SURETE Şl IZVOARE (Drăcenii cu moşiile din prejur) (CALCIU) VOL. XVII DE GH. GHIBĂNESCU PROFESOR MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNE Publicaţiune făcută sub auspiciile D-Iui PAVĂL MICHIU HUŞI-TIPOGRAFIA „LEŢCAE“ GEORGE JORICĂ — 1927 www.dacoromanica.ro PAVĂL MICHIU www.dacoromanica.ro Ju6ife Pavele, Mi-ai dat frumosul prilej să închin ţie şi înaintaşilor tăi acest al XVII volum din ale mele Surete şi îzvoade. La dorinţa. ta vădit arătată de a scoate din pachetele de acte, ce aveai moştenire de la moşi strămoşi, ştiri despre străbunicii tăi, am legat aceste ştiri cu altele, scoase din pachetele cu acte ale moşiilor din jur: Râşeştii de la D-l Nicu Cerchez, Şopârlenii de la urmaşii lui Ioniţă Buznea şi Râpile de la Mihail Co-gălniceanu, aşa că am putut face istoria misiilor din jarul Vâii Cânepei—răzeşia ta de baştină—pe o întindere de aproape 100 chilometri patraţL Două movili vechi atrag atenţia călătorilor pe aceste meleaguri: E movila Răbâei — Han Tepevi a lui D. Cantemir la hotarul din jos—şi movila lui Scripcă— la hotarul din sus despre Ghermăneşti. Cea dintâi e preistorică, înaintea descălecatului; cea de a doua e lipită de persoana lui Scripcă, mare boer moldovan din secol XIV şi XV, care a urzit la picioarele, movilei satul Heghedişeni—mai apoi Ghidişeni—ceia ce pe ungureşte înseamnă tot Scripcă. Trecând peste Prut, am dat de Leuşeni—din vechia Aliuşeni, un urmaş ol vechilor Câlimani, care au fost familie ilustră prin secol XIII şi XIV de a dat denu• mire munţilor, dealurilor, satelor pe tot întinsul ţărilor româneşti, ca şi Berivoeştii secol XIII conţi de Făgăraş/; Un urmaş al acelui vechiu Căliman zis Ilie star —zis pe rostirea timpului Aliuş şi cu un strănepot al său Moş, cel mai bătrân din bătrânii Ghermăneştilor a fost să se nască îmbinarea de Alimoş, acel Toma Alimoş boer din ţara de jos, cântat de popor ca erou în Baladă, iar romancierii să-l facă un voevod al Bârladului, ce se închină de bună voe lui Bogdan descălecătorul şi întemeiază Moldova. Qu aşa începuturi frumoase şi străvechi, munca www.dacoromanica.ro Iî migăloasă de a conduce peste o mie de acte, a le transcrie, a le face regeşte, a fost răsplătită prin legătura neaşteptată ce am putut da urzirilor stăpânirii pe aceste locuri cu stăpânii de astăzi. Şi mi-a fost dat mie, răzeş din neam în neam din partea de jos a judeţului Fălciu, din Micşineştii lui Petre Micşin = Micul,. azi Delenii, cu hrisov al neamului de la Petru Vodă Rareş, să leg istoria pământului înaintaşilor tăi Michiuleştii din nordul judeţului, cu hârtii tot de la Voevozii secol XVI. Spiţa întocmită stă dovadă de vechimea neamului şi de nobleţă lui în legătură cu pământul. Cine cultivă pământul n’are alt stăpân de cât pe Dumnezeu, care cu soarele şi cu ploaia Lui, cu vântul şi cu căldura Lui, face să rodească înmiit rodul muncii braţelor omeneşti. Toţi ai tăi şi tu de la dânşii ai supt acest mare adevăr dumnezeesc: munceşte pământul şi scoate din el rodul binecuvântat. Şi ai avut întru a-ceasta gândul bunului tău Ioan Michiu, acelui căpitan vânjos, şi aprig în ale moşioarii lui, care în 1845 Ghe-nar 3 făcându-şi izvodul de cheltueli în procese învechite cu aga Ilie Cogălniceanu şi cu alţi răzeşi ai lui, închee izvodul cu aceste vorbe rupte din sufletul lui îndurerat: „şi fiind eu în stare bătrâneţelor şi apropi-indu-mi-se sfârşitul şi fiind că am cheltuit toată stare ce am avut pe acest pământ, care din urmaşii mei se vor împărtăşi din acest pământ şi nu mă vor griji pe mine şi pe maică-sa, că noi ca unii ce tot ne-am judecat, n’am putut a ne griji după cuviinţă, că datori sânt urmaşii, cei ce vor intra în stăpânire, a ne griji după legea creştinească, ca pe nişte părinţi“ (pg. 227). Tu eşti urmaşul, care ai răspuns la acest gând desperat al bunicului tău, căpitan Ioan MichiuL Iată ce dădea acest Ioan Mighiul zestre ficiorului său Scarlat Michiul căminar, în 1859 Iunie 9 tatăl tău: 80 fălci pământ în cotul Chermăneşti, un plug cu 8 boi, 8 vaci cu viţei, o trăsură cu doi cai, doi cai, şi o casă în Ghermăneşti„ Ta, cq şluşd cu 5 talanţi din Bvangheţie, ai sporiţ www.dacoromanica.ro III bunul neamului şi ai dat prilej a griji numele bunului tău, nu numai după legea creştinească, ci ai închinat lui această lucrare, mai trainică ca un monument de aramă, căci azi Ion Mighiul căpitanul, trăeşte viaţa istorică a celor ce au supt din pământ dragostea de neam şi de ţară. Cu acest adânc gând şi închinare de proslăvire înaintaşilor tăi, lasă-mă să închin scrisoarea aceasta prin deplina mea mulţumire, că om pecetluit în istorie prietenia care ne leagă de mai bine de o jumătate de veac. Şi când mâne nu vom mai fi, va rămâne această lucrare, care va spune urmaşilor noştri că şi din Na~ zaret au eşit oameni. Cu frăţească strângere de mână. GH. GHIBĂNESCU Iaşi 3 Martie 1927. www.dacoromanica.ro SCHIŢĂ ISTORICĂ 1. Volumul, ce prezint publicului cetitor, al XVII din colecţia mea „Surete şi Izvoadecuprinde povestea istorică a una sută chilometri pătraţi de la căderea Jijiei în Prut până în jos de Râşeşti, la locul zis Pur-cică, iar în lungiş de la culmea dealurilor, ce stăpânesc Leuşenii, până în dealurile Păhneştilor, şi pădurea Buneştilor, iar mai drept până în podişul, ce desparte moşiile, ce merg spre răsărit până în Prut, de cele ce merg spre apus până în Pâhneşti şi Buneşti. In acest colţ de pământ se despart văile apelor, ce se varsă în Prut de cele ce se varsă în Şiret. Dealurile dinspre apus sînt înalte, pe când cele dinspre răsărit sânt joase. Aşa pe când dealurile de peste Prut, ce despart apa Lăpuşnei de valea Prutului, .se râdică de la 96 metri la 201 m. înălţime spre Călmă-ţui şi Leuşeni, dealurile dinspre apus, ce despart valea Lohanului şi a Crasnei, afluenţi ai Şiretului, de valea Prutului, au296rm. la Cozia, 396 m. la Bazga, 342 m. la Rotărie, 412 m, la Moşna, la Cetăţuie; 397 m. la Coz-meşti, 393 m. la Podoleni, 402 m. la Buneşti, 353 m. la Arsura, 326 m. la Ţintea, 328 m. la Pâhneşti, 327 m. la Duda (din vechi Sulenii), 306 m. la Epurenii Iaman-dieştilor, 366 m. la Dobrina, 358 m, la Rusca, 335 m. la Creţeşti deasupra Fâgădâului, lâ Cetăţue, 336 m. la Olteneşti, 360 m. la Târzii, în gura Crasnei. Deci dealurile de peste Prut au o înălţime mijlocie de 149 m. dealurile dinspre apus, cari formează obcina a două basinuri de ape mari: Şiretul şi Prutul au o înălţime medie de 354 m. De altfel şi’ ochiul verifică această diferenţă de nivel. Albia Şiretului formează o www.dacoromanica.ro ii terasă cu peste 200 m. mai înaltă ca albia Prutului, cea mai joasă albie din văile apelor, ce se varsă în Dunăre. La Purcica, punctul cel mai de sud al locului ce studiem, Prutul are 26 m. înălţime asupra Mării Negre, iar la gura Jijiei, înălţimea apei Prutului are 30 m. ca să aibă la Iaşi 37 m. In cele 10 kilometri distanţă, sau cu toate coturile, ce face Prutul aici, să fie cel mult 14 kilometri, nivelul apei Prutului este de 4 m. diferenţă. Călătorul, care ar pleca din Huşi spre nord, va trece dealul Dricului, un podiş înclinat spre Prut, va scoborî în valea Răcei, va sui dealul lui Ivan, va scoborî în valea lui-Ivan, va sui dealul Grecului, va scoborî valea Grecului, va sui apoi dealul Cherseco-sului; aici vederea ţi se desfăşoară largă; ai în dreapta, cât vezi cu ochiul, valea Prutului; In şes ai mai multe bălţi, dintre care 2 se numesc Sula mare şi Sula mică şi alta a Hrubenilor, după numele vechilor stăpâni, cari au stăpânit aceste 2 bălţi, unul Sulă, s’a dat nume aşezărilor pe supt coasta culmei dealurilor dinspre apus, Sulenii, azi Duda, cum şi Hrubă a numit Hrubenii. Pe stânga mergând ţi se deschide valea Şopârle-nilor, după numele vechiului stăpân Neagoe Şopâr-leanul, care în 1533 cumpără. împreună cu ruda sa Dragotă Averescul cu 80 zloţi a patra parte din satul Troeneştii la Prut, de la Mărina fata Crâstinei, nepoata iui Ţâmpău. (pg. 1). Valea Şopârlenilor a fost udată de apa Lilivei sau a Livei, azi zisă apa Barahoiului! Intre valea Prutului şi valea Barahoiului, se înalţă în suiş dulce dealul Ghermâneştilor, cu mai multe ramificaţii: dealul lui David, dealul lui Cehan, dealul lui Ţintea, dealul lui Voloacă; iar pe podişul mijlociu se află mai multe movile cu nume vechi: movila lui Andrei, movila lui Scripcă, movila lui Soare. Pe valea Şopârlenilor nu sânt multe aşezări de sate; dai întâi de odaia Buzneştilor; apoi vin Râpile, iar în fundul văii Barahoiuiui vine Arsura, sat nou de cel mult o sută de ani, cu biserica sfinţită în 1875. www.dacoromanica.ro iii Aşezări mai vechi au fost aici: Şopârlenii, Troe-neştii, Odobeştii, Dinţenii, Fălfoeştii, Brătenii, Scrivu-lenii, Ghidişenii, Râpile, Barahoi. Cum însă despre această vale voiu avea parte să public în alt volum documentele Cogâlnicenilor, pe cari le am aproape gata de dat la tipar, rezerv să fac la vreme istoricul aşezărilor pe această de a doua vale. De oarece însă moşiile de pe culmea răsăriteană a dealului Ghermă-neştilor spre Prut se unesc în răzeşie cu moşiile de pe valea Şopârlenilor, vom încrucişa povestea aşezărilor de moşii şi a descălecătorilor de sate de pe valea Lilivei cu cele de pe valea Prutului. Mergând pe valea Prutului, ai în dreapta satul Râşeştii, iar în spatele sale spre nord e movila Ră-bâei, o enigmă a trecutului. Această movilă cată spre' răsărit la movilele Gemene de peste Prut, dincolo de apa Lăpuşnei. iar spre apus cată la movila lai Scripcă [seci XV] şi movila lai Andreia. [seci. XVI]. Puţin mai la nord, pe înălţimea ce stăpâneşte Prutul, stă Albiţa, aşezare nouă, de la strămutările celor din Râşeştf. De aici drumul scoboară prin o tă-etură la Cota Ghermăneşti, ce se zice astăzi valea Cânepii, fiind locul prielnic de sămănat cânepă a răzeşilor din Mereşti şi Ghermăneşti. Pe locul Albiţei a fost din vechi satul Mereştii, zisă şi moşia Râbăei, care se megieşia pe din sus cu cotul Ghermăneştii; aşa că din această megieşie actele zic Valea Cânepei şi la moşia Mereştii partea din sus şi la Cotul Ghermăneştii partea din jos. Aici drumul se scoboară la vale, la nivelul apei Prutului, unde Prutul şi-a primblat apele, când spre apus, când spre răsărit, formând un cotlon de peste 4 kilometri de larg, cu Pruteţe, unele seci, altele pline cu apă, adică vechi şi mai nouă. • Pe coasta apusană, între irugile roase de ape şi de vreme şi-a fost făcut aşezare unul Dracea, de la care avem satul Drăcenii, iar în vale pe malul Prutului Mihail Cogâlniceanu a întemeiat în 1863 târgu-şorul Drâncenii, cu acel n asonantic ca în catol/zic, aţifel/ric, pe hliza de moşie ce ă fost a lui Nistor www.dacoromanica.ro IV Brânză, de aceia s’a zis la început târgul Brânzei Unul din feciorii lui Nistor Brânză, fiind un Iamandi Brânză, s'a tras de la el neamul Iamandieştilor de la Prut. Drumul spre nord sue dealul Câlcei, care ascunde în pântecele său numai piatră. Pe suişul despre apus stau Ghermăneştii, de la unul Gherman, urmaş al lui Ilie cel bătrân, zis şi Aliuş. Dealul Câlcea închide valea Moşnei cu apele ce vin de la nord la sud şi le cotesc aici de la sud la nord ca să. se verse în Prut, aproape de vărsătura Jijiei în Prut, la Scoposeni. - Peste Prut stă pe coasta dealului dinâpre Lă-puşna, satul Leuşenii, iar ceva mai la sud stă moşia şi satul Călmăţuii, iar în vale pe şesul Prutul stă Troianul, pe care îl atestă documentele, şi numele se păstrează şi astăzi. In dreptul dealului Câlcei distanţa dintre matca actuala a Prutului şi între matca veche a Prutului, Pruteiut, ce merge până la cotul Purcica, taman 10 chilometri lungime, este numai de un chilometru. In dreptul târguşorului Drânceni, valea Prutului între Pru-teţul din dreapta şi între Pruteţul din stânga e de peste 5 chilometri, ca să ajungă la 3 chilometri în dreptul Leuşcnilor. la 2 chilometri în dreptul Albiţei, iar la cotul Purcicâi să se unească. In acest ungher de loc, unde apele Prutului s’au preumblat în voe, când spre dreapta, când spre stânga, rupând malurile şi tăind coturile, aici a fost hotarul firesc al Moldovei de sus, deosebită de Moldova de jos, gura Jijiei fiind cel mai de jos punct al ţârii de sus, iar cotlonul cotului Ghermâneştilor fiind cel mai de sus punct al ţârii de jos. Aici avem un lanţ de movile, începând de peste Lăpuşna: movilele Gemene adiverite cu acte încă de la 1402, identică în alcătuire cu movila Gemeni de la Heleşteni [Roman];în şesul Prutului, lă Râşeşti, stă movila Râbâei, la o înălţime de 58 m. deasupra mării. Spre apus ai alte trei movile, amintite în documente: a lui Andrei, a lui Scripcâ şi a lui Soare; iar în fund spre vest ai pe cel mai înalt punct —412 m,—movila Moşnei, la Cetâţue, ~ www.dacoromanica.ro V Iată în schemă aşezarea tuturor moşiilor de pe Li-livaşi Prut, după hotarnica din 1779, cercetată de Vasile Tenie, vornic de poartă în 1826 Sept. 30, şi verificată în 1857 pentru moşiile lui M. Cogălniceanul. Cotii Morii 3* 3 n O 3 Q. JU 3 Ghidi şeni Ghermăneştii Scriv ulenii Drâncenii răzeşeşti de sus Drăncenii M. K. Scriv dlenii Orţăşti răzeşi răze jeşti - Or{ăştii Iui M. K, Brâ > tenii 3 M I K 3 « Ghermăneşti, co Brâ J tenii 1) răz « eşi ia Cotu Ghermăneşti Dinţenii a răzeşi Valea Cânepei Dinţe < a î(Albiţn) M nii " Mere ştii K- E părţi Ode beştl “ Movila Răbâla Odobe ştii Orzeştii, Bălăneşti Şopârl lenii Râşeştii cu trupurile sale Duda ţbuieni) Cîurăşti 3 C3 O T3 C3 <ÎJ Leuşeni Negeşti Tudorceni CaJmaţui N Toate aceste 7 movile au stat unele ca semne de hotară, de moşii, dar unele, cred, au slujit şi ca semne de hotară de ţâri, fiind punte de strajă între cei ce ar fi năvălit în ţara de jos, ori venind dinspre răsărit şi din Bugeacul tâtârâsc, ori dinspre nord şi apus din ţara de sus, Polonia şi Ungaria. www.dacoromanica.ro VI In acest punct locul era apărat de la natură; dealurile înalte, acoperite cu păduri seculare, le făceau inaccesibile; iar în vale apele Prutului formau o băl-toagâ lungă de 10 chilometri şi largă în medie de trei chilometri, aşa că peste 30 chilometri patraţi erau mlaştine, stuhărie, papură, sălcii, şi improprii pentru lupte şi invaziuni. Aici ochiul strateg al celor vechi a ales punctele de veghe, săpând movile —7 la număr—; le-au prevăzut cu şanţuri şi troene—valuri de pământ— şi în gura Şopârlenilor la sud şi la nord în locul deschis al Leuşenilor spre Nemţenii de astăzi—. Cetate tare de la natură, apa; cetăţi tari din mânu de om: movile, şanţuri, troiane; aici era hotarul străvechiu de ţară între Cumania propriu zisă —ţara de jos—şi Moldova Drăgoşeştilor, vasali ticniţi ai Regilor Ungariei şi apoi a Bogdâneştilor, răzvrătiţi spre a fi vasali Regilor Poloniei. • 2) Vechii stăpâni. Pentru sec. XIV şi XV luând arătările actelor reiese că pe valea Lilivei, azi a Şopârlenilor, au fost cam aceşti străvechi stăpâni: 1) Dra-goş Scrivulea —de unde Scrivulenii, [Scrivulea recte Crivulea înseamnă ghebosul]; 2) Hegedis (ung.=scripcă) de unde Heghedişeani, rostit mai apoi Ghidişenii; amândouă aceste sate s’au contopit în Răpite. 3) Ţâm-pău (ung. ezipo = Talpă), a căruia nepoată Marina vinde lui Şopârleanul satul Troeneşti, 4) Ion Călitnan suitoriul lui Ilie cel bătrân (slav Aliuş), care întemeiază peste Prut satul Aleuşeni. rostit azi Leuşeni. Aceşti 4 străvechi stăpâni cred că au apucat vre-mile descălecătorilor Voevozi şi ne arată provenienţa lor nordică Maramureşlană, cari ne aduc porecle curat ungureşti, roadele înriuririi lor politice, deşi dânşii erau români neaoşi: Talpă şi Scripcâ; iar pe de alta înri-urirea cultural slavonă, le-a dat nume slave, ca: Scrivulea (Ghebosul), sau Aliuş în loc de Ilie, cum din Irivnia avem Armin (în Armindin). Despre aceşti străvechi stăpâni n’avem acte directe, ci pomeniri în acte ulterioare; căci cel mai vechiu act ce vorbeşte de vechii stăpâni ai Drăcenilort nume dat -www.dacoromanica.ro VII după Pătru Vodă Rareş, este din 1623 Sept. 5 (pag. 3), când Lupul logofăt al treilea strămoşul Luculeştilor, cumpără cu 60 ughi satul Drâceni, de la 21 răzăşi ur-< maşi ai celor 3 bătrâni coproprietari; Ion Câliman, tatăl lui Aiiuş star [bătrânul], Ana şi Mălina, care au u-ric de stăpânire de la Rareş Vodă (pag. 4). Căliman e ung. Kâlâman = Koloman, iar Mălina e maior, mălină =die Himbeere = framboise = Smeurâ, (poreclă). In 1371 se pomeneşte de un Kelemanpataca = valea lui Caliman (I. Mihaly Dipl. maram, 66) lângă Dragomireşti. Numele Căliman e cel mai răspândit la munţi, dealuri şi sate în Vâlcea, Tutova, Putna etc. Soarta a făcut ca Ion Căliman, răstrămoşul tuturor răzeşilor din meleagurile Drăcenilor, să nu-şi lege numele său de vre-o aşezare, fie' că n’a trăit mult, fie că i-au luat locul feciorii şi nepoţii, dintre care cel mai fericit a fost Ilie bătrânul, rostit ca Aliieş, şi dim. ca Aliuş=\\ieş, Iliuţă, şi nepotul sau de sorkOherman, care şi-au legat numele unul de Leuşeni0, altul de Ghermăneşti, sate ce fiinţază astăzi în vecinătate şi de vălmăşie de moşie. Aliuş bătrânul a apucat vremile lui Ştefan cel Mare, iar Gherman trăia încă pe la 1620, după care vreme s’a urzit satul Ghermăneştii, ce se întindeau pe îmbele maluri ale Prutului, suferind mutarea de aşezare de pe malul stâng pe malul drept al Prutului, pe dâlma dealului, ce stăpâneşte apele Prutului între Câlcea şi Albiţa. 3) Toma Alimoş. In balada cu acest nume, V. Alexandri zice că Toma Alimoş era boer din ţara de jos. In numele Alimoş avem o îmbinare de 2 cuvinte AII şi moş. Ori amândouă aceste cuvinte Ie găsim în actele moşiilor de pe Prut. AU ar fi Aliuş, răstrâmo-şul tuturor răzeşilor din Drăceni, Aleuşeni şi Ghermăneşti, cari întru început au avut aceiaşi obârşie; iar moş este numele unuia din urmaşii bătrâni ai Gher- 1) După Frunzescu „Dlcţ. Geografic anul 1872. Leuşenii e sat în judeţul Cahul, plasa Cotul Morii, formează comună cU cătunele Ciolpani, Co-tul-Moril, Leuşoae, şl are 1300 locuitori In toată comuna. www.dacoromanica.ro VIII măneştilor, numit Ioniţă Moş ori Vasile Moş, dovadă că pe când ceilalţi fraţi coproprietari au murit prea de curând, unul din ei a trăit viaţa a două-trei gene-raţiuni, rămânând ca amintire la nepoţi şi strănepoţi ca moş, de unde chiar neamul Moşesc, faţă cu neamul Că zâne sc şi Loghinesc. ' Aşa ne spun documentele Ghermăneştilor. Se prea poate dar că în regiunile movilei Răbăia, veche movilă de strajă ca hotar de ţară, ca şi Gemenele de peste Prut, ca şi movila Moşnei, în cel mai înalt punct al obcinei dealurilor despărţitoare a două mari văi de ape, Prutul şi Şiretul; se prea poate dar, ca în acest colţ de ţară, unde găsim pe Paul Scripcă Brănişteriul, să fi trăit şi un moşnaan, apărător de ţară, ca Toma Alimoş, despre care balada vorbeşte că ar fi fost înşelat mişeleşte de Manea, acolo în părţile Nistrului despre Tătari. 4). Sulenii zis şi Duda. Începem povestea celor 100 chilometri patraţi, cu hotarul dinspre amiazăzi, despre care actele spun acestea. Sulenii n’aveau hârtii „fiind pierdute" zic boierii divanişti în cartea de judecată din 1811 Februar 19, când proprietar era V. Roset hatman; iar în. 1755 stăpân Sulenilor era Lupul Coste-chi, vătav za paharnicei, [pag. 128]. In 1828 stăpân' era hatmanul Cost. Paladi [pag. L66]; mai apoi a trecut la la-manditşti;azi e proprietar Gr. Vericeanu, ginerele lui Co-stachi lamandi. ' Numele de Suleni, ne duc la un Sulă*), vechiu proprietar, despre a căruia nume ne vorbesc cele 2 bălţi formate de apele Prutului, în Sula mare şi Sula mică. Pe malul Prutului era din vechiu un semn de hotar „un plop“ (pag. 133). Despre acest plop, ca semn de hotar, avem ştiri în mărturiile a trei oameni bătrâni, de oarece au mărturisit şi Lupul Costâchi şi Episcopul de Huşi, chir Inochentie, că hârtii n’au nici o parte nici alta, adică nici pe Suleni, nici pe Hrubeni de oarece sau prăpădit la vremuri de nepace“ (pag. 34). Mărturii precizază că vremurile de nepace au fost la „moscalii cei de demultadică de la 1711 (pag. 129), şi toţi trei arată că dejmuind pe cei şezători în Hrubeni, moşia Episcopiei, vânau peşte de „la plop 1) Sută lat. *Mwww.dacoromanica.ro IX în susu. Cei trei marturi sunt: Mihai Cehan biv vel medelnicer, Toader Pantea călugărul,;om de 80 de ani, şi preutul Ion Pravilă din Novaci, om de 60 de ani; şi mai arată că la hotarnică s’a început hotarul dintre Hrubeni şi Suleni, de la plop în sus, despărţind între Hrubeni cu pietre şi între Suleni“ (pg. 129). Numele Sulă vine foarte rar în documente, şi nu putem spune nimic cine a fost Sulă, primul stăpân al moşiei cu bălţile Sulenii, actele fiind pierdute încă din 1711 vara. Hotarnica din 1754 Oct. 23 desparte Sulenii despre Hrubeni pe şesul Prutului „şi au pus o piatră în preajma plopului despre apus şi au pus pe şes doau pietre pără supt deal, pe unde merge drumul cel mare, şi alături cu drumul cel mare au pus o piatră" (pg. 130). Această hotarnică o rădică Gr. Agarici vornic de poartă, llie Costachi stolnicul şi Gr. Razul; iar preutul Ioan Pravilă iscăleşte ca martur de bună credinţă, primit de amândouă părţile, şi de Lupul Costachi vâtavul de pâharnici şi de Episcopul lnochentie. 5. Hrubenii. Pe linia de hotar, aleasă de rânduiţii hotărnici din 1754, ca despărţire Sulenilor de Hrubeni, venia paralel cu Sulenii, moşia Hrubeni, din malul Prutului până în deal la drumul cel mare, cum mergeau toate moşiile din jos de Suleni. Hrubenii sânt amintiţi în ispisocul lui Alexandru Vodă Iliaş din 7129 (1621), când se scutesc de gloabe şi alte angherii toate moşiile Episcopiei de Huşi şi anume: Plopenii, Cârligaţii, Creţeştii, Podenii, Coziacii, Râşeştii şi Hrubenii. (Cronica Huşilor 106). Cine să fi fost Hrubă? Tot aşa ca şi Sulă nu putem preciza nimic de primul Hrubă O. Fosta oare un mic industriaş de olârie, avându-şi buda sa în creasta dealurilor spre apus? Hrubenii dacă au fost dintru început moşie deosebită de Răşeşti, dar n’a avut aşezare de sat, că a mers uniţi cu Râşeştii „ce sânt într’un hotar" zic hotărnicii din 1756 (pg. 34). , 1), Hrub nu e nici latinescul rupes peşteră (Răzmeriţă) nici ungurescul hurub, hrub, cabane sous terre (Ciha)c, ci mai degrabă = mlrus grubă, dim. grubcă, ofen, fosse, ofenloch, poâle, four, bouche du fourneau. www.dacoromanica.ro X Pe Hrubeni venia cotul Cărăuşului şi cotul Pur-cica, unde şi azi e frumoasa luncă de la Prut, şi de la Purcica în jos până la piatra din mijlocul Pruteţu-lui, mergea tot hotarul Hrubenilor. Episcopia de Huşi a arătat ca titlu de proprietate ispisocul lui Eremia’ Movilă Vodă din 7100 „în care uric scrie că aceste doao moşii Râşeştii şi Hrubenii sânt date danie de însuşi Măria sa Episcopiei de Huşi de curând făcute" (pg. 34). Dar asupra acestor afirmări, făcute de hotărnici în 1754, în jalba lui lordache Fote ban din 1827 Mart 22 se face întâmpinare că în 7100 nu era domn Ieremia Vodă, ci Aron Vod ?, şi nu se vorbeşte de cât de Râşeşti, nu şi de Hrubeni, nici de Prut, nici de Răbâia, (pg. 164). In adevăr ispisocul din 7100 zice: satele Plopenii, Cozieştii, Râşeştii şi seliştele Creţeştii, Spărieţii şi Câcăcenii, la Lăpuşna (Cr. Huşilor 91). Tot peste Prut Episcopia a avut Câcăcerii şi Toporul. Cât de întinşi erau Hrubenii nu putem şti, căci în mâsoriştele făcute în diferite epoci se dau la un loc cu Râşeştiii; şi la 1756 se dau măsurile în semne: pietre şi movile, nu în stânjeni. 6). Râşeştii. Erau moşie şi sat cunoscut încă din secolul XVI-a, căci Ieremia Movilă Vodă dărueşte în uricul său Episcopiei de Huşi între alte sate şi moşia Râşeştii. Ca să avem un sat şi o moşie cu nume în plural, trebue să fi trăit primul stăpân cel puţin cu 3 generaţii mai înainte, adică la pragul lui 1500. Dar în diplomatica internă a lui Ştefan cel Mare nu găsim nici o urmă de Râşeşti, nici de vre un boer Râsul, Râs,-Râşi, de unde Râşeştii. In Râs-Râş (leşeşte), nu trebue să vedem tulpina latinească risum de la rideo = a rîde, ci cuvântul rîs, care în slavonă are mai multe înţelesuri. Aşa avem ris = despicăturâ, desen, schiţă, expediţie, privire; apoi ris e trap, treapăd; în fine ris e orez şi creangă. Dar mai este şi ris, luchs, felix, lynx, girafa, came-lopardal, antilopă, rîsul [v. slav rysu; rus. rysi; polonez ryş; românesc rîs. www.dacoromanica.ro XI Dacă socotim că Ştefan cel Mare, când a zidit mănăstirea şi târgul Huşi, i-a dat şi o moşie de jur împrejur, cu o rază de peste 20 kilometri; cu vremea ie această moşie s’au fost aşezat fel de fel de oameni: ârani, meseriaşi, pădurari, văcari, brânişteri, de tot fe-ul şi fâ:ându-şi aşezări de case, oamenii din jur au numit locurile după numele celor veniţi ori aduşi şi, aşezaţi pe moşia târgului Huşi. Aşa pe linia Prutului s’au aşezat între 1493 şi 1600 între alţii Sulă-Sulenii Hrubă-Hrubenii, Râş-Râşeştii. La 1600 satul Râşeştii era, şi Eremia Vodă Movilă îl hărăzeşte, cu alte 6 sate, Episcopiei Huşilor, întemeiate de el, şi pe care o înzestrează cu sate, moşii şi odoare. Odată Râşeştii deveniţi moşie a Episcopiei, ea şi-a scos urice de întâritură. Aşa Evstatie Dibija Vodă dă hrisov în 7171 [1663] să-şi apere Epsicopia moşia sa Râşeştii despre alte moşii megieşe de încălcare. [Cr. Huşilor pg. 71]. Episcopia avea ştiinţă de vechimea şi trăinicia stăpânirii sale pe Râşeşti, de aceia în 1816 Iulie e>, Meletie Episcopul de Huşi cere de la domnie boeri hotărnici să-i aleagă moşia Râşeştii, despre moşia lui Iordache Fote, care a luat o bună parte din trupul Râşeştiior, când şi-a măsurat moşia sa Ră-bâia, pe diil sus de Râşeşti, întru cât Episcopia are în stăpânire Râşeştii de 220 ani şi are hotarnica de 59 ani. Ştia dar Meletie că dania lui Eremia Vodă Moghilâ era din 1596 [7104] O iar hotarnica era din 1757 [7265]. [pg. 136]. Actele aduse de noi, ca din arhiva T. Cerchez, fostul proprietar al Râşeştiior nu privesc dintru început Râşeştii, ci alte moşii din jur, cari apoi au intrat prin cumpărături în trupul Râşeştiior. De aceia actele din 7203 iulie 6 [pg. 11], 7203 iulie 7 [pg. 12] şi 7209 Mai 1 [pg. 14]. privesc familia Milescul, iar nu Râşeştii, întru cât Mileştii au fost stăpâni în Mereşti şi Răbâia, câ-tră 1700. 1). Asta arată că isplsocul lui Eremia Vodă Movilă nu e din 7100 (*592) cum l’a publicat Episcopul Melchlsedec, ci din 7104 (1596), ştergân-du-se din anul vechiu slova d, care reprezln'ă 4, şl rămânând numai 2 slove zr =7100, in loc de zrd = 7104. (în slove chirilice). www.dacoromanica.ro xu Spre Prut, Râşeştii erau supuşi revărsărilor apelor Prutului şi cum acolo Prutul face mai multe coturi, avem mai multe Pruteţe, creiate şi pe malul stâng şi pe cel drept. Şi zic hotărnicii din 7264 Iulie 25 [1756]: „şi deacolo la vale tot spre răsărit peste şesul Prutului în malul Pruteţului în dreptul unui plop“ şi malul Prutului în gios prin apa Prutului, unde se face un 'cot mare între Pruteţe şi între apa Prutului, care se numeşte cotul Cărăuşului, este tot din hotarul Râşeş-tilor; şi de acolo apa Prutului în gios până la gura Pruteţului, ce se numeşte Purcea, şi de acolo malul Pruteţului în gios pânâ la mijlocul Pruteţului, unde s’a pus o piatră hotar de stolnic Hi3 Costachi, care hotărăşte între Hrubeni şi Suleni“ [pg. 35, 38, 129]. Iar în alt loc hrisovul din 7265 Sept. 9 [1756] zice şi mai lămurit: „Aşijderile a mai arătat sfinţia sa numitul Episcop că mai are sfânta Episcopie trei coturi de moşie, ce se numesc Pruteţe, peste apa Prutului despre Lâpuşna, pe unde au îmbiat Prutul de vac, şi mutându-se Prutul, a rupt din moşie Răşeşlilor de s’au făcut aceste trei coturi“ [pg. 38, Cr. Huşilor app. 105]. In 1830 atât Râşeştii cât şi Hrubenii erau tot ai Episcopiei, căci în acel an căminarul Gh. Vasiliu cercetează cererea lui Iordachi Fote spatar pentru a se alege hotarele moşiei sale Râbâia despre Râşeştii şi Hrubenii Episcopiei, [pg 171]. El vine în Râşeşti’şi a-dunâ 7 bătrâni printre cari erau Andrei Caraş, Apostol Hangan, şi Andrei Trifan şi despre cari zice elogios: „bătrânii încălecându-şi caii nu ca nişte bătrâni cu totul trecuţi cu vrâsta şi slăbâciunea bătrâneţelor au purces cu noi călăreşte arătând" (pg. 175). In adevăr Episcopia Huşilor îşi sporise trupul Râ-şeştilor cu parte din Răbâia a lui Antiohie Jora stolnicul, frate cu pitarul Teodor Jora şi cu banul Mihai Jora; aceasta înainte de 1784. [pg. 112]. Cam câtă populaţie aveau Râşeştii ne dă ştire zapisul de aşezare câtrâ obştia satului şi sf. Episcopie de Huşi la 1813 Mai 3 ]pg. 127]. In 1811 sătenii din www.dacoromanica.ro Răşeşti răsvrătindu-se şi nemulţumindu*se s'au rădicat cu toata pojijia caselor lor şi s’au mutat pe moşia ră-zeşască Albiţa; dar moşia Alghiţa fiind mică şi nea-având loc nici de hrana lor nici ’de a vitelor, câindu-se de fapta lor nesocotită au căzut cu rugăminte şi s’a făcut o nouă aşezare între stăpân [Episcopia] şi locuitori [erau 30 răzeşi, deci cam 200 suflete] şi anume 1) să se mulţumească cu locul de hrană, ce li se va da; iar în caz de nevoe să ia de aiurea, 2) fânaţul şi arătura să se ia cu ştire Episcopiei, 3) să nu-i supere cu nimica oamenii dijmaşi ai Episcopiei, 4) zilele boe-rescului după ponturi se vor lucra la vreme. Găsim aceste nume de familii: Nistreanu, Glo-deanu, Hatmanu, Pânzariu. Oţet, Borş, Trifan, Puiul, Blagocin, Carlâc, Negru, Prohir, Rusu, Cireş, Bratu, Golăe, Mariian, Cristea, Mocanu, Ciobanu şi Herghelegiu. Au mai fost bunturi şi în alte sate; aşa avem în Ghermăneşti la anul 1817 April 6 (Surete ms. 1 60) şi în Dăneştii de la Vaslui în 1817 Aug. 25 (Surete ms. 1 52). Aşa şi sătenii din Răşeşti folosindu-se de vremile de nepace; de zvonurile că se ia Moldova de peste Prut, sătui de jafurile oamenilor Episcopiei s'au mutat în masă la Albiţa; dar revin; şi aşa satul Râ-şeştii au început a-şi avea viaţa lor regulată de la 1813 încoace, Spătăreasa lui lordâche Fote, jupâneasa Ilinca, soră cu C. Jora şi fata lui T. Jora pitar, nepoata lui T. Jora stolnic şi a Saftei, strănepoata lui Antohie Jora marele logofăt, strâmtoraţi de nevoi, îşi vând în 1834 Mai 13 (pg. 191) părţile sale din Mereşti şi Ră-bâia, cum şi din Râşeşti, qomisului V. Pogor, ginerele lui Iancu Cerchez pitar, întrucât ţinea în căsătorie pe Zoiţa 1. Cerchez, soră cu comisul C. Cerchez. Încă din 1830 Iunie 28 comisia rânduită de Paul Chiselef, cercetând actele de proprietate ale lui Iorda-che Fote şi ale Episcopiei, a hotărât ca din movila Ră-bâei punct statornicit în sas şi până în hotarul Sule-nilor, punct statornicit în Jos să se împartă drept în www.dacoromanica.ro XIV două“ (pg, 175); ceia ce face ca în 1839 Mai 26, comisia rândueşte să măsoare distanţele între Suleni şi movila Răbăia, eşind 2200 st. gospod, pe care îi dă în două: 1100 stânjeni să stăpânească Episcopia partea din jos despre Suleni, iar V. Pogor spătar, ginerele lui C. Cerchez, să stăpânească 1100 st. în partea din sus despre Râbâia (pg. 200 şi 208). V. Pogor avea a da cumătrilor săi C. Cerchez 57861 lei datorie pentru moşiile sale Buhăeştii şi Gro-seştii. Fiind ajutat de C. Cerchez îi dă părţile sale din Mereşti şi Râşeşti, cumpărate de la Ileana Iui Iordachi Fote şi ia de la C. Cerchez Boldureştii. Şi aşa intră C. Cerchez stăpân în Râşeşti pe 1100 st. din partea de sus, pe o lărgime de circa 3 kilometri din Prut până în zarea dealului dinspre Şopârleni (Surete ms. XLV 1017). Cine era C. Cerchez comisul ? In spiţa curgătorilor din Mera Marmure uricarul, pomenit ca diac de divan prin 1620, găsim în a 8-a generaţie pe C. Cerchez, frate cu Zoiţa V. Pogor, ca fii ai lui I. Cerchez comis (mort în 1830) şi al Sma-ragdei Racoviţă, soră cu Gheorghieş Racoviţă, proprietarul Şorâneştilor de la Vaslui. Ioniţă Cerchez avu de frate pe ban Mih. Cerchez, care are o fată Ruxanda şi o soră, măritată cu Vasile Coroi, tatăl lui Ion Co-roi, şi bunul Sevastiei, căsătorită întâi cu C. Cuza magistrat, tatăl domnului Al. C. Cuza; şi a doua oară cu Sion. Cost. Cerchez comisul a luat în căsătorie pe Elena Pascu din Dorohoi, soră cu Aristiţa, măritată cu clucer D. Mardare, din Huşi (cf. Surete ms. XIV, 201). Co-stachi Cerchez are 2 copii: Teodor Cerchez, şi Elena măritată cu generalul Mihai Cerchez, tatăl D-lui Nicu Cerchez inginer (cf. Sendricenii LXIX). Mihai Cerchez şi Ioniţă Cerchez sânt fii Măriei Tudurachi Cerchez, născută Catrina Lupaşcu Cogălni-ceanu şi măritată cu Ghencea. Lupaşcu Cogălniceanu, tatăl preutului Nec, Cogălniceanu, e tulpina Cogălni-cenilor de la Dâneştii din Vaslui, şi se însura, încă fiind la Scrivuleni, spre Prut, cu Nastasia fata lui Ghe- www.dacoromanica.ro XV deon Mera, nepoata lui Gligoraşco Mera şi strânepoatâ Merei Marmure uricar. (cf. spiţele Mera pag. 116 şi 130 şi Surete ms. XLV, 101“). Lupaşcu Cogălniceanu era frate cu Vasile Cogăl-niceanu, tulpina Cogălnicenilor de la Fălciu. 7). Orzeştii, Bălăneşţii, Negeştii şi Tudorcenii. Patru moşii, patru aşezări „sate întregipatru descălecători: Orza, Balan, Neg şi Tudor'> Tuspatru necunoscuţi în diplomatica secol. XV, ceia ce arată că pe aceiaşi moşie mare a Episcopiei s’au mai aşezat 4 inşi, care au făcut sate întregi, ce azi nu mai sânt intrând în trupul Râşeştilor, Zice Vodă Ion T. Calimah în 7269 Sept. 25 (1760) vorbind de aceste 4 moşii, că hatmanul V. Roset a fost împrumutat în 7262 Mai 25 [1754J cu 650 lei pe stolnicul Toader Jora cu dobândă din zece doisprezece. In timp de doi ani cei 650 lei s’au făcut 910 lei, şi atunci ca chezăşie de plată a pus T. Jora stolnic zălog 4 sate întregi, anume: Bălăneşţii, şi Orzeştii la ţinut Fălciiului şi cu vad de pod şi pod gata umblător în apa Prutului, cari sânt la movila Răbâei; şi satul Negeştii şi satul Todirceni peste Prut, la ţinutul Lăpuşnei, care aceste doao sate trec cu hotarele lor şi în iasta parte de Prut spre apus până într’un Pruteţ, matca cea veche a Prutului, unde se bat în capete cu celelalte moşii mai sus numite: Bâlă-neştii, şi Orzeştii" [pg. 621. T. Jora nu putu plăti datoria. Intre timp murind T. Jora, s'a fost lăsat venitul celor 4 moşii sâ-1 ia nevasta lui, până în 1760, când domnia le dă hatmanului V. Roset (pg. 63). Afacerile acestea de bani erau în familie. Hatmanul V. Roset, care ţinea în căsătorie pe Eliza, fata lui llie Catargiul, era fiul lui lordachi Roset vornicul şi 1) Orzeşit, vine de la oarză, orz (lat. hordeum). Familia OarzăestS şi astăzi,—Bălăneşti vine de la Balan, (sl. beal±= alb = Albeşti), Negeşti vine de la Neg, neag, (lat. naevus) dim. Negel,—Tudorcent vine de la Tudorce dim. din Tudor, forma veche moldovenească (cf. I. Bogdan. Doc. lui Ştefan Vodă II 66). pe când pe calea Maramureşului ne-a venit forma Tivadar (ung. TIvâdar= Teodor = Bogdan. www.dacoromanica.ro XVI al Saftei Joroae, soră cu Toader Jora stolnic, a căruia soţie o chema tot Safta, [T. Codrescu I, 62], Iordâchi Roset vornicul era fiul lui Lascarachi Roset post. şi nepot lui Costache Roset cupariul. (cf. Rangab6, Livre d’or 183,1. Dar starea precară a văduvei lui Toderaşco Jora stolnicul îl înduplecă pe nepot, pe Vasile Roset hatman să uite de datoriile unchiului său şi după 5 ani să-i dea înapoi moşia cu tot venitul ei. Curios este însă că nu mai spune acum cele 4 nume de sate întregi, ci scurt „pentru moşie me Răbăia cu pod în Prut şi cu tot hotarul ce au cumpărat-o de la unchiul Tode-raşco Jora stolnic4, [pg. 71]. V. Roset hotărâse în diiatâ să dea moşia Răbăia .la sf. Spiridon din Iaşi,-dar „am socotit la urmă că mai cu cale iaste să o dau mătuşi-mea Safta Joroae stolnicesei, fiind că se află la mare scăpăciune“ Actul îl iscăleşte Safta Rosetoae hătmăneasa şi fii săi Lascarachi Roset comis şi Neculai Roset clucer. .Alte 2 răvaşe lâmuriau mai bine intenţia donatoarei, unul că-tră Toderaşco Jora pitar, fiul Saftei Joroae, ia care zice „răvaşul d-tale am luat şi cele ce-mi scrii am văzut'4 [pg, 70], iar altul chiar cătră mătuşă-sa Safta Joroae, „moşia Răbăia cu pod cu tot o dăruiesc dumi-tale pentru sufletul meu" [pg. 70], Şi aşa moşia Răbăia, care cuprindea în sine patru trupuri de moşie, rămâne în mânule Jorăştilor, până mai târziu. , 8). Jorăştii. Familie veche, care a dat ţârii boeri mari de divan, hatmani, logofeţi şi pârcălabi. Rari familii au umplut ca Jorăştii cu membrii lor din generaţie în generaţie diferite slujbe politice în ţara Moldovei ! Cel mai vechiu pomenit în acte e Jora' şi fratele său Andrei Jora în 6901 Noem. 18 11392] (Wickenha-user sf. Onofrei 170). Despre acest fora, d-1 O Leca zice că era Cazac, ceia ce e greu de admis. In adevăr în rusă Jora înseamnă mâncâcios, lacom, iar • în ru-teană jur-jură, jurbă - ciurâ-armaş, Waffentraeger, page. www.dacoromanica.ro xvii In uricul lui Ştefan cel Mare din 6999 Octomb. 1^ (1490) prin care sporeşte moşia târgului Vaslui, intră şi un Ionaşco, fiul Jorăi, nepot Iui Giurgea Râspop, care vinde partea lui de ocină marelui Voevod [1. Bogdan Doc. lui Ştefan Vodă I. 4$0, Vasluiul voi. XV, 29]. Im 1529 Mart. 23 [7037] se vorbeşte de un Toa-der Jora, staroste de Tecuciu, nepot Iui Radul Piscul, şi capătă de la Patru Vodă Rareş danie 3 sate pe Nogea: Brumărestii, Viţcanii si Puntiseni (Ispisoace I 1, 55). ' * ' In divanul lui Âron Vodă din 7101 găsim un Zora burkulabas [Iorga Doc. XXIII, 429] alături cu Ureche Nistor logofăt, Gheorghe pârcălabul de Hotin, Simion Moghilă vist., Teodor Veveriţă şi îonaşco* Probabil era tot un Toader }ora, tatăl Măriei Misihâneasă, bunul lui Isac Misihânescul, străbunul copiilor Varvarii Misihăneasăi din 7170 [Ispisoace V, 1, 203]. Cât despre afirmarea D-Iui O. Leca că a fost un Dumitraşco Jora, mare vornic al ţârei de jos în 7125 (1617), este o grabă de citire; în acel an apare Du-mitrâşco Goia ca mare Vornic al ţârii de jos şi cu soţia sa Catidachia [Surete ms. X sub anno]; corectează greşala de tipar din Surete V, 129], unde s’a pus Jora în loc de Goe, cum e în textul slavon. In 7136—7137 [1628] avem un Cihâorghe Jora, pârcălab de Hotin [Wick Bohotin 72, Trudi III, 411]. Acest Gh. Jora a fost ginerele lui Irimia Bâisan uri-carul, care a avut 5 copii: Tudosiica, Antonia, Simion Bâisan, Anghelina soţia lai Gh. Jora şi Oprea câhi-gârul (Costin). [cf. Cuzeştii CLXVII] Acest Jora Gh. pârcălab îşi împarte cu Buhuş moşia Costeştii în 7125 Sept. 18 [1616]. [cf. Surete III, 8, 29,308], Contemporan cu dânsul se aminteşte de un Vasile Jora în 7143 [1625] Surete III, 288], şi de Ionaşco Jora vornic în 7136, ca biv vornic în 7147, 7148 [1640]. conf. Surete III, 128]. Acest Idnaşco Jora ţine în căsătorie pe Si-mina, fata Iui Alexa Arapul pokt., soră cu Aniţa Arapul şi are moşia Iteştiî, azi Hurducii de Ia bâlciu [Surete IU 228, V. 127] pe care îl vând a^âi Şţrâţulatţ de llie www.dacoromanica.ro XVIII /or*£ n 2. ° O n irt*. Da "•o* •CA O CA o *-t T3 O sa » M sa O n •n n Dx N ■o Dl •f- £• a 7222, 7223 [Surete ms. X sub anno; Spiţa lui Antiohie Jora după hârtiile Pălădeşti (Surete ms. XXXIII 669, T. Codrescu 1, 62J cuprinde aceşti descedenţi: Gligoraş Jora este strămoş Ghergheleştilor din 7254 [Surete XIV, 52] şi era stăpân Şătrărenilor. www.dacoromanica.ro XX Antiohie Jora vel log-=Catrina Costandin, Jora sulger, vel căpitan de Fălci a 7288) Neculai, Jora post- stol. =llinca ra, 1768 =SaIta Maria, Salfa, fată =Vasile =Iordachi =Darie Ursachi Roset Donici vornic vornic [Surete Vil 205] Ioan Jora, Neculai vel vornic Jora (1794) vornic vel log. 1803 (1791) =Maria Milo Dumitru, Jora Toader pitar =fata lui C-Roset II & — tr 3 ax o ~* SS n “ Si cr c » 3 > a <—»» -o o o tr ca —• «—i * o M "t <1 W C\ ca UJ n n* Costantin, Elena Jora =lordache Fote II S 3 S. sa ►- *-» as 3 P- . sa to o 00 o li > C/3 CD c X ^ w sa 3 3 O. sa -i s £ Ca 3 3 II s og p » 3 sa 3 sa* 3 03 03 O T3 CTQ CD £L* 3 CD sa 3 n a 3* sa ; 3 ca 3 3* «__, 3* O &s 03 ă •n n. 3* co sa II S II > "o EJ o * £' * M Cfl 73 O 3 CA N rt- P — H CD CA rs sa 3 3 Cu aceşti 3 urmaşi ai pitarului T. Jora ajungem la povestea moşiei Răbăia. www.dacoromanica.ro XXI 9. Râbâia. Supt acest nume se cunoaşte o movilă mare, de o construcţie proprie, care sta în şesul Prutului, în sus de satul Râşeşti, Aceasta movilă, o enigmă a trecutului, a atras atenţia tuturora, prin lipsa de ştiri asupră-i. In acest volum dau pentru întâia oară documente, ce vorbesc de movila Răbâia, de moşia Ră-bâei, de drumul mare ce trecea pe la Răbâia, nu pe la Pagul, de podul umblător în Prut din vale de Răbâia1). Forma şi mărimea movilei au fost studiate în Conv. Lit. X, 344. Prutul în dreptul movilei are nivel 28 m., iar şesul Prutului este un podiş înalt de 58 m., deci movila stă mai sus ca apa Prutului cu 30 m. Ea are for-na inelară, formând cercul exterior cu un perimetru de 520 m., cu deschiderea spre Prut, un al doilea ccrc inelar, are movila ţuguiată interioară, cu un perimetru de 200 m., iar înălţimea de 35 m,, deci din vâfrul movilei se are o privire de la o înălţime de 65 m. De pe vârf ai în faţă spre răsărit, cele două movile gemene despre care se aminteşte în uricele lui Alexandru cel Bun, cu Bodea Rumărul, iar spre apus ai movila lui Scripcă şi movila lui Andrei, semne vechi de hotarâ de moşii. * D. Cantemir Vodă în Descrierea Moldovei [Iaşi 1851 p. 28] spune următoarele: „Nu departe de Huşi, se vede o movilă mare făcută de om, pe care o numesc Tătarii Han-tepesi adică movila Hanului, iară de locuitori se numeşte movila Râbâii. P.entru izvodirea ei sunt multe chibzuiri. O samă de Tătari . zic că ar fi ucis acolo Moldovenii pe un han, cu toată oastea lui, şi pentru pomenire i-ar fi făcut această movilă; iar alţii povestesc că o crăiasă a Schiţilor, anume Răbăea ar fi perit acolo la acel Ioc, viind cu oaste asupra Schiţilor, celor ce locuiau în Moldova, şi o ‘ar 1). Răbâia e turcesc rablâ=a patra, ceia ce arată că era un lan{ de movile Intr’un sistem de apărare, şl că movilele s’au numit aşa, după numărul lor la şir. Aşa ar fl şi Răbâia de lângă Horodnlceni la Suceava. Rabb mai însamnâ Domn, stăpân, Iar rabbi = cela ce aparţine Domnului. Cantemir, care ştia turceşte, şl-a explicat prin legendă că a fost movilă unui ban, Han-tepă (t tâpâ, colline, cine, sommet, bout, t6le, huppe), www.dacoromanica.ro XXII fi îngropat acolo oamenii ei. Iară aceia ce este adevărat sau neadevărat aceasta nu îndrăznesc a hotărâ la o întunecire aşa mare a istoriei acesteia". Şi Cantemir vorbeşte că nu departe de movilă a fost lupta între Petru cel Mare şi Turci la 1711 „cu puţină oaste în patru zile eu mare vitejie au suferit şi au stătut împotriva celor de multe ori poftitoare năvăliri ale Turcilor la anul 1711“. N. Costin vorbind de luptele de la Prut zice „că s’au purces de s’au tras toate oştile în gios până drept movila Răbâii“ [Let. II 2, 1041, şi mai jos „căci de au trecut toate oştile de movila Răbâii până spre Prut la Vetrişoae, în gura Sărâţii, să strice podul Turcilor, ce-1 făcuse în Prut“ (II 105), şi mai jos vorbind de fuga lui Dumitraşco Vodă cam furiş cu Muscalii, care erau de aret pregiur dânsul de Ia Stănileşti „ci-I cereau Turcii Ia făcutul păcii... s'au tâmpinat cu tătarii drept movila Răbâii. ducând robii şi duiumul, ce-1 luase din laşi". (II 109). Ion Neculce ne spune că din cele 3 obuzuri moschiceşti, unul de 7000 ostaşi mergea înainte cu Ioanăş Ghinărar, al doilea obuz de 15000 oaste mergea cu împăratul, cu Şeremet şi cu Cantemir Vodă, iar al treilea obuz cuprindea toată grosimea pedestrimii, abia ajunsese la movila Răbâii, când Ianoş era la Gura Sarăţii, iară împăratul la Lunca Banului (II 2 321). ’ La întorsul armatei ruseşti, Dumitraşco Vodă a mers ascuns într'o butca împărătească cu 2 roate până ce a trecut obuzul împărătesc dincoace de movila Răbâii. (II 2 329). Episcopul Melhisedec (cr. Huşi" app. 103) vorbind de movila Răbâii zice: ..movila Răbâii nu era de cât o fortăreaţă de pământ pentru pază la trecătoarea peste Prut spre împedecare Tătarilor şi altor prădători de a trece Prutul". Faptul că atât peste Prut în dreptul Leuşenilor, este şi azi Troianul, cum era altul mai în jos la Gura Sarăţii, iar din movilă drept spre apus era un alt troian şi un sat Troeneşti înainte de 1500, deducem www.dacoromanica.ro soare apune XXIII că movila Râbăia avea val în îmbele sale laturi şi că slujia de punct de strajă din vremi bătrâne. De când? de cine? Contra cui? După direcţia movilelor se arată că era movilă de strajă a ţârii de jos contra ţării de sus, nord şi sud, la răsărit având razim malul înălţat de 30 metri al Prutului, spre care cătâ deschizătura. Pe locul şi în jurul movilei erau moşiile Orzeştii şi Bălăneştii „care sânt la movila Răbâii“ iar peste Prut sânt alte 4 moşii, a căror măşurâ în 7240 Noem, 3 (1731) era astfel: Kăbăla o 89 fune Maftet J|3 câte29 tuni 19 st, a Iul Orzeşti T' ^ora Tudorcenii X UUVJl CvUli Bălăneşti Luchlana 1|3 tîj I «"“• w « :;Sî' t: , Megescul c c Râşeşti - a Şotroman T. Jorapcst- Negeştii • o o Sâlagenlja c g: 5 jum. funl Cogălnlceannl Măleştiî c Hrube ni 3 5 jum uni T. Jora post. Popeştii Purclca o **--- Făcând socoteala funelor 171, paşi 15 fac a 20 . paşi funia şi pasul de 6 palme domneşti, reiese că lărgimea acestor 4 moşii peste Prut cu corespunzătoarele lor pe dreapta era de 3420 paşi a 6 palme gos-pod fac 20520 palme sau 2555 stânjeni şi cu 15 stânjeni fac 2570 stânjeni sau 5731 metri (pg. 22). Moşia Râbăia, care supt acest nume cuprindea 4 moşii: Orzeştii; Bălăneştii pe dreapta Prutului, Tu-dircenii şi Negeştii pe stânga Prutului, rămăsese în www.dacoromanica.ro soare răsare XXIV stăpânirea Saftei Joroae stolniceasâ, prin dania Saftei Rosetoae hâfmăneasa din 7275 August 28 (1761) [p. 70.] Intre timp Safta Joroae,. soţia lui Jora Nec. post, moare, iar feciorii pleacă ţn judecată, şi-i judecă Al, Vodă Mavrocordat în 1783 Ianuar 31 (pg. 82). Cartea divanului din aceiaşi zi lămureşte pricina-. Rămăsese după Safta lui Necuiai Jora trei feciori: ToderaŞco jora pitar, Antiohie Jora stolnic şi Mihalache Jora ban; dar mama în dragostea ei pentru Toderaşco, îi lasă lui toată moşia. Divanul socoteşte dup^ lege şi împarte moşia Răbâia în 4, din care a patra parte este partea de suflet a mamei. Din această cauză TodefaŞCo jofa pitar va moşteni 2 părţi, iar ceilalţi 2 fraţi alte 2 părţi; cât despre venit T. jora pitar va împărtăşi pe ffaţi pe jumătatea sumei de la moartea mamei lorv (pg. 83). Cu această hotărâre merg fraţii un am când Antohi Jora stolnic îşi vinde partea sa> în 1784 Febr. 28—un şfert din moşia Răbâia şi partea din podul umblător pe Prut—fratelui său Toderaşco Jora pitar cu 1000 lei (pg. 111); iar după 5 zile celalalt frate Mihai Jora ban îşi arendează veniturile sale din moşie şi dă venitul pe 10 ani tot frateluf său Teodor pitarul (pg. 112); acesta în 20 Mart acelaş an revinde tot venitul moşiei sale Răbâia, atât acele 3 părţi ale sale cât şi venitul arendat de banul M. Jora, Sf. Episcopii de Huşi, care era stăpână pe jumătate din Răbâia—Râşeştii şi Hrube-nii—şi chiar pe partea lui Antiohie Jora, care stricase vânzarea ce o făcuse câtrâ frate-sâu cu câte 160 lei pe an (pg. 112). Episcopia de Huşi a fost păgubită de arendă atât în veniturile moşiei Răbâia, cât şi în ale podului, cu începere de la 1787. Se iscase războiul dintre Ruşi şi Turci. însemnările vlâdicâi de Huşi Gavril, sunt o pagină istorică: „luând Turcii podul de la Răbâia pe carele l’au stricat, şi după ce au venit Muscalii în Moldova, au pus podurile sale, pe unde leau fost voea atât acolo, cât şi pe aiurile*. De aceia Episcopia redă lui Toderaşco Jora pitar zapisul de arendă, şi se lasă păgubaşă de venitul Răbâei şi a podului din Prut. www.dacoromanica.ro Aceasta în 1790 Iulie 28 (pg. 112). Toader Jora şi-a exploatat veniturile moşiei Râ-bâia şi â podului patru ani, după care vrerţie se hotărăşte să le arendeze din r.ou. Găseşte în Huşi un negustor, pe Neculai Boiangiu, şi i-1 arendează pe trei ani cu 800 lei; ceia ce revenia pe an câte 266 lei, 26 parale şi 2 bani *). Vlădică la Huşi era Veniamin Costache; în nevoia ee avea Episcopia de a-şi spofi Veniturile, face jalbâ la Vodă şi se înţelege cu T. joia pitar, căruia îi plăteşte datoria de 400 lei, din care 200 lei arvona şi 200 lei la Ai. Popa şi ia în afendâ Venitul pe 7 ani—pâflâ ia iSOl^cu începere de la 29 Iunie 1794. Pe atunci eâştiurile se plâtiau la 29 Iunie, de Sf. Petru, şi Ia 1 Ianuarie, nu la Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru ca astăzi, Nu e locul de a lămuri aici raţiunile economice^ şi de Stat a acestor vadele de arendă. Jalba Vlâdicâj căţră Vodă o dată în cercetare ispravnicilor de Fălciu la li Sept. (pg, 114). Toader Jora îşi vânduse părţile sale încă din 1803. Căci în acel an 12 Ivine ginerile 9âu Iordache Fote fiul Iul Paflaite Fote, face jalbâ la Vodă şi cefe pe Ga-Vril Conachi Vornicul sâ-i hotărnicească moŞia Râbâia (pg. 121), Gavril Conachi vine la Huşi, scrie în 5 August Un fâvaş lui C. Roset căminar, proprietarul Şo-pârlenilor, să vie şi el la măsurat pe Duminică (pg. 122). Se află că moşia Râbâia a fost încălcată, şi cer atât Iordache Fote cât şi Ion CheŞcd Stolnic sâ se statornicească încălcările şi să se oprească Veniturile de pe părţile încălcate; aceasta la 7 Aug. 1808. (pg. 122)* Cine era Ioan Cheşco stolnic şi ce căută el la Ră-bâia ? După O. Leca, Ioan Cheşco stolnic, a fost fiul Iui P, Cheşco şătrar, şi a ţinut în căsătorie pe fata Iui Ilie Crâstea. El cumpărase trei părţi din Râbâia, adică părţile lui Toderaşco Jora sărdar, Vân?arşa ŞŞ făşuşş în 1803 Mart. 25 (pg. 123). Amândoi stăpânii cer în 4 Sept. 1804 boer hotar-nic ca să nu li se răsluiască din drepte părţile lor, (pg. 123). Cine era Iordache Fote, ginerele lui Toderaşco Jora? 1) In 800 lei erau 3200 parale sau 9600 bani; venitul pe an yenfa deci 3200 bani, cari fac «^WWW.daCOr&ManfeafO6 2 banI* XXVI Pah, C. Sion în Arhondologie ne lămureşte. Pan. Fotea a venit în Moldova pe la 1785 cu Alex. Vodă Mavro-cordat, s'a însurat cu o moldovancă şi a făcut pe Iordache Fote, pe care Ion Vodă Sturza l’a făcut căminar şi apoi spătar, pentru că ţinea în căsătorie pe o soră a lui C. Jora hatman. Iordache Fote a avut 2 fii, pe Iancu Fote agă şi pe polcovnicul Fotea ginerele vornicului Ilie Zmăul; Iancu Fote a fost major şi s’a însurat la Galata cu fata căminarului Ioan Bercar. In 1806 Prutul se revărsase şi înecase Râşeştii. Episcopia mută pe săteni pe moşia Bălâneştii, lângă Răbâia. La jalba lui Iordache Fote se rândueşte ispravnicul de Fălciu în cercetare la 13 Mart 1806 (pg. 123). Spre cercetare se cere de divan să se trimeatâ hartă în-chipuitoare a moşiei Răbâia, rădicată de vornic Gavril Conachi, pentru sorocul de la 25 Mai 1806 (pg. 123). In această zarvă de hotare intervine bătrânul T. Jora pitar; dă vechea hotarnică a Răbâiei rădicată de M. Cehan med. şi Gr. Agarici vornic de poartă supt Episcopatul lui Inochentie (pg. 124), Iar Gavril Conachi vornic arată la 8 Iulie 1806 că moşia Răbâia n’are hărta cuprinzătoare în stânjeni, şi că după cum merg moşiile megieşe, Orzeştii şi Bălăneştii—adică Răbâia— nu cuprind de cât 215 stânjeni, deci sânt încălcaţi (Pg, 124). Arenda Răbâii continuă pe o nouă perioadă de 7 ani, dar daţi lui Gherasim, Episcop de Roman. In 1809 Iordachi Fote se jălueşte pentru 1750 lei, luaţi din venitul moşiei Răbâia. (pg. 124). Vine războiul, cu pacea de Ia 1812. Ori ce cercetare judecătorească nu s’a putut face. De aceia tocmai la 1812 Ghenar 27 logofeţia cea mare cere să i se trimită de cătră Iordachi Fote hârtiile Răbâiei spre a le cerceta (pg. 125). Pah. Ion Tăutul este rânduit să cerceteze pricinile pentru pământ, şi mai ales a tuturor moşiilor de la Lăpuşna, căci la acea parte de loc, ’ câtă vreme a fost locuinţa Tătarilor, cei mai mulţi din stăpâni nu şi-au putut căuta de moşiile lor întru adevăratele lor hotare, Ion Tăutul alege şi în Răbâia trei www.dacoromanica.ro XXVII sferturi ale lui Iordache Fote şi un sfert a stolnic Ioan Cheşco (pg. 125). Văzându-se liniştit despre Ioan Che-şco, Iordache Fote deschide o serie de procese cu răzeşii din Mereşti şi Aleuşeni pentru încălcare; ba cumpără cu 7500 lei partea lui Ion Cheşco din satele Or-zeşti, Bălăneşti şi Mera; aceasta în 1814 Iulie 30 (pg. 133). 10. Mereştii-Albiţa. In sus de moşia Răbâia ve-niau Mereştii, moşie râzăşească, care se întindea până în podişul Ghermăneştilor, cu care se megieşiau. Numele Mereşti ne duce lâ vechiul ei stăpân Mera, care a fost Mera Marmure uricariul. Uricariul Marmură se găseşte prin acte între 1612—1620. (Surete 11, 80, 305; Vili 253). Iar ispisocul din 1649 Febr. 22 ne arată toată înrudirea lui Mera Marmure uricar (Surete 111, 136). Iată încrângătura: Pătrăşcăneasa Candachia ' Drăguna fată = T. Beldiman = Gherghel = Mera Uricar fată || B* || ff || 3* || ST <» H = Lupul Q^ h>S> 2, q. cn n> * a fi* o rrr? ■ , r~*~ O JT* O CŢQ td o fi» 'Deci Miera Marmure era ginere Pătrăşcănesei, era cumnat cu T. Beldiman şi cu Gherghel. (cf. Şendri-ceni XL). Marmure uricar îşi avea aşezarea în preajma movilei Răbâia, pe Prut, încă de pe Ia 1620, şi stăpânirea e mers din neam în neam în mod paşnic, căci cel mai vechjti act, care pomeneşte de Mereştii lui Mien II * gg crq ca O M Bl K/5 O O www.dacoromanica.ro XXVIII uricarul din 1732 Noem. 12 (7240), o mărturie a lui Gavril Pilat vornic de poarta şi T. Hermeziu, scrisa chiar la Râbâia [pg. 107J ca moşia Mereştii se megieşeşte cu Răbâia lui Toader Jora pe din jos, iar pe din sus cu Ghermaneştii. Cât despre un hotar despre Prut, stricat de Mustafa aga, când şi-a făcut o moară de vânt, a pus stâlpul de hotar supt talpa morii; cercetând la faţa locului, unde a fost hotarul, s’a săpat şi au găsit cărbuni de faţă, semtp de hotar şi cenuşă. Răzeşi în Mereşti erau la 1732 Ursul şi Toader Bulirma şi Oanţâ, toţi nepoţi Mierei din Mereşti. Despre urmaşii din Mera Marmure uricar avem 2 izvoade: o spiţa de neam fără dată, [Surele ms. XLV, 1013] şi mărturisirea lui Neculai Cogâlniceanu şi a lui Ştefan Mera pah. înainte de 180Q [pg. 116]. că Mera Marmure uricar a fost ginere Pâtrâşcănesei, adică: ’ Pâtrăşcâneasa I fatâ=Miera Marmure uricar Unind arătările actelor, a spiţei şi a mărturiei pr. N. Cogâlniceanu, Miera a avut 4 copii: Vasile Mera, Gligoraş:o Mera, Nastasia, măritată cu un Gligoraşco şi Tudora. Atât spiţa cât şi mărturia ne dau numai urmaşii lui Gligoraşco Mera, cart au fost 4, llie Mera, Ghedeon Mera, Soltana şi Rustea. Iată încrângătura după spiţă : www.dacoromanica.ro XXIX 1. Mera Marmure uricar 2 Vasite Gligoraşco Mera 3. Ilie, Ghedeon, Soltana, Rustea 4. Ioniţă Nastasia — Lupaşco Cogălniceanu Dumitraşco 5 w 09 Catrina > Necuiai a =Ghencea ~ Cogâlni- o. {a 05 ceanu pr. 6Toîan Maria monah =Cerchez » ■-» Ct> a o. So C/5 o 3 *• a. a s» £ o* a> 3L <-* 5* 'Sto 7, Mihai ban ioniţă Cerchez Cherchez comis H Aftodora Ştefan S. ot vfsferie SA sa O o a CA ET 9 Ou Po c X 05 53 £X pa "O 60 O 05 O O 60 £0 O P- 8, Ruxanda Zotţa Constantin Cerchez ( Teodor Cerquez www.dacoromanica.ro XXX După arătările celor doi marturi iese această spiţă: Mera Marmure uricar | (are 1 fecior şi 3 fete) Giigoraş fată fată fată are 4 feciori Ilie Mera, Ghefău, Soltana, = Damitraşco vatag Rustea Ioniţă Mera, Ştefan Cogălni-f?ricope Mera)=fata lui ce°ii ( Petre Mera /isac Misi-hănescu Nastasiia = Lupaşco Cogălniceanu (are 1 Met ţi > fete) Ştefan ot Idricenii vis ene Panaite *3 H II £ > E O •wg- 3^ X ca g “• aT fii 3 3 fi» CL fi» *n Q3 CD II £ 9§ cd » 3 fi» tfQ sr cd fi» O u x o H c E X O. sa e a *-l Qe Hi M CC CD o CD CD jd *-» 5' CA pt* CD a Q. Î2J CD o E ST 2 CD CD C So O o UQ fi* 3 — CD E a a. “•OS o p» 3 - A* O 3 CD o ST *1 3 O CD fi» o 3* 3* CTQ CD fi* N II N ^3 Sr s; CA 3 03 3 CA Q> fix fi» IO O» o CT M «-f* 3 0» ca 3 li S v B» CD CD <—i E < CD O 3 3* fi* o o v> rt* 3 3 3 o » o g g fD 3 2, a> 3 E CA px M o ET fii cr _ sa O 3 CD CD pr CD N fa 3 O* CTQ www.dacoromanica.ro XXXI Preţul Neculai Cogălniceanu trâeşte pe la 1760— 1780, şi e tulpina răzeşiior Cogălniceni din Dăneşti [Vaslui], despre ai căruia urmaşi răzeşii de la 1831 Febr, 10 dau pe aceştia : pr, Neculai Cogălniceanu = Zamfira Ioniţă Cogălniceanu, Maria = D, Dediulescu Z £ as as w as 00 E* os* CJ >■> K, o> » ta > - a M (V 3 ii, * O 3. 3 jf —w ta Os P* o o> O o C/3 03 O 3* fp Catrina CO 03 2. a os o. 3 C/5 3 03 >1 03 3 CL 03 n o 3 00 03 3 (Surete ms. XL 106 b.) Despre Mereşti avem alt act din 7265 Iulie 15 (1753) prin răzeşii bătrâni din Ghermăneşti,. ca Ioniţă Loghin, care ştia lucrurile de pe la 1711 „de cându Moscalii cei de demult" [pg, 36], că fraţii Pricope, Ioniţă şi Petru Mera au stăpânit ei, părinţii şi bunicii lor în Mereşti; cât despre Bulirma arată că tatăl lui a fost rus, Vasile Rău, şi că luând o nepoată de a lui Pricope Mera au intrat ca răzăş în Mereşti [pg, 36, 54, 64. Iată după mărturia din 1732 [pg. 107] înrudirea dintre Vasile Rău IBulirma] şi Mereşti: Irimia Mera fată fată = Vas. Buliima = Oanţă Ursul, Toader Bulirma Iftime www.dacoromanica.ro XXXII In 1813 Mai 28 Episcopia de Huşi capătă danie jumătate din Mereşti de la 11 răzeşi: Pintilie Bulirma, Gh. Vechiu, Gr. Grâjdeanu, Apostol Hăngan, Paladi, Sim. Hăngan, Vasile Plotun, lordachi Şalariu, Ion E-nachi, Mihalachi [pg. 130J. In 1828 Mart. 28, se măsură Mereştii şi iese aceste sume : la răsărit pe Prut vin 314 stânjeni, pe drumul mare al Huşului 238 st., pe podişul Hârtoapele 205 st. iar la apus spre Danul 164 stânjeni, cari se face în metri 700 m. la Prut şi la apus 365 m. Pe partea răzăşască a Mereştilor, s'a aşezat satul Albiţa, moşie răzeşască, unde sătenii din Râşeşti se mută în masă la 1811 [pg. 127], iar în pârtea de nord dându-şi coaste cu Cotu Ghermăneşti, în gura urmaşilor s’a dat nume de Valea Cânepii şi la partea de nord a Mereştilor ca şi la partea de jos a Ghermă-neştiloi’ [pg. 171]. 11. Podul în Prut la Răbâia. Chestia podului din Prut la Răbâia a provocat nu puţine pâri în divan şi hotărâri judecătoreşti. Cea mai veche amintire de existenţa podului- din Prut la Răbâia, o avem din 1730 Sept. 11 (7239), (pg. 19), când Grigore Ghica Vodă dă carte la mâ^a lui T. Jora post. să-şi ţină vin în crâşma sâ de Ia Tiidorceni „pentru căci având T. Jora pod îmblător peste Prut pe acel loc al Tudorcenilor s’a fost aşezat cu răzeşii să le dea câte 10 lei până la sf. Andrei îi dă voe să fie volnic şi pentru pod şi pentru crâşmă să-şi ţie vad. Trece vadeaua de sf. Andrei şi se provoacă proces între Vasile Cogălniceanu şi T. Jora pentru pod. Cogălniceanul Vasile cere că podul e al lor, căci pe vremea Ducăi Vodă umbla podul pe la Pagul, pe unde era drumul cel mare. Se face o cercetdre şi Gr. Ghica Vodă dă o carte de judecată, în care se pune toată chestia juridică a . folosinţei podurilor pe ape mari domneşti. Domnul constată că apa Prutului este domnească (pg. 21), că la Pagul, Cogălnicenii erau stăpâni numai pe un mal, iar cel de dincolo era al altora, pe când la Răbâiă Joră-ştii erau stăpâni pe amândouă malurile; că Cogălni- www.dacoromanica.ro XxXlli cCanul Vasile, ne mai şvând pod la Pagul cu mai mult de 40 ani, cum atestă hatmanul Cosfachi, rămâne ca să nu se îngădue alt pod la Pagul, ci numai la Râ-bâia, căci „cu multe poduri se păgubeşte vama gospod. Cogâlniceanu avea 5 tune şi jumătate în Popeşti şi Măleşti peste Prut, pe unde cred că venia Pagul. In 1731 Noemb. 3, se atinge iarăşi chestia podului din Prut la Răbâia de vornicul de poartă Gavril Pilat rânduit cu hotarnica Tudorceniior; „iar pentru podul ce ţine Toader Jora post. acolo în Prut malul dincoace de Prut despre apus este a dumisale din hotarul Râ-bâei şi din ceia parte de Prut despre răsărit este locul Tudorceniior şi s’au venit malul Prutului unde era podul, răzeşesc; peniru aceia fiind malurile amestecate s’a tăiat capra podului şi şi-a mutat dmlui Toader Jora podul, unde sunt amândouă malurile Prutului şi cu apa Prutului, ci-i este dată miluire de la măria sa Vodă" (pg- 24). Pentru complectarea chestiunii juridice a podurilor, îndrept cetitorul la actele podului de la I'âlciu din anii 1776—1798 publicate în „Ion Neculce" V, 220—223. 12. Pagul şi Grecenii pe Prut. In procesul deschis de Vasile Cogâlniceanul contra lui T. Jora pentru podul pe dubase în Prut, se vorbeşte de punctul de trecătoare la Pagul, care aparţiinea Cogălnicenilor. Pe la Pagul se trecea Prutul, în veacul, XVII până la C. Duca Vodă, când din cauza apelor s’a mutat drumul cel mare şi podul Ia Răbâia. Cum Cogălnicenii aveau peste Prut la Popeşti şi Măleşti, 5 şi jupi. funii, credem că acolo era şi punctul Pagul.1) Grecenii, Se vorbeşte de Greceni într’un singur document din 7260 aug. 16 [1752J (pg. 29). Se dau ca stăpâni acestei moşii Ursul Bulirma, nepot lui Alex. Drulea, cum şi Ioniţă nepot lui Gheorghiţă „care moşie ziseră că iaste dreaptă a lor de baştină de pe moşii părinţii lor". 1), Pag. e slav. pengu, fachete, bariole, ehâval pic, varius, blgarre. Se zice mai mult cal pag, de cât om pag, a fost dar o poreclă dată unui stăpân cam ciacâr lâ ochi, sau cu o sprinceană aibă şi alta neagră, sau cu o musteaţă albă şi alta neagră. www.dacoromanica.ro XXXIV Grecenii erau pe Prut din sus de podul Răbâii. Despre Bulirmă şi urmaşii săi vezi încercarea de spiţă la pag. 130. 13). Aleuşenii azi Leuşenii. Leuşenii formează centrul vieţii româneşti pe valea Prutului de la Purcica în sus până în dealul Câlcei, căci coasta dealului pe care stă azi satul Leuşenii a fost proprie de locuinţă din vechiu; şi toate răzeşiile ca şi toţi răzeşii stau în directă des-cedenţă cu acel Ilie bătrânul, Aliuş star, care şi-a legat numele de aşezarea sa Leuşenii. Leuşenii a.stat multă vreme selişte, cum se află încă la 1667, când iliaş Alex. Vodă dă carte de stăpânit lui Iliuţă Aliuş pe seliştea Aliuşeni şi pe partea lui Bodea ’din Ghermâneşti, ot Lăpuşna [pg. 106], In spiţa Aliuşenilor, întocmită în 1800 de răzeşi [pg, 119], se arată că Aliuş bătrânul a avut 3 feciori Ionaşco Aliuş, Ioniţă Aliuş şi Rusca. Dacă llie bătrânul—Aliuş, star—a trăit vremurile lui Rartş Vodă, nu se poate ca fiul său Ioniţă Aliuş să trăiască vremile lui Iliaş Vodă Alexandru în 1660 adică după 130 de ani. Aici spiţa uită de o serie de generaţii, căci nepoţii n’au putut şti bine de alte serii de Aliuşeşti. In multe alte spiţe răzeşeştise dă ca feciori primului stăpân urmaşi din a 4 sau a 5 generaţie, cum e cazul la Gru-mezoaia între Toader Gănescu din 1450 si Fronie din 1670. ’ Pe locurile povestite de noi, cuprinse între Drâ-ceni şi Leuşeni, pe cele 2 coaste ale Prutului, a trăit din străvechi Căliman. Unul din feciori i-au fost Ilie cari a trăit mai mulţi ani ca fraţii lui şi a trecut în ochii tuturora ca bătrân, star, uitându-se şi de Căliman şi de surorile lui. După actul din 1623, Ilie star a avut aceşti urmaşi : Crtstea fiu, Ionaşco nepot, Grigore strănepot [pg. 6]; aşa că se poate ca Ioniţă Aliuş, cel din 1667 să fie urmaş de a lui Grigore Aliuş, căci se îmbracă bine în 130 de ani 4 generaţii de Aliuşeşti. Aşa dar unind arătările documentelor cu spusele spiţei ar reieşi această încrângătură a primului Aliuş: www.dacoromanica.ro XXXV 1. Căliman I 2. I!ie star (Aliuş) I 3. Cristea Aliuş 4. Ioniţâ Aliuş, lonaşco Aliuş Se vede că lonaşco fratele lui loniţă Aliuş, s’a căsătorit pe la Ghibarţ în Boţeşti, la Fălciu, căci după 50 ani—în 1714 [7222J Iulie 8—se vorbeşte că Aliuş [lonaşco] avea de ginere pe T. Huhule şi că avea stăpânire în Ghibarţ, din vechiu sat, azi selişte, peste deal de Boţeşti [pg, 107]. Ori în spiţa răzeşilor din Boţeşti [Surete ms. III, 351] ni se arată că acest Io-naşco Aliuş a fost ginere lui Gh. Şeptelici, care era feciorul Anghelinei Şeptelici, nepot Ioanei, râstrânepot ivului Mândru [de la care vin Mândreşti:—din sus de Ghibarţ]. Tocmai în 1794 Februar 2 [pg. 113] se mai vorbeşte de 3 fraţi: Grigore Aliuş, lordache Aliuş, Toa-der Aliuş, feciori preut Ioan Aliuş, nepoţi lui lonaşco Aliuş cari au părţi în Căneşti (pg. 113). Ramura lui lonaşco Aliuş, care a rămas în Boţeşti este aceasta: ’ lonaşco Aliuş Zbiera, Grigoraş, Apostu, Vasile, pr. Ion Aliuş II - I Lupa popa Ion Colreanu Tudosca Grigore, lordache, Toader Pentru succesiunea răzeşiilor la Leuşeni, sătenii au înjghebat în 1800 o spiţi (pg. 119) în care intră toţi cei ce au avut răzeşii în Ghermâneşti şi „Leuşeni. Când vom studia naşterea şi desvoltarea Ghermâneştilor, vom lega spiţa Aliuş de răzeşii din Ghermâneşti şi Leuşeni înaintaşii după femei a neamului Michiulesc. www.dacoromanica.ro XXXVI 14. Drăcenii. Cel mai vechiu document din pachetele cu acte ce le-am copiat pentru acest volum priveşte Drâcenii, E cartea divanului pentru Drâceni din 7132 Sept. 15 (1623) [pg. 3], prin care se întăresc vânzarea prin care 21 răzeşi din Drâceni îşi vând satul Drâceniii de la Prut Lupului treti logofăt cu 60 ughi, pe drese, ce au avut bunii lor de la Pâtru Vodă bătrânul. [pg. 44]. Despre Lupul treti logofăt avem pomenire în mai multe alte acte prin anii 7130—7133 (Uricar XVIII, 318, 348; Doc. Bârladene III, 218, Surete V, 172) iar ca vtori logofăt prin 7134 (Ispisoace I, 2, 173, 179). El era strămoşul lui Ioniţă Miclescul (pg. 42). Satul era întemeiat în regulă la 1623, dar îşi schimbase numele, şi păcat că tocmai aici originalul e rupt şi nu ne dă numele vechiu, ci atâta se poate citi „care acum se numeşte Drăcenii pe Prut* ■ Cine să fi fost acel Dracea, despre care nu se vorbeşte între cei 21 urmaşi ai lui Ioan Câliman? Numele Dracea nu e curat moldovenesc, căci se găseşte mai mult în Muntenia; dar ca un sat să-şi schimbe numele a trebuit să-şi schimbe ceva şi vatra; aşa că s’a putut ca un urmaş de-ai Călimanului să-şi fi făcut aşezarea pe una din irugile, ce se vărsau în Prut pe partea lui stângă cum Aliuş şi-a făcut aşezarea pe coasta dealufui de peste Prut, deasupra Troianului, iar un altul—Gherman—să se fi aşezat pe akă coastă de deal mai în sus de Leuşeni cari, treceau şi peste Prut dincoace pe coasta dealului unde stau azi Gher-măneştii. Trec 130 de ani în capăt. Al doilea act, ce vor-peşte de Drăceni, e o carte domnească, prin care Matei Ghica Vodă în 1754 Iulie 23 (7262) [pg. 291 voiniceşte pe biv vel medelnicerul Ioniţă Miclescul să-şi ia venitul de pe toată moşia sa Drăcenii, pe care a fost cumpărat-o bunul său Grigore Miclescul, post. şi a stăpânit-o cât a trăit, tatăl său Gavril Miclescul logofătul. Deşi moşia Drăcenii era de peste 70 ani în stăpânirea Micleştilor, se mai găsiau răzeşi, urmaşi www.dacoromanica.ro XXXVII ai celor 21 de vânzători, să se scoale şi să stăpânească în tăria lor Drăcenii. In toamna aceluiaşi an, 4 Noembrie 1754 (7263) [pg. 32] Matei Ghica Vodă scrie carte la Vlădica de Huşi, Inochentie, la Iamandi 2 pah. şi la Gr. Agariei vornic de poartă să meargă la Drăceni şi să cheme ‘ de faţă răzeşii, neamul Bighiului, şi să cerceteze pâra, ce o are Ioniţă Miclescul med. cu I. Negură şi Gh. Zbână. Miclescul zice că între cei ce au vândut în 1623 este şi Bălan Bighial, cum sună cartea marilor boeri: «...şi aşijdere seminţeniilor lor Bălan, fiul Bighiului, şi fratele său Obreja şi Gherman, şi Gavril şi Crâstea şi sora lor Erina, şi nepotul lor Lazor fiul lui Cali-- nic» [pg. 4]. Bighiuleştii întimpinau că „nu ştiu cu adevărat că neamul lor să fi fost vândut, căci, de când şu apucat ei, tot părinţii lor au stăpânit acea moşie, însă numai partea lor. , n . La aceste zise Miclescu răspunse că „tămplându-sâ de au murit părinţii săi, rămânând copii mici, acest neam al Bighiului şi cu alţii ce sânt vânduţi, sau obişnuit a stăpâni iarăşi în Drăceni" [pg. 33]. Judecata s’a trăgănat 6 ani, căci abia în 1760 Mart, 14 [7268] (pg. 41) Ion Vodă Calimach rândueşte pe acelaş Vlădică Inochentie şi pe St. Iamandi jicnicerul şi pe Vasile Adam şătrar judecător Ia tinutul Fălciului să cerceteze pricina dintre Ioniţă Miclescul biv vel stolnic şi între Ion Negrul, care, de şi e vândut, intră în tărie şi cultivă moşia sa Drăcenii. Se face o cercetare în Mai 20 acelaşi an 7268 [1760] de cătră Inochentie Episcop cu Gh. Beldiman biv vel stolnic, ispravnic de Fălciu [pg. 42]. Ni se dau bătrânii satului şi a moşiei Drăcenilor^Răzeşii afirmă că «satul Drăcenii umblă în 7 bătrâni: Clocotâ, Be-ghiul, Capreş, Manciul, Şoropul şi Hărâţ şi al şaptelea Lazor sterp, împărţit pe ceilalţi 6 bătrâni. Răzeşii afirmau că Ioniţă Miclescul a moştenit nnmai cnmpără-tură a trei bătrâni; Clocotă, Bighiul şi Capreş. Intru www.dacoromanica.ro XXXVlll cât din Lazor nu au rămas urmaşi, şi s’a fost împărţit pe ceilalţi 6 bătrâni, cercetarea dispune ca Ioniţâ Miclescul să stăpâneaccâ în Drâceni 4 bătrâni, iar ei răzeşii numai trei, adică: DRĂCENII Clocotă Bighinl Capreş Lazor Manciul Şorop Hârăţ Stol. Ioni'tă Miclescul Răzeşii Merg şi boerii hotărnici, Vasile Adam şătrar, şi în Aug. 23 anul 7168 (1760), ni se dă cea dintâi mărturie hotarnicâ în stânjăni a moşiei Drăcenilor (pg. 46); se face şi un ţidular pe bătrâni în măsură de stânjăni în aceiaşi zi şi se scoate şi cartea gospod de la Ion Vodă Calimah în 23 Sept 1760 (diacul scrie 7268 cu anul nou de la 1 lanuar) [pg. 49, 51]. Ceia ce încurcă pe boerii hotărnici, era numele celui de al 7-lea bătrân, care fiind sterp şi fără urmaşi, răzeşii i-au încurcat numele. I-au zis—unii—Lazor, i-au zis—alţii— Puiul; în sfârşit îi zic şi Irimia Vesel. Pe răzeşi nu-i interesau numărul fraţilor— ca fraţi, ci numărul fraţilor ori a cumnaţilor—ca bătrâni, întrucât spiţele râ-zeşeşti nu sunt spiţe genealogice, ci spiţe de răzeşii. De obiceiu măsurile se făceau în curmezişul moşiei, nu în lungul ei. Drăcenii mergeau în lung din Bărboşi spre răsărit până în Prut; iar curmezişul în loc să-l măsoare pe 3 locuri, ei Tau măsurat pe 4 locuri: pe deal (spre apus), pe la ţântirim (pe sub deal), pe şes şi la Prut (spre răsărit). apus Huibăneştii răsărit .Bărboşii www.dacoromanica.ro XXXIX Moşia Drâcenii avea forma unui trapez, cu baza mare la apus şi cu baza mică la răsărit, în mijlociu moşia Drâcenii avea 31 fune, 19 stânjeni şi 4 palme sau în metri 1426 m, lăţime. Se face ţidular şi se dă stol. Miclescul ţidulâ pentru: ’ 22 16 st. 37 la apus. 17 5 4 p. Ia ţântirim 8 3 3 la şes 7 5 5 pol la Prut şi i se aleg să ţină 3 bătrâni în partea de jos, iar răzeşilor să ţină 4 bătrâni în partea de sus, şi anume: din Şoropul este Pavel din Hârâţ este Ion Fulga din din Manciul Puiul este sunt Gh, Zbână Ţinteştii Iar din Prut în Pruteţul Drăcenilor, neputându-se măsura şi alege s’a lăsat din venitul de peşte ori dijmă -să ia’Ioniţă Miilescul 3 părţi din 7, iar răzeşii să ia 4 părţi din 7, Lupta între 1. Miclescu stol. şi Gh. Zbănă continuă, căci peste 5 ani, în 7273 Aug. 28 (1765), stol. Ioniţă Miclescu aduce mărturia bătrânului Constantin sin Ioniţă Loghin că ştie şi a apucat de la tatăsău că logofătul Gavril Miclescu, tatăl stolnicului a făcut sat în Drăceni, şi a pus vornic pe Ion Zbână (pg. 65). Se scoate şi o carte domnească de la Grig. Alex. Ghica Vodă în 18 Sept. 1765 (pg. 69), îndreptată cătrâ vlădica de Huşi, Inochentie şi câtră Gh. Beldiman biv vel stolnic, ispravnic de Fălciu, să cerceteze din nou pricina Drăcenilor, şi ordonă să supue jurământului supt carte de blâstăm pe bătrânii Ioan Turbatul şi Ion Negrul. Bătrânul stolnic I. Miclescu se îmbolnăveşte şi moare, iar fiul său Dumitrache Miclescu în 1782 Mai 10, capătă carte de stăpânit pe Drăceni, şi cheamă cu zi de soroc pe răzeşii de Drăceni în număr de 7 să yină la divan şă se judece la 30 Mai (pg. 79), www.dacoromanica.ro XL In vederea câştigării procesului, Dumitre Miclescu capătă 2 mărturii în 3 şi 4 Iunie a lui Ursache Ugle, ruptaş, din mănăstirea Bodescului, care a fost vichil 4 ani la Drăceni, şi a lui Lupul Negel, om de 83 ani, care ştie şi afirmă cum Gavril Miclescu log. a cumpărat în Drăceni, bătrânul Bighiul. (pg. 80). Din spusele bătrânului Lupul Negel reiese cum s’a urzit satul Ghermăneşti de dincoace de Prut, pe lângă unul Gherman [pg. 81]. Cu asemenea mărturii fşce ja-loba la divan şi în 30 Ghenar 1783 [pg. 82] capătă carte gospod pentru a chema în judecată pe cei 8 răzeşi, cari în tărie ţineau Drăcenii: Pavăl Diaconu, A-postul Negru, Mihalachi, Constantin, 1 Sava, Nicolae Turbatul, Zbânâ şi Pâscălina Vrăghioae. Veliţii boeri cercetează pricina şi fac istoricul procesului [pg. 88]; iar Vodă A. C. Mavrocordat în 5 Iune 1783 [pg. 91] judecă pricina şi dă carte domnească lui D. Miclescu post. să-şi stăpânească 3 bătrâni din Drăceni [Capreş, Beghiul şi Clocotă], iar pentru al patrulea bătrân [Irimia Vesel], de va dovedi că a fost moşan în Drăceni îl va stăpâni şi pe dânsul. Pentru a dovedi acest lucru, nefiind zapise, D. Miclescu stolnic recurge Ia măriurii, şi atunci Neculai Turbatul dă mărturie în 14 August 1794 că moşia Drăcenii a umblat pe 7 bătrâni, dar unul din ei fiind sterp, răzeşii îl stăpânesc ei în de ei. [pg. 99], Dar dintre toţi răzeşii cel mai îndărătnic a fost unul Mihai Popa, care face fel de fel de şicane, fuge de la mă-sorişfe (pg. 100) cum atestă T. Obreja la 3 Septemb. (pg. 105), cum afirmă spât. C. Costachi: ,,intră samavolnic şi ia roadele de pe moşie“ (pg. 101), nu se prezintă la 3-4 termene de soroc la divan (pg. 102), Iar Vodă A. I. Calimach dă carte gospod la isprâvni-cia de Fălciu numai de cât să cerceteze pricina lui M. Popa din RâpiU (pg. 102). D. Miclescu cere la â sa stăpânire şi ^bătrânul Irimia Vesel îtl 1795 Iune 22 (pg. 103) şi a doua zi la 23 Iunie (pg. 104) capătă scrisoare de la Mih. Popa că n’a mai îndrăzni să dij-• muiascăln Drăceni fără ştirea şi voia stăpânului D. www.dacoromanica.ro XLî Miclescu stol. Vodă A. I. Calimac' ‘e carte la is- patrulea bătrân, Irimia Vesel zis fi oierpul [pg. 104]. Actele de Drăceni ne lipsesc, ca să ştim cum au trecut de la D. Miclescu Ia Nec. Dimachi; cred însă că a trecut prin zestre, căci Dum. Miclescu stolnic are 0 singură fată, pe Profira, care o mărită cu vornicul Neculai Dimachi [T. Codrescu I, 158]. _ El neavând chip de căutare o vinde în arendă şi avem o socoteală—probabil a Buzneştilor—din 1819 pentru veniturile şi cheltuelile cu căutarea moşiilor Odobeşti, Cârâuţă şi Drăceni [pg. 146], Răzeşii, cari rămăsese pe cei 3 bătrâni îşirându-esc vichil căutării moşiilor pe pr. Grigore, cumnat Chi-ticeştilor. Vichilul lor pr. Grigore intră în vorbă cu Ioniţâ Buzne ispravnic şi cu una Safta Ugloae şi schimbă dând 5 stânjăni din Drăceni, pentru 3 st. 6 palme din Crăsnăseni; aceasta în 1828 Mart 26 [pg. 166]. Nu e fără interes a pune aici spiţa, ce şi-o dau răzeşii de Drăceni, curgători din lonaşco, feciorul Cârstei, nepot lui llie (Aliuş), strănepot lui Ioan Călimări din 1400 (pg. 169). Pe când răzeşii îşi schimbau răzeşiile între dânşii şi pai tea boerească diu Drăceni suferia schimbări. In 1816 April 3 [pg. 181] vornic N. Dimachi dă scrisoare de schimb Iui Iordachi C, Roset vornic, prin care ia moşia Lieştii de la Vaslui, în schimbul Drăcenilor. In 1 Mai 1816 Vodă bcarlat A. Caiimah întăreşte schimbul [pg. 168] Acest act lipseşte din plicul Drăcenilor. Obs, Lieştii îi luase de Ia Epitropia Sf. Spiridon spre a-i alipi de Gugeşti moşia sa proprie, Iordache Roset vornic, era fiul lui Cost. Roset şi al Nastasiei Cantacuzino Paşcanu. Născut cătră 1736, mai avea 4 fraţi: fon Roset ’ (Bălănescu), Cost. Roset (Ciorteşti), $tefan Roset şi Petre Roset. El s’a fost înşurat cu Marfa Catargi, fosţ logofăt pravnicii de Fălciu să cerceteze celui de al www.dacoromanica.ro XLII 1. Ion Căliman I 2. Ilie star (Aliuş) I 3. Cristea (Alius) I 4. Ionaşco (Aliuş) — Irina Benţa 5 Mai ia = T. Zbână Aniţa Grozav V. Negru vândut Micleştilor 6. Ioniţâ Zbână Ion Negrul 7. Gheorghe Zbână sanda, Postu, Lupul, Anuşca =Mustea =Băzgul 8. B *§ CD M cr w 3 V* O o : *1 ! P-i z CD OQ u > r* n: "o 3 JU 5* T3 — S 3 CO t» « M < £» « £ c cn r-t- CD W O O S 2 5 S 2. M 2 w o o CD W <^P ftî — CD H > o N > S o *---n •-» 2. i3 2. D- CT. CL O o. «• t n. CD 2. W w cr o 3 5* » 5* O ZT, w 5*2 «2 o 0 5^ ►I , p- ST3 O -t 3 O O. 3“ 2. C 3 » P3 9 Ir 3 i—• »2 X) 5; CfQ b 2 2. «■s 00 s N tn’ •O j www.dacoromanica.ro XLIII Ilie Catafgiu şi a avut un fiu— pe Iordache Roset post. şi o fată măritată cu Petru Roset (Bălănescu). El a murit după 1820, căci în 1829 fiul său Iordache Roset post. schimbă Drăcenii cu Lieştii. Acest Iordache Roset post. a ţinut în căsătorie pe Ecaterina Sturza fata. şi a avut aceşti urmaşi: Iordachi Roset = Ecaterina Stuiza Elena =A. I. Cuza Vodă_ Constantin colonel, Dimitrie, Teodor,' Zoe =Ruxanda Ventura a) =Ana =Pulheria =Grig. =01ga Stoianovici b)Catargi Beldiman Lambri-=Sofia Donici c) no. = EIena Donici d) =Barbe Horoţkov e) (a) Aglae Alexandrina Gheorghe =Sc. Vârnav =Ghermani =OIga Giers I Teodor Roseti In 1829 Februar 27 Iordachi Roset post. vinde agăi Ilie Cogâlniceanul cu 7000 lei, socotindu~se pentru alt interes, toată partea sa din Drăceni. (pg. 168). Răzeşii au protestat; aga Ilie Cogălniceanu s’a hotărât atunci să vânzâ moşia hatmanului Matei Roset —rudenia sa de pe părinţi—; Era ocupaţie rusască. Paul Chiseleff, apoi General Mircovici primesc jalobe de la răzâşii de Drăceni: Ioniţâ Buzne, Yasile Popa, Iordachi Negru. Se întâmplă însă o încurcătură. Până să facă hârtiile cu Matei Roset hatman, acesta moare. Aga Ilie Cogălniceanu n’apucase a primi banii de la cumpărător. Rămânând văduva sa hătmăneasa Smaranda voeşte Să numere dânşa banii 7000 lei; dar la întimpinarea ră- www.dacoromanica.ro XLIV zeşilor că rău s'a cumpărat de aga llie Cogălniceanu fără mezat, de la .post. Iordache Roset, Divanul judecă reclamaţia la 6 Iunie 1830 [pg. 81] şi dă rămaşi pe răzeşi, căci Matei Roset avea drept să cumpere fiind văr primar cu aga llie Cogălniceanul (pg. 181), Ba spre a legitima hotărârea face observaţii juridice asupra protimisirei: întâia protimisire este a rudeniei de aproape până la al 2-a văr (gradul 6-a de rudenie)-, şi apoi ai răzeşilor ce vor fi dintr’un bătrân qu vânzătorii, şi apoi a celorlalţi răzeşi din trupul acelei moşii şi după aceasta a megieşilor. (pg. 181). Se hotărăşte ca hatm, Smaranda Roset'să vânză moşia Drăcenii prin mezat la răzeşi. Cel ce cumpără moşia este polcovnicul Ioniţă Buznea, căruia i-a dat şi toate hârtiile Drăcenilor, aceasta în 1831 Ghenar 31 (pg. 182). Pentru dezbaterea acestui lung proces de peste 2 ani, avem un izvod de cheltueli, ce Ioniţă Buzne polc. le-a făcut. Se cheltuise .576 lei 29 parale, din cari 365 lei 33 parale transport, statul la laşi 2 luni şi 25 zile, şi oamenii de serviciu, aprozii, droşcâri, logofeţi, etc, iar 210 lei 36 parale pentru jălbi. (pg. 180). Dar despre Buzneşti voiu spune ceva la povestea moşiei Odobeşti şi Şopârleni. 15. Şopărlenii. Părăsim şirul moşiilor ce ating Prutul şi trecem la moşiile ce vin pe valea veche a Lilivei sau Lilei, zisă apoi valea Şopârlenilor, pe care curge apa Barahoiului. De cum scobori şoseaua de la dealul Chersecosului, care are 165 m. înălţime, după un mic cot, se deschide valea Şopârlenilor, având la gură 48 m. înălţime, spre a se lăsa jos la nivelul Prutului, care are 28 m. înălţime. Şesul Prutului are aici 4 klm. lăţime, spre cotul Purcicâi, In faţă este balta Hrubeni, după vechiul nume al satului lui Hrubă, ceva mai sus de bălţile Sula mare şi Sula mică. Valea este îngustă, câteva sute de metri şi coteşte după ondulaţiunile dealului Şopârlenilor. Din gura Şopârlenilor pănâ în Răbâia or fi 5 klm, Acei ce au urzit movila găunoasă 9dopelnoi www.dacoromanica.ro XLV moghila“ a Răhâei, că semn de hotatâ de ţară, au avut grija să sape şanţ şi să facă val—troian—şi spre gura Şopârlenilor, până supt eodri merei ai Buneştilor, cum şi în sus supt Leuşeni, ca să apere locul de hotar. Din aceste lucrări strategice a eşit legenda lui Toma Alimoş, boer din ţara de jos, pe care bogatul în fantasie Radu Roseti în romanul său „Cu paloşul“ îl face voevod al Bârladului şi tovarăşul lui Bogdan Vodă la închegarea Moldovei. ’ Pe această veche vale sau a Ulei, a Lilivei, adică a Liliacului, a fost vechea aşezare a Troeneştilor, sat stăpânit de vechiul Ţâmpâu=Taipă, de fiica sa Qrăstina şi apoi de nepoata sa Mârina, în tot decursul secol. XV-a; care mai apoi în 1533 Iune 21 îl vinde cu 80 zloţi lui Dragotâ Averescul1) şi lui Neagoe Şopârlea-nul. (pg. 1). ’ ' De la acest act, nu mai avem ştiri de Şopârleni din acte până cătrâ 1654, adică 130 de ani, sau 4 generaţii, Cel dintâi act ce vorbeşte de Şopârleni este din 7172 April 2, (1664) dat în regeşte, după un perilipsis din 1815 Dec. 20. (pg. 7), Cumpărător atunci se arată Neculai Racoviţă hatmanul. Cu ce titlu cumpără Neculai Racoviţă ? El era moşan în Şopârleni, cum spune zapisul lui Lazor Mârza din 7174 Mart 9 (1668) [pg. 8]. De aceia ne explicăm pentru ce unul din dealurile ce stăpânesc Şopârlenii spre apus se zice şi azi dealul Cehanului, şi anume podişul ce se ridică din sus de Răpi spre Arsura. Nec. Racoviţă hatmanul cumpără cu 5 zapise părţi din Şo-pârlenî şi anume: ’ ’ . a) bătrânul Frăi cu 40 lei de la nepoţii lui Frâi de la Nazariia Mihăileasa şi de la nepoata ei de soră Lala-(Pg- 7). ’ 1) Acest Dragotă Averescul n’are nici o legătură cu Oanceâ Averescul din Onlceni, Poman, căruia 1 e dau aceşti: urmaşi Toader, Petru şi Maruşca. (Surete ms. XLI1K, 1035). www.dacoromanica.ro XLVI b) patru părţi din cinci, din bătrânul Badiul de la Lazor Mârza din Tâbălăeşti. (pg. 8), c) bătrânul Scridon de la pr. Ioan şi feciorii săi. (Pg. 8). ' d) bătrânul Voico de la Costantin fiul lui Crăciun Lupu. (pg. 8), e) bătrânul Vlaicu de la Ionaşco Costician (pg. 10). Unind arătările acestor 5 zapise ar reeşi această în-crângătură pentru răzeşii din Şopârleni: Neagoe Şopârleanu' - x fata lată =Frăi ^Scridon 1 ! fata Laza =CazacuI =Lupul Maria --- lftimia --- =x -pr. Ion Nazaria =Mihăilă Lala Vasile Nastasia Maria Badiul x Badiul x Dănăilă fată x =Voico =Vlaicul lată X ^Lupaş =Costician Crăciun ionaşco, Aposto1 Lupaş =Irina Luca 1 l Costa ntin Maria Lupaş | Irina =Vasilache Ar urma dar după acte că Şopârlenii au umblat pe 5 bătrâni: Frăe, Scridon, Badiul, Vlaicul şi Voico, pe care îi cumpără hatmanul Neculai Racoviţă între 1664—1669. Cine este Nicolae Racoviţă hatmanul ? El e fiul lui Racoviţă Cehan marele logofăt şi al To-fanei născută P. Şoldan vel logofăt. El era frate cu Ion Racoviţă vornicul, şi deci unchiu Iui Mihai Raco-viţâ Vodă. De pe unchiul său Apostol Cehan, care avea răzeşie pe valea Lilivei, el venia văr primar cu Gârde-ştii din Ghermăneşti, întrucât vărul său Nec. Apostol • www.dacoromanica.ro XLVII Cehan, are fată pe Ioana măritată cu un Gârdea, căci ştiut este că urmaşii lui Apostoi Cehan au rămas răzeşi de Fâlciu şi Vaslui. Neculai Cehan hatmanul ţinea în căsătorie pe Ma-ria fata Lupului Balş. (Surete VIII arborele genealogic Cehan). Neculai Racoviţâ avii o carieră politică destul de frumoasă. Supt înriurirea tatălui său Racoviţâ Cehan, care a stat logofăt al 2-lea toată domnia Iui Vasile Lupu, spre a ajunge apoi mare logofăt supt Ghiculeşti supt Ştefan Lupu şi Dabija Vodă între 1658 şi 1664, când moare la 15 Decembrie, fiul său mai mare a rădicat treptele boerilor, fiind comis în 1659 supt Ghica Vodă, spatar supt Ştefan Lupul în 1660—1661; apoi hatman şi pârcălab Sucevei supt Evstratie Dabija între 1662—1665, hatman supt Gr. Duca Vodă în 1666; hatman supt lliaş Alexandru Vodă în 1667—1668, hatman supt Duca Vodă în a doua domnie în 1669—1672; mare logofăt cătrâ 1672 la sfârşitul domniei lui Duca Vodă; fost mare logofăt supt Ştefan Vodă Petriceicu Vodă în 1673, (lorga Doc. VII, 367), vel logofăt supt D. Vodă Cantacuzino în 1674-75, cedează logofeţia cea mare lui Miron Costin supt Anton Vodă Roset în 1676-77, care avea în cinste pe fratele său Ion Racoviţâ, pe care îl pune mare spătar; vel logofăt la urmă supt Anton Vodă Ruset în 1678 Ghenar (Surete V. 72) vel logofăt supt Duca Vodă în a treia domnie în 1679, rămânând apoi ca biv vel log. cedând locul iarăşi lui Miron Costin. Neculai Racoviţâ moare în 1685 Mart 8. El îşi mărită pe fiica lui Safta cu îordachi Roset vornicul, vestitul boer făcător şi răsturnător de domnii, matca tuturor răutăţilor, după expresia figurată a lui Ion Neculce. El â luat prin însurătoare nu mai puţin de 80 de moşii de Ia socrul său Nec. Racoviţâ hatmanul, între care şi satul întreg Şopârlenii la Fălciu. (Ac. Rom. XVIII, 891, Radu Roseti, Pământul. 250). Odată intraţi Şopârlenii în mâna Ruseteştilor, au suferit soarta moşiilor Ruseteşti, cele mai multe din Moldova. ’ www.dacoromanica.ro ^LVIIL Iată ce ne spune un regest din 1766 Aug, 3 (pg. 170), că Vasile Roset stolnic cumpără satul Şopârleni de la mătuşa lui Victoria stolniceasâ Mâgurâniţa din ţara Muntenească. Să vedem tiliaţiunea acestor 2 Roseteşti. Iordachi Roset vornicul moare în 1719. El a lăsat 5 băeţi şi o fată: Ştefan Roset vornic născut cătră 1670; Constantin Roset mare logofăt născut Ia 1675, contele Ne-culai Roset (1680-1760), Iordachi Roset de Botoşâni născut 1685, Ion Roset, şi Catrina măritată cu Ilie Ca-targiul vel logofăt. ’ Pe noi ne interesează descendenţii lui Constantin Roset mare logofăt, care se vede că a moştenit în partea lui între alte moşii şi Şopârlenii de la Fălciu. Cost. Roset rădică boeriile următoare: E vel paharnic în 1711 supt D. Cantemir (Let. II, 301), vel paharnic supt Nec. Vodă Mavrocordat în 1712—1715 (Let. II, 344), vel paharnic supt Mihai Vodă Raco-viţă, fiindu-i nepot de vară primară, în 1716-1726, vel vornic ţârii de sus şi de jos supt Matei Ghica Vodă în 1727,-1732; (Let. II, 364) hatman supt Cost. Vodă Mavrocordat în 1733, fiindu-i Vodă ginere, căci luase de curând în 1732 Noembrie 14 pe Ecaterina fiică-sa; vel vornic supt Gr. Ghica Vodă în a doua domnie în 1734—1741, întru cât era rudă prin alianţă. Gr. Ghica Vodă fiind fiul Ruxandrei Alex. Mavrocordat, mătuşă de pe tată lui Cost. Vodă Mavrocordat, ginere lui C, Roset vornicul. 11 găsim ca biv vel vornic în 1743 (Uricar II, 119), C. Roset are 3 fete: Ecaterina măritată cu C. Vodă Mavrocordat; Roxanda, măritată cu Barbu Vă-cârescu, ban de Craiova, şi pe Victoria, măritată ca stolnicul Pârvul Cantacazino Măgureanul, fiul Pârvulul CantaCuzino zis şi Măgureanu *). ___________________ i 1) Victoria Pârvu Cantacuzino are aceşti copii: Ştefan Cantacuzino, Ecaterina riiăritată cu Ion Bălâceanu pah., Smaranda măritată cu şâtrar Ion Slâtlneanu, Costantln f 1776, Ion paharnic însurat cu Maria Bozlla-hu şl Safta măritată cu Mlncu Bârbătescu (după Leoa şl Fillttl). www.dacoromanica.ro XLIX Aceasta este vânzătoare Şopârlenilor în 1766, câ-re îi vinde nepotului său Vasile Roset stolnic. (pg. 70). Vasile Roset stolnic are de fii pe C- Roset căminar, care moşteneşte Şopârlenii în 1804. (pg. 121). C. Roset stolnic’ are aceşti ficiori: Matei Roset hatman, însurat cu Smârândiţa; şi moşteneşte Şopâr-lenii în 1816 (pg. 136), pe Veniamin Roset arhimandrit şi egumen Doljeştiior apoi Vlădică de Roman la 1844 şi o fată, măritată cu T. Jora pitar. Matei Roset spatar, apoi hatman—ramura C/or-teşti—are de suportat mai multe procese cu Jorâştii, şi cu lordache Fote, ginerele său, pentru că Matei Roset se întindea cu moşia sa Şopârlenii până de vale în drumul mare al Huşilor, pe lângă movila Râbâei; aceasta în 1817 Mai 8 (pg. 136), şi abia după 10 ani în 1827 Iulie 8, se hotărăşte hatmanului ca după ana-foraua din 6 Noem. 1826 să se oprească cu hotarul pe zarea dealului, (pg. 165). In 1829 împresurarea tot continuă să se facă despre hatman Matei Roset. (pg. 170, 171). Matei Roset hatman stăpânia şi Păhneştii, iar Şopârlenii la 1830 era moşie stearpă (pg. 171) şi fără a-şezare de sat (pg. 174). Despre nişte pricini cu crâşmele şi orândâtorii Şopârlenilor şi între polcovnicul Ioniţâ Buzne, fost 16 ani orândâtorul spătarului C. Roset, vorbesc actele din 1830. (pg. 174). In 1830 hatmanul Matei Roset era mort, căci se vorbeşte de soţia sa^ hătmăneasa Smaranda Roset. (pg. 182), •Ne oprim aici cu povestea moşiei Şopârlenii, moşie stearpă fără aşezare de sat. 16. Odobeştii. A doua moşie vecină pe din sus cu Şopârlenii este Odobeştii. E greu de spus ce înseamnă tulpina lui Odobeşti, unde avem Oofo&-|-eştii. Supt numele de Odobeşti se gaâesc mai multe localităţi în ţară: Odobeasca (Râmnicul Sărat), Odobea-sca (Teleorman), Odobeşti (R.-Sarat, Odobeşti (Dâm-boviţa), Odobeşti (Bacău), Odobeşti târg în Putn^ www.dacoromanica.ro L lângă Focşani, localitate celebră prin podgoriile sale, de aici se chiamă şi dealul Odobeştilor în Putna şi ' Râmnic (Frunzescu). ’ Toate aceste localităţi îşi trag numele de la unul Odob. Tulpina Odob o mai găsim în derivate ca odobae şi odobeală. După Cihac şi Şaineanu odobeală, Yine de la dub (stejar), de unde a dubi, adică â tăbăci piele în zamâ de stejar (dubeală); iar odo-bae, în loc de hodobae, hudubae, ar fi o casă stricată, un car stricat (Rezmeriţă). In odob, trebue să avem particula o şi radical dob, care poate fi şi dub. Dob îl găsim în dobivati, dobiti (a căuta); şi în podob, podobie asemănare; In slavă o ca propoziţie se confundă cu u şi însamnâ în peste, etc.; iar dacă socotim slavul dobă=\Teme, am avea înţelesul de vreameş. Tot dob îl avem în dobitoc (lovire mortală, grămadă) dobki (pradă), o dob\i (vituos), doboş (ascnnzătoare). E greu de hotărât la care din aceste înţelesuri să ne oprim; mie mi-ar plăcea să mă opresc la vreameş, nume des în onomastica veche ca şi Canteş. Cea dintâi ştire de Odobeşti o avem în 1662 Iune 20 (7170) când Evstrat.ie Dabija Vodă întăreşte Lucăi pârcălabului de Chişinău, cumpărăturile făcute în Odobeşti de la Nazaria, fata Cazacului, nepoată Frăei de Şopârleni, cum şi de la Irimia, fecior lui Ştefan, nepot lui Ştefan Cârcă; şi zice hrisovul: „s’a cumpărat din matca văii unde cură apa (Lilivei), la deal spre răsărit până în movila lui Andrei'1, (pg. 107). Movila lui Andrei vine pe piscul cel mai înalt al dealului ce sue spre Ghermăneşti, şi are 158 m. înălţime, şi cată drept spre movila Râbâia. La un chilo-metru în sus vine movila lui Scripcă, 162 m. înălţime. Amândouă slujiau ca semne de hotar din vechiu a 0-dobeştilor şi a Dinţenilor. Se constată că în Odobeşti erau din vechi aceiaşi stăpâni ca şi în Şopârleni, şi că deci Troeneştii din 1533 cuprindeau amândouă moşiile, întru cât urmaşii lui frăe vând şi din Şopârleni şi din Qdobeşti. Diferen- www.dacoromanica.ro LI ţiarea numelui Troeneştilor în Şopârleni şi Odobeşti s’a fâcut după 1540, în a doua generaţie după Nea-gul Şopârleanul. Pe când în Şopârleni se aşeza Neculai Racoviţă hatmanul, în Odobeşti se aşeza Luca, pârcălabul de Chişinău, străbunul tuturor Luculeştilor de mai apoi. Am schiţa astfel aceşti vechi stăpâni în Odobeşti: Neagul Şopârleânul [1540] fată fată = Frăi = Cârcă Ştefan Ştefan Cârcă Catrina — pr. Ioniţă ___________________ I Irimia, fată LazorChircă Cărco =Gavril | Ştefăneasa Irimia, a. b. c. O altă serie de cumpărături le face Ion vătavul în Odobeşti şi anume: în 1669 Iulie jumătate de bătrân cu 20 lei de la Gheţea, Mărica% Dănăilă, Mag-dalina şi Necala nepot de soră (pg. 9), iar în 1677 Sept. 5 [pg. 10] cu 50 taleri părţile Stoanei, fata lui Gh. Boghiul. Câtră 1680 erau dar 2 stăpâni mai de samă Laca pârcălabul şi Ion Vătavul. Odobeştii au stat în familia Luca trei generaţii, căci abia în 1724 Dec. 27 se arată că Tofana, fata lui Gavril Luca, nepoată Lucâi pârcălab, împărţindu-se averile părinţeşti, i se vine în partea ei Odobeştii şi parte din Dinţeni, moşie pe din sus de Odobeşti (pg. 20, 107). In 1751 Oct. 14 (pg. 30) iar se vorbeşte de O-dobeşti, că se dau danie lui Ion Botezatul, de cătrâ soacră-sa Catrina Rănguleasa, şi de feciorul ei Costan-tin Rangă. Dar dania aceasta fu cu bucluc, căci pah, fată = Cazacul I Nazaria =Mihăilă www.dacoromanica.ro Lfl Ştefan Iamandi se sculă cu pâră şi zise că moşia 0-dobeştii este a lui. Ion Botezatul face jalbă la Vodă şi C. M. Racoviţâ Vodă scrie carte în 1756 Noembre 6 cătră Vlădica de Huşi lnochentie şi cătrâ Neculai Cogălniceanul vel căpitan, ispravnic de Fâlciu, să cerceteze pricina. Ion Botezatul arată că moşia Odobeşlii a fost a socrului 6ău pr. Mihalache Huiban, şi că i-a dat-o zestre la măritatul fetei sale Aniţa (pg. 40). Pe când ginerele făcea aceste jalbe contra pah. Ştefan Iamandi, socrul său preut Mihalache Huiban şi cu preuteasa lui Ştefana, mai cumpără în 7266 Mai 14 (1758) un bătrân întreg din Odobeşti, pe apa Le-levii cu 40 lei de la Lupu şi Anghelina fraţi, strănepoţi ai Boghiului (pg. 40). Intre timp moare pr. M. Huiban; ^ rămân feciorii . săi, între care Toader Huiban condicar. Acesta în 7269 [1760] pleacă cu noi jalobe la Vodă contra jic-niceriului Ştefan Iamandi, că pe bază unei hotarnice, făcută de el cu 33 ani înainte—deci în 1728—pe care ar fi căpătat şi carte gospod de la Gr. Ghica Vodă, îi încalcă moşia şi a pus pietre, pe unde a vrut şi-l tulbură în stăpânire (pg. 60). Vodă Gr. I. Calimah scrie carte la Vlădica lnochentie şi lui Mih. Cehan med. să cerceteze pricina. In adevăr după o lună de zile ei fac cercetarea şi arată în mărturia lor că adunând 8 bătrâni din satele megieşe şi toţi afirmă că jicnicerul Ştefan Iamandi n’a stăpânit în Odobeşti, ci neamul Boghiului, apoi pr. Mihalâchi, cum şi D. Huiban socrul lui T, Huiban; iar despre venit i-au stricat Ştefan Iamandi 2 gropi de grâu şi o grâmadâ de mălai (pg. 61). Sc cheamă părţile cu carte de soroc la Iaşi să stea în judecată, (pg; 65). Judecata se trăgânează. O nouă carte domnească de volnicie dată Iui Ion Botezatul să-şi strângă dejma de pe moşie în 7271 fl763) luli 10 fpg. 66). Pricina o cercetează marele Iogdfât Ştefan Roset şi în cartea sa de judecată din 1764 Iunie 28 (pg. 66), face istoricul Odobeştilor după zapisele cumpărătură şi hotărăşte că toţi Odobeştii să se îm- www.dacoromanica.ro LIII partă în trei părţi, după cei trei copii ai Lucăi pârcălabului: Gavril Luca, Irina şi Negruşa. 17. Luculeştii. In cuprinsul moşiei Odobeştilor apar Luculeştii încă din 1662, când Luca pârcălabul de Chişinău şi ctitorul bisericei sf. Neculai cel sărac din laşi (Viitorul....) a intrat ca cumpărător în Odobeşti, De moşia Qdobeşti se leagă numai o parte din Lu-culeşti, cum de alte moşii de la Fălciu se leagă restul (Cuzeşti C. seqq). Vom uni amândouă izvoarele: (vezi pag. LIV). Cine era jicnicerul Ştefan Iamandi ? In spiţa lamandieştilor (Ispisoace V. 2 XXVII), găsim că Ştefan Iamandi a fost feciorul lui lordachi Iamandi post. şi nepot Iui Ioniţâ Iamandi post. Ştefan Iamandi a avut alţi 3 fraţi: Panaite, Ioniţâ jicnicer şi Cristea pah. Spiţa ni-1 dă ca urmaşi. El e stăpânul E-purenilor, pe din două cu fratele său Panaite: Actele Odobeştilor îl arată că el e suitorul Arbureştilor, cred însă că aceasta se face prin faptul că tatăl său a ţinut pe Aniţa Cârâbâţ, soră cu nevasta Lucăi pârcălabul, bunul Tofanei, măritată cu Arbure, care îi venea nepoata de văr primare. In 1770 Mait 19 (pg. 75) Alex. Botezatul capătă o noua carte domnească pentru alegerea părţilor sale din Odobeşti, despre răzeşi. Porunca s’a dat ispravnicilor de Fălciu să proceadâ la hotărât Odobeştii. In 12 April 1779 Ion Gordul vornic de poartă şi cu lorest dechiul Episcopiei, merg la Odobeşti, adună 8 răzeşi din împrejurimi, citeşte actele de proprietate, pe care le dă în perilipsis, arată hotarele moşiei: spre sud Şopârlenii, spre nord Dinţenii, spre apus cu Duda, spre răsărit cu Tudorcenii. Semn de hotar la nord e movila lui Andrei. Se face fune de 25 stânjeni, â 8 palme gospod Se dau măsurile1 în stânjeni şi iese un trapez cu lungime de 54 fune, şi lărgime în mijiociu 13 şi jum. fune, (12 fune apus, 15 funi răsărit) ma ce face circa 230 hcr. (pg. 78). www.dacoromanica.ro 1. Luca pârcălab de Chişinău =fata pâre. Carabăţ (Viitorul IV, 2), _ 2 Gavril ^Sa fta Gorie (Cuzeştii C). Negruşa =a. Cost b. Ghe 3 Ştefan Adam, Anuşca, Tofana =Maria Luca suiger =Arbure Neculcea Sin pr. Arbure ot Hârlău*) (V, 194) n Ion orghică vornic de poartă Maria (a) =Ba 4 Mihalachi Vasile, Costantin, o Gaviil, Ql°n Arbure Luca ban Adam Luca ® Luca cJs* 2 med. =Ecaterina =Zoiţa I. Sturza Geoneasă vornic =Safta N. Jora tag Irina (vândută Negruşei) =Apostol I Mărica •o o C/3 5 ^ S. e> ea o. a n ra Nastasia 2 =Nec,Cuza pitar Alex. su O r* fi O fi Catrina Ştefanca =Rang=pr. M. Huiban -uca Zoiţa, Cost. D-tru Const. ger Arbure Arbure Rang. jicnicer r re c O O fi fi I! £ fi fi ► r* fi o o W Anita (Pita) =căp.Ion Botezatu fată =Vasilachi Toader Huiban condicar 2 o fi Gheorghe, Emanoil fată med. spatar =Costantin Dimitriu Alex. Catrina Botezatu =Toader Giurcăneanu Ion, Cost., Dumitru, Maria Luca ban agă *) Nepot lui T. Arbure din 1655. t- < www.dacoromanica.ro LV In 1785 Februarie, Aniţa Botezătoae şi cu fiul ei Alexandru Botezatu, mărită pe fiica lor Catrina cu Tu-durachi Giurcăneanu din Huşi, „şi îi dă ca zestre între altele şi moşia Odobeştii“ cu toate scrisorile ei, dar şi soacrâsa sâ o ţie în casă şi să dea Dumnezeu să trăiască şi să-şi facă îndoită, căci cu zestre nici odată nime nu se mai ţine, ci cu puterea sf. Dumnezeu'4, [pg. 92]. Se face opisul documentelor Odobeştilor [pg. 97]. Noul proprietar nu era un străin de Odobeşti. Din moşi strămoşi el are răzeşie în Dinţeni, moşie pe din sus de Odobeşti. [pg. 98]. Tudurachi Giurcăneanul') e bunul verilor mei de astăzi, mamele noastre fiind surori: Marghioala şi Da-liţa [Magdalena], fetele lui Gh. Ciofea dughengiu în Huşi câtrâ 1800. Tudurache Giurcăneanu era mort în 1817, când femeia lui Catrina capătă mărturie de la 5 răzeşi megieşi că Odobeştii i-a avut soţul său ca zestre de la Ioniţâ Botezatul căpitan; acesta i-a avut de zestre de la socrul său pr. Mihalichi Huiban cu femeia lui Aniţa; şi pr. Mih. Huiban i-a avut tot zestre cu preuteasa lui Ştefania, fata Măriei Băltăgesei, care i-a avut moştenire de la mama ei Negruşa, fata Lucâi părcâlabu. [pg. 141]. In 1804 Mart 24 C. Arbure jicnicer se judecă cu T. Giurcăneanu pentru Odobeşti, şi divanul prin carte de judecată hotărăşte ca 2 părţi să stăpânească Toa-der Giurcăneanu şi o parte din Odobeşti să ţină C. Arbure [Surete ms. XL, 3, 578]. In numirea hotarelor Catrina Giurcăniţa arată că 1 1) Giurcănean, corect Jurcănean, e un compus din ]ur-că-an-ean: Jur-Jurcă-Jurcani, Jurcăneanu, Ean arată origina de la Jurcanl, an este numele apelativ al satului de la intemeetor (Lungu-Lungani); că, vechi co e un diminutiv şi femenln, ce vine des in onomastica secol. XV: Baico, Barcă, Bilco, Dane©, Danecr, Jurco, Deatcdf, Farco, Fedco, Grinco, Hrinco. Hote», Mea, Vasco, (Vascani), Pasco, Oniclco, Onco, Şerbace, Sţripetf, Deci radical este Jar (st Juf~clur,=oţ/ur ,=Fumu), www.dacoromanica.ro LVI în 1817 Odobeştii aveau aceste moşii vecine : nord—Dinţenii, sud—Şopârlenii, soare răsare—Răbâia, soare apune—Duda [Sulenii]. In 1820 Iunie 11, Catrina Giurcăniţa are judecată cu alte neamuri ale sale, veri primari ai săi. [Surete ms. XLIII, 575—581], Din cartea de judecată se desprind aceste în-crânbături : Pr. Mihai Huiban =Stefanca . Aniţa. losaf. Toader, x =1. Bote- călugăr Huiban =Angheluţa zatu câp, condicar O E' n 3 cp 3 3 9 II S -t O 91. a* 'P ^ fu C3 CP X W o »t' cp N a c a C/3 a. b. c. Theodor Popa JU 3 -t (vezi spiţa pg. T57) x =Nastasîa >co r-t» ft CU 3 K g. o1 B> 3 In 1822 Catrina Giurcăniţa mărită pe fata ei Catrina cu Alex. Buznea. In foaea de zestre din 14 Oct. 1822 (pg. 148), se spune „şi partea mea de moşie Odobeştii 300 stânjeni cu toate scrisorile ei, ce am avut-o eu dată de zestre de Ia părinţii mti iarăşi cu toate scrisorile ei, cum şi părinţii mei au avuto zestre de la bunii mei; asemenea o am trecut şi eu zestre ginerului nostru Alexandru Buzne cu voe tuturor feciorilor mei“. Foaea de zestre o iscălesc Gheorghe Giurcăneanu şi Tudurachi Giurcăneanu. ' După 4 ani de la nuntă iscându-se sfezi pentru hotară dinspre Păhneştii lui Matei Roset hatman, se cere să se facă o nouă hotarnică. Acum în loc de fune www.dacoromanica.ro LVII să măsoară cu lanţul ingineresc de 10 stânjeni domneşti şi iese aceste măsuri: Capătul apus (Duda)288 stânjeni (în loc de 300), mijlocul (apa Lilivei) 330 st. 5 palme (în loc pe 341), capătul răsăjit (movila lui Andrei, 370 st. (în Ipc de 389). Se încălcase 41 stânjeni, pentru care şe deschide proces. Ne Oţ)i-lriî aici cu povestea Odobeştilot cari aii Stai: moşie Buznească până în timpul nostru* 18Dinţenii. In fundul văii Lilivei, mal sunt o serie de alte moşii* ce Vin în sus de Odobeştiî Dinţeni, Br'âteht, Bcrivuleni, Fălfăeşti Râpele, Qhtdlşeni, Ba-fahoiul; nU ne Vom ocupa de ele* întru cât ele vor forma obiectul voi. XXI din Surete, consacrat Cogâl-nicenilor din Răpi, volum care e în preparaţie până în toamnă. Nu puteiîi înââ lăsa de o parte actele ce privesc Dinţenii, megieşi cu Odobeştii, întru cât erau aceiaşi stăpâni şi la o moşie şi la alta. Dinţeni, din vechiu Diniţeni, nu vine de la dintţ (1. dentemi), ci e un diminutiv de la Din, Dinu, Di/iiţâ, Dlnuţă,- ultima silabă din Constantin, rostit şi scris din vechiu Cottstandin, Din, cum din Gheorghiţă a eşit Ghiţă, din Ioniţă-Niţă, din Mihalachi-Lachi etc. Dinţenii erau din vechiu selişte nu seld, adică sat; putea să fie vatră de sat, a fost de sigur cândva o aşezare—selio—cu acelaş Diniţă—dar a rămas selişte, n’a dat naştere Ia sat. Dinţenii au fost moşie, ce umblă pe bătrâni, cu şederea în satele megieşe. O întâmplare cu un furt de gropi de pâne face să se vorbească de Dinţeni, Înainte de 1705 vornicului Gheorghieş, ginerele; Lucâi pârcălabului, căci ţinea pe fata lui, pe Negruşa, care avea în Odobeştî 2 părţi din trei, i se fură 3 gropi de grâu; se cercetează şi să află că tâlharii au fost 3 răzeşi din Dinţeni: Ste-rian, Gheorghiţă şi Taistră. Cei doi dintăi îşi plătise furtişagul, iar Taistră fuge în lume. Când a fost o dată, tot înainte de 1705, dar după furtişagul celor 3 gropi de pâne, cade un bou a unui om în groapa de pâne ţ. lui Taistră. Răzeşii în Jips^ lui Taistră, avţ - daţ şi www.dacoromanica.ro LVm groapa şi moşia din jur, ce era a lui Taistră, Lupului Hotnog. Se ridică cu jalbă Gheorghieş vornic şi ia şi groapa şi moşia lui Taistră, ia răzeşi. In Diniţeni mai avea parte şi Tofana, fata lu Gavril Luca şi nepoată de frate Negruşăi Huibăneseii aceasta în 1725 (pg. 20).î Se mai fură grâu şi din groapa căpitanului Zaha-ria, care ia ca despăgubire 7 capete de vite. In pâra care a fost la divan, se arată că are sfadă de la bătrânul Spicului din Diniţeni. Ca curiozitate se arată preţul unei gropi de pâine că făcea în 1761 (pg. 57)54 lei şi 6 bani şi iată cum se plăteşte paguba: 15 lei (o iapă cu mânz) Ion Raţă ' 10 lei (o vacă cu mânz) Savin Raţă 6 lei (2 mânzaţi) Mitrofan Raţă 6 lei (o gonitoare) „ , 37 lei. 17 lei 6 bani rămân să-i dea tot Mitrofan Raţă în vadea de 4 săptămâni. După 16 ani se arată stăpân în Diniţeni—se zicea şi se scria Dinţeni—Alex. Botezatu, ginerele popei Mi-hai Huiban, ginere de nepoată Negruşei; deci avea moşia prin zestre. Se rândueşte o cercetare în 1777 Aug. 18 [pg. 74] pentru constatarea dritului de proprietate. Nu ştim dacă Alex. Botezatu a dovedit sau nu dritul său de proprietate, dar vedem că după 9 ani, ginerele său Tudurachi Giurcăneanu, care se însurase în 1785 Februar [pg. 92] reclamă în 1786 Noembrie [pg. 95] că are parte .în Dinţeni în bătrânul Taistră prin cumpărătură de strămoşii săi. Ori bătrânul lui Taistră s’a dat lui Gheorghieş vornicul în 17o5, urmează dar că Gheorghieş vornicul era strămoşul lui T. Giurcăneanu din 1786. 19. Ghermăneştii. Moşia Ghermăneşti vine cea mai la nord, şi închee patrulaterul studiat de noi, cu începere de la Plopul cotului Purcica în sus pe Prut până la cotul Pruteţului Ciorăştilor} partea din sus a moşiei www.dacoromanica.ro LIX Ghermăneştilor. Pe laturea din sus, Ghermăneştii îşi dau coate cu Ciorăştii, Vrâstaţii, Ocoalele şi Orţeştii. Nu trebue să confundăm Orţeştii din sus de Gher-măneşti cu Orzeştii [scris pe alocurea Orţeşti] de pe Prut la Răbâia. Din aceşti Orţeşti din sus de Ghermâ-neşti au intrat părţi în trupul moşiei Ghermăneştii sau Dinţenii prin cumpărături, cum face preutul Mihai Hui-ban în 1712 Aug. 8 [7220] care cumpără cu 35 zloţi tătărâşti părţile popei Timofte, fecior Laţcului din Orţeşti. [pg. 17]. Şi alte trupuri din Orţeşti au intrat prin cumpărături în trupurile Odobeştilor, Dinţenilor sau Ghermă-neşti. Aşa ciuntit Orţeştii în 1813 mergea din Râchi [Ia apus] până în apa Prutului [la răsărit]; pe din sus se megieşia cu Drâncenii, iar pe din jos cu Ghermâ-neştii. [pg. 151]. Ghermăneştii au format întru început un trup cu Aleuşenii, căci Gherman, care se găseşte fecior Beghiu-lui, şi nepot de soră lui llie star (Aliuş), el este acela care îşi face aşezare de sat ceva mai sus de Aleuşeni, şi izbuteşte a da naştere unui sat. Gherman—Gher-măneşti, întâi peste Prut, şi apoi cu vremea pe coasta dealului, ce stăpâneşte Prutul cu Pruteţele sale pe la •locul zis Cotul Ghermâneşti—azi Valea Cânepei. Aceşti Ghermâneşti vechi, cu Cotul Ghermâneşti, veniau între Mereşti şi Orţeşti, din a dreapta Prutului, iar peste Prut veniau ceva mai largi până în Ciorăşti, Vârâţi şi Ocoalele. ' Gherman a trăit pe la 1623, căci şi el împreună cu fraţii săi Bălan, Obreja, Gavril, Cristea şi Irimia vând părţile lor din satul, care acum se chiamă Dră-ceni, Lupului 3 logofăt în anul 1623. Socotind că ar fi fost om de 30 ani cel puţin, Gherman s’a născut pe la 1590. Cea mai veche ştire de Ghermâneşti o aVem în 1665 Iunie 20, când vedem că Marco Toboş, fiul Măricâi îşi vinde pentiu un cal învăţat—biciuluit cu 50 lei—părţile sale din Ghermâneşti, spătarului Darie Ipg. 7, 27]. • După 2 anj, acelaş şpâtar Darie cumpără alte 2 www.dacoromanica.ro LX părţi diţi Ghermăneşti cu 32 ughi, şi anume: cu 16 ughi părţile verilor Gavril şi Pavăl Frâţiman, iar cu 16 ughi părţile lui Bejan Ciocârlan, preţul fiind egal. In spiţă ar fi aşa succesiunea : Gherman x Marica =Toboş I Marco Toboş fată • =Frăţiman ___________1 Solomia Gavril Frăţiman =Mărgilat =x Dănilă Pavăl Mărgilat Frăţiman fată =x I Ciocârlan Bejan x Ciocârlan Aceşti 4 răzeşi, veri întăi şi al doilea între dânşii, vând 5 părţi din sat din Ghermăneşti «cu vatră de sat cu pământuri de ţarină, cu locuri de fâneţe, cu bălţi de peşte, din apă şi din câmp»[pg. 27]; deci moşie întemeiată de 4 generaţii de oameni, toţi rude între ei—spiţa 4 şi 6—nu răzeşi [spiţa 8-a]. ’ Darie spătarul moare; fii săi n’au putut să-şi caute de moşie, căci „nu numai că în Ghermăneşti n’au putut ajunge cu stăpânirea, fiindu-le traiul pe aiurea, ce nici alte moşii ce au avut n’au putut să le caute şi să le stăpânească, rămânând cele mai multe nestăpânite"; aşa se îndreptăţeşte la judecată în 1746 Mai 22, înaintea marelui logofăt Sandul Sturza, Sandul Darie, nepot spătarului Darie. (pg. 28). Judecata dă drept să stăpânească pe mărturii şi carte de jurământ o optime din Ghermăneşti şi altă jumătate din a şeptea parte „din opt părţi o parte şi din a şeptea parte giumătate'4. Mai erau stăpâni în Ghermăneşti la 1746, Căză-neştii şi Moşeştii [Ioniţâ] şi Pâuneştii [Sandul], cari se judepă cu Sandul Darie şi primise ca bună judecata şi împărţala făcută de vel logofăt. Cine er$ Darie spătarul ? Supt numele de Darie se www.dacoromanica.ro LXl întâlnesc mai multe persoane, cari n’au înrudire între sine. Aşa e Darie, fiul popei ot Dorohoi îh 1647 (Su-rete IV, 54); ei sunt pomeniţi şi prin' 1661 (pg. 88); 1668 (IV, 200).—Alt Darie din Podobiţa în 1673 (Su-rete V, 38)— Alt Darie din Jicoteni, Hotin în 1661 (Surete IX, 155) Acest Darie are o veche spiţă (Su-rete IX, 165).—Alt Darie vâtag din Cohăreşti în 1668 [Isp. III, 2, 160).—Alt Darie din Horgeşti în 1675 (lsp. 111, 2, 160). — Alt Darie frate cu Carnatica se dau fii lui Iosup Haliţchi, nepoţi lui Gavril Haleţchi, în 1638 (Surete III, 72),—Alt Darie Ivan cu mulţi armaşi se găsesc pe valea Elanului, care are pe barie izbaşa, apoi hotnog şi pe Savin, în 1687 pânăîn'1709 (Surete VII, 140 seqq. lsp. V, 2, 66).— Alţ Darie din Gura Idriciului, tot în secol XVII. (ispisoace V. 1,22) —Alt Darie zis cel Negru din Bancovici, dare izbuteşte prin 1710 să întemeeze o nouă aşezare, zisă Valea lui Darie, în locul a două selişte pustii: Mîin- tenii seci şi Muntenii-Puţeni (Ispisoace V, 2, 52 seq^); acolo se găseşte şi spiţa acestui Darie cel Negrii. Toţi aceşti Dărieşii n’au nici o legătură cu Darie spătarul, care prin 1665 cumpără părţi în Ghermărieşti, şi care e tulpina Dârieştilor boeri. . Darie e un nume de botez, scurtat din Mardhrie sau din Ardarie. cum Ghiţă e scurtat din Gheorghiţă Darie spătarul din 1665 e Carabăţ Darie, ce se găseşte vel comis în 1656—1658 (Uticar III, 280, VII, 8, 46, Arh. ist. UI 238, I. Antonovici, Dod BarlădeAe III 61; Surete IV, 161). Ca vel comis cumpără satlil Stârpeni la Lâpuşna, dând în schimb 170 oi mari de‘ Lâpuşna şi 100 cârlani de Lăpdşna. (Cr. Hyşului app. 68), ajunge vel stolnic în 1658 (Siirietfc IX, 151, Aceste slujbe le-a avut supt Gh. Şterân. Partizân însă fiind personal a lui Gh. Ghica, cum ajunge acesta domn, îl rădică la rangul de mare spătar, W'mand în boerie Iui Toderaşco Iordachi Cantacuzind*. tare e ridicat la pârcâlâbia Hotinului şi fiind apoi urmat de Nec. Racoviţâ, care ajunge apoi hatman. Dacă ar fi să luăm arătările unui zapi£, D^rle ^a spătar încă din 7156, când cumpără cu 35 Iei un www.dacoromanica.ro cal biciuluit părţi în Buneşti şi Maxineşti de la răzeşi, [cr. Huşilor pg. 69] cred însă că e o rea lectură. ’ Acestui Darie Carabăţ vel spătar îi putem da aceşti urmaşi: Andrei Darie [Surete IV, 269*), Ştefan Darie stolnic (lorgaDoc XVI, 192), şi Gh. Darie spătar (Iorga Doc. XVI 192), Costin Darie (arh. stat. Iaşi). Acest Gh. Darie spătar are 2 fii, pe Iancu Darie şi pe Gligoraşco Darie, prin 1686 (Isp. IV, 1, 104). Ca să cumpere spătarul Darie Carabăţ răzeşii în Ghermăneşti, trebue să fi fost răzeş sau neam cu răzeşii de pe acolo. După aceste date genealogice, să urmărim istoricul moşiei Ghermâneştilor. In 1760 Iunie 8 un strănepot a lui Darie vel spătar din 1665, Velişco Darie, provoacă o nouă cercetare în Ghermăneşti. Gh. Beldiman sulger şi V. Adam şătrar ispravnici de Fălciu, cercetează hotarăle Gher-măneştilor şi dau cea întâi mărturie hotarnică în semne şi măsuri cu fune de 20 stânjeni şi stânjenul de 8 palme domneşti, pe baza mărturiei hotarnice a lui Gr, Burghele din 3 Iunie 1760, (pg. 55, 109). Se admite şi acum că moşia Ghermâneştilor a umblat şi umblă în 8 bătrâni, din care un bătrân şi jumătate se cuvine Dărieştilor, iar 6 bătrâni şi jumătate rămân răzeşilor. Moşia Ghermâneştilor formează un trapez cu baza mare (64 funii 13 stânjeni = 1239 stânjeni =2883 m.) pe dealul de peste Prut, megieşă cu trei moşii: Cio-răştii, Vrăbieştii şi Albiţa, baza mică spre apus, din movila lui Scripcă (Pavăl Scripcă Brănişteriul din 1500) de la Orţeşti, pănă în Nereşti (28 fune 2 stânjăni=592 stânjăni=1248 metri). A treia măsură se face pe şes, pe la gura Văei Cânepii şi iese 39 fune 5 st.=785 st. =1750 m. (pg. 44). Peste Prut Ghermăneştii trec până în Troian, unde *) Cu acest Andrei Darie clucer îşi leagă neamul Ion Pruncu din Basarabia, prin o fată a Iul măritată cu Apostol Pruncu, din care lese Io-nlţă Pruncu şătrar, tatăl lui 1. Prunca clucer, tatăl lui Ion Pruncul (Surete XI, 82). www.dacoromanica.ro LXIII este un stâlp vechiu de piatră în Troian, (pg. 45). In secolul XVIII găsim următorii Dărieşti: Teodor Darie în 1700, Costin Darie stol. cătră 1759 (lorga Doc. XXII, 99). Iordache Darie ban în 1762—1776— 1782. (Doc. Calimachi 11, 132) văr cu Ion Pruncul. , Velişco Darie paharnic în 1767 (Doc. Calimachi II, 194) şi Ştefan Darie medelnicer în 1734. Fără a preciza exact filiaţiunea, am putea avea pentru Dârieştii de la Ghermăneşti aceste generaţiuni: Carabâţ (1600) I Darie Carabăţ (1665) | spstar mare Ştefan Darie (1700) | stolnic mare Sandul Darie (1740) I Velişco Darie (1760) păharnic Constantin, Catinca . Darie =Ion Gheleme Manolachi, Neculai Darie Darie comis ==Maria fata pr. Pavăl Găţul n O n II O cr 3* & C/3 3 ►V fl> «H» &5 £+■ O Hi £» 3 r-»- O CfQ £15 R5 cr _ o D n> • £15 ga D 3Î O n £15 O 3* n> ET o 3 > x Ui «-I Q. £» www.dacoromanica.ro LXIV In secol XIX găsim pe Costin Darie pah. 1806, stolnic 1808: pe lordachi Darie jicnicer 1807, pah. 1809, post. 1825. Un alt bătrân în Ghermăneşti este al Burghele-Ştilor, despre tare vorbesc actele din 1783 Februar şi Martie, în pâra ce a avut Toader Burghele, feciorul lui Gr. Burghele contra lui loniţâ Loghin, care jurând falş apucase a lua întreg bătrânul Burghelesc, că za-pisul lui Vasile Burghele ar fi râu. Mustrându-1 însă cugetul, el lasă cu limbă de moarte „şi a murit tru-dindu-se la darea sufletului câtrâ femeia lui şi cătrâ feciorii lui le-a zis supt blâstâm să ne spue să ne luăm moşia că zapisul lui Vasile Burghele a fost bun“ (pg. 86). Iacov Stamati, vlădica de Huşi şi Darie Doniei biv vel ban ispravnic de Fălciu, fac cercetare şi se află acestea: In 1675 Marcu Burghele a cumpărat cu 50 lei partea lui lonaşco ficiorul Dochiei. Fiul său Gligo-raşco Burghelea stăpâneşte o bucată de vreme până la 1708, când lonaşco Loghin jurând falş îi ia moşia, şi o dă la mâna lui Vasile Moş, din neamul moşesc. loniţâ Loghin murise înainte de 1776, când ai săi Gafiţa Loghin [soţie], Istrate Loghin fecior cu femeia lui Saîta mărturisesc pentru zapisul lui Marcu Burghelea. Judecata hotărăşte să se ia zapisul de la mâna lui Carp Moş, nepotul Iui Vasile Moş, şi să se dea la mâna Iul Toderaşco Burghelea şi loniţă Burghelea, feciorii lui Grigoraş Burghelea „nepot lui Marcu Burghelea. (pg. 88). Toderaşco Burghelea stăpânea „a patra parte din jumătate de sat“, deci o optime, adică un bătrân întreg. In 1785 se face o nouă cercetare de Lupul Nacul mazil şi se aleg în măsuri părţile lui loniţâ Burghelea şi Toderaşco Burghelea despre alţi răzăşi, adică bătrânul lor iese: 3 fune 3 stânjăni 2 palme la capătul despre apus; 4 fune, 4 stânjeni, 4 palme la mijloc şi 7 fune, 5 palme la capătul despre răsărit peste Prut. (pg. 96). La cercetare răzeşii de Ghermăneşti spun că n’au scrisori, ci numai cu stăpânire au stăpânit, (pg. 94). www.dacoromanica.ro LXV In 1764 Episcopia cje fjuşi capătă danie de la un Gâvril, o parte din Ghermâneşti de peste Prut. (cr. Huşilor 289). , Intre timp se mai făcu o mărturie hotarnică de vornicul Gavril Conachi; aceasta cătrâ 1804, când îl găsim pe vornicul Gavril Conachi hotarnicul Răbâei despre'moşiile dfn jur. In 1805 Neculai Hrisoverghi judecă pricina între Câzăneşti pentru părţile lor din Ghermâneşti. (pg. 123). In 1816 răzeşii di Ghermâneşti călcarâ cu vitele lor moşia Drăcenii a vornidului lordachi Roset. Ispravnicul de Fălciu—Atanasie pah.—scrie carte la vornicul de Ghermâneşti să lipsascâ din călcare, ipg. 133). Tot în 1816 Burgheleştii, curgători din Toderaşco Burghelea îşi vând lui V. Popă din Scopdseni 3 st. din Ghermâneşti latul şi lungul merge din Râchi pana peste Prut. fpg* 135). lată cum au urmat seria de Burghe-leşti în Ghermâneşti. Dumitraşco Burghelea 4- Trohin, Burghelea Urâta, Marcu Burghelea ((^piţa iui o găsim \ în Surete ms. Vl 1 263)) Sârghe [vândut] Gligore Burghelea Vasile Burghelea Toader Burghelea loniţă Burghelea =x n o V) co c crq 3* re a> JD ii ST < il 5* II sr II < T3 1---l ps co OS 55 ^ "o* •---t* 3 co 3 OQ Dfr CD z 5-» o O M co O rr> 5! T3 o 3 co W c c £ s CfQ 3 3* 3 CD CD CD 3 II > w2. o o Bi ta n a* Nec. Burghele, =Catinca Gligore Burghele Gheorghe, Ion lip) Sg rT* rm*m • Ct> •-» < 5' W Bl «O II T3 PO w s < X £ » 3 Cu T3 O •o o < www.dacoromanica.ro LXVI In 1817 se face o nouă măsurătoare Ghermăneşti-Jor de peste Prut de cătrâ D. Hârjeu vornic de poartă, dar de astă dată cu lanţ ingineresc de 10 stânjeni. Iată măsurătoarea (pg. 137). miază noapte Ciorăştii 03 = 1482 st. = 3304 m. Tudorcenii 20. Bătrânii Ghermăneştilor. O chestie care preocupa pe răzeşii de Ghermăneşti, era de a se şti pe câţi bătrâni umblau Ghermăneştii. Când Darie spătarul cumpără în Ghermăneşti, nefiind scrisori vechi de moşia Ghermăneştilor, răzeşii admit judecata marelui logofăt, de a se socoti moşia Ghermăneştilor pe 8 bătrâni, din care Sandul Darie să aibă un bătrân şi jumătate. Un alt bătrân se vinia Burgheleştilor. Cu prilejul multelor Jiotarnice rădicate asupra Ghermăneştilor şi din a dreapta şi din a stânga Prutului răzeşii iarăşi au rădicat chestia, în câţi bătrâni se împarte moşia Ghermăneştilor. Aşa în 1818, răzeşii din bătrânul Cazan, cer o nouă judecată, Vodă rându-eşte pricina în cercetarea ispravnicilor de Fâlciu (1818 Iulie 26); Cei 2 ispravnici (N. Costachi agă şi Carp comis) rânduesc pe Vasile Pivniceriul să cerceteze afacerea. Răzeşii spuneau că moşia ar merge numai pe trei bătrâni: Ionaşco, Moş şi Cazan, (pg. 143). In Dec. 29 acelaşi an, ispravnicii de Fălciu (N. Mavrocordat spătar, Ion Carp comis) împreună cu Vlădica Meletie cercetează pricina dintre neamul căzănesc şi Glodie- 80 st. | 200 st. | 3ib st. | 304 st. | 304 St. i 2074 st. = 4625 m. E *: Vi O o Ghermăneştii de peste Prut 00 o iQ ~ m ao îî în 1817. II _ -+•5 w ■+- V3 Va =723 ha. O CQ o 8 00 O*. 00 co 120 st. | 130 st. | 548 st. | 464 st. | 220 st. www.dacoromanica.ro LXXVll nesc şi discută dacă moşia merge pe 3 bătrâni sau pe 8 bătrâni. Neputând însă lămuri chestia, hotărăsc ca pârâţii Glodeni să-şi stăpânească bătrânul Ionaşco fără cumpărăturile Burgheleştilor, iar jâluitorii Căzâ-neşti să-şi stăpânească 2 părţi după neamuri, (pg. 143). Altă pricină era între Căzăneşti şi Moşeşti şi de oarece nu s’au putut dovedi că bătrânul Căzânesc a fost vândut, să-şi stâpâneaccă cele 2 neamuri pământul lor după 2 bătrâni; aceasta în 1819 Ghenar 9 (pg 145). Hliza Cârâuţa, ce făcea parte din trupul Gher-mâneştilor aparţinea Catrinei Giurcâniţei, fata lui loniţă Botezatul, şi voind să-şi vânză partea polcovnicului Io-niţâ Buzne din Pâhneşti, e împedecată de unul din cumnaţii ei. Pe acest trup Cărâuţa era o datorie de 240 lei la Alex. Papafil din Iaşi din care datorie primeşte 140 lei de la polcovnicul loniţă Buzne, ginerele Catrinei Giurcâniţa. (pg. 151). In 1826 Febr. 16 găsim o nouă jalbă a unui Matei Gârde răzeş de Ghermâneşti contra vătavului Va-sile Glodeanul, că ar avea parte în bătrânul Loghin, pe când bătrânul Glodeanu ar fi vândut. (EI cere în cercetare pe Vlădica de Huşi şi pe ispravnicul de Fâl-ciu. (pg. 156). Abia în 1826 Iulie 28 intră Ilie Cogălniceanu agă în Ghermâneşti, cumpărând cu 8250 lei părţile Catin-căi Darie „câtă este din a dreapta Prutului'* după ho-tarnica din 1760 Iulie 30. (pg. 158). Dârieştii îşi aveau părţile lor din Ghermâneşti în partea de jos despre Mereşti (pg. 166). Acestii părţi i s'a zis Valea Cânepii, nume ce se dădea şi la partea din sus a Mereştilor. In acest cot al Ghermă-neştilor în 1826 Martie 20, căpitanul Ioan Mighiul cumpără 3 stânjeni a 16 Iei unul (48 Iei) părţile cli-ronomilor lui Manolachi Darie, Gheorghe Darie şi Ca-tinca Darie (pg. 171). Iată faţă în faţă pe cei 2 protagonişti: aga llie Cogălniceanu şi căpitanul Ion Mighiul, răzeşi cumpărători în Ghermâneşti; unul în 1826 de la Catinca Dari0 www.dacoromanica.ro LXVIII şi altul în .1829 de la nepoţii acestei Catincâi Darie, mâritată cu Gheleme, feciorii lui Manolachi Darie. Cel dintâi pas făcut de căp. Ion Mighiul este jalba din 1830 Mal 19 prin care cere să răscumpere părţile cumpărate râu de aga llie Cogălniceanul, de acum trei ani în urmă, pe care le ţinuse mai înainte în arendă cu anul de la comis Neculai Darie, Şi zice în jalobă cap. Ion Mighiul că moşia Ghermâneşti a fost a strămoşilor săi şi că Darie spătarul a cumpârat-o mai pe urmă, în 1665 de la strămoşii săi (pg. 173). El cere protimisire ca să întoarcă Cogălniceanului cei 1000 li-i ce zice că dăduse pe părţile Catincâi Dăriesei. Pe ziua de 30 Iunie se chiamâ păiţile la divan. (pg. 175). Căpitanul Mighiul greşise cifrele. Vânzarea s’a fost făcut pe 1500 lei, nu pe 1000 cum spunea el; iar dacă în zapis s’au pus 3250 lei, prisosul de 1750 lei s’au socotit facerile de bine, ce au cunoscut de la d-lui aga llie Cogălniceanul (pg. 176). Căpitanul Ion Mighiul mai cumpără în Ghermăt neşti partea lui D. Gheleme căminar, care stătea la Dorohoi, cu toţi fraţii săi. Cum răzeşii i-au cosit fânul se cere să se facă o măsorişte a fânului, (pg. 176). La cercetarea făcută de Ion Zaharia şi pah< C; Arbure se constată că fânaţul cuprinde 14 ^ fălci, din care 1 falce şi jum. a fost cosită de. aga llie, iar 2 fălci şi jum. de Ion Mighiul (pg. 176). Ion Mighiu pleacă cu o nouă jalbă coţitraj răzeşilor de Ghermâneşti pentru încălcage, schimbânduri-se pietrele hotarâ (pg. 183). Se face o nouă cercetare şi o nouă măsorişte în 1831 Mart 8, Rânduiţii hotărnici sunt polc. Ion iţă Buzne, ginerele Catrinei Giurcâniţei din Odobeşii, şi lamandi Brânză polc, fostul vechil a agâi llie. Măsura se face pe trei locuri după obiceiu. Capătul despre apus, din Orţeăti până în Mereşti şi iese 28 fune şi 1 stânjen, în loc de 2 stânjeni, pe la Gura Văii la apus iesă 36 fune K palmă; iar spre răsărit la Prut nu s’a măsurat, fiind locu de pricină. Din acectea căpitanul Ion Mighiul avea să tragă 3 fune 2 st. (apus), 5 fune (valea Cânepii) (pg. 183). www.dacoromanica.ro LXIX Fiind procese iscate cu Vasile Glodeanu ispravnic de aprozi, răzeşii de Ghermăneşti dau în 1831 vechi-lime la mâna căp. Ioan Mighiu, şi se leagă că acei ce nu vor lua parte la cheltueli de judecata să nu aibă parte la câştig în răscumpărarea bătrânului Loghin, (pg. 185). In 1832 se face o nouă cercetare în Ghermăneşti şi se afag cei 8 bătrâni din Ghermăneşti fa următorul mod: Bătrânii din bhermăneşti : 1 2 4 5 6 6 7 8 o H > cT O O g 3 B3 3 3 3 P P 3 n O O* -I B3 P «f---t- O P O "S C/J 3 e r~ o O Moş £ nT 02 o • p p O 02 TD K flrq N N K/3 *0 P* 3 ET P £3 S Q> M “t 3 3 3 O r---t~ ---t ro *CA P i v ---■ M w O) co Un nesfârşit lanţ de cărţi de soroc pentru stat în judecată căpitap Ioan Mighiu cu răzeşii. Ei arată că căp. Ioan Mighiul are drept să-şi stăpânească un bătrân şi jumătate în Ghermăneşti, partea Dâriascâi, (pg. 187); dar având price cu răzeşii aceştia în 1833 Oct. 29 cer protimisire să-l scoată pe căpiţan din stăpânire (pg. 189). In valea Cânepii, partea din jos a moşiei Ghermăneşti mai intră stol. Matei Gârde, care cumpără de la Catrina lui Ştefan Trandaf părţile sale cu 25 lei; aceasta în 1835 (pg. J92). ’ După 4 ani de judecată câpit. Ion Mighiul face întâiul izvod de cheltueli pentru stat în judecată pentru dezbaterea Ghermăneştilor şi Leuşenilor la Leova şi Chişinâu. Cheltuelile se rădică la 374 lei, bani chel- . tuiţi în 79 zile, cât au umblat peste Prut. (pg. 194). O nouă vechilime capătă Căp. Ioan Mighiu în 1836 Ghenar 28 de la răzeşii din Ghermăneşti fei Leuşeni. www.dacoromanica.ro LXX Cei ce iscălesc vichilimeaua sunt numai Mighiuleştii şi anume: Toader sin (fiu) Simion Mighiu, Vasile zet (ginere) Simion Mighiu, Andrei zet Simion Mighiu, la-mandi Brânză zet Simion Mighiu, Nastasachi sin Za-haria Mighiu, Vasile Mighiu paşnic. Ei mai arată cs toţi se trag din bătrânnl Ion Mi-ghiul, Zaharia Mighiu şi Simion Mighiu, fraţi, cari se trag din Anuşca şi Anuşca se trage din Loghin. (pg. 195) Cu acest chip ne explicăm spiţa curgătorilor din Aliuş şi întocmită în 1800 Oct. 10 [pg. 119]. llie star (Aliuş) Ion Aliuş I fată = Hilohi Cazan I Loghin =Uliiana loniţă Loghin =Gafiţa I Anuşca Loghin =Ioan Mighiul Zaharia # Ioan Mighiul căp. Sămion Mighiul * =Ileana Mighiul Ioana Sofronia =x ■cn t» CD *—n p D > o 3 E p -• r-t~ *-t P O Z? p3 C co X £. o-ta » O o 3 Gfl P a sr 3 < p w cT T3 P C/3 3 C/3 3 o’ D 22 p p p II > II WJI g> o 3. >3 3:3 c ° 3 3*. 3. 3 a 63 o' 8> CA 83 l—r CD tN p sr p 2. p’ p td S2 crq a* 2. p 00 o e -t cd p D C 3 Q* P J! o • p 3> p * D O- P , {U( £L t» C/3 < 83 OT ÎT 83 H o 83 £* "• Ol II 83 Leuşeni pentru cheltuelile vechilimelei, iar alte 4 palme ce avea în Scrivuleni le dă pentru 4 palme din Leuşeni [pg. 234]. Iar o palmă şi 2 parmace din Gherpiâneşti le ia de la lamandi Brânză şi Vasilca pentru un .plug la arat într’o zi. [pg. 234]. in 1850 Noembri^ î, căp. loan Mighiul cumpără 32 fălci din Cotul Gherţnăneşti de la stol. Vasile Glpta lui loniţă Loghin şi a Gafiţei, nepoată lui Loghin şi a Ulienei, unul din bătrânii Gher-măneştilor. Din actele moşiilor de la Prut nu putem şti cine sunt suitorii acelui Ion Michiu, ginerele lui loniţă Loghin. Avem însă ştiri în bugetul ţării Moldovei din 1763, că între jupânesele cu drept de scutelnici, era şi una Ilinca Joroae a lui Michiu. (Ion Neculce V, 74), Această pomenire scurta a unei văduve cu 2 nume arată ori că Ilinca era fata Iui Michiu şi văduvă după bărbatul ei Jora, ori că fiind de neam Jorăsc, devenise vâduvă după soţul ei Michiu. Şi într’un caz şi în altul reiese legătura de înrudire între Michiu din 1763 şi Jorăştii din 1763. In aceiaşi samă a visteriei din 1763 se pomeneşte de un Antohi Jora postelnic (I. Neculce V, 73); Cine era acest Antohi Jora postelnic ? In spiţa Jorască dată mai sus, găsim că Antiohie Jora post., era fiul lui Neculai Jora post. şi nepot a lui Antiohie Jora marele logofăt din începutul secolului XVIII. Acest Antiohie Jora post. avea 2 fraţi: Toa-der Jora pitar, căsătorit cu fata Iui C. Roset şi pe Mihai Jora ban, probabil căsătorit cu Ilinca Michiu, soră cu tatăl lui Ion Michiu, ginerele lui loniţă Loghin. Loghineştii erau răzeşi mazili la GJiermâneşti în secol XVII şi XVIII; Jorăştii erau răzăşi boeri la Răbâia, moşie vecină cu Ghermăneştii. . Prirv încuscrire neamul Michiu se leagă cu neamul Jora, ramura de la Prut. Ce să însemne patronimicul Michiu? Lupta între forma Mighiu şi Michiu durează până în 1884, când se părăseşte cu totul forma Mighiu şi învinge forma Michiu. Cu accentul pe silaba Mi-chiu, nu cum grăesc Muntenii, cy accentul pe silaba chi, www.dacoromanica.ro LXXVl fâcându-1 trisilab, Mi-chi-u; nu bisilab cum se rosteşte la noi Mi-chiu. Cu cât ne rădicam în susul Moldovei, vedem o tendinţă de guturalizare a sunetelor consonantice: crier devine grier; orhei, devine orghei, highienă devine ghighienâ; aşa că avem a face aici cu o influenţă malorusâ asupra gâtlejului moldovenesc. Moldovenii au ‘slăbit sonarea consoanelor; aşa guturalul moghilâ, . trecut prin Ruteni ca mohilă, a devenit în gura mol' dovanului ca labîala movilă. Aşa şi în rostirea Mighiu-Michiu, noi nu putem prinde de cât forma lui Mitiu, adică un diminutiv de (ţa Dimitrie. Numele marelui mucenic Dimitrie a dat naştere, la foarte multe şi variate forme patronimice. Prin apscopă silabei iniţiale Di, a rămas Mitre, de unde familia Mitrea; Din Dumftru, a rămas forma Mitru. Prin -alunecarea lipidei vibrante r în grupul tr, care a menţinut întreg pe a final, în Mitru, ca în pentru, teatru, grupul tr prin desmerdare în faza copilăriei, când copilul bu jfroate articula pe r, şi zice vâf [vârf], dum [drum], a zis Mitea [Mitrea], Mitu [Mitru], de unde uşor s’a ajuns la Mitiu. Dar ti în Mitiu reprezintă o articulare prepalatalâ, adică atingem cu vârful lăţit al limbei gîngina şi dinţii de sus: Mi-iiu, ce a fost mai uşor ca în părţile nordice, unde era o înclinare spre guturalizare, articularea prepaldtatâ ti-u, să se prefacă în postpalatală ghi-u, ca apoi în regiunile, unde se întâlniau amândouă formele Mighiu şi Mitiu, să se nască forma intermediară-mediopalatalâ chi-u. Deci Mighiu, Michiu, este Mitiu; iar Mitiu este Dumitru, ca şi Mitrea, Mitru, Mitu. Cât de forma străveche populară Sân-Medru nu intră în socoteală aici. Dau părerea că după rostirea guturală a lui tiu-chlu-ghiu, cei .dintâi Michiu, ce se găsesc în văile Prutului, Ghermâneşti-Leuşeni, sunt veniţi din nord, unde şi Jorăştii îşi aveau moşiile lor şi înrudiţi cu jorăştii prin acea Ileana Joroae a lui Michiu. www.dacoromanica.ro LXxVll ' Ace} prim Michiu a avut pe Ion Mieriu, pare ialn căsătorie pe Anuşca Loghineasă din Ghermăneşti;; *a-ceasta înainte de 1800, căci căp. Ion Michiul, fiul său era deja bătrân în 1846. ' Acest Ion Michiul are 5 copii: Zaharia, căpitan Ion, Sămion, Sofronia şi Ioaha. Din Zaharia Michiul se trag prin Dumitru Michiul, Michiuleştii de la Vaslui, în bătrânul Ion Michiul învăţător pensionar. Din Sămion Michiul avem peToa-de’r Michiul paharnic, alte ramuri de la Vaslui, la Băl-ţaţi, care în 1822 ia în căsătorie pe Ruxanda Bodescu şi are un copil pe Vasile. ^ ’ Despre Bodeşti, de la care avem schitul Bodescului în Bâlţaţi şi Tâoşti la Vaslui, avem o întreagă condică de acte, rânduite de spat. Iacov Veisa (Acad. Română ms. 3280), cum şi o mare spiţă de neam a Bode-ştilor. 22. Incheere. Cetitorul a putut observa din des-voltarea vieţii istorice pe locurile de azi ale Drăcenilor, că s’au perindat atâtea neamuri de oameui—15 gene-raţiuni—ceia ce insamnă că avem ştirrdocumentare de peste 500 ani, de la 1400 încoace; iar că pe toate le stăpâneşte misterioasa movilă a Răbâei, istorică prin faptele de arme petrecute în juru-i, dar urzită când nu era ţară Moldovenească, ci alte state şi popoare mai vechi, slujind ca movilă de strajă de ţară. Dacă ici pe colea se pomenesc -nume de boeri mari, ca Roset, ca Jora, nu aceştia de la Prut erau ramurile cu preponderenţă politică, ci erau acele legiuni de răzeşi-mazili: Mărmurenii, Aliuşenii, Jorăştii, Cerchejii, Cogălnicenii şi la urmă Michiuleştii. Fericite au fost aceste meleaguri că ne-a dat nume nouă în istoria noastră pe Mihail Cogălniceanu, cea mai complexă şi representativă figură culturală şi politică a jumătăţii a doua din secol. XIX. Dacă Iaşii —capitala—a dat lui Mih. Cogălniceanu, avântul ideilor mari; răzeşia lui de la Răpi, Dinţeni, Brăteni, Ghermăneşti, Drâceni, Scrivuleni, Ghidişeni cu fantoma www.dacoromanica.ro LXXVUl Răbâei, a răsădit în sufletul acestui mare moldovan, simţul intim al nevoilor nouă de stat, rădicând în vază pe cei de jos, el singur fiind de fapt un homo novus pe arena politicei interne, Cine citeşte frământările de râzeşi-mazili ale căpitanului Ioan Michiu, vede şi în acest tip uitat de vreme, trăsăturile caracteristice ale răzeşului cu dragoste de ţară, de moşia lui, pentru care nimica nu poate să-i pue piedici, pentru a ne explica sufletul acelui care mânat de taina adâncă a pământului şi de cultul înaintaşilor săi, a înlesnit tiparniţa acestui al XVII-lea volum de Surete, închinat prin dragoste şi prietenie de peste o jumătate de veac, lui Pavel Michiu şi celor ai lui. GH. GHIBĂNESCU Iaşi, 1 Martie 1927. www.dacoromanica.ro Arburele genealogic al familiei MIGHIU şilînaintaşilor săi curgători din întocmit după acte şi documente de GH. GHIBÂNESCU, profesor Căliman şi Aliuş 1 Căliman bătrânul (star) Ana bătrâna Icjan Căliman Mălina bătrâna 3 Drăguş Gligore fată fată Ilie star ---T. Capreş =Clocotă sau Aliuş 1 1 4 x p. Ciogolea > Chirilă Toma, Gavril Crâstea Aliuş Pi at fată =Beghiul Veasel, Mareş fată x =Gavril Hisfoc O >1 O O Gherman O 03 03 5* Q3> 03 cr 2L M • 0 U) c5 0“ 3 * >■ <---.. B N-» <0 0 O Ţopa, Eremia Sora Mihalcea Condrea (ei sunt bătrânii Drăcenilor) 5 Mărica Ileana Simeon Sora Ion, Aliuş Rusca, lonaşco, Gligore Aliuş =Şepte iciope 6 Maxim Tudora fată =Hilohi Cazan fată Vasile Moş Lupu > O >-l s 5 CD 7 Loghin libiana T ana să Sănica 8 Ioniţă Gligoraş, Neculai, Antonia, Trohina o" s? $ Irimia, Gafita § 3 §* Bosie, Carpen, Crâstea Moş Moş D *0 *i o ®c cn cq =r -S. c o* Anuşca —Ion Mighiul O o C/3 O G0 ( S» ? 10 CU s I a* » > Ei 3 ar w" ® o * « 53 >Z5" x © a S‘S2.® s* s / S'? 0 tr 0 o 1 (0* tr 0 O 0 co 5T w D- 3‘ 1 ar 0 % cr T 53 -5a O) f 3 3 sr » 0 2n> tî 0 O o O QJ 5? 34b Dima, Lupa, Vasile w C ® ™ g r 5 •H 03 sa y rj- 3 o Ai A3 S, 2,0. S 3 3 Ers?£o.Q-g* 3 3 P C P KA *1 yr.so p o pa 3* < D M P‘ Q- O. O Sâ3 o 3* O 3 P 35 ÎT E £ px p p O 3 [) (U Q] 5t 2 03 •-1 03 3 < o ° es®0 0* ® og OD # s ac 3 t—i. 3 3 Cb 3. 3 3 C » w ° S •o o. 3 w 0 K ®c >1 c Ruxanda =pr. Ioan Codreanul Iordachi . Codreanul ^2 P 0 N 5# cr CP 3 A* Ion Zbână Gheorghe Zbână " > c? 3. «-gr z rt> <7Q fon Negrul fată =Fră{iman N cr 0 "1 0 > < •o 0 o W. w CU c II2 H O o "i o-S* O o, •U3 E"1 Tudosca Marco •a 0 Toboş Solomia Gavril =Margilat Frăjiman Dănilă fată Lazor Chirana Găţanca Pricop, Anghelina, Strălilă ^Ciocârlan Ciocârlan Pavai Bejan Margilat Frăjiman Ciocârlan Sanda =Mustea Postu Negru Lupul Negrul ir1 B •O 0 3 03 li o ~ e. zfa *-t O *■" a tr S 3= *ă Anuşca =Bazga 3 0 B Aftinia, Toderaşco s- S ss CO1 3 3 s- g. ® 0 0 B O B_ 5“ ® ® 5 55; O- 0C (ţ CO — C=2 3 0 2 o <5 cn 0 B Bt 0 B D. •—1 (ţ 0 0 Anifa, Zoija, Maria, Tudora =Chitic Şo o 0lS-• 2. a Na. g. Cr 3 3. 0> O B ©c S 2 o 31 "1 o sr os ® o W 2* B) (T Ion Catrina Ui _ 0 =Ionijă 2 3 0 ca. Buzne <5 c H. 0 >0 ■a 3 »-* OU ■ o 3T W o S o? i 3 ^ 0 o "i CfQ* O T3 - 2. 0' 0 Zaharia Mighiul Ioan Mighiul căpitan Sămion Mighiul 11 Vasile Michiu Dumiirachi Mic îiu m. 1875 Ştefan Michiu Constandin Michiu Ani(a Smaranda —Hrisit a Maxim Bo-ureanu Scarlat Michiu =Anica 3urghelea ÎAnica umitru Ion Zaharia 12 Ioan Mtchiu, Maria Popa Tudurachi, =Ecaterina Anicufa, Catinca, Casandra Ecaterina =Sim. Simeon =Nistor = Mihai Vasiliu Pavai Michiu =Zamfira P. Popov Cosfachi, Vasile, Ştefan Ileana Zaharia =Vasile Iamandi (Brânză) Toader Michiul paharnic =Ruxanda T. Bodescul I Vasile Michiu fată fată Ioana =Vasile =Andrei =-Ion Stihi Axinte Vasile Axinte Sofronia Safta =Ion Darie Ioana 1. un nume 2. trei nume. 3. zece nume. 4. douăzeci nume. 5. şeaptesprezece nume. 6. optusprezece nume 7. douăzeci şi unul nume. 8. douăzeci şi şase nume, 9. patruzeci şi nouă nume. 10 patruzeci şi patru nume. 13 Ioan Michiu, Leonida, Gheorghe, Anton, Olga Sim. Michiu Michiu =E1. Galeri Blănijă Natalia -Maria Neculau Popescu Vasile, Ana Costachi Elena =A.tPopo- ÎSimeon Aristifa Scanavi viei Luca =Gh. Ar- năutescu Maria =Pancu Aurica Maria, =Nec. = Vasile Calerghi Mitachi Eugenia, Ionel, Pajrăl -Prodrom ra O 2 > O 11 w II Og? 2 11 S 11 >11 ~ 3 m S 0 w tr # id 111 - 0 2 S il »’ § — 2. — ©’ 6.» 0Î3 3. S ~ 3®2 - o® o ol© 3 S. 0 0 B 3 0 0 3 Cu 0 5’ £5 >cu ® S 0 o o **• a CO CQ tr 3 _ Ml ^ Q r-N 0> 0 0 C/3 _ 0 3 >1 s? '“l 0 0 0 0 3 0 to 0 to 0 0 to n ts3 0 0 0 O •o 0 •o O TJ Ei •o 0 Mi NmI* ^2 o cu o 2. o 0 Enacachi, Scarlat, =Zoe Popov =Matilda Castano =Maria Gane Victor =Sabina 11. treisprezece nume 12. treisprezece nume 13. şeasesprezece nume w E CQ O B 0 <0 0 o cn 3 ro b-0 B <—> Cu ’ © C* r, B O to O o •o O s Q- 3“ O 9 3. © o 0 O cr o o >1 CQ cr ir1 E O t-i 0 '-î O «) cu M* 0 PO 0 cu E băet, fată 14. douăzeci şi patru nume Această spifă de neamuri numără patrusprezece generatiuni şi cuprinde două Suie şeaSe zeci şi cinci nuni£, www.dacoromanica.ro SURETE Şl IZVOADE VOL. XVII. (DRĂCENII şi împrejurimile sale, Fălciu) 1, 7041 fără lună 21 (1533) Huşi. Petru Vodă Rareş întăreşte lui Dragolă Averescul şi lui Neagul Şopârleanul cumpărăturile ce au făcut cu 80 zloţi în Troeneşti de la Ţimpău. Cu mila lui Dumnezeu Noi Pătru Voevod, domn ţării Moldaviei, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui pre dânsa vor câta sau cetindu-li-se o vor auzi-o ; adică au venit înaintea noastră şi înainte a lor noştri moldoveneşti boiari Mărina, fata Crăstinei, nepoata lui Ţămpâu, de a ei bună voe de nimene silită nici împresurată, şi a vândut a ei direaptâ ocină din direse de cumpărături, ce a avut bunul ei de la părintele domniei meale, Ştefan Voevod, a patra parte de sat din Troeneşti la Prut, din partea de sus, aceia au vândut-o slugilor noastre lui Dragotă Averes-ml şi lui Neagul Şopârleanului pentru 80 zloţi tătărâşti. Şi ale noastre slugi Dragotă Averescul şi Neagul Şo-pârleanu au plătit deplin toţi acei bani 80 zloţi tătărâşti mai sus scrişi în mânule Marinei, fetii Crăstinei, nepoata lui Jămpâu înainte noastră şi înainte alor noştri boiari. Deci noi văzând a lor de bunăvoe tocmală şi deplină plată, şi noi aşijdere şi dela noi datu-le-am şi le-am întărit slugilor noastre lui Dragotă Averescul şi lui Neagul Şopârleanul acea a patra parte de sat din Troeneşti pe Prut din partea din sus, ca să le fie lor şi de la noi uric şi cu toate veniturile lor şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi îrnpr^ştieţilor lor şi la tot neamul lor, ce li se va aleage mai de aproape neruşuit nici odănăoară în veaci. Iar hotarul acelei a patra parte din Troeneşti, ce-i la Prut, din partea din sus să-i fie din a patra parte pe tot hota-riul, iar dinspre alte părţi pe vechile hotară, j>e unde www.dacoromanica.ro 2 din veac au umblat. Iar la aceasta este credinţa dom-nei meale, Patru Voevod şi credinţa prea iubitului fiu al domniei meale Bogdan, şi credinţa boiarilor noştri, credinţa pan Hurul dvornic, credinţa pan Trotuşan, credinţa pan Scripcă, credinţa pan Vlad şipanToader parcalabi de Hotin, credinţa pan Danciul şi pan Litiu parcalabi de Neamţ, credinţa pan Zbiare şi pan Crăciun parcalabi de Novograd, credinţa pan Mihul portar Sucevei, credinţa pan Drăgşan spatar, credinţa pan Glăvan visternic, credinţa pan Albotă postelnic, credinţa pan Popăscul ceaşnic, credinţa pan Colun stolnic, credinţa pan Draxin comis -şi credinţa tuturor boiarilor noştri a mari şi a mici. Iar după a noastră viaţă şi domnie cine va fi domn în a noastră ţară din copii noştri sau din al nostru neam, sau pe oricare altul Dzeu îl va aleage să fie domn pământului nostru al Moldovei, acela să nu le strice a noastră danie şi în-tăritură, ci să le întărească şi să le împuterniciască, căci că ei singuri au cumpărat cu ai lor drepţi bani. Iar spre mai mare tărie şi putere a tot ce s’a scris mai sus, poruncit-am'la al nostru credincios Toader logofăt să scrie şi a noastră pecete s’o lege la această carte a noastră. A scris Golăi în Huşi la anul 7041 luna... 21. Obs, Pergament slavon la Ac. Rom,, peceţi No. 292. Originalul a aparţinut mănăstire! Slatina. Numele Şopârleanu ne duce la Şopârlă, boer cunoscut pe vremea lui Ştefan cel Mare (I. Bogdan Doct, II. 274), când prin 6991 Sept. (1482), o fiică a acestuia Neacşa, fata lui Mi-hăilă Şopârlă, vinde cu 80 zloţi jumătate din selişte Şopârleni fraţilor Ignat şi Ion Tintiul. Nu se poate şti pe ce apă erau aşezaţi aceşti Şopârleni, în 1482, căci textul e rupt când zice: ta prodala toi polovini selişti ot Şopârleani na... potocu „dea vânduta-cea jumătate selişte din Şopârleni pe apa,..,“ Cei 2 cumpărători: Dragotă Averescul şi Neagul Şopâr-ieanul şi-au legat numele lor de 2 sate la Fâlciu: Avereştii pe Crasna şi Şopârlenii pe apa Lilivei, înlocuind vechiul nume al Troeneştilor. Numele de Troeneşti e foarte interesant de reţinut, căci www.dacoromanica.ro 3 / in vecinătatea Şopârlenilor peste deal vine marea şi enigmatica movila Răbăei, în şesul Prutului. Ca să fie un sat Tro-neşti acolo în secol XV, însamnă că de la movilă se brăzda şesul Prutului cu un troian, la capul căruia s’a descălecat satul Troeneştii. Iată care erau hotarele acestui sat Troeneştii, înlocuit apoi cu numele de Şopârleni, aceasta după 1540, când intră proprietar Neagul Şopârleanul, după cum le cetim în hotarnica rădicată în 1798 Mai 1 de cătră Matei Costachi paharnic şi de Qherasim, Episcopul Huşilor pentru moşia Pogăneşti. (Su-rete ms* 1 633—640) „Deci dar măsurândusă capătul Şopârlenilor despre răsărit spre Lăpuşna sau aflat 522 stânjăni, iar pe coasta despre Lăpuşna 550; iar podişul între movile 486, iar pe din a stânga apei Prutului 630, şi capătul despre apus la Prut au eşit 968; carea împârţindusă în patru părţi sau venit pe trei părţi dumsale vister-nicului Iordachi Balş la capătul despre răsărit 391 stânjăni şi giumătate, iar pe coastă 412 stânjăni şi giu-mătate, iar pe podiş 364 st. şi giumătate, iar din stânga Prutului 472 stânjeni, şi în capătul dinspre, apus 726 stânjăni, pe care aceste trei părţi le am lipit de trupul moşiilor dumisale visternicul, dar a patra parte a ti*-piscopiei sau lasat despre Căcăceri“ Luând ca normă lungimea moşiilor Pogăneşti Petrimă-neşti cu hlizele lor reiese că din cap în cap latura pe din sus a Pogăneştilor, megieşiţi cu Toporul Episcopiei, laturea sa pe din jos, adunând toate sumele din semn în semn are 4770 stânjeni, sau 10714 metri. 2. 7123 Sept. 5 (6 23) laşi. Lupul logofăt al treilea cumpără cu 60 zlofi satul Drăceni pe Prut de la 21 răzăşl, toţi veri Intre dânşii. Iată adică noi Ghianghea vel logofăt i Dumitraşco vel dvornic i Miron Barnovschii hatman, i Ion vel dvornic, i Ion medelniciar, i Cujbă vel armaş, i Nicoar al doile logofăt, cum au venit înaintea noastră Ion fiul Tomei, nepot lui Clocotă, şi seminţenia lui Gavrll fiul luTtlo cotă şi seminţeniile lor. Grozav fiul lui Ionaşco, nepot Crăstei, şi strănepot lui llie bătrânul, şi seminţenia lui Gligorie fiul lui Pilat, nepot lui llie; şi aşijde- www.dacoromanica.ro 4 rele seminţeniile lor Bălan fiul Beghiului, şi fratele-său Obreajla, i Gherman, i Gavril, i Cristea, şi sora lor Erina, şi nepotul lor Lazor fiul lui Calinic, toţi nepoţi şi strănepoţi lui Ion Câliman bătrânul; şi aşijderea se-minţeniile lor Maxin fiul Măricâi, nepot.,, şi strănepot Iui Drâguş şi seminţenia lui Nechifor fiul lui Maxin, nepot popei Ciogole şi strănepot aceluiaş Drâguş şi ruda lor Tadora fata Ilenei, nepoata... şi strânep’oatâ lui Gligore; şi seminţenie lor Simeon fiul Chirilâi, nepot lui Toader Capreş şi strănepot Anei bătrâna; şi iarăşi seminţeniile lor Lazor fiul Ţopei, nepot lui Vesel şi ruda lui Găţancă, fata Sorei, nepoata lui Mareş; şi seminţenia lor Precop fiul Mihalcei, nepot Iul Gavril Hiştoc... şi sora lui Anghelina şi ruda lor Strătilat. fiul Condrei, nepot şi strănepot Mălinei şi Chirana fata lui Erimia Vesel; de nimeni siliţi nici învăluiţi, ci de a lor bună voie şi-au vândut a lor direaptâ ocină şi moşie, din ale lor direpte privilegii, ce au avut străbunicii lor de întărire de la bătrânul Pătru Voevod. satul a nume... care acum se nifineşte Drăcenii la Prut, care-i în ţinutul Faldului, însă cât li se va aleage partea lor din vatra satului, şi din câmp, şi din bălţile cu peşte, şi din tot venitul; acelea au vândut denain-tea noastră Lupului treti logofăt drept 60 ughi bani buni r şi s’a sculatu-s'a Lupul logofăt şi a plătit lor deplin acei de mai sus scrişi bani dinaintea noastră. Deci noi văzând a lor de bună voe tocmeală şi declină plată; şi noi aşijderea şi de la noi am făcut Lupului logofăt această mărturie ca sâ-i fie lui zapis de credinţă, până ce-şi va face singur şi direase domneşti, pe acel sat mai sus scris. Si spre mai mare Credinţa pus-am şi ale noastre peceţi, la acest al nostru zapis, ca să se ştie. In Iaşi la anul 7192 Sept. 15 (1623). Ghianghea logofăt iscal. (pecetea O stea. şi numele Gheanghea. Notă. Lupu logofăt al treilea cumpără cu 60 ughi toate păr-fyledin Drăcetli, ale tuturor urmaşilor vechilor stăpâni ai Drăceni-lor de siipt "Pătru Vodă Rareş. In 1623 Septembrie 15 erau www.dacoromanica.ro S aceşti urmaşi : Ion, Gavril, Grozav, Gligorie, ifălaiţ, Obreajie, Gherman, Gavril, Crâste, Erina, Marin, Nechita, Tudora, Şţmion, Lazor, Găţanca, Precop, Anghelina, Stratilat şi Chirana; în total 21 răzeşi, cari îşi vând ocinile lor lui Lupul al treilea logofăt, Toţi aceşti au^răit după 1600. Suindu-ne cu o generaţie mai sus, găsim aceste nume: Toma, Clocotă, Ionaşco, Pilat, Beghlul, Calinic, Marica, Marin, Ileana, Chirilâ, Ţopa, Sora, Mihalce, Condre, şi Eremia; în toiul 16 răzeşi, care au trăit Înainte de 1600. Sulndu ne şi mal sus în a treia generaţie, găsim aceste nume : Clocotă, Crâstea, llie, Ion, popa Ciogole, T. Că- preş — Vesel, — Mareş — Gavril Hiştoc — în total 12 râ* zăşi, cari au trăit către 1550’ In fine în a patra generaţie de suitori găsim aceste nume : llie Bătrânul, Ion Căliman, Drâguş, Gligore, Ana, Mălina, în totul 6 strămoşi cari au trăit între 1500-1550. Obs. Originalul hârtiei în limba slavonă e transcris în surete ms. XLII 327. Este şi un suret din 1790 Iulie 8, făcut de Andrei Leontovici Sabin „sau tălmăcit de cătră Andrei Le-ontovici Sabin“. Penţru lămurire vezi spiţele pag. 6. 3. 7164 Mai 47 (1656) regeşte. Zapis de la VasiJş fecior lui Filip nepot Fr^i din Şopârleni vinde lui Neculai Racoviţă hatmanul o parte de ocină ^in Odobeşti drept 50 de ughi bani buni, care zapis este iscălit de Episcopul Huşului şi cu pecete Episcopiei. (Surete ms. XLV, 1080). 4. 7170 (1662) regeşte. „un ispisoc din leat 7170 de la Istrate Dabija Vodă de întărire pe a lui moşie, a triia parte dintrun bătrân din satul Odobeştii, de la ţinutul Fâlciiului, ce au cumpăratu Luca pârcălabul de la Nazaria fata Cazacului, nepoata Frăi din Şopârleni. Aşijderea mai scrie că au mai cumpărat Luca parcalab şi altă parte din satul Odobeştii de la lrimie feciorul lui Ştefan nepotul lui Ştefan Chircă din Odobeşti. (Din cartea de judecată din 1764 Iunie 38) www.dacoromanica.ro 6 Iată această încrângături de neamuri: 1 a) Ion Căliman bătrânul ______________________________I I I I 2 fată Ilie fată = Clocotă star bătrânul =Beghiul 3 Toma, Gavril Cristea, Pilat Calinic I III 4 Ion Ionaşco Grigore Lazăr . 1 5 Grozav • 1 2 b) Ana bătrâna Drăguş Gligore 3 x popa. Ciogole x troQOOtD zl o tr cr g* w 00 < 2 3 to (î 3 W 3 03 i__ JU ~. 53 fl> fată =Toader Capreş Chirilă 4 Maruca Maxin Ileana 1 I l 5 1 1 Tudora Maxi n Nechilor 1 c) Mălina bătrâna Simeon 2 Veasel 3 Ţopa, Eremia, I I 4 Eazor Chirana I__________________ Mareş fată = Hiştoc Gavril . I Sora Mihâlcea Găţânca Precop, Anghelina Condrea I S frăţii Deci în plin secol XV erau stăpâni aceşti trei în văile Prutului, pe locul satului Drăceni: Ion Căliman, Ana şi Mălina, de sigur toţi fraţi între ei. www.dacoromanica.ro 7 5. 7172 April 2 (1664) regeşte. Zapis de la Nazariia Mihăileasă fata Cazacului nepoată Frei ot Şopârleni şi nepoata Lala, fetile surorisa Măriei, iar nepoata Frei ce vinde un bătrân din sat din Şopârleni bătrânul Moşului lor Frăi, drept 40 lei lui Neculai Racoviţă hatmanul iscălit de patru boeri de atunci. Obs- Dintr’un „perilipsis de pe scrisori a moşiei Şopârleni, ţinutul Fălciiului, Ce laste a casei răposatului spatar Co-standin Roset. 1815 Dekemvre 20“ (Surete ms. XLV, 1079) 6. 7172 Sept. 9 (1663) regeşte. Gavril şi cu fămeaia lui, fata lui Chircă vând partea lor din Odobeşti din părăul apei spre apus toată partea moşului lor Chircă Lucăi din Crăsteşti. Obs. Din mărturia hotarnică din 1779 April 12. 7. Fără veleat (după 7172 Sep. 9). regeşte Irimiia feciorul Ştefănesăi, fata lui Lazor Chircă din Odobeşti, nepct Catrinei preutesei popii lui Ioniţă din Odobeşti vinde partea lor din Odobeşti din pârâu la deal spre răsărit pănă la movila lui Andrei cu a tuturor fraţilor lui cât li sa alege, Lucăi pârcălabului. Obs. Din mărturia hotarnică a lui Ion Gordul vornic de poartă din 1779 April 12. 8. 7173 April 22 (1665) regeşte. Zapis tij de la Nazarie fata Cazacului ce asămine grâeşti în care este iscălii de Neculai Buhuş logofăt şi alţi boeri ce arată, iar un bătrân din Şopârleni ţin. Fălciiului din vatra satului, din câmp, din ţarină, din fânaţ, şi din tot locul cu tot venitul lui Neculai Racoviţă hatmanul. 9. 7173 Iunie 20 (1665) regeşte. Darie spătar cumpără pentru un cal bun învăţat (50 lei) părţile Măricăi din Ghermăneşti. (După cartea domnească din 7254 Mai 22), www.dacoromanica.ro 8 10. 7174 Mart. 9 (1666) regeşte. Zapis de la Lazor Mărza din Tăbălâeşti care arată că având el cumpărat patru părţi dintrun bătrân ce să împarte în 5 părţi din Şopârleni ţinutul Fălciiu-lui, de la un Badiul şi ’nepotu său Dănâilâ acum le vinde hatmanului Neculai Racoviţă pentru că când au cumpărat au fost fără ştire hatmanului şi fiind că în Şopârleni au fost baştină Racoviţă, iau întorsu banii care zapis a lui Lazor este iscălit de vel logofăt Neculai Buhuş şi de boerii de atunce. 11. 7175 Martie 1 (1667) regeşte. Darie Spătarul cumpără cu 32 ughi părţile urmaşilor lui Frâţiman din Ghermăneşti, şi anume cu 16 ughi cumpără părţile lui Mârgilat fecior Solomii şi tde la Pavăl fecior lui Gavril Frăţiman; iar cu alţi 16 ughi cumpără părţile lui Bfejan Ciocârlan. ’ După cartea lui I, Nec. Mavrocordat Vodă din 7254 Mai 22. 12. 7177 Decemvrie 17 (1668) regeşte. Zapis de la popa Ioan şi preoteasa Iftimia fata Lupului, nepoată Scridonesăi. şi cu feciorii lor Vasăle, Nastasă şi Mariia ce dau danie giumătate de bătrân cel au de pe moaşa lor- Scridoniasa şi maica lor Laza din sat din Şopârleni la ţinut Fâlciiului hatmanului Neculai Racoviţă pentru mult bine ce liau făcut cari să fie lui ocină cu tot venit din vatra satului, din câmpu din ţarină, din fânaţ. şi din tot locul cu tot venitul cari este iscălit de câţiva boeri de atunce. 13. 7177 Mai 22. (1669) regeşte. Zapis de la Costandin ficiorul lui Crăciun Lupaş nepot lui Voicu de Şopârleni ce vinde parte lui din Şopârleni ţinut Fălciiului un bătrân lui Neculai Racoviţă hatmanul din vatra satului, din câmp, din fânaţâ, şi din ţarină şL din tot locul cu tot venitul şi eşte iscălit de veliţii boeri de atunce, www.dacoromanica.ro 9 14. 7177 lujie 1 (1669) făr& loc. Ion văiavul cumpără cu 20 lei tn Odobeşti pe apa I illvei, părţile lur Gheţea şi a Măriei. Adîcâ eu Gheţea şi cu soromea Mârica, şi cu nepotul nostru Necula scriem şi mărturisim cu cestu dreptu zapis al nostru de nime nevoit nici asuprit, ce noi de bună voia noastră, am vândut, dreaptă ocină şi moşie a noastră din sat din Odobeşti dumisaie lui Ion vătavului, giumâ-tate de bătrân, dreptu 20 lei ca săi fie dumisaie ocină şi moşie să aibă a se hrăni din tot vinitul ce vă» fi pre acea moşie, însă o am vândut fără ştirea ai doi fraţi ai noştri ce nu sau prilejit la această tocmală, anume Dânăilă şi cu Mâgdâlina, ce de va avea dumnalui Iqn Vâtavul vreo pâră cândva, de acei doi fraţi, carii mai sus scriem, pentru acea moşie, căci nu sau prilejit la această tocmală, să avem noi a da seamă şi să le întoarcem pe cât vor zice că le face acea parte de moşie a lor; şi această tocmală sau făcut) denainte svenţiei sale părintelui loan Episcopul de Huşi şi de-naite dumisaie sulgerului Constandin Garacaş şi denainte dumisaie stolnicului Pamfilie» denainte a mulţi oameni bunii De aciasta scriem şi mărturisim pre, mai mare credinţa neam pus şi deşgetile ca să să ştie, Veleat 7177 Iulie 5 dni (zile)* loan Episcop Huşi iscal [pecetea Episcopiei: pe-ceata sveateaei Episcopii Huşchii. Sf. Petru şi Favel] az Constatin Caracas iscal, — az Pamfilie biv stolnic iscal, Strătulat f, Misail f, Găţea f, Mâriia f., Necula f, Crăciun i, Toderaşco f, Danaila +, az Istra-tie iscal (pecete : ISTRATIE). loan a scris Obs. Acta buznea, Şopârleni, Surete ms. XLIII, 379, loan Episcopul de Huşi a păstorit între 1667—1673 supt voe-vozil Qh. Duca, Ştefan Petriceico şi Dumitraşco Cantacuzino, (Episc. Melhisedec crofiîca Huşilor 131-135), www.dacoromanica.ro IO 16. Document fără leat. regeşte Zapis fără veleat de la lonaşco Costicianu nepot Vlaicului vinde un bătrân din sat din Şopârleni lui Nicoriţă de Horjeşti, şi a giupânesei Cehăniţei şi a Iorgâi din Horjeşti, şi Boţul din Ţinteşti, şi Toader Lupşa, din Suleni ce este răzeş şi înainte Cazachiei Frei, şi denainte lui Ursul Brahâş din Păhneşti şi Dol-heşti din Suleni care zapis este cu multe peceţi. Obs. Sulenii se chiamă azi Duda. 16. 7181 (1673) regeşte Marcu Burghele cumpără de la lonaşco fiul Do-chiei în 7181 cu 5o lei, după cum se vede zapisul cu iscăliturile a 7 oameni dintracea vreame. (Din cartea de judecată din 1783 Mart 26, în pricina Ghermăneştilor. 17. 7186 Sept. 6 (1677) fără loc. loan vătavul cumpără cu 50 lei părţile Stoanei din Odobeştl, pe apa Ulei. Adică eu Stoana,' femeea lui Gavril, nepoata lui Gheorghe Boghiului, scriu şi mărturisescu cu ciastu adevărat zapis al meu. de nemene, nenevoit, nici a-, suprit. ce de a me bună voe, am văndutu a me dreapta ocină, şi moşie, ce am avutu. anume din sat din Odobeşti, ce iaste la ţinutul Fălciiului pe vale Lilei. Acesta am vândut, dumnisale lui Ion vatavului dreptu 50 taleri de argintu ca săi hie dumisale şi giupânesei dumisale şi coconilor dumisale, şi să aibă dumnealui aşi face dresă domneşti. Şi întraciastă tocmală sau prelejit Vasile Cogâlniceanul şi sau prilejit şi slugile dumisale hatmanului Gavril, Tanasie şi Cracalie şi Neculai Olan, şi Anghel de Huşi şi Melintie de Pâhneşti, şi şalţi oameni buni sau prilejit şi pre mai mare credinţa nem pus iscăliturile şi degetele ca să să ştie. Veleat 7186 Sept„5 Eu Cogâlniceanul, Tanasă f, Anghel f, Stoana f, Melintie t> Olan f. Eu Cracalie sluga dumisale hatmanului Gavril mam tămplat la aciastâ tocmală. www.dacoromanica.ro II Obs. — Acta Buznea Surete ms. XLIII 372. Hatman e Gavril Costachi, cari urmează lui Sandul Bubuş, vestitul hatman, despre care vorbesc letopisiţile ţârei. 18. 7203 Iulie 6 (1695) laşi. C. Duca Vodă judecă pricina de datorii între Tudosiica Joroae şi Ştefan Milescul clucer. f Io Costandin Duca Voevod boj, mlst. gspo-daru zemli Moldavscoi, adeic sau părât de faţ înna- inte domnii meii şi înnainte a tot sfatul nostru dum- neaei Todosiia Joroae cu boerinul nostru dumnialui Ştefan Milescul vel cluciar dzicând dumneaei Todo-sica Joroe cum fiindu căsătorită o fiică a dumisale Cristina după Ion Milescul fratele lui Ştefan şi săvâr-şindusă fiicăsa, cuconi nau avut şi din dzestre ceau dat o sam au luat iar altele au rămas la gineresău Ion Milescul lipsându din ţră sau dus Ion la Moscu şi acolo sau sâvâşit şi pe urmă nimica alta nau rămas numai moşii ceau avut au rămas, carile săntu de pre părintile lor Postolachi Milescul ceau fost spătar mare, şi cerându dumneei dzeastre fiicei sale, iar Ştefan cluciar au dat samă cum nimica nau rămas de la frăţinesău numai aceli ocini ce au ei cu toţii fiindu neîmpărţiţi de la părinţii lor de cari scriu anume tot pre rându în izvod cei iscălit de svnţia sa părintele Mitropolitul şi de svenţia sa părintele Lavrintie Episcopul de Rădăuţi, şi de dumnealor boerii cei mari Tudosă Dubău vel logofăt, şi de Vasilie Costachi marele vornic, socotindu domniia mea de am dat acestu giudeţ la părinţi şi la dumnealor aceşti boeri deau socotita şi au giudecat cu svnta pravilă, şi aşe au socotit dumnialor şi au aflat toată dziastre, dumisale Joroe care au fost dat fi cei sale Crăstinii ceu rămas neluate de la giniresău Ion Milescul, presti 1320 lei pol ci sau aflat datorie a lui Ştefan cluciar la dumneei Joroe 300 de lei fără 3 ceau grijit el la pomeni şi au dat la sărindare de pomenire acei trecuţi de lume şi au mai rămas driaptă datorii să mai ia dumneei Joroaia 1020 lei pol carile scriu anume în izvoa-dele ces de socotial şi iscălite şi nevrând Ştefan cluciar să plătească acei 1020 lei pol socotitusa toate o- www.dacoromanica.ro 12 cinile a lui Postolaehe spătarul şi sau făcut trei părţi pe 3 fraţi bune şi râie, tot sau împărţit deatocrţia şi a treia parte ce sau venit lui Ion Spătarul din toate ocinile datusau dumisale paharnicului Antohie, pentru acei 1020 lei pol şi alte datorii ceu mai fostu Ion Spătarul şi sau pus şi dzi că de na da bani dumnealui Ştefan cluciarul până Ia trei luni de astăzi Iulie 6 dzi-Ie să hie volnic dumnealui paharnicul a le vinde cui iar da bani, şi să ia dzeastre dumneei Joroae a fiicii sale înnainti şi decii dintrace a treia parte de ocină din parte lui Ion Milescul ce or mai râm ne vor lua şi alţi datornici fâcândusă curama cui ce sar veni pre bani ce au dat la Ion Milescul spătarul şi precum le scriu zapisâle lor şi aceasta pâră să nu s mai părască peste carte domnii meii. Toe pişem [această"scriem] u las lt 7203 Iuli 6 vel logofăt ucil [a învăţat] Pecetea domnească în tuş roş (ştearsă) Obs, —• Acta Cerchez, Râşăşti Surete ms. XLV, 1129. Arhiva Râşeştilor cuprinde peste 130 documete cu începere de la 1695. Intru cât acteie Râşeştilor şi altor trupuri de moşii, ce; intră în această moşie, ca: Răbăia, Mereni, ating hotarul de sud al moşiilor, de intră în studiul Leuşenilor, Dră-ceni şi valea Lilivei, Scrivulenii (Râpele). Şopârlenii, etc. pu- • bliqăfp o parte djn actele vechi ale Merenilor, Răbăia, de oare ce ele explică rostul istoric al Râbăiei, al Troianului, resturi, din Moldova de jos, deosebită cu totul ca stăpâni şi or. ganizarede Moldova de sus, cu începere de la gura Jijiei în Prut. 19. 7203 Iulie 7 (1695) laşi. Sfatul marilor boeri judecă pricina dc datorii din zestre a Tudosiicăi Joroae cătră Ştefan Milescul clucer. Saava arhiepiscop i Mitropolit Suciavschi i Lavrean-tie* Episcop de Rădâuţ. i Tudos Dubău vel logofăt, i Vasilie Costachi marele vornic de ţra de gios, şi Mitre Apostol vel vornic de ţra de sus. i Neculai Cos-Itin hatmanul, i Iorga vel postelnic, i Vasile Catacozonu ,vel spatar, i Dimitrii vel visternic, i Dumitraşc Cuzia vel stolnic, şi Ştefan Cerchez vel comis, facem ştire cu această adivăratâ mărturie a noastră pentru pâra, ceap avut dumneaei ^Ţoslosiica Joroae cu dumnealui www.dacoromanica.ro 13 Ştefan Milescul vel cluciar. pentru dzeastre fiicăi tiumi-Sali Crâstinii care au fost căsătorită după Ion Milescul spătarul şi săvârşindusă fiica dumisale; Joroae, au luat o sam de dzeastre iar cât pentru cât au rămas dzeastre la ginerile dumisale la Ion Spatar, şi lipsind din ţră şi Ion sau dus la Moscu, şi sau săvârşit acolo, şi cerşându dumnaei Joroae, dzăstre de la Ştefan cluciar, dumnealui au dat sam cum nemic rtau rămas de a frăţiniso lui Ion, şi avându pâră la divanul Mării sale domnului nostru Ion Costantin Duca.Voevod, datu-iau Măria sa Vodâ, la sama noastră ca săi socotim şi să li luăm sama pe amănuntul, cu svnta pravilă, şi aşe socotindu şi luându sama. aflatusau dzeastre fiicăi du-misali Joroae preţ 1320 lei pol, carile scriia anume în izvodul carele sau iscălit de noi şi cerând şi dmlui Ştefan cluciar datorie sa de la dumneaei Joroae, aflatusau driaptâ datorie 300 lei fâr 3. ciau grijit la pamenţi, şi au dat la sărindare, pentru pomenire acei trecuţi de lume, şi au mai rămas driaptă datorie să mâi ia du-mneei Joroae, 1020 *lei pol. şi neavând de unde Săi pliniască fiind numai moşie rămas, de la părintele lor Postolachi Milescul spătarul. încă neîmpâfţrte, socoti-tam toate ocinile ciau avut şi reale şi bune. şi sau făcut trei părţi, pe trei fraţi, deci a treia parte din toate moşiile ce sau vinit lui Ion Milescul cum sCfiu anume. în izvodul cel de ocini, dempărţal. cei iscălit, sau dat la sama dumisali lui Anlohie vel pâllarfiic. 1Hul dmsali Joroae. pentru bani cei 1020 lei pol. şi pentru âlte datorii ce mai eşti Ion Milescul altor oameni, şi Sau pus şi dzi de astădzi Iule 7 dzile pân în trei luni. că le va da bani Ştefan Milescul cluciarul. să o < ' I— ■ CO . ^ X -*■+ et • ta p ax 2. o J» 5? 3 • D-g to 3 CD 0» O. O ' >= O f» EJ fB fa O C 3 fB www.dacoromanica.ro Oheorghe, Catrma, Teodor — Alex. =Marghioala Buznea Ciofea 24. 7232 (I724)fâr& lună, zi şi loc. Ioana preut’asa dă fetei sale Paraschlva mojia Orleşii la Prut ca zestre. Adecă eu Ioana preuteasa popii lui Timofte, datam adevărat zapis la mâna fetii meale Paraschivei, precum să să ştie că când am măritat pe Lupa fata me iam dat zestre multe vite şi bani şi acareturi şi alte odoară de mare preţ, şi eu aemu râmâind văduvă şi săracă nani avut cu ce înzestra pe Parascheva la măritat ei; eu de a me bună voe nesilită de nimeni iam dat zestre parte de moşie din Orţeşti, ce o avem la Prut, ca să o stăpânească Parascheva, iar Lupa să naibâ treabă la moşia Orţeşti nici o dată în veci, ca una ce şau luat parte ei de zestre de altele, şi pentru ca să fie ştiută şi de bună credinţă am chemat si pe alte fete cinstite de au întărit ca să să crează. ' ’ lt. 7232 şi am scris eu Toader diac de martur Ob. Acta Andrei Brighiu (Surete m, XLIII 357 doc. XIV. sub anno). Copia este din anul 1820 „velei hârtii de la anul 1820, în urmă 1823“. 25. 7239 Sept. II. (1730). laşi. Grigore Qhica Vodă dâ carte lut T. Jora postelnic pentru o crâşmă la Toderceni şi pod îmblător pe Prut. Io Grigorie Ghica Voevoda. bj. mlst. gospodaru zemli Moldavscoi datam carte doinnieai meali. boeriu-lui nostru.| lui Toader Jora, post. să fie volnic cu carte domniiai meii. aş ţâne vin în cârşma sa pe a sa parte, pe locul. Todorcenilor. pentru căci avândToa-der Jora pod îmblător peste Prut. | pe acel loc. a Todorcenilor. sau fostu aşâzat. cu scrisoare, de la mâna râzăşilor. j săi, ca să le de dzeci lei. întracest an. pân la sfeti Andrei, care văzum şi scrisoare lor. faţ | ce din vreame că au avut tocmală cu răzâşii săi, şi pentru părţâle lor, să fie) volnec. şi pentru pod şi pentru crâşmă, săş ţie vin pân sa plini anul pe tocmalâ.l ciau avut râzăşii aceia în crâşma lui, să aibă al rădica den cârşma, şi’ nime să nu ste înpotriva cărţii gspod. 1. p. domneşti; lt 7239 Sept. 11 f Andrei . Obs. Acta Cerchez. Răşeşti (Surete ms. XLV. 973). www.dacoromanica.ro £ 26. 7233 Deeembrta 27 (1724) regeşte. „al doile izvodul de împârţala din 7233 Decern. 27 ce au avut Tofana fata ltii uavril Luca, în care intre alte moşii şi părţi de moşii arată şi Odobeştii la Fălcii şi parte din Dinţeni*.’ din Cartea de judecată a divanului din 1800 Mart 24 (Surete ms. XLIII, 374), 27. 2739 Mart 30 (173/) laşi. Gr. Ghica Vodă judecă pâra dintre Jorăşti şi Cogălniceni pentru un pod pe dubasă în Prut- Se dă rămas Vastle Cogălniceanul poroşnic. Suret de pe o carte a răposatului domn Mărie sa Gr'gorie Ghica Voevod din leat 7239 Mart 30, care carte este întărită cn iscălitura gospod „Facem ştire cu această carte al domnii meale tuturor cui să cade a şti, precum sau pârât de faţâj la divan înainte domnii meale şi a tot sfatul nostru boerii noştri Toader Jofa post. şi Neculai Jora vel capitan, cu Va sile Cogălnicearm poroşnic şi cu alţi fraţi ai lai, feciorii Bondului Cogălniceanului, pentru podul pe du-basece este pe Prut la Movila Răbăii pe moşia dumi-săîe~Toader Jora post. şi Necolai jora vel căpitan, zăcând Vasile Cogălniceanul şi cu fraţii lui, precum acel pod mai înainte ar fi umblat pe moşia lor ce au la Pagul pe Prut, şi pe acolo au fost drumul cel mare, iar acum de la o samă de vremi în coace sau mutat pe la Răbâe, iar dumnealor Toader Jora post. i Necolai Jora vel căpitan, au dat samă precum acel pod adevărat au umblat mai dedemult pe acolo pe Ia Pagul pe moşie Cogdl-nicenilor, fiind pe atunce şi drumul cel mare pe la Pagul, iar apoi de multă vreme de la Duca Vodă bătrânul sau mutat podul pe la Râbăe, pe moşia dumisale, mutânduse de atunce şi drumul cel mare pe la Râbăe, precum niau mărturisit şi dumnialui cinstit şi credincios boeriul nostru Constandin Costache hatmşn, precum fiind dumnealui încă mic copil, şî mergând cu părintele dumisale pe acolo pe la Răbâe, au trecut îrţ podu iar nu pe la Pagul şi singur Cogălniceanul au mărturisit că de la Duca Vodă bătrânul nau mai umblat podul pe acolo, pentru aceia am cercat , şi domnia mea www.dacoromanica.ro împreună cu tot sfatul nostru şi aşa am aflat prfccum şi moşiia Cogâlnicenilor de la Pagul iaste numai un mal dincolo de Prut a lor, iar malul dincoace este a altora, însă moşie dumilorsale Toader Jora, i Necolai Jora ce au la Râbă.% am aflaî precum sînt amândoao malurile de Prut a dumilorsale, că trece moşie şi piste Prut, iară puţină răzeşie au şi alţi, şi apa Prutului este domniascâ, şi aşa am socotit domnie mea că este cu dreptate, să umble acel pod tot pe la Râbăe pe moşie dumilorsale Toader Jora post. i Necolai Jora vel căpitan, precum au umblat şi pănâ acum, de vremi că şl drumul cel mare sau îndreptat, de îmblâ tot pe la Kăbăe, iar pe la Pagul sau părăsit drumul şi fiind apa gospod domnie mea şi din osebită milă noastră, am dat ca să ţie boierii noştri Toader Jora şi Necolai Jora vel căpitan şi cu fraţii dumilorsale pod la Răbăe pe moşie lor, şi numai acel pod la Râbăe să fie şi să umble, iar pe la Pagul pod să nu fie, că cu multe ooduri se păgubeşte vama gospod, că nu să poate păzi la multe locuri, şi aşa au dat rămas pe Cogălniceanul cu fraţii lui să de pace acestor boeri de mai sus numiţi şi cu acest fel de pricină să nu să mai acolisascâ de dânşii şi această pâră să nu si mai pârascâ nici odinioară peste cartea domnii mele. „acest suret este scos asemine după carte mării sale răposatului Grigore Ghica Vodâ“,. Nec. Roset vel vornic Ion Kanta vel logofăt „acest suret sau scos asămine de pe carte cei adeverită de mine" loniţâ Necolai Condicar Obs, Acta Cerchez, Râşeşti (Surete ms. XLV 966) Pagul, Răbăia, drumul cel mare, podul peste Prut, Prutul apă domnească, mutarea drumurilor mari din ţara de jos, Iată atâtea chestiuni, ce dau actului nostru o deosebită însemnătate din punct de vedere al marilor drumuri comerciale (Pagul, Răbăia) cum şi utilizarea apelor domneşti, ' www.dacoromanica.ro $2 28. 7240 Noembrie 3 (1731.) Ţidularul Tudorcenilor, Negeştilor, Mălaştilor ţl Popeştilor, Precum sau hotărât cu poronca mării sale lui Vodă satul Tudorcenii şi satul Negeştii şi sat Mâlâeştii şi Popeşti care sânt la ţinut Lăpuşnei pe apa Prutului. . [let 7240 Noem.3] Precum sau măsurat satul Tudorcenii pe trei locuri cu fune de 20 paşi şi pasul de 6 palme şi sau aflat 89 fune 19 paşi un lat de mână tot hotarul Tudorcenilor. ’ 3 bătrâni sânt în Tudorceni, pre nume Mafteiu şi Luchiana şi Mălina, cari să împarte în 3 părţi şi să vine de bătrân câte 29 funii 19 paşi 3 pslme un lat de mână, cu câmpu cu silişte ce este între Prut şi între Pruteţ. ’ 29 funii 5 paşi 4 palme sau venit dmsale lui Toa-der Jora postelnic cu zapis de cumpărături şi de danii tot bătrânul Luchianii şi la câmpu şi la seleşte între Prut şi între Pruteţu de îmbe părţile şau mai rămas răzăşllor 19 fune 13 paşi 4 palme lui Postolache cu fraţii lui şi cu tot niainul lor pe doi bătrâni, din Mafteiu şi din Mălina Aşijdere sau mai măsurat satul Negeştii iarăşi cu funiia Tudorcenilor, şi sau aflat 70 fune 16 paşi 4 palme, cu câmpu cu selişte, ce este între Prut şi între Pruteţ, cari sau venit dmsale lui Toader Jora post, tot hotar Negeştilor cu un bătrân ceau avut cumpărătură. mai denainte vreme, şi cu doi bătrâni ceau mai cumpărat acum la hotărât cari să fac trei bătrâni, în Negeşti anume Negescul, şi Şotroman şi Salăgeniţa, precum arată zapisâle dmisale lui Toader Jora post. celi de cumpărăturii. Aşijderile sau mai măsurat satul Mălâeşti şi Popeşti şi sau aflat tot hotarul 11 fune şi sau împărţit în doî, 5 fune pol. sau venit dmisale Jorâi post. precum arată scrisorile lui Ştefan Milescul, iar 5 fune şi jumătate sau venit Cogălnicenilor, pe scrisori ceau arătat, însă aceste 11 fune ce să răsptindu din Mâlăeşti şi www.dacoromanica.ro 53 din Popeşti, nu sau putut adeveri nici întrun chip, a-ceastâ selişte să fie Mâlăeşti sau Popeşti ce fiind între Negeşti şi între hotar Cogâlnicenilor am făcut su-Het cu toţii râzăşii cari sau întâmplat de prin pregiur şi am dat giumătate dmsale lui Toader Jora post. şi giumătate de parte Cogâlnicenilor şi întracesta chip iam aşăzat mai pe urmă, di a dovedi dmlui Toader Jora post. că sânt Mălăeştii acele 11 funii săi de la Cogâlnicianu şi cele 5 funii pol. iar de or dovedi Co-gâlnicenii cum acele 11 fune sânt de Popeşti atunce să ia şi cele 5 fune pol. de la dlui Toader Jora post. şi or căuta cu toţi răzăşii, unde or hi Mălăeşti mistuiţi între hotarele lor, şi ce are parte dmlui Toader Jora post. săi de pe scrisoare ci au de la Ştefan Mi-lescul, şi întracestaş chip, precum am aflat drept am hotărât şi am şi stâlpit dinpreunâ cu oameni buni me-giiaşi şi răzăşi şi au cuprinsu peste tot întracesti 3 să- 1 şte din Tudorceni şi din Negeşti, din Mălăeşti şi Popeşti parte dmisale lui Toader Jora 97 fune 18 paşi 2 palme. Gavril Pilat vornic glotnic, Toader diiac „asâmine de pe izvod cel adevărat sau scos. 1812 Iunie 16 Dimitrie lamandi sulger în dos nota: “Izvod de pe hotarnica Tudorcenilor 2576 stânj. în 171 fune 15 paşi şi fune câte 20 paşi 2301 fac, stânjeni domneşti.„ Obs. Acta Cerchez, Răşeşti (Surete ms. XLV 1008). Lămuririle să se vadă Ia nota supt documentul, ce urmează- 29. 7240 Noembrie 12 (1731) Hotarnica Tudorcenilor, Negeştilor şl Mălăeşti (Lâpuşna), rădicată de Gavril Pilat vornic de poartă. Milostive şi luminate Doamne să fii măria ta sănătos, . Facem ştiri mării tale, ca unui domn milostiv, că neau venit luminata carte mării tale ca să mergem să hotărâm nişte părţi de ocină anume Tudorcenii şi Negeşti şi Mălăeştii de la ţinut Lâpuşnii, pe apa Prutului ; deci noi pe luminata carte mării tale am tnersu www.dacoromanica.ro 24 acolo la acele silişte, şi am strâns oameni buni şi din sus şi din gios, şi râzăşi de prin pregiur, şam măsurat întăiaş dată satul Tudorcenii şi sau aflat 89 fune ' 19 paşi, un lat de mână, tot hotar Tudorcenilor pe trei bătrâni anume Matei şi Luchian şi Mă.ina cari iam împărţit în trei părţi şi sau venit de bătrân câte 29 fune 19 paşi 3 palme 1 lat de mână ; pe bătrânu Luchian sau venit dmsale lui Toader Jora postelnic cu 29 ftine 19 paşi 3 palme 1 lat de mână cu zapis precum arată zapisâli di acum ce au cumpărat de la răzăşii de Tudarceni cari sau făcut un bătrân întreg, însă cu 1 fune pol 3 palme 1 lat de mână parte loanii preutesei popei lui Dumitraşco, fata lui Iftodi, ficior Stanei Vrabie, car^ pentru aceasta popa Dumitraşco au avut şi pâră înaintea dmilorsale boerilor celor’mari, cu dmlui Toader Jora, zăcând Popa Dumitraşeo că parte preutesei lui nu este vândută, nici ştie de acel zapis ceau arătat dmlui Toader Jora de la Iftodi cumnat popei lui Dumitraşco şi laufostu orânduit giudecata pe popa Dumitraşco ca să ie cu suflet lui, că' nu ştiie nimica, de acel zapis, şau luat cu sufletul lui iar acum la hotărât au venit oameni bătrâni anume Pricopie Oţăt şi Vasile Oţăt, de nau mărturisit cu sufletele lor precum au fostu faţă la vânzare moşii şi este drept zapisul iar pre-utul de au luat cu sufletul său, au luat rău. Âşijderile şi răzăşilor le au rămas 39 fune 19 paşi 3 palme şi un lat de mână şi acele 29 fune 19 paşi *3 palme i un lat de mână ce sau venit dmisale lui Toader Jora postelnicul/ liam stâlpii de o parte în parte* de sus, p'e îmbe părţile Prulului. de cătrâ alţi râzăşi precum sau şi stălpit cu pietre anume: 1 piatră sau pus în malul Prutului, lângă hotarul cel vechiu din sus şi altă piatră sau pus întro movilă în dial despre răsărit înpotriva petrei, cei din malul Prutului, şi din movilă am mai mersu puţintel pe măsuratul funiilor şi am pus altă piatră şi de acolo drept la vale în malul Prutului. din dial de drum sau pus altă piatră, iar pentru podul ce ţine Toader Jora post. acolo în Prut malul dincoaci de Prut despre apus este a dumisale pe hotarul Răbâei. şi din cea parte de Prut despre răsărit www.dacoromanica.ro 25 este locul Tudorcenilor, şi sau venit malul Prutului unde era podul, răzăşesc, pentru aceia fiind malurile amestecate sau tăiat capra podului şi şau mutat dmlui Toader Jora podul, unde sânt malurile Prutului amân-doaâ şi cu apa Prutului cii este dată miluire de la măriia sa Vodă, şi întracestaş chip sau închiet tot hotarul Tudorcenilor precum arată tot anume cel izvod de hotărât Aşijderile am măsurat satul Negeştii şi sau aflat 70 funii 16 paşi 6 palme cu fune de 20 paşi şi pasul de 6 palme, care sau aflat trei bătrâni din Ne-geşti anume Negescul, şi Şotroman şi Sălâginiţa şi iam împărţit în trei părţi pe 3 bătrâni, un bătrân întreg sau venit dmsale. • Toader Jora din Sălăgeniţa ce Iau mărturisit toţirâzeşii cu sufletele lor. precum hotarul Sălâgeniţâi Iau stăpânit Ion spătar fratele lui Ştefan Milescu pe cum arată şi mâr-turiia dlor boerilor celor mari şi Episcopi. de pe la scaune, şi zapisul lui Ştefan Milescul, iar doi bătrâni Negescul şi Şotroman iau vândut răzâşii acum la hotărât cu zapis la mâna dsale lui Toader Jora post pe bani gata şi sau închiet tot hotarul Negeştilor, pe trei bătrâni. dmsale Jorăsei post. şi sau pus o piatră din sus în malul Prutului, unde să hotărăsc Negeştii cu Tudor-cenii, şi altă piatră sau pus iar la hotarul cel vechiu din gios a Negeştilor unde să împreună cu hotarul Popeştilor şi Mălâeştilor şi altă piatră sau pus de iasta parte de Prut înpotriva Negeştilor din gios şi altâ^pia-trâ din sus în hotarul Negeştilor,. şi a Tudorcenilor, şi altă piatră sau pus în malul Prutului din sus în capătul hotarului Tudorcenilor, şi sau închieat tot hotarul Negeştilor. Şi iarăşi măsurând Mălăeşti şi Popeşti sau aflat 11 fune şi sau dat în d 1. 5 funi pol. lui Toader Jora 5 fune pol Cogâlniceanilor precum arată toată povestea hotarelor şi pecum aflaiu drept sau făcut această mărturie la mâna dmisale, viind la măriia "ta săi să facă drese gospod. să fii mărie ta sănătos. let 7240 Noem. 3 Robi mării tale, ftavril Pilat vornic glotnii. Toader' diîac Asemenea de pehotarnicaxce adevărată sau. scris Duraitrachi Iamandi sulger 1812 ‘Iunie 2'6 www.dacoromanica.ro Actâ Cerchez, Răşeşti (Surete ms, XLV 1005). Cele 3 trupuri de moşii au intrat în moşie Răşeştilor, fiind tustrele pe îmbele maluri ale Prutului. Iată în schemă ţidularul propri-In bele 3 sate. După acest ţidular Cogalnicenii aveau 75 stânjeni în Mă-lăeşti şi Popeşti, Teodor Jora postelnic avea 1550 stânjeni din care 1203 stânjeni în Negeşti^ 75 stânjeni în Mâlăeştl, şi 375 în Tudorceni, iar râzăşii aveâu în Tudorceni 1150 stânjeni' „ Tustrele moşiile ocupau de-a .lungul malului Prutului 6 chP lometrî şi jumătate, www.dacoromanica.ro n 30. 7254 Mai 27 ('746) Ia#!, Ion Nec, Mavrocordat judecă şi dă dreptate lui Sandul Darie să stăpânească o optime din Ghermăneştl, Noi Ioan Neculai Voevoda, bojiiu milostiiu gospodarii zemli Moidavscoi, facem ştire cu această carte a domniei meale precum sau pârât de faţă la divan înainte domnii meale şi a tot sfatul nostru Sandul Darie şi fraţii sâi, nepoţi lui Darie biv vel spătar cu Ioniţâ Căzan şi fraţii sâi şi cu loniţă Moş şi cu Sandul Păun cu fraţii săi, ci sau raspunsu razâşi de Gher-măneşti ce sânt pe Prut la ţinutul Lăpuşnei arătând Sandul Darie doao zapise pe nişte părţi de moşie din sat din Ghermăneşti, cumpărătura lui Darie spătarul, în-tâiu un zapis din veleat 7175 Martie 1 de la Gavril Mărgilat şi cu toţi fraţii săi, feciorii Solomiei şi vărul lor Pavăl, fecior lui Gavrilă Frâţiman, toţi nepoţi lui Frâţiman celui bătrân, scriindu precum au vândut a lor dreaptă ocină şi moşie, care au avut şi despre moaşa lor Frăţimâneasă, cinci părţi de sat de Ghermă-neşti cu vatră de satu şi cu pământuri de ţarină, şi cu locuri de fâneţă, şi cu bălţi de peşte şi dintru apă şi din câmpu lui Darie spătarul drept 16 ughi, şi le-au făcut plată deplin, iară o parte a vărului lor a lui Bejan Ciocârlan au fostu vândută acea parte mai de-înainte vreme tot spătarului Darie drept 76 ughi, însă din tot satul face a opta parte de satu. Şi altu zapis de la Dumltraşco feciorul lui Marco Toboş din văleat 7173 Iunie 20 scriindu precum au vândut a lui direa-ptâ ocină şi moşie, toată partea maicâsa Mâricăi din sat din Ghermăneşti cu vatră de satu şi cu bălţi de peşte şi cu tot venitul lui Darie spătar drept un cal bun învăţat preţăluit drept 50 lei, şi au cerut Sandul Darie de la răzeşi moşie pe aceste doao zapise, şi fiind de faţă şi aceşti de mai sus scrişi râzăşi de Ghermăneşti sau întrebat ce au a răspunde înainte acestor zapisă, şi ei au dat samă că Darie spătar nau stăpânit pe zapisăle aceste în Ghermăneşti şi zicându-lisâ putevor giura în biserică, doi dintre râzăşi, Ioniţâ Căzan şi loniţă Moş precum nu ştiu ei nici au auzit din părinţi lor să fi stăpânit Darie spătar şi giurând să lipsască Sandul Darie, şî ei au răspunsu că nu pot www.dacoromanica.ro să gîure, că de un zapis au auzit şi ei că are Darie spătar pe Ghermăneşti, numai a stăpâni nu au mai stăpânit. Ce la aceasta Sandul Darie au rădicat cu sufletul lui pentru aceste doao zapise, precum ei leau aflat în hârtiile părinţeşti şi nu ştiu nici un meşterşug asupra zapisălor, şi’pentru că nau stăpânit cu dânsele iarăşi au răspunsu că nu numai că în Ghermăneşti nau putut ajunge cu stăpânirea fiindule traiul pe aiure, ce nici alte moşii ce au avut nau putut să le caute şi să le stăpânească, râmâind cele mai multe nestăpânite, şi au arătat Sandul Darie şi o împârţialâ a Dărieştilor pentru moşii, care măcar că nu sau aflat iscălită de Dă-rieşti, dar Sandul Darie au luat cu sufietul său, că toate moşiile ce au avut Dârieşti, pe această împârţalâ ’ le stăpânescu şi până astăzi fără de nici o pricină, pentru care neprimind râzăşii de Ghermăneşti să jure la biserică mai vârtos că şi singuri ei au mărturisit că de un zapis au au^it din bătrânii lor că are Darie spătar, sau socotit că zapisele aceste sânt bune şi adevărate şi de vreme ca şi la împărţala Dărieştilor să află această moşie numită, am giudecat domnie me împreună cu tot sfatul nostru să aibă a stăpâni în Ghermăneşti şi Sandul Darie pe zapisă ce are, însă din oţ)tu părţi o parte şi din a şepte parte giuinătate. Sau primit şi râzăşii şi sau mulţumit dinanitea giude-câţei amândoao părţile. Drept aceaia am dat şi acestâ carte a domniei meale la mâna Sandului Darie să aibă aşi stăpâni partea lui cu tot venitul, şi de această pâră să nu să mai pârascâ. velet 7250 mai 22 Sandul Sturza vel logotăt. Obs. Acta P. Mfchiu (Surete ms. XI.1V 121), Sunt 2 copii, una din 1831 Noem. 20, Iscălită de Gr, Cuza spătar, ispravnic de Fălciu, şi care citeşte luna Mart 22; şi alta din 1854 Mart 25 dală de giudecâtoria Fălciu supt No. 980 şi iscălită de D. Ralet, T. Teodor, director C, Buzdugan, după cerere făcută de Căpitanul )oan Mighiu, înregistrată la 716, www.dacoromanica.ro 29 31. 7230 Aug. 16 (1752) laşi. C. M. Cehan Racovlţă Vodă cartă cătrâ Ursul Bulerma, sâ-şi stăpânească moşia Greceni, din sus-de- Răbăia. Io Costandin Mihail Cehan Racoviţ Vvod, boj. mlst. gospodariu zămli Moldavscoi. dataqi carte domnii meali Ursului Bulermii ce sau răspunsu nepot lui Alexandru Drulii şi lui Ioniţ nepotul Iui Gheorghiţ şi altor fraţi răzeşi a iui, să fie volnic cu carte domnii m^ali, aş stăpâni o moşie anume Greceanii ce iaste pe Prut din sus de podul Râbăii, care moşie dziserâ că este driaptă a lor de baştină de pe moşii i părinţii lor, şi să aibă aş lua dijma de a dzecea din păne, din fâ-naţă, din prisacâ cu stupi, din grădini cu legumi şi din tot venitul pe obiceaiul ţărăi, şi nime să nu ste înpotriva cărţii dbmnii meali, iar având cineva a răspunde să vie să stea de faţă la divan. lt 7260 Avg, 16 ' Canta vel logofăt 1. p. domneşti Obs, Acta Cerchez Răşeştl (Surete ins. XLV 963). 32. 7262 Mai 25 (1754) regeşte. Ţoader Jora Stolnic Se împrumută cu 650 lei de la nepotul său V. Roset hatman şi pune zălog patru sate întregi ale sale: Bâldneştii şi Orzăştii la ţinutul Fâlciului, şi cu vad de pod şi cu pod gata umblător în apa Prutului, şi satele Negeşti şi Todircenii peste Prut la ţinutul Lăpuşnei, care aceste 2 sate trec cu hotarul şi dincoace de Prut până întrun Pruteţ, matca cea veche e Prutului, Acta Cerchez, Roşeşti. Din cartea domnului Câlimaeh vodă din 7269 Sept, 25, când datoria crescuse* de la 650 Iei ia 910 lei, dobânda fiind din zece doisprezece pe pn. Socoteala e făcută exact, Jora nu plătise dobânda ultimi doi ani (7257 Mai-7269 Mai). Dacă 10 lei se făceau după un an 12 lei; 100 se făceau 120, 650 se făcuse 730 lei, adică1 crescuse cu 130 lei; iar pe doi ani fac 260 lei. 33. 7262 Iulie 23 (1754) laşi. Cartea lui Matei Ghica Vodă cătră Ioni ţă Miclesiul sâ-şi ia venitul de pe moşia Drăcenii. Noi Matei Ghica Voevod, bojieiu milostieiu gos-podaru zemli Moldavscoi, datam carte domnii meale* lui Ioniţă Miclescul biv vel medelniclar, să fie volnic cu cartea domnii meale aşi stăpâni moşiia- ce ni au, www.dacoromanica.ro Spus câ are anume Drăcenii în ţinutul Fâciiului, care moşie- au răspuns câ iaste cumpărată de moşii dumi-sale şi au stăpânit părintele dumisale Gavril Miclescul logofătul; dar acum să scoală niamul celor ce sânt vânduţi şi vor să stăpânească iar moşie ceau vânduto. Deci pe unii ca acei să aibă voe să poprească până când vor veni să ste faţă înaintea dumisale vel logofăt şi săşi ia venitul moşii numitul ooeriu din pâine, din fânaţe, din prisacâ cu stupi şi dmtraltele din toate pe obiceaiu şi nime să nu stea în potriva cărţii domnii meale. 7262 Iulie 23 pecete domnească; vel logofăt. Obs. Acta Brlghiu (Doc- condica. XIV sub anno) După o copie scoasă la 1818 Febr. 8 legalizată de judecătoria laşi subt No. 190 (Surete ms, XLlll 360). 34. 7263 Oct. 14 (1751). Zapis de dania Odobeştiior a Catrlnei Pănguleasâ cătră ginerile el Ion Botezat.îl. Adec eu Catrina Rânguleasă şi fecioru mieu Cos-tantin Ranga care mai gios neam iscălit, datam adevărat zapisul nostru de nime silit nici asuprit, ci de a noastră bună voe am dat danie ginerului noslru lui Ion Botezatul parte noastră de moşie anume Odobe-ştii ce este la ţinutul Fălciului pe valea Şopârlenilor ca săi fie de la noi dreaptă moşie ocină dumisale şi giupânesei dumisale şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor lui în veci de veci ; iar care din neamul nostru sar scula săi supere să aibă a să apăra cu acest drept zapis al nostru dat de danie, că ci că este moşie dreapta a noastră din părinţii noştri şi pentru mai mare credinţa am iscălit. Eu Catrina Rângulesâ lt 7264 Oct. 14 Eu Costantin Ranga Eu Ion Braşoveanul am scris cu zisa lor acest zapis. Acta Brighiu-Buznea (Condica documente XIV, sub anno) www.dacoromanica.ro 36. 7263 Octombrie 23 (1754) Mărturie hotarnicâ a satului Hrubenii despre Sulenii Lupului Costachi vătav za păhămjciei, Facem ştire cu această mărturie a noastră că ve-ninduni luminat porunca Măriei sale lui Vod. ca să hotărâm satul hrubeni ce este la ţinutul Fălciului, la malul Prutului a Episcopiei Huşului, fiind că să împresură cu hotarul Sulenii, cari moşie este a Lupului Costachi văt. za păh. deci mergând acolo ca să luîm sama fiind şi sfinţie sa Chir Inochentie Episcop Huşului faţă, şi Lupul Costachi, iam întrebat pentru scrisuri sau hotărnici di au ca să scrie pe unde a fi hotarul, de care neau răspuns şi o parte şi alta că scrisori nau ca sâ arate hotarul şi fiind câţiva oameni înpregiuraşi şi preoţi strânşi şi citindule sfinţie sa Episcopul carte de blâstăm asupra cari ar şti hotarul ori a cărie moşie şi nor mărturisi ca să arăte adevărul, sau ar mărturisi cu strâmbul, deci sau aflat deau mărturisit dumnealui Mihalachi Cehan biv vel med. că la Muscalii cei di dimult au gonit peşte în Pruteţ de la un plop în sus şi Iar fi dijmuit oamenii Episcopii Huşului; aşijderea au mărturisit, Toader Pântea călugărul, om ca de 80 de ani, că Iau pus sfânţie sa părintele Episcopul Iorest di au dejmuit această moşie zăcând că iarăşi de la plopul în sus au dijmuit din Pruteţ şi tot de pie acea moşie Hrubenii. Aşijderea au mărturisit preu u loan Pravilă ot Novaci bătrân ca de 60 ani, că când era sfinţie părintele răposatul Ghedion Episcop Huşului şi de atunci până acum ar fi ca 25 ani fiind acest preut rânduit de răposatul Ghedioan Episcop ca sâ dijmuiască aceia moşie Hrubenii au mărturisit cau dijmuit de la acelaş plop în sus în Pruteţ,. adică de la plop în sus. Deci întrebând şi pe dmlui Lupul Costachi ca ' să ne arăte martur în protiva acestora şi ne scoţând nici un martur ca sâ arăte numai cu gura dmisale zicând că are hotarnică pe această moşie Sulenii, şi este la mărie sa Mihai Vodă, şi deci măcar că mai înainte pâra a nu ne arăta hotarul, preutul loan Pravilă singur dmnlui Lupul Costachi au zis că so scrim pe mărturie preutului şi deci necrezândul nau arătat nici o dovadă, am stâlpit Hrubenii cu petre, adică din part$ www.dacoromanica.ro din gios, de la plop în sas, despărţîrid între Hrubeni cu petri şi între Suleni şi mergând pârân drumul cel mare, pe unde sâ înehee hotarul aceştii moşii, am stâlpit mergând şi socotind cum îmblă alte hotare, a altor moşii din gios, şi sau pus o piatră în preajma plopului de asta parte dispre apus şi di acolo purcezând hotaru drept pe şes spre apus şi am pus pe şes 2 petre pâră supt dial, şi deasupra în dealul pe unde mergi drumul cel mare, sau pus o piatră alăture cu drumul din vale, în care sau închiet hotarul, şi am dat şi noi această mărturii la mâna sfinţii sale Episcopului ca săi fie de credinţa. . It 7263 Oct* 23 llie Costachi stolnic, Grigore Razu, Agarici vornic glotnii, Preutu Ioan Pravilă martur. Glîgorios Bursu caminar paron (faţă) Acta Cerchez, Răşeşti (Surete ms. XLV 1127). 36. 7263 Noembre 4 (1754) laşi. Cartea lui Matei Ghlca vodă tn pricina dintre Ionică Miclescul mfidelnîcer şi răzeşii de Drăceni pentru acollslre, Io Matei Ghica Voevoda bojieiu milostieiu gos-podaru zemli Moldavscoi; scriem domniia me la cinstit părintele şi rugâtoriul nosţru sfinţie sa Chir Enochentie Episcopul de Huşi, sănătate îţi poftim de la Dumnezâu i la boierii noştri lamandi biv vtori (al doile) paharnic, şi- Grigoraş Agâriciu biv vornicu de poartă; fa-cenr ştire câaiciasau giudecat faţă înainte a cinstit şi credincios boeriul nostru dumnealui Radul Racoviţâ vel logofăt* boeriul nostru Ioniţâ Miclescul biv vel med. şi cu Georghie Zbână şi ion Negura sămlnţia Bighiului pentru moşiia Drăcenii ot Fâlciu, pentru cari înnainte dumisale vel logofăt, au arătat med. Ioniţâ Miclescul o mărturie de la câţiva boeri din • leat 7132 anume de la Ghenghea vel logofăt şi Dumitraşco vel vornic şi Miron Barnovschie hatman i Gavril sân Clo-cotâ şi Grozav sin Ionaşco strănepot celui bătrân Iliie şi Giîgore sin Pilat, şi Bălan Bighiul,-din care Bighiul au dat samă med. Ioniţâ Miclescul că sântu acesta Ghearghe Zbâhâ şi Ion Negură/* şi mai arată întra&a www.dacoromanica.ro mărturie a boierilor şi pe alţi oameni, cari toţi acei oameni, şau vândut parte lor din satul ce să numeşte acum Drăcenii ot Fălciu, din ispisoc ceau avut de la Pătru Vpdp lui Lupu trşti logofăt dreptu 60 de galbeni. Dar acumu au râspunsu med. loniţâ Midescul, că tâmplândusă de au murit părinţii săi, rămâindu copii mici, iar acest niam a Bighiului împreună şi cu alţi ce sănt vânduţi părţile br, sau obicinuita a stăpâni iarăşi moşia Drăcenii, cu nume că nu sântu vânduţi, şi este râbdâtoriu de venitul moşii. Sau întrebat de dumnealui vel logofăt pe acei oameni Gheorghe Zbărnâ şi Ion Negură di sus serişi ce au a răspunde împotriva acei mărturii di mai sus scrisă, şi cu ce dovadă stăpânescu iarăşi ei moşiia findu vânduţi, şi ei aşe au dat samă ca nu ştiu cu adevărat că. să fie vânduţi neamul lor, că de cându au apucat tot părinţii lor şi ei au stăpânit acea moşie, însă numai partea br, iar ceialălalt ioc îl stăpânescu alţi râzăşi. Pentru care iarăşi au datu samă med. loniţâ că ari marturi cari potu di dovideşte că sântu vândute părţile acestui niam a Bighiului, cum şi pe ceialalţi oameni ce stăpânescu în Drăceni; ce dar arătându aceşti oameni niamul Bighiului, înnaintea dumisale vel logofăt câteva zapisâ că au cumpăraţii ei în Drăceni, şi arătând med. Ioniţă Miclescul că are marturi, iată că iam rânduitui acolo la ţară cu cartea aceasta, unde şi mărturii ce au vor fi de faţă. ci dar după ce vii lua cartea domnii meale, să vă adunaţi la un loc şi să chemaţi pe toţi acei oameni răzăşi ce stăpânescu în-tracel sat Drăcenii, cum şi pe acesta neam a Bighiului şi să-şi aducă şi mărturii ce vor avea de faţă, şi teă le luaţi sama cu amănuntul pe scrisori şi pe -oameni marturi cercetându cu ce dovada stăpânescu acei oameni moşiia,- cum şi med. loniţâ Mhlescul cu ce dovadă să acoliseşti de vreme arătând că are marturi acolo, şi dacă veţi face cu cale şi cu dreptate Să giu-decaţi şi săi odihniţi acolo, după cum va fi mai cu dreptate, hotărând pricina cu carte de giudecatâ la care parte să cade iar de nu se va odihni acea parte www.dacoromanica.ro ââ le puie zi să vii la divan cu mărturia ce veţi face, Aceasta scriem „şi părţile ce sor alege a med. lom'ţâ Miclescul să le hotărâţi deosăbit cu pietre". leat 7263 Noembrie 4. Pecetea domneasca în tuş roş - vel vornic Acta Brighiul (Surete ms. XLIII 367): Condica documente XIV sub. anno). Uricul de la Pătru Vodă Rareş, pe satul Drăceni s’a pierdut încă din 1624. 37. 7264 Iulie 26 (1756). Mărturie hotarnică a lui Agarlci vornic glotnii despre alegerea Sulenitor despre Răşeştl şi Hrubeni. Pre înălţate Doamne, înştiinţăm pe Mărie ta că din luminată porunca mării tale am mers la moşiile Sfintei Episcopii a Huşilor, anume Râseştii şi Hrubenii, ce sântu tot întrun hotar la ţinut bâlciului pe apa Prutului ca să le alegem şi să le hotărâm pe scrisori ce va ave sfânta E-piscpii şi după stăpânire şi după mărturie a oameni bătrâni carii cum or şti şi or mărturisi, de vreame ce au jăluit sfinţia sa Episcopul de Huşi Chir Ionochentie că dresele Episcopiei ceau avut pe moşii cele mai multe sau prăpădit la vremuri de nepace, numai arătândune sfinţie sa un uric de la Irimiia Movilă Vodă din velet 7100 în care uric scrii că aceste sate anume Răşăştii şi Hrubenii sânt date danii de la însuşi Măria sa. dar hotarnică nu neau arătat ca să incheae hotarul din giur înpregiurul acestei moşii, numai ce n e-au arătat că hotarnica din velet 7263 de la dmttlui Ilie Costache biv vel stolnic, şi de la dmlni Grigorie Razul biv vel pitar, i de la lermonah Grigore egumen ot Bursuci, la care hotărât am fost şi noi faţă, în care hotarnică arată că să hotărăşte satul Hrubeni pe din gios cu Sulenii dumisaie Lupului Costachi vât(ay) za pah(a-rnicei). şi aşa mergând cu toţii la o piatra hotar ce desparte între Hrubeni şi între Suleni, care piatră este lângă drumul cel mare, şi de acolea am purces în sus tot pe drumul cel mare până în hotarul dmisale Ţoderaşco Jora biv vel stol. unde să liotârâşte capul www.dacoromanica.ro moşii Răşăştilor partea din sus la cari hotârăt fiind şi dmlui stolnic Toderaşco Jora faţă sau întrebat de are niscai scrisori sau hotarnică pe aceea moşie a dmisale, dintru care am pute sâ îndreptăm pe unde să hotărăşte Râşăştii Episcopii cu moşiia dmisale, dmlui au răspus că nu are nici scrisori nici hotarnică şi ne-fiind vreo luminare nici la o parte nici la alta, sau aflat cu preutul Ioan Pravilă ot. Cozmeşti om bătrân ca de 65 ani di au mărturisit că fiind tl pus de la câţiva Episcopi dijmaş. la acel? moşii Hrubenii şi Ră-şâşdi dispre parte Episcopii pe a cărue mărturie, şi dmlui stolnic Toderaşco Jora, au zis ca fi primit, fiind că acestu preut iau fostu şi duhovnic şi au şi văzut pe acea moşie a dumisale când era satul, şl aşa pe mărturie acestui preut au purces a pune petre hotârâ dispărţind Râşăştii Episcopii de câtră moşie dumisale Stolnic Toderaşco Jora, şi am pus piatră alături cu drumul cel mare dispre răsărit pe din sus de o movilă mică ; şi de acolo la vale pe podiş spre răsărit pi din gios de nişte arii cu gropi întrun piscu am pus stâlpu de piatră hotar; şi de acolo la vale tot spre răsărit peste şesul Prutului în malul Pruteţului în dreptul unui plop sau pus piatră hotar, şi de acolea malul Prutuiui în gios prin apa Prutului unde se face un cot mare între Pruteţe, şi între apa Prutului, care să numeşte cotul Cărăuşului numai este tot din hotarul Răşâştilor şi de acole apa Prutului în gios, până în gura Pruteţului ce se numeşte Purcea, şi de acolo malul Pruteţului în gios până la mijlocul Pruteţului unde am găsit o piatră hotar, pusă de dmlui stolnic Ilie Cos-tachi care hotărăşti între Suleni şi între Hrubenii Episcopii şi de acole drc-ptu pe şâsul spre apus sau mai găsit 2 petre hotără până suptu dealu puse tot de dmlui stolnic Ilie Costachi, şi diasupra în dial alăturea cu drumul sel mare din vale de drum în piatra ce este pusă iarăşi de dmlui Ilie Costachi de unde am început a hot#Fâ, şi aşa am închiet tot hotarul acestor 2 moşii a Episcopii Hrubenii şi Răşâşiii. Aşijderiie neau mai arătat slinţie sa Episcopul că mai are Episcopie 3 coturi ce se numescu Pruteţe www.dacoromanica.ro piste apa Prutului dispre Lăpuşna pe unde au înblat Prutul de vac. şi mutândusă Prutul au ruptu din moşie Răşăştilor, de sau făcut acele coturi, şi mergând acolo am cunoscut că adevărat sântu rupte acele coturi din moşie Răşăştilor şi am dat malul dispre Fâlciu ca săi stăpânească Episcopiia, 'iar malul dispre Lăpuşna să să stăpânească de cătră alţi râzăşi ce vor fi având moşie şi înştiinţăm precum am ales şi am hotărât să fii Mărie ta sănătos. ’ vleat 7264 Iulie 25 dni Acta Cerchez, Răşeşti (Surete m. XLV, 1125 38. 7265 Iulie 15 (1757) Mărturia răzeşilor de Ghermăneşti pentru stăpânire neamului Mera în. Mereşti vecină cu Ghermăneştii. Adie noi oamenii din Ghermăneşti şi din Răşeşti carii mai gios nom iscăli anumi fâcutam mărturie nos-trâ la măna lui Pricopi Mera şi lui Ioniţ şi Petrii pentru că vinindu Pricopi cu o cârti di blâstăm asupra noastră pentru o moşie ce să numeşte Merâştii cari să hotâreşti cu moşie Ghermăneşti ca s mărturisim cum ştim cu sufletele noştri iar noi ştim şi mărturisim cu sufletele noştri că tot pe moşii lor şi pe părinţii lor iam apucat stăpânindu ace moşie iar acum de vo doi trii ani în coaci sau sculat un Bulirma şi lepădă pe aceştie iar noi nu ştim să fie Bulirma moşnaş că aces-tu Bulirmă este fecior de sus aşe ştim şi mărturisim cu sufletele nostre înainte lui Dumnezău şi înainte giudecăţii. let. 7265 Iuii 15 ţ Sânt ca om de optufcăci de ani şi ştiu cau stăpânit tot aceşti de cându Moscalii cei de demultu. Eu Ioniţ Loghin f şi eu Ion Negru ştiu şi eu tot de atunce că stă-pânescu aceşti, f şi eu Ursul tot de atunce. \ şi eu Parteni ştiu tot de atunce. •j* şi eu Neculai Loghin încă ştiu de tuizâci de ani încoace tot aceşti stăpânind. f şi eu Vasile Moş ştiu de treizâci cinci de ani aceştie Stăpânind. www.dacoromanica.ro 37 f şi eu Ifteni Cazan ştiu de doazeci de ani aceşti stăpânind. şi eu Grigori diacu am scris marture cu zisu lor act Ghermăneşti şi eu încă ştiu cau stăpânit iot aceştia. Acta Cerchez Răşeşti (Surete ms. XLV 960), 39. 7265 Sept. 9 (1756) laşi. C. M. Cehan Racoviţâ Vodă in-târăşte hotarnica Răşeştilor şi Hrubenilor după mărturia vornicilor depoartâ, proprietate a Episcopiei Hunilor (XLV 977). Noi Constandin Miliail Cehan Râcoviţă Voevod bojiu milostieiu gospodar zemli Moldavscoi. Facem ştire cu acest ispisoc a domnii meale că tot cine pe dânsul va căuta sau cetindu pre el va asculta că iată v ind înainte domnii meale şi denainte a cinstiţi şi credincioşi boiarii domnii meali cei mari ai divanului sfinţiei sa de Dumnezău iubitoriul cinstit părintele şi rugâtoriul nostru Episcopul de Huşi Kir Ionochentie, au arătat mărturie hotarnică de la credincioşi boiarii noştri Mihalachi Cehan biv vel medelniceriu, Grigoraş Agarici vornicul de poartă din anii 7264 Iulie 25,scriind că din porunca domii meale ce leam scris carte au mersu la moşiia Sfintei Episcopii anume Răşăştii şi Hrubenii, ce sânt tot într’un hotar la ţinutul Fâlciiului pe apa Prutului poruncindulisă ca să hotărască această moşie pe scrisori ce va avea Sfânta Episcopie şi după stăpânire şi după mărturie a oameni bătrâni de vreme ceau jăluit domnii meale numitul Episcop că dresele ceau avut Episcopie ceale mai multe sau prăpădit la vreame de nepace; carii mergând la numitele moşii şi strângând oameni buni anume pe Popa Ioan Pravilă de la biserica din Cozmeşti, şi pe Constantin Gotcă şi pe alţii, au arătat sfinţia sa părintele Episcopul un ispisoc de la Eremia Movilă Voevod din anii 7100, întru care arată că aceaste moşii sânt date Episcopii de domnia sa, iară nu scrie semnile împregiur şau mai arătat numitul Episcop o hotarnică de la dumnealui Ilie Costache^iv vel paharnic şi de la Grigoraş Razul biv vel portariu şi de la iermonah Grigorie ,eg;u-rndnul de BUrsuci întru care scrie că sâ Ocoalele şi cu Vrâbienii până în hotarul' Ciorăştilor, ci iaste la cotul Pruteţului Ciorăştilor şi măsurând în capul dişpre răsărit din hotarul Leiişănilor în sus~până în hotarul Ciorăştilor ci iaste dreplu cotul Pruteţului şi sau găsit 64 fune şi 13 stânjeni şi sau pus piiatră^mrdreptu cotul Prutului Albiţei, unde spu plinit 12 fune şi 3 stânjeni la ţânutul Lăpuşnii, şi cu această alegere şi hotărâre sau primit şi răzeşii şi sau iscălit mai gios; şi de la noi încă am dat această mărturie încredinţată şi cu a noastre iscălituri h măna lui Velişco să aibă aşi face şi întârituri domneşti. let 7268 luni 8 Gligoraş Burghele hotarnic; Sâmion Turbatu ho-tarnic; - Ioniţâ Loghin răzâş f; Trohin Căzan, răzăş ţ; Jftene Căzan răzeş, Ursachi răzăş de Avefeşti, Gavril Coreu, şi eu Filon dascălul ot Tâbălâeşti am scris. Obs. Acta Pavăl Michiu (Surele ms. XLIV. 121) Pe lângă originalul sdris de Filon, mai sunt 2 copii: una din 1838 Ghe-nar 9 eliberată de giudecătoria ţinutului Fălciului cu No. 9 iscălită de I.ascarachi Mihaiachi camfnar, director fiind Cos-tachi Sâcară iar reghistator Alecu Haciul, iar a doua copie elibetată în 1854 Mart 26 supt No. 979, după cererea făcâtă de căpitanul Ioan Mighiul, înregistrat^ J* iNo. 716 iscălesc. D, Ralet, T. Teodoru, director C. Buzdugan, poslădueşte, C. Bosie sulger stoinacialnic (şef de masă), o a treia copie se găseşte în plicul Răşeştilor No. 43 (Surete ms. XLV IQ3^) scoasă în 1810 Iunie 4,,sarisâ la Brăeşti de popa Gh»orghe Călugărul ot Brăeşti. lată care ar fi planul moşiei Ghermăneşti. www.dacoromanica.ro o 5“ P* CT 00 ” w > 3 or Lărgimea dar în medie a moşiei Ghermăneştiior în 1760 era de 830 stânjeni sau circa 2 chiiometri. Dacă am socoti lungimea de 10 chiiometri din zare în zare dealurilor de îtnbe părţile Prutului am avea urr deptunghiu cu baza 2 chiiometri şi înălţime de 10 chiiometri ceia ce ar da 20 klm. patraţi. Lui Velişcu Darie i s'au ales 5 fune 5 st. 3 palme la apus; 7 fune 3 st. 1 palmă la mijloc şi 12 fune 3 st, la răsărit, sau în mijlocie 8 fune 4 st, latul sau 154 stânjeni, sau 365 m-faţă de o lărgime de 1960 m. Copie de pe hotarnica Ghermăneştilor se găseşte şi în actele Răşeştilor plic I n - 15 (Surete ms, XLV, 961, şi 1007). 45. 7268 Avgust 23 (/760) Hotarnica Drăcellor satul de Inochentle Episcopul Huşilor. Facem ştire cu adastă mărturie a noastră că din luminată porunca Mării Sale domnului nostru ion loan Teodor Voevoda am mersu la satul Dîăcenii. ci iaste la ţânutul Făciiului, şi am ales parte dumisale Stolnic Ioniţâ Miclescul, după scrisori ce niau arătat www.dacoromanica.ro 47 dumnealui; o mărturie din velet 7232 iscălită de aceşti boiari; anume Gheorghe vel logofăt, i Dumitraşco vel vornic, i Miron Bârnovichie hatman, i loan vel vornic, Ion vel medelnicer, i Cujbâ vel armaş, i Nicoarâ vtori (al doile) logofăt, cari aceşti boiari întăresc cu mărturie lor pe 4 niamuri ce şiau vândut părţile lor din satul Drăceni, Lupului treti (al treilea) logofăt drept 60 ughi, care numile lor sânt puse toate tot anumi în mărturie acestor boiari; şi chemând noi pre toţi rezeaşii Drâ-cenilor faţă liam cetit mărturia şi liarn pus şi blâstăm asupra ce să mărturisascâ adevărul de ştiu pe aceşti vânzători cine au fost şi de sântu adevăraţi moşani, şi în câţi bătrâni umblă satul; şi la acestea niau mărturisit popa Ion Pravilă, şi Ion Negrul şi alţi răzâşi ca sufletele lor cum că numai pe aceşti trei bătrâni anume Câpeş, Beghiul şi Clocota îi ştiu că au fostu adevăraţi moşăni şi să află vânduţi după cum îi adevereşte mărturia boerilor iar pentru al patrule bătrân anume Irimia Verăl cel nratâ mârturiia boerilor nul ştiu ei să fi fost moşan de Drăceni, şi noi după mărturisire aceasta oameni de mai sus arătaţi, am dat dumisale stolnic Ioniţă Miclescul parte din Drăceni numai pe aceşti trei bătrâni, iar pentru bătrânul al patrule anume Verăl au rămas când va .dovedi dumnealui că a fostu moşan în Drăceni, atunce săi stăpânească; şi niau mai arătat aceşti de mai sus arătaţi răzâşi cu tot satul Diăcenii îmblă în 7 bătrâni anume; Şoropul, Hăraţ, Mancul, Puiul, Capreş, Beghiul şt Clocotă şi am măsurat tot satul câmpul şi pădure pe dao locuri, 50 funi 4 stânjeni 6 palme, fune de 20 stânjeni şi stânjenul de 8 palme sau găsit şi capul moşii dispre soare apune din moşiia Bărboşii până în moşiia Huibâneştilor tot pe zare dealului. Aşijdere sau măsurat pe supt dial, pe la ţintirimul cel vechiu, iarăşi din moşie Bărboşii până în moşie Huibâneştilor şi sau găsit 41 funi 10 stânjăni; şi am măsurat şi şesul de fănaţ pe doaî locuri, iarăşi din moşie Bărboşi pân în moşia Huibâneştilor, şi sau găsit pe supt dial 19 funi şi în capătul despre Prut 17 funi, şi pe dial sau venit de bătrân câţi 7 funi, 12 stânjeni, 1 palmă, www.dacoromanica.ro Şl .pe supt dial pe la ţîntirimul cel vechiu sau venit de bătrân câte 5 tune 18 stânjeni 4 pol palme; şi la cel pe supt dial sau venit de -bătrân -câte 2 June 8 stânjeni 2 palme pol, şi sam ales pante dumisale stolnic pe 3 bătrâni şî i sau venit 22 tuni 16 stânjeni 3 palme în capul moşii despre soare apune pe dial, şi pe supt dial pi la ţîntirimul vechiu i sau venit 17 fune 5 stânjeni pol; aşîjdere şi la şesul de fânaţ pe supt dial i sau venit 8 fune, 3 stânjeni 3 palme şi în capul şâsului despre Prut i sau venit 7 fune, 5 stânjeni 5 palme pol; şi această parte de loc cât au cuprinsu parte a trei’bătrâni a dumisale stolnic loniţâMi lesoul o> am stâlpit de giur împregiur în capătul mqşiei Drâ-cenilor din gios, şi am început a o despărţi de Gâtră râzâşi din zarea dialului despre soare apune mai din sus de o movilă mare ci aste despre soare apune, un--de sau pus piatră hotar, de acolo drept la vale păn în margine râdiului sap făcut bour întrun stejar mare, şi din stejar prin rădiu drept la vale păn în dreptul -ţîntirimului celui vechiu mai la dial din ţîntirim sau pus .. piatră; şi de acolo drept piste şes împotriva pietrei ce i disparte Drăcenii de Bărboşi iarăşi sau pus piatră, şi de acolo -drept la apa Prutului şi malul Prutului în gios păn în moşia Huibăneştilor, -şi de acolo iarăşi să întoarce spre soare apune piste şes păn în dreptul pietrii ce său pus în dreptul hotarului Bărboşilor din sus, unde sau pus piatră hotar ce disparte moşie Dră-cenii de câtră moşie Huibăneştilor, şi de acolo tot pe şes spre soare apune până supt dial, unde sau găsit piatră vechi hotar, şi de acolo pe o vâiugâ la dial, pe din sus-de pomii lui Trifan, şi tot la dial păn îndrep-i tul pietrei ce sau pus la ţîntirim, unde sau pus piatră i în costişe? şi de acolo drept ja dial supt dumbravă sau ,iâcut cruce întrun stejar şi de acolo tot la dial spre soare apune prin dumbravă păn în zare dialului, unde -sau găsit piatră hqtar, care piatră iaste în capuîmoşii Drăeenilor despre soare apune, şi de acolo tot zare idealului în sus păn în piatra ce sau pus -din gios de i movilă, dp unde am ânceput a hotărâ, iar cât loo iaste v piste Brut în mijlocul Pruteţului Druşeanilor, ce iaste www.dacoromanica.ro 43 fupturâ toi din moşie Drăcenilor nu sau măsurat, ci am hotărât sâ stăpâniascâ dumnealui stolnic dimpreună cu râzăşi, şi ori din cea fi venitul acei bucăţi de loc şi să facă 7 părţi, pe 7 bătrâni, şi 3 părţi sâ ia dumnealui stolnic şi 4 părţi să ia răzăşii. Aşijdere şi peş-tile din Pruteţu să ia dumnealui stolnic 3 părţi parte a trei bătrâni ce i sau venit, şi râzâşii 4 părţi. Atâta iaste toată parte de moşie a dumisale stolnic Ioniţă Miclescul, ce i sau ales din satu Drăcenii, şi după cum am aflat cu bună dreptate iam dat această mărturie dumisale stolnic iscălită de noi si de alţii ce sau i i ntâmplat la această hotărâre. • velet 7268 Avgust 23 Inochentie Episcop Huşii, Vasile Adam şâtrar. m Obs. Acta Brighiu-Buznea (Condic, doc. XIV sub anno). După o copie legalizată de judecătoria ţin. Iaşii din 1818 Febr, 8 supt No. 192. 46. 7268 Avgust 23 (1760) ŢUularul pe bătrâni a moşiei Drăcenilor. Insămnare dea mâsurătura a tot satul Drăcenilor, ci au dat samă răzâşii anume popa Ioan Pravilă, Ion Neagrul, şi alţii cum că umblă tot satul în 7 bătrâni, anume: Şoropul, Jiărâţ, Manciul, Paiul, Capreaş, Bea-ghiul, Clocotă, carea dintraceşti 7 bătrâni sau aflat 3 vânduţi la dumnealui stolnic Ioniţă Miclescul, anume Capreş, Beaghiul, Clocotă; iară 4 bătrâni au rămas a răzăşilor, şi măsurândusă toată moşiia în capul desprea soarea apunea din Bărboşi în gios pea zaria dealului şi sau împărţit moşiia pea aceşti 7 bătrâni, după cum arată mai gios. let 7268 avg. 23.. Câte fune sau găsit peastea tot hotar, 50 funi 4 stânjeni 6 palmea funea dea 20 stânjeni, stânjenul dea 8 palmea sau găs't în capul moşii deas-prea soarea apunea pea zarea dealului. 4/ funi 10 stânj. pea mijlocul moşii pe supt dial pe la ţintirimul cel vechiu, atâta sau găsit câmpu cu pădurea. 19 funi sau găsit pea supt dial şăsul dea fănaţ. 17 funi capul şeasului deasprea Prut, şi la mâ- www.dacoromanica.ro âufătura din dial sau venit căţea 7 funi 12 stânjeni 1 palmă dea bătrân şi la măsarătoari cea sau măsurat pea supt dial pea la ţîntirim sau venit de bătrân câte 5 funi, 18 stânjeni 4 palmea pol, şi la şes pea supt dial sau venit dea bătrân câte 5 fune 14 stânjeni, 2 palmea pol, şi capătul şeasului deasprea răsărit sau venit dea bătrân câte 2 fune 8 stânj. 4 palmea pol. Partea cea sau venit dumisale Sloi. loniţâ Micles-cul pea 3 bătrâni şi sau ales dea câtră alţi răz şi. 22 funi 16 stânjeni 3 pajmea în capul moşii deas-prea soarea apunea pea dial, 17 funi 5 stânj. pol pea supt dial la ţintirim. . 8 funi 3 stânj. 3 palme sau venit pea supt dial la şeasul dea fănaţ. 7 funi 5 stânj. 5 palme pol în capul şeasului dea-sprea Prut. ' Aşijderea şi ră?ăşilor liau rămas 4 bătrâni după cum arată mai sus anume: Şoropul, Hăraţ, Mancial, Paiul. . Din bătrânul Şoropul iastea Pavâl cu niamul lor. Din bătrânul Hăraţ iastea Ion Fulga cu niamul lui. Bătrânul Manciulu să află danie şi cumpărătură la Gheorghe Zbăna, şi la Ion Neagrul. Bătrânul Puiului îl trag neamul Ţinteaştilor. „şi moşia lor iastea tot la un loc pea din sus, dea bucata ce sau ales dum. stol. Mielescul, şi să o stâpâniască toţi frăţeaşte neatragând unul din bătrânul altuia nici să stăpâniască unul mai mult dea cât altul. Iară cât loc iastea peastea Prut în Pruteaţul Dră-cenilor cea iastea ruptură tot din moşiia Drăcenilor nu sau masurat, ce sau ales să stăpâniască dumnealui stolnic Ioniţă Midescul dimpreună cu răzeşii, şi ca din cea fi venitul acei bucăţi de loc, ori peşte din Pruteţ ori deajmă de pea pământ să să împartă în 7 părţi, 3 părţi să ia dum, stolnic Ioniţă Miclescul şi 4 părţi să ia răzăşii: atăta iaste toată măsurătura a tot satul Drâcenii şi am dat acest izvod iscălit dea noi şi dea toţi răzăşii la mâna dum. stolnic Ioniţă Mic(lescul), şi aseameani izvod sau dat şi la mâna răzâş lor. Inochentie Episcopul Huşului, Vasile Adam şatrar, www.dacoromanica.ro preot Ion Pravilă — Ierei Apostul, — pavăţ diî *rt. Gheorghe Zbăna diiacon, Ion Negrul f, Lupţi sin Ion Negrul f, Apostul sin Ion Negrul +, Pascal zeatŢentii. Obs. Original A. Brighiul (Condica documente XIV sub anno); Intre hotarnica din 20 Mai şi ţidular din 23 August, deci după 3 Iun', arătările nu se potrivesc. După hotarnică stolnicul lonită Miclescul avea a lua 4 bătrâni: Capreş, Beghiul, Clocotâ, şi Lazor, iar acum Puiul. Moşia Drăceni mergea din gura dealului despre Bărboşi până din :olo de Prut, în Pruteţul Drtişcanilor. Ea era I. îngusta la capătul despre răsărit 17 luai U 340 stânjeai = 758 iar la căpătui despre ap de 50 tuni == 1050 stânjeni = 2363 m- V> O X «-* OQ Ghermăneşfii Şoropul Hâraţ stolnic a Ioni fă Manciul B Mi- “ S c co Puiul (Lazor) 3 Oi clescul 40 Capreş ^ , râz eşii o 1---4 Beaghiul xăzăfii Clocotâ 1 tâzâţii __ N e r e ş t i i 1. Midescul stoln®epPâr'ţiîe3 saKn'rS luJ Cu mila lui Dumnezâu Noi Ioan Teodor Vvnd domn ţării Moldaviei. Facem ştire cu acest ispisoc a aomnii meale tuturor cui să cade a şti că iată viind înainte domnii meale credincios boeriul domniei meale dumnalui Ioniţă Miclescul biv vel stolnic şi ni au arătat o mărturie hotarnică din velet 7263 August 23 de la cinstit părintele şi rugătoriul nostru Sfinţie sa chir Enochentie Episcopul Huşului, şi de la credincios boeriul nostru Vasăle Adam şetrar, întru care scriu că www.dacoromanica.ro din poronda domnii meale au mersu la satul Drăcenii la ţinutul Fălciiului şi au ales parte stolnicului loniţâ Mi-deşeului, după scrisori ce liau arătat dumnealui, o mărturie din veleat 7132, iscălită de Gheanghe vel logoîât i Dumitraşco vel vornic i Miron Bărnovs:hie hatman i Ion vel vornic i Ion vel medelni:er i Cujbâ vel armaş i Nicoară viori logofăt, carii acei boeri în-tărescu cu mărturie lor pe 4 niamuri ce sau vândut părţile lor din satul Drăcenii Lupului 3 logofăt drept 60 de galbeni, care numele lor sântu pusă toate tot anume în mărturie acelor boeri şi chemând pe toţi răzeşii- Drăcenilor faţă liau cetit mărturie acelor - boeri şi liau pus şi blastăm asupra ce a să mărturisască adivârul de ştiu pe acei vânzători cine au fostu şi de săntu adivărat moşani şi în câţi bătrâni îmbla satul, şi au mărturisit popa Ion Pravilă şi Ion Negrul şi alţi răzeşi cu sufletele lor cum că numai pe aceşti trei bătrâni anume Capriş, Beghiul şi Clocotă îi ştiu că au fostu adevăraţi moşeni, şi să află vânduţi, după cum îi adivereşte mârturiia boerilor, iar pentru al pa*-trule bătrân anume Irimie Vesâl cel arată mărturie boerilor nul ştiu ei să fie fost moşani de Drâceni şi numiţii hotărnici după mărturisire oamenilor de mai sus arătaţi, au dat parte dumisale stolnicului loniţâ Micles-cului în Drâceni numai pe acei trei bătrâni; iar pentru bătrânul al patrule anume Irimia Vesâl, au rămas când va dovedi dumnealui că au fost moşan în Dră-ceni atunci săi stăpânească. Şi au arătat râzăşii de mai sus numiţi că tot satul Drăcenii îmblă în 7 bătrâni anume Şoropul, Hâroţul, Manciul, Puiul, Capreş, Beghiul Şi Clocotă şi măsurând tot satul câmpul şi pădure pe doaî locuri 53 fune, 4 stânjeni 6 palme cu fune de 20 stânjeni şi stânjenul de 8 palme, şi au găsit în capul moşiei despre soare apune din moşie Bărboşi până în moşie Huibăneştilor tot pe zarea dealului, Aşijdere au ihâsurat pe supt dial pe la ţin-tirimul cel vechiu, iarăşi din moşie Bărboşii păn în moşie Huibăneştilor şi au găsit 41 de fune 10 stânjeni, şi au.măsurat şi şăsul de fănaţ pe doaî locuri, iarăşi din mo^iea Bărboşii până în moşie Hiribăiieştilor şi au www.dacoromanica.ro găsit pe supt dial 19 tune şi în capătul despre Prut 17 fun. Şi pe dial sau venit de bătrân câte* 3 fune 18 stânjeni 4 pol palme, şi pe şes pe supt dial sau venit de bătrân câte 2 fune 14 stânjeni 2 pol palme, şi ia capul şesului despre Prut sau venit de bătrân câte 2 fune, 8 stânjeni 2 pol palme, şi au ales partea dmisale stolnicului pe trei bătrâni şi au venit 22 fune 16 stânjeni, 3 palme în capul moşiei despre soare apune pe djalu, şi pe supt dial păn în ţîntirimul cel Vvdiiu i sau venit 17 fune 5 stânjeni pol, Aşijdere şi şăsul de fănaţ pe supt dial sau venit 8 fune 3 stânjeni 3 palme, şi în capul şesului despre Prut i sau venit 7 fune, 5 stânjeni 5 pol palme. Şi aciastă parte de locu căt au cuprio.su parte a trei bătrâni a dumi-sale stolnic loniţâ Miclescul au stălpito de giur înpre-giur în capătul Drăcenilor din gios. Au început a o despărţi de câtră răzăşi din zarea dealului despre soare apune, mai din gios de o movilă mare ce iaste despre soare apune, unde sau pus piatră hotar; de acolo drept la vale prin marginea râdiului au făcut bour întrun stejar mare şi din stejar pin râdiu drept la vale păn în dreptul ţîntirimului celui vechiu mai la dial de ţîntirim sau pus piatră, şi de acolo drept la vale dispre Prut în zarea dialului iarăşi sau pus piatră şi de ăcolo drept piste şăs împotriva ’ pietrii ce dis-parte Drăcenii de Bărboşi iarăşi sau pus piatră, şi de acolo drept la apa- Prutului şi malul Prutului îi> gios păn în moşie Huibăneştilor, şi de acolo iarăşi să întoarce spre soare apune piste şăs în dreptul pietrei ce sau pus în dreptul hotarului Bărboşilor din sus, unde sau pus piatră hotar ce desparte moşie Drâceni de câtrâ moşie Huibăneştilor; şi xle acolo tot pe şăs spre soare apune până supt dialul unde au găsit piatră veche hotar, şi de acolo pe văiugâ la dial pe din sus de pomii lui Trifan şi tot la dial până în dreptul pietrii ce sau pus la ţintirim, unde sau pus piatră în costişă, şi de acolo drept la dial supt dumbravă sau făcut cruce întrun stejar şi de acolo tot la dial înspre • soare apune pin dumbravă pană în zarea dealului unde sau găsit piatră veche hotar, care piatră iaste> www.dacoromanica.ro S4 în capul moşiei Drăcenilor despre apus şi de acolo tot zarea dealului în sus până în piatra ce sau pus din gios de movilă, unde au început a totărâ. Iar cât loc iaste peste Prut în mijlocul Pruteţului Druşcanilor ce iaste ruptură tot din moşie Drăcenilor nu sau măsurat, ci au rămas ca să stăpâniască stolnic Miclescul împreună cu răzăşii şi ori care ar fi venitul acei bucăţi de loc să să facă 7 părţi, pe 7 bătrâni şi 3 păîţi să ia stolnic Ioniţă Miclescul, şi 4 părţi să ia răzăşii cum şi peştele din Pruteţ să ia stolnic iarăşi 3 pâiţi şi răzăşii 4 părţi, căci aşa sau învoit cu toţii. Deci şi domnie mea văzând mărturie hotarnicâ întărită cu iscălitura numiţilor hotărnici am crezut şi domnie me. Pentru aceia dară iată că şi de Ia domnie mea încă. îi dăm şii întărim stăpânire dumisaie stolnic !o-niţâ Miclescul pe acei trei bătrâni din satul Drăcenii cu acest ispisoc al domniei meale ca săi fie şi de la domnie mea dreaptă ocină şi moşie şi uri: deîntăritu-ra stătător în veci neclătit şi neruşâit nici o dănăoară în veci. Şi poftim dominie mea şi pe alţi luminaţi domni ce de Dumnezău vor fi rânduiţi după vremea domniei noastre domni şi oblăduitori pământului aces-tue ca mai vârtos să întâriască şi să înoiascâ stăpânire dumisaie stolnic Ioniţă Miclescului, pentru a lor mai multă cinste şi vecinică pomenire. Şi sau scris hrisovul acesta în oraşul domnii meale în târgul laşii de Carpu diiacul de divan la anii 7268 Sâpt. 23. Io Ioan Voevod [pecetea domneasă] Iordachi vel logofăt procitoh • Ianachi Canta 3 logofăt procit. Obs. Acta Brighiu^Buznea (Condica doc. XIV sub anno). După o copie poslăduită în 1833 Febr. 8 de giudecătoria ţinutului Iaşi. 48. 7268 Mart 18 (1760) laşi Cartea Iui Ion Teodor Voevod Cali-mach cătră M. Cehan med. să cerceteze prlJna pentru Mereşti intre neamul Mere şi răzeşul Bulirma. Io Ioan Theodor Voevod boj. milost. gospodariu zemliMoldavscoi scriem domniia mea la credincios boeriul. www.dacoromanica.ro 55 nostru dumealui Mihalache Cehan biv vel med. îţ facenl ştirea că domniei maale au dat jalobâ Pricopia Mera şi loniţâ Mera şi Petrachi braţ lor zicând ca au o moşie anume Mereştii carea moşie sau stăpânit din moşii şi pârinţiilor tot cu pace până acmu iar acmu sau sculat de vro doi ani în:oaci un Bulirma şi liapâd pe aceşti de mai sus numiţi zâ:ându că nu ştia ca să fia moşi naşi şi aceştia au arătat mărturia de la oameni buni împregiuraşi cum că. sănt drepţi moşinaşi din vechi şi tot pe niamul lor iau apucat stîpânindu în carea mărturia arată cum că pe acel Bulirma nul ştiu că să fie moşinaş fără cât îl ştiu că este fecior de Rus. care mărturiia vii vedeoa şi dmta. Pentru care iat câţ scriem dmitale luînd carte domnii meii să aduci de faţ şi pe acel Bulirma, şi să le ei sama cu amârnntul, cu bună dreptate şi de vremi că să va dovedi cum că acel Bulirma nau mai stăpânit nici o dată nici nu va fi avându zapisă dovezi încredinţate, cum că este adevărat drept moşinaş şi este.acolisâtoriu să le fac dreptate ca săş poală stăpâni moşiia ior cu pace şi ce să va dovedi că va fi luat el din venit moşii fără dreptate să împlineşti hotârându prin carte de giudecatâ că de sor mai trage la divan să avem ştire, aceasta scriem. 1. p. domneşti let 7268 Mart 18. cu exerga : Iojlo|Td|VV|1759. procit vel logofăt 49. 7268 Iunie 3. Suret de pe hotarnica lui Gligoraş Burghele a moliei Ghermăneştilor. Facem ştire cu aciastă scrisoare a noastră că fiind rânduiţi din poronca pre înălţatului domnului nostru mâriia ^sa Ioan Theodor Voevod dmlui sulger Gheorghe Beldiman, ispravnic de ţinut Fâlciiului şi dmlui Vasilii Adam vel şătrar giadecătoriaî de ţinut Fâlciiului ca să margă să aleagă nişte părţi de cumpărătură al lui Velişeu Darie ce au fost cumpărat răposatul Darie vel spătar strămoşul lui Velişeu din sat din Ghermă-neşti din ţinut Lăpuşnii, care moşia treci peste Prut în ţinut Fâlciiului, şi aceste părţi liau cumpărat de la Gavril Mărginat şi de la fraţii lui feciorii Solomiii, şi de la vărul lui Pavâl feciorul lui Gavril Frăţiman toţi nepoţi lui Frăţiman celui bătrân, şi de 1 vărul lor www.dacoromanica.ro 56 Ciocârlan şi de la Dumitraşco ficiorul lui Marco Toboc, şi neputând să margă dmlui niau orânduit pe noi şi am mersu la "ace moşie şi am strânsu toţi râzăşii şi pe alţii oameni străini, şi pe zapistle ce ni au arătat sau dovedit din zapisă că umblă aceia selişte Gher-măneştii în opt părţi şi iam ales o parte şi giumătate după cum niau arătat şi o carte de giudecată hotărâtă pe o parte şi giumătate iscălită de dmlui răposatul Sandnl Sturza vel logofăt, din veleat 7254 Mai 22, din zilele mării sale lui Ion Neculai Voevod. şi întâi am măsurat capul moşii despre apus pe zare dialului din gios de movila lui’ Scripcu din capetile pământurilor ce sânt din hotar a Orteştilor în gios păn hotarul Ne-reştilor sau găsit 15 fune şi 16 stânjini pol. şi funie de 20 stânjeni şi stânjenul de 8 palme şi dintracele funii sau ales 3 fune părţile lui Velişcu şi sau pus piatră şi din sus şi din gios dinspre Năreşti şi nam coborât la vale înspre răsărit pâră în drumul cel rţiare şi am pus pietri despre apus de drum şi iarăşi am măsurat din piatră în sus prin gura rupturii din sus de gura văii Cânipii în pisc. sau găsit 32 funii şi sau ales Velişcu 6 fune la mijlocul moşii şi am pus piatră din deal de drum, di cătră Răşeşti, unde cade drum ce vine despre costişă şi din drumul cel mare şi de acolo am mai pus o piatră din vârvul movilei ce iaste din sus de râpă, 27 stânjăni în sus, care piatră îşi dă coaste cu Mireştii păn din gios păn în apa Prutului pin cotul Albiţei şi Mireştii stau în apa Prutului, iar Ghermâneştii trec apa Prutului păn în Troian unde este stâlp de piatră veche în Troian din care stâlp în gios sânt Aliuşânii şi în sus Ghermâneştii bătând şi în coaste cu Ocoalele şi cu Vrăstaţii păn în hotarul Ciorăştilor ce este la cotul Pruteţului Ciorăştilor şi măsurând în capăt despre răsărit din hotarul Aliuşă-nilor în sus pănă în hotarul Ciorăştilor ce este drept cotul Pruteţului şi sau găsit 64 funii 17 stânjini şi i sau ales lui Velişco 12 fune şi 3 stânjăni şi i sau pus piiatră din coasta trupului Albiţăi în sus unde sau împlinit 12 fune şi 3 stânjăni la ţinut Lăpuşnei, şi cu aciastă alegire şi hotărâre sau priimit şi răzăşii şi sau www.dacoromanica.ro 51 iscălit mai gios şi de la noi încă am dat aciastâ mărturie încredinţată cu a- noastre iscălituri la mâna lui Velişcu să aibă aş faci şi întărituri domneşti. let 7268 luni 30 Gligoraş:o Burghele hotarnic, Simion Turbatul hotarnic, Eu Ioniţă Loghin răzâş, Eu Trohin Căzan răzâş, Eu Iftemi Cazan răzăş, Eu Ursachi răzâş ot Măreşti, Eu Gavril Horcău. „Acest suret lam scos di pe ce adivarată hotar-nîcă al dmsale post. Diamandi Ghelemeni. şi spre încredinţare am iscălit. Ierei Gheorghe ot Brăeşti Diamanti Ghelimen post De la isprăvnicia Fălciiului (greceşte) Aciastă. copie sau seos altă copii ce este la mâna lui Vasilachi Potroachi ot Ghermăneşti şi este întocmai. Roset căminar 1807 Avg. 6 In dos nota: „Suret de pe o hotarnică a unui Burghele de moşie Gherţnăneştii, în care să arată şi pentru Merăşti de lângă Movila Răbăi, 7268 Iune 30“. Acta Cerchez Surele ms. XLV, 951. 50. 7269 Iunie 13 (1761) Carte de giudecată între răzeşi şi căpitan Zaharie pentru cheltueli de giudecată. Facem ştirea cu aciastă carte de giudecată că după multă pâră şi giudecată geau avut Zaharie căpitan cu răzăşii pentru o parte de moşiia din Dinţeni, bătrânul Spicului, care de la giudecăţile luminaţilor domni şi a logofeţiei mari şi a Episcopului de Huşi şi a boeri mari dovedindusă că răzăşii pârăsc fără de cale sau dat rămaşi din toate giudecăţile că nautriabă la moşie căpitanului Zaharie şi sau dat platnici pentru venitul moşii ceau luat răzeşii fără de cale în 4 ani şi pentru cheltuiala Zahaiiei căpitanului şi pCntru nişte grâu ceau luat de la o groapă, care pentru toate sau lasat pe răzăşi să plătească numai căt în giumătate şi anume Mhrofan Raţă tot neodihnindusă peste atâta giudecată au dat marp jalbă asupra căpitanului Zaharia că fără dreptate sau luat 7 capete de vite şi după luminata poruncă prea înălţatului domnului nostru noştru Mărita şa Qngore loati Voevoda stând ia- www.dacoromanica.ro 58 râşi de izroavâ Ia giudecată şi cercetând câte pentru moşii sau dovedit din giudecăţile ceau avut la diva-nuri că nau avut treabă cu bătrânul Spicului, iar pentru venitul moşiei de 4 ani şi cheltuială şi păne grâu ce au luat din groapă, care sau socotit toate în giu-mâtate să plătească au rămas răzâşii 54 lei 6 bani să de Zaharia căpitan şi i sau plinit de la Ion Raţă o iapă cu mânzu dreptu 15 lei să dea la Savin Raţă o vacă cu viţel drept 10 lei, iar de la M trotan Raţă dOF-mânzaţi drept 6 lei şi o gonitoare tij drept 6 lei, cari sau făcut 37 lei şi încă au rămas asupra răzăşi-lor 17 lei 6 bani să mai dea căpitanului Zaharia şi acum pârând Mitrofan Raţă ca să ia şi acela parte sau dovedit că fără de cale multă şi sau* dat rămas şi au hotărât ca pân în 4 săptămâni de va da Mitrofan Raţă 37 lei 6 bani căpitanului Zaharie săşi ia vitele, iar nedând banii la soroc să i să împlinească căpitanului Zaharie de la Raţă şi acei 17 lei 6 bani după hotărârea giudecăţilor. let 7269 Iunie 13 din (zile). Ioan Bogdan logofăt; Lupul Bals vel vornic; An-dronic vel spatar; Alexandru Neculce vel paharnic. Obs Actul face parte din arhiva de documente a D-lui C. Zaharie, şezător în Răpile, de unde Pam copiat în faţa lui în 1924, 27 Iulie. Pentru lămurire dăm în perilipsis actele, ce' privesc hlizele de pământ ce intră în trupul moşiei Scrivuleni, (Râpele), proprietatea D-lui C- Zaharia. După arătările bătrânului C. Zaharie iată care ar fi legătura cu acest căpitan Zaharia din 7269: 1. Căpitan Zaharie 1760 2. Ioniţă Zaharie = llinca f 1818 3. Vasile Dumitrachi 1817-1907. = Ioana = Anica Ion Michiu, mătuşa lui Pavai Michiu 4, Costac/u, Vasile, Ştefan, Ileana = V. Iamandi(Brânză) Enacachi Iamandi *= Zoe PopoVf www.dacoromanica.ro Perilipsis de actele lui C Zaharie: 1. 1853 Mart 22. Dumitrachl Zaharia cumpără 2 stânjeni moşie în Scrivuleni de la D, Meleghi. 2. 1858 Februar 22, Ioan Mârza cumpără 10 stânjeni jumătate din Scrivuleni cu 5 galbeni jumătate stânjenul, de la D. Popovîci. 4. 1858 Iulie 17. Ioan Mârza cumpără 2 stânjeni din Scrivuleni de la Vasile Ştefan şi Ioana. 3. 1858 Februarie 15. Ioan Mârza sluger cumpără 30 stânjeni in Scrivuleni de la D. Popovicicâte 5galbeni Stânjenul. 5. 1858 Dec. 39. Ioan Mârza cumpără 2 stânjeni moşie în Scrivuleni de la dascălul Vasile câte 5 galbeni jumătate stânjenul. 6. 1859 August 5. Dumitrachi Zahariă cumpără de la Ion sin Gh. Cogălniceanul un stânjen şi jumătate tn moşia Brătenii. ' 7. 1860 Dec. 28. Testamentul lui Neculai Purice din Păhneşti. 8. 1864 Oct. 26. Ion Mârza cumpără un stânjen din Scrivuleni de la D. Popovici câte 5 galbeni stânjenul. 9. 1865 Ghenar 24. Dumitrachi Zaharia cumpără 2 stânjeni în Dinţeni de Ia Vasile Popovici- 10. 1365 Februar 20. Dumitrachi Zaharia cumpără de la Vasile Popovici 7 stânjeni în Dinfeni cu 296 Iei stânjenul, 11. 1865 lune 25. Dumitrachi Zaharia cumpără în Scrivuleni câte cu 6 galbeni stânjenul de la Vasile Zota şi de la femeia lui Safta şi de la feciorii lor Catrina, Niţă şi Toader 12. 1866 Oct, 30, Vasile Iamandi, ginerele lui Dumitrachi Zaharia cumpără un stânjen din Scrivuleni cu 8 galbeni de la Ileana. 73. 1867 lune 18. Vasile Iamandi cumpără un stânjen moşie in Scrivuleni cu 4 galbeni de la Ion David. 14. 1868 Mai 15. Vasile Iamandi cumpără 1 stânjen pământ in Scrivuleni de la Paraschiva Iamandi cu 10 galbeni, 15. 1870 Febr. 28. Vasile Iamandi cumpără 2 stânjeni pământ din Brăteni de Ia Gh- Bedreag câte 12 galbeni stânjenul. 16. 1871 Fdbr. 5. Vasile Iamandi cumpără din Brăteni 18 fălci de la Ţepdor Olteanul ginerele Juj Jordachi Meleşhi, www.dacoromanica.ro 60 51 7269 Iulie 6 (1761) Iaşi. Cartea lui Gr, I. Calimach Vodă la I-nochentie Episcop de Huşi sâ cerceteze pricina pentru Odobeşti intre Ştefan lamandi jicn’cer şi T. Huiban. Io Grigorie Ioan Voevoda bojiiu milostiiu gospodarii zemli Moldavscoi scriem domnie me la cinstit părinte rugătoriul nostru svinţie sa Chir Ionochentle (sic) Episcopu de Huş. i Ia dumnealui med. Mihâlachi Cehan, facem ştirea, câ înainte cinstitu şi credinciosu boeriului domnii mele dumnealui Ioan Bogdan vel logofăt avându pricină de giudecată Toader Huiban săn preutului Mihalachi cu Şteafan lamandi jăcpicer, pentru o moşiea Odobeştii ot Fălcii, arătându Toader Huiban şi zapisâ de cumpărătură pe ace moşie şi râs-punzându căi hotărâtă diţi bătrâni şi au stâpânitu moşii şi părinţii lui tot cu pace; iar acum. jitnicer lamandi au hotărât cum iau fostu voie, neîntrebândui nici fiind faţă, sau pus pietrii pe undi iau plăcut şi au luat mo-şiia jâcnicer lamandi încă arătându o carte gospod din văleat 7235 cum sau.,părât de sau giudecat şi sau hotărât moşia şi căriia şi părţile lui lamandi cear ave în Odobeşti iar la aceasta Toader Huiban au răspunsu câ acea carte gospod păpă acu lamandi jâcnicer naumai arătatu şi nici sau hotărât moşiia nici că au stăpânit vreodată răspunzându câ a şi dovedi cu marturi oameni bătrâni, ce dar pentru o pricină ca aceasta sâ strângem oameni bătrâni răzăşi şi megieşi sâ cercetaţi eu amănuntul atâta de stăpânire cât şi de hotărâtura de 33 ani de câncţu scrie carte gospod. hotârâtusau atunce cum şi acu ce hotărâtură au făcut jicnicer Ia-mandi şi cu ce dreptate şi cât venitu a moşii au luatu şi în frica lui Dumnezău cum veţi afla cu bună dreptate să daţi mârturiia la mâna preutului Mihalachi şi să avem ştirea ca sâ lisă hotărască giudecata de la divan; aciasta scriem • let 7269 Iulie 6. Pecetea domnească în tuş roş 1761. prociţ vel logofăt www.dacoromanica.ro 62. 7269 August 8 (1761). Mârt6rij de jiidedafâ înlre'St. iâifiandi jknicfer şi T. Huiban pentru 2 gropi de pâne din OdobfeŞti, Facem ştire cu această mărturie că după lufhir/âtâ poruncă preînâlţatului nostru dpmnu Grîgorie Ioah Vo-evod ci niau adus Toader Huiban sSn preutul Mihâ-lachi întru carile ni să porunceşte ca Să luăm Samă între Toader Huibanu şi întfe Ştefan Emaritii jâtnice-riu pentru moşie Odobeştii de la ţânutul Eâlciiului, după porunca ca să aflăm adivârul, am strânsă oafaeni bătrâni megieşi cu moşie Odobeştii anume pe Zaharie căpitanul om şi vrednic de credinţă ră2ăş diii Difiţeni, Luca Iuda râzăş dl Brăteni, Neculai Loghin om bătrân vrednicu de credinţă râzăş di Ghermăneşti, Vasile Moş râzăş di Ghermâneşti om bătrân, Ştefan Ca'zân bătfân, Lupul Negru, Postul Negru om bătân răzăş de Dră-ceni, Ifrim CrâSniamll om bătrân, adunându pi aceşti oameni lem cetit porunba mării sale lui Vodă şi eră întrebat cum ştiu de dine sau stăpânit moşie Odobeştii ei au arătat că pe alţii nau apucat moşiani în Oddbeşti fără numai ştiu sau apucat moşani pe niâfnul Boghiu-lui şi pe preutul Mihalachi şi pi socrii! lui ţi Dunfr-traşco Huibanu, şau apucatu stăpânindu, iar dr ŞtefaA Iamandi jicnicer nul ştiu că au stăpânit vrdo dată; turn şi pentru hotărâtură di 33 de ani iarăşi iatVi întrebat cum ştiu ei, au arătat ca nau nici o' Ştiinţă di această hotărâtură la carile trebue a fi şi Zahărie Căpitanul a-lăturândusă Dinţenii cu Odobeştii fnai bine 4e aceâ hotărâtură; iar el au răs’punsU că nari nici o ştiinţă cum şi pentru cât vehit au luoat Ştefan Iamandi ţic-niceriu cercetându, că avându Toader Huibanu doî gropi una cu grău şi una tu mâlaiu pi rhoşie Odobefetri strânsă d'i dejmă din anul trecut şi trîmeţând Ştefan Emandi nişte oameni a lui a spart gropile şi lUînd din grău şi din mălaru fără al măsluxa şi în urthâ a-pucându Toader Huibanu pi acei oameni pentru ci iau spart gropili ei au răspunsu că leu poroncit Ştefan E-» mandi, el dintâi au tăgăduit că nu leu poruncit precum ei zăc, şi apucândui mai cu tărie Toader1 Huibanu şi www.dacoromanica.ro 62 puindui la închisoari şi vâzându Ştefan lamandi că să di oamenii la închisoari, au râspunsu lui Toader Hui-banu că ori săşi caute cu dânsul, zăcând că ar ave şi el moşâe în Odobeşti şi precum am aliat am dat aciastâ mărturie la mâna lui Toader Huiban sân pre-utul Mihalachi; aceasta let 7269 august 8 Inochentie Episcop Huşului Mihalachi Ce(rche)z medelnicer Acta Brighiu-Buztie (Condica doc. XIV sub anno). 63. 7269 Sept. 26 (1760) laşi. Ion Ţeodor Vodă Calimah întăreşte iui Vasile Roset hatman stăpânire pe 4 moşii zălogite de T. Jora pe 910 lei (Bălâneştii, Orzăştii, Negeştii şi Todircenii). Io Ioan Teodor Voevod bojieiu milostieiu gospodaru zemli Moldavscoi. Facem ştire tuturor cui să cade a şti că iată au venit dinainte domnii, mele şi înainte tuturor boerilor noştri a mari şi a mici cinstit şi credincios boeriul nostru dumnealui Vasâli Rosăt hatman şi niau arătat un zapis încredinţat a unchiului său răposatului Toader Jora biv vel stoinic'din veleat . 7262 Mai 25, scriindu şi mărturisindu acelaşi Toader Jora cu zapisul său că au făcut bine dumnealui hatman cu 650 lei bani gata pân în doi ani cu dobânda din zece doisprezece pe an; cari aceşti bani sau făcut întră ceşti doi ani cu dobânda lor 910 lei şi iau pus dumisale hatman zălog pentru banii aceştie patru sate întregi anume Bălâneştii şi Orzăştii la ţinut Făl-ciiului şi cu vad de pod şi pod gata îmblător în apa Prutului care sânt la movila Râbâii şi satul Negeştii şi satul Todircenii peste Prut la ţinut Lăpuşnei, care aceste doî sate trec cu hotarăle şi în iasta parte de Prut spre apus până întrun pruteţ matca cea veche a Prutului, unde să bat în capete cu celelalte moşii mai sus numite Bălâneştii şi Orzăştii. Aşijdere şi altă parte ce sau cuprins cu stăpânire împreună cu alte moşii. Aceste moşii mai sus numite şi cu podul din apa Prutului sau pus zălog de stolnic Toader Jora drept aceşti bani 910 lei cu soroc ca păn în doi ani însă cu aciastă tocmalâ moşiile cu tot venitul lor să fie tot în stăpânirea stolnicului Jora pân la ziua ce sau pus www.dacoromanica.ro 63 să dei banii, iar de nu va da banii la zâ să rămâe moşiile de istov drept acei bani la stăpânire dumisale hatmanului Vasâli cu toate veniturile lor dând şi toati scrisorile moşiilor la mâna dumisale hatman. Deci când au fostu la za fiind tot în viaţă Toader Jora banii dumisale hatmanului nu iau dat şi după hotărâre zapi-sului au rămas moşiile istov la dumnealui hatman şi după dreptate să cădea să leiai dumnealui hatman aceste moşii în stăpânire dumisale; dar dumnealui şi după moarte Jorâi au mai lasat tot venitul acelor moşii cu pod cu tot încă pol an la stăpânirea casii lui Toader Jora de sau chivernisit jupâneasa şi copii săi; şi acum dar pe zapisăle ce niau arătat dumnealui hatman so-cotitam domnia -mea împreună cu tot sfatul nostru şi după dreptate ce sau căzut iam dat acele moşii în stăpânire dumisale drept acei bani de mai sus scrişi 910 lei şi iam întărit de la domnie me pe toate acele moşii mai sus scrise anume sat întreg Bălâneştii şi sat întreg Orzaştii la ţinut Fâlciului ce sânt la movila Râ-băii şi o parte de loc ce să numeşti a Merăi pre din sus de Răbăia şi satul întreg Negeştii şi sat întreg Todircenii piste Prut la ţinut Lăpuşnei ce trec cu capătul hotarâlor şi în iastă parte de Prut spre apus până în Pruteţ matca cea veche a Prutului, ce să bat în capete cu celelalte moşii cu Bălâneştii şicuOrzăş^ tii şi cu vad de pod şi cu pod găta ce umblă în apa Prutului şi cu toate hotarăle şi cu toate veniturile lor şi cu vaduri de mori ce sânt pe acele hotară ca să! fie de la domnie me mai sus numitului cinstit şi credincios boeriului nostru dumisale Vasâle Rosăt hatman drepte ocîne şi moşii şi uric de cumpărătură şideîn-tăritură neclătit şi neruşiiat stăpânitor în veci şi nime altul să nu să amestice piste acest adivărat hrisov a domnii mele şi spre aceasta este credinţa întâi. Noi loan Teodor Voevod şi credinţa a pre iubiţi fii ai domnii mele Grigore Voevod şi Alexandru Voevod şi credinţa a tuturor boerilor noştri, dumnealui Lupul Baliş vel vornic de ţara de jos, i Dumitraşco Palâde vel vornic de ţara de sus i Alexandru vel post, i Andronache vel spatar, i Filip Catargiul vel visternic i Ştefan Sturza www.dacoromanica.ro 64 Vel ban., i ..vel paharnic., i ..vel stolnic i Teodorachî vel comis, şi credinţa a tnturor boerilor noştri a mari şi mici şi-pentru mai mare întărire a tot poruncitam domnie me cinstitului şi credincios boerului nostru dumisale Ioan Bogdan vel logofăt să scrie şi a noastră pecete domniascâ să o pue. Io loan Theodor Voevoda leat 7269 Sept. 25 Ioan Bogdan vel logofăt procit Acta Cerchez Surete ras. XLV 956. B4. 7269 Dec. 14 (1760) Cercetarea ce o face V. Adam şătrar tn păra dintre Mera şl Bulimia, să stăpânească împreună In Mireşti. Facem ştire cu această mărturie că din luminata porunca mării sale lui Vodă avutam giudecată înainte noastră Pricopii Mira şi lcniţă Mira şi fraţii cu Simion Bulirma pentru o moşie anume Mireştii ce să hotărăşte cu Ghermineştii zîcându Pricopii Mira şi cu fraţii săi cum că acest Simion Bulirma nul ştiu să fie moşan cu loraşeo la această moşie, anume Mireştii, zîcând Pricopi Mira că acest Sămion tatul său au fostu f.cior de rus, deci fiind cu toţi faţ înainte noastră au zis lui Pricopi Mira săş scoat marturi să dovedească pi cum că acest Sămion este din Rus şi nare moşie împreună cu dânşii şi are să lipsască din moşie şi cău-tânduşi Pricopie martor nu şau găsit numai şau găsit martori cum că moşul lui Sămion Bulirma au fost Rus care nici Sămion nau .tăgăduit zicându că moşul sau adivărat au fost Rus numai şau scos oameni bătrâni martori ca de 80 de ani anume Sârghie, Andoni Boboc şau mărturisât cu sufletele lor precum acel Va-sile Rău moşul lui Sămion Bulirma au ţânut o nepoată a Mirei din cari este şi Pricopie Mira şi dovidindus(a] că sănt cu toţii, tot dintrun niam la ace moşie am socotit şi noi că este drept să stăpânească cu toţi în-preună de vreme că sau dovedit lucrul că sănt cu toţi dintru acel Mira; iar cât pentru cheltuial ciau făcut Pricopii Mira şi cioboti ciau fost dat la un copil din casă, am socotit să de cu toţi răzeşii lor numai au rămas să mai întoarcă Sămion Bulirma lui Pricopie noaî pot[ronici], însă ace moşie după cum sau stăpânit pan acmu şi în câte părţi au îmbiat tot aşa să să www.dacoromanica.ro împartă şi de aice înainte nici sâ să scdale PHcopii asupra lui Sâmion iar nici Sămion asupra lui Pricopii numai sâ stăpânească împreună ca fraţii şi după cum am ales mai cu dreptate am dat şi noi aciastă carte di mărturie la mâna lui Sâmion Bulirma. Vasile Adam şătrar Iet 7269 Dec. 14. 55. 7273 Avgust 28. (1765). Mărturia lui C. Loghin despre descă-1 le ca rea satulai Drăceni. Adică eu Costantin sin Ioniţă Loghin datam mărturie me duinisale stolnicului Iomţâ Miclescului precum am auzit din gura tătânemeu mârturisând cum că ştie şi au apucat că au făcut dumnealui logofătul sat în Drăceni şi au pus dumnealui vornic pe Ioniţă Zbănâ aşa miau spus tatămeu şi după cum miau spus tată-meu am dat mărturie la mâna dumisale stolnicului Io-niţâ şi când am dat aciastă mărturie sau tâmplat şi alţi oameni buni şi pentru credinţa am iscălit. Costantin Loghin let 7273 Avgust 28 Vasâli Bosăe mam tâmplat la această mărturie. Erei Ion am scris această mărturie. Acta Andrei Brighiul Condica documente XIV, sub anno. 66. Fără an (cătră 1764). Carte de zi de soroc la divan. Din luminată porunca Marii sale lui Vodă, datam răvaşul nostru la mâna lui Ioniţă Botezatul ca sâş strângă dejma de pe o moşie anume Odobeşfii şi să ste strânsă la un loc până li să va^leage giudecata, cu dumnealui jicnicerul Ştefăniţă Iamandi şi tu vechi-lule jicnicerului Ştefăniţă încă sâ mergi depfeiinâ cu Botezatul la .luatul dejmei ca să ştii ce va strânge Botezatul după porunca gospod ce are la mâna lui, şi nefiind dumnealui jicnicerul Ştefăniţă fiindn dus la Eş, ca să le puîu zi de soroc după luminată porunca mării sale lui Vodă, iam pus zâ de soroc Botezâtului de astăzi luld 16 până la Avgust 16 să meargă la Eş sâ să giudece la divan, fiindu că şi jicniceriul Şte-lăniţă este la Eş, aceasta, Iuli 16 Qrigore medelnicer ispravnic Acta Brighiu Condica documente XlV sub anno. www.dacoromanica.ro fe7. 7271 Iuti 10 (1763) laşi. Cartea lui Gr. Callmach Vodă cătră I. Botezatul pentru moşia Odobeştil. . Io Grigorie loan Voevoda bojiu milostiiu gospo-daru zemli Moldavscoi de vremi ce au dat domnii mele jalobă Ioniţă Botezatul mazil ot Fâlciu, zicându câ are o moşie la ţânut Făl:iiului pe vale ŞopărlerjHor anume Odobeştii, care moşie zis căi este dată de zestri de la socrusâu preutul Mihălachi cu toate scrisorile acei moşii, şi au totu stăpânitu cu păci şi el şi socrusău de 100 şi mai bine de ani: iar acum de vro trei patru ani încoace sau sculat jicnicer Ştefan lamandi şi în tărie lui fără de nici o giudecatâ iau luatu moşiia, şi în câteva rânduri zis că ar fi luat cârti gospod la Episcopul de Huşi şi pe la ispravnici ca să să giu- dece, şi el nici unei giudecăţi nu să supune şi el tot umblă urnind din zi în zi, zicându de la ţar(â^ căi sântu scrisorile la Eş şi când îl apuc la Eş zici câ sânt scrisorile la ţar(a) şii mănâncă venit moşii. Drept aceie îi dăm domnie me volnicii prin această carte a domnii mele lui Ioniţă Botezatul, şi prin ştire ispravnicului de ţănut să strângă toată dejma aceia moşii şi să ste oprit, şi să le pui zi de soroc şi cu scrisori ce vor ave să vii să ste de faţă la divan, întralt chip să nu fii că aşa este poronca domnii mele. let. 7271 Iuli 10 Pecetea domnescă în tuş roş procit vel logofăt 10|Gr|Io|UV| 1761. 58. 1764 Iunie 28 laşi. Cartea de judecată a lui St. Sturza vel logofăt de stăpânire în Odobeşti între Ştefan lamandi jicnicer şi Ioniţă Botezatul. Din luminată porunca mării sale Grigorie Alexandru Ghica Voevod au avut giudecata de faţă înainte noastră dumnealui Ştefan lamandi jicnicer cu Ioniţă Botezatul zăt Ştefanco, nepoata Negruşii, fata pârcălabului Lucăi, ce neau arătat dumnealui Ştefan lamandi pivnicer un ispisoc din leat 7170 de la Istra-te Dabije Vodă di întăritură pi a lui moşie a trie pai te dintrun bătrân, din satul Odobeştii, de la ţinutul Fălciului ce au cumpăratu de Ia Nazaria fata Cazacului, nepoata Frăi di Şopărleni. Aşijderile mai scriia www.dacoromanica.ro câ au mai cumpărat Luca pârcălabul şi altă parte din satul Odobeştii de la Irimie feciorul lui Ştefan, nepotul lui Ştefan Chirice din Odobeşti şi cu aceste părţi ce scrie în ispisoc să întindea Ştefan lamandi să stăpânească tot satul Odobeştii. loniţă Botezatul au arătat un zapis din leat 7177 de la un Gâţâ şi de la sorusa Mariia şi de la nepotul lor Neculai, că au vândut giu-mâtate de bătrân din satul Odobeştii vatavului Ion dreptu 20 lei; şi iarăşi au mai arătat şi altu zapis din leat 7186 de la Stoiana, fameaia Iui Gavril, nepoata lui Gheorghie că şau vânduţ şiie parte din satul Odobeştii lui Ion vatavul drept 10 taleri cari pentru aceaste doao zapisia au mai avut giudecată în zilele răpousatului Grigorie Ghica Vodă niamul lui loniţă Botezatul cu niamul lui Ştefan lamandi jicniceriul şi sau aflat că acestea zapisea sântu bunea, după cum să dovideştea din cartea mării sale di giudecată. Şi iarăşi niau mai arătat loniţă Botezatul şi altu zapis mai vechiu din veleat 7210 di la Mârica, fata Apostului Costişor, dimpreună cu maicăsa Irina şi cu gineresâu Vasi.achi scriindu că au vândut a şese partea din satul Odobeştii, mâtuşii sale Negruşii. La acestu zapisu au pus pricină Ştefan Iamandii jicnicer zicându că nau fostu cându sau giudecat în zilele mării sale lui Vodă. la aceasta au răspunsu loniţă Botezatul, că pentru a-cestu zapis nau fost trebuinţa săi mai arătea, fiindu de baştine cumpărându rudă di la rudă, după cum să dovideşte din zapis ce scrie Măriia că au avutu ace moşie în Odobeşti de pi maicăsa Irina fata Lucâi pârcălabului şi au vânduto mâtuşii sale Negruşii, la care să cunoaştea că Irina şi cu Negruşa şau fostu surori fetei Lucăi pârcălabului şi să potriveştea cu ispi-socul ce nea arătat Ştefan lamandi jicnicer, fiind câ şi dumnealui tragea dipi Luca pârcălabul moşie în 0-dobeşti. Şi întrebând pe loniţă Botezatul ca să ne dea samă de neamuri iei niau arătat că Luca pârcălabul au avut un fecior şi 2 fetea, ficior pe Gavrilă Luca şi feate pe Negruşa şi pe Irina; şi Irina să află vândută la Negruşa, şi’ din Negruşea să tragea Ştefanca, soacra lui loniţă Botezatul şi cu sorusa Catrina, şi www.dacoromanica.ro pentru acestu zapis fiind câ să dovideşte că iastea neamul Lucăi, aşa am socotit cătâ moşie să va afla a Lucăi pârcălabului în satul Odobeştii să să împartă în trii părţi, adică o parte a lui Gavrfl Luca şi doaî părţi a Negruşii, fiind că să află şi partea Irinii vândută la Negruşa. Aşa am găsit cu cale şi cu dreptate ca să stăpânească Ioniţâî Botezatul, după cum scrie mai sus. fiind câ şi mai înainte tot niamul lor au stăpânit şi Iamandi au scos ispisocul mai la urmă, şi pentru aceia am dat şi noi această carte de judecată la mâna lui Ioniţă Botezatul ca săi fie de credinţa. let 1764 luni 28 dni (zile) Ştefan Ruset vel logofăt Acta Brighiu (Surate ms. XLIII 373) Condica doc. XVII sub anno). Asupra urmaşilor din Luca parcalabul vezi spiţele date în nota Ia documentul fără an (cătră 1777 Avg, 4), care cuprinde spiţa Huibanilor, Această carte de judecată este dată în perilipsis altfel: O carte de giudecatâ urmată între jicniceriul Ştefan Iamandi, suitoriul dumisale Spătarului Arbure şi între al meu suitoriu Ioniţă Botezatul zăt (ginere) Şte-7 fanca ce au fostd nepoata Negruşii, fiica pârcălabului Luca, iscălită de vel logofătul Ştefan Rosât (pentru doaî părţi ce sânt legiuit a moşteni) de pe numita me suitoare Negruşa (pământ cu tot venitul din tot locul în moşie Odobeştii ot ţinut Fâlciiuli) îproci, deasâmine lucrare, care neprihănit de îndelungată vreme, trecut cu îngrădită pravelnică paragrafie peste curgere de zece ani sânt desăvârşit’ proprietar şi astăzi eu urmaşul clironom pacinic stăpânescu în Odobeşti“. Acta Brighiu. Dintr’un izvod de acte ce s’au înfăţoşat la divan în 1838, în procesul cu spătarul Constaudin Dimitrie Arbure pentru Odobeşti. Actul e pomenit ş] în hotarnica lui Ion Gordul vornic de poarta din 1779 April 12, Cât despre spiţa curgătorilor din Luca parcalabul se mai arată acestea, ca irina fata Lucăi, a fost căsătorită cu Apostul Costişor şi are fată pe Măriica; iar Tofana, fata lui , .Gavril Luca, s’a căsătorit cu Arbure, care are de fecior pe Ion Arbure 2 medelnicer, şl acesta de fecior pe jicniperul C-^.rbure: (Surete ms, XLIII 37-38-39). www.dacoromanica.ro 69 59. 1765 Septembrie 18 laşi. Cartea lui Qr. A. Ghica Vodâcâtrâ Episcopul de Huji Inochentie în chestia Drăcenilor. Noi Grigorie Alesandru (jhica Voevod, bojiiu mi-iostiiu gospodaru zemli Moldavscoi. scriem domnie me la cinstit părintele şi rugâtoriul nostru Chir lanochentie Episcopul de Huşi i la credincios boeriul nostru dumnealui Gheorghie Beldiman biv vel stolnic ispravnicul de ţânut Fâlciiului, vă facem ştire că domnii mele sau jăluit credincios boeriul nostru dumnealui Ioniţâ Mi-clescul biv vel stolnic, pe un Sîmion Turbatul şi pe un Ion Negrul şi pe alţi răzâşi a lor de acolo de la ţânut Fâlciului pentru o bucată de loc din hotarul moşiei Drăcenilor ot Fălcii, ce ţin acei răzăşi că iaste driaptâ a lor şi stolnic Ioniţă Miclescul cu strâmbătate lear fi luat ace bupată de loc, pentru care pricină au mai avut,giudecată aice la laş la dumnealor veliţii bo-eri şi stolnic Ioniţâ au arătat un zapis de cumpărătură pe ace bucată de loc de la neamul numiţilor răzăşi, din care zapis să adivereşte că 'moşie aceasta iaste vândută di niamul lor, dar numiţii răzăşi au dat samă ca pe logofăt Miclescul tatăl stolnic Ioniţă nu Iau apucat nici o dată stăpânind la ace moşie, nici sau răspunsu că are moşie, acolo şi atunce la judecată sau primit stolnic Ioniţâ să giure Sămion Turbatul şi un Loghin om bătrân de acolo, ce au trăit tot acoli, precum că nau nici o simţire pentru logofăt Miclescul cau stăpânit nici dată întrace moşie, sau că sar fi răspunsu că are moşie acolo, Şi giurând să lipsască stolnic Ioniţă din moşie Drâcenii, şi sau fost mai făcut o carte gospod acolo cgtrâ ispravnic Niculi pe această hotărâre să meargă să jure şi păn acum nevrând să giure sfârşit nau luat pncjna; şi măcar că stolnic; Ioniţă face că are dovad^ cum că părintele dumisale au stăpânit la ace moşie nu mai este primit tot să jure; de care iată ckţ scriem svenţii tale şi dumnealor ispravnici să aduceci faţă pe^ Turbatul şi pe Ion Negrul cu toţi răzăşii lor şi în frică lui Du-mnezâu de iznoavâ să luaţi sama cu amănuntul şi de nu sa pute întralt chip ca săi aşâzaţi acolo să e sfârşit pricina şi trăgândusă tot la giurământ şi de o par- www.dacoromanica.ro 70 te şi de alta să rânduiţi acei doi oameni de mai sus scrişi sâ giure pe ponturile ce scriu mai sus, şi giu-rând sâ daţi mărturie la mână ca săş stăpânească moşie cu păci şi să ei sfârşit pricina cu hotarâ sau neputândusă nici întrun chip aşăza acolo sâ le daţi zi şi cu mărturie să vie la divan. Aceasta scriem. Pecetea domnească în tuş roş let 1765 Sept. 18 Obs. Acta Brighiu-Buznea (Condica doc. XIV subanno) După o copie legalizată de judecătoria ţin. Iaşii supt No. 159 în 1838 Febr. 8. 60. 1766 Aug. 3. regeşte. «De la Victoria Stolniceasa Măgurăniţa ce vinde nepotusău Vasile Rosât stolnic moşie în ţara Moldovei în ţinutul Fălciiului ce sâ chiamă Şopârlenii, care este iscălit de toţi veliţii boeri de atunce» 61. 7275 August 28 (1767). Scrisoarea Saftei Roset, prin care dâ danie Saftei Joroae moşia Răbăe, Cinstit dumneata mătuşa Safta stolniceasa Joroai cu mult plecăciune mă închin dumitale alt. iată că pentru moşia Răbăe cu podul cu tot car(e) am fost cumpărat de la dumneavoastră o dau şi o daruescu dumitale pentru sufletul mieu şi mă rog sâ primeşti ca sâţ fii pentru chivernisala casăi dumitale şi iată că ţam făcut o scrisoare la mănu ca să o stăpâneşti cu pace, după cum mai pre largu ţa spuni fiul dumitale din gură. Aceasta şi sâ fii dumneata sănătos. 7275 Ag. 28. Safta Rosetoae (1. p.) Acta Cerchez, Răşeşti, (Sure'te ms. XLV, 951). 62. Fără an April 11. Scrisoarea Saftei Roset către T. Jora. „Cinstit al mieu ca on fiiu dumisale Toderaşco Joro toate cele de fire eu îţ poftescu de la milostivu Dumnezâu săţ dăruiască, răvaş dumitale am luat celi cerni scrii am văzut pentru bani de la Necolae, puişo-rule pentru venit Răbăi vei şti dumneata că până acum nici un ban nam putut ca să scot dar cât sa pute loi mai apuca şi scoţându bani îţ voi face dumitale www.dacoromanica.ro 71 ştiri dii trimeti ca să ţii dau. aciasta şi sânt a dumitale ca o mumă. Safta Roset hatmăneasă. dumisale mătuşii cu multă plecăciune mă închin adresa: cinstit al meu ca un fiu dumisale Toderaşco Jora cu fericită sănătate să să dea dumisale. 63. 7273 Avg. 28. Zapis de danie de la d-lui hatman Vaslle Roset pentru Răbăia. Pentru moşie me Râbâie cu podu în Prut şi cu tot hotarul ei care am cumpărato de la unchiul Toderaşco Jora stolnic şi la diiata ce am făcut orânduială pentru toate ale casâi meii este rânduit moşiia aciasta ca să să dea la sfeti Spiridon şi la spital, da»* acum mai pe urmă am socotit ca mai cu caii este să o dau mâtuşime stolniceasa Saftii Joroai fiindu că să află la mari scăpăciuni şi neputinţă şi fiindu că am cumpărato de la dumnealor şi pentru aceie iată că am dato şi am afierosito dumisale mătuşii Saftii, Stol. Joroai de acum înainte să fii a dumisale şi a feciorilor dumisale neclâtitâ nici odănâoară în veci, dar fiind că venitul acestei moşii am făcut tocmală şi lam vândut pâr în patru ani dumisale Neculii Puişorul lipţcanul cu to'c-malâ şi cu preţ câte doî sute şi trei zeci de lei pe an după cum arată zapisul lui ceam dat aşa să să urmeze după tocmală aceie pâr sor plini acei patru ani, iar întraltu chipu să nu să strămute ce neguţitoriul să aibă a stăpâni moşie după cum îi scrie zapisul şi banii săi de iar după rânduială cei scrie în zapis iar după ce sor împlini acei patru ani a faci mătuşime cum ia fi voe cu moşie ca cu lucrul său iar alţăi din feciorii mei sau dintralte rudenii a meii să naibă treabă: şi din vânzare podului dintraceşti patru ani pe giumătate de an am luat eu banii o sută (şters: trei zeci de lei) cinspreci lei la începutul anilor iar de aice înainte să albă a lua mătuşa Safta şi pentru credinţă am întărit cu pecete me. - let 7275 avg. 28. Safta Rosătae (1. p.) Lascarachi Rosăt comis Neculai Rosăt clucer www.dacoromanica.ro 72 64.1776 Avg. 29 regeşte. „Intăritură de la divan pe acest zapis de cumpărătură de la Măgurăniţa ce o arată fiica răposatului lordachi Rosăt ce au fost vornic mare şi să află trăind la ţara rumânească, care moşie au rămas clirono-mie de la părinţii aceşti Şopârleni“. 65. 1777 Avgust 4. Scrisoarea lui Alex. Botezatul despre moşia Odobeştii şl împrejurimi. înştiinţez cu această scrisoare a noastră la mâna unchiului nostru Toader condicar, precum să să ştie că pentru câte scrisori sântu pe moşie Odobeştii de la ţănut Făkiiului pe vale Şopărienilor şi de moşie Ghidişenii şi Fălfoeştii de la ţânut Fâlciinlui ce să hotărăşte cu Mogăşeştii, cu Podolenii leam luat toate aceste scrisori la mâna mea, să cautu numitele moşii, care aceste moşii lea avem de la moşii noştri Luculeaştii, de fata lor Negruşa şi din fata ei Ştefana, mama maicii meale Piţa, giupâneasa căpitanului loniţă Botezătu, părintele mieu, carile aceste moşii să îm-partu în 2, adică o parte maicămea Piţa şi o parte unchiumeu Toader Huiban condicar, însă pe danie ce am în Odobeşti de la mătuşa mea Catrina Răngulean unchiul meu treabă să naibă. Deci pentrrhaceste scrisori sîntu dator a da samă, cum şi de aice înainte de a dizbate niscai moşii pârinţeşti sau de ar dezbate moşul meu să fim părtaşi aseamene atât la stăpânit cât şi la cheltuială ce sar face şi pentru credinţa am iscălit. 1777 August 4 Alexandru Botezătu Acta Andrei Brighiul (Condica XIV sub anno Surete ms. XLIII 364). La aciastă scrisoare, care vorbeşte de moşiile ce vţn despre Lucuieşti, alăturăm spiţa de sub No. următor, pe care o întregim astfel: 4. Ştefana soră cu Catrina (Rânguleasă) |________________= Ranga_______________ 5. Piţa = Ion Botezătu căpitan Toader Huiban | condicar 6. Alexandru Botezătu www.dacoromanica.ro n 66. Fără an. (după 1777 Avg- 4). Spiţa Huibanilor. „Hoiubaniţa Negruşa au fost fata Locă şi din Hoiubanita au işăt Mariia Baltigiasa şi din Mariia au işât Ştefânica i Catrina Rânguliasa. ’ Ştifan Locă i Adam LoCă i Anuşca i Tofana toţ fraţ feciori lui Gavril Locâ iar Negroşa sor lui Gavril, Obs. Acta Brighiu lată încrângătura Luculeştilor. 1. Luca 2. Gavril Luca, Negruşa _________________j______________= Huiban 3. Ştefan, Adam, Anuşca, Tofana Maria jBaltag. 4. Ştefana, Catrina = Ranga Iar după o spiţă nedatată, circa 1764 (Condica doc. XIV sub anul 18 0) cetim aceste: Luca parcalabul (moşie Odobeştii) Gavril Luca, Negruşa' irma [= Huiban] [vândută la sorusa ____________________________j_______ Negruşa] Catrina, = Rang Constandin ' [este dat danie lui I. Botezatu cu zapis din 7263 Oct. 14.] Ştefanca = pr. Mihalachi (Huiban) este nepoata Negruşei (carte de giudecatâ a log. Ştefan Rosât din 1764, luni 25, carte Domnului Ghica din 7271 Iuli 10)._______________ Aniţa (Piţa) Toader Huioan - loniţă Botezatul condicar | eapifan [după mărturie ho- Alexanaiu, Catrina tarnica din 1779 diac - Toader Giurcâneanu jăluitoarea www.dacoromanica.ro 74 67. 1777 Avgust 18 laşi. Cartea lui Gr. Ghica Vodă pentru atege-rea părţilor lui A. Botezatul din Dinţeni. Ion Grigorie Alexandru Ghica Voevod bojiiu mi-lostiiu gospodaru zemli Moldavscoi, s:riem domniia mea la iubitoriul de Dumnezâu şi rugătoriul nostru svinţiia sa chir Enochentie Episcopul svintei mănăstiri Huşii şi la credincioşi boerii domnii meii, dumnealui lancul Greceanul biv vel paharnic i loan biv vel sluger ispravnici de ţânut Fâlciiului. Să face ştire că domnii mele au jăluit Alexandru Botezat diiac arătând că la ţinut Fâlciiului are o moşie anume Dinţănii care acum de la o vremi i sar fi împresurând numita moşie de cătră unii şi alţii, şi au cerşut la domniia me ca după scrisori ce are sâ i să aliagă şi să i să hotărască moşie de cătră acei ce o împresoară. Deci de aice nu i sau dat credinţă de are el moşiea aceia şi de au avut stăpânire vreo dată pe dânsa după cum zice şi când de la ce vreme nu o stăpâneşte, ce dar iată scriem svinţii tale Episcopi, şi Dumnv. ispravnici să mergeţi acolo la ace numită moşie şi sâ strângeţi pe toţi răzeşii şi împregiuraşii şi după cercetare scrisorilor cum şi după mărturiile răzeşilor dovedindusâ cum că moşie aceia iaste driaptă a lui după scrisori măr-rurii ce va fi având să i sâ aliagă şi săi să hotărască moşie de cătră acei ce zic că i să împresoară de o parte stălpindo şi cu petri hotară, după care alegere şi hotărâre ce le veţi face sâ daţi şi mărturie hotarnicâ în sămne iscălită, iar când vreunii dintracei răzeşi nu sar odihni acolo, să le puneţi zi de soroc şi dimpreună cu mărturia svinţii tale i a dumneav. sâ vie la divan. Aceasta scriem. let 1777 Avg. 18 procit vel logofăt Pecetea domnească mică în tuş roş Acta Brîghiu-Buznea (Surete ms. XLIII 370; Condica Documente XIV sub. anno), www.dacoromanica.ro 75 68. 1778 Mart. 19 laşi. Cartea Iul C. D. Muruz Vodâcătrăisprai’-Dicii de Fălcii în chestia părţilor lui A. Botezatul in Odobeşti. Io Costandin Dimitrie Muruz Voevoda. bojiiu milo-stiiu gospodaru zemli Moldavscoi. cinstit şi credincioşi boerii domnii mtle. dumnealui Constandm Grecianul biv vel ban i dumnealui Grigoraş Costachi biv vel pah. ispravnici de ţânut Fălciiului; să face ştire că domnii mele au dat jalbă Alexandru Botezatul din ţânutul Faldului arătând că la ţânut Fălciului are o moşie anume Odobeştii baştină cu scrisori, care moşie ar fi stâpânindo din moşii şi părinţii lui fără de nici o pricină şi fiind că i sar fi împresurând moşie de că-tră alţi răzeşi şi alţi împregiuraşi au cerşut dreptate, ca să i să aliagâ şi să i să hotărască numita moşie de cătră cielanţi răzeşi şi împregiuraşi după scrisori ce are. pentru care iată scriem dumneav. de nu veţi pute merge singuri dumv. la stare moşiii, având trebile ţinutului, să rânduiţi din partea dumneavoastră doi trei mazili pe care veţi socoti ca să margă la numita moşie Odobeştii şi strângând pe toţi răzeşii şi împregiu-raşii după scrisori ce va arăta, atât numitul jăluitori şi alţi răzeşi şi împregiuraşi, cât şi după mărturiile oamenilor bătrâni să aliagâ şi să hotărască moşie jă-luitorului stalpindio şi cu pietre hotarâ, şi să faci mărturie hotarnicâ în sâmne; iscălită de dânşii şi de alţi răzeşi şi împregiuraşi ce să vor tâmpla la hotărât în care să iscăliţi şi dumneavoastră iar când vreo parte nu sar odihni cu hotărâtura ce vor face rânduiţii mazili eu mărturie dumnevoastră şi cu zi de soroc cu scrisori ce vor avea să vie la divan. Aceasta scriem. 1778 Mart 19 Pecetea mică domnească în tuş roş: lo|KST|DM|MZ|VV|1777 Obs. Acta Brighiu-Buznea (Condică doc. XIV sub anno), 69. 1779 April 12. Hotărnici Odobeştilor, rădicată de Ion Gordul vornic de poartă. Facem ştire cu aciastă mărturie hotarnică că din luminata poruncă mării sale pe înălţat domnului nostru www.dacoromanica.ro Costandin Dimitrie Muruz Voevod fiind rânduit cu luminata carte mării sale, întru care mi se poronceşti ca să mergu la ţinut Fâleiiului la o moşie anume Odo-beştii ce săntu pe pârâul Lilivii, a lui Toader Huibanu Condicarîul şi a nepotusău de soru Alexandru Botezatul că Să o al -g şi să o hotârâscu de câtră alţi răzăşi şi împregiuraşi; după poroncă mergând la stare locului, au strâns răzăşi şi împregiuraşi anume Iordachi Zaharie răzeş de Dinţeni şi Manolachi brăt lai şi Ilie braţ lai, Nistor Brânza vechilul dumisale vornic Rusât de moşie Şopârleni, Vasile Moş, Apostu. Negru, Vasi-lie' Onofrei, Vasile Plotonescul ot Râşeşti, şi cercetând am aflat că moşie Oddbeştii să hotărăşte pe din gios despre amiazăzi cu moşie Şopârlenii, şi pe din sus să hotărâşfe cu moşiea răzâşascâ Dinţenii, şi capătul despre răsărit să hotărăşte cu Todircenii moşie Jorâi şi capătul despre apus să hotărăşte cu Duda şi cercetând scrisorile Odobeştilor neau antat un zapis din leat 7177 Iulie 5 de la Gâţa şi de la sora ei Mărie şi de la nepotul ei Nicola ce au vândut lui loan vătav giu-mătate de bătrân din Odbbeşti; şi alt zapis din leat 7186 Sept, 5 de la Stoiana femee lui Garvil nepotul lui Gheorghi Boghiul ce arată că au vândut moşie lui din Odobeşti lui Ion vâtag; alt zapis din 7210 Och 5 în care arată că Mărie fata Apostului Costuşor cu fiicăsa Irina şi cu gineresău Vasilachi au vândut parte lor de Odobeşti mătuşei lor Negruşii; şi alt zapis din leat 7263 Oct. 14 de la Catrina Rănguliasă şi de la feciorul său Costandin Ranga scriind că au dat danie partea lor din Odobeşti, ginerelui lor loniţă Botezatul; şi o carte de gitidecată d n leat 1764 Iulie 28 precum au avut giudecată loniţă Botezatul cu Ştefan jicnice-riul, înainte răposatului Ştefan Rusăt vel logofăt pentru moşie Odobeştii; şi alt zapis din leat 7172 Sept 9 de la Gavril şi cu fameia lui fata lui Chircă că au vândut parte lor din Odobeşti di.i părăul apei spje apus toată partea moşului lor Chircă, Lucăi din Crăsteşti; si alt zapis fără veleat de la Irimie feciorul Ştefăniasi fetii lu Lazor Chircă din Odobeşti-, nepot Catrinii pre-utdsei popii lui loniţă din Odobeşti, cum că ad văn- www.dacoromanica.ro dut parte lor din Odobeşti din pârău la dial spre răsărit păn la movila lui Andreiu cu a tuturor fraţilor lui cât li sa alegi Lucăi parcalabuluj; şi făcând funi de 25 stânjeni şi stânjenul 8 palme gropile am măsurat capătul despre apus din lacul Cucoarăi în gios pe zare dialului alăture co moşie Dudei, până întro piatră hotar vechiu ce sau găsit care desparte Odo-beştii din Şopârleni şi puind şi noi o piatră chiotoare sau găsit 12 funi, ia% stânjeni fac 300 şi măsurând la mijloc din piatra veche ce este în malul părăului Lilivii despre apus, ce desparte moşie Odobeştii de cătrâ Şopârleni măsurând pe malul pâr&ului pe despre apus în sus spre miază noapte păn întraltă piatră veche, ce sau găsit din vale de ţintirimul vechiu şi din sus de o fântână ce desparte Odobeştii de cătră moşie Dinţenii sau găsit 13 funi 14 stânjeni, iar stânjeni fac 341, şi măsurând şi capătul despre răsărit, din,tro piatra veche ce sau găsit în zare dialului deşpre Prut, lângă care am mai pus şi noi altă piatră chiotoare Odobeştilor din gios despre Şopârleni pe zare dialului în sus prin capătul moşiei Tudorcenii pâp la movila lui Andreiu, unde sau găsit iarăşi 2 pietre vechi în colţul Odobeştilor din sus care desparte Odobeştii de Dinţeni, sau găsit 15 funi 14 stânjeni, iar stânjeni 389; şi vrând a ştj şi lungul moşii Odobeştilor, am purces măsurând din pietrele ce sânt chiotoare Odobeştilor despre apus carii desparte despre Şopârleni şi despre Duda şi spre răsărit alăture cu Şopârienii şi trecând peste Căcaina în podiş păn întro piatră veche sau găsit 17 funi, şi din piatra cât spre răsărit alăture cu Şopârleniir păi) întro piatră veche ce sau găsit în malul părăului Lilivei despre apus sau găsit 15 funi 1 pol stânjeni şi din piatra aceasta tot spre răsărit peste pârâul Lilivej şi pe din gios de un laq tot alăture cu Şopâ^lenjţ, pân în zare dialului des-v pre Prut, păi) în cele doao pietre chiotpare Odobeş-tilor din gios unde sâ întâlneşte cu Todorcenţi sau g^sit 22 funi,, cari piste tot sau făcut 54 funi, iar stânr jenu sau făcut 135^ pol tot lupguj 04obeştilor alătjire cu Şopârlenii; iar margina OdpbeştijQr din sus pe flins- www.dacoromanica.ro pre Dinţeni nam măsurat, numai în pisc între Căcaină şi între vale Lilivei aproape de drum, am pus piatră hotar împotriva celui din gns adică între Odobeşti şi între Dinţeni, Deci după hotărâre şi alegere ce sad făcut, am făcut aciastă hotarnicâ la'tnâna lui Toader Huiban condicariul şi a lui Alexandru Botezatul, în care am iscălit împreună şi cu cei ce sau întâmplat la aciastă hotărâre. 1779 April 12 Ion Gordul vornic de poartă. Ermonah Iorest ot Episcopii Huşi am fost faţă la această hotărâre ’ Obs, Acta Brighiu-Buznea. (Condică doc. XIV sub anno)* Iată schema moşiei Odobeştii: Lacul Cucoarei Dinţenii Transformând măsurile vechi în Hectare, găsim că Odobeştii aveau in 1779: 765m lărgime şi 3013 în lungime, deci o suprafaţă de 230 Ha. 70. Fără an (cătrâ 1779 April 12). O adiverlnţă a lui Iorest. După porunca preasvinţii sale părintelui Episcop de Huşi chir Inochentie, am luat din mâna dumisale vornic Ioan Gordul, scrisorile moşii Odobeştilor ce liau fost trimis logofăt Alexandru la dumnealui vornic însă 6 zapisă cu 2 ce au fost la Episcopie, şi 1 carte de giudecatâ şi 3 cărţi gospod iarăşi pentru cercetare moşii Odobeştilor şl / izvod de niamuri şi 1 răvaş de la ispravnici dat Botezatului ca săşi strângă dejma, www.dacoromanica.ro de pe moşie Odobeştii, şi această scrisoare am dai pentru încredinţare, aceasta Ioreast. Obs. Acta Brighiu-Buznea. Cele 6 zapise amintite sânt arătate în mărturia hotarnică; 7177 Iulie 5, 7186 Sept. 5,7210 Oct. 5; 7263 Oct. 14; 1764 Iulie 28; 7172 Sept. 9. 71. 1782 Mai 10. C. D. Muruz Vodă pune zi de soroc tn pricina dintre D. Mici eseul ţi răzeşii de Drăceni. Io Constandin Dimitrie Muruz Voevod bojiiumi-lostiiu gospodar zemli Moldavscoi, de vreme ce prin jaloba ce au dat domnii mele Dimitrie fiiul răposatului stolnic Ioniţă Miclescului arătând că are pricină de giudecată cu un Pavăl diacon i Zbănă i Postul Negru i Mihalachi i Constandin a Savei i Neculai Turbatul i Păscălina Vrâghioaia şi cu alte niamuri a lor ce sâ răspund stâpănitori asupra moşii Drăcenii de la ţinutul Fâlciiului, pe care moşii arată jăluitoriul că ar fi dreaptă cumpărătură moşului său logofăt Gavril Miclesculşi sar fi stăpânit de dânşii păn la moarte tatălui său stolnicului Ioniţă Miclescu, iar după moarte stolnicului Miclescului sar fi întins aceia cu stăpânire asupra moşiei. Deci iată prin această carte a domnii mele să pune zi de sorocu tuturor acelora de mai sus arătaţi ca păn la 30 zile a lunii acestii Mai să să afle aici cu toate scrisorile ce vor fi avându asupra moşii Drăcenii, căci neviind la sorocul ce li sau pus apoi vor fi aduşi cu om gospod şi vor da şi ciubote, Aceasta poruncim. 1782 Mai 10 procit vel logofăt pecetea mică domnească cu exerga:Io|KCT|DM|MZ|VV. 1777 cap de bou. Acta Biighiu-Buznea (Condica documente XIV sub anno) www.dacoromanica.ro 72, 1782,Iunie 3» Mărturia lui Ursache| Ugle pentru proprietatea MicteştHor in Drăceni. Adică eu Ursachi Ugle ruptaş din mănăstire Bo-descului, datam mărturie me la cinstita mâna dumisale Cuponului Dumitrachj Miclescul precum ştiu cu sufletul meu pentru parte de gios moşie Drăcenii de la ţâ-nut F-alciiului că au parte de moşie fiindu a dpraisale răposatului stolnic Ion ţâ Miclescul şi făcândumă pe mjne vechil pe ace parte de moşie ce este în hrisov dumisale cu pietri împresurată am strânsu eu havaetul moşii cu trei patru ani atâta de fânaţ cât şi de ţarină şi încă şi de vii care să alia atunce a lui Ion Negru tatul lui Postul Negru şi nau pus nici o pricina, care după aciastă mărturie şi cu sufletul mieu în sfânta bi-sărică pot să mărturisăscu şi pentru mai mare credinţa am pus şi degetul. 1782 Iunie 3. f Eu Ursachi Ugle ruptaş. „ şi la această mărturie ceau dat Ursachi Ugle rupt ştiu cum că au dijmuit şi au adus şi un poloboc dei yin din dijma viilor şi am pus şi degetul pentru încredinţare. f Eu Lupul Negel. 73. 1782 lunia 4. „Mărturia Lupului Negel despre proprietatea Mi-cleştilor jn Drăceni. Adică eu Lupul Negel, om bătrân ca de 83 de ani din mănăstirea Bodescului, datam adivârâtă mărturie mea la cinstita mână dumisale: Cuconului Dumitrachi precum ştiu cu sufletul mieu pentru partea de moşie Drăcenii că au cumpârato dumnealui răposatul Gavril Miclescul logofăt un bătrân■ Beghiu.1 dintracea moşie şi fiindumi niam acel bătrân ştiu şi eu de acea vân-^ zare, şi mai cu vreme pujndu dumnealui logofăt Miclescul vichil pe un Gherman ce era niam Beghiului, fiind şi el râzăş şi vândut dumisale logofătului sau dat hayaiatul moşieţ acel Gherman către om, dar aceşti râzăşi ce sau sculat acmu, fiind trăitor peste Prut în Ghermăneşti, au venit la moşniag şi iau zis ca să nu maţ dei venit dumisale logofătului zicându cum că nu iaste vândut, şi viind vreme de a se lua havaetul moşii toamna, au trimes dumnealui logofătul pe o slugă a www.dacoromanica.ro 81 clumîsale Postul la acel Gherman săi dea cea fi strânsti de pe moşie dar Gherman fiind îndemnat de al de Negru şi de alţi râzâşi nau vrut sâ dei havaetul şi au venit ficiorul dumisale logofătului şi eu spus dar fiind dumnealui logofătul Gavril Miclescul foarte slab de bătrâneţă şi încă şi bolnav, care atunce nu zăbavă şi sau tâmplat moartea dumisale logofătului, şi nau putut săş caute cu giudecată cu acei răzăşi ce rădicaşi şi râmâind mici fii dumisale logofătului Mi deşeului au rămas moşie dumisale necăutatâ câţiva ani şi aceşti râzâşi Negruleşti şi cu alţi, sau mutat de peste Prut acole pe lângă acel Gherman şi sau făcut casă şi livezi vii şi stăpâne toată moşie neavând cinei zăticni, şi după ce sau rădicat fii dumisale logofătului, au mersu la Eş şau dat jalobâ mării sale lui Vodă şi sau rânduit sfinţie sa Episcopul de Huşi şi cu alţi boeri şi după scrisori ce au avut şi zapisă de cumpărătură i sau venit cumpărătura dumisale stolnic Ioniţâ Miclescul în parte de sus sâ făcuse şi satul şi viind rânduiţii hotărnici ca să hotărască parte de sus nau priimit aceşti răzăşi zicând cum că nu lor primi ca să dei havaet de casă ci mai bine săi dei pe dumnealui stolnic în parte din gios şi dumnealui stolnic sau priimit în parte din gios şi sau hotărât şau stăpânit pân la moartea dumisale şi după moarte dumisale au stăpânit şi giupâneasa dumisale stolniceasă până aemu în răzmeriţă şi după cum ştiu aşe mârturisăscu cu sufletul meu înainte lui Dum-nezâu şi a divanului, iar de nu ni se va crede mărturie şi în bisăricâ pot sâ mărturisescu şi pentru credinţă am pus degetul. 1782 Iunie. ■f- Eu Lupul Negel. „ şi la această mărturie ceau dat acum Lupul Negel de aice din satul mănăstirea Bodescului, dumnealui cuconului Dumitrachi neam întâmplat şi noi faţă, şi pentru credinţa am iscălit, iar unii am pus degetele. ’ t Eu Iordachi Gâscă mazil, f Eu Toma Cogâl-niceanu, + Ioniţă Bârcă mazil, f Eu Maftei săn Ne-culaiu Gâscă mazil f Eu Ilie Iuraşco ruptaş f Eu Ioniţă săn Lupul Negel rupt. toţi din satul Bodescului. Acta Brighiu-Buznea (Condică doc. XlV sub anno.) www.dacoromanica.ro 74. 1783 Ghenar 30 Iaşi. A. O. Mavrocordat Voevod carie <)e volnicie pentru a sta D. Miclescul ia giudecată cu răzăşli de Drăceni. Io Alesandru Costandin Voevod bojiiu milostiiu gospodaru zemli Moldavscoi. De vreme ce prin jaloba ce au dat domnii mele Dumitiu fiul răposatului stolnicului Ioniţâ Miclescul, au arătat că are pricină de giudecată cu un Pavăl diaconu, Apostul Negrul, i Mi-hălache i Costandin a Savii i Nicolae Turbatul şi cu alţi răzăşi ai lor pentru o moşie anume Drăceşti) (sic) de la ţinut Fălciiului, care moşie ar fi cumpărătură de logofăt Gavril Miclescul, moşul jaluitorilor şi sar fi stăpânit atât de moşul său cât şi de părintele său stolnic loniţă Miclescul după scrisori ce au tot cu pace, iar acum aceşti de sus arătaţi răzeşi în tărie lor şi fără nici o giudecată stăpânescu moşie şi numitul jăluitoriu stă numai cu scrisorile moşiei, şi cerşindu ca să aibă cu dânşii giudecată aice la divan, iată dar volnicim domniie me pe sluga noastră acest aprod să aibă a merge la ţinut Fălciiului şi prin ştire dumilor-saie ispravnicilor de ţinut să ia pe acel Pavăl diiaconul i pe Aposlul Negrul i Mihalachi i Costandin a Savei i Nicolai Turbatul şi pe alţi răzeşi ai lor şi săi aducă aicea la divan să ste de faţă la giudecată cu numitul Dumitru Miclescul, ca să li să hotărască, de aice cum va fi drept. Aceasta poruncim. 1783 Ghenar 30 Pecetea domnească în tus roş: 10|Aa|KS|VV|1782. cap de bou-pasere procjt ye| ,ogofât în dos: vatav za aprozi sau trecut la condică Acta Brighiu-Buznea (Condica doc XIV sub anno) 75.1783 lan. 3i. (regeşte) Carte de giudecată a lui A. C. Vodă Mavrocordat în pricina dintre Antohi Jora sulger cu T. Jora pitar fraţi pentru moşia Răbăi şi podul în Prut, dat mila Joreştilor de Ia V. Roset hatman stol-nicesei Safta Joroae ; dania e din 7275 Avg. 28. (tSurete ms. XLIV. 947,) www.dacoromanica.ro m *?6. 1783 lanuar 31 laşi. Cartea de judecată a divanului in pâra dintre fraţii Jora pentru moşia Răbăia la Prut. Sâ îaci ştire cu adastă carte de giudecată ca din luminată porunca preînâlţat domnului nostru, Mărie sa Costandin Voevodu, înainte noastră de faţă au avut giudecată dumnealui Antohi Jora, biv vel sulger, cu fratili său Toader Jora biv vel pitar, pentru moşia Răbăia, cu pod în Prut, di la ţinut Fălciiului, cari pricină iaste cam pre largu, să arată în gios, dumnealui sulgeriul Antohi Jora, au făcut arâtari, că aciastă moşie Răbăia, cu podul în Prut, fiind a răposatului hatman Vasile Roset, răposatul hatman Rosăt, în viiaţâ trăind, au făcut milă şi au dăruit moşia aciasta, Răbăia înpreună şi cu podul maicii sale, adică stolniciasâi Saf-tei Joroae şi fiilor săi, cu zapis de danie, şi maica dumilorsale stolniciasa Joroai, aproapi di săvârşirea sa au dat iarăşi moşiia aceasta, împreună şi cu podul numai în parte a unuia dintre fiii săi, adică numai pi-taruluiToaderJoraşi de la râposare stolniciasâi Joroai, şi pâr acum să află stăpânind moşie aciasta numai singur fratesău pitar Toader, şi la aciasta au cerut acum sulger ca să aibă dreptate sâ nu fie lipsit di driaptă parte ce i sar căde sâ aibă, din moşia aceasta Răbăia şi din pod, după danie de la hatman Rosăt, devreme .că maica dumisali după cum la alţi-le din cela părinţeşti, iar fi făcut strămbătati la împăr-ţală, asemenea şi la aciastâ iarăşi strămbătati iau făcut, căci au dat moşie numai unuia din feciorii săi, care după danie hatmanului, era moşie a tuturor fraţilor, şi au cerut dreptate; împotriva cârie jalobe a sulgeriului, fiind de faţă pitar Toader Jora, sau întrebat ce ari să răspundă; şi la aciasta nici însuşi pitar Jora nau tăgăduit, ci au arătat adivărul, că maicăsa stolniciasa Joroai numai în parte sa, au dat moşie aceasta, cu diiată, şi cielanţi fraţi după diata maicii sale la moşiia aciasta nau să să amestice; deci vrând noi ca să ştim ce hotărâre să faci pentru moşia aciasta la danie hatman Rosât şi ce să cădi după danie acie, ca să intre la moşiia aciasta pitar şi ceilanţi fraţi am cerut la pitar Jora ca sâ ne arâte danie acie de la www.dacoromanica.ro hatman Roset, şi au scos de niau arătato fiind din anii 7275 Avg. 28 întărită fiind atât cu pecete răposat hatman Vasile Rosăt, cum şi cu iscălitura giupâneasai sale dumneaei Safta Rosăt hatman şi adiverită şi cu iscăliturile fiilor dumilorsale, dumneaiui vel vornic Lăs-cărachi Roset, fiind atunce comis, şi răposatul pah. Ilie Roset, fiind atunce clucer, prin care scrie răposat hatman Rosăt şi arată cum că aciastă moşie Răbâia cu podul în Prut, şi cu tot hotarul ei pin pregiur, au avuto cumpărătură iarăşi de la stolnic Toderaşco Jora cum şi de la giupâniasa sa, Safta Joroai stolniciasă, cu zapis şi zici că măcar că întro vremi la diiata ce făcuse între altile pentru toati aii casii, moşie aciasta cu podul în Prut, era rânduită ca să să de la sfeti Spiridon şi la spital, dar apoi pe urmă au socotit, şi au dato danii, au dăruito stolnicesei Saftii Joroai şi feciorilor săi, fiindu şi niamu, şi fiind că să află la mari scăpâciuni şi neputinţă, se hotărăşte ca să stăpânească cu pace în veci, cum pe largu arată scrisoare de danii; deci după noima zapisului de danii, sau văzut arătând curat, că moşie aciasta iaste dată danie de răposatul hatman Rosăt nu numai stolniciasăi singură, ce şi feciorilor săi, şi de vreme că au fost datâ şi feciorilor cum arată danie, după dreptate au să fie părtaşi, cu toţi ficiorii, şi dacă stolniciasa Joroai sau volnicit în urmă, de au dat moşie cu podul, numai unuia din feciori, sau cunoscut că au făcut strâmbătate stolniciasa la cielanţi fii ai săi, di iau lipsit de drepte părţile lor, ci li sau căzut să aibă, din moşie şi din pod, după danie hatmanului Rosăt şi divreme că stolniciasa în potriva danii nau putut săi volniciască, nici poate să îipsasă pi cielanţi ficiori ai săi, de drepte părţile lor; după dreptate ci sau cunoscut de cătră noi, am giu-decat, la moşie aciasta şi la pod să între părtaş şi stăpânitor împreună cu pitar Toader Jora, toţi cielanţi -fraţi ai săi, adică sulgeriul Antohi Jora şi banul Mi-halachi Jora pe părţile ce li să va cădea; însă fiind că din moşie aciasta i să cade a ave parte cât unul din ficiori şi stolniciasăi Joroai, şi de vremi că parte stol-ţiişiasâi cu diiata iaste dată în parte pitar Toader Jq- www.dacoromanica.ro 85 ra, după dreptate pitar Toader Jora să stăpânească 2 părţi din moşie aciasta şi din pod, adică o parte a mumii sale cum să arată mai sus, şi o parte a sa, cii să cuvine a lua cât şi unul din cielanţi fraţi, iar celelalte 2 părţi din moşie şi din pod, să le stăpânească o parte sulger Antohi Jora şi o parte hatman Mi-halachi Jora, şi după analognie părţilor sâş tragă fiş-ticari, şi venitul atat de pe moşie cum şi din vinitul podului, şi aşa să stăpânească fiştecare părţile sale drepte, nesupărânduse mai mult unul pe altul; însă venitul părţilor din moşii şi din pod, să le tragă sulger Antohi Jora şi hatman Mihalachi Jora pe părţile ci au numai de la moartea stolnicesei în coaci, şi pănă acum, cari venit săi ia de la fratele dumilorsale, pitar Toader Jora; iar pentru venitul moşii şi a podului cât a fi luat stolniciasa în viaţă de când au luat moşie cu danie, şi pâr la săvârşirea sa, să naibă volnicii al cere nici o parte, nici să supere pe pitar Jora, pentru aciasta, iar de la moartea stolnicesei şi până acum sâş tragă sulger Antohi şi ban Mihalachi venitul părţilor deplin pe cât li să va cade de la pitar Toader Jora, precum să arată, cum şi de aici înainte iarăşi sâş ia fieşticare venitul podului şi asămine carte au luat amândoao părţile. 1783 Ghenar 31 Costandin vel logofăt; Neculai Roset vel vornic N. Canta vel vornic Veis vel vornic. Lascarachi Roset vel vornic „sau trecut Ia condică de cărţile de giudecăţi asâminea dea’ Vasile Codrianu condicar Acta Cerchez, Răşeşti (Surete ms. XLV, 947) 76. 1783 Febr. 17. Jtlba lui T. Gr. Burghele pentrumojie în Gher-măneşti. - Pre înălţate Doamne, Jălueşc mării’ tale că moşul mieu Vasile Burghele medelnicer au cumpărat o parte de moşie din Gher-măneşti ot Fălcii de la un răzeş de acolo şi au stă- www.dacoromanica.ro pânit moşul mieu şi tatăl mieu pe moşie cătăva vrea-me, iar după ce au murit moşul meu sau sculat toţi răzeşii din Ghermăneşti şi au făcut dava cu tatăl mieu zicând că acea cumpărătură ar fi rea şi scoţând ei la giudecată pe un loniţâ Loghin răzeş a lor au giurat câ vânzarea aceie ar fi rea şi pe giurământul său sau luat moşie de la mâna tatălui mieu cum şi zapisulde cumpărătură; iar după aceia tâmplândusă de sau bolnăvit acel Ioniţă Loghin giurătoriul şi au murit trudin-dusă la darea sufletului cătră femeia lui şi cătră feciorii lui puindusă supt blăstăm să ne spue noao sâ mergem să ne luăm moşiia, că cumpărătura moşului nostru au fost bună şî el a giurat rău de şau pus sufletul, care fămeia lui’ şî feciorii lui trăescu şi mârturi-săscu. Mă rog mării tale sâ li să facă o luminată carte a mării tale cătră is. de Fălcii ca să facă cercetare mărturii ce dă femeia şi copii acelui om giurâtoriu şi sămi scoată zapisul sămi stăpânescu moşiia ce au cumpărat moşul mieu, şi mare pomană a fi mării tale. Robul mării tale, Toderescul sin Grigoraş Bur-ghelea mazil ot Fălcii. în dos: Mergi la d-lui vel logofăt M. Clucer Febr. 17. 77. 1783 Mart 26 (laşi). Carte de cercetarea părţilor lui Toderaş-cu Burgele din Ghermăneşti. > Din luminată poruncă pre înălţat stăpân mărie sa Alesandru Costandin Voevod, fiind rânduiţi cu luminată carte mării sale, ca să luoam sama lui Toderaşcu Bur-ghele mazăl de la acestu ţinut a Fâlciului, cu răzeşii de moşie Ghermăneştii tot de la acestu ţinut, pentru a o patra parte din giumătate din sat Ghermăneştii ciau cumpărato Marcu Burghele de !a Ionaşco feciorul Dochii la leat 7181, după cum să vede zapisul cu iscăliturile a şapte oameni dintrace vreme drept 50 lei, şi Marcu Burghele cum să fi stăpânit ace parte de moşie nu sau putut afla adivărul fiind trecuţi 110 ani de a-tunce şi pănă acmu. Iar Grigoraşcu Burghele feciorul lui Marcu au stăpânit moşie cu alţi răzeşi de Ghermăneşti, până la o vreme. Apoi sculânduse un răzeş a lor anume Ioniţă Loghin şi cu alţi răzeşi zic că ar www.dacoromanica.ro fi trasu la giudecatâ pe Grigoraş Burghele înainte divanului şi ar fi giurat acel Ioniţâ Loghin cum că za-pisul cel ave Grigoraş Burghele de la tatăsău Marcu Burghele cumpărătură de ace a opta parte din sat Ghermâneştii nau fost bună cumpărătura lui şi cu giudecatâ sar fi luat zapisul din mâna Burghelii şi sar fi dat la mâna lui Vasile Moş şi a celorlanţi răzeşi de acolo, şi de atunce şi până acmu, au lipsit niamul Burghelii din stăpânire moşiei, dar aceste arătate de sus a răzeşilor de Ghermăneşti nau nici o dovadă că după cum au arătat ei Qă au avut giudecată de la un răzeş a lor, care acel răzeş acmu nu să află fiindu mortu şi aceştie acmu singuri ei mărturisăscu că au auzit că au fost carte de giudecată, dar cu ochii lor nau vă-zuto, şi de a fi şi fost carte de giudecată după cum zic ei cum sau putut să să de credinţa acelui Loghin ceau giurat că nu iaste bună cumpărătura lui Marcu Burghele, fiind trecută [somâj la mijloc [de ani] carele după vârsta lui Loghin, ce a fi fost când au giurat, făcândusâ socotială anilor de a fi şi tost născut cându au cumpărat Marcu Burghele de la Ionaşco arfifostu copil de cinci şase ani. care nu să poate da credinţă unei vârstea ca a:ie să poată şti de rândul moşiilor. Au mai adus Toderaşco Burghele şi o mărturie din leat 1776 de la Gafiţa Loghineasă şi de la feciorul ei Is-trate şi alţi răzăşi ce săntu a numea carii arată Isteni Căzacul i Carpu Moş i Vasâle Onofrei mazil, şi cu alţi răzeşi din Ghermăneşti că ar fi mărturisit tatăsău Loghin pără trâie cu câtva vreme înaintea morţii că greşalâ au avut de au giurat pentru zapisul Burghelii că au fost bună cumpărătură măcaru că acmu sau adusu defaţâ pe Istrati feciorul lui Loghin şi a Saftei om ca de 60 de ani şi mărturiseşte şi el că au auzit din gura mănesa această mărturie, iar din gura tătânisău nar fi auzit el însuşi, şi acel zapisu a lui Marcu Burghe-lea acmu nu sau găsit la mâna feciorului Loghin, ce sau găsit la un Carpu nepot lui Vasile Moşu, care acestu râzeşu la bătrânul lui Ionaşco săn Dochiei nare treabă nici să amestecă, şi întrebândul pentru zapisul de ce pricină să află la mâna lui au dat samă că nu www.dacoromanica.ro 83 ştie nimica, cându au murit tatăsău au rămas la dânsul, iar cu ce pricină nu ştie şi de la noi întracestu chip sau hotărât de vreme că de căndu au cumpărat Marcu Burghele aciastă parte de moşie sântu 110 ani şi au stăpânit feciorul lui până la anii 7266 şi de la ace vreme de cându zic răzeşii că ar fi avut giudecatâ care au luat zapisul de la mâna lui Grigoraş Burghele şi dovadă ca acie ca să să poată înţălege nu sau găsit, cum şi Grigoraşco Burghele au murit la anii 1772 şi copii lui, Toderaşco Burghele şi cu ceilalţi rămâind mici şi întâmplândusâ şi câtăva vreme răzmeriţă în pământul Moldovei, şi zapisul aflândusă la mâna numitului Carpu, ce nare nici un amestecu la acel bătrân a lui Ionaşcu sau luat zapisul de la mâna lui Carpu şi sau dat la mâna lui Toderaşco Burghele săş stăpânească parte de moşie din Ghermăneşti, un bătrân, care Iau cumpărat moşul Marcu Burghele de la Ionaşcu, însă a patra parte din giumătate de sat, din opt bătrâni ce umblă satul Ghermăneşti, şi pentru hotărârea acestei pricini ce sau făcut despre noi, după cum sau aflat am dat şi mărturie la mâna lui Tode-raşcu Burghele şi am iscălit. ' lacov Episcop Huşului 1783 Mart 26 Darie Donici biv vel ban Acta Pavăl Michiu (Surete ms. XLIV, 121). 78. Citră 1783. (tntre 26 Martie-1 lune) laşi. Carte de judecată a lui A. C. Mavrocordat Vodă in pricina lui D. Miclescul post, cn răzeşii de Drăceni. Să faci ştire cu aciastă carte a noastră de giu-decată că din luminată poronca prea înălţat domnului nostru mărie sa Alesandru Costandin Voevod la divan înaintea noastră sau giudecat di faţă Dumitrachi postelnicul fiul răposatului Ioniţă Miclescul biv vel stolnic, nepot răposatului Gavril Miclescul biv vel logofăt cu un Pavăl diiaconul i Apostul Negrul i Mihălachi i Costandin a Savei i Neculai Turbat împreună cu alte niamuri şi răzeşi ai lor pricina fiind cum în gios să arată. Dumitrachi Miclescul post. prin ce cătră Mărie www.dacoromanica.ro 89 sa Vodă jalobâ a sa au arătat cum că în moşiia Dră-cenii di la ţânut Fălciiului ci este pi de îmbe părţile Prutului după scrisori ce are i sar fi cuprinzând să stâpâniască patru bătrâni din şapte bătrâni ce îmbla tot satul bez trii bătrâni răzâşeşti pe care până acum iar fi stăpânit atât tatăl său cât şi el fără supărare şi nici răzeşii sar fi întins în părţile sale nici el în părţile răzeşilor, iar acum răzeşii cu împresurare nedreaptă vor ca să între stăpâni toţi pi toată moşiia şi pentru aciasta au cerut dreptate. Deci vrând noi ca să ştim câte părţi dintraciastâ moşie tragi şi au scos^di niau arătat un hrisov di la răposatul domn Ioan Teodor Voevod din anul 7268 Sept, 23 întru care după cercetare şi hotârâtura ci au făcut din porunca gospod, răposatul Enochentie Episcopul Huşului i răposatul paharnic Vasile Adam fiind şatrar i să întăreşte stăpânire stolnic Ioniţă Miclescul pe trei bătrâni din moşiia aceasta anume Beghiul, Capreş, şi Clocotă după scrisori a răzăşilor prin carte de blâstăm mărturisire, iar pentru al patrule bătrân Ieremia Vesăl cel cere iarăşi stoln. Miclescul, după o veche mărturie ce avea din leat 7132 di la veliţii boeri a vremii di atunce, fiind că răzăşii au stătut pricină pentru acel bătrân că nul ştiu moşan di Drăceni, au rămas când stolnic Miclescul va încredinţa cu bună dovadă că şi acel Irimiia Vesăl ar fi fost drept moşan în Drăceni săi stăpânias-că fără pricină, şi atunce vor rămâne şi răzeşii stăpâ-nitori numai pe trei bătrâni cari aceli trei părţi a stol. Miclescul după alegere ce au făcut leu şi stălpit osă-bit di cătră părţile râzăşjşti cum pe largu arată hrisovul acesta, împotriva căruia hrisov, întrebândusă pe numiţii răzeşi ce au să mai răspundă ei cu alte dovezi împotrivă hrisovului nau putut răspunde fără numai ceau scos 4 cărţi gospod de la răposatul demn Grigorie Alesandru Ghica Voevod din leat 1765 cu 3 ani înainte hrisovului de sus arătat, scrisă după jalo-bele lor cătră boerii ispravnici di Fălcii, ca săi giudece cu stolnic Miclescul pentru părţile lor din satul Dră-cenii, cu care jalbe a lor di atunce cere ca săi împingă pe stolnic Miclescul cu totul din stăpânire satului Dră- www.dacoromanica.ro cenii şi pe lângă cărţile aceste au mai adaos ei acum cu asâmine pricini di jalbe zicând iarăşi că Dumitrachi fiiul stolnic Midescul cu nedreptate să află stăpânind în satul Drâcenii, dar nici cu cărţile acele de sus arătate cum nici cu zisele lor aceste de acum nimică nu sau putut agiuta, neavând nici o dovadă la zisile lor căci toate a lor jalbe acele cu cari ei vre să dipârteze pe stolnic Miclescul din satul Drâcenii la cercetare ci din porunca gospod au făcut Episcopul de Huşi i paharnic Vasile Adam, sau aflat şi sau dovedit cum că stolnic Miclescul are drepte părţile sale acei trei bătrâni de sus arătaţi pentru cari nici ei nau putut să mai răspundă în potrivă şi de vremi ce şi acum iarăşi niscaiva dovezi încredinţate la giudecată nau arătat, fără numai zisuri din gură fără de nici un temeiu sau cunoscut şi sau dovedit că jalobele lor săntu în deşâr-tu şi nici cu un chip nu pot ei să împingă pi Dumitrachi Miclescul postelnicul din stăpânire părţilor sale din satul Drâcenii ot Fâlciiu, carii după multe giude-căţi şi cercetări ci au fost, iau întărit răposatul domn Ioan Teodor Voevod stăpânire cu hrisov gospod. şi pentru aciasta după dreptate ce sau cunoscut am giu-decat: Dumitrache postelnicul, fiul răposatului stolnic loniţă Miclescul după târiia hrisovului gospod ce are la mână săşi stăpânească deplin acei trei bătrâni de sus pomeniţi cu bună pace şi nesupârat mai mult dis-pre numiţii răzeşi şi despre neamul lor, iar pentru al patrule bătrân Eremia VesăI ceau cerut atât stolnic loniţă Miclescul în viaţă cănd trăia, cum şi Dumitrachi Miclescul postelnicul, fiul stolnicului acum după hrisovul gospod să să urmeze întocmai ca ori când va dovedi cu încredinţată dovadă că ar fi fost şi acel bătrân moşan din Drăceni, atunce săi ia la a sa stăpânire, împreună cu cielanţi trei bătrâni, iar cărţile domneşti de sus arătate cele făcute mai înainte ispisocu-lui pe jalobele lor, fiind făr de nici un temeiu pentru ca să nu să mai facă între dânşii şi altă dată pricini, de neodihnă şi de supărare, sau luat de la mâna lor şi sau dat lui Dumitrachi Miclescul postelnic căci nici vreo mărturie de la vreunii din dregători, www.dacoromanica.ro 91 cărora să porunce printracele cărţi ca săi giudece, Ia mâna răzăşilor nu sau văzut, iar la mâna post. Du-mitiache Miclescul sau văzut hrisovul răposatului domn Ioan Teodor Voevod de sus arătat, prin care curmă toată pricina aceştii giudecăţi, precum pre largu arată hrisovul. Acta Pavăl Michiu (Şarete ms, XLIII 369) După o copie rău scoasă şi nedatată. Data am lixato după 26 Martie, dată când judecă pricina boerii divanului şi înainte de 1 Iulie, când acelaşi domn scrie carte la ispravnici de pus în stăpânire. 79. 1783 Iulie 1 laşii A. C. Mavrocordat Voevod dâ carte de stăpânit post. D, Miclescul pe trei bătrâni in Drăceni. Io Alesandru Costa-ndin Voevoda bojiiu milostiiu gospodaru zemli Moldavscoi De vreme ce după giude-cata ceau avut la divan înainte dumilorsale veliţilor boeri, Dumitrachi Miclescul postelnic, fiul răposatului Ioniţe Miclescul biv vel stolnic, nepot răposatului Ga-vril Miclescul biv vel logofăt, cu un Pavăl diaconu, Apostul Negrul, i Mihalachi i Constandin a Savei, i Necolai Turbatul împreună cu alte niamuri şi răzeşi ai lor pentru moşie Drăcenii ce iaste pe de îmbe părţile Prutului la ţinut Fălciiului, au rămas ca Dumitrachi Miclescul post. să stăp'niască tril bătrâni din şepte bătrâni ce îmblâ tot satul anume Capreş, Beghiul, şi Clocotă bez al patrule bătrân Iremia Vesăl, ce nu Iau priimit răzeşii de moşan, şi au rămas când Dumitrachi postelnic va dovedi cu încredinţa dovadă precum acel Ieremia Vesăl a fi fost drept. moşan în Drăceni săi stăpâniască, bez trei bătrâni ce râmase a răzeşilor, cum pre lf-rgu se arată la carte de giudecată a dumilorsale veliţilor boeri, ce iaste din 1783 Mart. 24. Drept aceia şi domniia me dăm volnicie lui Dumitrachi Miclescul post, ca să aibă a stăpâni acei 3 bătrâni din satul Drăcenii ot ţinutul Fălciiului în pace, luând şi obicinuitul venit după obiceiu şi după ponturile viste-riei ; iar pentru al patrule bătrân când va dovedi cu bună dovadă că Ieremia Vesăl ar fi fost drept moşan în Drăceni să ia la a sa stăpânire şi pe acel al patrule bătrân, şi atunce răzeşii vor stăpâni numai trei www.dacoromanica.ro bătrâni, însă pentru câtă dejmâ sa dovedi că ar fi luat răzeşii aceştie depe acei trei bătrâni a post Miclescu-lui în tării lor fără de giudecată atât în anii trecuţi cât şi în anul acesta, poroncim domnie me dumilorvoastre ispravnici de ţinutul Fâlciiului să cercetaţi şi pe câtă dejmâ să va dovedi cu bună dovadă că va fi luat, să faceţi împlinire pâră la cel mai puţin, dândule p'oron-că că de acum înainte mai mult să nu să amestece întracei trei bătrâni ai Miclescului, Iar având mai mult a răspunde uşa divanului domnii mele iaste deşchisă. Aceasta poruncim. 1783 Iulie 1 Pecete domnească în tuş roş. 10|AL|KS|VV. 1782, Cap de bou — pasere, — procit vel logofăt, — sau trecut Ia Condică. Acta Brighiu-Buznea (Condică documente XIV sub anno). 80. 1785 Fevruarie. Foaie de zestre a Catrinel Botezatu măritată cu Teodor Glurcăneanu. Zâstre ce sau datu fiicii noastre Catrina 1785 Fev. O icoană maica Precista — O giubea de maltinu cu sîngiap. — tij o rochiia maltinu — O giubea de aclaz cu singiap — 1 rochie Stambol şal — 1 rochie Şam alăgea — 1 Caţaveică cu singiap — 1 Oghial de cut-nie — 1 salte de cit — 8 cămeşi — 2 prostiri — 1 cearşaf — 12 şervite — 1 rând de feaţi de pernă bun — 1 rând de feaţi mai prost — 2 meâsi — 2 peşchiri de obraz — 2 peşchiri de mâni — 20 basmale — 5 sahane — 2 tingiri — O Căldări mari — 6 talgeri de cositoriu — 1 lighian cu naric lui — 2 lăzi — 2 scoarţă turceşti — 1 părechi paftale argint cu colanul loru — o dughiană în Huşi lângă crâşmă — o crâşmă cu pivniţa ei — moşiia Odobeştii cu toate scrisorile ei, dar şi soacrăsa să o ţie în casă. — şi alte mârunţuşuri ce nu sau arătat aice şi să de Dumnezâu să trăiască şi săş facă îndoite, căci cu zâstre nici o dată nime nu să mai ţine, ce cu puterea sfântului Dumnezâu. Aniţa, Alesandru logofăt Acta Brighiu-Buznea (Condica doc XIV sub auno), www.dacoromanica.ro 81. 1785 Iulie 9 laşi. Cartea lui A. I. Mavrocordat Vodă cătrâ Ispravnicii de Fâlciu să cerceteze pentru parte lui Ion Gr. Burghelea din Ghermăneşti. Ion Alesandru Ioan Mavrocordat Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi. Credincioşi boerii domnii mele dumnealui Grigoraş Costachi biv vel paharnic, i dumnealui Iancul Greceanul paharnic ispravnici de ţinutul Fâlciiului sănătate, să face ştire că domnii mele au jâluit Ioniţâ sin Grigoraş Burghelea mazâl ot Fălciu arătând ca în moşiia Ghermâneştii de la acel ţinut ar fi având şi jâluitoriul o parte de moşie de oaştină cu scrisori şi fiind nehotărâtă sar fi împresurând de cătră cielanţi răzeşi, au cerut ca să i să hotărască, Iată scriem dmvoastră să cercetaţi scrisorile ce va fi avându şi dovedindusâ că jeluitoriul are parte în moşie Ghermâneştii şi de au stăpânit până acum şi nu va fi vreo pricină la mijloc apoi neputând Dumnealui a mergi la stare moşii având trebuinţele ţinutului, din parte Dumnealui, veţi orândui din mazili i pe care veţi socoti a fi cu înţâlegere şi cu ştiinţă la hotărât moşii, care mergând la stare moşii, unde fiind de faţă şi toţi râzâşii să aleagă şi să hotărască dreaptă partea jălu-itoriului ce va fi fără de pricină şi să o stâlpască şi cu pietre hotară împregiur, osăbit de cătră părţile celorlalţi răzâşi, dând şi mărturie hotarnică în seamne cu suma stânjenilor i a pietrelor hotară pe la ce locuri sau pus şi cum sau deosăbit parte jaluitoriului de cătră părţile celorlalţi răzăşi în care iscălindusă rânduiţii mazili cum şi toţi răzeşii şi alţi împregiuraşi câţi să vor întâmpla faţă la hotărât, care mărturie hotarnică cercetândusă de Dumvoastră şi fiind făcută cu dreptate şi cu primire răzeşilor să o încredinţaţi şi cu a Dum-neavoastre iscălituri, iar fiind pricina între răzeşi cu pietre hotară să nu să stâlpască, ci să daţi mărturie Dum-nvoastrâ pre largu arătata pricina şi cu hartă iscălită de stare locului puindule zi de soroc, după vreme lucrului să vie la divan, aciasta scriem. 1785 Iulie 9. ădresa: Credincioşi boerii domnii mele Grigoraş Costachi biv vel paharnic, i dumnealui Iancul Greceanul biv vel ph. ispravnici de ţinut Fălciului datise zda- www.dacoromanica.ro \>}em — Burghele — procit vel logofăt — sau trecut la Gondică, Andrei Condicar. Pecete în ceară roşie. Acta Pav&I Michiu (Surete ms. XLIV. 121) 82. 1785 Avgust 29. Hotarnica Ghermăneştilor ot Fălcii. Din luminată poruncă pre înălţat domnului nostru Mărie sa Alicsandru loan Mavrocordat Voevod, ceau adus loniţâ Burgheluş sin lui Grigoraş Burgheluş i cu niamul său câtră dumnealui paharnic Grigoraş Cos-tachi ispravnic ’ăLiului, ca să li aliagâ şi să li hotărască o parte de moşie ce au la sat Ghermăneştii la ţinut Fâlciu pe apa Prutului. Deci noi f indu rânduiţi şi vechili despre parte dumisale paharnicului Grigoraş Costachi am mersu la numita moşie şi am strânsu oameni împregiuraşi şi pe toţi răzeşii din Ghermăneşti anume Carpu Moş i Gavril Nani i Pavăl Nani i Va-silaki zet Moş i Vasile Darie i Vasile Onofrei mazil i pe Zaharie Cazan i pe Loghin i Tanasă Chetraru i pe Mihalachi Arhire i pe Istrati Loghin i Trifan Mar-jinâ, i Sandul Corne i Lupul Văscu şi pe toţi aceştie numiţi răzeşi şi după ce multă cercetare ce am făcut la stare locului neau arătat şi am văzut cum că adastă moşie de mai sus arătată capul despre apus să loveşte cu Scrivulenii şi cu Brătenii şi cu Dinţenii, iar capul despre răsărit şi peste Prut să loveşte cu Vră-ghienii şi fiindu cu toţii adunaţi cum şi fii răposat Grigoraş Burgheluş, am întrebat pe amândoi părţile să scoată scrisori şi dovezi să ne arăte şi cine câtă parte de moşie i sar căde să tragă Ia stăpânire iar răzeşii de Ghermăneşti au răspunsu că scrisori pe moşie nau ce numai cu stăpânire au stăpânit din părinţii lor. Am întrebat şi pe fii lui Grigoraş Burgheluş ce dovezi şi cu ce scrisori şi câtă parte din moşie i sar cădea să tragă la stăpânire lor, niau arătat un zapisdin 7181 care zapis este încredinţat cu câteva iscălituri dintraceli vremi întru carele scrie cum că au cumpărat Marcu Burghele strămoş jâluitorilor de la lonaşco sin Dochii din giumătate sat Ghermăneşti a patra parte, Niau mai , arătat şi o carte de giudecată de la preasvinţie sa www.dacoromanica.ro as părintele Iacov Epis:op ot Huşi care sau giudecat îii lui Burgheluş cu răzeşii de Ghermăneşti şi la giudecata ceau fostu înainte preasfinţii sale Episcopului au rămas drept stăpânitor fii lui Burgheluş după zapis ceau cumpărat Marcu Burgheluş însă şi răzeşii de Ghermăneşti nau tăgăduit înaintea nbastrâ cum că nu lear fi cu ştiinţă de ace cumpărătură arâtândune că dintracel lonaşco sin Dochii să trage niamul lui Buştiuc şi noi văzându că nu este la amândoî părţile nici o potrivire am făcut fune de 20 stânjeni şi stânjen de 8 palme gospod (domneşti) şi am măsurat întăi capul moşii despre apus din hotarul Bulirinii în sus până în Orteşti şi sau găsit 28 fune 1 stânjen 2 palme; şi am măsurat şi mijlocul moşii dincoace de Prut despre apus şi sau găsit 35 fune 17 stânjeni bez o palmă; această măsură sau măsurat pe lângă bordeiul cel de poştă. Şi iarăşi am măsurat şi capul moşiei despre răsărit şi piste Prut şi sau găsit 58 fune, însă să să ştie că moşie aceasta nu sau potrivit măsurile fiindu că locul este mai lat asupra Prutului spre răsărit şi peste Prut în-căş şi peste Prut mai mult să lăţeşte cum mai de sus măsurile arată şi fii lui Grigoraş Burgheluş cerşindu ca sâş osăbască parte lor stălpindo cu pietre hotarâ, care noi la capul moşii despre apus scoţândui parte lui Burgheluş din giumătate de sat a patra parte 3 funii 3 stânjeni 2 palme şi am pus piatră în margine drumului dispre apus care disparte moşie Dărieştilor râmâindu pe din gios şi parte fiilor lui Burgheluş a-lâture pe din sus, unde am pus piatră hotar iarăşi în margine drumului despre apus care drum merge tot dealul în gios şi de acolo am purces la vale spre răsărit păn la mijloc moşii rămâindu părţile moşii răzeşilor de Ghermăneşti pe din sus şi lui Burgheluş pe din gios, am pus piatra hotar în margine drumului ce merge pe şes printre ţarina depopuşoi ; şi de acolo am mers drumul în gios şi i sau venit şi la aceasta măsură 4 funi 4 stânjeni 4 palme unde am pus piatră hotar în margine drumului despre apus rămâne partea Dărieştilor pe din gios şi de acolo am trecut Prutul spre răsărit şi am pus o piatră în şes pe lângă un www.dacoromanica.ro SaorC'Apane drum can părăsit fiindu aşezâtura loc cari de baltă şi de acolo am purces în gios pănâ în moşia Dârieştilor şi la aceasta măsură i sau venit parte lui Burgheluş 7 fune 5 stânjeni şi acolo nam pus piatră hotar, fiindu că sau găsit hotar vechiu ce desparte moşie Dârieştilor pe din gios şi aşe sau încheet toată parte fiilor lui Gligoraş Burgheluş din giumâtate de satul Gher-mâneşti a patra parte şi liam dat şi de la noi această mărturie hotarnică la mâna fiilor lui Gligoraş Burgheluş întru care am iscălit Lupul Nacul mazil hotarnic 1785 Avgust 29 Toader Barcă mazil biv Căpitan, f Vasile Popa mazil şi râzăş — -J- Eu Carpu Moşuleţ sin Ioniţ Moş răzeş, — f Eu Postul Moşu-leţ sin lui râzăş : — f Eu Vasăli zât Tănasă Moş ră-zăş — f Eu Lupul Văscul râzăş — ţ Eu Gavril Nan râzăş, f Eu Pavăl Nan râzăş f Eu lordachi săn Căpitan Vasile strănepot lui Darie de fată râzăş de Gher-măneşti. Acta Pavăl Michiu ( Surete ms. XLIV. 121). Iată care ar fi schema moşiei Ghermăneştilor. Miază-Noapte www.dacoromanica.ro Vraghienii Soarc-Răsare 97 83. 1786 Februar 23. Scrisorile de proprietate pe Odobeştf, daţi zestre Catrinei Giurcăniţei. • IzVodu dd scrisorile moşii Odobeştii ot ţinut Fâl-Ciiului ci este dată zâstre 1786 Fevruar 23. 1 zapis de cumpărătură de la Mărie fata Apostu-lui Custişor din leat 7210 Oct. 5. — Alt zapis tij cumpărătură de la Stoiană fămeaia lui Gavrii nepoata lui Gheorghitâ Boghiul din leat 7186 Sâpt. 5. ’ — Alt zapis de danie ce au dat Catrina Rânguiiasa şi du Ifecioful ei Costandin din partea lor din Odo-beşti lui Ion Botezatului 7263 Oct. 14. — Alt zapis de cumpărătură ce âu cumpărat Ion va-tav giumâtate de bătrân de la Gâţe şi de lâ sorusa Mărie i de la nepotul lor Neculai din leat 7177 luli 5. — Un răvaş de volnicie de Ia ispravnic de Fâlciu, la mâna lui Ion Botezatul. — O carte de giudecatâ dată la mâna lui Ioniţâ Bo- tezatul din zilele mării sale Grigore Vodă Ghica din leat 1764 luli 28. . — Alte 2 cărţi gdspod ce sănt scoasă cătrâ părintele Episcop ot Huşi i la ispravnici. . — O hofarnicâ de moşie Odobeştii din let 1779 April 2. Acta Brlghiu-Buznea, 84. 1786 Noembrie 22. Cartea lui Alex. I. Mavrocordat în pricina lui T. CHurcâneaflul cu răzeşii de Dinţeni şi Cdobeşti. Ioan Alexandru Ioan Mavrcrcordat Voevoda, bo-jiiu milostuu gospodaru zemli Moldavscoi. lubitoriul de Dumnezău şi rugâtoriul nostru sfinţie sa Chir lacov Episcop Huşului,. i cinstit şi credincos boeriul domnii tneli dumnealui Vasile Costachi biv vel spatar r Bâlâ-sachi bivs viori (al doile) spatar ispravnici de ţinut Fâlciuluii sănătate. Să faci ştire sfinţii tale şi dumilor-voastfe că prin jaloba ce au» dat£ domnii meii Toader Gîumăn&anul de la ţinut Fâlciiului, au arătat că în www.dacoromanica.ro moşie Dinţenii de la acest ţinut ar fi având şi el un bătrân, cumpărătură cu scrisori di strămoşii lui şi altă parte dintrace moşie parte unui Traistă, pe care lear fi stăpânit câtava vreame, apoi râzleţindusă neamul său de acolo ar fi rămas necâutatâ şi acmu mergând jâluitoriul ca săşi ia acolo parti dintrace moşie la a lui stăpânire, nu Iar fi îngăduind un llie Iuda şi cu alţii ai săi ca să stăpânească, pentru care cerşindu jâluitor dreptate; iată scriem sfinţii tale şi Dumv. aducându şi pe aceia faţă să cercetaţi scrisorile şi dovezile ce vor li de îmbe părţile foarte cu amănuntul, şi după cum veţi alia să le hotărâţi dând şi carte de’giudecată la parte ce sa cădea, şi după giudecatâ dovedindusâ că are şi jâluitoriul păi ţi întrace moşie după cum au arătat, atunce orânduiţi din mazilii acelui ţînut, pe cine veţi socoti oameni vrednici şi cu ştiinţa la hotărât, ca să margâ la atare moşii unde strângând de faţ pe toţi răzâşii şî împregiuraşii, după scrisori şi alte’dovezi cum şi după carte de giudecată ce veţi da la parte ce sa cădea să alagă şi să hotărască dreptăţile jăluito-rului, măsurându cu stânjenul în lungu pe amăndoao mărginite şi în curmeziş pe la capete şi prin mijloc, stălpindule şi tu pietre hotarâ pe la locurile ce sa cădea, după care să dea la mâna jâluitorului şi mărturie hotarnLă pe largu însămne şi în stânjeni iscălită atât de rânduiţii mazili hotărnici, i de toţi râzăşii şiîmpre-juraşii cum şi de alţi cari să vor tâmpla faţ la hotărât, în care să arate sumile stânjenilor pe largu în lungu şi în curmezişu şi pietrili hotară pe la ce locuri sau pus, şi cum sau osâbit părţile jăluitoriului de că-tră părţile celorlanţi răzâşi. osăbit să mai cerceteze şi pentru împresurarea ce jăluieşte acesta că i sar fi făcând moşii sale Odobeştii de câtrâ moşia Dinţenii ho-tărândusă una cu alta alăture, şi dovedindusâ din scrisori şi alte dovezi cum şi din mărturii a oameni bătrâni ce vor fi ştiind stăpânirea veche, că i se face jâlutoriului împresurare, să îndrepteze acele împresu-rări şi să deosâbască şi cu pietre hotară despărţitoare o moşie de alta şi să de şi mărturie hotarnicâ pe o-fciceiu iscălită de toţ, şi care mărturie eercetâridule dj www.dacoromanica.ro vor fi fâcute cu dreptate şi cu primire despre toate părţile, să le încredinţaţi şi cu iscăliturile sfinţii tale şi a dumnealor ispravnici; iar când pricina va fi întralt chip şi la hotărât nu să va odihni nici o parte, atunci cu pietre să nu să stâlpascâ, ci cu mărturiia sfinţii tale i a dumnealor cu arătare pricinii pre larga şi cu harta atât de stare moşiilor acestor cu pricina, cum şi a celor ce să vor fi megieşind alăture şi în capetele acestea, arătând şi locul de împresurare de unde şi până unde este şi câţi stânjeni cuprinde lungul şi curmezişul, şi despre cine să faci ace împresurare pe care iscălindule să le daţi la* parte ce sa cădea, şi cu ză de soroc săi trimiteţi la divan, de unde să li să dea hotărâre cum a fi drept, aciasta scriem. 1786 Noem. 22. Plicul cu adresa este rupt, aşa că nu se citeşti decât: „sau trecut la Condica, Andrei Condicar“, . Acta Brighiu (Condica documente XIV sub ănno).. 85. 1794 April 14 Mărturia la] Nec. Turbatul pentru părţile lui D. MLlsscul stolnic în Drăcerii. Adeverez prin scrisoarea me aciasta precum să să ştie că apucândumă dumnealui Cuconul Dumitru Miclescul stolnic ca să dau samă în câţi bătrâni umblă m şie Drăcenii de la Prut ci eşti în ţânutul Făl-ciiului şi de sânt toţi acei bătrâni cu sămânţa dintrân-şii şi trăgândumă să mărgu şi la giudecatâ sănii dau credinţa mărturisănd adevărul după cum ştiu şi am auzit. Deci la aciastâ pricină neputând a suferi giurâ-mânt am arătat adevărul după cum am auzit, că aşa am auzit din gura tâtânimeu Iui Simion Turbatul şi din gura Postului Negru, cum că moşiia Drăcerii, au umblat în şapte bătrâni, dar un bătrân dintracei şapte au fostu sterpu şi neavând rod dintrânsul, răzeşii îl stâp nescu @i în de eai, şil tragu cu parte lui deosă-bit, apoi îl împart pe cei trei bătrâni ce să vin în parte lor; aşe ştiu şi mărturisâscu, care pentru adevărata credinţa miam pus numele şi degetul iscălind şi alţi marturi cărei sau tâmplat faţă când am făcut măr~ www.dacoromanica.ro 100 turie aciasia iar de nu mi şa crede mărturie şi de faţă oi merge de voi mărturisi precum că aşa am auzit din gura tătânimeu şi a Poştului Negrul aciasta adiverezu, 1794 April 14. *}• Eu Neculaiu Turbatul adiverez. „şi am scris eu cu învăţătura lui Neculai Turbatul Grigorea Aliuş diiac Acta Brighiu-Buzneâ (Condica doc. XIV sub anno). 86. 1795 Sept. 5. Ispravnicia de Fălclu pune zi de soroc la26 0ct. sâ se giudece la divan răzeşii de Drâceni cu stol. D. Miclescul. Fâlciiu Fiind că pentru pricina de giudecată ce are dumnealui stolnic Dumitrachi îVIklcscul cu Mihalachi Popa i cu fratesau Gheorghe Popa şi cu alţii ai lor pentru moşiia Drăcenii ci este la ţinut acesta, trimeţându vechilul dumisali aice şi chetnândusâ şi pe numiţii mai sus faţă ca să raspunză cu scrisori şi dovezi, ei sau cerut ca sâ margă mazilii rânduiţi să măsoare moşie şi după scrisori sa să facă alegire după cuprindere. scrisorilor, şi apoi să vie să sâ facă cercetare pentru locu ce va naşte pricină, şi rânduindusă mazâli de au mersu ca sâ măsoare numita moşie, numiţii mai sus de la mă-sorişte au fugit şi nu au şăzut cu rânduiţii mazâli par va lua măsorişte sfârşit şi la cercetare aice nu au mai adaos a veni pentru cari fiind că nu sau mulţă-mit ca să li să facă cercetare înainte noastră li sau pus soroc ca la sfeti Dumitrie Octv. 26 după vreme lucrului să să afle la cinstitul divan sâ ste la giudecată. C. Costachi spătar,. 1795 Săpt. 5, Acta Brighiu-Buzne (Condica do? XIV sub anno) 87. 1796 Ghenar 18 (laşi). Jalba lui D. Miclescu contra răzeşilor de Drăcenl pentru încălcare, Pre înălţate Doamne Jăluesc mării tale că o moşie anume Drăcenii ot ţinut Fâlciiului cari moşie iaste cumpărătură de moşul meu logofăt Gavril Miclescul şi atât moşul meij cât şi tatăl meu până la moarte lor au stăpânit moşiş www.dacoromanica.ro 101 aceasta tot cu pace, iar după moartea tatălui meu sau sculat un Pavăl diaconul i Postul Negru i Mihâlachi i Costandin a Savii i Necolai Turbatul şi cu alţi răzăşi din satul Drăcenii ot ţinut Fâlciiului şi fără nici o giu-decatâ au intrat cu stăpânire pe moşie iar eu am rămas numai cu scrisorile, şi la aceasta mă rog mării tale să aibu dreptate şi să fie porunca mării tale ca să meargă om gospod şi să aducă pe aceşti de mai sus numiţi aice ca sămi aflu dreptate, cu giudecatâ şi precum a fi mila mării tale. Pre plecat la urla mării tale Diimltru fiul răposatului stolnic Ioniţâ Miclescul, ‘ în dos: Vatav za aprozi să meargă aprod săi aducă la giudecat. • . M. Clucer, Ghenar 28, pe faţa 4-a: „Fev. 20. Să să facă carte de giudecat pe 3 bătrâni după hrisov, iar pentt'u al patrule bătrân când va gâsâ Miclescul giurători să giure că niamul lui au stăpânit săi ia şi pe acela“ Actâ Brighiu (Surete ms. XLIII 396) 88. 1796 Iunie 17. Jalba lui D. Miclescu stolnic contra Iul Miha-lachi Popa pentru încălcare în Drăceni. Pre înălţate Doamne, Jâluesc mării tale pe un Mihâlachi Popa din satul Râpile, de la ţânut Fălciiului, că avându eu 3 bătrâni şi giumătate în moşia Dtăcenii tot de la acel ţânut, şi toţi ceilalţi răzeşi au şi ei iar 3 pol bătrâni, după cum mă adeveresc scrisorile, iar acest Mihâlachi Popa sau sculat în anul trecut şi fără de ştire me au strânsu toată dejma Şi de pe moşie me şi au vânduto şi fiind apucat lam tras îrfainte dmilorsale boerilor ispravnici de ţânut Fâlciiului ca să cerceteză şi prin giudecatâ sămi împlinească ce va fi cu dreptul, şi el zicându că are să tragă giudecatâ cu mine la divan, am priimit şi eu şi sau pus soroc pârâ acum în trei rânduri şi nici la giudecatâ nu virte sâ ste faţă de are ceva să mai răspuftdâ, nici băni ce au luat de pe moşie me numi plăteşte. Mă rog măoPJaSTîTKSă mi să facă luminata www.dacoromanica.ro 102 carte mării tale câtră dmlor ispravnici ca sâ triimita săi aducă şi prin vechil din parte me să fac cercetare şi prin giudecată sămi împlinească banii ce sa dovedi cu dreptul că a rămas asupra lui, că acum este un an şi giumătate de când nâ tot poartă cu urnele din zi în zi. şi precum a fi mila mării tale. a mării tale pre plecată slugă, Dumitrachi Miclescu stolnic In dos: Dsale vel logofăt să s facă carte Roset logofăt 96 luni 17 Acta Brighiu, Surete ms, XLIII 367. 89. 1796 Iunie 18 laşi. Cartea Iui A. I. Celirnach Vodă cătră ispravnici de Fălciu în pricină dintre stol. D. Miclescul şi răzeşii de Drăceni Noi Alexandru Ioan Câlimach Voevod, cu mila lui Dumnezâu domn ţârii Moldaviei, credincioşi boerii domniei mele Dum. ispravnici de ţânut Fălciiului sănătate. Sâ trimite Dum. jaloba ce ni au dat al nostru credincios boer Dmlui Dumitrie Miclescid biv vel stolnic asupra unui Mihâlachi Popa din satul Râpile de la acest ţinut, din care pre largu veţi înţălege. Deci arătând că la moşie Drâcenii are şi dmlui parte, trei bătrâni şi giumă-tate, şi în anul trecut acel Mihâlachi Popa fără ştire dmlui, ar fi strânsu toată dejma de pe parte aceie, şi ar fi’ vânduto şi pricinuind că ar ave a răspunde nar fi vrând săi plăteescă acel venit, pentru care cerşind dmlui stolnic dreptate şi împlinire, iată scriem dmv. săi aduceţi de faţă şi după cercetare ce veţi face, de se va dovedi că el fără nici un 'cuvânt de dreptate au luat acel veait de pe parte dumisale stolnic şi Iau vândut să împlineşti de la dânsul tot venitul ce va fi luat, şi săi daţi dmsale stolnic, iară fiind pricina întralt chip şi acolo nu se va odihni vreo parte să daţi mărturie cu arătare pre largu de cercetare ce veţi face la parte www.dacoromanica.ro 103 ci să va cădea, în care prin zi de soroc după vreme lucrului viind la divan să se de hotărâre. 1796 luni 18. Pecetea domnească.—procit vel logofăt. acta Brighiu-Buzne ; după o copie poslăduită în 1838 Fev. 3. sub No. 187 de Giudecătoria ţinut Iaşii. 90. 1796 luni 22« Jalba lui D. Mielescu pentru stâlpii părţile lui din Drâceni despre răzeşi. Pre înălţate Doamne, • Jâluesc Mării tale că am o moşie anume Drăcenii la ţinut Fălciiului baştină şi cumpărătură cu scrisori, şi fiind (ă au lipsit câteva pietre hotară de pre la locurile ce au fost pusă trag împresurare de cătrâ răzeşi, şi osăbit mai am un bătrân anume Irimie Vesâl care îi zic şi Sterpul, şi fiind că sau dovedit cu răzeşii că acest Irimia Vesâl este drept moşan în moşia Drăcenii, mă rog mării tale ca să mi să facă luminată carte cătrâ dmlor ispravnici de la ţinut Fălciiului ca sâmi pue pietrile hotară pe la locurile ce au fost cum şi pe la locurile ce ar fi trebuinţă de pus petre hotăra iarăş să pue şi sămi aliagă şi partea acelui Irimia Vesâl, cei zic şi Sterpul de cătrâ a răzâşilor şi săi stâlpască lângă parte me de moşie, stălpindul şi cu pieţe hotară de cătra părţile râzăşilor, ca să nu mai trag supărare de împresurare,, de cătrâ dânşii şi precum a fi mila mării tăli. a înălţimii tali pre plecat slug. ’ Dumitrachi Mielescu stolnic ,,cer carte cătră is. de Fălcii ca săi aliagă partea ce are în moşiia Dră-cenii de la acel ţânut, fiind că i, sar fi împresurând de cătrâ râzăşi“ în dos : mergi la dmlui vel logofăt—96 Iun 21. Roset logofăt Acta Brtghiu, Hun (Surete ras XLIII, 367. www.dacoromanica.ro 104 91. 1796 Iunie 23. Zgpisul luiM. Popa ot Răpi că nu va maJdej-mui in Drâceni. Adecă eu Mjhălachi sin pop Apostol ot Răpi fă-cutam adivărat zapis mieu, la cinstita mâna dmisale cu-conului Dumitrachi Miclescui stolnic, precum să să ştie că de aic-e înainte noi mai îndrăzni a merge ca să dij-muesc de pe parte dumisale Drăcenii fără de porunca dumisale; iar de aşi mai face vreo îndrăzneală ca aceia atunci să fiu de mare pedeapsă şi urgie şi pentru adevărat credinţa am iscălit cu mâna me. 96 Iunie 23 «iar îndrăznindu alţii din răzeşi ei să de sama* Mihălachi Popa. 92. 1796 lune 24 laşi. Cartea lui A. I. Calitnah Vodă. cătră is. de Făkiu în pricina dintre D. -Micleseul stolnic şi răzeşii de Drâceni. Ioan Alexandru Ioan Calimah Voevod cu mila lui Dumnezău domn ţării Moldaviei. Credincioşi boerii domnii mele Dmv ispravnici de ţinut Fâlciiului sănătate, să trimete dmv. jaloba ce mau dat credincios boeriul domnii meale Dmlui Dumitrachi Miclescui biv vel stolnic, din care pe largu veţi înţălege. deci arătând că partea ce avea în moşie Drăcenii de la acel ţinut, fiind hotărâtă şi stâlpită, acum unile din pietrele hotarâ ar fi lipsind, şi au făcut cerire ca să i să pue la loc a-celi pietri ce lipsăscu. osâbit arată că mai are un bătrân dintracea moşie şi cari ca şi acele să să aliagă de cătră părţile celorlalţi răzâşi. Drept aceia scriem dmv. să cercetaţi şi dovedindusă prin răzâşi i megieşi că osăbit de partea ce arată cât o are aleasă mai are şi alt bătrân, apoi de nu veţi pute unul din dmv. a mergi la starea locului să rânduiţi din mazilii acelui ţânut, pe care veţi socoti a fi cu bună înţălegere ca să meargă la stare acei moşii unde adunând pe toţi răzeşii i megieşii şi alţi împregiuraşi, să facă cercetare foarte cu amănuntul şi după scrisori şi dovezi ce vor fi să aleagă acel bătrân din numita moşie a dmsale stolnicului stâlpinduJ şi cu pietre liotară pe Ia locurile ce va fi trebuinţa şi va da dreptatea, după eare să de şi mărturie hotarnică în semne' şi în stânjeni iscălită www.dacoromanica.ro pe obkieai atât de dânşii cum şi de toţi râşeşit i megieşii, apoi să cercetezi şi pentru parte ce o arată că o are aleasă şi de vor fi lipsind nis aiva pietre să le pui la loc şi să de iarăşi mărturie de acele pietre ce le vor pune care mărturie cercetândusâ şi de catrâ dmy. de vor fi fâ:ute după rânduialâ şi cu mulţâmire a îţhbe părţile să Le încredinţaţi şi cu a dmv iscălituri j.. iar născâna pricină despre vreo parter atunci cu pietre hotară să nu sfâlpască, ce în ce chip va fi pricina să dâţ dumv. mărturie cu arătare pre largu la partea care să va căde, facâhd şi hartă cu bună Închipuire de stare locului, cu care prin zi de soroc viind la divan să le hotărâre.. 1796 Iun 24 adresa : Credincioşi boerii domnii meali damv. ispravnici de ţinut Fălciiului cu sănătate să să de-*~du-mnalui stolnic Dumitru Miclescul—Necular Roset vel logofăt—sau trecut. Matei Condicar. Pecete în, ceară roşie sigilând plicul. 93. F&ră an (după 1796) Sept. 9. Răvaşul lai T. Qbreja asupra mâsurătorH DrăcenJlor. Cinstit răvaş dumitale cu Ioan sărdar cu plecăciune am luoat şi scrii dumneta ca să mergu la o- moşie a.«dumisale stolnic Dumitrachi Miclescul anume Drăcenii de la parte Prutului şi îmi scrii dmta ca să strâ(n)g toţ răzeşii şi de sus şi de gios şl să măsurăm cu dreptate. Eu după cinstit răvaş dmitale am mersu la stare locului şi am strânsu câţiva răzeşi şi am vrut să măsurăm după hotarnică ca să lipsască pricinile dintre dânşii şi am măsurat capu moşii dispre soare apuni pj zare dea(lu)lui, şi după măsura ci am măsurat sigurusi (sic) răzeşii au zis că acolo- au văzut şi cându au măsurat preosfinţie sa părintele Inochentie răposat şi de acole îndată au fugit taţi răzeşii şi- am rămas numai eu şi cu vatav dmisali stolnic şi cu un Trifan cr sa răzâ(şe)Şti pi de gios de stolnic şi nam putut nice la un chip să ne îndrept şi cu aciastâ scrisoare a me rămân plecat la mila dumitale. Toader Obreţa Sept. 3. www.dacoromanica.ro 106 94. Fără an. Jalba lui f. Botezatu contra lui Şt. Iamandi pentru Odobeşti. Pre înălţate Doamne Jăluesc Marii tale pe Ştefan Iamandi jicnicerul, care eşti faţă, câ o moşie Oiobeştii ot Fâlciu, care era stăl-pitâ şi au stăpânito soacra soacrâmei cât au trăit şi socrului mieu rămâindui de zestri au stăpânito 60 şi mai bine de ani, apoi de un an o stâpânescu eu, fiin-dumi dată zestre, Iară Iamandi sau sculat şi au rădicat un hotărnic şi fără hotarnic el au luat toată moşie fără nici o giudecată şi sântu păgubaş de venitul moşii de vreo trei ani, şi câteva cărţi gpd am făcut şi lam tras la giudecâţi şi nau vrut să miargă urmând cu fel de fel de vorbi şi ce lucruri au făcut sântu de mirare , mă rog să aibu dreptate de la mila mării tale, Robul mării tale Ioniţâ Botezatu mazil ot Fâlciu. In dos: mergi la dmlui vel logofăt să ia sama. Acta Brighiu-Buznea (Condica documente- XIV, sub anno.) 95. 7169 Sept. 20 (1660) recte 1667 (regeşte) O copie de pe o carte de la domnul Ilieş Alexandru Voevod din anul 7169 (sic) Sept. 20 dată de stăpânit slugii sale Ioniţă Aliuş ca să fie tare şi puternic cu cartea domniei sale a ţine şi a opri a lui dreaptă ocină şi moşie întâi, o selişte în gura Nârnavei ce să cheamă Aleuşănii şi partea lui Bodea ce să va alege din sat din Ghermăneşti de la ţinutul Lâpuşnei ; nime să nu aibă treabă cu acele moşii, Obs, După mărturie hotarnică din 1817 Iulie 30 ; de observat că Ilieaş domneşte între 7174-7176. 96. 7170 luni 20 (1662) regeşte. „a arătat întăi un ispisoc din 7170 luni 20 de la domnul Evstratie Dabija Vodă prin care întăreşte Lu-căi pârcălabul pe a lui moşie, a treia parte dintrun bătrân din sat Odobeştii, de la ţinut Fălciiului, ce a cumpărat de la Nazaria fata Cazacului, nepoata Frăii www.dacoromanica.ro de Şopârleni“, Aşijdere şi altă parti ce au tnai cumpărat Luca pârcălabul tot din Odobeşti de la lrimiia fecior lui Ştefan, nepot lui Ştefan Cârcă, care parte a fost aleasă şi stălpită din matca văii, unde cură apa la deal spre răsărit, până în movila lai Andrei (Din cartea de judecată a divanului din 1800 Mart 24) - 97. 7175 Mart 1 (1667) regeşte. „ Neamurile lui Darie spătarul cu zapis din anul 7175 mart 1 au avut cumpărătură în Ghermăneşti din 8 bătrâni un bătrân şi giumâtate. După mărturie hotarnică din 1817 iulie 30. 98. 7222 Iulie 3 (1714). laşi regeşte- In 1768 april 17 Gngore nepot lui Ion scoate un suret de pe cartea lui Neculai Vodă din 722 Iulie 3, prin care Vodă scrie carte la Gavril Miclescul şi la C. Frătiţa să meargă la Ghibarţ să aleagă părţile lui Toader Huhule, ginerele lai Alias despre părţile lui V. Burghele biv medelnieer şi a lui Chiriac, de oare ce Huhule ţine numai părţile cumpărate de un moş a fo-meii lui ’ Aliuş de la Ânghelina şi de la feciorul său Lazor căpitan. (Condica documente XIV sub anno). Acest Aliuş este dat în spiţa răzăşiior din Boţeşti. 99. 7233 Dec. 27 (1725) regeşte. „ Izvodul de împârţală ce au avut Tofana, fata lui Gavril Luca în care între alte moşii şi părţi de moşii arată şi Odobeştii la Fălcii, (cu) părţi din Dinţeni* (din Cartea divanului din 1800 Mart 24) 100. 7240 Noem. 12 (1731) Răbăi. Cercetare ce se face pentru mutarea unui stâlp de bota' dintre Mereşti şl Răbăia. Pre poronca mării Saii lui Vodă tâmplândusă dem ‘ hotărât Răbăia au vinit la noi de neau spus Ursul şi Toader feciorii Buhrmii, nepoţi irimii Merlei, şi Iftimii Oanţia nepotul Merei din sat din Mereşti de la ţinu- www.dacoromanica.ro 108 tul Fălciiului, prea Prut ce să hotărăşte cu Râbăe lui Toader Jora, şi din sus să hotărăşte cu Ghermăneştii, dzkându aceşti oameni cum sau sculat nu ştiu cine şi au stricat un hotar dispre Prut, şi să tem să nu li să împresoare moşie fiindule stricat hotarul, deci îmblând pe urma acelui hotar sau aflat Andrei podariul leu spus cum târând Mustafa agă o moară de vântu au mersu turcul în sâlâ şi au scos hotarul şi Iau pus supt talpa morii, deci am strănsu oameni buni răzeşi de prin pregiur pi Costantin Cogălniceanul şi pe Andreia C&gâlniceanul şi pe Postolachi beceriul răzeşi din Tu-dorceni, şi Lefter ispravnicul podului, Toader vamâşul şi Andreiu podar şi alţii şi nem dus acolo undeti dat sam că au fost hotarul, şam săpat în locul hotarului şam găsit cărbunii de faţ serflhile hotarului şi Cihuşâ sau găsit petra aceia ceau fost hotar ’înherafă, şam pu-so la locu împreună cu aceşti oameni de mai sus numiţi, şam dat această mărturie a noastră să li fie de credinţă, la mână lor. Gavril Pilat vornic glotnii let 7240 Noemvre 12 Toader Hermeziu Obs. Acta Cerchez Răşeşti (Surete ms. XLV 964), 101. 7254 Mai 22 (1746) regeşte. „dovedindusă şi din carte domnului Neculai Vodă aeea de la anul 7254 Mai 22, că Dârieştii au sâşi tragă părţile de sus pomenite, adică acele ce să arată la hotarnica din 7268 Iuli 30 de la Grigore Burghele şi Simion Turbatul". după mărturia hotarnică din 1827 Iulie 30. www.dacoromanica.ro 109 103. 7263 Iulie 8 (1755) regeşte „O carte gospod de la domnul Matei Ghica Vo-evod, data lui Ion Arhire biv vtori medelnicer, ca să-şi stăpânească moşia ce are de pe maică-sa Tofana sora Luculeştilor, în care să cuprinde şi Odobeştii de la ţinut Fâlciiului cu parte din Dinţeni* (din Cartea divanului din 1800 Mart 24). 104. 7265 Noembrie IO (1756). regeşte „Carte gospod de la Costandin Mihail Gehan Ra-coviţâ Vvod scrisă câtrâ medelniceriul lordachi Cosfa-chi, ispravnic de Fălciu, după jdloba lui Ştefan Iamandi 2 paharnic, cum că loan Botezatul din Huşi ar fi făcut carte gospod la Neculai Cogălniceanul ca să se giudece pentru o parte de moşie din Odobeşti, zicând că ar avea şi el parte, şi că Neculai Cogălniceanul ar fi stăpân acelui Ioniţă Botezatul şi să porunceşte numitului medelnicer ca să giudece el singur acea pricină* (din Cartea divanului din 1800 Mart 24) 105. 1764 Iunie 28. regeşte Carte de la Ştefan Rosât vel logofăt de giudecata ce a fost între jicnicerul Ştefan Iamandi şi între Ioniţă Botezatul, socrul acestui TOader Giurcănean, ce a fost ginere Ştefancâi, nepoata Negruşei, ce au fost fată Lucâi pârcălabului, prin care se cuprinde că jicnicerul Ştefan Iamandi au arătat atunce un ispisoc din 7170 de la domnul Evstratie Dabija Vodă întăritură Lucâi pârcălabului pe nişte părţi din Odobeşti, cu care să ispiteşte Ştefan Iamandi să stăpânească tot satul O-dobeştii» (din Cartea divanului din 1800 Mart 24.) 106. 7268 luna 30. (1760) Hotarnica Chermlneştil or, rădicată de Grlgore Burghele hotarnlc. Facim ştire cu adastă scrisoarea noastră, că fiind rânduiţi din poronca pre înălţatului domnului nostru* mariea loan Teodor Vodă,' dmlui sulgeriul Qheorghte www.dacoromanica.ro 110 Beldiman, ispravnic de Fălcii şi dmlui Vasile Adam vel şatrar gîudecatoriul de ţânui Fălciiului, ca să n.iar-ga să aliaga nişte părţi de eumpâiăturâ a lui Velişco Darie ciau cumpărat iaposat Darisa ce au fost vel şatrar a strămoşului Velişco, din sat din Ghermăneşti din ţinut Lăpuşnei, cari moşii treci peste Prut şi în ţinutul Fălciiului, şi aceşti pai ţi liam cumpărat de la Gavril Mârgilatâ, şi de h fraţii lui feciorii Solomii şi de la vărul lor Pavâl, fiJor lui Gavril Frâţiman tot nepoţi lui Frâţiman, celui bătrân, şi de la Varul lor Bejan Ciocârlanu şi de la Dumitraş ficiorul lui Mareu Tâooc, şi neputândusă să margă dmlor, niau rânduit pe noi şi am mărsu la ace moşie şi am strânsu toţi răzâşii şi alţi oameni străini,-şi pe zapise ci niau arătat sau dovedit din zapise că îmbiă ace sâlişte Gher-măneştii în optu părţi, şi iam ales o parte şi giumâ-tate după cum niau arătat şi o carte de giudecatâ hotărâtă pe o parte şi giumatate iscălită de dmlui ră-posatu Sandu Sturza vel logofăt din vtlet 7254 maiu 24; am măsurat capul moşii dispre apus pe zarea dialului din gios de movila lui Scripcă, din capetele pământurilor, ce sânt pe hotarul pământurilor, în gios pâr în hotarul Nereştilor, sau găsit 15 fune şi 17 stânj. pol. şi funea de 20 stânjeni şi stânjenu de optu palme, şi şi dintru aceşti funi sau ales trii fune părţile lui Velişco, şi iam pus piatra şi din sus şi din gios dispre Mereşti, şi niam pogorât ia vale spre răsărit până în drumul cel mari. şi iam pus piiatră despre apus de drum, şi iarăşi a.n măsurat din piatră în sus până în gura rupturii din sus de gura văii Cânepii în piscu sau găsit 32 fune şi i sau ales lui Velişco 6 funi la mijloc moşii, şi am pus piatră la dial de drum, de cătrâ râ-zăşi undi cădi drumul ce vi.ie depe costişă şi dă în drumul cel mare, şi de acele am pus o piatră den vârful movilii ce este din sus de râpă 27 stânjâni în sus, care piatră îşi dă coaste cu Mireştii pe din gios până în apa Prutului prin capu Albiţei şi Mirt şti stau în apa Prutului, iar Gheru ăneştii trec apa Prutului păn în troian, undi eşti Aliuşănii şi în sus Ghermâ-neştl bătânduş în capete cu ocoalele şi cu Vrâbienii www.dacoromanica.ro iii până în hotarul Ciorăştilor ci este la cotul Pruteţului Ciorâştilor, şi măsurând în capul despre răsărit din hotarul Aliuşânilor în sus, pân în hotarul Ciorâştilor ■ ci este drept cotul Pruteţului şi sau găsit 64 fune 17 stânjăni, şi i sau ales lai Velişco 19 fune 3 stânjâni şi sau pus piatra din cotul Prutului Albiţăi în sus undi sau împlinit 12 fune şi 3 stânjăni la ţinut Lâpuşnei, şi cu adastă alegere şi hotărâre sau priimit şi răzeşii ottam şi sau şi iscălit mai gios şi di la noi încă iam dat aciastâ mărturie încredinţată cu a noastre iscălituri la mâna lui Velişco să aibă aş face şi întărituri domneşti, let 7268 Iune 30 Grigore Burghele hotarnic Simion Turbat hotarnic Eu Ioniţâ Loghin râzâş Eu Trohin Câzanu răzăş şi eu Ursachi răzăş din Mereşti. Eu Gavril Caracău. şi am scris eu Filon dascal ot Tăbălăeşti. „asăminea sau scos copiia di pe hotarnica ce adevărat în sat Brăeştii astăzi la 1810 luni 4 de mine Erei Gheorghe călugărul ot Brăeşti. Proslăduindusă adastă copie şi fiind întocma sau încredinţat şi de cătră mine. Dumitrache lamandi sulger 1813 Iune 5 107. 7292 Febr. 28 (1784). regeşte Antohi Jora biv vel stolnic vinde cu 1000 lei fratelui său Teodor Jora un sfert din moşie Rabăii „cu pod îmblâtor în apa Prutului44, după ce fratele său Mihai Jora biv vel ban n’a voit să cumpere. Divanul (Veisa vel log. Lascarachi Rosât vel vornic, C. Balş vel ban, Ştefan Sturza vel vornic, Atana-sie Razul vd vornic) întăreşte vânzare la 5 Martie. Acta Cerchez Răşeşti. XLV 946, www.dacoromanica.ro 412 10$. 1784» Martie 6. regeşte Mihai Jota ban vinde fratelui său Teodor Jorâ venitul pd timp de 10 ani a părţi'or sale din moşia Rfcbâei cum şt din podul de pe Prut. Acta Cerchez Răeşeştf, XLV. 946, 1Q9< 1784, Mart 20. regeşte Teodor Jora biv vel pitar vinde Episcopiei de Huşi (lacov) venitul moşiei Răbăia pe 10 ani cum şi podul ce iaste în Prut, gârlele cu peşti, crâşma de la pod, pe preţ de 160 lei pe an, ceia ce fac pe zece ani 1600 lei. Episcopia apucase a cumpăra de istov parte lui Antohie Jora stolnic, ceilalţi 2 fraţi îşi vând numai venitul pe 10 ani. Din aceşti 1600 lei , 200 lei i-â primit de la Episcopie, iar 1400 lei sau luat de la Gligoraş ot Mitropolie. Acta Cerchez Răşeşti XI.V. 945. IIO. 1700 Iulie 28. însemnările vlădică! de Huşi Gavril. „şi tâmplândusâ răscoale şi luând Turcii podui de^la Râbaie, pfe carele Iau stricat, şi după ce au venit Muscalii în Moldova, au pus podurile sale, pe unde; leau fosit voie, atât acolo cât şi pe aiurele, pentru care noi am fost păgubaşi de venitul podului, de la anul 1787 şi fiind câ noi avem încă sâfc mar ţinem podul de acum înainte 4 ani, după banii ce am dat, acum1 ănt dăruit zapiZut acesta dumisale pitar Toader Jora ca de acum înainte dumnealui sa aibă aşi face pod îa moşia Râbâii şi saf stăpânească ca pe uit al dumisale drept lucru şţ am dat şi zapisul dumisale baifuluf Mihaiachi Jora, la mâna dumisali Jora, însă podul să şl facă cu cheltuiala sa. 1798 lulî 28 Gavril Episcop HuŞifof. Gngoraşs logofăt ot Mitropolie am scris. Acta Cerchez, Răşeşti XLV 945. www.dacoromanica.ro 113 111* 1794, regeşte, Veniamin, Episcopul de Huşi cere de la Vodă pfo,-timisire la cumpărat venitul podului din Prut, a pitarului Toader Jora, de oare ce fusese vândut lui Nec. Boiangiu, neguţitor din Hipi pe 3 ani câte 266 lei, 26 parale şi 2 bani pe an =800 lei, cu începere de la 29 Iune 1794. Plătind datoriile lui Teodor Jora (200 lei arvună dat de N. Boiangiu, 200 lei la Al. Popa). Se mai vinde vejnitul podului încă pe 7 ani. 112. 1794 Fevruar 2. Adecă eu Grigorii Aliuş adeverez că având noi parte de moşie în Găneşti di pi îonaşco Aliuş afară dintralte părţi a altor răzăşi cc să trag din Dumitru Fulga, precum să să ştie că după cercetare scrisorilor cş sau făcut înainte dumisale stolnic Dimitrie Miclescul ispravnic de ţânutul Vasluiului, pentru aciastâ parte de moşie arătată mai sus sau dovedit cum că şi lordachi Aliuş şi postelnic Toader frate dumilorsale, nepotu lui îonaşco Aliuş trag parte dintraceastă moşie trei părţi, ce au cumpărat tatăl dumisale preutului loan, adică o parte a lui loniţă Huhule ce o trâge di pe maicâsa Tudosca, nepoata lui îonaşco Aliuş, a doao parte a lui Gavril Corcău, iar a trie parte ce iaste baştină să să împartă în doao, adecă giumătate iar dumpalor să o stăpâniască, iar giumătate din a tria parte a baştinei au rămas la stăpânire me, şi aşe învoindune noi de-nainte giudecăţii niam dat scriere 1^ pâp# altuia, ca de acum înainte întracesta chip să să urmeze între noi, care parti de moşie arată în semni zapisul de cumpărătură, lui loniţă Huhule şi pentru mai pare credinţa mam şi iscălit. 1794 Fev. 2 Qrjgare Aliuş mam pjriimit Condica documente XIV sub anno. Obs. Pentru a înţelege aceste arătări ale opisului de Iată ne vom referi la spiţa răzeşilor din Boţeşti (qcta I. Pantea, Surete ms. III 350), care cuprinde toate încrăngăturile celor curgători din Aliuş, din Hohulea şi Fulga. www.dacoromanica.ro <14 Începătorul spiţei răzeşilor din Boţeşti este Ivul Mândrul. Acest Ivul (Ivan) Mândrul â trecut In ţara de jos Ia obârşie apei Gerului (Tecuci) înainte de 1400, căci satul Mân-dreştii, întemeiat de el a fost vândut In 1502 de urmaşii săi cu 200 zloţi tătărăştf. După acest ispisoc (I- Bogdan, Doc. lui Ştefan cel Mare II 201). loan Mândrul ar fi avut de feciori pe Zancea postelnic şi pe Neagşa; iar copii acestora Drăgăiina fiica Zancei, şi Dumitru şi Luca fii Neagşei vând ocina bunului lor „gde bil Ivan Mândrul11. Ivul Mândru din spiţa Boţeştilor are de fecior pe arma-şul Costantin; acesta are 2 fete: Ioana (Şeptelici) Varvara (Fulga) şi Gheorghe Mândrul (sterp). Ioana are de fiu pe Anghelina Şeptilici, de care vorbeşte zapisul din 7222 Iulie 3, Varvara Fulga are de fecior pe Dumitru Fulga, amintit în zapisul de faţă, Anghelina Şeptilici are 2 feciori, pe popa Strătulat şi pe Gheorghe Şeptilici, Acesta are de fecior pe Ionaşco Aliuş, amintit de 2 ori în acest zapis. Iar D. Fulga are 6 copii, din care pe Axinia, măritată cu Grigore Huhule, a cărui nepor, Toa-der. fecior lui Arteni Huhulea ia în căsătorie pe Tudora fata lui Vasile Aliuş, nepoata lui Ionaşco Aliuş, şi că din a-ceastâ căsătorie au pe Ioniţă Huhulea. Gavril Corcău, din zapis, este fecior lui Ion Corcău, nepot lui Ioniţă Fulga, strănepot .lui Grigore Fulga, acesta fecior lui D. Filip, nepot al Varvarei Fulga, următoare din Ivul Mândrul, cel din 1400. 113. 1794 Septembre 11. regeşte. Cartea lui M. C. Şuţul Vodă scrisă cătrăGr.Co-stachi b. v, pah. şi câtrâ Gh. Buzdugan biv vel me-delnicer, Ispravnici de Fâlciu să cerceteze pentru podul de la Râbăia, ce iaste a pitarului Teodor Jora:, avân-du-1 vândut Jora unor negufitori pe 3 ani, care pod fiind între 2 moşii, nu puţină păgubire i s’ar face pricinuind... să ţie podul Episcopiei. Arată că podul a fost vândut pe 3 ani. Podul a fost vândut cu 800 lei în 3 ani, dar nu s’a dat până acum de cât 200 lei. Episcopia îşi va ţine podul, cu înceoere de la 29 Iune. Acta Cerchez Răşeşti Surete ms. XLV 944, www.dacoromanica.ro 115 114. 1798 Decembrie 10. regeşte. Logofe{ia cea mare scrie pitarului Teodor Jora sâ întrebe pe sulgerul Tăutul care a făcut cercetare, rămânând ca divanul să dea cel din urma hotărârea. Pietre hotară nu s’au pus. Acta Cerchez, Răşeşti (Din traista cu vorbe). 115. 1799 lune 5. regeşte. Toader Jora pitar scrie Episcopului de Huşi, Ghe-ra.sim „cinstit şi preosfinţit de Dumnezău iubitor şi al meu părinte sufletesc preosfinţia sa Chirio Chir Ghe-rasim, Episcop Huşului cu multă fiascâ plecăciune" în chestia banilor ce vre să ia pe venitul moşiei Răbăea şi podul peste Prut la Râbăia, cu începere de la 29 Iunie—când începe anul comercial. Obs. Pe ziua de 16 Iunie 1799 se scrie „s’au primit şi s’au dat răspuns împreună cu 175 lei, bez (afară de) 50 lei ce au fost mai înainte cu sinet", . 116. 1799 lune 15, regeşte. Teodor Jora pitar scrie dichiului Episcopiei de Huş, Gherasim, pentru banii ce are săts.e de. la Episcopie cu începere de Ia 29 Iunie. Cum Vlădica Gherasim este venit de la Iaşi, sinetul îl va da în mâna lui, 117. Fără an. (după 1800) Izvod de cheltuell. 24 lei întăi la Eş 40 tij al doile 64 Cuconului Iordachi 8-37 parale la Gheorghe Maiadul la Huşi în optu zile. ’ ’ 11 11 la biserică liturghie 6 la boltă la cumnat cât am dormit mân- care şi altele 16 12 la bolta Ciofii mâncare şi altele. 18 22 la han Frimului făn şi mâncare şi altele. 15 28 la bolta Ciofii tot mâncare şi altele. 12 osteneala de dat jalbilor la Episcopie. 35 logofătului Episcopiei * www.dacoromanica.ro §6 2 câpâţâni zâhctt* înfăf pfâziderituM. 5 pe vfcchilime. 25 în 5 rânduri la Huş cheltuelile, 8 pe fân şi mâncare pe urmâ eu Sept. 25, 18 la Huşi opt zile spre luare mărturiei. [403, 10] lei fac peste tot. 118. Fără an. (câtră 1800) Pentru Herţeştl. 1794 lei 14 părţi am cheltuit cu giudecata şi a triia parte din Herţeşti a lui Huiban. 119. Fără an (Către 1800). Arătări a numi cini să tragu dinu Mere Marmure uricariul cum să arată în giosu: Marmure au avut pa* tru feciori, adică un fecior şi trei fete; feciorul anume Gligoraş, carele au avut şi Gllgoraş patru feciori, a> nume llie ce au avut numai un fecior anume Ioniţâ, âdicâ tătânisu, şi alt fecior anume Ştefan, carele Ştefan au avut numai o fată, anume Nastasia, ce âu fost făcută cu fata lui lsac din Misăneşti, ce au- chemato anume care Nastasia ce au fost fata lui Ştefan Mera au luato Lupaşco Cogâlnieeânul carele ait avut împreună şi un fecior anume Neculai ce au fost preot şi 5 fete anume Catrina Ghengheoai, şi unu Aniţa ce au fost niaică lui Neculai ee să nuiheşte Cogâlnieeânul, Aftodora ce au ţinuto Ion Şendrea, şi Aftodora au avut o fată şi un fecior pe fată au ţinuto Tuduri Beceriu, ce au chemato Rucsanda şi pe feGior Iau fchemat Cos-tandln Şendre, Rusanda este Pascal, iar Catrina Ghen-gheoae au făcut pe Mariia ce au ţinuto loniţă Cerchez şi pe Tofan tnonah, şi Maria Cerchezoae au făcut pe banu Mihalachi şi alt fecior anume loniţă Comis, ce are o fată anume Zoiţa, Preutul Neculai ficiorul lui Lupaşco Cogâlniceanului ce au avut doi feciori şi trei fete, un fecior Costandin şi alt fecior loniţă şi o fată Mărie ce au ţinuto Neculai Juverdiart logofăt, şi 0 fată ce au ţinuto Costandin anume Catrina şi altă- fată anume Zmăranda care o ţine Năstasă, şi Nedulaf preut Cogâlniceanu au mai avut şi alte doâ surori anume www.dacoromanica.ro 117 Tofana şi Rusanda. Care parte lui Gligorâş Mera sâ împarte patru fraţi, llie şi Gheţău şi Soltana, ce au ţinut DumitraşGO vâtav şi să tragi Ştefan ot visterie şi Panaite sin lui Ştefan şi Rustea ce se trag Idricenii, cum şi din Gheţău sâ trag Cogâlnicenii cum şi din llie să trage Mera care acest izvod de neamuri sau făcut de preotul Neculai Cogălniceanul şi de Ştefan Mera paharnicul, care mai gios neam şi iscălit, din leat 210 (?). Ştefan Mera paharnic — Neculai Cogălniceanu ierei Obs. In dosul acestui izvod stau scrise aceşte şire „Jâ-Iuescu Mării tale pentru un nepot al meu anumi Ioniţă de pe o soră, şi mergându eu cu fraţii mei o parte de moşi? la ţinutul Lăpuşnii anume Codreştii şi am stâpânito de la moşii baştină părinţii noştri pănă la moarte stolnicului lanachi Cogălniceanul şi după moarte stolnicului au in^tr^t fin nepot a dumisale stolnicul loanu Cheşcn şi amu sântu optu ani de când au intra-t cu stăpânire şi amu început a ne lipsi cu stăpânire, şi avându eu o ţidulă dată de dumpelui stlonicul lanachi pentru parte me de pe buna noastră Tofana Cogâlnice-niţa dată -de dinlui stolnicului lanachi pe parte noastră1*. „mă rog mării tale că la ţinutu Lăpuşnii avem o moşie £odreştii baştină* (Condioă documente XVIII sub. anno). 120. 1800 Mart 1. Banii ce am cheltuit îh giudecata moşii Gdobeştii de ţinut Păhiiului fiind tras de dumneaei Zoiţa fiica şătrariului Ion Arbure, vrând sâ mă dipârte&e (ţin baştină -strâmoşascâ şi părinţască, care fără dreptate mau băgat întraciastâ g-iudecaiâ. 1800 Martie 1. 3 lei 14 perechi ciobotele unui aprod trimes la mine ^Zoijţa. 5 lei tij cheltuiala mea 5 lei tij am cheltuiala la alţi vadea cu Zoiţa. 6 lei am cheltuit în 1799. 3,14 lei ciobotele unui aprod 1800 Febr. 16, ce Tain ţinut în casa mea de Joi din săptămâna albă până la Sân Toader, cu gare am cheltuit alţi 3,14 lei. www.dacoromanica.ro 118 32 cheltuiţi la Eş în giudecată cu Zoiţa. 13 am dat pe carte de giudecată la s’ulger Ioniţă ______ Tâutul (24 Febr. — 27 Martie). 70 lei 28 părechi peste tot. 121. 1800 Mari 24. (regeşte). Cartea divanului (D. Roset vel log, M. Jora vel log. C. Paladi vel vornic, T. Balş vel vornic, N, Ma-vrocordat vel vornic) prin care se judecă pricina dintre jicnicer C. Arbure şi între T. Giurcâneanul, ginerele lui Ioniţă Botezatul pentru moşia Odobeşti la Fălcii, pe care el o pretinde a sa după strămoaşi sa Tofana, fata lui Gavril Luca, după izvodul din 7233 Dec. 27 (1724), dar şezând departe, în ţara de sus, un Alexandru Botezatu, fecior lui Iontţă fiind rânduit vichil să strângă veniturile, ar fi dat’o împreună cu mama sa zestre lui T. Giurcâneanu la măritatul Catrinei. In sprijinul cereri sale jicnicerul Arbure aduce aceste acte, 1). un ispisoc din 7170 Iune (1G6') de la Evstratie Dabija Vodă 2). zapisul de împărţală din 7233 Dec. 27 (1724). 3). o carte domnească din 7263 Iuli 8 (1755) de la Matei Ghica Vodă, 4). o carte gospod din 7265 Noem. 10 (1756) de la C. M, Ce-han Racoviţă Vodă, Iar pârâtul T. Giurcâneanu prezintă aceste acte, 1) O carte din 7764 luni 28 de la Ştefan Rusăt vel log. 2) zapisul din 7176 a lui Gâţă, 3) zapis din 7186, 4) 7210 zapisul Măriei. Judecata hotărăşte că de oare ce Luca pârcălab a avut 3 copii : Negruşa, Irina şi pe Gavril Luca sa împărţit tot satul Odobeştii în 3 părţi: o parte a lui C. Arbure de pe Gavril Luca, iar 2 părţi să le stăpânească Ioniţă Botezat pe zapise de pe Negruşa şi Irina, şi ca zestre să le stăpânească Teodor Giur-căneanu. Obs. Iată cum rezumă într’un opis din 1838 cuprinsul acestei cărţi de judecată, (vezi pag’ 120): www.dacoromanica.ro 122. 1800 Octombrie 10, Spiţa neamului lui Aliuş. Aliuş (strămoşul nostru a făcut 3 feciori) 2. Ionaşco loan Rusca 3. preot Ion I 4. Ruxanda Loghin, 5. Iordachi Hiloti Arvasia, Tânase, Sânica I Lupu I___________ Postul, Drăguţa =r O tr < ?*^*» Mi po 3 B •O c/3 CD ta £» a> tioSO -------“ ~ a o EV r* 3 -» a> ^ D- D. O •-t •—t CTQ p *“cr o o cr 2,£o.a a a Hi 03 £1 -t o. D. D. W a a :rn> a e 3 a 42 -> a » a S “W c S. T* •» a 61 £> a O P GJ cr ■ r—i ►—i J+ c 5 r» a ° o 3 to *5- 3; p> rt> cf -GQ O O SOo^z: a< o a S" re ■n ut a iî, o o a a s a a a a a S?n> a •1 3 o o. g o — E. a a a www.dacoromanica.ro 120 Obs. In 1866 Mart 13 se scoate o copie de pe această spiţă, care se legalizează de primăria cdmunei Drănceni, conform scrisorii Iui lordachi Vasilachi, N. Chetreanu şi Cost. Sili. Tot atunci se scoate de Dumitrachi Popovici o altă copie cu următoarea Însemnare: „Această Spiţă de neamuri din anul 1800 Oct. 10, ce se află la noi, fiind întocmai de pe cea adevărată scrisă, am dato la neamurile noastre, ce să află peste apa Prutului în Moldavia, încredinţată de aceşti răzeşi : V. Vâscul, Nică Arhire, V. Costachi, I. Vasilachi, Gh, Postul, Andrei Samson postelrticel“. Iar mai jos ^e însamnă : „Să Se ştie că tnoşia Leuşanii are stânjeni la un capăt 1770, iar lâ'alt capăt 860; iar Gher-măneştii cât este la Un capăt este şi la alt capăt 815 stânj“ După cartea de judecată din 1838 (vezi pg, 118 jos). „Carte de giudecată iscălită de 6 boeri ai divanului Moldaviei, următoare între jicnicetiul Costandin Ar-bure ce-i acum jăluitoriu şi între al mieu suitbr Toa-der Giurcăneanu zăt (ginere) Ioniţâ Botezatul pentru zăsele părţi pământ din moşie Odobeştii îrităritoare oo-menitei de mai sus carte, întru asemeneş giudecată a marii logofeţii din anul 1764 Iunie 28, prin care tij (iarăşi) să hotărăşte că suitorul meu Giurcăneanul săş stăpânească părţile hotărâte în moşia Odobeştii după de mai înainte fostei giudecâţi lâmurindusă că şi dmlui Arbure îşi are tot de atunce asâmine hotărâtoare carte de ştiinţă spre ne mai mult prihânire pe viitorime, între noi urmaşii clironomi care. după spiţă şi dovezi moştenim dritul legiuit suitorilor noştri în moşii". 123. 1801 luli 15 (regeşte) Catrîna fiica mortului Ioniţă Botezatul din Huşi se jălueşte boefilor fcaimacani, să iasă şi carte lor că-trâ ispravnicul de Fălciu pentru a-şi scoate de supt împresurare moşia sa Odobeştii, ce 0 are de zestre de la tatăl său şi acmui se împresoară de cătrăbanToa-der Jora ; cu moşie sa ce se lovesc în capete „luând din şesul Prutului de supt deal şi sa suit în zare dealului] despre apus' şi aşa îmi împresură O bucată de loc“ www.dacoromanica.ro 121 In tefcoluţie Vtofi (al doile) logofăt'scrie; „aduceţi dovezile ca să să Vâdă ere sa rr sa P 3* P (/} T3 P ET CL > 3 Q* Z- rt> ^ O CfQ O Simeon Vechiu . i Gheorghe ^ Vechiu t (2) o 9S Cu O P 3 3 I Ion (10) n> “ O) no x a l 3 n o a K sa 3 OQ ■P 3 ar *V. Plotun :(9) fată ’lord, Şălar w www.dacoromanica.ro 131 152. 1814 Ghenar 10. regeşte. Contract între spatar Roset şi vătav Ioniţă pentru împosesuirea moşiilor sale Păhneşti şi Şopârleni pe trei ani cu 3000 lei pe an. 153. 1814 Febr 28. regeşte- Iordachi Fote se jâlueşte lui Vodă contra Episcopiei de Huşi, că cu moşia sa Răşeştii îi împresoară moşia sa Mireştii, ce vine pe din sus. 154. 1814 April 14. regeşte. ' 12 săteni' din Răşeşti dau mărturie Episcopiei d Huşi de hotarăle Chersecosului „din drumul cel mare» din gura Hârtopului, şi zare Hârtopului din giur îm-pregiur". 155. 1814 Iunie 25. regeşte. Cartea lui Scârlat Alex. Calimah cătră isprăvniciae de Fălciiu (Ion Jora biv vel spatar) să cerceteze pricina de încălcare, ce Episcopia de Huşi face cu moşiile sale Râşeştii şi Hrubenii în moşia Mera a stolnicului Ion Cheşco şi a lui Iordachi Fote. 156. 1814 Iulie 30. regeşte. Iordachi Fote, ginerile lui T. Jora paharnic, cumpără cu 7500 lei, 1440 stânjeni din Orzăşti, Bălăneşti şi Mera—a patra parte—de la Ion Cheşco spătar, pe care şi el Ie cumpărase cu Sultan mezat de la D. Jora sardar. Cum Ion Cheşco era supus rosienesc, departamentul pricinilor străine verifică şi legalizază actul în aceiaşi zi, 30 Iulie "814. 157. 1815 Mart 20. regeşte. Cartea domnească cătră ispravnicul de Fălciu (D. Iamandi biv vel post.) şi cătră Gh. Fotescu vornic de poartă se aleagă părţile lui Iordachi Fote în moşiile Orzăşti şi Bălăneşti, despre părţile stolnicului Ion Cheşco. www.dacoromanica.ro 132 158. 1815 April 2. regeşte. Mărturie hotafnică rânduită de D. lamandi paharnic şi Gh. Foca, vornic de poartă pentru moşiile Or-zeştii şi Bălăneştii a lui lordache Fote despre Răşeşti şi Hrubeni a Episcopiei de Huşi. Toate aceste 4 moşii sânt alăture una lângă alta şi merg din coasta din jios a movilei Răbâii până în Sulenii (Duda lui V. Roset vornic). Pe linia Prutului din Răbâia păn în Purcica au eşit 2870 stânjeni; iar pe latura de apus, peste apa Şopârleni la Suleni s’au găsit 2126 stânjeni. Acestea s’au dat în două: 1285 (1063) stânjeni a luat lordachi Fote, iar 1285 (1063) stânjăni a luat Episcopia. 159. 1815 Sept. 19. Biserica din Păhneşti. Adică eu diiaconul Vasile Zugrav din sat Armă-şăni care mai gios mă voiu iscăli datam adivărat za-pis meu la măna vătavului Ioniţă precum să s ştie că mam tocmit la dmlui săi făcu catapiteazma la biserica de la Păhneşti cum şi icoanele cele.mari, poalele icoanelor şi verile cele împărăteşti să fie săpate şi cu toate ale mele, să fie în scurt să fie catapeteazma. zverile şi icoanile şi toati în biserică întocmai după cum sânt la biserica de la Plopii, aşa miau fostu tocmala, şi toate, să fie ale mele, toată cheltuiala a me să fie, şi dumnialui vătav sămi deie 330 lei bani şă trei merţă de păpuşoi; tot lucrul meu şâ toate să fie gata păn la Paşti şi banii să aibă ami da rânduri, când voiu ave trebuinţă pentru lucrul, însă păr nu voiu găti tot lucrul să nu aibă ami da 150 lei, iar dacă eu de toate aceste nu mă voiu ţinea şi nu voiu găti lucrul bun întocmai după cum sânt în biserică de la Plochi, apoi să nu aibu a luoa nice un ban şi pentru adevărată credinţa am iscălit însusi eu. ’ 1815 Sept. 19. Eu lerodiacon Vasile Zuşrav. 60 adică şâsa zăci de Iii am luoat acum înainte şi trei merţă di păpuşoi. Eu diiacon Vasile 1815 Sept, 19 100 adică una suta lei tij am mai priimit acum de la www.dacoromanica.ro 133 dmlui vătav Ionită din zapis acest. ’ 1815 Oct. 31. Eu diiacon Vasile Zugravul — tij am mai priimit 40 Ici, eu diiaconu Vasile Zugravul ot Armăşeni. ISO- 86 Febr. 19. regeşte. Carte de giudecată a divanului în pâra dintre Episcopia de Huşi [cu moşiile Răşeşti şi Hi ubeni] mănăstirea Fâstâci [Novacii], moşia Frumoasa din Iaşi [Tăuteşti, şi Hrubenii], comis Mihai Roset [Şopârlenii] hatman Vasile Roset [Sulenii, ce-i zic şi Duda], Sulenii n'au acte fiind pierdute. Novacii au hotarnicâ din 1789 Aug. 28 rădicată de Costin Catargiu vornic. In 7263 [1755] stăpân Sulenilor era Lupul Costachi. Se fixază ca hotar „punctul Plopului pe Pruteţ". 161. 86 Mart 18. regeşte. Toderaşco Negru dă zapis de 48 lei ce i-a luat de la Ioniţâ 'Buznea ispravnic de Fălciiu pentru a răscumpăra partea sa din Drăceni de la Măcărescu, şi s’o alâtureze la partea sa de baştină şi de moşie de pe nepoata sa Catrina. . 162. 1816 Apri 18 Huşi. regeşte. Ispravnicul de Fălciu — Atanasie paharnicul — dă ordin vornicului şi sătenilor din Ghermăneşti să nu mai caice cu vitele lor moşia vornicului Iordachi Roset. 163. 1816 Mai I laşi. Scarlat A. Calim4h Vodă Întăreşte vornicului Iordache Roset stăpânire pe drepte părţle sale din Drăceni. Cu mila lui Dumnezâu Noi Scarlat Alexandru Ca-limah Vv. domn ţării Moldaviei, Facem ştire cu acia-stă carte că prin ’jaloba ce au dat dumnelui Iordachi Roset vel vornic ţării de sus, au făcut rugătoare cerire că asupra unei părţi din moşie Drăncenii ot ţinut Făl-ciiului. ce o au luato prin schimbare de la dmlui Ne-culai Dimachi biv vel spătar [în potriva moşiei Lieştii www.dacoromanica.ro 134 din ţinut Vasluiului ce au dat dmlui spătar, pe care şi dmlui vornic o are iarăşi prin schimbu luată 'de la mănăstire sfântului Spiridon din Iaşi, prin scrisoare dintracestu curgător an Mart 10), să i să întărească stăpânire şi prin carte domnii meii; cu a cărue plată rânduindusă spre cercetare la al nostru cinstit şi credincios boeriu dmlui Dimitrii Sturza vel logofăt al ţării de gios, pe lângă jalobâ au arătat înainte dmisali şi iarăşi scrisoare de schimb, fiind din curgătorul an Â-pril 3, iscălită de cătră dmlui spatar Neculai Dimachi cuprinzătoare că jăluitoriul vornic având luat prin schimbu de la mănăstirea Sf. Spiridon moşiia Lieştii la ţinut Vasluiului, cum adiverează scrisoare dmilorsale boerilor Epitropi, fiind din anul acesta Mart 10, şi a-ciastă moşie megieşinduse cu moşie Gugeştii a dmi-sale spatar, şi mai având dmlui spătar o parti de mo-' şie din moşie Drăncenii la ţinut Fâlciiului, hotărâtă despre alte părţi, cum adiverează hotarnica din velet 7268 avg. 23 şi întăritura domnească tot dintracel an Săpt. 23, după interesul ce au avut amândoaâ părţile, dmlui spăt'r ca să unească moşie Lieştii cu moşiia Gugeştii, şi dmlui vornic socotindu mai de priinţă a avea părţile din moşie Drăncenii, sau alcătuit împreună întracestaşi chip, adică dmlui vornic au dat prin schimbu dmisale spatar întreagă moşie Lieştii în cuprindere schimbului de la mănăstire sfântului Spiridon şi a scrisorilor ce aLătuesc moşia aceasta, şi dmlui vornic au luat partei dmisale spătarului din numita moşie Drăncenii şi bani 4000 lei spre p >trivire, şi că schimbul acesta fiind urmat cu desăvârşita mulţâmire despre amândoaâ părţile şi dmlui spătar înpreună cu altă aseminea scrisoare ca acesta a schimbului, si toate scrisorile ce le avea luate de la dmlui vornic de la mănăstirea sfântului Spiridon asupra acestii moşii dimpreună şi copie încredinţată de căiră divan de pe scrisoarea schimbului de la mănăstire, pentru că în .cea adevărată cuprinzândusă şi altă parte de moşie din moşie Cărhana den a stânga Prutului, în olatul Gre-cenilor [ce şi aceasta o are luată dlui vornic de la mănăstire) au rămas să fie la dmlui, împuternicindusă www.dacoromanica.ro 135 dmlui vornic ca arătata parte de numita moşie Drân-ce ii, ce au luato în schimbu precum sau zis, să aibă a o stăpâni ca pe o dreaptă moşiia dumisale nesupărat de câtră nimene şi fără strămutare vreodinioară, cum arată aceiaşi scrisoare adiverită atât de mărturii cât şi de cătră divan încredinţată la 17 tot aceiaşi lună April. Drept aceia încredinţândumâ domniia mea că schimbul acesta este săvârşit cu toată buna credinţă, şi parte din numita moşie Drâncenii iaste dreaptă a dumisale vornicul, iată dar prin această a noastră domniascâ carte dăm şi întărim cinstitului boieriu că atât dmlui cât şi în urmă clironomii dumisale din niam -în niam să aibă a stăpâni arătata parte din Drănceni întru deplină mărime ei în tocma după cuprindere hotărnicii şi a scrisorilor ce liau luat de la dmlui spătar luândui şi tot venitul din toate după obiceiul pământului, ca di pe driaptă moşie dumisale nesupărat de catrâ nime nici odinioară în veaci, şi cartea do-mnii meali să fie de întăritură statornică şi neruşiitâ, care sau întărit cu însuşi a noastră* domnească iscălitură şi peceati. ■ Noi Scarlat Calimach Voevod leat 1816 Mai 1 Dimitrie Sturza vel logofăt procitoh Pecetea domnească Obs. Copie din 1838 Fevr. "8 încredinţată de judecătoria ţinutului Eşii supt No. 188, Intru cftt copiatorul din 1838 rostea Drâncenii, în toate locurile numele satului a fost înlocuit din forma veche Drăcenii, prin Drâncenii 164. 1816 Mai 2. regeşte. C. Buruhele din Tăbălăeşti vinde 3 stânjeni şi 2 palme din Ghermâneşti, lui Vasile Popa din Scoposeni cu 90 lei. Latul moşiei este de 3 stânjeni şi 2 palme iar lungul din dealul despre Răcfii şi treci spre răsărit piste Prut împreună cu alţi răzăşi ai mei“. ’ Iscălesc: Constantin Burghele sin Toderaşco Burghelea, nepot de fiiu lui Gligoraş Burghelea; Dumitru Popa zet (ginere) Burghelei, Vasile Burghelea. COn-standin Nacu, Simion Munteanu,' Ion Lupan, Erei Matei scrie zapisuL www.dacoromanica.ro 136 168. 1816 Iulie 6. regeşte. Cartea domneasca cătră ispravnicii de Fălciu să cerceteze pricina dintre Episcopii de Huşi—Meletie E-piâGop—şi între Iordachi Fote, care pe nedrept a luat din satul Răşeştii Ia mâsoriştea ce a făcut, căci Episcopia îl are în stăpânire de 220 ani şi are hotarnicâ veche de 59 ani. Vlădica de Huşi—Meletie—cere vadea scurtă să se judece. 166. 1816 fuli» 28. regeşte. Cartea domnului Sc. A. Calimah Vodă cătră ispravnicii de Fălciu, să pună în stăpânire Episcopiei de Huşi "pe jumătate din Mere^ti, danii ce b are de la răzeşi cu zapis din 1813 rMai 28, întru cât Iordachi Fote ginerele lui T. JOra -paharnic de are drept în Mereşti luase drept zestre moşia Răbâei şi a trâs Mereştii în Răbăia. Vadekua de judecat e 26 Oct. XSf. Dumitru) 167. 1816 Iulie 28. regeşte* I^prâvniciâ de Fălciu (N. Costadhi aga şi Atanasie paharnic) scrie la vorhicii şi sătenii din Răşeşti, că au fost daţi din nou în stăpânire Episcopiei de Huşi, de care au $â asculte de acum înainte, iar nu de lor-dachi Fote, 168. MIT Fevruar 21. regeşte. Carte domnească cătră Episcopul de Huşi, Meletie, în pricina nedreptăţilor ce sufere Esteifti Jofoâe, soţia lut lordaphţ Foţi, cu moşiia sa Râbâia şi-i ordonă să fie negreşit la termenul dş Duminica Tomei, 166. MI7 gfftţ 8. regeşte. • ' Jalba lui Iordachi Fote contra lui Matei ROset comis, eâre cu-moşia sa Şopârlenii trece cu hotarrul şi încalcă part? din moşia sa Răbăia, de oare ce „se scd-boarâ cu hotarul pănâ în drumul cel mare âl Huşilor, pe lângă movila Răbâei". www.dacoromanica.ro 137 170, 1817 luli 30, regeşte. Din hotarnica Ghermăneştilor de peste Prut. „şi cu lanţ de fer de 10 stânjăni domneşti am început a măsura şi a hotăra moşia Ghermăneştii întâi din apa Prutului di la un cot di unde să disparte moşia Ghermăneşti de cătră moşia Todirecenii şi din apa Prutului au eşit 120 stânjeni pără la o piatră hotar ce iaste în malul Prutului despre răsărit între doao drumuri în potriva unor spini, despre miază noapte şi alături lângă nişte lozii din gios, care desparte pe lungul moşii Ghermăneştii în sus şi Todirecenii în gios. De aice drept înainte pe linie pe şâsul Prutului spre răsăiit şi pără la chiotoare alăture lângă un drum despre răsărit, tij (iarăşi) dispârţitoare pe lungu Gher-mâneştilor în sus şi Todirecenilor în gios, şi pără la acest hotar au eşit 130 stânjeni, De aice tot înainte pe linie pe şesul Prutului spre răsărit şi peste nişte bălţi şi până la o piatră hotar ce este’în şăsul Prutului în margine unui drumuşor lângă nişte spini, tij despărţitor pe lungul Ghermăneştilor în sus şi Todirecenilor în jos şi păra la acest hotar au eşit 548 stânjăni. De aice tot înainte pe linie pe şâsul Prutului spre răsărit şi peste o gârlă şi pără la un hotar în marginea cotului despre răsărit care iarăşi desparte pe lungul Ghermăneştilor în sus şi Todircemlor în gios au eşit 464 stânjeni; de aice cu măsura din urmă tot înainte pe linie spre răsărit şi peste cotul unei gârle şi tot înainte pe şes spre răsărit şi la deal pe costişă, până la trei hotară în capul dealului, din sus de ruptură, din care unul desparte pe lungu Ghermăneştii în sus şi Todirecenii în gios, iară doao desparte capul moşiilor Ghermăneştii i Todirecenii din capul moşii Leu-şenii şi tot lungul acestii margine a moşii Ghermăneştii cât mergi alături cu Todirecenii din apa Prutului şi până aicea în chiotoare în capul dialului au eşit peste tot 1482 stânjeni. De aicea dintraceastă chiotoare aşi întors cu măsura pe deal în sus spre miază noapte prin capul moşii Ghermăneştilor pe linia trasă de vornicul Gavril Conachi şi unde sau împlinit 350 stânlăni acolo în deal am pus trei pietri hotară www.dacoromanica.ro 138 chiotoare care desparte prin cap Ghermăneştii de că-tră moşiile Leuşenii şi Ocolile, iar un hotar caută spre răsărit şi disparte pe lungu Leuşănii în gios şi Ocoa-lile în sus. De aicea tot înainte pe linie şi pe di în sus spre miază noapte şi unde sau împlinit 500 stân-jâni am pus doî pietri hotare pe linie vornicului Co-nachi, acolo în deal în gios de o movilă cu care sau despărţit colţu moşii Ghermăneştilor cel dispre miazănoapte de cătră moşiile Ocolile şi Ciorăştii,- şi tot capul moşii Ghermăneştii acesta despre răsărit cât mergi alături prin capul moşii Leuşenii şi Ocolelor au eşit piste tot 830 stânlăni. De aice din chiotoare aceasta am întorsu cu măsura dreptu la vale pe linia spre apus şi spre Prut alături cu moşie Ciorăştii şi peste o gârlă cei zic Pru-teţul şi tot înainte pi şâsul Prutului spre apus şi unde sau împlinit 394 stânjeni pe linia trasă de vornicul Conachi am pus piatră hotar în şăsul Prutului din gios di o gârlă, cei zic Colacu cu care sau despărţit pe lungu Ghermăneştii în gios şi Ciorăştii în sus. De aice tot înainte pe linie şi şâsul Prutului spre apus şi unde sau împlinit 180 stânjăni pe linia trasă de vornicul Conachi am pus piatră hotar din gios de gârla Cotului Colacului şi despre amiazăzi. De aciea tot înainte pe linii pe şesul Prutului despre “apus şi peste o baltă peste Troian, alături cu moşie Ciorăştii şi peste un drum ci merge pe şâsul Prutului în sus şi unde sau împlinit 304 stânjăni iar pe linia vornicului Conachi sau pus piatră hotar alăture cu drumul despre apus, şi pe şăsul Prutului spre apus şi cheziş piste cotul unui Pruteţ şi unde sau împlinit 316 stânjeni am pus piatră hotar tij pe linia vornicului Conachi în malul Pruţului despre apus şi în cot între gârla cu care iarăşi am despărţit pe lungu Ghermăneştii în gios şi Ciorăştii în sus. De acia tot pe linia vornicului Conachi şi peste un Pruteţ şi tot înainte pi şâs spre npus şi iar piste alt Pruteţ cam cheziş şi unde sau împlinit 200 stânj. pe linie am pus piatră hotar în ţărmurile Pruteţului despre amiazăzi cu care iarăşi am despărţit pe lungu Ghermăneştii în gios şi Ciorăştii în sus, De www.dacoromanica.ro 139 acie tot pe linie spre apus şi pin linie păn în apa Prutului şi au eşit 80 stânjâni şi tot lungul marginii mo* şii Ghermâneştilor pe din sus şi despre miazănoapte cât merge alăture cu Ciorâştii din dial de la chiotoare şi până în apa Prutului au eşit piste tot 2074 stânjâni şi de aici capul moşii Ghermâneştii acest despre apus ce mergi până în apa Prutului nu sau putut măsura fiind locul la acesta cap chezişât şi Prutul cotit, dar am măsurat moşia Ghermâneştii în curmeziş pe şăsul Prutului pe drumul ci merge pe Prut în sus din hotarul Todirecenilor până în hotarul Ciorâştilor şi au eşit 830 stânjăni, şi cu aceste măsuri, sămne şi pietre hotarâ ci am pus am încungiurat moşiea Ghermâneştii de giur împregiur, după care am dat şi aciastă mărturie hotarnicâ la mâna tuturor răzeşilor de moşie Ghermâneştilor anume: Vasile Corne, Dânilâ Cornea, Mihalachi Corne, Grigore Corne, Trifan Margină, Ghi-orghi Arhire, loniţâ Vasilachi, Angheluţâ zet Moşul, Ne-culai Dascălul, Grigoraş Loghin, Irimia Moşul, Vasile Tatarul şi altor fraţi şi neamuri a lor ce sânt răzeşi împreună cu dânşii la moşie Ghermâneştii../' ’ 1817 iuli 30 Dimitrie Hărjâu hotarnic vornic de poartă Costandin Mârdare mam tâmplat faţă. Obs, Copie din 1858 Mart 11 legalizată de privighitorul de ocolul Podoleni supt No. 279, Gh. Bălănescu. Iată schiţa marginilor hotare ale Ghermâneştilor de peste Prut: Ciorâştii o S 2074 st,=4625 m. 7. Ghermâneştii de peste Prut în 1817 = 723 Ha. 3400 o ro 1482 stânjeni ' - 3304 m. Todirecenii www.dacoromanica.ro 140 170. 1817 Oct. 13: regeşte. Izvod de câţi bani a cheltuit Ioniţâ Buzne cu facere bisericii cu hramul sf. Voevozi, din satul Păhneşti, ce sau isprăvit cu ajutorul lui Dumnezău la leat 1817 Oct. 13. 417 lei zugravului ' 201 „ stoleriului 14 „ la sfinţirea temeliei 30— 2 pol coşuri pentru temelie . 270-^ pentru 27000 cărămidă (T. Cărămidar) 370— Franţ chetrar 27.20 scânduri de brad 23.20 tij de tei pentru strane 216— Enciiil teslar pentru strane 100.20 şindilă la acoperemânt 102—cuele de şindilă 39.20 V. Herari lucru 5— tablă de her alb 31— ferul 10— ipsos pentru tencuială 88— varul 7— 4 stâlpi stejar 17— sfeşnicile 40— prapure 124.31 cadejniţi 150 policandru 877 clopotul cel mare 200 Preosfinţii sale Meletie 36 un şal stambol tot pentru preosfinţia sa 151 proistoşilor Preosfinţii sale 44 pânză olandă 37 basmalile 35 cit la dveră şi prestol 11 muşamaoa la proscomidie 28 lumânâiile la sfinţire 3 cordeli _____7__ bucătarului 3711.31 parale fac peste tot. www.dacoromanica.ro 141 172. >317 Dec. 30. regeşte. Sătenii din Odobeşti şi alte sate dau mărturie la mâna Catrinei Giurcâniţei, că în moşia Odobeştii nau fost alţi stăpâni de cât soţul său Teodor Giurcânea-nu—prin zestre; socrul său Ioniţă Botezatul — iarăşi prin zestre, şi socrul acestui—pr. Mihalachi. Iar marginile Odobeştilor sînt pe din sus cu Dinţenii, pe din jos cu Şopârlenii, spre răsărit cu Răbăia, spre apus cu Duda. (ss) Tânasâ Bălan (Păhneşti), Iftime Zota (Fundătura), Gherasim Carp (Călăraşi), diacul Mihâlachi (Păhneşti), Trohin Bârcă (Râchi) 173. 1818 Mai 15. regeşte'. Iordachi Fote se jâlueşte din nou lui Vodă — de astă dată în greceşte—contra Episcopului de Jiuşi—Me-letie—pentru împresurare. 174. 1818 Iunie 10. regeşte. Iordachi Fote se jâlueşte lui Vodă contra Episcopului de Huşi—Meletie—că-i încalcă moşiia Răbăia, Mirarea sa pentru purtarea Episcopului o caracteri-zazâ astfel: „că nici am nădăjduit să pătimesc acest fel de prigonire tocmai de la un Episcop, următor lui Hristos*. 175. 1818 Iunie >4. regeşte Ţidulă domnească prin care se cheamă la Mitropolie, pe C. Balş vel logofăt, Gr, Şturza log. să se adune şi să judece pricina iscată între Iordachi Fote şi Episcopul de Huşi—Meletie—în chestia încălcării moşiei sale Râbâia. 176. 1818 Iunie 22. regeşte. Anaforaoa veliţilor boeri (C. Balş vel log. Gr. Sturza log. Lupul Balş log. V. Roset hatman, Iordachi Catar-giu vornic, Ion Tăutul ban) prin care împacă pe Iordachi Fote şi pe Episcopul de Huşi JV)eletie,|n pricina pentru Răbăia—împâcându-i pe din două. www.dacoromanica.ro 142 177. 1818 Iunie 27. regeşte. Cartea lui Scarlat Alex, Calimah Vodă prin care întăreşte lui lordachi Fote stăpânire pe jumătate din terenul încălcat de Episcopia Huşilor între Mereşti [Valea Cânepii] şi Suieni [Duda] şi zice: „dăm şi întărim lui Iordache Fote pe locul din Prut până în Pruteţ, şi pe moşia Orzăştii şi Bălăneştii cu satul de pe ele, cum şi partea Merei pe din sus de movila Râbâei“. Obs. Este şi o copie a acestei cărţi. 178. 1818 Iulie I. regeşte. ■ lordachi Fote se jălueşte lui Vodă şi-l roagă să cheme pe comisul Matei Roset, stăpânul Şopârlenilor, să stei în giudecată pentru împresurară. 179. 1818 Iulie 15. regeşte, Episcopul de Huşi —Meietie— scrie lui lordachi Fote ceia ce s'a hotărât la judecată prin cartea din Iunie 27 „începânduse a se măsura locul din sus de movila Răbăei şi pâră în moşia Sulenii (Duda) a vornicului M. Sturza; şi toată soma stânjenilor şi să împarte în două: partea din sus despre Orzăşti şi Bălă-neşti să să dea Fotei, iar partea din jos să se dea Răşeş-tilor şi Hrubenilor a Episcopiei. Pe teren se învoesc astfel: Episcopia îşi va întinde Râşeştii până în Prut, iar Fote va primi 400 stânjeni, dintre cari 138 din Mereşti, ce este pe din sus de Răbăia, danie Episcopiei de Huşi de la ,râzăşi, de Mereşti şi 272 stânjeni din Răşeşti, partea din sus. 180. 1818 Iulie 18, regeşte. Episcopul de Huşi—Meietie—scrie lui lordachi Fote că potrivit cărţii de giudecată a divanului poate rândui un boer măsurător, care va măsura din „marginea movilei cea din sus şi până în Suieni (Duda), şi unde va fi drept în doao se vor statornici pietre“ 181. 1818 iulie 26. regeşte. Carte gospod cătrâ ispravnicii de Fălciu să cerge- www.dacoromanica.ro Î43 teze pricina răzeşilor din Ghermâneşti şi de urinaşi să răpostuiascâ marei logofeţi. Obs. Dup& carte de giudecată din 1819 Ghenar 8. Se arată aici că bătrânul Holohie Cazan a avut 3 feciori : Loghin Tanasâ şi Sănicâ. 182. 1818 Avgust 20. regeşte, N. Costachi aga şi C arpcomis ispravnici de Fălciu scrie căpitanului V. Pivniceriul să meargă la Ghermă-neşti şi să cerceteze dac moşii mergi pe 3 bătrâni: Ionaşco, Moş şi Cazan şi să aleagă părţile neamului Glodenesc, despre ceilalţi răzăşi. 183. 1818 Decembrie 29 regeşte. Carte de judecată a Vlâdicei de Huşi Meletie şi a ispravnicilor de Fălciu (N. Mavrocordat spătar şi I. Carp comis) în pri:ina rădicată de vecinul Căzănariu din Ghermâneşti contra neamului Glodenesc. Unii răzeşi au arătat că moşie Ghermăneştii ar merge pe 8 bătrâni, ar alţii au zis că merge pe 3 bătrâni. Hotărăsc ca pârâţii Glodeni sa-şi stăpânească părţile lor din bătrânul Ionaşco afară de cumpărătura Burghelii, iar jâluitorii Căzăneşti să-şi stăpânească celelalte 2 părţi după neamuri. Răzeşii cercetaţi sânt: Trifan Margine, Vasile Glo-dian, Trofin Glodian, Ştefan Buştiuc, lfteme Vâscul, Nastasă zet Vasile Corne, Radu Arhire. 184. 1818 Decembrie 10, regeşte. Cost, Jora scrie cumnatului său lordachi Fote în pricina cu Episcopia şi-i face aspre mustrări pentru lipsa de la termenul din Iaşi: „giudecând adevărul este o paremie: „că tragel la masă şi el se vâră supt masă aşa şi dmta că după ce milostivul Dumnezeu au dat cuget la aţâţa boeri spre a te agiuta cu milostivire în pricina de gindecată, ce ai avut cu Episcopia di Huşi, tocmai acu ai avut celi mai multe trebi, de nu ai venit, care să nu crezi că nevenirea dumitali ţau foşt de mare pagubâ“. www.dacoromanica.ro 144 185. 1819 Ghenar 3. regeşte. O mărturie de la un Vasile Botezatul ce dă lui Gheorghe şi Catrinii verii lui a moşusău Angheluţâ Hui-ban şi nepotului său Ştefan Huiban, feciori verii lui llincăi, în cuprindere că nepoţii săi numiţi au rămas nevrâsnici, întâi moşul său Angheluţâ ar fi murit de moarte năprasnică în muscalii dintătj râmâindu 4 fete i un băet, şi mătuşisa Nastasia au murit înainte moşului s£u Angheluţâ, rămâindui 2 copile i un băet asupra moşului Toader şi a maicii sale Aniţa soră. cu Toader Huiban cu toate părţile de moşie numite Ghi-dişănii şi Odobeştii; şi din dejma acelor părţi de moşie, moşul său Toader şi maicăsa Aniţa făce dreaptă parte şi verilor lui acestora, nefiind depărtaţi de moşie şi că înstreinândusă el moşul său Toader şi cu fratesâu Alexandru au vândut parte de moşie Ghidişenii neîmpărtăşind pe nime din niamuri; iar Odobeştii îl stăpâneşte sorusa Catrina după izvodul ce să vede căi eşti datu zestri de fratesău Alexândru şi de majcăsa ' şi părţile acestor fraţi însă izvodul cel arată nar fi a fratelui său. ’ Obs. După un perilipsis în căre se cuprinde şi reigestele actului din 1777 Aug. 4. 186. 1819 Ghenar 3, regeşte.. '• Vasile Botezatul dă mărturie la mâna răzâşilor • săi despre dreptul de proprietate în moşia Ghidişeni a curgătorilor Huibaneşti, din AngheUiţa*Buiban,”mort de moarte păprasnică în vremea „din Moscalii cei dintâi*1, după care au rămas 4 fete şi un băet nevrâsnicT (Gheorghe, Ilinca, Catrina şi alte 2 fete); că mamăsa Aniţa Huiban, a avut fraţi pe Toader, Nastasia şi Angheluţâ; şi că maicăsa Aniţa şi cu fratele său Alexandru Bb-te?atu au vândut Ghidişenii tot şi Odobeştii l'&u dât zestre Catrinii Giurcăniţei. www.dacoromanica.ro m 187. 1819 Ghenar 8. regeşte. ■ Ispravnicii de Fălciu N. Măvrocordat spătar şi Ioan Cuza comis cercetează, pricina răzeşilor de Ghermâneşti şi hotărăşte ca răvăşii din neamul Câzânesc să-şi stăpânească- părţile lor din bătrânul Câzan, de oarece nu s’a putut dovedi că a fost vândut, iar urmâşii din bătrânul Moşuleţ să-şi stăpânească pahta lâr. Răzăşii în cercetare sânt aceştia: Sava Stanciul mazil, Iorda-che Onofrei, Irimie Carpu, T. Alexandrachi, ce să trag din bătrânul Moşuleţ; Gavril Mârgilat. fecior Salomiei şi Pavel sin Gavril Frăţiman, toţi nepoţi lui Frăţiman cel bătrân; apoi Dumitraşco fecior lui Marco Topoş, din care se trag Trifan Margine, Vasile Cornea, Gr. Cazan, T. Chetranuţ, Ion Loghin. Pe toţi aceştia vroiau să-i depărteze din moşie pd cuvânt că moşul lor ar fi fost vândut lui Darie spătar. 188. 1819 Ianuarie 24. regeşte. Iordachi Fote se jălueşte contra comisului Matei Roset că cu mbşi^ sa Şopârlenii îi încalcă moşia sa Răbâia, şi ea cum comisul nu vrea să stea' în judecata, sfe roagă Să fie adus cu om gospod, urmând a plăti şi ciobote. Aceiaşi jalbă o repetă şi în 25 Ianuarie adică a doua zi. Iar la 6 Mart repetă cererea de urmare în judecată a comisului Matei Roset, de oarece de 7 săptămâni îl aşteaptă în Iaşi să stea în judecată şi el nu voeşte, cu toate că-i încalcă cu moşiia dumisale Şopârlenii, moşiile sale Orzeştii şi Bălăneştii la Răbâia. 189. 181& Martie 25. regeşte, Episcopul de Huşi—Meletie—scrie vornioiei de aprozi în pricina ce are cu Iordachi Fote pentru moşiile sale Răşeştii şi Hrubenii, ce pătimesc despre Orzeşti şi Bălăneştii, la Răbâia. www.dacoromanica.ro 146 190. 1819-820. regeşte. Socoteala moşii Drăcenii, Cârăuţa şi Odobeştii de tovărăşie cu fraţii pe anul 1819 şi 1820: 1900 lei cumpăraturi moşiei Draeenii-Cârauţa 1200 lei cumpărătura Oiobeştilor, câte 600 lei pe an 411 lei 30 parale cosirea a 34 fălci 28 prăjini, câte 205 lei 35 parale pe an. 660 lei hacul haidâilor 4112.30 Aceste cheltueli au a să analoghisi pe vite, şi adică : 672 lei pentru ernaticul a 560 oi, cale un leu şi 8 parale de oae, 220 lei, văraticul a^ 400 mânzâri, câte 10 parale pe mânz şi pe vară, 75 lei 20 parale pe 300 oi sterpe, câte 5 parale pe stearpă şi pe vară, 60 lei pe crâşma’de la Brânză, 60 lei cheltuiala pe cotai de peste Prut. 1087, iar restul de lei 3085.30 se îmbracă pe 188 vite, vaci şi cai, câte 7 lei 7 parale 1 leţcae „pe fieşte care cap de vită pentru ernat şi vârât pe anul 1819 şi pe 193 vite vaci şi cai, câte 9 lei 10 parale 1 Lţcae pe vită pe anul 1820 cum şi hacul haidâilor. 191. 1820 Ianuarie 18. regeşte- Ştefan Huiban căpitan şi Gh, Huiban, fraţi, se jâ-luesc lui Vodă contra Catrinei Giurcâniţei pentru Odo-beşti, şi contra lui Toader, şi Alesandru Botezatul ficior A. iţei pentru Ghidişeani şi Fălfăeşti, de oare ce au şi ei părţi în aceste moşii depe strămoşul lor pre-utuf Mihalachi şi preuteasa sa Ştefana. Ei arăta că aceştia au avut 5 feciori, pe Angheluţa, mama lor, ma-ritându-se cu tatul lor Huiban, pe Toader, pe Nastasia, pe Aniţa mama Catrinei Giurcăneanul şi a lui Alesandru Botezatul, măritându-se cu tatul lor Ioniţâ Botezatul, şi pe Iosăf călugărul. Moşiile Ghidişeani şi Fâlfăeştii au fost vândute pe www.dacoromanica.ro 147 nedrept de cătră Toader şi Alex, Botezatul, stolnicului Ioan Codreanul, care apoi le-au trecut cu zestrea la ginerele sâu Anastasâ -Papafil căminar. Cer o cercetare cu divan că s’au vândut rău aceste moşii. Cererea se îndreaptă la 18 Ghenar cătră vel vornic za aprozi ca să fie chemate părţile la divanul veliţilor boeri, iar la 26 Februar vel vornicul de aprozi (Alecu Canta) voiniceşte pe un aprod să meargă la Huşi, să rădice pe Catrina Giurcăniţa |sâ vie la judecată cu scri-sori-dovezi „şi de la casa ei să nu să întoarcă, că va lua şi ciobotele sale câte 20 parale jre ceas," Obs. In foaea de zestre a Catrinei Giurcăniţei din 1786 se vede că i s’a dat zestre moşia Odobeştii. 192. 1820 Mart 22. regeşte. Dimitrie Sturza vel logofăt punevade la 15 Mai ca să se judece pricina dintre căpitan Ştefan Huiban şi Gh. Huiban cu Catrina Giurcăniţa din Huşi pentru moşia Odobeştii de la Filciiu, cerând, împărtăşire ca fiind tot dintr’un neam cu pârâta. Cum marele logofăt n’a avut vreme să judece pricina cu divan, fiind sfintele sărbători, cheamă părţile să vie în judecată la 15 Mai. 193. 1820 Avg. 20. regeşte. Maftei Chirica dă zapis la mâna polcovnicului Ioniţă Buznea, că a cumpărat din moşia Horţăştii—40 stânjeni— în posesie pe 7 ani: şi anume întâi pe 3 ani până la 1822 april 23 şi apoi pe alţi 4, ani până la 1826 a-prii 23 câte 25 lei pe an, primind câştiul tot înainte. 194. 1820 Avgust 26. regeşte. Cartea lui Mihai Grigore Suţu Vvod cătră ban D. lamandi, ispravnic de FaLiiu, să cerceteze pricina de judecată dintre lordachi Fote şi Episcopia de Huşi pentru Râşeşti şi Hrubeni deoparte şi între Orzeşti şi Bâ-lăneşti la Răbâia despre alte părţi. ’ www.dacoromanica.ro m 195, 1820 Noembre 28, regeşte. Ioniţă Trifan vinde partea, lui din fcloiţâştii polcovnicului Ioniţă, câte 20 lei stânjenul, primind înainte 150 lei şi un cal preţeluit drept 100 leu • Zapisul de vânzare îl scrie logofătul Alesandjm, şi este adiverit de mai mulţi răzâşj, şi anume lftfmie sin Timofte Trifan, Costantin Trifan, Vasile David, Macarie Codreanul, Mihalachi Mâriian. 196, 1822 Ghenar 20. regeşte. Costantin Trifan vinde polcovnicului lonitâ Buzne 5 stânjeni din moşia Orţăştilor de la ocolul Podolfcni, Fălfiiu, pe Prut, câte 14 lei pe stânjen—70 lei peste tot. Aceşti stânjeni se megieşesc cu moşia Drăceni pe din sus, a vornicului Iordachi Rosef; iar tl o ar£ de pe strâmoaşă-sa Ioana preuteasai. Iscălesc ierei Ion Negre, ierei Ion Ţârţărău, Iftene sin Timofte Trifan, V, David, Macarie- Codreanul, Mihalachi Măţian. Scrie zapisul Enachi Vătav, 197. 1822 Febr. 14, regeşte. Fraţii Ioniţă şi Enachi Bu?nei, vătav ian în posesie pe 3 ani moşiile Toporul şi Căcăcerii ce sânt pe Lăpuşna Ia ţinutul Orheiului a sfintei EpisCcrpifc Hufilor câte 4000 Iei pe an. ‘ 198. 1822 Oc£. Foae de zestre a Catrinei lui Aleţt. Buzne. Izvod de zestre ce . dăm fiicei noastre. Gatincăi după' cum în gios să arate anume: 1 Icoana maica Precista să le fie întru agiutor. 3 rochii, una cit. una aclaz, şr tina tifon. 6 cămeşi, bărbăteşti. 12 şărvete. 1 prosupu de obraz. .1 masă pânză. 1 scurteică de purtat. www.dacoromanica.ro 149 1 rochie cit de purtat. 1 co-rde -de încins. 4 pe-rne mici 1 pernă mare şi parte me de moşie Odobeştii trei sute stânjăni cu toate scrisorile ei, ci am avuto eu dată de zestre de la părinţii mei iarăşi cu toate scrisorile ei, cum şi părinţii mei au avuto iarăşi de zestre de la banii mei asemenea o am trecut şi eu cu zestre ginerelui nostru Alesandru Buzne cu voe tuturor feciorilor mei nestrămutat de nimene, iară cine din fii mei sau din nepoţii strănepoţi sar ispiii să strâce această zăstre să nu să ţie în samă. ori la ce giudecată va merge şi fiind că a-ceastâ zestre sau făcut cu bună voe tuturor fraţilor fiind şi alţi oameni cinstiţi faaţâ, pi care iam poftit di au iscălit, şi pentru a fi nestrămutată această zestre ce o dăm am iscălit care am ştiut carte, iară care nu am ştiut ne am pus numele şi degetele, i Eu Catrina Giurcâniţa 1822 Oct. 14 Eu Gheorghe sin Catrinei Eu Tudorache sin Catrinei Giurcânfţei Eu Ierei ioan Tirţirău am fost faţă Eu Ierei Ion Negre am fost faţă Costache Negre am fost faţă Eu Gheorghe Zaharia am fost faţă; Neculai Popovici am fost faţă. 199. 1822 Decembre 14, Chişinău. regeşte. Clucerul Alexandru Roset fiind în pribegie lâ Chi-şinâu scrie polcovnicului loniţâ Buzne să facă tot chipul să-i trimeată la Chişinău 2 stoguri fân „dîn cel de pe deal, căci acel de şes nu-i bun pentru cai“ şi-l autoriză a plăti până la 20 de Jei de stog să i-1 aducă la Chişinău1. 11 roagă ca până la Crăciun să fie fânul trimes „dând şi un om cu carăle ca să nu să străjuiască la drum“ ' In adresă se scrie „cătră dumnealui polcovnic loniţâ Buzne la Topor www.dacoromanica.ro 150 200. 1823 April 43. regeşte. , Polcovnicul loniţă Buzne din Păhneşti face scchimb cu popa Ioan din Bâlâureşti, căruia îi dă cotul Druş-canilcr din a stânga Prutului parte Miclescului din 7 părţi 3 părţi, şi ia de la popa loan 53 stânjeni din a dreapta Prutului lui din Orţeşti, cu 13 stânjeni a Petrei. ’ Schimbul pentru încasat venitul se face pe 4 ani. 201. 1823 April 23. regeşte. Polcovnicul loniţă Buzne predă cu inventar averea de pe moşia Toporul a Episcopiei Huşilor şi anume : 2 case, un şopron, 1 coşer, 1 bordei de cuhne, 1 crâşmă cu pivniţă la Topor şi alta la Căcăceri. Cel ce ia averea în samă este armanul Gheorghe Tusinov şi cu chizeşul său Toderaşco Uscatul. Obs. In contractul încheiat între loniţă Buzne şi Tusinov la 9 April 1823. se arată costul de 2000 lei pe an. 202. 1823 Iunie 2. regeşte. lordachi Fote se jălueşte contra spătarului Matei Roset, proprietarul Şopârlenilor care se judecă de 18 ani cu Episcopia Huşilor. In 21 Iunie se îndreaptă aceiaşi jalobă, de oare ce spătarul Roset stă de 2 luni în Iaşi şi nu iese la divan. Obosit de atâta trâgânareîn Iulie cere cu'stăruinţă, că de nu va mai veni la înfăţişare să i se facă ana-forâ. ’ 203. 1823 luli 3. regeşte- Alexandru Papafil dă sinet de chizăşii că toată datoria de 526 lei 30 parale, ce răzeşii de Orţeşti o au cătră polcovnicul loniţă o va plăti el în vadea de trei săptămâni cu fânul ce-1 are cosit pe Orţeşti. Tot odată se mai obligă şi pentru alţi 36 lei, ce-i datora aceluiaşi polcovnic loniţă Buzne, Costantin Tri-fan, frate (braţ) lui Iftene Trifan. www.dacoromanica.ro 151 204. 1823 luli II. regeşte. Alexandru Papafil atestă că din banii datoriei răzeşilor din Cârăuţa în sumă de 240 lei a primit 140 lei de la polcovnicul Ioniţă Buzne. 206. 1823 Iulie 13. regeşte. Anaforaoa. veliţilor boeri ai divanului (C. Catargiu log. Lascarachi Sturza vornic, Iordachi Râş:an vornic, Iordachi Roset vornic, C. Aslan vornic, Ion Tăutul vornic) în pri:ina de hotar dintre Iordachi Fote şi spătar Matei Roset, stăpânul Şopârlenilor, care se scoborîse cu hotarul în drumul cel mare al Huşilor. ‘ Divanul luând în samă cartea de judecată din 7264 Iulie 25 (1756) de şi-o găseşte anerisitâ cu cartea divanuiui din 1818 o iâ în samă.şi hotărăşte ca Ş ipârlenii să sue hotarul pe culmea dealului ca şi celelalte moşii. Este şi o copie din 1829 Oct. 4, scrisă de med. Dum. Velişcu. 206. 1823 August 21. regeşte. Ispravnicii de Fâlciiu (Duca ban, Lefterache spătar) ordonă ca văduva Catrina a răposatului Teodor Giurcăneanu îşi poate vinde moşia ei în Cârăuţa aproape de Ghermâneşti ori cum va voi, iar răzeşii şi neamurile pot să-şi răscumpere, întru cât în jalba ei câtră ispravnici arată că „rămâind eu văduvă cu o casă de copii* voeşte sâ-şi vânză partea ei din Cârăuţa, şi că are muştereu pe polcovnicul Ioniţă din Păh-neşti, care-i dă banii toţi ptşin, iar un cumnat al ei, neam cu bărbatul ei, nu-i îngădue s’o vânză. 207, l£93 Sept. 15. reges'e, Catrina, soţul lui Grigore Mihai, vinde 5 stânjeni din Oiţăşti polcovnicului Ioniţă Buzne, câte 12 lei stân-jenul—60 lei peste tot. Moşia o trage’de pe strămoaşa sa Ioana preuteasa „iar lungimea merge din zarea dealului ce să loveşte în capăt cu moşia Răchii despre apus, şi merge pâ- www.dacoromanica.ro 452 nă în apa Prutulu; pe din sus să Boiărăşte cu Drâ-cenii, iar pe din gios cu răzeşii de Ghermăneşti. Iscălesc: Catrina cu fii săi Simion, Gheor'he şi Mina; iar ca mărfuri; Iftene Timofte, Vasile David, Macarie Codreanul, Mihalachi JVlarian, ierei Ion Ţirţir; scrie zapisul Marinciu Ghercic. 208. 1823 Decembre IO. regeşte. Polcovnicul Ioniţă Buzne cumpără 5 stânjeni mo-în Orţăşti, câte 10 lei stânjenul—50 lei peste tot—de la Darie Mihai şi Safta soţia lui, ce-i au şi ei de pe strămoaşa lor Paraschiva. Moşia Orţăştii vine lângă moşia Ghermăneştii. Iscălesc zapisul : Prohir sin Buzdugan, Iftene sin Timofte Trifan, Vasile David, Macarie Codreanul, Mihalachi Marian; scrie zapisul Vasile Grigoriu. 209. 1824 Iunie 21. regeşte. Ispravnicul de Fâleiu, spătarul Dumitrache scrie lui V. Glodianul şi Iamandi=Brânză să cerceteze pricina între spătar lanachi Danu ce are 2 Bătrâni în Dinţeni şi între Catrina Giurcăniţa, care stăpâneşte în Odo-beşti şi-i încalcă hotarâle, 210. 1825 Mart. 15. Adeverinţă de plata ciobotelor roşii. Eu Ioniţă Ule aprod din ceata Ion Popa, dau această adeverinţă a me la moşia dmisale polcovnicului Ioniţă Buzne, fiind rânduit ca sâ-1 râdic cu cibote spre înfă-ţoşare cu dmlui Gheorghe Arbure cu poronca cinstitului dipartament şi primindu-mi cibotele zaci leif am dat a me adivennţâ la mâiia dumisale polcovnicului, Ioniţă Buzne precum că am primit cibotele şi am pus si degitul pe sămnul crucii. ’ 1825 Mart 15 f Eu Ioniţă Ule sat Avereştii-adiverez. 211. 1825 April 4. regeşte. Zapis de schimb prin care Vasile sin Gheorghe, www.dacoromanica.ro J53 --—fc --- fecior preutului Postul din satul /?4cM> 44 poftea sa din Av^reşti câtă i se va alege după spiţa de neam, llincăi fata Catrinei i nepoată lu -Gligoraş Loghin ; şi primeşte în Valea Cânepei, în bătrânul Logbinesc pdin apa Prutului la deal până în zare despre apus în‘•potriva movilei" 4 stânjeni gospod^palmuşi2 parmace. Iscălesc: llinca Bedregeasa, Sandul Bedreag şi Vasile Bedreag fii ; Preutul Felachi scFie zapisul. 212. 1825. Iu li 2. regeşte. Ispravnicii de Fâlciu (Roset aga şi 1. Cqza şpa-tar) încredinţază zapisul, prip care J'JecuJai BQboc se recunoaşte dator cu 15 Jei pol:ovnicujui loniţl Buzne, punându-şi vadea la 25 Qctf (sf. Dimitriş). laf neplătind la vadea „să aibă voe aşi împljpi qpfce va găsi la casa mea şi toată cheltuiala şi împljniala să fie despre mine" 213. 1825 Decembre 12. regeşte. Jalba Iui loniţă Buzne polcovnic din PăhaeşJti la Vodă contra spătarului C. Dimitrip din Botoşani pentru încălcare ce acesta, o face în moşia Qdopeştii, Şi cum până acum au trecut trei termene, cere să &e*grăb«as-că cu giudecare pricinei. Hârtia e trimeasă de Aslan comis la =vel -logofăt să-i pună la cale, 214. 1825 Pecembre 18, regeşte- T. Balş vel logofăt pune terme^ la ^GJjenar să vină părţile în judecată, rpedelnicerul Gîieorgh&Dumi-triu Arbure, sijpijs rosienpsc şi fraţii săi Ematroil Ar-bure şi spăt. C. Dimitriu cu neamul Giurcăness pentru moşie Odobeştii, pricina fiind pe de -o parte sfjntşle sărbători ale Crăciunului, pe de altă parţe „îttfârindu-să năprasnica boală". Obs. Cu prilejul acestei judecăţi să face un opjţ. de actele Odobeştilor, în nunfar de 11 b&căţi, adi»$ril ttiiad de băniţi Ghirica, www.dacoromanica.ro 154 - 215. 1826. regeşte. a) Izvod de câţi bani am cheltuit în pricina giude-câţii moşii Odobeştii cu spatar Costandin Dimitriu. 18^5. 26 lei, facere perilipsului 6 » scriere perilipsului (Gh. Chirica) 1. 35 parale o jalbă 20 hanul în 3 săptămâni 4 harabagiului ce ni au adus acasă 6 logofătului Ştefan, la dipartament de a fă- cut note pentru vadeli 6 hanul la vadeaoa de la Duminica Aftoninei 8 vadeaoa de la Mai „şi neurmând a veni* 10 tij vadeaoa de la Octombre 1. 20 jalba la vadeaoa de la 20 Ghenar 6 hanul 3. 30 paharnicului T. Moţoc de a scris carte că-trâ spăt. C. Dumitru şi o ţidulâ la divan de vadea 4- 4 vadeaoa de la Februar 20, dată pentru T. Moţoc de a scris ţidulă la departament 4 sameşului Ştefan de la departament 20 hanul, eu, o slugă şi 2 cai. 127 lei 9 parale fac peste tot b) ce am cheltuit tot în pricina moşii Odobeştii la îndesire pietrelor la împresurare ce mi-a făcut hatmanul. 200 lei vornicului de poartă 7. 20 parale pe o carte domnească 1 pe jalobâ 3. 20 muhurdarului de pus pecetea 25 la han, eu, o slugă şi 2 cai 1826. c) Ce am cheltuit cu giudecată la luarea hrisovului. 36 lei o câpăţină de zahăr prezidentului giudecâ- toriel 18 » de mi-a lungit vadeoa la divanul domnesc 2. 20 aprodului de a primit adiverinţă paşnicilor 36 » pravilistului. 18 lei pe alcătuire raportului. 7. 20. o ocă cafe directorului domnescului divan. www.dacoromanica.ro 155 1. 30. 60 meri protocolistului. 6 chiria de ni au adus acasă 2. 30 pol conţ hârtie şi aprozilor ce mi-au făcut chemare. . . 87 cheltuiala mea de la lăsat postulului Crăciunului până la Crăciun (15 Noembre-25 Decembre) 10 chiria de m’au adus acasă 40 am cheltuit până la Bobotează, când m'am înfăţişat 14 bacşişuri t 425 pe hrisov câştigat 1 26. 10 cheltuiala în 8 zile (d, tij)... la luarea hrisovului 3. 30 chiria de m’au adus acasă 1055 cilenului giudecâtoriei spre aducere întru împlinire a hrisovului 48 scriitorului pe copia lucrării cilenului 25 la Huşi la înfăţişarea hrisovului (1840) 320 prezidentului giudecâtoriei pentru raportu ce a dat. 48 copie raportului 48 protestul dat divanului apelativ 2308. 20 cheltuiţi suptiscălitul Alex. Buzne . 364 cheltuiţi de pârât, Ioniţâ Buzne 2672, 20 fac peste tot. 216. 1826 Februar 4. regeşte- Ioniţâ Buzne polcovnic din Pâhneşti se jâlueşte la Vodă contra spătarului C. Dimitriu din Botoşani pentru pretenţia ce are în Odobeşti, şi nu vre să ste în giu-decatâ. Se roagă să grăoeascâ giudecarea căci „m'am afanisit cu cheltuelele şi pierderile de vreme" , Jalba e îndreptată de banul Enachi la vel logofăt să pue la cale. La 5 Februarie logofeţia cea mare rândueşte termen la 20 Februarie, căci altfel va fi adus cu zapciu Iar pentru a da mai mare greutate scrie cu mâna www.dacoromanica.ro 456 proprie acestea* ^aceste scrise mai sus eu asămine cuprindere sau trimes şi dumisale spătarului ce să fie următor şi aceasta sau dat la mâna jăluitomlui spre şti-flţâ1’ la ve|^o|ofât. 217. 1826 Febr. 16. regate. Matei Gâlde răzeş se jâlueşte lui Vodă ca să se orânduiască pe Vlădică de Huşi şi ispravnicii deFălciu să cerceteze încălcarea ce-i face în părţile ^sale din Ghermăneşti un Vasile Glodeanul vâtăv, întru cât bătrânul lui e vândut. Matei Gâlde avea parte de la N. Loghin pârcălab de Fălcii. A dua zi—Î7 Februarie—scrie în dosul jâlobei carte domneaseă la eerşuţii boeri să cerceteze pricina. 219* 1§2Ş Febr. 6. re teste. , Iani iconom sf. Episcopii Huşi dă dovada după poronţa Episc. Meletiedea încredinţa polc. Alex.Buz-ne, zapisul lui Huiban, care a cumpărat părţi din Or-ţăşti, pentru a-*i sluji pe lângă hotarnica lui Iota Qor-dul, vornicul de poartă, şi alte hârtii găsite în cele râmase de la Iorest dichiul sf. Episcopii a Huşului. 219. 1826 Mart. 18. regeşte. Ispravnicii de Vaslui (aga^Roset şi .spătar Roset) scriu £âtră polcovnicul Ioniţă Zaharia ot Râpile să jnsargă şi £ă cerceteze în-âlcare c$ o fac sătenii de Năşeşti* Neculai Popa şi preutul Vasile au arat un su- . hati^ Jui Ioniţă Buzne din Qdobeşti, şi i-au adus pagubă. ' fi-ameninţă mi numai că vor pierde sămânţa ei„ vor lua şi făcuta înfrânate» www.dacoromanica.ro 15* 220. 1826 Mart. 20. regeşte. Spiţa? Huibăneş’tiloK preut M. HniBan i . „ Toader Aniţa sterp. = Ioniţâ Botezatul Alexandru Catfina ■sterp. — T. Giufcărfeantul * -j—x.ţ W-, 1 j ■ . . -t i. ..■»«. . ; 1 4ivi-i. Gheorghe, Gatrina, Tudorachi ==A. Buzne =^Margkioalav Gtofe „Se cumpără o a treia pârte din fîti&tfP riioşfeî* Or-ţăştii, de la un preut Timoftej Laţcu Cu zUpisf dim1B265 Mart 20. 221. 1826 Mart. 22. regeşte*. Jalbă Catrinei Giurcâtfifei, Glt1. Gittfcâfteâtfu, ’st A-1 lex. BuZne* din- Fâftneştf cătră'Vodă contra rtiegieşlîbt* că li sd împresoară trupul moşiei Ide Gfţăşfiî, pârteâf preut M. Huiban, strămoşul loi*. Cfcre~SST âe făcă* Cter^ ce tare; __ Lsz2 Mart. Aslan vttfri logofăt îhdtdaptâ1 Cernea* la vel logofăt. Ln 27 Mart. se scrie carte domnească cătrâ îsprav-nicii de Pălciiu să facă cercetare* G a doua, pproncâ. e dată în 22 Noembre 1828 de divartuî Cnejief Moldaviei (Canta log. Vasile Mi lescul vornic), tot câ-trâ ispravnicii de Fălciu îfir aseataşî dhe^Sttlr. 222. 1826* Apr i 19. regeşte. Jalba? lui loniţă Buzne polcovnic dbv skttil iRătereştife contra lu-iOln DumitriumedeiniaeF, care rt’ atvrut să stea» în judecată încă din 1825 April, nevenind la vadele, zi* când că ar avea şi el a treia parte din Odobeşti. Pen- www.dacoromanica.ro 158 ntru â tiu se mai târăgăni cu vadelile, cere sâ se pună cel din urmă termen de giudecată. Aslan al doile logofăt pune încheere ca dmlui vel logofăt să pue la cale. . Hârtia a rămas însă nelucratâ. 223. 1826 luli 28, regeşte. Zapisul de vânzare prin care Catinca Darie, fiica pah. Velişcu Darie, a vândut de veci agăi llie Cogâl-niceanul partea ei din Ghermâneşti „câtă este în Moldova din a drepta Prutului cu 3250 lei“ iar pe cealaltă parte din a stânga Prutului nu s’au vândut du-misale“ Hotarnica Ghermăneştilor este din 7268 Iulie 30. Actul îl iscălesc: Catinca Darie, D. Gheleme, A-lecu Gheleme şi Filip Hoiuban. 224. 1826. Sept. 14. regeşte. Polcovnicul Ioniţă Buzne din Odobeşti se jălueşte lui Vodă contra lui Matei Roset hatman, stăpânul Şj-pârlenilor, că-i încăLă moşia sa, cerându-i 2 stoguri fân. El arată că moşia Odobeştii o are de zestre şi are hotarnică veche din 1779. La 16 Septembre rândueşte cu poroncă gospod pe Vasile Tenie vornic de poartă să cerceteze încălcarea. Pecetea domnească în tuş roş cu exerga t Io| lo| $a| S?| V. v| 1822. cu deviza «utrogue claresceie pulchrum» leu şi cap de bou. 226. 1826 Septembre 22. regeşte: Vasile Tenie vornic de poartă scrie lui chir Iani „proskino“ în chestia încălcărei ce o face cu moşia Păhneşti în. Odobeşti polc. Ioniţă Buznea, şi-i scrie sâ vie să stea faţă la cercetarea ce vâ face pietrelor ho-* tară. www.dacoromanica.ro 285. 1826 Sept. 30. Cercetare lui V. Tenie şi hotarnlca Odobeştilor. Câtră Cinstita bgoftţie ce mare, vornic de poană Vasile Tenie După luminata poroncă Preînalţatului nostru domnu, din curgătorul acesta an şi luna Septemvre 16, întru care mi să porunceşte ca să mârgu la moşie Odobeştii de la ţânutul Fălciiului a dmisale polcovnic loniţă Buzne ce o are zestre de la Catrina Giurcăniţa şi după ja-loba ce au dat arată că ace hlizâ de moşie Odobeştii, o are hotărâtă şi stâlpită cu sâmne fireşti şi pietre hotarâ încă din învechime, cum mai pe larga arată ho-tarnica din 1779 April 12 şi acum în anul aCesta o-rândatorii dmsale hatmanului Matei Rosăt, trecând peste pietr le hotarâ, iar fi luoat doî stoguri de fân, şi hotărăşte luminata poroncă ca să mârgu şi întocma xlupâ • hotarnică să hotărâscu moşiia OJooeştii după semnele şi hotarăle vechi. După care următoriu fiind mai întâi am înfăţoşat luminata poroncă câtră dmbi hatman Matei Roset că de va avea ceva împotrivă, să să arâte câtră cinstita bgofeţie, al doile, am mârsu singur la dmlui hatman şi fâcânduisâ dai doile cunoscută luminata poroncă cu care sânt poroncit, dmlui hatman sângur miau zis, că peste linia pietrelor stăpânire dmsale nu trece, şi priimeşte şi dmlui a să face cercetare şi că va scrie orăndatorilor să stea la cercetare; ca unii ce iei au Juoat fânul jeluitorului. Aşa dar după poroncă, am mârsu în sat în Pâhn şti, şi am aşteptat trei zile răspuns de la dmlui hatman ca să triimată câtră orândatori ; apoi a patra zi am înştiinţat înscris pe orândatori facândule cunoscută şi lor luminata poroncă cu care sânt venit ca să mârgâ şi să stee în certare la locul de unde sau rădicat fânul jâluitorului şi nau vrut să stea. Apoi am mersu la stare moşii Odobeştii şi sau găsit îngrădită cu sâmne fireşti şi cu pietre hotarâ vechi întocma după glăsuire hotărnicii pomenită ; apoi am măsurat moşiia după hotarnică pe trei locuri în curmeziş cu cu lanţa de 10 stânjeni domneşti, după palma însâmnatâ în hotarnică şi sau găsit capăt des- www.dacoromanica.ro 160 pre apirs* alăture du Dudă, dîn lacul Cucorii în gios şi până în piatra ce departe1 Şbpâtlemi dSaie hatman 288 de stânjeni şi îi lipseşte după hotarnita ei 12 stân-jenfţ i&f rtiă&itfâ dki mijloc alăture cu pârăitl Lilivei satr găsi#339vătânjefii şf 5 pâlnie, şi iaraşi îi lipseşte şi l&dbC&lstă tnăfcutâ 10 stânjeni 3 palme ; âm măsurat şî feapăfuP despre ta sărit? din movila lui Atrdreiit în gioS* ăiawd cn Todortecmi până în piatra ce desparte Şopâîterfii Şi sau găsit* 3^0 stânjeni3, diii care soma a hotăttlicii li Hpsâşte şMa această măsură 19^ stânjeni carfcf poşte t&ţj Stânjenii păgubeşte din hotarnita 41 de stânjeni 3 palme şi fiind pietAde cu mate depărtate udat de» fcătlră* alta sau rădicât steaguri la toate pietrele şi -sau tras linib, pUindusâ şi alte pietre drept1 în linie despărţitoare» cdastilor Odobeştii de cătrâ Şopârîfeni dnJâaie» ba&naaut Rosăt. Sai4 fi lăsat a nti să mai pune* pMrby dan* fiind dă prih poToneâ hotărăşte că pe undeva «etertrebuinţă să să pue si alte-pietre ca şâ lipgfcScă pri<&aa dîm mijloc» şl fiind că şi din pricina depărtării1 pietrelor una de> câtrâ^ alta au trecut1 orândă-toBi pfc&tefc piidtrele vechi şi au luoat doaî stoguri de fâffy'de pe dreaptă moşiia jaluitoriului ; pentru aceasta maieAiflt Sa® adăOâ a să piffte şi alte pietre, fiind vrtfratafatulai^ca să nu mai-pricinuiască păgubirdjă-luitdriuhrirşfr- SttpărareP dtftisale hatmanului ; şi pdntru căfnau stM faţă Jaf» det-cetare, unde să nu le’mai râ-mâ® cuvânt,* sa® făcut haită închipuitoare dd stare locuiţii^ îflâânifiânduBă pietrele» vechi şi nofaî arătătoare şf loeiriî d& uffâ# saa luoat fân* jâluftoriuiuf că dacă sa vasăvăt» vreo pafta cu jaldbă, să să vâdă lămurit pricina! ^e^uUdeîSaa-ladat fânul carfe după porofteă sau fâ lucrarea. • www.dacoromanica.ro 239. 1827 lult& 8. &fe4'sfe. Pentru “Şopârfenl, POrdricâ lui Vodă Sftîfzâl'a Vas. Midescul biv vel Vornic "de'ţara de gioS' şi la D. îâmandi biv Vel ^ăgă, ca să pue pietre fiotafă prim mijlocul podişului între moşiile ^gâi Idrcfaclii rFbtd -(Orzâştii §i ălBăneştii) şi între ŞtPpârleni, lUi Matei Roset hatmân, pe Zarea dealului, potrivit anaforal-i -din 6 faobmbre 1826 ; acestea fiind că părţile amândoaî ia fiinţă date ^găi. Qim. Iamandi, cum şi la înfăţf$Ireâ dînai tea lui Vodă, aşa au hotărât, faţă fiind şi a^a T)im. Iamandi ; ceia ce s’a şi făcut (8 fânuarie 1827). ?40. ^828 Ghenar 1. regente, Diata iui M. Darie. a Maftblac&i Darie fâ£â “pim biată finului său Ion un stâtfi£n ‘pământ din Strivuleni, dîn trupul bătrânului BiacbnVlui Pavâl Gaţul, şi ‘atfume diri partea Măriei fata preutului Pavâl şi soţ Iui Manolachi Darie. Iscălesc actul aceştia: ^ ţ ^ Manolachi DâVie şi soţia luGMarîa, fata diaconului Pavâl Gaţă, cu fii %ăi Chlfîac, Gheorghe, Catrinaşilo-niţâ ; apoi vatavul C. Chitic. Ion Blagocin scrie zapisul. 241. 1828 Februar 7. O vechllirae, Pentru Drăceni. NaFTtrai-^gros Iscâliţiuprin aceastâjjQrisoare a noastră ci dăm la mâna sfinţii sale preutului GrigOre cumiiăfălui nostru, precum să să ştie că lam făcut vi-chif dfn parte ndalstrâ pentru parte de moşie Drâcenii de Îa^gîudeţul Fâlciîuiui di pe socra nostră Tudora Chi-tices“â fiica Lupului “Negru di Drâcşni. di ş o faci schimb cu cifie d Va puilea găsi sfârşîndu deplin schimb şi parte jiostră duj)ăjtcşâsiă scrisoare ceHam dat luând to şi va face sqţijmbul cum va socoti ihai bine, si pentru mai ^divăratâ credinţa neam iscălit cu mâinile nostre. , , . 1828 Febr. 7 Sandu Chitic, joreţiţ Ioniţ f Eu Vasfle Letrâdihschi ’aih pus degetul Dumifrâ&i isral. www.dacoromanica.ro 166 242. 1888 Mart 5. regeşte. Pentru Suleni (Duda); După jalba dată de spătar lordachi Fote contra hatm. C. Paladi stăpânul Dudei (din vechiu Suleni) pentru hotarul de la Pruteţ ; se cere o cercetare cu oameni bătrâni „cari ar fi avându ştiinţă pe unde au fostu hotarul vechm şi de unde sânt pe podiş despre apus lângă drumul mare al Huşilor". 243. 1828 Mart 20. regeşte. Pentru Drăceni. Preutul Grigore vechil şi Tudoriţa Chiticeasâ dau scrisoare de schimb la mâna ispravnicului Ioniţâ Buzne şi Saftei Ogloae, că a făcut schimb dându-le 5 stânjeni din Drăceni după vechilimeoa ce au din Febr. 1828, şi primesc în Crâsnâşeni 3 stânjeni 6 palme, ce-i au de pe strâmoaşa lor Gafia ; „sau socotit masă fiind moşie mai lată pe la line locuri mai strâmtă precum iaste şi moşie Drăcenii“, 244. 1828. Mart. 28. regeşte. Pentru Mereşti. Isprăvnicia de Fălciu ordonă căpitanului de mazili să aleagă părţile Episcopiei, ce le are în Mereşti de la movila Rabâei, despre răzeşi. Iată schiţa măsurilor. Mereşti: hliza spătarului Darie tfl n CL ca i *5 e Cd Q a 0) 4 .a Partea 1 A răzăşască | = .Ape dtn sus £ 1 2 C “1"» m £ 50 O 11 l\s -r ,2>l $ § v 2 partea || ^ Episcopiei g pe din jos 1 Im •a ţ/3 O* •-» Râseştli, ce vin pe din sus de movila Răbăei; podişul în dreptul movilei Răbăei pe şesul Prutului. 245. 1828 April 6. regeşte. Pentru Mereşti. Răzeşii de moşia Mera—Mereştii (Valea Cânepii), de la movila Răbăei se împacă cu Vlădica de Huşi— www.dacoromanica.ro 187 Sofronie—ca Episcopiia să-şi stăpânească partea ei ce o are danie de la răzeşi, iar răzeşii j>ă-şi stăpânească moşia lor drept în două. Iscălesc Neculai Bulirmă, Vasile Bulirmă, Chirica Bulirmă şi Hariton Bulirmă. 246. 1828 Noembre 29. regeşte. Pentru Odobeş ti. Paladi spătar, ispravnic de Fălciu scrie cătră is-prăvnicelul de aprozi V. Glodianul din Ghermăneşti să meargă la Pâhneşti să cerceteze dacă moşia Odobeştii a lui loniţă Buzne polcovnic pătimeşte împresurare despre orândătorii moşiei Păhneştii a hatm. Matei Ro-set, şi că de s’au luat 2 stoguri de fân de pe moşia Odobeştii. ’ In Decembre 2 Vasile Glodeanul cercetează şi găseşte că în adevăr i s'a încălcat moşiia sa Odobeştii de orândătorii de Păhneşti şi că i s’au luat 2 stoguri fân. In 3 Dec. isprăvnicia împuterniceşte pe V. Glo-deanul să împlinească paguba lui loniţă Buzne polcovnic. 247. 1828 Decembre 3. regeşte. Pentru Odobeşti. Spatar Paladi ispravnicul de Fâlciiu scrie lui Vasile David şi Macarie Codreanul din Orţăşti să vie să stea în judecată cu Catrina Giurcâniţa şi Alexandru Buzne, la 15 Ianuarie aducându-şi hârtiile trebuitoare, hotarnica moşiei, spiţa de neam şi altele. 248. 1828 Decembre 5. regeşte. Pentru Odobeşti. Vasile Glodeanul isprăvnicel cercetează din nou pricina pentru cele 2 stoguri de fân luate de o-rândătorii Pâhneştilor de pe partea de moşie a polcovnicului loniţă Buznea, de pe Odobeşti, şi hotărăşte ca să se ia un stog din partea orândătorului vechiu lane, iar al doile stog de la noul orândător, fiind amândoi tovarăşi la orânda Pâhneştilor. Se măsoară cele 2 stoguri şi se găsesc „grosul unuia 6 stânjeni şi peste cap 3 stânjeni (a lui lane), iar celălalt stog“ au venit 8 stânjeni grosul „4 peste cap“ (a lui Gheorghe). www.dacoromanica.ro 168 249. 1828 Dec. 15 regeşte. Pentru Odobeşti. Ispravnicii de Fâlciu (Ioan Cuza post şi C. ,Pa]adi spătar) dau sc nedrept de o sa Odobeştii, după cercetarea ţ^cutâ de vQrpiqţţl de poartă Vasile iTenie, de V.' Glodeanul ispravnicul de aprozi şi că dur s’â curmat-această pâră între dânşii. Gu adresă se scrie cinstitului divan giudecâtotesc al Cnejiei Moldovei. 250. 1829 Februar 87 laşi. lord. Roset post vinde cu 7000 lei agăi iile Cogăiniceanul părţile sale din Drăceni. Iordachi Roset biv vel post adiverez prin adest zapis al meu ti dau dmiskle Uie Cogâlniceanâl biv vel agă precum să fie ştiut că având eu o partd de moşie Dtăcmii la ţinut Fălciiului hotărâtă tie’spfe <e părţi, cum adivereazâ hotarni.ca ce am din ieat 7268 Avgust 23, cart parte şi eu o arii de clironomfe de la răposat părintele midu vornic Iordachi Rb&et, ki răposat părintele meu încă au avuto luată deja jd/nlui vornic Neculaî OimaChi îir schittlbli 'tn pdtriva alţii moşii tieştii de la ţinut Vasluiului pe care au dâto părintele meu dumisale, cum adivereazâ scrisoare de schimbu de iaste din 1816 April 3, dată de drtiliU vornic Dimachj, âdiveritâ şi de alţi Poeri maluri, încredinţată şi de cătrănirilor veliţi boerl ai divanului din vremea aceea, cum şi carte de întăriturâ ce am din 1816 Mai 1 de la domrflil Scarlat CâlftfrlfSh APVodâ, întăritoare părţii din numita moşie Qrâoertii, pe terii -iul scrisorii de fnvojală, care parte de moşie Drâcenii şi eu acum de -bună. voe şocotindumă pentru alt interes al meu folositor o am vândut dumisale agăi Cpgâlni-ceaţiul prin bună tocmalâ cu 7000 lei, pe care biani mi iau şi dat dmlui acum toţi deplin în mâinile rriele, şi su încă pe lângă zapisul acesta am dat dmisale şi toate scrisorile vechi şi noî ci am avut pe numita parte de moşie. Dpci de .acum înaite şi (în veci să albă a o stăpâni tot dmlui cât şi toţi urmaşii dmişale, din niam nic că i s’au www.dacoromanica.ro 16£ în niam ce pe a dumisale dreaptă ocină ş( ţpoşie după cuprindere fcfcrisofilor ce sârit, pe -tare iâ aibatiş.race dnflui şi întăritdră de la stăpânire, şi p.ent!ru înţârjfe vânzării ce aiîi ^fâcut dumisale, âm $i iscălit ÎUsum^, pp-ftiftd şi pe bite tobraze cinstite de au isdâlii d^mâfjturL In anul 1829 Febr. 27 zffle. a pşris copiii scris ţa, jqajje locurile Drănceni pentru t>răceni ''251.’“1829 Marţ 3. Spiţa curgătorilor din Ionaşco, din Drăcqpi, du-za|>Ise din 717& M^I J3 (1665) şi 7il76 Ghenar 4 (1668). Ionaşco = Irin$--E|enţa Mari a =T. Zbână i Ioniţă Zbână I Gheorghiţă cr. 3 fD 19 o *-*■ *+t n, a'3 * p Z *ro VQ -o C ^ E2 S If= w ci—» ~ >3 5h-. « ® # Aniţaâ =V. Negru Ion Negrul Grozav vândut Miclescului --------------------------p Sanda, Postu, '"'•Lupul, Anu$ear =Muste -=Ba^ga > r ■ ts £ iffiîoît S-fla Ci o •H a a. o 2 83 a. qN> 5 0 3 O. ■— s: if alî £ls >81 ifffi ST 2. 51 3 ^ ~ — » : Ci 3* tu 3* 5 © 3 ■. o> ® tra A? s* Ha. » 3- Splj;a oadivereazâ Ioidachi Negru, IoT^t^^ahâti^iyVrPopii de Scrivuleni, şi e legalizată tocmai In 1836 Mai 15» www.dacoromanica.ro 170 262* 1829 Mart I. regeşte. Pentru Şopârlenl. Logofeţia cea mare (Lupul Balş vel log.) scrie is* prăvniciei de Fălciu că până la judecarea pricinei să îngâdue sătenilor din Răşeşti să are pe locul de pricină între comis Matei Roset (Şcpârlenii) şi spatar Iordachi Fote (Orzeşti şi Bâlăneştii), la capătul ce se împresoară despre Şopârleni. 153. FSră an (Cătră 1829 Mart 8.) regeşte. Pentru Drăceni. Izvod de câţi stânjeni au în Drăceni cei 4 fraţi, feciorii lui Ion Negru: Sanda Mustoae, Postul Negru, Lupu Negru şi Anuşca Bazga, din bătrânul întreg al Maticiului, cumpărat cu zapise încă din 7263 Decern. 28 (1754) ; cum şi părţile lui Zbană a treia parte ; a-şijdere şi din pol bătrân a Hărâţului. Din acel un bătrân şi jumătate din Drăceni, două treimi Ie au fraţii Negru, iar o treime o are Zbână şi anume: pe deal spre apus din 229 st au fraţii Negru 153 st. şi Zbână 76 stânjeni ; la ţintirim din 177 st. fraţii au 118 stânjeni şi Zbână 59 ; supt deal din 82 st. fraţii Negru au 55 stânjeni şi Zbână 27 ; la Prut din 72 st. cei 4 fraţi Negru au 48, iar Zbână are 24 stânjeni. Iar fiecare din cei 4 fraţi au câte 38 st. pe deal spre apus, 29 st. la ţintirim,’15 stânjeni pe supt deal şi 12 st. la Prut. www.dacoromanica.ro 171 Obs. Mai jos se însamnă că Aftinia sora lui Toderaşco Negrul are 7 stânjeni pe deal ; iar Aniţa sora lui Iordachi Negrul are 7 st. pe deal. Pentru înţelesul acestor hlize să se vadă spiţa curgătorilor din Ionaşco bătrânul, de supt No. 249. 254. 1829 Mart 20. regeşte. Pentru Valea Cânepii. Răzeşii Maria soţie lai Manolachi Darie cu fii săi Chiriac, Gheorghe, şi Ţinea vând 3 stânjeni moşie din vale Cânepii ce o trag din bătrânul lui Loghin, căpitanului Ion Michiul, câte 16 lei stânjenul. Actul e semnat şi de Ion Grecul, Vasile Michiul, şi e scris de Iamandi Brânză, 255. 1829 Oct. 28.' regeşte. Pentru Şopârleni. Beldiman, ispravnic de Fălciu scrie vornicului de poartă Vasile Tenie să fie faţă cândva merge clucerul Negură să hotărască Şipârlenii, hatmanului Matei Ro-set „ce zice că s’ar fi împresurat cu noile petre hotară, La 2 Noembre Vasile Tenie vornicul de poartă arată în scris isprâvniciei că a mers la faţa locului, dar că clucerul Negură i-aluat înainte şi fără să cerceteze a urnit pietrele hotară din loc, şi „a întors căruţa drept la Huşi“, 256. 1830 Mart. 15. regeşte. Pentru Răbăia. lsprăvnicia de Fălciu (Gheorghe căminar şi Dum. Gane sărdar) scrie spătar, lojdachi Fote că are a se face cercetare de hotar între moşia sa Râbăia şi moşiile Episcopiei, Răşeştii şi Hrubenii. 257. 1830 Mai 2. regeşte. Pentru Odobeşti. Nicolaos Razu ispravnic de Fălciu scrie lui Nec. Botezatu în ceia ce priveşte crâşma lui loniţâ Buzne din Odobeşti, căci nu face stricăciune crâşmelor hatman. Mateiu Rosât din Şopârleni, şi din Păhneşti, fiind cu depărtare de 4000 stânjeni cea din urmă, iar Şopârlenii este moşie stearpă, . www.dacoromanica.ro m ?358l t830îfflai 8. rej^tte/P^ntra'Şoprâtehl. f^Tco^hidll IoWifâ** Btf2ne si jMllieşte ,câfrâ cinşfi-tul giudecătoresc divanul Caejiei Mdldâviei8 că pătimite ‘fiâcfr’^tâţi cu Srâşiiiâ denote partea drâhdatorilor moşiei Şipâr^il'br a âfh^le hatman 'Matei F^os’et „Tăindumi cepul -de la vasul cu bă-uturâjrpentru *easa mea* HS9. IfeSb Mkt {£ r^#te. Peutfu t)ră&uf. ? răcani (iofdachi Negru şî loniţ4 Bu*zne polcovnic cu-alifii ai îor^ cer dreptul deprotimişire prin divanul judecătoresc a Cnajiei Mdldaviei, Hirmând a plăti 7000 lei bani, ce aga Ilie Cogălniceanul a dat post, Iordachi Roset* cumpăfând’o cu rirnupazvr dar fără publicaţiile rânduite. ^ . Ei Ifind răzeşi" de pe strămo'şul lor »Io‘naşco ~baţrâ-'ţidfel^i BiOşii“ ‘cer să fie protmiisiţi luându-i “şi^'oafe z^ă&le^ădhi. 236. 1S30 Mai 10, Aga ifie Cogălniceanul vinde lui luatei Roset hîhmâti fcii 7Cfeâ lei jiSrţite 'sale din DrăcCtii. Pentru parte de moşie Drâcânii de la ţinut Făl-ciiului hotărâtă despre alte părţi, ce -am fofet cumpătat de mine de la dmlui biv vel postelnic Iordachi Roset în preţ lei de 7000 cu zapis din a-fllil ~f829JFebf. 27, arătândusă dmlui hatman Matei Rosăt cu protimisire a rudeiiiei, de văr primare cu pomenitul mai sus boe~ riu a răscumpăra de la mine această parte de moşie şi cunoscând şi eu că urmează a avea dmlui această, dreptate a o răscumpăra de la rhine, am primit de la dmlui banii ci am avut, precum -şi toste-'dereuanfffiturile vechi şi noî ci am fost primit şi eu de la dmlui pos-teftifc şf sjdre îficreăfnţare âm iscălit. 182fO Mai 10. Ilie Cogălnidfeâiîu agă—Elinda Rbsăt vd'fWibkaââ. 261. 183 Mai 10. regeşte, Sinet Drăcenl. ' Sinet de 7000 lei prfn cate Mâţei 'fcoset MM&ti www.dacoromanica.ro 172 arată că a pr)mit de. la aga, Ilie Cogăjlnkeanui preţul cri, care a cumpărat de ved părţile sale. din, Drâeeni, ce let, av,e*deb lat vărul, săit lardachi Roset postelnici Partea aceasta prin răscumpărare trecând din nou cătrâ sine, el se' îndatoreşte că ia 1 IunieGsâ răipundâ C£i ŢOpPjrlei, cu toa^ dpe^rnen,tsl£. moşigi iDrăCftai. 26^ IŞ3p MajţjIS. reg^ste^ Pentru Drăppnl, ■ lordAcJii Negru, pola, L Buiztip, răzeşi de,. Drăepni fac jalbă (mseşiie şi mo^doveneşte) câtrăfc Chiselei contra lui Iordachi Rosctipost, pentrun încăJoaţe^ejle face. Uit moşia dor Drăceai, unde, eL.au răzeşiev'de pe strămoşul loţ lonaşco, şir după, spiţele, de»neam. Iordan chi 8pjset,ar.\fî ţiaujt această moşie vânzătoare cu rfc zapazyVa^uţ, moşiaf f*fjă f p^bljcaţy, şl.atu^i cep djjfppţifi d.f pjotunisire, şţ sâţ spvaflp şi pr§fyl yâng^cgb a$P VH ' 2%-n l83|°.Ma,n,9Vr^ffPfnŞm cGhe}Wănefti. Iqij jVlţ-hjuj. înajpţeaz^sJ jalp]^ „câtră^esgelpntegsk dge1^ preyjdpfltyj şţ îrflpâr&ese, a^rilătl Chiselev“ în pricina moşiei Ghermâneşti. Arată vgf^ijB^t, moflia,, aceaşţapăt fg§t # stfiăPîPŞilQr s&]) mai apoi a cumpărat o parte răposat Darie Velişco spătar; iar restul a fost .aţ-râzăşilor.* trei*anwt pe-p«rtea intrat ca stăpân. ag£ Ijie jCog^lniceanul că'"ar fi avândtJ' in orândă cu ănuj itaila urma In fa îrfF zării cum de* aşt iaşii Spătarului Darie, ^tfumneâlui1 comis Necuîau ajpPel ocumpărată cu fi(k)6\leiA Cerp’ sâ^sţe^ judecară rşi cartle dejblăstâng să afle adevăruI.Vân-. 1. ’ căcf lmluin^pa?cum f^âfegem Vra. azţde că au. "pârato cu mat sus. preţ si -asa 3â jmupuşi la cale. îşi primi..dumlui afra^GogâlmViiiuî deji^noi^anu^ www.dacoromanica.ro 174 ce ar fi dat protimisindune cu răscumpărare şi dân-duisâ atât zapisul de cumpărătură, cât şi toate alte scrisori ce va fi primit de la dmlui comis Neculai“ 264. 1830 Mal 24, regeşte. Pentru Şopârleni. Divanul giudecătoresc al Cnejiei Moldaviei (N. Di-machi vornic, 1. Greceanul vornic. Beldiman vornic şi M. Luca spatar), scrie cătrâ aga D. Iamandi ca să ia inginer şi să meargă la Odobeşti, să cerceteze pricina de încălcare ce pătimeşte polcovnicul loniţâ Buzne despre Şopârleni hatm. Matei Roset. Porunceşte să rectifice linia petrelor de hotar; tot o dată să cerceteze şi pricina pentru crâşmă, de aduc sau nu stricăciuni dmsale hatmanului Roset, întru cât Şopârlenii este moşie starpă fără aşezare de sat. 266. 1830 Mai 26. regeşte. Pentru Pâhneşti Polcovnicul Ioniţă Buzne din Odobeşti se jălueşte „cătră înalt exelenţia sa domn deplin împuternicit pre-zădent Cnejielor Moldaviei şi Valahiei, Ghenaral levti-nat ghenaral Aghiotat şi Cavaler Chislei“ că după ce a stat 16 ani în Pâhneşti ca orândator a răposatului boer C. Rosât spătar, şi a făcut acarete ; şi acum noul stăpân Matei Roset hatman, fiul spătar C. Roset, îl supără cu acareturile sale. Bl cât a fost o-rândator a cheltuit 7000 lei cu facerea bisericii din Pâhneşti. Cere a fi trimis să se judece să-şi afle dreptate. ' 266. 1830 Iunie 5. regeşte. Pentru Răşeşti. Căminarul Gh. Vasiliu face hotarnica Răşeştilorşi a Hrubenilor, moşiile Episcopiei, întru cât aga Alecu Roset nu putuse să ia parte la hotarnică. El vine în Râşeşti strângă 7 bătrâni, între care Andrei Caraş, Apostol Hanganu şi Andrei Trifan, care ştiau de mersul moşiilor încă de la Toderaşco Jora, de pe care se trag moşiile Orzăştii şi Bâlăneştii. Despre aceşti bătrâni căminarul Vasiliu vorbeşte www.dacoromanica.ro 175 astfel: „şi îndată bătrânii arătaţi mai sus încâlecânduşi caii nu ca nişte bătrâni cu totul trecuţi cu vrâsta şi slâbâciunea bătrâneţelor care să de îndărăt şi asupra arătărilor au purces împreună cu noi călăreşte arătând Despre satul Râşeşti spune că „de multele întâmplări a vremilor strâmutându-se ş'i iarăşi, liniştindu-se „cu mari greutăţi s’au aşezat cu aşezare „statornică de sat ţintirim în cotul Pruteţului pe parte de moşiia Jorâi“. ’ Cercetând de apa Pruteţului cel adevărat „au a-râtat că este tot acela de care se voroveşte că se află moşiile Jorâi, trecând peste dânsul, arătândune şi urmarea lui pe unde umblă şi pe unde intră iarăşi în Prut“. Cât despre numele moşiilor Jorăi, cei 7 bătrâni spun „lângă Râşeştii Episcopiei erau moşiile .Jorăi, Urzeştii şi Bâlâneştii, care cei fără ştiinţă le numiau moşiia Ră'oăia, pe numele moşiilor Râbâia. Şi se mai zice şi moşia Podului, pentru că era moşie fără sat şi avea trecătoare pe pod peste Prut, pe care pod Iau avut. şi Episcopia în orândă". Căminarul Vasiliu găseşte că şesul Prutului cuprinde 546 fălci'*. 267. 1830 Iunie 28. regeşte. Pentru Râşeşti Generalul P. Chiselef după jalba spătarului Iorda-chi Fote rânduise boeri hotărnici să cerceteze pricina de hotar între moşiile Fotei (Orzeştii şi Bâlâneştii) şi cele ale Episcopiei (Râşeştii şi Hrubenit) şi în raportul boerilor se dă dreptate Fotei: „ din documenturile ce au înfăţoşat amândoâ părţile s’au hotărât ca din movila Răbâei, punct statornicit din sus şi până în mar-gina moşiei Sulenilor, al doile punct statornicit din os, să se împârţascâ drept în doâ“. 268. 1830 Iunie 30. Un răvaş câtră Costantin Roset, „Dmlui aga Ilie Cogălnicean iaste poftitu la divan giudecâtorescu, în pricina cu răzeşi de moşie Brătenii i Scrivnlenii, şi Qhermăneşti. 1830 Iun. 30 www.dacoromanica.ro 176 ispravnicul In, cftrs el răspunde în acejaşi z\. 183tt Iirhi^ 3CT Pentru parte dm GheVmâneşti, fiind q<=H ruam‘d^sfâ-Ult dânduo fijlor vân-zătoa^, la c^re sânt şi^îtfătd'^Cff'sorild, urmşază a să chema pe draţor ca să râspiuhţfct la pretenţiile răzpşjlor, căci ep nu v ani fiici* of treâbă mal mult cu aceasta parte. Ian pen- v ttu^tăseuimpaTările ce cer răzeşii de j^rătfn^j Sefi\w~ /£rtf’flindt>că îh minâtuf acesta am văzut jaiobele* vor fi îngăduit până mâna Marjă ca să capt docomen-turHfc V^apiSăle şi mâine mă voiu înfăţoşa Qbstândin (Roset)' Iunie 30. 260P 1830'liiin 141 fegeste. Pentfti Ghermăneşii. D. Qppl^me caminar scrie lui Jorpaşhi Ghe^rne îitp^'cina răzeşilor dp (jherroâneş^ cate au bănuit;-c| zapfsuj, dp vâazpţe e prefăcut cp suma de Jeis 3i5£> „ pentru a cănpp, prifacere - trpbup, să vă fi spus bădiţă ldpi([fc Răjzeşij. vra-u- să sqpaţâ cart^-dş blăstăm^ îns$ el^după sfatul lui llie Cogâlnişeeppl- a dat jatobă în nujneîeţhjii ca să-, o răscutppeţ-e ca uncţl cei nu $ iscâlt în zapis. Până ce vor scoâte răzeşii cartgt divanului şţ carte de blăstăm el se simte dator şi-i scrie mai dinainte „şi de să vor. ajrăţ^ei acolg^dip-v* săi luaţi cu prăjina, căci aşa liâm fâcuto eu“. AtinegaiefeteP cinstit *şi mi^->iubît-maî mare frâte du-misaleq bddiţelttt-> Iordtăâhî Ghel&ilfc^cu multă1 săriâtat^? DţonplîOm^i 1 270,1 1830 Iulie lEH regeşte- Intre- Ion Mlfchin şi llie Cogălnlceaniţ, Djvşnjuţ Cpeji^ţ Moldaviieferjudpcă şi dă câştigi lufe iQţigjMiclpmUcp ai săi răzeşi cărzapjspLide vinzarfeladPv Ei^uhtl^mjiinţjŞj; abatelui său Ion GJieldjnicfc’Cătră agă, llie Cogălniceanul, p$0({ -leii nu cunoscut de la dmlui aga Uie“. www.dacoromanica.ro 177 271. 1830 luli 16. O scrisoare căţr|l Iile Cogâlnlceanul. Cu multă plecăciune mă închin tâumttale K. K. llief Am arătat boeriului aceia ce dneta şi asarâ miai zis în pricina cu răzeşii de Ghermăneşti, Îşi dmlui miau poroncit a cere de la dmta răspunsu lămurit, de aceia ceţi va fi zis Gheleme. După poroncâ fac dpmi-tale întrebare, şi te rog să am răspuns. Plecat slugă Gheorghi stolnic. 1830 luli 16 272. 1830 Iulie 18. regeşte, fenţţu Ghernjâneşţl. ■Ion. Michiul răzeş de Ghermăneşti împreună cu maică sa Catinca Darie vîuduse lui Hie Cogâlniceanul agă părţile lor din Ghermăneşti, la ţinut Făl iiului. Cum însă fratele sau lordachi Michiul cere protfmîsire de răscumpărare, căci n’a fost trecut în .zapis şi vânzarea s’a făcut fără ştirea lui, Divanul cercetând prţgina dă drept pumai lui Ion Michiuf de răscumpărare să ie 1500 lei de la Uie Cogâlniceanul, şi lordachi Michiul perde procesul. Ion Mi:hiul îşi ia moşia înapoi „însă pâră în apa Prutului, iar peste Prut precum ţnqi^ţa^ipşia (jupă hotărârea scrisorilor", iar peste Prut să rămână moşia In .sama noastră a neamului Gheleme. Iscâkş.e D. Gheleme căminar. 273. 1830 Iulie 22. Adresa isprăvnlclel de Fălciu câtră 1.' Mlghlul pentru fânul de pe Orţejti. Isprâvnicia Fălciiului cătrâ polcovnicul loniţă Zaharie, 1 polcovnicul Iamandi Brânză, şi căpitan Ion Mighml. - Fiiul polcovnicului loniţă Buzne au-înfăţoşat la isprăvnicie nişte zapisă di cumpărătură prin care se arata că au cumpărat 190 stânjeni cmo$fe în* posesăe şi 30 stânjeni di veci în trupul jnoşi^i Qrţăştii, pe care stânjăm stăpâpipdui în cuprindere zppjşâjar fără,,vreo şupărare djspre ţâzăşi. Acum un ^apprije C^driapu ră-zăş cu alţii ai lui di Ia sine împufernicinausă, ar fi www.dacoromanica.ro 178 voind a cosi iarba di pe părţile acele cuprinsă prin za-pisă, dipărtând şi pe cosaşii ci iau avut numitul cumpărător alcătuiţi. Vă rândueşti isprăvniciia şi vi să scrie ca să cercetaţi supt ci cuvânt pârâtul de la sâni fără să aibă vreo’ poroncâ a isprâvniciei au îndrăznit să se întindă pe părţile numitului cumpărător, în vreme ce el li are cumpărate de la răzăşi cu bună tocmală şi numai de cât săi scoateţi din fânaţ împuternicind pe jăluitor aşi cosi iânul, arătândui că de are vreo pretOnţie să vie la isprăvnieie să să înfăţişeze cu acei ce au vândut părţile numitului jăluitor. 1830 luli 22. Nikolaos Razu (greceşte) 274. 1830 Avg. 29, regeşte. Pentru Gnermâneşti. Nicolae Greceanu ispravnic de Fălciu scrie polc. A. Bezne, polc. loniţă Zahariă şi Polc. C. Chitic sa cerceteze pricina cositului fânului de pe Ghermâneşti, pe partea cumpărată de Ion Mighiul de la căminar D. Uheleme. Ordonă să se facă mâsorişte fânaţalui. 276. 1830 Sept. 1. regeşte. Pentru Ghermâneşti. Ion Zaharia şi paharnicul C. Arbure cercetează pricina rădicată de Ion Mighiul căpitan, prin ispravni:ia de Fălciu, contra lui llie Cogălniceanul agă, care prin vechilul său polcovnicul lamandi Brânză a oprit cosaşii să cosasc$ fânul. Se află că cosaşii au fost opriţi din poronca agâi llie Cogălniceanul şi a căminarului D. Gheleme vânzătorul, şi se găsesc 14 pol fălci de loc şi 1 falce pol cosită de oamenii agâi llie Cogâlnicea-nul şi 2 pol fălci cosită a lui Ion Mighiul. 276. 1830 Sept. 3. regeşte. Pentru Ghermâneşti. Jalba lui Ion Michiul căpitan, răzeş de Ghermă-neşti contra vichilului agăi llie Cogălniceanul, polcovnicul lamandi Brânză, care în tărie i-a cosit una falce www.dacoromanica.ro 179 şi jumătate, iar 14 pol fălci stau necosite de se topeşte fânul. La 6 Seotembre divanul cnejiei Moldaviei, (Ion Gre-ceanul vornic, Gh. Hermeziul agă) scrie adresă is-prăvniciei de Fâlciu să cerceteze printr'un rânduit anume, îndatorâud pe D. Gheleme căminar să plătească toată pâgubire. 277. 1830 Sept. 5. regeşte. Pentru Drăcenl. Răzeşii de Drâceni (Ioniţâ Buzne, V. Popa, Iorda-chi Negru), se jăluesc divanului judecătoresc al Moldaviei ca să oprească mezatul vânzării părţilor din Drâceni, vândute de aga llie Cogâlniceanu hatmanului Matei Roset. Se face istoricul jalbelor la excelenţa sa Paul Chiselef, trimese apoi în cercetare la general Mirco-vici, prin cari ei ceriau protimisire ca răzeşi, întru cât hatmanul Matei Roset e rudenie di jje părinţi, iar na de pământ cu aga llie Cogâlniceanul, iar postelnicul Iordachi Roset e cunpârăcor în moşie nu bâş.inaş, şi că dar râu a vândut el agăi llie Cogâlniceanul.- Mai în urmă hatmanul Matei Roset a voit să primească banii fără judecată, dar s’a întâmplat să moară în cursul judecăţii, iar hătmăneasa Smaranda i-a trimis să numere banii agăi llie. Acesta voeşte a-şi vinde părţile din Drâceni cu mezat. 278. 1830 Sept. 15. regeşte. Pentru Drăcenl, Cartea divanului cnejiei Moldaviei (Ion Greceanul, vornic, M. Luca spatar, Gh. Hermeziu agă) câtră Smaranda Roset hătmăneasa, prin care se aduce la cunoştinţă că râzâşii Ioniţâ Buzne, V, Popa şi Iordachi Negru au cerut protimisire la răscumpărat partea din Dră-ceni vândută fără publicaţii de câtră post. Iodachi Roset cătrâ aga llie Cogâlniceanul. www.dacoromanica.ro 180 879. 1330 (Decembre), regeşte. Pentru DrăcenL ţi Izvod de câţi bani s’au cheltuit de polc. Ioniţâ Buzne în pricina giudeeăţibr cu moşia frrâcenii cu aga Ilie Cogălnieeanul şi hatman Mitei Roset: 7 lei 3 parale jalba catrâ divan (9 Mai) 1, 5 osteneala aprodului de a adus pe Ilie Cogălni- ceanul la înfăţoşare. 22— (în 2 carboave) isprâvniciei de aprozi tij. 6, 30 (în 3 sorocoveţi) la droşcar de au adus pe Co- gălniceanul. 11, — (o carboavă), is. de aprozi de au adus pe hatman Matei Roset la înfăţoşare. 22, — (2 carboave) pe jalba rusascâ şi moldoveneasca din 19 Mai. & 2, 10 (un sorocovăţ) trecere jalbei la condică» 10 Mai. 200, 11 cheltuiţi la han în 2 luni pentru 2 oameni ce au şezut în laşi. 4, 20 chirigiilor ce mau adus întăi la Iaşi 16, — tij al 2-a rând. 7, 3 jalba 5 Sept cătrâ divan contra hătmănesei Smaranda Roset. ■4, 20 (2 sorocoveţi) logofătului ce a scris cartea divanului cătră hâtmăneasa. 36, 15 cheltuiala la han pentru 2 oameni ce au stat 25 zile ce au stat în Iaşi. i 4, — chirie lui Tanasă Fluerariul, ce m’a adus la Iaşi. 4, 12 tij la Toader de la Buneşti. 2, 10 trecerea jabei de la 5 Sept. în condică. 64, 20 cheltuiala logofătului Neculai în 3 ronduri, de au adus banii ce i-a răspiins Cogâlnlceanului. 57, 20 (5 galbeni) logofătului ce au scris zapisul vânzării (câte 11 lei 20 parale galbănul). 11,—Lipţcanului ce au adus răspuns de la hătmă-_________neasa Smaranda. 576 lei 29 parale. v Obs. Acest izvod este adiverit de Iordachi Negru, că s’au cheltuit în 8-10 ani de când s’au început giudecătile, in 1831 Ghenar. www.dacoromanica.ro 181 280. 1816 April 3. regeşte. Pentru Drăceni. Vornic Iordachi Roset având luată cu schimb moşia Lieştii de la Vaslui, de al Sf. Spiridon din Iaşi, o schimbă cu biv vtl spătar Nec. Dimachi, dându-i dmi-sale iiioşia Lieştii spre a o âlipi de moşia sa Gugeştii, şi ia de la dânsul părţile din Drăceni, la Fâlciu, şi în plus 4000 lei. Iscălesc Nec. Dimachi spătar; —Alex. Hrisoverghi spătar, P. Cazimir ban, Iordachi Cazimir sardar, Ioan Duca stolnic, iar divanul în 17 April încredinţază za-pisul de schimb (D. Sturza vel log., Alex. lanculeu vel vornic, D. Roset vel vornic, V. Roset vel vornic). 281. 1830. Izod de cheltueli. «Izvod de cheltuelile ce am cheltuit în răscumpărarea părţii de moşii de la dmlui aga llie Cogălniceanu la 1830. Ioan Mighiul», Obs. Supt anul 1845 Ghenar 3 voiu da întreg izvodul, întru cât în acel an s’au încheiat pricinile de judecată cu llie Cogălniceanu şi alţii. 282 1830 Iunie 6. regeşte. Pentru Drăceni. Cartea de judecată a divanului Cnejiei Moldaviei care dă câştig hatm. Matei Roset, care a răscumpărat cu 7000 lei de la aga llie Cogălniceanul părţile din Drăceni în 1830 Mai 10, care şi el le cumpărase tot cu 7000 lei în. 1829 Febr. 27 de la Iordachi Roset. Răscumpărarea s’a făcut pe temeiul rudeniei de văr pripiare. Divanul judecând dă rămaşi pe răzeşii Iordachi Negru şi polc. I, Buzne, care cereau că răzeşii, în trupul bătrânului Ionaşco din Drăceni, aplicându-le pravila şi obiceiul pământului care zic, „întăi protimisisi este h Fudeniei de âproape pân Ia al 2-a vâr, şi apoi a răzeşilor1 ce vor fi dihtr’un bătrân cu vânzătorii, şi apoi acelorlalţi răzeşi din trupUl acei moşii Şi după aceasta a megieşilor*. Iscălesc: Vel log.; C. Mavrocordat vef vornic, Ion Greceanul Vel vbrnic, Miclescul Şpâtar, Gh, Hermeziu agă. www.dacoromanica.ro 182 283. 1830 Sept. 15. regeşte, Peutru Drâceni, Divanul Cnejiei Moldaviei (vel log. lordachi Gre-ceanu vornic, ţ). Călimach spatar, Gh. Hermeziu agă) scrie cu adresa No. 2433 hatmăiesei Smaranda Roset, soţia răposatului hatman Matei Roset, se arata divanului cum stă cu vânzarea ce aga llie Cogâl iceanu a făcut câtrâ hat. Matei Roset a părţilor din Drâceni, cumpărate de el de la post. lordachi Roset întru cât răzeşii de Drâceni loniţâ Buzne, V. Popa şi lordachi Negru cer protiinisne. Pe această copie Ioniţă Buzne însamnâ această notă: „Ia Mart în 3 , 1833, au luat docomenturih din mâna me spătar Iacovachi Veisa director logofeţiei mari, şi nici adiverinţă nau vrut ami da, trimis fiind ca slujitor agei llie Papucic şi am însămnat spre ştiinţă urmaşilor mei“. Ioniţă Buzne. 284. 1830 Ghenar 18. regeşte. Pentru Drâceni. Răzeşii de Drâceni (lordachi Negrul, pr. V. Negrul, Gh, Negru, Ion Negrul, V. Zbână, Pavai Zbână, alt Ion Negrul), dau zapis la mâna polc. Ioniţă Buzne că cheltuind el cu judecăţile ca să scoată de la aga llie Cogâlniceanul părţile "de moşie din Drâceni — care îmolă pe 7 bătrâni — şi anume 3 bătrâni cumpăraţi de Mi lescu, trecută apoi la Nec. Dimachi, trecuţi apoi cu schimbul la vornic lordachi Roset, apoi la fiul său post. lordachi Roset, vânduţi Ja 18^9 agăi llie Cogăl-niceanul, răscumpărate apoi de vărul său primar post. lordachi Roset, şi acum o cer răzeşii. 285. 1831 Ghenar 21. regeşte. Pentru Drâceul, Aga llie Cogălniceanu scrie hătmâneasa Zmaranda Roset în pricina hotărârei ce a luat de a vinde moşia Drăcenii la răzeşi prin mezat, iar nu altfel. 288. 1831 Ghenar 31. regeşte. Pentru Drâceni. Smaranda Roset hatmăncese vinde cu 9600 lei. părţile de moşie din Drâceni, cumpărate de soţul său www.dacoromanica.ro 183 lordachi Rosăt biv vel postelnic cu 7090 lei de la aga llie Cogălniceanul, în puterea dreptul d de protimisire ca văr primar; cumpărător e loniţâ Buzne polcovnic, căruia i-a dat şi toate hârtiile vechi şi nouă. Obs. In aceiaşi zi, Smaranda Rosăt dă chitanţă de primire a 300 galbeni de la fraţii Ioniţă Buzne polcovnic şi Ena-che Buzne căpitan. 287. 1831 Ghenar 31. regeşte. Pentru Drăceni. Contract de arendă ce hatmăneasa Zmaranda Rosăt închee cu polc. loniţâ Buznea, căruia îi dă în posesie venitul moşiei Drăceni pe 4 ani (1831 — 1835) cu câte 600 lei arendă pe an. 288. 1831 Febr. 8. regeşte. Pentru Ghermăneşti Nicolaos, ispravnic de Fâl iu scrie polcovnicului Ioniţă Buzne şi polc. lamandr Brânză să cerceteze jalba căpitanului loan Mighiu care zice că i s’au încălcat de răzeşi drepte părţile sale din Ghermăneşti, schimbând pietrele hotare. 289. 1831 Mart 8. regeşte. Hotarnica Ghermăneştilor. loniţâ Buzne şi lamandi Brânză polcovnici merg în Ghermăneşti şi măsoară părţile Căpitanului Ion Mi-ku, în faţa răzeşilor de Ghermăneşti şi de Mereşti cu fune de 20 stânjeni a 8 palme gospod «nefiind palma pe hotarnică.» Măsura o începe din sus din capul moşiei Orţeştii şi în gios până în hotarul moşiei Mertştii — 28 fune 1 stânjen. pe când în hotarnica veche se arată 28 fane 2 stânjeni; din acestea căpitanul Ion Mighiul are 3 fune 2 stânjeni. ■ A doua măsură a fost prin gura văii Cânepii — 36 fune 1 palmă din Orţaşti până în Mereşti; din acestea căpitanul loan Mighiu are 5 fune. Iar la malul Prutului nu s’a măsurat, fiind pricină între răzeşii de Mereşti şi cei de Ghermăneşti, www.dacoromanica.ro 184 200. 1831 nfart 2SC rfegeste. Pentru Ghermâneşti. Neculai Burghelea cu soţia sa Catinca şi fiul lor Vasile Burghelea vând, ispravnicului V. Glodeanul 9 stânjeni din Ghermâneşti, câte 30 lei stânjenul — 270 lei, «care aceşti stânjeni sânt din hotarul de la capătul despre apus şi până la celălalt capăt despre răsărit atât din coace cât şi dincolo din a stânga Prutului având a-şi trage după andlogie şi spiţe ce să află la poruşnicul Vasile». In 1836 Mai 12 Vasile Glodeanu ispravnic îşi primeşte înapoi hanii de la Gligoralş Burghelea, care prin judecata a căpătat dreptul de răscumpărare că răzeş, cei 9 Stânjeni fifnd din trupul Burghelesc. 291. 1831 Mai 6. regeşte. O mărturie p. Ghermâneşti. Postu Hangan, de 81 ani, răzeş în moşie Mereştii, ce-şi dă coaste cu Ghermănt şti, dă mărturie răzeşilor de Ghermâneşti făcută înaintea Episcopului de Huşi Meletie, că înainte .de a intra Marcu Burghelea răzăş în Ghermâneşti, stăpânea Ionaşcu al Dochiei. 292. 1831 Mai 3l« regeşte. Pentru Ghermâneşti. Vasile Popa poruşnicul vinde lui yasile Glodeanul ispravnic 15 stânjeni moşie din trupul Burgheleşti-lor cu 450 leif In 1836 Mai 12 Vasife Glodeanul îşi primeşte hanii de Ia Gr. Burghele, care prin judecată a căpătat dreptul de protimisire. Obs. S^fcoTeala Satiilor o fa&e în carboave, şi zice că 39 carboave şi 60 parale numărate fac 450 lei, ceia ce arată că o carboavă umblă fa 18311 unsprezece lei şi jumătate. 293 l)bl tarii* I. regeşte. Pentru Orţeştl, p fSmarandă Roset hatmăneasă împosesueşte 25 stânjeni, ce-i'are în trupul Orţeştilor Fui Alex, Buzne pe 4 ani cu câte 40 lei arendă pe an (1831-1835). www.dacoromanica.ro 185 294. 1831 Iunie 1. regeşte. Pentru Ghermăneşti. Ispravnici de Fălciu (Gr. Cuza spatar, A Roset agă) scrie mazilului Vasile Popa să pună în vedere răzeşilor de Ghermăneşti, că de nu vor lua parte la cheltuelile, ce le face căpitan Ion Mighiu,, pentru ^ scoate de supt împresurare bătrânul Loghin, apoi nu vor avea parte la câştig. La 15 Febr. 1832, Vasile sin Gh. Popa răspunde isprăvniciei că 9 luni de zile a stăruit pe lângă răzeşi să ia parte la cheltueli, şi n’au vrut să de înscris că vor lua parte la cheltueli, 295. 1832 Februar 3. regeşte. Bătânii Ghermăneş'ilor. Dumitrachi Popovici, căpitan de mazili de ocolul Prutului, atestă cum s’au împărţit cei 8 bătrâni în câţi umblă Gh rmâneştii, după cartea gospod flin 7169 Sept. 20 de la Ilieş Vodă. lmpărţala s'a făcut de f). Codreanul dvoreaniu: Ioniţă Loghin un bătrân Tanasă Cazanu un bătrân Anica Cazanu un bătrân, ce se împarte în trei părţi. Ioniţă Moş 2 bătrâni şi jumătate. Spatar Darie 1 bătrân şi jumătate Marcu Burghele 1 bătrân, cumpărat de la lonaşpo sin Done. 296. 1832 Mart 9. regeşte. Pentru Ghermăneşti. Răzeşii de Ghermăneşti rânduesc ivrchiL‘din parte lor să ste în giudecată cu V. Glodeanul pe căpitan Ion Michiu—Enu Miku—şi pe Radu Arhire, să să prindă în scris că pe cât or da la cheltuială pe atâta vor avea şi moşie, în Ghermăneşti. ' Răzeşii din bătrânul Ion Loghin sânt aceştia : Iamandi Brânză poLoynic, V. Cozăia, Andrei MP ghiu, Axinte Sândachi, Iordachi sân Sandu Mejeghi, . D. Mighiu, V. MiJh'j, Nâstasâ Mighiu, Gh. şin C-reşti. «prin stâlpire de ponturi». 350. 1837 Mai 16. regeşte. O vechilime. Răzeşii de Ghermăneşti C. Corne, T. Alexandra-ohi, Zanave, Postu vornic, Andrei Luca poroşnic, V. BuştiUc poroşnic ; Erei Alexandru Loghin dau vechilime câpit. Ioan Mighiul pentru căutarea pricînei dintee Ghermăneşti şi răzeşii de Mereşti, pentru Impresurare 351. 1837 Maiu 18. regeşte. Pentru Ghermăneşti. Judecătoria de Fâlciu (Lascarachi Mihalaqhi căminar) Gh. Codreanul med. Costache Cuza dr. D. Lu-.paşcu sulger scrie cu No. 1960 vornicului şi paşnicilor din Râpile să aducă pe căpitan Ioan Mighiu şi pe ceilalţi răşeşi la termenul de 19 Mai să stea în judecată cu răzeşii de Mereşti pentru împresurare. 352. 1837 Mai 30. regeşte. Hotdrnica Ghermăneştilor. Costandin Cuza asessor jud. de Fălciu merge şi alege hotarele moşiei Ghermăneştilor despre Mereşti, pentru a se curma pâră între căpit. Ioan Mighiul, T. Alexandrachi, C. Corne şi între răzeşii de Mereşti : Toader Hangan, C. Hangan, I. Hangan şi lordachi Mis-trean ; se ia de bază hotarnica din 7268 Ian, 30 (1760) şi se găsesc. www.dacoromanica.ro 202 a) în marginea dinspre Orbeşti, ce vin pe din sus de Ghermăneşti, podişul de la movila lui Scripcă despre apus s’au găsit 193 st. gospod. f 206 st. g. f 132 st. g. 3 palme până în piatra Mereştilor = 531 st. 3 p. şi sau mai măsurat 31 st. în jos pe podiş, ca să iasă întocmai 562 st. 3 palme, după hotarnica din 7268 luni 30. Din acestea s’au dat : 108 st. 3 palme Câpit. Ioan Mighiul 3 st. tot lui I. Mighiul, despăgubire pentru o bucăţică de loc din Albiţa, ce a rămas răzeşilor de Mereşti. b) la mijlocul moşiei, pe sleahul Ghermăneştilor, prin gura văii Cânipei, s'au găsit până în moşia Orţeşti 805 stânj. aici răzeşi de Mereşti stăpâneau 85 st. şi s’au împăcat să-l dea în două, adică 42. pol. st. să-i stăpânească răzeşii de Mereşti şi 42 pol. st. sâ-i stăpânească, răzeşii de Ghermăneşti. Iar Căpit. Ion Mighiul i s'au dat 146 stânjăni şi 1 palmă, în cari se cuprind 3 stânjeni daţi despăgubire pentru cotul Albiţa de peste Prut, iar răzeşilor de Mereşti li s'au dat 27 stânjăni. c) măsura pe malul Prutului au eşit 1007 stânjăni din cari s’au dat 191 stânjăni căpit. I. Mighiul. Iscălesc : Toader sin Apostul Hanganu, C. Han-gan, Ionită Hanganu, lordachi Mistreanu . răzeşi de Mereşti : V. Crâste, I. Cazan, I. Croitoriu, Vasile Mighiul, V. Frone, Ioniţâ Cazan, C. Cornea, Ion Vasi-lachi, Neculai Varlan. 353. 1837 Iunie 3. regeşte. Pentru Ghermăneşti. Judecătoria ţin. Fâlciului întăreşte hotarnica rădicată de C. Cuza, cilenul judecătoriei, cu No. 200, fiind aceasta cu mulţumirea amândurora părţilor. (Prezident Lase. Mihalachi căminar, Gr. Codreanul med. dir. Lu-paşcU sulger. 354. 1837 Iunie 12. regeşte. Pentru Ghermăneşti. Judecătoria de Fâlciu (Lase. Mihalachi căminar, Gh* Codreanu medelnicer ; dr. Lupaşcu sulger) scrie adresa www.dacoromanica.ro 203 cu No. 3326 cătră căpitan Ioan Mighiul ca la 30 Av-gust şă vie la termen în pâra, ce are cu răzeşii de Ghermăneşti. 355. 1837 luni 24. regeşte. Pentru Drăcenl. Zapisca canţelariei domnescului divan supt No. 1445 cătră polc. Ioniţâ Buzne în pricina ce are cu aga llie Cogâlniceanu pentru o parte de pământ din trupul Dră-cenilor, că a pierdut termenul apelaţiei. La 26 Iunie Ioniţâ Buzne face întâmpinare asupra acestei adrese. 356. 1837 Iunie 26. regeşte. Pentru Drăcenl. Adresa judecătoriei de Fâlciu (Gr. Codreanu med), supt No. 2837 cătră Alex, Buznea că urmând a veni la faţa locului spre a se aduce întru îndeplinire hrisovul domnesc de subt No. 84 pentru deosebirea părţilor ce aga llie Cogălniceanu are în Drăceni, să vină la satul Râpile cu hârtiile ce le are în această pricină. 357. 1837 Iunie 30. regeşte. Pentru Drăceni. • Veniamin Roset arhimandrit, împreună cu mărturii Filaret Apamias şi Scarlat Miclescu agă adeverează că documentele moşiei Drăceni sânt la dânsul, de oare ce el a numărat Catrinei Buzneoae 10500 lei preţul a 300 galbeni, cu care fratele său hatm. Matei Roset a răscumpărat moşia Drăcenii de la aga llie Cogălnicea-nul cu dreptul de văr primar cu post. lordachi Roset, care vânduse moşia agăi Cogălniceanul. 358. 1837 Avg. 12. regeşte Pentru Drăceni. Jalba Ecaterinei Ioniţă Buzne polcovniceasă cătră divan în pricina samavolniciei ce pătimeşte soţul ei polc. Ioniţă Buzne şi fiul ei Alexandru, cari stau închişi de mai multe luni în pâra ce a avut cu aga llie Cogălniceanu pentru răscumpărarea cu 300 galbeni a părţilor din moşia Drăceni. www.dacoromanica.ro Şâ9. 1?37 Avp. 30. regeşte. Pentru Drăceni. Jalba polcovnicesei Qătrina Buznea cătţâ (^ya# ,bi pricina pârilor ce are cu aga Ilie Cogălniceanu j^eţţţrp răscumpărarea părţilor din Drăceni, pe care le-a cumpărat de mai bine de 4 ,ani soţul jei Jopiţă Buzne .CP 300 galbeni de lâ hătmăneasa Srqaranda Rosât. Cancelaria pune încheere că împlinitorul îndaitQţi-Tjlor Jogofătului dreptăţii a cerceta şi înainti lucrare^. 360. 1837 Sept. 21. regeşte. Pentru Drăceni. Jalba Catrinei Buzne polcovniceasă pătrâ departamentul pricinilor din lăuntru în pricina ce are bărbatul ei Ioniţă Bu?ne pu Matei Rosăt Mp. §i $e Co-^ălniceanu agă pentru Drăceni. Cere mila să dea drumul din închisoarea agiei soţului său cum şi fiului ei pentru mepredare de documente. 361. 1837 jOotombre 2. regeşte. Pentru Drăceni. Jaftjp lui ioniţă Buzne câtră marea logofejţie a dpepţă-ţii în pricina ce arecu aga liie Cogâlniceanu pentru un sinet de 10500 lei că va fi următor, dăcâ şi d-lui aga îi va număra 300 galbeni blanci, ce el a dat hătmă-nesei Zmnranda Roset la răscumpărarea unor părţi din imoşia Drâcenilor. 362. 1837 "pct 31. Jegeste. Pentru Drăceni. Jalba Catrinei Buzne eătră Divan în pricina răscumpărării moşiei Drăcenii cu 300 galbeni .de la aga llie Cogălniceanul. Tot odată se jâlueşte şi de închiderea soţului ei, Ioniţă Buzne polc. care stă închis la poliţia agiei de mai bine de 3 luni de zile. La 25 Oct. se pune rezoluţie că jâluitoarea să-şi *ia *banii, de ţwde îi are depo^itarişiţi (şef secţiei jalbilor jŞtoiănovjci]. ka 1 Noepbre o ăltâ ja^ă din paţtea Catrţpei Bqzne polqovjjiceăşa în privinţa aceluiaşi obiect. Ji^a 2 Noembre jalba e îndreptată la logofeţia dreptăţii. www.dacoromanica.ro La l^f^bf. 1838 cr altă jalbă a! Catrinei Buzrfeâ' îrf pfiVirfţâ aceluiaşi1 obiect \ pe Car6 jalba la 22 Pfebr. se pline reztflUţiâ „drtthii logofătul ditt lâutttftf vă sfâfUi a se da banii cuveniţi după hotărârea divanului domnesc şi a lua docomenturile după care să se sloboadă pomenitul îndată de la închisoare." 363. 1837 Dec. 8. regeşte. Trei jalobe Buzneşti. Jalba Catrinei Buzneaoe cătră departamentul pricinilor dfti lăuntru spre! a elibera din îflcftisfoăfe pd bărbatul ei şi pe fiul ei Alexandru Buzne, închişi pe nedreptul ca să dea docomenturile moşie Drăceni în pâra ce are cu âga llîe Cogâlniceanu. Face istoricul procesului început" la 1830, şi se sprijină pe art. 302 din Reglementul organic care opreşte închisoarea pentru afaceri civile dâ pământ, —In 1837 Dec. 13 aceiaşi jalbă îrt acelaşi obrest o face şi loniţâ Buzne cătră consulatul rosienesc> In 1837 Dec. 29 face aceiaşi jalbă mai pe scurt în-' ruseşte. * 364. 1837 De»-16. regeşte. Pentru Râpile Îs. de Fălciu [Ioărt paharnic] scrie supt No. 6133 ptfvighitbfUlui de Pddoldhi sâ aducă întru împlinire re-1 zbltiţiâ îrf eeiâ ce priveşte cei 8 stânjâni moşie ce ave căpitan loân MighiUl îrf Râpile, luată în schimb de la Ghfcorgfte şi Idnitâ Tecliei, cu actul judecătoriei dirf04 Dec. supt No. 6154. 365. 1837 Dec. 17. bgfeste. Petttfu Orătttoi. jalba lui loniţâ Buzne cătră consiliatul rosiertes -contră samavolniciilor ce pătimeşte din partea instanc ţekrr fUdecâtdreşte îrc pâra ce are cu aga Ilie Cogâl-nfceanU pentru Drăceni. 366. 1837 DeC. 18, regestei Pentru Orţăştl. Alex. BuzHO S6 jâlueŞfe cătră înaltul domnesc di-vati tdrftfa agăi llie^COgâlniceahul, care ţinând nu de ştiC www.dacoromanica.ro 206 supt ce formă pământul răzeşilor din Orţâşti ca să nu fie tractarisit cu aceasta pricină «mă ţine la închisoare pentru pricina ce are cu părintele meu», 367. 1837 Dec, 2l. regeşte. O adeverinţă de plată făcută cu măsurarea moşiei pe malul Prutului, dar că fiind apele mari nu s'au putut pune încheerea jurnalului judecătoriei. 368. 1838 Ghenar 28. regeşte- O jalobă (ruseşte şi Moldoveneşte), Catrina soţia lui Ioniţă Buzne se jălueşte consulatului rosienesc că de 8 luni stă închis la agie soţul ei Ioniţă Buzne, care e pe moarte, cum şi fiul său Alexandrii Buzne însurat şi cu 6 copii mici, fără nici o vină în pâra ce a purces contra lor aga llie Cogălni-ceanul. Cere dreptate. 369. 1838 Febr. 4. regeşte. Pentru Drăcenl. Ioniţă Buzne se jălueşte Consulatului rosienesc că se află dc 8 luni la închisoare împreună cu fiul său Alexandru, şi el însurat şi că pentru a-şi câştiga dreptatea ce i s’a răpit în pâra pornită de aga llie Cogăl-niceanul contra lui pentru Drăceni, cere ajutoare şi să-i pună la dispoziţie 4 hârtii : jurnalul judecătoriei din 1836, şi jalbele lui din 7 Iulie, 3 Sept. şi 20 Oct, 1837, iar celelalte acte pomenite prin jalba sa din 13 Decev. 1837 să se păstreze de înaltul consulat. 370. 1838 April 18. regeşte. Pentru Scrivuleni. lordachi Meleghi face raport la is. de Fălciu că în adevăr a găsit pe Gh. Teclici stăpânind pe nedrept cei 8 stânjini ce-i lui luase în schimb căpit Ion Mighiul de la Antohi Teclici. Cum însăGh. Teclici nu voeşte a-i înapoi, trimete afacerea la isprăvnicie să reguleze. In 28 April face alt raport că Gh. Teclici nefiind următor, se duce la isprăvnicie, el a împuternicit pe Ion Mighiul căpitan a-şi stăpâni acei 8 st. din Scrivuleni, www.dacoromanica.ro 201 371. 1838 April 30. regeşte Pentru Ghermăneşti. C. Cuza cilenul judecătoriei de Fâlciu scrie Iui Ion Mighiu căpitan ca să fie 25 Mai la judecată pentru tragerea liniei despărţitoare între Ghermăneşti şi Mereşti. 372. 1838 luli 28. regeşte. Pentru ScrI/ulenl. Is. de Fălciu scrie cu No. 4179 Iui Iordachi Me-Ieghi mazil şi paşnicilor din satul Răpile să meargă şi să oprească fânul cosit de Gh. Tecii ci de pe cei 8 stânjăni ce-i are căpit. Ioan Mighiul luaţi în schimb Ia Scrivuleni. 373. 1838 tuli 28, regeşte. Pentru Ghermăneşti. Răzeşii de Ghermăneşti, în număr de 34, dau chi-zăşie căpit. Ioan Mighiul că umblând în judecăţi 7 ani pentru a li se dezbate moşiile, de nu vor lua parte la cheltueli, să aibă a le lua părţile lor din Cotul Gher-măneştilor. Iscălesc : Ion Cazan, I. Croitoriu, Gh. Croitoriu, Ştefan Zamfir, Mih, a Zahariei, Ioniţă Cazan, V. Froni, Sârghi Cazan, I. I. Cazan, Şt. Văzdoagă, Tudosă Buş-tiuc, I. Cozmăscu, C. Corne, Petru Manole, I. Vâscu, Andrei Vâscu, Mih. Onofrei, N. Stoica, T. Alexandra-chi, N. Varlan. In 31 luli 1838 privighitorul de ocol Podoleni în-credinţazâ chizăşia (Gh. Popovici). In 1 Sept. 1838 judecătoria de Fălciu încredinţază cu No. 207 această chizăşie [Prez. Lase. Mihalachi Căminar, Iamandi, C. Cuza director Lupaşcu]. 374. 1838 Dec. 17. regeşte^ Pentru Orţâştl. Alex. Buzne face jalbă înaltului domnesc divan că la termenul de judecată ce-1 are cu răzeşii de Or-ţăşti, aduce înscrisul monahului Maxim Boureanul din 1832 Mai 11, rugând a se amâna judecata, întru tot şi până acum s’a împleticit această pâră mai mulţi ani, www.dacoromanica.ro 208 375. 1839 Ghenar 8. regeşte. Pentru Ghermâneşti. învoială între Radu Arhire şi Nec. Arhire şi cumnata lor Gafiţa, soţie de al doile a fratelui lor Simion Arhire, căreia îi dau 3 palme 6 pârmace din Ghermâ-neşti* că/ răsplată zestrei ce au adus la casa fratelui lor. Iscălesc ca marturi : Ion Mighiul, Nastasâ Chitic, Andrei Stihi, C. Beşliu, C. Enciu, Sim. Standul paşnic. V. Vicol paşnic în satul Răpile, Mihalachi Popa scrie zaplsul Pecetea : ţinutul Fâlciului 1834 satul Răpile. 376- 1839 April 27. regeşte. Pentru Ghermâneşti. Is. de Fălciu scrie adresa No. 2285 cătră^privighi-torul ocolului Podoleni în pricina jalbei căp. Ioan Mighiul contra răzeşilor de Râşeşti T, Hanganu, C. Hanganu, Ioniţă Hanganu şi Iordachi Mistrean pentru îrtcâl-caresR ce fac cu istele hlizei ce are pe Ghermăneşti, ei laudându-se că-i vor zdrobi ciolanele, râdicându-i şi viaţa, 377. 1839 Mai 26- regeşte. Din hotarnlea Râşeştllor; Se făce o nouă hotarnică a Râşeştilor şi a Hfu-benilor, pentru a se curma pricina începută între spătar V. Pogor şi Episcopia de Huşi. Hotarnica scrie : începând cu măsura din margine cea din sus a movi-. lei Răbăei în linie dreaptă până în hotarul moşiei Su-lenij [azi Dudaf cu 20 stânjăni mai la vale spre răsărit de o piatră a Sulenilor au găsit peste tot 2200 stânjănr gospod. din care 1100 stânjăni sau dat dm-sale spătar Vasild Pogor pentru 2 trupuri de moşie ale sale anume Orgeştii şi Bâlâneştii, şi 1100 stânjăni sau dat Episcopiei ; iarăşi pentru 2 trupuri de moşie anume Râşeştii şi Hrubenii. 378. 1839 Mai 26. regeşte. Preşedintele Tribunalului de Fălciu respinge protestul vechilului Episcopiei de Huşi, întru împlinirea hrisovului din 1818 Iunie 27, prin care se împâciuiau părţile în pricinilfe pentru Râşeşti şi Râbâia, urmând *a stăpâni pe jumătate Iordachi Fote şi jumătate Episcopia, www.dacoromanica.ro 379. 1838 luli 1. regeşte. Peţi^ru Ghermăneşti. Sârdar C. Cerchez scrie cu adresa No. 84 câtrâ răzeşii de Ghermăneşti: Gr. Burghele căpitan, şi Ion Michiul căpitan că pentru a 3-a oară li se pune termen la 15 Avgust să-şi aducă inginer să pună capăt pro-ţesului ce-1 au cu răzeşii de Mereşti. Neaducând nici de astă dată ingineriu, della lor se va trimite la arhiva statului ca fiind proţesul închis. 380. 1838 luli 28. regeşte! Pentru Cotul Ghermăneşti. 13 răzeşi din Cotul Ghermăneşti în numele celor 34 răzeşi, ce se află trăitori acolo, dau hârtie la măna căpit. Ioan Michiul că vor lăsa în pace bucata de moşie ce o are fără selişte în sat în Ghermăneşt); far având trebuinţă de ea, se vor alcătui de bună( voe cu dumnealui. Scrie zapisul Iftime Armenciu; martur Gr. Focşa. In 31 Iulie privighitoriul ocol. Podoleni (phr Po-povici) încredinţază actul. In 1 Sept. 1838 judecătoria de Huşi (prezident Lase. Mihalachi căminar, Iamandi clucer, C. Cuza) legalizază actul cu No. 206, • 381. 1339 luli 23, regeşte. Pentru Alblţa. ls. de Fălciu Şeldiman postelnic cătră polc. V. Za-haria să cerceteze şi să facă ispaşă la stricăciunile ce lăcuitorii din Albiţa fac pe partea lui Ion Michiul căpitan din satul Râpile. 382. 1839 Avg. t7, regeşte. Pentru Ghermăneşti. C. Cerchez sărdar măsură a doua oară moşia Ghermăneşti despre Mereşti, pe malul Prutului unde eşise 1007 stânjeni „din pricină că s’ap fost măsurat pe deasupra, iar nu chiar pe mal fiind atunce Prutul vărsat, unde era cu neputinţă de a să măsura pe mal“, s’au găsit numai 963 stângeni, din care Ion Mighiul căpitan trage o parte şi giumătate din 8 părţi, potrivit hotărnicei din 7268 Iunie 30, i s’au cuvenit 183 www.dacoromanica.ro st. 4 palme* ce i s'au măsurat din nou chiar din malul Prutului. In 1839 Dec. 8 cu No. 6459 judecătoria de Fălciu dă o copie legalizată (C. Cerchez, Iamandi, dir. Lu-paşcu. 383, Fără an. (câtrâ 1839), Izvod de socoteală pentru Ghermăneşti, „Izvod de cheltuelile ce sau cheltuit în pricina a două coturi din trupul moşiei Ghermăneşti. 1.10 parale pe o jalobă. 1.10 parale pe altă jalobă. 1.10 parale pe altă jalobă. . 3.20 pe otnoşenie cătră isprăvoicie. , 3.20 pe altă otnoşenie. 1.10 pe o jalobă. 1.8 pe 2 ocă vin privighitorului la măsurat 1.10 pe altă jalobă. 12.— cheltueli cu drumul la Eşi. 20.— pe o căpătând de zăhar la prezident. 2.20 pe un per’ilipsis 160,— două coşuri piatră. 40.— cheltuiţi în 2 săptămâni, însă 5 zile şi 5 nopţi cu calul la han. 1.10 pe altă jalobă, în total 40 zile pierdute. 271.18 35.20 daţi de 1. Cazan privighitorului când au măsu- rat coturile. ' 1.10 perelipsis plătit de 1. Cazanu 1.10 omului martur la vade. 40.20 384. 1839 Noem. 16. regeşte. Pentru Ghermăneşti. Răzeşii din cotul Ghermăneşti (Ion Cazan, T. A-lexandrache. C, Corne, Preot Manole, I. Cozmăscul, Andrei Vâscui, Sârghie Bantăş, Sârghie Cazan) cer să cheme la judecătorie pe căpitan Ion Mighiul, care după ce a răscumpărat 100 stânjeni moşie din cotul Ghermâneştilor, nu vrea să le dea şi lor analogon, plătind cheltuelile făcute. www.dacoromanica.ro âii 335. 1839 Noem. 20. regeşte. Pentru Ghermăneştl. Giudecătoria de Fâlciu (Lase. Mihalachi căminar, prezident; dir. Lupaşcu), scrie adresa No. 6163 cătrâ Ion Mighiul căpitan să împărţască cu analogon din stânjenii răscumpăraţi prin mijlocirea lor din moşia Ghermăneşti, Pune termen la 2 Decembre. 386. 1839 Decemb. 28. regeşte. Pentru Cotul Ghermăneştl. Judecătoria de Fâlciu (Lase. Mihalachi căminar, C. Cerchez, dir. Lupaşcu) scrie adresa cu No. 6722 . câpit. Ioan Mighiu în pricina ce are cu răzeşii de Cotul Ghermăneşti, cari cer împărtăşire. 387 1840 Ghenar. 16. regeşte. Pentru Cotul Ghermăneştl. Copie adiveritâ de judecătoria de Fâlciu (prez. ban loniţă Lambrino, asesor clucer Iancu lamandi, dir. ’ D. Lupaşcu sulger, asesor sârdar C. Cerchez) că della afacerii dintre căpitan Ion Mfghiu şi răzeşii de Cotul Ghermăneşti s’a închis prin lucrarea la faţa locului şi că dar. jalba răzeşilor nu se mai poate lucra. 388. 1840 Mart. 23. regeşte. Episcopul de Huşi—Sofronie— înaintează domniei jalobă pentru aducere întru îndeplinire a hrisovului din 1818 Iunie 29, de oare ce hrisovul din 1837 cu No. 96 aducea jignire Episcopiei în stăpânirea sa în Ră-şeşti despre părţile spătarului Vasile Pogor Episcopia cere a se da în’douâ: jumătate lui Vasile Pogor şi ju-. mătate să ţie Episcopia; potrivit hotarnicei din 7240 (1732). După acea hotarnicâ moşiile de o parte şi alta a Prutului stăteau astfel: Orzâştii şi Bălăneştii, una lângă alta pe laturea dreaptă a Pruteţului şi a Prutului ; iar pe malul stâng veniau faţă în faţă Todirce*t nii, Negeştii şi Mălăeştii. ' www.dacoromanica.ro 389. 1840 April 30. regeşte. Pentru Mereşti. Is. de Fălciu (spătar Donici) scrie cu adresa No. 2939 câtră privighitoriul de ocol Podoleni, în pricina jalobei căpit. Ioan Mighiul din satul Râpile contra răzeşilor de Mereşti; să cerceteze încălcarea şi să aşeze pietrele de hotară la locul lor. 390. 1840 Iunie 6. regeşte. Pentru Mireşll. Is. de Fălciu Donici spatar scrie adresa No. 4083 cătră privighitorul de Podoleni ca răspuns la raportul No. 210 din Mai pentru întinderea răzeşilor deMireşti pe părţile căpit. Ioan Mighiul din Ghermâneşti şi po-ronceşte să fie aduşi la isprăvnicie spre a-şi primi pedeapsa. La 29 Iunie privighitoriul de Podoleni [Ioan Laşcu] răspunde pe aceiaşi hârtie să s’au învoit cu jăluitorul şi că nu vor mai pricinui stricăciune. 391. 1 1 ta 3 ctq -r cu C u n sa o ST CP < ax PS CU CL c ji> o O* Sa 3* II 2 03 O 3* CP O tr m o *-» CfQ 3* n» r 3 G. 5* 2 o» •1 Ci £. r a ST li ™ 2?CR o fl> o- 5 o w 3 70 ta Cu s no 03 < 0* EU 3 DO -i o» 3 N CU* 03 3 * -t 3 O op N CP DO 3 o O 3 a‘cfo Q» CP CP 03 I CA O O O" M ¥ m ro e o. c/> 7 w 03 o n> N < 3 rî’ 5 O S • CD _________ *i —' >yr /“s T3 Q. e - o 5 £î o ® —■ < a » o 2 3 EU O &y c 3 N O) O C cr ax cp li m O co o o O 3 B 2 4" > a Q. CP U O a x g1 3* (Surete ms. XLV, 265. www.dacoromanica.ro INDICE ALFABETIC aclaz, alăgea 92 acolisi [-ire] 33 Aftiniei Maria 237, 255, 257, 258 Adam Vasile şâtrar 41, 44 [judecător la Fălciu] 49, 50, 51, 55, 65 Adam paharnic 89, 90, 110 „ Cost. sulger 240, 244, 248 Agarici Grigore vornic glotnii 32, 37, 124, 130 Albi{a 56. 209; mutarea răzeşilor de—127; erau 29 răzeşi— 128; cotul—45; capul—110 t Albotă post. 2 Alexandrachi T, 145, 186, 189, 201, 207, 210 Alexandrachi Vasile vornic satului Ghermâneşti 216, 231, 236, 239, 240, 245, 247, 255, 259 Alexandrescu 236, 241 [stolna-cealnic] 252 Alexandru ierei 186 „ post. 63; Io*. 148 Aliuş Gr. diac 100, 107, 113. 119, [spiţa—] Aliuş Ionită 105, 113 „ lordachi 113 „ Toader post. 113 [spiţa- | Aliuşeni 56, 106, 110 [unde iaste Troianul] 111, 125 Ana 4 analogon 210 Anastasă Grigori 239 240 Andrei Radu 186 Andrei condicar 94, 99 „ [movila lui—] 7, 77, 107. 121, 160 Andrei podar 108 „ [sfeti—] 19 . Andronachi spătar 58, 63 Andronic 249 Anghel 10 Anghelachi C. polcovnic 237 Anghehna 4, 107 Angheluşa 40, 41 Angheluţă zet Moş 139 Antohi Lupul 190 Antonie paharnic 12 Anuşca 196 Apostol ierei 51, 104 aprozi, vornici? de—145, 216 Arbure D. Cost, jicnicer68, 118, 120, 178 [pah.] Arbure Emanoil 153 „ O. Gh. 15 (med. supus rosienesc) Arhire Ion 2 med. 68. şatrarl17 , Zoiţa 117; spiţa—68 . „ Gh. 139 „ Ion 2 med- 109, 120, 195 Arhire Mihâlachi 94, 240 „ Radu 143, 185, 208 , „ Neculai 196, 208, 224 „ Sofiţa 208 „ Simion 185, 208, 209 „ Andrei 240 Armăşeni 132 Armenciu Iftime 209 Aron Vodă 164 www.dacoromanica.ro 264 Arsene Gavril 246 paşnic Arteni vătav 233 Arsura 192 asessor 189, 211 Aslan Cost. vornic 151,153 [comis] 2 log. 157, 158 Atanasie pah. ispravnic de Făl-ciu 136 ' Averescu Dragotă 1, 2, 3 Avereşti 45, 152, 153, 250 Axinte Săndulache 185, 192 „ loan 198, 255 „ Dima 235 „ Gh. 249 polcovnic „ Anastasia 249 „ Safta 249 „ Vasile 255 „ ioana 256 Badiul 8 Baiardi Nastasachi ingier 224 Balan T, 4, 141 Bălănescul Gh. 139 Bălaneşti 29, 62, 63, 123, 124. 131, 132, 142. 145, 147, 150, 162, 163, 165, 170, 1/4, 175, 208, 216 Balasachi Iordachi căminar 39, 2 spatar, ispravnic de Făl-ciu 97 Balş Alex. vornic 121, vel log. 124 Balş Cost. ban 111, logofăt 141 „ Jordachi vist. 3, vornic ţării de sus 39 Batş Lupul vornic ţării de jos 58, 65, 125, log, 141, 170 Balş Teodor vofnic 148; log, 153 Băltăgeasă Maria 73 bani «a întors banii» 8 Bantăş Serghie 210 Bărboşi 17, 47, 49 52 Bârcă Ion mazil 81 * Toader capitan 96 k „ Trohin 141 „ Alex. 238 ‘ „ Vasile ierei 220, 238 Barnovschi Miron hatman 3, 42, 47, 52 Basarabia 233 Batcu Ion ierei 190 batichiu, batic-ul 247 bătrâni 51 seqq. Bedreag Gh. 59 „ llinca 153 „ Sandul 153 „ Vasile 153 Beghiul 4, 42, 47, 49, 52 Beaghiul C. 80, 89, 91 Beideman 256, 257 Beldiman Gh. stolnic; ispravnic de Fălciu 43, 44; sulger 55; log. 110, 171, vornic 174, post. 209 Beldiman Vasile vornic 22| Bercaiiu Ion comis 191 Beşliu C- 208 bez = fără 115 seqq. Bighiul Balan 32, 33 bir «fiind legaţi cu-1-» 197 Blagofcin Ion diac. 165 blâstăm, carte de— 36, 86 Boboc Andoni 64 „ Nec. 153 Bodea 106 Bodescu*!, miănăstire <80, 81 www.dacoromanica.ro 265 fâ.ii Ha¥eş2 Bogdan Lupul tfbhirc' 16, 17 âbgdkn fdn 7ogftfâl 39, ‘58, bO, 64 ^ fctfeh&I #h, 10, 32, 61, 76, 79 „ 'ion 40 , 'Gâvîil V7 , SWaff 97 Boian Gh. 246 Boiangiu Nec. 113 Boldureştii 191, 201 bordeiul*de ptfşlă 95 Bbrş 48 n 127, 428 Bosie Cost. sulger 45, 248; "253, 254 âisiei Vas. 65 „ ftur inlgbr 193 î<ditiful Alexândru 72, 74 [diacf 75, 76, 78, 92, 118 *46, iÎ7 Botezlful Anlta 14& , tdadVir 146, 147 B Mn 80, 40, 65, [zet ŞteMBM] 67, 76, 97, 106,109, 118, ftiO, 141 [z'et Catrfna Rânguleasă] *Botezaftfl Nec&Iai 171 „ Vasile 144 Botoşani 153; i55 Boţeşti 107 Botul <10 Boureanu Zmaranda 245, 246 Boureanul Maxim călugăr 207, 230, 231, 245, 246 Boureaftdl Hrîstache 230, 231, 232, 259. 240, 245, 246, 249 Brăeşti 45, 57; lll Brahăş Ursfal 10 ferâtfâ Uftnrrfdî VăS. 58, 152, 171, 177 (polcovnic) 178, S83, 185, 189, 193, 195. 197, 198,199, 234 Brâftză Nfistor 76, 121. 422 BraşoVeaiful ton 30 braţ [frate] 150 Brăteni 41, 59, 61, 94. 175, 176, 251, ^260. *261 Brighiu Andî'di 19. 51 seqp Bitbhitfg Vas. 186 Buhâeşti 19l Buhuş Nec. logofăt 7, 8 „ Sandu hatnftârt II Bulirma 36, 53. 95, 130 [Spiţa] jf Simicm 64, 65 , Nec. 167 „ Chirica 167 B H ari ton 167 , Toader 107 B UrSul 29 „ Vas. 167 Burghie Cost. 135, 199 a Gligore 17, 45, 86, 87, 88. 93, 94, 96, 108, lll, 184, 199, 289 [câpitaft] 216, 217, 218, 221, 222, 227. 228, 230, 235 [răposat] 236, 238, 25t Burghele Mhrdu 10, 86, 87, 88, 94 135, 184, 185 Burgftfcle Toadefr 86, 87, 135 jf Vasile 85 [med.] 107, 135, 184, 199 •Bur^hele Ion 93, 94 , Nec. 184 . „ Ca ti nea 184 „ Maranda 199 BUffgheleşti 95, 240 Bursu Gr. căminar 32 www.dacoromanica.ro 256 Bursuci, egumen de—34, 37 Buştiuc 95 „ Sârghe 235, 240. 253 „ Ştefan 143, 236, 253 r Vas, poroşnic 201 „ Ion 236, 251 „ Tudosă 207 Butuce 227, 229, 236, 240, 258. Bufă Gh. şatrar 193 Buzdugan C. 28, 45, 248, 249 „ Profira 152 „ Gh. med. ispravnic de Palciu 114, 243, 245 [director] 250 [sărdar] Buzne Alex. polcovnic 149, 155. 156, 157, 167, 178, 184, J90. 197, 203. 205, 206. 216. 242, 243, 258 Buzne Catrina 148, 230, 203, 204. 205, 222, 223 uzne Aniţa 190 „ Enacachi 17, 148, 168 „ Ioniţă polcovnic 133, [îs de Fălciu] 140, 141, 148, 149 150. 151. 152, 153, 155. 157. 158 159. 161. 168. 171. 172, 173. 174, 177, 179, 180, 181, 182, 183, 190, 192, 193, 197. 200, 203, 205. 222, 242, 243. Căcăceri 3. 148, 150. 164 Căcaina 77 Cahul 238, 255 [judecătoria] tribunal. 257, 258. 268 (candidatul judecătoriei de—] calaraşi 141 . Calimah T. 1. Vodă 41. 42. 44, 46, 51, 54, 55, 62, 63, 89. 90, 91, 109 Calimah Gr. Vodă 29, >57, 60, 61, 61; 63, 126 Calimah I. Alex. Vodă 63, 102, 104 Calimah A. Scarlat Vodă 126 131, 135, 136, 142, 168 Calimah D. spatar 182 Caliman Ion 4, 6 [spiţa] Calinic Lazor 4 Calmă ţui 257 Calistru ierei 16, cămăraş de izvoade 39, candidatul judecătoriei de Fălciu 240 Cânepii (gura—) 44, valea—56, 110, 114 (Mereşti) 153, 171, 183. 192, 199, 202, 240, 243 Canta A. vornic za aprozi 147 » I. vel log. 21, 29 „ Iordache log. 123, 157,161 Canta Ianache 3 log. 54 „ Nec, vornic 85 Cantacuzino vel spăîar 12 » Ion vel ban 39 căpitan de mazili 185 Căprescu 39 Capreş Toader 4, 42, 47, 49, 52, 89, 91 Caracaş C- sulger 9 Caracău Gavril 111 carentină (—la Leova) 192 (la calintir) Câraş Andrei 174 Cărăuţă 146, 151 Cărăuşul [cotul—] 35 carboave 181, 184 [avea 11 lei şi jumătate] Cârcă Ştefan 107 www.dacoromanica.ro 267 C&icS 4oan 10.7 Cardaş 39 Căthana 134 Carlâc Cozma 128 „ Toma 128 Cârlig Gh. 249 Carp .diac de divan 54 „ Ghera&im 141 „ Ion comis, ispravnic de FăJeiu 143L, 145, 246 Carp Pavăl 216, 231, 236, 240, 245, 259 carte gospod 60, 106, 142 Casandra 239 Câsian Ştefan 250 Catargul I Filip adstr. t>3 B Costin vornic 133, log. H51. 221 Cataigiui lordachi vornic 141 Catrina preuteasa 7, 76 caţaveică 92 cauţie 213 , -Cazacul 5, 7, 106 „ Nazaria 66 , Is+eni S7 Cazan llti91, 200, 209 [sardar] 210, 211 Cerchez Zoiţa 191, 200 » lancu pitar 191, 200, 246 Chersecosul 131 fCheşco Petre ,56 Cheşeo Ioan stolnic 117, 122, 123, 125, 131 [spatar| 256, 257 Chetrărie 228 Chetreanu Tănasă 34, 145, 185, 225 Chertreanu Nec. 120, 235, 240, 249, 250, 253, 256 Chirana 4 Cbircă Ştefan 5, 7 Chircă JOazar 7, 76 Chiriac Sava 107, 163 Chirice Ştefan 67 Chiiică Matei 147, "bau 158, 235 » Gh. 154 www.dacoromanica.ro 268 Chirilă Simeon 4 » Toader 240 Chiselef Paul general 147, 175 177, 179. 225 Chişinău 149 [în pribegie la—] 194 . Chitic C. vătav 165, 178 [polcovnic] 213. 220, 240. 241 Chitic Sandu 165 » Tudora 165. 166 j, Nastasă 208 (paşnic) 220 237, 239 cilen 202 Ciobanu Simeon 128 ciobote (am dat—la un copil din casă) 64, —unui aprod 117. să-l ridici cu—152. priimind —10 lei 152 Ciocârlan Bejan 8. 27. 44. 56. 110 Ciot ea Gh. [bolta—] 115 Ciogole preut 4 ciolanele [i-oiu zdrobi—) 208 Ciorăşti 45. 56. 111. 138. 139, 255 Cireş Ioan 128 Clement 39 Clocotă ion 3 , Gavril 32. 42. 47. 49, 52. 89, 91 Codreanul Dim. dvoieanin 185 j, Nec. paşnic 256 , Gh. 189. 201 (medel- nicer) Codreanul Gr. med. 197. 202. 203 Codreanul Ion stolnic 147. 196 Codreanul Macarie 148. 152. 167. 177 Codreanul Vasile condicar 85 Codreşti 117 Cogălniceanu Andrei 108 „ Cost, 108 „ Gheorghe 59 „ Ion 59 , Ilie agă 158. 164. 168 172. 173. 175-183.189 195. 203—206. 212. 216 [postelnic] 217—224 [vornic] 225. 233. 242. 243 Cogălniceanu Lupaşcu 116 [spiţa] j, Nec. căpitan is- pravnic de Fălciu 40. 109. 116 Cogălniceann Mihai maior 239. 241. 244—247. colonel 248 Cogălniceanu Nec, preut 117 „ Sandul 20 , Toma 81 „ Tofana 117 „ Vasile 10. 20 [po- ruşnic] Cogălnicenii 22. 23. 25 Colacul gârla— 138 Colun stolnic 2 Conachi Gavril vornic 122. 123. 124. 137 Conachi Manolachi post. 124 Condrea 4 consistoria Episcopiei Huşilor 200 Constantiniu dir. judecătoriei de Cahul 258 consulat 20. rosienesc 205 copil din casă 64 Corcău Gavril 45. 113 Corjăscul 246 www.dacoromanica.ro 259 Cornea Vâsile 139, 143, 145, 162, 185 ţbătrânul—] 260 Cornea C. 189, 202, 203, 207 210, 212, 216 [paşnic] 222 Cornea Icn 222, 230, 235, 240, 247, 252. 259, 260, Cornea Mihai 236, 246 „ Grigore 195, 196, 240 „ Ştefan spătar 221 „ Sandu 94 „ Manole 240 Costachi C- hatman 20, 100 [spiţa—] Costachi Gavril hatman 10, 11 „ Iordachi stolnic 39, med. 109 ' Costachi Grigore hatman, ispravnic de Fălciu 75; paharnic 93, 94, 124 Costachi llie stolnic 32, 34, 35 pah. 37, 38, 130 Costachi Lupul hatman 16, 17 jicnicer 38; vatav za pahar-nicei 34, 128, 129, 133 Costachi Manolachi vornic ţării de jos 39 Costache Matei pah. 3, 227, 229 „ Neculai agă 136, 143 „ Vasile vornic 11, 12. 14. spătar 97 Costachi Veniamin 120. Episcop Huşilor 113 Costandin vel logofăt 85 „ armaş 128 „ Grigore 185, 201 [pol- covnic 230 Jzet Gafiţei] Costin Vasile 253, 256 director „ Neculai hatman 12, 14 Costiceanu ionaşco 10 Costişor Apostol 15 67 68 76 97 „ Ana 16, 67, 97 Cotu morii, ocol 238 Cozma Vasile 185 Cozmescu loan paşnic 186, 207 210, 224, 236, 240, 249, 250, 252 Cozmeşti. 164, biserica din— 37, 187 188 * Cozmiţa director 186 Cracălie 10 Crăciun 9, 199 [poruşnic] Crasna 2 Crăsnean Ifrim 61 Crâstea 3. 4 * Ion 128 „ Sandul 198, 199 „ Vasile 202 » Toader 216 Crăşteşti 7, 76 Crăstina 1 crâşmă 19, 141 [—dela Brânză] Crăsnăşeni 166 Creţeşti 164 Croitoriu Pavăl 259 Croitoriul Ion 186, 188,202,207 216, 235, 240, 252, 259 Croitoriul Gh. 207, 216 „ Panaite 261 Cruhlic 193, 194 [Cruhnic] Cruhleni 195 Cucoara [lacul—| 77, 123, 160 Cujbă armaş 3, 42, 47, 52 curama 12, 13 cutnie [oghial de—| 92' Cuza Cost. cilen 201, 207, 20d www.dacoromanica.ro 270 asesor şi ispravnic de Fălciu 201, 224, 254 Cuzâ Dum- stolnic 12 Cuza Grigore spatar şi isp. de Fălciu 28, 185, 189, 192, 194 197 postelnic 126 Cuza Ion comis şi ispravnic de Fălciu 145. spatar 153, post. 168 . Dabija Evstratie Vodă 5, 66, 106, 109, 118 Dabija C. ispravnic de Fălciu 236 Dan Enacachi spatar 152 Dănâilă 8, 9 Danciul pârcălab de Neamţ 2 Darie spatar 7, 8, 27, 28, 44, 55, 107, 110 [şătrar] 145,185 187 Darie Ion 243 * Gr. post. 96, 191 „ Maria 247 „ Mihai 152 ,, Safta 152, 243 » Luca 249 * Paraschiva 152 „ Manolachi 165, 171 (spi- ţa) 247 . Darie Neculai comis 173 „ Chiriac 165, 171, 200 „ Enacachi spătar 163 „ Catrina 158, 162, 177, 217, 219, 221 . Darie Velişco 44, 55, 56, 94, 110, 158, 167 fspatarj Darie Sandul 27, 28 Dărieştii 108 Dascălul Nec. 139 dava (am făcut—) 86 David Ioan 59 „ Vasile 148, 152, 167 dejma (să strângă—) 65, 78 depoziton 218 dichiul Episcopiei 115 dijmui (a—) 31 dijmaş 35 Dimachi Gh. şef 253 „ Manolachi vornic 125 „ Nec. spatar 134, i68, 174 spatar 181 Dimitrie visternic 12 Dumitraşco preut 24 „ vornic 52 Dumitriu Cost, spătar 153, 154 155 Dînţeni, selişte 16 17 20 40 41 57 59 61 74 76 77 78 94 98 107 109 121 122 141 152 161 251 238 divanul Cneţiei Moldaviei 124 151 161 172 175 179 182 divanul de apelaţie 242 dobândă [din zece douăsprezece pe an] 29 Dochia Ionaşco 20 86 94 184 Dobraniş Ştefan 186 Dolheşti 10 Done Ionaşco 185 Donici Darie ban 88 » Andronachi vornic 125 „ A, spatar, ispravnic de Fălciu 212, 243 Donul Vasile 12 59 Dorohoi 222 Drăceni 4 12 30 32 33 41 42 43 [umblă pe 7 bătrâaij 46— www.dacoromanica.ro 50 (Pruteţul—) 52 53 54 65 69 79 83 82 89 91 (pe îmbe părţile Prutului) 99—105 120 133—135 146 148 165 166 168 170 172 173 179 180 181 183 193 200 201 204 206 221 258 Drăgan Vasile 260 261 „ Iftime 260 261 „ Petre 260 261 Drăguş 4 . Drăgşan spătar 2 Drăguna 255 Draxin comis 2 drese (—Episcopia de Huşi le-au pierdut în vreme de ne' pace, 34 37 Drule Alex. 29 drum can părăsit 96 Drujeni (Pruteţul—) 47 51 54 Druşcani 150 Dubău Tudosă logofăt 11 12 14 Duca Gh. Vodă 20 Duca C. Vodă 11 13 14 Duca Grigore polcovnic 186 187 Duca ban ispravnic de Fălciu 151 Duf*a ion stolnic 181 Duda (Suleni) 76 71 124 132 141 161 166 Dumitrachi spătar, ispravnic de Fălciu 152 165 dvoreanin 185 Echimovici Nec* 238 Enacache Ioan clucer 197 Enachi vatav 148 ' „ ban 155 Enacachi loan pah. ispravnic de Fălciu 212 Emandi C. 247 Enciu C. 203 Erina 4 Eşanu Dim* paşnic 244 faaţă 149 Fălciu ţinut 4 5 8 10 15 16 20 29 — 34 37 40 41 (judecător—) 44 55 60 61 62 63 66 69 70 80 85 89 91 94 106 109 120 193 Fălfoeşti 72 146 Fâstâci mănăstire 133 Filaret Apamias 203 Filip 5 Filon dascal 45 ill foaea Sătească (distribu rea—) 214 220, 248 258 (f. oficială) Foca Gh. vornic de poarte 132 Focşa Grigore 209 Focşescul Ion 201 Fotachi preut 153 Fote lordachi 121—126 128 131 132 136 141 142 143 145 147 150 151 162 163 (agă) 164 (ban) 165 166 (spătar) 170 171 175 193 200 208 Fotescu Gh, vornic de poartă 131 Frai 5 7 (Frâe moş) 10 66 106 Frăţilă Cost. 107 Frăţiman Gavril 8 27 44 55 110 141 Froni Spiridon 236 „ Vasili 185 187 202 207 216 235 239 240 Frumoasa, mănăstire lângă Iaşi 133 Fulga Ion 50 113 Fundătura 141 www.dacoromanica.ro 272 Gheleme Mihai sardar 225 2?6 Gheorghe căminar, ispravnic de fune (—de 2G stânjeni) 49 52 56 95 (— de 25 stânjeni) 77 furtişag 16 Gafia 166 Gafiţa 196 229 galbăn 33 213 (a 35 Iei 20 parale) 52 213 (—olandeji) Gâlcă Axenia 235 G'Iuşcâ Gh, pitar 237 Gândul medelnicer 218 — 223 (asesor) Gane D. sardar ispravnic de Făiciu 39 171 Gavesti 113 Gârde llinca 235 259 „ Matei 156 192 (stolnic) 235 Gârde Gh. 250 Gâscă lordachi mazil 81 „ Matei 81 * Marin 67 Ga(ă 76 97 Găţanca 4 Gaţul Pa văl diacon 165 247 Gavril Episcop Huşilor 112 Gavrilaş agă 114 Gheanghea Ionaşco, logofăt 3 4 32 42 47 52 Ghedeon, Episcop Huşilor 31 129 Gheleme 57 162 177 212 • * Diamandi 57 postelnic 158 Gheleme Alex, 158, 215 (sărdar) 216-224 Gheleme Ioan 164 223 „ lordachi 176 223 * Dum. căminar 176—179 223 Făiciu 171 Gheorghe Lascul 196 „ ieromonah 45 5] 1IJ „ stolnic 177 vornic 16 Gheorghiu 256 Gheorghiu vornic 16 Gheorghiţă 16 29 Gherasim Episcop Huşilor 3 115 124 (—Roman) gherbovaia bumaga 195 Ghercic 152 Gherman 4 80 81 Ghermăneşti 7 8 25 23 36 37 41 44 (umblă pe 8 bătrâni) 45 46 55 58 61 64 80 85- 88 93 94 95 106 107 108 110 120 123 130 135 137 139 (hotarnica) 143 145 151 (—cărăuţa) 156 158 160 164 167 173 175-178 183 184 185 187 188 190 191 192 (valea Cânepei =Cotui Ghermăneşti) 193-196 198 201 202 203 207—2.2 215—220 222 223 224 (cotu—) 225—235 (valea Cânepii 236—251 255 —261 Ghetea 9 Ghibart 10 Ghica Matei Vodă 29 32 109 118 Ghica Grigore Vodă 19 20 „ A. Gr. Vodă 66 67 69 74 89 97 Ghica Gr. vornic 221 Ghidişeni 41 72 144 146 Ghinita 240, giubea de maltin 92 giudecătoria de Făiciu 55 giurători 101 giura (a—) nu pot să giure 2d www.dacoromanica.ro 273 Giurcăneanu T. 73 97 109 118 120 121 122 125 (patentar) 141 151 157 (spiţa) Giurcăneanu Catrina 141 144 146 147 149 151 152 159 167 Glavan vist. 2 ' Giigoraş 116 • Gligore 3 Giodeanu Vas Gh. suiger „ Trohin 127 143 " , Vasiie 152 137 168 185 186 189 190 193 199 2 2 (ispravnic de aprozi) 214- 2i8 2 5; stolnic 521 227, 240 248 Golăe diac 2 Gonţa Ion 41 Godul Ion vornic de poartă 78 156 163 gospod, carte— 15, Ioc—15 Gotcâ C. 3/ Greceani, pe Prut 29 Greceanul lancu pah. 74 93, vornic 174, 179 181 Greceanul Nec, ispravnic de Făl- -ciu 178 221 Grecul Neculai 121 „ Dumitru 186 „ Ion 192 , Grigore med 65 187 „ egumen Ia Bursuci 34 n diac 37 Grigoraş log. de Metropolie 112 Grigoriade Gh. spăt 169 Grigoriu Vas. 152 Grigorovici pitar 39 groapă (nişte grâu ce a luat de la 0—57 • Grozav 3 4 5 23 Grozescul Vas, 198 222 Guţeşti 134 181 Hangan ApostoJ 130, (spiţa—) 174 Hangan Cost. 197 „ Ioniţâ 201 202 208 245 „ Toader diacon 197 201 Hângăneştii 190 Hâraţ bătrân în Drăceni 43 47 49 50 52 222 ‘ Hârjău Difn. vornic de poartă 139 Hatmanu Condurachi 127 » Neculai 127 havaet 80 ' Herariu V 140 Herghelegiu Vas. 128 Hermeziu Gh, agă 179 181 Herţeşti 116 Horeau Gavril 57 Horjăşti. 10 Horţâşti (v. Orţăşti) 147 148 Hotineanul 1. Gr. stolnic 253 254 . • Hotnog Gr, 16 # „ Ion pitar 233-236 Hrisoscul lordache qomis 39 hrisov sobornicesc* 254 Hrubeni 31 32 34 35 37 38 128 129 131 132 133 145 147 164 171 175 208; Huhulea Arieni 114. „ Gr.gore 114 * Ioniţâ, 113 114 „ Todosă 11,3 „ Toader 127 Huiban Anuţa 144 „ Alexandru .144 www.dacoromanica.ro 274 Huiban Toader 144 „ Oheorghe 144 „ D. 61 116 150 „ Toader condlcar 60 61 62 72 76 Huiban Ştefaniapreuteasă4I 47 52 73 144 146 (spiţa) 147 151 157 Huiban Fii ip 158 Hurul vornic 2 Huşi 2 10 15 74 91 109 116 12 163 188 194. drumul cel mare al—136 '51, Episcopia— 34 37 66 12/ Huşanu Nastasâ 186 t pron. /am rânduitu/ 33 lacob Ion 230 lacov Episcop Huşi 88 95 97 l'2 lamandi Dim. sultei 2i 25 IU 125, post. 131 132 163 (ispravnic de Fâlciu) 164 a^ă 165 174 197 2J7, clucer 203 2 0. ban 214 2 6 217 219 lamandi Ştefan pitar 40, jicni-cer 41 60 61 62 65-68 76 106, 2 pah. 32 log. lamandi clucer 2'l, ban 2 7 318 „ Paraschiva 59 „ V. (Brânză) 59 234 lan! iconom Epitc. Huşi 156 167 lanculeu Ion pah. 165 vornic 18i Iaşi 12 (u las) 13 15 17 65 (Eşi) 66 69 71 (Sf. Spirldon laşi) 84 134 181 190 Iftimia preuteasa 8 Iftodi 24 Ilie bătrânul (Aliuş) 3. 32 Ilieş Alex. Vodă 105 185 îmămea 5-- infrânare „va lua căzuta întră-nare“ 155 Inochentie Episcop Huşilor 3! 32 34 37 40 41 (Enochentief 43 49 50 51 60 62 69 74 73 89 124 129 Ioana preuteasa 24 148 151 Ion Grigore 107 „ Gost. pah 2 8 220 222 „ Vas. stolnic i28. clucer 235 210 259 Ion Elena 259 „ Gavril 162 * Episcop Huşilor 9 „ zet Sim. Michiul 195 „ clucer 198 sluger 74 ispravnic de Fâlciu, 2J5 pah. Ion Ştefan 259 „ paşnic 249 „ vatav 9 10 67 76 97 „ popa 8 65 153 „ dascal 196 „ medelnicer 3 42 47 52 Ionaşco 3 35 86 8j !69 [spiţa} „ Gh. candidat 257 loniţă preut 7 76 „ Nec. condicar 21 29 „ vătav 131 133 ' „ vornic de Raşeşti 188 lordachi 96 „ diac- 192 - „ vel log 54 lorest ermonach 78 79 „ dichiu 163 lorga 10 12 [vel post] „ ot Huşi 16 iproci = et caetera, 68 Irimia T. paşnic 224 249 www.dacoromanica.ro 275 Trinn 15 16 67 76 Irmilici 191 213 ispaşă 194 197 224 lstratie 9 luga 19 Iuraşco Hie ruptaş 81 Iurco Şt. 41 izvod de cheltueli 194 lîjiia 12 Jora Anastaîâ pah. 13 14 |hat-man( 16 [vel. log. 17, sulger 82 83 84 10 85 stol. 111 Jora Costantin 143 „ Dim. sardar 123 131 * „ Ion ispravnic de Fălciu 131 „ Mihai hatman 85, ban 111 112 log. 118 jota Nec. căpitan 2) 21 „ Teodor post. 19 25 stolnic 29 34 35 33 62 63 70 71, pitar 82 o3 84 103 fll-115, ban 120 122 121 pah. 125 131 136 174 Joroae Elena 136 „ Saftn stolniceasă 70 71 82-65 Joroae Tudosia 11 12 judecător de Fălciu 244 judeţul satului Cotu Ghermă-neşti 250 255 258 259 260 Lăcătuş Simeon 224 Lala 7 X,ambrino Ioniţâ ban 211 213-215 lanţ de fer de 10 stânjeni 137 159 Lăpuşna, ţinut 3 22 23 27 36 39 44 55 62 63 106 110 117 125 148 160 Lascu Ion privfghitor 212 214 Laţcu Timofte 17 19 157 „ Ioana 17 19 Lavrintie Episcop Rădăuţi 11 12 Laza 8 Lazor căpitan IOT Lebedeanul Vasile 165 Lefter ispravnic podului 1G8 Lefterachi spatar 151 lei t târăşti 41 Leontovici Andrei sulger 5 ■ Leova 193 194 Leuşeni 12 45 i2) 138 162 190 191 199 194 196 197 199 200 22 1 234 *41 244 247 2 55-208 230 261 Liciul pârcălab de Neamţ 2 Lieştl 134 168 181 Liliva, apă 2 10 (Lilea) 12 40 (valea-) 76 77 loO Loghin 69 94 123, 185 (baţrâ-nul—) Loghin Alex. ierei 201 „ Gavril 195 1.6 „ Grigoraş 139 151 196 „ C preut 65 IC2 ly6 „ P^stu 162 „ lstrate 87 94 „ Anuşca 162 195 „ Nec. 36 61 156 (pârcălab de Fălciu) Ib2 235 Loghin Ioniţâ 36 45 57 65 86 87 111 145 !62 183 191 196 235 Loghin Safta 87 „ Sofia babă 162 196 lovitură „a se da câte 5 lovituri de vită 221 Luca pârcălab 5 7 15 66 67 www.dacoromanica.ro 276 (spiţa) 73 77 106 107 109 118 (copii lui—) Luca Andrei poruşnic 201 „ En6 61 , Mih, spatar 174 179 „ Gavril 23 68 107 118 , Tof ana 20 107 109 118 . iconom 2l9 Luchiana 22 Lucule$tii 109 * Luiz C. 2 6 Lupa 19 230 Lupan Ion 135 Lupaş Crăciun 8 Lunaşcu Dim. sluger 2M 202 207 2 0 2 I 213, asesor 214 2 3-2 ti 2 2 223 Lipşa T. 10 Lupul 4 8 40 , Ho’nog 16 , 3 log. 4 33 42 43 47 52 Măcărescul Tanase camaraş de izvoade 39 Maftei 22 Magdalena 9 Măgur; niţa Victoria stolniceasă 70 72 Mălăeşti 22 23 25 211 ' Mălină 4 22 Mălinescu Iordachi 239 241 maltin 92 Malehia 2i0 Manciul 43 47 49 50 222 Maiadul Gh. 115 Manolachi Ion 261 „ Vas. 253 260 . Manole P, 207 Manole Costin 261 „ Pachita 261 „ preut 210 manualul administrativ 258 -Mânu Dim. vornic 231 . . T. 246 Mirdare C. 239 241 , Mateş 4 Mărgilat Gavril 8 2 55 110 1745* Dănilâ 44 . Margină Trifan 91 139 143 145 162 249 Marian Mih. 148 150 Maria 7 Mărica 4 7 9 Mârina 1 Marinciu Gherciu 152 Mărza Lazor 8 * Ion 59 186 (polcovnic) 181 236 Matei condicar 105 „ ierei 135 Mavrocordat C. vel vornic 181 „ Nec. vornic 118 143, ispravnic de lălciu 145 Mavrocordat Nec, Vodă 104 „ Nec. Ion Vodă 8 27 44 56 Mavrocordat C- Alex. Vodă 82 86 88 93 Mavrocordat I. Alex. Vodă 93 94 97 Maxin 4 Meleghi Dim. 59 258 „ lordache 59 185 206 207 250 Meleghi Sandu 185 250 „ Simlon paşnic 244 www.dacoromanica.ro 277 Meletie Episcop Huşilor 123 124 135 140 142 143 145 158 184 Melchisedec, episcop 164 Meiinte 10 Mera Pricop 36 55 64 „ Ioniţă 36 55 64 „ Petru 36 55 „ Marmure 116 [spiţa] „ Ştefan pah. 117 „ 124 200, moşie pe din sus de movila Răbâia 124 128 130 131 164 [Valea Cânepii] 166 [=Mereşti] Mereşti 12 14 36 55 56 57 60 107 110 111 125 126 130 131 136 142 160 183 184 190 192 193 194 197 200 201 202 209 212 214 217 223 224 226229 231 238 244 245 Merla Eremiia 107 Mighiu Andrei 185 „ Aniţa 24i 242 „ C. paşnic 222 241 242 „ D, 185 191 230 [paşnic] 224 [vichil de mazili] 231 234 235 238 241 242 Mighiu Maria 233 234 242 * Maranda 242 „ Ştefan 241 242 „ Saftâ 243 „ Panaite căpitan 258 „ Sofrone 243 „ Hristache 238 „ Ioan 247 „ Nastasă 185 191 195 222 233 Mighiu Zaharia 190 195 „ Nastasia 242 „ Iordachi 177 252 „ Scariat 238 261 „ Sandu 252 Michiu Pavăl 28 45 „ Ruxanda 242 Mighiu Simion 190 195 236 242 255 Mighiu Vasile 171 185 191 195 202 230 234 238 241 243 Mighiu Ion căpitan 28 45 122 171 173 176 177 178 181 183 185 —203 205-261 Mighiu Anuşca 195 Mighiu Teodor 236 Miclescu D, stolnic 79 80 82 88 90 91 99- 105, 113 (ispravnic de Vaslui) Miclescu Gavril vel logofăt 30 79-82 83 91 106 107 Miclescu Ion[,spătar25 88 (stolnic) 29 (med,) 32—34 41—43, (logofăt) 45 47 50 Miclescu Ştefan 25 48 49 51 53 54 55 69 (logofăt) 79-82 89 90 91 Miclescu lord. vornic 121 „ Scarlat agă 203 „ Vasile vornic 157 161 165 Mihai Catrina 181 182 Mihaileasă Nazaria 7 Mihalachi Lascarachi căminar 45 104 141 186 188 189 190 197 201 202 207 209 211 Mihalcea 4 Mihul portar Sucevei 2 www.dacoromanica.ro Milescul Cârstina 11 13 „ Ioan spatar 11—14 „ Ştefan clucer II 12 13 22 Milescu Postolachi spatar 11 13 Milicescu D- asesor 232 Mircovicî general 179 Misail 9 Misihănescu director 248 Mistreanu lordachi 201 202 208 Mitre Apostol vornic ţării de sus 12 14 moară de vânt 108, moară de cai 249 Mogoşeşti 72 Moldavii 3 11;—de sus şi de jos 12 Moscu II 13 Moş Vasiie 36 41 61 76 81 (spiţa) Moş loniţă 27 185 I95 Moşuleţ Como 123 Moş Tanase j6 186 „ Carp 87 94 95 Moşna 187 183 Moşul Erem'a 134 145 (bătrânul—) Moşuleţ Postul 96 95 Motoc T. pah. 154 ’ Movilă Eremia vodă 34 162 Munteanu Sinvon !3j Moruz D. C, Vodă 75 76 79 83 „ C. Alex. Vodă 121 muscalii cei de demult 31, de când- 35 131 144 Mustafa aga 51 Nacul Lupul mazil 96 Nacu Cost. i35 Nan Gavriî 94 96 ' Nan Pavăl 94 96 Nârnova (gura—) 106 Nastasă 143 212 Nazariâ 5 106 Neamţ 2 Nechifor 4 Necoară 2 log. 422 Necoriţa 10 Necula 9 Neculau Ion sluger 250 251 258 Neculce Ion 125 Negel Lupul 80 „ Istrate 81 Negescul 22 Negeşti 22 23 25.(are 3 bătrâni) 29 62 63 2(1 Negre Ion preut 148 149 * Cost. 149 Negrescul P. 260 Negru Apostol 17 51 61 75 79 80 81 83 91 99 100 101 Negru! Lupul 51 61 165 200 Negru Simion 128 Negru lordachi 182 169 171—177 179-182 Negru Vasde daseal 190 200 „ Vasiie preut 182 200 „ Toader 133 Negruşa 15 19 65 67 Negură Ion 32 33 171 (clucer) 215 (director) 217—219 221 223 Nereşti 44 45 55 110 Nica ot Huşi 16 248 Nicoară 2 lor. 3 47 52 Nicula ispravnic de Fâlciu -69 www.dacoromanica.ro 279 Niculăiasâ isptavnic de Fălciu 183 Nisporenî 195 195 Nistreanu Ion 127 „ Timofte 128 Niţă blanar 250 Novaci 31 129 133 . Novograd 2 Oanţă Iftlme 107 oblastea Basarabiei 196 Obreja 4 105 » Dim. 259 Ocoalele 45 56 110 138 ocol (Podoleni) 148 183 198 212 Odobeşti 5 7 9 10 15 20 35 40 60 61 62 65-68 72 75 -79 92 97 98 10 i 107 109 117 118 120 121 141 144 146 149 153 154 155 158 159 160 (hotarnica) 162 167 168 171 i74 Olan Nec. 10 Olteanul T. 59 Oltenescu T. căpitan 244 245 Onolrei Andrei 260 „ Dim, 224 259 „ lordachi 145 „ Mihai 207 216 230 236 241 246 252 259 Onofrei Cost- 253 255 (vornic) 256 Onofrei Ştefan 41 „ Vasile 76 87 94 193 Orhei 148 191 193 200 . Orţeşti (Orzeşti) 17 19 29 44 56 62 63 95 96 124 131 132 142 145 147 150 151 152 1561 57 162 163 165 167 i70 174 175177 183 184 191 193 202 206 207 208 213 225 247 Orza Luca 41 ot (din) 16 otnoşenie 210 otpuscă (diag în—) 214 Oţel Ion 241 „ Dănăilă 128 „ Lupu vornic 123 „ Pricopi 24 Oţet Vasile 24 Pagul, la— 20 21 Păhneşti 10 59 131 U2 140 (biserica—) 141 150 J51 155 156 159 162 167 171 172 Paladi C- vornic 118, hatman 166, spatar, ispravnic de Fălciu 167 168 Paladi D- vist. 39, vornic 63 palmă gospod 95 251 pamenţi 13 ’ Pandichi Ion 238 Pangrati C. pah. 193 comis 232 Pintilie stolnic 9 Panţir T. călugăr 31 i29 Panu Anastasă asesor 213 214 2!5 2 8 213 220 223 228 Pânzariu Nec. 127 Pamfil Anastasă căminar 147 150 151 Pamfil llie agă 182 Paraschiva 19 Parteni 36 Pârţac Vasile 186 Pârvan Ion 248 250 paşnic 195 Pâtru Vasile 196 Pă«n Şancjul 27 www.dacoromanica.ro 280 Pavăl Diacon 50 51 79 82 88 91 103 perilipsis 216 Perju Cosiică 259 « Ion vornic 247 251 258 260 261 peşchire de obraz 92 peşin, bani— 251 Petrimăneşti 3 Petrovanu director 258 Pliat Grigori; 3 32 Pilat Gavril vornic glotnii 23 25 100 pisai 16 ' Pistreanul 248 Pită 72 Pivniceriu Sandu 259 Plopeni 164 Plopi 132 Platon Vasile 125 Plotunescu Vas. 76 pod îmblător în Prut 19, cu mu'te poduri se păgubeşte vama gospod 21, a mutat podul 25, a lăsat capul podului 25 29, vad de pod 63 71 82 83 111—115 Podoleni 72 187 188 Pogăceanu Gavril 193 Pogăneşti 3 Pogor Vas. comis 191 200, spătar 208 pol (jumătate) 13 polcovnic 183 Popa Alexandru 113 Popa C. 250 Popa Catrina 250 „ D. 135 Popa Ion 152 2'3 220 246 247 249 250 253 259 Popa Mihai 100 101 102 104 204 241 Popa Gheorghe 100 185 „ Marin 241 ,, Neculaî 122 J56 ,, Simeon 252 „ Vasile mazil 96 135 169 179 1&2 184, poruşnic 185—187 193 197 199 220 224, vornic de âghenţie 221 228 249 Popa Zamfira 250 „ Manolachi 199 Popăscul ceaşnic 2 Popeşti 22 23 25 Popov C. 184 Popov Dum, 196 Popovici Atanasă erei 192 „ Gh. privighitor 197 207 209 Popovici Dim. 59 120 185 195 ,, director 222 223 ,, Nec. 149 „ Vasile 51 Poruşnicul Vasile 184 posledui (a—) 196 Postolachi 22 108 Postul Gh. 81120 152 201 „ preut 152 „ Vasile 250 253 256 258 259 Potorachi Vasile 5? 123 potronlci 64 Pravilă I, preut 31 32 35 37 38 47 50 51 124 129 130 pravilă, am judecat cu—II 13 Precup 4 www.dacoromanica.ro 281 preţ «pentru un cal bun, învăţat 50 lei“ 7 27; drept o vacă cu viţel 15 146; 14 leî stânje-nul 148, câte 12 lei stânjenul 151; câte 18 lei stânjenul 152, căpăţina de zahăr 36 lei am dat prezidentului giudecâtoriei 154; căpăţina de zahăr 48 lei 116; oca cate câte 7, 20 lei dar domnescului divan 154; câte 30 lei stânjenul 184; câte 28 lei şi jumătate stânjenul 196; 40 lei arendă [pe an 196, 20 lei o căpăţină zahăr 210, câte 4 jurn- galbeni stânjenul 220, a 5 lei palma 243, o ca-ţave'câ 25 lei 250, Privochi Vasile 260 privighitor 244 Proca Timofte 16 Proca Irimia 260 Prohir lordachi 128 protimisire 113 182 184 Prut 1-4 13 19—2» (malul Prutului ia Pagul este al Cogăl-nicenilor) 21, (apa Prutului este domnească) 22 27 29 31 37 44 48 49 55 55 62 63 80 81'89 91 94 108 110 120 134 139 150 152 193 196 209 225 244 (inchiderei—) Pruteţul 22 29 (matca cea veche a Pruteţului) 31 35 36 (pe unde a umblat Prutul din vechiu) 62 63 111 129 138 177 217 Puiul 47 49 50 52 Puişorul Nicula lipscan 71 Purced 35 38 132 (Purcica) Purice Nec. 59 Răbâia movilă 3 12 14 20[podu] 24 29 30 57 62 63 70 71 82 83 107 108 111 112 114 115 121 122—126 128 130 132 136 (moşia-) 142 145 147 162 166 171 175 200 208 Racoviţă Mihai Vodă 31 i29 „ Radu log. 32 „ Neculai hatman 5 7 8 „ M. C. Vodă 29 37 39 40, 109 118 Rădăuţi 11 12 Ralet D. 28 46 243 253 254 Râpile (Râchi) 58 101 102 135 141 151 153 186 192 193 195 196 197 201 203 205 208 209 212 214 215 223 224 22? 2il 234 — 239 244 215 251 Rareş Vodă Pătru 1 2 4 33 Răşcan Iordachi vornic 151 R&şcanu C privighitor 224 225 227-229 Râşeşti 12 26 34-39 45 71 123 127 128 131-133 135 137 142 145 155 162-164 166 170 Raţă 1. 57 58 Rău VasiJe 64 171 175 188 191 192 197 200 201 208 211 243 răzmeriţă 81 88 Razu Atanasie vornic iii „ Grigore 32 34 [pitar] 37 „ Mihai hatman 125 „ Neculai ispravnic de Fâlciu 171 178 Razu Vasile. hatman 39 www.dacoromanica.ro 282 rizapazar—mezat, cochii vechi 172 173 Roset vel vornic 21 76, log, 102 103 125 Roset căminar 57 Roset Alex. clucer 149 ispravnic de Fălciu 153 155 162 agă 174 185 Roset C. căminar 121 122, spătar 174 176 Roset Dumitru vornic 181, log. 118 Roset Elinca vornic 172 „ Ilie pah, 84 ,, Lascar comis 1 857 vornic 111 Roset Matei comis 133 136 142 245 250 [spătar] 15i 158 ]hatman] 159 160 Î62-157 170-172 174 179-182 193 [răposat] 203 204 Roset lordachi vornic 72 148 151 168 [post.] 169 172-174 181-183 Roset Neculai clucer 71, vornic 85 log. 105, agă, ispravnic de Fălciu 217 Roset Smaranda hatmaneasă 179 180 182-184 193 204 Roset Safta hatman 70 71 84 Roset Vasile 29 39 (spatar) 62 63 70 (stolnic) 82 83 124 (vornic) 128 131 332 [hatman] 141 162 [logofăt] 181 Roset Scarlat vornic 243, spi[a 131 156 Roset Veniamin arhimandrit 203 „ Ştefan log. 68 76 109 118 Rusu Ifnm 128 Sacarâ C. sluger 45 189^191 Sachelarie V. 238 296 SălSgeniţa 22 Salomia 145 Samson Andrei post. 120 196 Sandu lordachi 258 Sandachi loti 260 Săndu[ă 1. 253 sângeap 92 Sănica 162 săptămâna albă 117 Sârbul C. 231 245 Sârghie 64 Sârghe Gh. 259 260 „ Ş'efan 259 sărindare 17 sat „să facem— 81 Sava 14 Scoposeni 135 Scridoneasă 8 Scripcă 2, nevasta lui— 44 16 110 202 Scrivuleni (Râpile) 12 59 94 165 169 175 179 186 190 191 193 195 197 198 206 229 234 239 241 244-248 Sfiştoc Pricochi 195 Sile C. 120 236 240 258 259 Sitnina 260 Simion ierei 186 Sănica 260 sinet de chezăşie 150 Sion spătar 126 Slatina măn. 2 şleag la drumul mare 275 soare răsare—apune 48 Sofia baba—196 www.dacoromanica.ro 283 Sofronie Episcop Huşilor 167 211 Solomiia 8 44 55 110 Sora 4 soroc 62 79 123 sorocoveţi 195 213 Spancidcani 200 S pă ri eţi 164 Spicul 1 57 53 Stăcescul Vasile 130 Stamati Oh. sardar 223 Standul Sava 123—145 , Trohin 122 „ Simion 122 195 208 Stângă Mih, 126 stânjeni de 8 palme gospod 19 50 56 Ştefan Dumitraşco vornic 3 3^ 42 47 log, 154 Ştefan Vodă cel Mare 1 „ Ion 240 „ vameş 154 Ştefanca 109 Ştefăneasă Irimiia 7 Sterian 16 Stihi Andrei 198 208 243—246 248 Stoana 10 67 76 Stoianovici 242 Stoica Ioniţă 128 229 , Nec. 207 224 240 stolnacialnic 45 236 237 253 Strătulat 4 9 Stoica I- sulger 222 223 260 stupi—matce 14 Sturza C. pah. 39 169 (aga) 223 (vornic) Sturza Alex, aga 169 Sturza Grig, log, 121 , Ion spatar 125 * Lascar vornic 151 , Mih, vornic 143 „ Sandul !og, 28 44 56 110 165 Sturza Mih, ban 64 111 (vornic) , T, hatman 169 „ Vasile vornic 225 Suceava 2 sullet „a luat cu—24 28 Sule ni (Duda) 10 31 32 34 38 128 129 132 133 144 175 208 sultan mezat 131= riza pazar = cochi-vechi Susanu Gh, 23C Şuju C. Mih, Vodă 114 147 Şendreni 195 195 Şişcani 196 Şopârlă Mih, 2 Şopâtleni 2 3 5 7 8 10 15 30 66 70 72 76 77 107 121 122 131 132 133 135 141 142 145 150 151 153 160 161—165 168 170-174 193 Şopârleanul Neagu 1 2 3 Şoropul 43 47 49 50 Şotroman 22 Tâbălăeşti 8 45 lli 135 259 taleri de argint 10 67 Tanasă I. 10 125 196 Tanasă Vas. 216 236 240 250 tatari «locuinţele— 125 Tatarul Gh. 260 „ Vasile 139 , Toader 250 Tâuteşti 133 Tăutul sulger 115 118 pah, 125 www.dacoromanica.ro 284 141, vornic 159 Teciici Anfohi 191—193 195 197 198 206 247 Teciici Vas. 193 195 197 212 „ Iftene 192 „ Ion 192 „ Ni{ă 194 „ Qh. 197 206 207 Tenie Vasile vornic de poartă 158-161 168 171 Teofan 249 Teodor Gh. comis 64 213 214 216—218 220-222 230 241 (agă) 248 253 Teodor 6 245 „ , T. 28 45 236 254 ti j = idem 138 Timofte Iftime popă 17 152 Ţinteşti 10 Ţintiul Ion 2 Toader părc, de Hotin 2, log. 2 „ condicar 72 „ diac 19 23 25 „ diacon 186 „ vameş 108; director 215 248 Toboc Marcu 27 56 110 Toderaşco 9 162 Topor I. 128 148—159 Topor Dim. 145 totimea răzeşilor 248 Tranta 16 93 Trandaî Ştefan 186 192 235 Trifan Andrei, poiana lui—48 53 105 127 148 150 174 249 Trifan Teodor 152 Trohin I. 237 „ Radu 252 258 Troeneşti 12 3 Troian 45 56 110 138 Trotuşan log. 2 Tudora 4 Tudorceni (Todoroceni) 19 22 (are 3 bătrâni) 23-25 29 62 63 76 77 108 137 160 193 211 255 Tulbure Grigore clucer 232 „ T. 242 245 Turbatul Simion hatman 45 57 69 99 108 111 251 Turbatu Nec. 79 82 88 91 100 101 Tusinov Gh. 150 Tutovanu Vas. 235 Ţâmpău 1 Ţârţărău Ion 148 149 152 ţintirim 50 Ţintă Pascal 51 Ţinteştii 50 Ţopa Lazâr 4 43 ■ Ţopoş Marcu 44 Ţuguie Vas, sluger 244 247 ughi bani buni 4 8 27 47 Ugleoaia Safta 166 190 Ugle Ursachi ruptaş 80 Ule Ioniţâ aprod 152 Ulina 196 umbe părţile 42 Ungureanu Ioniţă 260 Ungureanul P. 260 Ursachi răzeş 45 57 111 „ Nec- căpitan 122 Ursul 36 Uscatul T. 150 vadea—aoa 147 www.dacoromanica.ro 28 5 Varlan Nec. 201 202 Vartolomei monah 247 Varzariu Petre 260 „ lordachi staroste 260 Văscul Andrei 207 216 * Gh. vornic 249 253 „ Grigore vornic 196 224 235 236 239 240 250 Văscul Ion 207 „ lftime 143 . Nec. 259 „ Pavăl 196 „ Lupul 94 96 „ Vasile 120 193 195 196 Vasilachi ion 15 16 67 76 94 120 139 195 196 202 Vasilachi lordachi 120 260 „ Nec. paşnic 249 „ Cost. 250 252 258 259 Vasile 5 96 căpitan, 196 dascal 196 vatav Vasile preut 150 240 Vasiliu Gh. căminar 174 175 245 (pitar) Vaslui 134 168 181 249 vatav za paharnicei 34:, za aprozi 101 Vazdragă Ştefan 186 207 văzum 19 vechilimea 195 201 261 Veisa vornic 85, 111 (log.) „ lacovachi spahr 182 Velişco D. med. 110 151 Vesel Eremla 4 48 52 89 90 91 103 Vicol Vasile 208 Vlad părc. de Hotin 2 Vlaicul 10 Vlasă Jude 41 Voicu 8 Vrabie Petre 259 spatar Vrabie Stan 24 Vrăbicscu 45 94 110 Vrăghioae Păscălina 79 Vrâstaţii 56 Zagura D. 193 232 236 241 248 Zaharia I. căpitan 17 4l 57 61 156 169 177 178 243 Zaharia Gh. 149 „ Ilie 76 121 « Cost. 53 (spiţa) * Dini. 59 247 „ lordachi 76 122 „ Manole 76 „ Mih. 207 „ Simion 186 „ Tanâsă 231 245 * Vasile 209 zălog 62 Zamfir Ştefan 186, sardăr 207 240 Zamfir ion 259 Zaneve 201 zapis cu meşteşug 28 Zbână 79, 170, 230 Zbână Gh. 32 33 42 50 51 „ Ion 17 65 „ Vasile 182 Zbiarea pâre. de Novogod 4 zdravie „datisca— 93 zeace „din zeace doisprezece 62 zestre 11 13 19 92 zet (ginere) 16 51 94 96 120 135 139 143 zi 12 63 65 zloţi 1 17 Zotta 59 141 Zozia 16 Zugrav Vasile 132 246 zverile (verile) 132 www.dacoromanica.ro TABLA MATERIILOR (în regeşte) ■ «o» -« an» pagina 7041 (luna) 21 pentru Şopârleni _ , 1 7132 Sept. 15 (1623) pentru Drăceni 3 7164 Mai 4 pentru Odobeşti . 5 7164 Sept 20 pentru Aliuşeni . 106 7170 (1662) pentru Odobeşti ■ , 5 7170 Iunie 20 pentru Odobeşti , 106 7172 April 2 pentru Şopârleni . 7 7172 Sept. 9 pentru Odobeşti . 7 7172 Sept. 9 pentru Odobeşti . 7 7173 April 22 pentru Şopârleni . 7 7173 Iunie 20 pentru Ghermâneşti . 7 7174 Mart 9 pentru Şopârleni . 8 7175 Mart 1 pentru Ghermâneşti . 8, 107 7175 Dec, 17 pentru Şopârleni . 8 7179 Mai 22 pentru Şopârleni . 8 7177 Iulie 1 pentru Odobeşti . 9 Document fără leat pentru Şopârleni 10 7181 (1673) pentru Ghermâneşti . 10 7186 Sept. 5 pentru Odobeşti . 10 7203 Iulie 6 Intre Jora şi Milescul . 11 7203 Iulie 7 Intre Jora şi Milescul . 12 7209 Mai 1 Datorii pentru zestre . 14 7210 Octombrie 1 pentru Odobtşti 15' 7213 Mart 2 pentru o groapă cu pâne 16 7220 August 8 pentru Orţeşti . 17 7222 Iulie 8 pentru Ghibarţ . 107 7232 Zestre în Orţeşti . . 19 7233 Decembrie 27 pentru Dinţeni 20 7233 Decemurie 27 pentru Odobeşti 107 7239 Sept. 11 pentru o crâşmă în Tudorceni 19 7239 Mart 30 pentru un pod . 20 7240 Noembre 3 Ţidularul Tudorcenilor 22 7240 Noembre 12 Hotarnica Tudorcenilor 23 www.dacoromanica.ro 287 7240 Noembre 12 Intre Mereşti şi Răbâia 107 7254 Mai 22 pentru Ghermăneşti . 108 7254 Mai 27 pentru Ghermăncşti . 27 7,^60 August 16 pentru Greceni . 29 7262 Mai 23 pentru Orţeşti . . 29 7262 Iulie 23 pentru Drăceni . 29 7263 Octombre 14 pentru Odobeşti. 30 7263 Octombrie 23 p. Hrubeni şi Sulen. 31,128 7263 Noembre 4 pentru Drăceni . 32 7263 Iulie 8 pentru Odobeşti . 109 7264 Iulie 25 pentru Râşeşti şi Hrubeni 34 7265 Sept. 9 pentru Râşeşti şi Hrubeni 37 7265 Noembrie 6 pentru Drăceni . 40 7265 Noembrie 10 pentru Odobeşti. 109 7265 Iulie 15 pentru Mereşti . 36 7266 Mai 14 pentru Odobeşti . 40 7 68 Sept. 25 pentru Drăceni . 51 7268 Martie 14 pentru Drăceni . 41 7268 Martie 18 pentru Mereşti . 54 7268 Mai 20 pentru Drăceni . 42 7268 Iunie 3 pentru Ghermăneşti . 55 7268 Iunie 8 pentru Ghermăneşti . 44 7268 Iunie 30 Hotarnica Ghermâneştilor 109 7268 August 23 Hotarnica Drâcenilor 46 7268 August 23 Bătrânii Drâcenilor 49 7269 Sept. 25 pentru Tudorceni . 62 7269 Decembrie 14 pentru Mereşti . 64 7269 Iunie 13 pentru judecată . 57 7269 Iulie 6 pentru Odobeşti . 60 7269 August 8 pentru Odobeşti . 61 1764 Iunie 28 pentru Odobeşti . 107 1764 Iunie 28 pentru Odobeşti . 66 1765 Sept. 18 pentru Drăceni . 69 1766 August 3 pentru Şopârleni . 70 7273 August 28 pentru ’Răbâia . 71 fără an O scrisoare ! . . 70 7275 August 28 O scrisoare. , 70 1779 August 29 Pentru Şopârleni , 72 1777 August 4 sumar O scrisoare . 72 www.dacoromanica.ro 288 fără an Spiţa Huibanilor . , 73 1777 August 8 pentru Dinţeni . 74 1778 Mart 19 pentru Odobeşti . 75 1779 April 12 Hotarnica Odobeştilor 75 fără an O adiverinţâ . . 78 1782 Mai 10 Zi de soroc . . 79 1782 Iunie 3 pentru Drăceni. . 80 1782 Iunie 4 pentru Drăceni. . 80 1783 Ghenar 30 pentru Drăceni . 82 1783 Ghenar 31 pentru mcşia Răbâia 82 1783 Ghenar 31 pentru Răbâia . 83 1783 Februar 17 pentru Ghermăneşti 85 1783 Mart 26 pentru Ghermăneşti . 86 câtră 1783 pentru Drăceni . . 88 1783 Iulie 1 Bătrânii Drâcenilor . 91 7292 Februar 28 pentru moşia Răbâia 111 1784 Mart 8 pentru moşia Răbâia . 112 1784 Mart 20 pentru moşia Răbâia 112 1785 Februar Foae de zestre , 92 1785 Iulie 9 pentru Ghermăneşti . 93 1785 August 29 Hotarnica Ghermâneştilor 94 1786 Februar 23 pentru Odobeşti . 97 1786 Noembrie 22 pentru Dinţeni . 97 1790 Iulie 28 pentru Răbâia . 112 1794 pentru podul Ia Răbâia . 113 1794 Februar 2 pentru Găneşti . 113 1794 April 14 pentru Drăceni . 99 1794 Septemb. 11 pentru podul la Răbâia 114 1795 Septembre 5 pentru Drăceni . 100 1795 Noembre 23 pentru Ghermăneşti 162 1796 Ghenar 18 pentru Drăceni . 100 1796 Iunie 17 pentru Drăceni . 101 1796 Iunie 18 pentru Drăceni . 102 1796 Iunie 22 pentru Drăceni . 103 1796 Iunie 23 pentru Drăceni . 104 1796 Iunie 24 pentru Drăceni . 105 fără an pentru Odobeşti . . 106 1798 Decen bre 10 pentru Râşeşti . 115 1799 Iunie 5 pentru moşia Răbâia , 115 www.dacoromanica.ro 1799 Iunie Î5 Suiret de bani i iîS fără an Izvod de chellueli v . 115 fără an Arătare de spiţă din neamul Mera 116 1800 Mart 1 pentru Odoheşti . 117 1800 Maft 24 pentru Odobeşli , 118 18QQ Oct. 10 spiţa neamului lui Aliuş 119 1801 Iulie 15 pentru Odobeşti . 120 1804 April 10 pentru Odobeşti 121 121 1804 Iunie 12 pentru moşia Râbâei 121 1804 Iulie 20 pentru Odobeşti . 121 1808 Iulie 22 pentru Ghermâneşti . 162 1804 August 5 pentru Şopârleni . 122 1804 August 7 pentru moşia Râbâia 122 3804 August 18 Un sinet . . 123 Î804 Septembre 4 pentru moşia Răbâia 123 1805 Iunie 29 pentru Ghermâneşti . 123 1806 Mart 13 pentru Răbâia . 123 1806 Mart 15 pentru Râbâia . 123 1806 Iunie 10 Pentru Orţcşti şi Bălaneşli 124 1806 Iulie 3 pentru Râbâia . 124 1808 Sept. 9 pentru moşia Duda (Suleni) 124 1809 Iunie II pentru Răbâia . 124 1812 Ghenar 27 pentru Răbâia . 125 1812 Ghenar 31 pentru moşiile de la Lâ- puşna .... 145 1812 Mart 30 pentru Răbâia . 125 1812 April 9-pentru Râbâia . 125 1812 Iunie 1 pentru Aleuşeni . 125 1812 Iunie 21 pentru Mercşti . 125 1812 Decembrie 20 Carte de mazil 126 1813 Februar 10 pentru Mereşti . 126 1813 Mart 7 pentru Răbâi . 126 1813 Mai 3 pentru Albiţa . 127 1813 Mai 12 pentru Suleni (Duda). 128 1813 Mai 20 pentru Mereşti . 128 1813 Mai 28 pentru Mereşti , 130 1814 Ghenar 10 pentru Pâhneşti , 131 1814 Februar 28 pentru Râşeşti ţ 131 1814 Apiil 14 pentrq QheţşecQşul f J31 www.dacoromanica.ro 1814 Iunie 25 pentru Mireşti . 131 1814 Iulie 30 pentru Orţeşti , 131 1845 Mart 20 pentru Bâlăneşti . 131 1815 April 2 pentru Orţeşti . 132 1815 Sept, 19 Biserica din Păhneşti 132 1816 Februar 19 pentru Suleni (Duda) 133 1816 Mart 18 pentru Drâceni , 133 1816 April 3 pentru Drâceni , 181 1816 April 16 pentru Ghermâneşti . 133 1816 Mai 1 pentru Drâceni . 133 1816 Mai 2 pentru Ghermâneşti . 135 1816 Iulie 6 pentru Râşeşti. . 136 1816 Iulie 26 pentru Mereşti . 136 1816 Iulie 25 pentru Râşeşti . 136 1817 Februar 21 pentru Râbâia . 136 1817 Noembre 8 pentru Şopârleni . 136 1817 Iulie 30 pentru Ghermâneşti . 137 1817 Octombrie 13 Izvod de cheltuelile făcute cu biserka din Păhneşti 140 2817 Decembrie 30 pentru Odobeşti 141 1818 Mai 15 pentru Râbâia . 141 1818 Iunie 10 pentru Râbâia . 141 1818 Iunie 14 pentru Râbâia . 141 1818 Iunie 22 pentru Râbâia . 141 1818 Iunie 27 pentru Orţeşti . 142 1818 Iulie 1 pentru Şopârleni . 142 1818 Iulie 15 pentru Orţeşti. . 142 1818 Iulie 16 pentru Bălâneşti . 142 1818 Iulie 26 pentru Ghermâneşti , 142 1818 August 20 pentru Ghermâneşti 143 1818 Decembrie 29 pentru Ghermâneşti 145 1819 Ghenar 3 pentru Ghidişeni . 144 1819 Ghenar 3 pentru Ghidişeni . 144 1819 Ghenar 8 pentru Ghermâneşti 145 1819 Ianuar 24 pentru Râbâia . 145 1819 Mart 25 pentru Hrubeni . 145 1819 Tovărăşie la moşiile Drâceni, Odobeşti şi Cărăuţa’. . . 146 1820 Ghenar 18 pentru Odobeşti , 147 www.dacoromanica.ro 591 1820 Mart 22 pentfu Odobeşti » 147 1820 August '20 pentru Orţeşti . 147 1820 August 26 pentru Hrubeni , 147 1820 Noembrie 28 pentfu Otţeşfi . 148 1822 Ghenar 20 pentfu Orţeşti . 148 1822 Febru&f 14 pentru Toporul . 148 1822 Octombrie Foae de zestre * 148 1822 Decembrie 14 O scrisoare din pribegie (Chişfnâu) a cluc. A. Roset Î40 1823 April 23 pentru Druşeani i 150 1823 April 24 pentru Toporul , 150 1823 Iunie 2 pentru Şopârleni , 150 1823 Iulie 3 pentru Orţeşti . . 150 1823 Iulie Îl pentru Cărăuţa . 150 1823 Iulie 13 pentru Şopârleni . 151 1823 August 21 pentru Cărăuţa > 151 1823 Septembrie 15 pentru Orţeşti . 151 1823 Decembrie 10 pentru Orţeşti . 152 1824 Iunie 21 pentru Dinţeni . 152 1825 Mart 15 Plata de ciobote roşii 152 1825 Aprii 4 pentru Valea Cânepii . 152 1825 Iulie 2 Zapis de datorie a lui N. Boboc către polc. Ioniţă Buznea 153 1825 Decembre 12 pentru Odobeşti 153 1825 îzvod de chdtuelile făcute cu judecăţile pentru Odobeşti . 154 1826 Februar 4 pentru Odobeşti . 155 1826 Februar 6 pentru Orţeşti’ . 156 1826 Februar 16 pentru Ghermăneşti 150 1826 Mart 18 pentru Odobeşti . 156 1826 Mart 20 spiţa Huibăneştilor . 157 1826 Mart 22 pentru Orţeşti . 157 1826 April 9 pentru Odobeşti . 157 1826 Iulie 28 pentru Ghermăneşti , 158 1826 Septembrie 14 pentrg Odobeşti 158 1826 Septembrie 22 pentru Păhneşti J58 1826 Septembrie 30 pentru Odobeşti 169 18^6 Şeptembrie 30 pentriţ Odqbeşti 162, www.dacoromanica.ro 292 Î8â6 Decembrie io penlfu Şopârleiii^ 162 1826 Decembcie 11 pentru Şopârleni 163 1&27 Februar 16 pentru Dinţeni . 163 1827 Mart 15 pentru Orţeşti şi Bâlâneşti 163 1827 Mart 23 pentru Şopârleni . 163 1827 Mart 23 pentru Mera . . 164 1827 Mart 26 pentru Râşeşti . 164 1827 Iunie 9 pentru Şopârleni . 164 1827 Iulie 8 pentru Şopârleni . 165 1828 Ghenar 1 Diata lui Darie . 165 1828 Februar 7 vechilime pentru Drâceni 165 1828 Mart 5 pentru Suleni (Duda) 166 3828 Mart 20 pentru Drâceni , 166 1828 Mart 28 pentru Mereşti . 166 1828 April 5 pentru Mereşti . 166 1828 Noembrie 19 pentru Odobeşti 167 1828 Dectmbre 3 pentru Odobeşti . 167 1828 Decembre 5 pentru Odobeşti . 167 1828 Decembre 15 pentru Odobeşti 168 1829 Februar 17 pentru Drâceni 168 1829 Mart 1 pentru Şopârleni . 170 1829 Mart 3 Spiţa de neamuri . 169 fără (1829 Mart 3) pentru Drâceni . 170 1829 Mart 20 pentru Valea Cânepii 171 1829 Oct. 28 pentru Şopârleni . 171 1829 Oct. 28 pentru Şopârleni .. 171 1830 Ghenar 18 pentru Drâceni . 182 1830 Mart 15 pentru Răbâia . 171 1830 Mai 2 pentru Odobeşti . 171 1830 Mai 8 pentru Şopârleni . 172 1830 Mai 10 pentru Drâceni . 172 1830 Mai 10 pentru Drâceni , 172 1830 Mai 19 pentru Drăceni . 173 1830 Mai 19 pentru Drăceni . 173 1830 Mai 19 pentru Ghermâneşti , 173 1830 Mai 24 pentru Şopârleni . 174 1830 Mai 26 pentru Păhneştî . 174 1830 Iunie 5 pentru Râşeşti , 174 1830 Iunie 6 pentru Drâceni , 181 www.dacoromanica.ro 293 1830 Iunie 28 pentru Râşeşti . 175 1830 Iunie 30 un răvaş . . 175 1830 Iulie 14 pentru Ghermăncşti . 176 1830 Iulie 15 pen-tru Ghermâneşti . 176 1830 Iulie 16 Intre Michin şi Cogălniceanu 177 1830 Iulie 18 pentru Ghermâneşti . 177 1830 Iulie 22 peniru Orţeşti . 177 1830 August 29 pentru Ghermâneşti 178 1830 Septembrie 1 pentru Ghermâneşti 178 1830 Septembrie 4 pentru Ghermâneşti 178 1830 Septembrie 5 pentru Drăceni 179 1830 Septembrie 10 pentru Drâceni 179 1830 Septembrie 15 pentru Drăceni 182 1830 Decembrie pentru Drăceni . 180 1830 Izvod de nheltueli . . 181 1831 Ghenar 21 pentru Drăceni . 182 1831 Ghenar 31 pentru Drăceni . 182 1831 Ghenar 31 pentru Drâceni . 183 1831 Februar 8 pentru Ghermâneşti 183 1831 Mart 8 Hotarnica Ghermăneştilor 183 1831 Mart 29 pentru Ghermâneşti . 184 1831 Mai 6 pentru Ghermâneşti . 184 1831 Mai 31 pentru Ghermâneşti . 184 1831 Iunie 1 pentru Orţeşti . . 184 1831 Iunie I pentru Ghermâneşti . 185 1832 Februar 3 Bătrânii Ghermăneştilor 185 1832 Mart 9 pentru Ghermâneşti , 185 1832 April 18 pentru Ghermâneşti . 186 1832 Iunie 14 pentru Ghermâneşti . 186 1832 Mai 4 pentru Ghermâneşti . 186 1832 Noembrie 27 pentru Ghermâneşti 186 1832 Decembrie 18 pentru Ghermâneşti 187 1833 Ghenar 15 pentru Ghermâneşti 187 1833 Ghenar 20 un răvaş , . 187 1833 Februar 8 două răvaşe . 187 1833 februar 19 două scrisori . 188 1833 April 13 pentru Râşeşti . 188 1833 April 15 pentru Ghermâneşti . 188 1833 Mai 5 o scrisoare . ’ . 188 www.dacoromanica.ro 294 1833 August 2 pentru Mereşti . 189 1833 Octombrie 28 pentru Ghermăneşti 189 1833 Octombrie 29 pentru Ghermăneşti 189 1833 Noembrie 4 două răvaşe . 190 1834 Ghenar 13 un sinet .• . 190 1834 Februar 1 pentru Scrivuleni . 190 1834 Februar pentru Ghermăneşti . 190 1834 Mai 13 pentru Orţeşti. ’ . 191 1834 Mai 13 pentru Râşeşti . 191 1834 Noembrie 9 pentru Leuşeni . 191 1834 Noembrie 22 pentru Mereşti . 192 1835 Februar 1 pentru Leuşeni . 192 1835 Februar 19 pentru Leuşeni . 192 1835 Mart 13 pentru Ghermăneşti . 192 1835 Mart 27 pentru Drâceni . 193 1835 Mai 27 pentru Leuşeni . 193 1835 Iunie 25 Pentru Ghermăneşti . 193 1835 August 23 pentru Odobeşti . 193 1835 Octombrie 29 pentru Mereşti . 193 1836 Izvod de cheltueli . . 194 1836 Ghenar 28 o vechilimea . 195 1836 Februar 7 pentru Scrivuleni . 195 1836 Februar 14 pentru Nisporeni . 196 1836 Februar 14 pentru Ghermăneşti 196 1836 Februar 14 pentru Ghermăneşti 196 1836 Februar 24 pentru Leuşeni . 197 1836 Mart 5 pentru Râpile . . 197 1836 Mart 6 pentru Scrivuleni . 197 1836 Mart 14 pentru Mereşti . 197 1836 April 9 pentru Drăceni , 197 1836 April 2l pentru Scrivuleni . 198 1836 April 29 pentru Drăceni . 199 1836 Mai 3 pentru Ghermăneşti . 199 1836 Mai 3 pentru Valea Cânepei . 199 1836 Mai 10 pentru Leuşeni . 200 1836 Septembrie 22 O mărturie . 200 1836 Octombrie 20 pentru Drâceni 200 1837 Ianuar 10 Schimb cu Râşeştii . 200 1837 April 27 pentru Ghermăneşti . 201 www.dacoromanica.ro 295 1837 Mai 16 O vechilimea . . 201 1837 Mai 18 pentru Ghermâneşti . 201 1837 Mai 27 pentru Ghermâneşti . 201 1837 Mai 30 Hotarniea Ghermăneştilor 201 1837 Iunie 3 pentru Ghermâneşti . 202 1837 Iunie 12 pentru Ghermâneşti . 202 1837 Iunie 24 pentru Drăceni , 203 1837 Iunie 26 pentru Drâceni . 203 1837 Iunie 30 pentru Drăceni . 203 1837 August 12 pentru Drăceni . • 203 1837 August 30 pentru Drăceni . 204 1837 Septembrie 21 pentru Drâceni 204 1837 Octombrie 2 pentru Drăceni » 204 1837 Octombrie 21 pentru Drăceni. 204 1837 Dec. 8 Trei jalbe Buzneşti . 205 1837 Decembrie 16 pentru Râp.le . 205 1837 Decembrie 17 pentru Drâceni. 205 1837 Decembrie 18 pentru Orţeşti . 205 1837 Decerarbie 21 Adiverinţâ’ de plată 206 1838 Ghenar 28 O jalbă . . 206 1838 Februar 4 pentru Drăceni . 206 1838 April 18 pentru S^rivuleni . 206 1838 April 30 pentru Ghermâneşti. 207 1838 Iulie 1 pentru Ghermâneşti . 209 1838 Iulie 28 pentru Gotu Ghermâneşti 209 1838 Iulie 28 pentru Scrivuleni . 207 1838 Iulie 28 pentru Ghermâneşti . 207 1838 Decembrie 17 pentru Orţeşti . 207 1839 Ghenar 8 pentru Ghermâneşti 208 1839 April 27 pentru Ghermâneşti . 208 1839 Mai 26 \Hotarnica Râşeştilor 208 1839 Mai 26 pentru Râşeşti . 208 1839 Iulie 23 pentru Albita . 209 1839 August 17 pentru Ghermâneşti 209 fără an (1839) pentru Ghermâneşti f 210 1839 Noembrie 16 pentru Ghermâneşti 210 1839 Noembrie 20 pentru Ghermâneşti 211 1839 Dec. 28 pentru Cotu Ghermâneşti 211 1840 Ghenar 16 pentru Cotu Ghermâneşti 211 www.dacoromanica.ro 296 1840 Mart 23 pentru Râşeşti . 211 1840 April 30 pentru Mereşti . 212 1840 Iunie 6 pentru Mereşti . 212 1840 Iulie 1 O scrisoare . . 212 1840 Iulie 18 pentru Ghermăneşti , 212 fără an (c. 1840) Un răvaş . 212 fără an (c. 1840) Note de bani . 213 1841 Februar 10 pentru Ghermăneşti 213 1841 Februar 20 pentru Ghermăneşti 213 1841 Mart 11 pentru Ghermăneşti . 213 1841 Mai 23 pentru Foaia sătească 214 1841 Iulie 2 pentru Ghermăneşti . 214 1841 Iulie 10 pentru Ghermăneşti . 214 1841 Octombrie 2 pentru Ghermăneşti 215 1841 Octombrie 21 pentru Ghermăneşti 215 1841 Noembrie 10 pentru Ghermăneşti 215 1841 Noembrie 13 pentru Ghermăneşti 215 1841 Noembrie 13 pentru Ghermăneşti 215 1841 Decembrie 12 O învoială . 216 i841 Decembrie 17 pentru Ghermăneşti 216 1841 Decembrie 18 pentru Ghermăneşti 216 1841 Decembrie 22 pentru Ghermăneşti 217 1842 Ghenar 8 pentru Ghermăneşti ’ 217 1842 Ghenar 22 pentru Ghermăneşti . 217 1842 Ghenar 30 pentru Ghermăneşti 217 1842 Februar 9 pentru Ghermăneşti 217 1842 Februar 13 pentru Ghermăneşti 218 1842 Februar 23 pentru Ghermăneşti 218 1842 Mart 15 O scrisoare . 218 1842 Mart 19 pentru Ghermăneşti . 218 1842 April 16 pentru Ghermăneşti . 219 1842 Mai 14 pentru Ghermăneşti . 219 1842 Iunie 3 O jalobă . . 219 1842 Iunie 12 o scrisoare . . 220 1842 Noembrie 1 pentru Scrivuleni . 220 1842 Noembrie 14 Proţâs . . 220 1842 Decembrie 7 pentru Ghermăneşti 220 1843 Februar 1 pentru Ghermăneşti 221 1843 Mai 22 pentru Ghermăneşti . 221 www.dacoromanica.ro 297 1843 Iunie 14 pentru Ghermăneşti . 222 1843 August 28 pentru Ghermăneşti 222 1843 Septembrie 5 pentru Ghermăneşti 222 1843 Decembrie 14 pentru Drăceni 222 1843 Decembrie 14 pentru Ghermăneşti 223 1843 Decembrie 16 pentru Ghermăneşti 223 1843 Decembrie 23 pentru Ghermăneşti 223 1844 Ghenar 8 O jalbă , • 223 1844 Februar 28 Un zapis de bani 223 1844 August 20 pentru Ghermăneşti 224 1845 Mai 7 O ispaşâ . . 224 1845 Mai 23 pentru Mereşti . 224 1845 Iunie 11 Hotarnica Ghermăneştilor 224 1845 Iunie 11 Hotarnica Ghermăneştilor 225 1846 Ghenar 3 Izvod de cheltueli . 225 1846 Ghenar 9 Foile săteşti . 227 1846 Februar 6 pentru Ghermăneşti 227 1846 Martie 4 pentru Ghermăneşti 227 1846 Martie 18 pentru Ghermăneşti 227 1846 Martie 21 pentru Ghermăneşti 228 1846 Martie 26 pentru Ghermăneşti 228 1846 April 18 pentru Ghermăneşti 228 1846 Mai 20 pentru Ghermăneşti . 228 1846 Iunie 3 O adresă a judec. Fălciu 229 1846 August 24 pentru Mereşti . 229 1846 Decembrie 8 Un zapis . » 229 1847 Ghenar 28 Pentru un cal, o căldare 230 1847 Februar 6 pentru Ghermăneşti 23o 1847 Mai 22 pentru 2 coturi din Gherm. 230 1847 Iunie 4 pentru cheltueli de judecată 231 1847 Iulie 6 pentru Ghermăneşti . 231 1847 August 20 pentru chelt. de judecată 231 1847 Noembrie 26 pentru Ghermăneşti 231 1847 Noemarie 26 pentru Ghermăneşti 232 1848 Ghenar 18 pentru Râpile . 233 1848 Februar 16 zapis pentru Râpile 233 1848 Martie 31 pentru Ghermăneşti 234 1848 April 10 Zapis pentru un plug 234 1849 Mai 5 Jalba lui Ion Michiu . 235 www.dacoromanica.ro ^98 1849 Iulie 22 Hotarnica Ghermâm ştilor 23£ 1849 Septembrie 18 Ordin pentru o ispaşă 256 1849 Noembrie 28 Alegere de privighitor 236 1849 Dec. 19 înlocuirea unui zapis vechiu 236 1850 Noemfcţrie 1 pentru Ghermâneşti 236 1850 Decembrie 21 pentru Ghermâneşti 237 1851 Februar 16 Un zapis de vânzare 237 1851 Februar 17 pentru Dinţeni , 238 1851 Februar 20 pentru Ghermâneşti 238 1851 April 4 Cap. I. Michiu cumpără o vie 239 1851 Mai 3 pentru Scrivuleni . 239 1851 Mai 31 Termen de judecată 240 1851 Sept. 28 Hotarnica Ghermăneştilor 240 1851 Noembre 19 Chemare p. jurământ 241 1852 Februar 7 Zapis . . 241 1852 Martie 12 pentru Drâceni . 242 1852 April 29 Jalbă pentru bani . 243 1852 Decembrie 4 pentru Scrivuleni 243 1853 Ghenar 6 Zapis de cumpărare 243 1853 Ghenar 8 pentru -Scrivuleni . 244 1853 Februar 9 pentru Scrivuleni . 244 1853 August 13 pentru Mereşti . 244 1853 Septembrie 17 pentru Scrivuleni 245 1853 Noembrie J4 pentru Scrivuleni 245 1853 Noembrie 20 pentru Mereşti 245 1854 Ghenar 27 pentru Ghermâneşti 245 1854 Februar 4 pentru Scrivuleni . 246 1854 Februar 15 pentru Cotu Qhermâneşti 246 1854 Mart 10 pentru Scrivuleni . 246 1854 Mart 22 pentru Scrivuleni . 246 1854 Mart 29 pentru o moară dqr vâţit ^247 1854 April pentru Ghermâneşti . 247 1854 Mai 5 pentru Scrivuleni . 247 1854 Octombrie 20 pentru Ghermâneşti 248 1854 Septembrie 9 pentru Scrivuleni 248 1854 Septembrie 10 pentru Ghermâneşti £48 1854 Maţt 5 Chizâşie . . 24Ş 1854 Iunie 27 pentru Ghermâneşti 249 1856 Ghenar 21 O foae de zestre 249 www.dacoromanica.ro 299 1856 Februar 13 pentru Ghermăneşti 249 1856 Mart 9 pentru Ghermăneşti . 249 1856 Mart 28 pentru Ghermăneşti 250 1856 April Îl pentru Ghermăneşti 250 1856 Septembrie 26 pentru Ghermăneşti 250 1856 Octombrie 20 O caţaveică p. 20 lei 50 1857 April 21 pentru Cotul Ghermăneşti 251 1857 April 23 O hotarnică . 251 1857 Sept. 20 pentru Cotul Ghermăneşti 254 1857 Dec. p. Leuşeni şi Cotul Ghermăneşti 255 1857 Decembrie 20 pentru Leuşeni 255 1858 pentru Ghermăneşti . . 255 1858 Ghenar pentru Ghermăneşti . 255 1858 Ghenar 2 pentru Leuşeni . 255 1858 April 23 pentru Leuşeni . 256 1858 April 23 pentru Cotu Ghermăneşti 256 1858 Mai 30 pentru Ghermăneşti . 256 1858 Iulie 4 pentru Leuşeni . 256 1858 August 20 pentru Leuşeni . 257 1858 August 27 pentru Leuşeni , 257 1858 Septembrie 7 Un jurnal . 257 1858 Octombrie 28 pentru Leuşeni 257 1858 Octombrie 28 pentru Leuşeni 257 1858 Noemarie 26 pentru Leuşeni 258 1859 Ghenar 9 Masuri contra pestei bovine 258 1859 Deeembrie 22 pentru Leuşeni 258 1860 Ghenar 15 pentru Drâceni . 258 1861 Februar 7 pentru Cotu Ghermăneşti 258 1861 Februar 19 pentru Ghermăneşti 259 1861 Mart 28 pentru crâşme . 259 1861 Iulie 21 pentru Ghermăneşti . 258 1864 Mart 16 pentru Cotu Ghermăneşti 259 1864 Mart 25 pentru Cotu Ghermăneşti 260 1864 April 25 pentru Leuşeni . 260 1865 Februar 14 pentru Cotu Ghermăneşti 260 1865 Octombrie 7 pentru Ghermăneşti 261 1868 Iunie 10 pentru Cotu Ghermăneşti 261 1868 Oct. 18 pentru Cotu Ghermăneşti 261 O Spiţă .... 262 ■ . —- www.dacoromanica.ro TABLA GREŞELILOR tn loc de să se citească pag. 7123 • 7132 (1623) 3 7192 (1623; 7132 4 a avut 2 fii a avut 3 fii 14 şi pe altul 14 s.opi de pâne gropi de pâne din Dinţeni 16 2739 (1731) 7239 (1731) 20 satul Mâlâeşti satul Măleşti 22 7253 Mai 22 7254 Mai 22 28 7269 Mart 14 7258 Mart 14 41 Drăcenilor satlll de ...Drăcenilor făcută de 46 Irimia Verăl Vesăl 47 cale multă fără de cale umblă 58 Ion Arh'ri b. v. med. Ion Arbure b. v. med. 109 Hiloti Hilohi Cazan 119 Loghin Loghin căsătorit cu Uliiâna 119 loniţă Ioniţâ căsătorit cu Gafiţa 119 vecinul Câzănariu neamul Căzănesc 143 utrogue utroque 158 Ion Mighiul Ion Gheleme 177 Iotdachi Mighiul Iordache Gheleme (de 3 ori) 177 Vasile Popov Vasile Pogor (de 3 ori) 191 D. Mncu D. Mânu vornic 221 27 stânjeni 37 stânjeni 255 Ion Michiu Căpif, Ion Michiu căpit. lăs. Ileana 262 www.dacoromanica.ro