'■(J. - 9 > -7 * URS COMPLECT +A PARTIDA DUBLA PENTRU UsüLTJ SCOLELOEÜ , COMMERCTANTKORÜ 81 IN GENERALE ALLIJ PEBSÔNELOItÜ ATTAŞATE PE LÂNGĂ 8EÇSIÜNÏ LE COMPTABILITATE. ilEODOR STEFANESCU. Bucureşti 1 Ianuarie 1874. Domnului ALEXANDRU VERICEANU. în CAPITALA. CDoituuifu meu, 79ermiteţi a ve dedica presentidii uvrapiu ca effectu adu igjfc Con silit lorie ce aţi avu iu distima Învii a^voinţă a/mi da în • nulii- 18*10; cu eecasinnea con cur sulul ce amu depussie în faţa !fd;: dnor. Juriu essaminaioru presidatv de &omma=vestră. Gpypţ? citirea' pivcesstilul~tv?;i>cdn, ; mimaţi dissv : ,lu limt(X ü f ceucuaôuiui, amu con 4lal al u r aceie ca at V*. f 4a De imn ’7* 4tuDm, le couôifiedu ‘#.s • > •* i ,, ;r tun ea int46uuteL ce Dcélufa 6toj"a Ai e> tuiiu ptoj cabote ; ^’tiicla uoatix tic |ituDu Decala luiu a le occupa continua, ca 4a ajmicp la îitaf- li 4e l J taDwT! dd-cestă măr piuită carte nu> este de câtă, vă parte a ves%d= \f?t tateloru nobilei în cor aperi şi a, Consiliului ce ; mimaţi datu. dopic a> plătiră împreună cu uă adâncă recunoştinţă; assipurarca distrusei stime ce re conservă devctatidu Womnieî= \ ■Mied, vostre. 1 M in eh: Totc essemplarele ne subscrisse de mine, se voru considera ca contra-fâcute. PREFAŢA. Ard fi foştii multu mai bine se internii publicarea presen-tulul cursd, aşteptândd timpulu, cându se vord desvolta maî multu în ţerra nostră operaţiuni commerciale de acelle care se fie condusse în limitele ştiinţei, pentru ca să potd complecta variatele speculaţiuni; însă lipsa absolută de unti cursd de comptabilitate în limba română, cu essemple relative la operaţiunile essercitate în ţerra nostră, perderea de timpd cu dictatuld, cândd Elevii aru putea se profite de aplicaţiunea acestei şciinţe, a provocatd grabnica îndeplinire a datoriei ce’mî incumbă foncţiunea care amd onore a occupa. Deca amd notatd ore-care încuragerl în urma satisfăcă-torelord resukate obţinute de Elevii şcoleî unde professeţld, sperd însă că nu mă voi condamna, creţlendu că amd cedat inspiraţiunelord vanităţii, şi nu voi avea pretenţiunea a susţine că în acestă primă ediţie, nu s’a strecurată mal multe imperfecţiuni, pentru care rogd pe persdnele consumate în acesta specialitate a fi indulgente pentru totd ce’ml a scăpată din vedere, assigurându’I că voi fi forte recunoscătord, daca ’mî vord face cunoscută. Critica la care suntd expussu prin publicarea acestei cărţi, credă de datoria mea a o divide în duoe categorii: Critică provocată de passiune, şi critică provocată de amorea şciinţel: Prima nu vede de câtă rău, fără se alăture correcţiunea lui în basa raţionamentului impussu de ştiinţa comptabilităţil; la acesta nu voi respunde. In ceea ce priveşte critica de a duoa categorie, declară mulţămirile melle anticipate aeellora cari o vord face, promiţendu că voi fi forte fericită a discuta şi a me associa cu D lord în interessulu acestei şciinţe, de câte ori voi avea avantagiu se recunoscu superioritatea. Pentru ca acestă carte se fie complectamente utilă oricărei persone attaşată în secţiuni de Comptabilitate, consi-liezd pe toţi aceia cari dorescd a deveni adevăraţi compta-bilî se se associeţle cu und speciald, care să complectele cursuld printr’uă aplicaţiune seriosă, căci numai ast-feld vord fi perfecţii iniţiaţi în acesta artă cu care ară putea se’şi as-sigure uă resursă onorabilă şi sigură. Nu mergfi pene acolo a pretinde că cu ajutorulă acestui cursă, personele care se distingă la acestă specialitate, voră putea complecta studiulă comptabilităţiî, fără concursulă ex-plicaţiuneloră relative la aplicaţiunea lui; spiritulu acesta de speculaţiune aparţine personeloră acellora, care pună în ca-pulă scrierilorfi: Mijloculu d’a înveţa fără profescore în timpulu cellu mai scmtU etc. în speranţă că toţi au mărginită pretenţiune a învăţa câtă scifi b-loru. Intregulă cursă ’lă aină divisată în trei părţi: Partea întâiu. — Se compune de noţiuni preliminarii. Comptabilitatea ’şi are limbagiulu sau termenii ei teclinici, fără cari nu se pote deossebi natura operaţiuneloră şi modulă loră de regulare. Amă căutată se daă tote definiţinnele împreună cu formulele principale care constitue partea prealabilă a comptabilităţiî ; tote aceste fără altă desvoltarc de câtă acea neces-sarie cursului propussu. Partea duoa. — Tratedespre comptabilitate. In faţa dorinţei d’a putea atinge tote chestiunele relative la comptabilitate, şi a impossibilităţii d’a le intercala într’uă carte, care e făcută mai multă pentru studiă de câtă pentru consultaţiunî, posiţiunea mea a fostă forte difficilă. După ce amă expussă theoriile principale a differiteloră chestiuni care constitue basa comptabilităţiî, pentru a le a-plica, amă crezută indispensabilă se înlănţuescă mai multă de uă sută articole j;analysate, trecute în registrele respective şi care compună celle mai variate operaţiuni într’uă cassă mediocră. Incheerea bilanţului este făcută uă-dată cu regulile relative la soldarea eompturiloră, şi în acellaşi timpu, amă aplicată extragerea lui assupra Comptabilităţiî închipuitei Casse Ma-carie & Simeon. Partea treia.—Mai ’nainte de aplicarea Comptabilităţiî în câte-va specialităţi, amă arătată principalele compturi complexe care potă fi provocate în comptabilitate, assemenea şi corupturile speciale în comptabilitatea differiteloră societăţi. Compturile şi operaţiunile speciale de bancă, ară putea se eompue fie-care ună volumă; cu tote acestea credă că le-amă tratată de şi în modulă cellă mai concissă, însă suffi-cientă pentru a putea prepara mijlocele de desvoltare, când amu fi chemaţi să le aplicămă. Din parte’mi amă pussă t6te silinţele, ca să compui ună uvragiu cu care se viu în ajutorulă personeloră ce se distingă pentru acestă specialitate atâtă de multă reclamată în ţerra nostră. Amă putută reuşi? Theoreticii voră aprecia neapărată, că principiile generale suntă forte scurtă expusse; practicii din contră, se voru gândi că conţine ună prea mare numără de definiţiunî şi amănunte technice; ambele classe însă suntă rugate a avea în vedere, că scopulă acestei cărţi nu este d’a satisface totulu, mai cu semă personele acelle de locă seu prea puţină iniţiate cu şciinţele comerciale şi arithmetice. TH. STEFANESCU. ; ï, NOŢIUNI PRELIMINAREA — aga CAPITOLULU MO Le commerce est la source de l’abondance pu et la richesse de particuliers. LUIS XIV (Ordonnence de 1673), „Commerciul este sursa abondenţeî publice şi bogăţia „particolariloru. Gommerciă; Acte de commerciă — Valori commerciabile saă obiecte de commerciă— Commercianţî — Classificarea commercianţiloră: Fabricanţi şi Manufacturieri— Commercianţi cu toptanu, cu amănuntu— Comissionaride mărfuri— Gomissionari de transportă — Gurtieri — Banqueri — Agenţi de schimbă. Commerciu— (Commerciumioi'm.dX din Cmn, cu şi merx, mer-cis, mărfuri), este arta care are de obiect schimbu diferite-lorii valori: Mărfuri, monezi, valori de portofoliu ect. din care schimburi resultă tote operaţiunile transacţiunile şi orf-ce alte întreprinderi cu acest scopfi. Commerciul este specialitatea aceea care tinde a lua valorile din măna producătorului sau a possessoruluî pentru a le transmite consumatorului. Acte de Commerciâ.— Se numescu tote cumpărările variate-lortt obiecte cu scopu de a le revinde, fie în natură, lucrate, pusse în lucru, sau închirierea acellorfi obiecte; întreprinderile de manufacturi, comissionaril de transport pe apă sau pe uscat; operaţiunile de schimbfi, de Banque şi curtagiti, orice obligaţiuni între neguţători şi banqueri, Stabilimente de spectacole, ect. Scopulii principalii allu transacţiuniloră differiteloră valori este, extragerea unui profită ore-care. Valori comerciabilesau obiecte de commerciă— se numescă tote mărfurile, effectele publice, bilete, poliţe, acţiuni, obligaţiuni, în scurt tot ce se p6te schimba saă commercia. Commercianţi,— se numescă toţi aceia care facă acte de commerciă ca uă professiune a loră obicinuită. Din aceasta deflniţiune extrassă din Art. I Cod. de Corn. resultă, că pentru a fi commerciant, nu e de ajunsă ca uă personă se facă una saă mal multe acte de commerciă, ci trebue ca operaţiunele exercitate de dânsa, să fie aşa de dessă repetate în câtă se constitue dintr’ânsele uă professiune. S. Ess. Unu funcţionară care ară împrumuta cu biletă la ordină pe uă personă ore-care, saă ară cumpăra bonuri do-meniale chiar cu scopă d’a le revinde, în adevără a făcută acte de commerciă; dar nu va fi commerciante şi prin urmare nu va fi supussă la patentă nici nu va putea fi declarată în stare de falită. Fiind această operaţiune făcută prin escepţie, avendă de professiune foncţiunea ce occupă. Claşsificajiunea Commercianţiloru. — Toţi aceia care facă commerciă priimescă qualificarea generică de commercianţi; cu tote acestea în usu li s’a dată diferite numiri dupe operaţiunile la care se distingă mal multă. Ast-fellă dar commercianţil suntă classificaţl dupe operaţiunele ce facă : Fabricanţi şi Manufacturieri.—Sunt aceia cari întrebuinţeţlă materii prime, punendu le în lucrare, cu scopă d’a le da uă altă formă; S. Ess. din lână, ca materie primă, fabrică diferite stofe; din lemne mobile; din feră diverse instrumente , ect. care obiecte fabricate, le libererlă commerciuluî şi acesta con-sumatoriloră. Commercianţi CU toptanu—(en gros). Sunt aceia care vîndă mărfurile în quantităţî mari, el servă de mijlocitori între fabricanţi şi commercianţi cu deamănuntulă. Commercianţi cu amănuntu—(en détail). Sunt aceia care vînd mărfuri consumatoriloră în quantităţî mici, saă în fracţiuni, din butoie, bucăţi, cumpărate de la fabricanţi saă de la com-mercianţî cu toptanu. EI servă de mijlocitori între fabricanţi saă commercianţi cu toptanu, şi consumatori. Comissionarii, — facă operaţiuni pentru socoteala clienţiloră loră, diferenţa între comissionară şi ună mandatară, este că primuiă lucrează în numele seă, iar secundulă în numele man-danteluî seă. Retribuţiunea ce priimescă de la clienţii loră se numeşte Comission, care de obicinuită variată între 2°/0 şi 5%. Comissionarii ca şi Commercianţil se classifică dupe operaţiunile ce facă: Comissionarl de mărfuri. — Suntă aceia care cumpără şi vîndă mărfuri în socoteala altora. Comissionarî de transportă.—Se numescă aceia cari se în-sărcinăţlă a transporta mărfuri şi ori-ce obiecte mobilière, pe apă şi pe uscată. Curtieri de mărfuri, — suntă mijlocitori însărcinaţi d’a procura commercianţiloră, cumpărarea şi vin darea mărfuriloră. Plata ce priimescă pentru această întervenire se numeşte mrtagiu, care variată după localitate. La noi variată între V, şi 1 °/0o - Curtagiu creşte şi descreşte proporţională cu suma ce resultă din operaţiunea făcută. Curtagiu este mal mică, cănd suma operaţiuniloră creşte. Curtagiu este mai mare cănd suma operaţiuniloră scade. Banquerî saă Neguţători de credită. — Suntă mijlocitori între capitalurile care caută să fie plassate, şi munca care caută capitaluri. EI facă operaţiuni assupra effectelorfi de commerciă, efecte publice, moneçlï şi valori de hărtie a diferitelorQ pieţe de commerciă; avansăţlă fonduri metalice în schimbulă ef-fecteloră de commerciă, saă ori-ce alte valori de hârtie. Yîndă tratte assupra correspondenţiloră în basa creditului, acceptă tratte în comptul clienţiloră săi, speculeşlă assupra differenţe- lortt ce resultă din variaţiunea valoriloru effective a diverse-lorii effecte publice, acţiî alle diiferitelorii companii industriale, assigurărî, căi ferate, ect. In scurtă el operează assupra valoriloră de portofoliu, după cum ori-ce alţi neguţători operează assupra mărfuriloră. Agenţi de schimbu sau Mijlocitori de schimhu, — suntă mijlocitori speciali între cumpărători şi vîmjători a ori-ce valori de Banquă. Operează la bursă negociarea effecteloru publice şi particulare, şi ori-ce valori supusse la taxarea cursului şi prin urmare negociabile în bursă. Regulamente speciale fixeţlă maximum de Curtagiu care variată dupe importanţa affaceriloru între V8 şi % °/00. CAPITOLULU II-LEA Operaţiunile celle mai obicinuite în Commerciă. Despre Cumpărare, vîndare — Schimba — Plată — Incassare, regulare — Scomptuia effecteloră de Commerciu — Negociarea effecteloru, de Commerciu — Deschidere de Credit. Despre cumpărare — In operaţiunile commerciale prin cuvântul cumpărare, se înţelege faptulă d’a şî procura mărfuri cu unu preţu determinată saă orî-ce valori eommereiabile, şi plătibile la uă epocă determinată Cumpărările se facă în două feluri: Cu bani gata, care se mal ţlice în comptant, în uumerariu, în effectifu; ect. şi pe credită. Prin cumpărarea cu bani gata se înţelege, condiţiunea d’a se plăti valorile cumpărate îndată după priimirea loru, sau după câte-va ţlille, S. Ess. 10—15 ţlille. Prin cumpărarea pe credită, se înţellege plata valoriloră cumpărate după 30, 40, 60, ect. dille de la priimirea loră. Vînţlareaînsemneţlă faptulă d’a libera, d’a ceda mărfuri saă orî-ce valori eommereiabile, cu preţu determinată şi plătibile la ună timpă determinată. Vînţlarea este faptulă inversă cumpărăreî, şi prin urmare se face ca şi cumpărarea; cu bani gata saă pe credită. Schimbul,—este faptul acella prin care se dă mărfuri şi ori ce valori eommereiabile affară de monedă, priimind în schimbă una saă mal multe valori egale cu obiectele cedate. Plata,—este faptulă acella prin care acquitămă (scăpăm de datorie) în bani, uă datorie ore-care; S. Ess. suma unei facturi, biletă, poliţe şi orî-ce angajamente verbale saă înscrissă. Incassare,—acţiunea d’a priimi în bani, d’a pune în cassă uă summă saă valorea unul biletă, poliţe, facturi, ect., priimirea în bani a orî-ce angajamente scrisse saă verbale. Ess. Amă incassat uă poliţă, adică am pussă în cassă valorea eî. Regulare.— Cuventulă regulare însemnează plata unei datorii, însă aceea care nu se face absolut în bani, adică în locă d’a plăti valorea unei facturi numai în bani, dămă ună effectă de commerciă, mărfuri şi orî-ce alte valori. Scomptarea effecteloru de Commerciu.—Un effectă de commerciă are două valori: valorea nominală şi valorea efectivă saă reală. Valorea nominală este aceea scrissă pe effectă şi care se plăteşte la timpă. Valorea effectivă este aceea care se plăteşte când se cumpără effectulă, adică valorea care rămâne după ce se scade din cea nominală, dobânda, comissionă, timbru, ect. A scompta un effectă, însemnează faptulă d’a cumpăra a-cellă effectă contra bani, priimindu’lă cu valorea sa nominală şi dândă în schimbă valorea sea reală sau effectivă. Prin scomptarea effectuluî plătimă mai ’nainte de scadenţă suma coprinsă într’însa, scăZândă chiria saă dobânda capitalului, din Ziua cândă dămă banii, până în Ziua când suntemă în dreptă a’I priimi. 8 Suma scăzută din valorea nominală se numeşte scomptă (de la Ex-compte affară din socoteală). S. Ess. X. ne propune violarea unui effectă în valorea nominală de 2000 lei cu scadenţa 40 (lille de astăţli. Acceptămu cumpe-ararea saă scomptarea effectuluî propussu, cu condiţiune a’î reţine 60 lei ca chirie a bani) oră ce’i avansăm, ast-fellă prii-mimă biletu de valorea nominală 2000 lei care sumă avemă s’o încassămă la scadenţă, dându’i în schimbă lei 1940 valorea effectivă, care amă obţinut’o scăpând scomptulă 60 leî din val. nominală 2000 lei. Yal. nomin. 2000 lei — 60 lei ~ cu val. eff. 1940 saă val. eff. scomptu ~ val. nom. Negociarea effecteloru de Commerciu — A negocia ună effectă de commerciu însemnează faptulă, d’a vinde effectulă contra bani, adică a’lă da cu valorea nominală priimindă în schimbă valorea reală saă effectivă. Negociarea este faptulă inversă scomptăriî. A scompta un effectă este a’lă cumpera; a negocia însem* neaţlă a’l vinde. Deschidere de Credit.— Este uă intervenire a unui eommer-ciantă pe lângă ună allă doilea, d’a libera în comptulă primului uă sumă ore-care, personei a treia care portă autorisaţiunea sea în formă de epistolă şi care se numeşte epistolă de Credită. Deschiderea de Credită se face mai de obicinuită de către Banquieri, în caşul când unul din clienţi pleacă în călătorie şi voind a evita transportarea cu sine a unei sume de bani, 'i depune la uă cassă de Banquă din loculă de unde pleacă, prii-mind în schimbă epistola de Credit adressată către ună altă Banqueră correspondent, domiciliată în locu unde pleacă vo-iajoru, autorisându’l a’î libera suma notată în acea epistolă. S. Ess. X. pleacă din Capitală pentru Vienna. Vine la Banqueru Z. şi’i depune valorea a 2000 fl. cerându’i a face se ’i se liberele aceasta sumă la Vienna. Z. priimeşte aci preţuia floriniloră, liberându’î lui X. uă epistolă de Credit a-dressată lui Y. din Vienna, redactată în modulă următoră: Bucureşti 14/2B August 1873. Domnului Y. din Vienna. Bine-voiţî a plăti la presentare D-luî X. purtătorul presentei, suma de 2000 fl. Boue mii florini, care’i veţi trece la Debitu nostru. Priimiţî, ect...................... Z. Această epistolă care o priimeşte X. nu e de ajunsă, şi pentru ca se se confirme şi mai mult veracitatea ei, banqueru Z. din Capitală trebue să respecteţle usulă adoptat în asse-menea caşuri, adressândă prin poştă uă altă epistolă, corespondentului şefi Y. din Vienna; care a doua epistolă trimeasă prin poştă se numeşte avisă de Credită, redactată în modulă următoră. «Bine-voiţî a lua notă că astăţlî amu liberată D lui X. uă epistolă de Credit de suma de fl. 2000 oare sumă vă rogu a o trece la de- bitu nostru Priimiţi, ect..................... » Câte uă dată se usiteadă ca portoru epistolei de Credita să subscrie în jossu avisuluî de Credit; aceasta cu prevedere ca în casă d’a se perde epistola de Credit, să nu potă usa de dânsa la Banqueru Y. ori-cine ară fi găssit’o. Adăogândă în jossu avisului de Credit: «Aci jossfi aveţi subsemnătura portoruluî D-luî X. singură la care veţi da încredere». CAPITOLULU III-LEA Transportul^ mărfuriloru — Ambalagiu — Colete — Greutate brută şi greutate netă — Bara — Scomptă— 'Rabat — Facturi— Condiţiunile principale pentru scrierea unei facturi — Bifferite modele de facturi — Factură de cumpărare — Factură de vînfiare — Frachturi. Transportului mărfuriloru. — Maî în generalü mărfurile fabricate nu se consumă tête în locurile de fabricaţiune, cea maî mare parte a mărfuriloră se transportă în differite localităţi. Sunt doue mijléce pentru a transporta mărfurile: Pe apă şi pe uscată. Mărfurile când sunt cumpărate pentru a fi transportate, sunt suppuse la differite preparaţiunî: Embalagiü. — Se dă numele de embalagiü la totü ce pă-călueşte marfa : Lăţii, pânză, hârtie, sforă, etc. şi orî-ce preparaţiunî, pentru a forma pachete, lăţii, butée, bale, etc., ca së pétâ fi transportate. Colete ,— se numeşte ceea ce conţine marfă în interiorulă sëü: Laçlï, butée, balü, etc. Massa aceea de marfă închissă şi depussă transportului. Greutate brută,—se numeşte greutatea mărfurilorîi cântărite împreună cu totü ceea ce o păcălueşte, adică greutatea coletului întregü. Greutate netă,—este aceea care cântăreşte marfa curată, dupe ce se scade totü ceea ce o păcălueşte. Daraua saü Tare,—este greutatea materialului cu care e păcăluită marfa. Ca së obţinemă greutatea netă a unoră mărfuri, scădemfl daraua din greutatea brută. Gr. br. — Dar. ~ gr. n. Seu gr. n. 4- dar. ~ gr. br. Scomptuli).— In termenü de factură însemuéçla scâdëmên-tul de 2, 3°/0 ce se face la mărfurile vîndute ; în casă când acelle mărfuri se cumpără cu bani gata, în locii d’a se da pe credită. S. Ess. Daca un cumpărătorii se învoeşte cu vînţlătorulă să’i dea uă sumă ore-care de marfă plătibilă în 2—3 luni etc. şi în locii d’a acquita factura la termenulă fixat, plăteşte în ţlioa când i se liberează marfa. Pentru plata anticipată a valoreî mărfuriloru, vînţlătorulă face unu scad amân tu care se numeşte scomptu, adică chiria baniloră de la data vînţlării până la termenu fixat de plată. Rabatu, — se numeşte scăderea care se face la mărfuri. Rabatu variată după felulu mărfuriloră. Când marfa este corentă, rabatu e maî mică; mărfurile su-pusse la fluctuaţiunele modei aă ună rabatu maî mare. Rabatulă rămâne invariabilă, atâtă în casă când vînţlarea e pe credită, câtă şi în casă când vînţlarea e în effectivă. Factura,—este nota dată de vînţlătoră cumpărătorului, prin care ’i arrată cu deamănuntulă mărfurile liberate saă expediate. Factura trebue să coprinţlă: 1. In drepta la căpătâiă, data violării. 2. Numele cumpărătorului, urmată de cuvântulă se dea. 3. Firma vînţlătorului precedată de preposiţiunea la. 4. Condiţiunile vînţlării. 5. Adressa comissionaruluî de transportă şi loculă de desti-naţiune, daca marfa e expediată în altă locu de câtă acella unde se effectueaţlă vînţlarea. Colonele verticale variază dupe specialitate, mai de obicinuită sunt dispusse în modulă următoră: 6. Marca coleteloră şi numărulă loră. 7 Quantitatea mărfuriloră, urmate de spaţiulă din mijlocu, pentru a da esplicaţiunea care le distinge, însoţită de preţulă în parte şi de produssulă acestui preţă îmmulţitu cu quantitatea. 8. Adunarea produssului totală. 9. Comissionu, curtagiu, ambalagiu şi orî-ce cheltuelî care măreşte preţuia mărfuriloru. 10. Scomptu, rabatu, bonificaţie şi orî-ce scă^ăminte care micşorează preţulfi mărfuriloru. Modele de Facturi. Bucureşti, 21 Augustu, 1873. D-lor Paul & Camîl Să dea La Macarie & Simion,val6rea următoreloru mărfuri plătibile cu bani gata: f- P- No. 400/4 5 Saci cafea gr. br. — 580 klgr. Dara 2% .... 12 » Neto............... 568 klg. ă 260 Lei % kîg. L. 1476—80 » 406/9 4 Butoe zaharu. No. 406 .... 198 klgr. » 407 ... . 220 » » 408 ... . 205 » » 409 .. . . 181 » Gr. Br. Klgr. 804 » Dara 18% 145 Gr. neto klgr. 659 â 145 Leî % 955—55 2432'—35 Scomptu 4 % 97—28 Yalorea effectivă Leî 2335—07 Bucureşti, 21 Augustu, 1873. D-lor Gheorghescu & fiu Să dea La^ Macarie & Simion următorele mărfuri plătibile la 20 Noembrie; tri-misse în comptulu şi risiculu D-lor prin commissionarulu de transportă Mateas. p-f- No. 191. 300 Topuri hârtie E de scrisă albă 13/iti 6 funţî 1800 175 deto » » 16/20 10 » 1750 200 deto » » 12% 5 » 1000 4550 Maja â 55—20 Leî 2511—60 Ambalagiu . . . 22—» Leî 2533—60 Esplicaţia primei facturi. De şi ordinea cum sunt dispuse ţifrele în factura nostră adresată D-lor Paul & Camil vorbescti de sine, cu tote aceste vomă da singura şi suficienta esplicaţie, care va servi pentru orî-ce altă factură. In prima colonă din stînga iniţialele firmei cumpărătorului P. & C. este marca pussă pe fie-care colletfi sati sacii de cafea, urmaţii de numărulii fie-cărnî colletfi, încependtt de la 400 până la 404. Greutatea brută a câte 5 saci cafea este de 580 kgr., da-raoa obicinuită la acestă specie de embalagiii este de 2%, care îmulţindfi cu greutatea brută 580, ne dă produssulfi 1160, împărţită cu 100 avem 11.60; pentru că fracţia 60 trece peste 50, adăogămii 1 la întregii, astfi-fellfi avemfi daraoa de 12 kgr.. Scoţend’o din gr. br. 580, ne remâne greutatea netă a mărfii kgr. 568, care îmulţitii cu 260 preţulfi a 100 de kgr. avemfi 147,680, împărţimfl cu 100 tăindfi celle doue ţifre de la drepta, aflămii preţulfi cafelei de leî 1476—80, sumă scrissă în coldna din drepta destinată pentru leî şi bani. Urmămfi a nota restulfi de marfă vîndută care se compune din 4 butoe zaharfi: No 406/9 scrisse în coldna respectivă care arată numerulfi butbielorfi. In facia No. fie-că-ruî butoifi, scrima greutatea lorii ast-felfi: primulfi butoiii cântăreşte 198 kgr., 2-lea 220, 3-lea 205, etc., împreună cântăreşte bruţii 804 kgr. De obicinuita zaharulfi are circa 18% dara, care îmulţitii cu gr. br. 804, ne dă produsulfi 14,472, împărţimfi cu 100 tăind celle doue şifre de la drepta, ne remâne 144—72, cum fracţiunea trece peste 50, adăogămfi la ÎDtregî 1 kgr. şi găssimfi daraoa de 145 kgr. scăzute din greutatea brută, ne remâne greutatea netă a zaharuluî kgr. 659 a 145 leî %, face Leî 955—55, sumă scrissă în coldna externă, şi a- dunată cu preţulu cafelei leî 1476—80, obţinemu suma totală a factureî lei 2432—35. Aceste mărfuri fiind vîndute cu banî gata, amu convenita a lăssa unu scomptfi de 4% care face leî 97—28, scădemu din valorea brută a factureî 2432—35, ne rămâne valore effectivă leî 2335—07, adică aceea care priimimu la predarea mărfii. Factura de cumpărare — Are de scopti a constata cumpă-rarea unorfi mărfuri ore-care făcute în socotela uneî a treia persone. Ess. Fraţii Theodori din Ploeştî, ne dă ordinii a cumpăra şi a le trimite 100 bucăţî pânză şi 50 bucăţî olandă; tre-bue se‘î dămti socotela de acestă cumpărare, arătându’î că amfi urmaţii ordinului D-lor, şi ne datoreză preţuia mărfiî ca plătită în comptulu D-lor, plusa cheltuelile ce a necesitată acestă cumpărare. Din acestă operaţiune resultă, câ noî ama lucrata în qua-litate de comissionara de mărfuri. Forma acesteî facturi speciale nu differă de aceea a factureî propria flissă. Factura de vînţlare.— Tota assemenea are de scopa a constata vînţlarea făcută a mărfurilora care aparţină uneî a treia persone. Ess. Fraţii Theodorini ne trimite următorele mărfuri a le vinde în comptuia D-lor: 50 metri postava sera â 22—50 leî, 3 butoie unta de măsline â 200 leî butoiulfi. Vindema aceste mărfuri şi dăma socotelă de preţuia obţinută minusfi cheltuelile ocasionate de vînţlare. Modela a cellorâ doue facturi de cumpërare şi de vînţlare, trimisse D-lor fraţî Theodorini. Bucureşti, 20/1 Septembre, 1873. Socotéla de cumpërare a 150 bucăţî pânză de la Gustav din ordinulü D-lor Fraţi Theodorini, şi expediate la adressa D-lor prin calea ferată. f • T; 410 100 bucăţî pânză a 22---50 2250--- 50 deto olandă a 45--- « 2250--- 4500 ' Cheltueli : Curtagiulü 2°/00 9--- Transporta la gară 2--- Comissionu 4% 180--- 191 Valorea de plată 4691 --- » Bucureşti, 22/3 Septembre, 1873. Socotéla de vîntjare a urmatôrelorü mărfuri, depusse la noî cu acesta scopü de D-niî Fraţii Theodorini. JLfk. I 709 50 metre postav grossü a 22.50 1125 _ », 110/ 3 Butoie unt de măsline a 2001. 600 --- » 1725 --- » /12 Cheltueli: Comissionu 3°/o 51 75 Curtagiu V % 4 31 Magasinagiu 8 --- » 64 --- 6 Trimesü cu poşta de a$î Leî 1660 94 Epistolă de transportă-fractă (lettre de voiture),—este epistola ce însoţeşte marfa până la loculu de destinaţiune şi formeză unu actfi care constată condiţiunile de transportă între expeditoră şi acella care se însărcineză cu expediţia. Cartea de cărată închipueşte ună contractă între expeditoră şi cărăuşi, saă între expeditoră, comissionară şi cărăuşi (art. 97 Cod. de Com.). Cartea de cărată trebue să fie datată şi se arate: felulfi şi greutatea obiecteloră de cărată; timpulă în care are să să-vârşescă transportulă. Numele şi locuinţa comissionaruluî prin mijloculă căruia se face transportulă; numele acelluia căruia se adresseză marfa; numele şi locuinţa cărăuşului; preţulă căratului; despăgubirea ce s’aru cuveni pentru întârzierea transportului. Se subscrie de espeditoră saă de comissionară, arată mărcile coleteloră şi speţia mărfuriloră ambalate. Comissionarulă prescrie epistola de transportă într’ună registru paraphată de Tribunalulă de Commerciă (Art. 98 din Cod. de Corn.). Forma epistolei de transportă variază forte multă, însă tote suntă redactate în limitele prevăzute . S£el 4260,75. Wv/pe trei luni de la dată, plătiţi acestă naică- poliţă la ordinulu t££=lul fJ'IjeOeoa suma de S£el ani Donc cute- 6cA6e-cteci şi 7%o- ^ocărea priimită în banl} care veţi trece în, Viomptidă factureî din l=iw Sdugustu. §)=loru Snia-noif & 0-nie tRăSacaoa & ,Vui. 'Qalaă. 2 26 Bucureşti 2e -Sdugust rs'i's. ^ jjj^ fl. 1260 val. austr. Sta 5 dille dupe vedere plătiţi prin aeestă ptuux poliţă la onhnulu Sd—l/ul ''j.oAeţ XDa a a ailV Am suma de j^tomiî 9l"ua iuif Dcitg- am te Ai’aaa-ll'.ci val. au.il viiVAu, Jl)o,lerea privrtvbta vn effectivu care veţi frece in socotelă^ cu sau- fără a,visul lui: f'J. - Iu l (jotDeUHOHlIl. CPtlJllAl SîjlColcAAU. Vierina. Bucureşti i=iu Septembre 1873. jjj?. jp. Stei 1682*62. Sta trei luni de la dată,, plătiţi prin ace-slâ puma, poliţă la., ordmulu n aa! au suma, de Stei Llfeua, uite. aiaaa -.iuU’ oplu-Ducl, şi 62/100. tal ore a în rd>omptulu nostru ca/re veţi trece pentru regularea faeturei nostre de astă,fi. W=loru Cja&uA, & (fLtijfaeL Sau! & (jitAlau. 'ii rada. Bucureşti 4 Septetnibre 1873. Jg. ^ Stcs. 2432. Sta, 4o tfitte de la da,tâ; b 'me-vciţî a plăti prin aeestă puma. trăită, la, Oidvnulu S2S=lov'n ft’ .van Sic AC i ( Dl Att .’Acu, suma, de ^VaitcL Doae mu palm dale ItcL-DecL Al Dol. tya= lor ea, pruncită în tcoraptulu correntu; ca,re veţi trece in socotelă <@onform/u a,visului. iBauca De 0Ltcufcalmiic. OXucl. SăuceL ^baltouafe, jp arii. Despre provisia poliţeloru. Se dă numele de provisie valorii ce possedă trassulă, care în momentulă scadenţei devine debitore trăgătorului. Provisia pote se fie trimessă trassuluî cu scopu d’a se aquita poliţa în cestiune. Provisiunea se face de trăgătorii, care ia obligaţiune d’a plăti într’ună locfi ore-care affară de acella unde domiciliară dânsulu, în schimbulu valoreî ce’î a restituită Beneficiara. Valorile cu care se face provisiunea, pote fi de differite forme: în bani, sau effecte de commerciu pe care trassulu le negociată, şi din valdrea lord reală acquită trattele assupra sa. Effectele remisse trassuluî ca provisie, trebue să fie liquide, adică să se potă transmite în bani cu facilitate şi fără risicu. Mărfurile nu pote fi considerate ca provisie de câtă în momentulu cându suntu vîndute, maî ’nainte de vînţlare suntu ca deposită. «Provisia trebue să o facă trăgătorulii sau acella pe a «căreia semă şi socotelă va fi trassă poliţa, fără însă a înceta «trăgătorulii d’a fi îndatorată chiar ellă însu’şî (Art. 111 Cod. de Com.) «Provisia se înţelege făcută daca la împlinirea termenului de plată, acella assupra căruia s’a trassă poliţa, este datoră «trăgătorului saă acelluia pe a căria socotelă s’a trassă uă «sumă cellă puţină de uă potrivă cu ceea ce se coprinde în «poliţă (Art. 112 Cod. de Com.). Acceptarea poliţei,— este ună angajamentă luată prin iscălitura de către trassă, d’a acquita la scadenţă valorea nominală a poliţei. Trassulă nu este obligată la plată maî ’nainte d’a accepta poliţa. Când scadenţa poliţei este la vedere saă la presen-tare, poliţa nu se maî accepteţlă, căcî în locă d’a maî îndeplini aeestă formalitate, o plăteşte immediat la presentarea ei. Acceptarea se face în partea stângă d’a curmedişulă po- liţei, şi d’assupra textului ei, scriind cuventulă acceptata, urmaţii de data acceptării şi subscrierea trassuluî, sau orî-ce observaţiunl relative la monedă. Essemplu de uă poliţă acceptată: tO £ £ so o «O PU bucureşti 72 Sept. 7873. |p# S6ev 2000 n- d;aur. Sda 72 0ctombre plâtiţî prin presanta şi singura poliţă la ordinulu W=luv cHtctu^lctit suma de S£eî lUtb Ui 9^ccp. D cuiut. Walorea priimitâ în ban%; care veţî trece în comptu fără avisulu meu. 0£=loru J3oto <£j tCauf jCeopofo. fav- Andossarea effecteloru de commerciu Andossarea sau girarea care se mai numeşte şi ordină, este înscrierea făcută în dossulă unui effectu de commerciu, prin care portorulu transmite drepturile salle unei alte persone. Andossarea sau girarea nu se aplică de câtă assupra va-loriloru plătibile la ordină. Sunt patru condiţiunî necessarii pentru andossarea unui effectu de commerciu: 1. A arăta numele acelluia către care se transmite effectulu. 2. A denunţa priimirea valoreî şi felulă ei. 3. Data cându se face andossarea. 4. Subscrierea portorului în dreptu d’a transmitte effectulu. Andossarea se face în dossulă effectului, de obicinuită în partea aceea unde este subscrisă effectulă. Formula practică cu care se gireză ună effectă este cea următore: Plătiţi la ordinulu, tW-luv . . . val or ea 'priimitâ în .. . Wata,...........şi iscălitura acelluia, care transmite ef= fectulu. Essemple de effecte andossate: ffucuveştîj 7=iu @ctomlre; is'rs. ţp, 1000 S£e%. S£o, t=iu SVoemlrie voiu plăti la, ordinul W=lu% (Jialctv suma de Sdel cU%\ct uite. Ua,lor ea, primită în hani. (SoRitantwi«Acu-. Xa filoeşti. h3 a S- a $ ■ o "i to to 6 Cta co ? g a ZjO O ă- - Oi . s 0^1 © \ § îi" c*
» 5c 3. & (S cb co a *3 0*4 ac a § să s § ~a *P cS rr ~ 1 o-* a a ?p ? (Ş* Ş • # 3 PL © Gustav, primulă portoră, în ordinulă căruia s’a făcută bi-letulă, transmite prin andossare drepturile selle D-lui Io-nescu & C-ie la 8 Octombre. La 15 Octombre allă doilea portoră transmite D-loră Gri-gorescu. La 22 Octombre cellă d’ală treilea portoră transmite drepturile selle D-loră Albert & fiu, şi aceşti din urmă portorî acquită biletulă la scadenţă când ’lă încasseţlă. B- 0 «S ^ j ■Salaţîj l~iü 0ctomb'ie 18VS. |p# Ç£eï 5000. Wowë lunï de la daMă) plătiţv acesta p*,ima, po= liţâ la ordinulü Ê)^lorü SIZwce-cc & Sïu suma de Sdeï Quiet uti/U Walorea priimvtă în marfăf care veţî regula\ în 9%omptü. Ê)=lorü QoxîioLiia, & G-iwe. Si tunt e5eu. 32 • 3 *3 $3 mita * h3 Ci £ s? 3 s ? & Ci Si O c-t« C* ' Ci p Op -a "4 OC s ^o*. £ ci- Ci ô*c Sc a" O Ot. a4 © % C3 8 O ? Î'O Ci o o a "4 o ^4 £ "4 8- Ci Ci & cS o<. ''i §* ? g Ş* Ci St Ci o p Se £ s Op a IC\ ' * 0 & 1 ? t Co Acesta poliţă este trassă de Bironescu din Galaţi, assupra D'lor Corlian & C-ie din capitală, la ordinulu Mir cea & fiu. Primulâ portoru o transmite la 20 Octombrie lin Braulin. La 2 Noembrie o transmite lui G. Mateas, şi acestu din urmă portoru o incasseţlă la scadenţă şi prin urmare o acquită. Avalu, — este uă garanţie specială ce se dă pentru plata unui effectfi de Commercifi. Acestă garanţie de plată a effectuluî se dă prin subscrip-ţiunea care se pune pe effectfi, safi printr’unfi înscrissfi separata. Daca effectulti are mai multe iscălituri, avalu se po-te da anume pentru una din subscripţiunî. Cândfi avalu se pune pe effectfi , e de ajunsfi a se scrie aceste cuvinte: Bunu ca avalu urmată de iscălituri; modulfi acesta de avalu este forte rară întrebuinţată. Maî de obicinuită avalulfi se dă prin acttt separată, care se redacteţlă astfi-felfi: »Sub-semnatulu (numele, pronumele, professiunea şi domiciliulu ace-luia ce dă avalu), me angajeiffi prin presentulfi avalfi a plăti suma de (suma scrisă în poliţă), în casă candti D-nu (numele, pronumele. professiunea şi domiciliulu aceluia pentru care garantedă), pentru care garanteţlfi nu va plăti susfi citata sumă.» »Plata unei poliţe, ossebitfi de priimire şi de girfi, se pote «assigura printr’unu avalu. «Acestă assiguranţă o dă unfi alfi treilea obrazfi safi în »poliţă, safi prin actfi deosebită. — Dătătorulfi de avalfi este »suppusu la aceeaşi respundere, şi de uă potrivă cu trăgă-«torulfi şi giranţii, păzindu-se însă deossebitele tocmeli ce »VOrfi fi mijlocită (ait. 136 şi 137 din Cod. de Com.)». Prin acquitare se înţellege descărcarea de orî-ce angaja-mentu în faţa unui effectfi de commercifi, după ce s’a prii— mitfi de purtătorii valorea lui. Unfi effectfi de commercifi se acquită, scriindu în dossulfi şefi: Pentru acquitare safi acquitatu, urmată de semnătura celluî în drepţii d’a priimi valorea effectuluî. Acquitarea se pote face pe orî-ce parte a effectuluî, de obicinuită însă se face de desubtulfi ultimului andossamentfi. Daca unfi effectfi nu e transmissfi, se acquită în partea aceea unde se andosseţjă. Effectuarea poliţei în differite essemplare. Trattele fiindfi adessea plătibile în differite alte pieţe de câtă acellea unde se negociată, necessitatea d’a nu întrerupe intrarea în fonduri a purtătorului, şi pentru ca să gră-bescă acceptarea poliţei de către trassfi, poliţele se facă în doue safi trei essemplare; maî de obicinuită în doue: Prima şi Seconda, care valoreţlă una singură. Assemenea în casă de perdere să nu potăîmpedica circulaţiunea la care suntfi suppuse. Timbrulü se pune pe prima poliţă; seconda, terţa, etc., sunt scutite de plata timbrului. Trassulü acceptera şi plăteşte la scadenţă, fără să ţie comptfi de ordinea în care se găseşte celle-alte essemplare. In casă când unü essemplarü este trimessti la verï-und cor-respondentü spre acceptare, se scrie în josulü poliţei pussă în circulaţiune : Prima saü seconda acceptată la..............., Cândü prima sau seconda poliţă sosseşte ne-acceptată în piaţa unde poliţa este plătibilă, portorulü ’şl priimeşte prima saü seconda de la depositarü; acesta din urmă cândü predă poliţa în mâna portorulul, şterge scrierea făcută în jossulü tratteï care menţionef^ă că se află depussă Ia dânsu, înlocuind’o cu următorea nottă: Prima saü seconda, remissă saü înapoiată D-luî............acella care este în dreptü s’o priimescă. La scadenţă portorulü întruneşte essemplarele tratteï care nu valordţlă de câtü una, când priimeşte valorea esemplaru-lul acceptatü, acquită şi remitte trassulul prima şi seconda, saü ori câte essemplare a fostü emisse. Trattele se specifică scriindu-se prima în locü de présenta poliţă urmatü de reserva: seconda ne-fiindu plătită. Daca poliţa e secunda urmd^ă: Prima ne fiindü plătită. Daca poliţa este terţa urmeţlă: Prima şi secunda ne fiindü plătite ect. Ca prescurtare Prima saü secunda ne existăndu. 33 Essemple de uă poliţă în doue essemplare. Sueur eşti, 2 êctornbrie 78*/3. f}. §. 3lal. 1500. S6a trei luni de la dată) plătiţi prin acesta trattă —Seconda ne fiindu plătită, — la ordinulu @}=lui âU&e-xJt suma de (ifj,xfei,e ‘"Idiia. mi* ciu-cî date, valorea priimită în numerariUf care veţi trece în 9$,om.ptu conformă avisului. ®=loru ^vaţt- &a.mts> (Jleotepdca STLa-tead, 0Berlin. 73ucuresti 2 0ctornbrie 1813. ăhalere 1500. S£a trei luni de la dată, plătiţi prin acesta decimă trattă; — prima nefiindu plătită — la ordinulu Udului dLl-sumau de S&alWe SiWa mie cmet Suie ^Valorea privmttă în numerajriu; care veţi trece în socotelă conformii avisului. W=loru ^SYaţt fBamtz (Jîeo^cjiedcit SITalead. V^erlin. Qiimcu ^pte accepţie leu (35-uit ^uiut5 & 0 -iue. fâerlin. Când Julius remite portoruluî Prima acceptată, şterge frassa de sub semnătura trăgătorului, înlocuind’o cu cea următore: ^Cvutio- acceptata ^emt66a- (35-^itt. .. (% U llltli jvtknufutj. Biletu la Domiciliu. Cândfi într’unfi biletu la ordinii se stipuleţlă ca se fie plătită la unu alţii locu de câtu acella unde domiciliară sub scrii-torulfi, se apropie prea multă de uă trată. 3 Bub scriitorulü îndeplineşte în acellaşiă timpii doue roluri, pe trăgătorii şi pe trassü, însă este trăgătorii într’unü locü şi trassü într’altü locü. Biletulü la domiciliü nu différa de poliţă de câtü în aceea, că persona către care se adressâţlă a se plăti nu aeceptâ^ă effec-tulü, dâră ’lü plătetşe la scadenţă în basa remisei ce i s’a făcutfl séü în Comptü, conformü înţellegerei ce a avutfi cu subscriptorulü saü cu ori ce altă persona care a domiciliată effectulü. Brăila- 1 $oembrie 1873. 3200 ddei. Sda 1=iă decembrie voiü » 75 » 12% » » 130---26 » 1621,31 » »> 78 » 15% » » 52---68 » 6200,--- » » 91 » 18% » » 282---10 43 Tablou de divisorî ficşi pentru dobânzile de la I—18 % (Anulă commerda'u de 360 152 ! 122 ! 91 61 30 1 obo Pentru a căuta ţlillele coprinse între douë date, mergemü pe prima colonă horizontală şi ne oprimü la luna de unde voimü a căuta çlillele, ne coborămti verticalmente pêne în dreptulü unde se află notată luna pênë cândü voimü a căuta çlillele, numërulü notatü între aceste douë puncte este ţlillele căutate. Es. Voimü a căuta çlillele de la Octombrie pênë la Augustü, mergemü în a doua colonă în ordinea horizontală unde este notată luna Octomvrie, ne eoboramü în sensü verticală pênë la a opta sumă care este în dreptulü luneï Augustü, şi găs-simü 304, care suntü çlillele căutate, daca era 15 saü 20 Augustü, adăogămă la suma de sussü care este calculată numai pênë la 31 Jullie. Borderou de Scomptu. Borderou de Scomptă este nota explicativă dată de bari-queră prin care arrată într’unu modă methodică biletele, poliţele şi ori-ce alte effecte de Commerciă, scomptate de dânsulu. Unu Borderoă trebue să conţie: 1. In căpăteiă Ia stânga firma casseî care scompte^ă effectele. 2. In căpăteiă la drepta data cându se face scomptulă. 3. Numele acelluia căruia ’î se face scomptulă. 4. Numerulă effecteloră scomptate. 5. Suma effectuluî saă valorea luî nominală. 6. Scadenţa effectuluî. 7. Numele trassuluî saă allfi subscriitoruluî. 8. Loculă de plată. 9. Preţiulă schimbului. 10. Suma în leî a effectuluî, adică a monezii pieţei unde se scompteţlă. 45 Borderou simplu de scomptulü unui Biiletü la ordinü. .Yiuuo. iB.TUCjfucxu Eaî Bucureşti^ 30 -S4ugust 18Ï3. Ssamptatü &dul éOi^aàtui.. SBet 2160 — bucureşti Scad. 2 êctomhric foile 32 SVr. 69120 23,05 dobânda 12 °/0 28 45 5,40 Comission y40/0 2131-55 tyalârea effectivă sad netu Borderoului de plată. Forma acésta de Borderoü este cea maî simplă. D-nu Augustin se presentă la unü Banquerü la 30 Augustü pentru a vinde Biletulü la ordinü de valére nominală 2160 cu scadenţa 2 Octombrie, dobânda 12 °/0 plussü Comis-sionü de V4°/0. Orï-care arü fi data biletului, dobânda se calculéçlà din çlioua de 30 Augustü cândü banquerulü avanse^ă baniï, pênë în çlioua scadenţei 2 Octombrie, cândü ellü e în dreptü să incasseçle billetulü în cestiune. Suma de 2160 scrissă în câpâtêiü şi la stânga borderoului este valorea nominală a billetuluï saü ceea ce se maï çlice brutulü borderoului. Calculândü çlillele de la data cândü se face scomptulü, 30 Augustü pênë la scadenţa 2 Octombrie, gassimü 32 çlille care îmmulţite cucapitalulü 2160 avemü numere 69120, a-cestea împărţite cu divisorulü 3000 care correspunde cu pre-ţulă dobândii de 12 % ne dă câtulü saü dobânda de leï 23—05. Comissionu de */4 % calculată assupra valorii nominală a billetuluï 2160 este de leï 5—40, care adunate cu dobânda, avemü leï 28—45 sumă care se numeşte scomptu, ce’lü scademü din valorea nominală, şi rămâne valorea effectivă de Lei 2131—55 care trebue numărată de Banqueră D-lui Augustin. Scomptul mai multoru effecte, cn dobânda de 15°/0 Şi Comis.3/». 1400 — Ploeşti scadenţa 12 Septembrie. 800 — Iassy » 24 d°. 1500-60 Bucureşti » 15 Octombrie. 729-35 d° » 2 Noembrie. o- ct’lTu t ccctc Acoiupte6c£. SueV/Teşth 31 -Sdliyust 1813. S)-loru (SL^ixtoiil-e & Q-iue. 1400 — Ploeştî scad. 12 Septem. falie 12 SVr. 16800. 800 — Jassy » 24 d° » 24 » 19200. 1500-60 ffiucur. » 15 0ctomb. » 45 » 67545. 729 35 d° » 2 SVoenti. » 62 » 45198. Sfei 4429 95 148,743. 61-97 SAob. 15°/0 assupra $umeriloru de sussu 78-58 16-61 Jomusiowă 78% Sdei 4351-37. SJetulu de plată. Pentru a facilita operaţiunea scomptuluî, effectele se aşeţlă în borderourî după ordinea dateloră; spre exemplu după ce amu găssitu filele 12, de la 31 Augustă penă la 12 Septembrie nu ne rămâne de câtă să adăogămă încă 12 gliile la uă a doua scadenţă, la a treia adăogămă la 24 ţlille încă 21 ect. ect. Totalulă numeriloră este 148743 assupra căruia s’a calculată dobânda de 15 %. Comissionu s’a calculată assupra valorei nominale a effecteloră Lei 4429-95, care fracţiune de 95 trecândă peste 50 se adaugă 1 la întregi, adică assupra 4430, îmulţindă cu 37-50 ceea ce represintă 3 optimi a 12—50, tăindusse de la finele acestui produssă 6 gifre, după regula îmmulţirei ţlecimale. In presentulă borderoă se putea pune dobânda în parte a fie-căruia effectă, ceea ce ne da acellaşiă resultată: 1400 --- Plocştî 12 Scptembre 12 falie --- 7 --- 800 --- Jassy 24 d° 24 . --- 8 --- 1500---60 Bucur. 15 0ctoml)ric 45 --- 28- -14 729---35 d° 2 Noembrie 62 ,, --- 18- -83 Wobenda 15 % Stot.... 61 97 omission 3/8 °/0 16 62 ^Valorea dc plata 4351 37 35* 4429 95 35* 4429 95 Borderoulă, de negociare este assemenea o notă ca borderoulă de scomptă, cu deossebire că arată effectele negociate saă vîndute. Condiţiunile principale pentru a redacta borderoulă de negociare sunt acellea alle borderoului de scomptă. In ambele caşuri se cumpără şi se vinde effecte de com-merciă; însă în primulă casă preţulă effecteloră de com-merciă se fixeţlă prin preţulă dobândii, în casulă d’allă doilea preţulă effecteloră se fixeţlă prin dobânda şi preţulă schimbului;, mai cu deossebire cândă e vorba de effecte streine de piaţa uostră, a căroră valore nominală este într’uă monedă cu totulă alta de aceea a pieţei nostre. Cândă e vorba de effecte assupra pieţei nostre, ne pu-temă servi de cuvintele scomptatu saă negociaţii. In ceea ce priveşte effectele assupra altoră pieţe streine, întrebuinţămă singurulă cuvântă de negociare. Modele de borderouri. AUGUSTIN NICOLESCU Bucureşti 2/l4 Septem. 1813. Bucureşti. 5V 1. BORDEROU W=lcT%t (fe COovceAciv tCoco. Loculu Preţulu No. Suma Scadenţa Trassulu DE PLATA schimbu¬ lui Lei B. 2160 fr.12000 --- --- 7u Dec. jCiici/auite & ţ’iib Paris 0,98 ‘/s 11775 --- i Acquitatu ŞX^icoiebcii Esplicaţia borderoului No. I. Domnii Gabril şi Doicescu avendu trebuinţă de 12000 fr. assupra Parisului, se învoeşte cu banquerulu Augustin Ni-colescu, a’î da uă trattă assupra Lucianne & fiu din Paris cu scadenţa 3 luni de la dată a 0,981/8 care face L. 11775, sumă ce o acquită la priimirea tratteî. D-nu Augustin Nicolescu liberedă împreună cu tratta şi unu borderou care este dispussă în modulu de mai susfi, adică: Prima colonă în stânga noteţlă numerulu tratteî 2160. — A doua colonă valorea nominală a tratteî 12000 francî.— In a treia colonă scadenţa tratteî care, fiindu redactată treî lunî de la dată, este la V,4 JDecembrie. — In a patra eold-nă este scrissă firma trassuluî Lucianne & fiu. — A cincea colonă, noteţlă loculu de plată, adică în casu de faţă Paris.— In a şessea colonă care este întitulată Preţuia schimbului, adică preţulu monezii streine în moneda pieţei nostre 0,98 */8. — In a şeptea colonă şi cea din urmă este valorea reală a tratteî în moneda pieţei nostre, care este de Lei 11775. Pentru că cumpărătorii franciloru şan beneficiarii tratteî Gabril & Doicesm plăteşte valorea datorată, banqueru Augustin Nicolescu trăgătorulu tratteî vîndute, acquită borde-roultt în mijlocii. BORDEROU bucureşti. ^c° A. Pneureşiv 4/l6 Sept. 18^3. 'Xoco. Loculu Preţulu No. Suma Scadenţa Trassulu DE PLATĂ schimbu¬ Leî B. lui i ca 8900 O --- --- 71(i Dec. SCoYulra 25,20 10080 --- O (J!ofouiaet> & (2-te 10,000 Leî la 24 No- 80 ţjille 266---65 dob. 12% as. N. 8000 9783 85 846 65 Timbrulu 5 --- In numerariu 351 65 4 Borderoulü No. 2 A. Fraţii Julius banquerî din capitală, vinde la Vl6 Septembrie D-lui J. Virgilie uă trattă de 400 L-st. scadenţa 3 luni de la dată, assupra Goldmaer & C-ie din Londra a 25-20 Leî 10080. Pentru acquitarea acestora Lire, D-nu J. Virgilie dă unu biletu allu seu ordinulu Fraţii Julius scadenţa 24 Noem-brie, valdrea nominală 10000 plusfi Leî 351-65 în numerarifi; pentru accoperirea valori Lirelorfi plus dobânda de 12 % pentru 80 ţlille, care face 266-65 şi 5 lei timbru. Borderoulu acestei operaţiuni este dispussu ca cellu precedenta , cu deossebire că la mijloculu săfi e notată suma biletului la ordina 10000 Leî priimită de Fraţii Julius, din care valore se scade 266—65 dobânda şi rămâne în realitate priimiţî diferenţa acestei deducţiunî care este de Leî 9733—35, scrissă în ultima colonă sub preţuia Lirelora 10080. Scăţlendu prima sumă din seconda, adică adevărata valore priimită din cea datorată, rămâne să mal priimimu diferenţa de Leî 346—65 plusa 5 Lei timbru adăogaţî la fine, care facă Lei 351—65, suma plătită în numerarifi de Virgilie la priimirea tratteî. Acellaşu Borderou Nr. 2 dispussu in alţii modü. SVa-h/ï utilii. 17Bucureşti ÜX0 2 B. i Locuiu Preţul i Nr. Stima Scadenţa Trassulu DE PLATĂ schimbu¬ ş B. lui Lei j 8900 Lst400 --- --- 4/ie Dec. (Jofctucteî/ & G-te Londra 25,20 10080 --- --- --- i L.10000 24 Noem.: Biletulü s/ o/ n/ | 266-65 Dob. 12°/0 as/ Nr. 8000 271 65 --- 5 --- Timbru 9728,35 ! In effeotiv Lei 351165 i 1 ! i i 1 ! i ! i ! Borderou Nr. 2 B. — noteţlă aceeaşi operaţiune a Borderoului precedinte, singura diferenţă constă, în expunerea gif-freloru care acquită valorea lirelorfi 10080 scrissă în ultima colonă la drepta. In colonă a doua a sumelorfi scrimă valorea nominală a billetuluî la ordinfi, 10000 Lei urmate de scadenţă în cetona respectivă şi denumirea lui în colonă de mijlocfi, de desubtulfi acestei sume scrimfi 271-65 care este scomptulfi biletului ce priimimfi pentru acquitarea lirelorfi, compussfi din dobânda 266-65 â 12% pentru 80 ţlille, plussfi 5 Lei timbru; s eâdemfi suma scomptuluî din valorea nominală a BORDEROU HucureştÎ 4/x 6 Septembre T8Ÿ3. 9-luv V/ Xocco. biletului la ordinii, şi differenţa o punemu în ultima colonă de la drepta care represintă valorea reală a biletului la ordinii, făcându deducţiune între acesta ultimă valore de Lei 9728-35 din preţulti lireloru 10080, ne remâne differenţa 351-65 sumă ce o priimimu în efectivii de la D-nu I. Virgilie. BORDEROU Metili ^utiuà Salatz l5/27 Septembrie, 18Ÿ3. °Çalatz. PÇ 3. W=loru Gouôtauluieôcit & Q&iîimoii. Nr. Suma Scadenţa Trassulu Loculu Schimbul Lei B. DE PLATĂ 12400 Th.1000 --- 5 £ille d. Staul? & 91\ii?u Berlin 3776 Ç vedere 3,77 % Dob. 12 % la biletul de josu 60 --- Timbru d° 1 50 In contra: 3837176 15/27 Nobr. Biletul D-lor 0/ n/ 3000 In numerariu. 837 75 1 J8S7 75 Borderoulu No 3. — Operaţiunea notată în acestfi borderou este împărţită în doue: 10 Sumele care datoreţlă şi care se compune din preţulu Tha-lerilortt Lei 3776—25+60 dob.+ 1 Lefi timbru zz 3 83 7—75. 2° Din sumele cu care accoperă cumpărătorii Constantine-scu & PMlimon valorea datorată: Biletulfi lorii plătibilfi la lS/87 Noembrie de Lei 3000-f-837—75 în numerarifi zz Lei 3837—75. Ordinea colonelorfi cumfi este dispussfi acesttt borderofi, ne scuteşte de orî-ce alte esplicaţiunî. Borderou de negociare. ^ LEONHARD & C-ie. Paris 23 Sdevruarie 78*73. Borderou de remisă din 6/lS S'evruarie a &-loru CT„ 6. ^lllacowicu & Q-ic- dvn Bucureşti. NoJ } Suma i Scadenţa ÇlLLE Numebe Piaţa 1 1 1 'fr. 10000 70 1 ! III! 18 Maiü 84 fr. 116---70 Paris 4185 126 30 dob. 5 °/o 10 --- fr. 9873 =5; Timbru Yalôrea 24 cor. Borderou No. 4.—Este unii borderofi de negociare a re-miseloru trimesse dintr’uă piaţă într’alta. D-niî Macovescu & C-ie din capitală remitte banquerilorfi Leonhard & C-ie din Paris uă trattă, valorea nominală 10000 fr., scadenţa 18 Maifi. Acesta din urmă o negociată în piaţa Parisului cu dobândă de 5°/e plusii timbru 10 fr. Leonhard & C-ie trimete lui Macovescu & C-ie borde-roulfi No. 4, prin care ’! aretă negociarea trattel de 10000 fr. Prima colonă din stânga noteţlă numerulu tratlet A doua colonă, suma sau valorea nominală a trattet A treia colonă, scadenţa. A patra, numernlă ţlilleloru. A cincea, numerile sail dobânda calculată assupra lorfi. A şdssea şi cea din urmă, loculă de plată a tratteî. Dobânda de Lei 116—70-f-10 timbru care facă Lei 126—70 se scade din valorea nominală 10000 şi remâne diferenţa de Lei 9873-30, ceea ce se numeşte valorea jurnalieră a negociăreî sau valorea reală a tratteî, care o trece Leonhard & G-ie în comptulu lui Macovescu & C-ie. $SQ° 5. J. VIGNAL & FIU. ţ£yon 8 Septembrie 1873. Borderou de remisele din 3 corentu alle i. Epoca, adică ţlioua cândă se închide comptulă. Dobânda de............°/0. Aceste tote ca titlu allă comptuluî. Ambele părţi alle comptuluî se compună de următorele colone verticale: 1° Colona dateloră, care conţine în prima sa parte anulă şi luna, în a doua parte numerulfi ordinară allă ţlilleloră. 2° Colona sumeloră numită colona capitaleloră, care conţine Lei şi Banî. 3° Colona de esplicaţiunî, care determină natura fie-că-reî sume. 4° Colona s cadenţeloră, care conţine ţlioua şi luna. 5. ° Colona ţlilleloră, care conţine filele coprinse între scadenţă şi epocă. 6. ° Colona numeriloră, deca dobânda se calculează asupra diferenţei numeriloră, saă colona dobânţliloră în parte a fie căruî Capitală. Begula Generală.—Pentru ca să facemu ună Comptă cor-rentă methodă directă, căutămă dillele coprinse între scadenţă şi epocă atâtă în partea debitului cătu şi în partea creditului; îmmulţimă ^illele cu capitalu şi produssu care se numeşte numere ’lă scrimă în colona respectivă, în partea unde se află capitalu. Facemă balansa numeriloră şi calcu-lămă dobânda assupra acestei balanse; daca soldulă numeriloră e debitoru dobânda o trecemu la debită în colona Capitalului, deca soldu numeriloră e creditoră dobânda o trecemă în partea Creditului; în urmă soldămă colona capitaleloră ca de obicinuită. DEBITU ^omptü cm ’rentü allü ^ù^lorü VLA DEMIE i ■ DOBENDA 10 % Suma H Numeee Data Scadenţa ►H 4 LEI | B. Pr 1 1 r dunie 4 2630 21 factura nôstrâ 4 UCJUStÜ 146 383980 i 1 » 20 12331 4 Toilelu s eu 15 » 135 166455 dullie 426oJ » factura nôstrâ Septembre 477120 8 1 8 112 çÿlugustü 15 2100 12 d\emisa. nôstrâ 15 ddjoendorie 45 94500 i . 1 dDob. 10 ü/n la dfy. 1 25jl0 ' Sû.38o 1006;43 Jioldo K'reditorii 11254 90 j 1 1122055 | ! \ ! , Esplicaţia Comptuiui correntu methodu directă Nr. I. La 4 Junie liberămd lui Yladimirescu & C-ie diverse mărfuri în valore 2630-21 Lei, însă ne datorează această sumă nu din ţlioa căndd a priimitd, ci la 4 Augusta cânda ne ama învoita ca să ne-o plătească; fiindă-că, Comptuia cor-renta ’la încheiema la 31 Decembre, adică ne aquităma într’una moda reciproca de tote sumele, cu alte cuvinte ne plăteşte la acestă epocă tote sumele de la debit şi noi ’i plătima tote sumele de la Credita, calculăma filele de la 4 Augusta cânda trebue să ne plătească până la 31 Decembre cânda ne aquită şi găssima 146 ţlille. Immulţindu Capitalii 2630 cu filele 146 avem 383 980 numere adică: à, C-nie încheiatu la 31 Wecemlre 1813. CREDITU DOBENDA 10 •/« Data Suma Scadenţa ■j Numeee a LEI | B. Pr j » Jjata nôstrâ i dunie 198! 554400 dunie 12 2800 12 dulie 6 1481 28 factura sea 6 'ÿLucjUstü 144 213264 25 )) dţemisa » 25 HJctombrie 65 78000 glugutü 1200 i j$eptembrie 9 1850 62 factura » 9 ddfiemlrie 51 94401 numerariü 2 dfanuarie 178 178000 debrvarte j 600 '(■a Wa-ssa j25; i I Marin \ : 5 6520 --- 1 5 ri un ie 25 163000 » 15 2160 38 bonu Constantin j 125 270000 /i emisa- nj 1 25 dSebruarie /'4prdic bi 2100 1_ Drain nôstrâ 21 Main 39 81900 februarie 2 250 Tlemisa sea 2 Maiü 58 14500 Uala?rsa num er. 332104 Martie 16 2100 3rata nostra 16 Sdprilie 74 155400 j l Sdprilie 2 1218 45 Carolini P C~ie 2 punies 28 34104 73 80 IBob. 8 % asupra i Sh0. 332104 i 1 \ 2417 37 Soldo Webitorü 9220 --- 652004 9220 --- 652004 ' dfunie 130 2417 37 I Soldo dm non 30 r.f'imuj' : p. n A. de E. / DEBITÜ ___68__ METHODÜ %cmptu correntü allü @=lorü MIHAIL DOBENOA iDffiECTÜ COHN ineheiatu la 30 Jaunie 7873. Ifr------ Sebruarie 25 600 --- S£a Cassă 25 S7ebrua*rie 125 16 66 Januaries 4 1000 J'Yb numerariü 2 dfanuar ie 178 39 55 Martie* 5 6520 7îemisa nostră 5 dfunie 25 36 22 » 15 2160 38 bonu Constantin 25 februarie 125 60 --- Aprilie* 21 2100 --- Srata nostră 21 Maiü 39 18 20 ^februarie 2 250 --- Tëemisa sea 2 Maiü 58 3 22 Halansa dobënçl. 73 80 Martie 16 2100 Srata nostră 16 Mprilie 74 34 53 Sdprilie 2 1218 45 Car dini P CM 2 J unie 28 7 58 1 73 80 Pdobenda 8 % 1 2417 37 Soldo PSeMtorü 9220 --- 144 88 9220 ■- 144 88 J'unie 30 2417 37 Soldo din nou 30 J* unie; il . 69 CREDITÜ A. de Compta correntü methodü directü cu numere roşii- Se dă numele de numere roşu, numerilorü provenite de la uă scadenţă posterioră epoceî, care numere suntü trecute la debitü în locü d’a fi trecute la credită la adevëratulü lorü locü, şi acelle numere care suntü scrisse la creditü în locü d’a fi la debitü. Cândü scadenţa trece peste epocă, ţlillele se calculera de la epocă pêne la scadenţă, şi numerile suntü notate cu cer- nelă roşie, ca să se deossebescă de numerile negre care suntii la adeveratulfi lorii locu; pe cându adeveratulu locu allfi nu-meriloru roşii este partea opussă. Luâmu de exemplu comptulu precedinte allu D-lorfi Vla-demirescu & C-ie, cu singura excepţie că în locu d’a fi încheiată la 31 Decembre, ’lu închidemula 28 Octombrie; dis-posiţiunea acestui comptfi este aceeaşi a primului comptă. O 70 METHODtJ DIRECTÜ DE6ITÜ &=lorü Vlademirescu & C-lS comptulü OSJorü correntü eu Data Capitalu J'unie 4 2630 21 » 20 1233 4 Julie 8 4260 --- Sdugustü 15 2100 12 42 < 88. 989 65 < 11255 90 Scadenţa h ►a ►A M O factura nostrâ factura nostra Soldo ereditorü 4 15 8 15 ddugustü » Septembrie Woembrie 84 73 50 17 Esplicaţia presentuluï comptü correntü. La 12 Iunie datorâmü D-lorü Yladimirescu & C-ie trata nostră în vaiere 2800 lei, care sumă o acquitămă la 28 Octombrie $ioa închideri comptuluî, prin urmare datorâmü şi dobênda pentru 136 ţlille de la scadenţă pêne la acquitare, care çlille îmmulţite cu capitalu ne dă 380800 numere. 2800X136=380800 saü 3808. La 4 Augustă ne datore^lă lei 2630—21 valorea mărfuri-loră trimisse de noî, însă pentru că acésta sumă ni se plăteşte la 28 Octombrie, ne maï datordţlă şi dobênda de la scadenţă pêne la epocă; calculămă ţlillele de la 4 Augustă Numere 71 CU NUMERE ROŞ1Î* Wob. la Macarie & Simion încheiaţii la 28 0ctombre 1813. CREDITÜ 220920 90009 213000 35700 179372 703301 A. de E. Data J'unie Julie Sdugustü (Septembrie Octombrie SVoembrie & 0. 12 6 25 9 14 21 Capitalu 2800 1481 1200 1851 923 3000 11255 989 28 62 90 65 3’rata nostrâ S/actura sea Ilemisa sea S/actura sea Biletu nostru °/s} Jactura sea dVumerile /lofiv de la debitu Balansa numer. Soldo din, nou Scadenţa H P~ Numere 12 6 25 9 20 21 28 cfunie Slugustü Octombrie Uoembrie Octombrie Wecembrie Octombrie 136 82 3 II 8 53 380800 121442 3600 20372 7384 159000 35700 154375 703301 pêne la 28 Octombrie şi găssimă 84, care îmmulţite cu capitalu ne dă 220920 numere. 2630X84=220920 saă 2209. La 6 Augustă datorămă lei 1481—28 valorea mărfuriloră priimite de noî la 6 Iulie, plus dobênda pentru 82 ţlille de la scadenţă pênë la epocă, care ţlille îmmulţite cu capitalu ne dă 121442 numere. 1481X82=121442 saă 1214. La 15 Augustă ne datoreţlă lei 1233—04 valorea biletului sëü trimesă de noî la 20 Iunie, ne maï datoréçlâ do- Numerile roşii le deossebim prin cifre capitale § benda la acestă sumă de la scadenţa 15 Augustă până la epoca 28 Octombrie; ţlillele coprinse între scadenţă şi epocă suntă 73, care îmmulţite cu capitalu ne dă 90009 numere. 1233X73=90009 saă 900. La 8 Septembrie ne datore^ă mărfurile trimesse de noî la 8 Iulie in valore de 4260 lei, acestă sumă fiindu acqui-tată la 28 Octombrie, ne mal datore^ă şi dobenda pentru 50 gliile, din ţliua de 8 Septembrie, cândă trebuia să ne plătescă, pene în^iuade 28 Octombrie cândă ne plăteşte. Immulţindu ţlillele cu capitalu ne dă 21300 numere. 1200X3=3600 saă 36. La 9 Nembrie datorămă leî 1851—62 valorea mărfuriloru priimite de noi la 9 Septembrie, însă închiderea comptului fiindu la 28 Octombrie dată anterioră scadenţei, adică plă-timu datoria nostră mal ’nainte cu 11 ţlille de obligaţiunea Ce avemiî (de la 9 Noembrie până la 28 Octombrie). D-nu Vlttăimi-rescu & C-nie are să priimescă de la noi valorea mărfuriloru, însă ne datore^ă dobânda pentru ţlillele ce’î plătimă mai ’nainte de scadenţă. De unde resultă, că în casulu de faciă pro-dussulă dilleloru îmmulţite cu capitală suntă numere roşii-, le lăssămă în partea creditului unde se află capitalulă, scri-indu-lă cu cernelă roşie pentru a le distinge de celle negre, care suntă la adeveratulă loră locfi. 1852X11=20372 saă 204. La 15 Noembrie ne datore^ă Leî 2100—12, care sumă ne-o plăteşte la 28 Octombrie, mal ’nainte de scadenţă cu 17 ţlille, socotite de la Epocă 28 Octombrie până la scadenţa 15 Noembrie; produssulă ţlilleloră îmmulţite cu capitalulă este numere roşii, adică de şi ne datoreţlă capitalulă de Lei 2100—12, noi ’I datorămă dobenda assupra acestoră numere, care le lăssămă în partea debitului, scriindule cu cernelă roşie, ca se le dis-tingemă de celle negre care suntă la adeveratulă loră locă, pe cândă aceste în realitate trebue să fie la Credită. Prin urmare: 2100XI7--35700 saă 357. La 20 Octombrie datorămă Lei 923 valorea biletului nostru care ni’lă trimite la 14 Octombrie. Căutămă ţlillele de la scadenţă pêne la epocă şi găssimă 8 $ille, îmmulţite cu Capitalulă ne dă 7384 numere. 923X8=7384 saă 74. La 21 Decembrie scadenţa posterioră epocel, datorămă Lei 3000 valorea diverseloră mărfuri priimite de noi la 21 Noembrie. De şi datorămă acéstâ sumă, însă pentru că o ac-quitămă cu 53 ţlille mal ’nainte de convenţiunea între noi, ne datoréçlâ dobânda pentru aceste ţlille, adică de la 28 Octombrie cândă plătimă pêne la 21 Decembrie cândă eramă datori să plătimă ; prin urmare produssulă acestoră ţlille îmmulţite cu capitalulă suntă numere roşii. 3000X53=; 159000 saă 1590. Mal ’nainte de a procédé la soldarea comptului ’lă trans-formămă în comptulă correntă ordinară cu numere negre, trecândă numerile roşii 35700 de la debită în partea creditului, assemenea luămă suma totală a numeriloră roşii de la Credită 179372=20372+159000 şi o trecemă în partea debitului. Dupë ce amă trecută numerile roşii la adevëratulâ loră locd, amă făcută balansa numeriloră fără a ne mal occupa de numerile notate cu roşu. Ne datoréçlâ dobânda asupra numeriloră de la debită 703301 Datorămă noi dobânda asupra numerilor de la credită 548926 Aşa dar ne rëmâne datoră dobânda asupra diiferenţeî 154375 Care dobândă de 10 % Pe anû este 1||||5=42—88. saă 1||4 =42—88. Dobânda de lei 42—88 o trecemă în partea debitului la colona capitaleloră, unde se află excedentulă de numere assupra cărora amă calculată dobânda; soldândă colona capitaleloră ca de obicinuită, găssimă ună soldă creditoră de Lei 989-65, care’lă trecemă la debită pentru a balansa comptulă. Dupë ce închidemă celle patru colône, trecemă în parte ere- âituluï de unde amü luatü soldo, cu scadenţa 28 Octombrie de cândü începemü a datora suma din nuoü de leï 989—65. Regula generală. — Casă operămtt unü comptü correntü cu numere roşu, căutămă ţlillele de la scadenţii pêne la epocă, cândü scadenţa este anterioră epoceï şi în casulü acesta nu-merîle suntü la adevëratulü lorü locü. Cândü scadenţa este posteriôra epoceï, adică cândü trece peste epocă, căutămtt ţlillele de la epocă pêne la scadenţă, şi în casulü acesta numerile suntü roşii adică nu suntü la adevëratulü lorü locü. Pentru a solda unü comptü correntü cu numere roşiî, tre-cemü suma totală a numerilorü roşiî de la debitü la Creditü, şi suma totală a numerilorü roşii de la creditü la debitü ; dupë ce amü trecutü numerile la adevëratulü lorü locü, fa-cemü balansa ca la comptulü correntü .directă cu numere negre, fâcêndü abstracţie de numerile roşiî, adică adunămfi numerile din ambele părţî fără a ne maï occupa de celle notate ca numere roşiî. Trecemü dobânda calculată assupra differenţeî numerilorü la colona capitalelorü în partea aceea unde numerile suntü maï mari, şi în urmă soldămtt colona capitalelorü ca de obicïnuitü. Textulu comptulm correntu din faţă La 20 August incheiăm următdrea affacere urmată intre Macarie şi Simion cu correspondentul loru Radu et C-nie cu dobânda de 8°/0- La 5 Iulie ne datora 4000 Lei. — La 5 August 6000 Leî.—La 20 August 2000 Lei.—La 20 Octombrie 1000 Lei. La 10 Iullie datoram noî 3000 Leî.—La 20 Iullie 8000 Leî. — La 25 Septembrie 1000 Leî. — La 15 Octombrie 6000 leî. Resultatul finală allft acestortt operaţiuni reciproce se vede prin comptulă correnttt din faţă. 76 METHOEÜ DIRECTÜ DEBITU yHomptu TSorrentü allü &=lor RADU P 9o=ie eu dob. 8 °/0 LÜ DATA CAPITALU SCADENŢA -J NUMERE O- Sdprilie 5 4000 --- Srimisu prin postă 5 Jullie 45 180000 dunie 8 6000 --- factura nostră 5 Sdugust 15 90000 Jullie 15 2000 deto deto 20 » 0 êpooa Sdugust 10 10000 --- 71 emis a nostră, 20 0ctombrie 60 600000 SVum, roşiî delà credit 365000 73olan sa numerilorü 325000 22000 1 960000 3927 78 Soldo dt n SVu-ou 20 Sdugust I A. de E. COMPTU CORRENTU METHODU INDIRECTE SAU METHODU NOU Numiţii comptii indirecta, din causă că dobenda o căutăma într’unft moda cu totulu inversa în raporta cu compturile precedente. In câte trele methode cunoscute pentru a opera una compta correnta, resultatuia este egala. Voma regula cu methodu acesta, acellaşî compta alia D-lora Ylademirescu & C-ie. De şi ţliua regulari comptulul este 31 Decembrie. In methodu acesta luăma ca epocă ţliua cea d’in- 77 CU NUMERE ROŞII la MĂGĂRIE & SIMION încheiat la 20 Sdugust 78Ÿ3. CREDIT u DATA CAPITALU SCADENŢA -j NUMERE S* ddprilie 10 3000 --- factura sea 10 cfullie 40 120000 Jtaiü 5 8000 --- Priimiţî prvn postă 20: » 30 240000 Junie 25 1000 -* 7i emisa, sea 25 Septembrie^ 35 35000 Jullie 15 6000 --- Jactura sea 15 Octombrie 55 330000 dVum. roşit, de la debit 600000 72 22 ^Ûob.8°j0 as, c/Vo. 3250001 3927 78 Soldo debitorü 22000 960000 & 0. têia din tote celle alte scadenţe, adică prima scadenţă din partea creditului care este 12 Iunie. Căutăma ţlillele coprinse între acéstà epocă 12 Iunie pêne la tote celle-alte scadenţe: adică, în partea creditului de la 12 Iunie pêne la 12 Iunie avema nici uă ţii, prin urmare scrima 0 ţlille şi în coldna numerilora epoca; de la 12 Iunie pêne la 6 Augusta, avema 54 ţlille; de la 12 Iunie pêne la 25 Octombrie 133 ţlille; de la 12 Iunie pênë la 9 Noembrie 147 ţlille; de la 12 Iunie pênë la 20 Octombrie 128 ţlille; de la 12 Iunie pênë la 21 Decembrie 189 ţlille. Trecema în partea debitului unde căutăma assemenea ţlillele coprinse între epoca adoptată 12 Iunie pênë la scadenţă; a-dică, de la 12 Iunie pênë la 4 Augusta 52 ţlille; de la 12 * Iunie pêne la 15 Augustü 63 ^ille ; de la 12 Iunie pêne la 8 Septembrie 86 çlille; de la 12 Iunie pêne la 15 Noembrie 153 çlille. Dupë ce amü gassitü çlillele în parte a fie-căruia capitalü, luâmü soldo saü balansa capitalelorü care este de leï 1031—53 şi o ducemü în partea debitului unde lipseşte acestü soldo, însă affară din colôna capitalelorü ; dămă de scadenţă acestui soldo provisoritt de capitală care este pussü în colona de explicaţiune ţliua de 31 Decembrie cândü închiămfi comptu; căutămă ţlillele de la epoca 12 Iunie pênë la scadenţă 31 Decembrie care suntü în numërü de 198. In fine facemü nu-merile în parte a capitalelorü. Facemü balansa numerilorü care este 90380 şi o trecemü în partea unde lipseşte acésta sumă, adică în partea debitului ; dobênda calculată assupra balanseï numerilorü o trecemü totü în partea debitului, însă nu în partea opussă ca la me-thodu directă. Regulă generală. — Ca së facemü unü comptü correntü prin methodü indirectă, luămă ca epocă cea d’intêiü scadenţă saü orî-ce altă scadenţă anterioră ; calculâmü çlillele coprinse între epoca adoptată şi celle alte scadenţe; facemü numerile, şi observămă că aceste numere nu suntü la adevëratulü lorü locü. Luămă balansa capitalurilorü, facemü numerile acestei balanse a capitalelorü, îmmulţindă cu çlillele coprinse între e-poca adoptată şi çliua regulări comptulul. Pentru a solda comptu, scrimă differenţa numerilorü în partea unde lipseşte şi dobênda o punemü în aceeaşi parte; în urmă soldăm ü capitalele ca de obicinuită. COMPTU CORRENTU «nsTHonr indirecte pai; mkthodu nuou 80 METRODÜ INDIRECTÜ DEBÏTÜ vtü correntü ailû ST^larü VLADEMJtRüj r---" " DOBENDA io °/„ i .1 Data Capitalii ■i Capitalu ;i -3 i SCADENŢA I1 P NUMERE Data Scadenţa A Numere ...... l. B. !| ^ : l. B. Pr Jaunie 4 2630 21 Sa ciur a sea 4 52 --- --- i dûlfflistü ; 136760 1 cfunie 12 2800 3rata nj 12 cfunie S'poca ! » 20 1233 4 Jjileiu sj 15 » 63; 77679 t /fullie 6 1481 28 Sactura s/ 6 Sdugustu 54 79974 f i i Juïlie 8 4260 [Sactiira* se a 8! . ^ 366360 ; 25 Tlemisa sj 25 Octombrie 133 159600 | 1 : 86:| Sdugustü 1200 T/lugustu 15 2100 12 Tlemisa n ostrâ 15 SToembrie 153; 321300 Septembrie 9 1850 62 factura s/ 9 SVoembrie 147 272097 ■/c;:/da lansa •î Octombrie 14 923 Hil. n/ oj sj Octombrie 118144 :i 20 128 ''{Sapbtahduî 3l! Srcemhria ! 1981 204336 > dVoembrie 3000 STactura sea decembrie 189 567000 ! j ! '! 21 21 f Ualansa n,timar} ! i 90380 ;? u 25 10. j I " \®ob. as. Û03SÛ. j s ;; ! 1006 43 'Soldo creditorï î i . \ i 11254 90 s n 96815 ;| 11254 90 1196815 ' j; |j . 1 j ; Wdecembrie 31 1006 43 Soldu din noü 31 decembrie 81 & Ç-IE înckeiatü la 31 Wec&mlrie') 1813. GREDITÜ & 0. Raüonamentulü methoduluï indirectü. Sà ne inchipuimü că tête scadenţele sunte la î 2 Iunie. In I basa acestei hypothèse, Vladimirescu & C-ie are se priimésca 1 de la hoï în (lina de 31 Decembrie càndü inchidemü compta, j tote sumele de la credită........... . . . Leï 112'>4—90 I In aceeaşi ne datoré^a suma totală de la debită. . ............................* 10223 — 37 De unde résulta că datorămă D-lorü Vla-dimirescu & C-ie diferenţa de........ Leï 1031—53 assemenea datorămă şi dobenda de la 12 Iunie pene la 31 Decembrie, pentru 198 ţlille. Soldulu creditoră de leî 1031—53 este trecută în partea debitului affară din colona capitaleloră, fiindă că este ună soldă provisoriă: Vladimirescu & C-ie care are să priimescă pe lengă acestă sumă şi dobenda assupra numeriloră 204336 care numere suntă trecute la debită cândă în realitate loculă loră este la credită, prin urmare suntă numere roşit 6 4 « Prin hvpothesa nostră că epoca este 12 Iunie, singura sumă de 2800 n’are nici uă dobândă. A doua sumă din partea creditului Lei 1481—28 o da-torămă la 6 Augustă, 54 ţjille mai târziu de câtă 12 Iunie epoca adoptată de noi, prin urmare dobânda assupra numeriloră 79974 este pe nedrepţii pussă în partea creditului, ci din contra Vladimirescu & C-ie ne datoreţlă aceste dobemji, pentru că plătimfi cu anticipaţie şi trebue trecută la debită. Astu-felu fiindu aceste numere suntă numere roşii. Assemenea datorămă 1200 lei la 25 Octombrie, însă şi acestă scadenţă trece peste epoca de 12 Iunie, şi în locă să datorămă dobenda, ni se datoreţlă, pentru că închidemă comptu şi prin urmare plătimu cu 133 gliile mai ’nainte; astu-felu numerile 159600 de şi suntă la credită însă trebue se fie trecute la debită, prin urmare şi acestea suntă numere roşii. Raţionând succesivă cu capitalurile: 185-62,923 şi 3000, care aă de scadenţă posterioră epocei 12 Iunie, se acquita cu 147,128,189 ţlille mai ’nainte; dobenda asupra numeriloră de şi este trecută la credită, deră pentru că ni se datoreijă are de adevărată locă partea debitulni; prin urmare tote numerile de la credită suntă numere roşii. Trecem la partea debitului. Ne datoreţiă L. 2630-21 la 4 Augustă, regularea coruptului este la 12 Iunie epocă adoptată de noi, ast-felă ne plăteşte prin anticipaţie cu 52 ţlille mai ’nainte de scadenţă cândă era datoră acestă sumă, prin urmare de şi ni se da-toreţlă capitalu înse dobenda o datorămă noi, şi prin urmare numerile 136760 ’i datorămă noi. Ne-amă închipuită assemenea că Yladimireseu & C-nie ne datora suma de L. 1233-4 la 12 Iunie cândă în realitate ne datora la 15 Augustă ; prin urmare ne plăteşte cu 63 flille mai ’nainte, care dobendă are să priimescă de la noi şi trebue creditaţi, aşa dară numerile 77676 suntă numere roşii. — Assemenea şi cu sumele 4260 şi 2100-12 care ni Ie datora la 8 Septembrie şi 25 Noembrie, pentru că ne ac-quită la 12 Iunie, dobenda pentru 86 şi 153 ţlille are să priimescă, şi numerile 366360 şi 321300 suntă numere roşii. Din tote aceste resultă că noi datorămă lui Vladimirescu & C-ie dobenda assupra sumei totale de numere de la debită şi că D-loră ne datore^ă dobânda assupra sumei totale de numere de la credită. De şi numerile se găsescă aşezate în comptă în ordine in versă, însă în locă d’a le reporta dintr’uă parte la alta, cu singurulă scopă d’a face balansa, le lăssămfi cumă se află, trecândă balansa de 90380 în partea debitului unde lipseşte, care differenţă se găseşte la adeveratulă locă, de aceea dobânda assupra acestei differenţe de 25-10 se găseşte assemenea în partea debitului la adeveratulă locă. Ast-felă ni se datoreţlă dobânda assupra numeriloră de la credită............................................. 1196815 Noi datorămă dobânda assupra numeriloră de la debită........................................... 1106435 Ne datoreţlă dobânda assupra...................... 90380 Soldămfi comptulă ca de obicinuită şi avemfi soldu credi- torfi de Lei 1006-43 84 85 METHODtT DEBITU $omptu oorentu allu W=loru MICHAIL DOBENDA /februarie 25 600 » Sda Cassa 25 februarie 23 31800 Martie 5 6520 )) Tiemisa nj 5 3unie 153 997560 /Aprilie 21 2100 » /frata n] 21 Maiu 139 291900 1 9220 | » 1321260 Junie 30 2417 37 Soldu din nou 30 Junie A. de E. Comptu corentu methodu Hamburgesu sad prin scară- Numiţii Hamburgesu, de la locu de unde s’u inventaţii; prin scară, de la forma sa. Acestii methodii constă, în a reduce două capitaluri la uă INDIRECTĂ & COHN încheiatu la 30 /funie 1813. CREDITU 8 °/ ° io ianuarie 4 i An numerariu Januarie 1000 » 2 » Spoca » 15 2160 38 fâon. Constant. 25 februarie 53 114480 /februarie 2 250 » /demisa nj 2 Maiu 120 30000 Martie 16 2100 » 3rata nj 16 /Aprilie 104 218400 Aprilie 2 1218 45 %faroliniet C=ie 2 Aunie 150 182700 2491=11 fâalansa 30 /funie 178 443576 Capitalului 332104 balansa Sfo. Wobenda 8 °/0 as. 73 80 332104 numere 2417 37 Soldu /febitoru 9220 » 1321260 & 0. singură scadenţă, calculămti în parte dobenda ţlillelorii assu-pra differenţei, scăţlendQ capitalultt debitore din cellii credi-tore şi reciprocii. Compta correntü aïlü W^larü VladeimTÜ & C-ie mcAeiatü la, 37 decembrie 7873. DOBENDA 10 % Însemnarea Data debitului saû a Capitalu a Num ERELE CREDITULUI d. B. p- D 1 C Survie 12 a 2800 52 .145600 64ugustü 4 B. 2630 21 » C. 169 79 2 1 340 6 a 1481 28 » 15 c. 1651 7 9 14859 B. 1233 4 Septembrie a 418 3 23 9614 8 B. 4260 Octombrie B. 3841 97 42 161364 20 c. 923 » 25 B. 2918 97 5 14595 » G. 1200 SVoembrie B. 1718 971 i4| 24066| 9 G. 1850 62 » 15 C. 131 65 6 792 B. 2100 12 decembrie 21 B. 1968 47 36 70848 31 G. 3000 » G. 1031 53 9 9288 Wohènda B. îoj 270873 180493 §oldu C. 25 Sêa 90380 )) Q !; 1006 ^ 43! : 198: 270873: 270873 \ 1 H 1 11 NOTTA. — Titlu col6neloru arată îndestulă scopulu pentru care şuntu dis-pusse. Cându operămu unu comptu, aceste titluri nu figureţjă. Explicaţie. — In comptü correntü methodu presinte, data cândă se face operaţiunea nu figuréçlâ, şi se pune numai scadenţa fie-căruia capitalii. Prima scadenţă este 12 Iunie relativă la capitalu creditorii 2800, care o scrimă în colonele respective cu iniţiala G. care indică speçia capitalului creditoră. Scrimă de desubtă capi-talulă debitore de Leî 2630-21 precedată de iniţiala D. a căruia scadenţă este 4 Augustă. Scădemă capitalu debitoră ca sumă mai mică din capitalu creditoră maî mare, şi avemă differenţă 169-79 suma creditore care o notămă cu litera C şi raţionămă astă-felă : Vladimirescu & C-ie are să priimdscă de la noî la 12 Iunie leî 2800, însă la 4 Augustă ’î dămă leî 2630-21, datorămă dobênda de la 12 Iunie cândă ni s’a liberată prima sumă pêne la 4 Augustă cândă ’î liberămă seconda sumă adică 52 ţlille, care le punemă în dreptulă sumei 2800 care a stată la noî de la scadenţa 12 Iunie pêne la regulare 4 Augustă, cândă amă scăzută leî 2630-21 care ’î amă dată, şi mai rëmâne să dămă la 4 Augustă differenţă de 169-79 precedată de iniţiala G fiindă sumă creditore. La 6 Augustă priimimă leî 1481-28. Cumă acestă methodă acquită prima sumă la a doua operaţiune, căutămă ţlillele soldului ce datorămă la 4 Augustă pênë la 6 Augustă, care suntă 2, şi le punemă în dreptulă soldului de 169-79. Suma priimită de noî la 6 Augustă fiindă totă creditore, adunămă cu ultima sumă şi ne dă 1651-07 care datorămă la ultima scadenţă 6 Augustă. La 15 Augustă ’Ï dămă 1233-04, scădemă din ceea ce datorămă la 6 Augustă şi rëmâne să maî dămă differenţă de 418-03 cu scadenţa cea din urmă; căutămă ţliliele de la 6 Augustă de cândă datorămă pênë la 15 Augustă cândă ’î plă-timă, adică are să priimescă dobênda pe 9 ţlille la capitalu 1651-07, câtă a stată la noî. Astă-felă continuămă a căuta ţlillele coprinse între 15 Au- gustü şi 8 Septembrie şi găssimu 23, care le punemü în drep-tulü differenţeî 418-03. De la 8 Septembrie pêne la 20 Octombrie avemü 42 ţlille; le scrimü în faţa capitalului debitorü 3841-97. De la 20 Octombrie pênë la 25 Octombrie avemü 5 çlille care le scrimü în faţa capitalului debitorü 2918-97. De la 25 Octombrie pêne la 9 Noembrie avemü 14 gliile pentru care ne datoré^a dobênda la capitalu 1718-97 de la prima pênë la seconda scadenţă. De la 9 Noembrie cândü avea să priiméscâ differenţa 131-65 pênë la 15 Noembrie cândü acquitămtt, suntü 6 çlille, şi le scrimü în dreptulü acestei sume. De la 15 Noembrie cândü datora leï 1968-47 pênë la 21 Decembrie cândü ne acquită, suntü 36 çlille pentru care ne datoréfjlà dobênda. Scâdemü suma debitôre 1968-47 din suma creditôre 3000 şi găssimu la 31 Decembrie cândü închidemü socotéla, soldu finalü de 1031-50 numitü soldü brutü allü comptuluï, care stă la noï 9 faille de la ultima operaţiune pênë la închiderea comptuluï, şi pentru care çlille datorămfl dobênda şi le scrimü în dreptulü ultimului soldü. Dupë ce amü găssittt succesivü çLillele la fie-care diferenţă de capitalü le punemü în colôna çlillelorü, îmmulţindu-le cu capitalu în faţa căruia suntü scrisse, şi numerile le trecemü în colôna numerilorü debitôre daca capitalu è debitorü, şi în colôna numerilorü creditôre daca capitalu è creditorii. Soldămfl colonele numerilorü şi gâssimü soldu debitorü de 90380, căutămu dobênda assupra acestorü numere care este de leï 25-10 scrisse sub soldu brutü allü comptuluï cu iniţiala D, ca sumă debitôre şi iacêndü deducţiunea, gâssimü soldu neto allü comptuluï leï 1006-43, care datorâmü în ţliua închiderii comptuluï. Totalulü çlillelorü 198 este suma çlillelorü coprinse între prima scadenţă 12 Iunie şi epoca 31 Decembrie, ceea ce constată că nu è nicî uă erôre în căutarea çlillelorü. Regulă generală. — Ca să facemă unii comptu correntu methodu Hamburgesu facemii deducţiunea din doue, doue sume a capitaluriloru ; punemă ţlillele coprinse între prima şi seconda scadenţă în dreptulti differenţeî capitaluriloră; căutămă numerile care le scrimă în colona debitore daca capitalu cu care s’a îmmulţitii ţlillele este debitorii, şi celle allu căroru capitală îmmulţitu cu gliile este creditoru, în colona creditore. Ca se soldămă acestfl comptă, facemă balansa numeriloră şi calculămă dobenda assupra acestei balanse, punend’o sub soldu brută allă comptului cu iniţiala D daca soldu numeriloră e debitoră şi cu iniţiala C daca soldu numeriloră e creditoru. Scădemu dobenda din soldu brută, cândă differă calitatea loră ; cândă soldo brută e debitoră şi dobenda debitobe le a-dunămă; în ambele caşuri soldu finală se mai ţlice şi soldu nettu allă comptului. ____90_ - • :• -:•„■■■ ■ ^ .........-======= —|] yfiom'ptu eorrentu allu ţ£)=loru Midi Stil & CollU închaiatu la 30 Junie 18*/3. DOBENDA 8 % | Însemnarea 1 DEBITULUI Capitalu H Nume bile Data sau a CREDITULUI L. B. Pr D II u ii Januar ie 2 c. 1000 53 | 53000 februarie 25 a 2160 38 c. 3160 38 ---0 | » 25 D. 600 c. 2560 38 51 130560 Sttprilie 16 c. 2100 a 4660 38 16 74560 \lMaiu 2 c. 250 --- 1 j l i C. 4910 38 19 !; 93290 | )> 21 D. 2100 --- c. 2810 38 11 30910 1 cfunie, 2 c. 1218 45 1 c. 4028 83 3 12084 » 5 D. 6520 --- i ! » 30 D. 2491 17 25 62300 J 62300 394404 Wobenda C. 73 80 S6a 332104 ; » Soldu D. ! 2417 37 178 394404 i Ji li l! ! i 1394404 ii II jj ! ij ! li 1 PARTEA II. „Comptabilitatea este ştiinţa „ordinei. CAPITOLU MU- Idei generale assupra Compt abilităţii. — Prescripţiunile legii relative la Comptabilitate. — Partea elementară a Jurnalului şi cartea mare. Idei Generale assupra Comptabilităţii. Comptabilitatea este arta d’a stabili, şi d’a uni socotelele unei casse de commerciu, sau a orî-căreî alte casse care administrezi fonduri. Din acesta definiţiune resultă, că în orî-ce administraţie fie commercială sau publică, şciinţa comptabilităţii este reclamată imperiosu, mai cu deossebire în duoe mari occasiuni. 1° Cându stabilimiî uă comptabilitate propriu flissă, cre-ândii compturile generale în basa balanseî primitive, care constitue punctulu de plecare allu mecanismului comptabilităţii. 2° Cândă ajungemă a uni tote socotelile, formându bilanţulii generală care este tabloulă exactă allă resultateloră obţinute din variata rotaţiune a capitalului. Tote operaţiunile interca^ late între stabilirea comptabilităţii şi bilanţuld generalii, sîntd subordonate natureî operaţiunilor!! pe care suntemu chemaţi a le înscrie în registre, dupe methoda reclamată de acesta sciinţă. Partea sciinţifică este comptabilitatea propria ţlissă, ţinerea registrelord este aplicaţiunea. Comptabilitatea este sufletulti, ţinerea registrelord este corpulu; prima dă naştere operaţiunilor u, secunda se mărgineşte numai a le înregistra. Comp-tabilitatca este şciinţa care creadă, ţinerea registrelord es-secută. La noi mai cu deossebire unde pene în ultimii timpi şciinţa comptabilităţii a fosta considerată ca und accesoria de puţină importanţă în administraţie, se face confusie chiard de mulţi pretinşi speciali, între comptabilitate şi ţinerea regis-trelord. In adeveratulti sensd alia şciinţeî, comptabilitatea re-gule^ă moduld de înregistrare alia affaceriloru cellord mai şciinţifice, care suntd determinate prin ţifre, cu uă precisiune mathematică şi cu und mecanismd admirabila. Comptabilitatea nu se improviseză şi nici nu se ghiceşte, ea este uă şciinţă care nu se dobândeşte de câta în urma unord studii care se complecteţlă printr’uă aplicaţiune constantă şi seriossă. Nu este locd aci a combate enigmatica comptabilitate a marei majorităţi a casselord de commercid şi chiard a autori-tăţilord publice, datorată puţinei importanţe ce s’a data a-cesteî şciinţe, ne mărginimd a spune că, comptabilitatea în adeveratuld ei sensd este busola care indică calea vastului Oceand alia variatelord rotaţiuni la care este supussd fon-duia unei casse ore-care. Ţinerea registrelord nu este de câtd înscrierea în cărţi, într’und moda devotata rutinei, fără să ţie comptd de şciinţă, şi departe de raţionamentuld impussd de dânsa. Und ţiitord de registre scrie mecaniceşte, condussd de ideea că ast-felld trecea predecessoruld sed, sad colleguld sed de la care a înveţatu, Acéstâ classă de ţiitori de registre (grămătici) nu a-vemd de câtd să o lăssămti a’şi continua devotamentuld, ce conservă pentru rutină. In ceea ce priveşte însă titluld de comptabilü, este cu to-tuld opussd ţiitorilord de registre. Pentru a posséda titluld de comptabild, este necessarid a pătrunde cu iscusinţă în tdtă întinderea operaţiunilord industriale sad commerciale unde voimd a aplica comptabilitatea, d’a înlănţui cu raţiunea im-pussă de acéstâ şciinţă tote divisiunile şi sub divisiunile comp-turilord generale şi allé capitalului. In ori-ce cassă unde comptabiluld este chematd a ţine comptabilitatea, se află und fondd care este causa, iar comp-turile ce stabileşte suntd consecinţele; după cumd nu există effectd fără causă, totd assemenea nu există comptai fără capitald. Affară de cunoscinţele de economiă politică, comptabilitate şi mathematică, indispensabile commerciului, comptabiluld tre-bue să possédé cunnoscinţe forte întinse de economia financiară şi administrativă, ‘de dreptulfi commerciald şi de usulfi generală alld operaţiunilord exercitate mai cu deossebire în piaţa unde este chematd a administra comptabilitatea; mis-siunea sea nu se mărgineşte a da socotéla de uă simplă administraţie, ellă trebue să organisese planulu compturilord necessarie cassei ce i se confiată, de uă manieră logică, clară şi precisă. Pentru a distinge mai bine pe comptabild de ţiitoruld de registre, reproducemd aci următorea frassă a D-lui Courcelle-Seneuil : «Diferenţa între und comptabild şi unu ţiitord de registre este aceea care există între architectd şi ţlidard.» Nu creţld că amu putută attinge în totd, punctele necessarie, care pote face pe und comptabild să fie demnă de a-cestd nume, căci, affară de condiţiunile relative la şciinţă, moralitatea, probitatea şi discreţiunea suntd rigurossd recla- mate de la unu comptabilu, căruia i se confiată totă situa-ţiunea casseî, compussă din starea generală a creanţeloră active şi passive, şi din schimbarea formeloru şi a valoriloră care modifică capitalulă Utilitatea comptabilităţiî este nemărginită. Sciinţa comp-tabilităţii este flacărea care lumineţlă calea prin care trece fondurile, întâlnindu in mersulu loru uă summă de obstacole pusse de speculaţiuni, unele positive altele hasardosse. Com-merciantulu care are fonduri considerabile ca proprie avere a sea sau chiaru procurate prin credită, putea-va ellu distinge operaţiunile avantagiosse pentru ca să le desvolte, saă acellea care ’Iii conducă la perderî pentru a le evita, fără a avea uă comptabilitate demnă de a’î înlesni cunnoscinţele clare a fie-căreî ramură a multipleloră şi variateloră operaţiuni? Speculaţiunile ori-câ1 ă ară fi de legitime şi bine basate, to-tu’şi se cere ca se fie justificate, şi acesta este impossibilă fără adjutorulă comptabilităţiî. Fără concursulu acestei şciinţe, commerciantele ară merge dibuindă în tote aifacerile selle, n’ară putea cunoşte în orice momentă situaţiunea sea în faţa correspondenţiloră saă creancieriloru seî. Consecinţele ce ară resulta din lipsa comp-turiloră care se reflecte lumina crediteloră, suntă din celle mai desastrosse pentru commerciante. Prin mijloculă comptabilităţiî commerciantele pote lua orice precauţiunî pentru a apera viitorulă, lipsa comptabilităţiî, sau uă comptabilitate incomplectă şi obscură, pote să’lu conducă la uă prăpastie din care n’ară mai eşi de câtă prin purgatorulă falimentului! lovitură mortală, pentru acella care se lassă a fi condussă aci prin negligenţa comptabilităţiî. Commercianţiî care suntă în capulă administraţiei capita-leloru fără să ţie comptă de formele la care este expussă, nu voiescă de cătă peirea loră; ca se fimă şi mai liberi în justificarea acestoră idei, vomă assigura câ: daca cercetămă historiculă celloră mai multe falimente succedate în ţerra nostră, nu o să le atribuimă de câtă lipsei de uă bună administraţie, a cărei parte essenţială este ţinerea comptabilităţiî. Desfidemă pe ori-care partisană allă falimenteloră, se ne spue daca în ţerra nostră falimente nu sîntfi saă con-sequenţa fraudei, saă inocenţa condussă de ignorenţă ? Va avea cine-va coragiu să‘ ne spue, că ună singură fa-limentfi a fostă tărîtă de naufrage, incendiă, saă ori de ce alte circonstanţe nenorocite? A se expune falimentului saă miseriei în commerciă, este a susţine întunereculu, tendinţa relleî credinţe, saă frauda tendinţa ruinei! Onorea care garanteojă bogăţia în commerciă este, a susţine lumina, tendinţa adevărului şi sincerităţii. In casulă d’inteiă comptabilitatea se respinge, în casulă de allă duoilea com-ptabilitatea e susţinută. Creditulfi nu se attrage de câtă prin distinsa exactitate în administraţia commercială, care nu se pdte susţine de câtă prin mijloculă comptabilităţiî. Câte-va erori suntă de adjunsă ca să lovescă în existenţa unei casse de commerciă; în faţa unei comptabilităţî sistematice, erorile se potfi evita cu facilitate ; în lipsa comptabilităţiî elle suntă inevitabile. Ordinea susţinută prin comptabilitate, este basa essenţială a commerciuluî. Negligenţa şi desordinea probate prin lipsa de comptabilitate, suntă ruina celloră mai bune afaceri. Nu mai puţină şi în autorităţile publice lipsa de uă comptabilitate sciinţifică, conduce statulă întregă la resultatele celle mai triste. Commercianţiî suntă datori a da sema de gestiunea fon-duriloră, în faţa creditoriloră seî şi prin urmare în faţa legii. Statulă este nu mai puţină datoră în facia naţiuneî se’şî dea sema de gestiunea fonduriloră ce i se confiată. A-tâtu commercianţiî câtă şi omenii de stată putea-voră se se justifice fără uă comptabilitate ţinută în limitele acestei şciinţe ? Comptabilitatea este assemenea de mare utilitate ren- tieriloră şi chiar fi fericiţiloru moştenitori, care din nenorocire la noi cei mai mulţi se deşteptă d’uă-dată în mijloculfi ruinei, fără să fi avută adjutoru comptabilităţii, singura care arti putea să le arate cu cea mai mare siguranţă callea ce ur-me$ă, lăssându-le timpii a preveni tristele consequenţe. Cunoscinţa comptabilităţii ară fi folositore unui mare nu-merfi de persone care suntfi chemate a discuta affacerî industriale, şi financiare: Cum de ess. dipotaţî, advocaţi, magistraţi, ect. Se pote ţlice că acestă cunoşciuţă este indispensabile ori-cărei persone care possedă uă instrucţiune generală, vrednică de epoca în care trăimfi. Terminămtt prin a nota aci importanţa ce dă comptabilităţii distinsulfi economistă politicii I. B. Say: «Prima regulă a economiei, pentru ort-ce omit, este d’a ţine comptunle selle, şi primulu passă care conduce la desordine este d’a le neglijea.» Prescripţiunile legei relativii la comptabilitate «Ori-ce neguţătoru este datoră a avea unu catastichă jur-nalu în care să se arate pe fie care $i ce are să ia şi ce are să dea, lucrările negoţului seu, tocmelile selle celle neguţă-toreştî, priimirile şefi girurile de poliţe, şi de obşte totă ce priimeşte şi plăteşte ori cu ce felă de numire, şi în care să se mai arate pe totă luna sumele întrebuinţate la cheltuelile cassei selle ; însă acestă registru jurnalu va fi deosebită de celle alte catastişe ce se obicînuescfi la negoţu, dară nu suntfi neapărată trebuinciose. Este datoră a păstra dupe orânduela datei, scrissorile ce priimeşte, şi a prescrie într’ună registru pe celle ce trimete; eră neguţătorii cari nu voră specula cu poliţe, seă nu voră avea uă mare întindere de negoţă, neîn-lesnindu-se a ţinea catastişe cu dopia scriptură, voră fi datori a avea unfi catastifă curată şnuruitfi şi cu pecetia judecătoriei, în care voră trece pe totă ţliua, tote dările şi priimirile loră subtfi ori-ce felă de numire.» (Art. 7 Cod. Com). «Este datoră a face sub iscălitura sea, pe totă anulă ună inventară de lucrurile selle celle mişcătore şi nemişcătore, şi de creditele şi datoriile sélle, şi a o prescrie pe totă anulă într’ună catastifă deosebită orânduită numai pentru aceste.» (Art. 8. Cod. de Com.) «Registru jurnalfi şi allă inventarului, voră fi numerotate pe fie-care foie, însemnate de la începută pêne la sfârşită , şnu-ruite şi pecetluite de către tribunalulă locală, şi apoi la finele fie-căruia ană se voră înfăţişa la judecătorfi spre încheiere. Judecătoria îndată ce i se voră adduce aceste catastişe, va fi datore a trece fără câtă de puçinà (lăbavă şi faţă cu neguţătorulfi, la sfârşitu foilorfi scrise aceste cuvinte sub iscălitura judecătoriloră : » S’a înfăţişată, jurnalulă sêu in- ventariulu pe anulă .... astăfâ la........................anulă . ... şi s’a adeverită cu a nostră iscălitură şi punerea pe-ceţeî judecătoriei. » Nici ună felă de plată nu se va lua pentru acéstâ adeverire. De se va întâmpla a nu putea găti ne-guţătorulă catastişele sélle pêne la finitulă anului, va avea termenă încâ trei luni din anulă următoră, în care termenă va fi neapărată datoră a le înfăţişa la tribunală spre încheiere. înscrierea în aceste registre se va urma dupe rândulă datei, fără a se lăssa locfi deschisă, nici a se face veri unfi adaosă pe margine.» (Art. 9. Cod. de Com.) Legea dă uă mare importanţă îndeplinirii prescripţiuni-lorfi prevăzute în precedentele articole; prin aceste preten-ţiuni aile legei, se assigură sinceritatea operaţiunilorfi commerciale; protégé chiară pe commerciante, căci buna credinţă nu va fi nici uă dată pusă în îndoelă în casă cândă commerciantele va face declaraţiunile care voră fi confirmate prin registrele sélle ţinute în limitele prevăzute la arti-colu 7, 8 şi 9. Cândă n’arfi reuşi in commerciulă seă, séfi va cădea în falimentă, numai prin adjutorulă registrelorfi sélle regulate, ară putea să se justifice şi a se apëra în contra a- _ 98 cusaţiuniloră ce i s’aru adduce de creditorii sei, seu de în-trega societate. Scopulu legiuitorului relativii la ţinerea registrelorfi a fostă? ca commerciantu să nu !şi facă illusiuni de averi, care pote nu’i aparţină; şi în casă cândă afacerile selle nu voră reuşi, se potă fi controlate cu facilitate, ast-felă în câtă se sattis-facă pe creditorii sei. Daca la noi s’arfi impune şefi mai bine s’ară aplica în-tr’unfi modă rigurossă prescripţinnile legei relativă la comp-tabilitate, falimentele n’arfi fi atâtă de multiple în câtă se adducă adessea uă perturbare în credite abia la începutulă desvoltării lorfi în ţerra nostră. Acestă chestiune fiindfi de domenulă ordinei publice, ară fi de dorită a se lua mesuri pentru aplicarea strictă a legei, şi a nu mai tolera ca comp-tabilitatea în commerciă se fie facultativă. Partea elementară a Jurnalului şi Cartea mare. Mai ’nainte d’a vorbi despre celle trei maniere d’a ţine uă comptabilitate, se descrimă în modu cellă mai simplu forma registrelorfi necessariî pentru ună începută de comptabilitate, ast-felă, ca în exemplele ce vomă întrebuinţa în comptabili-tatea partidelorfi simple, se fimă înţeleşi, reservându-ne des-voltarea registrelorfi celle mai usitate, cândă vomă trata despre comptabilitatea în partida dublă, subiectulă acestui uvragiă. In orî-ce comptabilitate ţinută în modu cellă mai simplu e necessariă doue registre: jurnalu şi cartea mare; obligaţiunea ce ne impune legea că în primu registru se se înscrie tote operaţiunile ivite, dupe ordinea datei în modu cellă mai clară, fără corecţiunî, ştersături saă adăogiri, provocă ună registru pregătitoră allfi acestuia, numită Mâna correnta din care se trece tote operaţiunile în jurnalfi. Jurnalu ne fiindfi de câtă copia exactă a manei corrente, ambele registre suntă liniate saă dispusse în modu următorfi. 1 ! 'Wvmperat de la POMPILIU, ; Diverse mărfuri cu factura No. 5 i 2452 16 Prvimit de la D-NU HERMANN Un gropă în valbre....... Diverse mărfuri 1000 3000 4000 Data candu se tace operaţiunea so pune în căpătâifi la mijloculă registrului. In prima colonă din stânga se noteţlă numeru pagineî Maestrului unde este trecută operaţiunea. Prima colonă din drepta compussă din Lei şi bani se pune sumele parţiale a fie cărui articolă, în colonă din dreptă şi de la margine se scrie suma totală a întregei operaţiuni. Spaţiulă coprinsfi între mica colonă din stânga şi cea din drepta, înscrie tote esplicaţiunile possibile, relative la afacerea ce ne propunemă a trece. Cartea mare este registru de compturi saă partide, divi-sate în atâtea părţi câte compturi avemă a deschide. Fiecare correspondinte saă uă întreprindere ore-care, are uă partidă unde se scrie numele ce priveşte pe acellfi comptă. Trecerea în cartea mare saă Maestru se face din jurnală, în modu cunoscută la compturi corrente, adică: Trebue să debitămu orî-ce comptă de valorile care prii-meşte şi să’lă creditămu, cu valorile care cedefiă. Fie-care comptd este dispussd în modu următorii: CAPITOLU ÎI Comptabilitatea în partide simple. — Trecerea în Jurnale sub forma cea mai simplă.—Balansarea operaţiuniloră trecute în partide simple.— Compta-bilitalea în partidă mixtă. Suntd trei sisteme pentru a ţine eomptabilitatea: Compta-bilitatea în partide simple, în partide mixte, şi comptabilita-tea în partide dublă. Aceste trei sisteme ia numirea de la modu cu mu se analyseilă şi cumu se înscrie în jur nai ii, asse-menea şi după methodu cuinii se creeţlă saii se stabileşte compturile. Comptabilitatea in partide simple +) Comptabilitatea în partide simple saii sistema vechia şi incomplecta constă în a trece tote operaţiunile precedate de cuventulâ să dea cânda comptuia care succedă acesta cuvânta e debitora, şi cuventu să ia cânda comptuia la care se raportă e creditord. *) *) Partide simple de la operaţiunile scrisse în jurnald, care suntu divisate in atâtea părţi câte operaţiuni. Cuma nu avemh a stărui assupra acestui sistema viţiossd, neusitatd în principalele pieţe de commercid, credemă de ajunsa a da câte-va exemple, singure cu care avema a termina observaţiunile nostre relativa la acesta sistema de com-ptabilitate. Cumpărata de la D-nu Pompiliu diverse mărfuri notate în factura sea plătibile la 15 Decembre, în valore Lei 2452—16 Priimita prin poşta de la D-Nn Gavril & C-ie un gropa în valore de Lei 4165 Yînduta D-lui Nicolau Ion diverse mărfuri cu factura nostră No. 7, plătibile 20 Noembrie valore Lei 6200 Cumpărata cu bani gata de la Augustu, uă trată assupra lui X. Iassy 3 1. d. d. şi trimessa D-lor Matheî Fraţi în valore efectivă Lei 2150 Plătită D-lui Antonescu din ordinu Gheorghiu. & Fiu Lei 3620 Priimita de la Gustavu & C-ie biletu lord ordinu nostru scadenţa 1 Octombre Lei 1600 Să ne închipuima că tote aceste şesse operaţiuni sînta făcute la 15, 16, 17, 18, 19 şi 20 Septembrie. Cânda ne propunemu a le trece în registru principala, păstrăm a ca regulă a începe înscrierea operaţiunei prin par-ticipiuia : cumperatu sad vîndutu cânda este vorba de mărfuri; scomptatu sad negociată, în casd cânda operămd assupra effectelord; plătită sad priimită cânda e vorba de bani. Trecerea în jumaln sub forma cea mai simpla " 15 Septembrie ........... ■■■. TBumperată de la POMPILIU Diverse Mărfuri notate în factura sea No. 5 plătibilă la 15 Decembrie ——— 16 ăetto. ■■■ Priimitu de la GAVRIL & C-IE Unii gropii în valorea de ----------------17 ăetto-------------------- tyîndută luî NlCOLAE ION Diverse mărfuri cu factura nostră No. 7 plătibilă la 20 Noembrie în valore ■ 18 ăetto ■■■■—»............. Srimessu Iul MATHEI FRAŢI Uă trattă cumpărată cu bani de la Augustă assupra lui H. din Iassy în valore effectivă .......... 19 ăetto — — ■ Plătită în Toomptu GHEORGHE & FIU D-lui Antonescu, Lei ————— 20 ăetto -■■■■........ Prvimit de la GUSTAVtf & C-EE Biletulă loră ordinu nostru scadenţa 1 Octombrie 2452 ! 16 4165 6200 --- 2150 3620 --- 1600- JURNAL CARTEA MARE 10 Pompiliu ne cedesă mărfuri: 2° Priimimu de la Gavril & C-IE banii : 3° Nicolae Ion priimeşte mărfuri de la noi. 4° Cumperămă şi trimitemu luî Mathei fraţi uă trată assupra Iassy: 5° Plătimu pentru Gheorghiu & FIU: 6° Priimimă de la Gustavu & C-iE biletu loră: Creditămă comptulü Pompiliu Creditămă comptulü Gavrilü & C-IE Debitămâ comptulü Nicolae iônü Debitămtt comptulü Mathei FRAŢI. Debitămfl comptul Gheorghiu & FIU. Creditămfi comptulü Gustavü &-ie. Daca amu mărgini trecerea celloru şesse operaţiuni precedente ast-felu cumtt sîntă expusse, vedemfl că comptabili-tatea nostră e forte incomplectă, şi etă pentru ce : In prima operaţiune trecemu la creditu luî Pompiliu va-16rea priimită de noi; dară care e comptulu care ne-artt da sema de valorea ce amu priimită? Trebue să deschidemă ună comptu de MĂRFURI. La a doua operaţiune, Gavril & C-ie suntă creditorii noştri; mărginindu-ne însă în simplitatea acestui sistemă : nu amă avea de câtă să ne oprimă aci. Dară prin creditarea singurului comptă allă luî Gavril & C-ie comptabilitatea nu ne pote da socotelă de banii priimiţi de la dânşii; prin urmare trebue a deschide ună comptă întitulată Cassa. In a şessea operaţiune, priimimă de la Gustavu & C-ie ună biletă allă seă la ordinu nostru; amă trecută la creditu lui Gustavu, înse trebue să ţinemă socotelă de biletele ce avemă în portofoliă, şi pentru acesta suntemă siliţi a deschide uă partidă Effecte de priimitu, unde se trecemă tote effectele cu care avemă a priimi valorile înşcrişşe într’însele, FARA SA CONSTATAM AM CONSTATAT: 10 Cumperarea mărfurilorti de la Pompiliu prin creditul şeii. 2°Priimirea gropului de la Gavril & C-iE prin creditulu lord. 3° Yînţlarea făcută D-lorNicoLAU & C-iE de mărfurile cu factura n/ prin debitu lord. 4° Cumperarea şi trimiterea tratei assupralassy la adressa Ma-theî fraţi prin debitu lord. 5 0 Plata făcută în comptuld Gheor-Ginu & C-iE prin debitu lord 6° Biletu D-lord Gustayu & C-ie priimitd de noi prin creditu lord. Intrarea acestord mărfuri in magazie. Intrarea în Cassă a baniloru priimiţi de la dânşii. Eşirea din Magazie a acestord mărfuri. Eşirea banilord cu care amd plătitd acea trattă. | Eşirea acestei sume din cassă. 1 Intrarea în portofoliu a aces-| tui biletd. Este indispensabilă a face constatarea consecinţelord ce re-sultă din operaţiunile notate în stânga. Comptabilitatea în partide simple, nu ţine comptu exactd de intrarea şi eşirea mărfurilord, a effectelorti, a banilord, etc. De aci se pote observa de ajunsd viciuld acestui sistemă de comptabilitate. Noi însă pentru a prepara şi mai bine scopuld ce ne pro-punemd, vomă complecta lacunele acestui sistemd, ţinândd comptd de t6te valorile procurate de celle 6 operaţiuni, măr-ginindti comptabilitatea simplă numai în ceea ce priveşte redactarea articolelord în jurnalu, care se va face în modulă următord : 15 Septembre Să iea POMPILIU Cumpărată diverse mărfuri notate în factura sea No. 5 platibilă la 15 Decembrie - 15 detto Să dea MĂRFURI Intrate în magasie mărfurile priimite de la Pompiliu _______._______— 16 Septem. —————— Să iea GAVRIL & C-NIE Priimit prin postă un gropă în valore ■■■— 16 Septem. ■ Să dea CASSA Intraţi în cassa banii priimiţi de la Gavil & C-nie , 17 Septem. Să dea NlCOLAU ION Yîndut diverse mărfuri cu factura nostră No. 7 plătibilă la 20 Noembrie ■■■ 17 detto Să iea MĂRFURI Eşit din magasie mărfurile de mai susd, vîndute lui Nicolau Ion ———— 18 Septem. Sădea FRAŢI MĂTHEÎ Cumpărată în effectivd de la Augustă în Comptu Fraţi Matei uă tratta assupra X, din Iassy Report... 2452: 16 2452 16 4165 4165 --- 6200 --- 6200 I - 215C ) --- 27784 t 32 18 Septembrie Să iea CASSA Report... Plătită tratta din faţă şi trimessu D-loră Fraţi Matei ~19 ăetto Se dea GHEORGHIU & FIU Plătită luî Aiitonescu din ordinu seu .......... ■ — 19 ăetto ........ ' ■— Să iea CASSA Plătită luî Antonescu comptu Gheorghiu & fiu 20 Septembrie Se dea EFFECTE DE PRIIMITÜ Depussă în portofoliu biletu priimit de la Gus-tavu & C-nie la ordinu nostru scadenţa 1 Oct. 20 ăetto Să i6a GüSTAVÜ & C-IE Priimit biletu seu ordinul n/ scadenţa 1 Octombre Suma totală Leî 27784 32 2150 3620- 3620- 1600- 1600 40374 32 Balansarea operaţiuneloru precedente. Aceste articole se voră trece în cartea mare dupe regulile ve^ute la compturî, fie-care la partida respectivă; care re-sultată în scurtă va fi cellă următoră : DEBIT CREDIT --- La Compt Iul PompiliuFactura sa No. o 2452 16 2452 16 » Mărfuri, --- Intrate în Magasie _ --- » Gavril & C-ie, --- Priimiţîprin posta 4165 4165 » Cassa, --- Banii intraţi de la Gavril & C-nie - 6200 _ » Nicolau Jôn, --- Mărfurile vîndute cu factura No. 7 _ --- --- » Mărfuri,--- Mărfurile eşite din ma¬ gasie 6200 2150 » Fraţi Matei, --- Cumpëratü şi tri¬ messu uă trattă --- » Cassa, ---Plătitu tratta triméssâ la fraţi Matei 2150 3620 » Gheoghiu & fiu, --- Plătită luî An¬ tonescu din ordinu s/. . --- » Cassa --- Eşiţî din cassa în Comptu Gheorghiu & fiu 3620 1600 » Effecte de priimită, --- Intrată în portofoliu Biletu Gustavu . --- --- » Gustavu & C-nie --- Priimit biletu seu oţ nostru 1600 --- 20187 16 20187 16 Totalulă sumelorfi de la debită.. 20187-16. Totalulă sumeloră de la credită 20187-16. Suma totală din jurnalu........ 40374-32. Observămă că în jurnală, fie-care operaţiune a fostă trecută de două ori; uă dată clebitându comptulă care a prii- mită şi care datoreţlă, şi creditându în acellaşî timpu com-ptulă de la care amu priimitu noi şi căruia ’i datorămu. Pentru că fie-care parte de operaţiune este trecută în simplicitatea ei, mărginindu-se numai a debita sau a credita uă partidă, a luată numele de comptabilitate în partide simple. Modulă cumă amă scrissă noi celle şesse operaţiuni, căutândă pe creditoră de câte ori avemă pe debitoră, şi pe debitoră de câte ori avemă pe creditoră, este forte apropiată de comptabilitatea dublă, de care avemă să ne ocupămă; nu este totă astă-felă pentru aceia care se servă de comptabilitate în partide simple propriă ţlisse, saă cumă amă numit’o noi incomplectă, pentru că nu se occupAde câtă a debita saă a credita numai compturî de persone. Adevărata partidă simplă care este forte viciossă şi nelogică, nu este de câtă uă partidă dublă bastardă. Acestă sistemă de comptabilitate nu arată de câtă mărginită situaţiune a sumeloru active şi pasive a compturiloră de persone. Compturile generale care stabileşte equilibrulă tutuloră operaţiuniloră ivite în commerciă lipseşte cu desse-verşire, saă suntă admisse parte din elle. Atâtă resultatu positivă şi chiară aproximativă, nu se pote vedea în acestă sistemă de comptabilitate, de câtă cu ajuto-rulă inventariului, însă este forte difficilă a ’lă obţine, în faţia obstacoleloră ce se pote ivi în facerea inventariului, care deca amă admite că resultatu operaţiuniloră este definitivă, totă ne rămâne marea necuviinţă d’a fi condamnaţi să nu ştimă pentru ce resultatu generală este favorabilă saă neplăcută? Nu cunoştemă assemenea care operaţiuni a fostă bine făcute şi cari a fostă răă combinate. Lăssămă acestă sistemă de comptabilitate să fie admissă şi susţinută de commercianţii, care le placă a se expune hasar-duluî, de câtă să introducă sistemulă condussă de raţiune, şi care este ingeniossulă sistemă allă eomptabilităţii în partidă dublă. Trecerea unei singure operaţiuni de două ori, este nu mai puţină uă perdere îndouită de timpă, care adduce mari neajunsuri în biurocraţia cassei ce administrămă, aceste tote fără să mai adăogămă incovenientele ce ară resulta din impossi-bilitatea d’a satisface prescripţiunile codului de commerciă. Gomptabilitatea în partidă mixtă. Comptabilitatea în partidă mixtă, este aceea care nu se ţine nici de regulile cellei simple a credita şi a debita comp-turi de persone, nici de aceea a partidei duble, care înscrie ori-ce operaţiune în dublă trecere, adică debiteţlă şi credite^ă în acellaşî timpă compturile provocate de affacerea în ce-stiune. In aplicarea eomptabilităţii în partide simple, s’a putută vedea lacunele acestui sistemă, astă-felă personele însărcinate cu comptabilitatea, aă căutată a crea compturî differite, cu scopă d’a putea controla cu facilitate valorile la care se ra-portaă. S’a închipuită, pentru ce să deschidă compturî lui B. 0. D. etc. fără să potă cunoşte mai ’nainte de inventariă, care este resultatulă monedeloră intrate şi eşite? şi astă-felă a creată comptu Cassa; s’a cunoscută assemenea necessitatea d’a şti saă a da semă de mărfurile intrate şi eşite, şi s’a deschissă comptulă Mărfuri Generale ; s’a găssită nevoia d’a ţine comptă de tote eifectele scomptate şi negociate, ast-felă în câtă să potă constata cu facilitate errorile ce ară resulta din rotaţiunea effecteloră, şi s’a stabilită ună comptă allă EFFEC TELORU DE PRIIMITU etc. Cu tote acestea, compturile generale nefiindă stabilite complectă, astă-felă în câtă să potă pune comptabilitatea în po-siţiune să lămurescă într’ună modă exactă tote affacerile e-xistente între punctulă de plecare şi cellă de sossire, saă se se potă controla errorile şi omissiunile prin însuşi comptabi- litate, nu putemă de câtă a susţine, că şi presentulă sistemă maî preferabilă pote ca partida simplă, totă nu pote fi avan-tagiossă; ambele sisteme nu ne procură de câtă note maî multă saă maî puţină complecte. CAPITOLU III. Principalele registre în comptabilitate.—Mâna correntâ.— JurnaM.— Cartea mare. — Registru generali de copiarea effecteloră. — Registru de scadenţă a effecteloru de priimire. — Registru de înscriere a effecteloră de plată. — Inventaria. — Copia de scrissorî. Registrele celle mai necessarii în Comptabilitate Se dă numele de registre, cărţiloru în care commerciantulă înscrie differitele operaţiuni, prin mijloculă cărora să potă cu-noşte situaţiunea casseî selle. Registrele se împartă în doue mari classe: Registre principale, şi registre ajutătore. Registrele principale, numite astu-felu pentru că suntă im-pusse de lege (art. 7 şi 8 Cod. de Corn.) sîntă: Jurnalu, Registru de inventaria şi copie de scrissorî. Nu-merulă registreloră ajutătore este illimitată, ellă creşte dupe importanţa şi natura affaceriloră. Celle maî usitate suntă: Mâna correntâ sau Stratta.—Cartea mare sau Maestru.— Registru generala de copiarea effectelom.—Registru de scadenţă allu effecteloru de priimitu.—Registru de înscriere a effectelom de plată şi Registru de scadenţă alia effectelora . de plată.—Fie-care din aceste registre pote să aibă mai multe alte sub divisiunî. Classificaţiunea acesta este făcută din punc- tulă de vedere allă dreptului, noî însă, vomă urma ordinulă din punctulă de vedere allă usuluî: Mâna correntâ sad Strata. Mâna correntâ este registru în care se înscrie in modulă cellă maî clară, tote operaţiunile făcute în cassa de com-merciă. Acestă registru este destinată a reuni tdtă materia care servă a compune jurnalu. Deca s’ară putea trece directă în jurnală, fără să fimă expuşi a comite errori saă omissiunî, care să provoce ştersături saă adăogiri, Mâna correntâ n’ară fi de nici uă utilitate; a-cesta e forte difficilă ca să nu ţlicemu impossibilă. Este dară necessariă d’a admite uă lucrare pregătitore şi preparată ad-hocu. In acestă registru se înscrie în modulă cellă maî clară, di cu fii, tote cumpărările, vendările, priimirile, dările, effec-tele scomptate şi celle negociate etc. şi în generală tote afacerile casseî, fără să scăpămu din vedere absolută nimicu. Maî ’nainte d’a procede la înscrierea operaţiuniloru în mâna correntâ, trebue se verificămă titlurile în basa cărora s’a făcută operaţiunea: d. es. factura, epistola, borderou etc. pentru ca se ne assigurămă de exactitatea calculeloră. Mâna correntâ fundă registru supusă la correcţiunî şi a-dăogirî şi ca lucrrre preparatore, trecerea se face câtă se pote de clară, în câtă se înţellegemă natura operaţiune!, cu singura prevedere a nu ommite nimicu din partea essenţială, astă-felă că comptabilulă să nu fie nevoită a recurge la actele originale în basa cărora s’a încheiată affacerea. Pentru ca comptabilulă să potă pătrunde cu facilitate în speţia operaţiuneî, şi să cunoscă la momentă pe debitom şi pe creditom\ începemu redactarea articoleloră cu aceste cuvinte: Cumpărata de la.. . Venduta luî. . . Priimita de la.. . Liberata D-luî. . . Scomptata. . . Negociata I)-luî. . . etc Modelu de liniarea Manei corrente. w i fi Colone DE CASSA fi fi fi dEI w fi < ◄ 3 fi fi 5M Eh )H £ Esplicaţia Operaţiune! §« fi O ^ fi fi ◄ cH fi < că pq d fi fi fi S • fi m 1---’ (JJ S5 JURNALU Este basa fundamentale a comptabilităţiî. S’a daţii numele de jurnalu de la înscrierea (jour par jour saii journalier); ţii cu ţii a operaţiunilor!! făcute de cassă care administrămfi. Ellti formeţlă istoriculfi complecţii alltt casseî; este unii procesa verbala detailata de tote actele vieţii commerciului sad alia casseî unde se administreţlă capitaluri. Jurnaluia este forsa motrice a comptabilităţiî generale, elia stabileşte compturile generale; în faţa acestui registru sun-tema chemaţi a aplica ştiinţa comptabilităţiî; orî-ce operaţiune, are nevoie de analysare, şi distribuirea valorilora la compturile respective; în jurnaia se aşaţlă plănuia generala alia mecanismului comptabilităţiî. Elia este trunchia, celle alte registre nu sunta de câta nişte ramuri. In orî ce secţie de comptabilitate, primuia comptabila este însărcinata cu redactarea jurnalului; restuia nu are de câta să se essecute într’una moda essacta theoriile stabilite în jurnaia, care respunde de partea ştiinţifică, pe cândfi celle-l’alte registre ajutătore respunde de aplicaţiunea eî. Fie-care pagină a jurnalului portă numerulfi de ordine. Liniarea jurnalului. ◄ fi fi B EH- ◄ fi m Pi O Eh fi O fi fi EH fi fi fi fi >H fi fi fi EH O 11 ■1,111 Data Înscrierea operaţiune! precedate de Compturile Debi- TORE ŞI CrEDITORE COLONE DE CASSA 3H fi fi fi fi ta o fi fi t <5 ◄ a fi GQ 3H fi fi fi Eh~ t fi fi O fi ◄ EH O tH M a fi m fi 1-3 5§ ◄ PQ CARTEA MARE. Cartea mare este registru care conţine resumatuia tutulora compturilora saa partideloră. Compturile sunta deschisse pe uă pagină împărţită în doue, care portă acellaşî numera, cu titlurile veţlute la compturî, a-dică: jDebitu în partea stângă şi Credită în partea dreptă şi la mijloca denumirea comptuluî Cartea mare conţine tote operaţiunile casseî de commerciâ distribuite la compturile respective. Jurnalu este tablou generala alia affacerilora, cartea mare este tablouia parţiala alia affacerilora, care combinate întruna moda methodica, ne dă bilanţuia generala. Registruia Cartea nrnre este de cea mai mare utilitate, şi indispensabila într’uă comptabilitate. 8 In jurnalü de şi gâssimü operaţiunile generale şi în parte a fie cărei persone saü comptü, darü fiindü impusse a se scrie dupe ordinea datei, nu pote da desluşirea cerută de câtü eu uă forte mare difficultate şi perdere de timpü. Pentru a cu-noşte cumü stâmü cu uă persdnă 6re-care, arü trebui să cău-tămtt tote operaţiunile urmate cu dânsa în timpulü de cândü amü începutü şi pêne voimü a obţine resultatu, scriindü pe uă parte sumele ce ne datoré^a, şi pe altă parte sumele ce noï datorâmü ; acestă culegere cu atâta difficultate de summe debitore şi creditdre n’arü fi de câtü resumatulü comptuluï căutattt. Insă jurnalulü are complimentulü sëü care este, Cartea mare. Fie-care persdnă cu care sîntemü în relaţiunî, are partida sa separată, assemenea şi fie-care comptü de specu-laţiune saü de cheltuelî provocate de affacerile ndstre. Maestru este dispussü în modulü urmàtorû : DEBIT titlu COMPTULUÏ CREDIT JH £ 0 1 Luna M Bani Luna g «T< < P3 Numele § o Numele 0 )H Credi¬ £ w Debi- >“3 torului şi § TORELUÏ ŞI 0 YOIŒ NATURA LEI NATURA P5 LEI ORERA- a OPERA- S ŢIUNEI ê ŢIUNEI 1 Colonele verticale pentru summe se linieţlă în dublu. în colona interioră de lei şi bani se scrie summa totală a fiecărei operaţiuni, şi în colona externă se trece summa totală a cinci summe parţiale. DIVERSE REGISTRE DE EFFECTE REGISTRU GENERÀLÜ DE 5P Trassulu Locu Trăgătorul Sg s B Data Suma SAU DE SAU Lo CUINŢA Ordinulu o d Intrări Platitoru Plata CONFECŢIONA- LORÜ I RULÜ 18 l Sept. 14 L. 2000 --- Loto & Paul 1 Iassy Leopold Bucureşti Mauri ciu 20 2 Octom. 22 1000 --- Constantinescu (Ploeşti Costantin. - Gustară 80 3 Noem. 2 5000 --- Corlian & C-nie ^Bucur. JBironescu Galatz Mircea êfiu 33 4 Octom. 3 T.1500 Fraţi Barutz 'Berlin Georgescu M. Bucur. Albert Presentulă registru este cellă maî complectă pentru copia-rea effecteloră: Bilete la ordinii, tratte, mandate şi orî-ce.e/-fecte de commerciă trasse şi andossatc la ordinulii casseî de commerciu. In cassele de bancă este de cea maî mare utilitate, căci represintă tabloulii cellă maî exactă de tote effec-tele intrate şi eşite în cassa ce administrămă. Ca exemplu vomă trece effectele date modelă la paginile 21, Incependă din partea stângă, vomă numi prima colonă în-26, 33. titulată: Folio jurnalului în care notămă numerulă foliuluî din jurnală, unde înscriind articolulă cândă priimimă effec-tulă. — 2-a colonă: Numerulă ordinală, se trece numerulă correntă care Tă punemă pe effectă.—3-a colonă: Bata in-trărei, scrimă luna şi ţliua cândă intră effectulă la noî.—4-a colonă : Suma saă val or ea nominală a effectuluî.—5-a colonă: Trassulu sau plătitorulă, notămă numele trassuluî saă cellă îndreptăd’a acquita effectulă.-6-a colonă: Loculu de plată, adică domiciliulă trassuluî saă plătitorului.—7-a colonă: Tră-gătoru saă confecţionam, firma trăgătorului confecţionaruluî saă subscriptoruluî.—8-a colonă: Locuinţa loră.-—9-a colonă: Ordinală, numele acelluia în ordinulă căruia este făcută ef- C0P1 AREA EFFECTELORÜ P Timbru sau Data Data La cine P g Natura possessoru Effectu¬ Sca¬ Scaden¬ Cedantul ESTE CE- Data p Effectuluî Origina¬ luî denţa ţe! ] DATA SAU E Ş IRE I O < lului i ÎNCASSATĂ * 1 ►“5 Poliţa Mauriciu Septem. 12 1 lună Octom. 12 Mauriciu \La noi Octom. 13 25 Bilet la ord. Noi Octom. 1 detto Noemb. 1 Grigoresc \Noue Noemb. 1 29 Trattă Leon fiu detto 2 luni Decern. Braulin \Martias detto 12 32 1 1 1 detto Julius&C-ie detto 2 3 luni Ianuar. 2 Albert Noue Decern. 5 41 i | fectulă. — 10-a colonă: Natura effectului, scrimă felulă effectuluî adică: daca este trattă, prima, seconda, biletă la ordină saă mandată, etc.—11-a colonă: Timbru saă possesso-rulă originalului, se pune numele acelluia care possedă ori-ginalulă, spre a ’lă supune la acceptare, notândusse asseme-nea deca timbru e plătită saă nu.—12-a colonă: Bata effectului, adică luna şi ţlioua cândă s’a făcută effectulă.—13-a colonă: Scadenţa, notămă câte luni de la dată, saă câte ţlille de la vedere.—14-a colonă: Data scadenţei, ţlioua cândă tre-bue să se plătescă eflectulă.—15-a colonă: Cedaniulă, numele acelluia de la care scomptămă saă priimimă effectulă.— 16-a colonă: La cine este cedată sau încassată, numele a-celluia cuî amă transmissă noi effectulă, saă cui ’lă amă cedată pentru a ’lă încassa în comptulă nostru.—17-a colonă: Bata eşirei, luna şi ţlioa cândă amă negociată effectulă, l’amă încassată saă a eşită de la noî sub ori-ce condiţiune.—18-a colonă şi ultima: Folio jurnalului, numărulă pagineî din jurnală unde amă scrissă articolulă în ţlioua cândă a eşită ef-fectulă. Registru de scadenţă alla effectelorû de priimitù. Are de scopü a nota scadenţele effectelorû active. Acestü registru este uă prescurtare a celluï precedenta. Cea maï mare parte a casselorü de commerciü nu aü o-peraţiunile concentrate assupra effectelorû, eu tdte acestea orï-ce commerciantü are effecte active şi passive într’unü numërü maï mare saü maï micü. Caetulü de scadenţă allü effectelorû, se divide în atâtea pagine câte lunï într’unü anü (12). In casse de bancă unde numërulü effectelorû este maï considerabila, se ţine maï multe pagine pentru fie-care lună, a-dică: de la 1-10 de la 10-20 de la 20-30 déca cere trebuinţa uă (li pentru fie-care pagină. Effecte de priimitù pe luna Ianuarie 1873. . H Scadenţa I g B Trassulü ' Cedantulü Ss Data SAU Domiciliu SAU Observa¬ 1° Intrării SüBSCRIBTORULÜ Ordinu ţii « ft Suma fi j 4526 Octom. 4 Paulescu & C-nie Crayova | Mihailov éfiu 4 6200 41 Incassat 4630 detto 10 C. Lupu Bucureştii Kirïl & G-nie 2 |1520 --- \ln Compté 4610 Noemb. 12 Joseph Mayer Braila Nol 24 |3200 15 Schimbată i Effecte de priimitù pe luna Februarie 1873. §1 Data in¬ Trass DLU Domi- Cedantulü |Scadenţa| w fi trării SAÜ. CILIULÜ SAÜ Suma Observaţii gg SUBSCRIPTORU Ordinulü Negociată la 4611 Sept. 18 Theod. é Oto Galaţi Kuhn ê Wall 6 2100 bancă 4619 Dec. 5 Mar cu Ignatz Bncureşti Leon ê C-ie 17 4500 Protestată In prima coldnă se trece numSrulfi correntfi alia effectu-luî. — In a duoa, datta cânda intră effectuia la noi, care servă a căuta cu facilitate amănuntele ’operaţiunii. — A treia, înscrie numele trassuluî safi alia subscriitoruluî, c’unfi cuvânta alia acelluia în drepta d’a plăti effectuia. — In a patra, locuia unde trebue să se plătescă effectuia. — A cincea note(lă numele acelluia care ne cedeţlă effectuia sad acelluia în ordi-nuia căruia e făcuta effectuia.— In a şessea colonă, (lioua scadenţei, fără să mai punema luna care e în capuia paginei. — In a şeptea, valdrea nominală a effectuluî. — A opta coldnă şi cea din urmă, noteză ori-ce observaţiunl relative la modula cuma a eşitfi effectuia din portofolia; adică decă effectele sunta negociate, incassate, scomptate, schimbate ect. Summa effectelorfi care nu sunta notate în acestă ultimă coldnă este egală cu effectele remasse în portofollifi. La finele luneî, colona de observaţiunl este acquitată, căci effectele adoua (li de scadenţă sunta trecute la compturile respective în cassuia cânda nu s’a acquitate, safi la compturile prin care s’a acquitata. Registru effectelorû de plată. i_ 3(3 Data NaturaE- Beneficiaru Loculü s 1 Suma Modulü « B E şir E Ï EECTÜLUÏ SAÜ de Scadenţa Intrărei a a TRĂGĂTORU PLATĂ gg 1 Sept. 5 Bil.îa ord. Ion. & Petre Bucureşti Octom. 5 1800 Cassă 2 d°. 20 Trattă Marcu ê C-ie Vienna Noem. 20 6200 --- 3 Octom. Poliţă Christ. & fiu Galatz Decern. 4100 --- La eom- 2 2 ptu lui Paul 4 Noem. 8 Bil.la ord. Stef. & C-nie Loco d° 8 10000 --- 5 d°. 12 d° Gustavü Iassy d6 30 2000 Scomp- tatü 1 In faţa effecteloră passive nu suntemti obligaţi a nota de câtfi partea cea mai essenţială, care s’aru putea reduce la trei puncte principale: eându, câtu şi mi avemti se plătimti angajamentele ndstre. Puteamîi se facemu unii registru de effecte passive tota aşia de complicată ca cella de effecte active, însă sperămfi că cellfi presentfl satisface de adjunsă scopultt lui. Registru de scadenţă a effecteloru de plată. Acestti registru servă a înscri tote effectele care represintă uă creanţă passivă, cu scopă d’a putea cunoşte scadenţele mensuale a effecteloră de plată. Se divide în duoe spre-ţlece părţi, în fie-care pagină se note^ă effectele de plată pe luna, care succede titlu. Effectele de plată pe luna Ianuariu 1873. *9g Scadenţa g 5 Beneficiarii | Loculu s 3 | Data SAU j DE Suma MO DULII 0 O E Ş I R E î Trăgătoru PLATĂ INTRĂRII S3 w fl 5020 Iunie 8 Cociu Pană Bucureşti I i Schimbată 8! 9000 5080 Augustii 5 Perla <$s Anghel Tur.-Sev. 21 | 4200 --- Acquitatu 5085 d°. 31 Mihăileanu 1 Brăila 30 3800 --- Scomptatu 5086 Septemb. 6 Miulescu & C-ie | Bucureşti 6 * 2500 --- In comptu Effectele de plată pe luna Februarie 1873. tf fi Scadenţa S fl Data Beneficiaru Loculu Modulu a a E ş I r e î SAU de Suma Intrării p ° TRĂGĂTORU PLATĂ *§ 5087 Decemb. 3 Mărculeseu & Nuţu P i 5800 --- Acquitată Piteşti !| 7 I 5091 Ianuarie 20 Gulianil Loco 20 6000 --- In comptu 5092 d°. 26 Lambru Chiovescu d°. 26 2200 --- Kegulată 1 121 I M V E N T A R I U. Inventariu este unii registru în care se înscrie în modula cella mai detaillata şi exacta, mărfurile aflate în magasie, banii aflaţi în cassă, effectele din portoffolifl, şi ori-ce valori care possedă commerciantuia saa ceea ce i se datoreţlă, cu denumirea de Activulu cassei, şi tota ceea ce elia datordţlă, şi care constitue Passivulu cassei. In resumata inventariuia arată situaţinnea cassei de commercia. Usulft, interessuia commerciantulul şi coduia de commercia, reclamă ca inventariuia se se facă pe fie-care annfl. Operaţiunea inventariuluî constă, în a trece în partea activului tote mărfurile aflate în magasie, banii aflaţi în cassă, effectele în portofolia şi ori-ce sumă debitdre care constitue averea saa activuia cassei. Assemenea a înscri în partea pas-sivului tota ceea ce datoreţlă cassa: effectele passive saa de plată şi ori-ce valori creditore. Ori-ce înscriere făcută în acesta registru trebue să fie în modula cella mai desluşită şi detaillată: mărfurile înscrisse în parte, cu bucata saa greutate, calitatea lord, şi preţuia loru jurnalieră, adică preţuindu-le mai jossă decă preţulu mărfurilora în piaţă sunta scăzute, şi mai sussu decă mărfurile în cestiune sunta rădicate; effectele cu valorea lorfl effcctivă etc. A inventaria mărfurile cu preţiu costisitorii fără se ţinema compta de adevărata loră valore, este a ne face illusiunî, care pote se ne conducă la una inventaria falşitt şi prin urmare la nişte consecinţe din celle mai grave. Pentru ca se fimfl apăraţi de correcţiuni şi ştersături, pu-temd întrebuinţa ună caeta care să serve de copie a inven-tariului, trecându’ia pe curata în inventariuia pretinsa de art. 8 cod. de com. în care se represintă resultatulă deffi-nitiva. Forma inventariului variasă dupe natura commerciuM; vomă nota aci partea essenţială, lăssândfl orî-ce modificaţiunî s6 fie adăogate dupe caşuri. 3iioeiitaud încheiat tx 1 ^(xuiuxue 18]3. ACTIV PASIV Copia de Scrissori. Este unii registru în care se copieţlă tote epistolele sub-scrisse de cassa care le emitte. Acestii registru este uă copie litterariă de tote scrissorile care conţine istoriculă cellorii maî principale operaţiuni alle cassei. Fie-care pagină este numerotată; formatulă seu este acella allă hârtiei epistolare. Copiele se iau prin mijloeulu pressei de copiată, înainte d’a le expedia la adressă. Pentru a facilita căutarea unei epistole ore-care, cartea de copiată are la fine ună repertoriu alfabetică, care deschi-demă la iniţiala connumelui correspondentuluî căutată, şi găs-simă numeru folioluî unde este copiată epistola în cestiune. Fie-care pagină a repertorului este divisată în trei colone verticale: în prima colonă din stânga este scrissă adressa correspondentuLa, în a doua colănă domiciliulu seu, a treia este reservată pentru numeriie pagineloră unde suntă copiate epistolele, care numere se noteţlă successivă. Ună assemenea registru reportoaru este ataşată pe lângă cartea mare, care faciliteţlă găssirea paginei a comptului căutată. CAPITOLU IV- Comptabilitate în partidă dublă. — Redactarea articoleloră în jurnaM. — Analysarea articolelorti, simple. — Analysarea articoleloru mixte. — Arti-colî compuşi de mai mulţi debitori şi mai mulţi creditori şi analysarea lorii.— Modulă de correcţiune a erroriloră făcute în JurnaM. Comptabilitatea în partida dublă. Amă văzută pe scurtă observaţiunile făcute assupra comp-tabilităţii în partide simple, care nu este de câtă uă comptabilitate înjumătăţită; prin acestă sistemă amă putea şti cum stămă cu D-nu Pompiliu, assemenea şi cu ceî-l-alţl correspon-denţî. Dară cassa nostră, patronulă, safi administratorulă unde se află cu afacerile selle? Care este raportulă debitoriloră cu allă creditoriloră săi? Capitalu cassei a remasă intactă, s’a mărită, s’a micşorată puţină, saă este aprope a se epuisa?— Eată ce nu ştimă prin methodu partidei simple, şi cu atâtă suntemă mai departe d’a putea cunoşte posiţiunea nostră, cu câtă afacerile suntă maî multiple. Ună viciă nu mai puţină remarcabilă allă comptabilităţiî în partide simple, este difficultatea cu care putemă controla compturile, şi a descoperi erorile, contraria miţUoceloră ce ne oferă comptabilitatea în partida dublă saă complectă, care uă dată cu manipularea ei, ne procură şi controlu cellă maî exactă. Acestă sistemă ne oferă constatarea methodică a fiecărui comptă îm parte, şi în generală a întreprinderii, d’uă manieră că putemă studia pe fie-care (li căuşele care con-tribue la resultatu operaţiunilor!!. Cu câtă aplicaţiunea acestui ingenioasă sistemă de comp-tabilitate este forte delicată, cu atâtă este de facilă princi-piulă de care este condussă mecanismnlă seă, prin cheea fon-damentală : A debita pe acella care priimeşte şi a credita pe acella care dă. Principiulă comptabilităţii în partidă dublă, constă asse-menea în a considera capitalu cassei de commerciă ca punctă de plecare, încredinţândă fondu, cassei administrată de uă persdnă ore-care. In vederea acestui principiă, commerciantulă cu dreptă cuvântă este considerată ca ună simplu administratoră allă fondului ce i s’a confiată de comptulu capitalu, ellă este datoră să dea sema de rotaţiunea şi schimbarea formeloră la care este expussă capitalu, să arate prin mijloculă comptabilităţii, prin care anume compturi s’a mărită saă s’a micşio-rată. Capitalu cărei se confiată administratorului este creditată de suma ce adduce în acestă qualitate, commerciantu saă administratoru trebue să’şî dea sema prin compturile unde s a distribuită capitalu, si care suntă debitore în parte de sumele ce a priimită de la creditore. Pentru ca să stabilimă comptabilitatea conformă principie-loră partidei duble, trebue să deschidemă atâtea compturi, câte classe suntă impusse de formele sub care se găsseşte capita-lulă cassei, unde suntemă chemaţi a dirija comptabilitatea. Pe de uă parte capitalu confiată administratorului stima de-pussă în cassa de commerciă, pe de altă parte acesta din urmă, dă compturiloră debitore, care priimeşte valorile cedate de capitală, remânândă commerciantele pe din affară, ast-felfi că, daca dânsu va usa de uă parte din acellă fondă, este silită a se debita pe sine însu’şî printr’ună comptă separată întocmai ca ună correspondentă ore-care. Mijloculă acesta de introducţiune a comptabilităţii în par- tidă dublă nu se pote stabili de câtă prin deschiderea mai multoră compturi (dupe caşuri) care se represinte pe com-merciantă şi speculaţiunile exercitate de dânsu. Tote compturile provocate de multiplile operaţiuni allé u-neï casse de commerciă, le dividemă în trei mari categorii : 1® Compturile care represintă pe commerciantu saă pe cassa ce administrămă : Capitalu, proûtü şi perdere şi sub di-visiunile sélle cheltueli G-le, dobenfâ şi commission'd şi comptu commerciantelui care este directă allă seă. 2° Compturi de valori commerciabile ; Capitalu cassei de commerciă se angajéçlâ în differite spe-culaţiuni, pentru care se deschide compturi, ast-felă că tdte aceste compturi personificate provocate de variatele operaţiuni, nu suntă de câtă din acéstâ a doua categorie : Mărfuri generale, effecte de priimită, effecte de plată, cassa, mo-bilierü, etc. şi tote sub-divisiunile acestoră compturi. *) 3° Compturi de persône saă de corespondenţi, suntă tote compturile ţinute cu personele care se află în correspondenţă şi în relaţiune cu cassa nostră. In urma acestei classificaţiuni, putemă stabili compturile d’uă manieră, că totă ce se debitéçlâ este datorată cassei nostre şi totă ce se creditâţjă este datorată de cassa nostră. Din tabloulă generală allă sumeloră înscrisse la compturi, resultă că tote compturile debitore represintă activu cassei de commerciă şi tote compturile creditore passivulă cassei. Déca capitalu de care dispune uă cassă de commerciă este creditoră ală acelleï casse, şi tote compturile care priimeşte valorea capitalului suntă debitore , trebue să figureze compturi care să represinte suma îndoită, primulă ca creditore şi celle alte ca debitore ; ast-felă în câtă së nu existe creditore fără debitore şi nici debitore fără creditore ; ca conse-quenţă, este evidentă că suma totală a articoleloră de la de- *) Cel e douë prime categorii se mai numescü şi compturi’generale/ 126 bitü este neapërattt necessariü së fie egală cu suma totală a articolelorü de la creditü, totü assemenea şi daca soldămfi tôte compturile, trebue së avemü suma soldurilorü creditôre egală cu suma soldurilorü debitôre. De la îndoita trecere a uneï sume, s’a datü numele de comptabilitate în partidă dublă, adică trecêndü unü articolü la debitu unuï comptü şi în acellaşfi timpü ’lü trecemü şi la creditu comptuluï respectivü, de unde résulta că : Suma totală a compturilorü de la debitu, este egală cu suma totală a compturilorü de la creditü. Comptabilu găseşte în acesta egalitate unü mijlocü de verificare şi de controlü, ast-felü că, daca sumele de ladebitü nu suntü egale cu celle de la creditü, denunţă erérea ces’arü fi commisü în trecerea sumelorü, prin înscrierea de douë orï a uneï sume, saü omissiunï etc, ceea ce impune descoperirea eroriï. Singura comptabilitate în partida dublă ne pote procura mijloce ca së putemü cunoşte într’unü modü dard şi pre-cissü situaţiunea casseï ce administràmü, compusă din starea sea activă şi passivă ; assemenea ne înlesneşte mijlocele de verificare pênë la cea mai distinsă punctualitate ; avantage care nu ne procură celle alte douë sisteme. Modu concissü şi clară allü redactării articolelorü în jurnalü, nu mai puţinfl este unü avantagiü simţitortt în pùnctulü de vedere allü timpului. Redactarea articolelorü în jurnald. In termeni de comptabilitate se dă numele de articolü in-scrierea totală a unei operaţiuni Se numeşte titlu unuï articolü din jurnalü, însemnarea cu litere mari în capulü operaţiunii a debitorului şi a creditorului, ast-felü orï-ce articolü înscrissü în jurnalü este prece-datü de titlu. Debitoru se scrie la câpëtâiulü titlului în partea stângă şi creditoru în partea drăptă. * Tote articolele variatelor!! operaţiuni se divide în trei categorii : 1. Articole simple, cândfi titlu se compune de un singură debitoră şi ună creditoră. 2. Articole mixti, alle cărora titluri sunttt compuşi de ună singura debitoră şi mai mulţi creditori, sad de mai mulţi debitori şi una singura creditoră. 3. Articole compusse, de mai mulţi debitori şi mai mulţi creditori. Ori-ce operaţiune înscrissă în jurnală este separată de a-ceea care o succede, printr’uă linie horisontală, în mijloculă căreia se lassă ună spaţiă golă, unde se înscrie data operaţiune!. Yomă analysa celle 6 operaţiuni simple date ca essemple la capitolu comptabilităţii în partide simple: Singura regulă care trebue să o păzimă în analysarea o-peraţiuniloră este: A debita comptulu care priimeşte şi a credita în acelaşfl timpu comptulu care ne procură sad care ne cedeţlă. După cum nu există în sciinţa naturii ună corpă dată fără ca să fi immediată ună altu care se’lu priimescă, totă assemenea nu pote exista în transacţiunile commerciale care nu e de câtă ună schimbă, dare, fără ca immediată să fie şi priim-mitor şi vice-versa; ast-felă dară, ori-ce vînţlare este provocată de cumpărare; totă dobitoru are în faţa sa ună cre-ditore; pentru ca uă valore să fie cedată, trebue neapărată să existe uă valore priimită, în ori-ce operaţiune cei doi termeni suntă egali în punctulă de vedere numerică. Celle două fapte : dare şi priimire, constitue uă singură operaţiune. In basa acestoră principii, comptabilitatea dublă uneşte două fapte lntr’uă singură operaţiune saă articolă. Analysarea articolilorti simple. 1° Cumpărată de la Pompiliu diverse mărfuri notate în factura se No. 5 plătibilă la 15 Decembre în valore Lei 2452—16 Mărfurile generale comptă de a doua categorie, adică de valori commerciabile, care priimeşte mărfurile ce le de-punemă în magazie, considerându’lu ca uă perconă saă per-sonificându’lu ne facemti următorele întrebări: care este comp-tulu care a priimitu la sine mărfurile cedate de Pompiliu şi care datoreţlă valorea loră? Mărfuri generale este comptulu debitorii. Care este comptulu sau persona care a cedată valorea măr-furiloră încredinţate comptulu! debitorii? Pompiliu, este creditor. Intrunindă pe debitore cu creditorele săă scrimă titlu: 1. 15 Mărfuri Generale la Pompiliu Priimitu de la Pompiliu mărfurile notate în factura sea Ne. 5 plăti bile la 15 Decembrie în va-lore de lei 2452 17 In basa reguliloră de mai susă amă găssită Mărfuri generale comptă debitoră care are să dea la creditorele seu Pompiliu suma ce acesta din urmă a dată debitorelui săă. In următorele articole vomă suprima cuvîntu se dea care rămâne sub-înţelessu, servindu-ne numai de preposiţiunea la 2° Prii mită prin postă de la Gavril & C-ie ună grqpă în valore de 4165 Acesta este natura operaţiune!, se vedemă cine a priimită şi cine a dată acestă valore, şi în urmă se scrimă titlu, deo-sebindă pe debitoră şi pe creditoră. Care este comptulă ce a priimită valorea gropului ? Cassa, prin urmare este debitore de acestă sumă. Cine ne-a cedată nouă acestă sumă, de la cine amă prii— mit’o, şi cui o datorăm ? Gavril & C-ie, care suntu creditorii. Intrunindă pe debitoră care este comptulă Cassa, acella ce datoreţlă suma priimită în păstrare de dânsu, cu creditorii Gavril & C-ie care aă să priimăscă de la debitoră, scrimă următorulă articolă în jurnală. Cassa la GA VEIL & C-NIE Priimitu de la Gavril & C-nie unii gropii în va- lore de 4465 3°—Vindemă lui Nicolae Ion diverse mărfuri cu factura nostră No. 7, plătibilă 20 Noembrie, în va-16re de Lei 6200 Daca amă dată lui Nicolae I6n diverse mărfuri, ne dato-reţlă preţuia loră şi este debitoră. Comptulă care a cedată aceste mărfuri şi care are să prii-mescă de la debitorele său, este comptulă creditoră Mărfuri generale. Intrunindă pe debitoră cu creditorele săă, pentru ca să formămă titlu articolului, avemă: Nicolau Ion la Mărfuri Generale Yîndutu debitorelui diverse mărfuri notate in factura nostră No. 7, plătibilă la 20 Noembrie ' în valore de Lei 6200 4°—La 18 Septembrie cumpărămă cu bani gata de la D-nu 9 August® uă trattă assupra lui X. din Iassy în valore effectivă de 2150 Lei, care trattă am® trimess’o D-lorti Matei fraţi. In acestă operaţiune observăm® că: Priimimu de la August® uă trattă în valore de 2150, şi pe dată o şi plătim®; ast-feltt devine creditor® de suma notată care ne-o cedeţlă, şi în acelaşfi timp® debitore de preţul® ei, care’lfi acquitămfi pe dată; ca resultattt al® acestui schimb®, August® nu este nici debitoru nostru nici credi-toru nostru. Care este eomptulfi care priimeşte valorea trattei ? Natura operaţiune! dă respunsu pe dată; Matei fraţî sunt® debitori, pentru că a® priimitfl tratta trimissă. Care este comptul® care le-a procurat® valorea trattei , şi care are să priimescă de la debitorele să® acestă sumă ? Cassa este creditore. Deca treceam® acestă operaţiune în modul® cell® mai elle-mentarfi, eram® siliţi a înscrie în jurnal® uă împătrită trecere: -■" 18 Septembrie Matei Fraţi la August Cumpărat® de la creditor® şi trimess® debitori-lui uă trattă assupra X [din Iassy în valore reală de Lei 2150 " ■ ' 18 detto ...... August la Cassa Plătit debitorelui valorea trattei de mai sus® 2150 In prima trecere găssimfi pe Augustu creditor® de tratta ce ne acedat®. In seconda trecere, ’1® găssim® debitore de aceeaşi valore, prin urmare este în acellaşi® timp® creditore şi debitore, e dar® inutil® a’i deschide un® compt®, trebue se’ltt eli-minămfi, reducând® articolul® la unul singur®: 131 Matei Fraţi la Cassa Cumpărat în efectiv® de la D-nu August uă trattă assupra X din Iassy şi trimess® Debitorului, în va¬ 2150 --- lore reală de Lei 5°.—La 19 Septembrie conform® ordinului ce avem® de la GkeorgMu & fiu am® plătit® D-lui Antonescu Lei 8620. De şi Antonescu priimeşte de la noi acestă summă, însă ellfinuneo datoreţlă noă, fiind®-că incasseţlă acestă sumă de la noi în comptul® correspondentului se®. In socotela cui am® dat noi acestă sumă, sa® care este persona ce ne datoreţlă suma plătită lui Antonescu? Gheorghiu <& fiu sunt® debitorii, fiind-că priimitorii pentru noi nu este de cât® un® delegat® all® debitorelui. Care este comptul® care a cedat®, care a procurat®, sa® care are se priimescă suma în bani liberată în comptul® debitorelui? — Cassa. întrunind® pe debitore cu creditorele său, avemu articolul® următoru: ........19 Septembrie ■ ..— ■ Gheorghiu şi viu la Cassa Plătit® D-luî Antonescu în Comptu debitorului lei 3620 6°.—La 20 Septembrie priimimü de la Gustàvü é C-nie un® bilet® all® să® ordinul® nostru, scadenţa 1 Octombrie, în valore nominală 1600 Lei. Pentru eflectele de commerci® priimite, şi care sunt® transmisse la ordinul® nostru, deschidem® un® compt® general® intitulat®: Effecte de priimitü, unde trecem® tote eflectele active. Âcestu comptfi considerata ca personificata, nu neremâne de câta sfi facemfi chestiunele: Care este comptula care priimeşte valorea de mai sussa representată prin billetu la ordinuia nostru? Effecte de priimitu sînta debitore, pentru că datoreţlă bi-letuia priimitfi în portofolifi. Care este comptula de la care ama priimitfi biletulfi în chestiune, safi care ne-a cedata acellfi biletfi şi are se prii-mescă de la debitorele şefi valorea sea nominală? Gustavu & C-nie suntfi creditorii. Intrunimfi titlu acestora operaţiuni, şi avemfi: .........— 20 Septembrie Effecte de pbiimitü la Gustav & C-nie Priimitfi de la Creditori unü biletû allü lorù ordinu nostru scadenţa 1 Octombrie in valore de 1600 In operaţiunele commerciale se întîmplă ca să priimiinfi în schimba uă specie de valore, contra altei valori de acellaşî felü, adică mărfuri pentru mărfuri, effecte pentru effecte etc. In casulù acesta cumu redactămfi articolu în jurnalfi? In a-nalysarea câtorfi-va articole precedente, amfi admissfi regula d’a elimina unfi compta de personă, cândfi este debitorfi şi creditorfi în acellaşî timpfi de uă sumă egală; regulă basată pe inconvenientulû ce arfi résulta déca admitemfi a deschide atâtea compter! câte persône cu care operămfi, în care casfi avemfi satisfacţiunea a găssi operaţia notată în amănuntulfi el în jurnalfi. Cândfi însă valorile intrate şi eşite în sume egale sè refferă la comptai'! generale, nu le putemfi elimina fără a ne expune la impossibiiitatea d’a putea constata acesta schimba prin jurnalfi, îh care registru putemfi a résuma orî-ce operaţiune, fără însă a o elude. D-nu G. Martino ne adduce unfi effectfi allfi şefi la ordi-nulfi nostru cu scadenţa 4 Decembrie în val. nom. 2000 L. în acellaşî timpfi ’I dămfi în contra unfi altfi effectfi cu valorea de mal susfi şi cu scadenţa astăţli. Care este comptula care datoreţlă effectulfi intratfi în portofolia? Effecte de priimitu suntfi debitore. De la cine amfi priimitfi valorea comptuluî debitorfi ? De la C. Martino care este creditorii. Avemfi titlu: 1) EFFECTE DE PRIIMITU la C. MARTINO. Priimitfi de la creditore, biletu şefi o/ n/ scadenţa 4 Decembrie.......................................• . L. 2000 Care este comptulfi care datoreţlă biletu activii cu scadenţa aţii? G. Martino este debitore. Ce comptfi a cedaţii acestă valore ? Effecte de priimit este comptulfi creditorii. Intrunindfi pe debitore cu creditore, avemfi titlu: _________ 2) C. MARTINO la EFFECTE DE PRIIMIT. Liberata debitorului biletulfi sfifi o/ n/ scad. aţii în valore de.............................................L. 2000 In prim ulii articoltt C. Martino e creditore, în secundulfi, este debitore de aceiaşi sumă, prin urmare putemfi să ’lfi e-liminămfi, scriindu articolulu în jurnalu cumfi urme^ă: EFFECTE DE PRIIMITU la EFFECTE DE PRIIMIT. Priimitfi de la G. Martino biletulfi şefi o/ n/ scad. 4 Decembrie în val. nom. 2000 L. şi datu în contra unfi altfi biletfi allfi şefi o/ n/ scaden. aţii de aceeaşi valore................................................L. 2000 In vederea cellorii de mal susfi, titlu acestui articolfi nu, se poţe elimina fără a nu ne expune la nimicirea cu totulfi a operaţiune!, şi la prejudiţiile ce arü résulta din acesta. Astü-felü dérà, cândü uă operaţiune ôre-care constă în schim-bulü a doué valori egale şi cu sume egale, se débitera com-ptulu ce primeşte prin creditulü acelluiaşi comptü. Analysarea articolelorü mixte. Celle şesse operaţiuni luate ca essemple la comptabilitatea în partide simple şi analysate în precedentele articole în partidă dublă, ne a condussü a deschide următorele compturî generale: Mărfuri generale, cassa şi effectele de priimitü’, aceste compturî nu suntü de ajunsü pentru a satisface cerinţele sistemului comptabilităţiî în partidă dublă. In următorele essemple de operaţiuni, care provocă articole mixte vomă căuta a deschide restulü de compturî generale celle mai neevitabile. 7.—La 21 Septembrie amü priimitü de la Bâdulescu & C-ie diverse mărfuri în valdre de 2000 leï; în acellaşî timpü amü priimitü şi în numerariü leï 1000. Pentru accoperirea acestorü sume ’ï amü datü unü biletü subscrissü de noï la ordinulü lorü, cu scadenţa 21 Octombrie în valdre nominală de Leï 3000. Déca condiţionamti cu vên$atoriï ca mărfurile şi baniï prii-miţî să fie plătibile la 21 Octombrie fără së’ï accoperimü prin liberarea biletului nostru la ordinulü lorü, analysarea era s’o facemü în modulü următorfi : Care suntü compturile care a priimitü valôrea de 3000 leï? Suntü douë : Mărfuri generale a priimitü valôrea de 2000 Leï,şi Cassa a priimitü restulü de 1000 Leï; prin urmare în acesta operaţiune găssimfi doui debitorî. Care este comptulü care a cedatü ambele valori de leï 3000? Bddulescu & C-ie suntü creditorii. In casulü cândü suntü maï mulţi debitorî şi unü singurü Creditorü, scrimü titlu generalü allü articolului începêndü eu debitori; Următori, şaă JMverşi sădea la Creditore. Cândü este unii singură debitorii şi mai mulţi creditori, scrimtt titlu generalii: Debitorele se dea la Următori sau la Diverşi creditori; cea ce însemneţlă, că debitorii care urme^ă şi suntă notaţi în căpăteiulii operaţiune!, suntâ datori la uniculă creditore, şi creditorii care urmeţlă, şi se note^ă în capă şi în drepta operaţiune! respective, are să priimescă de la uniculă debitore. Ubmătobî la Rădulescu & C-nie Mărfuri Genrale. Priimitü de la credi¬ tore diverse măfuri in valore de 2000 Cassa. Detto in numerariu 1000 3000 Cândă suntă mai mulţi debitori saă creditori, dămă preferinţa adjectivului Următori, pentru că urme$ă creditori saă debitori, şi a nu confunda pe Diverşi creditori sau debitori cu comptulă collectivă întitulată Diverşi. Pentru a putea distinge la prima aruncătură de ochi următorele compturî deca suntă debitori saă creditori, experienţa ne recomandă regula aci notată: Cândă compturile care urmeţlă suntă debitore, le scrimă la căpăteiă articolului; cândă compturile care urme$ă suntă creditore, le scrimă cu ună spaţiă de 2 centimetre mai în în interioră. Sumele parţiale a fie-căruî articolă se trece în colona internă, şi suma totală a debitorului sau a creditorului se trece în colona externă. S. es. Celle 2000 Lei trecute în colona internă se refferă la comptulă seă debitore Mărfuri generale; suma de 1000 lei în aceaşî colona se raportă la comptulă debitore Cassa; suma totală a ambeloră aceste sume, adică 3000 lei este întrega valore cedată de creditore, care se trece în colona externă. Lăssândă la uă parte aceste observaţiunî relative la partea materiali a articoleloră din jurnală, se revenimfi la analysa-rea precedentei operaţiuni. Decă BMulescu & C-ie ne cedeză suma de 3000 Lei cu singura condiţiune d’a ’i o restitui la 21 Octombrie, arti-colulă de mai susii Următori la BMulescu <& C-ie, românea trecută în jurnalâ astu-felu dupe cumu este analysatfl; însă creditorii BMulescu & C-ie a remassu în acesta qualitate pene în momentulu cându ’i-amfl dată în schimbă: Ună biletă subscrissă de noi la ordinulă D-loră cu scadenţa 21 Octombrie. BMulescu & C-ie îndată ce a priimită de la noi valorea ce’i datoramă, representată printr’ună effectă allă nostru passivă, allă cărui caracteru specială este d’a fi transmisibilă, putemă noi, saă compturile care ne presentă în comptabilitate se remânemă debitorii D-loră? Cândă în realitate datorămă acestă sumă de 3000 lei biletului nostru; căci puţină ne priveşte deca la scadenţă are să mai fie D-nii BMulescu & C-ie portorii, sau cine ştie ce altu individă as-supra căruia s’a transmissă biletulă în cestiune. Deschidemă dară ună comptă întitulată : Effecte de plată; care prin cre-ditulă seă represintă pe purtătorulă necunoscută allă angajamentului luată de commerciante: assemenea la înnapoiarea lui, devine debitori de banii ce i se plăteşte, înlocuindă assemenea pe portorulă în dreptă a ’lă încassa. Pene la capitolulă unde vomă complecta restulu theoriei acestui comptă, se procedămă la analysare. Care este comptulă care a priimită de la noi şi datore^ă valorea nominală a biletului nostru passivă? BMulescu & C-ie suntă debitorii. Care este comptulă care la scadenţă are se priimescă în loculă primului portoră valorea biletului de susu ? Effecte DE DLATĂ Intrunindă pe debitore cu creditorele seă, avemă articolulă următoră; — - ■ ■ 21 Scptemb. ......... .—— Rădulescnt & C-ie la Effecte de plată Liberată debitorelui pentru acoperirea va-lorilorft priimite în articolu precedinte: Ună Biletă allă nostru ordinu D ior sca-jdenţa 21 Octrmbrie Deca amă divisa în doue operaţiunea făcută de noi cu Bă-dulescu & C-ie: 10 Priimindă mărfurile şi banii fără se’î dămă nimică în schimbă, şi allă 2-lea acquitându’lă prin biletulă nostru scadenţa 21 Octombrie, avemă assemenea doue articole: 10 Intitulată Următori la BMulescu & C-ie, care are se priimescă suma cedată de 3000 Lei, şi allă 2-lea BMulescu & C-ie la Effecte de plată, unde datoreţjă suma cedată în primulă articolă. Intrunindă aceste două articole într’unu singură, eliminândă pe Bădulescu & C-ie care era creditore în primulă articolă şi în acellaşă timpă debitore în secondulă articolă de aceeaşi sumă ; avemă a înscri în jurnală singurulă articolu : 7. Următori la Effecte de plata Liberat D-loru Bădulescu & C-ie biletu nostru ordinu lorii scadenţa 21 Octombrie în valore nominală de lei 3000 Priimit în contra Mărfuri Generale: Diverse mărfuri în valore de 2000 Cassa. In numerariu 1000 30001 Ună allă cincilea comptă generală indispensabilă în comp-tabilitatea dublă a unei casse de commerciă, este Profită şi perderî, care se occupă a înscri Iote perderile şi profitele occasionate de cassa ce administrămă. 8°. — La 22 Septembrie plătimă amploiatului nostru X. léfa pe luna correntă Lei 120, în aceeaşi 22 2 5969 61 'f ,, » 3 2000 » 25 3 23278 36 P- 3 Debit ©fi* 1873 Septem. 16 » 21 » 22 » 24 La Gavril & C-nie » Effecte de Plată Mărfuri Generale » Diverşi 4165 1000 4625 3000 16 Prin Nicolau Ion ” Profit & Perdere » Diverşi » Effecte de Priimt 1 6200 2 800 2 11557 53 3 1200 Credit p* 3 P- ^ Debit (ŞjDWM 1873 Septem. 18 Prin Matheî fraţi 1 2150 _ » 19 » Gheorghiu & fiu 1 3620 » 22 » Profit & Perdere 2 120 --- » » » Mărfuri generale 2 728 92 » 25 >» Bonuri Domeniale 3 1900 Credit * 1873 Septem. 16 Prin Cassă Daţi lui Antonescu. 1 4165 164 Pagina 5. Debit 1873 Septem. 17 La mărfuri generale Factura nostră No. 7. î 6200 t p.6. Debit p. 9. Debit (Hi C?a3d 1873 Septem. 20 165 Prin Effecte de priimitü Pagina Credit Credit p- 6- 1873 18 La Cassa. ; TrattaassupraX.dinIassy. 1 2150 Septem. i p.7. Debit ©9a®©ipglh5iu 1 ; â (Pito Credit p- 1873 Septem. 19 La Cassa. Daţi lui Antonescu. 1 3620 1 ► P. 8. Debit I â 9000. — 15000 — 33000 De şi în presentulfi cursfi nu facemfi theoria generală a commerciului, cu tote acestea se atingemfi uă chestiune relativă la partea economică a comptabilităţiî. Se ne închipuimfi uă cassă de commercifi K. allfi căreia capitala este 80,000 Lei. La finele anului bilanţulfi generala ’i arată unfi beneficia de 8000 Lei. Căstigat’a, ceva cassa de commercifi în casulfi de faţă? Deca K. nu angaja capitalulfi şefi în commercifi, şi’lfi arfi fi închissfi în Bonuri domeniale, avea unfi profita positivfi de 8000 Lei, plusfi libertatea ca se întrebuinţeze timpulfi intr’uă occupaţiune ce arfi fi pututfi se’i procure accoperirea cheltue-lilorfl selle personale, ast-felfi la finele anului ’i rămânea dobânda Bonurilorfi ne atinsă, cu care dobândă arfi fi măritfi capitalulfi şefi, făcându’lfi de 88000 Lei. K. în qualitatea sea de capitalista profita totfi atâtfi, fără să fi schimbata acestă posiţiune cu aceea de commerciante. 176 In casulă de faţă n’a câştigată din commerciulă şefi, ceea ce este mai multă că remâne expussă la perderî, căci averea sea în locă se fie angajetă în effecte sigure, se află în creanţe debitore şi valori commerciabile, care pene la transformarea loră în bani, pote se fie expusă la perderî. Deca commerciantele voeşte să nu’şî facă illusiunî de profituri, care în realitate nu provină de la speculaţiunile selle commerciale, este necessariă să debitele comptulă profită & perdere cu dobenda minimă ce ară fi putută să o aibă fără întreprinderi de commerciă, prin creditulă comptuluî capitală care ară fi putută să dea positivă acesta profită, fără a se angaja în speculaţiuni commerciale. S’ară putea obiecta, că de şi :n qualitate de commerciante amă profitată totă atâtă cumă amă fi speculată ca simplu capitalistă, însă relaţiunile dobendite, credite şi durata com-merciuluî suntă în punctulă de vedere economică ună profită. Tote aceste suntă adevărate, nu recomandămă însă a face bilanţu generală prejudecândă viitoră. Comptabilitatea trebue să dea sema într’unu modă exactă de resultatele anuale, fără să se basese pe profiturile în viitoră, care se voră vedea la timpulă opportunu. Argumentele de mai susă suntă basate pe punctualitatea ce trebue să ne impunemă în comptabili-tate, remâindă bine constatată că în viitoră commerciulă D-luî K. deca va fi bine administrată, pote se compensese perderile din trecută. In casulă de associaţiune, modulă de regulare a dobenţli-loră relativă la capitală, variată dupe convenţiunea încheiată între soţi. Comptulu mărfurilor!! generale- La acestă comptă se trece tote mărfurile care intră şi esse din magazie. Se DEBiTEtyĂ de mărfurile intrate în magaŞie prin credi- tulu compturiloru care cedeţlâ acelle mărfuri, şi se CREDI-TEţ>Ă, de mărfurile eşite din magazie prin debitulu compturiloru care datoreţlă acelle mărfuri. S. ess. Mărfuri generale să dea la Leonhard & C-ie Priimittt în comptulă creditoreluî : 42 Duzini ciorapi No. 4578 à 15 L............... 510 — 16 » batiste » 1261 » 21 »> ............. 236 — _____________ 746 Effecte de priimitü la măbfurî generale. Vîndutü D-luï Z. 40 coţî postavă à 18 L. şi priimită pentru acquitare, bi-letu sëû o/, n/. scadenţa 4 Decembrie......... — 720 Comptu collectivă de mărfuri se mai debitează assemenea, de orl-ce cheltuell făcute în socotela mărfuriloră, şi care face să se urce preţulu loru, prin creditulu compturiloru care plăteşte şi are să priimescă valorea cheltueliloru, şi se creditează cu orl-ce valori care face să scaţlă preţulu mărfuriloră prin debitulu compturiloru care datoreflă. S. ess. Mărfurî generale la Cassa. Plătită vama şi transporta la mărfurile priimite de la X............................. 421 — d° pentru descărcare şi înmagasinare......... 9 — 430 Următori la Mărfurî generale. Gustavu & C-ie. — Conformă epistolei D-luî Oustavă, prin care ne accordă bonificaţia de 10 “/„ la mărfurile întârziate de sesonă, în va- lore netă a facture! de 4200, Leî............... 420 — Hermanü & fiu.—Verificată mărfurile priimite la 30 Septembrie şi găssită lipsă 4 bucăţi pândă à 22 Lei..................................... 88 — 508 Orî-ce articolfi relativă la mărfurile priimite, trebue să le 12 facemu dupe ce amu verificată mărfurile, acesta pentru a evita correcţiunî prin deosebie articole, în casă cândă mărfurile n’ară eşi conformă factureî. Scompturile lăssate assupra mărfuriloră, trebue se fie trecute la acestă comptă. Cândă scompturile redusse saă adăogite la mărfuri suntă precisate şi calculate la uă epocă ore care, în urma cumpărării saă vînţlării mărfuriloră, se trecu printr’ună articolă separată. In casulă cândă scomptulă mărfuriloră se trece în factură îndată cu expeduirea, preţulă costisitoră allă mărfuriloră este valorea netă a factureî care se trece la comptulă de mărfuri. Mulţi comptabili facă errorea a trece scomptu la comptu Profită & Perdere, cândă se reguleţlă dupe ună timpă 6re-care de la predarea ei. Valorea mărfuriloră trebue să se lasse a varia dupe con-venţiunile de regulare a scomptuluî? Scomptulă lăssată assupra mărfuriloră , face să scaţlă valorea loră, şi deca ne-amă depărta de la principiulă d’a debita şi a credita compturile de ori-ce sumă relativă la dân-sele, cumă amă putea cunoşte într’ună modă exactă resul-tatu speculaţiuniloră în parte? Tote acestea ne provocă a face următorele observaţiuni importante, relativă la scompturile lăssate la mărfuri. Deca scomptulă se lassă în momentulă cumpărării sau vîn-dării, este scăzută în factură şi se trece la comptulă mărfuriloră valorea netă a factureî, prin urmare acestă scomptă este trecută îndată cu factura. Deca scomptulă se lassă dupe ună timpă ore-care, în urma cumpărării şi vînţlării, operaţiunea se trece în momentulă priimireî mărfuriloră cu valorea brută a factureî, ceea ce ne impune a trece la epoca determinată, scomptulă ce resultă de la mărfurile priimite, printr’ună articolă deossebită pentru scomptă. Cândă scomptulă este lâssată assupra mărfuriloră cumpărate, creditămă mărfurile prin debitulă correspondentuluî care datoreţlă acelă scomptă. Cândă scomptulă este lăssată assupra mărfuriloră vîndute, debitămă mărfurile prin creditulă correspondentuluî, care are să primescă acellă scomptă. Comptulă mărfuriloră, este supussă mai multă de câtă oricare altă comptă generală la sub-divisiunî. Putemă ţlice că în generală comptulă mărfuriloră, are atâtea sub-divisiuni câte specii de mărfuri există în pieţele industriale şi com-merciale, şi în parte, pote fi sub-divisate în atâtea compturî câte assortimente există într’uă cassă de industrie saă de commerciă. Comptulu Cassa. Comptulă cassa se occupă numai de valori numerice: monezi saă ori-ce alte valori care circulă în condiţiunile monedei. Cassa se DEBiT^ţ>Ă m valorile care primeşte sau acelle care intră în cassă prin creditulă compturiloră care plăteşte acelle valori, şi se credite^ă cu valorile care plăteşte saă care esse din cassă prin debitulă compturiloru în socotela cărora plăteşte saă care priimeşte. Comptulu cassa, represintă pe Cassieră saă persona care este însărcinată a manipula valorile de cassă. In principalele casse de commerciă se ţine ună registru separată de cartea mare întitulată Registru de Cassă, care înscrie la debită tote sumele priimite şi la credită tote sumele eşite, într’ună modă mai detailată. Sumele şi soldulă registrului Cassa, trebue se cor-respunţlă cu soldulă comptului Cassa, din Cartea Mare. Acestă comptu n’are subdivisiuni, de câtă comptulă numită mica cassă, unde se trece cheltuelile mărunte: timbru, portă de epistole, şi orî-ee cheltuelî de felulă acesta etc. pentru care se pdte ţine unu micu registru trecendu-se soldu la fie-care lună, la creditulii comptuluî Cassa prin debitulă profită şi perdere sau orî-ce alte compturi care datoreţlă acelle cheltuelî mărunte. COMPTULU EFFECTE de PRIIMITU SAU uimi agrararea Orî-ce effecte de commerciii active, se trece la acestfl comptă,' care pressupune persdna însărcinată cu conservarea portofoliului, de unde se mai $ice şi Effecte de Portofoliu. Comptulu Effecte de priimitu sau Effecte active, se debite^ă de tote effectele transmissibile care intră în portofoliu, prin creditulu compturiloru de la care priimimu acelle effecte’, şi se creditezi de acelleaşl effecte care essu din portofoliu prin debitulu compturiloru care le priimeşte, sau în socotela cărora a eşitu effectele. Daca în cassa ce administrămii, effectele active siuitii nu-merosse şi de differite forme, putemă deschide subdivisiunî alle acestui comptii generalii. In ţerra nostră effectele de commerciu celle maî mulţii u-sitate suntii biletele la ordinii, care le putemu întitula cu denumirea de Effecte de Priimitu sau Bilete de priimitu. In cassele de bancă care speculeţlă assupra tratteloru, se deschide ca subdivisiune a effectelorii de priimitu comptu Tratte şi Remise. Trattele fiindii nişte effecte plătibile maî de obicinuită în alte pieţe de câtă acellea unde se eonfecţioneţlă saă se negociată, ah de valore nominală altă monedă de câtă aceea a pieţeî nostre, din care causă acesta comptu tre-bue să’lă ţinemu în doue colone: 1°. Colonă exterioră, care este commună cu tote celle-alte compturi, nu ne arată de câtă valorea costissitore sau reală a tratteî, în moneda pieţeî nostre. 2°. Golona interioră, în care se înscrie valorea nominală a tratteloră în moneda pieţeî unde are se fie plătită. Modulă cumă sîntă dispuse colonele comptuluî din faţă, ne arată de ajunsă ordinea cumă se trece trattele relative la acestă comptă. 182 MODELÜ DE COMPTÜ DE PlItibilé În mone DEB1TÜ TRATTE ! ŞI Valorea Valorea i 1873 Nominala Reala Iuliu 2 La Cassa 6000 ___ Ploeşti 2 Octombrie 5809 » 16 » Gustav & C-nie 4000 --- Craiova 16 Septemb. 3872 - ' August 1 » Effecte de plată 7521 32 Galatz 1 Noembrie 7295 69 ; « 9 » Diverşi 5200 --- Brăila 9 detto » « » Mihail Gorghias 3165 42 detto 9 detto )) » » Cassa 5261 15 Turnu-Sev. 12 Noemb. 13216 59 Septem. 2 » Coriolanu & fiu 4200 --- Galatz 2 Decembrie 4032 _1 » » » Murlénu C-nie 2000 --- Băcau 3 detto » » » Cassa 4500 --- Braila 15 Noembrie )> <( » Effectele Guvernului 5100 --- Giurgiu 2 Octombrie )> » » ColmPn & Iulius 3809 25 Alexandia 4 Noembrie 14802 89 Octomb. 5 » Daniel & C-nie 1500 --- Bucureşti 20 Octomb. 1485 26 » 7 » Cassa 9100 --- Roman 15 Noembrie 9010 )) 10 » August Nicolescu 863 --- Rămnicu-Ser. 5 Decern. 850 )) 15 » Bironescu & Leon 12600 --- Ploeşti 30 Octombrie 12515 20 )) 16 » Cassa 1200 --- Loco 2 Noembrie 1185 )) 18 » Bonuri Domeniale 4500 --- Turnu-Măg. 10 detto 4475 )) 20 » Bonuri Rurale 2000 --- Călăraşi 15 Decembrie 1960 _ Octomb. 30 » Profit & Perdere --- --- Beneficiurl din differen ţa valoriloru efective 1452 62 _82520 14 81961 251 Octomb. 30 La însuşi comptă nou 3165 42 Brăila 9 Noembrie » )) » detto 1200 --- Loco 2 detto )> )) » detto 2000 ---- Călăraşi 15 Decembrie :: 6365 42 il Cândă voimă să balansămă acestîi comptil, trecemu în colona internă de la credită, valorile nominale a effectelorfi care se află în portofoliu, assemenea şi în colona externă. Deca com- ». TRATTE ŞI REMISE DA ÏABEI NOSTBE REMISE CREDITÜ Valorea Valorea 1873 Nominală Reală Iuliu 20 Prin Cassă 4000 _ Crayova 16 Septembrie 3910 Augustă 20 » Georgiade&Herman 5261 15 Turnu-Sev. 12 Noemb. 5155 Octomb. 2 )) Cassa 6000 --- Ploeşti 2 Octombrie 6000 » )) )) detto 5100 --- Giurgiu 2 detto 5100 )) IO » Eff. Guvernuuluî 7521 32 Galatz l Noembrie 7410 )> » )> Fraţi Mircea 9100 --- Roman 15 detto 9070 . » 15 )) Cassa 863 _ Râmnicu-Ser. 5 Decern. 860 )) )) )) Manuel & C-nie 4500 --- Brăila 15 Noembrie 4400 » 16 J> Ionescu& Marcus 12600 --- Ploeşti 30 Octombrie 12580 62 » )) )> Cassa 5200 --- Brăila 9 Noembrie )) )) )) detto 2000 --- Bacău 3 Decembrie )) » )) Morgan & C-nie 4200 --- Galatz ,2 detto 11365 21 » 20 » Cassa 3809 25 Alexandria 4 Noembrie 3725 » « )) detto 1500 --- Bucureşti 20 Octomb. 150Q )) 25 )) Ciurescu Ion 4500 --- Turnu-Măg. IO Noemb. 4520 Trattele aflate în por¬ tofoliu la 30 Octom. 3165 42 Brăila 9 Noembrie 1200 --- Loco 2 detto 2000 --- Calaraşi 15 Decembrie 6365 42 82520 14 8196Ï 25 i ptulă este ţinută exactă, suma totală a colonei interiore de la debită este egală cu suma totală a colonei de valori nominale de la credită. _ 184 Adunândă colonele exteriore, găssimă totă-d’auna uă diferenţă, care resultă de la preţurile variate alle effectelorfi intrate şi eşite. Pentru balansarea coloneloru externe trecemă differenţa în colona unde lipseşte la debită, deca operaţiunile assupra tratteloru ne dă profită, şi la credită deca ne dă pagubă : la debită prin creditulă Profitu & Perdere ; la credită prin debitulă Profitu <& Perdere. In casulă cândă nu există nici uă differenţă, sumele cold-neloră externe suntă egale, şi acestă comptă n’a dată nici profită nici perdere. Exemplu din faţă, ne a dată ună profită de Lei 1452-62- Colonele interne ne arată că se află în portofoliu tratte în valore nominală de L. 6365-42. In casulă cândă tratele suntă plătibile în pieţe streine, şi facemă operaţiuni cu diverse şi variate valorii nominale, pu-temă să le trecemă la unu singură comptă, mulţumindu-ne numai a constata numerulă exactă allă valoriloru nominale 185 fără se ne occupămă de transformarea loră în lei. Cândă balansămfi comptulă de Tratte & Remise assupra pie-ţeloră streine, adunămă colonele interne fără să ne preocupe că valorile suntă de differite monezi, considerândă tote trat-tele ca fiindă scrisse în unităţi şi fracţiuni d’unitate alle a-celliaşi valori. Tratândă comptulă cu acestă hypotesă, trecemă la credită trattele aflate în portofoliu; adunămă colona debitului şi aceea a creditului, care vorfi da resultate identice. Celle alte reguli pentru soldarea coloneloră externe suntă ca la comptulă precedentă. Deca cassa ce administrămă opereasă cu tratte assupra pie-ţeloră streine, în sume remarcabile, putemă a deschide pentru fie-care ună comptă, ca subdivisiune a comptului Tratte & Remise, adică Tratte şi Remise Germane, Tratte şi Remise Englese, etc. şi în casulă acesta e bine înţelesă că comptulă se ţine întocmai ca primulă modelă. ESSEMPLU COMTULUÏ ASSUPRA DIFFERITE DE TRATTE ŞI REMISE DEBIT TRATTE Şl RE J j MISE STREINE CREDIT 1873 .Valorea nomi¬ Valorea j 1 1873 Valorea nomi¬ Valorea nală REALĂ nală reală August 6 LaMauriciu&C-ie Ls. 485 16 7 [Londra 12 Octomb. '12150 --- August 25 Prin Diverşi Thr. 1500 20 8 Berlin 15 Noembrie 5640 i » 20 » Cassa Thr. 1500 20 8 Berlin 15 Noembrie 5613 74 Septem. 20 )> Cassa FI) 4260,29 --- Viena 1 Decembrie 9091 14 Septem. 2 » Effecte de plata Ls. 206 5 2 Liverpool 30 detto 5138 24 » 25 » Paul&C-ie FesJ 6000 --- --- Paris 12 detto 5891 )> 15 » Cassa FI. 4260 29 ! |Viena 1 Decembrie 9542 40 Octomb. 1 » Hagi Beuliu Ls. 485 16 7| Londra 12 detto 12216 yy 20 » Diverşi Fes. 6000 ‘_ 1 Paris 15 detto 5880 --- Trattele aflate în porto¬ 1 » 30 » Cassa Thr, 861 15 9 Leipzig 25 detto 3202 92 foliu la 30 Octomb. Ls. 206! 5 2iLiverpool 30 Noem. 5138 24 Thr. 861 15 9 Leipzig 25 Decemb. 3202,92 Octomb. 30 Prin Profit & Perdre Perdere din présenta i 1 \ operaţiune 348 !--- 13312 85 26 41527 30 13312 85 26 4152730 Octomb. 30 La însuşi din nou Ls. ■”'™206 5 2 Liverpool 30 Noemb. 5138 24 ; » 1 M detto Thr. 861 15 9 Leipzig 25 Decemb. 3202 92 I Din operaţiunile inscrisse la acestii comptii observămă, că valorea costisitore a tratteloră intrate este de L. 41526-30 şi valorea obţinută pentru trattele eşite este de L. 41179-30 de unde resultă: differenţa de L...................... 348- » care o trecemu la partea creditului pentru balansarea cold-neloru externe, prin debitulu Profită & Perdere, ca pagubă dată de acestă comptă. Uă dată balansate celle duoe colone interne şi celle externe, închidemă comptulă vechiă, trecândă din nuoă valorea nominală în parte a fie-cărei tratte, cu data de 30 Octombrie cândfi amă închissă comptulă; valorea nominală a acestora poliţe este aceea aflate în portofoliă, şi care le amu trecută la creditulu comptului vechia, cu singurulă scopfi a’lă solda. Affară de comptulă Tratte şi Bemisse ca sub divisiunea principală a comptului generală tâffecte de primită, acestă comptă se mai pote subdivide dupe intinderea operaţiuni-loră, în: Effecte de priimitu în provincie, Effecte de priimitu bcalc, Effecte de priimitii in streinetate, ect. Deca cassa ce administrămă speculefjă assupra effecteloră publice saă effecteloră de Stată, deschidemă ună comptă generală întitulată: Effecte de stătu, considerată assemenea ca subdivisiune a effecteloră de priimită; care se debiteză de bonuri rurale, bonuri domeniale ect. intrate în portofoliu prin creditulu compturiloru de la care le priimeşte ;■ şi se CREDiTfizĂ de aceleşî bonuri eşite, prin debitulu compturiloru care le dator (ffă. Cândă speculaţiunile assupra acestoră effecte suntă multiple, deschidemă compturî separate pentru fie-care specie, şi acesta cândă voimă a cunoşte profitulă saă paguba în parte a speculaţiuneî. Totă assemenea şi cu acţiunele differiteloră companii ano-nyme, industriale, saă antreprise de căi ferate ect. 187 COMPTULU EFFECTELORU de PLATA SAU La comptulă effecteloră de plată, se trece tote effectele de commerciă subscrisse saă acceptate de commerciante, adică creanţele passive, care se compună din angajamentele luate prin iscălitură de către commerciante. Creditulă în commerciă este basa essenţială saă mai bine (jissu sufletulă lui. Se pote întâmpla ca uă cassă ore-care să nu aibă effecte de portofoliă ca creanţe active, însă este forte rară, daca nu impossibilă se fie dispensată de creanţe passive; care creanţe înlocueşte moneda într’ună timpă determinată. Putemă ţlice că commerciantulă prin mijloculă iscăliturii selle bate moneda. Pentru ca comptabilitatea generală represintată prin compturî parţiale se potă correspunde într’ună modă essactă cu scopulă ei, trebue să fie ţinută cu cea mai mare punctualitate, fără care ară perde forţa lanţului ce ţine în strânsă legătură totă administraţia, şi prin urmare destinulu cassei unde este aplicată. Din erorile ce s’ară putea strecura în manipularea comp-tabilităţiî, unele suntă reparabile, altele ne pote expune la ore-cari perderi materiale, deră uă omissiune saă erore co-missă în trecerea unei operaţiuni relativă la effectele de platăj pote expune cassa, nu la căutarea şi descoperirea eroreî saă la perderi materiale care se potă compensa prin profituri, ci la decadenţă şi ruina sea. Principala sursă a commerciului este Creditulu, care daca este bine menajeată, garanteţjă şi produce resultatele celle mai satisfăcătdre; deca însă este neglijeată saă reă întrebuinţată, expune cassa la celle mai funeste resultate. Comptulă care administreţlă creditele este acella allă Ef- fecteloru de plată, şi prin urmare reclamă cea mai mare or dine şi cea mai mare regularitate. Se CREDiTfipĂ de effectele subscrisse de commerciante şi date în circulaţiune prin debitulu compturiloru care prii-meşte valorea lorii, şi se DEBiTiapĂ de acelleaşi effecte, cândii se înapoiată, prin creditulu compturiloru care le acquită sau care remâne creancieru în loculu lorii: Es. Ubmătobî Îs Effecte de plată. Negociaţii Biletulü n/. o/. Mişu Zonea scadenţa 4 Decembrie val. nom... 4200 Cassa.— Priimitü în numerariü......... 4124-20 Dobândi & Comission.— Dob.12%...—72-80 Timbru 3- » 75-80 4200 — Effecte de plată la Cassă. Acquitată biletul nostru ordinul Nimel & C-nie scadenţa astăzi în valore de... 2000 — Cunoştemfi că effectele de commerciă suntu transmissibile, şi prin urmare nu ne occupămfi de persona care se angaje^ă către noi, safi noi ne angajămu către densa; cândă liberămă effectulu nostru passivă ne angajămii la plată, nu în faţa personeî în ordinulu căruia este confecţionată, pentru că a-cesta are facultatea a’lă transmite immediatu dupe ce’lu pos-sedă, ci în faţa effectulu! nostru care suntemu datori a’lfi acquita la scadenţa ultimului portoră ce se va presenta cu dânsulfi. Comptulă effecteloru, de plată, represintă pe porto-rulă necunoscută pentru noi, şi care este creditorulă nostru din momentulă cândă liberămă effectulă passivă pene în mo-mentulă cândă ’î acquitămă valorea effectului cu care ’lă de-bitămă. Ca sub divisiune a comptuluî generală Effecte de plată, cellă mai principală este: Tratte acceptate, care se crediteij>ă cu trăitele acceptate de noi prim, debitulu acellora în comptulu cărora ne-amu, angajeatu la plată', şi se PEBiTEpĂ de valorile acelloru tratte pe care le acquitămii prin creditulu compturiloru care le acquită. Victoeîj & fiu la Tbatte acceptate. Acceptată tratta debitoriloră assupra nostra şi în o/. Mariano & C-nie scad. 15 Noembrie......... 9200 — Tbatte acceptate la Ubmătobî. Acquitată tratta acceptată de noi o/ Pan-lescu Nicolau, scad. aţii, în contra următore-loră valori: Măbfuei Geneeale.—Diverse mărfuri notate în factura nostră No. 206......... 1500 — Cassa.—In effectivă............... 2000 — 3500 — Comptulu Profiţi! & Perdere Comptulă Profită & Perdere priimeşte la sine beneficiele şi pagubele generale şi în parte a comptariloră de diverse spe-culaţiunî făcute de cassa ce administrămă. Acestă comptă are de obiectă d’a resuma tote soldurile compturiloră supusse la pagube şi beneficii, din care causă în cursu anului operămă cu dănsulă prin escepţiune; rolulă şefi principală în comptabilitate este la facerea bilanţului generală, cândă priimeşte la sine resultatele profitelorfi şi allă pagubelorfi date de sub-divisiunile selle, şi de compturile de speculaţiunî. Comptulă Profită & perdere, nu este de câtă unfi comptă de resultate, care se debitează de tote pagubele occasionate de speculaţiunile cassei, prin creditulu compturiloru care dau aceste pagube', şi se CREDiTfiţĂ, de profituri prin debitulu compturiloru care datoredă acelle profituri. PbOFITÛ & PEBDEBE la I. EUGENIE. încetată din vieţă 1. Eugenie, fără a rëmânea nici uă avere din care să se potă acquita creanţa sea 1000 — CaSSA la PBOFI.TU & PEBDEBE. Făcutu cassa şi găssitu unii prissossu de..... 200 — Sub-divisiunile acestui comptă suntii arbitrarii, varie^ă dupe voinţa commercianteluî şi natura specialităţii selle. Celle mai principale suntii: Cheltuelile generale şi do- BENţ)I & COMISSIONU. Comptu Cheltuelî generale, se debite^ă de plata lefuri-loru, nutrimentulu amploiaţiloru, provisiunile de comptoaru, luminatu, încălţlitu, chirii, contribuţiunî directe şi ori-ce cheltuelî consumate în administraţiunea cmseî de comerciu; şi se CREDiTEţĂ prin excepţiune de ori-ce valori priimite înso-cotela acestui comptu. Cheltuelî genebale la Cassa. Plătită patenta pe II trimestru............ 100 — d° Companiei de ecleragiu, pe luna trecută 30 — 130 — J. Mobganü la Cheltuelî genebale. închiriată D-lul Morgan uă magazie din a-partamentu localului nostru, şi trecută chiria pêne la 23 Aprilie în comptulă sëü.......... 200 — Comptu Dobënçlï & Comissionu, se debite çà de dobenfiiP şi comissionu plătită de cassa de commerciu, şi se CREDITERA de aceleaşi valori, care le priimeşte cassa de commerciu DoBENpî & Comissionu la Cassa. Plătită dobênda de 10 u/0 cuvenita la comptu D-luî Mauriciü.............................. Plătită Comissionu D-luî Grun pentru refacerea încheiată cu Mateiasü................... 150-16 24 _ 174-16 EfFECTE DE PBIIMITU III DoBENDÏ & COMISSION. Pentru acquitarea dobênçliï cuvenită la comptulă cor-rentă allă D-luï Gustavü, amă priimită biletu sëu o/’.n/. scad. 14 Ianuarie. . ................................. 1500 _____ Comptulü Mobilier!!. Prin objecte mobilière, se înţellege orî-ce mobile întrebuinţate în serviciulă administraţiei, şi care se trecu la acestfi comptu ; sp. es : comptére, cassă de feră, scaune, dulapuri, rafturi, etc. Comptulă mobilierü, se debiteaçà de valôrea mobileloru şi de ori-ce sumă plătită în comptu loru şi care face să le urce preţu ; şi se creditează de valôrea mobileloru care încetefă de a face parte din activu cassei, sau de acelle valori care ne procură avantage în comptulă seu. Mobiliebî la Ubmătoeî: Iohan Viihelm—Priimită de latîmplară 2 du- lapuri de correspondenţă în valore........... 320 — Cassa.—Plătită pentru pussă 12 giamurl.... 21 — 841 Cassa la Mobiliebü. Vîndută D-luï C. 2 rafturi ce ne pristossea 110 — Orî-ce cheltuelî făcute pentru reparaţia unul mobilieră şi care nu face se urce valorea lui, se trece la eheltueli generale, sp. es. înlocuirea unui picioră de scaună sfărâmată, reparaţia unui dulapă spartă etc. Comptulu Mărfurilor!* în Consignaţie. In langagiulă commerciuluî, prin mărfuri în consignaţiune se înţellege acelle mărfuri, care suntă depuse la uă personă pentru a le vinde conformă ordiniloră commettantuluî. In caşuri cânda operămu cu mărfuri depusse în eonsigna-ţiune, avemu a deschide două compturî : 1°. D nu X. Mărfuri in consignaţie şi aia II-lea,X. comptu CORRENTU Comptulă de consignaţiune se debitează de valorea măr-furiloră, prin creditulă comptvlui correntă ; assemenea se mai debiteţlă de orî-ce cheUutfâ de transportă, comissionă etc. Se creditează, de vînţlarea făcută. Escedentulu vîn^ăriî în faţa valoriloru trimesse, se trece la comptuia correnta alia correspondentuluî în comptuia căruia ama operata. HeBMAN MĂBEUBÎ IN CONSIGNAŢIE la HeBMAN COMPTU COBBENT. Priimita de la D-nu Idermanu diverse mărfuri în consignaţiej cu condiţiune a le vinde în comptu săa în valdre de............................... 4500 — Hebmann măbeubî în consignaţie la ubmătobî Pbofitû & Pebdebe.—Comission n/ de 3% 135 — Cassa. — Plătitu transporta........• • 35 — 170 — Cassa la Hebmann măbeubî în consignaţie Vânduta D-lul J. Matheiu mărfurile priimite în consignaţie de la Hermann, notate în factura sea No. 1260............................... 5000 — Hebmann măbeubî în consignaţie la Hebmann comptu cobentu Soldata primula compta prin secundula, cu escedentuia preţului vânzării în faţa celluî costissitora................. 330 — Compturî de debitori faliţi. Cându una correspondentu alia casseî de commercia, este declarata în stare de falimenta, ţrebue a’î deschide una corupta care este modificata după mpduia cupa se determină de starea şi mijldcele falimentului. După ce fălim entuia a trecuta tote fassele procedurii pre-scrisse de coduia de commercia, şi s’a terminata prin încheerea actului de unire, comptuia falitului se închee creditându’ia prin debituia compturilora care priimeşte valorea obţinută din liquidarea affacerilora selle, şi în urmă ’la soldăma prin debituia coruptului Profită şi perdere. In casuia cânda falitu obţine de la creditori una concordata, şi suntema acoperiţi prin differite effecte la ordinuia nostru, de 75°/0 din valorea datorată, credităma acesta compta prin debituia Effecteloră de priimită de valorea nominală, şi la urmă închidema comptu, creditându-ia cu paguba de 25% prin debituia Profită & perdere. DEBITÜ X FALITU CREDITÜ £6a CMârfurî generale 7000 --- Prin êfecte de priimit 5250 » Profitü P perdere 1550 "7ÔÔÔ --- 7000 Deca suntema assiguraţî că falitu ne va acquita differenţa de 25% într’una timpa fie şi mai îndelungata, în loca d’a ’la solda prin Profita & perdere, soldăma comptuia falitului prin debituia comptulu! nuoa: X. creanţă dubiosâ, saa comptu liberă, în casuia cânda suntema assiguraţî de acquitare. Comptu de Voiaju. Scopuia acestui compta este d’a ţine socotela în parte a amploiatului voiajora, care este însărcinata a regula corupturile cu debitorii saa creditorii casseî ce’ia trimette, assemenea d’a angajea cumpărări şi ven^ări de mărfuri. 13 194 Pe lângă tote acestea voiajoralu trimessă, maî are sarcina a representa cassa ce’lă trimette de uă manieră astă-felă, ca se desvolte creditele şi reputaţiunea el, şi d’a maî adăoga clientella. In casulă acesta deschidemă unu comptii întitulată: X. comptu de voyaju, care este debitată de ori-ce valori ce i se libereţlă în qualitatea acesta, şi la întorcere etse creditată prin debitulu Profitului <& perdere, de cheltuelile făcute. Se DEBiTEţtĂ assemenea de ori-ce valori priimite de densulu spre încassare, prin creditulă compturiloru cari ’i a liberatul la întorcere, este creditată de sumele ce adduce prin debitulu compturiloru care le priimeşte. La debitulu acestui comptu se maî trece orî-ce sumă trassă assupra casseî sau assupra veri unui correspondentă, prin creditulă tratteloră acceptate saă allă correspondentulaî assupra căruia s’a trassă. Astă-felă că la întorcere, acostă comptă este balansată prin debitulu şi creditulă compturiloru respective. In cassele unde se trimette maî mulţî voiajori, se deschide compturî în parte pentru fie-care, însă cheltuelile le trece la ună singură comptă generală: Cheltueli generale de voyaju, care comptă se închide la facerea bilanţului generală prin Profită & Perdere. Comptii de Târguri- întâlnirile de speculaţiunî commerciale la locurî şi timpurî determinate, descreşte proporţională cu desvoltarea căiloră de comunicaţiune. In ţerra nostră, târgurile: Râurenî, Buzeă, Stirbelă, etc. suntă încă frecuentate, şi unde se facă unele din celle maî satisfă-cătore operaţiuni commerciale. Adeveratulă scopă allă târguriloră constă, în a vinde măr-furî abundente în piaţa de plecare, înlocuindu-le cu alte măr- furi saă materii' prime reclamate de piaţă unde este reşedinţa speculatorului. In faţa unoră assemenea expediţiunî, deschidemă ună comptă generală sub titlu Târgu Râurenî, care se ne dea socotela exactă de resultatele obţinute. Se DEBiTEpĂ de mărfurile încărcate, cheltueli de călătorie, nutrimentu şi orî-ce cheltueli occasionate în timpulu câtă du-refiă târgulă; şi se creditedâ de valorile vândute sau cedate. Pentru închiderea definitivă a operaţiuniloră făcute la târgă, tote mărfurile atâtfi celle înnapoiate, câtă şi celle cumpărate din nod şi care intră în magazie, se debiteşlă prin creditulă comptuluî de târgă, balansându-se la urmă prin comptu Profită şi perdere cu resultatulă finală allă acestei speculaţiunî. Afară de comptulă generală allă târgului, ţinută de cassa care face expediţia, amploiatulă însărcinată cu administrarea averii ce i se confiată, trebue se ţie jurnală şi Cartea mare în partidă dublă, luândă de basă activulă speculaţiuneî ce’şî propune, c ire este soldu debitoră allă comptuluî de târgă; bilanţu finală allă Maestrului ţinută la târgă se se închidă prin comptulă generală. Comptii de Immoloilu. Pentru ca ună commerciantă se possedă proprietăţi, trebue se fie provocată de următorele caşuri: 1° Capitalulă commercianteluî trebue se pristosescă peste cellă necessariă în rotaţiunea commerciuluî seă, ast-felă în câtă se nu potă găssi mijloce de speculaţiune care se’î dea totă cu aceeaşi siguranţă ca propietatea, ună beneficiă de 5, 8, maxi mumă 10% ce pote da ună immobilă. 2° A cumpera propietate cu scopă d’a atrage credite, ceea ce din nenorocire se face prea dessă. Acestă vînătore de credită nu se pote masca în faţa bărbaţiloră experiementaţî în affacerî de Commerciă, căci a confunda qualitatea de pro- pietarü cu aceea de commerciantü, cândü acelle propietăţî suntü susţinute prin credite care exige dobânçlï de acelle ce nu le suportă chiar celle mai favorabile speculaţiunî commerciale, este a tinde la ruină; profitulü unôrü assemenea propietăţî este forte micü în faţa dobêmjilorü ce se plăteşte la împrumuturi. 3° A immobilisa capitalulü, ast-felü în câtü se mărginimtt titlulü de propietarü numai în aceea ce priveşte locuinţa commerciantuluî şi a casseï sélle de commerciü. Ori cumü arü fi, së revenimü la titlulü nostru, cândü unü commerciantü are unü immobilü. Trebue së deschidemü uă partidă cu titlulü Cassa din strada......., care o debităfflfi de Valorea cumpărată prin creditulü comptuluî care plăteşte acésta propietate. Cândü commerciantele possedă immobilü mai ’nainte d’a începe afacerile sélle de commerciü, aeestü comptü este de-bitatü prin creditulü comptulul capitalü în casulü acesta este bine înţellesfl că dobânda anuală a capitalului în ceea ce priveşte valorea immobiluluï nu se mai calculé^, fiindü considerată ca unü capitalü mortü, fără a putea circula în commerciü. Aeestü comptü se ţine în duoe moduri: 1° A ţine comptulü immobilü deschissü numaî cu artico-lulü priimitivü de valorea de la debitü, până ce se va vinde. Debitându-se din nuoü cu valorile ce se adaogă la propietate, prin çlidirea uneï dependenţe, unui nuoü etagiü ect. In casulü acesta trebue së deschidemü unü comptü de re-sultatü allü immobiluluï, eu titlulü : Gestiunea immobiluluï ; care se debitéçlâ de cheltuelile făcute pentru reparaţiunî, plata foncière! ect. şi se credité^à de chiria priimită. 20 A concentra tote operaţiunile relative la aeestü comptü într’unulü singürü, fără a’Iü sub divisa, debitându’lü de va-loreà costissitéVe şi de tote cheltuelile făcute în comptulü sëü; şi a’iü credita de veniturile ce priimimü în comptulü propietăţiî. Comptulu collectivu de persdne cu titluld DIVERŞI. Numimu comptu collectivu, reunirea mai multoră compturi de persone, într’unulu singură. In transacţiunile commerciale se întemplă ca se se operele cu diverse persone într’unu modu provisoriu; pentru a evita deschiderea de compturi în parte pentru fie-eare correspon-dentă, care are se fie acquitată într’ună timpă câtă mai scurtă, deschidemă ună comptu collectivu de persone, unde coneen-trămă tote dările şi priimirile provisorii, şi acelle operaţiuni care n’are se se mai reînnoiască şaă să continue. Acesta comptu este ţinută totu îu basa principiiloră comp-turiloră individuale, afară de câte-va excepţiuni în ceea ce priveşte ordinea explicativă. Cu tote avantagele acestui comptu collectivă, este bine a nu abusa de densu, căci soldarea lui care este bine să se facă la finele fie-căreî luni, represintă ore-care difficultăţi, care creşte cu atâtă mai multă cu câtă grămădimă operaţiuni repetate de mai multe ori cu uă aceeaşi personă. Pentru ca se evitămă confusiunea, recomandămă a nu usa de comptu collectivu, cândă dările şi priimirile se pote repeta de trei patru ori cu uă singură personă, preferândă a’i deschide ună comptu separată. -198 DEBITU DIVER La Mărfuri generale 1 3 Sofronie & C-nie Factura nostră Nr. 425 3400 »> Cassă 2 --- Kamer & Joseph Plătită lui X. în comptă 6300 --- » Eff. de priimită 3 4 Julius & C-nie înapoiată bil. seă scad. a$i 2000 --- »> Mauriciă 4 --- I. Muşată Epistola assupra Mau iciă 1200 --- » Tratte & Remise 5 2-6 Emanuel Gulian Tratta Albert 30 Decembrie 5000 --- » Mărfuri generale 6 10 Bironescu <& C-nie Factura nostră Nr 506 3000 *> Bonuri Rurale 7 9 Mison & Găleseu 3 Bonuri v. n. 15,000 1. v. 5666 67 » Cassă 8 Joseph Kuhn Daţi 200 Napoleoni 4000 --- » Tratte & Remise 9 1 Klimentie & C-ie Tratta as/ Robert 4 Noemb. 2100 --- » Mărfuri generale 10 C. Băducanu Factura nostră Nr. 508 1809 32 »» Cassa 11 7 Blitz Osias Daţi 85 Lire ottom. 1951 60 » Eff. de priimită 12 Gustară Ionescu Bil. săă o/ n/ scad./ aţii 721 15 » Mărfuri generale 13 5 I. Alex. Mişu Factura nostră Nr. 521 943 12 » Bonuri Domen. 14 8 Fraţii Moşoi 2 B. Dm. y. n. 2000 fr. a 91% 1820 --- » Cassa 15 2-6 Emanuel Gulian 50 Napoleoni 1000 --- « Cassa 16 4 Julius & C-nie 10 detto 200 --- CREDITORI Pentru Balansă ( Bironescu & C-nie 200 --- >> 1 Şi 1 { Fraţii Moşoi 180 --- » \ Transport din noă ţ Kunnel & C-nie 820 --- » J 1200 --- 42311 86 DEBITORI : 1 Sofronie & C-nie 2800 --- Transportă de la 2 Kaner & Joseph 6300 --- comptulă vechiă 3 L Muşată 1200 --- 4 Mişon dfc Găleseu 5000 --- 5 Joseph Kuhn 4000 --- 6 C. Băducanu 1809 32 7 Gustară Jonescu 721 15 199 ŞI__________________ Prin Cassa » Mărfuri generale » Cassa » detto >» Effecte de priimit » Cassa » Mărfuri generale ». Effecte de priimit »» Cassa »» Bonuri rurale & Cassa »» Mărfuri generale DEBITORI Pentru balansă ( trecuţi din nou I CREDITORI Transportă de la comptă vechiă CREDITU 1 9 Climentie & C-ie In numerariă 105 Nap. 2100 2 5 Emanuel Gulian Factura sea No. 1260 2300 3 1 Sofronie & C-ie 30 Nap. 600 4 3-16 Julius $ C-ie 110 detto. 2200 5 13 J. Alexandru Mişu Bil. s/. ol. n/. scad 12 Dec. 943 12 6 5-15 Emanuel Gulian 185 Nap. 3700 --- 7 11 Blitz Osias Factura sea No. 121 1951 60 8 14 Fraţi Moşoi Bil. s/. o/, n/. scad. 2 Ianua**. 2000 --- 9 7 Mişon & Găleseu In numerariă 666 67 10 6 Bironescu $ C-ie . 2 Bonuri şi restu bani 3200 --- 11 Kunnel & C-ie Factura sea No. 5 820 --- detto. Sofronie & C-ie 2800--- Kaner & Joseph 6300--- J. Muşată 1200--- Mişon & Găleseu 50(0--- Ioseph Kuhn 4000--- C Răducanu 1809---32 Gustav fonescu 721---15 21830 47 42311 86 Bironescu & C-ie 2ÜCT --- j J Fraţi Moşoi 180 --- S l Kunnel & C-ie 820 c 1 i i ] Comptulă Collecttvu sau Diverg este dispussă în modulă următoră : *) In partea debitului, prima colonă noteţlă comptulti creditorii, care este urmată de două colone mici: în prima se scrie număr u de ordine şi în seconda numeru de ordine care se refferă la acelaşi comptii trecuţii în partea creditului; dupe aceste două colone de numerotaţie se trece cu litere distinse de scrierea ordinară titlu comptuluî la care se refferă operaţiunea ce trecemii; în colona- care precede$ă sumele, se dă esplicaţiunl în scurtă, fără se trecă la allu doilea rândă, şi ultima colonă înscrie sumele în Lei şi bani. Trecerea la acestu comptii fundă făcută dupe regulile cunoscute, vomă lua primu debitoră Sofronie & C-ie numai în ceea ce priveşte numerotaţia în celle două mici colone. No. 1. este numeru de ordine, 3 este numeru de ordine a sumei priimită de la aceeaşi personă şi trecută la credită ca operaţiune a 3-a. In prima trecere de la credită în a doua colonă, vedemă No. 9, ceea ce însemne^ă că Klimentiu & C-ie, este debitată cu suma de 2100 Lei în a 9-a trecere etc. Compturile nenumerotate în a doua colonă de refferenţă, suntă acelle neacquitate, saă acelle în urma cărora n’a mai urmată nici uă operaţiune. La finele lunii voimă se elliminămă compturile balansate, închi^endă comptu vechiă şi se estragemă compturile remase debitdre şi creditore într’ună comptă noă. Compturile care nu se balanse^ă suntă celle următore : Sofronie & C-ie are ună sold debitor de L. 2800 --- Kanner & Joseph d° d° » 6300 --- L Muşatu d° d° » 1200 --- Mişon & Gâlescu d° d° » 5000 --- Joseph & Kuhn d° d° » 4000 --- *) Lipsa de spaţiu ne-a impussii a elimina în modelu nostru colona de dată şi cea indice, rămâindu bine inţelessu că în cartea mare trebue să existe. _ 201 G. Băăucanu are unu soldă debitoră de Lei 1809 — 32 Gustavu Ionescu d° d° » 721 —15 Tote aceste compturl represintă un soldă debi- toră de :....................................Lei 21830-47 şi care le trecemă în partea creditului pentru balansa. Bironesou & C-ie are un soldă creditoră de L. 200 — Fraţi Moşoi d° d° » 180 ■— Krnnel & C-ie d° d° » 820 — Tote aceste compturl represintă ună soldă creditore de:.........•...............'.........Lei 1200 — şi care le trecemă în partea debitului pentru balansa. In urma trecere! solduriloră în părţile opusse unde lipseşte, închidemă comptu, trecândă compturile de mal sussă ca din noă în * partea de unde le-amă luată pentru a le trece în părţile opusse, adică compturile care represintă suma de lei 21830-47 la debită şi acelle care represintă suma de 1200 la credită. CAPITOLULU VII-LE»' OPERAŢIUNILE FĂCUTE DE CASSA JA A C A R I E | ^ I M I O N. Anălysarea loru. — Trecerea în JurnaM.— Trecerea din Jurnalu în Cartea mare. — Trecerea Effecteloru în registrele respective. — Balansa de verificare pe luna Ianuarie şi Martie. Analysarea articolelor^ din mina correntă A CASSEÎ JA A C A R I E ^jSlMION, —..... 1 Ian. 1873............... - .... Art. 1. — Prin actul u de societate încheiaţii între D-niî Macarie & Simion, înregistraţii şi publicaţii conformă legeî; societatea este constituită. Prin urmare avemu a stabili comp-tabilitatea Casseî nostre de Commerciu, şi începemă a deschide Comptulu Capitalii care este comptulă de sumele ce s’a angajată a depune ambii Associaţi. Primulă Lei 70,000 şi secundulă Lei 40,000. Cine datoreţjă fondulă de 70000 Lei? Associatulă nostru Macarie, prin urmare dânsulă este debitorulu. Assemenea a duoa summă de 40000 Lei fiindă datorată de Associatulă Simeon, ellă este allă duoilea debitorii. In socotela cărui comptă datoreşlă Associaţii suma totală de 110000 Lei? S’aă care este comptulă acelk care ne cede^ă totala summă de 110000 Lei în qualitate defondă?— Capitala. — Prin urmare acesta e comptulă creditorii, de unde resultă titlul: tcL âLteOCVCLllliu It Q li îcc Ci&^mcLloxZ. Cumpăraţii de la lamjueru JGenie 200 Xst, 3 luni de la data. a 25—16 şi remisse debitoreluî în comptu mârfwriloru comandate. Sfecle De Qiakau, — pentru acquitare amu daţii 13ii. n/ o/ JGenie scad. 26 Sfiartie val. nom....................................... Xeî 5000 — (Boc66cc. — 3n numerariu............. 32 — 5032 — 10 detto. Art. 16. — Plătit scomptu biletului de mai sus : lei 105—55, Dob. 10 % + 12 — 50 Comissionu 74%>~l“5 Curtagiu 1 %0* Comptulă care datoria aceste sume este JDobênçlï & Comission, Cassa este creditôre. Qo $euDt & (?cwuSôicii Pa. (?a6tui *111Icocaxve, 6ouiptu. peovutotut. Sj|ecte de puuuufc. — priimitu in 'ddomptul misei selle de fonduri; Hil. ffflateeaş ol. n/. scad. 16 fflar. 4000 — d" V{adu » » 18 d° 2000 — d° %. Zrantz » » 21 d° 1200 — 7200 — gj|, qiw___4 Hon. Domen. a 94 3/4% 1 » 5Hur. I. v. 5000 a 101 Qasscc.—3n numerariu.......... 3790 — 1870-37 5660-37 2860-63 15721 — ■■ ' " ——- — 12 detto. ------------- ------- i Art. 22. — Pentru a remitte lui Robert & fiu 2000 fl, amă cumpărată uă trattă de acăstă valorea nominale de la 1. Mateescu & C-ie à 2-24 assupra Montagnier din Viena, 3 luni delà dată. Care fiorini ’i-amă acquitată, dândă unfibiletăallă nostru ordinu Mateescu é C-ie scad. 1 Martie de 4000 lei, şi restu de lei 480 amă dată în effectif. Robert & fiu priimescă de la noi remisa de 2000 fiorini cumpărată à 2-24, prin urmare datorămă valorea loră de 4480 şi este debitorii. Compturile cari acquită acăstă sumă suntă două : Effecte de plată, cedeţlă biletu n/. o/. Mateescu & C-ie de 4000 lei şi Cassa liberăşlă restu de 480. De unde resultă titlu : £Ro£ext & jxa ta, ^uitcctotL. H^umplrut de la 3. ^lateescu & (^C~ie ua tratta 3 l, d. d,de valorea nom. 2000 fl. a 2^24-assupra j^lontagnier din Helena şi expediata debi~ torului. — 5?Icititu cum urmeda : Specie De ptctt ix. — ©atu bil. 7i/. oi. Syiateescu & 33"ie scad. 1 ^Jiartie................. 4000 (Bctôixx,. — 3{estu în numerariü........... -----------------------12 Jan. 1878 480 4480 Art. 23. — Dobânda do 12 70 la biletulü de mai susü amü dat’o în numerariü. Partida în socotola căreia amü plàtitü acésta sumă, e Do-bênflï & Comission şi 1 ste debitôre. Comptulü Cassa este creditors. (DotëeiùÆ & (SoiuiASt/Oit ta, Qccb&a,. flat it ü dobènda la filetulü de mai susü valorea nom. 4-000 leï a 12 °/0................ 65—33 ..... 13 detto. - ------;---------------- Art, 24. — D-nu nostru Simion depune în comptu miseï sélle de fonduri leï 14012—50 în doue valorï: Uă trattă assupra Collin din Bruxelles valorea nom. 10000 fcs. a o, 98 V8 °/0. leï 9812—50. Autorisaţia d’a încassa în comptulü sëü de la D-nu Jonescu écC-nie care acceptă a se trece în Comptü leï 4200. Care suntü compturiie care datoré(lâ totala summă de-pussă de D-nu Simion ? Suntü duoë: Tratte & Memise şi Ionescu <è C-nie. Cine cedesă summa datorată de aceşti duoï debitorï? Simion Comptü provisoriü. 9,6tuuxtovl ta, CX-wciixluïii iux4ui c5uu uni (5t. ptowdot-ut. ^attc 91(Mhl6c. — 'friiviïtu. in '-Comptulü misei selle de fonduri : V& traita assupra '-Collin din Bruxelles, 3 lunl de la dată, vaUren nom. 10,000 fcs. a o, 98 */8 Xeï............. 9812-50 ^jj/oiuie6cu, & Q-uie,. — 'Dreptulu d’a în-cassa de la Donescu & rC~nie în comptulu '-Creditorului conformii epistolei din 9 '-Cor. şi acceptata de cellu din urmă............................ --------------------------UJan.1873--------------- 4200 14012-50 Art. 25. — Nicolaides ne vinde biletulu subscrissu de Marcus & C-nie scad. 10 Februarie val. nom. 2000 lei cu dobânda 18 %, din valorea nominală se scade Lei 27 dobânda, plus unii timbru; ’I dămu valorea eftectivă Lei 1872. Comptulu Effecteloru de priimitu, seu Portofoliu priimeşte, şi prin urmare datore^ă acestiî biletfl activii în val. nominală 2000 Lei. Compturile care cedesă aceste valori sunttt doue: Cassa creditore de suma care plăteşte L. 1972 Dob. & Comis, are să iea şi este creditat de 28 — Sj^ecte. 5e Z£Vu,iuiln ta. *î(Xim /t loti. JScomptatu filetulu jftarcus & 'C-nie oi. fii-colaides scadenţa 10 februariu valorea nominală 2000 Xeî. QccMa,. — Stătu in nuw.erariu........ 1972 — (Doi?, & 0oiul6. — 3)ol. 18 °/0 lei 27 1 fimbru...... 1 28 2000 ...... ..... ■ " 15 detto ......... i ".hi Art. 26. — Priimitu de la D-nu Albert Colin diverse Mărfuri în valorea netă 240 Lst. a 24 — 90 preţuia jurnalier al Lirelorfi, Lei 5976. Plătimâ în Comptulu acestoru mărfuri; Vamă 478 Lei şi transport 264—25. Marfa generală este debitore de valorea mărfurilorfi 5976 +478 vamă+264—25 transporta6718—25. Compturile care cededă ultima sumă, suntfi duoe : Albert Cohn e creditorii de valorea netă a mărfurilorfi ..................... 5976 — Cassa, creditore de plata vămii şi transp. 742 25 Avemtt titlu: CfTCa,x^(X' (Jîettefcafe icc ^IfiuuătofcL. 6Lffett (2o(aa. — Priimitu mărfurile cu factura 5N[r. -t8 val. netă 240 'List. a 24—9O 5976 — . (3a4da. — plătită vama...... 478 — detto transportă... 264 25 742-25 6718-25 ------------------------------16Ian.l873----------------------------- Art. 27. — Priimimă de la Carolini & Joseph 15 butoie ulei de măsline valore netă Lei 9326-68, pe dată găssimă cumpărătorii pe Gheorghiu & fiu cu profită de lei 519-83. Cassa este debitore de totala summă de Lei 9846-51, pentru căpriimeşte şi prin urmare datoreţiă acestă sumă. Carolini & Joseph suntă creditori de valorea netă a fac-turei Lei 9326-68, sumă ce are să priimescă de la noi. Marfa G-le este allii duoilea Comptfi creditorii de diferenţa de Lei 519-83 între preţulu costisitorii allii mărfii şi cellui obţinută. Acestă din urmă sumă, de şi este ună profită, deră fundă provenită din transacţiunea mărfuriloră, ’lă trecemă la acestă comptă, care la facerea Bilanţului ne arată profitulă saă per-derea occasionată din speculaţiunea mărfuriloră. QaMa, fa. CU->tmătot.L. Gatofua. & — Priimitu i5 butoie uleiu le ma~ sline neto hjr. 3854 a 242 °/0................ 9326 68 o tofua P XiberatîL 3)3uî Xaljaria uă tratta a nostră aS~ supra credit or Horii val. nom. 6000 fr. a 101. 5p en~ tru accjuitare amu priimit ; S^ecte De ^miititu. — 33U. %ad)CLria o/, nl. scad, 21 cor..................... Qcl66(x. — 3n effectif. 4000 — 2000 — 6000 — ---------.---------------i detto. 1873.--------------------------— Art. 47. — Pentru a evita în articolu precedenta titlu : Următori la următori, ama trecuta valorile priimite pena la accoperirea val. nom. a trattei 6000 fr. suma care Karolini & Ioseph o plătesca în comptu nostru, însă D-nu Zaharia ne mai dă în numeraria 60 lei differenţa 0,01c. la francu, care e profitulfi nostru, plusfi 15 lei dobenda la Biletul sea. (2a<4 6cl ta ^lèuucttofcu & Qexidete,— friimitu in numerariü differ enta de 0,01 centimă la francii de mai susü.................................... 60 — CDo^cuDî & 0oim6(4w>u. — fr Urnit Do-iênda 8°/0 la Filelulù de susü allü D-hiî ^[aljaria... 15 — 75 — —■' 5 Februarie 1873. — Art. 48. — Cumpëratü cu bani de la Philip & C-ie 14 bucăţi postavü în valore de lei 9216-80. Acestd postavü ’1 depunemü ca marfă în magazie care da-toré$à preţu Iul, şi debităm ü Mărfurile generale prin creditu Cassa care ’lü plăteşte. ^lTCotj'o Crenelate fo GaASa. ‘Cumpëratü in numerariü de la ’2)-nu Philip & F-ie 14 bucăţi postară impreună 820 metri a ii,24-................................ 9216-80 .... 7 ăetto .. Art. 49. — Din postavurile de mai susü, amü vîndut D-luî Iosef Mihail 8 bucăţi în preţu de 5876 , pentru acquitarea acestei sume ne dă doue valori: In bani 3876 şi unü bi-letü sub-scrissü de C. Radu o/, seü scad. 3 Martie valorea nom. 2000. Cassa este debitore de suma ce priimeşte în bani............................... 3876 Efecte de priimitu e assemenea debitorü de Biletu activü val. nom............. 2000 Mărfuri generale cedeţlă acelle 8 bucăţi de postavu în valorea netă a factureî 5876 şi este creditore. ^Ifeuiiotovî ta, (ţeuccixîe. H^indutu 3)3ul 3osepb iilfail 8 lucâţl pos~ tăvii, metri 4-52 d i3 lei....................5876 (BccdAa,.— 5Priimită in numerariu ............. 3876 — Sj^ecte de — 33ilctu cC. 3{adu o/. 3osepb SjdifaiL sc. 3 pârtie....................... 2000 — 5876 — ---------------------- 8 Febr. 1878 ---------------------- Art. 50. — Scadenţa biletului Marcus u. Priimitu de la fjQ). flflatţeas dobânda la cBi~ leiu de maî susU -12 °/0............ 39-35 Plătitu curtagiu la francii de susu //"00 9-83 29-52 — ... 10 detto 1 ....... Art. 54. — Voindfi să remittemă luî Robert & fiu 1800 fl., amu cumpărată de la Brâtescu & Ion uă trattă assupra Kurtov din Yiena 5 çlille de vedere, a 2-31, care fiorini ’î acquitămă în modulă următoră : Liberămă ună biletă subscrissfi de noî ordinulă vînţlăto-ruluî scad. 22 Martie de 4000 leî, şi restu de 158 leî ’lă dămă în numerariă, plusă 48-15 dobânda, timbru şi curtagiu. Pentru ca acéstâ operaţiune să se va$ă într’ună singură articolă, admitemă titlu: Următori la Următori Brătessu & lonu ne cede^ă tratta sa în val. de 4185 leî£ însă noî ’lă acquitămă cu celle duoë valori de susă şi prin urmare rămâne suprimată. Robert & fii, cărora le trimetemă tratta de 1800 fl. ne da-torăflă, şi suntă debitori de preţulă fioriniloră. Dobândi & Comission, este allă duoilea debitoră de leî 48-15 scomptulă plătită în socotéla acestui comptă. Ejffecte de Plată, care represintă pe portorfi, sîntă creditori de 4000 lei valôrea nomin. a efiectului passivă liberată de noi cu scad. 22 Martie. Cassa, este allă duoilea Comptă creditoră de duoă sume; de lei 157 care liberămă până la accoperirea fioriniloră, plus lei 48-15 scomptulă plătită în comptulă Dobânfil & Comission, adică de lei 206-15. ^bsuuătoi/L ta, .RoÉevL & ţiu, — Hïumpëratü ie la Hra~ tescu & Son 1800 fl. 5 iille ie veiere assl. SCurtov Un H^ienna a 2^30 şi trimesü iebitoruluî......... 4158 — G)c&oaiidï & (Sottaôioiia, — glatit golănia. S3iletuluï iemaïjosü 9°/0............. 42 — Sfimbru................................ 2 — Hjwrtagiu.............................. 4 15 48-15 £a, depEata,, — 2)atu in contra : 4206-15 SM. nj oj Săratescu & Son scai. 22 partie.. 4000 0ad5a, — - Sn numerariü .... 206-15 4206-15 Déca voimü a' evita articolu Următori la Următori, tre-cemü scomptu de Leï 48-15 printr’unü articolü separatü; in ca-sulü acesta redactarea se face in modulü următorii : 1 ^ .Role vl & l’a. ^léuuafcotï, ^Cumpăraţii, etc........................ Sj^ecte de pfctfcci,.................... 4000 6u, la, Qaàicl . 1lătită IDobenda etc.................... 48-15 ■ 12 Februarie 1873 ■ Art. 55. — D-nu Albert Cohn, ne trimete diverse mărfuri în valôre de 400 Lst calculate cu preţuiţi jurnalierii à 24—82 \ Leï 9930. Priimimü asemenea uă trattă a D-luï assupra Constantin Lupu scad. 8 Aprilie val. nom. 200 Lst, care trată amü negociat’o trassuluï (G. Lupu) în comptulü trăgătorului (Albert Cohn) eu Dob. de 6°/e, din care negociare amü priimitü în nume-rariü valorea tratteï 4965,44—68 Dob.zr4919-32. Comptulü care priimeşte valorea neto a factureï de leï 9930 este Mărfwri Generale, şi se debitéçlâ de acéstâ sumă. Cassa, priimeşte valorea effectivă a tratteï leï 4920-67 şi este allü douilea comptü debitorü. Albert Cohn, cedéçlà ambele valori, şi este creditore de leï 14850-67. ta, 0Lt&evt QAm,, SlLăvjuvl (Jeuevale,—- ‘priimitü de la creditorii diverse mărfuri val. 400 Xst. à 24,82'/a tC. 9930 (BaASa,. — priimitü assemenea uă trotta assl c’Constantin ïGupu sc. 8 pÆprilie val. nom. 400 lire à 24,82'/s care amü negociat'o trassuluï in complu trăgătorului. 1riim.it in numer. val. a 2001st—X. 4964 — Sylinus 3)ob. é'O/o . . . 1 16 44 68 4919 32 14849 32 198 4 ■ «■. 14 Februarie 1873 ................... Art. 56. — Printr’uă epistolă, D-nu Ghedeon ne cere a libera în comptu seu D-luî B. Coda 1000 fl., noi liberămtt secondului în socotela primului uă trattă a n/ ass,/ Bobert & fii 12 (lille de vedere val. nom. 1000 fl. ă 2 29. Ghedeon, în comptultt căruia amtt liberată tratta, ne dato-re$ă şi este debitorii de valorea nominală a tratteî fl. 1000 ă 2 29 Lei 2290. Bobert & fii, care prin acceptarea poliţei se angajdţlă a plăti tratta în comptulă nostru, este creditorii de suma de mai susfi. (JlaeDeou, ta. IRolevl & jYu Xiberatu <3)-hu Uocia in comptulu UDebitoreluî uă trattă a 71/ 12 dille de vedere ass/ cCreditorului val. nom. 1000 fl. a 2-29 . ’.............................................Xeî 2290 — 14 detto — Art. 57. — Albert Cohn, trage assupra nostră uă trattă val. nom. Lst. 300 scad. 14 Martie o/X. care trattă o acceptămfl în comptultt sett estimândtt lira â 24-85. Albert Cohn, în comptultt căruia ne amtt angajiattt la plată şi suntemtt datori a acquita tratta la scadenţă, este debitorii de valorea tratteî. Effecte de plată, care represintă pe portoru tratteî, are să priimescă la scadenţă valorea ei, sunttt creditore. âLt&evh QJsa, ta- Sj^ecte- De 'Tlată, ş/lcceptatu tratta debitorelui ass/ nţ o! JG. scad. 14 Jdartie val. nom. Xst. 300 a 24 85............................... 7455 — ...... ■■■"— 15 detto 1' ' Art. 58. — D-nu nostru Macarie, adduce în cassa nostră în comptu misei selle de fonduri, suma de 41279 Lei în ur-mătorele valori: Diverse mărfuri 14800, biletu Ion & C-ie scad. 1 Martie 2200. ţ)ece Bonuri Domeniale ă 92 °/0 Lei 9200. Tratta ass/ Gerson & C-ie din Berlin val. nom. 2000 thalere 3 luni dupe vedere ă 3 78. 230 Voindü a închide comptu sëü provisoriü, trecemü restu de 7519 leï pêne la complectarea fondului de 70000 leï la comptu sëü liberü. Compturile care priimescü şi care trebue să fie debitate de valorile ce datoréçla suntü: Mărfuri Generale. — De mărfurile depusse în magazie. Effecte de priimitü. — De biletu Ionescu & C-ie scadenţa 1 Martie. Efectele Guvernului. — De 10 Bonuri domeniale. Trotte & Remise. — De tratta ass/ Gerson din Berlin. Macarie comptu liberü, de restulü care datoréçlà în comptu correntü. Comptulü în socotéla căruia priimimü valorile de mal susü şi care este creditorü de totala sumă a debitorilorü, este Ma carie comptu provisoriü. ^uiiatou let. ( 0-U it lloèttit ptoOtôOÏWlt Rriimitü de la 'JJ-nu nj Çfliacarie in comptulü miseï selle de fonduri. CllXixtj^ai6Ï Çeitewxfe.. — 'Diverse iflœrfurï 14800 — êj^ecte De pmiiulü. — 'TUL don & ’ C-ie scad. 1 Syiartie...................................... 2200 — êj^ectefe (J^wemufitX, — 10 Toon. Domen. « 92 %......................................... 9200 — italie & tReimae. — Rratta ass/ fferson din T3erlin, 3 luni dupe vedere a. 3-78 .... 7560 — ClTtaca.ue Goiuptii fiJSeui. — fes tu pene la complectarea fondului datorată de 70000 trecut in comptulu correntu......... .................... 7519 — 41279 — 16 16 Februarie 1873 •*> Art. 59. — La 12 correntu a fostă scadenţa Billetulul nostru o/ Gabril Fraţi, şi astăzi se presentă pentru acqui-tare, cândiî restituimu portorulul valorea lui nominală de 780 lei. Acestă effectu, trecută la creditulii comptulu! Effecte de plată în ţliua emissiuneî, avea să priimescă suma înscrissă într’ênsa, astăţlî cândü ’lü plătimă, ne datoré^â şi este debitorü de acéstâ sumă. Effecte de plată, este comptulü debitorü allü Casseï care este creditôre, pentru că cedeţlă valorea biletului în comptulü debitorelul. éjecte De pCa-lă. ta. QaiicL. p/Lcquitată T3iletu nj o/ faini fraţi scad. 12 eorren. 780 — -----—----------------- 16 Febr. 1873 —---------------------- Art. 60. — Priimimü epistola de la Albert & Matheas, prin care ne comandă a trimete D-luI Râul C-ie în comptu lorü diverse mărfuri, care le amü expediatü astàçlï cu factura No. 12 în valore de lei 3800 : plătimă în acellaşî timptt cheltuell de ambalagiu şi transportă pênë la gară lei 36. De şi mărfurile aceste suntü expediate la adressa Paul & C-ie, însă fiindü din ordinulü Albert & Matheas, aceşti din urmă datoréçlâ preţulfi mărfuriloră de lei 3800 plus 36 lei ambalajü şi transportă pênë la gară, împreună lei 3836. Compturile care cedeţlă acestă sumă suntü douë : Mărfuri Generale, creditore de preţulfl mărfuriloră, şi Cassa creditôre de suma plătită pentru ambalagiu şi transportă pênë la gară. Ôltie.x.1 & dlîla.tlw.xô ta. 5PTihnită comanda de h. debitorü prin care ne autorisa a expedia la adressa Râul & f~ie. '"YlXxt.ju.t-ï C^ciusvate,, — Diverse mărfuri expediate cu factura fAlo. 12 ................ 3800 — QaâSa, — plătită ambalat/iu fi transportă pene la gară . . . ........................... 36 — 3836 — 17 detto .................. Art. 61. — Scomptâmü Biletu Matheas & Paul o/ Georgescu scad. 4 Maiü val. nom. Lei 8400. In contra : Dămfi în numerariü valorea effectivă 8130-50 Restu în comptu Dobênçli de 15°/0 269-50 Articolü identicü cu acellü No. 21. S|’|ecU de. ^Etumii n tou ^uuatou, Jscomptatü Idüetu ^flafyeas & jpaul 0/ ^Çeorgeseu scad. 4 Sflaiu val. nom. 8400. (Boué&ou, — 2)atii in numerariu.... 8130-50 (3<)o$eitDt & GoitttààUHt. 3)ob. 15% . 269-50 8400 — * & 18 Februarie 1873 ■ Art. 62. — Astăzi amă vîndutfi D-luï Gonstantinescu & C-ie diverse mărfuri in valore netă a facture! No. 18 de leï 4265-35. In acellaşii timpti ’ï vindemü şi 5 bonuri domeniale à 92 °/0 Leï 4600, împreună leï 8860-35. Acestă sumă ne o plăteşte în modulă următorii: Ne dă in numerariü leï 4570-35 ; unü biletfi sub-scrissü de D-luï la ordinu nostru scadenţa 18 Martie valore nominală 2000, şi uă trattă assupra Magnus & flî 3 lunî de la dată, valorea nominală 1000 fl. à 2-29 Leï 2290. In aceste affacerî încheiate între noî şi D-niï Gonstantinescu & C-ie, sîntü cincî compturî care operetă : treî care prii-mescü valori pêne la accoperirea sumeî cedate de noî şi sunt debitore : Cassa, debitore de baniî ce priimeşte Leï 4570-35. Efecte de Priimitu, debitore de Biletulü activă 2000 şi Trate é Remise de poliţa de 1000 fl. assupra Magnus 2290. Compturile creditore care cedéçlâ suma totală a acestora treî valori, sunt douë : Mărfuri generale, creditore de mărfurile cedate clientului Gonstantinescu 4260-35. Efectele Guvernului, creditore de Bonurile Domeniale 4600. Articolu este redactată în jurnală în modulă următoră : Rêuuitoit îa, Réuiia-loti/ (Bccâia. — Priimitü de- la cGonstantinescu & cC-ie in numerariu. 4570-35 233 'acte De ^uuuûu. Transporta -Tiiletu Td-loru o., nf scadenţa 18 Tftartie............................... ©toile & iîleutUe. — Uă trattă ass>. UfU\a~ nus & fii 3 l. d. d. de 1000 fl. à 2~29 ....... 3)atü in contra : Jdce ^ïlXa-t^at.ï (JWex&ie. — THverse mărfuri valorea netă a factură UU.o. 18............ ©Ijectete (jtiwtuidtiL, — 5 cHonuri 2)omeniale vai nom. 5000 lela 92 °/0............... 4570-35 2000 — 2290 — 8860-35 4260-35 4600 — 8860-35 Daca voimă a evita trecerea acestuî articolă cu titlu: Următori la Următori, nu avemă de câtă a face ună allă doilea articolă, în care să vindemă marfa în numerariă şi primulă articolă ară remânea : Debitori : Cassa 310 lei, Eff. de Priimitu 2000, Tratte & Remise 2290 lei la Eff. Guvernului 4600 leî. Secondulă articol: Cassa la Marfa G-le de leî 4260-35. ....... —.......— 19 Februarie 1873. ——————— Art. 63. — Emanuel & Paul ne trimette diverse mărfuri în valore de Leî 9300, cu condiţiune a le vinde în Comptulă D-loră. Aceste mărfuri nefiindă în Comptul nostru, nu le putemă trece la Mărfuri G-le, mai cu semă că orî-care va fi resul-tatu priveşte pe corespondenţii noştriî. Deschidem ună comptă care se pote taxa ca sub divisiune a Mărfuriloru Generale, cu Titlu : Emanuel & Paul Mărfuri în Consignaţie, care este debitoră de mărfurile priimite în Consignaţie, şi Emanuel & Paul Comptu Gorentu, este creditată de aceste mărfuri. Avemă titlu: Siu autu el & tyouiiî Cf\Lciiţ, ut tex, comptu 2 */2 % 20 — 20Ô0 — -........ 23 Fébruariü 1873. ................ Art. 69. — Tratta Gherson. din Berlin de Th. 2000 ce avémü în portofoliü, amü vîndut’o la bursă prin agentu de schimbü X. în contra bonuri Domeniale şi banï. In acésta operaţiune avemü treï compturï: Efectele Guvernului, Cassa şi Tratte & Remise. Efféctele Guvernului, suntü debitore de 4 bonuri domeniale ce le priimeşte de la cumpërâtorï Gassa, allfi duoilea comptii debitorii de valorea ce prii-meşte în numerarifl. Iratte şi Bemisse, Comptii creditorii de poliţa val. nom. 2000 Thr. care cedeşlă cumpărătorului în schimbulu celloră duoă valori priimite, de celle duoă compturi debitore de mai susfi. Articolulâ în jurnalii: tcL ÎJtatte fc dlemvâe. UUU>lt (Ba p%,0 ..... ................ Art. 83. — Priimitu de la Mayer unu gropu în valore de Lei 2300, pentru accoperirea Biletului s/. o/, n/. scad. 4 cor., care biletă ’lu trimetemă cu posta de aţii. Comptulu care priimeşte valorea gropului, este Cassa, care este debitore. Comptulu care dă biletu, este Efecte de Priimitu, creditore. Avemu titlu: Qabba ta, Sfecle Oe 'iCiuimlii. Priimitu de la ftapcr unu arapii in valorea effectuluî s/. o/, n/. scad. 4- cor. şi trimessu cu posta de adî................................. 2300 — - 1 12ăetto ......... Art 84. — Astăzi se presintă portorulă biletului nostru ia ordinu Mateescu & C-ie val. nom. 4000 Lei cu scadenţa 1 cor. pe care ’lă aequitămu Comptulu pentru care plătimu asestă biletă allfi nostru este Efecte de Plată, debitore. Titlu: 3e ^Cfată ta QaSba. pLccjuitatu Biletu nj. o/, ftateescu fjr Q-ie scad. i cor. 4000 — 1 13 Martie < ....................... Art. 85. — Ionescu & C-ie, ne dă ordină prin epistola sea din 10 cor. a’i cumpăra 2000 fl. assupra Yienei, şi a’i tri-mete D-lui Braublitz din Pesta, pe care o effectuămă de la D-nu Mat. Dobrescu & C-ie a 2-213/g. Pentru accoperirea a-cestoră fiorini ’i dămă banqueruluî Mat. Dobrescu 2 Bonuri Domeniale â 12 1/s şi restu în eflectivă. Care este comptulu care datoreţlă cei 2000 fi.? Jonescu & C-nie sîntu debitori, fiindu aceşti fiorini cumpăraţi şi trimeşi lui Braublitz din Pesta în comptulă loră. Care suntă compturile care a cedată valorea fioriniloră? Suntu 2 compturi creditore: Efectele Guvernului, a dată 2 bonuri domeniale în valorea efectivă de Lei 1842-50, şi Cassa, care a cedată restulă de Lei 2585. Avemă titlu: ^oucScu & 6mii« ta dbuitxtotî. Bonformu epistolei debitoreluî din iO correntu, amu cumperatu 2000 fl. de la 'flat, dobrescu & cC-nie a 2.2i 3/s assupra ICoben & iCorio, 3 l. d. d. care ’i amu trimessu in comptulu loru CD-lut ‘Braublitz din Pesta. Acquitată în modulă următoră : litwmttbtt. — 2 Bonuri IDome- niale _yS..... ........ val. nom. 2000 iCeî a 92 Va °/o.......................................... Qabba. — Bestulu în effectivu............ 1842 50 2585 50 4428— - 14 detto Art. 86. — Astăzi amu încasată următorele bilete la o/ n/ : Ionescu & C-nie scad. 1 cor. val. nom. 2200, — C. Radu o/. Joseph Mihail scad. 3 cor. val. nomin 2000. — Mari-nescu o/. Haralambie scad. 4 cor. val. nom. 1000. — Paul & C-nie o/. n/. scad. 12 cor. val. nom. 5000 Leî. Summa totală a effecteloru de mai susu încassate, le-a prii-mitii comptulă Cassa, care este debitore. Comptulă care a cedată suma totală a bileţel oră încassate, este Efecte de Priimitu creditore: Articolulă în jurnală: Qcci&a, ta. (Sjj'ecle de ptuuutu. dncassatu următorele effecte: donescu & '~C~nie scad. 1 cor. tCei. 2200 Jţadu » 3 d° » .. 2000 fflarinescu » 4 d° » .. . 1000 Paul & rI~nie » 12 d° » .. 5000 10 200 — -..... 15 Martie .. Art. 87. — Astăzi se presintă portorulu biletului nostru la ordinulu Albert Cohn scadenţa eri val. nom. 7455 Leî. Pentru acquitarea lui convenimu a’î da biletulu D-lui Zaharia la o/, n/. scad. astăzi în val. nom. 2000 şi res'ulu de 5455 ’î dămu în numerariu. Care este comptulu care datoreţlă valorea Efectului de 2000 Lei şi a baniloru daţi de Cassă? Efecte de plată, sîntu debitore de plata făcută. Compturile care a plătită şi are să priimescă de la debitore sîntă duoe: Effecte de priimitu şi Cassa, compturî cre-ditore. Avemă titlu: Sj^ecta de ta, ^IccjuiiaiîL biletulu n/. o/. Ibert H^oţn scad. 14* cor. cu următorele valori: S^ecte De Qiiuiiilii, — 3)atu Viile~ tulii %aT)aria o/, n/. scad. astadl în valore... 2000 — 0 ta, care lire le amü trimessü în comptu D-luï Robert fiu, care le-a negociaţii în contra 5695 fl. Care suntü compturile ce datoré^a valorea nominală a ambelorü effecte negociate la Bancă? Suntü treï : Robert & fiu, debitori de valorea a 500 Lire priimite de la Bancă şi tri-messe în comptu. Dobênçlï & Comission, debitorï de dobênda 10°/o plus co-mission \ °/0, şi Cassa, debitore de restu cuvenitü pêne la complectarea valôreï biletelorü. Effecte de priimitü, este comptulü creditorü, care a cedatü valorea ambelorü effecte negociate. De unde resultă titlu articolului din Jurnalü : uuăLovi ta, éjecte De ÏNietjociatü la Idancâ urmâtôrele bilete: paul & ^C^ie o/ n/ se. i2 ^fbpT. y. n. 4093-49 eXJ). Sflafyeas » » 21 detto » 9837-50 13930-99 Priimitü în contra : Sic&exk & jw. — 500 Xst. ass/ JAlorton à 25 y8 remisse debitorului in comptü, care le a negociata in contra 5695 fl........................12562 50 (fyc&euŞl & 0OUU55LOU,. — 5l) oh tinda cuvenită la biletele de mal susü a i0°/o........ 121 03 ‘-Comission V2 %................... 69 65 190-68 Qctiàa,. — ÎJfestu priimitü în numerar iu...... 1177-81 13930-99 18 Martie 1873 Art. 91. — Amü priimitü de la D-niï Robert & fiu diverse mărfuri notate în factura lorü No. 457 în valore de Leï 2175-43, pentru care mărfuri amü plătită vamă şi transportă Lei 206. Comptulü care a priimitü mărfurile şi care mal datoré^a valorea de Lei 206 plătite în comptu lorü, este comptu Mărfuri Generale, debitore de valorea facture!, plus cheltuelile făcute în acestü comptu. Care suntă compturile ce are sS priimescă valorea com-ptului debitoră ? Robert & fiu, creditori de preţulă mărfuri-loru Lei 2175-43 ; şi Cassa, allu douilea comptă creditoru de banii liberaţi pentru vamă şi transportă. Avemă titlu: euxfe tct- £Ro£evt & jm. — Rriim.it de la creditoru diverse mărfuri in valore neto a facturei sD-loru cu Jfo. 4-57................................ 2175-43 (Bocssa,.—Rlătitu vama şi transportulu mărfuriloru de mal susu...,.............. .. 206 — 2381-13 ........ 19 Martie " Art. 92. — Erî a fostă scadenţa biletului Constandinescu & C-ie la ordinulă nostru valorea 2000 L. şi neacquitându’lu până astăzi, ’1-amă protestată. Plătindu în acelaşi timpă chel-tueli de protestă L. 5-80. Biletele protestate perdă dreptulu de transmissiune, şi prin urmare nu mal pote circula, din care causă, în urma espi-rări scadenţei, comptulă Effecte de priimitu, înceteţlă d’a mal datora valorea lui, devenindă adeveratulă debitore persona an-gajeată la plată. Care este comptulă care datoreţlă biletulă protestată, saă în comptulă cui a eşită biletu din portofoliă pentru a se protesta ? Constandinescu & C-ie, suntă debitori de valorea nominală a eifectuluî; assemenea mai datoreţlă şi L. 5-80 chel-tuelile de protestă. Care suntă compturile care a cedată valorea biletului, şi cheltuelile de protestă ? Effecte de priimitu, suntă creditore de valorea nominală a eifectuluî, şi Cassa, creditore de cheltuelile plătite în comptulă debitoriloră. Avemă titlu: 6ou4tauduteâcM. & (5-i.e ta, 4fcuiixloiî. Sffecte De —^rotestatu. Pi- letu '-Constandinescu & cC-ie o/. n/. scadenţa en in valôre................ ................................... 2000 — (Bccààa.. — plătită cfyeltuelï de protesta. 5-80 2005-80 ------------------------19 Martie 1873 ------------------------ Art. 93. — Conformii epistolei din 15 cor. a D-lorfi Ka-rolini & Joseph, le trimetemfi în comptii biletulii Radu ordi-nulâ nostru cu scadenţa 18 cor. în valorea de L. 2000. Comptulfi care datoreţlă valorea acestui biletu este Karo-lini & Joseph debitori. Effecte de priimitu, este comptulfi creditorii de valorea ef-fectului eşitfi din portofolifi. Titlu: Q-ecxoîm-i & ^osepf» ta. &ţ^eeke de- ^Cu/UiutiX. Jrimesu in comtu debitoreluî biletu. îfţadu o/, n/. scad. i8 cor. in valore.................... 2000 20 detto Art. 94. — D-nu Xenie portorultt biletului nostru valore 5000 L. cu seadenţa 26 correntfi, ne propune negociarea lui cu dobânda l8°/0, accordămtt scomptarea lui, dândfi în schimbfi unfi bonfi domenialu a 917/g şi restu în effectivfi. Care este comptulfi care datoreţlă plata acestui biletfi ? Effecte de plată, suntfi debitdre către compturile care ce-de^ă valdrea nominală a biletului nostru passivfi. Care suntfi compturile care acquită acestfi biletfi ? Suntfi trei: Effectele Guvernului, creditare de valorea ef-fectivă a bonului liberaţii; Cassa, de restu plătitfi în bani, şi Dobândi & Comission, de dobânda cuvenită de astăzi până la scadenţa biletului. Avemfi articolu : filete de pfo-L O' £o Jţcomptatu Vdiletulit nostru oh JQenie sead. 26 cor. val nom. 5000 — S^fccteic Cÿiiveuiuiui. (dÛatu i %on S)omenialu a 9i 7/s °/o......................... 875 — 0od5o. — 3n effectiv.................... 4110 — (35o£eitŞÎ & 6oiui/A6u?ia, — 3)olenda i8°J0 pentru 6 fflle.................................. 15 — 5000 — ----------------------- 21 Martie 1873. ------------------------------- Art. 95. — Vîndutu D-luî Mironescu diverse mărfuri din celle depusse în consignaţie de D-nii Emanoil & Paul în valore 3400 L.; vîndutti assemenea din mărfurile nostre generale, în valore 5100 Lei. Pentru accoperire amfipriimitfi unfi biletfi la o/, n/. scad. 21 Aprilie val. nom. L. 6000 şi restu de 2500 în effectivfi. Care suntfi compturile care a priimittt effectu şi banii? Effecte de priimitu, suntfi debitore de valorea biletului intraţii în portofolifi, şi Cassa, debitore de banii priimiţî. Care sunt compturile care a cedaţii valorea cellorfi douâ sume priimite de compturile debitore ? Emanoil & Paul Mărfuri în consignaţie, creditori de valorea mărfurilorfi cedate în acestfi comptii, şi Mărfuri generale assemenea creditore de valorea mărfurilorfi vîndute în comptulfi cassei nostre. De unde resultă titlu: IbuiUtlot-U toc. ^IfeulKxtofcï. 6j|eefe de ‘'Xmuix.bu.. — priimitu de la ffli-ronescu loildulu sj. o/, n/. scad. 2i ffprilie vati- rea nominala ............................. 6000 --- Ga,56>18 d° » 2000 — » K.Franţ» » » 21 d° » 1200 — Eff. Guvernului. — 4 Bon. Domeniale val. nom. 4000 lei a 94 % %.......... 3790 — Unu Bonă Rural valore nominală 5000 1. v. a 101................1870 37 Cassa. — In numerariu......... ------------------ 12 —— 7200 5660 37 2860 63 22 Robert & fii la Următori. 8 4 Cumpëratü de la J. Mateescu & C-nie uă trattă 3 1. d. d. în valore nominală 2000 fl. jj a 2-24 ass/. Montagnier Viena, şi expediată ;! debitorului. Plătită cum urméçlà : Eff. de plată. — Dată Bil. n/. o/. Ma- teescu & C-nie scadenţa 1 Martie............i Cassa. — Restu în numerariă...........: 4000 — 480 — 6200 — 7000 — 6300 — 15721 — 4480 — I i 266 Pag. 5, art.23|! ART. 24! j ii ART. 25 ART. 26; | ART. 21 1873 IANUARIE. 12 Dob. & Comission la Cassa. 8 19 15 Plătită Dobânda la Biletulü de mai susü valôrea nominală 4000 leï a 12 %.......... ------,----- 13 «-----------------— Următori la Simion C-t. provisoriu Tratte & Remise. — Priimitu în Comp- jj tulii misei selle de fonduri: |j Uă trattă assupra Colin din Bruxelles 3 j-luni de la dată, valorea nominală 10000 fr. a j 0.98 V.......................................i Ionescu & C-nie.— Dreptulu de a incassa , de la Jonescu & C-nie in Comptulu Credito- j ruluî conformii epistolei din 9 correntii şi ac- | ceptatu de cellii din uimă..................j_ ■ — 14 —-------------------1 9812 4200 50 5 Eff. de Priimitu la Următori. 4 16 Scomptatii Biletulii Marcus & C-nie o/. Ni- j: colaides scad. 10 Februarie valorea nomi- . nală Lei....................... 2000 — |j Cassa. — Daţii în numerariă....... || Dob. & Commission. — Dob. 18% 27 l! Timbru 1 | 1972 28 6 18 4 Mărfuri G-le la Următori. Albert Cohn. — Priimitu mărfurile cu factura Nr. 18 val. netă 240 Lst â 24 90 Cassa. — Plătită vama........ 478 — d° transportă........ 264-25 5976 742 25 4 21 6 Cassa la Următori. Carolini & Joseph. — Priimitu 15 Bu- j tôe ulei de măsline neţii kgr. 3854 a 242 % j Mărfuri G-le. — Vîndutü în effectifă |j D-lorü Georgescu & Fiu a 256 lei % 9866 24 9326 68 Differenţa în profitul nostru Plătită curtagiu 539-56 19-73 519 83 65 33 14012 50 2000 — 6718 25 9846 51 p-*g. 6. 267 1873 IANUARIE. r- li ART. 28 Vs Cassa la Mărfuri Generale. , Vînçlarea cu amănuntu de astăzi........ 1 462 25 ART. 2» Vis Cassa la Cheltueli Generale. j: închiriată pentru 6 luni uă magasie din lo- j calulu nostru şi priimită chiria.......... ! 181 ART. 30! 15 Următori la Jonescu & C-nie. Priimitu de la Jonescu & C-nie diverse măr¬ .1 furi cu factura sea Nr. 6 val. netă. 4261-15 I 17 I. Marine seu. --- Din care mărfuri expe¬ diată la adressa debitoreluî cu factura nôs- tră Nr. 12 în valôre.................. 1 6 Mărfuri G-le.--- Restul înmagasinată de noi 2160 15 4261 15 - ......-.................... -K) 2101 ART. 31 i 1S/8 Albert Kohn la Eff. de Plată. Acceptată tratta debitorului assupra nostră : o/ X scad. 19 Aprilie Lst. 300 a 25.06....... 7518 --- .......__ _mr.. .... o/i ART. 32 !11 A Ghedeon la Următori. 1 ' 22 Robert & fii. --- Liberată debitorului i ■I tratta n/. assupra Creditorului val. nom. 1000 1 1 10 fi. scad. 19 Aprilie a 2.26.............. |~ « ' j I Eff. Guvernului. --- Dată 2 Bonuri *0 05 Domeniale val. nom. 2000 Leï a 96 3/s %.... 1 O 50 4187 50 ART. 33| 5 Eff. de Priimitu la Următori. Priimitu de la Z. Bil. Leon o/. Michail scad. 2 Februarie val. nom. 2100. Dată în contra : | Eff. Guvernului. --- 1 Bonă Rurală 10 val. nom. 5000 1. v. a 102 %............ 1888 89 4 Cassa. --- In numerariu........... 211 11 2100 ---• 268 Pag. 7. ART. 34| i 15/17 AET. 35 AET. 38 4/u AET. 36 8 AET. 37 16 4 16 1873 IANUARIE 21 Ionescu & C-IE la I. Marinescu. jj Priimită epistola de la Debitore prin care ne |! invită a plăti în Comptu seu creditorului 400 leî, | acesta din urmă admite trecerea la partida sa 55 Cassa la A. Ghedeon. Priimitü de la Alexandru & C-ie în comptu || creditorului 1 gropü în valôre de.........'! --------_-----— 22 ---------------------- 400- 1300 ■ Următori la Eff. de Plată. Liberată D-loră Fraţi Mihail biletu nostru o/, lor scad. 1 Martie de val. nom. 14128-34. Cassa. — Priimitü în effectivü............ Dobênçï & Comission. — Dobênda 18 % 39 flille.....................Leï 121 34 Timbru................. 7 — 23 14000 128 Mărfuri generale la următori. Cumpărată de la A. Matheas diverse mărfuri cu factura No. 17 val. neto Leï 3800 - Plătită cum urmé^â : Effecte de priimitü. — Biletu Hariton o/, n/. scad. 11 Februarie. ................. Cassa. — In numerariă. 24 Effecte de priimitü laurmatorï. Scomptatü D-luï Petre Nicolau: Bil. Mayer sc. 4 Mart. val. nom. 2300 » Paillé C-ie 12 detto » * 5000 » C. Alexandrescu 21 » * 1600 8900, Cassa. — Datü în effectivü.......... Dob. & Comission. — Dobênda 15 % 3000 800 34 8723 67 176 33 14128 34 3800- 8900- Pag. 8. 269 1873 IANUARIE ART. 39 AET. 40 ART. 41 ART. 42! 9 16 4 16 % * AET.431; Vit ART. 44!| 24 Următori la effecte de plată Liberată D-loră Paul & C-nie Bil. nostru ordinu loră sc. 20 Aprilie val. nom. 6377-73 pentru acquitarea factureî No. 2. Paul & C-nie. — In comptulă seă........ Dobendi & Comission. ----------------- 28 6200 Dobênda 12 % j| 177 Effecte de plată la următori. ! Scomptatü D-loră Paul & C-nie poliţa ac- j| ceptată de noi la 11 cor. scad. 1 Aprilie de |! val. nom...................... 7000 — || Cassa. — Dată în numerariă........j! Dobendi & Comission.—Dobênda 12%!| ----------------- 29 Cassa la Albert & Matheas. Incassată în comptu creditoriloră poliţa la vedere ass/. Philip, val. nom......... —------——— 30 —— y Cheltueli generale la cassă. fj Diverse cheltueli mărunte făcute pe luna * correntă ................... 63 — || Plătită leafa a douî amploiaţi . 150 — \\ -■■"i 1 Februarie ————!! Cassa la I. Maeinescu. Priimitü de la D-nu Kuhn în Comptulă Ma-rinescu unü gropü în valôre de : Următori la Eff. de priimitu. Liberată D-luî Mihail biletulă Leon o/, seă scad. astăzi val. nominală.. ......2100 — Cassa. — Priimită în numerariă........... Eff. de Priimitu. — Biletulă Michailă o/, n/. scadenţa 15 correntă................... 6853 147 73 6377,73 7000- 2500- 213- 2160- 1100 1000 2100- Pag. 9 ART. 45 ART. 46! 21 ART. 47 ART. 48 9/,0 2L 4 22 16 ART. 49 270 1873 FEBBUABIE Paul & C-nie la Eff. Guvern. Liberat D-luï Vasilescu în comptul D-luï Paul & C-nie 5 Bon. Domeniale, valôrea nominale 5000 leï à 95%%* Următori la Karolini & Joseph. Liberat D-luï Zaharia uă trattă a nostra as-supra creditorilorü val. nom. 6000 fr. à 101. Pentru acquitare am priimit: Eff. de Priimit.-21 cor.............. Bil. Zaharia o/.n/. scad Cassa. In effectiv. Cassa la următori. Prof. & Perdere. — Priimit în numerarul differenţa de 0.01. la francii de mai sus Dob. & Comis. — Dobânda 8 % Biletul de sus alu D-lui Zaharia............ ---------------- 5 _—---------------- Mărfuri G-le la Cassa. Cumpărat in numerariü de la D, Philip & C-nie 14 bucăţi postav împreună 820 metre a 11-24................................ ----------------- 7 ----------------- Următori la Mărfuri G-le. Yîndut D-lui Joseph Mihail 8 Bucăţi postavu din cellu de sus, metri 452 â 13 lei.. 5876—,, Cassa. — Priimitü în numerariü . Eff. de Priimitü.— Biletu C. Radu o/D-lui Joseph Mihail scadenţa 3 Martie........ 4775 — 4000- 2000- 60- 15- 6000 — 9216 l 8876- 2000 • 5876 — 1873 FEBRUARIE Pag. 10 ART. 50 , ART. 51 ART. 52 t ART. 53 ART. 54 Vs 6 5 10 4 V16 ------------------- 8------------------------ Cassa la Eff. de Priimitü. Incassat Biletu Marcus & C-nie scad. 10 cor. ----------------— 8 ------------------------- Următori la Mărfuri G-le. Yîndut Domnului X diverse mărfuri cu factura No. 18 în val. netă 2800, şi priimitü în contra : Eff. de Priimit. — Biletu Marinescu o/ X scad. 4 Martie.............. ............... Eff. Guvern. — 1 Bon Domenial v. n. 1000 à 91%....................................... Cassa. — Restu priimit în elfectivü....... ------------------- 9 ------------------- Eff. de Priim. la Tratte & Remise. Yîndut D-luï Th. Mateas prin Curtieru Z. tratta Simion ass/. Collin din Bruxelles la 13 Aprilie val. nom. 10,000 fr. à 983/4. In contra am priimit Biletu sëü o/, n/. scad. 21 cor...................................... .......BWI l'RII.Jl. _.ljl J..UUJ !. 9 Cassa la Dob. & Comission. Priimit de la D-nu Th. Mateas dobânda la Biletu de mai sus 12%...............39—35 Plătit curtagiü la Franci de sus l°/00 9 - 83 10 1000 915 — 885 — Următori la Următori. 2000 2800 9837 29 50 52 22 Robert & Fiï.— Cumpărat de laBrătescu & Ion 1800 fl. 55 d. v. ass. Kustov, din Yie-na à 2.30 şi trimes debitoreluï................ 4158 16 8 4 Dob. & Comis.—Plătit dob. la Bil. de mai jos 9%.........42— „ Timbru......... 2— „ Curtagiu....... 4—15 la Eff. de Plata. — Dat în contra: Bil. n/. % Bratescu & Ion sc. 22 Martie... La Cassa. — In numerariu............... 48 15 4206 15 4000 206 15 4206 15 * ii 272 Pag. 11 1873 FEBRUARIE ART. 55 I ART. 56| ART. 57 art. 58; 18 6 5 10 19 25 12 Următori la Albert Cohn. Mărfuri G-le.— Priimit de la creditorii diverse mărfuri val. 400 Lst. â 24-82 V2...... Cassa.— Priimită assemenea uă trattă ass/. Constantin Lupu sc. 8 Aprilie val. nom. 400 lire â 24,82 care amu negociat ’o trassului în Comptu trăgătorului. Priimitu in numerariu 200 Lst. 4964 — Minus Dob. 6 % 1-16 44-68 9930 - U Lst. 198-4 Ghedeon la Robert & FII. Liberată D-lui R. Cocia în comptulu debi-torelui uă trattă a n/. 12 ţlille de vedere ass/. creditorului val. nom. 1000 fi. a 2-29 lei . . ---------------- U -----------—-------- 4919 32 Albert Cohn la eff. de plată. Acceptat tratta debitorului ass/, n/. o/. X. scad. 14 Martie val. nom. 300 Lst. a 24,85 . —15 ———--------------- Următori la Macarie C-tu provisoritj. Priimitu de la Domnu nostru Macarie în Comptulu misei selle de fonduri: Mărf. G-le. — Diverse Mărfuri............. Eff. de priimitu. — JBil. Ionescu & C-ie scad. 1 Martie............................. Eff. Guvern.—10 Don. Dom. 10000Leia92%!; Tratte & Remise. — Tratta ass/. Gherson j: din Berlin 3 1. d. dată a 3-78.............jj Macarie C-t. liberu. — Restulu pene la complectarea fondului datorată de 70000 în comptă correntă........................... ---------- 16 ------------------—------------ 14800 22C0-9200 ■ 7560 - 7519 - ART. 59 8/4 Effecte de plată la Cassa. Acquitatu Biletulă nostru ordinu Gabril Fraţii scad. 12 corentă. ............... 14849 2290 7455 41279 780 1873 FEBRUARIE Pag. 12 art. 60: ART. 61 ART. 62 ART. 63 14 6 4 5 4 16 4 5 19 6 10 23/ ii 4 ------------------ 16 --------------------1 Albert & Mateas la Următori. Priimită comandă de la debitore, prin care | ne autorisă a expedia la adresa Paul & C-ie : j Mărfuri G-le. — Diverse mărfuri expediate cu factura No. 12................ Cassa.—Plătită ambalagiu şi transport pene la gară.......................:.... ------------------ 17--------------------- Eff. de priim. la Următori. S comp tată Bîletu Mateas & Paul o/, Geor- gescu scad. 4 Maiă val. nom...... 8400 — Cassa. — Dată în numerariă.......... Dob. & Comis. — Dob. 15 /°0......... ------------------ 18 --------------------- Următori la Următori. Cassa.—Primit de la Constantinescu & C-ie: în numerariu............................. Eff. de Priim. — Bil. D-loră o/, n/. scadenţa 18 Martie.......................... Tratte & Remise. — Uă trattă ass/. Mag-nus & fii 3 luni de la dată de 1000 fl. a 2-29 Dată în contra: La Mărfuri G-le. — Diverse mărfuri valorea netă a facturei No. 18...........j La Eff. Guvernului. — 5 Bonuri Do- j meniale val. nom. 5000 lei ă 92 %........j ------------------ 19---------------------- Emanoil & Paul Mărf. in Consign. la Em. & Paul C-t. Cor. Priimită de la creancierî următorele mărfuri în consignaţie : 200 bucăţi pânţjă a 20 metrii a lei 21.........................4200 — 425 metrii postavă......ă . . 12 5100 — 3800 36 8130 269 4570 2000 2290 35 8860 35 4260 35 4600 — 3836 8400 8860 9300 Pag. 13 ir ART. 64! I art. 65; art. 66; N art.67| il it il 4 5 16 8 22 6 16 4 •i ; 14 1873 FEBRUARIE. ------------------ 20 -------------------- Cassa la Următori. Inna poiată Biletulă Zaharia o/, n/. scadenţa mâine în val. nominală Lei....... 4000 — Priimită ună altulă sc. 15 Martie 2000 — Effecte de Priimitu. — Diferenţa în | numerariă................................ n Dobândi & Comissionu. — Priimită | Dob. la nuoul Biletă 18 °/0........,. . .. ------------------ 12 --------------------1 Cassa la Em. & Paul Mărf. in Consul Vîndută D-luï Z. în Comptulă Mărfurdoră în consignaţie allé Creditoriloră: 100 Bucăţi pân$ă a 21 Lei............. . j ------------------21 '--------------------! Eff. de Plata la Următori. ! ! Scomptată D-luï Z. biletulă n/. o/. Fraţii j Mihail scad. 1 Martie vai. nominală 14128-34 Şi dată in contra următorele valori: Robert & fii. — Tratta n/ ass/. cre-ditoreluî val.ţnom. 2100 fl. 6 d. d. v. a 2-28 |j Mărfuri G-le.—Diverse mărfuri în val. j netă a facturei n/. Nr. 10...............! Dob. & Comiss. — Dob. 12 % pentru j 10 (Jille pêne la scadenţa assupra valorii no- j minale a cffectului.................. . . . | Cassa. — Restulă dată în efîectifă..■ —----------------- 22 -------------------- Cassa la Albert & Mateas. I Priimitu de la Creditore tratta loră ass/. Malian din Yiena 3 luni de la dată valore 1 nom. 2000 fiorini, care trattă amă vîndut’o la Bancă cortra bani a 2-26.................. 2000 25 4788 4260 47 5033, -68,1 9 t.69|| 10 t.70! t.71 12 215^ 1873 FEBRUARIE. _____________ ----------------- 23 ------------------- Următori la Paulîj & C-nie. Trassă ass/. Credîtorelui poliţa nostră o/. Grigorescu 5 $ille de vedere Valore nomi- | nală........................... 2000 —- Priimită în contra: Cassa. — In numerariă....... ..,...... Jonescu & C-ie. — Mandatulu val. nom. | 800 care ’lă-amă dată debitorelui cu scomptu de 2 V2 °/0 adică valorea effectivă..... Dob. & Comis. — Scomptu 21/2. °/0..... ----------------- 23 —------------------ Următori la Tratte & Remise. Yîndută la Bursă prin Agentul X. tratta | Gherson din Berlin valore nominală 2000 thrs. a 3-79.................,.......... Acquitată cum urme$ă: Eff. Guvernului. — Priimită 4 Bonuri | Domeniale a 93 %..........,............ Cassa. — In numerariă......... 3860 — j Plătită curtagiu...... 3-79 j ----------------- 23 -------------------l Carolini & Josepii la Mărfuri G-le. Expediată D-luî Mironescu conformă epis-toleî Debitorelui din 16 correntu, diverse mărfuri în valorea facturei Nr 21 Lei.... j —---------—------ 23 ———! Leon & fii la Următori. Cumpărată in Comptulă Debitoriloră şi tri-I misă cu poşta de astăzi : Cassa. — Duoe Bonuri Rurale valore nominală 5000 1. v. a 101 V, °/o........! Dob. & Comissionu. — Comissionu de ! 1 Vi % cuvenită nuoe....................j Pag. 14. 1200- 780- 20- 2000b 37201 3856 21 7576 21 6800- 3703 55 70 |56 3759 261 Pag. 15 li ART. 72i ART. 73 AKT.74 ART.75 ART. 76 276 22 1873 FEBBUABIE 26 Următori la Ass. n/. Simion C-t provisoriu : Priimit următorele în comptu misei de fonduri : Mărfuri Generale.— 315 Metri postavu â 11.50......................L. 3622—50 500 Metre Madepolon â 1. . . . 500—„ Effecte de priimit.— Bile tu Hariton scadenţa 1 Iunie. ............L. 4000—., Biletu Leon & C-nie sc. 4 Iunie. ,, 6700— „ d-to Mihailescu „ 5 Iuliu. ,, 7200— 4122 50 Cassa.— Priimit în numerariîî. —-*■ ......- 1 Martie — 17900 j— 3965 — 25987 50 Următori la Bobert & Fii -j Yîndutu Bancei A. 4000 fl. întră n apuntü ; 3 1. d. d. à 2. 21. %. ji Priimit în contra: | Effecte de priimit.— Biletu C. Malin o/, n/. ! scadenţa 21 Maiii.......................j; Cassa. — Bestii în cffectivu —---------—----------- 1 —» 8000 — j S60;- Cassa la DOBÂNDI Y COMISSION. Priimitu dobânda de 71/, °/„ la Biletu de mai susîi................................ o _________.__——— 16 IVAROLINI & J O SEPII LA EFFECTE DE PLATA Acceptaţii poliţa trassă de debitori assupra ndstră la ordinii Marcus A Bonis sc. 2 Aprilie val. nominală.........................- . Următori la cassa. Effecte de plata. — priimitu de la D-nii Fraţi Mihail Biletu nostru oi. lorii sc. 1 cor. în vaiere nom..............L. 14128—34 Dat altu în acelaşi ordin scad. 1 Maiii..........’......... „ 100(0— „ 8860 - 133133 Dob. & Comis. • din noü. ....... Dob. 10 °/o lft biletu dat 4128 34 161 11 5625- 4289 45 ART. 77/ ART. 78 ART. 79 ART. 80 ABT. 81 | 277 1873 MARTIE 16 Effecte de priimit la următori. Priimit de la Paul & C-nie biletu lor o/, n/. scadenţa 12 Aprilie în val. nom. L. 4093—49 Ass. n/. Simion Ct. prov. la Simion Ct. liber închişii primulu comptu prin secundulu: Trecendu la debitulu comptuluî provisoriu si creditândii comptulu seu correntu cu suma ce a depus peste obligaţiunea misei de fonduri... —---------------- 6 --------------------- io 22 Pag. 16 Effecte de priimit.—Innapoiat biletu !| loru o/, n/. sc. 12 Februarie val. nom.... 4000 — Dobândi & Comis. — Dobânda 13% % pentru 61 dile...................91—49 Timbru. . . . 2— 93 49 Albert Mate as la Paul & C-nie. Priimit de la creditori uătrattă la preăentare, assupra debitorelui cu care amu convenită a o trece în comptu, în valore de Lei......... ------------------ 7 --------------------- Efecte de priimit la Efecte de priimit Priimitu de la Th. Mateas Biletu s/. oi. n>. scadenţa 21 Aprilie în valore nom. 9837—50 şi înapoiată unu assemenea bilet scad. 12 Februarie în valore egală Lei................. ------------------- 9 ------------------- Următori la Effectele Guvernului. Yîndutu D-loru Gulian & C ie 4 Bonuri Do- I meniale â 933/s. Bobert & Fiu. — Priimitu uă trattă assupra ! Korberg & Fiu în valore nom. 500 fl. â 2-25 tri-messă debitorelui cu posta de adi......... 1125 — Cassa.— Restu în numerariu............... 2610 — 4093149 10000;- 2000:- 9837 50 3735 - Pag. 17 ART. 52 ART. 83 ART. 84 ART. 85 ART. 86 278 1873 MARTIE 23 Eman. & Paul mărf. in consun, la Urm. 24 Emanuel & Paul. --- Priimitu diverse ! mărfuri cu condiţiune a le vinde în comptul 1 D-loru în valore de Leî.............. | 4 Cassa. --- Plătitu transportu şf înmaga- sinarea................... . ij 12361 212 11 Cassa la Effecte de priimitü. jj Priimitü de la Mayer unü gropü în valôre j: effectuluï s/, o/. n/. scad. 4 cor. şi trimessü | eu posta de açlï.............................! ------------------- 12 ----------■------i-----1 Effecte de Plată la Cassa. Acquitatü Biletu n/. o/. Mateescu & C-ie | scad. 1 cor. 15 ---------------- 13 ------- IoNESCU & C-IE LA ÜRMATORÏ. 12573 2300 4000 10 4 7s Conformü epistolei debitorului din 10 cor. ii amü cumpëratü 2000 fl. de la Mat. Dobrescu i & C-ie a 2,21 % assupra Kohen ....... 9837-50 i 1393-98 22 Priimitü în contra : Robert & fiu. --- 500 L-st assupra ilfarton a 25 % remisse debitorului în comptü, care 16 le a negociatü în contra 5695 fl. . ......... j 12562 50 Dobênçi & Çdmission.--- Dobânda cuvenită la Biletele de mai susü cu 10%.. 121-03 4 Comission % 0/°............... 69-65 190 66 Cassa ---Restu priinrtü în numerariü ..... i 117781 13930 99 !: i i Pag. 19 187b 280 MARTIE ART. 95 ART. 96 ART 97 281 1873 MARTIE Pag. 20. 26 23 21 Următori la următori. ' Effecte de priimit.—Priimit de la Mirone- ;! seu biletu s/. o/, n/. scad. 21 Aprilie valorea ; nominală................................. ! Cassa.— In numerariu................... jj Datu în contra: La Em. & Paul marf. în consign.— Diverse mărfuri depusse la noî în acest comptu. La Mărfuri generale. -Diverse măr-i furi notate în factura nostră No 1260 L. 6000 2500 — 22 o 26 Următori la effecte de priimit. 8500- 3400 5100 — Cassa. -erï L. ... Incassatii biletu K. Franz scad. Mărfuri generale.— Liberat D-luî C. Ale-xandrescu Biletu s/. o/, n/. scad. erî, în contra diverselor mărfuri notate în factura sea No.25 28 ------------------- s/26 Effecte de plata la cassa. Acquitatii biletu nostru o/. Brâtescu & Ion scad. erî ............................. !---------------- 2i-------------------- 1200 1600 ART. 98! "Iu ART 99 20 26 16 Mărfuri G-le la Albert Cohn. Priimit diverse mărfuri notate în factura sea No. 2635, în valore Lst. 176—14—9 ă 25 L ----------------- 25 ------------------ CAROLINI & JoSEPH LA URMĂTORI. Scomptatu poliţa debitorului trassă asupra nostră la o/. Mihailenu & C-ie în valore nominală 2460 scad. 20 Aprilie. cassa. — Daţii în efectivii............. DOBANţ)! & COMISSION. — Dob. 12% 8500 2439 50 20 50 2800 4000 4418 246 43 282 Pag. 21 ar. 100 23 24 10 26 AR 101 22 19 26 18 10 i AR. 102 I 17/. / o AR. 103! 1873 MARTIE --------------26------------------- Următori la Em. & Paul mărf. în consign. Vîndută d-luî Aurel Ionescu, diverse mărfuri depuse în consignaţie de creditori în valore de 8000 Lei Pentru accoperirea lorii amu priimitu : Em. & Paul c-t. cor. — Unu biletu sub-scrissu Afironescu la o’, n/. cu scad. 26 Maiii care l’amă trimessu debitoriloră, în valore. . . Efectele Guvernului. — 2 Bonuri Dome- niale a 90 3/4 . *.................... Cassa. — Restu în numerariu............ 40001 1815 2185 27 Următori la Următori. Robert & fiu. — Priimitu de la Banca de scomptă 2800 fl. assupra Frantz Peter 3.1. d. d. şi trimessu debitorului a 2-23........ Tratte & Remise.—1500 Th-rs ass/. Leon & Ioseph 3 1. d. d. a 3-6578 ............ Cassa.— In effectivu.................... In Contra : La Albert Cohn. — 400 L-st. 3 1. d. d. a 24-92 ... *........................... La Effectele Guvernului.— 2 Bonuri Domeniale a 90 3/8 ..................... 6224 40 5476 88 74 22 11775 5o 9968 --- 1807 50 28 I. Marinescu la effecte de priimitu. Conformii telegramei debitorului din 30 cor. trecemii effectu Mihail o/, n/. sc. 15 Februarie în comptu şeii.......................... -----------------28 ------------—■ — Efectele Guvernului la Cassa. Cumpăr atu de la D-nu Marin Ionescu prin curtieru Em. 14 Bon. Dom a 90 V8 12617-50 Curtagiu 1 °/00..................... 14 — 8000 — 11775 50 1000 — 12631150 283 AR. 104| 23 24 26 AR. 105 | ' ar. 106! 2 3/ AR. 107!! AK. 108 1&73 MARTIE 29 Următ. la Em. & Paul Mărf. în Cons. Yîndutu D-luî X. diverse mărfuri în consignaţie în valore de.......... . .. 9124. Şi acquitatu cumu urme^ă : Emanuel & Paul.—Priimitu 3 Bonuri Rur. valorea nom. 15000 1. v. a 101 şi trimessu debitorelui................................ Cassa. — Restu în effectivu............... ------------------- 29 --------------------- Em & Paul mărf, în C-ţie. la dob. & Comis. Comissionu de 3 % cuveniţii nouă la mărfurile vîndute în consignaţie în valore- de 22624 L................. 29 Em. & Paul mărf. în Cons. la Em. & Paul. Pentru închiderea primului comptu ’lu de-bitămu cu escedentu resultată din vîn^area mărfuriloru prin creditulă seconduluî . . . ------------------- 31 ------------------ Următori la Profit & Perdere. Mărfuri G-le.—Profitul dat de acest compt Efectele Guvern — d° d° Tratte & Remise. — d° d° Dob. & Comis. — d° d° Robert & Fiu.— d° d° ----------------- 31 ------------------- Profit & Perdere la Următori. Material.—Reducţiunea făcută de 10°/o la materialu casseî nostre............. Cheltueli G-le.—Făcute de la constituirea casseî nostre................... Albert Cohn. — Perderea dată de a- cestu comptu........................... --------------- 31 >■■ ■■ ar. 1091!2 Vi Pag. 22 5612 3511 Profitu & Perdere la Capitalu. Soldo creditorii allu primului compt trecută la capitalu.................................. 9124- 3881 05 40r2 22 2f»5'48! 898 33 219 6l| 114 » I îosJ.» 349 18] 678! |74l 72 26 9286 .69] 1549 18 7797 51 284 Pag. 23. 1873 MARTIE. AR. 110 29 Balansa de Eşire la Următori: 6 La Mărfuri G-le. --- Soldo debitorii de Leii 42560 21 5 » Ef. de Priimitu. --- d° >> ! 40300 --- 7 » Materialul --- d° >. j 1016 --- 10 » Ef. Guvernului. --- d° » ! 26821 14 19 » Tratte & Remise. --- d° » , 7931 D 22 » Robert & fju. --- d° » ; 8396 8 il 9 » Paulu & O-nie. --- d° » i 3855 80 i 11 » A. Ghedeon. --- d° » 5417 50 14 » Albert & Mate as.--- d° » 2827 86 15 » Jonescu & C-nie. --- d° >, | 2641 65 17 » J. Marinescu. --- d° >, ; 950 --- 20 » Carolini & Joseph. - - d° » j 1558 32 jj 25 » D-nu N/. Macarie. - - d° » 1 7519 --- 26 » Cassa. --- d° » i 10209 70 i 27 tt Constantinescu & C-IE.---d° » ! 2005 80 164020 21 1 37 _ AR. 111 i 29 Următori la Balansa de eşire. ■ !! 8 Ef. de plată. --- Solda creditorü de Leï ; 15392 39 ! !! îs Albert Kohn. --- d° d° j 7868 43 i 1 ! 12 j Leon & fii. --- d° d° ! 840 74 li 24 Emanoilù & Paul. --- d° d° 12121 14 !| 28 D-nu n/. Simeon. --- d° d° 10000 i l Capitalul --- d° d° i 117797 51 164020 21 ! In urma încheierii Bilanţului în jurnalu prin articol ulii de sussii cu Nr. 110, care represintă activulu Cassei, şi artico-lultt finalii 111 passivulfi cassei, suntemîi obligaţi a cere de la onor. Tribunalfi de Commerciu, încheerea Jurnalului conformii art. 9. cod. de Com. care se face în spaţiulu remasfi golii dupe ultimulii articolii înscrissii în acesta registru. MAESTRULU CARTEA-MA RE A CASSEI UACARIE & SIMIONU REPERTORIU. B. Balansa de eşire.................................... pag. 29 d° » intrare................................... » 30 C. Capitalulă.......................................... pag. 1 Cassa................................................ » 4,26 Cheltueli generale.............................. ... » 13 Albert Colin......................................... » 18 Constantinescu & C-nie............................... » 27 Dobândi & Comissionă................................. » 16 E. Effecte depriimită................................. pag. 5 Effecte de plată..................................... » 8 Efectele guvernului.................................. » 10 G. A. Ghedeon......................................... pag. 11 J. Jonescu & C-nie.................................... pag. 15 Carolini & Joseph.................................... » 20 L. Leon & fiu.......................................... pag. 12 M. Associatulă nostru Macarie C-t. provisoriu.......... pag. 2 Mărfuri Generale..................................... » 6 Materialii........................................... » 7 Albert & Mateas...................................... » 14 I. Marinescu......................................... » 17 Macarie comptii liberii.............................. » 25 P. Paulii & C-nie...................................... pag. 9 Profită & Perdere . • ............................... » 21 Emanuel & Paul Mărfuri în Consignaţie ..... » 23 d° Comptu correntă...... ... » 24 R. Tratte & Bemise.....................................pag. 19 Robert & fiu......................................... » 22 S. Asociatulfi nostru Simion C-t. provisoriu . . . . pag. 3 d° Simion C-t liberă............ » 28 (1) (Dctul 288 i8j3 La balansa de eşire 23 117797 51 CAPI 117797:51 CQetut <8j3 ASSOC. N/. MACA Ianuarie La capital Misa s/. de fonduri I i! 70000 70000 (3) (3t)c6Li-« <8y3 ASSOC. N|. SI 1 Ianuarie 1 La capital Misa s/. de fonduri 1 40000 _ Martie 5'! ,, Sim. Ct. liber 16 10000 j 48 y3 nane rtie I 1 l! Plin diverse Misele de fonduri 1 110000 31 „ Profit & PerdL 22 7797 51 1 j 1 ! 31 Prin balansa de in¬ trare . ............ 24 117797 51 i 1 , i j 117797 51 (2 Ct. PROV. 48^3 uane bruarie j 1 i Prin diverse. ! Priimitü în ct. misei 1 13000 d° 12 17 u ! d° 4 15721 --- 15 „ d° dH 11 41279 --- i i 1 70000 j 1 j 1 i i ! (3) ON Ct. PROV <873 (Btedlt uane >1 bruarie 5 i Prin casa ! Priimitü în efect. ! iii 10000;---! 13 i diverse d° 5 14012 50! ! 26 1 V d° d° 15 25987150: 50000 19 (1) (35eêi/fc 288 <8y3 CAPI Martie 31 La balansa de eşire 23 117797 51 117797 51 <8y3 ASSOG. N/. MACA La capital Misa s/. de fonduri 289 TALU i8y3 Ianuarie J 1 Prin diverse Misele de fonduri 1 110000 Martie Bl1; „ Profit & Perd. 22 7797 51 Martie 31 Prin balansa de in¬ trare . ............ 24 117797 51 ! ; i s (1) Q%>edq; 117797 51 (2 RIE Ct. PROV. <8y3 (Bïsèdiï Ianuarie ii Februarie Prin diverse. Priimitü în ct. misei i 13000 „ d° d° 4 15721 --- » d° d° 11 41279 ! ! 1 70000 1 i ! (3) (Ma, ,873 ASSOC. N|. SI j Ianuarie 1 La capital Misa s/. de fonduri 1 40000 Martie 5 ,, Sim. Ct. liber 16 10000 --- j i 50000 (3) MION Ct. PROV. <8y3 CteOil Ţi Ianuarie 5 Prin casa Priimitü în efect. iii îoooo 13 ,, diverse d° ! 5 14012 50 26 i dH d° 15 25987 50 Februarie ,, Vi 50000 ! !; j ii 1: 19 290 (4) G)e&t tu. Ianuarie 1 La As. n/Macarie c.p. )) 5 » Simeon C-t.prov. » 7 » Mărfuri Generale » 10 » Eff. Guvernului » » » Diverşi » 11 » Mărfuri Generale » 12 » Macarie Ct.prov. » 16 » Diverşi )) 17 » Mărfuri Generale » 18 » Cheltuell G-le » 22 » A. Ghedeon )) 22 » Eff. de plată J) 29 » Albert & Mateas Februarie 1 » I. Marinescu » 2 » Eff. de primită 4 » Karolini&Ioseph )> )) » Diverşi » 7 » Mărfuri Generale )) 8 » Effec. de priimitu » » » Mărfuri G-le )) 9 » Dob. & Comiss. )) 12 » Albert Cohn )) 18 » Diverşi » 20 » detto )) 21 » Emanoil & Paul i )) 22 » Albert & Mateas )) 23 » Paul & C-nie » » » Tratte & Remise .)) . 26! »> Simeon C-t. prov. Martie 1 » Robert & fii » » » Dob. & Comiss. )) 9 » Eff. Guvernului )) 11 » Eff. de pi'iimitfi » 14 » detto )) 17 » detto 291 *8y3 CAS SA i8y3 (4) Qwdilîi în C-t. misei sdlle 1 212o!--- Ianuarie 6 Prin Mărfuri G-le 1 7 83 ' | )) 10000 --- i i » 7 » Eff. Guvernului » 9475 l - 2 700 l_ c » 8 » Mărfuri Generale 2 ; 552 3 176 56 1 » » » Diverşi » 1534 )> 570 _ 56 » 9 » Albert & Mateas » 28 11596 83 4 2350 __ 13566 » 10 » I. Marinescu 3 350 i ____ » 2860 63 » » » Albert Cohn » 32 _ | 5 9846 51 » » * Dob. & Comiss. » 123 5 6 462 25 )) 12 » Robert & fii 4 480 --- !; » 181 --- 15700 39 » » Dob. & Comiss. 5 65 '33 1050 3? 7 1300 _ » 14 » Eff. de priimitu » 1975 2 )> 14000 _ /) 15 » Mărfuri G-le. )) 742 25 5 ’ 8 2500 --- 21 » Eff. de priimitu 6 211 11 i )> 2160 _ » 23 » Mărfuri G-le. 7 800 --- » 1100 21060 24 » Eff. de priimitu 8723 67 12409 : 3 9 2000 1 : 28 » Ef£ de plată 8 6853 » 75 __ j ■. » 30 » Cheltuelî G-le » 213 _ » 3876 _ | Februarie 5 » Mărfuri Genera le 9 9216 80 10 2000 _ 1 )> 10 » Diverşi 10 206 15 885 --- 8836 16 » Eff. de plată 11 780 ---J 1726# '95 29 52 » » » Albert & Mateas 12 “ 36 ---I 11 4919 32 » 17 » Eff. de priimitu 8130 50! 12 4570 35 » 21 » Eff. de plată 13 5033 25 13 2025 --- » 23 » Leon & fii 14 3703 7o! Mărf. în consig. » 2100 --- 13644 19 Martie 3 » Diverşi 15 4289 45| 21192 90 4520 --- » 10 » Emanuel & Paul Mărfuri în Consig. 17 212 14; 1200 ---, ^ y> 12 » Effecte de plată )> 4000 i » ii » 3856 21 | 13 » lonescu & C-nie » 2685 50 ! 15*! 3965 --- i) ; 15 » Effecte de plată > 18 5455 _• i » |i 860 --- » i 16 » Albert Cohn )> 3687 5oj I: 14401 21 15940 » li 133 33 j; I i 16]j 2610 --- . i 2300 --- - ! ! >» !i 10200 --- j ; 18;!. 1177 81 16421 14 ! __1 j Transp. pag. 26 103629 49 \ Transp. pag. 26 79498 9 i ■ i j 1 I (5) 292 293 «8y.3» EFFECTE de PRIIMLTU i8y3. (5) Januarie 4: LaMacarie Ct.p. 1 5000 Januarie 9 Prin Ionescu C-ie 2 1000 _ » 11 y> Mărfuri Gr-le 4 3000 -- » 23 )) Mărfuri G-le 7 3000 --- J) 12 » Macarie Ct. p. )> 7200 --- . Februarie 2 )) Diverşi 8 2100 --- » 14 » Divers* 5 2000 --- i ♦ * 8 » Cassa 10 2000 --- » 21 y> d° 9 6 2100 --- 19300 * « 20 )) d° 13 2000 10100 » 24 » d° . 7 8900 --- Martie 4 )) Ef. de Priimit 16 4000 --- Februarie 2 » Ef. de Priimit 8 1000 -- » 7 » d° )) 9837 50 )) 4 » Carol. & Josef 9 4000 --- » 11 )) Cassa 17 2300 » 7 » Mărfuri G-le. » 2000 --- » 14 J) d° » 10200 » 8 j) d° 10 1000 16900 » 15 » Ef. de plată 18 2000 --- 28337 50 » 9 » Tratte&Rem. )> 9837 50 » 16 )) Albert Cohn » 4000 --- » 15 » Macarie Ct. p. 11 2200 --- j) 17 )) Diverşi » 13930 99 » 17 » Divei sï 12 8400 --- » 19 » Const. & C-ie 19 2000 --- y> 18 » d° 9 » 2000 •--- » » » Carol. & Josef )) 2000 --- )> 26 » Simion Ct. p. 15 17900 --- 40337 50 » 22 » Diverşi 20 2800 ! 24730 99 Martie 1 Robert & fiï » 8000 --- ţ, : )> 28 » I. Marinescu 21 1000 ---1 » 4 » Diverşi 16 4093 49 j • »> 01 . )) Bal. de eşire 23 40300 -1 41300 )) 7 » Ef. de Priimit » 9837 50 \\ » 21 » Diverşi 20 6000 --- 27930 99 \ 104468 49 iii Martie 31 La Bal. de intrare 24 40300 --------- à 10446 99 1 1 r (6) j 1 (6) (©eêiltl 48 y3. MĂRFURI ((tKNERALE 48 j3. (Bteddu ! 1 ' -' Januarie 4 LaMacarie Ct. p. 1 ] 5880 ! Januarie 7 Prin Diverşi 2j 94o! » 6 h Diverşi » 3927 3 J i >, 10 J) Cassa 3 450 --- d° 5152 ! 1 4 6300 )) 8 » 2j 1 1 11 )) Diverşi --- | )) 11 )) Paul & C-nie 4| 6200 --- | | » 16 )) Cassa 5 519 83; )> 15 » Diverşi 5 6718 25 27877 28 » 17 )) d° 6 462 25 8672 8 » 18 )) Jonescu&C-ie 6 2101 15 Februarie 5! )> Diverşi 9 5876 l » Ï23 » 7 3800 )) 8' )) d° ! Diverşi 10 2800 I Februarie 5 » Cassa 9 9216 80 i ! » 16 » Alb. & Math. 12 3800 _1 » 12 » Albert Cohn 11 9930 ---| » 18l » Diverşi » 4260 35 1) 15 » Macarie Ct. p. ■» 14800 --- 39847 » 24 t) Ef. de Plată 13 4260 20996 35 » 26 )) Simion d° 15 4122 50 95 » ^ 23' » Car. & Josef 14 6800 Martie 18 » Diverşi 19 2381 43 Martie 21 1) Diverşi 20 5100 --- » 22 )) Ef. de Priimit 20 1600 --- 4 1 31 » Bal. de eşire 23 42560 211 54460 21 » 24 » Albert Cobn » 4418 43. 1 1 j » 31 » Profit & Perd. l 22 3881 05; 16403 411 1 1 84128 64 j 1 84128,64 Martie 31 La Bal de intr. | 24 42560 211 ,1 I 1 (7) - _294 _ • _ 205 (7) {Deêi/fc *8 y 3 MATE RIALÜ *8y3 Qltdtk Ianuarie 4 La efecte de plată 1 780 _ Ianuarie 10 Prin Cassa 3 120 11 8 „ Cassa 2 480 i Martie 31 „ Prof.&Perdere 22 114 --- 1 n ---J „ Bal. de eşire 23 1026 --- 1260; ! < i : 1260;--- Martie 31 La bal. de intrare 24 1026 1 i J i (8) (8) <873 EFECTE Ianuarie 28 La Diverşi 8 7000 Februarie 16 „ Cassa 11 780 -! î> 21 „ Diverşi 13 14128 34 Martie 3 „ Cassa 15 4128 34 15 12 „ V 17 4000 --- 11 15 „ Diverşi 18 7455 --- 11 16 „ Ionescu & C-ie --- 3000 --- ■ 11 20 „ Diverşi ?9 5000 :---, 11 23 „ Cassa 20 4000 :-; 11 31 „ Balansa de eşire 23 15392 39 64884 J7 i j i iDE PLATA <8y3 (Biedii ! !] ! I! | Ianuarie 4 ■Prin Material 1 780 „ 9 „ Ionescu & C-ie 2; 3000 --- i --- t ii 10;j „ Albert Cohn 3 j! 5000 11; ; „ Paul & C-ie 4 7000 --: ; --- ?i 12l | ,, Robert & Fii i w 4000 n 19, j „ Albert Cohn ; 6 ; 7518 -' il 22; ; „ Diverşi 7 ■i 14128 34 24! ! Ho 6377 73 ii IU u 8 Februarie 10 d° 10 ' 4000 -1; il 14| „ Albert Cohn il 7455 --- ;■ I Martie ! 2 „ Karolini & Jos. 15 j 5625 i .. ! Il ; 64884 7 Martie 31j| Prin bal. de intrare 15392 391! i i' i |i j! l! j .i ; ii 1 m 296 Ianuarie 11 La Eff. de Plată. 4 7000 --- » 24 * d° 8 6200 ■--- Februarie 3 » Eff Guvernului 9 4775 " ! i ! * 3855 80 1 17975 -: Martie 31 La Bal. de Intrare. 24 1 ii & C-IE 297 <873 (10) (Jiului <873 EFFECTELE1 1 Ianuarie 1 6 Prin Mărfuri G-le. 1 3919,20 » -n! * d° 4 6200 1--- Februarie 231 » Diverşi. 14 2000 1--- Martie 16! | » Albert&Mateas 16 2000 1 j> 31! » Balansa de eşire 23 3855 80 i 1 j 1 GUVERNULUI Ianuarie Februurie Martie Martie 7 (La Cassa Il » Mărfuri G ie 12; „ Macarie c-t. prov. 8| „ Mărfuri G-le 15; „ Macarie c-t. prov. 23:1 ,, Traite & Remise 26 „ Emanuel & Paul 28 , Cassa. 31' ,, Profit & Perdere. 3PLabal.de intrare. 10 Bon. Domen. 1 d° d° 1 Bon Domen. 10 4 2 14 d" d° d° d° 1 4 10 14 14 21 11 22 9475 950 5660 915 9200 3720 1815 12631 4082 24 26811 1873 37;' 50 ; 22 Ianuarie » » Februarie )> Martie 48449! 9 141 10 20 21 3 18| 91 13! 20 27! 31! Prin Eff. Guvern. » A. Gliedeon Eff. de Priimit » Paul & C-ie » Diverşi » d° 4 » Ionescu & C-ie! 2 » Effecte de plată' 1 >' Diverşi ! 2 » Balansa de eşire1 4 Bon. Domen. 2 d° 1 Bon. Burai. 5 Bon. Domen. 5 d° Bon. Domen. d° d° d° o 6; »;j 9!! 12 3.6, 17j 19! 21' 23 176,56 1927,50! 1888.89 4775 — 4600—! 3735- 1842.50 875 1807 26821 50 14!! (9) 17975- (10) Qxedil 48449 20 (ii) 298 > Robert & Fii 11 2290 --- J i --- --- ---, . j 6717,50’ r I !■ 6717 50 ! !i Martie 31 La bal. de intrare 24 5417 50 I j 1 i | i f i (12) ii I ( 12) (35et?tlît •i8y3 LEON1 '& FII i873 i i ■ ! lj Februarie 23 La Diverşi 14 3759i2()| Ianuarie 8 Prin Mărf. G-le. Priimit diverse marf. 2! 460o| Martie 31 » Bal. de eşire 23 ’ 840i74|| ; ! i 1 4600 24 i 4600 |_ i Martie 31 Prin bal.de intrare 840 74 i '1 ■ I i ( CHELTUELI 1054 -213 - 1267 (13) GENERALE i8y3 (StCttllL Ianuarie 18 Prin Cassa Martie *311 » Profit & Perd. 6 181— ! I 22 1086- 1267 — (14) 300 301 (14) CDe&d i8j3 ALBERT & MATEAS *8j3. 0 ^cDi/Ut j! Ianuarie 9 La diverse 2 3933 20 Ianuariti 29 Prin Cassa 8 2500 J „ Dob. & Com. 78 66 Februarie 22 d° 13 4520 ---1 Februarie 16 „ Diverşi 12 3836 --- i i i Martie 23 » Bal. de eşire 23 2827 86* Martie 6 „ Paul & C-ie 16 2000 --- % p 1 f 9847 i86 , i.. 9847 86 Martie 1 La bal. de intrare 24 2827 86 | 1 1 ii 1 l 1 ! | 1 ii ii i i 1 \ (15) I (15) 4 (16) 302 i8y3, (17) DOBANpi 91 Januarie 10 La Cassa O 123 5 » 112 » d" 5j 65 33 » 22 » Ef. rie platà 7 128 34! » 24 » (1° 8! ! 177 73' Februarie 10 » Diverse 10 48 15 i » 23 » Paul & C-nie 141 20,---, 042 60 9 Martie O » Cassa 15 161 il! 17 » Ef. de priimit 18: 190,08 J) 31 » Profit & perd. 22 898,33; 1970 19 | ! j | 1812 72 j i 303 & COMISSION i8y3, 4 (3c)cÉl/ht i8y3. ] f. MAKI- ! Januarie 101 La Cassa Liberatü în Ct. s/. 3 ! 350 IJ » 18! » Ionescu C-nie Div.Mărf. cu tac. 12 6 ! 2160 --- Martie 28 » Ef. de priimit Bil. Michail o/. n/. 21 | 1000 I__| 35 10 --- ! LaB I. de intrare 24 050 (16) Januarie 9 Prin Alb. & Mat. 2 78 66 il 14 1) Ef. de priimit 5 28 ---! 24' )) d° 7 176 33 n 28 » Ef. de plată s; 147 1 ! Februarie 4 )) C-issa 9 15 1 ! ! 1 444 99 9 » d° 10 29 52 ii 17 )) Ef. de priimit 12 269 50' 20 J) Cassa 13 25 ---I 11 21 J> Ef. de plată VI 47 9! n 23 » Leon & Fiï 14 55 56! A OA A 7 Martie 1 )) Cassa 151 133 33! ü / ii 4 » Ef. de priimit ig| 93 49! j i 20 » Ef. de platà 19! 15 ,--- 25 )) Carolini & J. 20: ! 20 50 J! 29 » Em. & Paul Mărf. în Consignaţie 22 678 74 941 6 i | 1812,72 1 i! [ (17) NESCÜ i8y3 du 1 1! 0 Ianuarie 21 Prin Ion. & C-ie ^Suma dat. de Ionescu 1\\ 400 j 1 Februar e » Cassa Priimitü de la Kuhn 1 l| 1 1 8 1 2160 1 | Martie 31 " Bal. de eşire 23 950 I 3510 _ i i i ii i j i i 1 ! i 1 L (18) 504 (Defniü <8y3 ALBERT Lst. i | Ianuarie 10 La Diverse 200 --- --- 3 5032 --- j> 19 » Eff. de Plată 300 --- i o! 7518 1 Februarie 14 » (1° 300 --- i Il' 7455 :_! ! Martie 16 » Diverse 300 --- ---1 18 7687 50 1 )) 31 » Bal. de eşire 314 14 9i 23 7868 43: i 1414 14 9 35560 93 (19) CDcfiii a *8j3 TRATTE 1 p ; Ianuarie 13 La Sini. ct. prov. 5 ^ 9812 5 OP Februarie 15 1 » Macarie d° 11 7560 j )) 18 » Diverşi 12 2290 --- Martie 27 )> d° 21 5476 88’ » 311 >» Profit & Perd. 22 205 48 1 La bal. de intrare i 25344 86 Martie 31 i 24 7931 15 : 305.(18) COIIN *8y3 Qxedi4ă Ianuarie 15 Prin Mărfuri G-le 240 Div. Mărfuri 5 5976 Februarie 12 » Diverse 598 4 --- 11 14849 32 Martie 24 » Mărfuri G-le 176 14 9 20 4418 43 » 27i » Diverse 400 --- --- 21 9968 » 31i » Profit & Perd. 22 349 18 1414 14 9 35560 93 Martie 3l Prin bal.de intrare 314 14 9 24 7868 43 (19) & REMISE 4873 Qx,eddil Februarie 9 Prin Eff.de Primit 10 9837 50 n 23 ,, Diverşi 141 7576 21 Martie 31 „ Bal. de eşire 23 7931 15 25344 86 4 21 (20) 30# 307 (20) 0)efpdw ■i8y3 CAROLINI & IOSEPH i8y3 Ctedilu Februarie 23 La Mărfuri G-le 14 6800 Ianuarie 16 Prin Cassa 5 9326 68' Martie 2 „ Eff. de plată. 15 5625 --- Fevruarie 4 „ Diverşi 9 6000 --- '•> 19 „ Eff. de priimit 19 2000 --- Martie 31 „ Bal. de eşire 23 1558 32 25 ,, Diverşi 20 2460 --- 4 ► 26885 --- _ 16885 Martie 31 La Bal. de intrare 24 1558 32 21) (21) (focLm i8y3 PROFITU & PERD El ÜE <873 Qwddu, 1 Martie 31 La Diverşi 22 1549 18 Februarie 4 Prin Cassa 9 60 )> » « Capitalü » 7797 51 Martie 31 » Diverşi 22 9286 69 9346 69 9346 69 4 ► / 1 (22) (22; (Ji&dvb i8y3 ROBERT I ! Januarie 12 La Diverse 4 2000' L 4480 __ Februarie 10 » d" 10 1800 --- 4158 --- Martie 9 » Ef. Guvern. 16 500 --- 1125 --- 1 ») 17 » Ef. de priimit 18 5695 --- [12562 50 i » 27 » Diverşi 21 2800 --- ! 6224 40 » 31 » Profit & Perd. 22 1 ! 219 61 Ï2795 1 ,28769 51 Martie 3Î La Bal. de intrare 24 3715 8 j-8396 8 1 ! & FII din Yiena *8y3 Qwddu, l_ Ianuarie 20 Prin A. Ghedeon 6 1000' 2260 1 Februarie » d° 1_ ! 14 11 1000 2290 1 1_ » 21 » Ef. de Plată 13 2100 --- 4788 1 Martie 1 » Diverşi 15 4000 --- 8860 I_ » 18 » Mărf. G-le 19 979 92 2175 43 )) 31 » Bal. de eşire 23 3715 8 8396 8 12795 _1 28769 51 ==55; é (2.3) „...i08 (Mtâ ,873 EMANOIL & PAUL Februarie 19 La Em. & Paul 12 930o| _ Martie 10 » Diverşi 17, 12573 --- » 29 » Dob. & Comis. 22 678,74 » » » Em. & Paul >» 72 26 22624 !- ' (24) (3<)ci?du i8y3 EMANOIL & PAUL 1 !! Martie 26 La Eman. & Paul Mărf. în Consignaţie 21 4000 i W 29 » » 22 5612 12 h 31 » Bal de eşire 23 12121 14 i 21733 26 I i 1 | j i i il (25) CDeSi/ltt i8y3 MACARIE Februarie 1 La Mac. Ct. prov. 11 7519 15 Martie 31 La Bal. de intrarei l 24 7519 309 (23 MĂRFURI IN CONSIGNAŢIE *73 Februarie 21 Prin Cassă 13 2100 | I Martie 3400 1 ! 21 » Diverşi 20 | | » d° 2l! 1 ! J> 26 8000 | » 29 » d" 22; | 9124 - 1 22624 i (24) COMPTU CORENTU i8y3 ! Februarie 19 Prin Em. & Paul Mărf. în Consignaţie 12, 9300 Martie 10 » <1° )> » 17 12361 --- » 29 » d° » » 22 72 26 | , 21733126 Martie 31 Prin Bal de intr. 24 12121 i4| 1 (25) COMPTU L1BERU 487.3 Martie 31 Prin Bal. de eşire i j 7513 (26) 310 G)e&itïi <8y3 CAS Beportü pag. 4 103629 49, Martie 21 .La Diverşi 20 2500 i )> 22 » Ef. de priimit » 1200 _1 » 26 » Eman. & Paul Mărf. în Consignaţie 21 2185 '-1 )) 27 » Diverşi » 74 22 )) 29 » Eman. & Paul Mărf. în Consignaţie 22 3511 88 3 31 La Bal. de intrare j 113100 59 Martie 24 10209 70 (27) (35e Silit CONSTAN- Martie 19 La Diverşi 19 2005 80 Martie 31 La Bal. de intrare 24 2005 8Ü; (28) (Defc <8y3 SIMION Comptü Martie 31 La Bal. de eşire 23 10000 --- ! 1 ! (29) (26 311 SA ________*8y3 Fcportu pag. 4 79498 1 9' Martie Prin Mărf. G-le 19 1 i 18 206 l 1 )) 19 » Const. C-nie ». 580! I | » 20 -.1 Ef. de plată » 4110 I I /> 23.1 » d° 20 4000 1 ! » 25 » Car. & Joseph j) 2439 50 » j 28 ! » Ef. Guvern. 21 12631 50 )) 31 » Bal. de eşire 23| 10209 70 25280 70 ! 113100 59 j 1 i (27) (30) DE INTRARE ^ 31 Prin Diverşi 24j 164020 Martie 'l 21 1 ii^_- 1 !l 1 EFFECTELE DE PRIIMITU ŞI DE PLATĂ CA88EI ^ACARIE & SIMIONU. 314 Effectele de Priimitu pe luna Februarie 1873. Data i: < ' Intrării < ! E-K a K ; N. SüB- Ordinulu a , P : Observaţii SCRIITORULU p ; P m M ; O : Domiciliul i co 1 Ian. 4 Paul & C-nie Loco Nostru 4000 L li Schimbată 2 d° n Climent d° d° 1000 1 18' Negociată 7 d° Hariton d° . d° ! d° 11 3000 i 11 12 d° 14 Marcus & C-nie d° Nicolaides 2000!--- 10 Incassată 14 d° 21 Leon d° Michail 2100 i_ 2 Incassată 20 Febr. *2 Michail ii Nostru 1000 ! 15 In Ct. Marin. |21 d° 4 Zaharia H d° 4000 1_ 21 încasaţii 24 d° 9 Th Matheas H d° 9837 50 21 Schimbată | Effectele de Priimitü pe luna Martie 1873. p >i--- p ◄ ◄ « ; SüB- hH < E+- ◄ g 1 SCRIITORUL^ P a % N. O H 3 Ordinulu a H Obsprvaţii ! M p p a m ◄ i o o fi GQ 8 . Ian. 12 Mateas Loco Nostru 4000 16 Regulată 9 ! d° Radu d° d° i ii 2000 1 18 In comptă ?0 d° •i K. Frantz d° d° 1200 1_ 21 Incassată 16 d° 24 Mayer j d° d° 2300 l_ 4 Incassată 17 d° V Paul & C-ie d° d° 5000 _ 12 Incassată 18 d° 11 C. Alexandrescu I d° ă° 1600 _ 21 Regulată 22 Febr. 7 C. Radu I ! Joseph Mihail 2000 _ 3 Incassată 23 d° 8 Marinescu 1 ^ X. 1000 '_ 4 Incassată 27 d° 15 Jonescu & C-ie ,, 2200 _ 1 Incassată 29; d° 18 Constantin. C-ie ! '> 5? 2000!--- 18 Protestată lS0 d° 20l Zaharia 1 ! ” Nostru 2000 I --- 15 Acquitată i i Effectele de Priimitü pe luna Aprilie 1873. i p Vr-W p 1 SUB- SüMMA E-+- SCRIITORULÜ to N. ■"3 p Ordinulu p Observaţii < M o p M « a «l SCRIITORULÜ p ! Ordïsulü j s Observaţii N.I O % S s i i 3 | o 1 p ! | « g fi ! CZ2 d Jan. 11 Noï LOCO r Paul & C-nie 7000 J 1* Acquitatü 13 d° 19* d° ” ! X 7518 ---| 19: 19 d° 24! d° y> ; Paul & C-ie 6377 73 20 35 Martie 2! d° 33 ! Marcus & Bonis 5625 i oi FECŢIONĂRII 3l7 Effectele de Plată pe luna Maiü 1873. SUB- SCRIITORULÜ 36 Martie j 3 Noi a o fi Ordinulü I < a [ s ji s ! § j!§ I 00 IM I Observaţii ; li Buzeü Fraţi Mihail j iOOOO — ■ 1 318 Balansa de verificare pe luna Ianuarie 1873 NUMIREA Ij SUMELE ADUNATE j! SOLDURILE jj i i .ii—. ■ I' - COMPTURILORU 1 %ăpitală 2 Macarie 97=t.pr. 3 Simim d° I 4 97assa 3 Sff. de priimită 5 Mărfuri G*=le J Materială ) Sff. de Mată I Paul P 97=nie 10 Sff. Guvernului 11 £4. Shedecn Seon P Siv %heltudi S=le | cS4lbert P Jlateas Sonescu P 4E=ie^ 44oh. P r4>cmis. J. Ma r ino se u, £4lherr râclm, Jlobert P Siv ji \,J raţie P 7icm,ise\ %'arolini P Josefl âotalu |l 10000 28721 24012 32162: 4000-8672 120 47804 10119 3992 1300-4600 181 2500 8166 429 400-5976 22601' Balansa de verificare pe luna Martie 1873. 5 SUMELE ADUNATE SOLDURILE i'cH DE LA JfH NUMIREA Debit Credit io ® COMPTURILORU Debitore Creditdre h I: S li II 1 97-'apitalu 110000 » 110000 i: 5 Sff de Priimit\ 104468 49 64168 49 40300 li 6 Mărfuri S=le. 1 80247 59 41568 43 38679 16 II 7 Materială j I 1260 120 _ 1140 :i 8 Sff de Plată 49491 68 64884 7 15392 39 9 Paul P 97=nie I 17975 --- 14119 20 3855 80 10 Sff. Guvernului 1 44366 87 21627 95 22738 92 11 A. Gheăeon i| 6717 50 4300 I 5417 50 12 TVeon P Sfii 3759 26 4600 _i 840 74 13 97]ieltueli G=le. \ 1267 --- 181 _J 1086 14 S€lbert P Mateas 9847 86 7020 _1 2827 86 15 Joneseu P 9$- ie 13808 --- 11066 35 2641 65 |16 Web. p 97omis. | 911 39 1812 72 898 33 17 e/. Marineeeu 3510 » 2560 --- 950 48 Sdlbert 97ohn 27692 50 36211 75Î 7519 25 19 3raite P 71 emise 25139 38 17413 74 775 67 20 77ar olini P ffosef | 16885 --- 15326 68 1558 32 21 Profită Py Perd. » » 60 i, » 60 --- 22 71 oberi P Sfii 28549 90 20373 43: 8176 47 24 Sm. P f^aulc. cor.\ 9612 12 21733 26 12121 14 25 Macarie ct. liber \ 7519 --- 7519 ;j !i 26 97as sa 113400 59 102890 89 10209 70 Ij 27 97onstan. P 97=ie 2005 80 2005 80 :j 28 Simion et. liber i 10000 --- 10000 » jj Sotalu |568137 93 568137 93 156831 85 156831 85 j ij 320 CAPITOLU VIH-lea. Bilanţu generalu.— Comp tulii Balansa de e fire. —Maniera d’a solda compturile: Mărfuri generale.— Efecte de primita.— Materială sau mobilieru.— Effecte de plată. — Effectele guvernului.— Cheltueli generale. —Bob ânp şi commissionu. — Tratte şi remise. — Albert Colin din Londra. — Bobcrt & fii din Viena.— Profită şi perdere.— Coftclusiunea bilanţului generală şi balansa definitivă. — Bedeschiderea eompturiloră vechi. Bilanţulu generalu. Numimă bilanţu, tabloulă generalu allu situaţiuneî active şi passive a unei casse ore-care, exstrassă din registrele care constitue comptabilitatea. Bilanţulu extrassu din registrele ţinute în partidă dublă, represintă unfi resumată de resultatele obţinute, cu uă exactitate şi uă precisiune mathematică. Bilanţulu generalii se face prin excepţie la fie-care şesse luni', şi mai obicinuită la finele anului commercială. Scopulub ilanţului generalu este d’a constata într’ună modă exactă şi positivă, resultatu obţinută allu speculaţiuniloru urmate în cursulă anului, care resultată finală este pronunţată prin soldulă coruptului: Profitu şi Perdere. Mai ’nainte d’a procede la extragerea bilanţului generalu, trebue se facemă uuă inventariă de tote mărfurile aflate în magazie, assemenea de ori-ce obiecte mobile care aparţină cassei de commerciă, borderoulfi de effectele aflate în porto-foliă, şi în scurtă a inventaria în modulă cellă mai exactă totă ceea ce constitue averea cassei; în urmă soldămă tote compturile dupe ordinea următore: 1° încliidemă tote compturile care suită sub-divisiuni, prin comptulă loră generală Profitu şi Ferdere. 2° Soldămă tote compturile succeptibile de profitu saă pagubă, prin compturile respective. 3° Balansămă successivu restulă eompturiloră descliisse în comptabilitatea generală. Soldurile generale a eompturiloră sîntă concentrate la doue partide: 1-iă Profitu şi Perdere, priimeşte la sine soldu- rile resultate din compturile care formeză sub-divisiunile lui şi din compturile de speculaţiuni. 2-lea Comptulă Balansa de eşire, care priimeşte soldurile celloră-alte compturl. Comptulă Balansa de eşire *). Comptulă Balansa de eşire saă Bilanţu, are de scopă a închide şi a balansa tote compturile aflate în comptabilitatea generală; întrunindă în acellaşî timpă tote soldurile care resultă din operaţiunile cassei. Acesta comptă personificată pressupune unfi individă, care se însărcineză în mo-mentulă închiderii bilanţului, a priimi la sine tdte soldurile debitore, care constitue activulă cassei. S. ess. Mărfurile care sîntu în magazie, Effectele din portofoliu. Obiectele mobile şi immobile, Banii aflaţi în cassă, şi ori-ce solduri datorate de Debitorii Cassei. în schimbulă acestoră valori, Balansa de eşire acquită tote soldurile creditore, care constitue passivulă cassei. S. ess. Effectele de plată aflate în circulaţiune; soldurile creditore a eompturiloră personale’, şi la fine, soldulă comptulul Capitală. Com ptulu Balansa de eşire, represintă Bilanţulu Cassei şi se ba^anseză de sine. A ^ace bilanţulă unei casse, este a balansa tote compturile; a balansa însemneză a solda. Mal ’nainte d’a procede la balansare, se observămă în scurtă maniera d’a solda compturile succeptibile de Profituri şi pagube, saă compturile de speculaţiuni. LSaaicra d’a solda compturile. Soldarea comptulul Mărfuri generale. Debitulă acestui comptă se compune de valorea costissi-tore a mărfuriloră intrate, şi creditulă de valorea mărfuri-loră eşite. Cândă suma totală a mărfuriloră de la debită este egală *) Numitu astu-felii, pentru că balanseză şi priimeşte la sine tote valorile care in acellaşî momentu essii din cassa nostră. 22 cu suma mărfuriloră de la credită, plusă mărfurile aflate in magazie, acestă comptă nu ne dă nici profită nici perdere. Daca suma mărfuriloră de la credită plusă valorea măr-furiloră aflate în magazie este mai mică de câtă suma mărfuriloră costisitore de la debită, excedentulă acesta saă sol-dulă debitoră este uă pagubă. în casă că suma totală a mărfuriloră de la debită este mai mică de câtă suma mărfuriloră de la credită, plusă suma mărfuriloră aflate în magazie, excedentulă celloră doue colone a comptuluî care este ună soldă creditoră, este ună profită. Resultatula acestui comptă, allă cassei Macarie şi Simion este în casulă cellă din urmă: Suma totală de la debită, saă preţulă costisitoră allă mărfuriloră este de lei 80247—59. Suma totală de la credită saă preţulă obţinută allă mărfuriloră vîndute, este de Lei 41568—43. Valorea mărfuriloră din inventariă, saă aceea a mărfuriloră aflate în magazie, este de Lei 42560—21; acestă sumă care consti-tue uă parte din activulă Cassei, la facerea bilanţului o dămă în priimirea comptuluî creată pentru acestă scopă, şi care se numeşte Balama de eşire, adică facemă se iassă de la noi şi se intre la comptulă de balansare; prin urmare avemă titlu: 1). Balansa de eşibe la mărfuri generale. Mărfurile aflate in magazie dupe inventariu încheeatu la facerea bilanţului în valbre de Lei..................... . 42560—21. Trecendă acestă articolă în Cartea mare, o se avemă: a-ceeaşî sumă totală de la debită de Lei 80247—59. Cea de la credită este de Lei 84128—64. Diferenţa de 3881—05 între suma de la debită saă preţulă costissitoră allă mărfuriloră şi cea de la credită saă preţulă obţinută pe mărfuri, este ună soldă creditoră, prin urmare, ca se închidemă a-cestă comptă, debitămă Mărfuri generale cu soldulă seă creditoră, prin creditulă Profită şi Perdere, care este ună profită dată de primulă comptă; ast-felă avemă articolulă din Jurnalâ: 2). Mărfuri generale la profitu şi perdere. Soldaţii primulu comptu prin secundulu cu profitulu resultatu din speculaţiunile făcute assupra mărfuriloru, în valore de Lei . 8881—05. Regulă generală. — Ga se balansămu comptulă Mărfuri generale şi ori-ce sub-divisiuni alle acestui comptă, trecemă la creditulă seă prin debitulă Balansa de eşire, valorea mărfuriloră inventariate şi aflate în magazie; şi în urmă ’lă soldămă prin comptulă Profită şi Perdere, care soldo este resultatulă obţinută assupra acestoră speculaţiuni (Pag. 6 din Cartea mare). Soldarea comptuluî Effecte de Priimitfi. Acestă comptă se ţine în doue moduri: 1° Cândă efectele suntă trattate la intrare de valorea loră nominală, 2° cândă se înscrie cu valorea loră reală saă efectivă. Primulu casă este mai multă adoptată în cassele acellea, unde partea cea mai mare a effecteloră sîntă priimite în comptulă mărfuriloră saă în orl-ce altă comptă; ast-felă ef-fectele active nu sîntă ună obiectă allă speculaţiuniloră, ci nişte simple creanţe menite a accoperi compturile debitore, pentru a facilita circulaţiunea valoriloră debitore. In casulă acesta comptulă Effecte de priimită, este debitată la intrarea loră în portofoliulă de valorile nominale, şi creditată de aceeaşi valore la eşirea loră din portofoliă. Daca scădem suma totală a effecteloră eşite din suma totală a effecteloră intrate, avemă ună soldă debitoră care trebue se fie egală cu effectele aflate în portofoliă; acestă soldă constitue uă parte din activulă cassei, care ’lă dămă în priimirea Balansez de eşire, ast-felă: Creditămă comptulă Effecte de priimitu de valorea effecteloră aflate în portofoliă prin, debitulă Balansel de eşire. In cassele de bancă, unde se speculeză assupra effecteloră de commerciă, comptulă Effecte de priimită, este ţinută cu valorea nominală, dobânda fie-căruia effectă în parte se trece îndată cu înscrierea operaţiune! în jurnală la comptulă Dobândi şi Comissionă. La facerea bilanţului solduld comptuluî Dobândi şi Comissionu, ne arată dobânzile luate la effecte până la scadenţa lord. Pentru a nu aglomera profituri în anulă cândd'fa-cemă bilanţulă, cândă parte din acelle profituri aparţinu a-nului viitoră, facemd und borderod de efectele aflate în portofolii în care le calculămd dobânda din ţliua închiderii bilanţului până la scadenţă; creditându comptulu effecteloru active de valorea reală a borderoului prin debitulu Balansa de eşire, şi soldulu Jinalu fiindu dobânda cuvenită anului viitorii, ’lu trecemu la creditulu coruptului unde lipseşte, prin debitulu coruptului Dobândi şi Comissionu. *). In casuld d’alld doilea, cândd comptulă effeetelorti se de-biteză de la intrarea în portofolid cu valorea lord reală, şi se crediteză cu valorea nominală la incassarea loru, şi de valorea efectivă cândd se negociază, acestd comptă se sol-deză dupe maniera comptuluî Mărfuri generale, adică: 'lu creditămu de valorea reală a borderoului prin debitulu Balansa de eşire şi în urmă ’lu soldămii prin comptulu Profită şi perdere sau sub-divisiunea lui Dobândi şi Comissionu. In operaţiunile făcute de cassa Macarie & Simion, comp-tuld Effecteloru de priimitu fiindti intrate parte în comptă şi parte scomptate, ’lti vomă solda trattându’ld de valorea nominală, fără se ţinemu comptd de nici uă diferenţă ce ard resulta din dobânda cuvenită anului viitorti relativă la efectele scomptate. Suma totală de la debitu a effecteloru intrate în portofoliu e- ste de Lei........................................................ 104468—49. Suma totală de la creditu a effecteloru eşite este de Lei . . 64168—49. Suma effecteloru aflate în portofoliu este de Lei ..... 40300 w Care o trecemu la creditu, prin debitulu Balansa de eşire. (pag. 5 din Cartea mare). 3). Balansa de eşire la efeecte de priimitu. Soldată comptulu creditorii prin comptulu debitoru, cu valorea nominală a effecteloru aflate în portofoliu de Lei.................... » *) La redeschiderea compturiloru aceste dobândi care aparţinu anului viitoră le înapoemă acestui comptă prin debitulă effecte de priimită. Soldarea comptuluî Mobilieru safi Materialii. Debitulă acestui comptă se compune din preţuld costissi-tord allă mobilelord sad materialului necessarid cassei ce administrămd ; creditulti, de preţuld mobilelord vîndute sad eşite din cassa nostră. La facerea bilanţului, suntemti datori a scădea din preţuld lord primitivă, valorea stricăciuniloră ce ard fi resultatd din întrebuinţarea mobilelord sad materialului în cestiune; prin urmare trebue së’ld creditămd de 6, 8, 10, 15 °/0 din sol-duld debitord, prin debitulă comptuluî Prbfită şi Perdere. Ast-feld, dupe câţi-va ani valorea acestord mobile trece successivd la comptulu Profită şi Perdere, proporţională cu graduld de stricăciune, Cu modulă acesta, la facerea bilanţului, materialuld sad mobilele, represintă uă valore exactă a lord, adică aceea ce amd putea obţine în casti de liquidare. In vederea acestord reguli, comptulă Materială allă cassei nostre (pag. 7 Cartea mare) are së fie soldată în modulă următord : Solduld debitord sad valorea costissitdre este de Lei 1140. Eeducţiunea făcută de 10 °/0 care este de Lei 114, o tre-cemd la credituld acestui comptd prin debitulă Profită şi perdere, care ne dă următorulu articold: 4). PfiOFITÜ ŞI PEEDEEE LA MATEEIALÜ. Reducţiunea de 10 % făcută la materialulü casseï nostre, assu-pra soldului debitorii de Lei 1140, Leî.................114— » In urma acestord reducţiuni, valorea materialului va rămânea, aceea a ultimului soldă debitord, care este de Leî 1026, ce ’lu trecemu la credită prin debitulă Balansei de eşire. 5). Balansa de eşibe la mateeialu. Soldo debitoru allü materialului la facerea inventarului Leî . . 1026— » Acestd soldă represintă valorea reală a materialului, adi- că aceea care o amu putea dobândi în casă de liquidare a afacerilorfl, sau în casfi de vindere. Soldarea comptului Effecte de Plată. Creditulfi Effectelorfl de plată, se compune din suma effec-telorfi date în circulaţiune, şi debitulfl de valorea acelloru effecte înnapoiate la scadenţă prin acquitarea lorfl, sau mai ’nainte de scadenţă prin scomptarea lorâ. Acestii comptu ca şi Effectele active se ţine în doue feluri : 10 cu valorea loru nominală, adică esse şi intră cu valorea înscrissă pe densele, 2° cu valorea lorfl reală sau ef-fectivă, adică esse cu valorea ce priimimu în schimbulii lorfl, şi intră cu valorea ce plătimfl pentru a le acquita. Din tote acestea observămfl, că acestfl comptfl are tottt-d’auna unii soldft creditorfl. In primulfl casă: Trecemfl s:lduîfl creditorfl care trebue se fie egalii cu summa totală a Effecteloru passive aflate în circulaţiune prin creditulfi comptului Balansa de eşire. In secundulfl castt: Ne închipuiam că în ţliua încheeriî bilanţului, scomptămfl tote effectele aflate în circulaţiune; de-bitămii acestfl comptfl cu valorea reală a borderoului prin creditulfi Balansa de eşire, şi în urmă ’IA soldămii prin comp-tulfl Profitu şi Perdere satt sub-divisiunea lui Dobândi şi Co-missionu. Cassele de bancă, a cărorfl speculaţiuni principale constă în scomptarea şi negociarea Effectelorfl, pote ţine acestfl comptfl de valorea lorfl reală, ast-felfl că la facerea bilanţului se caute a estrage resultatulfl exacţii allii fie-căruia comptu de Effecte în parte, prin soldarea lorfl în modulfl precedenta la casulii allii doilea. Speculaţiunele casseî Macarie & Simion fiindfl mixte, ast-felii că partea cea mai mare a effectelorfl selle passive este resultatulfl accoperirei de mărfuri, sau emisse în comptfl, vomfi solda Effectele de plată în casulfl ânteifl, fiindfl trattatfl de valorea nominală. Suma totală de la creditu a comptului Effecte de plată (pag. 8 Cartea mare) este de Lei 64884—07. Cea de la debitii de Lei 49491 — 68. Soldulu creditorfl de Lei 15392—39 care este egalii cu valorea nominală a Effecte-lorfl aflate în circulaţiune, ’16 trecemfl la debitulfl acestui comptfl prin creditulfi Balansa de eşire, care acquită tote creanţele nostre passive. 6). Effecte de plată la balansa de eşiee. Soldulu creditoru allu primului comptu la facerea bilanţului 15392—39. Soldarea comptului Effectele Guvernului. Operaţiunele făcute cu Effecte publice, nefiindfi de câtfi uă adevărată speculaţiune, care constă în a cumpera effecte cu unii preţfl cu scopfl d’a le revinde cu unfi alţii preţfi mai avantagiossfi possibilft, acestfl comptfl se încheie dupe maniera soldăriî comptului Mărfuri generale. Suma de la debitii a comptului Effectele Guvernului, este de Lei 44366—87, care este preţuia costissitorfi allii effecte-lorii de acestă speţie; şi suma de la creditfi este de Lei 21627—95, preţulfl obţinută pentru effectele vîndute. Facemii borderoulfi effectelorfl aflate în portofolifl, eşti— mându-le dupe cursulfi jurnaliera, şi ast-felfl, în (liua cândfi operămtt bilanţulrt, avemfi valorea lorfl reală în sumă de Lei 26821—14. Creditămfl acestfl comptfl cu valorea effectivă a borderoului, sau preţulfl jurnalierii allii effectelorfl aflate în portofolifl, prin debitulfl Balansa de eşire, şi în urmă ’lfl soldămu prin comptulfl Profita şi perdere, cu differenţa ce resultă din preţulfl costissitorfi allii effectelorfl şi acella allii vînţlerii, plussfl valorea aflată în portofolifl. 7). Balansa de eşire la effectele guvernului. Effectele aflate în portofoliu, după borderoulu trecuta în inventaria în valore reală de Lei............................. 26821—14. 8). Effectele guvernului la profitu şi perdere. Soldatu primuia compta prin secunduia cu profituia resultata din speculatiunile făcute assupra eft’ectelora publice cu suma de Lei . . ................................................. 4082-22. 328 Soldarea comptuluî Cheltueli generale. Acestă comptă este sub-divisiunea comptuluî principală Profită şi Perdere, şi prin urmare se soldeză printr’ensulă. 9). PBOFITă ŞI PERDERE LA CHELTUELI GENERALE. Soldaţii secundulu comptu prin primulu cu soldulii cheltueliloru făcute până la facerea bilanţului...................... 1086— » Soldarea comptuluî Dobânţlî şi Comissiond. Acestă comptă este sub-divisiunea comptuluî Profitu şi Perdere, prin urmare n’avemă de câtă se’lă soldămă prin comptulă seă principală, debitându’lă de soldulă creditoră care este excedentulă dobânţliloră priimite, în faţa celloră plătite, prin creditulă comptuluî Profitu şi Perdere, cu pro-fitulă dată de sub-divisiunea sea. (pag. 16 Cartea mare). 10). Dobândi şi comissionu la profitu şi perdere. Profitulu datu de primulu comptu până la facerea bilanţului, Lei 898—33. Soldarea comptuluî Tratte şi Remise. Debitulă comptuluî Tratte şi Remise, se compune do preţulă costissitoră allă differiteloru monezi care coastitue valorea loră nominală, şi creditulă, de valorea reală allă negocierii acelloră tratte. Ca se închidemă acestă Comptă succeptibilă de Profită saă pagubă, trecemă la creditulă seă valorea reală a effecteloră aflate în portofoliă, prin debitulă Balansei de eşire , şi în urmă ’lă soldămă prin Profită şi perdere. (Cartea mare pag. 10). 11). Balansa de eşire la tratte şi remise. Valorea reală atratteloru aflate in portofoliu la facerea bilanţului 7931—15. Dupe ce trecemă acestă articolă la compturile respective, soldămă acestă comptă prin următorulă articolă: 12) Tratte şi remise la profitu şi perdere. Soldată primulu comptu cu profitulu dată de Leî . . . 205—48. Soldarea comptuluî Albert Cohn. Presentulă comptă este ţinută dupe regula compturiloră cu pieţe streine. Balansândă colonele interne, găssimă ună soldo creditoră de L. st. 314—14—9, calculate dupecursulă de ţii a Leî 25 face Leî 7868—43, soldo creditoră allă coloneloră externe. Ambele sume le trecemă la debitulă comptuluî în colonele respective prin creditulă Balansa de eşire: 13). Albert Cohn la balansa de eşire. Cu soldulii primului comptu la facerea bilanţului de L. st. 314—14—9 â 25 Leî . .................... 7868—43. Resultatulă finală allă compturiloră de acestă speţie, se găseşte din balansarea coloneloră externe, care soldă este ună profită saă perdere, provenită din differenţa preţului Li-relorfi remisse şi acella allă Lireloră priimite. In urmă că amă trecută articolulă de maî sussă în Cartea mare la pagina 18, procedămă la închiderea comptuluî, balansândă colonele externe, allă căroră soldă debitoră este de Leî 349—18, care ’lă trecemă la creditulă comptuluî în colona externă prin debitulă Profită şi perdere. 14). Profitu şi perdere la Albert Cohn. Perderea resultată din differenţa monedeloru a acestui comptu, care ne-a datu unu soldu debitorii de leî.............. 849—18. Soldarea comptuluî Robert & Fii. Balinsămă maî ânteifl colonele interne de fiorini, credi-tându’lă de soldulă debitoră care este de fi. 3715—08 calculaţi cu cursulă jurnalieră a 2—26 Leî 8396—08 prin debitulă Balansa de eşire. 15). Balansa de eşire la Robert & Fn. Soldo debitorü la facerea bilanţului de fl. 3715—08 à 2.26 Leï 8396—03. In urma trecerii acestui articolü în Cartea mare, colonele interne se balanseză; differenţa în Leï ce résulta între colonele externe, o trecemü prin Profită şi perdere. 16). Robert & fii la profitü şi perdere. Profitulii datü de acestii comptü, resultatü între preţuiţi fiorini-lorü costissitorî de acella ce amu obţinută, de Lei ...... 219—61. Soldarea comptuluï Profită şi Perdere. La facerea bilanţului, acestii comptü priimeşte în colonele sélle profiturile şi pagubile care s’aü grămădită în cursulü anului la celle-alte compturî, care suntü sub-divisiunï allé acestuia, saü compturî generale a differitelorü speculaţiunî. Dupë ce debitămfi successivü tête compturile care ne-a datü profitü prin creditulü acestui comptü, şi creditâmü pe acella care ne-a dată pagubă prin debitulü presentuluï comptă, ’lü soldămă la fine debitând u’lă cu soldulü creditorü, daca avemü profitü prin creditulü Capitalü, saü ’lü creditâmü eu soldulü debitorü prin debitulü comptuluï Capitalü, daca operaţiunile nostre anuale ne-a datü perdere. Celle doue articole din jurnalü allü casseï Macarie à Si-mion, relative la acestü compt, ne arată că trebue së’lü creditâmü prin debitulü compturilorü care a datü profitü de suma totală de Leï 9286—69, assemenea së’lü debitàmü de suma de Leï 1549—88 prin creditulü compturilorü care a datü pagubă; effeetuândü trecerea acestorü douë articole în Cartea mare, nu ne maï rëmâne de câtü a’iü solda prin-tr’.unü articolü separată : Profitü şi perdere la Capitalü eu soldulü creditorü care este resultatulü finală allü operaţiu-nilorü înscrisse în registrele lorü de la 1-iü Ianuarie până la 31 Martie. Comptulü Profitü şi perdere fiindü unü comptü de resul-tate, ellü respunde de exactitatea profitelorü saü a pagube-lorü occasionate de speculaţiunele casseï. Distribuirea profiteloră între associaţi fundă uă chestiune pedinte de clausele contractului de societate, profitulă anuală remâne la creditulfi Capitalului până la termenulă fixată de liquidare. Putemă a deschide ună comptă de Profituri şi pagube a-male, unde se concentrămfi profitele şi perderile anuale până la dasfacerea societăţii, cându se va distribui soldulă între associaţi. Aceste sub-divisiuni suntă facultative, care se potă deschide saă evita dupe conventiunea ce există între societari. CONCLUSIUNEA BILANŢULUI GENERALtJ. Soldarea generelă a compturiloră aflate în Cartea mare, în ordinea preveţlută la pagina 283 şi 284 ne conduce la formarea a patru articole prin care închidemă jurnalultt, şi prin urmare tote compturile din Cartea mare: 1- iulă Articolă cu titlu: Următori la Profită şi Perdere. 2- lea Articolă cu titlu: Profită şi Perdere la Următori. 3- lea. Articolă cu titlu: Balansa de Eşire la Următori. 4- lea Articolă cu titlu: Următori la Balansa de Eşire. In primulă articolă se concentreză tote soldurile creditore alte compturiloră care ne-a dată profituri. In secundulă, tote soldurile debitore a compturiloră care represintă uă pagubă. In allă treilea articolă, se într’uneşte tote soldurile debitore care formeză activulu casseî. Allă patrulea şi cella din urmă articolă, represintă soldurile creditore saă passivulă casseî, împreună cu soldulă cre-ditoră allă capitalului, care adunată cu suma totală a passi-vulul, trebue se fie egală cu suma totală a articolului Balansa de Eşire Ia Următori, adică cu activulu casseî. 332 BALANSA DEFINITIVĂ SA# BALANSA DE INVENTĂRI# a CASSEÎ MACARIE & SIMION încheiată la 31 Martie 1873. NUMIREA Sumele Soldi [JRILE COMPTURILORU Debitore | Creditore D.bitore Creditdre 1 Capitală .... 117797 51 117797 51 5 Effecte de priimitu 104468 49 64168 49 40300 --- _ 6 Mărfuri generale 84128 64 41568 43 42560 21 7 Materială .... 1260 --- 234 1026 _ - 8 Effecte de plată. . 49491 68 64884 7 . _ 15392 39 9 Paul & C-ie . . . 17975 --- 14119 20 3855 80 10 Effectele guvernului 48449 09 21627 95 26821 14 _j 11 A. Ghedecfti . . . 6717 50 1300 5417 50 __J 12 Leon & fii ... 3759 26 4600 _ ’ 840 74 14 Albert & Matheas . 9847 86 7020 --- 2827 86 _ 15 Ionescu & C-ie . . 13808 --- 11166 35 2641 65 _ 17 I. Marinescu . . . 3510 --- 2560 950 _ 18 Albert Cohn . . . 27692 50 35560 93 . _ 7868 43 19 Tratte şi Remise. . 25344 86 17413 71 7931 15 _ 20 Carolini & Ioseph . 16885 --- 15326 68 1558 32 _ 22 Robert & fiu . . . 28769 51 20373 43 8396 8 _ 24 Emanoil & Paul. . 9612 12 21733 26 . . --- 12121 14 25 D-nu n.) Macarie . 7519 --- , , 7519 _ _ 26 Cassa..... 11310059 102890 89 10209 70 _ 27 Constandinescu & C-ie 2005 80 , # --- 2005 80 , 28 D-nu n.) Simion. . • 10000 --- . . --- ioo'oo --- 574344 90 574344 90 164020 21 164020 21 REDESCHIDEREA COMPTORILOR SOLDATE LA FACEREA BILANŢULUI. La facerea bilanţului ne-amu servita cu comptulă Balansa de eşire, care a priimită la sine totă activulu Casseî, care în acellaşî timpii a fostă însărcinată a acquita totă pas-sivulă. îndată dupe încheerea bilanţului, se pressupune că comp-tulă Bilanţă ne restitue activulă şi passivulă priimită, adică face se intre în Cassa nostră totă ce priimimă. Pentru că intră din noă în comptabilitatea nostră, bilan-ţulă ea numele de comptulă Balansa de intrare, care înna-poiază partea activă şi este creditore de suma totală, prin debitnlă compturiloră respective care priimeşte valorile în parte. Următor! la balansa de intrare. Mărfuri generale, Debitoră din noă 42560—20. Effecte de priimitu deto 40300--- » Materialii deto 1026--- » Effectele Guvernului, deto 26821---14. Tratte şi Bemise deto 7931---15. Boberi şi Fiii deto 8396---08. Paul & C-ie deto 3855---80. A. Ghedeon deto 5417---50. Albert & Matheas deto 2827---86. Ionescu & C-ie deto 2641---65. I. Marinescu deto 950--- » Carolini & Ioseph deto 1558-32. B-nu nostru Macarie deto 7519--- » Cassa deto 10203---70. Constandinescu & C-ie deto 2005---80. 164020—21 In schimbulă activului, comptabilitatea se însărcindză în faţa bilanţului de intrare â acquita totă passivulă; ast-felă Balansa de intrare debiteză passivulü Casseï prin Creditulü comptuluï creanciere. Balansa de intbaee la Ubmatoeï. La Eff. de plată Creditorii din noii » Albert Cohn deto » Leon & Fiii deto » Emanuel & Paul deto » D-nu nostru Simion deto » Capitală deto 15392—39 7868—43 840—74 12121—14 10000— » 117797—51 164020—21. De unde urmeză că compturile Balansa de eşire şi Balansa de intrare, sîntii create ca imaginare; primulă, pentru a solda saă a închide tote compturile în momentulu extragere! Bilanţului, şi secundulă, petru a redeschide aceste cornp-tur! din noii. Sistemulu acesta de balansare este forte necessariu, în ceea ce priveşte studiulă de comptabilitate, din causă că denotă cea mai mare claritate a mecanismului bilanţului generală, căci la închiderea comptului ne închipuimă că tote partidele dă socotela liquidatoruluî balanţă, şi la redeschidere se pressupune că liquidatorulă dupe ce a luată notă de situaţiunea affaceriloră, înnapoiază la fie-care comptfi ceea ce a priimită, ast-felă în câtă se potă continua operaţiunile propusse. Partea cea maî mare de Comptabilî, se mulţumescă a închide compturile, deschiţlendu-le pe dată din noă , fără se maî închee articole în jurnală relativă la redeschiderea care nu e de câtă uă repetiţiune a articoleloră 110 şi 111 cu care se închide jurnalulă anului precedentă. PARTEA III- A mesure que les finances publiques se perfectionnent, on aplique à leur comptabilité les procédés du commerce, qui sont une garantie du bon ordre. T. B. Sajt. Potrivitü cu perfecţionarea finan-ţelorii publice, li se aplică la comp-tabilitatea loru, procedeurile com-merciuluî, cari suntü uă garanţie de bună ordine. CAPITOLULU I-IO Observaţiunî generale assupra aplicaţiuneî şi stabilirii comptabilităţii duble — Comptuvî cu pieţele streine. — Jurnaluhî-Car tea-Mare. In partea a duoa amă desvoltată punctele principale allé Comptabilităţii în partidă dublă; ori-ce caşuri care nu le-amă putută atinge temându-ne së nu ne depărtămă de sco-pulă propussă, aparţină aplicaţiuneî comptabilitaţii; a atinge într’ună modă generală differitele ramuri allé comptabilităţii, este a trata operaţiunile exercitate de universulă întregă. Comptabilitaten este uă artă care se învaţă în părţile sélle essenţiale, şi în urma unui studiă seriosă, complectată prin aplicaţi une, se pote introduce cu successă în ori ce ramură de administraţiune. Dupe cum ună bună pictoră în urma studiului terminată, pote aplica arta sea în faţa ori-cărei figuri ce i s’ară présenta, totfi assemeuea şi unu bună comptabilă, pote aplica arta sea, în faţa a ori-ce ramură de administraţiune. Se vorbeşte adessea de comptabilitate publică în generală, şi în parte de comptabilitate administrativă, legislativă, as-semenea de comptabilitate industrială, agricolă, etc. Uă personă care ară dori së îmbrăţişeze specialitatea de comptabilă, ’i este peste putinţă së reuşescă complectă, daca ară crede de ajunsă së facă ună studiă parţială a uneia din comptabilităţile mai sussă notate, care nu suntă de câtă nişte ramuri allé comptabilităţii propriă ţlissă. Pentru a aplica uă şciinţă, trebue mai întêiü studiată în părţile sélle generale, 336 şi acestă parte care attinge tdte chestiunele celle maî variate este Comptabilitatea dublă commercială. Orî-cine ’şî-arâ. propune se facă ună cursă de comptabili-tate aplicată, fără a ţine comptă de sursele principale alle comptabilităţii, nu pote avea altă effectă de câtă acella d’a învăţa se traducă dintr’uă limbă într’alta, fără să’şi dea sema de gramatica acelloră limbi. Ca se confirmămă prin fapte celle de maî sussă, nu a-vemă de câtă se privimă între personele maî multă saă maî puţină abile în acestă ramură, care suntă attaşate pe lingă birourile de comptabilitate, şi ne vomă assigura că toţî aceia care se distingă în ţinerea registreloră saă în Comptabilitate, a trebuită maî ’nainte d’a ajunge acolo se funcţioneze în comptuarele casseloră de commerciă. Commerciulă este singura specialitate care prin multiplile operaţiuni dictate de variatele speculaţii, ne procură într’ună modă complectă mijlocele d’a putea aplica comptabilitatea, în orî-ce ramură de administraţie. Dupe ce amă studiată celle expusse la partea a duoa, relativă la methoda partidei duble, putemă aplica cu înlesnire comptabilitatea în ori ce administraţie de fonduri, fie com-merciale, industriale, saă publică. Formulele ce amă analysată potă fi întrebuinţate la orî-ce întreprindere, afară de ore-care mici modificaţiunî. Observaţiunî generale pentru stabilirea Comptabilităţii duble. In duoe caşuri suntemă chemaţi a stabili într’uă cassă ore care comptabilitatea în partidă dublă: 1-iă La constituirea ei, şi allă 2-lea cândă uă cassă e deja constituită şi a cărei comptabilitate este în partidă simplă saă mixtă. In primulă casă deschidemă jurnalulu prin duoe articole : Primulă, care priimeşte partea activă prin creditulă capitală, şi secundulă, care debitedă comptulă de fondă prin creditulă compturiloră care are se priimescă partea passivă. In cassulă allă duoilea, cândă comptabilitatea ţinută, dif-feră numai în methodă, deschidemă compturile generale provocate de methoda dublă, ast-felă în câtă se balansămă în modulă cellă maî exactă compturile active cu celle passive. Sistemulă acesta de complectare a comptabilităţii, ne pote expune la erori şi inexactităţi, care ne ară putea conduce la ună sistemă de comptabilitate incomplectă. Pentru a putea introduce comptabilitatea dublă într’uă cassă ore-care şi într’ună modă exactă, ast-felă în câtă formulele selle să fie precisse, clare şi constante, trebue se procedămă maî ’nainte la facerea inventarului generală, prin care să cunoştemă complectă starea activă şi passivă a casseî unde voimă a introduce comptabilitatea; luândă acestă inventariă ca punctă de plecare, numai ast-felă putemă fi siguri că tote compturile ce voră succede o să potă presinta cu cea mai mare claritate împreunarea resultateloră întreprinderii. Compturi cu pieţe şi monezi streine. Partidele cu pieţele streine, constă în combinarea într’ună singură comptă a operaţiuniloră exercitate între duoe casse cu domiciliă şi moneţlî diferite, ast-felă că monezile relative la piaţa correspondentului să fie separate de colona mone-Ziloră pieţei unde operămă comptulă. Articolil care înscriă în jurnală operaţiunile cu pieţele streine, se trecă după regula generală, cu singura excepţiune ca moneda pieţei streine să fie sub-liniată, pentru a ne atrage atenţiunea s’o trecemă în coldna internă. Compturile de acestă categorie, diferă de celle obicinuite în dubla liniare a coloneloră de Cassă: Colona numită internă la mijloculă celloru duoă părţi a comptului, in care se Înscrie sumele în moneda pieţei streine, şi colona exterioră care correspunde cu colonele generale de Cassă a comptabilităţii. In spaţiu lă coprinsă între colona interioră şi cea exterioră, se scrie explicaţiunea în scurtă a operaţiune!. Să ne încliipuimă că suntemă în relaţiuni d’affacerl cuuă cassă din Yienna Fraţii Cerf, care opereZăîn socotela nostră. *) Decă remisa ce o facemă este în moneda pieţei loră, adică fiorini, trecemă suma fioriniloră în coldna internă, şi în co-lona externă scrimă suma în lei câtă a costată fiorinii remişl. Cândă însă remisa nostră se compune din hărţii assupra altoră pieţe, sp. ess. Londra, Berlin, Paris, etc. scrimă preţulă cos-tisitoră în Lei allă remisei, în colona externă, lăssândă colona internă blanco, penă ne vine horderoulă de negociare *) A vedea Comptnlu din faţă. 23 388 prin care ne arată cu câţî fiorini a negociaţii remisa nostră, cândü scrimă în colonă interna suma fiorinileru, care este valorea netă a negocierii. Ori-ce operaţiuni tratâţlă Fraţii Cerf în comptulü nostru, le trece în fiorini, ori-ce remiteri din partea nostră, trebue se le ţinemă comptu totü în fiorini. S. ess. La Januarie 8 le remitemü uă trattă assupra Vie-neï val. nom. fi. 2560-41 care ’ï trecemü la partea debitului în colona internă şi preţuiţi lorii în Lei de 5658-51 în colona externă. La 12 Januarie trage assupra nostră tratta lorù val. nom. 1270 fl. scadenţa 12 Februarie; o acceptămti fixândü pre-ţulă fiorinilorü a 2,20 care facă 2794, ce ’ï trecemü în colona externă. La 20 Januarie ’ï remitemü uă trattă assupra Londrei val. nom. 300 Lire st. cumpărate a 25,16, a cărortt valore de lei 7548 amü trecut-o în colona externă ; neştiindă încă cu ce cursü are së fie negociate în Viena, amü lăssattt colona internă blanco, pêne ce ne-a venitü borderoulü prin care ne arată negociarea Lirelorü în contra 3442,15 fl. care ’Ï trecemü în colona internă, ect. Trecemü în partea creditului şi observămă aceaşi procedare, adică: La 21 Januarie priimimfi diverse mărfuri în valorea netă a facture! de fl. 3260-18, care ’ï trecemü în colona internă, calculândü fiorinii a L. 2-22 preţulfi jurnalierii, gâssimü suma de Lei 7237-60 care o trecemü în colona externă ect. Mai ’nainte d’a procédé la soldarea acestui comptü, prii-mimü comptulü correntü care este scrissü in fiorini; colla-ţionnândfi partea debitului a acelluï comptü cu partea creditului a acelluiaşi comptü ţinutfi de noi, găssimă tote sumele exacte, afară de 130 fl. compuşi din dobânda ce dato-rămu la comptulü nostru plusü cbeltuelï de portü. Acéstâ summă o trecemü la creditulü acestui comptü, în colona internă şi valorea lorü în Lei dupe cursulü de ţii a 2,18 în colona externă prin debitulü comptului Profită şi Perdere. Soldămă colonele interne a moneţliloră streine, şi găssimă unü soldo creditorü de fl. 2470-22 care Tü trecemü la partea debitului unde lipseşte, transformându’i în Lei a 2.18 îlü scrimă în colona externă. Acestü soldo creditorü de fiorini 2470-22 care facü Lei 5385-08 este ceea ce datorămă noi D-lorü Fraţii Cerf, care ne pressupunemü că’i remitemü în ţliua închiderii comptului, cu preţulă de çli a 2.18, ast-felü colonele interne suntü balansate. Remisele făcute de noi în fiorini ne costă unü preţti, pe cândü sumele trasse de noi saü remise de correspondentulü nostru în fiorini ce suntü calculate cu preţuri differite, adică: acelle care amü obţinută din vinţlarea trattelorü nostre assupra D-lorü Cerf, saü cursulü de ţii allü fiorinilorü cêndü amü priimitü mărfurile saü ori-ce alte valori în comptulü nostru ; din care causă colonele externe nu se balansdţlă între dînsele; balansa saü soldulü lorü este unü profitü saü perdere. In exemplulü nostru avemü unü soldo creditorü de Leï 347-95, care este differenţa resultată dm preţulă costisitorü şi cellü obţinută allü fiorinilorü; ’lü trecemü la debită prin creditulü comptului Profitü & Perdere. In ţlioa de 30 Martie, cândü închidemü comptulü, Fraţii Cerf are së priiméscâ de la noï soldo-creditorü de fl. 2470-22, care ’lü trecemü din nuoü în colona internă, şi valorea în Leï în colona externă. Regulă generală. — Pentru a solda unü comptü cu pieţele streine, trecemü mai ’nainte prin Profitü & Perdere dobânda şi orï-ce cheltuelï de portü făcute în comptulü nostru şi care nu le cunoştemă pêne la sossirea comptului correntü : în colona internă în partea debitului, daca avemü së priimimü şi în partea creditului daca datorâmü ; transformândü moneda streină în lei dupë cursulü jurnalierü. Balansâmü colonele interne, punândü în colona externă preţulă soldului în Lei, assemeuea dupë cursulü ţlilnicfi. In urmă soldămă colonele externe prin comptulü Profitü & Perdere. Soldulü monedei streine împreună cu preţulă în Lei, ’lü trecemü cu denumirea din nuoü în partea şi în colonele respective. T 340 (3)eÈnl f!. IR FRAŢII Ianuarie Februarie J) Martie » 8 12 120 5 26 30 La’'Cassa » Eff. de plată » Diverşi » Cassa » Eff. de prim »' Irsuşî Ct. noü »* Profit & Perd. 2560 1270 3442 1843 6000 41 Rem. as. Vieneï a 2,21 Ac. n/. sc. 12 Feb. 2.20 15iRem. as.Lond.v.n.3001. 40|Gropu 200 Nap. —IRem.n. as/.Herm. 3.1.d.d. 2470 22; Cred. prin soldo a 2.18 Bal. colon, exteriôre 5658 51 2794' 341 CERF din Yiena [l L. Ianuarie 17586 i548I-4 4000 — 13260 — 5385]08 347 95 ,21 Prin Mărf. G-le :! 18 38993 95 Februarie Martie t t 25 26 ‘27 i 5 ! 6 ! 8 21 28 11 20 25 !3o! Diverşi ;j Ef. de priim. j Cassă Kar. & Josef Ef. de priim. Mărf. G-le ; Diverşi Cassa Leon C-nie: Louis fiu | Cassa | Prof. perd. j 3260 1000 573 245 4260 800 1261 920 3280 735 1000 120 130 18 Fac. saNr. 4150a 222 fl.! |Tr. n/ o/ Mih. a 2,24 j 60jd° » » Paul C-nie 2.23' 12 jd° m » August 2.24 I 15jjMărf. trim. în Ct.n/ 2,20' —nTr. n/o/Banu C-ie 3 1. d.| 72|Fac. sa Nr. 4260 a 2.18 jTr. n/ o/Julian Fiu 5 d.v. 41;Epist. de cred. o/ Em. |Tr. n/ 5 d. d. v. Epistola n/. sTr. n/ la presentare Dob. 5% şi chel. de port Martie 30 Prin însuşi Ct. v. 17586 2470 18,! 22|;Creditorii prin soldo 7237,60 2240 1279 549 9372 33 1784' 2750|55 2024 7249,71 1653.75 2300 — 270 283 40 38993154 5385 08 342 JURNALU JURNALU împreună MAESTRU 343 CARTEA MARE Cassa ^ ^ Marf. generale Compt. corrente SUMMA Eff. de Priimitu Eff. de Plată. PROF. Şl ! Perdbre saü Data ÎNSCRIEREA articolelor in jurnal Diverşi ARTICO¬ Debit Credit Debit I Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit LELOR 1873 Oct. 20 Cassa la Capital Depus în comerciu 50000 50000 50000 » 21 Marf. gen. la Cassà Cump. div. Mărfuri 15000 --- 1500 f 15000 _ _ _ _ _ _ _ _ )) 23 Prof. §i Perd. la Cassà Chiria Magasinulul 2100 --- 2100 t _ _ ___ ___ _ _ 2100 _ _ _ J) 24 Ef. de priim. la Cassà Bil. Mauriclsc.25 Dec. 3000 --- 3000 (. _ 3000 _ _ _ __ _ _ _ » )> Cassa la Pr. şi perd Dob. la Bil. de susu 120 120 --- __ _ _ _ 120 _ -- J) 25 Nicolaidis la Ef. de pl. Bil. n. sc. 25 Noemb. 5600 --- --- _ _ _ __ 5600 __ _ 5600 _ » » Prof. §i perd. la Cassà Dob. la biletu de sus 54 _ 54 _ _ _ _ 54 _ _ --- 27 jRacfe cê* C-ie la Màrf. gen. Factura n. No. 460 6200 --- --- _ 6200 _ _ _ _ - _ 6200 _ » 29 Marf. gener la Robert Factura sa No. 126 4100 --- --- 4100 _ _ _ _ _ __ 1 --- 4100 » 30 Matheas la Ef. de pr. Ef. M. o/n/sc. 5 Dec. 1000 --- --- _ 1000 __ _ _ --- | 1000 --- Nobr. 2 Cassa la Gust. C-ie Gropulu Priimitu 1960 1960 --- _ _ _ _ j 1960 J) 3 Marf. gener. la Paul C-ie Factura sa No. 521 6241 --- --- 6241 _ _ _ _ _ __ _ 6241 » AA Paul & C-ie la Ef. de pl. Bil. n. scad. 21 Dec. 6241 --- --- J Ï --- _ ___ _ 6241 _ _ 6241 ---. | » 4 Cassa la Màrf gen. Vîndut diverse Mărf., 1360 1360 _ 1 r _ 1360 _ _ _ _ _ --- --- » 6 Agatonie la Cassà Daţi 55 Napoleoni 1100 --- 1100 i ■ _ _ _ _ _ __ _ 1100 --- » 7 Ef. de platâ la Cassà Bil. n/ scad. 25 cor. 5600 --- 5600 _ 5600 _ ,......_ __ --- --- J) 8 Ef. de priim. la Mïhaïl. Bil. s/. oi, n/ sc. 8 Ian. 2000 --- --- .. 2000 _ _ _ _ --- 2000 » 15 Cassa la Pr. şi per. Agio la div. monezi 240 240 --- __ _ ^ __ __ _ 240 --- --- » 21 Ef. de priim. la Màrf. gen. Factura n/ No. 462 1930 --- --- _ 1930 1930 _ _ _ __ --- --- --- ! » 22 Marf. gener. la Morton Factura sa Nr 560 4800 --- --- 4800 _ _ _ _ __ ' --- 4800; )) 24 Gustav C-ie la Ef. de pl. Acceptul nostru 7100 --- --- __ i _ 7100 _ --- 7100 --- ! )) 26 Julius la Màrf. gen. Factura n/. No. 463 980 --- --- __ 980 _ _ _ --- ! 980 --- )> 27 Cassa la Ef. depri. Bil. M. scad. 5 Dec. 3000 3000 --- j “ 3000 __ _ _ _ --- --- » » Prof, fi perd. la Cassà Scomptu bil. de sus 12'j --- 12 _ ! _ ' --- --- 1 12 --- --- --- ! 129738 56680 26866 ; ~3ÔÏ4l 10470 6930 4ÔÔÔ j 5600 18491 2166 36Ô i 28221 69101! )) 30 Marf. gener. la Pr. şi perd. BeneficiurI la Mărf. 2329 2329 » --- Compt div. la însuşi Soldurile din 30 Noe. 54744 --- 29814 22000 ___ 2930! 13341 --- ! 523 --- 40880 --- ~56680 _56680 1 32470 3247Ô 6930 6930 I 18941 18941 ;j 2689 2689 69101 “69ÏÔÏj 1 1 'i ! JURNALÜ-CARTEA-MARE. Titlulă acestui registru, arată, că ellă întruneşte articolile din jurnală şi în acellaşî timpă trecerea loră în Cartea mare pe la compturile respective- Mai mulţi comptabilî şi mai cu semă cei practici credă că prin stabilirea unui singură registru ară putea se obţie ună tabloă exactă de situaţia casseî, ast-felă în câtă se cu-noscă resultatele compturiloră în parte prin ajutorulă unui singură registru, evitândă înfiinţarea registreloră auxiliare. Acesta este scopulă voluminosului registru numită Jurnală-Cartea-Mare, care este dispussă în modulă următoră: In partea stângă Jurnalulă: Colona dateloru, titlulă arti-colilorfi, înscrierea operaţiuneî în scurtă şi la linie urmată de uă colonă de suma fie-cărei operaţiuni. — Cartea-mare urmeză după jurnală a înscri successivă în colone separate, operaţiunile care se raportă la celle cinci compturi generale : Cassă, Mărfuri generale, Efecte de primită, Efecte vp plată şi Profită şi Perdere. La fine uă colonă cu titlulă Compturi corrente, care înscrie sumele compturiloră personale şi ori-care altele, afară de celle notate. Fie-care din aceste colone care înfăţişeză comptulă titlului este divisată în doue: Debită şi Credită. Ca essemplu amă luată ună şiră de operaţiuni câtă ne-a permissă spaţiulă distribuindu-le în colonele respective dupe regulile cunoscute. La fine amă adunată sumele de la Debită şi celle de la Credită a fie-căruia comptă în parte. Pentru a putea stabili bilanţulă care se ne arate resultatele acestoră operaţiuni limitate, amă inventariată mărfurile mai ’nainte d’a procede la soldarea compturiloră, care sîntă în valore de 22000 Lei. Profitulă dată de acestă comptă ’lă-amă trecută prin articolulă: Mărfuri generale la Profită şi Perdere. 345 Pentru-că nu mai avemă nici ună altă comptă succepti-bilă la profită saă pagubă, amu procedată la soldarea în parte a fie-căruia comptă. Resultatulă este bilanţulă următoră: Sumele Totale Soldurile i de LA TITLULÜ COMPTURILORU | i : ! Debitu Creditü Debitôre Credit. rêassa \ 56680 26866 29814 _ Mărfuri Smerale ; 32470 10470 20000 --- êfecte de Priimitit 6930 4000 2930 --- : I êfecte de Plată 5600 18941: --- 13341 Profitü si perdere j 2166 2689 --- 523 Wiverse Compturi Corrente ! ! 28221 69101; --- 40880 132067 132067; 54744 54744| i 1 ------------------ ! i Avantagele acestui registru suntă prea mici în faţa necu-viinţeloră ce resultă din introducerea lui, căci îndată ce nu-merulă compturiloră de persone este mai mare, cum amă cunoşte posiţiunea loră in parte în modulă cellă mai clară? Fără să mai $icemă nimica că spaţiulă Jurnalului-Cartea-Mare nu ne permite a deschide sub-divisiunî a compturiloru generale care forte dessă suntă de cea mai mare importanţă. îndată ce operaţiunile trecu peste limitea impussă de a-cestd registru, suntemă siliţi a recurge la registre ajutătore care suntă inevitabile, şi prin introducerea loră scopulă principală allă Jurnalulul-Cartea-Mare d’a concentra tote operaţiunile se anuleţlă, ast-felă în câtă suntemă siliţi a renunţia d’a usa de dînsulă. Forma acesta de Jurnală-Cartea-Mare ’lă putemă admite numai în cassele unde uperaţiunile nu provocă compturi variate. In cassele unde operaţiunile suntă pucină complexe, nu 346 numai că este inadmissibilu, dară pote expune comptabilita-tea la uă perturbaţiune care nu o amă putea restabili de câtă cu mari anevoinţe. CAPITOLU Il-LEA Eedactarea acteloră de societate. — Corupturile associaţiloră. — Principalele compturi în companiile anonyme. — Compturî în participare. — Corupturile excepţionale în comptdbilitatea agricolă şi în comptăbilitatea industrială. Redactarea acteloră de societăţi commerciale. Contractului este acordulu între doue sau mai multe per-sone, spre a constitui sau a stinge între dânşii unu raportă juridică (Art. 942 cod. civ.) Societatea este unii contracţii prin care doue saă mai multe persone se învoescă a pune ceva în comună cu scopă d’a împărţi folosele ce ară putea deriva Art. (1491 Cod. civ.) Codu civilă defineşte ce este unfi contractă, assemenea ne spune că pentru a exista uă societate, trebue se existe mai ’nainte ună contractă; lipsa de contractă face ca societatea se devie impossibilă. Aceste chestiuni aparţină şciinţei dreptului; jurisconsultulă are avantagiulă d’a le studia şi a le cunoşte mai profundă, însă commerciantele pote cunoşte mai bine interesele selle, intenţiunile selle şi scopulă seă. Modulă de regulare a comptabilităţii differiteloră societăţi, este subordonată părţeî legislative a societăţii; mai multe compturi suntu consequenţa clauseloră stipulate în actu de societate , din care causă notămă aci punctele celle mai com-mnne ce trebue să constitue contractu în cea mai mare parte a societăţiloră : 1. Felulă Societăţii. — A determina daca societatea este în nume collectivă saă în commandită; în casă că e în corn-mandită, se notămă deca este prin acţiuni saă numele şi pronumele associaţiloră în parte; î:i casulă cândă Societatea este în comandită, să distingemă în modulă cellă mai categorică pe administratoră de commanditară. 2. Scopulă Societăţii. — A obiecta specialitatea sau felu commerciului, allă operaţiuniloră, saă a întreprinderii. 3. Capitalu socială. — Se se fixese suma misei de fonduri a fie-căruia associată în parte, şi modu cumă are se fie vărsată; adică deca are să fie făcută în unu doue etc. ver-săminte şi la ce intervale; assemenea şi condiţiunile în ceea ce priveşte dobânda capitalului, şi a sumeloră adduse saă priimite de associaţî în comptulă correntă. 4. Durata Societăţii. — Trebue se se fixele ţliua cândă are se începă societatea şi (liua cândă are se se termine. 5. Domiciliu Societăţii. — Se se noteţle unde are se fie stabilită Cassa socială. Acesta este cu atâtă mai multă ne-cessariu, cândă unii din associaţî domiciliară în altă oraşă de câtă acella unde se propune constituirea ei. 6. Firma şi iscălitura socială — Se se arate numele care va compune firma, assemenea şi care din associaţî va avea iscălitura socială, şi orî-ce condiţiuni relative la densa. 7. Ridicarea anuală a fie-căruia associată. — A fixa suma în dreptă, ce pote se ridice fie-care associată în pro-priulă seă comptă, pentru accoperirea cheltueliloră selle personale. 8. Inventariă. — A fixa timpulă cândă are se se facă inventariulă generală allă societăţii şi orî-ce condiţiuni relative la bilanţă. 9. Distribuirea beneficiiloră şi a pagubeloră.— Trebue se se stipuleze partea fie-căruia associată din beneficiulă netă, şi modulă cumă are se remâe acestă beneficiă, adică : deca se se ridice de fie-care associată, saă ceea ce e mai logică, se rămâe în Cassa socială pene la liquidarea ei. 10. Modulă de liquidare. — Se va determina deca liquidarea are se fie făcută în commună, adică luândă fie-care partea cuvenită în jumătatea valoriloră care constitue activu şi passivu, saă daca se cedează dreptulă de liquidare unuia din associaţî şi în ce condiţiuni, în care casă se obligă mai totă-d’auna ca associatulă liquidatoră se depue uă cauţiune cu scopă d’a assigura pe associatulă retrassă, că are se se acquite tote creanţele privitore la societate. 11. Liquidaţiunea anticipată. — A prevedea caşurile, care să permită liquidarea maî ’nainte de termenulă fixată pentru durata societăţii. 12. Casulfi de morte. — Modulă cumă are să continue societatea în casulă cândă unulă din associaţî înceteţlă din viaţă, este unulă din punctele principale în redactarea actului de societate, şi care nu trebue negligetă. E necessariă să se determine mai din ’nainte posiţiuuea moştenitoriloră ai associatului defunctă; adică daca trebue să fie acquitaţi după ultimulă inventariă încheată, şi în câte vărsăminte are să se facă restituirea fondului cuvenită, saă daca societatea va continua cu hereţliî totă în condiţiunile defunctului. 13. Arbitragiu. — Se pote stipula, ca orî-ce contes-taţiunî între associaţî să fie judecate de arbitri, assemenea şi modulă cumă are să fie considerată decisiunea loră. Modelu de unu contractu de societate. Intre subsemnaţii: C. Macarie domiciliată în Capitală şi A. Simion cu acellaşă domiciliă s’a contractată următărele: Art. 1. — Se formeţlă de cei de susă, uă societate în nume coprinţlătora-collectivfl-alltt cărei obiectă este d’a face tăte felurile de operaţiuni commerciale. Art. 2. — Capitalu socială este fixată la suma de Lei Una sută fiece mii No. 110000, care sa va depune : de D-nu Macarie Lei 70000 şepte deci mii şi D-nu Simion 40000 Lei Patru (}ecl de mit. Depunerea se va face în differite vărsăminte, în valori acceptate de ambii associaţî, şi în termenfi maximumă de trei luni, cândă se va închide compturile de vărsăminte. Dobânda annuală a capitalului va fi de 8 °/0 care se va libera pe semestru. Art. 3. — Fie-care associată va avea dreptulă să adducă fonduri în cassa socială, peste capitalu fixată, pentru care se se deschidă ună comptă correntă, assupra căruia se va calcula dobânda de 9 %• Soldulă comptuluî correntă nu va putea trece peste suma de 20000 lei. Art. 4. — Durata societăţii este fixată de cinci ani consecutivi, îucepândă de la I Ianuarie 1873 până în aceaşi $i a-nulfi 1878. Art. 5. — Domiciliulă Casseî sociale va fi stabilită în Bucureşti Strada.............No. . . . Art. 6. — Firma socială va fi Macarie & Simion. Iscălitura socială o va avea fie-care associată. Art. 7. — Afară de dobânda cuvenită la capitală care se va ridica de fie-care associată în modulă prevăzută la art. 2 D-nu Macarie are facultatea a ridica din Cassa societăţii în comptulă săă personală L. u. 800 optu sule Lei pe lună şi D-nu Simion Lei cinci sute 500 Lei. Aceste sume se voră trece la comptu de ridicare care se va solda la facerea bilanţului prin soldulă Profitulă şi Perdere. Art. 8. — In luna Iunie a fie-cărui ană se va face in-ventariul general, care se va trece în registru ad-hoc, încheiată şi iscălită de fie-care associată, cellă multă în timpă de uă lună de la facerea lui. Art. 9. — Beneficiulă neta ce va resulta din operaţiunile a-nuale se va distribui în modulă următoră: Cinci optime va priimi D-nu Macarie şi trei optime D-nu Simeon care benefice se va trece la ună comptă de Profituri anuale şi nu se va putea distribui de câtă după liquidarea societăţii. Art. 10. — La expirarea termenului prevăzută la Art. 4 societatea se va liquida în commună de ambii associaţî, prii-mindu fie-care jumătate din valorile ce va compune partea activă şi jumătate din angajamentele creanţeloră passive. Dobânda capitalului prevăzută la Art. allă 2-lea va înceta d’a se mai calcula din momentulă cându se va procede la li-quidare. Art. 11. — In casulă cândă se va perde '/3 din Capitală, unulă din associaţî are dreptulă a pretinde liquidarea societăţii mai ’nainte de termenulă fixată la Art. 4, în care casă D-nu Macarie va remâuea însărcinată cu liquidarea, pentru care va avea totă respuuderea în faţa terţiloră, şi în urmă că se va acquita tote creanţele passive resultate din af-facerile sociale, va fi datoră a restitui D-lui Simion partea sea de londă ce i se va cuveni. Art. 12. — Deca ferescă Dumneţjeă, unulă din Associaţî înceteţjă din viaţă înnainte de termenulă fixată pentru durata societăţii, liquidaţiunea va aparţine associatului trăindă. Moştenitorii defuntuluî nu voră avea nici uă ingerinţă în afacerile commercioluî, şi voră fi obligaţi a se raporta la ultimulă inventariu, după care li se va distribui în numerariu, partea cuvenită, în patru vărsăminte la intervalu de 6 luni, eu uă 350 bonificaţie în favorea trăinduluî associată de 13°/0 ; remâindă cu desăvârşire streină de affacerile urmate de la ultimulă inventariă. Art. 13 — Orî-ce contestaţiunî între associaţî, vorfi fi judecate de către arbitri, a cărorfi decisiune va fi fără apelă saă recursă în Cassaţiune. Art. 14. — Făcută în duoe essemplare possedândă fiecare unulă. Depunendu-se ună extractă la greffa Onor. Tri-bunală de Commerciă conformă lege! (art. 41 cod. de Corn). Iscăliţi: C. Macarie. A. Simeon. Comptabilitatea Societăţilor^. Comptabilitatea Societăţiloră nu differă de acea ţinută de uă cassă allu căria possessoru este uă singură personă, de câtă în deschiderea a câte-va compturî care suntă relative la clausele Actului de societate; din care celle mai principale suntă: 1. Compturile relative la modulă cum are se fie versatu Capitalulă. 2. — Compturile relative la ridicarea anuală a fie-căruia associată şi 3.—Compturile relative la distribuirea între dânşii a beneficiiloră saă a perderiloră resultate din o-peraţiunile Casseî. Doi commercianţî s’a associată, sub firma socială H. Theo-doră & Yirgiliu: Misa de fonduri este : xată la 40000 lei pentru fie-care. Să ne închipuimu că acestă misă de fonduri are să se facă în differite versăminte. Avemă doue mijloce pentru a stabili comptulă de fonduri: l-iu. Deschidemă ună comptă pentru fie-care associată întitulată : D-nu nostru H. Theoăoru comptu provisoriu saă comptă de vărsăminte care se debiteză de întrega sumă ce datoreză în qualitate de fondu, prin creditulu compUdnî Capitalul şi se crediteză de valorile adusse, prin debitulu comp-turiloru care le primeşte. In casulă acesta comptulă provisoriă se soldeză de sine cândă associatulă adduce suma exactă a fondului angajată, în casă însă că adduce mai multă saă mai puţină de fondulă cu care este debitată, se soldeză prin comptulă seu correntă liberă. D-nu n/ H. Thbodoru comptă provisoriu ia Capitalu. Fondulu datoratu de associatulii nostru, conformii articolului 5 din actnlii de societate, prin care se obligă a’lu depune în patru vărsăminte Lei................................................. 40000— * Ubmătobî la D-nu n/. H. Theodobu Comptîj pbovisoeiu. Priimitu de la associatulii uostru următorele valori în comptulii primului vărsămentu allii fondului datoratu: Effecte de Priimitu. — Biletulii s/. la % n/. Lei . 5000— » Cassa. — In numerariu........................... 5000— » 10000-^ » 2-lea.— Deschidemă comptă provisoriă fie-căruia associată, creditându’lu de valorile priimUe prin debitulu compturiloru care le primeşte; şi la fine ’lă soldămă prin comptulă Capitală de suma care este angajată se depue, şi pentru diffe-renţa ce ară exista în plusă saă în minusfl, ’lă soldămă prin comptulă seă correntă liberă. Mărfuri generale la D-nu n/. H. Theodobu Ct. provisoriu. Priimitu successivu în comptulii misei de fonduri diverse mărfiui în val ore de Lei................................ 45000— » In casulă cândă associatulă adduce uă misă de fondă mai mare de suma care este angajată, comptulă provisoriă ’lă soldămă în modulă următoră: D-nu n/. H. Theodoru Ct. provisoriă la Următori. La Capitalu. — Fondulu datoratu de debitorii prin Art. 5 din actulii socialii Lei.......... 40000— » La D-nu n/. H Theodobu Comptu libebu. Excedentului fondului în faţa vărsăminteloru trecute în comptu correntii................... 5000— » 45000— » Comptulti correntă allă associaţiloru se ţine întocmai' ca compturile de cori espondenţă. Sumele ce fie-care associată este în drepţii a ridica conformă contractului, se trecă la ună comptă separată întitulată : D-nu ni. H. Thcodoru comptă de ridicare, care se de-biteză de valorile ce priimeşte prin creditulă compturiloră care le cedeză. La facerea bilanţului partea cuvenită din soldulă netă allă comptului Profită şi Perdere, se trece la acestă compă; soldândă în urmă comptulă de ridicare prin comptulă capitală, saă prin comptulă de Profituri anuale care este ca uă sub-divisiune a comptului Capitală. In casulă cândă există între associaţi convenţiunea d’a ridica fie-care sume egale, saă chiară differite, care sume se fie considerate ca lefuri, este bine înţelessă că comptu de ridicare nu’şi mai are locă, trecemă sumele ridicate de associaţi directă la comptulă Cheltueli generale. In ceea ce priveşte dividendele cuvenite fie-căruia asso-ciată, se pote trece directă la comptulă Capitală suma în parte cuvenită fie-căruia associată, la comptulă generală de Profituri anuale, saă la Profită anuală allă D-lui n/. H; adică deschiţlendă pentru fie-care associată ună comptă în parte de profituri cuvenite pentru fie-care ană. Aceste distribuiri de compturi rămâne cu totulă la facultatea compta-biluluî saă a associaţiloră. Comptabilitatea societăţiloru prin acţiuni. Numimă acţiuni titlu care represintă fracţiunea de capitală depussă de uă personă cre-care. Acţiunile suntă nominative saă la %mrtătoră. Acţiunile nominative, suntă liberate cu numele propieta-rului şi care nu se pote trece la altă personă de câtă prin formalităţile relative la transmissiune. Acţiunile la purtătoră se pote transmite prin simpla trecere dintr’uă mână intr’alta. Propietarulă uneia saă mai multoră acţiuni se numeşte Acţionară. Principalele compturi speciale într’uă comptabilitate a com-panieloră anonyme suntă celle următore: Capitalu. — Este representată prin acţiuni, şi formată din valoreă nominală a acţiuniloră emisse în numerulă prevăzută în statute. Acţiuni. — Comptulă care servă la emiterea acţiuneloră. Acţionari. — Comptulă collectivă allă personeloră care participă la interessele societăţii. Dobânda Acţiuniloră. — Unde se trece dobânda anuală a acţiiloră, şi care se prevede în statute. Dividendu. — Comptulă care înscrie beneficiile resultate şi dispusse a se distribui acţionariloră; şi differite alte compturi provocate de natura operaţiiloră saă de claussele prevăzute în statute. Comptulu Capitalu.—Se creditau de valorea nominală a acţiuneloră emisse fi care constitue fondulă societăţii, prin debitulă comptului Acţiuni: Acţiuni la Capitalu. Capitalulii societăţii compussu din 1000 acţiuni a 500 lei. 500000 —» Acţiuni. — Se créditéţlă prin debitulă comptului collectivă allă acţionariloră de summa acţiuneloră liberate saă subscrisse de acţionari, şi prin urmare datori së le prii-méscâ. Acţionabî la Acţiuni. Subscrissü de D-nu X. 10 acţiuni care suntü reservate în Comptulu sëü a 500 Lei............................. 5000 —» Acţionarii acquită acţiunele care s’a angajeată prin sub-scripţiuni, în mai multe versăminte saă integrală, conformă decisiuneloră consiliului de administraţie, saă clauseloră pre-vëZute în statute. Articolii relativi la acquitarea acţiuneloră se trecă : Cre-ditându-se comptulă collectivă allă acţionariloră prin debi-tulu comptului Cassa, saă ori-ce alte compturi care priimescă valorile, cu care se plăteşte acţiunele. Cassa la C-t. collective allü acţionabiloeu. Priimitü de la X. primulü vërsâmëntü a 10 acţiuni reservate în Comptu seü a 100 Lei......... .................... 1000 —» 24 La finele fie-căruia ană, saă la şesse luni, conformii sti-pulaţiunilorfi din statute, se distribue acţionariloră dobânda fixată la fie-care acţiune. Pentru a putea procede la facerea Bilanţului, dobânda cuvenită la suma totală a acţiuneloră se trece la unu comptă deschissă pentru acestă parte passivă a Societăţii, care se crediteţlă de dobânda cuvenită la suma totală a acţiuneloră, prin debitulă comptuluî Profită & Per-dere; şi se debitedâ successivă cu suma dobânţliloră plătite in parte la fie-care acţionară, prin creditulă Cassă care plăteşte. Pbofixu & Perdere la Dobândi. Dobânda de 8 °/0 assupra valorii nominale a acţiuniloru societăţii pentru 1 semestru............................... 20000 —» Dobândi la Cassă, Acquitatü astăzi dobânda la 250 acţiuni . 6000 —>» Profitulă netü resultatü din operaţiunile societăţii, se distribue acţionarilorii sub denumirea de dividende, care sumă se trece la creditulă comptuluî cu acestă nume, prin debitulă comptuluî Profită & Perdere ; şi se debitéfid successivă de câte orî se plăteşte acţionariloră prin creditulă Cassa, saă ort ce altă comptă care acquită aceste dividende. In casulă eândü operaţiunile societăţii n’a datü profită ast-felü în câtă se potă distribui în acestă qualitate actionari-loră, şi la comptulü de reservă nu există nicï unü soldă cre-ditorfi destinată pentru assemcnea caşuri, rămâne bine în-ţelessă că comptulă dividenfliloră nu ’şi are loculă. Pbofitü şi Pebdere la Dividende. Conformü art..., din statute şi decisiuneî luate de Consiliulü de administraţie; se va distribui 10 % pentru fie-care acţiune dividendu cuvenitü, ca resultatü allu soldului Profitü & Perdere ect........................................... Lei 50000 —» Cândă acţionarii se presintă la Cassă pentru a’şî incassa dreptulă cuvenită în acestă qualitate, se debiteţlă dividende in comptulă căruia se plăteşte, prin creditulă Cassa care acquită. Dividende la Cassă. Plătitu astădî dividendele a 200 aeţiî............... 10000 —» Cândă se decide liquidarea societăţii, resultatulu finală în locă d’a mai trece la comptulă dividende saă comptulă de reservă, comptulă Profită & perdere se soldeţiă prin cornp-tulu Capitală. Tote soldurile debitore alle comptabilităţiî generale formeţlă activulă cassel, care neapărată este egală cu soldulă credi-toră allă Capitalului. Partea activă se transformă în bani, închizându-se comp-turile în parte prin debitulă Cassa şi cu differenţa ce ară resulta ca pagubă prin debitulă Profită & Perdere. Soldulă definitivă allă comptuluî Profită şi Perdere ’lă trecemă la comptulă Capitală, ast felă ajungemă ca soldulă creditoră allă capitalului se fie egală cu soldo debitoră allă comptuluî Cassa. Capitalulă societăţii fiindă compusă din acţiuni, este dară averea acţionariloră, prin urmare cândă soseşte epoca liqui-dăriî, trebue distribuită acţionariloră proporţională cu suma ce li se cuvine pentru fie-care acţiune. In ultimii timpi, acţionarii suntă creditorii activului societăţii, care se compune din banii aflaţi în Cassă, adică soldămă comptulă Capitală prin creditulă comptuluî Collectivu allă acţionariloră, şi acestă ultimă comptă se debitedă prin creditulă Cassa, care plăteşte successivă partea cuvenită fie-cărui acţionară. Cândă ajungemă la resultatulă finală, celle duoe compturi din urmă se soldeţlă unulă prin altulă. Dupe ce amă expussă pe scurtă principalele compturi excepţionale într’uă cassă anonymă, amă putută vedea, că daca cunoştemă mecanismulă generală allă comptabilităţiî, nu în-tâlnimă cea mai mică difficultate. In societăţile anonyme, registrele ajutătdre suntă introduse dupe felulă întreprindere!. Celle mai principale, care există în ori-ce societate de fe-lulfi acesta, suntă: Pegistru acţiuneloru, care servă la emi- terea lorii şi este ţinuţii cu numerulă de ordinii şi numele acţionarilorfi, şi unii registru de transferare, în care se no-teţla trecerea acţiunilorii de la uă personă la alta. Maniera d’a ţine compturile în participaţiune. Associaţiunele în participaţie, are de scopfi întreprinderea în comunii a unei sad mai multe operaţiuni de commerciii. între participanţi nu există uă societate propriii ţlissă, ceea ce există între dânşii, este numai unu interessă comunii bine determinată. Ori-ce angajamente luate în interessulă speculaţiuneloru în participaţie, priveşte pe acella care le-a contractată. Numimă compturi în participaţiune, partida operaţiune! şi aceea a fie-căruia participante. Speculaţiunile în participare se pote aplica în commerciă şi în bancă. Prima constă în cumpărarea şi vînţlarea differiteloră mărfuri; şi secunda se occupă mai in specială de negociarea effec-teloră de commerciă assupra pieţelorfi streine, a effecteloră publice, care speculaţiuni constitue arbitragiulă. La noi speculaţiunile de bancă şi de felulă acesta, nu se facă de câtă cu pieţele streine; celle mai usitate sîntă assupra grâneloră. Se ne închipuimă că Cassa Eronim & C-ie din Brăila, convenţioneză cu V. Spiridon din capitală, se speculeze assupra grâneloră. Stabilescfi între denşiî participaţiunea în jumătate comptu, adică se ia fie-care jumătate din profită. Cumperarea şi vînclarea în ambele pieţe se va face dupe circomstanţe. Fondulă reclamat va fi depussă, potrivită cu necessitalea, calculându-se dobânda de 10 °/0 la partea depussă de fie-care. Prin urmare V. Spiridon, va deschide în comptabilitatea sa următorele doue comptări, relative la speculaţia în jumătate comptu: 1-iă. Comptu de jumătate E. & S. şi allă 2-lea eronim & c-nie comptă de T/9- In ceea ce priveşte comptulă F. Spiridon, ellă figureză în comptulă principală de jumătate prin compturile generale. Pentru procurarea fonduriloră necessariî la acestă specu- _ 357 laţiune, Spiridonu autoriséza pe Eronimü së tragă assupra D-lui Eracle din Iassy, care trageri le deossebimă de celle-alte operaţiuni care pote amă avea cu Cassa Eraclie, prin iniţialele E. & S., acésta pentru a pune pe trassă în posi-ţiunea ca în casă de falimentă a Cassei Spiridon, së se péta adressa pentru accoperire la secundulă participante, care péte nu e lovită de acestă evenimentă, pentru a se despăgubi, daca nu ’i s’a făcută accoperirea de către associatulă trăgător fi. Pentru ca comptabilitatea së fie ţinută cu cea mai mare punctualitate, Cassa Eronimü este însărcinată a ne pune prin mijloculă correspondenţei, în correntulă operaţiuniloră făcute în comptulă de participaţie ; ast-felă, că în basa epi-stoliloră priimite, înscrimă articoli îa jurnală şi d’aci la compturile respective. Assemenea şi Cassa Spiridon comunică exactă participanteluï Eronimü despre totă ce indice în comptulă acestei speculaţiuni. Jurnalulii Eronimü & C-ie relativü la speculaţiunea de 7, .... 2 Septem. ■------- . . -—n COMPTÜ DE V2 E- & S. LA ERONIMÜ & C-IE COMPTÜ LE V2 E. & S. i Conformii epistolei sélle din 1-iü Septembrie: Cumpëratü 400 kile grâü a 100 Leï......... Plătită chiria magaziei................... 44000— 900— 44900 3 detto COMPTÜ DE V2 E. & S. LA EFFECTE DE PLATA. Acceptatatü tratta Eronimü & C-ie comptü de V2 assupra nô-stră scad. 5 Octombre la ordinulü Nicolaidè de Leï............ — â detto — 8200 Comptü de V2 E. & S. la Eronimü & C-ie. Epistola sa din 3 correntü: Cumpëratü 600 kille grâü a 113....... ■i ........ 5 detto — 67800 Comptü De % E. & S. la Cassa. Cumpëratü 250 kille grâü şi trimessü la magazia ■! centrală din Brăila a 100.......^...................... 25000— jj Plâtitü transportulü până la gară .................... 160— ■ ....8 detto .— COMPTU DE V2 E. & S. LA ErONIMU & C-IE. Epistola sa din 7 correntu: Plătitu transportulu grâului trimessu de noi..... i — 9 detto ErONIMU & C-IE LA CoMPTU DE % E. & S. Epistola sa din 7 correntu: Yîndutu 700 kille grâu a 121...................... ..— 10 detto COMPTU DE V2 E. & S. LA CASSA. Plătitu voyagiulu currierului X. trimessu în diffe-rite comune în comptulu participaţiunei •......... ■1 1 ' ' 10 detto .... CoMPTU DE Vi E. & S. LA ErACLIE DIN IASSY. Trassu âssupra creditorului: 10000 Lei la 5 Octombre......................... .....———.......■. 10 detto 1 25160 800 84700 200 10000 Cassa la comptü de 1/2 E. & S. Negociată tratta de sussü assupra Eraclie cu per -dere de 9 °|0....,............................. 9700 359 ■■■'■ 1 11 Septem. ........... Comptü de % E. & S. la Cassa. Cumpëratü şi trimesü la magasia centrală 150 kile grâü à 102......................................... 15300 — ! , Diverse cheltuelî de expediţiune.................. 120 — jj i ......................... 20 detto ...... ~—■■■■ I jj Eronimü & C-ie la Compte de 1 /2 E. & S. I ! Epistola sea din 18 Septembre: ' Yîndutü de dânşii 400 kile grâü à 122 lei...................j •'™TnTn 22 detto . ; I Comptü de lj2 E. & S. la Eraclie din Iassy. ! Epistola Eronimü din 21 corentü : I Cumpëratü 182 kile grâü à 108, pentru acquitare trassü assupra \ Eraclie scad. 4 Octombre..................................... j —.... 1111 1 28 detto .................. ■ Comptü de % E. & S. la Cassa. | || Cumpëratü de la Dobre Kruşu 195 kile porumbă a 48 lei, cu j condiţie a’lă preda în Brăila în priimirea D-lui Eremia........i ;■ ---------iwnwwyimnnwiii gQ faMO ..........■■■ " j ;; Compte de l/2 E. & S. la Cassa. |. i Plătită assigurarea cerealelom inmagasinate în Comptü de.1/*. |j ■ ;-......................■ 4 Octom. — wwi.iMiii .... jj I Cassa la Comptü de t/., E. & S. jj j Yîndutü 100 kile porumbü à 51 şi telegrafiată D-îui Eremia ! j së ’lu predea D-luï Julian........’......................... j i,mWnT—...........■■■■.....» 5 Octom. : Eronimü & C-ie la Comptü de l/2 E & S. I Epistola sea 3 Octombre : i Yîndutü restu grâului aflatü în magasie kile 482 à 124. : . . .. G detto — " ........................ I Următori la Eronimü & C-ie. Epistola sea din 4 Octombre : j Eraclie.—Remissu debitorului pentru acquitarea c-t. s/. 29656 — 1 Comptü de V2 E. & S. — Perdere la remissă 2 % . . . 296 8 detto .................. ! Ebonimü & C-ie la Comptü de V2 E. & S. Restu de 95 chile porumbă luate de debitorii assupra sea à 50 Lei -—9 detto ................................... ..... Eronimü & C-ie la Compte de l/2 E. & S. Dobânda cuvenită la comptü sëü, assupra soldului creditorü de numere 910.366 à 10 %.................................... 15420 — 48800 — 3 9656 — 9860 — 600 — 5100- 59768 - 29952 — 4750’— 252 — 360 ______ 9 Octom. —........ ' ------ COMPTU DE Va E. & S. LA PrOFITU ŞI PeRDERE. Dobânda de 10 °/0 cuvenită la comptulă nostru assupra soldului creditorii de N-re 1389760............................... »—■ ......— 9 detto -......................... COMPTU DE Va E. & S. LA ErACLIE. Dobânda cuvenită la comptulu seu assupra soldu- lu! de N-re 108280.................................... 30- Comissionă la comptulu sëü 1 °/0 ..................... 296— ....— 9 detto ........ ■ ■■■■■ " ■' COMPTU DE Va E. & S. LA URMĂTORI. Eronimü & C-ie. — Va din beneficiulü cuvenită....... 4983— Profita şi Perdere. — detto nouë ................... 4983— ......... 9 detto ................................ Eronimü & C-IE COMPTU CORRENTU LA ERONIMÜ COMPTU 1/i. Trecută la primulă comptă, soldulă secundului comptă...... ■i — ....— 9 detto .... j ErACLIDE COMPTU E. & S. LA ErACLIDE COMPTU CORRENTU. Trecută la secundulă comptă soldulă creditoră allă primului || comptă................................................... 386 326 9966 — 49835 326 — UUît. Comptü de ’/2 E. & S. Sept- 2 laEronim et C-ie 44900 Sept. 9 prin Eron. & C-ie 84700 » 3 » Effecte de platâ 8200 )) 10 » Cassa....... 9700 )) 4 » Eronim et C-ie 67800 » 20 » Eronim et C-ie 48800 )> 5 » Cassa 25160 Oct. 4 » Cassă 5100 )) 8 » Eronim et C-ie 800j » 5 » Eronim & C-ie 59768 )) 10 » Cassa............ 200: )) 8 » detto 4750 » » » Eraclide......... 10000 )) 9 » detto 252 )) h » Cassa 15420 » 22 » Eraclide 19656 y> 28 » Cassa 9360 » 30 » detto............ 600 Oct. 6 » Eronim et C-ie 296 » 9 » Prof, çi Perdere 386 » )) » Eraclie ......... 326 » )) » Diverse.......... 9966 213070 213070 l (35e6it Eronimü & C-ie C-t. de 1 7, E. & S. GveDit 1 Sept. 9 La Ct de V2E.&S. 84700| Sept. 2 Prin Ct. */a E. & S. 44900 » 20 » d° 48800 )) 4 » d° 67800 Oct. 5 » d° 59768 )) 8 » d° 800 » 8 » d° 4750 Oct. 6 » Diverşi 29952 )» 9 » d° 252 A 9 » d° Benef.de V2 4983 » » » însuşi Ct. cor. 49835 198270! 198270 ' l1 H“ Eraclie Iassy C-t: E. & S. GveDit Oct. 6 La Eronim & C-ie 29656 Sept. 10 Prin Ct.1/! E. & S. 10000 J) 9 » însuşi C-t. cor. 326 )) 22 » d° 19656 Oct. 9 » d° 326 ; "129982 29982 SimionCt. ’/2 E. & S. prin C-t. séle gen. Qiedii Datorat de ct. seü: Datorat C-t. seu : Sept. 10 Cassa 9700 Sept. 3 Effecte de Plată 8200 d° 5100 » 5 Cassa 25160 Oct. 9 LaEronim Ctcor. 49835 )) 10 d° 200 » 11 d° 15420 )) 28 d° 9360 \ » 30 d° 600 \ Oct. 9 Profit & Perdere 386 \ )) » C-t. V» bénéficia 4983 \ » )) Eraclie C-t. cor. 326 \ ~64635 “64635 1 Esseraplu nostru de speculaţiunî în participaţie, ’lu amu tratată în articolile din jurnalii şi trecerea Ioru la partidele respective, în modu cellu maî simplu possibilii, pentru ca se fie înţelessiî cu facilitate. La comptu de participaţie observămu: că totiî ceea ce compune debitulii este preţulă grânelorfi, împreună cu totiî ce constitue cumperătorea loră, cheltuelî, dobândi, etc. şi la credită preţulă vîndăriî, ast-felă că daca voimă a constata re-sultatu, adunămu partea costissitbre a debitului şi ceea ce amu prinsă pe grâne, care este partea creditului, facemă dif-ferenţa, pentru a cunoşte profitu saă perderea. Comptulă nostru generală de participaţie ne dă resulta-tulă următoră: Suma totală de la debitu: 203104 Suma totală de la Credită: 213070 Diferenţa mai puţină la Debită................. 9996 care este beneficiulu participaţieî 213070 213070 In comptulă de participaţie, suntemă obligaţi a înscri orice operaţiuni relative la speculaţiunî prin Comptulă generală, de uă manieră ca se nu trecă nici ună articolă la comptu-rile generale a Casseî, fără se fie distribuite la comptulă de participaţie. Orî-ce scurtări saă elliminări de articole nu ’şi are loculă în casulă de faţă. Maî ’nainte d’a procede la închiderea speculaţiuneî în participaţie, trebue se concentrămă la comptulă dobânţlibră, comissionele resultate din eompturile relative la participaţie şi deschissă în Cartea mare. Tote operaţiunile împreună cu eompturile ceresultă dintrîn-sele, se potă concentra într’ună singură comptă, dupe cum se vede la pagina 364 şi pote servi de modelă pentru orice specie de compturi în participaţie. Observămu că partea debitului a acestui tabloă, întruneşte tote sumele care datoreţlă la creancieriî sei care se găseşte distribuiţi în colonele respective totă în partea debitului sume care suntă la ereditulă comptului lorfi, şi acellaşi raportă inversă există şi în partea creditului. Acesta este bine înţellesu, că comptulă generală allă participaţieî este debitor de summele compturilorfi creditore, şi creditorii de sumele compturiloră debitore. Dobânzile capitaleloră, suntă căutate în parte dupe me-thodulă directă. Modulă cumă sîntă dispusse colonele comptului collectivfi de participaţie, ne dispenseţlă a mai da alte explicaţiuni, care n’ară fi de câtă uă repetiţiune a totă ce cunoştemă, pentru compturi în parte. Soldarea se face în parte pentru fie-care comptă, dupe ce amă stabilită profitulfi colonei de suma totală, precedate de dobânzile datorate Comptului seă de către acestă comptă. 364 (Mu Comptu de V2 m participaţie între ERONIM & C-nie din UI COLONELE Data -J Participanţilor Ne in-1 Valori- h-' interessaţî teresat C loru UJ CL Eronim Spir. Erac. O U J P P < H O H DOBANDA C0L0NEL0RU Eronim Numere Spiridon Numere 365 Brăila şi mine Simson Buc., încheiat la 9 Oct. dob. 10°/0 OxeMU Eraclib * Numere Sept. Oct. Cum. 400 k. g Acc.trată3 Oc Cum 600 k. g. d° 250 d"! Trans. degrîne Yoiaju curier Tratas.Eracle Cum. 150 k g d°182 d° d° 195 k. por. Asigurarea ' Perd, la negoc. Remis. Eronim| Sol. No Eronim Dob. la ct. Sim. Dob Corn Erac. % Profit Erem. |Pr.per.V3pr.n/.| Sol. deb. Ero-inim Ct.Simionj 44900 » » 44900 37 314000 » » 8200 » 8200 36 ») 295000 67800 \> >» 67800 35 2373000 » » 25160 )> 25160 34! ! » 855440 800 » )) 800 34 - 24800 » » 200 » 200 29i » 5800 » )) îooooj 10000 4: ! » » 15420 » [ 15420 28; I « 431760 » » 19656; 19656 8! ! » » ! )) 9360 » | 9360 Ui ! » 102960 » 600 » i 600 9 « 5400 296 » » I 296 3 888 » 29656 » » 29656 3 88968 » » )) >» )) »! ; 910366 » » 386 » 386 » ; - --- )» )) 326 326 » 4983 » » 4983 » )) 4983 » 4983 » » » i 49835 » 1 49835 » ,198270 64309 29982 292561 13712022 !Î69656Ô 40000 197248 COLONELE p i & DOBANDA C0L0NEL0RU Data & H Valori- Ne in¬ p W LORTT teres. < M Participanţiloru Erac. EH NI interessaţî O Eronim Spiridon Eraclie OPERAŢIUNILE Eronim J Spir. H Numere Numere Numere Sept. 9 Vîn. 700 k. gr. 84700 » » | 84700 30| 2541000 » » » 10 Neg. trat.Erac. i » 9700 » 9700 29 » 281300 » 20 Vîn. 400 k. gr. | 48800 » » 48800 19 927200 ti » Oct. 4 d° 100 k. por. » 5100 » | 5100 5 » 25500 » ti 5 d° 482 „ grîü 59768 » » 59768 4 239072 » » ! » 6 Rem. lui Erac. ij » » 29656 29656 3 » ii 88968 » 8 Vîn. 95 k. por. ! 4750 )) ii 4750 1 4750 » » » 9 Dob. la Ct. Er. 252 )) » ! 252 » » Sol. No. Simion ti )» ti )> » 1389760 » ») » d° No. Eraclie » » ») » » 108280 » » Sol. deb. Sim. » 49509 49509 » J) » d° „ Eraclie » )) » trec. la c-t. Sim. i J) )> 326 326 » \ i i ! 198270 643Ô9 29982j 292561 i 3712022 Ï69656Ü 197248 ! 1 i 1 | | ! • ! Comptabilitatea Agricolă. Comptabilitatea agricolă ne fiindă de câtă uă excepţiune a studiului comptabilităţiî generale, ne vomă occupa numai de punctele principale relative la acesta specialitate. Differinţa care există între comptabilitatea casseloru de speculaţiuni commerciale şi agricole, constă în aceea că operaţiunile agricole provocă prea puţine Compturi corrente, compturi de Eflecte active şi passive, care compturi se deschidă prin excepţiune. Compturile generale suntu destinate dupe natura întreprinderii. In administraţia unei moşii se află diverse instrumente cum de exemplu: pluguri, sape, căruţe de cărată, etc; tote acestea constitue valorea unui comptă separată întitulată Materials. Comptulă Materialii;, se debiteţlă şi se crediteţlă dupe regulile cunoscute relativă la acestă Comptă. Daca între materialulă moşiei se află instrumente de a-celle care le închiriemă şi la persone străine, acestă comptă se crediteţlă de chiriele ce priimimu prin debitulă comptului care le datoreţlă, de ess : Agricultorulă are una saă mai multe maşini de trec-ratu, care daca JI pristoseşte timpulă le închiriată şi la alţii; în casulu acesta deschide unu comptă: Maşina de treeratu, considerată ca sub-divisiune a comptului Materială. Maşina de treeratu, fiindă obiectulu unei speculaţiuni, pentru a putea cunoşte resultatulu exactă allă profitului, debi-tămă acestă comptă de preţulu costisitoră allă maşinei, as-semenea de ori-cc elieltueli făcute în comptulă ei, prin cre-ditulă compturiloră care le plăteşte: şi o creditămă de chiriele ce priimimă prin debitulă compturiloră care le datoreţlă, assemenea de preţuia cuvenită allă treeratului cerealeloră nostre, prin debitulă compturiloră de cereale. Intre instrumentele necessarii în esploatarea unei moşii, se mai află diverse vite, pentru care trebue se deschidemă unfi Comptă de vite ce se pote sub-divide dupe voinţă, în atâtea părţi câte specii se possedă. Comptulă de vite, care constitue materialulă vieţuindă ală moşiei, se debiteţla de preţulfi costissitoră şi de eostulfi fu-ragiului întrebuinţată ca nutrimentă allă loră, prin creditulă 367 compturiloră care le plăteşte, allă compturiloră de cereale, sau de fâneţe, care procură acelle furage; şi se creditedă de valorea viteloră vîndute, assemenea şi de chiria ce priimeşte în casă că vitele se închiriată pentru transportă. Comptulă viteloră saă sub-divisiunile lui, se soldeţlă la facerea inventarului, creditându’lă de vitele aflate şi estimate dupe starea loră pliisică, prin debitulă bilanţă, soldându’lă la urmă cu diflerenţa, prin Comptulă Profită & Perdere. In casă de morte a unei vite, nu este nevoe sS creditămă acestă comptă prin debitulă Profită & Perdere de valorea vitei perdute, căci atunci va trebui se’lă debitămă şi de valorea viteloră ce nască prin creditulă Profită & Perdere, ast-felă că amă ajunge se operămă successivă cu profituri şi pagube în parte, în câtă resultatu finală relativă la acestă comptă ară fi incertă. Capitalu în întreprinderile agricole este angajată în exploatarea generală a moşiei, şi prin urmare este divisatu în dif-ferite ramure de cultură. Pentru ca Comptabilitatea agricolă se potă correspunde scopului principala, d’a pune în posiţiune pe administratoră se potă cunoşte resultatu în parte a fie-căria ramură de cultură, de exemplu: Cultura grâului, a porumbului, a rapiţei etc. trebue se deschidemă câte uă partidă pentru tote aceste sub-divisiunî alle comptului principală Recolta generală, saă se dividemfi terenu moşiei în atâtea părţi câte specii de cereale s’a semănată. Principala speculaţiune a esploatării unei moşii, constă în cultura differiteloră cereale : Grâă, orţlă, ovăţlfi, etc saă a planteloră commerciale : rapiţă, cânepă, ină, etc.—Pentru tote aceste, deschidemă compturi care se porte ca titlu specia în parte a producteloră agricole, debitându-le de preţuia mun-cei şi allă sămenţii, prin creditulă compturiloră care contri-bue la cultura loră, adică salariu, viteloră şi daca voimă a fi minuţioşî cu partea cuvenită materialeloru usate în lucrarea terenului. Aceste sub-divisiunî alic comptului Recolta generală, se sol-deţlă prin debitulă comptului principală. Comptulă Recolta Generală, nu este de câtă egală comptulă Mărfuri generale, prin urmare la facerea bilanţului generală se soldeţlă dupe regulile relative la acestă din urmă 368 comptă; adică ’lu creditămă de valorea cerealeloru aflate in magazie prin debitulă bilanţu , şi la fine ’Iii soldămu prin Profitii & Perdere. Cheltuelile făcute în administraţia generală a moşii, adică acelle care nu se pote distribui la compturile ce le provocă, cumii de essemplu arenda, diverse lefuri, clieltuelî de familie etc. se trecă tote la comptulă Cheltueli generale, care se soldeţlă la finele anului prin Profită & Perdere. Cândă avemfi cunoştinţă complectă de partea a doua a presentuluî cursă, aceste noţiuni relative la esploatarea moşiei le credemu suficiente pentru introducerea comptabilităţil agricole. Comptabilitatea într'uă cassă industrială. Cândă ne propunemu a creea uă comptabilitate într’uă fabrică ore care, trebue se cunoştemă bine scopulii întreprinderii, şi cu mijlocele sciinţifice alle comptabilităţil generale, putemă a organisa comptabilitatea dublă în orl-ce ramură de fabricaţiune. îndată că suntemu familiarisaţî cu raţionamentu pretinsă de sciinţa comptabilităţil, putemu a creea tote compturile provocate de specia casseî industriale unde suntemă chemaţi a o aplica. Cassa industrială mal ’nainte d’a ajunge la fabricarea o-biecteloră propuse şi care constitue scopulă întreprinderii, trebue se possedă Fabrica împreună cu tote accessoriele eî, ne-cessarie fabricaţiunel mărfuriloră. Fabrica este comptulă principală care constitue immobilu, şi prin urmare este ţinută în limitele theoriei, relative la a-cestfi comptă (pagina 195). Tote instrumentele necessaril fabricaţiunel, compune mate-rialulă fabrice!, împreună cuorl-ce reservore mobile. Maniera d’a debita compturile Fabrica şi materialulă fiin-du-ne cunoscută, se trecemă la principalele compturl relative la fabricaţiune. Ori ce fabrică este mal ânteiă aprovisionată de materii prime, a căroră preţă variată, trebue se atragă attenţiunea fabricantului, care este chemată a se aprovisiona cu cea mal măre abilitate reclamată de speculaţiunl; preţulă obiecteloră 869 fabricate este tot-d’auna succeptibilă la urcare şi scădere a mărfuriloră, care provine'de la preţulă materieloră prime. Pentru ca se putemă ţine uă socotélâ exactă de valorea materieloră prime, deschidemă ună comptă separată cu a-cestă titlu, care se debiteză de preţulă costissitoră allă ma-terielorfi prime şi orl-ce cheltuelî care face së urce preţulă loră, prin creditulă Compturiloră care le cedézâ saă care le acquită; şi se crediteză de valorea materieloră prime eşite, prin debitulă compturiloră de obiecte în fabricaţiune. Comptulă materii prime, putemă së’lü dividemă în atâtea compturl câte specii de materii se găssescă în fabrică. Pentru fie-care assortimentă de mărfuri intrate în fabricaţiune, deschidemă ună comptă separată cu titlu fabrica-ţiunea postavului, fabricarea stofei din cutare assortimentă ect. ; tote aceste compturl se debiteză de plata muncel relative la comptulă în chestiune, de valorea materieloră prime date în fabricaţiune; şi orl-ce cheltuelî relative la dênsa, prin creditulă compturiloră care dă acelle valori, şi se creditézâ de valorea obiecteloră fabricate prin debitulă comptului generală allă Mărfuriloră fabricate. Comptulă generală allă Mărfuriloru fabricate se crédité-ză de preţulă obţinută din vînţlarea loră prin debitulă compturiloră care priimescă acelle valori. La facerea bilanţului tête compturile excepţionale de mal sussă, se soldeză conformă reguliloră relativă la comptulă Immobilu. Materială, Mărfuri generale, saă sub-divisiunele sélle, şi orl-ce compturl assupra cărora se exercitézâ specu-laţiunî. Cheltuelile de fabrică, cumă de essemplu: chirii, luminată şi orl-ce cheltuelî consumate de fabrică generală, şi care nu se pote divide la compturile ce le provécà, suntă obiectulă comptului CheltueU generale. Orl-ce alte desluşiri afară de celle precedente, nu ară fi de câtă uă repetiţiune a părţel a doua a acestui cursă. Daca suntemă bine iniţiaţi în şciinţa generală a compta-bilităţiî în partidă dublă, ast-felă în câtă së putemă raţiona logică, putemă ajunge a găssi tot-d’auna cheea necessarie d’a resolva orl-ce chestiune, fără së întâmpinămă cea mal mică difficultate. 25 CAPTOLD III-lea Classificaţiunea băncilor ii. — Operaţiuni assupra creditelorti. — Redactarea articolilorti in jurnalti a speculaţiunilorti cu effectele publice.— Arbitragiti. Classificaţiunea Bănciloru Banca este uă întreprindere commercială, care are de scopu diverse operaţiuni assupra valoriloru circulante, adică : a prii-mi, a păstra, a plăti, a se împrumuta şi a împrumuta capitaluri sub formă de monedă. Speculaţiunile exercitate în cassele de bancă propriu ţlisse, facă obiectulu unul volumă specială; aci ne vomă mărgini a atinge pe scurtă operaţiunele care constitue sursa principală a crediteloru, şi care alimenteză în modulă cellă mai sa-tisfăcătoră profiturile unei assemenea instituţiuiv. Avantagele crediteloră în affacerile de bancă creşte şi descreşte proporţională cu maniera d’a usa de densele. Ori ce cassă care alergă dupe credită pentru a ’lă provoca în modă directă saă chiaru indirectă, perde şi pe acella care’lă are. Affacerile de bancă este uă şciinţă, a cărei artă constă maî cu deossebire în tactica reclamată de assemenea întreprinderi şi în adminisiraţiunea compturiloru descbisse cu clienţii. Cassele de bancă se allimenteză între dânsele prin deschiderea de compturi corrente într’unu modă reciprocă, cu capitaliştii, prăvăliaşii şi industrialii; modulă de menajamentă a crediteloră de care useză Banquierii şi care le accordă, reclamă cea maî mare iscusinţă. Uă singură erore provocată din nedibăcia d’a equilibra cumpăna crediteloră, loveşte în existenţa ei. In orî-ce întreprindere , ne putemă reffera la fondulă de rulementă ce possedă şi care constitue partea materială, assemenea la natura întreprinderii în raportă cu localitatea unde este stabilită, şi la partea morală a perso-neloră care uă administreză; în cassele de bancă însă tote aceste nu sîntu garantate de câtă prin cea mai perfectă susţinere a crediteloră. Instituţiunile de credită se potă classa dupe specialitatea operaţiuniloră ce facă: 1° In bănci propriă ţlisse, care suntă băncile de deposită, de scomptă şi de circulaţiune. 2° In instituţiuni de împrumuturi cu amanetă, în care se coprinde: Instituţiunile de credită fondară saă bănci hypotecare. 3° In bănci diverse saă mixte, ţlisse assemenea credit mobiliar. Băncile se mai potă classa şi dupe organisaţiunea loră: In bănci publice şi privilegete, fondate şi administrate sub privigherea guvernului; în acestă classificaţiune intră băncile disse naţionale, provinciale şi comunale. In bănci private, fondate şi administrate de commercianţi saă de capitalişti, suppuse legiloră relative la associaţiuni, şi commerciului în genere. Privilegiulă şi monopolulă bănciloră, constă mai cu deossebire în facultatea d’a emite obligaţiuni saă bilete plătibile la vedere saă la purtătoră, prin ajutorulă cărora se dă uă mare întindere operaţiuniloră. Operaţiunile exercitate de felulă acesta de bănci, limita emissiuneloră bileteloră de bancă care fixeză capitalulă, assemenea şi ori-ce condiţiunî relative la împrumuri şi basele principale alle administraţiei, suntă reglementate într’ună modă cu totulă specială. Operaţiuni assupra crediteloru. Pe lângă multiplele operaţiuni locale exercitate de cassele de bancă, şi care potă fi obiectulă operaţiuniloră com-merciale în generală, adică scompturi, speculaţiuni assupra effecteloră publice, negocieri a effecteloră de commerciă, partea cea maî essenţială este aceea numită tragere assupra pieţeloră streine. Dupe cumă commercianţii de mărfuri ’şi allimenteză pro-fitele prin usulă ce facă de creditele offerite de fabricanţi, assemenea şi banquierii găssescă prin mijloculă trageriloră uă sursă remarcabilă de profituri. In termenă de bancă se înţellege prin trageri, trattele saă poliţele prin mijloculă cărora ună correspondentu care se numeşte trăgătoră, trage de la ună altă correspondentă numită trassă uă sumă ore-care. Cândă găssimă avantage se vindemti în piaţa nostră hârtie în moneda pieţei correspondentuluî nostru, tragemă assupra sa, ast-felă ne procurămă fonduri care le întrebuin-ţămă în cumpărarea şi vîndarea altoră valori ce ne procură beneficii. Assemenea autorisămă pe correspondentulă nostru se tragă assupra nostră, căndă ’I convine să tragă hârtie din piaţa sa cu moneda pieţei nostre. Tragerile se facă mai în generală în basa a două surse: 1° Cândă avemă remisă, şi trassulă este debitorele nostru, şi allă 2° în basa creditului deschissu cândă, devenimă noi debitorii trassului. In casulă dintâiă, trassulă se acquită de noi de suma ce ne datoreză prin mijloculă trageriloră, saă noi ne tragemă de la trassă suma ce avemă se priimimă. In termenă de bancă, prin creditu deschissu sau creditu de bancă, se înţellege facultatea ce are ună banquieră către ună altulă d’aşi procura fonduri prin mijloculă trageriloră, în basa încrederii de care se bucură trăgătorulă în faţa trassului. A trage assupra creditului deschissă, însemneză a face şi a negocia uă trattă assupra unui banqueră, care nu datoreză nimică trăgătorului; trassulă o accepteză în singura basă, că trăgătorulă are se remită valorea ei înnainte de scadenţă, ast-felă că trassulă acquită la scadenţă tratta din adevera-tulă fonda allă trăgătorului. Banquerulă X. din capitală, confecţioneză uă poliţă assupra banquerului Z. din Paris în valore nominală 10000 fr. 3 luni de la dată, care trattă o negociază în ordinulă Y. X. priimeşte de la Y. valorea reală a tratteî şi o între-buinţeză în speculaţiunî prea plăcute în casulă de faţă, căci trassulă nu priimeşte de la trăgătoră de câtă ună comis-sionă de % saă % °/o şi trăgătorulă speculeză în timpulă până se facă remisă cu profită de 10, 12 ect. la sută. In ţera nostră, înlocuirea numerariului procurată prin mijloculă trageriloră assupra creditului deschissă, daă profiturile celle mai satisfăcătore, care le lăssămă se fie determinate de cassele care useză de densele. Pentru ca profiturile resultate din aceste speculaţiunî se devie uă realitate, se cere cea mai mare abilitate în usulă ce trebue se facă ună banqueră de assemenea credite, asse-menea şi în punctualitatea cu care trebue susţinute. Assemenea credite pote se decline de mai multe maniere, potrivită cu gradulă de experienţă a banquerului care le ac-cordft. Dessa repetiţiune de trageri, immediată după remiteri, dovedeşte saă că operaţiunile trăgătorului sîntă făcute cq uşurinţă, saă că sîntă rău înlănţuite, saă că lucreză cu slăbiciune. Ară putea se ni se obiecteze că dessulă rulementă de trageri urcă profitulă de coraissionă în favdrea trassului, a-cesta însă atârnă de la spiritulă mai multă saă mai puţină ardinte de profituri. Remiterea încetă şi cu difficultăţî dovedeşte în generală neglijenţa saă slăbiciunea trăgătorului. Pentru felulă acesta de operaţiuni, trebue se descbidemă ună comptă separată: X. creditu deschissu, care este uă sub-divisiune a Effecteloru de plată, căci din momentulă că tragemă, suma din effectă devine pentru noi uă creanţă passi-vă care suntemă obligaţi a o remite la scadenţă. Cu atâtă mai multă trebue se avemă ună comptă specială pentru aceste affaceri, ca se putemă vedea clară că n’amă trecută peste creditulă accordată, şi că trassulă nu trebue se fie intrată cu noi de câtă cu iscălitura sa eră nici uă dată cu valori de cassă, pentru care trebue se ţinemă ună comptă separată. Redactarea articoleloru în jurnalu a speculaţiuniloru cu effectele publice. In usulă speculaţiuniloră assupra effecteloră publice, se exercită cumpărarea şi vînţlarea loră din ordinulă şi în comp-tulu correspondentului, cu condiţiune ca predarea titluriloru se se effectuese dupe unu termenă ore-care de la încheerea affacerii, mai de obicinuită pentru 15 şi 30 alle luneî cor-rente. (liquidaţiunea) Se luămă câte-va essemple de speculaţiunî de felulă acesta cu care ne vomă servi a arăta in ce constă şi cumă trebue redactate în comptabilitatea dublă. Fritz din Berlin cumpără din ordinulă nostru domeniale în valore nominală 4000 Thr. pentru finele luneî a 91 °/0. Conformă epistolei selle prin care ne arată: valorea ef-fectivă a bonuriloru Thr. 3640, dobânda 8% ponă la 30 Septembre Thr. 80 şi curtagiu 1/s°/o Thr. 5. împreună Thr. 3725 calculaţi a 3,75. Fritz se angajeşlă în comptulă nostru a cumpăra bonurile, la termenulă fixată este obligată a le priimi şi a le ţine la 374 disposiţiunea nostră. Ne este cunoscută că orî-ce angajamente luate în comptulu nostru, devenimu debitori în faţa acelluia care plăteşte sau are să plătescă pentru noi. Orî-ce obligaţiuni cumpărate în comptuliî nostru, de şi nu suntă în possessiunea nostră, însă suntă reservate pentru noi, ast-felă că ori cândii amu voi se dispunemă de dînsele, ni se datorecjă liberarea loru. Singura differinţă între effectele aflate în portofoliul nostru şi celle cumperate şi reservate în comptuliî nostru, este că celle d’inteiă suntii în cassa nostră, şi celle de allu doilea în cassa correspondentuluî nostru, însă consignate pentru noi ş în numele nostru. Raţionâmentulă analysăriî articolilorii din jurnalu allu a-cestoriî operaţiuni, este basatu pe hypothesă, că din momen-tulii angajamenteloru încheeate de către mandatari în numele mandanteluî, se şi effectueţlă. Orî-ce angajamente, comptabilitatea le consideră ca şi ac-quitate în comptulu acellora pentru care s’a luaţii angajamentul în chestiune. Care este comptulu ce datoreţlă bonurile cumperate de Fritz din ordinul nostru? Domeniale, este comptuliî debitorii. Care este comptulu care e datorii se cedese saii (care e tottt una), a cedaţii valorea lorii ? Fritz este creditorii. Avemu articolulu următorii: --------------------------2 Septim.---------------------------- Domeniale la Fritz. Conformă epistolei din 31 Augustă: Cumpărat din ordinul nostru 4000 Thr. dom. a 91 °/0 Thr. 3640 — Dob. 8% pînă la 30 cor. » 80 — Curta giu */8 %......... » 5 — Tnr. 3725 a 3-75 Lei 13968-75 ------------------------3 Septem.-------------------------- Yîndutii la Paris prin D-nu Martin 20,000 fr. bonuri rurale pentru finele luneî a 103 fr. 20600 minus curtagiu 25 fr. 75. Din momentulii că Martin vinde bonuri, ellu devine datorii de valorea lorii în faţa bonuriloră rurale, acesta prin hypothesă că uă dată cu vîmjarea a priimitu valorea în comptu nostru, care suntemii representaţi prin bonuri Rurale. Care este comptul ce datoreţlă bonurile Rurale care suntemii obligaţi a le preda la finele luneî sau care le ţinemu la disposiţie ? Martin, debitore. Care este comptulă ce are se priimescă valorea bonuriloră şi care este creditorii prin anticipaţie de valorea loru ? Bonuri Rurale. Avemii titlu: Martin la Bonur? Rurale. Yîndut de către debitor, din ordinu n/ 20.000 fr. Rurale pentru finele luneî a 103 Lei...........................20600 — Curtagiulü................... ... 25-75 20574-25 —------------------------4 Sept. --------------------------- D-nu Landau din Viena ne anunţă prin epistola sea din 2 cor. cumpărarea din o/ n/. a Acţiunilorii Căilor Ferate Române în valôre nominala 20,000 fi. pentru finele correntei a 38 7, °/0 care face fi. 7700 plus curtagiu V8 70- Prin hypothesă că aceste aoţiî suntii cumperate în comp-tulü nostru, datomjă şi suntii debitore de valorea reală. Landau care e angajeatii, ceea ce este totu una cumü le a şi acquitatû este creditorii. Avemii articolulü: Ac ţii Căi-Ferate-Române la Landau. Conformii epistolei sélle din 2 cor : Cumpărată din o/ n/ diverse acţii v. n. 20.000 fi. pentru finitu corenteï a 38 % °/0 fi. 7700 — Curtagiu V8 °/0 » 25 — fi 7725 a 2-25 Lei 17381-25 -------------------------5 d° ------------------------------ Cumpărată la Londra prin D-nu Morton, obligaţii a împrumutului Stern v. n. 1000 Lst. pentru finele correntei a 99 Vg % Lst 995 plussü curtagiul V1S °/0 0,16,8. Care este comptulă în socotăla căruia s’a cumpărată obli- gaţiunile de maî susstt ? Imprumutulu Stern, comptă debitoră. Care este comptulă care s’a angajeată şi care are se le plătescă în comptulu nostru? Morton creditorii. Avemii articolulu în jurnaliî: Imjprumutulu Stern la Morton. Epistola sea din 1 correntă: Cumpărată din ordinulii şi Comptulii nostru............. 1000 Lst. Stern pentru finele c. a 99% 995 — Curtaginl......... 16,8 Lst. 995-16-8 a 25,30 L. 25194-60 ——-----—----------------6 Septem.--------------------------- Yindemu la Berlin prin D-nu Fritz 10000 Thr. Acţiî de prioritate a Căiloru-Ferate-Române, pentru finele correnteî a 87 °/0, Thr 8700 plus dobânda 8 °/0 la 30 Sep- tembre Thr. 600 împreună 9300 Thr. minus curtagiu '/8 Thr. 12—15, valorea reală, a acţiiloru este de Thr. 9287-15 a 3-75 Lei. Frits, în basa vânzării priimeşte sau ceea ce este totu una are se priimescă valorea lorii, prin urmare este debitoru de valorea reală a acţiiloru. Care este comptulu obligată, saă ceea ce este totu una cumă ară fi cedată valorea acţiiloră? Acţii de prioritate a Căiloru-Ferate-Române, este comptulă creditoră. Intrunindă pe debitoră cu creditorele seă, avemfi artico-lulă în Jurnalu : Fritz la acţii de prioritate a CAiloru-Ferate-Române. Conformă epistolei debitorului din 4 cor: Vîndută în comptă, pentru finele coren-tei 1000 Thr. a 87 %......... 8700 — Dob. 8% până la 30 Sept.... 600 — 9300 — Curtagiu '/8...... 12-15 Thr. 9287- 15 a 3-75 Lei 34828-10 -----------—------------ 7 Septem.------------------------- Vîndută de noi D-luî Marinescu din Capitală 15000 Lei domeniale pentru finele correnteia 93 % minus curtagiu l°/00. Vîn a obiecta a observa 354 20 dividenţjilorii dividendeloru 357 8 mn nu i 303 1 suutîi cuutate simţii căutate •ACADEMIEI*