Studiu si documente DE GH. GHIBÂNESGU PROFESOR, MEMBRII CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNE, senator IAŞI ATELIERELE GRAFICE «LUMINA MOLDOVEI», BULEV. ELISAEETA 2 1924 www.dacoromanica.ro Iubite Domnule Tomazin, Iţi închin acest volum, în care am schiţat pe scurt naşterea târgului Dorohoiului, creşterea acestui târg în viaţa politică şi economică a ţării de sus, legată de trecutul acestui oraş. Prin graba ce ai pus de a sprijini apariţia acestui volum, ai dat putinţă să rădici oraşului dumitale cel mai frumos monument, care va trăi, va creşte, va spori prin noi cercetări cu caracter istoric şi arheologic. De la studiul arheologic a lui Odohescu, care a legat activitatea lui de arheolog prin studierea a două judeţe de la un capăt la altul al ţării: Romanaţii şi Dorohoiul, mai mulţi alţii au cercetat trecutul Doroliomlui, atât locali cât şi străini. V. A. Ureche, avea în de aproâpe dragoste oraşul D-voastrăt Gh. Burghelea şi-a legat şi el numele de o activitate culturală• care cinsteşte şi persoana şi oraşul Dorohoiului. Pr. Ciocoiu a dat la iveală frumoase cercetări asupra judeţului şi târgului Doroho-hilui, iar păr. Furtună este un emul al multor cercetători, ce s'au inspirat de la comorile sufleteşti ale poporului. Pr. Dulău este un pasionat scotocitor al trecutului din partea de noră al judeţului şi el ne duce cu mintea la Filipescu Dulău, autorul Dicţionarul Geografic al jud. Dorohoiului. In aşa frumoasă tovărăşie, lucrarea mea vine lâ timp şi uneşte în o prietenească colaborare de muncă cinstită şi modestă pe toţi acei ce au închinat târgului Dorohoiului cel mai ales rod al sufletului lor! Târg de vamă în partea de sus a Moldovei, în drumul spre Hotin şi Cameniţa-Podoliei, în pragul seci. al XV-a, Ştefan Vodă cel Mare, leagă viaţa acestui târg de mănăstirea sădită de el cătră sfârşitul acestui veac. Din seci. XVI—XVIIl-a, toată viaţa poli- ‘ litică şi administrativă a ţării de sus a fost legată de oraşul Do-rohoi, Centru de viaţă al vornicilor mari de ţara de sus. Răşluirile de teritorii suferite de ţara Moldovei în seci. XVIII —XIX prin răpirea BucQfflffiW daCorOfrrincaTO* m 1F0^S rm6 adânci în corpul judeţului Dorohoiului. Fruntariile sale du suferit schimbări mari spre apus, nord şi sud. Întregirea Moldovei în hotarele sale cele vechi ale lui Ştefan Vodă cel Mare a dat prilej Dorohoiului să-şi recapete vechea sa splendoare, şi să slujească ca punct de legătură între moldovenii înstrăinaţi din raiaoa Hotinului şi între cei din Cordun. In această nouă chemare de politică culturală naţională, Do-rohoiul este menit să devină centru de radiare a noi energii de neam în partea cea mai expusă a ţării şi neamului nostru. Doro-hoiul trebuie să pitduiască superioritatea noastră etnică asupra elementelor slave de tot soiul ce ne coplcşese în colţul de noră al ţării noastre. D -ta, D-le Tomaziu, care închei frumos şiraoa celor sortiţi la conducerea intereselor comunei oraşului Dorohoi, vei fi o verigă luminoasă în lanţul de alţi primari, ce vor avea cinstea să diriguiască muncipalitaiea Dorohoiului şi vei sluji de pildă frumoasă pentru ceilalţi. Incheiu cu urarea să ajungi să-ţi îndeplineşti tot programul întru săvârşirea îmbunătăţirilor materiale şi morale ale oraşului D-tale. Prieten devotat Gli. Ghibăuescu Iaşi, 1924 Marile 20. www.dacoromanica.ro De primarii Comunei Urbane Dorohoi, cari au funcţionat cu începere de la anul 1851 No. curent ij Numele şi Pronumele Funcţiunea Anii liMihalachi Ştefanovici Efor 1851---1854 2rii de tot calul 4 groşi, In Suceava 2 groşi. www.dacoromanica.ro In documentele seci. XV însă noi găsim ştiri de mai multe Co— Mie, şi anume: In 6944 (1436). Mai 4, se pomeneşte de o Cobălca pe Ichel, . în loc pustiu, pe care Ilie Vodă o dă lui Dima Uranie şi fratelui ■ său Petre, ca şi Peresecina din vârf pană la gură şi câte sate vor" putea să-şi facă să le fie lor drept uric (Uricar III, 109). In 6945 Sept. 9 (1436). Iliaş Vodă dărueşte satul Selevestre— nii eir KOEkiac „în Cobâle" lui Stan Mesehnă. In 6975 Oct. 2 (1466) Ştefan Vodă întăreşte lui Luca Cauteş, ginerele lui Babeş cum şi femeii sale Luna şi fratelui ei Ivaşco, feciorii lui Stan Babeş răscumpărarea ce au făcut cu 280 zloţi în. Cobâlia de sus, de la Albul biv spatar (Ion Bogdan, Doc. lui Ştefan■? Vodă I. 122 ; Surete IV, 81; Surete XIII. 16). ' Pentru această Cobâlă de sus se aduc de proprietarul ei Gh-Cuciuc în 1838 nu mai puţin de 5 documente între 6975—7168- In 6978 Iulie 18 (1470). Ştefan Vodă întăreşte comisului Barsă-şi fratelui său Şişman dania ce li-o face Ana sora Dobrului logofăt în satele Kceaxhhhh şi fiiiAOcoBiţH ha Ahiictpii la Hotin (satele-Cobâlceni şi Bealosăuţi), sate pe care Ana le cumpărase de la Neamţ.' Ghidu, fiul Anei. In 6980 April 25 (1472) Ştefan Vodă dă mânăstirei Putna satul Ostriţa pe Prut, cumpărat de la pan Tabuci din Cobâle nau TakSh cot KOKkijujf şi de la fraţii săi Pojar şi Nastasia.. Probabil că acest Tabuci din Cobâle, e Dorohoian ca şi Stan. Babici, pe partea de jos a satului Cobâla. * In 6989 Febr. 1 (1481). Ştefan Vodă cumpără cu 200 zloţi tă—-târăşti un sat în Cobâla „8 k©ekia«“ anume Selivestrii, îmbe judeciile „C0Kd k8th“, de la nepotul lui Dragoş Viteazul şi-l dă Măriei Lolcă schimb pentru Borileşti şi Drăgoteşti, pe care le dă mănăstirii Tazlăul. In 6990 April 15 (1482) Ştefan Vodă întăreşte lui Cozma Uricariul cumpărătura ce a făcut cu 560 zloţi în satul Cobâle de la Nistru „KOBkidia Hd ahhctph" de la Steful Spinean şi femeia lui. Tetea, fata Cămilei. In 7002 Mart 11 (1494) se vorbeşte de o jumătate sat la Cobâla anume Cămeştii „nodOBHHd «a© ua kobkac^ HdH/wfe Kpximpîn" pe care Mihail şi Ghiţul o cumpără cu 80 zloţi. Pe vremea lui Iliaş şi Ştefan, când erau ei în pace „k©ah ehah 8 A\up8“ se vorbeşte că acel sat a fost a lui Bonciac al Stanei. Tot în 7002 Mart 11 (1494) se vorbeşte de acelaş sat „8 KOEXd«Y“ anume supt moghilă „no/k, M.«tha8“ unde a fost Ioan Ulmeanu „8 b«p«cth“ pe care Toma îl cumpără cu 110 zloţi tă-tărăşti de la Bonciac. In 7036 Mart 4 (1528). Petru Vodă Rareş dă lui Roman Hamza a patra parte din Piticeni pe Cobâle „8 KOEkidt^* partea din jos, la Bacău, cumpărate cu 320 zloţi .tătărăşti de la Sima vist-încă supt Ştefăniţă Vodă (Uricar XVIII. 104). www.dacoromanica.ro V In 7056 Mart 23 (1548) Lupu Berheci cumpără cu 500 zloţî ‘.■două părţi din jumătate de sat* din Piticeni pe Cobâla „tu ko--K*Af“ unde a fost curtea strămoşului lor Petrică Pitic, iar acum -se numeşte Piticenii (Uricar XVIII 136). Găsim dar în seci XV-a patru regiuni numite Cobâla: ko-KhMt, K0KhMf\-, kobuaîa, koex/w\', K0KKi/\f\'x, regiuni vaste, în care puteau să-şi facă sate, fiind locul pustiu ; de oarece pentru -a patra parte din jumătatea din jos din Piticenii de pe Cobâla s’au plătit 320 zloţi; deci toată moşia făcea atunci 2560 zloţi I Faţă cu aceste forme variate, Ion Bogdan se întreabă: nu înţeleg de ce acestor localităţi li s’a dat numele 8 kobmm „la Iapa sau ^la Iepe“ ? 8 kokm/w e locativul singular (KOBhM’fc din ko-Ehiaa) sau e nominativul plural ? De sigur aici avem a face cu bm care a devenit oiu prin vocalizarea lui n medial, fenomen cunoscut în fonetica românească. § 6. Dorohoiul în seci XV, Cronicarul Ureche ne spune în Letopiseţul său că Alexandru cel Bun a întocmit boeriile în ţară, şi că el a împărţit vomiciile mari în două: una pentru tara de jos, făcându-1 şi vornic Bârladului, şi alta pentru ţara de sus făcându-1 şi vornic Dorohoiului : „vornic mare din ţara de sus, giudecător tuturor din ţară cine are strâmbătăţi şi globnic de morţi şi de şu-gubini ce să fac în partea lui şi vornic Dorohoiului“, (Let. I, 138). Cele ce spune Ureche nu corespund adevărului, căci vornicia s’a bifurcat nu în seci XV-a, ci în al XVI, după Lăpuşneanu. Aşa. ne spun documentele interne. Era însă în obiceiul'•cancelariei vechi domneşti de a se da nume unor mari boeri după oraşe şi ţinuturi, fără să le spună natura serviciilor publice, ce îndeplineau faţă de domn şi ţară. Iată o listă de mari boeri, ce se determinau cu particula of în felul următor: Şandru ot Neamţ, Şârbea ot Vaslui, Bârlea ot Hârlău, Jurj ot Şomuz, Vlad ot Şiret, Negru ot Bârlad, Hodco ot Ţeaţin, Lazar ot Tutova, şi iarăşi Dragoş ot Dorohoi. Fost-au aceşti vechi boeri simpli latifundiari din loc, ori înalţi demnitari ai domnului, întru cât mai ales în ceia ce priveşte pe Mihail ot Dorohoi îl vedem că ocupă primul loc în listă şi era zis pan. Eu cred că în organizarea târgurilor noastre cu ocoale, aceşti mari boeri proprietari teritoriali din loc, îndeplineau şi servicii de-stat, ce nu le putem fixa astăzi, lipsindu-ne arătările documentare-Unii din ei şi-au legat numele lor de anumite sate: Şerbea—Şer— www.dacoromanica.ro vir Deci din ecoul unor asemenea vechi stări de lucruri, cronicarul Ureche scrie pe la 1645 că Alexandru cel Bun .a organizat la Dorohoi o vornicie a ţării de sus, cu atribuţii administrative şi judecătoreşti, de şi vomicia mare de ţara de sus apare cătră 1566. Dorohoiul fiind urf centru vamal încă din 1407, s^a organizat aici o viaţă fiscală, de câre n’avem ştiri precise ; dar nu putem trece cu vederea că acel Mihail Dorohoianul, care apare şi cu porecla de Şâul sau nevolnicul, fiind stăngaciu, să fi fost şi cel dintăiu boer cu însărcinări fiscale din partea domnului, de oare ce el apare răzleţ în documente între 6915 şi 6942 (1407-1434), aproape deci toată domnia lui Alexandrul cel Bun. Iată ştirile despre dânsul i Mihail Dorohoianul în 6915 (UI. 16), 6916 (Arh. ist. 1.1. 132) 6919 Mihail Şăul (Cronica Romanului I, 103) Mihail Nevolnicul (Surete şi Izvoa’de J 195), 6922 ocupă Cap de listă (T. Codrescu 1, 49) 6927 (Arh. ist. 1.1. 110), 6928 (Venelifl 61), 6929 (UI. 26), 6930 (UI. 27) 6931 (Surete I, 22). 6932 (Surete I, 15) 6933 (Acad. • Rom. peceţi 144) 6935 (Arhiva XXV, 176,' Anal Acad. XXXV 131) 6936 (Uri car XVIII 1 : Iorga Doc, V 393, Arh. ist. 1.1. 121; Uricar II 249 ; Ispisoace şi za-pise 1.1. 3; Surete V. 110); 6937 (Arh. ist. 1.1. 122) 6938 (Iorga Doc. VI 413) 6939 (Arh. ist. 1.1. 122); 694r supt Iliaş; Vodă (UI. 34 . Uricar XVIII 49; Ispisoace 1. 1.6), 6942 (UI. 42 Uricar XVIII 4). Două zeci şi şejjte ă& ani acest Mihail ot Dorohoi boer fruntaş în divan şi-a îndeplinit însărcinarea sa fiscală la Dorohoi, aşa că-1 putem numi cu drept cuvânt întemeetorul vieţii de stat în Dorohoi. Tot în seci. XV-a se pomeneşte de un alt mare boer ot Dorohoi i Şandru, Şăndrică, Şandricin „vechiul stăpân, care şi-a legat numele de satul Şendricenia, în vecinătatea Dorohoiului, şi despre care sat avem toate actele cu începere din seci. al XV-a. Şandru ot Dorohoi în 6961 supt Alexăndrel Vodă (Ulianiţki 81, Uricar XVIII, 22; Iorga Doc. V. 394; Arh. jst. 1. 1. 103, 142). Şăndrică ot Dorohoi în 6963 supt Pătru Vodă Aaron (UI, 41, R. Roseti, Cronica Bohotinului 45). Şăndrică Tolocico în 6964 supt Petru Vodă (Hurmuzachi app II, 669, UI. 87) 6966 supt Ştefan Vodă (Cr. Rom. I. 119; Ion Bogdan Doc. lui Ştefan Vodă 1 9) 6973 (Iorga Doc. VI 73). Şandru ot Dorohoi 6972 (UI. 104); 6985 (Cr. Bohotinului 46). Deci între 1455-1477, adică alţi douăzeci şi doi ani un alt boer de samă din marea familie a lui Tolocico îşi leagă numele de însărcinările de stat în Dorohoi, iar Şăndricenii e satul format de urmaşii lui Şăndrică Tolocico. Iată ştiri ae înaintaşii şi urmaşii acestui Şăndrică Tolocico (Arh. ist. I. 1 157). Vlad (Tolocico) supt Alexandru cel Bun Şăndrică Tolocico www.dacoromanica.ro VIII Purece Ivaşco, Oliuşca, lvanco, Vasilisa spătar Tolocico Tolocico =Copaciu jitnicer | | Mihailaş Copaciu Danciu, Petriman Cel întăiu oraş, care şi-a desvoltat vornicia, a fost Suceava capitala ţării. Documentele seci XV-a pomenesc de acel Oană vornic de Suceava. Din această vomicie s’a dezvoltat apoi portăria de Suceava, care s’a unit cu hătmănia după 1590. Cu aceste ştiri puţine despre Dorohoi ajungem la anii când marele Voevod Ştefan zideşte în 1495 ctitoria bisericii cu hramul Sf. Nicolae pe coama dealului, împrejmuit de jur în jur de apele ozerului Jijiei. Inscripţia sună astfel: KAdrOMCTHRklH H pCTOAMEHBRlH. 1(3 GtJ^AN BOtEO^- KHÎIfK» MAT1W | roClIOAdp 3EMAH MOA^ABCHOH. CHK Eor^AHd BOEBOAkî. C%S\A | CXH YpdA\h. BX HM A. Il/Kf BX CTRI\'h (Pipi HdUlfr© Ap^if-H MK> | A©TROpil,A. H1IKOAAA. II rXBpXUJHCA. BATO. 3I\ AtCIţA fOKTORpi | HI A rOCflOACTBA tro. A'feTO. A. H. AfR'feTO TfKAipCC. „Blagocestivul şi de Hristos iubitoriul, Io Ştefan Voevod cu mila lui Dumnezău domn ţării Moldaviei, fiul lui Bogdan Voevod a zidit acest hram în numele marelui Ierarh şi făcător de minuni Nicolae; şi s’a sfârşit în anul de la zidiiea lumii 7003 luna lui Octombrie în 15 zile, iar al domniei sale al 39-a an curgător". § 7. Dorohoiul în veacul XVI. In seci. XVI viaţa municipală a început să se dezvolte în târgul Dorohoiului. Toată moşia târgului fiind domnească, ca a tuturor celorlalte târguri din ţară, Domnia a avut interesul să sporească numărul aşezărilor de case şi dugheni în preajma bisericei domneşti, de şi locul fiind îngust, aproape o peninsulă, nu putea cuprinde multe case şi dughene. Toţi locuitorii târgoveţi căpătase de la domnie hrisov de aşezare şi drituri de folosinţă la vatră de casă, imaş pentru vite şi fânaţe pentru alişverişul lor. Pentru înlesnirea târgoveţilor cu cele de hrană, cum şi pentru buna îngrijire a uliţilor, fiind toate drumuri săpate, a podurilor şi altele s’au dat târgului un ocol, adică dreptul ca pe o rază de câţiva chilometri din jur în jur toate aşezările de sate, de selişte, de câşle şi odăi, să slujască târgului la angarăle şi alte havalele. Din cuprinsul acestor ocoale puteau trage foloase diferiţi slujbaşi, în cap cu vornicul de Dorohoi, ca gloabe judecăţi, şi administraţie. Ştifi documentare de ocolul Dorohoiului avem ceva mai târzii, in seci. al XVII; dar cum despre multe alte oraşe şi târguri avem ştiri documentare din acest veac şi chiar din al XV-a, deducem că şi târgul Dorohoiului îşi avea ocolul său, care cuprindea sate nu numai din ţinutul Dorohoiului, ci şi din cel al Hârlăului cum erau Şănăricenii. Tot în acest ocol mai întrau satele Cobăla, Măgura, Păscarii www.dacoromanica.ro IX şi Buhaiul care îşi aveau vornicii şt vătămanii lor, ca acel Andreica vataman la Cobâla, Onciul vataman la Măgura, Bifurca vatamatr la Păscari, Vasile vătăman la. Buhaiul (N. Iorga Doc. V. 532). Aşa în 7089 Febr. 20 (1581) Iancu Vodă Sasul întăreşte mănăstirii din Greci satele Onchiteştii la Soroca, Necoreştii pe Cracău la Neamţ şi Silişcanii pe Başău, aţărnător de ocolul Ştefăneştilor. „Cu mila lui Dumnezău Ico lan cui Voevod am miluit a noastră rugă mănăstirea din Greci, unde iaste hramul arhiereului şi de minuni făcătorul Nicolae, cu un sat pe Başău, anume Silişcanii şi cu loc de moară în Başău, care... au fost al nostru drept domnesc -ascultător de ocolul Ştefăneştilor...a (Surete ms. XIV. 317). Ocoalele târgurilor n’aveau în vedere împărţirea administrativă sau fiscală a ţinuturilor (derjave), sau judecătoreasca a judeţelor (vo-loste şi judeţ), ci una municipală şi economică. Ca dovadă aducem textul ispisocului domnesc a lui Petru Vodă Şchiopul din 7099 April 30 (1591) ce vorbeşte de Broşteni. „Noi Petru Voevod... această adevarată slugă a noastră credincioasă Stamate Stolnicul a slujit noao,.. ne-am miluit înşine şi am dat şi Tam miluit pre dînsul cu un sat... anume Broştenii tn ţinutul Dot oboiului, care a fost al nostru drept domnesc, ascultător de ocolul Ştefăueştilor (npuc.iSiuHO kx cokoa ipf£XHftf|H‘v')> Surete ms. XIII. 772. Deci şi la Dorohoi ca şi la Ştefăneşti satele, care intrau în raza ocolului lor, puteau să fie din alt judeţ, dar sarcinile le făceau tîrgulyi fn a căruia ocol intrau. Aşa din cele 2 sate ascultătoare de ocolul Stefăneştilor, Broştenii intrau în Dorohoi, iar Selicicanii în Hîrlău. Tot în seci XVI-a, şi tîrgul Huşii îşi avea ocolul său, care se întindea chiar peste Prut, cum spune ispisocul lui Iancu Sasul din 7090 (1582) „care această bucată de loc de fînaţ de peste Prut despre răsărit, fiind dreaptă a noastră domnească şt supt ascultarea ocolului tirgului Huşii. Cum să ne explicăm faptul curios, că Gheorghe Reicherstorfr autorul cunoscutei Chorografii a Moldovei din 154i. (Tesaur de monumente istorice III. 125) nu pomeneşte nimic de Dorohoi ? In adevăr iată ce zice vorbind de oraşe ; acum să însemnăm şi anume câteva cetăţi şi oraşe mai alese : Ele sunt: Swczowa, Chotjna, Nempczs, Romaniwijwar, Bahloijazwar, Waslo, Zorwca et Orhei; item Huztwaros, Tartharos, Barlat ac Romanwasar, et plae-xeque alia oppida et castella, (idem 138). Eu cred că Dorohoiul în 1541 era o ruină, ca şi Şendricenii din apropiere, în urma năvălii şi prăpădului, ce au făcut Tatarii în 1510, căci iată ce zice Cronicarul Ureche : „în anul 7018 Bet Gherei Sultan, feciorul Hanului, fără de veste cu mulţime de Tatari pe trei locuri au întrat în ţară şi au pradat de la Orhei pană la Dorohoi, şi apoi pe Prut în sus „(Let. It, 183). Iar mai jos scrie. „Aşijderea pe la 7021 (1513), acelaşi Bet ■Gherei, ficiorul Hanului au întrat din nou în Moldova de au prădat www.dacoromanica.ro X toată ţara pănă la laşi şi au ars’ tîrgul Iaşii şi ţinutul CărligătUrif şi au ajuns şi pînă la Dorohoi... iar Bogdan trimeţînd pe Cnrpadu-i d. Arbure, hatmanul cu oaste i-au b^tut şi au perit de ai noştri 7t)0, iar 300 au scăpat în 25 August, Joi, anul 7021“ (Let 1 a,184). Mai bine deci de 30 ani Dbrohoiul nu s’a rădicat ca tîrg, fiind scrum şi cenuşe, pe cînd Şendricenii sat învecinat au famas pustiit 100 de ani/De aceia Reicherstorf nu-1 pomeneşte ca tîrg- § 8. Dorohoiul şi dregătOriile sale. In Dorohoi găsim în acest veac următoarele categorii de slujbaşi: a) Şoltuzul cu 12 pâr gări, adică primarele cu 12 consilieri comunali (germ. Schultheiss und Burger; magh. Porgar-pârgari'. Numai tîrgul Bârladului posedă multe acte emanate dela şoltuzii oraşului. Celelalte tîrguri păstrează puţine acte municipale ; între acestea e şi Dorohoiul; şi chiar de s’ar fi păstrat o bucată de vreme, a fost o împrejurare tristă şi escepţională, care a adus înstrăinarea^ şi perderea tuturor actelor vechi ale Dorohoiului. In părţile Dorohoiului începuse a se introduce şi termenuL leşesc voiut (pol. wojut, maire, juge), pentru a arăta pe şoltuz. Aşâ în 7144 Sept. 14 (1635) supt Vasile Lupu vorbindu-se de un act din acest an, prezentat într’un proces din 1796 de cătră pitarul Ion Gherghel, se zice că actul era iscălit de Borăleanul uricar, Ioan şoltuzul de Dorohoi, cu 12 părgari şi de Miron biv voiut, Grozav biv voiut şi Ştefan starostele, Vlasan Staroste, Aici biv voiut este biv şoltuz. b. Vătag de Dorohoi, o slujbă mai mult militară poliţienească, din care apoi a eşit vel căpitanul de Dorohoi. Atribuţiile vatagului şi ale vel căpitanului le cetim în actul din 1775 Sept. 9 adus mai sus la pagina 65. Vătaf, vătaş (mirus vataga, bande de voleurs, capitaine de brigants, praefectus pastoribus ; rus vataga, pecheurs, pol wataga, compagnie, bande, camarades, ceh vatajka capitaine de Cosaques), surveillant, intendant, pr£pos£, huissier. c. Diregutorul de' Dorohoii—Botica—cu atribuţiuni neprecise,. dar din cari a trebuit să iasă mai apoi ispravnicul, căci a direge şi a isprăvi cuprind în sine rostul atribuţiilor ocazionale şi trecătoare, ce le îndeplinea cineva, ca mai apoi să rămîe statornice, dacă natura serviciului cerea aceasta. De unde mai înainte pentru zidit o casă, pentru dres un pod, pentru privighiat Ceva, se rînduia cîte un ispravnic, care îşi scria numele şi pe lespedea de piatră a bisericii, pentru dusul la bun capăt al trebilor unui judeţ* ca judecată, ca finanţe, ca administraţie, deci ca să le isprăvească, slujbaşul însărcinat ca ispravnic a fost un slujbaş permanent, ca apoi să se-rînduiască cîte doi ispravnici, mai ales în jumătatea a doua a secoL XVIII-a. Iată o însărcinare dată ispravnicului de Dorohoi, în 1742 : „Ne pofteşte Măriia Sa Paşa ce au mers la Hotin pentru nişte ogari ca săi trirnetem de aici, deci să cauţi să cerci şi unde vei www.dacoromanica.ro XI afla 2 ogari buni frumoşi săi iai şi săi trimeţi Ia Hotţn Ia c^pichihae, însă ogarii unde să vor găsi >săi iei după poroncă, iar nu fără bariir ce săi plăteşti cu bani, căci nu voim a să face jav“ (N. Iorga, Doc VI. 282). d. breadn'O de Dorohoi, Vasile urşaănic Dorohoiului peroiocKaro, der Beamte, slujbaş, dela adv. gut, ordentlich diriginer ; şerb, ^pe^tipK leiter, rector, administrator; sinonim cu yripaBiiTEAh yp/K,»,HifK, (comendat). Din cele spuse de Episc. Melhisedec în Cronica Huşilor reiese-că ureadnicul, aproape identic cu diregătorul, era un slujbaş domnesc, nu municipal, care aducea la îndeplinire isprăvia, ordinile domneşti, ca podvoade (căraturi), cai de olac, cai de jold, şi toate celelalte angării; apoi tot el aduna şi încasa gloabele, crmănşi, ferita şi altele (Ep. Melhisedec Cronica Huşilor 34). De şi fiecare taxă îşi avea încasatorii săi : podvodari, joldunari olâcari, beemuuarir dăbilari, deseatnici, gorştinari, camnnari globulei, dcşiig’ibinari, vinar ici, pogonari, alotaşi, etc. cel care îi privighia şi-i controla era. ureadnicul, ăiregăiorul, ispravnicul. e. f ornicul de Dor oboi îşi avea începutul după Ureche, de pe vremea Iui Alexandru cel Bun. Probabil că cei doi mari boeri t Mihail şi Şăndrică Tolocico, cari au vornicit la Dorohoi 55 de ani în plin secol al XV-a, îşi aveau atribuţiile lor întinse în tot ocolul Dorohoiului, unde puteau globi pe oameni de deşugrbină,. dar mu de acele gloabe, care cădeau în atribuţia stăpânului moşiei, cum cetim că a fost silit Mihai Vodă Racoviţă în 7233 Iulie 10 (1725) să oprească pe Vornicii de Dorohoi de a globi pe sătenii de Prelipca, care aparţineau Hărlăului şi nu ascultau de ocolul Do-> rohoinlui, de orice alte dabile ce se cuvin stăpânului moşiei—era spătarul Stroici—afară de şugubine şi morţi ce s’au întîmplat „căci şi mai înainte vreame n’au fost obiceiu să se amestece vornicii prin sate la alte gloabe, fără numai şugubinile şi morţi.... la acele au avut ei treabă" (N. Iorga Doc. V. 535). Iată ce cetim despre aceste atribuţiuni ale vornicului de Dorohoi, către 1740: „vornicului Iordachi Ruset" omului pe care îL va pune vornic la tîrg la Dorohoi să fie volnic a păzi diregătoria sa şi a apăra pe oameni despre unii şi alţii să nu-j supere ; însă de la târgoveţi alt nemică să pu ia, fără numai gloabele obicinuite şi vitele de pripas ori ce fel s’ar afla la tîrgoveţi. Iar vel căpitan de Dorohoi să nu se amestece acolo la tîrgoveţi, nici la gloabe nict la vite de pripas. (Din Condica lui C. Mavrordat Vodă, Iorga Doc.. VI, 223). E locul a pune aici faţă în faţă şi veniturile vomiciei celei mari a ţării de sus, tpt după aceiaşi condică a lui C. Vodă Mavrocordat (Idem 228): „şi să aibă a căuta venitul vorniciei din ţara de sus, pe obiceiu şi să ia de fată mare ughi 12 şugubină, şi doi galbeni' ciobotele feciorilor, şi ori unde ar afla şugubină sau morţi de om,, ori în tîrgu domnesc, ori în ce sat să ia venitul (idem 273). www.dacoromanica.ro Dar vorbind de vornicul de Dorohoi implicit ne ducem cu unintea la vomicia ţării de sus, cu reşedinţa în Dorohoi. § 9. Vomicia ţării de sus. Gr. Ureche cronicarul greşeşte, «cînd afirmă, că Alexandru cel Bun a înfiinţat cele 2 vornicii: de ţara de jos (Bârladul) şi de ţara de sus (Dorohoiul). Vomicia e mai -veche la noi în ţară ca domnia Iui Alexandra cel Bun. Primul vornic amintit în uricile domneşti, este Vlad, care îl -găsim ca vornic între 6900—6930, adică între 1392 şi 1422. In lungă .această vomicie a lui Vlad, apar şi alţi vornici Intermitenţi: Duma, Negru şi Oană, cari par a fi mai mult vornici de Suceava, cum se intitulează adresa Oană, alias loan. Al doiie vornic e dat Cupcici între 6930—6943, adică intre 1422—1435, variind cu alţi vornici: Jurj, Dan şi Qristea, iarăşi, •cred, vornici de Suceava, cari find se vede mai personali se schimbau o dată cu schimbările domnilor şi situaţiile politice. In lunga dar domnie de 32 ani ai lui Alexandru Vodă s’au perindat la vomicie doi vornici s Vlad şi Cupcici. Al ireile vornic e dat Petre Hudici, care schimbă adesa cu Duma Braevici, al patrulea vornic, cu Sima al cincilea vornic între anii 6944—6965, adică între 1436—1457, anul începător de -domnie a lui Ştefan cel Mare. Desele frământări la domnie între -fraţi, veri şi nepoţi, toţi urmaşi ai bunului Alexandru Vodă au a- populaţie de circa 2536 suflete, diu care jidovii numărau 300 birnici, sau 1500 suflete sau 58 °/0 jidovi iar în 1820 Herţa avea; 543 birnici, şi deci 2615 suflete, din care evrei birnici 339, sau-1695 suflele sau 64 °/0 jidovi. Numărul acesta era sporit prin jidovii de la ţară, cari în 1803 erau 24, iar în 1820 erau 62. Ţinutul Herţa mai numără l): 49 (49) preuţi, 7 (13) diaconi,. 6 (18) postelnici, 44 (78) slujitori isprâvniceşti, 4 (11) rupte de ale visiîeriei, 10 ruptaşi, 2 mazili. Târguşorul vechiu al Herţei a crescut pe domeniul moşiei Ţinteni a răzăşilor, cari din vechi erau în legături de pământ cu boerii. Herţa din seci. XVI-a. Aici şi-a făcut viaţa llie Holban pitarul pe moşia tatălui său Teodor Holban armaş, fericitul tată a 6 băeţi: Vasile, Toader, llie^ Andrei, Oheorghe şi Ştefan şi o fată : Maranda măritată cu V. Morţun în 1770 .atunci când s’a luat de la mâna Turcilor ţinutul Hotinului la vremea Muscalilor" (pag. 67). Holbăneştii sânt de fapt Dămian, urmaşi ai Iui Vasile Da-mian treti logofătul şi scriitorul de cronici pentru marele logofăt Tudosie Dubău. Dintre feciorii lui llie Holban, unul din ei Gheorghe Holban .s’a dus de la mine de acasă far de voia mea şi mergând la Ţa-rigrad s’a însurat şi a murit de ciumă" (pag. 68). Dar cum sân~ gele apă nu se face şi tatăl tot tată „fiindu-mi milă i-am făcut şi Iui parte pentru sufletul lui" „şi i-am făcut o sfântă biserică la târgul Herţa. cu care biserică am cheltuit 1500 lei" (pag. 68). Tatăl în dorul lui de a fi precis şi drept faţă de copiii săi, le face socoteală de partea lui Gheorghe, ca să nu fie învinuit că. I’a părtinit, sau că le-a răşluit dreptul lor. Bătrânul tată arată că fiul său Gheorghe a avut lăsaţi la el spre păstrare 180 lei; partea Iui fiiască i s’a venit 200 lei „de la casa mea, după cum am dat şi celorlalţi fii ai mei partea" iar 1120 „le-am pus de la mine la această sfântă biserică" (pag. 68). Gheorghe Holban se dusese de mult la Ţarigrad, căci, zice llie Holban tatăl său—el este acela care a venit de la Ţarigrad cu ştirea despre numirea ca domn a lui Teodor Calimah Vodă, sau cum se spunea în limba timpului „a venit de la Ţarigrad cu muf-deaoa ‘) lui Calimah Vodă". Pentru aceasta tatăl său i-a dat 2 cai, întru cât era obiceiu în tară ca să se dea cal de olac. 1) Parantezele arafă cifrele din statistica de la 1820. (pg. 708). www.dacoromanica.ro IXXX Acestea s’au petrecut în vara an lui 1758 când s’a uicat în scaun Ion Teodor Vodă Calimah. 11 e Holban pitarul îşi face testamentul său în 1785 August 14. După 9 ani vine de la Ţarigrad Elenco Holban, fată răposatului Gheorghe Holban, fost baş capaoglan, şi-şi cere de la un chii săi, fraţii tatăni-meu\ Vasile, Teodor şi Andrei Holban să-i •dea şi ei parte dreaptă din averea tatălui său; „acum dar viind şi eu aicea am apucat pe unchii mei, ca să-mi dea partea de avere tatălui meu“. Tustrei unchii îi spun că dânsa n’are nici o parte, căci „din partea ei s’a cheltuit cu biserica Sft. Gheorghe din Herţa “. Am văzut că bătrânul llie Holban pitarul cheltuise 1500 lei cu zidirea bisericei, dintre cari numai 380 lei erau ai lui Gheorghe Holban. Atunci pioasa Elenco Holban se hotărăşte să închine biserica Sf, Gheorghe din Herţa, bisericii Sfântului loan Botezătoriul de la Kuruceşmea de la Ţarigrad, unde a fost îngropat tatăl său, mort de ciumă (pg. 69)- Iată însăşi vorbele Elencăi Holban : „răposat tatăl meu de-părtându-se de aicia la patria sa, la Ţarigrad, unde căsătorindu-se .a petrecut până Ia sfârşitul vieţii sale: apoi părintele său, răposat llie Holban pitar, înştiiniându-se că fiul său—adică tatăl meu—s’a săvârşit, a ales din partea sa de moştenire a tătânimeu şi a zidit ■ -o biserică durată în târgul Herţa, pe moş a răzăşască, unde se cinsteşte şi să prăznueşte hramul sfântului mare mucenic şi purtător de biruinţă Gheorghie (pag. 69). O dată afierosirea făcută, Elenco Holban se duce la Iaşi, la Vodă Mihai C. Suţu Vodă, şi capătă hrisov de întăritura ptntru acest da-. In 28 Iulie 1794, Mihai C. Vodă Suţul dă hrisov de întăritură afierosirii, după ce marele logofăt de ţara de jos Ion Canta cercetase trăinicia afierosirii şi dacă lucrul afierosit este drept al donatoarei. In dovedirea acestor drituri se produc următoarele acte: diata Iui llie Holban din 1785 Avg. 14; dania de afierosire z. Elencăi din 1794 Iunie 17 ; scrisoarea răzeşilor Ţinteni din 1794 luni 24 de pe moşia Ţinteni, ce acum se numeşte Herţa, că dăruiesc bise icei Sf. Gheorghe din Herţa, locul pentru ţintirim, care va cuprinde din talpa bisericii câte 30 stânjeni de fieşte care parte ceia ce face circa 2000 mp.); Zapisele de dăruire către bis. Sf. Gheorghe a mai multor case: una pe locul lui Iordachi Ghica ; altă casă dată de Nastasia Hăndăgiasa, tot pe locul Iui Iordachi Ghica; o dugheană pe roate făcută de biserică ; o casă de şcoală lângă biserică, făcută tot din banii bisericii; scrisoarea Iui Neculai 1 1) muşdea, mujdea nouvelIe,in mTom.muşdea insamnă răsplata pentru oştire: ex. tr’oară, tr’oară li lo mujdea=repede, repede l’a înştiinţat s(St. Mlhaileanu Dicţionar M-român Buc. 1901). www.dacoromanica.ro XXXI starostele de cibotari din Herţa prin care dau bisericii venitul breslei lor. După preambulul hrisoavelor sale de danie ar urma că cel mai curat gând creştinesc îl anima pe Ţărigrădeanul Voevod. în daniile sale. In adevăr în aceiaşi zi, 28 Iulie când Vodă Suţul întărea aferosirea Elencăi Holban cătră biserica Sf. Ioan de la Ku-ruceşmea, mi uia biserica Sf. Gheorghe din Herţa cu 400 lei pe an din banii răsurilor ţiganilor gospod: «hotărâm prin acest al nostru domnesc hrisov ca pe tot anul să aibă a lua câte 400 lei din adunarea banii râsurilor ce se strâng la 4 dăjdii a ţiganilor gospod, câte 5 parele de leu, cari bani să-i ia de la nazirul ţiganilor gospod de doao ori pe an, adică câte 200 lei la Sf. bheorghe şi 200 lei la Sfântul Dimitrie* (pg. 72). Ba ce e mai mult; el începuse a milui biserica încă de la 1 Iulie cu mortasipia târgului Focşani, dându-i câte 24 bani de toată vita mare (og. 72). Milele şi daniiie lui Vodă Suţul curg mtr’un mod uimitor în cursul anului 1794. Aşa la 30 Iulie îi face danie câte 20 lei pe Jună din vama cea mare gospod. care să-i fie pentru făclii, lumânări de ceară, untdelemn şi tămâe; această milă o va lua la fiecare capăt de lună, din trei în trei luni, iar din vama Ocnei va lua pe an câte 150 lei Ia ziua hramului 23 April. în ziua de Sf. Gheorghe; îi mai dă 20 liude posluşnici, slobozi de orice dare -cătră domnie. Tot el mai înzestrase biserica cu odăjdiile preuţeşti şi alte trebuincioase bisericii (pg. 75); la 2 August dă milă mortisi-pia târgului Tuzăra din ţinutul Oheiului, tot câte 24 bani de toată vita mare (pg. 73); la 5 August dă dania mort -sip târgului Foleşti sau Kelearsă din ţinutul Iaşi. din partea Băsărabeană iarăşi câ'e 24 bani de toată vita mare (pg. 74); La 28 Sept. îi face danie 20 sălaşe de ţigani rudari, din drepţi ţigani domneşti; la 28 Oct. lândueşte o eoitropi-1 asupra bisericei în persoana lui Andrei Holban stolnic, unchiul donatorii Elenco Holban şi a hatmanului C. Ghica. Această epitropie av^a să îngrijască de buna administare a tuturor fondurilor bisericii provenind din dugheni, din ocnă, din ţigani şi din mortasipiile târgurilor; iar câţi bani vor mai prisosi să aibă a-i trimite la proestosul svintei mănăstiri de la K muceşmea pe tot anul de două ori ca să se folosească şi acest sfânt şi Dumnezeesc locaş din domneştile noastre mile (pg. 77). Dar mii le merg sporind şi în anul 1795. La 7 Ghenar 1795 i se afieroseşte mortasipia târgului Fălticmi, tot câte 24 bani de toată vita mare; la 17 Ghmar i se dă mortasipia târgului Doro-hai, tot câte 24 bani de toată vita mare; la 5 April i se dă mortasipia târgului Stroeşti tot câte 24 bani de toată vita mare ; la 8 April i se dă mortasipia târgului Chişinăului tot câte 24 bani de toată vita mare (pg. 79). § 16. Vatra târgului Dorohoiului se dărueşte bis. Sf. Gheorghe din Herţa. La 14 April Vodă Suţu în dorul său de a spori www.dacoromanica.ro XXXII veniturile bisericei Sf. Gheorghe din Herţa crede că pe lângă mor— tasipia târgului Dorohoi, câte 24 bani de vita mare să-i mai dea şi tot venitul din vatra târgului Dorohoiului, cât e loc domnesc ^ „iată că-i afierosim şi vatra târgului, ce iaste dreaptă a noastră domnească* urmând „a-şi lua venit după rânduiaia ce să urmează şi la alte târguri, ce sânt date altora de alţi luminaţi domni. Iată care erau veniturile, ce urma să ie strângă de Ia toţi cek ce şedeau cu locuinţele şi dughenile pe vatra târgului Dorohoiului r 1) Câte 2 bani de toată vadra de vin. 2) Câte 1 ban de toată vadra de rachiu. 3) Dohotul ce se va vinde va fi numai al bisericii. 4) 80 de parale, se va plăti de orice gospodar, pe toată uşa ce va fi Ia uliţă. 5) Un leu se va lua de la tot gospodarul, ce va şedea la mahala. 6) Biserica va lua aceste venituri numai în bani, nu şi în lucru. 7) Femeile sărace ?i fără feciori nu vor da nimica. 8) Scaunele de carne vor plăti ca Ia alte târguri. 9) Un stup se va lua de sămânţă la fiecare 50 de stupi. 11) Nu se va lua nimica din vânzarea peştelui, a pânei şi a lumânărilor. lată un întreg lanţ de venituri, ce legau pentru deapururea târgul Dorohoiului de soarta bisericii Sf. Gheorghe din târgul Herţei- In ce scop milostivul Voevod M. C. Suţu se grăbia a înzestra biserica Sf. Gheorghe din Herţa cu atâtea mile? Să fi fost dragostea sa de ctitora donatoare Elenco Ho'.ban ? Poate! Să fi fost faptul că afierosirea bisericii Sf. Gheorghe s’a făcut cătră biserica Sf. Ion din Kuruceşmea, pentru că acolo s’a fost îngropat Gheorghe Holban baş-capuoglan, tatăl donatoarei Elenco ? Poate ! Dar faptul real stă în altă parte: Vodă Suţu, de pe când era simplu grec Ţarigrădean, z'dise cu a sa cheltuială biserica Sf. Ioan de la Kuruceşmea, cum ne spune unul din epitropii donatori, Gheorghi Ghica vel logofăt, care în 18 Ghenar 1795, văzând atâtea mile domneşti cătră biserica Sf. Gheorghe din Herţa, mai ales că se hotărâse a o face de piatră şi a-i mări cuprinsul, îi dărueşte tot locul pe care e zidită biserica şi cu locul ţintirimului „dau danie acestei sfinte biserici din hrgul Herţa—care este durată de răposatul llie Holban pe moşia mea târgul Herţei—tot locul pe care este binaoa bisericii cu ţintirimul cat va fi trebuinţă pentru trebuinţa îngropării morţilor" (pg. 79). Logofătul Ghica zice în actul său de danie că biserica Sf. Ioan de la Kuruceşmea este a înâlţimei sale Mihail Costantin Saţul Voevod“. Iată de ce milostivul domn se grăbeşte a încheia seria milelor sale cu o donaţie mare, dar nedreaptă, lipsind de dreptul său de proprietate pe vechii stăpâni ai moşiei Vârful Câmpului. www.dacoromanica.ro xxxm In 21 April 1795 Vodă Şutul afieroseşte bisericei Sf. Gheorghe din Her{a toată moşia Vârful Câmpului de la ţinutul Sucevei „fiind moşie dreaptă a noastră domnească, dar fiind cuprinsă de răzeşii împrejuraşi nu aducea domniei mele nici o dobândă" (pg. 81). Iar în 25 'April acelaşi an pentru a înlesni ctitorilor bisericei Sf. Gheorghe să stea judecăţilor la divan cu un singur hrisov general de miluire, nu cu desaga de documente, dă ca nici un alt domn, un hrisov ‘/general, rezumând în el nu mai puţin de 16 hrisoave de miluire, dintre care scoate mortasipia târgului Foleştii sau Kelearsă din ţinutul Iaşilor, partea de peste Prut. In timp de 9 luni de zile milele lui Mihai Suţu Vodă au curs gârlă pe sama bisericei Sf. Gheorghe din Herţa, încheind cu o vădită samavolnicie cu donaţia moşiei Vârful Câmpului, care nu era domnească, ci era a stolnicului loan Cheşcu, cum s’a dovedit din pâra, ce a pornit deposedatul stolnic la divanul domnesc încă de la 12 Dec. 1795 şi întărită din nou în sama stolnicului I. Cheşcu în 1798 Aug. 10 de către Alexandru Ion Vodă Calimach (pg. 95). Lămurirea acestor mile escesive şi acestui fapt samavolnicesc ne o dă Alex. C. Muruz Vodă în hrisovul său de danie din 1804 Mai 15, când închină biserica Sf. Gheorghe din Herţa mănăstirii Sf. Spiridon din Iaşi, împreună cu toate veniturile sale, din care şi acela ce-1 încasa de pe vatra târgului Dorohoiului. § 17. întinderea moşiei târgului Dorohoiului. Când în 7243 April 12 (1735). Sandul Sturza vornicul căpătă danie de la C. Nec. Mavrocordat Voevod o parte din moşia târgului Dorohoiului şi o alipi către trupul moşiei sale Broscăuţii (pg. 10, 30), rânduiţii hotărnici—C. Silion medelnicerul, Izmană biv vel şatrar, Miron Gafenco uricar şi V. Dărăscul şoltuz de Dorohoi (p. 22) se silesc a măsura atât partea dăruită către Broscăuţi cât şi restul rămas târgoveţilor spre' hrană. In 1735 toată moşia târgului Dorohoiului avea 122 odgoane latul şi 281 odgoane lungul. Aceiaşi hotărnici ne arată că odgonul era de 30 stânjeni; ar reeşi deci că moşia târgului Dorhoiului avea în 1735 nu mai puţin de 3660 stânjeni lalullşi 8430 stânjeni lungul. Dacă stânjenul ar fi avut 8 palme gospod, 0,27 m. reducând la palme şi deci indirect la metri, ar reeşi această întindere; Latul 122 odgoane sau 3660 Ij stânjeni sau 29280 palme sau 7905 m. 60. Lungul 281 ogoane sau 8430 stânjeni sau 67440 palme sau 18208.80, m. deci suprafaţa moşiei târgului Dorohoiului aşa întreagă cum era la 1735 ar fi cuprins 14395 Ha. 1489 m. p. Din această mare şi întinsă suprafaţă, ayând în lat 8 chilo-metri şi în lung 18 chilometri. Vodă C. Nec. Mavrocordat dărueşte boerului său Sandului Sturza vornic o mare întindere în aceaste măsuri: www.dacoromanica.ro *** XXXIV latul 72 odgoane sau 2160 stânjeni sau 17280 palme sau 4665.60 m. lungul 101 odgoane sau 3030 stânjeni sau 24240, palme sau 6544.80 rn.; deci în hectare 3053 Ha. 5418 m. p. Deci după 1735 moşia lăsată târgoveţilor spre hrană s’ar fi redus la 11341 Ha. 6071 m. p. Aceasta ar fi fost măsura, dacă palma ar fi fost cea domnească de 0.27 m. lungime. Cum însă se bănuiră de boerii rânduiţi hotărnici în 1838 că ar fi fost palmă de om de mijloc, adecă de 0,25 m., şi cum semnele între care urma să se măsoare lăţimea locului moşiei târgului Dorohoiului erau de mult fixate pe teren prin semne afilonice: movilifa de' peste Zahorna şi movilitele despre Păscari, măsurându-se distanţa dintre aceste 2 semne au eşit 1500 stânjeni în 50 odgoane, sau 3000 m. Iată măsurile moşiei târgului după hotarnica din 1838 : latul 50 odgoane sau 1500 stânjeni sau 3000 m. lungul 180 odgoane sau 5400 stânjeni sau 108G0 m. Deci suprafaţa moşiei târgului Dorohoiului în 1838 era de 3240 Ha. Ce distanţă este dar între 11341 Ha. cât cuprindea moşia târgului în 1735, şi cât era acum în 1838—tocmai după 100 ani—abia 3240 Ha! S’au răşluit dar despre Trestiana şi alte laturi —cu toate semnele afilonice—nu mai puţin de,8000 m!. Când şi cum ? documentele tac, dar jurnalul comisiei din 1838 e plin de asemenea bănueli că s’ar fi răpit loc mare despre Trestiana (pg. 21) despre Trăbujeni şi Lozeni, (pg. 13) despre Popeni, despre Miclăuşăni şi Fărceni (pg. 32). Pentru toate aceste mari răşluiri s’au deposedat târgoveţii nu numai de pământ, dar şi de acte, cum sună jurnalul: „ale căror docu-menturi li s’au răpit cu vicleşug de cătră cei dintâi stăpânitori ai Trestianei“ (pg. 21). . § 18 Vaira turgalai Dorohoiului se dârueşte măn. Sf. Spi-ridon din Iaşi. Un neguţitor arman Hagi Bogoz Apiczade, adică Hagi Bogoz fiul Ui Apic—Agicoglu—împrumutase pe Mihai C. Suţu Vodă cu 3000 lei în 1 Oct. 1801. Neavând cu ce-i plăti, Vodă a vândut biserica Sf. Gheorghe din Herţa pentru aceşti 3000 lei, ca una ce era metoh afierosit bisericei Sf. Ion Botezătorul de la Kuruceşme din Ţarigrad—ctitoria sa. Bis. Sf. Gheorghe era destul de bogată, cum însă dobânzile sporiau datoria, vărul Iui Hagi Bogoz Apiczade, un oare care O vânez Apiczade face jalbă către domn, că fiind rânduit epifrop averii vărului său încă din 23 Sept. 1802 el cere în vânzare la soltan—mezat biserica Sf. Gheorghe din Heria, cu toate averile sale pentru plata datoriilor vărului său Bogoz. in actul de împrumut adeveresc şi beizadelele Suţului : Domnul primeşte jalba, dar mirat de singularitatea ei, rân-dueşte veliţii boerii să cerceteze adânc. Boerii fac istoricul ctitoriei www.dacoromanica.ro XXXV bisericii Sf. Gheorghe din Herţa; cum ea a ajuns metoh bisericei Sf. Ioan de la Kuruceşme; care i-au fost milele hărăzite; şi află că mortasipia târgului Focşani pe nedrept a fost dată milă bisericei Sf. Gheorghe din Herţa, în 1794 Iulie 1, grăbindu-se a face o nedreptate cu patru săptămâni înainte de a întări afierosirea Elencâi Holban, către biserica Sf- Ioan de la Kuruceşmea, de oarece mortasipia târgului Focşani fusese dată încă din 1784 Septemvre 20—deci cu 10 mai înainte—danie şi miluire de către Alex. C. Mavrocordat Vodă fiicei sale, luminatei domniţe Ralu Mavrocordat; şi cum după dreptate şi după lege hrisoavele cele mai vechi sânt mai tari de cât cele mai nouă, miluirea lui Mihai Vodă Suţul este nulă şi neavenită. Să se vânză la soltan-mezat o biserică, era lucru neobişnuit! Marii boeri divanişti „cu întregime luând sama® „şi cu căzută râvnă" „şi cu cuviincioasă sprijinire" „negăsind a fi nici după lege" „nici după plăcerea lui Dumnezeu" „şi mai vârtos nepravoslavnic" „şi fără cuviinţă" „şi urât" „a se vinde lăcaşul lui D-zeu în ivală" „strigându-se prin oraş", „şi preţuindu-se“ „(făcându-se aceasta şi o pildă ră cătră alţii)" „lucru hulit de către oameni" „vrednic de toată judecare „împiedică vânzarea. Atunci Vodă face cuviincioasă înştiinţare că de va voi cineva „sau boeri, sau din mănăstiri, sau din biserici" să ia asupră-şi aceâstă biserică a Herţei. Vodă ÂWuz hotărâse încă din 1803 Decembrie ca biserica Herţei cu toate ale ei venituri să rămăe pe sama bisericii Sf. Dimitrie de'a Kuruceşmea. Iată însă că se ivesc noi datornici. Un anume Evstatie Penco-vici Petre, supus austriecesc, care şi el cere parte în veniturile bisericei din Herţa, întru cât avea de luat 20000 lei datorie dela Mihail Vodă Suţul, şi care în nevoia sa de bani încredinţase chiar acestui P. Pencovici toate dresăle bisăricii. Atunci biserica Sf. Dimitru de la Kuruceşma neputând plăti singură ea şi acei 20000 lei datorie, dezistă de a lua asupră-şi biserica Herţei. Intre timp se ivesc -şi alte încurcături. Şcoala obştească din Ţarigrad, mergând rău, se hotărî de către soborul patriarhiei să se mute la Kuruceşmea, fiind sat prea chibzuit pentru învăţătura, din Fanarul Ţarigradului. Urma să se zidească şcoală şi să se chib-zuiască dăscălii. Cum însă şcoala n’avea alt venit de cât cel hărăzit de C. Muruz Vodă—aceasta cătră 1780—in mo }ia Hotărnicenii, de peste Prut—şi cum acel venit era mic şi neîndestulător pentru zidire de local şi îndrumare de dăscăli, s’a scris lui Vodă A. C. Muruz, şi fraţilor săi beizadele, ca să ia asupră-le toate cheltuelile. Muruzeştii toţi: beizadelele Dimitrie şi Panaiotachi; Vodă Alexandru Muruz cu fiul său Constandin plătesc banii rânduiţi şi iau asupră-le moşia Hotărnicenii cu toate veniturile sale. Dar o parte din venitul moşiei Hotărniceni—apoi ţinut aparte cu capitala Leova şi ascultător de ispravnicul de Fălciu—fusese hărăzit şi la mănăstirea Sfântului Spiridon în scopul de a se face www.dacoromanica.ro XXXVI spital din nou in mănăstire. Costandin Muruz n’apucase a face nici una nici alta. Fii săi însăoîn dragostea şi respectul de cuvântul dat al tatălui lor iau'asupră-le toate sarcinile. Alexandru Vodă Muruz zideşte „cu a sa cheltuială" în această mănăstire a Sf. Spiridon o casă pentru bolnavi", iar celelalte beizadele rădică sarcinele şcoa-lei de la Kuruşumea, şi plătesc toate datoriile cătră Apicoglu şi Pencovici, şi anume beizade Dimitrie Muruz a plătit 2 părţi din 5 (adică 12000 lei); beizadea Panaiotache a plătit 1 parte din 5 (adică 6000 lei), iar beizadea Constandin Muruz fiul lui Alexandru Vodă Muruz plăteşte 2 părţi din 5 (adică 12000 lei); şi aşas’a isprăvit datoria cătră cei doi creditori, luându-se de la ei chitanţă de izbrănire. Şi aşa biserica Herţii fiind plătită de datoriile ce apăsau asupra ei de 30000 lei se trecu metoh închinat mănăstirii Sf. Spiridon din Iaşi cu toate acareturile şi veniturile sale, după cum se înşiră în hrisovul de danie la pag. 93—94. Dela 1804 toată administraţia veniturilor moşiei târgului Do-rohoiului se face de Epitropia Casei Ospitalelor Sf. Spiridon. E greu a spune acum ştiri mai nouă din arhiva Sf. Spiridon, căci este neorânduită după întâmplările din vremea războiului. Epitropia a administrat neturburat pănă la 1851, când s’a înfiinţat Eforia urbii târgului Dorohoiului. încasarea veniturilor fiind în conflict, Epitropia a căutat să se scape de toate veniturile moşiei târgului Dorohoiului şi după multe şi trăgănate corespondenţe în 1885 se cade la învoială a se răscumpăra vatra târgului cu toate veniturile sale aferente cătră Epitropie, de cătră Primăria Comunei Dorohoiului cu infima sumă de 7000 lei. - Iată principalele dispoziţiuni din actul transacţional încheiat între primarele de după vremuri al Dorohoiului—/. Dimiîriu şi E-pitropia Sf. Spiridon—A. Liteanu şi Vas. Gheorghian. Art. 1. Epitropia Casei Ospitalelor Sf. Spiridon din Iaşi renunţă la toate drepturile şi pretenţiunile sale contra Primăriei comunei Dorohoiul şi contra târgoveţilor şi cedează comunei acelui târg toate drepturile sale asupra oraşului şi vatra târgului cu drepturile de bezmăn, de taxe, de dijmă şi altele, după documentele de dănuire ce le posedă. Art. 3. Comuna Urbei Dorohoi a plătit şi Epitropia Generală a Casei Ospitalelor Sfântului Spiridon declară că a primit ca compensare pentru drepturile de mai sus citate o dată pentru totdeauna suma de 7000 adică şapte mii lei. Iaşi, 8 Ianuarie 1924. www.dacoromanica.ro 1 2 3 4 5 6 7 8 TALCU1REA NUMERELOR] 1. piatră piste Jâjâe la vadul Holovcăi. 2. piatră în piscul dealului Beldiman. 3. vie Curteştilor pe locul târgului. 4. piatră colţ Cobâlei şi Prelipcăi în coasta Broscăuţilor. 5. Culmea dealului. 6. piatră lângă drumul Botoşănilor aproape de mor-mintili jidoveşti. 7. piatră în Holmu dispărţitoari moşiei târgului de locul Strahovii. 8. săraturi. 9. iezătură. 10. piscu pe hotarul Şăndricenilor şi a Strahovii. 11. Colţ Şăndricenilor şi a Strahovei în coasta târgului. 12. punctul de sub dealul Ţiganului. 13. Colţ'moşii târgului şi a Păscarilor în margine Şăndricenilor. 14. Colţul de sus a moşiei târgului şi a Trestienii în apa Jâjîei despre holaru Păscari. 15. punctul până unde urmează socotinţa de a se prelungi linia de la No. 4 spre apus. 116. Vălce. „ Planul de faţă aprobarisindusă întru cât să atinge j megieşii între moşia târgului Dorohoiu şi intre moşia Cobâla, sau găsit potrivit cu starea locului în stăpânirea de astăzi, de aceia să adivereşte. 850 Avgust 18. sardari Dumitru Kiriazi hotarnic moşâi Cobâla „ Planul de faţă după aprobaţia ce i sau făcut găsândusă în totul potrivit cu starea locului să adivereşte. 1850 Avg. 18. C. Mile caminar, hotarpic moşiei târgului. „ Măsurat şi însemnat întocmai cu stare locului de cătră supt iscălitul Inginer de ţinutul Dorohoiului 1850. sărdar A. Mavrodin. Ibo SOG 400 5oo 6 7©o Soo 900 looo Foto-Zinc. LU.ViEA li 13 *» J500 www.dacoromanica.ro SURETE Şl IZVOADE XII (Documente Dorohoiene) I. 7246 Avg 1 (1738) Iaşi. Grigorie Ghica Vodă întăreşte postelnicului Dumitraşco Strolci moşiile sale Prelipca şl Cobnta. Io" Grigorie Ghica Voevoă, bojieiu milostieiu gospodara eemlia Moldavscoi. Iată au venit înainte domniei meale şi a tuturor boiarilor noştri a mari şi a mici, boiarul nostru Dumitraşco Stroici biv pos~ telnic, fiăorul lui Stroici Spătariul, nepotul lui Dumitraşco Vis-tiarnicul, şi ni au arătat dresă pre moşiia Prilipca satu întregu la ţănutul Hărlăului, care moşie Ie iaste lor şi hotărâtă de Vasilie Haău vornicul de poartă Ia veleatul 7174 April 5 (1666), precum văeum şi mărturie scriindu că din poronca râpousatului Duca Vodă bătrânul au mers Ia Prelipca moşiia Iui Dumitraşco Vistiiarnicul având pricină de cătră Sauceniţâ, moşiia Iui Gavril Brăescul, şi au strânsu mulţi oameni înpregur, cari au ştiut aceli locuri precum Iiau îmbiat hotarăle şi dacă au indireptat acei oameni hotarile sau şi învoit cu Dumitraşco Visternicul, Gavril Brăescul pentru o bucată de loc Sau fostu asuprită cu nişte stâlpi de piatră dată spre Sauce-niţă, di câtăva vreame în desine sau învoit şi au împărţito in doai şi sau tocmit să ţie Prelipca până în capul iazului, 6au fostu iaeul popii lui lirica 6au şăsuiu în Prelipca, şi din capul iazului dispre Prelipca, pre părâu în drumul Verbii, până în capul hotarului şa Sauceniţii să ţie iar pănă în capul iazului popii Iui Firica şi hă-leşteu să Ie ţie dumnialor frăţeşte, iar din gos de iazu să fie a Sauceniţănilor, şi din matca hăleşteului mergi hotarul printre loză Ia coada hăleşteului, şi sau pus stâlpu de piiatră în piscu m mezu Ia mijlocul pământurilor, cari pământuri sau împărţit în doaî. şi dintracela stâlpu sau pus alt stâlpu la drumul cel mare ci vini 'di la Dorohoiu, şi iar iaste Ia mijlocul pământurilor, şi de Ia acela stâlpu sau pus altu stâlpu între drumuri Ia spini, şi altu stâlpu sau pus în piscu diasupra hăleşteului lui Romaşco şi hăleşteul Iui ^omaşco iaste în partea Iui Dumitraşco vist. iar altul din gos de acelat iaste a lui Gavril Brăescul ; şi din stâlpul ce iaste. diasupra hă-Ieştenilor piste hăleşteul ce la ţânut Coema, dreptu în drumu Ia capetele ogoarălor Sauceniţii dispre sălişte Prelipcii dreptu în muche dialului în pîscu, sau mai pus un sămnu, şi di Ia acela sămnu tot pe muche dialului în dreptul locului peste spinii cei mari, sau www.dacoromanica.ro 2 los de pomotuî popii lui Timuşu şi... pănă la oslrăpisoc şi de iâ ostrăpisoc, tot grindul, pe unde au ţinut de vacu amândoî satili pintru o poiană ge iaste în codru, ce se chiamă Prestae aşa au mărturisit toţi oamenii cei bătrâni cum au fostu de Dobrinăuţi şan plătit Sauceninţii o moarte de omu, şi ţănu ei de mult vacu acel îocu şi sau iăsatu să fie tot lor şi sau închiiatu hotarul de cătră Sauceniţă. Aşîjdere dâmu şi întărimu boiaruiui nostru de mai sus numit Iui Dumitraşco Stroiciu post şi cu sălişte Cobăle satu întregii alăture cu Prelipca tot Ia ţănutul Hărlăului, precum niau arătatu şi diresă şi iar Ie iaste lor şi hotărâtă de răposatul Dumitru Macrei biv vel ban Ia veleatul 7228 Mai 20 (1720) precum văzum şi mărturie scriindu că din porunca domnii sale lui Mihai Vodă au mersu la târgul Dorohoialui, jăluind târgoveţii că le împresoară Stroiciu spăiariul o bucată di locu din hotarul târgului cătră hotarul Cobăle, şi mergând acolo, au strânsu oameni buni megieşi din sus şi din gos, anume Dumitraşco Gafenco uricariui şi Aibotă Clucer şi Toader Buliandră, ispravnicul vlădicăi lui Calistru şi Duracu şi llie vornicii d. Dorohoiu şi cu toţi târgoveţii şi Toader Diaconul din Broscăuţi. incepânduse hotarul* Cobâlei dintrun stâlp de piatră ce iaste pe costeşă di cătră hotarul târgului Dorohoiu deasupra Trebujenilor, purcegând hotarul Cobâlei in spre apus ; de aice merge hotarul Cobâlei alăture cu a Dorohoiului şi dându pricină Stroiciu spătar, cum mergi hotarul Cobâlei pe un locu, iar târgoveţii au dat samă că iaste pe altu locu, şi neavându nici despre o parte ispisoace să Ie arăte din sămne in sămne hotarele, nici altă dovadă, am socotit şi leam zis lăsavor să giure oameni bătrâni, şi să meargă cu brasda în capu pe unde mărgu hotarele, şi au primit Stroiciu spatar să giure Dorohoenii. Deci au socotitu şi au alesu şasă oameni bătrâni di târgu di Dorohoi, anume Ştefan Dăriescul, şi Costanăin Sirnenco, şi Gheorghiţă Guţco şi Pătraşcu şi Andrieş Leşcenco şi au giurat aceşti oameni în bisărică, şi au purces cu brasda în capu şau pus un stâlp de piatră in culme dialului, de acolo au purces la vale totu înspre apus, pe din sus de fântâna Puiredii şau pus un stâlpu de piatră întrun dâmbu şi la capul iazului lui Mclenciucu, din sus de acolo printr’o poe-niţă din luncă pe din gos de o fântână şi în gos pe pârâul Cobă-lei, pănă în hotarul Şăndricenilor, şi din fantăna Strahovei la dialu alăture cu hotarul Şendricenilor pănă în poiana Cobâlei. Aşa au aflat hotarul Cobâlei despre Dorohoiu şi despre Şăndri-ceni. Deci şi Domnia mea dacă am văzut aceli mărturii încredinţate acelor boiari hotărnici, am datu şi de Ia domnie mea şi am întărit boiaruiui noştru mai sus numitului Dumitraşco Stroiciu. post. pe aceste moşii mai sus numite Prelipca şi Cobăla ca să fie Iui şi de la domnie me dreaptă ocină si moşii şi uricu şi întăritură cu www.dacoromanica.ro 3 tot venitul neclătită neruşeită stătătoriu în veci; şi altul nimea să nu să mai amestece peste aOasta carte a domniei miele. „las It. 7245 August 1. locul peceţii gospod. în tuş roş. Sturza. vel logofăt. , procitoh vtori (al doile) logofăt-„Simion Keşco uricariu am scris. „Divanul apelativ. Copia aciasta poslăduinduse cu orighinalul din cuvânt în cuvânt şi găsinduse întocmai să adevereşte de către divan spre a se da epitropiei averilor mănăstirii Sf. Spiridon potrivit cererei ce au făcut prin adresa cu No, 713. Leon A, Bran, lancu Silion. (1. p. divanului) posteduit şef, Scorpan. Secţia III. No, 5228- 1847. Iunie 19 zile. II. 1838 Dec. 18 (Dorohoi). Jurnal de alegerea trupului moşiei Doroholulul despre toate megieşiţele moşii. Anul una mie opt sute trei zeci şi opt, luna Dechemvrie in optsprezăci zile. Comisia întrupată în târgul Dorohoiu spre a cerceta localnic prigonirile de hotară următoare între moşiile megieşite cu Bros-cauţi şi cu 'pământul dăruit din locul acestuiaş târg, afară de mărginirea moşiei Dumenii, unde pricinile să găsesc îngrădite prin luminatul hrisov a prea înălţatului nostru domnului stăpânitoriu, . precum la rându să va arăta, luând în cea cu amănuntul observaţie numărul de şapte delle, ce înfiinţează pretenţiile de împresu-rare şi anume cu No. 707, 713. 462, 1281, 327 cu osăbit loc a deliii supt No. 707, precum şi dellile supt No. 2000, şi 84, din cari această din urmă sau prijmit de la judecătoria ţinutului Eşi pe temeiul dezlegării sfatului ocârmuitoriu, precum iarăşi la rând să va arăta ; şi după o stăruitoare cercetare a numerarisitelor delii dezvălindusă- că iale înfiinţează un singur proţăs, potrivit cu temeiurile cuprinsă în rezoluţiia din 26 Mart anului curgătoriu însemnată pe docladul cu No, 139 ce să găseşte la începutul deliii obşteşti; după a căreia rezoluţie înţălesul pomenitile mai sus şapte delii, urmează a sluji numai ca suplimenturi în culegerea acelor mai neapărate obiecturi, comisia pe temeiul jurnalelor ce au, încheiat la întrunirea ei, şi anume; a) Din zăci Octomvrie supt No. 320 aflată la fila 368 a deliii obşteşti. I) Din 27 Octomvrie supt No. 362 de la fila 450 ; şi c) Din zăci Noemvri supt No- 382 aflătoriu la fila 482, au îndeplinit astăzi lucrărilwwWflaCO&mffifC&rote» ^murind prin 4 acestu de faţă jurnal Toa^împrejurările în osăbire cu treptăluiria în următoarele cinci secţii. I. Plinirea formelor cătră acei ce nu sau înfăţişat Ia comisie în urma chemărilor făcute. II. Jeturile aăeveritoare pentru acei ce au venit Ia comisie şi au înfăţişat documenturi întăi după o simplă împărtăşire şi alte poftoriri, iar apoi după închizăşluire pe carte de blestem. III. Îngrădirea cercetării in cât să atinge de trupul moşiei Dumenii după dezlegările date întru această de ocârmuire. IV. litlurile doveditoare fondosului moşiilor aflătoare în gâl-cevire. V. Pretenţiile feţilor împricinate'în osăbire pentru fieştecare din acestea moşii şi glăsuirea documentelor cu potrivită înţelegere după starea locului, dovedindu adevărata aplecaţie a glăsuirei Iof^ şi dezvălindu fiinţa adevărului precum să arată mai gios pe rând. I. In privirea formelor legiuite prin aşezământ, mai întăi fâcândusă cuvenitele chemări feţilor înpricinate, cau urmat a veni la comisie nici arbitrii nici vechili de la. aceste trei moşii : A) Din partea epitropiei pământescului spital pentru moşiia târgului Dorohoiu, căriia epitropii în urmă mai trăgând corespondenţii de care să găsăşti vrăstată della acestei cercetări, şi după deslegârile date de cătră înalta ocârmuire, mai scriindusă şi la zăci a trecutei luni Octombre supt No. 325 ca pe temeiul 1 punerilor la cale s sfatului ocârmuitoriu ce sânt înalt întărite şi îm-părki.w prin circulara marii logofeţii a dreptăţii supt No. 7356 aflătoare Ia fila 361 a deliii, să binevoiască a trimite până în termen zăci zile, atât pe vechil cu documenturile, cât şi dih boerii arbitri pe dmlui Aga Alecu Stmza sau dumnialui spătariul Vasili Veisa, ori dumnialui Comisul Iordachio Theodorul, după acturile ce să văd la filele 295 şi 314 a deliii din care, actul din urmă au urmat pe temeiul cererii chiar a Epitropiei cuprinsă în adresul ei cu No. 234 cătră divanul respectiv a ţării de sus, sau priimit Ia 19 Octomvrie podptscă din canţeleriia epitropiei, ce să vede la fila 411 a deliii, iară vreo lucrare după aceia nici pănă astăzi nu sau văzut, în cât comisia potrivit dezlegărilor împărtăşite prin pomenita mai sus ţirculară cu No. 7356 sau găsit datoare a limpezi împrejurările de hotar după pritenţiile megieşilor lăsând Ia competenţiia instanţiilor giudecătoreşti a rosti dacă Epitropiia în urma tânguirilor ce au pornit încă de Ia 26 August 1832rdupă della cu No. 462, mai poate avea dreptate a înnainta proţăsul de care Epitropia sau ferit astăzi împotrivă ae atâtea stăruinţe cu care au fost îndemnată. B) Din partea moşiei Trestiana şi a locului numitu &trahova după pritenţiia pornită de Măriia sa Pcaterina Sturza doamnă, pentru care Ia 15 Ghenari 1834 sau înfiinţat della supt No. 1282, şi la care rânduit fiind vechil dumnialui Căminariul Gherasim Hăncul au înfăţoşat la comisie cu opis iscălit de el documenturile www.dacoromanica.ro 5 Ce sau fost încredinţat cum să vede Ia fila 200 a deliii; insă după ce aciastă moşie au trecut la stăpânirea dumisale visterni-cului'Alecu Balş carile au şi înoit aceiaşi reclamaţie grin protestul din 1 Octomvre, aflator la fila 415 a deliii; comisia sau îndreptat cătrâ dumnialui visternicul prin adresul din 10 Octomvre supt No. 324 alăturândui lămurită prescriere de pricină şi pof-tindyl ca săşi Trîimeată vechil» după cum să vede pe faţa a doua din fila 380 ; pentru care împărtăşire sau priimit mai întâi podpisca sărdarului Alccn Chinezul din 14 Octomvre alăturată supt No. 408 a deliii, şi apoi adresul acelueş Chinez din 17 Octomvre ară-tătoriu că dumnialui visternicul Balş ar fi dus la moşia sa Agudul; da'r apoi de şi în podpisca întăi nu să arată o asămănea împrejurare totuş călătoriul boeriu au avut îndestulă vreme a să înştiinţa de chemare şi a veni sau a triimite vechil formalnic la comisie, ce nu sau putut stăvili pentru încredinţările arătate prin rezoluţia pusă pe otnoşănia giudecătoriei de Dorohoiu, alăturată la fila 428 a aceiaş delle, în cât şi în privirea pornitelor reclamaţii din partea moşiei Trcstiana rămâne iarăş la cunoştiinţa ramului giudecăforesc a să arăta dacă della cu No. 1282, poate a să mai lănţui prin cercetări de care astăzi proprietarul acei moşii Trestiiana, cu diadinsul sau ferit şi C) Din partea epitropiei sfântului mormânt în privirea mo-năstiri Bârnova pentru -esnărul cel mare, şi pentru locul numit PSscarii ale cărora stare şi documenturi să gâsăscu cu înclinare cătră limpezirea hotarelor de la moşiile îm- ■-'înate, despre care pornind jalobă epitropiia pomenitei rnoua^u.,*, şi înfiinţândusă doai delle supt No. 1416 şi 270, de şi vechilul rânduit de călră dinsa dumnialui pitar Vasilii Voicovici au dat la comisie docu-menturile ce i sau încredinţat pe lângă opisul şi cerrea sa iscălite la 23 a trecutei luni April şi alăturate la filele 203 şi 204 a del ii pănă după întrunirea mădulărilor comisiei Ia 10 a trecutei lunii. Octomvrie, împărţăşîndusă din nou epitropiei cuvenita ştiinţă prin adresul cu No. 341 sau priimit podpisca din 15 Octomvrie ce să vede Ia fila 410 din aceiaşi delă, iară urmare cu venirea vechilului nu sau văzut; pe lângă care nu sau înfăţoşat la comisie. 1) dumnialui hatmanul Anastasia Baştă p’ărtaş în moşia Poienii. 2) Vechilul dmsale visternicului Nicolai JRoznovanul pentru moşiia Măgura sau Ibăneşti. 3) dumneei Smaranda- Codreanul părtaşă în moşiia Şăndri-cenii cu giumătatea din sus şi cu mărginire in ezăr. Cărora de sau şi scris de cătră comisie cu îndestulă poftorire după dovezile aflătoare in dellă, dară aşa precum neunirea acelor feţă nau pricinuit, împedecarea lucrărilor de la starea locului apoi sau şi lăsat a să arata împrejurările despre fieştecare la rândul unde vor face parte, • www.dacoromanica.ro — 6 — II. Aşijderea în privirea formelor după a căror legiuire au urmat a veni la comisie feţele chemate să însămniazâ mai .gos anume^persoauele in fiinţa căror comisia au îndeplinit cercetarea de la starea locului. 1) dumnialui postelnicul Costachi Plaghino din partea căruia de au şi urmat rânduire de vechil pe dmlui meăclniccrul Costi Vasiliu după vechilimeaoa ce se vede alăturată iu copie legalizată la fila 120 a delii, insă potrivit cu înscrisul dumisali răspunză-toriu la adresul comisiei cu No. 364 şi anume acest din urmă !a fila 4G1, iară acela dintăiu la fila 562 au rămas a înfăţoşa însuşi dreptăţile pritenţiei pentru despresurare moşiilor stăpânite de dumnialui. 2) dumnialui Gheorghii Cracalie 3) dumnialui hanul Gigoraş Stroescul 4) dumnialui Căminarul Manolachi Gavriil pentru moşia Miclăuşenii după înscrisurile lor aflătoare la filele 124 şi 125 a deliii. 5) dumniaei vornicasa Plohira DemaHe pentru moşiia pdecenii, care cucoană de sau şi fost apărat de infâţoşare supt cuvânt a nu să învinovăţi după vreme având cerşută rânduire de epitropie asupra nevrâsnicilor sale fiice, ale cărora sunt moşiile Fărcenii şi Corlătenii, după cum mai pe largu cuprinde înscrisul dumisale aflătoriu la fila 110 a delii; însă pe temeiul dezlegării ce i sau făcut prin adresul cu No. 169 de Ia fila 114 au urmat cu înfăţoşarea după înssrisul dumisale, ce se vede la fi'a 130 aducând şi dovezile după cum să va arăta la rând. 6) dumnialui Costachi Dasiadi vechil pentru moşia Verlia şi Văculeştii după vechilimeaoa înfăţişată pe lângă înscrisul său, ce să vădu la filele 148 şi 152 a deliii. 7) dumnialui spătarul Costachi Dimitriul-Arbore. 8) dumnialui hanul Ion Ghdăscul, şi 9) dumnialui Ostavnoiu rosienesc Clpitan Arbure, pentru moşiia Sauceniţa după înscrisul aflătoriu la fila 260. 10) Iarăşi, d. hanul Ion Ghipscul şi 11) d. Iincul Stroici pentru moşia Prilipca, după înscrisul de la fila 208. 12) d. Gheorghe Cuciuc pentru moşia Cohăla, după însdrisul ce să vede Ia fila 432. 13) d. hanul Costachi Gherghil şi 14) d. comisul Ion Gher-ghil pentru moşiia Săndriccnii, după înscrisurile aflătoare Ia filele 136 şi 140. 15) d. Dimitrii Văr gotici. 16) d. stolnic Tlicodor Mavrodin, 17; d. Căminarul Mihail Mironescu şi 18 d. stolnicul Ma-nolachi Mavrodin vechil din partea orfanilor săi fraţi; toţi aceşti pentru moşia Popenii după înscrisul ce să vede Ia fila 162 a deliii obşteşti. 19) dumneaei pomeşnita Zoiţa Potlog partaşă în moşia Lozna după înscrisul său aflătoriu la filla 554; şi în sfârşit. www.dacoromanica.ro 7 — 20) Prea cuvioşiia sa Ioan arhimandritul ilerotheiu Lemnid tpitropul bisăricei domneşti din, arest târg Dorohoiu, după înscrisul său de la fila 448 a acieş delle obşteşti. Peste tot doai seci inşi afară de propietariul moşii Dumenii, căruia nici chemarea nu i sau făcut, ca pentru proces curmat după cele arătate mai sus. De la care feţe comisiia au primiit în cercetarea sa 235 documentari după limpezirea demaigos. 2â di la vechilul dsale post. C. Plagino, după doai opisă aflătoare la filele 119 şi 458 din dellă. 23 de la proprietarii moşiei Miclăuşănii după doai opisă aratate la filele 126 şi 399. 18 de la dumneeai vorniciasa Plohira Demache, pentru moşiia Fârcenii după doai opise de la filele 131 şi (402. 11 de la vechilul dumisale căminarului Spiridpn Andreiu Pa,viu pentru moşiile Verhiia şi Vâculeştii, după doai opise aflătoare la filele 249 şi 488. ' 26 de Ia proprietarul moşiei Sauceniţa după doai opisă aflate de Ia filele 261 şi 468. 40 de la proprietarii moşiei Prelipca, după doai opisă alăturaţi de la filele 209 şi 501. 19 de la Gh. Claciuc pentru moşiia Cobâla după un opis aflător la fila 433. 9 de la dumiieiai pomeşniţa Zoiţa Potlog, pentru moşiia Lozna după opisul aflător Ia fila 555. 2 de la d. banul C. Gherghil, pentiu moşiia Şendricenii, după un opis alăturat la fila. 137. 9 de la vechilul epitropiei sfintei mănăstiri; Bârnova pentru ezărul cel mare şi locul numit Pascarii, după un opis lipit la fila 204. 3 de la d. Gaminariul Gherasim Hăncul pentru moşiia Ires-tiiana şi locul numit Strahova, după un opis aflâtoriu la fila 200. d7 de la proprie r'i moşiei Popenii, după doai opisă ce au dat însuşi ei, şi după un opis triimis de giudecătoriia ţinutului Dorohoiu, pentru documenturile ce au fostu răsărite la un Vasile Stârcea, precum să gasăscu alăturate la filele 163, 442, şi 446 a deliii obşteşti. 2 de la d. Dimirie Curt. pentru o vie cunoscută pe locul târgului Dorohoiu, după care de şi urmiază osebită dellă a giu-decătoriei ţinutului Dorohoiu cu No. 7 înjghebată după pri-tenţia pornită tot din partea dumisale post. C. Plaghino, insă precum din întinderea acestei vii să înfiinţează dovadă de stăpânirea târgului de a cărui împresurare epitropia pământescului spital sau tânguit Ia anii 1833 de când sau înfiinţat şi della cu No. 462, precum sau arătat mai sus ; apoi comisiia spre limpezirea adevărului sau împrumutat glăsuire www.dacoromanica.ro 8 acelor documenturi a viei, ale cărora opisul să găseşte alăturat la ţitarisita dellâ cu No. 7; şi însfârşit 2 de la preacuvioşia sa arhimandritul Lemnic, epitrop hisert-cei domneşti din acest târg Dorohoiul, carile sau îndemnat a stărui pentru dreptăţile târgului, după ce au văzut lăsare epi-tropiei pământescului spital, după cum să vede în scrisul _____său din 27 Octomvre alăturată la fila 448 a deliii obşteşti. 235 adică doaî sute trei zăci şi cinci documenturi peste tot şi osabit şasă sprezăci hărţi topograficeşti afară de acea obştească ce sau alcătuit acum de dumnialui G-heometiul Karl Ozvat trecut fiindu în rându documenturilor. d. post. C. Plaghino după opisul ci să vede la fila 119 a deliii obşteşti, ale căror documenturi înfăţişare la comisie sau făcut după următoarele împrejurări: a) La 30 a trecutei luni Maiu când această comisie gă-sindusâ în lucrările de la starea locului au avut priimite în cercetarea sa 110 documenturi, după lista lipită la fila 322 a delii, prilejindusă împăciuirile din partea epitropiei pământescului spital, şi altele ce să cuprind în docladul din aceiaş zi cu No. 236 află-toriu la fila 330 sau fost depozitarisit acele documenturi supt peceţiile feţilor împricinate şi după a lor înscris cerere în păstrarea giudecătoriei ţinutale mai înainte adică de a să fi primiit carte de blăstăm de la înalt preasfinţitul chiriiach al ţării pentru netăgăduirea documenturilor. b) După primirea cărţii de blăstăin trimesă la 21 Iunie pe lângă predpisania respectivului divan a ţării de sus cu No. 409 aflătoriu Ia fila 302 şi după aceloraşi documenturi despecetluirea urmată la 10-Octomvre supt adiverirea chiar a pecetluitorilor, cum să vedilafila 378 a deliii împărtăşindul& cuprinderea cărţii de blăstăm sau îndemnat a pridastlivisi cu al doile rând de opisă al ăoile rând de documenturi; în sfârşit c) în privirea nătăgăduirii documenturilor urmând cerire din partea dmsale post. G. Plaghino asupra dmsale caminariul Spiridon Andreiu Paolu după adresul ce au dat comisiei precum să vede Ia fila 412 şi care sau îndestulat cu răspunsul primiit de la vechilul dmsale caminariul, cum să găseşte la fila 487, pe lângă Care au înfăţişat şi documenturile cerute de d. post. Plaghino, iar din partea tuturor celorlalţi proprietari urmând iarăş reclamaţie asupra d. postelnicului pentru neînfăţoşarea condicei de scrisorile Broscăuţi-lor şi cu osăbire pentru dosirea unei hoiarnice din anii 7274 Iunie, despre care să va arăta Ia rândul său, împrejurare ce este anume, comanduită comisiei de eătrâ divanul respectiv a ţării de sus prin a sa predpisanie supt No. 4810 alăturaţi la fila 336 a deliii, nu sau dovedit aşteptata îndestulare, pentru că dumnealui post. prin răspunsul ce să vede alăturat Ia fila 564 a aceiaş delii au încredinţat că nu are asăminea condică, în cât pe singură lista documenturilor, ce să arată mai sus au mărginit comisiia toate www.dacoromanica.ro 9 lucrările cercetării sale în fondos, lăsîndu iarăş la deslegarea pfâ* vilelor prin canalul judecăţii a să hotărî de poate fi neclin’ită în-făţoşare de alte documenturi în urma înfăţoşării ce sau făcut fieştecăruia din propietari pentru înrîurire cărţii de blestăm privitoare către acei ce ar tăgădui cu veghetă voe înfăţişare documen-turilor sale. UI. In privirea acestor documenturi câtră fondosuî proţăsului supus în cercetarea de Ia starea locului, comisiia mai înainte de a lămuri a lor fiinţă şi mai înainte de a face vreo aplicaţie a glăsuirii cuprinsă în ele cu sămnurile şi măsurile de pe faţa pă-mîntului, luindu povod atit din rezoluţie pusă pe docladul cu No. 139 ce să găsăşti Ia începutul Deliii obşteşti, cît şi din ac-turile aflătoare în Della cu No. 327 ce slujăşti de suplement că-tră Della obştiască, pe de o parte sau lămurit că luminatul hrisov a Prea înălţatului nostru domn din 23 Septemvre 1835 cu No. 113 şi 527 ce sau dat la mina dumisale postelnicului Plaghino, cuprinde în scris doal prinţipale condiţii şi anume: a) întărirea hotărîrei ce să întinde pe atltai numai pe cit şi moşia Dutnenii (pentru că în faptă documenturile ceîorlante megieşite cu dumnialui postelnicul moşii nu sau văzut şi nici sau cercetat pînă astăzi). b) Intemeerea acestii întărituri ce să razimă pe figodichia proprietariului Dumenilor carile nau urmat a să înfăţişa Ia giude-cată nici după publicaţiile întinsă prin gazetă pentru hodul ce sau dat deliilor desfiinţatului departament a pricinilor străine la introducerea aşăzământului organic, şi nici după anume chiemări ce 1 sau făcut, precum să arată pe larg in jurnalul divanului respectiv a ţării de sus din 1 Mart anului 1834 alăturat la fila 2 a delii suplimentate dto No. 327 şi care jurnal să găsăşte înalt întărit întru toată a Iui întindere prin ţitarisituî mai sus luminatul hri-sovu, carile tocmai din acestea împregiurări sau răzîmat pe ana-foraoa nu a divanului domnesc, ci a marii logofeţii a dreptăţii din 3 Sept. 1835 cu No. 4901, iar pe de altă parte comisiia sau lămurit că cercetarea In fondos a moşiilor megieşite cu dumnialui post. Plaghino afară de Dumeni este cu atât mai mult dezlegată şi supusă cursului giudecătorescu, cu cât stălpirea dirt 4 Aug. anului 1834, acea prevestitoare peste coastele moşiei Dumerii şi din sus şi din itos săvârşită de duin., post. Manolachi Drăghici sau descuviinţat şi sau desfiinţat cu lucrul prin o din nou anume rânduită comisie, după dovezile arătate mai gios ci să află în orighinaluri lipite la della supîimentală cu No. 327, în număr de 7. Din cari toate acestea sau prelămurit mai sus neîndoelnic să dovedeşte că şi înainte şi in urma luminatului hrisovu ce sau dat la mâna d. post. Plaghino au rămas a să face prin cercetare www.dacoromanica.ro 10 Cursului giudecătorescu, limpezirea sămneior de hotară, şi nu sâ pot socoti astăzi supt acea îngâduire pe care o propune dumnia-lui post. prin răspunsul din 11 a trecuţii luni Noemvre, alăturate la fila 562 «a delii» obşteşti, IV, Fe asemenea temeiuri comîsiia păşind cătră cercetarea fondosului a tuturor moşiilor înpricinate, afară de Dumerii, mai Intăi lămureşte titlurile doveditoare fiinţei fieştecării In deosebi după treptăluirea de mai gios: 1) Pentru moşia Broscăuţii a dum, post. Plaghino căt care acest boer mai cere întrupare de alte doaî moşii anume Trebu-jănii şi Loeănii, nu mijlocescu urice rostitoare că ar fi în faptă trii moşii arătate, din pricină că scrisorile Broscăuţilor sau răsâ-rittdin învechită vreame, şi cererea ds. post. să întemeiază astăzi pe acturi de a megieşitelor cu Broscăuţii locuri, din cari unite po-menescu de Broscâuţi, Lozeni şi Trebujăni cu înţălegere ca de nişte moşii întregi, precum o aşa coprindere are şi ispisocul de danie pentru pământul dezlipit din locul târgului Dorohoi la anii 7243 April 12. Dară apoi comisia viindu la înţălegere că pravilidasca putere a unui act este numai aceia ce razimă pe înfiinţata dovadă a unui adevăr neclintit, iar nu pe împrumutată povestire lipsită de dovezi, nu sau putut îndestula cu propunerea d. post. Plaghino, având de vie pilduire chiar moşiia Prelipca, megieşită cu Broscăuţii, care de şi după scrisori este o singură moşie, însă de învechită vreme atât prin obişnuita poreclire a obştiei, cât şi prin tablile finansului este cunoscută supt numire de doaî sate în osebire, adică Prelipca şi Horlăcenii, mai urmând asămi-nia cazuri şi pentru Trestiana cu Stahov, precum» şi pentru Brâ-eşti cu Busuoceni, a cărora închipuire să vede#arătată pe hartă, căci dacă ar fi îndestul rostirea ispisocului de danie, prin care la anii 7243, Apr*, 12 domnul C. Nicolae Vvod, pomeneşte că sau lipit locul dăruit cătră hotarul Broscăuţilor şi a Lozănilor şi a Trâbujenilor, satele date Vornicului Sandul Sturza..., apoi cu acelaş cuvânt şi pe temeiul altui mult mai învechit ispisoc a domnului lliiaş Alexandru Yv* din anii 7176 Aug. 27... precum şi alte câteva cu asămine cuprindere; ar trebui a să înţălege că Lozenii şi cu Trebujănii, sânt numai coluri de a Broscăuţilor, pentru că acel ispisoc duce pe Verbiia alăturea cu Broscăuţii, iar nu cu vreuna din seliştele cerute astăzi de d. postelnicul şi că dacă Broscăuţii din sus să mărginescu cu târgul Dorohoiu, iară din gios cu Verbiia, apoi de sine Să înţelege că în mijloc nau putut fi şi aite moşii întrupate, precum, d-lui post. Plaghino propune ; cu toate acestea potrivit cu prinţiplum arătat mai sus pentru legiuita putere a acturilor, comisiia au căutat a descoperi adevarata fiinţă cuvenită moşiilor d. post. Plaghino, nu din scrisori inderecte, care nu sunt pe Broscăuţi, ce din chiar dovezile Broscăuţilor înfiinţate pe ştiinţa şi pe mărturisirea învechiţilor proprietari acei moşii, la care comisiia au dezvălit următoarele: . www.dacoromanica.ro — 11 — a) „Câ învechitul proprietar a Broscăuţilor au fost Ionăşcuţă «Nacul prin cumpărătură dinpreună cu giupăneasa lui Măriuţa, sora „Aniţei, fetei Drăguţăscului, mătuşa Iriniei giupăneasa lui Ioan Ma-„nuil, iar neavând Aniţa Urichioaia fitîori dintru sine, au luat fată de suflet pe Aniţa fata Iui Ionaşco Nacul şi a surorii sale Măricuţii „de o au crescut şi siau dat pomană un sat în Cârligătura anume „Goeştii, care sat Iau vândut Ionaşco Nacul, iară dacă sau căsătorit fiicăsa Aniţa după Pavăl Rugină iau dat Ionăşcuţă Nacul «satul Broscăuţii în locul satului Goeştii ce sau vândut*, după cum pe largu să arată în ispisocul domnului Nec. Alesandru Vv. din 7222 Fevr. 18.., din care» lămurit să înţălege că Aniţa Ruginoae nau avut mai mult de cum sângur satu Broscăuţii. b) Că după ce Aniţa Ruginoaea au pribegit din ţară cu bărbatul ei comisul Pavăl Rugină, rămâind satul Broscăuţii iarăşi pe sama înzăstrătorului Ionăşcuţă Nacul, şi el Ia moartea sa dăruind al episcopului de Rădăuţi Calistru cu giudecata domnului numit mai sus, sau stricat acea dăruire, lăsândusă îndreptată Aniţăi Rugi-noae a despozarisi cu satul ei Broscăuţii. c) . Că după aceasta Aniţa Ruginoae în faptă au dezpozarisit dăruindul mănăstirii Suceviţa, care danie deşi nu se vede astăzi, însă mijloceşte zapisul săborului acei monăstiri din 7243, Ghenar 15... prin care zapis să zice cum Aniţa Ruginoae au dăruit pomenitei monăstiri satul Broscăuţi, cu Lozănii şi cu Trebujănii ce sânt întrun hotar, şi călugării au făcut ţesaţie vornicului Sandului Sturza acea danie a Ruginoaei, pentru că au acoperit el Sturza nişte trapezarii şi chilii din mănăstire şi pentru că luândusă pe sama domniei satul Broscăuţi sau fostu dăruit tot pomenitului boieriu vornicul Sandul Sturza, din care se înţelege lămurit că dacă până la pribegirea Aniţei Ruginoaei şi după aceia până la moartea înzăstrătoruiui Ionăşcuţă Nacul, ce au dăruit episcopului de Rădăuţi Calistru, nau fostu cunoscută fiinţa mai mult de o moşie Broscăuţii; apoi cu adăugitele numiri de Lozăni şi Trebujăni nu să poate astăzi întări socotinţa că Broscăuţii, Lozănii şi Trebujenii ar fi trei deosăbite moşii. d) . Că spre adastă mai slujeşte de dovadă însuşi actul din anii 7238 Mart 2, înfăţoşat tot de vechilul d, post. Plaghino... prin cari dmlui Grigore Ghica vodă luînd pe sama domnii moşiile Aniţei Ruginoaeî pentru cuvântul pribegirei ei, le pomeneşte în următoarele cuvinte: „şi moşiile Ruginoaei aceştia findu Broscăuţii sat întreg şi Lozănii şi Trebujănii". Dupe cari apoi în privirea vornicului Sandul Sturza adaoge pomenitul domn: „am dat şi am întărit cu acest sat Broscăuţii cu moşii ce sânt acole şi Lozănii şi Trebujănii", poftorind în ,urmă iarăşi1' ca să fie dmsale acest sat Broscăuţii cu morile de acolo şi Lozănii şi Trebujănii* ziceri după a căror neschimosită înţălegere nu să poate socoti că Lozănii şi Trebujănii ar fi moşii întregi în osăbire una de alta şi în osăbire iarăşi de Broscăuţi, pentru că în faptă nici să arată să fi avut Ruginoaea mai mult de cum satul Broscăuţii. www.dacoromanica.ro — 12 — e) , Că moşia Broscării trecută fiind de la vânzătorii ei cătră lonăşcufă Nacul prin cumpărătură — şi de la acesta cătră comi-sui Pavăl Rugină prin zăstre — apoi luândo iarăşi Ionăşcujâ Nacul cu dritul rudirii — şi de la dânsul trecând cătră Episcopul de Rădăuţi Calistru cu dânuiri,—şi după aceste dândusă lui Ioan Neaniul spătar cu giudecată,— şi apoi luîndusă pe sama domniei — deci dâruindusă vornicului Sandul Sturza—Jar de la acesta trecând moştenitorii săi până la anii 1819, când sau vândut prin mezat moşia Broscăuţi — nu se vede pornită macar o singură jalbă din partea a vreunui din proprietarii înşiraţi mai sus şi în trăgănarea vremei piste 150 ani cu cerere de a se da fiinţă de trupuri întregi Loză-nilor şi Tribujănilor, de câte ori au urmat tânguiri pentru împre-surarea Lozânilor şi a Tribujănilor, de atâtea ori sau pomenit şi de Broscăuţi, ca de un obiect principal de care au fostu nerăzleţite numitele celelalte doaî. Şi în sfârşit. f) . Că însuşi zapisul vânzării din anii 1819 Mart 21... cuprinde o dezlegată rostire, adecă pentru o moşie anume Broscăuţii şi cu alte sileşte ce se numesc Lozăni şi Tribujăni i parte de loc dăruit din moşie târgului Dorohoi, în cât după impregiurările şi te. meiurile arătate mai sus, comisia nu s’au putut uni cu pretenţia d. post. Plaghino, ca săi dezbată atâta pământ cât ar fi de trebuinţă pentru întruparea a trei moşii întregi: Broscării, Lozăni şi Tribujăni, afară de locul dănuit. / Asupra acestor dumnealui post Plaghino au întâmpinat înfăţoşând următoarele doaî acturi. 1) . Un zapis din anii 7201 Mal 30... prin care zapis arată nepoţii. Gociului că au vândut lui Hrumuz gialebul a lor dreaptă otcină şi moşie un sat anume Lozăni ce sânt în ţinutul Doroho-iului cu tot hotarul lor, şi cu vad de moară întrapa Jijia, care este ales despre hotarul Broscăufilor până în drumul Sascăi şi celelalte. 2) Cartea domnului Mihai Racovită Vv. din anii 7234 Mai 29... prin care rândueşte hotărnici pe Stroici spătarul, Sandul Albotă clucerul şi pe Dumitru Gafencul uricariul, ca să aleagă tot hotarul acei sălişti Lozăni, despre alte hotară dând şi martorii ; cerând d. post. pe temeiul acestor doaî acturi a să cunoaşte măcar Lo-zănii de un osăbit trup ; dară însă după luare aminte ce au făcut comisiia formalităţilor acestor documenturi, ia au descoperit următoarele împregi urări: a) Că zapisul de Ia No. 1 nu să găseşte întărit cu nici un act din partea ocârmuirii spre a rămânea ferit de toată îndoiala, şi nici măcar lucrare în curgere de 33 ani nau avut după cum să lămureşte din însuşi cartea d-lui M'hai Răcovită Vv. aratată mai sus. b) Că actul de la No. 2 nu numai că nici el na avut lucrare pentru că alegerea rânduiţilor nu se vede nici până astăzi, dar încă la începutul rândului al patrulea să găseşte întocmite cu înghesuire printre rânduri şi cu altă cernială, adecă unde au fostu scris car a www.dacoromanica.ro 13 este din hotarul Broscăuţilor, sau prefăcut care este ales despre hotarul Broscâttţilor..şi dar de către comisie să lasă ca prin canalul giudecăţii să se hotărască praveliceşte dacă aceste documen-turi pot să aibă neclevetitul haractir după împregiurările arătate. Cu toate acestea pentru că Comisia au avut în vedere un is-pisoc de la domnuf Gheorghe Ştefan. Vv. din anii 7165 Mart 12, trecut la No. 3 a opisului înfăţişat de proprietarul moşiei Cobălii, prin care să pomeneşte de Gociul diacul de Lozăni, mai urmând şi alte documenturi cu acestaşi cuprinderi ce se va arăta la rândul lor; apoi îndoiala ce nu poate mijloci, este în atâta numai că au fostu Lozănii şi că sau stăpânit de Gociul nefiind însă atfasta îndestul a să înţăiege că Lozănii au fostu sat întreg şi osăbit în a sa fiinţă, căci precum prescrisele doaî documenturi de la No. 1 şi 2 mărgineşte pe Lozăni între Broscăuţi şi între drumul Sascăi, iar drumul Sascăi să găsăşte neîndoelnic acolo unde este şi vadul Sascăi, ia ţărmurile Jijiei adică în pravăţul movilei Sascăi; apoi de ar fi şi fostu Lozănii vreodinioară trup osăbit de moşie trebue a să înţă-fege că tot de cătră d. post. să stăpâneşte astăzi întru unire cu Broscăuţii, pentru că aşa au stăpânit şi Aniţa Ruginoae şi aşa luân-dusă pe sama domniei la anii 7238 Mart 2 de către domnul Gri-gore Ghica Vv. tot aşa sau dăruit vornicului Sandul Sturza, în cât nu rămâne de cum a să lămuri despre mărginirea adevăratelor flotară a Broscăuţilor cu Lozănii şi Trebujânii, precum să va arăta la secţia V din acest jurnal. ’ 2. Pentru pământul dezlipit din locul târgului Dorohot şi lipit câtpă Broscăuţi, Lozăni, şi Trebujănii a d. post. Costache Pla-ghino, mijlocescu următoarele urice : a) 7243 April 12. Zapisul domnului C- Nicolae Vv... prin care pomenitul domn au dat şi au miluit pe vornicul Sandul Sturza cu o bucată de loc îngrădită în măsuri şi în semne fireşti, şi b) 7244 August 12. Ispisocul domnului Grigorie Ghica Vv... întăritură celui de mai sus şi cu întocmai cuprindere; pe lângă care mai urmează şi alte documenturi atingătoare de acest loc. Insă acelia cuprinzând lanţuri de proţesuri pentru hotară, sau lăsat a să arăta la secţia V, unde sau regularisit limpezirea a acestui feliu de documenturi. 3. Pentru moşia Miclâuşeni a dumisale banului Grigorie Stroescul, Căminarul Manolachie Gavril, şi Gheorghie Cracalie, mijlocescu iarăşi următoarele acte: a) . 7134 Ghenar 7. Ispisoc de Ia domnul Radul Vv. întăritură altui mai vechiu, ce au fostu miluire lui Nicolae Visternicul cu un sat anume Miclâuşeni. In ţinutul Dorohoiului, care sat au fost a Bălicăi hatmanului şi b) . 7139 Mart 23. Ispisoc de Ia domnul Moisei Moghilă Vodă întăritură satelor Căcăcenii şi Miclăuşenii din care acest din urmă satu au fostu a Balicăi hatmanului. www.dacoromanica.ro 14 c) . 7150 Mart 25, Cartea Divanului cu 21 iscălituri şi peceţi a veliţilor boiari din acea vreime, prin care se întăreşte vânzarea ce au făcut Mărica vorniceasă pre satul Miclăuşăni şi pre hotarele pre unde au ţinut Balica hatmanul lui Gavril hatmanul suitarul dumisale căminarului Manolachi Gavril. d) . 7150 April 6. Ispisoc de la Vasile Vv. înlăritură vânzării de mai sus pre acealeaşi hotară. pe unde au ţinut?' Balica hatmanul. e) 7165 Avg. Ş. Ispisoc de la Gheorghe Ştefan Vv. prin care întăreşte Hăbăşeştlor satul Miclăuşănii ce au fost întăritură de Vasile Vv. fratelui său Gavril Vornicul .• t) 7174 April 21. Ispisoc de la Duca Vv. pentru giudecata urmata Ia acea vreame, după care sau întărit satul Miclăuşănii in stăpânirea lui Miron Costin. ...Toate aceste documenturi sânt trecute în Opisul dat de proprietara Miclăuşenilor vorniceasa Dcmake. 4. Pentru moşia Vârcenii a nevrăsneceior fiice răposatului vornic Neculai Dimachi, din partea cărora comisiia au strămtorat pe dumneaei vorniceasa Plohira Demachi, ca să le aperi dreptăţile in lipsa epitropiei ce nau apucat încă a să înfiinţa, urmează iarăşi dovezile de mai gios : a) 7134 April 30. Suret de pe ispisocul domnului Miron Bârnovschi Vv. de miluirea sfintei monastiri Dragomirna cu un sat ce se numeşte Fărcenii la ţinutul Dorohoiului, şi cu vadu vechiu de moară pe râul Jij'ei. care sat au fost a Balicăi hatmanului, a căruia ispisoc orighinalul se găseşte de K. K. direcţia a averilor clirosului din Bocovina. b) 7139 Sept. 2. Iarăşi suret de pe ispisocul Domnului Moi-sei Movilă Vv. întăritoriu celui de mai sus. c) 7176 Avg. 27. Carte de giudecată de la mitropolitul ţării şi tot divanul veliţilor boeri, prin care să dă satul Fărcenii în stăpânirea vornicului Miron Costin. d) 7224 Iunie 20. Ispisoc de la Mihai Racoviţă Vv. prin care dă moşiile Căcăcenii şi Fărcenii lui Pantele Frangole pentru datorita ce au avut la Miron Costin. e) 7238 Iunie 11. Carte domnească de Ia Grigore Ghica Vv. pentru hotărâtul moşiilor Căcăcenii şi Fărcenii. f) 7238 Iunie 14. Carte de blăstăm de la Antonie mitropolitul Sucevei pentru netăgăduirea hotarâlor de cătră cei ce vor şti a moşiilor Căcăcenii şi Fărcenii. g) . 1764 lune 30. Cartea de giudecctă de la Mitropolitul ţării şi divanul veliţilor boeri, întărit şi de domnul Alexandru Ghica Vv. prin care să dă moşia Fărcenii în stăpânirea banului Iordache Hri-soscoleul, pre cum toate aceste documenturi să găsesc trecute în opisul dumisale vornicesji Plohira Demachi. h) . 1775 Mai 4. învoiala lui Ilie Cracalie pentru împresurarea ce au făcut moşia Fărceni cu moşia sa Miclăuşenii. www.dacoromanica.ro — 15 — 5) Pentru moşia Verbiia a casii răposatului căminar Nicolae, fratele dumisale căminarului Spiridon Andrei Pavlo, de care să şi epitropiseşti pomenita casă, mijlocescu următoarele urice: a) 7091 25. Copie scoasă din condica de la sfânta Mitropolie adeverită de spătarul Costandin logofăt mitropoliei — fiind clucer de giudecata ce a fost între Gheorghie Episcopul de Rădăuţi cu ai săi fraţi şi surori, ficiori lui Ioan Movilă marele logofăt, şi între călugării dela mănăstirea Voroneţului prin care sau dat dreptate'ţui Gheorghie Episcopul, de au răscumpărat moşiia Verbiia cu ezerul anume Trosna şi cu 4 mori în Jijia şi Iau afierosit la mănăstire Su-ceviţa, precum sau văzut din hotarnica Verbiei făcută la anii 1806 Iulie 7 de banul Ioan Vărnav, vornicul Ioan Tăutu (fiind paharnic) Ioan Keşcul stolnic şi spătarul Ştefan Gherghel (fiind jitnicer)... b) Ispisoc fără veleat de la Pătru Vv. întăritor giudecăţii de mai sus şi dându-i moşiia Verbiia Episcopului de Rădăuţi Gheorghie şi fraţilor săi şi altor neamuri,... c) 7176 Avgust 27. Ispisoc de la domnul Iliiaş Alexandru Vv. pe moşia Verbiia, arărând şi sămnile hotară despărţitoare de cătră Broscăuţi... d) 7254 Mai 1. Cartea -d-lui Costandin Cehan Racoviţă Vv. întăritoare şi lămuritoare semnelor cuprinse în ispisocul de mai sus, care... pe lângă mai urmează şi alte dovezi ce se vor lămuri la rândul lor. • 6. Pentru moşiia Sauceniţa a dmsale spatariului Costandin Dimitriul Arbure cu alţi partaşi nu sau văzut urice de a dreptul întăritoare acestei moşii, lămurindu-să din o carte a dumisale Grigore Ghica Vv. de Ia anii 7239 Iulie 12 că scrisorile moşiei Sauceniţa sânt răsărite. Cu toate acestea că Sauceniţa iaste moşie întreagă să dovedeşte prin înpărţala ce din vechiu au curs între proprietarii acestei moşii, precum la rând să va arăta, pe lângă care dmlui spat. Costandin Arbure în urma stăruinţilor comisiei au înfăţişat 14 ho-tarnice şi alte îndestule cărţi domneşti, iarăşi de hotărât din cari unele nau apucat a să pune în lucrarp. 7. Pentru moşia Prelipca a dumisale banului Ioan Ghiţăscul şi dumnialui Iancul Stroici, de şi să lămureşte că din o prea învechită vreme că au fost unită cu moşia Cobâla, şi în urmă răz-leţindusă au mai păstrat numirea Cobâla de gios .... însă că sau ales în urmă moşia cu totul osăbită supt nume de Prelipca şi cu însuşirile câte după legea ţârii, haracterisăscu un sat întregu să dovedeşte din următoarele acturi, a) 7139 August 26. Ispisoc de ţa domnul Moisei Movîlă Vv. prin care au miluit cu o sileşte de sat anume PriUpca ce este de ocolul Dorohoiului pe sluga sa Prodan pentru că iau fostu slugă bătrână şi la slujit cu dreptate. b) 7139 Avgust 27. Cartea aceluiaşi domn cătră Borolianu uricariul şi Gorgul din Dorohoiu, poroncitoare că să miargă şi să aleagă satul Prelipca pe hotarăle cele bătrâne. www.dacoromanica.ro — 16 c) 7141 Agust 2. Carte de stăpânire tot de la Moisei Movilă Vv, dată slugii sale Iul Prodan spre aceia ca să fie tare şi puternic aşi ţine şi aşi apăra a lui otcină şi moşie seliştea Prelipca de la ţinutul Dorohoiului. d) 7146 Iunie 27. Carte de stăpânire a domnului Vasilie Vv, dată lui Ureche spătarul cel mare spre apărarea hotarului satului Prelipca. e) 7147 luniu 27. Carte aceluiaşi domn Vasilie Vv. întăritoare stăpânirii lui Ureche spătarul cel mare spre siliştea Prilipca. f) 7159 Mai 16. Zapis de la Nicolai Ureche şi giupăneasa lui Safta, adiverit de marturi prin cari dăruesc o silişte anume Prelipca ce este la ţinutul Hăriăului cu locuri de heleştee întracel hotar, şi cu locuri de moară, fiului lor lui Dumitraşcli parcala-bul şi fiicei lor Paraschivet, pe care săleşte o au avut şi ei pomană de la Prodan sluga lor, de Iau comăndat şi Iau grijit cum iaste obiceiul lumei, g) . 7160 Săpt 22. Ispisoc de la domnul Gheorghe Ştef9n Vv. întăritură lui Dumitraşco postelnicul şi a giupânesei sale Paras-chivei daniia de mai sus pe o sălişte de sat anume Prelipca ce iaste ,1a ţinutul Hăriăului, cu locuri de hăleşteu şi de mori întracel hotar. h) . 7246 August 1, Ispisoc de la domnul Grigore Ghica Vv prin care întăreşte lui Dumitraşco Stroici postelnicul doaî sate în osăbire una de alta anume Prelipca şi Cobâla. 8. Pentru moşiia Cobâla a dumisale Gheorghie Cuciuc aşij-derea^mijlocesc următoarele urice: c). 6975 Octomvre 2. Ispisoctil de la fericitul întru slăvită pomenire domnul Ştefan Vv. întăritoriu satului Cobâtiia de sus unde au fost casa lui Babiş pe răscumpărarea Lucăi Cavtăş şi soţiei sale Lunii şi fratilui ei Ivaşco, feciorii lui Stan Babiş, de la Albul spatariul, care ispisoc să vedî şi cu peceţile atât a Mitropolitului Teoctist cât şi cu unele din a veliţilor boeri. b) 7142 Iulie 30. Ispisoc de la domnul Vasilie Vv. întăritoriu Agafiei giupânesei lui Ştefan Brăescul şi Gociului Diiacul a lor driaptă otcină şi cumpărătură, din ispisoc de la Moiseiu Moghilă Vv. o sâleşte anume Cobâla supt pădure în ţinutul Hăriăului. c) . 7165 Noembre 4. Zapisul lui Gavril Brăescul, prin care arată că având giumătate sat de Cobăla, moşie ce iaste în ţinutul Hăriăului, şi giumătate au fost a Gociului din Lozăni iar Gociul ad dăruit giumătatea sa lui Dumitraşco postelnicul; deci sau învoit ca să aibă a «stăpâni în giumătate, fără a mai stârni pricină pentru că aşa sau aşăzat ei în de ei. d) . 7165 Mart 12. Ispisoc de Ia domnul Gheorghie Ştefan Vv. întăritură lui Dumitraşco postelnicul pe giumătate de sat de Cobâla de la ţinutul Hăriăului între Şăndriceni şi între Sauceniţa ce iau dăruit lui Gociul ot Lozăni, din care să lămureşte că Prelipca sau numit Cobăla de gios. www.dacoromanica.ro — 17 — e). 7168 Ghenarie 29. Zapis de Ia lonaşcu Ţâra prin care arată cum sau tocmit şi au făcut schimbătură cu Dumitraşco Vis-ternicul luând de la acesta giumătate de sat de Vlâdeni la Turlia, şi dândui giumătate sat de Cobâla ce iaste ia ţinutul Hărlăului cariie Iau ţinut cumnatul său Gavril Brăescul, şi au făcut schimbătură cu pomenitul mai sus lonaşco Ţăra, pentru altă giumătate sat anume Balcovatul la ţinutul Hotinului, şi cu aceasta sau întregit moşia Cobăla. 9. In privirea moşiei Lozna a dumilorsale pomeşnîţa Zoiţa Potlog şi rosienescul maior Hristiian Şmit, pentru ale câriia moşii Înfăţişare de documenturi, de şi comisiia din povodul răspunsului ce au primit de Ia dumneei Zoiţa Potlog,-» intrând cu raportul său cătră domnescul divan... au mijlocit pornire din Eşi a pomenitei cucoane şi triimiterei documenturilor acei moşii Lozna asupra căruia raport au priimit preăpisaniia acelueş domnesc divan.» în cuprindere că sau pus în lucrare cererea comisiei; însă aşa precum pre de o parte opisul însoţit cătră numerarisita predpisanie să găseşte cu o prescriere cu totul prescurtată pentru nişte ispisoace de la arhierei, alte ispoace de la egumeni» şi alte ispisoace de la alţi părinţi călugări, despre care comisiia au venit în nedumerire a le putea alege şi a le mai cere, iar pe de altă parte văzândusă că dumneei. Zoiţa Potlog au şi înfăţişat câte documenturi au avut precum să găsescu trecute in opis... au căutat din acestea a să încredinţa pentru fiinţa moşiei Lozna, la care sau lămurit din o carte de judecată a divanului urmată Ia 1 Dech. 1835... ce mărturiseşte moşia Lozna sat întreg pe care temeiu şi comisia astăzi întru asămine au cunoscut. 10. Pentru moşiia Şăndricenii, a dumilorsale banului Cos-tachi Gherghil, comisul loan Gherghil şi comisul Vasile Bosie, părtaşi în giumătate din gios, iar casa răposatului spătar Ernchi Gherghel, cu stăpânire în giumătate din sus, mărginunduse în ezăr nu sau văzut uricele înfiinţătoare acestui sat, din pricina neînfăţo-şării dumisale Smaranda Coărianul, după împregiurările arătate mai gios: a) La cea întăi deschidere a Comisiei scriindusă ca să vie cu toate documentele... numita Cucoană întrând cu jalobă cătră marea logofeţie arătătoare că toate hârtiile sale să găsesc pecetluite, sau priimit opisul acelui departament... în cuprindere că aşa precum sau rănduit anume comisie spre catagrafiare hârtiilor răposatului Gherghil, apoi să se urnească lucrarea de aicea pănă când să va săvârşi aceasta şi să vor încredinţa documenturile feţii cuvenite, şi b. După al doile deschidere a Comisiei... i sau pus în vedere pomenitei Cucoane că au avut îndestulă vreame a să îngriji despre catagrafiarea documenturilor şi după urmare să le înfăţoşeze Comisiei prin vechil... dar însă şi la această chemare nau fost Următoare, de şi au dat cuvenita poăpiscă... Cu toate acestea www.dacoromanica.ro — 18 — din înfăţişatele doaă acturi de cătră d. banul Costachi Gherghil şi anume: 1. 7129 Noem. 18. Ispisoc hotarnic de Ia domnul Alexandru Vv. arătătoriu hotarilor moşiei Şândricenii. 2. 7224 Bechemvre 9. Asemenea ispisoc de Ia Domnul Ne-culai Vv... Comisiia sau încredinţat câ moşiia Şândricenii au fost din învechime precum şi astăzi sat întregu. 11. Pentru siliştea Păscarii şi JEzărul cel mare a sfintei mănăstiri Bărnova de şi mijlocescu documenturiie date la Comisie, precum sau arătat la rândul scrisorilor priimite, însă nestăruind vechilul epitropiei sfânttilui mormânt... sau lăsat acest loc necercetat în puterea lui, mai vârtos câ după deslegarea primită la Comisie din partea giudecătoriei acestui ţinut Dorohoiul... sau zmult din localnica cercetare dellăp.. opritoare de a să mai priimi pe la tribunale jalobe de înpresurare. Inprumutândusă Comisia din glăsuirea documenturilor priimite de la vechilul sfântului mormânt, numai în atâta cât au fostu de trebuinţă a să limpezi marginile hotarului din sus a moşiei târgului Borohoiu care după vreme sau dăruit... - 12. Aşijderea pentru moşiea Trestiiana, cu toate că d-Iui vist. Alecu Balş, cunoscut acum de proprietariu acestui pământ nau urmat a veni... însă despre fiinţa acestui loc cu acela numit Stra-hova slujăşte de dovadă ispisocul de danie de la domnul Ioan Nicolae Vv. din anii 7255 Dek. 11. înfăţoşat la Comisie de d-lui căminarul Glierasim Hâncul în copie adiverită de giudecătoriia ţinutului Eşii Ia 24 Dek. 1836... cu adăugită clevetire că ţitarisitul mai sus ispisoc ar fi plastograf după cum să va lămuri... 13. Pentru moşiia Popenii -ce să stăpâneşte cu părtăşie adică giumătatea din sus de cătră d. hatmanul Anastasie Baştâ, iar giumătate din gios de cătră d-Ior căminariul Mihail Mirones-culf stolnic T. Mavrodin şi sărdariul B. Vărgolici, pe lângă carii mai au împărtăşire şi orfanii Mavrodineşti ale cărora vechil este d. stol. Manolachi ftiavrodin, după împrejurările prescrisă în jaloba dată respectivului divan a ţării de sus ce sau recomenduit giudecătoriei acestui ţinut Dorohoiu... mijlocescu următoarele urice : a) 7101 Mart 12. Zapis de la Lupul Bomca din satul Popenii ţinutul Dorohoiu, prin care arată că uricul unei părţi ce o au avut el în pomenitul satu care este Ia valea Ibănesei, punân-dul zălog pentru trei dahili Iui Gheoryhie Parcalabul de Hotin, şi neavând cu ce plăti nici el, nici neamurile lui, au lăsat ace parte numitului mai sus Gheorghe pârcălabul. b) 7106 Febr, 25. Ispisoc de la domnul Ieremia Movilă Vv. scris în Suciavă de Pepelea, în cuprindere cum au dat şi au întărit Iui Bumiiru portarîul din Suceava o parte de moşie din să-ful Popenii ţinutul Dorohoiului, din ispisoc ce au avut de la Aron Vv. de danie de la soacrăsa Maria Pristescoaia deosebit de alţi copii şi nepoţi, şi ispisoc ce au avut Maria Pristescoaia pe acea www.dacoromanica.ro — 19 — -parte de moşie de Ja Pătru Vv. de cumpărătură de !a fraţii lui Potovschie, arătând şi sămnele despărţitoare acei părţi. c) 7149 Febr. Scrisoare de la Isac Stârcea şi giupaneasa lui .Mariia, prin care au dat şi au lăsat fitului lor lui Grigoraşco dreptate şi împuternicire ca să chieme şi să strângă pe toţi vecinii anume arătaţi ce au fostu la Popeni şi sau fostu răsipiţi unii in >ţara Ungurească, iar alţii aida în ţară, şi adunândui la urma lor să fie la Grigoraş. d) 7158 April 14. Carte Domnului Vasile Vv. poroncitoare lui Toader Gherman ca să miargă şi să aliagă hotarul Popenilor o bucată de loc ce sau împresurat din cât au ţinut Balica hatmanul şi în urmă au cuprinso călugării de la Suceviţă cu hotarul JMăgurii sau Ibăneştii, arătând şi semnele ce se vor lămuri la rândul lor. e) 7172 Mai 9. Cartea domnului Evstratie Dabija Vv. de giu->decata ce au urmat între Mariia giupăneasa lui Joan Stârcea fata Jfarmănthd, şi fata ei Tofana, şi gineresău loan Muntianul cu Gheorghe Stârcea pentru giumătate de sat de Popeni ce este la ţinutul Dorohoiului pe lbăneasa, de care -sau văzut şi dreasă din zilele lui Ştefan Vv. dândui dreptate lui Gheorghe Stârcea pe giu-•mătate din Popeni partea din gios. cum şi de ar eşi vânzătoare sau Schimbătoare giumătate din sus să aibă tot Gheorghie Stârcea a să protimisi, fiind el rudă mai de aproape. f) 7175 levr. 9. Carte de stăpânire de la domnul Ilieş Alexan-•dru Vv. dată giupănesei lui Stârcea Vornicul spre aceaia ca să fie tare şi puternică a ţine» şi a opri partea de otcină din Popeni ce au fostu a Măriei giupăneasa Iui Isac Stârcea, care au fost ^at zestre lui Macri> iar Macri au făcut schimbătură cu Vasile Stârcea vornic. g) 7176 Septemvre 4. Cartea de soroc de la acelaşi domnu, Ilieş Alexandru Vv. dată Ia mâna lui Gheorghe Stârcea, pentru ca să chieme la giudecată pre Măriia giupăneasa lui Isac Stârcea şi pe Constantin Macri, şi pe giupăneasa Iui Toader părcălăbul pentru o giumătate de sat de Popeni, ce au fost răscumpărat Gheor-ghie Stârcea. h) 7176. Sept. 27. Carte de stăpânire tot de la domnul Ilieş Alexandru Vv. dată Iui Miron Stârcea şi Andronic Pârvul şi altor feciori a lui Vasile Stârce, pe giumătate de sat de Popeni din ţinutul Dorohoiului, care otcină au fost a lui Isac Stârceu, şi să o ţie cu vecini şi cu heleşteul, şi cu tot venitul ce este pe acea giumătate de sat şi cu moară. Precum toate aceste mai sus ara-tate documenturi... sau luat de la un Vasile Stârce la care sau găsit rărăsite. i) 7176 Iunie 10. Cartea aceluiaş domn Ilieş Alexandru Vv. de pâra şi giudecata ce au avut Miron Stârcea, şi vărul său Andronic Pârvul şi nepoţii lor, feciorii lui Vasile Stârce şi Ionaşco, 4oţi nepoţi lui Isac Stârcea, împărţitorul celor de mai sus, iar /- www.dacoromanica.ro — 20 sac Stârcea cu fantele lui cele răle ce au fost umblat de au fost" jăcuit pe Gavrilaşco ce au fost logofăt şi iau fost luat multă avuţie, de o au pitrecut în casa lui, «1 au dat iui Oavrilaşco (logofătul giumătate de sat de Omtul de sus -ce este la ţinutut Cernăuţilor cu vecini şi cu mori, şi cu tot venitul, neavând el nici o-treabă, pentru care sau giudecat cu legea ţării şi sau dat în stăpânirea nepoţilor lui Isac Stârce, pomeniţi mai sus giumătate de sat de Ropeni, partia din gios, ce este în ţinutul Dorohoiului cu Jheleştae şi cu moară şi cu vecinii, .ce vor fi pe acea parte din gios pu iot venitul. k) 7178 Mai 10. Ispisoc {le ta domnul Duca Vodă cel bătrân scris în Eş de Andrei Mihul şi întăritoriu actului de mai sus, l) 7*24. Mai 14. ispisoc de Ia domnul Mihai Racoviţă Vv. scris în £ş de Vasile Neagul pentru pâra ce au urmat între Va--sile Stârcea postelnicul fecior lui loan Stârcea, nepot lui Vasile Stârcea cel bătrân din Şărbăneşti, şi între Constantin Pârvul ce au fost şătrariu mare pentru giumătate de sat de Popeni d€ la ţinutul Dorohoiului de pe Ibăneasa partea din gios. Scriind cum Maria giupăqeasa -lui lsac Stârcea au lăsat tot satul Popeni dă— nuire lui Vasile Stârcea din Şărbăneşti ca să o grijască în viaţă şi după viaţa; apoi cu giudecata domnului numit mai sus, şi pe-temeiul ispişoacelor ce sau văzut la mâna împricinaţilor, sau ales*, şi sau hotărât cum să se urmează atât cu giumătate de sat de Popeni parte din sus, cât şi cu giumătate parte din gios, mârgi-nindusă părtaşilor fieştecăruia cât i sau cuvenit. Deci cu toate că mijlocesc şi alte îndestule documenturi pe moşia Popenii, însă comisia încredinţându-să de înfiinţata întregime acestei moşii, pe temeiul uriciior prescrisă mai sus au lăsat celelante a să arata în. secţia V unde sau regularisit limpezire hotarelor pe temeiul dovezilor adunate; şi in sfârşit. 14. Pentru pământul ce au rămas până. astăzi în stăpânirea' târgului Dorohoiu supt numire locul pentru hrană târgoveţilor, de la care propinaţiile să adună parte de cătră Epitropii pământeştii monastiri a Sfântului Spiridon din Eşi, în folosul făcătoriului de bine institut a obştescului ospital, iar parte în agiutoriul chel-tuelilor bisâricii tot din acest târgu cu hramul sfântului Ierarh Ni— culai ce sau jiidit de cătră fericitul întru slăvită pomenire domn Ştefan Vv. neînfăţoşândusă nici boeriu arbitru, nici vechil din partea aceia Epitropii după împregiurările arătate la litera A. Secţia I din acestu jurnalu nu sau putut dobândi alte lămuriri de cum a— cestea arătate mai gios. 1. Că moşie târgului să găsăşte în aceieşi categorie, precum Trestiana şi pământul lipit cătră Broscăuţi, apărândusă de glăsuirea ispisoacelor ce mijlocescu pentru arătatele mai sus doaă locuri pe temeiu că dăinuirile Trestienii şi a Broscăuţilor nu sânt alta de cât răşluiri din însuşi trupul moşiei târgului. 2. Că învechitele documenturi înfiinţătoare moşiei târgului www.dacoromanica.ro - 21 — -să gîsăscu perdute, după cum sâ lămureşte din o carte de blăs-1ăm din anii 7268 Fevr. 20, dată de- Dosothei Episcopul Rădăuţilor pentru acei ce ar tăinui un vadu de moară a pomenitei bisărici -§i alte atierosiri sfântului jârtfelniq, cum şi moşii de care numitul Episcop sau lămurit din însămnările păstrate în o Evanghelie şi pentru care Epitropul de acum a bisericei domneşti prea cuvio-şia sa arhimandritul Ierotheu«Lemnie, au înştiinţat pe Comisie prin adresul său din 27 Octomvre.. aducând în orighinal atât carte de blăstăm a Episcopului Dosoftei cât şi Evanghelia căriia făcândusă cuviincioasa cercetare sau găsit scrisă toată pe pergaftient în limbş sârbiască încă la anii 7009 Aug. 15 având şi dedicaţia în numele fericitului întru slăvită pomenire domnu Ştefan Vv. anume pentru biserica domnească din târgul Dorohoiu, iar însămnările văzute de Episcopul Dosoftei nu sau găsit astăzi pentru că multe feţe sânt tăete şi dosăte din trupul Evangheliei, în cât nici o lămurire nu sau putut dobândi, şi mai ales după neînfăţoşare a nescaiva documentari ce poate să vor fi păstrând la Epitropia pământescului ospital.. Pe lângă acestea tot în privirea moşiei târgului Dorohoiu giu-decătoria ţinutalâ au îndreptat la Comisie adresul boerilor statorniciţi cu iăcuinţa în Dorohoiu, fiind din 25 Maiu 1838, prin care au propus a fi cunoscuţi dumnealor de proprietari moşiei târgului pe temeiul că pământescul ospital nui este hărăzit fondosul, ce numai propinăţiile mărginite în cinci articule. Deci cât în privirea insuşimilor ^e proprietâ, aşa precum aceia înfiinţază dritul realnic, în- care comisiia nu este competentă a să pogorâ cu cercetarea de la faţa locului rămâne aşi căuta dumnialor pretindatorii prin canalul giudecătorescu; iar cât pentru titlurile adiveritoare fondosului moşiei din care s’ar putea înţelege întinderea acestui loc, Comisia îndemnândusă a le cere dovezi, de care însuşi prin înscrisul dlor-sale ţitarisit mai sns, arată că liar avea, au priimit o copie adive-rită de giudecătoriia ţin. Dorohoiu la 3 Iulie 1835, supt No. 2519 de pe hrisovul domnului Grigorie Alex. Ghica Vv. din anii 1764 Noemvrie 2 prin care să dă dreptate- târgoveţilor de Dorohoiu a să apăra despre asupririle stnpănitor Hor din Trestiiana şi a rămâne întemeiaţi pe învechitele lor privite ghîi, ale căror documentari sau răpit cu vicleşug de cătră cei dintâi stăpânit ori ai Tres-tiianei; pe lângă cari au arătat tot aceşti boeri şi alte dovezi lămuritoare în cât să întinde dreptatea pământescului ospital, însă şi actul întăiu şi acelea din urmă atingândusă de drituri realnice... sau iăsat a să dezbate prin cursul giudecăţii după a pravililor dezlegare şi hotărire; tot supt aciastă regulă lăsândusâ şi al doile cerire a târgoveţilor după rezoluţiia însămnată pe ea. V. După ce Comisiia au prelămurit în secţiile de mai sus toate măsurile privitoare în formă cătră înfăţişarea părţilor înprici-nate, şi în fondos cătră adiverirea titlurilor pentru moşiile supusă www.dacoromanica.ro 22 — cercetării, ia au păşit a însămna pretenţiile şi alături a lor aplicaţie pe temeiul documenturilor precum să arată mai gios, adecă: Pretenţiia dsale post Costachi Plaghino de aşi întregi pământul dănuit din locul târgului Dorohoial prin sămne fireşti si pe întinderea măsurilor de stănjini domneşti, atât în lung cât şi în lat, după următoarele ponturi. a) Despre Trestiiana pe la puncturile: 1) Movila Găunoasăr.. 2) Valea Bilaucăi şi 3) drumul mare ce vine de la Ibăneşti. b) Despre moşiia Popenii pe la puncturile: 4) o fântână închipuită de d-lui post. Manolachi Drăghici că ar fi Putreda; 5)--Piatra înfundătoare Dumenilor la colţul din sus ce sau pus după-stălpirea tot a dumisale Drăghici din anii 1834. c) Despre moşiia Miclăuşenîi puncturile : 6) Capul iazului, unde sau făcut colţul din gios a Dumenilor după aceiaşi stâlpire din anii 1834, 7) locul unde d-lui post. Plaghino întăreşte a fi balta Sacă în fundul văii Muşchioaei, iar d) Despre moşiia Fărcenii pe la puncturile: 8) o movilă pe-care d-lui post. Plaghino arată că ar fi acea numită deasupra. Carasului după hotărnicia Miclăuşănilor ; 9) iazul Carasului. 10, Bătui Jijiei închipuit de d-lui post. Plaghino, pănă la care tot d-lui post crede că sau pogorât din învechime iazul Carasului Sprijinindusă întru aceasta de următoarele dovezi. a) 7243 April 12. Ispisocul de la domnul Cost. Nicolae Vv. scris în Eşi de d. logofăt Constantiniţă, prin care sau dăruit vor' Do- Go~ roveiu vel căpitan de Dorohoiu şi Miron Gafenco uricarul cu alţi' târgoveţi. b) 7253 Dechemvre 14. Mărturie hotarnică de la C. Silion med. Izmană biv vel şatrar, Miron Gafenco uricarul şi Vasile Dă-răscul biv şoltus ot Dorohoiu, cari hotărând satul Broscăuţii arată şi pentru pământul dăruit din locul târgului Dorohoiu câ sar fi măsurat cu stânjăn gospod. c) 1834 Aug. 4. Jurnalui de lucrări şi descoperirile făcute prin d-lui post. Manolachi Drăghici, sărdar Ion Cocotă şi gheo-metrul loan Haubiţ... d) 1765 Oct. 14. Cartea dvmnului Alexandru Ghica Vv. prin-care au rânduit hotărnici pe T. Isăcescul biv vel şatfar, V. Crâs-tea biv vel şatrar, i Ştefan Tabără vornic de poartă ca să hotă--rască locul dăruit şi anume despre Dumeni, pentru că paharnicul Donici neodihnindusă cu hotărârea vornicului Tabără au fost luat alţi hotărnici, cari neavând în vedere ispisosul de danie ce arată sămnele au făcut împresurare spătarului C. Sturza. e) l76o D c. 1. Mărturia hotarnică de la arătaţii mai sus-Ştefan Tabără vornic de poartă, llie Buznea, Vasile Cristea şa— trar şi Vasile Dărăscul biv şoltus de Dorohoiu cu alţi marturi, cart, niculai Sandul Stursăi, o bucată de pământ din locul târgului rohoiu, d jpă alegerea ce au făcut medelnicer C. Silion, loan www.dacoromanica.ro — 23 — arată £ă din poronca Domnului A. Ghica Vv. au mers de au hotărât pământul dăruit anume despre Dumeni. f) 1795 April 20. Cartea de la d. Mihai Costantin Suţul Vv. prin care rândueşte pe lanul Costantin Vărnav, ca mergând, la locul de pricină despre Dumeni să scoată pjetrile puse de treti logofăt Ioniţă Uricarul, şl să intregiască pământul dăruit după semnele cuprinsă prin hrisovul de danie a domnului Costantin Ni-colae Vv. in lungime pănă la Pântâna putredă, iar in lăţime să urmeze anume după o hotarnică ce este din anii 1765 Dech. 1 de la Ştefan Tabără. g) 1795 Iunie 10. Mărturia hotarnică de la banul C. Vârnav de lucrarea ce au făcut... în privirea cărora pretenţii şi a do-cumenfurllor înfăţoşate de d-lui post. Plaghino, comisia întrunită în cea mai pătrunzătoare cercetare au descoperit următoarele: 1) că de la anii 7243 de când sau făcut dănuirea locului lipit cătră Broscăuţi, după hrisovul d-lui Cost. Nicolae Vv. şi pănâ la anii 1834 când sau apucat de stălpire d-lui poat Drăghici de sau şi lănţuit necurmatele proţesuri între stăpâmtorir Broscăuţilor şi a Dumenilor, din cari sau prilejit un şir de hotărnicii şi hotărâturi : însă în toată curgerea vremei de 99 ani nu au urmat măcar odată nici rostită jalobă din partea stăpânitorilor de Broscăuţi nici poroncă din partea ocârmuirii de a se Întrupa locul dă-nuit in măsurătoare de stânjeni, năzuind apurure şi pritenţiiie proprietarilor şi hotărârile giudecăţilor cătră singura înfiinţarea săm-nelor pomenite prin dăruitorul hrisov; şi din aşa împregiurare ne-mulţămindusă d-lui post. Plaghino nici cu lucrarea asessorului giu-dt cătoriei ţin. Dorohoiu, comisul Dumitrie Balica sau prilejit dobândirea jurnalului dmisale post. Drăghici, de carele să vor arăta la rând nepotrivirea cu toată amănunţimea, căci de şi giudecata din anii 1795 Mart 24 pomeneşte că spat. C. Balş să stăpânească pământul dănuit, cum scrie hrisovul în stânjăni, însă tot acea giu-decată au încuviinţat mărginirea sămnelor cuprinsă în hrisovul din 7249 April 12, iar apoi prin cartea d-lui M. C. Suţul Vv. din a-celaş an April 20 prin care au rânduit pe banul C. Vârnav ca să stâlpească la faţa locului după cuprinderea ţitarisaitei mai sus giu-decaţi; nu să pomeneşte nimica de măsuri, ce numai de semne cu următoarele cuvinte : „Drept aceia dar scriu dumitale. luând „cartea domniei mele să mergi d-ta la starea locului, unde de „faţă să fie vechilul d-sa!e stolnicului cu scrisorile Dumenilor, „cum şi vechilul d-sale spătarului, adunând d-ta şi lăcuitori de „prin sate, şi întăiu să cercetezi d-ta semnele ce să arată prin „hrisovul de danie a răposatului domn C. Nicolae Vv., ce zice că „merge din sămnu în sămnu lungul acei bucăţi de loc şi câtepie-„tre vei afla scoase din locul lor după cum grăeşte hrisovul să „le pui d-ta iarăşi la locul lor, şi din Fântâna putredă în gios vei „urma d-ta după o hotărnicie ce este la d-lui spătar din leat 1765 „Dec. l.“ www.dacoromanica.ro — 24 — 2) Că tot în această curgere a vremei de 99 ani, şkdupă aceleaşi urmate prigoniri, nu sau ivit măcar o dată gâlceavire pentru Fântâna putredă că ar fi la un Ioc şi nu la altul, ce deapuru-rea de cătră toţi megieşii precum şi de către hotarnic au fost cunoscută una şi aceiaşi fântână numită Putreda. 3) Ca după aceleaşi temeiuri afilomce sau păstrat mărturisirea pentru drumul lbăneştilor ce merge la Căcăceui pentru iazul Carasul şi pentru râtul Jijiei; iară 4) Că dacă fântâna de la No. 4 scociorâtă la 1834 de cătră d-lui post. Drâghici ar fi avut cândva fiinţă cunoscută şi ar fi purtat numire de Putreda, atunce negreşit în curgere unui întreg veac nar fi uitat stăpânitorii Dumenilor a o cere de hotar macar o singură dată în şirul a atâteor hotărâturi ce au mijlocit între Popeni şf Dumeni pentru a să folosi cu o mare bucată de loc, adecă pănă la liniia ce să vede însămnată pe hartă în N. 4 şi 11, şi în acelaşi cuvânt nici stăpânitorii Trestianei cari atât din învechime cât şi astăzi să găsescu în prigonire de proţăs cu stăpânitorii Po-penilor după della trimeasă de judecătoriia ţinutului Eşii... nu sar fi sfiit nici ei a cere aceeaş fântână de Ia No* 4. pentru a să folosi cu o mare parte de locu, adică pănă Ia linia ce se vede însămnată pe hartă cu N. 4 şi 12., mai ales când mijloacele ţivile au atârnat apururi in ţiriinţa celor întâi, pentru că răzeşii de Popeni nu sau putut măsura cuAlestarhu Hrisoscoleul marele vis-ternic. cu Nicolae Roznovanul marile logofăt, şi cu Ioan Sturza Voevodul ţării. Cu toate acestea comisia nemărginindusâ în singură înţelegere pe care au statornicit omului giudecata fireascăţ şi lăsând pentru sămnele propuse de d, post: Plaghino întregit haracterul ce i se iartă de iuridica prezumţie, ia sau întors a lămuri împregiu-rările mai întăiu din însăşi documentările înfăţişate de d. post. Plaghino, şi apoi din celea ale megieşilor după cum se arată mai glos anume: 9. După ispisocul de miluire din anii 7243 April 12 de la domnul C. Neculai V.v, trebue a să înţelege fără nicio îndoială, că drumul mare ce vine de la Ibăneşti şi fântâna Putredă înfiinţazâ un singur punct, ce să dovideşte din ajutorul resiproc (sic) a pomenitelor doaî semne, adecă drumul pe fântână şi fântâna pe drum, unde să mărgineşte pământul dănuit prin următoarele ziceri „de „acolo drept înainte la o movilă ce să chiamă găunoasă (Nr. I) şi „de acolo tot înainte la drumul ce vine de Ia Ibăneşti la o fân-„tână ce să chiamă Putrida", ziceri cari afară de firescul lor înţeles, mai sânt încungurate şi de următoarele haracteristice: a). Că în originalul ispisoc de Ia un sămn pănă la altul sămn, este făcută depărtarea perioadelor cu puncturi roşii; deci zicerea „ce vine de la ibăneşti la o fântână ce să chiamă Putrida, gă-sindusă unită între doaî puncturi roşii, nu Iasă înţelegere că aiurea ar fi fostu drumul şi aiurea fântâna; în vreme când de la drumul www.dacoromanica.ro — 25 — (Na. 4) propus de d. post. PJaghino mijloceşte o întindere de 254 stânjeni domneşti. b). Că în cât merge hotarul până la movila găunoasă ('No. 1) dăinuiforul ispisoc pomeneşte cuvântul drept, iar dela movila găunoasă lasă acestu cuvântu, scriind de acolo tot înainte pănă să 'zice drepţii, în vremea când pretenţia dum. post. Plaghino ,de la movila găunoasă (No. 1) până la fântâna (No. 4) să abate în sus mai mult de cum şi dacă ar cuvânta ispisocu fiecare drept după «cum pe hartă anume să arată; afară de aceia că ar avea să treacă şi peste o altă movilă cu 46 stânjeni mai înainte de movila găunoasă (No. 1). - După hotarnica din 7253 Dekem 14 de la med C. Silion, şatrarul Izmană şi alţii cari hotărând moşiile răposatului vel logofăt Sandul ’-Sturza, anume Broscăuţii, Trebujănii şi Lozănii arată acei hotărnici şi despre locul dănuit că sar fi măsurat cu stânjen de optu palme domneşti să descopere că redactivul acestei hotărnice au scăpat din vedere a regularisi şi următoarele nepotriviri: a) Idiotizmul limbei româneşti în cuvinte, cum şi haractima scrisului în slove, ce fac o înfiinţată dovadă că redactorul hotar-nicei nau fostu moldovanu. b) Tnsuşimele lucrărilor cuvenite unei hotărâturi, căci pomeniţii hotărnici scriu, cum din porunca domnului loail Ion Nicolae Vv. au fostu rânduiţi a hotărî satul Terbie moşia sfintei monastiri Suce-viţă, precum şi moşiile d-sale Sandului Sturzăi vel logofăt anume Broscăuţii, Trebujănii şi Lozănii, în vreme când nu este pildă ca cu o singură poroncă să să fi hotărât moşii a deosebiţi proprietari, pentru că aceleaşi porunci trebuind a rămâne îif mâna proprietarilor spre a se număra în rândul documentelor sale, ar mijloci nedumeiire la care au dat pomeniţii hotărnici acea poroncă de hotărât, adecă la mănăstirea Suceviţa pentru apărarea Verbiei, sau la Sandul Sturza pentru apărare Broscăuţilor; cu toate că astăzi pretenderisita poruncă nu să iveşte nici de la dum. post. C. Plaghino, nici de la dmluiD. Caminar Spiridon Andrea Pavlu, la care se păstrează documenturile moşiei Verbiia. c) . Rostirile ce trebue să aibă neclevetitâ aplicaţie la starea locului, în privirea cărora să desvălescu următoarele nepotriviri : 1). Că pomeniţii hotărnici arată cum Dumitraşco Stroici stă-pânitorui Cobâlei au pus pricină zicând că intră hotarul Cobâlei în hotarul Broscăuţilor, în vieme când Stroici nu putea să pricinuiască de cum că intră hotarul Broscăuţilor în hotarul Cobâlei. 2-a). Că pomeniţii hotărnici în despărţire Broscăuţilor de cătră târgul Dorohoiu arată că în piscul cel nalt ce este în culmea .dealului spre apus însămnat pe hartă cu No. 13 ar fi găsit faţă •piatră hotar vechiu, în vremea când comisia cercetând 234 documentari nau găsit nici cum pomenire măcar că sar fi pus vreo, 'dată piatră hotar în acel pisc. ' 3-a). Că de la pomenitul pisc (No. 13) apucând spreamează www.dacoromanica.ro — 26 — zi prin capul Cobâlei, arată hotărnicii că au trecut peste o vâlcea numită Bnlcinul şi tot înainte spre amiazăzi, apoi peste drumul mare ee vine de la Botoşani şi în urmă peste Obârşiia pe la capul Prelipcii, iar la starea locului o asămenea marşerută nici cum nu să aplicarisăşte, pentru că de se va socoti Balcinul la No. 14, atunci neîndeplinită rămâne trecirea peste al doile obârşie prin capul Prelipcei, iar de să va socoti Balcimil la No. 15, unde d. post. socoteşte că au fost siliştea Trebujanilor, atunce lipsind cu totul al doile obârşie rămâne şi drumul Botoşanilor nu din gios, ci din sus de Balcin, şi 4-a). Că ajutorul ce chiamă aceşti hotărnici de la întinderea moşiilor Ferbiia şi Căcăcenii, nu numai că nici de cum. nu să uneşte cu pravăţul sămnelor prescrisă de dânşii, dar încă să găseşte împrotrivitori scoposlui lor după cum lămurit să vedi pe hartă, şi d). Forma din lăuntru şi dinafară cuvenită unui act, de care pomenita hotarnică să găseşte lipsită după însemnările de mai gios r 1- a). Că ea scrisă fiindu pe o filă nerătezată, din neştiinţa comisiei împregiurare îşi are lipită o mai noaî filă rătezată şi de schimbată călită a hârtiei. 2- a). Că iscăliţii hotărnici Med. C. Silion, lzmană biv vel şa-trar, şi Miron Gafenco uricariul, să vădu iscăliţi cu aceiaşi mână ce au scris şi hotarnica, pentru că de şi iscălitura medâlniceriului C. Si.ion, comisia nau avut prilej a o vedea fiind' că d. post. Pla-ghino nau înfăţoşat mărturiia pe a căror temeiu sau făcut hrisovuî de danie, unde ei să găsăscu iscăliţi ; iară pe acei doi din urmă şi anume lzmană biv vel şatrar, şi Miron Gafenco uricariul iau găsit iscăliţi în alte mărturii întărite fiind cu acturi domneşti, care să află în asămănare şi cu o întreagă nepotrivire, precum şi pentru Tasile Dărăscul biv şoltuz ot Dorohoiu nu mai puţină îndoială urmiază de prilegitele necuviinţe, de vreme ce acel Dărăscul să găseşte iscălit cu acelaşi condeiu şi cernială, carile au scris numele lui şi a altor marturi în hotarnica din 1 Dechemvri 1765 de* la Ştefan Tabără vornic de poartă, şi 3- a). Că in ce chip asupra pomenitei hotarnice, nu să vede poruncă de rânduire hotarnicilor, aşa nu să vede asupra ei nici întăritură din partea ocârmuirii, pentru care pricină nici lucrarea nu au putut avea până astăzi în trâgănarea vremii de 94 ani, îm cât o aşa hotarnică clevetită cu metehnile prescrisă mai sus, comisia nau putut să o priimască de agiutor cătră fântâna de la No. 4, dacă supt închipuirea că lungimea pământului dăruit sar fi măsurat în stănjăn domnescu, pentru că o asămeni rostire doi din' aceiaşi hotărnici nau însămnato în mărturiie, şi întăî iar când adecă au făcut deslipirea din locul Târgului, pe care sau întemeiat is-pisocul dânuirii, şi de aceia nu sau încuviinţat vreo dată condiţia stănjănului domnesc, nici prin al doilea hrisov de la domnul Gr. Ghica Vv. din anii 7244 Aug. 12. niqi prin giudecăţile urmate în. www.dacoromanica.ro — 27 -vechime, nici prin însăşi giudecata desfiinţatului departament a* pricinilor străine din 23 Dec. 1831.... nici prin jurnalul divanului* apelativ din 1 Mart 1834, şi nici prin luminatul hrisov a pfea în— nălţatului domn din 23 Săpt. 1835... — 3. — După jurnalul din 4 Avgust 1834 cuprinzător lucrărilor dumisale Postelnicului Manolache Drăghici, care prin ispitirea măsurii de stânjăn domnescu sau întâlnit cu făntăna de la No, 4, şi au cunoscuto Putreău, când tot o dată răzămat pe doaă-struncinate sofisme, întăiu ca fiind danie domnească au trebuit să. fie şi stănjănul domnescu, ca cum ar fi vroit a zice că moşiia Mihăişănii din însuşi numirea ei trebue să rămâe încă; şi al doilea că valea de la No. 4 numindusă Putreda, ca cum ar fi vroit a-> zice că în Popeni nu pot ii alte tagme de cât popi, nici în Bros-căuţi alte fiinţe de cât hroaşte; şi pe temeiul arătatelor doaă ispi— soace sau apucat cu de adinsul de stâlpiri şi fără sfiială au răş-luit moşiile proprietarilor nejudecate. Comisia înţelege că în privirea acestor.... şi câte să vor arăta în punctul al 7-a din secţia V.. sânt pre îndestule a măsura greutatea lucrărilor dmsali Drăghici, şi nui rămâne de cum mai întăi a însămna că din o mărturie ho— tarnică a banului C. Vărnav pe moşiia Vărcenii din 1779 Iulie 15..... şi dovedeşte că valea Bilauca sau numit şi Putreda : şi al doile-pentru măsurătoare stănjănului domnescu a face următoare luare aminte, că adică d-lui Drăghici nau avut a să povăţui de altă hotărâre de cum a desfiinţatului departament al pricinilor străine, precare răzămândusă jurnalul din 1 Mart 1834 a divanului apelativ; iau poruncit ca acea hotărâre so aducă întru împlinire. Iar hotărirea. pomenitului departament nu numai că nemică' nu glăsueşte de stânjăn domnescu, dar mai vârtos nici cum nu să întemeiază pe măsuri,, năzuind anume la sămnile hrisovului dănuitoriu după pilda trturor acturilor ce mijlocescu în acias'ă pricină, şi pe care leau avut în vedere la ceretarea proţăsului, căci deşi prin un period rezonari— săşte de măsuti, însă hotărârea sa o au mărginit rostită prin următoarele cuvinte : „pentru aceasta sau hotărât ca d. post. C-Piaghino săşi aibă stăpânirea neclintită şi cu toată deplinătatea-întocmai pe sămnele hrisovului domnului C. Nicolae Vv. şi a ho-tarnicei din anii 1765 Dek. 1. dândusă dmsale post. după agiude— căţii hotărâre şi aciastă carte a departamentului". Iar apoi de vreme ce şi hotarnica pomenită mai sus din 1 Dek. 1765 nu cuvintează de măsuri, ce numai de sămne, precum să va arata la rând, comisia nu poate astăzi socoti ca lucrarea dsale Drăghici cuprinsă în jurnalul din 4 August 1834 sar putea numi aducere întru împlinirea hotărârei desfiinţatului departament, ce mai vârtos aducerea proprietarilor la învăluire şi a comisiei de astăzi la obosire pentru că. lucrarea dsale Drăghici arbitrală şi neporuncită să găseşte protiv— nică hotărârei pe care ocârmuirea iau trimes ca să o aducă întru întocmai înplinire după cele arătate în secţia III din acest jurnal. — 4. — După hotarnica din .anii 1765 Dechemv. 1 de la Ştefan. www.dacoromanica.ro 28 — Tabără vornic de poartă, Uie Buznea, Vasâle Crâstea biv vel şa-tnţriu şi marturi Vasile Dărăscut biv şoltuz ot Dorohoiu cu alţii, comisira de şi nau avut trebuinţă a a cerceta fiind mărginitoare Dumeniior de cătră locul dăruit stâpânitorilor de Broscăuţi, însă pe de o parte văzândusâ că dumnjalui post. Plaghino o au dat •spre a dovedi prin ia fântâna Putrefdă că ar fi la No. 4 iar pe de altă parte urmând obştească reclamaţie din partea proprietarilor megieşi cu d- post cerând ca să scoată o altă hotarnică tot de la acest hotarnic din anii 7274 Iunie, după cum să arată împrejurările cu lămuriri... comisia... au încuviinţat a limpezi adevărata înţelegere a pomenitei hotarnice întru aceia numai ce să atinge de ’Trestiana, de Popeni şi de Miclăuşăni, precum să girată mai glos, anume: a) Hotamica lui Tabără din anii 1765 Dechemv. l,glăsueşte acestea „şi'dmlui spatar C. Sturza să aibă a stăpâni din fântâna „Putreda şi tot drumul ce vine de la lbâneşti şi merge la Căcă-„Ceni după hotamica veche", apoi de şi la fântâna (Tio. 4) nu să •văd acum nici cum, şi nici au putut fi, pentru că răspântina ce să vede prin jidovini adânci... de sar şi închipui că au umblat drumul mare, pe lângă fântâna cu No. 4... drumul pe acolo nar 4i nici cum acel ce merge la Căcăceni.., pentru că umblarea acelei drum este la podul lui Stamate pe ţărmura stângă a Jijiei, avân-duşi răspântina sa deasupra bahnei ce să trage din valea Bilau--•căi (No. 16)... de la care punct un drum să îndreaptează cătră podul lui Stamate... şi altul cătră satul Căcăcenii pe deasupra văii .Muşchioaei... în a căruia obârşie nu au fost baltă sacă iar pentru această baltă să va lămuri... că este unit cu drumul şi dâmbul cari în fundul Muschioaii nici cum nu se găsesc. b) Tot hotarnicul Tabără mai cuvintează: „şi fiind şi d-lui pah. Darie Donici faţă niau răspuns că nare nici o dovadă a trece peste fântâna Putredă şi piste valea Bilauca". Din care acestea Comisiia s’au lămurit că fârUăna Putredă mi poate fi aiurea de cum în albiia văii Bilauca... unde este şi ^drumul ce vine de la Ibăneşti şi merge la Căcăceni, şi unde aceste sămne drumul şi fântâna le cere unite ispisocul de miluire din 7243 April 12... iar câ făntăna Putredă este acea de lângă No. 16, nu lângă No. 4, nujlocescu următoarele dovezi: 1. Pacinica stăpânire de un întreg veac, în cari proprietarilor Trestienii şt Dumeniior şi a însuşi Broscăuţilor nici prin minte nu liau trecut a năzui vreodată la fântâna de la 4 cunoscând apuru-rea şi mărturisind de afilonică fântâna Putredă de lângă Nq. 16... iar cât de împresurarea moşiilor sale numeşte împresurătoare numai pe moşiile Trestiiana, Dumenii, Miclouşenii, Fărcenii, Verbiia ■Sauceniţa, şi Prilipca Cobăla, iar de Popeni nici o pomenire nau făcut ca de o moşie asupra căriia însuşi dumnialui au cunoscut că nu are cuvânt ai pricinui învăluire. 2. Din scrisorile moşiei Popenii... să mărtuFisăşte învechita www.dacoromanica.ro 29 — îngiumătăţire a moşiei Popenii... Comisia sau mărginit a ţitarisî ■aceiaŞi carte de stăpânire de 1a domnul Ilieş Alexandru Vv. din anii-7176 Săpt. 27... prin care sau întărit stăpânirea lui Miron Stârcea-şi Andronic Pârvul pe giumâtate de Popeni din ţinut. Dorohoiuluî re au fost otcina lui Isac Stârcea şi să o ţie cu vecini şi cu hă— ieşteul şi cu tot venitul ce este pre acea giumătate de sat şi cu moară.. 3. Despărţirea hotarului Popenilor despre Dumeni este statornicită cu iSpisocul lui Vasile Vv. care ispisoc de şi nu să găseşte astăzi faţă, însă Iau avut în vedere hotărnicii din anii 7268 • Noem. 7, precum în urmă şi domnul Grigorie loan Vv. la anii 7269 Iunie.. Deci cu toate Că pomenitele mai sus doaă acturi s'au prihănit cu giudecata dau triabă „călugării, şi va stăpâni moara Miron Mutul,., şi celelalte". Iar prin cel al doilea actu dovedirea de la starea locului să lămureşte prin următoarele ziceri: „Şi moara ce atr fost făcut răposatul Nicolai Costin jăgniceriul nu este în lăuntrul între Jijiia şi între Suhaia,. ce au fostu făcută afară în ţărmura Jij’ei pe hotarul Miclăuşănilor din gios de gura văii Suhai" şi celelalte. Aşa dar din glăsuirea acestor două acturi, comisiia sau încredinţat despre următoarele obiect uri: ■ a) Că iazul Carasului este pe albia văii Suhaei, în care ispi— socul domdului Ilieş Alexandru Vv. au făcut colţul din sus a moşiei Verbiia la vadul Săcu... de unde au apucat drept pe vale până în iazul Carasului... şi de la care iaz a Carasului prin giudecata din anii 7254 sau hotărât a urma stăpânirea tot pe aceiaşi vale a Suhăi pănă în gura ei unde cade în Jâjia... b) Cu locul dintre Jijiea şi dintre Suhaia.. nul poate dobândi d. post. C. Plaghino... pentru că tot acestaş locu să găsăşte întărit în stăpânirea moşiei Verbia, întăiu cu ispisocul din anii 7176 Avg. 26, şi apoi cu giudecata din 7258... C. Deslegarea a treia în mărginirea Verbiei de către Bros-căuţl să cuprinde iarăşi cu osebite doaî mărturii: c) 7265 Noemvre 10. înştiinţarea lui Alexdndru Neculce biv vel clucer urmată cătrâ domnul de atunci, pentru cercetarea ce au www.dacoromanica.ro — 37 — •făcut hotarălor Verbiei, prin care între altele să cuprinde că râtul Jijiei este acolo pe unde sau abătut Jijiia în matca Zahornei... •ziceri din care cu toată deplinătatea să dovedeşte că nu din g os •de gura Zahornei ce. din sus de gura Zahornei sau găsit şi să găseşte râtul Jijiei... şi pe temeiul acestei înştiinţări sau dat cartea ■divanului de stăpânire în mâna egumenului de Sucevi{a, din 28 Ghenar 1774... 2) Altă înştiinjare fără vileat Sept. 23 de la Andrei Balş spa-4arul şi Gheorghie Gafencu medelnicer urmată catră mare logo-fetie pentru cercetarea hotarului Verbiei ce sau făcut din porunca -Câimăcamiei în care să arătă că măsurând Verbia în curmezişi, pe trei locuri cu odgon de 30 st. sau găsit aceste misuri : a) 1800 st. în 60 odgoane capătul despre câmpu. b) 1800 st. în 60 odgoane mijlocul şi c) 2185 st, în 71 jum. odgoane la siliştea despre Jijia. Deci Comisiia văzind că, nu să-face pomenire de stânjăn domnescu, sau întorsu a face ispitire cu însuşi scara măsurilor ce sau însemnat pe acest jurnalu. cu care sau găsit întocmai 1800 st. măsura îrnăia de la colţul Verbiei dn sus statornicit cu ispisocul domnului llieş Alexandru Vv. din anii 7176 Avg. 26 şi- coltul Verbiei din gos statornicit cu hotarnica moşiei Căcăcenii din anii 7238 Iuli 6.. Aşişderea sau găsit pi deplin 1800 st. prin mijlocul Verbiei.. unde este piatra din piscul Hlibocâi Ruscăi şi până la... movila Gaunoasa, despărţitoarea Verbiei de Căcăceni... şi în •sfârşit măsura a treia la sălişte despre Jijia sau găsit iarăşi întocmai de la piatra mărginitoare Verbiei de cătră Căcăceni după hatarnica din 7238 Iuli 6... şi până Ia vadul Saca din valea Sahăi, rnde să împl'n'scu şi sumele cuprinsă prin ispisocul domnului llieş Alexandru Vv. din 7176 Avg. 26, şi unde cu acelaşi stănjăn să împlinescu —2160 stânjâni cuven ji dsale post. Plaghino, după hrisovul de miluire din 7243 April 12... în cât pe aceste temeiuri.,. Comisiia închee că nici lăcuitorilor din Broscăuţi... nu li să poate da credinjă înpotrivă de atâtea acturi înformăluite după Iegia tării, şi dsale po t. Piaghino nu i se poate da dreptate ca să păşească • de la punctul-însâmnat pe harta cu No 39 unde cu unită cuvântare şi cu întreagă putere îl mă-ginescu toate dovezile, toate semnele, toate măsurele, şi toate acturile atât a miegieşilor câf şi a însuşi dumisale. —10—Intru mărginirea moşiei Broscău'ii cu Lozănii şi Tre-bnjănii de cătră moşiile Sauceniţa, Prilipca şi Gobâla, comisiia au luat în vedere douâ delle, una din 1832 Iuli 15 a fostului supus Rosienesc Gheorghie Cuciuc, şi alta din 1834 Ghenar 15 a mării sale Ecaterina Sturza Doamnă. Deci cât pentru aciasta din urmă deliă. de vreme ce proprietarul de acum a Trestienii cu locul numit Strahova, d. vist. Aleea Balş nau urmat a veni la starea locului nici vechil aşi tri-■mite... comisiia au lăsat această dellâ necercetată. Aşijderea şi www.dacoromanica.ro 38 della întâia au rămas în nelucrare pentru neînfăţişarea documen— turilor moşiei Şândricenii din partea dmsa'e Smaranda Codrianul..., Iar ţitarisita mai sus deilă... după pretenţia dmsale post C. Pla-ghino, carile âau înfăţişat cu dovezile £au avut. comisiia au iuato de pravăţ spre a sluji de supliment cătră della obştiască a lucrărilor de la starea locului... de şi nici reclamaţiia dsale post. Pla— ghino din 19 Sept. 1828, nici cea din 19 .Dekmv. 1832 nu cuprinde rostită pritenţia, mărginindusâ în următoarele ziceri: „încă la luna Sept. 1827 am dat jalobă cătră cinstitul Consulat arătând că^moşiia mea de la ţinutul Dorohoiului, anume Broscăuţii cu si-liştele ei Lozănii, Trebujănii şi locul din târgul Dorohoiului pătimesc mare împresurare despre megieşitele moşii de prin prejur anume Trestia na, Dumenii, Miclăuşănii, Fărctnii, Verbiia, Sau-ceniţa Prilipca şi Cobâla“, fără a se lămuri pe unde... Comisiia au primit de pravăţ acea de acum arătare pe faţa locului a d. post. Plaghino... dar apoi fiind că toată aceasta pritenţie d. post. C. Plaghino au sprijinito cu hotarnica închipuită ca din partea med. O Silion, şătrariul Izmană, Miron Gafencul uricariul şi Vasile-Dărăescul cu velet din 7253 Dekm 14. Comisiia au venit la înţă-legere că împreună cu prihănirea documentului clivetit, să prihă-nescu şi pritenţiile răzămate pe dânsul... Comisiia sau intorsu cu cercetarea sa cătră aclurile megieşitelor cu Broscăuţii moşii, din, a cărora glăsuire sau dezvălit următoarele : I. Că moşiia Broscăuţii cu partea de sus despre târgul Dorohoiului nu sau mârgit cu siliştea Cobâ'a, ce cu o altă parte de* loc fără altă întindere de cum lăţimea Cobâlii şi fără altă numire-de scrisori de cum daniia lui Ştefan fv Tomşa care să lămureşte cu dovezile de mai gos. a) Cu ispisocul domnului Vasilie Vodă din anii 7142 Iulie 30... în care zicând că au întărit Agafiei giupânesei lui Ştefan Brăescul şi Goeului diiacul a lor driaptă otcină şi cumpărătura din ispisoc de Ia Moisiu Movilă Vv. o sălişte anume Cobâla în ţinutul Hârlăului, o arată anume că ace sălişte este supt pădure. adică nu la câmpu. b) Cu zapisul GoSuIui diiacul din Lojăni fără vileat.. prin dare au lămurit lui Dumitraş postelnicul gumătate de săliştea Cobâla cei în ţinutul Hârlăului între Şendriceni şi între Prelipca, ce iau fostu driaptă cumpărătură de ’la gupâneasa Todosiia hătmă-niasa lui Nicoriţa Hatmanul, cu care zicere între Şăndriceni şi Prelipca... pe de o parte să adiverează cuvântarea ispisocului maî sus numit, că săliştea Cobâla este supt pădure pentru că în faptă... spre câmpu nu să mărgineşte mai mult Cobâla cu Şândricenii ci; cu locul târgului Dorohoiu; iar pe de altă parte să 'lămureşte că daniia Iul Ştefan Vvd Tomşa este însuşi capul de acum a Cobâliî despre câmp, pe care iarăşi au dăruit Gociul diiacul tot lui Du-mitras postelnicul, prin următoarele ziceri: ,,aşişderea şi o partere locu ce miau fostu mie danie şi miluire de la răposatul Ştefam www.dacoromanica.ro — 39 — «Vv. Tomşa iar întrace’aş hotar Ia câmpu, care nu are amestecu «în cumpărătură ce am cumpărat no cu Ştefan Brâescul Cobâla, «ce miau fostu mie dreaptă miluire, osebit toată şi adastă parte «după moartea mea iarăşi să fie dumisale otcmă neclătiiă, iar pe «aoastâ parte, aşa am socotitu până voiu fi eu viu să mă hrănescu „eu pe dânsa» şi celelalte. Asupra cariia danii de şi nu sau văzut deadireptul întăritură domnească, însă îndoială despre legiuita ei fiinţă nu poate mijloci. 1. Pentru că sau făcut în ştiinţa divanului ţării, adiverită fiind de aceşti boeri Ştefan Boul vornicul cel mare a ţării de gios, Dahija vornicul ţării de sus, Ilie Şăptelici postelnicul cel mare, Coste Moţoc slugerul cel mare, lonîţă Prăjescul visternicul, Nicolae Buhn? logofăt al treilea, Gavrilaş Braescut, Toderaş Prăjescul clucer al doilea, Ieremiia Cărnul portariul de Sudava, Dumitraş Drnguţăscul pârcălab Sucevei, Rugina vornic, îfuori parcalabu şi alţii. 2. Pentru învoita primire a stăpânitorilor de Cobâla, Pri-lipca şi Saucer.iţa carii de sar fi găsît străini cu ştiinţa pentru locul dârnuit de Ştefan Vvd Tomşa Gogului şi de Gociul lui Du-ftiitraş postelnicului, negreşit nar fi îngăduit acea dânuire, cu a căriia fiinţă scurtândusă Cobâla. de sâne trage cătrâ aceiaşi scurtare atât pre Prelipca, pentru că din vechime au fo-.tu un trup cu Cobâla, cât şi pe Sauceniţa a căriia hotarul sau început apururea de la un loc cu Prelipca, după cum la rând să va arăta. Dar însă nu numai că din partea stăpânitorilor de la moşiile arătate mai sus vreo pricinuire nau urmat, ce încă din potrivă că au cunoscut şi au înbucătăţit daniia lui Ştefan Vvd Tomşa prin următoarele făptuiri, adecă Dumitraş postelnicul primind de lucrătoriu zapisul Godului de lămurire, iar stăpânitoriul Sauceniţii şi a gu-mătate de Cobâla Gavrilaş Brâescul iscălind în zapisul Gociu'ui înpreună cu ceilalţi boeri arătaţi mai sus, şi încă ce este mai mult că în urmă amândoi aceştia adică Dumitraş postelnicul şi Gavrilaş Brâescul cu adăogirea ce au făcut pe zapisul Gocului au sfinţit toată cuprinderea lui prin următoarele ziceri: „Jnsă aşa niam învoit de bună voia me cu dlui Gavrilaş Brâescul «pentru acia «parte ce scrie Go<5ul că este daniia de la Ştefan Vvd. Tomşa „cum după moartea Goăuiui să ţinem frăţeşte să nu să despartă „de Cobâla, şi eu Dumitraşcu postelnicul eu sângur cu mâna «'mea am scris". c) Cu cartea de hotăiât a dlui Evstratie Dabija Vvd din anii 7173 Avg. 15 poroncltoare lui Andriian pârcălabul de Suciava ca să miargă şi să aliagă hotarul Cobâlei de cătră Bros-căuţi, unde puind stâlpi să facă şi mărturie, cătră care apoi adaoge următoarele: „iar de va li niscai zapisă la Broscăuţi să „le fie dat anume vreo bucată de loc Cobâlei şi vor şti „şi me-„gieşii câ au ţinut până acuma Broscăuţii să ţie şi acum, iar de „nu va spune în zapis să ia din hotarul Cobâlii, să nu să ames- www.dacoromanica.ro 40 — „tece Broscăuţih la hotarul Cobâlii, şi fân şi pâine ce să. va „afla pe hotarul Cobâlii a Broscănţilor făcut în silă tot săi daţi „pe mâna lui Dumltraşcu visfernicul*. Ziceri ce dovedesc cum acest domn întru ştiinţă că au iscălit mărturia în zapisul Go-dului mai înainte de a domni, nau uitat după domnirea sa la rânduirea hotarniculuî Andriian ai poronci rostit că în hotărâtura dis-pre Broscăuţi să vază de nu mijlocescu »niscaiva zap să la Bros-căuţi să le fie dat anume vro bucată de loc Cobâlii". li. S u dezvălit că moşiia Broscăuţi în parte despre apus despre moşiia Sauceniţa din vechime nu sau putut mărgini cu movila Vlâdicăi Gheorghie... avân i dreptate a să pogorâ în pârâul Sâcu, cum spre aceiasta mijlocescu următoarele documenturi: a) ^246 A"ast 1. Ispisocul domnului Grigorie Ghica Vvd (bătrânul) întăritoiiu lui Dumitraşco Stroici postelnicului pe moşiile Prelipca şi Cobâla în care scrie următoarele : „cum ace moşie Prelipca să găsăşte hotărâtă de Vasale Stărce vornic de poartă la veleat 7174 april 6, precum ani văzut în mărturie scriind că din porunca răposatului Duca Vvd bătrânul au mers la Prilipca moşiia lui Dumitraşco visternicul având pricină de cătră Sauceniţa moşiia lui Gavril Erăescul, şi au strâns mulţi oameni împrd-giuraşi cari au ştiut acele locuri precum liau umblat hotarăle, şi dacă au îndreptat acei oameni hotarâie sau şi învoit cu Dumitraşco visternicul Gavril Brăescul, pentru o bucată de Ioc ce au fostu asuprită cu nişte stâlpi de piiatră dată spre Sauceniţa de câtăva vreame, în desine sau învoit şi au înpărţit în doaâ şi sau tocmit să ţie Prelipca până în capul iazului ce au fostu jazul popii lui Finic ce au şăzut în Prelipca, şi din capul Iazului pre pârău în drumul Verbiei până în capul hotarului.,, şi Sauceniţăi să ţie iară până în capul iazului popi lui Finic, şi hăleşteul săi ţie dumnelor frăţeşte iară din gos de iaz să fie a Sauceniţănilor şi din matca heleşteului merge hotarul printre lozii la coada he-leşteului şi sau pus stâlpu de piiatră în piscu în miezi, ce acum lipsăşte, la mijlocul pământurilor, care pământuri sau împărţit în doaâ şi dintracel stâlp sau pus alt stâlp la drumul cel mare ce vine de la Dorohoiu, acum lipsăşte... şi aşa înainte cuvântând hotarnica Stârcei până în capul hotarului din opcina Şiretului... iar pentru moşiia Cobâla să fie următoarele: ^Aşijderea dăm şi întărim boerului nostru de mai sus numitului lui Dumitraşco Stroici postelnicul, şi cu seliştea Cobâla sat întreg alăturea cu Prelipca tot ţinutul Hârlăului precum niau arătat şi dresă, şi iar le este lor şi hotărâtă de răposatul Dimitrie Macri biv vel ban la veliatul 7228* Mai 30, precum am văzut şi mărturiia scriind că din porunca mării sale lui Mihai Vodă au mers Ia târgu Dorohoiu". După care povestind ţitarisitul ispisoc împregiurările urmate asupra hotărâtului lămureşte sămnele cuprinsă prin hotarnică după chipul de mai gios; şi au priimit Stroici spătarul să giure Doro-Jioenii şi au ales şasâ oameni bătrâni din târg din Dorohoiu, a- www.dacoromanica.ro 41 nume: Ştefan Dărăescul, Constantin Sirneţco, Gheorghiţă Guţco, Patraşcu, şi Andries Lişcencu şi au giurat aceşti oameni în bisă-rică şi au purces cu brazda în cap şi au pus un stâlpu de piatră în culmea dealului, de acolo au purces la vale, tot in spre apus pe din sus de fântâna Putred», şi au pus un stâlp de piatră întron dâmbu de la capul iacului lui Melenciuc din sus, de acolo pintro poeniţă din luncă pe din gos de o fântâna şi în gios pe pârâul Cobâlii până în hotarul Şândricenilor şi din fântâna Strahovei la deal, alăturea cu hotarul’Şândricenilor până în poiana Cobâlii; aşa au afiat hotarul Cobâlii despre Dorohoiu şi despre Şândriceni". Cu care tot odată sau văzut de cătră comisie şi ori-ghinalnica hotarnică din anii 7228 Mai 30 de la Dimitrie Macri biv vel ban, Albotâ clucer, Dumitraş Gafencu uricariuî, Miron Gafencu uricarul, Grigoraş Ciomărtan şi Iftode şoltuzul ot Doro-hoiu cu 12 oameni ot Dorohoiu însoţită şi cu arătata carte de în-tăritură acestii hotarnice de la domnul Grigorie Ghica Vvd din anii 7235 luni 23. b) 7240 Dehemo. 10. Mărturiia hotarnică de la Sandul Al-botă clucer, Ioan Izmana vel căpitan de Dorohoiu, Hâncul căpitan şi alţii, iscălită fiind şi de însuşi stăpânilor» moşiilor Sauceniţa şi Prelipca, scriind cum din porunca domniei au mers de au hotărât moşiia Sauceniţa, şi că strângând boeri megieşi de prin pre-jur şi alţi oameni bătrâni, alesau hotarul Sauceniţei despre moşiia Prilioca pe sămnile cuprinsă în hotafnica vornicului de poartă Vasile Stârcea din anii 7134 August 5... mărginind aceşti hotărnici moşiile Sauceniţa şi Prelipca iarăşi în capul iazului popei lui Fi-nic prin următoarele ziceri: „şi neavând nici despre o parte dovadă cu scrisori, care este heleşteul popei lui Finic, aflatau „dumnalui Dumitraşcu Stroici postelnicul un om vechiua dumisale „anume Andrei Horlaci din sat din Prelipca, şi au rădicat el cu „sufletul lui dinaintea noastră şi a mulţi oameni bunii megiaşi, şi „neam dus la acel heleşteu carele sa i aflat ezj de Grigoraş gi-„nerile lui Gheorghiţă Goroveiu portariul, cum ace! heleşteu este „a popii lui Finic, şi scrie în mărturiia Stârdi vornicul, cum în-„voindusă Dumitraşcu vistermcul cu Gavril Brăescul sau dat acel „heleşteu cum săi ţie amândoi frăţeşte; dar şi acum neavând „Gherghiţă Goroveiu nici o scrisoare de dovadă iarăşi sau învoit „cu Dumitraşcu Stroici posr. ca să ţie acel hălăşteu frăţeşte, cum „au ţinut şi părinţii din voia dumilorsale; şi din matca acelui hă-„leşteu purcede hotarul în sus părăului pin nişte loz» ce sânt la „coada acelui hălăşteu la un stâlpu de piatră veche ce este în „piscu întro măză la mijlocul pământurilor, care sânt acele pământuri împărţite în douâ şi dintracnl stâlpu la alt stâlpu iar ce „sau aflat vechiu la drumul cel mare ce vine de la Dorohoiu, care „este la mijlocul pământurilor", şi de care drum pomeneşte uricul domnului Eustatie Dabija Vvd, din anii 7173 Aug. 15... şi aşa înainte cuvântând pănă în capul hotarului din opcina Şiretului. www.dacoromanica.ro — 42 — Deci singure aceste doaî acturi păstrate unul Ia mâna stă--pânitorilor de Prelipca şi altul la mâna stăpânitoriror de Sauceniţa, prin care să zice că din insul popii lui Finic să încep hotarâle acestor doaî moşii, comisiia Iiau socotit prea îndestule pentru a nu mai împovăra înţâlăsul cu prescrierea şi a altor lămuriri căci din acestea acturi să dovedeşte neindoelnic : 1) Că moşiile Prelipca şi Sauceniţa sau mărginit din vechime cu capetele în capul iazului popii lui Finic... fără să păşască mai mult spre răsărit. 2- a) Că pentru adastă mărginire au urmat neclevetite învoeli între stăpânitorii moşiilor Sauceniţa şi Prelipca, întăiu Ia anii 7174 April 6 când au hotărât vornicul de poartă Vasile Stărce şi al doiiea la anii 7240 Dekmv. 10, când au hotărât clucerul Albotă, şi cei împreună cu el hotărnici. 3- a) Că întinderea acestor moşii cu ispisocul domnului Gri-gore Ghica Vvd. din anii 7246 Aug. 1 întărită fiind numai până în capul iazului numit a popii lui Finic de unde după hotarnica vornicului Stârce din an i 7174 April 5 şi după hotarnica cluceru-lut Albotă din anii 7240 Dekemv. 10. trebue să să î dr pre capul Sauceniţei în gos până în drumul Vtrbiei.. acel pomenit prin ispisocul demnului llieş Alexandru Vvd, hotărâtoriu moşiei Verbie ' apoi după alt ispisoc hotarnic a domnului Ioan Nicolae Vvd. din anii 7255 Dekemv. 11 hotărâtoriu moşiei Trestiiana cu locul numit Strahova care în copie adeverită... sau văzut de comisie la opisul dat de d. căminar Gherasim Hâncul... trebue iarăşi a să îndrepta capul moşiei Prelipca pe acelaş pravăţ în sus de la capul iazului popei lui Finic... pănă la colţul din sus a moşiei Cobăia, unde să împreună cu Borohoiu ca Ia un punct statornicii cu ispisocu arătat mai sus, înţălegândusă că de la adastă linie spre apus şi în cât este lăţimea Cobâlei să întinde locul daniei lui Ştefan Vvd. Tomşa pănă unde sau pus hotarul Cobâlei de cătră’ banu Di-mitrie Macri la anii 7228 Mai 30, cum scrie hoiarnica sa, Iar apoi, III. In potriva acestor documenturi şi a desvălirilor aplicari-site, atât cu a lor cuprindere, cât şi în semnele de la starea locului, comisiia au întâmpinat câteva documenturi ce să desleagă prin însuşi a lor f'inţă, şi din care acele mai de samă sunt următoarele ; A. O hotarnică delaAndriian pârcălabul cu velet 7177 Octv. 26, urmată după porunca domnului Eustratie Dabija Vvd. din anii 7173 Octomv. 15... în următoarea cuprindere: „facem ştire măriei tale după porunca măriei tale am mersu la o moşie a dumisale vist. Dumitraşco şi a fraţinâso lui Ionaşco Cobâla a lui Dumitraşco şi Broscăuţii a lui Ionaşco, şi pănă în hotarul Dorohoiuîui anume Vasile Holungă din târgul Dorohoiu de acolo, Jlişcenco de acolo şi Grigorie Ioan şi oameni mulţi şi liau socotit, deci pentru o bucată de locu a Iui Ionaşco zice căi a Broscâuţilor şi a Trebujănilor şi oamenii ce mai sus scrie, şi nici unul nau mărturisit fără un popă www.dacoromanica.ro — 43 a Iui şi un vecin a acestui tot în partea Iui Dumitraşco, nu numai' scrisu ci mărturisăscu oamenii, şi sau învoit şi au luat acea bucată de loc înapoi fiind de Cobâla şi purcede hotarul Cobâlii dintro» stâlp de piatră ce este în dini despre târgul Dorohoiului, alăturea cu Trebujănii şi cu Broscăuţii tot hotarul Cobâlii tot la vale şi sau'pus un slâlp de piatra în vale, de acolo pănă în ezuţul din sus, iară ezuţul din sus în partea lui Dumitraşco, de laezuţ drept peste un grindu, peste un părăuţ şi am pus stâlpu de piatră drept în grindul dialului; de acolo tot drept pe costişă pănă în cele două moviliţi din gios, şi am pus stâlpu de piatră între moviliţe şi trece hotarul Cobâlii peste un drum ce vine la pădure şi merge la ţâmpu pănă în drumul Verbiei de să împreună cu Prelipca. Hotarul Prelipcăi ţine pe dumtrumnl (sic) Verbiei pană în Verbiia şi satr încheiat hotarul"... dar însă de şi forma acestei tntarnice, rostirile acestui hotarnic şi neînţelegerea lămuririlor ce au vroit a face la stai ea locului şi de care au fost poruncit, ar fi îndestule a trage trage prihăoire înpotriva legiuitei puteri cuvenite unui act, totuşi comisiia sar fi îndoit încă dacă nu ar fi avut în vedere urmâtorele nepotriviri: 1) Ca hotarnicul Ând iian a făcut adastă hotărâtură cu patra anii după rânduirea sa de cătră domnul Dabija, carele iau fost poruncit ca şi producturile luate In sâlă să le întoarcă stăpânito-rilor Cobâlei. 2. Că hotarnicul Andrian pogoară colţul din jos a Cobâlei.... cuprinzând cu totul capul Prelipcăi, neadevărul ce să dovedeşte întăin cu starea locului. 3) . Că hotarnicul Andriian pogorâ capul din gios a Prilipcăi ,jânâ la hotarul Verb ei, neadevărul al doilea ce să dovedeşte cu prâvâţul a tot trupul Prilipcii... precum vine de la Codru. 4) . Că hotarnicu Andriian mărturiseşte că au fost fraţi Du-mitraş Visternicul stăpânul Cobâlii cu lonaşcu stâpânitorul Bros-c mţilor, neadevărul al treilea ce se dovedeşte cu ispisocul domnului Neculai Alexandru Vvd. din anii 7222 Fev. 18.. prin care să arată că învechitul proprietariu al Broscăuţilor au fost lonaşcu Nanul iar nu lonaşcu Stroici. 5) . Că hotarnicul Andriian prin mărturisirea sa arată cum fraţii Durqitraşcu şi lonaşcu sau învoit, neadevărul al patrulea, ce să dovedeşte atât cu neiscălirea morţilor în hotarnica lui Andriian, cât şi cu al doile poruncă de Ia Duca Vodă sc isă în Botoşani la anii 7177 iuni 23 (ad că cu 9 luni după hotarnica sa), prin care domnul Duca Vvd. au rânduit pe acestaşi Andriian împreună cu Rugină şatrariul şi Grigoraşco Gherman ce au fost vornic ca să meargă şi să hotărască satul Cobâla despre Broscăuţi, dovedin-dusă din aceasta că nici învoială au urmat, nici hotâritura lui Andriian uau avut praviliceasca fiinţă, mai vârtos când în mărturisirea sa nu se vede iscălit nici un martur sau megieşi, de care el povesteşte că au fost la hotărât, şi nu numai că nu se vede www.dacoromanica.ro 44 întărită această hotarnică cu un act după vreme, dar încă să găseşte prihănită cu porunca domnului Duca Vvd..,. B) . lspisocul domnului Alexandru Tlieş Vodă din ani 7176 Aug. 27... de şi zice că yerbiia merge alăturea cuSauceniţă până unde se împreună pământurile, însă asupra aqestei ziceri mijlocesc aceliaşi temeiuri, cu cari sau întimpinat pe d. post. PJaghino la propunerea ce au făcut a i să întrupa trei moşii în osăbire Bros--căuţii, Lozânii şi Trebuzănii, supt cuvânt că ispisocul de miluiri din anii 7243 April 12, zice că acest loc sau lipit cătră hotarul satelor Broscăuţi, Lozănii şi Trebujănii pe lângă care lăturalnica povestire a ispisocului Verbiei nu poate covârşi acea în fondos rostire a documenturilor ce cu învoirea proprietarilor sau făcut pentru mărginirea moşiilor Saucenija şi Prelipca. C) . Hotarnica din anii 7253 Mai 12 de la Vasile Macri ispravnic loan Baştâ şi Ionu Vârnav căpitan, scri»ă de Garril Gher-ghel vel căpitan.... cu care pomeniţii hotărnici prin semnile ce sau închipuit pe haită..., au urcat pe Sauceniţa până în movila Vlâdicăi Gheorghe, însă şi această hotarnică să găseşte împotriviioare zicerilor sale, întâi pentru că ei hotărnicii sau întemeiat pe un suret lui Nicolae Bisericanul din 7203 fără a fi arătat de pe ce uric şi de Ia cine au fost orighinalul acelui suret, cu care au călcat capul moşiei Verbiea în partea învechitului ispisoc de Ia domnul Ilieş Alexandru Vvd. din anii 7176 Aug. 27. Şi al doilea pentru că ei de şi zic că au urmat întocmai după acel suret a BBăricanului.... însă... fără... nici o cercetare au urcat moşiea Sauceniţa Ia nnvila Vlădi-căi lui Gheorghie, adică au călcat orighinalul domnului Ilieş Alexandru Vvd şi cu făptuirea lor au calcat suretul Bisăricanului. D) . Copiia mărturiei de judecată şi întăritura de la vornicul Mihalachi Sturza din anii 7268 Oct. 4.... de şi cu a sa cuprindere mărgineşte moşiile Sauceniţa şi Prilipca până în cea de acum stăpânire, din drumul Verbiei ce merge la Dorohoiu, însă această ho-iarnică să găseşte prihănită de însuşi a ei cuprindere, întâi că Vornicul M. Sturza întemeindusă pe hotarn ca vornicului de poartă Stărce din 7174 April 5.... şi luând de pravăţ însuşi semnele acelui învechit hotarnic, au păşit în urmă de la iazul popii lui Fi-nic.... şi spre răsărit fără să arăte pe ce temeiuri, şi al dolle că măsurând capetele moşiilor Sauceniţa şi Prelipca în soma de 72 .odgoane care câte 28 stânjăni unul alcătuesc suma de 2044 stânjeni, adică din movila Vlâdicăi Gheorghe.... până la colţul Cobă-îii, despre târgul Dorohoiu.... cuvântează tot acest hotarnic următoarele : „iar de va zice vreodată Stroici că a lui a fost doaă sate, şi eu liam făcut unul cât şi Sauceniţa, să nu i să crează căci eu moşia lui Cobâla nu am măsurat-o ci am măsurat numai Prelipca eu Sauceniţa", ziceri pe care măsura dovedeşte neadevărate, căci .vornicul Mihalachi mai ales au măsurat şi Cobâla pentru ca între arătatele doaî puncturi (47—80) să împlinesc 2044 stânjeni, şi pentru ca însuşi Vornicul Mihalachi iarăşi cuvântează că au mă- www.dacoromanica.ro — 45 — surat până în hotarul târgului Dorohoiu, apoi atât această hotar-nică cât şi celia de mai sus împreună cu câte alte să găsesc mai noaî, fiind nepotrivite şi protivnice învechitelor hotarnice, una de la vornicul de poartă Vasile Stârce, trecută în ispisocul domnului Grigorie Ghica Vvd, împreună cu hotarnica banului Măcri, şi alta de la clucerul Albotă şi ceilanţi împreună cu dânsul hotărnici, precum la rând sau arătat, ale cărora nestrămutări este priimită cu în^-însuşi învoirea stăpâniforilor de la moşiile Sauceniţa şi Prelipca, şi pe lângă acestea mijlocind şi o altă hotarnică pe moşia Bros-căuţi cu Lozănii şi Trebujănii de Ia vornicul de poartă Stefatr Tabără din anii 7274 Iunie Comisiia au lăsat acest obiect în dezlegarea instanţiilor giudecătoreştl, cătră care urmează a să îndrepta... iar apoi împregiurările atingătoare de hotarnica vornicului de poartă Ştefan Tabără din anii 7274 Iunie (iar după stilul nou 1766) pentru a cărie dosire urmând obşteasca reclamare din partea tuturor megieşilor cu dumnealui post Plaghino, sau recomenduit acest obiect prin predpisaniia respectivului divan apelativ,,, comis a de datorie au socotit a lămuri împrejurările acestei hotărnici pe cât au fost cu putinţă a să dezvăli din alte dovezi precum să arată mai jos. a) . Că la stăpânitorii moşiei Broscăuţi sau găsit mai multe hotarnice de la vornicul de poartă Ştefan Tabără, c^ri sau ivit după trebuinţa vremii, să dovedeşte cu cartea domnului Grigorie Alex. Ghica Vvd. din anii 1764 Oct. 29.... prin care pomenitul domn rânduind hotărnici ca să hotărască moşiile Prelipca şi Co-bâla a post ilie Stroici cuvântează următoarele : l) că în trecutele zile trimeţind dmlui spatar hotarnicu pe Ştefan Tabără vornic de poartă şi pe Vasiie Crăstea mazil şi au hotărât moşia, „dmsale Broscăuţi" şi celelalte, dovadă că înainte de anul 1764 au hotărât vornicul Tabără moşia Broscăuţi cu Vasile Gâşte mazil hotă-rătura întâi, b) Că iarăşi au mai hotărât Tabără locul dănuit dispre mo-şiia Dumenii înainte de 1765 Oct. 14 să dovideşte cu altă carte acelueş domn Grig. Alex. Ghica Vvd din veletul arătat mai sus... prin care pomenitul domn între alţi hotărnici rânduind şi pe însuşi Ştefan Tabără ca să hotărască locul dăinuit cuvintează următoarele : „dar vreodată ivindusă paharnicul Donici cu hotărătura vornicului Tabără au luat hotarnic pe dnealui llie Costachi biv yornic" şi celelalte,., hotărâtura a doaî. c) Că în urmarea poruncii de mai sus hotărând Ştefan Tabără acelaşi loc a miluirii dinpreună cu Ilie Buznea şi Vasile Crâstea după ce sau făcut şătrariu, să-şi vede astăzi hotarnica sa cu velet 1765 Dekmv 1... hotărâtura a trei, d) Că hotarnica din anii 7274 Iunie, reclamarisită astăzi de megieşii dsale post. Plaghino.. hotărătura a patra, au avut nu numai fiinţa, dar şi lucrare, să dovideşte din aceia că vechilii câţi www.dacoromanica.ro — 46 — -după vreme sau găsit U Broscăuţi au înfăţoşato în copii întărită de apururi, când au fost întrebar > de hotarâ, şi cu dânsa nu- . mai au apărat marginile pământului stăpânit de Broscăuţi, pentru că singură aăastă hotarnică este încungurătoare atât locului stăpânit de Broscăuţi, precum mărturisăscu cei ce au văzuto şi o au «cetit, adecă 1. Trete logofăt Ioniţe Ursuianul au cetit şi au prescris această hotarnică la anii 1792 Dekembr 30, după suretul trecut Ia No. 8, din opisul dat de stăpânitorii de Miclăuşani. 2) banul C. Varnav asăminea au cetit această hotarnică după încredinţare ce face prin altă mărturie de cercetarea unei pricini urmată între Verbiia şi Miclăuşani la 2 luni 1795, precum sau văzut în o copie adeverită de forum K, Kr. Bucovina la 15 Mart 1809. 3) banul Ioan Vărnav şi Vornicul Ioan Tăutul fiind paharnic, asijderea au cetit această hotarnică la 12 Iunie 1805 arătând că au luato de la vatavul de Broscăuţi, întărită fiind de către divanul veliţilor boeri la 27 August 1792... în a căria glăsuire se pomineşte atât de piatra dintre doaă moviliţe cât şi de balta sacă.. pe care aceste semne comisia pomeneşte acum, pecum că tot acum după rând au lămurit celea despre hotarnica lui Ştefan Tabără... după a căriia cuprindere unită cu pravăţul semnilor banului D. Macri din 7228 Mai 30, întărită cu ispisocul domnului Gr. Ghica Vvd. din 7246 Avg. 1, mărginândusă în colţul de sus a moşiei Cobăla.. urmiază a face despărţire moşiei Broscăuţi de către târgul Do-rohoi la vale şi pe muche până într'o piatră ce să chiamă Bel-dimanul, ce este în piscul (31), şi de acolo tot la vale piste şăş la Jijia la vadul Holofcăi (31) unde eice vornicul Tabără că sau închiet tot hotarul, rămânând scutită şi viia de pe locu domnescu şi. pentru care mijloceşte cartea domnului Scarlat Alex. Calimah Vv. din 1816 Săpt. 12. înfăţoşată de d-1 D. Curt spre a se apăra de pretenţia d. post, Plaghino... carile la 17 August 1836 au pornit jalbă la giudecătoria ţin. Dorohoi... când d-lui post. au năzuit la sămnele prihănitei mărturii ce sau făcut ca din partea med. C. Sălion, şi care împreună cu mărturia făcută ca din partea banului C. Varnav, avizarisindusă de comisie, sau înapoiat de la pos. Plaghino ; tot în acest chip urmărindusă şi cătră d-iui Gheorghii Cucu cu hotarnica de la Andrianu parcalabul, înapoindui şi toate celelalte documenturi fieşte căruia din propietari. (ss) prezidentul giudecătorescului tribunal şi cavaler, Aga Asachi — Teodor Silion spatar arbitrul d. post. C. Plaghino. — C. Lipan spatar cu osebită socotinţă numai în aceii ce. să atinge de dapitile moşiilor Cobăli, Prilipca şi Sauceniţa despre Broscăuţi, care socotinţă se va alătura în starea ce li sau dat la -comisie către acest jurnal. www.dacoromanica.ro — 47 — Iiie Gherghel comis întru tot ce să atinge de însărcinarea me după dreptatea îngăduită prin ofiţiea respectivului divan din 2 Noemvre (No. 7321) adecă lămurirea hotarului Verbiia înpreună unit prin lucrare. (ss) Costache Bobeica INSĂMNARE Arătătoare sămnelor şi altor lămuriri cuprinşi în jurnalul de faţă, ce sau înfiinţat de cătră comisia localnică cercetătoare hota-rălor de la moşiile megieşite cu Broscăuţii şi alt pământ a d. post. C. Plaghino. . 1. Movila găunoasă, 2. valea Bilauca 3. drumul mare c& vine de la lbăneşti, 4. o fântână închipuită de post. Draghici că ar fi Putredă. 5. Piatra înfundătoare Dumenilor la colţul din sus. 6. capul iazului unde sau făcut colţul de gios Dumenilor, 7. Balta sacă, 8. Movila Carasului, 9. lazul Carasului, 10. Râtul Jijiei, 11. Colţul din gios a Popenilor din capul iazului Şipotenilor, 12, drumul lbăneştilor, 13. Piscul cel tnalt din culmea dealului deasupra dealului, 14. Obârşia văii Săcului ce trece pe la drumul mare, unde sânt şi trei ezături mici, 15. Siliştea Trebujănlor, 16. răspântie drumului mare ce vine de la lbăneşti, de unde se desparte unul cătră Căcăceni, iar altul cătri Podul lui Stamate, 17-21. drumul ce vine de la lbăneşti şi merge la podul lui Stamatî, 22. Heleşteul din apa Ibănesei, ce este pe giumătate din gios a Popenilor, 23. Piscul din sus de lac întru despărţirea Dumenilor de către Popeni, 24. Lacul din gios de pisc, 25. Vâlceaoa ce să trage din Dumeni cătră Popeni, 26. Piatra de lângă movila mare întru despărţirea Dumenilor de cătră Popeni, 27. Movila Popenilor, 28. Matca ce desparte Dumenii de către Popeni, 29. Capul unui pisc între 2 vâlcele ce se scurg de pe Popeni, 30. Drumul nou ce merge la lbăneşti, 31. Moara Holovcăi, 32. Moviliţa din curmături de peste valea Zahorna, 33. Locul unde trece Jâjia ispisocul dănuitor moşiei Trestiana, 34. Piatra din dealul Păscariul, 35. Valea Hlubocă, 36. Piatra veche în movila din zarea dealului. 27. dâmbul unde să inplineşte măsura lungimei locului domnesc după ispisocul din 1243 April 12 de la d, Constantin Nicolae Vvd. 38. fântâna Strahovei 39. punctul din vaăea Suhăi unde să împlineşte măsura lăţimei pământului dănuit Broscăuţilor, 40. Locul ce trece peste valea Bilaucăi drumul lbăneştilor ce merge la Căcăceni, 41. drumul nou de la movila găunoasă, 42. Balta sacă, 42-44. elinul Miclăuşănilor, 45. movila deasupra iazului Carasul, pomenită prin hotarnica Miclăuşănilor din 16 Maiu 7266, 46. Colţu www.dacoromanica.ro — 48 — Verbiei în drumul Vâculeştilor ce merge la fântâna rece, 47. Movila vlădicăi Qeorghe, 48. drumul Sauceniţilor. 49. Piscul Hliibo-căi, 50. Valea Hlubocăi, 51. Movila Sascăi, 52. Vadul Sascăi la Jâjia, 53. Râtul Jijiei, 54. Mijlocul râtului, 55. Movila Vlădicăi Gheorghe cea propusă de post. Plaghino, 56. Piscul HlobocăiRus-câi, 57., Valea Hlobocăi in coada ezărului Trosna, 58. Piciorul dealului ce să trage de la movila Sascăi, 59. Cotitura Jijiei unde să înpreună toate gârlile din gura pîrăulu> Suhaei, 60. Matca Suhăi din jos de iazul Carasului, 61-62. jidovinile drumului vechiu, 63. jidovina drumului de la Vadul Şasea. 64. Matca Jijiei vechi de pe şăsul Verbiei, 65. gurawăii Suhăi, 66. gura văii Zahorna, 67-70. Matca veche a Zohornei, pe unde curge astăzi Jijiia. 71 gura văii Zahorna, unde intră în valea Suhaia, 72. Colţul Verbiei din gios despre Căcăceni, în .valea Brăiasca din sus de drumul Pietrosului 73. movila găunoasă dintre Verbiia şi Căcăceni 74. marginea Se-liştei, 75. Piscul de la iazul popii lui Finic, 76. drumul Verbiei din părăul sec, 77. Capul iazului popii lui Finic, 78. Cotitura iazului tij. 79. Margina moşiei Cobâla, despre târgul Dorohoiu, din drumul mare ce merge la Botoşani 80. Piaba din hotarnica lui An-driian pârcălabul, 81. valea seliştei Broscăuţilor, 82. Ezuţul vechiu din fundul acelei văi, 83. Grindul din hotarnica lui Andrian, 84. obârşia părăuţului din seliştea Broscăuţi, 85. al doilea grind. tij. 86. 2 moviliţâ hotar, 87. drumul Verbiei, unde să întâlneşte cu alt drum ce merge In Broscăuţi, 88. Coada heleştuului popii lui Finic, 89. miezul de pisc, 90. drumul mare a Dorokoiului ce merge la Botoşani, 91. piatra din piscul Beldiman, 92. via D. Curt făcută pe loc domnesc, 93. Doaă moviliţi ale lui Tabără hotarnic dispre valea Bilaucăi, 94. hotarul Prelipcăi despre iazul cel mare, 95. siliştea Vâculeştilor, 96 moviliţâ din capul din sus a dumbrăvii. 97. vălceaoa ce curge pe supt dnmbravă, 98 drumul Broscăuţi-lor spre pădure, 99 movila mare, 100. Glodul din costişă, 101, ezătura heleşteului Săcu, 102. Vălceaoa la iazul Cobălaia, 103. dia-lul mic, 107. a doua vălce pomenită prin suretul lui Neculai Bi-săricanul, 105. Siliştea Lozeni propusă de post. Plagh'no, 106. Seliştea Verbiia, 107. clinul moşiei Verbiia, 108, Curmătura pâ-râului Braiasa, 109. locul unde a pus piatră ban D, Macri. protocolist C. Bobeica Obs. Copia acestui jurnal este poslăduită de judecătoria ţin. Dorohoiu şi se adevereşte cuj4o. 1837 în 18 Mart 1839. de membrii presudstfei.- Florescu Corfiis, M. Mavrodin stol. şi Cristea, re-ghistrator V. Gafencu. Pecetea are această exergă : Prinţipatul Moldovei giudecă-toria ţinutului Dorohoiu 1834 marca ţării pe 2 delfini. Jurnalul cuprinde în copie poslăduită 62 file din care 2 albe. In ale mele Surete şi Izvoade ms Voi. II am copiat acelaşi jurnal, www.dacoromanica.ro — 49 — încă de prin 1904 după altă copie identică cu aceasta, avîndînsă în plus 2 acte vechi (7165 Noem. şi Martie) ce le voiu da mai jos privind tot Dorohoiul şi 2 socotinţe; una a lui Petru AsachL agă din 1838 şi alta a lui C. Lipan spatar tot din 1838, 111. 1838 Decembrie. 19. ([Sauceniţa) Socotinţa spătarului C, Lipan pentru întinderea moşiilor Cobăla, Prelipoa şi Sauceniţa. ale post. C, Plaghino, Socotinţă, asupra înţelegerii dumilorsali mai sus iscăliţi, dmlui aga Petrachi Asachi, prezidentul giudecătoriei ţinutului Doroho-iului şi a dumnialui spatar Toderaş Silion, arbitru a dumisale post. C. Plaghino, pentru moşiile Cobăla, Prelipca şi Sauceniţa, că nu ar putea avea întinderea lor în lungime precum să urmează stă-r pânirea păr acum, ci numai păr în părăul Săcului şi în sus spre târgul Dorohoiului, după linia însemnată pe hartă, la care a du-milorsale înţelegere neputândumă uni, datoriu mă găsesc a da răspuns şi dovadă la toate zisele dumilorsale, pe cari sau întemeiat înţelegerea cuprinsă prin acest jurnal şi deci urmiază precum în gios să arată. I) a. Ziceri prin jurnal „din povodul zapisului Gociului diiacu din Lozăni prin care au dăruit lui Dumitraşco Postelnicul giumă-tate din săliştea Cobăla precum şi din alte documenturi, pe care la rândul lor să vor arăta, Dumnialor zic că Cobăla nu se hotărăşte cu Broscăuţii, ci cu alt loc dăruit Gociului de Ştefan Vodă Tomşa“. b. Inţălegerea mea din documenturi: „ Eu însă din cele cuprinsă prin pomenitul zapis, • unde se zice: iar mai mărturisăscu cu voia mea în ce chip mam socotit pentru o prisacă, ce am eu pe acel loc, păr la moarte me să o ţiu eu, iar după moartea me iarăşi să fie a dumilorsale; aşijderea şi o parte de hc ce miau fostu mie danie şi miluire de la răpousatul domn Ştefan Vodă Tomşa, iarăşi întracel hotar la câmpu nu are amestic în cumpărătura ce am cumpărat noi cu Ştefan Brăescul în Cobăla, căci miau fost mie dreaptă miluire; osăb’it toată această parte după moartea mea să fie iarăşi dumisale ocină neclătită; iar pe aceasta parte aşa am socotit că pără voiu fi viu să mă hrănesc eu pe dânsa“. Din cuprinderea acestui zapis eu înţăleg că au putut să aibă Gociul acea bucată de loc danie de la Ştefan Vodă Tomşa, dar nu loc străin din cuprinsul hotarului CoBălei, ci chiar din acela hotar, pentru că însuşi Gociul nu numai că nul numeşte străin de Cobâla, ci mai ales zice: „iarăşi întru acest hotar" (adecă al Cobâlii) la câmpu; iar apoi nu mai puţin această înţelegere că adică Gociul tot ce au păruit lui Dumitraşco postelnicul şi în viaţă şi după viaţa sa sau mărginit în giumătate de Cobâla, Se lămu- www.dacoromanica.ro — 50 — reşte şi mai pe largu din ispisocul lui Gheorghe Ştefan Vodă din leat 7165 Mart 12 prin care întăreşte dania Gociului cuprinsă prin zapisul mai sus arătat, şi chiar cu rostirea aceasta începută din rândul întăiu al ispisocului: „iară au venit înaintea noastră şi înaintea alor noştri boiari a mari şi a mici sluga noastră Gociul diac de Lozăni de a lui bună voe de nimeni silit nici asuprit, şi au dăruit a sa dreaptă danie şi cumpărătură giumătate de sat Cobâla ce iaste în tinutui Hârlăului, între Şăndriceni şi între Sauceniţa cu tot venitul, el au dat şi au dăruit boiariului nostru lui Dumitraşco marelui postelnic pentru sufletul lui şi al neamului său, ca săi fie lui veşnică pomenire". Aşa dar înţelegândusă precum şi scriu aceste doao docu-menturi nu cred cămi mai rămâne a se tălmăci in alt chip de cât că locul acel de prisacă şi partea acea de loc oprită de Gociul pentru vieţuirea sa sânt piecum am mai zis pre acea giumătate de Cobâla, iar nu alt loc străin, care nici a avut vreun alt nume şi nici de la 7165 (1657), de când întăreşte Gheorghe Ştefan Vodă dănuire Gociului, iar acum in curgire de 182 ani nu sau găsit nimene ca să zică că Cobâla sar fi lungind cu un loc de alt nume (care nume nici sar fi ştiut nici să ştii) sau că Cobâla nu să hotărăşte cu Broscăuţii precum să zice. 2) a. Ziceri prin jurnal: „că nui îndoială despre facerea zapisului Gociului prin ştire divanului, pentru că iaste un zapis iscălit de mulţi boeri marturi". b) înţelegerea mea din documenturi: „Cătrâ această zicere să vede că dumnialor au năzuit, scăpând din vedere ispisocul lui Gh\ Ştefan Vodă, cu care arăt mai sus, că se întăreşte zapisul Gociului, căci întralt chip nar fi fost siliţi sâ z'că aceasta, de vreame ce însuşi mărturii iscăliţi nici zic căi iscălită de divan, nici măcar căs nişte divanişti". 3) a Ziceri prin jurnal: „Pentru învoita priimire a stăpâ-nitorilor de Cobâla, Prelipca şi Sauceniţa, care de nu ar fi ştiut de loc dănuit Gociului şi de Gociul lui Dumitraşco postelnicul, nar fi îngăduit ace dănuire cu a cărui fiinţă scurtândusă Cobâla, de la sine trage către acea scurtare şi pe Prelipca şi pe Sauceniţa". b) înţelegerea mea din documenturi: „Stăpânitorii numitelor moşii ştiind aceia ce să înţelege şi acum din zapisul Gociului şi din ispisocul în'ăritor în acelui zapis că Cobâla nu să lungeşte păr în Broscăuţi, precum merge Prelipca şi Sauceniţa cu vreun alt loc străin, ci numai cu a sa fiinţă şi spre dovada acestei ziceri slujind destul învechitele documenturi ce sânt mai de o samă cu ispisocul lui Gheorghe Ştefan Vodă întăritor daniei Gociului, care duce marginea din gios a Sauceniţei în capătul Broscăuţilor păr unde şi astăzi se urmează stăpânire şi care documenturi se vor arăta la locul lor, apoi nu a fost trebuinţa a şi o primi şi a nu cunoaşte de bun locul dănuit Gociului. 4) a. Ziceri prin jurnal :„Că cartea domnului Evstratie Da- www.dacoromanica.ro — 51 — iija Vodă către Andrian pârcălabul de Suceavă ca să aleagă hotarul Cobâlei despre Broscăuţi, sar dovedi cum acest domn întru ştiinţă că ar fi iscălit ca martur în zapisul Gociului mai înainte de a domni, nau uitat după domniia sa la rânduirea hotarnicului Andrian ai poronci rostul că în hotărăturâ să vadă de nu mijlocescu nescaiva zapisă să le fie dat anume vreo bucată de loc din Cobâla".. b) Inţâlegerea mea din documentari: „Porunca acestui domn să vede ca şi alte multe porunci domneşti cătră hotărnici, când li sau jăluit cineva că li sau împresurat moşiile, de care fire şi însuşi în documentunle adunate la această comisie sor găsi câteva, şi de aceia nu că pot folosi cu vreo altă înţăiegere dintrânsa, iar -apoi cu atât mai mult nu îndrăznesc a zice că acel domn şar fi adus aminte când au rânduit pe Andriian hotarnic că el ar fi iscălit de martur în zapisul Gociului, precum nici măcar că Dabija ce iaste iscălit în zapisul Gociului iaste tot acesta care este şi domn pentru că Dabijăşti poate să fi fost mai mulţi: şi osăbit acesta cei domn îl văd Evstratie, dar acel din zapisul Gociului se vede un Jsaia Dabija; şi de vreame ce el prin porunca sa nimica nu po-meneaşte nici de cele ce şar fi adus aminte, nici că el ar fi fost Dabija cel din zapisul Gociului şi cel cărei domn; apoi după nişte asăminea împrejurări eu neputându să găsescu aceasta • rămân a zice că poronca Dabijăi Vodă este numai o simplă şi obişnuită pornncâ de hotărât ca toate Celelalte. 5) a Ziceri prin jurnal: „Sau desvălit că moşiia Broscăuţii In partea dispre apus dispre moşiia Sauceniţa din invechime nu sau putut mărgini in movila Vlădicăi Gheorghie (N. 47), având •dreptate a să pogoră în părăul Săcului (N. 7) cum spre aceasta mijlocesc următoarele documenturi". a 7246 Avg. 1. Ispisocul domnului Grig. Ghica Vodă întă-ritoriu lui Dumitraşco Stroici postelnicul pe moşia Prelipca şi Cobăla în care scrie următoarele: „cum că acea moşie să găseşte hotărâtă de Vasile Stârcea la veleat 7174 April 6 precum am văzut mărturiia scriind şi altele. b) 7240 Dechemvrie IO. Mărturie hotarnicâ de la Sandul Al-botă clucer, şi alţii, iscălită şi de însuşi stăpânitorii de Prelipca şi Sauceniţa din a căror cuprindere sar fi lămurind că moşiile Prelipca şi Sauceniţa nu sar fi întinzând mai mult de cât păn la iazul popii lui Finic". b) Ini alegerea mea din documenturi: „Lesne mi sau părut ►de înţeles că moşiile Sauceniţa şi Prelipca nu pot fi mărginite în părăul Săcului, ci trebue să meargă spre răsărit păr în drumul ce vine din capul acestor moşii şi prin capul Broscăuţilor, căci de .•sar fi şi putut întimpina oare şi care greutate la asămine înţăles ■din ţitarisitele prin jurnal doao documenturi supt literele a şi b, adică ispisocul domnului Grigore Ghica Voevod din 7246 Avgust şi mărturiia hotarnică din 7240 Dechemvrie 10 a iui Sandul Albota www.dacoromanica.ro — 52 - clucer, de care sau luat povod zicerea prin jurnal că numai pe Ia-iazul pocii lut Finic în părăul Săcului să mărginesc aceste moşii, dar aceasta să lămureşte din următoarele documenturi •: 1) Din uricul Văculeştilor scos de Nicolae Bisăricanul, care duce pe Sauceniţa alăture cu Vâculeştii spre răsărit, până unde să întâlneşte cu Verbia. 2) Ispisocul domnului Iliiaş Vodă pe Verbia din anii 7176 Avgust 27 care ia pe Sauceniţa, de unde au rămas Vâculeştii şi o duce tot alăture cu Verbiia spre răsărit până dincolo de movila Vlădicăi lui Gheorghie, Iar de acolo lăsând pe Sauceniţa merge alăture cu Broscăuţii. 3) Copie de pe hotarnica Verbiei din 7253 Dechemvrie 15 de la Andriaş Başotă vtori spatar şi Izmană vel şăîrar, prin care asă-mine arată de mergiria Verbiei alăturea cu Sauceniţa până la movila Vlădicăi Gheorghie, care copie iaste în documenturile Sauce-niţei, arătat prin opisul din della obştească. . 4) 7253 Mai 22. Hotarnică pe Sauceniţa de la Vasile Macri, Ioan Başotă şi Ioniţă Vârnav prin care asămine duc pe Sauceniţa cu marginea din gios până la movila Vlădicăii Gheorghie, care hotarnică de şi să catigorisăşte prin jurnal că ar fi întemeiată pe suretul scos de Bisericanul de pe uricul Văculeştilor, care uric împinge cătră răsărit capătul Verbiei, de unde statorniceşte ispisocul domnului Iliiaş Voevod şi cu aceasta sar anerisi puterea aceştii hotărnici; dar viind la adevăratul înţeles nar fi treaba noastră să dezbatem unde stau Vâculeştii sau de unde să începe Verbiia, de vreame ce să veade că ispisocul lui Iliiaş. Vodă e pe Sauceniţa alăture cu Verbiia şi o duce departe cătră răsărit din capătul Văculeştilor rămas dincolo de movila Vlădicăi Gheorghie ; şi fiind că. trebuinţa noastră este să ştim numai unde stă colţul din gios al Sauceniţei, apoi filonicâ pentru despărţirea Verbiei de Văculeşti este zădarnică; şi de aceia trebue să se pue vasis pe această hotarnică, care dusă fiind de ispisocul domnului Iliiaş Vodă alăturea cu Verbiia, nici trece de Ia movila Vlădicăi până unde cheamă ispisocul pe Sauceniţa, ci arată că au găsit stăpânire Sauceniţei numai până în movila Vlădicăi. 5) . 1792 Dechemvrie 30. Hotarnica Ursoianului pe Sauceniţa cu asemine glăsuire pentru marginea din gios. 6) . 1796. Hotarnica banului Matei Milo şi a stolnicului Ia-nachi Codrescu, tot pe Sauceniţa. 7) . 7273 Mart 1 (1765). Hotarnica medelnicerului Cost. Var-nav şi a altor boiari din porunca domnului Ion Grigorie Alexandru Ghica Voevod, au hotărât moşiia Sauceniţa despre Prelipca şi arată prin a sa hotarnică că au văzut şi hotarnica Stărcei vornic de poartă din zilele Ducăi Vodă şi hotarnica Iui Ioan Izmană şi Sandul Albotă clucer, după a cărora vedere începe a zice de la rândul al 15 faţa întâia; „care mărturii văzândule şi noi că sânt încredinţate şi iscălite de amândoi răzăşii am mărsu şi noi după www.dacoromanica.ro — 53 aceste mărturii hotamice, fiind faţă şi o parte şi alta, fiind şi alţT oameni buni, cari sau întâmplat faţă şi fiind multe pricini între şătrariul Toader şi între postelnicul llie Stroici luând câteva pietre hotară ce au fostu puse hotară vechi mai înainte întinzândusă cu stăpânire unul de cătră altul, am mărsu întâi în capul hotarului la câmpu despre răsărit, cercetând în frica lui Dumnezău după mărturii hotamice ce au arătat şi o parte şi alta, începândusă hotarul de la câmpu dinspre răsărit, unde să împreună cu capul hotarului Sauceniţăi şi a Prelipcăi în hotarul Broscăuţilor, la un drum ce vine din sus prin capul hotarului am pus doao pietre hotar, o piatră ce desparte Sauceniţa de Prelipca şi o piatră ce sau pus pe lângă acea piatră de sau făcut fundul Sauceniţăi de sau des-părîit în capăt cu Broscăuţii; şi de acolo drept spre apus piste o aşezătură de podiş şi în deal unde să vede stâlp de stâlp sau mai pus o piatră şi acolo tot drept spre apus întralt podiş deasupra capului iazului, ce să numeşte iazul popei Iui Finic sau pus altă piatră hotar, care acest iaz scrie întramândoao mărturiile hotamice că sau învoit săi ţie frăţeaşte, şi sau priimit şi hotarul să fie din capul iazului în sus a Prelipcăi, care acest hăleşteu săi ţie frăţeaşte, precum au ţinut şi moşii din vac, şi de acolo purcede hotarul pe malul hăleşteului în susul pârăului din Săc în Săc pânîn capătul hotarului despre apus“. 8). 1797 Hotarnică pe Prelipca de la căminariul Iordachi Crupenschi şi păharnicul Ioan Cristea, care potrivit cu hotarnica din 7273 a medelniarului Cost Vărnav şi alţi boiari ţitarisiţi mai sus lămureşte capătul Prelipcăi şi a Sauceniţăi tot în drumul despărţitor şi astăzi a moşiilor acestora de către Broscăuţi. Din cuprinderea şi glăsuirea documenturilor mai sus arătate să dezvălescu dovezile următoare. a) . Că pe temeiul hotarnicilor păn la No. 6 (care toate sânt în documenturile Sauceniţăi), marginea din gios a Sauceniţei merge spre răsărit pân la movila Vlădicăi Gheorghie. b) . Că din hotarnica medelnicerului Costandin Vărnav cu alţi boiari din 7273, care iarăşi iaste în documenturile Sauceniţăi, şi din hotarnica căminarului Iordachi Crupenschi din 1797 pe Prelipca, ce iaste în documenturile Prelipcăi, margine pe din sus a Sauceniţăi merge împreună cu Prelipca peste părăul Săcului până în capătul Broscăuţilor, unde urmiază şi astăzi stăpânire. v) Că hotarnica medelnicerului Vărnav, încredinţază că având în mână boerii hotărnici hutarnica Stârcii şi a Iui Albotă au urmat Întocmai după a lor cuprindere şi pe temeiul acestor hotamice au stâlpit cu pietre hotară, pe unde au trebuit, precum acum să arată prin acea hotarnică. •g). Că hotarnica medelnicerului Cost. Vâffiav ce iaste din leat 7273 Mart 1, şi hotarnica lui Ştefan Tabără pe Broscăuţi, reclamarisită acum de toţi megieşii Broscăuţilor şi neînfăţoşată de • .dmlui postelnicul Plaghino, iaste din leat 7274 luli, cu paisprezece www.dacoromanica.ro — 54 — luni mai în urmă hotarnica lui Tabără pe Broscării de cât a me— delnicerului Cost. Varnav pe Sauceniţa. d) Că din această împregiurare se crede că dacă cu hotă-râtura iui Vârnav nu sar ti urmat după hotarnica Stârcii şi a lui Albota (care să tălmăcesc acum prin jurnal că ar mărgini Sauceniţa şi Prelipca in părăul Săc) tără îndoială tace o împresurare. Broscăuţilor simţitoare, fiind că la capătul Sauceniţăi din gios să întinde lungimea din părăul Săc până unde au stâipit medelnice-riul Vârnav capul hotarului Sauceniţăi despre Broscăuţi, peste 900 > stânjănvapoi o aşa împresurare oare sar fi putut primi de stă-jjânitoriul Broscăuţilor şi mai ales a să şi statornici cu hotărâtura lui Tabără care numai după 14 luni sau tăcut în urma hotărâturii medelnicerului Vârnav. e) Că nu numai nu sau strămutat hotărâtura medelnicerului Cost. Varnav cu hotărâtura lui Tabără, dar încă sau statornicit fiind într’o glăsuire hotarnica lui Tabăra cu a lui Varnav, despre aceste moşii şi de atunce în curgire de 74 ani se urmează până astăzi nestrămutata stăpânire, pre lângă aceste mai văzân-dusă şi jaloba ce au priimit comisiia de la dmlor proprietarii de Prelipca care să află ia dellă, cuprinzătoari că la dmlui post. Pla-ghino, proprietarul Broscăuţilor sar fi găsind copie de hotarnica Stârcii încredinţată de vel logofăt şi cu pecetea domnească înfăţoşând spre această dovadă un opis iscălit de dmlui stolnic Mi-halachi Mavrodin de documenturile Broscăuţilor ce sau încredinţat dmsale stolnicului de răposatul baron loan Crâstea (aflândusă . vechil Broscăuţilor), când au rădicat planul Broscăuţilor dmlui stolnic Mavrodin, fiind că dmlui postelnic Plaghino nau vroit să înfăţoşeze nici această copie după cerirea comisiei, zicând şi pentru aceasta că nu o are ca şi pentru altele ce i sau mai cerut, _ despre care arată jurnalul. După toate aceste împrejurări socotinţa mea este că dovezile din documenturile păstrate la proprietarii moşiilor Cobâla,. Prelipca şi Sauceniţa pentru lungimea acestor moşii cătră Broscă- • uţi, numai cu alte documenturi mai vechi şi mai puternice sar putea anerisi, iar fără nişte asămine documenturi Broscăuţii nu pot a să întinde peste hotarnica lui Tabără care de nu o au şi înfă--ţoşato dumnealui postelnicul, dar copiile aflate pe la megieşi şi mai ales din copia înfăţoşată de vechilul dumisale’ căminar Spiri-don Pavlu, precum să arată prin jurnal, nu numai că nu au rămas comisiei îndoiala de adevărata cuprinderea ei, dar sau şi slujit cu al ei temeiu la unele din locuri, afară de moşiile Cobăla,. Prelipca şi Sauceniţa, precum prin jurnal să arată. 1838 Dechembrie în 19 zile. C. Lipan spatar www.dacoromanica.ro — 55 — IV. 1838 Decembrie 23. Prestavlenia agăi Petru Asachi în chestia jurnalului, cum şi asupra soootinţei spatar C. Lipan. „De pe pristavlenia dumisale agâi şi cavaler Petru Asachî din 23 Dechemvrie 1838 cu No. 399 urmată cătră presudstvia giudecatorescului tribunal a ţinutului Dorohoiu, priimită de acesta în aceiaşi zi supt No. 5992 a registrului de intrare". Gios iscălitul prezident acestui tribunal, plinind însărcinarea pusă asupra cu săvârşirea localnicei comisii lămuritoare hotarălor de la moşiile megieşite cu Broscăuţii. şi alt pământ stăpânit de cătră dumnialui postelnicul Costachi Plaghino, la care am fost comandăruit; cu cinste însoţesc pe lângă aceasta însemnatele mai gios acturi cu explicaţia atingâtoare de iale, şi care să cuprind în această de faţă predstavlenie. 1) . Jurnalul comisiei de toate descoperirile şi lămuririle ce sau cules prin cercetarea de la starea locului şi care unul din boerii arbitri, dumnialui spătariul C. Lipan a iscălit cu osăbită socotinţă în atâta numai cât să atinge de stăpânirea moşiilor Sau~ ceniţa, Prelipca şi Cobâla despre dumnialui postelnicul Costachi Plaghino. 2) . Socotinţa pomenitului mai sus boeriu,... supiiscălitul nu s’ar găsi cu dreptate a face nici cea mai mică pomenire, dacă acest boeriu în calitate de arbitru ar fi urzit o socotinţă întemeiată de-a dreptul pe sarcini şi pe a sa înţelegere apărătoare dreptăţilor, fără a rădica sarcina criticarisirii unora din lucrări, ce se cuprind in jurnalul comisiei,, şi la care dumnialui a bitrul na fost competent, pentru că această dreptate atârnă numai de instanţele giudecătoreşti, dar însă pentru că această socotinţă este în faptă o replică scrisă cu mâna scriitorului, din Sauceniţa, apoi suptis-călitul fără a mă atinge întru cât de puţin di înţelegerea boerului arbitru, găsesc de datorie a întâmpina acele pe care dumnialui le numeşte scăpări din vedere şi îndoeli, adică: a) Pentru puncturile 1. 2 şi 3 din socotinţa boeriului arbitru, la care dumnialui cheamă spre dovadă cartea domnului Gheorghe Ştefan Vodă din anii 7165 Mart 12, se alăturează însăşi acea carte în copie legalizată prin care se vede că comisia na scăpat din vedere pomenita carte; însă în priivirea daniei domnului Ştefan Vodă Tomşa către Gociul nici cum această carte nu poate’avea înrâurire, pentru că le pomeneşte numai de giumătate moşiia Cobâla, pe care Gociul au avuto de o dată şi dânuire şi cumpărătură, adică dânuire de la Nicoriţă ce au fost hatman, iar cumpărătură de la giupâneasa acelui Nicoriţă hatman, care după moartea soţului ei, neţinând în samă zapisul dănuirii au luat de la Gociul plata şi iau făcut alt zapis de vânzare; şi pentru aceasta actul domnului Gheorghe Ştefan Voevod numeşte pe acea giumătate de Cobâla că iaste şi dănuire şi cumpărătură, neavând nici o înclinare cu dania domnului Şfefan Vodă Tomşa, cum aceasta să do- www.dacoromanica.ro — 56 — videşte şi cu alăturata învoială a vornicului Gavril Bră eseul din 7165 Noetnbre 4, în cât scăpare din vedere pe care o zice dum-nialui boeriul arbitru, este o goală clevetire pentru jurnalul comisiei. b) După punctul 4 la care dumnialui boeriul arbitru se în-doeşte cum iscălitul vornic Dabija din zapisul Gociului este tot acelaş ce în urmă au domnit şi au trimes pe Andrian parcalabul să hotărască Cobâla de către Broscăuţi, socotesc că toată îndoiala, de care dumnialui arbitrul este cuprins, de sine sar fi dezlegat, dacă sar fi îndemnat de perierghie a vedea iscălitura domnului Dabija Vodă, în care se păstrează o asâmănare cu iscălitura sa când a fost vornic mare, aşa adică precum să priveşte pe zapisul Gociului, în cât aceasta e un realnic adevăr, carele nu să poate întemeia numai pentru atâta că nu sau apropiat de înţelegerea boeriului arbitru, precum dumnialui însuşi mărturisăşte prin socotinţa sau replica ce au dat. 3) . Alăturez harta de starea locului închipuită de geometrul ştatului dumnialui Cari Ozvat, despre care nu e fără o întreagă mâhniciune, mă găsescu nevoit a împărtăşi presustviei următoarele : a) Că dacă cinstea unui funcţionar de sine cere o neclevetită urmare, povăţuită de adevăr şi ferită de părtinire, apoi dumnialui Ozvat... în călită de geometrul ştatului nau răspuns nici la haractirul chemărilor sale nici la încrederea guvernului ce Iau numărat cătră funcţionarii ştatului, pentru că în loc de a face o hartă întru asămănare cu starea locului, precum adevărul matematic învaţă, dumnialui Ozvat au lăsat multe din puncturi fără a le însemna, iar altele după a sa plăcere leau închipuit pe hartă acolo unde nici odinioară nau avut fiinţă. b) Că în urma acestor necuviinţi, comisiia dorind a scuti pe d. Ozvat de o comprometatie deschisă, nau cruţat sfaturile cele mai de cuviinţă pentru întocmirea hărţii, puindui în vedere că afară de prinţipiile moraliceşti ce trebue să încunjure făptuirile unui funcţionar, dumnialui Ozvat... să găseşte chemat cu răspundere cătră divan... însă precum nici un resultat nu sau putut dobîndi de la nătăngia domnului Ozvat; apoi comisiia sa găsit nevoită ai cere lămurire înscris... c) Că în urma acestor cerşite lămuriri, dumnialui Ozvat spre a nu răspunde categoric au făcut îndreptările neapărate supt pri-vigherea cinovnicului comisiei, dar totodată aflând îndemânatică vreame şau ras iscălitura de pe hartă... d) Că în urma tuturor acestora făptuiri, comisiia stăruind prin însuşi dumnialui post. C. Plaghino al aduce la comisie. Dumnialui Ozvat arălândusă la comisie au încredinţat că peste câteva ceasuri va veni să iscălească, dar însă nu sau mai văzut nici până astăzi, împrejurări după care au rămas harta neiscălită,.. 4) . Cătră aceste alăturez della obştească întrupată în 605 file... 5) . Mai alăturez osăbite 6 delle: a) a post. C. Plaghino, No. 327. b) A moşiei Miclăuşănii No. 2000, c) a post. C. Plaghino www.dacoromanica.ro — 57 — contra megieşilor săi No. 707 ; d) a Epitropiei pământescului os-pital pentru despresurarea moşiei, târgului Dorohot No. 462. e) & moşiei Trestiiana No. 1282. f) a post. C. Plaghino contra Iui D. Curt pentru o vie No. 7. Care toate aceste 6 delle urmează a sluji de supliment cătră della obştească, şi totodată mai am cinstea -a însămna următoarele: a) Că documenturile moşiei Verbiia... sau încredinţat Ia vechilul dsale căminarului Andrei Spiridon Pavlu. b). Că trei docu-menturi înfăţoşate de căminariul Gherasim Hâncul pentru moşia Trestiiana să alăturează aici, pentrucă stăpânitorui acei moşii dlui vist. Alecu Balş, părăsind della au lăsat şi pomenitele acte, despre care având primită adeverinţa suptiscăiitului apoi nevoe este a mă siguripsi cu o contra chitanţe. . c). Că 2 documenturi a dsale post. C. Plaghino căzute supt clevetire de plastografie..., cum şi alt document a dsale Gh. Cuciuc cu asămine catigorie au apucat a li să înapoi cu avizul ce sau desămnat pe ele. In cât după aşa împrejurare rămâne a să cere de cătră locurile compitente o dată cu hotarnica vornicului de poartă Ştefan Tabără din anii 7274 luni... pentru care dumnealui post. C. Pla-.ghino, au dat răspuns că nu o are. Aga Asachi prin lucrare, Costachi Bobeica pentru întocmai, pitar Hristescu. V. 7165 Noembrie 4 (1656) Iaşi.— Gavril Brăescal se invoeşte ea fratele său Dumitraşco (Stroici) post. să. ţie pe din două satul Cob&la. Adică eu Gavril Brăescul scriu şi mărturisescu cu acest zapis al meu cum având eu giumătate de sat de Cobâla moşie părin-ţască, ce iaste la ţinutul Hârlăului, iară giumătate au fost a Go-ciului, diacul de Lozăni. Intraceiaşi Gociul sau sculat şi au dăruit partea Iui giumătate de sat din Cobâla dumisale fratelui nostru lut Dumitraşco postelnicului; după aceia socotind şi noi că ne iaste frate, neam învoit şi neam tocmit întracesta. chip să ţinem împreună giumătate de sat să fie dumisale Dumitraşco postelnicul şi giumătate să o ţinem noi. Pentru aceia de acmu înainte nime dintre noi sau dintre oamenii noştri să nu mai aibă a scorni pâră, căci neam tocmit noi în de noi; şi la tocmala noastră au fost dumnealui Ioniţă Prăjescul vistiiarnic şi Toader Postelnicul şi Savin... şi Toa-> www.dacoromanica.ro — 58 — der Jora sulgerul si Cârcul portar, şi mulţi alţi boiari şi feciori de boiari din CurfeS" aîarîT sale lui Vodă; şi pentru credinţa am şt iscălit, şi ei,i Constantin Macri am scris ca să să ştie. u las vlet. 7165 Noembri 4 Gavril Brăescul vornic. Ioniţă Prăjescul vist.;—Toader postelnic, T. Jora sulger, Cârcul portar. Pentru întocmai cu orighinalul aflătoriu în scrisorile Iui Gheor-ghe Cuciuc, proprietariul moşiei Cobâla. 1838 Noemvre Aga Asachi. VI. 7165 Mart 12 (1657) Iaşi.— Gh. Ştefan Vodă întăreşte Go~ ciulni diac de Lozeni stăpânire pe giumătate de Cobâla. Io Gheorghie Ştefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu domn ţării Moldaviei, iată au venit înaintea noastră şi înaintea a lor noştri moldoveneşti boiari a mari şi mici sluga noastră Gociul diiacul ot. Lozăni de a lui bună voe de nimeni silit nici asuprit, şi au dat şi au dăruit a sa dreaptă danie şi cumpărătură giumătate de sat de Cobâla, ce iaste în ţinutul Hărlăului Intre Şăndriceni şi între Sauceniţa cu tot venitul şi el au dat şi au dăruit boiarului nostru lui Dumitraşco marelui postelnic, pentru sufletul Iui şi a niamului său ca săi fie lui veşnică pomenire. Iară Iui iau fost acea giumătate de sat Cobâla întăiu dreaptă danie şi dănuire de la răposatul Nicoriţă ce au fost halman ; după aceia giupăneasa lui Todosiia hătmăneasa, ea nau vrut săi dăinuiască lui acea giumătate de sat şi au mers şi au cerut ea de la dânsul bani; pentru care făcând tocmală şi aşezare iau dat doao sute de taleri bani gata în mănule giupânesăi Tudosiicăi hătmăneasa, după cum niau arătat noao şi scrisoare de la dânsa şi de la alte neamuri ale ei după tocmală; pentru aceasta săi fie şi de la domniia mea boiarului nostru lui Dumitraşco Postelnicul acea giumătate de sat de Cobâla ce iaste între Şăndriceni şi între Sauceniţa cu tot venitul dreaptă ocină şi danie şi miluire şi uric şi întăritură; aşa să se urmeze ; nimene să nu clătească în veaci sau să să amestece. însumi Domniia mea am poroncit. scris în Iaşi la anul 7165 msţa Mart 12 zile. Ionaşco Rusul vel logofăt (I. p. domneşti) „Pentru întocmai cu orighinalul aflătoriu între documenturile dumnisale Gheorghe Cuciuc, proprietariul moşiei Cobâla. 1838 Dechemvre 23. Aga Asachi. Obs. Toate aceste 4 acte nu se găsesc trecute în copia, ce www.dacoromanica.ro — 59 — se păstrează la Primăria Dorohoiului, eu le-am dat după copia scrisă în 1904 de elevii mei V. D. Aramă şi Oanea Vasile de per un alt exemplar (Surete ms II. 457—518. VII 1844 Sept 28 Dorohoi. Socotinţa arbitrnlni Lascarachi Mi-halaohi spatar in privinţa hotarelor Dorohoiului dinspre Bros-căuţii post. C. Flaghino. (regeşte) In alegerea acestor hotară au fost rânduiţi următorii: D. Ra-let agă din partea post. C. Plaghino, proprietarul Broscăuţilor; aga Pan. Balş din partea luminării sale domniţa Elena Balş născută Sturza, proprietara Trestienii; aga Ilie Gherghef şi stol. Mihai Ma-vrodin din partea simpărtaşilor din Popeşti, pitar N. Cristescu din partea Prelipcăi spatar Leon Braun, gheometrul ţin. Botoşani, dia partea divanului ca să aprobe planul rădicat de inginerul Ozvat prin cercetare şi aplicare pe teren. După ce se cercetează actele aduse de părţi (din 7223 Febr. 18 şi 7253 Dec. 14 aduse de post. C. Plaghino) şi Epitropia aduce hotarnica lui St. Tabară din 7274 şi hrisovul de danie din 7255 a lui Ion Neculai Vodă cătră Alistarh Hrisoscoleu ; se constată că: „moşiia Trestiana nu are nici un fel de megieşie de Ia Jijia veche spre apus intre moşia Târgului Dorohoi şi între moşia Bros-căuţii, căci moşiia Trestiana din învechime este mărginită la vadul Holovcâi in Jijia veche fără a trece peste Jijia spre apus ca să să poată megieşi cu târgul Dorohoiului...". Părerea lui L. Mihalachi este ca hotarul să meargă „din Jijia veche din podul Holovcăi (litera A. No. 31), drept spre apus pest& apa Jijiei la piatra din piscul lui Beldiman (Lit. B. No. 91) şi tot pe culme pân la sfârşitul acestui deal“. Cât despre a şti „unde a fost piatra veche" unde să desparte Broscâuţii de Dorohoi şi de Cobâla se vor cerceta ulterior actele acestor moşii. VIII. 1850 Aug. 18. Socotinţa hotarnionlui C. Mile oaminar In pricina de hotar Intre târgul Dorohoiului şi Trestiana luminării domniţa Elena Balş. (regeşte) Se aprobă planul ingineresc al moşiei Târgului Dorohoi rădicat de A. Mavrodin ingineriul ţinutului „Dispărţirea între moşia Târgului şi moşia Trestiiana din învechită vreme a fost apa Jijie. curgătoare astăzi, peste care moşia Trestiana nu s’a fost întins". Se hotărăşte dar ca „apa Jijiei să fie hotar despărţitor între; moşiia Trestiana şi moşia târgului Dorohoiului din dreptul pietrei-1, ce este dispărţitoare Trestienii de Broscăuţi, şi în sus pe apa www.dacoromanica.ro — 60 — Jijiei pără la N. 14, unde se întâlnesc amândouă moşiile cu mo-.şiia Păscarii*. IX. 1850 Aug. 20. Socotinţa cam. G. Miile hotarnio In privinţa liotarnlni dintre moşia târgului Borohoi şi Şendricenii lui Gh. Gherghel (regeşte). De şi moşia târgului Dorohoiul nu are nici un document mărginilor graniţei despre Şendriceni, s’a luat în samă a se păzi hotarul despărţitor pe linia cum s’a urmat din învechime şi anume: ffdin colţul despre miazănoapte a locului numit Strahova (N. 11), linie dreaptă Ia vale spre miazănoapte piste o vâlcea şi la dial pe podiş peste obârşia unei văiugi şi piste dialul Ţiganului păr la poalele acelui dial (N. 12) iar de acolo linie cam cheziş în spre apus peste trei craci de pârău până la N. 13 în colţul moşiei Păscarii unde stă şi moşia târgului cu colţul din sus». X. 1850 Aug. 21. Socotinţa cam. C. Miile hotarnio in privinţa liotarnlni dintre moşia târgului Doroholului şi dintre Ccbâla a post. C. Plaghino. (regeşte) Hârtiile moşiei Târgului fiind răzleţite s’au cercetat numai actele moşiei Cobâla: hotarnica ban. D. Macri din 7228 Mai 30; hotarnica din 7253 Dec. 14 a Broscăpţilor rădicată de Silion med. şi Izmană şătrar care arată aceste semne : „din piatra ce este în dealul lui Beldiman (N. 2) drept spre apus la vale alăture cu homarul târgului peste baltă şi la deal la un stâlp de piatră lângă drumul cel mare şi de acolo tot drept spre apus peste obârşie şi Ia deal în sus tot drept până la piscul cel înalt ce este în culmea xlialului spre apus, unde s’au găsit piatră*. Intru cât priveşte însă fixarea pe teren a acestor puncte din hotarnica lui Silion, C. Miile face socotinţă deosebită şi închee astfel „Socotinţa mea este că aşa precum piatra pomenită în ho-iarnica Cobâlei de asupra Trebujănilor este şi astăzi în fiinţă (N. 4) pără unde Cobâla stă cu capătul de la răsărit, apoi din pomenita piatră să să tragă linie cam chezăş păr la N. 15, şi de acolo linie dreaptă la No. 5 în culme dialului, iar de acolo tot înainte pără întro vălce (N 16), care linie vine în pravăţul dâmbului de la capătul iazului lui Melinciuc (N. 9) potrivit hotarnicei Cobâlii*. XI. 7228 Mai 30. Hotarnica Cobâlei despre moşia târgului Boroholu, rădicat de D. Maori ban. Milostive şi luminate Doamne să fii măriia ta sănătos. www.dacoromanica.ro — 61 — Facem ştire mării tale că dupăporonca Mării tale acest târg Dorohoiul printro jalobă au jăluit măriei tale Târgoveţii de Doro-hoi pe Stroici spatar pentru o bucată de loc din hotarul târgului cel împresoară cu hotarul Cobâlei, şi noi după prealuminată po-roncă Mării tale am strânsu oameni buni şi megiaşi din sus şi din gos anume : Dumitraş Gafenco uricariul şi Albotă clucerul şi Toa-der Buleandră ispravnicul sfinţii sale părintelui Vlădică lui Calis-trat, Durac si Jlie vornicii de Dorohoiu şi cu toţi târgoveţii şi . Toader diiaconul de Broscăuţi; începând hotarul Cobâlei dintrun stâlp de piatră, ce iaste în costişa de către hotarul târgului Doro-hoiului, deasupra Trăbujănilor purcegând hotarul' Cobâlei spre apus ; de aici merge hotarul Cobâlei alăturea cu al Dorohoiului. Şi dând pricină Stroici spătar cum merge hotarul Cobâlei pe un 'loc, iar târgoveţii au dat samă cum că este pe alt loc, şi nau avut nici despre vreo parte ispisoace să le arăte din seamne în seamne hotarul, nici altă dovadă nau avut, noi am socotit şi leam zis lă~ savor să giure oameni bătrâni şi să meargă cu brazda în cap pe' unde le mergu hotarăle; şi au zis şi Stroici spătariul să giure Dorohoenii. Deci am socotit şi am ales şasă oameni bătrâni din târgul Dorohoiului, anume Ştefan Durnescul şi Costandin Şirnenco şi Gheorghe Guţco, şi Pătraşco şi Andrieş. Lişcenco şi au giurat a— ceşti oameni în bisărică şi au purces cu brazda în cap şi au pus un stâlp de piatră în culmea dealului; de acolo au purces la vale-tot spre apus pe din sus de fântâna Putredă şi sau pus un stâlpu de piatră întrun dâmbu, în capul iazului lui Melenciuc; de acolo . printro poeniţă din luncă pe din gios de o fântână şi în gios pe-pârâul Cobâlei până în hotarul Şăndricenilor şi din fântâna Stra-hovei în deal alăture cu hotarul Şăndricenilor până în poiana Cobâlei. Aşa am aflat tot hotarul Cobâlei despre Dorohoi şi despre Săndriceni. ’ leat 7228 Mai 30 Robul mării tale Dimitrie Macri biv ban Gligore Ciomărtan Albotă clucer Andrei Şoltuz de Dorohoi. Dumitraş Gafenco uricar, Miron Gafenco uricar. Gheorghe Guşte ot Dorohoi, Ilie vornic cu 12 oameni din Dorohoiu. XII. 1764 Noem. 2 Iaşi. Gr. A. Ghioa Vodă dă hrisov la mâna târgoveţilor de Dorohoi să fie apăraţi despre Iordaohi Hrlsos-coleu agă. Cu mila lui Dumnezău Io Grigorie Alexandru Ghica VoeVod.. domnul ţărei Moldovei. Facem ştire cu acestu hrisovu a domniameale tuturor cui să www.dacoromanica.ro 62 din gios de un iaz vechiu pe subt un seciu şi iarăşi peste o -vâlcea ia deal în podiş am pus piatră şi aceasta caută în movila bor-toasă şi din movila bortoasă spre răsărit pe podiş şi peste o vale pănă la fântâna Putredă, şi din fântâna Putredă purcede cu Du-menii în gios pe valea Biîavcăi pe marginea apei heleşteului până în iaz, unae se întâlneşte cu Miclăuşenii, din capul iazului Du-menilor despre apus purcede hotarul drept la deal cu Miclăuşenii până într’o piatră ce am puso în podiş între doao moviliţe şi de acolo spre ameazăzi la drumul ce vine de la Ibăneşti şi peste drum am pus o piatră întrun dâmb lângă iazul bălţii seci şi de acolo podişul alăturea cu drumul întro movilită aproape de drum,, şi din moviliţa aceasta drept la movila cea mare ce iaste in zarea dealului am pus piatră; şi de acolo la vale spre apus peste Valea Carasâi întro piatră veche, ce este pusă în buza piscului şi aceasta caută întro piatră veche ce iaste în malul Suhăi şi de acolo rămân MiclăuşeDii, şi purcede cu Verbiia mănăstirii Suceviţei ce iaste de ţinutul Hărlăului şi trece hotarul peste Jijia de purced Moşeuii tot a d-sale spătarului cu Verbia, şi de acolo drept la dial întro movilă cei zic Sihna iaste piatră veche şi de acolo peste vale Hliboca Ruscăi în pisc iaste piatră veche, şi de acolo în podiş între ţarina Lozenilor şi a Verbiei iaste piatră; şi de acolo spre ameazăzi lângă drumul Sauceniţei întro movilă iaste piatră, şi de acolo purced Lozenii cu Sauceniţa pe drum spre apus la o piatră ce iaste pusă intre doao moviliţe, şi de acolo la vale pe o vâlcea purced Tre-bujănii cu Prelipca şi de acolo peste drum tot spre apus purced Broscăuţii' cu Cobâla în piatra ce iaste in costişă şi de acolo iot spre apus întro piatră veche în costişa ce se desparte Broscăuţii de Dorohoi şi de Cobâla şi de acolo purcede la vale în Dorohoi pe muche pănă întro piatră ce să chiamă Beldiman ce iaste îti pisc, şi de acolo mai la vale peste şes la Jijia la vadul Holovcăi şi aici sau încheiat hotarul Broscăuţilor şi Trebujănilor şi a Lozenilor şi bucata cea de loc ce este danie din hotarul Dorohoiulul şi aşa am isprăvit hotarăle acestei moşii de giur îinpregiur. Leat 7274 Iunie . . Vasile Curt vel şatrar. Ştefan Tabără vornic de poartă „poslăduindusă cu cea adevărată sau aflat întocmai. Ion Ursoianu 3-a logofăt 1792 Dec. 30. XIV. 1775 Sept 9 Iaşi. Gr. Alex. Ghica Vodă rândueşte pe Prbca Roman vel căpitan la Borohoi, fixândn-i atribuţiile şi leafa. Igd Grigorie Alexandru Ghica Voevod, bojieiu milostieiu gos-podaru zemli Moldavscoi, datam carte domniei meale boiarului nostru Proca Roman pre carele lam socotit domnie mea şi lam www.dacoromanica.ro — 66 — făcut vel căpitan la Dorohoi, drept aceia să fie volnic cu cartea domniei meale aşi purta de grijă căpităniia lui şi a odihni pre toţi locuitorii acei margini despre toată supărarea şi strămbătăţile ce vor avea, şi poroncesc domniia mea şi voara vornicilor i voara lăcuitorilor de prin satele de la acea margină, viinduvă numitul căpitan săi cunoaşteţi de căpitan şi săi daţigascultare la toate cele ce var da poronci şi învăţături din poronca domniei meale, iar carele sar arată împotrivitor poroncei iam dat voe pe unii ca aceia săi certe pe fieştecarele după vina sa şî înştiinţând şi pe domnia mea pe uniia ca aceia şi mai cu grea urgie se vor pedepsi. Iar carele din lâcuitori nu se vor odihni cu gudecata căpitanului să vie aicea şi să afle dreptatea lor de la divanul domniei meale; aşijde-rele şi pentru venitul căpitanului să aibă aşi căuta şi a lua după obiceiul vechiu. Poruncim domnie me şi dumnalor ispravnicilor de Hărlău la cele ce săntu obişnuite vechi ale căpităniei să nu se a-jnesteci şi să le e deplin după obiceiul vechi. Adasta. u las leat 1775 Septemvre 9 procit. hatman. XV. 1785 Aug, 2, Dilata răposatului pitar Iile Holbau. De vremea ce întâmplare cea viitoare, astea nevăzută şi însuş îngerilor necunoscută pentru că numai la D mnezău toate sânt cunoscute ; drept aceia eu llie Holban vel p tar, săn lui Toader Holbaţi biv vel armaş, am socotit mai înainte până a nu mă cuprinde sfârşitul vieţii mele şi pănă îmi sînt minţile întregi şi sănătoasă, să fac diată, şi să dovedesc gândul meu, cătră moştenitorii mei cel aleşi, cu care voesc să chivernisască ei averea mea, mişcătoare şi nemişcătoare, după petrecerea mea din viiaţă, ce întăi mă rog lui Dumnezeu ca unui milostiv, sămi iarte mulţimea păcatelor mele, celea ce am greşit ca un om întradastă lume, mă rog şi tuturor creştinilor, cui ce voi fi greşit, să mă erti, şi de mine încă să fiiă ertaţi toţi, câţi îm vor fi greşit şi veri ce rău miar fi făcut. Făputam împărţeala fiilor miei de părţi de moşia ce am i din bucate, i din bani şi din toate alte acareturi ce am, ca după moartea mea să naibă pricină între dânşii, 1785 Avgust 2. — Datam fiului meu celui mai mare anume Vasile: a triia parte din giumătate de sat din Buda la ţinut Cernăuţilor, care mo--şiea îm iaste di pe moşul meu loan Stroescul biv vel jicnicer, şi iam mai dat şi din bucate, 8 boi şi 4 cai şi 6 stupi. — Datam fiului meu anume Toader, iarăşi a triîa partea din giumătatea de sat din Buda, şi iam dat şi lui 8 boi, 4 cai, 6 stupi cum şi pentru o livadă de pomi, dau făcut cu osteniala şi cheltuiala sa, alţii din fraţi întru nimic să nu se amestice la acea livadă -care sau dat în parte lui Toader. www.dacoromanica.ro — 67 — Datam fiului meu Ilie, iar a treia partea din gumătate de sat de Buda şi sau plinit pol sat de Buda, la trei fedori, parte -din sus şi iam mai dat lui llia 8 boi şi un cal, şi iam mai dat şi 80 lei bani şi 10 stupi. Datam fiului meu lui Andrei 3 vist(ernic) a şasa partea din sat din Vlădeni, la ţinut Sucevei, pe apa Molniţii, care moşiia ni iaste cumpărătură de la niamul soţului meu Ioniţă, feSor lui Ghe-deoan Ciomârtan călugăr, cu vad de moară pe pârău Vlădesc, şi iam mai dat iar la Vlădeni şi părţile de moşii, ce am cumpărat de la Drăceşti, şi iam mai dat şi la Prut jumătate de jPoenile lui Talpă, unde am dat şi fiului meu Ştefan, şi iam dat şi bani 300 lei, iară doi sute lei iam dat de la mine, partea lui ce am dat şi altor fii, şi o sută iam dăruit, şi după moartea mea cea a mai rămâne iarăşi săşi iai. — Datam fiului meu Ştefan a şăsa parte din Pelipăuţi şi gumătate de Poianile lui Talpă la ţinut Cernăuţului, pe apa Prutului de cumpărătură de la niam soţului mieu, de la Vasile fedor lui Toader armaş, ce să hotărăşte din sus cu Molniţa şi iam mai dat 8 boi 2 cai 10 stupi şi 50 lei bani. — Datam fiicii mele Marandii cu ginerele meu Vasile Mor-ţun cum arată în gos anume: una gubd de aclaz, cu flori de fir în şetrangi, blănită cu jder; una sucnă de aclaz, cu adaste sau • cheltuit 50 de lei, una cămeşă cu fir 12 lei, o părechi de paftale de argint cu colan de dram, cu brău de Şam cu capetile de hir, un inel de aur cu piiatră, un inel de argint, cu piiatră, patru sahani de aramă, şase talgeri de cositor, un ibric şi cu lighin, una tigai de aramă, un şfeşnic de alamă, una scaltuşcă cu şipuri, una cămeşi şi izmene de burangic cusutea cu fir, care sau cumpărat 50 lei 2 năfrămi şasă lei, şasă feţe de perni cumpărate, una faţă de celi mari, una scoarţă de celi turceşti, una scoarţă de ţară, un oghial şi un mindir, prostire mari, şărveti, ştergari, nafrămi, şi altea mă-runţuşuri. Bucate sau dat 8 boi de plug, şase vaci cu viţăi, 6 epe cu mănzi, 30 de stupi, una code cu bobou, patru telegari şi hamuri leşăşti şi hăţiuri. Aceste toate am dat zăstri fiicii meii Marandii, iară partea de moşiea aicea din părţile din Moldova, nu iam dat, fiind că iam dat zăstri mai multă, de căt fiilor mei de mai sus numiţi, ce dar eu când am logodit pe fiica mea Măranda cu gineri meu Vasile Morţun, fiind că atunce sap fost luat de la mâna Turcilor tinut Hotinului, la vreme Moscalilor, am socotit săi dau, partea de moşiea din moşiile ce avem la ţinut Hotinului şi la logodna fiicii meale, sau dat partea la Costiceni, în ţinut Hotinului, iar apoi după cea au rămas ţinut Hotinului iar la stăpânirea Turcilor, am socotit şi iam dat a patra parte din Stroeşti, care mergi din părău Stroeştilor pănă în apa Prutului, iar peste Prut în iasta parte, la a şăsa parte de Pilipăuţi, şi cu poenile lui Talpă, să nu să amestece, unde am dat fiului meu Ştefan; nici peste poiana Stroeştilor la vadurile de moară, să naibă triabă, iar când vor www.dacoromanica.ro — 68 — eşi moşiile din ţinut Hotinului la stăpânire noastră atuncea Iar Stroeşti să naibă treabă fiicâmea cu ginerele meu ce să meargă la Costiceni, unde iam dat la logodnă partea ei, şi fiii mei sorr-împărţi frăţăşti cu moşiile din ţinut Hotinului, iară fiică mea a rămânea cu partea din Costiceni. — Iară fiiului meu Gheorghii cari au murit la Ţarigrad, iam: făcut partea de moşiea, iam dat nişte locuri de casă şi de dugheni în târgul Cernăuţilor, care şi eu le am de la părinţii mei fiind că. sau dus ae la mine de acasă făr de voia me, şi mergând la Ţarigrad sau însurat şi au murit de dumă. iară încaş pentru sufletul lui fiindu-mi milă, iam făcut şi lui parte, că iam făcut o sfântă biserică la târgul Herţii, cu care biserică am cheltuit 1500 lei, însă. la aceşti bani au fost şi a lui 380, adică 180 au avut a lui bani ia mine; iară 200 lei i sau venit şi lui parte, de la casa mea după cum am dat şi celoralanţi fii ai mei partea, iar 1120 lei am pus-de la mine la acea sfântă biserică, ce sau făcut pentru sufletul lui, şi deosebit iam mai dat şi 2 cai când au venit de la Ţarigrad,, cu mujdeaoa lui Calimah Vodă. — Aceastea voesc să facă moştenitorii mei după moartea mea, precum cu dreptatea minţii mele am rânduit şi limba mea au: grăit înaintea acestor mărturii vrednici de credinţă; cari sau aflat faţă, şi sînt mai gos iscăliţi, şi ori care din moştenitorii mei care' iam zis mai sus, sau din gudecători sau din boeri, sau din cei bisericeşti, sau din cei lumeşti, sar ispiti am străca, diata adasta, să aibă a da samă şi răspuns la înfricoşata zioa aceaia a răsplătirii înaintea gudecătoriului celui drept şi nefăţarnic Domnul nostru Is. Hs. Dumnezăul cel adivărat, şi asămene aceştii scrisori am făcut la fieştecare din fii al meu şi leam dat la mână câte una. llie Holban vel pitar ' » după cearirea pitar Iliia Holban sau adiverit diiata adasta. cu al noastră iscălitură 1785 Av. 14. Gavriil Mitropolit 1. p. domneşti Ira. MX. KCT. CT. vv 1793. boerii ce sânt în ce adivarată mărturie: Dimitrie Sturza vel log. Iordachi Canta vel logofăt martur; Matei Canta vel vist. martur p Iordachi Canta spatar, Costin Catargiul vel spatar, Theodor Balş-spatar. » prin poronca Inălţimei săli am iscălit eu la toate filele Con-r standin 3. logofăt procitelnomu. XVI. 1794 Iunie 17. Scrisoare de Închinare bisericii din Herţa> la s feti Ionu ot Kuruceşme din Ţarigrad. Eu cea mai gos cu însuşi mâna mea iscălită Elenco fiica raposat. Gheorghie Holban, dau fost başcapuoglu, înştiinţare fac. cu adastă scrisoare a me, pentru ca să fie ştiut că raposat tatăl www.dacoromanica.ro — 69 — ' purtător de biruinţă (Gheorghie), pe care bisărică măcar că mai pe urmă mulţi din, creştini, o au agiutorat cu cele cea leau mai dat mâna, dar acum prin jaloba ciau dat domniei meale, atât ctitorii' şi epitropii săi, cât şi toţi târgoveţii de acolo, sau rugat ca făcân-www.dacoromanica.ro — 75 — du-ne şi noi ctitori, să fiiă împărtăşită bisărica aciasta şi cu osăbit al noastre domneşti mile, a cărora ceriri fiind potrivite cu însuşi al noastră osăbită râvnă ce avem cătră sfintele dumnezăeşti lăcaşuri, nu o am trecut cu vedere, şi iată osăbit de trebuincioasele veşminte şi altea lucruri împodobitoare, a sfiutei biserici, ce de la-domniasca noastră chemare sau dat, hotărâm domniia mea prin acest al nostru domnescu hrisov, şi facem obiceiu de milă, acestii svinte biserici, că în toată vremea şi deapurure să aibă a lua din vama cea mare gospod căte doîzăci de lei pe toată luna, care să fie pentru făclii, i lumânări de dară, untdelemn şi tămâia, şi să ia pe fieştecare trei luni o dată la începutul lunii, aşijdere şi din venitul Ocnii, din banii cămării gospod să aibă a lua câte una sută ciflcizăci lei la zioa hramului pe tot anul nestrămutat, deosăbit să aibă a scuti doîzăci liudi posluşnici a bisericii, care să fiiă oameni străini ce nau avut nici un amestec de bir cu ţara aciasta, care oameni avănd la măna lor adiverinţa dregătorilor din cea vreme au venit de piste hotar în ţara aciasta, hotărâm domniia mea întru> nimica să nu fiiă supăraţi nici de banii slujbii agiutorinţilor cum nici de altea ori cea dări, şi angării vor fi pe alţi lăcuitori. Aşijdere şi trei dugheni, doî cârciume ce va ave bisărica aciasta, drepte a sale în târgul Herţa, hotarăm domniea mea, ca întocma asămine să nu fiiă supărat, nici de vre un fel de dare sau havalea.. Deci dar poroncim domnie mea vameşilor de la carvarsara, cămăraşilor de ocnă ca ori în credinţă, ori în vânzare de va fi vama şi ocna, de apurure să avem a da aceşti bani, din banii cămării gospod nestrămutat, ţi viţi fi scăzuţi la samă, şi pentru ca să să păzască în veci năstrămutat şi neclătit acest obiceiu de milă, sau dat de cătră domniia mea acestei sfinte bisărici acest al nostru domnescu hrisov, întărit cu al noastră domniscă iscălitură şi pecete. La care poftim domniia mea, cu dragoste şi pe alţi fraţi luminaţi domni, ce vor fi în urma noastră la domnie acestii ţâri, să nu strice a-ciastă puţină miluire, ce spre sufletescul folos am făcut domnia, mea, cu acest sfânt şi dumnezăescu lăcaş, precum nici domniia mea nam stricat milele altor luminaţi domni, ce mai vârtos adăogâncfc să întăriască pentru al domniilor sale cinste şi vecinică pomenire. Scrisusau hrisovul acesta la scaonul domniei meale în oraş Iaşii,, întru cea dintâi domnie a noastră la Moldavie în anul al doile. Ia anii 1794 Iuli 30. 1. p. domneşti (I© MX. KCT. CT. bb. 1793). Ia Mihai Costantin Suţu Voevod. Costantin 3 Logofăt procitelnomu. www.dacoromanica.ro — 76 — XXI. 1794 Săptenibre 2?. Hrisov de miluire bisărieil a 20 sălaşe de ţigani rudari. Ico Mihail Costandin Suţul Voevod cu mila lui Dumnezeu domnul ţării Moldaviei. Ajutorul şi chivirnisire svintelor lui Dumnezău lăcaşuri, bisă-rici şi mănăstiri fiind atârnată la mila creştinilor, domnie mea dea purure cu deosebita râvnă am fost şi săntem, şi pe cât am găsit cu cale, şi au fost prin putinţă, deapurure nam lipsit a nu milui şi aguta de obşte svintele lăcaşuri a lui Dumnezău, deci dar între alteli iuatam domnia mea aminte şi pentru bisărica de la târgul Herţa, unde să cinsteşti, şi să prăznueşti hramul svântului mare mucenic şi purtătoriu de biruinţă Gheorghie, care bisărică iaste închinată de ctitorii săi, mitoh bisăricii din Ţarigrad, de la Kurucişmea, unde să cinsteşte şi să prăznueşte hramul svântului slăvitului prooroc înainte mergătorului şi botezătoriului Ioan, spre a cărora chivirnisire şi buna podoabă spre deapurure slujire svintei şi dumnezăeştii le-turghii, osăbit de alte al noastre domneşti mili, iată prin acest al nostru domnesc hrisov, iiam mai miluit dornniia mea şi cu doîzăci sălaşe de ţigani rudari, dintru ai noştri drepţi ţigani domneşti, ce hau fost daţi nimănui pără acum, şi au fost supuşi între lingurarii pământeni anume : Gavril sân Chirica Coman, i Murguleţ sân Chirica Coman, i Artenie sân Chirica Coman, i Gheorghie Ciurar cii zic şi Coroer, Lupul sân Gheorghie, Niţă sân Gheorghie Coroer, Onică Ciurar, i Toader sân Onică, i Luca scripcar, i Sandul Cobzariul, i Grigorie Rudar, i Leontie Rudar cei zic şi Ciobul, i Vasile sân Lupe, i Spiridon sân Ioniţă, i Roman Bursuc, i Apostul sân Pleşa, 1 Calia Rudariul, i Lune sân Nasturu, i Simionu Sprinciană, i Fă-nucăbrat lui Ştefan ; toţi aceştia cu femeile şi cu toţi copii lor, să fii a svintelor bisărici de mai sus arătate drepţi robi în veci cu tot rodul ce sau născut şi să va naşte dintru ei, Asupra cărora să lea fie hrisovul domniei meali acesta de miluire statornic neclătit şi neruşeit, nici odinioară în veci. Care hrisov sau întărit cu al noastră ,domnească iscălitură şi pecete, la care poftim domniia mea cu dragoste şi pe alţi fraţi luminaţi domni, ce vor fi în urma noastră la domnia acestii ţări să nu strice aciasta puţină miluire, ce am făcut domniia mea, cu acestea svintea dumnezăeşti lăcaşuri, ce mai vârtos să întăriască cu adăogire pentru al domniilor sale cinste şi vecinică pomenire. Scrisusau hrisovul acesta la scaunul domniei meii în oraşul laşii întru cea dintăiu domnie al noastră la Moldava, în anul al doile. la anii 1794 Săpt. 28 dni. Ico Mihail Costandin Suciul Voevoda , 1. p. domneşti. Constandin 3 logofăt procitelnomu. www.dacoromanica.ro — 77 — XXIt. 1794 Oct. 28. Carte de epitropil asupra dumnialui hat'' mânui Costachi Gliica, i stolnicul Andrei Holban. Să face ştire cu aciasta cartea a domniei mealea, că biserica din târgul Herţa ce iastea făcută pe locul său întru care se cinsteşte şi să prăznuiaşte hramul svântului mare mucenic şi purtător rul de biruinţă Qheorghie, iastea metoh svintii bisărici din Ţari-grad, de la Kuruceşmea, unde se cinsteşte şi să prăznueşte hramul svăntului, slăvitului prooroc înainte mergătorului şi botezâtoriului Ioan, fiind închinată de ctitorii săi anumea Elena fiica răposatului Gheorghe Holban baş capuoglan (care aceala iastea îngropat acolo în Ţarigrad) deci fiind că numita biserică "din Herţa are câteva-acareturi date de ctitorii săi, şi de alţi creştini, fii svintei mari biserici a răsăritului* şi deosăblt fiind şi domnia mea cu deosebită râvnă către svintele lui Dumnezeu lăcaşuri, bisărici şi monastiri, miluitam aceastei svintea bisărici dintru al noastre oareşcare domneşti mile, cum pe largu să cuprind Ia arătatele hrisoavele domnii meale, care trecândusă la condica bisericii, sau adj verit cu punerea domneştii noastre peceţi, asupra cărora fiind trebuinţă de a să rândui epitropi purtători de grijă pentru de a fi pămtntea deapu-rure Domniea mea am socotit şi am ales pe al nostru cinstit şi credincios boeriu dumnialui Costachi Qhica hatman i pe dmlui Andrei holban biv vel stolnic, pe care îi rânduim epitropi purtători de grijă, cu deplină puteri şi îi volnicim, ca să aibă a ceri şt a lua toate veniturile şi milele ce sânt rânduite prin domneştile noastre cărţi şi hrisoave; la fiişticare vremea rânduită şi fiind toatea trebuincioasele podoabe, şi lumânări şi alte cheltueli a bisericei ot Herţa, câţ baui vor mai primi să aibă 'ai triimite Ia proestosul svintei mănăstiri de la Kurucişmea, pe tot anul de doî ori pe an, ca să s folosască şi acelaş svânt şi Dumneziesc lăcaş din domneştile noastre mili. Spre acasta dar sau dât aceasta al noastră domniască cartia, întărită cu al noastră domniască iscălitură şi peceati, sau dat la scaunul domnii meale în oraşul Iaşii, întru cea dintăiu dom-' niia al noastră la Moldavia, în anul al doilea. la anii, 1794 Oct. 28 dni. Ira Mihail Constantin Sucul voevoda 1, peceţii domneşti (Iod. MX. KCT. CT. bb. 1793. Constandin 3. logofăt pocitelnomu. XXIII. 1795 Ghenar 7. Mortasăpia târgului Fulticenii. te Mihail Costandin Suţu Voevod, cu mila lui Dumnezeu domn ţării Moldoviei. După deosebita râvnă ce avem domnie me cătră svintele lui Dumnezeu lăcaşuri, biserici şi monastiri, a cărora chivernisală fiind că razimă numai la ag-utorul creştinilor, iată osăbit de altea al noastre domneşti mile cu cari am miluit pe svânta biserică din târgul Herţa, unde să cinsteşte şi să prăznu-' www.dacoromanica.ro — 78 — eşte hramul svântului mare mucenic şi purtătorului de biruinţă Gheorghie, am mai miluito domnia me şi cu mortâsipia târgului Fultiffenii ot ţinut Sucevei, din care târgu să aibă a lua venitul mortăsipiei câte doîzeci şi patru bani de toată vita, cal, iapă, bou, vacă sau catâr, ce să va vinde întracel târgu, care venitu măcar că au fost a vămii domneşti, dar domnie me lam dat danie şi miluire acestei svintei biserici să fie volnici cu cartea domnii mele aăasta a lua acest venit de acum înainte şi în veci, iar vameşii, carvasararii gospod intru nemică să nu se amestece la venitul a-■cesta, la care poroncim domnie me dtnv. ispravnicii ţinut Sucevii să daţi tot chipul de agutor, vechilului ce vor rândui epitropii a-■ceştii biserici spre a lua venitul acesta de la ori fiişticarile după vechiul obiceiu. Aăasta poruncim. 1795. Ghenariu 7 dni. 1. p. domneşti, Ico MX. KCT. CT. bb. 1793. Costandin 3. log. procitelnomu. XXIV. 1795 Ghenar 17. SXortăsipia Dorohoiulul Ico Mihail Costandin Suţul Voevod, cu mila lui Dumnezeu domn ţării Moldoviei. După deosebita râvnă ce avem domnie me către svintele lui Dumnezeu lăcaşuri, biserici şi monastiri, a cărora chivernisală, fiind că razimă ijumai la agiutorul creştinilor, iată osebit de alte al noastre domneşti mile cu cari am miluit pe svânta biserică din târgul Herţii, unde se cinsteşte şi să prăznueşte hramul sfântului mare mucenic şi purtătorului de biruinţe Gheorghie, am mai miluito domnie me şi cu mortasipia târqului Dorohoiu ot ţinut Doroho-iului, din care târgu să aibă a lua venitul mortăsipiei câte doîzăci şi patru bani de toată vita cal, iapă, bou, vacă sau catâr ce să va vinde întracel târgu, care venit măcar că au fost a vămii domneşti, dar domnie me lam dat danie, şi miluire acestii sfinte biserici, spre mai bună statornicie şi întemiere sa, deci dar epitropii acestii sfinte (oiserici, să fie volnici cu carte domnii meale acăasta a lua acest venit de acum înainte §i în veci iar vameşii, carvarsa-rarii gopod întru nemică să nu se amestece la venitul acesta, la care poroncim dmv. ispravnici din ţinut Dorohoiului, să daţi tot chipul de agutor vechilului ce vor rândui epitropii acestii biserici, de a lua venitul acesta de la ori fiişticarele după vechiul obiceiu, .acasta poroncim. 1795, Ghenar 17. I. p. domneşti, Igo MX. KCT. CT. bb. 1793. Costandin 3. log. procitelnomu. www.dacoromanica.ro — 79 — XXV. 1795 Ghenar 18. Dania locului blaerioei Sf. Gheorge din Herţa din partea logofătului Xordachi Ghica. Gheorghi Ghica vel logofăt înştiinţare fac cu aSastă scrisoare iscălită de mine, că răpausatul Ilie Holban biv vel pitar, făcând o biserică durată pe moşia me târgul Herţei, spre pomenirea sa care este închinată la biserica din Ţarigrad de la Kuruceşmea unde să prăznueşte hramul sfântului Ioan ce este a înălţimei sale Mihail Constandin Sucul voevoda, şi fiind hotărât şi înălţimea sa ca un ctitor ca acea biserică din târgul Herţa să o zidească de piatră spre mai multă pomenire, eu încă din dumnezăiasca râvnă fiind Îndemnat, iată prin aeastă scrisoare dau danie acestei sfinte bisă-rici din târgul Herţa tot locul pe care este binaoa bisericei cu ţintirimul cât va fi pentru trebuinţa îngropării morţilor, care să fie pentru ertare păcatelor noastre, şi nici o dată vechilii miei să nu aibă a ceri bezmăn de la locul acesta, ce am dat acestii sfinţi biserici, şj spre statornicire acestii danii am iscălit scrisoarea a£asta cu însuşi mâna me. 1795 Ghenar 18. Iordachi Ghica vel logofăt. Neculai Rosăt logofăt martur. Costachi Ghica hatman. Iordachi Rosăt vel vist. martur. 1. p. domneşti : Ia MX KCT CT. b. b. 1793. Constandin 3 logofăt procitelnomu. XXVI. 1795 April 8. Mortasipla târgului Kişnovului. Ia Mihai Costandin Suţul Voevod cu mila lui Dumnezeu domnitor Moldaviei. După deosăbita râvnă ce avem domniia mea catră svintele lui Dnmezău lăcaşuri, bisărici şi mănăstiri, a căror chivernisală find că xazimă numai la ajutorul creştinilor, iată osăbit de altele al noastre domneşti mile cu care am miluit pe sfânta biserică din târgul Herţei unde să cinsteşte şi să prăznueşte hramul sfântului mare mucenic şi purtătorul de biruinţă Gheorghie, am mai miluito Domnia mea şi cu mortasăpia a târgului Chiş(i)novului ce iaste la ţinutul iarăşi a Chişinovului i Lăpuşnăi, din care târgu să aibă a lua venit mortasipia câte doîzăci şi patru bani de toată vita cal, iapă, bou şi vacă ce să va vinde întracel târgu, care venit măcar de au fost a vâmii domneşti, dar domnia mea lam dat danie şi miluire acestei sfinte biserici spre mai bună statornicie şi intemeeria sa. Deci dar Epitropîi acestei sfinte bisărice să fie volnici cu carte domnii mele aceasta, a lua acest venit de acum înainte şi în veci, iar vameşăi şi carvasararii gospod întru nemică să nu să amestece la venit acesta, la care psroncim dmnia me si Dv. sardari de www.dacoromanica.ro 80 — Orhei i Lăpuşna să daţi tot chipul de ajutor vechilului ce va orăn-dui epitropii acestii biserici spre a lua venit acesta de Ia ori fieşte-carele după vechiul obiceiu. adasta poruncim. 1795 April 8 dni. 1. p. domneşti Im MX KCT. CT. b. b. 1793 Constantin 3 logofăt procitelnomu. XXVIII. 1795 April 5. Mortasipia târgului Stroeşti. Ico Mihail Costandin Suţul Voevod cu mila lui Dumnezeu domn ţării Moldovii. După deosăbita răvnă ce avem cătră sfintele lui Dumnezeu lăcaşuri, biserici i mănăstiri, a cărora chivemisală fiind că razimă numai la agutorul creştinilor, iatătosăbit de alte al noastre domneşti mile cu care am miluit pe sfânta biserică din târgul Herţa, unde să cinsteşte şi să prăznueşte hramul sfântului mare mudenic şi purtătorului de biruinţă Gheorghie am mai miluit domnie me şi cu mortasipia a târgului Stroeşii, ce iaste la ţinut... din care târgu să aibă a lua venit mortasipiei căte doîzăci şi patru bani de toată vita, cal, iapă, bou i vacă, ce să va vinde întracest târgu, care venit măcar că au fost a vămii domneşti, dar domnia mea lam dat danie şi miluire acestii sfinte bisărici spre o mai bună statornicie şi întemeiare sa, deci dmlor. epitropii acestii sfinte biserici, să fie volnici cu carte domnii meii acasta a lua acest venit de acuma înainte şi în veci, iar vameşii şi carvasararii gospod întru nemica sâ nu să amestece la venit acesta, la care poroncim domnia me şi dmv. să daţi tot chipul de agiutor vechilului ce vor răndui Epitropii acestei biserici spre a lua venit acesta de la. orifieştecarile, după vechiul obicei, acasta poruncim. 1795 April 5 dni. 1. p. domneşti Im MX KCT CT b. b. 1793. Costandin 3 logofăt procitelnomu. XXIX. April 14. M. C. Suţul Vodă dărueşte bla. Sf. Glieorghie' din Hărlău venitul din vatra târgului Dorohoiului, loo domnesc. Im Mihail Constandin Suţul Voevod cu mila lui Dumnezeu pomnul ţârei Moldoviei. Strălucită poruncă iaste domnilor aşi însoţi oblăduirea cu ro-durile bunătăţilor ca să cuprindă cu milă lucrările cuviincioase şi mai ales sfintele lui Dumnezeu bisărici, spre a Ie rămâne numile nemuritoare de a purure pomenindusă întru toţi vecii. Drept aceia, şi domnia mea răvnitor fiind a- urma celor dinaintea noastră oblă-duitori, parii sau silit aşi lăsa în urmă izvoară de bunătăţi, prin cât neau fost cu putinţă nam trecut cu viderea datoria ce sau căzut www.dacoromanica.ro — 81 din partea noastră spre a agiutura cuviincioasele locuri, dintre cart fiind şi biserica din târgul Hernii, unde să cinsteşte şi să prăznueşte hramul sfântului mare mucenic şi purtătorul de biruinţă Gheorghie, spre care trebuinţă ceişind a să agiuta cu oareşcare milă pentru mai bună statornicire ca în toată vremea de obştie să să săvărşască întrânsa dumnezeeştile slujbe, osăbit de alte agiutoruri ce am făcut domnia me acestei sfinte bisărici, lată că mai afierosim şi vatra târgului Dorohoi ce iaste drept a noastră domnească şi hotărâtă mai dinainte vreame de către locul din pregiurul ei, după care vairă a numitului târg, să aihă această bisărică aşi lua venit după rânduiala ce să urmează şi la alte târguri ce sânt date altora de cătră alţi luminaţi domni. Adică întâi pe tot vinul şi rachiul ce vor vinde în crăcme târgoveţii creştini i jidovi şi alţii să aibă a plăti câte doi bani de toată vadra de vin, şi câte un ban de toată oca de rachiu. Al doiles,dohotul numai a numitei bisărici să sâ vănză. Al treile gospodarii cei ce vor fi şezători la faţa uliţilor să plătească câte opt zeci parale un gospodar pe an pe toată uşa, iar cei ce vor fi şăzători pe la mahalale să plătească câte un leu de un gospodar pe an şi nefiind silit de către biserică fără voe lor ca să lucreză, ci să aibă a da banii iar fimeile cele sărace şi fără de feciori să ■nu de nimică. Al patrule câte scaune de came vor fi pe vatra târgului să aibă a plăti cum plătescă şi la alte târguri. Aşijderea din 50 de stupi, să aibă a lua un stup de sămânţă şi toamna săi rădici din prisacă, iar find mai puţini de 50 să ia căte una para de stup. Iar la vânzarea peştelui, a lumânărilor i a pănei să fie târgoveţii slobozi fără a nu plăti nemica. Deci precum să cuprinde prin acest al nostru domnesc hrisov să aibă numita biserică prin Epitropii săi aşi lua venitul di pe vatra numitului târg Dorohoi, ca de pe ai sa dreaptă ocină ce sau afierosit de către domniia mea şi hrisovul acesta al domniei mele să fie de întăritură şi cu a noastră iscălitură şi pecete. Poftim dar Domnia me cu dragoste şi pe alţi foşti luminaţi domni, pe care sf. Dumnezeu îi va rândui în urma noastră domni acestei ţări, să nu surpe nici să strice această puţină miluire ce am făcut eu această sfântă biserică, ci mai ales adăogănd si întărească pentru a domniilor sale cinste şi veşnica pomenire. Scrisu-sau hrisovul acesta la scaunul domniei meale în laşi, intru ce dinţi domnie a noastră la Moldavia în anul al treilea. Ica Mihai Costandin Suţu Voevod. la an 1795 April 14. 1. p. domneşti. XXX. 1795 April 21. Donaţia moşii V&rfnl Câmpului. Facem ştire cu acest hrisov al domnii meale tuturor cui să cade a şti, că find că cu pliroforie niam înştiinţat domnie mea că Vârful Câmpului, ce iastea la ţinutul Sucevei, fiind moşia dreaptă a noastră domnească, să cuprinsăsă de cătră răzăşii îm- www.dacoromanica.ro — 82 — preguraşi şi nici domniei mele să pricinuia dobândă nici acei ce cu neştiinţă, încun^iurasă acasta moşie să câştiga. Drept aceaia după osăbitea mili şi danii, cu care am miluit, domniia mea, pe svântă bisărică din Târgul Herţa, unde să cinsteaşte şi să prăznueşte hramul svăntului mare mucenic şi purtătoriului de biruinţă Gheorghie, iată o mai miluim domnie mea şi cu acastă mai sus numită moşie Vărvul Câmpului ci iaste la ţinutul Sucevii, care o tăcem desăvârşit danie şi miluire svintei, bisărici, acestei de la care să aibă aş lua obişnuitul venit din toatea după vechiul obicei, şi fiind că această moşie Vârvul Câmpului, să hotărăşti dispre răsărit cu moşia Sau-ceniţa, şi despre apus să dispartea de altea moşii prin apa Sireatiu-lui, iară despre amiazăzi cu moşia Ionăşanii şi spre „ miazănoapte cu, moşia Dobronăuţii ; am dat poruncă ca să să trimită boiarii domniei mele hotărnici, cărei să facă hotamica moşiei aceştie, şi pentru ca să fiiă acastă miluire nestrămutată şi neruşeita în veci** am dat de cătră domnia mea acestei svintea bisărici, acest al nostru domnesc hrisov întărit cu al noastră domnească iscălitură şi pecete, la care poftim domnie me cu dragoste şi pe alţi fraţi luminaţi domni ce vor fi în urma noastră la domnia acestii ţări să nu strâce sau să strămute acastă danie precum nici domnia me nam stricat milile altor luminaţi domni, ce mai vârtos adăogând cu scrisori să întărească pentru al domniilor sale cinstea şi vecnică pomenire ; scri-susau hrisovul acesta la scaunul domniei mele în oraşul Iaşi, întru cea dintâi domnie al noastră la Moldavie, în anul al treile. la anul 1795 April 21 dni. I® Mihail Constandin Suţul Voevod. 1. peceţii domneşti Io MX KCT CT b. b. 1795. Constandin 3 logofăt procitelnomu. Obs. Documentele de la n”.... se găsesc copiate in o condică mare legată: „în această condică să cuprind 92 adică noâzeci şi două file scrisă şi albe. 1848 Sept-2 lancu Stamate". Scrise sunt filele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 şi 10 faţa întia. Tot restul de file sunt albe. Copiile sînt toate adiverite de Constantin 3 logofăt, care şi copiază cu mâna lui doc, 15,16, 17, Copiile sînt scrise de 4 scriitori deosebiţi. Cred că legătura s’a făcut în 1840, iar copiile sunt din 1795, căci nu cuprind toate actele bisăricei din Herţa, date ulterior. XXXI. 1795 April 25. Jff. C. Suţul Voevod dă hrisov Sf. Gheor-ghe din Herţa, rezumând toate daniile anterioare prin hrisoavele date, in număr de 16 bucăţi. Cu mila lui Dumnezeu Noi Mihail Costandin Suţul Voevod domn ţării Moldaviei. înaintea domnii meale viind al nostru cinstit şi credincios bo-iariu, dumnealui Costachi Ghica hatman; dmlui stolnic Andrei www.dacoromanica.ro 83 — JHolban Epitropii Sfintei biserici din târgul Herţei, ot ţinutul Cer-.nâuţului, carea biserică iaste închinată de ctitorii săi a fi metoh sfintei bisărici de la Kuruceşmea din Ţarigrad, unde să cinsteşte şi să prăznuiaşte hramul sfântului slăvitului Prooroc înainte mergătorul şi botezători ului Ioan, făcutau cerere cătră domniia mea ca spre mai bună statornicie şi înlesnirea căutării şi strângerea veniturilor şi milelor ce au aceste sfinte şi dumnezăeşti lăcaşuri, să să facă de cătră domnia mea un deosăbit al nostru domnesc hrisov, întru care să să cuprinză toate scrisorile de danie şi de afieorosire -ce au, ca în acelaş hrisov să iconomisască strângerea tuturor veniturilor fără să fie primejdie de a să rătăci sau a să piarde vreo scrisoare. Care cearire şi domnia mea găsinduo cu cale am orânduit la al domniei meale cinstit şi credincios boiariu dumnialui Ioan Cantacuzin marele logofăt de {ara de gios ca cercetând toate -scrisorile să facă osăbit un singur hrisov cuprinzător a toate, unde stându dumnialor la cercetare şi alegere cuprinderii toturor scrisorilor, întăiu am aflat diata lui llie Holban biv vel pitar din anii 1785 Avgust 2 l 2) întru care să cuprinde că după ce împarte averea sa -mişcătoare şi nemişcătoare fiilor săi, între altele arată şi pentru fiul său Gheorghi Holban, cum că iau făcut parte de moşie şi iau dat nişte locuri de casă şi de dugheni în târgul Cernăuţilor, ce şi -el llie Holban leau avut de la părinţii săi, dând pricină acestui fiu al său că sau dus de acasă fără voia sa, şi mergând la Ţarigrad acolo sau însurat şi au murit de ciumă; iară încă şi pentru sufle-. ■ful lui fiindui milă iau îăcut a lui partea de sus arătată, şi iau mai făcut şi o biserică la târgul Herţa, cu care biserică au cheltuit.... lei, în care somă arată că au fostu şi a lui Gheorghie....... lei, adică ........................................................ lei ce avea lăsaţi la tatăl său şi . lei, sau venit şi lui -parte de la cumpărătură, iar ... lei arată llie Holban că au pus 'de Ia sine la acea sfântă biserică, ce au făcut pentru sufletul său Gheorghe Holban, căruia arată că iau mai dat şi doi cai, cum pe larg arată aceiaşi diată a lui llie Holban pitariu, ce sau văzut adi-verită cu iscălitura răposatului Gavriil Mitropolitul, şi a veliţilor boiari din vremea aceaia. Al doilea. O scrisoare din anul 1794 Iunie 17!) iscălită de llinca Holban fiica lui Gheorghe Holban ce au fost baş Capuoglu, prin care arată cum că ştiind ea cum că tatăl său sau îngropat în Ţarigrad la biserica sfântului Prooroc înainte mergătorului şi Botezătorului Ioan, ce iaste la Kuruceşmea au afierositu acolo această biserică cu toate acareturile sale cât$ până acum are, şi cu câte va mai câştiga, ca luându preuţii de la sfântul Prooroc Ioan ot Kuruceşmea veniturile bisericei sale sfeti Gheorghie din Herţa, să aibă ■a pune numele tatăsău şi al său la pomealnicul cel mare, ca să să jpomenească peste an la sfântul jertfelnic, cum şi la zioa îngropării 1) Vezi mai sus pagina 66. 2) Vezi mai sus pagina 68. www.dacoromanica.ro 84 — în toţi anii, să se facă colivă şi obişnuitele pomeni şi mai arată căi împreună cu această scrisoare de afierosire iau dat .......... Iei banr gata ca să facă începutul pomenirilor, cum pe Iargu arată aceiaşi scrisoare ce sau văzut adiverită cu iscălitura cinstitului şi credincios boiarului domniei meale dumnealui Ioan Cantacuzin vel logofăt.... Al treilea, un hrisov al domniei meale- de întăritură asupra, acestei afierosiri ce face Ilinca Holban s), şi pe alte scrisori de danie ce au dat creştinii la această sfântă biserică, adică întăiu pe o scrisoare de la răzeşii de moşia Ţintenii; ce acum se numea— şte Herţa, anumea Vasile Ţintă mazil, Loniţă Ţintă, Ursu Ţintă, Ca-trina lui Neculai Ţintă, Anisia sora lui Ursu Ţinţă, Gheorghe Ţintă, Arsenie Ţinta, Balaşa lui Gligoraş Ţintă, Savin Ţinta, Chiriac 'J’inta, Ştefan Ţinta şi Roman Ţintă prin care dau danie locul ţin-tirimului acestei sfinte bisearici, adică din talpa bisearici în fieşte care parte împrejur câte treizăci stânjăni gospod, adiverită fiind scrisoarea de ispravnicii de Herţa, care scrisoare iaste din anul 1794 Iunie 24. Al doilea, o altă scrisoare iscălită de proin protopopul Herţeir Hagi Dumitru, Apostol Bacalul, Gheorghe Lazar; Teodor Neculau, toţi epitropi acestei sfinte bisearici, prin care arată că bisearica aceasta are danie o casă în târgul Herţei, pe locul dumisale logofătul Iordachi Ghica, cu întăritură de la domniasa Alexandru Mavro-coTdat Vvod ; şi al doilea casă tot în Herţa, iarăşi danie de la Nas-tasiia Hadângeasa, femeaia lui Ioan Sârbul, iarăşi pe locul dumisale logofătului Ghica şi o dugheană de scânduri mişcătoare, făcută cu banii bisearicii, şi altă casă de şcoală lângă biserică, făcută iarăşi cu bani bisăricii şi pe lângă acestea mai arată numiţii Epitropi că închinarea acestei sfinte biserici la sfântul prooroc Ioan iaste cu a lor bună voe şi primire, adiverită fiind scrisoarea aceaia cu iscălitura ispravnicului de Herţa, fiind tot din leat 1794 Iunie 23. Al treile, scrisoarea lui Neculai starostele de cibotari cu toată breasla cibotarilor din Herţa prin care afierosescu venitul ce iaste al breslei lor, legat prin cartea acelor de mai înainte ispravnici de-Herţa, din anul 1794 Februari 28, adiverită fiind scrisoarea de ispravnicii din Herţa, tot din acelaş an 1794 luni 23, care mai pe larg arată aceleaşi scrisori de sus arătate, care sau văzut de dom-niia mea; din care încredinţândune că închinarea acestei sfinte bisearici la sfântul Prooroc Ilie din Ţarigrad ot Kuruceşmea sau făcut cu bună voia stăpânitorilor ctitori şi că acaretele de sus arătate sânt drepte ale sale, Domniiâ mea prin acestaşi hrisov am dat şi am întărit sfintei bisearici a sfântului slăvitului prooroc înainte mer--gătoriului şi botezătorului Ioan de la Kuruceşmea pe acest al său metoh biserica sfântului Gheorghe din târgul Herţa cu toate veniturile şi acareturile sale câte până acum au câştigat şi cu câte de acum vor mai câştiga din milele luminaţilor domni şi a creştinilor,. 3) Vezi mai sus pagina 70. www.dacoromanica.ro — 85 cari vor binevroi a să face ctitori, pe care să le stăpânească în -veaci; şi strângândule epitropii la vremea bine cuviincioasă să jaibă ale trimete pe tot anul de doao ori pe an, nestrămutat la sfântul Prooroc Ioan în Ţarigrad, cum mai pe larg arată acelaşi hrisov întărit cu iscălitura şi pecetea domniei meale în anul 1792 Iulie 24. Al patrulea. Tij alt hrisov al domniei meale de miluire acestei sfinte bisearici ot Herţa. ce iaste închinată de ctitorii săi la biserica sfânt slăvitului înaintea mergătorului şi botezătorului Ioan din Ţarigrad ot Kurucişmea, făcândui obiceiu de milă Ca pe tot anul să aibă a lua câte 400 lei din adunarea banilor răsurilor ce să strângu la patru dăjdii a ţiganilor gospod, câte cinci parale de leu, care bani săi ia de la nazirul ţiganilor gospod câte de doao ori pe an, adică doao sute lei la sfete Gheorghe şi doao sute-lei da sfete Dimitrie, iară ceialalţi bani acelor răsuri să rămâe pentru leafa vornicului de ţigani, pentru logofătul vorniciei, pentru ocolaş î alţi slujbaşi a ţiganilor gospod după vechiul obiceiu, prin care hrisov să porunceaşte nazjrului şi epistatului de ţigani gospod ca pe tot anul să aibă a da nestrămutat aceşti câte patru sute lei la Epitropii acestii biserici ot Herţa, la orânduitele vremi spre ajutorirea sa, cum pe largu arată acelaşi hrisov, care iaste întărit cu iscăli--tura şi pecetia domniei meale din anul 1794 Iulie 28 zile1). Al cincile. O carte gospod de la domnia mea de miluirea bisericii sfeti Gheorghie ot Herţa, cu mortasipia târgului Focşanii, -ce iaste la ţinutul Putnei, den carele să aibă a lua venitul morta-săpiei câte doaozăci şi patiu bani de toată vita, cal, iapă, bou, vacă ce să va vinde în acel târgu, care venit măcar că au fost a vămii -domneşti, dar domnia me lam dat danie şi miluire aceastei sfinte bisărici, care venit să aibă Epitropii al strânge la vreame, cum pe Jargu arată acelaşi hrisov întărit cu iscălitura şi pecetea domnii meale la leat 1794 Iulie 1B). Al şăsălea. Altă asemenea carte tot aceiaşi sfinte bisărici, de -.miluire cu mortăsapia târgului Tuzira din ţinutul Orhei-Lăpuşna, (cu porunca ca vameşii şi carvasărarii să nu o supere cu nemica), tot a-.săminea ca şi cea de sus arătată din leat 1794 Avgust 2 4 5 6). Al şâpMea. Un hrisov tij de la domniia mea de miluire a--celor siinte bisărici din târgul Herţa, ce iaste închinată la bisearica sfânt-slăvitului prooroc înainte mergătorului şi botezătoriului Ioan •din Ţarigrad ot Kurucişmea, cuprinzătoriu că osebit de trebuin-•cioasele veşminte şi' alte lucruri împodobitoare a sfintei bisearici, cede la domniaşca noastră camară sau dat, am hotărât domniia mea §i făcut obiceaiu de milă acei sfinte bisearici ca în toată vremea 4i deapururi să aibă a lua din vama cea mare gospod câte doao-rzăci lei pe toată luna ca să fie pentru făclii, lumânări de ceară, 4) Vezi mal sus pagina 71. 5) Vezi mai sus pagina 70. 6) Vezi mai sus pagina 72. www.dacoromanica.ro — 86 — undelemn şi tămâe, şi să ia pe fieşte care trii luni odată Ia începutul lunii. Aşijdere şi din venitul Ocnei din banii cămării gospod să aibă a lua câte una sută cincizăci lei, la zioa hramului pe tot anul nestrămutat, deosăbit să aibă a scuti doaozăci liuzi poslu— şnicî\ a bisericii, care să tie oameni străini ce nau avut nici un amestec de bir cu ţara aciasta; care oameni având la mâna lor adeverinţa diregătorilor din ce vreame au venit în ţara aceasta de-peste hotar, hotărâm domnia me ca întru nemica să nu tie suparăţi nici de banii agiutorinţelor, cum nici de alte dări şi havalele-ce vor ti pe alţi lăcuitori. Aşijderea şi trei dugheni şi doao crâşme.-ce va avea biserica aceasta dreapte ale sale în târgul Herţa anr hotărât domniia mea ca întocmai asămine să nu fie supărate nici de-vreun feliu de havale; prin care hrisov am poruncit domniia mea, cu întocmai asămene să nu fie supărate cu nici de vreun feliu de havalele; prin care hrisov am poruncit domniia me vameşilor de la cărvarsarâ, i cămăraşilor de ocnă ca ori în credinţă—ori în vâinzare-de-va fi vama şi ocna de-a pururi să aibă a da aceşti ban din banii cămării gospod nestrămutat, şi vor fi scăzuţi la samă, cum mai pe larg să cuprinde la acelaş hrisov, ce iaste întărit cu iscălitura şi pecetea domnii meale din leat 1794 Iulie 307). Al optulea. Alt hrisov al domnii meale de miluirea acestei' sfinte bisărici din Herţa cu doaozăci salaşe de ţigani anumea : Ga— vrii sin Chirica Coman, Murguleţ sin Chirica Coman, Artenie sin-Chirica' Coman, Gheorghe Ciurariu cei zic Coroeriu, Lupu sin. Gheorghie, Niţă sin Gheorghie Coroeriu, Onică Ciurariu, Toader sin Onică, Luca Scripcariu, Sandu Cobzariu, Gligorie Rudariu, Le— onte Rudariu cei zic şi Ciobul, Vasile sin Lupan, Spiridon sin Ioniţă^. Roman Bursuc, Apostol sin Pleaşcă, Călin Rudariu, Lunei sin Nas— tur, Simion Sprinceană, Fănică braţ lui Ştefan; toţi aceştia cu fe— meaile şi cu toţi copii lor să fie a sfintei bisearici de sus arătate^ direpţi robi în veaci cu tot rodul ce sau născut şi să va mai naşte dintru dânşii, cum mai pe larg să cuprinde la acelaşi hrisov ce-iaste întărit cu iscălitura şi cu pecetea domnii meale din leat 1794~-Septemvrie 25 8). Al noulea. Altă carte gospod tot de la domniia mea dată: aceleiaşi sfinte biserici, miluire cu mortăsăpia târgului Fălticeni de~ la Ţinutul Sucevei, tot asăminea arătând cuprinderea ca şi celelalte: de sus arătatele cărţi de mortasăpie (câte 24 bani de vită din vama domniască (care carte iaste din leat 1795 Ghenar 7 zile9). Al zâcilea. Altă aseminea carte a domnii meale de miluire, aeeleaşi sfinte biserici cu mortasăpia târgului Dorohoiu de la ţinutul Dorohoiului, tot asăminea având a sa cuprindare (câte 24- 7) Vezi mal sns pagina 74. 8) Vezi mal sus pag. 76. 9) Vezi mai sus pag. 77. - www.dacoromanica.ro — 87 — bani de toată vita, cal, iapă, bou, vacă sau catâr), ce iaste tot din-tracelaş an şi lună 1795 Ghenar 17 zile10). Al unsprezecelea. Altă osăbită scrisoare de la al nostru cinstit şi credincios boeriu, dumnialui Iordachi Ghica vel logofăt, prin care aşa arată dumnialui că fiind îndemnat din dumnezăiasca râvnă au dat danie aceiaşi sfinte bisearici din Herţa, tot locul pe care iaste binaua bisericii cu ţintirimul cât va fi pentru trebuinţa îngropării morţilor, cum şi pe largu arată aceiaşi scrisoare din anul 1795 Ghenar 18 >l), adeverită cu iscălitura dumisale logofătului încredinţată şi cu osăbită iscălitură a cinstiţilor şi credincinşilor boiari a domnii meale, dumnialui Neculai Rosăt biv vel logofăt, dumnealui Costachi Ghica hatman, dumnialui Iordachi Rosăt vel vistemic, ce sau întâmplat marturi. Al doisprezecelea. Altă carte a domnii meale de miluire a sfintei bisarici din Herţa cu mortasăpia târgului Chişinăului ot ţinutul Lăpuşnei tot în asăminea cuprindere ca şi cele de mai sus arătate (câte 24 bani de vită mare) fiind dintru acest an 1795 April S12 13). Al treisprezecelea. Tij altă carte a domnii meale de miluire a sfintei bisărici cu mortasăpia târgului Stroeştii tot cu asăminea cuprindere (câte 24 bani de vită), fiind din acest an 1795 April 518). Al patrusprezelea. Un hrisov al domnii meale prin care am dat acestei sfinte bisărici danie şi am afierosit vatra târgului Doro-hoiului, ce au fost direaptă al nostru domnească, hotărâtă ma înainte vreame de pe care vatra târgului să aibă această sfântă bisearică aşi lua venitul după rânduiala cum să urmează şi la alte târguri ce sânt date altora de către alţi luminaţi domni, adică întâi pe tot vinul şi rachiul ce vor vinde în crădme târgoveţii creştini, jidovi şi alţii să aibă a plăti câte doi bani de vadra de vin, şi câte un ban de toată vadra de rachiu; al doilea dohotul numai al numitei bisarici să să vânză; al treilea gospodarii ce vor fi şăzători la faţa uliţelor să plătească câte optzăci parale un gospodar pe an pe toată uşa; iară cei ce vor fi pe la mahalale să plătească câte un leu de gospodariu pe an, nefiind siliţi de cătră bisărică fără voia lor ca să lucreze, ci să aibă a da bani, iară femeile ceale sărace şi fără feciori să nu dea nimica; al patrule, câte scaune de came vor fi pe vatra târgului să aibă a plăti cum plătesc şi pe la alte târguri; aşijderea *din cincizăci stupi să aibă a lua biserica un stup de sămânţă, şi toamna săi rădice din prisacă, însă fiind mai puţin de cinzăci să ia câte o para de stup; iară la vânzarea peştelui, a lumânărilor, a pânei să fie târgoveţii slobozi fără a nu plăti nimica, cum pe largu arată acelaşi hrisov, ce iaste întărit cu iscălitura şi pecetea domnii meale din anul acesta 1795 April 14 u). 10) Vezi mai sus pagina 78. 13) Vezi mai sus pagina 79. www.dacoromanica.ro — 88 Al cincisprezecelea. Alt hrisov de la domniia mea prin care osăbit de altă milă şi danie cu care am miluit domniia mea pe această sfântă bisarică din Herţa; iam mai dat danie şi afierosire de istov moşia Vârful Câmpului ce iaste la ţinutul Suceavei, care au • fost direaptă domnească a noastră, şi măcar că împreguraşii o îm-presurasă cu nedreptate, dar domnia mea ca pe o moşie direaptă a noastră domnească am dezbătuto prin boerii ce am trimes la faţa' locului şi după ce am luato întru a noastră domnească stăpânire am dato danie şi afierosire sfintei bisearici de sus pomenită care această moşie Vârful Câmpului despre răsărit să hotăreşte cu mo-şiia Sauceniţa, şi despre apus să desparte de alte moşii prin apa Siţetiului, iară desprş miazăzi să hotărăşte cu moşia lonăşănii şi despre miazănoapte să hotărăşte cu moşia Dobrinăuţii; de pe care moşie Vârful Câmpului să aibă sfânta biserică a lua obişnuitul venit din toate de a zăcea după obiceiu şi după ponturile ce -sântu în visterie cu pecetea gospod, cum mai pe largu arată acelaşi hrisov care iaste întărit cu iscălitura şi pecetea domniei meale ce iaste din leat 1975 April 21 ’6). Deci pe toate acestea de mai sus daruri şi afierosiri dăm şi întărim sfintei acestei bisearici din Herţa în veaci stăpânire şi deplină putere neclintită; asupra cărora fiind trebuinţă de a se rândul epitropi purtători de grijă, domnia mea am socotit şi am ales pe ai noştri cinstiţi şi credincioşi boiari, pe dumnealui Ghica hatman, pe dmlui Andrei Holban biv vel stolnic, fiecare prin deosăbit hrisov al domnii meale (al şasăsprezelea), din trecutul an 1794 Octombrie 28,0), iam orânduit pe dumealor Epitropi purtători de grijă cu depline puteri, volniciţi ca să aibă a cere şi a lua toate veniturile şi milele ce sânt rânduite prin domneaştile noastre cărţi şi hrisoave la fieşte care vreame rânduită şi făcând toate trebuincioasele podoabe şi lumânări şi alte cheltueli ale bisaricei ot Herţa, câţi bani vor mai prisosi să aibă ai trimite la proestosul sfintei bi-sărici de la Kuruceşmea, unde iaste închinată metoh pe tot anul, de doao ori pe an ca să să folosască şi acelaşi sfânt şi dumne-zăesc lăcaş din domneaştele noastre mile. Care numiţii boiari epitropi din poronca domnii meale am orânduit şi vameş spre înlesnirea strângerii veniturilor şi a milelor pe credincios boiarul domnii meale dumnealui Stefănachi Ţicău biv vel jitniciariu, carele sa aibă a ţinea condica curată de toate veniturile şi întâmplătoarele cheltueli, ce prin ştirea dumnealor boerilor Epitropi se vor face. Şi pentru ca să să păzască şi să se urmeaze toate acesteâ mai sus arătate sau dat la mâna domnilorsale boiarilor epitropi acest al nostru domnesc hrisov la care poftim domnia mea cu dragoste şi pe alţi fraţi luminaţi domni, care din dumnezăiască pronie vor fi orânduiţi în urma noastră cu domnia acestei ţări să nu surpe aceste puţini mile ce am făcut domniia mea cu aceaste doao sfinte 15). Vezi mai sus pagina 80. www.dacoromanica.ro — 89 dumnezăeşti lăcaşuri ce mai vârtos adăugândule cu sporire să la întărească pentru a domniilor sale cinstită şi veaSnică pomenire. Şi spre aceasta iaste credinţa a însăşi Domniii meale Noi Mihail Suţul Voevod. şi credinţa a prea iubiţi fiilor domnii meale loan Voevod, Grigorie Voevod şi Alexandru Voevod şi credinţa a cinstiţi şi credincioşi boiarii divanului domnii meale, dumnealui loan Cantacuzin vel logofăt, i dumnealui Costin Catargiul vel vornic, i dumnealui Drâcachi Depaste vel vornic, i dumnealui Neculai Ro-sât vel vornic; i dmlui Todiraşco Balş vel vornic, i dmlui Sân-dulache Sturza hatman i pârcălab Sucevei, i dmlui Costachi Ge-rachi vel agă, şi dmlui Anastasaciii Qdiarhi vel postelnic, i dinlui lorăachi Ruset, vel vistemic, i dmluiM/wi Sturza vel spătar, i dmlui Mihalachi Luca vel ban, i dmlui Costachi Ghica vel comis, i dmlui Iacovachi Arghiropol vel cămăraş, i dmlui lordachi Ma-vro vel căminar, i dmlui Vasile Lâcusleanul vel păhamic, i dmlui Costantin Carp vel sărdariu, i dmlui Andrei Holban vel stolnic^ şi credinţa tuturor boiarilor domnii meale a mari şi mici. Scrisusau hrisovul acesta la scaunul domnii meale în oraşul Jaşii întru cea dintăiu domnie a noastră la Moldaviia, în al treilea an, în anii de la mântuitorul Hristos, 1795 April 23. Io Mihail Suţul Voevod. XXXII 1804 Mai 15. Alex. C. Muruz Vodă trece cătră mon Sf. Spirldon din Iaşi biserica St. Gheorghe din Herţa cu toate veniturile aiierosite ei, intre oare şi vatra târgului Dor oboiului. Cu mila lui D-zeu Noi Alexandru Constantin Muruz Voevod Dom ţării Moldovei. Se face ştire, că cu D-zeescu agutoriu, domnind de al doilea rând întru adastă ţară a Moldovei, au dat cătră domniia me jalobă un oareşi-care neguţitoriu arman Ovanez Apiczade, arătând şi înştiinţând că un văr a lui, Hogea Bogoz Apiczade, având a lua trei-zeci mii lei de la pre luminatul Domn Mihail Suţu Voevod, a luat de la pre luminarea sa pentru aceşti bani cu desăvârşită vânzare, biserica ce iaste în Herţa, împreună cu târgul Do-rohoiului, şi cu cele-lalte averi a ei, şi că numitul vărul său Iau orânduit Epitrop din partea sa, ca să stea să vânză numita biserică, prin Sultan mezat, şi au cerut prin jaloba sa să i să dea ţidulă gospod; care jalobă orânduinduse la cinstiţi boiarii Divanului Domnii meale, ca să să facă cercetare cu amăruntul, atât pentru scrisoarea de Epitropie a numitulu Apiczade, şi pentru cele ce să arată în jalobă, şi pentru bisearică, cum şi pentru averile aceastei bisearici. Şi după poronca domnii meale cercetând dmlor veliţii boiari cu adâncime pentru toate, au făcut arătare cătră domnia me, cum că numita biserică din Herţa, împreună cu cele înfiinţate a sale avu-tfuri, la 1794 Iunie 17,. sau făcut metoc a bisericei Sfântului mef- www.dacoromanica.ro — 90 gătorului înainte Ioan, ce iaste la Kuruceşme, dânduse danie de llinca Holbăneasa, fiica lui Gheorghe Holban ce au stătut baş-ca-puoglan, şi că sau întărit această danie tot la acel an luna lui Iulie 28 zile, şi de prea luminatul Mihai Suţul Voevod, domnind întru această vreame întru această ţară, şi că pe lângă alte avuturi ce avea mai înainte această biserică, a mai miluito şi Domnia sa cu 'târgul Dorohoiului şi cu mortăsapia acestui târg, şi cu alte câteva mortăsapii de pe la alte târguri, încă şi cu mortasăpia de la târgul Focşanii. Dar această mortasăpie de la Târgul Focşani fiind cu câţiva ani mai înainte încă la 1784 Septemvrie 20, dăruită cu hrisov gospod de domnia sa Alecsandru Constantin Mavrocor— dat Voevod fiicei domniei seale, luminatei Domniţe Ralu Mavro-cordat, şi cerşinduse de domnia sa, nu sau căzut a se lua de biserica Herţei, căci după pravili, şi obiceiurile pământului, cele mar vechi hrisoave sunt mai tari şi puternice de cât cele făcute mai în urmă; deci după această orânduială şi hrisovul domnului Ali-xandru Mavrocordat Voevod ce iaste pentru acestă mortasăpie a Focşanilor, are mai multă tărie şi putere, de cât aceasta ce au dat domnia sa Mihai Vodă, pentru aceasta mortasăpie la biserica Her-ţii, mai arată domnialor boiarii că au văzut şi zapisul domnului Mihai Vodă, prin care vinde bisearica aceasta la neguţitorul Hagi Bogoz Apiczade, pentru trei-mii lei, cei iaste datoriu, scris fiind, acel zapis la 1801 Oct. 1, în care mărturisesc trustelile beizadelile Domniei-sale, cum şi cartea de epitropie ce au dat numitul Hagi. Bogoz Apiczade scrisă fiind la anul 1802 Septemvrie 23, prin care-face vechil pe vărul său Ovanes Apiczade, ca să stăpânească numita biserică şi avuturile ei, şi să urmeze dupâ a sa orănduială, arătând cătră Domnia me aceste cercetări, şi arătări a dmlor sale veliţilor boeri, şi cu întregime luând sama, şi cu căzută râvnă, şi cuviincioasă sprijinire ce să cuvine la cele dumnezeeşti şi la sfintele lăcaşuri, negăsind a fi nici după lege, nici după plăcerea lut D-zeu, a se da dajnică biserica Herţii la neguţitori şi mai vârtos-fiind şi ne pravoslavnicu, şi fără cuviinţă, şi urât a se vinde lăcaşul lui D-zeu în ivală, strigânduse prin oraş şi preţuînduse (făcânduse şi aceasta o ră pildă cătră alţii) lucru hulit de cătră oameni, vrednic de toată judecarea. Lângă aceaste socotind Domnia me că şi veniturile dintre avuturile acestei biserici iaste mai temeinic, şi cu curgerea anilor merge spre sporire, prin sprijinirea şi ajutorul ai pravoslavnicilor luminaţi Domni, cu agutorul şi dăruirile ce fac iubitorii de D-zeu creştini, şi cu buna purtare de grijă a iubitorilor de D-zeu epitropi, şi cu ce spre toată credinţă, vrednicie, şi silinţă. acelor orânduiţi la biserica aceasta a Herţii, şi la averile ei, şi câ dintru aceasta poate a se face vre un agutor, şi folosire la vre una din bisaricele obştiei. Am făcut Domnia me cuviincioasă înştiinţare, -că de va voi cineva dintru cei de aice, sau din boeri, sau din mănăstiri, sau din biserici, să ia asupra sa această biserică a Herţei,. .cu avuturile, şi cu veniturile sale, şi să plătească datoriile ce se- www.dacoromanica.ro — 91 — cer, şi ne vrând nimine; am socotit să să lipească această biserică a Herţei cu toate cele ce are, la biserica Sf. Dimitrie ce este la Kuruceşmea, şi au fost primit epitropii acei bisearici, ca să plătească banii ce are a lua Apiczade, şi doao mii şepte sute lei, ce sânt datorie la cei ce ţinea biserica Herţei, şi să ia biserica Herţei cu toate ale sale, (afară de mortăsapia Focşanii ce este dată luminatei domniţei Ralu Mavrocordat, după hrisovul de danie a Domniei sale Alexandru Const. Mavrocordat Vv.). După care această aşezare în trecutul an 1803 în luna lui Decemvrie sau făcut şt hrisov gospod al Domniei meale, dar mai arătUHiuse şi alt datornic al Domnii sale Mihai Vodă, cu vreo doao-zeci mii lei, anume Efstatie Petru Pencovici sudit austriecesc, cerşind şi acesta ca să să plătească dintru această bisearică, ca unul ce o avea amanet pentru aceşti bani, şi ţinia în mânule sale scrisorile bisearicii. Deci, văzind epitropia Sf. Dimitrie de la Kuruceşmea că sau îndoit datoria ce trebuia a să plăti din biserica Herţii, sau lăsat de a primi asupra lor, şi de a lua bisearica Herţii, neputând a plăti atâta mare sumă de datorie, şi pentru această pricină au rămas nepusă în lucrare orânduiala ce să făcuse prin hrisovul Domnii meale. In vremea ce să făcea aceste, întămplatusau ca şi obştea neamului creştinesc din Ţarigrad a vedea cea de obşte patrierşască, şcoală a Ţarigradului, neavând cuviincioasă orânduialâ spre sporirea învăţăturilor şi folosirii ucenicilor, cu toate că are nu puţine-venituri, pentru ceale trebuincioasă cheltueli, a plăţii dascălilor şr hranei ucenicilor, şi adunânduse la un loc atât Preosfinţitul Patriarh, şi Sf. Sobor, şi toţi cei întâi ai neamului şi făcând căzuta, socotinţa pentru mai bună starea acestei şcoli, toţi de obştie am găsit cu cale, şi de trebuinţă a muta şcoala de la Fanarul Ţarigradului la Kuruceşmea, fiind sat prea chibzuit pentru fnvăţături, şi găsin-duse loc acolo bun de zidirea unei case, şi de alcătuirea scoaleir şi cerşind trebuinţa a se cumpăra acest loc cu mare sumă de bani,, şi neavând de unde da această sumă, după multă socotinţă negăsind alt prilej şi lesnire pentru săvârşirea acestui folositor lucru,, fără numai să economisască această sumă de bani, din darul de pe moşia Hotămicenii, ce sau fost făcut la această scoală a Ţari— gradului, de fericitul întru veCnica pomenire părintelui Domnii mele,. D-sa Constantin Muruz Vv, întărit prin hrisovul gospod al înălţime!-sale, şi făcânduse această hotărire prin patriarşeşti şi soborniceşti cărţi, au scris cătră Domnia mea, poftind ca să primim şi noi a— ceastă hotărâre, şi să dăm obştea neamului creştinesc această trebuincioasă sumă de bani, ca să nu rămâie neîmplinit acest deobştie-folositor lucru, şi întru nimică întrebuinţat folosul din Hotămiceni,, în vreme ce nu se face la această scoală nici un rod de învăţătură^ precum au fost până acum, pentru că nu au fost bine chibzuită-Drept aceasta, văzind şi Domnia mea această deobşte poftire şt hotărâre, şi rugăminte, am scris la prea luminatele beizadele fraţif Domnii meale, Dimitrie Muruz Vv. Panaghiotache Muruz Vv., şt www.dacoromanica.ro — 92 - Iubitul fiiul nostru Constantin Muruz Voevod, ca să să silească a Jua acest loc trebuincios pentru zidirea şcoalei, plătind banii ce să cer, numai ca să să săvârşaşcă cea de obşte cerire ce să face, pentru folosinţa neamului nostru. Şi luminarea lor cu mare râvnă făcând tot chipul, au rescumpărat acei loc cu mare sumă de bani, pe care Iau şi dat la obştia neamului, luând pe acest loc Hotămlcenii, după hotărârea ce sau făcut mai înainte de toţi, şi după patrierşască şi sobornicească scrisoare de întăritură, trecând dar moşia Hotămi-cenii după chipul cel mai sus arătat, la stăpânirea luminatelor beizadele fraţii şi fipi Domnii meale. Mai cercetând Domnia me am aflat, că din venitul ce ave moşia Hotărnicenii la ace vreme, sau fost orânduit de fericitul întru pomenire părintele Domniei mele, să să dea o parte şi la spinalul ce era să să facă din nou, in Monăst. Sf. Spiridon din laşi, ^orânduit întru acest chip; iar cealaltă jumătate luândo epitopii spitalului de aice, să îndatoresc a întimpina trebuinţele cheltuelelor de peste an a deosebitului spital, ce sâ va zidi întru această mănăstire pentru odihna şi răpausul a celor mai cinstiţi dintre bolnavi, sau strâini, sau neputincioşi, a suferi strâmtoreală şi nevoie în spitalul obştiei, sau cari întralt fel se vor întâmpla scăpătaţi, mesuferind Dmniia me nici de cum a rămâne nelucrată şi fără de folosire orânduiala ce au făcut prea fericitul părintele Domniei mele. jSocotitoam datorie neplătită, ceia ce fericitul nu au apucat a face spre oareşi care mângăere de obştie celor pătimaşi, după eel cu iubire de oameni şi de D-zeu cuget ce au fost pus, ca să împlinim noi, învrednicindune de a lua părintesc scaunul acei de D-zeu păzitei ţări a Moldaviei, şi puind gând ca să facem cu a noastră cheltuială întru această mănăst. a Sf. Spiridon, o casă pentru bolnavi; şi voind a da mai cu înmulţre acel mai înainte orânduit ■venit din Hotărniceni, şi fără nici o amestecare şi mai cu statornicie. Am socotit Domnia me a fi mai cu priinţă, să să deie numita biserică a Herţii cu toate averile şi veniturile sale la acest nou spital ce să va face în mănast, Sf. Spiridon, în locul acei părţi de Hotărniceni, pentru care, am scris şi Domnia me câtră -luminatele beizadele îndemnândui să să îndatoreascâ a plăti banii -ce ave a lua Apicoglu şi Pencovici, ca să scape biserica Herţii din străinele mâni, şi câştigânduse, să să deie danie la spitalul, ce •se va zidi de cătră noi; ca să ia veniiurile şi milele a acestei /biserici, şi să fie pentru grija săracilor şi a neputincioşilor, şi pen-.tru pomenirea fericitului nostru părinte şi a noastră, şi primind duminarea lor această îndemnare, sau însărcinatu cu toată suma a -acelor datorii, din care sumă luminatul Beizade Dimitrie Muruz, scoţind bani, au plătit doaâ părţi, şi luminatul Beizade Panaghio-tachi au plătit o parte, şi doaă părţi au plătit iubitul fiu al Dom-mii mele Constantin Muruz (după care analogie şi pentru cumpărarea locului pentru şcoala Ţarigradului, asemine an numărat bani îfieşte carele beizade) şi cu acest fel ce sau zis mai sus, au plătitu www.dacoromanica.ro — 93 — şi lui Apiczade, şi lui Pencovici suma banilor ce au avut a lua„ şi au trimis cătră Domniia me scrisori de izbrănire ce au luat de-la fieşte carele, luând deoseb.tă scrisoare de la Domniia sa Mihafe Suţu Vv. în care arată că nu are nici o împărtăşire din această biserică a Herţii, nici din avuturile, nici din veniturile acestei biserici, nici însuşi prea luminarea sa, nici iubiţii fii, nici urmaşii pre— luminărei sale. Deci sfârşinduse această pricină după a noastră voinţă, şr spitalul zidinduse de cătră Domniia me, luând de la luminatele: beizadele biserica Herţii cu toate ale sale, am dato danie la acest nou spital, în locul părţii acei din Hotărniceni, bine voind Domniia. me, ca să şi mai înmulţim folosinţa acestei miluiri, ce dintru început sau fost făcut de fericitul părintele Domnii mele, şi săi şi mai înlesnim, de la loc curat şi fără de amestecătură, şi slobod, şi cu putinţă a se spori, cu agutorul iubiţilor de D-zeu şi de bunătăţi, şi prin grija şi silinţa a epitropilor Sf. mănăstiri şi a spitalului-Intru acest fel acum cu agutorul lui D-zeu sfârşind şi zidirea spi-lalului ce sau fost cugetat atunce de fericitul Domnu părintele Domniei mele şi părintescul dar ce sau fost făcut la acel spital mai sporindul şi întemeindul prin chibzuiri şi dare de mai mult venit întru încredinţarea mai cuviincioasă deosebită câştigătoare şi mai. cu folos. Aducând înaintea Domniei mele pe D-loru epitropii Sf. Spi— ridon, şi dândule în mânule D-lor sale cincispre-zece mii lei dintru-a noastră Domnească camară, pentru zidirea a acestui nou spital,, şi orânduind ca să fie D-lor purtători de grijă la zidire, şi epitropr ai acestui spital, am dat la D-lor şi hrisoavele şi alte scrisori a bisericii Herţii, dând şi stăpânire a acestei biserici cu toate averile şi veniturile sale, şi poruncind să poarte de grijă pentru buna o— rânduîală a bisericei precum se cade, şi pentru mai înbunătăţirea acaretelor şi pentru sporirea şi strângerea veniturilor, ca să fie pentru cele trebuincioase a acestui nou spital, şi D-lor luând a— ceastă bună vestire, şi primind această facere de bine şi purtare de grijă a zidirii, au şi început cu mare sirguinţă şi râvnă;—Drept aceasta puind în orândiîkalâ, ce sau arătat toate aceste de mai sus, am dat şi acesta al nostru Domnesc hrisov, prin care întărind, şi întemeind, dăruirea ce sau făcut mai înainte de fericitul părintele nostru, şi cea de cătră Domnia me cu sporire de buit cugetu spre schimb; hotărâm ca biserica Herţii cu toate ale sale, (afară de mortasăpia Focşanilor) care mai nainte sau fost pus zălog, de D-sa Mihai Suţul Vv. la numiţii neguţitorii Apiczade şt Pencovici pentru banii ce era luminarea sa datoriu, şi apoi sau răscumpărat de luminatele beizadele, fraţii şi fiul Domnii mele, prin agutorul ce Iau dat Domniia me, la plata datoriilor cătră acel neguţilori, şi făcânduse câştigare a luminărilor sale, iar de acum priit-Schimbul părţii din Hofărniceni, viind la stăpânirea spitalului ce: sau ziditu de cătră Domniia me, în Sf. mănăstire a Sf. mănăstiri, www.dacoromanica.ro — 94 — -ce are întru a sa cuprindere spitalul, stăpâninduse după econo-'inia şi orânduiala epitropilor Sf. Spiridon şi a spitalului, de că--tră care are să să aleagă cel după vremi egumen, sau purtătoriu -de grije la această biserică. Iar cele înfiinţate acareturi ce are nu-anita biserică a Herţii acum, sunt aceste ce mai gos se scriu. a) Tot locul pe care se află zidirea bisericei şi toată ograda -ce iaste trebuincioasă pentru îngroparea morţilor, dat danie de .răposat, logof. Gheorghie Ghica, la anul 1795 Ghenar 18. b) Trei case,- adecă doaă pe loc reposat. Logof. Gheorghie •-Ghica, dăruite fiind de alţii spre pomenire, iar una aproape de biserică care este şcoală, şi făcută cu cheltueala bisericei. c) Una dugheană mişcătoare pe roate. d) Venitul de la rufetul ciobotarilor ce sau datu danie de în-insuşi acest rufetu. e) Patru sute lei milă pe an din răsurile ţiganilor gospod, care se ia de doaă ori pe an, adecă gumătate la Sf. Gheorghie, şi gumătate la Sf. Dimitrie, cu hrisov al preluminatului Mihai Suţul "Vv. din anul 1795 Iulie 28. f) Mortasăpia de la târgul Tuzora ot ţinutul Orheiului, prin carte gospod tot a acestui Domn, şi tot dintru acel an, August 2. g) Doaă-zeci lei, pe toată luna de la carvasaraoa vămii gos--pod pentru făclii, unt de-lemn şi tămâie la biserică, şi una sută cinci-zeci lei la ziua hramului bisericei, luânduse de la camara gospod din venitul Ocnei, şi 20 doaă zeci scutelnici posluşnici bisericei, şi încă să scutească de va ave trei dugheni şi doaă cărciume în târgul Herţii, iarăşi cu hrisovulu acestui Domn din 30 Iulie, tot .a acelui ânu. h) Doaă zeci salaşe de ţigani, cu hrisovul acestili Domn din .28 Septemvrie tot a anului aceluia. i) Mortasăpia de la târgul Folticenii prin carte gospod tot a -acestui Domnu din anul 1795 Ghenarie 7, care întru acest an sau vândut trei sute lei pe an. M £j) Mortasăpia târgului Dorohoiului prin carte tot a acestui "Domn, din 17 Ghenarie, tot a acelui anu. k) Mortasăpia târgului Kişinăului la^ţinut. Orheiului, prin cartea iot a acestui Domn, de la 18 Aprilie, tot a acelui anu, şi sau vândut întru acest an în şase sute cinci-zeci lei. l) Mortasăpia târgului Stroeştii, prin cartea tot a acestui Domn, din 5 April, tot al acestui an. m) Vatra târgului Dorohoiului cu tot venitul ce are de să ia venit, după cum şi de la alte târguri ce sau rânduit la alte obraze, de cătră alţi luminaţi Domni, dată iarăşi prin cartea a acestui Domn din 14 Aprilie tot al acestui an, care împreună cu mortasăpia tot a acestui târg sau vândut acum drept una mie lei întrun an, iar moşia Vârvul Câmpului, cu toate că sau fost dat danie la această biserică de numitul Domn prin hrisov, dar sau şters din numărul .averilor bisericei, pentru că pe urmă pornind jalobă D-lui Stolri. www.dacoromanica.ro — 95 — loan Cheşcu pentru această moşie, făcânduse gudecată sau arătat prin anatoraoa D-lor sale veliţilor boeri scrisă d n anul 1795 Decemvrie 12, şi întărită de Domnia sa Alexandru loan Calimach Vv. şi iar prin hrisovulu Domniei sale din anul 1798 Aug. 10 se arată că numita moşie, este dreaptă a d-sale Stoln. loan Cheşcu, iar nu domnească. n) Doaă sute lei din Ocnă prin hrisovul Domniei mele din anul 1803 Noemvrie 2. Şi din toate aceste arătate, adecă mortăsăpii, şi Târg. Do-rohoiului, şi din Ocnă, din vamă i din răsurile ţiganilor, întracest an curgâtoriu, sau tăcut suma venitului, doaă mii noaă sute patruzeci lei; drept aceasta hotărâm şi întărim Domnia me, ca toate aceste ce sau pomenit a bisericii Herţii, să fie spre ajutorul şi trebuincioasa cheltuială a bolnavilor ce vor ti în spital. Poftim şi pe cei ce vor fi în urma noastră luminaţi Domni în scaunul Domniei a acestei ţări, să bine voească a da această milă la acest spi-1al agutorind ighemoniceşte, şi sprijinind toate aceste, ca să ne învrednicim toţi împreună Dumnezeeştilor răsplătiri. Spre aceasta am dat acesta al nostru domnesc hrisov, cu credinţa a însumi Domnii mele Noi Alexandru Constantin Muruz Vv, şi a prea iubiţi fiilor Domnii mele Constantin Vv., Dimitrie Vv. şi Nicolae Vv. aşijderea şi credinţa Preosfinţitului Mitropolit al Moldaviei Chirio chir Veniamin, a iubitorilor de Dumnezeu, chir Gherasim Episcop Romanului, chir Meletie Episcop Huşului, şi a D-lor sale veliţilor boeri ai Divanului, D-lor Costachi Ghica vel Logofăt de ţara de jos, i loan Razul vel Logofăt de ţara de sus, i Nicolae Balş vel Vom. de ţara de jos, i Alexandru Ianculeo vel Vorn. de ara de jos, i Gavriil Conache vel Vorn. de ţara de sus, i Dimitrie Sturza vel Vorn. de ţara de sus, i Dimitrie Ghica vel Vorn. al obştiei, i Alecsandru Mavrocordat Hatman, i Luca vel Post. i Nicolae biv vel Post. epistat cămărei, i Iordachi Roset vel Vist., i Alecsandru Balş vel Aga, i Grigorie Ghica vel Vornic de Aprozi, i Dimitrie Bogdan biv vel Spat. Epistat comisiei, i Neculae Balş vel Spat., i Vasilie Roset vel ban. i Neculae Dimache vel Căminari. şi credinţa tuturor boerilor Domnii mele a mari şi mici, ca să fie încredinţare şi de veenică întăritură. Scrisusau acest hrisov în scaunul Domnii mele în cel de D-zeu păzit oraş al laşului, întru al doilea an al Domnii noastre z\ doilea, la anul de la Hristos 1804 Mai 15. Noi Alexandru Muruz Voevod. Sigilulu Dom-nescu cu şnuru de matase şi cutie de argint. Contra semnat Iordachi Roset vel Visternic. www.dacoromanica.ro — 96 — XXXIII. 1820 Decembre. Catagrafia Dorohoiulul BIrnIci: Sava Prilogeanu, Ostafie Moisa, Mihalachi Răileanu, Nichita a Ani|ei, Sămion Răcilă, Toader Tiron, Ştefan a Prodanei, Ion Gu-ţie, Sămion Prieop, Gheorghe a Aniţei, Ioan a Babei, Vasile Vă-cariu Sămion Ciobanu, Toader Prilogeanu, Anton Cheptănariu, Toader a Anisiei, Sămion zet Prilogeanu, Toader Cheptănariu, Ilieş Mu-' .rariu, Ioan Ciubotaru, Tănasă Stratin, Iordachi Bălan, Neculai Păs-cariu, Vasile Ciubotariu, Mihalachi Morariu, Ioan Călugăreanu, Ioan a Parascăi, Sava Solonariu, Sămion-Moşneagu, Matei Dulgheriu, Tănasă Solonariu, Petre Ostafie, Toader a Petrei, Ioan Prilogeanu,. Sămion a Ilincăi, Mihai Vătămanu, Gligore Ghiniţă, Ioan Bălan, Ioan Vătămanu, Tănasă Răcilă Cost. Stratin, Chirilă a GrigoroaeJ, Iftime Mihai, Gavril Chihulca, Vasile Gavriliţă, Gheorghe Cornea, Iordach Cioată, Maftei Sărbu, Sămion Gavriliţă, Iosaf Tatul, Matei Dulap, Sămion Sârbul, Ioan Săcrieriu, Grigore Budeanu, Tănasă a Sandului, Dumitru a Sandului, Ioan a Simionesei, Grigoraş Oltea, Ioan Solonariu, Ioan a Lucăi. „ din aceşti 60 de bimici, 7 sânt fruntaşi, 10 mijlobaşi, iar 37 sânt codaşi, bez. 5 liude nevolnici, săraci şi ertaţi; toţi aceştia au 123 vite mari, 9 cai şi 170 oi. Breslaşii Sâmeşiei: Iacov Motan—Ion Calancea—Darie Cuci-reanu—Acsinte zet Munteanu—Ion Filip. Neguţitoraşi ot Dorohoi: Ion Botoşăneanu, Ion Furmagiu, Grigore Ciubotar, Onofrei Ciubotar, Toader Creţu, Toader a Radului, Antrei Crâşmar. Bresle : a) Cioclii bisâricii Sfântului Nicolae: Matei Ciubotar, Mihai Herţanu, Vasile Dubălariu, Leonte Ciubotar, Vasile Furmagiu, Iordachi Cojoca, Grigore Popovici, Dum. Vântu. b) Liudi tot acestei bisărici: Iordachiu sin Apostol, Roman Ungureanul, Nedelcu. c) Cioclii ai bisâricii Ospeniei: C. Şoltuzu, Ioan Onofrei Şoltuzu, Iordachi sin Onofrei, Axinte Vântul, Ioan Vântul, Manole Cojocu. ’ d) Liudi tot a acestei bisărici: Ioan Morţun, Andrei Ho- robat. e) Liudi mânâstirei Gorovel: Ioan Culicean ciubotar, Iancu Ciubotar, Iosep Ciubotar, Timofti Culiceanu, Pintilie Ciubotar. f) Lumânărari isprâvniceşti: Ilie Ciubotar, Dumitrachi Băr- bieriul, Alexandru Croitoriul, Toma sân ego (fiul său), Costandin Crâşmariul. . g) a Beşlegei: Gheorghe Ciubotariu, Petrea Ciubotariu, Ioan Casap, Neculai Rotar, Sămion Casap, Ioan Ungureanu, Dumitru Culiceanu, Toader Irimenco, Toader Dulgheru, Negtjlai Cojocariu, Toader Ungureanu, Ştefan Ivaşco, Vasile zăt Răileanu (din bir). ti) a dumisale Zoiţa Potlog: Petrea Rusu, Mihai sin Andrei,. www.dacoromanica.ro — 97 Ioan Cimpoeşul, Neculai Rusul, Chirilă zel Rusu, Lupu Ilaş, Vasile Rusu, Pricope Ilaş, Grigoraş Buzilă, Alexandru Moşneagu, Miroii Dulap, Costachi Munteanu, Gheorghe Vieriul (din bir), Anton Go-gâţă (din bir). i) a dumisale Ilie Caftangiu: Ioan sin Macovei, Vasi?e Rusul, Macovei Moşneagul, Dumitru sin ego (fiul .său), Ilaş nepot lui, Vasile Lozneanu, Grigoraş Ţintilă, Ioan Ciubotariu, Iancu Ciu-botariu. j) a dumisali Vameşului• Teodosachi: Costachi Căldăruşă, Iftime Căldărnşă, Lupu Ungureanu, Ioan Ungureanu, Mihalachi (toţi aceştia după cărţile visteriei). k) a Doricăi monahia.- Costandin a Vieriţei, Ursu Mâţoaef, Gheorghe a Mutencii. l) a Căpitanului Arhanghel; Neculai Jitariu, Gheorghe Ungureanu, in (alt) Gheorghe Ungureanu, Vasile Ungureanu (toţi aceştia după hrisov). m) a Căpitanului Pascal: Dămian Rusu, Toader Ciubotariu, (toţi după carte gospod). _ n) a Polcovnicului Mihalachi: Ioan Vezetiu, Gavril Butnariu, Vasile Pânzariu, Onofrei Livărariu, Grigore (toţi după carte gospod). o) ai Sărdariului Crupenschi: Toader, Pintilie Prilogeanu, Tudosâe sin Nechita, Vasile Ivaşcu, Tănasă Chihae. p) ai Marghioalei Vârnâvoaei: Vasile Cojocariu, Ioan Papuc. r) ai Căpitanului Şişcalâ : Vasile Cojocariu, Simion Butnariu, (toţi după carte gospod). s) a dumisale Spatar. Alecu Balş: Vasile Bordiianu. ş) a Căpitanului Pavâl: Vasâle zet Pintilie Ciubotar. - t) a mânâstirei Sf. Spiridou din Ioşi: Gheorghe Harabagiu (cu cartea Epitropilor). ţ) al iconomului Gheorghe protopop ţinutului: Mihai Hancu, Gheorghe zet Apostol, Pavăl Dinşăs, Gheorghe Cojocar,. Leont^ Purice. u) a protopopului Vasile: Ion Bălan, Iacob Morariu. v) ai preulului Chirilă i doao preutesâ : Dumitru Rusu, Iacot> Rusu, Ioan Ungureanu, Gheorghe Burduj (toţi în loc de argaţi). z) ai hatmanului Răăucan Roset: Căpitan Dumitrachi Inţa. x) ai lui baş beşleagasi din Iaşi: Toader Ţigănariu. y) a lui Odriţchi: Grigore Crâşmariu. W) a Căpitanului Dumitru Costrăş : Gheorghe Crâşmariu. aa) a Spâtariului Cost. Ruset: loniţă Ciiibiu. bb) a lui loniţă Gherghel: Ţonea Silitrariut (din bir), cc) a lui Chinargiu de la vamă; Panaite Căpitan, Vasile Bo-tezatu, Ioan Creţu Botezatu (aceştia cu cartea Sfintei Mitropolii). dd) ai Căpităniei de târg: Ioan Bălăniţki, Onofrei, Petre Rusu. Adunarea sumelor; 60 birnici, 5 breslaşi ai Sămeşiei, 7 ne-gustoraşi birnici, 120 bresle, fac peste tot 192, bez. afară de 20 haimanale burlaci şi calici. www.dacoromanica.ro — 98 — Preuţi §1 alţi slujitori ai bisericilor : 1) La biserica Sfântului Nicolae: Iconom Gheorghe, Protopopul Vasile, preutul Dimitrie, preutul Ioan, diiaconul Grigorie, dascălul Ioan, Ştefan Pâlămar. 2) La biserica Adormirii Maicii Domnului: preutul Chirilă, preutul Ioan, Costandin psalt, dascălul Costandin, Tanasă pălămar. Peste tot 204 persoane. Obs. In dosul paginei stă scris: .toţi aceştia şădu pe moşie domnească şi a dumisale vornicului Ioniţă Sturza, locu de câmpu, strâmtoraţi foarte, pentru cele trebuincioase ale hranei lor, chiver-nisala şi alijverişul birnicilor cu cărătura de piatră şi lucrul trănu-rilor, starea lor foarte proastă. Ruptaşi noi: Ioniţă sin Tănasă Şoltuzul, ot Dorohoi (din sluga boerască), Ştefănachi Chepşa ot Dorohoi. Ruptele visteriei: Ţone Silitranul ot Dorohoi (din neguţitor) XXXIII.—7175 Sept. 5 (1666). Iaşi. Iliiaş Vodă rândueşte cerce* tare pentru morile din Dorohoi. Ioo Iliiaş Alexandru Voevod. bojieiu milostiiu gospodara Zemli Moldavscoi. Scriem domniie mea la boieriul nostru C. Andriian pârcălabul şi vornicii de Dorohoiu dămuvă ştire deacă veţi vedea cartea domniei meale, iar voi să strângeţi oameni buni megiaşi şi slugi domneşti şi meşteri cari vor putea pricepe precum să aşaze moara Polcovnicului Andronic să nu înece moara lui Dumitraşco visternicul, ce să socotiţi să îmbie şi moara Polcovuicului şi moara lui Dumitraşco vistiernicul; precum veţi socoti cu oamenii săi aşezaţi pe dreptate; şi precum veţi afla să le faceţi şi scrisoare să nu mai aibă ei price pentru acele mori andesine. Şi precum veţi aşăza să ne faceţ şi noaă ştire Za toe pişem. (De aceasta scriem). u las leat 7175 Săpt. 5. Saam gospodina veleal. ("însuşi Domnul a poroncit). 1. p. gospod. XXXIV—7229 Sept, 11 (1720) Iaşi. Mihai Racoviţă Vodă dăru-eşte ban. D. Maori un vad do moară in apa Jijiei, lângă biserioa domnească. Ioo Mihai Racoviţă Voevoda, bojiiu milostiiu gospodara zemli Moldavscoi adec domnia mea mam milostivit şi din osăbita a noastră milă am dat de am miluit pre cinstit şi credincios boeriu nostru dmlui Dumitru Macri biv vel ban starostele de Cernăuţi cu un vad de moară pe apa Jijia cu amândoaă ţărmurile apei la siliştea târgului Dorohoiului, ce este hotarul domnesc din sus de biserica cea de piatră gospod şi din gos de pod, însă nefind vad vechiu săşi facă moară pe unde a socoti pre vad nou pentru a luî dreaptă slujbă ce slujeşte domniei mele şi ţării cu dreptate. Drept aceia ca săi fie de la domniia mea dreaptă ocină şi miluire lui şi fec'orilor lui şi a toată seminţeniia lui şi uric de danie şi întări- www.dacoromanica.ro — 99 'iură cu tot venitul stătător în veci... u ks vlt 7223 Sept 11 tre-~iiago gospodstva. Ira Mihai Răcoviţă Voevod Axintie uricar. Note. In jurul acestei cărţi de danie se găsesc între hârtiile caselor Anast. Başotă din Iaşi (azi Gimnaziul Ştefan cel Mare) alte ■opt documente şi anume: J) 7235 Apri 13 Iaşi (1727). Grigori Vodă Ghica întăreşte lui D. Macri biv vel ban dania, lui Mihai Vodă Răcoviţă din 7229 .^slujind şi domniei meale cu dreaptă slujbă şi credinţă". ?) 1758 Mai 21 Iaşi. Gr. Ion Calimah Vodă judecă pricina -dintre Iordache Hrisoscoleu biv vel vist. şi G. Macri jitniciar, dănd câştig acestui din urmă : „ ...şi după cătăva vreame stricândusă moara au ramas de nu au mai putut ca să o facă. Acum jicniciarul Macri vroind ca să’şi facă moara în locul unde au fost şi moara moşului său şi apucân-dusă şi de lucru, dmlui Iordachi Hrisoscoleu biv vel vist. Iau pro-pit zicândui ca să nu facă moară că are şi dmlui danie pe Doro-hoiu, afară din vatra târgului de la răpausat domniiasa Ion Vodă Mavrocordat.... şi la aceasta întrebândusă şi pe dlor veliţi boeri ■ca să arăte care danii sânt mai statornice şi mai intemeiaie, dum-nialor aşa au dat răspuns că deapururea daniile cele mai vechi de cât cele mai noao sânt mai întemeiate şi mai statornice.....“. 8) 1768 Mai 29. Scrisoare de învoială prin care Iordache Hrisoscoleu vist dă voe lui C. Macri jitniciar să-şi facă moara din sus ^de pod „... dar find că priclnueşte târgului stricăciuni cu vărsarea .apei şi podul încă fiind din sus nu poate să stea au cerşut de la mine cu poftă ca să-i învoesc să facă moara din sus de pod, fiind >că moşia Dorohoiului iaste dată danie părintelui meu de răposatul Ioan Vodă Mavrocordat şi după pofta dumisale iam învoit ca săşi iacă moara din sus de pod, însă cu această aşezare ca să nu pricinuiască nici o stricăciune morii mele ce vroiu so fac iarăşi pre apa Jijiei mai gos..." Celelalte cinci scrisori privesc procesul ce s’a încins între iărgoveţii de Dorohoi şi proprietarii morii lui Macri, că se înecau unele pe altele şi divanul dispune că acea moară să rămâe care wa fi mai veche, căci în acel vad nu pot încăpe două mori. (Surete ms. XII, 137—144). XXXV. 1763.—In sama vestlerlei din 1765 găsim următoarele ■sume globale pe sama ţinutului Hărlău i Dorohoi. Un sfert ce sau scris la luna lui Iunie după tabela ce au dat zlotaşii „810 galbeni au dat Hârlăul i Dorohoiul". — un şfert îndoit ce sau scos pentru plocoanele baeram-tlâcului după tabelele ce au dat zlotaşii: „ 727 galbeni 3 potronici, Hârlău i Dorohoi". — un şfert a ruptelor visterii ce au dat pe 2 luni Iunie şi Iulie. www.dacoromanica.ro — 100 — Hârlăul şi Dorohoiul nu figurează cu nici o dajdie. —• la slujba mucarerului ce sau scos la Iulie după tabelele* zlotaşilor. „ Hârlăul i Dorohoi: 7929 lei-, bani 65; însă: 7129 lei 45 bani suma bimicilor; 259 lei 30 bani mori f crâşme ; 220 lei preuţi i diaconi; 88 lei 50 bani ţigani; 33 Ier mazili i ruptaşii ce nu sîntu în dajdii; t73 lei 80 bani mazili cu dare; 23 lei 90 bani mănăstirile ot Hârlău bez mănăstirile de Botoşani". — Răsurile ce sau dat boerilor, dumilorsale boerilor ce au fostu zlotaşi pe la ţinuturi cu slujba mucarerului şi altor boeri şf giupănese sărace. „ 690 lei Hărlău i Dorohoi; însă 100 Iordachi Canano me-delnicer, 150 medelnicer Iordachi ispravnic de Cernăuţi, 80 Popa ispravnic, 50 vel căpitan de Dorohoi, 80 Cost. Cogălniceanu stolnic, 150 Manolachi Clucer vornic, 150 Vasile Abaza şatrar". — Slujba deseatinei după cum sau rânduit de la Cochii vechi într’acest an : „ 3080 ughi Hârlău i Dorohoi, faţă cu 40603 ughi din toată ţara — Un şfert ce s’a scos la luna lui Octombre după tabelele zlotaşilor. „ 670 ughi Hârlăul i Dorohoiul". — Doaî şferturi ce sau scos pe ruptele visteriei, însă un şfert: obişnuit pe 2 luni Oct. şi Noembre şi un şfert pentru menzil. „ Hârlăul şi Dorohoiul nu figurează cu nici o cifră. — Un şfert şi giumătate ce sau scos pentru cheltuelile men-zilului după tabelele ce au dat zlotaşii: „ 668 ughi Hârlăul i Dorohoiul". — Doai şferturi ce sau scos la luna lui Dechembrie după tabelele ce au luat zlotaşii: . „ 653 ughi 4 potronici Hârlăul i Dorohoiul". — In socoteala dobânzilor plătite pe la ispravnicii de ţinuturi,. Hârlăul şi Dorohoiul figurează cu aceste sumi: „ 30 lei pentru 1000 lei daţi paharnicului Răducanu ispravnic de Hârlău; plătit lui Iordachi Hrisoscoleu agă la ajutorinţă. „ 10 lei pentru 475 lei tij, lui Costachi Capichihaâ. '— dobânzi date ispravnicilor de la ţinuturi pentru bani, daţi la şfertul îndoit pentru ploconul baeramlâcului: „ 121 pol Hârlăul i Dorohoiul (din cari 100 lei pe 4768 pro-dosie, 21 pol lei pe 1083 din Iunie). — dobânzi ce sau dat pe banii ce sau luat din mucarer: „ 293 lei Hârlău i Dorohoi (din cari 60 lei prodosie, 180 lei pe 1500 împrumutaţi de la medelniceriul Gheorghe la Mart pe 5 luni; 53 lei pe 2647 din baeramul). — dobânda ce sau dat ispravnicilor pe banii ce li au trecut daţi mai mult la visterie din mucarer i pe banii ce au dat pentru cumpăratul cailor de menzil. www.dacoromanica.ro 101 „ 40 lei Hârlăul şi 2420 mucarer". — dobânda ce sau dat ispravnicilor pe banii ce leam trecut *din Septembrie: „ 10 lei Hârlăul pe 1598 lei“. (Vezi Surete ms. III. 576). XXXVI. Cătră 1775. Din o veche condică a visteriei; Canano lor da o hi medelnioer Hărlău i Dorohoi. 1578 lei 60 bani suma ţinutului pe 574 ug,=galbeni). 789 „ 30 „ banii zaherelei câte 55 parale 52 „ 74 „ banii giudecătoriei câte un potronic de ug. _____5 „ 31 pol. havait lui vtori şi treti vesternic. 2425 lei 75 pol. bani fac. dau dat: 1449 lei 99 bani au dat prodosie. 500 „ — rânduiala dumisale vistemicului. 30 „ — dobânda pe prodosie de April. 30 „ — dobânda pe 1500 lei dau dat la Mart. 140 „ 103 pol „ ce trec daţi mai mult. 3 „ 99 „ ce au greşit Vasile Purece de au încărcat mai mult. 20 „ — la Mart cu 17 potronici la samă. răsura căpitanului ■ de Dorohoi pe Mart i v I April, bez căte 5 lei ce sau dat răsură ' zlotaşilof. 40 „ — emiclic căuşului i dohodarilor pe 40 zile dau îmbiat’pe margine pentru teftiţe. 2 „ 80 „ emiclic la 2 liude neferi a lui tufecci başa pe 4 zile. 20 „ — cheltuelala drumului la Stefăneşti i Crasna-leuca pe April. 15 „ — la căpitan de Stefăneşti pentru pod ot Cras-naleuca. la 4 levinţi pe April, birul timiraşilor. giudecătorie» 31 pol. havaetul lui ftori vistemic * 20 ______ — pentru facle pe o lună. 2423 „ 96 „ fac peste tot. Scutelnicii 120 lei — bani, 60 liude dumisale vel vistemic. 28 „ 30 liude dumisale lordachi Canta vel spatar 20 „ 10 liude dumisale C. Canta paharnic 8 „ 4 liude lordachi Canano medelnicer 20 8 52 5 45 74 www.dacoromanica.ro — 102 — 8 * 4 liude C. Vâmav medelnicer 8 * 4 liude Sandu Sturza Clucer 6 „ 3 liude Ştefan Donici sluger 8 „ 4 liude Zosim sluger 6 „ 3 liude Ioan Iamandi jicnicer 6*3 liude C. Macri jicnicer 6*3 liude Ioan Vâmav jicnicer 4 „ 2 liude Gheorghe Arapul şatrar 4 „ 2 liude Ioniţă Arapul şatrar 4 „ 2 liude Toader Isăcescul şatrar 4*2 liude Sandu i Constandin sin V. Balş 4 „ 2 liude Neculai Aslaa postelnic 4 „ 2 liude Pahomie Crupenschi 10 „ 5 liude medelnicerul Macri 4 „ 2 liude medelnicerul Stamati 6 * 3 liude logofetesei Hurmuzechioaei 4*2 liude jignicer Cariofil ________4 „ 2 liude şatrar Gorovei 276 lei 30 bani iar peste tot fac 2709 lei 7 bani şi trec daţi mai mult 283 lei 56 pol bani. Obs. Condica pare a fi între anii 1775 | 80 după rangurile boerilor amintiţi aicia. ^ XXXVII. 1811 Mai 37. Căminariul Ioniţă Başotă onmpără la-mezat ou suma de 550 lei, daghenlle lui Vasile Jpaoalu din. Dorohoi, ca unuia oe-i împrumutase 500 lei lnoă din '1809 Avg. 30 o sumă de bani ou dobândă din zece unsprezece sau 5 lei de-pungă pe lună. Şoltuzul de Dorobol.—Tanasâ— Îndeplineşte formele mezatului. lată actul de stăpânire: „ Fiind că acest Vasile Băcalu au făcut cerere şi rugăminte ca să i se dea o bucată de loc din locul domnesc săşi facă casă* deci iată te rânduim pe dta Tanasă Şoltuz, însă din dosul târgului, de la Vatavu dsale stoln. Iordachi Crupenschi în &os şi din pârâul ce este acolo în gos osăbindusă 6 stânjâni ce ai dta acolo* de acolo în gos nefiind loc fără de pricină să dai şi acestora" o-bucată de loc cât i se va socoti pentru trebuinţa lui măsurândusă în stânjăni şi prin ţidula aceasta să ne arăţi ca şă i să' dea carte de stăpânire la mână. 1794 Mai. In dos: „Din porunca dmlor sale cinstiţi boeri ispravnici miau poruncit ca să mergu şi să dau, o bucăţică de loc lui Vasile din locul domnescu neprins de nime: după poroncă am mersu şi iam dat cinci pol stânjeni gospod de loc, care ioc din gos să ho-tărăşre cu locul lui Gheorghe Altiţa, iar din sus să hotăreşte cu locul lui Tanasă Şoltuz. Mai 8 (1794). www.dacoromanica.ro — 103 — In dos: „După cererea ce au făcut înaintea nostră acest Va-sile de aice din Dorohoiu ca să i să dea o bucată de loc din locul domnescu, care rânduindusă pe Tănase Şoltuzul, ca din locul ce se va afla fără de pricină şi nestăpânit de nimine să i se dea o bucată de loc; care prin ţidula ce sau rânduit ne-au înştiinţat că i sau ales cinci stânjâni pol faţa locului şi 12 stânjini lungul din £os, care loc din gos să hotărăşte cu locul lui Gheorghe Altiţe, iar din sus cu locul lui Tanasă Şoltuz i pentru care i sau dat a-ciastă scrisoare cu care să aibă al stăpâni în pace şi nesupărat de nimene făcânduşi casă şi orice va vrea pe dânsul ca pe nn Ioc drept al său, neavând nici o pricină. 1794 Mai 9, ss. Veisa; ban Vârnav. XXXVIII. 1816 Sept. 12 (regeşte). Casele Zoiţel Potlog. Cartea lui Sc. Alex. Calimich Vodă prin care întăreşte Zoiţe* Potlog stăpânire pe casele, ce le-a cumpărat lângă biserica domnească a £f. Nicolae, cum şi 6 pogoane vie la dealul Beldiman, aşezate pe loc domnesc, toate acestea cu 5000 lei, de la Chirica Gracul şi fiicăsa Safta, soţia postelnicului Iordachi Leca. Obs. Din condica documentelor corn. urbei Dorohoi, No. 6. XXXIX. 1823 Febr. 10 (regeşte). Târgoveţii creştini şi jidovi din Dorohoi fac jalobă la domn că un:i şi alţii din târgoveţi au făcut binale pe locul slobod, unde se vînd vitele, şi care cuprindea 90 stânjeni lungul pe 40 stânjeni latul; deci cuprindea o suprafaţă de 17902 m. p. 4400. In jalba lor arată : 1) că medelnicerul C. Dimitrlu a încălcat 40 stânjeni cu îngrăditura locului caselor sale. 2) Spătarul Gh. Lă-ţăscul a încălcat 4 stânjeni; iar feciorul logofătului Chirica altă parte. Cer „să nu se îngăduiască a face binale pe acest loc, ci să rămînă cum a fost şi până acum*1, căci altfel «nu ne rămîne de cît să ne mutăm cu totul din acest tîrg“. (Din condica de documente a corn. Dorohoi, No. 10). XL. 1803—1820—1831. Trei statlstiol ale Dcrohoiului, târg ţi ţinut. A. Ocolul tîrgului 1803 1820 1831 Birnicii ot Dorohoi 130 liuzi 192 liuzi 243 Liuzii negustori ottam 7 7 --- Breslaşii spat. M. Costachi 2 --- --- „ căm, Ion ţâ Başotă 2 --- --- Liuzii Sameşiei 5 27 --- Pomârla lui Başotă 211 160 215 www.dacoromanica.ro — 104 — Breslaşii ottam 17 47 --- --- Pomâ la lui Patraşco --- 42 --- „ lui Voicinschi --- 24 18 lbăneştii clirosului 376 256 277 1. Belibou ot „ 1 ---*• l _ Crăştineştii --- 77 100 Dămilenii Buzniii (de jos) 172 12 21 Breslaşii * „ --- 4 2 „ lui Murguleţ ottam 9 22 40 Dămilenii Cristii (de sus) 70(10 f. bir) 38 37 Breslaşii ottam 10 17 2 Comăneşti 80 97 98 Suharău --- 149 125 Cotu „ 55 55 76 Breslaşii Iui N. Cerchez ottam 5 --- --- Sfârcâuţit 120 106 65 Lişna 35 66 38 Mlenăuţii Manole 84 71 58 Breslaşii ot „ 4 21 --- Mlenăuţii răzeşi 10 13 11 Orofteana răzeşi 35 35 56 Hudeştii mari 360(10 f. bir) 434 227 Popenii Cracalie 30 20 6 „ Vârgolici 12 32 11 „ Mavrodin --- 24 35 Breslaşii n „ 2 --- --- Căşlele 10 --- ■--- Odaia Liveni --- --- 29 Jidovii prin sate 17 23 32 1875 liuzi : 2006 2442 Obs. In condica Iiuzilor din 1803 nu ni se dau alte specificări, de cît că 20 erau fără bir. In 1820 din numărul de 2006 Jiuzi. erau birnici 1589, bresle 273, (din cari 23 jidovi) fără bir 49, tagma b'sericească 95. In 1831 din numărul de 2442 liuzi erau 1178 birnici, 195 fără căpătăiu, 19 mazili, 18 ruptaşi, 32 jidovi orândatori. B. Ocolul de sus, Conceştii de sus Breslaşii ot „ Conceş ii de jos Breslaşii ot „ Bagiura Darabanii Corneşti Teioasa (prutul) 1803 60 4 58 4 70 74 (4 f. bir) 56 70 1820 67 51 17 75 125 46r 102 1831 82 81 159 548 86 www.dacoromanica.ro — 105 Breslaşii ot * 2 --- --- Păltiniş (cu odaia) 150 121 111 Ivancâuţii 65 61 66 Cuzlăul 35 45 55 Crăinicenii 60 65 76 Horodişte 30 42 57 Isnovăţul 35 --- 74 Rădăuţii 40 65 91 Hudeştii mici 120 130 143 Bivolu cu bejenari 68 103 95 Coţuşca 65 118 83 Cras: aleuca (odaia) 55 -v 84 49 Mitocul 120 116 117 Breslaşii ot Mitoc --- 15 --- Ghireni (liuzi) 3 --- 8 Hotcăuţi --- 26 23 Odarn Niculiţii --- --- 26 Odaia Ghereni --- --- 14 Câşla Bogdan --- 13 --- Adăşenii --- 25 17 Câşlele --- 53 --- Jidovii prin sate . 19 20 42 Total. . 1261 1668 1611 Obs. Io 1803 erau nurrai 8 fără bir din totalul de 1261 liuzi. In 1820 din totalul de 1508 liuzi erau bresle 211, bejenari fără bir 78, tagma bisericească 75, jidavii 20, birnici 1221. In 1831 din totalul de 1611 liuzi erau birnici 1269, bejenari .hrisovoliţi 14, oameni fără căpătăiu 173, mazili 4, ruptaşi7, parte bisericească 102, jidovi'42. C). Ocolu Başâulul 1503 1820 1831 Pomârlenii clirosului 55 --- --- Vornicenii „ 150 210 223 Milianca 130 119 145 Tătărăşenii 80 74 89 Drăguşănii 80 111 123 Săvenii 90 120 12& breslaşii ot „ 20 --- --- Sârbii cu breslaşii 9 61 114 Hăneştii 75 67 102 Moara lui Scobihorn (liuzii) 15 --- --- Vicolenii Negruţi 12 21 6 „ ’Isăcescu 6 --- --- Movila Ruplă 55 52 40 Răpiceni 85 84 62 Lehneştii 15 17 29 www.dacoromanica.ro 106 — Volovăţul 16 22 34 Borole 2 22 26- Odaia Lupaşcu 3 --- --- „ Stihi 3 --- --- „ Turcul eţ 3 --- -- Jidovii prin sate 11 Brătenii (40 Hârlâu) 64 63- Câşla Ichimeni --- 14 --- Teşcureni Timuş --- 5 47 „ Crăciun --- 6 --- Câşla Liveni --- 13 23 „ Buneni --- 19 27 „ Domuşăni --- 13 ia Vlăsineşti --- 133 120 Liuzii post. Marcu --- 5 --- „ Căm. Iftime --- 2 --- Casa isprăvniciei Comoae --- 5 --- Ioan Hariţchi --- 1 --- Câşla Bivolari --- 5 11 Liuzii Isăcescu St. --- 3 --- „ „ Toader --- 3 --- Plopenii sat --- 3 4 Buneni --- 27 6 Odaia „ --- 7 --- Dolniceni --- 36 5 Lehneştii Odaia --- 12 6 Răşca „ --- 14 --- Sărbăcuţa „ --- 6 6 Serpeniţa „ --- 7 2 Domuşeni „ --- 7 9 --- 18 6 Jivreteni „ . --- 15 9 Balinţi „ --- 4 3 Ichimeni „ --- 4 7 --- --- 3 Stiubeeni „ --- 43 10 Tăuteşti * --- 6 7 Gărbeni n --- 8 4 Borzăşti „ --- 4 5 Plopenii n --- 8 6 Zahoreni --- 12 19 Joldeşti --- --- 3 Avrămeni --- 13 4 Ghitcăuţi odae --- 4 2 Ciorteni „ --- 5 5 Nichiteni „ --- 5 21 Total 910 1520 1563 www.dacoromanica.ro — 107 — Obs. In ocolul Başăului s’au dezvoltat în cursul a 30 de anF o sumă de odăi şi căşle cu populaţie flotantă, care era urmăreai stărilor economice ale marei proprietăţi de pre atunci. Unele din ele au devenit sate stabile; altele au dispărut. Numărul acestor-căşle şi odăi era de 40 în aceste plasă. D). Ocolul Coşula 1803 1820 1831 Derţca clirosului 156 137 124 Hilişău Curt 140 19 90 breslaşii ot „ 2 8 --- Hilişău Gafencu 125 57 99' Buhaiul 85 --- --- Săndricenii Gherghel 60 48 (de sus) 44- $ăndricenii de jos --- 39 33 breslaşii ot „ sus 5 6 11 Eşiţii lui Bosie 25 21 1T Trestiana i Strahova 66 111 74 Broscăuţii 120 165 141 Cobâlele 58 30 30- Ghiţescu --- --- 38 Prelipca 60 71 --- Teleman --- --- 12 breslaşii ot „ 2 --- --- Horlăcenii 22 12 29 bresaşii ot „ 2 --- --- Văculeştii 150 186 154 Brăeştii de sus 60 65, 99» breslaşii ot „ 9 13 --- Brăeştii de jos 38 18 68 breslaşii ot „ --- 20 --- Popenii 35 26 37 breslaşii ot „ 9 9 32 Verbia clirosului 50 --- (odaia Hătienii) --- Levărda 35 42 59 Cervi ceştii 50 --- --- breslaşii ot „ 17 --- --- breslaşii ot Matieni 6 17 54 Jidovii prin sate 13 36 36' Costăneştii> --- 90 29- Pristeşti --- 14 IO 1399 1225 1292 E). Ocolul Berhometele. Slobozia lui Talpă --- 21 28- Călineştii --- 21 22 Căndeştii --- 101 124 www.dacoromanica.ro — 108 — TPărău Negru --- 52 94 Slobozia Holban --- 41 --- Vlădenii --- 18 18 Sănăuţii .---- 51 66 Stăneştii --- 24 23 Tureatca -- 87 140 Mihoreni --- 70 192 timicii ot Tâgu Nau --- 20 143 Total 506 682 Adunarea sumelor: 1803 1811 1831 ocolul târgului 1875 liude 1589 1321 ocolul de sus (Prutul) 1253 „ 1284 1269 ocolul Başăul 910 „ 1262 1356 ocolul Coşulei 1399 „ 1231 1229 ocolul Berhometele --- 506 539 'Târgul Dorohoiului --- 192 213 Târgul Nou --- 20 143 mazili 15 10 37 ruptaşi 5 4 34 ruptele visteriei 3 1 1 jidovi 150 150 149 apoi bresle fără bir: slujitori isprăvniceşti 96 223 802 postelnicii 10 22 37 preuţi 145 196 225 diaconi 21 31 49 Total 5882 liuzi 6721 7404 Obs. Intru cât astăzi ţin. Dorohoiului cuprinde şi vechiul ţinut -al Herţei, ce aparţinuse Cemăuţului, şi care n’a avut o lungă durată administrativă, dau în complectare şi catagrafia ţinutului Herţei pe aniii 1803 şi 1820 întru cât cea pe 1831 lipseşte pentru târgul Herţa. 1803 1820 Fundul Herţii 85 (6 fără bir) 70 Movila răzăşească 57 91 Pilipăuţi clirosului 182 161 Oroftiana 51 (3 fără bir) 75 Eşiţii din Molniţa 26 (4 fără bir) 47 Molniţa 41 (3 (ără bir) 42 Ştreanga 45 (2 fără bir) 43 Sânihău 179 (12 fără bir) 180 Godineşti 65 (2 fără bir) 83 Mamorniţa 39 (5 fără bir) 47 Lucoviţa de sus 41 39 Slobozia „ 35 (2 fără bir) 42 www.dacoromanica.ro — 109 —. Lucoviţa de jos 27 (2 fără bir) 23! Novoseliţa 45 (5 fără bir) 80 Buda de sus 27 (10 fără bir) 48 breslaşii pit. Holban i 8 --- Buda de jos 35 (6 fără bir) 76 breslaşii sărd. Holban / --- Beceştir 65 (10 fără bir) 63 Mogoşeştii 73 (4 fără bir) 61 Fundoae Holban 47 (6 fără bir) 35 Culicenii 67 45 Tămauca 154 (20 fără bir) 236 liuzi şi breslaşii 30 --- Proboteştii 171 (20 fără bir) 135 Ţintenii 23 30 Hreaţca Epitropiei 58 109 Herţa târgoveţi străini 99 (6 fărâ bir) 204 mahalagii 108 ---• „ jidovi 300 339 mazili 2 --- ruptaşi 10 --- ruptele visteriei 4 11 slujitori isprăvniceşti 44 (fără bir) 78 postelnicei 6 „ 18 preuţi 49 * 49 diaconi 7 „ 13 jidovi prin sate 24 62 2424 2665 XLII. 1851.—Sama sfatului orăşăneso a târgului Borohoiu pe 6 iuni (Iulie—Decembrie anul contenit 1851'. A. Venituri. 19.500 lei pe 6000 vedre rachiu, spirt sauşuki câte 3 lei 10 parale de vadră (se scad 16888 lei 111 bani pentru că venitul s’a încasat numai 4 luni, căci de la 1 Noembri s’au dat i ra-tuzele în antrepriză). 1.850 lei pe 5000 vedre vin ce sau tăhminuit că ar întră, câte 10 parale de vadră, osăbit mâhâ-liiul vaselor de la 30 vedre în sus, 5 lei de vas, şi cotăritul câte 2 parale de vadră (sait încasat cu 507 lei 107 bani mai mult). 750 lei pe 500 vedre păcură (dohot), câte 60 parale de vadră (se scad 594 lei 108 bani, căci s’a încasat numai pe 4 luni). www.dacoromanica.ro — 110 3.000 lei din venitul căntariului (se scad 339 lei 102 bani căci sa încasat numai 4 luni). 300 lei de la tăetoarea vitelor (se scad 150 lei tij) 250 „ pe 2000 vedre bere tahminuite că ar întră într’un an (se scad 166 lei tij). 3.914 lei 12 bani zecimile dajnicilor târgului şi a mahalalelor (se scad 2888 lei 62 bani care i-a primit poliţia oraşuiui, în plata lefilor până la înfiinţarea eforiei). 27.564 lei 12 bani suma după budget. 527 n 107 „ adunaţi mai mult. 28.091 119 21.027 n 93 „ scăderi faţă cu sumele budgetului. 7.064 26 „ sumă totală. adaos 610 n 99 „ .de la isprăvnicie din veniturile eforiceşti p⬠nă la 1 Iulie, când s’a înfiinţat Eforia. 29 n 30 „ Poliţia oraşului de pe biletele de drum. 7.704 35 n t . 856 n 35 „ din avansul ficărei suml. 8.560 n 70 n 5.718 n 42 „ câştiul pe Noem. şi Decern de la antrepre¬ norii iraturilor pe analoghie a 830 galbeni pe an (câte 37 lei galbenul, cursul fiscului). 13.678 n 112 n Aceasta este suma primului buget al Eforiei oraşului Dorohoi pe 6 luni de zile, de la 1 Ianuati—31 Decembrie 1851. B. Cheitueti. revederi, iconomii, plăţi. 2.400 1.200 1.200 leafa secretarului, care a primit 100 lei pe lună în loc de 200 lei prevăzut. 1.200 700 480 leafa comisarului, care a primit câte 80 lei pe lună în loc de 100. 600 600 -- leafa unui scriitor a 50 lei pe lună ; slujba a făcut-o secretarul. 480 300 180 odagiul s’a plătif câte 30 lei pe lună în loc de 40 lei. 480 240 240 condicarul. 480 380 100 un slujitor (de la 15 Oct.). 2.880 1.905 975 opt fanaragii, (necomplecţi tot timpul şi pe vară li s’a plătit câte 20 lei pe nume în loc de 30 lei după buget). 100 (spor) 100 cotarul până la Vînzare iraturilor. www.dacoromanica.ro — 111 — 400 (spor) 400 casierul câte 100 lei pe lună ; dar s’a pus leafă 75 lei pe lună. 720 540 180 2 homari câte 30 lei pe lună (de la 1 Octombrie). 1.000 49.67 905.53 chiria casei şi mobilele. 200 132.22 87.98 canţeleria câte 18 lei 40 bani pe lună. 200 200 --- facere din nou a 10 fanare. 240.15 240.15 --- birul a 6 ciocli căte 39 leu pe nume. 949.105 660.85 289.20 luminarisirea pe un an, dar iconomie s’a adus că au fost numai 20 fanare, iar 10 nu s’an făcut. 10 6 4 100 buletine pentru alegerea mădula¬ relor eforiei. • 14.700.90 14.700.90 --- Comanda de pompieri 10 oameni, 26.560.99 cai, uneltele şi furajul pe an ; nu Sporuri.- s’a înfiinţat. 83 118 --- 83 118 leafa cantaragiului. 18 50 --- 15 50 chiria cântărilor. 5 24 --- 5 24 frănghiia la cântare. 44 91 --- 42 91 5 condici pentru eforie. 18 --- 18 lemnul la 3 rohatce. 47 110 --- 47 110 2 peceţi pentru Eforie. 40 ---- 40 --- un tom din Regulament. 7 116 --- 7 116 legatul. 18 28 --- 18 28 reparaţii fănarelor vechi. 1 64 -H- 1 64 2 coturi de lemne. 6 - , --- 6 --- un tacâm oci de teneche. 17 78 1 --- 7 78 .„cheltuialăfăcute cu scândurile cum- 7 60 f -. 7 60 /parate în trebuinţa aşăzatului popo- Ineţelor la luminăţia din 28 Aug.*. 5 --- --- 5 --- o condică de expediţie. 18 69 --- 18 69 6 cofe legate cu fher. 5 --- --- 5 --- 80 bilete de drum. 7 60 7 60 condici de poliţie să treacă biletele, de pe care urmează a plăti câte 50 parale de unul. 6 --- --- 6 --- o vadră de stejar. 50 96 --- 50 96 reparaţia a 6 săcale. 269 93 269 93 o încăpere pentru adăpostirea unel¬ telor pojărniceşti. 55 --- --- 55 --- un stânjen lemne foc. 250 --- 250 --- cheltuiala secretarului cu ducere să- milor în Capitală. 26560 90+1474 97—21919 39=6116 18 www.dacoromanica.ro — H2 Adunarea sumelor 13678 112 bani încărcăturile 6116 28 „ scăderife "””7562 "**84””^," rămîn capital în casa Eforiei cătră anul 1851. v Această samă a Eforiei pe cele dintâiu 6 luni este întărită de divanul obştesc în 31 Maiu 1852 (Suţu, Crupenschi, C. Ghica,. Gr. Beldiman vornic, îancu Cantacuzino, Pogor spatar, Grigore Cuza, Leon, A. Donici, Iordachi post). XLIII. 1848-1851. Vidomostie de venitul zeciuirilor ce sau dat de dajnioii tîrg\ Dorohoi de la 1 Ghenar 1846—1 lull 1851 Pe 1846 2687 lei 1 ban 1847 5753 106 bani zeciuiala dajnici'or 1848 5753 106 tij 1849 4530 ti] 1850 4530 tij 1851 2265 pe */s an 1851 (1 Ghenar---1 Iulie) 25519 iei 93 bani-93 bani fac peste tot Cheltueli 1) 4 fanaragii a 240 lei pe an 2) iluminarisirea tîrguîui 3) plîta foii săteşti 4) comisarul a 40 lei pe lună pe 4 luni (an. I) 5) 2 saca'e 6) meremetul fanarilor 7) cumpărarea unei tulumbe 1846 1847 1848 1849 1850 1.851 960 960 960 690 960 (480> 726 726 726 726 726 (363) 25 25 25 25 25(12.6) 160 960 960 960 960 (480) --- 80 --- --- 1 1 1 30 ! ! 1 3330 1871 6081 2671 2671 267 J 1335.60 17300,60 Perilîpsis : 25519 93 venituri pe 5 ani şi jumătate 17300 60 cheltueli * * 8219 33 rămîn în casă XLIV. Condiţiile veniturilor iraturilor tîrg Dorohoi 1851— 1854 Noem, 1. (regeşte) 4 • a) 3 lei 10 parale de toată vadra de holercă, rum, spirt car& va intra spre vînzare (a adus 1057 vedre lei 3435—36 parale). b) 10 parale pe vadra de vin. c) 2 parale pe vadră la cotitul vaselor. d) 5 lei măhălitul de vas, ce se coboară în beciu, mai mare> de 30 vedre. e) 5 parale de vadra bere, www.dacoromanica.ro — 113 — f) 60 parale la vadra de păcură (doh o t) se vinde cu 820 galb-lui Simon Bacalu şi Aizic Zaharia din Mihaileiji. g) 20 parale la un cîntar de 44 oci pentru orice obiect ce se va cîntări. h) 10 parale la 100 ocă sare. i) 10 parale la 44 ocă făină grău, popuşoi, legume. j) 10 paralela 40 ocă de fher. Obs. Contractul se închee la 18 Noem. 1851 (isc.) Avram sin David Simon sin Ilie D. Burghele prezident Mih. Stefanovici XLV. 1851. Tabelă de lucrătorii de zidărie, ce se află in oraşul Dorohoi. a) 8 teslari, din cari 6 maeştri (Iordachi Crăşmariu 35 anir Toader a lui Ion Chelar, 35 ani, şi Gheorghe a Babei 40 ani), şi 2 lucrători (Gheorghe a Telibăniţei, 30 ani, Toader a lui Iacob-Rusu 35 ani). b) 2 pietrari, din cari 1 calfă (Toader Ciubotar, rus 55 ani) şi 1 maestru Iacob zet (ginere) lui loan a Irinei, rus, 36 ani) din Cordun. c) 1 săpător în piatră (Herşcu zet Avraam buiungiu) din Ma— morniţa, Vasile a lui Neculai a Nechitei 32 ani, Vasile Rotar 45 ani şi Ştefanachi Grosul 40 ani. Obs. Deci din 11 meseriaşi, 8 erau Moldoveni, 2 erau Ruşi şi 1 Jidov. Toţi erau raele. XLVI. 1851. Iulie — Septembre Contabilitatea sfatului orăşănese de veniturile şl cheltuellle Întrebuinţate de la 18 Iunie, când. s’a Înfiinţat Eforia, şl pânâ la Sept. 1851. Pe Iulie A. Venituri. 57 lei 90 bani pe 722 vedre bere cîte 5 parale pe vadră- 185 „ 102 „ pe 743 J/i cîntare fgină. cîntărit de Iancu». Cantarajiu cîte 10 parale tetiariu. 57 „ 108 „ pe 22350 ocă sare cîte 10 parale pe sută. 610 „ 99 „ de la isprăvnicia ţinutului, bani adunaţi de- pe feluri de obiecte prinse din iraturila acestui târg. 19 „ 24 ,, pe 12 vedre şi opt ocă păcură. 929 » 63 bani pe August 128 „ 93 „ pe 515 tetiare de făină 10 „ 75 „ pe 4254 ocă sare 11 „ 45 „ pe 91 vedre bere www.dacoromanica.ro — 114 — 17 lei 30 bani pe 11 vedre pol păcură 881 „ 30 „ pe 271 vedre una pol ocă rachiu 1049 „ 33 „ pe Septembre 1057 „ 60 „ pe 25 vedre, jum. ocă rachiu 139 „ 63 „ venitul cîntariului 375 „ 36 „ de pe vin 14 „ 105 „ de pe bere 8 „ 48 „ de pe dohot ■2172 33. Cheltueli pe Iulie -472 „ 60 „ localul închiriat de la jidovul Ioină Cibotariu 46 „ 96 „ leafa cantaragiului Iancu sin David (16 Mai---28 Iunie). 16 „ 78 „ chirie a 2 cântare luate de la Froim ba- calul pe pol an. 30 „ 18 „ mărunte obiecte 40 „ 39 „ pe 5 condici 38 „ 30 „ pe 2 mese, 2 scaune lungi şi un dulapaş în părete 16 „ 39 „ pe 3 bariere de făcut 79 „ 24 peceţile, şi 1 tom Reglementul 54 „ leafa odagiului şi a barierului 36 „ leafa revizorului .830 „ 18 „ pe August 33 „ 6 „ mărunte condee 94 „ 60 „ leafa a 2 barieri şi odagiul 16 „ 51 „ reparaţia fanarelor din oraş 28 „ 96 „ leafa cantaragiului 36 „ leafa revizorului •360 „ leafa d-lui Gh. Ciornei, cît a fost scriitor secretar pe 2 luni pe Septembre •18 „ 69 „ pe 6 cofe legate cu cercuri de fher (sic) 7 „ 60 „ privazuri şi stecle la planurile benalelor ce s’ar face din nou 5 „ 0 tipărire a 80 bileturi de drum trimese redacţiei » 7 „ 60 „ condica dată poliţiei p. bilete pasajerilor 327 „ 24 „ p. mobilele canţileriei 6 „ n pe o vadră de stejar -50 „ 96 „ repararea la 6 secale -5 „ 30 „ o lădiţă p. lumânările fanarelor din oraş www.dacoromanica.ro — 115 — 200 lei --- bani leafa secretarului 100 „ n leafa casierului 14 „ 65 „ cheltueli de canţilerie 30 „ ' n leafa odagiului 60 „ leafa a 2 barieri cîte 30 lei pe lună 40 „ leafa revizorului ' 269 „ 93 „ şură p. uneltele pojarnicilor 942 „ 17 „ XLVII 1856. Dosar de actele bis. domneşti sf. Nicolae (Do-■sar 66). 1) 1674 Noem. 25. Zapisul lui Vasile Verescul. 2) 7268 Febr. 2 (1760). Carte de blăstăm a Episc. Dosoftei de Rădăuţi pentru vădul morii. 3) 7278 April 18 (1765). Zapisul lui Luca Murariu pentru moara bisericii. 4) 1764 Noem. 26. Copie de pe hrisovul lui Gr. Ghica Vodă privitoare la locul de danie locurilor din tîrgul Dorohoiului. 5) 1802 Mai 16. Actele pentru moara bisericei şi balta Crivdei. 6) 1802 Mie 3. Cartea lui Chirica log. şi Ilie Zota caminar pentru biserică. 7) 1816 Noem. 16. Cartea isprăvniciei de Dorohoi către căpitan Pavăl şi cătră Ion Şoltuzul să măsoare locul pe care şi-au făcut casă Grigore Pleşa.’ 8) 1817 Mai 11. Scarlat Alex. Calimah Vodă dă carte ca să nu se tragă apă din Jijia la moriştele de supt tîrg ca să nu pătimească lipsă de apă moara bisericii. 9) 1820. Condică şnuruită cu averea bisericii. 10) 1824 Sept. 11. Carte mitropolitului Veniamin că Grigore tPleşa poate să-şi facă binaoa pe locul bisericii. 11) 1834 April 30. Scrisoare iconomului Vasile cătră Epitrop 12) 1835 Ghenar 31. Izvod de averea bisericei, iscălit de ^căminarul Gavril fostul epitrop. www.dacoromanica.ro INDICE Abaza Vasile şatrar 100 aclaz 67 Adrian parcalab de Suceava 51 afilonică 35, două — puncturi 31, —temeiuri 14 agiutorinţa (dare) 100; slujba,—75 Adjud 5 Alexandru Iliiaş Vodă 18 Albotă Sandul clucer 2, 12, 41, 45, 51, 52, 61 Albul spatar 16 Altiţa Gh. 10 anaforaoa 9 Andrei, şoltuz de Dorohoi 61 . Andrian C. parcalab de Dorohoi 16, 28, 42, 46—parc. de Suceava 39 Andronic polcovnic 98 Antbnîe Mitropolit 14 Apicoglu 92 Apiczade Ovanes 89, 90, 93 „ Bogoz hoge 89, 93 Apostol bacal 70, 84 Arapul Gh. şatrar 102 „ Ioniţă şatrar 102 Arghiropot Iacovachi camaraş 89 Arhanghel căpitan 97 Aron-Vodă 18 Arhire căpitan 6 „ D. Cost. spatar 15 Asachi P. Agă prezident giudecă-toriei de Dorohoi 46, 49, 55 Aslan Nec. post. 102 assessor giudecătoriei de Botoşani 34—de Dorohoi 23 Axinte uricar 39 Babiş, unde a fost casa—16 Bacalu Vasile ot Dorohoi 182 Balcinul, vâlcea 26 baeramlâcul 99 Balica hatman 13, 14, 19 Balcovăţul 17 Balica D. comis 23 Balş Alexandru agă 95 ;—visternic 37, 57, 18 Balş Andrei spatar 37, 97 „ Neculai spătar 95 ; vornic ţării de jos 95 Balş Panaite agă 59 * Sandu 102 „ Teodor spatar 68 ;—vornic 89 „ Vasile 102 Bârnova mănăstire 5, 7,18 baş 68 Bamovschi Miron Vodă 14 Başotă Anastasie hatman 5* 18, 99' „ Andrieş 2 spatar 52 „ Ioniţă 44. 52 ;—caminar 102 Beldiman Gr. vornic 65, 112 ; piatra ce se chiamă—46, beşleagă ; baş—Ia Iaşi 97;—la Dorohoi 96 Bilauca ’(vale) 22, 27^. 28, 33, 34, 64, Bisericanul Nec. 44, 52 biv (din bivşii)=fost blestăm ; carte de—14. Bobeica C. protocolist 47—57" bobou ; o cocie cu—67 Bosie V. comis 17 Bosie Ştef. vornic 39 Borăleanu uricar, suretul de—59 www.dacoromanica.ro — 117 — "Bogdan D. biv vel spatar 95 Botoşani 48 asesor la giudecăto-ria de - 34 geometrul de-59 drumul cel mare ce vine de la-26 Brăescul Gavril vornic 171,56,57 „ Agatia 38, 16, Brăescul Ştefan 38, 116 „ Vasile 16 Brăeşti 10 Bran A. Leon. gheometrul de Botoşani, 3, 59 brazdă, să meargă cu—în cap .2, 41, 61; a purces cu—în cap 61 JBroscăuţi 2, 3, 10, 11, 15, 22, 23, 27, 28, 36, 42, 44, 64, 65; pământul dăruit—33, 34, loc lipit de—33; semnele hotare ale—în număr de 109, 47, despărţire între tărg Dorohoiul la vale şi pe muche pănă într’o piatră ce se chiamă Beldimanul. 11, 46; scrisorile s’au răsărit 10, 11, 12; condica de documentele—8 Bucovina forum K. Kr, 14, 46 Buda 66, 67 Buhuşi Nec. log. 39 Buleandră T. ispravnic 2, 61 burangic 67 ' Busuioceni 10 Buzne Ilie 22, 28, 45 Căcăceni, 14, 18, 24, 26, 28, 33, 34 Caftangiul Ilie 97 •caimacami 37 Caliarhi Anastasie postelnic 89 Calimah Gavril mitropolit Moldovei 35, 68, 69, 83 Calimah Ion Vodă 68 „ Ion Grigore Vodă 29, 99 „ Ion Alexandru Vodă 95 „ Scarlat Alex. Vodă 46, 103 Calistru arhimandrit 64 „ vlădică 2, 11, 12; ispravnicul vlădicăi—2 camaraş de ocnă 75 Cameniţa târg 68 Cananău Iordache med. 100, 101 Canta Iordachi spatar 33,68, 101; vel log. 68 Canta Ioan vel log. 69, 70. Canta Matei vist. 68 Canta Costachi pah. 101 Cantacuzino Ioan vel log. 84, 89, 112 capichihaă la Ţarigrad 100 căpitan de Dorohoi ; vel—100 capuoglan; baş-68, 70, 77,86, 90 Carasul iaz 22, 24, 35, 36, vale 65 Cârcul Eremia, portar de Suceava 29, 58 Cariofil jicnicer 102 Carligătură, ţinut 11 Carp C. sarcţar 89 carvasara 75, 79, 86, 87 Catargiul Costin spatar 68 ;—vel vornic 89 Cauteş Luca, 10 ceauş 101 Cernăuţi, judeţ, 20, 66 ; ispravnic de—100, staroste de—32, 98 Ciurariu Gh. 76, 86 Chelearsă (Foleşti) 73. Chepsa Ştefan 98 Cheşco Ion stol. 15, 95 „ Simion uricar 3 chinargiul de la vamă 97. Chirica log. L07. Chirilă preut 97. Chişegul Alex. serdar 5 ciohodar 101. Ciomărtan Grigore 61. Chişinev, târgul 79,87 ; ţifiutul— 79, 81 Clucer Manolachi vornic 100 Cobâla 6, 7, 13, 16, 17, 25, 28, 30, 37, 38, 42, 49, 55, 65,— este la ţin. Hârlăului 50,—supt pădure 16, 38, între Şendriceni şi Prelipca 38,—între Şendriceni şi Sauceniţa 58, colţul—drept www.dacoromanica.ro — 118 — Dorohoi 44 ; hotarul — începe dintr’un stălp de piatră ce stă în deal drept târgul Dorohoiului 43 ;—părău 2 ; —poiană 2.—de sus 16,—de jos 15 cochii vechi, (mezat). 100 > cocie—67 Cocotă Ion sărdar 22 34, Codreanul Smaragda 5, 17 38, Codrescul Iordachi stolnic 52 Cogălniceanu C. stolnic 100 Coman Chirica 76, 86 „ Arteni 76, 86 „ Gavril 76, 86 „ Murguleţ 76, 86 Conachi Gavril vor. ţării de sus 95 Corlăteni 6 Coroer Gh. 76, 86 „ Ioniţă 76, 86 „ Lupul 76, 86 Costachi Veniamin mitropolit Moldovei 95 Costachi capichihae 100 „ Ilii biv vornic 45 „ Elena domniţă, născ. Sturza 59 „ Costachi spatar 23, 102 Costandin 3-a logofăt 68, 69,71, 72 73, 74, 76, 77,, 78, 79, 80, 82, spătar 15. clucer 15. Constantinuţă log. 22 Costin Nec. jicnicer 36 ; a făcut moară, 36 Costin Miron log. 14. Costrăş D. căpitan 97 cotăritul 109 Cozma 1 Cracalie Gheorghe 6, 31 „ Ilie 33, 41 Casnaleuca 101 Cristea Ioţi paharnic 53,—baron 54, asesor 48 „ Vasile mazil 45 ; —ruptraş 22, 28, 45. Cristescu Nec. pitar 59 Crupenschi Iordachi stol. 102; — pah. 102 căminar—53 ; serdar, 97;—în divanul obştesc 112 Cuciuc Gh. supus rosienesc 6, 7 ’ 16, 37, 57, 58, 77 Cucu Gh. 46 Curt Dimitrie 7, 46, 57 „ Vasile şatra 65 Curuceşmea 71, 77, 83, 85, 86 ;• —la Ţarigrad cu biserica hramul Sf. Ioan botezătorul 69, 70 ;— ce este zidită de M. Suţu Vodă 79, 85, 86; fiind sat prea chibzuit pentru invăţături a se muta şcoala de 4a Fanarul Ţarigra-’dului la—91 Cuza Grigore 112 Dabija Isaia 51 „ Eustratie vornic 56, 59r, dabile 18 Dabija Eustratie vornic, 56, 59 Vodă 42, 51, 91, 93 Dărăescul Ştefan 2, 41 „ Vasile 38, 28 (biv şol-tuz), 22, 26, Dasiadi Cost. 6 datorie ; pentru — ce au avut Frangoli la M. Costin 14 d epartament; desfiinţatul — al. pricinilor străine 3, 9. Depasta Dracachi vornic 89 dezpozarisi (a—) 11. deseatina 100 . diac. 13. Dimache Prohira vomiceasă 14, 67,. „ Nec. vornic 14 Dimitrie Hagi, 70, 84. Dimitrie C. Arhire spatar 6 divanul apelativ I dobândă „din zece unsprezece" 102 Dobrănăuţi 2, 82, 88 doclad 3, '8, 9 dohot (păcură) 109 Donici Alexandru 112 „ Darie poh. 22 28,33,41,64- „ Ştefan siuger 102 „ Lupu 18 Dorica monahie 97. Dorohoi 2. 3. 4. 78. 87; căpitan? www.dacoromanica.ro — 119 — de—92 vel căpitan de—22,41, 66, 100, vornic de—61, 98 (Ilie), giudecătoria de—18. 57, gheometrul de—22, beşleagă din—96 (are 31 liuzi) parcalab de—28. soltuz de—22 (biv—) 28, 41, 61, sfat orăşănesc de ■—109 ocolul—15 eforia— s’a înfiinţat la 1 Iulie 1851. 110, biserici din—88. 96 ; Sf. Ne-culai domnesc zidită de Ştefan cel Mare are 7 slujitori, 3 liuzi şi 8 ciocli 20. 96. 98 ; biserica Ospenia are 5 slujitori, 2 liude şi 6 ciocli 96. 98. Sameşia de —96 isprăvnicia de—96. . locuitori de tărg de—22. 61. 62, 63 ; V. Bacalu din—102 ; St. Durăescul din—61, Gh. Guşte din—61 ; Vas. Durăescul şoltuz —64;—Vas. Halunga din —42 ; Ilişcenco din—42. bimici erau 204 în—98. ocupaţia locuitorilor din—98 drumul cel mare al—1,40, drumul cel mare al—ce merge la Botoşani 48, fiind din strămoşi trăitori aice la drumul mare 63 ; petrecători părinţii noştri la drumul mare 63 ; catagrafia-—din 1820 cuprinde 60 bimici, 5 bres-laşi, 7 negustori birnici, 20 haimanale, 98. ruptele visteriei din —98 ruptaşi noi din—98. oameni bătrâni. din—să giure 2, moară la—în apa Jijiei 28 lumînărari din—96. bezmănul Dorohoiului 62; ce dare să dea târgoveţii din—62 ; bezmănul de casă 62 ; dejmă din ţarină 62 ; dejmă din fasole 62, dejmă din păduri 62, au a da dejmă de a zecea din pae, din orz, din fân, ce vor face de prisosinţă 62. Moşia târgului —65 ; pământ lăsat spre hrana târgoveţilor din—20. 35; are 5400 stînjini lungimd? locului domnesc ; 3030 st. lungime spre Cobăla, 32.—are 50 odgoane sau 1500 strănjăni 31, 32 ; o vie pe locul moşiei—7 ; din locul târgului 38 ; locul lăsat spre hrană târgoveţilor din—care 180 odgoane lungul şi 50 odgoane latul 31; strămbătăţi ce li s’au făcut în moşie târgoveţilor din—62; o bucată de loc domnesc a lui V. Bacalu 102 ; bo-erii statorniciţi în—cer ca moşia târgului—să fie a lor 21 ; loc deslipit din trupul moşiei târgului—26,31 ; o parte de loc dăruit din moşie—12; danie pe moşia târgului—62 ; danie pe tot locul târgului—62; dănuirile Trestianei şi a Broscăuţilor sînt răşluiri din trupul moşiei—20, dănd miluire C. N. Vodă Ma-vrocordat, din hotarul târgului —răposat Sandului Sturza vel logofăt la 7243, 10. 22, 64 ; pământul dăruit din târg—cătră Broscăuţi 22 ; tij cătră Dumeni 22 ; moşia târgului—este dată-danie părintelui meu Alestarti Hrisoscoleu de Ion Vodă Ma-vrocordat 99, C. Balş să-şi stă-pînească pământul dăruit din moşie—23 ; hrisoavele de dă-nuire cari sănt mai tari: cele. vechi ori cele nouă ? 99, cu moşia—a fost miluită biserica St-Gheorghe din Herţa 90; a dat bisericei St. Gheorghe din Herţa şi mortasipia târgului—90, i a afierosit vatra târgului—20. 81, 87; moşia târgului—a fost domnească şi a d-sale vornic I. Sturza 22, 64 ; moşia—a fost răpită cu vicleşug despre stăpînii Tres-tianii 21. hrisoavele târgului— —fiind răsuflate 20. 21. 60. 63 ; moşia n’are nici un document www.dacoromanica.ro — 120 — pentru hotarele sale despre Şăn-driceni 66 ; târgoveţii de—aveau hrisoave Ia mână înainte de dania lui Ion Vodă Mavrocordat 63, Alistarh Hrisoscoleu cu mijeloac -viclene le-a luat târgoveţilor din—hrisoavele de la moşie 62 ; hotarele moşiei—18 ; hotarele Cobâlei despre Dorohoi 2, ho--tarele Cobâlei încep alăture cu al moşiei—2. 61. colţul Cobâlei -despre—44, hotarul Cobâlei despre—începe de la un stălp de piatră ce stă în deal 43 ; îm-presurarea moşiei târgului —