-u Ma 17 mile] mile
de loc Ma, şi veselie om. M, era] era acmu LI era tuturor L2, adunarea]
Inpreunarea L' 18 lor om.U, j-sle M! 19 la Tarigrad Petru Vo- 35,
dăL3U 20 acum] apoi MIM2 om. U 18-20 că pre câtă - împreunarea
lor om. LIL2M3
[158]
158
Deci, dacă se aşezară cu toţii la scaun, nu uită Petru
Vodă datoria sa, cu care mai nainte pre toţi tngrădia, ce ca
un păstoriu bun grijia de oile sale cele perite, ca să le afle;
trimise soli la craiul leşesc de-şi cerea robii săi, ceia ce-i
5 luase Tarnovskii hatmanul cu oaste când venise la Hotin,
ce nimica n'au folosit, că nici cu o ispravă nu s'au întors solii.
Iar dacă s'au aşezat Petru Vodă la domnie, nimica de
altă nu-i era grijă, numai cu toată casa sa a petrece în os­
peţe şi in dezmierdăciuni.
10 Aceste povesti, ce spun de Petru Vodă Rareş Ci), au
lăsat scaunul şi au pribegit preste munţi la ţara ungureasca,
şi de multe nevoi ce au petrecut acolo, şi cum s'au dus de
acolo la Tarigrad, mai apoi iarăş cum au dobândit domnia
la moşia sa la Moldova, oronicariul cel (latinesc) de acestea
15 foarte pre scurt scrie, că poate fi că n'au ştiut de toate;
iară letopiseţul cest moldovenesc deajuns şi deschis toate
pre rând le însemnează, carele toate, dacă le-am luat sama,
le-am socotit că sânt adevere, şi deci toate le-am chizmit şi
le-am tocmit care-şi la locurile sale.
20 1 Deci] IarăMS, se aşeză L'Ls s'au aşezat L'Ls, nuom.M 2 mai
inte MI mainte M3 om. L2, ii ingrădia A2LBLB 3 grija L2L3U 4 tri-
mis-au M3, sol MIM2 solii săi A2, de-şi] de L3U, săi om. A2L3U, ceia]
cei L3U om. M3 5 când vinise cu oastea M3 6 folosit] isprăvit M3,
nice c'o MI cu nici o L", nu om. A2Ll, solii săi înapoi A2, că s'au întors
25 solii fără de nici o ispravă AIM3 7 Petru Vodă dacă s'au aşăzat înc. M3,
la] în M3 8 nu-i era grijă] nu. grijia. ce Ma, casa lui petrecea Ma
10 Această poveste L'L'L', ce spune L'L' ce soriu M! 11 prebegit M',
presta] spre La, pres te munţi om. Ma, la] în M'lMa 12-13 s'au dus de
acolo] au mers M3 13 mai apoi - domnia] apoi domnia cum au do-
30 hăndit-o L3U 13-14 mai apoi - Moldova] şi cum au eşit cu a, doa
domnie în Moldova M3 14 la moşiile sale MIM' la scaunul său L, cel
om. AM2JVP, <latinesc) leşesc în toale mss, de acestea] de aceste po-
veşti AU de povestea aceasta L2 această poveste L3L< 15 o scrie L2,
foarte scrie pre scurt L3U, CăI om. AIM3, de] di A2 16 cest] acest LI
35 ceIM2 17 lei om.M3, Insemneazâ] scrie L'Ls, carele toate] care L''L',
le-au luatAUL3M' 18 le-au so�otitAVL3U, că sărit] a fiA2VUM3, ade­
vkre M" adevărate A'L'L'L'M'M'i.toate adeveri te AI, d'kciiM11VJ2 um.ALM3,
toa te om. AL, le-am chizmit şi] '�'kam chibzuit şi M' om. ALM3 19 le-au
tocmit A, careleş A care M' 0711. MI 18-19 şi deci -locurile sale] şi
40 toate la locurile sale le-am tocmit LBU
[159]
I
I
Q
I
(
I
\
159
AI patrulea răzhnlu ce-au avut Petru Vodă cu Ungurii.
1541 Vă!eatul 1049, Iunie 8.
Călcând Ungurii prieteşugul ce avea cu Petru Vodă, dacă
s'au aşezat al doilea rând venit-au hochim împărătesc de la
Suleiman sultan la Petru Vodă, ca să meargă asupra Ungu- 5
rilor şi să prinză pre Mailat, voevodul Ardealului, şi i-au
trimis într'ajutor pre Cuciuc Balibeg cu oaste turcească, aşij­
derea şi pre Radul Vodă cu Muntenii.
Vrând Petru Vodă ca să împle voia stăpână-său împă-
1541 ratului, în anii 7049, Iunie 8 s'au pornit cu toată puterea sa 10
de au trecut pre Oituz la Ardeal, dinpreună şi Radul Vodă
cu Muntenii şi Cuciuc Balibeg cu Turcii. Şi mergând cu toţii
asupra lui Mailat, domnul Ardealului, încă n'au ajuns la Fă­
găraş, acolo i-au tâmpinat şi Mailat, domnul Ardealului, cu
oaste ungurească, şi dând războiu vitejaşte de îmbe părţile, 15
Iunie 20, pierdu. Mailat războiul, şi pre dânsul Încă l-au prins
2 M"kCh\lJ,d Iunie MI, 8] 2 MIM2 1-2 Al patrulea - Iunie 8] Războiul
ce-au avut Petru Vodă cu Ungurii M3 Când s'au bătut. Petru Vodă cu
Maelat voevodul Ardealului în ţara ungurească cu Ungurii. Văleatul
7049, Iunie 8 AL2L3U om. LI 3 Intr'acestaş an Ungur-ii călcănd M3, ce-l 20
a vea M3 4 rând] rând la domnie L2 rând la Moldova domn L3U, al
doilea rând] la domnie al domnie (sic) M3 5 sultan] înpăratul L3U,
sultan Suleiman AM2M3 sultan Suleiman înpăratul Turoesc L" 6 Mae-
lat A2L3UM3 7 Chiuciuc L2 Cuciu L3MIM2 Ciubali M3, Belibeg LI Baii he-
iu A beiu UM3 bei L2L3 7-3 aşijderea om. �f3 8 După V odă L" ad. dom- 25
nul muntenesc 9 Şi vrând M3, ca om. M3, umple LMI plinească Ma,
voia] poronca M3, stăpânu-său A lM2 9-10 stăpână-său împăratului]
domnu-său înpăratului LI stăpân ului său L3L3U fnpă.răţiei M3 10 Data
om. L2L3L4M3, s'au pornit] au purces M3, puterea] oastea Ma 11 în-
preună LI, şi] cu Al '12 Chiuciuc A 2 Cuciu L3MIM2 Ciubali M3, Bali- 30
beg] bei AL3L4M3 11-12 dinpreună - Turcii om. V, de au trecut-
Turcii] denpreună şi cu Radul Vodă cu Muntenii, şi au trecut pre Oituz
la Ardeal înpreună şi cu Cuciu bei (Cuciuo beiu L4) cu Turcii L3U în­
preună cu Radul Vodă cu Muntenii şi cu Ciubali beiu cu Turcii şi au
trecut pre Oituz la Ardeal M3 13 domnul] voevodul A2 voevod L2, încă] 35
şi încă M3 14 întâmpinat MIM2 ajuns V, domnul] voevodul AIL2, Ar­
dealului om. M3, domnul Ardealului Mailat M2, După Ardealului L2 ad. în­
timpinându-i 15 de (despre A2L3UM2) amândoao AL3UM2 16 Iunie
8 L5 Iulie 20 AL2UL4, în V Iulie 20 se află după războiul, dinsul] tnsul A 2,
încă om. A2, tncă-I prinse Al, pierdut-au războiut Ungurii şi pre Maelat 40
l-au prins M3
[160]
160
viu Petru Vodă, şi l-au ferecat în obezi, şi de aci l-au trimis
la Suliiman, împăratul turcesc. Iar Petru Vodă, prădând ţara
şi arzând şi multă pradă făcând, s'au întors înapoi fără nici
o smin teală,
5
A cincea oară când au prădat Petru Vodă ţara uogurească.
\făleatul 1050, Septemvrie 12.
1542.
După ce au prins Petru Vodă pre Mailat, voevodul Ar­
dealului, şi l-au ferecat în obezi, de l-au trimis la împăratul,
al doilea rând, în anii 7050, Septemvrie 12, de iznoavă au
10 venit carte de la împăratul Suleiman sultan la Petru Vodă"
ca să meargă să prade în ţara ungurească, pentru multă
neîngăduinţă şi amestecături ce se aţâţa. Şi umplând Petru
Vodă zisa împăratului ca să fie deplin, alta pentru că şi el
avea scârbă mare pre Unguri, pentru multe nevoi ce-i fă-
15 cuse încă când era la Ciceu, de nu-şi era volnic cu nimica,
mai apoi şi prieteşugul ce avea împreună îl călcase, rădica­
tu-s'au cu toată puterea sa şi au trecut la ţara ungurească,
de au prădat şi au ars până la Cetatea de Baltă. Acolo
t l-au ferecat] ferecându-l Ls l-au băgat M3, de aci om. L'M3, După
20 trimis A aci. Petru Vodă 2 la sultan Suliman M2, . Suliiman om. L2,
Suliiman== tur-cesc] Inpărătie M", Iar] Şi aşk Ms, ţara om.U 2-3 şi ar-
zănd ţara L', ţara şi-- făcând] şi arzind În ţara ungurească M3 3 pra-
dă] pagubă UL5, fără de AM3 5-6 Când au prădat Petru Vodă al doi­
lea rând (a doao oară LBU) ţara ungurească. 7050, Septemvrie 12 AUL3L',.
25 Titlul om. UM3 7 voevodul] domnul Al 81-au1om.L2, În obezi om. L2,
de] şi UMIM2 om. L2, şi l-au ferecat _. împăratul] şi I-au trimis În obezi
la sultan Suleiman M3 9 rând om. MIM2, în anul M2, al doilea rând
în anii] la al doile an În M3, al doilea - Septemvrie 12J În al doilea
anAL2VU, de iznoavă] iarâ M" 10 carte) hochim Mv, sultan om.L2,
30 sultan Suleiman A2M2M3 9-10 de iznoavă - sultan] i-au (au L') tri-
mis Înpăratul carte VL< 11 ca om. Ma, să prade d'3 iznoavâ A2UL2
de iznoavă să prade Al, tn] la VL2 om. AL3UM', După ungurească L2
aci. să prade 11-12 multenetngăduinţe AL2L3U multe neîngâduinţ-s M3
12 tmplând A1MIM2 13 pentru om. M2, pentru că om.L2L3U 14 avu-
35 80S0 VL", mare om. V, preţ spre AVL2 despre L3U 12-14 Şi umplând-
scârbă mar-o] şi plinind pordnca Inpărâtiei avea şi Petru Vodă mare
scârbă M3 15 când - Ciceu] de când era inchis in cetate Ciceului M3
16 prieteşugullui Al, împr eună'[ la mijloc L2 om. M3, îlJ tncă-I M3 17 şi]
de Al, trecut] intrat M3 18 de au ars şi au prădat VUM'M2, la ce-
40 taate la Baltă MIM2
[161]
161
au şezut 6 zile, şi multă pagubă făcând, s'au întors pre la Bis­
triţa fără de nici o sminteală, şi trecând muntele au eşit la
Câmpul Lung, şi s'au pogorât la Bae, şi de aci cu mare laudă
s'au dus la scaunul său la Suceava.
Cronicariul cel <latinesc) de această pradă, ce au făcut 5
Petru Vodă al cincilea rând la ţara ungurească, nimica nu
scrie, că poate să fie că, dac'au mers Petru Vodă, nici un
războiu cu nirnenea n'au făcut, că n'au fost cine să-i stea
împotrivă, ci au prădat ţara şi s'au Întors; pentru aceia n'au
însemnat cronicariul cel <latinesc). Iară Ietopiseţul cest mol- 10
dovenesc arată adevărat cum au mers şi al cincilea rând
Petru Vodă la Unguri, de i-au prădat şi i-au ars, însă răz­
boiu cu nimenea n'au făcut. Pentru aceia noi n'am lăsat nici
aceasta să nu pomenim.
Iară dacă s'au întors Petru Vodă din ţara ungurească, 15
într'aceia laudă au săvârşit mânăstirea Pobrata, care era zi­
dită de dânsul, şi o au sfinţit. Aşijderea şi mânăstirea de Râşca
au început, şi Dobrovăţul au istovit, şi la Căpriana mănăstire
1 6 zile au şezut L', făcând] făcând ţărâi ungureşti Ma 2 de
om. UV, Ia] prin M3 3 de aci om. L'UM3 3-4 s'au dus cu mare 20
laudă L'L3U 4 său] lui M3 5 cel om. M'M3, (Iatinesc) leşesc în
toate mss, aceasta MI 6 al cincilea - ungurească om. M3 7 să fie]
fi AL, că'] cum Ms, dac'au] de-au şi (şi om. A') AL, După Vodă M3 ad.
în ţara ungurească, nici] şi nici Ma 7-8 cu nimenea nici un răz-
boiu r,sU 8 n'au făcut] nea vând cu nime M3, că] pentr-u că M3, fost] 25
avut V, cine să-i stea] cine-i sta L3UM" nim+ să-i (nirnink ca să-i A')
stea cineva A 9 ci] că L', ţara om. Ma, s'au Întors cu pace Ma 10
semnat L3U, cel om. VM'M3, (latinesc) leşesc în toate mss, cest]
cel MIM' acel LI nostru L' om. Ma 9-10 pentru aceia cronicariul cel le-
şesc nimica n'au însemnat V 10-11 moldovenesc om. L' 11 cu adevă- 30
rat AL, şi al cincilea rând om. Ma, cum şi al cincilea rând au mers L3U
12 După Unguri 1\13 ad, cum scrie mai sus, i-au'] au AL'L"UM3, i-au']
au AL'VL4, însă] iară A' 12-13 însă războiu cu nimenea] şi cu nime
nici un războiu M! 13 făcut] avut A'M" 13-14 nici aceasta] aicea
ca A', Pentru - pomenim] Deci şi noi n'am tricut nici aceasta fără pomi- 35
nire M" 15seintoarseAL'L3U, din]delaAL 16săvârşit]sfârşitA'L
16-17 de la dansul zidită M? 17 şi o au sfinţit] şi o au săvârşit-o (sfârşi-
t-o L2L3) AVL3 om. L4L5, de'] din AI om. A'U, Râcica MIM' 18 au
început] s'au apucat M'M? s'au apucat a o zidi M", şi'] dinAL'L3U mănăs­
tirea M'Ms, Dobrovăţ Al, au'] l-au V s'au M' încă au A, istovit] săvâr- 40
şitAL, şi'] deAL'L3U, mânăstirea Căpriana M' mănăstir-ea Chipriana.M!
33258
11
[162]
162
au lucrat. Încă şi alte lucruri bune multe se află făcute de
dansul, cumu-i la mitropolia de Roman, şi la mitropolia de
Suceava, şi la mănăstirea de Bistriţă, şi biserici de piatră
în Hârlău şi în Bae, şi alte multe se află în ţară făcute de
5 dânsul.
Cu adevărat era fecior lui Ştefan Vodă celui Bun, că
întru tot semăna tătâne-său, că la războae îi mergea cu
noroc că tot izbândea, lucruri bune făcea, ţara şi moşia sa
ca un păstor bun o socotia, judecata pre direptate o făcea.
10 Amintrelea de stat era om cuvios, şi la toate lucrurile în­
drăzneţ şi la cuvânt gata, de-l cunoştea toţi că-i harnic să
domnească ţara.
In anul 7052, Mai 15, au purces Iliaş Vodă, feciorul lui 1544
Petru Vodă, la Ţarigrad.
15
De moartea lui Petru Vodă Bareş, Văleatul 7054, Sepfemvrie (2).
1546
Petru Vodă, fiind bătrân de zile şi căzând în boală grea,
au plătit datoria sa, ce-au fost datoriu lumii, şi s'au săvârşit
la anul 7054, Septemvrie 2, Vineri la miază noapte, şi cu cinste 1546
1 multe lucruri bune M3 2 cum este AI, lai] la mitropolitul MIM2
. 20 mitropolitul la M3, la mitropolia de Roman şi la om. L3U, de2] den U
3 mânăstire MI, mănăstir-e Bistriţii rvrs 4 in2] la L3U, Bal1l L2MI, şi2]
încă şi L3U şi încă şi AU, altele M3, alte] alte lucruri bune AL, şi
multe L3L4, în MI multe se află dURă făcute, făcute în ţară M2 4-5 de
dânsul făcute A2, se află - dânsul] au făcut Ma 6 Cu] Şi cu Ma, celui]
25 cel A'L 7 tot] toate Al, r-ăzboe A! războiuLIL3L'M2 8 au izbăn-
dit M3, lucruri] şi multe lucruri M3, bune] bune şi dumnezeeşti apu­
case-tse apuca M2) de M, sa om. LIL3L4M 9 păstor bun] părinte Ma,
01 om. L3L., judecată A, pre] cu Mt, 02 om. AL3U 10 Aimintrelea Al
Alminteri L' Iară.Mt, de stat] la sfat M" om.L2 11 gata] gata a da
30 răspuns M3 om. MIM2, că ,e U că este AL3U că era MIM2, harnic]
harnic şi destonic MIM2 13 In anul 7052 om. AL, în (om. Li) luna lui
Mai în 15 zile ALIL2L3 În 15 zlle a lui Mai M3, feciorul] sn-, LI 15 De]
Pentru MIM2, De moartea � Vodă] Când au murit Petru Vodă ALa,
Rareş om. AL2L3U, Văleatu( 7054 om. M3, Septemvrie <2)] Septem-
35 vrie 4MIM2 celelalte mss om., �'itlul om. LI 17 sa]luiL2, săvârşit]
sfârşit L2L3U 18 la anul M3 în văleatul MIM2 în ai U, la anul 7054
om. AL2L3U, Septemvrie 2 UMIM2 Septemvrie 4M3 ceieiaue mss om., la
miezul nopţii Al
[163]
163
I
1
1546
l-au îngropat în mănăstire în Pobrata, ce-i făcută de dânsul,
cu multă jale şi plângere ca după un părinte al său, carele
n'au fost mai jos de cât alţii, ci au lăţit hotarul ţării; că pre
Săcui de multe ori i-au ars şi i-au prădat, şi Iuându-le cetă­
ţile şi oraşele supt puterea sa i-au supus, şi atâta groază le 5
dedese, că la vremea norocului celui prost, ce era şi pribeag
la dânşii şi se scăpase de domnie, şi după ce s'au dus la
Turci lăsându-şi doamna sa şi coconii în Ciceu şi avuţia
toată, necum să se bage să-i jăcuiască, ce încă i-au păzit şi
i-au socotit până la venirea lui al doilea rând; aşijderea şi 10
cu Leşii de multe ori s'au bătut şi Pocutia le-au fost luat.
Mai apoi, după atâta trudă a sa, creştineşte în ţara sa s'au
săvârşit, după ce s'au umplut domniei lui, cei dintâi şi cei
de apoi, (18) ani.
De domnia lui lliaş Vodă, feciorul lui Petru Vodă Rareş, carele 15
mai apoi s'au turcit. Văleatul 7054, Septemvrie 3.
Pre urma lui Petru Vodă Rareş cu dragoste rădicară
boerii cu toată ţara pre Iliaş, fliu-său cel mai mare, la domnie,
1 mânăstirea PobrataAIL2UM3, ce esteA2L2LaU:'v13 cea L', făcută]
zidită M3 2 j-kle MI jGlle Ma, plângere] plângere despre toţi Ma, său] 20
lor AIM8 3 ci] ce AIL3Ml 4 i-au prădat şi i-au ars L 5 sa] lui Al
5-6 le-au dat Ma le-au fost dat L8U 6 că] cât Ma, vremea norocului
celui prost] vreme de primejdie Ma 7 şi se scăpase de domnie] şi-şi
pierduse domnia Ma, ce] aceia Al, se dusese AL 8 lăsând pre doamnă-
sa AI, şi doamna L2, sa om. Ma, şi'] cu ALI şi cu L2M2, şi2] şi cu Lau, 25
avuţia lui L2, şi avuţia in Ciceu AL 8-9 şi avuţia toată] cu toată av-s-
rGl, atunci Ungurii Ma 9 toată om. AL, jefuiască A2 10 lui] sa A2
11 le-au] încă le-auAL2L3U 12 Iară mai apoi M", atâta] aceasta M"
multă Ma, creştineşte] creştineşte in cinste şi Ma 13 să văr-şit] sfârşit L,
ce s'au umplut] ce s'au umplut anii Lau ce-au plinit Ma, domni", lui MIM2 30
domniei sale Ma, lui] lui de tot UL2, cei'] şi acei LI cea MIM2, cei2)
acei A2 cea M2 14 de apoi] de pe urmă L3 de a doa Ma, (18) ani] 38
ani Al\J1Ma loc alb în celelalte mss 15 De om. Ma, Rareş om. M 16 Vă-
1546 leatul 7055 Septemvrie A om. M3 15-16 De domnia - Septemvrie 3] Când
1548 au pus boerii (boerii ţării L2) domn pe Iliaş, feciorul lui Petru Vodă. 7056 35
April 7 L2L3U om. LI 18 cu] şi L, ticiorul său L3U, beer-ii - domnie]
la domnie pre Ilieş (Vodă ad. M2) fliu-său cel mai mare boerii cu toată
ţara MIM2 17-18 Pre urma - domnie] Intr'acestaş an, după moartea
lui Petru Vodă Rareş, toată ţara cu dragoste au rădicat domn pre Iliaş
Vodă, feciorul cel mai mare a lui Petru Vodă M3 40
[164]
I
, I
164
Sâmbătă, Septemvrie 3, că şi firea şi faţa îl lăuda să fie blând,
milostiv şi aşezătoriu, gândindu-se că va semăna tătâne-său.
Ci nădejdea pre toţi i-au amăgit, că dinafară se vedea pom
înflorit, iară dinlăuntru lac împuţit, că având 'lângă sine
5 sfetnici tineri turci, cu carii ziua petrecea şi se dezmierda,
iar noaptea cu turcoae curvind, din obiceele creştineşti s'au
depărtat; în vedere se arăta creştin, iară noaptea în slobozie
mahmetească se dedese. Şi atâta se călcase legea creştinească,
cât de-l vrea cruţa Dumnezeu mult, pre toţi îi vrea duce din
10 lumină la întunerec. Ci Dumnezeu în zilele lui atâta certare
lăsase, că şi copacii şi pomii şi viile secase de ger uri mari.
Şi în domnia lui, în anul 7056, Aprilie 7, Sâmbătă după 1548
Paşti, au tăiat capul lui Vartic hatmanul în târg în Huşi, şi
l-au dus de l-au îngropat în mânăstire în Pobrata.
15 Mai apoi, între multe fărădelegi ce făcea Iliaş Vodă,
umplându-l satana de învăţătura lui, au lăsat domnia la
mâna frăţine-său, lui Ştefan Vodă, şi a mâne-sa, în anii 7059 1551
Mai 1, şi el s'au dus la împăratul Suleiman, de au priimit
legea lui Mahmet, lepădându-se de Hristos, gândindu-se că
20 va dobândi cinste mare de la împăratul. Ci mai apoi rău
1 întru o Simbătă Mt, 3] loc alb înM3, să fie] a fl M" 2 găn-
dîndu-se] socotind A· 2-3 gândindu-se - nădejdea] nedejduind boerii
şi ţara că va urma tătâne-său, care nedejde M3 3 nădejdea] nu era
nici o nădejde L2LaU, că] că Iliaş Vodă M3 4lac împuţit] putred L2VU
25 5 şi om. L2 5-6 şi se - noaptea] iar noaptea se dezmierda L2 6 iar
om. I,sU, turcoe MI turcoaice Al, obicee MiM' obiceiur-ile L2 7 slobo-
zi"" L -zenie AM2 8 mahmeticească L -ten+ască A2. dedese] desfrâ­
nase M3 9 mult] mult întru acea desfrânare M3 om. M2, Dumnezeu
cruţa mult UL2 Dumnezeu mult cruţa MI 10 la] Întru L3L' 10-11 în
30 zilele - secase] n'au lăsat nărodul său întru peirea neştiinţii şi necunoş­
tinţii dumnezeeşti. Şi într'acel an a domniei lui făcutu-s'au erni grele
şi geruri mari, cât şi viele şi pomii au secat M! 12 Şi în domnia lui]
Iară la al doile an a domniei sale M3, 7057 MIM2, în anul 7056, Aprilie 7 1549
om. L2L3L', în A data se află elupă Pohrata elin r. 14 13 Paşte L2L3U,
35 au tăiat] Iliaş Vodă au tăiat M3 14 în mânăstire în] în mânăstirea M3
în M2 la MI 15 Mai apoi] Şi,M3, fărdelegi A2LiL2L3M2 16 lui] sa M3,
la] pre M2 16-17 lăsat-au \domnia şi ţara pre sama frâţine-său M3
17 fraţi ne-său A2, mâni-sa A2qL2L3M2 18 şi] iară MB, împăratul] sul­
tan M2M3 19 Mehmet Ma Moameth A Mahamet LI, gândindu-se] soco-
40 tind Ma, gândinduso - p. 165,12 mai sus om. L 20 împăratul] Turc Ma,
Ci] Iară M3
I
A
[165]
165
s'au înşelat, că după ce s'au turcit, apucându-l şi indulcindu-l
cu bine l-au pus pasă la Dârstor, puindu-i numele Mahmet.
Nici într'acaa boerie, ce-i dedese împăratul, n'au trăit multă
vreme şi îndelungată, ce după 2 ani, pohlibuindu-l mulţi
din neprietenii lui cu multe cuvinte rele către împăratul, 5
au căzut la închisoare, că au trimis împăratul de l-au legat
şi i-au luat toată avuţia, şi de aci I-au trimis peste mare
la Brusa, de I-au închis. Mai apoi de inimă rea curăndă
vreme au murit, şi rău şi-au dat sufletul său în mâinile dia-
volului în legea turcească. 10
Acest Iliaş Vodă au domnit la Moldova 4 ani şi 8 luni,
şi' de aci s'au turcit, cum am scris mai sus.
De domnia lui Ştefăniţă Vodă, feciorul lui Petru Vodă, fratele
1551 lui lliaş Vodă. Văleatul 7059, Iunie 15.
După ce au părăsit Iliaş Vodă şi legea şi ţara, lăcuitoril 15
ţării se sfătuiră şi puseră la domnie pre Ştefan Vodă, feciorul
1551 lui Petru Vodă, fratele lui Iliaş Vodă, în anii 7059, Iunie 15,
1 după ce] dacă M", după ce s'au turcit] d'kca au priimit legea
lui Mahmet MIM2 2 paşe Ma, puindu-i numele] nume puindu-i A2 şi
numele i-au pus M3 numele i-au pus turceşte MI M2, Mehmet Ma 3 Nici] 20
Deci nice Ma, într'aceia MI, boerie] cinste Ma 4 şi îndelungată om. Ma,
pohlibuindu-l] înbucându-l A clevetindu-l M3 5 din neprietenii] neprie-
tini a M3 6 Inchisori Ma 7 avuţia] averea M3 8 Mai apoi] unde M3,
curăndă] peste multă A2 9 rău om. Ma, său om. M3, mânule MIM]
mâna M3 11 la] în M3, ani 4 şi luni 8 M2 12 cum] duprecum Al 25
pr-ecum M>, am scris] am zis M" s'au pominit M" 13 De] Pentru MIM2
om.VL·M3, Ştefan VodăAL2Lau, feciorul lui] sn-s MIM2, feciorul lui Pe­
tru Vodă om. VU, în Ma se află după Iliaş Vodă din r. 14 14 După Vodă L2
ad. mai mic, Iunie] M'kcG>lJ,d Iuni.s MI Iulie UM2, Data om. Ma 15 După
ce] Dacă MS, şi (om. Al) ţara şi legea A, Iăcuitorii] iar Iăcuitorii M2 iar 30
boerii şi lăcuitoriiA 16 la domnie] domnAL3L4 15-16 şi legea-dom­
nie] ţara şi domnia înpreună şi legea cea părintească, atunci, într'acelaşi
1551 an 7059, Iulie 15, boerii şi ţara s'au sfătuit şi şi-au rădicat domn M3 ,
16-17 feciorul lui] Stih MIM2, fratele lui Iliaş Vodă, feciorul cel (cel om. V)
mai mic (mare U) al lui Petru Vodă L 17 Petru Vodă Rareş MIM2, 35
fr-atele=-Vodâ om. AMa, Iunie] Iulie L', în anii 7059, Iunie 15 om.L2VL4M
[166]
166
gândindu-se că de n'au semănat lui Petru Vodă cel dintâiu,
doară va face datoria şi obiceiul părinţilor acesta. De care
lucru şi el s'au apucat cu osârdie şi spre toţi plecat, milostiv
şi nevoitoriu spre lucruri bune; bisericilor s'au arătat cu
5 dumnezeire mare, ca să poată stinge numele cel rău a fră­
ţine-său, şi ca să nu se vază că-i ceva răsărit de la pravo­
sIa vie. Toţi ereticii vrea în ţara sa, au să-i întoarcă să fie la
o lege, au din ţară să iasă. Pre Armeni, pre unii de bună
voe cu giuruinţe împlându-i, pre alţii cu sila i-au botezat şi
10 i-au întors spre pravoslavie; mulţi din ţară au eşit la Turci
şi la Leşi şi printr'alte ţări, vrând să-şi ţie legea sa. Cu
acestea vrând Ştefan Vodă să astupe vinele frăţine-său,de
lucruri ce făcuse, cu ne voinţă silia, iară ce cerea pravoslavia
şi legea creştinească nu ţinea, că mai apoi nu numai lăcomie
15 şi asupreală făcea, ce şi curvie nespusă era într'însul. Nu
răbda de mueri cu bărbaţi, nu era fecioarele nebatjocorite,
1 gândindu-se] nedăjduindu-se Ma, de om.M2, cel dintâiu] cel mai
de întâi LI cel dentăi al său fecior VV feciorul cel mai mare Ma, cel
20 mai dintăi lui Petru Vodă L2 2 obiceiul şi datoria L2L3V, părinţilor]
părintesc M3, acesta] acesta Ştefan Vodă M2 feciorul cest mai mic Ma
în L2L3U acesta se află dupa face, de care] carele L 2-3 de care­
osârdie] unde şi el cu osărdie s'au apucat M3 3 cu osârdie de dom­
nie L, şi spre] către Ma, plecat] blând şi A, milostiv] milostiv blând Ma
25 4 Bisericii se arătaL 6 se om. L2, că-i] cui UL5, că este ceva Al
ceva că este A2 cineva că-i L2, să DU se vază - răsărit] să nu se arate
ceva abătut Ma 7 Toţi] Şi pre toţi M3, din ţara sa vrea A2M3, au
om.L2M3, la om. A 7-8 să fie Ia o lege] ori să !le la Hge pravoslav-
nică M! 8 au] sau M3, să iasă "din ţară A2, de] din A2 cu L2 9 giu-
30 ruinţ-c M juruinţă LI făgăduinţe A2L2VU, i-au] au AI 11 printr'altă
ţară La, sa] lor AIM3 12 astupe] acopere M", vinele] faptele A2L2L3UM3
12-13 de lucruri ce făcuse om. L2Lau, de lucruri - silia om. M2 131u­
crurile LI lucruri spurcate M3, ce făcia A2, cu] la acestea cu Ma, se
silia Ma, ce c'kre A" pravoslavie La 14 ţinea] făcea Lau, Iăco-
35 mi", AILIL2MIM2 -mie A2 15 asupr-klele MIM', făcea] ce făcea L'L'M',
ce om. L2, curvia cea nespusă Al curvii nespuse L2 13-15 ce cerea­
într'insul] de cele ce se cad praviei, adică legii creştineşti, depărtat era,
cum s'au arătat mai apoi cu lăcomii şi asuprele, şi curvie nestâmpărată
era Întru el Ma 16 răbda] �.e răbda M3 se sătura L2VU, mueri] fe-
40 mei M3, nebatjocurite AVUM21 nu era -- p. 167,2 frăţine.său] nu ră­
mânea fete fecioare neruşinate,nice giupânesele boerilor să-i nebatgioco­
rite, şi mai apoi de vrea domni mult, nu vrea fi ca să nu la urma fră­
ţine-său, lui Iliaş Vodă Ma
T
[167]
167
nu jupânesele boerilor săi neasuprite. Mai apoi, de-i vrea fi
a domni mult, nu vrea putea fi să nu urmeze frăţine-său.
De moartea lui Ştefăniţă Vodă, feciorul lui Petru Vodă Rareş,
1552 fratele lui lllaş Vodă. Văleatul 7060, Septemvrie.
Petrecând aceste nevoi rele boerii şi Iăcuitorii ţării despre 5
domnu-său Ştefan Vodă, n'au mai putut suferi fărădelegile
şi răutăţile lui, ce întâiu s'au sfătuit cu taină, ce vor face ca
să se poată curăţi de dânsul, şi sfătuindu-se aciiaşi afiară
sfat ca si,t ajungă de sârg la boerii cei pribegi, carii era în
ţara leşască eşiţi de multe nevoi. Deci, dacă au avut ştire şi 10
răspuns de la dânşii, cum ei vor veni fără zăbavă, noaptea
cu toţii s'au rădicat, la Ţuţora la pod, şi au tăiat aţele cor­
tului asupra lui Ştefan Vodă, şi cu multe rane pătrunzându-l
1552 au murit în anul 7060, Septemvrie, după ce au domnit 2 ani
şi 4 luni. 15
Certare şi învăţătură.
Mulţi vor să zică cum au fost boerii şi capetele vicleni,
1 nu] nici A1L2L3U, de-il de M2 2 mult a domni L, nU2] nu-l LI
om. LSL" urmeze obicinaL 3 De] Pentru M'M>, Ştefan Alvl", feciorul
lui] sn-s MI, Rareş om. A2M2 4 lui] lu MI, fratele lui] brat M2, fratele 20
lui Iliaş Vodă om. M3, După Iliaş Vodă A ad. care au perit la Ţuţora
3-4 De moartea - Septemvrie] Când au omorât pre Ştefan Vodă boerii
(boerii pre Ştefan Vodă L2) supt cort la pod la Ţuţora (la Ţuţora la pod L2)
7060, Septemvrie 4 L2LSU om. LI 5 rele] multe M3 6 domnul lor M3,
fărădelegile] fărăomenia M3 7 După sfătuit M2 ad. cu toţii 8 aci- 25
iaşi] aceia L3U 8-9 aciiaşi - sfat] au ales M3 9 de sârg] de grab As,
boerii cei om. L 11 După zăbavă M3 ad. în paranteză: (cu cine ar
alege să le fie domn dintre dânşii), noaptea] îndată aceştk noaptea M3
12 la pod la Ţuţora M2M3 la podul de la Ţuţora A2 13 şi] şi acolo M3
14 au murit] l-au omorăt M3, Septemvrie om. MS, Data om. AL2L3L" 30
după ce] Acest Ştefan Vodă L2L3L4 16 Titlul om. L 17 ficleni A2,
au fost - vicleni] la această faptă, ce în semnăm mai sus, să fie fost bosrii
vicleni M3
[168]
168
de au omorât pre cel mai mare; ce pre cel mare Dumnezeu
l-au lăsat, şi giudeţul său cel ceresc lui pre pământ l-au dat;
cum iubeşte să vază pre Dumnezeu judecătoriu blând în
ceriu, aşa să se arate blând şi el alor săi, şi cum nu sufere
5 Dumnezeu stâmbătatea, aşa şi el să nu facă altuia. Carele
poate să fie om ca acela, să-şi vază muerea sa silită şi bat­
jocurită şi să sufere? Carele nu va suspina, văzând că fiica sa,
fecioară din sânul său ce o au cruţat, să o ia şi să-şi râză
dedănsa t Carele mai apoi slujitor şi boiarin va priimi să-i
10 ia femeia spre pofta sa cea nestâmpărată şi nu-i va gândi
rău? Ce vom putea da vină celuia ce nu poate suferi amarul
inimii sale? Că nu el, ci Dumnezeu semeţeşte pre unii ca
aceia, să fie împlători şi certători de păcat ca acela! Ce nu
ei de la sine, ci Dumnezeu au trimis lui sfârşenie, ca să nu
15 se mai adaogă păcatul! Că cei buni vedem că au sfârşit bun
1 mare] mare a lor-M", ce] căAL2L3U, ce pre cel mare Dumnezeu]
iară eu răspunz la aceasta că Dumnezeu pre cel mai mare M3 2 şi]
la MIM2, judeţul A2, său om. Th'P, giudeţul - ceresc] judecata lui cereas­
că Ls, lui] al sâu M! om.A2, i-au dat (dat-oL2)AL2 3 cum] şi pre-
20 cum Ma, iubeşte el Ma, pre Dumnezeu om. A, iubeşte Dumnezeu să
vazăL2L2U, un giudecătoriuM1M2 3-4 judecătoriu -ceriu] In ceriu
giudecătoriu blând faptelor lui MB 3-9 in dreptul acestor rânduri se află
în L"UL5 următoarea notă marginală: Domn se chiamă cel ce domneşte
cu dreptate şi după legi (lege La) şi toate lucrurile lui le chibzueşte spre
25 folosul opştii (obştii La), iar care face In potrivă nu este domn ci tiran,
precum zice Aristotel 4 blând om. VM", în L2L2U blând se află după
alor săi, şi el] şi el pre pământA, 30101' săi] la ai săi Al la alor săi L3U
acelora ai săi A2 celor ce sint supt stăpânia sa M3 5 aşa om. MIM2,
Care UL5 Deci care M3 6 să-şi] să L, sa om. M2M3 7 că] pre M2
30 om. M3, că fiica sa om. AL 8 fecioara sa AL, cruţat-o ALau, să o
ia oari cine M3 9 Carele mai apoi] Şi care Ma, şi] sau ThP om. L3, boe­
r-kn MI, slujitor - priimi] boiarin slujitoriu va priimi L4L5 va priimi slu­
jitori şi bouri M2 10 femeia] muerea M3 11 Ce] Ci A2 CăL2, Ce vină
dară vom putea da M3, celui VM3 aceluia A, poate] va putea AL 12 îi
35 semeţeşte A 12-13 ca aceia\ om. M2, pre unii ca aceia] asupra uno-
ra ca acelora Al 13 Implători] plinitori M3, lmplătoriu şi certăto­
riu AIL3UMIM2, de păcate ca \:tcelea AL2 13-14 nu ei] nu-i e M2, Ce
nu ei - sfârşenie] Şi pentru a'I�n. le trimite sfârşit M3 14 ei Dumnezeu
om. Al, au trimis lui] i-au trimisAL3U le-au trimis MIM2 au trimisu-Ie L2
40 15 Că] Precum M", cei] pre cei A'M", îi vedem că A' om.UI', au sfârşit
bun] s'au sfârşit (săvârşit A2L3) bine AL2L3U
[169]
169
şi lăudat, iară cei rai rău s'au sfârşit, după .cuvântul proro­
eului la psalom 33 zicând : moartea păcătoşilor este cumplită.
1552
Domnia Joldii Vodă, carele au domnit 3 zile.
Văieatul 7060, Septemvrie.
Dacă uciseră boerii pre Ştefăniţă Vodă la Ţuţora, cu 5
toţii s'au sfătuit şi au rădicat domn pre Joldea, şi,'i-au dat
pre Roxanda să-i fie doamnă, fata lui Petru Vodă, sora lui
Ştefăniţă Vodă. Şi de aci au purces Joldea Vodă pre Jijia în
sus să meargă la Suceava să facă nuntă, şi au mers până
la Şipote, neştiind nimica de venirea altui domn. 10
Pentru venirea la domnie <a lui) Alexandru Vodă Lăpuşneanul,
1552 Văleatul 7060, Septemvrie.
Înţelegând acestea pribegii din ţara leşască, ce s'au
lucrat la Moldova, de sârg s'au adunat cu toţii de s'au sfătuit
1 şi lăudat] şi cu laudă A' om. L'L5, iară] şi L2, s'au sfârşit] s'au 15
săvârşit A2 om. UL5 2 la psalom 33 zicând] şi a (a om. M2) înpăra­
tului David, ce zice la 33 psalom (psalm M2) zi când M'M2 în 33 psalomi 1\13,
este cumplită] cumplită-i M 1·2 după - cumplită se află în A în paran­
teză, iar L om. 3 Pentru domnia M'M2, lui Joldea (\2, Vodă om. M2,
carele -zile] 3 zile au domnit M'M2 4 Septemvrie 30M'M2, Data om. M3 20
3-4 Domnia - Septemvrie] Când au rădicat boerii ţării (ţării Moldovei L3
1554 om. L2) domn pre Joldea (L2 ad. 70(2) L2L3L' om. U 5 Dacă - boerii]
Îndată ce-au omorât boerii aceia M3, Ştefănuţă L3U 7 Ruxanda MIM2
doamna Ruxanda M3, să-i fie doamnă om. L3U, fata lui Petru Vodă
să-i fie doamnă M'M2 8 Ştefan L2, de aci om. M3, Vodă> om. UMIM2, 25
Joldea Vodă om. M3, pre] spre M'M2 9-10 şi au mers - domn om. M3
11-12 Pentru venire la domnie Alexandru Vodă Lăpuşneanu. Văleatul7060,
Septemvrie M'M2 Când au rădicat domn in ţara Ieşascâ pribegii ţării şi
1556 au venit în ţara Moldovei cu Alexandru Vodă, 7064L2U Când au rădicat
domn în ţara leşască boerii pribegi pre Alixandru Vodă şi au venit în 30
ţară, 70M L2, Titlul om. AUM3 13 aceasta A, pribegii din] boerii carii
era (carii fiind A 2) pribegi în A 14 de sârg] de grab A2, de s'au] de-au A2
13 Inţelegând - p. 170,2 şi îndată] Şi prinzind ele veste pribegii bowri
din ţara leşască de moartea lui Stefan Vodă, au rădicat domn pre Petrea
stolnicul, şi-i schimbară numele de-i zicea Alexandru Vodă, pre carele 35
[170]
170
de grabă, şi au aflat cum au vreme prindemână să-şi meargă
la moşii, şi îndată" au căzut după Sinavskii, voevodul rusesc
şi hatmanul coronii, ca să le dea ajutoriu să vie în ţară; ce
voevodul, înţelegându-se cu craiul, nimica n'au zăbovit, ci au
5 strâns oaste de grab şi au purces spre ţară. Ci sfătuindu-se
pribegii, carii era acolo, ca să nu vie fără cap, au rădicat
domn pre Petrea stolnicul în târg în Terebulea, şi i-au pus
numele Alexandru Vodă, pre carele I-au poreclit Lăpuşneanul,
şi I-au ales pribegii dintru sine.
10 Şi au întrat În ţară cu oaste leşască, pre cuvântul boe-
rilor celor de ţară ce trimisese mai dinainte vreme la pri­
begi în ţara Ieşască, ca să vie fără zăbavă cu cap, că ei vor
sili să se curăţească de Ştefan Vodă, cum s'au şi tâmplat,
că gătindu-se pribegii cu oaste leşască să între în ţară, boerii
15 cei de ţară aflară vreme să se curăţească de Ştefan Vodă,
şi tăind aţele cortului la Ţuţora l-au omorât, cum s'au po­
menit mai sus. De aci n'au aşteptat, pre cuvântul ce trimisese
la pribegi ca să vie cu cap, ci îndată au rădicat la domnie
l-au poreclit Lăpuşnanul. Intr'acesta chip, aflând vreme îndemână pr i­
begii să vie la moşie în ţară, îndată s'au sfătuit şi M3 '
1 de grabă] in pripă A2 om. U, cum că au Al om. 1.2, preinde-
20 mână Al pendemănă MI M2 2 la moşiile 101' AlIa moşia sa L2 la mo-
şie VU, Sirrkvskii A2 Sxn.xvskii M", rusesc] Rusiei VUM3 3 co-
ronnii Al coruniei A2L8, ca om. M3, le om. MIM2, ce] deci Ma 4 înţe-
legăndu-şi A2, înţelegând den craiul L2 om. L3L' 5 oast+ AL2 5-6
Ci sfătuindu-se - acolo] Ci pribegii carii era acolo sfâtuindu-se V unde
25 au socotit M3 6 pribegii] bOl<lru pribegi A2, vie] fie LZL3, Iară de U,
au] şi-au Ma 7 domn se află în M2 după stolnicul, După domn M3 ad.
cum s'au pominit mai sus, în târg om. A, Terebul VL3L4 8 nu­
me AUL2, pre carele] ce LZL3U 9 şi] pre carele L2L3L4 7-9 şi i-au
pus � sine om. Ma 10 Şi au întrat - p. 171,5 carele. Pasajul acesta are
30 în M3 o redacţiune deosebită: Şi pre cuvântul bo.sr-ilor- cestor den ţară, au
intrat In ţară cu oaste leşască, căci bon.rii ceşti din ţară, până a vini
bo-srii pribegi, vor sili să se curăţască de Stefan Vodă, precum au şi facut,
aflând vreme de şi-au omorăt pre domnul lor la Ţuţora, cum s'au scris
mai sus, unde n'au aşteptat pre cuvântul ce trimisese la bo.srii pribegi,
35 ca să vie cu cap, adică cu do\rm, ce îndată au rădicat pre Joldea să le
fie domn, cum sau pomi nit, şi�u vinit până la Şipotc. Deci pribegii în­
ţelegând de Joldea că 11 ce] ce-i M', dinainte] deinte M! 11-12
pribegii AZUL2L3 15 de-] din L2L3L4 16 tăindu-i A 2, l-au omorât la
(acolo la L2) Ţuţora L 17 mai]. şi mai MIM2
[171]
171
pre Joldea, cum s'au pomenit mai sus, şi au mers până la
Şipote pre Jijia.
Într'aceia vreme întrând şi pribegii cu Alexandru Vodă
în ţară, şi de sârg oblicind că ţara au rădicat cap pre Joldea
la domnie, carele merge spre Suceava să facă nuntă cu 5
Roxanda, de sârg au trimis Alexandru Vodă pre Moţoc vor­
nicul cu o seamă de oaste înainte, ca să prinză pre Joldea
Vodă, şi prinzându-i calea la Şipote, neavând el nici o ştire
de nicăirea, I-au împresurat oastea leşască şi I-au prins viu,
pre carele mai apoi, dacă au sosit Alexandru Vodă, l-au în- 10
semnat la nas şi l-au dat la călugărie.
Când s'au aşezat Alexandru Vodă la scaun la Suceava.
Dacă veni Alexandru Vodă Lăpuşneanul în ţară şi în­
semnă pre Joldea la nas şi-l dede la călugărie, de aci luă
pre Roxanda, fata lui Petru Vodă, să-i fie doamnă lui, care 15
era mai nainte să o ia Joldea, şi cu dragoste îl priimiră
boerii, şi mergând pre la Hârlău au tras la Suceava, şi au
1 pomenit] zis A, mai] şi mai A 2 Şipoate M2, pre) spre M2
1-2 pre Jijia până la Şipote L'Ls, şi au mers - Jijia om. L3U 3 In-
tr'acea M2 5 mergs AILM2 mergn. A2, spre) la UL5 6 doamna 20
Roxanda Ma, trimis] răpezit Ma, Alexandru Vodă Lăpuşneanul Ma
6-8 pre Moţoc-Şipote] nainte şi prinzăndu-i calea la Şipote Moţoc vor­
nicul cu o samă de oaste M2 7 o seamă de oaste) oaste leşască M3
7-9 pre Joldea - nicăirea] calea Joldii, tntămpinăndu-se cu Joldea Vodă
la Şipote, neavând Joldeanici o ştire L 8 Vodă om. Ma 8-9 ştire de 25
nicăirea] veste de pribegii aceia Ma 9 necăeri MI nicăiri M2, cea le­
şască A2 10 pre om. L 10-11 l-au semnat M3 11 După călugărie Ma
1552 ad. in anul acestaş 7060, Septemvrie 12 Când s'au aşezat la scaun
1557 Alixandru Vodă, 7065 (7065 om. LI)L De domnia lui Alexandru Vodă Lă-
1552 puşneanul, când s'au aşezat în scaun la Suceava. Leat (vălkto A2) 7060 A 30
Domnia lui Alexandru Vodă Lăpuşnoanul M3 13 in ţară om. L3U
13-15 Dacă-doamnă lui] Alexandru Vodă Lăpuşneanul, dacă au vinit în
ţară, au luat pre doamna Roxanda, fiica lui Petru Vodă Ma 14 luă]
luind LI 15 lui2 om. L 16 mai nainte om. M3, să o ia Joldea mai
nainte M2, Il] -1 Ma, I-au priimit Lau 35
[172]
172
şezut în scaun. De aci s'au cununat cu Roxanda şi au
făcut nuntă.
Într'acelaş an fu omor mare ŞI Iarnă grea. Decj,�dacă
se aşeză Alexandru Vodă la domnie, nu grijia de alta, numai
5 de pace în toate părţile şi aşezarea ţării. Iară cu doamnă-sa
Roxanda au avut 2 feciori, pre Bogdan şi pre Petru.
De mânăstirea Slatina şi de Pângăraţi.
Mai apoi, domnind Alexandru Vodă ţara, întru lauda
lui Dumnezeu au zidit mănăstirea Slatina cu multă cheltuială
10 şi osârdie, şi o au sfinţit Grigorie mitropolitul. La sfinţenie
zic să fie fost preoţi cu diaconi 116. Aceasta s'au lucrat în
anul 7066, şi o au sfinţit Octomvrie 14. 1558
Mai apoi şi Pângăraţii au făcut, mai mult de frică de
cât de bună voe, că de multe ori arătându-se în vis sfântul
15 mucenic Dimitrie, de-l îngrozia ca să-i facă biserică pre acela
loc, s'au apucat cu osârdie şi nevoinţă de o au făcut.
De aceste povesti, ce-s scrise mai sus, carele spun de
Iliaş Vodă şi de Ştefăniţă Vodă şi de Joldea şi de Alexandru
1 în] la VL2, cu doamna Roxanda MS 3 Intr'aeestaş an au
20 fost M3, omor] moarte MIM2, Deci] Şi MIM2 4 s'au aşezat L, de
altă M'Msde alte L" de alteleU, ce numai M! 5 şi] şi de UMa, doam-
na sa A2VMIM2 6 avut) făcut Al, prel] anume L3U, pre2 om. L3U
7 De] Pentru M, mănăstirea om. V, de om. M3, Slatinii şi a Pangara­
ţilor MIM2, Titlul om. L2L3U 8 Mai apoi om. Ma, ţara om. AI, înM2 se
25 află dupădomnind 9 Slatinii MIM2 10 oserdie Ma, O au] au L4 ou MI,
sfinţit-o A2L2LaUM2, La] Şi la A2 Iară la M3, sfenţenie MI 11 preuţi M,
cu] şi A ILaL4M2 şi cu MI 11-12 Aceasta - sfinţit om. Ma 12 O au]
s'au L2, sfinţit-o A2VLaUM', la Octomvrie V 13 Mai apoi] După
aceasta Ma, Pangaraţii MIM2 Păngaraţii Ma Păngăraţul AL, făcut] zi-
30 dit Ma 14 arătându-i-se AI>U i s'au arătat M3 15 de-l ingrozia]
îngrozându-l Ma, acel A2 \16 cu toată osârdia A, şi] şi cu M2M3,
şi nevoinţă] mare V om. AL2L3�4, de] şi AL, o om. L1U, făcut-o VU,
s'au apucat - făcut] deci cu osărdie şi cu nevoinţă s'au apucat de o au
zidit Ma 17 De om. AL, poveşti\om.Ma, De aceste poveşti] Această po-
35 veste L2L3L4, ce sânt scrise A ce se scrieV ce se scriu M" ce scrieL2VlUM2,
care VU, spune L2U, carele spun] adecă Ma 18 Ştefănuţă UL5 Şte-
fan V, Joldea Vodă AL, şi de"] ŞI de acest M3
[173]
173
Vodă, cronicariul cel <latinesc) tinde povestea mai deschis,
iară nu aduce aminte de toate semnele pre rând câte s'au
făcut. Iară letopiseţul cel moldovenesc, măcar că-i scris pre
scurt, însă arată toate semnele pre rând, carele toate le-am
tocmit prin poveste, care-şi la locurile sale. 5
Când s'au aşezat la scaun Ştefan, craiul unguresc, feciorul
lui lanăş craiu.
Iară în al patrulea an a domniei lui Alexandru Vodă,
trimis-au împăratul Suleiman hochim la Alexandru Vodă şi
la Petru Vodă, domnul muntenesc, ca să meargă cu oaste în 10
ţara ungureasca, după pofta lor să le pue craiu pre Ştefan,
feciorul lui Ianăş craiu, la scaunul cel de moşie a tătăne-său.
Împlând domnii zisa împăratului, mai marelui său, du­
su-I-au şi l-au aşezat la crăie, şi de aci se plecară Ungurii
a da bir Turcului, iar domnii se întoarseră cu toată oastea 15
lor, cine-şi la locul său, aducând mult jac şi dobândă de la
Unguri.
Pre aceia vreme fost-au iarnă mare şi friguroasă, de au
îngheţat dobitoace şi heri prin păduri.
1 cel] cest M3, <lalinesc> leşesc în toate mss 3 cel] cest MI 20
om. A2L2L3L4 moldovenesc] nostru L3L4, că este scris A că scrie U
4 însâ] iar Al om. M3, care LIU, carele toate] precum M3, le-am] au A
5 carele-şi A2L2 carile-şi M2 fiecarele-şi Al carele U fieşte care L3U, sale]
lor Al, la locul său LSU 6 la scaun om. LSU, craiu L3U 7 Ia-
naş A2L2L3U Ioanâş MI Ioann M2 6-7 Când - craiul Pentru aşezarea 25
lui Stefan, feciorul lui Ianăş crai, la crăia ţărâi ungureşli M3 8 Iară
om. UM3 9 împăratul] sultan M3, Suleiman om. M2 10 ca om. M3,
în] la M! 10-11 în ţara ungurească cu oaste M? 11 după pofta lor]
pre pofta Ungurilor Ma, craiul A2 12 Ianoş craiului A2 13 Împlând]
Înplinind AI, domnii zisa împăratului] domnii (domniei U) voia şi zi- 30
sa A IUL3U voia domnii şi zisa A 2 domnii porunca L2, marelui] marile M2
marelor L3 marilor U, său] lor AI săi L3L4 13-14 Împlând -se plecară]
Şi îndată după poronca înpărăţiei au mers şi I-au dus de I-au aşezat la
crăie şi de atunci s'au plecat M3 14la crăie] la crăia ungurească L2la
domnie, sau cum (cumu-i At) zic ei la crăieAU 16 la locurile sale L? 35
la ţara lor M3, jaf A2L2LsUM2 18 iarnă] iarnă grea A, friguroasă]
geroasă M3 19 dobitoacele AIUL2M2, herile L2L3 her-sle U fieri M2
fierile Al
[174]
l74
De domnia lui Despot Vodă Ereticul. Văleatul 7069, Noemvrie 18. 1561
Văleatul 7066, Ghenarie t, pristă vita-s'au Macarie epis- 1558
copul de Roman, ziditoriul şi începătoriul mânăstirii Râşcăi,
carele au fost la scaunul Romanului 27 de ani, şi cu cinste
I-au îngropat la mânăstirea sa la Râşca.
5 Pre locul lui fu sfinţit Anastasie, om destoinic a umplea
slujba păstoriei sale, carele, 14 ani mai apoi, au fost şi
mitropolit.
(
\
I
După al noulea an a domniei lui Alexandru Vodă Lâ-
10 puşneanul, s'au ivit Despot pre poreclă, iară numele i-au
fost Heraclu Vasilic, ce au fost de naşterea sa din ostrovul 1
Samos, carele au fost ştiind multe limbi: frânceşte, nemţeşte,
greceşte şi latineşte. Acesta fiind nemerit la ţara leşască, şi
între slujitori Ia războiu umblând, având şi viaţă între soţii, I
15 s'au încleştat cu o seamă de evangheliţi (că el încă n'au fost
pravoslavnic) şi s'au făcut fecior de domn, şi nu putea aeve
să se apuce să vie spre ţară, căci Alexandru Vodă viia bine I
1 Văleatul] Iară într'acestaş an M3, Ghenarie iJ Septemvrie M, pres-
tăvitu-s'au Me 2 Râcicăi AI 3 ani 27UM2 4 laI] în M3, Ia"] în Ma
20 om. L2 5 Pre] Şi în M3, a omplea L2 a plini M3 6 carele om. L2, ani
14 M2 6-7 14 ani -- mitropolit] 14 ani au fost episcop, mai apoi şi (şi
om. LI) la mitropolie au ajuns ALIL2 au fost 14 ani episcop, mai apoi şi
mitropolit au ajuns L'Ls 8 De] Pentru M'M>, DespotLIU DispotAL2L3M;
deşi forma Dispot e precumpănitoare, nefiind însă întrebuinţată consecvent
25 am preţerii forma Despot, Eriticul L2VM2M3 9 noulea] cincilea L2L3U
om. LI loc alb în M; noulea nu (igum, probabil, în arhetip, fiind lăsat locul
alb, aşa cum s'a şi păstrat în VM; în AL2L3U lacuna a fost însă completată
calculându-se anii de la începutul domniei lui Lăpuşneanu, pusă în A la 7060, 1552
iar înL2L3L' la 7065 (p.171, 29.30) 9-10 Lăpuşneanul om. La 10 nums Ms 1557
30 11 Vasilisc L2 VasIic M2 Vasilac MI VaIic LI Ilie M4 12 carele] carele
fiind italian A 13 greceşte om. L, şi' om. LI, Ia] ÎnL '\2-13 lati­
neşte, greceşte şi nemţeşte A 14 Ia războae Ms, având şi] avându-şi L3
15 evanghelegi MIM2, el încă n'au fost] şi el nu era M3 15-16 Paran­
teza om. LM2 16 fecior] că este fecior M3, şi2] şi ce L3U şi căci L2 şi
35 nice LI, aeve MI a"'ve LIL2L4M3 auve AIL3M2 amv'kA2 17 să se apuce]
să se pue MIM2 om. L2M3, spre] în\A la L', căci] căVL2M�, Alexandru
Vodă om. V, viill M1M2 vieţuia A2 trăia AI Iăcuia L, viia bine] avea
priitenie bună M3
li
.,'
I
, ,!� ..
l'
{'
[175]
I
I
(
\
I
175
cu Leşii, şi Leşii avea legătură tare cu Turcii pentru ames­
tecături ca acestea. Iară Despot pre ascuns cu protivnicii
săi se gătia, şi intre Cazaci şi-au făcut prieteni.
Acestea inţelegând starostii de la margine, au dat ştire
la craiu; craiu au trimis cărţile sale pretiutindirea, de cap 5
îngrozind carele se va băga să treacă peste învăţătura lui,
şi pre Despot să-I oprească la Pomoran. Ce măcar că deodată
s'au alinat lucrul, iar mai apoi Despot de iznoa vă mai bine
s'au gătit, luând într'ajutoriu pre Albriht Laskii, şi au întrat
în ţară cu Nemţi, cu Şvezi, cu Şpanioli, cu Leşi şi cu Cazaci. 10
Războiul lui Alexandru Vodă Lăpuşneanul când s'au bătut
1501 cu Despot Vodă la Verbie. Văleatul 7069, Noemvrie 18.
Alexandru Vodă, dacă au înţeles un lucru aşa de grabă,
cum Despot Vodă, fără veste au întrat în ţară de-l împre­
soară cu oaste streină, neavând de ce se apuca, ca din somn 15
deşteptat, de sârg şi cu puţini negata i-au eşit înainte la Jijia,
că ţara pizmind lui Alexandru Vodă n'au vrut să sae la
oaste. Şi întârnpinându-se cu Despot la sat la Verbie, i-au
1 şi] cum şi M3 1-2 mestecături A'M' 2 cu înpotrivnicii I,2
4 starost+i A2 -rost+L', la om.L2, de la marginea ţărâi leşeşti M" 5 20
craius] craiul A şi craiul L2 deci craiul UL5 iară craiu M2 iară craiu în­
dată M! om. L3 5-6 îngrozind de cap A' fi învăţături M'M2 învăţă-
tur'hMa porunca L'L", lui om.M 7 Ce] UndeM3 om.U, că om.M'M2
8 s'au] au A2, de iznoavă om. M3 9 s'au gătat MIMa, Albreht La 10
cU2] şi cu L2UM2, Şfezii M' Şveţii LI, CUB] şi cu ALM2, Şpănioli MI, 25
cu'] şi cuAL2LaUM2, cu Leşi] şi Lesii L", şi] i M2 om.M' 11 Lăpuşneanul
om. UL5 12 la Verbie cu Despot Vodă L, V ăleatul om. A2L2L3L., Noem­
vrie 18, 7069 A2 11-12 Războiul- Noemvrie 18] Războiul lui Dispot Vodă
cu Alexandru Vodă M3 13 Alexandru] Într'acestaş an Alexandru 1W,
înţelese L2U înţelesese La, un lucru aşa] aşa lucru Lau om. Ma, de 30
grabA2UL2LaM2 om. Ma 14 cum] căUM3 cu V, fără deM2M3, cum-
veste] fără veste cu Dispot Vodă cum V 14-15 Inpresură A'L'L", cu oaste
streină de-l înpresoară i\P 15 şi neavând M2, din] dintr'un A2L2M2
16 deşteptat] deşteptându-se A2Lau, de sârg] de grab A2, După Jijia M3
aci. la locul ce se cheamă Verbia M3 17 pizmind] pizmuind AL2M2, să 35
sae] să încalece Ma, la] în M3 18 Şi timpinându-se M'M! Şi cu cine au
putut au eşit şi tămpinăndu-se M", Despot Vodă A", cu Despot-Verbie]
la Verbie cu Despot L3U om. M3, ioan] şi-au Ma
[176]
176
dat războiu, în anii 7069, Noemvrie 18; ci cei puţini de cei- 1501
mulţi şi cei negata de cei gata n'au putut suferi, ci au dat
dos, şi Alexandru Vodă au fugit în jos.
lnvăţătură şi certare.
5 Zic unii că şi aco lea să fie fost războiul cu viclenie, că
cela ce pierde fiecând nu va să afle vina sa, ci mută la altul;
iară acestea de la Dumnezeu sânt tocmite, ca nimica să nu
fie stătător pre lume, ci toate de răsipă şi trecătoare; pre
cei de jos îi sue şi pre cei suiţi îi _ pogoară, ca să, fie de pildă
10 şi de învăţătură nouă, să cunoaştem că nu avem nimica pre
lume fără numai lucruri bune.
Când s'au dus Alexandru Vodă Lăpuşneanul la Ţarigrad.
Văleatul 7069, Noemvrie. 1501
Alexandru Vodă, dacă se bătu cu Despot şi pier du răz-
15boiul, fugi în jos spre Iaşi, şi de acolo îşi luă doamna şi fugi
la Huşi. Acolea se grijia ca să strângă ţara şi să ia ajutoriu
de la Turci, să se întoarcă asupra lui Despot Vodă, ci nimica
1 Noemvrie 18 om. L2VU, Noemvrie 18 în anii 7009 A om. Ma, ci]
unde M3 2 mulţi] mai mulţi VU, gata] gătiţi 1\13, n'au putut suferi]
20 nu pot sprijcni M2 3 dosul AL2UM2, şi om. M2, au] şi au M2, au
fugit Alexandru Vodă M3 4 Certare şi învăţătură Ma, Titlul om. L2L3L4
5 acolo VL3UM3, viclenie] vicleşug Ma, Că2] ci L Însă M3 6 pierde]
pierde războiul L, fieştecând A2, sa om. LI, ci o mută Ma, ci mută la
altul om. L 7 iară] ci UL3L' şi L'', tocmi te] toate tocmile Ma 7-8 iară
25 acestea -lume se află în A în paranteză 8 stătătoare A, pre '] în Ma,
şi om. MI 9 jj1 om. Ma, şi om. L2L3L'M8 10 învăţăturile M2, să] ca
săL, nimica om. L2L3U 10-11 că nimică în lume nu av-srn Ma It lu­
me] lume alt L", După bune M! ad. adecă fapte bune 12 Lăpuşneanul
om. L2UL5, la Ţarigrad Alixandru Vodă L2, Când - Ţarigrad] Pentru
30 Alexandru Vodă când s'au dds la Ţarigrad Ma 13 Data om.L2VL'Ma
14 s'au bătut M2, pierdură L' \ 14-15 dacă se -în jos] după ce au pierdut
războiul, când s'au lovit cu oaste lui Dispot Vodă, au fugit Ma 15 dk­
colea VL" îşi luă] şi-au luat Ma, fugi] au fugit M2Ma 1(1 Acolo A 2VU
şi acolea M2 şi acolo Ma, ca om. A2 17 Vodă om. VL3M:'
[177]
177
n'au folosit, că Despot, dacă s'au bătut cu Alexandru Vodă
la Verbia şi I-au răzbit pre Alexandru Vodă, nu s'au pornit
după dansul, ci s'au întors spre Suceava şi au apucat scaunul
şi cetatea Sucevei, cu toată averea lui Alexandru Vodă.
Deci pre slujitori îi umplu cu bani; boerii cu cuvinte 5
bune şi dulci îi îrnblânzia, şi se giuruia să le facă bine mai
mult de cât ar pohti ei. .
Aşa împlând pre toţi de nădejde, i s'au închinat ţara
de sus toată, şi s'au gătit de iznoavă asupra lui Alexandru
Vodă, şi au pogorât la Iaşi, apoi la Huşi, ca să poată apuca 10
pre Alexandru Vodă acolo. Ci Alexandru Vodă, auzind şi
văzând că-i golit de tot ajutoriul, s'au pogorât la Chilia, şi de
acolo s'au dus la împărăţie, ca să se ajutorească de acolo.
Când au trimis Despot Vodă la Împărăţie pentru steag.
Despot Vodă, după goană ce-au gonit pre Alexandru 15
Vodă până la Huşi, s'au întors înapoi şi au venit până la
Iaşi, unde au poftit vlădicii, pre Grigorie mitropolitul şi Anas­
tasie, episcopul de Roman, şi Efthimie, episcopul de Rădăuţi,
1 s'au bătut cu] au bătut pre M3 2 I-au] auL2L3U, şi l-au răzbit
pre Alexandru Vodă om. M3 3 dănsul] el M3 5 Deci] De unde M3, 20
i-au tnplut M3, beor-ii] pre boeri AL şi pre boer i M", îi umplu-cuvinte]
îi urnplură boerii de bani, şi cu cuvinte M2M4 6 bune şi om. AL, i-au
înblânzit M", le giuruia M" se făgăduiaA'L3L4 6-7 mai mult bine M'M!
7 de cât] d'kca MIM2, vor pofti ei AUL' ei VOI' pofti L3U ar fi poftit ei M2
8 umplându-i L2, pre toţi umplând L3U, împlănd -- închinat] cu acele 25
cuvinte dulci au împlut M' au umplut pre toţi de nădejde şi s'au închi-
nat M4 9 După iznoavă M2M4 ad. de oaste ca să vie 10 au pogorât]
por-nindu-se cu oaste s'au pogorât M2 pornindu-se au venit M" apoi] apoi
de acolo M! şi de acolo M', ca om. M3 10-11 ca să poată -- acolo om. M2
11 acolo] la Huşi MIM3, Ci] Iar M' 11-12 vazind şi auzind M' 12 -il 30
este A, ajutoriul său A, După ajutoriul M2 ad. n'au aşteptat la Huşi
pre Dispot ci 12-13 de acolo om. L' 13 s'au dus la Tarigrad la îm­
părăţie L2, ca de acolo să se ajutorească ALlL3U 14 Vodă om. L',
steagul L' steag de domnieL3UM3 15 Vodă om.L'M3, goana L'L! om.M3
16 înapoi om. A2, până2 om. M3 17 pre om. L2, pre Grigorie mitropolitul 35
se află în M' după ţării ele la p. 178, t, şi] şi pre A1 om. M2 18 de Ro­
manul A2, E()0imie AL3M'M3 E0imie UL2Ml Ef'6imieU, şi pre (pre om. A')
episcopul EvOimie de Radauţi (Rădăuţ A 2) A
33258
12
[178]
178
şi toţi boerii ţării, de i-au cetit molitva de domnie, şi i-au
pus numele Ion Vodă Despot.
De aci Despot Vodă au trimis ba eri de ţară la împă­
răţie pentru steag, şi cu bani umplând gurile vrăjmaşilor
5 şi-au aşezat domnia şi i-au dat steag. Iar dacă i-au sosit
steagul la Iaşi, de aci s'au dus la Suceava cu mare bucurie.
Iară Alexandru Vodă, dacă s'au dus la împărăţie, fu
trimis la Iconia.
Când s'au aşezat Despot Vodă la scaunul Moldovei.
10 Despot Vodă, dacă au dobândit domnia ŞI i-au venit
steagul de la împărăţie şi s'au aşezat la scaun, blând se
arăta, şi tuturor cuvios, şi aeve pravoslavnic, iară la taină
eretic, şi avea sfetnici de ai săi de o lege cu dânsul; mai
apoi şi-au ivit şi necredinţa lui.
15 Trimis-au după aceia soli la craiulleşesc şi la împăratul
nernţesc, dându-le ştire că s'au aşezat la domnie, şi pre soli
bine i-au priimit, şi au fost bucuroşi unuia ca aceluia, ce
slujise şi la curtea împăratului nemţesc şi la corona leşască.
Mai apoi puse pre ţară greutăţi mari; bisericele dezbrăca,
20 1 toţi] pre toţi Al, i-au'] au L4 1-2 şi-i puseră M3 2 nume AL2L3U
3 De aci] Apoi M2, De aci-Vodă] După aceia M3 3-4 la împărăţie] la Ţa­
rigrad la împărăţie AL 4 steagul A'L'M'Mt, şi gurile Ls, In dreptul
cuvintelor: şi cu bani umplând gurile vrăjmaşilor se a{tă în L2 urmatoarea
notă marginală scrisă ele aceiaşi mână: mai mărind birul 5 şi-au] şi
25 şi-au A2L2, i-au dat] i-au trimis şi A, Iar] Şi 1\13 om. L2L3U, au sosit L!
au sosit cu M3 5-6 Iar - steagul om. LI 7 s'au dus] au mers lYJ3
8 După trimis M2 ad. de înpăratul 9 Ion Dispot M'M2, la scaun la ţara
Moldovei A 2 la scaun L2L2U, Titlul om. M3 11 steag L2VL4 10-11 au
dobândit-la scaun] s'au aşezat la domnie M" 11-12 se arăta blând M'M"
30 12 arătă Ar, aeve] la arătare L5, pra vosla vnic] creştin dirept M3, la]
în VU 13 eritic L2L3 iritic LI, săi] lui A', de ai săi sfetnici L'VL\
dansul] el VU, mai] iar ma\A1 14 şi2 om. U 15 la craiulleşesc] în
(şi în L2) ţara leşască la craiu' (craiul VU) L Ia'mpăratul M! 16 dând
ştire L'L'Ls, şi] unde M" 17\ce]'I'I>A2 17-18 unuia-slujise] de unul
40 ca acela carile au fost slujit M2 . 18 sluj-sse A2 slujuse L', coruna L'LrL'M"
19 Mai - ţară] Iară mai apoi pus-au pre ţară nevoi şi M3, gr-sotăţi L2,
greutăţi mari pre ţară L
[179]
179
arginturile lua şi făcea bani, şi altele câte n'au zis ţara că
va vedea făcând acestea Despot Vodă. Iară Laskii, carele
venise cu dânsul, cunoscând că va veni asupra lor rău, s'au
dus înapoi.
Pentru acest Despot Vodă, de unde s'au ijderit şi in ce chip 5
şi-au scos nume de domnie.
Pentru domnia acestui Despot Vodă letopiseţul cest
moldovenesc foarte pre scurt scrie, că numai ce arată cum
au venit din ţara leşască cu oaste streină, şi s'au lovit
cu Alexandru Vodă la Verbia, şi au biruit pre Alexandru 10
Vodă şi I-au gonit până la Ruşi, şi de aci s'au întors la Iaşi,
unde i-au cetit vlădicii molitva de domnie, şi i-au pus nume
Ion Vodă, şi arată câţi ani au domnit; iară de lucrurile şi
războaele ce s'au făcut în zilele lui, nimica nu însemnează,
nici arată de ce rudă este. 15
Iară dumnealui Ureche vornicul, vrând să arate această
poveste a lui Despot Vodă mai deschis şi mai adevărat, îm­
preunând izvoadele, au cetit la croniculleşesc carele este izvodit
1 lua] le lua AM2, şi le lua arginturile L4, şi'] de AUL2L3 de le L4
1-2 şi altele - Despot Vodă] şi alte multe fapte fără de cale făcea, carele 20
nice au zis ţara că le va vedea. Ca acestea făcând Dispot Vodă Ma 2 fă­
când acestea] făcea aceasta L2, făcând acestea Despot Vodă se leaqă
în L2L4M; de [raza următoare, nu de cea precedentă 3 asupra lor rău]
lucrul rău asupra lor L2 4 dus] intors L2Lau 5 acest] aceasta M2
ac+ste MI om. Ma, ijderit UM2 ijder-st Al ijd"n.t A2L2LaMI ijd'hr",t L4M3 25
izdrăjit L5, in ce chip] cum Ma 6 scos] scornit M3, numele UM2
7 cest] acest A2M2 cel LIMI 7-8 Pentru - moldovenesc] Letopiseţul cel
moldovinesc pentru acest Dispot Vodă M! 9 din] de la M' tn Mt Des-
pot din AL, din ţara leşască om. Ma, oaste] oaste leşască AL, După
streină M3 ad. şi fără veste au intrat In ţară 10 Verbie A 2 10-11 la 30
Verbia - Vodă om. L2 11 de aci om. Ma, s'au întors înnapoi MIM2,
Eşi MI 12 şi i-au pus] şi-i pus-sr-i, M3, nume] nume (numele M2) de
domnie MIM2 13 Ion Vodă Dispot M3 14 r ăzboe MI, ce] acestuia
ce L2, zile MI 15 După este MIM2 ad. Dispot Vodă 16 dumnealui]
răpăosatul A om. M 17 a lui] pentru Ma, Vodă om. AL, mai deschis 35
a lui Dispot Vodă M2 18 izvoade L3U, croinicul AI cronicariul LM,
este] au fost M2
[180]
180
de cronicariul Bielskii, şi de acolo, aflând mai ales de Despot,
au scos această poveste ce mai sus scrie, că este Despot de
naşterea sa de la ostrovul Samos, şi cum s'au împrietenit cu
Laskii, şi au venit cu oaste spre Moldova şi au gonit pre
5 Alexandru Vodă şi au apucat scaunul, şi de aci toate pre
rând cum scrie mai sus, însă mai adevărat nu-l arată de unde
s'au ijdărit şi cum şi-au scos nume de domnie.
Iară eu Simion Dascalul, vrând cu adevărat ca să pociu
dovedi acest lucru mai ales şi mai deschis pentru Despot
10 Vodă, cetind izvoadele, am cercat şi eu la cronicul leşesc, şi
am aflat izvodul carele este chizmit mai dinainte vreme de
Alexandru Gvagnin pre limba latinească, şi de aci, de pre
acela izvod, l-au izvodit Marţin Paşcovskii din limbă lati­
nească pre limba leşască, de acolo şi eu am silit cu nevoinţă,
15 de am izvodit de pre acela izvod pre limba românească
1 croinicariul AI, Bielskie MI, Bielskii (Belskii M3) cronicariul UlVP,
şi om. M3, ales] deşchis L', şi mai ales aflând de acolo MI şi mai adeve­
rind de acolo M2, de"] pentru M3 2 ce scrie mai sus AI ce I<Iste mai sus
scris M2 ce au scris mai sus Ma ce o scriem L2, că este] că acesta VU,
20 Dispot Vodă M2M3 om. L2 2-3 de la (din L2) ostrovul Samos de naşterea
sa AL 3 de la] din Ma, prietenit U priitenit M3 4 spre] la M3, au
gonit din ţară Ma 6 scrie] spune AL3L4, însă] iară M3 7 ijds­
rit M" ijd·b.I"b.t ALMI ijd-sr.st M3, domnie] domn A 1 8 Iară] Pentru ce M3,
eu om. AL4L5M, în L3 cuvântul eu a fost ras după ce fusese scris, iar în L2
25 e lăsat locul alb, Dascalul Simion M", ea să, poei UU ca să poată AL3UM
9 dovedi] adevăr-a şi dovedi V, mai ales 1 mai adevăr-at şi mai ales MIM2
om. M3 10 cetind izvoadele om.M3, am cercat L2 a cercat LI au cer­
cat AL3UM, şi eu U şi el AVL4 om. M, cronicul A cronicariul UL3UM
10-11 şi eu la - vreme] şi am aflat izvodul carile chizmit la cronicariul
30 leşesc, care I<Iste mai denainte L2 11 am aflat VU au aflat ALBUM,
izvodul] izvoadile M2, chizmit] izvodit AI scris Ma, mai deinte M' de
mai nainte Ma 12 Gvagnen AI Gvanic Ma Gvannic MI Gvagnnic M2,
Gvagnic Alixandru Ls, limbă L'M'M>, di pre As dupre A'L'L! 13 acel A',
l-au] l-am Mi, Marţin M", în celelalte mss: Marţic; această ţormă a [ost ele
35 sigur şi în arhetip, limba AI�IU 13-14 din limbă latinească] de pre
Iătinie M3 14 limbă L2M2M3\ de acolo] şi d+colo L2 iar de acolo M2
d+ca LI de Ma, eu] el VU Simeon Dascalul A, au silit ALIL3U 15 au
izvodit AVU, di pre A2 dupreL' pre Al, de pre acela --- românească
om.LI 14-15 şi eu am silit-românească] de pre acela Izvod l-au izvodit
40 (l-am izvodit MI) şi Dascalul Simion den leşeşte româneşte MIM2 au izvodit
şi Dascalul Simeon de pre leşească pre limba românească, M3
[181]
181
această poveste a lui Despot Vodă, de unde s'au ijdărit şi în
ce chip şi-au scos nume de domnie.
Marţin Paşcovskii.
Pentru acesta Despot Vodă scrie Mar-ţin Paşcovskii, cro­
nicariul leşesc, că oarecând au fost un Despot oarecarele 5
lăcuind la Moldova, om de cinste şi de folos foarte, carele
intru nimica n'au fost mai jos de cât cei de frunte, având
şi un nepot anume Vasilic. Acesta Despot şi cu nepotu-său,
viind Alexandru Vodă la domnie, de frica lui cu toată averea
lor au pribegit din ţară şi au tras spre Râm, unde nu multă 10
vreme petrecând, au perit nepotul lui Despot la un războiu.
Şi de acolo mutându-se Despot la alt ostrov, şi-au cumpărat
1 a om. A2, această poveste a lui] pentru M3, Vodă om. A2L2L3L4,
ijdirit LI ijd-sr-st A2L2L3L'MI izvodit M3 1-2 în ce chip] cum Ma 2 nu-
mele MI 3 Marţin Paşcovskii om. LM 4 - p.182,,2 In dreptul acestor 15
rânduri se află, în L3I} următoarea notă marginală: Iar Volfang de Betlem,
istoricul unguresc, scrie că acest Despot Vodă au fost de la Crit, şi cum
că era (iera AI) om isteţ şi umblat pen lume, şi cum că cu puterea lui
Ferdinand (Ferdenand A2) înpăratul, dându-i oaste cu 2 ghenerali (ghi­
nărali A2) anume Francisco Zajo şi Antonie Şechelio, au dobândit domnia 20
Moldovei, făcându-se pe sine fecior lui Iacov Heraclida, domnul Epiro­
ţilor. Lista 2Hi. Leatul (Leatul om. A 2) de la Hristos 1561. Şi iarăş tot acest
Volfang Betlem şi Într'alt loc zice, pomenind de acest Despot Vodă când
s'au învrăjbit cu Ioann Sighizmund pentru doao cetăţi ce fusese date de
Mateiaş craiu mai înnainte vreme, şi iar zice că au fost Despot critean, 25
aducând mărturie şi cuvintele craiului Sighizmond, zi când că toţi Cri­
tenii sânt mincinoşi. Lista 223. In La aceasta notă marginală e scrisă de altă
mână; sfârşitul ei de la: şi iar zice înainte iipseşie fiind tăiat cânel s'a legat
ms; ea există şi in L5, dar introdusă in text înaintea r. 4 4 acest Al,
Pentr'aceasta MI 4-6 Pentru acesta - Moldova) scrie Mar-ţin Paşcov- 30
skii, cronicariul leşesc, că oarecând acest Dispot de zice era Iăcuitoriu
în Moldova Ma 6 Iăcuind] lăcuitoriu MIM2, care A' 7 Întru nimica]
într'o nimica L" nemic M'M? om. M3, n'au fost] nu era M", jos] de jos A2M3,
având] şi au avut M" 3 Vaslic M2M4 Vasili« LI, Acesta) Deci acesta Ma,
şi' om. M3, nepotul său A2M2 nepotu-său Vasilic Ma 9 Alexandru Vodă 35
Lăpuşneanul Ma, de) ei de Ma, averea] avuţia L'L! 9-10 de frica lui
au pribegit de în ţară cu toată averea sa L2 au prihegit din ţară de frica
lui cu Loată averea lor M2 10 lor] lui ALtL3L\ tras] trecut M2 11 pe-
trecând] trecând AL 12 Despot om. L2
[182]
182
ocine şi s'au aşezat, unde, nu după multă vreme, au murit şi
Despot, rămâind toată avuţia lui pre mâna slugilor sale.
Şi fiind unul dintre slugi de rudă grec anume Heraclu,
carele era mai de folos şi mai de cinste de cât toţi, şi mai
5 credincios la Despot de cât toate slugile, fiind şi om isteţ la fire
şi ascuţit la minte, au chemat pre toţi tovarăşii săi, pre slugile
lui Despot, şi le-au zis: Fraţilor, iată stăpânul nostru muri şi
averea lui toată pre mâinile noastre rămase; şi iată cumu-i
obiceiul la acesta loc, că dacă moare omul, şi nu va avea
10 feciori sau altă rudă, iau judecătorii toată rămăşiţa mortului;
şi acum, de vor oblici de moartea lui Despot, vor veni de
vor lua toată avuţia stăpânului nostru, şi noi vom rămânea
cu nimica. Iară de veţi vrea să mă ascultaţi pre mine şi să
faceţi cum voiu zice eu, noi fără grijă vom fi dintracolo,
15 şi avuţia stăpânului nostru noi o vom pojivăi, numai să
priimiţi un cuvânt, să mărturisiţi către toţi că sânt eu
nepot lui Despot, şi Despot au murit, iar avuţia lui pre mâna
mea au rămas, şi să mă pârâţi la judecători cum nu voiu
să vă plătesc simbriile, că ei nu ştiu că Vasilic, nepotul lui
20 Despot, au perit la războiu; ci văzând ei că mărturisiţi că
sânt eu nepot lui Despot şi mă pârâţi pentru simbrii, vor crede
t ocin-s A', unde] şi M2, nu după multă] după puţină L'L' 2 avu-
ţia] averea Ma 3 dentre MI dintru A2VL3M2 dentru AlU, Şi fiind:-'­
slugi] Între carii era unul M3, de rudă om. M2, grec de rudă MI 4 de
25 cât toţi om. M2 4-5 şi mai credincios om. Ma 5 După credincios MIM2
ad. de cât toţi, slugile sale VL3L4, de cât toate slugile om. M, şi om. Ma,
la fire om. Ma 6 şi la minte ascuţit L2, au] acela au M3, tovaroşii ALa
7 le-au zis lor M2le zise AL, stăp-sn-s-nostru V, au mur it M''M" 8 mă­
nule L2VL4Ml, pre mâna noastră au rămas M3, toată averea lui au
30 rămas pre mâinile noastre M2 8-9 iată - obiceiul] obiciaiul iată cum
raste M" 9acestaşU, va aveaţ are A? 10feciorMz, rămăşiţa toată
a mortului A, iau rămăşiţa mortului judecătorii toată V 11 acuma AI
acmu A2M, moarte.Ms, lui Despot] stăpânului nostru lui Dispot lVP 12
avuţia] averea stăpânu nostru A2L2 lui M3 13 să-] ca să A2 14 cum]
35 precum ALa, grije A2U 15 avuţia] averea M3, stăpânu nostru L2,
După nostru M2 ad. ne va fi de folos că, pojevăi MI stăpâni Al, noi vom
pojivăi-o M2 16 După un cuvânt Vad. ce vă voi zice, să] să mă AUL3L4
ca să mă V, către toţi] toţi ş� către toţi M2 pre mine A2, au om. ALM3
17 iar] şi AL, avuţia] averea Ma 18 pârâţi] mărturisiţi A�, judecători)
40 giudeţ .. Ma, voiu om. M2 19 să om. M2, Vasilic] Vasile M2, nepot M'
20 perit] murit As, ci] şi M" căM1M2, mă mărturisiţi A2LM2Ma 21 eu
om. ALMa, simbrie VVU
T
[183]
183
cu adevărat că sânt nepot lui Despot, şi nu vor lua avuţia
stăpân ului nostru, ci-mi vor zice să vă plătesc simbriile. Deci
vom împărţi toată avuţia dinpreună, şi eu voiu lăsa să luaţi
voi tot ce va fi, numai să-mi daţi mie catastişele şi zapisele,
câte sânt toate, şi ceva bani de cheltuială, cât vă veţi îndura 5
voi, că vouă nu vă sânt bune de nimica acele hârtii, nici
vă sânt nici de o treabă; şi de aci ne vom răşchira, carele
încătro îl va îndrepta Dumnezeu. Deci ei cu toţii prii miră
aceste cuvinte, şi j se jurară, cum nu numai înaintea jude­
ţului sau către alţi oameni, ce şi printr'alte ţări îl vor măr- 1.0
tur-isi cum este Vasilic, nepotul lui Despot.
Aşa meşterşuguind într'acesta chip Heraclu cu tova­
răşii săi, au împărţit avuţia lui Despot, şi el au apucat
catastişele şi zapisele, între carele au fost şi diresele cele de
domnie a lui Vasilic, nepotul lui Despot, carele perise la 15
războiu, şi au luat şi din bani oarece, ca să-i fie de cheltuială,
şi împreunând numele, tovarăşii săi i-au zis Heraclu Vasilic,
nepotul lui Despot, luând numele celula ce perise la războiu.
1 avuţia] averea Ma 2 stăpănu nostru A2VM2, ci-m AUUM2
ce-m MI ce-mi VLa şi Ma, vă om. A2 3 avuţia] averea Ma avuţia stă- 20
pânului nostru A2 4 tot] tocma M, să-m AIMt, mie să-mi daţi L", ca­
tastijele şi zapise MI zapisele şi izvoadele M3 5 căte sant om. Ma 6 voi
om. A, voao în mss, bune om. A2, acele] aceste M2, acele hartii] hârtiile
acestea LBL., nici] nu LI 6-'7 nici vă - treabă om. M3 7 nici de] de
niciLIL3U deA, răschira Ls despărti L", careU 8 incotro-l M" încătrău 25
îl U, îndirepta L2NPM3, Deci om. UMIM2, ei om. M3, 9 şi-i giurară M3
9-10 judeţului] giudcţ-slor M3 judecăţilor L3U judecătorilor AL2 10 alţi
oameni] alţii M3, îl J ca-l L2 11 este] el este Ma, Vaslic M" 12 meşter­
şugând LI meşterşuguindu-i A2VU, într'acestaşi A2M2, Aşa - chip] In-
tr'acesta chip meşterşuguind M3, Hareclu M2 12-13 cu tovarăşii săi] 30
tovaroşii săi au mers la judecători, de l-au pârât cum le opreşte el sim­
briile şi el h'\ toată averea unchi-său, rugându-se ca să-i poruncească să
le plăt+ască simbriile, şi aşa au făcut, că după ce I-au mărturisit cum
i-au învăţat el, poruncind să le plăt+scă simbrlile Ls 13 săi] lui M3, aui}
şi ei au M», avuţia] averea Ms, şi] iar M? 14 catastijele M' izvoa- 35
deIe M3, care L2, au fost] era M3, dir-kse L2M3 dr+sele LI, cele J hri­
soave U om. Ma 15 a om. L2, nepotul] nepotului său al A2 17 înpreu­
năndu-i A2U, săi] lor LI, numele tovarăşii săi] tovaroşii numele său A2
numele tovaroşului lor Al numerile (sic) tovarăşii săi (lui M3) MIMa tov a­
roşii lui numele amăndoao M2, i-au zis ei M2 om. Ma, Vasic L2, Hareclu 40
Vaslic M2 18 nepot MIM2, luând] luând şi M2 adecă luând M3, celuia
ce perise] celui perit M3
[184]
184
Şi de aci răşohirându-se toţi în toate părţile, Despot au
apucat nume de domnie, şi au trecut la ţara nemţească,
căruia, dacă i-au luat seama chesariul nemţesc, cu dragoste
l-au priimit ; carele, dacă şi-au arătat dire se le cele de domnie,
5 l-au crezut cu adevărat că este nepot lui Despot, şi era la
cinste mare; însă lui nu-i era de cinste, ci socotea cum ar
putea face să dobândească domnia la moşia sa la Moldova.
Carele umblând pentru domnie, au lăsat Nemţii şi au trecut
la Leşi, şi slujind coronii leşeşti şi umblând între voinici la
10 războae, s'au împrietenit cu Albriht Laskii, voevoda Siraskii,
carele, dacă i-au luat seama, cu toată ne voinţa au silit ca
să-I ducă la domnie, adeverindu-se Despot, că oricât va cheltui
pentru dânsul, îi va întoarce mai cu asupră cheltuiala. Înţe­
legând Laskii aceste cuvinte s'au înfârtăţit cu dânsul.
15
Când au otrăvit Alexandru Vodă pre Despot.
Inţelegând Laskii şi cu Despot de multe asuprele ce
făcea Alexandru Vodă' boerilor săi, gândiră că pre lesne se
vor împrieteni cu o seamă de boeri de ţară, şi sfătuindu-se
amândoi, au lăsat Despot să strângă Laskii oaste, iară el,
20 făcându-se om prost, fiind necunoscut, s'au dus în ţară la
Moldova, că fiind om cu minte mare, umblând cu taină pre
la boeri pre toţi i-au făcut prieteni. Mai apoi, umblând cu
1 de aci om. M3, răschirăndu-se M3 2 numele UL5 3 ţesa-
riul V înpăratul M3 4 carele] şi Al om. A2, carele _.- domnie] unde şi
25 dir+sele cele de domnie dacă le-au arătat M3 6 însă lui - cinste om.L3L'
6-7 ar putea] va putea M3 ar V va MIM2 7 face] să facă V face cum-
va AVL8U, la moşiile sale Vom. M3 8 s'au lăsat pre Nemţi M3 9
şi'] unde V, corunii L' coruniei A2VVL3, şP om. Ma, întru lVP, vo­
nici L2MIM2 oşteni M" 10 războiu M, AlbrehtM2M3, voevodul AVVL3,
30 Svraskii MIM2 11 silit] nevoit VVU, ca om. L3UM3 12 adeverin-
du-i-se At, oarecâtVVMlM2, 13 dansul] e1M3, asupra] asupreală M'M"
13-14 Aceste cuvinte înţ,elegândh-le Laskii A2 14 aceste] de aceste M3,
înfărtiţiL'Al 15 Când] Cum M,3 16 cu om. UV 17 gândiră] au
socotit lVP 19 să] ca să A2UL3M2 20 necunoscut] om necunoscut L
35 s'au dus] au mers M3 20-21 în ţara Moldovei L'L5M3 21 că] şi M3
22 pre] şi prc Ma, Mai apoi] Şi V, umblând] au înblat.M"
[185]
185
înţelepciune mare, s'au apropiat de au grăit şi cu Roxanda,
doamna lui Alexandru Vodă, care i-au fost sor bună. Roxanda
au spus lui Alexandru Vodă de dânsul, şi s'au rugat să aibă
socotinţă ; nici Alexandru Vodă i-au frânt voia, ci I-au priimit.
Mai apoi, după multă vreme, prepuindu-şi Alexandru Vodă 5
pre Despot, I-au otrăvit pre ascuns; carele, dacă s'au priceput
într'acesta chip că-i otrăvit, s'au dat la doftor de l-au păzit
şi nimica nu i-au fost.
Iar Laskii în ţara leşască, zălojindu-şi multe sate şi
ocine şi luând bani de pre la alţii, strângea oaste. 10
Iar Despot, dacă au eşit de la doftor, îndată au fugit în
ţara leşască, şi s'au dus la prietenul său, la Laskii, şi i-au
povestit de toate câte au petrecut la Moldova.
Când au purces Despot şi cu Laskii lntâlu spre ţara Moldovei
cu oaste. 15
Laskii, voevoda Siraskii, dacă au strâns vre-o 4000 de
oameni pre leafă, luând pre Despot cu sine au tras spre
hraniţa românească, unde sosind la Nistru şi gătindu-se să
între în ţară, au prins de veste Alexandru Vodă, cum Des­
pot vine cu oaste lesască asupra lui şi au sosit la margine; 20
1 mare om. M3, cu om. M3, Roxanda om. LI 2 Roxanda] Iar
Ruxanda M2 Iară doamna Rocsanda M3 4 nici] şi nici L2 de care lucru
nici M2, i-au Înfrânt A 2 nu i-au Înf'rânt A lL2UUM' 5-6 după multă­
Despot] Alixandru Vodă, prepuindu-si pre Dispot, nu după multă vreme
au poruncit de V 6 carele] apoi V, s'au priciput M3 s'au simţit L el 25
pricepându-se M2 7 într'acestaş chip Vom. M3, că e LI că este M2
cum că-i Vom. A2, dohtor LI douor MI dottori AV, l-au] s'au NV
10 ocini UM3, alţii] unii alţii L3U, şi strângea A2 de strângea M' au
strâns V 11 dacă] într'acea dată L', dohtor LI doftori A lM3 12-13 şi
i-au povestit) şi i-au spus UL5M2 povestindu-i V 13 au petrecut] pe- 30
trecuse AVL2 au pătimit L3U 14 Laskii cu Dispot L', întâiu om. MIM2,
spre Moldova LM2 15 cu oaste om. V 14-15 Când- oaste] De venirea
lui Dispot cu Laskii la Moldova M3 16 voevodul V, vre-o] vr-ie MI Ia
vo LI Ia L2 17 pre '] în VL3U, sine] dânsul LI 17-18 au tras spre hra-
niţa rumânească, luund şi pre Despot cu sine L3L4 18 românească] 35
Moldovei A moldovenească Ma, unde] şi M' 18-19 în ţară să Între LI
19 de om. A 19-20 Dispot Vodă A1lYF 20 vine] ine V
[186]
186
asa Alexandru Vodă de sârg se gătează cu vre-o 40.000 de
oameni, şi le ese înainte la Nistru, aşteptând pre Laskii şi
pre Despot.
Când au venit veste la Alexandru Vodă că au murit Despot.
5 Inţelegând Albriht Laskii şi cu Despot, cum Alexandru
Vodă le-au eşit înainte la margine cu atâta putere, n'au cu­
tezat să între în ţară, ci sfătuindu-se s'au întors înapoi, cru­
ţându-se pre altă dată, şi au răşchirat oastea toată pre la
sate, lăsându-le cuvânt, când le va da veste, să fie toţi gata.
10 Iară pre Despot I-au închis Laskii într'o taină a sa, unde
nime nu întra acolo fără numai Laskii, şi au scos cuvânt la
gloate cum Despot s'au războlit. Şi aşa din zi în zi arătân­
du-se Laskii cu voe rea către toţi pentru boala lui Despot,
şiîmblând trist, nu după multă vreme, întru una de zile au
15 eşit Laskii afară la gloate, arătându-se posomorât la faţă şi
cu haine negre, arătându-se jalnic şi cu voe rea, mărturisind
către toţi cum Despot au murit; şi au învăţat să grijască ce
trebueşte de pogrebanie, şi au învăţat de au făcut un sicriu,
şi l-au băgat în taină unde era Despot, şi în sicriu au pus
20 o piatră mare, şi au smolit sicriul bine, cum ar fi om mort
Intr'însul, zicând că au smolit pre Despot în sicriu; de aci,
1 sârg] grab A 2, găttză MI găt+azâ L2 găteşte ALsUM2 gătia V,
aşa - gătează] şi de sârg s'au gătit M3 1-2 de oameni] de oaste L"U
om. A2 2 le h'lse MI le t.lse LM2 le-au eşit AM3 4 Când] Cum M3, la]
25 lui M3, că] cum L2 cum că A2, Despot Vodă Li, Dispot au murit L2
6 la margine om. M3, cu atâta putere la margine L2 la margine cu toată
puterea sa M2 7 sfătuindu-se om. AUUU 8 toată om. Ma 9 lă­
sându-Ie] lăsând U dăndu-le M2M8, va] vor Ma, veste] ştire AUUU
12 gloat's AIV 15 gloat"h AI 16 negre] de jh'lleM3, jelnic MI jxlnio M!
ao 16-17 cum au murit Dispot mărturisind către toţi L2 17 către toţi om.UL\
cum] că Me, ce] cele ce A.' \ 18 trebuh'lşteVMI-l<IşteM2trebuh'lAIVL3U
trebue Ma, de'] la AL2UU, pogribanie L4 ingropat Ma, aII învăţaL] au
poruncit A poruncind U, un (hn. Ma, sicreiu A2 secriiu M! sicreu M2 S"h-
criiu Ma 19 taina UMI, sicriiu A2 sicreiu U svcrîu M2, au pus în si-
35 criu AL 20 secreiul MI, ar fi] ar fi fost AI 21 în sicriu] tntr'Insul AU,
de aci] şi de aci AL şi M8
[187]
187
aducând preoţi mulţi, cu toate gloatele sale şi cu multă jale
au făcut îngropare şi au astrucat acel sicriu.
Deci vrând Laskii ca să crează toţi că au murit Despot,
au trimis cuvânt şi scrisori în toate părţile, dând ştire de
moartea lui Despot, iară pre ascuns cum putea mai vitejeşte 5
se gătia. Şi fiind acolo şi iscoadele lui Alexandru Vodă, şi
văzând ei cu ochii lor cum Despot au murit şi I-au îngropat,
de sârg au alergat la Alexandru Vodă, aducându-i veste bună
cum Despot au murit, şi au văzut cu ochii săi unde I-au în­
gropat, şi cum este Laskii jalnic pentru moartea lui Despot. 10
Crezând Alexandru Vodă cu adevărat aceste cuvinte că au
murit Despot, cu mare dar au dăruit pre vestitoriul acela,
şi bucurându-se că s'au mântuit de vrăjmaşul său, au slobozit
oştile pre acasă.
Când au mers al doilea rând Laskll cu Despot cu oaste spre
ţara Moldovei asupra lui Alexandru Vodă, şi s'au bătut cu
Alexandru Vodă la Verbia. Văleatul 7069, Noemvrie 18.
Albriht Laskii, voevoda Siraskii, scoţând cuvânt în toate
laturile cum Despot au murit, şi înţelegând cum Alexandru
15
1 aducănd] adunănd L'L', toate om. Ma, cu toate gloateleţ şi tcu L') 20
alte gloate ale L'L'U 2 Ingropar+ A2L2L'UM2, au făcut îngropare] l-au
Ingropat.Ms, şi au astrucat om. AIM3, acel] acelui Al 3 toţi] cu toţii A2
4 scrisoare MI, scrisori şi cuvânt LM3 6 se găta MIMa, Şi] Iar MIMa
om.L, şilom.L, iscoade de a lui M! iscoade şi de laL3L4 7 ei om. UMa,
lor] săi UL', cu ochii lor] cu adevărat L3U, cum] că L" Despot au 25
murit şi] au murit Dispot şi L2 pre Dispot M3 8 de sârg] cum mai de
sârg M>, de sârg-Vodă.om.Lau, ducându-iAL 9 cum că Al, săi]
lor Al 10 jalnic] în j+le (jale M2) mare M 11 Şi crezând Al, cu ade-
văr at om. L4, aceste cuvinte cu adevărat A, aceste cuvinte Alixandru
Vodă cu adevărat L2, că] cum A2L' cum că Al, cu adevărat __ o cuvinte 30
că] acele cuvinte cum că adevărat Ma 14 pre acasă] de s'au dus pre
la casele lor MIIW pre acasă de s'au tnprăştiet fără grijă Ma 15 CUI) şi
cu LIL'L3 15-16 spre ţara Moldovei] la Moldova UL5 16-17 şi s'au
bătut cu Alexandru Vodă] şi s'au bătut UL5 şi şi-au dat r ăzboiu A 17 la
VerbieL la sat la VerbilllAl, Văleatulom.A2L2LaU 15-17 Când-No- 35
emvrie 18] Pentru Laskii cu Dispot când au vinit de al doile rând cu
oaste spre ţara Moldovei asupra lui Alexandru Vodă M3 18 Albert Ma
19 lături le LI părţi M3, cumi că Al, cum Despot au murit] de moartea
lui Dispot M", cum"] cum că A! că M"
[188]
188
Vodă oştile sale le-au răşchirat, află vreme preîndemână
ca să lovească fără veste de iznoavă asupra lui Alexandru
Vodă, şi de sârg au trimis la poruşnici, cum mai curând ca
să strângă oastea toată la un loc, unde dacă s'au adunat,
5 s'au aflat vre-o 12.000 de oameni. Şi de aci au zis Laskii lui
Despot să se scoale din morţi, adecă să iasă de la taina de
unde era închis, şi de sârg mergând spre hraniţa românească,
fără veste au trecut Nistrul, unde înţelegând aşa de grabă
socotitorii lui Alexandru Vodă ce era la margine, de sârg
10 au alergat la domnu-său, la Alexandru Vodă, de i-au dat ştire,
cum Despot îl împresoară fără veste şi au întrat în ţară.
De care lucru, cu adevărat ştiind Alexandru Vodă că Despot
au murit, n'au crezut, ci au învăţat să tae capul aceluia ce
au adus această veste, dându-i vină că face spaimă ţării, că
15 el ştie bine că Despot au murit. Însă nesăvârşindu-se olăcarii,
viind unul după altul, şi tot o poveste spun, cum Despot so­
seşte, înţelegând acestea Alexandru Vodă, deşteptându-se ca
dintr'un somn,. un lucru aşa de grab neavând de ce se apuca
fiind oastea răşchirată cine-şi pre acasă, au apucat puşcile
20 cu vre-o 1.500 de oameni ce-au putut strânge de grabă, şi au
1 sale om. LI, au răşchirat oştile sale M3 au răşchirat oştile sale
pre acasă-şi fieştecare U, aflară U, prindemână A2LIL2V prendemâ­
năL4MIM2 2 fără deL3L4Ml, de iznoavă se află înM3 după lovească
iar înL2 după Vodă din r. 3, asupra lui] pre M" 3 de sârg] Indată M",
25 poroşnici MI, ca] ca să A2U să M2 om. M3, 4 toată oastea M2, oastea
la un loc toată L2, unde] carii M3, s'au] au A, După adunat A IL3L< ad.
oastea toată, L2 ad. toată oastea, iar A2: oastea 5 După aflat A2 ad. de
toată, vre-o] la vre-o LI ca la Ma, de oameni] de oaste Ma om. U, Şi de
aci] Atunci Ma 6 de la] din Ma, taină A2UM2, de? om. AL'lL4M2 7 ro-
30 manească] moldovinească M3 Moldovei A 8 unde tnţelegănd] de care
lucru văzînd M3 10 la domnul lor AI, la2 om. UV 11 cum că AI
că Ma 12 cu om. MI, ştiind adevărat Alexandru Vodă M2 Alexandru
Vodă ştiind cu adevărat M3 13 ci] şi LVP, au Invăţat] au poruncit L4L5,
să-i tae LI 14 această] aiasta L3L4 acea Ma, aceste veşti LI, dând
35 vină MI, Că2] şi U 15 că] cum A2 16 viind] vinea L2, poveste]
veste Al.Al.', spun] spuind M',', cum că A! că M", Dispot Vodă M' 17
acestea] aceasta A 2 17-18 tnţelegănd - somn] care Inţelegând Alexan­
dru Vodă, ca din somn deşteptându-se Ma 18 dintr'un} din AIMl, un"]
de un Al la un M3 văzând un L2 19 fiindu-i L2Ma, oastea lui AIlVP,
40 răşhir-ată LI, cine-şi] fieşte care L2, pre acasa] pe Ia casa sa L3L4 20
cu] şi cu M2M3
[189]
189
eşit înaintea lui Despot la Jijia, la sat la Verble, şi au tocmit
puşcile împotriva podului, ca să poată sprijini pre Despot;
unde făcând năvală mare pedestraşii lui Laskii, au apucat
puşcile şi le-au întors spre oastea lui Alexandru Vodă; unde
impresurând pre Moldoveni cu focul puşcilor, şi din sineţe 5
cu plurnhi ce pica ca ploaia, de multe rane n'au mai putut
suferi Moldovenii, părăsind pre domnu-său Alexandru Vodă
au dat dos a fugi, şi au rămas izbânda la Leşi.
Iară Alexandru Vodă, văzându-se golit şi părăsit de tot
ajutoriul, au fugit in jos spre Huşi, şi de acolo s'au dus la 1()
Turci. Iar Laskii au tras la Suceava şi au aşezat pre Despot
la scaun, iară el, nu după multă vreme, s'au dus înapoi, lăsând
lui Despot oaste, Joimiri şi Nemţi şi Unguri, ca să-i fie de
apărare dincătro va avea nevoe, iară lui să-i întoarcă toată
cheltuiala câtă au făcut până I-au aşezat la domnie. 15
Pentru izvodul amânduror cronicarilor leşeştl şi de tocmeala lor.
Pentru acest Despot Vodă letopiseţul cest moldovenesc
foarte pre scurt scrie, iară cronicarii cei leşesti spun mai
deschis şi deajuns; ce măcar că din ceputul lui Despot nu
._------
1 la satul Verbie L<L5 3 mare om. M2 5 înpresurându-i L3L<, 20
pre] şi pre 1,2, din] de L<L5, sirrkţe A'L2L3L<MIM2 sin-saţe A 2 s;v.n-kţ·1> M3,
puşcilor şi din sineţe] din sin+ţe şi din puşci L2 6 plumbi] gloanţile A 2,
ce] ci L<L5 om. MIM2, pica] pica Moldovenii M2M" multe rane om. L3L<
6-7 cu plumbi - Moldovenii] n'au mai putut suferi Moldovenii de multe
rane, ce pica ca ploaia M" 7 părăsind] ci părăsind L'L' ce părăsiră M' 25
ci au părăsit M2, domnul lor L3L<M3, pre Alexandru AUL3L< 8 au']
şi au Ma, dosul AL3L<M2 9 Iară] Unde Ma, văzăndu-s» A2, şi pără.sil
om. M'M2 10 şi om. M' 11 la] spreA'L, aşizat A! 12 la] în L",
iară el- vr-eme] şi el ne făcând multă zăbavă M3, După dus M2 ad. Laskii
13 oast+ L3U -t", Ma, Jolniri A'M3, oaste Joimiri] voinici Joimiri oaste L2 30
14 delncătro L încătro MI, dincătro - întoarcă] de unde i-ar vini vr'o
nevoe şi să .. i Întoarcă Dispot Ma 15 câtă) cât M' ce A2 16 amân­
duror om, M, leşeşti om. L3L4, de om. U, După tocmeala lor M ad. cum
scrie (scriu Ma), Titlul om. L2 17 acesta UM" Pentr'acesta M2, cest]
cel UUM2 18 iară cronicariul celIeşesc L", spun] scriu LSU 19 dea- 35
juns] mai deajuns Ma, ce om. AL2L3L4M2, că om. A2LM'M2
[190]
190
spun amândoi într'un chip, iar mai apoi tot se tocmesc, că
cu această dată tot au fost izhânda la Despot Vodă, că, au
bătut pre Alexandru Vodă şi au apucat scaunul. Unde dacă
s'au asezat la domnie, multe răutăţi facea peste voia tării
, , ,
5 pre carele mai apoi nu I-au putut suferi boerii şi ţara, vă­
zând de la dânsul atâta pedeapsă şi strămbătate asupra lor,
carele de-l vrea cruţa Dumnezeu îndelung la domnie, nu
vrea putea fi într'alt chip, ca să nu prirnenească şi legea şi
să nu răsipească ţara.
10 Pentru aceia şi eu, văzând că de aicea înainte se toc-
mesc scrisorile la poveste amânduror cronicarilor, am silit de
am împreunat scrisoarea lor la un loc, şi o am tocmit de am
făcut-o tot una, -r însă nu numai cronicarii aleg ce-au scris t.
Când s'au sfătuit Laskii să scnaţă pre Despot Vodă din domnie.
15 De această poveste scrie cronicariul Marţin Paşcovskii.
Albriht Laskii, voevoda Siraskii, dacă au aşezat pre Despot
Vodă la domnie cu multă cheltuială a sa, s'au dus înapoi la
ţara leşască, lăsând cuvânt lui Despot Vodă ca să-i trimită
tot ce-au cheltuit pentru dânsul, să-şi răscumpere satele şi
20 ooinile care le zălojise pentru Despot. Ci Despot, dacă s'au
văzut aşezat la domnie, nimica de aceasta nu grijia, ci numai
1 că om. MI 2 cu om. M3, tot se află în M3 după izbânda 4 fă-
cea] fkce MI 5 mai apoi] mai pe urmă A 1 până mai pre urmă M3
6 de la] den L3 7 carele] şi M3, cruţa] ţinea Al 8 ca om. L3UM \
2;) şjl om. ALIL3U, ca să nu - legea şi om. U 9 nu] nu se A�LIUU,
şi ţara M3 10-13 om. AM ttla poveste om. U, am] au LI 12 am"]
au LI, o om. L\ tocmit-o L3V 12-13 la un loc - numai om. LI 13 -o
om. L2, ce-au] carele au LI, i- însă nu numai cronicarii aleg ce-au scris +
pasajul acesta este corupt ; înţelesul lui nu l-am putut pătrunde 14 Când --
30 Laskii] Laskii, voevoda Siraskii, s'au sfătuit M3, să] ca să A2LIUUM2,
Vodă om.L2 15 scrie se află în L3V după Paşcovskii, Mar-ţin Paşcovskii]
leşesc M 16 Albriht] cum (eurn că A! că L3) AlbrihtALIL3U 17 a sa
cheltuială A2, napoi La, s'au dus înapoi] s'au intors M3 18 lăsând]
dând M3, Vodă om. MI 19-20\satele şi ocinile] moşiele M" 20 cari AU
35 carile L3M2, le zălogise L2 le-au zălojit M3 le jălăştise LI, Despot'] dăn-
sul Al, Ci] Iar M2 om. LI 20-21 Ci dacă s'au văzut Despot M2 21 de
acestea A IMI de a�'\\h\ M3
[191]
19t
de prade şi de răutăţi ce făcea în ţară. Aşa întrând scârba
între dânşii, înţelegând Laskii de atâtea asuprele şi strârn­
hătâţi ce făcea ţării, şi lui nu-i plăteşte cheltuiala, gândi ca
să-I scoată din domnie. De care lucru dacă s'au adunat la
seim la Petricov cu Dumitraşco Vişnoveţkii, carele şi acela 5
era om cu putere mare, şi sfătuindu-se arnândoi, au tocmit
Laskii ca să-I ducă la domnie şi să scoată pre Despot; de
care lucru încredinţându-se amândoi, nu după multă vreme
s'au rădicat Vişnoveţkii cu oaste căzăcească şi au venit la
Nistru, aşteptând acolo şi pre Laskii ca să meargă asupra 10
lui Despot.
Când s'au sfătuit boerii ţării Moldovei să scoaţă pre Despot
Vodă din domnie.
Într'aceia vreme sfătuindu-se boerii ţării dinpreună cu
episcopii, ce vor face cu acel răsipitoriu de lege, că nu numai 'liS
călcând obiceile ţării şi jacuri făcând, ce şi legea cu totul
rămăsese de batjocură, ele care lucru cu toţii mai cu dea­
dinsul sfătuindu-se cu Tomşa hatmanul ca să scoată pre
Despot din domnie, şi aşa j urară pre Tomşa, că era om cu
inimă mare, ca să fie el începătoriu acestui lucru. :20
Intr'aceia vreme înţelegând boerii cum Dumitraşco Viş­
noveţkii au venit la Nistru cu oaste căzăcească, şi aşteaptă
1 prad-a AlL3UM2 prăzi L2 prăda M3 a prădar-s A2, de răutăţi ce
facea] a face răotăţi A2 făcea răutăţi M3, După ţară A2 ad. ce le şi făcia
2 atâta A2L2L3M2, asupreli Ma asupreală Ls 2-3 strâmbătăţi] r-ăutăţi M3, 2;)
3 ce face A2 4- din] de U, lucru om. L3L4, s'au adunat] s'au aşezat
în lr'acest gând, ci adunându-se L2 5 care L3U 10 şi om. LI M3 11
Dispot Vodă A11.2 12 Când s'au sfătuit] Sfătuitu-s'au şi Ma, Moldovei
om. L3L< 14 La aceia dată sfătuindu-se şi M3, cu] şi cu L3L' 15 nu
numa A2 16 călcănd] călca A' că calcă A2L2, obiceaele M'� obiceiu- 30
rile Al legea şi obiceele L2, şi '] ce şi L2, jacurile L', jacuri făcând] jafur-i
făcea A' [ace şi jafuri A! jaf fac+ (sic)L2 16-17 ce şi legea-rămăsese]
mai vârtos creştinătatea rămâind L2 17-18 cu denadinsul A2, de care­
sfătuindu-se cu] deci cu toţii sfătuindu-se, mai cu deadinsul M" 18 Tom-
ŞI" M' ·ş-kM3 19 jurase LI giurase A', că era om] carele era AL 31 20 el 3;}
om. UL2, încipătoriu la acesta M3 21 Intr'aceia vreme) Însă atunci şi M3,
cum] căM3 21-22 Vişneveţki MI
[192]
192
pre Laskii vrând să vie asupra lui Despot Vodă, s'au sfătuit
cu toţii, şi au aflat ca să trimiţă la dânsul să-I poftească să
vie la domnie, şi să nu zăbovească, nici să vie cu oaste
multă, că pot ei cu ţara, fără oaste, să-i dea domnia, nici să
5 aştepte pre Laskii, zicând că dacă va veni Laskii, va fi sia va
lui, iară nu a lui Vişnoveţkii.
Văzând aceste cuvinte Vişnoveţkii şi adeverinţa boerilor
de ţară, au întrebat sfat de Pisacenskii, poruşnicul său, cum
va face, aştepta-va şi pre Laskii au ba, că boerii cei de ţară,
10 îl poftesc. Ce Pisacenskii, negândindu-se de vicleşug, văzând
atâta adeverinţă de la boerii de ţară, i-au zis să nu aştepte
pre Laskii, ci să meargă la domnie dacă îl poftesc boerii, să
nu fie lauda lui Laskii, ci a lor. Ascultând acesta sfat Vişno­
veţkii s'au gătit cu vr'o 500 de oameni să vie spre ţară.
15 Când au prins de veste Despot Vodă că vine Vişnoveţkii
asupra lui cu oaste.
Scrie Bielskii, cronicariul leşesc, de această poveste.
Tornşa hatmanul, vrând să amăgească pre Despot Vodă să-i
răşchire oastea, ca să nu aibă cu ce se sprijini despre vrăj-
20 maşii săi, arătându-se prieten au spus lui Despot Vodă cum
1 vrând] carii s'au gătit Ma, şi s'au sfătuit AMIM2 şi au socotit Ma
2 şi au aflat] şi au ales AM2 şi an aşezat (aşizat L3 aş-ezat U) L2L3U om. M2,
dănsul] Dumitraşco Vişnovetkii M3, să-I poftească om. M3 4 multă]
multe A2, fără oaste cu ţara L2L3U, să-i dea domnia mră oaste A2, Să2]
25 să mai M' 5 dacă] de A? 6 iară nu] nu a fiVL3 nu va fiU 7 Vă-
zând - boerilor] Iară Vişnoveţkii văzind aceste cuvinte şi adeverinţă de
la boerii M3 8 de2] de la L3L4 p" AI, Pisatcenskii A 2MIM2 Pisacelski LI
Pisaceski L3U, porucinicul Al 9 şi om. M2M3, cei de ţară] ţărâi M3
10 Ce] Deci A Şi L2L3U, Pisatceskii A2 Pisatc.snski MI Pisatcenski M2
30 Pisacenski Ls, negândindu-se] nesocotind M", şi văzând Al 11 de ţară]
ţării AM2, i-au] au Al 12 d+ca-I AIUMI dacă-l M3, boerii om.?vf3
13 lui] a lui M3, ci] ci să fie'M2, lor] noastră VLau, Şi ascultând M2
14 s'au gătat L'M', vre-oAL3\om.L2, să] ca săAL3U, spre] înMIM2
15 Când - Vodă] Dispot Vodă au, prins de Vh\ste Ma 15-16 că-i vine asupră
35 Vişnoveţkii L3U 16 asupra lui Om. U, cu oaste om. AL, cu oaste asupra
lui M3 17 Belskii Ma, Scrie - poveste om. AL2VU 18 amăgească]
lnşele Ms 18-19 să-i răşhireU să-şi răşchir-k L" 20 cum că A.', au
spus lui Despot Vodă cum] lui Dispot, i-au spus că Ma
...
[193]
-
193
Vişnoveţkii să găteşte şi vine asupra lui, şi au sosit la Nistru,
şi au chemat într'ajutoriu şi pre Tătari, şi încă adăogea de
zicea că Tătarii stau gata la margine şi vor să între în ţară.
Când au trimis Despot Vodă la Vişnoveţkii pentru pace.
Scrie cronicariul leşesc Marţin Paşcovskii, 'că dacă au 5
înţeles Despot Vodă de venirea lui Vişnoveţkii, ştiind că
despre Laskii, de unde-i era toată nădejdea, are scârbă mare
pentru ce nu-i întorsese cheltuiala, socoti că de acolo nu se
va putea ajutori. Înţelegând că şi Laskii va să vie cu Vis­
noveţkii asupra lui, s'au sfătuit să facă pace cu Vişnoveţkii ; 10
neştiind nimica de vicleşugul boerilor săi, au trimis sol la
Durnitraşco Vişnoveţkii pentru pace, giuruindu-i 1000 de cai
şi câteva mii de boi, numai să facă pace şi să se întoarcă
înapoi, De care lucru întrebând Vişnoveţkii sfat de Pisa­
censkii, poruşnicul său, de la carele pentru sfatul lui mai 15
apoi i-au venit toată răutatea asupra capului lui, că vrând
Vişnoveţkii să facă pace pre cuvântul lui Despot şi să se
întoarcă înapoi, iară Pisacenskii tot I-au îndemnat să meargă,
zi când că dacă-l pohtesc boerii şi ţara, mai bine să fie el
stăpân de cât altul. Şi aşa Vişnoveţkii, ascultând sfatul lui 20
Pisacenskii, n'au făcut pace cu solii lui Despot, ci s'au pornit
spre ţară, unde mai apoi şi-au pus şi capul.
1 găteşte] găt+ză MIM3, şi vine] să vie Al 3 şi vor om. L' 4la
Vişnovoţski Dispot Vodă L2, Când - Vodă] Dispot Vodă au trimis Ma
5 Mar-ţin Paşcovskii cronicariul leşesc Ma 5-6 dacă înţelese LI 8 ce] 25
căci AILau, socoti] au socotit M3, de acolo] dacă L2Lau 9 vie] fie A?
10 asupra lui om. L2Lau, s'au sfătuit - Vişnoveţkii om.AL2L3U 11 so-
li Ma, în M2 sol se află după Vişnoveţkii din r. 12 12 Dumitraşco om.l'vP,
pack AL2L3UM2 pac", MI, giuruind MIM2 juruindu-so lui LI făgăduin-
du-i L2Lau 13 să se] să-I LI 14 întrebând Vişnovetkii] au între- 30
bat Ma, svat MI de sfat Al, în L3U sfat se află după întrebând, de]
p'"AI 15 de la care L'L', de la carele pentru sfatul lui] de a căruia
sfat M" 15-16 mai apoi pentru sfatul lui (său L3U)L2L3U 16 lui] său Ls
om. MI 17 Dispot Vodă Ma, şi om. AI 18 napoi L3, să] ca să A,
margăA2LIL2L3M 19 zicând] zicăndu-i L2 văzînd M, că om. AIM2, -1] 35
îl A2U, poftesc L2UM2Ma 20 ascultând] au ascultat M3 21 nu fă-
cu AL2Lau n'au ascultat să facă Ma 22 şj2 om. Ma, şi capul şi-au pus AL
33258
i3
[194]
194
Când au trimis Despot Vodă să facă pace cu Laskli,
Văzând Despot Vodă că despre Vişnoveţkii nimica nu
foloseşte, au trimis iarăşi la prietenul său, la Laskii, cu multă
rugăminte, să-şi întoarcă scârba despre dânsul şi să nu-l
5 lase la nevoia lui, ci să-i vie într'ajutoriu, să-I sprijinească
despre vrăjmaşii săi, şi ce va fi pofta şi cheltuiala lui, şi
dintâi şi de apoi, toată să i-o întoarcă, încă şi alte daruri
multe i-au adeverit, Unde văzând Laskii rugămintea lui Des­
pot, fiind şi Laskii atuncea sosit la Nistru la marginea ţării,
10 au chemat pre toţi poruşnicii săi, şi au cetit cartea lui Despot
Înaintea tuturor. De care lucru întrebând sfat de dânşii, scoa­
te-va pre Despot din domnie, au sprijini-I-va despre vrăj­
maşii lui, înţelegând poruşnicii aceste cuvinte, şi văzând că
şi Vişnoveţkii nu i-au aşteptat precum le era tocmeala, ei
15 au întrat în ţară, au sfătuit pre Laskii să nu lase pre Despot
la nevoe, de vreme ce mai nainte cu ajutoriullui I-au aşezat
la domnie, zicând că de va eşi Despot din domnie şi chel­
tuiala lui Laskii va fi perită, iară de va fi Despot la domnie
tot este cu nădejde că se va întoarce cheltuiala lui Laskii,
20 De care lucru luând Laskii acesta sfat, au purces ca să apere
pre Despot Vodă, unde au venit Laskii la ţărmurile Siretului
cu 14.000 de oameni.
1 Vodă om. L", Când - Vodă] Dispot Vodă au trimis M3 2 Vodă
om.L3U 2-3 n'au folosit M3 nu isprăveşte Al 3 iarăşi] iară M 4 să-şi]
25 ca să-şi A 5 nevoia lui] nevoe L3U 6 despre] de 1\11M3, ce] ce-i M2Ms.
v'a fi pofta] va pofti M2 7 şi'] şi ceastă M2, toată sa i-o întoarcă] tot
să-i întoarcă VL4 să-i fntoarcă tot L2 să i-o Întoarcă până la un ban M3,
încă] şi încă AMIM2 om. L2L3U 8 După multe UL3U ad. i-au făgăduit şi
iarL2 ad. i-au dăruit şi, Unde] Deci M", văzând] auzrnd Ms, Laskii om.U
30 9 Laskii] el M3, atuncea se află în M2M3 după fiind, ia/o în Al după sosit,
sosit] solit MI M2 10 toţi om. MI1VP 11 înaintea lor a tuturora A, De
care lucru] Şi M3, într-ebând] au întrebat L2L3L4M3, Intrebându-i pre
dânşii de sfat Al 12 despre] de LZL8L4 13 lui] săi A2LM2, poruşnicii
săi L2U, şi om. AL . 14 şi o", M3, pecum L2 duprecum Al, le om. L2UL'
35 15 auZ] ei au M3 16 cel că A2MIM2, aşezat] pus M3, l-au aşezat urc
Dispot A 17 eşi] Iipsi M! \ 13 Laskii om.L2 19 eu om.L2, s�l' i
seA1UU iL', lui Laskii] lui la loc MIM2 om. ALBU 20 luând] înţeie­
gândU, sfat] sfat de la dănşii Ms 21Vodăom.L4, undeţşi Me, la]
până: Ia Ma 22 oameni] ostaşiM"
[195]
195
Când au vlclenit Tnmşa hatmanul pre domnu-său
Oespot Vodă şi oastea i-au răslplt,
De această poveste scrie Bielskii cronicariul leşesc. In­
tr'aceia vreme înţelegând Tomşa hatmanul cum Vişnoveţkii
au întrat în ţară, află vreme ca să viclenească pre domnu- 5
său Despot Vodă, şi merse de-i spuse de venirea lui ViŞ110-
veţkii, zicând că au chemat şi pre Tătari într'ajutor-in şi au
intrat în ţară. Aşa spăimântându-l cu aceste cuvinte, au
poftit să-i dea lefecii lui ce avea, că era Nemţi, Unguri, Leşi,
oameni streini, ca să iasă cu dânşii împotriva Tătarilor, 10
zicănd că de va putea opri Tătarii, se va întoarce de sârg
înapoi şi pre Vişnoveţkii pre lesne îl va sprijini, că până
la aceia vreme se va strânge şi ţara, şi pre lesne se vor
curăţi de vrăjmaşii săi. Crezând Despot aceste cuvinte să fie
ele la inimă, datu-l-au slujitorii săi, Nemţii, fără pedestrime, 15
care o au oprit lângă sine, pre cari-i era nădejdea.
Când au perit Hem'tii lui Despot.
Aicea nu se tocmesc la poveste cronicarii leşeşti, Cro­
nicariul leşesc Marţin Paşcovskii scrie că s'au rădicat Ianăs,
1 Când - hatmanul] Aice Tomşk hatmanul au viclenit M3 2 şi 20
oastea i-au r-ăsipit om. M3 3 leşesc om. M3 3-4 Intr'aceia] că într'a­
ceia L'Ls, Intr'aceia vreme înţelegând] că dacă au înţeles Ma 4 cum]
că M3 5 află] au aflat M2 aflat-au M3 6 merseră L3U au mers M2M's,
de-i spuseră L3U de i-au (i- om. M2) spus M2M3 8 spăimântăndu-
se L3L3L4MI, cu] de L2L3U 9 După poftit M3 ad. Tomşk hatmanul, lifi- 25
cii Al, că] carii M2, că era] oamini streini M3, Nemţi şi Unguri şi LeşiM2
Leşi, Unguri, Nemţi L2 10 oameni streinî] şi oameni streini AL2'M:rMi
şi alţi oameni streini L3U şi alţii M3, să ",se M3, dănşii] aceia Ma, Impo-
triva] tnaintea M? 11 pre (p-s A') Tătari AlM3 12 pre lesne om. LI,
îl] -1 M2 om. A2M3 13 vor] va L2VU 14 curăţi] mântui M3, săijlor Al, 30
Iar Dispot crezind M2, să] Ră-i M2 14-15 flă fie de la inimă om. A 15
i-au dat M", săi om. L2, Nemţi MlM2 letecii Nemţi M3, fără de M2M3
16 care] cari AL ce M3, o au] i-au AL au M3, -i] îi AlU, pre cari ­
nădejdea] pre carii avea nedejde, adecă oamini sfriini, Unguri şi de
alţii M3 17 Despot Vodă L3Ul\l'M3 18 Aicea -le�eşti om. AL2LaU �>'5
18-19 Cronicariul] Cronicul Al, Cronicariul leşesc] că M3 19 s'au ră-
rlicat] atunci s'au fost rădicat Ma
[196]
19.6
craiul unguresc, într'aceia vreme cu câtă-va oaste, şi apro­
piindu-ss la hraniţa Ardealului sub munţi; înţelegând de
aceasta boerii moldoveneşti, fiind vicleni domnu-său, avură
prilej ca să împuţineze oastea lui Despot Vodă; au sfătuit
5 pre Despot Vodă ca să trimiţă oaste despre hraniţa ungu­
rească să fie de strajă. Şi aşa au trimis Despot Vodă Nemţii
săi, carii era slujitori la dânsul, şi pre o seamă de Moldo­
veni, şi cu dânşii pre Tomşa hatmanul şi pre Moţoc vornicul
şi alţii cu dânşii, carii, având viclenie ascunsă la inima sa
10 asupra domnului său, au învăţat cu taină pre Moldoveni,
carii noaptea, dacă au adormit Nemţii, i-au împresurat Mol­
dovenii şi pre toţi i-au tăiat, nea vând ei nici o grijă despre
soţiile sale.
Intr'aceia vreme fiind Despot Vodă închis în cetatea
15 Sucevei de frica lui Vişnoveţkii, că nici Vişnoveţkii nu era
departe, de sârg s'au învârtejit Tomşa cu Moţoc şi cu Mol­
dovenii, şi au încunjurat cetatea, că Ungurii lui Despot încă-i
plecase Tomşa spre sine, iară Despot Vodă numai ce rămă­
sese cu pedestraşii. Şi puind Tomşa strajă pregiur cetate, au
20 1 intr'aceia vreme om. L2M3, câtă-va] multă M3 1-2 apropiin-
du-se - Ardealului] s'au apropiat la margine M3 2 înţelegând] iară'
înţelegând M3 2-3 de aceasta] aiasta L3L4 3 moldoveneşti] lui Dis-
pot Vodă M3, vicl+an M2, domnului lor AI 4 prelej MI p-sr lej UL4,
sfătuit-au U şi au sfătuit boerii M2 4-5 au sfătuit pre Despot Vodă
25 om. A 5 Vodă om. L2, oast+ AIUL3U 6 str+ajă At, aşa] alunci M3
om. L2, au trimis] să fie trimis ]\1"3, Vadă om. AL2, pre Nemţii AI
7 săi] lui AI, pre] cu M" 8 cu dănşii au trimisAL2L3L', vornicul Mo­
ţoc V 9 alţii] pre alţii AI, având -ascunsă] au avut viclenie M2 avea
vicleşug ascuna M", la inimile IorAI 10 său] IorAI, domnu-său L
30 domnului lor lui Dispot Vodă M3, au] şi au M2 aceia au M3, cu] pre L"
în M3, După Moldoveni M3 ad. să uciză pre Nemţi 11 carii] deci M3,.
au dormit U, dacă au adormit noaptea M2 12 ei om. LI, neavând ei
nici o grijă] fiind Nemţii fără de grijă M3 13 sale] lor AI, După soţiile
sale M3 ad. adică despre �oldo\veni 14 Jntr'aceia - închis] Atunci
35 Dispot Vodă fiind închis M3 15Vişnoveţkii2] acela M3 15-16 că nici-
departe] nu era departe nici Vi$noveţkii M2 16 de sârg] îndală M3,
vârtejitA2L2UL'M3 Intors Mt, TOrr1\ş-k hatmanul M", CUI] şi cu M3, Moţoc
vornicul L2M3 17 că] că pre A\l cu L2VL', încă ii A1vrvra că îi L'
că-i L2 18 numa ce L' 19 cu] numai ou.Ms, prejur VL" înprejnr
40 in cetate LI înpregiuriul cetăţii AI pre jumătate M?
[197]
r
1
I
î
I
!
1
,
I
e
197
eşit înaintea lui Vişno:veţkii la Siret, cum se va pomeni
mai jos.
Bielskii, cronicariul leşesc, această poveste, ce scrie mai
sus pentru moartea acestor Nemţi, nu o scrie aşa cum o
scrie Marţin Paşcovskii, ce scrie într'alt chip, de se tocmeşte 5
cu letopiseţul cel moldovenesc, cum vei vedea cetind înainte.
Tomşa hatmanul, dacă şi-au tocmit lucrurile sale cele
de viclenie despre domnu-său Despot Vodă, înţelegând că
Vişnoveţkii va să între în ţară, datu-l-au ştire de venirea
lui Vişnoveţkii, zicând că au chemat într'ajutoriu şi pre 10
Tătari, carii au intrat în ţară, şi au poftit să-i dea lefecii lui,
Nemţii, ca să iasă cu dânşii împotriva Tătarilor, şi apoi se
va întoarce împotriva lui Vişnoveţkii. De care lucru ascultând
Despot Vodă, datu-i-au lefecii săi, Nemţii, carii dacă i-au
apucat Tomşa la mâna sa, au purces cu oastea în jos, şi au is
trecut Prutul pre la Frăţileni, şi tabăra şi-au pus la sat la
Săpoteni. Şi dacă s'au aşezat acolo de mas, Tomşa şi cu alţi
protivnici ai săi au sfătuit, în ce chip vor putea pleca Nemţii
ca să fie întru una cu dânşii asupra lui Despot; ce ştiind că
Nemţii, unde slujesc, cu direptate slujesc domnilor săi, şi nu-i 20
1 inainte Ls, cum] duprecum A! 1-2 mai jos se va pomeni Lt
3-6 Pasagiul acesta este scris în ALIMI cu roşu ca şi titlurile 3 Bielskii]
Iară Ms, leşesc] acel leşesc Lt 4 moartea] perir-ea M>, 0Iom.M3, cum]
precum A 2M3, 02 om. VM3 3-5 ce scrie - Paşcovskii om. L2L8L' 5 ce]
o l.2L3U, de] deci MIM2 6 cel] cest AL2L3U, cum] precum M3 după- 25
cum La deprecum L" cetind om. l'vPM2, vei vedea - înainte] vei ceti
<le aicea în jos şi aşa zice L arată înainte M3 7 sale om. M3 3 viclenie]
vicleşug 1\13 8-9 că Vişnoveţkii va] că vine Vişneveţkii şi va MIM2
de vinirea lui Vişnoveţkii că va M3 9 dat-au M3, După ştire M2 ad. lui
Dispot Vodă 9-10 de venirea lui Vişnoveţkii] de Vişnoveţskii cum 30
vine A2 de vinirea lui Dispot Vodă de vinirea lui Vişnoveţkii (sic) JI;13
10-11 şi pre Tătaril Tâtar-vi V şi pre Tătari într'agiutoriu M3 11 ca-
re L3 carie MI, lui] săi L3UM3 12 Nemţi M2M3, ca om. M3, cu dânşii
om. M3 13 lucru] sfat M3, ascultăndu-I A2U 14 săi] lui L2M2, Nem-
ţi M3, care M2 pe cari AM3 15 pre mana sa L la mănule sale M3, 35
cu oaste A'M, in jos cu oaste (-t'kV)VL3U 16 tabăra şi-au pus] au
tăbărăt M3 17 Săpoteni] Şipot+ni AI, de mas] la vreme de mas (ma-
să Al) AL, şi om. M3 18 potrivnici MI înpotrivitori A2 om. L2, pre
Ns.mţi M3 19 ca om Ma, întru] la M3 19-20 că Nemţii] pe Nemţi l.2
20 unde] pre unde VMIM3 precum M2, cu direptate slujesc] sant cu di- 40
reptate L'M'', săi om.V, domnilor săi] domnu-său A'L'L" domnului său L'
domnului lor Al, şi om. VL2MIM2, nu-i] nu A 2L
[198]
198
vor pleca pre lesne, ci aflară ca să trimiţă iscoade pre ascuns,
să nu ştie Nemţii, să se facă a se duce împotriva Tătarilor,
mai apoi, întorcându-se, să aducă veste bună cum Tătarii
s'au intors înapoi. Şi când fu a doua zi, făcură veste că s'au
s intors Tătarii, şi pentru bucurie ziseră boerii să se vese­
lească toţi, şi cinstiră pre Nemţi până îi îmbătară, şi peste
noapte îi uciseră pre toţi.
I)e domnia lui Ştefan Vodă Temşa,
Iară a doua zi dimineaţa după sfatul ce sfatuise boerii
10 moldoveneşti şi uciseră pre acei Nemţi ai lui Despot Vodă,
cu toţii rădicară domn pre Tornşa hatmanul, şi-i puseră
nume Ştefan Vodă. Deci de sârg purceseră spre Suceava,
ca să încungiure cetatea până nu prinde de veste Despot
Vodă, şi dacă sosiră la cetate, având ştire cum soseşte şi
'15 Vişnoveţkii, puse strajă pregiur cetate, şi încă de acestea
Despot Vodă nimica nu ştia. Tomsa au eşit înaintea lui Vis­
noveţkii la pod la Vercicani, pre Siret.
Dronlcariul Marţin Paşcovskii scrie:
Acelea tocmindu-şi Tomşa oastea sa în două pălcuri,
r
20 1 pleca] putea pleca M3, pre lesne li vor pleca A2L, afiară] află
sfat M2 socotiră M3, ca om. AL2L3L4, iscoadile sale L2 2 se2 om. M2
3 mai] şi mai MB om. L2, cum că Al 4-5 Şi - TătariiJ Şi aş'" făcând M3
om. MIM2 5 bucurie MlM2 -rie Ar, şi pentru bucurie] pre urmă M3
1) toţi om. L4L5, .După toţi Ma ad. că s'au Intors Tătarăi, pres te L2MlM2
25 priste A2 8 De] Pentru lVPM2 om. M3, Dupâ Tomşa A ad. Vălealul
(om. A 2) 7071 A vgust ial' M3: ce-au domnit 5 săptămâni 9 sfatul om. L2, 156:l
ce] ce-l Al ce se L2, sfâtuiră L2L3L4Ml 10 moldoveneşti] Întăi L2 om. AUL4, I
ucisese Al, acei] cei L", pr-o Nemţii lui A IMllVF 9-10 Iară - ai lui] Bo-
,�rii moldoveneşti a doa zi după ce-au ucis pre acei Nemţi a lui M3 ·'2 nu- I
30 mele VMIM2, Deci] Şi M3, de sârg] de grab A2 indată. M3, purvas-s MI
-skase M! -'las·l,nM3 13 cajşi ca L' om. Ma, nu] a DuM3, prinde] cu-
prinde M3, de om. L2L3U 14 cum] cum că Al cum vine L3 14-15 şi
Vişnoveţkii soseşte L3U 15 PPS'b. MIM2 au pus M", prejur 1\12 pejur L3,
înprejurul cetăţii A'L'Ls pre lângă cetate As, Încă om.L2L3L" acestea]
35 aceasta Al h\st�, UU aiasta U '1,6 nimica nu ştia Dispot. Vodă L" nimica
Despot nu ştia U, Iar Tomşa 1.\1\2 17 la pod la Vercicani om. MIM?
18 CronicariuJ om. M", Marţio Paşcovskii cronicariul Ieşesc M'M", scrie
că M3 om. AU 19 Acolo M3, polcuri A2L2L3L4M2M3
[199]
lH9
vrănd să înşale pre Cazaci, au pus unpălc de o parte de pod,
alt pâlc de altă parte de pod, dându-le învăţătură într'acesta
chip, dacă se vor insira Cazacii la pod, atuucea să-i lovească
fără veste de două părţi, cum s'au şi tâmplat, Insă mai na­
inte cu o zi au trimis Tomşa olăcari înaintea lui Vişnoveţkii, 5
dându-i veste cu înşelăciune, cum mâine dimineaţă vor eşi
boerii toţi rnainte-i, de i se vor închina, şi vor merge cu toţii
asupra lui Despot ; de care lucru, înţelegând Vişnoveţkii
această veste, cu mare bucurie au purces a doua zi, aştep­
tând să-i iasă boerii înainte să i se închine, unde mai apoi 10
cu mare înşelăciune s'au înşelat.
Bielskii şi Marţin Paşcovskf amândol cronicarii leşeştl scriu:
Aşteptând Tornşa pre Vişnoveţkii cu oaste tocmită la
pod la Vercicani, iată au sosit şi Vişnoveţkii cu Cazacii săi;
ci Vişnoveţkii nu venia ca la un războiu, ci ca la o domnie 15
deşartă de stăpân, cu puţini, şi încă el fiind bolnav de sănă­
tate. Şi acoperindu-i negura, deodată Tomşa cu oastea sa
cea tocmită fără veste i-au lovit, de i-au spart şi i-au răsipit,
şi pre mulţi i-au prins vii. Unora le-au tăiat urechile şi i-au
slobozit, pre alţii, dinpreună cu domnu-său Uumitraşco Vis- 20
noveţkii, i-au trimis la împărăţie, că Vişnoveţkii nea vând
nădejde de o poticală ca aceia şi fiind negata, lovindu-i Tomşa
1 vrând] ca M3, pălc] pâlc de oaste L3U 2 de pod om. L2
3 dacă] că dacă MIM2, vor] va U 4, de] în MIM2, cum] precum Al,
întâmplat Al 4-5 cu o zi mai nainte M3 6 cum de mâine M2 7 În a- 25
inte-l om. L2L3U 9 aceasta MilO să-i ,,'se Ma 12 scriu că Ma, Biel-
skii - scriu] Când au bătut Tomşa pre Vişnoveţski la pod (la pod om. L2)
la Vercicani pre Siret L2L3U; în M2M3 nu e ca titlu 14 iată au sosit]
vinit-au M3 15 ci Vişnoveţkii] însă Ma, ci2] ci venea UL3U 16 stă­
pâni AUL3, puţini] puţinei UL4 puţini oameni MIJ'vP, încă om. L2, el în- 80
că.L'L', fiind om. L 16-17 de sănătate om. M3 17 negură M3, deodată]
atunci deodată M3, şi Tomşa L3M1M2, oaste L3 19 i-au'] au L2L3L4M3
20 domnul lor Al, Dumitraşco om. L2M 20-21 dinpreună - Vişnoveţkii-]
înpreună cu Vişnoveţkii stăpănul lor M3 21-22 neavănd - aceia] de una
ca aceasta neavând nădejde L2 22 nădejde] grijă M", o O1n. M3, puti- 35
cală M', aceia] aceasta L3U, şi nefiind gata M3, şi lovindu-i MIM2
[200]
200
fără veste, pierdu Visnoveţkii războiul şi au dat dos a fugi;
si văzând că nu va putea scăpa, că era şi slab de boală, au
intrat într'o căpiţă de fân la un sat la Botoşani, şi viind un
popă la fân să-I încarce, l-au aflat în căpiţă ascuns, şi l-au
5 dus la Tomşa de l-au închinat. Mai apoi, cum s'au pomenit
mai sus, l-au trimis la împărăţie dinpreună cu cumnatu-său
Pisacenskii de i-au închinat.
De moartea lui Dumitraşco Vişnoveţkii şi de a cumnatu-său
Pisacenskii.
10 Ducând oamenii Tomşii pre Dumitraşco Vişnoveţkii şi
pre cumnatu-său Pisacenskii la împărăţie, au dat preste oa­
menii lui Alexandru Vodă, carii venia să ia ţara cu cărţile
împăratului, că împăratul, auzind de atâtea amestecături ce
se fac în ţară şi se scoală unul pre altul, nu suferi, ce dede
15 1 au pierdut. M'M2, Vişnoveţkii om. U, dosul AUL2M2, pierdu-
fugi] de nimic nu s'au putut apuca ce numai de fugă M3 2 putea
om. AL, şi2] şi can M2 om. A 2-3 au Intrat] s'au vârât Ma 3 copiţă A'
copltă Lt, un'om.L2L3U, la2]lângăM3, şiţ iar Ms ce Lt cm.A>, venind A'
3-4 un popă viind M2 4 să-I] ca să-I La să Ma, la fân să-I (ca să-I La)
20 încarce în car L3U să Incarce fânu in car L2, aflat] găsit A 'L2Lau, În că­
piţă om. A, ascuns în căpiţă U, şi] şi aşa M'M2 şi luăndu-l de grumazi Ma
5 Mai] D'scii mai M� om. Ma, cum] precum A2. 5-6 cum s'au pomenit
mai sus om. M2; în Ma aceste cuvinte s!} află după împărăţie 6 înpreună Ma
om. LBU 7 Pisacenskii] Pisoskie L' Pisovski U P'I,sovski V 8 De]
25 Pentru M, Dumitraşco om. V, de om. M3 8-9 şi de a cumnatu-său Pi-
sacenskii om. AL 11 Pisacenskii] Pisoţkii Al Pişoskie L' Pisovski LaI;,
Pisacenski cumnatu-său U, preste] pre M' de A" au dat pres te] i-au
tămpinat M3 12 Vodă] Lăpuşneanul Ma, să ia ţara -- p. 201, 7 Galata.
Pasajul acesta are înM3 o redacţiune deosebită: cu ferman înpărătesc la
30 scaonul ţilrâi, că dedese domnia iar lui Alexandru Vodă, pentru multe
noaşezări şi amesticări ce se făcea aicea în ţară. Aş"" dacă s'au tăm­
pinat, au luat pre Dumitr-aşco Viişnoveţkii şi pre cumnatu-seu Pisacenţkii
de la mânule oaminilor Tomşii.vşi-i trimiseră de-i închinară ei la înpă­
răţie, zicănd că pe Alexandru V:0dă pofteşte ţara, şi'n nedejdea lui au
35 făcut slujba înpărăţiei. Deci înpăratul au poroncit de au pus în cârligi
despre Galata pre Vişnoveţkii şi pre cumnatu-seu Pisacenţkii 13 au-
zind înpăratul M2, atâta L2L3M2 14 pre] preste A2 spre AIL2VU
[201]
201
domnia iar lui Alexandru Vodă şi scaunul cel dintâiu. Aşa,
dacă, întâmpinară ducând pre Dumitraşco şi pre Pisacenskii
la Ţarigrad, îi luară de pre mâna oamenilor Tomşii, şi-i tri­
miseră de i-au închinat de la Alexandru Vodă, zicând că
ţara îl pofteşte pre dânsul, şi în nădejdea lui au făcut slujbă 5
împăratului. Iară împăratul pre Vişnoveţkii şi pre Pisa­
censkii i-au pus în cârlige despre Galata, şi acolo au trăit
până a treia zi, cu multe sudălmi şi ocări spre Mahmet;
mai apoi Turcii ca într'o proşcă săgeta într 'înşii , de-i um­
plea de săgeţi, şi aşa au săvârşit Vişnoveţkii şi Pisacenskii 10
viaţa lor.
Când au mers Ştefan Vodă Tomşa asupra domnu-său
lui Despot Vodă.
Ştefan Vodă Tomşa, după izbândă eu noroc ce-au bătut
pre Dumitraşco Vişnoveţkii, de iznoavă s'au întors spre Su- 15
ceava, şi strângând ţara, au încungiurat cetatea, unde era
închis Despot Vodă, şi au apropiat puşcile de o bătea. In­
tr'aceia multă gălceavă şi hreamăt se auzia dinlăuntru, că,
Despot, prepuind de viclenie pre căpitanul pedestrilor Der-
vi ci Petru, că s'au ajuns eu Tomşa şi va să-i dea cetatea, 20
1 iar] iarăşi A2, Alexandru Vodă Lăpuşneanul A, şi scaunul cel
dintâiu om. L2 2 timpinară AL2, Dumilraşco] Vişnoveţki L2, Pisa�­
kii MI Pisovskii AI, şi pre Pisacenskii om. LZVU 3 dupren (din AZ)
mâinile A, a Tomşii MI 5 îl om. A2UL3U, slujba AL2L3U 6-7 Pisa-
censkii] cumnatul său Pisacenskii MIM2 7 cârlige] cănge M2M\ au 25
trăit viiAL 8 spre] asupra JuiAI, Mehmet Al.-M" Helernet U 9 proaş-
că M2 9-10 de-i înplură M3 10 sigeţi M3, au] şi-au M3 s'au AL, să­
vârşit] sfârşit AL, Vişnoveţkii om. AM3, şi Pisacenskii om. ALMa 11
lor] sa U, viaţa lor om. UL3L4 12 Când - Tomşa] Stefan Vodă Tomş,s
au mers M3, domnului său A2 13 lui om. A2L3U 14 bătut] înşe- 30
lat M3 15 Dumitraşco om. AUMS, de iznoavă om. M3 17 apro­
piat] abătut M3, de o bătea] de bătea cetatea M! 17-18 Şi într'aceia M2
Într'aceia vreme A', hr+măt A? hr.smât M3 hramăt L'L'L'M' heramăt U
zarvă M2 19 pedestriilor MI pedestraşilor A2 pedeslrimei M3 om. L2L3U
19-20 Darovici L2L3U, pe Darovici Petru căpitan L2 20 Petr-u om. L3U 35
[202]
202
I-au ornorăt. Intr'aceia slujitorii.i văzând năpastea şi moartea
căpitanului lor, mare zarvă feceră, şi întâiu se ispitia să-I
omoare, apoi se sfătuirâ, că vor zice că nu pentru căpitanul
l-au omorât, ci au viclenit pre domnu-său, şi s'au lăcornit ele
5 au luat bani de la Tomşa. Şi aşa rupseră sfat, ca să trirniţâ
să le jure Tomşa să fie ei slobozi, iar ei să-i deşchiză cetatea,
şi ei să hălăduiască, şi de nume de viclenie SEt se curăţească ;
aşa luând adeverinţă, de la Tornşa au deşchis cetatea.
De moartea lui Despot Vodă Ereticul.
10 Despot Vodă, dacă văzu că, l-au viclenit toţi boerii, şi
l-au părăsit toţi slujitorii, şi ţara s'au rădicat asupra lui, şi
ajutor de unde avea nădejde, de la prietinul său de la Laskii,
nu-i vine, aşa văzând perirea sa sită asupra capului său,
îmbrăcat domneşte au eşit afară din cetate, mai sus de
15 Areni unde era ţara adunată, şi se închină Tomşii. Iară,
Tomşa cu multe cu vinte l-au mustrat, aducându-i aminte
de multe lucruri fără de lege ce făcea, că nu numai ţara
Il-au omorât] ce l-au omorât M2 au scos sabia şi l-au omorât A,
năpastea] acea năpaste VV 1-2 năpastea căpitanului 101' şi moar-
20 lea M3 că-I omoară pe căpitanul lor cu năpaste M2M4 2 lor] său MI
om. L\ feceră M3 f'kcer-ă M2 ce I'kcera MI făcură A 2L făcea AI, se ispiti MI
se ispitiră L2VV1W se ispitise M3 2-3 să omoare pe Dispot Vodă A
3 se sfătuiră] socotiră Ma, că'] că pre urmă M2, căpitanul lor L3V1VP
4 domnul IorAI 5 Tomşa VodăA, r-upseră] aleseră L'L' 6 iar]
25 şi L2L3L4M3 7 şi să hăIăduiască ei A2 şi ei să scape AI om. M3 6-7 să
le jure - hăIăduiască] la Tomşa=să le jure să fie ei slobozi şi să hălă­
duiască, să n'aibă ei nici o nevoe, şi ei să-i deschiză cetatea M2M4 8 aşa]
şi aş+ M! 9 De] Pentru M 10 Despot] Atunci Dispot M", dacă au vă-
zut M2M3 12 ajutor - nădejde] nedejdea de agiutoriu de unde avea Ma,
30 de lai] den L3, de la2 om, V'L4M3 13 nu-i venia AI, porire UMa, sosită
perirea capului său AI perirea lui (lui om, L4) sosită capului său L3V perirea
lui sosită la capul său A2 peri rea lui sosită, capul lui J..2 14 îmbrăcat]
s'au Inbrăcat Ls, au] aşa au M1M2 şi au L", După cetate L2 tul. pe cal dom­
nesc, de Areni] de Suceava {a Areni AL 15 şi s'au închinat Ma să se
:35 închine A'Ls, Iară] Atunci M" 16 După Tomşa L2 ad. au trimis înainte-i
să discalice să vie pe jos, că �ste el domnu şi viind la dansul, l-au mus­
trat] mustrăndu-I L3U 17 dj2 om. Al, lucruri fără de lege ce făcea]
lucruri fără cale ce făcea şi fără lege L2 fără lege fapte ce lucra L3U,
ce făcea - p. 203,1 lege om. M2
I
J
,
\
[203]
20.3
pustieşte, ci şi bisericele dezbracă, şi-şi râde de lege. Cu aceste
cuvinte mustrându-l Tomşa, I-au lovit cu buzduganul, şi de
aci toată oastea s'au lăsat la dânsul, unde acoperindu-l mul­
time, cu multe rane i-au pătruns trupul. Şi aşa au fost sfâr­
şitul lui Despot Vodă, şi au domnit 3 ani şi jumătate. De 5
aci în pedestrime s'au lăsat, de i-au tăiat şi i-au snopit;
unora le-au tăiat nasurile şi urechile.
Când au trlmlsŞtefan Vodă Tnmşa la Laskil, voevoda Straskil,
să se Întoarcă Înapoi.
De această poveste scrie Marţin Paşcovskii, cronicariul , 10
leşesc. Intr'aceia vreme când au perit Despot Vodă la Su­
cea va, iată sosi şi Alhriht Laskii, voevoda Siraskii, la ţăr­
murile Siretului, carele venia într'ajutoriu lui Despot Vodă
cu 14.000 de oameni, ci nimica nu i-au folosit, că cumu-şi sânt
Leşii de se gătează preîncet, până a veni Laskii să apere 15
pre Despot Vodă, iară Tomşa au înşelat pre Despot Vodă,
de i-au împărţit oastea şi i-au ucis Nemţii, şi de aci au bătut
pre Vişnoveţkii, mai apoi au omorât şi pre Despot Vodă.
1 pustia A1UU, ci om. A, dezbrăca AL2U, râdea A1L2L4, şi de
lege îşi râde M3 ce şi de lege îşi râdea A9, Cu] Şi cu Al 2-3 de aci] 20
îndată M3 3 oastea toată M3, Ia dansul] asupra lui A" toată oastea
lui se lăsă Ia dansul L3L' se lăsă toată oastea lui la dănsul U toată oastea
lui se slobozi la dănsul LI 3-4 mulţim+ AM3 4 trupul] tot trupul L2
4-5 sfârşitul] săvărşitul MI 5 Vodă om. MI, şi'] după ce A care M2,
3 ani] ca la trei ani Al, f:li jumătate] şi luni şase M2 Noemvrie A, 3 ani 25
şi jumătate) 3 pol ani VI ani 3 pol L4L5, De] Şi de VU 6 lăsat] slo­
bozit M2, s'au lăsat în pedestrime AUL3L', şi i-au snopit] şi i-au făcut
grămadă (au movilă) LI om. UL5 7 urechile şi nasurile AL2L3L' 8
Ştefan - Tomşa] Tomşa VodăL3L", Când -- Tomşa] Stefan Vodă Tornşk
au trimis M! 9 întoarcă] ducă L'L' 10-11 De această-leşesc] Mar-ţie 30
Paşeovschii cronicariul (cronicariul om.A2) scrie A 1'1 Intr'aceia vre-
me când] că dacă M3 12 sosise AL, şi om. MIMa, voevoda Siraskii
se afl.ă în A ca notă marginală în paranteză 13 care L2 14 ci] dar AI,
ci nimica nu i-au folosit] ce nice de un folos nu i-au fost M�, cumu-şi]
pr-ecum Al, sânt] sânt obiciuiţi Al 15 se gătesc A lM2, prencetL2L3MIM2 35
pr-incet A? 16 au] I-au M" 17 ucis] omorăt Al, de aci om. M3 18 au
omorăt şi] I-au şi omorât UU, Vodă. om. AL2
[204]
204
Deci, înţelegând Tomşa de venirea lui Laskii, au prins
pre căpitanul Nemţilor celor pedestri, de i-au tăiat nasul şi
urechile, şi l-au dezbrăcat de haine, şi I-au trimis la Laskii,
să-i spue că au perit Despot Vodă, iară el, de va mai veni,
5 cum au păţit Vişnoveţkii, aşa va păţi şi el, şi cum au păţit
oamenii lui Despot, aşa vor păţi şi oamenii lui, qă ţara nu
este fără cap, cumu-l pare lui; iar de-i este voia să-i fie
oamenii fără nas şi fără urechi, cumu-i acel neamţ, el să vie.
Acestea toate dacă le-au spus neamţul lui Laskii, au în-
iO trebat sfat de poruşnicii săi, cum va face; ci poruşnicii i-au
zis că: dacă au perit Despot Vodă, pentru carele mergeai
să-I aperi, şi cheltuiala ta au perit; nici avem ce umbla sau
ce căuta la Suceava, ci să ne întoarcem înapoi.
Insă neputându-şi afla cale curată ca să se întoarcă,
15 pre urmă pre unde venise se temea de vicleşug, să nu le
iasă înainte oamenii' Tomşii, să pată mai rău de cât Vişno­
veţkii ; pre la Codrul Cozminului să treacă, se temea de ţărani,
înţelegând de dânşii să nu seciuiască pădurea asupra lor, să
paţă mai rău de cât Albert craiu. Mai apoi şi-au aflat cale
să se întoarcă, pre urmă pre unde au venit, socotind că de
vor şi eşi vrăjmaşii lor înainte, se vor apăra din sineţe, şi se
1 Deci] Şi d'kcii (d;;,cii M3YM, Tomşa om. Ma 2 de] şi M2 4D.es-
pot om. M2M\ mai om. Ma, va mai veni] va socoti să vie, să ştie că AI
5 cum-] precum AI, va păţi] va să paţă LI, cums] precum AI 6 Dispot .
Vodă Ma, păţi] să paţă LI, şi om. A2J,1 7 fără de A IMa, cumu-iJ pecum
fi L2, este2] e Lau va fi LI i Ma om. MIM� 8 fară2 de AILau, cumu-l]
precum este AI 9 le-au spus neamţul lui Laskii] le-au înţeles Laski de
la acel neamţ 10 de] de la LaVM2, săi] lui Al, va] vor M2, ci] iar M2,
poruşnicii lui (săi MI) L3VMI sv+tnicii luiU, i-au] au M! 11 zis luiA,
că om.M2, Vodă om. Ma, care M! 11-12 mergea ei (mergea e1L3L4)
să-l- apere ALMIM2 12 ta] lui LaskiALMIM2, avem] au 1\1lM2, nici
avem] n'avem noi AL, sau] şi MIM2 12-13 ce umbla sau ce căuta] ce
Celula să umblăm A 13 la] pe la A, ci să se întoarcă M 14 neputăn­
du-şi] nu-şi putură AL, curată] deşchise M3, ca] că M2 om. A2L2L3L<
35 15 pre urma Lau înnapoi Ai, venise] au venit. M2, se] că se AI 16
;;,se M3, să] şi să Ma 17 se, temea să treacă AL2LaU 18 înţelegând]
daca vor înţelege M2, seciuîască] se tae LI se ascunză L5, asupra lor
pădurea L3V asupra lor în padure L5, să�] şi să M3 19 cal+ L2L3L4
20 pre urma V înnapoi (napoi M2) pre urmă MIM2 om. Ma, socotind)
40 socotir-ă A2L2La şi socotiră Al, că om. A2L2L3 21 sin-sţe ALIMI sin-k-
ţ'l. L2L3VM' sin/,,ţ'l. Ma
20
ii
le
l'
25
�
� I
� I
f
11
30
[205]
I
1
1504
205
vor sprijini din arme, şi vor hălădui. Carii, dacă s'au întors
înapoi, pre multe locuri le făcea năvală ţăranii cu îmblăcie
şi cu coase, ce nimica nu le-au stricat, ce întregi au hălăduit
în ţara sa, numai unul dintr'înşii au perit. Această dobândă
au făcut Laskii de la Despot Vodă pentru mult bine ce-i 5
făcuse, şi-l aşezase la domnie.
De războiul lui Ştefan Vodă Tomşa, când s'au bătut la Milcov
cu Mircea Vodă, domnul muntenesc. Văleatui 1012.
Intr'aceia vreme Mircea Vodă, domnul muntenesc, înţe­
legând de atâtea amestecături ce se făcea între domnia Mol- 10
dovei, gândi ca să se ispitească să apuce ţara, să fie supt
ascultarea lui, socotind că pre lesne o va dobândi, pentru
împerecherea ce era între călăraşi şi între pedestraşi; alta
şi pentru supărarea ţării ce făcuse Despot Vodă, gândi că
fiind slăbiţi de răutăţi nu va avea cine să-i stea împotrivă; 15
alta că şi domnia Tomşii 8St8\ neaşezată, că steag de la îm­
părăţie încă nu-i venise. Aşa Mircea Vodă cu toată oastea
sa s'au pornit asupra Tomşii, ci Tomşa prinzând de veste de
sârg s'au gătit, şi i-au eşit înainte la Milcov, şi dând războiu
au bătut pre Mircea Vodă, şi de aci s'au întors la Iaşi. 20
1 hăIădui] scăpa AI 2 pre] pren Al, făcea] da M2, ţăranii nă-
vală A imblăcie MIM2 .. blăcie A1M3 mlăcii A2VL3U îmlăcie U 3 ce2
, '1' clomage
om. AL, au hălăduit] s'au dus A! ��J���:U au scăpat Ls 4în11aM2,
sa 1 lor Al 5-6 ce i-au făcut L2 6 şi-l] de-l L2 7 De] Pentru M om. A2,
când s'au bătut] ce s'au lovit Ma, la Milcov se află în A2UV după Mircea 25
i 1560,1570 Vodă, iar înM3 după muntenesc din r. 8 8 7072AM" 7068L 7078MIM2M4
9 Intr'acea UM2, Intraceia vreme om. M", domnul muntenesc om. L4
10 atâtaA2LILaM2, domni",AILIL2M domnii A? 10-11 Între domnia Mol-
dovei] în ţara Moldovei pentru domnie L3L4 11 gândi] au socotit 1\113,
se om. UL5, să fie om. L3U 12 lui] sa A2L, socotind] gândind Ma 30
13 alta om. M3 14 ce se făcuse cu M3 15 fiind slăbită A 16 CăI om. M2,
Tomşi"li A2, este] era M2M3 om. MI 16-17 că de la'mpărăţie nu-i venis-e
stmg de domnie M3 17 încă om. MIM2, Aşa] Şi aşa Al, In dreptul lui
Mircea Vodă se află inA nota marginală: Pe această vreme au fost domn
în ţara muntenească Petru Vodă, feciorul Mircei (sns Mircea A2) Vodă, 35
18 saţ lui LI om. AIVL3L\ ci] iar M2, prinzindu-i MI, prinzând de veste
Tomşa M2 18-19 de sârg om. L2, gătat MIM2 20 de aci om. L4L5,
Inşi M Eşi A 2
[206]
206
De această poveste, ce-au bătut Tornşa pre Mircea Vodă,
< cronicariul cellatinesc) nimica nu scrie, ci la Ietopiseţul cest
moldovenesc se află această poveste.
De a doua domnie a lui Alexandru Vodă Lăptrşneanul,
5 Văleatul 7072.
Intr'aceia vreme înţelegând împăratul turcesc de atâtea
arnestecături ce se fac în ţară, şi se scoală unii pre alţii, nu
suferi ci de de domnia iarăşi lui Alexandru Vodă Lăpuşneanul.
Iară Ştefan Vodă Tomşa, dacă omorâ pre Despot Vodă
10 la Suceava, şi bătu pre Mircea Vodă la Milcov, se întoarse
la Iaşi, şi gătind ca să trimiţă boeri şi oameni de ţară la
împărăţie să cee steag, veniră-i olăcari, de-i dederă veste
cum domnia este dată lui Alexandru Vodă, şi el au venit la
Brăila şi se gătează să intre în ţară. Înţelegând Tomşa de
15 aceasta, se sfătui cu boerii săi ce vor face, şi aflară ca să
trlmiţă la Alexandru Vodă oameni juraţi de la ţară, să-i
spue că ţara nu-l va, nici îl iubesc, şi de acolo să treacă la
1564
i
1
I
2 <cronicariuI cel Iaunesc» în mss: cronicarii cei (cei om. VM2M3)
leşeşti (U: (:cor�:�:�j/ (sau istoricii) cei Ieşeşti), nimica. am. A, nu scriu
20 în mss, ci la] iar la Ms ce'n At ci L! ce numai Ia M", acest As cel M'M!
om.L3UM3 3 se află scris (scrisă Al) AlPI/V, această poveste om. UL",
După poveste M3 ad. precum S';1U scris mai sus 4 De] Pentru Ma
om. AL2L3U, domnia a 2 a lui MI, După Lăpuşneanul A ad. care (carile A 2)
apoi au tăiat 47 de boeri 57072 A 7062M3 70G8tM'M2 6 După înţele-15M, IMn J,'
2;', gind A ari. sultan SuJeiman, atâta A2L2UI\if2 7 ţară] ţara Moldovei A, �
pre] spre AL 8 ci dede] ce au dat M>, iar-ăşi] iarM", lui] il. luiJ\f!
fj Tomşa om. A, omorâră L2 au omorât M3 10 laI] în M", pre 1 şi pre M2
10-11 se Întoarse - beeri şi] Intorcăndu-se la Iaşi s'au gătit să trimită Ma
12 împărăţie] Impăratul AL, să] să-i AL, veniră AIVL3L'MIM2, olă-
311 carii A2M2 olăcari (sau peşte) V, de-i dede A? 12-13 veste, cum domnia
este] de domnia veste cum este A 2 13 cum că A' că M3, dată] dată de
la Inpărăţie M.2, el au venit] �'j1 sosit M" 14 şi] să. Al, găHzăVMIM.a gă­
lhză L2LaM2 găteşte A2VL5 gătească A', să] ca să A 21.,1, Tomşa' Vo(}:L,.\ 2
:,.,tefan Tomşa Vodă Al 14-1'5 i'nţelegând de aceasta Tomşa l1,.L2 Iar Tomşa
35 Inţelegând de aceasta M2 '5 s'au sfătuit M3 16 După trimiţă Al;' ad.
să meargă, de la ţară om. A 2, oameni - ţară om. L3V, să-i] şi să-i M2
17 va] vor LI pr iimeşte lVP, nici-l AL2 nice-l L3MIM3, şi] Încă şi Mii
[207]
207
'împărăţie, şi până nu le va veni răspunsul, să nu lase pre
Alexandru Vodă să între în ţară. Dacă au mers solii Tornşii şi
i-au spus, zic să fie zis: de nu mă va ţara, eu îi voiu pre dânşii,
şi de nu mă iubesc, eu îi iubesc pre dânşii, şi tot voiu merge,
ori cu voe ori fără voe. Deci solii i-au oprit, şi,au trimis 5
hochimurile împăratului la Tătari, de au acoperit ţara ca un
roiu până la Prut, prădând şi arzând ; de altă parte el au
intrat cu Turcii şi cu oastea ee au avut lângă sine.
Văzând Tornşa Vodă că împotriva acei puteri nu va
putea sta, cu sfetnicii săi, cu Moţoc vornicul, cu Veveriţă 10
postelnicul şi cu Spancioc spătariul, au trecut în ţara leşască
şi s'au aşezat la Liov, după ce au domnit 5 săptămâni.
Câll1d s'au aşezat al doilea rând Alexandru Vodă la scaun,
şi de moartea lui Ştefan Vodă TOITlşa.
Alexandru Vodă Lăpuşneanul, dacă au dobândit scaunul 15
1 şi] iar U, răspunsu AILM", nu-] nu-l A2L2 2 să] ca să A2U,
au mers] au sosit mergând L3U, solii aceia de la Tomş.s Ma 2-3 şi i-au
spus - zic] i-au dat răspunsul iar el M2 3 i-au spus] i-au zis L3L' au
spus lui Alixandru Vodă M3, zic] atunci M3, să] să le AL2, să fie zis
Alexandru Vodă AM", mă va ţara] mă va LIU mă vor AL3L4 mă va 20
pre mine ţara M2, dânşii] inşii MI ei A2L2L3L4 3-4 de nu mă va­
danşii] de nu mă iubesc ei, eu ii iubesc pre inşii; şi de nu mă va ţara, eu
voiu pre dănşii M3 4 eu] iară eu LI, dănşii] inşii MI ei VL3U, şi voiu
tot MIM3, merge] să merg AI 5 fără de VL3UM", pre soli AL3U,
S· it li Ma 6 semnele LI T""t AZI4M' . " tul
',1 au opri pre so J' hochemurile' a ar " 1, impar-a urui 25
la Tătari] la Tătari cele înpărăteşti M2, După. Tătari MI ad. carii îrid$t�'i
s'au pornit 7 la] în M2, până la Prut om. A, el om. L2 7-8 au Întrat
el LI au Intrat ei ]\12 8 oaste MI]\P, ce] care L3L4, sine] dânsul LI
9 Văzând - Vodă] Deoi Tomş+ văzmd M", aceia La 9-10 Iar Tornşa v:'l-
zănd că nu va putea sta înpolriva acei puteri M2M4 10 CUZ] şi CUL21\\1'I�12 30
şi AL3l,4 11 Spanciog ALIL2 10-11 cu sfetnicii - leşască] ce au tricut
la ţara leşască cu sfetnicii săi cu Moţoc vornicul ş'i cu Spancioc spătar
şi cu Veveriţă postelnicul M3 12 la] în Ma, După. săptămâni A ad. Iar
la un letopiseţ sârbesc scrie că au fost domnia lui pănâ la 4 luni (scrie
păn l'a- patru luni că au fost domnia lui A 2) 13 Când] După ce A, Ale- 35
xandru Vodă al doilea rând A, Când - rând] Pentru aşezarea lui M3,
Alexandru Vodă Lăpuşnoanul L3U 14 de] perrtru M3, Tomşii MI Mii. ]\;12,
După Tomşa LI ad. cu a boerrlor săi 15 au dobândit -]1. 208, 1 Iaşi şi
om.M3
[208]
1
1
I
208
său la Iaşi şi s'au aşezat la domnie al doilea rând, scos-au
ceauş împărătesc pre un turc mare, de au trimis cu pâră
la craiul Ieşesc, poftind pre viclenii săi, pre Tomşa şi pre
soţiile lui. Craiul, pentru pacea ce avea cu Turcul, şi pentru
5 pâră multă ce-l pâra Leşii şi pentru moartea lui Vişnoveţkii
şi pentru sluţia a mulţi ce făcuse, au trimis pre sluga sa,
pre Crasinskii, la Liov, de au tăiat capul Tomşii şi lui Moţoo
vornicul şi lui Spanciog spătariul şi-a lui Veveriţă postel­
nicul, pre carii i-au îngropat afară din târg la mânăstire la
10 Sfeti Onofrie. Şi aşa au fost sfârşitul Tomşii.
Când au omorât Alexandru Vodă 47 de boeri.
Alexandru Vodă, dacă s'au curăţit de toată grija dina­
fară, şi au adus pre doamnă-sa, pre Roxanda, şi fiii săi din
ţara muntenească, au vrut să se curăţească şi de vrăjmaşii
15 săi cei din casă, 13re carii îi prepusese el că pentru viclenia
lor au fost scos din domnie. Şi au învăţat cu taină într'o zi
lefecii, carii au avut streini, de i-au supus În curtea cea
1 său om. L3U, al doilea rând la domnie A 3 viclenii] vrăj-
maşii LI 4 lui] sale M3, Craiul] Iar craiul V Iară craiu M3, pace M3,
20 şi] a doao (dooa Al) şi A 5 multă om. M3, multă pâră A2L\ ce-l] ce
avea asupra lui şi-l V, p-sra VL2L4 p·b.ri� L3l\1P p'b.r·b.1ll A p'hn,� MI p";;_
r,,,�M3, şi om. AL 6 sluţia (ocara)V, ce făcuse a mulţi Ms ce făcuse
multora V, După făcuse M3 ad. Tomş+ Vodă" au trimis craiul M3 7
Crasenskii M3, au] i-au A2L2J\1P, lui] al (a M3) lui Al]\li3 Sluji] a lui AIM"
25 Spancioc L'LsMe, spătar M2, lui-] a lui AIMt, şi-a lui Veveriţă postelnicul
şi-a lui Spancioc spătariul M3 7-9 şi lui Moţoc - postelnicul] şi celor
cu dânsul, ce s'au numit mai sus, sfetnici ai lui V 9 pre carii] şi M3,
mânăstir-kA2LIUM3, la2] luiA2VL3UM3 10 Onofreiu L'M' OnufrieLIM3,
Şi om. U, sfârşitul] săvârşitul MIM', Tomşii Vodă MIM2 lui Tomş.\\ Vo-
30 dă M3, După Vodă. MIM2 ad. când s'au săvărşit, iar M3: cum scrie în
sfânta Evanghelie: Cu ce măsură veţi măsura, se va măsura voao 11
Când - boeri] Alexandru Vodă au omorât 47 de bo�ri M3 13 şi au] şi
şi-au M3, doamna A2VL2VM2,\ sa) lui LI om.At, pre om.AL3UM3, fiii]
pre fii A 2M2 cu fiii Al coconii :1\1\, săi om. M3 14 deci au vrut UL5, să
35 se curăţească se află în L3L< după casă din r. 15 15 pre care VL2MIM2,
ii] Işi M3, viclenie MI vicleşugu\AL2L3L< vicleşugurile Ma 16 domnia
dentâi M3, cu] în M3, intr'o zi' om. M3 17 pe lifecii AI lefecii săi A2,
pe carii A» careL2L3U carie MI ce Ms, au] i-au AIV, de] daca Ls, de
s'au supus AIM3, curte A2L2L3
[209]
209
domnească în Iaşi, şi au chemat pre obiceiu boerii la curte,
carii fără nici o grij::i" şi de primejdie ca aceia negândindu-se,
dacă au intrat în curte, slujitorii, după învăţătura ce-au
avut, închis-au porţile, şi ca nişte lupi într'o turmă fără nici
o apărătură au intrat într'înşii, de-i snopia şi-i junghia, nu 5
numai boerii ce şi slujitorii; nici alegea pre cei vinovaţi, ci
unul ca alalt îi punea supt sabie; cădea mulţi, de pre zăbrele
afară săria de-şi frângea picioarele, Şi au perit atuncea 47 de
boeri, fără altă curte ce nu s'au băgat în seamă. Şi aşa, după
atâta nedumnezeire, îi părea că şi-au răscumpărat inima. 10
Nakazanie, adecă Învăţătură şi certare celor mari şi puternici.
"
In Moldova este acest obiceiu, de pier fără număr, fără
1 După Iaşi ad. într'o zi M", i-au chemat A'L'L", pre] dupre A'L',
obiceiul A2, boerii] pre boeri AI boerilor A 2, pre boeri după (de pe V) obi-
ceiu L3U 2 şi om. Ma, de] de o Al de nici o LI om. MIM2, negândin- 15
du-se] temându-se nici gândind LI era Ma 3 dacă] şi dacă Ma, iar slu-
jitorii M2, după] de pe L", învăţăturăA2L2MIM3 4 au închisLIM2M3,
porţile] poarta AL, şi om. L2L3, fără deALIL3UM3 5 o apărătură M'
un apărătoriu M3 o grijă şi fără nici o apăr-ătură Ms un păstoriu AL, sno-
pia] de-i da jos L! scopia L", giunghia L'M'M", de-i jiunghia şi-i snopia A', 20
nu] şi nu LI 6 bO.l\riM3 pre boeri AlUM2, slujitori M! pe slujitori L' pe
slugi Al, nice-i LI nu A'. boerii - vinovaţi] pre boeri alegea slujitorii pre
cei a ce era vinovaţi M2M., ci om. L3L4 7 unul] pre unul M2, ca alalt MI
ca alaltul M2M3 ca (cu LI) altul AL, cădea] că de L3L4 şi Al, mulţi] mul­
ţime A2L, cădea - zăbrele] şi mulţi cădea de pre zăbrele jos M2 mulţi 25
se Yb,r·\o..I\ pre ferestri de cădea M3 8 săria afară AL2L3UM2 afară M3,
picerele L4L" 9 altă curte] alţi UL", ce nu] ci nu V cât nu l\P cine M',
aşa, după om. V, 10 nedumnezeire] neomenire LI, şi-au răscumpărat
inima] şi-au răzbunat inemii LI şi-au izbândit de la inimă M3 şi-au răs-
cumpărat (Intors M') strâmbătatea făcându-şi pre voia inimii M2M4 11 30
Nakazanie] Nespusa învăţătură LI om. L2M, adecă om. LM, certare]
mustrare MS, mari] mai mari M3, şi celor puternici LI om. VM 12 În]
Pre AL, este A2L2 au VU om. AILIMIM2; cuvântul acesta lipsea, probobii,
in arhetip, acest] aest L" est L4, de] ce MIM2, pier] pierd A2, farăI
de A2L3, fără2 de A2L3U, In Moldova - p. 210,2 legea] In Moldova au 3[.
cei mai mici despre cei mai mari acest obiceiu- de pier fără giudeţ, fără
vină şi fără samă. Singuri cei mai mari giudecători, singuri pâr âsi 7i
singuri plinitori legii M3
33258
........... " .....
[210]
r
il
l!
"
,
It
it
1
210
giudeţ, fără leac ele vină; Insusi giudeţ, însuşi pâraşte, însuşi
împle legea. Şi de acesta noroc Moldova nu scapă, că mai
mulţi sânt de li-i drag a vărsa sânge nevinovat, apoi zic şi
dau vina lăcuitorilor că-s vicleni. Dară cui nu-i urât a muri?
5 Cine n'ar pofti să vieţuiască? Place-le lor viaţa, alţii încă
nu o ar lepăda! Crez mai bine pentru dragoste de cât de
frică să-I slujasoă t Iani de s'ar învăţa cei mari de pre nişte
muşte fără minte cum se ţine domnia, cumu-i albina, că
toate-şi apără, căşcioara şi hrana lor cu acele şi cu veninul
10 său, iar domnul lor, ce se chiamă matca, pre niminea nu
vatămă, ci toate de învăţătura ei ascultă. Cum mai bine ar
fi pentru blândeţe să-I asculte şi să-I iubească, şi cu dragoste
să-i slujască, de cât de frică şi de groază să i se plece! Că
cela ce-i e voia să se teamă atâta norod de un om, trebu-
15 eşte şi el să se teamă de toţi; că, tot vărsătoriul de sânge
1 judeţ'L2L3L4M2 judecată ALI, fără deA2şi fără A', l+c AiL !.\\CM'
Hac A2, însuşi giudeţ om. AL, îns'hş2 A2, p'b.r'b.şte M' p'[,r-kşte A'L8, în­
S'bŞi3 A" singur LI 2 umple A2M2 plineşte LI îş plineşte A', acesta]
aest L3U, noroc] obiceaiu Ma, nu scapă Moldova M2 3 le-i MIle este A,
drag] trag M2, sănt de li-i drag] sânt de Ii-i (le este LI) dragă lumea de
20 cât moartea. Şi d+cii mai mulţi sânt de li-i (le este LI) drag L dintre capete
sint iubitori M3, zic şi om. M3 4 vină L2L3UM3, dau vina Iăcuitorilor]
pun pricină Iăcuitorilor ţării M2, că sânt AM2M3, nu-i el} nu (nu-i A')
este AU, cui - muri] cine ar iubi să moară M3 5 n'ar pofti] nu iu­
beşte M3, Place lor viaţa 1.2 Viaţa le place lor L3L4 De le place lor via-
25 ţa M2M4 Cu drag este celor mai mari să aibă viaţă M3, alţii] cei mai
mici M3 6 ar] vor Al, Crezi M1M3, Crez mai bine] Dar mai bine este M2,
pentru] den M3 6-7 pentru dragoste - slujască] pentru dragoste să slu­
jască de cât pentru frică L3U ar ti. să-i slujască pentru dragoste de cât
de frică A' 7 să-i (să Ii M" să L') slujască A'L'Ms, Iani] ŞiM3, de'] dar
30 ce M2JV[4, s'ari M3, mari] mai mari Ma, pro nişte] pilda unor M2M'
8 muşte] albine M3, fără de M' ce sant fără, 1\12M4, cumu-şi ţin (ţi-
ne L3U) AL'V, cumu-i] cum este A 8-9 cumu-i -- apără] că toată
albina îş apără M3 9 căşciora MI căşoara M3, şi hrana lor om. M2,
ac+le M' ac'kl k AI M2 10 ce se chiamă] adică M8 10-11 iar - ascultă,
:�5 se află în A în paranteză 11 ei] lui L2, Cum] Precum M2 Cum dară M3
om.AL2L3L4 11-12arfi)arfaceUom.M3, ar fi mai bine Mt 12pen­
tru blănd+ţ-, M' de blândeţile lui L2, să-I asculte] să asculte pre cel mai
mar-e M" 13 să-i slujăsc MI, �e groază şi de frică M3 13-14 Că cela-
să se teamă) Pentru că cela ce, pofteşte să se teamă de el M� 14 cela]
40 celuia LI, ce-i e] ce-i L3MI cei \il\ M2 ce-i este AL1L2, voe M', de un
om AUL2 de om M'M3 de om de dănsul M2 de el L3U 14-15 tr-ebue şi
el L2 şi el Irebueste L3L' 15 el] acela M3, să se teamă, şi el AIM2
[211]
211
de frică face, ca sa-i ia spaima şi să se teamă toţi de dânsul,
ce ar putea face cu blândeţe. Ci de acestea destulu-i.
Când au răslpit Alexandru Vodă cetăţile din ţara Moldovei.
Alexandru Vodă, vrând să între în voia Turpilor, precum
se făgăduise înaintea împăratului că va răsipi toate cetăţile 5
din ţara Moldovei, numai să-i dea domnia, că văzând împă­
ratul atăţea amestecături ce se făcea în ţară, gândi ca să
slăbească ţara din temelie, să nu se afle apârături, şi lăsă
cuvânt că, cine va răsipi cetăţile din ţara Moldovei, aceluia
va da domnia; deci Alexandru Vodă, făcând pre cuvântul 10
împăratului, umplând toate cetăţile de lemne, le-au aprins de
au ars şi s'au răsipit, numai Hotinul ce-au lăsat, ca să fie
apără tură despre Leşi,
Nakazanie.
De acesta lucru cunoaştem că nici un bine ţării n'au 15
făcut, că vasul cel fără de fund, măcar câtă apă ai turna
într'însul, nu-l mai poţi umplea; aşa şi Turcul, de ce-i dai mai
1 ca om. A2UL2, să-i se ia AI, de frică - spaima] fricos este, îşi
face singur spaimă ca să-i ia toţi spaima L3UL5, toţi om.L3L" dănsul]
-el M3 2 ce] ci AL2L3U care M3, face] face aceasta şi M2, Ci] care A' 20
că L', Ci de acestea destulu-i] ceia ce ar fi destul L3U om. M3 3 din
Moldova LIL2, Când - Moldovei] Pentru râsipirea cetăţilor Moldovei M3
5 toate om. M3 6 că] pentru că M3 om. AL2L3U 6-7 văzând împă­
ratul] Inţelegând înpărăţia M3 7 atâta A2L2L3M2, gândi] au socotit M3
8 apărători A'M2, lăsă] lăsând L3U 8-9 lăsă cuvânt că] au poroncit M! 25
9 că] ca L2 om. M2 10 va da] voiu da M2 să-i dea L2, deci] d+cii L2L3U
'11 umplănd] au umplut L2Ma au început L3L�L5, toate om. Ma, şi le-au
.aprins Ma 11-12 le-au aprins de-au ars om. L3U 12 le-au răsipit L,
Hotinul ce-au (l-au A2 au M3) lăsatA2M'M3 ce (om. Al) au lăsat Hotinul A'L'
cetatea Hotinul (Hotinul cetatea L2) au lăsat L2L3U Hotinul ce-au rămas :30
nears că I-au lăsat M3 12-13 ca să - Leşi] să fie de apărare despre ţara
leşască Ma 14 Nakazanie MlM2 Invăţătură M3 Cuvânt M� Invăţătură şi
certare ALIL2 om. L3U 15 De] Pentru M3, aceste lucruri L' 15-16 n'au
facut ţării AL 16 de om. L3, apă] apă de multă Al 17 intr'Insul
om, M2, nu mai poţi L3 tot nu-l poţi V, aşe-i şi MI :35
[212]
212
mult, de aceia-ţi cere şi-ţi face mai multă nevoe, că el darul îl
scrie obicină, mai apoi de n'ai vrea să-i dai, numai ce-ţi caută
să-i dai.
Văleatul 7073, Septemvrie 23, Theofan, ucenicul lui Ma- '1565-
5 carie, ce era din tinereţe episcop, l-au pus Alexandru Vodă
mitropolit de Sucea vă.
De un Ştefan Vodă ce-au venit cu oaste asupra lui
Alexandru Vodă. Văleatul 7074." l56(}
În zilele acestui Alexandru Vodă, rădicatu-s'au de la
10 ţara ungurească un Ştefan oarecarele, de s'au fost făcând os
de domn, şi strângând păstori şi altă adunătură au intrat
în ţară, smomind oamenii ca să i se închine şi să-I ducă la
domnie. Ce Alexandru Vodă, dacă au înţeles, au trimis îm­
potrivă slujitorii săi, carii l-au întâmpinat mai dinsus de
15 cetatea Neamţului, şi dând războiu l-au bătut şi oamenii i-au
răsipit, iar el au scăpat înapoi prin munte. pedestru; pre o
samă i-au prins vii, şi i-au adus la Alexandru Vodă.
1 cere şi-ţi om. AL, faci Al 2 obicină] obiceaiu LI, numai ce-ţi
caută] încă (om. M2) îţi caută MIM2 încă-ţi caută numai Ma 3 ca să-i
20 dai A2 a-i da Jj să-i dai de nevoe LI 4 Văleatul] Iară în anul Ma
om. L2L3UM2, 23] 22 Ma 25l,1, pre :'heofan MS Theofil A 2LaL' 5 ce]
carele AI, tinerkţ-s M" 61a Suceava A> Sucevii M" 7-8 De un-7074,]
Văleatul (om. A2) 7074 Iunie A om>M3 9 In zilele - Vodă] Intru acest
an A Iară în anul 7074M3, s'au rădicat A, de la] din AL3 9-10 de la
25 ţara-oarecareJe'l un Ştefan Vodă de Ia (den L4) ţara ungureascâ L'L'M!
un domn pre nume Ştefan Vodă LI un Ştefan Vodă L2 din ţara ungu­
rească asupra lui Alexandru Vodă un Ştefan, pe poreclă M'I>zgă, cu mulţi
haiduci A, de] ce LIL2 carele M3, s'au fost făcând] se făcia Ma, os]
neam LI 11 şi strângând] st.rângând şi A, adunătură] adunare de oa-
30 mini Ms 12 momindL amăgind A' tocmind L", pe oameni L'T." 13 Ce]
Iar M2 13-14 împotriva lui (lor Ma) AL8Ma 14 tâmpinat AL2L3UM3,
mai sus LM3 15 dându-i AL2 15-16 şi i-au răsipit oamenii VU
17 i-au dus M3 16-17 pre o sA,mă] pre unii Ma, iar el- Vodă] iar pre
carii (pre care L3L' pre carii dii;!. oameni LI) i-au prins (au prins U) vii,
35 le-au tăiat nasul şi urechile, iar' el au scăpat înapoi (Inapoi om, A2VL')
prin (pen L3L') munte (munţi AL3L') pedestru (el pedestru an scăpat îna­
poi pedestru L") AL
[213]
565,
i56ll
1566
213
De moartea lui Suleiman impăratul turcesc. Văleatul 7075.
Suleiman, împăratul turcesc, s'au rădicat cu mulţime de
oaste în anii 7075 şi s'au dus asupra Nernţilor, de multă
pradă şi răsipă au făcut, Mai apoi fiind apucat acolo de
boală au murit, după ce au împărăţit 44 de ani. Şi au lăsat 5
împărăţia fliu-său lui Selim să împărăţească.
1
1
1568 De moartea lui Alexandru Vodă Lăpuşneanut. Văleatul 7076.
Alexandru Vodă căzu în boală grea, şi-şi cunoscu moar­
tea, şi chemă episcopii şi boerii şi toată curtea, de i-au în­
văţat înaintea morţii şi le-au arătat moşan pre fliu-său Bogdan 10
Vodă, ca să-I pue pre urma lui la domnie. Iar el, dacă au
umplut 13 ani pol a domniei sale, şi acei dintâi şi acei de
apoi, priimind întâiu călugăria, au răposat, şi cu cinste l-au
îngropat în mânăsjirea de la Slatină, cari-i zidită de dânsul.
1 De] Pentru M1M2, sultan Suleiman M2MB, turcesc] Turcilor MI, 15
Văleatul om. A2L2L3UM3, 7075 Septemvrie 26 A om. M" 2 Suleiman]
Sultan Suliman M2 In anul 7075 sultan Suliiman Ma, turcesc] Turcilor M2
2-3 cu multă mulţime de oaste MIM2 cu oşti Ma 3 In anii 7075 om. LMa,
s'au dusi au mers M", şi s'au dus asupra Nemţilor In anii 7075 iar de la
Hristos 1566A, de] unde M! şi A! 4 şi răsipâ om. AL, Mai] Iar mai A', 20
apoi] pre urmă L', apucat] cuprins M3, acolo apucat A 4-5 de boală
acolo UL5M3 5 o boală V, au împărăţit] au tricut înpărăţiei lui Ma,
ani 44UM2, După 44 de ani ad. iar la hronograf'ul cel (cel om.A2) gre­
cesc scrie că au inpărăţit 47 de ani şi este mai de crezut A 6 fii ului
său UMI, lui (om. M2) sultan Selim M2M3, lui Selim fliu-său L3L4, să] 25
ca să L2, să împărăţească om.LBUM3 5-6 Şi au lăsat- împărăţească]
Şi după moartea lui au stătut înpărat fliu-său sultan Selim A 7 Data se
află în Ma la începutul capitolului 8 au căzut M3, şi-şi] îş L2 8-9 şi-şi
cunoscu moartea] şi s'au priceput că va muri M3 9 boerii şi episco­
piiL3U, şi chemă - curtea om. M, de] dkcii MIM2 deci Ma, i-au] au l\J2M3 30
9-10 înaintea morţii au învăţat Ma 10 moştan ULa moştean AILIU moş­
tenitor Ma 11 ca om. Ma, la domnie pre urma lui M3, el om. L2L3L'
12 umplut] plinit Ma, 13 ani pol A 27 de ani L�Lau câţiva ani LI om. MIM2 ;
in Ma este loc alb cum a fost, de sigur, şi în arhetip; alai AIUL2 om. L\
fiii cei AL2VUM3, şi2 cei AL"L3U 11-12 au umplut 13 ani pol] au 35
cunoscut sfârşirea zilelor M2 12-13 acei de apoi] a doa Ma 13 întâiu
om. U, călugărie M3, au răpăosat MI -pousat M3 14 de la Slatină]
Slatina M", care e L' car» Idst.e M3 13-14 priimind- dănsul] au ră­
posat A om. L2L3L'
[214]
214
Zic unii că şi moartea lui Alexandru Vodă au fost cu
înşelăciune, că el mai nainte de moarte, văzându-se în boală
grea ce căzuse şi nea vând nădejde de a mai fi viu, au
lăsat cuvânt episcopilor, de vor vedea că-i spre moarte,
5 iară -ei să-I călugărească. Deci, văzându-l ei leşinând şi mai
mult mort de cât viu, după cuvântul lui I-au călugărit, şi
i-au pus nume de călugărie Pahomie. Mai apoi, dacă s'au
trezit şi s'au văzut călugăr, zic să tie zis că, de se va scula,
va popi şi el pre unii. Mai apoi episcopii şi boerii înţelegând
10 acela cuvânt, şi mai cu deadinsul Roxanda doamnă-sa temân­
du-se de un cuvânt ca acela, carele era de a-l şi credere,
ştiind câtă groază şi moarte făcuse mai nainte în boerii săi,
temându-se doamna sa să nu paţă mai rău de cât alţii, I-au
otrăvit şi au murit, şi I-au îngropat în mânăstire în Slatina.
15 Acest Alexandru Vodă zic că au fost scoţând ochii oa-
menilor, şi pre mulţi au sluţit în domnia lui.
De domnia lui Bogdan Vodă, feciorul lui Alexandru Vodă
Lăpuşneanul, Văleatul 7076. 1568
După moartea lui Alexandru Vodă, fiind coconul Bogdan
20 1 că om. L3U, şi om. L2, au fost] să fie fost L3L4 2 mainte MIM3,
de moartea lui A 3 ce căzuse] căzut L3L4 om. M3, fi] fir'k A1 fir," A2, de
a mai fi viu] de viaţă M! 4 episcopii 01' şi boerilor (lui ad.AI)AL, de]
de-l AL2M3, că-il că este A 2LI că-i-i lVJ3 că-i este AI, spre] de A1 despre M3
5 ei] el M2, D'kcii A2UL3U Şi d+cii M2, leşinând] că au leşinat Ma 7 Pa-
25 homie] PaisieL, Mai] Iar mai A>, dacă] zic că dacăM3 8 zic om.M-,
se va mai scula M2 9 el] eu M; şi el va popi L3L<, Mai apoi] După
aceia Ai, şi boerii om. MIM2 9-10 Mai apoi-cuvânt] Care cuvânt înţe-
legând episcopii şi bo.sr-ii M3 10 acel A de acela lVJ:1 de acel M2 acest A 2,
mai cu denadinsul As mai vărtos Ls, doamna lui (sa M2)AIUM2, doamna
30 Roxanda M3 11 de un cuvânt ca acesta A2 de acela cuvânt ]\113, carele]
ce M3, de2 om. LI, creder-k AIL2L3UM2 crederh\A2MI crede LI, a-l şi cre­
dere] a se Iemer.x M". 12 ştiindu-l A', câtă moarte şi groază LI, făcuse]
au făcut L'Me 13 sa] lui L' om.M3, doamnă-sa Aî.sl,» şi doamnâ-sa L'Ls,
paţă] petreacă M3, de cât alţii] de cum au păţit alţii MIM2 14 I-au în-
35 gropat] cu cinste l-au Ingropaţ AL2L3L4, în2] la L', în mănăstirea sa (sa
om. Al) Slatina A În mănăstir-ea Slatinii VL3UM2, După Slatina ad. ce
(care Al) este zidită de dânsul'(de dânsul zidită A2) AL2L3U, şi l-au în
gropat - Slatina om. M3 15 A\cesta L2L3L4, zic om. Ma, că] cum că A
16 lui] sa L3L4, în domnia lui om. Ma 17 De] Pentru MIM2 om. M3, dom-
40 ni a] moartea L2, feciorul] sns L2MIM2 18 Lăpuşneanul om.1VJ:3, Vl'Uea--
tul om. A2L2LaUM3, 7076 Martie A om. M3 19 Alexandru Vodă Lăpuşuea-
nul lVPM2, fiind coconul] fiind cocon tânăr Al fiind cocon hrudiu A2UPL<
I
[215]
1
I
215
Vodă de 15 ani, cu toţii l-au rădicat la domnie; ce ·fiind
brudiu lucrurile ţării le ocârmuia înmă-sa Roxanda, că era
o femee destoinică înţeleaptă, cu dumnezeire, milostivă şi
la toate bunătăţile plecată. Şi au domnit cu fliu-său dinpreună
2 ani şi 9 luni, şi asuprind-o boala, au mers şi ia pre urma 5
1570 moşilor săi în anii 7078, Noemvrie 12, şi �'au îngropat la
Slatina, unde şi domnu-său Alexandru Vodă.
Când au clevetit pre Bogdan Vodă vrăjmaşii lui la împărăţie
de l-au mazilit împăratul.
Dacă muri Boxanda, doamna lui Alexandru Vodă, şi 10
rămase domnia pre fliu-său Bogdan Vodă, singur el, cumu-şi
era blând şi cucernic, aşa tuturora arăta direptate, de se
vedea că nimica nu s'au depărtat de obiceiul tătăne-său. Nici
de carte era prost, la călărie sprinten, cu suliţa la halca
1 la domnie] domn AL2L3L4, ce] Însă M3 1-2 ce tiind brudiu 15
om. AL2L3U 2 brudiu] crud L', ţării] lui M2, otcârmuia AL2L3L4 pur-
ta LI, inmă-sa MI mumă-sa în celelalte mss, lucrurile - Roxanda] purta
mumă-sa doamna Ruxanda trebile ţărâi Ma 3 destonică MI, şi înţe­
leaptă MIM2, şi cu dumnezeîre L? om. LI, şi milostivă LIM2, destoinică-
milostivă] creştină, Înţeleaptă, destoinică şi dumnezeiască Ma 4 la] 20
spre AL, plecată] plecată şi milostivă Ma, dinpreună (Inpr-eună M3) cu
fliu-său VUM3 5 9 luni] 2 luni VL<, asuprind-o - au mers şi ia] bol­
năvindu-se au eşit şi ia din lume Ma 6 moşilor] părinţilor Ma, Noem­
vrie 12J Noemvrie M2 Octomvrie 11 A, şi o au ingropat LI au astru cat M3
6-7 la Slatina] În mănăstire la Slatină AlL2L3U în mănăstirea Slatinii 25
(Slatina Ma) A2M3 7 unde şi] unde este şi Al unde au îngropat şi pre LI
lângă M3, După Vodă ad. era L3U 8 l-au clevetit L3U cleveti LI au
mazilit L2, lui] săi A2LIL3Jj 9 împăratul] adecă l-au scos U 8-9
vrăjmaşii - împăratul om. L2, Tiilul. om. M3 10 au murit M2 10-11
Dacă - fliu-său] Iară după moartea doamnii Roxandei, rămas-au domnia 30
în grijea lui Ma 11 domnia pre] domn LI, singur el] el singur M2
şi Ma, cumu-şi] cum AlU 12 aşa om. L2L3L4, aşa - direptate se află
înA în paranteză 12-13 de se vkde MI de pe (dupre Ls) cum se vMeL3U
cât se cunoştea Ma om. L2, 13 că] cu L4L5 de cu L3, s'au] era LIU, de-
părtat] arâtat M", tătâne-său] pâr întesc M! 14 era] nu eraL2L4, la'I 35
de J'V12, sprenten MI, halcă M' alea VUL4
[216]
216
nu pre lesne avea protivnic, a săgeta din arc tare nu putea
fi mai bine. Numai ce era mai de treabă domniei lipsia, că
nu cerca bătrân ii la sfat, ci de la cei tineri din casă lua
sfat şi învăţătură. Iubia să auză glume şi măscării şi jocuri
5 copilăreşti. Mai apoi lipi de sine Leşi, de-i era şi de sfat, şi
de a batere halca cu suliţa, răsipind avuţia cea domnească.
Deprinzând din zi în zi aşa, năpustind trebile ţării, că pre
cât il iubia întâiu, pre atâta îl urâse mai apoi, iar mai apoi
aceste lucruri cu hulă trăgându-se la urechile vrăjmaşilor la
10 împărăţie, nu cum era, ci mai pre sus le adăogea. Intrând
acestea în urechile sfetnicilor împărăteşti, aflând vreme şi ei
să-şi umple pungile, dat-au ştire împăratului. De care lucru
mai cu deadinsul dacă au înţeles împăratul de nişte cuvinte
ca acestea, au socotit să-I scoată. Şi au trimis la Rodos de au
15 adus pre Ion Vodă, carele era de minte ascuţit, de cuvânt
gata, şi se vedea că-i harnic nu numai de domnie, ci şi altor
ţări să fie cap mai mare.
1 avea] vrea avea AL3L', nu avea pre lesne M2, nu avea po-
trivnic lesne pre altul V, tar+ M:; om. AI, din arc tare orn.L2L3U '1-2
mai bine nu putea fi altul L2 2 mai! om. L2MIM2, treaba UL3MIM2,
a domniei AI, ii (-iM3) lipsia L'M! 3 bătrân ii] pe cei bătrăni A', cei]
20 acei A2, din casă de la cei tineri M2 4 sfat şi om. AL3U, şi învăţă-
tură] iar nu de Ia cei ce i se cădea a lua învăţătură L2, să auză om. AL,
glumi MIM2 glumele A2UL3U a glumi LI, măscăriile A'L' măscăr-ile A'L'
mascarale M2 a măscări LI, giocuri AI1WM3 jocurile L2L3U 5 lipi de
sine] se lipi de V avea lipiţi lângă sine Al, de-il de M3, şi' om. MIM2
25 6 baterk V1WM2 -ter» M3 bate AL�3U. halcao A halcaoa L3M2 alcaoa U
acaoa L', cu suliţa. halca L'L', avuţiaţ averea A'Ms, ceaom.AL 7De­
prinzându-se AIV Neprinzându-se L2, În zi om .. MI, aşa] a-ş L4L5, nă­
pustind lWM2 neputănd V năpusti AL2L3U au lăsat în năpust M3 7-8 tre­
bile "7 atâta om. LI 8 iJ1] îi UL5, îJ2] ii L4L5, I-au urât M3, mai
30 apoi' MIM2 mai pre urmă V apoi AL2L3UM3, iar mai apoi] mai apoi VU
apoi.L'L' mai pre urmă A om. M3 8-9 Jar aceste lucrur-i mai apoi M2
9 cu] de Ma, trăgăndu-se] strângându-se Vom. M3, Ia'] până Ia AI,
vr-ăjmaşilor- lui Al vrăjmaşilor. săi VL' 10 cum] precum Al cât U, Şi
lntrănd Al 11 acestea om. A2L2Lau, In] la AIL2M2 şi în L3U, tmpără-
35 teşti] înpărăţiei Ma, aflând] au\ aflat Ma, şi ei om. M2, şi ei vreme A1118
11-12 să-şi umple şi eiL3L· 13 nişte om. MlJ\P 12-14 De care-ca
acestea] Deciînţelegând Inpăra\ul M3 15 Ioan V Ioann U, care Ma,
de"] la M2M3, de2] şi la Ma, cuvânt] răspuns M2M' 16 vsde UMI, că-ii
că este A'L3L< a fi Ma, harnec UL4 vrednic Al, de domnie] de domnia
40 aceştii ţ.ărj M3 17 cap om. M2, mai] şi mai iVI" om. V
[217]
217
De domnia lui Ion Vodă, ce-i zic Armeanul, carele mai apoi
1570 I-au rupt Turcii cu 2 cămile. Văleatul 7078.
Acest Ion Vodă unii zic că au fost fecior de armean,
alţii zic că au fost fecior unui Ştefan, iar Mar-ţin Paşcovskii,
cronicar-iul leşesc, scrie că au fost acest Ion Vodă de la 5
Mazovia din ţara leşască, iar cu adevărat nu se ştie, nici-l
arată a cui fecior este.
Selim împăratul, feciorul lui Suliiman împăratul turcesc,
in te legând de Bogdan Vodă că s'au împrietenit cu Leşii, şi
va să-şi mărite surorile după Leşi, şi el încă va să ia fată 10
de leah, socoti să nu se cumva lepede despre dinsul, şi să
se lipească spre aceia parte, şi să închine ţara, mai apoi să
n'aibă gâlceavă rhai multă cu Leşii, ci mai cu deadinsul socoti
să mazilească pre Bogdan Vodă. Şi au trimis de au adus
pre Ion Vodă de la Rodos, şi i-au dat domnia la Moldova, 15
carele, dacă au luat steag de la împărăţie, au purces spre
ţară cu oaste turcească.
Iar Bogdan Vodă, dacă au înţeles de venirea lui Ion Vodă,
indată au trimis la boeri în ţara leşască, pre carii şi-i făcuse
prieteni, ca să-i trimită oaste, să nu lase pre vrăjmaşul său 20
1 De] Pentru M'M> om. UMa, 10nnL" Ioann Lv, Arrnanul M, pre
carele A'L2, apoi] pe urmă L2 2 Turcii l-au rupi (rumt LI) AUL8U,
cu 2] de coadele a doao Ma CII 12 LI. Văleatul om. A2UUUM2, Data
om. M3 3 Acestui L3U, unii îi zic M'M2 zic unii Al, arman LIL2M
4 alţii} iar alţii M2, Ştefan Vodă AL3U, După Ştefan Vodă ad. in pa- 25
ranteză: aşa se află el scris la uricile lui A 5 cronicariuI leşesc om. L,
acest om. M3, scrie - Vodă] scrie de acest Ion Vodă că au fost L3U
scrie că au fost fecior (loc alb) L2, de la] din A2 6 Mazovii MIM2,
nici îl Li nici MIM2 7 a] al AL 8 Silim MI Intru aceia vreme Selim A
Sullan Selim l\PM3, împăratul' om. Ma, Suliiman] sultan Suliiman Ma 30
9 s'au priitinit M3, înţelegând că s'au inpriitenit cu Leşii Bogdan Vodă L2
10 va să-şi mărite] şi-au mâritat M" 11 leah] l�vM3, au socotit M3 so­
cotind LI, să nu cumva să se lepede M2 12lipască A2L2M alipească U,
acea A cei a LI, spre ceia parte] la Laşi Ma 13 mai multă gălcea-
vA A2Ll\P, mai" apoi M'M2, ci mai cu deadinsul] ci luai bine de dân- :15
sul UL> de cât cu dănsul M3, socotea L' au socotit M" 14 să] sâ-I LIMs,
pt'e Bogdan Vodă om. M3 16 carele] şi M", împărăţie] împăratul L
19 boeri] boerii Ieşeşti Ma, pre care şi-i A2 pre carii (care U) tş LlU pre
carei-şi V pre carii-şi L"M2 la carii şi-i Ma 20 ca om. Ma, pre vrăj-
ma şii săi L pre Ion Vodă Ma 40
[218]
218
să între în ţară. Şi de nu vrea fi pripit şi Ion Vodă ou
oaste turcească, şi tătărească, nu se vrea fi aşezat pre lesne
Ia domnie, că până a veni ajutoriul leşesc, Ion Vodă au
căzut cu oaste în ţară, iar Bogdan Vodă, văzând că-I împre-
5 soară vrăjmaşul său, i-au dat cale şi s'au dus la Hotin.
Iară Ion Vodă pre postul cel mare au venit la Iaşi şi
au şezut în scaun. Şi arătându-se groaznic, ca să-i ia spaima
toţi, nu de altă se apucă, ci de cazne groaznice şi de văr­
sări de sânge, şi tăe pre Ionaşco Zbiera în ziua de Paşti, şi
10 multe cazne fece.
Războiul lui Ion Vodă cu ."a lui Bogdan Vodă.
Ion Vodă, ştiind pre Bogdan Vodă Ia Hotin că nu doarme
ci strânge oaste împotriva lui, strânse ţara, şi oaste tur­
cească încă avea. Iar Bogdan Vodă au tras ajutoriu din ţara
15 leşască, că multi prieteni avea, că şi cumnaţi îşi făcuse, că
o sor o dedese după Poneatovskii, alta o tocmise după Zbo­
rovskii, şi el încă tocmise să ia fata lui Tarlo,: de n'ar hi
schimbatu-se norocul.
1 şi om. AIVUM3, vrea fi şi Ion Vodă pripit L1 vrea fi Ion Vodă
trimis U 2 se vrea fi] vrea fi L2L3U s'ar fi A, pre lesne se află în AL2
20 după nu, iar în Al după domnie din 1'. 3 3 iar Ion Vodă M" 3-4 au
căzut] au întrat A' au fost întrat�3 4 oast+A'L: oast.s M', în ţară
cu oaste L2L3L4, iar] deci M3 6 pre] înL2VU, cel om. M3, la] în AMa,
Eşi Ma 7 După scaun ad. în luna lui Martie (Mart Al) În anii 7080 A, 1572
arâtându-ss] se arăta L2, ca om. M3 7-8 să-i ia spaima toţi] să-i ia
25 frica toţi L1 să-i ia frica şi spaima toţi L8U să le fie frică şi groază de el
tuturor U 8 alt"h VL4M3 alta AU alte L1MI, se apuca A2L2J)lUM3, nu
se apuca de alta Al şi nu s'au apucat de altile M2, de"] lot de lVP, dea
om. A2L 9 După sânge ad.se apucă L1, Paşte A2L, şi tăe - Paşti] şi
atuncişi în zua de Paşti au tăiat pre Ionaşco Zhier. .. ' lVJ3 10 fiice M!
30 făcu M2 făcea ALM3 11 .a lui� al lui M2 om. AL 13 strânse] strâns-au
şi el AM3 13-14 şi avea şi OIt'�te turcească M2 14 încă] câtă L2L3U,
au tras ajutoriu] au trimis de i-au dat ajutoriu L2VU 16 pre o SOI' AI,
Poneatovskii M3 Ponktovskii A2LţLau Ponelovskii Al Ponetovski.s MIMa,
O tocmise] O (om_ Ma) logodise A 1M'3 16-17 Zhorovskie lVP Zborovscoe M�
35 17 şi om.MIM2, Incă-ş L>, tocmise] facuse vorbă AI 17-18 de n'ar
(nu ar A) hi schimbatu-se A2Ml de nu s'ar fi schimbatu-s M2 de n'a!' fi
schimbat L1 de nu i s'ar fi schimbat AIVL3U, de l1'ar- norocul om .. 1'113
\
I
[219]
219
Şi aşa dacă au dobândit la vro 2.000 de Leşi, şi Mieleţkii
hatmanul venise cu capul său de era oastea pre mâna lui,
şi Sina vskii, voevodul rusesc, şi alţii; şi au întrat în ţară, şi
s'au lăsat spre Prut; de acolo au trimis de au adus puşcile
de la I Hotin, şi s'au pogorât la Ştefăneşti. Acolea au prins s
de veste că şi straja lui Ion Vodă nu-i departe, şi au trimis
o seamă de dânşii Înainte să vază, carii au dat la Prut spre
Moldoveni. Ei, după învăţătură ce-au avut, războiu n'au dat,
ci au trecut Prutul pre de ceia parte, şi s'au lăsat în jos, de
mergea Moldovenii pre de ceasta parte, Lesii pre de ceia 10
parte de Prut. A doua zi s'au ispitit să dea harţ, ce Moldo­
venii tot s'au dat înapoi spre temeiu, unde era ţara cu Turcii
la un loc strânşi, şi apropiindu-se spre Iaşi, s'au arătat oastea
toată a lui Ion Vodă. Şi era vremea atuncea Joi după Rusalii.
Văzând Mieleţkii hatmanul atâta mulţime de oaste că 15
nu va putea să-i stea înainte, se fece într'o zi a cerca vadul
la Prut să treacă spre oastea lui Ion Vodă, şi dacă au în­
serat, au pornit înapoi, şi toată noaptea s'au dus. A doua zi,
dacă au văzut Moldovenii că Leşii s'au dus şi au fugit, s'au
1 Şi om. M", aşa om. M3, dobândit] strâns M3, la] agiulor MIJ\f2 20
om.M3, vreo A, MieliţskiiA2L3U MielskiiM MiliskiLI MilenskiiAI 2
cu om. M2, cu capul său om. MS 3 Sin.svskii Ma, voevod A2L2La, şi
alţii] alţii A2L2L3L4 iar pl'e alţii AI, şi au intrat UMIM2 au intrat Ma au
(i-au AI şi-au As) trimis de au întratAL2Lau 4 spre] preAIUM3, de
acolo] de acole MI alţii L2 în gios şi M3 5 şi] şi de acolo M2, Aco- 25
10 AL2L2U De acolo Ma 6 nu e UL3U nu este A 1 de] den L2, dânşii]
ei M3, p" o s+amă dentr'inşii A" spre] peste AlL3U de M! 8 Ei] Ace-
ia M! Şi ei L3, învăţătura LIM3, n'au dat războiu M2 să nu dea războiu M3
9-10 de mergea În gios Al 10 de '] di AI, ceasta] iasta L'L', iar Leşii L'
11 de Prut se aţlă în AL2L2L' după parte din r. 10, Iar a 2 zi M2, s'au 30
ispitit şi de harţ L şi de harţ s'au ispitit A 12 ţara om. AL 13 strânşi
la un loc L2M2, spre] pre M2, oaste Ma 13-14 toată oastea AILZM2
14a om.L2M2, vremea atuncea] atuncea pe acea vreme M2 atuncea L'L'L'
om. Ma, după Rusalii Joi U 15 Ia r văzând M2, Mieliţskii A2 Mie-
liţki L3UJ\P Mileţki M3 Milenskii Al 15-16 că nu -- sl.ea] căreia socoti 35
că nu-i va putea sta M3 om. AL 16 se rl>ce MIM3 se face L3UM2 se
făcea AUL2 18 s'au pornit M2Ma s'au întors AUL3L' a doao zi s'au
pornit V, şi toată noaptea s'au dus om. AL 19 au văzut AIUl\13 au
datA2VL2L3MIM2; tot astfel a fost, probabil, ş'i fin arhelip, că] cum căLIL4,
s'au dus şi au fugit] s'au dus înapoi M3 au dat dos (dosul AI) a fugi AL 40
[220]
220
lăsat după dânşii a-i goni, şi dacă i-au ajuns, în multe locuri
s'au bătut, şi mulţi au perit de !illbe părţile, şi din Moldo­
veni şi din Leşi, iară a-i răsipi nu i-au putut. Mai apoi cu
toată nevoinţa au silit să-i spargă la trecătoare la Nistru,
5 supt cetate, ci nu i-au putut, că cetatea fiind pre mâna lor,
pre dânşii se apăra şi pre Moldoveni îi răşchira.
Acolo le venise Leşilor într'ajutoriu Iazloveţkii hatmanul
cu 800 de oameni, ce i-au întâmpinat la trecătoare; ci vă­
zând că nu le-au slujit norocul s'au lăsat atuncea, ca să se
10 găteze mai bine pre altă dată. Ci Bogdan Vodă, bolnă vind
de ochi, de nu gândia de domnie ci de nevoia sa, s'au lăsat
şi s'au tras la Mase, unde şi moarte i s'au prilej it acolo.
Toată domnia lui Bogdan Vodă au fost 1 an şi 3 luni.
Această poveste, ce scrie mai sus că au venit Leşii cu
15 oaste asupra lui Ion Vodă, scrie mai deschis şi deajuns
Marţin Paşcovskii, cronicariul leşesc, însă noi n'am vrut să
insemnăm aicea, iară cui va trebui să ştie mai cu adevărat,
acolo să citească şi va afla.
lăsat] slobozit M2M3, a-i goni] în goană M" 2 s'au bătut cu
20 dânşii Li, de amândoao Al dintr'amândoao LIM2, de îmbe părţile au
perit M", din] de MIM2 2-3 şi din Moldoveni şi din Leşi om. Ma 3 din]
de MIM2, n'au putut L' M3 3-4 cu toată nevoinţa om. M3 4 nevoinţa
au silit] silinţa au nevoit L', să-il ca să-i Al 5 supt cetate Hotinului Mi,
nu i-au putut] nice acolo n'au putut Ma, fiind] era Ma 4-5 la trecă-
25 toat-e - putut] şi nu i-au putut, nici Ia trecătoare, nici la Nistru supt ce­
tate, nimica nu le-au putut strica AL 6 pre dănşii - râşchira] ce-i
apăra pre dânşi, iar pre Moldoveni răschira-i Ma pre (între L2) dânşii îi
I'ăşchira, iară pre sine se apăra AL 7 le mai venise Ma, Iaţzloveţki M2
8 oameni] Leşi M3, ce] ci L2LaUM2, întimpinat Al tâmpinat L2LaUM',
30 ce i-au întâmpinat] şi-i tămpină Ma, ci] ce LiL2 cari Al om. Ma 9
le-au slujit - atuncea] leu slujit nărocul s'au dus înapoi Ma 10 gă­
t+ze AIVL3UMI găt-kz·h. Ma găt+aze A' gătească LiM2, pre om. VM2, Ci]
Iar M2, bolnăvindu-se VM2M3 11 de' om. L 11-12 s'au lăsat şi om. A2
12 s'au tras] s'au dus M3" moartk AIM3, prelejit MI întâmplat LI tăm-
35 plat M", acolo i s'au prilejit L! \ 13 Toată] Şi toată M2, a lui AI, Toată
domnia lui] Şi au domnit Ma, �u fost om. Ma, 1 an şi 3 luni] (loc alb)
şi luni (loc alb) L3U, După llln\ ad. fără cât au mai domnit şi cu mu­
mă-sa doamna Roxanda A 14 De această L 14-15 asupra lui Ion Vodă
cu oaste L3U, şi de ajuns om. M, de ajuns şi mai deschis V 17 ai cea]
40 de tot aicea MIM2 18 acolo să citească] să caute acolo J\iF
i
\
I
i
[221]
f
Când s'au aşezat Ion V9dă la scaun.
221
Ion Vodă, după izbândă cu noroc ce goni pre vrăjmaşii
Sal din ţară, se aşeză la domnie, carele la toate dintâiu era
pre voia ţării, iară mai apoi pre toti i-au covârşit cu vrăj­
măşia lui şi cu morti groaznice ce făcea, că vrând să ia 5
agonisita tuturora, nu cu alt meşteşug, ci cu vărsare de
sânge. Şi din zi în zi izvodia feliuri de munci nouă: Băgat-au
In foc de viu pre vlădica Gheorghie de au ars, dându-i vină
de sodomie, auzind că are strânsură de avuţie. Mitropolitul
Theofan n'au vrut fi eşit întreg de dânsul, de n'ar fi fugit 10
prin munti de groaza lui. Temniţele pline de călugări, şi în­
gropă de vii pre Veveriţă şi pre popa Cozma şi pre Molodeţ
călugărul. Iar din boeri şi din cei de cinste sabia lui nu mai
eşia, şi cu toate feliurile de morţi îi omora. Şi aşa socotia, că
niminea n'au fost mai destoinic de cât dânsul. De lege îşi 15
râdea, că în postul cel mare s'au însurat, şi alte călcături
de lege multe ca acestea făcea.
1 la scaun Ion Vodă L2, Titlul om. LaUM3 2 Iară Ion Ma, au
gonit Ma 3 săi om. AI, carele] şi Ma, dintâiu la toate A2M2M", dintăi
era la toate Lt 5 groznice M3, că] şi A2 6 agonesita MI 7 fiiI", AlrvP 20
fiiI MI, izvodea munci noa o feliuri de feliuri L3U 8 După loc ad. de
prepus de avuţie L2, de viu In foc L'M" 8-9 în foc -avuţie] de viu în foc
de prepus de avuţie pe vlădica Gheorghie de-au ars L? de viu pe vlădica
Gheorghie în foc de au ars, auzind că are avuţie strânsă L3U 9 şi
auzind M2, strânsură de avuţie] avuţie M3, Mitropolitul] Aşijder ea (şi 25
ad. MS) mitropolitul AIM3 10 n'au vrut fi eşit] n'ar fi eşit A2 n'ar (încă
n'ar AI) fi scăpat AIL2L3U, de dânsul om. L3L'Ms 10-11 n'au vrut­
groaza lui] de n'ar fi fugit prin munţi de groaza (de frica M') lui
n'ar fi eşit (scăpat M') întreg de dănsul (de el M4) M2M4 11 Şi tem ni-
ţele M>, pline] era pline L'L! 11-12 îngropă] tngroapă L'L' în groapă M 30
12 de vii] de viu L2LSUMIM2 de vii au băgat M3 12-13 şi pre Molodeţ­
cinste] din cei de cinste MIM2; aceste cuvinte se reţeră înMIM2 la Veve-
riţă şi Cozma, nu la ceiace urmează 13 din boeri şi din cei de cinste] din
cei de cinste boeri L2 de pre boerii cei de cinste şi cei mai de gios M3, nu-
maiA2MIM2 nu AIMS om.L2L3U 14 eşiaU Iipsia A'M! ştia A> ştieUL3U 35
ia (ia om. M2) ce ştia şi aş,« socotia MIM2, cu om. U, toate feliurile] multe
feliuri M3 de tot feliul M'M2, omora L4 omori» A' -ri» M2 -1'1>11< A lL2L3Ml
-r,,",.1\ M3, se socotia MI, că] cum U 14-15 Şi aşa - dănsul] socotind
că mai vI'lI<dnic şi mai destoinic de cât dănsul nime n'au mai fost Ma
15 destonic M', lege-şi MIM' 17 multe se află înM2 după alte din 1'. 16, 40
ca acestea om. AU
[222]
222
Când au venit veste lui Ion Vodă că l-au mazilit împăratul
şi au dat domnia lui Petru Vodă Şchiopul, şi când s'au sfătuit
Ion Vodă cu ţara să se rădice asupra Turcilor. Văleatul 7081. 1573
lntr'acele belituri şi morţi groaznica fără dumnezeire
� ce făcea Ion Vodă în domnia sa, şi nimica nu-şi aducea
aminte cum va veni la cea de apoi, iată i-au venit veste că
I-au mazilit impăratul, şi domnia este dată lui Petru Vodă,
ce I-au poreclit mai apoi Schiopul,
Acesta Petru Vodă era din ţara muntenească, fecior
10 Mircei Vodă şi nepot de sor Mihnii Vodă.
Ion Vodă, dacă se văzu înstreinat de mila stăpânu-său,
împăratului turcesc, gândi ca să ţie ţara cu sabia, şi de sărg
trimise la Cazaci, de i-au poftit să vie cu leafă într'ajutoriu,
şi strânse ţara, către carii se ruga cu multe cuvinte blânde,
15 ca să le poată întoarce inimile spre dânsul, şi arăta nesaţiul
turcesc şi lăcomia lor (că a lui nu o vedea) zi când că Turcii
toate schimburile le fac pentru mâzda, de-i îngreuiază ca
să-i sărăcească şi să-i slăbească. Şi le arăta cum poate de
lesne să depărteze mâna Turcului de dânşii, de vor vrea şi
2i) 1-2 Când -- sfătuit] Pentru mazilia lui Ion Vodă, când i-au vinit
veste că înpăratul au dat domnia ţărâi lui Petru Vodă Şchiopul şi s'au
sfătuit M3 2 cel Şchiop UL3U 3 şi Ion Vodă A, să se rădice C,U
ţara L2, După Turcilor aci. ca să nu lase să Intre In ţar-ă pe Petru Vodă
Şchiopul LI, Văleatlll] în anii AI om. A2, Văleatul 7081 om. L'; în M3
.25 se dfla la începutul capitolului 4 Intr'acele belituri] În anul 7081, Intre
multe belituri M3 lntr'aceia vreme şi Într'acele înbâlăturî L2 4-5 ce fa­
cea lonn Vodă (Ion Vodă om.L2) fără dumnezeire L'L'Ls 5 nimica] ni ce
cum M3 6 va] li va L2, la cea de apoi] mai apoi L"L3U, cum - apoi]
la cea de apoi cum va să fie LI, iată că au venit M2 7 şi este dată dom-
30 Dia M3 8 După poreclit aci. de i-au zis LI, mai apoi] pe urmă L3U om. L2,
ce l-au=-capoi om. A 9 AcestAUM3, era] au fost Ls 10 şi nepot
de SOr Mihnii Vodă om. M 11 Iar Ion M2, s'au văzut streinat Ma
11-12 stăpânu-său - turcesc] stăpânească M3 12 împăratul L2L31W,
gândi] au socotit M3, şi om. L3, de sârg] Indată M3 13 de i-au poftit
35 om. L2L3U, să] ca să A" cu leafă să-i vie Ma 14 se strânse MiM2
au strâns MS strângând A", �u multe cuvinte blânde se ruga M3 15
spre] către LI 16 că a lui nu o vedea] iară nesaţiul şi lăcomia lui nu
vedea Ma, �amnteza om.LIL2Vl(1, zicând] văzi�d M��2; în M2 văzând a
fost corectat ui : zecând 17 ca toate MI, schimbările AJM3, măzda]
40 mita AILI de i-au îngreuiat LI 18 Şi om. U, Cum că A\ ele] pe AI
om. L3U 19 de '] de pe A2
r
�
1
I
[223]
j
223
ei, că, Leşii îi are spre sine plecaţi, r Cazacii s'au giuruit, cât
le va da ştire cât vor veni, la carii au şi trimis, cărora nu
le pot sta înainte niciodată Turcii, numai ţara ce-i lipseşte;
, că de se vor pleca şi ei să fie într'una, nici oaste nu vor tri­
mite, ci vor face ţării pre voe. Iară despre sine să nu-l ştie 5
ca pre un vrăjmaş, ci ca pre un părinte; iară de au făcut
cuiva înaljosul, tot pentru Turci au făcut, să le Între în voe
şi să-i împle, şi nu i-au putut sătura; de care lucru, pre cât
I-au cunoscut cu rău, să-I cunoască mai mult spre folosul lor.
Aşa Ion Vodă umplând pre toţi cu nădejde, cu glas mare 10
strigară că lângă dânsul vor peri toţi, cum s'au şi tâmplat.
Când s'au gătit Ion Vodă cu oaste să iasă Înaintea Turcilor.
Ion Vodă, dacă au luat credinţa ţării, se gătia de răz­
boiu, şi în toată ţara trimise de sârg, să iasă la oaste. Tri­
mis-au şi la <Henric) craiul leşesc, poftind ajutoriu de oaste 15
să-i dea, ci de acolo nu s'au folosit, că craiu s'au mântuit
că are legătură cu Turcul ţara lor mai mult de o sută de ani
şi stă neclătită. Iară Cazacii, cumu-şi sânt ei gata de a se
amestecare la toate amestecăturile, neîntrebând de nime, s'au
1 Leşii] pre Leşi AM3, giuruit] jurat U făgăduit A2L3U adeverit Ma, 20
cât] că cât A că când L2 2 cât] că L'Lv îndată M2 om. AL2L3, carii]
craiul U. şi om. AL2, la carii - trimis om. M2 3 niciodată se aftă în V
după cărora, ci numai A2, ce-il îi A2 4 ca să fie şi ei MI, nici o
oaste AIM2, vor"] va M2 6 părinte] prietin şi părinte M3, După pă-
rinte aci. să-I ţie AL2L3U, au şi făcut L3L4 7 cuivaş Al cuiva şi NU, 25
tnaljcsul] răutate U 8 de care lucru] deci M3 9 cu] de AVVU
10 cu»] şi cu LI, cu glasuri mari lVrs 11 lângă] cu U, toţi om. AUV,
toţi vor peri L3U, întâmplat AlU 12 gătat MIM2, să iasă om. UV,
cu oaste să iasă] de an eşit cu oaste L3U 13 se găti L3L4 14 şi om. U,
trimise] trimis-au M3, de sărg] în (de U) grab A2U, să iasă toţi AL 30
14-15 Trimis-au] Trimise AL 15 (Renric) Hedrirn AVMIM2 Hedrem V
Hedrarn M" Fid reric L'L! 15-16 de oaste să-i dea] să-i dea oaste L', pol:'
tind ca să-i dea agiutoriu de oaste A: pohtindu-l să-i dea oaste într'aju-
tor A2 16 ci de - folosit] că cu cea de acolea nu se foloseşte nimica L',
că om. A2L, craiul AL 17 că] cum că A2, cu Turcul are legătură AL, 35
că ţara M2 18 şi om. M2, şi stă om. M3, cumu-şi] cum AILl, sărit]
era M2, ei om. M3, a om. L2 IB-19 sant gata la toate de a se ameste-
care L3L4 19 amesteca UJ\iP, amestecăturile om. AL2L3L4M3, de nime •
om. AVL3L4
[224]
224
strâns 1.200 ele oameni, şi au venit la Ion Vodă, pre carii,
văzându-i Ion Vodă, nu într'alt chip, ce ca când ar fi văzut
înger din ceriu cu veste bună de izbândă pogorât; şi cu
multe daruri capetele, cine era, le-au dăruit.
5 Când au bătut straja lui Ion Vodă pre straja lui Petru Vodă
şi a lui Alexandru Vodă.
Ion Vodă, dacă şi-au strâns oastea toată, şi s'au bulucit
la un loc toţi, iată i-au venit veste cum Petru Vodă şi cu
Alexandru Vodă au intrat în ţară cu mulţi oameni, şi de la
10 ţara ungurească, şi Munteni, şi Turci. Aşa au ales Ion Vodă cap
dintre Cazaci pre Sfirciovskii, cu câţiva Cazaci şi cu o seamă
de oaste de ţară, şi i-au trimis înainte de strajă, să vază cu
ochii, şi el cu altă oaste au purces după dânşii.
Iar Sfirciovskii cu acea seamă de oameni au nemerit 400
'15 de oameni, straja lui Petru Vodă, şi fără veste i-au încun­
giurat şi pre toţi i-au prins.
1 strâns] adunat M3, şi au şi venit L2M3 şi au venit şi A2U, ca­
re M2 carei UL3 2 ca când] cum M3 3 ingerul A2VL3U pre un
înger AI, bună om. Ma, de] şi de A, pogorât se află în A l după ceriu,
20 bună - pogorât] pogorâtă MI M2 4 iar capetile M2, cine] ce MS, pe ca ..
pitile cine era As pe cei ce era capete AIL2 capete care era L'L! capetele
carii eraU, le-au (H MI) dăruit M i-au dăruit AL 5-16 in MIM2 acest
capitol se află dupa capitolul privitm' la arderea Brăilei de la p. 226,5-11
5 straja] a Ma Il Alexandru Vodă domnul muntenesc L2L3L'M3 7
25 şi-au] au M3 7-8 oastea toată :':::'iată] toată oastea la un loc şi o au făcut
buluc U 8 toţi la un loc LBU, iată om. Ma, i-au] că au M', cum
că A' că LIM3, cu om.L'L5 9 cu] şi CUL2, mulţi oameni] multă oas-
te LaL., de la] din AIL3U 9-10 de Ia ţara ungurească] Unguri Ma 10
Muntenii A2ULBUMIM2 munten-sască Al, Turcii A2L3UMIM2, Aşa] Şi U
30 Atunci M3 11 Sfirciovskii Ls Sfirskii ALsUM Sferski L', CUI] şi cu MIM2,
seamă] sumă L' 11-12 cu câţiva - ţară] cu o samă de Căzaci şi cu oaste
de ţară M3 12 de oaste om. UL3U, După ţară ari. cu Dumbrava vor­
ni eul A, str-kajă Al straje Ma, 13 şi] iară Ma, altă om. UL3U, oast'k L'
14 Sfirciovski AZL2 Sflrskii AIL3UM Sferski U, După Sfirciovskii ad.
35 şi cu (cu om. Al) Dumbravă \rornicul A, seamă] sumă LBU, oameni]
oaste U, cu acea - oameni] �u Căzacii şi cu cine mai era cu dănsul "NP,
400] asupra a 400 M3 om. U 15 de] unde era U, straja] de strajă ai U
. ce era strajea M3, şi orn.lVPM2, Jar' de L3 15-16 i-au Încunjurat şi]
Incungiurăudu-i Ma 16 i-au prins pe toţi A2
[225]
225
Războiul dintâiu, când au bătut Ion Vodă pre Petru Vodă Şchiopul.
Sflrciovskii, dacă au biruit acea strajă şi au prins de
veste cum Petru Vodă nimica nu ştie de oastea lui Ion Vodă,
îndată au răpezit oameni de ţară, să dea ştire lui Ion Vodă
să sărguiască, să-i lovească fără veste, că are vreme acum 5
de-i-i voia să-i bată, şi i-au dat ştire cum este oaste multă
foarte. Inţelegând acestea Ion Vodă, cum au putut mai tare
au sârguit, şi dacă s'au împreunat toţi, îrnpărţindu-se în 3
- pâlcuri, i-au lovit când ei dormia fără grijă; aşa nime de
nimica nu se putea apuca fiind dezbrăcaţi şi fără cai, că 10
caii le era slobozi la păşune în nădejdea străjii. Aşa împresu­
rându-i fără veste, şi multă moarte făcând într'înşii, birui
Ion Vodă; iară domnii amândoi deabia au scăpat lăsând tot
în tabără, şi au hălăduit numai cu trupurile la Brăila.
Când au prădat Ion Vodă ţara muntenească, şi au pus acolo 15
domn pre Vintilă Vodă.
Ion Vodă, dacă au bătut pre Petru Vodă Şchiopul şi
1 dintâiu om. L3U, Războiul dintâiu om. L2, când] ce M" s'au bă­
tut L'Lv, pre] CUL3U, pe Petru Vodă Ion Vodă V, Şchiopulom.L2M3
2 Sfirskii AUL3UMIM3, După Sfirciovskii ad. şi cu Dumbravă vornicul A, 20
pre acea strajă M3 straja L2L3U, de om. Ma 3 cum că Al că M3 om. M2,
ştin.M2, nu ştie nirnică L'M! 4îndatMI, răpezit]trimisU, de ţare M",
să dea] de au dat 1\13 5 şi să sârguiască Al să sirguiască să vie Ma,
fără de L3U, acum om. A2, are - acum] că e (că-i e L3) vremea L3L4
6 -iZ] este AL2 e L4 om. L3M', de-i În van. MI, i-au dat ştire cum] i-au 25
spus că M3 6-7 foarte multă A 7 Iar înţelegând M2, acestea] aceas-
ta A2, Inţelegând Ion Vodă aceste cuvinte U 8 cu toţii U, împăr­
ţindu-se] s'au inpărţit M2 9 polcuri A2VL3UM' părţi U, fără d-s U,
niminea L2L3M3 nimenea L4 nimin A2 9-10 aşa - fără cai] dezbrăcaţi,
cât nime de nimic nu s'au apucat M" 10 că] căci A om.LM3 11 cai M', ao
le] lor M3 om. UL3, le era caii M2, păjune A2, la păşune slobozi L2,
strejii A'L'L", Şi aşa Al 12 fără deL3U, şi om.L2L3L4, făcând] au
facut UL3U, birui] i-au biruit M3 13 amândoi] Petru Vodă şi Alexandru
Vodă amândoi Ma, abia L3UM' om. M3 14 hălăduit] scăpat L', şi au
hălăduit - Brăila] numai aşa cu trupurile au scăpat la Br-ăilă A! au năzuit 35
la Brăila amândoi numai cu trupurile M3 15 Când - Vodă] Ion Vodă
au pr-âdat M", acolh\M1om.UL5 15-16 şi au pus şi pe Vintilă Vodă
domn acolo V 17 Dacă au bătut Ion Vodă Ma, Şchiopul om. UUM8
:r.J258
15
[226]
226
pl'e Alexandru Vo dă , s'au lăsat în goană după dânsii, şi au
slobozit oastea în pradă, de au jăcuit ţara muntenească mai
mult de jumătate, şi puse domn in ţara muntenească pre
Vintilă Vodă.
5
Când au ars Ion Vodă târgui Brăilei.
Dacă s'au întors oastea lui Ion Vodă din prada de la
ţara muntenească, apucatu-s'au de Brăila, de au ars tărgul
cu totul, numai cetatea au rămas, şi gătindu-se ca să bată
cetatea, sa o ia, ce nu-i era cu greu a o lua, de nu-i vrea fi
10 venit veste dindărăt, că Tătarii au întrat în ţară. Ci lăsând
cele streine, s'au întors la ale sale să le apere. �
AI doilea războiu, când au bătut Ion Vodă pre oastea
turcească şi tătărească.
Înţelegând Ion Vodă că Turcii şi Tătarii de iznoavă s'au
15 rădicat asupra lui, îndată au răpezit, cum mai de sârg să
1 Alexandru] Petru La, lăsat] luat U slobozit M2, dănşii] ei UL5
2jăfuitL 3 şi au pusM2M3, in ţara muntenească om.UL3L' 4 După
Vodă ad. şi (iar U) el s'au întors inapoi AL2L'U 5 Când - Voda] lan
Vodă au ars M3, târgul] turnul.L' om. UUU, Brăila A2L2L3UM2M3,
20 tărgul Brăilei Ion VodăA2L3 6 din] de M', elen pradă oastea lui Ion
Vodă Ma, de la] din L'M" 7 muntenească] rumârrsasoă A', târguI)
turnul Li 8 ce-au rămas M3, ca om. Ma 9 cetatea, să o ia] şi cetatea
să o-dobăndească M', ce] ciA2L2L3L4 şi L' dar M" că Ms, nu-il] nu M"
nu mai UU, cu greu] greu A2UL3U mult AIM3, până a o lua Al, de
25 nu vrea fi MlM2 de nu i-ar fi Al 9-10 de nu-i - veste] i-au vinil veste M3
10 dendărăpt MI dedărăt U dennapoi U din urmă M3, că] cum A2L
cum câ A', au întrat Tătarii Lrl.', În ţară la MoldovaA', Ci lăsând]
Şi au lăsat U Lăsat-au dară 1\'[3 11 şi s'au Întors UMa, să] ca să A2
11-12 Aci urmează în MIM2 cap\itolul despre înfrângerea sh'iJjii lui Petru
30 şi Alexandru de către straja lut, Ion Vodă (p. 224,5-16) 12-13 Al doilea--
tătărească] Războiul al doile ce-au bătut Ion Vodă pre Turci şi pre (sic)
şi au ars Tighinea şi Cetatea Albă M3 14 şi] şi cu MI, Turcii - iz­
noavă] Turcii de prin cetăţi şi Tătarâi din Bugeac M3 15 răpezit] tri­
mis Ma porâncit LI, cum mai de grab A2 indată L3 om. M3
[227]
II
227
se bulucească oastea de pre unde au fost răşchirată, dându-le
ştire că Turcii de pre la cetăţi şi Tătarii din Bugeac se strân­
sese; pre carii, dacă i-au lovit Ion Vodă cu oastea sa, şi pre
aceia pre lesne i-au spart.
Când au ars Ion Vodă Ţighinea şi Cetatea Aibă.
5
r
I
I
t
1.
Ion Vodă, văzând atâta supărare ce are despre Turci,
împlându-se de mânie, cu foc au ars Tighinea şi Cetatea Albă,
şi multă pradă au făcut, şi mulţi robi şi plean au scos. De
aci Ion' Vodă, curăţindu-se de vrăjmaşii săi, au dat puţineI
ţării odihnă să se răsufle; iar Cazacii nu se Ienia, ci câmpii 10
Bugeacului pururea cerca, şi multă pradă făcea.
AI treilea războiu, când au bătut oastea lui Ion Vodă pre o
seamă de oaste turcească.
Călcând Cazacii câmpii Bugeacului şi multă pradă făcând,
au dat pre o seamă de oaste turcească, ce se strânsese şi 15
mergea să lovească pre Ion Vodă fără veste. Şi de sârg au
trimis Cazacii la Ion Vodă, de au cerşut să le trimită ajutoriu,
1 bulucească] strângă U, oastea la un loc U, pre om. L, răşchi-
rată] răsipită şi răşchirată U 2 din] duprin U, Bugeag MI 2-3 că
Turcii - strânsese] pentru Turci şi Tătari, ce au încălicat asupra lui M3 20
3 cu oastea sa Ion Vodă UL2 3-4 pre lesne i-au spart şi pre aceia L2
pre aceia pre lesne i-au răsipit LI pre lesne i-au bătut şi pre aceia M3
5 ars] bătutUL3U, Titlulom.L2M3 6 Vodă om. M2, Ion Vodă] Insă M3,
ce are] ce avea M3 om. A, despre] de M3 7 cu foc om. L2 8 mulţi-
plean] mult pl+n şi robi L2 mulţi pl.sn şi robi M3, scos] luat A' 9 săi] 25
lui M2 9-10 ţării puţinel odihnă M2 ţării puţinea odihnă AU ţării puţină
odihnă L2L3U 10 se' om. M2, lenia] lenevia U 11 d+pururea U de-
pururea MI, îi cerca L3 îi lovia şi cerca U, multe prade MI 12 Al
treilea rând a războiului U, când] ce M3, oastea lui om. L3UM3 12-13
când - seamă de] ce au făcut Ion Vodă bătând o L2 14 După Ca- 30
zacii ad. lui Ion Vodă MIM2, Bugiagului MI, şi multă pradă tăcând
om. M3 15 pre] peste AI spre A 2L 15-16 şi mergea] să margă MIM2
17 de au cerut U om. MIM2
[228]
T
228
ca să dea războiu acelor Turci; şi dacă le-au trimis, pre lesne
i-au biruit şi i-au răsipit cu ajutoriu proaspăt, că până a veni
ajutoriul de la Ion Vodă, aproape au fost Cazacii să piarză
războiul de mulţimea Turcilor; ci apoi Moldovenii proaspeţi
5 şi odihniţi dând războiu vitejaşte pre lesne i-au spart.
AI patrulea războiu, când s'au bătut Ion Vodă cu Turcii
la Cahul, unde mai apoi i s'au prilejit şi moarte groaznică,
ca nu altor creştini.
Auzind împăratul turcesc de semeţia lui Ion Vodă, şi
10 câtă pagubă i-au făcut, gândi ca să stropşască toată ţara
Moldovei, şi pre hainul său, pre Ion Vodă, să-I prinză. Şi de
sârg trimise în toate părţile la toţi sangeagii, să se găteaze
de oaste şi să treacă Dunărea asupra lui Ion Vodă.
Iară Ion Vodă, dacă au înţeles, cu toată oastea sa s'au
15 pornit, şi au supus oastea sa supt Tighinea, şi au trimis o
seamă de oaste a sa cu Irimia, pârcălabul de I-Iotin, ca
să apere trecătoarea Turcilor, să nu treacă Dunărea. Ci
I acelor Turci războiu M2, au trimis L2L3V le-au trimis agiuto-
riu AI 2 i-au biruit şi om. A2, ajutoriul A, prospăt A2 cel proaspăt. Al
20 3 ajutor-in L"M", la om. MI 3-4 au fost. aproape să piarză Cazacii
războiul Al era să piarză Căzacii războiul Ma 4 ci] dar M2 iar mal Al
unde M3 om. L2L3V, prospeţ MI o,'r!}. Ma 5 şi om. Ma, hodiniţi LI 7
mai apoi om. A, şi] şi lui MIM2, şi moarte] moarte şi A2 7-8 mai
apoi - creştini] şi moarte groaznică i s'au prilejit L2VL· 8 nu ca
25 altor A2L3, ca nu altor creştini om. M3, După creştini ad. vălealul 1
(om. ,k2) 7082 Iunie A 9 Împăratul turcesc auzind M>, După turcesc '1574 fj
ad. sultan'Selim A 10 au făcut AIMIM2, au găndit A? au socotit M3, ca
om. Al, stropşască] .calce V, toată] şi toată L3U om. VM'l 11 După
Moldovei ad. cu totul Mt, său] lui A', pre2om.L2 11-12 de sărg] de
30 grab A"LIVllndată Ma 12 sang+giî A 2LM2 sangegii MI sang-scii Ma, toţi
sangeagii] toate sangiacurile Al, găt+aze A2VL3UM3 găt+zo VU gă­
taze Ms găt+ască A'L' 13 Du�ăreMI 14 cu toată oastea sa] eu oastea
sa cu toată AL3, dacă au - oastea sa] cu oastea sa daca au lnţeles
aşa L2 15 aUI] o au L'', supp�s MI pogorât V, sa om.lVP, oastea sa
35 om. L2 15-16 şi au trimis oaste de a sa o samă L2 16 a. sa] a. lui LI
'om, A, lerimia A2 Ieremie V Ieremia U Eremia AIM3, de"] de la LI
17 Ci] Dar A IM2
[229]
fi
229
nevoe este a opri cei puţini pre cei mulţi, şi cei slabi pre.
cei tari, că trecând întâiu puşcile qu lnicerii şi cu pedestrimea
să apere vasele, aciiaş şi oastea toată au sosit. Văzând lrimia
pârcălabul că nu-i poate opri, s'au întors şi de sârg au dat
ştire lui Ion Vodă; nici Ion Vodă altă zăbavă au făcut, ci 5
îndată s'au dus spre oastea turcească.'
Însă întâiu au trimis pre Sfirciovskii cu o seamă de
Cazaci şi cu 6.000 de oameni de ţară să poată prinde limbă,
şi fără zăbavă au dat pre oastea turcească, unde nu era mai
puţini de cât oastea moldovenească; şi dând războiu, au fugit 10
Turcii, nici altă limbă au putut prinde, fără de pre un turc
rănit rău, de n'au putut dintr'însul nimica să înţeleagă.
De aci singur Ion Vodă cu vre-o 600 de oameni s'au
lipit la baltă la Cahul, unde era oastea turcească, şi s'au suit
într'un pisc de deal, să poată cunoaşte câtă seamă de oaste 15
va fi la Turci, ce nimica n'au cunoscut, că oastea era pre
văi de nu se vedea, numai străjile în 4 locuri ce-au văzut.
De aci s'au întors Ion Vodă la tabără înapoi, şi acolo o seamă
1 nevoe] cu anevoe (nevoe AI) AIVU cu greu M3, puţinei Al, a
opri - mulţi] celor puţini a opri pre cei mulţi Ma a opri pre cei mulţi cei 20
puţintel LaL' 1-2 a opri - tari] a se opri cei mulţi de cei puţini şi a se
inpotrivi cei slabi la cei tari L2 2 cei] acei Al, Inicsrii ALIL'MIM2
Enickrii L2L3 Enisar-ii M3, pedestrime L'IMIM3 3 şi acieşi şi M2 şi L, şi
oastea toată] toată al altă oaste turcească Ma, au sosit] iată sosi L2LaL.,
Văzând] unde văzind M3, Ierimia A2 Eremia AIM3 4 s'au întors ioa- 25
poi M2, de sârg] de grabL2L3U om. Ma 4-5 că nu-i - Vodă'] au dat lui
Ion Vodă ştire că nu-i poate opri L2 5 lui] la MIM2, nici] şi nici M2Ma
şi AI ci A2L2L3L', n'au făcut ALM8 6 s'au dus] au purces AL2VUM3
7 Sfirciovskii L2 Sfirskii in celelalte mss 8 de oameni] de Moldoveni LaU
oşteni M3, să] ca să AI, poată prinde] prinză Ma 9 pre] peste AIL2�[2 30
spre L'L", oaste Ma 10 oaste Ls, dăndu-i A> 11 nici] şi nice M" şi A',
n'au putut Al.Ms, prinde] lua M3, şi n'au putut prinde altă limbă LI, pre]
cât LI om. M3, de pre] numai AL2L3U 12 rău rănit AL2, de] cât Ma,
nimica dintr'însul A2L2LsU, nimica să inţeleagă de la dănsul A! să înţe-
leagă nimica de la dănsul Li de la dânsul nimică Inţelege M3 13 De- 35
ci MIM2 Apoi lYJ3, oameni] Moldoveni L2 15 să] ca să AI 16 va fi la
Turci] va fi de cea turcească ALiU turcească va fi L3U, n'au cunoscut]
n'au putut cunoaşte MS, că era oastea M2 17 de nu se vedea] de nu se
cunoştea, nu se vedea M3, străji UU, s'au văzut AI au văzut A2VVU,
s'au văzut în patru locuri Mi 18 Decii L Deci MI Şi d-kcii A Apoi M' 40
Şi M3, la] In L2, înapoi. om. AL, înapoi la tabără M3, acolo] atunci M3
[230]
230
din boerii cei mari, anume Murgul, vornicul cel mare, şi Bilăi,
vornicul cel mare, şi Slăvilă hatmanul, văzând atâta putere
de oaste turcească ce venise cu Petru Vodă, ternându-se ca
să nu cază în mreaja vrăjmaşilor, au părăsit pre Ion Vodă
5 şi au fugit la Turci, ele s'au închinat lui Petru Vodă.
Când s'au lovit oştile.
De aci Ion Vodă au împărţit oastea sa în 30 de pâlcuri,
şi la tot pâlcul au dat câte o puşcă: era şi 80 de pusei huş­
niţe ; iară toată oastea lui Ion Vodă era 30.000, fără prostime
10 şi adunătură ce era pre lângă Ion Vodă.
La inceputul războiului zic că o seamă de Moldoveni
să se fie închinat la Turci, şi Turcii i-au pus în frunte, de
s'au oprit focul într'înşii, de au perit cu totul,
Deci Cazacii cu focul, Moldovenii cu fuşturile, arunca
15 Turcii de nu se ştia ce vor face. Văzând Turcii pre Mol­
doveni că vor să moară de cât să nu biruiască, cu multe
meşteşuguri au nevoit să amăgească pre Moldoveni, să-i
ducă asupra puşcilor; ci văzând Moldovenii meşterşugurile
lor, nu-i gonia mult, ci numai până da dos, că vedea că fuga'
20 1 din] de A2ULsL', boeri mari LaL\ anume om. LaL'M3, cel mare
om. LI, Mur-gul veI vornic Ma vornicul MurguJ cel mare A2 vornicul cel
mare Murgul VL' t -2 şi Bilăi aşijderea vornicul cel (vor nic L2) mare L
Bilăe vel vornic Ma om. MIM2 3 ce vine M3, ca om. U 4 mrka­
ja A? mr+ja AILIU1W mraja M2 primejdia L'L' primejdis Mt, vrăjmaşilor
25 săi L2L3L' vrăjmaşului său A2LI om. Ma 5 de] şi MIM2, lui] la M3, de
s'au închinat lui] la L 6 Titlul om.L2L3L'M3 7 De aci om. M3, şi-au
înpărţit M3, sa om. M3, polcuri A2L2L3VM2 părţi de pălcuri LI 8 tot
pălcul] polc Ls, au dat] au pUSM3, câte om. LI, era] şi era Ms şi avea M",
şi3 om. L 8-9 huşniţ-s M2 huşniţ LI hacuniţ-s 1\113 9 Vodă om. MI, Ion
30 Vodă om. AL, După Ion Vodă act. la. începutul războiului MIM2, pres­
time] proşti M3 11 La] Deci 1� Ma, La inceputul războiului om. M11\lP
12 şi] iar M2, i-au pus in frunte] să-i fie pus in frunte războiului M3
13 focul] tot focul MIM2, de] şi M3 14 iar Moldovenii lW. Iuşştur ile MI
fuşturi Ma fuştule L2 15 Turcii] lin Turci L'L5 om. M3, de] cât M3, Şi
35 văzînd M3 16 că vor] că sânt mai bucuroşi AI, Să2] să-i M2 nu om. M,
cu] iar Turcii cu M2 17 să-i amăgească A1\IP 19 până a da MIM',
dosul AILIU, vedea] cunoştea M2, că fuga] că-i fuga L'
[231]
-
,
231
lor era cu rnşălăciune, că de mulţimea lor tot locul acope­
rise. Deci, lăsând Turcii partea despre Cazaci, cu toată puterea
au întors spre Moldoveni, şi puşcile toate le slobozea în­
tr'înşii ; ci Moldovenii aşa sta, cum s'ar fi gătit de moarte,
iar nu să izbândească. Şi multă moarte s'au făcut între imhe 5
părţile, că nu era a călca pre pământ, ci pre trupuri de om.
Şi aşa mai apoi de aproape se bătea, că şi mânule le obo­
sise, şi armele-si scăpa. Că acela prah se făcuse, cât nu se
cunoştea carele de carele este, nici de sineţe se auzia şi ele
trăsnetul puşcilor de îmbe părţile, că nici puscarii nu mai 1.0
ştia în cine dau.
Deci Ion Vodă au indărăptat pre ai săi dinapoia puşcilor,
să se odihnească puţinel, şi Turcii aşijderea. Şi a-a stând
şi privind unii la alţii, au dat o ploae mare, de s'au muiat
prahul ; ci n'au fost Moldovenilor nici o îndemână, că li s'au 15
muiat puşcile ; de unde avea ajutor mare s'au scăpat; ci dea­
mână le-au căutat a se bate, şi nu putea să se sprijinească de
1 era] e L' este A2L2M2 om. L8L4 1-2 lot locul acoperise] era tot
locul acoperit Ma 2 cu om. AI 3 s'au întors A2VL2M2, toale puş-
cile Ma, le o1'n. M2M3 3-4 într'inşii] spre dânşii AI spre (în L2) Moldo- 20
veni L asupra lor Ma 4 ci] iar M2M3, ci Moldovenii om. L, aşa om. ),12,
sta aş//\ Ma aşa sta de tare L2, cum] ca cum L2, fi] fie L3, cum ar fi gă­
tiţi M2M3, de moarte] să moară AU au să moară L2L3L' 5 iar nu]
auAL2L31.4, Intr-smbe M' de tmbe M" între (la A') amăndoao Al.T.' într'a-
mândoao M! fi că] cât A', era] era loc A, ci] ci tOllVPMa, omj oa- 25
meni LI 7 Şi om. AL2L3L<, mai apoi aşI.I M3, se bătea (s'au bătut LI)
de aproape AL, că] cât AUU 8 -şi] îş Ma le AIL2 om. A2LIUL4M2, Că
om. AL2U1.4, praf AU, s'au făcut LI, cât] că AIL2U 9 carele de ca­
relo M'M! care de (din LI) care (careiA2)A2L carii den carii AI cine de a
cui M3, este] sănt AI era V, sin+ţe AIM2 s'�lrl;ţe A2L2L3U ssneţe M' 13:,;- 30
n'kţ'l,1\I13 9-10 nici de -- puşcilor] de sineţe şi de trăsnetul puşcilor nu
se auziaAL 10 de amăndoao A'L' de într'amândoaoM2despreamân­
doao A2L2, că] cât M! om. AL2L3L4, puşcaşii Af.il.sf,', mai om. LI 11 in
cine dau AL in ce dau MIM2 unde mai dau M3 12 tndârăptat M' în-
direptat AL3M2Ma îndreptat L1L2U 12-13 să se odihnească, dinapoia 35
puşcilor 1.2 13 puţintel M2, Şi om. AL2L3L3 14 pr-svind 1\IPM3 pre­
vind L', au dat Dumnezeu L", o om. Ma, ploe M', de] de li A? şi li A",
înmuiat 1,3 udat AI 15 praful A pravul L2L3 pravul cel de pusei 1\113, ci]
deci Ma că L31.4, Moldovenilor n'au fost L2, o îndemână] de un folos lY13
15-16 că puşcile li s'au muiat A2 că muindu-li-se prahul şi puşcile U în- 40
muindu-Ii-so pravul şi puşcile 1.3 16 muiat] udat AI. şi de unde AI,
ajutor mare] ned+jde de agiutor Ma, ci] şi L' ce numai Ma 16-17 dea-
mima au căutat M3 17 S02 om. A', şi nu se putea sprejeni M3
[232]
232
mulţimea Turcilor. Mai apoi oastea tătărească proaspătă i-au
lovit, de le-au căutat a da dos ca să scape, şi Tătarii a-i
goni şi a-i arunca; numai pedestrimea şi oastea cea de strân­
sură au rămas, şi 300 de Cazaci; ce fiind şi Turcii osteniţi
5 nu năvălia. Aşa scăpându-se de oastea cea călărăşască, Ion
Vodă şi-au dat glas cu Cazacii să se pedestrească toţi, că
pedestrimea moldovenească, ce era adunaţi mai mulţi in
dobândă de cât pre leafă, era aproape de 20.000. Şi năvălind
cu dânşii singur Ion Vodă, au luat pusei uşoare de la Turci,
10 şi legând tabăra s'au dus înapoi, şi s'au tras la un sat, la
Roşcani, de s'au îngropat, unde mare nevoe avea de apă.
Iară Turcii, dacă, s'au strâns toţi cu cei de la goană,
i-au încunjurat mai nainte de apusul soarelui, şi toată noaptea
i-au străjuit, să nu iasă dintr'acel loc. Dacă s'au făcut ziuă,
15 cu toate puşcile au început a bate într'înşii, ci nimica nu le
strica, că se şănţuise bine, unde 3 zile s'au apărat.
Văzând Ion Vodă că flămânzesc şi mor de sete, şi praful
încă se împuţinase, să fugă să scape loc nu era, doară să
zboare, că tot locul coprinsese Turcii, gândi că doară cu
20 1 mulţime M', oaste Al, proaspătă om. MIM2 2 dosul Al, ca
să scape om. A, şi om. M2 1-2 proaspătă - Tătarii]' au inceput LI
om. L2LsL4 3 arunca gios Al, pedestrime LIL2LaM3 4 au rămas se.
află în L2 după Cazaci, şi! om. LI, ce] dar Al, şi2 om. M2, osteniţi]
obosiţi M3 5 Aşa] aşa. Deci U, călărăşască] călăreaţă M! 5-6 Ion
25 Vodă se află în M3 după Aşa, iar în L2M2 după scăpăndu-se 6 că
om. L2VU 7 pedestrime L2L3L4M3, era] ira M2, adunată AIL2, mai
multă AIUU om. A2MIM2 8 pre]' În Ma, 20,000 de oameni AL2LSL4M2
9 dânşii] toţii Lau, singur] însuşi A2, uşoare L uşoan.A�M2 ieşoar-e M'M!
cu Iuruş A! 10 tabărăL2L3L4M, dus] dat Ma, s'au dus Înapoi, şi om. Al,
30 s'au t!:as înapoi A, la un] lângă M3, la2] lângă Ma 10-11 la Roşcani
om. AL 11 unde] unde apoi LI, de"] pentru M2, de apă om. U, de
apă mare nevoe avea L2L3U 12 toţi] cu toţii A2 14 Dacă] Iar d'k­
că AIM3 15 ci] dar Al 16, strica] putea strica L2, şenţuise M3, bine
om. L", se şănţuise bine] se, tngropas- bine în şanţuri A2, 5 zile LI
35 17 Şi văzând AI Deci văzind 1\1;3, Iar Ion Vodă văzând M2, sete] de
foame şi de sete M2, prahul MI\pravul cel de pusei M3 18 încă om. MS,
se] îJA2, tnpuţinează A'Ms, loc] denaintealor L'L", doarAlM2 18-19
doară să zboare] numai cu arip\ să zboare, iară într'alt chip nu se pu­
tea M" 19 CăI om. MIMa, cuprinsss-c MI 1] cuprinsese Al era coprins L'
40 era ocolit M3, de TurciLIM3, coprinsese Turcii tot locul A'l, gândi] ci
socoti Al ce au socotit M3, Că2] ca UMIM2 om. Ma
[233]
233
,
blândeţe şi cu giurământuri făcând cu Turcii, că sI va scoate
din moarte. Începu a trimete la dânşii că se va închina, de
vor trimite un om ca acela, ca să-i giure lui că, de ce va
pofti, să-i facă pre voe. Turcii bucuroşi fură la una ca aceia,
de cât cu arme şi cu sânge mai bine cu înşălăciune să-I 5
dobândească. Aşa deci trimiseră la Ion Vodă de-i giurară pre
pofta lui, ca să-I ducă viu la împăratul, Caza cii să-i lase nea­
tinşi să se ducă de unde au venit, iară de acea adunătură
să-i sloboază voinici să se dură la casele lor, că nu va fi
paguba a lui de vor peri, ci a împăratului, căci sânt robi 10
împărăteşti.
De moartea lui Ion Vodă.
A vând Ion Vodă tocmeală şi făgăduinţă mare şi jură­
mânt tare de la Turci, că-i vor face pre voe de toate câte
scrie mai sus că au poftit el, s'au gătit să meargă la pasa în 15
tabăra turcească, şi au împărţit al său mai bun tot ce-au avut
1 blăud s] ... M3, jurămănt Al. făcând] dacă va face A! să facă M',
că] doară AUUL3 ca Ma om. U, se VOI' scoate L2 va scăpa 1\12 să scape lVP
2 din] de M de la A2U, şi Începu Al şi au început Ma, de] de-i MIM2
3 om] turc U, ca? om. Ma, că] ca M2 cum că A' om. A2, ce�:om. MIM2 20
3-4 va pofti el A2 4 ca să-i facă UMI că-i va face A2 îi vor face Al îi
va face L3U, fură] pr iimiră M", fură bucuroşi L'Ms, aceia] aceasta M!
5 eul om. A2L3UMIM2, cu arme] a mergeU, sânge] vărsare de sănge M!
6 deci om. M3, la] Turcii la Ma 7 ca să-I ducă] cum că-I vor duce Al,
pre Cazaci AMa iar pre Cazaci M2 7-8 neatinşi] sănătoşi U 8 să se 25
ducă J să margă Ma, de acea MllVP de cea L2La de c'klll U de cei de LI de
aceialaltă A 2 pre ceialaltă Al altă Ma 9 voInici să-i sloboază M', să
se ducă voinici Ma, la] pre la AIM8, lor] sale L2UMI 10 pagubă M2,
a lui UMIM3 lui în celelalte mss, de vor peri] (zicea) AI om. A2, a2 om. MI,
căci că AI că M2Ma 10-11 sant robi ai înpăratului L2 robii înpărăţiei 30
sint Ma 12 După Vodă ad. cum au fost M'M2, Titlul om. Ma 13
Având] Văzând AL2L3U, tocmala AL2LaL" făgăduinţa A2 13-14 jură­
mântui A' 14 tare om.l\;J:3, câte] de câte MI de ce M3 ce La '15 că]
cum A2 duprecum Al câte U, gătat L3L'MIM2, margă L2L3L'MIM2, pa-
ŞIII MIM3 16 al său mai bun tot ce-au avut M'Ma al său ce-au avut 35
mai bun tot M2 tot al său ce au avut A al său tot ce au avut L2 al său
tot ce au avut mai bun UL2L3 al său ce-au avut tot mai bun U
[234]
234
între Cazaci, şi de către toţi şi-au luat ertăciune, Ş1 ll1
ceasul al treilea au mers la tabăra turcească. Acolo, dacă
l-au dobândit, cu multă mânie de către Paşa, l-au dat de viu
de I-au legat de coadele a două cămile, şi I-au slobozit prin
5 tabără de l-au fără mat.
Atuncea zic; să fie zis Ion Vodă: Caută că eu ,multe
feliuri de morţi groaznice am făcut, iară aceasta moarte
n'am ştiut să o fiu făcut.
Mai apoi s'au lăsat la celalaltă spuză de i-au snop it şi
10 i-au sfărâmat, Văzând Cazacii spre ce le stă lucrul şi viaţa
lor, au silit să între iară în şanţ, ci n'au putut, că-I cuprin­
sese Turcii; ci văzând aşa, au întrat în grămada turcească"
tăind şi oborând, de au perit până Ia unul.
Aşa au petrecut ţenchiuI său Ion Vodă. Acest Ion Vodă
15 au domnit 3 ani.
..
I
1
j
Când au prădat Tătarii ţara Moldovei. Văleatul 7082, Iunie. 1574,
Iară dacă au perit Ion Vodă, Tătarii s'au lăsat în pradă
1 între] la A'M2 1-2 în ceasul U însuşi în celelalte mss 2 merse L',
la) înL3U, la tabăra turcească au mers A, Acolea M'M? 3 de către
20 paşa] l-au mustrat şi AL2L3U de LI 4 l-au'] le-au UL5 5 stal'ă-
matA'lWMa 6 zic] zic unii cum Ma, Caută] Ah! caută M3 6-7 Atun-
cea-facut se află în paranteza înA 7 groznice M>, această A1L',
aceasta moarte] caznă ca aceasta lVP 8 nu o am ştiut (ştiut-o U) UL3,
să o fiu făcut) să tac Ma 9 s'au lăsat] s'au lăsat Turcii.A 1 s'au slobozit iV12,
25 znopit A! 10 fârămat L zdrobit M", Cazacii văzănd A' Iară văzând Ca-
zacii M2 Iară Cazacii văzind Ma, spre] pre M'M2 pe L2 la lY13, le om, A2
10-11 viaţa lor cea sfâr-şită M" 11 să] ca să M", iară (om,U) În şan­
ţuri A2L2 la şanţ iar L3U, că-I] că le M2 că-i LI căci A2 că şanţul M!
12 ci] şi M3, au tntrat] numai ce au intrat ;VP, în grămada] În tabără
30 (tabăra U) şi în (În 0111, LI) grămada AL 13 obor ănd] omorănd VI},
ele au perit om. lYPM2, până Într'unul AL3V, taind - unul] să piară
până la unul; şi acolo tăind şi oborând au perit toţi până la unul lYP
14 petrecut] nemerit M", ţenchiul] măsura L', au petrecut ţenchiul său]
au fost sfârşitul lui AL2L3V, \,\cesta VL3M'M2, Acest Ion Vodă] după,
35 ce M3 16 Când - Tătarii] Prădat-au Tătarâi M3, ţara Moldovei] Mol-
dova L3V, Când -Moldovei] D� prada Tătarilor A, Dupa Moldovei ad.
in zilele lui Ion Vodă M'M2, vălealul- Iunie] atunciş În anul 7082 M3
om, AL2VV, Titlul om, L' 11 Iară om, M3, Tătarii s'au lăsat] s'au
pornit Tătarâi M3 .
[235]
235
peste toată ţara, de au robit, de n'ay fost nici odată mai mare
pustietate în ţară de cât atuncea, că pre toţi i-au acoperit fără
grijă pre la casele lor; unde până astăzi între Prut şi intre
Nistru au rămas pustietate, de nu s'au mai descălecat oameni.
De domnia lui Petru Vodă Şchiopul, feciorul Mircei Vodă. 5
Turcii, dacă şi-au dostoit inimile sale şi omorâră pre Ion
Vodă, dederă domnia lui Petru Vodă, ce I-au poreclit Şchiopul,
şi ei s'au întors înapoi. Iară Petru Vodă îndată au trimis
pre Bilăi vornicul de prinse scaunul Sucevei, şi dede veste
de pace 'şi de domn tânăr, şi scoase bejeniile pre acasă. Iară 10
Petru Vodă în luna lui Iunie 25 au şezut în scaun, şi pre
toţi i-au tras către sine.
1575 Văleatul 7083, Dechemvrie, Selim, împăratul turcesc, au
murit, carele au împărăţit 7 ani şi 7 luni; şi au lăsat împă-
răţia fliu-său lui Amurat. 15
1 de au robit om. M, cât n'au fost UL5M3 2 atun»a A2 -'Ilil MI
-�'Ii VL2VM2 -'lE AI -ci L3M3, acoperit] coprins A2 cuprins M", fără de.IVP
3 grijă] ştire L�L8U 2-3 pre la casele lor fără grija M3 4 au rămas]
de atunci au rămas MS �ste L2, descălecat] aşezat V înplut de M3,
După oameni ad. până astăzi Al 5 De om. M3, Şchiopul] ce-l poreclia 20
}')chiopul M3, De domnia - Şchiopul] Când s'au aşezat în scaun Petru
Vodă U Când au venit Petru Vodă la domnie în scaun VV, feciorul]
1574 sns Ms, feciorul Mir-cei Vodă om.L2L3UM3, După Vodă ad. Văleatul7082
1577 Iunie 25Al 7085 Iunie 25 dni A? 6 dostoit] izbăndit A'L', inimile sale]
inimilor U pre voia inemilor sale AI, şi au ornorăt V, dacă şi-au - omo- 25
râră) într'acestaşi an dacă au omorât M3 7 ce] pre carile A2, ce l-au
poreclit] ce-i zic L2, decieră - Şchiopul] pus-au domn pre Petru Vodă. M3
8 şi] iară M3, Iară] Deci M3, au trimis îndată.lVJ2 9 Bihri MI BiJăe M3
Bilii M2M" prins-e MI prinseră M2 prinsese L3U au prins M3, Sucevei]
domniei din Suceava M", dederâ L'M", veste] ştiri M3 10 tânăr] nou M" 30
11 ln"] Ia L'MI 10-11 Iară - scaun] şi in luna lui Iunie au şezut Petru
Vodă în scaon M! 13 Dechemvrie 18A om.VL3UM2 14 şi Juni 7L3,
ani 7 şi luni 7 U 8 ani şi (şi om. AI) 6luni A 15 lui LI lu M' om. L2L'lL4.IVF
14-15 înpâr-âţie L3, şi au lăsat -- Arnurat] şi au fost băutoriu (băutor A2)
de vin, iar (iară A 2) la războae straşnic (straşnic la r ăzboae A 2) şi pre 35
urrnaIui au stătut (stătu As) înpărat sultan AmuratA 13-15 Văleatul­
Amurat] În anul 7083; Dechemvrie, au murit sultan Selim, Înpăratul tur­
cesc, şi au' rămas tiin-seu sultan Mural M"
După sui rea pe tron CI, lui Amurai, A ad. următorul pasaj privitor la
[236]
236
Văleatul 7085, Aprilie 15, răposat-au Alexandru Vodă, 1577
domnul muntenesc, carele au domnit 9 ani şi o lună, şi au
rămas domnia friu-său Mihnei Vodă.
Intr'acestaş an s'au arătat pre ceriu stea cu coadă, ce-i
5 zic unii cometa.
De domnia lui Ivan Potcoavă, ce l-au poreclit Creţul, carele
şi-au pus nume de domnie Ion Vodă. Văleatul 7085. 1577
Pre aceia vreme, fiind în al patrulea an a domniei lui
Petru Vodă, un Ivan oarecarele, ce I-au poreclit Potcoavă
10 pentru că au fost rumpând potcoavele, iară unii i-au zis Creţul,
ce s'au fost făcând frate lui Ion Vodă, răspunzându-se de
moşie şi de naşterea sa de la Mazovia, de unde şi Ion Vodă;
acesta Potcoavă şi-au scos nume de domnie, şi intre Cazaci
având cunoştinţă, pre mulţi au măgulit lângă sine. Şi vrând
15 răsboaele lui: Iar în anii 7084, sultan Amur-al trimis-au multe Întunerece
de oşti turceşti, de au trecut marea şi s'au oştit asupra Vavilonului, care
este la răsărit, şi vâ.rtoase războae au făcut cu Haldeii, ce se numesc
acum Cazălbaşii (Căzălbaş A2) şi multă vreme s'au luptat cu dânşii, şi
nimica n'au isprăvit, şi mulţi Turci fără seamă au perit A
20 1 răpăosat-au Al răpăosatu-s'au MI 2 După muntenesc ad. fra-
tele lui Petru Vodă Şchiopul, şi l-au astru cat în fmâ.năstirea Ostrovul,
aproape de Bucureşti, care e (ce !>!steA') zidită de dănsul A 3 domnia]
domn U om. M3, fie-său L', �ihnea Vodă UMa, Mihnii Vodă fiiu­
său A2 4 Intr'acestaA2L2L3M3 Intru acest A', pre ceriu] În văzduh AL,
25 o stea A'M>, ce-iţ sau curnu-i Al.romM! 5 zic om.M3, uniiom.L3M2M3,
comeba A cornete L\ După cornet a ad. Noemvrie A 6 De om. UMa,
luij-lu Ma, domnia lui om. A, Ivan VodăM'M2, ce l-au poreclit] ce-l
poreclesc MIM2 sau L3U, şi Creţul A2, carele] care AL2L3U s'au rădicat
la domnie şi M3 om. M2 7 Văleatul om. L2L3UM�, Data om. M3 8In-
30 tr'aceia (Într'acea U) vreme.L om. Ma, fiind om. L3UMa, în al] îl al A2
ink'al LI, în al patrulea an] in ('n MI) al treilea an MIM2 un an L2 la
un an L3U 90arecarele om. Ma, oarecarele (oarecare A2) un Ivan AL,
ce l-au poreclit Potcoavă] poreclit Potcoavă MlM2 Potcoavă pe poreclă A
ce-i zicea şi Potcoavă Ma '10 au fost frângând potcoavele de cal in
35 mâini Al 11 ce] care AI 1\ 2 naşterea sa] naştere 1\,13, şi Ion Vodă
era A2M3 au fost Ionn Vodă M2 13 acest A2L3U, şi'ntre M3 şi pen­
tru MIM2 14 au] i-au L3L'M2, măgulit AlL1L3UM2 amăgulit M' măglit A 2
amăgit M3 lipit U
157(l
[237]
237
să vie spre ţară, au vrut cu meşterşug să aibă slobozenie
şi de la cei mai mari. Şi făcând scrisori cu multe peceţi de la
boeri şi curteni de ţara Moldovei, au doară să fie fost şi cu
voia unora, cum zic unii; şi s'au dus Creţul cu cărţile la
voevoda Chievskii, ce era pre acele vremi cneazul Costantin, 5
şi la starostea de Bar, de le-au arătat, cumu-l poftesc boerii
şi ţara să-şi meargă la moşia sa, la Moldova, şi tăgăduind
mult să le dea, numai să-i fie intr'ajutoriu. Ce starostea de
Bar oaste au zis că nu i se cade să-i dea fără ştirea lui
craiu, şi mai cu deadinsul pentru aşezarea păcilor; iară lui 1()
craiu s'au giuruit că-i va da ştire, să ia învăţătură.
Când au purces Întâiu Ivan Potcoavă cu oaste
eăzăcească spre ţara Moldovei.
Intr'aceia vreme sfătuindu-se Potcoavă Creţul cu starostea
de Bar, iată şi un Copiţkii oarecarele, fiind atuncea nemerit 15
la Bar, carele venise de curând de la câmp, înţelegând de
Potcoavă, s'au adunat, şi vorovind cu dânsul, cu multe giu­
ruinţe I-au umplut Creţul de-l va duce la domnie la scaunul
Moldovei. De aci Copiţkii, având mare cunoştinţă între Cazaci,
s'au dus la dănşii ; pre unii cu giuruinţe umplându-i, pre alţii 20
2 mai om. A2 2-3 de Ia boeri cu multe peceţi L2 3 şi curtenii A2
şi de Ia curleni AIL2M3, de] din A2 de Ia M2, de ţara Moldovei] de Ia
Moldova LSU de ţară moldoveni M2, au doară] au poate Ma a doă (doao M2)
oar'â M'M? pre sernne L'L', să fie fost] au fostL 4 unora de ţară M",
şi] căAL2Lau, Creţul Potcoavă A 5 acele vremi] atunci M'', cnezul M' 25
6 cum îl L4M2 cum că-I AI că-I Ma, boei-ii] boeril ţărâi Ma 7 Ia"] în M3,
făgăduindu-se M2 făgăduindu-le Ma făgădui AL2L3U 8 le om. V, să le
dea mult M'M>, să fie MI, star-ostile A2 9 să-i dea] a-i da L2, au zis că
oasle nu i se cade să-i dea L2 au zis că nu i se cade să-i dea oaste M2Ma
10 şi mai] numai L2L3L4 10-11 iară craiului ALM2 11 s'au giuruil] 30
s'au fâgăduit A'L' au zis M'', ca să iaA2M3 12 Ivan] Creţul A, Ivan
Potcoavă întăi 1.2, După Potcoavă ad. sau Creţul MIM2 13 spre] în 1.2
la U 12-13 Titlul om. M3 14 Intr'aceia vreme] Atunci M3 15 Co-
piţskii VL�L4 Copeţkii L2M3 Copeţskii A 2 16 de curând venise Ma 17 adu-
nat] apucat L3U 17-13 mult-i, giuruinţ-s AVM2M3 19 D-kcii A 2L2LaUM3 35
Dtci", AI Dsci» VMI Deci M2 20 I-au dus L2 au mers M3, dănşii] dan-
sul LSL3U, giuruinţ-s MIM3 făgăduinţe A2 daruri U, pre alţii] altora AI,
umplându-i - p. 238,1 cu bani] pre alţii cu bani înplându-i şi Ma
[238]
238
cu bani ungându-Ie ochii, din ce au avut şi el din agonisita
sa, i-au plecat. Şi au mai lipit către sine pre un moldovean
ce I-au chemat Cepla, ce se însurase între Cazaci. Şi au pus
hatman pre Şah pre 330 de Cazaci, carii i-au strâns cu ne-
5 voinţa lor, şi au întrat în ţară.
Aşa oblicind Petru Vodă, au strâns ţara şi s'au gătit
de dânşii, şi luând puşcile au eşit să meargă împotriva lor.
Auzind Cazacii de aceasta, au apucat ce au putut de la mar­
gine, şi s'au întors înapoi, cruţându-se pre altă dată, să se
10 găteze mai bine.
Când au mers ponoslu de la Petru Vodă la craiul leşesc
pentru zarva ce face Potcoavă Creţul cu Cazacii, şi când au
mers Creţul al doilea rând la ţara Moldovei cu oaste eăzăcească,
şi au apucat scaunul.
15 A vând Petru Vodă grijă de Creţul şi de acei Cazaci, ce
era cu dânsul, ca să nu între iarăşi de iznoavă în ţară să
prade, trimis-au căt-ţi la caşteleanul de Halici,. carele era să
meargă sol la împărăţie să lege păeile, de i-au dat ştire cum
1 ungându-i M2, ungăndu-Ie ochii] pre toţi umplu L3L' umplu
20 pre toţi L2 2 sa] lui AIUM3, au mai lipit] i-au lipit L2L3U, către]
lângă A2L'L5, moldovean] den .1YIoldoveni V 3 ce-l chiema AL2L3L 4
anume M3 3-5 Şi au pus - nevoinţa lor] şi (şi aşa U) cu nevoinţa
lor s'au strâns 330 de Cazaci, şi au pus hatman pre dânşii pre Şah AL
5 şi om. M3 6 Aşa oblicind] Iar dacă au oblicit M2 Iară M3 7 de
25 dănşii] asupra lor Li, luând] împlând M2, împotriva] înaintea Ma 8 Şi
auzind AI, de! om. L2L3U, Auzind aceasta Cazacii U 9 cruţindu­
se M2M3 cur-sndu-sa A2 cruzăndu-se La 10 găt+ze AIL21\1I gătO\z'" Ma gă­
tească A2UM3 9-10 să se găteze mai bine om. U 12 făcea AIUL3I}
făcuse L2, Creţul om. UL" 12-13 şi când - Moldovei] în ţara Moldovei
30 şi al doilea rând mergând L2\ 13 rând om. MI, la ţara - căzăcească]
la Moldova cu oaste cu Cazaci L3U 11-14 Titlul om .. M3 15 grijă]
greu AUL2 greotate L3U, şi 'de Cazacii AL2L3L' 16-17 s�'j. prade în
ţară U, in ţară de iznoavă iarăşi să prade L3U de iznoavă in ţară să
prade iarăşi M2 17 caştelanul L' caştal+nul L3 caştil+nul M3 căştăl's-
35 nul MI caştalanul A2L2, care L2 18 păcile] pace AL2L3U, de] deci A
ciL2U ce L", de i-au] de-au L', cum căAIU
[239]
239
,
Cazacii s'au rădicat şi vor să pue pre Creţul la domnie; de
care lucru, de nu-l vor prinde, şi de nu vor face pace cu
dânsul, şi de nu se vor certa ceia ce-s cu dânsul, pacea cu
împăratul nu va putea să stea. Acestea toate au scris caşte-
leanul la craiu. 5
Când au trimis craiu la hatmanul şi la voevodul de Braslav
ca să prlnză pre Creţul, şi nu l-au putut.
InţeJegând craiul leşesc de Potcoavă Creţul, cum s'au
rădicat cu Caza cii şi face zarvă, şi va să scoaţă pre Petru
Vodă din domnie, îndată au scris la hatmanul şi la o seamă :10
de boeri de margine, să pue ne voinţă ca să-I dobândească,
şi pre dânsul şi pre Cazaci. Iar hatmanul, dacă i-au venit căr­
ţile crăeşti, au trimis 3 roate de ... cu Boboleţkii, ca să-I afle
la Nemirov, că aco lea se ţinea mai nainte; şi acolo, dacă au
venit, l-au aflat. Ci Creţul au prins de veste, şi au eşit din 15
târg eu 50 de Cazaci pedestri cu sineţe, şi au venit la un
1 s'au răclicat Cazacii Ma, pue] aducă Ma, domnie] scaonul ţării
Moldovei M3 2 vor"] va L2, pace om. L3U 3 aceia V, ce-s] ce
sânt AM2M3, pac+ AlUM pacll\}\.2 pace VL2L3 4 împăratul] împără-
ţia A2, să stea] sta M", Şi acestea Al, le-au scris Al 4-5 caştelanul L4 20
caştil+nul MI caştalanul A'L'Ltlvl", caşteleanul la craiu] la caşteleanul M2
5 craiul A2L2LaL' 6 craiul L�L3L4M3, voevoda L3L4 voevod M2, de
om. V, la hatmanul - Braslav om. L2 7 ca om. L2, I-au] s'au M2
6-7 Titlul om. M3 31eşesc om. L2, cum că Al că Ma 9 şi se face L2L3V
să facăLI, zarveA 10 la2 om. A 11 de2] de laL2M3 laA2 dinM2, 25
margini M2 12 şi pre dănsul om. V, şi pre dansul şi pre Cazaci] în­
preună şi pre hatman şi pe Cazacii ce-s cu el L3U om. U, Iar om. AVL2,
hatmanului L2, d+c'au venit MI 12-13 hatmanul- crăeşti] Dkca au
trimis craiul cărţile sale şi au venit L3U 13 3 roate de ... cu] 3 roate
de (loc alb) cu M3 3 roate deA 3 roate cu LMIM2, Boboleţskii A2L\ afle] 30
găsească Al 14 Nemirova MIM2, acolo! UU, şi om. A2UL3U, aco­
lea? M2 13-15 ca să-l afle -l-au aflat] să margă să prindă pre Creţul,
şi au mers la Nemirov să-I afle, ştiind că acolo se ţinia mai întâi. Şi
aflăndu-l acolo M3 15 Ci] Şi MIM2 Iară Ma, au prins] prinzând MIM2,
şi om. Al 16 După pedestri ad. cu dânsul LIL3U, s-srrkţe UMI s.l\n-kţ'b. MI, 35
cu si neţe om. LI, venit] mers Ma
[240]
240
vad, unde au întrat în apă pana 111 pântecele calului, şi au
pus Caza cii dinainte. Iar Boboleţkii, dacă au sosit după dânsul
la vad, văzând pre Creţul că este gata de a se batere, şi la
loc strâmt, nu s'au apucat de războiu, ci s'au întors înapoi;
5 şi aci iaşi şi Creţul după dânsul în târg: Boholeţkii la curte,
iară Creţul în târg la gazdă. Deci au chemat Boboleţkii pre
mai marele târgului, şi i-au zis să prinză pre Creţul şi să,
i-l dea. Iară mai marele târgului s'au lepădat de dânsul, şi
au zis că: eu nu-l voiu prinde, nici ţi-I apăr, ei de-ţi trebue,
10 tu ţi-l prinde. Văzând omul hatmanului că nu foloseşte ni­
mica, dusu-s'au şi au spus hatmanului. Înţelegănd hatmanul
aşa, acestea toate le-au trimis la urechile craiului, cum n'au
vrut să i-l dea oamenii voevodului de Braslav; ce craiul au
trimis cu ponoslu la voevodul, ca să-I prinză şi să i-l trimită ..
15 Ce până a merge comornicul crăesc cu cărţile, Creţul cu mai �
mulţi oameni mai bine s'au gătit, şi au întrat in ţară pre la
Soroca. Acolo, cumuşi-i rândul oamenilor, dacă I-au vestit
de domn tânăr, mulţi s'au închinat.
(
(
\
1 După vad ad. in tâmpinare lui Boboleţkii Ma, în apă om:M",
20 înZ] la AI 2 pe Cazaci L2, înainte Ma, după dânsul om. Ma 2-3 la
vad după dansul (după el A2) A2M2 3 văzând pre Creţul] şi vâzin-
du-l M', bater-s Al.M" bater.s M'M" 4 strimt A'L'L", înapoi] şi au mers
în târg Ma 5 acieşi A aci.eşi UU aci eşi L2LS acexş MI aceaşi M2 aciiş M",
şi2 om. A1VPM2, dănsul] el L2, In târg om. U, în târg după dănsul M3
25 6 Deci A 'MIM2 Dscii A2L2L3UMB.P·kci,\\ LI, au chemat se află în A dupii
Boboleţkii, iar în L2 după târgului din r. 7 7 mai mare Ma, şi2 om. AI
7-8 să-I dea M3 8 de] de la Ma 8-9 şi i-au zis M3 zi când UV 9 că.
om. L2, eu nu ţi-I prinz L2, ci] iar AI, trebueşte A2L2 9-10 au zis ca
el nu-l va prinde, nice-I apără, ce, de-i trebue, el să şi-l prindă M3 10 tu
30 Om. L2, ţi-l] il L3U, tu ţi-I prinde] prinde-ţi-I U, foloseşte] poate face Ma
11 s'au dus L'M", Iar hatmanul tnţelegănd M" 11-12 InţeJegând (Şi
înţelegând M3) acestea toate hatmanul A2M3 Acestea toate Inţeleg ăndu-le
hatmanul U Inţelegând acestea hatmanul, toate V'U 12 aşa om. V,
urechi.e Lt, lui craiu M", cum că A! că.Li 13 să-I dea A" 14voe-
35 vod 1:.3 voivod U voevodul de, Braslav M3, ca om. V, să-I] să i-l AL
15 merge] sosi L31.4, comorriecul L4, iar Creţul M2M3 16 mai bine
om.1:.3U, s'au gătit mai bine L' 17 Acolo] Deci M3, cumu-i şi MIM2
cum şi-i 1:.3L4 cum I�ste AI cum e L2 cum ştia U, rândul] obiceaiul Al,
l-au] le-au LI 18 i s'au închinat A2M2M3 17-18 dacă - Inchinat]
40 acolo mulţi i s'au inchinat, daca au auzit veste de domn tânăr M3
[241]
241
Războiul lui Petru Vodă Şchiopul când s'au bătut cu Ivan
Potcoavă, ce-l zic Creţul, când au venit cu Cazacii.
Auzind Petru Vodă Şchiopul, cum Ivan Potcoavă, ce-i
zic Creţul, au întrat în ţară pre la Soroca cu oaste căză­
eească, de sârg s'au gătit şi au eşit cu oaste împotriva lui. 5
Luat-au şi puşcile cu sine, şi s'au gătit de războiu, şi au pus
Beşlii după puşci, dându-le învăţătură că, dacă vor slobozi
focul, să se răpează în Cazaci. Ce Cazacii, cumu-şi sânt în­
văţaţi la războiu, când au slobozit Beşlii puşcile, ei toţi au
căzut la pământ, de i-au covârşit focul, iar Turcii, gândindu-se 10
că sânt ucişi, s'au lăsat la dânşii. Aşa Cazacii au slobozit
într'înşii focul, şi multă pagubă au făcut în oastea lui Petru
Vodă, şi aciiaş oastea lui Petru Vodă au dat dosul, şi izbânda
au rămas la Cazaci.
De aci Cazacii s'au dus cu domnu-său la Iaşi, şi au 15
apucat scaunul Noemvrie 23, iar Petru Vodă s'au dus în
ţara muntenească.
1 Şchiopul om. AL2L3L'M3, Ivan Vodă MlM2 om. AL2 2 ce-i zic
om. AVU, Creţul om. L3U când] carele AIVL3 care U, au venit]
venise AVL3U, Cazaci L8UM2, ce-i zic - Cazacii om. V 1-2 când - 20
Cazacii] cu Potcoavă M3 3 Şchiopul om. A, cum că AIV că Ms 5 de
sărg] de grab LI, gătat L2, i-au eşit L2M3, înpotrivă cu oaste L2 6
Luat-au] şi au luat M? 7 Beşleii M", dăndu-le învăţătură] Invăţân­
du-i M3, că] ca LI om. Ma, dacă] când AI după ce A2VLsU, sloboz-i, MI
8 focul] puşcile AL, răpază i\2VM2 răpezească LI sloboază V, Cazaci] 25
căzăcime M3, Ce] Ci A2 Dar Al Iar L, cum sănt A'L' cum şi-s Ma cumuş
sânt ei L 9 la războae L2L3U, când au slobozit] slobozind L2 9-10
au căzut la] s'au tins pre MS, ei au căzut cu toţii A 10 covârşit]
trecut AI, iar om. AL, Turcii] Beşlei M3, gândind AIV 11 cum că
sânt A2 că-s L3L'MI, După ucişi ad. toţi (toţi om. V) de puşci ALIVU 30
toţi, căci au căzut la pământ L2, lăsat] slobozit V, Aşa] Şi aşa AI
Atunci M", au slobczit] slobozind L3U 12 focul intr'inşii AI, şi om. L3L'
13 aciiaş] indată Al, şi aciiaş-dosul] şi au dat dos indată oastea lui
Petru Vodă L3U 15 domnul său A2 domnu-său Creţul Al, De aci-
Iaşi] Şi au mers Căzacii la Iaşi M3, şi] de M3 35
33258
16
[242]
242
AI doilea războiu, când s'au bătut Petru Vodă cu Potcoavă
Creţul la Docolina.
Petru Vodă, dacă I-au bătut Creţul cu Cazacii, s'au dus
In ţara muntenească, şi au dat ştire la împărăţie, cum s'au
5 rădicat Cazacii asupra lui şi I-au scos din scaun. Înţelegând
de acestea împăratul, de sârg au trimis hochimurile la Do-­
brogeni şi la Bugegeni şi la Munteni, să meargă cu Petru
Vodă asupra Creţului. Deci Petru Vodă de sârg grijindu-se
de oaste, venitu-i-au într'ajutoriu şi Moldovenii gioseni. Aşa
10 deci Petru Vodă, cu ajutoriul împăratului şi cu a sa oaste
ce-au avut, s'au pornit spre Iaşi asupra Creţului.
Auzind Potcoavă Creţul de venirea lui Petru Vodă, s'au
gătit de războiu, şi au eşit inainte cu oaste căzăcească la �
Docolina; fost-au şi oaste de ţară cu Cazacii, că mulţi se
15 închinase. Şi tocmindu-se de războiu, au pus Cazacii întâiu
pre Moldoveni în frunte, mai apoi Şah, hatmanul căzăcesc,
nu i-au lăsat; temându-se să nu-i viclenească Moldovenii au
pus pre Cazacii săi în frunte, şi n'au vrut să lase pre ni­
menea să iasă la harţ, Şi apropiindu-se oastea lui Petru
20 Vodă, văzând Cazacii pre Turci că aduc înainte cirezi de
1 războiul r-ând M2, Războiul al doilea A2, când s'au bătut] ce
s'au lovit M3, Potcoavă om. A 2 Creţul om. VL3U 3 Pr-e Petru L3U,
Creţul] Potcoavă VU 4 cum că Al 4-5 Cazacii s'au rădicat MIM2
5 asupră-i Ma, şi-l scoaseră V, din scaun] elen domnie M3 5-6 Inţe-
25 legând de acestea] Atunci M3 6 de aceasta A 'VM2, hochi muri 1\13 ho-
chimurile sale A2L 6-7 Dobrogeni] Dobrogea M2 7 Bugigkni M2 Giur­
giuveni V, şi la Munteni şi la Bugegeni L2, să] ca să M2 8 de sârg]
de grab L' Îndată M3, grijindu-se] gătindu-so UL5 9 venit-au MI�P,
şi ain. VL3U, giosenii A1L4MIM2 pedest.ri L', giosenii Moldoveni L2 10
30 şi om. V, a sa om. L' 9-11 Aşa deci - pornit] şi s'au pornit Petru
Vodă M3 12 Iar auzind M2, Creţul Potcoavă M3 13 i-au eşit AlU,
Inainte-i A2, de războiu -căzăcească] şi el cu oaste căzăceascâ, şi au eşit
inaintea lui Petru Vodă M3 14 fost-au] era M3, de] den lVP, şi de ţară
oaste L, Cazaci A2, se] i 'se M2 14-15 mulţi s'au fost Închinat Ma
35 15 tocmind războiu U, întâi,l,l om. UM3 16 hatmanul Şah cel căză-
cesc A2 16-18 mai apoi - frunte om. U 17 nu i-au lăsat om. L3U, să
nu-l viclenească L3 să nu se vi6lenească L2, Moldoveni A2, au-] şi au Al
18 Cazacii săi] Cazaci VL3U, n'au vrut să lase] n'au vrut A n'au lăsat Mii
18-19 să iasă pre nime (niminea M2) MlM2 19 harţ« M3 20 văzând]
40 văzură M", că aduc] aducând M3, nainte A2, cere zi M3
[243]
p
I
�
I
I
243
vad, ca să stâmpere armele în dobitoace, n'au vrut Cazacii
să săgete de departe, ce odată au slobozit focul, şi în oameni
şi în dobitoace; ci dobitoacele mai multă zăhăială făcea Tur­
cilor de cât Cazacilor, că de trăsnete fugia înapoi. Şi dând
războiu vitejaşte, după multă nevoinţă a Cazacilor, iată şi al 5
doilea rând pierdu războiul Petru Vodă, şi iarăşi rămase
izbânda la Cazaci.
Când s'au Întors Creţul În ţara leşaseă şi au părăsit scaunul,
şi de moartea lui.
Potcoavă Creţul, carele îşi pusese nume de domnie Ion 10
Vodă, după războiu cu noroc şi cu izbândă ce-au făcut la
Docolina, de au bătut pre oastea lui Petru Vodă, s'au întors
la Iaşi. De aci, văzând că nu se va putea aşeza la domnie,
că şi din ţara ungurească se pogorâse lui Petru Vodă oaste
într'ajutorlu, au părăsit scaunul şi ţara, şi cu toţi cu ai săi 15
s'au întors înapoi pre la Soroca spre ţara leşască.
De acolo nu-şi putea afla cale pre voia sa, că pre câmp
era omeţi mari, pre la Nemirov se temea de hatmanul şi
de voevoda Braslavskii că-I cerca să-I prinză. Mai apoi, dacă
1 ca să se stâmpere A'M3 ca să (ca să se L3L4) oprească L 2 să 20
sig-ste Ma, ci deodată V 3 ci om. LI, ci dobitoacele] unde M3, zăhă-
ială] zăticneală AlL' 3-4 făcea Turcilor] era Turcilor de dobitoace MI
4 inapoi fugia A lUMI 5 şi om. A 6 pierdu Petru Vodă războiul Ma,
iarăşi om. M3 6-7 iarăşi - Cazaci] iată Cazacii iară izbândiră L2 izbănda
iară la Cazaci rămase UL4 8 întors] dus Ma, şi au părăsit] părăsin- 25
du-şi L3lăsând ULa 9 de] pentru M3 10 carile-şi VM2 ce-şi M3 11
cu-] de A2 om. L2, după norocul (noroc L'L') de războiu şi de izbândă (şi de
dobândă UL") AIL'L3UL5 12 de] daca L�, de au bătut - Vodă om. MI
13 Iaşi] Leşi MI, De aci] Şi M3, văzând] au văzut M� cunoscând A 1, la
domnie aşeza U 14 dsn Al, pogorâse] coborâse L3, oaste om. L2, 30
oaste lui Petru Vodă L3U 14-15 oaste într'ajutoriul lui Petru Vodă M2
15 într'ajutoriu] ajutor U, cu toţii M2 om. L, şi cu ai săi eu laţi (toţii A2)A
16 pre la Soroca s'au întors înapoi V, spre] în Ma 17 acolea LlL3L\
cal+ AI, afla cale om. M2, pre voe sa L2 pre voe L3U, câmp AMlM2
cămpi LM3 18 omeţi M3 oameni în celelalte mss, cum a fost, probabil, şi �5
în arhetip, mari AlUM mulţi A2L2UU, Nemirova MlM2 19 voevod M'
voevodul UV, Braslavskii] Braslav L' de Braslav L3U de la Braslav L2,
că-I] căci V, că-I cerea ca să-I prinză MlM2
[244]
244
au întrat în ţara leşască, au chemat voevoda pre Şah şi i-au
zis: Voi aţi făcut un lucru mare împotriva lui craiu şi a
ţăriÎ, să răsipiţi pacea cu Turcul; pentru aceia să aduceţi pre
Creţul, şi să mergeţi cu dânsulla hatmanul, şi el vă va trimite
5 la craiu, şi voi vă veţi curăţi de aceia vină, şi Creţul încă
va hălădui, văzându-l craiu aşa de folos.
Aceste cuvinte dacă au spus Cazacii Creţ ului, el fu bu­
curos, gândindu-se că, de va merge la craiu, îl va ajutori
spre domnie. Deci s'au dus cu dânşii la hatmanul, hatmanul
10 l-au trimis la craiu, craiul l-au dat la închisoare, şi peste
puţină vreme i-au tăiat capul.
Când s'au aşezat al doilea rând Petru Vodă ŞChiopul la scaun.
Văleatul 7086, Ghenarie 1.
Înţelegând Petru Vodă că Creţul au părăsit scaunul şi
15 ţara, şi au trecut în ţara leşască, au venit la Iaşi şi s'au
aşezat la scaun al doilea rând.
Pre aceia vreme de de Petru Vodă mitropolialui Theofan,
carele o lăsase la Ion Vodă şi de frica lui prin munţi fugise.
1 voevod MI voevodul A2 :2 craiului L2L3U 3 răsipiţi) slri-
20 caţi AU, cu Turcii L2, pentru aceia] deci numai M3 4 să mergeţi
la hatmanul cu el L2, şi2 om, Â2L2L3L4M3, vă] îl AI om. UL3U 5 cra­
iul AL, şi'] deci şi Ma, vă om. M", curăţa M2 hălădui Ma, de ceia L3
de acea AUL2 6 hălădui] scăpa A" craiul AL, de folos] un (om. LI)
om de folos L'L'Ls un om de treabăU 7 Aceste] Aiaste Lv, au] le-au Al
25 8 găndlndu-se] socotind M", de] dacă UM3 om. MlM2, craiul A2LM2, îl]
şi-IM2 9Deci]ŞiM3, iară hatmanuls M'M! 10 craiuPALM2, cl'ai2Ml
iar craiul M2 şi craiu M3 12 al doilea rând se află în M2 după scaun,
Şchiopul] ce l-au poreclit Şchiopul M2 om. L 13 văleatul om. A2UL3U,
Ghenarie 1 om. L2L"U, Titlul. om. Ma, în care data se află la începutul
30 capitolului 14 scaunul] fN scaunul L3L' domnia M3 14-15 şi ţara
om. MIM2 15-16 se aşeză A2UL3U 17 acea L', Petru Vodă dede A2,
Pre -=- Vodă] Atunci Petru V�dă au dat M3, Theofan] Theofan mitro­
politul A Theofil L3U 18 care Al, la Ion Vodă o lăsase AL, fugise]
'au fugit, cum s'au scris mai sus la domnia lui Ion Vodă lVP, şi fugise
35 prin munţi de frica lui A2 şi fugise prin munţi tie frica lui, precum s'au
pomenit inapoi AI
1578
p
1
�
\
i
[245]
-
245
De domnia lui Alexandru Vodă, fratele Creţului, carele au
1578 apucat scaunul la laşi, şi au domnit o lună. Văleatul 7086,
Fevruarie 9.
Petru Vodă, dacă s'au aşezat al doilea rând la scaun,
nu după multă vreme, ci într'acelaş an, Fevruarie 9, iarăşi 5
au venit Alexandru, fratele Creţului, cu oaste căzăcească
asupra lui Petru Vodă. Ci Petru Vodă, ştiind poti cala ce pă­
ţise mai nainte cu Cazacii, nu s'au apucat de războiu, ce i-au
dat cale dintâiu, iară Alexandru Vodă au intrat în Iaşi şi au
şezut în scaun, Fevruarie 9. Iar Petru Vodă, de sârg strângând 10
oaste turcească şi muntenească şi ungurească, au încunjurat
pre Alexandru în curte în Iaşi, şi au bătut pregiur curte din
Căşlegi până la miază păresemi. Iară când au fost spre miază
păreserni noaptea, Martie 12 zile, Alexandru şi cu Cazacii au
eşit din curte, că n'au mai putut suferi, că şi iarba şi bucatele 15
li se împuţinase, şi gândind că vor scăpa, au fugit spre codru.
Ce prinzând de veste oastea lui petru Vodă, s'au pornit după
1 De om.UL5, domnia lui] un A, Vodă om.L2L3, careL3U 2 Ia
Iaşi om. UL3U, o lună] numai o lună M'M2 1-2 De domnia - lună]
Pentru un Alexandru Vodă ce se făcea frate CreţuJui Ma 2-3 Data 20
om. AUL3L'M3 4 al doilea rând la scaun] la domnie al doilea
rând AL2UL' la domnie la scaun al doilea rând U 5 într'acel L2, ia­
răşi] iară UL3 om. U 4-5 Petru - an] Intracestaş an M3 6 au venit]
s'au rădicat UL5 om. L3, un (om, M2) Alexandru Vodă M2M3 7 Ci]
Deci M2 Iară M3, ştiind Petru Vodă M2, poticala] nevoia U 7-8 ce pă- 25
ţise mai nainte] de mai nainte ce-au avut Ma 8 mai nainte vreme M2
mai inte vreme MI, de războiu nimic LI, i-au] le-au LI au U 8-9 din-
tăi i-au dat cale Al 9 dintâiu] întăi L2LaUM2, Vodă om. AL, Intrat]
trasU 10 Fevruarie 9 om. M3, de sârg] de grab LI om. M3, străn-
gând] au strânsAUUUM3 11 au] şi auA'L3UM2Ma 12 Alexandru 30
Vodă, M2M3, înpregiurul curţii A' curtea Inprejur LI pregiur cetate M2
înpregiurul cetăţii U, din] în U 13 Câşlegi M3 Căşilegi A2M'M2, miu-
ze' A miezi M2 miazi UL3, părn.se Ma păr+semi în celelalte mss, miez
de păresemi LI, Iară om. L" spre] noapte spre Ma, miazi? MI 13-14
Iară - păresemi om. L2M2, când au - păresemi om. A 14 păr.sse M3, 35
zile om.UM3, Alexandru Vodă M2M3, şi om.U 16 Ii se] leM' om.UM2,
se'mpuţinase M3, gândind că vor scăpa] vrând să scape Ma 17 Ce] .
Iară M3, oastea] oamenii U
[246]
11
'1
�i'�
'"1
il.lL'·'t
246
dânşii, şi la iazerul Ciurbeştilor l-au ajuns, şi pre toţi i-au
topit acolea, şi pre Alexandru încă I-au prins viu, dinpreună
cu boerii lui. Acest Alexandru Vodă au ţinut scaunul o lună.
După aceia Petru Vodă se aşeză la scaun al treilea rând,
5 şi de aci fece mănăstirea Galata în vale, şi nu după multă
vreme s'au răsipit,
De nişte domnişori ce venia În ţară cu oaste eăzăcească.
De noroc era Petru Vodă cu Cazacii, cum se tâmplă
pururea omului de n'are odihnă, că bine de unii nu se măn- t
10 tuia, alţii venia asupra lui, că într'acelaş an după ce s'au.. 5
aşezat al doilea rând şi al treilea la domnie, în anul 7086 1578
Iulie 27, nişte Cazaci cu un domnişor au venit la Nistru, şi
toţi şi-au pus capetele.
Aşijderea curând după aceşti Cazaci, în anul 7087, Oc- 1578
15 tom vrie 12, un Costantin iară cu Cazaci au Intrat în ţară,
şi s'au topit toţi în Nistru.
1 iazirul M2 ezerui U ezeri ul La Rlz"rul M3, Ci ulbeştilor M2M' t-2
şi pre toţi - acolea om. L2L3U, acolo i-au topit M3 2 topit] surpat A,
Alexandru Vodâ M", depreună M! 3 AcestaUL2MIM2, Vodă om. M1M3,
20 numai o lună A 4 După aceia] Iara Ma, s'au aşezat M3, la scaonul
sau Ma 5 de aci om. M3, fi;c� MI făcea L au făcut M2 s'au apucat de
aLI făcut M3, în] din L2 4-6 ştirea despre zidi1'ea mânăstirei Galata se
a/lă în A la sfârşitul capitolului următor (după r. 16) şi a?'e o redacţiune
deosebită: Intru aceşti ani au zidit Petru Vodă mănăstirea Galata În
25 vale, şi nu după multă vreme s'au răsipit, care loc şi până astăzi se cu­
noaşte A 7 De] Pentru Ma, venia - căzăcească] venise iar (iar om. LSL ')
cu Cazacii (Cazaci A2L2L3U) 9 omului pururea Al 8-9 cum se,­
odihnă om. Ma 10 asupră-i UMa 11 alt] la al L2, rând om. UL'L5,
al doilea rând la scaun M1JW la scaun al doilea rând M2, al treilea rând
30 la AL a treia Ma, În (ta L2tot la A2 tot în Al) anii AL văleat M2 în vă-
leatul MI 12 Iulie] Iunie UL'L5M2 13 toţi] aceia toţi Ma, şi şi-au
pus toţi A2 14 curund M2\ om. Ma, aceşti; LIUM2M3, în (Ia A2L2)
anii AL In (om. M2) văleatul �IM2 15 au intrat] venia AUL3L', în
ţară om. MI 16 cu toţii AI, şi toţi s'au topit M2, După Nistru ad. şi
35 aceia Ma, La sfârşitul acestui capitol se află în A ştirea despre Z'idi1'ea mâ­
năstireiGalata (r. 4-6)
[247]
..
1578
1579
247
Când au prădat Zborovskii Daşovul.Văleatul 7087, Octomvrie.
•
Intr'acestaş an şi întraceastaşi lună a lui Octomvrie
când Costantin cu Cazacii trecea Nistrul, iară Zborovskii cu
oaste căzăcească au lovit Daşovul, de l-au ars şi l-au prădat,
şi multe turcoae au robit, şi mult plean au luat; mai apoi 5
s'au Întors înapoi fără de nici o sminteală.
Când au mazilit împăratul pre Petru Vodă Şchiopul.
Văleatul 7088, Dechemvrie 2.
Acest Petru Vodă, ce-i zic Şchiopul, după ce au domnit
5 ani, l-au mazilit împăratul, şi au trimis pre un turc mare 10
de I-au luat din scaun, şi l-au trimis la Halep la pază; iară
domnia o au dat-o Iancului Vodă.
1580 De domnia lancului Vodă, ce-I ZIC Sasu!. Văleatul 7088,
Fevruarie 17.
Dacă au mazilit împăratul pre Petru Vodă Şchiopul, 15
1 au prădat Zhorovskii] s'au prădat U, Văleatul om. UL"U�J2,
Titlul om. AM" 2 Intr'acesta L3U Intr'acelaş L2, an om. L", într'a­
ceastă L"L<, a lui om. L3U, a lui Octomvrie om. L2Ma, şi într'aceas-
taşi - Octomvrie] 7087 in luna lui Octomvrie 2 zile (zile om. AS) A 3 cu
Cazacii om. M2 5 turcoe Ltlvlt tur-coaice A'L', apoi] pre urmă L' 6 de 20
om. MI 5-6 mai apoi fără nici o zrnint+ală s'au întors înapoi L2 şi s'au
intors cu pace M" 7 mazălitL', Când au mazilit împăratul pre] De ma­
zilia lui L2M8, Şchiopul om. L�M2 8 Văleatul] In anul M3 om.L2L"UM2
9 Acesta L>, ce i-au zis M? 10 înpăratul Murat A! înpăratul Amurat A>,
I-au mazilit împăratul] i-au vinit mazilie Ma, trimis] venit M2, pre 25
om. M2M3 11 de l-au luat din scaun] din scaun de l-au SCOSL2, I-au
trimis Inpăratul Ms, Halap L', la pază] surgun la pază AI, laHalepla
pază] de I-au pus la pază la Halep L"U, iară] şi Ma 12 OI om. L3L4M3,
dat L'MI, lancului Vodă ce i-au zis Sasul Ma 13 De om. UMa, lui
Iancul Vodă A2UL", ce-i zicea Ma ce i-au zis Al om. UL5, Văleatul] 30
în anul Ma om. A2VVUM2 14 Fevruarie 17 Vineri A om. L' 15 Îm-
păratul se află după Şchiopul în L3U
[248]
24�
dat-au domnia lancului Vodă, carele de naşterea sa au fost
sas, de lege luteran; pravoslayia nu iubia. Deci au venit în
ţară, şi au şezut în scaun Fevruarie 17 zile. După aceia toată
nedumnezeirea şi eriticia sa şi-au arătat, că lăcomie de avuţie
5 nespusă avea, pentru care pre mulţi au omorât. Mai apoi,
de lăcomie mare ce a vea, trimise să ia a zecea din boi în
toată ţara.
De un domnişor ce-i zic Ion Vodă Lungul. Văleatul 7089. 1581
lancul Vodă, fiind plin de lăcomie, izvodi obicină care
1G n'au mai fost în ţară nici odinioară, de au trimis în toată
ţara să ia boi de a zece, care obiceiu nu l-au putut suferi
ţara, ce s'au rădicat Lăpuşnenii, de s'au sfătuit ca să se dez­
bată de supt mâna lancului Vodă, şi bulucindu-se, au rădicat
dintre dânşii pre Lungul domn, şi i-au pus nume Ion Vodă,
15 şi de aci au purces pre Prut în sus. Iară Iancul Vodă, prin­
zând de veste că Lăpuşnenii s'au rădicat asupra lui, de
sârg au trimis pre Bucium vornicul cel mare şi pre Brut
1 sa] lui M2, au fost de naşterea sa AL2 de naştere iera:M3 21u-
teran A2 luter-sn U lutrean L2 lutr-sn L3 Iutr.sn M2 lotr-sn MI ]."terllln M3 Iu-
20 tran A' luturan LI lui Traian M', pravoslavie LaM! predoslovia M2 pra-
voslavia M., nu] nu o AI, Deci] D-kcilll (D'kcii A2) Dsca A Şi dacă MS
3 au şezut] s'au aşezat M3, După aceia om. A 'M3 4 eritecia AI ere-
licia L' eretecia MI ierelecia M3 iritjcia LI, sa om. M3, că om. L3U, lăco­
mi» L2, de avuţie] Ia avere M3 5 nespuse M'', pentru care om. M2,
25 au] i-au M2, Mai] Şi mai Al Iară mai M3 6 mare om. M2M3, au tr-imis L!
trimis-au M3, a zecea din] zeciuială de Al, în] din AU 6-7 în toată
ţara .se află în M2 după trimise 8 De] Pentru M3, ce-i zicea AIUL3UM3
om.L2, Văleatulom.A2L2L3M2M3, 7089] loc alb înLIom.M3; înL3 se afla
la începutul titlului 9 au izvodit obiceai M3 10 în 1] intr'această VL\
30 în ţară om. A, nice od-sn-soară MI nici odată AU om. Ma 10-11 de au
trimis în toată ţara om. M3 11 de a zkce L3L'M'M3 de a z'kc'k L2M2
deci zice LI, să ia a z-kc:ka den boi A 2 să ia zeciuială den boi, adecă să
ia den z+ce boi unul Al, nu l\au] nu I-au mai AI n'au mai M2 12 ca
om. M3 12-13 să se dezbată] să iasă LI 13 Iancului Vodă] lui Ma,
35 bulucindu-se] adunându-se LI \ 14 dintru MIM2, dânşii] ei M3, domn
pre Lungul AL, numele LI '15 şi om, MIM2, de aci om. Ma, Iară
Iancul Vodă om, L2 16 de- om.A, rădicat] sculat L! '6-17 de sârg]
de grab A2I} îndată M3 17 Bucim M3, Brut] Bratul U
[249]
249
postelnicul cu oaste împotriva lor. Şi tâmpinându-se oştile la
Bolota, s'au lovit de faţă, şi dând războiuvitejaşte de îmbe
părţile, pier-dură Lăpuşnenii războiul, şi domnişorul încă se
înecă în Prut.
Aceasta poveste ce scrie mai sus, că s'au rădicat Lăpuş- 5
nenii asupra Tancului Vodă, cronicariul cel (Iatinesc) nimica
nu scrie, iară letopiseţul cest moldovenesc can pre scurt
însemnează şi aceasta.
Când au pribegit boerii Moldovei prin ţări streine
de nevoia Iancu lui Vodă.
10
Multe lucruri spurcate şi nedumnezeeşti făcea Iancul
Vodă în domnia sa, că de răul lui toată ţara şi boerii se
oţăra; că legea creştinească nu o iubia, la avuţie lacom şi
prădătoriu, ţara cu dările o îngreuia. Şi era om curvariu
peste seamă, că nu numai afară, ce nici de curtea sa nu se 15
feria, că jupânesele boerilor de la masa doamnii sale le scotea
de le făcea silă.
Acestea toate neputând suferi boerii, mai vârtos Movi­
Ieştii, vlădica Gheorghie, Erimia vornicul, carele mai apoi
1 lor] acelora M>, tntimpinăndu-se L' 2 de2 (despre A'Ms) amân- 20
doao ALll\F 3 pierdu M2 au pierdut M3, încă] acela încă M3 3-4 S'hn­
necă M2 s'au Înnecat VL'M' 4 în] îm MI 6 cel om. M2M', <Iatinesc)
leşesc în toate mss 6-7 nimica nu scrie] nu o însemnează M3 71e-
topiseţul nostru AL, cest] celA2L1M2, cam AILlM3, pre] pren MI 8 o
Însemnează AL2L', şi] de MIM2 om. M3 9 Moldovei] ţării L2, ţ'hr'h MI 25
tar-s LI 10 nevoia Iancului] Iancul L'L5 9-10 Când - Vodă] Pentru
boerii Moldovii cum au pribegit prin ţări streine pentru multe nevoi ce
le 'făcea Iancu Vodă M' 11 şi nedumnezeeşti om. M3 12 sa] lui A"
că] cât VL'Ma, răul] răutăţile AL, boerii] toţi boerii L2 13 oţăra U
otărâ» AIL2L3MIM2 oţărăI<I A2 oţăr.M Ma oţărăse LI, O om. UMa, avuţie] 30
av.ere Ma 14 ţara] de ţară M2, o om. Ma 15 ce] de U 14-16 Şi era
om - se f'eria] şi alt� lucruri spurcate şi nesuferite făcia M3 'om. MIM2
16că]peAJ, boeriloe săi Ms, domnii A1UMl, Ieţ de M! 17s'hl�MI, de
le făcea silă] şi le ruşina M', După silă ad. de se înpreuna cu dânsele
ca şi cu bărbaţii lor LI 18 neputându-le L2 ne mai putând M2 nu mai pu- 3i
tând MI nu put» Ma, suferi] să le mai sufere LI om. M2 19 Ierimia L3M2M3
Ieremia U Irimia LI, apoi] târziu Ma
[250]
250
au fost şi domn, şi frate-său Simion paharnicul, Balica hat­
manul, s'au sfătuit pre taină ca să pribegească. Carii întâiu �
şi-au făcut prilej, cu voia lui, ca să meargă să sfinţească
mânăstirea Suceviţa, mai apoi cu toţii au trecut la ţara le-
5 şască, alţii la Turci, alţii la Munteni, alţii printr'alte părţi. ..
Merg�nd deci jalbă la împărăţie de răsipa ţării, i-au
luat domnia şi o au dat iar lui Petru Vodă Şchiopul.
Când au pribegit lancul Vodă din ţară, şi de moartea lui.
Văleatul 7091.
10 Înţelegând Iancul Vodă că I-au mazilit împăratul, şi
domnia o au dat iar lui Petru Vodă Şchiopul, cunoscând la
ce va veni lucrul mai apoi, gândi că, de va merge la Turei,
va avea pâră multă, şi mai apoi cândai să nu piae, ci s'au
sfătuit să treacă în ţara ungurească prin ţara leşască, că
15 prin ţară preste munţi nu era putinţă, că se temea de ţărani.
Şi aşa au eşit din ţară, şi trecând pre la Pocutia, i-au ţinut
calea Iazloveţkii, şi I-au dus la Liov cu toată avuţia lui, şi
îndată au trimis la craiu de i-au dat ştire. Craiul au scris la
1 Simeon M3, şi Dalica M3 2 pre] prin LI în M3, intâiu] mai
20 întăi L2, 3 prelej AI pârlej LI 4 Suceviţei AL2L3U, mai] şi AL2L3L'
de unde mai M3, la] în UM3 5 pretr'alte MI intr'alte L2, părţi]
ţări L2Ml M3 6 D'kcii mergând IVP Pentru a4A10\ mergând M3, jalba LI
jalobă AIM3 7 dat-o AL2L3VM2, iar] iarăş A 6··7 i-au luat-dat] I-au
mazilit şi au dat domnia M3 8'ăin ţară om. AL2L3U, lui] sa L2 om. U
25 9 Văleatu! om. A2L2L3U 8-9 Când -7091] Pentru Iancu! Vodă cum au
pribegit şi cum i s'au tâmplat moarte M3 10 Inţelegând] In anul 7091,
înţe!egând M3 10-11 şi au dat domnia M3 110 om. V, dat-o AL2L3VM2,
iar] iarăşi AL3L' om. M3, cunoscund MI 12 ce] ce-i A'. mai apoi lu-'
crulAL, gândi] socoti AI s'au temut M3, mkar-ge M2 13 multă pâră M2,
30 mai apoi om. M3, cândai să. nu piae] să nu care cumva să şi piară A2
să nu pie U să nu cumva piae L2 să nu se întâmple să şi piae L3V poate
să şi piae M! 13-14 s'au sfăţuit] au socotit Mt 14 prin] pen A' 15
pr-in] pen La, peste munţi pen '(pin A2) ţară A, cu putinţă L" nu era pu­
tinţă ca să tr-kacă A2 să trsacă nu era cu putinţă Al 16 şi trecând
35 om. M3, pre Ia] pen L4, i-au\ ţinut] unde i-au ţinut M3 17 Iazlo-
veţski A2UU Izloveski LI, avuţia] averea M3 18 Ia craiu om. L3, de
au dat ştire craiului L2L" Craiu MIM3, au scris] au trimis scrisoare LI
au trimis MIM2
1583
.t
1
1
!
!
I
l
t
[251]
251
. t
,
1
1583
Sinavskii hatmanul şi la Herbort, starostea de Liov, Să-I la
tot crăesc, şi lui să-i tae capul. Şi îndată au trimis craiul
pre podscarbullui, să-i ia toată averea Iancului Vodă, numai
feciorilor şi doamnei să le lase o parte, să le fie de hrană.
Şi după învăţătura craiului aşa au făcut, şi i-au tăiat capul 5
Iancului Vodă.
Scrie letopiseţul cest moldovenesc că moartea Iancului
Vodă au fost cu învăţătura împăratului turcesc, de i-au tăiat
capul.
Şi au domnit Iancul Vodă 3 ani şi 7 luni. 10
Acesta Iancul Vodă zic că au fost umblând vara cu
sanie de os.
Aşa au petrecut Iancul Vodă ţenchiul său .
A doua domnie a lui Petru Vodă ŞchiopuJ. Văleatul 7092,
Octomvrie 17. 15
După ce au mazilit impăratul pre Iancul Vodă, dat-au
domnia iarăşi lui Petru Vodă Şchiopul, pre carele cu dra­
goste aşteptându-l toţi, iată al doilea rând au venit în ţară,
şi au şezut în scaun Octom vrie 17.
!
!
1
l
!
1 Sinovski V Sinxvskii MI, Herbart UU 2 După crăesc ad, 20
ce ar avea Ma, indată om. Ma, crai MIM3 3 pre] la V, podscarbul
lui AL2Lau podscarbiul V podscarbnicul MI pădscarbnicul M2 podscarb­
nicul seu M", să ia LI, toată om. M� 4 şi doamnei sale (lui AI) AL2L3L'
om. LI, lei om. Ma, le2 om. U 5 crailui MI, învăţătura craiului]
poronca lui crai Ma, au tăiat Ma 7 cest] cel VM2M3, că] de L3UM2 25
7-8 lui lancul Vodă LaL4 Mihnei Vodă (sic)M3 8 au fost] să fie fost M>,
împăratului] craiului L2 10 Şi om. Ma, ani 8 şi luni 7 U 11 Acest AVU,
că] cum că A2, Acesta - umblănd] De acesta domn zic că înbla MB
12 sani» AIL2LaMI 13 Aşa] Şi V, şi-au petrecut AI, ţenchiul său]
măsura sa V ţenchiul său viaţa (şi viaţa Al) sa AL2, Aşa au petrecut 30
ţenchiul său Iancul Vodă viaţa sa L3U om. Ma 14 Domnia a doa lui M3,
V ăleatul] în anul M3 om. A2VLau, In dreptul anului se aţt« în A urmă­
toarea notă, marginală: Iar letopiseţul sărbesc (srăbesc A2) scrie că la vă-
1582 leat 7090 tocrna au fost când au venit Petru Vodă în scaun cu a dooa
(doao A2) domnie 17 iarăşi] iară U 17-18 cu dragoste om. AL2L3UM2 35
18 iată om. Ma, al doilea rând om. Ma, au venit al doilea rând AL
19 17 zile MI 17 dni VM2, şi la Octomvrie 17 au şezut in scaun L2
[252]
252
Auzind de acia pribegii, carii erafugiţi printr'alte ţări de
nevoia Iancului Vodă, cu dragoste s'au întors la domnu-său
Petru Vodă, pre carii i-au miluit iară cu boeriile lor.
5
li
De nişte Cazaci ce venia să apuce scaunul Moldovei.
Văleatul 7092, Octomvrie 27.
1583
De noroc era Petru Vodă cu Cazacii, ca In domnia
dintăi nu mai avea odihnă de dânşii, acum la a doua domnie
bine nu se aşeză la scaun, iată Cazacii venia să apuce scaunul
într'aceastaş lună, Octomvrie 27. Ci Petru Vodă prinzând de
10 veste le-au eşit înainte la Prut, la sat la Bogdăneşti, cu câţi
oameni au putut avea într'acea dată, şi acolea i-au încunjurat.
Fiind Cazacii la strâmtoare mare, căutatu-le-au a se închina,
din carii au ales Petru Vodă o seamă, carii i-au părut oa­
meni de treabă, de i-au oprit să-i slujască; pre alţii cu
15 jurământ i-au slobozit.
De nişte Cazaci ce au prădat nişte sate dinsus de Tighinea.
Nu multă vreme după aceia au mai lovit Cazacii din sus
1 Şi auzind AI, dkcie A d-kcia L' deci.s M' deci (înainte de Auzindj M!
om_ UUUM3, cei pribegi L3U, .Q.are L2L3M2 carei L' 2 domnul său Ma
20 3 pre om. Mi, miluit] boerit LI, iară] iarăş AIL3L4M2, lor] sale MIM?,
iară cu boeriile lor i-au miluit M3 4 ce venise VL2 5 Văleatul
om. L2VU, Octomvrie 27 om. L2L3L4 4-5 De nişte - Octomvrie 27]
Pentru neşte Căzaci Ma 7 acmu MIM2 om. U, la om. LIL3UMIM2
8 bine] nici bine V, nu se aşezase AL2L3M2 nu s'au aşezat M3, bine
25 la scaun nu se aşezase U 9 intr'această AUL3L\ in Octomvrie M2,
Ci] Deci lVI2 10 Inainte om. L2, la sat la Bogdăneşti pe Prut V; în L2
aceste cuvinte se află după dată din r.lJ 11 avea om. M3, Intr'această Mt,
acolo A2L2M3 12 le-au căutat LIM2 13 din] dentre M3, carii VM3
carei A carie MI care L2L3L'�2, o seamă] o samă de oamini M3 oameni
30 o seamă L3L4 13-14 oameni). mai M3 om. LSU 14 să-i] ca să-i A lM2,
iar pre alţii AL3U 16 De] P�ntru M3 om. L2, ce] carii M2, nişte sate
om. M3, dinsus] mai sus M3, din sus de Tighina om. 1.2 17 Nu
om. VMIM2, �u multă vreme om. M3, după] de pe L2L3, După Ca­
zacii ad. neşte sate M3
[253]
1
253
de Tighinea, pre decindea de Nistru, nişte sate ce se descă­
li case pre hotarul leşesc, Turci ci utaci , şi Moldoveni ifoarte
mulţi carii eşise din ţară de răul nevoilor lancului Vodă, şi
mare moarte au făcut într'înşii şi pradă şi robie, şi cu do-
bândă s'au întors pre la casele lor.' 5
1
Când au zidit Petru Vodă Galata din deal.
Într'acestaş an, dacă s'au aşezat Petru Vodă la domnie,
nu vru să lase îndeşert pomana sa, care o zidise Intâiu, mâ­
năstirea Galata din vale, şi apoi se răsipise, ce cu toată
nevoinţa au silit şi au zidit Galata din deal, care trăeşte şi 10
până astăzi.
Când au prădat Cazacii Tighinea şi o au ars.
1584 Văleatul 7092, Avgust 7.
lntr'acestaş an, A vgust 7, strânsu-s'au Cazacii şi fără
veste au lovit la Tighinea, de o au ars şi o au prădat, şi au 15
robit pre cei tineri, fete, copii; iar pre alţii până la unul i-au
1 Tighine Ma Tighina VV, pe decinde ]\P 1-2 descălicase] aşe-
zase LI, nişte -leşesc] care sate era descălecate pe locul leşesc M3 2
leşesc] ţărâi leşeşti V, Turci, Ciutaci AL2L3, şi om. A 3 care Ltl.s ca­
reiV carie MI, răul] peirea AI, răul nevoilor] nevoile ce era In zilele M''- 20
lui Iancul M" 4 mare] multă Ms, robie) robiAL2L3L4 6 mânăstirea
Galata AI 7 Intr'acesta L3U Intr'acelaş M3, se aşeză AIMI 8 nu
vrea V, nu vru să lase] n'au lăsat Ms, care] carii M' 8-9 mănăstirea
Galata care o zidise întâi In vale M3 9 şi] care A2, apoi om. M3 10
După silit ad. şi cu toată osârdia A, şil] de AIM3, mănăstirea Galata AI, 25
din] în AVL3U 10-11 care şi până astăzi (azi L2) trăeşte L"UU 12
Tighina VU, Când - ars] Pentru neşte Cazaci ce-au prădat Tighinea M8
13 V ăleatul om. A 2L2M2 12-13 Titlul om. L3L4 14 Intru acestaşi A, In­
tr'acestaş an - strănsu-s'an] 7092, Avgust 7. Intr'acesta an strânsu-s'au L3
7092. Intr'acest an Avgust 7 strânsu-s'au Li Intr'acestaş an 7092, Avgust 7 30
s'au strâns Ms, fărădeM2 15auluvitMI, laom.UM2, ars-oVL2MIM2,
02 om. L'L5, prădat-o A2L2UL'M2 16 fetele MI, fetile şi copii M2
[254]
254
tăiat, şi multă dobândă au luat cu sine, nea vând cine sa-i
oprească sau să-i gonească, ci cu pace s'au întors înapoi.
De o secetă mare ce au fost În zilele acestui Petru Vodă,
de au perit toată roada. Văleatul 7093.
5 Domnind Petru Vodă ţara Moldovei, mare secetă s'au
tâmplat în ţară, de au secat toate izvoarele, văile, bălţile; şi
unde prindea mai nainte peşte, acelea ara, şi piatră pre
multe locuri au căzut. Copacii au secat de secăciune, dobi­
toacele n'au fost având ce paşte vara, ce le-au fost dărămând
.10 frunză. Şi atâta praf au fost, când se scornea vânt s'au fost
strângând troiene la garduri şi la gropi, de pulbere, ca de
omăt. Iară despre toamnă, dacă s'au pornit ploi, au apucat
de au crescut mohoare, şi cu acelea şi-au fost oprind foamea
sărăcimea, că cuprinsese petiutinderea foametea.
15 1 multă] după M2 2 sau] au VL', napoi VM2 4 Văleatul
om. L2M2 3-4 De o secetă - 7093] Pentru slllcetă M3 om. VL' 5 In
ţara LIL2, După Moldovei ad. la leat (la leat om. L') 7093 r.aL\ Dom­
nind - Moldovei] Iară în anul 7093, în zile lui Petru Vodă Ma 6 Intâm­
plat AiL' fâcut M", În ţară] în ţara Moldovei L2, de] cât M3, văile]
20 viile M! 7 pre unde AI, prendea M', mai nainte prindeaAL2VL', aco-
!OA2UL2M3 pre acolea AI, ara] era MIM2 ara cu pluguI AIMa, şi om.M2,
pre] pren AlU pen U prin A 2 7-8 şi pre multe locuri au căzut piatră. Ma
8 de secăciune] de s-kcită A2 de-"uscăciune U den rădăcină 1\1 om. L2
9 n'au fost având] nu avea Ma, vara ce paşte M2 9-10 ce frunză le-alt
25 fost dărăm-snt V 10 prah MIJ\tJ2 prav Ma, au fost] era L2MI om. M2,
când se scornea] cât se slobozia MIM2, s'au fost] cât s'au fost A2U că
s'au �fost L2LaMI 11 tro.sne AIL·MIM3 troene LaM2 trosni AI troenile U,
lai] pe la AI, la2] pen A I 10-12 când se - omăt] căt se strângea tro.sne la
garduri, când bătea vânt, ca de omxt era tro.sne de pulbere Ma 11-12
30 strângând - ornăt] făcând troiane de prah ce s'au fost strângând la gar-
duri M? 12 om-h.tAIL2LaUM,IM2 ornet A'L' omxt Ms, pornit] făcut Ma,
ploile L' 12-13 au apucat de] �i Ma 13 mohoar-s AL21.2L'M2 ma hor UMa
mohaa- MI, cu acelea] cu aceia L3L' dintr'asxl» Ma, şi-au fost oprind]
au fost prinzind M3 au fost trăind VL3U 13-14 sărăcimea foamea A
35 sărăcimea de foame VU de foabe sărăcimea L2, sărăcimea şi-au fost
oprind foamea U 14 că] că-i AL2VU, cuprinsese] era 1\'13, petiutin­
derea] pe toţi L2, foametea] foarrrk M2 fom» MI foamete mare Ma, foa­
metea pretiutinderea AI
[255]
Ţ
255
Când s'au împreunat Petru Vodă cu Mihnea Vodă, domnul
1586 muntenesc. Văleatul 7094, Avgust 15.
Impreunatu-s'au Petru Vodă cu nepotu-său Mihnea Vodă,
domnul muntenesc, la sat la Munteni pre Prut, A vgust 15,
1585 amândoi cu curte multă şi cu gloate mari, de s'au ospătat 5
împreună.
Războiul Pârvului pârcălabulul, când s'au bătut cu Caza cii
1587 la Perieslav În zilele lui Petru Vodă. Văleatul 7095, Ghenarie 8.
Rădicatu-s'au o seamă de Cazaci, ca nişte lupi ce-s în­
văţaţi deapururea la pradă, de au întrat în ţară şi multe 10
bucate de la ţinutul Sorocii au luat. Iară Pârvul, pârcălabul
Sorocii, s'au îndemnat cu Hânsarii şi cu alţii, carii au vrut de
bună voe, şi i-au ajuns la Perieslav. Acolo, Cazacii vrând
să nu dea dobânda, Moldovenii să scoaţă al său, tare războiu
s'au făcut într-Inşii, şi în două zile bătându-se deabia au 15
1-2 Când - muntenesc] Petru Vodă cu Mihnea Vodă s'au adunat Ma
@m.L2VU 2 Văleatul om. VLaUM2, August 15 om. LI, Data se află la
începutul capitolului în Ma 4 După muntenesc ad. feciorul lui Alexandru
Vodă A, Munteni] Bogdăneşti A 5 cu curte multe şi MI om. Ma, de]
şi AL1L3L', au ospătat L'L> 6 împreună] amândoi Inpreună I.' lnpreună 20
cu mare cinste A 7 părcălabului Pârvului M2, pârcălabului (părcă­
lanul Al) de Soroca A, când] ce Ma, pârcălabului - bătut] părcălab L2,
Războiul - bătut cu] Când s'au bătut PârvuI pârcălabul L3L', Cazacii]
Zacii M2 8 la Prieslav se află în La după bătut, iar în M3 după Petru
Vodă, Perieslav A2U Peri ... slav LI Periaslav MI Perieslav AIM2M3 Pri- 25
eslav VL�, în zilele lui Petru Vodă om. UL5, Văleatul om. L2VL'M2,
Data se află la începutul capitolului în Ma 9 ce sănt A om. Ma 10 depu­
rurea MIMa apururea L2 pururea VU, la pradă] a prăda LI să prade M2,
de] şi Ma, întrat] prădat M2, După în ţară ad. şi au prădat AL, şi]
de L2U 11 de la]dinMa, au luat de la ţinutul SorociiAL2L3UM2 12 de 30
Soroca M3, carei L2L' care MI căţi M3, au vrut] s'au mai îndemnat L2
13 După voe ad. să sae după dănşii M2 de au mers după Cazaci Ma,
Perieslov M2 Peri ... slov LI Perieslov MI, Acolo] Deci acolo M2 unde Ma
13-14 vrănd să nu dea] nevrănd să dea MIM2 14 iar Moldovenii M2M3,
să scoa ţă] vrând să scoată AI 15 au făcu tU în tre dănşii AlU om. Ma, 35
in om. Ma, abia Ma om. L3UL5
!
\
1,
[256]
256
spart pre Cazaci; mai apoi, dacă i-au biruit, pre toţi ioan
tăiat şi i-au omorât, fără numai unul zic să fie scăpat; o
seamă vii i-au .prins şi i-au trimis la Petru Vodă, iar Petru
Vodă i-au trimis Ia împărăţie.
5
Când fece nuntă Petru Vodă de au însurat pre nepotu-său
Vlad Vodă. Văleatul 7095, Iunie 10.
1587
Intr'acestaş an, în luna lui Iunie, Petru Vodă fece nuntă
nepotu-său, lui Vlad Vodă, feciorul lui Miloş Vodă, de au luat
fata Mircei Vodă, şi au chemat la nuntă pre Mihnea Vodă,
10 domnul muntenesc. Nuntă domnească au făcut, cu multă
cheltuială şi jocuri, şi mulţi din vecini au venit de le-au în­
frumuseţat masa. Această veselie au fost în târg în Tecuciu.
De nişte Cazaci ce-au prădat Daşovul. Văleatul 7095, Iunie. 1587
Pre acei aş vreme fără veste au lovit Cazacii Daşovul,
15 1 mai apoi] şi M3 1-2 i-au tăiat şi om. AL 2 fără om. Ma 2-3
şi O samă M2, pre O s+amă i-au prins vii şi Al iară pre câţi au luat
vii Ma 3 iar] pre carii AUlYP pre carei L2V pre care La 3-4 Petru
Vodă om. AL, i-au trimis Petru Vodă Ma 5 f-kee .1\'11 face M' făcea LI
au făcutAL2VV, Petru Vodă nuntăAIL2 5-6 pre Vlad Vodă nepotu-
20 său L2, Când - Iunie 10] Nunta ce-au făcut Petru Vodă nepotu-său lui
Vlad Vodă M3 6 Vladul A2, Văleatul om. A2L2L3VM2, Iunie 10 MlM2
Iunie 20 A Iunie A2VL3L' Iulie L\ Iunie 20 văleatul 7095 AI 7 În luna
lui Iunie] Iunie M! om.L2, f'kce M' Iace Ms făcea Lt făcu As au făcut A'M!
făcut-au L2VV 8nepotului său A 2L2LaVM2M3, lui' 0171. A 2L2L3VMIM2,
25 VladulA2 Vladului L", lui-] lulYP 9 pe fataM3, şi au chemat-Mih-
nea Vodă 0171. L3V 11 jocuri] cu multe giocuri Al, le-au] au L2 11-12
infrumoseţat V înfr-smseţat A\ înfrumoşat L3 Imtr-smşet lVP, jocuri - au
fost] şi mulţi megiaşi de pr-inpregiur au vinit de i-au Infrumuseţ.st masa
cu multe ves-elii şi giocur-i M" \ 12 Şi această.A', au fost} s'au făcut A',
30 Au fost această veselie 1\12 13\ VăleatuI om. AVM2, 70\J5 0171. A, Titlul
0171. L3L4Ma 14 aceia AL2L3L4 acea LI, După vreme ad. tot în anul
7095 A, Pre acei aş - Cazacii] Ia<r) Intr'acesta an Cazacii iară veste au
lovit M3, Daşovul Cazacii lYP
[257]
257-
de l-au ars, şi oamenii i-au tăiat; şi prădând dobitoace, şi
avere multă luând, şi robind ce le-au plăcut, s'au întors
mapoi fără de riici o sminteală.
1587
Războiul lui Petru Vodă, când s'au bătut la Ţuţora cu nişte
Cazaci, ce venise cu un domnişor, ce-i zicea Ivan Vodă.
Văleatul 7096, Noemvrie 23.
5
Nu după multă vreme, ci fără zăbavă într'acestaş an
toamna, au venit Cazacii în ţară cu un domnişor, ce i-au
fost zicând Ivan, cărora le-au eşit inainte Petru Vodă cu
oaste dinsus de Ţuţora, Noemvrie 23. Şi dând războiu vite- 10
jaşte de îmbe părţile, mulţi au picat, şi în 26 de zile a lui
Noernvrie birui Petru Vodă pre Cazaci, şi-i sili de i-au dat
pre cine au avut mai mare, carele au luat plată după vina
lui; iară ceialalţi se ascundea prin păduri, şi carii pre unde
putea, iar Moldovenii îi gonia. Mai apoi Cazacii fugând prin 15
păduri, carii pre unde au putut scăpa, apărându-se până la
1 oamenii] pre oameni AI pre mulţi A2, au tăiat A2L8L', dobitoace
multe L8U multe dobitoace L2 2 luând] au luat L2, le-au plăcut] le-au
fost voia U 1-2 şi oamenii - plăcut] şi l-au prădat; tăiat-au oamini,
multă avere şi dobitoaci au luat şi robi cât au vrut M! 2-3 şi s'au întors 20
înapoi M3 s'au Întors întregi înapoi AL3U întregi s'au întors înapoi L2
s'au Întors Înapoi intregi LI 3 de om. A2UL2M3, sminteală] opreală U
4 când] ce VU, Ia Ţutora om. M3 4-5 cu Cazacii Ia Ţuţora L2 5 cel]
carii AI, cu] şi cu L3, ce-i zicea om. L2, Vodă om. AL 6 V ăleatul
om. A 2UL3U 4-6 Titlul om. U 7 ci om. M2, fără de UL3 9 Ivan 25
VodăAUL3L' Iovan L', Petru Vodă Inainte L'M" 7-9Nudupă-Ivan]
Pre a'lt", vreme vinit-au neşte Că zaci cu un Ivan, ce se rădicase să ia
domnia lVP 10 oast+ AI, Noemvrie 23 om. L3U 11 de (dispre A2) amăn­
doao Al.i.M", In om.M3, de zile om.L'M3, a] aleUM2 11-12 a lui
Noemvrie om. AL2L3M3, şi Noemvrie 26 dni U 12 au biruit AIM8, şi 30
i-au silitAlM3, de au dat M' 13 au avut] au fost M' l-ku Jost M', mai
mari LI mai mare al lor AI, pre cine au avut mai mare] pre celi mai
mari ai lor M", şi-au luat M3, după] de pe L3L4 14 lui] sa A2, iară]
şi U, se ascunseră U, pre om. Ma, carii pre unde] cine unde M3 15
iar] şi AL, prin] pen L2 pre MI 16 pre om. A, apărăndu-se om. U 35
15-16 Mai apoi - apărându-se] şi apărăndu-se Căzacii M3
33258
17
[258]
258
apa Cerimuşului, de s'au tras în ţara lor, puţini întregi, el
mai toţi răniţi şi pedestri.
Când au lăsat domnia şi scaunul de bună voe Petru Vodă
Şchiopul şi s'au dus În ţara nemţeaseă,
5 Domnind Petru Vodă în ţara Moldovei ca un domn
cum se cade, cu de toate podoabele câte trebue unui domn de
cinste, că boerilor le era părinte, pre carii la cinste mare îi
ţinea, şi din sfatul lor nu eşia ; ţării era apărătoriu, spre
săraci milostiv, pre călugări şi mânăstiri întăi-ia şi-i miluia;
10 cu vecinii de prinprejur viia bine, de avea la toţi nume
bun şi dragoste, de nu era a zice că nu-i harnic de domnie.
Judecata cu blândeţe şi fără făţărie o făcia.
Mai apoi văzând nevoia ţării, că Turcii, pre obicei ul lor
cel nestâmpărat de lăcomie, trimiseră de cerea bani, să le
15 dea mai mult de cum era adetul ţării, fece sfat cu boerii ţării
ce vor face, cum vor putea rădica şi alte dări, carele n'au mai
1 Ceremuşului V, puţini] ci puţini L2, ci] dar M2 şi U om, L2Ma
2 pedestriţi AL sigitaţi şi pedestri M3 4 Şchiopul om,. U 3-4 Când --­
ŞchiopuI] Când au lăsat Petru Vodă Şchiopul de bună voia lui domnia
20 şi scaunul Al Când au lăsat Petru Vodă de bună voe domnia şi scau­
nul L2 Petru Vodă cum au părăsit ţara şi domnia de bună voe M�
5 in om. AL2L2U, domn vrednic A 6 câte] cum MIM2, trebue Ma tre­
bu» MI trebuescAL tr-obuiaşte M2, domn AL2L3UM2 om VMIM3 7 ca un
părinte Ma, pre carei L2U pre care VL3M! şi Ma 7-8 îi ţinea la mare
25 cinste A! la mare cinste-i ţinea M! 8 şi om.Al, işiw M! eşa L'Lv, îi
era MIM2, apărător-iu] apărare M3 8-9 pre săraci MIM3 săracilor L2
9 şi'] şi pre AVV, îi întăria MI le tntăria VU, şi-i] şi A" pre călu­
gări - miluia) mânăstirile miJuia şi'ntăria Ma 10 viia] vieţuia A2L2
trăia A'L', bine viiaLaUM2, de"] căt M', la] despre L> de la AVUU
30 11 a-i zice V, căj curnAs osn.Li, nueLBL4nuesteA2L2nueraA!om.U,
12 Judecata] Judeca U, blândeţe] direptate LB dreptate U, cu blândeţe
o făcea şi fără făţărie Al li Mai] Iar mai AI, pre] după AI 14 ne­
stămpărat] spurcat şi nestâmpărl(t AL2l,3U, tr-imiserâ om V, de2] de-i Ma
15 cum] cât AVUM3, adetul A2LM2 a.d·ktKlI MIMa obiceaiul ţării şi ade-
35 tu! AI, f'kce MI face M2 făcea A ILI făcu A2L2Lau, fece sfat] deci s'au
sfătuit Ms, ţării om. AL 16 rădica ei A.', care MlM2 cari A'
[259]
r
1
I
259
fost; că nu-i de aceasta, că doară nu va putea plăti această
dată ţara, ce este că se face obiceiu, carele nu va mai eşi;
şi aceasta vor lua, şi altele vor izvodi, cum s'au şi tâmplat.
Şi şi-au ales sfat aceştii nevoi, ca să se înceapă de la
altul, iară nu de la dânsul, Şi de aei se găti să se ducă din 5
ţară, măcar că boerii cu toţii apăra să nu se ducă din ţară,
ci să dea acea nevoe, că alţii vor da şi ţara tot nu va hălădui.
Ci Petru Vodă nici într'un chip nu vru să se apuce de acea
dare, şi să ia blestemul ţării asupra sa, ce-şi tocmi lucrul
înainte, şi la scaun lăsă boerii să păzească scaunul, până le 10
va veni alt domn de la împărăţie.
Iară el, umplând domniei sale 7 ani şi jumătate, s'au
rădicat cu' fruntea hoerilor, că hoerii se temură a rămânea,
să nu paţă ca mai nainte cu Iancul Vodă, între carii au
fost: Stroici logofătul cel mare, Irimia vornicul şi frate- 15
său Simion paharnicul, carii mai apoi amândoi au căzut la
domnie, Andrei hatmanul şi alţii mulţi, carii nu se îndura
1 că] şi AI, nu este AlLaL4 nu-i era LI, doară om.l.8L4, putea
om. M2, această] de această VU acea U 1-2 ţara de această dată AI,
că nu-i - eşi] că nu le era pentru că n'ari putea birui să dea această 20
dare ţara, ce pentru că se facea cbic.siu, carele nu-I vor părăsi Turcii Ma
2 obiceiul L2, va mai eşi] va mai eşi den ţară Al mai eşise U 3 şi!] că
şi Ma de LI, acesta AI acela Ma 4 înceapă] împace MI izvodească M3
5 Şi s'au gătit M3, Şi dkcii se găti el să se ducă ... Cu aceste cuvinte se
sţârşeşte ms M2, restul [oilor fiind pierdute 6 măcar că] iară M3, cu 25
toţii apăra AL3U cu toţi apăra-l L2 îl apăra MllVP lui toţi zicea LI, sâ]
ca să L3U, să nu se ducă din ţară] şi-l statuia să nu-şi lase scaonul şi
ţara Ma 7 nevoe] dare M8, o vor da Av.vor rădica acea dare U, hă­
lădui] scăpa At 8 Ci] Dar A", nu vreaLn'allvrutM3, dej a da At să
dea L2Ma 8-9 acea dare om. Ma 9 sa] lui AI, ce şi-au tocmit Ma, 30
lucrul AL lucrurile MIM3 10 boeri AL2L3U, lăsă beeri la scaun Al,
să] ca să-I L3L\ scaunul om. L3U, şi la scaun - scaunul'! şi s'hh, boxr-ii
să păzască scaonul ţărâi Ma, le om. UL" 11 alt om. M3 12 domniei
sale] în domnia sa AlU, ani 7 AlU, şi jumătate] pol Al, umplând-
jumătate om. Ma 14 să] ca să L2, paţă] petreacă Ma, mainte MI, cu] 35
laL3U de M", Intre cari boeri A' 14-15 au fost] era M" 15 logofăt
mare Ma, După mare ad. şi (om. M3) cu frate-său Simion SLroici MIMa,
Ierimia A2M3 Eremia MI şi lerimia LI, lrimia Movila AMa, şi] şi cu LI
cu M3 16-17 carii - domnie] ce-au eşit la domnie amândoi mai târ-
ziu Ma; în U aceste cuvinte se află în paranteză 17 După domnie aâ. 40
şi fratele lor Toader spătariul A, şi Andrei AM3, hetman M3, carei L
carie MI
[260]
260
de dânsul. Şi au trecut prin ţara leşască în ţara nernţească,
şi acolo s'au aşezat, unde spun că, când au fost dând bani
de cheltuiala bucatelor, au fost plângând şi au fost zi când :
acestea sânt lacrămile săracilor.
5 De acolo boerii s'au întors în ţara leşască cu toţii, şi
acolo s'au aşezat la târg la Podhaeţ şi pre aiurea.
Şi aşa Petru Vodă putem să zicem cel milostiv, că bi­
nele său I-au lepădat pentru ţară, carele ca acesta nu s'au
mai aflat. Era domn blând, ca o matcă fără ac, la giudeţ
10 dirept, nebeţiv, necurvar, nelacom, nerăsipitoriu; putem să
zicem că toate pre izvod le-au ţinut, ca să nu se smintească.
Acest Petru Vodă au domnit într'amândouă domniile
12 ani şi jumătate.
15
De domnia lui Aron Vodă cel Cumplit, carele multă greutate
au adus ţării. Văleatul 7099.
După ce părăsi Petru Vodă domnia şi ţara, înţelegând
1591
1 După nemtească ad. după ce-au domnit 7 ai şi giumătate Ma
2 că om. L3U, unde -- au fost] Şi spun de acest Petru Vodă cum că Ma
3 cheltuială VMa, bucatelor] la cuhne Ma, plângând] Iăcrămând Ma
20 4 aceşti> AILtMa 5 Şi de acolo AI, cu toţii] toţi VM3 6 acolo
om. Ma, s'au aşezat acolea (acolo A2)AL2VL', pre om. Ma 7 Şi aşa]
Deci lui Ma, să-i zicem ALaUM3, Şi aşa putem să zicem Petru Vodă
cel L! 7-8binelesău]cinsteasaM3 8 său] lui AI, au Iepâdat AtL'Me,
care A2, ca acesta altul AI, carele ca acesta] şi alt nime ca dânsul
25 aş'k Ma 9 blând] bun LI, fără de ac AI, giudeţ] judecată A 2LtL3L'
10 neheţiv - nerăsipitoriu] nu era beţiv, nu era cur-var-in, nu era lacom
nu era răsipitoriu AI nici beţiv, ni ce curvariu, nici lacom M3 10-11
să-i zicem AL2L3, putem - smintească om. M3 11 sminteascâ] mistu­
iască LI 12 Acesta L2M1, au domnit într'amândouă] daca s'au plinit
30 den amândoao L%, domniile sale A IVL2 13 ani 12 U, şi jumătate]
pol MI 12-13 Acest - jumătate] Şi au domnit 12 ani Întru amândoao
domniile Ma, Aci se termină îi{ M' Cronica lui Simion Dascalul, după care
urmează, începdnd cu domnia lui\Aron Tiranul, Letopiseţul lui Miron Costin
14 De om. UMa, cel Cumplit] cel Rău şi Cumplit Ma, care Al.,' 15 Vă-
35 leatul om. A2VLau, 7099 M!C"'l\d AI, Data om. Ma 14-15 Titlul om. LI
16 psr-sse M', După- Vodă] Petru Vodă dacă au păr-ăsit Ms, ţara şi
domnia MIMa, înţelegând] şi au înţeles Ma
[261]
261
de aci Turcii că ţara este deşartă de domn, cercară pre cine
vor trimite în locul lui Petru Vodă. Ce norocul cel bun al
ţ.ării se schimbă, că după noroc bun iată veni şi rău, ca
cum ar fi de la Dumnezeu însemnat, după vreme bună şi
senin să vie vreme rea şi turburată, după domnie lină şi 5
blândă să vie cumplită şi amară.
Aflară Turcii pre Aran Vodă căruia i-au dat tara, cu
multă datorie, că fiind om fără suflet, şi umblând şi alţii
pentru domnie, pre toţi i-au umplut cu bani, luând bani cu
camătă de la Turci. Aşa după multă cheltuială şi datorie, ce 10
împresură ţara, şi-au scos domnia la Moldova, şi au venit în
J591 ţară, şi au şezut în scaun în anii 7099.
Aşa după ce s'au aşezat la domnie Aran Vodă, nu-i
era grijă de altă, numai pre afară de a prădare; din lăuntru
nu se sătura de curvie, de jocuri, de cimpoiaşi, pre carii îi 15
ţinea de măscării. Aşijderea dabile cu carele ingreuiase ţara;
nu umbla numai dăbilarii singuri, ce şi Turci trimitea de
umbla cu dăhilarii, de nu-şi era ţăranii volnici cu nimica;
1 deci", MI d+cii U celelalte mss om., domn] domnie L' 1-2 este
deşartă - trimite] au rămas fără domn, căutară pre cine vor trimite 20
domn ţărâi M3 2 Ce] Şi UL5 2-3 norocul ţărâi cel bun s'au schim-
bat M3 3 iată veni] i-au venit Ma, răul L3, ca] că. MI şi UL5 om, Ma
4 semnat LI, Însemnat de Dumnezeu Ma 5 senină M3 după senin AI,
tulburată MI 5-6 vreme - să vie om. Ma 7 Şi aflară AI Aflat-au Ma,
După Aron Vodă ad. mania lui Dumnezeu pentru păcatele noastre Ma, 25
ţara] domnia M" 8 om] om rău L', şi umblănd] căci Inbla M" 9 pen-
tru] după AlU, pentru domnia ţărâi M3, pre] el pre Ma, CUI] de V
10 de] după A" Şi aşa AI, datorie şi chieltuială A 11 înpr-esuras-s A 2
împresurară MI, la] din L3U 11-12 In ţară] la ţară-şi L2 om. U 10-12
Aşa după - în ţară] Şi aş'k făcându-I domn au vinil În Moldova Ma 30
12 şi] de AVV'L4 om. L3, au şezut om. L2, În 1] la A 2L3U, in2] la U, în
anul Ma în văleatul M! om. L2 13 după] de pe L3, Aşa după ce] Iară
dacă Ma, Aron Vodă la domnie M3 13-14 nu-i era grijă] nu se apu-
ca M3 14 alta L2 alt UAl altele MI, numai] ce numai M·3 fără de cât
numai AIV, pre om. A2L2L3L4, pre afară om. AlU, de a prădare MI 35
de a prădar-k A 2L2L3U a prăda AI să prade VM", şi din lăuntru A 2 iară
în lontru M3 15 del] cu U, curvie AVUL3 curvii L'MI curvărit M3,
jocuri] giucat Ma, pre om. A2L 16 măscări AI măscăr-l,« U, dabi-
Iilo A2UL2L3 şi dabile M3 scotea dabile Al, cu cari Ma, îngreunase MI
îngreuia M" 17 numai om. M", şi nu umbla pen tară numai A t nu mai 40
umbla V 18 cu dăbilarii înpreună M3 cu dânşii U
[262]
262
muerile nu era ale lor, fetele le ruşina, ce vrea să facă
făcea.
Dăbilariul, de-l vrea pârâ pentru un potronic la dânsul,
nu-l judeca, ci trimitea acolo de-l pierdea; boerii pentru
5 a vuţie îi omora, jupânesele le silia. Şi domnind, nu altă ce
ciudese şi minuni făcea.
Acestea şi altele mai multe făcând, văzu că este tuturora
nevăzut şi urât; ci gândi ca să nu se în crează ţării şi lefe­
ciilor de ţară, ci trase pre leafă Unguri călăraşi şi pedestraşi,
10 şi fece pedestraşilor odăi în curte, ca să fie pururea lângă
dânsul.
Mai apoi, văzând că de datornici nu se va putea mântui,
izvodi ca să ia de tot omul câte un bou; şi aşa trimise în
toată ţara cu Turci de strângea, şi la carele nu se afla bou,
15 lua al cui era în sat; de la altul îi lua toţi, câţi a vea, pentru
alţii, că mulţi de răutăţi şi de dabile multe, nici de hrană
nu avea.
1 ale] a MIM" 1-2 ce vrea - făcea om. M3 3 Dăbilarii U Pe
dăbiIariu Al, p-"r,\,lVf3 ph.r'h MI, pentru un potronic (potroinici LI) de-l
vrea păra (părâ ceneva V) ALI pentru potrivnic de-I vrea pâra L2 pentru
20 inprotivir+ de-l vrea păr-a L3U 4 acolo trimitea A2, pierdea L2, nu-l
judeca - pierdea] tr-imitea de-l pierdea negiudicat Ma, pre boeri A2VM3
5 avuţie Al avere M3, omora A2L� --r-"III LIM3 -dlll L3 -r1>t.l Al pierd ... MI,
giupânesele 10rlVP pe jupânese A', alta A> alte LI alt AlU, ce] ci AlU
om. V 5-6 Şi domnind - făcea] ciude şi pozne făcea În domnia lui M3
25 7aIteAt, făcăndţ răcia A'', văzuj şi se văzu As, că-i M' 7-8 Acestea-
urât] Deci ca acestea făcând el, au cunoscut că tuturor este urât şi ne­
văzut M! 8 nevăzut] văzut M', ci gândi] şi socoti M3, încrează] încre­
dinţeze Al crează V 9 trase pre] au chemat În M3, călăreţi AUL3U că-
lări M", pedestri Ma 10 nce MI făcea LIL3U făcu AL', pedestrilor UMI,
30 şi rece pedestraşilor] şi celor pedestri au făcut M3, hodăi LIV, ca om. M3
11 dânsul] el M3 om. L2 12 văzând] văzu L2, mântui] odihni LI plăti M'
13auizvoditM3aleseLl, ca om.L'Ms, deţ de la A', să ia deţ sâ-i dea L',
După omul ad. câţi şi sint în, toată ţara M", au trimis L 14 şi om. U,
care U, bou om. Al 13-14 şi aşa trimise - afla bou om.lVPlVP 15 şi
35 lua M3, al] a MIMa ai A', cui] cărui L', era] găsea Al afla Ma, altul]
alţii A2, avea] era ai aceluia �2, câţi avea om. M3 1{) alţii] alţii, la
carii nu găsia să ia A! cei ce nu avea boi A? alţii, pentru cei ce nu avea
boi M", dabile] dări L', nici] boi nici A', nici de hrană] nici de mâncare
pentru hrana lor AI 16-17 că mulţi - avea] Şi au rămas mulţi, pentru
40 răutăţi şi dabile ce era, de nu avea cu ce se hrăni M3
[263]
•
I
1
I
1592
263
Războiul lui Aron Vodă, când s'au bătut la Răut cu un
domnişor ce-i zicea Bogdan Vodă, la anii 7100, şi când au perit
Bucium vornicul şi <BârIădeanul) logofătul şi Paos vornicul.
lntr'aceste răutăţi şi belituri ce făcea Aron Vodă, de
nevoe mare ne mai putând suferi ţara, s'au rădicat Orheianii 5
şi Sorocenii cu un domnişor ce-i zicea Ionaşco, pre carele il
alesese dintru dânşii cap, şi-i puseră nume Bogdan Vodă.
Aron Vodă, dacă au înţeles de aceasta, au dat ştire alţii
ţări să se strângă, şi el fără zăbavă au eşit cu curtea şi cu
lefecii săi. ' 1.0
Insă mai nainte de ce au eşit din curte, au tăiat pre
Bucium vornicul cel mare şi pre BârlădeanullogofătuI şi pre
Paos vornicul, zicând că-i cu ştirea lor.
Deci au purces împotriva vrăjmaşilor săi, şi mergând
au pus pre Ureche logofăt mare. De aci s'au tâmpinat oştile 15
la Răut, şi dând războiu vitejaşte de îmbe părţile, izbândi
Aron Vodă, şi-i bătu pre toţi, şi domnişorul încă-l prinse, ce
nu-l omorâ, numai ce-i tăe nasul, şi-l călugări.
Deci, dacă au spart Aron Vodă pre viclenii săi, nici un
2 Bogdan Vodă îi zicea A, la anii] la leat L3U în văleatul Mi 20
om. A2, la anii 7100 om. M3 2-3 când au perit Bucium] pentru peri-
rea lui Bucim Ma, 3 <Bârlădeanul) Trotuşanul AUL3L' Pătraşco MI
Pătrăşcan M3 (ef'. 7'. 12), Palos Al, tol vornicul- MI 1-3 Titlul om. U
4 de] şi de U 4-5 Intr'aceste - putând] In anul 7'100 Aran Vodă dom-
nind şi atâtea răutăţi şi jacuri făcând n'au mai putut M3 5 nevoi 25
mari VLaL', nu mai putund Mi, Orhcxnli Mi 6 şi Sorocenii] şi cu
Rocenii L4L5 om. MIM3, ce-i zic A2U 6-7 îl alesese] l-au fost ales Ma
7 dintre L'M'Ms, dânşii] ei Ma, numele A' 8 Ce Ar-an A Iară Aran Ma,
de om. Ma, alţii om, M3 8-9 alţii ţării L' ţărâi Ma 11 Însă] Şi MS,
de] pănă L', de ce au eşit] până a eşi A'L! până a nu eşiA2VL4 12 Bu- 30
cim M3, vornicul Bucium cel mare LS, Bârlădeanul] Pâtrăşcan M3 13
Paios AI, zicănd] dăndu-le vină AL2VU, că este AlU cum că ar fi A2,
lor om. V, zi când -lor om. V 14 Deci] Apoi M3 15 pus-au A2, Şi
d'i;ciiAL2L3U, Intâmpinat LsM' înpreunat L' 16 ele (dispre A2) amăn-
doao ALI. au izbăndit M3 17 şi-il şi A2VL2U, şi-i bătu pre toţi om. M3, 35
pre domnişor tncă l-au prins (viu act. L2) AL2L3L'M3 17-18 ce nu I-au
omorăt Ma om. AL2L3L\ 18 numai ce-il numai M3 ce-i U ci-i L3U şi-i L2
ci A, i-au tăiat nasul şi I-au călugărit AM3
[264]
264
loc n'au lăsat să nu fie plin de vrăjmăşia lui, că nu pierdea
numai pre carii au fost într'acel războiu, ce şi seminţiile lor,
şi vinovaţi şi nevinovaţi.
Când au mazilit împăratul pre Aron Vodă.
5 Gătindu-se Aron Vodă să facă mai mare vrăjmăşie de
cât acestea, iată au venit de la Ţarigrad căIăraşi cu cărţi,
de i-au dat ştire cum I-au mazilit, că împăratul turcesc şi
sfatul, auzind de atâta răutate ce făcea, cu morţi şi cu jacuri
fără măsură, I-au mazilit. De aci se mira Aron Vodă, cum va
10 face să nu prinză de veste oastea şi ţara de mazilie, ca să
nu-l omoare, că mulţi era, carii vrea fi bucuroşi să auză una
ca aceia, că le perise părinţii, altora feciorii, altora fraţii,
alţii sărăci se de răutăţi multe. Ce pre taină au învăţat călă­
raşii să nu scoaţă cuvânt afară, şi au trimis la Iaşi la doam-
1�) nă-sa să se încarce şi să purcează în jos, iară pre boeri i-au
învăţat de au chemat gloatele, şi le-au mulţămit de slujbă.
ce i-au făcut, şi le-au zis să meargă cine-şi pre la casele
1 să nu fie plin] să nu-l Înple ]\13, pier-du UV 1-2 că nu pierdea-:-
r-ăzboiu] că nu numai pre cei ce au fost În războiu pierdea M3 2 nu-
20 mai om. MI, pre om. V, întru războiul acela A2, sementiile M' s-cmen­
tiile M" 4 Când s'au mazilit Aron Vodă de Înpăratul L2 De mazilia lui
Aron VodăA om.UlVJ3 5 Gătindu-se] Găndindu-se L', să] ca să A',
mai] şi mai U, mari vrăjmâşii A2M3 5-0 de cât] după M" 6 aceas­
ta AL2L3U, iată] adecă 1VP om. M 3, i-au venit AL', i-au sosit un călăraş
25 de la Ţarigrad lVP, cu cărţi om. A2 7 cum că AILI că M3, După
mazilit ad. înpărăţia A 8 ce face VU, jafuri A2LIL2 9 fără de A,
s'au mirat U 7-9 că împăratul- mazilit] că înţelegănd Înpărăţia de
atatea morţi şi răutăţi şi jacuri ce f'-I,ce Aron Vodă ] .. au mazilit JW
10 oastea de veste AL2L"V, de2] pentru AI, ca J că se temea M3 11
30 omoar-e AL2L3L'MIl\P, era] era acolo M", care U, vre fi MI era M"
11-12 de una ca aceia U veste ca aceia de mazilie M". una ca aceia să
o auză L' 12 că] că unora L2VU, le om. L2, alto�a (unora Al) fraţii
altora feciorii A 13 multe răot�ţi A2, sărăcise - multe ţ rămăsese săraci
de nevoi şi dări multe ce era M!l,\ învăţase Li 13-14 pr e călăraşi AUM"
35 14 pre afară AL'L3U, şi] şi îndată M" 14-15 la doamna-sa la Iaşi L2
15 se om. L<, şi om. U, să purceagă AI 16 i-au chemat [1, g'loţile Al
slugile Li, muJţemit Al, slujba L' 17 au făcut AL'L3L" şi le-au zis]
zicăndu-le U, pre la casele lor (p. 265, I)J pre acasă A2L2L"UM3
[265]
265
lor, găndind că doară se vor duce, şi el să ia drumul spre
Tarigrad.
A doua zi, părându-i că se vor fi dus curtenii, au încă­
lecat şi au purces spre Iaşi, şi ce-i păruse că, se vor fi dus,
ca să silească şi el mai tare, să nu oblicească cineva, iată 5
gloatele mergea pre de toate părţile. Atuncea au chemat
boerii de le-au zis: Crez eu am slobozit oastea să se ducă
cine-şi pre la casele sale, dară cine-i opreşte � Datu-i-au a
înţelege că o seamă s'au dus, iară cărora li-i calea spre
Iaşi şi spre munte, aceasta cale au. Aşa împreună au mers 10
până au înserat; de aci noaptea toată noaptea au silit, şi
nimica zăbavă la Iaşi n'au făcut, ci au silit spre Tarigrad,
unde mergând l-au tâmpinat capigii împărăteşti, viind să-I
ia elin scaun şi să-I ducă la împărăţie.
Dacă înţeleseră toţi ele mazilla lui Aron Vodă, nu 15
aminterea, ce cum după multă furtună şi vreme rea, dacă
văd oamenii senin şi linişte, se bucură, aşa toată ţara se
bucură.
gândindu-se U socotind Al, că] ca MI, doară] dacă M8, sa la
şi el M", spre] pre la LI 3 părându-i-se L', că] ca doară MI cum A2,
După curtenii ad. şi altă gloată M" 3-4 el au Incălecat M3, curtenii - 20
dus om. Li 5 oblicească] prinză de veste V, cinevaş L4, iată] iar Al
6 gloţile Al gloate M3 glotimea VU, mergea - părţile] mulţi pe de
toate părţile mergi a M3, Atunci M" 7 pre boeri A1VlVP, de] şi M3,
Crezi M3 Dar Al 8 sale] lor ALIL2, cine-şi pre la casele sale] pe acasă
fieştecarele L'lV pre acasă M", Datu-l-au] şi i-au dat Al 9 că] cum 25
că AILI cum A2L2L3U, li-il le este ALI, li-i calea] sint cas-ele M" 10
această V, cale au] li-i (le tl1sle AI) caleaAL2L3U, Aşa] Şi aşa (aş-k) AIM3
11 au înserat] În sar ă Ls în s-kar-ă până au innoptat A' În sară până ce
au înserat A2, de aci] şi L2 apoi Ma, noaptea- om. M", toată noaptea
om. LI, au silit] au nevoit şi au silit VU; în V au silit a fost corectat pos- 30
terior 'Ln: au nevoit şi au silit 11-12 şi nimica -- făcut] pân la ii\Ş, unde
nimic zăbavă n'au făcut M" 12 n'au făcut la Iaşi A 2, spre] În cale
spre 113 13 mergând om. L2M3, Intărnpinat A'L', l-au şi tâmpinat ca­
pegii M3, viind] carii veni a M3 m·[,rg·"nd MI, să-I] ca să-I AVL4 14 şi
om. Ma 15 Dacă] Iar dkca Al, înţelese V, mazilie Ma 16 arninterea] 35
într'alt chip AL2VU 17 lineşte 1\11, se bucură toţi A 2 toţi se bucură AI
15-17 nu arninterea - bucură] aş-k le păr,« cum că după multii, furtună.
şi vivor, dacă văd oamenii vreme bună. şi lină, ei se bucură Ma 17-18
s'au bucurat A' se bucuras-e A2, aşa - bucură om. MIM"
[266]
266
De a doua domnie a lui Aron Vodă cel Cumplit.
După ce au mazilit împăratul pre Aron Vodă, Dumnezeu
încă nu-şi umpluse certarea sa deplin, că Aron Vodă încă n'au
fost ajuns la Ţarigrad, domnia iară i-o au dat şi scaunul
5 ţării, că datornicii lui, Turcii; cu toţii au mers la veziriul de
au strigat pentru dânsul, şi de nevoia datornicilor iară i-au
întors domnia.
Când au trimis Aron Vodă înainte la scaun pre Oprea armaşul
să prinză pre o seamă de boeri.
ro Aron Vodă, după obiceiul său cel rău şi cumplit, dacă
înţelese că i-au dat domnia de iznoavă, curnu-şi era vrăjmaş
şi cumplit, nu se apucă de altă, ci iar gândi, ca ce n'au
putut umplea cu rău în domnia dintăi, să săvârşască cu a
doua domnie. De pre cale au răpezit pre credinciosul său pre
i5 Oprea, armaşul cel mare, cu cărţi, ca să prinză scaunul, şi
cu catastif, ca pre toţi, pre câţi au vrut să-i piarză, ca să-i
prinză, şi să-i ţie la închisoare până va veni şi el la scaun.
1 De om. AL2L"UM3, a doua domnie a] domnia U, Domnia a doa
a Iui M" 21-au mazilit A.' 3încălom.M3, umpluse] plinise A'Mt fă-
20 cu se LI, certarea ţărâi Moldovei deplin Mii, După deplin ad. de către
norodul său AI 3-4 încă In Ţarigrad n'au fost agiuns Ma 4 i-o au] i
s'au L3U i-au fost Al, dat-o AL2La 4-5 domnia -- ţării] iară i-au dat dom­
nia în ţara Moldovei M3 5 ţării Moldovei Al, că] pentru că M", dator-
nicii turci M3 6 dansul] Aron vouă M3 răndul U 6-7 iară i-au întors]
25 i-au dat iar Ma 7 Cu acest capitol se termină în L' cronica lui Simion Das-
călul. prin cuvintele: Sfârşitul şi Dumnezeu laudă 8 Oprea Arămaşul L'
9 pre om. L' 8-9 Titlul om. M3 10 după] de pe L" cel rău şi om. M \,
cumplit om.A 11 că] cum că AI, cumu-şi] cum A: 12 alta Al," alt L',
iar] Iarăşi A! om. MI, caA2MI că A' CUL3U om.L2 12-13 n'au putut
30 umplea cu rău] n'au împlut rău MI 13 umplea] plini AI, cu-] la AI
14 De pre] Dupre A2 Şi dupre AI Ci pe VI.' 10-14 Aron - cale] Atunci
Aron Vodă au trimis înainte pr\e Oprea armaşul, să prinză o samă dentru
bo,"ri şi să apuce scaonul ţărâi, că după obi ceaiul lui cel cumplit, cumuş
era învăţat, nu se apucă de aHă; ce socoti, câte răutăţi n'au plinit în dom-
35 nia dintâi, să le plinească la a dOlţ domnie. Şi cum au înţeles de domnie în­
dată M3 15 Ar-smaşul U, Oprea vel arrnaş M", ca om.V, prinză] co­
prinză As apuce AI 16 catastih A' -tiv M', pre2om.L3U, au vrut el AU
ar vrea L'Ls, să piar-ză L'Ls, caz om.AIUM3 15-16ca să prinză- piarză]
şi cu izvod anume de bOli\ri câţi vrea să-i omoare Ma 17 şjl om. Ma
i
,
ei
I
[267]
a
267
Oprea armaşul, după învăţătura lui Aron Vodă, de olac
au venit, şi seara au intrat in Iaşi; nici aiurea au mers în
gazdă, ce la odăile dărăbanilor celor ungureşti în curte au
mers, şi noaptea au venit la gazda lui Ureche logofătul, carele
îl lăsase Aron Vodă să păzească scaunul, şi i-au arătat po- 5
runca domnu-său. Iar el degrab, auzind de numele lui Aron
Vodă cum iarăş au dobândit domnia, vrând să hălăduiasoă
de dânsul, au dat răspuns Oprei zicând : Acesta lucru cu
bucurie priimesc, şi sânt gata să slujesc, ci numai să fie cu
taină, să nu ştie mâine nime că ai venit, până vom oblici 10
pre toţi, pre câţi scrie catastiful, să-i prindem, carii pre unde
vor fi, să nu cumva smintim, să oblicească să fugă. Şi aşa
Oprea s'au amăgit cu acesta sfat, şi s'au aşezat iară la dără­
bani într'acea zi şi într'acea noapte." .,
�
Când au pribegit Ureche logofătul. :
Inţelegând Ureche logofătul de venirea lui Aran Vodă
15
1 Iar Oprea MI, învăţătură L2 2 nici] şi A" n'au mers AII,3U
3 hodăile U, dărăbanilor] dorobanţilor A 1-4 Oprea - mers] Dacă au
vinit Oprea vel armaş după invăţătura domnu-său de olac, au intrat sara
În �şi şi nice la gazdă nu marsv, ce la odăile dărăbăneşti, cele ungu- 20
reşti, în curte au mers, şi noaptea au mers Ma 4 gazda lui om. L4, la
Ureche logofătul Ia gazdă L2, pre carile A2 5 să păzească scaunul]
caimacam M3, i-au] au Ma 6 domnului său A" degrabă A1L3, el de
grab auzind] Ur-sche logofătul unde auzi lYP 7 Vodă om. M3, iarăş]
iarăU, au dobândit iarăşi A2 au dobândit aş'k de grabă M3, dornnie M", 25
hălăduiască] scape Al 7-8 vr ând - dansul] s'au spăimat şi se mira
cum a face să hălăduiască, să nu-i mai fie a se vedea cu Aron Vodă M3
8 răspunsul A2 răspunsu"AIL2L3UMI, Oprii arrnaşului Mt, zicănd om. MI,
Acest AI 8-9 cu mare bucurie L3U 9 îl priimesc Al, gata] bucu-
ros L2LsU, să-i slujesc L3U, După slujesc ad. domnu nostru M3, ci 30
om.AIL2lYP, cuţ tn Mvpe L'L' Hl săj ca să A'Ls, nimenea măine L'L'L'
nimenea bine Anime M3, pănă-i Al1.2VL4 11 pre" om. L3L', catas­
tihul MI, scrie - prindem] sint scrişi in izvod şi-i vom prinde M3, pre"]
de pre Ma om. A2 12 cumva] cum MI 12-13 Şi aşa - sfat] Şi cu aceste
cuvinte s'au înşelat Oprea M3 13- 14 dărăbani] odăile dărăbanilor M3 35
14 tntr'aceia! L2L3U, Intr'aceia" L2UU, Intr'acea' - noapte] într'acea
noapte şi a doa zi până În sară M3 15 logofătul cel mareAL2L3U
[268]
268
şi de porunca ce-i trimisese pre Oprea armaşul, nu cuteză
să-I aştepte în ţară, ştiind câtă groază şi răutăţi făcuse mai
nainte în domnia dintăi, şi acum a doua oară mai de mari
cazne se apucă.
5 Ci dacă s'au aşezat Oprea la odăile dărăhanilor, aflând
Ureche vreme şi cale deschisă de a se depărtare şi de a
eşire din ţară, învăţat-au pre gazda sa, cine va întreba a
doua zi de dânsul, să spue că s'au dus acasă la Cârligătură.
Aşa noaptea toată noaptea, ziua toată, ziua fugând, au eşit pre
10 la Soroca in ţara leşască. A doua zi seara Oprea armaşul,
dacă s'au dus Ia gazda lui Ureche logofătul să se sfătuiască şi
nu l-au aflat, văzând că l-au amăgit într'acesta chip, îndată
au chemat pre alţii, carii s'au tâmplat acolea, şi au răpezit
cu cărţi în toate părţile, să prinză marginea. Dacă au oblicit
15 că Ureche logofătul au trecut Nistrul şi s'au depărtat, n'au
mai avut ce face, ci s'au aşezat de au ţinut scaunul până la
venirea lui Aron Vodă. Iar Ureche, daCă au trecut Nistru],
s'au dus îndată unde era şi alţi boieri pribegi strânşi, de
aştepta sfârşitul lucrului.
20 1 poronca lYI'M", ce-il ce M3, pre] cu L<, nu cuteza ... Cu aceste
cuvinte se sţârşeşte în A 2 Cronica lui Simion Dascălul, ultima [oae a ms
fiind pierdută 2 câte groaze MI, şi câte răutăţi A2 2-3 mainte M'­
om. L' 3 a doară 1.2 a doa ora L3, de mai mari L' mai de mai mari L3
4 se apucă M'M3 va să se apuce A 'UUU 5 dorobanilor A', la odăile
25 dărâbanilor-] la hodăi UL5, aflând] având U 6 Ureche logofătul Al,
deschise M3, depărtar-k AJL2UMI -tar « lYP, de a se depărtare şi om. UL5
7 eşir-k A lL2L' eşirAl MI M3 işir-s U, "ău învăţat lYP, cine-I UMI 8 dăn­
sul] el L., la] în lYP 9 Aşa] Şi aşa AlU Atunciş M3, noaptea lam. L',
ziua'] şi ziua AJUL" zua a doa zi M' om. U, eşit] trecut M3 10 Iar a
30 doa zi M3, seara se află după dus din r. 111n UU, zi seara] sară L2
11 dacă s'au dus] au mers iar M", logofătulorn.AIL2I.3U 11-12 să se
sfătuiască - aflat O1n. L2 12 văzând) iar el văzind M! deci au văzut M3
cunoscând A" amăgit] înşelat M3 13 care UMI, întâmplat L2, acolo MI
12-13 într'acesta chip-acolea, şi] îndată.M! 14 prinză] cuprinză At,
35 marge nea lYP marginile M3, Dapă] Iar dacă A 'Ma, oblicit] aflat AI înţe­
le8M3 15 Ureche om,AlL2VL�, logofătul cm.M' 18îndatl\<Pom.L"
s'au dus Indată] Îndată au mers'Mt, şi alalţi Al alţi M3, boieri om. AI,
strânşi om. M3 18-19 de au aşt�ptat M'
[269]
269
De domnia lui Petru Vodă Dazacul,
Scrie letopiseţul cest moldovenesc, că încă până a nu
sosi Aron Vodă la scaun, iară Petru Cazacul s'au rădicat din
ţara căzăcească cu puţinei pribegi, înţelegând că scaunul este
deşert, şi sârguind să apuce scaunul, au intrat în ţară, şi au 5
apucat scaunul la Iaşi, şi au domnit 2 luni. De aci au sosit
şi Aron Vodă, şi au prins pre Petru Cazacul, şi l-au trimis
la împărăţie.
Iară cronicariul cel latinesc de această poveste, că au
venit Petru Cazacul de au apucat scaunul, nimica nu scrie. 10
Când s'au aşezat Aron Vodă al doilea rând la scaun.
Aron Vodă, dacă s'au aşezat al doilea rând la scaun,
cumu-şi era vrăjmaş, nu de alte se apucă, ce iar de asuprele
a face ţării şi de dabile mari. Şi întâiu cu voia lui Turcii
strângea dabilele cu dăbllarii, mai apoi nu-i putea opri, şi 15
silă mare pretutinderea făcea; lua slujitori de ţară cu sila
de le rânea la cai; bucatele fără preţ şi fară bani le lua.
1 De] Pentru Ma om. L4, domnia] venireaM'', Vodă om. Ma, După,
1593 Cazacul ad. văleatul (om. L2L") 7101 A IVL3L' 2 cest] cel MI om. M", că
om. MI 2-3 a nu sosi M! a vini Ma n'au fost sosit AIVL3U 3 Pelrul MI 20
4 căzăcească MIM" leşască AlL2L3U, puţintel M" puţini L2L"U, pribegi]
Căzaci şi cu o samă de pribegi M3, scaonul M'Ms 7 Petru Vodă Caza-
eul MI 9 latinesc MIM3 leşesc AIVL3L4, această poveste] aceasta L',
că] ce spune AIL2L3 9-10 de această -Cazacul] de acest Petru Căzacul,
că au vinil M" 10 Petru Vodă Cazacul Al, de] şi L3L', Dupa scaunul 25
1593 ari. văleatul 7101 ,\\'kCh\I\'l Al 11 la scaun al doilea rând Al, Dupa scaun
aci. au pus pre Oprea armaşul logofăt mare, şi pre Vartic vornic mare
de ţara de gios, şi pe Ghiorghie vornic mare de ţar-a de sus, pe Zota pos­
telnic mare, şi pe Alexe stoloic mare, şi ţlre Iane Călugărul visterniemare,
şi pre Coei comis mare Al 13 Şi cumtfş Al, vrăjmaş] nemilostiv M>, 30
alb.. Ma altele U, s'au apucat M3 14 şi de] şi U cu M3, dabile] biruri M!
14-15 dabilile cu voia lui le strângea Turcii L2, Turcii - dăbilariiJ 1nbla
Turcii pin ţară cu dăbilarii de strângea dabile M3 15 dabilele cu dăbi-
Iar ii] birul cu birarii M', mai] iară mai M3, nu-i putu MI 16 s'hh MI
s.v.h. M3, pretutinderea] In toată ţara, slujitorii AIL2L3, sila AIL2L"'UMI 35
sxla M3 17 la] supt Ma, bucate L2, fără de AlL2, le2 om. U
[270]
270
De aci, cunoscând Aron Vodă că nu va fi până în sfârşit
bine, că ţara scârşca, pribegii sta înţinaţi, gândi, după atâta
răutate ce făcuse, să se curăţească, şi să arate ţării că nu-i
din voia lui ce s'au lucrat, ci de sila Turcilor; socoti să se
5 agiungă cu Mihai Vodă, carele domnea pre aceia vreme ţara
muntenească, ca să se dezbată de supt mâna Turcului. Insă
întâiu socoti că, după atătea răutăţi ce făcuse, să se apuce
să facă şi vre-un lucru bun, ca să nu-i vie osăndă de tot;
s'au apucat, în anul 7102, de au făcut mânăstire în ţarina 1594
10 Iaşilor, care se chiamă Aron Vodă, pre numele domnului ce
o au zidit, unde este hramul sfeti Nicolae.
Când au venit Lohodă cu oaste căzăeeaseă şi au gonit pre
Aron Vodă din scaun, şi au ars târgui laşllnr. Văleatul 7103. 1595
. . . . . . . . . . . . . . .. . . � . . . . . . . . .
15 1 Di,cii L3L4M'M" D1iciJ� Al Deabi« 1,2, pănă'n L4, sfârşit] săvâr-
şitMI 1-2 bine pănâ în sfârşitL2M3 2 că] şiM3, şcărşca M', gândi]
au socotit Ms 2-3 atâta răutate] toată răutateaA'L2L3U 3 nu este A'
4- voe L3, ce s'au lucrat în ţară M3, ci] ce MIM3 ce-i L2 ci-i La ci este A"
de] din A'Ls, şi socoti A' şi au socotit M! 5 ajungăL2L3U, ţara] în
20 ţar-a M' 5-6 carele - muntenească] domnul ţării munteneşti U domnul
ţărâi româneşti M3 6 mâna Turcilor AJL2L3U 1 au socotit Ma, că
om. M3, atâta L2L3Ml, să se apuce om. L" 8 vrien M' fre un L" vie]
fie M", cu osândăAlL2L3U, de tot om.AIL2L3U 9 şi s'au apuoat A'Ms,
în anii AIL2L3L4 în văleatul MI, făcut] zidit Ma, mâ.năstir-k L3MI -tir,« L2
25 10 După chiamă ad. până astăzi Mâ, pre] de pra MI 10-11 ce o au zidit
om. AIL2L"U 11 hramul om. L2, lui st'l>lJ Neculai MI 12-13 in L3L4
titlul a [ost transţormat într'o ştire despre năvălirea lui Lobodă : In anul
7103, au venit Lobodă cu oaste câzăcească şi au gonit pre Aron (Aaron Vl)
Vodă den scaun şi au ars târgui Iaşii (înL3 ştirea aceasta a [ost adaosă
30 ulterior la sf'ârşitul cronic ei de aceiaş persoană care a (acut şi adaos ele
marginale), Titlul om. MIM3 în cari Cronica se termină cu cuvintele: Până
aici este scris de pre izvodul răpousatului Ureche vornicul.
.....
[271]
,
,
e
I
INDICE
271
[272]
I
�
1
[273]
NUME ŞI LUCRURI *
A.
Adrian impăratul, viaţa lui de Eu­
tropius it, 16-17'
Adrianopol (Odriiu, Udr-iiu) LOR.,
153,0, 11; capitala Turcilor '103,0,
"1058,
Africa 10'1,0,
aga, atribuţiile lui 2325; v. Imbrea.
Agemoglani sau Iamoglani, copii de
creştini luaţi de Turci 108 G'
Alba-Iulia (Belgradul cel nou) 11222,
1'132,
Alhert, craiul leşesc, v. Ioan-Albert,
Albu, sultan tătăresc, '126,.-128 a'
Alcai- v, Cairo.
Alep (Halep) 747 [1'
Alexa, stolnic 51,8,
Alexandria, oraş 10013,
Alexandru, regele Poloniei, urmează
lui Albert 881(;"20; în domnia lui
Ştefan pradă Pocuţia 897-18; sora
sa cerută de Bogdan; prăJări de
o parte şi de alta 1157-1177, 1208-0,
Alexandru Vodă cel Bun, urcarea
pe tron 19,7, 20 3 ; construeşte mă­
năstiri 209, 27; 24,5; aduce moaş­
tele Sf. Ioan cel nou 21, ; 2428;
organizează biserica şi dregă­
toriile 210-2427; ia parte la conci-j
liul dela Florenţa 251-2617; incheie
pace cu regele polon 28,8-22, îi
trimite ajutor 2622-276,1-1 împru­
mută 277-9; moartea lui 27 )0-11'
70,-2; feciorii 2712-22, 2920,
Alexandru Vodă Iliaş, domnia 351-3,
36; războiul cu Bogdan Vodă 35.-
413; menţiune 2427,
Alexandru Vodă, fiul lui Ştefan cel
Mare 6916-702,
Alexandru Vodă, tatăl lui Ştefan Lă­
custă 14613,
Alexandru Vodă Cornea, alegerea
152,7-1536; e părăsit de boieri
'1547-1552; omorîrea lui '1553-13'16'
Alexandru Vodă Lăpuşneanul, ales
domn de pribegi 16911-171",181 9;
căsătoria 17113-1722,1851-2,21510;
zideşte mânăstiri 1727-16, 21314;
ciumă şi ierni grele în domnia lui
172 3' 173 lS-10; face o expediţie în
Ungaria 173 6-17; otrăveşte pe Des­
pot 184,5-185 s; alungat din dom­
nie 1748-177'6,18°'-5,18514-189'0'
1\:)01"3; se duce la Constantinopol
177 11-13> 189Wll; e numit domn a
doua oară 20010-201", 200 '-8; intră
în ţară cu Turci şi Tătari 2060-
207 15; păr aşte pe Tomşa la Po­
loni 207 15-208,6; omoară pe bo­
ieri 208.-2112; dărărnă cetăţile
211,,-2123; bate pe pretendentul
" Cuprinde numai numele din text şi din aparat. Când forma din text
se deosibeşte de cea dată la indice, este pusă în paranteză.
33258 18
[274]
274
Stefan 2127-17; moartea lui 213,-
214 l6> 19; feciorii 1725-1), 214, 17-18°
Alexandru Vodă, fratele Creţului
2451-2463°
Alexandru Vodă, domnul Ţării Ro­
mâneşti, este bătut de Ion Vodă
224 5-226�; moartea lui 2361-30
Alexe, stolnic 2692\)0
Amurat 1, sultanul Turcilor 1031-130
Amurat II 10510-200
Amurat III 107�, 23515, 236 W190
Anastasie, vlădica 1474-170
Anastasie, episcop de Roman, mi-
tropolit 1745-7, 177 17-!S'
Andrei, hatman 259170
Andronic Coste, boier 35120
Antivari (Dirahia) 106l/o
aprod 144 a' 17°
Arbure, portar de Suceava (hatman)
12815-1301°
Arbureştii, boieri 151 "0
arc, arce 109 s' 21610
Ardeal, făcea par-te din Sciţia 511-3;
păstorii de acolo întemeiază Mol­
dova 61-11; cucerit de Tătari 91-0 ;
prădat de Ştefan cel Mare 443-ll'
4821-499; Matei Cor-vin se Întoarce
acolo pe poteci 48 l-a; Ştefan cel
Mare dobândeşte cetăţi 1322-23,
501-2; descr-ierea ţării şi a locui­
torilor 11013-1"14 8; nobilii se opun
lui Rareş 1.3422; Rareş se refu>
giază la Ciceu14318, 14620-22; gra­
niţa 1962; Ardelenii atacaţi de
domnii Moldovei 1321 ; voevozi
7312, 7512-20, 76 �10
Areni, localitate, azi dispărută, lângă
Suceava 20215°
arginturi, dela biserici 17910
arhiepiscopi, la conciliul dela Flo­
renţa 25 10; la sfinţirea Putnei \Ş15;
in Polonia sunt doi 96.; cel\ de
Ohrida 2°17, 2424" \
arhimandriţi de Putna 51., 68., 15°
Adam, han 9910°
arrnaş , atribuţiile lui 2322-2,; v:
Oprea °
arme4717-'8' 501a, 62509-1°' 70g, 1351'3'"
1403,2335,24310
Armeni, persecuţia lor 1668-11; Ion
Vodă era armean 217 3°
Aron Vodă cel Cumplit, numirea În
domnie 26°1<-26112; pune biruri
grele 26113- 26217, 26912-17; toc­
meşte lefegii 2627-11; Orheienii şi
Sorocenii se răscoală 2631-264 3;
omoară pe boieri 26311-13; ma­
zilia 264 3-26518; redobăndeşte tro­
nul 2661-7, 26911; vrea să prindă
pe boieri 266 g-268 19; prinde pe
Petru Cazacul 2691-10; plănueşte
să se răscoale 2701-7; zideşte mă­
năstirea Aron Vodă 2706-11; e a­
lungat din scaun de Cazaci 27012"13°
Aron Vodă, mănăstire 2706-1[0
Asia 97!l 9822, <;)92, 10110, 10414> 19°
Astinhavenii, hordă tătărească 1009°
Atica 1041°
August Craiu v, Sigismund-August 1.
B ..
Babilon (Vavilon) 236lG"
Badeuţi, biserica 6515-17; satul 146 1°
Baezit 1, sultanul Turcilor, 9823-<;)92,
1031<-1053°
Baezit II, domnia lui 1068-10; cuce­
reşte Chilia şi Cetatea Albă 6614-
6723,7015-17 ; Moldova i se închină
11521-220
Baia, biserica 1624; târguI 1519-20;
lupta cu Ungurii 46 G-49 7' 87 !G-17;
menţiune 16130
Balibeg Cuciuc 15s:l 6-12°
Balica, hatman 25010
Balta v, Cetatea de Baltă.
Bar, oraş în Polonia 237IG; starostele
de acolo 237 G'S']4"
Barbovschi, hatrnan 13450
Barehidurii, hordă tătărească 1009°
Barhim, han 9910"
Barnovschi, mănăstire 2023-240
Basarab Vodă Laiot, domnul Ţării
Româneşti, e pus domn de Ştefan
f
1
o
I
I
[275]
-
53,-5421 ; bătut şi alungat de Radu
cel Frumos 55 W21'
Basarab Vodă (cel Tânăr z), e învins
de Ştefan 568'16; însoţeşte pe Turci
la Valea Albă 631-19,
Basarab Vodă Neagoe 128.-12,
Btithory v, Ştefan,
Bati, han 9718'20'
Bălineşti (Bâlileşti), sat în jud, Do­
rohoi 1155,
,Barlad, oraşul.ars de Turci 3120,5518;
Rareş e ospătat aci de vornicul
HuruI 15518 ; rîul 37 20' 5928, 29 ;
lunca q713,
Băr-Iădeanul, logofăt 2633'12'
Bârsa, rîu 135 Il'
Beciu v, Viena,
beglerbeiu 10819, 10923,
Belgrad, încunjurat de Turci 10519,
1062; cucerit de Soliman 106 Wl6>
11224; menţiune 11332,
Belgradul cel nou v, Alba Iulia,
Belz, oraş în Polonia, castelanul de
561-2; sleahta dela 341;
beşlii, ostaşi turci 241 7'9'
Bet Gherei, fiul hanului 1231-12416,
Biascovski v, Wieskowski.
Bicaz, mârzac tătăresc 127 w
Bilăi, vornio 230 l> 2359,
bir, dare către domnie 9312, 946,
26931 ; tributul către Poartă 11410,
1461" 173,5, 1782,; bir-ari 2693,'
Bir-toc, voevodul Ardealului, v, Dragfl.
biserici, v" Badeuţi, Baia, Bălineşli,
Hârlău, Iaşi, Războeni, Suceava,
Vaslui.
Bistriţa, mănăstire, zidirea 209, 2417;
îmbunătăţiri 1623; aci e îngropat
Alexandru Vodă 701-2; Rareş era
să fie pr-ins acolo 14221-1432,
Bistriţa, oraş, 1349, 13517, 1611; Bis-
tr iţenii 13520, 1362,
Bitinia 1029, 10415,
Bobolecki, ofiţer polon 23913-240 Il'
boieriile în Moldova 22,-24 u'
Bogdan Vodă, tatăl lui Dragoş Vodă
1626'21'
275
Bogdan Vodă I, domnul Moldovei
1711-12,
Bogdan Vodă II, este fiul lui Alexan­
dru Vodă 35 ,_" 40 20,4115; războiul
cu Alexandru Vodă şi Polonii
35.-413; domnia 36 , 413'6; plă­
teşte tribut Turcilor 41 22-25,4224-25;
omorîrea lui 41 s-n i este tatăl lui
Ştefan cel Mare 41 25' 4213-l!'
Bogdan Vodă, feciorul lui Ştefan cel
Mare 645-6,
Bogdan Vodă III cel Orb, viteaz ca
tatăl său 90W18; se urcă pe tron
9121, 114U-12; se Închină Turcilor
903S-42' 114 g-1156; cere în căsă­
torie pe Elisafta 115'-13> 1171-7;
pradă Polonia 11514-116 s' 11912-
12023; Polonii pradă Moldova
1169-l8> 1211-1227; face pace cu
ei 1228-23; războae cu Muntenii
1178-11822; Tatar-ii pradă Mol­
dova 1231-12422; năvălirea lui
Trifăilă 1251-10; moartea 12518-
12610'13; întâmplări diferite în dom­
nia lui 11 9 5-1!> 125 WI7'
Bogdan Vodă IV Lăpuşneanu 1726,
21310; domneşte împreună cu ma­
nul-sa 224 17-215 7; e pârît la Poartă
2158-21617; mazilia 2178-11; răz­
boiul cu Ion Vodă 21718-22018;
moartea 22010-12,
Bogdan Vodă Ionaşcu, pretendent
2631-18,
Bogdani, nume dat Moldovenilor de
Turci Iti 24-25'
Bogdăneşli, sat în judeţul Fălciu
252 li)'
Boldur, vornic 7814-79!G'
Bolota, rîuleţ şi vale în ţinutul So-
rocii din Basarabia 249",
Bolsun Atanasie, călugăr 893-",
Borusia 92 w v, Prusia,
Bosnia (Bosna) 812, 103 o' 1042,
Botoşani, oraşul, ars de Tătari 3111;
Ştefan bate pe Poloni acolo 849-20;
menţiune 1517, 116 1G' 13912; ju­
deţul 12115, 200 3'
[276]
27G
Bractaw, oraşul 315; voevodul de
231) 6' 240,3, 24319,
Braşov 13417, 1352121; Braşoveni 65 20'
Brăila, arderea ei 51 6-\6> 226 5-1l ;
menţiune 1532", 1546'9'la, 155.,
206w 225w
Brusa (Brusia) 1085, 165 s­
Brut, postelnic 24817,
Brzesc v, Kretkowski,
Bucium, vornic, bate pe Lăpuşneni
• 24817-249,; ucis de Aron Vodă
2631-13,
buciune 39 l' 5715'17'
Bucureşti 236 22'
Buczacki (Buciaţski), castelan de Ha­
Hci 3713, 39,0, 565, 57 "
Buczacz (Buceciul) 8310,
Buda, capitala Ungariei 11223,11315-16'
W32; cucerită de Turci 10617> 113"
15-16; redobândită de Nemţi 11238,
11331-32,
Bugeac, Tătarii din 2272; Bugegeni
242 7; câmpii Bugeacului 227 WU'
Buhtea, pârcălab de Chilia şi Cetatea
Albă 45,9,
Bulgari, supuşi de Turci 10311' 1063;
poreclă a TribaliIor 1042,
buluc, a se buluci 40 'J"24> 432, 788,
127 e, 135" 140" 2247, 227" 24813,
buor 63'7, 1415,
Buoreni, sat In jud. Suceava 66'34'<
Busurmani 10116,
buzdugan 24· 9' 2032,
c.
Caffa (Chiefea) 1066,
Cahul, lupta dela 2286-23415,
caimacam 11030, 26723,
Cairo (Alcar) 10612,
Calaişto, sectă religioasă In Unga-
ria 1121, '.
Calepin, fiul lui Baezit 1 1053-" \
CaIi poli v, Galipoli.
Calvini 11125,
camătă 261,0,
Cameniţa, cetate 1168, 120 i'
Canghes v, Gange.
Cantacuzino împăratul 102 i s­
Cantacuzino Toderaşcu, vistier 335-37,
Capadocia 1022'8'
capigiu 26513,
Caramania 1085,
cardinali 2510,
Caria 10215"
Caripiţi, cavalerie turcească to82l"
carte = lnvăţătură 31.
castelani 968 ; de Belz 561-2; de Brzesc
140,8; de Halici 238", 239 '-5'
Cataio, nume dat Sciţiei 975, 982"
999, 1007,
catastif 2220, 1834'14> 26616, 267 li'
Catlabuga 687-11,
Cauzileri, soldaţi turci 1095,
Cavalerii Teutoni (Crijeci) 2622-276,
995,
Cazaci, năvălesc In Moldova cu Lo­
bodă şi Nalivaico 6013-240 27012-13;
In solda lui Despot 1753'10 şi a lui
Ion Vodă 22213, 223,-23413; spri­
jină diferiţi pretendenţi: pe WiS­
niowiecki 191 0'22' 199,.2007, pe Ion
Potcoavă 286,3-24411' pe fratele
acestuia Alexandru 245,-2463, 'pe
nişte domnişor-i 246 7-16' 247;3; vor să
alunge pe Petru Şchiopul 252 '-15;
sunt bătuţi la Perieslav 255,-256,
şi la Ţuţora 257 ,-258 2; pradă
Daşovu 1 2411-6, 25613-2573; pradă
satele deja hotarul polon 25216-
2535; ard Tighinea 253,2-2542;
Ţaea Căzăcească 2216, 269,; v.
Petru Vodă Cazacul.
Cazan, hor-da dela 1008'11'
Cazălbaşi, Perşi 23°17-18,
Cazimir III, regele polon, 191-14,
Cazimir IV, sprijină pe Roman Vodă
33 10-34 3; vrea să facă pace cu
Petru Vodă 34 '-12; ajt: Lă pe Ale­
xandru Vodă Impotriva lui Bogdan
365-4017; Ştefan cel Mare li tri­
mite soli cu daruri 4810-", 54 25-55�,
601-,; trimite soli să Impace pe
Ştefan cu Radu 5ti J-6; dă ajutor
[277]
--
lui Ştefan contra Turcilor 573-"
589-10, 601-., 677-u'
căIăraşi, oaste 205 13' 264 la-u; lefegii
unguri 2629; călăraşi de Tari­
grad 264 G; călăreţi 26 �.-27 6; că ..
lăr ime 392,
dimăraş (chelal') 142 i­
căpitani 441; căpitănie '1725,
Căpriana, v, Chipriana.
Cărăbăţ Petre, vornic '1276-19,
cărturar 23 29'
cărţi = scrieri 110; = scrisori, po­
runci 23 30, 237., 23912, 24015, 2646,
266 15> 268 U'
Cămpulung. oraş 1013,
Cârligătura, ţinutul 1243, 268 s­
Car-stea :l221s'
ceauş 146 s- 2082,
Cehi (Ceşi, Ţara Ceşască) 48 U'
Cepla 238 >J'
Ceremuş, rîu :l539, 258 l'
Cernăuţi 15 37' 7� 9; prădat de Poloni
12115, 13912; staroste de 2221;
vadul Prutului la 7318-19, 796,
Cernigov (Cernihov) 9518,
Cer vona v . Czerwieri.
Cesar (Chesar), numele împăraţilor
romani 98,3; chesariul nemtesc
1843,
Ceşibiş v. Czeszybiesy.
Cetatea Albă 153<;, 31s; întemeiată
de Geuovezi 16,2; moaştele Sf.
Ioan cel Nou aduse ele acolo 2429 ;
Alexandrel Vodă fuge şi moare
acolo 42 3 ; cucerită de Ştefan cel
Mare 453-462, 61,; recucerită de
Baezit 66u,67 21),7015,21,8011> 10633;
prădată şi arsă de Ion Vodă 2275-8,
Cetatea de Baltă (Balta) 502, l(jO 18'
< '181 u >,
Cetatea Nouă 1613, 15411; v. Roman.
Chaldei (Haldei), Per-şi 236 Il'
chelal' v. cămăraş.
Chiefea v. Caffa.
Chiev, Evdochia dela 451; mi trop 0-
politul 965; voevodul 2375,
Chigheciu, ţinutul 1245,
277
Chilia 1536, 3119; făcută de Genovezi
1°13; dată de Petru Vodă Ungu­
rilor 34 u; Ştefan cel Mare e ră nit
acolo 4416-18; cucerită de Ştefan
dela Turci 453-462, 61 ,; repara­
rea 643-,; recucerită de Baezit
66 a-67 2a' 7015>21> 71., 80 Il> 1063s'
China (Hinna) 979,
Chipr-iana, mânăstire în ţinutul Chi­
şinău, Basarabia 16118,
Chirhesarii, hordă tătărească 1009,
Ciceul, dăruit de Matei Cor-vin lui
Ştefan 502, <1812.>; Rareş scapă
cu averea şi familia acolo 147 7-10
148 2-15, 150 12-l8' 15110, 1571',-20'
16015> 1638-10,
Cihov v. Czchow.
Cilicia 102 9'
cimpoi aşi 261 w
Ciolpan Trifan 146 ,-3'
Ciprul (Chiprul) 105 w 1072,
Ciubăr Vodă 3416-22,
Ciuhru, afluent al Prutului în Basa-
rabia 127,2,
Ci urbeşti, iazer 246 l'
clucer, atribuţiile lui 2310'11'
Cneajna 64 7'
cneaz, al Mazoviei 34,; Gheorghe
Despot 3626-21; Constantin 2375,
cnejiile polone 92,3-20; cnejia Litvei 965,
coase 398,
Coei, comis 269 30'
cojocari unguresti, descalecă Su­
ceava 1520-22,
colaci, plocoanele date de oraşe dom­
nului la Crăciun 2311,
Colomeia, zălogită lui Alexandru cel
Bun 27 g; dală mătuşii lui Roman
Vodă 342; înlâlnirea lui Ştefan
cel Mare cu Cazimir acolo 67",
681; arsă de Rareş 1375,
comănac 143",
cometă 236 ,-5'
comis, atribuţiile lui 235-8; cornişi
v , Coci, Mircea,
comornic (= postelnic, postelnicel)
240,5,
[278]
278
Coneţpolskii v, Koniecpolski.
Constantin, cneaz 237"
Constantin, pretendent la domnie
246 WI(]O 2472-3,
Constantinopol v, Tarigrad,
Copiţki237 W20'
Cornea v, Alexandru Vodă,
Corovia, rîu şi comună în Bucovina,
ţinutul Cernăuţi 127,_"
Corpaci, hatrnan 1247-11,
corturi domneşti 2318,
Cosahianii, hordă tâtărească 1000,
Coste Andronic, boier 3512, 20' 36 iu­
Coste, paharnic 58 17'
Costea, pârcâlah 130 G'
Cotnari, viile domneşti dela 22 w:,'
Coţmani, tărguşor in Bucovina 722°'
73 &' 15'
Cozma, boier 15412, 1560-10,
Cozma, preot 22112,
Cozmin, codru, lupta dela 703-7813;
menţiune 204 17'
Cozmin, sat în Bucovina 788,
Cracovia (Cracău) 96 Il; voevozi de
1913> 1210; podcomor (pol, pod­
komorzy) de 814'5'
Crasinski v, Kr-asiriski.
Crasna, pacea dela, comună azi dis­
părută, în partea de răsărit a ju­
deţului Vaslui sau în cea de apus
a jud, Fălciu, unde sant plăşile
Crasna 394-5,
Crasneş, boier 15412, 1560-1f;'
Crăciuna, cetate, azi ruine în jud,
Putna, cucerită de Ştefan cel Mare
59 2H�;4' 660-s; stat-oşti de 58 J8 ;
pârcălabi de 59 U-25' 668-0,
Creta (Crit) 18117; Cretani 181 25-21i'
Cretcovsldi v, Kretkowski.
Creţul v, Ioan Vodă Potcoavă,
Crijeci v, Cavaler-ii Teutoni,
Crimei a (Crâm) 1015, 972, 1005,
Cublai, han 99 li'
Cuciuc v, Balibeg,
Cui, han 9910,
Cursul Apei, lupta dela 532, 54 5'
curte, boieri în serviciul curţii dom-
neşti, slujitor-i 32 11. 439, 109 n,
2099, 2139, 2555, 263 o'
curteni 22" 2373, 2653,
cutremur 5210-19, '125w17'
'Czarnokozince (Ciarnocojinţi) 139 J 8'
Czchow (Cihov) 87 li'
Czerwien (Cer-voua) 13917,
Czeszybiesy (Ceşihiş), orăşel în Gali-
ţia 115"
D,
Dabecki 561,
dabile, dăbilari, biruri 261 WIS' 262"
16' 26915,
Dacia, descălecată de Traian 1 28'
5 3S-39; cuprindea Moldova, Mun­
tenia şi Ardealul 528-29, HO 21-n;
scrierea lui Bonfini l %-20' 1610,
clajde, haraciu 41 24' 4,27,
Dalmaţia 1064, 10'
Damasc 106 H'
Danzig (Dansca, pol, Gdansk, Gdari­
sko) 96 lJ'
dascal 264; v : Simion,
Daşov, prădat de Cazaci 247 I-G' 256",
2573; câmpii Dasovului 927,
David, mitropolit 1195-u'
Dawidowski 39 J8'
dârăbani, slujitori 235,114 JO; odăile
lor 267 ". 13' 268",
dări, biruri 249 1'; haraciu 258 iii'
2599,
Dârrnăneşti, sat în Bucovina, ţinutul
Sucevei 28 O-II'
Dâmboviţa, cetate În Tara Homâ-
nească (Bucureşti 11) 5310-55", 85],
Dar-stor, Silistra J54 5; paşa dela 1651,
Dervici Petru, căpitan 20110-202"
descălecat, descălecare, întemeiere,
a Moldovii Întâia oară 5" 77, j;,
10 13; a doua oară 12, 212, 12!l>
1513, 15-11;> 16" 1817; li Maramure­
şului 1113; a satului Boureni 6 G;
a tărgului Iaşi 6025; a Hărlăului
6925; a unor sate dincolo de Nis­
tru 253 J'
[279]
-
Despot, împăratul grecesc 11813,
Despot Vodă Ereticul, originea şi
viata lui inainte de domnie 174 s-
175'10,1795-18513; bate pe Lăpuş­
neanu şi obţine tronul 175 ]]-177 13'
18514-190,,; domnia lui 1789-1794;
Laski şi Wisniowiecki vor să-I
alunge din domnie 190,,-1938;
încearcă să facă pace cu ei 193,-
1\)422 ; Tomşa hatmanul se revoltă
tmpotrivă-i 1951-19817,20112-2028;
omorîrea lui 202,)-20.'}", ", 206".
diac 38 S'
Dirahia v.,Antivari,
Direptate, localitate azi dispăru lă,
lângă Suceava 43 G-H'
direse, acte 18314, 184,.
doamne, nearătate pe nume: a lui
I1iaş Vodă 311; a lui Alexandrel
Vodă 369; a lui Ştefăniţă Vodă
132 '-5; a lui Aron Vodă 264 U-1"'
dobândă, pradă 48", 55", 591P 60 2,
1731H, 253:'-5' 25!�" 25511; câştig
205,; oaste in dobândă 232 7-8'
Dobrogeni v : Tătari,
Dobrostâmp 122 J!J'
Dobrovăţul, mânăstire în judeţul Vas­
lui 15118,
Docolina, sa t în jud. Fălciu 241. 1-
2437, 12'
doctor (donor) 1857, 11'
Dolheşti, sat în jud. Suceava 5825,
652,
Doljeşti, sat in jud, Roman 42, 7' 88 c­
Domboţki v, Dabecki,
Don 100"
Dorohoi, prădat de Poloni 12115,
1243_" '1255; vornicul de 2215,
Drăgfl Bartolomeu (Birtoc), voevod
al Ardealului 7312, 751V' 763,
Dragoş Vodă 115, 165-178, 18".
Dubău, logofăt v. Ia Cit a te,
Dumbrava, vornic 22432, 35' 22520,
Dunărea 15 n, 3u' ()"1 9' 035, lG' 1411'6'
146 J(;' 18' 'l5J 3' 151' ti' 228 ,,,, 228]1'
279
E.
Efes, episcopul de 263,
Eftimie, episcop de Rădăuţi 177 18'
Egipt (Eghipet) 9812, 22' 10612-13,
Elena, doamna lui Rareş, adăpos-
tită în Ciceu 145Jll 14818, 1511, JOO
H:i38; scrie sârbeşte sultanului
1493; se reintoarce în Moldova
157 n-20; conduce ţara cu fiu-său
Ştefăniţă lM 17'
EIlsafta, sora regelui polon Alexan-
dru 115g-110s, 1174' 119]4-15,120",
Elisei, personaj mitic 9211,
Emaum 100"
emendaţii şi conjecturi: 3 H' 2u' 4),
'" 25' 5 P 7" '1110, 1215, 141, 30 G'
35'-12> 361-3, 4022, 426, 45" 49",
16215,163 LP 169ll, 2231",249 (;,263 a-
Eniceri, recrutarea 101' 108 JQ-1'l; aşe­
zaţi la gran iţe 10010-1 'l; aduc pe
Rareş în scaun 1541-3; vin contra
lui Ion Vodă 229"
Epir 10514'
Epiroţi 18121,
episcopi moldoveni 19115,213 <),214 .,g;
v. Anastasie, Eftimie, Macarie,
Marco, Tarasie, Teofan; episco­
pli: de Ruşi 6937-39, de Rădăuţi
2121-2,:, de Roman 21IS-20; episcopi
poloni 715, 96\-,;; episcopii adunaţi
la Florenţa 25 s-
eretic v. Despot Vodă; eriticie 248"
Etolia 105 ll'
Eţcani v, Iţcani.
Eţco v. laţco.
Eubeia (Evbeia) 100 G'
Eugeniu (Evghenie), papă 25033,
Europa 974, 1004, '10112, 10221,
evangheliţi, protestanţi 17415,
Evdochia dela Chiev 44',<)-45,1; 4819-2U'
F.
Faraon, numele regilor egipteni 98",
Făgăraş, oraş 159 [3'
Ferdinand, Impâratul 18119,
[280]
280
filosof, vălhovnic 9 ",,'
Fison, numele Gangelui 97,U'
Flaccus, general roman 5 [0-[2, 13"
Flachia, nume greşit al Moldovei
50-13"
Florenţa (Florin tina), .Conciliul dela
25[-26",
oametea din timpul lui Lăcustă
151 W[7'
Fotida 104 i-
Friiţileni, sat azi dispărut, pe Prut
t';17'w
Frânci, Italieni, imprumuturi din
limba lor 7,3; cetăţile sunt 1 ucru
Irânceso 811,
Frigia (Frighia) 10215,
fuşturi, arme 230 H'
G,
Gabriel de Morawice (Gavr-iil. din
Maravici) 81"
Galata, cartier in Constantinopol ăut ;
Galata, mănăsth-e 246.-0, 2530-11,
Galatia (Galatia), provincie '1O± 15'
Galaţi 1555, s, i t-
galbeni 14-3 li'
Galipoli (CaIi poli) 103"
Gange (Canghes) 971U'
Gar gowioki (Gargoveţkilj, nobil po-
Ion 815,
Gănestii, boieri 151,0,
generali (ghenerali) 181,9,
Genova(Ghenua,Ghenuva)lOilo' '10511;
Genovezii (Ghenuezii, Ianovezii )
1066; fac cetăţi în Moldova 16u-14'
Gheorghie Despot 3626, 10515"10'
Gheorghie, mitropolit (i336-3S'
Gheorghie, vlădica (de Roman '?), ars
de vin de Ion Vodă 221 7-0' \
Gheorghie, vlădica, pribege�te sub
Iancu Sasu 249,0, \
Gheorghie, vornic 26928, \
Gherman, p:ircălab ele Cetatea Albă
67 <'
Ghroit v, Hroiot.
Ginhis, han \)9"
gloanţe 18922,
gloate 3711, 9± ", 186,2, 187" 2555,
264 [0-%' 265 ti' 20' 22; de pedestri 39,(,
globnic 22 11'
Goţi (Goti) 1313,
Gouleta 1073,
Greci, bătuţi de Turci 1035-6; ţin
pizmă 95"; dau Turcilor a zecea
din copii 10710-12; cuvinte dela
ei în limba română 7 13-U ; Despot
era grec de origină '182",
Grigorie, mitropolit 17210, 177 17'
Grotow, fraţii 81 2'
Grozav (Grozea), vornic 134",
Grumăzeşti, sat, azi dispărut, pe Răut
în Basarabia 6010,
H.
hacuniţă v, puşci,
halca, luptă cu suliţa 215w 2166,
Haldei v. Chaldei,
Halep v. Alep,
Halici, în stăpânirea lui Iliaş Vodă
3113; ars de Rareş 1376; casto­
lanul de 238,; menţiune 6711, 83i1,
har], a se hărţui 4510-12, 21911, 242",
hatmani, v.Andrei, Balica, Barbovski,
Corpaciu, Mihu, Petre, Slăvilă,
Şendrea, Tornşa, Vartic; hatmani
câzăceşti v. Cazaci; hatmaui po­
loni v, Poloni; romani v, Flaccus:
atribuţiile hatmanului 2218'
hâusar-i 255,�,
Hâra, cămăraş (chelar) 142"
Hărlău, oraş, cetate; intemeierea lui
6�) 23-26; oastea şi boierii lui Şt.efan
cel Mare se adună acolo 82.-5'
12721; Arbure portarul tăiat acolo
128!fi; biserica domnească 6924-25,
1624; v iile domneşti .22 H-25; men­
ţiune 133", 'l71 1'{'
Helespont 102 lG1 103 l'
Henric, regele Poloniei 2231 '-lS'
Heraclida v, Iacov,
Heraclu Vasilic v, Despot Vodă,
---
[281]
Hei-hor 81 2'
Herbort, staroste de Liov 2511,
Hiani, hordă tătărească 100",
hierul ţării, pecetea u",
Hinna v, China.
hochim, pl. -uri, ordin, poruncă îm­
păI'ătească '1493S' '1508, 10' 159",
173 CI' 207 6' 24� '"
homelnic v, humiennik.
hotar cu înţeles de mosie '1218, '12021,
hotarul între Moldova şi Muntenia
v . Milcov,
Hotin, cetatea 1ti92, 3'11°' 36 Il' '1321-2•
('14112>, ao- 158", 21'112, 218", 12'
2'19"; trecătoare la Nistru 37 li>
2204-5; părcălahi 22 16-17' 3814, 22816,
Hotnica (Hotniţa), sat în Polonia 122 o'
hotnog, locotenent, căpitan 44 l'
Hristofor, papa 259-10,
Hroiot 081-698,
humiennik, gurniennik (hornelnic),
jitnicer '12217,
Huniad v, Ioan,
Huru, vornic 15519,
Huşi, oraşul J2uz' 16413, '17616,177 10' 10'
'179 lU 18910; episcopia 6936-,9'
huşniţâ v . pusei.
1.
Iacov Heraclida, domnul Epirului
'18121,
Iagielnica (Iaghelniţa) 13918,
Iaih, rîu 10013,
Iamoglani v, Agemoglani.
lanciola (?) 30 21'
Iancu Vodă Sasul 247 ]2-25113; men-
ţiune 25116• 2522, 259 li'
Iane călugărul, vistier 269 "CI'
Ianovezi v, Genovezi,
Jaroslaw '122 G'
Iaşi, intemeierea oraşului 6025; scau­
nul ţării '179 U-12' 2071"-208 l' 2186-7>
2'd WIG' 24415-16, 2!152, (j-IO 269 o;
cur-tea domnească 208 17 - 209 1>
24512; biserici 6020-27> 6812-U' 6933-30;
281
mânăstiri 270" 11; judecătorul ora­
şului 2325; Cazacii îl ard 27012-13;
menţiune 119, 1242, 17615, t 77 10' 17'
178 o' 206111 219 J30 242 ll' 243 13'
26414> 265., io- 12' 2672,
Iaţco, Eţco, 152-!8'
Jazrowiecki, căpitan polon 220 "
25011,
Iconium (Iconia) 1788,
Iliaş Vodă, fiul lui Alexandru cel
Bun, domnia 2712-32 l' 3315; fiii
săi 328-[0' 35 P 36", 872,
Iliaş Vodă Rareş, scapă cu părinţii
săi la Ciceu14512, <151 l' 10>.<Hi3 ,>;
se reintoarce în Moldova 157 U-l0;
se duce Ia Constantinopol 16213-14;
domnia lui 16315-'165 17' 1u7 ", 17218,
Iliri 1041,
Imbrea aga 154 l' 1563,
India 979,
Ioan, nepotul lui Ştefan cel Mare
69 a-15'
Ioan-Albert (Albert, Olbriht), regele
Poloniei, expediţia contra lui Şte­
fan 703-8210, 20418-10; a doua. ex­
pediţie 841-20; se împacă cu Ştefan
855-86 u ; omoară pe pretendentul
Petru 86 15-8812; moartea lui 8813-20,
Ioan Huniad 32 :18' 335,
Ioan Paleologul, împărat 257-17,
Ioan, pă.rcălab ele Cetatea AIbă Ci7 .'
Ioan-Sigismund Zăpolya (numit de
cronică greşit Ştefan) 173 G -17'
181 2'-27'
Ioan Vodă Armeanul, dobândeşte tro-
nul 216 u-218 5; războiul cu Bog­
dan 21811-22018; domnia lui 221
1-11> 24417-18; mazâlia 222,-223 Il;
pregătirile de războiu 22312-224. ;
luptele cu Muntenii şi Turcii 2245-
23311; moartea lui 23312-23417,
235 G; Creţu se făcea frate cu el
236 WlZ'
Ioan Vodă Lungul 2488-2498,
Ioan Zapolya (Ianăş), craiul ungu­
resc, cere ajutor lui Rareş 1345-
13522; mijloceşte pacea între Ra-
[282]
282
reş şi Poloni 138 16-1396' 1420-12;
cuprinde Ciceul 1483-11; sultanul
îi porunceşte să libereze pe Rareş
H,9 ,-15011; fiul său ocupă tronul
1730-]1'
Ioasaf, mitropolit 253"
loc, al doilea han tă tăresc 98 11"
Ionaşco Zbiera 218 9'
Ionaşcu v. Bogdan Vodă.
Ionăşăşti, sat pe Siret în jud. Tecuci
58 li'
Iosif, egumenul Putnei 51 3-"
Irimia, pârcălab de Hotin 228 H-229 o'
lrimia vornic, viitorul domn Irimia
Moghilă 249 19 259 ];'
Isac paşa 5Ş "1:, \
Isac, vislier 725, 'o' 73 l' )
Isaia, părcălab-de-Cetatea Albă 4519"
Isaia, vornic 51".
ispravnic 22 o' ", IS' 2" 235, 1'1' 12' 14'1"
Italia 2527,
Iţcani (Eţcani), mănăstire 152,
luga Vodă 1917-202, 2421,
iuruş 23220,
lvan, moşul lui Leh 9211,
Ivan, pârcălab de Cr-ăciuna 5925,
G69,
Ivan Vodă, preLendent '2573-2582, >
Ivan Vodă Potcoavă, intră în Mol- I
dova cu Cazaci 23G 0-240 lS; bate, \
pe Petru Şchiopul 24"11-243,; pă­
răseşte tronul, moartea lui 243 ,-
24411, U' "
Ivaşco.clogofăt "130(;-7'
Ivaşco, pârcălab de Chilia G71•
izvod, a izvodi 1 " 2 l' 48-28, 53, 9 '3'
1110, 2010> 11328, 18031,
Izvorul apei v. Cursul apei.
însemnarea pretendenţilor la nas' 171
J,
J idovi 9419, 22' 10115,
Jijia, rîu 1698, 1712, 17510,
jitnicer (jicnicer), atribuţiile lui 23w1[,>
joimiri 83 g, 189 ,2'
Joldea Vodă 169 3-10' 17017-17110,172 t s­
Jora, polcovnic 6023-24,
K,
Koniecpolski Przedbor (Coneţpolskii)
378, 1:1'
Krasiriski 208 ,.
Kretkowski, castelan de Brzesc 140
L.
Laricut (Lanţut), oraş 836, "
Laski Albert, voevod de Sieradz,
ajută pe Despot să dobândească
tronul 1759, 1792-;, 180 3-;> 18410­
'18915; vrea să-I scoată din dom­
nie 19014-19322; se împacă cu
el 1941-22, 20212-13; ameninţat de
Tomşa se Întoarce în Polonia
2038-205 ti'
Laslău v. Vladislav.
Latini 7!).
Laţco Vodă 17 9-11'
Lazăr Dispot '1031"
lăcuste 151 a-l"
Lănciţi v. Leczyca.
Lăpuşna, ţinutul 1245"
Lăpuşnenii ridică domn pe Lungul
248 8-2i9 s-
Leczyca (Lănciţi), oraş la vest de
Varşovia 3012,
lefecii, În oastea lui Radu cel Fru­
mos 55 '2-13; a lui Despot 1959-,0'
197 n-15; a lui Lăpuşneanu 208 16-17;
a lui Ion Vodă 232 7-8; a lui Aron
Tiranul 262 s-n- 263 9-IU; Polonii au
mulţi 94 W17; lefile li se plătesc
de vistler 222,-28'
lege cu înţeles de judecată, obiceiu,
lege 932_,,114,_,,120,,1313,14.010;
cu înţeles de religie 16611' 191,<;,
2211&; legea creştinească 1661<'
249 13; legea grecească 96 (P 112";
legea jidovească 1124; legea Iu-
--
- �- - �- � -�- -
��--�-_"'�" '9',�"".....,.;',,$",,"
[283]
1
Lerană2482; legea papei 11511;
legea turcească 10510,
Leh, fiul lui Elisei 92 Il'
Lemberg v, Liov.
Lenţeşti, sat în Bucovina, ţinutul Cer-
năuţi 793,
Leşi v, Poloni.
Licaonia t02 10'
limbi cu înţeles de neamuri, popoare
'j3", 14" 90,8; limba latinească
711> 180,2-14; leşească 180 H; mol­
dovenească 7 ,; nemţească 111 ::'
21; românească 180 G; slovenească
5,,; ungurească 15",
Liov, Lemberg, 343, 70 In, 75" 791D,
8215' 8.35, 14114; şleahta dela 34,;
solii lui Ştefan închişi acolo 73,-,;
asediat de Bogdan 11913,12010-14;
Tomşa şi Iancu Sasu omorîţi acolo
2079-12> 2086-10,2501(;-251 9; voevo­
dul de 1914; starostele 2511,
Lipinţi 508,
Lipovăţ, sat în jud, Vaslui 37,,,,
Lituani (Litvini) 7933,
Lituania (Litva, Litfa) 679, 92 H' 18;
are 3 episcopi 96,_, şi 5 voevozi
967; prădată de Tătari 123 U-lS'
Livoni 90"
Lobodă, hatman căzăcesc 6013-21'
27012,
logofăt, atribuţiile lui 22 "-9; logofeţi
v, Bărlădeanul, Dubău, Ivaşco,
Onciul, Oprea, Stan, Stroici, Tău­
tul, Trotuşan, Ureche,
logofăt al doilea, atribuţiile lui 2320,
logofăt al treilea, atr-ibuţiile lui 23 29'
Loloni 283,
Lublin, Liublin 93 o'
Lungul v, Ion Vodă,
Lusitania 92 li;'
Juterani, luteri 111 %' :248"
M.
Macarie, episcop de Roman 1741-."
212.-u'
Macedonia, Machidonia 10321, 105 ti'
283
Madenanici 1057,
Magop v, Mangup.
Mahomet profetul (Mahmet), legea
lui 7010, '1.6419, 201 s-
Mahornot 1 (Mahmet) 'lO5 ;\-9'
Mahomet II (Malimet, Mehmet, Meh­
met beg) 5619, 61]! " 10521-1007,
Mahomet III (Mahmet) 107 '-5'
Mahomet(Mahmet), pasă al Silistrei,
fostul domn Iliaş Rareş 1652,
Mahomet (Mahmet), pretendent la
tronul Ţării Româneşti 1287-10'
Mailat Ştefan, voevodul Ardealului
14810, 1591-160"
Malcoci 686-11> 82 WIS'
Mangul 977,
Mangup, principat în Crimeia 97 , ;
v, Maria din Mangup,
Maramureş, descălecătorii Moldovei
pornesc de acolo 6 c7 19-21' 135-10,
1511-16 o; colonizat cu Romani
1113-1210, 11212-14; obiceiul de a-şi
arde părul 920-,,; este sub asculta­
rea Ardealului 1'1'112,
Maravici v, Morawice,
Marco, episcop de Efes 20 3'
Marea Albă 9612,
Marea Caspică (Marea Caspium) 97 II'
98 W16' 10013,
Marea de Ghiaţă 9712-1:1'
Marea <Neagră> 1312,
Maria-Despina, doamna lui Radu cel
Frumos 54 la' 16' 552, 851-"
Maria din Mangup, doamna lui Şte­
fan cel Mare 5221-22, 641-2,
Maria v, Voichiţa.
Matei Corvin.. învins la Baia 46 (;-49 "
87 W18; se împacă cu Ştefan 4910-
502, 18120; îi dă ajutor împotriva
Turcilor 575; moartea lui 690-J3,
Mavrocordat v : Nicolae Vodă,
Mazovia, ţara, cnejia 9215, 18 ; cneazul
34 ,-8; Ion Vodă ar fi fost originar
de acolo 2175-0, 23612,
Mazuri 7910,
Maxim, părcălab de Chilia 67,-2,
Maximian, călugăr 118 !2-13'
·t " , .. ii. '"
1IIIIIIIIIIIIII�'''''.--5.7 -.?,.···- .. � Ii''
[284]
284
Măjariul, porecla lui Rareş 1332,
mănăstiri, zidite de Ştefan 9110; mi­
luite de Petru ŞchiopuJ 2589; v.
Aron Vodă, Barnovschi, Bistriţa,
Chipriana, Sf. Dimitrie, Iţcanii,
Galata, SI". Onufrie, Ostrovul, Pân­
găr-aţii, Pobrata, Putna, Râşca,
Slatina, Suceviţa, Trestiana.
marzaci 127 13'
medelnicer, atribuţiile lui 238-9,
Mengli Ghirei (Mendli Ghirei), han
tătăresc 12314-'124,",
Motona 106 U'
Miculai, voevodul Rusiei 81"
Mielecki (Mieleţkii), hatman 2'191>10'
Mihai Vodă Racoviţă '1302i-2G•
Mihai Vodă Viteazul 270".
MihaI, fiul lui Sigismund Korybut,
prinţul Lituaniei 34o-D'
Mihălceni, sat azi dispărut, pe Nistru
72,U"
Mihnea Vodă cel Rău ti90-n'
Mihnea Vodă, moşul lui Petru Şchio­
pul 22210,
Mi hnea Vodă Turci tu 1 236�, :!55 1-G'
256 c-
Mihul, hatrnan, omoară pe Lăcustă
152 1-U; ridică domn pe Carnea
152,,-153", 15410-11; e omorît de
Rareş 1560-157".
milă, măsur-â de lungime 157,7; v:
poprişle, '
Milcov, rîul 51'3' ti8,0; lupta deja
2057-20, 20610; hotarul înlre Mol­
dova şi Tara Homanească59,7-20,
'll8 19-20'
Milos Vodă 2568,
Mircea, comis 52 lO'
Mircea Vodă cel Batrâu 20 l' 20'-21'
Mircea Vodă Ciobanul, are lupte cu
Tomşa 2056-2063, 10; e tatăl \ lui
Petru Vodă 20530; fiica lui se că­
sătoreşte cu Vlad Vodă 256 o' \
Mircea Vodă, tatăl lui Petru ŞchiopUI
2220-1 u' 235",
Misia 1021G' '103 u' 104 i­
Mitilene (Mitelina) 10li r,'
Mitropolia de Roman 1622,
Mitropolia de Suceava, întemeierea
21 9-17' 24 18' 20-27; îmbunătăţiri
1622-3; moastele Si'. Ioan aduse
acolo 2'17-8, 24" 30; clopotul' cel
mare 120,7-,8'
mitr-opoliţi 21 w 257, 595, 6029' 132,,;
de Kiev 965; v. Anastasie, Da­
vid, Gheorghie, Gl'igorie, Teoctist;
Teoran.
moastele Si', Ioan cel Nou 21,-,-24'1, ac­
Moisei v. Musa.
Molda, căţeaua lui Dragoş 67-0, 36'
Moldova, rlul 69-lO' 2.-35' 136, 10'
Moldova, ţara, descălecatul dintăi
12, 2<-25' 5,-611; al doilea 1211-162;
originea numelui 6'0-11> 35-a(;; ca­
r-acterizarea istor-iei 25-,3; locuită
de Tătari 9 a-.' 107-8; începutul
domnilor 103, 172-(;; steagul 4310;
scaunul 1505; cetăţile 2113-9; su­
pusă de Turci 10714> 140 a-15; prâ­
dată de Poloni 1160>15' 121,,1397>11>
de Munteni 11821, pe Tâtări 123,5,
124· 2'18' de TU1'ci 14518, 22811; ho­
tare 13 '2-23' 59,9, H-25' 66s; foamete
15t,5; menţiune 2,°' 33(;, 921, 15io
24,7, 253+' 349, 3711> 47 l' 55,0, Cii o'
67,0,7011>12' 7'118,77 S' 8313, 861',,,11>
87�2' '1'10 In' 1117>13' 1181,1518, 15312,
10' 10' 1[14s, 1;)8", 'lG51l, lo9w 180"
i811i, 184-7,21> 185J:l' W 187,°' 19112>
205,°' 20912, 2102, 217,", 2377, 18' 10'
2381:, 2499, 2524, 2545, 2585, 201 u:
Moldoveni, originea 101' 120-21,91-121°'
112 "-14; firea 42 32-33; cer aj u tor
regelui polon 3'i.; supuşi de TU1'ci
6210; au lupte cu Polonii 8721,
137,3, 1385, 7' 10' 15' 17,13';) 19' 1402' 8' u;
bat pe Săcui 135"; pradă Polo­
nia 138,0, 1397, 12-13' 20; în oaste
2621-25, 37,°' 38!!, 3911, '0' 529-10,
62 3' 7-S' 70,8, 8413, 139 3' 189 5'
'196,0, 11' 10-ln 2198, 10' Il' 19' 2202, 6>
228., 22°10, 23011-18> 2313-1'1> 2373,
242 o' 10' 17' 255 l4> 25715; emigrează
peste Nistru 2532; menţiune 58 .,5°22,
2Q
[285]
-
MoJdoviţa, mănăstire 20 g, 24 '7'
Molgomozorii, hordă tătăreascăl00\u'
MoJodeţ, călugăr 22112-13,
Mongu, han tătăresc 9911,
Moravia 9217, 9819,
Morawice, Gabriel de Thenczyn s,
Teczynski, de - 811,
Mosc în loc de Rusia 9518, 9613, 9712,
124115> 131'-7' 22°12; împăratul de
69 W15; Moscali 9537,
moşan, moştan, moştean 2131o, 31'
Motoc, vornic, prinde pe Joldea 1710;
trădează pe Despot 1968, 16; pri­
begeşte în Polonia 20710; moartea
lui 2087,
Movila Căiatii 1188,
Movila Şendrii 5824,
Movile 4116,
Movileştii, boieri 24918-19"
Munteni, sat azi dispărut, pe Prut
255 •.
Munteni, locuitorii Ţării MunLeneşti,
originea 517-18; domni moldoveni
le cer ajutor 2720, 281> 301> 4213-14,
2477; au lupte cu Moldovenii 1319,
5912, 30' ()12' 631l> 17> 654, 6619,14010,
14'16,22410; merg contra lui Mailat
159 o' 12; boieri moldoveni pribegi
la ei 25°5,
Murgul, vornic 2301,
M11sa (Moisei), fiul lui Baezit I, 1053-5,
Mustata, fiul lui Baezit I, 105 3-4' IZ'
Muşat, tatăl lui Petru Vodă 1713,
mutafaricali, călăreţi turci 1091,
N,
Nalivaico, hatman căzăcesc 60u-n'
namesnic, locţiitor 11010'
Naupactum 106a•
Născut în loc de Craciun 103, 23JJ"
Năvrapi 5519,
Neamţ, cetate zidită de Genovezi
1613; ocupată de Poloni 3612;
lupta dela 21215; mănăstirea 2419,
Negrilă, paharnic 5117,
nemişi 931' 1147; v. a nemişl.
285
Nemţi, au lupte cu Matei Cor vin
6911 ; cu Turcii 1071-2, 1133']0> 33' 3&;
2133; stăpânesc o parte din Un­
garia 11238, 11311"17> 31-36; Polonii
iau dela ei Prusia 9517; Despot
slujise împăratului lor 178 W16' 18'
1848; lefegii nemţi în oastea lui
17510,18913, '1959-19810,20317,2042;
erau păroşi 817; Cavalerii teutoni
273; v. Ţara Nemţească.
nevoe cu înţeles de dajdie, tribut
2597,
Niceia (Neţia), oraş 10215,
Nichita, fiul lui Arbure portarul
12912-13,
Nicodim Sf. 3620,
Nicolae Vodă Mavrocordat 'liS'
Nicopole 104 s-
Niemir6w (Nemirovl 23914> 24.318,
Nieworsld (N evoerski) 3918,
Nipru 9613, 100,.
Nistru, hotarul Moldovei 1311' 151°'35'38'
6112, 7217, 1862, 18518, 1911°' 22'
1931, 1949, 26815, 17; Moldovenii
s'au întins şi dincolo 2531-2; tre­
cerea, lupte la vad 37 w 50 S' 60Z1-Z2'
8711> 7219, 736, 831'1' 1204, 12110,
12214' 1240,1271'15-10,13713,14112'
188 s- 220., 24612> 16,2473; men­
ţiune 58, 816, 1015, 235 •.
Nohai v. Tătari.
o,
oaste, căIărăşască 232 5; pre scri­
soare 736; de strânsură 2323; toc­
mită 4012, 4715, 5718' 19; de ţară
45 o' 224· 12' 242\4; vecinească 52 G;
oaste cu înţeles de expediţie 2318;
a se găti de oaste 22813, a face
vitejii la oşti 2013; a supune oastea
3812> 22816,
Obertin 13717
obroc, măsură 2312, H"
Ocean (Ochi an) 9815,
ocine 9 G' 121, 9' 201B' 21 15' 22 G' 232.,
94,0, 130 i' 15°7, 182" 18510, 19020'
[286]
286
ocoalele târgurilor 2012,
ocop, pl. -uri 792>-26'
odoare, giuvaeruri 941fj,
Odobeşti 59 18'
Odriiu v, Adrianopol.
Odrowaz (Odrivoz) Petru, căpitan
al Rusiei 378, 399,
Ohrida, patriarhia 2010; arhiepisco­
pul 2017, 2425,
Oituz, trecătoare 159 \1'
olăcar, olăcari 6015,1501> 18815, 1995,
20612; sol de olac 14919; a veni
de olac 267 r-
olatul Pocuţiei 89 Il"
Olbriht 7115'171 722, v. Ioan Albert,
Olofani, 10817,
Onciul, logofăt 351l>20' 3616,
Oprea, armaş 266 8-268 19; logofăt 269 27'
oraşe, Întemeiate de Iuga 2011; trimit
domnului colaci la Crăciun 23 Il'
Orbic, sat în jud, Neamţ 433, 88 G'
orde tătăreşti 1006-11,
Orhan, sultan 10211-2"
Orheiu, ţinutul 123 5; Orheienii ridică
pretendenţi 2635,
os de domn J 33", 21210-11; sămânţă
de domn 1321(;,
Osea, rîu 97 10'
Osmani, 10119,
Ostrov, mănăstire 23() 21-22'
ostaşi 59 H; oşteni 782, U56,
Otoman, sultan 101 20-1021("
Otomani 101I;'
P.
paharnic mare, atribuţiile lui 22 W26'
2411; paharnic al doilea 2411-12;
al treilea 24 13'U; paharnici v,
Coste, Negrilă, Simion,
Pahomie, numele de călugăr al lui
Lăpuşneanu 2147'24-25' .
paiei 10910, \
Paisie, egumenul Putnei 89,-3,
Paleolog, împărat 257113, 102",
Pamfilia 102 o'
Panonia 111 '5-2['
--
Paos, vornic 2()3 3' 13'
papa, v, Hristofor, lege; papistaşi
- 1'l2H'
paşi 5722, 108 li" 10918, 23315, 2343;
de Silistra 1652,
patriarhi, ai răsăritului 2113, 2421;
de Ohrida 2010,
păşii, paşalăcuri 110 5'
Pătraşco, boier 15412, 15511­
Pătraşco, Pătrăşcan, logofăt (? )
26321-22'3['
pălc, pl. -uri, de oaste 13317, 19810,
19\11,2,2259,2307'8; v, polo.
Pângăraţi, mănăstire 1727-[6'
părcălabi, v. Costea; de Cetatea
Albă: Buhtea, Gherman, Ioan,
Isaia; de Chilia: Ivaşco, Maxim;
de Ciceu: Simion; de Crăciuna:
Ivan şi Vâlcea; de Soroca: Pârvu;
fără arătarea cetăţii v, Costea,
Irimia, Petre Var tic ; fără ară­
tarea numelui: de Cotnari 22 U>
de Hotin 2216"17' 3814> de Iaşi 2219,
de Suceava 2218; de Teleajen 5611'
Pârvu, părcălah de Soroca 2557_256,_
pecetea Moldovei 67, 163a-w 243-.,
pedestraşi, pedestri 1893, 19619, 20513;
Cazaci 23916; Nemţi 2042; Unguri
2629; gloate de pedestri 397; că­
pitan do pedestri 20119; pedestrime
392, 572i> 6113, 11418, 19515, 2036,
2292, 232 3'7 ; pedestru 21217; a se
pedestri 272, 624, 2326,
Perecop, Tătarii dela 1005,12411> 12619,
Periaslav (Perie slav) lupta dela 25513,
Per-şi (Persi) 813,
peşcheş 23 35'
Petre stolnic, numele ca boier al lui
Lăpuşneanu 1707,
Petre Var tic, pârcălab de Suceava
(hatman) 1579-10,
Petrica, şufar 12218,
Petru Vodă Muşat 1712-13,
Petru Vodă, fiul lui Ştefan Vodă
1821-1922,
Petru Voda, fiul lui Alexandru cel
Bun 32,,-3422,
[287]
-
Petru Vodă Aron 4'1,-435,
Petru Vodă, pretendent 47" 8015-8812,
Petru Vodă, fiul lui Ştefan cel Mare
64 8-9'
Petru Vodă, fiul lui Bogdan cel Orb
13117-1[\,
Petru Vodă Rareş,alegerea la domnie
13211-13:3 1.2; luptele cu Ungurii
1:3:3 13-136 10' 1591-10214; cu Polonii
13611-1408; cu Turcii 140 u-142 15;
fuge la Ciceu 14216-145!fl' 14620-
1510; a doua domnie 1537",162 H;
moartea 16215-163 H; copiii săi
'163 W18, 16Ei l' 1673, 1697, 17115,
Petru Vodă, 'fiul lui Lăpuşneanu 172",
Petru Vodă Şchiopul, numirea în
domnie 2221-10; luptele cu Ion Vodă
2245-2:305; instalarea în scaun
2355-1:,; lupte cu diferiţi preten­
denţi şi cu Cazacii 2360-24616;
252,2542, 2557-2564, 257,,-2582;
mazilia 2477-15; domnia a doua
2500-7'11> 25111-2523; zideşte Ga­
lata 25:3 6-1\; secetă 2543-14; pără­
seşte tronul 2583".26016; era frate
cu Alexandru Vodă 23621; leto­
piseţul moldovenesc mergea până
la domnia lui 221, 41<),
Petru Vodă Cazacul 2601-10,
Petru Vodă, fiul lui Mircea Ciobanul,
domnul Ţării Româneşti 17310,
20535,
Piatra, târg 14221,
Pilecki (Pileţkii) 1407,
Piotrkow (Petricov) 035, Hl15,
Piper-eşti s. Chiporeşti, sat în jud,
Iaşi 20:J'
P isaczeski (Pisacenskii) '103 W22' 2000-
201 li'
plean, pradă, dobândă 50 li> 63 7'8'16'
12422, 14017, 2278, 24,7"
Poarta 153 s-
Pobrata, mănăstire, zidirea 1341-2,
16116"17; Rareş şi Var tic hatma­
nul Îngropaţi acolo 103 l' 104. 14 ; un
ur-ie al ei dela Roman Vodă 1733-30,
pocloane 23 ;lG'
287
Pocuţia, zălogirea ei 27 <); retroce­
darea 2717; lupte pentru ea 8�)7-IS'
003,1151.-1108,1208,13611-13814,
16311; menţiune 7213, 25010,
Podagra sau Pod riga (Podraga), sat
în jud, Dorohoi 28 15'
podani, şerbi 8517
podcomori (= subcarnerar ius) v, Zbi­
gniew.
Podhajce (Podhaeţul) 8310, 2606,
Podolia, prădată de Tătari :31 5; de
Moldoveni 7018, 834, 1205, 13915 ;
sleahta din Podolia, Podoleni 341,
:3713> 3814, 3912, 565,
podscarb, vistier al doilea (pol, pod-
skarbi) 251 3'
Podul Înalt 5617-604,
poIata domnească din Suceava 2115,
polc de oaste 37 12' 1:3333, 10838, 22528;
v, pălc.
polcovnic, v, Jora,
Polonia, Poloni (Leşi), originea lor:
1 22-23; descrierea ţării şi a locui­
torilor 923-9614; întinderea crăiei
110 14-15; prădată de Moldoveni
1314"16' 831-19, de Malcoci 8211-18,
de Tătar-i 3413> 98 li); Armenii
emigrează acolo l6G 10"ll; boieri
pribegi 1679-10, 16913-17111> 2070-12,
�08 1-10' 2GO 5-6' �68 5-10; colonişti po­
loni in Moldova 1514"1,' 8311"15'
şi moldoveni în Polonia 2531-2;
ajută pe domni 2814-15, 17010-171 11>
174,3-175;\,1799,1848"1°' 1859-189"
20310"18' 217 18-220 18; lefegii 1959;
Moldovenii le dau ajutor 2622-27 fi;
le întorc Pocuţia 2716-18; sfetnici
şi prieteni cu Bogdan Lăpuşneanu
2165-0,2178-14; scriitori 120'22; hat­
mani 398-9 ; Coroana 1703, 18818;
împrumuturi în limba română din
cea polonă 7 W15; menţiune 5 o'
150110'39' 2122, 2216, 2913, 9711,
111 6'12' 2'1113, 2176, 2601 ;' Polsca
Zemlia 024 ; v . regii polo ni.
Pomerania (Pomeria, Pomoria) 92 II'
pomoran, locuitor lângă mare 1757,
[288]
288
Poniatowski 218 16'
Pontul, provincie 1029,
poprişte, milă de loc 82 w
Porawa Nicolae 39,0,
portar de Suceava 15230, 153.; v.
Alexandru Vodă Cornea.
poruşnic 1883, 194,0, 13' 20410; v. Pi­
sacz�ski.
postelnic mare, atribuţiile lui 22,9-20;
al doilea 23 zr-28; al treilea 24 6-7 ;
postelnici v. Brut, Şarpe, Veve­
riţă, Zota.
Potcoavă v, Ion Vodă.
potronic, monedă, '/20 dintr'un gal-
ben 2623,
povară de bani 11419"
povodnic, pohodnic 235-0, 757,
pra vilă 1269,
pribegi, măsuri cu privire Ia ei 887;
moldoveni 1679, 13> 30' 170 o' 249 U'
2511,267 l5l 268 18' 269 4,2702; mun­
teni 128,0,
Pruhniţki 81 5'
Prusia 92 18' 95,7; Prnsi, Pruşi 26 23'
348, 8710, 88,5, 967, 994,
Prut, vaduri 73 18-10' 7818> 79 0,197,6;
lupte Ia 1270-12, 1309-13, 2194-17,
24815-2494, 252,0; menţiune 8,7,
1539, 37,7, 1236, 2077, 2353, 2554,
Przemysl (Premişlea) oraş, ars de
Bogdan 83 o; sleahta �dela 33,7;
vlădica de 1619,
Przeworsk (Prevorsca) 837,
Ptolomeiu 9813,
pusei, cu înţeles de tunuri 4417, 528,
6114' 6722> 7414> 784, 135 l' "' 13720,
18819, 189,-5' 20117,219., 2292,
23018, 2313-10, 2387, 241 6' 9; puşci
huşniţe 2308-9, hacunite 23029,
puşcari 23110, \
Putna, cetate 5813, \
Putna, mânăslire, zidirea 463-5, 5016-
51 5; domni îngr-opaţi acolo 853-"
911-2, 123 n-12' 1260-7, 1321-2; egu­
meni 684-5, WIO; v. Iosif, Paisie.
Putna, rîu 5919; ţinut 59",667,117,2,
11822, '1192,
R.
Radu Vodă cel Frumos, luptele cu
Ştefan 51 6-15> 52,-15, 53,-5516; vine
cu Turcii impotriva lui 58 1I-59 25'
65 W20; v. Maria-Despina, Voi­
chiţa.
Radu Vodă cel Mare, dă ajutor lui
Ştefan 73,3; are lupte cu Bogdan
1177-119 o'
Radu Vodă cel Viteaz, se urcă pe
tron 128 "; e atacat de Ştefăniţă
1318-16,
Radu Vodă Paisie 1598, 11'
Raduznea 83 7'
Rareş v. Petru Vodă.
Rareş, soţul Răreşoaei 1332-4,
Rascia (Rasţia) 1064,
Rădăuţi, episcopia, întemeierea 21 22'
2418; episcopi v. Eflimie.
Rătezaţi, sat (11) iitl8.
Răuseni, sat în jud. Botoşani 419'
Hăut, riu în Basarabia 6019, 2G3 l' i e­
Băzboeni, sat în jud. Neamţ, 623,
Râm, Rămleni v. Roma, Romani.
Hâmnic, oraş şi rîu 5823, 5910, 6410-W
1188-!O'
Răşca, mănăstire 16117, 174,_,.
Reni 1530,
Rodna 105,
Rodos, insulă 10617; 216 w 2'l7 15'
Rohatin 12015, 17'
Roman, boier pribeag 11711, 1192,
Roman, cetate 1613, 6(110-11> v. Cetatea
Nouă; oraşul 17 3�-3G' 358, 473, 5'
738, 2"' 7411> 1308, 15430, 150 l' 13;
episcopia 2118-20; mitropolia 1622;
v. episcopi.
Roman Voda 1 17 Wl,'
Roman Vodă II 328-345,
Români, ocupă Moldova 148-0, 151s;
locuesc în Ardeal şi Ungaria 111
17-23' 11212-14> v. Munteni; limba
românească ta 11; graniţa rornă­
nească 18518, 1813 7; Tara Rornâ­
nească 59 W22' 6'111; v. Ţara Mun­
tenească,
[289]
Roşcani, sat 232 Il'
Roxanda, fiica lui Rareş 14512, 15715 ;
logodită cu Joldea lo97• 1715-6;
soţie lui Lăpuşneanu 17115-1722,
<17615>, 20813; protejează pe Des­
pot 1851_.; îşi otrăveşte soţul 214
10-14; . fiii ei 1725-6; tutoarea lui
Bogdan, moartea 2152-;,
ruhle de argint 27 n'
Rumelia (Rumele) 813, 10310,
Rusia 9215, 18' 9819; Ruşi (Husi), co­
lonizaţi în Moldova 14, 8-n' 15.-18'
8312-15; sleahta rusească 33 17; oas­
tea (ţara, voevozia) rusească 3611>
3710, 67 9; menţiune 835,96 G' 1205;
v, Mosc, Moscali.
s.
Samos, insulă 17412,
San, rîu 9613,
Sandomierz, voevodul de 'J918,
sangeagi 5722, 22812; sangeacuri 228 31'
saraiu 1089-11,
Sarrnaţia 974,
Sas Vodă 17 7-10'
Sasul, v, Iancu Vodă.
Saşi (Sasi), întemeiază Baia 1519-20;
locuesc în Ardeal 11117,
Săcui, Ţara Săcuiască, prădaţi de
Moldoveni 443-11, 4821-499, 13313-
13610,163. ; ajută pe Bogdan 1186;
menţiune 11113, 1439,
Săpoteni, sat azi dispărut, în Basa­
rabia 19717,
Sărbi, atacaţi de Turci 10311, '1041;
aliaţi cu ei 105 W18; dau copii
pentru Eniceri 10713; o slugă a
lui Rareş era sârb 14\) 8; doamna
lui ştia sârbeşto 149 W25; împru­
muturi în limba românii. 7]5-16;
v, Ţara Sărbească.
Sciţia, Sciţi (Schiţia, Sţitia, Schiţi)
56, IZ' 812, 1313, 975, 1007,
secetă 254 3-W
soim 871'7' 9318, 22' 94 G' 1915,
Saţi, ostaşi turci 109 S'
33258
289
Sele 1043,
Selim 1, sultan 106 ww
Selim II 107 1-3'
Selim III 213 6; mazăleşte pe Bogdan
Lăpuşneanu 2178; trimite oaste
împotriva lui Ion Vodă 2289• 27;
moartea 235 13-J5'
semne cereşti 12513-15> 137 Il'
Senari 9815,
senatori poloni 9321,
Sereca, numele Sciţiei 97 :,'
Severi a 9518,
Sfidrial, Swidrigailo � 31 6'
Sf Ioan cel Nou v. moaşte,
Sf. Nicolae, biserica din Iaşi 68 12-U ;
hramul mânăstirei Aron Vodă
270 Wl1'
Sfirciovski, Zvirciovski, şef al Ca-
zacilor 224 10-2:?5 7' 229 7-12'
Shibenii, hordă tătărească 100 o'
Sieniawski Ioan (Sineţskii) 3610,
Sieniawski Nicolae (Sinavski), ajută
pe Lăpuşneanu 1702 şi pe fiul
acestuia 2193; confiscă averea
lui Iancu Sasu 251 i-
Sieradz (Siragi ul), cetate 30 22; voevo­
dul (voevoda Siraski = Sieradzki)
v. Laski.
Si get (Zeghit) 10B 19'
Sigismund I(Avgust craiu), regele Po­
loniei, are lupte cu Bogdan 119u­
'12223; face pace cu Ştefăniţă
130 H-131 7; lupte cu Rareş 13611-
14120; împăcarea 14211; cere pri­
zonierii 1584-6,
Sigismund-August, regele Poloniei,
împiedecă pe Despot să vie în
MOldova 175 4-10; Despot li noti­
fică urcarea pe tron 178 W18 ;
omoară pe Tomşa şi boierii săi
2081-10'
Silezia (Slejia, Slijia) 9217> 9819,
Silihtari 10816,
Silistra v. Dărstor.
Sima, vistier 130,.
Simion, pârcălab de Ciceu 147 s­
Simion Dascălul v. la Cit a t e.
18
[290]
290
Simion Olelkovic, cneaz de Kiev
(Simeon împărat) 451'3'
Simion Moghilă, paha rnic250 l' 25910
Sinavski v. Sieniawski Nicolae.
Sineţskii v. Sieniawski Ioan.
sineţe, pusei, i89 5' 20421, 2319, 23916,
Siret 108, i311> 1517, 4210, 5810, 12' 19'
5910, 681" 692, 88 o' 'l'I7 13' 11811>
1402, 4' 19421' 197 r- 20313; podul
dela Vercicani 19817; originea
cuvăntului 101O'H'
Sli;lSk, Silezia 348,
Slatina, mănăstire, zidirea 172 7'16 ;
Lăpuşneanu şi soţia sa îngropaţi
acolo 21314' 2141{, 2156'7'
Slăvilă, hatman 2302,
Slejia v. Silezia.
slobozie 7 7'
slujitori, ostaşi cu leafă 2228, 4519,
5113, 5821, 1775, 2022, 11; au tain
de carne şi pâine 2313>15; poloni
17414; romani 939; v.dărăbaui.
Smedorova, alt nume al cetăţii Ro-
manului 6°10'11'
Smila, rîu în jud. Tutova (1) 587,
Sniatyn (Snetin, Sneatin) 278,7918,1375,
Soborul dela Florenţa 251-2617,
Soci, sat în jud. Bacău 521'15'
Sofia (Zofia), soţia lui Vladislav Ia-
giello 3015,
Sohodolski 562,
Sombotaşi, sectă 112 3° <,
Soroca, cetate şi târg 60 w 24017,
241", 24316, 26810; părcălah de, v.
Părvul ; ţinut 25511 ; Soroceni 2636•
Spahii 1092:\,
Spahiioglani 108 13'
Spancioc (Spanciog),spătar 20711,2088,
Spanioli (Şpanioli) 17510"
spata, armă 24 o' \
spătar mare, atribuţiile lui '2221'26;
al doilea 24 8-10; al treile� 24 10 ;
spătari v. Spancioc, Toader;
Stan, logofăt 52 w '
Stanislav 109,
staroste de Cernăuţi 2221; de Cră­
ciuna 5813; de Bar 237 o' 8' 11; de
Liov 251 1; stâr-ostii 909; men­
ţiuno 175 •.
stea cu coadă 236 ."'5'
steaguri, stindarde 441, 5213, 543, 18'
582,1303,6417,78.; steag de domnie
43 15' 15319, 177 W 178., 5' 11> 2051(p
20612, 21716; ostaşii de sub un
steag 1913-W 3°1,
stolnic mare, atribuţiile lui 232-4;
stolnici v. Alexa, Alexe, Petre.
strajă 58 21' 19815,2245'16> 2252 ; stre-
jar 1213 3 ; a strejui 134 w
Strigonia, Gran 10617,
Stroici, logofăt 25915,
Struss (Trus), fraţii 11614'
Suceava, rîu 1517,
Sucea va, cetate şi târg, orrgmea
1520'22' 16lO'''; biserici 8112-u; mi­
tropolia 218, 14' 241> 18' 22' 30' 1622'-3;
mitropoliţi v. 'I'eoctist ; portar de
15230; scaunul ţării 4215-16, 4316,
461-2, 477, 5015, 541U-20' 25' 593, 0027,
011" 050'15' 12015, 13321> 13610,
14610, 15518, 1562, 8' 15716, 161 4'
17'1'"']7, 177 3-'" 178 o' 2359; pră­
dată şi arsă de 'furci (1219, 681-2,
14519, 1465, 9; asediată de Po­
loni 741-75 l' 7°10; menţiune 1417,
21 4' 7' 15' 241, 31 3' 10' 3612, 41 0'
47 e, s- 7320, 8111> 8313, 9°3, 134 J "
1:3513, 15�"o' 1521, 1699,1715, 18911,
19G 15' '19812, 20115, 20311' 20413,
Suceviţa, mănăstire 250,.
Suedezi. (Şvezi) 17510,
Suleiman (Suliiman), fiul lui Amurat
10314,
Suleiman Magnificul, domnia lui
t06 15-1'1; Bogdan ii închină Mol­
dova 11415-1'156 ; oxpediţia Impo­
triva lui Rar eş 1400-14215; 1451,-
14619; ii re dă tronul 14812-1510,
153 U-J[I; porunceşte domnilor să
intervină în Ungaria 1593-1604,
1605'13> 1738-17; moartea 2131-0;
fiul său îi urmează Ia tron 217 s:
sulger mare, atribuţiile lui 23 j2'13'
suliţă 216 ii'
[291]
sultani tătăreşt! 9814, 140 ll; v. Albu,
Bet Gherei.
Szekelyi Anton (Antonie Şechelio)
181 20'
ş.
Şah, hatman al Cazacilor 238 i' 24210•
2441,
Şahmet, han 998,
Şarpe', postelnic 12813-a­
şăici 90 te.
Şcheia, sat pe Siret în jud. Roman
0811-098,
Şechelio v. Szekelyi,
Şendrea., hatman 58 W25' 051-3, 25'
Şerban ca (?) 127 2-3'
şerbi 1011 ; şerbie 10721,
şetrar mare, atribuţiile lui 2318-10,
Şipinţi, sat 7316, 7915,
Şipote, sat pe Jijia în jud. Iaşi io\) 10'
1712, 8'
şleahta polonă 71 15' 93,; rusească
33 11; a Podoliei 505,
şleahtici 7511, 0310,
Şlonsca v. Sl�sk.
Ştefan, tatăl lui Ion Vodă '217".
Ştefan, fiul lui Ioan Zapolya, v. loan-
Sigismund.
Ştefan Mâzgă, pretendent 2121-17,
Ştefan Vodă, tatăl lui Petru şi Ştefan
17 15-11' '185-2i, 1\)\5-22'
Ştefan Vodă, fiul lui Ştefan 1823-1\)22-
Ştefan Vodă, fiul lui Alexandru cel
Bun 27 }2-32 16' 25' 32' 33 16'
Ştefan Vodă, predecesorul lui Ciubăr
Vodă 34,6-22,
Ştefan Vodă cel Mare, este fiul lui
Bogdan 4125; luptele pentru tron
420-435; proclamarea ca domn
4-36-442; luptele cu Muntenii 510-,5•
521-15, 53,-5016,5813-5925' 30,6310-19>
04 10-66 13' W19; cu Polonii 703-854,
855-8614> 89 1-18; cu Tătarii 503-15;
cu Turcii 45.-462, 5611-6319,0014-
6816, 10033; cu Ungurii 44 "-18'
400-48 18' !t8 21-50 2' 5613-\5' 68 \7-
\)68 ; omoară boieri şi pretendenţi
291
la tron 43 i' 51 [6-18' 8615-8812;
zideşte biserici şi mânăstiri 463-5,
5010-515, 00 5-9' 25' 27' 0118-21' 0515-17;
întemeiază oraşe şi cetăţi 6025-26,
64 3-.' 60 IO-ll; soţiile 4419 - 45 2'
4810-20, 5220-22, 04 \-2' 1230-12; fiii
645-9, 6\) \4-70 2' 1149-17, 12518-20,
12612, 1626; moartea 901-9125,
Ştefan Vodă cel Tânăr 120 22 - 23'
12011-1334'
Ştefan Vodă Lăcustă 14521 -14610>
147,2• '151,-1532, 1573-1,
Ştefan Vodă Rareş (Ştefăniţă Vodă)
145,2, 157,5, 10411, 10513-10\) 8,170
13-17' 17218,
Ştefan Vodă Tomşa 1\)88-208 \Ol v :
Tomşa hatrnan.
Ştefăneşti, târg 12725, 2195; prădat
de Poloni şi de Tătari 12115> 1244,
şugubi nă 22 H'
Şvezi v, Suedezi,
T.
tabără 54 g, 22\) 18' 2345; a pune ta­
băra 671"; a lega tabăra 138 l'
232,0; a se tăbărî 403, 155 G'
tain, obroc 2339-
taler, monedă 10\) '"
Tamerlan, han 9820-\)\) 2' 10412-10­
Tangut, hor-dă tătărească 1007,
Tarasăuţi, sat 130 ao, 1393,
Tarasie, episcop de Roman (?) 513,
Tarlo Ioan 218,1,
Tarnowski Ioan, hatman al Poloniei,
bate pe Rareş la Obertyn 13710-1380;
atacă Hotinul 140 Il> '14111-14, 1585,
I'artar, rîu 97 u'
Tămăşani, azi Tămăşeni, sat În jud,
Roman 358,
Tătari, ţara, obiceiurile şi istoria lor
9615-10024> 102,; au avut lupte cu
Romanii 812; goniţi din Moldova
de Laslău \),-1118' 125, 133, 16-17;
pradă Moldova şi sunt bătuţi de
Moldoveni 31 3-6' 14-22' 503-181 61 9-12'
123,-12422,2075-1,22610-2274,23410-
2354; ajută pe Turci contra dom-
[292]
292
nilor Moldovei 57 l' '140 l1' '14:l 5-6'
15' '142 <-15. 2321-2; sprijină pe Ion
Vodă 2182; pe Petru Şchiopul
2420-8; pe Wlsniowiscki 1932-3,
1955-11> 19710"12,1982-5; pradă Po­
lonia 313-0; Polonii se aliază cu
Moldovenii contra lor '1311; au
războae cu Turcii 10223-2<> 10412-
1052; menţiune 3413,
Tăutul, logofăt, trimis in solie la
Ioan Albert 72.-732; duce Turcilor
tribut când Bogdan le închină
ţara t14 15-115 b; moartea lui'123 13'
tălmaclu 2220, 2320,
Tărgşor, oraş în Muntenia 1319, 13'
Tecuciu, târg 25612; movila Tecu-
ciului 5812,
Teozyriski Ştefan (Tencenskii) 1912,
TţCZYI1Ski (Tincenskii), fraţii 811,
T�CZYI1Ski (Tuncenskii) Zbignev 81 ,.
Teleajenul, cetate in Muntenia 506-12,
Telegdi (Teleţni) Ştefan 1202,
Temircutlu v. Tamerlan.
Temirţar, han 993,
Tereb (Terebul, Terebulca), cetate în
Galiţia 837, 1707,
Tesalia '103 21'
Theoctist, primul mitropolit al Mol­
dovei 20 w 2425-27, 3623-27,
Theoctist, mitropolit pe vremea lui
Ştefan cel Mare, unge pe Ştefan
domn 43 9' 14; ia parte la târnosi­
rea Putnei ăt j: moartea lui 6321-22,
Theofan, episcop şi mitropolit 211 '-6;
fuge din scaun 2219-11; numit a
doua oară 24417-18,
Thesalonica 10512,
Thorn (Torun) 9611,
Tighinea, cetate, arsă de Ion Vodă
2275-11 ; de Cazaci 25312-254;�; men­
ţiune 22815' 252161 2531, \
Timiş, mârzac 127 H'
Tină 4211-
tiran 15222, 16825,
TIsmenita v, Tysmienica.
Toader, fiul lui Arbure portarul 129
Toader Moghilă, spătar 259 H'
Togarma, numele ovreiesc al Tur­
cilor 10115'
Tornşa, hatman, se răscoală impo­
triva lui Despot 191 ]7-20,19217-1933,
1951-198. ; v. Ştefan Vodă Tomşa,
Tracia (Traţia) 1037, U' 20' 10511> 10620,
Traian împăratul, cucereşte Dacia
'1 28' 5 3S-39; troianul e făcu t de oş-
tile lui 618-2<; viaţa lui de Dion
120, 1Ci 16; menţiune 123,
Trapezunt (Trapezond) 106,.
trâmbiţe 5714'
Trestiana, mănăstire 1233j-33'
Tribali, nume al Bulgarilor tO� ,.
tribunal 93 o'
Trifan Ciolpan, boier 146 '-8'
Trifăilă, pretendent 1251-10,
troian 622,
Trotuş, oraş 472,
Trotuş, rîu 5922,
Tr-otuşan, logofăt, omoară pe Lă­
custă 1523, 1531; credincios lui
Cornea '154· 11"12'; omorit de Rareş
'1565-16; v. Bâr-lădeanu.
Trus v. Struss.
Tumenii, hordă tătărească 1008•
Tunis 1072,
tunuri 2319; v. puşci,
Turci (Turcul, Impărăţia turcească)
ţara, locuitorii, istoria 1011-11012;
Moldovenii li se închină, tributul
42,-8, 9038-W 9116-20, 11415-1156,
25813-15; numesc pe domni 14612-19,
'14312-151 6' 1537-1543, 20013-2011>
2066-8, 216 a-I 7' 21714-17, 2221-8,
235" 24711"12' 2481, 2507, 11> 25910-11,
2611-1j, 2661-7, v. steag de domnie;
îi mazălesc 215 8-9' 2167-w 217 8-14'
2221-8, 2477-11, 15' 2506-7, 10-12' 25116,
264 ,-9,2662; omoară pe Ion Vodă
2172, 23312-234 e- 2356-1, pe Iancu
Sasu 25'17-9; lăcomia lor 14912-15>
21110-2123,22215 '16,25813-15; strâng
dări în ţară 26117-18, 26211-18> 269
14-16; domnii le trimit prizonieri
7322-23, 19920-21, 200 III 201 6-11> 2�·6 3-.'
[293]
2697-8; dau ajutor domnilor 54
22-2" 55 1-21. 77 16' 154 1 -3. 163,-8, 176
lfi-17' '177 la' 18910-11, 207 7-8' 2182,
13-14> 21912, 241 1-11> 242 1-243 l' 24511;
luptele cu Moldovenii 141-5,56 J7-
6310, 681-a• 6-11> 805-6, 850-10> 1300-13•
'1409-'14210> '14522-14619,22211-23415'
2705-0; cuceresc Chilia şi Cetatea
Albă 6614-07 %' 70 W17; Muntenii
îi ajută contra lui Ştefan 57 l'
63 10-14' 656-7,6618-21; impun lui Lă­
puşneanu dărâmarea cetăţilor 211
3-13; Iliaş Rareş avea sfetnici turci
164 ,_g; pribegi moldoveni la ei
16610" 2505; împrumuturi turceşti
în limba română 715; sunt vrăj­
maşi ai creştinătăţii 4911-19; su­
pun imperiul bizantin 2513-15; au
luple cu Perşii 26615-10; relaţiu­
ni le lor cu Polonii 373-5, 382-3, 70
14-15' 7210, 8212-13> 866-14' 9520-21>
175 l' 2084, 238 11,-2395, 244 3; rela­
ţiunile cu Un/Surii 4610-11> 6520-21>
6912-J:j, 11220-1'13",13017-1311'
15912, 17314-15; Turci ciutaci 2532,
Tutova, ţinut 587,
Tysmienica (Tismenita) 115 o' 1375,
Ţ.
Ţamblac Gr-lgorie, mitropolit 25 (,.
ţară, cu înţeles de provincie 373,4215,
4/, 18' 5310, 62 W 20' 665, 7410> 8010,
204 o. 22212, 2351, 2' 237 l' 2385,
24615 etc.; Ţara Bârsei 111 14 ; Ha­
ţegului '11114; Leşască v, Poloni;
Muntenească v. Munteni; Nsm­
ţească 1842, 258., 2601; Oaşului
11115; Oltului 11113; Românească
lt93; Săcuiască v. Săcui; Sâr­
bească 3626; Ungurească v. Un­
garia.
ţară, cu Inteles de oaste de ţară 5113,
679• 745, 7' 13. 762, lU' 1275, 13111,
15415, 176 lU> 192., 19513, 201 16' 202
1"15'17,2073, 2181a, 21912, 222H'
2233,2373, 7.2386,24912.250 o' 262 g,
293
2635, 9' 264 10; oameni de ţară. 225 4'
2298; ţărani 2041"
Tarigrad, împăraţi creştini la 102
17-1S; patriarhul 25 r.-7; asediat şi
cucerit de Turci 10320, 1047, 11>
105 2�; domni cari se duc acolo
15012, 1511, 5' 153,8, 15719, 16214>
17612,2652, 12' 2664 ; menţiune 1083,
14911, 201 3' 264 6'
Ţepeluş Vodă 56 n5' 6410-19, 65 18-22'
Ţ'iliţia v. Cilicia.
Ţuţora, oraş. Ştefăniţă Rare:;; e ucis
acolo 16712• 21' 23,1695, 10716; lupta
dela 257,-2582,
u.
Udriiu v. Adr-ianopol,
Ungaria (Ungur-ia.Ţara Ungur-cască),
Unguri, descrierea ţării şi a 10-,
cuitorilor 11013-1148; munţii 639
'135; graniţa 1965; limba 1522; foa­
mete 15115; bat pe Tătari cu aju­
torul Romanilor 91-1210; prădaţii
de Tătari 98,9; supuşi de Turci
100 W18; ajută pe domnii Moldove
194, 321G, 35-36,33 3-0' 575, 71,6-,8, 75
11-20' 76 3-i; 11919; 2249-10, 243 W15'
24511; pribegia lui Rareş la ei
'14216-145 J6' 14620-15111' 153,8, 157
n-20' 158 11; sprijină pe pretendenţi
471-2,6819.8712-23,889.1251-10.21210;
Petru Vodă le dă Chilia 331-2,3414;
sunt ajutaţi de domnii români
1736-17; au lupte cu Moldovenii
466-502,567-15, 87w23• 133w21;
1343-13610 ; 1591-16115; lefegii 189 13'
1959, 19611> 2629,2673; menţiune
34 8-9' 9216, 250 w
Ureche Grigorie, vornic, v.Ia C i ta te.
Ureche Nestor, logofăt 26315, 267.-
26819,
uşer mare, atribuţiile lui 2320-21,
v.
Vadul Turcilor, pe Siret 5811,
Valea Albă 611-6319; v, Războieni.
[294]
294
vameş mare, atribuţiile lui 2316-17,
Varşovia (Varşav) 9011,
Vartic, boier 15710"
Vartic, portar de Suceava (hatman)
16412-24,
Var tic, voi-nic de ţara de jos 26927,
Vasco, boier 1221-1,
Vasile Vodă Lupu 42, 22'
Vasile, ţal' (cneazul Moscului) '10011
Vaslui, rîu 5929,
Vaslui, oraş, lupte acolo 5618, 57.,.
6014, 1251-8; ars de Tătari 3120;
boieri omorîţi acolo 51 JS; bise­
rica Sf. Ioan 59 J -2' 60 r,'
Vavilon v, Babilon,
Vâlcea, părcălab de Crăciuna 59 zr,'
668,
vecini, şerbi 94,",
Veneţia '1058-9; Veneţiani 106 s-e ,
1072,
Verbia 17511-1763,177 2' '179 JO' 18715­
'18915,
Vercicani, sat azi dispărut, în jud,
Sucea va pe Siret 19817' 19914"
Vereşi ianăşi, sectă ungurească 112"
Veveriţă, boier 22112, -
Veveriţă, postelnic 207,0, 208,
vezirazem '110"
Vidov 1530,
Viena (Beciu) 10618, 1'133+'
Vilna 12318,
Vintilă Vodă, domnul 'Ţ'ării Ro;n(l.­
neşti 22515-226"
Visla, riu 9610, 13'
vistier (visternic) mare, atribuţiile
lui 2221-29; vistieri v, Iane călu­
gărul, Isac, Sima, Toderaşco Can­
tacuzino,
viteaz, viteji, ostaşi călări 5213, 621:"
6512, 82 o' 1282; vitejie :20 13' 52!),
vizir (veziriu) 1103-10, 2665, \
Vlad Vodă Călugărul 654-1> 65w21'
Vlad Vodă, fiul lui Miloş 256 5-�2'
Vladislav, regele Ungariei, bate 1'0
Tătari 91-1112, 132-3, 17-18"
Vladislav V, regele Ungariei, e Irate
cu Ioan Albert 72,-2; urmează lui
Matei Cor-vin 6913; trimite ajutor
lui Ştefan 730-13; împacă pe dom­
nii moldoveni cu Polonii 7517-19,
12! 8-10; moare 12511-12,
Vladislav Jagiello, regele Poloniei
2619-2711, 302-3113,
Vlahia 512-14"
Voichiţa-Maria, soţia lui Ştefan cel
Mare 5413-11, 552, 6110; moartea
ei 239-12,
voinici, ostaşi 2013, 535, 002' 1443, 16'
'184 !I' 18930,
Volga (Volha) 10013,
vornici mari, de tam de sus şi de
jos, atribuţiile 101' 22 JQ-15; vornici
v, Bilăi, Bucium, Cărăbâţ, Dum­
bravă, Gheorghie, Grozea, Irimia,
Isaia, Moţoc, Murgul, Paos, Var-tic.
w.
Weg linski, nobil polon 140 l'
Wieskowski (Biascovski), nobil po­
Ion 391s'
Wislolca, rîu 83 o'
Wisniowiecki (Vişnoveţki ) Dumi­
traşco, vine împotriva lui Despot.
191.-19510; e bătut şi prins de
Tomşa '1971 - 2007; moartea lui
200"-201 li'
z.
Zagai-, hordă tătărească 100 ti'
Zain, han 9818,
Zavolha, hor-dă tătârească 100 g, li'
Zay (Zajo) Francisc 18'1 20'
Zbiera Ionaşco, boier' 218 9'
Zbigniew Olesuicki '1912,
Zborowski Cristal" 21817,
Zborowski, hatrnan (1.') 247 IV
Zeghit v, Siget.
zimbru 632, v, buor.
Zota, posLeloic 2692",
[295]
CUVINTE
a prep, , cu înţeles de: la 2012, 24,1'
22 2S' 29' de 2220,
acioş, aciiaş, aciiş 27 2' 2", 558, 12220,
2292, 2405, 2H 13'
acioa a se 11019,
acoperi a, p, a apuca fără veste 2352,
adet 2581u'
adever-ă, p, adevărat 15818,
adunătură, p, oaste de strănsură 73 n-
2:1010, 233 s­
aeve 17812,
ai, pl. lui an 019, 102u'
ailor P: dativul alor 8931,
aimintrelea 10228,
alege sfat a 3310,
alţiia p, alteia 2615,
amăguli a, p, a măguli 23031,
amestecături, cu înţeles de turburări
49170 8722, 15311, 155 " 175 l' 20013,
205 JO' 2013 l' 21'1 7' 22319,
aminosi a, p, a mirosi 1437,
amirosi a, P: a mirosi 1436-37,
amistui a, p, a mistui 135 ao' 14220,
apărătură 915, 1001D, 1122" 209",
21'1s' 13'
articel-e 109 o'
articolul, tntrebulnţar-sa lui 74JG> 9915,
17' 12111, 222J 7' 2347; 172,9718> 150 G'
219 s-
ascuţi a se, cu înţeles de a se pre­
găti 385,
astru ca a '1872,
atâta p. atăţia, atâtea 62 11' 74 G'
aţina a, P: a înţina 77 ac; aţinat Hl2$'
7820; cf inţina.
hăjenii, bejenii 23510; băjenit 1452"
beleag 7412; v, vileag,
belitură-uri 222 l' 263 j'
Bogoiavlenie 154"
bolnav de sănătate i9916"
brudiu 214 w 2152,
bucate, cu înţeles de: proviziuni, vite
mâncări 4519, 07 22' 24·5 15> 255 11,
2003, 26917,
cale, căli 2318,
can P: cam 44 29' 249 t-
cap, cu înţeles de inceput 21; că­
petenie, conducător 5916, 2'1017;
prejur cap 921; cap de price 4916;
de cap îngrozind 1755-6; capetele
legii 25 G, 16'
capişte '11211'
catastif-tih-tiv ; catastije-tişe 183" H>
22' SO' 20016, 37' 20711, 32'
căci că 1919, 30 j'
călcălură-turi 22110,
cănge 20125,
căsaş, cu înţeles de om de casă 14513,
cătuşi 99 l' 104 18'
cândai 123, 189, 33H> 4013, 25013,
cehlui a 9 'lI'
ceput p. început 4 " 210 1621' 25' '18919,
cerşuse 11915, îşi cerşu 15315,
[296]
=---===-=--"'".-�-- ------------------_._-----
\
296
chizmi, pizmi a 1 8' 35' 2 G' 26' 428,
158 18' 18011_
cimbiriu 97 40-
ciudese 262 fi'
concenie 755,
copil, cu înţeles de fiu natural' 35 21'
362,
copită, copită, p. căpiţă 200 [7-18'
crez, cu înţeles de: oare nu 210 6' 2657,
crezut,cu înţeles de: de încredere 1498,
cura a, p. a curge 976, 14.3 s; cură-
tor 137,963"
curat, cu Înţeles de : liber, neoprit
20414"
curund, p. curând 1738-39, 293fi, 77 31>
it 7 j2, 27' 246 '12'
curvie, curvărit, a curvi H)4 fi' 16615,
26115, 31-
da glas a, p. a se învoi 232 fi; a da
dos p. a fugi87"3'
deamâna 231'6'
de p. dela 2 w 32,
decii, deci a, deacii 28 23,32 3n' 412,,, etc.
decindea 253 l'
de dânşii, p. dintr'Inşii 33 ...
dedireptul 773,
c1einte, p. denainte 11235, t80 31'
delunga a to 34' t39 fi'
derege păhare a 24 IZ' W W
desfătat 13 fi' 14 10"
destonic 16231, 21518,
dezbate a 7015, 24812,270 V"
dodei a 7424,
c1ostoi a 235 fi'
drept hrana 741fi, 9915; drept prada
13830,
dvorba 2411,
dvorbitoriu 221,» 22' 234, O' 27' in'
dvori a 24 Il'
esca a se 14020,
expresiuni şi construcţiuni arhaice :
şi au descălecatu-i pre apa' Su­
cevei 1532; i-au prinsu-i vii 19'0 ;
au săgetatu-Ie caii 272; i-au pur­
tatu-i din loc în loc 3720; I-au şi
ospătat-au pre Ştefan Vodă 67 15;
undeşi afla Leşi răşchiraţi drept
hrana,lega-i, tăia-i 74,6; că Dum­
nezeu au trimisu-Ie sfârşenie 168 39;
veniră-i ulăcari 206,2; de n'ai' hi
schimbaLu-se norocul 218'7; pre
Moldoveni răschir-a-i 22°27; că
boerii cu toţii apăr-a-l să nu se
ducă 25920; au vrut fi apucat şi
alte cetăţi 674-5; de-i vrea fi ti
domni mult, nu vrea putea fi să
n LI urmeze frăţine-său 167 '-2' cf.
Hi6 42; de nu vrea fi pripit şi Ion
Vodă ... nu se vrea fi aşezat pre
lesne la domnie 2182; n'au vrut
fi eşit întreg de dănsul, de n'ar fi
fugit 221,0; de s'au de sârg lăţit
213; n'au fost mai căutat alţii 21,2;
pentru să le dea ajutoriu 49,8;
pen tru să-I aibă prieten 554; a
Întreba sfat de dănşii 19411; să
nu ::;e cumva lepede despre dăn­
sul 217 11; moarte groaznică ca
nu altor creştini 2288,
rece '19°23, 21810, 21916, 2465, 256 G' 7'
25815> 262 'o; feceră 2022,
ferinţă 2431,
fiară, fiere 2",63, O' 8' 15 8'
flâma.nj une 768,
flămanziciullG 7624,
flămă.nzie 762"
frunte de oameni 227,
gaură, gauri 74\4'
găta a, a se 71 1> J4t 6' 14.41&, 20' 18G jO
203 lG> 206 H' 22010, 228 12' 238 10'
gă�i de dânşii a se 2386,
gheţos 13917,
giudeţ2325, 24,,1682,2101> 260n; giu-
decaţi de moarte 2:3 2"
goană 232,2,
gol, cu inteles de: loc deschis 67 5'
grumaz 2514,
hălădui a 48 2,H5 9,20.5, ,,3,2446,2597,
hărăţi a se, p. a se hărţui 4528,
[297]
hiel' 920,
hiară, heri () 31> '1632, 17319,
holdă 11115"
hotărî a. p. a se mărgini 1311> 15'0'
hraniţă 18518, 1887, 1 116 2' r,'
hreamăt 20118,
hvală, p. fală 8027,
iani 53 [J> 15618, 210 r­
iazer 24(\.
ijderenie 91, 2'
ijderi a se 1795, 1807, 1811,
irnbir 9722,
infinitive lungi: a lăsare 620, 6017,
a hiro 1635, 21421, a-şi tocmire 5719,
a se îndireptare 5719, a crede re
65,3, 822, 21411> a-şi răscumpă­
rare 776, a răbdare 1033, a (se)
batere 1017, 2160, 2403' a dare
10717• a scoatere 10915, a împlere
10921, a facere 1315, a se zăbo­
vire 14421, a păţirc 14718, a pră­
dare 1912�' 26t 14' a se temere 21432,
a se amestecare 22310, a se de­
părtare 268 "' a eşire 2687,
iscoadă 733,
izvod 1., 21> 48,16' 12' 20' 21' 28' 1116,
17918,1801°'11'15' 189\6l 2601!"
izvocli a 428, 11 10' 427, 17918, '18°13>15'
221 7' 2621:1'
îmă 1231; v. tnmă.
fmblăcie 2052,
îmbuca a, cu înţeles de a cleveti
129 o' 16522
împărţit, cu inţeles de despărţire 1512,
împotrivnio, cu Inteles de partizan
17519,
in prep. cu înţeles de: la 23 o'
înaljos 9513, 2237; v. naljos,
înbălălură 22226,
Incălăra a se 273,
Incleşta a se 17415"
încruntat. '1385, 15218, 157 l'
îndărăcna a, p, a tndărăpta 9033,
îndărăpt 111,
îndărăpta a 213, 901<" 23112,
297
îndelunga a se 1a9 il'
îngloti a se 1021,
lnmă 3310, 2152; v. îmă.
ins, însa. p. dănsul, dănsa 44 w 5°3"
5514' 718, Ja62, 1505'
îns p. ins 64,6,
înspăima a 12926, 13°10,
într arma a 50 33' 65 ll> 06 a­
intreg 12220,
întunerec, cu înţeles de mulţime 23615,
înţina a 11l 9' 77 W 781> 3' 2702,
. învârteji a se 8518, "1333u'
învăţa a, cu înţeles de a porunci
18813, 20816,
înzina a (?), p. a aţina 7736,
jac, jaf, jah 7411, 31! 862, 17316, 19116,
2648, a jăcui 474, 13319, 16a 9'
jălăştl a, cu înţeles de a zălogi 19035,
jirtăvnic 515,
judeţ 912, 374, os 9' 951i> 1268, 1303,
1839; v. giudeţ.
jurat -tă 206!G"
leni a se 22710,
limbă, a prinde ,i712, 229 H' li"
litie 243l"
lontru, lountru 12626-27• 141 ,,..
lovi de faţă a se 24.92,
mainte, mai inte, mai inte, p. mai
inainte 2632, 3927, 9 1 'o' 1382,), 214 'CI'
245271 26822.
mare oşti 6632,
masă, mase 2a 32' 34'
masoara, măsoare, măscărie 21()"
24' 25' 2611u·
măglă 5722,
măgIi a, p. a măguli 2a631•
măguli a, cu înţeles de a al!'age236u'
mănunt -tă 15 l' 43"0' (,a 31'
mărgăritar 10818,
mâna, mânule 1635, 6030' 6127, 7139,
165 Zi' 18228, 19735, 20033, 2a1,.
măzdă 268, 22217,
megiaş 1185,
mesteca a, p. a amesteca 7 3' 5' 70 17'
[298]
298
meşterşugur i 183 u'
mirodenie 151,
mistui a 539, 13510,
mită 26", 222<0"
mlăcie 20522,
moşan 957, 21310,
moşie 121' 1306, 1361G> 137 2,1506.15316,
15814, 1702,173 [2' '1847, 23612, 2377,
mreajă 4,91+, 230"
muşcatin 9722,
naljos 95 C2; v, lnaljos,
năimi a 103 G'
năpust 2'1630; a năpusti 2167,
năsâlnic 1632,
Născut, p, Crăciun :lI}:{,
ueadever-ră 48",
nebuni de cap a 75 o' t/
nemişi a 12 o'
nevoe, p, anevoe 229 l'
nevoe, cu înţeles de dare 25\1 7'
nezlobiv 1524,
notciagoş 1501;'
obărşi a 25 "o'
obicină 2122, 24·8 o-
obI ici a 34" 4815, 11516, 2386, 265 o'
26710, 12' 268 J.['
obori a 7820_ 234 ia­
ocărrnui a 1294' 2152,
ocol 788,
omăt, omeţi 07 lG" ' .....
op, cu înţeles de trebue 85, 9018,
opri a, cu înţeles de a potoli 25413,
opşLe1G825,
or-âscumpăra a 4525,
oscărbi a 128 g, 25'
oţăd a se 249 13'
oţăr-ltură 26 li' 31'
păresemi 24514'
părti a, p. a părtini 1920, \.
părţi a, p, a împărţi 3726-27,
păşie, p, paşalăc 1105,
patralea al 2831> 2925,
păine cu înţeles de cereale 9721,
pescos 10017,
pespre 5732,
piscop 11;1'
pizmi a 46,17517; v, chizmi,
pleca a, cu înţeles de a îndupleca
238",
plini tor 168 ac­
plodi a 9,. 12:J'
plumbi, cu înţeles de gloanţe 180".
podagrie 8917,
poftori a 7215> 9920, 1151S'
pogrebanie 1861s'
pohlibui a lG5,; pohlibuitor 1:29'-1'
pohoiu 14-2,3,
pohtă 3730,
pohti a 3020, 19310,
pohvală, pohfală 215, 59., 602S'
G5u,,,,8[12'
pojar 7912_ 32'
pojări, pojor i a 5728,
pojivâi a '18215,
pornăzui a 43 n­
ponoslu 23811, 240",
posluşanie 21 3S'
poti cală '1921' 633, 66 l' 1 \l9 22' 2451,
potică, cu înţeles de trecătoare 48 c'
13317, .
povoiu :2 11' 01 IZ'
prah 231 s- !5'
pravie 166 �1'
pravoslavie 1G610, 13> 24.82; Pl'[tVO-
slavnic '17410,
pre amăr-untul 712,
preîndemână, priudemănă 1701> J 88 l'
prejur cap 931, pregiur cetate 1961"
10815_ pregiur dansul 5820, prejur
dânsa 743-"
prepus 15G 13'
price 12" 250; a se priei 19 l'
pr-ieşug J3430,
prileji a se 12"
prisâcări a '15 u'
pristăni a 2515, 267, 15321,
pristăvi a se 119\0' 1261, 1286, 131i8' 21>
1741,
procurator 93 S.
prostime, cu înţeles de oaste de rând
230",
[299]
299
! I
\ I
I
I
I
proşcă 201 9"
protivnic 2161; cu înţeles de partizan
1532, '1752, 19718,
puţinea 7930,
răbda a se 106 30'
rămăşiţă, cu înţeles ele moştenire
182,0,
răsipi a, cu înţelesul ele a sparge, a
strica 1528, 211 9' 244-"; răsipi­
toriu de lege 19115,
răspunde a se 23611,
răspuns, cu înţeles de însemna re l'>3 eo'
răzbi a 5514,
războii' � se 18612"
revent 07 22'
rocoşi a se 14 •.
rost, cu înţeles de gură 1.32 ),'
rudă 44- 20' 17\) 1." 182 ".
rupe sfat a 202 r,'
scală, scale, scăli 2311" 108,.
scârbă 1911,
scărşca a 270 e'
schimosi a 512,
scoate din moarta a se 2331,
scofli 109 o'
seciui a 77 li' 20418,
seminţie 33,0, 118 15' 2l'>'� 2'
semna a, p. a însemna 20, 4 "O'
slab de ani 903; slab ele boală 200,
slobozia 7 7' 1 ()4. 7' ",
sluţie 2086,
smomi a 212,2,
socotilor 1889,
sodomie 221 o.
sosi a, cu înţeles de a fi ele ajuns
3010, 5110,
soţie 174 1.' HJ6 13'
spăima a 12\) 10' 1302,
spuză 234, o.
stăpauie '10828,
stâmpâra ar-mele a 2'.3 l'
stenci, stince 10 19' 20'
steţie 711"
striga a, p. a interveni În favoarea
266 6'
stropşi a g w ()210• 104 u.
sudalmă 201 s-
suptpune a, p. a supune 55 2�-26'
supune a, cu înţeles de a aşeza 3812,
22815;
svadă 8530, 9527,
taină, p. tainiţă 18l'> 10' 10' 1886,
tăbărî a 155 o.
tărie 33,0, 6113,
tămpina a (iO 1S' 17536, 21231, 22029, :, ••
tămpla a se 2 10' 1222,
temeiu 2U) 12'
tinde a se '1310, :1.59, 101 30'
tiutinderea 77 11'
toarce a, p. a întoarce 8725,
tocmi a se, cu Înţeles de a se îm­
păca 2() 10' 3312; tocmit ele răz­
boiu 47,7,
tocmele 4", 1637,
treabă, trebe ()\) 12'
troian, troiene 254 Il'
turcoae 104 6' 2475,
tutindini1e 7733'
ţăncă 635, 36'
ţenchiu 1057, 23·,.. W 25113,
ţii lor, cu înţeles de guvernator 33 G'
ţinere, cu înţeles de stăpânire 107
11332,
udi a 7831,
urechi deschise 8611"
urzi a 1341,
va, p. vrea 525,
vămăşie 2316,
vărsat, p. revărsat. 127,\0"
valhovnic 9 s-
vălhvă 05,3, 8210 "13110,
vărteji a se 3932, 13336, 19637,
vârv 8 •.
veri, p. vei 21 ti' 2426, 32' 114 3'
veşminte 5418,
viia a, p. a vieţui 174,7,
vileag 7432; V. beJeag.
viriui 'a 3 s,75 3'
[300]
300
vislere pI. 5418,
vivor 2653S'
volnic 2339, 26'l'8'
voInicie 46,8,
vorovi a 3211> 59,7, 67 W '151,8,152",
237 17'
zaharea 71 20'
\
zădărf a 878, 13617,
zăhăială 243 3'
zăticneaJă 24322,
zăvoiu 4.720,
zeciuială 24820, 32 a zecea 107,0,
2486, 11'
zua 8437,
zvori a 248, 10'
,
[301]
CITATE
Aristotel 108 "2-20'
Azarie călugărul v, Lotopiseţul lui.
Bethlen Wolfgang '18115-21,
Bielski <Ioachim> 120-21> 1618-20, 'Hl20-22, 17'J 10-180 7' <18'J 10-1'J0 3>' 19217>
1953, <19518>, 1973-0, 19912,
Bonfiniu 1 23-20' 16 10-16'
Cantacuzino Toderaşco 3 SI-aD'
Carion 16 J5"17'
Cartea noastră 97 10'
Cavaţie 1615"17'
Cărţi şi izvoade moldoveneşti 110-2 o'
Cărţi şi izvoade străine 110-25, 2 15' 411"12'
Cărţile bisericeşti 21 G' 22 l' 24 33'
Cărţile Tătarilor 985-8,
Cronicarii leşeşti «Bielsld şi Paszkowski» 18910-1903, 1951s'
Cronicarii strainilor 319-4., 1811-20,
Cronicarullatinesc 410-10, <30 o>, 364, <365>, <40 18>' <4·2 5-0)' 4412"15' (451-2>,
<498-0>, <8417-20), 883-12, <15810-14>, (1615-10>, <17217-1735>, <2061-3>,
<2495-8), 2699-10; v, Letopiseţul latinesc şi Letopiseţul străinilor,
Cronicarul unguresc 11 27-31'
Cronicul leşesc, al lui Bielski 17918-1807; al lui Paszkowski 1808-15'
David proorocul 1213-5, 1691"2; v . Psalmi,
Dion 1 "-20' io 15"JO'
Dlugosz 1618,
Dubău logofătul v, Letopiseţul lui,
Eutropiu 1.615"17'
Evanghelia 208 �O-31'
Guagnini Alexandru 1808-1812,
Hronograful grecesc 2532-:17> 21323-2,; v, Letopiseţul grecesc,
Inscripţii 6934-37, 12331"33'
Istorii 618-19> 9820-22,
Izvoade la-4, 19-2 l' 40-12, 20-28' 40 Is-411, 18322, 35' 26733, 270 31-8j'
Kromer 1618,
[302]
302
Letopise]o ale noastre 401,-21'
Letopiseţe latineşti 59-10,
Letopiseţul lui Dilbău logofătul 2015-18, 2423-20,
Letopiseţul grecesc 10622-23; v. Hronograful grecesc.
Letopiseţul latinesc 422-21, 5,-;:, < 118-[2>' <'1213-15>, 181-20, 20 G-B' 2919-305,
306-3111, 311U-W 3411,53,8-54 l' 63 15"19' <Ii9 1-4>; v. Cronicarullatinesc
şi Letopiseţul străinilor.
Letopiseţul moldovenesc 215-22, 416, 18-22' 52-4, 72-6, 1213-18> 146-w 182--20,
1915-11, 204-0, 2723-285• 31,5-20, 3420• 444-15, 4822, 54 l' 633-9, 10-14> 8411-20,
88 S-8, 1325-6, 15810-19, 161 s-a> 172 11-173 5' 1797-15,18917-19,1973-6,2061-3'
2495-8, 251 7-9' 2692-8,
Letopiseţul sârbesc al lui Azar ie călugărul 3623-27, 4122-25, <4224>,
Letopiseţul sărbesc 12630-31> 20733-35, 25133-3"
Luca evanghelistul 12127, 20830-31,
Paszkowski Marţin 1:21> 16,9, 1808-1815, <18916-1903>, '19014"15' 1934-5,
19518-19, 1973-6, 10818, 199 J2' 20:38-ll> 217 4-6' 220 H"18'
Piasecius (Piasinskii) 16 li)'
Psalmi 121 '-5> 169,-2; v. David proorocul.
Scriitorii noştri 223-24> 182-3, 7-9; scriitorii dintâi 224"25; scriitorii cei din
ceput 43-4; scriitorii cei mai de demult 3'6-]8"
Scriitorii streinilor 182-8,
Scrisoare, Scriptură 29 5-G' 211'
Scrisori (=, Scrieri) ale noastre 22V
Scrisori ale streinilor 32-[,
Simion Dascălul 3 13' !� 30' 118-12, <1213-18>, <147-13>, 1808-1812,
Stricovski '16,8,
Toppeltin '126, 16 1"
Ureche Gr-igorie, vornic, 18-3 W 33-39' 49-12, 18-22' 51-4, 118-12, 33' 1213-13, 30'
14 G-li:> 1620, 179 lG-i80 7' 2703"
Uricele lui Ion Vodă 2172(;,
Uricul lui Alexandru Vodă dela MAnă-stirea Barnovski 2023-",
Uricul lui Roman Vodă dela Mânăstirea Pobrata 1735-3G,
Viaţa Sf. Ioan cel Nou 210, 22 l' 24- 33'
\
[303]
să se citească <latinesc>.
GREŞELI DE TIPAR ŞI ÎNDREPTĂRI
Pag. :i0 2 in loc de latinesc
42 G
499
8417'18 "
119,
5328 ,. ,. LJlVl'M' L'M'M'
53;;2 "UM2 U]',13.
oi ,7 După Moldova să se adaoge U.
77 '3 in loc de să se apuce să se citească să apuce.
79. " satul [satul].
702, ,. "om. L' L '1.
82 'D" .. fiind A1L2L"L' fiind A'L.
87 20 " M ad. AL aci,
87 "" "AL A'L.
88,0" "toate toate toate.
89 c r "Putnei mănăstirei Putnei,
80 Cfi" "leu M3 » leu AM".
9j '" Duţiă ŞiaudomnitM2sâ se adaoge Ştefan Vodă om. M'M!.
0538 dobândit lVP.
97 '2 in loc de miază noapte să se citească <miază noapte>.
097 " Melimet Ahmet.
102 37 " "se om. M2 se om. M'lVP.
103 s la Crărn [la Crăm].
107 ,Tunisul ('funisul>.
11721 După Intracostaşi Mv, » adaoge 2-4 După-cumva] Bog-
dan Vodă s'au ispitit şi a treia oară de au trimis soli la
craiul leşesc, doară ar putea să facă în vr'un chip M",
'12321 După 7018 să se adaoge Ma.
1:2338 in loc de scos LM2 să se citească scos LM':\F.
124, " de la
un 3& După care 1 ce să se adaoge 1',,13.
1432$ se află în IVI'.
15826 La sfârşitul rândsuu! să se adaoge 7-9 om. AL.
'104 23 intre ţiţra n şi mult să se adaoge cât 1 că LMI i\12.
[304]
304
Pag. 1685 În loc de stămbătatea sa se citeasc1'i strămbătatea.
17131" "om. L3L' om. L2LBL'l\PM2.
'1811B.. "A' L".
18119, 20' 22 in loc de A 2 L'.
21819 fn loc de: se află în AU " se aţlă în A2U.
22039 După cu oaste L3L' să se adaoge 15.
24627 (Cazaci A2L2L3L') " AL.
25622 in loc de Iunie 20 A să se citească Iunie 20 AI.
Numerotaţia de pe margine a rândurilor la pp. 55, 69, 82,86 şi 170 are
câteva greşeli uşor de observat.
\