SDfiETE gi IZVOADE (Documente slavo-romăne) PUBLICATE de GH. GHIBflNESCCI profesor, jMembru corespondent al Academiei pomâne. -— VOLUMUL IX Documente Basarabene) TIPOGRAFIA — 1 A Ş I -„DACIA- P. >& D. 1LIESCU 1914 Preţul 6 Iei www.dacoromanica.ro SURETE Şl IZVOADE voi., ix Documente Basarabene din arhiva Catargiu de Ia Cobale (ţinut. Soroca) www.dacoromanica.ro PREFAŢA Oferind astăzi al 9-a volum clin colecţia mea de documente, suo numele de „Surete şi Izvoade,u sint dator a lămuri pe cetitori, întru cit am izbutit a da în acest volum „documente basarabene“ ce privesc trecutul îndepărtat şi al unei localităţi şi al unei vech' familii boereşti — Catargieştii. Importanţa acestui volum reiese de la sine, întru cât noi circulăm prea puţin în părţile basarabene, unde se duce c viaţă curat moldovenească în păturile de jos, cu inclinăn spre rusificare în rîndurile preuţilor, dascălilor, cinovnicilor şi marei proprietăţi, dar cu instinctul de conservare al neamului în măsura în care noi ceşti din Regat nu ne prea dăm bine sama. Volumul de faţă e urmarea neaparată a unui asemenea instinct de conservare, şi de aceia datori sîntem a stărui mai mult asupra locurilor şi familiei, despre care se vorbeşte în acest al noulea volum. A) Cobâlcle, zis şi Cobilnia (rus. Kedw.inn) de oficiali, e un sat aşezat pe apa cu acelaşi nume, un afluent al Ciornei, ce se varsă în Nistru la Răzina şi Răbniţa. Satul e aşezat pe o vale îngustă, cuprinsă între 2 dealuri, şi se întinde pe coastele amânduror dealurilor. Sat frumos, cu case bine durate şi streşinate. cu aceiaşi înfăţişare ca ori ce sat din Moldova, cu bogate livezi de pomi roditori, cu gospodari cuprinşi, oameni ai lui Dumnezeu, pravoslavnici, bum Moldoveni, te simţeşti ca la tine acasă, când de pe balconul curţii boereşt, încunjurată de un parc mcântător, de o ' livadă covârşitor de mare, stai şi te uiţi în vale spre satul pălit de soare, cu casele văruite, cu prispele lipite, cu ferestrele încrestate în fel şi chip de linii albastre, cu acel hăuit al vieţii de ţară, lătrat de câni, sberăt de vite. semn de viaţă şi de mişcare, peste care suta de ani de \iaţâ www.dacoromanica.ro II mulcomită basarabeneană nu le-a schimbat graiul, ci abia de-a putut arunca un puţin lustru de rusificare, începând de la şapcă, o pojghiţă subţire pe un adânc de suflet românesc.—Două biserici de piatră şi o şcoală clădire nouă, slujesc norodului, una pentru lumină, alta pentru închinăciune, dar de o camdată îmbele dau numai pe ruseşte şi din când în când pe moldoveneşte. Astăzi sînt 2 mahalale în Cobâle : Cobălele de jos şi Cobălele de sus, cum spun toţi sătenii, de la 1800 încoace, căci pe atunci se zicea Cobâla veche şi Cobâla noua, cum atestă şi d na Olga Catargiu în nota trimesă d-lui I. Bogdan la publicarea uricului din 6995 Oct. 12 (1486), „pe lângă satul vechiu s a întemeiat nu de mult unul nou cu acelaşi nume" (I. Bogdan. Documentele lui Ştefan cel Mare I, 516); unuia ii zic Cobâla de sus, altuia Cobâla de jos“ Despre Cobâle vezi nota de la pag. 58). Cobălele e o denumire topografică slavă, ca foarte multe altele din toponimia ţârii noastre. Numele de Cobâle se găseşte în cele mai vechi documente ale veacului XV-a; şi de sigur că e anterioară descălecatului, când populaţiu-nile slavone de prin văi şi munţi se îndeletniceau cu creşterea cailor, păscând pe întinsele şesuri şi văi ale apelor hergheliile lor de iepe, pentru prăsila vestiţilor cai moldoveneşti, cai sirepi şi iepe moldoveneşti. Prin pustiurile ce erau aşa de dese şi întinse prin părţile Moldovei la pragul vieţii Româneşti, nu se puteau creşte de cât herghelii de cai şi iepe, una din cele mai mănoase îndeletniciri de stepe şî pustiuri, întru cât tot comerţul vechiu al centrului şi nordului Europei spre Cafa se făcea cu căruţe trase de cai, crescuţi pe înseşi întinsele pustiuri ale Moldovei, de cari ne vorbesc aşa de des vechile noastre urice. Tot in acest fel îşi explică şi d. I. Bogdan întinderea acestei denumiri de Cobâle, când zice: „Se numiau astfel probabil locurile unde se creşteau hergheliile de cai, cu mult mat numeroase în seci. XV-a de cât astăzi (de la slav l-u>6i,i.u =iapă. Doc. lui Ştefan cel Mare II, 36). La considerentul comercial al nevoii de a creşte herghelii de cai şi iepe al seci. al XV-a, trebue să adăugăm necesitatea militară, căci din vechi armata era mai mult călâreaţâ alcătuită din boeri, şi fiecare boer era îndatorat să dea 3 călăreţi pe sama domniei în caz de râzboiu ; şi tot d. I. Bogdan în „Cricul Râzemlor" vorbind de armata veche sub Ştefan cel .Mare socoate că se puteau scoate până la 10000 ostaşi călăreţi din toată Moldova. www.dacoromanica.ro II Numai aşa ne explicăm noi întinderea acestei denumiri date şi la munte (Bacăul) şi la dealuri (Roman, Dorohoi) şi la răsărit în părţile Nistrului (Soroca). Nu greşim când afirmăm că primii proprietari ai locurilor numite Cobâle au fost ei -singuri mari crescători de iepe şi că din lumea slujitorilor şi argaţilor năimiţi pentru creşterea acestor herghelii de iepe a eşit vorba „la Cobâle,“ mai întăi văilor pe unde erau păşune, apoi apelor ce udau acele văi, mai apoi dealurilor de îmbe laturile apelor, şi la urmă de tot satelor aşezate pe acele văi, când boerul îşi aşeză odăile „caşla* lui acolo şi urmaşii au binevoit a se statornici în vechile case ale primilor stăpâni. Aşa a decurs lucrul ; şi de aceia nu cred că să avem a face aice cu o expresie figurată după relieful dealurilor — deşălate —ca şi spinarea iepei şi a calului, cum apoi a dat românul înţeles cobiliţei de adus apă de la fântână. Fără a mai pomeni de toate Cobălele x) cari se găsesc în diplomatica seci. XV-a, satul Cobălele din ţinutul Soro-cei e pomenit întâia oară în 1482 April j 5, în uricul a cărui cuprins îl dau mai jos în întregime, căci lipsind din arhiva d-nei Catargiu, îl găsesc publicat de d. I. Bogdan, după originalul comunicat de dl Radu Roseti. In izvodul de acte ale moşiilor Catargieşti (v. pg. 229) se vorbeşte de uricul de la Ştefan Vodă din 6990 April 15 între hârtiile Oobălei. Iată în traducere acest uric, a cărui text slavon l a publicat d. I. Bogdan (O. c. I, 261). 1) In 1486 Sept. 9 Iliaş Vodă întăreşte stăpânire unui IlfTpX na KoEM/vk (I. Bogdan o. c. I, 290). — In 1481 Februar l‘>e vorbeşte de „u'AHHo cjao 8 KoEhiAC HaHAVk GfrtHKtCTpÎH = un sat la Cobăle anume Selivestrii, în jud. Roman (idem I, 24b . In 1491 Ianuar 17 se vorbeşte de „AparOiUHp uit Roexas1-şi de „«Ahno ctrto HaHiU-k MfpmauiH 8 KoKXAt" (idem I, 456). In 1467 Oct. 2 se vorbeşte de altă Cobălă : „H npo^aa H -u'TCT8nHA cfno EaKHiua HaHAvk Koexauh KHinickn r^t eha A<*AV Gtaha UaKHiilA=şi a vândut şi a lăsat satul lui Babiş anume Cobălie de sus, unde a fost casa lui Stan Babeş (idem I, 122). — In 1472 April 25 se vorbeşte de un „Txeo\’m wt Koekia{\'“ (idem I, 169). — In 1492 Mart 11 se vorbeşte de „moaokhha CfAO HA Kokx- MX HaHAvk KpxHHgîH“ iar mai jos se zice: „«Aho ctao 8 Ks'sxasjf IIOA AtCTHAO EHA Hkak 8 KjptcTH. (Idem II, 34, 36). • www.dacoromanica.ro IV „Din mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Voevod, domn ,ţării Moldovei, înştiinţare facem cu această carte 'a noastră tuturor cui pre dănsa vor căta sau cetindu-li-se o vor „auzi-o ; iată că au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor „alor noştri moldoveneşti boiari a mari şi mici sluga noastră Şteful Spine anul şi cu a sa fumeae cu Felea fata lui „Cămilă de a lor bună voe de nimeni «iliţi nici învăluiţi şi „au vândut un sat anume Cobâlele pe Dnistru, ocina Fcl-„ctii, fala lui Cămilă, din al ei drept şi curat uric ; şi au „vîndut acel sat jupănului Cozma uşanului dirept 160 „zloţi tătărăşti. Şi s’a sculat sluga noastră Cozma uşar şi „a plătit toţi acei de mai sus scrişi bani 160 zloţi tătărăşti „în mânule slugii noastre Ştefului Spineanului, şi in mă-„nule jupănesăi sale Fetcâi, toţi cu bani gata, înaintea „noastră şi înaintea tuturor alor noştri moldoveneşti boiari ,a mari şi mici. Deci noi văzând intre dânşii de bună voea „lor tocmală şi deplină plată, şi noi aşijderea şi de la noi „i-am dat şi i-am întărit slugii noastre dumisale Cozmei „uşariului pe cel de mai sus scris sat Cobâlele la Dnistru, să i fie lui şi de la noi uric şi cu toate veniturile lui şi „copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor şi împrăştiaţilor „lui şi la tot neamul lui ce i se va aleage mai de aproape „neruşăit nici odănăoară în veaci. Iar hotarul celui sat să „fie pe vechiul hotar despre toate laturile, pe unde din veac „a îmbiat. Iar la aceasta iaste credinţa a noastrei domnii „de mai sus scrisă Noi Ştefan Voevod, şi credinţa prea „iubiţilor noştri copii Alexandru şi Bogdan Vlad şi credinţa „boiarilor noştri ai Moldovei, credinţa dumisale Vlaicul par-„calab de Orhei şi credinţa fiului său pan Duma ; credinţa „dumisale Zbiare, credinţa dumisale luga, credinţa dumi-„sale Hrană dvornicul, credinţa dumisale Niag, credinţa du-„misale Gangur, credinţa dumisale Hrăman, credinţa du-„misale Gherman şi credinţa dumisale Oană parcalabi de „Cetatea Albă, credinţa dumisale lvaşco şi credinţa dumi-„sale Maxin parcalabi de Chilia, credinţa dumisale Dajbog „parcalab de Neamţ, credinţa dumisale Fete Gotcă, credinţa „dumisale Dragoş parcalab de Novograd, credinţa dumisale „Iaţco Hudici, credinţa dumisale Steful parcalab de Hotin „credinţa dumisale Coste spatar, credinţa dumisale Clnra-„colă visterme, credinţa dumisale Eremia postelnic, credinţa dumisale Ioan paharnic, credinţa dumisale Petre „stolnic, credinţa dumisale Groze Micotici comis, şi credinţa tuturor boiarilor noştri ai Moldovei a mari şi mici. „Iar după a noastră viaţă, cine va fi domn ţării noastre a www.dacoromanica.ro V „Moldevei din copii noştri sau din al nostru neam, sau „chiar pe ori care altul Dumnezeu îl va alege să fie domn „ţării noastre a Moldovei, unul ca acela să nu strice a „noastră danie şi întărire, ci mai vârtos să i o întărească .şi împuterească, căci că noi înşine i-am dat’o şi intărit'o „pentru a lui dreaptă şi credincioasă slujbă şi spreacea că „el şi a cumpărat cel sat cu ai săi drepţi şi curaţi bani. „Iar spre mai mare tărie şi împuterire a tot ce s’a scris „mai sus, poruncit-am la al nostru credincios boiarin Tăunului logolătului să scrie şi a noastră pecete să o lege de „această carte a noastră. A scris Borcea în Suceava la „anul 6990 luna lui April 15 (1482)“ Kxistă dar un sat „ctno" Cabalele,—wj,hno ctac NdHAvk Kc'itkirti/.v —care aparţinuse lui Cămilă încă de la începutul veacului al XV. E curios un boer poreclit Cămilă —o nă-milă de om —să fi stăpânit un sat Iapa—Hogmaia—în plin seci al XV-a ! Crescător de cai boerul nostru de ţară—un simplu moşier —a izbutit să dea numele locului pe unde îşi avea aşezate căşlele—Cobâlele—sale de cai, după ocupaţi-unea sa, şi aşezându-şi selo „sat“ el cu cei ai săi şi cu slugile sale să închege un sat în înţelesul vechiu al cuvîn-tului. Rămînîndu-i numai o fată „Fetca“, aceasta nu avea interes să-şi maj ţie moşia—satul —ci-1 vinde cu 160 zloţi tătărăşti uşierului Cozma în 1482 April 15. Deci nici Cămilă nici Fetea, nici Cozma nau dat nume satului după numele lor: Cozma=Cozmeşti; Cămilă=Cămileşti, Fetca= I'etceşti; nu ; ci aşezarea satului fiind făcută pe locul unde erau herghelii de cai—câşlele—s’a dat numele aşezării după cdşle. încă nu venise Tatarii să se aşeze în Bugeac în mod definitiv, ca să dea la aceste aşezări numele de ci/şle, ci se zicea în graiul celor locali «Cobâle». Mai apoi când agricultura se va întinde în ţara Moldovei şî când toată gospodăria rurală se va mărgini în pluguri, grape, rariţe, seceri, coase, căruţe, boi de jug, aşezările acestea vor lua nume de odae „odaia Bursucanilor" sau armane cum se zic în unele părţi ale Munteniei. O dată intrat satul Cobălele în stăpânirea lui Cozma uşariul în 1482 „cumpărat cu ai să drepţi bani" şi întărit de domn pentru ale lui slujbe făcute domniei, stăpânirea a curs liniştit în Cobăle timp de 3—4 generaţii. A stăpânit în Cobăle Patraşco parcalabul, fiul lui Cozma uşarul, între loOO -15&0 (vezi nota de la pg. 60). Patraşco are 3 copii: Iuraşco aprod, Pavai şi Maria. cărora Aron Vodă le întăreşte stăpânirea în Cobâle, dând 2 ispisoace, unul pe nu- www.dacoromanica.ro VI mele a 2 fraţi, iar al doilea şi pe numele surorii lor Manca. Aron Vodă aminteşte după 110 ani (1592 Febr. 17) că nepoţii au satul Cobâlele „Kokhaîm* dreaptă ocină şi moşie ■din diresele de cumpărătură ce-a avut bunul lor Cozma uşar de la bătrânul Ştefan Vodă (pg. 59). Alte urice de întăritură asupra Cobălei date de Ion Vodă cel cumplit şi de Petru Vodă Şchiopul, şi despre care atestă Gaşpar Vodă în ispisocul lui din 1620 Mai 10 nu se păstrează in arhiva Catargiul; ele s’au pierdut în vremile proceselor iscate sub Moise Mog’nilă Vodă, care părtinind călugărilor ■de la Pantocrator, ctitorie Movilească, au rupt diresele mai vechi ce vorbiau de drepturile urmaşilor lui Cozma uşariul. Intre 1600—1620 trăesc în Cobâle urmaşii celor trei fraţi, cărora li se întărise stăpânirea de Aron Vodă în 1592. Din cei 3 fraţi se vede că Pavăl n’a avut urmaşi, ori eşind din Cobâle n’a mai avut legătură cu satul, cum se întâmplă adesaori prin spiţele răzeşeşti şiboereşti, întru cât spiţele nu sunt arburi genealogici, ci încrângâturile în legătură cu dreptul de succesiune la pământ. De urmaşi nu ni se vorbeşte de cât pentru Iuraşco aprodul şi Mărica; Pavăl muri sterp.—Ei au de moştenit un proces cu călugării de la mănăstirea Todirenilor cu hramul Pandocrator, ctitoria lui T. Movilă din târguşorul Burdujeni. Gaşpar Vodă judecă procesul în 10 Mai 1620 şi cum Peaicul pârcălabul dovedise cu 24 jurători că moşia Ii i din moşi strămoşi şi pe temeiul uricelor arătate de la Ştefan Vodă bă-trinul, de la Ioan Vodă cel Cumplit, de la Pâtru Vodă Şchiopul, de la Aron Vodă şi de la Radul Vodă, unele de cumpărătură, altele de întăritură. altele de piră, dă ho-tărîre în favorul lui Ionaşco Peaicul. Diacul de divan începuse a scrie ispisocul numai pe numele lui Ionaşco Peaicul ; observându-se însă că nu e întreg şi că în proces au stat toţi ai lui adică şi cumnaţii săi: Radul şi Mateiaşi —ginerii lui Iuraşcu—se strică redacţiunea, se întoarce fila şi se scrie alt ispisoc, aşa cum l’am publicat ia pg. 99. Din această schimbare de redacţie reiese că cei 3 inşi, ce susţin şi câştigă procesul în 1620 nu erau fraţi, ci veri ori cumnaţi de verişoare (natAMiiHiţti)- Procesul cu călugării de la Pandocrator se mai ţinuse şi sub Radu Vodă, cum sună cartea de judecată a lui Gaşpar Vodă ,,n takokah hciihcok sa PaASa kockcah kako TfraaHc h tctah h iuk 30CTaa Iumuiiiko Il ktiKSa cx kxch iiaf-AUHHgH HJf Ha KAAtSrfpH pAA» TOT BHIlIflIHCAtl CfAO K0KXAÎU = şi asemenea ispisoc de la Radul Voevod, cum s'a fost www.dacoromanica.ro VII părît şi atunci, şi iarăşi a fost rămas Ionaşco Peaicul cu toţi ai lui veri pe călugări pentru cel de mai sus scris sat Cobăliia.11 Cum în Cobăle erau proprietari urmaşii din 2 fraţi : din Iuraşco aprod şi din Mărica, satul s’a fost împărţit în două jumătăţi: de sus şi de jos. In partea din sus stau proprietari Ionaşco Peaicul sulger, ginerele Măricăi, căci ţinea pe Tudosia fata Maricăi, Vasilcea cumnatul său, căci ţinea pe o altă fată a Maricăi, pe Nastasia, şi alţi 3 cumnaţi : Pavăl, Anghdina şi Frăsina (v. pag. 213); iar în partea de jos stau Iachim Bandur şi Mateiaş Cârlig ginerii lui Iuraşco aprod, dintru Unguraşi, cel întăi ţinînd în căsătorie pe Tofana, cel de al doilea pe Todosia (v. pag. 212). Amândouă jumătăţile de sigur că mergeau din apa Ciornei în sus pănă în hotarul Coşmircăi, acesta fiind curmezişul Cobălei, latura despre Ciorna. Partea din jos venia spre Balamuteni şi Miţova (azi Şiştacii). După 8 ani nici unul din cei ce au susţinut procesul sub Gaşpar Vodă nu mai trăiau, căci la 1628 April 25 unul din ginerii lui Iuraşco aprodul, Iachim Bandur, care ţinea pe Tofana, îşi vinde partea sa jumătatea din jos lui Gavril Gorgan ce a fost parcalab de Soroca cu 300 taleri. Actul de vînzare se face la Iaşi, unde Gorgan şi numără 200 taleri. Neamurile lui allă de această vînzare a lui Bandur şi se iscă gâlceavă în familie. Gorgan aflând de aceasta, el care Intrase cumpărător în satele din jurul Cobălei, Camănca, Unchiteşti şi Co-tiugeni (v. pag. 102) sileşte pe Bandur să-şi limpezpscă situaţia juridică faţă de rudele sale. In adevăr în ziua de 13 Mai 1629, adică după 12 luni Iachim Bandur dă zapis Ia mâna lui Gorgan biv parcalab că dacă pănă în ziua de SînPetru (29 Iunie) nu se va păciui cu ai săi să strice vînzarea ; şi zice in zapis : „iar după aceia am avut gâlceavă cu aceşti cumnaţi ai miei pentru cea gumătate de sat: deci acmu miam luat zi păn la Sfeti Petru ori săi fac ispravă şăşi ţie acea giumătate de sat ce iam vândut, ori -săi dau banii doao sute de taleri“ (pg. 109). Iachim Bandur nu era singur cu dreptul de stăpânire in jumătatea din jos a Cobălei ; de unde însă îşi ia el dreptul de a vinde el singur toată jumătatea din jos cu preţ de 300 taleri lui Gavril Gorgan ? Lămurirea ne o dă cartea veliţilor boeri din 26 Noembrie 1629, întărită de Vodă Alexandru Radu Vodă în aceiaşi zi. încă de sub Radu Vodă cel Mare călugării de la mănăstirea lui Toader Movilă postelnicul, Pantocratorul, purce- www.dacoromanica.ro VIII sese cu pâră contra lui lonaşco Peaicul şi neamurile sale, stăpânii Cobâlei. Procesul s’a ţinut şi sub Gaşpar Vodă. Ei l’au dobândit „dar cu mare cheltuială ce au cheltuit însuşi Ionaşcul cu banii săi“ (pg. 110). După obiceiul pă-mîntului trebuia ca toată cheltuiala să fie împărţită pe rude şi adica lonaşco Peaicul să ia parte cu jumătate, iar pe jumătate să o rădice Bandur şi Mateiaşi Cârlig, cumnaţi şi gineri lui Iuraşco aprodul. Iachim Bandur a îmbiat pe cumnatul său să ia parte pe giumătate, dar Cârlig neavînd cu ce-şi plăti partea sa „că a fost sărac8 el şi-a luat asupră-şi toată cheltuiala şi a dat lui lonaşco Peaicul 83 galbeni ; şi întru cât partea lui Cârlig preţuia mai mult de cât partea de cheltueli în proces, Bandur mai întoarce cumnatului său 2 cai buni şi un vig de postav, cum şi câteva părţi de moşii ce avea cumpărate Bandur şi cu femeia sa Tofana in Un-guraşi. Şi aşa ajunge Iachim Bandur stăpân singur pe toată jumătatea din jos a Cobâlei, iar lonaşco Peaicul rămâne pe jumătatea cea de sus. Iachim Bandur trăia mai mult la Boteşti în ţinutul Neamţului şi eră un simplu diac de ţară, şi nu prea înţelegea cel mare folos din stăpânirea Cobâlei, de aceia „văzând că iaste om sărac şi nu va putea ţinea ocina a scos'o vânzătoare" şi neîngăduindu-i obiceiul pământului s'o vânză lui Gavril Gorgan, o vinde tot cu 300 taleri bătuţi şi un vig de postav lui Dumitraşco Ştefan logofătul cel mare, fiind rudă mai de aproape cneaghinei dumisale Zinica fata Mogâldei vornicul. Dumitraşco Ştefan moare năprasnic, aşa că urmaşi săi: Gheorghe Ştefan—viitorul domn —Gligore Mogâldea şi Vasile Ştefan cad la împăcăciune cu Gavril Gorgan fostul cumpărător şi fac târgul. In zapisele lor de vânzare ca şi în ispisoacele de întărire de la Vodă se povestesc pe larg toate amănuntele. Gorgan vornicul dăduse lui Iachim Bandur 300 taleri, 80 oi, 4 boi şi 3 vaci, lucru ce nu reiese din înseşi zapisele lor, căci ei afirmă că din cei 300 taleri n'apucase a da de cât 200, iar de alte lucruri fn natură nu pomenesc nimic. După 2 ani insă de la vlnzarea întâia, copii Zinicăi afirmă că Gorgan plătise lui Bandur toţi banii şi 87 capele vite : oi, boi şi vaci. Râscumpărând Zinica „ca una ce s’a tras mai de moşie" de cât Gorgan, n’apu-case a-i întoarce de cât 260 taleri proşti, iar capetele de vite şi 40 taleri n’apucă să-i întoarcă şi muri, Gorgan vornic apucă pe cei 3 copii ai logofătului să-i plătească. Şi atunci ei se hotărăsc să se desfacă de Cobâle, şi în loc să dea restul mai iau de la Gorgon încă 60 de galbeni şi-i trec în de www.dacoromanica.ro IX veci vânzare toată jumătatea din jos a Cobălei (pg. 119). Moise Moghilă Vodă întăreşte această vânzare prin ispisocul său din 1631 Ianuare 26 (pg. 121). De notat că după arătările acestor 2 zapise un ug In 1631 valora 4'/3 taleri proşti, de oarece pentru 260 taleri proşti, ficiorii logofătului Dumi-traşco iau de la Gorgan 60 ughi. In vara lui 1631 Gavril Gorgan cumpără şi celelalte jumătăţi clin Cobăle de la Tofana jupăneasa răposatului Ionaşco Peaicul sulger şi dela ai lui cu 150 galbeni, din care 80 galbeni li ia în mifhă, iar restul de 70 de galbeni să-i dea la ficiorii logofătului Dumitraşco Ştefan, căci cu aceşti galbeni fusese împrumutat el de tatăl lor Dumitraşco Ştefan logofăt. Pe când Tudosiica afirmă că vânzare s’a făcut în ughi —150 la număr—; ficiorii logofătului Dumitraşco Ştefan atestă că cumpărătura s’a făcut cu 300 taleri ; deci un gal-l ăn în 1631 valora 2 taleri bani buni, sau 4'/3 taleri proşti. Din arătările zapiselor de vînzare se constată că Zi-nica sofia lui Dumitraşco Ştefan logofătul şi deci mama lui Gh Ştefan Vodă era o Mogâldeasă. Ea nu putea fi de cât fata lui Mogâlde agă în 1602, care stăpânea o moară în Targu-Frumos (Surele V, 234), şi apoi vornic de poartă în 1003 (Ispisoace I, 2, 211. Dintre copii săi se pomenesc Zinica măritată cu Dumilra-co Ştefan logofătul şi Simeon Mogăldea ce e pomenit în zapis din 1633 (Ispisoace II, 1, 30), unde i se dau şi neamurile lui. Iată de ce unul din copii lui Dumitraşco Ştefan ia nume de Gligoraşco Mogâldea, frate bun cu Gh Ştefan Vodă şi cu Vasile Dumitraşco. Supt Gh. Ştefan Vodă se rădică în vază politică Nerulai Mogăldea paharnicul, care ia parte la bătălia de la Hotin şi Sirca contra lui Vasile Lupu. alăturea cu ruda sa de aproape Gh. Ştefan (Let. I, 303, 304, 314, 315), iar despre încrângăturile lui cetim în Surete V, 167. Un urmaş de a lui N. Mogâlde e serdar sub Cantemir şi trece Nistrul împreună cu domnul său (Let. 11, 366), dar nu mai e socotit între familiile boe-reşti din Moldova de acelaşi Domn în scrisoarea Moldovei. Revenind la proprietatea din Cobăle îl găsim pe Gavril Gorgan deplin stăpân pe toată Cobăla de sus şi de jos, după ce dăduse 600 de taleri bătuţi la toţi foştii stăpâni urmaşi ai lui Cozma uşar din 1487, care ţinuse în a lor stăpânire timp de 4 generaţii satul Cobălele cu toate ale sale locuri de ţarini, de fânaţ, păduri şi alte venituri. Ispisocul de înlăritură pe toată stăpânirea întregei Cobăle îl capătă lavril Gorgan de la Moise Vodă Moghilă în 1631 Iulie 23. Trec 2 ani şi jumătate şi în acest timp domnia la* www.dacoromanica.ro X Moldova se schimbă. Moise Moghilă mazilit revine din nou In scaug ; şi cel întăiu act de judecată, căre i face este să tulbure stăpânirea în Cobăle, luând tot satul din mâna lui •Gorgan şi săi dea lui Pătraşco Ciogolea pentru ale lui slujbe făcute altor domni mai denainte cum şi însuşi domniei sale acum „a AH£C i’ocnoACTK‘'‘"H CASwkiiiTt cx npdKow H R-bpNoro caS>KKt>.“ Mai mult încă introduce o nouă legendă asupra pricinilor cari au făcut să se tulbure proprietatea în Cobăle, inventând pe dea-ntregul legenda lui Gonţea vornic care voind să se facă domn în locul lui Petru Rareş, acesta îi tae capul, îi confiscă moşiile şi le dă visternicului său credincios lui ion Movilă— care-i era şi ginere, căci ţinea pe Ma-ria, una din fetele sale. Vodă Movilă nu se mai uită că , stăpâni cu pretenţie mai erau şi călugării de la Pantocrator (Todireni-Burdujeni), cari purtase procese sub Radu Vodă şi Gaşpar Vodă, şi deci ia Cobălele ca un patrimoniu Movilesc şi îl dă slugii sale credincioase lui Ciogole Pătraşco. Dar pentru a da temeiu de adevăr pune pe diacul său Şaidir şi înjgheabă un falş în acte, şi ne dă un ispi-soc sârbesc scris ca în 7056 Febr. 4, cu un cuprins hibrid, cu o întortochere a faptelor politice, şi pe baza acestui act, de care nu s’a vorbit pănă acum nimic în nici o hârtie oficială, Moise Movilă Vodă ia de la adevăraţii stăpâni satul Cobălele, cum şi 3 ispisoace vechi, de la Ştefan Vodă. de la Pătru Vodă şi de la Iancul Vodă şi le dă în mâna lui Ciogolea. Falşul e publicat la pag. 25- 30 ; iar cartea de întăritură a lui Moisi Moghilă la pag. 129. Actul de autoritate şi de răsbunare politică a lui Moise Moghilă Vodă n'a avut urmări, căci lucrurile s’au reparat mai pe urmă, dar a tulburat paşnica şi liniştita stăpânire a adevăraţilor proprietari timp de aproape 20 de ani, pur-tându-se procese la divan pe baza acestui ispisoc a lui Movilă Vodă. Desfăşurarea evenimentelor politice avu urmări şi în mersul proprietăţii, căci intre Movilă Vodă şi Vasile Vodă au fost frământări adinei, cari au adus şi la Cobăle schimbări de proprietate, .loc de a ilustra feiul cum se ducea la noi politica mai din vechi. Gorgan Gavril îşi întinsese stăpânirea şi peste Cobăle, el care stăpânea alte 3 moşii in jurul Cobălei: Unchiteştii. Camănca şi Cotiugeni (pg. 108); şi întrcle altele îşi capătă de ginere pe Gh. Catargiul, boer din Valahia, care pribegind din cauza duşmăniei cu Matei Vodă Basarab se căsătorise cu Irina, fata lui Gorgan şi-i dădu parte în moşiile sale între cari www.dacoromanica.ro XI şi Cobălele. Ficior de ban mare,—a lui Enachi, —nepot al Buzeştilor, păharnic în Muntenia (1624) soarta lui şi-o leagă de istoria politică şi socială a Moldovei şi ia de la capăt erarhia boeiiilor de divan, la o vrâstă de cel puţin 40 de ani, pănă ce la adânci bătrâneţe ajunge vornic mare sub Duca Vodă cătră sfirşit şi sub scurta dar viforoasa domnie a ginere-său Ştefan Petriceicu Vodă. (pg. 167). Gh, Catargiul ştiind că are între zestrele sale şi Cobălele, căpătă în 1640 Tanuar 20 carte de stăpânit de la Va-sile Vodă (pg. 135). Ciogolea Pătraşco care şi el îşi avea un titlu domnesc asupra Cobălei tace, dar nu după multă vreme izbuteşte a şi întocmi o carte de stăpânire asupra Cobălei ; diacul de divan o scrie, şi stâ gata s’o prezinte lui Vodă. In zădar i-a fost aşteptarea, pentru că Vodă n’a mai iscălit cartea de miluire şi stă aşa scrisă gata şi azi în arhiva Catargiască de la Cobăle (pg. 136). Se iscă un şir de procese intre Patraşco Ciogolia şi Gh. Catargiul pentru Unchiteşti, şi tocmai în 1650 April 7 Vasile Vodă răfueşte definitiv stăpânirea legală în Cobăle, dând rămas pe Patraşco Ciogolea biv logofăt cu tot dresul lui de la Moise Moghilă Vodă şi întăreşte lui Gh. Catargiul biv agă stăpânire in Cobăle pe temeiul tuturor actelor din vechi; lui Ciogolea îi spune că n’are nici o treabă „hh e^v,no 'rp-fcKi* cx tot ctac0 iar călugărilor de la Pantocrator să nu îmbie cu hitlenie „ha kt cx \'htpc>ctîio“ (pg. 144). Gh. Catargiul agă pune ferăe 12 zloţi în visterie şi ia titlu definitiv la mână, După 1650-stăpânirea în Cobăle a curs liniştită la urmaşii lui Gh. Catargiul. Nici un act de stăpânire nu se mai găseşte în pachetele Cobălei ; asta arată că de la G. Catargiul proprietatea a trecut la fiul său Apostol Catargiul, cu fraţii săi, iar de la acesta la Ilie Catargiul logofătul cu fraţii şi verii săi. Tocmai în 1722 Dec. 36 adică după 72 de ani se găseşte cartea de judecată a lui M. Racoviţă Vodă, care judecă pricina dintre ilie Catargiul vel logofăt cu călugării de la Pandocrator pentru Cobăle. Ciogoleştii dispăruse de pe arena politică, in urma tăerii capetelor lor de cătră Vasile Vodă; Călugării insă tot mai ţineau la vechile lor titluri de proprietate, şi luindu-se după iscoada lui Ezechil, egumenul de la biserica Sf. Atanase de la Copou, redeschid procesul stins de 72 de ani. Rari procese se prezentau în divanul gospod în condiţiuni aşa de ciudate ca acel al Cobălei. Se aduc acte străvechi de sute de ani, se desfăşură în ochii veliţilor boeri toate patimile strămoşilor şi se dau din nou râmaşi călugării de la Pandocrator (pg. 211). www.dacoromanica.ro XII Apostol Catargiul vel postelnic stăpânise multe moşii „în Moldova şi la ţara Rumănească atât de baştină cât şi de cumpărătură şi de danie“ (pg. 278). Fiul său cel mai mare, llie Catargiul, luă la sine toate hârtiile şi le trimese spre păstrare în ţara Ungurească la Braşov, în ţară fiind vremuri tulburi. De la Braşov s’au adus scrisorile în 1748 şi pănă la anul s’a întocmit izvod de împarţală a moşiilor şi a zapiselor în 3 catastişe. De la llie Catargiu scrisorile au rămas la fiul său Filip Catargiu «vist., care tot a amânat împărţala între fraţi şi veri a moşiilor pe motivul că trebuie să se cerceteze întăiu moşiile şi ţiganii „ca să se vază câte moşii va fi de frunte şi câte mai proaste să se ştie şi aşa să se facă împărţala“ (pg. 279). Pentru acest scop se însărcină pe med. Ioniţă Pilipovski ca să facă cercetarea, dându-i pentru aceasta 500 lei. Pilipovscl i nu-şi îndeplini însărcinarea, aşa că se ajunse la 1775 su Gr. Alex. Ghica Vodă. Dacă în formă Catargieştii nu-şi împărţise moşiile, de fapt însă ei continuau să stăpânească unii unele, alţi altele Cobălele în acest caz erau căutate de Patraşco Catargiu pitar, de şi dezbaterea prin judecăţi a dritului legal o făcuse llie Catargiul. De la Patraşco Catargiul mort du] ă 174o- Cobălele au rămas în sama copiilor lui Patraşco, i număr de 10, băeţi 5 şi 5 fete. Cum fetele se înzestrau mai mult cu scule, odoare ş de ale gospodăriei, cei 5 fraţi rămân stăpâni în Cobale, ş încă din 1749 rămân Cobâlele pe sama lui Toma Catargiul Se vede însă că din cei 5 fraţi, nu rămân în 176" de cât 2: Ion Catargiul stolnic şi Costin Catargiul clucei. cari iau carte de la Gr. I. Calimah Vodă de stăpânire asupra Cobâlei (pg 266). Satul Cobâlele începuse a se forma. Urzit la pragul seci. al XV-a, el nu s'a mărit şi n’a crescut prin întindere de neamuri şi răzăşi a vechilor săi stăpâni, căci la Cobâle nu azistăm la acea evoluţie înceată a îndesirii populaţiei prin creştere din generaţie în generaţie. Pri -prietarii au stat de o parte cu rostul lor politic în stat, înfruntând toate restriştcle vremilor, iar satul s'a înjghebat din adunătura oamenilor veniţi pentru hrană ori în slujba personală şi directă a stăpânilor, ori pentru ale lor proprii cultivând pământul, pe atunci fiind mai slobozi şi mai căutaţi cu strămutarea de la un loc la altul, mai ales de peste hotar. In prima perioadă, a primilor proprietari. — Cămilă şt -urmaşii lui —satul nu era de cât o înjghebare de case de www.dacoromanica.ro XIII ale argaţilor chemaţi să crească hergheliile de cai şi epe ale boerului. In a doua perioadă—Cozma uşar şi urmaşii săi —stăpânire care au durat în 4 generaţii—146 ani — n’au avut aşezarea efectivă In satul Cobâlele, şi apoi au fost puţine suflete. Din hârtii reiese că au fost numai 16 nume de oameni trăitori in Cobâle, de la Cozma uşar la vânzătorii Peaicul şi Bandur; dar şi aceştia fiind slujbaşi in trebile domniei şi ale ţării: uşar (Cozma), pârcălab (Patraşco), aprod (Iuraşco), diac (Bandur), sulger (Cârlig), nu-şi puteau avea aşezarea statornică numai in Cobâle, ci-i găsim cu slujbele duşi pe la Neamţ, ca pe Bandur. In acest răstimp de 146 ani, cât a durat proprietatea coborâtorilor din Cozma satul s’a urzit cu oameni veniţi în slujba stăpânilor sau ca să cultive moşia, dând boerilor de a zezea, dar acte n’avem directe să ne vorbească de dânşii. In ori ce caz era lume puţină In sat, ca de obiceiu prin toate satele din Moldova de pe acele vremuri. Intrând moşia Cobâle în mâna Catargieştilor de pe la 1650 în mod definitiv.— 264 de ani neîntrerupţi—primii Ca-targieşti fiind oameni cu înalte slujbe în stat vornici şi logofeţi. ei au suferii urmările neastâmpărurilor vremilor şi-i vedem luptându se la Hotin, prin Polonia, fugind la Braşov, ducându-se la Ţarigrad, după chemările lor politice, aşa că moşia a rămas in căutare pe apucate. Lumea din sat s’a înmulţit fie prin naşteri fie prin veniri de pe aiure-lea, şi când stăpânii Catargieşti dornici de a-şi regula stăpânire după zapise şi titluri legale, şi simt nevoe de a se lega de pământ, ei iau carte de la divan—era Grigore Ion Calimab in 1767 vara şi atunci vine pentru întâia oară pomenire şi de săteni, pentru a căror soartă şi legături cu stăpânii se face pomenire în carte de stăpânire : „să aibă a lua şi a strânge tot venitul moşiei din pâne, din fânaţ, <1 in prisăci cu stupi şi din tot locul cu tot venitul, afară lin grădini ce vor fi pentru hrana locuitorilor, dintr’acele să nu ia nimic. Aşijderea şi oameni c* vor fi cu case pre acea moşie să aibă a lua de la toţi venitul de pe case după hotărârea ponturilor domniei mele, ce s’au făcut pentru toţi de obşte, iar de s’ar arăta vreunii împctrivitori şi n’or vrea ca să dea venitul moşiei pentru unii ca aceia poruncim domnie mea la dumneavoastă ispravnici de So-roca să-i împliniţi de la unii ca aceia supuindu-i ca sădea venitul după obiceiu şi după hotărirea ponturilor" (pg. 26o). Obiceiul din vechiu era că ori cine se putea aşeza pe moşia cuiva, fie adus cu hrisov, fie chiar venit aşa oare- www.dacoromanica.ro XIV cum ; el îşi putea face sămănălura lui, să-şi aşeze prisaca lui, să cosască fânul pentru vitele lui ; stăpânul era în drept a-i lua de a zecea din toată roada. Şi cărţile domneşti sînt foarte lămurite în ceia ce constituiâ venitul unei moşii: iazurile, fânetele, poenile cu prisăci, livezile cu porni, grădinile cu legume pentru vînzarea în târg, şi ţarinele cu pâne. Ţarina era mică, pentru nevoile interne ; multe erau iazurile cu peşti; prisecile cu stupi, imaşurile cu cirezi, turme şi herghelii. Şi nici că se putea ca pe Întinsul unei moşii cu păduri seculare, unde se deschideau poeni, ori se faceau curături, să se facă altă cultură, de cât în vale pe cursul apelor să se facă iazuri pentru peşte, să se aşeze mori, să se păzească în branişte imaşuri pentru vite, fineţe pentru fân; pe coaste în curături să se taie brazde pentru ţarine, împărţindu-se ţarina pe bătrâni, bătrlnii pe ji-rebii, jirebiile pe pământuri, pământurile In şurine, când stă-1 Inirea era răzăşeşcă curată, aşa că mai totdeauna moşia dădea venit; căci era rodul drept al mânei lui D-zeu, nu al muncii omului. Mai mult încă; în spiritul celor vechi raportul economic era aşa de îndulcit pentru ţarani, că se oprea ca stăpânul moşiei să ia de a zecea din rodul grădinilor cu le-hume, când ele slujiau numai pentru hrana omului, şi nu erau făcute spre vinzare. Xu numai că se lăsâ pe om să-şi cultive ţarina şi să-şi cosască fânul- dăndu-ţi din zece una, ci erai îndatorit tacit şi legal a i lăsa în a lui proprie dispoziţie tot ceia ce-i putea asigura lui o sporire economică ca să poată trăi, pentru ca mijlocit şi el să-ţi asigure un anumit venit moşiei tale, căci omul cu munca braţelor lui a fost aceia care a valorificat economiceşte pământul ; şi din ceia ce era articul fără cel mare preţ în vremile de demult, azi a ajuns cea mai bună plasare a capitalului pus-în exploatare. Sătenii veniţi în Cobăla n’cr fi fost aşa de mulţi pe la 1767, —cel mult 40 de case—cum reiese din catagrafia ţinutului Hotinului la 1771 Sept. în care cetim că în tot ţinutul Hotinului erau 153 sate cu 5913 case, ceia ce vine in medie câte 40 case de fie-care sat (Acad.. Rom. II, 117, vezi Surete ms. XXVIII, 401). Pentru casă se plătea un adetiu pe an de 2 lei, aşa că tot venitul ce ar fi puiuţ trage cei 2 fraţi Catargieşti, Ion şi Costin ar fi fost până la. 100 lei adetiul de pe case, cum şi zeciuiala din producţie. Intre hârtiile Cobâlei avem 2 izvoade de venitul ce dădea zăciu-îala : 25 clăi grău cu sacară, 5 clăi orz* 100 dimirlii po- www.dacoromanica.ro XVII puşoi, 15 stoguri fân, 1 clae hrişcă, 100 mănuşe de in, 150 mănuşe de cânepă, 2 dimirlii mazere, 2 dimirlii fasole, 1 dimirlie bob, 30 lei venit pădurea, (pg. 334), iar din 1798 avem alt izvod, care arată că o moşie producea 116 lei (pg. 339). Legiuirile vechi cari regulau raporturile economice dintre stăpâni şi săteni, şi care erau aceleaşi şi pentru Moldova dintre Prut şi Nistru, erau foarte uşurătoare pentru săteni, de şi ca stare legală erau mai aspre, pentru persoana săteanului ; săteanul putea să se întindă cu locul de hrană cât avea nevoe, şi legiuirea lui Suţu din 1794 a stăpânit şi la Nistru, iar strîmtoririle legale venite mai apoi In Moldova n’au mai privit şi partea de peste Prut, rămânând tot la Andronachi Donici şi la vechile oblăduiri ale Moldovei. Cei 2 fraţi Catargieşti îşi luase carte de stăpânit asupra Cobâlei, încă din 1767; faţă insă de loţi membrii din familia Catargiască, urmaşi ai lui .Apostol Catargiul postelnicul nu era regulată Împărţirea prin divan. Tocmai după 8 ani în 1775 Iulie divanul e sezizat din nou de stăpânirea Catargieştilor asupra moşiilor lor după jaloba dată de Costin Catargiul ban şi Ştefan Caiaigiul ban. veri înlăi, Măriei Sale lui Vodă. Ion Caiargiul stolnicul murise cătră 1770, căci n’avuse parte de îndelung traiu cu jupăneasa sa Catrina, fata lui Pascal, şi lăsase după moarte numai 2 băeţi: Neculai şi Petrache ; răminînd numai Costin Catargiul ban, el se înţelege cu vărul său şi cere de la Vodă limpezirea proprietăţilor Catargieşti, ceia ce se face in 1775 vara. Hrisovul lui Ghica Vodă ia în cercetare moştenirea legală de la moartea lui Apostol Catargiul postelnicul. Vodă rân-dueşte pricina în cercetarea lui C. Ruset log. Man. Bogdan spatar şi C. Paladi pah. Comisiunea primeşte arătările celor 3 veri : Costin, Ştefan şi Catrina visterniceasa şi atestă că lipsesc dintre hărţii 143 ispisoace domneşti, şi 307 za-pise, nefiind faţă de cât 19 ispisoace şi 14 zapise ; se mai constată că o parte din zapise au luat Vasile Ruset hatmanul, ginerele lui Ilie Catargiul, iar Toma Catargiul ă luat 146 zapise, cari însă au ars cele mai multe in focul, care a mistuit biserica Dancul din Iaşi, o dată cu scrisorile de ţigani. Faţă cu o aşa râsipă de scrisori Vodă hotăiâşte că ori unde s’or afla să nu se crează fiind furate şi întăreşte boerilor Catargieşti stăpânire pe moşiile ce le aveau de fapt în a lor stăpânire. Despre aceste vremuri tulburi vorbeşte nota fără âată, în care se zice : „Clnd împărţindu-se moşiile pe hârtie www.dacoromanica.ro XVIII s'au văzut în destul de multe, iar când a fost vorba a Intra în stăpânire părţii sale fieştecare a găsit puţin lucru, adică câte din treizeci de moşii ce au venit de parte, unii stăpânesc două, unii trei, şi alţii patru, iar mai mult nimic" (pg. 356). Iar mai departe arată că în vremea împăr-ţelei întâmplându-se să se piarză scrisorile, a luat fieştecare numai câte un izvod—aluzie la cele 3 catastişe din 1749— cu care nici un ajutor la pagubă nu s’a putut face. Această întâmplare nu puţin a dărîmat toată familia în casnicile ln-teresuri şi întâmplările vremurilor nu mai puţin dp cât nestatornicia stăpânirei precum şi alte politiccşti pricini n’au ertat ceriri vremelnice" (pg. 357). loan Catargiul stolnicul muri tlnăr, şi cei 2 copii ai săi rămăsese minori. Catrina stolniceasa purtă 10 ani procese cu cumnatul său fostin Catargiul, care cam abuzase de situaţia sa de tutore şi singurul bărbat rămas din urmaşii lui Patraşco Catargiul. Sini pline de învăţăminte jalobele ei adresate domniţi. Abia în 1781 C. D. Moruz Vodă regulează stăpânirea şi prin hrisovul său din 15 Martie dispune între altele că moşia Cobălele întreagă să fie a copiilor lui Ion Catargiul stolnic (pg. 298), întărind asfel cu buiurdiul Măriei sale o foarte lungă şi lămuritoare anafora a boerilor rânduiţi cu judecarea pricinei Cei doi fraţi Neculai şi Petrachi Catargiu devin majori. tocmai când mama lor începuse dezbaterea hotarelor împresurate despre moşiile încunjurâtoare. Actele mai nouă vorbesc de hotarmce, măsorişte. fixări de hotară, aşa că cu toate aceste procese intrăm în seci. ai XIX a, şi sîntem la pragul deslipirei Moldovei de peste Prut de partea oto-manicească. Proprietarii Cobălei rămîn fixaţi cu stăpânirea în Cobăle şi iau protecţiunea rusască, ce se credea pe atunci că-i o stare cu mult mai bună de cât acea de raele otoma-niceşti. Ne oprim cu povestea satului Cobălele la 1812, căci încetând de a circula ca unitate politică Moldovenească, istoricul proprietăţii din Cobăle este legat cu soarta politică â Basarabiei. Stăpânii Cobâlei îşi sporesc averea şi un an după alipirea Basarabiei Petrachi Catargiul pah. cumpără prin intermediarul lui Teodosie pitar moşia Cunice cu 80000 lei (pg. 353), iar cei 2 fraţi, sovetnic Neculai Catargiul şi Petrachi Catargiul în 1814 iscălesc împreună cu alţi 52 boeri actul de înfiinţare al Sobraniei deputaţilor Basarabiei, prin care fie-care moşier se obliga a contribui la cheltuelilor deputaţilor cu câte jumătate leu la www.dacoromanica.ro XIX 10 lei venit din moşie (kpjtkîh OMfpKX c> EfCCdpdKCKO.vis AR«-pMHCTK-b 1812 — 1912, facsimile 9). Succesiunea proprietăţii în Cobăle a curs apoi în mod liniştit, de la Petrachi Catargiul la Gheorghe Catargiul, apoi la Ioan Catargiul, soţul d-nei Olga Catargiul şi tatăl d-ior Mihai şi Victor Catargiul. Iată acum în tablou feltil cum a curs proprietatea în Cobăle. Deosebim patru perioade : A) , De la 1400—1482. Cobâlele s’au urzit sub Cămilă; iar fiica lui Fetea, împreună cu bărbatul ei Steful Spi-neanul vlnd cu 160 zloţi în 1482 satul Cobâlele lui Cozma uşiar. B) . De la 1482—1629. Cobâlele stau în stăpânirea urmaşilor lui Cozma uşiarul lui Ştefan cel Mare; şi anume fiul său Patraşco parcalabul între 1500—1550; copiii acestuia Iuraşco aprod, Pavel sterp şi Mariia între 1550 — 1600; iar strănepoţii săi: Tofana Bandur diac, şi Tudosia Mateiaş (Cârlig), fetele lui Iuraşco, slnt stăpâne în Cobâlele de jos ; iar Tudosiia Ionaşco Peaicul sulger şi Nastasia Vasilcea, Pavăl, Anghelina şi Frăsina, copii Maricăi sunt stăpîni în Cobâlele de sus între 1600—1629; când Dumitraşco Ştefan vel logofăt cu soţia lui Zinica născută Mogâldea cumpără cu 300 lei Cobâlele de jos ; iar mai apoi ficiorii lui D. Ştefan lo-găfătul o revînd lui Gavril Gorgan, care în 1638 cumpără de la Peaicul şi Cobâlele de sus ; cu un preţ general de 600 taleri de argint. C) . De la 162p- 1650. Cobâlele au trecut prin vânzare de la strănepoţii Cozmei la Dumitraşco Ştefan şi apoi la Gorgan ; proprietatea apoi este tulburată prin dese procese la divan de cătră călugării de la mănăstirea Pantocrator (Bur-dujeni), şi dată în tărie Ciogoleştilor de cătră Moise Mo-ghilă Vodă; iar prin zestre trece de la Gorgan la ginerele său Gh. Catargiul paharnic, fiul lui Enache Catargiul banul Craiovei şi fugit din Muntenia de ura lui Mateiu Vodă Ba-sarab. D) . De la 1650—1914■ Cobâlele au stat şi stau neîntrerupt în stăpânirea neamului Catargiesc, având aceşti stăpâni; Gheorghe Catargiul vornic,—1680; Apostul Catargiul postelnic—1710; Patraşco Catargiul pitar—1750, Ion Catargiul stolnic—1770, Petrachi Catargiul paharnic—1800, Gh. Catargiul—1860, Ion Catargiul— 1896 şi azi fraţii M. ş> Victor Catargiul. www.dacoromanica.ro XX * Puţine sate îşi pot avea istoricul lor aşa de întreg şi lămurit ca satul Cobâlele din Basarabia. In urzirea şi des-voltarea acestui sat din apropierea Nistrului noi cetim urzirea şi dezvoltarea a zeci şi sute de alte aşezări săteşti, unind într’o înfrăţire cu pămîntul, pe săteni cari au făcut să rodească ogoarele şi câmpiile pămîntului românesc cu stăpânii acestor moşii, cari pe lingă grija pământului au fost siliţi să ducă jugul vieţii politice de stat, cu toate valurile ce au trecut după vremuri asupra pământului Moldovei, ici înalţând vaza unora, colo scoborind’o sau chiar anihilând’o ori prin descăpăţinarea unora ori prin desţărarea altora. La Cobâle au fost de toate. Nu pot cuprindp prin cuwnte adânca mulţămire sufletească ce am că prin deosebita bună-voinţă a doamnei Olga Catargiu, şi a tânărului Victor Catargiu am putut extinde cercetările mele istorice şi peste Prut şi să complectez colecţia mea de Surete cu un întreg volum de documente Basarabene, cel întăiu până acum apărut pe ogorul publi-caţiunilor noastre istorice. încheind zic de cei de azi, ceia ce Matei Pogonianul zicea, în 1618 de cel dintâi Catargiu —banul Enachie—„ramuri bune din bune rădăcini, strănepoţi străluciţi din străluciţi strămoşi". Iaşi 25 Martie, Buna Vestire. Gh. Ghibanescu www.dacoromanica.ro DOCUMENTE BASABA.BENE I. Sumar : 6943 Tuli 20 {1437) Vaslui. Uiaş şi Ştefan Vodă dau şi întăresr lui Cristea Negrul iazerul Cerlenul (Balta roşie) pentru slujbele făcute domniei. Suret de pe ispisor vechili pe sărbie de la Ilies şi Şftfan Vodă scris în Vaslui din leat 6945 Iulie 20 (1437). Cu mila lui Dumnezeu Noi Iliaş Vodă şi fratele domniei mele Ştefan Vodă, domnii ţarii Moldovei, Înştiinţare facem prin aceasta carte a noastră tuturor cui vor căuta asupra ei sau o vor auzi celindusă, pentru acesta adevărat slugă şi credincios boerul nostru dumnealui Cristea Negrul ca mai înainte au slujit cu driaptă şi credincioasă slujba întru sfînt odihnitului părintelui nostru, iar acum ne slujaşte noao cu dreptate şi cu credinţă, a câruia văzând şi noi cea cu dreptate şi cu credinţă catră noi slujbă, lam miluit cu deosebita a noastră mila şi iain datui în ţara noastră un iazăr pe Prut anume iazărul Cerlenul pentru ca sai fie uric cu tot venitul lui şi fiilor lui şi frăţinisău Giurgii şi fiilor lui nepoţilor strănepoţilor lor şi preastranepoţilor lor şi la tot neamul lor nestrămutat nici odinioară în veci. şi spre aceasta este credinţa a mai sus numiţilor domniei noastre llieş Voevod şi Ştefan Voevod, şi credinţa a tuturor boerilor noştri ai Moldovei, a mari şi a mici şi spre mai mare tărie tuturor acestor de mai sus scrise www.dacoromanica.ro 2 am poroncit credincioasei slugii noastre Oancii logofătului să scrie şi câtrâ adevarata cartea noastră această pecete să lege. „De pe sârbie pe limba moldovinească am tălmăcit eu la anul 1807 April 26. Polcovnicul Pavăl Debrici ot Mitropolie." Suretul face parte din arhiva Balş, în posesiunea d-nei Olga Catargiu din CobăJele (Surete şi" Izvoade ins. XXV, 643). Originalul se păstrează între actele mănăstirii Pulna, căreia i-a aparţinut iazărul roş în urma daniei lui Ştefan Voevod rel Mare Ia 1502 Iulie 2. (D. Dan „mănăstirea Putna" pg. 205). Asupra acestui iazăr roş şi satul Frumoasa (Fâlciu) se păstrează la Putna 13 acte. In arhiva Balş din Chişinău nu se găseşte de cât traducerea făcută In 1807 April 26 de polcovnicul Pavăl Dubrici din Mitropolie, unul din traducătorii oficiali ai uricelor slavone pentru trebuinţele divanului gospod. — Crisiea Negrul şi fratele său Giurgea se întâlnesc destul de des în diplomele timpului. Aşa în 6944 Iunie 24 „Cristea Cerna" (Ispisoace I, 1, 9); 6945 Februar 24 „Cristea Negrul" (Wickenhauser Sf. Onofrei 174). 6946 Iunie 20 „Cristea Negrul" (Wuk. Bohotin 65). 6947 Iulie 2 (Ulianitki „Material" 57). 6947 Martie 12 (Uriear XVUI, 13). 6947 Mai 10 (Uriear XVIII, 17). 6947 Iuli 15 (Wick. „Ho-rodnicem" 201). 694S Aug. 6 „Cristea Cernea" Acad. Română pecete 6). 6950 Ft-br. 24 Venelin „G;amota“ 58). 6951 Mai 4. 30 (Venelin 61, 62). 6951 Mai 3 (Arh. ist. 1, 1, 123). 6954 Ghenar 25 (Ulianiţki 68). Suretul nostru ne mai adaugă că Cristea Negrul avea un frate Giurgea. — luzerul Cerlenul. Traducătorul Debrici s'a oprit asupra cuvîntului Cerlenul, roş şi face următoarea notâj: „Acestu lexis iazerul Cerlenul, cu toate că Cerlenul vre-o semansie întreagă n’are, ci după limba slovenească Cerlenul, care vrea să zică roşu, dar se poate numi ezerul sau balta roşie." In adevărul polcovnicul Debrici, ca rus adevărat ştia că cuvintul Cerlen nu e uzual în limba rusască, fiind înlocuit cu Crasnoe, şi că In textele slavouice se găseşte / MpzK/vknK, upKKiHb, roş (M. C.); în malorusă ufp.AfHHH adj. roş; In bulgară m»pRfHx, adj. roş. In harta Grecenilor se găseşte balta Roşie între iezerele din faţa Frumoacei de peste Prut Intre Rogojetii şi Oancea. www.dacoromanica.ro — 3 — II. Sumar. Fără veleat (6994: Oct. Io; 118.5). Ştefan Vodă dă şi întăreşte lui pan Lupe cumpărăturile ce le-a făcut de la Stanciul -a lui Husea cu 80 zloţi în gura Săraţii la Ulmi şi jumătate de Iluse-iani; şi o altă cumpărătură cu 150 de zloţi de la Sora fata Laţcăi în satul Vultureşti de pe valea Moisiei ; toate aceste sate din judeţul de ^zi al Fălciului. flSrtCTÎW EJKÎIO AVEI GTftjsaH ROIKOAA. rCnAApX 3IAVAH AVOA-.AARCKOH, 3HAAVIHHT0 4HIIHA\ HCCAAV AIICTOAV HAIIIHAV. EXCAVAV KTO «AH 0y3pHT HAH iro ©YCAHUIHT. WJKf npÎHAO | 1UA npAA HAAVM. H np^A na iii h a\h avoaaakckhavh EOiapi. ca8im ii a ui Gtahmva XSCHR no CROIIO A^EpOlO ROAIO. HHKHAV HIROH VJKIH. AlIHnpHCH-AORAH. H npO^AA CROIO | TipAROI© H nHTOAVOy WTHHHOy WT npA-KATO H llHTOAUrO 8pHKA, f^HO AvbCTO VVT CtAO nORHUIt ScTH GxpATH HaHAVb r^l cb 3 O RIT O y A AV î H | H nOAOKHHA VVT XvCI-ÎVHH nOWHJK SCTH @ApATH. H CX CXpATORI. H KpXHHlţS rpA^HIţlllH. CKSS’b HAIIIIAVS rtvni EpATV TpllcfiAHOK. 3A 11 3AAT | "TATApCKHY. H TAKOJK^tpl npÎHAOII|-fe np^A UAAMI GopX A*111**1 AdlţKA VVT flSoilcLîV. THJK no CKOIO A0KPţ’w ROAIO HHKHAV HinO-ilSjKIHA AHHIlpHCHAORAHA | H npOAAAA CKOIO npAROlO VVTIIHIIX VVT -npAKArO H miTOAVArO SpHKA. IA110 CtAO Ha lllOHClÂV IIAIlAVÂV JÎSa-TSptUlÎH THJK CAVS’b HAUIIAVS j IIAII Avni 3A pH 3AaT TATApC-KHy. H VCTARUII CAVl*A HAUI IIAII rtvni. H 3AIIAATHA 8CH IICIIOAIIA TOTH KHIIIfnHCAIIÎII “îlIIII"fe(3H) n 3AAT 8 p8KH j CAVS’b HAIIIIAV8 OtAHMVA XVCII. H TOTA pH 3AaT 8 pVKH GopX A°OKH ZlAlţKA. VVT MollCÎA IlfplA HAAVH H llplA HAIUHAVH AîOAAARCKHAVH GOÂVpH. HHO AVH I RHA'bKUlt HJ( A^P01* TOKAVIJK II HCnAXHOlO 3AIIAAT, A MII TAKOJK H VVT HAC ICAVH A‘'AII H IlOTKpXAHAH THJK. np-ÎVA" lUifiiHy cia. Aa cvt CAVS’b haiuiavv iiahv flyni H WT | HAC VpHK H CX RXCIAV A«X0Â0A\. IMS H A^'rf‘" irO H 8HV4ATOAV *ro. h npaniSp-îVTOAV iro. H rxciavv poav tro. kto cb iavv h3ei- PIT HAHEAHJKIIÎH HinOp8UI[HHO HHKOAHJKI \ HA E*bRH. A JfOTAp T’biH ciawav A<* *ct vvt Scbjf ctopohh no ctapoav8 yoTAp8 no KVAA H3 E’bKA WJKHEAAH. A HA TO ICT E*bpA TCnABMH RhlIUIIIH-■CAIIIIArO ] AVH GtkJsAHA ROIROAH. H R’bpA (np-ÎVRX3AI0EAIHHHY A^™ www.dacoromanica.ro HdiuHy h Ectaaha Kaaaa. h R'kpA) EOMp HAiimy a\oa- AARCKHy. R'kpA iiaha SEiAsp-k. k. n. H<î\r ] k. n. ranrrpa. k. ii. Xpaha a&^RHka. r. n. Xpx.vuHA. k. n. Xcahma r. ii. ,\a>k-eota. r. n. [{IuJscaa. h nana (Iicha XoTHiicKiiy. r. ii. | illiiEOTimA H Pbuniia) HIAWUCEHIiy. R. II. HopTCpOKCKÎH. R. n. rp03«. k. n, (Ivvha GiKApx HoRorpAACKiiy r. n.) EoaaSPA RiicTip- IIIIKA. K. II. illIAplllKA HAIIIHHKA. R. n IltTpA CTOAHIIEA. R. II. GpiAllift nCCTfAIIHKA | R'kpA nAHA IIIdllApd KOAMICA (I R'kpA KXcLy EOiap HAIU ly rtU'AAARCEIiy KIAHK.iy II AUAIiy. A no IIAIII(A\ JKHROT’fe KTO El'A^T rcn^pK HAIIKH 3IAIAH IVT A k™ HAllIliy | HAH IVT HAIUirO pOA$. IIAA IIAE T& Ex H3K(pf T 1’CnAplAI EHTH HAIllfH 3(A\AII AVOAAAKCKOH. TOT HIOKKI HfllOpSllIIIA IIAIIIH’O Ad' Allîn\ AA'I IJiOSII ( A\V SEpAUlHA. 3AHC>K | ICA1H fAM' AAAH 3A IJIO WIIH COSH KITIlIlAH 3A CROH (11111^311. A HA EOAUJIIO EpAVIOCT TOA\S RXCfAMT KIIIII(IIIICAIIIIOAM,' RîaLaH (CAMI IIAIIKAU' KkpllOAU' nAIIV Txi'Tl'AV llpllR-bcllTH ECIAU* AHCTV' IIAIIKAM'. IIIICAA KOCTI RX Gl'MARX. KATIV (^ânHĂ) A\CI(A WT, El Din mila lui D-zeu Noi Ştefan Voevod, Domn ţarii Moldovei, înştiinţare facem cu aceasta carte a noastră tuturor, cui pre dânsa vor căuta, sau o vor auzi, câ adică a venit înaintea noastră şi înaintea alor noştri moldoveneşti boiari sluga noastră Sian-citii Husea de a sa bună voe (te nimene silit nici învăluit şi a vândut din a sa dreaptă şi curată ocină din al sau şi adevărat uric un loc de sat mai sus de gura Săraţii, anume unde se numeşte Ulmii şi jumătate din Huseimn mai jos de gura Săraţii şi cu săraturi şi cu fânlâna Gradişteei, slugii noastre lui Lupe fratele lui Trifan drept 80 zloţi tatarăşti. Si iarăşi a venit înaintea noastră Sora, fala lui Laţco din Moisiia tot de a ei bună voe de nimeni silita nici învăluită si a vândut a sa di- * reaptâ ocină din al său drept şi adevărat uric un www.dacoromanica.ro 5 sat pe Moisiia anume Vultureştii, iarăşi slugii noastre lui pan Lupe drept 150 de zloţi tătărăşti. Şi s’a «rulat sluga noastră pan Lupe şi a plătit toţi deplin cei de mai sus scrişi bani 80 zloţi în mânule slugii noastre lui Stanciul Husea'şi cei 150 zloţi în mănule Sorâi fata lui Laţco din Moisiia înaintea noastră şi înaintea a lor noştri moldoveneşti boiari. Deci noi văzînd a lor de bună voe tocmală şi plată deplin, iar noi de la noi i-am dat şi i am întărit mai sus zisele sale sâ-i fie slugii noastre lui pan Lupe şi de la noi uric şi cu toate veniturile lui şi copiilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor lui şi la tot neamul lui, ce i se va alege mai de aproape neru-şuit niciodănăoară în veci. Iar hotarul celor sate să fie din toate părţile pe vechiul hotar, pe unde ■din veac a îmbiat. Iar la aceasta este credinţa a însuşi domniei noastre mai sus scrise Ştefan Voe-vod şi credinţa a prea iubiţi fii a domniei noastre Alexandru şi Bogdan Vlad şi credinţa boerilor noştri moldoveneşti, credinţa dumisale Zbiiarea, credinţa dumisale Neagul, credinţa dumisale Gangur, credinţa dumisale Hrană dvornic, credinţa dumisale Hrăman, credinţa dumisale Hudici, credinţa dumisale Dajbog, credinţa dumisale Şteful (şi dumisale Ioan parcalabi de llotin, credinţa dumisale Micolici şi Ileaţeş parcalabi) de Neamţ, credinţa dumisale Giurtorovski. credinţa dumisale Groze. credinţa du-inisale (foau Săcară parcalab de Cetatea nouă, credinţa dumisale) Boldur visternic, credinţa dumisale Andreica ceaşnic, credinţa dumisale Petre stolnic, credmţa dumisale Eremia postelnic, (credinţa du-smisale Şandru comis) şi credinţa tuturor boerilor noştri ai Moldovei a mari şi mici. Iar după a noastră viaţă cine va fi domn ţârii noastre a Moldovei •din copii noştri sau din al nostru neam, sau iarăşi pe ori care altul Domnul Dumnezeu îl va alege să lie domn ţarii noastre a Moldovei, acela sa nu www.dacoromanica.ro 6 strice a noastră danie, ci mai vârtos să i-o întă^ reascâ, căci că noi i-am fost dat spre aceaia că însuşi a cumpărat cu ai săi drepţi bani. Iar spre-mai mare tăriq, a tot ce s’a scris mai sus porun-cit-am la al nostru credincios boer Tăutul logofătul să scrie şi a noastră pecete să acăţe la această.' carte a noastră. A scris Coste în Suceava la anul (6994) luna Octomvrie 15. Originalul pecete, toarte ştearsă scrisoare şi ros pe la încheeturi, că nu se pot ceti bine toate cuvintele. Şnur roş cu pecete mare în ceară atîrnată. Se ceteşte: + nftjdTi»,. Iw ©Tf^dH KC>(KC'riId rocno^dp sfiWdH MOdAdRCKOii. (Surele şi Izvoade ms. XXV, 577). — Data. Scriitorul Coste a uitat să pună dâta de an. Diacul Coste îl găsim scriind mai multe aote ca cel-din 6993 al Răzenilor (Ion Bogdan) şi din 6995 (Uricar XVIII, 45). LuSndu-ne după vornicul Hrană, 11 socotim a fi scris-din 6994 Oct. întru cât în 6995 găsim pe Dragoş de vornic, slujbă în care rămâne pănă cătră 6999, urmându-i Boldur. Ceilalţi boeri vin aproape în aceiaşi serie ca şi în doc. din 6995 Mart 6. — Uricul nostru vorbeşte de proprietăţi ce azi intră în judeţul Fălciu. Cum s’a răzleţit în pachetele Catargieşti de la Cobâle nu ne putem explica, de cât că mult în urmă Catargieştii din Fălciu au stăpânit moşii la Urlaţi şi pe la Băseşti, şi deci s’a putut rătăci un uric de la Ştefan cel Mare în actele Catargieştilor. Uricul acesta îl punem în legătură cu uricul din 6997 Mart. 13 (Arh. ist. 1. 1. 154) unde ni se vorbeşte de acest Stanciul Husul, şi ce arată că era fiul lui Jurj Husul, nepot lui Husul cel bă-trîn. Fan Lupe, care cumpără aici moşii de la Stanciul Husul ni e dat fără boerie; în 1489 el era armaş şî după ce cumpără părţile Iui Stanciul Husul din Ulmi. mai în sus de-gura Sârăţii, cum şi Huseienii mai în jos de gura Sărăţii, cu sărături şi cu fânlâna Giâdişlei, cătră 1486, după trei ani el cumpără tot de la Stanciul Husul şi seliştea de peste l’rut, unde a fost Târgul Sârăţii. Isprăvindu-şi răzeşiile-de la Sarata, el nu şi-a putut lega numele de un sat, şi părerile despre întemeerea oraşului Huşi vază-se în alamele Surete şi Izvoade voi. VII, pag. XXXV. www.dacoromanica.ro 7 Mai interesant e arătarea uricului că acelaşi Lupe, apoi armaş, a cumpărat şi satul Vultureştii pe apa Moisiia, de la Sora fata lui Laţco. Vultureştii au existat ca sat pănă călră 1700. şi in studiul nostru asupra Bărboşilor am găsit răzeşi, în număr de 8 ce stăpâneau Vultureştii, pe cari îi cumpără pe la 1620 Dragan armaşul. Uricul de faţă ne vorbeşte de vechii proprietari ai Vultureştilor: Laţco pe la J 400, Sora pe Ia 1450, Lupe armaşul pe la 1486 (cf. Cuzeştii, Iaşi, pg. XCVI1). * III. Sumar: 7110 Iulie 2 (7.1(92) Suceava. Ştefan Vodă dăru-eşte mănăstirei Putnei următoarele sale cumpărături: Boiştea, satul unde a stat Fălciu pe Frumuşiţa cumpărate cu 10 ) zloţi de la Duma Mădoia şi neamurile lui;—apoi iazerul Cerlenul, satul Bălinteştii, se-lişteg. Manei, cumpărat cn 500 zloţi de la urmaşii lui Cristea Negrul; —apoi Frăcenii, Scheia şi fântâna lui Măceş cumpărate cu 330 zloţi de la urmaşii lui Neagoe logofătul. Suret de pe Lpisoc vechiu de la Ştefan Vodă scris de Toader în Suceava din leat 7010 Iuli în 2 zile. Cu mila lui Dumnezeu Noi Ştefan Voevod, domnul ţării Moldovei, înştiinţare facem prin această carie a noastră tuturor cui vor căta asupra ei sau o vor auzi cetindusă, precum au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor boerilor noştri, ai Moldovei Muşa fata Dumei Mădoia şi ficiorii ei Lupe şi Nastea şi nepoţii de soră a ei Ignat şi Malea nepoţi Dumei Mădoia, şi de nime siliţi nici asupriţi ci de bună voia lor din drept uricul lor au vândut o bucata de loc din hotarul Boiştei, puţin mai jos de gura Boiştei, şi de vărsătura gârlii unde iasă din Talharu, şi până unde dă în ezărul Cerlenul şi cu toate gârlele şi cu toate baltiuganele (sau ezărelele) cum şi satul pe Frumuşiţa, unde au fost Fălcin mai jos de Andrieş şi leau vândut a-ceslea domniei noastre drept una sulă zloţi tătă-răşli. După aceea iarăşi au venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri slugile noastre fraţii şi nepoţii de soră a lui Tuduran şi Vlad şi Luca Jo-riţâ şi Toader Pacurariul şi Briţcu şi Marta şi Dan- www.dacoromanica.ro 8 ciul feciorul lui Marcu şi Ignat şi Ivan fratele lui Ignat şi Rada fata Oanei Lărgianului şi fata lui Stoian şi cu tot neamul şi sămânţa lor toţi nepoţi a Cristei Negrului şi a frăţinesău Giurgei, şi iarăşi de bună voia lor şau vândut dreaptă ocina lor din uric a moşilor lor a Cristei Negrului şi a Giurgii un iazer peste Prut anume iazărul Cerlenul şi în marginea iazerului aceluia (sau în malul lui) situl HalinIeştii şi din gos de Balinteşli salişte Manei în gura Frumuşiţei, Domniei mele drept cinci sute zloţi tătărăşli cum şi ispisoacele ce leau avut moşii lor Crăste Negrul şi fratele său Giurge pe acel iazer Cerlenul de la unchii noştri i de la Iiil*ş şi Ştefan Voevod încă leau dat în mânule noastre. După aceia iarăşi au venit înaintea noastră şi înaintea boerilor noştri slugile noastre Manuil Paşeo şi fratele său Toader şi nepoata lor de soră Niaga nepoţii logofătului Niagoia şi iarăşi de bună voia lor au vândut din uricul moşului lor a Niagoiului logofăt din ispisoc ce au avut el de la moşul nostru Alexandru Voevod. trei sate peste Prut pe Frumoasa anume Frăcenii din gios de Troian şi cu moară şi Şcheia în gura Frumoasei şi la fântâna lui Măceş cei în capul cel de gos a iazerului Cerlenul. şi cu toate gârlile ce sânt în dreptul acelor sate şi pan la Prut iarăşi domniei mele au vândut drept trei sute trei zaci zloţi tătară ?ti şi Domnie ine am plătit toţi acei de mai sus arătaţi bani gata în mânule tuturor celor de mai sus numiţi, dena-inte a tuturor boerilor noştri a Moldovei. Şi plătind tot deplin domnie ine am bine voit cu a noastră bună voinţă cu curată inimă şi cu bună voinţă şi cu ajutorul lui Dumnezeu ca să întărim a noastră sfântă mănăstire cei pe Putna, unde iaste brunul Adormirea Maicei Precistei. unde este arhimandrit igumenul Paisie şi am făcut pomenire pentru cei întru sfinţi odihniţi procatihii moşii şi www.dacoromanica.ro 9 părinţii noştri şi pentru sănătatea şi mântuirea noastrâ şi pentru sănătatea şi mântuirea a Doamnei noastre Măriei, şi pentru sănătatea şi mântuirea a fiilor noştri şi am dat şi am întărit mai sus numitei mănăstirii noastre mai sus numitul iazăr Cer-lenul şi eu toate iazăraşile şi gârlile lui şi cu mai sus numitele sate Balinteştii în margine (sau în malul) iazărului Cerlenului, şi mai din gios salişte Manii în gura Frumuşiţei şi pe Frumoasa Frăcenii din gios de Troian şi cu moară în Scheia în gura Frumoasei şi la fântâna lui Măciş ce-i în capul cel din gios a iazărului Cerlenii şi cu toate gârlile ce sînt în dreptul acelor sate şi păn în Prut, cum şi acea bucata de loc din hotarul Boiştii puţin mai gios de gura Boiştei, şi de vărsătura gârlii de unde iase din Tălhare până unde dă în iazărul Cerlenii şi cu toate gârlile şi iazâreşele, şi satul pe Fru-muşiţa unde a fost Fălcin mai gios de Andrieş pentru ca să fie mai sus numitei mănăstiri Pâlnii de la noi uric cu tot venitul şi cu vama şi cu dej-ma ce va eşi dintracel ezăr Cerlenul, nestrămutat nici odinioară în veaci. Cum şi ispisocul a Crăstei Negrului şi a frăţinisău a Giurgei ce l’am avut pe acel iazăr care Iau fost dat în mânule noastre mai sus numiţii nepoţii lor, noi încă lam dat în mâna lui Pais:e arhimandritul mănăstirei Putnei. Iar hotarul acelui iazăr Cerlenul, şi a celor mai sus numitelor sate să fie după vechiul hotar pe unde au aflat şi au hotărât al nostru credincios boeriu Tăutul logofătul şi cu megieşii începînd din sus din malul Prutului şi din gura gârlii Zâne,ii cei în dreptul Rogojenilor, apoi peste hlabnic şi peste capul cel din sus de vărsătură, apoi la gârla Rentii, apoi piste acea gârlă şi peste drumul cel mare şi peste Troian la deal la movila cea mare ce-i săpată în vârfu, unde între dânsele este satul www.dacoromanica.ro — 10 - Mâdoeşlii, apoi piste câmpu şi peste valea Magului la deal, puţin mai sus de drum la movila mică cei săpată în vârfu, şi iarăşi câmpul peste valea cea mică si peste vale Cahovul prin ştejăriş, la pisc la movila săpată, apoi întorcând câmpul la vale la ştejărei şi la movila săpată de lângă dânşii, apoi iarăşi câmpul la vale la daoa movili gemini, apoi întorcândusă şi peste vale Cahovului la movila cea mare ce-i lângă drum, apoi drumul acela la vale pintre Frumoasăle, pană la movilele cele săpate ce sînt lângă acelaşi drum, apoi lâsînd drumul apuca câmpul la movila cea mare, apoi la Troian în movila cea săpata, apoi Troianul, apoi întorcând spre dial peste grădişte la movila cea săpată ce-i despre hotarul Ilusilor, apoi peste vale ce să numeşte Cărhana la vârful dialului despre Cahov la movila cea săpată, apoi dealul acela îrr gios până mai gios de doao movile, la o movilă găunoasă apoi întorcând la vale pin ciritei pană la un stejar însămnat, apoi iarăşi peste vale ce să numeşte Cărhana câmpul la movila săpată, apoi tot câmpul şi peste drum şi peste troian, la vale lui Stravici; apoi tot vale aceia până la gura gârlii Cărhanii, apoi peste gârla Cărhanii, si peste Hlabnic drept în Prut unde să întâlnesc hotarâle a Piele-şului şi a Plopului, iar de aici tot Prutul în sus până in dreptul Rogojiniţa, până la gura gârlii Zancii, de unde am început. Alîta este tot hotarul. Şi spre aceasta este credinţa a însuşi domniei noastre de mai sus numit Ştefan Voevod şi credinţa a preiubit fiul domniei mele Bogdan Voevod, şi credinţa a tuturor boerilor noştri ai Moldovei a mart şi a mici. (apoi după blâstâmul ce face asupra cui ar strica această danie şi întăritură zice); şi spre mai mare tărie şi întăritură a tuturor acestor de-mai sus scrise am poroncit credincios boeriului nos- www.dacoromanica.ro 11 tru Tăutul logofăt ca spre adevărata cartea noastră această pecete a noastră să lege. „de pe sărbie pe limba moldovenească ani tălmăcit la anul 1807 April 26. Polcovnicul Pavai Debrici ot Mitropolie" Suretul face parte din Arhiva Balş în stăpânirea doamnei Catargi, împreună cu toate actele ce privesc ola-tul Grecenilor, unde intrau aceste moşii; Boiştea, Fălciu,, şi iazăiul Cerlenul. (Surete ms. XXV, 644 — 648), Oiiginalul acestui liric scris pe pergament face parte din actele măn. Putna asupra Frumoasei şi Iezerului roş. Suri tul e trecut în inventarul actelor Putnei la No. 158 ; iar donaţia vine a I6-a la rind între cele 17 mari donaţii, ce a făcut marele Voevod ctitoriei sale, mănăstirei Putna (D-Dan, Mănăstirea Putna 19). — Stăpâni, In Boiştea, ce vine peste Prut în dreptul Rogojinilor e stăpân Duma Măndoia la 1400, Muşa lata lui la 1450 ; Lupe şi Naşte fii Muşei la 1500 cu verii lor Ignat şi Malea, cari vind lui Ştefan cel Mare. Fălcin, sau cum îl ceteşte păr. Dan Fălciu a trebuit să trăească pe locul din gura Frumuşiţci, unde azi e satul Frumoasa în dreptul Oancei, înainte de 1400 ; şi nu e nici o mirare că de numele acestui străvechiu Fălcin sau Fălciu din seci al XlV-a să se lege numele, târgului Faldului, fără a ne duce cu mintea la Taifali cum zicea Can-temir Vodă în scrisoarea Moldovei. Dacă legăm stăpânii, ar urma că Duma Mandoia a fost un urmaş de ai lui Fălcin. — Iu balta roşie— iazerul Cerleoul — stăpâni avem: Crislea Negrul, 1400 ; şi cu Jratele său Giurgea Negrul; Ciislea şi o soră, feciorii Cristei Negrului, apoi Marcu, Oană Lărgianul şi Stoian ficiorii Giurgii, pe la 1450 ;— Tudoran VJad, Loca Joriţă, Toader Păcurar, Briţcu şi Marla ficiorii unei tete a lui Cristea, apoi Danciul, Ignat şi ivan fiii Măriei, Rada fata lui Oană Lărgianul, şi fata-lui Stoian stăpâni in 1500. — Ia Frăceoi, Neagoe logofătul; Manoil Paşco, Toader şi nepoata lor de soră Neaga, 1500. Cum vedem, de aceste locuri din partea de jos a Basarabiei, care a format mai apoi olatul Grecenilor, In deosebire de Bugeacul tâtărăsc mănăstirea Putna cu moşiile sale a făcut fruntaria ţării Moldovei despre Basarabia,, www.dacoromanica.ro 1 u2 cum se chema mai de demult partea de jos a Moldovă dintre Prut şi Nistru de la vale de valul lui Traian. Marele logofăt Neagoe a lui Alexandru cel Bun, cum şi Cris-tea Negrul erau proprietari pe aici la pragul seci. al XV a. Harta Grecenilor are de hotar la răsărit apa lalpuhului mare, la sud valul lui Traian, la apus apa Prutului, iar spre nord dâudu-şi coaste cu ţinutul Fălciu'ui; aeet olat făcea parte din ţinutul Fâlciului, cum şi Hotărnicenii cu capitala Leova tot de Fălciu aparţineau. — Traducătorul Polcovnicul Pavâl Debrici nu ne dă lista boerilor. Divanul iui Ştefan cel mare din 7010 Iulie 2 se compunea din aceşti boeri: Duma, Boldur vornic, Toader şi Negrilă paicalabi de Hotin, Eremia şi Dragoş parcalabi de Neamţ, Şandru parc. de Roman, Arbore portar Sucevei, P. Clanău spătarul, Isac vi;ternicul, Cozom Şarpe postelnicul, Mobilă paharnic, Frunteş stolnic, Pe-trică comis, Ion Tăutul logofăt. IV. Sumar: 7013 Dec. 11 1307) Suceava. Bogdan Voevod întăreşte lui Jurj Hrabor comisul cumpărătura ce a iăcut cu 300 aloţi tătărăşti în satul Bălăneşti pe Şiret de la Steful parcalab fiul lui Ioanăş. /MaCTÎIO E/KÎfIO A\hl Seriali KOIKOA*'. ITCIIAPK SlAtAII, AtOAAARCKOH. SHAAUI1IIT0 MI|IIHIM\ HCCIlAt AIICTlVAt HAIIIHAt ExHiAV KT O HAU KX3pHT. HAU UXTXlpH. fro SCAKIIIIIIT. IV/KI npîllr\C | np-fcA IMAMI. II llp-feA SCHAUI HAIIIHAMI AUM^AKCKHA\H BOrjpKI HA IU K R'bpHKIH nAIIX IjlTCi^SAK HApK.lAAKk. CH K IIV A H X IU I K k. no iro A^>^PiATOiH gro 11 np-kijiSpdTOA\k gro H RxcgAiS po,a,8 gro kto ia\8 c8,i,gTK iiaHGAiOKiihiii Hg/iopSiugmio hijkoahîk na K kicKi. a x'OTdp toavS ] cgaS uio Ha Egpaa^'k nanai k EaAiigijiOAVk. fl,A gCT VVT Sciiy CTOpiVII [10CTAp0A\8 X'OTApS nOK8,i,'l VVJKIIKAAH H3 irfcKA a ha to ict R'kpa Naiijgro rcn,â,KA. Kkiuig | nHCAHiiaro. a\ki Borland RogROARi 11 R'kpa iiaiijh\" eoamp. R'kpa nana IJIggjiSaa. r. n. ,4,paroi]ia akwPhmk<' k- n- Toa/V,gpa h naiia Hgrpuaa. | napKaaa-KORg XoTIIIICKHX'k. K. II. GpgAVÎII h n. pSHT5iiia napKaaaGORg HgAuixKHYk. k. n. IlIaHApa napKaaaKa HoGOrpdACKoro j k. n. Hp-RSpa ni'pTap k GSHAKCKoro. r. ii. /LlorHAH. r. ii. ,A,aNa cnaTap’fc. r. n. Hcaka RHCTgpiiHKa. r. ii. Illapng nocTgaiiHKa- | r. n. Ilf-TpHKd MalllIIHKd. R. n. KoCTI KpXJRg CTOAHHKd. R. II. IlgTpHKa KCAMica. ii R-kpa o\'CMX K0li,P Hdiuiijf Aioapi.aRCKiix'k. RgaiiKHX’R [ h Aiaaiix'R. a no nani eaa >KHRoT'k kto gS^stk rcn^px naiugH 3gA\aii. vvt yi.’kTgh iiaiuiixK haii vvt namgro po4,8. nan naK KOyVXKOrO RX HSRgpgTK GklTII. TOT IJiOGH t | A\S HglIOpSUIIIA HJUJgrO AAdHi'a ii noTRpxHîp^giiia aati rh ga\8 Sep-femiak. 3dH8?Kg p,aaH u nOTKpxÂHAH gCAMi sa iro npaRo R-kpiiSio ca8>kk8. 11 3a ijjo | k8-ima corii croiiavii miiirk3AMi. a na Roamgg MoTi;px;K,i,fHi'f kxcsaiS Rki i ii gi i h ca i iii o a\ 8 Kfakaii gcaui ii.uiifAiS KkpNOAiS aoro4>n'8 | nu -caTii h iiam8 ngiiaTk iipiiRbcHTH. KCga\8 aiictS nanigAiS. mica KaCKO GpXRAllll, RX G8c.\K'k RATO ^3SÎ AVCI^A AIKgKpîd fi,\. Din mila lui Dumnezeii JNToi Bogdan Voevod, Domn larii Moldovei, înştiinţare facem cu aceasla a noastră carte tuturor cui pre dânsa vor câta, ori o vor auzi cetindu-li-se ; ca adica au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor a lor noştri moldoveneşti boiari al nostru credincios pan Steful parca-lab fiul lui lonăşu de a lui bună voe de nimeni www.dacoromanica.ro 14 — -silit nici învăluit şi a vîndut a sa direaptă ocină din al său drept uric, din uricul tatălui său Ioanăş, un sat la Berlad anume Blaneştii şi cu mori în Berlad ; acela l’a vîndut slugii noastre credinciosului Jurj Hrabor comis drept 300 zloţi tătârâşti. Şi al nostru credincios slugă Jurj Hrabor comis a plătit toţi deplin acei bani 300 zloţi tatărâşti în mânute lui pan Steful parcalab fiul lui Ioanaş, înaintea noastră şi înaintea a lor noştri boiari. Deci noi vazînd a lor de buna voe şi tocmală şi deplină plată, iar noi aşijderea şi de la noi am dat şi am întărit slugii noastre credinciosului Jurj Hrabor comisul cel sat anume Blaneştii la Berlad, şi moară în Berlad, ca să-i fie lui şi de la noi uric şi cu toate veniturile şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi răstrănepoţilor şi la tot neamul ee-i va fi mai de aproape neruşeit nici odănăoara în veaci. Iar hotarul celui sat ce-i la Berlad anume Blaneştii să-i fie despre ţoale laturile pe vechiul hotar, pe unde din veac a îmbiat. Iar la aceasta «ste credinţa a domniei noastre mai sus scrisa Noi Bogdan Voevod şi credinţa a lor noştri boiari, credinţa dumisale Steful, credinţa dmnisale Dragoş dvornic, credinţa dumisale Toader şi dumisale Ne-£rilă parcalabi de Hotin, credinţa dumisale Eremia şi dumisale Frunteş parcalabi de Neamţ, credinţa dumisale Şandru parcalab de Cetatea nouă, credinţa dumisale Arbore portar Sucevei, credinţa dumisale Moghilă, credinţa dumisale Dan spatar, credinţa dumisale Isac visternicul, credinţa dumisale Şarpe postelnicul, credinţa dumisale Petrica paharnic, credinţa dumisale Coste Cârja stolnic, credinţa clumi-sale Petrica comis, şi credinţa tuturor boerilor noştri moldoveneşti a mari şi mici. Iar după a noastră viiaţă cine va fi domn ţării noastre din copii noştri ori din al nostru neam, sau chiar pe ori care altul Dumnezeu îl va alege să fie, unul ca acela să nu www.dacoromanica.ro — 15 — strice a noastră danie şi întăritură. ci să i-o întărească, căci că i-am dat-o şi am întărit-o pentru a lui •credincioasă slujbă şi pentru că a cumpărat cu ai săi drepţi bani. Iar spre mai mare tărie a tot ce sJa scris mai sus poruncit-am la al nostru credincios Tăutul logofătul să scrie şi a noastră pecete să o acăţe de această carte a noastră. A scris în Suceava Vasco Sârbliţ la anul 7016 luna Decembrie 14. Original pergament toarte bine păstrat. Are pecete mare alărnată cu şnur roş ; se ceteşte : + ntMdT Iiv Eor-AaHd KOfKO^ki rocnoA^P 3t.v\dH i\\oaa<»kckoh. Capul de bou, stea între coarne, soare şi lună (Surele ms. XXV, 581). — Steful parcalab e des pomenit în uricile timpului. Nu e lot acelaşi cu Steful, care vine în capul listei bo-erilor fără boerie şi care se găseşte în capul divanului şi al marelui Ştefan. Tatăl său Ioanâş se găseşte între boerii lui Alexandru cel Bun (Surele şi Izvoade I, 196). Pe Steful îl găsim ca parcalab la Hotin in mai mulţi ani, după 6995, pănă cătră 6998. Cumpărătorul Jurj Hrabor comis, nu era boer de divan, întru cât în divan vedem figurând ca comis pe Pe-trică, încă din anul 1497, fiind înlocuit cu Toma Căţelan după 1510. Era dar acest Jurj Hrabor un al 2 a comis şi tocmai fiul seu Maxin va ridica sub Petru Rareş boeriile pănă la mare postelnic. — Asupra moşiei Blaneştii la Tecuciu sini o serie de acte în arhiva d-nei Catargi, despre care vom reveni la locul lor. De şi multe moşii au eşit cu vremea din proprietatea Catargi ori Balş, actele însă n’au trecut la noul proprietar, ci s’au păstrat în mănule vechiului proprietar, şi au îndurat soarta răzleţirei de pământ. De aceia nu-i de mirare că în cursul tipărirei actelor Calargieşti vom da şi de urice şi ispijoace vechi ce vorbesc de alte moşii de pe întinsul a toată Moldova veche. www.dacoromanica.ro 16 — V. Sumar. 7037 Mart 16 Huşi (1529). Petru Vodă Rareş întăreşte ficiorilor lui Oană Talmaciu: Pârvul, Ion şi Sora. satul Ruse-nii pe Tutova, Davideşti la Berberi, Simineşti pe Tutova, Neagomireştii, Tomeşti la Maluri pesţe Prut, Spriia în pustiu la Troian, pe CaliuL la fântâna Zeletinului, satul lui Mir pe Tutova. siliştea Lalova pe Dimaciu la Tecuci, siliştea Lungociul la Olteni între Caloian şi Nă-neşti, ca unele ce fusese cumpărate de tatăl lor Oană Tâlmaciul încă de sub Ştefan cel Mare. Suret de pe ispisoc sârbesc de la Petru Vodă din leat 7037 Mart 16. Facem înştiinţare pentru adevărate slugile noastre Parvul ca fratesau Ion şi sora lui Niacşa feciorii Oanei Tălmăci osâbit de alta mila noastră iam miluit pe dânşii şi liam dat şi liam întărit lor întru al nostiu pământ al Moldovei pe a lor dreapta o-eiua şi cumpărătură a tatălui lor Oanei Tălmăci din urio şi din dresuri ce au dela părintele domniei mele Ştefan Voevod şi de la vărul meu Ştefan Voevod un sat anume Ruseni pe Tutova şi trei părţi din sat de Davideşti pe Beiheci unde au şezut JDavid. părţile cele din gios şi satul Simineşti. pe Tutova şi pe Bârlad, satul Neagomireşti unde au şăzut Dragomir Petre, din sus de Ciiveşti şi peste Prut satul la Maluri anume Tomeştii si cu moara, şi un loc din pustiu din sus de Troian pe Calmi la fântâna Zeletinului anume Spriia şi pe Tulova salul unde au şezut Mir doao locuri din pustiu la ţin ului Tecuciului şi o selişte pe Dimao unde se cliiamă silişte Lalova şi moara în Dimac. şi alte selişte din pustiu la Olteni între Caloianu şi Naneştii anume Lungociul toate acele de mai sus scrisă ca sa fie lor de la noi uric şi cu tot venii ul lor şi copiilor lor. nepoţilor şi strănepoţilor şi a tot neamul ce se va alege mai aproape neruşeit nici odanăoara în veci. Iar hotarele a tuturor satelor ce sau zis mai sus şi a seliştelor să (ie dinspre toate părţile după hotarale cele vechi pe unde au îmbiat din vechi. Pentru aceia credinţa domniei noastre Petru Vodă şi a preiubit fiul domniei mel& www.dacoromanica.ro 17 Bogdan Voevod. şi credinţa boierilor noştri dmlur Grozav vel vornic şi a dmlui Liciul vel post. şi dmlui Ion vel comis, şi pentru mai bună credinţă şi întăritură am poronc'd cinstitului şi credincios boiarului nostru dmlui Toader vel logofăt să scrie şi a noastră pecete cătră această adevărată carte noastră să o lege. Sau scris de Grigore Bogza în Huşi leat 7087 Mart 10. Suretul e întării dn Gavril Mitropolitul Moldovei, născut Calimachi (1760—1786). Fac e parte din Aihiva Balş din Chişinâu (Surete ms. XXV, 608). VI. Sumar. 7037 Mart 20 (1020) Huşi. Petru Vodă Rareş întăreşte lui Ale\e şi Stan fraţi, cumpărătura ce au făcut ei de la Ba-lan cu 180 zloţi tătărăşti şi jumătate de sat ce-i pe Albia, unde a fost Neaoşul partea despre răsărit. ălaCTλ RÎKÎt» AIR] n«T(lK ROfKO^,a. rCnAP* StAVrtll AVOA-AARCKCH. 3HAAUHHT© MHIIHAV IICCHAV AHCTOAV HdUIHAV RXCkiW KTO HAU KX3pHT HAH MTSMH fCO 0\‘CAkllUHT. WÎKt npÎHA* np-feA HAA\H H np^A haiiiiiaui avoaaakckhaui Korapt. haiu caSha ' Bxaah. no fl'O K*AII IIHKHAV HfnOllSîKeHH. AHIInpHCtAOKAHH (li npO- AAA CROIO) HpAKOtO VVTHHHtS H RKIKtSlIAfHÎt CROC. II H3 HpHKHAÎf KSllOKHOE. 1|J0 OIIH HAVAAH VVT RpATA rCIlAKAlH. IVT BorA*'HA R0-tKOAÎ. nOAORIIIIA CtAO | ipo HA flAIIÎH HAIIAVAV TA* KK1A IFfeKIuSA MACT VVTKX RXCTOKA. CaSi’HAV IIAIIJHAV flAtăH H EpATS frO GtAH$ 3A CTO II VVCtAV AfCAST 3AATH TATApCKHJf. H IIA Iii H CA8rH HimUa H EpAT «CO GtAH 3AI1AATHAH | SCU TOTH KKIIIlfnilCAHHII nHH-fe3H pil 3AAT TATApCKHJf. S pSKH CASfVfe HAIIItAV# BXAAIlS llp^A HAAVH II llp'kA HAIIIIIAUI AV 0 A A AR CKH AV H EOlApH. IIIIO A\KI KIIA^KINI H\* A$KpO KCAHOIO TOKAVf ÎK H nOAIIOlO [ 3AIIAATS AMU TAKOÎK. H H’T HAC AaAH >< HCTEpXAHAH fCAMI CASTA HAUIHA\ fLvfălI II KpAT$ tro GtAH$. TOt OOAORHHA CtAO IpO HA IIaKÎH HAH AVA TA* KklA H-feE-IIISa MACT VVTKX RXCTOKA | KAKO Aa «CT IIA\ H VVT HAC SpHK CX www.dacoromanica.ro — 18 — •RXCEAV HiH H A'k're‘" HY H EHiSMATOAV H\'. H npdl|lS- p-fcTOAV HJf H KXCEAVg pO,i,8 HJf KTO CAV H AV HSKEpET H AIIEAHJKhTiI HEIIOpSlUEHHO HIIKOAH HA B'kKKI. | A JfOTAp TOII liP'kAPeM,MHOII IIOAOKHHH CEAO L|JO HA flARIH HAHAVAV r^f RMA H^RHISA HACT AVTKX BXCTOKA A*1 *CT WT SCErO JfOTApA IIOAOKMHA. A IVT MHlIiHJf CTOPOH nOCTdpOAXS JfOTApS | nO K8A<> H3 K-kKA WJKHEAAll. A HA T» ECT R-kpA HAUlfrO l'CHACKA RklIIIE MII CAII MATO AVH IlfTpA KOEKOAA H B'kpa np-kRX3AI0E VEHHATO CIIA rCIlAKAAMU fioi’AAHA H K'kpA ROlAp HAIUII\' K. II. | I'p03ABA ABepHHKA. K. n. HfrpllAA. K. II. Txaara. B. ii. OKpHnKO. k. ii. Baaaa ii n. i1Aii\'Saa hapkaaaboke XoTIIHCKH\'. R. H. KpKJBE II n. XSpS | IIApKAAAKORE Ne.VVEHKH\', B-kpA II AH A ,A,‘'H,l8AA 11 "AHA 3EÎrap-k HoBOI'PAACKIIX- B. II. lÎAp-robcroto. nopTAp-k CSmabckoi'o. b. n. ^paciiiaha ciiATApk. b. n. ^SAVUIA I RHCT-kpHHKd. K. II. AhhSAA nOCTEAHHKA. B. II. EA-k MAIIIHHKA K. II. ToAAfpA CTOAHHKA K. II. IwilA KOAVIICA. H B^pA KXC-kX' KOiap HAIUHJf AVOAAARCKHX' KEAHKHy ll I AVAAH\'. a ho ha-III EA\ JKHKOT'k KTO RS.J.ET TCIIAP» HAIIIEI1 3EAVAH WT A'k’TfH IIAIIIIly. HAH WT HAIIIErO pOAA IIAII IIAK Bi$AKOrO li» H3REpET KHTH HAIN EH AVOA^AKCKOH 3EAVAH | TOT RKI HA\ HEIIOpSUIIIA. AAII ARII SKpkllHA 3AHSJKE ECAVkl ^AAM 3A l|10 IVHH CORII kSIIIIAII HA CBOH llpAEH H MIITOAUl nHH'k3H. A HA KOAIIIEE | Kp’klIOCT II IIOT-BpXJKAEHIE T0A\S KX [ CEAVts KHUIEIIHCAHIIOAVS BEA’kAll ECAVKI IIAtUEA\S R'kpHOAVS IlAHS ToAAfpS AOrOt|>ETiS nilCATH H HAIIlS IIE'IAT HpllK'kCHTH kceavS AHCT8 haiueavS | nHCA 1'pHrOpÎE Koi’3A S X$cwy BATO 4=3A3 AVCUA AlApTIE K. Din mila lui Dumnezeu Noi Petru Voevod Domn ţării Moldaviei; înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui pre dânsa vor câta sau o vor auzi cetindu-li-se, iată că a venit înaintea noastră şi înaintea a lor noştri moldoveneşti boiari a noastră slugă Bălan de a lui bună voe de nimeni silit nici învăluit şi a vândut a sa direapla www.dacoromanica.ro — 19 - ocină şi cumpărătură a sa şi din diresele de cumpărături ce le-a avut de la fratele domniei mele de la Bogdan Voevod jumătate de sat ce-i pe Albia, anume unde a fosl JS'cacşul, partea despre răsărit slugilor noastre lui Alexa şi fratelui său Stan drept «na sula şi opt zeci de zloţi tătărâşti. Şi a noastră slugă Alexa şi cu fratele său Stan au plătit toţi acei de mai sus scrişi bani ISO de zloţi tălârăşli în mânule slugii noastre lui Bălan înaintea noastră şi înaintea a lor noştri moldoveneşti boiari. Deci noi văzînd a lor de bună voe iocmală ^i deplină plată, noi aşijderea şi de la noi am dat şi am întărit slugilor noastre Alexăi şi fratelui său lui Stan cea jumătate de sat, ce-i pe Albia anume unde a fost Neaoşul, partea despre răsărit, ca să le fie lor • şi de la noi uiic cu toate veniturile lor şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi strănepoţilor lor şi la tot neamul lor, ce li se va alege mai de aproape ne-ruşeit nici odănăoară în veci. Iar hotarul celei de mai sus zise jumătăţi de sat ce-i pe Albia anume unde a fost Neacşul partea despre răsărit să le fie din tot hotarul pe jumătate, iar dinspre alte laturi pe vechiul hotar, pe unde din veac a îmbiat. Iar aceasta este credinţa domniei noastre mai sus scrisă Petru Voevod şi credinţa a prea iubit fiului domniei mele Bogdan şi credinţa boiarilor noştri, credinţa dmsale Grozav dvornic, credinţa dmsale Ne-grila, credinţa dmsale Tâlabâ, credinţa dmsale Scripeă, credinţa dmsale Vlad, şi dmsale Mihul par-calabi de llolin, credinţa dmsale Cârje şi a dmsale Huru parealabi de Neamţ; credinţa dmsale Danciul şi a dmsale Zbiare de la Cetatea Nouă ; credinţa dumsale Barboski portar de Suceava, credinţa dmsale Drăgşan spatar, credinţa dmsale Duinşa vis-ternic, credinţa dumsale Liciul postelnic, credinţa dmsale Felea paharnic, credinţa dmsale Toader •stolnic, credinţa dmsale Ion comis şi credinţa tu- www.dacoromanica.ro 20 — luroi* boeriloi* noştri Moldoveneşti a mari şi miei. Iar după a noastră viaţa cine va fi domn ţârii* noastre din copii noştri sau din al nostru neam sau chiar pe oricine altul Dumnezeu îl va alege sa fie domn tării noastre a Moldaviei, acela sa nu strice, ci mai vârtos sa le întărească, căci că ei singuri au cumpărat cir ai lor drepţi şi adevăraţi bani. Iar spre mai mare tărie şi împuterire a tot ce s’a scris mai sus poruncit-am la al nostru credincios boer pan Toader logofătul să scrie şi a noastră pecete sa atârne la aceasta carte a noastră. A scris Grigore Bogza în Huşi la anul 7037 luna Martie 20. Originalul pergament bine păstrat. Pecete de ceară atârnată cu şnur de matasâ roşie. Inscripţia pe peecete e sfârmată ; se ceteşte numai: f nt'laT Iiv Ilrrpa Ko(fROAA>. rocnoA*»px 3«a\ah aioaa)1 CX KpXIIHHA ipo fCT IVTKX KXCTOKA. A AP^COC Al-kfTO (lIA 8C-TÎf) MdA8pilAf TA* *CT CTdK KoiţO$dllU'R no IVUIC CTOpOHH . . . www.dacoromanica.ro — 21 'Cfrtdjf- H TdKOJK | fCAlkl f/tt8 ‘'AH 'JJCT Nfn©Td fr© GTfIldHd (nHKHHH)dp'b KklRUJdl’© WT Cfd© WT GTfUdHfqiH l|JC> fCT Hd illd-d8pf . . . HdCTk T©f | KhlIlIfllHCdHHOf AK’b Aţ’feCTd WT nSCTÎl© . . . . WT GTfndHfl|IH H WT HdC 8pHK H CX KX- ch\\ aoV°A®‘v' (*a\S H A’^Tf‘" iro) H 8h©\'*mt©.\\ fr© h np-b8H©y-■»idT©i« fr© h npdipSp-bT©.w fr© h KxcfA\8 p©A$ fr© kt© rb | f.tt©y H3KfpfT HdHKAHJKHÎII Hfll©pSlllfIIII©f HHK©AH/Kf Hd R"bKH. d y©Tdp T'kiU ako" Ai'kcTCiW wt iiScthhh©\* 141© Hd IdAnSy 8 p^A CTdHrdHfK. I li CX KpXHHIţd qi© fCT WTKX KXCT©K©\*. d AP$-l’©AI©\* /WbCTl' 8 8CTÎf flţdd8pfdWp. rAf fCT CTdK K©U,©f|>dH©K II© WK-fe CT©p© HH A*1 fCT K9AHK© AI©r©\'T WJKH | KdTll AKd AifCT'b WT llSCTIIHH Ac'cht- a X'©Tdp T©H np-bAPf*lfHHoW HdCTk WT CfA© WT GTfndlIfqiH l|l© fCT Hd /Hdd8pf. A*' ©TflIAHd KHBIJIdr© IIHK-«H | Hdp-b AA fCT WT BXCfr© Jf©Tdpd KOiUIK© rb fA\8 H3KfpfT TOII MdCT. d Hd T© fCT R-bpd HdUIfl’O rCnAKd KkllllfnHCdHHdr©A\H lllTpd K©fK©AI H K-bpd npbRZ3AI© | KdfHHdro Clld l’CnAKAVkl. K©rAdHd h K-bpd K©iap iiaiiiii\' R-bpd ndHd X8p8 AK®PHHKd r. n. Tp©TSlUdHd K. II. 0KpHIIKd K. n. EddAd H II. T©dAfpd npZKddd-K©Kf X©THIiCKkl\' Ii, II. ,A,dlld©HfCK8 8 Ed-CdSH BAT© 4=3/Wd A\Cll.d AldpT H. www.dacoromanica.ro Din mila lui Dumnezeu Noi Pelru Voevod, Domn Ţarii Moldovii, înştiinţare facem cu aceasla carte a noastră luturor cui pe ilînsa vor câta sau cetindu-li-se o vor auzi; iată că această adevărată slugă al nostru credincios Stepau parcalab de Orheiu, a slujit noao cu dreptate şi credinţă. Pentru aceia noi văzând a lui dreaptă şi cu credinţă slujbă eălră noi miluitane-am spre el din a noastră deosebita milă datu-i-am lui de la noi în pământul nostru al Moldovei doao locuri în pustiu, un loc pe Ialpuh în rediul Stângăceni şi cu fântâna re-i despre răsărit, iar alt loc în gura Malurilor unda iaste heleşteul lui Coţofană pe îmbe malurile cât trebue să trăiască doao sate. Şi iarăşi i-am dat partea nepotului lui Stepan fost pivnicer din sat din Stepăneşti ce este la Maluri. Drept aceia partea cea de mai sus scrisa doao locui i din pustiu, cu un loc pe Ialpuh în rediul Stângăceni şi cu fântâna ce este despre răsărit şi alt loc la gura Malurilor, unde este heleşteul lui Coţofană şi partea din Stepăneşti să-i fie lui si de la noi uric si cu toate veniturile lui şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi răstrănepoţilor lui şi la tot neamul lui ce i se va alege mai de aproape neruşeit nici odânăoară în veci. Iar hotarul celor 2 locuri din pustiu ce-s la Ialpuh la rediul Stângaciului şi cu fântâna ce i despre răsărit, iar alt loc din gura Malurilor, unde iaste heleşteul lui Coţofană pe îmbe malurile sâ-i fie cât pot trăi doao loouii din pustiu. Iar hotarul celei de mai sus zisă părţi din sat din Stepăneşti, ce-i la Malure, a lui Stepan fostul pivnicer, să-i fie din tot hotarul cât i se va alege acea parte. Iar la aceasta esle credinţa domniei noastre mai sus scrisa Petru Voevod şi credinţa prea iubitului fiu al domniei mele Bogdan şi credinţa boerilor noştri, credinţa dumisale Huru dvor-nic, credinţa dumisale Totruşan, credinţa dumisale www.dacoromanica.ro — 23 Scripcâ, credinţa dumisale Vlad şi credinţa dumi-sale Toader parcalabi de Holin, credinţa dumisale Danciul şi a dumisale Liciul parcalabi de Neamţ; credinţa dumisale Zbiiare şi dumisale Crăciun de Novograd, credinţa dumisale Mihul portar de Suceava, credinţa dumisale Dragşan spatar, credinţa dumisale Glavan vislernic, credinţa dumisale Al-bota postelnic, credinţa dumisale Popăscul ceaşnic, credinţa dumisale Crac stolnic, credinţa dumisale Draxin comis şi credinţa tuturor boerilor noştri moldoveneşti a mari şi a mici. Iar după a noastră viaţa cine va fi dotnu ţârii noastre a Moldo 7ei, din copiii noştri sau din al nostru neam sau chiar pe oricare altul îl va alege Domnul D-zeu sa fie domn ţării noastre a Moldovei, acela să nu strice a noastră danie şi miluire căci că i-am dat-o pentru a lui di-reaptă şi credincioasă slujba. Iar spre mai mare tărie şi împuterire, a tot ce s’a scris mai sus po-runcit-am la al nostru credincios boiarin, duinlui Toader logofăt să scrie şi a noastră pecete să a-căţe de această carte a noastră. A scris ton Flo-cescul în Vaslui la anul 7041 luna Mart 8, Originalul pergament; face parte din arhiva Balş din Chişinău. £ ros puţin la încheeturi, dar se pot întregi lipsurile prin repetarea de 3 ori a locurilor dăruite: intăiu când arată ce-i dă, al doilea când întâreşle dania pentru toţi urmaşii; şi al treilea când le arată hotarele satelor dăruite. Ptcetea lipseşte. (Surete ins. XXV, 609). _ — Rediul Stângaciului pe Ialpuh. In harta Greceni-lor slă însemnat acest rădiu al Stângaciului spre Ialpuhul mare, spre răsărit de Cazaclia. Celelalte localităţi nu-s notate ; se pot însă lua cele 2 râpi dio sus de Albota. Numele aşezărilor pe aceste locuri din pustiu s’au schimbat In cursul timpurilor. Ceia ce reţinem aici e eă din cauza donaţiunilor domneşti din partea de jos a Basarabiei cătră mănăstiri şi feţe bo'reşti s’au păstrat administraţiei moldoveneşti to; tă partea Basarabiei din-susde Troian, formâud mai multe olate mici ca al Grecenilor, al Hotărnirenilor, al Codrului www.dacoromanica.ro — 24 — -ţinând unele de Fălciu. Iar hotarul Bugeacului despre Moldova nu-1 forma Prutul de cât de la Valul lui Traian în jos spre Dunărea, iar la noid era apa lalpuhului şi alte văi secundare, până ce s’a interpus aici hotarul lui Halii paşa cu cele 2 ceasuri In larg şi 30 ceasuri în lung, ca dispărţire de Bugeac. VIII. Sumar. 7054, Mart 29 (loIC) Petru VodăRareş întăreşte urmaşilor lui Ion Odoba satul Verişanii la Cobăle, unde a fost Verişu, după direse de la Ştefan Vodă, împărţind ca Margilat şi Marişca să ia jumătatea din sus, iar Anuşca şi Sofiica să ia jumătatea din jos. Suret de la Petiu Vodă din leal 7054 luna Mart 29. Facem înştiinţare pentru adevărate slugile noastre Margelat şi sora lui Marişca şi rudeniile lor Anuşca şi sora ei Sofiica, toţi nepoţi lui Ioan Odobă că osăbit de altă milă a noastră leam dat şi leam întărit lor pe a lor dreapta o -ină şi moşie din dires de cumpărătură ce au avut moşul lor Ioan Odoba de la paiintele domniei mele Ştefan Vodă un satu la Cobăle anume Verişanii, unde au fost Verişu, ca să le fie lor de la noi uric cu tot venitul, lor şi copiilor lor nepoţilor lor şi strănepoţilor şi a tot neamul ce se va alege mai aproape neruşeit nici odănăoarâ în veci. încă să le fie lor acel sat în doaa jumătăţi, sa fie a slugii noastre lui Mărgilat şi surorii lui Marişeăi giumătatea cea din sus, iar giumătatea cea din gios să fie a Anuşcăi şi a surorii ei Sofiicăi din hotarul acelui sat. de mai sus scris ce este la Cobăle anume Verişani, unde a fost Veriş. să fie lor din tot hotarul în doao, iară despre alte părţi după hotarul cel veehiu pe unde din veehiu au îmbiat. Iară de sare ivi cândva niscai diresă să nu să ţie în samă. Pentru mai bună credinţa domniei mele si a pre iubiţi fiilor domniei mele, Jlieş şi Ştefan şi Costantin şi credinţa tuturor boerilor noştri dmlui Huru vel vornic, şi dmlui lurie vel spatar, şi dmlui Movilă www.dacoromanica.ro 25 vel visternic. şi dmlui Hrabor vel postelnic, şi ■dmlui Patraşco vel paharnic şi dmlui Neagul vel stolnic şi dmlui Placsa vel comis, şi credinţa tuturor bourilor noştri mari şi mici. Iară după a noastră viaţă cine va fi domnul ţării noastre să nu strice a noastră danie şi întăritură, ci mai vârtos să dea si să întărească, iar mai mare credinţă si * * * întăritură am poroncit cinstit şi credinciosului bo-iarului nostru dmlui Mateiaş vel logofăt să scrie şi a noastră pecete cătră această carte a noastră să o lege. Suretul ce să păstrează in arhiva d-nei Olga Catargi e tradus de Gh. Evloghie dascal în anul 7271 (1763). (Surete ins. XXV, 571). — Ion Odobă trăeşte supl Ştefan cel Mare. Fii săi nu ni-i spune liricul. L)ar de la unul din copiii săi avem pe Mărgilat şi Mnrişca, iar de la alt copil avem pe Anuşca, şi Sofiica, veii intre ei „ii ac a\chhkokck. Odoba a putut să fie fiul, ori ginerele lui Veriş, şi deci in curs de 4 generaţii (de la 1400- 1546) aşezarea lui Veriş continuată de Ion Odoba, de fii săi şi de cei 5 nepoţi ai săi să dea naştere satului Verişani pe Cobăle. IX. Sumar. 7056' Fev. 4 (IMS) fără loc. Petru Vodă întă-reşle cumpărătura ce a făcut Ion Movilă vel vist. cu 480 uglii de Ia Gonţea biv dvornic în satul Cobălia, care şi acesta îl avea cumpărat de la nepoţii lui Cozma parcalab. f IICTpX KOCKO,Vl KJKÎIO AMCTÎIO TCn^pk 3CAIAH AlOA^dK-ckch. vvjk ripîH,\oiiic iip’b.v ha | aih h np-bX nauihaih aioa^ak- CKHAMI KCAbpH. NdlUC CASl'A rONg’fc EHRUIÎU AEOpNHK Cllh | IIxKSp.ip llkKHAÎ. NtnCHS/KAAII ANHMpHCOAOBAN. ii npO^AA CROC IVTHMUS H KS | IICJKNO. CCAO KOKXAH MTO Ş ROrtOCT GopOgCKOH MTV TOT CCAO EUAO CA\S CAAIOAlS KSiICJKNO. IVT IVNSkOKC KoSiUH KHRIUIH nspKXAAE. TOC npO^AA HdlllCA\$ RkpHOAlS RO/VbpHHŞ (I.HlS IllVH cMorHAJ RHCT-kpHHK, 3d Sil 8l\ «OrtTÎH H KXCTAACk HlVU ătorilAA RHCTCpiUIK. H IIAA I THrt CA\S HcnOrtNJ. TOTH SCH. KHUIC- www.dacoromanica.ro — 26 micaiiVH Sn. 8r jkoatxh A''1' H\' rx pSkS 1'oHivk I khruiîh a»*P-Hiik diK IIXKSpap wt np-fcA i’Ciiakaxh h wt np’b KKCfro cx-B-bT CBR-bTO rcnABiHH. H A*1'' *AHH $PHK | MTC> H.HdrtH WHSkCRE K03A\H WT CTapai’C GTf^dHd ROEROA1*. R* pSK ItwH EltcTHAd 3d | TO>K H i\\H RIIA’bKNIE. Il\* 3A A^P* H\‘ TOKAXAAX h naaTd tic eixaha h th>k TaKORAfPf- MA*X*M i H noTRpxAU-yc>,\\ RHlUEnMCaHH«>A\S R*A’bpt-pSlHEHO MHKOAHÎKE lia K-kKII. a KOAH cb IipOraKA-blOT 1 RX 11-bKd. Rpb.W-b irbKÎH HdpEA«HÎE KX (IAEiMEHIIRORE l'OHI^b II KX whSkoke Kc>3A\H A*' ct i HI KfpSlOT 3a MTO HE HA\dAH HHKTO Tp-bfiS CX TOT CEAO KoEXARX HH A*» HAXAWT TEI’ATII | HHKC'AHÎKE HA R'bKtr RAT +3,|S «t5115* A- f 1'cllAHX KA3AA (llaTElaill REAHKÎH AOTO^ET 8*1. H HCKdA. t A,Sa\htpS Krcrah niicaA Petru Voevod diu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, adică a venit înaintea noastră şi înaintea alor noştri Moldoveneşti boiari a noastră slugă Gonţea biv vornic fiul lui Păcurar, de nimeni silit nici învăluit, şi a vândut a sa direaptă ocină şi cumpărătură satul Cobălia, ce-i în ţinutul Soro-cei, care acel sat i-a fost lui însuşi cumpărătură de la nepoţii Cosmei biv parcatab ; acela l’a vândut la al nostru cinstit boiarin dumnealui Ion Mogliilă visternic drept 480 ughi galbeni; şi s’a sculat Ion Moghilă visternic şi i-a plătit lui deplin acei toţi mai sus scrişi bani 480 ughi galbeni; i-a dat în mănule lui Gonţea biv dvornic fiul lui Păcurar de-naintea domniei mele şi denaintea a tot statul domniei mele. şi a dat un uric Gonţea ce l’au avut nepoţii Cozmei de la bătrânul Ştefan Voevod în mănule lui Ion Moghilă ; drept aceia şi noi văzînd www.dacoromanica.ro 27 a lor de buna voe tocmală şi plata deplin; şi iarăşi de asemenea dat-am şi am întărit mai sus scrisului boiarin Ion Moghilă visternic pe acel sat Colbăită să-i fie lui cu toate veniturile neruşăit nici odă-năoară în veaci. Iar tând se vor afla în nescareva-vreame niscareva direase la seminţeniile Gonţei şi la nepoţii Cozmei să nu se crează, pentru căci că n’au avut nici o treabă cu acel sat Cobăliă, nici să aibă a se pârî în veci. la anul 7056 Febr. 8. Domnul a arătat t Dumitru Văscan Maleiaş vel logofăt a învăţat şi a iscălit Originalul hârlip, o coală întreagă. Marca hărtiei o „brosscă ţestoasa". Sigiliul e de ceaiâ aplicată pe hârtie, Actul e semnat de Mateiaşi logofătul. Există şi un surei făcut de Gb. Evlogbie dascal în 1786 Mai 21. (Surele ms. XXV, 548). — Cuprinsul. Cred că avem a face aici cu o mistificare curată. Intăiu actul poartă data de 7056-Febr. 4. Când Petru Ra eş tra mort de 18 luni, căci el a murit în „7054 Sept. 5. Vineri la miezu-nopţii“ (Let. I2. 205). adică în toamna lui 1546. Din ultimul lui an de domnie, avem cele mai multe documente, ceia ce arată că în 7054 divanul a lucrat foarte mult, prin Mart in Bârlad, în April şi Maiu în Huşi, in Iunie în Iaşi şi din 10 urice ce am în a mea listă de boeri (Surete ms. X, s. a 7054), cel din urmă e din 10 Iunie la Iaşi. Se vede că s’a îmbolnăvit greu după 10 Iunie, căci după 2M luni el moâre, cum serie şi Ureche: „Petru Vodă fiind bâtrin de zile şi căzând în boală grea.“ La 4 Septembre era mort. Nu putea dar Petru Vodă să dea hârtie de proprietate la 1548 Febr. 4. — Alt fapt care arată că sîntem în faţa unui fajs grosolan, e că actul vorbeşte de nepoţii lui Cozrna parca-lab, cari vînd lui Gunţea biv voinic, pentru ca acesta să-şi vânză ocina în 1548 iui Ion Movilă visternic. Toate bune, dar nepoţ'i lui Cozrna uşierul trăesc prin 1592 sub Arcn Vodă, şi se chemau Iuraşco aprodul, Pavai şi Mărica-, că talăl lor a fost Patraşco parcalabul, şi că dar cel ce a scris actul a trebuit să scrie după 1593, când se ştia de nepoţii lui Cozma, mistificând adevărul, că aceştia tus trei www.dacoromanica.ro 28 departe de a-şi vinde ocina lor, capătă carte domnească de la Aron Vcdă de stăpânire. Nu se putea ca în intervalul de la 1500 la 154S să trăiască (rei generaţii şi să se vînză Însăşi de nepoţii celui de la 1500. — Dar ceia ce e mai interesant este că Gonţea nu mai trăia la 1548, căci iu 7037 Mart 25 (1529) se voibeşle de „Gonţea vornic când şi a pus şie nume de domn şi a pus şie capul" (Gh. Coriolan „Petru Raivş şi Petiu Pribeagul.' ■Buc. 1909, pg. 41). In uricul dat de Petru Vodă Rareş in 7037 Mart 25 in Huşi ; deci cu 2 ani după suirea sa pe tion, sciie că Inlâreşte lui Pavâl Scripcâ Brâniştar cumpărătura ce a făcut cu 130 zloţi iu salul Heghedişani pe pârău! Lelea „na noTwivk flf/vkfKa“ danie ce o face el de la sine „ccaxki JAxoy ^aah wr nac“ în salul Cobâliia la Soroi a, pe care l’a fost cumpărat Gonţea c vornicul de la Toma Paharnicul şi de la fratele său Gherasim călugărul, nepoţii de frale lui Cozma parcalab de Neamţ, şi a pierdut cel sat în biclenie, cind şi-a pus şie nume de domn şi si a răpus şi capul „E'ţ.uo reao 8 OoponKoii NAHAx-b Koexaîa, ipo ekia k>- 1IHA TOf CfA® POHI^A AKClPHHK. lvT ToAld llxyKpNHKK8 fl'O A* HAC ÎKAAOKAAII fCA\H CX WCOKHOIO HdlllfIO AÎACTIO AAAII fCAUl f A\8 WT MAC 8 NdIUfll AIOAAARCKOH 3fA\AH AR,b iWbC-TO | WT llSCTIIIId HA PfRTH nOTOK... fi OIIH ÎK f GxpXT’bHH H nOIIH->Kf 8CTIf GaI’AAH 8 KOAOAlvSk (x)hH . . . . JfX Al’fcCTk 8 KOAO-A"b3 KOHHHIipl nSAÎIAl^H 8 KAAlfHHÎH CTOAn8 rAfKHA | KOIIlAp H-ferd ..... Ci CAAORf H CX CTdKH A\"bCTA.......................fCT llpOTHK TOf KOAOTA H CHHOJKATH II . . . TOf RXCt KHlUfnHCAIIHOf Aa fCTk fA\S WT HAC 8pllK CX RXCfAl A^A4^' f‘"S H A’bTfA» fl’O II 8- h8hatoa\ fi’O. H np-bSHS | »idTOA\ fpo. h npAipSp-bTOAt fro h kx-CfA\S pOA*? fl’O (KTO C'b H3)lîfpfT IIJIIKAIIÎKIIIH HfllOpSlllfHO HHKO-AIIIKf IIA rIvRII. A JfOTAp T’bd» AK<,‘" AÎ’bCT’b WT nSCTHHH Aa fCTk HAI KOAHKO A\Or8T WJKIIRATH AR"k CfAd H 8 fAHf..................... A HA TO fCT K'fepd KkllHflHICAHAI’O AUI ildfădHAPA ROfROAH. II R-bpA KOIAP HAHIHJf. R. II. HxAXKAIIKO AR*PHHKA. K. n. UfTpH KpXKORHIA. K’bpd ndllA IloAflA ndpKAAARA. K. n. IHll,KO | tlJpKJ-AAR. R. II. IWAIIX XxppOKHMA II lljHd H bl’Of IIXpKAAAEORf Xo-TIIHCKHjf. B. II. ilwilA H UAHA KfHCA IlApKAAAROHf NfAlfl^KHJf R. H. KbRfplll^X H HAH A fÎACKAHA IIApKAAARORf HoROTp JACKH\'. R. n. A.AIIA IIOpTApb G8 | (MARCKAro) R. II. (IIIfHApfCKSAA CUXTApb. K. II. IOAH IlfTpll>111IIA) RHCT'bpHHKA R. II. MOI’HAA nOCTfAIIHKA. K. II. ToAAfpA HAUilIIIKA. R. n. fllfAfA’blIA CTOAHHKA. R. n. riAdălI K O AUI CA H R’bpA BXCIIJf KOIApf 1 (HAIIIIIJf A\OAA*'R:KHJf RfAHKH\’ II AtAAHJf. A IIO HAIIIHAÎ JRIIROT-b KTO KSAfT l’CIIAApk HAIUflI SfAlAII www.dacoromanica.ro — 32 — iWOrtAdKCT-fcH IVT) A't™ HdUIHX’. HAH WT EpATÎII HAIIIIIJf (Mit WT Hduicro poA15- hah iiak ko^akcto bx HSEtptTK rciiAP«‘W ehtii HdUICH AXOAAdBCKOH SfAtAH. TOT | ..........3 A 4T0 HAAl CAS- /KHA. A HA BOAUlfC KP"fenOCTK H nOTKpX/K ţ A*HÎf TOAlS KXCfAl& KKIIHCnHCdHHOiWS KCA’kAH IIAIUCAlS K’kpHOAlS nAH$ (A\0I’HAA) AOI’O-$tT$ nHCdTH H H A LII S lltHAT 3AB"kCHTH KCfAlS AIICTl' HAIIIf AU". nucAA ^SiiiHTpS Kackahorhh 8 XSctX’ kato ^sik. Din mila lui Dumnezeu Noi Alexandru Voevod,. Domn ţarii Moldovei; înştiinţare facem cu aceasta carte a noastră tuturor cui pre dânsa vor câta sau o vor auzi cetindu-li-se; adica aceasta sluga a noastră credinciosul Căsan parcalab de Soroca a slujit noua cu dreptate şi credinţa ; deci noi va-zînd a lui dreapta şi credincioasa slujba catră noi miluitu-ne-am spre el cu osabita noastră mila, da-tu-i-am lui şi de la noi în al nostru pământ al Moldovei doao locuri din Pustiu pe apa Băutului, mai în jos de Sarâteni şi mai jos de gura Sagalii la fântâna Oanei şi alt loc la fântâna voinicului Puliiac la stâlpul de piatra unde a fost Coşar Neagul.... cu livezi şi cu iazuri... şi cu toate locurile ce sînt împotriva acelei bălţi şi fânaţ . . . toate acele de mai sus scrise sa fie lui de la noi uric cu toate veniturile lui şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi rastranepoţilor lui şi la tot neamul lui ce i se va alege mai de aproape neruşeit nici odânaoara în veci. Iar hotarul celor 2 locuri din pustiu să fie lui cât pot trai doao sate ... Iar spre aceasta este credinţa domniei noastre mai sus scrisa Alexandru Voevod şi credinţa boerilor noştri, credinţa dumisale Nadâbaico dvornic, şi credinţa du-misale Cracoviei, credinţa dumisale Bodeiu parcalab, credinţa dumisale Iaţco parcalab, credinţa dumisale Ion Harovici şi a dumisale Neagoe parcalabi de Hotin, credinţa dumisale loan şi dumisale Yeisa www.dacoromanica.ro - 38 — parcalabi de Neamţ, credjnţa dumisale Veveriţă şi dumisale Vascan parcalabi de Novograd, credinţa dumisale Dan portar Sucevei, credinţa dumisale Şendrescul spatar, credinţa dumisale Ion Petricin visternic, credinţa dumisale Moghilă postelnic, credinţa dumisale Toader paharnic, credinţa dumisale Medelean stolnic, credinţa dumisale Plaxa comis şi credinţa tuturor boerilor noştri moldoveneşti a mari şi mici. Iar după a noastră viaţă cine va fi domn ţării noastre a Moldovei din copii noştri sau din fraţii noştri, sau din al nostru neam, sau chiar pe oricare altul Dumnezeu îl va alege să fie domn pământului nostru al Moldovei, acela să uu strice a noastră danie şi miluire, căci că ne-a slujit noao. Iar spre mai mare tărie şi împuterire a tot ce s’a scris mai sus poruncit-am la al nostru credincios dumnialui Movilă logofăt să scrie şi pecetea noastră să o lege de această carte. A scris Dumitru Vas-canovici în lluşi la anul 7062. Originalul pergament bine conservai, afară de 2 rînduri la încheieturi slovele roase şi şterse şi lectura e foarte anevoioasă. Pecete lipseşte (Surete ms. XXV, 584). — Cazan parcalabul de Soroca e acum întâlnit pentru intăia oară. Mai găsim apoi Cazan post. sub Gaşpar Vodă şi Alex. Vodă, cred nepoţi de ai acestui parcalab de Soroca (Surete II, 40). — Cetatea Soroeăi era ridicată în acest timp, întru cât vedem că are parcalab ca şi celelalte cetăţi pe Nistru: Hotin şi Acherman, iar Kilia pe Dunăre. Cetatea Soroeăi vine aşezată ia vale pe apa Nistrului în apropierea târgului vechiu al Soroeăi şi în faţa vadului uşor de trecut, malul slâng al Nistrului formând aici un frumos vad întrucât apa face un cot foarte mare, în formă de potcoavă cu înfundătura în stâncile prăpăstioase ale Sorocii. Cetatea se păstrează azi foarte bine, are formă pentagonală cu purge la fiecare colţ, mai largă în faţa despre Nistru, şi mai îngustă cu spatele spre târg. Se zice că se găseşte înlâ-untru un început de muzeu arheologic pus supl privighe-rea lui Gudevici. www.dacoromanica.ro - 34 — Locul arătat aici prin uric vine azi în ţiDutul Or-beiului, unde se găseşte şi satul Sărătenii şi apa Sagăul. — KoaoA-b3h. e un cuvînfc malotus, fântâna, în loc 3e hctohhhkx şi KpxHngx ce se găse.-r in I. j usă „izvor, fântână." — Lista boerilor din 7062 e cunoscută prin cele încă vre-o 5 urice pănă acum publicate din acest an (Surete ms. X, s. a. 7062). XI. Sumar. 7077 Mii 25 15 L şi. ÎL din A'oevod întăreşte stăpânirea urmaşilor lui Lui u Creai să în satul Oişeni pe pu-răul Eâpilor, jumătatea cea din jos dosire câmp şi le inipirte astlel: Sorae să ţie o cincime, iar nepoţii ei din fraţi şi surori să ţie celelalte patru cincimi. .........hiiiii. ivate tvta urni naa Oopu aohka Aoyita KpaHriî h mtf.UfmiK . . . aâHII CHX fi)AHH. /ha\'l,ai I 1 Mi iiaami (u'co)riioio Haine» iWACTi'eio. ii pârtii u no ... . h\' ASka KpatirS. n ^Ca \ ii To.^eiS n (V)aUa. ut A’b.j.a iiaiuero bor^ana | .... noaoKnna ceaw wt Ljin a h m nera ‘mctiiii neraa ‘lacTH. ^,a ecr caaioh Gopae ,v,o'ikii | .... Toa^,epa. h A jămiS. ciia Waha nano r\a ecr hai ivt hac. SpiiK? cx KXCEAl , .... nenopSinewio miK.wnte na R-bicn. a j-otap toii no-aokhhh ceao wt | . . . . H3 BdîKe iv;Kiii;aaii. a na to jct R-fcpa uainero rcn^Kaniii RHiuenHCanuaroAui , .... a\p-î\ ^RopiuiK. R-bpa liana Kpa ... jk r\KOp/niK. R-bpa nana Iivh | . . . MeaVeiţcna. R-bpa nana Kot .... bKO iiapnaaanor.e Poaiaii | .... R-bpa nana ... a CToaHHKa. R-bpa nana . . . (naiu)ero po^a . . . K$,/\Koro . t AU(, NameH aioa-^aRCKOH | www.dacoromanica.ro 85 - .... npdROI» WTHHIlS H ^-kANIIHS . . . rtlUÎH KpAllIlOCT H noTKpXJK i .... KCfiUS HCTHNHOAWy AHCT8 (NdllltAl)8. llHCd j .... Alaii ei. „Suret de pe ispisoc vechiu pe sărbie de la Bogdan Voevod domn ţârii Moldovii scris în Iaşi de Andronachi Hamza diiac din leal 7077 Mai în 15 zile. înştiinţare facem prin aceasta carie a noastră tuturor cui vor căuta asupra ei sau o vor auzi ce-tindusă, pentru această Surm adevarată fala. Lu-căi Creangă, şi nepotul sau Sacalăş ficiorul Dumei şi neamurile lor Dragotă . . . surorile lui Fedca şi Doda şi Dragna fii lui Toader, cum şi neamurile lor Maxin ficiorul Oanei, precum ca iam miluit cu osăbila a noastră mila de liam dat şi liam întărit de la noi în ţara noastră a Moldovei driaptă ocina lor si moşie din ispisoc de cumpărătură ce Iau avut moşii lor Luca Criangă şi Duma şi Toader şi Oană de la moşul nostru de la Bogdan Vvod, giu-mălate de sat anume Oişenii pe pârăul Râpilor giumătalea ce din gios despre câmpu. Insa această giumătate de sat din Oişăni să le fie lor în cinci părţi, o a cincia parte să fie numai însăşi Suraei featei Lucăi Criangă, iar celelalte patru sa fie lui Sacalăş feciorul Dumei şi lui Dragotă şi surorilor lui Fedcăi şi Dodăi şi Draguei ficiorii lui Toader şi lui Maxin ficiorul lui Oană, pentru ca să le fie lor de la noi uric şi cu tot venitul şi fiilor lor şi nepoţilor, strănepoţilor, preastrănepoţilor şi la tot neamul lor nestrămutat nici odănăoară în veaci. Iar hotarul acei giumătâţi de sat din Oişeni pe pârâul Răpilor, giumătatea cea din gios din tot hotarul .să fie giumătate, iar spre aceasta este credinţa a mai sus numitei domniei noastre. Bogdan Vvod şi credinţa a prea iubiţilor fraţilor noştri Mihail, Pe- www.dacoromanica.ro 36 ţru şi Costandin şi credinţa a tuturor boerilor noştri moldoveneşti a mari şi mici, şi spre mai mare tărie şi întărilurâ tuturor acestor de mai sus scrisă am poroncit credincios boiarinului nostru Gavril vel logofăt să scrie şi cătra adevărată cartea noastră această pecete a noastră să lege. Originalul pergament foarte stricat şi nu se păstrează de cât acest fragment în arhiva Balş din Chişinâu. Se vede că pergamentul cu era aşa de stricat in 7270 (1762), când Gh. Evloghie dascal îi face traducerea în 12 Iunie (Surele ms. XXV, 611). Cum Insă este o altă traducere mai întreagă lâcutâ de clucerul l’avâl Debrici în ÎS 14 Fevruar 27, ara dat această traducere, întregind textul fragmentar (Surete ms. XXV, 607, 667). — Luca Creangă trâeşte sub Bogdan Vodă pe la 1510; erau 4 fraţi: Oană, Duma, Toader şi Luca, toţi Creangă. Stăpânirea una şi întreagă a avut’o in acest sat Creangă cel bâtiân sub Ştefan cei Mare. Urmaşi din cei 4 ficiori ai bătrânului Creangă au stăpânit Oişănii în devălmăşie pănă cătră 1569, când bătrâna Sorae, singura din copii lui Creangă bătrânul mai trăia îşi împarte moşia cu nepoţii ei de fraţi în cinci părţi, rezervându-;i ei o cincime şi celor 6 nepoţi celelalte patru cinc'mi. — Nu putem preciza nici moşia Oişănii nici pârâul Râpele, de o cam dală ; pare a fi lot în Olatul Grecenilor. — Boerii nu ni-i dă nici traducătorul Gh. Evloghie nici clucerul Favăl Debrici, iniiu cât nu întră. în sislemul lor de a pune şi lista boetilor reprezentând pentru divanul de judecată vre-un infpres. Din documentele timpului putem complecta lista boerilor după uriciil dat în Iaşi la 20 Ma'U, deci cu 5 zile înaintea acestuia (Ispisoace I, 1, i22). XII. Sumar. 707S JIaiu 15 (1570) Suceava. Bogdan Vodă fiul lui Alexandru I.ăpuşneanu dărueşte lui Dragan logofătul 13 sălaşe de ţigani pentru slujbele făcute domniei şi sub Lăpuşneanu şi sub Bogdan, după ce izbuteşte a şi aduce aceşti ţigani robi fugiţi in Polonia prin Dingă postelnicul. /IIactîw KJKi'tw avi Boreali HcoKcyţa rcn,\px .-if aiah aioa- A‘1RCK0H, 3HJAUIIHT0 «IHIIllAt HCCIIAI AHCTOAt IIAIIIIIAt KXC-fcAt KTO IIAIIfA\ RX3pllT HAH UTO III ©ţ'CAIIIUHT. A KOAH Ei?A nOTp'klJM www.dacoromanica.ro 3 IM K8,\fT- W>K TOT HCTHIIHIH H UOHfTf | HH HdW K’bpHÎH KW Ta pifH lldH ^,pXraH AOrOijUT CASjKHA npAKO H KrfepHO pWAHTfAlO i'cn^KAMl. flafăaHApx KotKOr\Ki. a AHfC ca©\‘}Kht naa\ np’bRO h R-bpno. T-bai a\h KHrv,'kKiiie fro npaRoio h R-fcpHOio caoyjKKoy A1» hac >kaaoraah ica\h fro | wcoeiioio haiiuio a\actîio. h aaA^X tl HOAtHAOKAyAlO frO WT nac CX N-kKOAHKII MtA’fc^H yOAOnH IţH-raHii. iiaHA\’k IlaH JKoyAfAf n JKfiia fro ... h a^th ny Tpn-^xhax . . . h HacT-b h flţapîHKa h tîcta tro «JtZACpA. I fânt h nuna tro rtlapîHKSna n A’k™ ny AhactacTh h ctcTpa fro A'ariKj, h AluyaHA n nuna tro Gtaha h A'^th ny TpH<|soyA h KocTtina ... h ... ii KaHoya ti JKtHa tro ^,8uia | h a^™ ny Ghauiwh h l’AHra h llţapKS h KocTaNTHN h tîcta tro. h Ka-chaF£ h >Kfha tro flaKa h a^t'* ny HaHSiţa h IIoAacHa. h ^x-hxha ti >KfHa tro ... ca h A't™ ny . . . h Go$ia h flfiarAa. Hwii | h nuna tro KaTp-fc 11 A'k™ ny ToTOf h Toa\a h Alx-iiika h A8k,i h ... ii AoyMKA ii >KfNa fro KpCTHiia H a^t" tiy KaHOya 11 ctcTpa tro Go<|spOHÎ<« tl . . . h huha tro npoynp’k ti A'bTH fro .. H Go^poiiiA h pHA\. h ilnr\.peHKA ) n JKtHa fro KpcTmia, h A’k™ ny l’^yya, ii iIIhkSha h Ha£hk8ha. h Iw-hauiko, h Boyaaio 11 nuna tro iMaaioya 11 A'^th ny XanKa 11 Jlaaayîia. h HfKoaan h >Kf ha tro OypXTa h a^tii ny MHyaHA. h A°,|Kff ny Mwpiuoya h Hac’r b h Haiauj h flafăa | ii Xaaka h tHapi'iiKa. h Toto£ h nuna tro Baca h A'k™ ny B8axh h Ka-h8a h MoiiiSa h ăohkii ny rtlapiiiKa h Tfiuna tro flHHKA. ipo toţii oycn KHuifiiiicaHHÎii yoAonii ipirami h 11,11 ra 11 kh khaii wt AaRiio noEtrouia h 8t£ | ouia wt 11 am fii a\oaaarckoh 3£A\ah Aa 3£a\aii (aaaT-îihkoh) hhkto uf Atorouia Hy H3RaAHTH wt TOTA 3fA\AA HHKdrO, HHO rCIIARA\H H CX npAKX3AI0 (EfHHIHy- Rpa) toa\ rcnAKA\H A°‘"ncAHyA\o. h cxK-bTOKay | a\oc-« (cx rx-cfA\ crat rciiAKaAui) h npon8cTHyAio na ^pxi’ana KfAMK(ai'0 aoro-^fTa) 8 nocoacTRO aw Kpaa’b aaAi’-ftHCKora KrnHo cx naHOA\ ^,Hiira nocTfaiiHK (wt T’by h AP^r'H A\H0rHA\n 11 a 11111 a\ noTpfKay. arh www.dacoromanica.ro - 3S — NAA\ KpAA npHCkl’JA SllOTOKAWlTH KIlTIl) npOAUJKH HA AU) AUlp ACKplH I H IIOKOII (h 0\'A\AHIIIHcb) KAKO A* H3B<\A'kTII fl’O (yoAOnll nil -PANIl) WT TOT 3fA\AM KOAIIKO Ei>AS'r C0KH A\o(MH). MHO U’HH EMAH (wcaoeoahah) ii cxTKOpHAH haiiiS caSjkeS | (sint şterse şi rupte 8 rinduri ; iar din alte trei landuri nu se pot ceti de cât cuvintele izolate : K-fepa nana... ctoanhka ; R-fepa nana flpKATa KOA\Hca. h R-fepa Kxc-fey Koiap Naiimy keaiikiiy u auaiiy. a no na-111e. hau naK gSakopo pz ez H3i;fprr ehth haiuhi 3ia\aii a\oa-A‘>KCKOH. TOT EH ll’O HmOpSUIHA fl’O a KTOrfe iiakScht cx-KpSllJHTH .. I ESAjt npOKA-feT H TpfKA'b'r U'T PA ilA CXTKOplllAPO NKO H 3fA\AH. H U’T A H'PAIICTH II U’T Bl AnCTAII. II U'T TIU Ol^K HfKÎIICKHY (h WT KXCă\y CTlIJf H>Kf U’T E*kKa EI’O EAI’O-SpoAIIKUlHy II Aa) EHTH SMACTIf tl'O CZ TplKAliTOAl i (ilpllfA\ II cx ISacw h cx h) ii ii aui HoyAfii e>ke Kxs’bnHiiiay na XpCTa „KpXK tro NfnOKHANfN A‘> *CT HA HH\* H HA ma(aay ny“ d HA EOAIIIff KpknOCT H IIOTKpx)>KAUIU TOAVS KXCIAlS KII111E1111CAII NOA\S KfA-kAH ICAtH HAHIfAIOy R'bpH0A\0\* naiioy (I'akpîii)aS kmh-KOAtU AOPO^ITOţ* IIHCATH H HAIIlS IlfMAT HpIlK/ACIlTH (KCIAtOţ* IIC-THNNOAIOy AIICTOy HAIUfAIOy) (nHCAA) fllIAPOIIHHK XaAt3A 0\* CS-MAKX I BATO ij:30H AtCl^A Mail fî. Din mila lui Dumnezeu Noi Bogdan Voe\od, Domn ţării Moldovei, înştiinţare facem cu aceasta carte a noastră tuturora cui pre dînsa vor căta sau o vor auzi cetindu-li-se, sau ori cărui va fi trebuinţă să ştie, Iată că acest al nostru cinslit şi strălucit al nostru credincios boiarin pan Drăgan logofătul a slujit noao cu dreptate şi credinţa părintelui domniei meale Alexandru Voevod, iar acum slujeaşte cu dreptate şi credinţa. Pentru aceia vazînd a lui dreaptă şi credincioasă slujbă cătră noi miluitu-ne-am spre el cu osebita noastră milă datu-i-am şi l’am miluit pre el de la noi cu nescareva sălaşe de robi ţigani şi ţigance anume- www.dacoromanica.ro — 39 — Nan judele şi femeia lui . . . şi copii lor Trifailă... şi Nastea şi Măriica şi soacra lui Fadora,—One şi femeia lui Măriicuţa şi copii lor Anastasia şi sora ei Hapca ; —şi Mihail şi femeea lui Slana şi copii lor Triful şi Costina şi . . . şi Banul şi femeia lui Duşa şi copiii lor Simion şi Gliga şi Marcu şi Costantin şi soacra lui; —şi Vasilie şi femeia lui Alba şi copii lor Nanuţa şi Polasna ; —şi Dănăil şi femeia lui . . . şi copii lor ... şi Sofia şi Magda; —Ion şi femeia lui Catrea şi copii lor Totoe şi Toma şi Marica şi Luca; —şi Lucea şi femeia lui Crlstina şi copii lor Vanul şi sora lui Sofronia ; — şi ... şi femeia lui Porhirea şi copii lui Sofronia şi Friin ; —şi Andreica şi femeia lui Cristina şi copii lor Gugea si Micuţa şi Ilencuţa, şi Ionaşco ; — şi Bolhaiu şi femeia lui Maliuha şi copii lor Hapca şi Palabia; —şi Neculai şi femeia lui Urâta şi copii lor Mihail şi fetele lor Ciorniulia şi Nastea şi Jli-iaşa, şi Alexa, şi Halca şi Mâriică;— şi Totoe şi femeia lui Baba şi copii lor Budăi şi Banul şi Moşul şi fata lui Mariica şi soacra lui Anica ; cari aceştia toţi mai sus sciişi ţigani robi şi ţigance au fost fugit mai de demult şi s’au pribegit din ţara noastră Moldovenească în ţara Leşască; şi nimene n’a putut să-i scoată pre ei dintr’aceia ţară nicicacum. Deci domnia mea si cu preaiubiţii fraţi al domniei mele gânditu-ne-am şi ne-am sfătuit cu tot sfatul domnesc şi am trimes în solie pe Dragan logofătul la Craiul Lihiei cu pan Dinga postelnicul pentru aceştia şi multe alte ale noastre trebi. Iar Craiul a făgăduit să fie între noi pace bună şi linişte şi a dispus acei ţigani robi ca să i se scoată din ţara lui câţi se vor putea găsi ai lui. Deci ei i-au slobozit şi ne-au făcut a noastră slujbă . . . . (Iar la aceasta este credinţa însăşi a domniei noastre Bogdan Voevod şi credinţa a iubiţi fraţii domniei mele Patru şi Costantin şi credinţa boerilor www.dacoromanica.ro — 40 noştri, credinţa dumisale Zbiiare dvornic ţării de jos, credinţa dumisale Crăciun dvornic. ţării de sus, credinţa dumisale Ioan Caraghiuzeal, credinţa dumisale Cozma Murgul, credinţa dumisale Sava şi dumisale Turcul parcalabi de Hotin, credinţa dumisale Paşco şi dumisale Toader parcalabi de Neamţ credinţa dumisale Costea şi dumnealui Porosaecea parcalabi de Novograd. credinţa dumisale portar de Suceava, credinţa dumisale Ţoader spătarul, credinţa dumisale Jurj visternicul, credinţa dumisale Dingă postelnic, credinţa dumisale Moghilă paharnic, credinţa dumisale Vascan) stolnic, credinţa dumisale Arvat comis, şi credinţa tuturor boerilor noştri ai Moldovei a mari şi mici. Iar după (a noastră viaţă cine va fi domn ţării noastre a Moldovei din fii noştri sau din fraţii noştri sau din al nostru neam) sau ori pe care altul Domnul D-zeu îl va alege să fie domn ţării noastre a Moldovei acela să nu strice a noastră danie şi miluire (ci mai vârtos să i-o întărească, căci că şi noi am dat şi am miluit pentru) a lui dreaptă şi credincioasă slujbă. Iar cine s’ar ispiti să rază (şi să strice a noastră danie şi miluire), unul ca acela să fie proc-leat şi trăcleat de Domnul Dumnezeu făcâtoriul Ceriului şi al pământului şi de cătră cei 4 Evan-ghelişti şi de cătră cei 12 apostoli, şi de cei 318 părinţi de la Nicheia şi să fie partea lui cu blăstâ-matul Arie şi cu Iuda şi cu ceilalţi din nelegiuiţii de Iudei, cari au strigat la llristos: „sângele lui nevinovat să fie pe dânşii şi pe copii lor. “ (Iar spre mai mare tărie) şi împuterire a tot ce s’a scris mai sus poruncit-am la al nostru credincios pan Gavril marelui logofăt să scrie şi a noastră pecefe să o acăţe (de această adevărată carte a noastră); a scris Andronic Hamza în Suceava la anul 7078 luna Maiu 15. Originalul pergament foarte stricat. EI cuprinde 25 www.dacoromanica.ro — 41 rânduri, din care se pot ceti bine primele 12 rânduri, iar de Ia al 12 până la 22 e rupt, mâncat de şoareci şi toarte şters. Ultimele 4 rânduri se pot întregi. In lectură am întregit boerii în finalul după alt uric din 13 Mart 7078, dat tot de Bogdan Vodă in Iaşi lui Dingă postelnic pentru danii de ţigani (cf. Uricar XVIII, 170). In Mart 20 Bogdan Vodă dărucşte Iui Dingă postelnicul 13 sălaşe de ţigani, căci amândoi aceşti boeri au adus din pribegie din ţara Ieşască toate sălaşele de ţigani fugite de Ia domnie, din care sălaşe domnul le dă Ia cei doi soli câte 13 sălaşe. Povestirea faptelor e aceiaşi şi deci lipsurile din uricul nostru se pot întregi cu rândurile rămase bune din uricul lui Dingă postelnicul. (Surele ms. XXV, 587). XIII. Sumar. Fără veleat (cătră 7078—1370) Suceava. Bogdan Vodă întăreşte Ciorcei fata lui Toader Fiera, şi foasta giupăneasă a Danciului postelnic, următoarele sate şi moşii: La Giurge Grecul de pe Botna, cumpărată (u 250 zloţi; Udrina, cumpărată cu ] 50 zloţi, seliştea Chipialca pe Dobruşa ia Soroca, cumpărată cu 3b0 zloţi, Urâta pe Ciuluc ; Curcubeta, seliştea lui Ivaşco, un loc la Soroca lângă movila Hecei, Zavediniile şi Ursul. Suret de pe ispisoc vechili pe sărbie de la Bogdan Voevod domnul ţării Moldovei scris de Ion Solomonescul în Suceava, în care veleatul şi luna nu să văd fiind legate supt matasă şi pecete şi fiind foarte rupt şi şters după cum se vede, deabia sau putut alege numai ‘aceste cuvinte care mai gios sJnt scrisă : înştiinţare facem prin aceasta carte a noastră tuturor cui vor căuta asupra ei sau vor auzio ce-tindu-se pentru această adevărată Ciorce fala lui Toader Fierăi giupăneasa a dmsale a lui Danciul post. că am miluito pe dânsa cu adevărata milă a noastră, de iam dat şi iam întărit ei de la noi, in pământul nostru al Moldovei a ei drepte ocini şi cumpărături a tatului ei, a lui Toader Fierăi, ce îi liau cumpărat el pe însuşi drepţi banii săi, din direse ce au avut el de la părintele domniei mele de la Alexandru Vodă (lipsă) un loc din pustietate pe Botna cea mare pe di ceia parte de Botna. pe www.dacoromanica.ro ■ — 42 — din gios de Batog, în gura văii Colonului ce se numeşte la Giurge Grecul, parte cea din mijloc şi cu heleştee şi cu mori pe Botna ce şau cumpărat el. de la Dumitru din dresă de danie ce au avut el de la bătrânul Ştefan Vodă, drept doao sute cinci-zâci zloţi tătărăşti. Aşijdere şi din o a treile parte o giumătate din parte ce de pe Udrina parte cea din gos şi cu parte din heleşteu şi din moară, ce şau cumpărato el de la Giurge Grecul fratele lui Dumitru dintracelaşi dres drept J 50 zloţi tătărăşti. Şi iarăşi iam dat şi iam întărit una selişte supt Caragecul lui Mavrodin, pe Dobruşa în ţinutul So-rocei anume Ia Kipialca. la fântâna Niţăi, între Dobruşa şi între Răspopeni ce şau cumpărat el de la Elisafta nepoată dmsale (lipsă) drept 860 zloţi tâ-tărăşti din direse ce au avut străbunul ei dmlui Mi-hail Dorohonstkii de la unchiul domniei mele ce au fost mai înainte de la Ilieş Vodă. şi iarăşi iam dat şi iam întărit un loc din pustietate pe Ciuluc în ţinutul Orheiului in gura pârâului Urâtei, unde cade Urâta în Ciuluc pe amândoao părţile Ciulucului şi cu heleşteu şi cu moară în Ciuluc ce se numeşte acel loc după satul Urâtei, şi iarăşi iam dat şi iam întărit din dresă 2 locuri din pustietate din sus de acel loc pe acelaşi Ciuluc în gura Cohanei unde să numeşte Curcubete, ce sunt pe amândoaă părţile Ciulucului şi cu heleştee şi cu moară în Ciuluc şi alt loc iarăşi unde să numeşte sălişte lui Ivaşco (lipsă) până unde loveşte în drumul (lipsă) şi cu heleşteu şi cu moară, deci noi iarăşi iam dat şi iam întărit ei un loc din pustietate în ţinutul Sorocei din sus de movila Hecii, pe din ceia parte de U-rîta, şi cu heleşteu şi cu moară (lipsă) şi satele Zăvedinele (lipsă) un loc din pustietate după satul Ursul (l:psâ un rând jumătate) ce să numeşte acum la Giurge ca săi fie ei cu tot venitul iar hotarul acelor de mai sus numite sălişte anume Chipialca la www.dacoromanica.ro - 43 - fântâna Niţai, şi a Răspopenilor să le fie de prin toate pârţile după hotarele cele vechi pe unde din veci sau apucat; şi spre aceasta este credinţa domniei mele de mai sus numit Noi Bogdan Vodă şi credinţa a prea iubiţilor şi fraţilor domniei mele a lui Mihail, Petre şi a lui Costandin şi credinţa tuturor boerilor noştri a Moldovei a mari şi mici. Şi spre mai mare tărie şi întăritura tuturor acelor de mai sus scrise am poroncit cinstit credinciosului boerului nostru dmsale (Gavrilă) vel log. sa scrie şi pecetea noastră sa o lege cătră această adevărata carte a nostră. „Copie asemenea scoasă de pe suret tălmăcit din limba sârbiască pe limba moldovenească din uricul de la mai sus numitul domn Bogdan Voevod, de Ion Slamati pitar, în Eşi la 1809 Iunie 10. Suretul face parte din arhiva Catargiu (Surete ms-XXV, 485). Originalnl lipseşte întiu cât vorbindu-se de mai multe moşii a trebuit să rămână la una din ele, Za-vedenile, singurele cari întră în acest uric, avându-şi hârtiile lor deosebite. — Ciorce fata lui Toader Fierăe, bătiînă în 1570, cied că era soră cu Grigore Fierievici, uricarul lui Petru Rareş, şi care şi-a adăugat sufixul viei după moda slavonă, cum des se găseşte la diecii timpului : Sturzevici, Vascanovici, Cristovici, Borceavici, Predivici Musteavici, Bilavici, Bozgovici, Ciâjevici, Popovici (vezi Uricar, 52S, seq.), l'e Danciul postelnicul nu-1 putem identifica nici cu Danciul Hurul parcalab de Neamţ, nici cu Ion Petricină Danciul, vislernieul lui Lăpuşneanu, întru cât aceste timpuri fiind tulbuii pentru politica internă ne lipsesc datele asupra a vre-o 5 ani unul după altul. —Moşiile vin: La Giurgea Grecul pe Botna înBugeac, Ch’pialca la Soroca pe apa Dobruşei, unde e şi mănăstirea cu acelaşi nume; Răspopeni vin mai în jos de Dobruşa, sat mare astăzi. Celelalte sate pe Ciuluc nu-şi păstrează azi numele lor, devenind trupuri de moşii, iâr nu aşezări de sate. Numai cunoaşterea de aproape la faţa locului ar putea să ne spună câte din aceste numiri vechi s’au păstrat in trupurile moşiilor de astăzi, intru cât vetrele satelor s'au schimbat în cursul vremilor. www.dacoromanica.ro - 44 ^ XIV. Sumar. 7069 Iulie 3 (1381) Suceava. Iancul Vodă întăreşte Elineăi şi verelor sale Măriica, îata lui 1. Bainschie şi altă Mă-riiea fata Nastei, nepoate lui Cristea, stăpânirea satului Voloueinţii de la Soroca, întrucât dresele s’au pierdut sub Ion Vodă. t Hw MiikSa rojroaa kwî» iWactî» rcnAPx SfAun a\oa-AAkckoh. w* npi'nÂoiU'fc np-kA haawi ti | np-fcA oycHA\u haiuh.u KOA-fcpH Gaiihka Ac"IKi' Hhhiihh. h na<,\\RAA0RAAH ECAIII EI'O WCOEHOIO HAUIEIO AIACTkl H H (IOAIIIAOKAAH ECAIH ErO WT HAC 0\- HAIII EH 3EAIAH. 8 AlOAAdRCEOH. CX EA»8 CEAO HAHAvk 3 O K A A H U E A E, MTO 8 ROAOCT GopOlţCROH HA P’fen'fe Px8T0AI. H no WE'fc CTOpOIUI Px8T/î\ H CX AI'kcTO SA AIAIUIII 8 PxSTOAl p-klţA, MTO TOT CEAO EHA npAK CEA rCHAPXCES. T'kAI PAAH H 8pHMtl\'AI0 EAl8 TOT CEAO EARO AJ ECT *AIV WT 1'CHAK8a\H CEAO II WTHHH8 CX RXCEAI H CX REC JfOTAp, SA HE>RE A^A^X'0'" Ei«8 PAAH RX ErO CA8 | >KEHÎE H>KE RXCa8>RHA l'CIIAKAAUl H 3EAIAEI0 l'cnAR^AIH, A IVT TOAI KXCTAAHCM EA»H CE-ACRE II A\EHHA\ K8AXEI[H'H II X A M 10 A H HHH\" CEAORE MTO C8T IVTEpUCTX 3xRXAEHII H /KdAOKdAIIC/fl IIAAI H ROCnpOCHIIlAI COEH X'OTApllllK. HA HAIII R-fepEH & A H M 10 A EHRII1ÎH llpXRAAAK. EARO A‘l X'0(TA)p-kll HAI IVTKO CEAO TJX KAKO KHA HAI \'CTJpllJ yX,AIIMIOA RIIR lipXRAAAR IVII HERX3AI0KHIUAI, HAI IIAK EXCnpoCHIIIAi AV T HAC 1111 X'OTApHMK HA HAIII KlîpEH K O % A II Ai CIlAiTAp. IIHO CIIHE CK’fcA’t™CTKOKAA lip^A HAAUI HAIU R'kpEII KojfHAZ cnXTAp A3Î Cllp-kTAA AIOAII AOKpil II CTApH H W | KOAHHAIH lljf AIESiilJUlH II HAMAIllAi JfOTApHTII II IIOCTARHT CT0AI1II lipXIUH \'OTAp 8 RE-AHKOIO AIOI'IIaS HH/K KEAA'k. IVT TOAI IIH CTOAIlS HH/K HpZHHU.8 HoEkniiAi 8 micK8, 11 nu ctoaii8 oif aiothaS LiOK'kHH ai ha Rpxx }IaSiieiiai. ivtoai mh ctoah8 ra* ca chiiaiaet \*otap csao \ 3x- KAAHII1IAI CX X'OTAp CEAO lÎEAHHV RATAI' HA lipXJf G H IIIJ E p EIV A\, IVTIVAI npAKO IIIHKE I”A* CM CXRXKSnllT A01'!111» hîke npinA8T WT HApHHV KOR'klIIIAl. IVTRX GoaOIIEU. A IVTOAI HA AIOI'HaS TAE ECT Kpxyr ll'AXHAI. IVTRX GOAOIIEU, A IVTOAI MEpE3 A0AIIH8 AIIIMEI|)I|AI 8 IIIICR8. A IVTOAI HA RpX\” I ppkA'O AOpilAI 8 RpAII A*PO<'A IJJO 8 l'Op, A IVTIVAI llpARO HA RpX\” TOpS 8 IVKpxillîlO HpXCAHIIAI, A IVTOAI llpARO 8 AIOTHaS IIkAIIIKORA. MTO HA KpX,\* KpXTOIIOAl, A IVTOAI CT0AH8 IV RpAII CEAO GRIIIIAHpEI|IHAl. A IVTOAI A° SCTÎIO ROROATII. IVT II1III1H\' CTOpOHH llorA* H3 R'k'RA | W/KHRAAH. A CEAO ]î8A'>IEipH. EI|IE IIE AP^R^AHC/ÎI IUI 3A CECT \‘OTAp. HAI nAR npHIIlAH CX T'k>REOK> lip-k A H A Al II, HUO Alll HCnHTORAyAlO no AP^KHO www.dacoromanica.ro — 48 — pfAr Toro CfAO 3xkaaK KHA RX-3AXA HAX. H A<*‘'*cfe pAAÎ CfAO Xf>lfl|lîll. JÎHCT-fepHHMYH. II pAA? CfAO /KoAA«lllHA\ TH>K 8 KlICTlrapllHM. A pAAH IIpASKHAfXf CfAO 1'OfHflţlIll HA PxSt. A pAAH K0ASHfl|lîH CfAO BSpcSMAHÎII. A pAA> ^pO^Hflţlîll. A‘*‘K'cf HAX AXfJKĂS TpllAH II AXf>h*AS | AUlpOHA HTO HA KxfHAp’k. A pAAH HfAMI,AMIH AJ,'<'c'k npOTIIKS A03IIA\ II nOBKIIIIf KoilIHIOrA. A pAAH Al/KpK$Afl|IHA\ Hllîll AlxpK$Af L|J II HA KaA\XIIKA. A pAAH npllA'feHÎII A‘H' hax hh>k Ctpxmahii ha PxSt. a pAA» Bfyfeiiîii, ii hui Bfg’kiiu hto ha KxfiiAp’k. | a paaî Kxf-HAipf IţlH AX AdA HAX HHJKf SCTÎIO ROAOTA TA* HAXfHSfT AA 1|[SKA. d pAAH USTHHflJIHAX Aaa HAX Hll/Kf SCTÎIO KSpC$KA. H Klllllf ESpS-CSMAHÎH. A pAAH ll^AKfl|IHA\ II lţlIriAfMflţlHAl. II IlSlI'lf l(IIIA\ II JÎX-ASp'felIHAX. II TA* HAXfllSfT | Aa Gi) II p -fe Tllj CfAOKf Hf KIIAH 113 R’kKA H.X CCkA‘>AIICK‘»Hmi II A^AI,HIMI’3?X H 'HAÎJ.Y XD II PII3JK XD P3IUlA3]J II I|(a>J.V XD II VHî)lK XD V'VSj.AOlA -H\H! H HAÎ)V XD H PN3JK XD 3hS|.3l)jţ| II HAq.V Y.D H PN3JK XD HM] H HA^V *3 H PH35K XD | ()$A3P[{ N113 tyADlIjJ H IIA^V XD H PII3JK ZD VgAP^S^Îfl q.MPg H IIA^.Y XD II PII3JK XD V8IIX.'HVPkJ iLVE F3(HH H) HA5J.V XD H PII35K XD î).tfA3JJ H HA^Y XD H PHÎHi XD UHVHX H •HA5|.Y XD II PN3JK XD PJHVJ II HJ ^.V XD H | FN3JK XD PVS3llf| H HIVA^-V XD II PH3JK XD OJ3 APlfa PJ^-J, H HIVAŞ.Y XD H PH35K XD 'A’V^.Jf II •UWAŞ.VXD H (VHÎJK) XD .YH APlfa DPriPJ, H ’HIVA^V XD H PII3JK ZD X.'VHllX.'l)cj) OJ3 APlfa II HlVA^-V X3 H PN33i XD PatIHVHft ^.WHOU ,HHPJIl1l PS | HHIPVXD AW’DsYphV ZD tl NVWA3J HîdVHU HPU8>K lV3|ll|IUniHH 3}KH RHHlIîJ.V'Sa 8WOIIH -îAhcm h 'givoHif^a 8(iv3)uipii apu JfpaovHivou h vs’jJfiiaiiADOvmv -8 hwphVudj jitiî •invsaYu3J 3>kojipa h hapwii AsVsa imiipiIph PPHH H 3lll3 H 3INP | PVXD HH P ‘8HHHYq.V XD HM Alia A33 3 H aoa haphovpx oaPHH AîVsa oax p 'a3piiiii\v$ 3ti vfd pY snivoa *9ao(l'3)D JfHHHPDHUIlIHa Jf>J.A XH P 'PVOHJOH XdVtlPgîVU IVII vpV vh3 îVj oii 3aoAD3.1v iiaoD hapjkxOY \vh ivo.YoVpV hwhYiidj 3HOV3D JfllHHVDHU | 111IIM .VllA AM WOH5ţ.V3D IVHA P ‘SIlJZAgaD 3-3 nvoa Voasoa xi)VNrg3V]j hhV ifdu hvpjkxiJY jYj oVjkpV h imiiip3 -HnillHX A83 3JKH HN31VPHE .VHA OU AîVxa PV IVIIHHVPaXg OV3D i5pao)[ p 1133.3 ph ohmhsvJoiuh miiijkhv3Hfm j,9if33i-:H 8"'* 3-d oax 8W3 8Voi) | 8"'J3Xa H 8"'3 VVOA^.l)SltlPl)U H IVOAPhgHA^lflI II 'S"'3 WOAPhgHffl H ’SWJ WÎA^V H 8W3 “idPAOjf 33a XD II woYo.YoV IV3DXH XD HWOaVlIDJ Am 330V3D IIHIIPDHII3111113 J[»A 8W3 AD3 PY oapa hYpi) wdj-a 'HiPsaViiDJ oi3vw3K oiias-i^-a xa h aasţ.i)A xa | HlfUDP hM’DHA AVU H AWD3Va^’U H IIWSaVllDJ VPV OAhOII 30J8l>V •mvaVUDJ OI3VVV3S Vrii H HW'PaVUDJ Yl’H HhPEXa HdAOV .V3A Hvmexa pVjox ’HwaaYuDj hvvv3e h mvaaVuoj vna<8P3xa 3am 3.iH3a<8P3 ojs xa iVpi) HoaDavhao apvpaxOu H 'hpwasj oisdYii|j 8tiPii8a< shhi) | ^voa oHti3Ahoii h 8woiul!).« 8"'3iiiph avu saovso 50 H xacp MopHTa cx jkena h cx A'k™- 11 totki \'oaS(iih u,n-i'anh rh)ah rxch haiiih npaRii rcnApcKKijf. T-kav paA« kako AA (Ct naiiifaiS K’kpHoaig h homtennoavS eo | AkpimS h;k riiiuiih-I1IEAV. îl HAP6,1 IetAVAN RX.i'll TOTII BHUIEIIHCdHNII)f HlirdHH uit rcnARdA\(n 3AiiS>ke A‘>)A*,v' sa\S ^A'b’rfiH *iaiunnKa r. n. Oara ctoaiiiika r. ii (FîÎmh rhcte)phhka R. II. (GtAHA) RErtlIRAl'O KOAVIICA. II R'kpA SC||\" HdlNH\' ROA-fcpHy REAHKH\* II (a\a)a||\-. A 110 NdlllllAV JKIIKOT-fc RTO KXAET l'CIIApX VVT A'bTEII HAII!H\'. IIAII VVT IIAIIIErO pOAA. IIAII IIAK E$A('RE ECA\X EA\S5 Aja MO'ITO CaSjKHA I'CIIARAAIH. npaRO h RTk(pno H ii a iu eh 3ea\a)h. iihojk iiomto \aa ren ARaAMI + H +E ACIIpH AAE A‘>am H K'ă IIOTp kRSS H RX T'krSTHO 3EA\ | AEIO rcnARAAMI. TEA\ pAAH ai|lEC/ţ\ IIORSCHT ll-kKTO VVT 1'CnApEAV IIJKE KET RHT MO HAIUHAV JRIIROT/ft H E8ÂS(t pASOpllTH HAIIIE TOR)-AVEJK H AAallld- TOT Aa *CT HEnpOl|lEII VVT l\l Ea. H>KE CXTROp-Ular HRO H 3EAVAH' H VVT RÎ Rpx | yORHIiy AIIOCTOAH H IVT A ÎEl'l'AHCTH II VVT RXC/ftY «JKE VVT R'kEA El'0\* EArOScOAIIKHIIiy. A (eoaijiee KpknocT) h noTRpx>KAn|i8 toavS rxce RHiuEmicaiinoAvS REAA-kAH ECAVH HAUIEAVS R-kpHOAVSS | H H0HTEHII0AVS5 EOAfcpHHSS JKS- www.dacoromanica.ro 51 jmh ASn8 GTpC'im BfAHKÎH acto^st imcam h haiij ne^dT npil-K-kadTH (kC(A\8 HC)tHHH8 .SHdAUlIHTS AHCT8 HdlU(A\8. riHCdA PoillKd SpHKdp. 8 racojf I BATO £3«IS AK. K. Din mila lui Dumnezeu Noi Io Petru Voevod, domn ţarii Moldovei, înştiinţare facem cu această carte a noastră tuturor cui pre dânsa vor câta sau o vor auzi cetindu-se. Iată că acest adevărat al nostru ciedincios şi cinstit boiarin jupan Andrei Ghetman şi parcalab Sucevei a slujit uoao cu dreptate şi credinţa. Deci noi vazînd a lui cu dreptate şi cu credinţa slujba catrâ noi miluilu ne-am noi spre el cu osebita noastră mila şi i-am dat şi l-am miluit noi de la noi în ţara noastră a Moldovei cu un sat anume Zovadinele, ce-i în ţinutul Sorocei pe apa Raulului ii cu loc de moară în apa flautului care acel sat fost-a drept sat domnesc. Drept aceia şi i am micit lui cel sat ca să-i fie lui de la Domnia mea sat şi ocina cu toate veniturile şi cu lot hotarul, căci că i dam dat lui pentru a lui slujbe ce a slujit domniei mele şi ţării domniei mele. Iar într’aceasta s’au sculat unele sate anume Budăeşti şi Heciul şi alte sate ce sînt în prejurul Zăvâdenilor şi s'au tânguit noao şi şi-au cerut singure loruşi holarnic pe al nostru credincios Danciul biv parcalab, ca să le hotărască lor despre satul Zăva-dine, însă cum le-a fost hotărât Danciul biv parcalab ei nu s’au mulţamil, ci iarăşi au cerul de la noi alt liotarnie pe al nostru credincios Cohană spatar. Deci astfel a mărturisit înaintea noastră al nostru credincios Cohană spatar cum a strîns oameni buni şi balrîni şi de prin prejur megieşi şi a început a hotărî şi a pune stâlpi, întâiul hotar în movila cea mare mai jus de Cheldea ; deacolo alt slâlp mai în jos de fâutâna Bobenilor în piscu, şi «alt stâlpii în moghila Bobenilor în vârful Aluneilor; www.dacoromanica.ro 52 de acolo alt stâlp unde se întâlneşte hotarul salului Zâvădinilor cu hotarul satului iui Beliciu vatag în vârful Slngereilor; de acolo drept în jos unde se unesc văile ce vin din ţarina Bobeanilor despre Soloneţ, iar de acolo la mogliila unde este vârful Odăilor despre Soloneţ; iar de acolo peste valea ăliceşlilor în piscu, iar de acolo în vârful rediului Florii, în marginea drumului ce merge la deal; iar de acolo drept în vârful dealului la obârşia Bârsanei, iar de acolo drept în movila lui Ivaşcu, ce-i în vârful Vârtopului, iar de acolo stâlp în marginea salului Schindireştilor, iar de acolo la gura Coboltei despre alte laturi pe unde din veac a îmbiat. far satul Budaeştii nu s’a ţinut nici cu acest hotar, ci iarâşi a venit cu pâra înaintea noastră. Deci noi am cercetat din nou de rândul celui sat Zavădeui şi de hotarul lui pe unde a ţinut; deci astfel am aflat cum acel sat Zavadinile a fost scu-v farie domneasca făcută de Alexandru Vaevod ; şi atunci când a stat acolo scutarie s’au fost râsipit ţoale satele câte au fost pe Râut şi pe îmbe laturile Rautului până la Nemţeni şi a fost hotarul satului Zâvădinilor valea pana la Nemţeni şi pana la gura Găinarului, iar din sus cât a putut cuprinde, căci mai în sus de Zâvadini a tost loc pustiu. Iar celor sate ce s’au fost rasipit Alexandru Vodă le-a fost dat loc pentru loc^ şi le-a dat pentru salul Ileceştii, Vistearuicii şi pentru satul Jol-deşlii, tot în Visterniceni, iar pentru Prajilele salul Goeneşlii pe Rautu, iar pentru Coluneşlii salul Bursuceanii, iar pentru Drojdieşli datule-a lor între Trifan şi între Miron re-s pe Găinar; iar pentru Nemţeni datu-le-a în faţa Coziilor şi mai sus de Goşciug, iar pentru Marculeşti alţi Mârculeşli pe Camănca, iar pentru Prideani datu-le-a lor în jos Han eni pe Râut, iar pentru Begeni alţi Begeni ce-s pe Găinar, iar pentru C a in ai eşti data lor în www.dacoromanica.ro — 53 — jos de gura Bolotei, unde se numeşte La Ştiuca; iar pentru Putineşti dat-a lor în jos de gura Bursucilor, şi mai sus de Bursuceani; iar pentru satul Budaeştii şi Ţipliceştii şi Puiceştii şi Vadurenii şi unde se numeşte la Oprea acele sate n’au fost din veaci, ci s’au aşezat după moartea lui Alexandru Toda şi după Bogdan Voevod şi după râsipirea sculai iei. Iar cele sale de mai sus scrise, cât timp a stat acolo scutârie aşezata în acele sate, toate s’au mutat pe unde le-a fost dat lor ; iar după Alexandru Voevod (ost-a mult amestec pe toata ţara noastră ; si în acel amestec toate acele de mai sus scrise sale cu jalanie s’au întors fiecare la ale sale locuri, şi le-a fost ţiituri şi moşii şi danie ; şi le-a fost dat lor Alexandru Vodă Pentru aceia domnia mea văzând atâta jalanie a lor, iarăşi am luat acele sate care sînt scrise mai sus, ţoale şi am mi-Juit domnia mea cu acele sate iarăşi pe al nostru credincios şi cinstit boaiarin jupan Andrei Ghetman şi parcalab Sucevei, pentru a lui slujba ce a slujit domniei mele şi larii domniei mele, când au venit acei tâlhari Cazaci asupra domniei mele şt asupra ţarii domniei inele ; alta pentr u că a dat domniei mele şi 550U0 aspri în treaba şi in sarcina ţării domniei meale. Drept aceia ca să i fie lui acele de mai sus scrise sate de la Domnia mea cu toate veniturile şi cu toate hotarâle, lui şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi la tot neamul lui ce i se va alege mai de aproape neruşăit în veci. Iar hotarul satului Zăvadinile să fie pe acele semne ce sînt mai sus scrise şi până unde au stăpânit în zilele Iui Alexandru Vodă, când a fost Scutârie, iar acele sălişle din cele de mai sus scrise sate Domnia mea le-am dat să-şi ţie lor locurile pe unde le-a fost dat Alexandru Voevod, iar în aceste de mai sus scrise sate mai mult să nu se amestece ; iar cine va face altfel spre a băntui, acela nu va fi www.dacoromanica.ro 54 — nici cu moşie nici cu danie şi încă şi alia pedeapsa va avea, şi astfel (am dăruit) Domnia mea ; încă Domnia mea m’am milostivit şi ani miluit iarâsi pe al nostru şi cinstit boiarin, care scriem mai mai sus pe jupan Andrei Ghetman, şi cu 20 sălaşe de ţigani anume: Ţilincă cu femeia şi copii-şi frate-său F r Aţi lă cu femee şi cu copii-şi Taras fratele lor cu femee şi cu copii — şi Ghedea cu femee şi cu copii, — şi Teaga frate-său cu femee şi cu copii —şi Nicula cu femee şi cu copii —şi Gliga cu femee şi cu copii —şi Hilip Buzea cu femee şi cu copii—şi Petre cu femee şi cu copii —şi Mica ginere lui Galbănul cu femee şi cu copii —şi Vanea Nefuratul cu femee şi copii—şi Cristea fiul lui Nas-tur cu femee şi cu copii —şi Ion cu femee si cu copii —şi Berbeace cu femee şi cu copii—şi Mitiu-tealu cu femee şi cu copii —şi Petrica cu femee şi cu copii—şi Tabac Coşlea cu femee şi cu copii — şi Sava fiul lui Simion cu femee şi cu copii —şi Gămba frate-său cu lemee şi cu copii —şi Fador Ciorita cu femee şi cu copii-şi aceşti holopi ţigani au fost toţi ai noştri drepţi domneşti. Drept aceia ca să-i fie a lui nostru credincios şi cinstit boiarin care scriem mai sus Iui Andrei Ghetman toţi acei de mai sus scrişi ţigani robi de la domnia mea, căci că i-am dat lui şi copiilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui şi răstrănepoţilcr lui şi la tot neamul lui ce i se va alege mai de aproape neru-şeit în veci. Iar la aceasta este credinţa Domniei noastre mai sus scrisa Noi Petru Voevod şi credinţa prea iubiţilor şi din inimă fii ai domniei mele Ştefan şi Vlad Voevod şi credinţa boerilor noştri, credinţa dumisale Bucium marele vornic de ţara de jos, credinţa dumisale Eremia mare vornic de ţara de sus, credinţa dumisale Cocoară şi dumisale Gheorghe psrcalabi de Hotin, credinţa dumisale-Gavril şi dumisale Cristea parcalabi de Neamţ, ere- www.dacoromanica.ro 55 dinţa dumisale David şi dumisale Bejan parcalabi de Novograd, credinţa dumisale Andrei portar de Suceava, credinţa dumisale Brut postelnicul, credinţa dumisale Barlădeanul spatar, credinţa dumisale Gbeorgbie ceaşnic, credinţa dumisale Sava slolnic, credinţa dumisale (lane) visternic, credinţa dumisale Stan mare comis şi credinţa tuturor bo-erilor noştri a mari şi a mit i. Iar după a noastră viaţă cine va fi Domn din copii noştri sau din neamul nostru sau cbiar pe ori care altul Domnul D-zeu îl va alege să fie domn ţării noastre a Moldovei acela sa nu i strice a noastră tlaanie şi miluire, ci să-i-o dea şi să i o întărească, căci că noi i am dat’o pentru că a slujit domniei cu dreptate şi cu credinţa şi ţării noastre, şi pentru că a dat domniei 55000 aspri, ce i-a dat şi în treaba şi în sarcina ţării domniei mele. Pentru aceia cine se va ispiti dintre domni care vor fi după a nostră viaţă şi va rade a noastră locmală şi daanie, unul ca acela să fie neertat de Dl D-zeu. care a fâcut ceriul şi pământul şi de cei 12 vârhovnici apostoli şi de cei 4 evanghelişti, şi de toţi sfinţii, carii din veac bine au plăcut lui Dumnezeu. Iar spre mai mare tărie şi putere a tot ce s’a scris mai sus poruncit am la al nostru cinstit şi credincios boia-rin jupan Lupu Stroici marele logofăt sa scrie şi a noastră pecete s'o lege de această adevărată şi cunoscuta carte a noastră. A scris Roşea uricar la Iaşi în anul 7096 luna Avgust 20. Originalul pergament f. bine păstrat; pecetea lipseşte; se păstrează şnurul roş. La partea de jos pergamentul e rupt, ca şi tăiat de farfece, ceia ce arată că a slujit în proces şi că s’a pierdut cu fl. Face parte din arhiva de documente a d-nei Olga Calargi, şi e primul act ce se re-ftră la proprietatea Bălţilor (Surete ms. XXV, 553). —, Andrei portar de Suceava şi hatman e primul boer care izbuteşte a iolruni pe numele său cele 2 boerii: www.dacoromanica.ro 56 hălmănia şi portăria Sucevei. Iu 7095 el era numai portar de Suceava, în 7096 el capătă şi hltmănia. De la a-< est Andrei aceste doua boerii au fost totdeauna unite şi în mâua uneia şi aceleiaşi persoane. Nu putem şti cauzele, dar trebuesc căutate în desele lupte ce domnişorii Cazaci le dădeau contra ceaunului Moldovei ; şi pentru izbânda în rezistenţă a trebuit să se unească boeria de portar al Sucevei cu acea de şef general al oştilor —hatman—pentru a fi o singură direcţie militară in juiul domnului beteag. — Zavadinele. Numele satului vine scris in 3 feluri, în textul slav: Zovadinele. Zăvudeni, Zaviulini. Astăzi satul nu mai există, dar se păstrează numele in trupul de moşie ce tare parte din moşia Bălţilor, şi anume partea de lor din jos de gura Bălţilor din zueu dealului; 6 kilometri in jos. In 1588 era salul Zăvedinile „fA"* c£,'° naH.wk 3clti, Puiceştii, Vădurenii şi la Oprea, Pentru a putea trăi 16 sate pe locul Zăvadenilor arată că întinderea lor era foarte mare. In adevăr s’au făcut 2 hotarnice. una de Danciul fost parcalab (Vezi Uri-car XVIII lista boerilor) şi de Cuhană spătar. Acesta arată imensa întindere a acestui loc domnesc în pustiul Râu-tului: Beliceni (sud) Sângerei (est), Soloneţ în guta Co-boitei (nord), Aluniş (vest). Ca semne de hotar vechiu se dau o serie de movi e: movila mare în josul Cheldei, movila Bobenilor, movila Odăilor spre Soloneţ, movila lui Ivaşcu în vârful Vârto-pului; deci din 4 movile în cele pitru direcţii ale hotarului. In adevăr nicâiuri nu se văd mai multe movile ca în www.dacoromanica.ro — 57 — jurul Bălţilor pe culmea dealurilor ce desparte orizontul Bălţilor spre apus şi nord. De ce atâtea movile presărate pe culmile cele mai înalte ale dealurilor aşezate cu o simetrie voită? Intru cal aice a fost începând de la 1556 scutărie domnească, adică fabrica, Zavod, de făcut sculărie s’a cerut peQtru bună pază a fi presârale cu m jvili pentru înştiinţare la caz de atac. Mai ales că în partea sud-râsă-rileanâ vine Măgura cel mai înalt punct de observare strategică şi unde domnia ţinea o grupă de hănsari ca strajă la Măgura. Lâpuşneanu fiind trăitor prin părţile acele de loc a aşezat fabrica de scutârie în Regiunea Râutuiui, întru rât apa are maluri înalte, e bine apărată ce colina dealurilor avea la spate dealul Măgura şi se putea înştiinţa prin .sfarâ în ţara de pe întinsele şi presăratele movile pe toată zarea dealurilor. ^ Sumar XVII. Fără dată cătră 7100 Febr. 17 . Aron Vodă dă carte de stăpânit la fraţii Iuraşco aprod şi Pavăl asupra satului Co-băliia de la Soroca, fiindu-le direaptă ocină şi moşio. t 1(0 lîpjiou BOEBO^d. cnut 10 AUtCTÎW rcn^pz 3E.IMU /Hoa^âcrKoii. ai-soace şi Zapise J, J, 68). Apropiem însă de o cam dală, lâră altă indicaţie pe acest Cozma uşier de sub Slehn cel Mare, de Coznr parcalabul de Neamţ sub Bogdan Vo-evod (Arb. ist. I, I, 157), lâiicat apoi ca boer fără bojne cătră J516 (Acad. Rom. pecete 87), pentru a nu se mii pomeni de el cuveniiea în scaun a lui Ştefan Vodă în 1518. Despre fiul său Patraş'o parcalab, găsesr. în 1 stele mele de boeri (Surele ms. X) cu începere de la 7048 sub Ştefan Vodă Lăcustă ps un Patraşro comis (Wnk, li i nor 96, N. lorga Doc. VI, 84 ; Surete şi Izvoade l, 236). Sub Petru Rareş in a doua domnie acest Palraşco se rădica ca paharnic, se vede că a trădat politica f atelui său vitng Ştefan Lăcustă şi a trecut de partea lui Rireş. In pabâr-nicie slă toi timpul domniei de a doua lui Petru Vodă Rareş şi sub domnia lui lliaş Vodi pănă in April 1550, când venind Ştefan Vodă R ireş e inlo uit cu Pogan ce \ -mr. Cronicar ul G. Ureche povestind tulburările de supt U u es Vodă, aminteşte că intre boQrii, caii au ales de domn a lor |>e Alexandru Cornea erau: Mihul hatmanul, Tromşm Jogofătu1, Palraşco, Oasneş şi Cozma, şi că venind din nou In scaun Rareş Vodă in 7049 Februarip, a tăiat rinul acestui Alex. Cornea şi a lui Patraşm la Galafi (L°t. I2, 201). Nici Cozma, nici Palraşco din 1541, nu sini stăpânii Cohălei, de care voibeşte ispisocul lui Aron Voii din 1592. www.dacoromanica.ro (îl Sumar XIX. 7105 Febr. 5 (1597) Suceava. Zapis de mărturie din partea a ii boeri, cum Mărica fata lui Bainschie, nepoata Cristei a vindut lui Maeri vel armaş şi Nastei a treia parte din Volocinţi pe Nistru eu ICO taleri. RdTO 4=3(16 f Gc VGO dlll Hwil BEd UHTdp H Avnvd EddILIE CVd-JKdp | II GpEdli'ld ilpdldiu. M HfKOdp fîpdldlll. H IIzTpdUJ.CO KZdlZpdlll | U'T UHTdp IIHIIIfdl II ^dEdl 3HdHJE Clldl lldllllldt niicdHîc | fpt npTit^s np'b^ h Al z p h k d ^oHKd E dII H CKII. BII^Kd KpCTfII II CHZ £H TdRpHd. 110 Hl( ^OGpOKJ BOdll NIIKIIdl | IlflIOIIVlK^flId d HHnpHCHdORdN d lipO^ddd WHd KVIIHOHC 1 CZ cii (II CROI lipdBOI WTHIIHV H ^'k^HIIHV TpETdd HdCT WT CfdO | EodOHIHIIl,H HTO Hd^ HlICTpV V BOdOCT GopOU,KH. dd£ IIIBKIIdd HdCT | WT BdTptf II WT IlOdf Td. IlpO^ddH. ndlIV AldKpllfBH Bfd dpdldlll | H CZ E!!. E Iwu uiiTdp, NEKOdp dpdiciu, Gpidii'id dpdidiu, Avnvr EddlllE CVdJKdp, IIZTpdUlKO KZdlZpdlil, IlEnEd’k EWE IICIIHCd^ www.dacoromanica.ro 62 — Iată adică Noi Ion vel pitar i Lupul Balşe suljiar i Eremiii armiş i Nicoar armiş i Pătraşco cămăra? de pitari, s’riein şi dăm ştire cu această a noastră scrisoare cum au venit înaintea noastră Mărica fata lui Buuskie, nepoata Cristei şi fiul ei Gavril, de a lor bună voe de nimene silita nici învăluită şi a vândut dânsa împreună cu fiul ei, a sa direaptâ ocina şi moşie a treia parte din situlVo-locinţii, re-i pe Nistru în ţinutul Sorocei, însă partea din jos din vatră şi din câmp ; aceia a vîndut dumisale lui Macri vel armaş şi soţului său Nastei drept 100 taleri curaţi; şi s’a sculat mai sus scrisul pan Macii vel armaş şi cneagliina lui Nastea nepoata Mărucăi şi i a plătit ei şi fiului său Gavril toţi deplin acei mai sus /'şi J00 taleri; şi cum a luat plata astfel dânsa a mărturisit nouă cum este o muiare neputincioasă şi bolnavă şi că nici ca cum nu poate dobîndi alt zapis de la mila sa, de la Domnia milei sale a i se face ei, ci de la acest adevărat al nostru zapis să i se facă p ivilegii pe această a treia parte din sal din Vo’o-inţi din vatră şi din câmp şi cu loc de moară pe Nistru ; şi spre mai mare tărie rugatu-s’a noao Mărica şi fiul ei Gavril a se s-rie aceasta scrisoare, şi cu a noastră pecete a pecetlui. a scris Pepelea uiicnr în Suceava la anul 7105 Fev. 5 Ion pitar (oecele Huni) Necoar armaş (pecete o pasere) Eremia armaş (pecete 2 lei : EaciMie) Lupul Balş suljar (pecete Eaame) Pâtraşco cămăraş (pecete o pasere) Pepelea care a scris (pecete o monogramă) Originalul hărtie o şuşăniţâ lungă ; arhiva Bălşascâ din Chişinău (Surete m?. XXV, 700). Marca hârtiei o mitră. Vânzarea. Mărica fata lui Bainschie, şi nepoata lui Cristea stăpânia a treia parte din Volodnţi pe Nistru. Ea www.dacoromanica.ro •vinde cu 100 taleri partea sa lui Macii vel arniaş. Această vânzare e pomenită şi în uricnl cel mare, ce Micri ar-maşul şi l’n scos de la Eremia Moghiia in 7JOS Mart 20 ^ 1000), cu (ace o-azie aralâ cft nevasta lui JNaslea era tata lui Chicer diacul. Acest Maori anraj cumpăra cu 990 zloţi mai multe părţi din Jumatăţeni pe J'pa (Surele şi Izvoade II, 182) pe lângă cumpărăturile tăcute in Vulocinţi. Sumar XX. 7106 April 11 139S) Suceava. Irimia Movilă Vodă întăreşte Iul Maori vatav de Iaşi şi soţiei sale Nastea stăpântrca asupra satului Volocintii pe Nistru, cumpărată partea Măriei Hăsăneasă —două părţi cu 200 taleri şi partea Măricăi Bainschi—o parte—cu 100 taleri. t GpEdii'd tllormiz BotRo^d, ktkieu? didCTîw rcri^pa 3fdidii diwd^dRCKoii. ww npîitAe np’fcp, Nddm u np'b,j, HdLLiii-/IIH GOd'bplI I Al Z p 11 K d X & C S H 'fc C dl 4,OMKa HdCTHHH RNVKd KplICTII no Eli ^ORpOII KOdH tlllKIldl HEIlOHVJK^EHd | dNllllpIICIIdORdlId II llpO^ddd CBOE npdKOE WTIIIIHS. II ^'b^ilHV. WT HCnilCOK 3d dldpTVpi'e. II 3d | IIOTRpZJK^EIIÎE EÎKE Hdl'bdll WT CETO JlETpd ROERO^d, ^Kd MdCTII VV'T CEdO KodOmiHIJ,!! MTO V' BO/IOCT | OopOLţKOitIV, ddE CZ MdCT nd£dl£IIHU,H Eli GdHHKd ^OMKII llll 11 llllll. LIOMTZ CZM’ROpildlt Il3dl'buv j dl EÎKE CERE. II pa^ll TOE TpETOE MdCT E/V WT C£/ld EodOUMNU,!!. 4,ddd RlllUEnilCdlIOII. ©dllllKII | AOHKH EhHIIHII 113/ll'kllllO 3d I13dl'butl0. ^pvro TpETOE MdCT WT CEdd EdHUU,H | Td flpO-A,AAă CdVSH Ud LII E/IIV R'bpHHO/IIV /HdKpllERIl REdHKIIdIV dp-dldlilV II CZ/KHTEd 111111,11 ErO | HdCTII. 3d /ţR’fe COT TddEpH. CpEGpZUIIlţ. H SdOddTHd Eli RZCE HClldZHd. Tllţ BIILIIE | HHCd» NH1( nilH'bsil. C TddEpH Cp£BpZHH\. II HCnilCOK EÎKE Hdl'bdll WT IlETpd ROERO^d. E111E ETO i Lldl ^ddH WT flţ.'b,,!, llddlll H tid | uiHdin Kod'bpii. d iioTOdi thjk npliHp.E np'b^ HddIH. I H np’fc^ lldllJ lldlll (BOd'bpll BIILLIf)llHCAH]ll CdVTdHUId www.dacoromanica.ro — 64 — R'bpHIH (Aîd)Kpll BEd BdTdT IflcKÎM II CZWH | TEdNIIl^d ECO HdCTrk, II IlpHNECdll E^IIH SdllllC WT lldllIH CdVTH B'kpHÎH Atdirk miTdp ii Iwn thw | 11 CpEdiîra dpdidiu, 11 HeKodp dpdldlll, II IJzTpdUIKO Kdlllll'k KKdlXpdlll KdKO lipill^E llp'k^ IIII<11II, I /IlzpllKd ^OHKd KdlIHCKÎE no Eli ^OKpOH BOdll, HIIKIIdl HEIIONVW^ENd dHllllpHCIIdOBdnd | II npO^ddd CKOE llpdBOE W T-NIINV H ^‘k^HHIIV TpETdd HdCT UIT TOTO CEdd EodomiHU,!! lldKIIIK 113 TOTO HCnilCOK | E 1 ia de la acel ou 0 i 's c i 1\ crnul 710G Mc i S. D im ■ /. s f Gaoa Originalul hârtie ; Perdea în craiă e cVtiiâ. Face parte din arhiva Balş (Surele ms. XX\, IV i . ■ --- Măgură e un deal loaile înalt ce vine îu tata sa- tului Făleşti, formând culmea din sus a dealurilor Bacului. Iu vârful Măguiei e mare movila de strajă. Doiumen- www.dacoromanica.ro — os- tul nostru ue arată că în vechi era un corp de hănsari, cari străjuiau la Măgura şi că 10 din acei hănsari se rădică o dată cu Costin Murguleţ din Frasini cu pâră contra lui Macri armaş. — Plean\ ispisocul nostru zice: „PM'i fAH® HanKf Hana-buurt." Se vede că unii Turci se oploşise în pădurile Onicenilor şi apucase a-i prăda ceata hănsarilor de Ia Măgura, din Soroca sub conducerea lui Costin Murguleţ. Poruncă a fost de Ia Vodă ca să se cerceteze şi să se ia o parte din pleanul Turcilor. Macri armaşul mai lacom fiind a luat mai mult de cât fusese poveţele „noruf Hîf“ Jui Vodă. Cum insă la mijloc era un ordin domnesc, pâra a lost inrhi;ă, părţile s au împăcat imediat iic>tck,\\h-AHc-fe ii v,MhpH/Uicf. Vodă ca sâ-i sparie pe pârâ'i să nu mai deschidă o pâră, unde la mijloc era o poiori'ă domnească, ameninţă cu gloaba a 50 boi, o toarte mare gloabă, care se punea in împrejurări toarte critice. . XXII- Sunrir. Fura releat cătru 7107 17)99) Iunie 3. C/ielct. Gheorglie pârcălabul de Ilotin întăreşte provizor vinzarea ce a făcut Maruşca fata lui Drăcşan cătră patraşco din Bahici in partea sa din Butici cu 30 taleri. ' Suret de pe un zapis vechiu sârbăsc şimâiturie fără leat, scris în Cotela Iunie în 3 zile. Pan Gheorghie pârcălab de Uotin, precum au venit înaintea noastră Maruşca fata lui Dracşan din Butici şi şiau vândut partea ei de ocina, partea ei ce i se va alege din satul Babici şi o au vânduto de nimeni silita nici asuprita lui Pâtraşco din Babici iar Patraşcu s’au sculat şi au plătit deplin treizeci taleri bani gata, după tocmala ce au avut. Deci văzând noi aceasta de buna voea lor tocmala cum şi plata dinaintea noastră, drept aceea i am făcut şi noi lui Patraşco aceasta de la noi mărturie pentru ca sa fie unde va şti, lui de trebuinţa şi pentru ca să aibâ, sâ-şi faca şi ispisoc de la Măria Sa Vodă, şi Ia aceasta au fost mulţi oameni buni şi megieşi de pren pregiur Romşa biv vel va-tav şi Cotela Diac şi Udrea din Tescani şi Patraş- www.dacoromanica.ro ■co vatav din Vârteporoh si Toma din Gicoteni. Aşa dam şlire pentriî ca sâ ştie. De pe sârbie pe limba moldovenească am tălmăcit la anul 1809 Mart 4 zile Clucer Pavai Debrici Suretul e poslăduit de departamentul pricinilor străine in 1811 Mart. 4, iscălit de Andronachi Donici agă, Vasile spat-ar şi V. Danii poslăduitor. Data o putem stabili după boerul Gheorghe parcalab de Holin. Acest Gbeorghe a ţinut mult timp şi supt mulţi domni părralăbia de Hotin, cu începere de la 15SI in tovărăşie cu Toader (YVirk. Pntna 214); apoi de la 1587 e tovarăş cu Cucora (Uricar XVIII, 207); de la 1591 in tovărăşie cu -Gavrilaş (Rev. Arheologică 11, 4, 703), şi de la 1597 vine singur parcalab de Hotin până la 1599, rând e tovarăş cu Zota ; apoi iar singur e pănă la 1607. când îi urmează Petre şi Todic. "* XXIII. Sumar. 7Uf) (kt. 4 KiOJ) laşi. Cartpa lui Eremiia Mo-_-l ilă Voevod dată cneasrldnei lui Maeri biv armaş ca să-şi ia fânul de pe lloloucinti, oprit în tărie de iloţoc. (îpEiUi'ki Al or Mau koekoaa. i;o>Kiio a\actîk> rciiAP* a sau a AlOA,\AKCrCOH. A*'1'11 «CA\M CECT AHCT I’CII^KAAUI. KH’kl’IIHH II0K0H-IIOAU’ AldKpH KHK ApAUlII MHKOI’O U'HdKET IIOCAATH HHKTO IVII AA ect Avonen u ciiaeh h ca ahctivai i’Ciiakaaui roshth cokh H'kKOE C’liHdJKr KOCHAd IVTHd KS EAHH KXpTOIl. EJKE ECT S CEA XOdORMIlUUH. Kl'IIIIA AldKpH TOI’ CEd V XxCXIfkC. H IIOKORd RHd AldKpH >KHK IVII ^.fpJKdd AVfccTO TOI’O H nOKOCHd. d Hlil? iviiHpdd AIouok ’roro ckHd ca ahct rcnv\Kaa\ii. hhojk tvHd a*1 -HAMET COKH K03HTH CXI4A lITO nOKOCHdll. IVHA dipE ck AllIHTH AIouok *jto ect ei’o AtkcTd. a wh KXAeT cehe pdăA'kAHTH h HSKEpHTH AVkcTO IVTKX HEI. HpOTOJK HHKTO CAvfeET EH ad^EpîKdTH. HAH IVmlpATH npIîA CIIA\ AHCTOAU" rCHAKdAUl. IIHC r rac KAET 4=3pl IVK. A- liv Gpfiu'îia eIIoi’haa koekoa t Al’iU,,TPr www.dacoromanica.ro 70 Ei'emiia Movila Voevod din mila lui Dumnezeii Domn ţârii Moldaviei, dat-am aceasla caile a domniei meale cneagliinei rapousatului Macri biv armaş ca pe oricine va trimite dînsa sa fie iare şi puternic şi cu cartea domniei meale a şi lua sie nescare fân care a cosit dânsa într’un liârtop, care iaste îi. satul tloloucinţii, ce l’a fost cumpărat Mai ri cel sat de la Hăsaneasa ; şi pre cât a fost Macri viu el şi-a stăpânit cel loc şi l’a cosit, iar acum o-pril-a Motoc cel fân cu cartea domniei meale. Deci sa aiba dânsa a lua fânul ce l a co-it ea ; iar cat se va parea lui Motoc ca este locul lui iar el sa aibă a şi-l deosebi şi a-şi aleage locul despre dinsa căci ca nime ^a nu îndrăznească a i-1 stapani sau a opri înaintea cestei căiţi a domniei meale. scris în Iaşi la anul 7110 Oct. 4. Iw Eremiia Moghila Voevod f Dumitru Originalul liâitie; arhiva Balş. Pepelea desprin«ă-(Surete ms. XXV, 62o). ’ - XXIV. Sumar. 1 Yim veloat mile TIU O t. 3 . Uroile C >ri i cui ţării de jos dă cirte de /i, d îpă Crăciun ir o s p m i I raşeo Dnce să-şi întrebe ci Tender Capotic' ] oi r i &■ u 11 ni. IlaH OYPfKf KfdllKÎII 4,G0pllUK ,\0T KH'kl'HIIE Xxcdll. Toro pdp,H 4,ddll CC,Wl II<11 4,11'A KdKO ,l,d | CTdlIVT 3d Dec. T.Hof'n. Xistor l’rc lie \ ol \ ornic de tura (Ic jos du carte la mana lui 1. ( ăpotiu sa-si i r e cu llasuneasi pentru cu a \amlut rău partea iui luraşco Drace Han * î i;c i editr'ii \ i opinii; 4,oan£ii 3£diaii. \d/in Ecain cecp mr - ivii ci v idilism-, Tod\tji KxnoTim. wt Kz-iio i’eiii na to ou icdro ect dionEii ii cuasn ncnai aiir-roai piinuai nor ’tiviu u noTKdTii na Ktrfc riui'k Xzcdn. iiom o Ea v ii io pi.iii E.pia uacr 3a wthiihv wt csao Xz-aoKiinnii,H i ii ToTa »idCT Ruaa tOpdiiiKO ^pdUE m ^d ii.maet na II Eli ^dTII T Odrl,£p 3d KEdllKÎII llopoKIl. d CEdH HE RZ- ^ET lldldTII IIOpSKII. d Tod^Ep KdKO | MdldET Ud IIEIt ^ZpiKdTH. KZ CROI) ,1,0,11 ,1,0 TOT ,I,NK. KX^d RZ,1,£T H(H To | d^EJlORH. II tOpdUIKO rliPdME TOro pd^H HIIKTO ^d HE C.M'kfT Hd MEII 3drVXp«dTH | lldll WmipdTII llpE,!, Clldl dlIC- to,h ndiniiai. mic oy Xotiin 4,ek. 3. ÎSp'kKE IKKdd www.dacoromanica.ro Pan Ureche mare vornic al ţarii de jos, datam această carte a noastră fiului nostru lui Toa-der Căpotici din Căpoteni spre aceaia cum să fie tare şi puternic cu această carte a noastră a trage şi a întreba pe cneaghinea Hăsan, căci că i-a fost vândut o bucată de ocină din satul Holoucinţii; şi acea bucată a fost a lui Juraşco Drace, şi să aibă pe dânsa a o da Toader de mare chezăşie ; iar de nu va avea chizăşie, iar Toadpr să aibă a o ţinere pre dânsa în casa sa din acea zi eînd va fi a lor, lui Toader şi lui luraşco Drace, pentru aceia nimene să nu cuteaze pe dânsa a o ţinea sau a o opri înaintea acestei cărţi a noastre. scris în Holin Decemvrie 7 Ureaehe iscal Original hărtie filă. Surele m--. XXV, t>82. — Nesior Ureche ni e dat în Hotin şi de boer de ţara de jos, căci eia voi nic la Bârlad, el dă carte de chi-zâşie lui Toader Căpotici fiind la Hotin. — Chizăş „iiopSKi! h“ cartea lui Ureche vornicul stă-rue asupra rolului garantului sau a chizăş lui. Hăwânea«a vinduse rău lui T. Căpotici partea lui luraşco Drace ; acum Ureche ii cere să aducă un chizăş, şi neputând găsi chizăş să îngădue lui T. Căpotici să sechestreze in casă pe oneaghina Iui Hăsan. ■'XXVI. Sumar. Uit Oct. 3 1603 Suceava. Cartea lui Kremia Mogliilă Voevod cătră Toader Căpotici să-şi tină vecinii săi din satul Holoucinţii. Upf/Mirâ /Honidă BoeBo^d. r;k'i'k> rtidCTî'w rrn^px 3tdidH dlOd^dBCKOH. 4,dd ECillll CfCT dlICT MVSH HdllIfdlS Toa^ep Kxiiothm Hd tw uiii ier diouteN h ciiam ctidi dtic-TOdl rcil4,BddlH ^pa?BdrH H IIIIKOdlS H£ I cbohc cv- UIT C£dO Xo.lOBHHHgH fdllKO CVCC^H j’ddlO CVT. II \'0» www.dacoromanica.ro 73 rai | kto ripin^rr ca aiict miKdin 8Gf 3dTHcA 8 ctdo ape 4,d II( lldldfT | ^dTH IIIIKOitlS IIOKOBd MpÎH^fT 3d dllll.f rip£,d, rrriAB<»IH. llpOTO/’K | HIIKTO r1,d Nf CdlffT BddOKdTH. Ilpf^ CHiH •jfliCTCill rCIlABddlll. mic V GoyMdK %3pr\l WK. I’ rcnrvnx Kfdtd CTpOHM Kfd /UV>ro;|sfT VMHd. I Ol’pXMd Eremia Movilă Vodă, din mila lui Dumnezeu -domn ţarii Moldaviei; dal-am ceasta carte a domniei meale slugii noastre lui Toader Capotici spre aceaia ca sa fie tare şi puternic cu aceasta carte a domniei mele sa tina şi nimărui sa nu dea ai sai vecini, din salul Holoucinţii, câţi vecini acolo sînt, şi voind cineva sa vină cu cartea domniei meale sa-i ia din sat, încă sa naiba a-i da nimărui, fara &â vina de faţă înaintea domniei meale ; căci ca nime sa nu cuteaze a-1 învălui înaintea acestei cărţi a domniei meale. scris în Suceava la anul 7114- Oct. 3 Domnul a poroncit Stroici vel log. a învăţat t Stârcea Original hârtie fild, din arhiva Balş. Pecetea in ceară roşie. Surete nis. XXV, 624. Peste cuvântul ciioriy stă s.ris ’iact ^pami d „partea Oracei, iar“ XXVII. Sumar. 7117> Mart 10 (1(107) £aşi. Cartea lui Simeon Moghilă Vodă dată cneagliinei lui Macri armaş să-şi stăpânească satele Voloucinţii, lurăştii, Ciobăneştii, Hainţii, a patra parte din Mălă-ieşti şi Ilişenii. f Iw GhAUIVH lltoi’HAA KOfRO,A,d. BJKÎfK* AIACTIK1 l’Cll^pX .3EA1AH i\UVrt4,dKCKOIi. ^dilH £CA\H | CfCT rtMCT CC[l,l,K$A\hJ. KN'krHHH www.dacoromanica.ro noKOHNOiXir AI.\Kpn pa11r. ha to ivim a*» ser ayouha h chaiui HCHiU ] AHCT0A\ Halii li M. AP^ATII II WllllpATH lipAKÎH KOH U’T-HIIHH II H RllKl"IIAE | HIll CEAO KoAOl'HHHlţÎH H,IA Hll- CTp-k v koaoct Gopoiipcoio. h K)(iei|iin nc«A Kosahhe r koaoct XpxAOK'k ii Ko\'XHEi(ji'n v koaoct Mckoii. h Kaiinnîii v koaoct GvMAKCKOII. II HETKpXTAA ‘IACT U’T I CEAO lllXAXElJIÎH V' KOAOCT Mckoii h thhî mact uf ut ceao HiUiurkHÎH. hto cokh kciiiiah | IVT KOCTIIH. HaypllH. H U’T CECTpll H\-. MTO T-k\" Kl|lli|||icailll\‘. CEAA\". CVT HAI llpAKAA | WTIIHIia II KIIKVnAEHIE KKKVIlk CX A1XHC eh noKOHHar Alaupu .ipuun. a ko a»' c aihiit HkKaa kphkoc-Tia. a-1 KxanpociiT corni rum kr-iii ivtkoi'o hac npoA*»A iiaii a a CTAHET AHIţEAt IIpka ««IAU!. llpOTO/K IIHKTO A*' UE CAVkET E,V 3aApK >KATH HAII UTHIpATII. H|VkA CHA1 AIICTO.tt HJIIIIIAt. nuc i" iac at 4=3peî A\apT î (ÎAA\ l'CIIAHX KEA'kA OllAMU’ll KOEKOA‘1 t lu’naniKo Io Simeon Moghilă Voevod, din mila lui Dumnezeu Domn ţârii Moldovei; dat-am aceasta caile a domniei ineale cueaghinei rapousatului Macri ar-maş spreaceia sa fie tare şi puternica cu aceasta carte a noastră a stăpâni şi a opii dreptele sale ocini şi moşii şi cumpărături satul V'oloucinţii pe Nistru in ţinutul Sorocei şi Iureştii pe Cozance in ţinutul Hârlaului şi Cohaneştii în ţinutul Iaşilor şi Bâinţi' în ţinutul Sucevei şi a patra parte din satul Malăeştii din ţinutul Iaşilor, încă şi partea lor din satul ilişenii ce singur au cumpărat de la Cos-tantin Bahrin şi de la surorile lor ; care acele de mai sus scrise sate sînt lor drepte ocini şi cumpărături împreuna cu bărbatul ei răpousatul Macri armaş; iar cui i s’ar părea vre-o strâmbătate sa-şi ceara el banii de la cine le-a vândut, dar sa stea www.dacoromanica.ro 75 — tle faţă înaintea noastră; drept- aceia nimene să. nu cute/e a i slăpAni sau a-i opri înaintea acestei cărţi a noastre. scris în Iaşi Ia anul 7115 Mart 10 însuşi Domnul a poioncit Simion Voe\od t Ionaşco Originalii! bA11ie coală, arhiva Balş, Cbişinău. Run-te dqs. X\V, tjO-S. WVIII. Sumar.' Tll-> Ajir'l -10 (VOT Iaşi. Simeon Moghihv jmlo • i pri -in i dii tro M ci rm-i-u pentru lloloucinţi (lîiul câştig de c 1/ N.a i. i'e pui o terue 12 /.loti. i IIw Giiamhvii illonnu koikoaa. iokîio .uactîio rcnAP* ac.wAii lUOA VAI'erou CI II II V OII tî 1 p k \ IU\A\ \ l! Hp^vA HA- IIIH.UII 1 1 i i \ . i r i oi ( III .\ K £ 1 .1 pl A. H llîxi • 1 1 II 1 1 1 H ' i iAiinpl:A IU\ .. i k 1 | \ M | V 1 11 M ICT VVT Cf.K • M II >1 ■> 1 fî cri i i ii np kA HAU 1 1 1 - r i *UI 1 « t 1. IVT" MIDI 1. 1 E I 1 1 1 1 1 1 k i 1 \Hlir IVIIA u n ia. 11 V \ . r 1 IU II HA II V, A II w i niiH-k.OH ncn"Ai i 1 1 ' 1 II l*.\U ii CY ii 1 i \\ r \ / - 1 A'°‘" "V np.iRAc o a cxaîiav no :iai;oiii- ae.ucuo.ui’. h CXAUl UI yo.u iipii- kiluc ii IICIUICOAU6 M'IO II.UAAA lllllllEpf'IflIIIA 1 i * rk i.ii krmrk ilÎAKpii Ap.uaiiiva ivt noKOHHtiro kpata rciiAKViUii Gpe.uîia iIîoi’iiaa koikoam aho ecr ki'iuha ii Spil j ‘una ivt ciA‘"H ^kni. H HHMfCOHÎf IV HII A® CKAK lllxpilKA A«*'k‘' Iîaiihckhaw H CHX fll l'a-KpHA. H (llxpilKA XxCXH’kc IVIIH | HOCTAAH IVT RXCfl’O HAIUirO 3AK0IIA. A HaCtIî KHkrilH’b AÎAKpll Ap.UAIIIl\ IVHA CA SflpA — KHAA II IIOCTAKIIAA CORII $EpiUO KÎ 3AAT. TA>K IVT CHA'k HA npfA www.dacoromanica.ro — 76 — UOAUlf HiHdtOT i C-b TtIMTH p mc ,vbT 4=3pei' am. â. t l'CIIAHX p(H GTpCH'l KfA ACI'C^fT CM II HCK.IA f liKCklIVA Io Simeon Moghila Voevod, din mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldaviei, adicâ a venit înaintea noastră şi înaintea alor noştri boiari Marica fala lui Bainschie şi fiul ei Gavril şi Marica Hâsaneasa fata Nastii, nepoata Cristei si a pârit înaintea noastră pe Nastea cneaghina lui Macri armaş pentru trei pârţi din satul Holoucinţii ce-i pe Nistru şi astfel ei au aratat înaintea noastra cum ei u’au vândut cele de mai sus scrise părţi de ocina, iar mai sus scrisa Nastea cneaghina lui Macri urmaşului, dânsa a aratat înaiutea noastra cum le a cumpărat şi a dat lor toţi banii deplin. Deci Dom-niia mea şi cu al nostru sfat judecat-am lor cu dirept judeţ după legea ţarii şi am văzut lor di-rease şi ispisoace ce au avut mai sus scrisa Nastea cneaghina lui Macri urmaşul de la răposatul frate al domniei mele Eremia Moghila Vodă ; şi îi iaste ei cumpărătură şi uricita de 7 ani şi nime din ei pana acum n’au pârât pana când a fost viu bărbatul ei Macri armaş. Şi aşa Marica fata lui Bainschie şi fiul lui Gavril şi Marica llâsaneasa ei au rămas din toata a noastra lege, iar Nastea rmeaghinea lui Macri armaşul, dînsa s’a îndireptat şi a pus singura ferăie 12 zloţi. Astfel de acum înainte mai mult sa nu aibă a se pârâ de aceasta pâra, nici odanăoară în veci înaintea acestei cărţi a noastre. S’a scris în laşi la anul 7115 April 30 Domnul a zis Stroici vel logofăt a învăţat si a iscălit Stroici logofăt t Baseanul Originalul hârtie coala. Pecetea mică in ceară. Surele ms. XXV, 699. www.dacoromanica.ro 77 v XXIX. Sumar. 7115 Mai 25 (1607) Iaşi. Cartea lui Simeoa Moghilă Vodă dată lui Toader Căpotici să ţină părţile Hăsănesei şi a lui Drag din Iloloucinţi, cu vecini. t Hw Ghau'wh MorH/ta KOtKo^a kjkîio aiactîio rcnApx. 3f.\\AH auvaaakckoh. Aaan ccA\H ctcT ahct rcn^KViUM | CAi'S-fe Hatiifau- Toaa«P Kxiiothm Ha to wh aa jct A\ou,fH h chaih cx cHi\\ ahctoai rcnAHir»HH a*P>kath | h wnupaTii. hact Xxcj-Hkc ii liacT ,/ţpdi’. WT cm© Xoawkmhhuh. iiohto wha npoAaaa Hacr jA.paH'k | toi*© pdAH hhkt© Ad cawht wiihpath. h TAJKKO H MaCT AlXpXKflţfH XoATfH KTO CXTIΩ j pHTH II rtHCT i'ciiakv'iUH. eipt Ad H{ wiihpath ccchah kxch KOAuiţf cxt r cbao. a un aiahh aiţif koaw avhiit kphkaa a wh Ad cokh. iiH-ratT. aHiţcav np-fcA rciiAKiMtH a cai'ra Ham To | a^fp Ad HiMatT paRoraTii. cx cvcha« npOTOJK. hhktv Ad H{ H‘Wd*T wnu.-paTH iiuh | saKopomiTH np-feA CH.W AHCTOAl. rCIIAKl'iUH TaK Ad SHaiirt h Hat: Hf ymiHim. 11HC $ iac RAT #3pfi' atail Kf I'CIIAHX pf'l Giiiuîwu KoiKOAa GTpOHH KfA AWI’^T v>i f Txkah Io Simion Mogliila Voevod, din mila lui Dumnezeu domn ţarii Moldaviei, dal-am această carte a domniei meale, slugii noastre lui Toader Câpo-tici spreaceaia ca să fie tare şi puternic cu această, carte a domniei meale a stăpâni şi a opri partea Plâsaneasâi şi partea lui Drag din satul Ploloucinţii pentru căci dânsa a vândut partea Dracei, drept aceaia nimerelea sa nu cuteaze a opri, şi încă şi partea Mâracuţei Holtei, care a făcut şi carte domniia mea, încă sa nu oprească vecinii toţi câţi sînt în sat şi nici moara; iar cui i s’are părea cu strâmbul, iar el sa-şi întreabe de faţa înaintea domniei meale; iar sluga noastră Toader să aib& www.dacoromanica.ro — 78 — •a munci cu vecinii, pentru căci nime să nu aibă a •opri sau a*l oborî înaintea acestei cărţi a domniei .•mele. Aşa să ştiţi şi altfel să nu faceţi. scris în Iaşi la anul 7115 Mai 25 Domnul a zis Simion Voevod Stroici vel logofăt a învăţat f Tăban Originalul hârtie coală ; arhiva Bals. Surele ins. XXV, 702. ' XXX. Sumar. Fără vehaf (cătră 7116). Scrisoarea do mărturie a Măriei Ilăsăneasă cum a MÎndut Nastei părţile ei din Iloloucinţi din partea Dracei. Oc (13 /lId|)iîiKc\ Xdcxiidcz iiiiiiiE.it ciiitt tianiM.it imcd-iiîf.H ,nxpTopî£ ui;k | nţto^d.t HdCT ^pd'iEii wt XoaoK*ttiMii,Tii 8 ROdOCT OopOH,KOM H KOIfnil.ld | 8 .IIEUE Klt'ktţMM'k HdCTf ^ZI|IE(1M KlIHOplINd. d dlJIE C‘k llp‘k,l, | KacOHIt.il II IIK0 II 113-rorţ, itrr cx ci e iidin pXKofiucdi e. \ie i .jiu i ii ij ' kiiii II(1H I 0,11 10,1,11 ,1,01 III H CUT l'CIIt,) (i . I I k Ie TpdlllKO U I’ lt()X I. k 11. I lu'Hdllll.0 UI ‘ X I llll. II l’od-^£(1 H0(10Ci;0 II IldKVd TllîK II (rlp\ll,\M II 1’ V(l.\dll|. H umilii Y ditioi ,uori,ii ri,Mi() Y npi. i m; ii ik rv i i .. i - K0/111 llll IKC 1.1‘k HA CX K0 £10 l,M(pO(. 1(111111^ dl' ţ I \0- i;pn\- iki1111111ca1111\ 'i da; i k ii <110,1,1 1,01 pi 111 v, hr.im \‘ 1 oc- aid/i ^oRpvio. | riE'idiu cRoiiY mi 1 r\ c 11 v 1 e IdKO UIT I CE.l Ud llţlt,!,. IIE DdldE I llll U> \ 10 r\ k.K KjpdllIKO ^,pdH‘k CX I lldCT RUimillCHd. U> I' CE.IO Xo.lOHMII1111,111. IIX ll|IE C‘k E.IIV V3pHT 11‘kKdd KpHR,|,d. d U’ll rl,d MIITdE I CEI.'k HpdK | CX Aldpi'llKd XxcXlldCX T0.IK0 r|,d C'k 3lld£ I'. pd^U CECT | TOK.IIdd. www.dacoromanica.ro — 79 - Adică eu Mariica Hăsăneasă scriem cu această a noastră scrisoare mărturie cum am vândut partea Dracei din satul Iloloucinţii în ţinutul Sorocei şi a cumpărat-o de la mine cneaghinea Naşte fata lui Chicioarâ, iar dacă s’ar întârzia cu nescari drepturi, cu. aceasta a noastră scrisoare dăm de ştire cum au fost intr’acestea oameni buni şi slugi domneşti, anume Petraşco din Brânzeni, şi Ionaşco din Căpoteni'şi Toader Porosco şi Necula tij şi Struţul si Burdaş şi alţi mulţi oameni buni în tocniala aceasta ne siliţi nici învăluiţi, ce de bună voea alor oameni buni de mai sus scrişi ; astfel cei oameni buni văzând tocmala bună peceţile lor au pus la această mărturie emu de aemu înainte să nu aibă nici o treabă Iuraşco Dracea cu partea mai sus scrisă din satul Holoucinţii, şi dacă i se va părea luişi vre o strâmbătate, iar el să-şi întrebe de-a direptul numai cu Mariica Ilăsăneasâ ; să să ştie pentru această tocmală. Originalul hârtie, filă. Acta Balş. Surete ms. XXV, 615. x\\\l. Sumar. < 1 Hi /6'fysj /( • luna. Iaşi. Cartea lui Costun-MoM iln 'Soda data lui 1. < apatici ea să-şi ţină satul Iloloucinţii de la Soroci. ţ llw KocTdHTim Afoni/tj (;o£i:oritl Ud TO Wfl KdKO r\,d ECT dioiţEii 1 ii ni.iEii iicii/ii ,iun 0,11 ren,1,(1,nu ^xpaumi. i;xce CE/io Xo/ioi:iiiiiiii,ii >ito r\"r v KC/torr Gopoiţitou | iiohto ect eio wriimid uxce cE/io ii 11). Pecetea căzuta. 'XXXII. Sumar. 7117 Ghenar 22 (1609). Costantin Mo\ilă Vodă scrie la Iuraşco llracea în pricina pârii ce a pornit Nastea jupăneasa lui Macri armaş contra lui pentru satul Voloucinţi, două părţi cum parate de la Jlărica Hăsăneasa. Ca legătură de pace domnia pune 50 boi amendă. tllV KoCTdHTHH AIorHild K0fR0,V,d. GJKl'fW iWdCTÎfK» mi^P» Sf.VUH iMOd^dRCKOH. IlIIIUfiU Cdl'S’fe NdlllfitW {OpdlllKO APăllK Cil ALlKprt dpAXdUI MdCTII 3A WTHHHV WT RCAOMHHI^H. WT AXdTSllIA BA IU WT flUxp'l'HKd XxcXH-fccdt. d ICXAd *CT CXAA 4 WHd HC. HAXdCT nOKOH WTKX KdC. HX KK3'bdfCH Cil CCAO. H H AIAAHCC Tt Afix npcA haaxii. wt np’kA fr© axact nan Vp’kKe khk akc,Phmk-ddll KH/UICC TC 3d AllHC H AKII HAXdCT npHHCCTH. BdCT-fe COEH npilKHAHC H dKH Blid 3d AHI^C H (HxpÎHKJ XxCXHkcdi. HHO KXA4 RHA Hd AHk- 4 HdCT'k npHlIICd HA AU& H H/BC A44 CIJIOK CAHd T*!KAIH lipea Ank- h VKdSOKddlll CC EH lipHKHAÎC H HcnHcoane MTO HA\dA 3d KHKl'llACHiC. H CdAXd llIXpi'HKd XxcXIlkc. CK^A^' TCACTKOBAAd dHCC UpOAddd HA\ THII AR"k HdCTH. 3d WTHIIH. H pCKAX Cline d>K CCH CH llpOAAAd WT CKOHJf A'^AHHH TpCTdd HdCT WT KoBXMdHH. H KXC'fc HdCT CH WT XpXMCI|JH. TOrO pdAH I3K0 r3pillll CCCT AHCT Hdlll. d TH A4 HAXdCT AllllIHTH HJf C AUipHO. II KC-AIIIC Ad Hf HAXdClU WAMIIlIdTHC/A Kh TOT CCAO HJf d. dljlC H-AXdCIII HkKdd KpHKA4- 4 ’I'H A4 HAMCIII COBII nHTdTII CX lllxpHKd XxcXIlkc.X d dl|lC KXAeill H\" BOAIIIC KddOBATH. Il BXACIU CKO-HMTH Hd lllljf. H Hd A IO AH ll\" KdKO CC JKdAOKdX d miAKiWH nOCTdBH\'OA\ CK-b3AHCTIiO ii ROAH AM HUI KAHII1. TOrO pdAH A4 HAXdCIII HOCOKOTHTH. A4 HAXdCT AMip WTICX BdC. CHnC nHUICAX. H AdCA\ T|| SlIdTH. II HdK HC V*MHim. S 6ace\" aIct tch. kr 1’criAHX KCA’fcd KCA AOTW^T VHHA (t HHKOdd) Io Costantin Moghila Vot voci, din m lu lui Dumnezeu Domn ţarii Moldovei, scriem sl gii noastre lui luraşco Draeea, dâmu-fi ştire cum ni se jâ-lui Nastea cneaghina rapaosatului Macri armaş pi e tine zicând acestea, cum a cumpătat baib,.tul ei Macri armaş doao pa iţi de mina din Volocmţi de la mâluşa voastră de la Marica Hasane.is.i, iar când fu aemu, iar dînsa nu are pace despre voi, Sure te şi Izvoade IX (Acta Catargiu) 6 www.dacoromanica.ro m-i îi luaţi e> salul şi a avut si i\ înaintea noastră denaintea milei sale pan Ureaclie vel vornic, cum -sa fie de faţa şi sa-şi aducă Nastea şi privilegiile, şi sa fie de faţa şi Măriră Hăsânensă. Deci rând a fost la zi. iar Nastea a venit la zi şi i-am mai •dat încâ o săptămână peste zi şi şi-a arâlat ale -sale privilegii şi ispisoace ce a avut de cumpărătură, şi încă Maria tlăsaneas a marliirisit cum a vîndut lor cele doao părţi de ocină, şi astfel a zis rum dînsa a vîndut din ale sale orine a treia parte •din Cobâceni şi ţoala partea din Ui aceşti. Drept aceia cum vei vedea această caile a noastră iar Iu să aibi a-i lăsare foarte m pace şi mai mult să mi aibi a te amestecare în acel sat a lor, iar de-i avea vreo strâmbătate, iar tu singur să aibi a te întreba cu Mărica Ilăsăneasă, iai lor mai mult să nu aibi a-i învăluire, nici să sari asupra lor şi asupra oamenilor lor cum s’au plinit, iar domnia mea am pus legătură âO boi între voi; drept aceia •si aibi a te socoti să aibi pace despre voi. Aceasta ■scriem şi dămu-ţi ştire şi altfel să nu faci. In Iaşi la anul 71 ll Ghen. 22 Domnul a porolicit vel logofăt a învăţat fNicoară Originalul hărtie, coală. AclaCatargi; pecete mică în ceară. Surele ins. XXVI, 653. -XXXIII. Sumar. 1117 Ghenar 22 (160$) Iaşi. Constantin Moghilă Vodă judecă şi da rămas pe luraşco Dracea în pîra ce a avut cu cneaghinea Nastea pentru Voloucinţi, plătind ferăe 21 zloţi- fHw Koctmuthh fllîorHAd KOfKOAJ. Ktfudo Aurrîfw rcnApx 3EUAH AUVAAAKCKOM. IVHtf npÎHAf lIp-feA HJAM1 II np(,\ IMIIIHAt CX-«•bTOAt. ILicT-b KH-bmii/fl. rie>!îenne>A\r AldKpii apAMiii. h skjao-KJAH HAA\ Hd KIpdlUKO v\pdM^. pEKl'M d/Kf KfnilA A\X>K (II AîdKfH www.dacoromanica.ro - 83 - rtp.ttdlU »ÂH*' UdCT 3rt WTlIHtll'. WT CtrtO HOAOKHHHiyi WT Alz-pÎHKrt AfUKd lirtHHCKH. II A^ MdCT THJK WT TOII CtrtO WT illxpÎKrt Xxcxiikc. drtt eaha mK Hrt\drtO WT KTnfJKIIO WT pO-AHTfA rcnAKA'H. Iw Optiuin tHoriirtH KOtKOAH. liXcniiTJ/Mi ecaui II Hrt AIxpHKd XxCXH-kc.Z. rt Wllrt CrtiWrt CK’kA'kTSrtCTKOKrtrtd. rt/K llpOArtrtrt HA\ THH MrtCT WT KoAOMHHIţH. drtt || CX MrtCT llrtf.Uf-EllllţH EH (îrtHHKH ,UTH IOprtUIKO ^prtMHN H pfK. dJK npOArtrtrt H Trtd TptTrtrt MrtCT WT IlrtlIHI^H 3rt MTO TrtKO WHA CKk^iiTfACr■ KOKrtrtd. dJKE HpOArtrtd JOprtlIIKO ^prtM-fc EH nprtKIH WTHIIHH H MrtCT TptTJrt MrtCT CtrtO WT KOKXMrttlII. H KXC-fc MrtCT EH WT XpXHfiy/W, 41110 A\H H CX CXK-fcTd HJIIIE KOrtH KHA'fcj'OiM rtJK HrtlrtfT lîrtCT’fr KH-krHHA iHrtKpll rtPiUdlll. ITpHK H HCI1l{C0rtME KHlf/KHO WT pOAHTtrt TCnAKAVH H CdAU llldpiilKrt XxCXH-kc CK-kA'kTtrtCTrU'IrtUJH TrtKO H APVTrt H IOprtUIKO ApdU-k KHA'feUIE rt>K HE npHUlErt Hrt AUK HX WCTdA rt rt\hl H CX CXK-fcTrt llrtlll WliprtKAU)fOA\ Hrt KII'kl'HII'k HdCT-fc iUrtKpHWAt. II RX3 kjf0j« U’T HfrtN $HEpXE KA SrtrtT. TOfO prtAH WT www.dacoromanica.ro - 84 cxaa «a np«A a lOpalUKo ^panb a wh &a iu hai act iUK hhkoahjk Ha K-bKH. HX Aa HiWafT IVH COBH IIHTaTH CX AlATl'IUC ICC> iHxpHHKA XxcxH-bca;. toi nmncAt h a^ax 3hahhc. cx chax ahctoax haiiihax. nHc c Mcijf A-bTH rfspai tih. kr 1’cnAHX Ria-ba GTpOHH KIA aorWfjST l'H H HCKAA + HhKOAP Io Costantin Mogbila Voevod, din mila lui Dumnezeu Domn ţarii Moldaviei, adeca au venit înaintea noastră si înaintea al nostrului sfat Nastea, cneaghina rapousatului Macri armaş şi s’a jaluit noao pe Iuraşco Drace, spuind cum a cumpărat bărbatul ei Macri armaş acea parte de ocină din satul Voluucinţi de la Mariica fata lui Bainschie şi doao părţi tij din acel sat de la Mariica Ilasa-neasa ; însă una parte a fost a ve.rei sale E!ince;, mama lui Iuraşco Drace, şi a fost dat ei a treia parte de sat din Baiuţi; deci acmu are sila despre Iuraşco Drace, pentru căci i a fost vanduta de Mariica Hâsaneasa şi acea a treia parte din Baiuţi. Deci au avut zi înaintea noastră cu Iuraşco Dra'-ea denaintea credinciosului şi cinstitului boiarin pan Ureche vel vornic.; când a fost ia Hotin, cum sa aiba cneghina Nastea sa aduca înaintea noastră uric şi ispisoace de cumpărătură ce a avut de la părintele domniei mele Eremia Moghila Voevod pe cea parte de ocina din Voloucinţi, şi sa mai aiba a aduce înaintea noastră şi al său stăpân pe Mariica Hasăneasa. Deci când a fost la zi, iar Nas’.ea cneaghina lui Macri, ea a venit la zi şi s’a mai dat încă o săptămână prespre zi, iar Iuraşco Dra-cea, el n’a venit la zi deci noi când am văzut ca n’a yenit la zi Iuraşco Dracea a ramas ; iar Nastea cneaghina lui Macii armaş a aratat înaintea noastră uric şi )sj isoace ce a avut de cumpărătură de la www.dacoromanica.ro — 85 părintele domniei mele Io Eremia Moghilâ Voevod; şi am întrebat însumi şi pre Mâriica Hăsăneas; iar ea singură a mărturisit cum a vândut lor cele părţi din Holoucinţi dar şi cu partea verii sale E-linca mama lui Iuraşco Drace şi zice cum a vîndut şi cea a treia parte u... Bainţi, de aceia cum dînsa a mărturisit ca a vîndut Iuraşco Dracea a ei di-reaptă ocină şi parte a treia parte de sat din Co-bâceni şi toată partea ei din Hăreeşti. Deci noi şi ■cu tot sfatul nostru când am văzut cum are Nastea, cneagliina lui Macri arinaş uric şi ispisoaae de cumpărătură de la părintele domniei meale şi însuşi Mariica Hâsăneas au mărturisit aşa; alta şi că Iuraşco Dracea văzând că n’a venit la zi, şi a rămas; iar noi |i cu tot sfatul nostru îndireptat-am pre cneagliina Nastea Macrioae şi am luat de îa ea fierăe 24 zloţi. Drept aceia de acum înainte iar Iuraşco Dracea să nu aibă a mai pară nici o-danâoarâ în veci, ci să aibă a-şi întreba cu mătuşa lui Mâriica Hăsăncasă, Aceasta scriem şi dăm ştire cu această carte a noastră. scris în Iaşi la anul 7117 Glienar 22 Domnul a poroncit Slroici vel logofăt a învăţat şi a iscălit f Nicoară Acta Catargi. Hârtie coalâ. Surete ms. XXV, 660, — Pecete raicâ în ceară aplicată pe hârtie ; diametrul 0.015, cu exerga : Iw KocTdHTHH /Horuad BotBOAd- Capul de bou. .XXXIV. Sumar. 7118 &ept. 22 (1609) laşi. Costantin Moghilă Vodă judecă şi dă ramas pe Iuraşco Dracea în pâra ce a avut cu Nastea Macrioae pentru Voloucinţi. Se pune ferăe 2i zloţi. f Htv Koctmnthh Aîormu BOEBOAd. KJKÎfw amctîio rcn^px 3EAÎAH A\0jVk,dBCKOH. W>K npÎH^E llp tîA HdAtH. i U np*k^, HdlUHMH www.dacoromanica.ro SC) ECrt-fepH. ’ Mifr Ham lOpaumo Apd'rk chk GaHiikii. ii tcimahc 3a ahn cx HaCTli KH-bi’HH-b iioko | hhapo iHaKpH apiUdiii. pdA» TpfTaa mact ivr Cfao Koaobmhhuii. pckSmii IOpauiko A.P^’k «OK tCT (ax$ A-bAHHH! h | ekia mact axathcii (Jafhkh ii npn\*0ArtAHC faxS AXpîKa'r'ii a HaCT-b KiikriiHb AldKpH. pekSh a>k | kSiiha AXXÎK (II AldKpH ApAXdlll TOT CfAO. (AHA MACT IVT AIxpÎKd A^UIA KaHHCKH. H AK'fe MACTH j IVT AtxpilIKd XxCXH'fcc. AAf fAHd HdCT KMAA II A(A\f IUI 11,11 (II (îAHHKII. A\TI| lOpdlllKO ^pAMU 3d HTO | hawaii H3A\’kH(HÎ( 6a(hka a\th IOpaniKO. eiiaa Aa‘w *n pa,\i* TOI TpfTdd MdCT \VT | CfAO KdlllIlţH. H nOCTdKHAH tlp-feA HaC- ilcmicoaMf ii SpHK KSnoKHoii ivt CTonommmaro | poAUTfaf rcnAKiHH. (ipfAiiia AIorHAa kc(koah. 111,0 i’cmakami cx Ktc cx-K"kT i’cnAKAm cxâh\*oai h\* no | 3akoiiS 3(axckoax$. ii cxaxotpii- \'OA\ a>K (CT (II llpdBd KIIKiSnadlif A\X/K CKOfAlS KII111(1 MCdII nOKOII • | iiaro AldKpH dpaiam. n haxaiomh takokih ncmicoam n SpilK. ii H3A<1KH0( Ktîllf/KHO rCIIAKAlH I H(KXCYOT'b\'OA\. CKA3HTH (II IlpH-BHAÎ( H SpllK MTO HA\AA IVT pOAHTfAf TCnABAUl KHTII KXCSf | H CXTBOpf II IVT TOAHKd BpbAX'k. HX CX BXCII CXK'kTd l'CII AK‘"H -lVnpABAA\'OAI HA KH'fcrHH'fc HdCT'fc j AldKpHIVdC. H BX3'b\'0A\ WT HÎId 4»Kpî* KĂ SAdTH. d lOpdlUKO /^pAH'fc IVII IVCTAA IVT Kxcfcro 1 3dK0Nd. T-fcAI pdA» KAKO A'* fCT fH Klim IIIICdH’kH HdCTH Ald-KpHlVAf TOT C(AO KHmnHCdll XoAOKMHHHH | II IVT HdC IVTHIIHS H uoSTKpx>KA(Hif cx Bxckax A°A'0A0,H H WT CXA<1 hAH fÂHd A^ITHEMHX MTO C W'îp k'l’dd IAHH HdKX AtpTXK Ha CfAHlgf KpXJK«8Kd MTO lld A‘PJK!Sta- H CX dvkCTO 3d CTdK H 3d AtAHHH. rA< 8ndAd£T 8 px8T 3d MTO HHKTO. H( WKp'kTdA ck nadTHTH. WT Tiu A10AH MTO AfPÎKa“H Tdd CfAHlpf KxpîKHWdHH d/K£ TOT RHIllpfHfHHjH KpX'll'H llddTI'd CX CROHdtH K©A\dTH. KdKO H KHUJnHUlfiW............£rAd JK( KHA'k]^A\0 TOT KHUJIlHCdHHIH AHCTH 3d CK’kA'kTf ACTKO MTO WH npHIlf Ilp^A HddUI H np-kA Hd lini MU CXK"kT©A\. rClIAKPAUt K’fcpOKdX'OAt d/K (CT npdKfAHO. Tkd\ pdAH KdKO Aa (CT WT Hac- V\THHHd H KHKV'iidfHÎe a®hA(}K £a\v KpdT-ka tro wtkoa1' "P'feA cmw ahc-TOAt HdUJHM. mic 8 rdC A'kT :{:3pjH 1’cnApi p£H, Iw KoCTdHTHH KO£R©Ad IIXTpdlIIKO Kfd ABOpHHK 8K lipHRHAÎf 3d ,\ddHÎf MTO IIAIAA A"fc »X HopOM’kM CTOAHHK IVT flAfădH^pd ROfROAA NA fAMlt BpOA 3A AIAIIll 8 PxStA | MTO (CT HIIIK CTA-paro Opx'fA. ta« H3HA«t PxSt wt ctjiikS. a tot 8pHK 3a KCIldH EHA 8 3IAIAH H nOTHHA. TXKAIO nfMAT npllllfCAH np^A NAAMI AHIţfAl. H 8KA30RaAII fH. IIHO A\H Kll | APRINS HA\ TOAHKO JKAAO- KaHÎf h cR’kA'kTSACTRO a a\h tako>ka‘P* h wt Hac Aa,'H H nc,T" KpXAHAH fCAUl RHIIinilCailHHAI. flHTHA\îll KH-krilHII flSllSA AOTO^fT AxiiiH Ghaiiiwh 1ISk8a | ii naiauiihko.'A iii liopMH ii iUapiiKH chii Gtahkh h /19lpAi8i^x chk H-kril. rxciiai kii8koa\ ITopork'i ctoa- HHK. Ild TOT CpOA 3a iUAIIH WT PxST TA* H3HA*T P,xST WT GtihkS. nOHHJK CTarap GOpX'fA. kako a<> *ct na\ m wt ii ac AaaHÎi h nOTRpX3KA*nîf- h SpHK cx rxciai a*X0A°ai. hai h A"k-TfAI HX' H WH8MaTOAA H np’kwilSM ATOAI II npAIJl8p’kTOAI II RXCf-A\8 pOA8 | HA\ KTOCIIA\ H3EfpfT HdllEAHJKHÎH NHIOpSLIlfHHO HA\ HH-KOAHJK. HA K-kKH E’kMHHX'. A Ha TO fCT R'kpA liaillfrO rCnARAAIH RHUiniicaHHaroAMi. Iw Paa8a roiroaa dfliiXN’k. H R’kpa npkRX3-AIO | EAfHArO H CpXAHM HATO CHd TCIIKAMI iLlfădHApA KOfKOAU. II R’kpA Eoiap haiiihx R’kpa nAHA ^SamitpS Popi riahrato ar°P-■ IIHRA, A^Airkll 3IAIAII. R’kpA nAHA HlIKOAp HCAIIKATO A^P I HHKA Pop-11-kH 3JAIAH. R’kpA nAHA lîÎKOAIÎH. H IWHAIIIKO IlpXKXAAEII Xo-THIICKHY R’kpA nAHA PlIWprÎH H HoAlIAHA llpXKXAARH HfAIflţKHX. R’kpA II AH A A8[|8a ApAI'OT/X H /l,8KA | llpXK/XAAE II POAIAIICKHX R’kpA nAHA AllIX’Sa PfTAlAH H npXKAftAdEA G8HARCKArO. R’kpA nAHA EfpHdTA IIOCTf/MIHKA. R’kpA IIAHA BaCHAII CnATAp’k. R’kpA nAHA Mhpha | 4>8pt8ha haiuhhKa. R’kpA naiiA Piuvpri'i ctoaiihka. R’kpA HAHA ,\8iMHTpAKÎH EHCT’kpHHKA. R’kpA nAHA GHAIIIWH PfSKA KO-AMICA. H R’kpA KXC’kX' EOI3p HAIIIHX' AIOAAAKCKIIX RIAIIKHX | H AIA-AHX A no HAIUHAI JKHROT’k H ren AR®KANÎI KTO EXA«T rcnApK W A'kTH HAUIHX HAH IV HAUJfrO pOAV. HAH nAK EXAKOrO BTX H3-EfpfT renApR KHTH IIAIIICH 3£A\AH AlOAAARCkOH TOT Eli IIA’ | H£-nOp8lllllA HdlUfrO IlOTKpXJRAHIÎI HA AAIEH HAI AaaH H SKp’klIIIA www.dacoromanica.ro — 96 — h ncMTO ecT ha\ npaiice hhca8>K£hî6. & nan e8auj6H KpknocT h nOTRpX>K/\,6HÎe TOi\\8 KXCfiWS KHIIînncailCiUS | KtA-brtH fCiWH Hd-IIJtA\8 K'kpHOA\8 H n©MfT8HHOA\$ EC’A'bpHHiJ UdHS THiaHrH K8AH-koa\$ aorop£dlîld Alorildd | B0£-B04,i’ 3d K8IIEJKHO H 4,pSr HCIIHCOK WT KoCTdHTHH BoEBO^d. 3,1 T'kjK H 3a E|sspXK>. HUO mi^Edlll H CX HdIU | CXB'kTOdl CXdldTp/ft\Odl Tlllf HpllBHdÎE II WGp'kT0\(0,H dJK ECT lipdBd BHK8lJ,l£IIÎE AldKpHEBH BEd dpdldlU | H KH'krilHII ErO HdCTIl WT AlxpHKd XxCXH’kc. II WT AîxpilKd 4,OHKd GdEHCKiH. HHOJK WBp'kTO)fO,H II,H CX^O | CX BXC’k.H HdUlfdl CXB'kTOdl. KdKO 4,d 4,EpJKHT CEBE EdCHd'lE /lldKpH TH)f TpH HdCTIl COT CEdO XodOVHIIHI^H | H C0 npdB^HdOC. H IIOCTdBHd CEBE ?|S£pXIO K4, 3ddT 8 BHCT'kp rCII,l,BH. d lOpdlllKO ^pdH'k 30CTdd WT BXCErO I HdUI 3dKONd. KdKO 4,d lIHTdET CEBE CX BlIVIţH Xx* CXH'fcc. H 4,d BX3dlHT HH^E WTIIHH. T^E BX^ET lldldET | d www.dacoromanica.ro — 97 AtdH KV/Ulie £d H£ Hdtdft dldH TtrdTH d Hf ^OEHRdTH. Hd KdCHdîf AldKpH pd^T TH)f TpH MdCTH WT CfdO XodOVMHHU,» | HHKOdHW Hd R'fcKH R'kHHHÎH. d (CdH dlf R23BH3dTH T'fejK wt iinx Hd iip'bA« Ad B*AtT 3d r'10B R' BOdH n«PT8 | rcn^RdU). h% ^d ecT idi8 updROH wthhhS h KHKSiideme h nOTBpXJK^fHi’e CX RXrfcdl M. H HH £d C Hf SSdlHUIdeT. nnc oy iac RdT i=3pKH dupT rî rcn^HK Kd3dd rraHr'fc bm doroîJstT vm h HCKddd t Kopd'fcHVd In dos: RX HfBHTHOCT fTO dUldOCT I1HX r'fcHr'fc Bfd dO- rojJstT 8 akoPh- d3 HfEOJKdTKO dOTO^fT Io Gaşpar Voevod. din mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldaviei. adică au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor alor noştri moldoveneşti bo-iari sluga noastră Iuraşco Dracea biv sulger. şi s’a pârît de faţă înaintea noastră cu sluga noastră Va-silie Macri fiul lui Macri armaş pentru a treia parte a din satul Holoucinţii, ce i în ţinutul Sorocei; ce a arătat Iuraşco Dracea sulger că a făcut silă Macri vel armaş şi a luat acea parte de la mama lui Ilinca. în zilele Iereiniei Moghilă Vodă ; iar Vasilie Macri a arătat cum a cumpărat tatăl său Macri vel armaş trei părţi din acel sat din Holoucinţi, o parte a cumpărat de la Mărica fata lui Baenschie, iar doao părţi a cumpărat de la Mărica Hăsăneasă fata Nastei, nepoata Cristei; însă cu o parte a fost a seminţiei sale Ilincăi mama lui Iuraşco Drace, şi pentru acea parte a dat în schimb pentru schimb altă a treia parte din satul Bainţii, ce-i în ţinutul Sucevei, şi a pus singură uric şi ispisoace de la Ieremia Moghilă Voevod, de cumpărătură şi alt is- www.dacoromanica.ro — 98 pisoc de la Costantin Voevod, de pară şi de ferae. Deci domnia mea şi cu al uostru sfat văzut-ain cele direse şi am aflat cum iaste direaptâ cumpărătură lui Macri vel arinaş şi cneaghinei sale Nastei de la Mărica Hasăneasă si de la Mărica fata lui Bainskie. Deci aflat-am lor judeţ cu tot al noslru sfat cum sâ-şi ţină singur Vasilie Macri ceale 3 părţi din satul Holoucinţii şi s’au îndireptat şi şi-a pus singur ferăe 24 zloţi In vistiarul domnesc; iar iuraşco Dracea a rămas din toată a noastră lege, ca să-şi înirebe el (u nepoţii Hasănesei şi să-şi ia alfe ocini, unde vor avpa ; iar mai mult să nu aibă a mai pâri nici a dobândi pe Vasilie Macri pentru acele trei părţi din satul Holoucinţii nici o-dănăoară în veacii veacilor; iar de va mai lua pâră de acmu înainte să fie de gloabă_L2_boij)or-ţii domneşti, ci să-i fie lui direaptâ ocină şi cumpărătură şi întăritură cu toate veniturile ; şi altul să nu se amestece. . scris în Iaşi la anul 712S Mart 13 Domnul a arătat Ghianghia vel logofăt a învăţat şi a iscălit f Borleanul „în nefiinţa milei sale pan Gheanghe vel logo făt la c.urte“ eu Nebojatco logofăt Hârtie coală. Acta Catargiu. Surete ms. XXV, 622. — „kx NfEHTNOCT" în lipsa marelui logofăt, care trebuia să dea modelul actului, logofătul al 2-lea, adiră şeful cancelariei a iscălit el, dând şi felul cum să-l scrie. Cancelaria veche obişnuia acest sistem: Domnul poruncia vel logofătului să lege pecetea de uric şi să scrie uricul. Textul ne spune „KM-ban fciwu“ „rocnoAHiix Kfivfe<\“ sau „rcn^ux Ka3a<\“ sau „rcn^HK pm“. Odată poronca domnului îndeplinită; vel logofătul învăţa „8hha“ iar diacul scria simc“, iihck iipiii^e np'Lvt, iiditin. ii np'k^ HdiiitdiH. dia'd^dBCKUi God’kpii | cdSrd iidtu. HwHdiuKo irbn;TE?|5dll ROEKO^Î H 3d IlOTKpX/K^EHiE HCHHCOKH | GOT lwall B0EBO4J. H WT IlETpH BOEBO^fl. H WT flpOH BOEKOjd, H TdKOJK^H HCnilCOK 3d Pd^Sd BOEKO^Î. KdKO TETddlIC. H T0r4.ll | II ndK 30CTdd IwildUJKO II'klIKVd. CX KXCH lld'k dlEMHII.ll IHf. Hd KddSrEpH. pd4.ll TOT RHUJEIIHCdH CfdO KoGXdîld i II MpllCHrdd CX K4, BOd'kpH. WT 4,Rop. hho rcn^Rdlll. CX BXCET CXB'bTd rC[l4,Bdll1. TdKoJK^Epll WnScTHd | Hd Tor CX^/X. MTO B‘kul IIdH llp'k?Krl,E. HHO 30CTdd KddOrEpi'll WT BXCET 3dK0Hd HdlUETO. d CdSra HdUJ IWHdlUKO | IHiH-K8d H KH'krilH'fc EI’O To^ocild H Pd^Sd H JKHIId ET. Ahte-dlllld. H /HxTEIdlU. H ;KHHd ET Torl,OCKd. ClIBE lOpdlUKO | H ^îdpÎKÎH. Bll8u,H IIxTpdllIKO. BXCII llp'kSHU.H K O 3 dl E H ^u,rbp. WHH SnpdBlldck. H noCTdBlld cobii ^{s E p 7 E | [Ip'k^ HddlH. T'kdl pd^i’ WT cx^d Hd np'fc^. 4,d HE HdldET dldll www.dacoromanica.ro — 100 — TtrdTH Kd/implH. dHH ^OBHBdTH. NIIKO/IHJK Hd B'fcKH. j NZ-H/HdfT CdVrd Hdlil BIIHIpEHEHHl. ^pXJKdTH CBOH flpdBd wtnnB h Kvn'fcjKNOE. cado KoEZdîra ca ex | ce,»i HH C NE VdlHIUdET np'k^, CH/M dHCTO/M HdlilEdl. IIIIUI $ MIU BdTO 4:3pKH dldi I Od/M rcn^Hx pm f AvKOH In dos: „BZ NEGHTNOCTH Er dMCT flNZ r'bnrlc BEd doro^SET 8 ^BopH d3 HEBOJKdTKO HfKdd Io Gaşpar Voevod, din mila lui Dumnezeu-domn ţârii Moldaviei; adicâ au venit Înaintea noastră şi înaintea a lor noştri moldoveneşti boiari sluga noastră Ionaşco Peaicul biv parcalab şi cnea-ghina lui Todosiia ; şi Radul şi femeea lui Anghe-lina ; şi Maleiaşi şi femeia lui Todosca, fii lui Iu-raşco şi ai Mariicei, nepoţi lui Patraşco, toţi strănepoţi ai lui Cozma uşear şi s’au pârit de faţă cu călugării (KddSrEpîu) de la mănăstirea lui Toader Moghila zicând călugării cum ei au un sat anume Cobăliia în ţinutul Sorocii, şi direse pe el; iar Ionaşco u seminţeniile sale l’a luat lor; iar sluga noastră Ionaşco Parul şi cu toate seminţeniile lui au arătat înaintea noastiă uric de la Ştefan Voevod şi de întărire ispisoace de la Ioan Voevod şi de la Petru Voevod şi de la Aron Voevod şi asemenea ispisoace de la Radul Voevod cum s’au pârît şi atunci, şi iarăşi au rămas Ionaşco Peaicul cn toate seminţeniile lui pe călugări pentru acel de mai sus scris sat Cobăliia şi au jurat cu 24 boeri de la curte. Deci domnia mea cu tot sfatul dom-, niei meale astfel am aflat de acea judecată ce a fost mai înainte. Deci au rămas călugării din toatît www.dacoromanica.ro - 101 - legea noaslră, iar sluga noastră Ionaşco Peaicul şi cneaghinea lui Todosiia şi Radul şi femeea lui An-ghelina şi Măteiaş şi femeia lui Todosca fii lui Iu-raşco şi ai Mâriicei, nepoţi lui Pâtraşco, toţi strănepoţi de ai Cozmei uşiar, ei s’au îndreptat şi au pus loruşi ferie înaintea noastră. Drept aceia de acum înainte să nu aibă a mai părî călugării, nici a dobândi nici odănăoară în veci, ci să aibă sluga noastră mai sus scrisă a stăpâni a sa dreaptă ocină şi cumpărătură satul Cobăliia cu tot venitul. Altul să nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. scris în Iaşi la anul 7128 Mai 10 însuşi Domnul a zis f Lucoci in dos: In lipsa milei sale dumnealui Ghianghia Tel logofăt la curte, eu Nebojatco am iscălit Originalul hărtie coală; Surele ms. XXV, 549. Pecetea aplicată pe hârtie romboidală. — In dosul actului, pe ţaţa a treia stă scris un început de act îu aceiaşi pricină : „Hiv Pamnap roeroaa. rîkTio a\actÎk> rcnApz 3ea\ah auva- AAKCKOH. U’ÎKf llpÎHAE llp-feA HAA\H. H HAU1E | A\WAAABCKÎH BOA-kpu KaaSrfpIn wt awhacthp. Toa^ep Mornaa. h TtraAH Ha caSra Ham IwHauiK© II&hkSa. pa^î cea© KoRZaira hto $ boacct Gop<>aCKOH pfKSIjlÎH RO CST j npABAA Â’bAHHV H A^^ele wt /Hokmaei|ih a cavra Ham caut, IwHaniK© IIzhki'a rhr up&a&aab. wh | Skasobaa np-kA haa\h. SpHK wt Gte^ah bceb©ah h HcnH-C©K WT IwaH KOEBOAH. H WT IlETpA B©EB©AH. H WT | fTpOH B©£-r©AH 3a ncTKp&WAEHiE. „Io Gaşpar Voevod, din mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldaviei, adică au venit Înaintea noastră şi înaintea a lor noştri moldoveneşti boiari călugării de la mănăstirea lui Toader Movilă şi au pârit pe sluga noastră Ionaşco Peaicul pentru satul Cobăliia ce-i în ţinutul Sorocei, zicând cum este lor dreaptă moşie şi danie de la Movileşti ; iar sluga noastră Ionaşco Peaicul biv parcalab el a arătat înaintea noastră uric de la Ştefan Voevod, şi ispi-soc de la Ioan Voev >d şi de la Pâtru Voevod şi de la Aron Voevod de intăriturâ. Este şi o traducere făcută -Ele Gh. Evloghie dascal din anii 1786 Mai 21. www.dacoromanica.ro - 102 - XLII. Sumar. 7136' Ghenar AS (1628) laşi. Miron Barnovschie-Vodă dă şi întăreşte lui Gavril Gorgan parcalab de Soroea ale sale ocini: Camănca pe Băut, Cotiugenii şi Onehinteştii. f Hw /IltlpOH EdpHOBCKÎH /Hof’Hdd BOERO^d. KIHitO /«dcrito rcu^,px 3£didii diwd^dBCKoii. w?K£ iipin^ourb np'k^ HddlH H np'fc^, 8cHdlH HdU> lldUI dlOd^dECKHdltl | ROd'kpH B£-dHKH H dlddH. HdUJ B'fcpHH H [10HTEHII. EOd'kpilll /lltlţdll-JţdKHf KdT<ÎK03HH0. RHCT'fcpHHK. HEKHdl. HEIICHSIK^EH ! dHH-npHCEdOKdH. HZ 3d CBOA ^ORpOH BOdH. H llpO^dd CBOd npdBd WTHHH H AdHî£- H dIHdOKdHÎE WT Hdp'fe^EHiE HTO HdlJd | 3d ^dHÎE fiOT nOKOIIHdr Pd^8d BoEBO^i. II WT Hdp'fe^EHÎE mt© Hdtdd 3d nOTBpaiK^EHiE. WT Cd/Hdro mi^Rdlll E^HO CEdO I Hdlldl'k KddlZHKd Hd PpaSr. 15 BdOCT OopOlţCKOH. 8 BdTp8 CEdO H 8 nod'k H CS RZCEdt llpllţo^. T0dl8 CEdO. Tdd npo^dd CdSS'fc I HdlllEdlS. FdBpHd ToprdH riXpKXddlî Oopoi^CKOH pd^H £BA CTd TddEpH RHTH)(. H E^IIH KON ^ORpS. IIHO Cd8l’d rcn^BdlH | rdBpHd Toprail llzpKSddR RZCTddCA. H 3dllddTIJd CBE HCndZHO. THţ IIHH'k’SH K'/llllllHCdHHHţ. C. TddEp BHTHJf, H E^HH KON ] RZ p8K8 BHUl nHCdHdTO. BOd'kpHH TCB^dlH /IIH-^dHddKÎE KdTdK03HH0. BHCT. Toro pd^’l H dIH IdKO SBH^-fc»-\Odl dlElK^O HH/MH | ^OBpOBO/lHOlO TOKdIE/K H 3d HCfIZdHOI© nddTS, TdKO/K^EpE ^d^O^O/M. H flOTBpK^H^Wdl Hd Tor© CEdO. BHUinHCdHdrO KddlZHKd | Hd Ppz8T rţd ECT Edl8 H WT HdC npdKdd WTHHO JC^HK8nd£Hi'£ H 8pHK H nOTBpZHC^EHÎE CS KZ» cfcdl A°X°A°'M- \H THÎK ^dfdl | H nOTBpZlH^dEdl BlllliriHCd* Ndro cdSs'fc rcn^BddiH TdEpiid Fopraii Hd Ero npdBdd wthhOI|IH H CBE^HTEdCTRSrdljm KdKO WH 3d CBOE ^OGpH BOdH fipo^dd TH\- BHIUnH I CdHHlf MdCTH 3d WTHH8 WT CEdO c5h-KHTEIJ1H CdSS'fc rCM^KiHH TdKpHd ToprdH nxpKXddG pd^H. IIET ^EcfcT TddEpH GHTHlf H THW ^dEdl H nOTBpXHpxu,Hd'fccKd. bxca MdfT limiţ ero FodXII | MTO H3GEp8T WT TorOJK CEdO pdAi _TpH ^tcfer Tdd GHTHX CX dl'fccTO 3d CTdB H 3d dtdHH «H TH>K KSllHd CfE'b WT rdHropdUJ CHE FdBpHd BH8K H | WT METBpXTd MdCT. 3d IIOdOBHHd CEdO nodOBHHd WT TOroTK CEdO c*>HKHTEI|IH 3d IICT ^fC'bT Tddtp BHTHX. H TH?K Ade'11 H IlOTBpXJKAdEdl BHLLHlHCdH | CdSs'fc rCflAKdlH FdBpHd Foprdll IIXpKXddG H Hd ^p8r MdCT 3d (OTHh8 WT &HKHTEIJJH E4,Nd 3dCT 3d WTHH8 WT IIOdOBHHd WT BXCErO ! CEdO HIECTda MdCT. MTO ECT Edl8 ^dHÎE COT il8ll8d ^,XpdX8 IIHT. H CECTpd tro Gt dllKd CHBE 4>HdHH BXTdX. WT KxpHHMdHH | BHSl^H ,3,pdrHH. Hp'bwHSlţH (x)HHKXH. iUSWdT BHB BEd ^BOpHHK. WT 3dFIHCE MTO 8Kd* 30Bdd. WT dtHorH dtO^H ^OBpH COT TOro BdOCT II WT Cddl il8ll8d /txpdXS IIHT. H WT CECTpd ErO GTdHKd. llllCdK>l|IH H CBEAHTEdCTBSldqiE | KdKO WHII Cd8s'b rCII^Bd,HH Fd- BpHd FOpTdH IIXpKXddB TOd BHIllllHCdHd MdCT 3d WTHIlS WT c&HKHTEIţlll, pd^H ^UJt HX | H pO^HTEdH Hdl. H BHdO Hdl llpdBd WTHHd H ^'brt,HIIHd> HCKSlldEHiE. H TdKO/KAlpE IlOdO-BHHd WT Tdd | BHHJIlHCdHd MdCT WT IIOdOBHHd CEdO UJECTdd MdCT HpO^ddH BHIUnHCdHdro FdBpilddlU Foprdll IIXpKXddB GopOU,CKOH | pd^H TpH ^EcfeT WBU,H CX IdrNdTH. COT 3dllHC MTO 8Kd30Bdd llp'feA NddlH COT Cddld ilvilVd ,J,XpdX8 II WT CECTpd Ero GTdHKd | H WT HHUiHX dlHOPHX dlO^H A0KPH 3d CBEAHTEdCTBO. TorO pd^H TOT CEdO KddlXHKd H AP^rHX BX' CH\‘ MdCTII 3d WTHIlS | BHlilFIHCdHHX WT CEdO KoTWTKAHH H WT GDhKHTEI|III COT TCII^BdlH CdSS'fc HdLUEdtS FdBpHd FoprtH IIXpKXddB npdBHX | WTHHH H AdH?H H BHKSlIdElliE H SpHK H nOTBpXJK^EIHE CX BXC'fcdl A0X°A°'H HEHOpSllJ EHHO | www.dacoromanica.ro — 105 — NHKO/tHJKt H<» K'fvKH H HH ffe H£ 8 KOdIO | Hf-KH(H Heri0n8?KAfH dHHnpHCfdOKdll, H noTOK III £ H N O /H V NHKCMHHCE, H HH p,d C NE SdIHWdfT. nnc v rac BdT t3paH hob. ks. Gd Pd,s,$A kojkî» AMc’ri» rcn^,|)x sîamh AK>A,A,aKCKOH. Este si un surei de Gheorghie Evloghie dascal din 17S6 Mai 21. In acest ispisoc domnesc se povesteşte tot istoricul Cobâliei, în jumătatea sa din jos, de la luarea in tărie www.dacoromanica.ro - 115 — a lui Teodor Movilă sub Rareş Vodă. In 1592 erau stăpâni cei trei feciori ai lui Pătraşco părcălab: duraşjo aprod. Pavel şi Măriica (pg. 59); după 28 ani se rădică proces între călugării de la mănăstirea lui Toader Movilă şi urmaşii celor 3 ficiori ai lui Patraş;o: lonaşco Peaicul, An-ghelina, Tudosca &i Tofana cu bărbaţii lor, cari câştigă procesul sub Gaşpar Vodă. In urma acestui proces, după 8 ani Iachim Bandur vinde jumătate de sat lui Gorgan ce a fost parcalab cu trei sute taleri. Vinzarea n’a fost rămasă bună şi in 1630 Noem. 26 boerii de divan atestă cum Iaebim Bandur a viodut tot cu 300 taleri jumătatea de jos din Cobălţa Ziniicăi jupâneasalui I). Ştefan vel logofăt, după ce cumnatul sau Miteiaş Cârlig a arătat că e sărac şi nu poate cumpăra. Din isptsocul lui Alexandru Vodă se vede că lonaşco Peaicul era frate cu Măriica, jupăneasa lui luraşco aprod, de oare ce copii lui luraşco, Tofana soţia lui Iachim Bandur, şi Todosia lui Mateiaş Cărlig ii veniau nepoate de soră : cfCTpHtm'iHKe.* In 162S murise, se vede, Anghelina femeia lui Radu, probabil o altă fată a lui luraşco şi a femeii sale Măriica, Intru cât nu se mai vorbeşte de dinsa supt Alexandru Vodă. Intru cât in 1620 lonaşco Peaicul cheltuire în procesul cu călugării de la mănăstirea lui Toader Movilă 83 de galbeni, nepoţii săi după s >ră, se scoală şi voiod a lua moşia pe sama lor, intru cât era pârinţascâ a lui Iiraşeo aprod, se înţeleg intre ei s’o răscumpere-; dar parale n’a-vea de cât Iachim Bandur, care întoarce moşului său Io-naşco Peaicul cei 83 galbeni, iar lui Mateiaş Cvr'.ig ii dâ 2 cai buni şi un vig de postâv şi aşa rămâne lui jumătate de sat din Cobâle, iar lui Miteiaş Cârlig, cumnatul său, ii lasă părţile din Unguraşi ale lui Iuraşm aprod şi un heleşteu. Se vede insă că toate aceste răscumpărări se făcuse cu banii lui Dumitraşco Ştefan vel log. a cărui fe-mee Ziniicăi fata lui Mogăldea vornicul era rudă cu Iachim Bandur şi în aceiaşi zi vinde Cobălele, partea din jos lui Dumitraşco Ştefan cu 300 taleri. XLVII. Sumar. Pâră vel eat ("l.'i'd [aşi. Divanul marilor boeri m.irturisăsc cum Dumitraşco vel logofăt a cumpărat ca 30 1 taleri ju-unăt ite din Cobalia de !a Todosiia Peicului şi de la neamurile ei. l^kuria bm p.BCpmiK. ^courbii 3mu'h. ii Aviiim \pXCHHd H EpdT EH lldKEd WT Er A®GP0H K0',c NtKHdl | IIEIlOHOMt^EII dHEnpllCEdOKdNd. H npO^ddd. CKOH\* npdBd WTNHV II A’^AHHV IlOdOKHNd | CEdO KoEXdild 4T0 ECT Y KdOCT CrOpOMCKOII. CX RXC'kdl A^A0'*1- 4T0 C‘k H3EEpET. Td WTHIIV' npO^dd. | NdllIEdlV K'kpHOdlV H H04HT'kN0dlV EOd'kpHII lldll r\JVMIHTpdlllKO l[[£4,a KHtîio axactîw rcn,ţp& 3fAvan a\oa,\akckoii. Capul de bou. Este si un suret făcut do Gb. Evlogbie dascal in 17&(> Mai 21. LII. Sumar. 7139 Mai 11 (1031) laşi. Moise Movilă Vodă întăreşte lui Frătiman biv paharnic stăpânirea in Pistrueni, pe Kiut In Soroca, dând rămaşi pe toţi nepoţii Pistruiului ye platoşto for. o lâ taleri. Suret de pe ispimcul moldovenesc de la Moiseiu Movilă Voevod din leat 7139 Mai 11. Adică au venit înaintea domniei meale şi înaintea boerilor noştri mari si mici Vlasa Brân/â si Patraşco şi Simion ficiorii Comişăscului nepoţi Pistruiului şi au pârât pe Frătiman ce au fost paharnic din dreapta ocină şi cu moară ceau vândut lui Frătiman Gavrilaş ficiorul Balta tul ui, că au a treia parte de sat de Pistrueni ce este pe Băut, în ţinutul Sorocei, zicând ei că iau vândut lui Fiaţi-man Gavrilaş partea ce din jos. iar Frătiman au zis că iau vândut partea din sus cum sunt ţertnu-rile, cum au aratat şi urice pe acea parte. Deci domnie me cu tot sfatul domniei mele nam cre/ut întracestaşi chip, şi am făcut carte domniei mele şi am trimes la oameni buni megieşi, ca să soco- www.dacoromanica.ro — 125 — teascâ cu sufletele lor, cum vor afla, cu dreptate. Deci acei megieşi au scris de au dat ştire cum au> cumpârat Fraţiman parte ce din sus cu nume . . . ughi . . . deci nepoţii Pistruiului au rămas dina--intea domniei mele şi din toată lege. Iar Frâţiman pah. sau îndreptat şi sau pus ferâiu 12 taleri în visteriul nostru. Deci sa aibă aşi ţine parte de sus cum au cumpărat cu tot venitul cum îi spun şi uricile. iar nepoţii Pistruiului sâşi ţie parte de gos iar carele dintre dânşii să va ispiti cândva a mai pâră pentru aceasta pâră, să hie de gloaba porţii domniei mele 50 de boi, şi să hie de mare certare, h hh c ne 8/MnajdtT np'fcA chai ahctoa» tidiueaiS. (şi altul să uu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre). Pcrt^HX ptn PeHcb rea log. iscal Acta Catargi. Hârtie coală. Surete ms. XXV, 572. Actul se păstrează in o copie poslâduitâ în 1813 Noem. 7, după altă copie a lui C. Comişescul din 1779 Iunie 5, care şi acesta l’a scos după f.uretul scris de pe^is-pisocul cel adeverit de loniţă Condicar. LIII. Sumar. 7139 Mai 22 (1631) Iaşi. Zapis de vînrare prin care Todosiica jupăneasa lui Ionaşco Peaicul sulger, vinde lui Gavril Gorgan biv vornic jumătate de sat Cobâliia cu 15U galbeni. Eu Todosiia gup^ueasa răpâusalului Ionaşco Peaicul cau fost sulgiar, scriu şi marturisescu cu cest zapis al mieu, cum eu de bună voa mea am vândut gumâtale de sat, de Cobâliia (KokauTa) de ţânulul Sorocei, lui Gavril Gorgan cau tost vornic, direptu o sulă şi cincizeci de galbeni, bani buni. dece oplzeci de galbân au dat la mâna me, iar şeapte zaci de galbeni iaste sa dea. lui Gheorghiţâ. şi lui Grigore şi lui Vasile ficiorii rapâusatului Du-mitraşco Ştefan logofătul cel mare, care bani iau fost dat Dumitraşca Ştefan logofătul,,la mâna mea. www.dacoromanica.ro — 126 — pentru acea gumâtate de sat, şi au fost rămas cu aceşti optuzăci de galbeni, deci acmu am vândut lui Gavril Gorgan, cu ce neam tocmit de bună voia noastră cu dumnealor cu toţi, şi în tocmala noastră au fost Gavril Mirca vornicul şi Dumitraşco Gheuca vornic, şi Lepădat vornicul şi Stratulal vornicul şi Ursul Vrăncan şi alţi boiari şi oameni buni şi eu Şaidir diiacul am scris sa sa ştie. u las vito 7139 Mai 22 az Dumitraşco dvornic iscal az Strătulat vornic Acta Catargi; bărtie coală. Surete ms. XXV 505. LIV Sumar. 1139 luni 15 {1931 laşi. Zapis de întorsătură prin oare Gavrilaş Uorgan întoarce 300 taleri ficiorilor lui Dumitraşco Ştefan pe jumătate sat diu Cobăliia, cumpărat do la Tudosiica femeia Peicului. Ge i> 110,11hi Ghiorghii Ştefan i Gligoraşo i Vasilie •snve noKoindro Dumitraşco Ştefan biv vel logft scriem şi mărturisim noi cu cestu zapis al nostru, cum sau sculat dumnealui Gavril Gorgan ce au fostu vornic şi au înlorsu gumâtate de sat de Kcuxaiid ce ‘iaste în ţinutul Sorocei, de la no» care ocină o au fostu cumpărat părintele nostru Dumitraşco Ştefan ce au fostu logofl mare de la Todosiica giupăneasa 'Peaicului ce au fostu sulger şi de la cumnatusău Tasilcea. şi de la femeaia lui Nastasiia. sora Tu-dosiei, giupăneasa Peaicului ce au fostu sulgiar, şi de la surorile ei Angbelina şi Frăsina. şi fratesău 'Pavai dereptu trei sute de taleri bătuţi, deci dum-nialui Gavril Gorgan ce au fostu vornicii sau sculat şi neau întorsu noâ acei bani deplin ce mai sus ■s'M’ie trei sute de taleri ţpătuţi întru maniile noastre şi să ţie dumnealui ocina acea gumâtate de sat, -de Cobăliia şi aoaslă tocmala au fostu dinainte du- www.dacoromanica.ro — 127 - misale lui Iuraşco Başot vornic şi înaintea lui Gli-•goraşco Ureche ce au fostu logofăt şi dinaintea lui Dumitraşco Buhuş visliarnic, şi dinaintea lui Du-mitraşco Şoldan stolnic şi dinaintea Lupului Fra-jescul postelnic şi naintea vornicului Stratulat şi denainte lui Vasilie Banul dvornic. şi dinaintea a mulţi ficiori de boiari, de acasta scriem şi mărturisim, noi cu acestu zapis al nostru şi pre mai mare credinţa am iscălit şi neam pus şi peceţile vatra acesta zapis al nostru şi iaui dat şi zapisale carile au fostu noaw de cumpărătură, Ad c,k simit. pis u las vlt 7139 Iuli 15 Gheorglie Ştefan (1. p.), az Iuraşco Başotâ sul-"er (1. p.), az Dumitraşco iscal (1. p.), Vasile Banul iscal (1. p.), az Başota vornic iscal (1- p.). Originalul hârtie, coală. Acta Catargi; Surele ms. XXV, 508. LV. Sumar. 7139 Iulie 23 (1631) Iaşi. Moise Moghilă Vodă întăreşte lui Oavrilaş Gorgan cumpărătura ce a făcut de la ficiorii 1 ii Jbimitraşeo Ştefan vel logofăt cu 300 taleri bătuţi jumătatea de sus din Cobăliia de la Soroca. t Hw Aloncii Alonidd KotROAd. Radio ducTiio rcriApz 3EHdll /HOdAOKCKOH. WJK lipiHA,0lll’k rip’fcA llddlll H fip^A EX- num EOd'kpii rcn^fî,un. cmiikii.mu h diddiioiu. cdSra rcriAKdm. J’mi’prif 1114 aii ti KpdT iro TpuropaiiiKo Alor^d^'k'. h Edciuis ^\S.»IIITpdlllKO, CURE IIOKOHIldl'O r\8dlllTpdlllK0 IjL^dH. REd dW- ro;|>ET imnui iieiiomcmiaeihi. diiunp'icfdOKdun, n,v no n\- a«- Itpoll ROdll H llpOAddll CEOd npiifîd. GlTNIld. H r4AHHHd E:t:t K'kuiE, i:Siie;i:iio. wu,\' n\\ r\8diiiTpdiiM;o IJIfi|sdH dwroijiT. wr ToAociid. Kirki’iiirk iioRoiimuro. K)HduiKo 11‘knKVd ehk cSiia:diA. BHUIHdd MdCT CX BCC. IipH^A- 4T0 8 BOdWCT Go-poiijCKii. Toa npoA HCnopSllUHHO. HHKOdHfKC. Hd B'fcKH. H IIH Ad C'k Hf SdUUUdfT llpAA CHro<|5ET | CdSWHd lip'bjK^E. HNHdl. CTO riOMHKIUHdl rCfl^pH np'kjKAENd' EHBIIIH\\ <1 ^HE. rcn^BiHH CdS’K’felJlE CX HpdBOlO H B'fcpNOlO Cd8?KE8. T'kdl H dIH ] Kn/itrk111e ETO lipdBOlO H B'kpMOlO Cd8?KE8 £0 Ndc. JKddOBddH ECdlH EdIV' GOCOENOII HdLUEH dldCTH. H A<1'ul II 110-dllldOEddH. ECdlH EdIV UIT NdC. 8 NdUIEII 3Etiiho H AddlliE H dUldOBdllÎE II 8pHK H nOTKpZTÎ^EIlÎE CX BXC'kdl ^O^O^Odl. HEIIOpSllI EHIIO. NHKO.WOK Nd B'kKH. d dlJJE lipOldB-d'fclOTC'k, BX H'kKOA Rp'fc.ll'k H'kKH\' Ndp'fcAflliE A° hulii iiy H'kKH\- m8?kah\\ rciiApii. A& cfc iie B'kpSAT | iioiieîke ect updBo rcnAKdiii. 3d a^A^'"- ă 00 Hduiiidi JKHBOT'b 11 rcnAc-TBOBdNÎE KTO K/ţVAfT rCIIApX UIT AATH Hdllllljf Hdll UIT Hd-îuEro poAd. HdH ndK eSaroro ex H3EEpET ehth rcn^px 8 lldlUEII 3EdldH. dIUIdAdBCKOH. TOT EH EdIV HEIlOpSUJHd lldlllE AddHiE, II dlHdOBddlliE. Ndi ddHEH EdIV' A^dll II 8KpdUllld. d KTO C‘fc nOKScHT pd30pilTH. II CKd3HTH HdlilE SCTpOEHÎE. TX ^d ECT TpXKddVT II lipOKddVT UIT Td Ed CXTBOpUldl’O. IIEO II 3EdldE H UIT npMCTd. Ero dITph. H UIT BXCA\* CTH(\ HWE Er8 EdroSrO^HBmE M Ad HdldET MdCT CX h8aoa. H CX TpilKd'k-TOdl flpÎA. BX EE3K0HEMHidV B'kKH H dldVKH ddlllll. nHC 8 IdCOX BdTO ^3pdlK IIOEB ri\ Odddi rcnAHx BEddvd Iw illoV'CH /Honidd BOEBOAd www.dacoromanica.ro - 1B1 — Io Moisi Moghilâ Vodă din mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldovei, iată acest adevărat al nostru ■credincios boiarin Pătraşco Ciogolea treti logofăt a slujit înainte altor sfinţi râpousaţi domui ce au fost mai denainle, iar acum domniei meale slujeşte cu dreptate şi cu credinţă slujba. Drept aceia şi noi văzînd a lui dreaptă şi cu credinţa slujbă spre noi, miluitu-ne-am spre el cu osebita noastră milă şi i-am dat şi i-am miluit de la noi, în ţara noastră a Moldaviei, un sat anume Cobăliia, în ţinutul Soro-cei, din diresele ce a avut moşii noştri Ion Movilă visternic de la Patru Voevod de danie şi de miluire pe acel sat; care acel sal a fost drept de cumpărătură Conţii biv dvornic fiul lui Păcurar de la nepoţii Cozmei biv parcalab, şi l’a fost pierdut acel de mai sus zis sat Cobăliia Gonţea fiul lui Păcurar in liillenie, cînd şi-a luat şie nume de domnie în zilele lui Patru Voevod. Drept aceia acel de mai sus scris sat Cobăliia să fie de la domnia mea bo-iarinului nostru mai sus scris lui Pătraşco Ciogolea logofăt, dreaptă ocina şi danie şi miluire şi uric. şi întărire cu toate veniturile neruşeit nici odănâoară în veci. Iar dacă se vor afla în nescai vreme nes-careva direase de la alţi nescareva domni să nu se crează, căci că iasle drept domniei mele de moşie, jar după a noastră viiaţâ şi domnie cine va fi domn din copii noştri sau din al nostru neam, sau pe ori care altul Dumnezeu îl va alege să fie domn în al nostru pământ al Moldovei. unCil ca acela să nu strice a noastră danie şi miluire, ci mai vârtos sâ-i ■dea şi sâ-i întărească. Şi cine se va ispiti să rază şi să strice a noastră aşezare, acela să fie trecleat şi prodeat de Domnul Dumnezeu făcătorul ceriului şi al pămîntului şi de preacurata lui maică, şi de toţi sfiinţii, cari bine au plăcut lui Dumnezeu şi să aibă parte cu Iuda şi cu trecleatul Arie în nesfârşitul vecilor şi a muncitor amin. Scris în Iaşi la anul 7142 Noem. 13. insuşi Domnul a poruncit Şaidir Jo Moisi Moghila Voevod. (m. p.) www.dacoromanica.ro — 132 — Autograf- „Socotitam domtvk nie. apoi uricile moşilor-jioşiri. cari mai sus scrie I şi sau aflat cunipărălur moşului domnii mele Ion Movilă vistemic | acesta sal Cobălie. „de la Gonţe s;/k Păcurar, nepotul Cozmei. iar la domnie „ lui Pălru Vodă. pe ai săi bani. pentru aceia cu mâna mea , am scris singur ca să s crează. datuiam şi dao urice de Ja Pătru Vodă şi altele de la lancul Vodă. mai datuiam „un uric de la Ştefan Vodă.* Iw Moisi Moghilă Voevod Originalul hârtie, coală. Acta Catargiu. Surele ms. XXVI, 510. Pecete mica îu ceară aplicată. Procesul. Pâra dintre călugării de la Pantocrator si stăpânii din Cobăle Începuse incă din 1620 (7128) Mai 10, sub Gaşpar Vodă, care judecă pricina ; şi cum Ionaşco Peaicut ficiorul lui Iuraşco nepotul lui Patraşco, strănepotul lui Cozma uşiarul de sub Ştefan cel Mare, dovedeşte cu 24 boeri jurători că el e adevărat stăpân, Vodă Gaşpar da rămaşi pe călugări. După 9 ani, în 7138 Noemb. 26 (1629) Alexandru Vodă jude ă acelaşi proces, întărind cumpărătura lui D. Ştefan logofătul în satul Cobăliia. După alţi 4 ani în 7142 Noem. 13, fiind domn un Movilă, strănepot de a lui Movilă visternicul din 7056—recie 7037 —ia afacerea din nou In judecată ; confiscă tot salul Cobâla ; nu ia în vedere nici un act anterior, şi-l declara ca aparţinînd de drept lui Ion Movilă visternic, şi ca din al său 11 dărneşte lui Păfraşco Ciogole treti vislernic, boer ridicat la boerie de Movileşti. Movilă Vodă aminteşte de hitlenia lui Gonţea vornicul, fiul lui Păcurar, cind şi-a dat nume de domnie, şi a-teslă sub propriu lui semnătură că moşul său Ion Movilă visternic a cumpărat Cobaliia cu ai săi bani de la Gonţea fiul lui Păcurar, nepot Cozmei sub Pălru Raieş, şi ca el a dat în mâna lui Ciogolea logofăt 8 urice : unul de ia Ştefan Vodă, altul de la Patru Vodă şi altul de la lancul Vodă. liricul de la Ştefan Vodă e pierdut astăzi. In el se va fi fost vorbit de Cozma uşiarul, ajuns apoi părcalab. Uricul de la Petru Rareş nu este cel din 7037 Mart 25 dat de Petru Rareş (vezi mai sus pag. 28), ci cel făurit din 7056, că ar fi vindut Gonţea vornic satul Cobâliia lui Ion Movila vist. cu 480 ugbi. D^ci putem prinde data, rând s’a făurit falşul cu doc* din'7056; ar fi tocmai In preziua procesului din 7142 No-embre, pentru a indritui pe Vodă că satul e a lui, şi că deci poate să-l dea dauie unui boer credincios, ca Pătraşr» Ciogolea. Se prea poate ca însuşi Şaidir să fi făcut actul» Intru cât lot el scrie şi acest act uzurpător. www.dacoromanica.ro - 133 - LVII. Sumar. Fără veleat, lună, zi şi lor. Zapis de vinzare prin care Pepelea scutar vinde jupanului Apostolachi cu 6 lei partea iui din Păţăşti, partea de {,'ios. 6v Ilfrif/U CKVTdp ^HCV'dlH dlXpTVpHCECKV KV | IdCTX CKpHCOpf d dIEd IIIH KV HECTV 3d(IHC. d,l dl EV. KVdl ddIV 8xh,\vt ^pranTx diomif. ^hh ndpTE llxu,xi|i | Hdop ^hn iidpri yvc. dv BXii^yr ^ptriTv s dEii. yvuxiivdVH flnoc-TOddKH. ££ IIEdIE NEBOI1T. HIIIipECVpdT. NHIH CVdHT. ll£ ^E EVIIX BOC dIA. KXN^V ddIV dVdT GdNHH. 1â,*H4m,'rf dVH P*-KHTX UI H TOTpV'llIdHVd WTddl. UI II IwildlUKO IIIH YpCVd. WTddl (şters uni VpfKt) wTddi iun d IIocTVdVH wt ftyvA. iun Kx3dKVd WTddl mu /ltxKX WTddl. mii Ilur\pfl0 WTddl UIH dlVdU,H WdlEHH KVHH INII BXTpXIIH. IIIH THIHipE. IUH lipf dldll mdpt Kp(^Hmj,x iiiddiv iivc mu n£i£ii,£d£ cx cx 11iie. .|t TOTE px^vpildf KXTf ^VdW IIXdlXNTVpil .fii Acta Catargi; hârtie filă. Surete ras. XXV, 512. LVIII. Sumar. 7148 Dec. li (1630) Iaşi. Ion Vasile Lupul Vorvod dă şi întăreşte lui Gliica vel stolnic satul Bilacăul pe Nistru la Soroca, pentru slujbele lui făcute ţării la Ţari "rad. IIw IwN BOlBO^d CUB EdCIldif KOEEO^d. BîKilO dldCTÎIO rmr\px 3£dldll dlWd^dBCKOH. WÎK TOT HCTKIHHÎH. HdUIH GO-d’kpHII R'kpllHÎH TllKd. B£d CTOdllllK. CdSlKHd llp'klK^E IIHIUI i cn^piidi up'b;Kri,E bhbiiiii,ii Hdc ii cdSuuid wu,x rcn^RdiH. llco EdCIldiC EOERO^d. CX^Id CdSlKHT H rClL\RddlH. H 3 E,11 <111 lldlll iii r\d J^plirpd^. T'kdl dl Bl BII^'bBIIIE Ero lipdBOlO B'bpilOlO CdS?KG$ ^0 HdC, JKddOBddll ECdlll tl’O GDCORHOIO HdlUE dldCTB. >1 ^ddll II IIOdldOBddH ECdlll Edl$ WT HdC. $ HdlIlilO 3Edldll 8 dlOd^dRCKOH. E^IIO CEdO HdHdl'k ElIddKXSd MTO ECT Ud HeC-TpOH 8 BOdOCT GOpXEIOCKOdlS. 'ITO TOT CEdO RHd lipdBO rcn^pxcKoii. npncd8iii£ii kx wnod To\-dTiiH. u ect c,ii8 npd» 8010 3d dldORdllIE WT Wll,d TCH^Rdlll. KdCIldic ROBO^d. T'kdl www.dacoromanica.ro — 134 — pd^ll. H rCfl^BrtlH ^<1^0^0/11 H IlOdldOEtlyO/tl. TOT CMO HdHdt'b IIll,UKXb\l Hd^ HfCTpOdt. KOd'k’pHHb HdlUf/llS B'fepHHOdtb rilKXH BEd CTOdHHK. KdKO ^d ECT EdlS II U'T HdC lipdROK» WTNNb. It 4,ddHiE II dldORdlliE. II IIOTBpXHJ^EIliE II SpHK. HE-IIOpbllIEMHOdIV HHKOdll/K Hd B'k’KII B'kmiill. d 110 HdllIEdl JKH" EOTG. H rcn^CTBO, KT O BX H3GEpET rcil^px RIITH HdllliH 3E/lldll dlGOd^dKCKOH. TOT Bll EdlS HEIlOpSllIHd HdIUEro dldO» GdllÎE H bCTpOEHiE. NX dBH EdlS rl,d/UI 11 bKp'klIH/HI. d dl]) E KT O SnOKbCMTCA pd30pilTH NdUlf ^ddHÎE H dldOKdHiE TOT EX^ET TpEKdHîT. 11 lipOKd'fcT U'T Td Gd CXTBOpilldrO HGO II 3£dldll. H U'T npMCTdd GrO dldTpX. H U'T BÎ CTH\* dllOCTOdll. H W'T BXC'b^ CTtllf. T'kdl pd^H IIH HHKTO C IIE SaiHIlIdST np'k,), Clldl dHCTOdl Hdllllldl. ' nuc S rac BdT o Gdddi rcn^Nx B'd'kd IfO IcadH BOEBOr\d ^Spdlll ^EK. BÎ f Eopd'fcllbd Io Ioan Voevod fiul lui Vasile voevod, din mila lui Dumnezeu Domn ţarii Moldaviei. iata că aqest adevărat al nostru boiariu credincios Ghica vel stolnic a slujit înaintea altor domni fiind înainte de noi şi a slujit şi părintelui domniei mele Io^Vasile Voevod, iar acum slujaşte si domniei mele şi pămîntului nostru la Ţarigrad. Drept aceia vazînd a lui dreaptă şi cu credinţa slujba cătră noi miluitu-ne-am noi cu osebita noastră milă, datu-i-am şi l-am miluit pre el de la noi în ţara noastră a Moldaviei un sat anume Bilacăul, ce-i pe Nistru în ţinutul Orheiului, care acel sat a fost di-rept domnesc, ascultător de ocolul Tohatin şi iaste lui dirept de milă de la părintele domniei meale Vasile Voevod. Drept aceia şi domnia mea am dat şi am miluit cel sat anume Bilacăul la Nistru bo- www.dacoromanica.ro 135 - iarinului roştru credincios Ghicai vel stolnic ca sâ-i fie iui şi de la noi dreapta ocina şi moşie şi danie şi miluire şi întarilura şi uric neruşeit nici odăna-oara în vecii vecilor. Iar după a noastra viaţa şi domnie, pre cine Dumnezeu va alege sa fie domn pamîntului nostru al Moldovei, unul ca acela sa nu strice a noastră mila şi aşezare, ci noi i-am dal-o^ şi i-am întărit o; iar cine s'ar cerca sa raza a noastră daanie şi milă, acela sa fie trecleat şi pro-cleat de Domnul Dumnezeu, făcătorul ceriului şi al pamîntului, şi de catră preacurata lui Dumnezeu maica şi de cei 12 sfinţi apostoli şi de catră toţi sfinţii apostoli şi de eatrâ toţi sfinţii. Drept aceia altul nimene sa nu se amestece înaintea acestei cărţi a noastre. scris în laşi Ia anul 7148 Dec. 12 însuşi Domnul a poroncit Io Ioan Yoevod t Borleanul Hârtie coală mare. Pecetea în ceară aplicală cu inscripţia : t IlV IlVdH KOfKOA'l EJKÎIO iUACTÎKi TCnApX 3fA\rtH iWOA-AaRckch. Cap de bou. Acta Calargi. Surete ms. XXV, 421. — Cronicarul Miron Costin vo'beşte de aşezarea în scaun a lui Ion Vodă fiul lui Vasile Vodă : «cât aice în locul său pusese domn pre fiul său Ion Vodă, in scaunul ţării cu boeri, cu ispravnici, cu domnie deplină, ţiind ca în palmă domnia ţării Flumâneşti» (Let. i2, 307) Iar mai jos precizazâ că «tosta» această zarvă intre Matei Vodă şi Vasile Vodă în anul 7144 şi 7145, cu lupta delaOjojtni (idem 309). LIX. Sumar. 7148 Ghenar 20 (1640) Iaşi. Cartea lui Vasile Vodă dată lui Gheorglii Catargiul parcalabul să-şi ţie moşia Cobălia, ca a sa dreaptă ocină. JI(© KacHaif BofBOAd. Gwiw atjnaocTiw rcn,jţpx 3mmh (.uodAdBCKon) datam cartea ‘domniţei) | meal(e) slugei domnie(i) meale lui Glieorghfie Cat) argiul părca- www.dacoromanica.ro — 136 — labul | spre a(ceaea ca sa fie l)are şi putearnic cu (c)artea domniei meale a opri şi a ţi(nea) satul Co-bâliia (KoB*/iira) cu tot venitul, ce iaste la ţinutul Sorocei. cei iaste acel sat direptu. de moşie, iară de va părea cuiva ceva cu strâmbul, şi va avea niscareva du «ase. pre acel sat. să vie să stea de-faţă înnaintea domniei meale. cu boiarinul domniei meale. ce scriem mai sus. şi săşi aducă şi direasele TOf miintut. rcn^Kdam. h hOpOLIICKOdt\\ p'bKXljiH NdLU B’kpiidro Rod’kpiiH BiiuimtcAM Horod’k bm tueTpap da;£ ect £dl\" TA HETRpXTd HdCT IIIT GOhKHTEIJIH. | npdBd WTIIItS. (V)TIIA nd£dl£NHLIIH Edl8 EddltKd UcTdldN H KddllKOBH TfT-<11AIIV EHdO EdtV npdBd KSnEJKHd. | WTNd GddtOltd. H Iw-lldlllKO. It Topd II CECTpH jdtOEKd. H llpMHd A’kTH 1ÎH= KOdp. WNl"KOB£ jflldpKO. It WT VHKO Tod^Ep | H CECTpH EI’O (îd£lld II îlHHd. ^'fcTH /lldpKO KoKOpd. H THJK (OT nd£-<11E11IIILIt lt\" HlIKOdp. H CECTpd Ero GO^OKÎA 4,’kTH IJvpyit ] Sc£ WNVKOBE H np^WtlvrlţH \OdOBKd. pd^lt TpH CTd TddEpil Cp E lîp Vă 11IIY. It 8Kd30BddH np’k^ Hddlli. li HCI1HCOK. 3d KV» nEÎKHO | WT KoCTdltTHH BO£BO^d. d lVoprlEBIt KdTdpyHl'd WH TdKO WTB'klJJdd tip'k^ HddlIt dET Ţ^IMIIITpdUIKO Io Vasilie Voevod din mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldaviei, adică a venit înaintea noastră şi înaintea tutulor a lor noştri moldoveneşti boiari a mari şi a mici, al nostru credincios boiarin Pa-traşco Ciogolea vel şatrar şi s’a părît de faţă înaintea noastră cu sluga şi boiarinul nostru Gheorghie Catargiul biv ceaşnic, pentru a patra parte de sat Uncbiteşti, ce-i în ţinutul Sorocei, zicând al nostru credincios boiarin mai sus scris Ciogolea vel şatrar cum este lui cea a patra parte din Onchiteşti di-reaptă ocină de la seminţenia sa Balica hetman şi lui Balica hetman i-a fost Ini dreaptă cumpărătură de la Samoil şi Ionaşco şi Gora şi surorile lor Liubca şi Irina ficiorii lui Nicoară, nepoţi lui Marco şi de la unchiul lor Toader şi surorile lor Anna şi Elena, copii lui Marco Cocora; şi iarăşi de la seminţiile lor Nicoară şi sora lui Odochia copii lui Giurgia toţi nepoţi şi strănepoţi lui Iloloucă, drept 300 de taleri de argint, şi a arătat înaintea noastră şi ispisoc de cumpărătură de la Constantin Voevod. Iar Gheorghe Catargiul aşa a răspuns înaintea noastră, cum este cea a patra parte din sat Onchiteşti dreapta cumpărătură socrului său lui Gorgan dvornic, de la Lupul Dărlău şi de la Isac. şi -de la fratesâu Văsiian şi de la alţi oameni şi fiind www.dacoromanica.ro — 141 — şi aceşti vlnzători de faţă înaintea noastră şi cu> tot sfatul nostru, judeoat-am lor cu al nostru drept judeţ şi aşa am aflat lor leage dreapta pe legea ţarii cum sa aiba a ţinea boiarinul domniei mele credincios Pătraşco Ciogolea vel şetrar cea a patra parte din satul Onchiteşti, cu loc de mori în apa Medvejei cu tot vinitul ; şi s’a luat de la dînşii şi ferăe 12 zloţi în vistiarul nostru, iar sluga şi boiarinul nostru Gheorghie Catargiul şi cu alţi vânzători ei au ramas dinaintea noastrâ şi din toată legea ţarii. Deci de acum înainte mai mult sa nu aiba a se mai certare pentru această pâră nici o data în veci, şi altul sa nu se amestece. în Iaşi la anul 7150 luna Iulie 21 zile însuşi Domnul a poruncit Gavril Mateiaş vel log. f Dumitraşco Acta Catargiu ; bărlio, coala. Surete ms. XXVI, 426. — Ferac ce se pune de Ciogole Pătraşco e de 12 zloţi. - Holoucă, slâpânul de al căruia nume se leagă satul Holoueiuţii pe Nistru, a avut aceşti urmaşi: Marco, Cucora şi Giurgea, iar de nepoţi pe Nicoarâ, Samo’.l, Io-naşeo, Gora, Liubea, Irina, Toader, Ana, Elena şi Odochia. LXIII. Sumar. "[~>o April 13 (1617) fără loc. Zapis de vîn-/aro prin care llilip (iul Anei, nepot Stefului vinde cu 15 galbeni lui Toderaşoo din Huşi din jumătate de sat a patra parte din Duşman!.. Adecă eu Hilip feoorul Anii nepotul Ştefoloi de Oişani. scriu şi mârturisascu cu est zapis al miu cum am vândut w(oy) parte de oifcinâ lui To-deraş.-o den Ruşi -jts iam vândut di gumâtate de sat a patra parte ce să cbeamâ despre partia Duşmanilor de nime nevoii nice asuprit şi dea a mea bună voe. oy am vândut dereptx 15 galbeni bani gata şi miam loat banii deplin, şi tocinala noastră www.dacoromanica.ro — 142 - niau fusta în casa popii loi Ghiorghie de Iaşi de la besiarica de la sveati Iwan de la Mâji. şi Gligorie Barna de Zabulutiani şi Toader curlic de Trifeşti şi Anton cel bătrân de Oişiani şi fecurul loi Anton Simion. deci noi aeşti oameni deaca am văzut negoţul lor de plin şi şiau loat bani deplin denainlia noastră pe mai mare credinţa neam pos şi pece-ţâle ca să s ştie. şi eu popa Lazor am scris zapisul văleat 7155 mias. Ap. 13 dni Borna (1. p. animal cu coada bărligată, stea), 'Toader (1. p. arbore, 3 stele), Anton (1. p. spice), Simion fl.p. figură). Originalul hârtie, coală. Acta Catargiu. Surele ms. XXV, 432. LXIV. Sumar. 7158 Oct. 14. (ICil'J). Zapis de \ 1 uza re prin cari urmaşii lui Dragoş Vornicul vînd lui Vasile Mârzac vel căi)itan de Hotin cu 530 taleri de argint, 3 păreclii de boi şi 10 vaci cu v iţMi moşiile lor Drăgoeştii pe Solovăt, la ţinutul Iaşilor, scliştele Buliaenii şi Meliştenii şi altele. Suret de pe zapis sătbesc din veleat 7158 OA. 14. Adecă eu Lie i Gheorghie i Keculai i Sălă-văstru i Codan i Necoi i Vasilachi i Uirlan i Nica i Zamfir, cu femeia lui Marina i Solomon i Tanas i Nasta i Ionaşco fratele lui Sărghie, i Grozava i (Vasi)laş fecori lui Ion i Vacihovschi i Ale&andru i Radul i Pahomi licorii lui Trifan i Grigori i Docliiţa i SofroniHA fecorii lui Dumitru i Dănila i Parascliiva i Magdalina ficori lui Dumitraşco Albotă stolnic toţi nepoţi şi strănepoţi lui Dragoş vornicul, scriem şi încredinţam cu această a noastră srrisore la mâna dumisale Vasile Mârzacul, marele căpitan de Ilolin, de nime săliţi nici asupriţi, ce de a noastră bună voe am vândut a noastră driaptă ocina şi moşie, ce avem noi în pustie peste Prut la ţinutul Eşului www.dacoromanica.ro pe pârâul şi pe valea Solovăţului, un sat anume Drâgoeştii, ce iasle lângă Folinteani şi Melinteani, pe Sovăţul Bugâi şi lam vândut drept 300 de taleri de argintu dmisale şi noi am luat în mănule noastre deplin plata banii aceştia mai sus scrişi, săi fie în veaci şi iarâşi încă iam mai vândut dmisale Va-sile Căpitanului şi alte 2 selişte în pustie din susul Sovâţului din ţinutul Eşului pe nume Buhâenii şi Meliştenii în mijlocul Ustiei şi Alibenii a Cârpiţilor pe lângă Funduri şi Duşmani şi aceste doa selişte liam vândut drept 200 de taleri de argintu şi trei pâreclii de boi buni şi 10 vaci cu viţai şi când am vânduto sau tâmplat mulţi oameni buni de pe împrejur megieşi bătrâni şi tineri cari numele sau pus şi peceţile pe această scrisoare şi zapis sâi fie dmisale în veci, şi noi daca am văzut în mănule noastre 550 de taleri şi trei perechi de boi şi 10 raci cu viţei pe aceşti trei selişte ce sânt în pustiu pe Toporul, pe pârâul Solovăţului cu vaduri de moară şi cele 2 sate den sus pe Sovăţ Bohaenii şi IWaneştergurenii ce sânt cuprinsa tot întrun hotar şi iară cu vaduri de mori noi încă am dat acastă scrisoare în mănule dumsale mai sus pomenit şi noi dintru acesta ceas nici o dată să nu ne amestecăm in veci şi a noastre isprăvi şi întârituri ce am avut pe aceste 3 sale au pierit din cetate Sorocii de Cazacii Zaporojeni când au aprinsu şi au dobândit cetatea Soroci şi a noastre mărturii ce mai avem de la oameni buni ţinutaşi din penpregiur leam dat în mănule dsale Vasile marile căpitan şi a noastre peceţi leam pus pe a noastră scrisoare ca sâi fie in veci de veci, şi în a toate săvârşit, şi mănule neam pus. „Lârbenii pe Sovăţ iau dat Pâşcanul dani lui Sfeti Spiridon şi mănăstire au dato în sama vornicului Misai ca să pue vechil pe cine va socoti, iar avându a răspunde sa vie de faţă la divan. Ioan Meleghi vornic de poartă* www.dacoromanica.ro — 144 - Acta Catargi. Surete ms. XXV, 735. Cf. suretul din-71S0 de la Duca Vodă, dupâ 22 de ani, când Vasile Măr-zacul vine si-şi întăreşte slăt ânirea pe baza zapisului din 7158. Traducătorul pune isprăvi în Ioc de direse. LXV. Sumar. 7158 April 7 (1050) Iaşi. Vasile Vodă judecă pricina între Pătraşco Ciogolea biv logofăt şi Oh. Catargiul biv agă pentru Cobăla, dînd rămaşi pe Ciogolsa şi călugării de la Pantocrator. Se pune ferăe 12 zloţi. ■j* Hw EdCHdÎE BOfBO^d IwKÎKi dIHdOCTilO rcll,<ţpk 3£dldll dtod^ţdBcKOH. wjk ripiii^oui’k np'kj, nj.hh. h np'k^, sxciidiit NdUIHdlll dlWdAdBCKIIdlll BOd'fcpH. EEdllKH^ II dlddHlf GOd’k | pllHk NIU k IIZTpdllJKO Horod'k. GklR dWrO?|5£T. 11 T’krddH 3d dftiţ np’k^ţ Hdditi cz cdSrd iidiu TitOprU KdTdpţmSd biib ar* pd^i £4,1111 C£dO Hdlldl'k KoGZdi/ft I MTO 8 ROdOCT GopOIţCKO-,h8. p-kK^ipii. Horod’k dwrofjsET. d?K ect e,h8 tot csdo npdBdd COTHHd H KVI1EJKHII0 WT AIoVCcH Alorildd BOEBO/ţd. H 8Kd30BddH np'fc^ Nd/HII N'kKIUI flpHBHdiE. CTdpmţ WT 4,dB-HHHIf Bp'kdlEHHH. H CdSrd HdlU TillipriE KdTdpţliSd BIIB drVh. U!H TdKO WTB’kljlddH np’k^ HddlH d/KE TOT CEdO GkldO (lo'> gol) M 8Kd30Bdd. np’k,ţ llddlll II HdpE^EHIlis 3d T‘k?K li fjîEpZIO. WT Pd^Sd BOEBO(ţi. lIlm(HOBIIH H WT PdUindp ROE-BO^d KdKO c’k T’kradd | CZ npO^dJKHHIţll. MorOdH dWr^jîT. u CZ KddSrEpH WT CTdd dIHCTIIp IldHTOKpdTOp. HHIIO TOI^jţd. 30CTdd Hd Hlllllf. nOMTO WHH H£ HdldET Hll E^HIIHO Tp'kGV. | CZ TOT CEdO. HllIIO rCII4,RdlH CZ BEC CZR'kT TCn^Bdlll CZ-dlOTpH\'Odl H WGp'kTO^Odl. KdKO IIE HdlaET GOd'kpHIlS HdUJ xIorod’k ghb dwroîjszT im | £4,ho Tp'fcGV. cz tot csdo. rhui-flHCdlIHHdt KoBZdilO. Hll dtdGHHIllţH HdlU KddVrtpH. BHIIHIII-CdlIHHdl. WT CTdd dlOHdCTHp IldHTOKpdTOp. H/Z \'0,vkl0T CZ \HTpO | CTÎW. TdJK WHH 30CTddH WT np'k^ HddlH H WT BEC 3dK0H 3£dlCK0H. d CdSrd HdUI 1’EWpriE KdTdpţliSd BklB drd. Wll SnpdBHdC/ft. H IIOCTdBHd COGH <|i£pZIO BÎ | 3ddT & www.dacoromanica.ro — 145 — «HCTÎMp HlIJh. T-brtl pd^,H WT CIM'b IU np'k^ KdKO H/Hd(Tr Wl< ^p&JKdTH. COKH npdKdd WTHNd (loC gol) 8HlUptMfHH0/HS CE/IO KoK'Adid ] CA BEC JJOTdp II 1IE IMIAfT Hdll T'feriTH, pd^H cîra vbîK hhko/Iiok iu cbniH. n hh ^d cb ni v/iuuiidET^ IIHC 8 ldCd\* KdTO dn. 3 ^IIU Gdddi rciiAiix Kf/fbd Bfd d&irofl rr HCKdd To^tpauiKo* .JjSdlHTpS AlKd Io Vasilie Voevod din mila lui Dumnezeu Domn< ţarii Moldovei, adeca au venit înaintea noastră şi înaintea tuturor alor noştri moldoveneşti boiari a mari şi a mici, boiarinul nostru Patraşco Ciogole biv logofăt, şi s a pârât de faţa înaintea noastră cu sluga noastră Ghiorghie Catargiul biv agâ pentru un sat anume Cobaliia, ce-i în ţinutul Soiocâi zicând Ciogolea logofăt, eum iaste lui acel sat dreapta ocina şi cumpărătură de la Moisei Moghila Voevod, şi a arătat înaintea noastră neşcare di-rease vechi din bâtrîne vremi, iar sluga noastră Gheorghie Catargiul biv aga, el astfel a arătat înaintea noastră, cum acel sat a fost .... şi a arătat înaintea noastră şi direase de pâra şi de ferâe de la Radul Voevod Mihnea şi de la Gaşpar Voevod, cum s’a pârât cu vînzâtorii lui Ciogolea logofăt şi cu călugării de la sfanta mănăstire Pantocrator ; deci atunci i-a rămas pre dînşii, pentru ca dinşii să nu aibă nici o treabă cu cel sat. Deci domniia mea cu tot sfatul domniei mele vâzut-am şi am aflat cu adevărat cum nu are boiarinul nostru Ciogolea biv logofăt nici o treabă cu cel sac de mai sus scris. Cobaliia- nici rugătorii noştri călugării mai sus scrişi de la sfăuta mănăstire Pan-docrator sa nu umble cu hitlenie. Astfel ei au rămas denaintea noastră şi din toată legea ţarii; iar sluga noastră Gheorghie Catargiul biv aga, el s’a Sndireptat şi a pus şie ferae 12 zloţi 1n vistierul www.dacoromanica.ro - 146 nostru. Drept aceia de acmu înainte ca să aibă el a stăpâni dreaptă ocină .... mai sus scrisul sal Cobăliia cu tot hotarul şi să nu aibă a mai pâri de această pâră nici odanăoarâ în veci. Şi altul să nu se amestece. scris In Iaşi la anul 7158 luna April 7 zile însuşi Domnul a poruncit Toderaşco vel logofăt a iscălit t Dumitru Leca Hârtie, coală; acta Catargiu. (Surele iris. XXV, 376) LXVI. Sumar. 7164 April 4 (1656) Iaşi. Glieorghe Ştefan Vodă dă şi întăreşte lui Ghica ce a fost vornic mare. partea sa de ocină din Vasilăuţi la laşi, din Zorilova pe Prut, diu Vlăsineşti, pe Jijia la Dorohoi şi din Cuciarov, zis şi Vertiporoh. f Hw l'iiuprli GTfijidH KoiKo^d- eokIic aiactîio rcn,\p& 3IA\AH MOAAdKCKOH. WJKf TOTH HCTHHIiI H.1UII K/ftpmH. ECiVfcpH. l'HKd EHBUJIh BiA ^KOpHHK | IKdAORdAH (CA\H IAU'. WCCRHCIC Hd-IJJ1IC AtACTÎIC H ,\dAH H nOTBpXAHAH ICA1H (Alt? IVT HdC. S HdUlfH 3(AIAH MOAAdRCKH. C% frO | npdKH WTHHH H KSlICKHII, IVT nHCd-Hi! 3d CKrt\4,rt\TfACTKO. HTO HAtdAH WT np^A AtHorHJf ROA-kpH. H AWAH AOEpHjf. WT TpfTdd | MdCT WT CfAO RdCHAiSgH A^ MdCTH. . MTO Hd IIplfT 8 RAOCT IflgCKH. MTW WH COEH KtîllHd U'T NfKVAd CHS APZI'XAHHH I KH8K HwH. H WT EdCHAÎf CHK AldpHKd. BHVK H&CTdCKd. Hp-kWHggH A°EPdHH- PdAÎ Kf Mckîh. mto wh cokH KrnHd J wt Topit h wt sparlta^ (MV HfKl'dd H TodA*p. ClIKf HaX^dM/ft WT ToMHIIH. KMV'lţH fl-KpdiW H WT AAHpWH, CHX TodA*p |’ KNl'K (THI’fdHHfH pdAÎ AK"^ CTO H AR^A^T AfVKOKH EKITH^. H THJK CX CTdK. 8 KdAlXHKd H CX (lOdOKHHd WT Ko»dR | EodOTH. MTO cfc 30KfT 3opHdOKd. «*A« EHd CTdpdl’O CfdHIJJKV H CX KfC A«X°A- H THJK H HOTKpXAIIX'CA\ | KOiVkpHHV lldlll KHIIIIIHCdHHOdU'. CX f[*0 flpdKd. WTHHV H KVnf/KllllS. MfTKpXTd Md-T WT KfC CfdO KdXLIIHHf l|JH. [ CpkAHHd MdCT. H ndK WT MfTKpXTdd MdCT. WT TOI’O CMC WT MdCT POCKMH nodORHHd. 'MTO WH COKH KHdO | Kl'lIHd. WT HWH CHk KHpHdH EdKddXIII Klll'K jlţdl'AH. H WT HwHdIUKO. CHk Ed-KddXIII. H WT Go$pOHIA KHVKd. | KHpHdH pJA» (lOC gol) dfl'-KORH EklTH^. H THJK fANd MdCT MTO C H3EfpfT WT TOrOJK CfAO BdXlllHHflJJH. | MdCT IIWH BdRddirill. MTO Hd MÎHSÎIO 8 ROdOCT ^OpO^OHCROAll*. WT RdTpS CfdO H WT IIOd/ft' H WT KfC A^X^A-MTO KfnHd | WT Hfl’O pdAH IHTHdA‘C-kT dfl'KORH EklTH^. H WTOAl TdK01KAl MfTHpH COT TddfpH EHTHX- WT HCF1HCOK MTO HMdd. Wg8 CKOfdH' | Iţlf^dll EpXfCKtM WT 6pHMÎA AţCTHdH KOfROA<> H WT 3dllHC 3d TA* MTO HAldd. WHH WT RdCHdîf BOfBOAd. MTO C | TMrdd TrrA<> CX liXpMKOd H CX IlOpOX- H 30CTdd Hd THX« TOfOJKA* P^A” K‘,K<® Ad www.dacoromanica.ro — 148 — CCT H U'T HAC K0 [ A'kpHHS H III 6 RApHllI 1’HKA AR0pllllK lipARW-' WTHHKI H RHKirnafHlf H SpllK H H0TKpXJK,\‘Hil CX KXCA\A\ | Jf0A®xkoa ,hosa. syo) iravoc jiapr^pa;, f Eu Păvalo liagi (1. p. căpri- www.dacoromanica.ro 151 — oara), f Alexandru (1. p. figura), f Pâscalina (1. p. Sf. Gheorghe calare), f Dumitraşco, az Necula iscal (1. p. Sf. Gheorghe calare), Mave ţiapxTjpo xa avoO-ev, az Savin Larie am scris acest zapis cu învăţătura dumisale Todosiei să fie de mărturie, IIsTravoc Trap-y.a).ajj.TO; x8 jiap'^po* xa âvtofi-sv. Aola Catargiu. Surete ms. XXV, 755. i LXVIII. Sumar. 7106 lanuar 20 {16o&) Zapis de mărturie prin care Toderaşco arată că Avram, tatăl său a cumpărat părţi din Gi-coteni de la popa Griga Crivopis cu 42 lei şi o vacă cu viţel. t Adecă eu Toderaşco suk Avram, vnuc Ca-potin. ot Lucăceani. scriu şi marturisâscu cu aiasta scrisoarea me. însumi pre mine cum au fost cum-păraş parinlele mieu Avram neşte părţi de moşie den Găcoteam. anume de la popa Griga chk lui Crivopis din Hotin, şi de la Costea Herlenco ce iau fost cumpărătură şi de la Boboş. şi de la Taţea. parte de gos de Gicoteani strămoşi* lui Gicot. •carea moşie sau găsit că iaste lui Ştefan stolnicul şi lui Darie, şi lui Grigorie. fecori Măriei tetei Bat-cihai. nepota lui Gicot. carea moşi* direaptă iaste lor cându iaste acmu. sau sculat Mâriia Batciha. cu fecorii sai caris mai sus scrişi. şi mam tras la divan, eu ştiindu den oameni buni. batrani. de pren pregiur megiiaşi că le iaste a lor. moşie direaptă. nam vrut sa mă parasca ce mam lăsat ca sâmi Intorca cumpărătură tâtanemieu îui Avram cari bani au dat popei Grighei (rpHrut) fecor lui Crivo-xpis den Hotin patruzeci de taleri bătuţi şi doi şi o vaca cu viţel, deci eu am luat acei bani toţi 40 şi doi de taleri, şi o vacă, şi le am întorsu moşiia lor. şi In zapis ce am avut domnescu pre aceale pârţi. eu cu mana me. lam orbit şi le am ras de la ispisocul mieu. ca să le fie lor moşie, şi ras- www.dacoromanica.ro — 152 — cumpărătura adevărată, şi de acmu naintea, de să va găsi undeva la cineva macar încătâva vreame să uaibă credinţa în veci vrun dires pre acea moşi ce mai sus scriem, ce să le fie lor moşie în veci de veci. şi în tocmala noastră a fost Gostin Lioiul şi Cojau Avraam şi Andronic diiacon de Belhouţi. şi Costin Taban de Tâtârouca. şi Vasile de la Soroca, şi Istratie de colea şi Gligorie Margine iar de U Soroca. şi coropco vornicelul de Kelmeşti şi Ilea vătăman de colea, şi Gligoraş Zazulea de Medvidra. şi Ion de Colela. şi Frodan decolea. şi Păntelei decolea sănu Druţea şi Savin tij. şi eu Druţea stării am scris, deaca am văzut a lor tocmalâ de buna voia dmlor ca săş facâ ispisoc domnesc* să să şlu*. vlt 1166 Ian. 20 az Toderaşco său Avraam iscal, Stării Druţea iscal, Andronic diiacon (l. p. figuri geometrice), az Simion şoltuz za Hotin iscal, az Costantin Piciul iscal (1. p. iniţiale). Acta Catargiu. Surete ins. XXV, 757. LXIX. Sumar. 7x<>6 Mai 6 (165H f >şi. Cartea lui Ghoor<;lie Ghica Vodă cătră Necula, socotitorul satelor Grumazii de la Soroca, să lese în pace satul Holoucintii ce l’a dat pe sama lui C. Jlacri. Hw Ghiorghie Ghica Voevod, b)ieiu milstiin gospodar* zemli Moldavscoi. scriem domniia mea Ja sluga domnii ineale la Necula carele eşti socotitor. pre la. satele cau fosl a Grumazii urmaşului, ce sîntu la ţinutul Sorocii, dămuţi ştire, dacă vei vedea cartea domnii meale. iar tu să laşi în păci satul Holoucinţi. la nemic să naibi tr'kb. căci'lam dat pre sama slugii noastre lui Costantin Macri. că iaste direptu de moşie a lui. aşijderea şi voi sâtiauii cari veţi hi la acel loc să aveţi a asculta www.dacoromanica.ro — 153 — toţi de sluga domnii meale ce mai sus scriem, ni-ine nicâiuri să nu răşchire. aiasta scriem domniia mea. întralt chip sâ nu fie. u las lt 7106 Mai 0 Saam gspdnx veleal Io Gheorghie Ghica Voevod Hârtie coală. Acta Catargiu. Surete ms. XXV, 610. — însemnătatea acestui act pentru raporturile sociale şi economice între săteni şi stăpâni este mare. Socotitorul Necula al satelor Grumazii de la Soroca, ca să ia cisla şi alte angarale, putea sâ socotească şi partea satelor lui Macri’ Cum însă acesta căpătase de Ia Vodă dreptul de a-şi socoti el pentru sine satul lui, socotitorul domnesc Necula n’are ce căuta. Dar în schimb domnul nu ezită a porunci sătenilor din Holoucinţi «să aveţi a asculta toţi de sluga domniei mele, nime nicâiuri să nu răşchire.* Iată deci legătura săteanului de pămint, şi consfinţirea şerbirei lui. LXX. Sumar. 7167 Iulie C (16.YJ) laşi. Cartea lui Gheorghie Chica Vodă cătră Gheorghie C'atargiul şetrar să meargă la satul Măt-căuţii pe Băut şi să aleagă părţile lui Buhus vel clucer. Io Gheorghie Ghica Voevod. bojiiu milostiiu gspdrx zeiuli JVloldavscoi. scriem domniia ine la bo-iarinul nostru Gheorghie Catargiul şatrarul cel mare dau de ştire că domnia mea team ales de om bun si înţelept, daca vei vedea carie domnii mele. iar dum-neta sâ mergi la sat la Mâtcăuţi şi sâ alegi toate părţile boerinului nostru Buhuş cluceariul cât va ave «umpârâturi pe direase ce va avea. din vatra satului şi din campu şi dintralte din tot locul cu tot venitul, şi precum vei alege sâ pui şi semne, aşij-•derea să socoteşti hotarul acelui sat a Matcăuţilor că sau jâluit dmlui clucerul câ i sâ împresoară hotarul despre alte hotară. Deci să socoteşti cu oameni buni sâ tocmeşti pre unde au fost din vac. www.dacoromanica.ro — 154 — şi să pui semne Impregiur. Tot iihuic.h h «ko wGP'fc- TdfUl M C'ATBOpllllIf HdH, LXXIII. Sumar. 7t(>9 Iunie 11 (1661) Iaşi. Cartea Iuf Ştefan Vodă cătră un aprod să-şi ia de a zecea din jumătate sat de Gicoteni.. lw Ştefan Vasil“ Vasile Voevoda. bojiiu milos-tiiu gspdra zemli Moldavscoi. datam carte domnii' meali. slugii noastre cestui aprod ca sa fie tare şi putearnic cu cartea domnii meale a lua a zece den> Gicoteni pre gumatate de sat de Gicoteni. a sa driapla moşie, şi den fan şi den pane şi den tot vinitul ce va fi. şi nimeni să nu cuteaze a ţinea-sau a opri preste carte domniei mele. iară cine va opri peste cartea domnii meale de ruşine va fi. iară aşijdere pane ce aţi luat în doâ veri cu tărie încă veţi ave a vâ întreba înnainte domniei mele pentru* aca pâne. u las vlt 7169 luni 11 Saam gspdnx velei (I. p. g.) Hârtie filă. Acta Catargi. Surete ms. XXV, 419. www.dacoromanica.ro - 156 — LXXIV. Şuinar. 7109 Avy, 28 (1001) laşi. Cartea lui Vasile Yoevod scrisă la Pătraşco Ţant* de Zamostia să cerceteze pricina dintre Cueoranul şi jupăneasa lui Pilipovski sora lui Puculei pentru, Ivancăuţi. , ( Iw Vasilie Voevoda. bo'jiiu milostiiu gospodaia ?emli Moldavscoi. scriem domniia mea la sluga noastră la Patraşco Ţanla de Zamostia dâmuţi ştire «a domnii meale sau jăluit sluga domnii mele Cu-coranul zicându înaintea domniei meale Că are o ■ocină în sat in Ivăncauţi de pre giupaneasa lui Pilipovski sorii lui Buculei. cât sa alege partea ei să aibă a o opri. iar cui va părea cu strâmbul să le <3ai zi înaintea domniei mele. 'rof uhiumi. u las vel 7169 Av. 2S Saam gospodin rec Hârtie filă. Acta Catargiu. Surete ms. XXV, 41S. Aici tatăl dă carte gospod în locul fiului. LXXV. Sumar. 7172 Sept. 20 (1063) Ilotin. Zapis de vnizare prin care Darie, Vasile şi Antemia ficiorii lui Andrei parcalab de Ilo-tin vînd cu 473 lei, 2 cai, 4 boi şi 20 oi satul întreg Gicotenii de la Hotin. Adică eu Darie şi cu fraţii miei Vasilie 'i cu sora noastră Antemia, ficiorii lui Tudosăe Andrei, -ce au fost parcalab de Hotin scriem şi mărturisim ■cu cest adevărat zapis al nostru, de nimeni sălit nici asuprit, ci de a noastră voe bună. am vândut un sat întreg, ce vecini ce am avut noi de la părinţii noştri, anume satul Gicotenii, ce este la ţinutul Holinului. pe apa Tecuci, dumisale lui Prodan Drăguşescului medelnieeriului şi giupănesei dumisale şi cuconilor şi nepoţilor şi strănepoţilor dumisale. acest sat ce mai sus serie, cu vatra satului, cu fâ-naţă, cu pomeţi, cu rădiuri, cu liâleştee, cu vaduri ţarai. iară slugile noastre. Darie şi cu fraţii lui Ştefan şi GJigorie ficorii | Măriei Batciha nepoţii Irinei Bâtciha cea bătrâna, preastranepoţi lui Ţicotă cel bătrân sau indireptal | şi şau pus şi în vistiiarul nostru. 12 zlat. pentru aceaia de acinu înnainte ca sa aiba ei | aş ţinea a lor diriapta ocină şi moşie, toate părţile Romşei. şi a Măriei Bâtcihâi cu heleşteu | şi cu tot venitul din sal din Ţicoteani. şi de asta para sa nu sa mai parasca nici odată în viaci. peste | cartia noastă şi alt nime să nu s amestece, n hjk hi ev^it. 8 racoif B.1T0 4=3pgr eo legiti | mfe descendenlibus et descensuris a Nobis et ordimbus Regni, praesenti diplomate N(ost)n> concessis, nou modo detrahere non audeant vel prae-sumant, sed eliam gi aliae et beneficentiae N(osl)rae Regiae exemplo, ex propriae, vir | tutis meritus-nobilitari praerogativa decor?tum, prono affectu prosequantur et aequalem omnibus nobilibus Regni . M. D. L. et provinciarum annexarum liabeant ac reputenl, nec aliquo ad invento mod.o, par.to aut aii I qua alia ralione impediant sub poenis in legi- www.dacoromanica.ro — 172 — 'bus Regni contra improperantes oblreetans, infa-mans, obloquens et statui nobilitari delrahens san-citis. In cuius rei fidem praesenles mânu N(ost)râ subscripsimus et Sigillo Ma i jeslalis N(ost)rae Re-^giae communiii iussimus. Datum Cracoviae Die IV mensis Februarii, anno Domini MDCLXXVl. Regni-vero N(ost)ri II. Anno. Praesentibus reverendissimis reverendi illustri-bus magnificis Venerabilibus et Gene 1 rosis Andreă Olsowski Gneznensi. Legato nalo Regni piimate primoque Principe. Alberto Koriianski Leopoliensi. Praeposito Miechoviensi Archiepiscopis. Andrea Przebicki Cracoviensi Duce Severiae, Stephano Wierzbowski Posnaniensi, Nicolao I Stepliano Pac Vilnensi, loanne Stephano Wytzgâ Warmiensi et Sambiensi Regni Procancellario, Stanislao Sarnow-ski Premyslîensi nominato Vladislaviensi, Stanislao Dabski Chelmensi nominato Luceoriensi, Vespasiane Lanckoronski Camenecensi. Ale | xandro Kotowicz Smolenski episcopis. Stanislao Warszycki Cracovi-ensi Castellano. Alexandro Lubomirski Cracoviensi Capitaneo Sendom Casimiro Michaele Pac. Vilnensi supremis exercituum M.D. L. Duce, loanne Paulo San-domiriensi, Andrea Kotowicz Castel I lano Vilnensi Capitaneo Grodnensi. loanne Opalinski Kalissiensi. Martiano Oginski Procensi. Felice Cazimiro Potocki Siradiensi. loanne Carolo Kopce Castellano Procensi, Sigismundo Dziatinski Brestensi, Andreâ Potocki Kiioviensi. Stanislao loanne lablonowski Russiae Cam | Michaele Duce in Klevan. Czartoryski Wol-hyniae. Alexandro Stanislao Belzecki Podoliae Pa-latinis, Christophoro Grzymultowski Posnaniensi. sacrae Reginalis Maestatis marsehalco, Alexandro •Gralus comite de Parnow Sendomiriensi, Stanislao Skarszewski Woynicens. | Alexandro Sillski Gnez-nens, loanne Mecinski Siradieus. Stanislao Marigno laskolski Kiioviens. Maximiliano Fredro Leopoliens www.dacoromanica.ro — 173 — castellanis, Stanislao Comite in Wisnicz et Iaro«-slaw. Lubomirski Regni, Alexandro Hilario Potu-binski M. D. L. supremis marschalcis, loanne de. Le | szno regni, Christoplioro Pac M. D. L. supremis cancellariis, Micha^le Casimiro duce Radziwil procancellario et Campiductore M. D. L. Andrea de Raciborsko morku Regni. Hieronymo Gyspino Kierszensztein. M. D. L. supremis Thesaurariis. Nico-lao Hieronymo â Gra now Siemianski Comite in Sklow et Mysz Regni, Theodoro Lacki M. D. L. curia marş-ehalcis. Francisco Prazmowski Regni, Costantino Brzostowski M. D. L. supremis secretariis. loanne Malahowski nominalo Episcopo Culmensi. Abbate Mogilnicens, loanne Bonaventurâ Kra | sinski Regni. Cypriano Paulo Brzostowski M. D. L. reterendariis, loanne Szomowski Regni, Benedicto Paulo Sapieha M. D. L. Curiae Thesaurariis, Theodoro Donboft1' supremo Regni Succamerario, loanne Francisco Bielinski Regni, Georgio Fusenhaus M. D. L. Eo-siferis, Hîerony | mo Augustino comite Wisnicz el Iaroslaw. Lubomirski equite melitens Regni, Iosepho, Boguslao Stuszka M, D. L. Vexilliferis, Stephana Stanislao Czarniecki notario Campestri Regni, Ste--. phano Bydzinski excabiarum Regni Praefecto supremo, Stanislao Koniepolski Castro | rum Regni metatore, Marco Marczynski Regni, - Francisco Sa-pieha M. D. L. supremis stabuli praefectis. loanne-[jesczynski pocillatore regni, loanne Wielopolski Dapifero regni, et capitaneo generali Cracoviens. loanne Caroli Danielowicz incisore regni% Hieronymo. Olszowski sub | dapifero regni. loanne de Buin Opalinski piacernâ regn». loanne Zaleski culinae regni praefecto, Georgio Fredro venatore regni.. Stanislao Buzenski Gneznens wariniens Warsaviens Canonico, maioris, loanne Witvicki praeposito in:_ fulato, Otycensi, Gnezuens, Varsaviens, Canonico | tninoris regni, Casimiro Woysaarowicz. Canonico. www.dacoromanica.ro — 174 — Vilnens maioris. Andrea Ossowski Canonico Vilnens minoris M. D. L. caneellariaruin regentibus, loanne Zbaski Archidiacono Gneznens noininalo Episcopo Premysliens Sac: Regin. mltis cancellario, Stanislao Swiecicki nomina | to Episcopo Chelmens, sufraga-neo Samogitiae, scholastico Gneznens. Decano Via-dislaviensi, Archidiacono Varsaviens, Jlicliaele Rad-ziciowski praeposito Cracoviens, Gneznens Varsa-wiens Canonico secretario N(ost)ro. Stephano Han-kiewicz decretoruin curiae notario. Melrhinre Go-rowski. I Hieronymo Pinoeci judicierum N(ost)ro-rum assessore secretariis n(ost)ris Francisco Casi-miro Plaskowski, Tliesauri Regni primo nolario. Stanislao Baczinski secretario N(ost)ro canoellariae regni et huius diplomalis notario, aliisqne plnrimis ferrarurn nuntiis officialibus, nobilibus in colis regni | magnifique ducatus Lithuaniae ad praesen-tem conventum regni generalem l'elicis coronatio-nis N(ost)ra Cracoviae congregaţie. IOANNES REX „indigenatus Generoso Aposlolo Katardzi marş-•chalco terrarum Moldaviae conferim-. Ilieronymus Pinocci regni nostii secretarius ' Au nom du Seigneur Ainsi soit-il. En perpe-tuelle memoire de la cliose. Nous Jean III Par la grâce de Dieu Roi de Pologue, Grand Duc de Lilhuanie, de Russie, de Prussie, de Ma-zovie, de Samogitie, de Kieff, de Volhvnie, de Po-dolie, de Podlachie, de Livonie. de Smolcnsk, de Severie, de Ichernichow. Savoir faisons ii lous preseuts et â venir et â chacun sans exception aucune : II est prouve que Ies Etais des grands Ein-ipires soni composes de citoyens de diforentcs na- www.dacoromanica.ro 175 — tions et, de notre temps, ceux entre Ies mains desquels sont confiees Ies destinees de tous ont eu en vue toutes Ies fois, soit qu’ils ont jete Ies premiers fondements des Etats, soit qu’ils ont vou-lu de Ies consolider pour Ies faire durer eternei-lement, et n’ont certes pas ignore que Ies ehoses publiques ne pouvent tleurir qu’au moyen des ins-titutions de peuples varies, de meme que le corps humain est compose de forces et d’elements divers, tant pour la ponderation des pouvoirs que pour la justice. Et assmement, de meme que l’agrement des jardins charme et s’itnpose en rejouissant Ies yeux par la ieunion en un seul lieu de divers specimens tle la nature et par la varicte des fleurs et des herbes disposees soit en ligue droite soit en quin-conce; de meme aussi, Auguste place au sommet de Son Imperial Edifice une multiple variete d’hom-mes probes et illustres, qui en sont â la fois Ies ornements â l’exterieur et Ies appuis â l’interieur. De meme encore nos divins predecesseurs ont tendu deja depuis la fondation de la nation Polonaise surtout ii ce que Ies citoyens des nations etran-geres fussent eaptives par Ies secrets de la Science, ou que Ies plus braves fussent rounis par la gu-erre â la noblesse Sarmate, et que la confiance du peuple dans le succes de Nos armes en fut ainsi redoublee, ainsi le prouvent Ies plantes transportees dans Notre Royaume, qui, venues d’Italie, d’Alle-tnagne, de France, de Gr£ce, de Ilongrie, du Da-nemaik, de Crete et des xleux Dacies, et plantees dans le fertile sol sarmate produisirent des fruils, des parfums, et cette feeonde influence qu’ont cou-tuine d’exercer autour d’eux Ies plâns d’arbres transplantes du sol natal dans un terrain etranger. Car cela a 6t6 institud ainsi par la nature que Ies plantes et Ies greffes de beaucoup d’arbres crois- www.dacoromanica.ro — 176 - sent plus vigoureusement el emettent des parfums plus suaves dans un charap voisin que dans leurs ehainps originaires. Qu’on parcourt en eftel Nos Annales, et l’envie meme ne pourra le contester, Tâge present el fulur vena que Ies famHles im-migrees des Provinces et des Royaumes etrangers en Pologne ont toujours fait l’admiralion des voi-sins, l’effroi des ennemis, la terreur des vaineus et la gloire de la Pologne. Corame nous apprenons qu’il en est ainsi par une experience de tous Ies jours, Nous pensons qu’il est de Notre devoir de Nous vouer â cette noble tâehe pour qu’ apres Ies tempetes de la guerre, Notre Royaume se fortifie par l’aecession de gueriiers etrangers. En eff'et, il Nous parait que tous Ies autres hommes dont nous admirons et venerons Ies verius au milieu de ces grands mouvemenfs politiques qui agitent le Nord sont dtipasses par Thomnie iJIusIre Aposlole Ka-tardzi, Marechal des Terres de Aioldavie, par sa re-putalion et par l’eelat de ses vertus. Effectivement mu par une noble impulsion et donnant une preuve extraordinaire de sa vertu, de sa constance et de sa fidelite pour Nous et pour la chose publique, A l’exemple du Magnifique Petru Etienne Palatin de Moldavie. son parent, ayant abandonne tous ses biens au pouvoir de l’ennemi jure du nom rhretien, l’Empereur des Turcs, il prefei-a passer sous Ies ailes de Notre Aigle, comme sous l’abri le plus sur plutot que de reunir ses forces pour seconder la rage des Turcs contre la Chretiente ; le dip'ome suivant restera comme un exemple et un symbole perpetuei de Notre gratitude et de Notre bienvei!-lance. Ceci ayant ele prealablement approuve par la presque unanimite de Notre Senat et de Notre Ordre Equestre: Au gcnereux Apostole Katardzi et â ses descendants legitimes nes et â naîlre, Nous avons accorde cette faveur particuliere ei www.dacoromanica.ro - 177 - l’avons cree, fait et erige Noble et Indigene de Notre Royaume, lui et ses descendanls des deux sexes, en vertn de la'Constitulion de l’Etat. Dans Ies presents Comices Generaux de Notre Royaume oii Notre eouronnement a ele lieureusement sanc-tionne et par ce present diplome ainsi faisons, creons et erigeons. t|ue le Genereux Aposlole Ka-tardzi et ses descendants legitimes dorenavant et toujours soient regardes comme Indigenes et Nobles de Notre Roj^aume et Grand Duche de Lilliuanie et ausi doivent-ils etre regardes et consideres par tous et qu’ils jouissent, usent et profitent des mdmes honneurs, dignites, prerogatives, faveurs et droits que Ies autres nobles nes en Pologne. Nous placons son ecusson et ses eouleurs illustres et depeints parmi Ies ecussons de la Noblesse de Pologne et du Grand Duche de Lithuanie et Nous Ies approuvons de Notre autorite ; Nous mandons en outre en vertu de la plenilude de Notre Puis-sance Royale ;\ tous et â chaucun aussi bien ec-clesiastiques que seculiers, de Notre Royaume et du Grand Duche de Lithuanie ainsi qu’aux ordres des autres Provinces annexees, et â tous oeux que cela regarde de quelque etat, grade, dignite, prd-eminence et condition qu’ils soient, que sur la vertu, la reputation, la noblesse, Ies prerogatives, Ies franchises, Ies honneurs et le titre appartenant au Genereux Apostole Katardzi et â ses enfants, successeurs et descendants ldgitimes des deux sexes nes et ii naître, eoneedes par Nous eţ, par Ies Ordres de Notre Royaume au moyen du present Diplome, non seulenient ils n’osent ni ne presument Ies leur enlever, mais encore qu’â l’exemple de Notre faveur et de Notre bienveillance qui pour Ies merites de sa propre vertu Pont revdtu de la prerogative nobiliaire, ils l’honorent d’une affection respectueuse, le tiennent et le regardent pour l’dgal www.dacoromanica.ro — 178 — des autres Nobles de Notre Royaume et du Graud Duclie de Lithuanie et des autres provinces anne-xees; qu’ils n’osent pas former quelque pacte ou quelqu’ autre dessein dans le but de porter atteinte â ses droitş, sous Ies peines edictees dans Ies lois de Notre Royaume contre Ies contempteurs, Ies difi'amateurs, Ies calomniateurs, Ies- insnlteurs et Ies delracteurs de la Noblesse. Eu foi de quoi Nous avons signe Ies presentes de Notre propre main et Nous Ies avons t'ait sceller du sceau de Notre Ma-jesle Royale. Donne â Cracovie la 4 Fevrier l’An du Seigneur 1676 de Notre Regne le Second, etant presents Ies tres Reverends, Reverends. Illustres,Mag-nifiques, Venerables & Genereux, Andre Olszowski, de Gniezno legat-ne du Royaume, Primat et premier Prince, Albert Korycinski, prefet de Lemberg, de Miechow, Archeveques, Andre Przebicki, de Cracovie, Duc de Severie, Etienne Wierzbowski, de Po-sen, Nicolas Etienne Pac de Vilna, Jean Etienne Vilzga de Warmie, Comte de Sambie, Prochance-lier du Royaume, Stanislas Sarnowski de Przemysl, au titre de Wladislaven, Stanislas Dabski de Clielm, au titre de Laceaurien, Vespasien Lanckorowski de Kamieniecki, Alexandre Kotowicz de Smolensk Eveques, Stanislas Warszvcki, Castellan de Cracovie, Alexandre Lubomirski, Capitaine de Cracovie, Sandom, Casimir Midiei Pac de Vilna, general en chet des armees du Grand Duclie de Lithuanie, Jean Paul de Sandomir, Andre Kotowicz Castellan de Vilna, Capitaine de Grodno, Jean Opalinski de Kalish, Martin Oginski de Proch, Felix Casimir Potocki de Siradie, Jean Charles Ivopec, Castellan de Proch, Sigismond Dziatynski de Brest, Andre Potocki de Kieff, Stanislas Jean Jablonowski, capitaine de Russie, Michel Duc â Clevan, Czartoiyski de Volhynie, Alexandre Stanislas Belzecki de Po-dolie, Palatins, Christophe Grzymultowski de Posen, www.dacoromanica.ro — 179 - 'Marechal de Sa Sacree^Majesle Royale, Alexandre • Gratus, Comte de Parnow, de Sandotnir, Stanis-las Skarszewski, de Woynsa, Alexandre Sielski, de Gnie2no, Jean Mecinski de Siradie, Stanis-las Mărie Jaskolski, de Kieff, Maximilien Fredro de Lemberg, Castellans, Stanislas Comte â Vis-nitz et Jaroslaw, Lubomirski, Marechal supreme du Royaume, Alexandre Hilaire Potubinski, Marechal supreme du Grand Duche de Lithuanie, Jean de Leszno, Gliancelier supreme du Royaume et Cbristophe Pac, Chancelier supreme du Grand Duche de Lithuanie, Mi hei Casimir Duc Radzi-•vili, Prochancelier et chef de Câmp du Grand Duche de Lilhuanie, Andre de Racibor-Morsztin, supreme ti esor:er du Royaume, Jerome Crispin Kirszensztein, -supre î e tiesorier du Grand Duche de Lilhuanie, A’icolas Jeiome de Granow, Siemanski, comte â Sklow et Mysz, Marechal de Ia Curie du Royaume, riieodore Laski Marechal de la Curie du Grand Duche de Lilhuanie, Francois Prazmowski, supreme serrelaire du Royaume, Constantin Brzostowski. su-piemesecretaire du Grand Duche de Lilhuanie, Jean Malakowski nomme Eveque de Kulm, abbe de Mo-gilnilz, Jean Bonaventure Krasinski Referendaire du Royaume, Cyprien Paul Brzostowski Referendaire du Grand Duche de Lithuanie, Jean Szomo-wski, tiesorier de la Curie du Royaume, Benoit Paul Sapieha, tresorier de la Curie du Grand Duche de Lilhuanie, Theodore Donboff supreme Archi-chambellan du Royaume, Jean Franqois Bielinski, porteglaive du Royaume, George Fiissenhaus porte-glaive du Grand Duche de Lilhuanie, Jerome Au-gustin, Conte â Visnicz et laroslaw, Lubomirski chevaliers, porte-etendards du Royaume. Joseph Bo-guslaw Stuszka porte-etendard du Grand Duche de Lilhuanie, Elienne Stanislas Czarniecki Notaire de Câmp du Royaume, Etienne Bydzinski Grand Ma- www.dacoromanica.ro — ISO — rechal des Logis du Royaume, Slanislas Koni-âcpolski, arpenleurs des Camps du Royaume, Marc Marezynski Grand Maître des Ecuries du Roi, Fran-<;ois Sapieha Grand Maîlre des Ecuries du Grand Duche de Lithuanie, Jean Lesczynski echanson du Royaume. Jean Wielopolski Grand Ecuyer tran-chant du Royaume et Capitaine General de Craeo-vie, Jean Charles Danielowicz, graveur du Royaume, Jerome Olszowski Sous Ecuyer-tranchant du Royaume, Jean de Buin Opalinski Piacerna pretet de la cuisine Royale. Jean Zaleski prefet de la euisine du Grand Duche de Lilhuanie, George Fredro, veneur Royal, Stanislas Buzenski chanoine du Royaume Majeur de Gniezno, de Warm et de Varsovie, Jean Witwicki, chanoine du Royaume mineur, rev&tu de l’infulat, de Tycen, de Gniezno, de Varsovie, Casimir Wojsnarowicz, Chanoine de Vilna du Royaume majeur, Andre Ossowski, chanoine de Vilna du Royaume mineur, Regents des Chancelleries du Royaume et du Grand Duche de Lithuanie. Jean Zbaski Archidiacre de Gniezno, nomme Eveque de Przemysle, chancelier de nos Sacrees Royales, Stanislas Swiecichi nomme E-veque de Chelm, Suffragant de Samogitie, Scho-laslique de Gniezno; doyen de Vladyslaw, Archidiacre de Varsovie, Michel Radzicowski, prepose de Cracovie, de Gniezno, Chanoine de Varsovie, Notre Seeretaire, Etienne Hankiewicz, notaire des decrets de Notre Curie, Melchior Gorowski, JerOme Pinocci-assesseur de Nos jugements, Nos Secrelaires, Franţois Casimir Plaskowski, premier Notaire du tresor Royal, Stanislas Baczynski Notre Secrdtaire, Notaire de la Chancellerie Royale et de ce Diplome el beaucoup d’autres deputes des Terres, officiers,. Nobles, habitants du Royaume & du Grand Duche de Lithuanie, reunis â la presente assemblee Ge- www.dacoromanica.ro - 181 - irârale du Royaume de Notre lieureux Couronne-ment & Varsovie. JEAN REX „L’lndigenat est confere au Genereux Apos-tole Katardzi, Mareclial des Teres de Moldavie. Signe: Jerome Pinocei Seeretaire de Notre chancellerie Royale O iginal pergamenl; acta Catargiu. Surete ms. XXVIII, 158. Traducerea franceză am dat’o după cum a fâcut’o dl Victor Catargiu, fiul d-nei O'ga Catargiu. . In o spiţă verbe de neam Catargiesc : „pcAocAORNata Y. I\ KdTdpJKÎHh (Surele ms. XXVIII, 177), ni se dă că Apostol Calargi postelnicul a fost fiul lui Gheorghe Catargul vornicul, nepot lui Nicolae Catargiul visternicul, strănepot lui Enarbe Catargiul ban al Craiovei. I se dă de urmaşi aceşti 3 ficiori: llie Catargiul vel logofăt, Ştefan Catargiul clucerul şi Pairaşco Catargiul vel pitar. Despre Înaintaşii lui Apostol Catargiul sint multe de zis, Intru cit plecind de la Enachi Catargiul banul Craio-"vei, şi ginere al boerilor Buzeşti, de aceşti Catargieşti vorbesc şi poeţ'i timpului şi cronicarii Moldoveni şi Munteni. Stâlp al tuturor Catargieştilor de astăzi stă acest Apostol Catargiul postelnic şi comis, între 7177 (1669) — VI91 (1683), avind amestec la multe fapte de arme supt Petriceicu Vodă şi Duca Vodă, de care lucru vorbeşte şi cronicarul 1. Neculcea. „Şi s’au dus şi din boeri cu dinsui Miron Costin vel logofăt, şi Apostol Catargiul vel comis, şi llie D.ăguţăscul serdar si Savin Z nucilâ medelni cer şi cu fratesău Gbeorgbiţă şi cu alţii.* (Let. II, 247). In jurul polili.-ei de arme cu Polonii, ce Voevodul JMoldovei Ştefan Petriceicu a făcut’o în cele ale lui două domnii la Moldova, se referă diploma de mai sus dală de Ion Sobiesrhi mareşalului Apostol Catargiul cum şi cea dată Însuşi lui Petriceaiu Vodă şi a cărui text este acesta Zyczac nalezyiq wdziecznos'c ttasze os'wiadczyc Widm. Stefanowi Petru Wdzie y Hospodarowi Zietti Moldawskich, Jttory in ipso feruore woyny z Porta Ollomanskq, z wrod-jzoney zyczlhvos'ki, ku wierze chrzes'cianskiey y ku osobie naszey, postradawsky Panslw y forlun swoich partes Rei-publ. seculus wiary, y siatecznos'ci swey znaczne pokazuie Âlokumenia y w niey dotqd perseverat, za zdaniem Panov www.dacoromanica.ro - 182 - Rady, zgodn Poslow Ziemskich, na teraznieyszy Seynr • Koronacyi naszey zgromadzonych, indy&enal iernii y po-iomkom iego Konfentiemy, y onego pro cive Korony Pol- -skiey declaruiemy, takze urodz. Aposfola Katardzy Miko-taîa y lankula Hizdeu, siestrzehcov rodzouych y sukces-sorozv sanguinis nayblizencozv Hospodarskich. lacaba Cha-lipinskiego Dzvorzanina Pohoiowego naszego, y Hreorego Chabaszesky do lakowegoz przypnszczamy indygenaln, na co przyzvileie z kancellaryi naszey zvydac roskazalis'my, pociqgaiqc przy tym do dalszey zyczliwos'ci ku Nam y Rzeczypesp. Hospodara Imci, lubos’my mu z vmnificencyi naszey reclinatorium zv dobrach naszych ekonomicznych ukazali, ktore iz potrzebom iego sufficire nie moze, obi-ecitiemy t-x primis vacantibus os'zviadczyc Jiberalitem nos-tram Regiam, a poki zvakans konftrozvany nie bedzie, na zgodq zvszech Slanozv, summe dzvadjies’cia iysircy zl. Polskich zv skarbie Koronnum z prozventozv ordynaryinych ludo estraordynaiyinych quolannis ab actu Seymu leraz-nieyszego rachuiac na subsystencya iego y Boiarow iego naznaczamy, klora skarb Kot onny zcyplacav tna bez zvsze-lakiey odzvloki, co eo in rationibus Ihesauri na Seymikach przyielo bedzie. Delirant exprimer notre gratifude au tiâs noble Eti-enne Pierre Voievod et Hospodar des terres Moldaves lequel â la suite de son propre zele dans la guerre avec la Porte Oltomane, par son devoument inne â la religion chretienne et â notre personne, en perdant ses possessions et ses richesses, tomme parlisan de la Kepublique, pie-sente pour sa foi tt par sa situalion des documents po-sitifs (ayant du poids) et s’y maintient jusqu'â ce jour selon l’avis des seigneurs du Conseil, du consentement des depules du royamme reunis pour la convocation des Etats â l’occasion de notre couronnement nous confirmon& la charte conferee ă lui et â ses descendants et nous le^ declarons ciloyen de la Couronne de Pologne; de meme nous incluons le noble Apostolus Catargi, Nicolas et Iancul Hijdeu, neveus consanguins et Ies plus procbes heritiers du Hospodar, lacob Halipinsky notre gentilhomme de la Cour et Gregoire Habachescul dans la mâme charte et avons donne J’ordre â notre Chancellerib de conferer Ies privileges qui y sont allaches, eu invitant l’illustre Hospodar â continuer â l’avenir sa bonne disposition envers nous et la Republique, et comme par l’effet de notre ge-- www.dacoromanica.ro — 183 — nerosile nous Iui avons iud'quc sur nos terres eco-nomiques une part qui ne peut satisfaire pleintment â ses besoins, nous Iui promettons un don de Ia pari de notre Royaump, fail avec Ies premierea futures terres de main-morte. Jusqu’â ce que celte lacune ne soit comblee et con-firmee avec l’assentiment de toutes Ies classes, nous fi-xons une somme de 20000 (zloţi) ducats de l'ologne du Tiesor de Ia Couronne sur Ies revenus ordinaires ou. ex-traordinaires en comptant annuellemenl â. pârtii1 de 1 acte des Elats actuels—pour son entretien et celui de ses bo-iares—laquelle somme doit elre payee sans aucun delai ce qui sera aussi adopte dans Ies petits Etats (particuliers) selon Ies devis (comple) du Tresor. Surete ms. XXVIII, 146). Am dat şi aici traducerea franceză făcută de d. Victor Catargi spre o mai întinsă publicitate. St pomenesc în aceste diplome regale de aceşti boeri: Apostol Catargiul, Nicolae şi Iancul Hajdeu, Gligore Hâbăşescul batmauul, despre care cronica lui N. Costin zice: „Iar Petriceicu Vodă mai vărtos cu îndemnai ea hatmanului său Hăbăşes-cul s’au băinil, de multe năcazuri ce-i făcea Turcii.“ (Let. II, 11). De Apostol Cataigiul vorbeşte şi K. Niesiecki în a sa lucrare „Heibaiz Polscki* V, pg. 55. „Catargi Apostol boer Moidovan susţinind pe Petre Voevodul Moldovei a răpătat în Polonia indigenatul in anul 1676.“ Constitutio fii 59. In jurul numelui de Apostol se leagă descendenţa nobililor Apostol din Urrama, despre cari toţi autorii, ce vorbesc de lista nobililor Maloruşi pun şi pe Apostol. „Apostol s’a născut in 1658 Dec. 4 din familia Apostol şi Calaigi, cari au fost vinit din Moldova. Tatăl său Pavăl a venit în Ucrania şi a fost polcovnic, el a murit la 1668.“ (N. Marco vicia «Istoria Maior usiia» Moscva 1842, II, 591). Tot aşa in „Fusscaia Rodoslovnaia Cniga“ (S. Pe-tersburg 1873, pg. 1221 se zice : „Pavăl Apostol din boeri Valachi a emigrat în Ma-lorusia pe vremea hatmanului Bogdan Hmelniţki şi a (ost polcovnic, la Mirgorodschi. A murit in 1668, (mamă-sa a (ost din neamul boeriior Catargi).8 Iar Engel in „Gheschichle der Uk^anie und der Ko-zoktn (pg, 339) scrie: „der hetman Daniel Apostol selbst www.dacoromanica.ro — 184 — (1727—1730). Er stăm nit von dem vorneh men und alteo geschlecbte der Katarren in der Moldiu her, io Welehen Flirstenlbum seine Voreltern die groisten Redienungen besessen baben.“ In diplomatica Moldovei găsim mai mulţi boeri Apostol in jumătatea a 2-a a seci. a XVII. Aşa este Nec. Apostol spalar al doilea şi Gb. Apostol jicnicer prin 7198 (1690) toţi de neamul Milrea. De şi Apostol Catargi postelnic şi apoi vel comis, n'a izbutit să lădice treptele bieriei ca părinţii, bunii şi străbunii săi, totuşi a izbutit prin fapte de arme să capete o mai mare strălucire peste botare, să dea naştere unei ramure Dobilitare maloruse a Apostolilor (! ?) şi să asigure lui llie Catargiul, fiul său căsătorie bogată cu fată de domn ca să-i înlesnească apoi suirea boeriilor pănă Ia vel logofăt, şi insoriindu-şi In cronica ţării numeltf sau dese ori prin rolul politic ce l’a jm-at, iar in actele de divan să freacăaliteazapise, cărţi domneşti şi mai ales ispisoaee pentru a i se întări şi hotărnici nenumăratele lui moşii din intreg cuprinsul Moldovei, tivalizând cu Costineştii, Rus Ieştii, Ra-coviţpşlii şi alţi latifuodiari ai seci. al XVII şi XVIII. LXXXV. Sumar. 720b' Fevruar 22 (76'9S) laţi. Antioh Vodă Cantemir întăreşte lui llie Catargiul bir vel comis şi giupănesei sale Saftei cumpărăturile ce a făcut în satul Dănăeşti la Putna anume 352 pămînturi, de la Sturzeşti şi cu 94 lei restul de la răzeşi în somă de peste 30 pământuri, şi răndueşte boeri hotărnici pentru hotărnicia moşiei. Hw Anlioh Co tantin Voevoda- bjiiu milostiiu gospodara zemli Moldavscoi. adică au vinit inna-inlea domniei miali. şi înnaintea a lor noştri moldoveneşti hoiari a intui şi a mici. crediucos boia-rinul nostru, dumnialni llie Catargiul cian fast comis mare, ficorul lui Apostol Catargiul ciau fost comis mare şi niau arătat adevărat zapis. de cumpărătură pe câteva părţi de ocin. din sat din Dâ-nâeşli. ce sintu la ţinutul Putnei. pe apa Troluşu-lui. de la câţiva boiari şi oam'bni buni. un zapis. de la Ion Sturzia ciau fost jitniciariu mare şi de la fratesău Sandul Sturzia ciau fost postelnic, ficor lui Chiriiae JSturzia ciau (fost) paharnic mari. scri-indu cum de a lor bun(ă) voe. au vândut a lor driaptâ ocin şi moşie, trei sute şi cinzăci şi doaâ www.dacoromanica.ro — 185 — Hd Arhimandritul ciau fost egumen la Galata şi la Caşin. drept cinci sute de Iei. precum arata şi o mărturie de hotărât ciau hotărât dumnialui Alexandru Ramandi ciau fost vornic mare. Pentraceaia vâzind domnia mea drea-sâle răpoasaţilor domni trecuţi de danii, şi de în-târituri şi zapise adevârate de la mulţi boiari şi alţi oameni buni de danii şi de vânzări drepte şi mărturii de hotărât pre aceaste sate şi părţi de ocini, şi de la domnia mia dăm şi întărim credin- www.dacoromanica.ro — 195 - cobotarul din lonaşăşti şau socotit şi iau ales du-misale acele cumpărături cu buna dreptate pe zapisă ciau avut şi iau fost şi stâlpit parte dumisale1 ce i sau vinit dispre părţile răzăşilor cau fostu ne-vănduţi şau ales şi părţile răzeşilor disăbi mai apoi acei răzeşi di a lor bună voe sau socotit şi iarăş-şau vândut şi ei părţile lor dumisale Catargiului comis. precum văzum şi zapisale acelor răzeşi, ce rămăsese de nu văndusă. un zapis de la Eriachie şi fratesău Vasilie ficor Saftei sor Mardarie. fetei lui Arhip cămăraşul scriind cum ei de a lor buna voe, şau vândut partea lor cât le sau ales. dintra-cel sat din Danăeşti. dumisale lui Ilie Catargiul comisul, drept patrusprezăci lei bătuţi bani gata, şi ase scriiudu întracel zapis că di sor mai afla niscariva dresa la nescari sămenţii di a lor. pe acele părţi cau vândut ei. dintracel sat din Danăeşti sa nu să ţie în samă. căci ei au vândut toate părţile dintracel sas. însă şi pentru dresa ciau avut pe celi părţi din Danăeşti. ase scriindu că nu leu putut sa li de dumisale. căci scriu şi pe alte moşii www.dacoromanica.ro — 199 ce au preiurile. şi altu zapis de la popa Neculai fecorul Anghelinei. lata lui Crăciun Enachi din Da* naeşti. scriindu cum au vândut doâ pământuri în frunte din Dânaeşli drept opt lei şi tot întracel zapis scriindu cum au vândut şi Nastasâe. fata Foei fameia lui Balotă, iarăşi doâ pământuri în frunte dintracel sat din Danaeşti. drept opt lei bătuţi bani gata. şi alt zapis de la Arhip ficorul Mar-darii nepotul lui Arhip căinaraşul di fată scriindu întracel zapis cum au vândut toată parte mănesa Mardaiii dintracel sat din Danaeşti. durai sale lui Ilie comisul drept doâzaci şi şese de lei bătuţi din tot locul cu tot viratul, iar dresă vechi cau avut pe acele părţi dA ocini din Dănăeşti. nu liau putut da dumisale căci să scriu salte ocini, ce mai au pe aiurile întracele dresă, şi iarăşi scriindu că de sari mai scula careva din fraţii lor. cu nescare dreasa pe acele părţi de ocini din Dănăeşti să nu s ţie în sam(ă) căci ei şau vândut toată parte dintracel sat. si iarăşi mai scriindu tot întracel za-pis cum avându dumnelui comisul Ilie Catargiul un bătrăn de danie de la Vasilie Grecul. în sat în Ber-dieşti. ce iau fost lui Vasile Grecul cumpărătură de la Bejan Orbul, ce să hotărăşte cu satul Dănă-eşti. vănzându Arhip cu fraţi lui părţile lor din Dănăeşti dumnelui comisului. încă iau dăruit lui Arhip acel bătrân de moşie din Berdieşti. pentru căci să nu mai aibă amestec nemea. cu dumnealui Ilie Catargiul comisul întracel sat în Dănăeşti cari sau vândut toate părţile din Dănăeşti. dumisale comisului Ilie Catargiul di sau plinit tot satul deplin cumpărat de dumelui. însă aceşti răzeşi cian vândut la hotărât şi părţile lor cari au fostu ne-vândule pănă la hotărât au făcut ei acele zapise dinainte dumilorsale acelor hotărnici, dumnelui răpă-osatul Alexandru Ramandi vornicul, şi Ursul Con-ţascul şi Sămilachi căpitanul, sau iscălit întracele www.dacoromanica.ro — 200 — zapisâ. în toate ce sau vândut Ia hotărât. asijde-,ile au mai arătat dumuelui un zapis de la Gligorie Comşia scriindu cum di a lui bună voe au dat dalie dumisale parte ce să va alege dintracel sat diu Danăeşti. care lui iau fost de la moşesa Pietra. fămeae lui Ştefan Comse din tot locul cu tot vini* • Lui. deci şi mărie sa Antiohie Vodă văzindu. acele adevărate zapisâ de la acei vânzători făcute deua-nte a boeri şaltor oameni buni de credinţă şi mărturii cu iscălituri şi cu pereţi de la acei boeri hotărnici. au crezut şan dat şau întărit dumisale credincios boerutui nostru llie Catargiul comis, şi gu-pănesăi dumisale Saflei. fata dumisale cinstit şi credincos boiariului nostru lordacliie Rusat vornicul cel mare. de ţara de gos. cocel sat Danăeşti in ţinutul Putuei. pe apa Totruşului. cu tot locul, şi cu tot vinitul. din hotar iu hotar, pecuin au ho-iărît acei boeri. ca să le fie dreaptă ocina şi moşie în veci. duinilorsnle neclătită şi neruşăită nici dănâoară. insa şi pentru o parte de ocină din Dă-uăeşti. cau fost dat danie Ion ficorul lui Văsiian. şi cu Alexandru ficorul lui Babeş lui Dumitraşco paharnicul tatăl lui Savin cau fost spătar mar<*. sa lui Stroici spătarul al doile. patruzăci de pământuri. scrie în mărturie acelor boeri cau fostu hotărnici, cum au mânat în doâ rânduri, la acei oameni cari au dat danie lui Dumitraşco paharnicul. să vii săş aducă dresâle cu ce au dat aca danie şi ei nau vrut să vie ştiindusă că nau nici o moşie cau fostu dat rău aca danie moşie care fusese a Prăjeştilor şi ei triabă nau avut numai hiindu necâutate de Prăjăşti. care răzaşi •dintracel sat toţi au măiturisit. cum nau avut acei oameni nici o moşie. Pentru aceia văzind Antiohie Vodă şi mărturie acelor boeri hotărnici au întărit dumisale cocel uric ca sa le fie dreptâ ocină în veci. aşijdere şi domnie me văzind acele zapisâ ce s scriu mai sus de la vânzători şi măr- www.dacoromanica.ro — 201 - 1 urii de la hotărnici ce scrin mai sus. şi liricul lui Anlioh Ycdă. dăm domnie ine încă dam şi întărim duniisale creadincos boerinul nostru Mie Catargiul ■cau fost comis mare şi gupănesii dmnisale Saflei co acel sat Dănaeşti pe apa Totruşului la ţinutul Putnei ca sa le fii driaptâ ocin si moşie în veci. lor şi cuconiloi dumilorsale. şi caria sar alege mai aproape din saminţie dumilorsale şi alt nem(e) sa naiba a sa amestecai Toe pişeni. u las vlt 7212 Mart 12 Antiohie Jora vel logofăt pis Yasile Coipan llărtie roată turcească. Acad. Rom. XCV1II, 59. Vezi .Surite ins XXVIII, 274. Piin acest hrisov ]lie Catargiul căpătă de la domn Întărirea dreptului de. proprietate asupra sat 'lui Dânâeşti în cuprinsul lnisovului dat de Antiohie Vodă Cantemir, dat ti ai sus. Rpisocnl e vizat cu iscălitura lui Rizu spaUr, şi mai multe numere de înregistrare: 1837 sub No. 89, trecut in condică sub No. 2, 1855 opis No. 9. LXXXIX. Sumar. H16 Noem. 20 {/<07) Iaşi. Minai _ Vodă Itacoviţă întăreşte lui llie Kacoviţă b. v. visternic cumpărăturile ce le-a făcut în satul Turburea zis Pufeşti la Puţin. Iui jVlihai Racoviţ Voevod. bojiiu milostiiu gos-podaix zemli Moldavscoi. vinilau înnainlea domniei miale, şi înnainlea a lor noştri moldoveneşti boiari a mari şi a mici rredincos boiariul nostru dumnia-lui llie Cataigiul cau fost vistiarnie mare şi niau arătat câte va zapise încredinţate pe câteva părţi de moşie, cau cumpărat dumnialui.—Un zapis de b toţi sătenii muşinaşi din sat din Turburea ce s chiamă Pufeşlii. la ţinutul Putnei anume Yasdie Ilardalupn. şi Alexa Puful, şi Uumilraşco Puful, şi Ia< him. şi Dumitru Puful, şi Omnianghia (coiiiHAarA). si Vasilaciii. si Ştefan Pealeş. scriindu si mărlu- • *3 ‘ * www.dacoromanica.ro - 202 - risindu cu sufletele lor. cuin ştiu ei cau cumpărat răpoasaiul Dabijea Vodă giumalaate de bătrân dim Turburia. din partea Purceleştilor. ce s împarte pe 9 bătrâni au cumpărat Dabijea Vodă gumâtaate de bătrân ce s hotăriaşte dintrapa Sireatiului păn în hotarul Spâriiaţilor cu tot vinitul. din partiaz Bâ-gulias şi râsârindus(â) zapisul acel de cumpărător, au făcut ei zapis râzeaşii la mâna dumsale pe aca gumâtaate de bătrân sâi hie driaptâ ocin în viaci.. cu tot vinitul.— şaltu zapis de la Ursul Gândacul, fioorul lui iosip din Drâghiceşti. şi de la fâmeaia Iui Stef(a)niia. seiiindu cum de a lor buna voe. au vândut dumisali un pâmânt în frunte la Pufeşti la Turburia ce iaste din bătrânul lui Ursu. dintrapa Sireatiului pân în hotarul Spâriiaţilor. ce s(ă) chiam drumul Furilor. cu sâlişte de sat cu câmpu cu ţa-rin. cu loc de fânaţ. cu pădure pe unde merge hotarul drept ... lei bătuţi bani gata. şaltu zapis de la Alexa Puful, şi de la fâmeaia lui Ioana, şi de la licorii lor Simion şi Grozav, scriind cum de a lor buna voe. au vândut dumisale un pământ în frunte din sat din Turburea, din bătrânul Drâgâ-linei şa Cortei cu sâleşti de sat cu câmpu cu ţari» cu sâp(â)turi în dumbrav. cu tot vinitul ce s hotâ-riaşte iarâş dintrapa Siriatiului pân în hotarul Spâriiaţilor drept . . . lei bătuţi bani gata. şi altr zapis de la Ursul ficor Donosii. de Drâghiceşti. şi de la fâmeaia lui. şi de la ficorul lui Toader scri-indu cum de a lor buna voe au văndutu dumisale trei răzoare în frunte la Turburia. din bătrânul lui Ursu ce leau fost lor de moşie de la moşii lor. ce s hotăriaşte iarăş dintrapa Sireatiului pân în hotarul Spăriiaţilor cu sâleşti de sat. cu câmpu cu ţa-rin cu săpături în dumbrav. cu tot vinitul drept.... lei bătuţi bani gata. şalt zapis de la Durac şi de la sorusa Gherghina ficori Cârstei. şi de la fămeaia lui Marina fată Struţăi nepoata lui Irod de la Pu- www.dacoromanica.ro - 203 — feşti. scriind cum de a lor bună voe au vândut dumisale a lor driaptă ocină ciau avut de pe îma‘ lor Marina cât sâ va aleage partia moşului lor lui Struţ şa lui Irod. ce să vini partea îmei lor. dintraltor fraţi învoindus cu sorusa Gherghina să vănză şi partea ei de la Pufeşti. iar ia să ţie partea frăţinesău lui Durac. de la Rugineşti, şi liau făcut dumnialui plată deplin pe partea amânduror fraţilor .... lei bătuţi, şalt zapis de la Hilimon ficor lui Simion a Damascliinei de Ioneşeşti şi de la fămeaia lui Nastasiia şi de la ficorii lor Ion şi Ioana, scriind cum au văndut dumisale un răzor în frunte la Tulburia din bătrânul Pieleseşlilor cari să chiamâ la Pufeşti. din hotar în hotar dintrapa Sireatiului pan în hotarul Spărieţilor cu tot vinitul. drept ... lei bătuţi bani gata. în cari zapis scrie mai sus cau mai măndut (sic) dumisale şi un răzor în frunte la sâleşti din bătrânul Frenţăştilor. ce iaste la Ionăseşti. —Şalt zapis de la Vasile ficor lui Ghe- orghe Grecul nepot Cornei din Turburia. şi de la Hilimon ginerele lui Ghiorghe Negrul, scriind cum de a lor bună voe au vândut un pământ în frunte la Mihăileşti care liau fost moşie dreaptă de pe moşul lui Cornia. si căndu au vândut dumisale au • » adus răziaşi marturi diau mărturisit precum au moşie. la Mihăileşti. şi pământul iaste în frunte dintrapa Sireatiului pan în hotarul Spărieţilor în sâ-lişte de sat. cu cămpu cu ţarin cu săpături în dumbravă cu tot vinitul. Aşijderile au mai vândut ei tot cu acel zapis un răzor in frunte la Turburia iar dintrapa Siriatiului pân în hotarul Spăriiaţilor cu tot vinitul. şi alt zapis de la Ţănasie Drăguţul şi de la fămeaia lui Todosiia din sat din Pâuneşti. precum au văndut dumisale. un bătrân ce iaste la Bahlui lângă Căretna lângă Pâuneşti în ţinutul Pul-nei. care gumătaate de bătrăn liau fost cumpărătură din Hedul, şi giumătate din Condrat. drept.... www.dacoromanica.ro — 204 - lei bătuţi bani gab. şi toi întracel zapis mărturisind penlrun bătrân iar la Bahluiu ce lan tost cumpărat Alexandru Al bota vornicul de Domneşti şi murind Alexandru Albota vornicul şi ramăind un ficor a lui. anume Istratie, şi căzind la o datorie au plătit aca datorie un nepot a lui Ion a Palagliii, că Istratie nan avut cu ce plaţi şi pe urmă neavănd ce lua de la Istratie unchiul său ficorul lui Alexandru Albotă vornicul, iau vândut vii moşii riau avut sau vândut şi dumisale vist ia micului 11 ie Calargiul un bătrân acolo la Bahlui, şi zapis nau apucat a faci. hiind trăitor în ţara muntenească, ce au scris un ravaş la dumnialui vistiernicul sâ cumperi şi pe răvaşul lui dumnialui vislernicul iau dat bani . . . lei trimiţindui şi zapisul cel vecltiu de cumpărătură lui Albotă tatăl lui Istratie. moşid lui Ion adiverin-dus şi mai bine din zapisul lui Tânasie Drăguţul, ginerele lui Alexandru Albotă care scrie mai sus. cau vândut un bătrân dintraceiaş sălişte şi Întracel zapis adevereaşle de acel bătrân cau vândut Ion a Palaghii. Deci domniia mea văzind aciali adevărate zapise de bună credinţa cit iscălituri a boiari şi alţi oameni buni. am crezut şi dăm şi de la domnia tr.ia şi întărim dumisale credmcos boiariului nostru Ilie Catargiul visliaruicul cu aciali mai sus pomenite părţi de ocin ca săi fie şi de la domnia ntea dreapte ocini şi moşii în vinci, şi giupaneasai dumisale şi cimotiilor şi nepoţilor cu tot vinitul neclătite neru-şeile în via.i şi alt nitne să naiba a s amesteca. ‘ u las lt 72 Ui Noev. 20 az Ion Buhuş vel logofăt iscal Hârtie coală mare tumascâ. Acad. Rom. XCV1H. 179. Vezi burete m«. XXVIII. 281. Satul Tutburea era iinpăiţit in 9 bălrîni, dintre caii zap:sele voibe>o de aceştia: Purceteşli, Ursul, Struţ, Fren-ţeşti, Hedul şi Condral. Cumpăiătmile făcute de I ie Ca-targml nu rupt ind tot satul. nepoatele sale cu Tofana fameia lui Ecliim Bandur şi cu Todosie fâmeaia lui Mâteiaş Cârlig, fetele lui Iuraşco pârcălabul dintr Unguraş. sau pârât pe călugări pentru acel sat rare leu fost de moşie lor. şau rămas pe calugăr(i) câce Iau fost înpresurat Toader Mogbilă fără isprav(a). Şi după aceste încă niau mai arătat dumn(a)!ui vel log(o)l'(e)t. şi uric de întâritură de la răpoosatul Vas(i)lie Vod(a) din valet 715â Ap. 5. pe acel sat Cobâlie scriind precum au întărit lui Gheorghie Catargiul. moşul dumisale logofătului pe gumâtaale de satu de Cobâ-lie, carea mai înnainte au fost cumpărat Gavril Gorgan de la Ekim Bandur. dreptu 300 taleri şi o0 de oi. şi 4 boi. şi trei vaci. iar după aceia sau sculat Dumitraşco Ştefan logofătul, şi iau fostu în torsu numai 260 taleri, pentru «ăce iau fostu de moşie gupăneasii lui logofeteasii. iar cu alţi bani şi 4 boi şi trei vaci leu fostu rămas lor. iarâ după moartia lui Dumitraşco Ştefan logofătul, ficiorii lui anume Ghiorghiţ logofătul, când au fost mic cu fraţii lui Gligoraş şi Vasilaşco. de a lor buna voe sau cerut sie banii de la Gavril Gorgan, ce iau www.dacoromanica.ro - 213 - fostu dat lui părintele lor Dumitraşco Ştefan logofătul 2G0 de taleri, şi sau schlat Gavril Gorgan şi leu dat lor acei de mai sus scriş(i) bani. Şi iarâş scrie tot întracel uric de la răposatul Vas(i)Iie Vodfă) cum au dat şau întărit lui Ghiorghie Catargiul. şi pe ceialaltâ gumătate de satu de Cobâlie. parte de sus. din ispisoc de întâriturâ de la Moisei Moghila Vod(a). ce atunce au cumpărat Gavril Gorgan, iarâş ■de la feeorii lui Dumitraşco Ştefan logofătul, anume Ghiorghiţ logofătul şi fraţii lui Gligoraş şi Vasilaşco <3reptu 300 de taleri bătuţi, care ace gumătate de sat fostau direaptâ cumpărătură părintelui lor lui Dumitraşco Ştefan logofătul, de la Todosie gupă-niasa lui Ionaşco Peicul biv sulger. şi de la cum-natu său Vasilce. şi de la fâmeaia lui Naslasie. sor .gupânesii Peicului. şi de la suroril(e) lor Anghelina şi Frasina. şi de la fratele lor Pavăl. întru carea să înch'k’A tot satul Cobâlie. Şi după acasta încă miau mai arătat dumnealui vel logofăt, şi alt ispisoc de pârâ iarâş de la răpoosatul Vasilii Vod(a). din valet 7158 Ap. 7. scriind cum sau pârât de faţâ Ghiorghie Catargiul Iiind atunce agă. cu Pâ-traşco cogole logofătul, şi cu călugării de la mă-nfajstirea Pandocrator. tot pentru acel sat Cobâlie. căc au fostu zicănd şi Pâtraşco cogole că acel sat ar fi a lui. şi apoi iarăş au rămas. Şi fără de aceste încâ neu mai arătat dumn(ea)lui vel logofăt şi alte multe urice vechi, şi ispisoace şi zapis(e) vechi, tot pe acel satu Cobâlie, caret(e) toate nu sau mai putut scrie, şi aşea stând faţâ la divan dumnealui vel logofăt cu călugării de la mănăstirea Pandocrator. şi cu Ezechil egumenul de Copou. ea-rel(e) mai vârtos el stând pricină la toate pâra. lu-atulem domniia mea sama împreună cu tot sfatul nostru, şi pe dirias(e) ce neu arătat dumnealui vel logofăt, sau adeveritu şi sau doveditu că nau avut călugării nic o triabâ. cu acel satu. Cobâlie. ce sau www.dacoromanica.ro — 214 — acolisit fără de isprava, şi uricul călugărilor încă au fostu un lucru răsuflat. Precum adeverescu. di-reasele cele vechi a dumisale logofătului, că Toa-der Moghilă au fostu împresurai acel sat rău. şi 'au fostu dat mân(ă)slirii sale Pandocrator. deci aşea am dat râmaşi pe călugării d'b la ace mân(â)-stir'fe Pandocrator. din toată leage a târâi, dinpreun şi cu Ezekil egumenul de Copou. cau stătut mar1!* pricină, şau statut tot fără isprav(ă). ca nau avut nic o triab călugării. Iară boiarinul nostru, cinstit şi ci-fedincos dumn(ea)lui Uie Catargiul vel logofăt. îndreptăndus(a) cu dres(e) cau avut. datuem şi iain întărit şi de la domniia mea pe acel sat Cobălie de la ţinutul Sorocii, din direasâ cau avut. din is_ pisoc de la Alexandru Vod(a) şi din uric de la Va_ s(i)lie Vod(ă). şi de la alţi domni ce iau întărit dreptu aceaia. ca săi fie şi de la domniia mea di* riaptâ ocină şi moşie, şi uric de la domniia mea. cu tot venitul, neclâtit şi neruşeit. stătător în vec şi nime altul să nu să amestece, peste acastâ adevărata cartA a domnii ineale. u las lt. 7231 Dek. 2G TjifTdr» rcn^cTBi (a treia domnie) Iw Mihail Racoviţă Voevoda f Vasilie Diiac Acta Olga Catargiu. Surete m«. XXVIII, 97. I’e dosul ispisocului se ceteşte însemnarea scrisa de însuşi llie Catargiul logofătul : „ispisoc de pară ce mam pâiat cu călugării de la mănăstirea Todireani ot Suceava pentru sat pentru Cobălie ot Sorora, şi iara rămas şi sau făcut intăritură de la Mâriia sa Mihai Racoviţă Voevoda a treia domnie a mării sale. Iar în alt loc o notiţă mai nouă : „la leat 1799 mam făcut vel paharnic în 11 zile a lui Ghenar, în domnia mării cale Costandin Alexandru Vodă Iprdlant înlăia domnie“ C. Catargiul paharnic — In acest ispisoc se face istoricul întreg al Cobălei. Actul din 7133 Noem. 20 e publicat la pag. 110 şi 111* www.dacoromanica.ro - 215 — adul din 7158 April 7 e tipărit la pag. 144. Ispisocul din 7155 April 5 de la Vasile Vodă Lupul nu l’arn găsit în actele Cobăle ; el s’au răsărit de sigur prin alte acte Ca-targieşt), ca ale lui Ilie Catargiul logofătul, car»1 a stăpânit intre rnulm alte moşii şi Cobâlie în seci. ai XVIII. — Gh. Catargiul e moşul lui Ilie Catargiul logofătul, căci Apostol Catargiul, tatăl lui Ibe, era ficior lui Gheoi-ghe Catargiul, — Cu toată stăpânirea neîntreruptă a Cdargieştilor in Cobalie, de la 1638 iu special, şi mai ales după 1647, călugării de la Pandocralor, îndemnaţi de Ezechiel pgume-nul de la mână®. Sf. Attanasie de la Copou, după 76 ani redeschid procesul la divan si cer pentru ei Cobâlia, pe temeiul unor acte făurite intre 1638 şi pe acte de volnicie dm partea lui Rareş Vodă. Mihai Vodă judecă pricina şi găseşte că n’au dreptate călugării arătând că „mai virtos Eze'hil egumenul de Copou stă de pricină la toată pâra dă rămaşi pe călugări „dinpreuuă cu Ezechil egumenul de Copou, ce au stat Ja marea pricină." XC1V. Sumar. 7233 August 12 (i723) fără loc. Zapis de ză-logire, prin care Ştefan Luca visternicul zălogeşte la Sandul neguţi-torul 3 sate : Mândreştii şi Pleşenii de la Pfilciu şi Căşotenii de Lă-puşua pentru un left (300 lei) şi 100 stupi în timp de doi ani. Adecă eu Ştefan visternicul fac ştiut cu acest \ » zapis al mieu la mâna dmsale Sandului neguţitor ca sâ sa ştie precum am ramas dator dumisale din toate socotelele ce am avut cu dumnelui din cele vechi şacum de curând cu cinci sute de lei. osebit de un leftu ce am lost dat dreplu trei sute de lei, şi cu alte luate şi osebit de o suta de stupi ce iam fost dat şi mam apucat pan în (şters trei) doi ani sai dau aceşti bani şi am pus zălog doa sale întregi de la Falciu. unul Mândreştii şi Pleşenii şi Caşoteni de Lapuşna farâ a treia parte altor răzeşi ; iar de nu ioi de bani. pana la zi sâ hii dudui volnic a le vinde sas scoate bănişi osebit iam mai dat (şters şi scris alăture : osebit iam mai dat gu-mâtate de sat de Lipaeşli ot Sucava. care miau fost dat şi mie stolnicasa Ursachioae drept 200 de www.dacoromanica.ro — 216 — lei, cu un sălaş de ţigani, şi iam dat şi eu) pentru credinţă am şi iscălit, lt. 7233 Avg. 12. , Ştefan Luca visternicul, Adam Luca sulger, Cos-tantin Pilal biv şatrar, sau trecut deplin la condică Notă. „Zapisă cu ispisoace domneşti în măna dumisale şi acel ţigan ce miau dat Ursâchioae este scris mai sus în zapis." Hârtie. Acta Catargiu. Surete ms. XXVIII, 152. Cum pe la 1725 galbănul umbla cam 3 lei, leftul valora 100 galbeni. XCV. Sumar. 7242 Sept. 26 (4733) fără loc. Mărturia lui Or. Potâri'ă stolnic pentru Glăvăneştii pe Ciorna, în pricina de hotare despre Balamoteni. Suret scos de pe alt suret carele este făcut de pe înştiinţare stolnic Grigoraş Potârcâ cătră vist. Toader Pa-ladi în anii 7242 Săpt. 26. Cinstit dumneta gupă ne visternice mare să fii dmneta sănătos, fac ştire dumitale că viind luminata cartea Măriei Sale lui Vodă scriind ca să mergem la o moşie a dmtale anume Glăvăneştii din Ciorna în sus ca sa o hotărâm dispre alte moşii. deci noi pe poroncă am mers la ace moşie şi am cercat şi am chemat bi megieşi cari au vrut să vie şi răzeşi, şi dintralte părţi nare nici o pricină. numai din sus despre o moşie anume valea Balamotenilor. nu sa găsăsc hotarale. nici să afla nime din megieşi să ştie, căc nu sau mai fost mai lucrat ca să să ştie, nici hotar mutat pe cum au dat la dmta cineva nu sau aflat; deci şi acel Trifan pecum a fi mărturisit la dmta. aice lam chemat şi nan vrut să vie. deci pentru hotară numai despre primăvară sor găsi. pentru pane ce sau aflat dispre ace parte cu pricină, au stranso oamenii dmtale. de aceasta fac ştire dmtale şi fii dmta sănătos. mai micul dmtale Grigoraş Potârcâ biv stolnic. www.dacoromanica.ro - 217 - De la isprăvnicia Faldului Poslâduindusâ cu ce adevărata şi fiind întocmai sau adeverit şi de catra mine. 180B Mai 28, Şerban Negel spatar „Di pi cea adevaratâ copie ce am avut cu vi-chilu dmsale spat. Grigoraş Costachi pentru moşie dumisale Glâvâneştii, am scris acest suret In tocmai şi am iscălit. 1803 luni 10. Neculai Pomana. Acta Catargiu. Surete ms. XXVIII, 102. XCVl. Sumar. 72JS Mai 20 (1740) Iaşi. Grigore Ghica dăru-«şte lui Toader Carp vel medelnicer toate moşiile socrului său Glie-orgliiţă spatar ce au fost luate pe sama domniei după hăinia lui D. Cantimir Vodă, afară de Petrişul dat de Alihai Vodă visternicului Luca, lw Grigori Ghica Voevoda. bojiiu milostiiu gospodara zemli Moldavscoi. înştiinţare facem tuturor cui să cade a şti. pentru Glieorgliiţâ cau fost spatar mare ginerile lui Alexandru Buhuş cau fost hatman carele au fostu boeriu marfe şi pamintian a ţarâi Moldovii. şi în vreme cau vi nit Petru împărat Moscliicescu cu ostile sale în potriva prepu-ternicilor stăpânilor noştri la velet 7219. fiindu a-tunce domn târâi Moldovii Dimilrie Cantimir şi hainindnsâ de cătră puternica împărăţie atunce şi Gheorghitâ spătariul împteunâ cu domnul sau sau dus cu Moscalii în ţara lor unde şi până astăzi sa află. şi moşiile şi ţiganii sâi cau avut aici în ţara după obiceiul pământului au râmas în sama domnii. de care moşii domniesa Miliai Vodâ la domnie a trie făcandu mila cu Luca visternicul fiindu om de casa domnii sale. iau fost dat o moşie un sat Petrişul şi zece salaşe de ţigani, pentru o chizaşie cau fostu Luca visternicul cliizăş pentru Ghiorghiţa spatar pentru nişte bani. iar alte moşii şi ţigaui au www.dacoromanica.ro — 218 — rămas tot îu sama domnii pană acu şi de vreme ce credincios boerul nostru Toader Carpu biv vel med. fiindu ginerile lui Gheorghiţe spătar avându şi copii cu acastă gupăneasă fata lui Gheorghiţă spatar aflândusa aice îu ţ(a)ră şi mai vârtos cu slujbă driapta cătră domnie me şi dumn(e)lui şi copii săi şi mai ales în vreme ce mai de trebuinţă căndu au venit Minih feldmareşal cu ostile Moschiceşti de au călcat pământul Moldovii în anul 7247 la care vreme acii mai mulţi niau părăsit şi sau dezlipit de cătră slujba noastră, iar dumnelui cum şi fii dumisale au arătat slujbă cu credinţa până în sfârşit şi pentru a lor di'iaptă slujba ce niau slujit şi osăbit că avându şi mare prădăciune de cătră ostile moschiceşti şi mai vârtos de cumnaţii săi ficiorii lui Ghiorghiţâ spatar, carii slujindu Muscalilor şi viind şi ei cu ostile moschiceşti aice au mers la bejenie dumisale în m(ă)n(â)stire în Go-lâe şi au luat tot cau avut şi pentru acasta dară domnie me socotindu şi dreapta slujba lor cau arătat cătră noi şi ace multă pagubă ce i sau făcut de cătră ostile moschiceşti şi de cătră cumnatu său din osăbita mila noastră iam miluit* cu toate moşiile şi ţiganii cau fostu a lui Gheorghiţă spatar aice în ţară, ca să fie toate a lui şa copiilor săi ce iau făcut cu fata lui Gheorghiţă spatar afară dentracea moşie Petrişul şi acele zece sălaşe de ţigani ce au fostu date de domniia sa Mihai Vodă acelui boeriu de mai sus numitu Luca visternicul, carele iarăşi de un domn fiindu date şi domnie me leau lăsat să rămâe tot la licorii Lucăi pecum li sau dat. iar alte moşii şi ţigani să fie toate la stăpânirea lor după cum li sau dat danie şi miluire de la noi şi niir.e alţii din niamul spătarului Gheorghiţă să naibă triabă fără de cât cum arătăm mai sus toate acele moşii cu tot vinitul lor şi toţi ţiganii ce sor afla drepţi ai lui Ghiorghiţâ spatar. carea moşii şi www.dacoromanica.ro — 219 - ţăgani şi lui Gheorghiţă spatar au fostu de zeastrea de la soacrăsa Alexandra fata lui Ureche giupâ-neasa lui Alesandru Buhuş cau fost hatman după cum lia dat danie şi miluire acestor boeri şi fiilor s'ii sa le fie de la domnie me driapta ocinâ şi moşie şi drepţi robi ţigani şi uricu de miluire neclălit şi stalătoriu în vec. Aşijdere şi după a noastră vi-iaţâ şi domnie pe cine Dumnezâu va alege şi va milui cu domnie aceşti ţ(a)ră ori din fii noştri sau dintraltu niam poftim danie noastră să nu o surpe, cum nic noi nam stricat daniile, altor domni cau fost mai înainte de noi ce mai vârtos sa miluiască şi să întăriască pentru a lor vecnică pomenire, a-casta scriem, u las vltu 7248 Mai 20 dni. lw Grigore Ghica Voevoda proc. vel logofăt Dumitrie Sturza 3 logofăt procitoh. sau scris la protocol. Acta Olga Catargiu. Surete ms. XXVIII, 103. Cuprinsul acestui ispisoc este o pagină din istoria politică a seci. XVIII. Boerul hain e Gheorghiţă Apostol ce a fost visternic mare sub N. Mavrocordat (Lpt. II3, 296); paharnic mare sub D. Cantemir (Let. II3, 302), apoi vel ban sub Nec. Mavrocordat a 2-a oară (Let. II3, 341), şi e dat în lista boerilor piibegiţi în Rusia cu D. Cantemir (Let. II3, 332). N. Vodă Mavrocordat a luat pe sama domniei toate moşiile lui Gheorghiţă Mitrea paharnic ; venind Mihai Vodă Racoviţă a dâiuit lui Ştefan Luca treti visternic moşia Ppfrisu1, fiindu-i om de casa sa, Luculeştii erau rude prin alianţa cu Racoviţeştii prin Cantemireşti. — Toader Carp biv vel med. e strănepotul Iui Ga-vril Lungu din 1629, nepot a lui Carp Lungu armaş din 7167, care a avut 2 ficiori pe Stetan de visterie şi Audro-nic camaraş. Ştefan a avut 2 fete: pe Iliuca ce a ţinut’o Ştefan Hermeziu, şi altă fată măritată cu medelniceriul C. Cuco-lanul. Iar Andronic a avut pe Ion, Toader Carp şi pe Gh. Carp de visterie (N. Iorga „studii şi doc. VI, 81 seq). Ispisocul aminteşte apoi de venirea oştilor mseşti www.dacoromanica.ro — 220 — sub Minih Feldmareşal in 7247, despre caic scrie pe larg cronicarul Ion Nerulcea (Let. II2, 408), ţi arată cele 12 ponturi ce au dat Minih ţârii Moldovei ca întocmire constituţională. XCV1I. Sumar. 7237 Mart 1 (1740) fără loc. Izvod de îm-părţală între Filip, Toma şi Maria Catarginl, veri, a moşiilor de pe părinţii lor. împărţire între fraţi precum am socotit şi nem învoit şi nem împărţit moşiile părinţeşti care moşii le avem ştiute far de pricină, iar carii moşii avem nedesbâtute sau lăsat pâră le om căuta, şi le om dezbate, şi apoi după cum sa socoti cu dreptul, iar sor împărţi, dar aceste carii sau împărţit, de sa tâmpla din ori cari parti să iasă vruna rea, să naibă acel frate a mai cere în locul acie. ce să fie răbdător, căci noi toate aceste moşii lem stăpânit şi lem ştiut fără de nici o pricină, let 7257 Mart 1 A. Parte dumisale Tomii Catargiul cu fraţii du-misale. — Cobălele la ţinutul Sorocăi cu gumătate de loc cât sa alege din hotarul Unchiteştilor şi cu a trie parte din Bulăeşti ot ţinutul Carligaturii şi cu a trie parte din moşie părinţască ol Tupilaţi de la ţinutul Neamţului. Mărie Catargioae, Toma Catargiul, Filip Catargiul vel comis. B. Parte dumisale Filip Catargiul vel comis şi cu fraţii dmsale. — Chealra sat întreg la ţinutul Orlieiului şi giumâtate de parti din tot locu cât să va alege din tot hotarul Unchiteştilor ot ţinutul Sorocăi, şi a trie parte din Bulăeşti ot ţinutul Cărligâturii şi a trie parte din moşie părinţască ot Tupilaţi ot ţinutul Neamţului. Maria Catargioae, Toma Catargiul, Filip Catargiul vel comis. www.dacoromanica.ro — 221 — G. Parte dmsale Marii Catargioae a râpăosatuluj unchiului nostru Ştefan Catargiul. — Peştire sat întreg la ţinutul Orheiului şi Brâneştii ottam şi toate părţile din Cotujeni ot ţinutul Sorocăi, şi a trie parte din Bulâeşti ot ţinutul Cărligăturii şi părţile ţoate din Soseani ot Or-heaiu şi a trie parte din toată moşie părinţască ot Tupilaţi de la ţinutul Neamţului. Mărie Catargioae, Toma Catargiul, Filip Catargiul vel comis. „Această împărţare văzând că iaste cu învoiala a imbe părţile am iscălit şi noi ca să să crează. Vasile Roset visternic, Toader Jora vel stolnic. Acta Catargiu. Surete ms. XXVIII, 153. Moşia Cobălele, care în 1722 intrase în stăpânirea Iui Ilie Cataigiul logofătul, în urma procesului desbătul cu călugării d<” la mân. Todireni, în loc să râmănă in partea fiului său Fiiip Catargiul, după acest act de împârţalâ se trece jn stăpânirea lui Toma Catargiul ficior lui Palraşco Catargiul. Zapisnl spune în partea lui Toma Catargiul cu fraţii dumisale. Fraţii săi stnt : Dinul, Ion si Neculai, iar surori siot: Smaranda. Elisaveta, Aoiţa, Mana şi Ancuţa. Fib’p Catargiul ia cu fraţ i săi alte moşii de Ia So-roca, Neamţ şi Cârligătura. Nici o moşie parinţască de la Putna şi Tecuci nu mai erau în stăpânirea lor. De ce ? Izvodul în adevăr spune numai de «moşii fără pricină.» Filip Catargiul are 4 surori, Catrina, Ilinca, Sanda şi Măria. Maiii Catarg oae a «unihiului nostru Ştefan Catargiul» e fata log. U. Ceaur, vi măiitată cu clucerul Ste*an Catargi, frate cu Ilie şi Patraşco, avind de surori pe Paraşi hiva Sturza şi Elena Cantacuzino. > XCVIII. Sumar. 72oT Mart 2 (7719) fără loc. Izvod de is-pisoace şi zapise în număr de 515 a moşiilor lui Apostol Catargiul vel postelnic, părintele lui Ilie, Patraşco şi Ştefan Catargiul. Ispisoace şi zapise de moşii de baştină şi cuini părâtuii ce se află de la răposat Apostol Catargiu www.dacoromanica.ro / — 222 — vel postelnic, părintele răposatului Ilie Catargiul logofăt i a lui Ştefan Catargiu clucer i a lui Pa-traşco Catargiul pitar. let 7257 Mart 2 1 zapis din let 7146 Noem. 10 de la Lungul Prăjescul crucer i de jupăneasa lui Safta au văn-dut satul Surdeştii în gura Ilolbanii ot ţinut Bârladului post. Apostol Catargiul drept 300 ughi. 1 zapis din let 7180 April 12 de la Iriinie tratele lui Patraşco Moreanul ce au fost liatm. cum au dat danie 2 fălci vie la Cotnari în dealul Mândrul lui Apostol Catargiul comis. 1 ispisoc din let 7180 de la Duca Vodă de intăriturâ tij comisului Apostol Catargiul pe acele 2 fălci vie. Scrisori ce sau aflat pe sătul Cotiujetii ot Soroca. 1 zapis din let 7180 de la Grigore sin Ekim călugărul cum au vândut ti] Apostolului Catargiu parcalab de Soroca. a lui dreaptă moşie şi de cumpărătură ce au avut de la rudele lui din satu Co-tiugeni. 1 zapis din leat 7178 de la Sămion ficiorii Gurii şi de la tratesău Ursul şi de la cumnatul său Vasile cum au vândut toate părţile lor din Cotujeni dmsale Apostol Catargiu postelnic. 1 zapis de la Ştefan din Loza şi de la alţi cu mărturie cum au dat danie Toader şi cu fraţii săi ficiorii Iorgai din Cotiujeni o parte din moşie Cotiujeni danie lui Gavrilaş Gorgan pârcălab de Soroca. 1 zapis de la popa Pânte din Cohăceşti cum au dat parte de moşie din Cotiujeni ce se va alege de cătră fraţii săi lui Gavrilaş Gorgan parcalab. 1 zapis de la Aniţa nepoata lrimiei din Cotiujeni şi de la ficiorii ei Sâlâvâstru şi Găbriian. cum au vândut parte lor cât să va alege în Cotiujeni răpoosatului Glieorgbe Catargiul parcalab. 1 zapis din leat 7170 de la Lupul şi de la www.dacoromanica.ro — 223 — femeia lui Gafta cum au vândut parte lor din Co-tiujeni răposatului pârcălab Calargiului şi fiului dsale Apostol Catargiul comis. 1 zapis din leat 7167 de la Vasile şi Carpu şi sora lor Axanie şi cu alte neamuri a lor cum au dat toată parte lor de moşie lui Gheorghie Catar-giu şetrar din sat din Coliujeni pentru 150 lei ce au dat şetrar şi au scos din robie pe o soră a lor. 1 zapis din leat 7177 de la Grigore săn Sa-mion Lucescul, cum au vândut parte lor ce să va alpge din Coliujeni din patru părţi a patra parte drept 23 lei lui Gheorghie Catargiul. 1 zapis din let 7170 de la Mârica fata Acsiniei din Cotiugeni şi cu toţi ficiorii cum au dat danie parte lor din moşie din Cotiujeni ce să va alege tij Catargiului. 1 zapis de la Andrieş Zmâului cum au vândut parte lui din Cotiujeni ce sâ va alege tij Catargiului. 1 zapis din let 7173 de la Ioana fata Acsiniei şi de la toţi ficiorii ei cum au dat danie parte lor ce să va alege din parte Acsiniei a şesa parte tij lui Gheorghie Catargiului. 1 zapis din veleat 7169 de la Irina fata Lucâi de Cotiujeni şi cu ficiorii ei cura au vândut parte lor de moşie din sat din Cotiujeni ce să va alege lui Gheorghie Catargiul crucer, aşijdere iau dat danie şi alte părţi a lor din sat din Zahorna ce sâ va alege partea tâtanisâu Lucăi. 1 zapis de la Neculae fioor Dimii şi cu Balan zet Dimei cum au vândut partea lor din Zahorna ce au cumpărat tatăl lor Dima de la Băndacu cu 12 lei. 1 zapis de la Istrati şi de la femeia lui Maria cum au vândut parte lor din Cotiujeni ce să va alege dmsale Catargiului vel vornic. 1 ispisoc de la Gheorghe Ghica Vodă din let 7167 de întăriturâ lui Gheorghe Catargiul vel şetrar pe zapise de cumpărâtur din Cotiujeni. www.dacoromanica.ro — 224 — 1 ispisoc din velet 7169 de la Ştefan Vodă dn întăritură lui Apostol Catargiul post. pe zapise de cumpărătură din Cotiujeni. 1 zapis ispisoe de la Ştefan Vodă de întăritură lui Gheorghe Catargiul pârcălab de Orheiu pe zapise de cumpărătura şi danie din satul Cotiujeni. 1 carte de la Miron Donciu jic. carele scrie la răpăosatul Ilie Catargiul log. şi cun izvod de parte, de moşie din Cotiujeni cum an arătat răzeşii de acolo. 1 uric de la Bogdan Vodă pe sat pe Cotiujeni.. Scrisori ce sau aflat pe sat pe Camânca ot ţinutul Sorocăi. 1 ispisoc de la Alexandru Vodă din let 7138. 4 zapise tij pe Camânca. 1 uric de la Ştefan Vodă. Scrisori pe părţile din sat din Stârceai tij la ţinutul Sorocăi. . 2 ispisoace domneşti unul de la Istrate Dabija Vodă şi altul Moisâi Moghilă Vodă din let 7142. 5 zapise tij pe părţile din Stârceni. I ispisoc de la Miron Barnovski Vodă din let 7136 de întăritură lui Gavril Gorgan pe sat întrpg Camăuca de cumpărătura de la Mihalache Canta-euzino vist. pe alte părţi de sat de Cotiujeni şi din Unchiteşti ot Soroca. 1 ispisoc de la Istrati Dabija Vodă pe tote moşiile de la Orhei i de la Soroca din let 7170 luni 8. 1 ispisoc pe Camănca şi pe Unchiteşti şi pe Prădăucini şi pe Văscâuţi şi pe Rogojeni. 3 zapise pe viia de la Văscâuţi i moşie de acolo. Scrisori ce să afla pe sat pe Hlâpeşti ot ţin. Neamţului. 1 carte domnească de la Costandin Vodă din. www.dacoromanica.ro — 225 — Jet 7194 dată lui Apostol Catargiul vel comis sâ stăpâneasca 80 pământuri din Hlapeşti parte lui Potarniche sa sâ mai poprească şi parle lui Ra- roviţa şi a fraţilor lui a trie parte din sat din Hlapeşti 70 pământuri cu gumalale din lialeşteu cel mare de pe Curca şi giumâtate din lialeşteu cel mieu ce este din sus de pe dealu şi alte 30 pământuri şi cu a palia parle din lialeşteul cel mare de pe Careu şi cu a patra parle din heleşteul cel mic după dial. 1 zapis de la Racoviţa cu surorile lui cum au vândut 72 de pâmâniuii cum arata carte domneasca. 1 zapis din lei 7194 de la Mărie şi de la A-niţa şi lftinca din Hlapeşti cum au vândut Aposlu-lui Catargiul comis 30 pământuri şi giumâtate din haleşteul cel mare. 1 zapis din leal 7194 de la Mirâuţâ ficior lui Scofiţa cum au vândut parte lui de moşie 12 pământuri din sat din Hlapeşti Apostului Catargiul comis. 1 zapis dn let 7194 şi de la Gheorghiţâ Brut si de la soţul lui Sal'la au vândut a patra parte lin Hlapeşti comisului Catargiul [tarte Iui Polâr-nicliie. t zapis de danie a lui Polârniclie din sat din Hlapeşti. 1 zapis ti.i ce au dat lui loniţâ Talpa. 1 carte domneasca de ramas de la Neculai Vodă cum sau giudecat Ilie Cataigiul log. cu loniţâ Talpă şi Iau dat ramas pe Talpă. 1 zapis din let 7191 de la Gheorglnţa Polâr-niche cum au dat danie [toi sat din Hlapeşti pe vale lui Şarpe nepoatei sale Saftei şi ginerilor ei. 1 Imparţalâ pe sat pe Hlapeşti şi pe alte moşii. 1 zapis vechiu de la Toader sân Nasoi cum au vândut parte lor din Hlapeşti cumnatusau Condrii. 0 zapise vechi din Hlapeşti. www.dacoromanica.ro — 226 — S cărţi domneşti tij pe Hlâpeşti. 1 carte domnească de Ia Mihai Vodă din let 7281 de la logofăt Ilie Catargiu să stăpânească parte Iui Ghiorghiţă Brut din Năvrâpeşti ot ţinutul Sucevii. Scrisori ce sau aflat a Paharnicilor sat întreg la ţinutul Orheiului. 1 ispisoc de întăritură de la Mihai Vodă din let 7229 care acestu satu au fost danie de domni vechi răposatului Gheorghe Catargiul. 1 carte domnească tij de Ia Mihai Vodă de în-tăritură pe acesta sat din let 7234. 1 mărturie de la Leca sărdar pentru hotarul acestui sat. 1 mărturie de Ia Leca sărdarul iar pentru hotarul acestui stL 8 cărţi domneşti de la Mihai Vodă de stăpânire. Scrisori ce sau aflat pe sat Miteşti ce sînt la ţinut Sucevii pe Moldova. 24 zapise vechi şi noă ce sînt cumprâturile lui Apostul Catargiul. 4 cărţi domneşti de Miteşti şi de Mihăeşti. 1 ispisoc de la Coslandin Moghilă Vodă părţile Boului. 1 mărturie de la Grigore Cârlig şi de la alţii cum au ales părţile din Miteşti din let 7187 April 8. 1 carte domnească de la Duca Vodă de la Tudosă Dubău spatar şi la llie Pleşca cămăra? pe urma hotărârei cii dintâiu ca să hotărască Miteştii. Scrisori pe sat Popeai ot Bârlad 1 ispisoc de danie de Ia Moisâi Movilă Vodă ce au dat lui Patraşco 2 post. satul Popeni în ţinut Bârladului şi Patraşco post. au fost socru lui Apostol Catargiul. www.dacoromanica.ro 1 carte domnească de la Duca Vodă. 1 carte domnească de la Anton Vodă Ruset. Scrisori ce sau aflat pe satul Briţcani, ce sunt 3a ţinutul Niamţului. 4 ispisoace domneşti. 6 cărţi domneşti lot pe acest sat. 9 zapise şi o carte lij. 1 uric de la Alexandru Vodă din let 7060 pe •sat pe Frăţeşti. Scrisori ce sau aflat pe sat pe Mâstăcani ce -sânt în ţinutul Niamţului. 6 zapisâ 1 zapis tij. 4 cărţi domneşti lij. 1 carte domnească de la Costantin Vodă din let 7194 de potrivit o parte de ocină din sat din Măstâcani. Scrisori ce sau aflat pe sat pe Rogojeni ce este la Soroca. 3 ispisoace domneşti unul de la Moisăi Moghilă Vodă şi altul de la Alexandru Ghica Vodă şi altul •de la Alexandru Ilieş Vodă. 1 ispisoc de la Ereinia Vodă lij pe Rogojeni. 2 urice vechi tij. 3 zapise tij. 1 carte domnească de la Vasile Vodă. Scrisori ce se află pe sat întreg Putineşti ot •ţinut Sorocăi. 8 ispisoace pe Putineşti pe Răutu în gura Co-boltei. 6 zapise tij. 6 cărţi domneşti lij. Scrisori ce sau aflat pe Vezunii ce sănl lângă Piatră. 1 uric de la Patru Vodă pe Vezunii ce iaste 4ăngă Piatră pe parăul Căinări. www.dacoromanica.ro — 228 — Scrisori ce sau aflat pe sal întreg Piatra ce-este la ţinutul Orheiului din hotarul târgului şt părţile din Sâsăni. 14 ispisoace domneşti de Inlăriturâ. 17 zapise pe Tupilaţi ot ţinut Sucevii. 1 uric de la Irimie Vodă din let 7106 pe Mi-teşti pe satu. 6 ispisoace pe Tupilaţi. 1 carte domnească de la Mihai Vodă pe sat pe Tupilaţi ce sânt sJiimbăturâ cu Ştefan Palm unchiul Mârii sale. 9 ispisoace pe sat pe Bădeşli. 10 zapise pe sat pe Tupilaţh f uric de la Vasile Vodă pe Tupilaţi şi BădeştL Scrisori ce sau aflat pe sat pe Mihăeşti ce sânt lăngâ Tupilaţi ot ţinut Sucevii. 13 zapise pe sat pe Mihăeşti. 3 izvoade de Impărţală pe nişte vecini ot Tupilaţi. 1 carte de la Mihai Vodă scrie la Axinle uri-carul cum nare treabă in Tupilaţi ţi în BădeştF. f ispiso • de la Dira Vodă pe sat Tupilaţi pe-Miteşti pe Mihăe.şfi şi pe alte safe. 1 hpisoc Iţj pe Mihăeşti. Scrisori ce sau aflat pe sat pe HLiboca ot ţinutul Sucevii. 1 uric de la Ştefan Vodă din let 6989 pe sat hliboca. 1 uric tij de la Ştefan Vodă. Scrisori ce sau aflat pe sat pe Tilişova şi p& Mărculeşti si pe Bila Carniţe ce sint la ţinutul Sorocăi. 3 ispisoace domneşti 2 de li Alexandru Ilieş. Vodă şi I de la Vasile Vodă. 3 cărţi domneşti. www.dacoromanica.ro - 229 — 2 ispisoace pe Bila Cărniţa p3 Tilişova şi pe Mârculeşti. 4 za pişe iij 1 zapis pe Mărculeşli esle la dumneaei Mai ia Uatargioae. Scrisori ce se află pe locuri de case din Eşu. 7 zapise sau aflat. 2 zapise pe trei falei vie ot Cotnar în dialul Ploşcii de la Corosleanul. Scrisori ce sau aflat pe sat Cobâlele ot ţinut Sorocăi. (i ispisoace cun ispisoc de la Mihai Vodă. 2 ispisoace rupte. 4 ispisoace vechi. 13 zapise vechi şi noi. 1 uric de la Slefan Vodă din (1990 April 15. 1 uric de la Vasile Vodă pe Unchiteşti şi pe Uainănca şi pe Cobăla şi pe Rogojeni şi pe Bila-cărniţa şi pe Telişova şi pe Marculeşli, şi pe Pu-tineşti şi pe Stârceni, şi pe Spancocani, şi pe Ti-plicova la Eş i Drăgăneşli i Capoteştii la Soroca i Pealrâ la Orlieiu. Scrisori ce sau aflat pe sat pe Unchiteşti la ţinut Sorocăi. 9 ispisoace . 17 zapise vechi şi nouă. 1 mărturie de la boerii cei mari. 9 cărţi domneşti. 1 uric de la Moiseiu Movilă Vodă, pre Unclii-4eşti şi pre Camănca pre sat pe Dănceni. 1 ispisoc de la Duca Vodă din let 7178 pe Unchiteşti şi pe Illiboca ot ţinut Sucevei. 1 mărturie de la boeri cei mari de pre atunci. Scrisori ce sau aflat pe un loc de prisacă şi .pe o vie la sat la Sâneşli. 1 ispisoc domnesc de la Duca Vodă. 5 zapise pe vii şi pre locul de prisacă. www.dacoromanica.ro — 230 — Scrisori ce sau aflat pe Curteşti ot ţinut Or-heiului. 2 zapise de cumpărătură parte dinbatiânul lui Vicol din sat din Curteşti. Scrisori ce sau aflat pe sat pe Bulâeşti ce-sânl în ţinutul Carligăturii. 1 ispisoc de la Costandin Duca Vodă scrie tot hotarul anume. 1 carte hotarnică tij de la Duca Vodă. 6 ispisoace vechi. 7 mărturii. 3 cărţi domneşti. 2 zapise. 1 mărturie diiata de la Grigore spătarul. Scrisori ce sau aflat pe vecini din Frăţeşti otr ţinut Neamţului. 1 ispisoc. 1 zapis. 5 mărturii. Scrisori ce sau aflat pe Potlogeni ot ţinut Neamţului, carele moşii este de pe Niculaehi socrul lui Apostol Catargiul. 13 ispisoace vechi şi noî. 5 zapise tij. Scrisori pe sat Lozâle ce este la ţinutul Sorocei. 1 ispisoc 4 zapise. Scrisori ce sau aflat pe sat pe gurcanii ot ţinut Fâlciului pe Elan. 1 ispisoc de danie de la Moisăi Movilă Vodă, şi de la Gavril şi de la Ion Movilă Vodă. 1 carte de întăriturâ pe Giurcani şi pe alt sat Nimirovul. 1 carte domnească de la Antioh Vodă pe Giurcani. 1 zapis vechiu. www.dacoromanica.ro — 281 - Scrisori ce sau aflat pe sat întreg Peştera ot ţinut Orheiu şi pe un heleşteu ce este pe vale Ivancii ottam. 9 ispisoace vechi şi noă. 2 zapise. 6 cărţi domneşti. 1 uric de la Alexandru Vodă Ilieş scriind tot hotarul anume şi hotarnica de la Merăuţă vornicul de poarta arâtănd toate semnele. 1 uric de la Vasile Vodă de danie lui Apostol Catargiul postelnicul. Scrisori ce sau aflat pe satul Coşerniţa ot ţinut Orheiului şi Scripiţeni la ţinutul Lăpuşnei şi pe alte sălişte de acolo. 8 ispisoace domneşti pe aceste sate. 1 carte domnească tij. Scrisoare ce sau aflat pe a patra parte de sat din StănGOcani ot ţinut Orheiului. 1 ispisoc de la Vasile Vodă. t căite domriască tij. Scrisori ce sau aflat pe dugheni din Eşi şi pe locuri de casa. 1 ispisoc de la Vasile Vodă pe dugheni pre uliţa rusască. 1 ispisoc de la Ştefan Petriceicu pe casele cu tot locul pre uliţa denafară carii leau dat danie lui Apostol Catargiul. Scrisori ce sau aflat pe sat Birhoeştii ot ţin. Eşii. 1 ispisoc de danie de la Duca Vodă. 1 ispisoc de întăritură de la Ştefan Petriceico Vodă. 2 urice unul de la Bogdan Vodă şi altul dela Pâtru Vodă pe gumătate de sat de Dişcova şi pe alte părţi de moşie. 1 uric de danie de la Bogdan Vodă lui Dragan www.dacoromanica.ro - 232 - pisarul locul ce se chiamă Vizuninii pe pârâul Cai-narului. 1 ispisoc de la Ştefan Tomşa Vodă pe sat j e Mogoşeşti ce este la ţinutul Carligăturii. Scrisori ce se afla pe sat pe Buhăeşti ot ţinut Vasluiului. 1 zapis de danie de la Gavriliţa Băisanul si de la femee sa Mărie pe 2 părţi din giumatate de sat din Buhăeşti lui Alesandru vel postelnic. 1 ispisoc domnesc de la Costandin Vodă din-tăriturâ pe acest zapis de danie lui Alesandru vel postelnic. Scrisori ce sau aliat pe satul Coristieni ce este la ţinutul Ilotinului. „ 1 ispisoc. de la Istrale Dabija Vodă pe tot satul Coristienii şi pe giumatate de sat de Alihalo-şani parte din sus şi părţile câte sa vor alege din sat Hădărăuţi ce sînt iar la ţinutul Ilotinului. 3 zapise tij pe aceste sate. 1 ispisoc de la Ştefan ‘Vodă pe satul Cocos-tenii şi pe giumatate de sal din Drăgâneşli, ce sautu la ţin. Sorocii pe apa Găinarului. 1 carte de la Costandin Movila Vodă de stăpânire pe aceste sate. 1 ispisoc pe a patra parte de sat de Corosteni. 7 zapise şi un ispisoc tij. . 1 uric de la Patru Vodă din leat 701)4. Scrisori ce sau aflat pe moşii din ţara românească pe satul Stroeşti, si pe alte sate. 1 ispisoc de la Maiei Vodă pe satul Stroeşti şi Cuneştii de înlâritura ca sa le stăpânească Ghe-orghie Catargiul pali. din leat 7161. 1 ispisoc de Stroeşti şi pre Răstoaca ot Vlaşca tot satul cu tot hotarul şi cu toţi vecinii şi casele şi cu toate îngrăditurile şi cu tot vinitul din hotar www.dacoromanica.ro — 233 — în hotar pre hotarele vechi şi pe sămne de la Matei Vodă din let 7161 Gheii. 25. 1 ispisoc de la Alesa'ndru Vodă iar pe Stroeşti. 1 carte domnească de la Grigore Chica Vodă din leat 7181 dată lui Apostol Caiargiul ca săşi stăpânească a lui drepte ocini anume salul Yoe vodă şi satul Ologi ot sud din judeţul Telejnei cu vii şi cu români. 1 carie domniască de la Grigore Ghica Vodă dată lui Gheorghe Catargiul vel vornic ca săş stăpânească satul Ologii şi salul Voevoda. 1 carte domnească de la Matei Vodă dată Ca-targieştilor saşi stăpânească moşiile sale din ţara romanească. 1 carte de danie pe sat pe Firescăt ce au dat Hrizei din leat 7109. Scrisori ce sau aflat pe 4 dugheni ot Târgovişte. 4 scrisori ce au cumpărat Apostol Catargiul post. de la Văsăiu zlătarul cu tot locul prin pre-giur şi cu ştiinţa tuturor din leat 7188 Iuli 18. 1 zapis vechili de cumpărătura ce au dat Văi seiu ţiganul lui Gheorghe Catargiul pe 4 dughen ot Tărgovişte. 1 vechiu zapis lij. Scrisori ce sau aflat în 2 mice unul de la Ştefan Vodă din let 6989 Mart 10 şi altul de la Bogdan Vodă din let 7024 Dec. 10. 1 Lucaciva ce se cheamă acmu Vorotiţele ot Suceava. , 1 la vadul Piatra Slobozii Parinul între Mo-reni şi între Nistru parte din sus. 1 Yolocineţul. 1 Bilie 1 Cărligii şi Vlădenii. 1 Loloşa din Berheciu giumatate de sat de pe Zeletin. www.dacoromanica.ro — 234 - 1 Oneştii la Prut. 1 a patra parte din Boteşti. 1 salul Ciumuleşti şi cu mori în Sâret. 1 Broşleni. 1 Vilboca ce este deasupra Dorohoiului. 1 părţile din Puţintei cei stăpâneşte Maria ser-dăroae. 1 Brăneşti sat întreg ot Orheiu. 1 sat întreg Vâscăuţii ot Soroca, cii stăpâneşte Vasile Coslache de pe giupăneasa dinsale. t Racoviţul ot Soroca cei stăpâneşte post. Paladr 1 Căinări la Soroca în gura Coboltei. 1 giumâtate sat de Căpoteşti ce să răspunde-în ispisocul Cobălelor. 1 sat întreg Drăneşlii pe Căinariu la Soroca ce scrie în ispisocul lui Vasile Vodă. Scrisori ce sau aflat pe ţigani a lui Apostol Calargiul comisul. 5 ispisoace domneşti pe un ţigan Matiţa, i alţi ţigani Matei şi alţii. 5 zapise de la Corostianul tij de ţigani. 2 izvoade de ţigani. 1 ispisoc domnescu pe toţi ţiganii lui Apostol Ca-targiul carele au fost de pe moşul sau Gorgan vornicul. 2 zapise pe o ţigancă şi trei ficiori a lui Gligorce ţiganul de la Cârstina giupăneasa lui State clucer. 2 zapise de la Doamna Safta pe 2 ţigani cu ficiorii lor. 1 ispisocu de la Vasile Vodă pe David Colţa ţigan ce aa avut schimbăturâ Nadabaico cu călugării de Tzalâu. 1 ispisoc de la Vasile Vodă pe toţi ţiganii lui Gorgan pitar. 1 carte de volnicie de la căpitan Costin sâ e pe Ţicul ţigan din ţara rumăneascâ. 3 ispisoace domneşti pe ţig. 1 mărturie de la nişti guzi. www.dacoromanica.ro — 235 — 1 zapis de la Corosteanul pe un ţigan anume-Ionaşco. 3 cărţi domneşti de strânsu ţigani. Zapis ce au dat răposatul Filip Catargiul dumisale răposatului Vasile Hatman Roset ca să le cerce pe moşii cum răspunde cu slova dmsale în izvodul de moşii. Zapisele Hlăpeştilor. zapisăle Măstăcanul, zapisele Briţeanilor, zapisele Tupilaţilor. Costin Catargiul crucer, Ştefan Catargiul stolnic, Iane visternicul. De la divanul cnejiei Moldaviei Pe acestu izvod de moşii sau dat la măna med. Ioniţă Pilipovschi să fie volnicu a cerca toate moşiile, şi a le lua supt stăpânire, iar cine ce va avea a răspunde să vie la divan, şi să poronceştfr şi dumilor voastre is. de ţinut săi fiţi mănâ de ajutor şi cine ce va avea a răspunde pentru aceste moşii neodihninduse cu giudecata dv. să le daţi zi de sorocu ca să vie la divan, acasla. 1771 Iulie 2. Balş logofăt, Costantin Greceanu ban., Ion Razu vist., Alexandru pali. Acta Catargiu. Surete ms. XXVIII, 178. XCIX. Sumar. 7260 August 12 (1752) laşi. Costin M. Celian Racoviţâ Voevod judecă pricina dintre Manolacbi Costachi vel vornic şi moşenii de pe Greceni pentru hotarele Vintileştilor pe Prut la Făl-ciu, olatul Grecenilor, şi ale Pustiului pre apa Cahulului, dând rămas-pe ăl an. Costachi din toată legea. Cu mila lui Dumnezeu Io Costandin Mihail Cehan Racoviţa Voevod domn ţării Moldovei. In-sămnare facem cu acest hrisov a domnii mele tuturor (ine pre dânsul va căuta sau cetind va auzL adecâ au venit înaintea noastră şi înaintea a lor* www.dacoromanica.ro — 236 - noştri boiari mari şi mici cinstit şi credincos boiariul nostru dmnealui Manolarhie Coslache vel vornic şi niau dat mare | jaloba, ca având o moşie Vinteleşlii pe Prut la ţinutul Faldului în olatul Grecenilor, şi având şi moşeni de Greceanî o moşie ce să numeşte Pustiul pre apa Cahului lângă Vinteleşlii dumisale au avut cu aceşti moşneni de Greceani anume Şărban. şi 1 Gavril Galerie. şi Vasilie aga şi Mârdarie şi alţ’i la domniia sa Ion Vodă în câteva rânduri gudecală şi nu i sau ales. pre urmă şi la domniia sa Grigorie Vodă şi cu gudecala Mării sale i sau făcut mare străin-batale, dând acestor moşeni de mai sus scrisi cât va loc. den hotarul Vin I teleştilor. dumisale adecă -din Zăvoiul Maruşcăi din dialul Flamandei din dreptul fântânii de câmpu peste Calmi undei satul Greceanii jos la Dumbrăvealej unde până acolo să stăpânia Vinteleşlii dumisale. Aşe au dit samă vornicul Manolaclie. Deci dupâ jaloba dumisale sau adus pe toţi moşenii aice şi stand cu toţii de faţă la divan sau întrebai pe moşeni cu ce stăpâ-nesca ei acel loc din Zăvoiul Maruşcăi peste Caliul -şi până în Dumbrâveale de vreme ce Manolache voru. zice că iaste a dumisale acel loc de hotarul Vinteleştilor dumisale de pe Prut. | şi din Prut mearge peste Cahul peste salul Greceanii păn în Dumbrâveale. şi ei neau arătat un ispisoc de la răpaosalul PătiK Vodă din vleal 1031 întru care scrie cau întărit Domuie sa Pârvului şi frăţinisău lui Ion şi surorilor Neacşii fecorii lui Ion Talmaciu din care se trag aceşti | moşânaşi mai sus scrisi pe a lor dreapte moşii şi cumpărături dpâ cau eşit vel logofăt la otack la cortul său cu boiarii fiind adunare de oameni | şi mai multa au mai cetit cartea de blăstam întru auzul şi viderea tuturor, şi acei 4 marturi a moşenilor au luat cartea de au sarutato şi au puso în capul lor şi au raspunsu sa lie blastâmul asupra lor şi asupra ficiorilor lor de nor mărturisi adevărul, fiind acole de faţa şi părintele arhimandritul Alesandriei | şi egumen de Hangii chir Af-tanasie. Cel dintăiu martur Vârlan sin Bejan au mărturisit ca când au venit Coneţkie era de 12 anw şau apucai stăpânind acasla moşie Pustiul pe Vlasie şi Vasilie hotnogul moşii acestor oameni de mai sus numiţi, de faţa era cu dânşii şi stăpânirea lor era de la | Dumbrâveale catrâapus peste Cahul şi peste deal, dar pănâ unde sa (lucia locul spre apus nu ştie. Al doilea martur Stânila bătrânul au mărturisit ca Solomon şi fratesau Coslache ta ta 1 vornicului Manolache stăpânii şi dejmuia hotarul Vinlileştilor moşiii lor catra apus păr la Zăvoiul Maruşcăi în dealul | Flamandei şi para drept fântâna de cămpu şi au fost el de faţa de prâviia www.dacoromanica.ro — 242 — câud dejmuia iar de la aceaste semne mai mult nu trecea spre răsărit catrâ Cahul. Au mai mărturisit şi pentru hotarul Cărhănii ce iaste alăture cu Vintileştii că cănd au hotărât Lupul vornicul cu mulţi moşinaşi şi călăraşi partea din Cărhina iarăşi I pan drept fântâna de tămpu sau lungit ca şi Vintileştii iar nu mai mult. şi el au fost de faţa la hotărât cu Lupul vornicul cănd au hotărât şi au tras la fune, sau auzit din gura Lupului vornic că Vintileştii şi partea din Cârhana nu trec mai mult dintraceaste semne ce scriu mai sus. Al trie-lea martur Fostolache Zbera au mărturisit câ şi el j au auzit din gura Lupului vornic şi oilor oameni că hotarul Vintileşlilor şi partea din Cârhana nu mărgu spre răsărit mai mult de cat păr drept fântâna de cămpu şi pâr în zăvoiul Măruşcâi şi cănd au hotărât Lupul vornicul cu Stânilâ ştie şi el. Al patrulea niarlur Ion Păvălache au mărturisit că hotarul Pustiului a mo | senilor merge catrâ apus pâra în dealul Flamanda la Zăvoiul Măruşcâi ce să loveşte în capele cu hotarul Vintileşlilor, şam fost faţa cănd au venit Lupul vornic dea strănsK cara şi carul lui încă Iau luat împreună cu dansu de şau strănsK dijma, şi iar din Zăvoiul Măruşcâi şi din fântâna de campu sau strânsn dejma par in Prut în sat | şi Iau întrebat Ion Păvălache pe Lupul vornicul dar mai înainte de ce nu mergi să dijmueşli şi el cu gura sa au răspuns^ că den fântâna de cămpu şi din Zăvoiul Maruşcăi mai înainte spre Cahul nare treabă. Aceştia toţi întracesta chip au mărturisit înainte dumisale vel logofăt pe carte de blăstâm şi înaintea I celorlalţi boiari şi a tot nărodul. Adusuşau şi boiarii pe acei doi mar-turi ce sau pomenit mai sus Cârslea Buşuluc şi Vasilie Iluzun şau mărturisit că ei au apucat dij-muind Lupul vornicul de la Prut de unde Iii satul păr la Dumbrăveale; sau întrebat dar ştiutau ca www.dacoromanica.ro — 243 — moşia este a Lupului vornic şi ei au mărturisit 1 ca moşiie nau ştiut a cui esle, ce uumai ştiu cau dejmuit la o vreame, şi cu aceasta mărturie a lor sa înneca toata moşia oamenilor locul Pustiului, loc de un pas nu le rămânea, şi marturiia lor au rămas deşartă. Au întrebat dmlui vel logofătul pe boiari mai au alţi martori sau scrisori şau râspunsK | ca nici scrisori nici alţi marturi nau; dar au pucat alta cale că ţăranii nu sa tem de carte de blâstam ' şi alte multe asemenea acestora şi văzind vel logofăt ca tot şcheopateaza boiarii cu socoteala loi au întrebat pe aceşti marturi guraor ei şi în svnta beseareca precum au mărturisit drept şi ei au pri-imit | toţi că or gura. şi tămplandusă cu vel logofăt sventiia sa Ajhimandritul de mai sus numit iau dat în măna svenţiei sale şi iau dus le besea-recâ în Greceani de iau jurat după obiceiul legii, aratândule denainte cat iaste de înfricoşat gura-mântul şi zicandule de nu ştiu bine sa nu giure precum pre largu arata marturiia | svenţiei sale ceau dato la mana oamenilor de cate leau adus aminte den lege. şi ei au răspuns că ştiu şi ei ce iaste frica lui Dumnezau şi giurământul şiau gurat liiind faţa şi preotul besearecei de Greceani anume Ieromonah Ghedeon. şi vazind şi boiarii gurămăntul alt cuvânt de răspundere nau mai avut. | Deci dumnealui vel logofătul altă hotâratura nau făcut de vreame ce era toata moşiia Pustiului înecata de boiari, ce pe semnele aceaste ce iau aratat aceşti 4 marturi ce sint scrişi mai sus cari au şi giurat " osabit de alţi 4 marturi cau mărturisit şi la hotărnicie cau fost trimişi de domniia sa Grigorie „ Vodă | tot pe aceale semne au urmat şi după cum au văzut cu ochii săi starea locului şi a satelor şi cu frica lui Dmzeu precum au mărturisit însuşi mergând cu mărturii la capul hotarului Pustiului despre apus la Zăvoiul Maruşcai în dealul Flamandei şi www.dacoromanica.ro — 244 — în dreptul fântânei de cămpu, unde Iau dus mărturii, şi la acest | loc să sfârşeşte hotarul Vintileş— tilor moşiia boerilor. Aşijderea şi hotarul Cârhanei ce este pe din sus tot acolea sâ sfârşeşte care aceste moşii sâ începu din Prut şi sâ sfârşâscu acolea- iar de la aceaste seamne să îm-eape hotarul Pustiului câtrâ râsârit peste apa Cahului, undei satul Greceanii | pe din sus de Troian pân în Dum-brâveale, unde să loveşte în capete hotarul Tinţiului moşiia Radului Racoviţâ vei vist. cu a neamului sau. şi sau hotărât cu bolovani dentraceasle seamne arătate mai sus din capul de câtrâ apus de câtrâ fântâna de cămpu pâr în Dumbrâveale. şi sau pus un bolovan | în muchea dealului Flămândei drept doao tufe de stejar. De acole lungul hotarului dreptb spre răsărit alăturea cu Pelineii Tomii Lucâi din bolovan în bolovan peste apa Cahului par în movila Covaşâ, unde acolea si sfârşeşte lungul hotarului partea din sus despre miazănoapte. | Din movila sâ întoarce capătul pe de câtrâ râsârit drept la vale şi pen Dumbrâveale iarăşi tot din bolovan în bolovan pe unde au arătat mărturii ce să loveşte în cap cu Ştefâneştii moşiia lui Vicol până lângă drumul cel mare a Pustiului unde sau pus bolovan şi de acolea purcede alăturea cu capătul | moşiei Tintiului tot la vale spre miazăzi câtrâ Troian şi lângă Troian sau pus alt bolovan şi acolea sâ sfârşeşte capul în curmeziş. De acolo sâ întoarce iar lungul tot pe lângă Troian câtrâ apus pâr in dreptul Zăvoiului Alaruşcâi unde acole lângă Troian -sau pus bolovan. De acolea iar să întoarce | drept la dial câtrâ miazănoapte capul de câtrâ apus ce se loveşte latul in cap cu Vinii--Ieştii tot din bolovan în bolovan prin Zăvoiul Ma-ruşcâi şi dialul Flămândă asupra fântânei dincâm-pu unde sau pus bolovanul cel dintâiu în dealul-Flămânda şi atâta este tot hotarul Pustiului, pre- www.dacoromanica.ro 245 — cum | pre largu arata semnele locului şi bolovanii care drept ce loc sau pus în mărturia dumisale vel logofăt de hotarat. Şi la acest hotărât sau tămplat sfinţiia sa Arhimandritul de mai sus numit şi mulţi vornici şi oameni de prin sate, cari sintu scrişi anume în cartea dumisale vel logofăt de giudecata si de hotarăre. | care după alegere şi hotărârea cau făcut au dat la mana moşenilor ca sas stăpâneasca moşiia în pace. Iar pentru moşiia Toineştii tot acestor moşani ce o scrie iaraşi In ispisocul lui Patru Vodă şi întăritură de la Eremiia Vodâ negasind dumnealui vel logofăt dovadă ca să sa a-fie acea moşie unde este. şi scriind | ispisocul moşiia aciasta pe Prut şi cu mori au ramas lucrul săi mai cerce moşenii şi satul acesta sal îndreptezâ unde este ; căci la vremea domnieisale lui Ion Vodă au luat aceşti boiari hotarnic pe Negrea căpitan şi cu socoteala lui cea deşartă şi fără nici un martur numai pe zisa boerilor au dat moşiia den Pustiu pe lângă | ^Troian să o stâpaneasca boiarii păn în Dumbrăveale, şi pe moşeni iau împins de langa Troian cale de un ceas spre miazănoapte, şi de acolo liau dat spre Ialpuh şi locul Pustiului şi To-meştii par aproape de Ialpuh, care mergând dumlui vel logofăt au cunoscut aevea strambatalea ce au făcut Negrea, de vreame că ispisocul | Tomeştilor scrie pe Prut cu mori, dar acolo unde leau dat Negrea nici balta nu este şi depărtat locul acesta de trii ceasuri şi mai bine den Prut peste alte moşii cătră răsărit şau rămas răsuflată hotărârea Negrii, şi moşiia den Pustiu de pe' Cahul pe din sus de Troian unde liau hotarătu vel logofăt saşi stăpâneasca | moşenii cu pace. După toate acestea •iarăşi nu sau ţinut Manolache cu fraţii săi nice de aceasta aşăzare şi hotărâre nesocotind nici locmala rzapisului lor cau dat. nici gurămăntul mărfurilor, ce de iznoava niau dat jalobă pen scris cerşind www.dacoromanica.ro — 246 — iarăşi giudecalâ peste giudecată şi domniia mea ani triimes de ain~| adus aicPpe toţi moşenii jsi pe acei 4 martinii ai lor cau giural, şi acei marluri au şazut aicea săptămâna aşteptând să vie Ma-nolache după cum miau scris, şi dănduse mare ja-loba căs oameni bătrâni neputincioşi şi că este vremea lucrului nu mai pot şidea. iau adus înaintea noastră fiind faţă şi | svinţiia sa părintele Mitropolitul şi dumnealui vel logofăt şi dumnealui Manolaclie spatar şi Radu Racoviţă vel vist. şi alţi boiari a Curţii noastre fiind că alţi boiari mai era eşiţi pe la ţinuturi cu slujba domnească, şi aceşti 4-jnaij.uri de mai sus numiţi Vărlan sin Bejan, Stănilă, Postotachi Zbera şi Ion Păvălachi | asemenea au mărturisit şi înaintea noastră precum şi înaintea lui vel logofăt cei scris mai sus. cuvânt nau lipsit şi după cuin au mărturisit sau scris cuvintele lor înnaintea divanului şi sau însâmnal mai gos cu slova boiarului nostru lui Ştefan Buhăeseul câmăraş de izvoade înnaintea noastră şi sau pus şi pecetia noastră | şi sau dat la mana moşenilor şi iau slobozit mărturii, sau rămas moşenii pâr au venit şi Manolaclie vornicul şi Vasilie Sturzea paharnic. şi atunci au venit şi dumnealui Costachi Razul hatman din slujba ce au fost rânduit, şi eşind aceşti boiari denpreună cu moşenii la divanul domniei mele, sau întrebat pre boiari ce pricini | mai au de răspunsu de nu se ţin încă de aceasta hotărâre a lui vel logofăt şau calcat şi zapisul ce au dat la vel logofăt. Dumnealor au răspuns aceasta cum că leau luat dumealui vel logofăt moşia şi le-a dato ţăranilor cu strâmbătate. Sau întrebat ce fel de strămbătate de vreame că vel logofăt cu marturi au îndreptat hotarul cari marturi sau adus şi înaintea domnii meale şi cau mărturisit sau dat înscris cu pecetea noastră la măna moşenilor, şi precum au mărturisit în Greceani înnaintea dumi- www.dacoromanica.ro — 247 - lor voastre şi înaintea domniei meale tot acea mărturie au dat care sau cetit de faţă la divan. Sau întrebat pe boiari şi ariasta de unde li sa trage lor | aceaste moşii Vintileşlii şi de au scrisori sa le arate sau marturi de au sai aducă sa stea cu mărturii moşenilor de faţa, şi dumnealor au răspuns că moşiia nu ştie de pe cine sa trage, ci a tata ştiu ca au apucato de la părinţi, şi nice scrisori sau mărturii nau. şi cu aciasta sau îhrheTat tot răspunsul boiarilor care | sau cuno-cut de tot divanul ca fără cale au îmbiat diau mai adus pe marturi şi pe la Aşi. şi nu sau îndestulat cu atălea gudecaţi şi de cate ori sau adus pe moşiani la Eşi la domnia lui Ion Y'odâ sau adus de r. r\- ori ; la domnie lui Grigore Vodă de 2__ori, când liau dat şi moşie cu ispisoc, la domnie me în doao rânduri, întaiu când şau | ales gudecata şi hotărâtor pe vel logofăt, al doile acmu când şau cerut giudecata, şi ţ) ani de când sa trage aciasta giudecata nu sau mai îndestulat aceşti boiari de giudecata. Deci Domniia mea am întrebat întaiu pre svinţia sa părintele Mitropolitul ce răspunsă da la aciasta giu-decala. Svinţia sa au râspunsk 1 ca domnul Ils. zice la sfânta Evanghelie ca din gura a doi sau a trii. să întăreşte tot cuvântul, şi unde nu sânt scrisori încredinţate sâ areate piicina aiave mărturii sa se crea/.a. Al doilea am întrebat pe dmlui Manolache spatar şau răspunsă ca toate lucrurile cu marturi sa îndrepteaza, nice zapisulceau dat | de aleagere nu sa poate călca. Al treilea am întrebat pe Cos-tache hatmanul rudă cu aceşti boiari şi iarăşi au zis că după giurâmăntul martorilor să cade sa sâ dea moşiia la moşeni. Al patrulea am întrebat pe Radu Racoviţâ vel vist. şau răspuns ca doao lucruri sintu de îndreptare : scrisori sau marturi, de vreame că scrisori nu sintu mărturii sa s | crează-Sau câutat şi la alte hotărâturi vechi de moşii şi www.dacoromanica.ro — 248 — toi cu marturi scriindui anuir.e şau întărit zapisele cu ispisoace domneşti. SScosusau şi din pravilă câteva ponturi pentru marturi d'en care o somă sau scris şi aicea şi sau citit înaintea a tot divanul. Cap. 116 „de am giudecata cu tine şi scoţi marturi şi nu voi priimi, deci | iarăşi scoţi şi nui voi priimi, apoi iarăşi şi a treia oară scoţi mai mult nu pot să mă leapăd de dânşii." Cap. 110. „Nu sint marturi vrednici de credinţa câţi suit în mâna pâ-râsului de le porunceaşte să mărturisască aşijderea şi la fieşte ce pricina părâşul oameni de casă şi ai săi nu aduce marturi." Cap. 99: „întralt chip priimasc i pre marturi ce mărturisăsc cu gura lor că cu ochii noştri am văzut acasta, şi întralt chip priimăscu pre cei ce mărturisâscu dintru auzu, ori-carele dar va să aibă mărturie bune, marturi cau văzut cu ochii lor, şi mărturisăscu cu gura lor să aducă." lata dar că aceşti marturi au mărturisit cu gura lor şi cau văzut ochi lor nau nici un cuvânt de râspunsu boiarii asupra lor. Cap. 20. Pentru giudecătoriul ales de Imbe părţile poronceaşte canonul al 20 a săborului din Catarghena că ori ce va hotări giudecătoriul cel ales ori dreptu sau strâmbu nimene nu Ie strică, nice patriarhul niee împăratul, numai să nu să areate judecătorul cel ales* că pentru obraz sau prieteşugul ] vreunuia sau vrăjmăşie nau judecat drept, numai atunci să mai cearcă giudecata şi hotărârea giudecătoriului celui ales. La aceste trii ponturi au rădicat vel logofăt cu sufletul său fiind mai bătrân de cât toţi câţi sau aflat la acest divan, fiind şi părintele Mitropolitul de faţă (zicând) de au făcut pentru obraz sau pentru l prieteşug sau vrăjmăşie sau mita deau luat să dea samă înaintea înfricoşatului şi nefâţarnicului giudeţ a lui Ils. şi să se osăndiască de la giudecata svenţiei sale şi au crezut de toţi. Aşijderea zice canonul al 122 tot acest sobor „şi carele nu să supune să fie afu- www.dacoromanica.ro - 249 - risitu Giudecatoriul ales ori 1 ce va părea mai bine hotărăşte, şi nimene nu mai giudecă de iznoavâ. Mai poruncesc pravilele ori dreapta ori strâmba este giudecata giudecatorului celui ales sta întărită şi nime nu o strică. Nu are trebuinţă giudecata giudecatorului celui aies sa se maii giudece de iznoa-va giude 1 ţul ales de înbe (fKt) părţile să asamana împărătescu şi nu să cade sa sa mai giudece giudecata lui. lata dar cu giudecata pravelii si cu gi.u-d era ta poli teii, cu toată dreptatea au ramas JVIano-lache vornic cu traţii săi şi cu alte neamuri a lor din giudecata şi sau dat rămaşi ca să nu mai aiba triabâ cu moşiia din Pustiu I pe bolovani, cau pus vel logofăt, şi de vor mai rădica vreodată la alţi luminaţi domnai ca să mai scornească acastâ păra sa nu li sa asculte de vreame că au călcat şi giudecata altor domnti denaintea noastră neavându aceşti boiari nice o dovada, nice scrisori, nice mar-turi, şi orice cărţi domneşti ar ti oprit şi nu leau I scos la noi sa nu li sa ţie în samă. Iar moşenii de Greceani sau îndreptat cu ispisoace domneşti cau arâtat şi cu marturi şi li sau dat moşiia din Pustiu sâ o stăpânească cu pace ei şi feciorii lor şi tot niamul lor. şi sa le fie de la domnie mea uric de întâritură neruşait şi ne strămutat nice o dănaoarâ în veci, I Şi întru aceasta este credinţa noastra mai de sus numit Ion Costandin Mihail Celian Racoviţă Voevod. şi credinţa tuturor boia-rilor noştri dumnealot Nicolae Hrisoverghie vel vornic de ţara de sus. i Coslachi Razul hatman, i Dumitraşco Paladie vel spatar. i Dumitraşco Cal-mâş vel ban. i Ion Paladie vel paharnic, i Radul Racoviţa vel visternic | i Lupul Crupenskie vel stolnic. i Rascaraclii (sic) vel comis şi credinţa tuturor boiarilor noştri mari şi mici. Şi pentru mai multă încredinţarea şi întărire am poroncit cinstitului şi credincios boiarului nostru dumnealui Iordachi www.dacoromanica.ro 250 — Cantacuzino vel logofăt ca sâ scrie şi a noastră pecete să o lege câtrâ acest adevărat | hrisov al nostru, şi sau scris hrisovul acesta de Gheorghie Vrabie logofătul. vito 7260 Av. 20. IIw KoONCTdH^HN BOEBO^d Acta Catargiu. Surete ms. XXV, 591 — 606. Pergament foarte mare 0.66 luDgime pe 0.87 lărgime. Pecete căzuta; se păstrează şnurul de mătuşă roşie. — cuprinsul actului priveşte practica juridică a proceselor cu cetirea cărţii de blestăm, ascultarea mm turilor, dovedirea adevărului in judecată, hatârurile politice ale marilor boeri, aplicarea Canoanelor de drept şi prindem din această carte de judecată, truda cea mare şi grea în a da dreptate părţilor prigonitoare. — Din aiâtarea hotarelor celor 2 moşii reiese că pe aceste locuri au trăit răstrămosii Cehâneştilor-Ra oviţeşti. Aici se vorbeşte de Zăvoiul Măruşcăi, de hotarul Tintiu-lui, moşia lui Radu Racoviţă vel visternic. Se ştie că cel dintăiu Cehan, vâtagul se dă de ficior frazei şi urmaş prin ea a lui Stan Horja şi a Tintiului, iar Măruşcăi h vine nepot, aceasta fiind nepoata lui Cuman Mâigilat din Comăneşti. In haita olalului Grecenilor, care are dincoace de Prut in faţă Oancea şi Rogojeni, iar spre răsărit merge pană în apa Ialpugului se vede însemnat moşia Tintiul ia npus de satul Burlacu, iar Pustiul e dat la nord de Burlacu. C. Sumar. 7123 Mai 19 (Kilo) fără loc. Zapis do închinare prin care Maria băneasa Catargioae şi cu fratele ei Radul Bu/.escul feciori Radului Buzescul, închină scaunului patriarhiei de Alexandria schitul Stăneşti, să-i fie mitoc. 'Cu mila lui Dumnezeu Luca Mitropolit Ungro-Vlaliiei. Câţi cu Duhul lui Dumnezău să poartă (zice Apostolul) aceştia săntu fiii lui Dumnezău fiii moş-neani, că cu nimica nu sâ poate dobândi fără numai cu fapte bune şi cu milostenie, că mila vo-iaşte Dumnezău iar nu jărtfâ. cum şi însuşi zice în sfânta Evanghelie, iar ceale înalte şi cinstite şi cu- www.dacoromanica.ro viincioase carii dorescu a întări besearica lai Dum-nezâu. nuina celor înlâi născuţi care cu denadinsul câulam. întru toata târiea lui IIs. şi fiii moşneani iar mai vârtos a fi maică besearicilor carile iaste slăvitul şi dumnezeescul scaunul al Alexandriei. Drept aceaia cinstita şi de IIs. iubitoarea jupăneasa Mania baneasa cea mare. şi jupanului Ianachie Ca-targiului vel ban al Craiovei. şi iubitul ei frate Radul post. feciorul rapoosatului jupân Radul Bu-zescul. au dat şi au închinat mânastirei ce sâ nu-meaşte Staneştii (care iaste hramul Adormifei prea sfintei stapana noastră născătoarei de Dumnezău şi pururea fecioarei Măriei) ca sa fie mitoh acelui mai sus zis scaun al marii cetăţi a Alexandriei, pentru întărirea acelui sfânt loc şi întru veacnica pomenire. însă înainte smereniei noastre şi înaintea a tot duhovnicescului sabor. care sau adunat şi sau unit în sfânta mitropolie (în zioa praznicului sfintei înalţaii a domnului Dumnezău şi mântuitorului nostru Is. Hs.) cinstitul părinte Kir Maftei Mireul al mânastirei Dealului, şi de Dumnezău iubitorul Episcop al Râmnicului Kir Dionisie. al întâiului scaun şi de D-zeu iubitorul Episcop al Buzâului Kir Kiril şi alţi de Dumnezeu iubitori Episcopi dintralle părţi, carii sau întâmplat anume arhiepiscopul Ohridţkiei Kir Farthenie. şi Episcopul Chitruţni Kir Erimiia şi cinstit mitropolit al Darstovului Kir Ioachim şi înaintea tuturoi Egumenilor şi a clirosului şi a preoţilor şi a diiaconilor. cum ca au vinit jupâneasa Mariia baneasa şi iubitul ei frate Radul post. şi au închinat sfnta mănăstire de la Stăneşti. la sfânta patriarhie din cetatea Alexandriei, ca sâ fie metoh în veci pentru întărirea şi hrana şi miluirea mai sus zisului scaun căci întru aceasta vreame au venit preafericitul şi prea sfântul şi asemenea apostolilor şi al doile scaun simţitorul Popa şi patriarh al marii cetăţi a Alexandriei Kir Kiril, întru www.dacoromanica.ro — 252 — acest pământ al ţării Rumăneşti pentru cercetarea neamului creştinesc în zilele blagocestivului şi de Hs. iubitoriu şi prea luminatului domn lo Radul Vv. feciorul răpoosatului Io Mihnea Vv. şi neau blagoslovit şi neau învăţat fieştecarele după a sa putere lam miluit pre el. iar aceşti mai sus zişi bo-iari au dat şi au miluit cu aceasta mai sus zisa mănăstire de la Staneşti, de vreame ce sau adus aminte şi au socotit pentru pomenirea lor, şi a moşilor şi a părinţilor lor. Pentru aceasta au închinat mănăstirea ce sau zis mai sus să (ie meloh acelui lăcaş, ca sa s pomenească în veaci. şi o au închinat cu cateva sate şi cu toate bucatele şi odăjdii şi sfânte vase ale mănăstirii şi dobitoace, numai sa fie volnic preasfinţitul patriarh ce sa zis mai sus cu călugării sai pre cari va vrea sa trimaţa la metoli pentru posluşaniia şi să nevoiasca ca nişte oameni credincioşi ca să adune bucatele şi agonisita, pentru prisosinţa locului şi dintracel prisos să trimaţâ la sfanta patriarhie ce sau zis mai sus. a cetaţei Alexandriei, la prea sfinţitul patriarh. încă şi după petrecania acelui fericit patriarh carele va vrea a fi nâstavnic în sfanta patriarhie a Alexan-oriei însuşi sâ fie volnic cu metohul ce sau zis mai sus în veaci. pentru pomenirea neîncetata şi neclatita în veaci. iar carete va vrea sa s ispitească ca sa strice acest aşezământ care au lacut aceşti mai sus zişi şi de Hs. iubitori boiari. acpla sa fie procleat şi afurisit de 318 părinţi de la Nicheea. aceasta cu adevărat să s ştie. întru Hs. amin. sau scris Mai P.) let 7123 Cu mila lui Dumnezeu Luca Mitropolit Ungro-Vlahie, Mireon Mateiu, Kiril ot Buzeu Episcop, Di-onisieEpiscop Râmnic, floakitn, arhiepiscop Parlenie. „Acest izvovd sau tălmăcit după hrisovul sârbesc de Costandin dascal slovenesc la şcoala slove-neascâ la sf(ea)tii Gheorghie cel vechiu în Bucureşti, az Costandin dascal slavonesc ispisah, let 17t)4 www.dacoromanica.ro — 253 — Copia traducerii din sîrbeşle in 1794 de Constantin* dascălul slovenesc de la sf. (îheorghe cel vechiu în Bucureşti unde era şcoala slavonească. Arh. Stal. Bucureşti ; Zlalari No. 4. Vezi Surete ms. XXVI, 521. Enachi Catargiul ţinea iu căsătorie ne Maria fata Radului Buzescu clucerul, marele boer al Olteniei; şi prin această înrudire se explică ridicarea lui grabnică în cea mai înaltă treaptă a boerimei muntene, bănia Craiovei unde fusese socrul şi cumnaţii săi. Prin (aptul că jupă-neasa Mariia, rând iscăleşte, pune pecelea soţului său kjt. iiocteahhk, arată că ei erau căsătoriţi în 1592, când-cumpâră via de la Manole (7100). Radul Buzescul clucerul, socrul lui Enaehe Catargiul banul ţinuse 2 femei, pe Slanca f 1590 şi pe Preda tata marelui ban M halcea. Radul era mort in 1610. El era frate eu Preda Buzescu ban şi Stroe Buzescu stolnic, tustrei boeri mai i şi cu mare trecere sub Mihai Vodă Viteazul. Enachi banul Catargiul se găseşte iu treapta boeriei de ban sub Radu Mihnea Vodă, urmind în bănie lui Tudor vel ban din 7121 Nonmbre 2 (1512). şi fiind înlocuit cu Dumitru vel ban în 7125 Dec. 19 sub Alexandru Iliaş Vodă. El revine, la bănie sub Gavril Vodă Movilă în 7127 Noem. 27 şi 7128 Ianuar 21 (Surete ms. X sub anii respectivi). Enachi Catargiul se găseşte spatar în 7109 sub Si-meon Movilă Vodă (Veneliu 242). CI. Sumar. 7125 Septembrie 6 (1010) fără loc. Carte de judecată a bacului Criiovii linachi Catargiul cu alţi mari boeri prin. care dă volnicio jupănesei Grajdanei, a Leeăi spatar să-şi ţie viile şi ocinile de la Cătun, pe care Radul Vodă Hihnea le luase pe sama sa şi le dăduse lui Braţul vel comis. IllIIlIfT GlMIiH KEAHKÎH CiUI KpKSiixnkca a Aekxh | ciut. Ka cxn tjsiu toate kTime. ,\e aa KxtSh. me cxhtS A’kaSa IIhtelijhaop. Ktr WMHA UIH 1 KS pSA\XHÎH. UIU K8 TOT KEHHTVA. KXT sa t|ii. nfH-TpS KX audiCTE Bl 11. ME CXHT A\dH CSC CKpICE | HAE AS t^OCT ,\E •noime aas Aekxh cnaT. KV.unxpATE ,\e ^ 3haeae av IIlEpeau K0EB0.A,. KXII^r aS ijiOCT | AOAUlŞ 4TX» IţEpXH. rap KXHAV a& www.dacoromanica.ro - 254 <}S0CT aKSAl ^ 3HAtAt Ac'‘"h8 HOCTpV PdAVA ROfKOA ^fMOprrt AlHpitH koîkoa. I raP A®‘"Hra aSh aS nîtpAi'T upt fltKA cndT. 111H aS aihaSht npi JKSnaH Epati'a kîa koai. kS aq-fe | rrt sin A* Ad KxTVH M£ CXNTV A\dH CSC CKpHCf. IIIH A'kv fiţÎHl'T. I1XH aS ^oct Paava KOtKOA. ahma iţxpx. i rap A'^ka cfcir a\8tat PdAVA KOtKOA A* aHMa Aj^ H'^P- lUH Af^ CKaSH. A^S tWHT AoauiS nxpxH | A\oAAOKtn. rap jKSnxu-kca ]'pa;KAaiifH. rap aS arSt nxpx kS BpaTVA koaihcSa. ntHTpS KÎHAt | a* aa KxtSh. AfM aS KtHHT AA AhKAH IIIH AA JK$AJK‘ITX »^HAHNT"fe HOACTpX. Illll .^NAHNT’fe I TSTSpOp KOiapilAOp KXUll AA\ ^OCT A* A A» JKS-A*KAT. UIH Cbl' IIXpXT AJ ^TpAM-felA HOH | AA\ kxStat UIH aa\ jkSaikat. npt AUptiiT. uiH npt A-kyt. iiih aai aat jkSiixh Iî-Cfll FpdWAAHtH | KA CX ijiîf KOAHHKX CXIII Iţit KÎHAt. IUH TOATt AlOIUÎHAt dAf AtK/XH CnXTAplOA. | K$Al dl' t|iO;T AXCdT UIH tA AA A\OApT"b A$H. iap KfATSlAAA Ut A$ KtATSlIT lîpATSA KOA\. | npt KÎHAt A* Ad KXTVH. -CX AHK JKSlIXH-feCA 1'pdJKAAHA A ^TOApMf TOAT(x) KfATSiaAA | HpATÎAl'H KOA\. KXT KA 3IIM K$ Cl‘<|iAfT$A Al'H. iap K$ KÎHAt CX HAHK Tp-feKX. UIH Al' ^OCT | rtA JKSAn'ATA. HOACTpX KOiapH AlXpTSpÎH. EdA'k IIOCT, A* I’ptMH. IIIH AIli;f(x)HA IIOCT. Af BXA-bHH | IIIH IlptAA KilIOM. IIIH GtAAIATH KOAl. IIIH ATtio ntx1. uih IIhka koai. iiiH^pxrH1! Aor. | iiih AIi-uiat. IIoct. IIIH AVlfAlţH KOrapil. H HAKO Ad HiiCT 110 HAIII pfM. IIHC Afll(x)-AAT AVClţA Ofll. S Ai,h- KA-feT 4-Upnt Hârtie coală. B bl. Ureche Galaţi, Şirele ras. XXVIII, 531. Poartă iscălitura to greceşte a lui Ijnuehi Catargiul ban lioavvYj? >j.î:âvo?, iar pecetea e in ceară neagră sfărmalâ în parte, că nu se poate ceti bine inscripţia. In pecete se vede un boer ţinînd cărja în măna stăngă, simbolul băniei de Craiova. www.dacoromanica.ro — 255 - Cil. Sumar. 7230 Oct. 20 (1121) Iaşi. Mikai Vodă Eacoviţă judecă pricina dintre Ilie Oatargiui vel log. şi Iazoviţii de la biserica Catolică pentru un loc de casă lăngă Mitropolia cea veche fost a lui Iane Hadămbul, dând rămas pe iazovitul Martin Kirnozeschii. Iw Miliai Răcoviţ Voevod. bjiiu mlstiiu gspdra zemli Moldavscoi. facem ştire cu acastă cartea a domnii meale. că mai în trkcuţii ai la vlet 7226 au avut pâra de faţa cinstit şi cr'kdincos. boiarinul nostru, dumnealui Ilie Catargiul vel log. cu (loc gol) iazovitul leşăscu. pentru un loc de cas cu pivniţă de piatra, care loc iaste pe uliţa mare lăngâ Mitropolia ca vechie cau fost mai de mult a lui Iani Hadămbul şi Iau cumpărat dumnealui de la gu-paneasa lui Ilie Pliaşcă. cau fostu jitniciar. şi îm-prasurândul Iazoviţii cu grădinile lor. puind pricina că iaste a lor. deci domniia mea am rânduit atunci pe boiarii noştri Vasilie Habaşescul biv vel med. şi pe Crăste vel pitar şi pe Ion biv vel şatrar ca să socctiască cu împreguraşi cu dreptate, şi mergând ei atuncia au aflat câ au intrat iazoviţii cu gardul lor în locul dmsale lui vel logofăt, cu o mărturie cau fost aratat iazoviţii de la Pilat vornicul şi de la Bejan Iludici vornicii de poarta, cau fost marsu şi ei cu poronca domniască. şi atunre nau vrut sa cliiami împreguraşii ce liau socotit pe urma parilor celor viachi de sau fostu pus gardul, şi au fostu Intrat în locul Hadâmbului. iarâ apoi mergând boiarii carii să numascu mai sus împreună cu mahalagii şau pus de au sâpat şau aflat rădăcinile stâlpilor pe unde au fost zaplazii lui Ion Hadambului. şi sau dat atuncia rămaşi iazoviţii din toata leagia şi pe mărturia hotarnicilor. i sau făcut dmsale şi întari-tura de la domnia mea. Iar acinu de Iznoavă au eşit alt iazovit de au jaluit de iznoav la domniia mea Martin Kirnozeschie (scris deasupra) pe dmlui precum le împresoară locul, deci domnie me iaraşi am rânduit pe cinstit şi credincos boiariul nostru www.dacoromanica.ro — 256 — pe dumlui Ion Sturzea vel vornic şi pe Gheorghiţ vornicul de poarta ca să margâ sa socotească pe cum a fi mai dreptul şi mergând dumnelor acolo iaraşi au cautat şi au aflat rădăcinile stâlpilor a zaplazilor lui Iani Hadambului pe unde au fost aflat şi ceia boiari. ca vazănd domnie mea ca îmbla iazoviţii tot cu năpaste care cum vine unul după celalt sa ia locul dmsale. iam dat domnie mea şi pe acesta Matei şi pe alţii carii ar mai veni ramaşi din toata leagia ţarai. şi acasta pâra să nu să mai parască de acmu nici odanâoară peste cartea domnii mele. u las lt 7230 Oct. 26 Sturzea vel vornic vă divan Hârtie coala. Biblioteca Ureche, Galaţi, sub No. 114. Surete ms. XXVIII, 611. Perttea domnească In tuş roş. £111. Sumar. 7132 Mart 14 (1621) fără ioc. Zapis de danie şi miluire prin care Maria băneasa jupăneasa lui Enaelii Catargiul vel ban şi cn fiul ei Gheorghe Catargiul vel paharnic dau Mitropoliei de la Tărgovişte o vie cumpărată de la Manole în 1592. Jupăneasa Mariia băneasa. i jupan Gheorghie vel peh. scrisamu acesta al nostru zapis cum sa să ştie cum că am dat manăstirăi Mitropolie, vie câta am cumpărat de la Manolie pentru sufletul banului ca sa fie moşie mănăstirii, căci că o am dat de a noastră bună voe şi păntru mai mare credenţa pusunâam şi peceţile noastră. pis msţa Mart 14 valeat 7132 Mariia băneasa (I. p.) •fsmp’fto? îta’/.apv'.v.o; Hăitie coală. Atb. statului, Bucureşti, actele Mitro" poliei pachet LV. No. 2. Vezi Surete ms. XXVI, 493. Zapisul poartă iscălitura lui Gheorghie Catargiul în greceşte y^PY'-o? rca'/.apvoioc, şi a Măriei Catargioae băneasa, ln pecetea ei .stă scris KdT. nocTMHHK. iar in scut o pasere-stănd pe o creangă. www.dacoromanica.ro - 257 - CIV. Sumar. 7132 Mart 28 (1624) Tărgovişte. Alexandru Vo-evod da şi întăreşte Mitropoliei din Târgovişte dania ce au făcut Maria Catargioae băneasa şi cu fiul ei Gllieorghe paharnicul, în o vie, ce au cumpărat’o de la Manole în 71u0 (1592) în dealul fărgoviştei. AIactîeio ekîeio Iw flAEădHAPt» roeroaa. h i'ciiahx rxcoh 3EMAH iîSri'ppO KAAJfi’HCKOE CHK KEAHKAI’O j H np-fcAOEpAI'O H AVACTH-BdrO. Iw PdAVA ROEROAd. A<»BdT rCABOAtK CIC IlOREA-fcHÎE rcnABOMH CT-fcH H EKCTRH-fcH. A/lHTpOnOAÎE WT BdpOIII TpXrORHIJIE. HA’kîKf kt jfpaat kx3hecehîe ra Era h cnca Hdiiiiro j 7v p h wi(8 hauiemv dp)(ÎEA\HTpOnOAHT. Kl'p KAdAHKA rtSKd. H RXcfcAV KdA$rEpOAA. (AH 1(11 JKHKXIJI RX CT-fcd\X WEHT-fcdH. IAKOJK Aa *CT CT-fcH A\h-TponotÎH BHUiinuc eaha RHHorpAAv 8 a^^a TpxroKHiţifH. WEAME BHHOI'pAAV. MTO ECT EHA nOKSnHA. IIOKOHHHdr >KVI1dH (îHdKH EHB BEA EAH KdTdpyîSA CX C AvfeCTOAV. H CSC AHRAA*. H CX BXC A^X'^A^BOAV. E5KE IJfTHT HSEpdTH. WTHdîK llldHOAE. KX AHÎE pOAHTEAH 1’CnAKOiUH. Iw PdAVA ROEROA. BX TEMEHÎE A-fcTOAt ^3p . A flOTOAV KX,\d ECT EHA RX AHÎE I’CIlAKOAVH. HA CXAtpTH ftvnaH Bhakek eahSa. a Bhakh EAHVA. H K8lldHHl(E El' iHapîra EXH-kCA. H CHK EAM* JKVHAH 1'EpPE BEA nEJf. WHH ECT \AA CÎI© BHHOrpaA- CT-fcH rtlHTpOnOAÎH BHIUp-fcjf. pAAÎ AUH 5KVI1AH 6ha-KEB KAHSA. H nOTpEEAA C-k ECT T-fcdOA\ EI’C. BX CTA MHTpOIlOAÎE QKO?K fi,AK ECT EA\8 R-fcMHOE KXCIIOAVH HANII. A CTOA\S MHTpOIlO-AÎH. BX nHI(lS H BX WCTpAE, H HE WTKOrOJKA® HEnOKOA"feEHAA, IlOpHSAVO rCIlAKCAVH RX R-fcKH. H RHA’kjfOM rCIIABJAtH H 3AI1HC. pSKAAVH JKSllAHHUEK A/ldpTlA EXH^CA. H WT XtStlAH TsprE BEA nEJf, KAKO ECT AdA CÎ*C BHHOI'pAAV CT-fcH AVHTponOAÎH MTO ECT EHA noKSnHAA. wt haa AIahoae. cir paAî AAA°X H vciiabaah. ctoaiS AtHTpOnOAÎH, IAKOJK AâAt8 ECT CI IO A03 WTHHS A^A'hi9 h BX WJfdE. EJE SEO H CBEAÎTEaVe nOCTABHJf I’CIIAKAAVH. JKITAH flcAAH BEA Ab°P* H JKSlldH IlApACKHRA REA AWrijSET. H JKVI1AH AiH)fd-AdKH REA RHCT. H JKSlldH HlIKOAA REA CI1AT H JKSndH KdpTOAOAtH REA CTOA. H JKSlldH BpATl'A REA KOA\. H JKSlldH PEpl’E REA IlEJf. H JKSnaH /^AVHTpAKH REA nOCT. H HC. IlApACKHKA REA AOT^ET. H www.dacoromanica.ro — 258 — HddHcajf Afnx^dT aop. bs Ha ctoahh rpa^v TparoRHiţn. ave na AlapTÎf kh a«h h wt flAa.wa X® Hn-k TtMtHÎt ,\-feTOA\ ^apan. f Iw flafăaHApS KWfKOAa a\actT(k> Koa<îfK> ren^HK. t Hw flafăaHApv' BofRO^a Din mila lui Dumnezeu Io Alexandru Voevod. şi domn a toată ţara Ungro-Vlahiei, fiul marelui şi preabunului şi milostivului Io Radul Voevod, dă domniia mea această poruncă a domniei meale sfintei şi dumnereeştii Mitropolii din oraşul Tărgo-vişte, unde este hramul Înălţării Domnului Dumnezeu şi mântuitorul nostru Isus Hristos şi a părintelui nostru arhie mitropolit chir Vlădica Luca şi tuturor călugărilor, câţi stau trăind în sfântul lăcaş, iată să fie sfintei mitropolii mai sus scrisă o vie în „dealul Trâgoviştei" vie întreagă ce a fost cumpârat’o râpâosatul jupan Enachi biv vel ban Catargiul cu loc şi cu livede şi cu tot venitul, care se va putea aleage, de la Manole în zilele părintelui domniei mele Io Radul Voevod în cursul anilor 7100. Dar după aceia, când a fost în zilele domniei meale, la moartea jupanului Enachi banul; iar Enachi banul şi jupâniţa lui Maria bâneasa şi fiul lor jupân Gheorghe vel paharnic, ei au dat a-ceastâ vie sfintei mitropolii mai sus zisă pentru sufletul jupânului Enachi banul, şi s’a îngropat trupul lui în sfânta mitropolie, pentru ca sâ-i fie lui ^veşnică pomenire, iar sfintei mitropolii de hrană şi de ajutor şi de câtrâ nimene neruşâit după poronca domniei mele în veaci. şi am văzut domnia mea şi zapis în mânule jupâniţei Maria bâneasa, şi de la jupan Gheorghe vel peharnic cum au dat această vie sfintei mitropolii, care le-a fost cumpărătură de la Manole ; drept aceia am dat şi domnia mea sfintei mitropolii, pentru ca sâ-i fie această lozie (vie) ocină moşie şi de ohab. Iată deci ca şi mar-turi am pus domnia mea, jupan Aslan, vel dvor- www.dacoromanica.ro 259 - nic şi jupan Parascheva vel logofăt, şi jupan Miha-lachi vel visternir, şi jupan Nicola vel spatar, şi Vartolomei vel stolnic, şi jupan Braţul vel comis, şi jupan Gheorghe vel peh., şi jupan Dumitrachi vel postelnic şi ispravnic, Paraschiva vel loerofat. Şi a scris Lepădat logofătul în oraşul de reşedinţa Târgovişte luna lui Martie 28 zile şi de la Adam pană acum în curgătorul an 7182. Io Alexandru Voevod Hârtie coală. Arhiva statului din Bucureşti, actele Mitropoliei de Bucureşti plic LX No. 3. Vezi Surete ms. XXVI, 499. CV. Sumar. 7262 Oct. 20 {17o3) fără Inc. Zapis de vînzare prin care lordache cu Păuna vînd post. Toma Catargiul pe Ion ţiganul cu 30 taleri. Adică eu lordache dinpreuna cu maicame Păuna făcută iii zapisul la mana dmsale postelnicului Tomii Catargiul precum sa sa ştie că em vândut un ţigan anume Ion ficorul Saftei ţigăncii şi nepotul Sorii ţigăncii şi a lui Marin ţiganul, drept taleri triizeci. bani gata după tocmala ce am avut cu dmlui şi miau dai dumnelui toţi banii deplin în manile noastre, şi ca(n)du am vândut am întrebat tot nemul nostru, şi nimene nau vrut sa cumpere. iar dmlui nau dat acei treizeci de lei ce mai sus scrie şi la făcut zapisul sau întâmplat mu(l)ţ omâni buni şi boeri care mai gosu sa vor iscăli şiş vor pune peceţile şi peîntru credinţa netn iscălit, mai gosu ca sa sa creda . lt 7262 Oct. 20 eu Pâun(a) a li loniţa Zad(u)ful vânzător, eu lordache vânzător Acta Catargiu. Surete ras. XXVIII, 176. www.dacoromanica.ro - 260 - CVI. Sumar. 1766 Iunie 9 Iaşi, Gr. Alex. Ghica Vodă de la ficiorii lui Panaite neguţitor din Iaşi: Sandu, Costachi şi Iordache jumătate din inoşia Bălţilor pe Băut, loc domnesc pentru locul de casă din Iaşi de lingă Golia dat în slujba mănăstirei pentru adusul apei în Iaşi, iar cealaltă jumătate de Bălţi a dat’o mănăstirei Sf. Spi-ridoD din Iaşi. Cu mila lui Dumnezâu Noi Grigorie Alexandru Ghica Voevod domn ţarii Moldovii. Zidirea şi podoaba tuturor lucrurilor celor bune iasle omul pe carele Însuşi sfântul Dumnezâu Iau făcut, şi Iau înfiinţat după chip şi după asamânarea sa şi Iau împodobit cu luarea aminte la toate cele folositoare, şi sufleteşti lucruri dândui puterea a cunoaşte binele şi râul, şi a să feri de rau şi a face bine întru carea deapururea prin svintele şi dumnezaeştele scripturi i să porunceşte că întru toate şi de apururea cu faptele ceale bune, să fie înfrumuseţat, si mai vârtos să aibă întru dânsul roduri sufleteşti, care iaste lucrul cel mai fericit, de vreame ca rodurile şi faptele celea sufleteşti, iaste rădăcină şi fapta tuturor bunătăţilor, (după zisa Evggelicescului cuvăntu). Pentru aceaia dar şi domniie mea fiind râvnitor tuturor lucrurilor şi faptelor celor bune, vrând dentru toată iuema noastră ca să împlinim dumnezâiasca porunca, după ce Intru tot milostivul sfântul Dumnezâu, neau încoronat cu stepena domnii, a pravoslavnicii şi de Dumnezâu pazitei ţârâi aceştiia la strămoşescul nostru scaon a Moldovei, din cât niau luminat sfântul Dumnezâu, între alte trebuinţă şi purtări de griji cam avut domniia mea, pentru folosul ţârâi şi a politiei aceştie, văzând domnie mea că oraşul acesta întru sine, nu are apă dindestul ca să fie pentru îndestularea norodului, şi fiind păr la atâta de isterisit oraşul acesta de îndestularea apii, din voia lui Dumnezâu şi a domnii meale putinţă, având domnie mea râvnă ca aceaia, ca să împodobim şi să îmbogăţim acastă politie cu îndestulare www.dacoromanica.ro - 261 — de apa, ca sa fie de prisosit oraşanilor, prin oste-niala şi silinţa ce sau pus de catră Domnie mea afara de apa ce sau adus la mănăstirea sfântului Spiridon, sau adus şi altă apă deosăbitâ la svânta mănăstire Golăe, după cum şi la o parte şi la alta. Dar fiind trebuinţa ca sa s scoata haznaoa de la Golăe afară la uliţă, şi mănăstirea neavand loc afară pentru trebuinţa haznalii, fiind un loc decas(a) cu pivniţa de piiatra lângă zidiul mănăstirii Golăe, a răpăosatului Panainte neguţitor, den poarta mănăstirii Golăe, alăturea cu zidiul în lung pănâ în gardul ogrăzii lui Enachie... neguţitor, şi până în uliţa ce marea ce merge la târgul făinii. Acesta loc cu voia şi priimirea a fiilor lui Panaite anume Sandul, Coslandin şi Iordache. cât au fostu pentru trebuinţa haznalii sau luat dentru dânsul, şi sau dat mănăstirii Golâi, pentru scoaterea şi facerea haznalii afară, iar celalant loc lam dat domnie me mănăstirii svăntului Spiridon afierosiri şi danie ca să facă dughene pe dânsul să fie pentru spital, şi pentru acestu loc ce sau luat de la licorii lui Panaite vrând domniia mea ca hăi mulţămim şi aflând domniia mea, cum că între ţinutul laşului şi între ţinutul Sorocii pe Răul, iaste o moşie ce să numeşte Bălţile, care moşie fiind domniască şi pustie, şi nefiind dată nimărui, sau luat suptu stăpânirea domnii, şi vrând domnie mea, ca să alegem şi să hotărâm moşiia acasta de catră alte moşii, triiipi-sam domnie mea pe credincos boeriul nostru Ior-dachie vtori logofăt şi pe Ioniţ Pilipoţki med. ca să aliagă şi sa hotărască moşiia acasta, carii mergând acolo la numita moşie, întaiu au cercetat toată starea moşii aceştii, şi după hotarnica lop ase arată că au aflat (adecă) acastă moşie pe dip gos să hotărăşte şi merge alăturea cu moşiia lui Gheorghie Carpu vel căpitan de Ropce, ce să numeşte Zăvădinile, care şi acasta au tostu iarâş www.dacoromanica.ro — 262 — y moşie domniascâ dată danie cu ispisocul râpâosa-tului Patru Vod. din veleat 7096 Avg. 20, hatmanului Andreiu, apoi viind la starea locului şi fii^d faţă şi Poâtolachie Cărste biv vtori pah. om cuvi os şi bâtrîn de vârstă, Apostol Porcos biv stegar de Hec om bătrân, Timotte Hârbul stegariul de Hec, i Ion Negre om bătrân, i Gheorghie Harbuz, Toa-der Uzun, Petre Topal i Toader coban om bătrân i Vasile Hriţco, i Grigoraş Frunza, i Vasile Deliul, i Lupul căpitan ficor lui Decusarâ căpitan, i Ursa-che Topală vornicul de Câinăreşti, om bătrân, i pe Ignat Moroşau de acolo bătrân i pe Ion Rotar tij. de acolo. Pe aceştie întrebândui pentru moşie Bălţile cum o ştiu toţi au râspunsu ca de când sânt ei trăitori şi aşezaţi cu şederea lor la ace parte de loc aproape de 40 de ani. Aşe au apucat şi aşe ştiu cum că moşiia acasta Bălţile tot domniascâ sau numit şi domniascâ iaste şi dentru început aşe ştiu şi de la părinţii lor cum că nime stăpânirea pe dânsa nau avut, nici de parte boerească, nici ră-zăşască, nici alţii streini tăr de cât o stăpăniia Tatarâi şi o paşte cu oile şi hergheliile lor pănâ acmu în vreme domnii meale, ce am dezrădăcinat Tatarâi, şi sau gonit din ţară. Şi cercetând numiţii hotărnici Întâi hotarâle moşii Zâvădenilor pe din gos alăture cu moşiia Bălţile cu preotul şi cu toţi oamenii de mai sus arătaţi, liau aflat toate deplin, după cum sântu arătate la hotarnica lui Carpu, care vin câtrâ răsărit şi calrâ amiazăzi. După a-ceaia au cercetat şi de câtrâ miază de noapte, şi iarăş au aflat piiatră hotar, de unde au început a hotărâ puind stâlpu de piiatră întro movila den susde gura Copăcancâi despre apus şi despre ţinut ul laşului. Şi de acole asupra Răutului spre răsărit şi în muche dialului Răutului, diasupra Strâmbului între doao moviliţe sau pus iarăş piiatră hotar lângă drumul ce merge la Hotin. Şi de acole www.dacoromanica.ro 263 — peste Râut în şes lângă o movila unde au aflat piiatra vechea hotar despre parte Sorocâi şi de a-eole drepţii spre rasârit întrun podiş din sus de o movila marea sau pus iaraş piiatra hotar în podişul din mijloc diasupra drumului ce merge la Movilau pe valea Flămânzii. Şi de acole dreptu peste valea tot asupra răsăritului în mui-hia (Halului despre răsărit, alăture cu Zavâdinile iarâş au pus piiatra hotar chiotoarea întro movilita. De acolo dreptu muche dialului în gos pana In dreptul unei movile mari au pus piiatra hotar întro movilă mică despre răsărit. De acole la vale spre Râut unde iaraş an pus piiatra hotar întro movilita di la dial de drumul Sorocii alăture cu altă movila. De acole peste Râut despre ţinutul laşului la dial pana întro piiatra veche hotar ce au aflat întrun piscu, din gos de movila Bobeanului după cum adeve-reaza hotarnica lui Carpu, şi de acole muche dealului la o movila ce să numeşte a Bobeanului, iarâş au aflat piiatra vechea hotar căzuta la pamântu diasupra unor alunei. Şi de acole tot pe dial în gos până întraltu hotar vechiu în fundul Soloneţu-lui, unde să împreuna cu hotarul' Zavedinilor cu hotarul satului Bilic vatav diasupra Sâugereilor, unde sa întoarce hotarâle moşiilor lor spre răsărit fiind piiatra chiitoare moşii Zavedinilor şi a lui Hârbu şi a lui Bilic vatav, şi moşii domneşti, de acole podişul spre amiazazi până în muche dialului şi din muche dialului peste hârtoape pana întralta piiatra hotar vechi a lui Bilic vatav, ce scrie în-trânsa ca iaste a sa dupâ cum sau pomenit mai sus, care piiatra iaste deasupra a trei radiuri lângă un drum vechi, şi de acole au purces spre a-miazâzi peste Fundurile culucurilor, pe din gos de acele rădiuri pana la mijlocul unui podiş şi an pus piatra hotar, şi de acole tot Înainte asupra unii movile mari diasupra 6ulucului celui marea peste www.dacoromanica.ro — 264 — nişle văi şi iarăş au pus piatră hotar întro costiş, în faţa despre răsărit din sus de o movilă mare, ce iaste în muche dialului care den*sus de movila şi intre hotar sântu nişte ponoară, fiind piiatra a-casta pusă din gos de nişte ulmi, de acole să întoarce hotarul în sus asupra apusulni până unde să întâlneşte în capete cu alte moşii. Cu aceste semne au încheiat tot hotarul moşii Bălţilor domneşti de cătrâ toate moşiile de pen pregur, şi după porunca cau avut de la domniia mea hotărnicii de mai sus arătaţi <*a să măsoare moşiia acasta In curmeziş după cum iaste obiceiul au făcut stânjân de optu palme domneşti şi după stânjân au făcut funie odgon de 25 d *. siânjeni. cu care măsurând moşiia acasta în curmeziş sau aflat 228 de odgoane cari fac stânjăni şasea mii patru sute cinci zeaci, iar în lungu pană unde să întâlneşte cu alte moşii. Acasta moşie după cum sau hotărât pe arătarea semnelor ce scrie la hotarnica boarilor hoLar-nici. din tot hotarul gumatate de moşie parte despre apus moşie în gumatate cu gumatate din apa Râutului parte despre ţinutul laşului, care vine despre apus pană unde să întâlneşte în capete cu alte moşii. De cătrâ domnie mea sau dat danie şi dăruire dumsale Sandului ficorul Ini Panaite negu-ţitor şi ii am lini sm pentru locul ce sau luat care este arata! mai sus mai dând Sandul şi una sută cinci zaci lei, bani gala la făcutul dughenelor ce sâutu să să facă pe acel loc, care ieste afierosit spitalului sfântului Spiridon. Iar ceialaltâ gumatate de moşie în lungul moşiei Zăvedinilor ce iaste a lui Gheorghie Carpu de cătrâ domniie mea sau dat sfintei mănăstiri sfântului Spiridon ca sâi fie danie şi miluire deosabit de alte mile ce au făcut domnie mea cu acasta sfânta mănăstirea mai denainte. Şi fiind că acastâ moşie are pe dânsa şi iaz care vine o parte pe gumatate de moşie ce sau dat Sandului şi alta parte www.dacoromanica.ro — 265 — iarâş pe gumâtate de moşie ce sau dat mânâstirei acestu iaz candu vor vre ca sal ezascâ să prindă ruptura, la cheltuială iazului cât Sandul Panaite, cât mănăstirea tot intrun chip să dea, iar nu unul mai multu şi altul mai puţin, cum şi venitul iazului ce va eşi din peşte şi din raci. vor împărţi iarâş în doao (adecă) un ban unul un ban altul, şi la toate precum arată în sus va urma atat Sandul Panaite cât şi mănăstirea. Dreptu aceia dar prin domnescul hrisov al domnii meale hotărâm şi dam dintracastâ moşie Bălţile, ce iaste domniasca pe. gumâtate după cum sau arătat mai sus sa aiba a o stăpâni Sandul Panaite cu tot niamul sau cu gu-matate de iaz ce are după cum i sau dai de dom-niia mea cu tot locul şi cu tot venitul, pe semnele ce sântu arătate mai sus, până întralte moşii ca pe a sa driapta ocină şi moşie neclintita şi nestrămutată nici odănăoara in veaci. Asemene şi sfânta mănăstirea va stăpâni ceialâlta gumâtate de moşie cu gumâtate de iazu după cum i sau dat de la domnia mea cu tot locul şi cu tot venitul, pe semnele ce sântu aratate mai sus pană în moşia ZA-vedinile, ca pe a sa driapta ocină şi moşie neclintita şi nestrămutată în veaci. Şi poftim domniia mea şi pe alţi luminaţi domni, carii vor fi orânduiţi de domnul Dumnezâu în urma noastră cu stăpânirea şi domnia ţarâi aceştie ca să întariasca cu domne-ştile lor hrisoave acasta danie ce sau fâcut de câtrâ domniia mea, atât Sandului Panaite cât şi sfintei mănăstiri, pentru a domniilor sale ce mai de folos şi de lauda.veacnica pomenirea. Şi spre acasta iaste şi credinţa domnii meale lo Grigorie Alexandru Ghica Voevod. şi credinţa a preiubiţilor fiilor domnii meale: Dimitrie Vvod, Alexandru Vvod şi Iacov Vvod, şi credinţa a cinstiţilor şi credincoşilor boerilor celor mari ai domniei meale dmlui Mano-lachi Costachi vel logofăt i dmlui Ioan Paladi vel www.dacoromanica.ro — 266 — vornic de ţara de gos i dmlui Enaehi Costandachi vel vornic de ţara de sus, i dmlui Ion Cantacuzino hat. şi pârcălab Sucavstii. i dmlui Dimilrie Suci vel postelnic, i dmlui Costandin Sturze vel spatar, i dmlui Iordachi Costachi vel vist. i dmlui Vasili Costahi vel ban, i dmlui Panaiodor vel căminari, dmlui Manolachi vel peh. i dmlui Gheorghie Sturze vel stolnic, i dmlui Alexandru vel comis. Scrisusau hrisovul acesla în oraşul laşii întru al treile anu a domnii noastre la anul de la Hs. 1766 luni 9 Iw Grigorie Ghica Voevod Manolachi Costachi vel logofăt proc AcIh Catargiu. Surele ms. XXVIII, 261. Pecete domnească in lua ros cu marca capul de bou, purtând anul 1764. * ‘ In arhiva Sf. Spiiidon din Iaşi se păstrează un alt exemplar de pe hrisovul lui Gr. A. Ghica Vodă din 1766 Iunie 9, dat la mâna Epitropilor Casei de pe vremuri. Iar In 20 August acelaşi an se dă deosebit hrisov Sf. Spi-ridon pentru stăpânii ea a jumătate din Bălţi, dincolo de Răut spre răsărit. Hotarnica pe jumătate din Bă'ţi—partea Epitropiei Sf. Spiridon—se rădică ahia în 1786 luni 6 de'câtrâ răn’dhiţii'de isprăvnicia Sorocii, Vasile ftâşcov şi Dimitrie căpitan. Se păstrează 4 planuri «hartă închi-puitoaie» a moşiei Bălţilor, pe lângă cea inginerească. Rădicată în 1852 de inginerul ţinutului. In 1871 Sept. 17 s’au împroprietărit locuitorii clacaşi pe Singurenii vechi şi de pe Slobozia Bălţilor. 1 (Arh. Sf. Spiridon, moşia Slobozia Bălţilor No. 26 al opisului, cu 22 hârtii de proprietate). CVII. Sumar. 1767 Tuli 31 Iaşi. Cartea lui Grigere Ion Cali-mah Vodă dată Ini Ion Catargiul stolnic şi Costin Catarginl clucer să stăpînească satul Cobălele lnînd tot venitul, cit şi de'pe case după rînduiala penturilor domneşti. Iw Grigorie loan Calimah Vod. bojiiu milostiiu gospodara zămli Moldavscoi. datam carte domnii www.dacoromanica.ro — 267 - mele credincoş boerilor domnii meale dum. Iod Catargiul stolnic, i Costin Cataigiul clucer, să fie volnici cu carte domnii meii a stăpâni satul Co-băle ce este la ţinut Sorocâi şi să aibă a lua şr a strănge tot venitul moşii din păni. din fănaţi şi din prisăci cu stupi, şi din tot locul cu tot vinituL afară din grădini ce vor fi pentr i hrana lăcuitorilor. dintracele sa nu le e nimic. Aşijdere şi oameni ce vor fi cu cas(e) pe aca moşie să aibă a lua de la toţi venitul de pe cas(e) după hotărâre ponturilor domnii meii. ce sau făcut pentru toţi de obştie iar de sar arăta vreunii împotrivitori şi nor vre ca să de vinitul moşii pentru unii ca aceia poroncim domnie ine dmv. ispravnici de Soroca să împlineşti de la unii ca a acii supuindui ca să dea vinitul după obiceiu şi după hotărârea ponturilor. întralt chip să nu fie. acasta poroncim. „iar având cineva ceva a răspunde saş e scrisoarele şi să vie la divan." lt 1767 Iuli-81 procit vel vornic Acta Catargiu. Surete ms. XXVIII, 108. Pecete gos-pod în tuş roş. Ion Catargiul stolnic şi Costin Catargiul clucer sunt fraţi şi ficiori ai ‘lui' Patraşco Catargiul, frate cu llie Car targiul logofătul. Ion Catargiul e străbunul d-lui Victor Catargiul, fiul d-nei Olga Catargiul. Pe lângă aceşti 2 fraţi, Patraşco Catargiul a mai avut alţi copii : Dinul, Toma, Neculai şi 5 fete: Smaranda, Elisaveta, Aniţa N. . Hrisoverghie, Maria T. Costachi şi Ancuţa Aslan. Cei doi fraţi rămin stăpâni în Cobâle după actul de fmparţalâ ce şi-au dat verii primari la mâna lor în 7257 Mart 1 (1749). CVIII. Sumar. 7268 Febr. 26 (1760) Iaşi. Cartea lui Ion Teodor Calimah VodS scrisă cătră ispravnicii de Tecuci, Enachi Costandachi şi C. Conachi să cerceteze pricina dintre Ion Catargiul b. 2 log. şi domniţa Ruxanda pentru satul Buciumi ot Tecuci. Iw Ioan Teodor Vvod bojiiu milostiiu gospodaru zemli Moldavscoi. scriem domnie me la cinstiţ şi www.dacoromanica.ro — 268 — •credincoşi boerii domnii mele dmlui Enachi Costan-•dachi biv vel ban. i Costandin Conake biv vel stolnic is. de ţinutul Tecuciului, vâ facem ştire că aice la domnie me au dat jalobâ boerul nostru Ion Ca-targiul biv 2 logofăt, zăcând ca in anii trecuţi au fost cumpărat fratesau răposatul Toma (şters Toa-der) Catargiul post. nişte părţi de moşie din hotarul Ionâşaştilor de la razaşii de acolo, şi mai având şi danie tot acolo Intrace moşie şi fiind c£ ace moşie Ionâşâştii să hotărăşte cu o moşie a domniţei Ruxandii. ce o are acolo la ţinutul Tecuciului, anume Buciumii şi fiind domniţa Rucsanda razâş aproape, când au cumpărat Catargiul acele părţi de moşie acolo în fonaşâşli ar fi făcut ştire ■domniţei Rucsanda ca sa le cumpere de va vre, fiind râzâş aproape şi domniţa iau dat râspunsu ca nui trebue sa cumpere moşie şi Catargiul ca unul din cei ce era de baştină având danie acolo întra-ce moşie, au cumpărat şi acele părţi de moşie la care şau dus şi hotărnici pe Neculai Tiron vornic de poarta, de sau hotărât acele părţi de moşie ce hau cumpărat şi danie ce are. şi şau făcut şi casa pe moşie lui şi o slâpăneşte de sânt aemu 9 ani tot cu pace şi domniţa Rucsanda au fost şi aice de faţa şau ştiut cau cumpârat Catargiul moşie din hotarul Ionâşaştilor şi nau zâs nemica nici nar fi oprit pe Catargiul din stăpânire moşii, laracmude ■curându viindu aice Neculai căpitan vechilul dorp-niţii Rmsandii au jâluit arătând pricina întralt chip cum câ Catargiul cu o danie vicleana ar fi Intrat In moşie domniţei Buciumii şi pin neştiinţa ar fi mai cumpărat şi câteva părţi de moşie din-trace moşie Buciqmii, şi acpiu şi ace danie a Ca-largiului sar fi aflând ra şi cp mjeşterşpg fâgqţş, fiind cau dat bani iar nu că iar fi dreapta danie şi şau cerut dreptate, ca sa întorca vichilul domniţei bani Catargiului, cau dat pe moşie nefiind www.dacoromanica.ro — 269 - .Catargiul nici răzeş nici având moşie de baştină şi după jaloba lui nefiind Catargiul aice ca să răs-punzâ i sau făcut carte domniască cătrâ dmlui Catargiul cătrâ dmta ca sâ cercetezi şi fiind după cum jalueşte săi facă dreptate, iar acmu viind şi Ion Catargiul aice de faţă şi stănd înainte a cinstit şi credincos boenului domniei mele dmlui Ma-nolachi Costachi vel logofăt, şau arătat că el stăpâneşte din hotarul moşiei Ionăşăştilor iar nu din hotarul Buciumenilor după cum au arătat vechilul, domniţei, arătând şi dovezi zapise de danie şi de cumpăraturi, la moşia Ionăşăştilor pe care au scos de faţă şi pe Neculai Tiron vornic de poarta, diau mărturisit înainte dmlui vel logofăt că atunce când au mersu ca să hotărască acele părţi de moşie a Catargiului, părâ nau întrebat pe domniţa Rucsauda fiind răzăş nu sau apucat, de hotărât, şi viindu răspunsul cum că nui trebue domniţei să cumpere moşie şi încredinţânduse iau hotărât toate părţile de moşie a Catargiului, care de aice sau dovedit cum că de atunce au fost cu ştire domniţei, şi în-traţâţa ani nau mai zis nemica, fiind domniţa şi aice de faţă, şi de vreme câ sau dovedit întraces-taşi chip sau cunoscut câ jaloba lui Neculai este răsuflată, de vreme că în testamentul râpousatului Grigore Vodă hotărăşte că pâră la 6 luni fiind cineva aice de faţă, şi nuş va căuta moşie sa, măcar dreapta a lui să fie. rămâne dizrâdâcinat de moşia aceia, şi atunci la hotărâre moşii au fost şi vichilul domniţei de faţă, pentru care iată că scriem dmtale viind acolo şi fiind amândoi părţile de faţa veţi mai cerceta, şi de vreme cai pricina în-tracesta chip dmv. puteţi a socoti dreptate ce să cade şi să hotărâţi cu carte de giudecatâ ca sâ râmăe odihnit Catargiul să nu mai jăluiascâ. acasta scriem. 7268 Fev. 26. procit vel logofăt pecete gospod: Iw. Iw k. k. 1759. www.dacoromanica.ro — 270 — Acta Olga Cataigiu. Surete m.«. XXVIII, 155. Domniţa Rusanda cred <*A este tata lui M. Raooviţâ VodA căsAtoritA eu Gr. Costachi. Cartea domneaseA atinge chestia daniilor, care tulbură mult proprietatea răzAşascA şi da loc la abusuri, ceia ce a adus sobornicescul hrisov contra daniilor, legiuire numai pentru Moldova. CIX. Sumar. 7268 Inii 28 (1760) laşi. Ion Toader Vodă întăreşte lui Filip Catargiul biv vel spatar dreptul de a-şi lua uşurul de pe moşiile sale Burnăreştii, Silipiţenii, Picioroganii de la Lăpuşna în -cele 2 ceasuri. Ca mila lui Dumnezeu Iw Ioan Teodor Voe-voda. domn ţaiâi Moldovei. Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele tuturor cui sa 12 vas (de la Eş). 2 dughene lij la Eş. o pog. de vie cu crama lor la Odobeşti. 5 pog. vie la Gârle. O moara cu doaa roate tij la Gârle. Casa de la Gârle împreună cu noi şi mai la urma sa ramâe desăvârşit. Moşie de la Câmpuri. Cal de mire cu tacâmul lui. Celtica cu li cai. Cdinarâ cu 4 cai. 14 epe cu armasariii lor. • 10 va i 10 boi. Acta Olga Cataig:. Surete ms. XXVIII, 173. Toate rin ii urile pase in paranteza se vâ>i şterse in-oi iginal. CXI. Sumar. 7271 Iulie 31 (1763) fără loc. Zapis de vânzare prin care diaconul Timotte Gage diu Tifeşti vinde 110 stânjeni din tăvireşti pe Suşita med. Ion Catargiu, câte 90 bani pe stănjen sau cu 2 lei şi jumătate. Adică eu diiaron Dimofte Gage din Ţafeşli dimpienn ch temeae mei Dochiţa i en ficorii mei Ştefan i Dum Iraşcu. f.vulam adevărat zapisul meu la mana dumnealui med. Ion Catargiu. precum sa s ştife câ iam vând' t dmnisale o suta şi zaci star.-jâ ni de moşie pe apa Suşiţii la Slavi ieşti, cari şi mie meau fost de zestre de la socrul mieu Toader sin Cui alai iul şi miau dai bani gala câte noi zeci www.dacoromanica.ro — 277 - •de bani pe slânjăn şi slănjănul de optu palme, şi moşie merge din apa Suşiţii pâră in apa Alunii spre râsârit din gura Pungii în gos şi piste Şuşiţa spre apus para in obârşie văii Chinului, din buza unui piscu din gos de pomii Funariului in sus pâră în matca părăul Chinului cu vad de moară şi cu loc de aiat şi cu loc de cosit şi cu pădure şi cu tot vinitul. după cum scrie şi hotarnica. şi când am vândut miam Întrebat toţi fraţii şi răzeşii şi nu sau aflat ca să o cumpere, dar dumnealui meau dat plata deplin în mănule meale, după tocmala cum scrie mai sus câte noi zeci de bani pe stân-jân. deci iam vândut dumisale de nime silit nici asuprit, ce de a me bună voe dreaptă ocină şi moşie, ca sâ stăpânească dumnealui cu pace, şi când sau făcut acest zapis sau tăinplat mulţi oameni bătrâni şi tineri cari mai gos sau "iscălit, şi pentru credinţa am iscălit. It 7271 Iulie 31 Eu Timofti diiacon vânzător şi mamu şi iscălit şi eu Apostol am scris zapisul cu zisa diiaconului Acta Oiga Catargin. Surete ms. XXVIII, 96. CXII. Sumar. 1775 Iulie 16 Ihşi. Gr. Alex. Ghica Vodă dă carte la mâna lui Ştefan Catargiul ban şi Costin Catargiul ban că perzindn-se scrisorile Catargieşti de moşii să-şi ţie moşiile fără scrisori, iar iele de de se vor afla undeva să nu se ţie în samă. Cu mila lui Dumnezău Iw Grigorie Alexandru Ghica Vvod domn ţării Moldaviei. Facem ştire cu acest hrisov al domnii mele tuturor celor ce să cade şi se cuvine a şti, că după jaloba ce au dat domniei mele credincioşi boerii noştri dumnealor Costin biv vel ban şi Ştefan biv vel ban Catargieşti au arătat cum că strămoşul lor Apostol Catargiul cau fo:t postelnic mare cum moşii au avut aice In www.dacoromanica.ro — 278 — Moldova şi la ţara r urnă nea se a alat de baştină şi de cumpărătură, căt şi danie dc la domni după săvârşirea vieţii lui toate au rămas la trii ficiori ai săi anume llie ce au fost lomd'ât mare i Pa-traşco ce au fost pitar mare şi Şlefan ce au fost clucer mare Catargieşti, şi aceşti trei fraţi căt au trăit în viiaţa lor împărţalâ de moşii şi de ţigani Intre dânşii nau fosl. atâta numai câ dupâ moarte postelnicului Apostol Catargul, toate scrisorile moşiilor şi a ţiganilor au rămas la mana răposatului llie Catargiul logofăt, fiind fraiple cel mai mare. care scrisori pentru întâmplare vremurilor si logofătul Catargiul leau trimes la ţira Ungureasca la Braşov ca sâ sâ pâzasca acolo, apoi după moartea logofătului Catargiul şi a u-lorlalţi fraţi ai lui. sculăndusa Maria duceroae Calargioae muma ban Ştefan şi cu nepotu ei Tou a C itaigiu postelnicul, fratele banului Costin Catargiul. care prin jaloba cau dat la răposatul domn Co-iandin Vodă Mavro-cordat la 7256 au cerut ca sâ aibă împărţalâ atâta de moşii căt şi de ţigani cu râpousatul Pilip Catargiul visternic (fiind la aceaşi vieme vel comis) şi Filip Catargiul arătând catiâ domnie cum că scrisorile toate şi de moşii şi d • ţigani sint la Braşov trimese de tatăsâu şi domnie poruncind vist. Filip au adus toate scrisorile, apoi la anul 7257 sau făcut trei catastije de to.tr scrisorile şi a ţiganilor Catargieşti, câte sau aflat după ce leau adus din ţara Ungurească din care '-alaslij unul au rămas la Filip. vist. unul sau dat cluceroaeî Măriei şi al treile Tomii Catargiul postelnicul, şi la acea vreme sciisorile tuturor moşiilor au rămas iarâşi la mâna vist. Filip ca sâ cerceteze moşiile fiind şi boeriu mare şi mai cu putere, iar scrisorile cele de ţigani leau luat Toma Cataigiul postelnicul, ca să cerceteze ţigani şi au cercel.it diutrânşii şi pe câţi din ţigani au aflat Toma Catargiul iau dezbă- www.dacoromanica.ro — 279 — tut şi ian luat ducâudui la casa sa. Murind Toma Catargiul scrisorile ţiganilo'- au râmas toate la mana tratesău Costin Catargiul carele la vremea tulburării Tătarilor ţoale acele scrisori de ţigani ce li a de împarţala cat şi alte scrisori ale sale deo-sabit şi alte averi ce au mai avut Costin Catargiul leau pus în mănăstire Dancul ca sâ sa pa-zasca şi când toate cum şi atunce ce au mai avut ban Costin Catargiul toate sau topit în mănăstire (care aeasta de toţi este ştiuta ca aşa au fost şi aşa sau întâmplat) ca nu numai ban Costin âu avut pagube din pricina arderii focului, si la aceia vreme iaraş împarţala de moşii şi de ţigani între Catargieşti nu sau făcut, şi ca ar fi pricinuit vist. Filip Catargiul şi ar fi zis cum ca întâi trebueşte sa cerceteze moşiile şi sa afle aşi.idere şi de ţigani pe unde sânt ca sa sa vada cate moşii va ii de frunte şi câte mai proaste sa sa ştie şi aşa sa sa facâ împarţala între dânşii şi cu aceaste pricini urnind vist. Filip au trecut ani la mijloc caruia înlâmplandui şi moarte împarţala iaraşi nu sau făcut. După moarte visiernuului Filip, boeri de mai sus arataţi, ar fi apucat [ie dumneei Catrina gupa-neasa vist Filip ca sa sa < erceteze moşiile şi aşa sa sa împartă dandusâ din parte tuturor Catargi-eşt il or şi 500 lei med. I ou iţa Pilipovskie ca sa sâ cerceteze moşiile Catargieşti. şi sa le dezbată şi sâ sâ înştiinţeze de ce protiva este fieştece moşie ca sa sa împartă după dreptate şi Pilipovskie nici o ceicetare sau lamuiire iu liar fi dat şi ne mai putând c:i sa ramfte neîmparţiţi boerii Catargieşti, aemu în domnie noastră, ceasta de a doao la 1775 cerând dmn. Costin ban şi Ştefan ban Catargieşti, ca sa sa faca împarţala cu dmneaei visterniceasa Ca-targioae şi cu fiul sân 11 ii vel logofăt, înainte a cinstiţi şi credincioşi boeri domniei mele dmlor Costandin Ruset vel log. şi Manolachi Bogdan biv www.dacoromanica.ro — 280 - vel spatar şi dum. Costandin Paladie biv vel pali. înainte a cărora au făcut împârţala numai de moşii şi de locuri de casa ca*e sa afla In oraşul laşi, iar împărţalâ de ţigani nau putut face fiind scrisorile ţiganilor arse, şi nefiind toţi ţiganii strânşi. Deci după împârţala ce sau făcut înainte dmlor veliţilor boeri de mai sus aralaţi dimlor boerii Catargieşti au cerut de la dumneaei visterniceasa ca sa le de şi toate scrisorile pre tieşlecarele moşie ce li sau venit la imparţala şi dumneaei visterniceasa nici a zece parte de scrisori pe moşiile ce li sau venit nu liau dat aratandule cum ca scrisorile din lada ce au fost sau prăpădit ca după izvoadele ce sau făcut de scrisori la 7257 Mart 2 in vreme când traia vist. Filip diutro 102 ispisoace domneşti ce sau aflat atunce după cum sânt arâtate la izvoade acmu se găsesc uumai 19 la dumneaei visterniceasa, iar 148 sint lipsite luate, cum şi din 821 zapise. cărţi domneşti, mărturii şi izvoade sau găsit numai 14, iar 307 lipsescu, însă dinlracele zapise, cărţi domneşti, mărturii şi izvoade ar fi arătat visterniceasa cum ca zapisele pe nişte moşii Potlogeni i pe Briţ-cani i Hlapeşti, şi pe Mâslâcani ce sint la ţinutul Neamţului sau luat de răposat Y'asile Rusei hatman tiind ginere log. llie Catargiul şi fiind dale zestre ca sa sa caute moşiile, care zapise au rămas la hatman, şi au mai arâtat cum că şi Toma Catargiul post. varul boeriului său atunce câtid sau făcut izvoadele încă au luat 146 de zapise şi câteva ispisoace, care singur Toma Catargiul mărturiseşte prin izvodul sau ce sau arâtat de dmneei visterniceasa înainte dmlor veliţilor boeri, cum ca au luat acele zapise şi ispisoace, dar ispisoacele leau d »t înapoi vist. Filip, iară zapisele au rarnas la dânsul şi au arsu şi acele în mănăstire Dancul (.împreună cu scrisorile ţiganilor după cum sau arătat mai sus. iar celelante câte au mai rămas din soma arătată www.dacoromanica.ro — 281 - mai sus, de nu sa afla. dmneei visterniceasa ar fi arătat înainte dmlor veliţilor boeri că nu ştie ce sau făcut, şi cu ce chip sau prăpădit, arătând că şi carte de blâstăm va primi asupra sufletului său. că nimica nu ştie de peire acelor scrisori ce lipsâsc. Boerii Catargieşti încă ar fi zis cum că acele scrisori focul nu lea ars nici do niscareva întâmplări nu sau prăpădit, şi ca dmlor dau credinţa că visterniceasa na fi ştiind nemica de peire acelor scrisori, dar au prepus că poate acele scrisori ce sint perite să să fie luat de oamenii dmsale, cari vor fi îmbiat în scrisori, care aceia după ce vor trece ani şi vreme la mijloc să vor ridica cu acele scrisori şi vor zice cum că sint moşiile a lor şi vor naşte mari pricini şi giudecăţi. Pentru care scrisori ce au rămas prăpădite de la visterniceasa Calaigi-oae dum. ban Ştefan Catargiul au cerut de la domnie mo acest hrisov de mărturie că după vreme şi după trecere anilor, ori unde şi ori la ce obraz să vor afla ispisoace domneşti, zapisă, mărturii, căiţi domneşti, şi alte scrisori Catargieşti să nu să ţie In sama. Deci domnie me după jaloba ban Ştefan Catargiul adeverindune şi încredinţandune şi de la cinstiţi şi credincioşi veliţi boeri divanului dmlor Costandin Ruset vel logofăt şi Mauolachi Bogdan vel spatar cum că o samă de ispisoace, zapise, cărţi dmnneşli, mărturii şi izvoade, ce sau venit la împarţala cian făcut Catargieşlii că au lipsit din lada cau fost la visterniceasa Catrina Ca-targioae, şi că dmneei au zis că o primi şi carte de blăstâm asupra sufletului său că nici ispisoace nici zapise, nici alte scrisori Catargieşti nau tăinuit nici au ascuns nici ştie nimic de perire acelor scrisori. Domnie me pentru hrisov acest de mărturii adeverim şi întărim că ori In vreme domnii noastre, sau ori la ce vreme sar ivi la cinevaş ori la cine şi ar eşi scrisori de care sau arătat inai sus www.dacoromanica.ro — 282 — pe moşiile ce sau vinit în parte ban Ştefan Catar-giul şi a celorlanţi boeri Catargieşti, să nu sa ţie în samă nici, să să crează nefiind acelora şi fiind furate, care să să ia de la măna acelora şi să să de la măna ban Ştefan Catargiul şi la ceilanţi Ca targicşti până vor fi în viaţa, iar după săvârşire, vişţii lor, să să de la ficiorii lor ori la nepoţi lor sau la alt neam a Catargieştilor, caie vor rămâne după dânşii. Şi spie aceasta este credinţa a însuşi domniei mele şi a pre iubiţilor fiilor domniei mele, cum şi credinţa a dmilorsale boerilor divanului domniei mele, a mari şi a mici. Srrisusau hrisovul acesta în anul dintâi al domniei noastre cea de a doa de credincios boeriul nostru lordacbi vel clucer la anii 1775 Iulie 16. „sau scos asemenea copie după hrisov răposatului întru pomenire Gligore A'exandru Ghica Vodă. St. C. bau, Neculcea pah. Acta Olga Catargiu. Surele ms. XXVIII, 167. Din cuprinsul a eslui act cetim şi musul proprietăţii in Cobăle in jumătatea înlaia a s< ci. XVIII-ci. CXIII. 177o Oct. 13 (laşi). Grigore Alex. Ghica Vodă întăreşte lui Sandul Panaite sulger dreptul de a cumpăra pe an, între Sf. Gheorghe şi 30 Iunie 50000 oi ca să le dacă la Ţarigrad, pentru hrana împărăţiei, după ce a izhutit să oprească a nu mai veni casapbaşa împărătesc cu bostangii şi beiliccii să ia din tară ca«abaşlacul pentru mumbaeaoa împărătească. Cu mil-t lui Dumnezău Ion Grigore Alexandru Ghica Voevod domn ţării Moldaviei. Facem ştire cu acestu hrisov a domnii meii. tuturor;i cui sa cade a şti. pentru casabaşlacul ce mai înaintea pe tot. anul sa trimetea de la poartă casabaşa turcu cu bostangii şi cu mulţi beileecii de cumpăra oi pentru mumbaeoa impâratiaseâ. Şi aceiia viind aice nu puţina răsipa şi calcare făcea lăcuiturilor intrând în turmile lor şi alegea cele. mai bune oi şi le lua www.dacoromanica.ro - 283 - în sită plătind cu preţul ce vrea. Osabit de eatea allea groazi ce trăgea lacuitorii şi morţi ce sa fa-cea de câtrâ dânşii şi paguba ce făcea goşlinii, şi punea oile în sila pe a cui moşie vrea şi calea, şi straca fanaţile şi ţarinile pe unde trecea, şi ţinea şi odăi în sila pe moşii neplatind nemica stăpânilor moşii, aducând mullâ pagubire şi zulum cu feluri de (liipuri. atat lâ.-uitorilor cat şi visterii. care aceste raotaţi a casabaşii fiind înştiinţate la prea înalta poarta, pentru supărare şi greutate ce trăgea ticăloasa ţara, au făcut mila prin înălţatul hatişerif şi au rădicat din ţara casabaşlacul ca sâ nu mai viie de la Ţarigrad lurcu rasabaşe. Şi macar ca pie puiernica împărăţie au făcut mila şi au rădicat casabaşlacul dar soma oilor, ce sa strângea-• de casabaşa sa ceri de la prcaînalla poarta ca sa marga din Moldova fiind pmtru hrana şi îndestularea Ţ-irigradului. şi ca să să arate şi ţara cu oareş care slujba catră prea înalta poaria. socoti-tam domniia mea şi cu lot sfatul dumilorsale bo-eiiloi celor mari. şi sau găsii cu cale de sa va < găsi cineva sa ia asupra lui acasta I rin ba sa cum-peie pe lot anul oi. şi sa le ducă la Ţarigrad pentru mumbaeoa împărăteasca, şi sau găsit dumnelu: sulger Sandul Panaite şi cu tovărăşii dumisale oameni de credinţa şi de cinstp, şi sau apucat înaintea domnii meii cu zapis, cum ca ei vor săvârşi acastă trebuinţa pre deplin farâ de nici o smin-j tiala. şi vor cumpără pe tot anul cate cincizaci mii oi şi mai bine şi le vor duce deplin la Ţarigrad, şi de acolo vor aduce sanet. Deci după zapisul şi încredinţarea ce niau dat. iata ca li sau dat şi de calra domnia mea. acest hrisov la mâna lor prin care îi randuim domnia mea. ca sâ fie volnici a cumpără pe tot anul câte 50000 oi şi mai bfnea şi sa le ducă la Ţarigrad- şi fiind ca acasta iaste slujba ţârii şi a devletului sa nu poată alţii întră www.dacoromanica.ro — 284 — nici odată ia acastă neguţitoriea nici săi scoată pe •dănşii, ce numai aceştiia să aibă a face acastă ne-guţitorie totdeauna şi să nu să ia de la măna lor nici odată, şi la vremea primăverei să li să dea şi cărţile domnii mele, deschise la măna lor ca pre cei ce vor triimitea pentru cumpăratul oilor să fie ^volnici cu cărţile domnii meii. să margă pe la toate ţinuturile şi ori undea vor găsi oi să le cum-perea. Şi oile ţurcance să aibă a le plăti după pre-iţul şi. fiialul ce să va răndui atunce de cătră dom-niia mea. însă să ia oile tunsă, iar nu cu lănă. şi oile cu mei să nu le poală lua cu fiiat, ce cine va vrea să vănză cu voia cu locmala ce să vor putea tocmi cu stâpaniii oilor să le ia. Cum şi de ia boeri vor lua cu preţul ce să vor putea tocmi cu dumnealor. Ţapi de cărmă să nu poată lua cu fiiat oilor, ce după cum să vor putea tocmi cu stăpânii. Dulăi să nu ia mai mult de cât câte •un dulău de turmă pe cari îl vor da cobanii oilor, iar nu cari or vrea ei. Iar o:le părnăi şi mislru-gance şi altu fel să le plătiască după cum să vor putea învoi cu vânzătorii, undeor vrea sâş ţie oile să nu le ţiie în silă pe uioşiia nimăruia ce în toc-mală şi cu învoiala « u stăpânul moşii să pui oile. iar pe unde or trece în trecătoarea ferind ţarinile -de loc slobod să nu fie opriţi iar făcând stricăciunea să plătiască, şi să să şi pedepsască. Acastă sumă cincizăci mii oi să aibă a ie strânge cu soroc începând de la sfeti Gheorghi şi păr la sfârşitul lui Iunie. în cari vreme să nu fie volnic alt negu-ţitor pâmîntean să cumpere nici un fel de oi de neguţiloriia. a tară de dumnealui sulgeriu Sandul Panaite şi cu tovarăşii dumisale ce sau rânduit de cătră domniia mea. Cum şi neguţilorii streini răn-giperi de Ţarigrad iarâş să aibă voia ori cănd vor vrea să cumperi oi pentru mumbaeoa împărăliascâ -cu preţul ce să vor putea tocmi cu vânzătorii. A- www.dacoromanica.ro - 285 - şijdire şi cei ce vor cumpără oi de tnmazlacşi casapii pentru tăiai la târguri, iaraşi sa aiba voe a cumpără, iara numai cat le vor .fi de trebuinţa lor, iar a cumpăra oi pentru neguţitnrie cu chip de ta— mazlâc. sa nu îndrăznească, că apoi nu numai câ li sa vor lua oile, ce încă sa vor şi pedepsi de • câtia domniia mea. Iar după ce va trece vadeaoa» de mai mis aratala. sa fie volnici fiişlecarile oricine -va vrea sa cumpere oi. pentru neguţitoriia lor, du* -pa cuin sa vor putea tocmi cu vânzătorii. Şi la tre-cirea în gos areştii arâtalea sume i a muinbaelii ce-sa taci pentru Ţarigrad, sa mi fiie supărat nici cu» vama, nici cu allea cheltueli. cum şi pe unde vor -treci ferind ţarinile şi fanaţale de loc slobod, sa nu lie opiiţi şi suparăţi, de catrâ stăpânii moşiilor şi la trecătoare peste Donarea, cum' şi în ţara tui--casca sa avem domniia mea a le da mima de a-gulor. Iar pe oile ce le vm- avea pentru tamazlâc sa plateas.a tara nici o pricina goştina şi altea o* bicnuitea daţi ale pământului, şi cobanii după obi-ceiu săs plaliasca birul lor ne.erând pronomii şt» scutealâ. cum şi purtătorii de grije a oilor ce sa numesc kiha&li şi ceialalţi cobani sa nu aibă si-meţiia şi fumuri, şi sa se socotească ca sintcaun» chip de beileccii, ce să fie supuşi la ispravnici şi la poroncile domneşti. Şi poftim domniia mea şi > pre alţi luminaţi domni, carii din proniia lui Dum-nezau vor fi rânduiţi în urma noastră cu domniia^ aceşlii ţări au din fii şi niamul noslru, sau dintru altu niam sa nu strice acest hrisov ce mai vârtos sal iiitdriasră pentru a dumilorsale vecnică pomenire. vlet 1775 Octombre 13. Grigore Ghira Vodă procit vel vist^. „sau scris şi sau trecut la condica visteriei de • Costandin P. ot visterie Acta Olga Cataigiu. Surele ins. XXVIII,. 576.’ Goalâi www.dacoromanica.ro — 286 - mare turcească. Pecetea mare in tuş roş. cu iniţial* le 1'. P. (I. A. P. K. k. b. 1774, cap de bou, coronă, b* zdugan şi sabie. Importanţa arestai hrisov reiese, de la sine in oeia ce priveşte laporluiil*- Moldovei cu Poarta. Ţările române fiind însărcinate a procura Ţaiigradului şi înaltului devlet obiecte de hi ană, oilor intrau in foarte mare număr. 50000 de oi pe an st- ceteau nun,ai din Moldova. Sistemul veehiu dn strâns oile era dăunător economiei ţării, şi domnii după vremuri au izbu'it să infrineze lăcomia lojilor., cum şi au i se arată ca s’a oprit casabaşlâcul cu bos-tangii şi beileccii turci. — Acest Sandu Pan, ite a fost proprietarul Bălţilor tu a zidit biserica cu hramul St. Nicolae dm Bălţi. Pe piatra sa monuinent-lă cetim această inscripţie: ah«m | w-AHX’Hdpu pwuS a8h | A^‘"'if3xS ilaeădHApS { IlaiotHTU kivamick KTHTWP dCfCTSri CijsXN | TX. AXKAUI. iWSTXHASCX ] AU*IX KUdUd dMdCTd | aa K-kmuimiae axkaiii | Spn. 1819 «j^Rp^a I pin i. wpaui Exaguat. CX1V. Sumar. 1777 Avg. 6 fără loc. Diata Manri, soţia lui Pascal biv vel med. prin care dispnne de averile sale cuun sa se dea la ficiorii ei, Gheorghe Pascal şi Neculai Pascal, după ce şi-a înzestrat şi fiica sa Catrina cn Ion Catargiul vel stolnic. Eu Mărie a răpoosatului Pascal biv vel med. fiind că din mila lui Dumnezău agiungănd la vărsta de bătrăneţâ şi după datorie şi dragoste ceia ce are păriutele asupra fiilor săi i iubind de apurure înlemiere lor, aşa dar şi eu socotitam pentru fii mei ale face parte fieşleearui din moşii, ţigani, din vii, dughene şi altele atât din cele ce miau rârnas de pe soţul mieu, cum şi din cele ce am avut eu de la părinţii mei, după cum am socotit în frica lui Dumnezău a nu le face strămbatate a da la o parte mai mult de cât la alia cum mai vârtos câ din mare mila lui Dumnezâu învrednicindumâ de mam bucurat şi cu căsătorie a tuturor fiilor mei şi fiind cu casâle lor deosâbiţi şi câ de astâzi înainte ca să ştie fieşte care din fii mei ce are a stâ- www.dacoromanica.ro — 287 — pâui, pentru ca sa aibă şi oarece un agiutor la casăle lor din cele părinteşti, la care pottescu şi pe fii mei după această tmpârţala să să mulţâmeascâ tiindu că din căt miau dat < unoştinţe şi după cum mai sus am arătat strambatate nam făcut nici unul. 1777 Avg. 6 Cele ce am socotit de am dat parte fiiului mieu Gheorghie după cum să arată mai gos anume: O pivniţa în târgu Eşii. Una pol dughiană în tărg de gos. Un loc de dughiană ce sa ia bezmăn tij în târg de gos. Un loc de casă ce este în dosu dughenilor sau dat pentru că este loc mai mult la casăle ce leau luat Netulai. Cinci pogoane de vii la Gârle bez locu stărp cât este să fie în gumătate osăbit de trii pogoane ce sânt a mănăstirii Putnii. Doî pământuri şi un răzor în gârla din sus care pământuri îmi sânt şi mie date danie de la mâtuşeme Safta Toderescasa. Un vad de moara în gârla de gos cu doî roate din sus de moara vărului Coslandin. O giumâtate de moşie la ţinut Eşii Cocorenii la ocolul Turii. Ţigani ce vor fi faţa şi care sânt fugiţi să să împarţă la amândoi în doî frăţeşti. Cele ce am socotit de am dat parte fiiului meu Neculai. după cum să arata mai gos anume. O casă din Eşi cu locu di pe uliţa ce merge la sfeti Spiridon. O moşie la Pâdureni parte Aniţei fata lui Dâ-nălacbi i sau dat pentru cheltuiala nunţii sale cu care au cheltuit de la sine nedândui eu căt de puţin ajutor. Un vad de moara în gârla de gos cu trei roate www.dacoromanica.ro — 288 — sa se fata cu cheltuiala lui Nevului şi tloâ ioate sa fie a lui Neculai şi una a mea pan ta savarşe-nia mea. O giumătate de moşie la ţinut Eşii Cucoranii la ocOjlu Turia. C nci pogoane de vie la Gârle bez iar loc este stârp â fie în giumâtate osabit de Irei pogoane vie ce sânt a mănăstirii Putnii. O dughiana şi giumalate la Eşi tn târg de gos- O dugheana cu bezmân tij în târg de gos. Ţigani cât or fi faţa sâ sâ împartă în doî atât cei ce or fi faţa cum şi i ei ce or fi fugiţi iarăşi sa sa împartă amândoi şi în doî frăţeşte. Cele ce am socotit de am oprit parte me pentru t kivtrnisala vieţii mele am, cum şi după săvârşirea vieţii mele sa rămâe pentru giijile mele, 10 pogoane vii de la Odobeşli. O bolta de la Focşani. L)oî dugheni ce sa ia bezmân tij la Focşani. O moşie în Focşani ce este gumâtate a me şi . gumatate data de moşul meu Toma mănăstirii Miera. O roată de moară în gaila de gos ce este în vadu ce am dat lui Neculai. O moară cu o roată în garla de sus ce este pe moşie liicâme Catrinei ce sau dat de zestre. O moşie anume Tabiceştii ce este în ţinutul Putnii cât sa va alege sâ fie data fiilor mei Ghe-oighe şi Neculai a o dezbate. Cinci pogoane de vii întro ogradă bez care am dato fiicSme Catiinei de zestre tot la Gârle. Doî salaşe de ţigani anume Mane şi Eni inm poprit pentru slujba me. Care şi aceste părţi după săvârşirea vieţii mele sa aibă a mă griji dimpreună fii mei Gheorghe, Neculai, Catrina dând toate aceste ce sau arătat mai sus. www.dacoromanica.ro 289 - Şi toate aceste ce sau aratat mai sus care sau oprit pentru chivernisala vieţii mele, după sa-varşirea mea grijindumi ficiorii mei după diiata ce oi laşa, să aibâ a le împărţi frăţeşte şi am iscălit. Maria med. lui Pascal, Neculai Bacal, Nestor teslar. Înainte me sau făcut acastă împârţală fiind şi cu primire dmsale med. şi a fiilor dmsale raam iscălit şi eu fiind faţă martur. Costin ban Acad. Olga Catargir. Surite ins. XXVIII, 109. CXV. Sumar. Fără releat, lună şi zi (cătră 1780 . Scrisoare de aşezare ce ficiorii lui Patraşco Catargiul biv vel pitar dau la. mana cumnatei lor Nastasiica soţiia lui Toma Catargiul pentru bunurile rămase de la soţul ei Toma postelnicul. Adică noi fiii dmsale răpoosatului Patraşco Ca-targiu biv vel pitar datam acest adevarat zapis al nostru la mâna dmsale cumnatei noastre Nastasiia ce au ţinuto mai mare fratele nostru Toma post. şi tămplăndusa moarte fratelui nostru şi nerama-nândule coconi, au fost rânduit fratele nostru cu diiata dmsale, la moarte dentra dmsale ce au rămas toata să fie a soţului dmsale Nastasâii însă sa fie dator soţul dmsale JNastasăia a face o mănăstire de piatra în targu Iaşi. ca să fie pentru pomenirea a tot.niamul dmsale celor mai dinainte duşi din lume şi la acea pomana ce sar face au rânduit în diiată clironom pe svintiia sa părintele mitropolitul ţării Iacov, şi pe dmlui vornic Vas(i)le Ruset şi peFilip Catargiul spatar, ca sa fii purtător de grije şi viciul asupra acestii pomeni sa sa facă. dar tamplăn-dusa de sau robit ţara de Tatari şi luandu Tatarii dentracele bucate şi arzănd şi casâle fratelui nos- www.dacoromanica.ro — 290 - tru, nau rămas putinţa cu ce să facă acele rânduite pe diiata fratelui nostru, şi niam aşezat noi fraţii cu dmnaei cumnata noastră, altă nemicâ să nu facă fără numai o moşie Cucorenii şi altă moşie Ionăşăştii, unde au fost casa dmsale, şi cinci pogoane de vie la Odobeşti şi şăsă pogoane de vie la Mal, însă cheltuiala de astvar(a) 25 lei de pe viile ■de la Odobeşti să avem a întoarce aceşti bani dmsale cumnata noastră şi ţiganii părinteşti sa nii luăm numai doau suflete de ţigani anume Ioana şi Mâi iuţa fata Neculii să fie roabe a cumnatei noastră, şi de ar eşi râie acestea să fim datori a da dmsale alte doau ţigance bune fiind gălcavă şi o moşie Carpânul de la ţinutul Putnei ce au cumpărate fratele nostru de la Sâmion să fie a dmsale cumnatei, iar de var eşi moşia acasta la vro pricină să ias din mâna dmsale cu aceşti bani .să aibă dmneei aş cumpăra altă moşie necum că moşiia era cumpărată de fratele nostru, mai înaiute par a no lua pe dmneei iar pentru o cumpărătură ce au cumpărat fratele nostru, de la Ion ficorul Popei care iaste alăture cu Ionăşăni să fie a noastră să avem a întoarce dmnaei trii zaci lei ce au dat fratele nostru pe dânsa, şi pentru, cărţile şi veşmintele de biserica, ce sânt la cumnata noastră să aibă dmnaei a ni le da. ca să le dăm şi noi iarăşi la sfânta ruga, şi o sabie a fratelui nostru, (tri)i pistoale să ni le de cumnata şi aşa niam aşăzat şi niam învoit cu dmnaei însă şi dmnaii să naiba a ni cere din zestrele dmsale sau altceva peste acastâ toi mal nici dmnaei la noi nici noi la dmnaei, şi za-pisâle pe aceste moşii să ni le de dmeei cumnata la mănule noastre şi pe învoiala ce niam învoit între noi niam iscălit. Acta Olga Catargiu. Surete ms. XXVIII, 113. .Scrisoarea nu e nici datată, nici iscălită de nimene www.dacoromanica.ro -r 291 - din fraţi de şi Palraş'*o Catargiul pitar a avut nu mai puţin de 10 eonii : Dinul vislerniml, lan «tainicul, Tom* postelnicul, N^rulai j Iniceml, Smaranda^ El un but», .Aniţa, Hrisoverghi,’Mana Costat h\ Ancuţa Aslan şi Cosim Ca-targ'ul. De sigur <-& udul n’a avut urmare, intru cât nu s’a iscălit de nimene. CXVI. Sumar. 1780 Avrf. 19 (laşi). Jaloba Catrinei soţia răposatului Ion Catargiul stolnic prin care cere părţile sale din averi, moşii, ţigani şi altele, de la cumnatul său Costin Catargiul spatar. l’re înălţate Doamne Jaluesc marii tale pentru mare strămbnlale ce trag de cătră cumnatul mieu, dum. spatar Coslin Catargiul, râ în vreme căi au trăit râpoo-sat puţul mieu, căle moşii părinteşti avea ramase, ştiu ca le stăpâne frăţeşte amândoi dinpreună cu dmlui spalar Coslin, c’iin şi vii asamine, iar ţiganii îi ave l'i-ştecare drosăhiţi la stăpânire sa. şi pentru pâialile mele, inlamplandusa de sau săvârşit soţul mieu stolnicul Ion Calargiu mâcar ca am ra-mas cu doi copii făcuţi Împreună cu râpousatul soţul mieu, dmlui spalar Cataigiu, nu sau uitat la aceia, ci din ceasul acela, au pus mâna pe toate şi eu am râmas ca o streină cu copii, pentru care depărtare ce miau făcut, în câteva rânduri am marsu la dmlui de main rugat cu multă vărsare de lacră mi, şi de la o vreme au despărţit din vii pe giumătale, şi miau dat la stăpânire me, însă casa şi crama ce era părinţascâ în vie şi cu ţoale cele trebuincoase ale viei liau tras în parte dumi-salc, cum şi din moşii numai una stăpânesc, iar la allă moşie ce sar veni în parle me precum stăpâne soţul mieu, nu mă priimeşte să slăpănescu, nici ţiganii nu mii da, şi de câte ori merguu dei plăngu şi mă rogi sămi de, acele ce le stăpâne răpousatul fratele dinsale, ca să le stăpânesc şi eu tsă pot a chivernisi copii cât voiu trăi, şi In urma www.dacoromanica.ro — 292 — me să rămăe ale copiilor, dumnalui tot mă urneşte-că a pune la cale şi mi a da, precum şi în anul trecut fiind dunmelui staroste la Putna miau zis să trimet şi eu un om la strânsul dijmei di pi moşie şi sămi eu parte, şi după îndemnul dumsale, tri-mitind eu omul mitu la moşie, nu numai ca nu Iau prii mi L oamenii duiuisale să se mestece la ceva ce încă Iau şi bătut. Doamne eu sint femee săracă şi cu case grea, copii mi să rădică mari, le tre-bue chivernisală pentru învăţătură, hrana şi îmbrăcăminte, dacă noi lua vinit, cât de puţin, din cele ce au rămas de la tatăl lor, de^ unde pot ca săi chivernisăsc spre hrana şi creştere lor. şi fiind că dmlui spat. Catargiu sint peste 10 ani de când am rămas saracâ de barbat şi lot cu de aceste mă urneşte de am intrat şi la datorii, mani dezuâdăjduit că din bună voie dumisale nemica nu mia mai da la stăpânire, acum sânt doă luni de zile, şi cănd miam lăsat casa pustie si şad aice la Iaşi, de mă îndatoresc şi cheltuesc, aşteptând ca să vii dmlui spat Catargiul de la ţară, având In scoposul mieu că de mia da cele după dreptate la stpanire me să mă mulţamesc, iar de nu săini cer dreptate, înainte luminat divanului mării tale, şi cu mare nevoe au venit în ceia săptămână de când în toate zilele, îmi zice că mia da de moi mulţămi, iar alaltaeri stând la vorba de învoială cu dudui, iarăşi nu piiimeşte sămi dea după cerere rr dumnealui spat. Costin Catargiu încă saş stapaniască cele ce sau venit în partea sa la toate urmăriduse • pe deplin după hotarare gudecâţii ce se va arăta ■ pre larg mai gos prin anaforaoa acasta, care sau www.dacoromanica.ro — 300 — Întărit si cu al noastră domniască iscălitură şi pecete. 1781 Mart 15. Io Coslandin Dumitru Muruz Voevoda procit 3 logofăt Perele în tuş-roş cu iniţialele: kct. aa\. 1777, cap. de bou. Prea înălţate Doamne După luminata poronca Inalţimei tale ce ni sau dat prin domniasea ţidula, adunândune la sfânta Mitropolie am cercetat pricina de gudecala între dumneasa slolnicasa Catrina Cataigioaia gupaneasa rapousalului Ion Catargiul biv vel stolnic şi între 'cumnatul sau dmnealui Coslin Catargiul biv vel spat. (de faţa fiind amAndoo părţile), pentru neîn-voiala ce era între dumnealor la stâpâ lire moşiilor Calargieşti şi la vii şi la ţigani, şi atât după ja-loba şi cererile numitei gupânese, cum şi după răspunsurile dmsale spalar Calaigiul, în ce chip sau gâsit de calm noi a li cu cale şi cu dreptate, şi cum sau pus la cale pricinile între dumnealor {fiind şi cu priimire de amfmdoo părţile) înştiinţam pe înălţime ta. Slolnicasa Catrina prin jaloba cau dat Înălţimii tale au aratat cum ca în vreme cât au trăit soţul sau. Ion Catargiu stolnic, la moşiile cau avut ramase de la părinţi au stăpânit cu fratele sau, cu dumnealui spalar Coslin, amândoi dimpreună frăţeşte. Iar ţiganii iau avut fi iste care deosebiţi la stăpânire sa. Iar după ce au murit stolnic Ion Catargiul şi sânt acum zece ani mai bine ramăind slolnicasa cu . . . copii') făcuţi cu stolnicul Ion. 1 1) In jaloba sa din 1780 Avg. 19 zice că a rămas cu 2 copii (Neculai şi Pătru): în jaloba îosă din 12 Sept. acelaşi an zice că a rămas cu *0 droae“ de copii ! www.dacoromanica.ro 301 — dindatâ dmnlui spatar Coslin toate altele Iau tras la stăpânire dmisale şi stolnicesii iau lăsat numai o moşie Cobalele la Soroca şi opt pogoane de vie la Odobeşti, care şi acele de la o vreme i leau dat, iar dintraltele moşii ce au fostu depreuna stapauite au depărlal, cum şi ţiganii ce iau avut de slujbă iaraş sau luat la casa dumisale, şi acum îi opreşte. Pentru care stolnicasa acum au cerut dreptate, ca să stăpânească şi dmnaei. asemene şi după cum au sta pa ni t soţul său în moşii şi in vii cum şi ţigani, pentru sai iasă hrana şi chiviruisala copiilor, şi pentru că după vreme să nui rămăe copii înstrăinaţi şi lipsiţi de ale tatâlui lor moşteniri. Noi întâi am cercetat ca să aflăm chipul în-voelii ca care ar fi staj. âuit stolnicul Ion Catargiul împreună cu fratele său cu dmlui spatar Coslin, şi niau arătat stolnicasa cum ca întraeesta chip era hotarare între soţul sau şi între spatar Costin de stăpâniri, adica o moşie întreaga Cobalele la ţăn. Sorocai o slapânea stolnicul Ion singur, şi o moşie iaraşi întreaga Maraşeştii la ţanutul Putnii, o stâ-pânia dum. spat. Costin singur, iar o moşie Cuco-renii ot Botoşani, o stăpâne în doo frăţeşte, dar mai la urmă stand la învoiala stolnicul Ion Catargiul cu dumealui spat. Costin, au ramas moşie Cu-coranii întreagă la singura stăpânire stolnicului Ion, dând spătarului Costin pentru gumătate de Cuco-răni gumătate de moşie din Cobăle, şi după aceia iaraşi stolnic Ion Catargiul facănd moşie Cucoranii schimbătură cu nepotul său Ianachi Hrisoverghi, au luat alta moşie şi şase pogoane de vie la Cruce. Apoi dm. spatar Costin, după ce sau înştiinţat de schimbul a milostiiu gospodara zemli Moldavscoi. Scriem domnie me la dumneaei Catrina Catar-gioae sănătate pentru împresurare ce jăluesc răzeşii de moşie Şiştacii că li se pricinueşte moşiilor aceştia despre o moşie a dmtale anume Cobălele (şters: Blidarii?) ce ai acolo alăture tot la ţinutul Sorocii după altele vadele ce tai pus mai înainte câţi vei trimete viehil să fii la hotărât şi nai trimes, apoi astâvară la 12 a lunei trecute Iulie prin osăbita www.dacoromanica.ro - 811 - jaloba ce nei dat, arătând ca atunci la ace vreme iaste vreme lucrului, şi câ nu poli a trimete vechil sa ste pentru hotărât tai cerut săngură osâbitA vade, ca păn la 15 zile a luni ceau trecut Sâp-temvre să nu fii supărata cu trimiterea vechilului, iar atunci vei trimite, şi aşa după cerirea cei făcut am poroncit şi la dmlor ispravnicii ţinutului câ păr* la 15 a lunii Sâpt. sa fie răzeşii îngăduitori cu hotarâiura. Acum dar prin osâbita jalobă ce miau dat numiţii răzeşi au arâtat câ nu numai ca vechilul la vade ce ţai pus nai trimes, ce încă ai fi pus în tărie de ai cosit toata iarba de pe locul acel de pricină, făcând acolo şi piigini de batâi, drept aceia iata îţi scriem cu hotărâre pan la 6 a luni Dekv negreşit, săţi trimeţi vichil cu toate scrisorile ce vei avea ca să ste de faţa la hotărât şi sa se sfârşască pricina, câci când nici pan la va-deoa acasta nu vei trimete vechil, pre bine sâ ştii ca moşie jâluitorilor sa va hotarâ cu poronca domnii mele, şi fârâ săţi fie vichilul acolo şi apoi de ţi sa face vreo împresurare pe urmă cuvânt de îndreptare nu vei avea. Acasta scriem. . 1785 Noem. 21 Acta Olga Cataigiu. Surete ms. XXVIII. 134. Cartea domnească e scrisă pe o coală de hârtie. Cancelaria domnească începuse a trimete prin poştă toate * poruncile domneşti cătră isprav> ici ; sau pentru mai multă grabă lua însăşi partea interesată cartea domnească pecetluită cu ceară roşie şi o ducea la isprăvnicie. Pe cămeşa hârtiei cu poronra domnească se serie adresa : ,1a dumneaei stolniceasa Catrina Catargioae cu sănătate să se dea“ | lăzeşii de moşiia tjiştacii ) procit vel logofăt | sau trecut ta condică I Andrei condicar. 1 Peretea e cu ceară roşie, cu iniţialele aa | Iw j MP | k.k. cap de bou. www.dacoromanica.ro — 312 — CXXIII. Sumar. 1756 Mai 21. (Iaşi). Cartea Jui A. I. Mavro-■cordat Vodă scrisă la ispravnicii de Soroca să cerceteze pricina de hotare între Cobălele a Catrinei Catargioae stolniceasa şi moşia Şiş-tacii. Io Alexandru I. Mavrocordat Voevod. bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi. Cinstii credincoşi boerii domnii nule Dmv. Ghe-orghie Beldiman biv vel ban i Grigoraş biv staroste ispravnici de ţinutul Sorocii sănătate. Se face ştire Durav. că prin jaloba cau dat domnii mele dmneei stolnicasa Catrina Catargioae au arătat precum la acel ţinut ar fi având o moşie driaptă a sa anume Cobăle cu scrisori şi fiind că sar fi a-tlând împresurată despre moşiile împrejuraşilor, iar mai ales ar fi având împresurare de cătră o moşie ce să numeşte Şiştacii. pentru acasla am cerut ca după scrisori şi alte dovezi ce are să o hotărască. deci scriem Dmv. să mergeţi însuşi la starea numitei moşii şi după ce veţi strânge acolo pe toţi megieşii împreguraşi şi fiind acole de faţă şi vechilul stolnicesei să faceţi cercetare cu amănunt prin scrisori şi alte dovezi încredinţate ce vor fi de îmbe părţile, ca să aflaţi şi să dovediţi drepte hotarâle cele vechi a mărginaşelor moşii acestiia pe despre fieşte-care parte, pe care aflândule de veţi cunoaşte că ari moşia acasta vro împresurare ori despre care parte după dreptate ce să va cădea să îndreptaţi şi pe unde a fi trebuinţa să o stălpiţi şi cu pieţe hotară împregiur, după care să daţi la înăna vechilului stolnicesăi şi mărturie hotarnică pre largu în semne şi în stânjăni atât de Dmv. cum şi de toţi megieşii şi împregiuraşii şi alţi cine să vor tâmpla acolo, că pe urma aducând holarnica aice şi cercetâudusa de Dmlui vet logofăt de să va căde i să va întări stăpânire dmneei stolnicesii şi de la domnie me. Iar când vre unii din megieşi împregiuraşi nu să vor odihni cu alegere ce veţi face, atunci cu petre să www.dacoromanica.ro - 313 — nu stălpiţi, ce după cercetare ce veţi face, în ce chip veţi afla a fi cu drept, la parte ce sa va cade sa daţi mărturie pre largu, şi deosabit sa fa-câţi şi harta asemene de stare locului cu toata înţalegere, la cari să sa arate pre largu somile stânjenilor atât a moşiei aceştia, cum şi a celor ce sa vor fi megieşind alăture, şi în căpiţe cu a-eeasta. Aşijdere şi locul impresurârii sal arat aţi iaraş de unde şi pan unde iaste şi câţi stânjeni cuprinde lungul şi curmezişul, şi despre cine să face acea împresurare, şi cu za de soroc şi o parte şi alta sa vie la divan şi de aice să va hotărî cum . va fi drept, acasta scriem. 1786 Alai 21 procit vel logofăt. sau trecrt la condica, Andrei condicar Acta Olga Catargiu. Surete ras XXVIII, 135. Hârtie coală. Pecetea domnească în tuş roş: aa 1 îvv. mp 1 rk. CXXIV. Sumar. 1TSC luni o (Cobâle). Mărturia tuturor sătenilor din Cobăle de felul cum a curs stăpânirea în Cobăle, de la Ilie Catargiul pănă la Catrina Catargioae stolniceasă, şi cum Bala-mutenii ţiueau de Cobăle nu de Şâştaci, alungând de pe moşie pe trei fraţi Stileştii din ţara Leşazcă, ce voiau să ’şi facă case pe locul Balamutenilor. Adică noi cari mai gos ne vom pune numele şi degetele, anume Acsinte Mărandiciu, Ţoader go-sanu, i Iosif Odobaş, i Andrei şoltuzul, i Iosif Cârhan, i Vasile Grosul, i Andronic Gârle, i Nas-tasa Traista, i Nechita Prieliic, i Iacov Glav, i Io-niţâ Zamâ, i Trifan Marândic şi noi tot satul Co-bale de la bătrân şi pâr la tînâr, după carte de blestem, datam acasta mărturie a noastră la mâna dmsale cucoanei Catrina Catargioaei stoln. precum şi noi din moşii şi strămoşii noştri am apucat că au stăpânit tot dmlui cucon Ion Catargiul din mo- www.dacoromanica.ro — 314 — şui dtnsale Ilie Catargiul şi sau stăpânit de dmlut locul Balamutenilor tot părân păr in dreptul movilei găunoasă şi acolo au fost piatră hotar, deo. săbit au venit trii fraţi din ţara leşască Stileştii şi apucândiisâ sâşi facă casă au scos şi lemnul şi au rădicat casa, noi văzând că vor să facă casa pe silişte Balamutenilor şi ni să strâmteazâ locul, an> venit şam făcut la dmlor boerii ispravnicii de So-roca şi dmlor ispravnicii au hotărât şi niau dat voe să nui lăsăm săş facă casă şi mergând noi la numitul loc, nu iam lăsat şi iam gonit de pe moşie la Balamuteni şi sau dus peste pârău în sat Şiştacii şi şau făcut casă, care sînt oameni de aceia şi acum de vor mărturisi că iam scos de pe moşie şi răzăşi ot sat Şâştaci au văzut când iam scos noi pe Stileşti de pe moşie Balamutenilor şi nau zis nici unul nimic, sau să să pui în pricină de ce nui lăsăm săs facă casă, numai acum de trei ani sau întins cu stăpânire loniţă Zgurianul, i Carp Opre, i Vasile Opre. iar alţi răzeşi să leapădă cum şi Iordachi Sava cari au dat mărturia aceasta, ase ştim şi mărturisim cu sufletele noastre şi de nu să va crede mărturie acasta a noastră ce am dato la mâna dmsale, om merge şi la luminat divanul mării sale lui Vodă, cu tot salul Cobăla, că tot păr acolo sau stăpânit după cum sau zis mai sus şi pentru mai bine şi adevărată credinţa uiam pus numele şi degetele. let 1786 Iune 5 t Eu Axinte Mărindici adiverez, f Eu Toader Giosan tij, f Eu Iosif Odobâscu tij, f Eu Andrei Şolluzul tij, f Eu Iosif Cărhana tij, f Eu Vasile Grosul tij, f Eu Andronachi Gârle tij, f Eu Nastasie Traistă tij. f Eu Nechita Prichic tij, f Eu Iacob Glava tij, f Eu loniţă Zamă tij, f Eu Trifan Mărin-dici tij, şi tot satul Cobâle de la bătrân şi păr la tînăr, f Eu Ion Guţă ot Soloceni maz. f Eu Lipota www.dacoromanica.ro — 315 — Odobăscu ot Coşmirca iarăşi am apucat stăpânire de 50 ani avem ştiinţă şi mărturisim şi niam pus şi degetele. „Aducând pe unii dintraceşti arătaţi şi înainte noastră şi mai cetindule carte de blastăm au mărturisit şi înainte noastră că aceste de mai sus arătate fara nici o vătămare de sufMsânt adevărate,, drept aceia am încredinţat acastă mărturie şi cu a noastre iscălituri". 1786 luni 5. Gbeoigbe Beldiman ban, Grigoraşco staroste Acta Olga Catargiii. Snrete tr.«. XXVIII, 140. CXXV. Sumar. 1786 Iunie 5 (Soroca). Ispravnicii de Soroca: Gh. Beldiman ban şi Grigoraş staroste trimet domnului la Iaşi înştiinţare de cum stă pricina de hotar dintre Cobălele a (latrinei Catar-gioaea stolniceasa şi dintre Şiştacii răzeşi, dând dreptate stolnicesei. Prea înălţate Doamne Luminata carte mării tale cu multa plecăciune am luat prin care ni sâ porunceşte că prin jaloba ce au dat marii tale, dmneei stolniceasa Catrina Ca-• taigioae, au arătat că având o moşie la acest ţinut al Sorocăi anume Cobăle i sar fi împresurând de cătră moşiile îinpregiuraşilor şi mai vârtos despre moşie Şiştacii, şi ne poronceşti mărie ta ca să mergem Însuşi noi la stare numitei moşii unde de faţa fiind toţi megieşii ce sa răzâşâsc cu moşie Cobale de faţa fiind şi vichil dmsale stolnicesii sâ facem cercetare foarte cu amănunt după scrisori şi-alte dovezi ce va ave şi o parte şi alta, şi după dreptate ce vom cunoaşte că are dmneei stolniceasa să şi hotărâm, iar nemulţamindus(e) vre o parte cu pietre hotare să nu se stâlpiască, ce după cum va fi curgere pricinii la parte ce să va câde să dâm mărturie. Prea înălţate Doamne, luminata carte mării tale am luato cu fiul dmneei stolniceasa www.dacoromanica.ro — 316 — îşi după multe poronci ce am avut a le pune la ■lucrare însuşi noi nam putut ca să mergem ce am rânduit vichil In locul nostru pe şetrar Ştefan Bogza i pe lordachi Sava căpitan, oameni cu deplina ştiinţă la pricini de hotărâtul moşiilor, şi mergând la stare numitei moşii strângând împregiuraşi cum şi răzâşi de moşie Şiştacii de undea toaLa impresu-rarea moşii Cobale naşte, au cerut numiţii noştri vichili răzeşilor de Sistaci scrisori sau alte dovezi • * * ca să sa vadă cu ce dreptate pretenderisesc a lua din moşie dmsale stolnicesei. au arătat că scrisori pe moşie lor Şăştacii au, dar nu slnt la îndâmânâ, şi atât scrisorile ce au cât şi alte mărturii şi dovezi de ace moşie le vor scoate înainte noastră ca să să cerceteze, apoi fiul dmsale stolnicesei cetind carte de blăstăm a presfinţii sale părintelui Mitropolitul Leon asupra celor ce vor ave ştiinţă pentru hotarăle şi stăpânire Cobălei şi nu vor arăta adevăr, care nesuferind blestemul cărţii de blestem asupra lor, au mărturisit cum că ace bucată d’b loc ce pretenderisesc răzeşii de Şiştaci din moşie Co-bâlele, nici odată nau apucat ca să să stăpânească de răzeşi de Şâştaci, ce tot de boerii Catargie^ti, şi de sau şi întâmplat a face răzeşii de Şiştaci arătură sau fânaţ pe acea bucată de loc re o cer. ca să o ea din moşie Cobale tot de vătaji Catar-gieşlilor sau dijmuit, şi uiine din răzeşi Impotrivi-tori nau fost, dar acum de vro trei ani un Carpu Opre i Vasile Opre i Grigoraş Iftene cu ficorii săi cu obraznicii sau Intinsu cu stăpânire, care după carte de blăstăm au dat şi mărturii la mâna fiului dmsale stolnicesii, cari mărturie (aducând pe unii dintrânşi marturi, şi înaintea noastră şi mai cetin-dule carte de blăstăm, iarăşi au dat o mărturisire ce o arată prin mărturie asta adevărată) liam Încredinţat şi cu a noastre iscălituri. Am adus şi înaintea noastră pe răzeşi de Şiştaci şi cerândule www.dacoromanica.ro — 317 — scrisorile ce au pe moşie lor sau alte dovezi, iarăşi au arâtat ca scrisorile nefiiind la îndamână cum alte dovezi ce au la noi nu le vor scoate, ce vor veni la luminat divan marii tale şi acolo vor scoate toate dovezile şi scrisorile ce au. - Prea înălţate Doamne, în anul trecut prin ja-lobi ce dădeau râzaşii de Şiştaci tot pentru acastă pricina asupra dmneii stolnicesai aducândune carte gospod iarâşi de hotărât şi dmneei stolniceasa fiind gupâneasâ saraca şi la loc depărtat nau putut ca sa să alle la sorocul ce să poroncisâ şi răzeşii de-Şişlaci văzând ca dmneei stolniceasa nu poate ca sa vina, nu contenia a veni a cere ca sa le hotărâm moşie şi după vadeoa ce sau pus dmneei stolni-cesei, iarâşi prin poronca divanului viind fiul dmsale acum gâsăsc chipuri de pricina şi de prelungire, şi sa cunoaşte ca răzeşii de Şiştaci râu şi fara cale umbla şi cu nâpâstuire, pretinderisesc a lua din moşie dmsale stolnicesei Cobâle întâi ca toţi ceilalţi răzeşi a Şaştacilor cum şi căpitan Iordachi Sava care au fost rânduit şi vechilul din parte noastră (fiind şi răzeş) auzind carte de blăstâm singur au mărturisit că nici odată stăpânire pe unde cere acum ca sâ ei nau avut nici ei nici părinţii şi moşii lor, nici cer cunoscând ca nu au nici o dreptate, numai Carpii Oprea şi Vasile Opre şi Grigoraş Iflime, neviind la cunoştinţa vor fără nici o dovada ca sa ei din moşie dmsale stolnicp-sii, al doile că stăpânire veche a Cobâlei au fost tot pe unde mărturisesc acei prin mărturie arataţi al trei le ca Carpu Opre şi cu ai săi nici o dovada, prin scrisori sau alte dovezi nau scos ca sa sâ cunoască ca are vro dreptate a pretenderisi din moşie Cobâle * e numai cu gura şi cu nâpâstuire vra ca să apuce din numita moşie a dmsale stolnicesei, şi fiind că numiţii răzeşi de Şâştaci nau primit ca sa li sa faca cercetare, şi hotărâre, de cătra noi- www.dacoromanica.ro - 31S — după luminata poroncâ Inălţimei tale liam poroncit cu toate scrisorile şi alte dovezi să vie după fiul dmsale stolnicesăi la Eşi ca sa li sâ hotărască de la luminat divan mării tale, şi după cercetare ce am făcut după cum am aflat nam lipsit a Înştiinţa pe înălţime ta. 1786 luni 5. pre plecata sluga Gheorghe Beldiman ban, Gri-goraş biv staroste. Acta Olga Catargiu. Surete ms. XXVIII, 137. CXXVI. Sumar. 1786 Iulie 20 (Iaşi). Cartea lui Ale.\. Mavro-cordat Vodă cătră ispravnicii de Soroca să cerceteze pricina diutre răzeşii de Şiştaci şi stolniceasa Catrina Catargioae pentru partea Ba-lamntenilor lnată de răzăşii de Şiştaci din trupul moşiei Cobălele. Iw Alexandru Ioan Mavrocordat Voevoda. bo-jiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi. Cinstit credincoşi boerii donn.ii mele, dmlui "GheorghieBeldiman biv vel ban i Grigoraşco staroste ispravnicii de ţinutul Sorocii sanatate, pentru împre-surare ce sa jâluit dmneei stolnic,isa Catrina Catargioae, că i să face moşii sale CobăUi despre răzeşii de Şăştaci de la acel ţinut a Sorocii, lu-Andui tot locul Balamutenilor, supt numele moşii lor Şâştacii, după cercetare ce sau făcut aice la divan de catrâ dmlor veliţii boeri, scrisorilor şi de o parte şi de alta, nefiind nici la o parte de îndestule dovezi din care sa sa poata afla bine adevărul, sfârşit gudecâţii nu sau dat ce sau pus zi de ^oroc la amândoao părţile, ca la lăsatul sacului de postul Crăciunului şi o parte şi alta sa se afle aice cu mărturii şi cu ori ce alte dovezi vor avea. Drept aceia iatâ scriem Dmv. pe mărturii cei vor ave răzeşii de Şaştaci cum şi stolnicasa Catargioae, -asupra pricinei aceştia, sai aduceţi Dmv. faţă şi -atât pe unii cât şi pe alţii săi cercetaţi mai In lai www.dacoromanica.ro — 319 — acolo, ca să nu fie rudenii sau să aibă vre o împărtăşire la moşie cu răzeşii. Aşijdere şi de sânt oameni de credinţă, de nau mai gurat altă dată nedrept pentru altă vre o pricină, şi aşe de vor fi vrednici de credinţa, la a cărora mărturie să poată divanul pune temeiu pe mărturiile lor, să daţi Dmv. mărturii la fieşte care parte, arătând numele a fie-ştecare martur cine sânt, ca la vade ce sau pus viind la divan fiişte care parte cu mărturii şi alte dovezi ce vor avea, cercetândusâ să să poată cunoaşte adivârul şi să să hotărască cum va fi drept; însă până la vadeaoa ce sau pus locul acel de pricina să să stăpânească tot de stolniceasa Catargi-oae, şi să ia venitul, de vreme că după mărturiile îtnprejuraşilor cau arătat aice, fiul stolnicesăi, cari sau văzut adiverite şi de Dmv. sau văzut arătând, că pan acum tot de boerii Catargieşti sau stăpânit ace bucată de loc. Drept aceia păn la vade să să stăpânească de stolniceasa, precum sau stăpânit şi pe răzeşii de Şăştaci nici cu un chip să nui îngăduiţi, a să întinde să de supărare, arătândule că di să vor obraznici mai mult a da supărare să vor pedepsi, şi la vade ce sau pus după ce vor veni amândoao părţile aice, în ce chip să va hotârâ cu divan aşe să va urma, dar păn atunci răzăşii April 1 (Iaşi), Cartea lui Alexandru Ioan Calimach Vodă scrisă cătră Gavril Conaclu ban şi Iordachi Cru-penschi comis să măsoare moşiile Cocorănii, I.oeştii şi Ipoteştii şi să le împartă în trei pe numele răzeşilor, a lui Costin Catargiul vel logofăt şi a nepoţilor săi de frate Neculai şi Petrachi Catargiul, iii stolnicului Ioan Catargiul, Io Alexandru Ion Calimach Yroevod cu mila lui Dumnezau domn ţârii Moldaviei. Cinstiţi şi credincioşi boeri domnii mele dmv. Gavril Conachi biv vel ban i dumnealui Iordaehie Crupenschie biv vel comis, sânâtate. după judecata ce au avut de faţa înaintea domnii mele Neculai şi Petrachi fii şi dironomii răposatului stolnic Ion Catargiul cu unchiul lor dmlui vel logofăt Costin Catargiul pentru moşia Cucorenii de la ţinutul Botoşani, sau hotAiâl ca pe giumâtate dintru acea moşfe să fie a dmsale vel logofătului Costin iar pe giumalate si fie a numiţilor nepoţi www.dacoromanica.ro dmsale care «-erand trebuinţa a se despica drept în do io, şi gium'itnte sa sa de dmsale logofătului şi giuinatate nepoţilor dmsde eu alegere şi primire amânduror părţilor van cerut pe dmv. dar.fiind ca despărţire între numita moşie Cucorenii şi între moşie Ipoteştii st afla mai denainle în giudecata de ’ când dmlui vornicul Costantin Balş o ave cu zestre luată în stapauire şi la anul 1790 au dus şi hotărnici pe dmlui banii Iordachi Cananau şi ţie louiţa llrsoianul biv B logofăt, caie prin mărturie şi haita ce au dat dumsale Coslandin Balş arata ca după scrisorile ce nu văzut la dmlui vornic nar fi numai o moşie Cucorenii ci ar fi şi alta numin-dusa Loeştii care sar fi împresurat despre Ipoleşti, care hotarâtură nemulţamindusâ răzeşi de Ipoteşli şi trăgând gudecală la divan după multa < ercetare ce au făcut divanul nu sau putut da ce desăvârşita hotărâre para încă nu sa mai face o cercetare la faţa locului şi cu primire amândurora părţilor la anul 1793 Avgust in 20 sau fost rânduit de catra domnie sa Mihail Suţu Voevod pe dmlui spătar Vasile Neculce şi pe dmlui comis Iordachi Cru-penschi ca sa faceţi o cercetare şi nici ei pân acum nu sau făcut şi fiind ca mai întaiu cere trebuinţa a sa face cercetai e ca sa să cunoască de sânt doaa moşii Cucorenii şi Loeştii sau de este numai o moşie, şi apoi sa sa faca despărţire Cucorenilor între dmlui vel logofăt şi Intre nepoţii dmsali drepţi aceia iata scriem dumilorvoastre sa mergeţi la faţa locului unde faţa fiind atât vechilul din parte dmsale vel logofăt Costin Catargiu şi nepoţii dmsale cum şi răzeşi de Ipoteşti şi alţi megieşi şi împregiuraşi din aceste moşii Cucorenii şi Loeştii şi Ipoteştii despre toţi ceilalţi megiiaşi vor fi stand în adevărate marginile după hotarâle din vechi precum leau aralat dmlui ban Iordachi Cananău şi logofăt Toniţâ Ursoianul şi nu va rămâne nici un prepus de îin- www.dacoromanica.ro - 388 - presurare apoi le veţi măsura de a curmezişul toate ia un loc pe trîi locuri adecă pe la capetele şi la mijloc, şi pe urmă ace măsură să o daţi în trei părţi pentru trei moşii toi deopotrivă ales cât Cu-corenilor cât Loeştilor tal a şi Ipoteştilor şi să videţi'de sâ vine fieştecăiii moşii sălfşti ei şi călă depărtare de stânjeni est*' de la o selişte pana Ia alia. Sau de să vor veni pe o moşie doaâ salişte sau va întră vro moşie în salişte alliia, ase pre-cural şi cu buna înţelegere şi în masuri de stânjeni să închipuiţi Ia harta ce veţi face arătaud pre laig şi la mărturie ce veţi da, t'erinduvă cu totul de neadevăr, fiind ca asupra pricinii aceştia este şi carie de blastam, apoi dupâ ce sa va înfăţoşa la divan mărturie şi harta dumilorvoastre, şi sa va cunoaşte de sânt doaâ moşii sau numai una, atunci sâ va da-doaa moşii sau numai una, atunee sa va da hotărâre şi pentru despărţire între dmlui vel logofătul ( oslin Catargiu şi între nepoţii dmsale pe unde sâ cade sa fie. let 1796 April înlaiu. Acta Acad. Rom. II, 176, vezi Surete ins. XXVIII, 409. Cartea acesta domnească ne desluşeşte mai mult asupra seliştilor in raportul lor cu moşiile. CXXXVIII. Sumar. 1791 Ghenar 3 (Iaşi). Cartea lui A. I. Ca-liniab scrisa c»tră Neculai şi Petrachi Catarg'u, ficiori lui Ion Catar-giul stolnic în privinţa clironomiei clnceresei Itucsanda, de pe moşul ei.Patraşco Catargiu pitar. Iu> Alexandru Ioau Caliinah Voevod cu mila lui Dumnezau domn ţarii Moldovei. Scriem domnie me la Neculai şi Petrachi fii răposatului stolnic loan Catargiul, vi sâ face ştire că dmneei clucereasa Ruxanda necontenit supară pe domnie me cerând ca să să dea sfârşit pentru clironomia ce are a lua de pe moşul său Pâtraşco Catargiul, drept aceia iată vi să poronceşte la 9 www.dacoromanica.ro - 339 - -zile a lunii aceştia negreşit sa vâ aflaţi aicea spre ă sa da sfârşit acestii pricini. 1797 Ghenar 3. Adresa: Scriem domnie me la Neculai şi Pe-trachi fii răposatului stolnic loan Catargiul sa sa dea procit vel log. sm trecut în condica, Matei condicar, pecetluit cu ceara roşie. Acta Olga Catargiu. Surete ms. XXVIII, 208. Ruxanda clucereasa e fata lui Costin Catargiul vel log. şi a Elenei Costarhi. Era vară primară cu cei 2 Catar-gieşti: Neculai şi Patraşro, iar părinţii lor erau fraţi: Ion Catargiul stolnic şi Costin Catargiul logofătul, ficiorii lui Pătraşco Calargi vel pitar. CXXXIX . Sumar. 1798 Febr, 2G Iaşi). Cartea lui A. I. Ca-limacli scrisă cătră fraţii Neculai şi Petrache Catargiu pentru venitul ce are să ia Costin Catargiul în soma de 116 lei din moşie ce aduce venit 1,‘Î5 lei anual. lw Alexandru Ion Calimah Vodă. cu mila lui Domne/. u domn ţării Moldaviei. Scriem domnia me la Neculai şi Petrachi fii răposatului stolnic Ion Catargiul, fiind că după îinpărţala ce sau făcut în anul trecut 1797 Glienar 26 între clironomii răposatului Palraşco Catargiul, care împărţâli iscălin-duse de dmlor boerii ceau fost rânduiţi, sau întărit şi cu pecetea domnii mele. Are dmlui biv vel logofăt Costin Catargiu să ia moşie care să de venit pe an 116 lei 57 bani, şi în?ivă rămâneţi datori ca să întoarceţi moşie de venit pe an 135 lei 8 bani cari dintraceia are să tragă şi dmlui logofăt. Drept aceia* fiind ca dmlui cere ca să i sa faca împlinii e iată vi si poronceşte ca să daţi dmsale cea moşie şi săi daţi şi venitul de la împărţală în coace câci neurmănd precum vi să poronceşte să va face împlinire cu zapciul, „şi să trimeteţi răspuns cătră dmlui vel log. ce moşie dati.“ 1798 Fevr. 26 www.dacoromanica.ro — 340 - Adresa: rSeriem Domnie ine la Neeulai şi Pe-trachi fii răposatului stolnic loan Catargi să se de dmlui logofăt Costii) Catargiu. proci! vel log. sau trecut la condică, Matei condicar; sigiliu ceară roşie Acta OJga Catargiu. Surele ms. XXVIII, 209. CXL. Sumar. 1804. August 9 (Iaşi). Adresa logofeţiei celei mari a ţării de sus cătrâ ispravnicii de Soroca pentru pricina între arma-şul Petraclii Catargiul şi răzeşii de Miţova, că au încălcat ţarina din. Cobăle. De la logofeţia cea mare de ţara de sus. Cătră cinstiţi dmlor ispravnici de Soroca. Sau luat înştiinţare dinv. ce aţi trimes pentru răzeşii de moşie Miţova ce au gndecală <• 11 dl armaş Pe-trachi Catargiu şi sau văzut cele n* sciieţi. cum că acei răzeşi sar ti întinzănd in tăria lor ca sa ia dijma mai mult de cât este locul de piicină, adică de pe toată ţarina moşii Cobălii, şi fiind că pentru acastă pricina şi mai înainte au fost rămlnit cu poroncă dmlui spatar Icidachi Crupensrki de au cercetat pricina la slare locului, care au şi însam-nal cu pietre bucata acea de loc, cu primire răzeşilor. însă arălăudusă aluiicea nemulţămit dmlui aimaşu au rămas nehotărâtă şi peste acele samne ar fi Irecăml răzeşii mult mai sus, de cupi iud şi ţarina Cobalii. p» litru care cereţi răspuns în ce chiţi să urmaţi. Deci răspunsul acesta este după cum şi mai imiiule vi sau scris ca dejma sau alt venit căt va eşi de pe locul cel drept de pricină să sâ străngă la un loc şi sâ sie poprite păn Ia sfanţi Diimiirie, pana cănd să vor giu teca cu dmlui urmaş la divan şi atimce la care parle va iamâne Incul de pricină va luoa şi venitul şi dinv. nici întniii chip să nui îngăduiţi ca sâ trincă mai mult de cat esle locul de pricină 1804 Avg. 9. Adaus: măcar că la mâna dmsale -armasului. www.dacoromanica.ro — 341 — sau văzut şi o învoiala din anul 1792 Avg. 20 iscălită de răzeşii de Miţova, adiea de un Carpu Opre capitau şi Vasile Gorgos cu alţii ai lor ră-zăşi, întărită şi de divan data la mana dmsale postelnic Neculai Andrei fratele dmsale armaşului cu cuprindere ca după multe giudeeâţi ce au avut la divan pentru moşia Cobâlele i Miţova de la ţinutul Sorocii, neputând nici înlrun chip a să da hotărâre pricinii la ce de pe urma ca să lipsască din mijloc pricinile si giudecaţile de a lor bună voe sau aşezat şi sau învoit întracestaşi chip, ca adică să aibă a stăpâni din cheotoare Coşmircii linia dreaptă par în pârâul Cobălii, şi din pârâul Cobâlii drept în vârful dealului pe lăngâ Hârtopul Budăiului mergând linie alăture cu hârtopul -i din vârful hârto-pului linie dreaptă pana în corna. Beci după cuprinderea învoelii a eştia veţi urina neîngăduind pe răzeşi cât de puţin a se întinde mai mult, peste semnele arătate prin învoiala, ce numai dejma să se •oprească de pe locul acela, care va rămâne de pricina afară din cuprinderea învoelii (dacă va fi bucata de loc de pricină) şi dacă răzeşii după învoiala aceasta să vor arăta nemulţăiniţi, srtunci la sorocul arâtat vor veni aice de să vor giudeca, căci dmlui aruiaşu au răspunsu aice că peste cuprinderea învoelii nici o supărare nu le face nici pretenderiseşte loc mai mult). Jora vel logofăt Adresa; de la logofeţia ce mare a ţării de sus Cătră cinstiţi dv. ispravnici de ţin. Sorocii Acta Olga Catargiul. Surete ms. XXVIII, 211. www.dacoromanica.ro — 342 CXLI. Sumar. 1804 Sept. 11 (Soroca). Matei Costachi spatar ispravnic de Soroca răspunde în pricina de hotare între răzăşii de Şiştaci şi boerii Catargieşti pentru Cobăle. Rezeşii moşii Şiştacii vrând a straca învoiala ce au făcut cu boerii Catargieşli şi întărită de dmlor veliţii boeri din vremea aceia, spre îndreptare cererii ce fac câ moşie lor est'fe împresurată de moşie Cobale a boerilor Cntargieşti au arătat că moşia lor merge pe apa Ciornei în sus para la o piatră de trei palme afara de pământ, ce este în malu Ciornii despre răsărit cn trii stânjani, şi mai în sus şi spre apus, de fântâna ce este făcută de Gavril Durac, din vale de drum ce merge pe Ciorna cu 25 stânjeni la care piatra însumi eu mergând cu Eoachi şi Ion Opreşti şi răzeşi de Şiştaci şi sâ-pânduo nu am găsit nici un sămn de hotar, JNecular Durac fral'fe lui Gavril şi Palade şi Simion Rotâ-reşti oameni în vrâsla şi săteni din Cobale născuţi acole ce le au hrană tot arole la acest loc. mărturisesc ca nu ştiu de acea piiatra para în anul trecut şi ca pana la învoiala dmlor boerii Catargi-eşti cu moşie Cobale stăpâne mult m gos para la fântâna împuţită si pâră In movila găunoasa, iară de la învoiala au stăpânit după semnele învoelii şi la Ciorna pană în capul de sus a unui râdiiac ce estea dispre apus de corna şi din gos de iazul lancului deci dar cunoscândusa ca sânt araturile lor iară isprav şi mai vârtos câ învoiala ceau făcut nu o pot strâca, amdatacasta mărturie dmsale armaşului Petrachi. 1804 Sept. 11 Matei Costachi spătar Acta Olga Catargiu, Surete ms. XVIII, 213. www.dacoromanica.ro 343 — CXLII. Sumar. 1805 JSlart 3 (Iaşi). Carte de blăstăm data de Mitropolitul Veniamin Costachi pentru aflarea adevărului In chestia de hotar între răzeşii de la Miţova (zis Şiştacii) şi armaş Pelrachi Catargiul din Cobăle, la punctul numit Hârtopul budăiului. Sa face ştire prin aceasta a noastră carte că după giudecala ce sau cautat atât înainte dmlorsale veliţilor boeri cât şi la divan de faţa şi înaintea preaînâlţatului nostru domn mărie sa Alex. Const. Muruz Vvod. pentru pricina dispărţiri hotarului între moşia Cobâle a dumisale armaşului Petraehi Catargiul şi între moşia Miţova cei zic Şiştacii ră-zeşascâ, jâluind răzeşii ca dmlui urmaşul nar fi ur-•măml cu stăpânirea după semnele învoelii, ca din chiotoaiea Coşmircei sa meargă ni linie nerhizâşilă până în Ciorna, ce din pârâul Cobalei sar fi coborând pana in Ciorna chizăşind linia iu gns în cât liar fi cuprinzând mai lot capul moşii lor Miţova de la apa Ciorni’, pentru cari din potriva şi dmlui armaşul au zis ca din linia samnelor învoelii nici cât de puţin mai gos nu sa întinde, asupra carii pricini spre a se dovedi fără de îndoială sauinele ce le cer învoelile sau hotărât ca sa să facă cercetare la stare locului prin locuitorii megieşi de acolo după carte de blăslam ce vor lua de la noi şi pe unde sa vor dovedi să sa statornicească pe acolo linie dreapta şi cu sămne holara păn în Ciorna. Drept aceia după hotărâre Marii sale sa da aceasta a noastră carie de blăslam asupra tuturor lâcuito-rilor megieşi ca în frica lui Dumnezeu să mârturi-sascâ lot adevărul pe unde sânt sămimle învoelii şi de urmează dmlui armaşul < u slâpanire după semnele învoelii sau că Iaci* împresurare, căci carii vor tăgădui adevărul cu nedreptate şi nu vor mărturisi ştiinţa lor de frica lui Dumnezeu cai i sânt sâmnele ce să pompnesr prin învoiala şi care sau numit hârtopul budăiului din vechiu şi care să numeşte acum, pentru toţi unii ca a'-eia zicjm: că de viaţa www.dacoromanica.ro — 344 lor. de ostenelile lor, de sudorile lor, de chiverni-sealele şi dobitoacele lor parle sa nu aibă, ce ca fumul şi ca praful cel din drum toate sa fie întru pierzare şi peire de toate ale lor rele văzute, ca de averea dreptului lor diavolul sa sa atinga oftând şi tremurând, târândusa pre pământ, ca Cain sa fie în toata viaţa lor, moştenind lângă acestea şi bubele lui Ghiezi, femeile lor sa râmâe văduve şi copii lor sărăci şi cerşitori şi lipsiţi de tot felul de procopseli in toata viaţa lor, şi în graba giude-cata lui Dumnezeu sai ajunga la cele văzute de ochii lor, iar carii vor mărturisi adevărul In frica lui Dumnezeu şi vor urma dreptăţii sa fie ertaţi şi blagosloviţi amin. 1805 Mart 3 Veniamin Milrnpolit Moldovei Acta Olga Cataigiu. Surele ms. XXVIII, 214. CXLIII Samar. 1805 Mai 12 (Cobăle). Izvod de masurile Co-bălei pe linia de hotar din jos despre Şistari (Miţova) din ('oşmiroa până la Ciorua, in soma de 2421 stăuieni. Izvod pentru măgurile moşii CobaMe din ţinut Sorocii cari sau măsurat pe margine din gus de:>-pre moşia AJiţova cei zic şi Sistării şi sau măsurat prin linie ce din gos pe lângă hartopu! budaiului, pe unde sau statornicit ?i cu s3mne hotăra, din po* ronca domuiasca întocmai după cuprinderea invo-elii reali avut dmnealor boerii Catargieşti cu răzeşii de Miţova. la anul 1702 Avg. 20, cari masuri sau tras prin linia acasta şi cu samne fietre hotarâ şi movile ce sau făcut pânâ în apa ciornii, mâsu-râuduse cu stânjân gospod. 1805 Mai 12. 200 st. au eşit din chiotoare Cobălei şi a Coş-mircâi, unde sau pus piatra hotar -i sau făcut şi movila de pământ mâsurândusa coasta Cobâlii pe langa Şişlari spre ameazăzi pe şăs pana în zarea www.dacoromanica.ro — 345 — despie vale Cobâlii, unde acolo la împlinire măsurii sau pus şi piatră hotar. 220 st. au eşit din piatra aceasta ce sau pus şi tot înainte spre amiazăzi coasta Cobalei pe lângă Şăştaci la vale, până în coasta văii ce vine de la ■Cobâle unde iaraşi sau pus piatra hotar şi sau făcut şi movila de pământ. 153 st. au eşil din hotarul acesta şi movila ce sau făcut şi tot înainte spre amiazăzi şi la vale pan In matca părăului Cobalei. 100 st. au eşil din matca părăului Cobalei şi peste părău lot înainte drept la dial, şi tot spre amiazăzi până în movila ce mare veche, care iaste Iu coasta dialului, unde sau pus şi piatră hotar în coasta acestei movile despre apus, şi desparte satul Cnbălei. 2s0 st. au eşit din coasta acestei movile şi din h’ tarul ce sau pus, şi toi înainte la dial si peste zarea dialului, şi spre amiazăzi pana în podişul dialului unde sau făcut movila de pământ şi sau pus şi piatra hotar. 130 sl. au eşit din movila acasta şi hotarul ce sau pus şi lot înainte pe podişul dialului spre a-meazazi pani deasupra în podişul dialului pe din gios de bălăgure unde iarăşi sau fă ut movila şi sau pus şi pi it'ă hotar, care movila şi hotar iaste cu 20 stânjeni din gos de Balăgura despre răsărit. 168 st. au eşit din movila şi hotarul acesta ce sau pus în gos de bâtăgura şi tot înainte spre amiazăzi pe podiş pe lângă hărtopul Budăiului, alăture cu hărtopul pana diasupra hartopului Buda-iului, despre apus şi despre Cobăle unde iarăşi sau făcui movila şi sau pus şi piatra hotar. 200 st, au eşit din hotarul acesta şi movila ce sau făcut deasupra hartopului Budaiului şi tot înainte spre amiazăzi şi la vale şi pana în coasta văii dumbraviţei, din gos şi înspre răsărit, unde sau făcut iaraşi movila şi sau pus şi piatră hotar. www.dacoromanica.ro — 346 — 210 st. au eşit din movila şi hotarul ce sau pus în coasta văii dumbrâviţei şi tot înainte la vale spre amiazăzi ţi în coasta văii dumbraviţei sau pus iarăşi piatra hotar. 422 st. au eşit hotarul ce sau pus şi tot înainte spre amiazăzi la vale şi peste vale dumbrâ' viţei şi la deal, şi peste dialul dumbrăviţei şi pana în culme dialului despre Ciorna, unde iarăşi sau făcut movila şi sau pus şi piatră hotar. 278 st. au eşit din movila aceasta şi hotarul ce sau pus şi tot înainte la vale spre amiazăzi pană în matca Ciornei, unde sau sfârşit colţul Cohălei despre colţul Şăşlacilor şi unde sau pus şi piatră hotar cu 30 stânjeni de la deal de matca Ciocnii, fiind matca Ciocnii despărţitoare la colţul Cohălei şi a Şişlacilor despre capul Olişcanilor. 2421 adică doao mii patru sute doao zări şi unul de stânjeni fac peste tot coasta Cobălii pe dinspre moşia Miţova din cheotoare Coşmnvei, şi pănă în apa Ciornei, care sau făcut de călră noi măsurând aceste prin semnele ce sau pus pe linia acea din gos, pe la hotarul Budăiului Intocma după luminata poroncă t-e ni sau dat şi după învoiala ce sau zis, cum pre largu arată şi osăbită mărturia noastră ce am dat Ia mâna dmnealor boerilor Ca-targieşli, cari iaste din 13 acestei curgătoare luni Mai şi spre încredinţare sau iscălit de câtră noi şi izvodul acesta. 1805 Mai 12. Dumitraşco Iaoodin vel med. hotarnic, Toader Vărgolici vornic de poartă. Acta Olga Catargiu. Surete ms. XXVIII, 215. CXLIV. Sumar. 1805 Mai 12 (Cobăle), Izvod de măsurile liniei de hotar pe din sns intre Mitova şi Cobăle în somă de 2597 stăn]eni. Măsurile moşiei Cobălei prin linia ce din sus, pe unde au cerut răzeşii de Miţova cei zic Şiştacii www.dacoromanica.ro — 347 Insa din cheotoarea Cobalei şi a Şiştacilor dinspre Coşmirca cari sau măsurat iarăşi cu stânjari gospod. 1805 Mai 12 735 st. au eşil din colţul Cobâlii, i a Şiştacilor, acel dispre Coşmirca, şi înainte cam spre apus pe coasta dialului Cobalei, ace din sus. dispre miazănoapte şi până in matca pârăului Cobalei. 390 st. au eşit din pârâul Cobalei şi peste pârâu şi tot înainte drept la deal şi peste dial şi la vale cam spre apus şi tot la vale şi peste vale şi la dial pân în margine rediului Cobalei şi supt dealul lui Durduc. 100 st au eşit din margine rediului şi prin rediu lot înainte la dial şi peste rediu pe din sus prin colţul viilor, dmsale pah. Petrachi Catargiul şi tot la dial şi înainlf pană în dialul lui Durduc. ■2(i0 st. au eşit din dialul lui Durduc şi lot înainte Ia vale pan în matca văii, unde răzeşii de Şiş-taci cer să ia acolo samnul acela cu nume de Hârtopul Budaiului, dar după cercetare nojstra acolo la acel semn fel cer ei, niam adeverit că să numeşte la fântâna lui Iosip, şi mai din gos tot pe coasta acei vâi sâ numeşte la fântâna Turcului şi nici sau cunoscut samnul acesta cel cer ei, a avea vreo asămănare de hârtop, ci numai o scurgere cu mlaştina de apa care curge pe ace vale. 1094 st. au eşit din matca acei vâi şi tot înainte la vale pân în pârâul apei Ciornei dupâ linia cau cerut ei. 2597 st. fac pe linia ce au cerut numiţii răzeşi de Miţova, însă după cercetare noastră ce sau făcut nu sau găsit cu drept a cere ei stăpânire pe linia acasta, cari linia ace adevaratâ de la Hârtopul Budaiului sau dovedit că iasle mai pe din gos unde pe acole sau dispârţit şi cu petre hotarâ margine moşiei lor Miţova pe dinspre Cobale, şi pe acole are să li se urmeze şi stăpânire în tocma după învoiala ceau avut numiţii rezeşi cu dmlor- www.dacoromanica.ro - 348 - lboerii Catargieşti, iar nu prin linia acasta pre din sus ce au cerut ei, cum adeverează şi osabit mărturia noastră cam dat dmnealor boerilor Catargieşti cari mărturie iaste din 13 acestii curgătoare lui Mai. Acta Olga Catargiu. Surete ms. XXVIII, 217. CXLV. Sumar. 1805 Mai 12. Măsurile moşiei Mitova laturea despre apa Ciornei, la locul de pricină cu boerii Catargieşti iu soma între 1600 stânjeni şi 1068 stânjeni. Măsură moşiei Miţova în curmeziş pe Ciorna. 750 st. nu eşit din coltul Şaşlacilor 'dinspre Glavaneşti şi în sus pe Ciorna, adică pana în linia unde au dat sama răzeşii ca iar fi lăsat boeriii Ca-largieşti de au stăpânit şi pana unde liau masurut şi post. Toader Scurtul împreuna cu capita Ştefan Dahanovici, de la cari hotărnici iaste la mana lor şi mărturie hotarnicâ. 318 st. au eşit din linie stapanirei lor şi tot în sus pe Ciorna pană în linie ce liain dat la hotarul ce sau pus în Ciorna. 1060 lac capul moşiei Miţova cei zic şi Şiştacii în curmeziş pe Ciorna pana în linia ce liam dat noi precum sau arataI mai sus. 1805 Mai 12 Dumitrachi laeodin biv vel medelnicer, Toader Vârgolici vornic de poarta. Altă masurâ a locului de pricina tot în curmeziş pe Ciorna ce mai cer numiţii răzeşi tot supt nume de Şiştaci, din trupul Cobâlei. 650 st. din linie hotarului ce lam dat noi şi pan in samnul din gos de cheile Ciocnii. 740 st. din samnul acel din gos de cheile 'Ciornii şi tot în sus pe corna pana în linia ce cer răzeşii de Şiştaci adira pan unde liam măsurat după cerere lor. 210 din samnul acestii linii ce cer ei, şi pana www.dacoromanica.ro — 349 la sămnul pietrilor ce zic iaraşi numiţii răzeşi de -Şişlaci ca ar fi fost disparţitoare la moşie lor Şiş-tacii, despre Cobala adica pan drept fântâna lui Durac. 1600 sl. fac peste lot locul de pricina. Acta Olga Catargiu, Surete m*. XXVIII, 218. CXLVI. Sumar. 1805 Mai 29. 0 nouă măsorişte făcută la hotarul dintre Miţova şi Cobăle la punctul numit „hărtopul Kudăiului“ de cătră T. Vflrgolici vornic de poartă. • După ce am dat sfârşit cercetai ii şi hotărâ-turii intre marginea moşii Cobale din ţinut Sorocii al dinlor boerilor Catargieşti şi Intre margine moşiei Miţova (cei zic Şiştaai) razâşesci. întocma după luminata carte de porouca ce ui sau dat, cu scrisori peste Io zile de izuoava uiau adus numiţii răzeşi de Şiştaci alte osabite cărţi domneşti prin care ni să porouceşle «a să facem cercetare să aflăm, adică atunci în vreme când sau săvârşit învoelile între dinlor boerii Catargieşti şi între răzeşii aceştia de Şiştaci, au fost şi budâiu pe hărtopul acela ce să numeşte al budăiului, şi pe care linie au fost acel budăiu, adi a pe linie ace din gos ce o cer dinlor boerii Catargieşti, sau pe linia ace de sus ce o cer râztşii de Şiştaci şi după cum vom afla şi să va cunoaşte că urmează dreptate când şi o parte şi alta vor rămâne odihniţi. Ase şi pe aceiaşi linie să statornicim şi cu semne hotarâ în tocmai după învoială, iar dacă tot sa vor arăta vre o parte neodihniţi, cu semne hotara să nu slâlpim ce cu mărturii şi hartă de stare locului sâ. să sorocească pe amândoaă părţile ca sa margă la luminatul divan, de unde sa li să dee ce desăvârşită hotărâre. Drept aceia după cercetare ce sau făcut de câtrâ noi aşea neam adeverit, ca pe linia. www.dacoromanica.ro — 350 acea din gos la hârtopul acela ce sa numeşte a budâiului atunc.e când sau săvârşit învoelile budaiu nau fost ; dar cât pentru hârtopul acela că sau numit din vechiu tot hârtopul budâiului nici o îndoiala nu niau ramas de vreme că toţi tot aşa îl mârturisăsc ca hârtopul Budâiului tot acel de pe linia de gios sau numit, iar la semnul acela cel cer răzeşii de pe linia de sus, cu toate că atunci la săvârşire învoeldor, niam adeverit 137. Carpu 223. Carp. Alex. agă 321, 322. Caip Oh. căpitan 261, 264. Carp Th. b. v. med. 218. Carp Vas. satrar 328, 329, 330, 333. * Carp C. b. v. comis 367. Carpănul 290 Cârpiţi 143, 159. Cârsle 202. căite de blestăm 241. casabaşâ 282. casabaşlâcu! 282. Caşin mănăstire 194. Căşotenii 215. catastih — şe, 278. Cătun, vii 253. Catargiu Nustasia 289. Catargiul Roxanda elucereasa 339. Catargioae Maria cluceroaea 220, 229, 278. Catargiu Catrina 274, stolni-ceasa 291, 293, 294, 297, 298, 300, 310, 312, 313, 315, 318, 321, 323, vister-niceasa 281. Catargiul Ştefan 221, clucer 224, 278, 335, stoln. 235,367 b. vel ban 277, 278, 281, 367. Catargiu Ilie Safta 185, 195, 196, 197. Catargiul Ion 276, b. 2 log. 268, stolnic, îngropat la mân. Neamţului 267, 291, 296, 298. 300, 305, 306, 313, 333, 336, 339. Catargiul Toma posteln. 220, 259, 268, 278, 280, 289, vornic 367. Catargiu Petrachi armaş 224, 336, 338, 339, 340, 341, 343 — pah. sovetnic 355, 356, 358. Catargiul Patrasco b. v. pitar 278, 289. ‘ Catargiul Ilie general maior 356, Catargi Nec. post. 321, 323, 326, 327, 328, 329, 333, 336, 338, 341, pah. 359, 354, poruşnic în oblastia Ba«arabiei*357. Catargiu Costin clucer 235, 267, log. 336, 337, 339, 367, ban 277, 289, spatar 291, 294, 295, 298, 300. Catargiul Ilie biv vel comis, 184, 190, 195, 196, vist. 201, 204, 205, 209, log. 366, socrul lui V. Roset hatm. 208, 211, 212,224, 225, 256, 278, 280, 314. Catargiul Filip 235, comis 220, vist. 278, 280, 356 367, biv vel spatar 270,. 289. Catargiul Apostol 231, 233, post. 366, ginere lui Necu-lachi 230, ginere lui Patraş-co, postelnic 226, comis 184, 190, 224,225, 234, post. 223, 224, 231, 233, 277, parca-lab de Soroca 222, mar-schalcus 176, decretul de nobil polon 177, 182 ; nota 181-184. www.dacoromanica.ro — 374 — Catargiul Panaile spalar 366, 367. Catargiul Safta, jupăneasa lui Ap. Catargiul 184. 190. Calargiu Gh. 212, 226, şatrar 153, 223, clucer 223, biv agă 145, pah. 138, 140, 232, 256, 258, 325, 358, vornic 167, 233, psrcalab de Oiliei 136, 222, 224, post. 366. Calargiu Maria băneasa soţia Iui Enachi 251, 256,258. Catargiu Enachi vel ban 251, 253, 258, 368. Catargiu Vasile post. 366. Catargiu Dinul vist. 367. Catargifştii 366, nota genera-nealogică 368. Caul Simion 207. Cazaci, tâlhari 53. Cazaci Zaporojeni 143. Cazacul 133. Cazan parcalab de Soroca 32. Cazlaş 157. ceasuri «în cele 2 ceasuri» 271. Cehan 121. Cerbul 185, 197. Cerlenul, iazer 1, 7, 8. Cheatra, sat 220. Cheldea 51. Chelmeşti, vornicel de — 152. Chelsia 148. Cheşco Simion uricar 165. Chicioară Nastea 79. Chiia Precup 185. Chiia Simion 196. Chiia Chirica 196. Chiia Dumitraşco 196. Chimiclău (gura —) 277. Chipialca 42. Chira 157. Chirii Epis. Buzeului 251. Chirilă 149. Chirnozeschie Martin preut iazovit 255. Chişinău 356. Chiul 207. chizâş 217. chizăşie (poroki) 72. Cioban (fânlâna —) 45. Cioban T. 262. Ciobotariu Ion 186, 198. • Ciocârlie Aviana 193. Ciogolea Palraşco 3 log. 131 r 136, 145, — şatrar 140. Ciogole Stefa vornic de poartă, 330, 333, Ciohodarut T. 194. Ciogolea Patraşco jitnicer 121. Ciogole parc. Neamţ 94. Ciorcin 107. Ciorna 163, 216, 324, 342, 352, 353, 357. Cioropco vornicel 152. Ciortorovski 5. Ciucul Simeon 93. Ciuhur 149. Ciulucul mare 42, 45. Ciulucurile (fundurile — } 263. Ciumulesti 234. Ciurlic T. 142. Climâuţi 332. Cobăceni 82. Cubăle 24, 26, 57, 59, 100, 108, 109, 110,11 13, 116, 118, 119, 120, 123, 125, 127, 129, 131, 136, 145, 149, 211, 212, 220, 229, 267, 298, 301, 310, 312, 315, 316, 317, 318, 321, 323, 326, 228, 329, 331, 335, 340, 343, 344, 347, 351, 353, Cobăleanca 163. Cobolla 50, gura —■ 234. Cobolta sat 67, 164, 227, 354, 355. coch'i vechi 272 www.dacoromanica.ro — 375 Cocora Marco 140. Coroară parc. Holin 54. Cohăceşti 222. Cohana, apă 42. Cohans spatar 51. Cuhăneşli 74. Coipan Vasile diac ISO, 198, 201. Cojan 154. Cojan Avram 152. Colacul, bălţi 149. Coluneşti 52. Colonul (valea —) 42. Comişă-cul Co«ta, 329. Derevţele 89. deşugubină 89. Dicescul M. sovealnic nadvor-nii 356. Dieniş Ion 205. Dieniş Pascal 205. Dieniş Catiina 205. Diiacăs Glig. 207. Diicul *186, 197. Dima 91. Dima Neculae 223. Dimaci 16, 237. Dimâceni 335. Dimachi Manolacbi log. 367. Dingă Vasile diac 87. Dingă post. 39, 40. Dionisie Ep. Roman 251. Dişcova 231. divan 119, 241, 254. divanul Cnejiei Moldovei 235, 327, 329, 366. Dobraua 148. Dob uşa 42. Doihia 208. Dochiţa 148. Duda 35. Domneşti 185, 192, 197, vornic de — 204. Donciu Miron jicnicer 224 Do ici Andronaihi agă 355, post. 367. Donici Matei stolnic, sovetnic 356, 365. Donici Nec. vel log. 189, 195. Donosă Ursul 202. Dorohoiul 234. Dnrohoi, ţinut 149. Dorohoianul Mihail 42. Dosoftei Ep. Rădăuţi 273. Dracea Iorasco 81,84, 87,97, (biv sulger) 71, 72, 73. Drăcşeni 68. Drăgălina 148, 202. Dragan pisar 232. Drăgan log. 3S, 39. Drăgăneşti 229. Drâghici log. 254. Draghiceşli 202. Dragna 35, 107. Drăgoeştii 143, 160. Dragomir P. 16, unde a şă-zut Dragomir Petru 16. Dragoş vornic, spiţa lui 142, 143, 159. ' Dragotă 35. . Dragotă Lupul par. Roman 94. Dragotă Tudora 194. Drăgşan spătar 19, 23. Drăguşeseu! C. 109. Drăguşescul Prodan med. 156. Drăguţul Tanasă 203. Drăguţul Todosia 203. Drflneşlii 234. Draxin comis 23. Drojdii şti 52. Drugă Lepădat 186, 197. Diuţea 152, 154, 166. Druţea bătiânul di-ie 152. Dubău Tudosie spatar 226, — log. 167. Dubenschi 185, 197. Duca Vodă 159. Duca C. stolnic 274. Duca parc. de Roman 94. Duma 35. Dumbravă 157. Dumbrăveşti 236, 239. Dumbrăveni 67. Dumitrache vist. 94. Dumitrachi post. 259. www.dacoromanica.ro — 378 — Bumitraşco 157. Dumitraşco Vasife 119, 120, 123, 125, 126, 128. Dumitraşco pah. 189, 200. Dumitraşco diac 141, 166. Dumitru diac 45, 70. Dumitru 42. Dumitru Căpitan 266. Dumşa vist. 19. Durac 202. Durac Gavril 342. Durac Nec. 342. Durac, fântâna lui — 349. Durduc (dealul —) 328, 329, 347. Duşmanii 159. Duşmanul 141, 143. Eutrosina 116, 118 (Frăşina) 126, 129. Eftemia 205. Elan 230. Elinca 44, 87, 97. Elisafla 42. Enachi 187, 198. Eremia post. 5. Eremia parc Neamţ 14. Eremia vel vornic ţării de sus 54. Eremia armaş 62, 65. Eremia Episcop Chitrului 251. Evloghie Gh. dascal slovenesc 25, 114, 124. Ezechil egumen la Copcu 213. Făglea Lupaşco 239. Fălcin 8, «unde a fost Făl-cin» 9. Fălciul ţinut 216, 230, 236. Făureşti 192. Fedca 35. Felea pah. 19. feligin 275. ferăe 76, 125, 141, 145, fie- răe 85, 87, 97. FlSmînda (valea —) 263, Flămânda, dealul — 236, Flocescul Ion diac 23. Florea (rediul —) 52. Fierăe Ciorce 41. Fierăe Toader 41. Filip Stanca 107. Firestăt 233. Focşani 288. Foca Nastasia 187, 199 Folinteni 143, 160. Frăcenii 8. Fiaeini 46, 67. Fiăteşti 227, 230. Frăţileasoa 107. Frăţiman pah. 124. Frenţeşti 203. Frumoasa (gura —) 3. Frumuşiţa, apa 7, 8. Frunză Grigoraş 262. Frunteş parc. Neamţ 14. Fulger Dumitraşco diiac 108 Funariul 277. Funduri 143. fune «de 30 stânjeni» 323. Fuiilor (drumul —) 202. Furtună Mihai pah. 94, Găbiiian 222. Gatta 149. Gafton, 196, 198. Gage Dimofte diacon 276. Gage Doehiţa 276. Gage Ştefan 276. Gage Dumitaşco 276. galbeni 110, i41. Galerie Şerban 236. Galerie Gavril 236 Gândacul Ursul 202. Găndul C. b. 2 vist. 239. Ganea Vasile diac 271. Gangur 5. Gănscă Tanasă 320. Gaoa diac 67. www.dacoromanica.ro — 379 — Gărle «Ia —» 287. Gârle Andronic 313. Gârneţ Toader 209. Gartinciu Mareovici Ion, inginer general maior Sn o-cârmuirea oblastiei Basara-biti naeialnic politicesc şi cavaler 358. Gaspar Vodă 97, 100, 101, 145. Gavrilă 62. Gavril Gligoraşco 107. Gavril Mitr. Moldovei 307: Gavril vel log. 36, 40, 43. Gavril parc, Neamţ 54. Gavrilrş vel log. 165. Gealepul Ion staroste de Put-na 147, 185. Ghedeon ieromonah 208, 243. Gheorghe vel log. 124, 125. Gheorgbe parc. Holin 54, 68. Gbeoigbe vel sulger 110, 115. Gheorgbe vel vornic ţârii de jos 115. Glieoighe pab. 55, 259. Gheorgbe parc. de Soroca 89. Gheorghe parc. Neamţ 94. Gheorghe stolnic 94. Gheorghe vel log. 94,98, 101. Gheorghiţâ 150. Gheotghiţâ vel spatar 217. Gheorghiţâ valav 167. Gheorghiţâ vor. de poartă 250. Gherghina 202. Gheuca Bejau pilar 194. Gheuca Dum. vornic 126. Gheuca Simion comis 94. Ghioa biv vel vornic 148, 149. Ghica vel stolnic 134. Ghica vel şatrar 120. Ghica C. hatm. 326, 329, log. 367. Ghica Gr. Alex. Vodă 265. Ghica Ahx. Dim. Vodă 260. Ghica A. Altx. Vodâ 282. Ghica Matei Vodă 272, 273, fii: Gligore VV; Gheorghe 273. Ghica Alex. Iacov Vodâ 277. Ghica Gh. Vodâ 152, 153, 154, 192. Ghica Gr. Vodâ 217, 233. Ghieze (bubele lui —) 344. Ghindă 205. Gicot 151. Gicoteni 69, 153, 156. , G:osanu T. 313, 319. Giugastrii (Jugasti ii-Zugastrii) 302, 335. Giuriani 230. Giurgia 140. Gligoraş 106. Gligorcea 157. Gligorie diac 67, 80. Gligotie vel vornic 67. Glavâ Iacov 313, 319. Glavan vist. 23. Glâvâneşti 163, 216, 331. gloabă «să hie de gloabă porţii domnii mele 50 boi» 125, - • 12 boi porţii gospod 98. Goe Dumitru vel vornic ţării de jos 94. Goeneştii 52. Golăi Ursul 107. Gonţea biv vornic 26, 131. Gora 138, 325, 359. Gorâneanu Matei 350. Gorcescul Vasile 5, 149. Gorgan pilar 234. Gorgan Gavril vornic de gloată 116, 125, 126, 129. Gorgan Gavrilaş 222, parc. Soroca 105, 108, 109. dvor. sociul lui Gh. Catargiul 119, 120, 123, 140, 212, 234. Gorgan Vasile 224. Gorgos Vasile 341. Gorie 149. Gorovei diac 121. Grădiştea (făntăna —) 4. www.dacoromanica.ro - 380 — Greceanu Cost. ban 235. Greceanul C. vornic 326, vel log. 160. Grecenii, sat, 236, 238. Greceni', olaful — 230, căpitan de Greceni 239-Greci, sat 254. Grecul Gh. 203. Grecul Giurge 42. Grecul Vasile 188, 199, 203. Grigâ popă 154, 166. Grigore spatar 230. Grigoraş 323. Grigoraş staroste 312, 318. Grigoraşco staroste 315, 318. Grosul Vasile 313, 319. Groza 5. Grozav 45. Grozav vel voinic 17, 19. Grumazâ armaş 152. Gură Simion 222. Gură Ursul 222. Gută Ion 314. Hăbăşescul Grigore 1S2. Hâbăşescul Va«. med. 210,255. Hadâmbul Iane 255. Hâdărăuti 232. Hajdeu Ifrim 116. Hajdeu lancul 182. Hajdeu Neculai 182. Hajdeu Gb. 157. Hajdeu Ştefan 157. Halii paşa 272. Halipinscbi Iâ 110, 113. Suceava ţinut 74, 210, 226. Sucevan Dumitraşco 150. Suci D. post. 266. Suciu Neculachi post. 274. Sucmezăul 191. sud (judt() 233. sulger 62. , Suseani 223. Su(ul C. Mihai Vodă 333 337, 360. Şaidir diiac 107, 129, 131. Şandru comis 5. Şandiu paie. Roman 14. Şarbăneşli 205. Şarpe posl. 14. Şarpe, valea lui — 225. Şelariu! Vasile 185, 196. Şendrescul spatar 33. Şendi'fş'i 208. Şepteliceni 45. Şepteiiei 205, 206. Şei ban Voevod 253. Şiştaci (Miţova) 310, 312, 314, 316, 317, 318, 321, 328, 329, 351, 353, răzeşi de — 342. * Şolcani 45. Soldan DumitrasvO stolnic 116, * 121. ‘ Şoldaneşti 163. şoltuz 152. ' Şovâţul Bugăi 143, 159, 160. Şliuca «la —» 53. Ştrariga Alex. poitar de cetate 157. Şurdeşti 224. Şuşiţi 276. Taban diac 78. Taban Costin 152. TaL bă 19. taleri 192, 212, 259. (aleii de argint 65, 143, 148. taleri bătuţi 105, 111, 1 ÎS, 126, 150, 151, taleii bani bum 108, taleii bani proşti 123, taleri curaţi 62, 89.’ Talbaru 7. ' Talmaciu Părvul 16, 236. www.dacoromanica.ro - 393 Ta Im ac iu Ion 16, 236, 237. Tălmăciu Neatşa 16, 236. lalmaciu Onu diac 16, 237. Talmaciu Văscani 237. Talmaeiu Grozav 237. Talmaciu Nasla»ia 237. Talpă Ioniţă 225. Talpă Lupaşco 239. Tămăştni 191. Târgovişte 233, Mitropolie din — hram înălţarea Domnului 257. Tătărăuca 152. Tatarii, am desrădăcinat Ta-taiii şi sau gmiit din ţniă 262, luibui arild - 279,pra-duc de — 289. — sub Ion Vodă 46. Taţea 151, 166. Tâutul Ion ban 367. Tăutul 1 n log. 6, 9, 11, 15. Tazlău, călugării de — 234. Teatiul 185, 196. locuri, apă la Holin 156. Tecuci, tinut 16, npravn'c de - 268. Teleghie Mibai 239. Telejna, judtţ în Muntenia 233. Teodosie pitar 354, 355, 356. Teodosie Ştefan poruşnic 355, Tcouâ aibimaudiit la Galita 194. Tescani 68. Tilinteni 160. Tilişova 228, 229. Tintiul 244. Tiron Nec. vornic de poartă 268. Toader 35. Toader vel vatag 45. Toader stolnic 19. Toader pah. 33. Toader spatar 40. Toader log. 17, 20, 23. Toader parc. Neamţ 40. Toader parc. de Holin 14, 23. Tocilă Ion 209. Tocilă Petre 209. Tocilă Todo«iica 209. Todeiaş o 141, 192 Toderaşco vel vist. 167. Toderaşco vel log. 146. Todireni, mănăstirea lui T. Movilă 211. Todereseeasa Safta 287; Todosca 100. Todosia câlugăroae 150. Tohdlin, ocol 134. Toma 69, 105, 288. Toma culg^nul 109. Toma biv post. 116. Tomeşti 16, 149, 237, 245. Tomsa Ştefan Vodă 90, 232. Topa'lâ Petre 262. Topalâ Uisachi vornic 262. Topileni (Bi ie-şt>) 201, 205. Toporul 143. Totruş (Trotuş) apă 180, 205. Totruşanul 22, 133. Traistă Nastnsă 313. Trandafir 150. Tnfan Vasile 52, 216. Trilesti 112. Troian 8, 16, 237, 244.' Trotuşan 237. Trufanda 191. Tudosca 193. Tudoran 7. Tupilaţi ot Suceava 220, 228. Tuibuiea 201. Turci 67. Turcul parc. de Hotin 40. Turia 287, 288. Tutova, apă 16. Tutova ţinut 236. Ţăfeşti 276. Ţânţar Patraşco 156. l'ăpăluş Ioniţă 205. Ţăpaluş Dumitrasco 186, 197, 205. ‘ www.dacoromanica.ro - 394 — Ţarigrad 134, 283. ÎTica 157. Ţi'‘o'â cel bătrân 165. Tico'eni (Gicoleni) 154, 155, * 165 ŢKărdă Apostol 323. ţigani 234, robi — 39, danie ’ de ţigani 54. ŢiLte Cozma 206. Ţipi'ova 138. Ţiplijeşti 53. Tiplicova 229. Ţiul Mktode 186, 198. Ţnrran Ursul 320. Tuţuian 185, 197. Udrea 68. Udrina, apă 42. ughi 123, 148, ughi galbeni 26, ughi bani buni 114. ughi ungureşli 240 uiumul din moară 327. Ulmii 4. Um biteşli 106 140, 220,229. Unguraşi 110, 212. Ungurească (ţara —) 278. Unguiii 192. Urâta, pâ ăul „unde cade U-lâta In Liuluc“ 42. Ureche 133. Ureche Gr. Alexandra 219. Ureche Glig. biv logofăt 121, 127. Urei b° vel vornic tării de jo? 71, 72, 73, 82, 84^ uric, putrezit în pământ 93. Urmos Măriră 207. Ursuhe Dum. «tolnic 210. Ursari Maria 210. Ursâchioae stolukeasa 215. Ursoianul 3 log. 337. Ursul 106, 133, 323. Ursul, sat 42. Uslia, «înmijlocul— » 143, 159. uşuiul 270, 272. uşurgii 272. Uzuu Toader 262. Vădmeani 53 Vâiseeşli 157. Valea sară 159. Vâleni 254. Vârgolici Toader vornic de poailâ 333, 346, 348, 351. Varlam eromonnb, lahraciu slavon 160. Varnav C. b. v. ban 360. Vărtepoioh (Curiarova) 69 Vartic GavrP şalrar 323 325, 361. Vartic voinic maie 194. Varloltmei stolnic 259. Varvara 186, 197. Văsâiu zlalar 233. Yasean pair. Roman 33. Vascan Dumitru diac 27. Vascan stolnic 40. Vascanoviii Dum. diac 33. Vâs' ănţi 224, 234. Văsian Chihae 108. Vasila' bi GbcOrgbiţa 186, 198 Vărian Ion 120, 189, 200. Vasilăuţi 148. Vasilcea Nastasia 116, 118, 126, 129. Vasile aga 236. Vasile hotnngul 241. Vasile spalarnl 94. Vasile diac 120, 121, 214. Vasile vel căpitan 143, 147. Vasile nricarul 335. Vasile Vodă (în 7169) 149,156* Vaslui, tărg 23. vel vâtag 65. valav za aprozi 297. vălăman 152. văzândure 210. Veveriţa Dumitraşro 186, 198. Veaveriţă loaDa 206. Veaveriţă Ionaş o 206. www.dacoromanica.ro — 395 — Veaver/ţă Gligoraş 206. Vtaveriţâ Toader 206. Veaveriiâ paie. Roman 33. vecini 73, 77, 142, 190, 194, 228, 232. Vei 7164 April 4 1656) Iaşi. Gheorgbe Ştefan Vodă di şi întăreşte lui Ghica ce a fost vornic mi re, part a sa de ocina din Vasilăuţi la Iaşi, din Zorilova pe Prut, din Ala ine ti, je Jijia la Dorohoi şi din Cnciorov, zis şi ă ertiporoh . . 146 7165 Ghenir 27 1637 Iaşi. Zapis de vinzare prin c re Todosiica călugăriţa vinde cu 200 taleri ginerelui său Mihalachi casele sale şi cu pivniţă .... 130 7166 fanuar 20 (1658). Zapis de mărturie prin caro Fo deraşco arată că Avram, tatăl său a cumpărat părţi din Gico teni de la popa Griga Crivopis cu 42 lei şi o vaca cn viţel . 131 7166 Mai 6 1658) Iaşi. Cartea Iui Gheorghe Ghica Vodă cătră Necula, socotitorul satelor Grumazii de la Soroca, sa lese în pace satul Holoucinţii ce l’a dat pe sama Iui C. Macri . 152 Fără veleat (cătră 7166). Cartea lui Gh. Ghica ă oda ca-tră Costin Liciul şi alţii să cerceteze pricina intre Ştefan stolnic şi Toderaşco Avraam pentru Gicoteni . . 154 7167 Iulie 6 (1659) Iaşi. Cartea lui Gheorghie Ghica Vodă cătră Gheorghie Catargiul şetrar să meargă la satul Matcăuţii pe Răut şi să aleagă părţile lui Buhuş vel clucer . . lo3 www.dacoromanica.ro — 403 — 7169Mait 26 (1661) Iaşi. Cartea lui Ştefan Vodă Lupul cătră Costin Liciul, David şi Rura căpitan să pună stâlpi noi pe locul celor vechi aleşi din Gicoteni . . . 154 7169 Iunie 11 (1661) Iaşi. Cartea lui Ştefan Vodă cătră un aprod să şi ia de a zecea din jumătate sat de Gicoteni . 155 7169 Aug. 28 (1661) Iaşi. Cartea lui Vasile Voevod scrisă la I’ătraşco Ţanta de Zamostia să cerceteze pricina dintre Cu-coranul şi jupăneasa lui Pilipovski sora- lui Buculei pentru lvăncau(i ...... 156 7172 Sept. 20 (1663) Hotin. Zapis de vînzare prin care Dario, Vasile şi Antemia ficiorii lui Andrei parcalab de Hotin vînd cu 475 lei, 2 cv, 4 boi şi 20 oi satul întreg Gicotenii de la Hotin 156 7175 Alai 14 (1667 Iaşi. Iliiaş Alexandru Vodă scrie carte lui Dumbravă Veaiseeşti pentru pâra răzeşilor din Mărinici contra lui Istratie, Toader şi Gligorcea ce se dau răzeşi cu ei . 157 7175 Alai 15 (1667) Iaşi. Zapisul lui Gavril Costachi vel spatar pei tru primirea a 4 zipise a Mihăilăşenilor ot Hotin de la giupanei sa spătarului Iordaclii . . . 156 7 80 April 29 (1672) Iaşi. Duca Vodă dă şi întăreşte lui Vasile Mărzacul căpitan de Hotin şi Gheorghe Zgarbură parcalab do Hotin satele Buliăeştii, Măneştergurenii, Drăgoeştii, cum] arate cu ‘'50 taleri de la urmaşii lui Dragoş vornic . 159 7181 Noem. 22 (167 ) Cuzlău. Scrisoarea lui Ştefan Petru Vodă c itra Gh. Catargiul vornicul în care vorbeşte de Dubău log. şi Todiraşco vist. de plata Seimenilor şi de venirea Sultanului la Ilotin ..... 167 1676 Fevr. 4 Cracovia. Ioan Sobieschi Regele Poloniei da dipl imn de cetăţenie polonă lui Apostol Catargi logofăt . 169 7_06 Fovruar 22 (1698) Iaşi. Antioh Vodă Cantemir în-t reşte lui llie Catargiul biv vel comis şi giupănesei sale Saftei cumpăraturile ce a făcut în satul Dănăeşti la Putna anume 352 paminturi, (le la Sturzeşti şi cu 94 lei restul de la răzeşi în soma do peste 30 pământuri, şi rândueşte boeri hotărnici pentru hotărnicia moşiei ..... 184 7206 Fevi iar 25 (1698) Iaşi. Antioh Vodă Cantemir întăreşte lui llie Catargiul biv vel comis şi jupănesei sale Saftei, toate svtee şi ocinile ce le are de pe bunul ei Dabija Vodă: Crainicii, Poenariul, Sucmezăul, Rogoazele, Măţcani, Băloteşti, Bodea, Domneşti, M li lileşti, Volovă(ul, Făureşti, Dănăeşti, Bâr-lădeni, Răcaciui i, A amnicul, Lunca mare, Stoeştii, Oleşeşti, Sascuti 1, Sc°Pe‘'ni si Conţeştii, toate la ţinutul Putnei . 190 7212 Mart 12 (1 (4) laşi Mihai Kacoviţă Vodă întăreşte lui llie Catargiul biv vel comis şi jupănesei sale Saftei stăpâ-îirei in satul Dănăeşti la Putna . . . 196 7’-’16 Noen 20 (1707) Iaşi. Mihai Vodă Racoviţă întăreşte lui llie Catargii 1 b. v. visternic cumpărăturile ce le- a făcut în satul Turburoa is Pufeşti la Putna . . . 201 7216 Noen. 20 (1707 Iaşi. Mihai Vodă Racoviţă întăreşte lui llie Ci ar°‘inl b. v. visternic cumpărătnrile ce a făcut în satul ţierbăneşti şi Topileni de la diferiţi răzeşi . . 205 721.) Chenar 16 (1.711) Iaşi. Dimitrie Cantemir Vodă scrie rire la Ştefan Catargiul vel clucer să meargă să cerceteze • pricina de holar între Săneşti şi Dimăciani . . 335 www.dacoromanica.ro 404 — 7222 Iuli 28 (1714' Iaşi. Zapis de zălog prin care Maria lui Ursachi stolnic, pune zălog la Ştefan Luca vist. 5 jirebii din Lipăeşti pe Şiret pentru 200 lei datorie . .210 7230 Oct. 26 (1721) laşi. Mihai Vodă Răcoviţă judecă pricina dintre Ilie Catargiul vel log. şi lazoviţii de la biserica Catolică pentru un loc de casă lângă Mitropolia cea veche fost a lui lane lladămbul, dând rămas pe lazovitul Martin Kirnozeschii 255 7230 April 26 (17221 Iaşi. Cartea lui Mihai Răcoviţă Vodă cătră Dumitraşco Macri biv vel ban în pricina a 2 coşuri de piatră luate la temelia caselor . . . . 2il 7231 Dec. 26 1722) Iaşi. Mihai Răcoviţă Vodă judecă pricina pentru Cobălia, între călugării de 1;. mănăstirea Pantocrator (Todirenii) a lui Toader Moghilă şi între Ilie Catargiul \ el logofăt, dă rămaşi pe călugări şi întăreşte Ini Ilie Catargiul stăpânire pe tot satul Cobăliia . . . .211 7233 August 12 (1725) fără loc. Zaţ is de zălogire, prin c ire Ştefan Luca visternicul zălogeşte la Sandul noguţitorul 3 sate: Mândreştii şi Pleşenii de la Fălciu şi Căşoteni de Lăpuş-îia pentru un left 300 lei) şi 100 stupi tn timp de doi ani . 215 7242 Sept 26 (1733) fără loc. Mărturia lui Gr. Potârcă ' stolnic pentru Glăvăneştii pe Ciorna, în pricina de hotare de» pre Balamuteni ..... 216 7248 Mai 20 (1740) Iaşi. Grigore Ghica dărueşte lui loa-der Carp vel medelnicer toate moşiile socrului său Gheorgbiţă spatar ce au fost luate pe sama domniei după hăinia lui D. Cantemir Vodă, afară de Petrişul dat de Mihai Vodă visterni-cului Luca . . ... . . 2i7 7257 Mart 1 (1749) fără loc. Izvod de împărţală între Filip, Toma şi Maria ( atargiul, veri, a moşiilor de pe părinţii lor . 220 7257 Mart 2 (1749) fără loc. Izvod de ispisoace şi zapise în număr de 515 a moşiilor lui Apostol Catargiul vel postelnic, părintele lui Ilie Patraşco şi Sietan Catargiul . . 221 7260 August 12 (1752 Iaşi Gostantin M. Celiai Ra-oviţă Voevod judecă pricina dintre Manolachi Costachi \el vornic şi moşenii de pe Greceni pentru hotarele Vintileştilor pe Prut la Fălciu, olatul Grecenilor, şi ale Pustiului pre apa Gah îlului, dând rămas pe Man. Costachi din toată legea . . 235 7262 Oct. 20 (1/53 fără loc. Zapis de vînzare prin care lordache cu Păuna vînd postelnicului Toma Catargiul pe Ion ţiganul cu 30 taleri .... 259 72"3 Sept. 25 (1751). Matei Ghica Vodă rândueşle că pentru moşiile ce vin în cele 2 ceasuri în Basarabia de jos, liotărite de Halii paşa să nu mai ia uşurul uşurgii domneşti de la Tatari, ci însuşi proprietarii acelor moşii, ca Radul Răcoviţă vei logofăt, Iordachi Cantacuzino b. v. log. şi Manolichi vel vornic şi Stefăniţă Roset b. v. visternic . . . 272 7268 I'ehr 26 (1760 Iaşi. Cartea lui Ion Teodor Culi-mah Vidă s-risă cătră ispravnicii de Tecuci, Enachi ( ostanda-chi şi C. Conachi să cerceteze prici ia dintre Ion Citargiil b. 2 log. şi domniţa Ruxanda pentru satul Buciumi ot lecuct . 267 7268 Iuli 28 (1760) Iaşi. Ion Toader Vodă întăreşte lui Filip Catargiul biv vel spatar dreptul de a-şi lua uşurul de pe moşiile sale Burnăreştii, Silipiţenii, Picioroganii de la Lăpuşna în cele 2 ceasuri ..... 270 www.dacoromanica.ro — 405 7269 Doc. 7 (1760) fără loc. Foae de zestre ce Pascal dă fiicei sale Catrinei, inaritată cu stolnicul Ion Catargiul . 274 7271 Iulie 31 (1763) fără loc. Zapis de vînzare prin care diaconul Timofte Gage din Tifeşti vinde 119 stănjeni din Stă-vireşti pe Suşiţa med. Ion Catargiu, elite 90 bani pe stânjen sau cu 82 lei şi jumătate .... 276 1766 Iunie 9 laşi. Gr. Alex. Ghica Vodă dă la ficiorii lui Panaite neguţitor din Iaşi: Sandu, Costachi şi Iordacbe jumătate din moşia Bălţilor de pe Băut, loc domnesc pentru locul de casă din Iaşi de lingă Golia dat în slujba mănăstirei pentru adusul apei în laşi, iar cealaltă jumătate de Bălţi a dat’o mă-năstirei Sf. Spiridon din Iaşi .... 260 1767 Iuli 31 Iaşi. Cartea lui Grigore Ion Calimah Vodă dată lui Ion Catargiul stolnic şi Costin Catargiul clucer să stăpânească satul Cobălele luînd tot venitul, cât şi de pe case după rînduiala ponturilor domneşti . . . . . 266 1775 Iuli )6 Iaşi. Gr. Alex. Ghica Vodă dă 'carte la mâna lui Ştefan Catargiul ban că perzindu-se scrisorile Catar-gieşti de moşii să-şi ţie moşiile fără scrisori, iar ele de se vor afla uudevn să nu se ţie în samă . . . 277 1775 Oct, 13 Ia-i). Grigore Alex. Ghica Vodă întăreşte lui Sandul Panaite sulger dreptul de a cumpăra pe an, între Sf. Gheorghe şi 30 Iunie 50000 oi ca că le ducă la Ţarigrad, pentru hrana împărăţiei, dupâ ce a izbutit să oprească a nu mai veni casapbaşa împărătesc cu bostangii şi beiliccii să ia din ţară casabaşlăcul pentru mumbaeaoa împărătească . . 282 1777 Avg. 6 fără loc. Diata Măriei, soţia lui Pascal biv vel med. prin care dispune de averile sale cum să se dea la ficiorii ei, Gheorghe Pascal şi Neculai Pascal, după ce şi-a înzestrat şi fiica sa Catrina măritînd’o cu Ion Catargiul vel stolnic 286 Fără veleat, lună şi zi (cătră 1780). Scrisoarea de aşezare ce feciorii lui Patraşco Catargiul biv vel pitar dau la mâna cumnatei lor Nastasiii-a soţia lui Toma Catargiul pentru bunurile rămase de la soţul ei Toma postelnicul . . 289 1780 Avg. 19 (Iaşi). Jaloba Catrinei soţia răposatului Ion Catargiul stolnic prin care cere părţile sale din averi, mo: şii, ţigani şi altele de la cumnatul său Costin Catargiu spatar 291 1780 Avgust 19 (Iaşi). Ţidula lui C. D. Moruz Vodă dată la boerii de divan să judece pricina dintre Catrioa Ion Catargiul stolniceasa, cu cumnatul său Costin Catargiul spatar pk«iru moşii, ţigani şi alte clironomii .... 294 Fără veleat (cătră 1780) Sept. 12 (Iaşi). Jaloba din nou a Catrinei Catargioae stolniceasa, contra cumnatului său Costin Catargiu spatar, că cu toată judecata avută a fost nedreptăţita ca moşii, averi şi ţigani .... 295 1781 Mart 15 (Iaşi). Anaforaoa veliţilor boeri buiurdu- sită de Vodă prin care se judecă şi să răndueşte împărţala averilor de moşii, mori, ţigani şi altele între Catrina Catargioae stolniceasa şi cumnatul său Costin Catargiul spatar, dându-i Ca-trinei stolnicesei moşia întreagă Cobălele la Soroca, % din Co-corăni la Botoşani, Pârliţii la Putna, 8 pogoane vie la Odo-beşti, loc de casă In Iaşi şi 2 fete de ţigan . . 298 1782 Ghenar 12 (Iaşi). Hrisovul Iui C. D. Moruz Vodă prin care întăreşte lui Iordachi Panaite b. v. sulger pentru sluj- www.dacoromanica.ro - 406 - bele sale făcute ţării că a cumpărat diu ţara leşască zahere pentru capanul împărătesc dreptul de a lua mortasipie de pe vitelo ce se vor vinde la iarmaroacele de peste an din târgul Bălţilor . 80b 1782 Decembrie 10 Iaşi). Hrisovul lui Alex. Costautin Vodă Mavrocordat prin care întăreşte lui Iordachie Panaite sulger dreptul de mortasipie pentru târgul Bălţilor la toate vitele ce sa vor vinde la iarmaroacele de peste an . . 801) 17b'i Noom. 12 Iaşi). Cart a lui Alex. Ioan Ma\roeordat Vodă cătră Catrina Catargioae id pricina de liotănt Cobălele despre Şăftaci punîndu-i vadea la 6 Dec. . . 310 1786 Mai 21 Iaşi). Cartea lui A. I. Ma\ rocordat Vodă scrisă la ispravnicii de Soroca să cerceteze pricina de hotare între Cobălele a Catrinei Catargioae stulniceasa şi n osia şis-taciî ..... 312 1786 Iunie 5 Cobăle . Mărturia tuturor săteuih r diu Co-băle de felul cum a curs stapmirea in Cobăle, de la Ilio Ga-targiul pănă la Catrina Catargioae stolniceasă şi cum B ilamu-tenii ţineau de Cobăle nu de b:lştaci, alungând de pe ni iepe cei trei fraţi Stileştii din ţara Leşasea. ce \ oiau sa ’şi ficacaso pe locul Balamutenilor . . . . ; 18 17b6 Iunie 5 (Soroci). Ispravnicii le Soroc i: Gl). Bel iinan ban şi Grigoraş staroste rimet domnului la laşi in tiin re de cum sta pricina de hotar dintre Cobălele a Ca rinei Cat irgiouo stolniceasă şi dintre Şişt cii răzeşi, di id dreptate stolikesei . 31,> 1786 Iulie 20 (Iaşi). Cartei lui Mavrocordat \ od citra ispravnicii de Soroca să cerceteze pricina dii tre ră/osii do biş-taci şi stolni-easa Catrina G-targ'oae pentru jartea Bal mu e nilor luată de răzeşii de ijiştici din trupul moşiei G bile o . 31b 17S6 Avg. 7 (Soroca . M; r uria a 14 satei i dii Gob'le pe carte de blăstam că moşia Colilie a fost Iii vechii 1 î Ilie C'atargiul logofăt, şi apoi a Iii Io i Catargiul stolnic, t ital pos telnicului Neculai Catargi il . . . 319 1786 Auguăt 7 (boroca . Vlex. ( rp a„a şi G . Be li u u ban,ispravnici de Soroc i seri i domi i lui de cercetarea ce au ta uit asupra mersului stă| anirei la Cobile, aratind rareşii de bi-Auci cl moşia lor s’a întins pană n părau, iar nu dincolo pana i movila găunoasă . . . .321 1787 Iulie 17 fără loc. Hotar ic moşiei Cunice' d sale Lascarachi lloset biv vel vist. despre moşiile n gie.ite, ra li cate de tşerban Bul us hiv ve melelnicer . . o:.,') 1790 Iunie 22 paşi). Cartea divanului Gne'ioi Mo (Ine! cătră Neculai G’aiargiu biv postelnic in privinţa hotarelor dintre moşia d-sale Cobala şi Cun'cea, moşia vNt. Las‘ar Hoset . 1791 Iulie II Iaşi). (artea divanului catra ispravnicii de Soroca in privinţa uiumului lu vt de la moara post. Neculai Catargiul de pe Cobăla, fiindu le termen la 6 August . 32< 1791 Septembrie 10 Iaşi). Cartea divanului cătra stolnic Iordachie Panaite şi şatrar V. Carp în prici ia de hotar intre Cobăle şi Şiştaci, zis şi Miţova . . . 82b 1791 Noem rie 8 (Iaşi). Cercetarei ce a făcut stolnic Iordachi Panai e şi şatrar V. Carp in pric na de hotir a Coba-lei post. Nec. Catargiul şi tşiştacii (Miţova) parte i lui Opre Carp, dealul lui Durduc; li se pune zi de soroc la divan . 329 1791 Decembrie 10 (Iaşi). Hotarnica radicata de rându- www.dacoromanica.ro - 40T - Iţii Iordachie Pandite stolnic, Y. Carp şetrar şi Ştefan Ciogole vornic a moşiilor Glăvăneşti, Miţova, Socolul, Coşmirca şi Cobăle 330 1794 Mart 2 (Iaşi). Cartea veliţilor boeri (le judecata ce s’a făcut între Neculai căpitan de ţinutul Sorocti şi între Neculai Iun Catargiul pentru dijma de pe moşia Cunico, luată în tărie de Neculai Catargiul, pe când venitul moşiei îi era vîndut lui cu anul de cătră stăpânul moşiei Lascarechi lloset . . 333 1796 April 1 (laşi . Cartea lui Alevandu Ion Calimach Vodă scrisă cătră Gavril Conachi ban şi Iordacbi Crupenscbi comis să măsoare moşiile Cocorănii, Loeştii şi lpoteştii şi să le împartă în trei pe numele răzeşilor, a lui Costin Catargiul vel logofăt şi a nepoţiior săi de frate Neculai şi Petrachi Catargiul fii stolnicului Ioan Catargiul . . . 386 1797 Glienar 3 (Iaşi). Cartea lui A. I. Caliinah risă că- tră Neculai şi Petrachi Catargiu, ficiori lui Ion Cat r ul stolnic in privinţa olironomiei cluceresei Ruxanda pe p moşul ei Pa-traşco Catargiu pitar .... 338 1798 Febr. 20 (Iaşi). Cartea lui A. I. Calimach scrisă că- tră fraţii Neculai şi Petrache Catargiu pentru venitul ce are să ia Cos tiu Catargiul in soma de 116 lei din moşie ce aduce venit 135 lei anual .... 339 1804 Aug. 9 Iaşi). Adresa logofeţiei celei mari a ţării de sus cătră ispravnicii de Soroca pentru pricina intre armaşul Petra-clii Catargiul şi răzeşii do Miţova, că au încălcat ţarina din Cobăle 310 1804 Sept. 11 (soroca). Matei Costachi spatar ispravnic de Soroca răspunde în pricina de hotare între răzeşii de Şiştaci şi boerii Catargiesti pentru Cobăle . • . . 342 1805 Mart 3 (laşi). Carte de blăstăm dată de Mitropolitul Veniamin Costachi peutru afiirea adevărului in chestia de hotar între răzeşii de la Sliţova (zis Şiştacii) şi arrnaş Petrachi Ca-targiul diu Cobăle, la punctul numit Ilartopul budaiului . 343 1805 Mai 12 [Cobăle. Izvod de masurile Cobălei pe linia de hotar din jos despre Şiştaci (Miţova) din Coşmirca păuă la Ciorna, m soma de 2121 btănjeni . . . 344 1805 Mai 12 (Cobălo). Izvod de măsurile liniei de hotar pe din sus intre Miţova şi Cobăle in somă de 2597 stânjeni . 346 1805 Mai 12. Măsurile moşiei Miţova laturea despre apa Ciornei, la locul do pricină cu boerii Catargieşti în somă între 16U0 stânjeni şi 1068 stănjeni . . . 348 180o Mai 29. O nouă măsorişte făcută la hotarul dintre Miţova şi Cobalo la punctul numit „hărtopul Budăiului“ de cătră T. Vârgolici vornic de posută . . . 349 1808 Iulie 18. Măsura liniei de hotar îutre Cobăle şi Şiştaci in soma de 2319 stănjeni . , . 351 1813 Decembri 31. Zapis de vânzare prin care Safta Cos. tachi fiica vornicului C- Costachi vinde cu 80000 lei pitarului leodosie pentru pali. Nec. Catargiul moşiile sale din Basarabia, Cunicea pe Ciorna şi Hăsuăşeni pe Cobolta . . 353 1814 Mart 3, Cliiş nău. Carte de judecată între T. Sturza comis şi Neculai Catargiul pali. pentru hotarul între Cunice şi Cobăle 357 1816 Febr. 18 Iaşi. Anaforaoa marilor boeri de divan, întărită de ă odă Scarlat Alex. Calimah, prin care se atestă -că neamul Catargiesc este din ovgheniştii ţării atit în Valachiacît www.dacoromanica.ro - 408 — şi în Moldova şi că spatar Pan. Catargiu e urmaş tdirect banului Enache Catargiu . . . 366 Fără veleat, lună, ii şi loc. Zapis de vinzare prin caro Pepelea scutar vinde jupanului Apostolachi cu 6 lei partea lui din Păţăşti, partea de jos . . , 133 Fără veleat. Note despre împregiurările in care s’au adus moştenirile moşii ale generalului Ilie Catargiul din Rusia după pierderea scrisorilor de moşii foaste ale Iui Iliie Catargiul vel logofăt . 356 www.dacoromanica.ro ARBURELE GENEALOGIC AL- FAMILIEI CATARGIUL după documente, acte publice şi private şi după arburele întocmit de dl Ioan Tanoviceanu — -------- 1) Catargiul (1535—1600 ?) cumnat cu Nicula marele visternic al Munteniei „ramură din bună rădăcină, strănepot strălucit din străluciţi străbuni11 i (Matei Pogoniannl 1618. Tesaur do momente 1, 327) 21 Ianaehi Catargiul spatar 1 <109; marc bau al Cra iovei; căsătorit în 1592 cu Maria fata clucerului Radu Bnzescn, mort în 1024 şi îngropat la biserica Mitropoliei din Târgoviştea Neeulai Catargiul mare spatar al Valabiei căsăto it cu Dospa fata lui Pană vistierul (?) (Tos. raom, I, 350) 3) Gheorghe Catargiul n. cătră 1600, pali. 1624 în Valahia, apoi treefe în Moldova, unde luptă cu Vasile Vodă contra lui Matei Vodă Besarab alăturea cu rudele sale ; e paharnic în Moldova 1644, unde pe la 1636 se căsătoreşte cu Irina fata Ini Gavril Gorgan, cu care, ia părţi din Cobăla. Revine în divan ca clucer în 1661 sub Stefăniţă Lupa Vodă ; iar ginerele său Petriceico îl face mare vornic la bătrâneţe. Nicola Catargiul Apostol Catargiul vist. în Moldova postelnic Valahia 1619 1635 1639 pali. 1623 Moldova 1631 post. Moldova 1637—1639 eăs. cu fata lui Patraşco post. sub Moise Moghiln Vodă Ileana căs. Al xandru Ilieş Vodă Rareş Catargiul căs. cu fata lui C. Canta-cuzino postelnicul fată Maria căs. a) Ştefan Petriciaco Vodă b) cu i un polon 4) Apostol Catargiul post. 1663 comis, parca-lab de Soroca,marschalcus căs. Catrina fata'lui Nec. Moreanu hatman Dumitru Catargiul parcalab de Vaslui şi de Putna Grozava ParaschiVa • căs. Alex. Sturza străbunul lui Ioniţă Vodă Sturza Ilie Catargiul vel logofăt 1715—1730 căs. a Safta Ruset lor-dachi vist., nepoata Dabilei Vodă, b) Cafrina Lupul Bogdan, nepoata lui C. Cant emir Vodă Elena căs. Iordachi Cantacuzino stolnic 5) Patraşco Catargiul pitar., căs cu fata vistor-nicului Meniul, mort cătră 176!) Ştefan Catargiul mare clucer, căs. Maria fata lui D. Ceanr logofăt Catrina căs. V. Razul \ ornic Ilinca căs. V. Roset hatman Filip Catargiul visternic căs. Catrina Sanda căs. Balş vornic Maria Paul colonel rus Maria căs. Atan. Rama-da î spatar Catargi căpitan în garda imperială rusă Ilie Catargiul liatm. şi gene ral rosienesc căs. cu fata lui Gr. A. Ghica Vodă 8) Gheorghe Ca-targiul(1799—1813) căs. Safta Teodosiu Niculai 1800 că lisa Eic E-.1 Id Maria colonel Sofia *>) Ioan Mihail Mazarac-bi general mareşal al nobilimei 1841—1867 (1834—1900) Seslovină din Basarabia căs. cu Olga N. Catargiu (1840 Ian. 4—1896' (Dec. 10) Nicol 1S43 De —1889 Nicolac 1675 1SS5 Gb cergii o f 1905 Mihail n. 1878 10) Victor n. 18S2 ne căsători(i Maria căs. prinţul Miloş Obrenovici (mama Regelui Milan al Serbiei) Dinul visternic uxanda clucerul Petre 6) Ioan Catargiul med. stolnic, căs. Catrina Pascal Toma Catargiul post căs. Nastasiica Nicola jicni-ccriul Sm arau da Gostin Catargiul logofăt (ăb. Elena C. Costachi log. Safta Aniţa căs. Nec. Ilriso-verglii vornic Maria căs. Toador Costachi Aniuţa căs. Aslan şotrar Safta căs. Silion medel- Stefan Catargiul mare ban căs. Maria fată căs. Crsu Iu- raşco Ancuţa căs. C. Sturza spatar Apostol Nicolai stoln. căs. Catrina Boldur Costachi 7) Petre Catargiul pali. căs Maria fata pali. Panaito şi a Măriei Costachi (Bălţi) Ancuţa căs. C. Balş logof. fată căs. Gli. Miclescu medelnicer Ruvanda căs. Ion Calimach han Gheorghe Catargiul Maria căs. (1783—1816) mare Mihalacho logof. căs. a) Elena Roset niedol-Lascar Rosoti (1780 nicer —1819) b)Maria Ma-nolaclii C. div. 1825 Costantin mare logofăt căs. Elena Ncc Roset Roznovanu logofăt Rnxanda căs. C. Roset Bălănescu logofăt Ştefan vorn. căs. Balaşu Sturza ilie Anifa căs. Alex. Balş fată căs. Gli. Rusu Maria că*. Potlog vist. Panaite spat. căs. Ruxamla Stef. Sturza Costandin căs. a) Ruxanda -sora stol. Dumitru b) Maria fata Barbn Costescu şi Blanşa Văcărescu Ştefan Catargiul vorn. căs. i’iţa A ăcărescu Barbu Catargiul prim ministru (1807 asasin. 1862) căs. E-caterina Palavicini. Smaragda n. 1805 căs. Dum. Cru-penski Pulberia n. 1806 căs. colonel Ugrinov Elena n. 1810 căs. colonel Os-molovski Elena n. 1801 căs. a) Gb. Ghica aga b) Gheor-ghe I, Sturza beizadea Ana căs. Crig. Ghica Vodă Gostin (1800 -1873) log. căs. Smaragda Balş Alexandru (1812— 1880) vom. căs. a) Pulberia Lazn b) Maria G. Donici şi a Catrinei Roset Ştefan (1789— 1866) logofăt locot. domnesc căs. Ruxanda Alex, Calimach Gheorghe vor. căs a) Sofia Lăţescu b) Cle-mentina de Ma-yenfeld Ecaterina Cost. Ghica Costantin Dinu căs. a) căs. Pulberia Sraaranda Alexandrina Caterina 27 Dim. baron D. *12 irupensebi Stuart Victor Olga căs. mort la cu Ioan la 16 ani Catargiul Ana căs. Mih. Nec. Crupcnschi theorgbe neral căs. Alexandrii Bărcănes-; b) Maria vrrogheni Ana Radu Roseti Sofia Alexandru Catargiul Ele i Maria Mai i Eman oii Nicubscu Bălăceanu Olga damă de onoare a M. S. Reginei României căs. a) N. Roseti Bălă-nescu b) Petre Ma-vrogheni Margareta Al. I. Ghica divorsată Lascar 1841—1888 căs. Elena Cost. Ghica Alexandru căs. Eufro-sina N. Mânu Elena Gr. Ventura Maria Olga Elena Lascar fost deputat căs. El. Monteoru Barbu, căs. Alexandra Gb. Gr. Can-tacuzino Alexandru Alexandru Alexandru Nicolae Ca- Catargiu căs limacb căs. SottiaCatargi Grazia Ri- I cbardot i j - - - Alisa' Henri căs. Pavel căs. Snţu Fcaterina Maria Tli. Lămotcscu Văcărescu Nicolae Elena Marcela Gheorghe răs. Adina Roset Rosnovanu Lazu Oscar căs. Maria Miclescu Lupn Cost. b) Smaranda I. Costachi Nicolae căs. Catrina Giurgea Lascar Ca- 7,oc căs. Alo-targi prim cu Ruso din minstru căs. Basarabia Eufrosina Ventura Alexandru căs. a) Elena Negruţi b) Caterina Grcceanu Ştefan sterp Maria f 1867 căs. L. Bcclarrl Dimitrie Edgard Nicolae Catargiul căs. Victorina căs. a) Urinovscbi Romanescu b) Eugenia Ghica c) Elisa Gheorghiu d) Ana Scorţescu e) Marg. Catargiu Ştefan Ilonorina căs. a) Al Gheorghiu b) Dr. Eug. llizu Angela căs. Nicolac căs. Julcs Viorica Navilic Creţcanu Eva eăs. Ba- Robcrt sily divors. Zoc Eugeniu Niculae (din (din Eugenia Elisa Gbeor-GlLca), ghiu) Draga Dima Nicolae din Ana Gb. Scor(oscn Marii Tatiana Nccnlai Ana D. Cleopatra Gheerghe Dimitrie căs. foan căs. Caterina Ga- Clementina Roseti I. lamandi 11907, Elena Maria Ale- Eufrosina briei de St. Gr. Ventura xandri Mnvrocordat Angelo Scarlot Elena Mihail căs. Costantin M. Vidraşcu Maria căs. Angelo Papadopol de Lago Petre ('uleyiiinr I. AJexmulrexcn JOII Margareta căs. Nicu Catargiu Elena Maria Jeaneta Elena Elena Tira Maria Dimitrie Carmen Ana Georgcta Alexandrina www.dacoromanica.ro