MITELE EOHĂIEŞTIIDE (IAŞI) PUBLICATE DE GH. GHIB&NESCU PROFESOR Membru corespondent al Academiei Române, Senator. {Publicaţie făcută sub auspiciile D-lui Iorgu Ciolan senator de Iaşi şi a obştiei satului Româneşti). ===== KUŞI ===== TIPOGRAFIA ,,LEŢCAE" GEORGE JORICA ■=---- ' - 1 9 2 3 ===== www.dacoromanica.ro SORBTE 81 IZVOADE 9 . Adec eu Gligoraşco Grosul, feciorul lai Toaăer pdlmacului de Frăteani scriu şi, mârturisăscu cu cestu adevărat zapis al mieu, cum cie nime silit nici asuprit* ce de a mea bună voe am dat şi am dăruit a mea diieaptă ocină şi moşie din sat din Româneşti partea din mijloc ce iaste la ţinutul Cârligăturii, cât mi Sâ va aleage partea mea am dato dumisale lui Miron .Costin marelui logofăt şi giupăneasei d-sali şi cuconilor d-ini-săli, ca sâ le hie dumilorsale dreaptă ocjnă şi moşie în veaci. Şi acestu zapis sau făcut denainte a mulţi oameni buni şi bătrâni anume Jonaşcu Ţigan ot Giol-tani. Darie ot Podobiţi, Dumitraşco de Scobinţâni, Toader Trica, Chiriiac ot Româneşti, Hulubei ot .Frăteani, Mardariie de Frăteani. Deci noi căzând de bună voie la tocmalâ şi dahiie neam pus peceţile şi am, is-j călit ca sâ hie dmsale de credinţă,. (urmează iscăliturile). 12. Dbc. Fără veleat. Adec eu Dochiţa fata Măriei, nepoată de hiicâ lui Gavril Albiei din Româneşti ce sintu pe apa Bahli^ iului în ţinutul Cârligăturii scriu Şi mârturisăscu eu însumi pre mine cu cestu zapis al mieu, cum< eu de bună voe de ninfie silit nici nevoit, ce de a meâ bună’ voia miam vândut partea mea de ocină ce să va a* www.dacoromanica.ro leage din partea din sus ce să chiamâ la Suseani şi am vândutu şi la Mijloceam, de Suseani, iarăşi câtă să va aleage din moşul Albiceştilor, am vândut eu Dochiţa nepoată de hiică lui Gavril Albiei, care mai sus scriem,, am vândutu dumisale lui Miron Costin marelui logofăt, ca să fie dmisale driaptă ocină şi moşie şi cuconilor dumisale, însă iam vândut din vatră, de sat, şi din câmpu şi din ţarină cu dealurile de fân şi dintrapa Bahluiului din tot locul cu tot' venitul; am vândutu dreptu... bani buni, şi mi au dat dumnialui bani deplin întru mănule meale înaintea dumnealor lui Anghelachi de Popişcani, şi Costantin căpitan tij de Popişcani şi Dumitrachi de Scortăşti, şi popa Onachi de Albeşti, şi Silion Climea, şi eu Ursul ot Lăuceşti am scris ca să fie de mare credinţa. Şi eu Vasile Pritcopul am numărat banii. ’ (urmează iscăliturile) 13. 7185 Oct. 29 (1676) Iaşi. Adec eu Vasilie feciorul lui lonaşco, nepot Tătarului din sat din Româneşti, scriu şi mărfurisăscu cu acest adivârat zapis al mieu, cum eu de bună voia mea de nime silit nici asuprit am dat şam dăruit partea mea ce1 să va aleage din sat din Româneşti de pe Bahluiu din partea Tătarului, din vatra satului şi din câmp. şi dintrapă şi din fânaţă şi din tot locul cu tot venitul; aciasta parte o am dat şi o am dăruit dumisale lui Panaioti uşiiariului celui mare, pentru o nevoie ceam fost căzut eu la temniţă aicia în Iaşi pentru o greşală ceam avut şi mau plătit dumnialui de acea nevoe şi rniam scos capul şi săi fie dumisale de la mine acia parte de loc direaptâ ocină şi moşie în viaci. Şi la aciastă tocmală fostau dumnialor boiari cei mari, dmlui Miron vel logofăt, şi dmlui Contăş vel stolnic, şi d-lui Prodan Drăguţăscul vel şătrar, şi dmlui Pâtraşcu treti logofăt şi dmlui Velicico vel comis şi dmlui Dumitraşco vtori vistiarnic şi dmlui Sărgţire şi Murguleţ vornigii de gloată şi Nacţii dc vişterie şi www.dacoromanica.ro alţi .oameni buni şi slujitori de curte carii sau prilejit faţă, şi sâ aibă dmlui aşi face şi ispisocu domnescu de pe acest zapis. şi pentru credinţa pusuneam şi dege-» tul şi aceşti boiari cari sau tămplat să stea faţă, încă sau iscălit. Şi eu Ioan diiacul am scris. u las vlt 7185 Oct. 29. ■ Vasile. Miron Costin vel logofăt înaintea noastră, az Contăş vel stolnic, az Patraşcu logofăt iscal, neam prilejit şi uoi ca sâ fim marturi. az Prodan Drăguţăscul vel şâtrar iscal. az Nacul iscal. az Mur-guleţ iscal. 14. 7185 Noembre 10 (1676) Iaşi. .Adec eu Vasile fecior Dolcăi de Româneşti, nepot Tătarului de Româneşti de soră şi cu fratemju Gligo-rie deacolo scriem şi mărturisăm cu acest adevâratu zapis al nostru la mâna dmisale lui Panaiotache uşi-iariului celui mare precum noi de nime siliţi nici asupriţi, nici nevoiţi, ce de a noastră bună .voe am dat daanie dumisale a noastră direaptă ocină şi moşîe ce să va aleage partea noastră den saat den Româneşti ce iaste La ţinutul Cârligăturii parte din Giosâni şi Mijloceni dentrun bâtrăn ce sa aleage parte -noastră den Româneşti; asijderea şi parte dentrun mo.ş străbun ce mi să va aleage parte noastră direaptă, iar să fie dreaptă daanie dutftsale de la noi pentru bine ce neau făcut dmlui de mau scos pre mine -pre Vasile feciorul Dolcăi, nepot Tătarului de soră-den- Româneşti de la o. nevoe den temniţă, deci . pentraceaia eu mam dnvoit cu fratimio cu Gligorie şi am-dat dumisale uşiariului această parte de ocină şi de moşie carile si’ntu drepte-ale noastre, pe cât să va aleage, ca săi fie dumisale dreaptă ocină şi moşie şi daanie de la noi şi cuconilor şi nepoţilor dumisale în veci şi altul nime den fraţii noştri au den . toată seminţiia noastră sau nepoţi sau altcineva ca să naibă a să a-meştica la aciastă dreaptă daanie a noastră, la care www.dacoromanica.ro n sâ scrie mai sus. Şi acest zapis lam făcut denainte dumilorsale boiari ce sau iscălit mai gios» şi sâ aibă dmlui uşiariul aşi face şi direase domneşti de pe za-^ pisul nostru săi hie dumisale moşie în veaci, şi pentru credinţa neam pus deagetele şi dmnialor boiari au iscălit sâ s ştie. Miron Costin vel logofăt iscal. u las leat 7185 înaintea noastră au venit de faţă 11 dni az Nicolae Răcoviţ biv vel logofăt iscat. înaintea noastră au' mărturisit. az llia Sturza vel vornic az Vasilaşcobiv vel logofăt iscal. az Velicico Costin vel comis Ramandi vel postelnic iscal. az Nacul log. de visterie fscal. Manolachi vel Jitnicear îscal. az Contăş vel stolnic iscal. az Patraşco treti Jogofătlscal-Dumitraşco vtori vistiarniciscal. Gheorghe vornic di poartm Andrei vornic di poartă. 15. 71$5 Ghenar 16 (1677) laşf. Adec eu Dumitraşcu şi cu fămeae mea Floare fata Banii din Româneşti scriem şi mărturisăm cu cestu zapis al nostru cum noi de bună voia noastră de nime nevoiţi nici asupriţi am vândut a noastră direaptâ ocină şi moşie din sat den Româneşti de pe Bahlui în ţinutul Carligăturii. din partea din sus din a şeptea parte a patra parte din moşul Banei din vatra satului şi din cămpu şi din ţarini şi din fânaţ şi din tot locul cu tot venitul ce va fi pe această parte am vân-duto dumisale gîupânului Miron Costin logofătul cel mare drept 15 lei bătuţi bani gata şi neau făcut dumnealui plata deplin întru mânule noastre ca săi hie dumisaale direaptă ocină şi cumpărătură în veaci şi cându am vândut noi neam întrebat toţi fraţii şi au fost cu ştirea tuturor, această tocmai o am făcut dena-intea dumisaali Alexandru Buhuş hatman, Cantemir sardariulr Vasile Gheuca logofăt, Gheorghe treti logofăt, Gheorghe Manole, Alexandru Nădăbaico, Neculai Bata, Dumitru Murguleţ vornic de poartă, Arsenie câ- www.dacoromanica.ro 13 pitan de Cucuteani, Ursul de Conceaşti. Şi eu Leca uricariul am scris znatisea (sâ se ştie), u las let 7185 Ghenar 16. (urmează iscăliturile) 16. 7185 Februar! 16 (1677) Berbeşti. Adec eu Vasile Cotorcea, feciorul lui Gavril Românescului din Româneşti, scriu şi mărturisăscii eu însumi pre mine cu ceştu zapis al mieu, ciim eu de bună voia mea de nime sâlif nici asuprit, ce de .a mea bună voe am dat daanie partea mea de ocină ce mi să va aleage din sat din Româneşti din partea din sus ce sâ chiamâ la Suseani, lam dat aşijderea' şi la Mijloceam o cumpărătură ciau fost cumpărată de ta-tămieu de Gavril Românescul, am dat toate părţile meale şi din moşii şi din cumpărături am datu durai' sale lui loan feciorul ţlumisale Miron vel logofăt ca să fie dumisale ocină şi moşie în veaci şi, nitpe din oamenii miei sau den rudele meale sau din nepoţii miei sâ naibă treabă cu aciastă daanie de la mine în veaci. şi săşi facă dumnialui şi direase domneşti, şi la aceastâ daanie sau prilejit boiari de ţară şi oameni buni anume Anghelachi de Ropişcani şi Costantin că? pitanul de Popişcani şi Gligare Mareş de Rrigoreani, şi popa loan tij şi eu Ursul fâzăş de Româneşti am scris zapisul şi pre mai mare credinţă neam puş dea-geţele şam şi iscălit să fie de credinţă. u Berbeşti leat 7185 Fevruar 16 dni. (urmează iscăliturile) 17. 7185 Febr, 20 (1677) Iaşi. Adec eu Istratie şi cu fratemieu lonaşcu şi cu sora noastră Urâta cu bărbatul mieu Vasilie şi Anuşca eu bărbatul mieu lonaşcu, fecioru diaconului Pânteleiu diri Mâdârjaci, nepoţi de frate lui Vasile Cotorcea scriem şi mărturisâm eu cestu zapis al nostru cum noi de bună voia noastră de nime nevoiţi nici asupriţi, www.dacoromanica.ro 14 am vândut a noastră direaptă ocină şi moşie din sat din Româneşti pre Bahluiu în ţinutul Cârligăturii xlin partea din sus ce să va aleage partea Nastasiei surorii Cotorcii din moşie şi din cumpărătură ce iaste la Mijloceam de Suseani din vatra satului şi din câmpu şi din ţarină şi din fânaţ şi din tot locul cu tot venitul ce va hi preaceaste părţi. Acşastl noi ăm vândut dumisale lui Miron Costin logofătul cel mare dirept 15 lei bătuţi bani gata, şi neau făcut dumnialui.plata deplin întru mânule noastre ca să hie dumisale direaptă ocină şi moşie cumpărătură în veaci. Şi cându am văndatu noi neam întrebat toţi fraţii noştri şi au fost cu ştirea tuturor. Această tocmalâ sau făcut denaintea lui Arsânie căpitan, Anghelache Costantin de Popişcani, Costandin şi Mihalcea de Cudreşti, Gheorghe - Mareş-de Prigoreani. şi eu Ursul am scris zapisul ca să să ştie. . u las vleat 7185 Fevru'ar 20 dni (zile). (urmează iscăliturile). 18. 7185 Mart 24 (1677) laşi. regeşte. Antonie Ruset- Vodă întăreşte lui Miron Costin vel logofăt cumpărăturile ce a făcut în sat în Româneşti de la Dumi-traşcu şi Florea (Ghenar 16), de la Vasile Cotorcea (Febr. 16) şi de la Istratie cu ai lui (Febr. 20),- pentru aceiaşi ca săi hii şi de Ia domnia mea boiarului nostru lui Miron Costin vel logofăt ocină şi uric în veaci neruşuit nici odânăoarâ în yeac. Scrie Strâtulat uricarilil. ' ' ' Pecetea pe ceară roşie aplicată pe hârtie are data 1676 (7184). Iar în dos scris de însuşi mâna lui Miron Costin, cu slova lui mare: pre Româneşti. 19. 7187 Mart 21 (1679) Iaşi. Adec eu Ioan şi fratemieu Vasile, feciorii lui Gli-gorie de Româneşti, nepoţi lui Vasile Cotorcea şi . Ion feciorul Agahiei, nepotul lui .Mareş din/ .Româneşti, şgriem şi mărturisim £u cestu zapis ai .nostru, _cum www.dacoromanica.ro noi de bună voia noastră de nitne siliţi nici asupriţi am vândut a noastră direaptă ocină şi moşie toată partea noastră ce ni să va aleage din partea Cotor-cei din partea din sus şi din mijloc din sat din Ro- . măneşti, ce sân tu .pre Bahlui în ţinutul Cărligăturii, aceaia am vândut dmisale lui Miron Costin logofătul cel mare direptu optu lei bătuţi, din vatra satului şi din câmpu şi cu locu de moară în Bahluiu, şi cu tot venitul şi miau plătit dmnlui deplin, cu bani gata şi Ja tocmala noastră au fost dmnlui Gavril Costache vel vornic de ţara de gios, Cârlig vornic de poartă, Gheorghiţă vornic de poartă, iar pentru mai mare credinţa şi au pus peceţile şi au iscălit. u las leat 7187 Mart 21. Obs. în dos stă scris: «şi eu Ştefan Ponici şătrariul fecior lui Ponici celui bătrân am dat eu opt lei cu mâna mea în mâna lui Ioan care a vândut această parte de loc 'şi am iscălit. az Ştefan Ponici şatrar iscal. 20. 7188 Oct. 29 (1679) Iaşi. Adec eu Costantin ginerile Şandrei şi cu fămeaia mea Măriia de târg din Iaşi. scriem şi mărturisăm cu cestu zapis al nostru de nime siliţi nici asupriţi, ce de a noastră bună voe am vândut a noastră direaptă ocină şi moşie ce iaste la sat la Româneşti la ţinutul Cărligăturii, care ocină şi moşie ne iaste dată zestre de la părintele nostru de la Şandrea din partea Fă-• tului, ce să va aleage din tot locul cu tot venitul din vatră de sat şi din ţarină şi din fânaţ şi din vad de moară ce să va aleage partea noastră; această parte o am vândut dmsale lui Miron Costin marele logofăt> şi giupănesei dmsale şi’cuconilor dmsale ca să le fie dumilorsale direaptă ocină şi moşie în veaci neruşeită şi dmlui miau dat înainte zeace lei bătuţi,. iar dacă să va aleage locul şi să va stâlpi despre alţi fraţi şi răzeaşi, dmlui să facă plată deplin pre. cât. le va fj www.dacoromanica.ro *6 ;şi noi om facp dmsale şi alt zapis. $i acestu zapis şi tocmală sau făcut denainte dmsale Gavril Neariul vtori logofăt, Patraşco ytori jetniciar,/ Bran căpitan de •Cprteani ot Neamţ. . u las let 7188 Oct. 29. [urmează iscăliturile] şi eu Gheorghe diiacui am scris acest zapis. 21. 7191 Oct. 21 (1682) Iaşi. Adec eu Panaioti Uşiiariul cel mare scriu şi mâr-furisâscu. cum am dat şi am dăruit a miale direpte părţi- de ocină din sat din Româneşti, ce sintu pe Ba-hlui la ţinutul Cârligăturii, care părţi miau fost şi mie danie de la Vasile nepot Tătarului şi de la Vasile fe-idoful Dolcăi de Româneşti. Toate aceasţe părţi de pcină ce mai sus scriem şi cu tot veniţuL leam dat şi leam. dăruit fratelui nostru $Imsale lui Ion Costin postelnicul al doilea *ca săi hie dmsale de la noi di-reaptâ ociuă şi moşie şi danie neclătită şi direase ce am avut eu de danie de la acei oameni ce mai sus scriem încă leam dat la mâna dmsali postelnicului, şi la această danie când am dat dmsale sau prilejit mulţi . boiari din curtea mării sale lui Vodă, dmnlui Nec. Ra-poviţă vel logofăt, Gheorghe vornic de poartă, Paladi şătrar, Catargiul comis, Vasile Costachi comis, Andrei ^lihiileţ vornic de poartă. Andrei vornic de poartă, Nacul isăcescul vornic, de poartă, şi alţi mulţi boiari care Sau iscălit mai gios. u las leat 7]91 Oct. 21. (urmează iscăliturile) 22- 7191 (1682) M>embre 28 Iaşi. Adec >eu Mihălache feciorul Palaghiei nepot lui toan BerdiL şi eu Ioana femeia lui Ioan Berdil şi cu feciorul nostru, cum noi de nime siliţi nici asupriţi ce de a noaştrâ bună voe am vândut dumisale lOrgâi ne-guţitoriului a parte de moşie de la Româneşti întrun www.dacoromanica.ro ii loc ştâjpită cu zapis iar din partea din sus. din bătrânul lui Cărâvan, giumătate şi din bătrânul Nastii. ciau cumpărat Roşea vistiarnic de Ia Pătraşcu rfâugul. feciorul lui Madhidon den Za-i>0)6teani. şi de la fratesău Toâder din Cudreşti. dreptu *25 de lei; şi altu zapis iară din partea den sus dintrun bătrân a patra parte, din stâlpul Bănii Şl din bătrânul lor Toma. care parte taste bumpârâ-ttrffâ) Roşcăi vist. de la Vasile Todoraşc. drept 12 lei pol; şi iar niau mai arătat şi alt zapis tot din partea tle sus. de la Tânasie feciorul lui Pâvâl puştaşul din făş. Şi de la Todosie. şi de la Nicolai feciorii lui Ma-Covei, scrîindu cum au cumpărat popa Ursul a patra www.dacoromanica.ro 21 par,te dintripi bătrân, din bătrânii lor Nastea, drept 15 lei: şi miau mai arătat un zapis iar din ' partea den sus. de la Gheorghiţâ feciorul popei Zmâuluî. seri-iipd cum au cumpărat Chiriac unchiul lui Vasilie di*-iaqul. giumătate de bătrân drept 30 lei. care parte au zălojito, feciorul lui Chirjac la Ion vâtavul drept 1-6 lei. şi au dat banii sluga noastră Vasilie diiacul şi eu Ion nepotusău, de au răscurppărat această giumâtafe de bătrân. Aşijderea niau arătat Vasilie diiacul, şieurrer potusău şi alte zapise, tot din partea de sus. cum au cumpărat ei din bătrânul Mica. din a patra parte de bătrân giumătate, de la Darie şi de la fraţii, feciorii lui Pântelei de Româneşti drept 6 lei bătuţi, şi niau mai arătat un zapis de danie de la Nastasiia lftimiasâ şi de la fata ei Mâriia, scriind cum iau dat toată partea ei, popii Ursului, câtă să va aleage din partea de sus, tfin Româneşti, pentru sufletul lui Iftimie. care sau înecat* ca săi pomenească la sfânta besearică ; şi iar niau mai arătat un zapis de 1a Antimia şi de la feciorii ei Toader şi Catrina, scriind cum au vândut ei dintrun bătrân den Româneşti a patra parte, din stâlpul Banii şi din bătrânul Toma, din Mijloceam, lui Chiriiac unchiul lui Vasilie diiacul drept 15 lei. Aşijderea niau mai arătat un zapis de la Ştefan fratele lui Enachie; fecior lui Vlaşin nepot Cozmei Lea-vului, scriind cum au vândut ei dintrun bătrân a treia parte tot din Mijloceam, iar lui Chiriac unchiul lui Vasilie diiacul drept 11 lei. şi niau mai arătat un zapis de la lrina sora lui Ştefan şi a lui Enach'e, scri-indu cum au vândut iarăşi dintrun bătrân a treia parte din bătrânul Leavul din Mijloceam, lui Chiriiac drept 7 lei pol. aşijderea niau mai arătat un zapis de la Bejan feciorul lui Vreameş de Rpmâneşti, făcut dena-intea a mulţi feciori de boiari. întru carele S’rie cum au dat danie giumătate din partea lui Berdilă, din Mijloceam de gios sfintei bisearici unde iaste hramul Prepodobna Paraschiva. în sloboziia Roşcăi. fiind preot popa Ursul, fiind toate săminţiile lui Bejan căzute www.dacoromanica.ro 22 în robie, când au prădat Tătarii ţara în zilele lui Va-silie Vodă. pentru ca săi pomenească popa Ursul în toată viaţa lui la sfânta bisearică. şi pentru aciastă parte, eiau datu danie sau tocmit cu alte rude a sale, Bejan, de şau luat ei din alte părţi, de ocinâ ciau mai avut întralte locuri. Aşijderea niau mai arătat un ispisoc. de la răposatul Moisi Vodă, şi de la răposatul Vasilie Vodă, scriind cum au cumpărat Roşea vistiarnicul trei părţi de ocină din Româneşti din bătrânul Mircei, iar din Gioseani de la Gavril feciorul Maghiţii nepot Mircei. şi de la Ursul feciorul lui Făr-tat, şi de la Costantin feciorul Annei nepoată Mircei. drept 150 lei. numai a patra parte din Mircea au fost rămas nevânduta, din uric ciau avut moşul lui Mircea de la bătrânul Ştefan Vodă. Aşijderea niau mai arătat un zapis de la Bejan feciorul lui Vreameş scriind cum au vândut partea lui din Gioseani, dintrun bătrân a patra parte, lui Dumitraşc uricariul drept 20 lei. pentru care parte de cumpărătură, au avut pâră Roşea vistearnicul, în zilele lui Vasilie Vodă. cu Dumitraşco uricariul şi întorcândui banii iau luat zapisul, căci Roşea vistermcul au fost cumpărător vechiu şi au avut şi zapis de la răzeaşi, ca să nu încapă alţii a cumpăra fără de Roşea vist. Aceaste ispisoace si zapise de cumpărături din Româneşti ce scriu mai sus, toate arâtândule, înaintea domniei meale, şi înaintea boiarilor noştri, sluga noastră Vasilie diiacul şi jăluindus(ă) domniei meale cum are împresurătur(i) despre alţi moşeani şi cumpărători, au cerut de la domnia mea hotărnici să mărgă săi aleagă aceaste părţi de moşie şi de cumpărături la Româneşti, Pentru aceaia domnia mea iam dat pe bo-iariul nostru Bejan Hudici vornicul de poartă, şi pre Ion ciau fost cămăraş de lumini, şi pe sluga noastră Gheorghiţă Hermeziu diiac de cămară, şi au mersu de au hotărâtu strângând oameni buni şi megiaşi. de prin pregiur. de la carii niau arătat mărturie, cum sau ales în tot satul cinci bătrâni însă fără partea ce www.dacoromanica.ro 23 sar aleage de la Iftimeasă, cafea au lăsato nehotărâtă, căci nu sau ştiut câtă parte au avut. iar. după ce să va dovedi şi acea parte a lftimiasâ câtă parte iaste, atunci şi aceia să va aleage despie alţi răzeaşi. .Insă aceaste părţi ce sau hotărât, sau venit tot în .partea din sus, căci sluga noastră Vasilie diiacuJ, şi Ion ne-potusău, au avut în partea de sus mai multă. parte de cât toţi râzeaşii. precum sau scris mai sus. Iară hotarul acestor părţi ce sau ales despre alţi răzeaşi sau început, dintro movilă unde iaste . un stălpu de piatră despre apus despre Slobozia Roşeai vistearni-cului şi măsurândus(ă) hotarul în frunte, partea slugii noastre lui Vasilie diacul şi a lui Ioan nepotusău sau venit 172 stânjini şi giumătate şi sau pus stălpu de piatră, şi de acolo în lungul hotarului, dreptu peste ţarină la vale alăturea cu Holmul pe din sus. şi sau pus stâlpu suptu Holmu în vale în malul heleşteului iui Andrei căpitanul, şi de acolo dreptu peste iaz şi peste şesul Bahluiului, pănă în săliştea Româneştilor, şi sau pus stâlpu în sălişte din vale de drum şi de acolo dreptu la dial, pe din sus de o movilă ce iaste deasupra săliştii, şi de acolo drept pe costişe, şi peste altă zăpodie şi la dial păn în podiş, şi sau făcut groapă deasupra prisăcii şi la vale dreptu pin prisaca lui Chiriiac, printrun cireş pre o vâlcea prin fântâna cea cu piatră a lui Chiriiac, şi de acolo drept la deal pă-hă în podiş, din deal de area Iorgăi, sau pus stâlpu de piatră, şi de acolea drept pe podiş, şi la vale pre costişea despre apus păn lângă părăul Leavului, sau pus stâlpu de piatră deasupra părăului despre apus, şi de acolo peste pârău în lungul pârăulni prin capul unui piscu. şi drept pre costişe despre răsărit şi la deal printro movilă carea iaste deasupra izvoarelor Leahului, despre răsărit, şi din movilă tot la deal pe podiş păn deasupra unor vărtoape, şi treace peste un drum ce mearge' la Jijia, şi în podiş în potriva movilii cei mari, sau pus stălpu de piatră despre răsărit şi aice sau măsurat de curmeziş hotarul şi sau vinit www.dacoromanica.ro __ n sRfgii noastre lui Vasilie diiacul şi lui Ion nepotusăii 09 stânjini şi un cîvert şi giumâtate, şi de acolo d’teptu în movila cea mare iaste capul hotarului Ro*-maneştilor. Pentru aceaia şi domnia mea văzând încredinţată mărturie, de acei hotărnici, ce sau scris mai 3tfs. Bfejâti Htidici vornic de poartă şi Ion ciau fost căiftâraş de lumini, mam milostivit, şi am dat şi am îrifârit slugii noastre lui Vasilie diiacul şi lui Ion ne-pOtdsăiu aceaste părţi de ocină şi de cumpărături cu tot venitul din sat din Româneşti săi fie de la domnia mea, atic în veacii şi altul să nu s amestice. H las It 7210. Fev. 2. 1, p, ceară desprinsă şi căzută az Neculai DOnici vel logofăt iscal. * * * Făcând socoteala cumpărăturilor făcute atât de Roşea visL cât şi de ginerele său popa Ursul,' de Ja •răzeşii din Româneşti reiese acestea : un bătrân întreg Mladin în Şacovăţ cu 50 lei. pol bătrân Caravan şi Nastea cu 25 lei. un şfert bătrân din Banea şi Toma cu 12r2 lei. un şfert bătrân din iNasta cu 15 lei. pol bătrân din Zmâu cu 30 lei. pol bătrân din Mica cu 6 lei. partea Iftimiasei (danie). unşfertdin stâlpul Banei şi bătrânul Toma cu 15 lei. a treia parte din bătrânul Leavului cu 11 lei. a treia parte tij din Leavul cu 7 lei. pol bătrân Berdilă (danie). trei părţi din bătrânul Mircea cu 150 lei un şfert din bătrânul Vreameş cu 20 lei. In total 13 zapise de danie şi de cumpărături se întăresc lui Vasile Popa Uricariuf la 1702, cari toate Cuprind în faţă \12% stânjeni, ceia ce socotit a1 30 stânjăni bătrânul în frunte despre Bahlui, ar face 5 bătrâni şi 22% stânjăni, www.dacoromanica.ro După 15 ani, Vasile Popa Uricariul căzând la năpaste pentru o chizăşie îşi vinde din cei 5 bătrâni şi 22% stânjeni, lui Gavril fiul lui llie biv vel spatar cu 125 lei un bătrân întreg Mircea, şi giumâtate din bătrânul lui Berdilâ. Iată actul : 27. 7225 Săpt. 24. (1716) Adică eu Yasăle uricar ficiorul popii Ursului de Româneşti, scriu şi mărturisăşcu cu cest adevărat za-pis al mieu precum căzând eu la multă datorie şi la o năpaste cu o chizăşie neavând de unde plăti, am scos un bătrân şi giumătate la vânzare din partea de gios, anume Mircea, şi giumâtate de bătrân din Mijloceam de gios a lui Berdilă de la Bejan Vreameş, care acest bătrân pe Mircea Iau cumpărat unchii; meu Roşea vistiarnic. întro sută cincizeci lei şi sau fost făcyt şi moară la sat la Româneşti-pe Bahluiu la ţinutul Cârligăturii, care ocină au fost hotărâtă cu alte părţi ale meale în parte de sus tot în Româneşti, şi acum liatn luat iară hotărâte si liam vândut dmsale lui Gavril fiul răposat llie ce au fost spătar mare fiind alături cu dmnealor. nau putut încâpe alţii, şi miau dat dmlui 125 lei bani gata. Deci în fruntea hotarului iam vândut 50 stânjăni şi 1 palmă, şi la iaz unde a fost moar 116 stânjăni şi 3 palme, şi la sâlişte 81 stânj. 4 palme, şi la iazul Iui Arsănie căpitan 42 stânjeni 2 palme, şi drept Câţin 56 stânjeni 3 palme şi drept Ciolan 64 stânjeni şi 1 palmă, şi la movila mare unde se închee hotarul 29 stânjeni 5 palme, această moşie iam vândut dumisale ca săi fie direaptâ ocină şi moşie în veci. şi când am vândut au fost mulţi boeri şi răzeşi, şi alţi oameni buni, şi pentru credinţa am scris eu săngur şi am iscălit să să ştie. u las let 7225 Săpt. 24 Ion Nacul logofăt ol llie biv. armaş martur visterie martor. Vasile Uricar isca!. ştiind întocma ou cel adevărat am încredinţat," Ioan Tăutul ban 1815 August 28 www.dacoromanica.ro 26 * ♦ * După 21 ani înmulţindu.se răzeşii de Româneşti, şi neavând tocmeală între ei pentru pământ, sau oră-duit răzeşii şi cu Moisăiu Cucoranul în judecată la vel logofăt Sandul Sturza. Pe baza acestei cărţi de jude-caţâ Vodă Grigore Ghica bătrânul, dă următoarea carte de judecată : 28. 7246 Iunie 22 (1738) Iaşi. Io Grigore Ghica Voevod. bojiu mlstiiu gospodar zemli Moldavscoi. vinitau înainte domniei meale. şi a tot sfatul nostru toţi răzeşii din satu di Româneşti’ de la ţinutul Cârligâturii, sau jăluit domniei meii. zicându că au netocmală despre dânşii, pentru părţile di moşie, cine le are la acel satu, pentru căci vreo împărţală veche de la bătrânii lor; nici la unii nu se află, şi fieşte carele Să întinde a stăpâni mai multu de cătu iar fi parte, atăta în baştină cătu şi în cumpărături, vânzând unii altora mai multu de cătu au avut, şi cu toate aceste, mai aflândusă acum şi câteva zapisă de cumpărături şi danii ciau avutu. la acel satu, şi Miron Costin logofăt şi fiul său Ioniţă Hatmanul, cari păi ţi de moşie leau fostu datu zăstre Ioniţă Costin hatma-nu gineresâu lui Miron Cuze logofăt, şi Cuze logofăt liau dat iarăşi zăstre gineresău lui Moiseiu Cucoranul cămăraşul de izvoade, care moşie fiind necâutată de către Miron Cuze logofăt şi acum cercând Moisei că-mâraş, aflândo împresurată de răzeşi şi sau cerutu şi Moiseiu giudecatâ cu răzeşi ca săi scoată moşie. Pentru aciasta dară domnia mea. iam orânduitu la cinstitu şi credincios boieriul nostru dumnialui Sandul Sturzea vel log. să ste să le ia sama. şi pe toţi săi în-drepteze: cum sa căde cu dreptate, care aducânduşi toţi răzeşii scrisori înainte dumisale. şi luândule sama cu amănuntul, sau adiveritu dintro hotarnică ce scrie că şau hotărât Vasile Popa (Jricariul părţile lui. ciau avutu la acel satu. cum c& satul Româneştii îmblă în 17 bătrâni, şi bătrânul câte triizăci stânjeni în frunte www.dacoromanica.ro 27 hotarului, şi stânjănul di opt palme, şi sau mai luminat şi dintro scrisoare ce sau aflatu la răzeşi scriindu anume pe răzeşii lor cei bătrâni şi ve:hi; carii au avut moşie la acel sat şau plătit la o moarte de om. ce sau făcut în vremurile di demultu. şi pe aceste sau îndreptatu toţi răzeşii din ce bătrâni să tragu, şi ce părţi au de baştină, afară de cumpărături, pe care au arătat şi zapisă, şi după scrisori şi zapisăle lor cine ciau arătat. întracesta chip leau lămurit şi dumnialui vel logofăt părţile tuturor, cum arată anume mai gios : Intăi sau ales patru bătrâni şi doâzăci stânjâni lui Gavril ot visterie... din Vasile Popa uricariul pe dre-săle lui care este şi stălpitâ (doâ) zeci stânjeni din partea lui... Batco, din care... Moisei sin loniţâ... au şi vândut Vasile Popa Uricariul din stălpitura lui un bătrân şigiumâtate spătăroaei Tofanei. Aşijderea sau ales cu un bătrân şi cinci stânjeni lui Ion Zugravul nepot lui Vasile Uricariul, care este iarăşi stălpită lângă părţile lui Vasile Popa Uricariul, şi altu bătrân întreg sau ales Sandului neguţitoriul şi un bătrân întreg şi a patra parte dintraltu bătrân, sau ales lui Cârstiian. cumpărături de la Iorguliasă neguţitoriţa şi de la fiul ei Apostul, şi de la nepotul ei Costantin Bănariul pe dresă ciau arătatu. şi iarăş. un bătrân întreg baştină. sau ales lui Costantin sin Sandului Fustaşului. di pe moaşa lor Chirana dzeci stânjeni tij a Sandului Fustaşului. moşie baştină di pe femeia lui Nastasiia. din partea lui Roman ce iau ales lui răposatul Vasile vel logofăt, cum am văzut eu şi mărturie acelui boiar, iară cumpărăturile tij a Sandului Fustaşul sau cuprins şeasăsprezăci stânjeni, în frunte hotarului pe zapisă ciau avut, însă a patra parte din bătrânul lui Larioa din parte di gios cari fac 7 stânjini pol. cumpărături Sandului Fustaşul de la Dumitraşco sin Păntelei Bandur şi cinci stânjeni cumpărături Sandului Fustaşul de la Pavăl zăt lui Toader Robul. în parte de sus. din bătrânul lui Cârăvan. şi a Nastei şi iarăşi trei stânjeni pol. din bătrânul.., ica cumpărături Sandului Fustaşul frăţinesău lui Vasile Ţircovnicul di la Dumitraşco Ban- www.dacoromanica.ro 28 dor şi Dimitrie sin Pănteld Bandor. Aşijdexe sau ales şi partea lui Vasile sin Simion Ciolan nepotul luj Gli-gori Ciolan, strănepot Anei ciau fost sor lui Larion. şi altor fraţi şi săminţii a lui doi bătrâni Întregi. însă un bătrân pol moşie de baştină di pe strămoaşele lor preutiasa Anghelina soţul popii lui Filipu, şl di pi Ana sora lui Larion, iar cumpărătură tij a lui Vasile Ciolan i sau ales a patra parte dintrun bâtrâm tot djn parte Anii sau alesului Toader şi lui Tânasie nepoţi Ciorbagioaei. Aşijderea sau -ales şi lui Gligori Bandur fecior lui Darie Bandur. şi fraţilor sai, nepoţi şi strănepoţi lui Patraşco stolnicelul şj Lupului copilul, doi bătrâni întregi însă un bătrân moşie baştină de pe strămoaşa sa Macrina şi altu bătrân au cuprinsu lor toate cumpărăturile din ispisocu de cumpărături ciau avut moşul lor Patraşco stolnicelul de la Radul Vodă - din bătrânul lui Nicoară Capotă şi dintralte zapisă de cumpărătură ciau arătat cau cumpâratu strămoşul lor Lupul Copilul o parte de la Evdochia din Romaneşti, parte ei din Mijloceam dintrun moş giumâtate. şi altă parte de la Bejan zet Condrei. din care sau alea giu-mătate de bătrân şi preutului Vartolomei ginerele lui Patraşco Buzilă din ispisocul di pâră ciau avut di la Neculai Vodă. şi iarăşi sau mai ales doi bătrâni întregi şi şesâspreci pol stânjeni toate cumpărăturile şi danii din 12 zapisă ciau avutu dintracestu satu Româneştii Miron Costin lg. şi fiul său Ioniţă hatman care părţi de moşie au fost date zestre de Ioniţă hatman. gineresău lui Miron Cuze logofăt şi Miron Cuze liau dat iarăşi zestre ginerisău lui Moiseiu câmăraşul pentru care părţi de moşie au avutu şi pâră de iaţă aceşti răzeşi, cu Moiseiu Câmăraşul. care au fostu ceruto Moisei moşie mai multă de la răzeşi, pe acele zapisă. şi mai pe urmă iarăşi ei în de ei sau tocmitu şi sau aşezatu. şi iau dat răzeşii doi bătrâni şi şei-fepreci stânjeni lui Moisei Cămăraş. cu cari sau mul-ţămit şi Moisei cu toate aceste părţi câte mai sus am arătatu a tuturor răzeşilor în 17 bătrâni ce îmbla sa- www.dacoromanica.ro 29 tril şi fiirtd cu toţi primiţi şi mulţămiţi cu aciastă fon-pâtţatâ domnia mea InCâliamdat şi iiam întărit lor pre aceâti părţi de moşie baştină şi cumpărături, din diresă ■Zapisă ciau avut să stăpânească fieşte carile . părţile ttfm rrată mai sus. că li sau ales şi să le fie lor şi dela domniia fne. driaptă ocină şi moşie, şi uricu. şi întârituiă. cu totu venitul neclâtitu neruşiitu stâpâni-toriu în veci. şi sau datu la fieştecare niamu câte o Carte de aceste ca să nu mai fie pricini între dânşii, şi nime alţii să nu să mai amestece peste aciastă carte a domniei ir.eale. u las lt. 7246 luni 22. 1. p. domneşti Sturza vel logofăt procit vel logofăt Sîmion Cheşco uricariul am scris * * * Iar la 1 August acelaşi an avem alt ispisoc a lui Grîgore Ghica Vodă, dat în pricina dintre Moiseiu Gocoranul cămăraşul de izvoade şi obştia satului Româneşti. 29. 7246 Aug, 1 (1738) Iaşi. Ion Grigore Ghica Voevod bojieiu milostieiu gos-po'daru zemlia Moldavscoi. Facem ştire cu această carte a domniei meale precum sau pârât de faţă înaintea rioâ&trâ boiariul nostru Moiseiu Cucoranuf cămăraşul de izvoade, cu toţi răzăşii din satul din Româneşti, •de la ţinutul Cârligăturii, jăluind domniei meale Moi-şeiu Cucoranul zicând Că avându el nişte părţi de moşie la Româneşti, arătândune şj zapise încredinţate ■pre aCeale părţi de moşie, de danie şi de cumpărătură de la răpousatul Miron Costin ceau fost logofăt mare, şi de la fiul său loan Costin hatman, scriindu întra-celea Zapisă de danie şi de cumpărătură de la răzeşii de Româneşti, care zapisă loan Costin hatman leau www.dacoromanica.ro dat acele zapisă iarăşi zestre gineresău lui Moisei Cu*-coranul cămâraş şi Moisei cămâraş au tras la giude-cată pre răzeşii de Româneşti, ca săşi aleagă acele părţi de moşie din sat din Româneşti pre zapisăle ce le are de cumpărătură şi de danie, iară răzeşii au dat samă că ei aceale zapisă nici pot să dea samă de acei vânzători, osăbit că la satul acesta Româneştii sântu mulţi răzeşi, şi moşia fiind neîmpărţită pe bătrânii lor, unii au vândut cu cale. iară alţii au vândut fără cale mai multu de cât au avut. şi toţi se întindu a stăpâni precum le scriu zapisăle. Pentru aceasta domnia mea iam orânduit în giudecată la credincios şi cinstit boiarul nostru dmlui Sandul Sturza vel logofăt, ca că le ia sama şi săi îndrepteze şi să le împartă moşia după zapisele lor, ca fieştecarile să ţie cât i sar cădea cu ^dreptate. Cari stând cu toţii de faţă înainte dmisale şi socotindu zapisăle şi pricinile lor unul câte unul întracestaşi chip le-au lămurit părţile tuturor răzeşilor şi iau tocmit şi iau împărţitu după cum arată mai gios. Intâiu că acest sat Romaneştii sau dovedit dintro hotărătură a răposatului domn Costantin Duca Vodă ceau hotărât părţile ce au [avut la acel sat Vasile Popa uricariul şi a nepotul său Ioan zugravul, cum că tot satul Româneşti, îmblă în şapte-sprezăce bătrâni, şi bătrânul de 30 stânjăni în frunte hotarului şi stânjănul de opt palme; şi dintraceşti 17 , bătrâni sau ales patru bătrâni şi 20 stânjăni lui Vasile Popa Uricariul, cu un bătrân pol. ceau vândut el Tofanei Spătăreasei; şi un bătrân şi 5 stânjăni sau ales lui Ion Zugravul, şi un bătrân întreg sau ales a Sandului neguţitoriului şi un bătrân şi a patra parte sau ales lui Crăstian; şi iarăşi un bătrân întreg sau ales lui Costandin sin Sandului Fustaşului; şi iarăşi doi bătrâni întregi sau ales lui Vasile Ciolan cu fraţii lui, şi doi bătrâni întregi sau ales lui Gligori Bandur cu frăţii lui, şi giumăfate bătrân sau ales popii lui Vartolomeiu cu fraţii săi, iar doi bătrâni şi 16 pol. Ştânjăni au ales răzeaşii lui Moiseiu Cucorânul cămă- www.dacoromanica.ro âi faş pe aceale doaosprezeace zapisă ce au avut, în care sau încheiat deplin acei 17 bătrâni şi cu toţii sau primit şi sau mulţâmit cu această împârţală ceam a-râtat mai sus; şi’sau dat la fieşte care neam câte o carte pre împărţeala aceasta. Drept aceia şi domnia mea dacă am văzut de bună lor voe împărţală şi toc-mală datam şi de la domnia mea şi am împărţit bo-iariului nostru mai sus numitului Moiseiu Cucoranul eămăraşul de izvoade pre aceale părţi de moşie doi bătrâni şi 16 pol stânjăni ca săi fie lui şi de la domnia mea direaptă ocină şi moşie şi uric ’ şi întâritură din tot hotarul cu tot venitul neclătit şi neroşuit stă-tătoriu în veaci, şi, altul nime să nu să amestece pred sim listom gospodstvami (înaintea acestei cărţi a domniei meale). Pis (scris) u Iaşi vălet 7246 Aug. 1. (locul peceţii dotpneşti cu exerga: lo Gr. Ghica Vv b. rn. g. z. M(oldavscoi) cap de bou şi pasărea) Sturza vel logofăt procitoh Simeon Keşco uricariul am scris (Surete ms, L 630) Obs. însumând toate hlizele in lărgimea lor, ne iese cu 19 stânjăni mai mult: 4 bătrâni 20 stânjăni Vasile Popa Uricariul 1 f) 15 „ Tofana spătăreasa 1 n 5 „ Ion Zugravul 1 n Sandnl neguţitoriul 1 n 7 „ 4 palme Crâstian 1 n Costandin sin Sandul Fustaşul 2 » Vasile Ciolan 2 n Gr. Ban dur 15 „ Popa Vartolomeiu 2 n 16 n 4 palme Moiseiu Cucoranul 15 „ 78 „ 8 , ceia ce însumând . 8 pal- me fac un stânjăn, iar în 79 stânjăni vom avea 2 bătrâni şi 19 stânjăni. Decf după hotarnică ar eşi 17 bătrâni CU 19Stânjăni maţ mulţ. www.dacoromanica.ro Scoţând din tot trupul Româneştilor 4 bătrâni 20 st. partea lui Vasile Popa Urioariul 2 „ 16 „ 4 palme ai lui Moisei Cucoranul pitar 1 „ .15 „ partea spâtăresei Tofana 15 „ partea popii Vartolomeiu din Iaşi; 7 „ 66 , adică peste tot 9 bătrâni şi 6 stânjâni, rămâneau în stăpânirea răzeşilor de Româneşti în 1738 numai 8 bătrâni, deci mai puţin de jumătate. Moiseiu Cucoranul îşi şi scoate carte de stăpânit şi dreptul de a lua de-a zecea de pe partea sa, cum cetim în actul din 30. 7252 Iunie 17 (1744) laşi. Io Ioan Neculai Voevod, bojieiu milostieiu gospo-daru zemlia Moldavscoi. Datam carte domniei meale boiarkilui nostru dumnialui Moiseiu Cucoranul vel pitar şi pă cine ar triimete să fie volnic cu cartea domniei meale a ţinea şi a stăpâni direaptă a sa ocină şi moşie ce zice că are la sat la Româneşti la ţinutu Cârligâturii, şi să aibă a lua de a zecea din pâne şi din fânaţ şi din prisăcile cu stupi, şi din grădinile cu legume, şi din tot locul cu tot venitul pâ obiceiu. Aşijderea şi oamenii ce vof fi şăzând pă acea moşie săşi facă slujba după obiceaiu, după cum lucrează şi alţi oameni ce şădu pă moşiile altor boiari. Iar pâ' carele Iar supăra mai mult pâste obiceaiu să vie să iasă la divan. Aceasta scriem. • u las let 7252 Iunie 17 (Pecetea domnească) • procit vel logofăt * * * Legând viaţa răzeşilor din Româneşti în pragul secol. XVIII-a, neamul Ciolânesc a ştiut să grupeze în jurul său.tot' mersul răzeşimei pe cei 8 bătrâni rămaşi în parte-Ie. www.dacoromanica.ro £)»» ser4a generaţiei a 6-aj cetim câ A^iiţa Ciolan mâfHaîtâ pu -Gr. j'âruş a avut un singur fecior pe An-drunachi Ţăruş. Aniţa îşi vinde ocina cătrâ ■ fratele său Vasile şi deci scrie din şirul*răzeşilor de Româneşti. Tot asemenea şi Constantin Ciolan, fiind sterp, partea lui revine tot lui Vasile Ciolan. Acest Vasile Ciolan, fiind tulpina cea mai de vază, iace ca nepoţii săi, âăscuţi diri Sofronfa, soru-sa, să ia tot nufnele dfe Ciolan, cum cetim Ia spiţă, ş'i cum se întâmplă au arare ori în moşiile răzeşeşti, că copiii iau numele de familie de pe rhamă, nu de pe tată, când neamul mamei teprezintă dreptul la pământ—prin zestre. lată încrângâtiira Golănească pe tot secol al XVIII-a şi giumătatea întâia a secol. XlX-a: 6. Vasild'Ciolan frate cu Sofronia şi cu Aniţa Ţăruş loan Clalâillc'â 8—gf s 09 I in & P ^ Grigore §- Q* Ciolan a fg ~w 3 5 10 o Si 13 § Si 5' £5 £ 9 & a n . §■ a 3 a j? O Si •O O < rjS1! 3 Sn» > 3 *-*■ O 3 3 7 o 1 H- O g2P>Zo G> CO 3 CO 03 O *-* '■ £ 5T : CA 3 5.» ca ta ' “ ce O o s* » o - *-t Si 3 pp £_ $5“ 3 a , - S9g s:»4 w 2 ° 0» 3 3* “S 7 Bl 3 ~ ^ o os rj 03 3 “ p ’ O 03 3 3 > 3 Or rt» O o^ 09 O H n o- o w o 03- S oT C3 J-J £* CA S.S- D< 09 *1 ' 03 03 p ^ w 2 * - »x •• — Ş- 3 & 3 Q- 03 ~ cr>\ §x o >9 09 -•Si fO Gg O 5*0 3 *1 * m o a> <«! <3 3 3 __ o: »i ci - Si “V2. Si M *• » o w C J O 03 EJ* £ » _ TTo Qwo^n S- =r ^ 2. os sl Sâ5‘ B 3 0Q S"- 3 ^ 3 O S?osJ“5' 03 » Ş 3 ? j» s*b n ’ * 5. =r O ^ a» v 4 > D Ou *-» O 'a 03 O ST •H OM •-» C K/3 0» s o. o 09 O. 03 px o O •CQ, g.S**73 < 3 Si Q, b 3* o‘ H o 3 Si OQ 3 3* ? fP 3 ST g.tw a* o o www.dacoromanica.ro Despre toţi aceşti răzeşi din spiţa directă şi colaterală a Ciolanilor din Româneşti găsim în următoarele documente: 31. 7202 August 25 (1694) [regeşte]. Hrisovul domnului Costandin Duca Voevod întăritor lui Vasile diiacul, feciorul popei Ursului de Româneşti şi nepot Roşcâi vistearnicul, pe părţile ce le-a avut de danie de la cel arătat mai sus, de la Roşea visternicul cum şi alte părţi din Româneşti, după anume zapise ce se arată în acel hrisov (Arh. Stat. laşi condica Anaforale No. 20 pag. 42 b). 32. 7211 Iunie 1. Adec eu Gligori Ciolan, ficiorul lui Istrati Marginâ fâcutam diiata me la mâna gineriului meu Simion precum să s ştie cât parte de moşie avem în sat în Româneşti u bâtrânu din Ana sor la Larion. şi dentrun bătrân în Mijloceni giumătate. aceşti părţi cu sâlişti. cu fânaţ şi din ţarină, şi den vad de mur den apa Ba-hluiului şi den tot vinitul acestor părţi aş fi din ele mam socotit păntru zapis cern făcut preuţilor din Bor-şiaşti. cam fost pus un sărândar pentru giumătate de muşie den Cuce, iat că mam socotitu vrându Dumne-zâu di mi sau rădicat ficiori să fie moşie pentru feciorii noştri, iar preuţilors â li s plătească un sărindar cu bani precum nii to’cmala cu dânşii, şi aciastâ diiată sau făcut denainte duhovnicului meu preutului Popa Ion ficiorul lui Arsănie căpitanul şi Micul braţ şi Darie sin Penteleiu, şi alţii pentru credinţa mai gios ce sau iscălit şi sau pus şi degitili să s ştie. Popa Ion ot sveti Atănasie. Micul braţ lui Darie, velet 7211 Iunie 1. 33. 7217 Sept. 1 (1708) [regeşte]. Zapisul lui Toader şi soţiia sa Safta dat lui Sandul neguţitoriul, prin care îi vinde drept 30 lei giumătate www.dacoromanica.ro k de bătrân din Româneşti, ce-i la ţinutul Cârligăturii,. pe apa Bahluiului. (Condica Anaforale No. 20 pag. 41). 34. 7219 Sept. 5 (1710) (regeşte). Mărturie de la răposatul -Ghedeon Mitropolitul Moldovei, cuprinzătoare de pricina de giuiecatâ ce au urmat între Vasile Uricariul şi între nepotul său loan pentru o parte de moşie din Româneşti, ce au fost a unei Tofana mătuşa lui loan, pe care o pretinderisă Vasile Uricariul, pentru nişte pane, ce acea Tofâna iar fi vânduto din nişte gropi a sale, dândusâ ,rămas . pe loan de a nu mai ţine acea moşie a Tofanei. de vreme ce dânsa au făcut atâta pagubă lui Vasile Uri- . cariul. (Arh. stat. Iaşi Condica de anaforele 20 pag. 42 b). 35. 7219 Oct. 20 (1710) (regeşte). Mărturie lui Savin Uricariul, şi alţii, cuprinzătoare că după poronca gospod ce iau adus Vasile Uricariul, mergând la sâlişte Româneştii spre ai alege şi ai ho-tărâ părţile ce avea acolo în Româneşti au început a măsura cu o funie de 20 stânjâni şi stânjânul de optu palme de a sale din frunte hotarului despre Slobozia Roşcăi vist. dintro piatră ci este întro- moviliţâ şi. sau vinit lui Vasile uricariul 155 stânjâni, cu cinci stânjâni şi giumătate parte lui Bâtcâ, şi cu 10 stânjâni partea Iftimiasii, iar lui Ion nepotului său i sau vinit40 stân-jăni ; .asămine arătânduse şi celelalte măsuri ce au făcut moşiei Româneştilor de giur împregiur. 36. 7720 Febr. 1 (1712) Iaşi. + Io Nicolae Alexandru Voevoda. bjieiu mlstieiu, gspdar zemli Moldavscoi. adec au venit înaintea noastră, şi înainte a lor noştri boiari a mari şi a mici, sluga noastră Vasilie Popa uricariul, şi niau arăţat o mărturiia de la hotărnici, anumea de lâ Savin uricariul şi de la popa Ion, şi cu peceatili altor megiaşi, www.dacoromanica.ro 36 anemia Gavril Rotâr. şi (nligorie şi hîeqhifor işi &ăVin de laş, preacum au mărsu ei dupâ poronea cerţii donj-neştj. *de iau aleş părţile de ocină a lyi de la sâlişte de la Româniaşti, de la ţinutul CârTigăturii, pe apa Bahluiului. de câtrâ nepotusâu Ion. carili au fost aleasă şi stâlpitâ de câtrâ alţi răzâşi. la domniia lui Costantin Ducăi Vod, şi au mai ales şi o partia de ocină de la Iftimias ce iaste danie popei Ursului tatăl lui Vasili uricariul, ce au fostu nealiasl de câtrâ alţi râzaşi. Deci împreună qu toţii luându sama pe zapi-săli lor. şi sau aflat qinqi bătrâni hotărâţi de cătră alţi răzâşi. care dintracei cinci bătrâni sau ales patru bătrâni. a lui Vasilie uricariul, cu părţile lui Chiriiac, fratiali îmei lui Vasilie uricariul. carea sau aflat că au dat trei sărindare la moartia feciorului lui Chiriac şi Iau şi grîjit la astrucaria. şi cu partea Tofamu va-râsa, ce sau adeverit cu dovadă şi cu mârturiia că iau vândut ia 20 mirţâ de grâu. şi zeq:e mipţâ de mâlai. a iui Vasile Uricariul şi 2 gropi de mălai a su-rorisa Anniţii. la vremia când era foamete} la domniia llfi Dnmitraşco Vod deapoi. iarâ lui Ion i sau vinit un -bătfân întreg dintre cei 5 bătrâni. Şi osăbit dintraceşti sau qiai aflat, a triia parte dintrun bătrân, iară hotărâtă. parte lui Bâtcâ, carele iaste cumpărătură depre-unâ lui Vasilie Uricariul. şi lui Ion, giumătate. a lui Vaşilie Uricariul,. iar giupiă,tate a lui Ion; şi iarâ sau mai ales şi altâ a triia parte djntrjuji bătrân parte If-tjqiia$âir pe cât cuprinde şi parte lui Bâtcă a|ăturia qu ciastelalte părţi ciau fost stâlpite. carea şi aqiasfa sau venit lui Vasilie Uricariul precum şau scrişrqai sus. Carea sau măsurat şi cu o funea de 20 stânjini. şi stânjenul câte de 8 palme. începândusea diq frunte Rotarului despre Slobozia Roşcăi vistiarriicul, dintro pişLtrâ ce iaste întro raoviliţCâ) şi sau venit lui Vasilie. Uficariul: 155 stânjâni cu 5 stânjâni giumătate.din Părte Juj (Bâtcâ) şi cu zeace stânjeni parte lftiraiasi. iâfâ lui bq sau vinit 40 di stânjini, cu 5 stâpjlnj giu-Jftâţaţe diq parte lui Bâtcă. ^i la q doa măsnrătuiâ www.dacoromanica.ro 3* pe supt Helmtf. îârăşi sau ftiăstrat dintre piatră ee iaste întro moviliţâ suptu dial despire Sloboziia Roşteăî vistiarnicuî şi sau vinit 310 stânjini 4 palme lai Vasfi-lie UricariuU’ cu zeâce stânjini din parte lui BâtC& şi lâ a trîia măsurâturâ pen silişte sau măsurat, din drumul ce iaste pentre hotarul Româneştilor şr a Vlâ-deştilor, şi sau venit lui Vasile Uricariul 217 stânpni 5 palme, cu 7 stânjini 2 palme parte lui Bâte# şi cU 14 Stânjini şi giumătate parte îi Iftimiasăir iară lui Ion 56 stânjini 2 palmia cu 7 stânjini 2 palmia dîtf partea lui Bâlcâ. şi la a patra măsurâturâ. iarăş din drumul cel vek. dintre hotarâ pe la o seliştroafă^ unde au fostu o vie veche, şi sau venit lui Vasilie Utica-riul. 114 stânjini, 6 palmia, cu 4 stânjini 2 palmia pol. . din partea lui BâtCă şi cu 8 stânjini 5 paline parte îi Iftimiasăi, şi lui Ion sau vinit 30 stânjini. Şi la a cintiâ măsurâturâ pe la Căţin. iară sau măsurat tot din drumul cial veachiu. pe la o moviliţâ. şi sau vinit 150 stânjini 7 palme. Ui Vasilie Uricâriul ctt 5 stânjini 4 palmea din parte lui Bătcă. şi cu 11 stân-r jini parte îi Iftimiaăâi, şi lui Ion sau vinit 39 stâhjini şi o palmă cu 5 stânjini şi 4 palme din parte lui BâtCă, şi la a 6 măsurâturâ iară din drumul cel vechiu, pe la părăul, Leahului, sau vinit 171 stânjini 3 palmea iui Vasilie Uricâriul, cu 0 stânjini 2 palme din parte Iul Bătcă. Şi cu 71 stânlini pol. parte îi Iftimiasai şî lui Ion sau vinit 44 stânjini şi 5 palme, cu 6 stânjini 2 palme, dîh parte lui Bătcă* Şi la a "şeaptea măsură-tură, aproape de movila marea, iarăşi sau măsurat, tot dmtracel drum vechi, şi sau venit lui Vasili Uti-cariul 79 stânjini şi 1 palmă, cu .2 stânjini şi 5 palme pol. din parte Ini Bătcă şi cu 5 stânjini 3 palmea, parte îl Iftimiasâi. Iară lui Ion sau vinit 19 stânjini 7 palme cu 2 stânjini. şi 5 palme pol din perte lu» Bătcă» şi la toată măsurătorile sau scos pielrile ceale veachi şi sau mutat pe unde li sau vinit părţile lor. şi parte Iţii Vasile Uricâriul sau ales pe din sus. In* cepâitdusă ftotafuî dert deşpre Slobozia Ro^câi* www.dacoromanica.ro 38 dintro piatrâ Veachie. ce iaste întro movilită şi sâ co- boajă dreptu la vale. la altă piatră întro ’moviliţâ suptU dial, şi drept prestia şias pănă în malul Bahlu-eţului în protriva lâpii galbine ce iaste în ceaia partia din. sus de podul Uşearoaei. şi tot pe mal pân în gura Eahluiaţului. şi dirept piestia şes, pentro movilă marea din şias ce iaste din sus de -sălişte Româneştilor. şi dintracia movil tot drumul ce miarge pentre hotarâ. până la movila marea, unde sâ fârşeaşte hotarul Româneştilor. Iarâ hotarul den gios de cătră ne-potusău Ion, să înciape iarăşi din movila mare. şi mearge la o piatră ce iaste între drumuri şi de acolia dreptu şi tae nişte pământuri şi tot direptu pe podiş, şi la valea pe din gios de izvoarâ. şi deunbudâiu. şi peste pârăul Leahului, la altâ piatrâ lângă nişte spini deasupra pe un podiş Ia altă piatrâ. lângă Căţin. şi iarăş deacoli peste valia Căţinului pe din sus de fântâna cia de piatră a lui Chiriiac, şi Ia dial pen colţul Readiului Căţinului ce iaste den gios. Şi de acolo dirept pe podiş şi la vale pe din sus de nişte bozii şi drept pe costişea la o piatrâ ce iaste deasupra Săli-ştioarei, unde au fostu o viia veache. şi dreptu pe lângă movila din mijloc, alăturia cu movila pe din gios şi dreptu la valia peste un drum. şi la dial, şi să coboară iarăş Ia o piatră, ce iaste în sălişte Romă-neaştilor, din gios de cărşma lui Ion. între drumuri, şi tot drept pestea şias pentre doaâ moviliţâ din şias şi pestia Bahlui, laltâ piatră, suptu dealul Holmului, lângă hăleşteiul lui Andrei căpitanul, şi dreptu la dealul cial marea pen hârtoapele Holmului, şi deasupra dealului, şi pe podiş, la altă piatră de undi sau început hotarul întâi. Aţâţai tot hotarul de giur împre-giur. acestor părţi de ocină din sat din Romăneaşti, de la ţinutul Cârligâturii, pe ^apa Bahluiului, Pentru aceaia şi domnia mia, deacam văzut acea mărturiia de la acei hotărnici, ce sau numit mai sus, am crezut întru aceaia şi de la domnia mea am dat şi am în-, tărit slugii noastre, lui Vasiliş Urjcaj-iul aceaştia www.dacoromanica.ro 3* părţi de ocină din sat din ftomâneaşti. că săi fie uric cu tot venitul şi cu tot hotarul precum scriem mai sus. lui şi feciorilor lui şi nepoţilor lui stătător în viach u las vito 7220 Febr, 1. ftorago gspdstva. * pecetea de ceară căzută Axintie Uricarinl Neculai Costin vel logofăt 37. 7235 Februar 27 (1727) [regeşte] O scrisoare de la Vasile Popa Uricariul ce scrie cătră Petre vătavul răposatei spătăresii Tofana puf-tindul ca să grăiască cu răposat spatar pentru moşiile ce iau vândut, dândui şi doao ispisoace vechi de la Moisei Vodă, unul când sau pârât unchiul său Roşea vist. cu răzeaşii când au cumpărat, şi altul pe 3 părţi din Mircea săi trimeată acele urice pecetluite ca să să giudece cu nişte răzeşi din Ana, pentru că zic ei precum părinţii şi moşii lor nus vânduţi, şi sfârşind giudecata cu ei iarăşi le va trimeate, fiind că să cer la divan acele ispisoace. Scriindui ca să arate spătă-resei pentru giuraătat^ de Hoisăşti că iar au eşit la vânzare, fiind că sora lui Mălaiu au murit şi ginerii au scoso Ia vânzere. iscălit Vasile Popa Uricariul în care răvaş mai gios scrie aşa „şi sau dat acele dresă la mâna dumisale la laş". Iunie 15, 7235. .38. 7244 Mai 1 (1738) regeşte. Un izvod iscălit de însuşi Vasile Popa uricariul pentru părţile ce are în Româneşti. (Acest document fiind făcut de însuşi acel Uricar Vasile şi pe părţile ce însuşi şau închipuit că are, nu are locul lui, şi nici poate fi priimit de căt'ă giudecată). [Arh. stat. Iaşi Condica de anaforale 20, pag. 42 b]. www.dacoromanica.ro 40 39. 72(45) a Q. C r-t- P< — p CA Z^' £0 CD CA ► < S9 p» t» B &>< Q. c < o ’-a GriS°?e Axinia, Gheorghe IC0n0m Pr?ut Nastasia, diacon. I Anjţaf Stelănachi ’ căminar www.dacoromanica.ro 59 64. 1798 Mart 30. «Adică noi cari mai giqs neam şi iscălit, datam scrisoare noastră la mâna lui Grigore Ciolan precum să s ştii că am cumpărat 10 stânjini di moşie din Româneşti din 3 zapisâ vechi şi leam dat şi zapis nou. şi leam dat şi zapisile cele vechi şi noi iam dat scrisoare noastră la mâna lui Grigore Ciolan, vărului nostru, şi pentru credinţa neam iscălit. let 1798 Mart 30. ■ Eu Dălachi Hulubeiu ■ Eu Ion Hulubeiu « Eu Simion Hulubeiu «şi eu Andreiu mam tâmplat». 65. 1805 Decembrie 27. (regeşte) C. Balş logofătul cel mare giudecă pricina dintre Ene şi Gligore Ciolan, cari cu nedreptul stăpânesc 15 stânjeni din Româneşti, adică o giumâtate de bătrân, cumpărat în 1741 April 1 de Vasilesin Simion Ciolan şi de Costantin sin Sandul Fustaşul cu 45 lei, de oare ce Golăneştii au fost scoşi din stăpânire pe urmaşii Fustaşului. Marele logofăt giudecă şi dă rămas pe Stoica Comişâscul biv izbaşă de divan şi pe Sârghe Popa. ’ 66. 1807 Mai 19. (regeşte) Zapis de la Gheorghe sin popa loan Vartolomei, prin care vinde preutului ‘‘Partenie Vartolomei (acum iconom) parte sa şi'a fratelui său Vnsile câtă se va alege din hotarul poiana Bujălii, şi Buzduganul cu vad de moară şi cu codrul de giur împregiur drept 250 Iei. (Arh. Stat. Iaşi Condica anaforale No. 14 fila 42), * * * Trecând în secol XlX-a actele pierd din valoarea lor generală, şi privesc în special mişcarea^roprietăţii în jurul descedenţilor Ciolăneşti şi procesele încinse cu casa Paladi, care -înconjura de două laturi moşia Româneştii şi spre răsărit şi spfe apus. www.dacoromanica.ro o «5 W3 __c M> JS «J O I O 3 ■ rt >03 •O S J2 o O ca c w Cu O to an cu peceţile şi altor megieşi, cum au ales părţile lor de ocină de la sălişte de la Româneşti ot ţinut Cărligăfurii pre apa Bahiuiului de câtră nepotul său loan. carile au fost stălpitâ de cătrâ alţi râzăşi la domnie Ducăi Vodă şi că sau măsurat cu funii dc 20 stânjim şi stânjenul de 8 palme şi că hotarul din deal despre Slobozia Roşcâi sâ începe dintro piatră veche, ci eşti întro moviliţâ, şi prin sămnile ci ţe pom meneşte a numi pănâ la movila cea mari, unde sâ isprăveşte hotarul Româneştilor, iar hotarul din gios cie cătrâ nepotul său loan sâ începi iarăşi din ţn vila mari şi prin Scmniii ce le arată anumi, până la locul de updi au început dintâiu, adică după ce agiungi pintrl doaî moviliţi din şâs. şi piste Bihluju la altă piatră supt dealul Holn ului lântă heleşteul lui Andreiu căpitan şi drept la dealul cel mari prin hârtopile Hol-mului şi deasupra dealului şi pe podiş la altă piatră, de undi au începui hotarul dintâiu, • ? 3) Ispisoc de Ia domnul Cîrigorie Ghica Vvod din. anu 7246 luni 22, cuprinzătorul că- au venit înainte domnii sale toţi răzăşii de. moşie Româneştii de ; la ţinut Cârligăturii şi au jâjuit că au ; netocmalâ, între dânşii pentru părţile' cine ce are întrâcel saf, iar vreo www.dacoromanica.ro n împărţalâ vechi de la bătrânii lor, nici la unii nu să află şi fieştecari să întind a stăpâni mai mult de cât iar fi parte, deci domnie sa iau rânduit la boieriul domnii sale Sandu Sturza vel logofăt şi cercetând sau aflat că tot satul umblă în 17 bătrâni, şi bătrânul câte 30 stânjeni în frunte hotarului, şi stânjenul câte opt palme, arătând anume ci parte sau ales fieştecărui şi întărindule sâş stăpâniascâ fieşte care părţile, precum li sau zis. 4) Zapis din 1777 Sept. 20. iscălit de Enachi feciorul lui Gavril uricariul şi încredinţat de boerii divanului vrtmii de atunce, cuprinzătoriu că sau rugat dumnealui lordachi de iau făcut bine cu 740 lei şi iau pus amanet părţile sale din Româneşti şi Voroveşti, cum şi ţiganii ce iau avut, şi- că neplătind banii la vade să rămâe pe veci părţile amanetarisite şi ţiganii, şi mai gios întracelaş zapis încredinţazâ numitul clucer lordachi, că sau primit toţi banii de la pitar lordachi Iuraşcu şi iau dat zapisut lui Enachi împreună şi cu amaneturile. 5) Zapis iscălit de acelaşi Enachi Cămăraşul ficior lui Gavril de visterie din 1779 Mart 11, dat pitarului lordachi pentru de veci stăpânire pe numitele părţi de moşie şi ţigani. ’ .. . • ’ 6) Anafora iscălită de răposatul întru fericire mi- tropolitul Gavril şi boerii divanului vremii de atunce din Î779 Mart. 24 cuprinzătoari de giudecata ceau urmat între Neculai Ciolan aprod şi alţi răzeşi de Româneşti şi între pitar lordachi Iuraşcu ginerile lui Neculai Cogălnicianul pitar, vrând al depărta din cumpărăturile-din aciâstă moşie. - ' . . 7) Scrisoare din 1779 Mai 27 iscălită de Iorda-chi Iuraşcu pitar, cuprinzătoare că având Enachi feciorul lui Gavril de visterie părţi din Româneşti şi Voroveşti şi împreună cu ţiganii scoţindule vânzătoare sau fost protimisit el şi leau răscumpărat de la clucer lordachi, apoi sculândusâ răzeşii de Româneşti anume Costandin Fustaşu şi cu alţii sau învoit cu dân- www.dacoromanica.ro i6 şii şi iau dat 650 Iei adică şasâ sute cincizăci lei şi au rămas ăceli părţi de Româneşti -şi Voroveşti drepte a lor, iar ţiganii a lui, după învoiala ciau făcut cu dânşii. * 8) Mărturie hotarnică din 1785 Dechemvri 17' de la Costandin Perjul vornic de poartă, iscălită şi de alţii cuprinzătoare că fiind rânduiţi să hotărască nişte părţi de moşii din trupul moşii Româneşti, ce sunt a vis-ternicuiui Matei Canta âu mers şi făcând stânjeni de opt palme domneşti şi funie de 30 stânjeni, arată cum au măsurat şi au împărţit numita moşie. ' 9) înştiinţare isprăvniciei de Câriigâturâ din 1816 Dechemvri 2. cuprinzătoare că pentru 14 stânjeni în curmeziş ciau cumpărat dmlui hatman Costandin Pa-ladi din trupul moşii Româneşti, făcândusă publicaţie, au eşit trei din răzeşii satului Româneşti, cu cerire de răscumpărare, şi pre'Carii după poruncă să trimăt la divan spre pumYe la cale'. In potriva tuturor cererilor din parte răzeşilor întrebândusă şi pe numitul vechil sărdar Dumitrachi foan ci are a râspundi, numitul vechil au vrut a să apăra că după co^ rinderea predlo-jăniei de supt No. 955. pricina aciasta nar putea intra în cercetare divanului de- acum fiind sfârşită încă de la domnul Calimach Vodă la anul 1816 luli 10. aşa dar giudecatr au întraţ în cercetare formelor, ca să să vază de sânt păzite ne obiceiul larii ori nu şi în-făţoşânduse trei în orighinal ţiduli gospod din anul 1816, una din Fevr 10 al doile din Mart 14, şi al tre-ile din Mart 2.0 câtrâ presfinţitul Mitropolit i veliţii boeri, şi alţi înadins.rânduiţi 'boeri, spre a - cerceta pricinile între dmlui hatman "şi- între' răzâşi, i doaî copii de pe hotărârile domnului Scarlat Calimach Vvod din anul 1816 iulie 10 una cuprinzătoare că nemulţu-mindusă răzeşii de Româneşti cu socotinţa preasfinţia tului mitropolit şi a veliţilor boeri, sau înfăţoşat şl înainte domnii sale cu dmlui hatman Costandin Paladi, prin care după ce se arată scrisorile înfăţoşate de a-mândoaî părţile să' ţlă şi hotărâre din partea domnii www.dacoromanica.ro *6 sale atât pentru întrupare şi despărţire moşiilor dumi-* sale hatmanului de cătră moşie Româneşti cât şi de a tragi pafti din Româneşti cu zapisăle însâmuate acum in acea hotărâre, şi al doile în chipu de întări-tură de anâfora, carile văzând numai întărituri din parte domnului, i sau cerut pe legea ţârii anaforalile ei domnul, Calimach arată că iau înfăţoşat, şi au răspuns <â nu le are, arzând la întâmplare arderii oraşului laşii la anul 1827 luli 19, din cari pliroforisiodune eâ nu sau păzit formele, de vremi ce ţîdulile domneşti sânt în orighinal şi în condici sau găsit numai lucrare domnului Calimach, şi a divanului lucrări lipsind, iată că formile*sânt nepăzite, precum şn însuşi vechilul cunoscând lipsa formelor, au cerut a intra divanul în cercetare scrisorilor vechi, pe cari şi înfâţoşândule sânt aceste: ■ ’ 1) In orighinal zapisul lui Vasile Uiicariul, feciorul popii Ursului din Româneşti din ani 7225 Sept 24. scriind că au s:os la vânzare un bătrân şi giumătate din parte din gios,. carile au fost hotărât în alţi părţi a sale în parte dh sus de Româneşti şi leau vândut lui Gavril, feciorul răposatului llie, ce au fost spatar mare, pentru că alăture cu dmluî nau putut încăpe alţii, dândui 125 lei bani. Deci în frunte hotarului iau vândut 58 stânjini şi o palmă, şi la iazu, unde au fost moară 116 stânjeni şi 3 palme, şi la sâlişte 81 stân-jlni 4 palme, şi la iazu lui Arsăni căpitan 42 stânjini, 2 palme, şi drept.Câţin 50 stânjini 3 palme, şi drept Ciolan 64 stânjini 1 palmă, şi la movila mare, unde să închei hotarul 29 stânjeni şi 5 palme cum mai pe largu arată zapisul. ' 2) Copie de pe o carte gospod de la domnul Gri- . gore Ghica Vodă din anii 7245 August 1, cuprinzătoare de giudecata ce au avut înamtea Mării sale Moisi Cucoranul/ cămâraşul de izvoade, prin care să arată întăiu că, acest saţ Româneştii sau davedit dintro ha-tarnicâ a răposatului Costandin Duca Vodă cum că umblă în 17 bătrâni şi bătrânul 30 stânjini, în frunte www.dacoromanica.ro hotarului; şi stânjenul ele opt palme, întărind lui Moiseiu Cucoranul doi bătrâni 16 stânjini şi giumâtate, ca săi tie dreaptă ocină şi moşie. ' 3) Zapis de la Nastasiia fimeia Sandului Fustaşul din 7251 August 15, în cari vindi fiicii sale Măriei -3 stânjini pol 2 palme din Româneşti, drept 4 iei. 4) Zăpis de la Vasile sin 4ui Crâstian din 7254 Fevr 24. cu care vinde lui Origori Boghiu zât Sandului Fustaşul a patra parte din moşie Româneştii şi drept 11 lei bani. ; 5) Zapis de la preutul Vartolomeiu din 7257 April 9. cuprinzâtoriu că luând 27 stânjini şi giumâtate 4e la Ioan Sucmânariul. şi de la Aniţâ, feciorii lui Du-mitrâchi Bandor, cari moşie eşti în sat în ^Româneşti, au împârţito în' doaî părţi, giumâtate să b ţie el, iar o parte să ţii Grigore şi Vasili, arătând apoi şi cum să împarte Grigore şi cu Vasile ia acei stânjini, 6) Mărturie de cercetare iscălită de Răposatul vornic Ioart Tâutul, fiind ban, din anul 1815 Sept 3. prin eare după ce arată scrisorile şi cercetările ce au făcut, arată că cunoştinţa sa au dat, că. de vreme ci toate i&pisoacile mârturisescu frunte hotarului Româneştii cinci sute zâce stânjini proşti, hotarnica Soltanii Bughioaei pe părţile ce au fost a visterrticului .Mâteiu Cântă pomenitoare că au măsurat moşie cu ^tânjen domnesc aflândusâ pusă şi palma, -sa*- cunoaşte greşită, pentru că rtiâsurândusă la acest capăt moşie cu stânjenul domnesc au eşit 566, şi tot cu acea «hotărâ-«turâ au cuprinsu şi din părţile visternicului Matei u?n»iazu, ce să numeşte a lui Arsâni căpitan, 'cum mai;pe largu aâ Cuprinde socotinţa la acestaşi mărturie. , ' - 7) Mărturie fdin anul 4817 Ifili 3. iscălită «de -ră- posaţii Teodor Balş Doroşcanu şi vornic Foan Tâutul, fiind băn, prin carile după alte pricini arâtâtoari a moşiilor dmsale hatmanului apoi arată că au stâlpit şi părţile din Româneşti, cari prin giudecatâ sau hotărât a *le. trage dmhii hatman şi sau alăturat cătră hotarul Vlădeştii^ îftsâmnâ'nd eâţi stânjeni aţnufne tras 4a www.dacoromanica.ro 78 fieştecare măsură, cum pe larg arată mărturie aciasta. După ce sau văzut şi aceste dovezi, înfăţoşate de vechilul dmsale hatmanului, apoi 'sau întrebat ca să ni arăţi pe ce dovezi sau întemeiat domnul Calimach a strămuta o aşa învechita stăpâneire a Româneştilor, şi au răspuns ca nici o dovadă mai veche nu are de cât mărturia ce de cercetare ceau făcut la 1815 Sept. 3, răposatul vornic Ion Tăutul, aflânduse ban. arătată la No. 6. cum şi cbpie cărţii de giudecată de Ia domnul Calimach din 1816 întemeiată pe aceasta, că adică în -vreme veche să obişnuiau a sa face măso-riştile moşiilor cu stânjăn prost iar nu domnesc, şi că cu aceste măsuri făcute în urmă la anii 1785 Dechem-vre de hotarnicul Perju după hotarnica arătată între scrisorile jăluitoriului la No. 8, nu sar fi cuvenit a le face cu stânjăn domnescu ca să împresoari moşiile Pălădeşti, ci cu stânjăn prost, precum cei din vechiu ar fi urmat, aducând vornic Tâutu spre dovedire a-ceştii puneri înainte pilda măsoriştii stânjenilor din drept Săliştioară, că adică din frunte până în drumul hotar măsurândusă pământul ar fi găsit potrivit suma stânjinilor cu stânjân prost iar nu domnesc, dar însă luândusă în băgare de samă că în vreme vechi numai puţin hotărnicii obişnue aşi puni la măsură stânjenul or uneori palma lor, şi alte ori zicând că au măsurat cu palmă de om de mijloc, divanul acum nu sau putut răzăma întrun temei ca acesta de îngăimat ca să surpe o stăpânire atâta de învechită şi ne prihănită de jalobi, ci au păşit cu cercetare înainte, şi luând sama că din vechime să văd aceste ispisoace pomenite de hotărâturile urmate, adică ispisocul domnului Constantin Duca Voevod arătat la No. 1 din 7210 carile . dovideşte că parte lui Vasile diiacul şi nepotul său loan âu fost 5 bătrâni din Româneşti şi că âlegândui sau venit în frunte hotarului 172 stânjini pol [adică aceasta dovedeşte că bătrânul era 34 stânjăni 4 palme] precum asămine şi ispisocul domnului Neculai Voevod iarăşi întăritura lui Vasile Popa după hotărâ- www.dacoromanica.ro 19 tura urmată. Iar apoi ispisocul de Ia Grigore Ghica din 7246 pomeneşte că moşie aceasta să împărţi în 17 bătrâni şi bătrânul de 30 stânjâni, din care vederat să lămureşte că nu tot cu un stânjin sau măsurat moşie din vreme în vreme. Şi aşa divanul întracest feliu de nelămuriri a stânjenitor au socotit drept adevărat temeiul a alerga la ce cu pacinică tăcere şi stăpânire, alăturată cu dovada hotărniciei lui Perju, carile pomeneşte di pietrile vechi ce au găsit, şi ca un temeiu dovedit că scrisorile cele mai vechi adică ispisoacele au fost făcute cu un stânjin de o măsură cari are potrivire cu a Perjului, iar nu la măsura stânjenului a cârue palmă nefiind numită, nu să lămureşte cari au putut fi, căci de şi zice hotarnica din urmă că au măsurat cu stânjin domnescu, însă făcânduse cercare palmei este mai mică de cât ace domnească. Pentru aceasta şi hotărâtura vornicului Ion Tâutul precum şi carte de giudecată de la domnul Calimach, slobozită fără de anafora şi pe slabe cuvinte cadu şi rămân gios ca nişte hârtii făcute de a oborî o învechită stăpânire priimită de amândoaî părţile, şi să socoteşte ca să meargă boeri să aşăze pietrele pe la locurile unde au fost din vechiu, fără pricină şi gâlceviri, precum era înainte de hotărâtura vornicului Tăutu, Iar pentru părţile ce are dmlui hafmanu din trupul moşiei Româneştii, adică un bătrân şi giumătate după zapisul din 7225 Săpt. 24, dat câtră Gavril ceau fost spatar, în-sâmnat la No. 1. carile zapis de la giudecata domnului Calimach sau luat din mina râzăşilor la care să găsâ-şi zapisul şi stăpânirea şi sau dat dumisale hatmanului supt cuvânt că Gavril spătar şi cu soţia sa spă-tăreasa Tofana, sânt neamuri di pe cari trag clirono-mii Pâlădeşti, fără însă a cerceta dacă neamul Pâlâdesc în curgire de 102 ani, de când cu zapisul au avut şi stăpânire cu dânsul sau măcar de la 7264 şi încoace de când prin ispisocul domnului Grigore Ghica Voe-vod să vede pomenit acea cumpărătută, de cât numai supt cuvânt că ei nar fi având dovada răscumpărării, www.dacoromanica.ro în vreme când pentru dânşii afândusă cu zapîsul în mâni şi ou stăpânire de Î02 ani, nu mâi încape ă~ cest ieliu- de întrebare. " Divanul luând sama la această întâmplare că parte aceia ;au fost hlîzuită şi că deapururi sau afiat şi să află în megieşie neamul Pâlâdesc având moşie Vla-deştii şau trebuit să stăpânească cu acel zapis duca au fost bun, dar* fiind că stăpânirea neamului Pâlâdesc să vede lipsită şi zapis al până la giu-decata domnului Calimach sau găsit Ia mâna râ-saşilor să să cerceteze prin carte de blâstâm şi dacă să va dovedi că stăpânirea neamului Pâlădesc iau trecut cu trupul Vlădeştilor piste pietrele hotarâ şi piste drumul ci este graniţă între Vlâdeşti şi între Româneşti, cu numire stăpânirii acestui zapis, ’ atunci să poate înţelegî, că acea păşire au urmat în puterea pomenitului zapis şi să să de şi partea aceia câtrâ Vlâdeşti, iar- dacă păşire peste hotarâ nu va fi urmată, atunci zapisul să socoteşte ca o hârtie fără lucrări câtrâ neamul Pâlâdesc şi stăpânire va rămâne tot a Jor, precum au şi avuto până la iscarea pricinii. Asâ-smine şi pen;ru doaî zapise eiau mai arătat vechilul dmsale hatmanului, însă unul din 1782 şi altul din 1756, din cari cel întăiu este înainte soborni:escului hrisov şi nu este supus la publicaţie, de cit să cere Iarăşi dovedire stâpânirei; iar pentru cel de al doile, de au-urmat'publicaţie sau stăpânire vro zăci ani sau tiefiind mici una, ni alta, sânt supusă răscumpărării, ca mişte hârtii nepusă în lucrări, până la giudecata -domnului Calimach. Asâmine şi pentru cumpărătura a -14 stâirjâni'după zapisul din 1815 Sept. 7, fiind că la -mâna râzaşilor sau văzut protestăluire asupra acei Cumpărări, jaloba lor dată câtrâ domnie, cu carte go-’Spod dată în dos, şi răsounsul dregătorilor din 1818 ‘Oct. 2, ca pentru o cumpărare protestâluită, şi de pro--timisis răzâşilor de a o răscumpăra. Intru acest chip lămurindusă şi hotărâmdusâ toate pricinile atât pentru despărţire hotarălor cât şi pentru cumpărături sau www.dacoromanica.ro dat răzăşilor de Româneşti aciastâ carte de giudecată. 1829 Iuli 10. Neculai Dimache Paladi, Tomiţă Gheorghi Hermeziu „adastă copie s:risă întocmai după carte de giudecată a divanului cnejiei Moldaviei, iam da(o eu dmsale hatm. Costandin Paladi; şi pentru' că e adivărat sau întocmai cu orighinalul am iscălit, loan Vasiiiu clucer 84. 1832 Mai 20. (regeşte) Copie de pe jurnalul desfiinţatei giudecătorii de Cârligătura, prin care se dau râmaşi la dritul răscumpărării prin paragrafie răzeşii de Româneşti (cliro-nomii lui Gheorghe sin popa loan Vartolomei, Gheor-ghe Râcilă şi Cost. Dănâlachi) în pâra ce au pornit’o contra iconomului Parfeni Vartolomei penţru răscumpărare părţilor din poenile Bojila şi Buzduganul. Obs In 10 Iulie 1832 divanul judecătoresc de Iaşi judecă la fel; iar în 2 Iulie 1836. Mihai Gr. Sturza Vodă dă hrisov de stăpânire pr. Parfeni pe sus pomenitele poeni. * * * In Arhiva statului din laşi se găsesc 4 anaforale ce privesc vechile procese, iscate întce răzeşii din Romaneşti : Condica 14 i:u anafora din 1837 Iulie 1 pentru procesul dintre Iconom Parfenie şi răzeşi, pentru moşiile, 'Româneşti, poenile Bojia, Buzduganul şi Mladinul Condica 20 cu anaforaoa din 1838 Mart 12 pentru poiana Mladin;— Condica 32 cu anaforaoa în procesul dintre D. Holbări comis şi răzeşii de Româneşti pentru 14 stânjini din lvoeştiCondica 65 cu anaforaoa din 1838 pentru Mladin între Mitropolia de Iaşi şi răzăşii din Popeşti. www.dacoromanica.ro INDICE AtFABETlC acaret 65 Adnm, cupeţ 6, 17, 47 Albeşti 9 A!b:ci Gavril 9 AJblnef Aleeu arhivar ‘54 amanet 74 anaforâ-oa 53, 74 anafoghie-65 „10 prăjini seii^te la -un *$tânjăn pământ" Andrfei, eupe{ 17 Andrei vornic-de-poartă lt,J6 Anghfelachi 9, *13, 14 Anton pţout 47 Apostol citpeţ 17 aprod 57 Armaşul ioniţă 67 Arsăitie Ktăpttaa de-Cucuteni6, 7, 13, 34> 76 • Aslam căminar 17 Bahiut $, 12, 73'seq. BahKiefc 1 Bahltîet-i61 " BalşfG. vel log. <59 Balş d-up.invornic t>2 î Ba lşîT.iDo-ŢOşcanul 77 Bandor.îDiitnj 77 Bandor Păntelei 27, 49 Banea Florea 12 bătrânul—20 Brgfoanu 54 bătrâni 74 seq Bednar Luţica (Paladi) 71, marchiză -de... Bejan 21 Belcesctil Crăciun 1 Belcici 1 binkte 65 BeYiea -pitar 5 Eerbeşti 13 Berdilă Ion, -Pâlaghia— Miha-la’chi 16 Bilăe Roman 1 Bogdan LupaUşpatar 518 Boghiu Grigjj49, 54, 56i, 71: „ Condurachi 5, 41, 72 „ Catrina 54 „ Elena 56 „ Maria s56 Bogonos '-Pricochi 66» B^jrla 67v 59 BoxieiNec. îs. Cârligărt*.644 Bouroj 40 Bran căţ>. de ^Curteui d 6 BucuE.(Vaa vornic de. poartă«6$-Bughioae ^Soltana 17 7 Buh «bascul ;Vas, 2 iog.,'46 * Buhtiş'sAlex. hatman 12' Bută Nec. 12 „ Teodor *43 www.dacoromanica.ro 83- &4ail& Pătfaşcu 28 Buzduganul, poiana^ 57, 59 B«zn«anul T. 64 Calimah Alex. Scatlat Vodă 71, 72 Galîmah1 Ga'vril-'mitropolit 74 cămăraş de- izvoade- 76 „ de lumini 22 Canta Ioan log.' 58 „ Iordachi log. 50 * iM.hai vist.-56, 75, 77 Cantemir C. sărdarul 12 „ C. Atttioh Vodă 18 căpitan za darabani 63 Capotă Nicoară 28 eap&l «mi-am plătit capul» 10,11 Carâge Danrian 63 Cărăvan 20 Carhăneşti 61, 63 Gărittş Marla 6 Cârlig vornic dfe poartă''15 Cârligâtura Î2> 71, 73 seq—‘ispravnic de—75 Carp Gh. 67 carte de blaStămr 46 Câtârău Grig. ’6T Cataigiul comis 16 Căţin 76 Cazaclnr Ton 63, 71 „ Mari a 63 chelar 71, 72 Cheşcu -Siitfioir uricar 29, 31 42 Chttiarr 6, T Chirilă Atoghelina 7 ' Ciogole Stef. vomicde poartă 57 Ciolan Despa 50, 70 * Grigore 19 {spi{a), 28. 34 59, -'66,r‘67, Cîolaii Ibn 66, 67, 81 „ Ene 65, 70 „ Nec-. aprod* 66, 74’ „ Maria ‘66 „ Nastasia* 66 „ Anlţa 693{&pi1;a), 66 * Dumitru-66' „ Stratina 66 „ Ştefan 66 „ Vasile‘28/33* cr>rdat N. Ion'Vodă 32 Mica 21 Mihhlcea 14 Mihuteţ Andrei vortii GL Gbi'b&neşcu a) ISTORICE 1) UrigiţiHe Huşilor* ,ain Bqirladul) pjrladi 1888. 2) Epilogul’izyodului lui Clanău, (extras ditţ Dricar XVII) l‘aşr 1893. 3) Dricar voi XVIII, XXHIr XXIV .(colecţia T, Codrescu) doc* 8lav Vpl. 1 partea 1» (1601 — 1631) laşi 1907. — Voi. 11 p. 1 (1631-1641) laşi 1908—Voi. 11 p. II (lb41 — 1651) laşi 1909. -Voi. 111 p. 1 (1651 —1663) laşi 1910.—Voi 111 p. 11 (1663—1673) Iaşi 1911. —Voi. IV p. 1 (1673 — 16j1) laşi 1914—Voi, IV p. II (1692 -1694) laşi 19.5. - Voi. V p. 1 (I694--seq.) Iaşi 1921.—,Voi. V p. II (1696 —seq.) laşi 1922. 19) Ponturile vămilor Munteniei 1827, (extras din Surete IV) laşi 1909. .20) ldeia Unirei, confernţâ (extras din Opinia) Iaşi 1909. 21) Breasla. Armenilor'din Roman (extras din Arhiva) Iaşi 1910. 22) Istoria unul sat dip Basarabia—Cobâlele pe Nistru (Pre- faţa la voi. IX din burete şi lzvoade) laşi.1914. 23) Istoria Docolinei, (extras din Voi- V p. 1 al bpisoacelor) laşi 1921, www.dacoromanica.ro 24) Catastihul vămilor Moldovei din 1765 (extras din Ionr. Neculce) laşi 1922. 25) Catastihul laşilor din 1755 extras din Ion Neculce laşi 1922* ■ 26) Th. Codrescu, revistă istorică, annl 1, Octomb. 1915 -1916* anul II No. 1 şi 2 (1916). Va reapare in curând. 27) Uricile satelor Bereasă,. Grumezoaia, Grajduri, Drănceni,. Fălciu, şi bis. Româneşti din laşi, |în foi volante]. 28) Surete şi Izvoade, colecţie manuscrptâ de documente slavo- române in 53 voi- mari, cuprinde peste 40.000 docnmente. b) LITERARE, DIDACTICE, PEDAGOGICE. 1) Şcoala privită prin prisma socială {extras din Gh, Lazăr]. Bârlad 1887. 2) învăţământul primar în Bulgaria [extras din Evenimentul1 laşi 1904. 3) Tradiţia literară la Români, conferinţă Buc. 1890. 4) Gheorghe Lazăr, revistă de pedagogie şi literatură [in co-- laborare] Bârlad 1887, 1888, 1889. 5) Gramatica 1. române, p cursul primar urban şi rural, 3 ediţii, laşi, Tip. Dacia 1894—1904, 6) Gramatica 1. române, pentru clasi III şi IV urbană pentru divizia 111 rurală, Bucureşti, Editura Steimberg, 1914. 7) Gramatica 1. române, p. cursul secundar, 2 voi. Morfolo- gia şi Sintaxa, laşi 1894. 8) Studiu critic anteproectului legei lnstrucţiuneî, prezentat' d, Spiru Haret, laşi, 1898. 9) Ţinerea clasului, după A. Vessiot, Piatra-Neamţ, 1899. 10) Baba Vodoaia şi Dascălul Dumitrachi nuvele, laşi 1892. 11) Şcolile normale din iniţiativă particulară, Iaşi 1906. 12) Bârladul, ziar politic literar, Bârlad 1888. 13) Gramatica limbii slavone, traducere din ruseşte după Co-- losoff, laşi Tipografia Dacia, 1900, 14) Glosarul psaltirei Scheiane [extras din Viitorul laşi 1901. 15) Glosar Slavo-Român [extras din Ispisoace şi Zapisel Iaşi, [111-2] 1914. ' 16) Din traista cu vorbe, Iaşi 1906. 17) Grafia Chirilică la Români, Bârlad, 1888. 18) Leastviţa de Varlam Mitropolitul [extras din Arhiva, laşi,. 1914]. 19) Articole politice şi studii literare-istorice în următoarele Ziare'. «Vocea Tutovei" Bârlad, „Bârladul" Bârlad, „Românul" Buc., „Lupta" laşi-Buc., „Evenimentul" laşi „Sara" laşi, „Opinia" laşi, „Pati'a" Buc., „Ordinea" Buc., „Presa" Buc. „Gloriâ" laşi, „Ziua de mâne" laşi, „Jurnalul" laşi, „Poporul" Huşi, şi reviste: „Gheorghe Lazăr" Bârlad, „Arhiva" Iaşi, „Arhiva Genealogică." laşi, „îndrumarea* laşi, „Analele Literare" Buc., „Viitorul" laşi, Ţara Nouă1 11" Buc., „Şcola Nouă" Bucureşti, „Şcoala Normală" laşi„-Jam Neculce* laşi, „Viata Creştină" laşi. www.dacoromanica.ro