TOM A SIMIONESCU PRIl^ ŞCOALĂ INTERNAŢIONALĂ PR^CTIC^ IN ROMÂNIA pentru învăţat noua artă de vindecare, Lcuis Kuhne, Lipeca — făr^t doctorit şi fără operaţii 30, Str. Toamnei —BUCUREŞTI — Str. Toamnei, 30 ÎNVĂŢĂTURI: dimineaţa de la 9—10; seara de la 6—7, in fie care zi afară de Dnminicî Sfaturi speciale şi informaţium pentru toate caşurile de boale — la bărbaţi, feme! şi copil — Chiar prin serisoare pe cât e cu putinţă : SUCCESE MARI FARA DOCTORII şi FAR A OPERAŢII X--i chiar Ia formaţiuni interne, bube şi umflături precum şi la inflamaţii interne canceroase Nonă şi sigură Diagnosâ a boatel precum şi a predisposiţiel către boalele viitoare prin ştiinţa expresiunei figurel, fără cetcet&rl îoeale, . mal ales la boalele de femei şi la boalele pântecului. —— NICI CLISTIRE, NICI OBEOJIRI ------------=z__ Prospecte detailate cu rapoarte de vindecare, Gratis Referinţe în toate părţile lumeţ —s Magazin, Vinzare, Primoterî şi Export de toate uneltele neapărat trebuincioasa pentru Practica tratamentului tn parbioular, conform nouel ştiinţe de vindecare fără doctorii şi frr5 operaţii şi fn special de instalaţie oompiectă sad de părţi separat de băl, aparat demontabil pentru băl de abur de cameră, băl de trunchiu . şi de şezut, pături de lână, pături de păr de cămilă, oale pentru aburi, brâe de lână, termometre de bae, pânză pentru fricţiuni. Asemenea maşini do urluit de vtnzare (vezi anunţul la sfârşitul oărţel. , Prospecte amănunţite fără plată CARTE DE Bucătărie Vegetariană Prietenii vieţei naturale cu o prefaţă şi incheere EDUARD BALTZER TRADUCERE DE ■vuuvuh OC . >SIM10 NES C TJ Jfotto : Tot ce e prea mult e nefiresc, H1POCRAT 5 - 2620 ,< _ I I |T după a r5-a ediţie germană, corectată , şi adăogită (53-a pânlfifca 57-a mie', cu portretul lui EdUard Baltzer. \ ' Editura luai TOMA SIMIONESCC 30, Toamnei. — BUCUREŞTI — Toamnei, 3o BUCURESCI TIPOGRAFIA «MUNCA», STRADA DOAMNEI, No. 9 19 0 4 ACAOe.; Şţcuusn t&ţ. ^Prefaţa editorului la prima ediţinne români Numai doui ani sânt de când am înfiinţat în Buci reşti Prima şcoală Internaţională-Practică, pentru în- > văţat noua artă de- vindecare, Louis Kulme, Lipsea, fără doctorii şi fără operaţii în care bolnavii învaţă cum să-şi vindece singuri boalele, după Louis Kuhrte şi prietenii traiului firesc se înmulţesc tot mai mult, cari prieteni, n’au încetat de a-mi cere să le dau o carte de bucătărie vegetariană, potrivită cu învăţăturile de hrănire ale lui Louis Kulme. Astăzi în sfârşit pot anunţa onoraţilor prieteni ai acestui fel de hrănire, că a văzut lumina şi în limba ro- -mână, pe drept, mult lăudata carte de bucătărie vegetariană a lui Eduard Baltzeiype care mi-o recomanda în special Louis Kulme, încă din anii când îi învăţam noua artă de vindecare, în stabilimentul său din Lipsea. Dar un lucru trebue să aibă în vedere prietenii hranei fîreşti, că după învăţăturile lui Kuhne nu toate bucatele înşirate în această carte precum şi în altele de felul ei, pot să le folosească la anume stări de boală, căci zice el în cartea sa, Noua ştiinţă de vindecare, la titlul, Ce trebue să mâncăm?, Ce trebue să bem ?, pagina 147. „Acela care are o mână bolnavă, nu poate lucra în chip normal: iot ast-fel stomacul bolnav nu poate să mistuiască în chip normăl“. Rămâne dar, cum zice Kuhne, fie-care bolnav să se observe cu de-amănuntul şi va găsi numai decât ceea- J ce îi face bine. <—'. TO IVI A SIMIONESCU PRIHJ4 ŞCOALĂ INTERNAŢIONALĂ PR^CTIC^ IN ROMÂNIA pentru Invlţat noua artă de vindecare, Lcuis Euhne, Lipcea — fără doctorii şi fără operaţii — 30, Str. Toamnei — BUCUREŞTI — Str. Toamnei, 30 ÎNVĂŢĂTURI : dimineaţa de la 9—10; seara de la 6—7, in fle care zi afară de Dnminici Sfaturi speciale şi informaţiunî pentru toate caşurile de boale — la bărbaţi, feme! şi copiî ~ Chiar prin serisoare pe cât e cu putinţă : SUCCESE MARI FARA DOCTORII ŞI FARA OPERAŢII chiar la formaţiuni interne, bube şi umflături precum şi la inflamaţii interne canceroase Nouă şi sigură Diagnosă a boatel precum şi a predisposiţiel către boalele viitoare prin ştiinţa expresiunel figtirel, fără cei ce târî loeale, mai ales la boalele de femei şi la boalele pântecelui. —— NICI CX.ISTIRE, NICI OBEOJIRI —=___________________ Prospecte detailate cu rapoarte de vindecare, Gratis Referinţe în toate părţile lumeţ —= magazin, Vînzara, Primateri şi Export de toate uneltele neapărat trebuincioase pentru Practica tratamentului ta particular, conform noueî ştiinţe de vindecare fără doctorii şi frr5 operaţii şi în special de instalaţie complectă sad de părţi sepaîafc de băi, aparat demontabii pentru băt de abur de cameră, băi de trunchiti şi de şezut, pături de lână, pături de păr de cămilă? oale pentru aburi, brâe de Jână, termometre de bae, pânză pentru fricţiuni. Asemenea maşini de urlujt de vlnzare Cvez! anunţul la sfârşitul cărţet. Prospecte amănunţite fără plată CARTE DE Bucătărie Vegetariană Prietenii vieţei naturale cn o prefaţă şi inclieere db EDUARD BALTZER TRADUCERE;DE 1 r !< L£j —2-620. ~1 SIMIONESC U Motlo Toi ce e prea mult e • nefiresc. HIPOCRAT £' _____ după a 15-a ediţie germană, corectată - —----‘'y J ^ ' 'r s r ) . 1 şi adăogită (53-a pâr* fif a 57-a mie’, cu portretul lui Eduard Baltzer. Ed.ifU.ra, 1-u.i TOMA SmiOlTESCO’ 30, Toamnei. — BUCUREŞTI — Toamnei, Şo BUCURESCI TIPOGRAFIA «MUNCA», STRAIJA DOAMNEI, No. 9 ţ- 1 9 0 4 r 'A * BIBLIOTECA A — IV — < Cât pentru foloasele ce trag prietenii traiului firesc, sânt nemărginite, căci în urma experienţelor făcute, numai ast-fel îşi poate omul conserva mai bine sănătatea, iar când a pi,erdut-o, tot numai prin acest fel de hrânire în unire cu vre-un meşteşug de întrebuinţare de mijloace naturale. Oamenii întrebuinţează în cazuri de boli, fel de fel de meşteşuguri de vindecare, doctorii, burueni, operaţii, apă, aier, soare, etc., dintre toate, însă experienţa a dovedit că în fruntea tuturor stă, Noua artă de vindecare fără doctorii şi fără operaţii, Louis Kuhne, numai în ea aceleaşi mijloace naturale, de care se servesc şi alte metode de vindecare, sânt aşa fel legate în cât şi cei condamnaţi la moarte, dese ori mai găsesc scăpare, bolnavi cari s’au supus tratamentului de vindecare, la fel de fel de metode medicale oficiale şi naturale neoficiale n’au putut să se vindece în cazurile cele mai desperate decât prin arta lui Kuhne. Foloasele regimului natural se pot constata din marele număr tot crescând al restaurantelor de hrănire naturală, din Germania, patria mamă a metodelor de vindecare, pe cale naturală şi fruntaşa între ţări, care luptă pentru readucerea omenirei la hrana firească. Foloasele regimului natural se mai pot vedea din numeroasele vindecări căpătate de Louis Kuhne cu metoda sa în tot felul de boli, tn care metodă, hrana firească e un factor de mâna întâiu şi absolut trebuincioasă, vindecări ce se pot vedea în sute de scrisori . originale de mulţumire ce stau la sfârşitul cărţei sale r'-® Noua ştiinţă-'de vindecare, apărută în 25 de limbi. Asemenea foloasele se pot vedea în suplimentul de la pag. 157 a acestei cărţi, din numeroasele scrisori originale de mulţumire, coprinse în supliment, ce mi-au adresat bolnavii în aceşti din urmă doi ani, bolnavi, cari au suferit felurite boale, şi pe care i am învăţat să se vindece, numai cu hrană firească şi cu apă sub toate formele, aer, pământ, soare, după metoda Kuhne, dovedind, demonstrând ast-fel şi eu de nenumărate ori, ca şi descoperitorul Nonei ştiinţe de vindecare, natura uniformă si pricina comună tuturor boalelor. In urma celor existente şi zise mai sus, îndemn din toată inima pe ori-ce om, ca să se silească şi încetul cu încetul să se reîntoarcă la hrana potrivită firei omului, să lupte din toate puterile. Românii să împământenească şi în ţara românească traiul firesc omului, să se silească a duce ţara pe drumul pe care a pornit Germania, în acest ogor, căci numai ast-fel se va putea împuternici şi oţeli ţara românească. îndemn din inimă pe prietenii traiului firesc, să cerceteze în acest domeniu şi să aducă noui lumini. Prima şcoala Internaţionala Practica în România Editoru Toma Simionescu învăţat nona artă de vindecare. Z văţat nona artă de vindecare. -S.3u.is S-~urmc, Lipsea fără doctorii şi fără operaţii Toamnei. — BUCUREŞTI — Toamnei, 30. XrLtem.eiattă. în 1302 Teate drepturile rezervate ^PREFAŢA Cartea de bucate a lui Baltzer, eşită la ed. a l5-a germană, 1903, in 56 de mii exemplare, o recomandăm cetitorilor. Una dintre îmbunătăţiri, care de sigur va fi primită cu bucurie de gospodine, e cea adusă în a-ceastă a 15-a ediţie la pag. 27, anume : 12 liste de bucate pentru mese de zile mari şi de familie, potrivite cu anotimpul, date de d-na Clara Ebert, din Koburg. Cu acest adaos, cât şi cu un alt număr mare de feluri de bucate, încercate (vezi tabla de materii) credem c’am făcut cartea mult mai folositoare. Cât de folositoare e cartea de bucate a lui Baltzer, dovedesc alăturatele recenzii ale celor mai însemnate ziare. Ast-fel a scris consiliul sanitar : „Literatura cărţilor de gătit, vegetariane, se măreşte ră-pede. Un semn îmbucurător de căutarea, din ce în ce mai mare a acestui fel de literatură, defăimată de unii, lăudată de alţii. In librării au apărut tot felul de cărţi cu acest titlu. Ori cât ar fi de mare numărul scriitorilor de acest soiu, totu-şi va trebui să ne adresăm la lucrarea originală, atât de solidă, a veteranului vegetarian, Baltzer. Ea nu va fi nici odată înlăturată, mai ales când librarul-editor îşi dă osteneală a ţinea ediţiile noui, prin îmbunătăţiri şi adausuri, la înnălţimea ştiinţei pe a-cest teren. Cartea s’a încetăţenit de mult şi putem s'o recomandăm cu căldură tuturor celor, căror nu le este cunoscută încă. K V V ■«/ V CAPITOLUL —------------------ Pagina Cap. J 1. Necesarul...................... 1 „ 1/ 2. Ce-i slobod................... 3 „ t/ 3. Legumele....................... 6 4. Băuturi.................... 9 •o. Combinaţiile...............11 6. Felul de a mânca şi a bea. 14 7. Dietă pentru bolnavi. . . 17 „ \j 8. Pentru ce toate astea?. . 19 „ V 9. Supele.........................20 „ \/l0. Mâncări (supe) reci ... 34 „ vil- Găluştele p. supe şi legume. 37 ,, \,'12. Legumele.......................39 „ v 13. Adausuri la zarzavat. . . 50 ,, \y 14- Ciuperci.......................52 ,, v'15. Leguminoasele..................56 „ ţ/16. Sosuri.........................57 „ >J 17. Mâncări de făină şi de lapte. 61 „ v' 18. Mâncări reci şi creme . . 79 ,, 019- Compoturi......................84 „ v/ 30. Salate........................38 . „ \J 21. Băuturi............ . 93 „ v/ 22. Pâinea........................95 „ v 23. Aluaturi.....................100 - ,, sj' 24. Torturi ........ 116 ,, ’\j 25. Despre gătirea fructelor pen- _____ tru păstrare..............110 \ r,, 26. Reţete de bucate pentru ------------ toate zilele anului . . 116 „ 1/27. Două-spre-zeee mese, de sărbători.............. „ \J 28. Hrana copiilor............ „ v 29. Observaţii însemnate. . . J Pag. 157—208. Supliment. Scrisori originale de mulţumire publica adresate lui Louis Kuhne, inventatorului nouei arte de vindecare, fără doctorii şi fără operaţii şi vindecătorului din România, Toma Simionescu. Anun- ■ ţuri luminătoare a nouâi arte de vindecare Kuhne, etc., etc. LISTĂ REJETELOR No. Amestec (ghiveciu) de Lipsea............99 Aluat crescut cu mac 234 Aluat de mere . . . 258 Arme Ritter. . . . 259 Aluat dc cartofi . . 262 „ de ouă . . .276 „ cu mere . . . 390 Aluat (bun de tot, ber- linez)...............395 Aluaturi mici . . .-390 Aluat cu mac . . . 398 „ cu nuci . . . 399 „ cu afine . . ' . 406 Afine...................432 Băutură de ovăz . . 380 Budincă cu mere . . 389 Budincă de orez . . 400 Biscoturi de supă pag, 146 Bulion de plante pag. 145 Budincă de cabinet pg. 146 „ de sparanghel „ 148 Boambă de biscot sau biscot (rotund), pg. 142 Budincă de caramele 140 Brânză proaspătă, pg. 36 Brânză felii . . . .169 Budincă de mere . . 247 No. Budincă de portocale . 248 Bişcoturi de Hygiama 249 Budincă de pişcoturi . 250 „ de făină cu fructe 251 „ de şocoladă. . 252 „ de griş . . . 253 „ de cartofi. . . 254 „ de făină . . . 255 ’ „ de orez . . . 256 Bişcot cu şato (chaudeau) de ou..............283 Biscoturi la tigae . . 288 Babă..................404 Conopidă..............103 Conopidă cu sos alb . 104 Conopidă prăjită . ' . 105 Cotlet de legume . .106 Castraveţi ca legume . 108 Caralambe . . . .109 Caralambe ca legume HO Clătite de ouă. 285. 291 Clătite cu stafide . . 296 Crupe cu prune fierte . 301 Caşă de orz. . . . 302 Cremă fină .... 310 „ de şocolată . .311 „ de lămâe. . .312 „ de hygiama , 313 — IX Cremă de trandafir ori de soc ............. Castane................ Cremă de gutuie . . Compot de revent. . e Compot de dovleac . Coacăze ............... Cozonaci mestecaţi cu drojdie. . . . . Cozonaci. . . ■ . Cornuri în formă de S Ceapă înnăbuşită . . ,. ca zarzavat. . ^ „ prăjită . . . Cartofi cu zarzavat „ cu mere . . . Cartoli cu pere proaspete .... 145, C a r t o fi cu ciuperci proaspete .... ■Cartofi cu castraveţi . Cartofi prăjiţi cu smântână. ..... Cartofi acri .... „ prăjiţi .... „ latigae 155, 159, „ cu ceapă. . ,. cotlete. . . . „ plăcinte . . . A r prăjituri,de cruzi i „ „ de fierţi Castane................ Castane piurea. . . Ciuperci............... „ grase 174, 175, No. Ciuperci, plăcintă . . 177 „ coapte . . . 178 „ cu zarzavat . 186 salată . . 187 „ ' uscate . . .188 Cozonaci în tinichea . 392 Cozonaci cu cartofi • 393 Cozonăcei cu brânză. 394 Cireşe................433 Cremă de alune pg. 139 Croquette de cartofi „ 146 I Caralambă umplută „ 140 ! Ciupercele cu şato. „ 141 i Conopidă la tigae . „ 156 J Căpăţână de varză umplută . . . pag. 143 Ceaiu de cacadâr (răsură) .............382 Cacao.................383 S Cacao (ceai) . . . 384 | Ceaiu de mere. . . 385 j Dovleac copt . . . 266 plăcintă simplă . 267 „cu orez . . 268 | Dulce de lapte cu scro-j beală . . ... . . 319 Dulce cu scrobeală . 320 : „ de griş de hrişcă 322 ! „de fructe. . . 323 Dolmades . . pag. 138 Fasole verzi. . . . 100 Fasole tăiată cu mere 101 Fasole cu lapte . .102 Felii de griş. . . .168 Felii de brânză. ' . . 169 No. 314 347 354 355 356 357 391 402 403, 138 139 140 143 144 146 147 148 159 152 154 164 156 160 161 162 163 166 167 173 176 X No. Fasole albe .... 189 Fasole albe cu morcovi 190 Frecăţei de ouă . . 175 Fiertură de pere . . 300 Fragi cu smântână bătută..................343 Fructe fierte. . . . 349 Felii de cartofi prăjite p. 148 Frigânele suedeze, pg. 144 Friptură vegetariană ., 142 Găluştele cu spanac . 237 Gâluştele cu cartofi de Turingia .... 240 Gâluştele înfăşurate, prăjite..............241 Gâluştele fixate pe fructe. . . . : 240 Gogoşi cu drojdii. . 293 de drojdii simple 294 .. de cartofi. . . 295 Griş de porumb . : 305 ... roş..............329 „ de coacăze . . 330 „ cu lăstari de revent...............331 Goldane (prune grase uscate)..............341 Gelatină de ovăz . .381 Ghiveciu de Lipsea pg. 144 Giardinetto . . „ 156 Garnitură de zarzavat „ 140 Gâluştele de griş . . ţ)l „ de cartofi. . . 92 „ de făină pentru supă................93 No. Gâluştele cu smântână 94 „ de ciuperci . . 95 „ de jimblă. . . 96 „ la oală. . . , 97 „ de zahăr ... 98 Griş, felii..............168 Gâluştele simple . .219 „ fine de făină. . 220 „ umplute . . .221 „ prăjite. . . . 222 Găluşcă (papara) mare 223 Gâluştele de griş . . 224 „ de griş prăjite . 225 „ cu drojdie . . 226 „ tari ale Şartreu- zilor.............. 227 Gâluştele de cartofi . 228 „ de cartofi în alt chip.................229 Găluştele de făină de cartofi..............230 Găluştelele Capuţinilor' 231 Găluştele de brînzâ. . 232 „ cu cireşe . . . 233 „ ' de jimblă . . . 235 Ghiveciu de Lipsea. . 99 Higiani (ce e?) . pg. 93 Iuţani...................179 Iahnie ca umplutură în cornete de aluat de pastete . . . pg. 145 dumări................. 277 -lele lie mere. . . . 425 .. de zmeură . .427 Lapte de migdale . . 83 XI Lapte acru .... „ acru spumos. . Linte................ ^ . Lămâe, zeamă . . . Mazere cu morcovi. . Măcriş............... Mâncare de cartofi . i' Mazere uscată . . . „ sură............. Marmeladă de cacadâr din 3 soiuri Mure fără zahăr fierte în sticle .... Mure sau zmeură alt fel................ Mere cu pere . . . .. întregi.... „ tăiate .... „ uscate .... „ magiun. . . . „ salată. . . . „ plăcintă . . . „ plăcintă eftină . „ sufle . . . . „ mâncare . „ ceaiu . . . . Marmeladă de poame . Morcovi.............. Mămăligă (polentă). . Morcovi (de Teltow) . (galbeni) . . (roşi) . Mâncare rece de meri şo a re........... Mâncare de zmeură I. No^ Mâncare de smeură II. 75 „ de floare de soc. 76 „ rece-cu lapte . 77 „ de lapte cu fragi. 78 „ răcoritoare de fragi în alt chip. . 79 Mâncare răcoritoare de zmeură..... 80 Mâncare rece de mure..............81 „ rece .de cireşe . 82 „ n de migdale (lapte)...........83 Mâncare de orez ori de sago. '............87 Mâncare de orez . . 88 „ rece cu apă. . 89 „ de mănătărci. . 182 Mănătărci cu zarzavat. 183 ,. ca adaus la spanac 184 „ omletă. . . .185 Mâncare de jimblă . . 279 „ de mere . . .315 ., de şocoladă . .316 Mac frecat . . ... 321 Mâncare de griş . . 324 „ de orez . . . 325 . „ de orez, eugle- "zească...........326 Mâncare de fructe rece 327 Magiun de mere . . 333 „ de mere copt . 334 Mazere uscată . . . 192 ,, cenuşie . . .193 Mure ...... 344 No. 84 85 191 358 124 131 149 192 193 426 429 430 431 338 336 335 339 333 337 286 287 328 315 385 346 111 274 120 118 119 73 74 — XII No. Mure alt-fel . : . . 431 ., fără zahăr, fierte în sticle . . 430 Macaroane nemţeşti . 269 Macaroane coapte (mâncare de maca- roane, 270 Migdale, lapte . . . 83 ,, la orez ... 307 Marmeladă de cacadâr. 426 Magiun de mere . . 333 „ de mere, copt . 334 Mere tăete .... 335 ,. întregi. 336 „ salată .... 337 „ cu pere . . . 338 .. pere, cireşe, prune uscate. . . 339 Magiun de curmale . 342 „ de zmeura . . 345 Marmelada de fructe. 346 Mâncare d e gutuie, simplă.............353 Mere (ceaiu). . . . 385 Mâncare rece de fragi p. 140 Xapi..................123 Ochiuri...............170 „ cu pâine . . .171 Ouă în saramură . .172 Omletă de mănătărci. 185 Orez cu inere . . . 298 Ouă umplute, coapte (la tigae) . . pg. 137 Plăcintă de mălaiu cu mere...............264 N*o. Plăcintă de pâine şi mere.................265 Plăcintă de dovleac simplă...............267 Prăjitură de macaroane 270 „ la tigae cu fructe 273 Pilaf de meiu . . . 288 j „ de lapte. . . . 306 j „ de orez. . . . 308 I Prăjitură de şocoladă. 307 i Prăjituri de lapte cu ouă 318 j Pătlăgele roşe umplute p. 156 | Pastete de ciuperci pgri 45 Pastete de ouă . pg. 145 Piftie (geiee) de' ouă. . 90 Păsîărnapi. . .... 112 Praz cu legume. . .113 Pătlăgele roşe . . .133 Păstăi întregi . . .137 i Piurea de cartofi 148, 167 | Piurea de cartofi pre-i • gătită simplu. . . 142 i Pătrunjel cu cartofi. . 151 i Plăcinte de cartofi . . l6l | Prăjituri de cartofi cruzi 162 „ de cartofi fierţi . 163 : Pârjoale de linte. . . 165 Pastet de zbârciogi. . 181 Perişoare de Tirol. . 238 ,, vieneze cu prune 243 Prăjitură de sagu cu cartofi..............244 Prăjitură de orez . . 245 „ vieneză . . . 246 Pâine la tigae . . . 260 — XIII — No. No. Perişoare la abur . . 261 Ridichi (mâncare) . . 125 Prăjitură de cartofi. . 263 Ridichi 129 Prăjitură. . . .181, 288 Ragu (iahnie) în cor- „ de cartofi. . . 282 nete de aluat. . . 145 „ de mere la tigae 286 Rizotto (Risotto). . . 144 Plăcintă eftină de mere 287 | Supă de conopidă . . 1 „ de ouă cu mere 1 „ rumenă . . . 2 şi pâine . . . . 288 i „ de mazere verde 3 Prăjiturele de cartofi. 289 „ franţuzească'. . 4 Prăjituri de cartofi cu • „ de crupe. O ouă j „ de julienă. . . 0- Prăjituri de jimblă cu „ de cartofi. . . 7 ouă 292 „ de cartofi din car- Prăjituri calde de fructe 297 toii cruzi .... 8- „ de griş de hrişcă. 299 Supă de cartofi în alt Pere fierte .... 340 chip 9- Pepeni (galbeni). . . 348 Supă de haţmaţuchiu Piersece şi zarzăre. . 350 sau marar. . . , 10 Prune scăzute . . . 351 Supă de zarzavat. . 11 Pregătirea pâinei . . 386 „ de verdeaţă . . 12 Pâine de urlueală . . 387 „ de morcovi . . 13 „ de urlueală de „ de pătrunjel . . 14 grâu 388 „ de pătrunjel gata Pâine neagră cu stafide 397 răpede 15 „ de Tirol . . . 401 Supă acră de măcriş . 16 Plăcintă cu brânză . 407 , de ridichi. . . 17 „ cu prune. . . 408 „ de ţelină . . . 18 „ cu ceapă. . . 409 ,, de sparanghel. . 19 Pastete cu orez. pg. 138 „ de morcovi de Pastet de ciuperci . „ 146 Teltow 20 Piftie (recituri) vegeta- Supă de cartofi cu varză riană. . . . pg. 146 creaţă 21 Pommes frites (cartofi Supă ele ceapă . . . 22 prăjiţi) . . . pg. 146 „ de pâine . . . 23 Pastetele de cartofi pg. 143 „ de pâine alt-fel. 24 — XIV — No. Supă de pâine cu mere 25 de hrişcă. . 26 * de ouă bătute . 27 ,, de lapte lapte cu făină prăjită . 50 Supă de lapte cu mig- dale 51 Supa de sară. . 52 „ de zară cu crupe de orz 53 Supă de lapte acru. . 54 de socoladă . . 55 „ de boabe de soc 56 B de mac . 57 „ de mere . . . 58 „ de mere cu orez. 59 ,, de mere uscate. 60 ,, de zarzare. . 61 „ de pere. . . 62 „ de lămâe. . . 63 „ de cacadâr (tran- dafir sălbatec, rug). 64 Supă de zmeură . . 65 „ de cireşe . . . 66 de dovleac . . 67 ,, de dovleac in alt chip 68 „ de fructe . 69 ,, de vin .... 70 „ de prune proa- spete 71 Supă de ciuperci. 72, 186 ,, amestecată. . . 28 de orez ... 29 de crupe . . . 30 Supă de crupe de ovăz „ de griş de ovăz JNo. 31 cu prune uscate. . 32 Supă de făină de ovăz „ de griş de po- 33 rumb 34 Supă groasă de făină. 35 „ de făină rumenită 36 „ cu frecăţei. . 37 „ de orez . . . 33 „ de sagu . . ; 39 „ de jimblă . . . 40 „ de Vestfalia. . 41 „ de fasole. . . 42 „ de făină de fasole „ de mazere bă- 43 trână 44 Supă de linte. . 45 „ de făină de linte 46' „ de lapte. . . . 47 „ de lapte (alt-fel). , de lapte cu tur- 48 nătei. . . . . . 49 Supă de mere. . pg. 148 Sparanghel (budincă) „ 148 Sufle de castane . ,, 147 Sarmale de varză . „ 141 Smântână bătută . „ 332 Sufle de mere . 258, 328 Sparanghel .... 127 „ ca legume . . 128 Spanac 129 COpt .... Smântână acră cu car- 132 tofi 153 r Salate de ciuperci. . Sos de pâine ■ . . „ de unt .... „ de lapte . .196, „ rece de smântână 1 „ olandez.... „ maioneză . . . ,, acru ............ „ acru de ouă . . . „ de cartofi . . . Salată de castraveţi n » » ac „ de cartofi. . de Rin . „ de varză . „ de rapuncul ,, de praz . ,, de sfecle. „ de păstăi. „ de ţelină . „ de ţelină alt-fe! „ de sparanghel Supă de primăvară pţ Sufle de zarzăre . Supă de sparanghel „ de măcriş. . Sparanghel cu unt. Supă poloneză, (1< şească). . . . Salată italienească p| Supă de pătlăg. roşe Strudel (plăcintă) <3 migdale. . . pj Sufle cu şato (chai deau). . . . p) XV - Şniţel de Colonia pg. Salată de tomate (pătlăgele roşe) l pg. Sufle de castane, pg. Sos de capere . . . „ de ciuperci. . . „ de pătrunjel. . „ de haţmaţuchiu „ de măcriş. . ,, de sparanghel . „ de ceapă. . . 369 ■ „ de zbârciogi . . 206 ifl } 370 Sos de fructe cu smân- 371 tână 212 / 372 Sos de fructe . . . 213 j 373 „ de portocale . 214 )' 374 „ de lămâe . . 215 375 „ de cacadâr. . 316 \ / 376 „ de ppmuşoară. 217 } 377 „ de stafide . . 218 s 378 Salată de mere . . 337 i 379 Sos, reţetă .... 359 1 137 Salată de fasole . . 380 1 138 „ de creson de fân- 138 tână 361 139 Salată de ghiveciu . . 362 139 „ de cicoare . . 363 „ de morcovi . . 364 „ mestecată. . . 365 jj 142, „ de zarzavat. . 366 143 „ verde . . . . 367 " 143 Tăeţei 271 , de făină de albuş 272 4' Torturi 410 . 145 Tort de mere . . . 411 — XVI - No. Tort de coacăze . . 412 „ de vişine. . . 41,3 „ de prune . . . 414 „ de coacăze . . 415 „ de cartofi. . . 416 „ de bişcot. . . 417 „ cu natron (pan- dispan) 418 Tort de griş. . . . 419 „ de morcovi . 420 „ de pâine cu şo- coladâ 421 Tort vienez .... 422 Tort simplu cu peltea de fructe .... 423 No. Tort de orez. . • . 424 Tort de şocoladă cu cremă . . . pg. 148 Ţelină cu sos de unt. 126 Varză trandafirie . . 114 „ căpăţâni . . .115 „ roşe . . 116, 117 „albă şi varză creaţă.............1-34 Varză albă, călită •. . 135 „ creaţă . • • .136 Zbârciogi.............180 „ pastet . . . .181 „ sos...............206 Zeamă de lămâe . . 358 1 CAPITOLUL I 7^ NECESARUL 1 ' Prietenii traiului firesc pornesc de la ideea că natura a organizat ast-fel pe om, că în starea primitivă, îşi găsea hrana gata şi o putea mânca crudă. Sigur, natura ne-a pregătit hrana s’o mâncăm rece sau puţin caldă, pe care întâmplarea singură o pregătea sau aşa cum ne-o.da sinul mamei. Acest principiu nu se contrazice, când, folosin-du-ne de minte, sporim şi prefacem hrana prin foc şi alte mijloace, mai ales în climele aspre, fă-cându-ne în stare a trăi sănătoşi, unde din pricina naturei, ar fi cu neputinţă sau greu. Dar trebue să ne ţinem bine de principiul naturei: In climatul nostru, azi, cerealele sunt aproape singura noastră hrană, adică „pâinea de toate zilele". Nu e nici cea mai mică îndoeală, că hrânindu-ne cu cereale şi cu apă, putem fi sănătoşi şi remă-nea sănătoşi. Dar nu-i nici un motiv să nu pre- . facem cerealele într'o formă mai îndemănoasă, ca pâinea şi altele. Şi mai mult încă să facem tot aşa cu legumele, cărora prin fierbere, le nimicim amărăciunea, care din instinct nu ne place. Acelaşi lucru se poate zice şi despre zarzavaturi. De asemenea e neîndoelnic că fructele, între acestea sunt: fragii, zmeura, murele, şi strugurii copţi şi dulci, cum ni-i dă natura, şi, căriîntru cât instinctul nestricat tiu se împotriveşte întrebuinţărei lor, sunt pentru noi o hrană potrivită. Formează un adaos hrănei şi ne scutesc de prea multă băutură de apă (care rare-ori e în adevăr curată). Din fructe căpătăm cea mai curată băutură, pe care pământul o poate da. j .11 i Prietenii vieţei naturale mai pleacă de la ideea că hrana naturală e tot odată cea mai plăcută, după cum fie-cărei făpturi hrana ei obicinuită îi produce, fără îndoeală, cea mai mare plăcere, respingând cu hotărâre toate mâncările şi băuturile protivnice instinctului şi contrare hrănei naturale. De aceea putem temeiu pe gustul plăcut al hrănei. Ast-fel se justifică o varietaţie a listei de mâncare, arătată chiar de natură prin nenumăratele sale daruri. Totuşi legăm această variaţie cu varietăţile ce ne dă anotimpul şi nu cu mulţimea felurilor de bucate la aceeaşi masă. In această privinţă lozinca e simplitatea, fiind-că multele feluri de bucate pricinuesc un duel între lăcomie şi natură. Mâncătorul de fructe, înţelegător şi bine dispus, cum trebue să fie, ştie, la nevoe, a se mulţumi cu puţin (cu pâine şi fructe). Când însă s'a aşezat :gospodăreşte, atunci gospodina va avea de îngrijit: 1. De pâine Graham bună, proaspătă de grâu (vezi «capitolul 22); 2. De legume, şi zarzavaturi (vez. cap. 15); 3. De fructe proaspete coapte, pe cât îngădue anotimpul ; 4. De fructe uscate şi, dacă voim, de compot 4e fragi, de sirop de fructe ; apoi de mere, pere, prune etc. şi de magiunuri ; 5. De păstrarea pe iarnă a legumelor ce pot fi păstrate (vezi cap. 3). Fie-care prieten al unei bucătării sănătoase ştie că cerealele, în amestec cu fructe şi cu ajutorul focului, pot da o mulţime de feluri de mâncări, foarte gustoase, dacă înlăturăm ori-ce condimente, [ de la fructe bine coapte chiar şi zahărul. j — 3 — Capitolul ii CE-1 SLOBOD? Vegetarianul nu mănâncă nici un fel de carne, nind-că nu voeşte să ucidă animale, cari, ca şi el, au simţire şi minte, ca să le mănânce. Dar sânt materii, pe cari vegetarianul, nu tocmai riguros, le mănâncă, pe câtă vreme se poate avea această plăcere fără a face durere şi fără a răpi viaţa animalelor. Aşa e laptele erbivorelor şi produsele acestuia ; mai sunt ouăle şi mierea. Noi personal nu prea sântem apărători ai acestui cerc larg de hrană. Ştim să omul adult se poate lipsi, fără nici o pagubă, de aceste alimente şi că instinctul firesc şi curat se revoltă, fiind-că cere omorârea unui mare număr de animale, că din punctul de vedere sanitar sânt dăunătoare, şi vegetarianul, în cursul practicei sale, micşorează consumarea acestora şi mai târziu le părăseşte de tot. Dar ştim că întrebuinţarea acestei hrăni, în margenile sus arătate, e cu totul alt-ceva de cât friptul şi fiertul animalelor tăiete, pe cari poate le-am crescut şi îmbolnăvit îngrăşindu-le anume pentru a le mânca apoi. Fără îndoială cunoaştem prea bine şi greutăţile tre-cerei de la hrana obicinuită nenaturală la cea naturală, şi de aceea primim acest spor al mijloacelor de hrană ca o pregătire la vegetarianism. In acest scop facem următoarele observaţii : Gospodina trebue să aibă, mai cu seamă, în vedere a avea laptele cât mai curat; practica îi va arăta mai multe greutăţi ale acestei datorii, căci laptele poate fi rău în două chipuri : 1. Din pricina că e de la vite bolnave, cât şi din — 4 — pricina hrănei de ex., dacă se dă vacilor sănătoase sfecle ori borhot, acestea vor da laptelui gust rău şi poate chiar primejdios copiilor, când s’ar da în locul laptelui mumei. Tot aşa cu laptele caprelor, când mănâncă coaje de ştejar şi li se amăreşte laptele. Mai departe e dovedit ca laptele de la vite bolnave de oftică dă copiilor această boală. Cel mai bun lapte este tot-d’auna cel proaspăt ■de la vitele tinere, sănătoase, ţinute în aer liber, şi hrănite cu erburi. De aceea recomandăm în deosebi, laptele de la vitele de muncă. 2. Alte cusururi, pe cari vânzătorul le face, parte , prin înşelătorie (amestecă apă, care nici măcar nu e curată, şi cu alte lucruri ca : scrobeală, făină, cridă). parle^prin rea îngrijire, (necurăţenie în lăp-tărie, la vase, la aerul din cămară etc). Lapte acrit. Trebue mai ales de observat ca să fie de la lăptării curate, unde laptele să stea în aer curat, când trebue să se prinză ca să nu capete gust şi iz rău, din aer. Bunătatea şi gustul bun al untului din lapte atârnă de aceleaşi condiţii. Brânca: 1) Feriţi-vă de acele cari au adausuri rele (de ex. părţi negre ca în vestitul „Requefort“ sunt bucăţele negre de pâine puse în brânză proaspătă şi trec ca mucegaiu vechiu) ; 2) De cele cari au gust tare. Tuturor mâncătorilor de carne le plac brânzeturile foarte sărate ; 3) De brânzeturile vechi, foarte grele de mistuit, şi în cari se desvoltă otrăvuri. Cea mai nestricătoare şi mai hrănitoare, este brânza proaspătă, câtă vreme e albă, moale, fină şi dulce. Untul. Numai din lapte bun (vezi mai sus) şi păstrat bine, se capătă unt bun. Trebue să fie nesărat şi nevăpsit. In locui untului bun se pot întrebuinţa oleiurile de plante mai ales ale celor locale (fiind-că le putem avea proaspete) ; de ex. o leiu de rapiţă, proaspet şi rafinat şi altele. Foarte fin e de asemenea oleiul de Soarea soarelui, care se face mult în Rusia, De recomandat e şi oleiul de nucă, mai ales dacă avem provizii îndestulătoare de nuci proaspete, îl putem face prin stoarcere după trebuinţă ; asemenea oleiului de muştar (vezi adausul, falşificările untului). Unt artificial (cu cât mai sunător e numele cu atâta mai sigură e origina lui necurată) e foarte răspândit şi de multe feluri; mai ales mult seu se preface-în unt. Dacă am întrebuinţa cu iscusinţă şi simplitate ceea •ce natura ne oferă ca hrană curată, nu ne-ar veni în gând să facem mâncare cu grăsime de hoituri. Acum de curând a început a se întrebuinţa în bucătărie, în loc de unt de vacă, unt de plante, care poartă în comerţ numele de vegetalină. E o untură chimic curată, scoasă din cele mai fine nuci de cocos. Se păstrează luni de zile fără a râncezi şi se potriveşte minunat la gătit, la prăjit şi la aluaturi. Un sfert numai din acesta face cât un chilo întreg de unt, căci e cu 25% mai gras şi n’are apă. Ouăle. Aci înţelegem ouăle păserilor mari, mai ■ales ale găinilor. Să fie proaspete, ne clocite. Făcute vârtoase şi prăjite nu prea plac prin mirosul de sulfur şi sânt grele de mistuit. Mai bine merg moi şi proaspete, şi mai bine înse amestecate ■ca adaus în alte mâncări. Mierea. E foarte de multe feluri, după florile de pe cari e culeasă. S a dovedit că une ori e otrăvitoare şi chiar omorîtoare (Hazel Toxicologie p. 153). Cine s’a deprins a mânca Graham dulce n'are nevoe de miere crudă. Mierea se poate întrebuinţa la bucate în loc de zahăr. Sus numitele producte, când sânt curate, ajută — 6 — gospodinei să înmulţascâ bucatele în multe chipuri-numai să se ferească de ori-ce lucru nenatural. Sfatul din urmă greu se va putea întrebuinţă, în toată rigoarea lui. Vegetarianul riguros nu tre-bu e să mai adaugă artificial sare ; unele bucate’ de ouă cer sare, ajunge însă să se pue foarte puţin şi asta din pricina că gustul deprins cu sare, se poate îndrepta numai puţin câte puţin. De alt-fel ideea conducătoare pentru pospodină trebue să fie că hrana naturală e dulce din natură (şi nu trebue prea îndulcită artificial) şi nu-i de fel aţiţătoare. Toate mirodeniile tari, fie străine fie locale, trebue alungate pentru că strică instinctul. Ceea ce numim hrană curat naturală are în sine mirodenie minunată şi pentru că să te încrediinţezi desă- Legumele neaţiţătoare se pot întrebuinţa, ca ne-fiind dăunătoare instinctului şi sânătăţei. Cu toate astea vegetarianul riguros nu va face prea mare întrebuinţare de ele, de vreme ce are ca principiu că, de la natură, sântem mâncători de fructe, nu de earbă. Vegetarianul ştie prea bine că îşi ia hrana din seminţele erburilor şi nu din frunze şi rădăcini, adică nu din legume. Cu toate astea nu sântem contra celor curăţitoare de sânge, ca spanacul, care-i bogat în fier şi e un zarzavat folositor pentru tineri, cari cresc, pentru anemici, pentru fetele ; vârşit de acest lucru, trebue să fii vegetarian ad:"x ' om cu gust adevărat fiin. CAPITOLUL III ^ LEGUMELE clorotice etc. Totuşi multe din legumele întrebuin’ ( ţaţe, daca luăm în seamă proprietăţile şi greutatea de gătire, le putem socoti ca lucruri de^ lux. In clima noastră putem întrebuinţa cartofi, precum şi alte tubercule, rădăcini, mlădiţe şi trunchiuri, dar nu vom pune pe buze nici o rădăcină iute şi nici ceapă, pân ce mai întâiu nu-i va scoate iuţeala, cum face Arabul. Omul poate întrebuinţa inteligenţa ca să-şi înmulţească felurile de mâncare, dar să remâe credincios instinctului natural. La noi gustul pentru legume e mult mai des-voltat de cât la străbunii noştri. Aceştia se bazau mal mult pe cereale, fructe, boabe, (fragi, câpşune, zmeură etc.) şi ciuperci. Azi, mulţumită culturei, multe plante selbatece s’au cultivat şi sânt întrebuinţate ca hrană. Pentru domesticirea plantelor de mâncare, omul s’a luat după animale, la descoperirea altora l’a dus nevoea. Cum a urmat această transformare, în cele mai multe cazuri, nu se poate spune sigur. Domesticirea însă le seu- -teşte pe plante de lupta pentru traiu, pe care tre-buea s’o ducă în starea de sălbătăcie, de vreme ce li-se dă cel mai bun pământ şi cea mai bună hrană. Mazereaşi fasolea, pe care strămoşii noştri le-au cunoscut alături cu cerealele, erau puse la început în câmp, şi numai târziu veniră în grădină. Mazerea a ajuns fruct de grădină, de când se mănâncă verde; şi nu-i mai mult de o sută de , ani de atunci. Cu o sută de ani înainte, un sfert' de măsură adusă din Olanda costa o sută de lei. Nici o legumă nu-i aşa de variată ca varza. Spanacul nu-i vechiu în Germania ; în veacul al 16-lea era privit ca nou. Sparanghelul îşi are patria lângă -Mediterana, era leguma plăcută lui Platon. Grecilor şi Romanilor le plăceau foarte mult, pătrunje- j Iul, salata şi lăptucile. Mai veche e cultura ustu- I roiului şi a cepei, cari sânt aduse din Asia. Neron mai multe zii 3 pe lună de-a rândul mânca la ceapă ca să-şi dreagă glasul şi-i s’a zis în ris „mâncătorul de ceapă Reventul veni din China în veacul al 14-lea, în Europa. Intre alte legume-fructe cel mai însemnat rol îl au castraveţii aduşi din Himalaea. Lângă el veniră în anii din urmă pătlăgelele roşii. Castraveţii îi cunoşteau şi Egiptenii, ei pregăteau din zeama lor o băutură. împăratul Tiberiu mânca foarte cu multă plăcere castraveţi; înrudiţi cu aceştia sânt dovleacul şi pepenii, cari sânt foarte cultivaţi în Asia. Ridichile sânt cunoscute de prin veacul al 16-lea în Germania ; acum sânt cultivate aproape pretutindere. Cartofii au cea mai mare respândire ; se cultivă o mie de feluri. Gospodina va avea datorie de a lua seamă ca şi la bucatele de verdeţuri să predomnească zarzavaturile dulci ori mai domoale; dânsa va pregăti singură salata şi va îndepărta oţeturile; vegetarianul riguros va prefera compoturile tuturor sălăţi-lor şi toate rădăcinele şi erburile dulci celor aere, amare şi sărate. Trebue luat foarte mult aminte că sântem împotriva obiceiurilor de azi de-a găti legumele în unt sau uleiu, cât despre grăsime nici vorbă. Legumele gătite fără unt şi oleiuri sânt mal gustoase şi mai prielnice pentru pungă. O stimată gospodină,) d-na Amtmann Ulrich, zice: „Oleiul .este de sigur cel mai bun înlocuitor al untului, dar şi oleiul să-l întrebuinţăm foarte puţin, numai la sălăţi şi cartofi prăjiţi. De ani de zile am gătit toate bucatele fără ori-ce fel de untură; sânt mai gustoase şi mai plăcute, având gustul curat al tuturor vegetalelor, care alt-fel e turburat prin grăsime. Dar cum să găteşti fără untură P Le- — 9 — [ guminoasele le lăsăm o zi în apă rece, şi le fierbem încet, le sărăm puţin, le punem zarzavat, câţi-va cartofi, şi, dacă place, puţin pătrunjel. „Varza, ori de ce fel ar ti, o opărim cu apă fierbinte, pe urmă o fierbem cu puţină apă şi sare şi o dregem cu făină rumenită ori cu cartofi. Legume tinere, ca fasole, mazere, morcovi, caralambe, se fierb în puţină apă, se leagă cu făină şi li se pune pătrunjel. „Tot aşa se gătesc toate supele de tăeţei, crupe, orez, griş; se fierb în apă cu zarzavat şi cu puţină sare fără untură. Cui place pune câţi-va cartofi şi un pătrunjel. Tot aşa se face supa de cartofi. „Intâia'*încercare d-a găti gustos aceste mâncări, ce-am descris mai sus, nu reuşeşte tot-d’auna, dar ne deprindem curând. Gospodinele să încerce i mal o dată, de sigur că bucatele sânt mai eft şi mai plăcute de cât cu uleiu“. Vegetarianului îi e puţin sete, fiind că nu întrebuinţează aţiţătoare şi nu are acea sete ce o aduc artificial acestea. Setea, zice Shelley, acolo unde arată trecerea omului de la vieaţa naturală la cea nenaturală, e tovarăşa firească a hrănei cu carne şi-a tuturor bucatelor stricate în bucătărie, adică sărate. „Dar ce costă setea băneşte, ce stricătoare e sănătăţei şi moraliceşte, e cunoscut." Când’din oare care împrejurări, ne e sete, atunci bem apă, pe cât o putem avea de proaspătă si de CAPITOLUL IV ^ BĂUTURI curată. Nu avem însă nevoe să facem — 10 - apă“, căci nu-i în obiceiul nostru să ne stricăm mistuirea şi sănătatea cu dietă nenaturală. Socotim că „apă“ e pentru trebuinţele mai ales din afară. Bem şi apă, dar nu în câtime mare, de oare-ce o putem în tot-d’auna avea mai curată de la natură şi cu cea mai plăcută aromă, potolindu-ne setea cu fructe. Pie care gospodărie mijlocie poate să aibă fructe, dacă gospodina ştie să le păstreze peste iarnă, dar când nu le putem avea, atunci tot apa e cea mai bună, mai sănătoasă şi mai eftină băutură. Aşa der fructele zămoase în rândul întâiu, al doilea apa. Celea-lalte băuturi pot fi numai condiţional îngăduite (sifonul, ales artificial,) limonadele, gazoase şi alte asemănătoare, ales când au spirt,, ori vin. Cele mai bune şi mai răcoritoare sânt băuturile făcute din apă, pâine şi zeamă de fructe ori de fructe proaspete. Gospodinele cred că fără de băuturi calde nu se poate, ales iarna. Dar merge şi încă foarte bine. Dacă judecăm cu oare care asprime deprinderile moştenite, atunci ne minunează descoperirea că băuturile căldicele şi chiar reci, când se simte nevoe de ele, răcoresc mai mult corpul şi la ne-voe îl şi încălzesc. Atunci se vede clătinăndu-se credinţa greşită în supe fierbinţi, cafea fierbinte şi ceaiu. Cea mai potrivită băutură e supă de ovăz, grău, secară şi alte crupe. Şi din lapte se pot găti băuturi cu adausuri nestricătoare ori cat mai puţin stricătoare şi tot o dată hrănitoare. Să se cumpere coajă de boabe de cacao, să le prăjim şi măcinăm ca să fim apăraţi de falşificare: din aceasta se face un ceaiu aromatic şi neaţitător. (Acest surogat se află falşificat, şi se poate lua cu cântarul în cantităţi mai mari numai din locuri sigure). Şoco- 11 — lata are de sigur proprietăţi hrănitoare; nu are însă nimic atrăgător pentru cei cari ştiu că-i dă atragere ce-va care face parte din otrăvuri, şi că mai toată şocolată aflătoare în comerţ e falşificată. (Vezi Klenke, Falşiflcarea lucrurilor de hrană). O' escepţie onorabilă face cacaua şi şocolată cu săruri hrănitoare a D-rului Lahman, care e garantată de ori-ce falşificare dăunătoare. Cei cărora le place asemenea băutură pot să şi-o precure, despre cafea şi ceaiu însuşi Wirchoxv le-a condamnat. Se înţelege de la sine că noi condamnăm toate spirtoasele ca vin, bere, rachiu etc., atât mai mult cu cât J conţin mai mult alcool. (Vezi Cap. 21). _____J CAPITOLUL V COMBINAŢIILE Trecere de la dieta sângeroasă la cea naturală se lace mai cu seamă încet; de aceea e de mare însemnătate ca tocmai în timpul trecerei feluritele feluri de mâncare să fie combinate raţional. a) Vegeterianului riguros îi vine uşor în privinţa asta. Hrana sa e pâinea şi tot ce se face din leguminoase, fructele sânt un adaus. Dacă are pâine Graham proaspătă şi fructe ori dacă, prin gătire, şi-a făcut din cereale un şir de bucate şi dacă şi-a mai fiert şi fructe, poate zice, cu drept cuvânt, că hrana lui e pâinea şi fructele. Această combinaţie e nu numai plăcută; dar potrivită şi hrănitoare. Dovedirea mai pe larg e în scrierea mea: „Despre vieaţa naturală" Cap. 32. După cum simţul arată fie-cărui, puterea de hrană de căpetenie stă în cereale, mai puţin în fructe şi plante, dar 12 — cari sânt nu numai plăcute ci şi un adaus de hrană trebuitor. Dacă ar voi cine-va să se hră- nească numai cu fructe şi plante, atunci ar trebui o cătime mai mare şi tot ne ar merge rău, numai cu astă hrană. Mai lesne am putea mănca numai cereale amestecate cu apă. Prin adausul de fructe şi legume, ales pentru noi copiii unui neam răsfăţat, cerealele sânt mai gustoase şi mai lesne de mistuit. Deci acest adaus ajută la buna noastră stare. Schimbările plăcute, ce poate da hrana cu pâine . şi cu fructe, dacă mai adăugăm şi fructele sudice sînt atât de numeroase în cât vegetarianul s’ar putea mărgeni numai la dânsele. Aceasta o capătă cetitorul, întrebuinţând în cartea aceasta numai reţetele în cari nu întră produsele animalelor. Cine însă ce ar vrea să mănânce numai productele ce le dă clima noastră, fără a se folosi de foc, deci nici pâine, acela nu-i vegetarian, ci zănatec. b) Cu cât mai mult vegetarianul se depărtează de principiul: „pâine şi fmcte“, cu atâta mai mult cade în primejdie de-a greşi, dacă nu înţelege motivele adânci ale vegetarianismului. Dacă o gospodină ar vrea de ex. să gătească, după principiile arătate mai sus (Oap. 2), în cursul unei săptămâni, cam acestea : morcovi cu cartofi, fasole verzi cu cartofi prăjite, mere coapte cu sos de cireşe; pe-rişoare de cartofi cu prune uscate, budincă de cireşe cu sos de zmeură, conopidă cu,cartofi, ma-zere verde cu morcovi, fie-care . din acestea e o mâncare plăcută şi potrivită, dacă se mănâncă împreună cu pâine de ajuns, nu 'socotindu-se a-ceasia ca un adaus secundar, ci ca mâncarea principală. Să nu' schimbe înţelesul mâncare şi adaus la/ mâncare sau udătură ; să se scoaţă pâinea ca hrană ( 13 — [ principală şi să se ea ca adaus (udătură) o cantitate mai mică din bucatele de mai sus. Atunci naşte întrebarea dacă mâncările acestea, ca adaus, mai merită osteneala! E nepotrivit ca gospodina să vrea să sature mosafîrii cu asemenea bucate,; ar trebui porţii prea mari, ar costa prea scump, poate ar strica şi sănătăţei, şi s’ar face ideia greşită ca asemenea mâncări nu dau putere şi costă prea mul*, măcar că imputarea nu se cuvine modului de traiu natural. c) Şi din potrivă se poate face esces de zel, adică se poate greşi de ex. urmând zile una după altă: perişoare de făină, mazere, crupe, linte,, mâncări de ouă vărtoase, fasole albe, budinci grele şi altele, fără adaus de fructe şi erburl. Mai mâncând şi ceva pâine, atunci se va răsipi de gospodină prea multe mâncări hrănitoare. Nu bănuim buna ei intenţie, dar eommesenii, dacă nu vor avea un stomah zdravăn şi nu vor şti să fie cumpătaţi, vor suferi şi, cu vremea, se vor îmbolnăvi. Atunci vor da vina pe viaţa naturală, dacă nu-şi vor da osteneala să gândească să afle că de vină e încărcarea stomahului, reaua alegere a bucatelor şi cantitatea nemăsurată. d) Gospodina, mai ales, să aibă în vedere că mân- carea, adică substanţele hrănitoare (cereale, grâu, secară, orz, hrişcă, fasole, mazere, linte, porumb şi orz; tot ce se pregăteşte din ele, pâine etc.; mai departe ouă, lapte, brânză) să le potrivească aşa fel cu adausurile de fructe şi legume, în cât în tot-d’aună hrana să fie principalul şi adausul secundarul. Puţin exerciţiu, urmat de niţică judecată, vor răsipi răpede- ori-ce îndoială şi vor dovedi că o masă întocmită în felul de mai sus e sănătoasă, hrănitoare şi plăcută. __ ( J 14 CAPITOLUL VI Felul de-a mânca şi bea I 0 carte de bucate trebue s’arate calea cea mai bună şi mai sănătoasă de-a se hrăni. Acest scop şi-l va ajunge, în cel mai înalt grad, dacă pe lângă întrebarea: „Ce mâncăm şi ce bem", va avea în vederea şi întrebarea nu mai puţin înşemnată; KCum şi cât trebue să mâncăm şi să bem ?“ Pentru luminarea celor din urmă, vor ajunge câte-va rânduri. 1. Asupra datoriei cumpătărei sântem înţeleşi, de oare-ce toată lumea condamnă lăcomia în mâncare şi beţia. Asupra măsurei sânt deosebite păreri şi nu-i de folos să hotărim ce-va despre câtimea şi porţiile zilnice, nici chiar bazăndu-ne pe tainul soldatului. De oare-ce măsura se potriveşte de pe obicinuinţa, individ, felul ocupaţiei, starea sănătă-ţei, de pe vrâstă, anotimp, climă şi alte condiţii. 2. Cea mai bună măsură rămâne tot următoarea : Nu mâuca fără să-ţi fie foame. Nu bea fără sete ! E recunoscut ştiinţificeşte că oamenii culţi mănâncă şi beau prea mult; din care pricină organismul le e prea împovorat, sufere şi se vatămă; de oare-ce nu tot ce mâncăm şi bem; ci numai o parte, mistuim (asimilăm, schimbăm în sânge) şi ne .foloseşte cu adevărat. Puterea de asimilare (mistuire) a stomahului, nu merge la nici o fiinţă, peste oare-care măsură, ceea ce-i prea mult îl slăbeşte pe el şi organele ajutătoare, dă turburai şi depozite şi cţuce, mai curând sau mai târziu, organismul la neplăceri, la dureri, şi sfârşit critic. Noi nu trăim ca să mâncăm şi să bem, ci mâmcăm şi bem ca să trăim. Fiind aşa, remâne mereu, pănă , la oare-care grad, „foamea cel mai bun bucătar", j A mânca şi a bea prea mult de o dată lucrează dăunător, după cum se vede din urmări (trândăvie, somnolenţă, friguri de mistuire, dureri de cap, ameţeli etc). „Puţin de o dată şi mai des" e regula mâncărei şi nu „rar şi muli“. Trebue ca, înainte de masă şi după masă, să ■fim bine dispuşi la muncă. De pe aceasta se cunoaşte, dacă nu ne-am depărtat de natură. Vegetarianul, din acest punct de vedere, poate ajunge in încurcătură, parte din pricina obiceiurilor dăunătoare, parte din pricina propriei slăbăciuni. Cine trăeşte neatărnat şi pricepe bucătăriea rece şi în-frănarea poate foarte bine să'se ţină de această normă. Acela îşi va face o pauză pentru mâncare dimineaţa, la prănz, pe la toacă şi seara, pentru ca toată ziua să fie capabil de lucru. Turistul făcând ast-fel, merge mai departe şi economiseşte timp şi putere, pentru sănătate, muncă şi plăceri proprii. Germanii vechi mâncau despărţiri, fie-care pentru sine, cum arată Tacit; ei mâncau pentru a trăi. Călătorul face din potrivă, de oare ce „bontonul" zice să mănânce la „table d’hote", cărei trebuie să-i jertfeşti timp preţios, bani, putere şi sănătate. Obiceiul domnilor este tiran mare şi când cineva nu-i neatărnat, poate duce la neînţelegeri grele, de aceea sileşte-te a fi neatîrnat. Vegelarianismul trezeşte această silinţă şi duce la izbândă. Din nenorocire sânt şi vegetariani, cari, în ciuda naturei, cred că regula ar fi să mănânce o singură dată pe zi. Din pricina acestui obiceiu li-i prea foame, sânt siliţi să-şi încarce stomahul şi fac ca şi acele carnivore (mâncătoare de carne), cari mânâncă mult şi pe urmă se lenevesc, ca nobilul leu ori ca şarpele boa constrictor. 3. Trebue mâncat şi băut încet. Ani-jnalele mâncătoare de carne mânăncă răpede, cele / — 16 — mâncătoare de grăunţe, încet. Mestecarea cu băgare de seamă a mâncărilor tari e normală, ea înlesneşte mistuirea prin o potrivită amestecare cu saliva. Cine are^ luare aminte la aceasta ştie că transformarea în zahăr se începe din gură. Pâinea Graham şe ’ndulceşte mestecând'o. înghiţirea răpede a alimentelor, ca şi a băuturilor, este dovadă de grosolănie şi nepricepere. Nu putem în deajuns de curând păzi copiii de acest obiceiu râu. Lăcomia şi necumpătarea sunt pedepsite prin aceasta, fiindcă şi cele mai plăcute mâncări şi băuturi le mâncăm ca şi cum ar fi o năpastă. Pe lângă asta, precum nasul slujeşte la răsuflat şi ca aerul să nu he prea rece, tot aşa gura este pentru potrivirea mâncărilor ca să nu fie prea fierbinţi sau prea reci înghiţite. 4- O masă prea îinbielşugată e primejdioasă, fiind-că împinge pe om să calce regulele sănătăţei. Lacomul, cu gustul cel mai aţiţat, nu mai e simţitor la toate fineţele gustului, îi trebue lucruri aţiţătoare ca sa mai găsească gust în bucate. Vegetarianul are cu adevărat gustul delicat de ex. la fructe, simte cele mai fine arome, pe când lacomului toate îi par sarbede. 5. Fiindcă o mestecare bună este cel mai însemnat lucru în hrănire, urmează că trebue de avut dinţi buni, cari, pe lângă frumuseţe, ne dau şi sănătate ; iar cine nu-i are, trebue din vreme să şi-i pue. Dinţii se pot pune complecţi şi ne înlesnesc vorbirea limpede, fac să nu se desfigureze faţa şi, cum s a spus mai sus, ne păstrează sănătatea. , Dacă îşi dă cine-va osteneala să viziteze un dantist, când n'are încă dureri, i se poate da ajutor nedureros; dar arta aceasta e atât de înaintată, că poate-da ajutor şi în cele mai grele cazuri. 17 Negreşit e mai bine să ne păzim de boli de dinţi, cari, cele mai de multe ori, sânt pricinuite de mâncări prea fierbinţi sau prea reci şi ajung chiar a fi îngrozitoare. "In Statele-Unite „ţara făgăduinţei" pentru dan-tişti, fălci rudimentare la prunci sânt lucruri. r~-: se văd zilnic. Ce povaţă pentru noi! 1. Am vorbit la felul nostru de a ne hrăni întâiu despre oamenii sănătoşi. Dieta noastră este pentru cei sănătoşi cel mal sigur principiu în potriva diferitelor boale, ferindu-ne prin faptul că sântem apăraţi împotriva slăbiciunilor trupeşti ale omului civilizat; dar ea este şi pentru bolnavi cea mai potrivită. Bolnavul să mănânce numai lucruri obicinuite şi acestea foarte cumpătat, cu băgare de seamă şi cu cea mai aspră pază a dietei noastre, în înţelesul cel mai larg al cuvântului. 2, Dar să nu se creadă că şi cel mai aspru vegetarian nu ar trebui să ţină seamă că. la boale, e nevoe de mare luare aminte la felul de a ne hrăni. Aşa, de ex. la diaree să nu se dea pâine Graham, ca prea aspră, căci prin coprinsul de celuloză ar. înrei diarea. In asemenea caz trebue în-buinţatâ jimbla, până ce se poate treptat întoarce la pâinea Graham. înainte de toate la boale, mai ales, să se aibă scaun regulat e cea întâiu condiţie pentru a fi sănătos şi a te însănătoşi. La CAPITOLUL VII_^ Dieta pentru bolnavi uşoare indispoziţiuni ne putem lesne lămuri asu - 18 —' I pricinei ce trebue îndepărtată şi ce-i . de făcut . anume. ^ 3. La zdruncinări grele ale sănătăţei, potrivirea hranei vegetariane cere . cea mai mare îngrijire. Această potrivire nu se poate arăta într’o singură regulă pentru toate cazurile. Fiind-că fie-care persoană şi fie-care caz e alt-fel, adică se hotărăşte după caz. Adesea se întâmplă că şi. cazurile cele mai asemănătoare trebue căutate deosebit. Pentru a afla adevărat ce e, trebue să pricepem mai adânc atât felul boalei cât şi firea bolnavului şi mai ales în ce priveşte felul lucrurilor de hrană. Atunci se consultă un doctor vegetarian. 1 se înlesneşte cercetarea, dându-i lămuriri personale, iar, dacă nu putem avea la timp aşa doctor, atunci se aduce, un doctor de altă şcoală, se consultă despre boală, iar despre dietă se sfătueşte cu un vegetarian iscusit, şi aşa se va găsi drumul cel bun fără a ■cădea în mâna superstiţioşilor. Voeştî a consulta prin scris un doctor, atunci îi explici cazul prin descrierea adevărată a vârstei, a stărei, a felului de viaţă de pân’atunci, a stărei corporale şi mentale, prin arătarea pricinelor presupuse ale boalei de faţă, apoi mersul ei, semnele, etc. Unde trebu-eşte ajutor vădit de hirurgie, te grăbeşti a te duce la hirurg. In ori-ce caz se ţine dietă şi se dă de mâncare numai liţpruri nedăunâtoare până se capătă \ sfatul competent. Grija obicinuită a oamenilor că . bolnavului trebue de dat multe „leacuri“ şi „întă- j ritoare“ e o idee greşită. ____J ; CAPITOLUL VIII ■^r Pentru ce toate astea ?____________________ Foloasele dietei naturale le rezumăm în următoarele : . ' . . E mai sănătoasă decât dieta de carne, care are ca urmare o mulţime de deprinderi nenaturale ; E tnai plăcută, fiindcă se întrebuinţează la mâncare numai lucruri curate ; pe când la hrana de carne, lucruri necurate şi greţoase ; E mai omenoasă, fiindcă cu dânsa încetează tortura animalelor, îngrăşatul vitelor şi uciderea lor pentru mâncare. E mai economicoasă, e mult mai eftină şi foloseşte în două feluri : pe cei sărac îl scoate din nevoe, pe cel bogat îl fereşte de stricăciunile pricinuite de lăcomie *). E mai ediccativâ, fiindcă pri’ntransa lumea va fi mai lesne stăpână pe patimi. Stăpânirea de sine este premergâtoarea tuturor virtuţilor. Aduce femeilor noastre o însemnată uşurinţă. Acestea au trebuinţă, dacă nu mai voesc şi nu le silesc condiţiile nenormale, de mult mai puţin timp, muncă şi bani, pentru a da o masă sănătoasă şi îndestulătoare. Astfel vor remănea mai mult timp şi bani pentru alte nevoi. E cea mai bună ajutătoare pentru săraci şi bogaţi, fiind deslegarea adevărată a problemei hrănei, grija cea mai mare a fie-cărui. (Vezi'mai pe larg despre acdasta în cartea lui Ed. Baltzer, reforma *) Vezi cărticica foarte bună a lui H. Reus „Cum să fii însurat şi să trăeşti cu un leu pe zi“. A treia ediţie pr. -80 pfenigi, broşată 60, editura H. Hantung et Sohn. I.eipzig. — 20 — economiei naţionale a 3-a ediţie. Leipzig, Hartung et Sohn preţul 40 de pfenigi). E onorabilă şi liberatoare pentru fie-cine o urmează ; contrarul ei e plin de ruşine, este depărtarea de la natură, suspinarea în lanţul pasiunilor pe cari noi le creştem şi al bolilor de cari noi înşi-ne sântem vinovaţi. Te răsplăteşte întreit. Prin sănătate la trup, sutlet şi minte; de trei ori se pedepsesc ei înşi-şi la trup, suflet şi minte, -cei cari poartă aceste lanţuri în viaţă ; E felul strâvechiu de Irain al omenirei, care şi azi se urmează la toate popoarele în majoritatea lor şi care la pătura de sus a fost întunecat prin luxul civilizaţiei. „ Vegetarian» de peste tot pământul se rapoartă la mâncătorii de carne ca 5 la 3“ cine vrea dovadă îl sfătuesc să citească scrierea mea: „Viaţa naturală" (voi. 1 ed. 4, pr. 1 M. 20). Pentru a mulţumi cerinţele sânt aci mai multe . reţete date de femei ca model pentru perioada de trecere de la mâncarea de carne la vegetale, pe cari, gospodinele le pot întrebuinţa în legătură cu i felul de viaţă de mai înnainte pentru a putea mai I lesne trece puntea la dieta naturală. ---- CAP. IX -îţr SUPELE r Folosul supelor e şi la vegetarieni foarte discutat şi din multe puncte de vedere ; unii le socot cu totul de prisos. Părerea noastră este că, mai ales pentru oamenii în vrâstă, iar în timpul friguros, pentru tineri şi bătrâni, când sânt bine gătite sânt un fel de bucate prea plăcute şi deci nu ne putem [ - 21 — . ' lipsi de ele. Dar, e de observat că supele noastre să nu fie apă goală, ci cu zarzavaturi hrănitoare şi să se apropie mai mult- de un fel de mâncare, apoi . să nu se mănânce fierbinţi. La fie-care supă să se mănânce pâine, prin aceasta se face salivarea şi se uşurează mistuirea, dar de cea mai mare însemnătate la mâncare este a nu mânca prea iute. Condimentele, afară de sare, sânt oprite pe cât se poate, mai cu seamă să se ia aminte la untul ce se întrebuinţează la bucate ; acesta să fie proaspăt şi bun la gust. Orez, crupe, griş de porumb şi de ovăz, se dau fierte, reci şi zarzavatul se fierbe deosebit. Iată un mijloc de a drege bucatele arse : Se pune vasul îndată în alt vas mare cu apă şi se lasă atâta până ce partea arsă se rnoap şi se poate depărta. Dacă ' tot a mai rămas mirosul, se acoperă vasul cu un şervet ud muiat în apă rece şi se presură cu sare. înainte de a începe reţetele, atragem luarea aminte asupra unor ingrediente, pe cari bucătăria cu carne le despreţueşte, dar cari ne dau un material foarte bogat pentru supe şi mâncări întăritoare. Aceasta e apa în care se fierbe zarzavatul, prazul, sparanga, mai departe apa de la păstăi, de la mazărea boabe; toate acestea conţin în mare câtime sări hrănitoare, esenţele aromatice ale plantelor, -căror datoresc supele gustul şi puterea lor hrănitoare. înaintea tuturora stă zeama de la conopida (iartă. In timp ce conopida fiartă, fără de sos cu mirodenii, e lucrare uşoară pentru dinţi, iar la gust numai celuloză moale, zeama însă e, chiar pentru gustul celor mai rafinaţi, o supă foarte gustoasă. Când e prea mirositoare, ca la unele feluri de varză, atunci se slăbeşte cu apă. La toate aceste zemi se întrebuinţează orezul, fasola, pentru zeama de praz mai ales lintea. Pentru a îngroşa supele subţiri amestecăm în ele făină prăjită şi câte-va ouă. Extractele pentru supe pot sta, pe scurt timp, în sticle şi la loc recoros. Gospodina să aibă în vedere şi să' se folosească de bunătăţile ce atâta vreme au fost despreţuîte, anume : de zeama zarzavaturilor, vrednice de luare aminte sânt şi supele cu zarzavat ale preu-tului Kneipp, aflătoare în comerţ precum şi supele lui Hohenlohe şi Knorr, d. ex. mazăre cu zarzavat. Acestea, pe lângă că se pregătesc foarte uşor, au şi un gust prea bun. 1. Supă de conopidă.— Se ia conopidă tăiată mic, nu prea (iartă, şi puţin unt, se drege supa c’un ou, se lasă de fierbe puţin. Această simplă şi lesnicioasă pregătire dă o supă minunat de gustoasă. 2. Supă rumenă.—Se ia tot felul de zarzavaturi,. cari se găsesc după anotimp, se fierb domol în apă cu sare până se fac moi. Pe urmă se iau 60 grame de unt,- se topeşte într'o oală, se pune în el făină atâta cât prinde şi se rumeneşte mestecând mereu. Fiind deajuns de rumenă se toarnă zeama de la legume, fierbinte, mestecându-se mereu după ce a mai dat un clocot, se pun legumele. Se presoară foi de pătrunjel. Se mai adaug bucăţele de jimblă să fiarbă împreună. Dacă nu-i destul de legată, se pune o lingură de făină de cartofi. Zbârciogi curăţiţi şi fierţi în unt înăbuşit, dad acestei supe un gust foarte bun. Porţia e pentru 5 persoane. 3. Supă de mazăre verde. — O farfurie adîncă de mazăre verde se fierbe înnăbuşit în puţin unt, se toarnă de-asupra apă fiartă, se mestecă cu 1—2 linguri de făină şi se fierb împreună. Când ma- f zărea e moale, se pune sare şi puţin unt proaspăt,. I se presoară pe de-asupra pătrunjel. Se pun ciuperci sau perişoare de griş (o să vedem cum se fac astea). Pentru 4 persoane. 4. Supă franţuzească. — Se ia o căpăţină nVică de varză, 3 morcovi, 2 caralambe, 2 ţelini şi o duzina de ciuperci, toate împreună tăiate felii> se pun de fierb înnăbuşit cu 125 grame de unt, pe ^ urmă adăugăm sare şi apă; să fiarbă până ce se I moae ; le dăm la masă cu bucăţele de pâine ori \ de jimblă. _______j "O. Supă ae crupei—"Se pune apă cu sare, unt şi zarzavat de supă, morcovi, ţelină, praz, rădăcină de pătrunjel şi caralambe. Fierb până se în-moae. In vremea asta s’au amestecat crupele cu puţină apă, le turnăm în supa care fierbe şi mestecăm, lăsând să fiarbă încet. Dacă voim, luăm numai zeama de la zarzavat şi o strecurăm prin o sită peste crupe, şi numai după aceasta punem untul. 6. Supă de julienâ. — Se iau după anotimp, diferite legume ce se găsesc (caralambe, morcovi, ţelină, etc)., se gătesc ca pentru supă rumenită. După ce s’a fiert bine legumele se mai poate pune sparanghel, crupe şi mazăre verde, fie-care fierte deosebit. Supa se dă la masă cu găluştele de jimblă ori cu jimblă prăjită sau cu foi de pătrunjel. ■ 7. Supă de cartofi. — Cartofii- trebue curăţiţi, tăiaţi, spălaţi cu apă multă, mai adăogăm praz şi foi de varză tăiate sau ţelină tăiată mărunt. Se fierbe cu unt. 8. Supă de cartofi din cartofi cru\i.—Se fierb, în apă morcovi, ţelină, rădăcină de pătrunjel, praz, şi caralambe. Se despart zarzavaturile după gust, prin o sită, se pune zeama cu unt şi sare la foc. Se rad pe râzătoare câţi-va cartofi curăţiţi, se pun în supă şi sg mai fierb odată. 9. Supă de cartofi in alt chip. — Se taie felii de cartofi curăţiţi cruzi, se rumenesc cu ceapă, se toarnă în apă clocotită pentru supă, mestecân-du-se, când sunt moi le trecem prin sită. 10. Supă de haţntaţuchiu sau mar ar. — Patru linguri de haţmaţuchiu cernut se fierb cu apă în oală bine smălţuită. Adăugim 90 de grame de unt proaspăt cu 2 gălbenuşe şi 2 linguri de făină. Se toarnă peste bucăţele de jimblă. Porţie pentru 5 persoane. 11. Supă de zarzavat. — Pătrunjel, ceapă, por-tulae. iarbă grasă şi tarhon, toate împreună să fie o farfurie plină, se curăţă câte-va foi de ţelinâ, se tae subţire, se usucă într'un şervet, pe urmă se pun în unt topit, o linguri de făină în 80 de grame de unt topit şi se prăjesc. Se toarnă acestea în apă clocotită şi se fierb un sfert de ceas, se drege cu 3 gălbenuşe. Cartofii prăjiţi sânt foarte buni pe lângă această supă. 12. Supă de verdeaţă. — După învăţătura lui A. de Humboldt, se iau în părţi egale zarzavaturile proaspete, arătate mai jos, se curăţă cu îngrijire, se fierb in apă, se trec pri’ntr’un ciur. Supa aceasta o colorăm cu unt şi făină prăjită, o dregem cu gălbenuş, punem înăuntru câte-va ouă întregi şi bucăţele de pâine, prăjite în unt. Zarzavaturile sunt: Glechoma hederacea, Coada şoa-recului, Anison (Pimpinella), Iarbă grasă (Sedum album), Năsturel (Cresson), Talpa gâştei (Bellis pe-rennis), Mama pădurei, Măcriş, Portulae, (iarbă grasă), Haţmaţuchiu. 13. Supă de morcovi. — 4 cartofi tăieţi, 4 morcovi raşi şi o ceipă, se fierb până ce sunt moi, se amestecă, punem sare şi unt cu puţină făină de cartofi şi cu foi de pătrunjel şi zarzavat de supă. Pentru patru persoane. 25 14. Supă de pătrunjel. —Două linguri de făină-albă, se rumeneşte puţin în unt, se toarnă deasupra apă clocotită şi sare. După ce s’a fiert bine, punem foi de pătrunjel mărunt tocate şi dăm la masă cu bucăţele de pâine prăjită. Supa de mărar se găteşte la fel, numai se fierbe mai mult şi o dregem c’un ou. 15. Supă de pătrunjel (gătită răpedej. — Se ia după gust zeamă întăritoare (vezi introducerea), se toarnă fierbinte peste mult pătrunjel verde tocat şi peste felii de jimblă, se mai pun bucăţele mici de unt foarte bun şi se lasă la foc slab. 16. Supă acră de măcriş. — Se îngălbeneşte pe toc făină cu unt proaspăt, se ia câtime mare de foi de măcriş, bine spălate şi tăiate mărunt, se mestecă până se moae, după aceea se toarnă apă fierbinte, se drege cu două gălbenuşe şi se toarna pe bucăţile de pâine prăjită. 17. Supă de ridichi ■—Se curăţă bine, se tae mărunt şi se fierbe până se moae cu puţin pătrunjel şi sare. Se rumeneşte făină cu unt şi se toarnă în supă, se fierbe încă odată. 18. Supă de ţelină. — Se iau două ţelini mari, un praz. o rădăcină de pătrunjel, se curăţă bine şi se fierb cu apă trebuitoare şi sare până se moae. Pe urmă se strecoară zeama. Se iau două linguri de făină, se rumenesc cu unt, se toarnă zeama, rădăcinile fără de ţelină se pun aci şi se dă la masă. Ţelină se tae felii şi se face salată. 19. Supă de sparanghel. — Se ia o farfurie de sparanghel, se curăţă, se tae şi se fierbe în 2 litruri de apă până se moae, în apă se pot fierbe şi curăţiturile legate mănunchiu. Se topesc 50 gr. de unt cu 2 linguri de făină, se moae acestea în zeama sparanghelului până se leagă, se pune pă* trunjel tocat, un praf da zahăr şi sare după gust, se mestecă cu 2 gălbenuşe şi se pune împreună cu sparanghelul (Vezi începutul capitolului acestuia). 20. Supă de morcovi de Teltow. — Câteva mâini din aceşti morcovi, bine raşi, se tae felii, se prăjesc fn unt, cu ceapă tăiată şi cu rădăcini, de se mai rumeneşte şi ceva făină, se toarnă apă fierbinte şi se lasă toate să fiarbă până ce se moae. Se trece tot pri’ntr’un ciur, se pune sare, o dăm să fiarbă mestecând’o şi la masă o dăm cu jimblă prăjită. Pentru 6 persoane. 21. Supă de cartofi cu varză creaţă. — Punem in apă clocotită cartofi curăţiţi şi tăiaţi bucăţi, 1 până la 2 căpăţîni de varză creaţă tăete mărunt, sare şi o ceapă, puţin unt proaspăt; se fierb până ce supa e legată,, trebue vre-o 2 ceasuri. 22. Supă de ceapă. — Se iau 6 cepe, nu prea mari, se tae mărunt şi se lasă să stea o jumătate de ceas în apă. Pe urmă se pune într’o tigae cu 60 gr. de unt, se mestecă pe foc până scade zeama, se pune o lingură de făină, se mestecă bine la un loc, se prăjeşte puţin, se toarnă deasupra 2 litri de apă clocotită, se lasă să fiarbă un ceas. La dat la masă se drege supa cu 2 gălbenuşe şi se toarnă peste pâine prăjită. Pentru 4 persoane. 23. Supă de pâine. — 100 gr. de pâine neagră rasă, se prăjeşte în unt, se toarnă apă clocoută şi se lasă. După un sfert de ceas de fierbere se sară şi se drege cu 4 gălbenuşe, cu ceva smântână dulce, ca să fie mai legală. Pentru 5 persoane. 24. Supă de pâine {altfel). — Pâine neagră, bucăţele, se purie în apă rece, se fierbe bine, se strecoară prin sită, se pune zahăr, stafide mici, şi puţină zeamă de lâmâe. Se fierbe încă odată. 25. Supă de pâine cu mere. — Opt mere mijlo- — 27 — cii se curăţă, se tae şi se fierb cu bucăţele de pâine, pe urmă se mestecă şi se subţie după plăcere cu apă fierbinte. Se pune din nou pe foc cu unt, cu puţină coajă de lămâe şi cu zahăr după plăcere. Se poate pune şi praf de scorţişoară şi să mai dea un clocot. 26. Supă de hrişcă. — O farfurie întinsă de-crupe ori de griş de hrişcă curăţită se toarnă pe încetul în 2 litruri de apă, să fiarbă repede, se pune 20 gr. de unt, sare, şi se dă îndată ce e legată. 27. Supă de ouă bătute. — Se tae tot felul de rădăcini de zarzavat, mărunt, împreună cu o ceapă, se fierbe în apă cu sare şi ceva unt până se moae, pe urmă se bat ouă, (unul de persoană), cu câte i o jumătate de lingură de făină de persoană, tot pe atâta jimblă rasă şi atâtea linguri de apă câte ouă, sc toarnă acest amestec în supă clocotită, se ia răpede de pe foc, fără a o mai mesteca. 28. Supă amestecată. — Crupe mărunte se prăjesc în unt 5 minute, mestecând încet, se toarnă peste ele apă clocotită, pe urmă se fierb până ce s'au muiat şi îngroşat. Tot aşa se face cu orez spălat bine, cu mazăre uscată, cu fasole. Se fierbe fie-care deoparte. Pe urmă se mestecă împreună crupele şi orezul, mazărea se dă prin o sită şi se pune înăuntru. Se mestecă totul şi se subţie cu apă, în care au fiert rădăcini, se mai pun câte-va felii de cartofi ; se fierbe cu unt, sare şi foi de pătrunjel. 29. Supă de orz. — Orz curăţit se pune în apă cu unt într’o oală de pământ acoperită, se lasă să fiarbă încet. Dacă orzul se îngroaşă, se mestecă des şi ca să nu se arză, se toarnă apă până ce se moae. Se fierb ciuperci în unt şi se mestecă tot cu un gălbenuş. — 28 oi.). Supă de crupe, — 50' gr. de crupe se pun în apă clocotită, cu unt proaspăt şi sare, se mai pune praz tăiat mărunt, câte-va felii de ţelinâ, câţi-va cartofi tăiaţi mărunt, ceea ce face crupele plăcute şi legate. 31. Supă de crupe de ovăz. — O ceaşcă de crupe de ovăz se pun cu apă clocotită, se fierb un ceas, le trecem prin o sită cu puţină sare şi unt proaspăt. Se fierb din nou şi se toarnă peste jimblă prăjită. Se mai poate îndulci supa cu zahăr şi migdale pisate şi o dregem cu un gălbenuş. Atunci nu se pune jimbla. Pentru 4 persoane. (Vezi la început). 32. Supă de griş de 'ovăz cu prune uscate. — ' Amândouă se fierb deosebit la foc, grisa se trece prin sită, pe urmă se pune la foc şi cu prunele cu sosul lor, cu coaje de lămâe şi îndulcite cu zahăr. In loc de prune se poate pune stafide şi migdale dulci pisate. 33. Supă de făină de ovăz. — 3 linguri de masă pline, de făină de ovăz se toarnă în apă rece, mestecându-se, mai punem sare, cartofi şi zarzavat de supă, puţin unt proaspăt în două litruri de apă şi fierbem. O supă neîntrecută se poate avea cu făină de ovăz, muiată în apă rece, şi pe urmă fiartă în lapte. Se îndulceşte cu puţin zahăr şi se drege cu un gălbenuş de ou. 34. Supă de griş de porumb. — Se toarnă o ceaşcă plină de griş de porumb în apă fierbinte, se fierbe şi se pune sare şi unt. Pentru 3 persoane. 35. Supă groasă de făină. — In doi litri de apă clocotită, cu unt proaspăt şi puţină sare, se cerne prin o sită (lQ de gr. de făină de grâu, se ia de pe foc şi se lasă făina numai să se umfle, se pun trei ouă proaspete şi se mestecă. Pentru 5 persoane. 29 — 36. Supă de făină rumenită. — 5 linguri de făină în 120 de gr. de unt, se rumenesc în tigae, se mestecă până se receşte. După asta se toarnă în doi litri de apă fiartă, mestecându-se. In apă s’a pus puţin zahăr, sare şi trei gălbenuşuri, mestgcându-se până ce supa se îngroaşă. Se mai pot pune bucăţele de jimblă rumenite în unt. 37. Supă cu frecăţei.—-Aluat ca pentru tăeţei se rade pe râzătoare şi se toarnă în supă clocotită, care s’a strecurat de zarzavaturile de supă şi în care s’au pus sare şi unt. 38. Supă de orez. — In apă cu unt,,ceapă, sare, ţelină, când clocoteşte, se pune orezn fidea, ori griş. In urmă se bate un gălbenuş î castron şi se toarnă supa. Pentru 4 persoane se pun 30 de grame de orez. 39. Supă de saga.-—Saguul se clăteşte cu apă fierbinte, se pune cu apă câldicică la foc, i se dă sare şi ceva unt; se drege supa cu două gălbenuşuri. 40. Supă de jimblă. — Jimbla uscată se pune cu apă, se fierbe până ce se moae; în acest amestec subţiat, după voe, se pune sare, unt, zahăr, şi zeamă de lămâe şi mai dă Jar un clocot. 41. Supă de Vest falia.—Se iau 100 de grame de crupe mari ori mărunte, se pun să fiarbă până ce se moae pe jumătate în 4 litri de apă cu puţin unt şi sare. Se pun 260 gr de prune uscate cu puţin zahăr, după gust, şi coaje de lămâe. Se scot sâmburii înainte de a da la masă. 42. Supă de fasole. — Se fierb fasolele, moi, se sfarmă şi se pune puţin unt proaspăt, se mai adaugă mult praz tăiat şi se fierbe. 43. Supă de făină de fasole. — Făină de fasole muiată cu apă rece, se toarnă în apă care fierbe cu unt şi sare, se mestecă mereu până se îngroaşe. Tot aşa se face din făină de linte şi de mazăre. 44. Supă de mazăre bătrână. — Se ia mazăre care s'a spălat şi a stat peste noapte în apă multă, se pune la foc cu apa fiartă încet, se trece prin o sită, se pune sare şi unt şi se toarnă peste felii de jimblă prăjită, ori peste pâine neagră rumenită; se mai pune pătrunjel. 45. Supă de linte. — Se găteşte ca şi cea de la No. 44. După ce s’a trecut lintea prin sită, se rumeneşte făina şi untul şi se pun înăuntru. (Vezi p. 21 şi 22). 46. Supă de făină de linte. — (Se găteşte ca supa de făină de fasole). 47. Supă de lapte. — 2 litri de lapte se fierb cu zahăr şi foi de piersic, se leagă apoi supa cu 2 gălbenuşuri şi se toarnă încet peste 2 linguri de făină de cartofi. Pentru 4 persoane. 48. Supă de lapte (altfel). — Intr’un litru şi jumătate de lapte fiert, se cerne prin sită 50 gr. de făină, pune ceva unt şi sare, griş ori făină de orez ; se cerne în lapte rece, pe urmă se toarnă în laptele care fierbe şi căpătăm o supă gustoasă. In loc de asta se pot pune tăeţei. Pentru 4 persoane. 49. Supă de lapte cu tnmăţei. — 2 litri de lapte se pun pe foc. Până ce fierbe, se face un aluat din 4 ouă, 2 linguri de făină bună, 1 lingură de lapte şi puţină sare, se bate bine şi se toarnă pri’ntr’o sită sau pri’ntr’un tel de bătut albuşul, pe care îl întoarcem răpede, în laptele care fierbe, îndată ce a dat în clocot, e gata. 50. Supă de lapte cu făină prăjită. — Se rumeneşte făină pe încet, fără unt, se stinge cu lapte rece, pe urmă se pune în laptele care fierbe, îndată ce a dat un clocot, e gata. 51. Supă de lapte cu migdale. — Se ia una sută 31 ■de migdale curăţate, tăiate subţiri, se pun cu 6 gălbenuşe, ceva zahăr şi puţină sare în 2 litri de lapte rece, se mai pune şi coaje de lămâe, totul •se pune la fiert mestecându-se. Se ia de pe foc şi înainte de a se da în masă se pune înăuntru albuşul bătut. 52. Supă de zară — Pentru ca să nu se închege zara, se mestecă împreună cu făina, se fierbe râpede, pe foc, i se pune zahăr şi se leagă cu 1—2 gălbenuşuri. 53. Supă de zară cu crupe de orz. — Crupe de orz se pun cu apă pe foc să înfiereze, pe urmă se mestecă şi cu zahăr, cu zară şi sare şi se lasă ca să fiarbă puţin. Tot aşa se face şi cu grişul de hrişcă. 54. Supă de lapte acru. — Jimblă şi pâine neagră se fierb în apă şi se amestecă. Se pune acest amestec cu laptele acru, cu puţină scorţişoară pisată şi cu ceva zahăr, la fiert. 55. Supă de şocoladd.—250 de gr. de şocoladă bună, rasă şi topită în puţină apă cu sare, se pune în doui litri de lapte fiert, se lasă să fiarbă mestecându-se, se leagă cu 3 gălbenuşe. Albuşul bătut ca zăpada şi presărat cu zahăr, se pune pe deasupra supei din castron. 56. Supă de boabe de soc. — Se iau boabe de soc bine coapte, se pun cu apă rece pe foc (1,, litru şi jumătate de boabe la 4 litruri de apă şi se fierb o jumătate de ceas). Fiind-că dau foarte lesne în foc, ne ţinem gata cu puţină apă rece. Pe urmă se trece prin sită, se pune în oală cu 275 de gr. de zahăr. Dacă punem puţină zeamă de cireşe e şi mai gustoasă. Când fierbe din nou, o îngroşăm cu făină de cartofi, muiată c'u apă rece. Se toarnă fiertura peste bucăţele de jimblă prăjită. Pentru 6 persoane. 32 — bl. Supă de mac.—Se ţine macul 12 ceasuri în apă rece, se spală cu apă clocotită, se freacă câte puţin într’o sită deasă, îl amestecăm după asta cu puţin lapte dulce într’o strachină. Se face aluat cu un ou şi se întinde cu sucitorul, se tae tăeţei, se fierb în 2 litri de lapte, se toarnă macul înăuntru şi se lasă să fiarbă bine. 58. Supă de mere. — 12 mere se fierb în 2 litri de apă cu câţi-va pesmeţi; când sunt moi, se amestecă cu puţin zahăr, se drege cu 2 gălbenuşuri. In această supă se poate pune în loc de pesmeţi, pâine neagră prăjită şi stafide mici. Pentru 4 persoane. 59. Supă de mere cu orez. — Se fierbe orezul numai pe jumătate în lapte, se adaugă o farfurie de mere tăiate, se fierbe împreună până ce se moae, se pune zahăr după gust. 60. Supă de mere uscate. — Se fierb merele până se moae, se amestecă, se adaugă ceva zahăr, o lingură de făină de cartofi şi se toarnă peste jimblă prăjită. 61. Supă de zarzăre.—Zarzăre coapte se curăţă de coaje şi se fierb în apă ; le trecem prin sită, le dăm zahărul trebuitor şi puţină făină de cartofi. Se dă la masă caldă ori rece, după cum e vremea. 62. Supă de pere. — Se amestecă pere împreună cu câte-va mere acre ; tăiate şi fierte în apă multă câte-va ceasuri, le trecem pri'ntr’o sită şi sosul acesta se pune pe foc cu câte-va linguri de făină bună. Putem adăuga găluştele de orez. 63. Supă de lămâe. —■ Se curăţă o lămâe de coaje şi sâmburi, se tăe mărunt, se pune într’un litru de apă cu puţină coaje la fiert, se frământă puţină făină, cu unt şi zahăr, şi se pune în apă care fierbe, se lasă să se umfle pe încetul, meste- V -- 33 — când mereu. Supa se drege cu un ou. Se dă la masă cu pesmeţi. 64. Supă de cacadăr. (Trandafir sălbatic, Rug).— Cacadârul proaspăt sau uscat, după ce i s’au scos sâmburii, se fierbe bine în apă, se trece prin sită deasă, se îndulceşte cu zahăr, se pune iar la; foc c’o lingură de făină de cartofi şi se dă cu pesmeţi. Se' întrebuinţează pentru cacadâr oală foarte bine smălţuită, mai bine de lut. 65. Supă de zmeură. — 2 litruri de zmeură aleasă se pun la fiert cu o jumătate litru apă şi cu puţină coaje de lămâe, scorţişoară şi zahăr. Puţină făină de cartofi face supa mai legată. Pes-meţii rumeni sânt un adaos plăcut. 66. Supă de cireşe. —’ Se fierbe o farfurie a-dâncă de cireşe acre în apă cu câţi-va pesmeţi. pe urmă trecem pri’ntr'o sită şi după ce au fiert din nou, punem zahăr după gust. Se dă cu pesmeţi. Pentru 4 persoane. 67. Supă de dovleac. — Se tae carnea dovleacului copt în felii, o fierbem cu puţină apă la foc slab. Se trece fiertura prin sită. Se adaogă sare şi unt, după gust, şi se fierbe cu lapte, până ce dă o supă groasă. Ca adaos pot fi migdale tăiate sau orez fiert în lapte. 68. Supă de dovleac in alt cliip. — Se curăţă 8—10 cartofi, se tae o parte egală de dovleac, cu puţină sare şi cu o bucată bună de unt ; se pun împreună la foc. După ce au fiert foarte bine, amestecăm, turnăm după gust lapte şi dăm la masă peste jimblă prăjită. 69. Supă de fructe. — Mere, pere, compot de prune, ('după gust) se trec pri’ntr'o sită, se to.arnă în vin de mere, puţină făină de cartofi şi totul se pune în amestecul de mai sus. Se subţie supa cu 34 — apă, în care s’au pus unt, sare şi zahăr, o fierbem şi o legăm cu ou. 70. Supă de vin. — Se ia apă şi vin de mere de o potrivă, se fierbe cu unt, coaje de lămâe, şi sare. Ca să fie supa mai groasă adăogăm făină de cartofi muiată. Se dă la masă cu pesmeţi prăjiţi. 71. Supă de prune proaspete — Se găteşte ca şi supa de mere, dar fără de ou. Se toarnă peste jimblă rumenită cu 2 litri de apă la o farfurie adâncă de prune. Pentru 4 persoane. 72. Supă de ciuperci. — (Vezi No. 186). . CAPITOLUL X MÂNCĂRI RECI 73. Mâncare rece de merişoare. — Se ia după gust zeamă de fructe, se subţie cu apă, se pune innâuntru zahăr pisat cu felii de merişoare şi cu bişcoturi. 74. Mâncare de zmeură I. — Supa arătată la No. 65, se lasă rece şi se dă cu bişcoturi prăjite. 75. Mâncare de zmeură II. — Zmeura bine aleasă şi curăţită să se presoare cu zahăr şi să se toarne de-asupra lapte. 76. Mâncare de floare de soc. — Se fierb câte-va minute două flori de soc, într'un litru de lapte bun. Pe urmă se scot afară, se pune înlăuntru o lingură de făină, de cartofi cu puţin zahăr şi sare şi se drege supa cu 1—2-"gălbenuşe. Din albuş bătut se fac găluştele, se ţin în castron până se receşte laptele fiert cu soc şi apoi se toarnă peste ele. ----- 77. Mâncare rece cu lapte. — In 200 de grame «de zahăr se rade coaje de lămâe, se pisează bine şi se bate cu 6 gâlbenuşe. Acest amestec se toarnă într'un litru de lapte care fierbe, şi totul se pune să se recorească. 78. Mâncare de lapte cu fragi. — Se pun doi litri de lapte cu 100 de grame de zahăr şi puţine foi de portocale sau de piersec pe foc şi se mestecă împreună cu 4 gălbenuşe. După ce amestecul s’a răcit, se toarnă o farfurie de fragi bine copţi, •se bate cu un tel 1 litru şi jumătate de smântână bună, în pivniţă la răcoare, până se face că zăpada, se toarnă apoi de-asupra. Pentru 4 persoane. 79. Mâncare răcoritoare de fragi în alt chip.— .Se pun 2 litri de lapte cu 100 de grame zahăr cu «doi litri de fragi aleşi şi spălaţi, presăraţi cu zahăr. .Apoi se toarnă de-asupra 2 litri de lapte dulce crud şi se lasă cel puţin 2 ceasuri să se răcească. 80. Mâncare răcoritoare de zmeură. — Zmeura -se alege, nu se spală, se pune într’un castron, se presară cu.zahăr şi se toarnă de-asupra apă sau lapte. Tot aşa se face din fragi. 81. Mâncare rece de mure.-—Se găteşte ca şi •cea de zmeură şi de fragi. 82. Mâncare rece de cireşe. — Se ia 1 şi jum. •chilogram de cireşe acre, dintre cari s’alege o treime din cele mai mari, se scot sâmburii şf se pun de o parte. Celea-lalte se fierb cu apă, se strecoară prin o sită de păr într’un castron ; pe urmă se toarnă cu 500 de gr. de zahăr peste cireşele fără sâmburi, se strecoară în pivniţă şi se dă împreună cu piscoturi. Pentru 8 persoane. 83. Lapte de migdale. — 125 de grame de migdale dulci şi 8 bucăţi de migdale amare, se curăţă şt se tae mărunt, pe urmă se pune o jumătate de băţ de vanilie în 2 litre de lapte clocotit, luat de - 36 pe foc. Peste o jumătate de ceas se strecoară, printr’o sită deasă, se pune zahăr, puţină sare şt o lingură de făină de cartofi fiartă, . se fierbe din nou, se ia de la foc, se leagă cu câte-va gălbe-, nuşe şi se răcoreşte în pivniţă. Cu albuşul bătut se poate garnisi supa. 84. Lapte acru. — Lapte bun, dacă se poate-nesmântânit, se pune în farfurii late până ce se-prinde şi se acreşte în aer curat, răcoros şi se dă la răcoare în pivniţă cu câte-va ceasuri înainte de întrebuinţare. 85. Lapte acru spumos.—Laptele prins se bate c’un bătător. Se pune înlăuntru, după gust, zahăr pisat şi pâine rasă şi se mestecă. ■ 86. Brânză proaspătă. ■—• Se ia din această brânză, se fărâmă şi se amestecă cu lapte dulce. După gust, se pune înlăuntru zahăr şi pâine Graham. Această mâncare plăcută era în deosebi căutată de Prusienii vechi. 87. Mâncare de orez ori sago.—125 grame de-, orez sau de sago se sfărâmă, se fierb moale în apă, dar să nu fie sfărâmat când se pune în castron, se presară zahăr şi se toarnă de-asupra 3 părţi de apă şi o parte zeamă de zmeură. Pentru 4 persoane. - 88. Mâncare de orez. — 125 de grame de orez bătut şi făcut crupe mari, spălat şi pus în apă cu 40 de grame de unt, ceva zahăr, puţină sare şi fiert niţel. înainte de-a-1 lua de pe foc se pune puţină coajă de lămâe şi câte-va felii de lămâe şi se lasă să se. răcească de tot. 89. Mâncare rece cu apă.—Se ia pâine neagră rasă,' se amestecă împreună cu zahăr, ceva scorţişoară, stafide mici curate, coajă de lămâe, după plăcere şi vin alb. Se toarnă de-asupra apă rece. Să se ia seama ca la fie-care supă, caldă sau" rece, să se mănânce pâine de ajuns. — 37 CAPITOLUL XI fiăluşteie pentru supe şi legume | 90. Piftie (gelee) de ouă.—Se iau 4 ouă, 4 lin- j guri de lapte, puţină sare şi o lingură de făină de ' cartofi, se mestecă bine la un loc, într’o oală, aşa ca să fie pe jumătate; o punem într’o oală mai mare cu apă fierbinte, amândouă bine acoperite .şi ţinute la fierbinte. Nu trebuie sa fiarbă. 91. Gâluştele de griş.— 60 de grame de unt se mestecă încet, pe urmă se pun 2 linguri de masă de griş mare şi se mestecă, apoi 2 ouă şi se mestecă iar bine. Se lasă să stea păn ce grişul se moae, se pune ceva sare, se ia cu linguriţa de gă-Juştele şi se pune în apa clocotită. Dacă zeama nu-i destul de groasă, se mai poate mesteca în griş un ou şi pune şi acesta. 92. Gâluştele de cartofi, — Se iau 6 cartofi fierţi reci, se scad, se pune sare, puţin lapte şi un ou, se fac gâluştele mici. Acest amestec se presoară cu pesmeţi şi se prăjeşte în unt. 93. ' Gâluştele de făină pentru supă. — 30 grame de unt se mestecă împreună cu smântână cu’n ou, sare,. jpătrunjel şi două linguri pline de făină. Din acest aluat, bine mestecat, se fac gâluştele şi ( \ se fierb 10 minute în supă. ____ j y4. ualuşteie' cn~~smăntână. — In trei linguri de unt frecat, se toarnă, încet-încet, ^4 litru de smântână, 2 linguri de lapte, 8 linguri de făină, puţină sare, ceva zahăr, 3 ouă şi 1 gălbănuş, totul se mestecă bine. Se ia cu o linguriţă gâluştele şi se pun în apă clocotită cu sare. 95. Gâluştele de ciuperci. — Se pune albuşul de Ia 2 ouă într’o ceaşcă şi se umple cu lapte ; se 38 — toarnă aceasta, împreună cu o ceaşcă de făină şf 30 de grame de unt, într’o tigae şi se poartă aluatuf pe foc păn'ce se desprinde de tigae. La început trebue de mişcat să nu se arză. După ce s'a răcit se pun două gălbenuşe, puţină sare ; se ia cu o linguriţă şi se pune în supa care clocoteşte, cu IO minute înainte de masă. 96. Găluştele de jimblă. —■ 30 grame de unt se mestecă împreună cu smântână, pe urmă punem 1 ou şi 1 gălbenuş cu puţin zahăr, se mestecă iar şi se învârtoaşă totul cu jimblă rasă. Se ia cu o linguriţă de găluştele din amestec şi se pune în supă, se mai lasă să fiarbă un sfert de ceas. 97. Găluştele la oală. — 1/< litru de lapte, 12 linguri de coajă de jimbla rasă, 30 de grame de unt, 3 migdale sfărmate şi 4 ouă, se pun într’o oală, se mestecă bine, se acopere şi se . pune a-ceastă oală în alt vas cu apă fierbinte Şi se fierbe .pe’ncetul. Pe urmă se iau găluştele din acest a-luat şi se pun în supă ori în mâncare. 98. Găluştele de zahăr. — Cu spuma de la 4 ouă şi cu 15 grame de zahăr, se mestecă pâine bună ori fârimiturî de jimblă, de se face un aluat» din acesta se fac găluştele şi se rumenesc în unt*’ Sânt bune la orî-ce supă. - 39 — CAPITOLUL XII LEGUMELE*) cu JsSpitolut^’ Legumele trebue cu îngrijire curăţite şi clătite în mai multe ape şi să nu se fiarbă în prea multă apă. Dar nu le lăsăm să arză, ci o mutăm pe un loc mai puţin fierbinte ca să scază. Prin asemenea mijloace legumele îşi păstrează gustul şi sărurile hrănitoare. 99. Amestec de Lipsea. — Fasule verzi, morcovi tăieţi mărunt, caralambe, conopidă şi sparanghel, se fierbe fie-care până se moae şi se amestecă cu unt şi cu mazăre tânără fiartă, după ce s’a amestecat tot, se pune puţină făină şi se fierb toate cu găluştele de griş, de făină ori de bureţi. 100. Fasole verzi. — Se tae păstăile subţiri, se lasă să stea puţin în apă cu sare, pe urmă se strecoară şî se pun împreună cu unt proaspăt, varză şi puţină apă fierbinte. Când sânt moi se mestecă totul cu puţină făină şi se presoară fasolele cu pătrunjel. i 101. Fosole tăiată cit mere. — Fasolele le tăem subţiri, fierte moi în apă cu sare; după ce aceasta Se strecoară,. se pune cu altă proaspătă pe foc şi | mestecate, se mai adaugă mere acre tăiete, o bucăţică de unt, puţină sare şi zahăr. Se mestecă i merele după ce s’au fărâmat. _ ________) 102. Lasole cuTapTeF^- După ce fasolele au fost curăţite de aţe şi tăiate, şi au stat mai mult timp *) Gospodina să ia aminte cele spuse la introducerea la capul 9, în privinţa întrebuinţare! apei, în care s’a fiert legume sau zarzavaturi şi va avea succese mari. — 40 — în apă fiartă, se pun de se zbicesc pe o sită. In vremea asta se fierbe lapte cu unt, sare şi cîte-va harpagici, se pun şi fasolele de fierb, Puţin înna-inte de a le da la masă se dreg cu câte-va găl-benuşe. 103. Conopidă. — Se desparte la curăţit cât se poate mai puţin, căci ast-fel sînt mai bătătoare la ochi, iar florile mici de conopidă fierb prea lesne şi se sfărâmă. Se poate fierbe conopida în apă puţin sărată. Se pune fierbinte pe o farfurie şi i se toarnă unt topit pe de-asupra. 104. Conopidă cu sos alb. —■ Pentru conopida tăiată puţin şi fiartă în apă se găteşte următorul sos, foarte gustos : o lingură de făină se îngălbeneşte puţin cu o bucăţică de unt, se pune puţină zeamă de lămâe, după gust, puţin praf de zahăr, se mestecă, se toarnă zeama de la conopidă şi un ou bătut cu lapte. Sosul trebue să fie grosuţ şi se toarnă pe conopidă, când se dă la masă. La sparanghel, caralambe, ridiche, se întrebuinţează de asemenea sosul acesta plăcut. 105. Conopidă prăjită.— Se fierbe conopida în apă cu sare, se pune de se zbiceşte, se bat câte-va linguri de făină cu câte-va ouă şi lapte,1 sare şi unt topit, în acest amestec se înmoaie bucăţelile de conopidă ; se pun în tigae cu unt fierbinte, se prăjesc pe o parte şi pe alta şi se dau la masă îndată. 106. Cotlet de legume. — Din legume care ne plac se gătesc cotlete întocmai cade cartofi (Vezi No. 160). 107. Varză verde.—Varza o desfacem de ciocan, o tăiem şi clătim în apă, pe urmă o hăcuim mărunt şi o punem în unt-de-lemn cu puţină ceapă prăjită ; amestecăm şi punem puţină sare şi zahăr. 108. Castraveţi cu legume.— Se pune făină în - 41 — unt, se toarnă peste aceasta apă fiartă şi se pun înlâuntrul castraveţii curăţaţi şi tăiaţi felii, se lasă isâ fiarbă până se’nmoaie şi se presară cu pesmet rumenit de jimblă. 109. Caralambe.— Se taie subţire şi se aruncă una după alta în apă fierbinte, se pune unt, putină sare şi zeama, se îngroaşe cu făină rumenită cu unt ; se pune pătrunjel şi se dă cu bucăţele de jimblă prăjită la masă. 110. Calarambe cu legume.—Calarambele vor fi spălate, curăţate şi tăiete felii, fierte în apă cu sare, o lingură de făină urluita şi o bucăţică de unt, ■după gust se poate pune şi zahăr. 111. Mortovi. —In apă se pune odată şi unt proaspăt, şi când fierbe se pun morcovii, cari, pentru a fi mai curând mistuiţi, se tae în feliî subţiri, pe urmă se sărează puţin.şt când sânt moi se leagă sosul cu o lingură de făină moale şi se pune pătrunjel tăiat. 112. Păsiârnapi.—Se curăţă rădăcinele şi se taie, pe urmă se fierb înăbuşit cu apă, sare şi unt, după gust se pot pune încă pe atâţia cartofi, când sânt pe jumătate fierţi, şi se lasă să fiarbă în abur. 113. Praz cu legume. — Prăzii se curăţă de foile tari, pe urmă se tae, cât e alb, în mici bucăţele şi se opăreşte cu apă. Se topeşte unt, se pun prăzii înlăuntru, se mai pune puţină apă fiartă cu sare şi se fierb înnâbuşiţi. Puţin înnainte de masă se rumeneşte cu unt, jimblă rasă şi se pune pe de-asupra. 114. Varză trandafirie. — Se strecoară prin o sită varză fiartă. O parte din zeamă clocotită se mestecă împreună cu făină şi unt topit, ca să fie legată. Se pune varză cu puţină sare, se stropeşte, când e fierbinte, cu unt şi se dă îndată ce e scoasă. 115. Varsă căpăţini. — Căpăţinile tari de' varză, pe jumătate roşie pe jumătate albe, după ce se leapădă foile stricate, le tâem subţire (tocate). Când fierbe varza în apă, se pune untul înnăuntru şi se lasă să fiarbă înnâbuşit. Când e pe jumătate fiartă, i se pun câte-va mere tăete şi câte-va linguri de zeamă de lămâe *), puţină sare şi unt. 110. Varză roşie. — Varză roşie, mijlocie, tăiată, în patru, după ce i s’au lepădat ciocanul şi foile, rele, se pune cu puţină apă cu sare să fiarbă înnă-buşit. Se poate adăuga un sos cu lămâe şi mesteca împreună cu zeama verzei. Totul se lasă puţin să se lege. 117. Varză roşe. — Tăiată mică .şi destul de sărată o opărim cu apă fiaită şi punem câte-va mere moi, curăţite de sâmburi (se poate pune şi zeamă de lămâe) sare şi zahăr. Cu o bucată bună de unt se lasă să stea două ceasuri pe vatră, în-năbuşită. 118. Morcovi galbeni. — Se rumeneşte puţin vjnt, se pune o lingură de zahăr, se mai pune o lingură de făină şi pe urma se adaug morcovii tăiaţi lungueţi; se mestecă mereu până ce se rumenesc. După asta se pune apă clocotită şi puţină sare, se acopere oala bine şi morcovii fierb în sos puţin. La acest soiu de mâncare se dau şi cartofi prăjiţi. > Se pot fierbe morcovii numai în apă, li se pune după aceea unt proaspăt, sosul se îngroaşă cu făină rumenită în unt şi se dau alături cartofi fierţi. cu sare. 119. Morcovi roşi. —Morcovi roşi, scurţi şi groşi, se spală bine, se fierb în apă multă, li se '*) Vezi însemnarea 17 în Cap. 28. ia, coaja cu mâna, se răcoresc şi se tae în felii. Se face un sos cu unt şi ceapă fiartă, făină, zahăr, sare, apă şi zeamă de lămâe ; toate se mestecă reci. se pun să fiarbă împreună şi se amestecă cu morcovii înnainte de masă. Se ia seama ca fiecare morcov să nu fie jignit, căci îşi pierde zeama şi roşeaţa. 120. Morcovi mici de Teltow. — Morcovii îi curăţăm cu îngrijire. Dacă de cu seară, se păstrează bine presuraţi cu puţină făină peste noapte, ca să nu-şi piarză faţa. înainte de a-i pune la foc, se Spală cu apă căldicică, pe urmă cu fierbinte, şi se pun în apa clocotită, în care s’a pus mai întâiu unt, sare, zahăr. După ce s'au muiat morcovii, se face zeama lor cu puţină făină prăjită în unt şi Se dau la masă. 121. Napii. —Napii îi curăţim şi tăem în felii groase, pe urmă se pun în apă fierbinte, se a-dauge unt şi sare, se îngroaşe cu făină, când sânt moi. (Vezi No. 119). 122. Varză acră.— Se pune unt în apă, nu prea puţin. Dacă varza e prea acră, trebue întâiu puţin spălată şi zbicită. Pe urmă se fierbe, şi înainte de masă i se pune puţină sare, două cartofe crude rase şi se mai fierbe ca o jumătate de ceas. Se poate da fără unt, iar când e varza moale, i se pune două linguri de zahăr pisat. 123. Napi. — Tăieţi mărunt, se găteşte ca şi varza acră. (Vezi No. 122). 124. Mazăre cu morcovi. — Se pune mazăre verde împreună cu morcovi, în unt, se adaugă zahăr şi sare şi se înnăbuşe; mai târziu se dă niţică apă; şi, cu puţin înainte .de masă, puţină pâine rasă şi pătrunjel tăiat mărunt. (Vezi No. 137) Gâluştele ca la No. 90, 92 etc., sânt foarte plăcute la aceste legume. — 44 — 125. Râdichi mâncare. Rădăcinile le curăţăm pe fie-care, după curăţat o tăiem şi aruncăm în lapte rece, ca să-şi păstreze euloa'rea deschisă, pe urmă se fierb în lapte. Puţin înainte de masă li se pune sare şi unt şi se îngroaşă cu făină de cartofi. (Se mai poate vedea gătirea de la No. 128 şi No. 104). 126. felină cu sos de unt. — Se tae ţelina fiartă şi curăţită, în felii, se fierbe în apă cu sare până e deplin moale şi se strecoară apa. Pe urmă se pune în sosul de unt, în care s’a pus puţină din zeama ei, şi se lasă să stea caldă, 127. Sparangă. — Sparanghelul nu se rade, ci numai se curăţă bine, se’ncepe de la cap, pe urmă se pune legături în apă căldicică puţin sărată, şi se fierbe până ce se înmoae. Când e moale, se dă cu puţin unt şi puţină din zeama lui. Se poate să i se facă un sos de ciuperci (Vezi cap. 16), care se toarnă pe deasupra, (Vezi şi No. 104). La sparanghel ca şi la conopidă se poate adăuga turtă de foi (fără zahăr), care, dacă se ia de la cofetărie, se ţine în soba caldă şi se mai încălzeşte şi-cu farfuria. Se poate pune leguma şi cu sosul, (se mai pot adăoga găluşteîe şi ciuperci. Curăţiturile de la sparangă se pot usca şi iarna se -pun la supă. 128. Sparanghel cu legume. — Aci se pot întrebuinţa firele mici, pe cari le curăţăm frumuşel, le tăem de un deget de lungi, le fierbem cu sare până se'rtmoaie şi le punem pe sită de se zbicesc, apoi le punem din nou în apă cu unt şi sare, le dăm să fiarbă şi, după .ce fierbe din nou, punem în amestecul de mai sus trei ouă şi trei jemni-şoare muete în lapte şi se mai dă şi pătrunjel mărunt tăiat. Se poate da mâncarea aceasta şi cu găluşteîe de jimblă în loc de cartofi. — 45 — Şi ridichile plac foarte mult gătite la fel. 129. Ridichi.—Le radem curat şi le punem ca şi pe sparanghel în apă clocotită cu sare. Trebue să fiarbă mai mult de cât sparanghelul ca să se înmoae. Pe urmă muem o lingură de făină cu o bucăţică de unt şi turnăm cu băgare de seamă din apa legumei ca să se facă un sos gros, plăcut. După gust, se poate subţia cu smântână acră şi c’un ou, câte-va picături de lămâe şi puţin zahăr. Se fierbe sosul clătinând mereu, se pun rădăcinele înăuntru şi se ţin să fie calde. 130. Spanac.—S alege spănacul bine, se curăţă de ciocane, se spală şi-l punem în apă fiartă. Când e fiert pe jumătate îl scoatem şi tăem mărunt. Se topeşte unt, se prăjeşte în el ceapă, se pune spanacul, se sară, se lasă să fiarbă înnăbuşit şi se dă cu pesmeţî prăjiţi de jimblă. Se poate pune în loc de unt oleiu de in proaspăt ori de nuci. 131. Mâcrişul se găteşte ca şi spanacul. După ce l’am tăiat fin. să ia un gălbenuş, o lingură de făină şi o ceaşcă de lapte, se bate bine, se amestecă cu măcrişul şi se lasă puţin pe foc- E o legumă foarte plăcută şi îndemânatecă. 132. Spanac copt.—Spanacul îl alegem şi spălăm bine, tăiat fin şi zbicit într’un şervet. 11 punem să se aburească puţin în unt cu puţină sare, pe urmă îl lăsăm să se răcească şi'l. mestecăm cu ceapă tăeată, cu făină, gălbenuş şi cu albuş bătut. Tot acest aluat se toarnă într’o tingere unsă cu unt şi presărată cu pesmet şi se dă la cuptor. 133. Pătlăgele roşe.— Se fierb pătlăgele roşe şi se trec prin sită, pe urmă se pun să fiarbă la foc cu sare şi unt. Pot fi date la masă amestecate cu cartofi. 134. Varză albă şi vavşă creată. — De la amândouă verzile se tae foile stricate, varza se împarte — 46 în bucăţi după voe, ciocanul tăiat şi varza le opărim. In vremea asta se topeşte unt, se pune varză înăuntru, se sară şi se lasă să fiarbă puţin. Se presară puţină făină şi la urmă se pune niţel unt. (A se vede No. 136). 135. Varză albă călită. — Varză albă tăiată se fierbe înnăbuşit, mestecând’o cu sare şi unt, mai pe urmă i se pune puţină apa şi zeamă de lâmâe. 136. Varză creaţă. — Varza s a fiert cu unt şi sare, înnăbuşitâ şi se dă la masă. Se mai poate, dacă s’a fiert cu apă cu sare, să o tăem subţire, să o punem cu unt pe foc, ca să mai fiarbă. (Vezi No. 134). 137. Păstăi întregi. — Fasolea ţucheră se curăţă de aţe, se rupe în două şi se spală, se pun în unt fierbinte, sare şi puţină gpă fiartă şi se fierb până ce se moae. Când se dau la masă se pune pe de-asupra pesmet sfărâmat, jimblă prăjită şi pătrunjel tăiat. Păstăile de mazăre se gătesc tot ast-fel, numai se leagă sosul cu o lingură de făină muiată cu apă, şi la urmă se stropeşte cu unt proaspăt, dacă voim să întrebuinţăm păstăile mai tari, trebue să le scoatem aţele. (Vezi No. 124). Se pot da cu găluştele. 138. Ceapă înnăbuşitâ.— Curăţim cepe mijlocii, le ţinem în apă rece un ceas să se scoată iuţeala. Pe urmă rumenim puţin untul, pentru 1 kilo şi jum. de ceapă, 100 de grame unt, se rumeneşte şi 2 linguri de făină în el şi se pune ceapă în-lăuntru, -se toarnă atâta apă clocotită în cât să acopere ceapa, dăm puţină sare şi o lăsăm să fiarbă înăbuşit, dacă sosul e prea lung îl legăm cu puţină pâine de cartofi. 139. Ceapă cu zarzavat (cu cartofi). — Cepe tinere le tăiem bucăţele, le punem în apă cloco- — 47 — titâ şi ie lăsăm să fiarbă ; pe urmă punem în unt pâine rumenită, sare şi chimion, pe care l'am clătit în apă rece. Se Iasă totul să fiarbă. Se dă ca adaus cartofi cu sare. 140. Ceapă prăjită. — In unt topit punem cepe mici taiete şi le purtăm până ce se rumenesc şi sânt pe jumătate prăjite. 141. Pitirea de cartofi. — Curăţim cartofii, ti spălăm, tăiem şi-i punem să fiarbă în apă până ce sânt moi, îi trecem printr’o sită, şi amestecăm cu lapte proaspăt. Punem puţină sare şi mai fierbem cu puţin unt şi cînd începe să stropească turnăm 2 gălbenuşe bătute în lapte. 142. Pitirea de cartofi pregătită simplu. — Pu-Ju trebue să fiarbă. Se întrebuinţează la cartofi ori fasole, conopidă, sparanghel. 203. Sos de cartofi.— Se prăjeşte o lingură de făină în unt împreună cu o porţie de ceapă tocată. Amestecăm 12 cartofi fierţi reci şi raşi pe râzătoare. Subţiem sosul cu apă, adăugăm zeamă de lămâe şi lăsăm de fierbe pân se ’ngroaşă. Se’n-trebuinţează şi rece. 204. Sos de capere. — Mestecăm 60 de grame de unt cu 2 linguri de făină, punem o jumătate sau o ceaşcă întreagă de capere cu zeama lor şi cu puţină apă fierbinte. Când fierbe, dregem sosul cu 2 gălbenuşe. — 59 205. Sos de ciuperci. — Tăiem ciupercile în felii subţiri, prăjim făină în unt, turnăm ceva apă şi lăsăm feliile să fiarbă. Innainte de a le servi, punem zeamă de lămâe. Se poate aşeza sosul cu albuş bătut. 206. Sos de "bârciogi. — Fierbem zbârciogii, curat spălaţi, în unt; punem aci făină rumenită,-apă fiartă, după câtă zeamă trebue, o lingură de zeamă de lămâe şi pătrunjel tocat, îl fierbem uşor. 207. Sos de pătrunjel. — Fierbem împreună unt şi făină, turnăm peste aceasta apă clocotită, mai punem niţel unt şi mestecăm cu pătrunjel destul, fără să mai fierbem, dar ţinem sosul la loc cald, ca pătrunjelul să se moae. 208. Sos de haţmaţuchi. — Se găteşte într’ace-laşi chip ca şi sosul de pătrunjel, atâta că în locul acestuia punem haţmaţuchi. 209. Sos de măcriş. — Fierbem o farfurie de mâcriş tăiat mărunt în ceva unt cu făină prăjită. Turnăm de-asupra apă clocotită şi sare; după ce-i fiert, turnăm ceva smântână acră. 210. Sos de sfarangă. —Batem 4 gălbenuşe în o jumătate litru de lapte, ceva zahăr, trei sfer-1uri de linguriţă de făină de carofi, 30 de grame de unt, o ceaşcă de zeamă de sparanghel. Lăsăm totul să fiarbă. Porţia ajunge pentru 750 de grame de sparanghel. 211. Sos de ceapă. — 4 cepe vor fi tăiate mărunt, le vom rumeni în 60 de grame unt şi prăji cu o lingură de făină; se toarnă apă fiartă şi se leagă cu’n ou. 212. Sos de fructe cu smântână.—In o ceaşcă de zeamă de zmeură ori de fragi se bate o jumătate de litru de smântână deasă şi s’amestecă. Se dă la prăjituri. . 213. Sos de fructe.— îndulcim cu zahăr zeamă — 60 — de zmeură ori de fragi sau mure şi o legăm cu făină de cartofi. Sosul mai trebue mestecat ori bătut, după ce fierbe pân se receşte. 214. Sos de portocale.— Batem o lingură de făină bună în puţină apă rece, turnăm 6 gălbe-nuşe, câte-va felii de portocală rase, şi atâta apă clocotită ca să avem sos ; lăslm să fiarbă, mestecând necontenit până e moale. După asta turnăm zeama de la portocale şi tot pe atâta zahăr topit în cât să fie dulce, se serveşte cald sau rece. 215. Sos de lămâe. — Rumenim 2 linguri de făină în 60 de grame de unt; mestecăm cu apă să fie legat; turnăm zeama de la 2 lămâi, puţină coajă de lămâe şi zahăr ; mestecăm după ce a fiert ou şi gălbenuş. 216. Sos de cacadâr. — Luăm o mână plină de cacadâr curăţit de sâmburi, fierbem o jumătate de ceas în o jumătate de litru de apă, trecem prin-tr’o sită deasă, fierbem încă odată cu zahăr, punem înlăuntru atâta scrobeală mestecată cu apă până se face gros. 217. Sos de pomuşoară. — Dăm printr’o sită câte-va polonice de pomuşoară, mestecăm cu jumătate de litru lapte fiert şi răcit, îndulcim cu zahăr. 218. Sos de stafide. — In unt rumenit cu puţină făină, punem puţină zeamă 41e lămâe şi apă cât trebue; să fie sosul deslegat. Punem acolo stafidele alese şi curăţate de sâmburi şi puţină sare, mai adăugăm o parte de migdale tăiate subţire şi fierbem totul până ce se moae stafidele. — dl — CAPITOLUL XVII '^Mâncări de făină şi de lapte, ide tot felul \ Observaţii: Toate găluştelele trebue puse răpede '■ 1 dar cu băgare de seamă, în apă clocotită, să , fiarbă îndată (numai de cât) dar nu prea răpede. \ 219. Găluştele simple. — In 3/4 litru de lapte • punem 3 ouă, ceva sare şi atâta făină (cu sau fără tărâţe) până ce mestecând de ajuns, aluatul se ţine de lingură. Luăm aluatul cu o lingură de compot şi-l punem de fierbe răpede. Pentru şease persoane. 220. Găluştele fine de făină. — Topim 150 de grame de unt în tigae, turnăm 1;i litri de lapte şi mestecăm în el un litru de făină, punem aluatul să se răcească într’o farfurie, batem 6 ouă în-năuntru, presărâm puţină făină, luăm găluştele cu lingura, Ie punem în apă clocotită de fierb răpede la foc tare un sfert de ceas. Pentru 4 persoane. 221. Găluştele umplute. — Găluştele de cartofi se umplu cu jimblă prăjită, cele din făină şi ouă se umplu cu fructe proaspete ori fierte. 222. Găluştele prăjite. — Se întrebuinţează pentru aceasta aluatul găluştelor-capuţiner sau al găluştelor de jimblă. Se fac găluştele mari cât pumnul, cari, după ce au fost fierte, le muem în gălbenuş bătut şi le rumenim în unt. Ori-ce gă- : luşte rămase de la masă se pot întrebuinţa ca ( adaus, dacă le tăem felii şi le prăjim în unt 223. O găluşcă (păpănaş) mare. — Euăm o ~ jumătate kilo de crupe de grâu, 100 de grame de unt, stafide mari ori mici, o jumătate litru de lapte, 40 de gr. de drojdii, 3 ouă, ceva zahăr şi — 62 — sare, Facem din toate un aluat (care nu trebue să dospească), îl punem într’o tigae unsă cu unt, punem aceasta într’un vas cu apă clocotită şi fierbe acolo 2 ceasuri. O scoatem, o presârăm cir zahăr şi o dăm cu'n sos de fructe. Pentru şease persoane. 224. Găluştele de griş. — Fierbem o jumătate de litru de lapte cu 125 de grame de unt, puţină sare şi o lingură d,e zahăr ; turnăm acolo 250 grame de griş, mestecăm atâta, până ce aluatul se desprinde de tigae. II luăm de pe foc, îl clătinăm ; după ce se răceşte, punem în el 4 ouă, luăm găluştele cu o lingură şi le fierbem încet în apă. 225. Gâluştele de griş prăjite.—Punem pe foc o jumătate de litru de lapte, un sfert de chilo-gram de griş, sare şi o bucăţică de unt, le mes • tecăm până aluatul se’ntăreşte şi se desprinde de pe tigae. II răcorim, mestecăm în el 5 ouă, facem găluştele, le presurăm cu pesmet, le rumenim în unt şi le preserăm cu zahăr. Le dăm cu sos de fructe ori cu fructe fierte. 226. Găluştele cu drojdie. — Luăm 1 kilo de ‘ făină, 50 de grame de unt, o jumătate de litru de lapte căldicel, 3 ouă, 30 de grame drojdie vâr-toasă, puţină sare şi frământăm din ele un aluat. Facem din acesta găluştele, mari cât un măr mijlociu, presurăm pe scândura de aluat făină, şi aşezăm găluştele una lângă alta, le lăsăm la loc cald 2 ceasuri să crească. Pe urmă le punem în apă clocotită cu sare, dar nu toate de-odată, fiind-că la fiert cresc, le apăsam ca să se întoarne şi să fiarbă pe toate părţile. Găluştele sânt gata îndată ce aluatul nu se prinde de lemnul cu care le străpungem. Trebue mâncate pe dată. Pentru şase persoane. 227. Găluştele tari ale Şartreuzilor. — Radem — 63 pâinişoare mici de casă, le muiem în lapte, le sfărâmăm ; facem din acest aluat găluştele, le purtăm prin coajă rasă şi" le prăjim în unt proaspăt. Se prepară cu zahăr şi se dau cu sos de fructe. 228. Găluştele de cartofi.— Luăm 2 farfurii de cartofi curăţiţi după ce s’au răcit, îi radem (dacă le punem în cuptor de se zbicesc sânt mai bune), pe urmă mestecăm cu jimblă rasă ca de-vre-o 10 bani, pe care am prăjit’o în unt, 4 linguri de făină, sare şi 2 ouă. Din acest aluat facem găluştele, bătute cu făină şi fierte în apă clocotită; ră-zăturile de jimblă le putem pune în mijlocul gă-luştelor. 229. Găluştele de cartofi în alt chip. — Radem 8 cartofi mari curăţiţi, le punem într’un şervet şi îi apăsăm, îi frământăm cu alţi 8 cartofi copţi raşi. Stricăm 2 ouă, radem o ceapă, "ceva sare, de 10 bani jimblă bucăţele prăjite în unt, se fac găluştele, se dau prin făină şi se fierb în apă cu sare. La servit se toarnă peste ele unt rumen. Dacă nu, dăm cu fructe fierte. 230. Găluştele de făină de cartofi.— Opărim o jum. de kilo de pâine de cartofi cu o-jumătate de litru de lapte,- radem un cartof copt şi’l amestecăm cu lapte, punem înlăuntru sare şi trei ouă ; facem din tot un aluat tare. Din acesta facem 6 găluşte mari, în mijlocul cărora punem bucăţele de jimblă prăjită ; le fierbem. (Foarte hrănitoare şi cu saţ). 131. Găluştelele Capuţinilor. — Fierbem jimblă cu lapte, mestecăm cu câte-va gălbenuşe şi cu stafide mici ; facem găluştele, le muern în gălbenuş bătut, le coacem în unt şi le dăm cu sos de fructe. 232. Găluştele de brânză.—Fărâmăm o farfurie plină de brânză cu 100 grame de unt, 3 ouă, o — 64 — i ' li-' Hi 1 I T , ţ' ' : m-$ H ' '% i ceaşcă de jimblă rasă, o ceşcuţă de făină şi ceva sare. Din toate facem un aluat vârtos; formăm din el găluştele mijlocii; le fierbem în apă cu sare puţin timp şi le dăm cu unt prăjit. 233. Găluşlele cu cireşe. — In găluştele de făină, ca în cele umplute, se pun cireşe sau vişine proaspete ori fierte. 234- Aluat crescut cu mac. — Luăm 160 grame de unt topit, 3 gălbenuşe, 1 ou, 4 linguri de zahăr, un vârf de cuţit de sare, un sfert de litru de lapte cald, în care se topesc 15 grame de drojdie şi o jumătate chilo de făină. Toate se frământă bine, pân se desprinde de lingură. Aluatul îl coperim la loc cald. După 1 ceas şi jum. până la 2 ceasuri, îl punem pe o scândură presurată cu făină, îl subţiem de o muche de cuţit şi întindem pe el, de-opotrivă, următoarea umplutură: o jumătate litru de mac curăţit, 60 de grame de zahăr, după gust câte-va linguri de miere, şi 40 grame de unt, toate fierte cu îngrijire în un sfert de litru de lapte. După ce se receşte, o întindem pe aluat şi punem pe deasupra 80 grame de stafide. Pe urmă învârtim aluatul cu băgare de seamă, în larg, şi-l punem într’o tigae unsă şi’l lăsăm să crească la loc cald. înainte de a-1 pune la copt, ungem pe de-asupra cu albuş de ou bătut şi străpungem aluatul de câte-va ori. 11 coacem în cuptor potrivit de fierbinte. 235. Găluştele de Umblă. — Luăm 6—8 pâini-şoare pe lapte, le tăem mărunt şi le lăsăm să stea, după ce am turnat peste ele 1/8 chilo de unt fierbinte. Turnăm peste acestea o jumătate litru de lapte şi 3 ouă. Lăsăm totul să stea un ceas. Pe urmă punem 4 linguri de făină, coajă de lămâe rasă şi puţină ceapă rasă şi sare; facem din a- • — 65 — cest amestec găluştele şi le fierbem în apă o jumătate de ceas, cu băgare de seamă. 236. Găluştele în şervet. — Mestecăm bine 3 ouă, ceva sare, 60 de grame de unt şi 4 linguri de făină, pe urmă facem din tot un aluat tare mai punând pesmet de jimblă prăjit în unt, cu 5 jim-blişoare muiete în lapte. Acesta îl legăm într o pânză curată şi-l atârnăm într’o oală mare cu apă să fiarbă la foc bun. II dăm cu sos de fructe. 237. Găluşte cu sfănac.— Aluatul de cartofi, s'a-mestecă cu spănac curăţat, tocat, muiat în unt. Facem din el găluştele şi le fierbem. Le dăm cu sos de unt. 238. Perişoare de Tir ol. — Muiem jimblă tăiată în o jumătate de litru de lapte rece, opărim cu unt şi punem câte-va linguri de făină, 2—3 ouă, şi, după trebuinţă, ceva lapte, până avem un amestec gros. Din acesta luăm găluştele cu lingura şi le fierbem în apă 20—30 minute. Se dau pe lângă ele salată verde sau fructe. 239. Găluştele de cartofi de Tnringîa.— Curăţim cartofi mari, îi radem pe râzătoare, pe urmă, îi punem într’un săculeţ sub o piatră. După ce sânt bine storşi, punem sare şi-i opărim cu griş sau cu crupe de păsat. Facem găluştele cât pumnul, pe cari le umplem cu fărimituri de jimblă prăjită. Le facem purtându-le din mână în mână şi udând mâna cu apă rece ca să nu se înclee de aluat. Le dăm încet drumul în apă clocotită şi le lăsăm vre-o jumătate de ceas. 241. Găluştele, înfăşurate, prăjite. — Facem un aluat din făină, lapte, 30 de grame de drojdii, 2 ouă, ceva sare şi o lingură de masă de zahăr. Il lăsăm să crească, pe urmă îl întindem subţire cu sucitorul, pe cât se poate; îl ungem cu unt, a-runcăm după gust, stafide şi migdale pe de-asupra. Tăiem, în lungime de o palmă şi’n lăţime de 8 5 — (56 — centimetri, le învârtim, le aşezăm într’o tigae unsă cu unt, le lăsăm să mai dospească şi le punem la copt, un ceas. 242. Găluşte fierte pe fructe. — :Vs de chilo de făină, 3 8 de chilo de pâine albă, 3 ouă, Vs chilo de unt topit, 3/4 de litru de lapte cald. Pâinea albă o muiem puţin în lapte ; toate cele mai de sus le mestecăm bine şi punem în ele 30 de grame de drojdii muiete în lapte ; lăsăm să crească un ceas şi turnăm peste fructele, cari fierb, când nu sânt încă destul de fierte. Totul fierbe aproape un ceas, zeama nu trebue să treacă peste aluat. 243. Perişoarc vicncze cu prune.—Pentru 10—12 perişoare, se ia o bucăţică de unt, 1 ou, o pâini-şioară muiată în apă şi bine sfărâmată, făină cât trebue spre a se frământa bine. Bucăţele de aluat se învelesc împrejurul fie-cărei prune, le fierbem în apă clocotită, 8—10 minute, le scoatem cu strecurătoarea una după alta, le lăsăm puţin timp în apă rece, le punem în unt cu pesmet prăjit şi zahăr, le lăsăm să se coacă puţin. Dacă punem câţi-va cartofi raşi la aluat, primesc mai multă făină şi perişoarele sânt mai săţioase (mâncare plăcută Yienezilor). 244. Prăjitură de sagn de cartofi.—Punem 125 de grame de sagu într’un litru de lapte pe foc, lăsăm să fiarbă cât mai bine şi dăm de se răcoreşte. Batem 100 de grame de unt ca spuma, turnăm încet-încet 6 gălbenuşe de ouă, 60 de grame de zahăr, albuşul bătut de la 0 ouă ; turnăm tot într’o formă unsă cu unt, lăsăm să se coacă un ceas. O putem răsturna. Pentru 4 persoane. 245. Prăjitură de orez.—Fierbem 240 de grame de orez ales într'un litru de lapte, cu 1 HO de gr. de zahăr, 120 dc grame de unt şi ceva sare. După ce-i moale bine îl dăm de se răcoreşte, turnăm 4 •gălbenuşe şi coajă rasă de la o lămâe, punem albuşul bătut de la 4 ouă, ungem o farfurie cu unt, turnăm înlăuntru şi dăm pentru un ceas la cuptor. 246. Prăjitură viene\ă. — 5 gălbenuşe, două linguri de făină, două linguri de zahăr limpede, un litru de smântână şi albuşul bătut de la 5 ouă, le batem bine la un loc. In o formă de ■copt punem 100 de grame de unt şi dăm la cuptor. Când untul se umflă, turnăm aluatul şi se coace timp de o jumătate de ceas la căldură potrivită 247. Budincă de mere.—Tăem o farfurie plină, •de mere moi şi le mestecăm cu zahăr. Tăiem 2 pâinişoare în felii şi le muem în lapte, frecăm într’o farfurie o jumătate de kilo de unt până ce e ca smântână, punem 50 de grame de migdale dulci curăţate şi pisate, 100 de grame de zahăr, ceva coajă de portocală rasă, 6 gălbenuşe şi jimblă bine fărâmată, la urmă spuma de albuş de la 6 ouă. Turnăm şi merele şi punem la copt în tigaea unsă cu unt. Când aluatul nu se prinde de .ţepuşa de lemn, e gata copt. 248. Budincă de portocale. — După reţeta „Budincă de mere“. 249. Bişcoturi de Hygiama. — Pentru acestea luăm 150 de grame de zahăr, 4 ouă, 300 de grame de higiama, 50 de grame mondamin, o linguriţă de scorţişoară. Ouăle şi zahărul le batem un sfert de ceas păn se face spumă, pe urmă punem scorţişoara, şi pe urmă încet încet higiama amestecată cu mondamin şi treeută prin sită; totul se mestecă încă 5 minute. Din acest aluat se ia cu o linguriţă şi se pune pe o tinichea unsă cu unt; stă câte-va minute la căldură potrivită de se coace. 250. Budincă de pişcaturi. — Intr’o formă unsă cu unt punem bişcoturi, cum le luăm de la cofe- — 68 — tar ; le punem rânduri unele peste altele, şi peste fie-care rând punem stafide curăţate mari şi mici,, macaroane fârmate şi citronat tăiat mărunt ; pe urmă, mestecăm o jumătate de litru de lapte fiert şi recit cu 160 de grame de zahăr pisat, 2 ouă şi 6-gălbenuşe, le strecurăm pri’ntr’un tifon şi turnăm încet încet în formă peste bişcoturi. Nu trebue să fie plină. Se pune forma pe jumătate într’un vas cu apă fiartă, şi-l punem coperit pe foc. Apa să. stea fierbinte, dar să nu fiarbă. Când budinca e vârtoasă, să turnăm forma pe o farfurie şi o luăm, de pe budincă. 251. Budincă de pâine cu fructe. — Punem într'o formă felii de pâine fără coajă, le muern. cu lapte, punem o pătură de fructe fierte : mere,, cireşe fără sâmburi, prune de-asupra şi le pre-sărăm cu zahăr ; de-asupra punem iar felii de-pâine; coperim şi lăsăm o noapte la un loc răcoros. Pe urmă răsturnării prune şi dăm budinca, cu smântână. 252. Budincă de şocoladă.— Mestecăm 150 gr., de unt, până se face ca smântână, şi punem puţin, câte puţin sare, 125 de grame de zahăr, 6 găl-benuşe, 100 de grame de şocoladă rasă, 150 de grame de pâine de graham rasă, la urmă punem şi spuma de albuş de la 6 ouă, coacem acest amestec într'o formă lată, unsă cu unt, vreme de. 1‘ ceas şi jumătate. 253. Budincă de gris. — In 2 litre de lapte-fierbem o jumătate de litru de griş până ce se moae ; când e rece punem 4 gălbenuşe, 100 de grame de zahăr, ceva coaje de lămâe rasă, albuşul bătut de la 4 ouă. într’o formă unsă turnăm aluatul şi-l coacem un ceas. Pentru 6 persoane. 254. Budincă de cartofi. — Fierbem cartofii cu — 69 — coajă ; când sânt reci, îi curăţăm şi-: radem. Luăm '200 de grame de unt cu 0 gălbenuşe şi cu 60 de grame de zahăr pisat, mestecăm până se face ca smântână, punem în acest amestec 400 de grame de cartofi raşi, 100 de grame de stafide mici, ceva coajă de portocală rasă şi albuşul bătut de la ouă. Pe urmă umplem cu acest amestec forma unsă cu unt, o punem într’un vas cu apă fierbinte care vine până la jumătatea formei, acoperim vasul şi dăm să fiarbă răpede. O răsturnării şi o dăm cu sos de fructe. 255. Budincă de făină. — Fierbem o jumătate ■de litru lapte bun cu sare şi cu 220 de grame de unt, pe urmă mestecăm în el 150 de grame de făină, până ce aluatul se desprinde de tigae. După ce s’a răcorit punem 6 gălbenuşe, 150 de grame de zahăr şi coaja rasă de la o lămâe, la urmă spuma de albuş de la 6 ouă. Coacem în forma de budincă vre-un ceas. 256. Budincă de orez. — Luăm o jumătate de chilo de orez şi-l fierbem în 2 litri de lapte, pe foc, când e rece, punem 100 de grame de unt şi 250 de grame de zahăr, 4 gălbenuşuri şi 100 de grame de stafide mici, 30 de grame de migdale şi la urmă spuma de albuş de la 4 ouă. Ungem forma cu unt, şi turnăm budinca. O coacem un ceas. Pentru 5 persoane. 258. Aluat de mere. — Mestecăm 4 ouă cu 2 linguri de făină, trei litre de lapte, o p irte de mere tăiate felii subţiri. Totul punem la copt într’o formă unsă cu unt. 259. Arme Ritter. — Luăm pesmeţi nerumeniţi, îi tăem felii subţiri şi-i purtăm prin o jumătate litru de lapte, pe care l’am bătut cu 3 ouă şi o lingură de făină. Pe urmă îi prăjim în unt, — 70 — înnăuntru trebue să rămâe moi. Pentru această-mâncare se întrebuinţează pâinişoare pe lapte. 260. Pâine ia tigae.— Luăm un gălbenuş, o jumătate kilo de pâine neagră rasă, 100 de grame de stafide, câte-va migdale dulci pisate, toate bine amestecate ; la urmă adăugăm spuma de la albuş. Ungem tigaea cu unt, o presărăm cu pesmet, turnăm aluatul şi-l dăm la cuptor un ceas. Pentru 4 persoane, 261. Perişoare la abur. — Intr’o farfurie punem o jumătate kilo de făină, 2 ouă, 2 linguri de drojdie proaspătă, o jumătate de litru de lapte cald şi facem în mijlocul fâinei un aluat, frământăm cu 250 grame unt proaspăt, cu puţină sare şi cu o lingură de zahăr şi facem un aluat vârtos. Trebue frământat atâta până ce face băşici şi se desprinde de lingură. Pe urmă îl punem la loc cald şi 1 lăsăm să crească. Peste o jumătate de de ceas facem din el pâinişoare cât oul de mari, şi le lăsăm să crească pe o scândură. Pe urină turnăm într’o tigae de prăjit atâta lapte încât să fie'adânc de două degete; când fierbe punem, pâinişoarele, nu prea dese şi-l lăsăm să fiarbă.. La servit le luăm cu băgare de seamă şi le dăm cu sos de lapte; după plăcere se poate da şi cu salată sau cu sos de fructe. Pentru 4 persoane. 262. Aluat de cartofi.—Luăm 200 de gr.inie de jimblă rasă, 50 de grame de migdale dulci şi câte-va amare, 400 de grame de cartofi fierţi şi raşi, îi mestecăm cu 200 de grame de unt frecat până' ce e ca smântână, 6 gălbenuşe, 100 de grame de zahăr şi trei sferturi de litru de zmântână dulce (puţină coajă de lămâe); le mestecăm toate bine precum şi spuma albuşului de la 6 ouă şi coacem tot într’o formă, unsă cu unt. După ce o răstur-năm presărăm cu zahăr. — 71 — 203. J’răjitnră de cartofi. — Fierbem un litru de cartofi, curăţaţi şi moi, şi-i zdrobim într’o piuliţă de porţelan. Topim 200 grame de unt cu o jumătate de litru de lapte bun, punem în el puţin zahăr şi coajă de lămâe, la urmă punem şi cartofi aci şi lăsăm să se încălzească tot mestecând. Luăm aluatul de pe foc şi lăsăm să se răcorească, mai mestecăm cu 4 gălbenuşe şi turnăm şi albuşul bătut, punem tot în formă unsă cu unt şi coacem. Se serveşte cu sos acru de smântână. 264. Plăcintă de mălain cu mere.—O jumătate de kilo de mălai de lux se amestecă împreună cu un sfert de kilo de magiun moale de mere şi puţină apă, se pune într’o formă cu unt şi se coace o jumătate de ceas. Când e rece se tae felii înguste. 205. Plăcintă de pâine şi mere.—Luăm 2 farfurii de magiun de mere moale şi o farfurie cu vârf de pâine neagră rasă, mestecată, după gust, cu zahăr. O jumătate de pâine o punem într’o tigae cu unt topit, din bielşug ; întindem magiunul de-asupra şi punem ceealaltă pâine; o vom prăji răpede pe amândouă părţile. Presărăm cu zahăr şi o mâncăm caldă sau rece. 206. Dovleac copt.—Fierbem cu apă'o jumătate de ceas bucăţi de dovleac, strecurăm şi frecăm dovleacul pri’ntr’o strecurătoare. Mestecăm pe foc o jumătate de kilo de jimblă muiată în lapte, cu 70 de grame de unt; după ce să răceşte, punem 4 ouă, o farfurie de dovleac, ceva zahăr şi câte-va migdale pisate. Punem tot într’o formă unsă şi dăm la copt. Pentru 6 persoane. 267. Plăcintă de dovleac simplă.—Punem într’un litru de lapte o farfurie plină de dovleac fiert, dat prin sită, 4'—5 ouă cu 8—40 linguri de făină şi un vârf ' de cuţit de sare, le mestecăm, turnăm amestecul gros într'o tingire unsă, nu prea adâncă, presarăm bucăţele de pâine de-asupra şi coacem la căldură mare. Pentru 4 persoane. Salata verde este un adaus plăcut la această plăcintă. 268. Dovleac cu orez. — Mestecăm 250 de gr. de orez fiert în lapte cu o farfurie plină de dovleac fiert şi fărâmat cu 5 gălbenuşe şi cu 100 de grame de migdale pisate. Turnăm încet şi albuşul făcut spumă şi tot amestecul îl punem într’o formă unsă cu unt şi coacem cu îngrijire. E foarte gustoasă, rece şi caldă. 269. Macaroana nemţeşti — Se face un aluat ca de perişoare din două ouă, 4 linguri de apă şi atâta făină ca să avem un aluat vârtos bine. Il întindem, lăsăm să se zbicească. II tăem în fâşii lungi de 5 cen., şi fierbem în apă cu sare ; pe urmă le lăsăm să crească şi le aşezăm' cu parmezan ras şi jimblă sau cu şvaiţer. Pentru 5 persoane. 270. Prăjitură dc macaroane. — Fierbem 1/2 de chilo de macaroane în apă cu sare, nu prea moi. In vremea asta rumenim în unt 1/2 de litru de jimblă rasă, punem macaroanele, după ce le-am strecurat bine, într'o formă unsă cu unt, despărţite cu pături de jimbla rumenită; putem pune şi par-mazan. Pe deasupra punem unt topit, ca macaroanele să nu se usuce în cuptor ; le coacem un ceas. Pentru 6 persoane. (Vezi No. 269) 271. Tăicţei. — Batem 3 ouă, puţină sare, 270 de gr. făină ; frământăm ; dacă trebue, mai adăugăm făină, facem un aluat; presurat pe amândouă părţile cu făină îl întindem subţire şi-l lăsăm să se zbicească. II tăiem în fâşii de jumătate de deget, le punem una peste alta, cât mai subţiri pături. Fierbem tăieţei în apă cu sare şi-i dăm presăraţi cu pesmet prăjit. 272. Tăieţei de făină de albuş.—Facem tăieţei — 73 — numai din făină de albuş, de ou, întocmai ca şi~ cei dintâiu. Fierb mai lesne, sânt albi şi frumoşi. 273. Plăcintă la tigae cu fructe. — Luam de 20 bani jimblă, o muem într’un litru şi Va-de lapte, adăugăm 4 gălbenuşe bătute în 1/2 de litru de lapte. La urmă punem mere curăţite, 4 linguri de zahăr, jimbla, după ce a fost bine sfărâmată, şi, la urmă, albuşul bătut de la 5 ouă. Ungem tingirea cu unt, punem tot în lăuntru, cu ceva unt, bucăţele şi coacem la foc potrivit un ceas. Pentru 6 persoane. Se pot întrebuinţa şi prunele şi cireşele. , 274. Mămăligă. — Mestecăm 400 de gr. de mălaiu cu sare, îl punem în apă clocotită şi lăsăm să fiarbă pân ce se desprinde de lingură. Se răstoarnă pe farfurie şi se dă cu lapte ori cu unt topit. 175. Frecăţei de ouă. — Făină, ceapă, pătrunjel şi ciuperci tăiete mărunt, le fierbem în unt, şi turnăm smântână, ca să se facă un sos zâmos, pe care îl putem subţia cu zeamă de zarzavat şi cu zamă de lămâe. Cu sosul umplem farfuria, în care punem ouă şi cartofi tăieţi. 276. Aluat de ouă. —- Mestecăm albuş cu puţin lapte, sare şi zahăr, le coacem ca de obiceiu. 277. Jumări. — Batem câte-va ouă cu puţin lapte ; topim unt (la 0 ouă 50 de gr.) Când e fierbinte turnăm oul şi-l clătinăm p'e foc nu prea mare, până se întăreşte. Unora le place ceapă tăiată. Salata e un adaus plăcut. • 288. Prăjitură. — Patru linguri pline de făină, puţină sare, le mestecăm cu 4 gălbenuşe şi jumătate de litru lapte, punem albuşul bătut de la 4 ouă şi coacem la cuptor într’o tigae unsă eu unt. 279. Mâncare de jimblă. — Muiem în 1 litru lapte de 10 bani jimblă rasă de coaje şi lăsăm să - 74 — stea câte-va ceasuri ; îi punem 5 ouă, ce-va sare,, zahăr după gust, turnăm tot într’o tigae unsă cu unt, lăsăm un ceas la copt. Se dă cu sos de fructe ori cu fructe lierte sau cu salată. Pentru 4 persoane- 280. Felii de jimblă. — (Vezi mâncare de jimblă; dar nu se face în formă, ci în felii).’ 281. Prăjitură.—Batem o jumătate de litru de lapte, un kilo şi jumătate de făină, 8 ouă, 1 lingură de zahăr şi puţină sare ; coacem în formă unsă. 282. Prăjitură de carloji.—Cartofi fierţi îi sfărâmăm bine, îi mestecăm cu ceva făină, sare şi lapte, apoi punem totul în tigae şi coacem până se rumeneşte, dar slab. Rămăşiţi de cartofi de la altă masă se pot întrebuinţa bine ast-fel. 283. Bişcot cu (chateau) şato de ou. — Punem de topim într’o farfurie lată 250 de grame de unt. Muem bişcoturi in lapte. îi punem unul lângă altul în unt şi le rumenim. Pe urmă turnăm un litru de smântână dulce sau de lapte bun, 6 ouă, zahăr şi două linguri de făină, lăsăm să se coacă şi aducem această mâncare îndată cu farfuria la masă. 284. Bişcoturi la tigae. — Bişcoturi de 20 de bani, le frământăm în un litru de lapte ; batem în ele 6 ouă, 125 de grame de stafide mici şi zahăr după gust. Tăiem mere, ceva migdale, mestecăm bine cu zahăr, punem întâiu din amestec, întrio tigae unsă, pe urmă merele şi peste acestea restul din amestec, ţinem la copt trei sferturi do ceas. Petru 4 persoane. 285. Clătite de ouă. — 0 gălbenuşe le batem într’o jumătate de litru de lapte cu 2 polonice de făină şi sare ; la urmă punem albuşul bătut, le coacem în tigae pe amândouă părţile. Pentru 4 persoane. 286. Prăjitură de mere la tigae.—Batem 5 ouă, o jumătate de litru de lapte, 2 polonice de făină, Punem şi felii de mere. Lăsăm să se coacă încet. Resturnăm şi dăm cu zahăr. 287. Plăcintăeftină de mere.—O jumătate de kilo de făină, 2 ouă, lapte ; socotim un măr de persoană şi-l tăem subţire. Din acest aluat vârtos facem o plăcintă. In loc de mere se poate pune compot. 288. Plăcintă de ouă cu mere şi pâine.—Luăm o farfurie plină de pâine neagră, rasă; mestecăm cu îngrijire 5 ouă cu trei sferturi de litru de lapte; mai turnăm 100 de grame de unt topit, după plăcere, stafide mici ori mari, scoţându-le sâmburii, 50 de grame de zahăr şi puţină făină. Intr’acest aluat mestecăm 2 farfurii pline de mere acrişoare,. tăiete mici, pe care întâiu le-am fiert puţin în aburul lor. De aci se face o prăjitură pe care o: coacem pe amândouă părţile. 284. Prăjiturele de cartofi. — O jumătate de litru de lapte s’amestecă cu aproape 30 de grame de drojdii; după ce creşte, mai punem o jumătate de kilo de făină, 6 cartofi fierţi raşi, cât sânt încă fierbinţi, 3 ouă, ceva zahăr ; din aceasta facem un aluat nu tocmai vârtos. După ce s’a dospit se ia cu lingura din aluat şi punem de se prăjeşte la foc hun într’o oală cu unt fierbinte. 290. Prăjituri de cartofi cu ouă.—Curăţăm o farfurie plină de cartofi făinoşi, copţi şi sfărâmaţi fierbinţi ; facem din ei aluat cu 3 gălbenuşe bătute, cu sare şi făina trebuitoare, după gust, punem ceapă tăiata, 3 sferturi de litru de lapte ; la urmă. mai punem şi albuşul bătut de la 3 ouă. Rumenim în tigaea cu unt ori cu oleiu pe amândouă părţile. 291. Clătite de ouă. — Mestecăm 1 litru de smântână dulce sau de lapte bun cu 1/« de litru. — 76 — - de făină bună, 8 ouă, zahăr şi sare, după voe. Turnăm unt de-ajuns sau unt de lemn în tigae şi punem din aluat cîte un polonic; prăjim bine şi înturnăm pe ceea parte. 292. Prăjituri de jimblă cu ouă.—Tăiem jimbla în felii, le muiem în lapte rece, turnăm gălbenuşul »ie la 5 ouă, subţiem totul cu jumătate litru de lapte, dăm puţină sare şi albuşul bâtut de la ouă şi facem obicinuite prăjituri (clătite). 2?^ Gogoşi cu drojdii.—Intr’o oală de 2 litri, batem jumătate de litru de lapte, 4 gâlbenuşe, ceva sare, 30 de grame de drojdii topite, 300 de gr. de făină neagră şi, pe urmă albuşul bătut. Aluatul trebue să fie gros ca să se ţie de lingură, îl punem la loc cald, până se umple oala, se fac din el prăjiturile ca şi cele de ouă, prăjindu-se pe-o parte şi pe alta. Pentru 4 persoane. 294. Gogoşi de drojdii simple. Luăm 30 de gr. de drojdii, topite în lapte, jumătate de litru lapte călduţ, punem în el o bucăţică de unt, adăugăm, trei sferturi din jumătate de chilo de făină, câte-va fire de sare, lăsăm aluatul la loc potrivit să crească 1—2 ceasuri le prăjim în unt ori oleiu într'o tigae rotundă luând câte un polonic, pe o. parte şi pe alta. S; mai poate mebteca în aluat şi cartofi fierţi raşi. 295. Gogoşi de cartofi. — Batem până se face spumă 10 gălbenuşe, lapte şi ceva unt, radem 10 cartofi fierţi cu o zi înainte, îi mestecăm cu sare şi albuşul bătut de la ouă, toate mestecate se prăjesc într’o tigae lată ca clătitele. Se dau la masă calde şi presurate cu zahăr. 296. Clătite cu stafide. — Batem bine împreună 6 gălbenuşe, 4 linguri mari de lapte şi o polonice obicinuite de făină, la urmă adăugăm spuma albuşului. Le prăjim ca pe clătite, dar numai pe o parte. Punem în fie-care stafide, presurăm cu za* hăr şi le sucim. Se poate în loc de stafide pune magiun de mere sau alt magiun, în mijloc. Pentru 4 persoane. 297. Prăjituri calde de fructe. — Scobim mere moi, le umplem cu stafide mici şi cu migdale dulci pisate ; le punem într’o formă. Turnăm de-a* supra un amestec de o jumătate de litru de zmân-tânâ, o ceaşcă plină de lapte, 3 linguri de făină, ceva zahăr şi 3 ouă. Le punem la copt Merele să fie moi, dar să nu se sfărâme. 298. Orez cu mere. — Punem orezul pisat la foc . cu apă, o bucăţică de unt şi fierbe încet. Când e moale, punem mere tăete şi o bucăţică de unt. La o jumătate de chilo de orez ajung 12 mere mijlocii. Pentru 6 persoane. 299. Prăjitură de g'riş de hrişcă. — Mestecăm în 2 litre de lapte 1 chilogram şi jumătate de griş de hrişcă şi puţină sare. Ungem tigaia cu unt şi turnăm totul. Presurăm pe de-asupra cu pesmet de jimblă şi unt. Punem la copt. 300. Fiertură de pere. — Curăţăm pere bune şi le tâem în 4 ; le fierbem cu coaje de lămâe şi zahăr. Mestecăm unt cu făină şi cu lapte rece şi adăugăm şi acest sos la pere, ceva sare şi fierbem din nou. 301. Crupe cu prune fierte. — Fierbem crupele cu apă, sare şi unt, până se face o cocă groasă. Turnăm prune fără sâmburi, fierte cu zahăr, scorţişoară şi coajă de’lămâe. 302. Caşâ de orz. -— (E o mâncare scoţiană) Griş de orz îl fierbem în apă fierbinte, într’o oală bine smălţuită, cu sare, unt şi zahăr, până se îngroaşe. Se mănâncă cu lapte. Acest prea bun dar al lui Dumnezeu întăreşte copiii, le face carne, le dă putere şi celor mari. '*,./+■ ; ' :• ' i • -:;:t . . ' — 78 — 303. Pilaf de meiu.— Fierbem o jumătate de chilo de meiu, 60 de grame de orez, 60 de gr. de zahăr şi puţină coaje de portocale sau lămâe. Ungem forma cu unt şi turnăm amestecul în ea, punem pe de-asupra bucăţele de unt şi coacem un sfert de ceas la cuptor, nu tocmai fierbinte.- 305. Griş de porumb. — Fierbem în 2 litre de lapte o jumătate de chilo de crupe de porumb, mestecând des. Se poate fierbe şi în apă şi da cu unt prăjit. 306. Pilaf cu lapte. — Mestecăm o jumătate de litru de lapte cu 115 grame de făină. Punem pe foc un litru şi jumătate de lapte : când fierbe turnăm printr’o sită 125 grame de făină; când e fiert turnăm şi sosul de făină cu lapte; lăsăm să se îngroaşe. Se dă la masă cu unt prăjit ori cu • dulceaţă de fragi. 307. Orez cu migdale. — Orez fiert bine îl mestecăm împreună cu sare, zahăr, câte-va gâlbenuşe . şi cu migdale, pe de-asupra turnăm cremă (cremă de migdale). 308. Pilaf de orez. — Fierbem o jumătate de chilo de orez cu apă. Pe urmă punem pe foc cu :2 litri de lapte, 2 gălbenuşe, sare şi o lingură de făină, turnăm orezul, când a scăzut. 309. Orez cu stafide.— Fierbem în apă 500 de gr. de orez prăjit, punem unt şi mestecăm jumătate de ceas; înnainte de al da aruncăm 250 de .grame de stafide curăţite şi fără sâmburi. CAPITOLUL XVIII g^r Mâncări reci şi creme 810. Cremă fină. — Punem într’o tingire 6 găl-benuşe, 200 de gr. de zahăr pisat, o lingură de făină, zeama şi coaja de la o portocală ; subţiem acest amestec cu o jumătate de sticlă de apă, mestecăm tot pe un foc nu prea tare, până ce se face un sos vârtos. Il lăsăm pe foc să dea în clocot şi-l amestecăm pe urmă cu spuma albuşului de la o ouă. Punem pe fundul unei farfurii peltea de fructe şi macaroane dulci. 1 urnăm crema de-asupra. 311. Cremă cu şocolată.—250 de grame de şocolată o topim cu puţin zahăr şi mestecăm cu o jumătate kilo de smântână bătută. 312. Cremă de lămâe. —Mestecăm 50 de grame de făină, 125 de grame de zahăr, coaja rasă de la o lămâe, un gălbenuş, un praf de sare şi puţină smântână: dăm la foc cu o jumătate litru de smântână să dea în clocot. Mai stoarcem zeama de la 2 lămâi şi spuma de la 5 ouă. 313. Cremă de hygiamă. — Două linguri pline de hygiamă, 2 linguri de zahăr şi o lingură de praf de cacao, le mestecăm împreună cu un sfert de lingură’ de lapte, fierbem mestecând mereu 1—2 minute. Pe urmă mestecăm o lingură de mondamin cu puţin lapte şi turnăm în crema care fierbe atât cât să se facă groasă şi punem să se răcorească într'un castron. Punem în un sfert de litru de lapte un băţ de vanilie, o lingură de zahăr, dăm la fiert, turnăm atâta mondamin pân ce sosul se îngroaşă, dregem cu 1—2 gălbenuşe. HŢÎ. tretna~SeTrăn^ăpr on de floărellc soc.- Fierbem 1 litru de lapte cu 30 de grame de zahăr,, o farfurie mare de foi de trandafir ori de flori de soc cu o ceaşcă de migdale pisate; punem 2 linguri de făină muiată în lapte. După ce fierbe, trecem printr'o sită, batem 6 gâlbenuşe în lapte, lăsăm să fiarbă puţin, mestecând. 315. Mâncare de mere. — Curăţim şi tăem în felii 8—10 mere, muem 5—(i pâinişoare vechi în lapte, le mestecăm, după ce sânt fărâmate, cu 2 gălbenuşe, cu albuşul bătut, şi cu 2 linguri de zahăr. Luăm o formă de aluaturi, o ungem cu unt şi punem pe rând, întâiu un rând de aluat de jimblă, pe urmă o pătură de mere ; pătura din urmă să fie tot de jimblă. Lăsăm să se coacă un ceas în cuptor, la căldură mică. ' 3l6. Mâncare de şocoladâ. — (Pentru 6 persoane). Topim 200 de grame de şocoladă într’un sfert de litru de apă pe foc. Când e de tot topit luăm de. pe foc, punem 125 de grame de zahăr, mestecând mereu, adăugăm 6 gălbenuşe. Se pune pe foc şi se bate cu făcăleţul până fierbe. Se dă de-o parte, topim în apă caldă 15 grame de gelatină şi punem spumă de la 6 ouă. Punem totul în o formă de porţelan unsă cu unt de migdale. După răsturnare, putem pune împrejur smântână bătută. Mâncarea e foarte bună şi nu dă greş nici odată. 317. Prăjitură de şocoladă. — Luăm 250 de şocoladă, o punem într’un litru de lapte cu ceva zahăr, cu o bucăţică de vanilie şi lăsăm la foc domol 5 minute. Batem 8 gălbenuşe cu o jumătate litru lapte şi cu o lingură de scrobeală, batem tot împreună, luăm de pe foc şi mai batem până se răceşte. 318, Prăjituri de lapte cu ouă.—Fierbem 1 litru şi jumătate de lapte cu 100 de grame de migdale dulci, cu 100 de grame de zahăr şi cu' 8 gălbenuşe, mestecând mereu. Luăm tingirea de pe foc şi mestecăm totul cu spuma de la 3 ouă. Răcorim, o răsturnăm şi o dăm cu zeamă de fructe ori cu şos de lapte. 319. Dulce de lapte cu scrobeală.—Fierbem un litru de lapte cu 00 de grame de zahăr şi cu 24 grame de migdale mari. Turnăm pe urmă 80 de grame de scrobeală şi 5 gălbenuşe cu laptele şi cele mai de sus; lăsăm totul să fiarbă şi turnăm într’o farfurie. Această mâncare nu poate fi răsturnată. 320. Dulce cu scrobeală.— Fierbem 1 litru de lapte cu 2 linguri de zahăr, un praf de sare, coajă rasă de la o lămâe, 50 de grame de migdale dulci, tăete. Aci se amestecă 150 de grame de scrobeală fină, care mai întâiu am topit’o în lapte; punem la foc şi adăogăm spuma de la albuşul ouălor. 321. Mac frecat.—Frecăm macul şi-l ţinem de cu seară în apă rece. A doua zi îl dăm prin sită, îl frecăm întâiu uscat şi pe urmă cu lapte cald. II mestecăm cu smântână ori lapte bun, punem câte-va migdale amare pisate, un praf de sare, zahăr şi ceva apă de trandafir; punem tot la fiert. La urmă. amestecăm şi jimblă cubuşoare, pe care am pre-sârat’o cu zahăr şi am muiat’o în lapte. 322. Dulce de griş de hrişcă.- — Muiem 200 de grame de griş de hrişcă cu apă rece, le fierbem cu un kilo şi un sfert de lapte, pe care l’am amestecat cu 100 de grame de zahăr şi în care radem coaja de la o lămâe. Luăm de pe foc şi mestecăm cu spuma de la 4 ouă ; turnăm într’o formă clătită cu apă. Când e rece, o răsturnăm şi o dăm cu sos de fructe. 323. Dulce de fructe. —■ In un sfert de litru de e — 82 — apă, la care aclăogăm un sfert de litru de zeamă de fructe, după ce’l înfierbântăm, punem 100 de grame de mondamin. In vremea asta punem o jumătate de litru de lapte lierbinte, ceva zahăr, aproape 100 de grame, turnăm lapte mestecat cu mondamin şi fierbem bine tot împreună. Pe urmă, punem într’o formă rece întâiu partea albă şi pe urmă cea roşe şi lăsăm să se răcească. 324. Mâncare de griş.—Punem un litru de lapte împreună cu 60 de grame de zahăr pe foc ; când fierbe, punem înlăuntru o ceaşcă plină de griş mare. Când e grişul fiert, punem 2 linguri de făină de cartofi muiate în lapte, şi, după ce fierbe, adăogăm 4 gălbenuşe. După asta punem totul într’o formă clătită cu apă ori cu lapte rece; când e rece'o râsturnăm. 325. Mâncare de orez. Fierbem 400 de grame de orez în 2 litri de apă, nu însă până la răsfiert. Pe urmă adăogăm 200 de grame de zahăr mărunt, zeama şi coaja de la 2 portocale. Clătim o formă cu apă rece; turnăm o parte de orez, pe urmă fructe fierte, şi iar orez, şi iar fructe până ce se umple. Când e rece. răsturnăm. 326. Mâncare de orez englezească. — Radem coaja de la o lămâe în 120 de grame de zahăr şi fierbem cu 30 de grame de migdale într'un litru de lapte. In vremea asta muiem 5 linguri de făină de orez în lapte rece. O turnăm în laptele clocotit, mestecând mereu, lăsăm să fiarbă 5 minute, luăm de pe foc, mai mestecăm puţin, turnăm înalt de 2 centimetri într’o farfurie de sticlă şi lăsăm să se răcească. După asta luăm cu linguriţa găluştele mici şi le umplem găurile cu beltea de mere, iar cu găluştele luate garnisim împrejur vrâstate cu bucăţele de beltea. 327. Mâncare de j mele, rece.— Fierbem cu zahăr 1 litru de cireşe fără sâmburi. Luăm o ju- A — 83 — mătatc Jc litru de lapte, cu o lingură de zahăr, un litru şi jumătate de făină şi 4 ouă, le mestecăm pe foc de fierb. Le turnăm peste cireşe. Mâncarea se mănâncă rece. 328. Sufle de mere. — Coacem 5 mere mari şi le trecem prin sită într’o farfurie. Adăugăm 5 albuşe, 5 linguri de zahăr şi câte-va linguri de zeamă de fructe gtoasă. Toate astea, cari formează un amestec, nu frumos la vedere şi nu mare, le batem bine şi se preface într’o spumă care umple tot vasul. Această cremă se dă în pahare cu fructe . fierte. După cum se arată aci, e foarte eftină şi gustoasă. 329. Griş roş. — Stoarcem zeama de la părţi •egale de zmeură şi mure, pe cari le-am ales şi fiert puţin cu apă; mestecăm aceasta cu griş de hrişcă ori cu sâgu şi fierbem cu zahăr până se .întăreşte ; turnăm în farfurii clătite cu apă şi le răsturnăm, când sânt reci. Mâncăm griş roş cu lapte cald ori rece. 330. Griş de coacăze. 331. Griş cu lăstari de revent. — Fierbem coacăze cu zahăr şi le trecem prin sită, ca să rămâie coaja şi sâmburii şi le fierbem ca şi grişul 329, cu făină de orez, cu griş de orz, de hrişcă sau de ovăz. Şi mlădiţele de la revent, când n’au înflorit, dau un griş acrişor. Amândouă sânt foarte bune de mâncat pe lângă lapte. 332. Smântână bătută. — Smântână bună o batem cu zahăr şi vanilie până ce se întăreşte. CAPITOLUL XIX COMPOTU Rl Ori-ce fructe proaspete sau uscate trebue fierte-• în vase de lut sau bine smălţuite. La fructele zămoase ca : zmeură, prune, mure, nu trebue pusă apă; la fructe uscate din contra trebue multă apă, când le punem pe foc. (Vezi No. 339). Sosul nu trebue să fie nici prea subţire nici prea des. La fructele uscate putem pune în zeamă puţină făină de cartofi muiată cu apă rece, dar puţin ca» să nu'l facem prea des. 333. Magiun de mere. — Mere fierte le curăţăm şi tăem în patru ; depărtăm partea cu sâmburi, le spălăm şi le punem cu apă, zahăr şi puţină coajă de portocale să fiarbă. Frecăm merele bine, dar nu prin sită, turnăm pe farfurie şi netezim cu un cuţit; presărăm cu migdale tăete. 334. Magiun de mere copt. — Pregătim magiun de mere des, îl turnăm pe o farfurie, îl presărăm cu o mână de migdale pisate, mestecate cu zahăr şi albuş bătut şi punem la copt. 335. Mere tăete. — Mere de cele mai bune, cu coaja nu prea groasă, Ie spălăm, le tăem în 4 depărtăm partea cu sâmburi şi necurăţate de coaje, le punem cu puţină apă, zahăr şi coajă de portocale să fiarbă până sş moae. Nu trebue sfărâmate. Cele cari s’au muiat le luăm cu băgare de seamă, unul după altul şi le punem pe farfurie. Dacă au prea multă zeamă, o lăsăm să scază singură fierbând. _________. 3357 Mere tuiregi. — Mere mijlocii, curăţate şi fără sâmburi le punem cu apă, adăugăm zahăr, zeamă şi coaja de lâmâe, le fierbem, la foc potri- — 85 •vit. După ce am luat încet încet din sos, umplem scobitura merelor, când sânt reci, turnăm din zeama ce a mai fiert singură pe o farfurie şi a-şezăm merele în ea. 337. Salată de mere. — Luăm mere moi, le cu-■ răţăm şi le tăiem în felii subţiri, le mestecăm cu bucăţele de portocale curăţate şi cu zeama lor, le "presurăm cu zahăr şi turnăm puţină apă. Lăsăm ■mâncarea să stea câte-va ceasuri şi împrăştiem pe deasupra felii de portocale curate. 338. Mere cn pere. — Curăţăm de unele şi de altele părţi deopotrivă şi le fierbem moi cu zahăr, puţină apă şi coajă de lămâe. 339. Mere, pere, cireşe, prune uscate. — Le spălăm de cu seară în 2^-3 ape, le punem într'un •vas de porţelan; turnăm apă rece deasupra, ca să le copere de 3 degete, şi le lăsăm să stea cope-rite. A doua zi punem fructele cu apa aceea pe foc, adăugăm coaja de lămâe ori de portocală şi lăsăm să fiarbă un ceas şi jumătate. Dacă zeama nu-i destul de legată, îi punem o linguriţă de făină •de cartofi. (Prin starea în apă se desvoltă zahărul, aşa că nu-i nevoe de . adăugat zahăr. Asta e mai ales pentru bolnavi, fiind-că adausul de zahăr face . acreală in stomah. Dr. A. von During, Hamburg). 340. Pere fierte. — Curăţăm perele şi le tăiem în 2 sau în 4, pe urmă le punem la foc cu ceva zahăr şi le fierbem, pân’ce sânt roşe şi moi. (Cu -cât fierb mai mult, cu atâta sânt mai roşe). Le aşezăm frumos şi turnăm sosul. 341. Goldane (prune grase uscate).—Le spălăm cu apă rece, le lăsăm peste noapte cu apă într’un vas de porţelan şi le fierbem în aceeaşi apă un ceas. 342. Magiun de curmale. Spălăm şi fierbem — 86 — în apă curmale curăţate, le sfârmăm bine şi -le* dăm prin sită. 343.. Fragi cit smântână bătută. — Fragi bine-copţi îi spălăm, îi presurăm cu zahăr şi turnănr pe deasupra smântână bătută. 344. Afinei—Le alegem, le curăţăm, Ie trecem prir. strecurătoare, le punem cu zahăr în apă clocotită şi le. lăsăm să’nfiereze puţin. 345. Magitm.de zmeură. — Se face după felul' celor-a-lalte magiunuri (magiun de mere etc.). 346. Marmeladă (de fructe).—Luăm fragi, prune de tot felul, precum şi tot felul de fructe coapte, cari sânt cărnoase, şi se lasă lesne zdrobite, le trecem printr’o sită şi le punem cu zahăr tot atâta cât fructe într’o sticlă, în care am mai pus zahăr; astupăm cu plută. Pe urmă o fierbem în apă lO* sau lo minute. Marmelada se ţine la loc răcoros ; dar îndată, ce vedem că are de gând să fermenteze, o întrebuinţăm. 347. Castane.—După ce le curăţăm(vezi No. 166),. le punem să fiarbă încet în zahăr legat. Dacă voim, le dăm gust cu vanilie sau cu portocală; scoatem castanele din zahăr şi-l' lăsăm să fiarbă cu mirodeniile dorite, pe urmă turnăm zahărul peste castane. 348. Pepeni. — Ii curăţăm de coajă, îndepărtăm, sâmburii cu o lingură de argint, tăiem bucăţele, şi fierbem în puţină apă cu zahăr, îi dăm cu. zeama lor. 349. Fructe fierte. —Ca adaos la găluşte (vezi-fructe prăjite, de ex. prune prăjite). 350. Piersece si zarzăre. — Curăţăm fructele de coajă, scoatem sâmburii şi le punem cu puţin zahăr, câţi-va sâmburii curăţiţi şi foarte puţină apă;; — 87 — fierbem 10 minute ; nu trebue sfărâmate. Le punem într’o farfurie, fierbem puţin zeama şi o turnăm. 351. Prune scăzute. — Le spălăm, le scoatem sâmburii şi le fierbem fără apă, le dăm cu zeamăr se poate pune puţină coajă de lămâe. 352. Gutuie.—Le curăţăm subţire, tăiem mijlocul şi!l lepădăm ; partea bună şi sâmburii le fierbem cu apă şi zahăr. Pe urmă scoatem gutuele, lăsăm să mai fiarbă zeama şi o strecurăm printr'o sită peste bucăţele. Sâmburii dau zemei culoarea roşe. 353. Mâncare de guliie, simplă.— Spălăm gutuele şi le fierbem cu coajă, 10 minute, în apă clocotită, pe urmă le presărăm cu zahăr. s 354. Cremă de gutue.—Fierbem 6 gutui curăţite şi tăete, le trecem prin şită, batem 6 gălbe-nuşe, 150 de grame de zahăr, un sfert de litru smântână acră ; fierbem amestecul până începe a fi tare şi la urmă amestecăm albuşul bătut. Punem tot într’o formă şi lăsăm să se coacă puţin. 355. Compot de revent.— Pentru această mâncare foarte gustoasă şi lesne de mistuit nu se întrebuinţează rădăcinele de revent, ci crenguţele - şi foile proaspete ale copăcelului de ornament, pe care le avem în grădini. Frunzele pot fi întrebuinţate de cum es primăvara până la începutul lui Iulie. Crenguţele se tae de lângă pământ, le spălăm şi le curăţim de pieliţa subţire. Le tăiem în bucăţele lungi de 2 degete. Le punem" în apă clocotită pe foc şi le lăsăm să stea ceva. Pe urmă turnăm apa, care a scos acreala şi alte săruri, turnăm puţină apă clocotită şi mult zahăr. Putem mesteca şi o linguriţa de scrobeală sau de pesmet sfărâmat, şi mai lăsăm pe foc câte-va minute, mestecând mereu, în 10 până la 15 minute fiertura e gata. — 88 Acest compot fin, care e pretutindeni plăcut se întrebuinţează în loc de fructe pe pateuri.' Bobocii reventului; tăiaţi înainte de desvelire, sânt buni, gătiţi ca şi conopida. îndepărtarea bobocilor se' impunerea să putem întrebuinţa cât mai mult foile pentru compot. 356. Compot de dovleac.— Mestecăm cu zahăr dovleac fiert şi cu ceva zeamă de lămâe, când e rece seamănă cu compotul de revent ori de mere. 357. Coacăze.— Luăm coacăze crescute pe jumătate, le tăem cozile şi foile, le punem cu apă’ multă pe foc şi le strecurăm printr-o sită. Pierd ast-fel mult din acreală. Topim zahăr mult şi turnăm coacăzele, le fierbem moi. Pe cât se poate să rămâe întregi. CAPITOLUL XX isll A TJE__ .. Se potrivesc ca adaus la păstăi, mâncări de ouă, ) mâncări de-ceapă, pâine cu unt etc. Lăptucile verzi se întrebuinţează, în Germania apusană şi sudică, unde hrana vegetală e mai iubită, ca mâncare ; iar în Germania nordică mai mult ca un adaos pe lângă altă hrană, şi merită luarea aminte pentru însuşirile-i răcoritoare. Condiţia ca ori-ce salată să fie bună la gust este să întrebuinţăm unt-de-lemn curat şi oţet nefalşificat. Fiind însă că'l înlocuim cu lămâe, dăm o reţetă de facerea zemei. 358. Zeamă de lămâie. — Stoarcem lămâi ze-- moaşe, strecurăm zeama printr’o sită ca să nu fie în ea sâmburi nici carne, lăsăm să stea vre-o 12 - 89 ■ceasuri. Curăţim de spumă şi punem în sticle, pline cât trebue; le astupăm şi le pecetiuim. Pe ui mă luăm o oală în care încap sticlele, numai gâturile să fie afară; o umplem cu apă rece până unde se vede zeama în sticle şi punem pe foc. Lăsăm să fiarbă ca un ceas încet ; dar ne îngrijim ca apa să nu clocotească prea tare, fiind-că sticlele ar putea să plesnească. Pe urmă luăm oala ■cu apă şi cu sticle de pe foc cu mare băgare de seamă şi le lăsăm să stea până ce se răcesc. Scoatem sticlele afară şi le aşezăm la loc răcoros; se pot păstra şi 2 ani. îndată ce deschidem o sticlă, zeama se păstrează numai 2 luni. Această zeamă se întrebuinţează cu picăturile ca esenţă ■sau slăbită cu apă. De recomandat e să punem zeama în sticle mici. AU-fel de pregătire e următoarea : luăm 100 •de grame de acid citric (sare de lămâie cristalizată), din care punem 20 de grame într’o sticlă plină cu apă, ca sa se topească şi o întrebuinţăm. : Mai bună de cât această sare de lămâie e fără îndoială zeama fructului, care se găseşte în felurite fabricate în comerţ, pe care o întrebuinţăm sub numele de „zeamă de lămâie". -Pentru sălăţile verzi slujesc următoarele pregătiri : 359. Reţetă de sos. — Fărâmăm cu sare 2 găl-benuşe fierte tari, punem ceapă tăiată mărunt şi castraveţi acri, frământat bine ca un aluat, îl sub-ţiem cu unt-de-lemn, mestecând mereu, pe urmă turnăm zeamă de lămâe pân o facem moale ; turnăm aceasta peste salată şi o amestecăm. Inna- i I inte de a da, mai tocăm puţină ceapă cu castra- ; \ veţi şi-cu albuşul vârtos şi presurăm pe deasupra. ) 36u. Sal'ăfîTcU~Ţasole. —'Tăiem fasolele mărunt •ori le sfărmăm, le fierbem în apă şi le mestecăm * — 90 — cu unt-de-lemn şi lămâie, după ce se recesc. Putem pune ceapă tăiată mărunt. Salata de fasole mici rămân întregi. 361. Salată de creson de fântână. — Spălăm şi curăţăm bine creson bine ales'; îl amestecăm cu unt-de-lemn, sare şi lămăie. După gust putem pune must de vin, câte-va vârfuri de cuţit de zahăr, precum şi ouă fierte tari şi mărunţite- 362. Salată ghiveciu. — Luăm trei părţi cartofi, o treime sfeclă, mere acre şi castraveţi, toate tă-iete cubuşoare, le mestecăm toate cu’n sos de unt-de-lemn, cu zeamă de lămâie, pătrunjel tocat şi cu ouă fierte tari şi bine sfărmate. 363. Salată de cicoare.—Se găteşte ca salata-verde ; foile verzi de la cicoare sânt foarte gustoase. 364. Salată de morcovi. —- Fierbem morcovi în ' apă cu sare, pe urmă îi punem într'o strecurătoare şi îi mestecăm cu unt-de-lemn şi lămâie; după gust, se poate pune şi ceapă tocată. 365. Salată mestecată. — Tăiem cartofi mici în. felii, tocăm castraveţi proaspeţi : turnăm deasupra smântână acră, sare şi zeamă de lămâe şi mestecăm bine; 366. Salată de zarzavat. — Luăm zarzavat de tot soiul, după cum găsim după anotimp : conopidă, frumos curăţată, sparanghei întreg ori tăiat,, morcovi tineri, le fierbem toate în apă cu sare. Pe urmă aşezăm tot într’o farfurie, împreuna cu^ castraveţi gătiţi şi arpacică, turnăm unt-de-lemn şi lămâie. 367. Salată verde. — (Salată, foi şi căpăţână, cicoare, cardamină, baraboiu), le alegem şi Ie punem în apă, pe urmă le punem într’o strecurătoare. Se dă salată înnainte de masă cu sos. fiind-că dacă stă, se vestejeşte. Salata căpăţână e foarte- gustoasă dacă o facem cu smântână. Pretutindeni se va întrebuinţa zeamă de lămâe subţiată. 368. Salată de castraveţi. — Castraveţii sânt a-desea amari, de aceea se leapădă o bucăţică bună de la coadă. Ii curăţim de coajă, îi .lăsăm să stea puţin fără a-i presura cu sare, care-i face greu de mistuit. Când îi dăm la masă, le punem unt-de-lemn, lămâe şi sare puţină ori mai bine zahăr. Ii putem găti şi cu smântână acră. 369. Salată de castraveţi acri. — Tăem castraveţii felii, le punem unt de lemn ; dacă nu sânt destul de acri, turnăm puţină lămâe şi îi dăm pe lângă cartofi fierţi. 370. Salată de cartofi. — Luăm cartofi de o potrivă de mari, îi fierbem în apă cu sare, îi curăţim şi îi tăem de calzi în felii, turnăm o ceaşcă de apă clocotită şi îi ţinem acoperiţi până la masă. Le facem sos, (pentru 5 persoane), din 5 linguri de unt-de-lemn bun, 2 linguri de-^Keamă de lămâe şi, dacă trebue subţiat, punem apă clocotită, sare după gust, punem cartofi încet în farfurie şi turnăm sosul de-asupra. Feliile trebue să fie întregi. 371. Salată de Rin.— Tăem mărunt albuşul tare de la 3 ouă, 2 castraveţi acri şi 3 castraveţi muraţi în oţet, câte-va cepe, îi adăugăm cu un sos, făcut din 3 gălbenuşe tari, sare, unt-de-lemn şi lămâe, toate mestecate bine. In acest sos tăem cartofi fierţi calzi, amestecăm tot cu zmântână acră sau cu lapte dulce, lăsăm salata să se răcească şi înnainte de datul la masă presărăm pătrunjel. 372. Salată de varză. — Tăem varză roşie şi albă de crudă, mărunt; îi dăm o undă, sărăm şi lăsăm să stea puţin. O potrivim cu zeamă de lămâie şi oleiu. Dacă o lăsăm să fiarbă puţin e mai — 92 - fragedă şi mai bună la gust, dar înainte de masă trebue să tie rece. 373. Salată de rapimcul. — Se găteşte ca şi salata de creson ; o putem amesteca şi cu salată verde, ba şi cu salată de cartofi ; se pot întrebuinţa bine şi ouă vârtoase tăiate, ca garnitură. 374. Salată de praz. — După ce curăţăm prăzii de foile de pe afară, îi tăem în bucăţi groase de câte două degete : le fierbem în apă cu sare şi după ce se răcesc Ie aşezăm cu unt-de-lemn, zeamă de lămâe sau cu smântână acră. 375. Salată de sfecle.—Ferbem sfecla până se îmoae ; o curăţăm şi o tăem în felii. După ce s’au răcit, turnăm pe ele zeamă de lămâe şi niţel chimion. 376. Salată de păstăi. — Curăţăm de aţe pă-stăile, le fierbem în apă şi le dăm cu lămâe, unt-de-lemn şi niţică zeamă de a lor. 377. Salată de ţc lin a. — Spălăm bine rădăcinile de ţelină, le fierbem în apă, le curăţim şi le punem în apă rece ca să fie albe, le tăem felii şi le punem unt-de-lemn şi lămâie. 378. Salată de ţelină altfel. — Curăţăm rădăcinile, le tăem felii, le fierbem în apă eu puţină lămâe şi zahăr. După ce se răcesc, le punem unt-de lemn, dar nu e nevoe de aceasta, de-oare-ce prin ast-fel de fierbere ţelina capătă un gust plăcut de ananas. 379. Salată de sparanghel. — Curăţăm bine sparanghelul şi-l fierbem legat mănuche în apă cu sare. După ce s’a răcit, tăem aţele, îl punem într'o farfurie de salată (salatieră) şi-i punem unt-de-lemn bun şi lămâe. Toate legumele vor fi mult mai gustoase, dacă le punem de odată în apă clocotită şi vor fierbe înnăbuşife în abur; trebue să amintim încă odată acest lucru. — 93 — CAPITOLUL XXI ^BĂUTURI Intre cele di’ntâiu trebue de numărat: Apa proaspătă, cu sau fără amestec de zeamă de fructe de tot soiul; Apă fiartă, cu ceva lapte şi (portocale) îndulcit cu zahăr ca ceaiul; Infusiune de foi tinere de fragi uscate la umbră dau un ceaiu foarte bun ; Apă cu făină sau cu crupe (unt) şi ceva sare, fiartă şi subţiată cu puţin lapte, este o băutură hrănitoare şi gustoasă ; Lapte sub toate formele; lapte de soc, de piersice, adică lapte fiert cu foi de, soc ori de piersic, răcit şi strecurat; Băutură de ovăz şi gelatină de ovăz, amândouă reci şi proaspete, întăresc nervii şi sânt bune, în zilele bune ca şi în zilele rele, pot fi numărate între băuturile cele mai cu vază. încă şi Hipocrat lăuda băutura de ovăz; se bea rece şi cu măsură, Supa de ovăz este foarte hrănitoare şi cea mai bună băutură de dimineaţă pentru copii. Higiama făcută din făină, malţ (slad), lapte, zahăr şi câcao, e o minunată gustare pentru seara şi pentru dimineaţa, din pricina uşoarei mistuiri şi a puterei hrănitoare, de aceea e cu drept în multe familii foarte întrebuinţată. Proprietăţile sale renumite fac această pregătire toarte bună pentru mâncarea bolnavilor; cei sănătoşi o mănâncă cu plăcere, căci are o bogată variaţie în schimbări. Mai ales pentru tineri cari cresc şi pentru mamele tinere se potriveşte foarte bine. 380. Bătură de ovăz. — Luăm trei sferturi de — y-t — \ kilo de ovăz ales curat şi-l spălăm printr'o sită, îl punem într’o oală smălţuită cu 12 litruri de apă să fiarbă până rămâne la jumătate, strecurâm totul, tară a apăsa tare, printr’o pânză: punem după gust zahăr sau miere, mai fierbem zeama odată şi pe urmă lăsăm să stea 24 de ceasuri în oală de lut la pimniţă; turnăm partea limpede în sticle ori urcioare şi astupăm bine. înainte de a fi băută punem ceva zeamă de lămâie. 381. Gelatină de ovăz.—Fierbem crupe de ovăz (o lingură de persoană) în apă multă cu puţină sare şi coajă de lămâe, timp de un ceas şi jumătate până se face zemoasă ; trecem supa printr'o sită, punem zeamă de lămâe, stafide şi ceva zahăr; lăsăm pe foc slab vre-o jumătate de ceas şi la urmă, dacă ne place, punem şi ceva unt. 382. Ceaiu de cacadâr. — Luăm sâmburi de ca-cadâr o lingură plină la un litru şi jumătate de apă; , fierbem într'o oală de lut un ceas. Acest ceaiu e • i ) foarte gustos şi_bun chiar pentru bolnavi.___... 383. Cacao.—Mestecămo linguriţă de cacao cu puţin zahăr, */2 linguriţă de făină de cartofi cu lapte rece şi turnăm mestecând în apă clocotită. 384. Ceaiu de cacao.—Muem coji de cacao cu apă caldă şi le fierbem. E un ceaiu foarte plăcut şi eftin. In industrie se falşifică acest bine-cvântat articol cu tot felul de mirodenii, de aceea trebue de luat din locuri sigure. 385. Ceaiu de mere.—0 băutură răcoritoare asemănătoare vinului, gustoasă rece şi caldă. Se pregăteşte din mere întregi, (merele vinete sânt cele mai nimerite). Le curăţim, le tăem mărunt şi punem cu apă multă în maşina de copt, lăsăm să stea o jumătate de zi, ori facem din coji uscate şi miezuri cu sâmburi, de fructe bune, acrişoare de masă. Se pune zahăr ca la toate ceaiurile. Capitolul xxn ^ PÂINEA,. i ; Di’ntre toate felurile de câine, cea mai bună, mai eftină, mai sănătoasă f,i mai gustoasă este cea făcută din grâu întreg fără nici un adaus. Numai la orz şi ovăz trebue depărtată coaja prea groasă pe care -morarul o numeşte „hoaspâ”. Pâinea de grâu e cea mai frumoasă. Pâinea de orz o numeşte Omer „măduva bărbaţilor**. Aluat acru, drojdie, anison, adaosuri chimice strică pâinea mai mult ori mai puţin, un adaos potrivit de cartofi raşi o face mai moale. Cine vrea să facă singur pâine, nu întrebuinţează făina zisă în comerţ „făină urluită“. Se ştie că morarii mici şi industria dau sub numele de urluiaîâ pentru pasări, porci, ce-va făcut din co-dina tuturor cerealelor. Din aceasta nu poate brutarul face pâine Graham gustoasă, nu împlineşte dorinţa vegetarianului şi face pâine cu hrana menită porcilor, până ce se pierde răbdarea clientului şi poate şi credinţa în bunătatea pâinei. De aice scoatem încheere că-i bine să fim singuri morari, ceea ce se poate lesne, întrebuinţând râşniţa Iui Louis Kuhne din Lipsea, care e eftină şi în-demânatecă. Scurtă întrebuinţare adevereşte folosul acestei metode. Să se mai observe că într'o morişcă de acestea poate fie-care, după plăcere, să facă crupe (de orez, secară etc.) şi să le aibă proaspete. 386. Pregătirea pâinei. — Muient 30 de grame de drojdii tescuite în aproape 1 litru de apă caldă ; punem .într’aceasta 2 chik) de urlueală, mestecând mereu. Frământăm aluatul pân’se desprinde lesne | de mână, şi facem pâinişoare lungăreţe, pe cari le-punem în tigăi de tinichea şi le ţinem la cuptor,. 1—2 ceasuri. In căldură petrivită lăsăm pâinea 1 ceas jumătate, (mestecând’o încet, această pâine-are gust de nucă). 387. Pâine de tirlueală. — (Reţetă dovedită după ani de experienţă). Frământăm 9 litri de urlueală într’un litru de apă caldă, pân’se face un aluat, care se desprinde lesne de mâini şi de farfurie. Impărţim aluatul în două şi-l sulgim, pe fie-care deosebit, pe scândură, fără să mai presurăm făină. Aluatul se face lucios-neted. In amândouă capetele îi dăm o formă lungueaţă de 4—5 centimetri, le punem pe o cărămidă presurată ’cu făină, le ungem cu apă caldă şi le crestăm puţin cu cu- j ţitul în vre-o 4—5 locuri. Se coace la cuptor un ţ^ceasj___________ 388. Pâine de urlueală de grâu. — (Reţetă, cu: 25 de bani să te hrăneşti minunat). De cu seară muiem 4 chilo de grâu, cu apă caldă, o frămân-, tâm pân'se desprinde singură de vas. Presarăm pe deasupra urlueală şi lăsăm la loc căldicel. A doua-zi la 5 ori G ceasuri demineaţa, facem din aluat 6 pâini, nalte de 5—8 centimetri şi le trimetem la formă. Se coc, la căldura obişnuită a pâinei, un ceas. Dacă facem aluatul la altă vreme, să avem grije să stea frământat 4—6 ceasuri. Facem pâine cât mai des putem, de oare-ce pâinea proaspătă e mai gustoasă. Ca pâinea să fie bună, se cere să fie tare, dar nu închegată. Se tae cu cuţit ascuţit în felii subţiri şi s’o mestecăm bine. Observăm mai departe că mistuirea se’ncepe în timpul mestecărei. De oare-ce prin salivare se’ncepe prefacerea pâinei în zahăr, de aceea pâinea adevărată trebue să fie în adevăr.mestecată. Vara o ţinem la loc răcoros şi, dacă se pare că se u- sucă, o învălim în şervete umede. Dacă pregătim ast-fel şi totu-şi pâinea are oare-care cusururi, aceasta poate fi din felurite împrejurări; poate că din pricină că nu s’a curăţat grâul, fiind de felurite calităţi şi din diferite localităţi, ori că la spălat şi frământat n'a fost apa destul de curată, f a cumpărat grâul trebue luat aminte că felul cu boabe mici e mai bun (e grâu din pământuri nepurtate, ţelină, la care ţin aşa de mult morarii, de oare-ce dă făina cea mai bună pentru prăjituri ; grâul însă de pe ogoare tinere nu e destul de aromatic). Negustorii mari sânt însă gata a face totul pe gustul vegetarienilor. Spălatul şi alesul grâului e de cea mai mare-însemnătate şi vrednic de osteneală. O cantitate ca de 5 chilo o vom spăla într’un vas curat şi bine clătit. După curăţirea de pe deasupra a tuturor necurăţeniilor ce plutesc, îl vom spăla încă odată ; vom pune pe un ciur să se zbicească şi-l vom usca în aer, la umbră ; la urmă îl vom alege cu băgare de seamă. Cine a făcut odată această treabă nu mai întrebuinţează grâu nespălat. Chiar şi faptul că se află prin grâu destule boahe de grâu murdar, tăciunat şi otrăvitor, ar trebui, să ne dea de gândit. Fără a fi pentru hrana numai cu boabe de grâu, vom pomeni de grâul prăjit deschis pe un bleah de tinichea, care e foarte, plăcut, cu gust de migdale, şi se poate mânca la călătorii lungi şi grele pentru astâmpărat setea şi oboseala. Se vorbeşte şi se scrie azi aşa de multe de (chemaţi şi nechemaţi), asupra chestiei pâinei, în. cât s’ar crede că trebue să fie chestia în mare parte destul de luminată. In toate aceste discuţii lucrul principal e o cantitate de cereale şi stomăliul o- v menesc, şi apoi chipul de a preface aceste, ce- 7 98 — reale prin felurite schimbări în pâine. Dar între două puncte linia- dreaptă e drumul cel mai scurt, adică în acest caz : arată-mi mijlocul cel mai bun pentru a face din cât mai puţin grâu cât mai multă şi mai bună pâine şi s’a deslegat chestia pâinei. Feluritele păreri asupra proprietăţilor celei mai bune pâini duc, de sigur, la mai multe feluri de pâine ; dacă ar fi în loc de multe păreri o singură convingere, întemeiată pe adevărata natură a boabei de grâu şi pe nevoile hranei noastre, atunci ar fi şi un singur fel de pâine. Toţi brutarii ar face-o numai pe aceasta, mâncătorii ar locui în apropierea brutăriei şi pâinea ar fi eftină, ţăranul ar lua pe grâu preţ bun, brutarul ar avea şi el folosul ce se cuvine, lucrând în condiţii higienice. Acesta e scopul. Cât de departe sântem astăzi de acest ideal, dovedesc plângerile multe în potriva pâinei de astăzi. Dar nu se plâng numai consumatorii cei cuminţi, se plânge şi ţăranul că grâul din ţară n’are căutare, şi cât despre morari şi brutari, cari fac muncă grea, jertfindu-şi zilnic viaţa, în praf de făină, apoi aceştia au de asemenea tot dreptul de a se plânge. Toată vina o poartă pâinea albă. Pentru că grâ-nele străine se prefac mai bine în făină, de aceea se despreţueşte grâul din ţară, iar ţăranul german rămâne cu grâul ne vândut. Pentru că morarul a răpit grâului părţile lui minerale şi-a lăsat numai părţile de scrobeală, ce se prefac uşor în gaz şi explodează, din această pricină avem numeroasele explozii în mori, apoi, din pricina prafului de făină, atâtea boli ale morarilor şi brutarilor. Fiind-că pâinea albă se păstrează foarte puţin şi se coace mai răpede, e nevoe de muncă de noapte. Last not least ; de-oare-ce i s’au răpit — 99 - .grâului părţile lui cele mai de seamă (elementele coprinse în cenuşe, numite săruri hrănitoare), pâinea ast-fel căpătată aduce mare vătămare la trup şi la viaţă celor ce o întrebuinţează. Dacă însă am putea face o pâine, care să co-prinză toate părţile hrănitoare ale grâului, fără pagubă pentru sănătate, să părăsim toate artificia-lităţile, să luăm încredere în regulele naturei şi să ne deprindem cu pâinea neagră, care, în adevăr, ■dă ceva mai mult de lucru dinţilor, aceşti ajutători ai stomahului, dar regulează normal circulaţia balelor, care e partea cea mai însemnată a mistuirei. Ori-ce mijloc de a învia din nou sănătatea de ele mult a poporului prin o hrană mai hună, trebue mai întâiu, măcar, să fie pus la încercare, şi dacă lucrul acesta nu-1 face statul, atunci trebue să-l cerce iniţiativa privată. Din nenorocire, pentru a lumina poporul nu se fac societăţi comerciale şi pe acţiuni, deci alta nu ne rămâne de cât să ne adresăm la publicitate. Bine a lucrat pentru îmbunătăţirea pâinei Gustav Simons din Soest i. W. Sistemul lui de a preface grâul muiat de-a dreptul în cocă (aluat) şi pâine, ■ desfiinţând cu totul măcinatul uscat, pare că e în stare a da singurul răspuns natural la întrebarea aşa de mult desbătută a pâinei. Un număr mare ■ de brutării întemeiate pe acest sistem dă de gândit morarilor şi brutarilor de moda veche. Ori-cum e ciudat că un lucru atât de simplu şi atât de ■ aproape de mintea omului, cum e facerea pâinei de-a dreptul din grâu, a trebuit să fie descoperit aşa de târziu. Asta dovedeşte că prea puţin ne-am interesat de . această chestie până acuma, de şi pimic nu ne scapă de pedeapsă, când nu cunoaştem legea nutrirei. Deci faceţi lumină ! — .100 — CAPITOLUL XXIII _ ^ALUATURI 1-----—- ------------- i Pâinea cu amestecuri mai bogate se numeşte 1 cozonac. Pentru noi, cele mai bune sânt cele pregătite cu fructe şi cu cât mai puţin adaos de zahăr şi unt. Acestea sânt : 389. Budincă cu mere. —Curăţăm o farfurie plină de mere, lepădând mijlocul cu sâmburii şi tăin-du-le felii subţiri; luăm o farfurie plină de pâine Graham, însă ş: cu 50 de grame de zahăr. Aşezăm într'o tigae unsă cu unt o pătură de pâine Graham, peste aceasta o bucăţică de unt, apoi o pătură de mere şi iar o bucăţică de unt; sfârşim c’o pătură de pâine. Apăsăm bine şi dăm de se coace. Se poate mânca împreună cu sos de fructe. 390. Aluat cu mere (în alt chip). —Punem în-tr’un vas */g de kilo de făină, în mijloc 12o de grame de unt topit, două linguri de zahăr,, două ouă, un sfert de litru de lapte cald, puţină sare şi puţină drojdie muiată în lapte, 30—35 de grame. Frământăm aluatul până face băşici, îl lăsăm să crească, îl sulgim subţire, îl punem pe o tinichea curată şî-1 învărtîm, îl ungem cu unt topit şi-l acoperim cu felii de mere. Acestea le înfierbântăm mai întâiu cu puţin unt,. 2 linguri de zahăr şi puţină scorţişoare, după ce a crescut bine Ia loc cald, coacem Ut cuptor fierbinte, de oare-ce la foc slab fructele numai se usucă. Peste mere putem pune bastonaşe de aluat, făcând ca nişte gratii. Dacă turnăm o ceaşcă de smântână acră \ sau dulce, cu 2 ouă şi zahăr facem plăcinta mai 'gustoasă.. _ _ ... "39 f.'' Cozonaci mestecaţi cu drojdii. — Luăm o-jumătate de kilo de faină, un sfert d.e kilo. de unt,. — 101 — un sfert de kilo de zahăr, 8—9 ouă, coaja rasă de la o Iămâe, 50 de grame de migdale pisate, un vârf de cuţit de floare de nucuşoară, de 5 bani drojdii, într’o ceaşcă de lapte, bine mestecate şi calde. Untul îl facem spumă, pe urmă punem tot pe rând, un ou, o lingură de făină, o lingură de zahăr, coajă de Iămâe şi migdale amestecate cu zahărul, la urmă drojdia. Lăsăm totul să crească încet şi bine şi-l punem cu băgare de seamă în formă. 392. Cozonaci în tinichea.-—Punem 250 de gr. de făină cu 60 de grame de drojdii uscate şi ceva lapte, cald, pe urmă mestecăm cu 750 de gr. de făină, 5 ouă, 100 de grame de zahăr, un praf de sare, coajă de Iămâe rasă şi lapte cald, facem din tot un aluat vârtos, mai punem 25 de grame de unt şi drojdie, îl rostogolim pe o tinichea, presărată cu făină, subţiindu-1, îl lăsăm să crească, ungem cozonacii cu unt, îi presărăm cu migdale tăeate mare şi-î dăm la cuptor. 393. Cozonaci cu cartofi.—Frecăm bine 2o0de grame de zahăr cu 6 gălbenuşe, turnăm o jumătate de kilo de cartofi raşi fierţi şi albuşul bătut şi coacem bine într’o formă. 394. Cozondcei de brânză. — Luăm un kilo de făină caldă şi 30 de grame de drojdii muiate şi bătute în lapte cald, facem un aluat moale, pe care-1 lăsăm să crească bine. Luăm ouă, unt, ceva migdale, sare, un sfert de kilo de zahăr, mestecăm tot împreună şi frământăm. După aceea punem brânză rasă şi facem un aluat nu prea vârtos. Facem cozonăcei lungueţi pe scândură de aluat şi-i lăsăm să crească la loc cald. După aceia îi rumenim pe amândouă părţile şi-i dăm presăraţi cu zahăr, calzi la masă (Vezi No. 395). 395. Aluat (bun de tot, berlinez). Luăm 1 chi- — 102 — Jogram de făină, ICO de grame de drojdie tescuită,-250 de grame de unt, 6 ouă, 250 de grame de zahăr, puţină coajă de lămâie rasă. Untul îl batem până e ca o smântână, 750 de grame de făină şi ouăle se adaog rând pe rând, de asemeneă şi drojdia muiată bine în o jumătate litru de lapte, zahărul şi coaja de lămâie şi un praf de sare. Când face aluatul destule băşici, îl punem la un loc cald să crească. După ce a crescut, îl sulgim gros de un deget, punem pe el cu linguriţa de ceaiu magiun, tăiem cu gura unui păhar plăcin-cioare, le ungem unde se ating cu ou, le punem pe o bucăţică de hârtie, care a fost mai întâiu presurată cu făină puţină, şi lăsăm la căldură ca să' crească încetişor. In vremea aceasta încălzim unt topit pân'ee e fierbinte, şi slobozim câte 3-4 prăjituri de odată de pe hârtie în untul fierbinte,, cu faţa de sus în jos, le mai împingem ca să se-afunde, de vre-o câte-va ori. După ce s au copt,, aşa că la partea de jos s’au făcut galbene, rumene, le întoarcem cu furculiţa pe ceealaltă parte şi, după ce se rumeneşte şi aceasta, le scoatem şi le punem pe o sită de se scurg niţel, apoi le pre-surăm cu zahăr. 396. Aluaturi mici. — Luăm 250 de grame de-unt proaspăt, îl batem ca smântână, 100 de gr. de zahăr pisat pe care am frecat coaja de la o lămâe, 6 ouă puse rând pe rând, mestecând mereu, mai adăogăm o jumătate chilo de urlueală de grâu, din aluatul acesta facem boţurele, le punem pe o tinichea şi le coacem la foc potrivit. 397. Pâine neagră cu stafide sau cu alte fructe uscate (alese fâr de sâmburi) ca : prune, mere, pere, etc., cum se întrebuinţează mai cu seamă în America. Acest amestec dă gust plăcut, zemos, acestui — 103 — fel de pâine, încât e foarte bună la drum. Foarte plăcut e şi felul următor: 398. Aluat cu mac. — Radem 250 de grame de unt, adăugăm încet-încet o jumătate de kilo de făină încălzită, 3 linguri de zahăr, un vârf de cuţit de sare, 1 ou, 2 gălbenuşe, o jumătate de litru de lapte cald, în care am topit 20 de grame de drojdii, pe urmă batem aluatul până ce face băşici, II punem să crească la foc cald. Pisăm un sfert de chilo de mac cu 60 grame zahăr foarte mărunt, îl muem cu un sfert de litru de lapte, 40 de gr. de unt, 100 de grame de migdale dulci pisate şi 100 de grame de stafide mici, bine spălate şi scurse: le punem toate peste aluatul întins cu sucitorul. Punem pentru podoabă dungi de aluat încrucişate pe care le ungem cu albuş înainte de a da la cuptor. Trebue cuptor bine înfierbântat, înainte de dat în cuptor trebue să mai crească. 399. Aluat cu nuci. — Dintr’un aluat moale, făcut cu drojdii, facem 2 părţi, punem pe unul nuci pisate de vre-un deget şi acoperim cu celă-1-alt, după ce l'am presărat asemenea. Coacem la foc potrivit. 400. Budincă de orez. — Spălăm 200 de grame de orez cu apă caldă şi-l fierbem cu lapte până se moae, dar firele să rămâe întregi. Frecăm 100 de grame de unt ca smântână şi punem înlăuntru tot mestecând: 6 gălbenuşe, 125 de grame de zahăr, 70 de grame de migdale dulci, puţină scorţişoară şi coajă de lămâie rasă sau de portocală. Pe urmă batem albuşul şi-l amestecăm încet şi el în orezul. Punem la copt într’o formă unsă, la foc potrivit, un ceas. Dacă orezul e prea rar punem câţi-va pes-meţi fărâmaţi, înnainte de albuş. După gust, se poate pune J/s de chilo de stafide să fiarbă cu orezul 1/i de ceas. — 154 401. Pâine neagră cu stafide. — 1 chilo de făină urlueală, îl muiem în 1 litru de apă (sau de lapte) şi amestecăm cu 250 de grame de stafide, mestecăm bine, facem din aluat o pâine, netezăm cu apă şi o coacem. 402. Cozonaci, — Luăm 2 chilo de făină bună,' 90—100 de grame de drojdii uscate, V2 chilo de unt, 1 litru lapte, 3/8 chilo de zahăr, 2 ouă, 1/2 de chilo de stafide mari (sultanine), t/8 chilo de migdale, un vârf de cuţit de sare, coajă rasă de la o jumătate lămâie sau alte mirodenii, vanilie, apă de trandafir, citroral, după gust. Se poate lua în loc de stafide o jumătate chilo de migdale. Muiem drojdia în puţin lapte, mestecăm cu făină ca un aluat. După ce creşte bine, mestecăm cu puţin unt cald şi cu celealalte adaosuri, punându-le încet încet şi fâcându-le un aluat vârtos, pe care-1 lăsăm să crească, şi facem două părţi din el. După ce cresc şi acestea, le punem la copt; când le scoatem, ungem cu unt şi presurăm cu zahăr. 403. Conturi în formă de S. — Mestecăm 450 de grame de făină cu 250 de grame de unt topit, cu 150 de grame de zahăr, un vârf de cuţit de sare, puţină coajă de lămâie rasă, 2 ouă, facem un aluat; din acesta sulgim bucăţele, facem din ele cornuri în formă de S şi le lăsăm să se coacă pe tinichea unsă şi presărată cu făină. 404. Babă. — Luăm un sfert de chilo de urlueală, o jumătate de litru de lapte, 30 de grame de drojdii uscate muiate în lapte, 100 de grame de unt topit, 2 ouă, 12o de grame de stafide, 125 de grame stafide mici (de Corint),, 125 de grame de migdale pisate, puţin citroral, tăiat mărunt, 100 de grame de zahăr şi mestecăm bine, aluatul să nu fie prea vârtos. Ungem o prună cu unt, o presurăm cu pesmet, turnăm aluatul şi lăsăm să crească — 105 — la loc cald, pân’ce s’a umplut forma. Punem la copt un ceas. 405. Pâine de Tirol. — Scoatem sâmburii de la 25 de grame de stafide, le tăiem, adăogăm 250 de grame de migdale mari, punem struguri şi coajă de portocală tăiată mărunt. 406. Aluat cu afine.—Facem aluatul ca la No. 390, îl presărăm cu pesmet înainte de a pune afinele încălzite, ca să sugă zeama. Afinele trebue puse în pături groase şi mestecate cu zahăr. După ce-a crescut aluatul încă odată, îl coacem la căi dură mare, nu prea lung timp ; căci alt-fel afinele ar lăsa prea multă zeamă, care ar trece peste marginea aluatului. Putem după gust turna pe de-asupra smântână ca la No. 390. 407. Plăcintă cu brânză.—Aluatul îl facem ca pe cel de mai sus. Punem pe de-asupra aluatului întins subţire, o farfurie plină de brânză dulce încălzită şi crescută, pe care am amestecat-o cu smântână (să nu fie însă prea moale), o ceaşcă de unt topit, 3 ouă, 250 de grame de stafide mici, bine spălate, zahăr şi scorţişoara după gust. Ungem cu acest amestec pe de-asupra şi coacem răpede. 408. Plăcintă cu prime.—Se face ca şi cela de la No. 390, se tae prunele lungueţe şi le punem gros. Gustul e mai bun de cât la prunele pe jumătate, zahăr şi scorţişoară, după gust. 409. Plăcintă cu ceapă.—Ferbcm în 100 de gr. de unt o duzină de cepe mari, după ce au fost bine hăcuite, le lăsăm să se răcească, le mestecăm cu 6 ouă, ceva sare şi o jumătate litru de smântână acră. După asta punem într’o formă unsă un aluat făcut din făină, unt şi puţine ouă, bine frământat. Punem de-asupra ceapă şi dăm la copt. 100 — CAP. XXIV ^TORTURI i 410. 'Torturi.—Pentru torturi se pregăteşte un I aluat moale. Se ia pentru trei sferturi de kilo făină, un sfert de kilo de unt, 35 de grame de zahăr, un sfert de pahar mic de apă rece, şi ceva scorţişoară. Punem untul în mijlocul fainei, mestecăm aluatul la început cu o lingură de lemn, mai târziu cu pumnul mâinei drepte, până ce făina e bine mestecată cu adausurile. De frământat trebue să ne ferim, căci aluatul se prea îngroaşă. Punem aluatul la răcoare cdte-va ceasuri, chiar şi o noapte. La coacere cercăm cuptorul cu o bucăţică de hârtie, dacă se îngălbeneşte tare şi nu se arde, cuptorul e bun. Coacem aproape un ceas. 411. Tort de mere.—Tăem mere bune felii; le fierbem puţin cu zahăr, cu puţină coajă de lă-mâe şi cu o bucată de scorţişoară întreagă nesfărâmată, până se vor coace pe jumătate şi punem felioarele rânduri, rânduri, într'un aluat, care pe la mărgeni trebue să fie ceva mai gros, aşa ca să remâe mai sus de cât faţa păturei de mere. II coacem la căldură bună, galben închis. 412. Tort de coacăze. — Curăţim coacăzele frumos de codiţe, le amestecăm cu zahăr mult şi cu câte-va linguri de pesmet şi întindem gros pe a-luatul de tort, care, cum am arătat mai sus, are o margene mai înnaltă din jur împrejur. O parte , din aluat poate fi întins subţire, tăiat în făşioare | şi aşezat cruciş şi curmeziş peste _ţort. 413. TortTde vişine. -^TuTm o farfurie de vi- şine fără sâmburi, un sfert de chilo de zahăr, ceva scorţişoară şi câte-va linguri de pesmet. Pe urmă facem ca mai înnainte. La punerea cireşelor lăsăm zeama la o parte, o fierbem cu puţin zahăr şi o turnăm pe tortul când e copt, în pătrăţelele făcute cu fâşiile de aluat. 414. Tort cu prune. —Punem prunele întâiu în apă fierbinte, pe urmă le curăţăm de coajă şi de sâmburi, le punem ca pe mere, ori le tăiem necurăţate în bucăţele lunguieţe şi le punem cu ceva zahăr şi scorţişoară. Dacă e prea multă zeamă o« fierbem deosebit pân’se îngroaşă şi facem ca la tortul de vişine. 415. Tort cu coacăze. — Aluatul de dedesubt nu trebue să fie prea subţire, ca să nu treacă zeama prin el, şi încă trebue presărat cu pesmet. Punem coacăzele necoapte, curăţate, cu apă rece la foc, lăsăm până încep a fierbe. îşi pierd ast-fel acreala, le punem apoi să se scurgă pe o sită şi-de acolo pe tort. Agrişele prea mari Ie tăiem şi le punem cu partea tăiată în jos. Presurăm cu zahăr şi scorţişoară. Inturnăm marginea aluatului peste pătura de agrişe, punem de-asupra ceva aluat în făşii, şi-l coacem un ceas Ja căldură potrivită. La o jumătate de chilo agrişe socotim o jumătate de-chilo de zahăr. Putem fierbe agrişele ca un compot şi să-l punem rece pe aluat. Apoi urmăm ca mai sus. 416. Tort de cartofi. — Mestecăm 6 gălbenuşe cu 140 de grame de zahăr pân se face spumă,, turnăm încet-încet 80 de grame de migdale pisate, coaja rasă de la o jumătate de lămâie, 210-grame de cartofi fierţi cu o zi înnainte şi raşi, la urmă spumă de la 6 albuşuri. Tortul trebue să se coacă încet într’o formă unsă, o jumătate sau — Ii08' trei sferturi de ceas. înainte de a-1 da la masă, îl presurăm cu zahăr. 417. Tort-biscol. — 0 gălbenuşe le mestecăm cu 125 de grame de zahăr şi cu 2oO de grame de făină de orez, timp de 40 de minute, la urmă turnăm albuşul bătut. Tortul trebue ţinut la cuptor un ceas ; dar ca să nu se rumenească prea tare, îl coperim cu o foaie de hârtie, dar aşa ea să nu împiedece creşterea. 418. Tort cu natron (pandişpan). — Batem un sfert de chilo de unt până se face spumă, încet-încet, punem 6 gălbenuşe, 200 de grame de zahăr, un sfert de litru de lapte ori de smântână şi o jumătate de chilo făină cu puţină vanilie ori cu coajă de lămâie. După ce am bătut neîncetat o jumătate de ceas şi aluatul face băşici, punem 10 grame de cremotartari şi 5 grame de bicarbonat de sodiu de la farmacie şi adăugăm albuşul bătut de la cele 6 ouă. Tortul acesta trebue pe dată copt la căldură potrivit de mare. 419. Tort de griş.— Batem bine 8 gălbenuşe cu 3,'«ţ de chilo zahăr şi cu zeama de la 2 lămâi, precum şi cu coaja de la una. Adăugăm şi albuşul făcut spumă şi pe urmă 1/8 de chilo de griş. După asta turnăm tot într’o formă unsă bine cu unt. Il coacem trei sferturi de ceas, în cuptor, şi-i punem sos de fructe. Tortul e foarte eftin, foarte gustos şi se păstrează multă vreme proaspăt. Jumătate ajunge la masă. 420. Tort de morcovi. — Luăm o jumătate de chilo de morcovi, îi curăţim, îi fierbem pe jumătate în apă şi când sânt reci, îi radem ; mijlocul îl lăsăm la o parte, din această răsătufă luăm 300 de grame. Mestecăm 10 gălbenuşe, 200 de grame de zahăr cernut, zeama şi coaja de la o lămâe şi ■200 de grame de migdale dulci pisate, turnăm şi morcovii şi mestecăm o jumătate de ceas, mar adâogăm 2 lîngurî de făină de cartofi şt spuma de la 9 ouă, coacem acest amestec 1 ceas- şi un sfert. 421. Tort de pâine cu şocoladă.—Mestecăm .fiine o jumătate de ceas 19 gălbenuşe cu 375 de gr. de zahăr cernut, 100 de grame de şocoladă şi coaja rasă de la o lămâe; pe urmă adăogăm. 250 de grame de pâine veche neagră, pisată şi cernută, toată mestecată cu albuşul bătut de la 10 ouă. Punem acest amestec într’o formă unsă, şi-l coacem un ceas şi. jumătate, 422. Tort wenez. — Încălzim 1/8 de chilo de şocoladă., adăogăm 100 de grame de unt, 5 gălbenuşe, r/$ de chilo de zahăr cernut, mestecăm până se face un aluat. După ce am amestecat de la un-sfert până la o jumătate de ceas, punem 109 de grame de făină bună şi spuma de la 5 ouă. Lu-struim tortul cu şocoladă,, pe care o facem punând. la foc 109 de grame de şocoladă, 100 de grame de zahăr şi puţină apă, mestecând mereu. După 15—20 de minute, lăsăm să se răcească, o-mestecăm bine cu o bucăţică de unt bun, şi turnăm amestecul peste tortul copt şi-l punem îjgcă,..-, zece muvute în. cuptorub tăl’cftfţf Dacă voim să fie tortul mai fin, coacem aluatul, de tort în două părţi, punem pe una amestecul de şocoladă, apoi .punem pe ceealaltă turtă, peste care să turnăm iar şocolăda ca să se lustruiască şi aceasta, şi punem iar câte-va minute la cuptor călduţ, să se usuce. 423. Tort simplu cu feltea de fructe. — Frecăm un sfert de ceas până se face ca smântână 250 de; grame de unt cu 250 de grame de zahăr şi gălbenuşe, adăogăm 250- de grame de făină bună şi albuşul bătut, de-la 6 ouă ; mestecăm bine şi punem la copt.. După copt şi după ce se ră- ceşte, împodobim cu bucăţelele de peltea aşezate în cercuri. 424. Tort de orez.— Fierbem pe jumătate 250 grame de orez. Punem într’o tigae zahăr, ce-va coajă de lămâe, unt şi turnăm şi orezul. După asta punem acest amestec pe un aluat de tort copt ; garnisim pe de-asupra cu fructe. CAPITOLUL XXV Despre gâtirea fructelor pentru păstrare^ Dacă voim să păstrăm fructele mult, nu trebue să le fierbem în oale, în cari a fost ceva gras. E oprit din pricina acrimei fructelor, întrebuinţarea vaselor de fier şi de aramă; să ne îngrijim deci de vase de lut, pe cari le punem mai întâiu cu apă rece la foc şi le lăsăm să fiarbă mult. Linguri, site şi celeTalte trebue să fie curate şi să avem ca principiu curăţenia cea mai mare la fiert. Pe vatră să nu fiarbă nimic alta în acest timp. Fructele trebue să stea în sticle, acoperite cu zeamă; după ce s’au răcit, trebue bine astupate. Borcanele sau sticlele trebue să fie curate şi aeri-risite, înainte de întrebuinţare. Pentru astuparea sticlelor luăm dopuri noui, spălate cu apă fierbinte şi uscate şi după astupare ceruim bine gâtul sticlei. Borcanele se astupă mai bine cu hârtie ceruită. Lucru însemnat e să stea conservele la loc răcoros, aerisit, uscat, la lumină directă de la soare şi să fie păzite de îngheţ. 111 — J 425. Jele de mere. de coadă şi floare şi urmă le aşezăm într’o căldare, le punem atâta apă ca să înnoate şi le dăm să fiarbă bine. Stre-curâm totul printr’o pungă de flanelă! şi lăsăm să se scurgă zeama înţr'un vas de desubt. Zeama ■o trecem,, fără a o turbura, prin pânză curată. Luăm pentru 500 de . grame 375 de grame de zahăr bucăţi, dăm să fiarbă şi curăţăm de spumă. Turnăm zeama şi lăsăm tot să fiarbă până ce se ţine ca piftia.'Puţină vanilie d.ă gust. 426. Marmeladă de cacadâr. — Punem cacadâr curăţit în apă clocotită, şi-l fierbem bine. După ce am vărsat apa, îl turnăm în zahăr legat şi-l ■fierbem mestecând mereu, pân’ce se îngroaşă ca marmelada. După ce se receşte, o punem în borcane de sticlă.: 427. Jele de zmeură (foarte bună). — Sfârmâm zmeura şi scurgem zeama printr’o sită ori printr’o flanelă. Ia o jumătate de chilo de zeamă punem 3/s de chilo de zahăr. Lăsăm să fiarbă puţin, luăm de pe foc şi mestecăm zahărul încet-încet. Ca să-l apărăm de a se arde, tr-ebue mestecat încet, ,pe urmă punem iar să fiarbă până se face groasă.. t Ceva coacăze amestecate cu zmeură face să fie ( jeleaua foarte limpede. ______ 4287 fructe uscate. -^Fructele uscate la soare * au gust curat. Dacă trebue să ne . ajutăm de cuptor, atunci să ne ferim de fum. Prunele, pe cât putem, le uscăm la soare, coperite c’o reţea, numai la urmă le mai dăm la căldura cuptorului. Fructe mai mari, ca mere şi pere, le tăiem în patru, le curăţim dacă voim. Fructele boabe şi cireşele le uscăm, pe o pânză, întinse la soare. Le trebue căldură foarte slabă ; la prea mare, sânt .negustoase, mai ales zmeura. Fructele uscate se — Mere zămoase le curăţăm le punem în apă rece. Pe 112 — jnoae de cu seară, şi se fierb cu această apă,. ast-fel du se pierde; zahărul din fructe. 429. Marmeladă din trei soiuri. — Lămurim o jumătate de chilo de zahăr : după ce l’am muiat în apă şi în timpul fiertului, îl curăţim de spumă. Adăugăm o jumătate de chilo de mure, o jumătate de chilo de zmeură, o jumătate de chilo de cireşe, cu sâtnhurii scoşi şi cu ceva zahăr pisat. Fierbem tot până ce zeama e îngroşată. 480. Mure fără zahăr fierte în sticle. — Pentru aceasta luăm boabe coapte, le punem în sticle, te aşezăm într'o căldare cu apă, pe al cărei fund am •ştemut pae. Dăm foc bun, o jumătate de ceas lăsăm să se răcească ; fructele scăzând, umplem sticlele cu fructe din alte sticle, le astupăm bine, le cernim şi le punem în pimniţă la întunerec şi şi răcoare. 431. Mure sau zmeură în alt-fel. -—Boabele le fierbem fără apă ; le mestecăm des, luăm zeama să nu fiarbă prea tare. Le punem în sticle curate,, pline. Când sânt reci, astupăm,' legăm dopul şi punem la întunerec în pimniţă. In loc să astupăm, putem pune apă peste atneură; să fie gâtul plin; o schimbăm des, ast-fel. le apărăm de stricăciune. 482. Afine.—Le spălăm şi după ce le-sun zbicit bine pe o sită, le curăţim de cozr. La o jumătate de chilo de afine:, punem o jumătate de chilo de zahăr, îl muem în apă şi îl fierbem până se leagă bine; punem boabele şi lăsăm să fiarbă, scoatem boabele cu lingura cu găuri şi lăsăm siropul să mai fiarbă ; pe urmă mestecăm şi le punem în borcane. 433. Cireşe.— Ia 100 de grame de cireşe dulci sau acre (vişine), socotim 80 de grame de zahăr. După ce am topit zahărul pe ioc, punem cireşele să fiarbă vre-o 10 minute ; le scoatem cu polonicul şi, după ce a fiert siropul vre-o 10 minute le punem îndărăt. Turnăm în borcane şi le legăm, când se răcesc. 434. Marmeladă de cireşe. — Curăţim 2 kilo de cireşe negre, de coade; le scoatem sâmburii, topim o jumătate de kilo de zahăr, punem cireşele şi fierbem până se leagă. 435. Dovleac. — Tăiem dovleac în bucăţele mici, lăsăm să stea 48 de ceasuri în zeamă de lămâe. Fierbem zahăr jumătate cât greutatea dovleacului, cu puţină apă; punem dovleacul înnăuntru, lăsăm dovleacul până se moae. Punem vanilie ori enu-per mici bucăţele, şi le punem în borcane la pimniţă. Foarte bun adaus la ori-ce aluat de masă. 43 Joi i4. — Supă de orez; păstărnap cu cartofi. Vineţi i5. — Supă verde ; cartofi cu prune proaspeţi. Sâmbătă 16. — Supă de griş; ochiuri cu salată amestecată. Duminică t7. — Supă rece de orez; cartofi cu ciuperci proaspete; aluat de ouă â la Kunitz. Luni 18. —■ Supă de afine; ţelină-legumă cu sos de unt. - 131 — Marţi ig. — Supă de haţmaţuchiu; varză aibă eu mazere. * • Miercuri 2O. — Supă de dovleac; aluat de hrişcă. Joi 21. — Supă de mazere ; găluştele de griş cu prune. Vineri 22.— Supă de vin; aluat de jimblă cu ouă. Sâmbătă 23.—Supă de pere; crupe cu conopidă. Duminecă 24. — Lapte de migdale; omletă cu ciuperci şi salată; orez cu lapte; budincă de pâine. Luni 25. — Supă de cacadâr; ochiuri cu salată de cartofi. Marţi 26.—Supă de făină; sufle de cartofi cu compot. Miercuri 27.—Supă de turnăţei de ouă; morcovi cu mazăre verde. Joi 28. — Supă de fructe; cotlete de zarzavat cu salată de cartofi. Vineri 29. — Supă rumenă; aluat de cartofi cu spanac. Sâmbătă 30. — Supă de cartofi; castane cu varză creaţă. OGTOMVRIE Duminică 1. — Supă cu găluştele de smântână; budincă de orez cu compot. Luui 2, — Supă de mazăre; varză albă; cartofi. Marţi 3. — Supă de morcovi; perişoare; salată. Miercuri 4. — Supă de crupe; dovleac copt cu afine roşe. Joi 5. — Supă de ceapă; cartofi cu salată de fasole. Vineri 6.—Supă de haţmaţuchiu; fasole albe cu compot de mere. Sâmbătă 7.— Supă de varză; aluat cu mere şi pâine. 132 — Duminecă 8.—Supă de şocoladă; varză albă şr varză creaţă; budincă de griş" cu zeamă de fructe; aluat cu natron. Luni 9. — Supă de ciuperci; cotlete de cartofi cu compot. Marţi i0. — Supă de dovleac ; morcovi cu legume şi cartofi. Miercuri n.—Lapte de migdale; aluat de ouă cu salată de cartofi. Joi T2. — Supă de mazăre; griş de ovăz cu mure. Vineri i3.— Supă de pere; morcovi de Teltow " cu rădăcini. Sâmbătă i4.—-Supă rumena; fasole tăete cu mere. Duminecă i5.— Supă de cacadâr; găluştele la oală cu spanac; aluat Ia tingire cu mere; cremă fină. Luni 16.—Supă de julienă; crupe cu unt proaspăt. Marţi 17. — Supă de fructe; păpănaşi de griş cu pere. Miercuri 18.—Supă de mere,-găluştele de jimblă cu sos de ciuperci. Joi i9.—Supă de- zarzăre; caralambe cu cartofi. Vineri 2O.—Supă de pâine; fasole albe; cartofi prăjiţi. Duminecă 22.—Supă cu perişoare de mac; bişco-turi de -cartofi; pesmeţi cu sos de ouă; aluat pe lapte. Luni 23.—Supă de jimblă; legume amestecate. Marţi c4. — Supă de cartofi; „plachie de păsat cu unt rumen. Miercuri 25.—Supă de haţmaţuchiu; varză călită cu ochiuri. Joi 26.—Supă de ridichi; crupe cu sparanghel.. Vineri 27.—Supă de sagu; linte cu cartofi fierţi. Sâmbătă 28.—Supă de linte; conopidă; găluştele de jimblă. — 133 — Duminecă 29. — Supă de sparanghel;, mâncare •de griş cu magiun de zmeură; pere fierte; aluat cu brânză. Luni 30. — Supă verde; orez cu lapte cu unt prăjit- ^ . Marţi 3i. — Supă de jele de ouă; caralambe; * cartofi fripţi. HOEMVRIE Mercuri 1.—Supă de pere; găluştele de griş cu •sos de unt. Joi2.—Supă de orez; plachie de păsat cu compot. Vineri 3.—Supă de dovleac; sufle cu compot sau salată. Sâmbătă 4. — Supă de făină de ovăz; varză călită cu ochiuri. Duminecă 5. — Supă de pâine cu mere; găluştele kapuţiner; cremă pe trandafir. Luni 6. — Supă 'de mazăre; morcovi salată. Marţi 7. — Supă de dovleac; sufle cu compot. Mercuri 8. — Supă de linte; râdichi cu cartofi. Joi 9. — Supă de cartofi; budincă de hrişcă; afine roşe. Vineri iO. — Supă de griş de porumb; cartofi cu ceapă. Sâmbătă 11. — Supă de fasole; cartofi calzi. Duminecă 12. — Supă de mere; găluştele umplute; cremă de şocoladă. Luni i3. — Supă de boabe de soc; orez cu lapte. Marti i4. — Supă rumenă; găluştele prăjite ■cu ouă. Mercuri r5. — Supă verde; pilaf de lapte cu •oane roşe. — 134 — Joi 16. — Supă de perişoare; plachie coaptă de? păsat; frigănele. Vineri i7. — Supă de lapte; sos de ceapă cu cartofi săraţi. Sâmbătă 18. — Supă de fructe; mazăre verde cu varză acră. Duminecă i9■ — Supă de şocoladă; jumări cu cartofi prăjiţi; Arme Ritter; mâncare de orez. Luni 2O. — Supă de sagu; găluştele de cartofi cu sos de unt. Marţi 21. — Supă de haţmăţuchiu; conopidă, coaptă cu sos şcru de ouă. Miercuri 22. — Supă de fasole; jumări cu cartofi. Joi 23. — Supă de pătrunjel; cartofi cu brânză. Vineri 24. — Supă de legume; pilaf de orez. Sâmbătă 25. — Supă de mazăre; găluştele de pâine cu sos de fructe. Duminecă 26. — Supă de julienă; varză roşe cu ciuperci; marmeladă de prune; budincă. Luni 27. — Supă de ţelină; plachie de păsat; cu unt rumen. Marţi 28. — Supă de griş; gâluşcă la şervet cu compot. Miercuri 29.— Supă de lapte cu freeăţei; fasole albă cu mere fierte. Joi 30. — Supă de ceapă; morcovi; crupe. DECEMVRIE Vineri 1. — Supă de cartofi; găluştele la oală cu varză verde. Sâmbătă 2. — Supă de făină de ovăt; cotlete de cartofi. Duminecă 3. — Lapte de migdale; conopidă cu sos olandez; sufle de mere. 135 — Luni 4. — Crupe cu prune fierte; salată de ţelină. Marţi 5.—Supă de şocoladă; gogoşi cu compot. Miercuri 6. — Supă cu găluştele de griş; varză creaţă cu perişoare. Joi 7. — Supă de jimblă; pilaf de ovăz; compot. Vineri 8. — Supă de perişoare; varză albă călită cu cartofi. Sâmbătă 9. — Supă de hrişcă; caralambe. Duminecă i0. — Supă de fructe; mămăligă cu marmeladă de curmale; varză călită cu ochiuri;: aluat cu mere. Llini ii. — Supă cu turnăţei de ouă; găluştele de griş cu cireşe. Marţi i2. — Supă de griş; crupe de ovăz cu magiun de mere. Mercuri i3.—Supă de pâine; fasole albe cu mere. Joi i4.—Supă rumenă; spanac cu ochiuri. Vineri i5.—Supă de lapte; sufle de cartofi cu afine roşe. Sâmbătă 16.—Supă de orez; morcovi cu salată de cartofi.' Duminecă i7.—Supă de linte; perişoare; conopidă ; salată de mere. Luni 18.—Supă de perişoare de mac; bişcoturi de cartofi. Marţi i9.—Supă de varză; linte cu prune fierte. Miercuri 20. — Supă de Vestfalia; mâncare de jimblă cu fructe fierte. Joi 21.—Supă de ciuperci; aluat de eartofi. Vineri 22. — Supă de morcovi; găluştele fierte pe fructe. Sâmbătă 23. — Supă de crupe; varză creaţă; cartofi prăjiţi. Duminecă 24. — Supă de şocoladă; piurea de cartofi prăjiţi. Ltmi -5. — Supă de mere; mâncare de jimblă; cremă fiină. Marţi 26.—Supă de ouă; orez cu statide; păstăi-conserve; magiun de mere copt. Miercuri 21.—Supă de făină de ovăz; mazăre cu varză acră. Joi 28. —Supă de ciuperci; varză roşe cu fasole albe. Vineri 29.— Supă de inimă de varză; lapte cu griş, zahăr şi scorţişoară. Sâmbătă 30.—Supă de cartofi cu varză creaţă; găluştele cu compot. DitminecA.Sr. — Supă de'conopidă; spanac cu cotlete de legume; mâncare de portocale. Seara se mănâncă după anotimp şi după înclinarea personală. Pâine (pâii-ie cu unt) şi cu lapte, lapte acru, supă de cartofi, cu sos ori cu salată, Arme Ritter, mâncare rece de fructe., griş cu lapte, fructe coapte etc. Câtă vreme putem avea salate verzi, e de dorit să le avem zilnic la masă, fiind-că ne curăţă sângele, toamna salatele servesc, cum s’a aretat la Cap. 20 în loc de altă mâncare. A — 137 ¥ ^capitolul xxvn Penisru mese mari (de sărbători) de Clara Ebert Unii mâncători de carne cred că noi vegetarienii sântem siliţi a trăi ca oamenii cei mai frugali şi mai săraci : „Da ! ce puteţi D-voastră găti ?“ auzim des noi gospodinele vegetariene şi mai ales, când e vorba de zile mai mari. Adesea ne soseşte un prieten scump, pe care voim să-l tratăm cu un fel de bucate bune. In asemenea caz, garnisim masa mai frumos ca de obiceiu, e o concesie care nu ne face să călcăm principiile ideale şi, în unele cazuri, sigur facem mai multă propagandă pentru vegetarianism, decât cu un puritanism aspru Dăm aci un şir de liste pentru mese vegetariene de serbători. I, Dumineca de Paşti Supă de primăvară, salată verde cu ouă fierte, dolmades, sufle de zarzăre, compot amestecat. Supă de primăvară.— Fierbem în apă rădăcini de morcovi, pătrunjel, ţelină, toţi tăieţi, pe urină adăugăm mazăre verde, conopidă, punem o bucăţică de unt şi puţină sare şi rumenim supa cu puţin zahăr ars. Din albuşul bătut, mestecat cu gălbenuş, facem perişoare mici. Ouă fierte. — Luăm gălbenuşul de la. câte-va ouă vârtoase, umplem locul din albuş cu gâlbe- ’ ' • . ■ . . — 138 — nuşu! tocat bine cu ciuperci fierte, pătrunjel şi le-acoperim cu ceealaltă jumătate din albuşul tăiata le lipim cu buline muiate în albuş, le presărăm cu pesmet măcinat şi rumenim. Dolmades. — Facem un ragu de orez fiert cu ‘ unt, cu ciuperci tăiete' mărunt, brânză rasă şi din ciuperci tocate. După asta. pregătim o formă unsă, cu foi de varză creaţă, fiartă pe jumătate ; punem un rând de ragu şi unul de foi de varză, se coace tot pănă se rumeneşte. După asta se răstoarnă, şi se presară cu brânză rasă. Sufle'de zarzăre.-—Mestecăm 70 de grame de marmeladă de zarzăre cu 70 de gr. zahăr praf şi 70 gr. unt, o jumătate de ceas, pe urmă punem încet-încet 4 gălbenuşe, unul după altul, şi după. ce e spumos punem albuşul bătut. Turnăm tot într’o formă unsă cu unt şi presărată cu zahăr şt coacem pe încetul. II. Luni după Paşti Supă de sparanghel, mazăre verde cu bişcoturî ■ de orez, budincă de ciuperci, cu salată de creson. Cremă de alune, compot de fragi de grădină. Supă de sparanghel. — Facem din unt şi făină o supă deschisă, în care turnăm zeama de la o legătură de sparanghel, pe urmă dregem cu un gălbenuş, tâem sparanghelul mărunt şi îl punem înnăuntru. Pastete de orez. — Fierbem orez cu unt şi puţin bulion de plante, adăugăm brânză rasă. întindem, acest amestec pe o scândură, gros de 3 degete ; luăm cu un tăetor de crafle (un pahar) bucăţi, rotunde de câte 6 centimetre, ca nişte crafle, le 139 dăm prin ou şi jimblă rasă şi le coacem în unt de cocos. Le luăm câte un capac, le scobim, şi umplem cu un ragu (tocătură) de ciuperci, de ou bătut şi cu legume mărunt tocate şi le punem capacul la loc. Budincă de ciuperci. — Coacem vre-o 20 de foi de aluat la tigae, subţiri ca foaia. In vremea asta tocâm ciuperci, puţine arpagele, pătrunjel în unt aburit, punem ceva smâ.ntână acră şi ungem cu această tocătură foile de aluat; de-asupra pre-sărăm cu pesmet prăjit. Cremă de alune. — Pisăm 100 de grame de alune, mestecăm cu smântână şi le turnăm în 4/l# de litru de smântână fierbinte. După ce se răceşte şi strecoară, le batem cu 6 gălberiuşe şi zahăr până se face cremă, punem 7 grame de agar-aga'r topit în apă, batem ţinând în apă rece, şi mai mestecăm cu spuma de la 3/lo de litru de smântână bătută, punem tot într’o formă, pe care am clătit’o cu lapte, lăsăm să stea. Când o ră-sturnăm, o garnisim de jur împrejur cu bişco-turi mici. Supă acră de măcriş, sparanghel cu unt; cro-chete cu garnitură de zarzavat. Budincă de caramel, fragi proaspeţi. Supă acră de măcriş.—Tăem măcriş subţire de tot, îl fierbem în unt, presărăm făină şi subţiem totul cu apă, făcând o supă groasă, în care pu- ^ III Dumineca Rusaliilor nem smântână acră şi bucăţele de " Sparanghel cu unt. —. Fierbem ■sparanghel proaspăt eşit şi turnăm unt fierbinte şi mult pesmet de jimblă prăjit. Crochete de cartofi.—Radem 5—6 cartofi mari fierţi, punem 4—5 gălbenuşe, pătrunjel tăeat fin, puţină sare şi o lingură de făină, facem boţurele cât degetul pe cari le dăm prin pesmet şi le coacem în unt de cocos. Garnitură de zarzavat. — Mazăre verde, morcovi tineri, conopidă, -ciuperci, fasole conserve, varză roşe, fie care în parte aburite în unt şi se garniseşte jur împrejur. Budincă de caramel.—140 de grame de zahăr îl lăsăm să se facă galben pe o tigae de omletă. Punem 6 linguri de fărâmături de jimblă, fierbem cu 'Vio de litru de smântână clocotită, mestecăm până se desprinde de tigae şi lăsăm să se răcească, pe urmă punem încet încet 5 gălbenuşe, apoi albuşul de la ouă şi turnăm tot într’o formă unsă şi presărată cu zahăr, şi coacem înnăbuşit un ceas. Când o răsturnâm punem peste ea spumă de zmeură ori cremă cu vanilie sau zamă de fragi. IV Lunea de Rusalii Supă rece de fragi, caralambe umplute, omletă coaptă şi învârtită cu salată verde, ciupercile cu şato (chaudeau), cireşe proaspete. Supă rece de fragi.— Fragi proaspeţi, îi zdrobim, punem zahăr şi smântână, până ce avem o supă groasă, peste care punem pesmeţi. Caralambă umplută. — Fierbem pe jumătate moale caralambe tinere cu puţină apă, le găurim şi le umplem cu următoarea umplutură: 2 jimble j rase le muem în lapte, le zdrobim, mestecăm bine, I 141 — le punem în unt bătut cu 2 ouă, mai adăogăm ciuperci tocate, ceapă şi pătrunjel şi le îngroşăm cu fărimiturile de coajă de jimblă. Caralambele umplute le coacem bine cu unt în cuptorul de la maşină. Omletă coaptă învârtită. — Facem aluat subţire ca de clătite, le coacem şi le umplem cu mazăre verde fiartă, le învârtim şi le tăiem groase cât degetul, le dăm prin ou şi pesmet şi le rumenim în unt de cocos. Ciupercile cu şato (chaudeau).—Facem un aluat din 3 şi jumătate decilitri de smântână cu cu trei linguri de făină, bine bătut, cu 3 ouă şi 1 lingură de zahăr topit, facem nişte prăjituri în formă de ciuperci, le coacem în unt de cocos fierbinte. După ce-şi capătă forma, le rumenim din nou în unt de cocos. După ce sânt gata, le umplem cu şato, pe care’l pregătim pe cum urmează: In un sfert de litru de vin fără spirt, punem 3 linguri de zahăr, 5 gălbenuşe şi fierbem până se îngroaşă. VI l-a seară de Crăciun Supă de conopidă, varză învelită, friptură ve-getariană cu salată italiană, biscoturi rotunde,, compot de piersice. Varză învălită (sarmale).—Pregătim orez puţin fiert, ciuperci tăete mărunt, ou bătut, foi de varză creaţă şi brânză rasă. Această umplutură o în-vâlim în foi de varză. Punem într’o oală sarma-■lle, una lângă alta, le coperim cu bucăţelele de u nt şi le punem în cuptorul maşinei, se coc până ce sânt gălbui. In vremea asta, rumenim în unt . Jărămături de jimblă şi le turnăm peste sarmale. ' — 142 — Friptură vegetariană.—Luăm crupe de linte şi de mazăre verde uscată, jumătate de una şi de alta, le fierbem bine, punem înlăuntru ceapă tăiată, pătrunjel, magheran, feliuţe subţire de castraveţi acri, morcovei, câte-va ouă şi ceva sare. întărim cu pesmet şi dăm acestui amestec o formă lun-gueaţă ; punem într’o tigae de friptură cu unt fierbinte şi-o dăm în cuptorul maşinei. După ce se prăjeşte bine, turnăm câte-va linguri de smântână acră. Salată italienească. — Luăm 3 cartofi mari fierţi, 2 mere, 2 castraveţi acri, împestriţăm cu sfecle tăiate feliuţi, adăogăm câte-va linguri de capere în oţet. Fierbem 3 ouă vârtoase, mestecăm gălbenuşul cu unt-de-lemn, zeamă de lămâe şi puţină sare şi facem din tot un amestec fin, pe care îl mestecăm împreună cu salata. Albuşul vârtos îl tăem mărunt şi îl punem un ceas în zeamă de sfeclă ca să se coloreze roş. Garnisim salata cu o cunună de foi de rapuncul, printre care facem câţi-va trandafiri din albuşul înroşit. Această salată e pe cât de gustoasă tot pe atât de frumoasă Bişcoturi rotunde. — Mestecăm 4 gălbenuşe cu-100 de grame de zahăr pisat, punem un pachet de vanilină, spuma de la 4 ouă şi 80 de grame de scrobeală ; ungem o formă rotundă cu unt, punem aluatul şi-l coacem 1 ceas înnăbuşit. 11 răsturnăm şi’l dăm cu zeamă de fructe sau cu cremă de şocoladă. VII. A 2-a zi de Crăciun Supă de pătlăgele roşe: rădiche; pastete de cartofi; varză umplută; strudel de migdale ; compot de zarzăre. — 143 — \ Supă de pătlăgele roşe. — Pătlăgele roşe fierte le trecem printr'o sită de păr, într’un sos de făină cu unt, pe care-1 mestecăm cu zahăr şi zeamă de lămâe. Râdiche. — Fierbem în unt rădiche bine rasă, presurăm cu făină şi turnăm lapte până se face ca un sos gros. Pastele de cartofi. — Mestecăm până fac spumă, 7O de grame de unt, 2 gălbenuşe şi un ou întreg ; adăugăm 300 de grame de cartofi fierţi daţi prin sită, sare şi 35 de grame de făină, sulgim aluatul de 3 degete de gros şi luăm cu tăetorul de crafle, crafle mici, pe care le facem ca şi pe pastetele de orez (Vezi pag. 188). Varză umplută.— Scobim o varză mare creaţă, o umplem cu umplutura cu care am umplut dal-madele (Vezi pag. 148), o legăm într’un şervet, pe care îl agăţăm de un polonic. Când îl răstur-năm şi dăm la masă îl stropim cu unt rumen şi şi fărămituri de jimblă prăjită. Strudel de migdale. — Luăm 3 şi jumătate de-cilitri de făină, o punem pe' scândura de aluat, turnăm un ou cu puţină apă căldicică, facem un aluat moale, care la început se lipeşte de scândură şi de mână. Când începe a se deslipi, îl punem pe un loc presărat cu făină; curăţim mâinile de aluat, presărăm făină şi’l frământăm din nou până ce face băşici; pe urmă îl ungem cu apă caldă, îl coperim c’o strachină caldă, şi'l lăsăm să stea o jumătate de ceas. întindem întâiu aluatul cu sucitorul, pe urmă îl punem pe o faţă de masă presărată cu făină şi’l tragem cu mâinile ; mai bine dacă sânt două persoane, de-o parte şi t de alta, se întinde până ce se vede prin foae ; trebue să lucrăm repede de vreme ce se usucă; 144 — după asta se tae mărgenile cele groase şi se leapădă. Pregătim o umplutură din 40 de grame de unt bătut. 4 gălbenuşe, 3 şi jumătate decilitri de zmân-tână acră, zahăr şi 4 albuşuri bătute. întindem acest amestec pe aluat, presărâm stafide şi migdale pisate, îl învârtim ridicând faţa de masă, îl sucim ca un culbec, şi-l punem într’o tigae unsă cu unt, îl stropim cu unt şi-l coacem la cuptor până e auriu, pe lângă el mai dăm şi o cremă făcută din o jumătate de litru de lapte, 5 gălbenuşe. şi zahăr. VIII Masă de logodnă * Felii suedeze ; Rizotto; ghiveciu de Lipsea cu pastete de ouă; sufle de şato. Felii suedeze.—Preserăm felii prăjite de jimblă în mai multe feluri : 1) ciuperci tocate şi fierte se mestecă bine cu unt. 2) Haţmaţuchiu, tarhon, pătrunjel mărunt tocat, le mestecăm cu unt. 3) Batem untul cu spuma, radem brânză şi amestecăm. Pentru a înfrumuseţa, punem rânduri de gălbenuş tocat şi de albuş, felii subţiri lungi de castraveţi acri, sfecle, etc. Risotto.—Rumenim orez în unt, turnăm încet, încet apă cu sare, o ceapă întreagă şi soia, lăsăm să fiarbă înăbuşit; dar nu prea moale. Fie-care fir să rămâe întreg; după asta amestecăm orezul cu ciuperci fierte în unt, cu un sfert de litru de mazăre verde, turnăm tot într’o formă frumoasă, din care răsturnăm pe farfurie, presărăm din bielşug cu brânză rasă şi înconjurăm cu un sos olandez. Ghiveciu de Lipsea .— Morcovi, mazăre verde, 145 — sparanghel, conopidă, 3 caralambe, morcovi, fierb fie-cnre moi şi le punem în sos de unt. Pastele de ouă.—Fierbem câte-va ciuperci mari, amestecăm brânză rasă şi trei ouă bătute, tocate. Punem de aci grămăjioare, pe bucăţele de aluat, dospit, întins subţire, le încheem, muem în ou şi pesmet şi le coacem în unt de cocos. Sufle cu şato. — Luăm o formă unsă cu unt, punem pe fund bişcoturi mici, acoperim acestea cu cireşe, fragi, zarzăre, gutue, etc. fierte. Peste tot turnăm un şato gros, făcut din o jumătate de litru de vin fără alcool, 5 gălbenuşe, 200 de gr. de zahăr şi 1 lingură de făină : batem până se răceşte şi mestecăm cu spuma de la albuşul de la cele 5 ouă ; pe urmă coacem tot la căldură potrivită trei sferturi de ceas. IX. Masă de nuntă Bulion de plante cu bişcoturi ; sagu în scoici; mere coapte cu garnitură de legume; pastete de ciuperci ; budincă de cabinet; ananas proaspăt. Bulion de plante.—Rumenim puţină ceapă cu unt, punem zarzavat tăiat tocmăgei şi o căpăţână de varză roşe; le fierbem până se moaie, turnăm 1 litru de apă şi adăogăm soia. Dăm de-oparte bulionul limpede. Bişcoturi pentru supă.— Facem aluat din două albuşuri bătute, 2 gălbenuşe şi 2 linguriţe de făină, îl coacem gros de un deget, pe o tinichea unsă cu unt şi presărată cu făină, le punem şi le tăem când sânt reci în patrate şi le dăm la supă. Ragtt în cornete de aluat.—Fierbem în unt câte-va triufe ori ciuperci; mai adăogăm vârfuri d5 sparangă: j 146 turnăm ouă, 2 albuşuri, 2 linguri smântână şi puţină sare, mestecăm în 50 de grame de unt fierbinte, şi când e gros adăogăm ciupercile şi sparanghelul. Le punem în comete de aluat de pastete şi le dăm. Cartofi prăjiţi, — Cartofi cruzi îi tăem în felii subţiri, după ce le-am sărat puţin, le punem în unt de cocos, tot clătinând mereu, până se fac galbene; le lăsăm pe-o sită de se scurg. Trebue date la masă îndată. Pastete de ciuperci.—Facem din foi de aluat un înveliş pentru pastete, îl punem pe formă, îl coacem. In vremea asta fierbem în unt ciuperci mici, turnăm în ele smântână acră, le îngroşem cu 2 sau 3 gălbenuşe, punem puţină zamă de lămâe şi punem această umplutură în pastetă, pe care o dăm răpede la masă. Budincă de cabinet.—Batem până se face spumă 2 decilitri de smântână şi 6 gălbenuşe, le dăm la răceală tot mestecând mereu, punem o grame de agar-agar. In vremea asta batem o jumătate de litru de smântână şi mestecăm acesta împreună cu zahăr şi cu crema de mai sus ; clătim cu lapte o formă de budincă, pe care o umplem până la o lăsăm un sfert de ceas să stea, o acoperim cu felii de zarzăre, pepen galben, gutui şi ananas. X. Masă de botez Piftie vegetariană ; şniţel de Colonia cu salată de pătlăgele roşe; sufle de castane ; compot de pere. Piftie vegetariana. (De d-na Mina Grossman.)— Conopidă, mazăre verde, sparanghel, ciuperci, se tae feliuţe subţiri, se fierb fie-care de-o parte, în 147 — ) ‘ ! apă cu sare, bine ; se dau printr’o sită. Apoi se toarnă într’o oală zeama de la toate zarzavaturile; punem câte-va cepe, o bucăţică de ţelină şi câte-va foi de dafin, lăsăm acestea să fiarbă bine împreună şi strecurăm sosul printr’o sită deasă. Topim 3 foi de agar-agar, amestecăm aceasta cu sosul şi cu legumele, adăogăm capere şi zeamă de lămâe, punem tot într’o formă clătită cu apă; o lăsăm să se prinză şi o dăm cu salată verde la prânzul de seară. Şniţel de Colonia. — Tăiem fin varză albă fiartă în abur, punem ceapă tăiată mărunt, 2 ouă, putină maioneză şi atâta fărâmătură de jimblă ca să se întărească, din aceasta facem şniţel, îl batem în fărâmături de jimblă, şi îl prăjim în unt de cocos. Salată de pătlăgele roşe. — Luăm pătlăgele mari, coapte, le tăem în felii, cu puţină sare, zahăr, mult unt-de-lemn şi puţină zeamă de lămâe şi dăm în pripă la masă. Sufle de castane. — Curăţim 150 de castane crude, le aruncăm în apă clocotită, până se ia pieliţa de pe ele; le •curăţim şi turnăm peste ele lapte şi un pacheţel de vanilină, le fierbem până se moae şi le dăm prin sită. Această piurea o amestecăm pe urmă cu 40 de grame de unt, 5 gălbenuşe, 90 de grame de zahăr; adăugăm spuma de la 5 albuşe, o coacem într’o farfurie, sau o fierbem la abur. XI. Masă -Louis Kuhne : Ştiinţa expresiunel figureî, Manualul unei noi examinări, descoperire proprie. Cu multe ilustvaţiuni în text. Ediţia romînă broşat lei 3,75. elegant legată lei O plus porto bani 80. Ed. Baltzer carte de bucătărie vegetariană lei i,5oporto 60 b. T. Simionescu şi Louis Kuhne, Rapoarte de cură, din practică ediţia Vll-a romînă asupra noului metod de vindecare fără doctorii şi fără operaţii împreună cu prospect gratuit. Noua ştiinţă de vindecare fără medicamente şt fără operaţii tîrltă de doctori, înaintea justiţiei sau marele şi senzaţionalul proces Louis Kuhne, Lipsea ori Achitarea Nouei ştiinţe de vindecare de către Tribunalul din Lipsea. Traducere după jurnalul Leip-ziger Neueste Nachrichten lei o,5o plus porto Lei 11 162 e,4o. Şi aeeste cărţi se pot procura trimiţîndu-se costul’la T. Simionescu. Cine cumpăra toate cărţile d-lui Louis Kuhne şi cele trei broşuri primeşte gratis broşura procesului. A. Înaintea curei B, După cură Fn băiat de 13 ani, cu şira spi-nărei încovoiată, tratat vreme de 6 ani, de cei mai renumiţi doc-tori, fără succes. Un băiat de 13 ani, cu şira spinare! încovoiata, tratat vreme de 6 ani, de cei mai renumiţi doctori fără succes. 163 — r SCRISORI ORIGINALE DE MULŢDM1RE Adresată d-luî Toma Simionescu, vindecătorul din România şi D-tui Kohne, de către bolnavi şi avisuri medicale asupra acestui metod de vindecare. ] l. Dnrerî de şale, de picioare, de plntece şi lipsă \ de patere. Sub-seranatul M. B. de profesie cazangiu, acum fiind în vârstă de 34 ani, mă simt dator a declara pe onoare şi pe cunoştinţă, prin publicitate, spre folosul altora ca mine, că d-1 Tonta Simionescu, domiciliat în strada Toamnei No. 30, Bucureşti, mi-a făcut cel mai mare bine, dăruindu-mi sănătatea. De la vârsta de 17 ani sufeream de durere de .şale, de picioare, de pântece, ajunsesem că nu mai puteam sta în picioare, fără maşinării de fier (făcute la Binger) şi nu puteam umbla fără a mă sprijini pe un ciomag. Doctorii la cari m'am arătat, îmi spuneau eă trebue să mi-se facă operaţie, să-mr scoată nişte oase de la picioare, doctorul B., cu asistenţii de la spitalul Brâncovenesc; iar unul mai cu inimă celebrul doctor B., a spus mamei mele eă nu mai e scăpare pentru mine, că-o să mor. Şi aşi fi murit cu siguranţă. Când întâmplarea a făcut ca un maestru, d-1 B., de la fabrica E. Wolf, mi-a arătat o carte de a lui Kuhne şi m’a îndreptat la d. T. Simionescu, să cerc, poate mi-o găsi leacul. Ne mai având nici o nădejde alta, condamnat fiind de doctor m’am dus la d-1 T. Simionescu, sunt acum aproape patru luni şi d-sa mi-a dat sfatul să mă hrănesc numai cu pâine de Graham, cu nuci, mere, stafide, să nu beau spirtoase şi să nu mănânc carne de loc, de asemenea băi de trunchiu cu fricţiuni şi băi de aburi. — 164 — Am urmat trei săptămâni cura întocmai, şi c& prin minune n’am. avut nevoe de maşinării nici de baston şi pot umbla şi munci la meseria mea atât de grea, fiind mai tare de cât înainte. Muşchii de la picioare şi de la braţe erau aproape perduţi, iar acum s’au mărit şi rotunjit asemenea toate formele corpului întreg s’au rotunjit şi am căpătat forma plină şi rotundă a feţei cum o aveam în copilărie şi toţi cari mă cunosc se minunează de-figura frumoasă ce am căpătat. Cele ce spun sânt afântul adevăr, sânt gata a mărturisi acestea ori-unde trebuinţa ar cere, pot aduce riiartori, cari m’au văzut în ce stare eram,, şi deci cari vor putea mărturisi adevărul spuselor mele. Neputând alt-fel plăti bunătatea d-lui Toma Si~ mionescu, îi tac această mulţumire publică. Din aceasta vor putea să vadă şi doctorii cari m’au căutat şi constatat ca gata de moarte, că mai sânt sub suare multe lucruri folositoare pe care medicina nu le ştie. Nu poate să strice nimănui să cerce metoda d-lui Kuhne- prin d-1 T. Simionescu, să-şi câştige sănătatea, de oare-ce nu se dau medicamente, nu. se fac operaţii ci numai se orândueşte felul de hrană şi băi. înainte de a termina, îndem din toată inima şt din tot sufletul, pe toţi acei cari sunt bolnavi greu şi cari s*au căutat ori nu, să mearpă la d-1 T. Simionescu pe ■ care-1 cred mai vrednic de cât orice medic, de a vindeca ori-ce boală, de oarc-ce D-sa numai în trei luni şi jum. mi-a redat sănătatea, ceea-ce doctorii n’au putut face în şaptesprezece ani, n’au putut să-mi cunoască boala, încă rog pe toţi suferinzii, cari se vindecă cu d-L Simionescu. să-i certifice prin publicitate iscusinţa. 9 165 — •d-sale şi arta de vindecare pentru ca iniile de. bolnavi chinuiţi de doctoii, omenirea suferindă să fie .pătrunsă de curagiul cel mare şi de nemărginita încredere în d-1 Simionescu şi să meargă să-l dea d-sa leacul cel bun . şi grabnic. .41 d-voastrii recunosc&lor ţoală viaţa Bucureşti, 10 (2) Iulie 1P03. 3MC- B. 2. Cancer la mitră In primele faze,—astmă,—grozave dureri de cap,—leşinuri, — perdereă puterilor,—mari dureri de şale, răclala ca ghlaţa a minelor, picioarelor şi corpului Întreg, — pîntecele şi faţa umflate, scurgerea de purcae cu slnge din mitră, — grozava constipaţie — mari perderi de singe la scaun, desasperarea in gradul cel mai înalt cu hotărîre de sinucidere. Sub-semnata L. B. domiciliată în Bucureşti, fiind ■acum în vârstă de ani 47, mă simt datoare a declara în public pe onoare şi conştiinţă, că d. Toma Simionescu din str. Toamnei No. 30 Bucureşti, mi-a făcut cel mai mare bine, dăruindu-ml sănătatea, scăpându-mă de la operaţiunea mitrei şi de la moarte sigură. Timp de şase ani am ayut zile foarte amare cu boalele mele, ajunsesem de cădeam şi pe stradă pierzându-mi cunoştinţa, trebuind să mă ridice mâini străine. Cu stomacul aveam cel mai mare greu, fiind conslipaţă cu zilele, măcar că cheltuiam cu zecile de franci la doctori şi pe doctorii. Ajunsesem că nu ştiam unde să mai merg să găsesc alinarea suferinţelor mele grave, umblam pe la toţi doctorii şi pe la moaşe, dar fără- nici cel mai mic ajutor, speranţele mă părăsiau. Am intrat în spitalul Brâncovenesc unde mi s’au făcut spălaturi cu medicamente la mitră timp de trei săptămâni dar nici cât de puţin folos; după aceea am intrat la spitalul Colentina unde de-asemenea nu m’au — 166 — putut ajuta doctorii de loc. Pe urmă am fost încredinţată pe mâinele unei moaşe de către învăţatul Protesor Doctorul Dr..., care moaşe, zilnic timp de= două-zeci şi cinci de zile m'a chinuit cu spălături de medicamente la mitră şi în loc, să-mi meargă ceva bine, tot mai rău îmi era, tot mai mult groază de moarte coprindea sufletul meu ; ajunsesem de nu mai puteam să dorm noaptea sărind prin somn jos din pat. întreaga fiinţa mea slăbea, astma-mi coprinsese plămânele, mă înăbuşiam prin somn şi puterile-mi scădeau, vedeam că pe lume nu mai era nici un ajutor pentru mine, nu puteam să-mi mai duc viaţa, cu aşa grea boală, mă gândeam veşnic să iau otravă sau în alt-fel să-mî curm restul de zile. cu aşa teribile boale, otrava o aviam deja în casă. Cu toate astea tot mai încercam pe la doctori, când doctorul Fr., la care m’am dus mai pe urmă, mi-a dat o reţetă cu doctorii, pe care începusem a le lua şi care doctor mi-a spus că „de acum nu mai e nimic de făcut pentru mine de cât să merg. la spital să mi se facă operaţie". In acest timp când mă plângeam la toată lumea, nişte domni,, norocul meu, m’au văzut în culmea disperărel şi mi-au spus că, „Dl Toma Simionescu caută cu mult mai bine, ca ori-ee doctor, el caută toate boalele omeneşti, nu ca doctorii numai un fel de boale, le caută fără operaţii şi fără doctorii, diipd cum este publicat în jurnal" şi m’au îndemnat d-lor, d. P. F. cu d-na T. F. la care mă dusesCm să mă plâng. Când am văzut cu câtă stăruinţă sânt îndemnată să merg la d-1 Simionescu, mi-am strâns toate puterile, căci eram tare slabă, am mers cu lacrămile în ochi la d-1 Simionescu, care m’a examinat după expresiunea figurei, fără nici cel mai — 167 mic examen la părţile sexuale sau alte părţi ale trunchiului şi mi-a dat speranţă că dacă voiu urma învăţăturile sale, fără medicamente şi fără operaţii, mă voiu face sănătoasă cum n’am fost de multă vreme ; mie însă nu’mi venea a crede şi mă gândeam să mă sinucid. In fine am început să fac ceea-ce m’a învăţat d-1 Simionescu, şi ca prin minune, năduful, marea durere de la piept s’a înmuiat şi am început să am somn liniştit şi apoi în a doua săptămână, după alte învăţături de vindecare, mulţumirea de viaţă a început a creşte, pofta de mâncare a’mi reveni, scaunul care înainte îl aveam numai prin purgative şi la două şi trei zile numai odată şi cu sânge mult, am început să’l am din primu săptămână odată şi de două ori pe zi, fără cele mai mici dureri şi fără perdere de sânge. Veşnica curgere de puroiu cu sânge de la mitră a început a se micşora din întâia săptămână şi durerea a se muia.- După continuarea curei şi în alte săptămâni, am mers cu sănătatea aşa de departe, că nici mai gândesc la sinucidere, boalele mele cele grozave şi-au găsit stăpânul cel mare, toate m’au părăsit, puterile mi-au revenit, pot munci cât de mult cu cea mai mare plăcere şi am luat cu drag meseria mea, fabricaţia de plăcinte făinoase. Mâinile, picioarele şi tot corpul îmi erau ca de ghiaţă, când am început cura, aveam nevoe de cărămizi calde la picioare, iar acum am căldură ca în timpul tinereţei. Figura feţei şi pântecele, care îmi erau tare umflate, au revenit spre starea normală aşa de mult că toţi cari mă cunosc, se miră de faţa potrivită şi de sănătatea ce am căpătat, numai în câte-va săptămâni, cu noua artă de vindecare a — 168 — ■d-lui Simionescu, ceea-ce nu mi-a fost cu putinţă zece ani cu doctoriile şi cu doctorii. Eu am urmat învăţăturile d-lui Simionescu, fără ■doctorii şi fără operaţii, numai cu băi de şezut, băi de trunchiu cu fricţiuni, băi de soare şi unite cu dietă neaţâţătoare, care mijloace de vindecare d-sa spune că sunt după metoda d-lui Louis Kuhne. înainte de a termina, rog pe Dumnezeu, să facă ca sfânta şi sublima metodă de vindecare, fără medicamente şi fără operaţii a d-lui Louis Kuhne, Lipsea, să ajungă la cunoştinţa omenirei, pe întreg pământul, să alunge grozavul întuneric ce domneşte în ştiinţa de vindecare doctoricească şi băbească, şi mai rog pe Dumnezeu să dea mulţi ani cu sănătate d-lui Simionescu, ca să mai scape mulţi bolnavi de la moarte, de la sinucideri, de la tot felul de boale, să-i ajute, cum m'a ajutat pe mine, ca să mă vindec, fără să-i plătesc nimic, fiind-că, la sosirea mea la d-sa nu mai aveam' nici un ban, cheltuisem tot cu doctor şi doctorii şi cu boalele mele, iar d-sa în urma rugămintelor cu lacrămi, m’a căutat şi m’a îngrijit aşa de bine, ca şi cum Laşi fi plătit milioane de franci. Mai îndemn pe toţi suferinzii, de ori-ce boală.ar suferi, să meargă la d. Simionescu, să le dea leacul cel mare şi grabnic, căci d-sa cunoaşte mai bine, ca ori-ce doctor, toate boalele omeneşti, iar pe suferinzii cu dare de mână, îi rog din toată inima ca să ajute pe d-1 Simionescu, să poată îngriji şi de noi săracii. BuoureştJ* H (24) August, 1903. A JU~Voa«1re recunoscătoare pentru toata viata L. B. 169 — Grozavă constipaţie Sub-semnatul G. ‘Z>., ţumesc pentru aceasta, că mi-a restabilit funcţio- narea stomacului. Sufeream de o grozavă constipaţie, nu puteam să am scaun de cât cu ajutorul medicamentelor, şi acum am regulat în fie-care zi odată şi de două ori pe zi, pe când înainte nu puteam să am de cât la două şi la trei zile odată. Aşa dar îndemn din toată inima şi din tot su-. fletul, ca suferinzii de ori-ce boale, să aibe cea mai mare încredere în cură d-sale, fără medicamente şi fără operaţii. Eu am urmat numai cu băi de apă curată şi cu dietă neaţâţătoare. 20 Iulie H'03, iîucurosti- Al 1) voiiKh'â reruiioscălor iivatru lol-d'a-uua G. M. D. Boală de stomac, de ficat, neurastenie, lipsă de putere corporală, anemie etc. Stimate d-lc Simionescu. Încă din copilărie sufeream de boală de stomac, care nu mi-a fost posibil să o vindec măcar că o căutam cu fel de fel de medicamente, cari mi se prescriau de doctori. Sunt acum trei ani, când starea sănătăţei mele se înrăutăţise aşa de mult în cât mă puseseră pe gânduri. Am început atunci a cutreera de la un medic la altul şi n’am putut simţi nici cea mai mică îmbunătăţire. In anul 1902 doctorii îmi dădeau puţină speranţe de scăpare iar prietenii mei şoptiau intre ei că nu mai am mult de trăit, l ot în anul 1902, doctorul a găsit de cuviinţă să plec la băile de la 170 — slănicul din Moldova, lucru pe care l’am făcut cu cele mai mari sacrificii. După o lună m’am întors de la băi tot cu aceleaşi suferinţi cu care mă dusesem, lucru care m’a făcut să alerg din nou pe la medici. Am uitat să vă pun că cei din urmă medici mi-au spus că boala mea s’a complicat mai pe urmă cu boală de ficat, neurastenie. lipsă de putere corporală, anemie şi că ni a coprius toate • relele. Prin aceste momente de disperare, cea mai fericită întîmplare a făcut să’ml cază în mână un prospect al metodei de vindecare fără medicamente şi fără operaţii. Cetind prospectul o speranţă nouă a zguduit fiinţa mea. N'am mai stat mult pe gânduri, mi-am procurat manualul d-lui Rutine şi după poveţele d-v4 am început a face băi de trunchiu şi a mă hrăni fără carne. îndoiala tot zăcea în sufletul med, că nici de data asta nu voiu câştiga sănătatea ; dar urmând necontenit şi simţind chiar în primele zile o uşurare, lucru care m’a făcut să urmez cura d-v. tot cu mai mare băgare de seamă, în cât după şase săptămâni am fost. complect restabilit de toate boalele de utai sus. Toţi câţi m’au ştiut cât am fost de bolnav se miră de marele meu noroc, de sănătatea ce am rşcăpătat şi pe care n’am cunoscut-o de mulţi ani. Tot corpul meu, care înainte de a începe cura era uscat, pielea şi oasele, astăzi s’a umplut de cărnuri, de muşchi şi figura ani căpătat-o veselă, obraji rotunzi ca în copilărie. Toată această fericire nu m’a costat de cât cinci lei daţi pe manualul „Kithneu, şi cinci lei daţi d-voastrâ, nu pentru mine ci pentru boala copilului nostru care ne pusese lacrimile pe obraz atât mie cât şi soţiei mele — eu am luat sama cum aţi făcut d-voastră băi copilului nostru şi mi le-am splicat întocmai. Ast-fel că de atunci atât eu cât şi soţi» mea, ori de câte ori se întâmpla, ca cineva din ai casei noastre sa se înbolnâvească, imediat punem în practică învăţăturile d-voastră fără medicamente, fără operaţii, care nu ne costă nimic şi ne minunăm de bine-facerile lor: de aceea rugăm pe Dumnezeu, ca să vă ajute să vă adeveriţi neîntrecuta D-voastră măestrie în arta de a vindeca ori-ce boală fără medicamente şi fără operaţii, după geniul naturalist Louis Kuhne, Lipsea. îndemn pe ori-eine să încerce cu arta D-v. să-şi vindece ori-ce boală şi cred că-*i va ajuta mai mult ca ori-ce doctor. Al î)-v. recunoscător pentru toată viaţa Bucureşti, 1903 Octombrie. 4'nrol IV Friguri puternice cu temperaturi. Înalţi, pati albi la gât, pleurezie, extragere de api din plămlnul drept, dureri In partea atingi sub coaste, tuşi, impedecarea respiraţiei, arătarea rea la figuri, lipsa de puture fislei şi Intelectuală, (doi bieţi de 4 fi de 11 ani). Stimate d-le Simionesai, 1. Copilul nostru Marian în vârstă de 4 ani, se înbolnăvise de puternice friguri cu o temperatură foarte urcată, n’avea poftă de mâncare şi începuse pe urmă a se observa şi o pată albă în gât. Chemând doctorul l’a tratat continuu timp de trei săptămâni, cu chinină. Văzând că nu-1 ajută întru nimic, am mai luat şi noi, fără prescripţia doctorului, diferite dectorii de pe la farmacii; dar toate au fost zadarnice, boala făcea progres şi per-dusem speranţa în medic şi medicamente. Citind adesea ziarul „Universul", cel mai răspândit ziar în România, plină de entusiasm reclama d-v., despre noua artă de vindecare Louis Kuhne, Lipsea fără medicamente şi fără operaţii v’ain chemat atunci pe D-v., prin luna Ianuarie 1903, acasă la noi unde aţi văzut băeatul şi ne-aţi dat cele mai mari speranţe, precum că băeatul se va restabili numai în câte.-va zile. In adevăr, că numai în trei zile s'a restabilit cu desăvârşire. I-a perit căldura, asemfnea şi pata cea albă din gât, Pentru căpătarea acestui minunat rezultat n am întrebuinţat de cât băl de şezut cu fricţiuni şi hrană fără carne, după cuin maţi învăţat D-v. 2. Prin luna Martie , 1903, alt băiat al nostru Constantin în vârstă de un-spre-zece ani, avea dureri la plămânul drept suferind de pleurezie. I s’a extras de către medicul curant, apă din plămânul drept prin o vesicătoare, după care operaţie presupuneam că s'a restabilit; dar ne-am înşelat operaţia nu-i a fost mult timp de folos, căci mai pe urmă sau. ivit dureri şi în partea stângă sub coaste. De câte-ori respira ceva mai profund i venea să tuşască şi-i se impedica respiraţia. Pe lângă toate aceste arăta rău la figură, îi lipsea puterea şi era coprins de o indisposiţie grozavă din care causă a fost nevoit să întrerupă şi cursul şcoalei. Văzând şi în acest caz, că cu îngrijirea medicală şi cu medicamente nu mergeam de cât la ruină, am fost iarăşi nevoiţi să recurgem la sfintele învăţături ale d-lui Louis Kuhne, ce cu atâta bună-voinţă răspândiţi D-voastră în toată ţara. V’am chemat acasă şi după ce-1 aţi examinat, ca şi pe cel întâi băeat, după noua ştiinţă, ştiinţa expresiunei figurei, ni-aţi ddt iarăşi cele mai .mari :speranţe că se va restabili. Am urmat atunci învăţăturile D-v. de vindecarea — 173 — fără medicamente şi fără operaţii, băi de trunchiu-cu fricţiuni, băi de şezut cu fricţiuni, băi de soare t împreună cu hrană fără carne. După câte-va săp- tămâni băeatul nostru s’a restabilit destul de bine, a căpătat o figură veselă, face gimnastică fără să , mai obosească, a repăpătat puterile de altă dată, cu toate că s'a hrănit cu alimente, pe cari doctorii le privesc că ruina sănătăţei, respiraţia a devenit normală putând respira cât de profund, fără ca să-î mai provoace tuşea. Probă despre marea putere şi valoarea curei urmată după învăţăturile D-v., băiatul a reînceput şcoala. Avem cea mai mare speranţă că urmând învăţăturile D-v. băeatul nostru va ajunge idealul nostru, sănătatea desăvârşită. Sub-semnaţi părinţi ai. băeatului, vă adresăm aceste rânduri ca un semn de adâncă recunoştinţa şi vă rugăm a usa de ele pe cale de publicitate, ca să vază oamenii suferinzi şi să crează, că învăţăturile ce răspândiţi nu e de cât sfântul adevăr. îndemnăm pe toţi părinţii şi pe toţi suferinzii să urmeze învăţăturile de vindecare fără medicamente şi fără operaţii ce le predaţi D-v. şi crez că vă vor fi de asemenea recunoscători, pentru vindecarea ce vor obţine. Ai d-v. recunoscători pe viaţă Părinţî i>-«» C, Jî, P. şiO-nu BTae P. Bucurescl 29 Noembrie 1903, Avisuri medicale asupra metodului de vindecare Kuhne. — a) de la d-1 medic de stat major dr. medio Fr. Katz. De la 5 până la 21 Iulie 1889, am fost în institutul de cură al d-lui Louis Kuhne în Lipsea. pentru a putea cunoaşto de aproape metoda d-sale şi de atunci am întrebuinţat-o mai bine de 2 ani, - f T" < )• 1 »: M > ’î ■ — 174 ■— -în întinsa mea practică. Pe baza bogatelor obser--vaţiuni, am dobândit convingerea eă această me--todă e cea mai simplă, cea mai eficace şi în orice privinţă cea mai sigură din toate modelele de 'Vindecare c in timpul nostru. Am dobândit în practica mea şi în diferite caşuri de boală, rezultatele cele mai surprinzătoare; chiar caşuri ce erau desemnate de doctori fără leac, au fost vindecate de metoda d-lui Kuhne, cu devăvârşire şi de multe ori în scurtă vreme. De aceea sunt de părere, că metoda d-lui Kuhne însemnează pentru viitor un progres colosal în ştiinţa de vindecări' şi că inventatorul ei şi-a asigurat recunoştinţa suferinzilor. Acestea le atest spre onoarea adevărului, pe baza propriei mele experienţe •şt observaţii. k) de la d-1 consilier sanitar dr. med. Bilfinger Urmăresc de vre-o 2 ani, străduinţele d-lui Kuhne •şi eu însumi am trimes d-lui Kuhne la Lipsea, mai mulţi din bolnavii mei, care s’au reîntors de acolo .cu lande unanime la adresa d-lui Kuhne. Eu însumi am găsit de atunci, când şi când prilejul de a recomanda băi, etc., în cazurile când mi se părea potrivite, aşa că acum mă socotesc îndreptăţit de judecata lucrului. Asupra teoriilor stabilite de d. Kuhne, asupra unităţei tuturor boalelor, încărcarea corpului cu materii străine, tălmăcirea frigurilor ca o fermentare, etc., mă mulţumesc a spune pe scurt, că după părerea mea conceperea d-lui Kuhne, luată in total corespunde împrejurărilor naturale şi că ast-fel d-sa a pus o temelie bună pentru popularizarea ştiinţei de vindecare, care trebue să fie de altminteri idealul viitorului. Tot aşa şi asupra ştiinţei 175 — exprcsiunei figurci a d lui Kulme, care exclude examinările la părţile ruşinoase la femei şi la fete, nu pot să spun de cât că eu însumi, de multă vreme pun preţ pe o atare diagnoză generală opusă diagnozei patologice anatomice. e) de la d, Dr. med. Ha uşier. In Iunie, anul acesta, am visitat institutul d-lui Kuhne, pentru a cunoaşte cura, asupra căreia mi se povestise lucruri fabuloase. Am luat eu însumi băile, pentru a putea cunoaşte executarea lor technieă. Am prescris cura, adese ori, bolnavilor mei care sufereau de supra-excitări sexuale şi am dobândit cele mai frumoase rcsnltale, atât în aceste cazuri, cît şi la alte boale. Că băile să fi adus cum-va vre-o vătămare, n am putut constata în nici un caz, de şi le*am întrebuinţat intocmai după metoda prescrisă de d-1 Kuhne. Ori-ce pericol este exclus în institutul d-lui Kuhne, căci regula şi curăţenia cea mai mare domneşte pretutindeni. Cu apa nu se face nici un fel de economie şi ce perfect mijloc de desinfectsre e apa curată şi rece, ştie numai doctorul care a probat şi care a părăsit otrăvitorul Carbol şi sublimat. Ce rar coace o rană proaspătă, dacă e spălată cu apă curată şi proaspătă. Aceasta e experienţa mea asupra curei şi a institutului d-lui Kuhne. 176 Scăpată numai in patru săptămâni de junghift, umflătură de pe osul spinărei, scăpată de la întinderea cu umflătura de la spate pe o scândură goală, scăpată de la legatul de picioare şi de subţiori pe o scândură goală, după ce a fost căutată şapte luni cu babe, doctori şi preuţi, o fetiţă de doi ani şi şapte luni. ■r’ Stimate D-le Simionesca Copila noastră Elena de doi ani şi şeapte luni, s’a îmbolnăvit prin luna Septembrie 1903, ziceam la început în prima săptămână, că are junghiu fiind-că decedatul meu soţ era în serviciul căilor ferate şi pentru că fetiţa nu mai putea merge bine pe picioare şi să mai făcuse şi o umflătură pe osul spinărei. In acest timp am dus-o la doctorul de Ia căile ferate, care mi-a zis că nu se pricepe la boală de copii şi nra îndreptat la doctorul de copii R. Dr. R., când a văzut-o, a zis că de ce nu am îngrijit copilul că trebue să fie căzut de unde-va. Eu mama şi cu femeea L., am zis că nu ştim să fi căzut. După aceasta mi-a dat o sticlă cu doctorii şi mi-a zis „ziua şi noaptea să ţii fetiţa cu spatele şi umflătura pe o scândură, goală, să o legi de picioare şi de subţiori pe scândură, să stea întinsă până se va face sănătoasă".. Noi ne-am gândit să-i dăm doctorie, iar de legat să nu o legăm de scândură, că nu puteam suferi să vedem canonindu-se fetiţa pe scândură. Din întrebuinţarea medicamentului, nu ne-am ales cu nici un folos. • După aceasta, prin luna Noembrie, am început a descânta fetiţa pe la babe, care-i făceau, şi legături de tot felul, dar şi acestea au rămas fără leac. Văzând acestea am dus’o la biserică, i-au făcut preoţii rugăciuni şi s’au desbrăcat de veştminte pe dânsa, ca ori să se facă bine, ori să 177 — moară şi să nu se mai chinuiască. Nici de data asta n’am avut noroc, să folosim ceva cu rugăciunile preoţilor, fetiţa se ţâra tot pe coate ca mai înainte, căci de la Crăciunul anului 1903, nu mai ’ putea sta pe picioare. Prin acest timp', defunctul meu soţ, în luna Martie 1904, a citit anunţul dv-. în ziarul „Universul" şi a mers în strada Toamnei No. 30, Bucureşti, locuinţa d-v. v’a arătat copila şi mi-a spus că aveţi cea mai mare speranţă, că, chiar într’o săptămână sau două, copila va merge iarăşi pe picioare. Intr’adevăr către sfârşitul săptămânei a doua, fetiţa s’a ridicat pe picioare, a început a merge repede, umflătura după şira spinărei a scăzut şi acum după patru săptămâni, copila merge destul de bine, aproape ca mersul obicinuit, ba o şi oprim să meargă cât vrea ea. Toată această sănătate a copilei, am căpătat'o numai în patru săptămâni, lucru ce n’a fost cu putinţă doctorilor, babelor şi preoţilor în timp de şeapte luni. D-voastră n’aţi descântat fetiţa, nici alte lucruri secrete nu i-aţi dat, ci eu şi cu soţul meu i-am făcut băi. de trunchiu cu fricţiuni cu apă curată naturală, fără medicamente, după cum ne-aţi învăţat şi i-am dat şi hrană fără carne şi fără peşte şi nici spirtoase nu i-am dat; la început nu ne venea a crede să mai vedem fetiţa pe picioare şi mergând, asemenea şi vecinii nu credeau, iar acum cu minunatul d-v. meşteşug de vindecare, am căpătat şi văzut ceea-ce nu credeam, redobândirea mersului fetiţei, sănătatea cea mult dorită. Am uitat să vă spun, că cu cât fetiţa recăpăta mersul şi cocoaşa după spate scădea, isbucnea băşici pe corp, la mâini şi pe cap, nişte spuzeală care scotea materii de boală, despre care spunându-vă, aţi zis să nu ne speriem, căci cu 12 178 cât va eşi mai multă spuzealâ, fetiţa se va uşura mai mult. Cu drept cuvânt pot zice acum, că d-voastră vă pricepeţi mai bine ca ori-ce doctor la vindecarea boalelor omeneşti şi nu voiu înceta a lăuda ştiinţa d*v la ori-cine. Sânt gata a mărturisi adevărul ori-unde trebuinţa va cere, cum era fetiţa noastră bolnavă şi ■ cum numai în două săptămâni s’a ridicat şi a mers pe picioare, ceea-ce e o minune pentru noi. Vecinii noştri ştiu asemenea cazul fetiţei noastre, mai ales d. consilier Comunal C. G., cu toata familia ştie ca şi noi boala de care a suferit fetiţa noastră. Vă dau această scrisoare d-le Simionescu, neîndemnatâ şi ne silită de nimenea şi vă rog să vă folosiţi de dânsa, cum veţi crede mai bine, să o daţi marelui public, spre a trage şi alţi suferinzi folos ca şi mine şi ca să se mai încrează încă odată de sfânta d-v. învăţătură. 1904 Maiu 6. V. R. Comuna If ! Copil de patra ani, junghiu-pneumonie, strâmbarea capului, lipsa de respiraţie, introduoere de aier cu maşina In piept, sărituri necontenite In pat şl cu ţipete, lipsă de somn , şi umflătură 1% picior. I Sfimate d-le Simionescu, Copilul nostru Petre în etate de un an, a căzut din pat şi din această căzătură s'a bolnăvit foarte greu. L’am căutat de junghiu cu leacuri de casă timp de o . săptămână ; dar n’am putut afla leacul. După aceasta l’am dus la spitalul de copii, unde d. dr. T., văzându-1 aşa grav bolnav, mă a oprit pe mine mama copilului şi împreună cu copilul în spital unde am stat un-spre-zece zile şi n’am folosit nimic, ba de la ziua a doua a intrărei în spital r Jud. Ilfov 179 V i-a mers copilului mai rău, doctorul a zis că are ’ pneumonie. După un-spre-zece zile am ieşit din spital, şi nu mai credeam să scăpăm copilul cu viaţă şi am mai mers şi la babe lecuitoare, dar nici un folos. Acum ne luasem cu desăvârşire speranţa pentru vindecare, am chemat preotul, l-a cetit şi l-a împărtăşit şi.aşteptam ceasul morţei ,• când norocul a făcut sâ aflăm de la sora d-lui consilier G., precum că d-voastrâ faceţi minuni cu bolnavii, aşa de bine vă pricepeţi în vindecarea tuturor boa-lelor, spunea precum aţi vindecat o copilă oloagă a vecinului d-lor. Am adus copilul la şcoala d-v. di strada Toamnei, 30 Bucureşti şi de unde eil mama, plângeam ne contenit, văzând că voiu pierde copilul, d-v. din contră m’aţi îndemnat să am curaj, mi-aţi zis că copilul în o săptămână sau două va fi scăpat de ori-ce pericol. In adevăr copilul în două săptămâni a fost complect vindecat şi azi e plin de sănătate şi nu’I putem ţine, umblă în toate părţile în casă şi pe-afară. Mărturisim ori şi unde de adevărul învăţăturilor d-v. cum s a făcut minunea cu copilul nosteu, care cu căutarea d-rului ajunsese de ţinea capul strâmb nu mai putea respira — trebuia să-i introducă doctorul aer cu maşina în piept — şi care sărea într’una din pat, ţipa şi nu pute;, dormi şi cum toate acestea s’au vindecat precum şi umflătura ce se ivise când îi făceam bae de trunehiu.’ Toată vindecarea s!a făcut fără medicamente şi fără operaţie, ci numai cu băi de trunehiu şi dietă fără carne şi fără băuturi spirtoase, dieta ce am ţinut-o eu mama, care alăptam copilul. Vă mulţumim din tot sufletul că ne-aţi scăpat ) copilul de la moarte şi îndemnăm pe toţi părinţii, ca să caute sănătatea copiilor cu d-voastră, de — ISO — | oare-ce vă credem mai meşter de cât ori-ce doctor în vindecarea tutulor boalelor. 1 August 1904, satu B. com. D. C., jud. Ilfov. Recunoscători pentru tot-d’a-una Părinţi T. K. E. H. Mulţămirile noastre nemărginite prea 'stimatului domn T. Simionesou Sub-semnaţii D. B. şi O. B., domiciliaţi în comuna T.-O., judeţul Bacău, aducem prin aceasta mulţumirile noastre de recunoştinţă d-lui Toma Sinlionescu, care, prin metoda d-sale de cură ne-a vindecat pe copii noştri Ştefan şi Dimitrie. Cel d’ântâiu de o boală foarte grea, pierzându-şi memoria, fiind^într’o stare de om nebun, timp de mai multe zile, şi după ce i s’a făcut în trei zile băi de şezut, după metoda practică de d-sa, s’a vindecat de această grea boală. Asemenea şi al doilea fiu, Dimitrie, căzând rău bolnav în urma unui coriu răcit, a căzut înir’un somn lung, dormind neîntrerupt timp de mai multe zile, aşa că nu se mai putea deştepta. Făcândui-se şi acestuia câte-va băi, tot după metoda d-sale. s’a făcut sănătos. Astă-zi avem cea mai mare încredere în, metoda curei de apă, fără medicamente, practicată de d-sa. De aceia sfătuim pe toţi, atât pe cei bolnavi: cât şi pe cei sănătoşi, de a întrebuinţa metoda d-sale, căci de la vindecarea copiilor noştri, noi am urmat şi urmăm această metodă; care ne dă sănătate şi ne apără de toate boalele. 1902, Noembre 20. B. . 4* jţ SS^JIŢ • Vi' — 181 — T—O. 19 Noembrle 1802. Domnului T. Simionescu, strada Toamnei, No. 30. Bucnreşti. Scrisorii-d-v. din 18 Noembrie a. c., răspund: Fiica mea Maria, în vrâstă de 18 ani, în urma unui reumatism articular şi mai cu seamă a suferinţelor morale, din causa morţei mamei sale, căpătase boală de inimă şi neurastenie. Am întrebuinţat tot felul de medicamente, dar, fără resultat. . Citind cartea d-lui Louis Kuhne, — şi după îndemnul stăruitor al d-v. — ca ultimă încercare — am întrebuinţat metodul de vindecare fără doctori, al d-lui Louis Kuhne şi după 4 (patru luni) de aplicare fiica mea s’a vindecat. Vă mulţumesc dar din toată inima, pentru buna voinţă cu care mi-aţi arătat aplicarea acelui metod şi îndemn cu tot dinadinsul pe suferinzi să încerce această cură şi cred că se vor folosi. Cu toată stima Preutul V. D. Director de şcoală primară. P. S.—Te felicitez de ideea ce ai îmbrăţişat şi rog pe D-zeu să-ţi ajute ca să reuşeşti. Preutul V D. Te îmbrăţişez frăţeşte Astma, Bronohită, Nemiatuire, Dureri de cap, Lipsă de poftă de mâncare. Am primit sfaturile ce mi-aţi dat prin scrisoare; am primit şi manualul D-v., de la prietenul meu 1. H. lacob, Henlei-Beach prin Adelaîde. Femeia mea, care de multă vreme era căutată de cel d’întâi medic, fără nici un resultat bun, suferea grozav de astmă şi bronchită. Un al doilea doctor pe care Tam c-hemat, n’a putut nici el să ne fie de vre-un ajutor. Am alergat atunci la tratamentul d-voastră şi vă certifi, din propria mea iniţiativă, că Femeia, mea a fost cu desăvârşire restabilită în 4 săptămâni, şi că de atunci n’a mai întorso boala. . Şi eu sufeream de turburâri grozave de stomac, însoţite de dureri de cap şi lipsă de poftă de mâncare. Şi eu am consultat de mai multe ori doctorii, fâJă cel mai mic resultat. Urmând metoda d-v., durerile parc’ă mi-au fost luate cu mâna şi sfă-tuesc pe toţi aceia care sufăr de stomac, etc. să urmeze tratamentul d-v. ftctmieUzkofftr Adr : German Priting Office Adelatde. Pt^ic Street^ 24 August 189ii Bolnav suferind de o grea boală de inimă în legătură eu idropisie şi lepră. A. înainte de cură Fluxiune gravă, Angină, Crap. Fiica.mea de 8 ani, fiind atinsă la piept de fluxiune gravă i-am aplicat imediat băile de şezut şi de aburi; precum şi compresele de corp după metode- — 183 — d-v., pe care mi o lăudaseră mulţi. Am urmat cu tratamentul consultând manualul d-v., care e deja foarte răspândit în Australia şi care pentru mine a fost un adevărat sfătuitor. După 6 zile fiica mea era vindecaiă. Henley-Baek prin Adelnide Australia de Sud. fehan Friederfcli. Iaeobi, Aceeaşi persoană vindecată de către D-nul Louis Kuhne după trei.luni de tratament ' -B. După cură Rog pe d-1 Kuhne din Lipsea să Uzeze de cele ce urmează, ori de câte ,ori va fi cu putinţă. Toţi copiii mei au fost atinşi de crup. Primul meu pas era altă detă să alerg la un doctor; astă-zPcartea d-v. m’a convertit. Am obţinut resultate surprinzătoare, urmând tratamentul d-v. Transpiraţia în pat şi băile d-v., au făcut să dispară numai de cât greutatea de a respira. Băile d-v., sunt de asemenea minunate. Fie ca ştiinţa d-v., să se răspândească tot mai departe. Parkside, Porter-Street, Sout-Australia. Uf. V. Ttnbcrgi — 184 — Triguri de stomac şi umflătură splinei, scăparea de operaţie a unei fetiţe de patru ani. Stimate D-le Simionescu, In Decembrie 1903, fetiţa noastră de patru ani avea friguri noaptea iar în partea dreaptă a gâtului se iviseră umflături cât alunele de mari. Am chemat doctorul şi între altele mi-a spus, că are friguri de stomac şi că splina ’i este umflata. I-a orânduit medicamente şi chinină; după întrebuinţarea ordonanţelor văzând că copila merge tot mai rău şi nu putea lua nici chinină, am întrebat doctorul ce este cu fetiţa noastră şi ce este de făcut cu umflăturele de la gâtul fetiţei; iar doctorul mi-a răspuns, că fetiţa are aceeaşi boală ce au avut şi alţi fii ai noştri mai nainte, când li s'a umflat gâtul şi au fost operaţi extrăgânduli-se mult puroi din umflăturile gâtului. Auzind de operaţie şi ştiind cât au suferit cei alţi copii ai noştri din cauza operaţiilor de la gât, am concediat doctorul şi am cerut de la d-v. o scrisoare cu învăţături de vindecare fără medicamente şi fără operaţii, pe care am primit-o cu cea dintâi cursă poştală. Am pus numai de cât în aplicare învăţăturele din scrisoarea d-v. şi numai în nouă zile fetiţa noastră a fost complect restabilită,' fără medicamente şi fără operaţii, ci numai cu dietă fără carne şi băi de şezut cu fricţiuni în legătură cu băi de aburi. Astă-zi atât eu cât şi soţia mea vă mulţumim din inimă d-le Simionescu, şi vă recomandăm tuturor suferinzilor metoda d-v. de vindecare, căci fără ea nu ştim ce ar fi ajuns fetiţa noastră. Semnăm cu o deosebită stimă şi vă rugăm a da publicităţei aceste câte-va rânduri spre credinţă - a adevăratelor d-v. învăţături. 29, 13 Februarie 1904. ’ A. w. p&rlnte Piteşti, A. w. mama. ' 185 — Corla la copii de doi-spre-zece, şapte, patru ani şl un an. Scarlatlnă la aceiaşi copii de şapte, patru ani şi un an. Domnule Simionescu, Prin luna Ianuarie 1904, patru din copiii noştri. Ionel, Costicâ, Ilie şi Alexandru în vârstă de 12, 7, 4 ani şi de un an, toţi se bolnăviseră dc coriu. Costicâ era cel mai greu bolnav dintre toţi şi în cele din urmă a stat mai mult de o săptămână în pat. Doctorul AI. al comunei, când a văzut copiii, a zis că nu trebuesc lăsaţi fără medicamente, a scris o reţetă pe care am luat-o de la farmacie şi am dat-o copiilor după învăţăturile doctorului. In loc să meargă băeţilor mai bine le mergea mai rău. * Când am spus doctorului, că le merge tot mai rău şi că unul din băeţi ne temem, că nu va mai scăpa cu viaţă — băetul Costică — el a răspuns, că n’are ce să le mai dea, că aşa ieste boala. In acest timp am cetit în jurnal anunţul d-v.; Vă am chemat acasă, aţi examinat copiii şi ne-aţi dat speranţă, că toţi se vor face sănătoşi cât de curând. Toţi copii s’au făcut sănătoşi pe deplin în două săptămâni. Toţi au fost căutaţi cu băi de şezut, de trunchiu şi de abur lipsite de medicamente. In acelaşi timp toţi băeţii ţineau dietă lipsită de carne, mâncau pâne de Graham şi fructe şi la prânz legume fierte şi pâne de Graham. Copiilor le mergea foarte bine fără de carne, se întâriau în loc să slăbiască. Costică care n’avea poftă de mâncare, mai pe urmă nu se mai putea sătura de pâine şi fructe. Pentru copilul de ţâţă am ţinut dietă, eu mama. La vrc-o trei săptămâni după vindecarea corilului, băiatului Costică, i-a eşit pe tot corpul pete roşii. Doctorul comunei M. a zis că este scarlatină. Fiind-că a zis, că trimete căruţa — 186 — primăriei de- nu ducem copilul la spital, noi de teamă de vre-o pedeapsă l’am dus la spital. Acolo, în spital nu i-a dat nici o doctorie pentru scarla-tină şi peste şase săptămâni l’am adus acasă sănătos. Copiii llie şi Alexandru s’au îmbolnăvit şi ei de scarlatină, li s’au umplut tot corpul de pete roşii şi atunci n’arn mai chemat doctorul, ci v’am chemat pe d-v. aţi ordonat băi de trunchiu şi de abur precum şi dietă fără carne. Toate s’au urmat întocmai şi peste o săptămână copiii au fost complect vindecaţi. îndemnăm pe toţi bolnavi de ori-ce boală ar suferi să încerce metoda d-v. şi credem că vor fi ajutaţi mai bine de cât ori-ce doctor. Nu e nici un pericol, precum se întâmplă la dootori, căci d-v. nu daţi medicamente, nici nu faceţi operaţii. Vă rămânem recunoscători pentru tot-d’a-una şi vă autorizăm să daţi publicului această scrisoare, ca să se convingă de marea dibăcie a artei d-v. de a vindeca bolile. 1904 Aprilie 27 i. T. Ya<* Bucureşti î. 1. T. Mamă Soaiele de stomac şl de rinichi, inflamaţia intestinelor, nervozitate, anemie, inflamaţia gîtului, insomnie. Am suferit din anul 1876 neîntrerupt, cele mai neplăcute boale de stomac- şi de rinichi, inflamaţia intestinelor şi a gâtuhii, nervozitate, anemie, insomnie. In Magdeburg, Brema, Frankfurt, Berlin, Paris, Viena, am consultat pretutindeni, multă vreme, pe cei mai renumiţi doctori, dar fără nici un rezultat, până când acum 2 ani ani intrat în căutarea d-lui Ruhne. Aceia ce n’am putut dobândi, vreme de 10 ani, prin tratamentele celor mai re- numiţi doctori, mi-a dat tratamentul acesta, într’un timp necrezut de scurt. Am dobândit prin această cură, o sănătate trupească şi sufletească ce n’o cunoscusem nici odetă până aci. Jti«h Seliwartekopi». Satul Tyrol, Ungă Meran, 23 Nov, Î394 Boală de stomac, cancer la stomac, dureri la stomac, nedormire o noapte întreagă, neputinţa de a eşi la scaun trei-zecî şi şease ore, nervosltate mare, mare lipsă de poftă de mâncare. Domnule Stmionescu, Imbolnăvindu-mă în anul 1900 de o boală de stomac, pe care căutând-o cu mulţi doctori din Bucureşti n’am folosit nimic. In anul 1901 am fost la dr. C. şi a zis că am cancer la stomac şi aşa mai departe. Mai pe urmă am fost la dr. Sch., şi a spus că n’am cancer şi n’am mai urmat cu doctorii. Astă-zi venind la d-v. şi spunându-vă că mă doare stomacul şi că n’am dormit o noapte întreagă şi că de trei-zeci şi şase de ore n’am putut eşi la scaun, că am întrebuinţat doctorii de tot felul şi săpunele pentru eşit afară dar absolut nici un folos n’am avut şi ajunsesem nervos peste măsură. D-voastră cum m’aţi văzut, mi-aţi dat speranţă, mi-aţi spus să flit liniştit că mă voiu vindeca şi voiu avea scaun, că voiu putea să dorm şl asemenea că voiu avea şi poftă de mâncare. în adevăr că numai după o singură bae, m’am răcorit şi m’am liniştit şi am avut scaun în prima zi de trei ori şi la prânz tot, în întâia zi am putut să dorm trei ceasuri, iar în noaptea următoarea am dormit două-spre-zece ceasuri neîutrerupt. De aceste efecte ale curei d-v. s’au minunat ■ toţi ai casei mele, pentru că nici un doctor nu m’ar fi putut ajuta în felul acesta. In ziua a doua sănătatea mea s’a îmbunătăţit şi mai bine şi mi-a revenit pofta de mâncare. Toate acestea le-am căpătat cu băi de trunchiu şi cu hrană fără carne, nu mi-aţi dat doctorii, nici operaţii nu mi-aţi făcut şi m’aţi oprit şi de la băuturi spirtoase. Am văzut acum că într’adevăr puteţi ajuta bolnavii mai bine ca ori-ce doctor, şi îndemn din toată inima pe ori şi care suferind să se încredinţeze d-voastră. Vă dau aceasta din propria mea îndemnare şi vă rog să o daţi publicului spre a se convinge de adevăr. 4 (17) Maid, 1904 Bucureşti Al d-v. recunoscător pentru toată viaţa M. Ş, Tr&njl, boale de ficat, reumatism, boale de nervi. Vă certific prin aceasta, că după o tratare medicală de către cei dintâi specialişti, fără succes, am putut fi în sfârşit vindecat de boalele de mai sus, numai prin metoda d-v. de vindecare, de şi îmi luasem — cum se zice — nădejdea de scăpare, Am făcut cunoscut şi altora bunul efect al curei d-voastră. Crunt Fiule, Administratorul comun, evang. • Barmen, 5 Ian, 1895 Reumatism, podagră, paralizie, ischlas, boale de ochi. Sub-semnatul m’arn înbolnăvit în toamna anului 1885 de boalele mai sus şi 3 ani jum. nu m'am putut face sănătos prin nici un tratament. Am fost tratat, fără nici un rezultat de 12 profesori şi doctori renumiţi în acest oraş. In sfârşit m’a povăţuit un profesor şi un doctor de la clinica universităţei îu Ianuarie 1889, să consult pe d-1 L. Kuhne de aici. Din toamna anului 1883 până la 23 Ianuarie 1889, adică aproape 3 ani jum. fusesem tratat de cei d’ântâi doctori din Lipsea, din care pricină starea mea devenise din ce în ce mai nenorocită. De la 23 Ianuarie până la 13 Februarie 1889, adică numai în 3 săptămâni, m’a vindecat cu desăvârşire d-1 Kuhne prin noua sâ metodă de cură şi m’a adus iarăşi în stare să muncesc. Heinrie Kircbliof, Lipsca-Anger, Wurznerstr. 4, în 16 Iun. 1890„ Grozavă constipaţie, lipsă de scaun 4—5 zile şi odată două săptămlni, boală de nervi. Mult stimate d-le Simionescu, ;Vă aduc călduroase mulţumiri, pentru îmbunătăţirea sănătăţei şi metoda cea expeditivă, de care vă serviţi pentru a vindeca pe bolnavi. înainte de a veni la d-v. m’am căutat cu mai mulţi doctori ca : C., B., G., de la spitalul Brâncoveneasa fără să obţin nici o îmbunătăţire, ba ceva mai mult, boala mea se agrava din ce în ce şi când am venit Ia d-v. eram într’o stare disperată şi' foarte critică. Când am venit la d-v. mi-aţi spus că sufer de lipsă de scaun şi într'adevăr nu eşeam afară de cât la 4—5 zile, iar într’un rând n’am putut eşi afară la scaun - două săptămâni, când m’am dus la spitalul Brâncovenesc, de unde am fost concediat tot în starea în care am intrat. D-v. m’aţi învăţat să fac băi de şezut cu fricţiuni şi mi-aţi dat de urmat regim vegetarian, cu pâine de Graham, •pc care cu toate că nu l'am urmat regulat din diferite cause. tot am căpătat o eşire foarte rogulată de 2—3 ori în fie-care zi şi chiar am şi poftă de mâncare de care eram lipsit cu totul înainte de a începe cura'd-v. După două săptămâni am venit la d-v. şi mă aţi întrebat cum îi mai este după băi, şi vă am spus că simt un fel de greutate la ceafă, durere de măsele şi chiar umflarea obrazului drept, ceea ce ’mi arată scoborârea materiilor streine. Atunci d-v. mi-aţi spus că sufer de o boală cronică de nervi; deci să urmez o cură mai lungă; băile le-am urmat până acum două luni, simţindu-mă bine de tot, ba chiar am urmat înainte şi cu şcoala, dând chiar examen. Vă mulţumesc pentru această bine-facere, că pe lângă că mă aţi vindecat aproape complect, dar nici nu mă aţi lăsat să pierz un an de şcoală. Voiu urma înainte cu băile ce mă aţi învăţat şi în acelaşi timp îndemn pe toţi cari sufer de vre-o boală să se adreseze la d-voastră. Această scrisoare vă rog să o întrebuinţaţi cum veţi crede mai bine. 28 Iunie M. i». «. P. Jiul. Prahova lnflamaţie de rinichi, piatră, trlnjî, idropisie. In August 1882, m’am înbolnăvit mai întâi de o boală grea de rinichi, constipaţie şi insomnie din care pricină a trebuit să îndur cele mai groaznice dureri. In noembrie 1883 a trebuit să fiu instalat greu bolnav şi incapabil de lucru, în spitalul oraşului. Diagnoza conchidea pentru inflamaţia rinichilor, piatră, trânji şi un început de idropsie. M’au tratat 191 — acolo cu diferite doctorii, dar fără nici un rezultat. Din ceasul când am început cura d-v. starea mea s’a făcut tot mai bună şi cine mă vede astă-zi, nici nu bănueşte starea mea nenorocită de mai înainte. Eram condamnat în cel mai scurt timp la o moarte sigură şi sănătatea mea de astă-zi o datorez numai curei d-v. ceea-ce certific prin publicitate. Georg Haas Lipea Milhlgasse 2, în 4 lanuar ÎS'JI, Frig, Malaria, Nemistuirea, Arsura în gît, Constipaţia. Prea Stimate d-le Dr. Acum trei săptămâni, am primit admirabilul d-v. manual: „Noua ştiinţă de vindecare'4, tocmai eu şi femeia mea sufeream greu de frigurile Malaria. Ani întrebuinţat imediat metoda d-v. cu foarte mare succes. Am tras atenţia şi altor persoane şi misionari asupra curei d-v. şi m’am încredinţat cât de repede vindecă nemistuirea, arsura în gât, şi constipaţia. Peste 3 ani voiu veni în Lipsea ca să învăţ cu deamanuntul metoda d-v. de vindecare. De o cam dată, primiţi mulţumirile noastre din inimă, pentru •sfaturile şi ajutoarele ce ne-aţi dat. Pentru noi locuitorii ţinuturilor tropicale, noua d-v. metodă •de vindecare, are o deosebită însemnătate; scrierea D-v. n'ar trebui să lipsească în nici o staţie de misionari! Devotatul d-v. B. kitteb, Misionar- Hongkong) China, Basei. Mison, Houso, J, 92. Ingreunarea stomacului. Urâinare Va comunic prin aceasta, că după cererea generală şi în urma marelor succese obţinute de metoda d-voastră la boalele de stomac, urdinare, etc., am tradus în englezeşte rapoartele d-v. de cură, — 192 — şi le-am pus în circulaţie. Un foarte cunoscut om, de 62 ani, care suferea de 30 de ani de Dyspepsie a înlăturat-o în scurtă vreme, aşa că renumele curei d-v. s’a răspândit în toate părţile. Vă rog, a-mi trimete 12 exemplare englezeşti legate şi un număr de prospecte. Cu Nllm», l, liOKsrsGDU, Connor, India de Est, 22, 111891, Dureri de măsele, Striviri, Friguri de climă. Prea stimate d-le Kuhne 1 Am avut prilejul a proba la mine însu-mi şi la aiţii metoda d-voastră de vindecore, conform sfaturilor ce nti-aţi dat prin scrisoare. Prin băile d-v. m’am putut vindeca în scurtă vreme de friguri de climă de dureri de măsele, şi chiar de o însemnată strivire a manei drepte. Băile a pus imediat capăt ori-cârei dureri. Tot asemenea şi la Hoten-toţi am de înregistrat numeroase rezultate fericite. S’a luat deja dispoziţie de către direcţia misionarilor, ca toţi misionari înainte de plecarea lor să studieze întâi la d-v. Sper să vă pot comunica mai târziu rezultate şi mai fericite şi rămân de o cam dală cu cea mai mare mulţumire adeptul d v. credincios. C. VANJ>MES, Misionar Varmbad, Kapland, Africa, 4,12,129: Nemistuire, Friguri. Cărţile d-v. le-am primit şi îngrijesc de răspân direa minunatelor d-v. învăţături; Vă pot anunţa succese foarte bune la nemistuire, friguri, untflături, ete. şi vă rog a’mi trimete încă 25 exemplare, fiind-că cele trimese mi-au sburat din mâni, cât ai clipi din ochi. l’ires de Limeira, Brasilia 16 Becemb. 1892 Paalor Fr. II«Hei 193 — Sculament, deranjare de stomac, dureri de şele. Stimate Domnule Simionescu, Tot-d’auna voiu mulţumi lui Dumnezeu că v’a scos Înaintea mea şi mi-aţi recomandat metodul cum să scap de blestemata de blenoragie ce se mcuibase şi la mine şi căreia aplicându-i băile şi urmând dieta prescrisă de d-v., astăzi sunt cel mai fericit că mă aflu vindecat pe deplin şi ca un argument din cele mai puternice şi care m’a convins cu desăvârşire, că metodul d-v. de vindecare este dintre cele mai bune şi mai sigure, este faptul că cu ocazia urmărei acestei cure, stomacul care mai înainte era foarte deranjat, acum funcţionează cât se poate de bine, iar durerile ce le aveam de şele,. acum. au pierit cu desăvârşire. 12 August 1904. In veoî recunoscător K. P, Student al Univorsităţei din Bucureşti. .Sculament vechiu de şeap te-spre-zece anioe re-) venla adesea ori, curgere de sânge din canalul penisului şi dureri in pântece de | partea stângă. Stimate d-le Simionescu, Suferiam de un sculament vechiu, sânt aproape şapte-spre-zece ani. A revenit de mai multe ori în stare de curgere. Acum pe urmă pe lângă materie curgea şi sânge din membru şi aveam şi dureri în pântece de partea stânga. Mi-aţi rânduit băi de şezut cu fricţiuni şi băi de trunchiu cu fricţiuni şi regulă de mâncare fără carne. Numai din prima săptămână sângele şi materia de pe canalul membrului a şi încetat şi asemenea şi durerea din partea stângă. După trei săptămâni am fost com- —13 194 — plect vindecat, fără medicamente şi_ fără operaţii. Mărturisesc şi eu ori unde adevărul învăţăturelor d-v. de vindecare. Dau această scrisoare din buna mea voe şi vă rog a vă folosi de ea cum veţi crede mai bine. 12 August, 1ţM. Pentru tot-dea-una recunoscător ____ Ion B. Portar la veche familie princiară, Bucuroşty mrgere de puroaie de la mitră, dureri de şale, de cap, reumatism la pieioare, scaun cu Stimale d-le Simionesca I Vă mulţumesc din toată inima, că mă aţi vin-l decât de scurgere de puroaie de la mitră, ce aveam 'ide mai mulţi ani. Asemenea de dureri de cap, de /dureri de şale, de reumatism la picioare. I De asemenea şi scaune, care le aveam cu cocoloaşe s’a îndreptat. Am urmat învăţăturile d-v. fără doctorii şi fără operaţii, ci numai băi de şezut cu fricţiuni şi dietă j fără carne şi fără spirtoase. \ Rog daţi publicului aceste rânduri spre a se în-" j credinţa de adevăratele d-v. învăţături. j 18 August 1004 [ Bucureşti, Btr. /?. Â7>. €1 Recunoscătoare toată viaţa S, B NICI OBLOJELI ** NICI MEDICAMENTE PRIMA ŞCOALA INTERNAŢIONALA PRACTICA IN ROMÂNIA PENTRU Invătat Noua Artă de vindecare (LODIS KOHNE) Fără medicamente şi fără operaţiuni I f împăraţi, regi, prinţi, grafi, duci, doctori şi tot felul de oameni culţi, au experimentat şi s’au căutat cu Noua Artă de vindecare şi mi-nunîndu-se de efectele miraculoase ale ei, au adus laude pînă la cer nemuritorului şi genialului descoperitor Louis Kuhne, pentru invenţia sa prin care e cu putinţă ca omul să se vindece de ori-ce boală fără medicamente şi fără operaţii, ci numai cu băi de apă mai caldă, mai rece, aburi de apă curată, băi de soare, dietă liniştitoare, şi alte lucruri, ce nu sunt misterioase ca medicamentele doctorilor şi bulmoajele băbeşti. împăraţi, regi, prinţi, duci, grafi, au chemat şi ţinut cu săptămânile în palatele lor pe Louis Ktihne, inventatorul Nouei Arte de vindecare fără doctorii şi fără operaţii, descoperitorul na-turei uniforme şi cauzei comune tuturor hoaţelor, ca să-i deprindă Arta şi toţi s’au minunat şi îi au admirat simplitatea ei. Simplitatea e semnul adevărului şi deci numai el va triumfa, numai Arta lui Louis Kuhne este vrednică de viitor, numai ea este capabilă de cea mai îrnaltă perfecţiune, căci numai ia se poate aplica în toate cazurile de boală ori în şi ce timp, şi în ori şi ce loc. învăţăturile «u plată 9—10 dimineaţa, 6—7 seara -----Prospecte de cură gratia şl fruoo--------- TOMA SIMIONESCU Str. Toamnei 30, Bucureşti î O O r » H a m î -M NICI OPERAŢII ** rn» MCI MEDICAMEMi: \ PRIMA ŞCOALĂ INTERNAŢIONALĂ PRACTICĂ ÎN ROMĂNIA PENTRU învăţat Nona Artă de Vindecare (Lonis Kuhne) Fără Medicamente şi fără Operaţiuni Pentru că noua artă de vindecare a d-lui Louis Kuhne face parte încă dintre lucrurile noui, Onor. Suferinzi au dreptate să întrebe într’una care şi anume boli pot să vindec eu prin noua artă de vindecare fără medicamente şi fără operaţii. Spre luminare enumăr câte-ve din ele, iar cele nearătate aici, toafe până la una pot să le vindec cu noua artă de vindecare. Aşa spre exemplu să încep întâiu cu boa-lele de copii—pojar, scarlatină, difteria, vărsat, luse măgă-rească, scrofule, etc. Reumatismul şi podagra, ischias, strâmbări, slutiri, etc. Ferbinţeală la cap, răceala mâinilor şi picioarelor— de nervi şi insomnia—boalele minţci—de plămân, pneumonia, astmul, ofrica, lupus, pleurszia. Boalele secrete de tot felul. De băşică, rinichi şi intestine. De ficat, splină, gălbinare. Diabetul, piatra şi asudeala picioarelor. Boale de piele de tot felul, pecinginea, etc. De inimă, hy-dropisia, etc. De şira spinărei, ataxia, hemoroide, etc. Epilepsia, anemia si cloroza. De ochi şi de urechi. Dureri de dinţi şi de măsele, de gât, guşă, guturaiul, influenţa, etc. Dureri de cap, migrene, inflamaţia creerilor, oftica lacreeri. Tifosul, holera, desinteria, urdinarea. Frigurile, malaria, etc. Râia, lepra. Sgârieturile, limbrici, panglica, parazite. Surpă-turile Cancerul şi rănile care se întind. Răni de tot felul (tacturi, împuşcături, strivituri, ruperi, lovPuri, vătămări interne, arsuri, frânturi de oase, răni deschise sau leziuni externe, e*c). Pişcături de insec+e, muşcături de câine sau de şarpe. Otrăvirea sângelui, etc- Boalele de femei, friguri de lehuzie-, stârpirea, lipsa de ţâţă, boale de mitră, încetarea menstruaţiei, etc. Prepararea naşterilor uşoare şi fericite, alegerea doicilor sănătoase. Toa'e le pot face şi vindeca fără medicamente si fără operaţii. învăţăturile de vindecare cu plată între 9—10 dimineaţa, 6—7 seara afară de Dumineca. — Prospecte de cura gratis şi franco. TOMA SIMIONESCU Strada Toamnei ■'!(), Bucureşti 3 o i-t k M- ' tfc,. H * MCI OPEIÎATU^ , ‘ » J____« MII MEDIC AMENTE ag. PRIMA ŞGOALA — Internaţională practicii în Koinania — PENTRU Inrăţat nona artă de vindecare Louis Kuhne Fără medicamente şi fără operaţiuni LOUIS KUHNE — REGELE ARTEI DE VINDECARE r 05 9 împăraţi, regi, prinţi, duci. grafi şi tot felul de oameni culţi, au adus laude până la cer artei de vindecare fără medicamente şi fără operaţii a d-lui Louis Kuhne geniul descoperitor a causei comune şi naturei uniforme tuturor bolilor. Pretutindeni, peste întreagă faţa pământului, în Europa, America, Asia, Africa şi O-ceania metoda este în lucrare, peste tot a pătruns lumina marelui adevăr. Mii de bolnavi părăsiţi de celebrităţi medicale au mai fost încă scăpaţi prin acest metod de vin- decare. Eu învăţ cum să se vindece ori-ce boală ca şi descoperitorul fără medicamente şi fără operaţii. Învăţăturile cu plată dimineaţa între 9—10 şi seara 6 — 7 afară de Duminică. Provincia şi steinâtatea cât se poate prin scrisoare. Toma Simioncscu Bucureşti. Strada Toamnei, 3o -3 a *9 o *» aa o -3K MC» OPERAŢII '■&- NICI OBLOJELI Jir fî C< 1 NICI CLISTIRE X ^ AICI MEDICAMEATE K«r I i k te H X O Prima şcoaiâ intrenaţională practică in România pentru invăţat Noua Artă de vindecare Louis Kuhne. - — Fără medicamente şi fără operaţii----------------------- Împăraţi, regi, prinţi, duci, grafi, doctori si tot felul de oameni culţi din toate treptele sociale până la cele mai de jos au adus laude până la cer metodului de căutare a nemuritorului şi geniului Louis Kukne şi au fost uimiţi Cum este cu putinţă ca omul să se vindece fără medicamente şi fără operaţii. Oamenii cari să deprind cu reguleleşi cu căutarea boalei după sistemul Louis Kuhne, nu se mai ‘înspăimânta de ori şi ce boală de nimic, cum şi de cele mai înspăimântătoare, căci cine a învăţat o dată această metodă aie cu el pe cel mai mare ajutor contra tuturor bolilor. Peste întreg globul metoda este în lucrare pretutindeni în Europa, America, Asia, Africa şi Oceania a răspândit lumina marelui adevăr. Stabilimente să dureze unde bolnavii nu sunt căutaţi de cât după sistemul Louis Kuhne şi cari sunt botezate cu numele «Louis Kuhne» societăţi asemenea se întemeează in cari oamenii să străduesc, ca să se deprindă a trăi potrivit cu natura după principiile celebrului Louis Kuhne, a cărui carte cu descrierea metodei a fost tradusă în 25 limbi. Eu învăţ, ca şi descoperitorul, cum să se vindece ori si ce LI de boală numai cu apa mai caldă, mai rece, aburi de apă tot-d’a-una lipsită de medicamente asemenea cu dietă liniştitoare şi alte mijloace, cari nu au nici un mister doc-toricesc ori secretele bolmoajelor băbeşti. Măcar că n’ar ii de crezut, cu toate acestea vindecările săvârşite la tot felul de boli în decurs de o jumătate de secol au dovedit Cu prisos aăei'ăvul. Mii de bolnavi părăsiţi, de doctori au mai fost încă scăpaţi cu acest fel de căutare. Bolnavii cari au stal cu anii in spitale în manele celebrităţilor medicale în câte-va zile s'an ridicat si j'au vindecat măcar că au fost trimişi de doctori în gluma ori în bătae de joc, ca să încerce acest fel de căutare. Poalele lumeşti la ambele sexe se vindecă cu cea mai mare siguranţă. Diagnosa în ştiinţa expresiunei iigurei, examinările locale la femei sunt absolut lepădate. învăţaturi de vindecare cu plată dimineaţa 9—10 şi seara 6—7, afară de Duminici. Provincia şi streinatatea <ât se poate prin scrisori. TOMA SINIONESCU i 30. Strada Toamnei, Bucureşti. £ A I r. I O I» E K A Ţ I I | LOUIS KUHNE Stabiliment Internaţional pentrn arta de a vindeca fără doctorii şi fără operaţii. 24. Flossplatz, LIPSCA, Flossplatz 24. . Fondat la io Oc'ombria 1884, mărit în 1892, 1901'şi 1904- Orele aoză a boalei şi a predispoziţiei către boale viitoare .prin ştiinţa cxprcsiunei figurii, ţară cercetări locale, mai aies la boalei© de femei şi la boalele pAntecolui. îfJcl vliatfre! Sici oblojîri! Prospecte detaliate ou rapoarte do vindecare gratis ! Referinţe in tonte părţile lumei- In editura Louis A'ukne, Idpsca, Ktossplatz -3/^4, au mai apărut şi ■se pot procura contra rambuus sau trimeţându-se costul, precum şi prin ori-ce librărie. Louis Kuhr.e, Noua ştiinţă de vindecare. Uri manual şi sfătuitor pentru sănătoşi şi bolnavi. A 82-a ediţie germană (a 82-a mie). Preţul ediţiei germane Mk. 4,—, elegant legată Mk. 5,—. A apărut în 25 limbi : in limba germană, engleză, franceză, spaniolă, portugeză, olandeză, italiană, rusă, daneză, suedeză, norvegiană, română, ungară, polonă Boemă, kroată, sârbă, greacă, turcă, ma-laeză, L'rdu,—Telugu,-Hindustan şi Tamil (limbi indiene indigene), etc. Louis hiihne, Ştiinţa expreslunei figurei. Manualul unei noi diagnose pentru cunoaşterea boalelor, întocmită pe baza cercetărilor şi descoperirilor proprii. Apărută în limba germană, engleză, suedeză, daneză, română, spaniolă si Telugu, (limbă indiană indigenă). Cu muite ilustraţi in text. Preţul etliţiunei germane Mk. 6,—, legată elegant Mk 7,— Lcuis Anime, Sunt sănătos sau bolnav ? o piatră de încercare şi un sfătuitor pentru ori-care. Apărut in limbile germană, engleză, franceză, spaniolă, holandeză, italiană, ungară, română şi l'rdu (limbă indiană). Preţul Mk —,50. Louis Kuhne, Educaţia copiilor. Un ap.l şi un povăţuitor către toţi părinţii, profesorii şi pedagogii Apăru'ă în limbile germană, olandeză, română, daneză şi ungară. Preţul Mk.—,50. Louis A’uhns, Holera, Deslnteria, şi alte boalc de felul acesta, natura, origina lor, tratarea şi vindecarea lor fără doctorii, apărută In limba română, germană şi portugeză. Preţul Mk.—,50. Louis Kuhne, Rapoarte de vindecare, din practică, asupra nonei arte de vindecare fard doctorie şi fără operaţii, imp eună cu prospect. Kdiţia 40-a. Apărută în limba germană, engleză, franceză, Spaniolă, portugeză, olandeză, italiană, rusă, suedeză, daneză, greacă, română, poloneză, boemă, ungară,— Telugu—• şi Urdu (limbi indiene indigene). Gratis. Eduarti Ballzer, Carte de bucate. Ediţia 15-a legată Mk. 140 (Porto 50 Pfg.). I NICI MEDICAMENTE i H Pi M (I) M 4 O O z f PRII SGQAU miEMATIOUIi mm li Rlll i i PENTRU — învăţat nona artă de vindecare — LOUIS KUHNE Desrobitorul Omenirei din mâinile vindecărei ca otr&vari misterioase medicale şl operaţii hlrurgiale împăraţi, regi, prinţi, duci, grafi, doctori şi tot felul de oameni culţi, din toate troptele sociale, până la cele mai de jos, au adus laude pînă la cer, metodului de căutare a a nemuritorului şi geniului Louis Kuhne şi au fost uimiţi cum este cu putinţă ca omul să se videce fără medicamente şi fără operaţii. Peste întreg globul metoda este în lucrare pretutindeni în Europa, Amorica, Asia, Africa şi Oceania a răspândit lumina marelui adevăr. Eu învăţ ca şi descoperitorul cum să se vindece ori-ce fel de boală, numai cu apă, mai caldă, mai rece, aburi de apă tot-d’auna lipsită de medicamente, asemenea cu dieta liniştitoare şi alte mijloace cari nu au nici un mister doc-toricesc ori secretele bolmoajelor băbeşti. Mii de bolnavi părăsiţi de doctor au miri fost înecă scăpaţi cu acost fel de căutare, Bolnavii cari au stal cu anii în spitale în mâinile celebrităţilor medicale în cîte-va zile sau ridicat şi sau -vindecat măcar că au fost trimişi de doctori în. glumă ori în batae de joc ca să încerce acest fel de căutare. Boalele lumeşti la ambele sexe se vindecă cu cea mai mare siguranţă. Diagnoza in ştiinţa expre-iunei figurei, examinările locale la femei sunt absolut lepădate. învăţăturile de vindecare între 9 —10 dimineaţa şi 6-—7 senra, afară de Dumineca. învăţăturile cu plată, provincia şi streinătatea, cît sc poate prin scrisori. — Rapoarte de cură gratis şi franco. TOMA SIMIONESOTJ Str. Toamnei DO, Bucureşti t z H O H 0 a r o B r * I NICI OPERAŢII Prima Şcoală Internaţională Practică in Romania pentru învăţat nona artă de vindecare LOUIS KITHNE Fără medicamente şi fără operaţiuni SUBLIMUL în arta de vindecare Toţi acei cari nu pot să se scape de suferinţele lor, pe Cari le-au Căutat chiar şi cu cei mai celebri doctori, pot să le ameliorez în chip de neerzut starea nenorocită şi pe alţii sâ-i vindec radical. Aceş*i din urmă sunt aceia la care mistuirea se poate îndrepta cât mai mult. Bolile r>ot să fie la copiii de ţâţă, copii ma mari, bărbaţi şi la femei. Toate briile pe care le-a descoperit ştiinţa medicală, pot să ie caut eu, căci în urma genialelor descoperiri ale d-lui Louis Kuhne. buala nu este de cât una singură, care îşi schimbă numai forma, dând naştere la diferite simptome cunoscute astâ-zi sub diferite numiri de boli. Eu învăţ cum să se vindece, caut orice boală după metoda d-lui Louis Kuhne, aşa că stricarea stomacului, cum se întâmplă la tratamentul medical sau prin bolmoaşele băbeşti, este absolut imposibilă. Mii de bolnavi părăsiţi de doctori an mai fost scăpaţi printr’o ast-fel de căutare. Prin medicamente, boalele se împing în corp şi se închid, prind rădăcină mai puternică, ca pe urmă să vină cuţitul chirurgical să Ie nimicească şi neputându-le, vin iarăşi medicamentele, când neputând produce rezultatul dorit, corpul se distruge. In urma descoperirei nouei ştiinţe de vindecare fără medicamente şi fără operaţiuni, ori-ce om numai are nevoe de doctorii şi operaţii, când s’a pătruns de adevărurile acestei sfinte ştiinţe. De aceea îndemn din toată inima ca ori-ce român să-şi însuşească această metodă plină de minuni prin care a fost cu putinţă cu bolnavii ce au stat cu anii prin spitale, la urmă In scurl timp s\au vindecat. Aplicarea ei nu cere o greutate mare, ci şi-o poate aplica bolnavii şi la ei acasă, după ce au învăţat în şcoală sau după ce au primit învăţături prin scrisoare. Boaleie lumeşti se vindecă cu cea mai mare siguranţă. Odată cu aceasta, mai pot adâoga că dacă nu se mai poate vindeca cine-va după această metodă nici odată nu se mai poate vindeca prin alt-ceva. învăţăturile cu plată între i)—10 dimineaţa şi 6—?. seara, afară de Duminică. Provincia şi străinătatea cât se poate piin scrisoare. Prospecte de cură gratis .vi franco. TOMA SIMIONESCU Bucureşti, Strada Toamnei, 30 PRIMA ŞCOALĂ Internaţionala practica in România pentru ÎNVĂŢAT noua artă de vindecare IvOttis Kulme Fără medicamente şi lară<*opcraţiuni —o De necrezut dar adevărat o— Voiţi să vă vindecaţi de ori-ce suferinţă ? De pildă voiţi să căpătaţi copii sănătoşi ? Voiţi să vă regulaţi stomacul, să-l împuterniciţi ? Voiţi să vă curarisiţi copiii de ori-ce boală acută sau cronică ? Voiţi să vă alungaţi ori-ce durere de cap, ori-ce boală de ochi, de nas sau de urechi ? Voiţi să vâ vindecaţi radical dn sifilis sub toate formele sau de blenoragie în toate stadiu-riie, fie la femee sau bărbat? Voiţi reîmputetnicirea forjelor sexuale? Voiţi să vă vindecaţi do impotenţă, fie la bărbat ori femee? Voeşte o femee să nască uşor sau să numai avorteze? Voeşte să aibă lapte, mult şi sănătos ? Vosşte să facă copilul să ne sănătos şi să doarmă liniştit, fără medicamente ? Voeşte un tînăr sau domnişoară se pregătească pentru căsătorie şi să judece serios cum trebue să procedeze şi ce condiţiuni să îndeplinească pentru ca să prepare o fericire în căsătorie? Voiţi să vă faceţi sprinteni şi uşori din bărdănoşi, umflaţi şi greoi, fără să vă operaţi ca să vă scoateţi colosala cantitate de grăsime de la pântece? Voiţi să Vă faceţi robuşti şi plini de muşchi din subţiri ca scândura şi slăbănogi ? Voiţi să vă scoateţi cancerul de la stomac, intestine, rinichh nas, picioare, etc. ? Voiţi să vă viodecaţi de ori-ce fel de rană,externă? Voiţi să dormiţi liniştiţi? Voiţi să vă întăriţi memoria şi toate puterile corporale şi intelec'uale ? Voiţi să vâ vindecaţi de e-pilepsie ? Voiţi să vă vindecaţi şi de ori-ce boală care nu s’a a-rătat aci, să mergeţi la Toma Simionescu, în str- Toamnei No. fiO, Bucureşti, unde vă poate învăţa noua artă de vindecare a d-lui Louis LOt/zt/C) geniul descoperitor al nalurei uniforme şi caasei cumuns tuturor ţoalelor. învăţăturile- cu ] lată între i)—10 dimineaţa şi 0—7 seara, afară de Dumineca. Pro-pecte de cuiă gratis şi franco. TOMA SIMIOM’SCL Bucureşti, Strada Toamnei, 30 T | MICI DOC TOR II ■ţa > M „Cine caută adevărul i „Nu trebue să numere adepţii'" Leibnitz. ■ ’S cî «a £ a eî O Foarte Interesant pentru suferinzi 'jd o c ci cs ° îs damnaţi de doctori la moarte, tăieri O î? -i> « s de picioare şi la fel de fel de chi- ■5- = nuri. Scăpaţi numai în scurt timp, ) vindecaţi în prima şcoală internaţio- nală-practică în România, pentru ns ’g c3 — învăţat noua artă de vindecare ® o c3 « u I.OUIS KUHNE (Lipsea) —« a lui Toma Simionescu. Strada o Toamnei, 30. Bucureşti. Citiţi anunţurile luminătoare despre metoda lui Kuhne, arătătoare de puterea de vindecare, despre răspândirea metodei de vindecare Kuhne, anunţuri prin care se arată, cum a fost consultat de': împăraţi, regi, prinţi, duci, grafi, etc., şi ţinut la palatele lor, spre a-i deprinde, arta cea plină de minuni de vindecare, etc. Prea interesant pentru ---SUFERINZI----------- „înfăţişarea exterioară ă'unui om „Kste oglinda caracterului său*' Sirius. NICI OPERAŢII »'■ Toma Simionescu PRIITA ŞCOALĂ INTERNAŢIONALĂ PRACTICĂ IN ROMÂNIA pentru învăţat noua artă de a vindeca fără doctorii şi fără operaţii 30, str. Toamnei—Bucureşti—str. Toamnei, 30. Întemeiată la 1902 Băi pentru trunclliu (I-a calitate) Fijţ. I), din zinc extraordinar de tare, se găsesc gata în diferite mărimi : Mo. i, pentru peisoane mici si slabe, Lei 32. M'o. 2, pen ru persoane mijlocii, I.eî 32. MTo. 37 pentru persoane robuste, l.et 40. NTo. 4p pentru persoane foaite corpolente, Lei 50. Garnitură de lemn pentru băile de şezut cu fricţiuni, â lei 3.5o în plus, pentru No. 1—4. împachetarea pentru î o. 1 şi 2 într’o lâdă âlei 4.50, pentru No. 3 şi 4 â 'ei 5.50. Băile . şe pot expedia, după cerere, chiar neîmpaclietate. Băi pentru şezut cu fricţiuni (rotundei cu garnitură de lemn, I-a calitate (făcute pentru voiaj). No. 3/0 mică, simplă Lei 20. No. 2/0 mică cu perniţă Lei 24. No. 0 mai mare eu perniţă Lei 27. l’xpedierca se faee de obiceiQ prin poştă. Coşuri de voiaj pentru băile de şesut cu fricţiuni (după comanda). No. 3/0 Lei 10. No. 2/0 Lei 10. No. 0 Lei 14. Plapămi de lină I-a calitate (2 55 m. lungime, 1.75 m. lăţime) cafenii închise a Lei 28 şi cafenii deschise a Lei 2S. Plapămi de păr de cămilă a Lei 35. Cordoane de lână pentrn pântece, mici a lei 4, mai mari a lei 5. Pânză pentru fricţiuni a 25 bani. Termometru pentru băi a l.ei 1,70. Mori de uruit, de înşurubat în perete, Producţie mai fină sau mai ordinară, după dorinţa. ' No. 0 Lei 17 ; No. 1 Lei 20; No. 2 Lei 24 şi No. 3 Lei 30. No. 2 cu roats mişcătoare, se poate înşuruba pe masă alei 44. Soiul Cel. mai potrivit pentru familii este No. 2 a lei 24. Inpachetarea pentru No. 1—3 în 1 lădiţă lei 1. 4 şuruburi pentru înşurubat, deosebit 25 bani. Toate preţurile se Înţeleg pe bani gata. Jc e.\peJiază numai Jupă primirea mioarei sau contra ramlutts Toma Simionescu PRIMA ŞCOALĂ INTERNAŢIONALĂ PRACTICĂ IN ROMĂNIA Pentru învătat noua artă de vindecare LOÎIIS KUHNE — — fără ă o eforii şi fără operaţii — — — întemeiată în 1902 — Magazin, Vînzare, Trimitari şi Export ăe toate uneltele Acafarat trebuincioase pentru practica tratamentului în particular, con-form nonei şiiitift! i!e vindecare, fără doctorii p fără operaţii. si In special de Instalaţii complecte sau de părţi separate de băl ——— Aparat Demontabil---------------------------— do Uăl de aburi pentru particulari, Băi de aburi oomplecte, băl de aburi pentru cap, băi de aburi pentru pînteee, etc. Baie dt aburi complectă Instrucţiunile ce însoţesc fle care aparat, lămuresc cu deamănun-tul întrebuinţarea iui. Preţul aparatului, fără oale de aburi Lei 70 Oale de aburi. (3 bucăţi sînt trebuincioase) a Lei 5 împachetarea aparatului tntr’o lada Lei 4 Aparat de băi de aburi pentru copii (special pentru copii) numai după comandă Toata preţurile se înţeleg neto, pe bani gata Se expediază numai după primirea valorel sati contra raujburs. Transpiraţie serioasă ! TOMA SIMIONESCU PRIMA ŞCOALA INTERNAŢIONALA PRACTICA IN ROMÂNIA pentru învăţat nona artă de vindecare, LOTJIS KUHNE, Lipsea fără medicamente şi iără operaţii Bucureşti, - No. 30, Str. Toamnei, No. 30 - Bucureşti întemeiată în 1902. In editura Toma Simionesou, Bucureşti, Strada Toamnei, Ko. 30, cărţi apărute precum şi de vânzare ce se pot procura contra ramburs sat! trimiţându-se costul, precum şi prin orl-ce librărie. Louis Kuhne, Xotia ştiinţă de vindecare. Un manual şi sfătuitor pentru sănătoşi şi bolnavi. A 2-a ediţie română. Preţul ■ediţiei române. Lei 4,—, broşat elegant legatălel 7,— plus porto 80 bani. A apărut în 25 limbi : în limba germană, engleză, franceză, spaniolă, portugeză, olandeză, italiană, rusă, daneză, suedeză, norvegiană, română, ungară, polonă, boemă, kroată. sîrbă, greacă, turcă, malaeză, Urdu.—Telugu,—Hin-dustan şi Tamil (limbi indiene indigene), etc. I*oui« Kuhne, Ştinţa cxpresinneî figurel. Manualul unei 110T diâgnose pentru cunoaşterea boalelor, întocmită pe baza cercetărilor şi descoperirilor proprii. Apărută în limba germană, engleză» suedeză, daneză» română, spaniolă şi Telugu (limbă indiană indigenă). Cu multe ilus-traţiunî în text. Preţul eriiţiuneî I-a română. LeTo.Tş, broşat legată elegant lei 6,—, plus porto 80 bani. I«oui* Kuhne, Educarea copiilor. Un apel şi un povăţuitor către toţi părinţii, profesorii şi pedagogii* Apărută tnlimbile germană, olandeză, română, daneză, şi ungară. Preţul ediţiei î-a române Lei 1,—, plus porto 40 bani. liOnlii Kuhne, Holera Vcstnieria, şi alto boaln de felul acesta, na tura, origina lor, tratarea şi vindecarea Ier fără doctorii. Apărută în limba germană, porttigezâ şi română. Preţul ediţiei l-a română Lei 1.—, plus porto 40 bani. Eoni» Kuhne şl Toma ftinsfloneseu, Rapoarte- de vindecare, din practică^ asupra nonei arte de vindecare fără doctorii şi fără operaţii împreună cu prospect. Ediţia VU-a româna. Gratis şi franco. EdaaN Baltor, Carte d9 bucătărie vegetariană. I-a ediţie română Leî 1.50, plus porto ^0 bani. Asemenea a mai apărut.* Noua Ştiinţă de vindecare fără do eteri! şi fără operaţii, târâtă de doctori înaintea justiţiei saQ MareU şi 8 msaţio-ttalul prcces I/onis Kuhne, Lipsea ori A^hltar^a JToa¥ Ştiinţe «le Ti»«le-«are vKnhne“. Traducere după jurnalul „Leipziger Neusten Nachri-cîiten*. Lei O.fiO, plus porto 40 bani. E li R A T A Hartung în loc de Hantung, în notă, pg. 19. Castraveţi ca legume, nu cu legume pg. 40, No. 108. Caralambe ca legume, nu cu legume pg. 41, No. 110. Praz ca legume, nu cu legume, pg. 41, No. 113. Şi în multe alte locuri ca legumef nu cu legume, cum se vede şi din tabla de materie No. 139, No. 143. 231, în loc de 131, Ia pag. 63. 275, în loc de 175, la pag. 73. Băutură, în loc de bătură, pg, 93. Afine, în loc de nane, pg. 133 jos. Punct, în loc de virgulă, pg. 105. 405. Frământăm, lăsăm o noapte,, a doua zi punem într’o formă unsă, coacem un ceas, pg. 105. în, în loc de î, pg. 29. că, în loc de să, pg. 3. punent, în loc de putem, pg. 2. 257. Budincă de jimblă rasă. — 150 gr. zahăr, 30 gr. migdale, se mestecă eu 5 gâlbenuşe, se pune 150 gr. de jimblă rasă, albuşul bătut, se toarnă în formă unsă şi se coace, se dă cu sos de fructe, pagina 76. Cacadâr, sau fruct de răsură, zgorghin, pg. 111. 240. Găluşlele îuvălite fierte. — Facem un aluat ca de tăe{ei, tăecn felii, ungem cu unt, presurăm pesmet, le învălătucim, le îmfingem fie-care cti câte o ţepuşe şi fierbem o jumătate de ceas, pg. 65. 304. Prăjitură de meiu. — Fierbem în 2 litri de lapte 1lg chilo meiu, 60 gr. orez, 60 gr.' zahăr şi pujină eoaje de lămâe. Se unge forma şi se pune la copt o jumătate de ceas. Pag. 78. V-a masă din cele 12 mese de sărbători, din capitolul 27, se găseşte la pag. 150. Do vânzare ]a Tem» Slmîonesov, Bucureşti, Toamnei 30, precum Şi la orl-ce librârie din România si inn streinătate şi apărută în 2» limbî : XjOXTXS ICOHÎT3B NOUA STIINTA DE VINDECARE Saiî învăţătură despre unitatea bolilor şi vindecarea lor fără doctorii şi fără operaţii potrivit aoestul principia. Un manual şi sfătuitor pentru sănătos! şi bolnavi. X si 486 pag, 8°. Cu portretul autorului gravat în oţel şi numeroase ilustraţiunl în text. A 82-a ediţiune, complect pre-ucrată şi îmbunătăţită (a 82-a mie). Cuprinsul (extras): Cum am ajuns la descoperirea noului metod de vindecare 7 Cnm se naşte boala 7—Ce sunt frigurile 7 Schimbarea formei corpului prin grămădirca de materii streine. Despre ştiinţa expresiunei figurel; un noumetod de cercetare : Diagnoză fără examinare locală; cu ilustraţii. Factorii mei de vindecare (băl de abur do tot felul, băl necomplecte, hăt cu fricţiuni, etc. Cum trebue să mâncăm 7 Ce Irebue să bem ? Reţetă pentru pâine bună de grtil urluit şi prepararea supei de grăii urluil. Sf. litri in alegerea mâncărilor; reţete de Bucătărie. Boale de copii, felul,ţnaşterca, scopul şi vindecarea lor (pojar, scar-latiiiă, difterie, vărsat, tuse mă-gărească, scrofule şi unitatea lor. Reumatism şi podagră, ischias, strîmbărl, slulirl, prelungiri de membre, causa şi vindecarea lor. Fierbinţeli la cap, răceala minelor şt a picioarelor, naşterea şi vindecarea lor. Boale de nervi, de tot felul, insomnia felul şi vindecarea lor. Soaiele minfel, causa şi vindecarea lor. B ale de plămâni, pnen < onia, asth-ma, oftica, lupus, felul şi adevărata lor vindecare. Pleurezia cauza şi vindecarea el- Poalele de sex, de tot felul, sifilis, felul şi vindecarea lor. Boalele de băşică, (uremie, catar de băşică; boale de rinivhl şi intestine, naşterea şi vindeoarea lor. Boale de ficat şi de splină, gălbina-rea, felul şi vindecarea lor. Dia-bela, piatra, asudeala picioarelor şi vindecarea. Boalele de -piele, pecinginea şi vindecarea lor. Boale de inimă, idropisia, naşterea, felul şi vindecarea lor. Boalele de şira spinărel, aiaxia, hemoroide (trâ-jil) causa Şi vindecarea lor. Con-vulsiunl epilepti.e, felul şi vindecarea lor. Anemia şi clorosa felul Şi vindecarea lor naturală. Boalele de ochi şi de urechi, felul şi vindecarea lor.— Ştiinţa expresiunei figurel. Durerea de dinţi şi măsele, durerile de gât, guşa, gutural, influenţa, felul şi vindecarea lor- Dureri de cap, migrene, ioflamaţia cree-rilor. oftica la cree-ri şi vindecarea lor. Tifusul, Holera, desinterie, ur-dinare, felul Şi vindecarea lor. Frigurile, Malaria, frigurile de climă, frigurile galbene şi periodice, în ţările tropicale şi vindeoarea ior. Boalele orientale, riia, itpra, felul Şi vindecarea lor. Sgîrieturile, limbricii, panglica, parazite. Surpăturile şi vindecarea lor. Cancerul şi ră-■nile care se'ntind, naşterea şi vindecarea lor. Tratarea rănilor. Vindecarea rănilor de tot felul. Tăo-turl, împunsături, striviri, ruperi, lovituri, vătămări interne, arsuri, împuşcături, frînturî de oase, răni deschise sad leziuni externe, etc. Pişcături de insecte,, muşcături de cline Sad de şarpe, otrăvirea sângelui, etc. Boalele de femee, friguri din lăuzie, stîrpirea, lipsa de ţîţă, boale de mitră, încetarea menstruaţiel, etc. Cum se provoacă naşterile uşoare 7 îngrijirea, creşterea şi educarea copiilor. Scrisori originale de mulţumire. Exemple şi ilustraţii pentru ştiinţa expresiuneifigurel. Preţul ediţiei române broşat lei 4.—, legat elegant lei 7.—, plus porto 80 bani. TOMA SlMlONESCU PRIMA ŞCOALĂ IHŢERHAŢION^LA PRACTIC» I» ROMÂNIA pentru învăţat noua 'artă de vindecare, LOUIS KITHNE, Lipsea fără medicamente şi îărfi operaţii Buoureştî, - No. 30, Str. Toamnei, No. 30 - Bucureşti întemeiată în 1902. In editura Toma Simionesou, Buoureştî, Strada Toamnei, No. 30, cărţi apărute preoum şi de vânzare ce se pot procura oon.tra ramijurs safi trimiţându-se costul, preoum şi prin orî-ce librărie. Boule Kuhne, Noua ştiinţă de vindecare. Un mabual şi sfătuitor pentru sănătoşi şi bolnavi. A 2-a ediţie română. Preţul ediţiei române. Lei 4,—, broşat elegant legatălel 7,— plus porto 80 bani, A apărut în 25 limbi:• în. limba germană, eDgleză, franceză, spaniolă, portugeză, olandeză, italiană, rusă, daneză, suedeză, norvegiană, română, ungară, polonă, boemă, kroată, sîrbă, greacă, turcă, malaezS, Urdu,—Telugu,—Hin-dustan şi Tamil (limbi indiene indigene), eto. I.oufft Kuhne, Ştinţa i'xpreeinnei flguref. Manualul unei uoî diagnose pentru cunoaşterea boalelor, întoomită pe baza oercetărilor şi desoo-periiilor proprii. Apărută în limba germană, engleză, suedeză, daneză, română, spaniolă şi Telugu (limbă indiană indigenă). Cu multe ilus-traţiunî în text. Preţul ediţiuneî l-a română. Lei S.75. broşat legată elegant lei 6,—, plus porto 80 bani. Lioiil» Kuliue, Educarea copiilor. Un apel şi un povăţuitor către toţi părinţii, profesorii şi pedagogii, Apărută în limbile germană, olandeză, română, daneză, şi ungară. Preţul ediţiei l-a române Lei 1,—, plus porto 40 bani. I-ouI. Kuhne, Holera Desinleriă şi alte boale de felul aoesta, na tura, origina lor,, tratarea şi vindecarea lor fără doctorii. Apărută în limba germană, portugeză şi română. Preţul ediţiei I-a română Lei 1.—, plus porto 40 bani. , boule Kuhuo şl Toma Sliuloneacu, Kapoarlc de vindecare, din practică, asupra* nonei arte ăe vindecare fără doctorii şi fără operaţii împreună CU prospeot. Ediţia Vll-a română. Gratis şi franco. Eduard BalliTr, Carte de bucătărie vegetariană. La ediţie română Lei 1,50, plus porto 60 bani. . .' ^semenea a mal apărut-' Koua ştiinţă de vindecare fără doctorii şi fără operaţii, târâtă de doctori înaintea justiţiei sad Marele şi e.nsaţio-naiul prcces Louis Kuhne, Lipsea ori Achitarea Noul ştiinţe do vinde; Traducere după jurnalul „Leipziger Neusten Naohri-ehten44. Lei 0.60, plus porto 40 bani.