SURETE si IZVOADE s> (DOCUMENTE SLAVO-ROMÂNE ÎNTRE 1412—1722) VOLUMUL XXII DE GH. GHIBĂNESCU PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNE Publicaţie făcută sub auspiciile Casei Şcoalelor IAŞI VIAŢA ROMANEASCĂ S. A- 1929 www.dacoromanica.ro Cuvânt înainte Prezint cetitorului de odată două volume din Surete şi Izvoade şi anume: voi- XXII cuprinzând documente slavo-ro-mâne dintre anii 1412 până la 1722; şi voi. XXIII cuprinzând: studiu genealogic asupra familiei Başotă şi istoricul moşiei Pomărla, dintru început până la Başoteştii din plin sec. XIX, dintre care ultimul vlastar e logofătul Anastasie Başotă, de la Pomărla- Intre documentele cuprinse în voi XXII, o parte şi anume cele dintre 1651 — 1722, în total 89 la număr, privesc colecţia Muzeului Municipal Iaşi, pe care le-am extras în broşură, ca a doua fascicolâ a Arhivei Muzeului; iar restul cuprind acte slavo-romăne, surete şi regeşte dintre 1412 şi 1625,—90 la număr—din colecţia mea manuscriptă, Surete şi Izvoade, care colecţie a ajuns la 64 mari volume. Pentru documentele Muzeului Municipal am dat prefaţa în capul fascicolei II şi trimet pe cetitor acolo să vază rostul lor istoric şi juridic; restul de documente privesc Moldova şi vre-o2 — 3acte privesc Muntenia, acte ce le am copiate din arhiva d-nei Nat• Vlădoianu, Iaşi; arhiva Stolniceni-Prăjescu şi arhiva Stânca-Roznovanu mi-au furnizat cele mai multe acte slavone din acest răstimp,' iar documentele româneşti le-am dat textu cu chirilică pentru a sluji în primul loc filologilor, ca studiu pentru fonetica veche a limbei româneşti din pragul secol. XVII-a. Ori care ar fi lupta între şcolile literare-filologice întru transcrierea exactă a textelor vechi româneşti din sec. XVI şi XVII, jumătatea întâia, tot mai bine este a le da în chirilice şi la nevoe în fotografie, cum a început să facă Academia cu publicarea în clişee a vechilor texte Coresiane. Sistema aceasta curmă o ată discufia, căci şi eu ca publicist de acte vechi istorice, www.dacoromanica.ro > II < slavo-romăne, nam chemarea de a înăspri lupta dintre şcolile literare azi în polemică ci de a pregăti istoricului textele cât mai corect redate, iar filologului textul transcris în chirilice, pentru ai lăsa câmp liber să-şi scoată de acolo sistemul său detran-scriere. De pildă: sufixul patronimic şa, în Dumşa, Tomşa, Comşa, se găseşte redat in actele vechi în trei forme • Dumşe, Dumşea, Dumşa; ceia ce arată că dintru început a fost sufixul apoi e final a crescut, s'a diftongat în ea (k) şi mult mai târziu s'a rezolvit diftongul ea în a; deci din Toma am avut Tomşe— Tomşea—Ţomşa : toauii© — To.um-k — tomiiu. Cu cât am sporit materialul istoric informativ prtn aceste 2 volume, cetitorul specialist va aprecia- In volXXII, cetitorul doritor de a şti ceva, va găsi ştiri foarte vechi şi foarte interesante despre locul, unde cu 80 ani mai pe urmă marele Ştefan Vodă îşi va zidi mănăstire şi palat, în Huşii de pe Drislavet- In 1416 nici nu era Husul, care a trăit în valea Elanului, spre Hurdugii de azi, şi n’avea deci de unde să-şi întindă moşia sa şi pe valea Drislavălului, undesegăsiau 3 sate fiinţând: Crăiniceştii, Leucuşeştii şi Fetoeştii, vecini cu Crăiniceştii. Nu cu mult înainte de acest an, Dolh Dragomir (adică Dragomir Lungul) măsură şi hotărniceşte cele 2 sate, pe care Alexandru Vodă cel Bun găseşte de cuviinţă să le dea danie la 2 maeştri zugravi: Nechita şi Dobre, pentru obligaţia ce şi-au fost luat de a zugrăvi o biserică din Roman—Mitropolia—şi alta ori şi unde aiurea afară de Rădăuţi. *Dar uricul nostru mai cuprinde ştiri că la 1400 existau denumiri ca pădurea Lohanului, valea lui Dod, valea lui Ivan, movila Ră“ băia, movila Rusului peste Prut, ce sânt şi astăzi după 500 ani! Toate aceste ştiri sunt pentru locul străvechiu al Huşilor un mărgăritar istoric. Istoria vecinilor capătă lămuriri nouă în marele ispisoc dat de Alexandru Vodă, fiul lui Radu Vodă, domnul Valahiei, lui Trufanda postelnic pentru satul Ruseneşti. O femee se făcea vecină pentru 17 galbeni! Cu acest al XXII volum am sporit cu 12 documente textele slavone, şi anume: 1 din sec. XV, 1 din sec. XVI, şi 10 din sec. XVII-a, având publicate peste tot documente slavone şi româneşti în trei colecţii ale mele următoarele: www.dacoromanica.ro > III < XV XVI XVII XVIII XIX slavone tota T. Codrescu 7 9 20 17 23 16 = 76 Uricar. XVlil-XXlil-XXlV 18 50 116 56 6 139 = 246 Ispisoace 10 volume 14 60 959 320 9 267 = 1362 Surete 22 volume 203 542 1981 673 995 743 = 4394 242 661 3076 1066 1033 1165 6078 Doritorul de a şti ceva despre Pomârla şi Başoteşti, va găsi în voi■ XXIII, toate ştirile istorice şi genealogice, cu lipsurile, ce rezultă din documente. Alcătuit ca lucrarejubilară pentru sărbătorirea a 50 de ani dela întemeerea liceului Pomârla, ce poartă numele marelui donator Anastasie Başotă logofătul, n'am putut reda în întregime textul documentelor Pomârlei, copiate de demult după nişte copii de ale răposatului T. Codrescu şi acestea după condica scrisă prin 1858 de un Tomida, gramaticul casei Başotă, azi aflătoare la casa şcoalelor, 0 mare parte din ele, acele ce privesc seci. XVI şi XVII le-âm publicat în ale mele Surete şi Izvoade voi• II şi III; restul vor fi publicate cu vremea, ca corn-plectare de material documentar al studiului — prefaţă asupra moşiei Pomârla. Evolufia proprietăţii în moşia Pomârla se lămureşte foarte bine din acte, aşa că Başoteştii au intrat stăpâni, cei din urmă prin înzestrare, leagănul lor fiind Bodeştii—Precistei de pe Cracău- Başoteştii odată ajunşi stăpâni în Pomârla au întregit trupul moşiei prin cumpărături de la răzeşii boeri coproprietari şi reuşeşte a da în 1838 trupul vechiu al Pomârlei cum a fost dintru început al popei Drăghie. Dar fapta cea frumoasă a lui Anastasie Başotă a fost înzestrarea moşiei cu un institut Academic întru luminarea fiilor de săteni de pe moşiile sale din jur: Popeni, Lişna, Silişău şi Cocorăni. ■ Din această şcoală am avut serii întregi de absolvenţi, cari au dus faima numelui lui Başotă, în toată fara. Anastasie Başotă se încadrează prin fapta sa între marii oameni de cultură ai tării şi neamului nostru şi potrivit caracterului publicatiunilor speciale, ce prezintă voi. VII, VIII, IX, X, şi XVII, cu arburele genealogic al familiei Cuza (âol VII). Ra- www.dacoromanica.ro > IV < covită (voi. VIII. XVI.). Catargiu (voi IX)- Râşcanu (voi- X.). Michiu (voi. XVII), am dat în acest studiu genealogic arborele familiei Başotă (voi XXIII) fără a putea pretinde exacta înrudire la câteva nume, cum şi lăsarea la o parte a ramurei răzleţe din Transilvania neamului Dr- Başotă* medic primar al Clujului, ramură care îşi aşteaptă legătura documentară cu tulpina, lui Zosin Başotă hatmanul din scl- XVII, această ramură pri-begindu-se şi rămânând în Ardeal, în vremea luptelor cu Turcii la Viena (1683). ■ Cu punerea supt tipar al voi XXIV, după 1 Octombrie voiu spori numărul documentelor slavo-române, cuprinzând o bună parte din domnia Iui Vasile Lupu, întru cât colecţia mea cuprinde cel mai bogat material istoric, ce priveşte sec» al XVII-a. 3076 la număr. Iaşi 22 Sept. orele 5 p. m. strada Raîail 1. www.dacoromanica.ro SURETE şi IZVOADE voi. xxu www.dacoromanica.ro SURETE şi IZVOADE,—Voi. XXII. I. 7165 August 9 (1657) Iaşi. Gh. Ştefan Vodă carte la Ursul să ţie moşia Saftel din Stanlslăveşti pentru o datorie de 40 lei şl 2 poloboace de vin. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, XI, 33). Hw riiwprîe Gt6;(s4H BoeBOAd. giio didcTiw rcn^px 3edtdn> 4io/t^ciBcKwn | datam carU domniei m^li. slugei noastre Ursu I lui ca să fie tare şi putiarnic. cu cartia I dom-mniei miali. a opri o parte de ocină, din sat din Sta-ni I Ieşti ce iaste. partia gupăniasii Saftei pentru I căci îi iaste datoare cu patrudzăci de lei. şi cu | doaw ga-mătăţi de vin1) precum au arătat şi I zapis de la dânsa şi de la oameni buni. iară ci I nei va da banii, şi ciale doaw ijumtăţi de vin să ţie I ocină, iară cui va părea cu strâmbul, să vie, să ştia 1 la faţă şi nime să nu cutiadze a ţinia sau a opri. np'fcA cxc rCIl^pZ M0/1- ^dKCKon p. o. a. Cap de bou 15. 7175 Mart 7 (1667) Iaşi. Socotlală In împărţala averilor Drăguţăscului. - ' (Acta Muzeul Municipal Iaşi, XI, 41). Socoteala ce sau făcut dumlsal gupănesei Todoscăi cu fiestri dumisal. cu ficorii Drăguţascului şi cu gineri Drăguţăscului să s ştie. u las vlt 7175 Mart 7. — cft'i (219) lei pl (giumătate) să află cheltuiţi de gupăneasa la pamenţi şi la datorii ce sau aflatu în testamentu pentru galbeni cau luat den salbă însă. pentru cat (225) lei să gvire cu câţi cum au dat la cheltuial. cari bani sau scădzutu. — ui (12) pl (jumătate), boaca de mierea, de samă. cau văndutu a dumisal la Cernăuţi, câtea si (16) lei polobocul iară fiestri dau samă. că lei înpreun. dea va hi. aşea căi a dumisal. iar fiestri să fie platnici. — Iar pentru datorie, cau plătit ficor Drăguţăscu-lui de la moartea tătănesău. încă ace nu sau socotit, încape. Ohiorghiţă. au ba precum or socoti dumnelor boiari. — g (60) stupi, datau samă ficorii Drăguţăscului -cau ramas. după moartea Drăguţăscului. de or dovedi, să aibă ai lui ficori. Drăguţăscului. iar de nor dovedi să rabde. — Pentru mascuri, iară dau samă. cau rămas de la tatăsău. decea. de or dovedi să aibă a lua. iar de nor dovedi să rabdea. — Den jumătate de sat. ce iaste. la Călineşti. parte. Drăguţăscului. dentru castă jumătatea de sat. a şease parte de ocină, şi cu caselea. să fie. a lui www.dacoromanica.ro 15 — Ghiorghiţa. şi den tot venitul să aibă treabă, pe a şease partia. ce să va alegea, să s ştie. — Dentra patra parte, de Codreni. ce iaste la ţâ-nutul Dorohoiului. să ţie Ghiorghiţă o parte, a şease partea, şi a şease parte, ce iaste partea lui lliiaş. iară au dăruitu. Iliaş. lui Ghiorghiţă. să ţie. cu tot venitul ca fi. dentracastă partea. — Den Crasna Leuca, ce iaste. la ţinutul Dorohoiului cumpărătur. Drăguţăscului înpreun cu fata Tău-tului. aşijdere. şi altă partea ce iaste cumpărătur. Drăguţăscului. înpreun. cu ^upăneasa Todosca. făr partea Todoscăi. ce să va veni a şease partea, să ţie Ghiorghiţă cu tot venitul. az Toader Paladi biv stolnic iscal Andreian păh. iscal. — Insă am socotit de sau pus dzi în doâ săptămâni. dup Paşti să fie cu toţ de faţ. cine va fi de giurat să giure şi satul Călineşti să naibă triab. nime la dânsul, păn nuş vor aliage. ce venitul morilor să s strângă la un loc. Andreian pah. iscal. In dos: Un izvod de cheltulal împărţală Tudoscăl cu feciori! Drăguţăscului. 16. 7/75 Iunie 10 (1667) Iaşi. Cartea Iul IUaş Alexandru Vodă la Andreian pah. şl Talpă vornic să allagă Popenll in două intre C. .Macrl şl Gh. Stârcea. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, I, 6). *j* Hco Rdi'raiu dV KOfKO^d. BJKÎW dldCTiW mi^ps 3fdldH. (tmM^dKCKOH. CKpîfdl DOMNII?) | /U'fe dd EOApi HOIţlpii. Ad dH^pfraH na^pHHKV/t. uih Tddnx Hdv $oct bwpnhk. BEIţi | KEA'b KdpTA AMINÎH t« afK0A<* ejkîio rcnAăpa 3id«dH /HffMAdBCKOH. Cap de bOU — Hârtie,—de Ia hărtiiari — tabla vlsterlel — câte dări au eşit de Ia hârtii încoace — pe hârtia Iul ce au luat de Ia hărtiiari,— n’a vrut să de la alte dări cu BăloşeştII, ci îmblă fugind, etc. tot vorbe vechi, ce priveau fiscul. 41. 7191 Ghenar 19 (1683) Iaşi. Duca Vodă carte cătră MItea căpitan şl Savln med. să aleagă zestrele Iul Vasilie Balnschie despre Lupaşco Bogdan. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, XI, 66). Iw jS^Kd BOlBOAd. G?Kif« 4MCTIW rcn^pa 3iMA( /HGOdA<*KCKWHr h 3fMAt SKpdHNoH. scriem domniia | mia la boiarinul nostru credincos. dumnealui Savin vel medelnicar şi I la boiarinul nostru la Mitrea căpitanul, dâmuv ştire dumnlor-,voastre | cau făcut jalobă înnaintia domniei miale. Vasilie Bainschie ginerili lui I Gavrilaş Bogdan, pre Lupaşco ficorul lui Ghiorghiţ Bogdan jitniciarul I pentru nişte dziastre şi odoarâ şi vită şi moşii cau dat samă | că îs dzestri de la soacrăsa. şi acmu le popreaşti Lupaşco. aşij I derea şi pentru un frate sterpu Ionaşco Bogdan stolnicul, carile [ nau avut ficori şi tot el le AxraAvralMH' deci dac viţ vedea Cartia dom I niei miali. iară dum-nea voastră să le luaţ sama foarte pre j amănuntul, cu www.dacoromanica.ro —"37 — oameni buni Carili ştiu poveastia lor şi ce se va afla } dzeastreli de Ia soacrăsa. şi partia din cel sterpu din j lonaşco. din toate ce să vini partia Iui să o aleageţi. •ce i sa vini I partia lui. aşea să o aleageţi cu bucate ou moşii cu odoarâ I şi precum viţ afla mai cu dreptul să ne faceţi şi o mărturie I să o daţi la mâna cui sa vini. aSast scriem. Saam gospdnu veleal. Pecete mică roşie: cap de bou, pasere, trei crini, buzdugan. u las lt 7191 Ghen. 19. 42. 7191 Mart 4 (1683) laşi. Aspra Pâladl spătăreasa lasă so-« ţulul său Paladfspatar moşiile sale depe unchiul său Statle clucerul. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, X, 23). Adec eu Aspra, gupăniasa. lui Paladie. marile spatar. fac ştre cu aca I stâ scrisoare a mia. cum hiindu eu tot bolnav, şi temăndumă de moarte, grabnic făcu-tam acastâ scrisoare întru mnle dumisali soţului mieu Păla I die. spătariul cum de ml s va tâmpla moarte mai înaintea dumisali. ca să I aibă dumniaalui a mă griji după Obiciaiul ţrăl. şi moşii ce am dată de la unchiul I miu Statie cluciarul. să fie a cuconului miu lui Costantin. iar de să va | tâmpla moarte, şi cuco-nului miu. nime dintru rudele miaii să nu s amiastiaci | la nimic ce am ci să fie toate moşiile miaii. dumisali. jupănului miu şi a cuco | nilor dumisali. Carii vor trăi. iar Carii dintru rudele miaii sar amesteca peste | scri-soaria mia să hie trecliat şi procliat afurisăt de 318 | ce săntu ^ b Nichei. herul, şi pietrili. să să to-pasCâ. iar trupul acelui | să ştia întreg în viaci. şi cându am făcut aîastâ mărturie, făcutusau | denaintia duhovnicului miu popa Gavril ot Cetăţue şi denaintia svnţii săli I lui Dosoftei mitropolitul, şi denaintia a mulţi boiari Cari mai gos sântu iscăliţi. | ca să s ştie. Aspra spat. (1. peceţii denpd) u las It 7191 Mart 4. efw 7iav r«|3pir(X itiXaţ (j.apTipâq ta aVaj#ev Dosoftei Mitropolit Suciavschii (pecete Mitropoliei) Obs. In dos nota : testamentul mamei Asprii care Iau făcut la inoarte el. www.dacoromanica.ro — ,38* 43. 7193 August 16 (1685) laşi. Cartea Iul Cost. Vodă Cantemir prin.care cheamă la divan la Iaşi pe toţi desetnlcil de Ia Neamţ ttr pâra cu Drăguţăscul pentru plata nedreaptă a desetlnel. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, V, 41 a). Hw Costantin Vo^vwda. bj. mlst. gspdra zemli Mwldavscwi. dataam carte | domnii meali. slugilor nostre. lui Mihalachi stolnicelul. şi lui Iordachi şi I lui Mirorc şi lui Ghiorghită Perjul şi lui Toader vătavul şi lui Dumi I traşco din Soci şi lui Cocris şi Ursului şl altor sofii a lor. carii | au fostu disetnici în dzîlele Ducăi Vodă la ţinutul Niamţului. şl | a Sucevii, ca s fii tari şi puternici cu cartia domnii miali | săş popriască bu-Catili di pre la casăli lor disptre un aprod Carili | au mărsu cu Cartea domniii miali să pliniască nişte stupi, a Dră | guţăscului şi a unor blănari carea stupi au fostu luat deseini I cil pentru disetin. pentru aceea să apere bucatili lor şi de astădzi Avg I 16 dzile p(ă)nă în doara săptămâni, să fii şi disetnicii toţi şi Drăgu I ţă.S' cui şi acei blanari să fie cu toţii aicia în laş săş în-treb(e). că ace I la giudeţ. ce sau fost făcut nu sau spus dirept sil întraltu chip po l veste, ce numai la dzi ca s fii cu toţii de faţ. şi aprodul încă | să vii şi nim(e) să nu cutedzi a sta în potriva cărţii domnii miali. u las lt 7193 Av. 16. Pecete mare domnească în tuş roş: t Iw KohctK. dl/ICT. rcflAO*. 3tMAt dio/iAdECKoti. datam Cartia I domnii meale a credinfios şi cinstit boiarinul nostru dumisale Iul Iordachi I Ruset vel vistiarnic. şi pre cine va trimite dumnalui să fie volnic cu cartia I domnii meale: a opri un pod ce iasti pre moşiia dumisale la sat la (x) az Hie Enachi vel stolnic iscal az Ion Balş 2 med. iscal Sandul Crupenschi vel jicnicer iscal az Gheorghii Strelea vornic glotnii iscal az Părvul vel armaş iscal Obs. In dos: Zaplsul Iul Stratulat ot Surlneştl ot Vaslui pe 8 pământuri şl glumătate, parte cau cumpărat Iordachi Rusăt vel vist. „dau sam răzăşl că nar(i) acestu zapis moşlla că lasti rău.* 56. 7206 Decembre 22 (1697) laşi. Zapis de danie prin care Ancuţa Scânteloae dă danie Iul V. Pleşca 3 log. un loc de prlsacă la Bogdana. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, X 24). Adecă eu Ancuţa Scănteoae fata lui Ionaşco Baltag, şi cu fico I rli miei anum. Neculai şi Chiriiac şi Ionaşco scriem şi mărturisim cu | acestu adevăratu zapis al mieu. Ia mâna dumisal. Iui Vasllie Pleşca I treti logfetu să fie de bună credinţe, precum de nimi silit, nic asu- www.dacoromanica.ro -r 48 —t p | rit. ce de a noastră bună voe. am dat danie, du-misal. un loc de pri | sacă. pre Bogdana, la sălişte. la Horgeşti. la ţinutul Tutovei, cu I loc de fănat. păr în matcă, şi cându am dat acestu loc au fostu şi cu voia nepotumieu. lui Ghiorghiţ Hermeziu. pentru aciaia ca săi fie. dumişal. de la noi. driaptă danie şi moşie. în viaci. şi de pre zapisul nostru I ca să aibă. dmnalui aş faci. şi dires, domnescu. şi acestu. zapis. de danie | sau făcut, dinaintia a mulţi boiari. de curte. Carii pentru ere 1 dinţa. înpreun. cu noi. au iscălit, şi eu popa Ghiorghi. de Vasluiu, ginerile 1 Ancutii am scris şi am şi iscălit să s ştie. . u las lt 7206 Dek. 22. Ancuta Scăntioae X Nicolai cnx tr X az ereu Ghîorghi iscaal Ghiorghiţă Hermeziu martur iscal 57. 7207 Âvgust 14 (1699) Smotrici, Zapis de vânzare prin careT. Caraiman post. vinde cu 250 lei satul Negrlleştl pe Moldova Iul Pleşca 3 logofet. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, IV, 28). f Adecă eu Toader Cărăiman cam fost posteal-niceJ | ficorul lui Ionaşco. Cărăiman. cau fostu | comis, scriu şi mărturisăscu cu acestu zapis al mieu. cum eu de nime silit, nic | asuprit, ce de bună voia me. am vândut a mea driaptă ocină, şi moşie satul Ne | gri-leştii. ce iaste în ţinutul Suciavei pe apa Moldovei dumsali lui Vasilie Pleşca | logofătul al treile, cu vecinii. şi cu vaduri de mori în apa Răşcăi. şi satul I întreg, cu loc de ţarină, şi cu fânaţ şi cu locuri de prisăci, şi din tot I locul cu venitul acelui sat. dreptu = 250 lei bătuţi, şi miau dat I toţi banii deplin în mânule meale. Care sat îm iaste moşie de la părinţii miei. I şi părintelui miau iau fost cumpărătură de la călugării de la mănăstire | de la Săcul. şi eu cădzăndu la mare greu şi sărăcie, neavându de alta de ce mă 1 apuca. între-batam pe boiari. carii sau tămplat. şi pe o samă şi din I rudele meaie carii au fostu aicia. ca să cumpere acest sat şi nime nau vrut 1 săi cumpere, ce eu dac. www.dacoromanica.ro — 49 — am vădzut. că nime nu va săi cumpere, săm rădic nevoia I am cădzut cu rugăminte la dumialul. Vasilie Pleşca. logofătul al treile I ca să cumpere, acest sat. şi dumnialui vădzând greul şi sărăcia mea. au socotit şi au | cumpărat acest sat. precum scrie mai sus. pentru aciae săi hie dumisale I driaptă ocină şi moşie şi cu-conilor şi străne I poţilor dumsale în veaci şi la acasta tocmală şi văndzare fostau I dumnelor boiarii cei mari şi alţi boiari de curte, carii mai gos sântu iscăliţi I şi pentru credinţa am iscălit şi eu Savin uricariul am scris zapisul. u Smotrici lt 7207 Av 14 az Toder Cărăiman biv post. iscal. Mitrea Apostol vornic iscal, Vasilie Hăbăşăscul biv armaş iscal, Ioan Aldea vel sulgiar. Matei Sturzea martur. Gavril paharnic iscal, Neculai Balmuz martur, az Ion Balş vel medelnicer iscal, Enachi Venculeţ iscal, az Sandul* Sturzea iscal, az Ştefan Hăbăşăscul biv parcalab iscal, az Toader armaş iscal, Vasilie Cucoranul căpitan iscal, az Ion Bere iscal, az Toader Malai iscal, az Ionaşco iscal. 'Iapa).»] icoaTEXvr)y.Oi; ij.ap-yjpâi; 58. 7187 Iulie 13 (1679). Pâscălina dă agonisita el soţului său Dumltraşco, urmând ca fratele său, tot Dumltraşco, să Ia numai cela ce Ie-a rămas de Ia părinţi. (Acta Muzeul Municipal, Iaşi, donaţlunea Dombrovschl, necatalogat. Cf. Surete ms. XLVI 522), f Adecă eu Păscălina scriu şi mărturisescu cu cestu I adevărat zapis al mieu. Ia daria sufletului mieu. I precum am chemat oameni buni poporeni. şi duhovnicul I mieu. şi am mărturisit înnainte lor. precum nam I pre nime den rudeniile (me)le. fără un frate anume 1 Dumitraşco. şi acestue iam dat din cât neam îndu I rat ce din agonisita me. şi a soţu mieu. şi să nu I mai aibă trebă fratemieu. la nemică al mieu | că avem un loc de prisacă de la moşi. atâta neu rămas de la părinţi şi lui să fie iară ce am agonesit cu soţii miei să nu aibă www.dacoromanica.ro — 50 — trebă, iară eu mă las pre mâna soţulu mieu | lui Dumitraşco. să mă grijască. cu din ce să va tâmpla I iară de nu mă va griji bine să naibă unde veni după mene. pentru | căci eu am fostu bolnavă un an. şi mau tot grijit soţu | mieu Dumitraşco. deci au cheltuit mai tot cu mene | că nam fostu niscare oameni bogaţi Cern fostu nişte oameni | sărac de nem ţinut din dzi în dzi. ca nişte sărac, I pentrace mam lăsat pre mâna soţulu mieu. iară cinei I va face gălcavă soţului mi(u) lui Dumitraşco. I să nu aibă loc în pămăntu. unde veni după mene. | şi să fie neertat şi de mene şi de Dumnădzău | iară pentru casa care este acmu înainte lui An | (drei preut) besericii lui s(vea)tii NeCulai. pentru | căci neu lăsato şi moşi şi părinţi (unde sănt) I îngropaţi, pănă va fi viu Dumitraşco să şadză în casă I iară după moarte lui să fie a lui s(ve-tii NeColai şi am lăsat cucoanei popei lui Ignat^o suCnă verde, de taftă. şi o cămeşe cu matasă verdi'şi 5 şiruri de Cureli. 1 şi la acastă scrisoare sau tămplat po-poreni bătrâni ! şi vecini, anume Ştefan Cravec şi Am-brochie braţ lle 1 şi Mirăuţ Coşescul şi Andronic dela vis-terie. şi Lupul I tij. şi Vasilie Armaşul. şi eu popa Gavril duhovnicul, am scris zapisul. vlet 7187 msţa luli 13 dni. X Ambrohie braţ lle X Ştefan Ciugule X Păscălina X Mlrăut Coşescul Vasile armaş (pecete) az Andronic iscal az Lupul iscaal „şi eu Ionaşcul dascălul încă mam prilejit la estu zapis „Venitau şi la noi poporianii cu preutul Gavril deau mărturisit naintea noastră în casa s(fi)ntei mitropolii pentracastâ carte făcută cu limbâ de moarte cui sau lăsat, deci şi noi am însămnat să s ştie". In dos nota: „Zapisul Păscălinii Cel de danie a casălor Ceau fost dat lui Sv(ea)tii Neculai. cari cas(ă) am făcut schimbă-tur(ă) eu Ştefan de visterie. am dat cas(ă) pentru Cas(ă).“ Cu litere latine: „Diata Paskalini tse au dat Bărbatul je pontre Casse: ka se naibe fratile jei Dimitrasku treaba, la it 1647 7187 Iuir. www.dacoromanica.ro — 51 59. 7188 Mart 17 (1680) Iaşi. Duca Vodă judecă şl dă rămas pe diaconul Dumitraşco ş! întăreşte dania ce Păscălina o lasă soţului *ău Dumitraşco urmând ca după moartea lui să rămâe casele bis. sf. Neculai. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, donaţlunea Dombrovschl, necatalogate. Cf. Suret ms. XLIV, 524). -J- Hw EOfBOAA EWiw . TCIl^pX. 3EdtdH dtodAdKCKoH. Adecă domni I ia mea dăm şi întărim. preoţilor iazoviţilor leşeşti cu o pivniţ. ce iaste aici în | tărgu în Iaşi. lângă trei svetiteli. Care pivniţ. au fost. driaptă moşie a lui I Andros... şl la moartia lui Andros o au lăsat acia pivniţă să hie a frate | lui A-niţăl şi Aniţa de bun(ă) voia ei o au dat danie, preu-ţilor Iazoviţilor | leşeşti, pentru sufletul ei şi părinţilor ei. iar preuţii ungureşti sames | tecă să ţie ei acia pivniţă. dzicând căi dată lor. iar Iazoviţii leşeşti | arătar(ă) o mărturie de la Giurgea. şi de la fratisău Andrei pisarul | leşesc, fecori Aniţăi featii lui Andros. scriind cum nau preuţii un | gureşti. nici o triab(ă) cu acia pivniţă, căi dată de îma lor I Aniţa. fata Iui Andros danie Iazoviţilor leşeşti, deci Ca să le | hie şi dela domniia mia Iazoviţilor leşeşti acia pivniţ(ă) driaptă | ocin(ă) şi moşie danie în viaci. iar preuţii Ungureşti sau besiareca | lor triab(ă) să naibă a s amesteca, la acia pivniţă, şi a-ciasta pâr să nu s mai părască în viaci. peste Cartea domniei meale. u las lt 7208 Noemv. 25 Io Antiohie Costantin Voevoda Pecete mică tuş roş "j* Iw flnTioxit Koctahthh BotKo^* Cap de bou 1696. In dos nota în latineşte: Decretum Celsissimi Principis Antiochi confirmans www.dacoromanica.ro — 55 donationem p. m. Annae quae nostris P. P. donavit do-mum et cellariutn suurn hereditarium hic Iassis [ in platia magna ante portam monasterii Trium Sanctorum. 7208{ 16 99) 9 bre 25. 62. 7208 Iulie 10 (1700) Iaşi. Vornicii de poartă St. Pliat, Be« jan Hudicl şl Gheorghe hotărâse locul Ezovl(llor leşeşti despre locul Iul Pleşca 3 log. (fost a iul Iane Hadămbu!) In poarta bisericii Trei Ierarhilor. (Acta Muzeul Municipal, Iaşi, necatalogate). Cf. Surete ms. XLIV, 528. Noi vornicii de poartă, facem ştire, cu acastă mărturie. a noastră precum am mersu, cu poronca. mării sale. lui Vodă. de am socotit pentru un loc. a Iazovi* ţilor leşeşti, ce au ei. aicia în laşi. pe uliţa ca mare. ce iaste despre locul lui lani Hadâmbul. careli stăpâneşti aemu dmnealui Vasili Pleşca. treti logofet. ca să hotărâm, despre locul dmsale logofetului ca să s ştie pănă unde au fost locul Iazoviţilor. deci am pus de au cercat cu. sapa şi am aflat pari vechi pe unde au fost gardul lui lani Hadmbul. şi au făcut. Iazoviţii altu gardu nou pe urma parilor celor vechi, precum au vinit furia ce am măsurat şi precum am aflat, dreptu. pentru credinţa am pus pecete porţii şi am iscălit, să s ştie. u las It 7208 Iuli 14. az Ştefan Pilat vornic glotnii iscal az Bejan Hudici vornic glotnii iscal az Gheorghe vornic glotnii iscal Pecete porţii gospod cu iniţialele: n. 4. n. p. In dos nota: Dwornicy alias judices de porta revident fundum residentiae Iassiensis et limites illius. veros investigant. et testantur. An. D. 1700/7208 Iuli 14. www.dacoromanica.ro — 56 — 63. 7208 Iuli 14 (1700) Iaşi. Antloh Vodă Cantemir carte dată Stroesculul căpitan de darabani să la de a zecea din Stroeşti pe Moldova, la Suceava. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, IV, 29). Hw ffrlTHW)( KoCTdHTHH BOtEO^A. EOJKÎ rcil^fă 3tai/ih ^w/ia^kckwh. datam carte I domnii meii. boiarinului nostru, dumisali Stroescului. căpi | tanul de Dărăban. şi pri cini va triimeti ca s hie volnic cu I carte domnii miali. a merge la sat la Stroeşti. ce iaste la | ţinutul. Sucevei, şi s aibă aş lua de a dzeci din ţarin. din | păine. şl din fânat. şi din grădin. şi din prisăci, şi din totu I locul şi vinitul. cât va hi pe moşiia dumisali. iară | cine are ceva a răspunde să vie să stea de faţă. şi săş aduc I şi direase ci or hi având şi nime să nu cutedză a sta înpo | triva cărţii domnii meii. vel logofăt u las lt 7208 Iuli 14. Pecete domnească: f Iw dNTiwjf Kwnctunthh bocbo^u h'TKÎfN /H/ICTÎW rcn^pz MO.IAdECKOH. Cap de bOU. Obs. In dos pe aceiaşi hârtie s’a scris un alt act din 7223 Mart 20 (1715) in cuprinsul următor: „Adicăte eu Ghiorghie şi Dumitraşco 1 Bărlici mărturisim noi cu sufleteli noastre | precum am audzitz din gura lui Ionaşco Capşei | la morte lui. dzicăndu. că au cumpărat, o giumătate 1 de cas din Căbuji de la Ştefanie fata lui I Costinel şau dat samă că zapisă sau cherdut | dici noi aşe am audzit şaşe mărturisim precum | am audzit acasta scriem. lt 7223 Mart 20 Ghiorghie cumnat Capşii az Dumitru Bărlici iscal 64. 7209 Oct. 28 (1700) Iaşi. Carte hătmăniel cătră cămănarl, ciparl şl bezmănarl pentru o crâşmă şl pivniţă a Ezoviţllor Leşăştlf scutite de camănă, cepărit şl bezmăn şl buor. " (Acta Muzeul Municipal laşi, necatalogate). Cf. Surete ms. XLIV, 528. Dumnavoastrâ. căm(ă)nari. şi cipari şi bezmănari. vă facem ştiri pentru o crâşmă a părinţilor Iazovitilor www.dacoromanica.ro — 57 — leşeşti, cari pivniţă îaste aice în tărgu în Iaşi. lângă trei svetiteli. iată că au şi carte mării săli lui Vodă Antiohie. şi alte cărţi de Ia alţi domni pentru camăn şi pentru ciparie şi pentru bezmăni. şi pentru buîr. să fie in păci. deci precum le scrie Carte mării săli Iui Antiohie Vodă. să o lasaţi în păci de toati întru nemic să no învăluiţi, pănă a veni şi măriia sa Vodă. şi atunci precum va hi mila mării sale, aşa va hi. aciasta scriem. u las lt 7209 Oct. 28. Antiohie biv hatman. Necolai Costan Dumitrie biv vist. Ia dos nota: libertatio celarii lassen. Soc. Iesu. per Caymacanos in anno a condito mundo 7209 Oct. 28 (1701). 65. 7211 Decembrie 1 (1702) Iaşi. Zapis de danie prin care Nec. Răghineţ dă danie Meleghei părţile sale din Oceni pentru un sărindar după moarte. (Acta Muzeul Municipal Iaşi V, 64). Adecă eu Neculai Răghineţ. scriu şi mărturisă(scu.) cu cest adevărat zapis al meu. de nime 1 ne si(li)t nice asuprit, ce de a me bună voe. I am dat o parte de moşie, ce au fostu direaptă | de Ia părinţii mei. şi am dato danie nepo I turneu Melei (sic) săi fie moşie în veci. şi fă | mei lui. şi cuconilor lui. care moşie e 1 ste din sat din Oceni. şi iam mai dat nişte I cumpărături, care le am cumpărat cu bani şi e lem l dat iarăş danie, din parte cornai. dintra I treia parte, a patra parti. şi tra Irinii I Crivoe. dintra treia parte a treia parte 1 însă lem dat Meleghii. căndu oi muri. ca săm facă I un să-răndar. şi Iam dat denainte duhovnecu I meu preutului Misai. şi denainte preu 1 tului Ignat, şi denainte diiaco-nului I Vasilie. iar dintre oamenii mei. şi din ru I dele mele. cărei vor face glăcavă Meleghii. I să fie afurisiţi, şi neiertaţi de Du | mnedzău. şi denaintia Dinţulesă. şi dena I inte lui Vrălan chz Simion. şi pentru ere [ dinţa www.dacoromanica.ro — 53 am iscălit, şam pus şi degetile | şi eu preutul Misai am scris. u las let 7211. Dek, 1 dnt az pop Misai iscal. In dos: „dilata Nene) lui Neculal Răghlneţ* 720011 (sic). Dek. zapls. Cel care a scris nu ştia întrebuinţarea lui zero; şl cum in slova veche anul se scria -+3c. din tot satul precum în | blă dintracince parte a treia parte care acastă parte nau fostu şi noo | cumpărătur de la Dumitraşco ficorul Zavului. aşijdere am văn | dut şi dintraltă parte cam cumpărat noi de la Ciornaia dintra trei 1 parti. a patra www.dacoromanica.ro — 67 — parti. dici aceste părţi de moşiia. ce mai sus sim(t) scris | lam vândut, dumisalii lui Meleghi şi saţului du-msali, ca s fie | draptă. ocin şi moşie, dmsali. şi soţul dmsali. şi cu I eonilor dmsali în veci. şi nau făcut dum-nalui plata de | plin în mănuli nostria şi nau dat pe ceste părţi ce mai sus sintu | scris patru dzeci de lei şin tocmala nostră sau prilejit | mulţi omen buni megieşi şi răzeşi, anume, preutul Ion | şi VartiC cau fostu căpitan şl Mărzac stăgarul. şi Simion | şi eu Ştefan am scris zapisul să fi^ de credinţă, dici | noi aceşti omeni, ce mal sus sintema scris vădzind tocmai I şi plata pentru credinţa nam pus degetili să | fi* de credinţa. vlet 7216 Oct. 23 „şi pe acestu zapis să aibă aş faci şi ispisoC domnescu. az Erei Ion iscal X VartiC biv căpitan X Văndzător lui şl X Lupa X Dima cz(cu) Grigoraş X chnh (fii) lui Eni şi Lupii". In dos: „Zapisul lui Eal Cincibani cel din văndzare*. Pe acelaşi hărtle tn dos stă scris pasportul Iul Meleghi clucerul din 1708 tn ruseşte. 74. 7216 Febr. 16 (1708) Iaşi. Mlhai Vodă Racovltă cârti la fcezmânarl şl bolarl să scutească pivniţele Iazovlţilor leşeşti. (Acta Muzeul Municipal laşi, necatalogate). Cf. Surete ms. XLIV, 529. . Hw AIh^H PxKOBHlţ BOfSOAd. EJK, . itio/i^aBCKOH. scriem domniia mia şi facem ştire tuturor, ori bezmănarl. ori bârari, ori cine va fi de angherii ar îmbla pe pivniţ aicia în tărgu în Jaşi. pentru pivniţa lazoviţilor. Ce au ei aicia în târgu în Iaşi. dacă veţi vedea Cartea domniil miali. săi daţi păci de toate, numai camăna să plătiască de vadră câte doi bani. iar alt val mai mult despre nime să naibă. aşijderile şi omului ce va fi la pivniţ I să văndză băutur(ă) încă săi dea toţi păci de toate angheriile câte sar hi pre alţii Ces pre la alte pivniţ(i). căci domnia mia mam www.dacoromanica.ro — 68 — milostivit şi am ertat de toate, că clni ar faci vreun val peste cartea domnii miale va fi de certare. u las let 7216 Febr. 16 locul peceţii domneşti mică in tuş roş ■J* Iw Pxkobhu, KofBo^. Cap de bou 1703 In dos pe hărtle lipită nota: „Libertatio celarij residentiae lassensis Societatis lesu a celsissimo Principe Michaele. A-o a conditi mundo 7216 (1709)“. 75. 7217 Mart 10 (1709). Zapls de mărturie pentru datoria şî năpastea căzută pe capul stegarului Meleghi. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, V, 68). Adec noi răzeşii şi Moşiani din sat din Ociani. a' num. 1 cluciar Meliaghi. şi căpitan Vartic. şi Ştefan, săn Dinţului 1 şi Sămiwn. şal(t) răjeşi. mărturisăm. cu castă mărturie, la mă \ na lui Mărzac. stegar, gspd precum, au cădzut. la maria bir şi niavoi 1 dumneşti. iar Mărzac. navănd nic o putinţă să mai trag. banii şi nia I voili. au miarsu. la visternicul Paladia. dia sau jialuit. iar vis I ternicul Palade. nau vrut săi rădici, sau săi cate de driaptate. iar Măr | zac vădzând greu. sau sculat dau dat zapisălia pe partia moşii lui | în mâna dmni-sali vistiarnicului. Păladie. ca săi scutască şi I săi rădic, banii, iar vistiarnecului vădzând. că şau închinat moşie, sau | apucat, că la scuti dia toate, şi Când au fost pe urmă nic iau rânduit 1 nic Iau scutit, şau dat 3 boi pără la o nevoi cum noi mărturisăm cu I sufletele nostria. iar Mărzac vădzând. că nu iau folosăt. vis* tiar I necul. sau dus şau cearşut zapisăli. iar vistiar* nicul Iau dat zapisul I iar nui muşianii. caria sânt mai sus scris am socotit, şam făcut mărtu I rii la mâna lui Mărzac. pia urmă de sar mai afla vrun zapis sau pria | făcături să nu i să ţăi în sam or hii când. şi pentru credinţa nam pus peciatăli. Cliucar Miliaghi iscal vlt 7217 Mart 10 X Ştefan Dinţul X Capitan Vartic martur X Sămion martur www.dacoromanica.ro — 69 — 76. 7217 Mart 20 (1709) Iaşi. Mlhal Vodă Racovlţă întăreşte tul Stef, Luca 3 log. mal multe cumpărături tăcute în Spărcocenl, în Răceni şl o prlsacă la Budăe pe Lohan. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, XIX, 6). „Suret, di pe: un ispisoc de la Mihaiu Racoviţă Vodă din let = 7217 = Mart 20.“ Adică, au venit înainte noastră şi dinainte a lor noştri, moldoveneşti boer a mari şi mici: credincos bo-eriului nostru dmn Ştefan Luca 3 logofet. şi niau arătat un zapis încredinţat di la popa Ignat şi de la popa Gligorii Gheuca. şi de la Opre Pleş. şi Trohin Po-roţchl şi: Vasilachi nepotul Guţului şi di la Toader biv pah, al doile şi di la Vărlan vornec. ot Viltoteşti şi de la Manolachl Hrisoverghi biv vel com. şi di la Chiriiac Brăescul postelnicul şi di la alţi oameni buni scriindu întracel zapis de mărturii a , lor precum au venit dennainte lor Vasilii sin Safer de nimi silit nici asuprit ce de a lui bună voi şau vândut, a lui driapt ocină şi moşii din sat din Spărcoceni de Ia ţinutul Făl-clului toată parte a lui şi a surori lui Tofanii şi a mă-tuşii lui Anastasii Bănosii fata Nenciulul toate părţile lor ce sar alegi care aceste locuri să hotărăşte despre răsărit până întrapa Muşeţii şi la apus pănă în dialul Copăceni, iar din gos înpreună cu hotarul Răcenilor, pre din sus cu hotarul Soholeţului acaste moşii au vândut el cu voia fraţilor lui cari sau numit mai sus credincos boeriului nostru lui Ştefan Luca 3 logofet. drept 40 lei bani buni ca săi fii moşii în vec precum văzum şi scrisori de mărturie de la fraţii Vasile sin Safir care sau numit mai sus. Aşijdere niau mai arătat şi alt zapis de mărturii di la Ion Neculce biv vel spat. şi di la Gavril biv vel pah. şi di la Manolachi Hrisorveghi biv vel com. şi di Ia Neculaiu armaş şi de la Toader biv vtori pah. şi di la Chiriac Brăescul. biv post. scriind întracel zapis de mărturie a lor precum au venit de-nainte lor Andronic ficorul lui Andrei Borş din Răceni şi cu femeia lui şi cu fecorul lui de nime siliţx nici asupriţi ce de a lor bună voi şi au vândut şi el a lui driaptă ocin şi moşii din sileşte din Răceni care eşti tot www.dacoromanica.ro — 70 — întrun hotar cu Spărcocenii care sau pomenit mai sus toată parte lui Andonii ce să va alegi întrace silişte şi di pi tatăsău şi de pe maicăsa cu tot locul şi cu tot vinitul şi din ţarină şi din cămp şi din fănaţă şi Cu vatra de sat. acastă moşii toată au vândut credincos boeriului nostru lui Ştefan tretl logofet. drept ... lei bătuţz şl liau făcut şi liau făcut (sic) dmn. plata deplin întru mânule vânzătorilor denainte acestor boeri cari sau numit mai sus ca săi fie moşie în vec. şi iarăş miau mai arătat şi alt zapis de mărturii cu multe peceţx şi iscălitori a boeri şi a preuţi şi altor oameni buni şi megieş de pen pregiur de la Iftodii ginirili lui Ion Ghedeia şi de la femeia lui Ştefana fata Dochitii nepota îi Carişoi de Spărcoceni scriind şi mărturisind cu acel zapis a lor precum de nime siliţi nici asupriţi ci de a lor bună voi au vândut şi ei a lor driapt oCină şi moşie ce se va alege din sat din Spărcoceni. boeriului nostru lui Ştefan Luca 3 logofet drept . . lei bătuţi dinainte lui Safer Toder şi a lui Ioan braţ Safer şi a lui Andonii Borş şi a Zuzii vornicul şl a egumenului di Silişte şi a preutului Vasile ot Barboş. şi a Iui Gligori şi a Iui Trohin Poroţchi ot Deleni şi a lui Mereuţă sin Savin şi altor oameni buni cari acest loc să hotărăşte despre amiaz&dzu cu locul Răcenilor ce sau pomenit mai sus şi despre răsărit în Muşata cu locul Timotineştilor şi în sus cu locul Sohuleţului spre apus pănă în dialul Copăcenilor precum sau pomenit şi mai sus. Aşijdere niau mai arătat şi alt zapis cu iscălitura a boeri şi altor oameni buni de la Ştefan Ră-tămpan şi de la ficiorii lor Ion şi Vasile. scriind cu zapisul lor precum de nime siliţ ce de a lor bună voi au dat şi au dăruit a lor driaptă ocină şi moşii un loc de prisacă cât arunci cu toporul în toate părţile, care loc eşti pe vale Lohanului în ţinutul Fălciiului ce să chiamă Budâe, boerinului nostru lui Ştefan Luca 3 logofăt, pentru aceia şi domnie me. am dat şi am întărit pre a-cesti părţi de moşii, pre toate câte sau pomenit mai sus şi pre locul cel de prisacă. ca săi fii şi de la domnie me driaptă ocină şi moşii şi uric cu tot venitul stătător în viec. www.dacoromanica.ro tl In dos: Suret asemene scos pre hrisov fiicii stolnicului Toma Luca pe Spărcoceni. Iftodi ginerile lui Ioan Ghedeiu, femeia lui (şters Dochiţa) Ştefana, fata Dochiţâi, nepoata lui Curişoiu din Spărcoceni". 77. 7217 Iunie 11 (1S09) Horâlata. Zapls de danie prin care Crăciun Hormar dărueşte lîji Antiohle Jora vel logofet părţile sale din Chiteşti la Tutova pentru că l'a scăpat din mare nevoe. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, VIII, 24). f Adec. eu Crăcun Hormar. fecorul Alecsil nepot Oanii de Chiteşti, scriu şi mărturlsăscu. cu aces | tu. adevărat, zapis al mieu. de nime silit, nici asuprit, ce de a mea. driaptă bună voe am | dat şi am dăruit, dumsale. lui Antiohi Joria. vel logofet. a mia driaptă. ocin. şi moşie, a patra | parte din Chiteşti. Carea laste la finutul Tutovii. care acastă. parte de ocină şi mo I şie. îm este mie. de pe tatămieu. Alecsa. pentru căci cădzindu eu la mari greu. întreba [ tumiam. toate să-minţiile miale şi pe tot răziaşii. ca s cumpere de la mine aca a patra parte | săm dia bani. să mă plătescu să es de la aca nevoe. şi nime dintru a miali săminţii nici din ră I ziaşi. nu sau aflat să o cumpere ci toţ sau lepădat, deci eu vădzindumă la atâta greu. şi ştiindu | pe dmnlui Antiohie Joria. vel logoft. că mau mai scos dmnlui. şi dintralte nevoi. întralte | rânduri, năzuitam şi acmu ia dmnelui de mam.rugat, de mau mântuit şi de acastă nevoe. deci | vădzindu şi eu binele dmsale. iam dat acastă parte de ocină, şi moşie caria mal sus să pominiaşte I Chiteştil. din silişte, şi din cămpu. şi din pădure, şi din fănat. şi cu locuri de prisăci, şl cu | pomeţi. Căt sar vini pre aca a patra parte, ce avem noi de la părinţii noştri, şi cu vadu | de moar-întrapa Bârladului, şi cu tot venitul, aca să fie dumsale de acmu driaptă 1 ocină şi moşie, şi gupăniasii dmsali şi cuconilor şl nepoţilor şi strănepoţilor \ dmisall. nlclătitâ şi neruşeită în veci. iar altul nime. din rudile miale şi din săminţiia I mia sau din răziaşi să naibă triab. a s www.dacoromanica.ro — 12 — amiasteca. cu vreo gălcav au cu altă pricină. în I potriva danii miale, iar Carii sar scula cu vreo pricină, unii ca aceia, să fie. neertaţi. de | domnul nostru Îs. Hs. şi de preacurata maica, svinţii sale. pururia ftfoar Mărie, şi să fie blăstămaţ şi afurisit de 31« otet de la svnta Nichiia. herul să ruginiască | piatrele să s răsă-pască. lemnele să putrediască. iar unii ca aciia. să ştia legaţ şi hodi | na lor să le fie cu Iuda. şi cu spwcatul. Ariia. Căc eu pe toat săminfia mia. iam între | bat şi nici unii nau vrut săm dia ajutor să ias de la greu. deci să aibă. dumnalui logofetul pe zapisul mieu I aş face şi dres domnescu. dintăritură şi acestu zapis. Iam făcut dinaintia a boiari | şi a fecori de bo-iarl şi altor oameni buni. Carii mai gîwc sau iscălit şi eu mai pentru mari | credinţa, neştiindu Carte miam pus degetul, ca s s ştie. u Horiata vlet 7217 luni 12. ,,în(s) partia mia iaste a patra parte din bătrânul Oanii muşumieu". X Crăcun Hormari. X Vasile martur. Ştefan Ciute capitan X BostaCa In dos: „Zapis de la Hormar —pe Chiteşti ot Arămeşti. ot Tutova a 4 parte dată Nenii". 78. 7218 Noembre 17 (1709) Răspopi. Adam Luca 2 pah, cumpără cu 60 lei părţile lui Costantin şi Iorgu Frătlţă din Drăgoteştl pe Lohan. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, VIII, 25). Adec. eu Costantin. cu frate meu Iorgu feco I rii lui Ştefan Frătiţă caau fostu sărdar. da | tam acesta zapis al nostru la mâna dmsali lui | Adam LuCa caau fostu paharnic al doile ca s fii | de bun credinţă cum noi de a nostră bun voi de | nimini siliţ nic asupriţ. am vândut a noastră | dreptă ocin. şi moşii satu întreg anum(e) Dră | goteştii ce săntu pe apa Lohanului la ţinu I tul Fălciului dreptu şes dzăc de Iei şi ne au dat dum I nelui toţ banii gata şi iam vândut dumsal acesta I sat ce scrii mai sus tot locul cu tot venitul, cu www.dacoromanica.ro — 73 — ta | rina în cămpu cu vad de moară în vatră de sat şi cu | locul de prisece câte or fi pe acestu hotar, cu | pomet şi iam dat dumsali şi zapisili cel(e) vechi şi I acesta zapis sau făcut denainte a mulţi bo | iari mari şi mici. şi denainte a răzeşi Cari mai jos săn | tu iscăliţi şi noi pentru mai mare credinţa nem pus I degiteli şi iscăliturele ca s fie de credinţa. lt 7218 u Răspop Noev. 17. Costantin Frătiţă iscal Iorgu Frătiţă iscal „şi ’ntrebăndum eu răzeşii nau vrut nime să cumpere ce fiindumi a me nevoe dumnalui au luat bani pe meri şi miau dat pe moşie". In dos: Zapisul lui Costantin Frătiţă pe Drăgoteani cerni văndusă... 79. 7218 Decembre 11 (1709) Iaşi. Iile Abaza vinde cu 40 lei părţile sale din Drăguşanl sulgeriulul Nlcolae. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, IV, 45). Adec eu Ilie Abăza. făcutam acest adevărat zapisul I mieu. la măna dumisali. sulgiariului Nicolai. precum I am vândut, dmsaali. jumătaate. de sat. de Dră-guşeni. Care iaste 1 pe Moldova, în ţinutul Sucevei, şi acasta jumătate de sat. am vănduto cu temelie de piatră şi cu toţi vecini | pe aca jumătate de sat şi cu vaduri de mori în Moldova şi în părăul satului şi cu hălăşteu. şi cu tot vinitul ce sar alegi | pe aca jumătate de sat. Care moară îm iaste şl mie. cumpărâtur. de la Toader biv comis, şi de Ia fiica dmnisale | Pa-raschiva precum le arată şi zapisul lor ci miau vândut şi | acastă moşie, miau vănduto drept 250 lei. deci dmlui ca s aibă a stăpâni acastă moşie, şi împreun | cu tot niamul dmnsali. în veci. şi s aibu ai trimite şi za | pi* sul cam cumpărat eu. care iaste iscălit. Toader biv comis, şi | pecete fiicii dmsaali. şi iscălitura lui Toader Mălai I şi altor boeri, mari Cari sânt iscăliţi dentru cari www.dacoromanica.ro 74 — pentru credinţa, am iscălit şi eu mai jios ca să s ştie. u las It 7218 Dek. 11. Ilie Abaza Nicolai Costin vel vornic Ion Buhuş logofet Antohie Jora logofăt NeCulai Buhuş biv visternic „Şam luat bani pe tocmală cam avut cu dmnlui. Vasile Adam mam tămplat „Zapisul pe jumătate de sat de Drăguşani ce lam Cumpărat de la llie Abaza 7218 Dec. 11. „netrecut la condică". 80. 7218 Februarie 19 (1710) Iaşi. Zapis de vânzare prin care T. Ionaşco vinde lui Abaza cu 250 lei părţile sale din Drăguşeni şi Zăvoeni pentru că l’a scos din închisoare. (Acta Muzeul Municipal Iaşii IV, 37). •J* Adecă eu Toder biv comis, săn Ionaşco. postelnic. făcutam zapisul mieu I la măna dumsale. lui NeCulai sulgeriul. pentru că având eu jumătate | de sat. de Drăguşeni. ces în ţinutul Sucevei, pe apa Mol-dovii. care acel | sat. miau fostu dat mie dzestrea. de la socrumieu. Mălaiu logofătul, şi I lovindumă pe miria. multă, greutate, şi nevoe. şi fiindu. la I închisori, au vinii fiicâme. Paraschiva. şi văzândumă la pediaps I de nime căutat, şi ale mele moşii, neputăndule vinde, au dat | aca jumătate de sat. de Drăguşeni. şi cu jumătate de sat. de Zăvoeni. Care iasU. peste apa. Moldovii. păn în apa Răşca întrA Neguleşti şi între I Cara şi.cu vecini, cu tot o au dato acastă moşie lui Abaza. I dreptu o sută şi şeptedzăci de lei. şi mau scos de la închi-soria iar I Abaza ajungăndul nevoe nevoe „(sic), au scos acastă moşie, la văndzaria şi neîn | căpând altul, să o Cumperia. de la dânsul, făr numai Neculai sulgeriul. căce dumnelul I mai avA jum(ă)fate de sat de Drăguşeni. răzeş cu noi. iau dat bani lui Abaza de mau | rădicat de datorie, pe urmă vădzundure eu căi ean eftin. am venit eu la I dumnialui Neculai sulgeriul şi miau mai dat 80 lei bani gata. şi | aşe niam aşedzat. cu dumnialui. denainte a boeri mari şi a mulţi ficori d'fc | boeri mari. Cari mai jos sau iscălit, şi s aibă. www.dacoromanica.ro — 75 dumnialui aş facia. şl dres | domneşti, pe zapisul mieu. şi eu pentru mai maria Credinţa am .iscălit I ca să-s Criadză. u las lt 7218 Fev. 19 az Toader Ionaşco iscal Antiohie Jora logoft. Costachi Gavriliţă martur Vasilie Balş biv vtori logofăt martur. Vasile Adam iscal. 81. 7221 Mai 20 (1713) Iaşi. Neculal Vodă Mavrocordat întăreşte bisericii Ungureşti din Iaşi nişte case cu pivniţă la uliţa mare, dăruite de o femee Eva bis. Ungureşti încă din 1700. (Acta Muzeul Municipal Iaşi, necatalogate. Surete ms. XLIV, 529). Iw Nicolae Alexandru Voevoda, bojieiu milostiiu gospodaru zemli Moldavscoi. adecă au venitu. înnainte noastră, şi denaintia a lor noştri moldoveneşti boiari. a mari. şi a mici. preotul Anton Felix. epitrop. şi Alexandru. PreafeCtul de la beseareCa Unguriascâ. din laşi. şi niau arătat dintrun testamentu. al besearicii lor. pentru o judecată. Care au avut ei întrebaria. cu Hris-tofor ezovitul leşescu. pentru case cu pivniţă ce iaste pe uliţa cia mare în frunte dreptu mănăstiria Trei sfe-titiali. dinainte Episcopului lor ot Bacău, anume Stanis-lav Bienganschii din văliat de la Hs. 1700. carea aCiali Case cu pivniţă, mai denainte vreamia au fostu a unei fămei anume Evva. EşanCă. şi au fostu dat acia Case. besearicii Ungureşti, cu tot locul ei. şi după moarte ei, rămînînd întracea Casă o fămeaia anumea Hânţoae, cu învoiala poporianilor, şi să fie Cercat Ezoviţii leşeşti pe acia vreamia la Hânţoae Ca să o dea lor acea casă cu pivniţă, netămplănduse FrânţişCanii. ia au dat samă, Că nare putearia să o dea lor acia casă. că iaste dată besearicii de Evva. Care iaste îngropată acolo, pentru Carea lucru avutau gălcavâ Ezoviţii leşiaşti. şi la domnia lui Costantin Cantemir Vodă. bătrânul, şi neavându nimicâ întăriturl a mână, au dat samă. Cum sintu scrisorile lor. în ţara leşascâ. şi liau dat dzi. şi de âtuncia păn astădzi nu liau mai adus. şi nau avut beseareCa Ungurească nice un supăr, pentru aciali case despre Ezoviţii leşieşti. păn la vreame aceştii judecăţi ce scriem mai sus. şi cu pace şau stăpânit casăli. iară www.dacoromanica.ro 76 — după ce au stătut la judecata, şi dovedindusă cu toţi poporeanii, cei bătrâni a besearicii. carii scriu tot anume la testamentul besearicii. precum o carte ce au arătat atuncia. de mai sus numitul Hristofor ezovitul leşiascu. de volnlcie de la Antioh Vodă ca să stăpâniascâ acia casă ei cu pivniţă cu tot. pe o scrisoare cau fostu a-râtându în taină la domnie, care scrisoarea au fostu făcută cu meşterşuguri de Andros Vulfu. pisariul leşiascu de ţara rumăniască. nepotul Hânţoae. cu 4 ani mainte de acastă gălcavâ. cu Hristofor. care dacă au luat sama Episcopul lor Stanislav. sau aflat acea scrisoarea făcută cu vicleşug, căci acea fămeae Hănţoae. nau avut nice o triab(ă) cu aciali case. căci ia au fostu întrat cu ştire poporeanilor. cum sau pomenit mai sus. şi Ezoviţii alte scrisori fără de aceaia de dovadă nau arătat, ce mărturisindu poporeanii cei bătrâni cu su-fletiali lor. cum aceai casă iaste dată danie besearicii lor. cu 60. de ani mai mainte au legat la testamentu cu marea biăstâmu. ca să fie tot a besiaricii preacum au fostu, dreptu aceaia şi domniia mea. deac am vădzut acial testamentu. am credzut. întru aceaia şi de la domniia mia am dat şi am întărit sfintei besearici Unguriaşti pre aciali case cu pivniţă cu tot. ca să fie şi de la domniia mia driaptă ocină şi moşie, şi danie, şi uric cu tot venitul stătător în viaci. şi altu cineva să naibă a să amesteca np’fe.i, ch,h mcto/h rocnoACTd^H. (înaintea acestei cărţi a domniei meale). oy rac KdTlU "+3CKd. KeHÎe/Hh noTBep>Kde/Hh uiko h RedH-kow nendTow. ao KOd’b h/hStk caBpainHTH Hdiue A’bdo Rhime-nHCdHK06. d KOdH T83H caBpameTh /Hhl X^edlh Hdlh npHB’bcHTH HdinS nendTh BedHKSw. | d Hd to Bace B’bpd Hdinero rcBd, bki-uienHCdHHaro. fldeşan^pd Boeco^K), h B’bpd Ra3dK>EdeHdro cHd rcnABd/HH HdîdlUd BOeBO^hl H B’bpd Bac’bxh A’fe'reH HdllJHXh H B’bpd EO/hph NdLUH\'h. B*bpd ndlid AlnXdHdd. Bepd ndlld rpHHKd. B6pd lldlld WdHd AB0PHHKd. COHdBCKOrO. B’bpd ndHd APdr0UJd. B’bpd ndHd nerpn. Bepd ridHd wBpJKd. B’bpd ndNd Hdi'rauid. Hdin-HHKd. B’bpd ndHd APdrolUd WT TSdOBhl, B*fcpd ndHd ToB^Md, B'bpd ndHd (jTdHd nOHOBHMd. K'bpd [IdHd AdNd HOCTfdHHKd. B’bpd ndHd. ^odtonKSuud cTOdHHKd. h B’bpd Bac’bxa eorapa Hdrnnxa /MOd^dBCKhlXa. H BMHKhIXh I! dlddHXh, d HO NdlUedlh JHHBOT’b k(to) BS^eTh rocno^dpa Hd(inen 3e. d3 Cddl lld C6B6 CHiH dlICTOdl HCTHNNH/M. 3dnHC0/H 1 KdKO 6C/H0 npO^dd WT CB0K» K0/1H. HfKH/H | HenoHVJKAeH. H HHnpHCHdOBdM. e^HH BHNorpdA i NOdOBHHK edHKO c HSEfpfT, MdCT COLţV er BHddLU f H C!i Cd^OBe H CX B6C A°X°A-MdCT HH/KHd THîK V BOrtOCT 1 \‘pXrtOBCKOAH WT BXHdlXMdHH. | h wt ddreiţj h nncdd cd,H Eddiue ^i'rdK. h nocTdBHd wh | cboio neqdT, Ad c 3Hder. nnc v fldEeip V AOdl H\. 2 peceţl cu monogramă. www.dacoromanica.ro — 105 — Iată adecă eu Petrea fiul lui Bilaş din Băimăceani, ţinutul Hârlăului, înştiinţez eu însumi de sine cu această carte, adevărat zapis, cum însumi am vândut de a sa bună vreare, de nime silit nici învăluit, o vie jumătate Cât se va aleage partea tatălui său lui Bilaş şi cu livezi şi cu tot venitul, partea din jos iarăşi din ţinutul Hârlăului şi cu loc de prisacă în ţinutul Hărlăului ; aceaia au vândut lui Nicoară Prăjescul diac drept 300 zloţi tătărăşti; şi să aibă singur a-şi face şj ispisoc de la domnie de cumpărătură şi într’a lor tocmală fost-au Balş pitărelul, şi Avraam şetrărelul şi toţi săteanii oameni din Băimăceani şi din Algheşti şi a scris singur Balşe diac şi a pus el a sa peceate să se ştie. Scris în Albeşti, în casa lor. Acta Stolnlcenl Prăjescul, a d-nel Soltana Dedlu, născută Prăjescul. Diacul Balşe era un slab cărturar; dă loc la forme populare: Algheşti drept Albeşti; apoi are multe românisme: partea tatălui lui Jiilaş = „ivnv er khmiu® ; apoi forma articulată pltărelu/. 108. 7095 Fevruar 24 (1587). Petru Vodă dărueşte lui Iile Crlm-■ca diac un loc pustiu lângă Suceava, Unguraşil, să-şl facă sat, aju-4ându-l la luptele, ce a avut cu Cazacii. Petru Voevod, cu mila lui Dumnezeu dorifn ţării Moldaviei, adică domniia mea am dat şi am miluit pe sluga noastră Ilie diac fiâor Crimcoai din Suceavă cu o selişte pustie anume LJnguraşii, care iaste lângă apa Sucevei. Deci fiind ace selişte driaptă domnească din ocolul Sucevii, iam dato ca saşi facă luiş sat, şi săi fie dreaptă ocină lui, şi ficorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui şi cu tot hotarul şi cu tot venitul, şi în ■veci neclintită şi nejignită pe unde au fost din vechiu hotarul satului acelui din vechi şi de demulte zile, de vreme că domniia me am văzut a lui driaptă şi credincioasă a lui slujbă Ia a noastră greutate când au intrat în ţara domniei meale acei făcători de rău Cazacii. Pentr’aceia domniia mea am dat şi am miluit, după cum scrie mai sus; iar după a noastră viiaţă pe cine va anilui Dumnezău să fie domn să aibă a întări lui cu www.dacoromanica.ro — 106 — mare tărie ca şi domnia mea; iar cine sar ispiti să strice a noastră driaptă danie şi miluire, să fie blăs-tămat şi de trei ori blăstămat, anaftema, maranaftima de domnul Dumnezeu, carele au făcut ceriul şi pământul, şi de preacurata şi sfântă a lui maică şi de 12 apostoli şi de 318 sfinţi părinţi, de la Nicheia, şi de toţi sfinţii şi să aibă parte cu Iuda Iscarioteanul şi cu trecleatul Arie şi săi înghiţă pământul de viu ca pre Datton şi pe Aviron şi să moştenească tartarul, care iaste de de-desuptul dracilor şi să fie împreună cu jidovii, cari au strigat: „sângele lui Is. Hs. fiul lui Dumnezeu să fie-asupra lor şi asupra ficiorilor lor“ şi ca să aibă a da împreună cu dânşii răspunsu înainte straşnicului şi înfricoşatului judeţ a lui Hs. amin. Şi pentru aceasta altul să nu se amestece la această danie şi miluire de acmu înainte nici odinioară în veci, piste acastă carte' a domniei mele. Singur domnul a poruncit. Pecete domnească. 7095 Fevr. 24 Din Condica Mitropoliei Moldovei, moşia Unguraşll faţa 847. In 6987 Sept. 20 (1478) Ştefan cel Mare schimbă cu Mitropolia din-Suceava, căreia 11 dâ 2 sate: Verclcanll şl Ungurenii pe Şiret, cu-direse de la Alexandru cel Bud, moşul său; şl la In schimb Vicovele de jos de la Gheorghe mitropolitul. (I. Bogdan DStef. II, 233). Iu 7230 (1722) Ghedeon Mitropolit dă Mitropoliei satul Unguraşll (fila 849). 109. 7097 Octombre 6 (1588) Huşi. Petru Vodă Şchiopul nu dă dreptate satului Collbanl să aibă moară tn apa Bârladului nefllnd' riverani. ' Petru Voevod cu mila lui Dumnezeu domn ţării Moldaviei, adică au venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri Vasile medelnicer şl cu ale sale niamuri din satul Colibani şi au tras pe Gherman vatav şi pre Ursul vatav şi pre Maxin, şi aşa au zis că au ei un sat în câmpul Bârladului satul Colibanii; sânt la o margine a Bârladului cătră apus, iar satul Ghermăneştii sânt de ceia parte despre răsărit. Deci satul Ghermăneştii are moară în Bârlad, iar ei nau şi nu voescu ai www.dacoromanica.ro — 107 — lăsa pre ei la apa Bârladului; pentru care noi am' căutat îndreptările ce are Gherman, şi Ursul de schimbu de la bătrânul Ştefan Voevod şi am văzut a lor satul Ghermăneşti cu loc de moară în Bârlad, iar îndreptările slugii noastre Vasile medelnicer, am văzut are satul Colibanii, n’am văzut a lor cu moară. Pentru aceia văzând noi ce ne spun uricile lor până la malul” Bârladului şl încoace nau avut moară în Bârlad, şi noi nam dat lor; deci Gherman şi Ursul şi Maxin şi cu ai săi oameni, ei sau indireptat şi şau pus lor ferăe 12 zloţi pentru care de acum înainte să nu mai aibă a> să trage nici odată în veaci. sau scris în Huşi let 7097 Octomvre 6. Pecete domnească; Stroici vel logofet iscal. „şi cu toţii aşe au zis de vor avea moară la malul’ satului lor pe lângă Bârlad, să o ţie ei singuri". Din Condica Mitropoliei Moldovei „satul Colibanii" fila 9S5. Nit-are decât un singur act — acesta pentru Collbanl pe Bârlad. 110. 7098 Iunie 8 (1590) Suceava. Bole şoltuz de Suceava mărturiseşte cum Bvloghle a plătit pentru Isalco o datorie In vite. Adică noi Bole şoltuzul şi Gheorghe Tăbăia şi Io-naşco Drăguman şi Drăghinde ţărcovnic, facem mărturie şi dăm ştire cu aciastă a noastră carte, precum au venit înaintea noastră Evloghie de la Nemernicenl şi cu fratele său cu Isaico şi au plătit Evloghie pentru fratele sku pentru Isaico de mai sus numit 17 boi şi un cal şi 2 vaci cu viţei şi 10 taleri bani gata, pentru aceia dăm ştire şi cu sufletele noastre, iar spre mai mare credinţă am pus noi pecete oraşului cătră acastâ a noastră carte ca să fie de credinţă. Sau scris în Suceava la anul 7098 Iunie 8. Pecete Din Condica Mitropoliei Iaşi „moşia Nemernicenl fila 825. înaintea acestui zapls stau scrise 2 zaplse nedatate, dar posterioare, carfr vorbesc de Iile şl Gheorghlţă ŞeptellcI, feciorii lui ŞeptellcI hatman de Nemernicenl, pomeniţi In cărţile domneşti din 7145 Oct. 16 (fila 829).. www.dacoromanica.ro — 108 — 111. 7102 Februarie 20 (1594). Aron Vodă întăreşte Iul Nistor şl la al Iul cumpărătura ce au făcut cu 40 taleri In Bătăreşti de la Cupul sin Hlllp. Noi Aron Voevod cu mila lui Dumnezeu domn ţării Moldaviei; adică au venit înaintea noastră şi înaintea a lor noştri boeri sluga noastră Lupul sin Hilip nepot Onuţăi, de a lui bună voe de nime silit nici asuprit şau vândut a sa driaptă ocină şi moşie din a patra parte de sat Bătăreştii parte Oniţăi a patra parte, şi parte lui Lupul di pe Hilip, din dresă de cumpărătură cau avut moşii lui de la bătrânul Ştefan Voevod, aceia au vândut slugilor noastre Nistre şi lui Miron şi lui Nenciul drept 40 de taleri de argintu, şi iau plătit lui deplin înainte noastră şi parte lui din selişte pe Bah-lueţu, şi cu parte lui de prisacă din matca... Drept aceia ca să le fie lor şi de la noi driaptă ocină cu tot venitul şi altul să nu să amestece înaintea cărţii noastre aceştia. 7102 Fevruar 20. Singur domnul au zis. Din Condica Mitropoliei Iaşi „Bătăreşti0 pg. 557. 112.v 7102 Iunie 7 (1594) Iaşi. Aron Vodă Întăreşte vânzarea ce Berbeace face în Hărceştl cu 88 taleri cătră Gh. Bolbocel din Chlrllenl. Noi Aron Vodă bojiiu milostiiu gospodaru zemli Moldavscoi. lată viind înaintea noastră -şi înaintea a lor noştri boiari mari şi mici sluga noastră Gheorghe Bolbocel din Chlrllenl din ţinutul Eşului, niau adus mărturie de la mulţi oameni buni anume: Groze din Miceşti şi Lazor Bobletic din Bobletici şi Chlrica de acolo şi Chirilă din Condreşti şi Dinga ploscariul de acolo... de acolo, şi Toader Cârlan ot Dumbrăviţă, precum iau vândut Beribace a lui ocină1) partea lui din satul Hărceştii şi din vii din satul Hărceştii şi cu pomătul de acolo, şi din moară din Ichil drept şi 8 de taleri tătăreşti; precum arată mărturie de la acei oameni buni. Noi 1). Aice au rămas numite a cui a fost mal Înainte şau pus un nume a EremlI. www.dacoromanica.ro 109 — Incăşi iam Întărit ca să aibă el a stăpâni acea ocină ace parte care este mai sus scrisă şi nime altul să nu să amestece piste această carte a domnii mele. u laş let 7106 (sic) Iunie 7. Singur domnul au poruncit. Pecete domnească. Oprea vel logofăt Din Condica Mitropoliei Iaşi, moşia Hărceşti şi Horodlşte, faţa 124. Data cetită de 7106 supt Aron Vodă nu corespunde adevărului. Este o greşalâ de citit anii, slova s = 6, cetiDdu-se in loc de r = 2. 113. Fără dată (ante 7104). Zapis de vânzare prin care nepoţii lui Petre Batărescul vănd cu 20 taleri lui Grozav. Zapis precum au venit Anna şi Nastasia şi fratele lor Andronic şi sin Agahiei, nepoţi Petricăi Batărescu-lui, cum şau vândut a sa direaptă ocină din satul Ba» tăreştii şi din selişte anume Căninan şi din selişte Măcău Vlad pe Bahlueţu şi cu tot venitul, din sat şi din câmpu şi cu vad de moară; de nimene nevoiţi şi neîmpresurafi şi Iau dat pe aca ocină Grozavii 20 ta» Ieri şi au dat aceşti bani dinainte preutului ot Bată» reşti denainte Albiei tjj, i Grigori Dura tij, i Gligore tjj, Nadabaico tij, Busuioc tij, i Dumitru din satul Gani, i Coman ot Plăcăreşti, şi mulţi oameni buni; dacă vâzum acasta tocmală bună, eu popa Andronic ot Grăbeşti ot ţinutul Vaslui, şi liam făcut acastă.mărturie cu ale noastre suflete şi niam pus peceţili. 4 locuri de peceţi ■ Din Condica Mitropoliei Iaşi „Batăreşti)" pg. 558 şl sau poslă-duit. Costandln Leondarl sulger — vel log —Pecetea domnească tn tuş roş: Iiv. ck. a<\ ka. rk. 1806, cap de bou. - 114. Fărâ dată (ante 7104 April 4). Zapis de vănzare prin care Andronic şi Stefania vând cu 10 taleri partea lor din Batăreşti Iul Istratl şi Cernuşcăi. . Adică noi Andronic, şi fimeia me Ştefana fata lui Marco, nepoata lui Grozav de Batăreşti scriem şi mărturisim cu acestu zapis ai nostru, de nime nevoiţi nici www.dacoromanica.ro — no - asupriţi, ce de a noastră bună voe am vândut a noastră «inaptă ocină şi moşie... în vatra satului şi despre moşul» nostru Grozav şi toată parte a me a Ştefanii cât se va alege din sat din Batăreşti la ţinutul Cârligăturii, din vatra satului şi din câmpu şi din ţarină şi din fâ-naţ şi din apă, şi din prisacă ce bătrână, acasta am vândut noi vărului nostru lui Istrati şi fimei lui Cer-•nuşcăi drept 10 lei şi niau piătit deplin denainte du-milorsale logofătului Gorovei de visterie, şi Nacul de visterie şi Rezmeriţă de visterie, şi Varlam de visterie şi vărusău Ilie şi fratele llie, şi Tiron Gramadă şi Toader Ştiubeiu de Frăteni, şi preotul de Batăreşti şi Ghiorghe Chinbăci, şi Corne de Mohorâţi şi Andrei ginerele Mărinei şi mulţi oameni buni şi bătrâni care mai gos niam pus degitele, şi dmlor aceşti boeri şl oameni buni iarăşi au pus peceţile şi degetile şi eu Strătulat am scris acest zapis cu zisa tuturor. Gorovei logofet, Andronic, Ştefan, Răzmeriţă. 3 peceţi. Din Condica Mitropoliei Moldovei, Batăreşti pg. 559. '115. 7104 April 4 (1596). Zapis prin care Dumitrachl şl Oh. "Velişco cumpără cu 40 lei părţile Urătel din Batăreşti. Adică eu Urâta fata lui Vărlan scriu şi mărturi-sescu cu acest adevărat zapis al meu cum eu de nime silită nici asuprită, ce de a me bună voie am vândut a me driaptă ocină şi moşie ce am avut în sat în Batăreşti, moşia maicei mele Alexandrăi din vatra satului, şi din heleşteu şi din ţarină şi cu loc de prisacă, şi cu pomet la prisacă, şi din tot locul cu tot vinitul, am vândut dumsali lui Dumitrachi şi cumnatusău lui Ghior-ghiţă Velişco drept 40 de lei ca să le fie dumilorsale dreaptă moşie, şi în tocmala noastră sau tâmplat Silion armaşul din Scorţăşti şi Iordachie de acoio, şi Cos-tandin din Codreşti şi Mihalce otam şi Toader Ştiubei din Frăteni şi Costandin din Mădărjaci şi fratesău Da-maschin ottam şi alţi oameni buni sau prilejit şi noi aceşti oameni buni văzând tocmala bună şi plata de- www.dacoromanica.ro —111 — plin am iscălit şi niam pus peceţile ca să fie dumlor-sale de credinţă. 7104 April 4 IordaChi iscal— Costandin —Urâta — Silion armaş — Costandin ot Mădărjaci, Mihalachi ot Codreşti —Toader Ştiubei—Damaschin. 3 peceti Din Condica Mitropoliei Iaşi „Batâreştl" pg. 559. *■116. Fără dată (c. 7106). Febr. 2 (1598). Zapls prin care Nastea -fata Mărlnel vinde o şeslme din jumătate sat din MIclăuşenll pe Prut lui Nediac pentru 12 ol cu miei. Adică eu Nastea fimeia lui Ionaşco fata Marinei nepoata Cozmii de la Miclăuşeni din ţinutul Eşii, singură pe mine mă mărturisescu cu acestu zapis al mieu, precum am vândut de a me bună voea de nimine silită nici asuprită, a mea dreaptă ocină şi moşie a şasa parte din jumătate de sat ot Miclăuşeni, ce se va alege partea mea, a şasa parte din pol sat. Aceia am vânduto lui Nediiac din Miclăuşeni drept 12 oi cu miei cu po-met şi cu tot venitul, ca săi fie lui ocină şi moşie şi fiilor lui, şi la acastă tocmală au fost oameni buni şi dumnialui Căpotici postelnic şi Laca vâtav şi Dumitru Cujbă pârcălabul, şi Silion Apostol şi Slăvii Apostol şi popa Măcacă de la Tilineşti şi Nistor Serîac tij şi mulţi oameni buni, şi pentru mai mare tării am pus şi pecete me cătră acesta adivărat zapis. Fevruarie 2. Pecetea. Din Condica Mitropoliei Iaşi, satul Miclăuşeni, faţa 211. 117. 7106 Mart 20 (1598) Stolniceni. Zapis de mărturie a Lu-căl vatav cum Zanea a cumpărat cu 2 taleri parfea Mărlnel din Miclăuşeni. Adică eu Luca vatav mărturisăscu cu acastă scrisoare precum au venit înainte me Mărina fata lui Ne-goe din Miclăuşeni şi şau vândut a ei driaptă ocină rs> T3 n Bl o a 3 < » 2. O •a o O CL ^ ^ -i » tt» — ;*r 2.^ II o P>s Bl O s urmaşii Skeauca =Melentie Ballca Safta, Isac, Gheorghe =D. Bar- Ballca parc. de novschi hatman Neamţ post. —Ana Ecaterlna = N. Potokl to Sărbicica, — Gavrllaş Matelaş vel log. fată, Teodosla, — Mlron =Nlcorlţă Gr. Ciolpan hatman clucer (Prăjescul) Miron Barnovschl Vodă = Antlmla Vartlc www.dacoromanica.ro — 122 - 131. Fără an (c. 7097 = 1589) Suceava. Petru Vodă Şchiopul' Întăreşte Iul Gh. parcalab de Hotln cumpărăturile făcute In Păltiniş-de la Gavrll al Nastel şl de la cneaghlnea lui Nedelco. „Suret de pe ispisoc sărbescu de la Petru Vodă cu veletul rupt şi cu o parte din ispisoc rupt şi lipsă". înştiinţare facem cu acastă carte a noastră... boeri a mari şi m'Ci Gavril fecorul Na stei, nepot lui Ion de nime silit nici... parte din dres de schimbătură ce au avut moşul lui Ion de la tânărul Ştefan Voevod, aceia au vânduto slugii noastre lui Gheorghie pârcălabul de Hotin şi au plătit toţi deplin acei de mai sus scrişi— Deci noi văzând a lor de bună voe tocmală şi plată deplin, aşijdere... pe acea de mai sus zisă giumătate de sat din Plătiniş parte din gos, ca săi fie lui de noi uric cu tot... (Ne)delco uşăriu de a ei bună voe şi au vândut a ei driaptâ ocină şi cumpărătură a boeriului său Nedelco... din Lozeni, aceia au vândut iarăşi slugii noastre Credincosului Gheorghie pârcălab de Hotin— bani 260 zloţi tătărăşti dinaintea noastră ca săi fie lui şi de la noi uric şi ocină şi cu tot... mai aproape ne-ruşăit nici odată în veci, iar hotarul acei de mai sus zisă giumătate... ca să fie din tot hotarul a treia parte,, iar despre alte părţi după hotarăle vechi, pe unde din vac au... Vlad şi Ştefan Voevod, şi credinţa boerilor noştri... viiaţa cine va fi domn, din fii noştri sau din niamul nostru, sau ori pe cine Dumnezeu va... ce să de lui şi săi întărească, de vreme ce şi noi iam dat Iui şi iam întărit, pentru căci iaste lui... am poroncit cinstitului şi credinciosului nostru boeriu dumisale Lupului StroiCiu vel... Sau scris în Iaşi. „fiind o parte din ispisocul cel sârbesc lipsă; numai cât sau aflat atâta sau şi tălmăcit. Gheorghe Ev-loghi 1781 Iulie 16.“ Din Condica Mitropoliei Iaşi, satul Păltiniş faţa 685, Gh. Ev-loghl traduce greu Ispisocul rupt a lui Petru Vodă Şchiopul, In care se aduce şl credinţa celor 2 CuconI domneşti: Ştefan Vodă şi Vlad' Vodă; Dar şl Ispisocul lui Eremla Moghllă Vodă din 7114 Oct. 18 (1605) vorbeşte de acelaş vânzare, ce Gavrll fiul Nastel a făcut cu 500 zloţi cătrâ parcalabul de Hotln Gheorghie Izlozeanul (din Lozenll)> şi cătră jupâneasa sa Crăstina. www.dacoromanica.ro — 123 — ln acest nric se cuprinde întărirea şi unei alte cumpărături făcută de Gheorghe Izlozeanul pârcălabul de Hotln cu 260 zloţi tătă— răştl de la cneaghina lui Nedelco uşllarul. Iar Lupul Stroici logofătul şl Gheorghe Izlozeanul părcalab de Hotln, au fost in.aceste boeril şl supt Petru Vodă Şchiopul. 132. 7115 (1607)_ regeşte, Pentru LohăneştI. ...cât îmi trebueşte ispisocul îhsămnat mai gios de la domnul Simeon Movilă Voevod din velei 7115, care are cuprindere că sânt doao sălişte în Lohăneşti, după cum te vei pliroforisi dumneta din copie ce trimet de pe tălmăcire acelui hrisov, care tălmăcire mi sau dat de cătră dmlui sărdariul, dinpreună cu celelalte scrisori, iar hrisovul cel original sârbesc a rămas să-1 ia de la părintele dmsale, precum însuşi făgădueşte căi va trii-mite, şi nu mi Iau mai trimes*. Din scrisoarea ce o scrie Petrache Cazimlr in 1820 April 4 pentru moşia Lohăneşti, cumpărată de la sârdarul Ionlţă Crupenschl prin mezat, şl trei scrisori au fost rămas la părintele sărdarului (apud. BuU corn. mon. Ist. VIII, 49). > t 133. Fără veleat (c. 7116=1608) Iunie 14 Purceleşti. Zapl» de zălog prin care Rusu zălogeşte jumătate sat Brătleşti, ot Suceava pentru 100 galbeni la Necoară Prăjescul vel vlsternlc. 6$ PvCKd f|SdTd fllirMHIMH HflJOdTd KpXCTEH )(XdX8Hf | CKVd d»XpTVpWC(EC)KV KV HfCTV 3dllHC dd dl£V KVdldv' dVdT W CVT | Ae rddGftl Ac A& JlfKOdp [ipX>KfCK8d dldp BHCT’fcpllllK UXN | IIX dd cxntx dtxpHra didpt ujh &m nvc 3Xdwr ijSdixTdTf d,f cdT EpXTHNflţJH. ^E IţHHVTVd GvM'fesEH | Kd CXH ^dV Edilii dd SH„ rapx Hv EOp XII Gdllill. Hdpx EV | CX dHGV dII $dHE HCnpXBÎH. UJH AP'fctt Af KXIISdpf 4,£ IId I HNT'fc HxKpXIIXCKVdVII BOpHHKV" UIH ^EHdHHT'k | dVH EpVT UIH d EopiUEH UJH ^EHdHHT'fe dVIt EdHKO | UUTpdphOd UJH ^EHdHHT*k dVH 3VIJK0 UIH AENdHNT'fc dVIfc 1 rdUTOpiH UJH Ev3dHVd UJH Tod^Ep MoiţOK. UIH /ÎÎH^dH | dEC-KVd. UIH 3d)(dpiH MxHVKX WT IlopHEdElţJH | H CX /Ivnvd H Hon* KHpHd. UJH ^EHdHHT'fc dVH KoC | TdNTHN «jSEHOpVd dVH fl^ddl UJte www.dacoromanica.ro — 124 — "Ehko^ wt IIorxNiiţJH | diacTd 3dnnc | dd dttv. 1’dHropHf IIIf/ftH GrmpHACOH 3VIIKO în dos: EpxTîuţjH. fKpnS UJH «MXpTVpiCKV KV d*JICT IIHC V HvpHtdttţJH K3N 5 peceti Acta StolnicenI-Prăjescul. Cel 2 boerl pomeniţi vin amintiţi: Nă-vrâpescul ca vornic de poartă In 7116 (1608), Iar Necoară Prăjescul mare vlsternlc In 7117 (1609). 134. Fără an (c. 7117 = 1609). Necoară Prăjescul vist. cumpără cu 150 taleri părţile Zanhlrel din StolnicenI, a opta parte din jumătate sat. . fl^fKX fV OdH^Hpd tJîdTd llKCHHÎîH. HdJOdTd ToAoCHIH. I’dH | ropodt .fNCXdlH npf dJENf «MXpTVpHCXCKV KV HICT dd dWV | 3dllHC, KVdl ddl KXHAVT. W WHHHX A* yVdJXTdTI Af CdT I Af OTOdHHH'bH. d wnrd ndpTf. kvnx Kota Af HH,Mf I HfBOHTX. HHH dCVIipHTX. AV TOKdlfJK 3d A0BP0Kl BOdli H HOCTdBIXO/H I HdlilHdCH nCMdT. Ba CEHT 3dllHC. H d3 ©pCdCild whvk ^pdrviucd sct KdddnoAnjiHdop cddt HdiiHCd^odc, ca dioco pa- Kddl CCCT 3dflHC. (^ptdlitd HCKdd Tcwprie aBoPhhk HCKdd (pecete) izikob diou,oK (pecete) TdHropic IUkcah. (pecete T.C.) Ia dos: „zaplse pe Stolnlceal şl pre Buoreani ot Irimia ot...* Iată eu Eremiia şi cu soţul mieu anume Părasca,. ' fata Grigoroae Suliţaşului, care a fost nepoată Cala-podeştilor din Stolniceani şi cu fiica noastră care am* fost avut împreună anume Chita, înşine de Ia noi înştiinţăm cum au venit înaintea părintelui pan Nicoară vel visternic şi dat-am şi am schimbat ale noastre părţi de ocină, ce le avem în sat în Stolniceni în ţinutul Sucevei, din jumătate sat din a opta parte din sat cu. . toate veniturile, care sânt în acea parte cu livezi şi cu bălţi de peaşte şi cu vad de moară în Piscu; iar pan< www.dacoromanica.ro — 126 — Nicoară fost visternic, iarăşi a dat al său sat anume şi cu loc de 4 case în satul, Care se numeaşte Bu-oreni pe Moldova, asemenea cu toate veniturile, care sânt în aCelaş sat pe acele 4 case cu 2 vaduri de moară şi cu livezi, Care le-a avut mila lui pan Nicoar visternic, direaptă cumpărătură moşilor de la Pătraşco, Care a fost uricar şi de la soţul său anume Drăguţa şi de la doao feate a lor Acseniia şi Nastasiia, featele Drăguţei. Şi cea tocmală a fost denaintea a mulţi bo-iari; cel întăiu a fost pan Gheorghe dvornic din Simi-niceni, şi Toader bătrânul Calapod şi lacob Moţoc gi- . uere-său şi Ghiorghie fiul lui Calapod, şi Gligorie Şcheianul, şi Gavril Ciogolea, şi Grecul Care a fost vatav la Balica hatmanul şi Vasilie fiul Tomşef şi Cos-tantin fiul lui Adam; aceşti toţi boiarl au fost în această tocmală şi am văzut buna tocmală de bună voie şi am pus ale noastre peceţi în acest zapis şi eu Eremiia nepot lui Drăguşel, ginerele Calapodeştilor însumi am scris Cu a mea mână acest zapis. Eremia a scris. Gheorghe dvornic iscat (pecete) lacob Moţoc (pecete), Gligore Şcheianul (pecete T. C.) Acta Stolnlcenl-Prăjescul, d-na Soltana Dedlu n. Prăjescul, plic-VII, 4. Eremlla, scriitorul acestui zapis e un foarte slab slavist; românismele sale şl lipsa totală de acord, tl arată că învăţase slavona din practică. Data am flxat-o între 7117—7119 întru cât Nicoară Prăjescul ajunge vel visternic supt C. Vodă Movilă, urmând în vlsternlcie pe SImIon Strolci; Iar după el găsim pe Alexandru visternic. 136. 7117 Ghenar 28 (1609) Suceava. Zapis prin care Toader vinde cu 100 taleri fratelui său Evloghle părţile sale din Nemerniceai. Adică eu Toader ficorul Agaftonei fratili lui Ev loghie de Nemerniceni de pre Şumuz, din ţinutul Sucevei, mărturisăscu însumi pre mine cu acestu zapis al mieu cum am vândut a patra parti de giumătate de sat de Nemerniceni ce iasti parte me fac trei jirebii şi giumătate. Aşişdere şi giumătate de heleşteu din ^os şi din mora giumătate şi de heleşteu din sus iarăşi a patra parte, şi am vândut fratelui nostru lui Vasilie .Şaptelici şi giupănesii sale Tofana şi feciorilor săi drept 100 de taleri bătuţi de argintu tot taleri de faţă şi www.dacoromanica.ro — 127 — miau plătit deplin înainte a mulţi oameni buni şi boeri, Nicolai hotnog şi Dubău hotnog şi Crăstiian pihnicar, şi Zota vameş şi Londe nepot Mihlli şi nainte doi şol-tuzi, Petrimănesc şi Norco arminesc, şi Gavril Potlog şi Ghelasie a Magdalinei şi Andahur cupeţ şi Hiorga cu-peţ, ginerele Turcului şi Toader Afvar şi dmsale hatmanului şi Isaico şi Costin. Şi toţi vatamanii de ocolul Sucevei şi am vânduto cu tot venitul cum scrie mai sus, ca săi hie de acmu înainte driaptă ocină fratelui nostru Vasilie Şăptelici şi fimeii sale Tofanii, şi cuco-nilor săi şi nepoţilor şi strănepoţi. Şi noi dacă am văzut de bună voe lor vânzare şi tocmală şi deplină plată noi am pus mai mare mărturie şi peceţile noastre Cătră acestu zapis şi altul ca să nu se amestice dena-intea scrisorii mele, ca să să ştie. Sau scris în Sucava, 7117 Ghenar 28. patru peceţi Din Condica Mitropoliei Iaşi, moşia Nemerniceai faţa 826. 137. 7117 Iulie 4 (1609) Iaşi. Zapis prin care popa Toader vinde cu 25 taleri lui Carp diac părţile sale din MIclăuşanI pe Prut • Eu popa Toader ot Româneşti mărturisescu însumi pre mine cu acestu zapis al mieu de nime neînbiat nici de nimene împresurat, ce de bună voie me am vândut partia mea direaptă de ocină câtă să va alege din sat din MiClăuşăni, aceia o am vândut lui Carpu diac de acole dreptu 25 taleri, ca să fie lui ocină şi moşie cu tot venitul şi feciorilor săi şi direasăle iam avut eu încă liam dat la mânule lui. Şi întraceastă tocmală au fost mulţi oameni buni anume Nechifor cau fost armaş, şi Nechifor cau fost vel vătav de ţinutul Iaşilor şi Toader iau fostu şatrar şi Ionaşco Cujbă biv căpitan, i Ale-lexandru vătav, i Marco vătav, i Lupul med. ot Du-meştl i Pântea cupeţ ot Iaşi, şi spre mai mare credinţă niam pus şi peceţile de credinţă întracestu zapis Ca săş facă şi dres pre acea ocină să să ştie. In Eşi sau scris 7117 Iulie 4. Nechifor biv vel vatav ţinutul Iaşii (pecete) Din Condica Mitropoliei Iaşi satul MIclăuşănI faţa 212. www.dacoromanica.ro — 128 — 138. 7117 Iulie 4 (1609) laşi. Zapis prin care pr. Toader vinde Iul Carp diac cu 25 taleri părţile sale dlo Mlclăuşenl pe Prut. Adică noi popa Toader cu preuteasa me Frăsina1) ot Româneşti nepoatele Şendrei mărturisim cu acestu zapis al nostru de nime nevoiţi nici împresuraţi, ce de bună voe noastră am vândut a noastră parte driaptă de ocină, de moşie şi de cumpărătură câtă se va alege din sat din Măciucăşeni2), din direse bătrâne', aceia am vândut lui Carpu diiacu de acole drept 2& taleri, ca săi fie lui ocină şi moşie cu tot venitul şi feciorilor săi. Şi întraciastă tocmalâ au fost mulţi oameni buni, anume: Nechifor cau fost armaş şi Nechifor cau fost vel vatav la ţinutul Eşilor, şi Toader biv şa-trar şi Ionaşco Cujbâ biv căpitan, i Alivan vatav, i Marco vatav, i Lupul diiacu ot Dumeni, i Pântea cu-peţ ot Eşi şi spre mai mare credinţa neam pus şi peceţile di credinţă întracestu zapis ca săşi facă şi direse pre acea ocină să să ştie. Sau scris în Eşi la anii 7117 Iulie 4. şase peceţi în fum. Din condica Mitropoliei de Iaşi, satul Mlclăuşenl, fila 213, «Salt poslădult Costantln Leondarl sulger.—vel logofet. Pecetea domnească Iiv. ck. .ia KA, bk. 1806 cap de bou. 1) In aceiaşi zl Iulie 4, popa Toader vinde Iul Carp diac părţile sale din Mlclăuşenl, aci ca preuteasa lui Frăsina, in celalalt singur el, şl amândouă părţile cu acelaşi preţ de 25 taleri. In lspisocul Iul Ştefan Vodă Tomşa, adus mal jos întăreşte numai zaplsul cel cu preuteasa Frăsina, dar pune preţul 30 lei. Asupra acestor 2 zaplse va fl orânduită o cercetare tocmai tu 7175 August 13 (1667) de cătră llllaş Alexandru Vodă prin boerii săi Crâstea Căpitanul. „Pentru acela să luaţi sama foarte cu amăruntul, şl moşii şl părinţii acestei femei nu să află vânduţi, precum spun ele numele moşilor săi şl a părinţilor, doară schimbă iale numele moşilor săi intralt chip, şl pentru un Toader Popa de Româneşti să află vândut in doao zaplse intrun loc vândut cu preuteasa sa parte de loc drept 30 taleri, Intralt zapis tnsuşl Popa parte de loc drept 25 taleri, tot Iul Carpu dlacu; deci de să va afla acela popa Toader să hle avut el ocină acolo şl de pre preuteasa şl de pre dânsul să hle zaplsele dlrepte. Iar de va hl avut ocină numai unul de dânşii, un zapis să la ca să nu 1 să facă partea" (faţa 215). 2) Greşit fn loc de Miclăuşeni, cum adeverează lspisocul Iul Ştefan Tomşa Voeod din 7120 Iulie 28. www.dacoromanica.ro — 129 — \ 139. Fără dată (c. 7120) Ghenar 4 (1612) Cunicia. Zapls de mărturie cum Calea Iul Avram pârcălabul vinde 2 ţigani Iul Ieremla pârcălabul de Soroca cu 20 taleri. EV Kdd'k I.IIOn-AH'feCd dVH flEpddl npZKZddGVdVH. mit KV $H®d NOCTpV IJlE^SdH AildKVd I AHH KVNHH’fc dlZpTVpHCHdl I1JHHE fipt HOH. KV dHECT 3dnHC dd HOCTpS. KVdt ddl KKH^VT AOH I L^HTdHH dH HOlţiptl ^£ dlOIUÎE ^p'fcnT*. d NOdCTpdi dHSdtf KpZHWH I1IH |ăT8lU'fe. ijsEHOpÎH dV EoH | Kdll TS^'k. Kdp'fc LţltrdHH' H'fcv $0CT llItpKH dtOUIÎE Ap’fcnTdi. A£H AHP'tC£,,£ H'kdt dBVT ^E dd | AOdtNH dlVNTENElţlH. UIH dHEd'k AHp'fccE d'fcdl niEp^VT Af TZTdpH. KVdt dldH dldpE dIZpTVpÎE dKEdl UIH | HCriHCOK ^E dd pZ-flOVCdT Vd lapEdlîld B0A<&. ^£H dHELţl. ^Otl [JţHrdHH. H£ CZHTY dldlt CVC CKpHIU dHSdlE KpZHlOH. | UIH ^SlU'k. Împrejur: 11900 stânjeni *144. 7125 Ghenar 28 (1617) regeşte. Radu Vodă întăreşte lul< Nechifor stăpânire pe părţi din Păuleştl, ot Vrancea. Un ispisocu sărbescu din leat 7125 Ghenar 28 de la Radul Voevod şi cu tălmăcirea Iul, întru care tălmăcire se arată că sau încredinţat măriia sa din mărturiile ce ar fi adus Nechifor cu fraţii lui şi în vreme 1), In zaplsul Crăstlnel din 7155 August 19 (1647) arată că a primit de la Grlgore ficiorul Iul Gavrll din Vişnovâţ, 30 taleri cari fac 11 galbeni: Insă talerul era 12 potronlci, şl potronlcul 9 şalenghi. Socotind reiese că un galbăn avea 20 potronlci (180 şalenghi), Iar un-taler aVea 12 potronlci (108 şalenghi). Şalengul era ceva mai mareea banul; căci potronlcul avea 10 bani, şl deci un galbăn avea 200 bani». Iar un taler = leul, avea 120 bani (Condica faţă 688). www.dacoromanica.ro — 135 - ce au prădat şi au arsu haiducii cu Raţu Ianoşu satele din ocolul Vrancei ţinut Putnei la acea pradă ar fi prădat numitul Trifan ispisocul ce au avut de întăritură pe o jumătate de sat din satul Păuleştii ot VranCe, din a treia parte a treia parte, care parte au avuto Cumpărată de la nepoţii lui Trifan; şi acest Trifan ar fi avut hrisov de danie şi de miluire pe tot satul Păuleştii de la bătrânul Bogdan Voevod; iar pe acest is-pisoc se întăreşte stăpânire lui Nechifor a sa numita parte de moşie". Acta Roznovanul, Stânca Iaşi. Cf. Surete ras. LIII. Vezi Stahl şl Constantlnescu, „Doc. Vrăncene- pg, 66. 145. Fără dată. (post. 7125 Mat 24=1617). Necoară Prăjescul vist. cumpără cu 100 taleri a opta parte din jumătate sat de Stolni-cenl de la Ştefan Calapod. f ©8 ipetJsdH KdddnoA A'raK- $£liop8d Toaocîeh ahh GTOd- HHH'kHH | HELIOTSd dvii Tod^ep Edddno^. HM BKTpKH. cKpuv iun dlZpTVpH I CECKV. KV HfCTV 3dnuc dd dLEV. ddl EXHAVTV lldpT'b dl'fe | G'TOdHHH'kHH, d WIlTd ndpTE AHH ŞVdLZTdTE A£ cdT. luh kv d wnTd ndpTE Af BM diodps. ne iucte dd nucKV x0TH KdZA£lM- HJH ddl rivc IUH SH ifspdLţHdOp dl£H A£OdHH-T’k | dHECTOp BOtăpH UIH d dlEŞHtdlU CEdIH ndZT'fccKZ EH ndpT'k | dl'fe. EH. HdV dKVT HHHE W LIVT'kpd. H£ CdV dZCdT A£ KVHa I dop CE W KZHSH EHCT'fepHHKVdVH dVH IIlKOdp IUH ddl BZ(h)aVT IUH | BdHHH dV HVdIZpdT. IwHdUIKO. TzEZpiţK IUH KtpdlUKO IUH | BdCHdiE, IUH GKHHLţdp, IUH GdBHN. H'kv $0CT CVdŞdp ^HKZ dV f|S0CT ^H | TOKdld/ld HOdCTp/Z | IUH 3dLIHC A°'MH£CBV’. -fNKS lîidi 4szkvt Av-'HHCd'u- | A£HdHHTrk r'kHrEiL. doroeJsĂTVd HEd dtdps. a£ dH'kcTd I CKpiV IUH dlZpTVpHCECKV. CE CE IjlÎE. UJH npE dldH dldpc I www.dacoromanica.ro — 136 — /WpXTVpif ^HCViHH. KV /HXHJ 4rfe d/H CKpHC. UIH diH HCKXdHT ^v/HHTpauiKo. L|Ifc)sdn Kdd. UJH Hf/HHK HVH | HH CdV .fWTQpCV AHH'rPdll'fec,ra VH ddTC mH d,H HerviJţdT d fldTpd ndp | T( a{ IIvpMedeiţiH. APtn'rv’ w’fcim sxmh a{ i’ddKfii TOKdid.. Kd cx cx | iţiîe... IIIh ddi AdT d\fH MCKXpdil npe IIvpM(d(LţJHH. d nxp-kne a{ Epx | Ujdpn. | A’tpMHHTV’ mH nodEHTE. d nxp'bKe a{ cdputH a^P- ţlHHT UIH nOd'fcHTE. | KV TSpKOKdH. ndTH(. UIH A HH’fcdl THJK KV' rieTpH, rKVdine | w nxdrfcuK kv cHpdix. 3 vr. d nâp'fcKe Af cpd«HZ. UJH W ăY d£YC riOnd ijsdll, dM'fe dpd«HZ .jkHHdlIHT'fe AV«HHEH dl'bdf | UIH ^HHdHHT’fe d TUIT K H Tod^Ep KodCTd^dN | H IlHTpd JKHHd fÎHApÎKXEH H KdCS/lif ^ddHH'b. H fldBXd. EpdT SrO. HEKHdl HEÎlOHWHt I AEHXI, dNEMpHCO-dWBdHH. npO^dd N'feKd OOŢHSNV. H 1dvrfcjv.HHHH>. WT CSdO KXpXXHEIţlH, HTO | Ekld. KX2/M Td WTNfHM WT EEN’b. 3d ETO EbJCT nddT. G)HH. H'feKd CXdîpXT. WT >ldKX. | H>K EbICT VEÎET ESN'fc TOT MdKX. Td KSnild. IwHdtliKV EpdEIE. H Add | pd^H NÎld. K3. Tdd 3d CEEpO. WT EO^V npOTOBH A° B0AA EddHOBH. CX ( dffecT 3d dldEH. H CX EOdOTd H CX ld3blpE, H CX BXC'fe A°\'ClAClXCl'‘1 (sic) HHX Ad c N6 1 V/HHUidST. WBdHS BUTE S/HV. WTNHHV. H A'kAHHH'r> H ^^A^ H\\ H BHOKH | HX- H np'fcWNOHdAOM (sic). HHX Ad C HE Ş/HHUidST Adică au venit Toma Barta şi Crăciun ginere-său şi Dumitru tij, şi Toader Coastafan şi Pitra fata An~ driicăi şi Vasilie Flancea şi Pavăl frate*său, de nimeni silifi nici învăluiţi şi au vândut nescare ocină şi moşie din satul Cărhăneşti, ce a fost luată acea ocină de*Be-nea, căci că plătit-a el nescari moarte de om, care a fost omorât Benea cel om; aceaia au cumpărat Ionaşco Vrabie şi dat-a pentru dînsa 27 taleri de arginţi, din apa Prutului la apa Elanului, cu Ioc de moară şi cu bălţi şi cu iazere şi cu tot venitul. Altul să nu se a-meastece, ci să i fie lui ocină şi moşie copiilor lor, şi nepoţilor lor şi strănepoţilor; altul să nu se ameastece. Patru peceţi în fum. Acta pr. I. Antonovicl azi lacob al Huşilor. Cf. Surete ms. XIV, 729; rezumat în Cuzeştl, la Istoricul văii Elanului. In dos stă scris aceste 2 note: wt vpHK 3d AddNiti'e. tto Hdidd wt Gt6<|>ah BoeRO^d CTdparo. 3d iUARHÎe. „din urle de daanle, ce-a avut de'la Ştefan Voe-vod bătrânul de milă." Alta: Zapis de cumpărătură pe o parte din Crăhăneştl ot Stefaa www.dacoromanica.ro — 152 - Vodă, bez velet ot vlost Fălclu (fără de veleat dla ţinutul Fălclului). ' Zaplsul acesta este dat tn întregime tn urlcul lui Ştefan Vodă Tomşa din 7131 Mart 28, adus mal jos. ' 169. Fără dată (ante 7131 Martie 28). Zapls cum Ionaşco Vrabie a cumpărat cu 100 taleri părţile Iul Dumitru al Toporoal din Cărhăneştl. . (x)?K npÎH^fT ^V/HHTpV CNV TwflOpOdH H CX CECTpV tro CrWpd H CX Tod^tp I 00T KpxX»Net|]H. NEKHdl HEnOHOHt^EHkl. d-HEtipHCIMOHdHH H fipo^drt | CBOd fipdBd WTNENV H A'bAHHNV ®T KpXXXHELţJH. WT RO^d lipOTORH. H MEpH3 HddNOBH. H CX | EodW-TORH. H CX ld3Bip&. IlOr^E T0?K HBET HHH)( dK>^H. H ERICT Hdl JţOTdpH | Td KiSlIHd. IODNdWKO EpdEÎf. H ^dd pd^H CÎfti WTNENK». H A’kAHHNV I CT0 TddEp EÎETH. V p$KH. ^VdlHTpV. H CECTpŞ ETO Owpd. I H BX PVK Tod^Ep rdKO ^d EHTE EdUT | OOTHEH(O. H A^A" HHHV | EdtV H H'fe^Vdl H RHOKRIdl. H npXWNVTfc^Odt. HJ(. ' CX RXC'kdl ^0)(0,4,0dl. [ HH fi,ă C HE VdUIIUdET. H EHdH dW^H TOr^d. EdH3 npXRÎH | pVCVd. <3T IlHd'feHH H Tv^VpdH TH?K, H Todtd EdpTd WT KpX ) )(XHELţlH. H IlEHTEdEW. TH?K. H E&dGHlJ. TH?K H KOpKOAHd. | WT FopELţJH CÎId HCMHCOK. CXTBOpHJţOdt. dl Bl IdKO ,\d C 3HdET, Adică au venit Dumitru fiul Toporoaii şi cu sora ei Sora şi cu Toader din Cărhăneşti, de nime siliţi nici învăluiţi şi au vândut a sa direaptă ocină şi moşie din Cărhăneşti din apa Prutului şi prespre a Elanului, şi cu bălti şi cu iazere, pre unde trăesc şi alalalţi oameni, şi le-au fost hotarele; aceaia au cumpărat Ionaşco Vrabie; şi dat-a pentru acea ocină şi moşie una sută taleri bătuţi, în mânule lui Dumitru şi a surorii sale Sora şi în mâna lui Toader, ca să-i fie lui ocină şi moşie lui şi copiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor . şi cu toate veniturile; altul să nu se ameastece, şi au fost oameni atunci de mal aproape Pârvul Rusul din Pileani, şi Tuduran tij, şi Toma Barta din Cărhăneşti şi Penteleiu tij, şi Bâloş tij, şi Corcodel din Goreşti; ' acest ispisoc am făcut noi, ca să se ştie. patru peceţi în fum. Acta pr. loan Antonovlci, azi Iacov al Huşilor: Cf. Surete www.dacoromanica.ro — 153 — ms.XIV, 701; cuprinsul acestui zapls e reprodus tu Isplsocul lui Ştefan Vodă Tomşa din 7131 Mart 21 adus mal jos. 170. Fără dată (ante 7131 Martie 28). Zaplsul lui Dumitru al Toporoael că luând fiu de suflet pe Iouaşco Vrabie l-a dat partea sa din Cărhăueştl. 0ÎU1 CXTB0pH/l Cddl ^VdlHTpV. CNK ToilOpOdH. WT KpK\'KH£l|JH. IdKO A<* C 3Hd£T | KdKO GXS'fcx0^ CUB A111*-Hd IOONdllJKO EpdBΣ. WT Hp£A TOnopOBH. H WT fipt^ dWAH I A°* , GpH. H npH3BHTHpd flpXBÎ H nofl HţHdT. H PoCVd. WT. IlH/rfcHH. H ToAVpdH. TH>K | H Todld .EdpTd WT KpK\'£Hfl|JH. H KpXHVN THJK. H KopKOAM WT TopfljJH | H XP»KVd TH1K HHH)( dIHOPH COT eHUlHH)(. H H B*3At ,Ă,vdiHTpv .chr Tonopode | h cot cecTpd er Oopd h uit Tod^ep Bzcfc qdCT h\\ KOdHKo H3EepeT. uit B04,d npvTOBH | h qepe3 eddHOBii. h ca EOdOTddiH h ca ra3epe. 3d e^Hd CTO «4,Hd qdCT 3d UITHHHV. UIT TOrO C6dO KpZ\ZHf l[IH. cot Todid | EdpTd h uit KpdT tr KpaqvH. H COT ^jSdlHTpV. 11 uit Tod^ep KodCTd<|sdH. ii uit iiieTpd | JKimd ăH^peHKaii. h uit Edciidie iJspdHq'b. h uit BpdT er IldRad. qeTBpaTdd qdnr 3d UITHHHV. EHd|l | ..(rând rupt) I HHd. Tdd UIH KSnild. pd4,ll ^Bd 4.ecfcT h ce^Hdi TddepH. ebith. hho din Bii,yfcBine | tot Sdnuc. 3d CB'fe^ATedCTBO. UIT TOdHKH., dK54.ll. ^OEpH. d /HH B'fepOKdXOdl.. | H COT HdC THJK ^dedl 11 HOTBpZJKAdedl. CdV'SIl HdlliedlV. BHI3-nHCdHHOdlV. Hd T^X | BHLUIlIICdHIIHJf HdCTH. 3d UITHHHV. UIT C6dO EpZ)(aH6LpH KdKO 4,d 6CT Edl. 11 UIT HdC. | npdBd UITHHHV. H. ^•fc^HHiiv. h BHKSndenîe. ca Bacedi ^o)(04,odi HenopvmeHHo He | KOdll/K Hd B'bKH B'fcqHÎH. HHH4.dC H6 VdlHIIJd6T. 8 IdC dT. *+3pdd, dldpT KH Tcri4.Ha peq. I’idHr'b B6d doro;|seT vq h iicKdd Iui Ştefan Tomşea Voevod, cu mila lui Dumnezeu-domn ţării Moldaviei; adică au venit înaintea noastră şi înaintea a lor noştri boiari sluga noastră Ionaşco Vrabie şi au adus un zapis de mărturie de la Rusul din Pie-leni, şi de la Tudoran deacole, şi de la Toma Barta din Cărhăneşti şi de la Pănteleiu de acolo, şi de la Balş deacole, şi de Corcodel din Gureşti şi de la mulţi oameni buni, scriindu în acel zapis cum el singur a cumpărat denaintea lor o parte de ocină din satul Căr- www.dacoromanica.ro — 155 — hăneşti de la Dumitru, fiul Toporoaei şi de la soru*sa* Sora şi de la Toader, toată partea lor câtă se va aleage din apa Prutului şi prespre Elan şi cu bălţi şi cu iazere, drept 100 taleri bătuţi. ’ Şi iarăşi el singur a cumpărat denaintea lor o parte de ocină din acelaş. sat Cârhăneştii de la Toma Barta şi de la fratete său Crăciun şi de la Dumitru şi de la Toader Coastafan şl de Ia Pietra fâmeaia An- dreicăi, şi de la Vasilie Francea şi de la fratele său Pavăl a patra parte de ocină (ce-a fost luat acea ocină de la Benea, căci că i-a fost plătit o moarte de om, pe care Va fost omorât Benea acel om); aceaia el singur a cumpărat drept 27 taleri bătuţi. Deci noi văzând acele zapise de mărturie de la aţâţa oameni buni, iar noi am crezut şi de la noi iarăşi dăm şi întărim slugii noastre mai sus scrise, pre ceale de mai sus scrise părţi de ocină, din satul Cărhăneşti, ca să-i fie lui şi de la noi dreaptă ocină şi moşie şi cumpărătură cu toate veniturile, neruşeit niciodănăoară în veacii veacilor. şi altul să nu se ameastece. Domnul a zis. In Iaşi la anul 7131 Martie 28 Ghianghea vel logofăt a învăţat şi a iscălit Acta pr. I, Antonovlcl, azi Iacob al Huşilor. Cf. Surete ms. XIV, 732. ' După acest Isplsoc domnesc am fixat data la cele 3 zapise slavone, aduse mal sus, Intru cât domnul confirmă vânzarea cuprinsă In' ele. Tot după ele am întregit rândul şters din Isplsoc, şl in care se vorbla de uciderea unul om de cătră Benea — deşagublna. — Ionaşco Vrabie e cunoscut din zapise; tncă din 1594 Ionaşco Vrabie cumpără in BlăgeştI de la una Safta (Ispisoace I, 1, 214). El e Înfiat de Dumitru al Toporoaei, şl-l dă părţile lui din Cărhăneşti^ cu bălţi şl Iazere; fapt care 11 dă dreptul să mal cumpere in Cărhă-neştl alte 2 părţi de la Toma Barta cu 27 taleri şl de la acelaş Dumitru al Toporoaei cu 100 taleri. Neamul Vrăbiesc e străvechlu. încă din 1521 neamul Vrăblesc stăpânea Hrănicenli pe Elan (Surete XVIII, 113). NI se dau atunci 3 fraţi: Marin, Neagul şl Vrabie ca fii Illncăl, Pe numele lor şl a Iul Cudalbu de pe Horlncea s’a făcut un urlq fals pe numele Iul Vrabie Izbaşa supt Ştefan cel Mare tn 1472 (Surete XVIII, 157): De pe aceşti primi Vrabie se păstrează amintire tn gârla lui Vrabie pre Elan (Surete II, 314); aceasta in 7131. Vrăbleştil pretind că se trag din Corod, şl că trag moştenire tn www.dacoromanica.ro — 156 — Corodeştl de pe urlcul din 6996 (1488) (cf. Ion Bogdan DStf. I, 321) — Un Vrabie aprod II găsim In 7132 (1624). (Surete VIII 93); Un popa Vrabie e urlcar'în 7150 (Surete XV, 76; XVI, 72). Un alt Grigorie Vrabie e diac In 7146 (1638). (Surete XVI. 63). Tot pe a-tuncl trăeşte un Dănăilă Vrabie (Surete XVI, 50). Un Vrabie vornic 'de gloată avem In 1603 (Surete II, 25) un Toader Vrabie II întâlnim In 1786 (Surete IX, 320), un Ioniţă Vrabie e serdar boerlt In 1823 (Surete X, 20). Pe Apostol Vrabie ÎI găsim In Albeşti In 7201 ?I 7205 (Surete VIII, 52, 233), Împreună cu Istratl Vrabie. Un Gheorghe Vrabie slavist şl uricar îl găsim la 1743 (Surete V, 241). Petrachl Vrabie spatar e proprietar la Dolheştl, Fălclu In 1861. Protopopul de Bârlad Vrabie, tatăl generalului Vrabie. In Corâştl peste Prut găsim aceşti Vrâbleştl: Vrabie Ştefana Stahle Negrul Iftode (Surete XI, 57). Un Vrabie uricar In 7205 (T. Codrescu I, 23) ; un Ga'vril Vrabie trăeşte In Dolhenl la Fălclu şl are 64 ani In 1773. (lspisoace V, 2, 50, 68, 80), un Teodor Vrabie trăeşte pe la 7268 (lspisoace V, 2, 38), Iar Timofte Vrabie trăeşte pe la 1797 (Idem V, 2, 182). 172. 7131 ... 10 (1623) Târgovişte. Alexandru Vodă întăreşte lui Trufanda post. cumpărătura satului RuseneştI cu vecini. -j- (Macti6K> KJKiw | Iw fTneâdNApS ko6r©a<». h rcnAux kxcoh 36AIA6 Srrpp0KAdJfÎHCK06. CNX KKAHKdr© H np-fcACEpdr. H AtrtCTHKdr. Iw Paai'a KoeKoAd. A‘*K‘1T |'rcnROA\H cie noRen-feuie rcnAKdAW. ncm-T6HHCAMT tlpARHTSA rtnAK©A\H. JKVndN TpS$AIIA» R6A IIOCT. H CX K KrX A^P^Kd. IdKOJK fi,A A\8 6CT WMUS | . 8 C6A 8 pSCHNBlfJH. BX C8aCTK<> POA». WKdM fl,6A Zld^ROR KXCd)f. H JS,6A KpX-36K KXCdX-. H A^n (UhX’HAOR KXCdX-. H A6'' CTCHKXK KXCdJf. H A6rt Koct6K RxcdY. h A6a | (Hahoark kxcax. h a6a H-feroex Rxcdy, h A6A CTendHOK KXCdX. H A6A K8N6K KXC. H A6A KAXKSaOK KXCdX. H A6A (UxpHHOK KXCdX- H A6'' PMYA0K h TvAOpOK KXCdX. I H A6rt PdÂVAOK KXCdX. H A6*' ROHH6K KXCdX H AdKHAC'K KXCdX. H .A^a neraii KxcdX- h a^a lHtreBR KXCdX- h a^a CTdHKOK kxcax* h aga (MdHCA6K | KXCdX- H fl,6A KdAOTXK RXCdX. H fi,6A /LIApKOK KXCdX- H Aed H'bKUJVAOK KxcdX. h aga ApArVAOK KxcdX- h a^a ctohhok kxcax. WT nOAK» H WT III VA». H WT K©A. H WT A03Î6 | H WT C6AdAHI|J6 C6--AOK. H KOAHKO WMNX. H WVddd. MHH8KUI6X np63 WAT. H WT I10CKSĂ www.dacoromanica.ro — 157 — Kdpe 6AHKd CBJfTHT. H3EpdTÎ. WT nOBXC JfOTdpOAE. H 3d A^A'^- H> 3d J noKSneni'e h ehtî h whh bbmhhh. whbhc cbao PScHiieipiH. h ci'e BHUIp6M6HH HM6H6TH AK>Â'^- WHH 6CT EHA BXC KH63H CKC WMH6 HA\. wt a^A1 3a np’bA'feAH I WT cxÂdHÎe ceaor. eipe>K wt np-kiKA6 Bp-b.w. WT npH AHÎ6 npOMIHM CTdpl rCHAPH. AP’kEHHJf. A nOTOM KKAa ECr EHA BX Ah<6 nOKOHHHOAV MH\'dHA BC6BOA | d C6AO PvCHH6l(IIH H CXC EXCH]f HdCAkAHHUlH C6AOE. dHH npOAaAolii6C R6MHH TCnACKH. nOKOH-HHdM AiHJfdHd B06B0A- W KHAH CSt C6A rCnACBI?. d BXAd 6CT | EH A. BK AHÎ6 PdBpÎHA E06B0A- a C6dO PvCHHEipÎK. H CKC HdC/vkAHHHH C6AOB KOTOplH CST BHLUpEMHH. WHH CBlSnOBdACk CST. 3d E6HHÎ6 WT TdEpiH/V BC6BOA- CKC EKC61VI [ JfOTdpOM. T6p6 CVT EHA ndKH/K KH63H CKC WTK--MCTBÎ6 HM. BdBO 6CT EHA H WT np-klRAB Bp'fcM. d nOTOM BX^d ®CT EHA BK Ah>6 POAHT6A6. rCIIAEMH Iw PdAVA | B06E0A* BX Hd KT0p06 rcAK-k rcARd 6m8. BorAd ehct T6M6Hie a^toai -»-3pAd. d cîh bhui-P6H6HH HA\6HHTÎ AI$A*6 WT PvCHHEipî. WHH 3d HHJfHOM A^EpO BOA6 | npBUlAH CVT T6p6 npOAM0136 c E6MHH CKC BXCdjf WMHd HM. WT PvCHHElp. H 3d A’fcA*HV’- H 3a nOKtinfHIE. nOMTEHHOM. npdBHTEAlO rCA" BA1H. /KSndH Tpr^dHĂd | BEA nOCT Aaw ECT BEMHH dAH EAHd $XM:k£ no 31 JKHATH. MHH- 8l\„ H $XMEH K3. dAH npOAaAoliiEC AdipCO CKC B CHH. H EpX3'k | CKC B CHH. H MHJfHA CKC B CHH. H GtOHKA CKC E CHH. H (ÎTOHKd CKC B CHH. H K6CT*k CK B CHH. H llldHOAE CKC B CHH. H-krOE Cxc B CHH. H GTEndH CXC d CHE | H KvH-k CdM. H EAXHVA CdM„ H AlXpHH. CXC £ CHH. H PdA\'A CXC Ă CHH. H TvAVpV CXC d CHX. H PdAV'A CXC d CHK. H ROHH'fc CdM. • H ,A,dEHA> CXC B CHH. H nEld. CXC | d CHE. H Hkros CXC B CHH. H ©TOHEd CdM H ^pdrOMHp CdM H Aid- HOAE, CXC B CHH. H KdAOT. CKC d CHX H fl/idpBO CXC d CHX. H HkKWVA CXC B CHH. [ H ^pdriTA CdAl. H GtOI3H CdM. npOAaAoliiEC cm BHUipEMHH AlOAÎf- EE3 HH CAHO CHAOCT WT HHBTO. BdBO ECT EHUinHCdH. CKC 83-HdHÎE BXCdA\ MEI'îdlUOAl. WT TOp | H3 A®a* H WT WBpKCT A\-fcCTC>M. H WT npEA RXC AHKaHC,‘H EHA’kX’ ECARMH. H 3dnHC WT pSBd H\" 3d npOAdHLE WT MHOr EOA'kpH CBEAETEAiE. nO HM. $iEpd BHB [ BEA BHCT. H AlTMHTplf BHCT. H IldpdCBHBd BEA AWr. H WT 3>dpKdUl GTOHKd AWr-H WT BXA-kHH MHJfHA nOCT. H WT EpXHKOB'kHH. AidTEH nEJf. H PdA\”a ACT WT BHCT | H AiviUdT BAIOH. H AlHTp-k H iluAPOHiE RXTdUI. II WT Bdpoiu TpKroBHiji. wnp>fc hoct. h A\Horn EOA'kpH e«< he cvt nHCdHH. (c)iro pdAÎ A&A*X H echabmh. noiTEHHOAi. | npdBHTEAio rcnARMH HtvndH TptS^dHAa- k«a nocT. raKO/K Aa ^ ect wmiio 13 pScHiisipH. cxc BXCHJf BEMHH. BOTOpÎH CVT nOpEA EHlllnHCdHH. A^AIEV. H BX WJfdBk CHOBOM. | H BHVBOA1. H np'kEH$MET0A1. H HE WTBOJKAE. HEnOKOA'fcEHM www.dacoromanica.ro — 158 — '-iiopiaMO rchAKiWM. ta? 8ko h cRiAfTMii nocT tele genealogice, ce se desprind din textul acestui zapis; şl adică 21 răzeşi vând părţile lor din DrăcenI tn 1623; cu o generaţie mal veche trăiau 16 răzeşi la sfârşitul seci. XVl-a; cu 2 generaţii mal sus trăiau 12 răzeşi in generaţia intăia a seci. XVI-a; Iar in plin seci. ah XV-a au trăit 6 strămoşi rude Intre el: Mălina, Ana,. Gligore, Dră-guş, Ion Caliman şl llie star, care rostit ca Aleuş (llleş) a dat naştere satului Aleuşenl, azi Leuşenl peste Prut, in dreptul Drăcenllor- 177. 7132 Mart 20 (1624) Iaşi. Radu Vodă întăreşte Iul Lupul 2 log. cumpărăturile făcute In Ruşii Zavulul de la răzeşi cu 154 taleri şl 2 ughl Ungureşti. I© Radul Voevod cu mila lui Dumnezeu domn ţării Moldaviei, iată au venit înaintea noastră şi înaintea boiarilor noştri Grigorie fecior Annei, nepot Zahariei şi-strănepot Anuşcăi, că de nime silit nici asuprit, şau vândut a sa direaptă ocină şi moşie din uric de moşie ce au avut de la Pătru Vodă cătă se va aleage partea lui din sat din Ruşii Zavului, din vatra satului şi din curături, şi din hăleşteu şi din livezi -i cu loc de pri-sacă şi din ţarină 12 pământuri; şi iarăşi 4 pământuri ce şi leau cumpărat de la loan Ciuntul, feciorul Măricăi, nepot Stancăi, prea strănepot Anuşcăi; pre aceiaşi au vândut denaintea noastră boiarului nostru Lupul vtori logofăt drept 30 taleri bani gata număraţi-Şi iarăşi au venit denaintea noastră şi denaintea www.dacoromanica.ro — 167 — boiarilor noştri, Larion şi sora lui Antemie, feciorii Petrei, nepoţi Zahariei, prea strănepoţi Anuşcăi şi au vândut a lor dreaptă ocină şi moşie dintracelaş uric şl dintracelaş sat, toate părţile lor câte se vor aleage din vatra satului şi din curăţări şi din fânaţ şi din loc de moară şi din ţarină 12 pământuri şi din tot venitul iarăşi mai sus numitului boiarului nostru drept 24 taleri bani gata număraţi. Şi iarăşi' au venit denaintea noastră şi denainte boiarilor noştri Serghie, fecior Agafiei, nepot Anghelinei, preastrănepot a lai Zavul, şau vândut toată partea lui de ocină câtă se va aleage djntracelaş sat din vatra satului şi din hăleşteu şi din curaturi şi din ţarină şi din tot; venitul şi iarăşi boiarului nostru drept 30 taleri de argintu şi moşie şi cumpărătură. — Şi iarăşi au venit dinaintea noastră şi denaintea boerilor noştri Nastasia fata lui Ion, nepoata Zahariei şi strănepoata Anuşcăi şi au vândut mpşia şi dintracelaş sat cătă se va alege partea ei din tot venitul şi din ţarină doao pământuri dreptu 2 galbeni de aur ungureşti , — Şi iarăşi au venit dinaintea noastră şi denaintea boerilor noştri, Gligorie, fecibrul Anisii, nepot Zahariei şau vândut a lui una parte de ocină dintracelaşi sat Ruşii ce şi Iau cumpărat el de la Cozma, fecior Tomei, nepot... strănepot Bălicioae, cât să va alege partea Cozmei din tot venitul şi din ţarină 8 pământuri şi giu-mătate, pe aceiaşi au vânduto mai sus numitului slugii noastre drept 20 taleri bani gata număraţi. — Şi iarăşi au venit înaintea noastră şi înainte boiarilor noştri, Mărica, şi sorusa Ştefana, şi fratele lor Toader, feciorii Arseniei, feciorul lui Micul, nepotul Tomei, şi prea strănepot Oniccăi şi şau vândut o parte de ocină din Satul Dămieneşti, ce iau fostu lui cumpâ-rătura de la sorusa Stanca, din vatra satului şi din hăleşteu şi din tot venitul şi din ţarină 8 pământuri, pe aceiaşi au vândut mai sus numitului boiarului nostru drept 20 de taleri. — Şi iarăşi au venit înaintea noastră şi înaintea www.dacoromanica.ro 168 — boiarilor noştri Gavrilaş pitar şi fratele său Corbu, şi sora lor Nastasiia, feciorii Anghelinei, cătă să va alege dintracelaş sat Ruşii din vatra satului şi din hăleşteu, şi din tot venitul şi din ţarină 11 pământuri, iarăşi mai sus numitului boiarului nostru Lupul logofăt dreptu 30 taleri .de ârgintu. Deci sculândusă mai sus numitul boiarul nostru Lupul logofăt, au plătit toţi deplin acei de mai sus arătaţi bani denainte noastră în mânule mai sus numiţilor vânzători. Dreptu aceia domniia noastră, dacă am văzut a lor de bună voe tocmală şi plată deplin noi aşijdere şi de la noi iam dat şi iam întărit mai sus scrisului boiarului nostru pre aceale părţi de ocină din satul Ruşii Zavului şi din Dămieneşti, ca săi fie lui şi de la noi ocină şi uric şi întăritură nestricat nici odă-năoară în veaci şi altul să nu se amestece Înaintea acestei Cărţi a noastre. (locul.peceţii domneşti) u las let 7132 Mart 20 Dumitraşco Ştefan vel logofăt a învăţat. „Din limba sărbască pre limba moldovenească sau tălmăcit de mine Ioan Stamati biv vel pitar, u Iaşi la anul 1816 Martie 18. Cf. Surete ms. XLVI, 339. Supt Petru Vodă Rareş, moşia Ruşii era stăpânită de fraţii Zavul şl Anuşca. Zavul a dat numele întregii moşii. După urlcul nostru lată care a fost stăpânirea în Ruşi: Zavul I Anghelina [Rus] Anuşca 1530 Zaharla Stanca 1560 Gavrilaş, Coste, Nastasla, Agafla Ion,Anlsia,Anna, ^jMărlca , pitar I I I ÎS" =CIuntul 1590 Serghle Ş g . 09 —** ZZ? ' - w ra pi ca .O • co > Z* * — CD P» Ion Cluntul 1620 Larlon, Antemla www.dacoromanica.ro — 169 ^ 178. 7132 April 10 (1624) Iaşi. Radul Vodă întăreşte Iul Ionaşco Prăjescul cumpărătura unul Ioc de casă tu Stolnlceni cu 80 taleri de la Gr. Calapod. ' , Hw Pd^8/1 BoecoAd. B>Kiw AtK h | rcnABdiH. wko. SBHA'bx®'" Tor 3<»ihc. cot cdvrH rcnABdin h cot hhih | awah aobPh> TdJK H rcnABdiH B*kpoBd\odt h AddH ec<«o H v-rspa | AHdH ecdiH. cdvsn rctiABdiH. IwHduiKo DpajKecK^d. toh di'bc | to 3d a®^. hjk bhuj-1IH111. COT cedo GTOdHHM'bHH. KdKO A« GZA6T 6diV | C0THHHO Ca Bacedi A°X0Aodt. hh Ad He ydtnuideT np'bA CH'*1 dHC I .TOdt fcnABdtH. rmc v tac BdTO -+3pl|IOYdlH ii rcnABoytoiţjŞ/UH. sacon 3tdidii SSrrppwBddxiecKOH. eijie?K ii 3d-nddimicKBidi CTpdiiddi. dddidUiS h fjsdrdpdUJOY I EdronpoH3- B0dii}( remediu. cboha Edfkidi npoii3BOdeHÎedi. ii ca mcteia ii ccfeT-dlldl CpA(ţfKoyndH TpS^dH^d BediiKEin nocTediuiK, h ca. cnobbi ero I ediiu,n?K ura ^dpOBdd. ijikojk ^d aiov ecT cedo Pov-cmtetpÎH cor coya po /HdpKo. h EoyH'fe h BdaKoyd | h rHdpmi. cac chbi HdHd» ^eha.. H HepHdT H IdHOyd H npOHÎH. H PdAyd cac CHkl HdHd» Iwh K. GTOHKd H ^OGpOlO H npOHÎH. H AldNOdE C8C CHkl ero OyTdU H. Hend h... h ToyAop c£c cnbi | ero... h..,h H'feKiuovd ca cHod» ero Iwh h /HdpKo cac CHOdd ero eJspdT'fe. h ^parovd h Gtowh... | ...C1H BEHHHH B8CH Ca CHkl H)(, H CaC WHHE H CaC BHHOTpd^l H caf Kpd^WBe 3d BO^iNHUOV. (10HEJKE C1H EklIUpEHENIHH BEMHHH | COT PoV-CHN£I|1H. EkldH coyT lip-fe^A* BpedlA BaCH dUridIUH ca WHHE TdJKE Ka ^d ECT Ekld Ba ANH [lOKOHHHdrO /llHydHd BOEBOAd. d, C1M BklUIEpEHEHHH, BEMHHH WHH CA CoyT npOAdBddH Ba | CH Mh- yandoy boeboa. bbith behhhh h wt TOd'fe Bac coyT cki/iii behhhh rocnoAcKH aajkA° Ahh FdBpidoy boeboa d KaAd bem TorAd. d cin. BEHHHH BklIUpEHEHHH. WHH CA CoyT HCKOynO | BddH cac dCnpH WTK^, PdBpiHd BOEBOAd BklTH BHASH. d IlOTOdl Eddid OydldCpAHCA rk Era Tepe d»A ect aA°Y- H cxc RHHOrpdAl H Cat BpOAOBE 3d BOAEHHiyoy. H COHH BklTII BEHHHH. WT CEOHy AoK1,a BO/1A H BE3 HH EAHd CHdOCTH. ddH Ad CA 3HdET KOH KO.IHKOy | WHHHoy ecTk HiHdd TOdHKo dcnpH d 3i 8r... h H'feroe cac sacd conHd ero- 3d 3i 8r. h CTeiidH cac Bacd conHd ero 3d 3i 8r h Gtohkj cac Bacd WHHd *ro 3d 3i 8r„ h EoyH'fe cac WHHd ero 3d 3i 8r. h BdaKoyd | ...cac Bac onnd ero-3d 3i 8r. h ifldpHH cac Bacd WHHd ero 3d 3i 8r. h PdAoyd ca. www.dacoromanica.ro — 172 — '^chki fro h cac Raca wMHd fro 3a 3i 8r. h /Hanoaf cac Baca «OMHd fro 3d 3i 8r. h Tey^op cac Raca W4Ha tro 3a 3i 8r. M fl'bKiuoya | cac saca W4Hd cro 3a 3i 8r h illapKo cac Baca w4Hd iro 3a 3i 8r. h ^pai'oya cac Baca w4Ha tro 3i 31 8r. h Gtowh cac Baca wnna ero 3a si 8r... | iîh Bace npOAdRdWMCM cac chbi hx h ca Rarb wnne hx h cac BHHorpaAî hx h cac BpoAWBe 3a boaihh* U,0\f. H WHH KklTH B64HHH WT CBO«X AOKpd BOAM. H E63 HH 6AHd -chaocth h cac ‘ 3HaHÎ6|iHraB h EpaT ero Ileana cac A’b'tHHHdMH nxa 3a wnnoy. noneJK cîa wnnna n ca chaih eenn | nn. Ewaa erra Gtahkob nex WT Pov\M sa noKoynenie wma tbcta ch JKoynaHHna BOHKa, TdJK KZAa ecT KKia bz ahh AtacTHBaro pOAÎTeaio rcnABiwn. Iw PdAya ko6boa. i CTaHKO nex, wn errb CToaa Ad khmsctbS j ctz no cnx neroRnx K64HHH.. paA« HeBoan ero hto ecT hmaa. n Aaa hm bct cboeojk-Aenie Ad cm HCKoynoyiOT wtkz nero. fi oynaHHacM ecT ca hhmh Tepe A\oy coyT ÂddH 8r. ce. ă kz tom nonTennkin npaBHTea rcn-Abmh SKoynan TpoyfJsanAd Bea nocT. aeie bct wEcfeTna KdKO cm coyT HCKoyrioBddn cin bbhhhh wt ^P^Teipn Ad coyT KH-fesH oy ceao K&ynHO ca hhm. â oh n-fccT BzexoT-fca wctabuth. na AocTnsaa | nx ecT ca saKonoM no cnx Bennnn wt npeA Auranoai atnaocTHBaro poĂÎTeaM rcnABMH paAya BoeKOA* n ea cnop-fc hm bctk MeTnoy<< ^cnpin 8r’ ce; saneiK HMaa bct fi nonTennEjn npaBHTea rcnABMH. Rkiwp-fcy 1 wnnoy oy ^pzTeipn n Ke4HHH. Tpn nacTH MHOHfânme wt hhhx Eoa-bpn. h coyT ekiah KenHnii 3a A^A’ihcv n-bcT coyT ehah KHMHH HHKOaHHî Ha TOrO pdAÎ ACCTHSdA HX 6CT CaC 3AKOHOM H COy-Aom A4 I eoxao\'t naKH Be4HHH kako coyT kkiah fi GTdHKOBe nex. H WCTian COyT cîfr B64HHH WT 3dKOH EKITH B64HHH H{OyndHOy TpOy-fjsaHAa Bea nocT. Gero paAH AdA®X H rcnABMH. no4TeHHOM\r npa-^HTeaio. rcnABA^H JKoirnaH | Tpoy^aHAd Bea nocT raKO?K Aa Moy ecr www.dacoromanica.ro — 173 — cîh BKnuepeiennHay- wmnb h cxc bxch bbmhnIh BKiiupeM. A-feAînoy k? WJfdE H CHOKlViW ero H BNOyKOM H Hp’kBNOyM6TOM. H WT NHECTOHC nencKOA’bEHMO no wpHşatoy pciiakmh. ] eipejK h 3dKA6NdNie nocTdBHjy rcn^EiWH. no wTiuecTBi» rcnABMH erow-dipe H3E6p6T rx erz bkith KrtdAT6A H rcn^px SSrrppooBAayîecKOH 36mah. hah wt cpA'iNdro naoA* renAKii\H. hau wt cxpwanhk Hdiuux’ hah ( wt huo iia6M6hhk. aipe OyEO (I0MT6T H OVTEpXAHT CI-6 ypHCOBOyA rCnAKMH. TOTO PK EPS A* nOMT6T 6PO BX JKHEOT'b rdlABd 6PO. a BZ ECyĂOyi|IIH B’kKX AUJM 6PO. a AH16AHJK N6I10MT6T H H6 OyTBpS | A»TX HHJK6 IIOHOBHTX. HZ pd30pHTX H T6pdA\HTX (saU nOCpdMHTX?) C6H ypHCOBOyA PCnAKMH. topo pk epx Aa ue nouTef ero bx rcnAK’b ero. nh ez EoyAoyMieM B'bH'b A^M 6P$. H A<> 6CT TpXKAMT H dijiOypHCdN | WT THI WTlţZ HJKe BX HIIK6H. I3K0JK H EoyA6T BX B'iîKH dMHH. C6JK6 H CR'feA'fc’I,6AÎ6 nOC-TAKHy. KoyndH nana Bea ab®Pnhk. h JKoynan GTon^a bea aop. h jKoynan yiepa Bea | bhct. h JKoynaN HeBoyaa Bea cnaT. h JKoynaN... nea CTOA. H EpdTOya B6A KOM. H B6A llfcjf. H HC. CAM p6M rCIlAKMH H d3 uiepESa aoro^eT wt yiepeijiH HcnHcay oy CTOAH'bM rpaA$ TpxroBHip | mcm Maia aa ahh a wt cx3AaHi'a MHpa aajkea® cero nHcdNiX Te~ KOyiJie A-bTW -+SpÂB. f Iw flaegdHAPK RoeBOAa mactiio ejkîio rcnAHX. •f* Hw HaeâaHAPv koeboaa (m. p.) Intru Hristos Dumnezeu bine credinciosul şi bla-gocestivul şi de Hristos iubitorul şi de sine stăpânilor Iw Alexandru Voevod, fiul prea milostivului şi prea bunului Iw Radul Voevod, nepot răposatului Mihnei Voevod, cu mila lui Dumnezeu şi din a lui Dumnezeu dăruire oblăduind şi domnind peste toată ţara Ungro-Vlahiei, încă şi a celor de peste multe laturi, Âlmaşulut şi Făgăraşului, herţeg, binevoit-am domniia mea cu a noastră bună vreare şi cu curată şi luminată inimă a domniei meale cum cu slăvire am fost proslăvit de la Dumnezeu, şi cu domnească cunună m’a încununat şi pe scaunul aşezându-mă a sfânt răposaţi născătorii şi înainte născătorii domniei meale; iată dăruit-am şi domnia mea acestui întru tot cinstit şi de bun neam şi înainte cu vază, care în toate cinstitele daruri se stră-dueaşte, acest hrisovul al domniei meale, cinstitului şl credinciosului diregâtor încă al casei domniei meale, jupânului Trufanda .marelui postelnic şi cu fii săi câţfe www.dacoromanica.ro — 174 — ii va dărui Dumnezeu, cum să-i fie Iui satul Rusineşti din judeţul Romanati, însă din plasa din sus ca să i se ştie vecinii anume: Radul cu fiul său Cernica, şi Voina şi David cu fii săi Frătilă şi.,, şi Peia cu 2 fii anume Manea şi Stoica şi Neago cu fii săi Stănilă şi Bârzea, şi Dragomir şi Stoica şi Calotă şi fiul său Stoia; iar din plasa de jos să i se ştie anume vecinii Laţco cu fii săi Stan şi Ivan, şi Brăzea cu fii săi Bărze şi Stoicea, şi Mihăilă cu fii săi Ventilă şi Bărzea, şi Cristea cu fii săi Ursul şi Neagul şi Dragotă şi Manole cu .fii săi Stan şi Bera şi Stoia şi Neagoe şi Stepau, şi Stoica cu fii săi Mircea şi Marco şi Bunea şi Vâlcul şi Marin cu fii săi anume David şi Cernat şi lancul şi alţii şi Radul cu fii săi anume Ion şi Stoica şi Dobroi şi alfii şi Manole cu fii săi Utma şi Lepa şi... şi Tudor cu fiî săi... şl... şi Neacşul cu fiul său Ion şi Marco cu fiul său Fratea şi Dragul şi Stoian (şi ş’au vândut) aceşti vecini toţi cu fii lor şi cu ocinile şi cu viile şi cu vadurile de moară de apă, căci că aceşti mai sus zişi vecini din Rusineşti fost-au mai înainte vreame toţi megiiaşi cu ocinile lor; iar când a fost în zdele răposatului Mihail Voevod, iar aceşti de mai sus zişii vecini s’au fost vândut toţi lui Mihail Vodă să-i ţie vecini; şi de atunci tot au fost vecini domneşti până în zilele lui Gavril Voevod, iar când a fost atunci, iar aceşti vecini de mai sus zişi, ei sfau fost scumpărat cu aspri de la Gavril Voevod să ţie . cnezi. Iar după a* cestea când s’a milostivit Domnul Dumnezeu şi mi a dat Schiptrul în tara Ungrovlahiei, iar aceşti vecini din Rusineşti au fost venit ei singuri de nimeni nevoiţi întru nimicâ, la cinstitul diregător al domniei meale jupan Trufanda vel post. cum ei vor să se vânză cu toate ocinile lor, câte le-au fost avut şi de acolo din Olt şi de aici şi cu vii şi cu vaduri de moară, şi ei să-i fie vecini din a lor bună vreare şi fără nici o silă, dar să se ştie despre fiecare câte ocini a avut pentru câţi aspri li s’au dat: Radul cu fii săi şi cu toată ocina lui a luat ughi 17. şi Voinea cu toată ocina lui drept 17 ughi. www.dacoromanica.ro — 175 — şi David cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Peia cu ocina lui toată drept 17 ughi. şi Neagul cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Dragomir cu toată ocina lui drept 17 ughi. si Stoica cu toată ocina Iui drept 17 ughi. şi Calotă cu toată ocina lui drept 17 ughi; (cari fac prespre tot 136 ughi); iar din plasa de jos; Laţco cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Bărzea cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Mihăilă cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Crăstea cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Manole cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Neagoe cu toată ocina lui drept 17 ughi. si Ştefan cu toată ocina lui drept 17 ughi. SÎ Stoica cu toată ocina lui drept 17 ughi. ' şi Bunea cu ocina lui drept 17 ughi. şi Vălcul cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Marin cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Radul cu fii săi şi cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Manole cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Tudor cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Neacşul cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Marco cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Dragul cu toată ocina lui drept 17 ughi. şi Stoian cu toată ocina lui drept 17 ughi, (cari iac preste tot 300 ughi). Aceştia toţi vănzâdu-se cu fii lor şi cu toate ocinile lor, şi cu viile lor şi cu vadurile lor de moară şi dânşii au fost vecini de a lor bună voe şi fără nici o silă şi cu ştirea tuturor boiarilor şi a tuturor megiaşi-lor din jurul locului şi fac la un loc aspri drept ughi... şi a fost dat cinstitul diregător al domniei meale jupan Trufanda vel postelnic aceşti aspri toţi în mânule cinstitului diregător al domniei meale jupân Stoicăi vel lo-.gofăt şi'a Stanciului din.,, căci că şi-au împărţit şi toţi vecinii, fiecăruia dintre ei. Şi iarăşi să fie cinstitului diregător al domniei meale dui jupan Trufanda vel postelnic ocină în Frăţeşti toată „partea lui Staico paharnic, fiul iui Tudosie logofăt din www.dacoromanica.ro 176 — Ruda şi cu vecinii anume: Neago şi cu fiul său Oancea-şi Baldeş cu toată delniţa lui de ocină şi Mihăilă cu fii săi Toma şi Bogdan şi Breaten fratele lui Mihăilă cu delni{ele lor şi Neagul fiul lui Fiştigău -şi fratele său Ioan cu delniţele lor de ocină; căci că această ocină şi cu aceşti vecini jfost-au ai lui Staico păharnic din Ruda de cumpărătură de la mătuşa ei jupaniţa Voica; iar când a fost în zilele milostivului părinte al domniei meale Iw Radul Voevod, iar Staico paharnicul el a scos la Cnezie pe aceşti câţiva vecini pentru nevoia lui ce-a avut, şi le-a dat lor slobozenie să se-scumpere de la dânsul şi s’a preţeluit cu ei că i-au fost dat 205 ughi; iar într’acestea cinstitul diregător al domniei meale Jupan Trufanda vel postelnic abia a fost prins cum ei s’au scumpărat aceşti vecini din Frăţeşti şi că sânt cneji în sat împreună cu el, iară el n'a vrut să rămâe, ci i-a tras pre ei cu leage pre aceşti vecini de-naintea divanului milostivului părintelui domniei meale Radul Voevod, şi pe dată le a şi svărlit lor aspri ughî 205; căci că a avut şi cinstitul diregător al domniei meale mai sus zis ocină în Frăţeşti şi vecini, cu trei părţi mai mult de cât ceilalţi boiari şi că i-au fost vecini de moşie şi că n’au fost cneji nici odată ; că pentra-ceaia i-a răpus pre ei cu legea şi cu judeţul cum să fie iarăşi vecini cum au fost şi ai lui Staico paharnic;: şi au rămas aceşti vecini din leage să fie vecini jupâ-nului Trufanda vel postelnic. Drept aceia am dat şi domnia me cinstitului diregător al domniei meale jupan Trufanda vel postelnic, cum să-i fie aceste de mai sus zise ocine şi cu toţi vecinii mai sus zişi moşie şi ohab şi fiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor şi-de cătră nimene nestrămutat după porunca domniei meale. Iar după săvârşenia domniei meale încă pre-cine va aleage Domnul Dumnezeu să fie stăpân şi domn ţării Ungro Vlahiei sau din cel din inimă plod" al domniei meale sau din neamul nostru, sau din altă seminţenie, încă cu cinste întărim acest hrisovul al domniei meale, pe acela . Domnul Dumnezeu să-l cin-r stească în viaţa domniei meale, iar în veacul viitor su- www.dacoromanica.ro — 177 — sufletul lui; iară acela ce nu va cinsti şi nu-1 va întări nici nu-1 va reînoi, ci-1 va rade şi-l va strica acest hrisovul al domniei meale, pre acela Domnul Dumnezeu să nu-1 cinsteaspă întru împărăţia sa nici în veacul viitor duhul lui, şi să fie trecleat şi afurisit de 318 părinţi care întru Nicheia, cum şi va fi în veci amin. iată şi marturi am pus: jupan Papa vel dvornic, şi jupan Stoica vel logofăt, şi jupan Hiera vel visternic, şi jupan Necula vel spatar, şi jupan... vel stolnic şi Braţul vel comis şi vel paharnic şi ispravnic singur zisa Domniei meale şi eu Şerbul logofăt din Hiereşti scris-am în cea de reşedinţă cetate a Târgoviştei, luna Mai 31 zile, iar de la zidirea lumei până la această pisanie, curgătorul an leat 7132. Iw Alexandru Voevod cu mila lui Dumnezeu domn. Iw Alexandru Vvd. (m. p.) Pecete mare cu şnur galbân şl albastru; sfărmatâ. Se citeşte: (f IHMdTh Iw fldfâdH) &{)V KO(KO,\a. iMdCTÎW EO?KIK> H rCCnC^HIIK.. Academia Română peceţl 221. Cf. Surete ms. XLIII, 283. 180. 7132 August 12 (1622). Zapls prin care Lorlnţoae vinde Lupului Prâjescul cu 80 taleri trei fărtae de vie la Sărata. ev dopmju,oe. -fiicemii ci?pîedj uih /HxpTvpHcecKv kwh ddl BXII^VT d dl A 1 AHpAnTX WMHNX UJH dlOHJÎe KV d HOCTpa dlVIIKX 4SiKVT TPeH 4SXPTâe 1 Ae EHe <*<> GxpdTd. BXN,d,VTddl AVdiHCdde dvnvdvu npxwecKVd nh | dieHe HesoHTSi hhmb ^HnpervpdTX ujh nddTX ddi dVdT. ^eiiduiiTA auecTop 1 eorap. dVdTdd», UJ'feceşXMH ^6 TddepH BXTVU,H dVdTdd» 4,endHH OddTX | AeildliHTA dVH rdKOE dl OII, OK 4,HII BXCKdNH. IIIH ^eNdHNTA dVH ipetjsdH nx^xp | tiimedVd, cot 4,pxrotanh, ujh 4,eNdHNTA E0-pOMAHH. UIH AeH<1HHTA BOVdVH. 4,NH PvŞHHOfd. | IUH dVH P O/Hdll WT ExcKdlIH. UJH ^eildUNTA dVH HeKUeJsop 4,1111 OKOpO | MAHH. IIJ1I ^eNdUNTA dVH Mu^Hd. (xJNHM'kllVd WT XXdenjetdHH ujh 4,eNdHHTA ddeureu 1 wt (xkopou'bNH ujh 4,®-UdHHTa dvn repdcHdt cot KvcKXM’kHH. ^epeiTTdM’bra | NOII BX- www.dacoromanica.ro — 178 — SXHAV JS,e d Cd KVHX BOH KXHSXH^V. HOH npe /HdH /Hdpe Kpe-AHHiţa j nvcvN'fe/H ujh neHeiţHde AHHHdec'r'1 3