ICOANA PA MÂ N TU LUI
sau
CARTE de GEOGRAFIE
scrisă
de
IO AN RUS
Profesorul de Hronologie, Geografie şi Istoriea Universală,
în Liceul episcopesc din Blaj
Tom III
Ediţie de prof. dr. Florica-Elisabeta Nuţiu,
prof. dr. Doina-Elena Horhoi, pr. prof. dr. Adrian-Vasile Podar
Cuvânt înainte de PSS. dr. Virgil Bercea
Galaxia Gutenberg
2011
©2011, Editura Galaxia Gutenberg
Descrierea CEP a Bibliotecii Naţionale a României
RUS; IOAN
Icoana pământului sau Carte de geografie/ loan Rus. -Târgu Lăpuş:
Galaxia Gutenberg, 2011
3 voi.
ISBN: 978-973-141-420-1
Voi. 3 - 2011 - ISBN 978-973-141-423-2
I.	Rus, loan (autor)
II.	Nuţiu, Florica-Elisabeta (transcriere interpretativă)
III.	Horhoi, Doma-Elena (revizuire text şi indici)
IV.	Podar, Adrian-Vasile (revizuire text, glosar şi cheia lecturii)
V.	Bercea, Virgil (cuvânt înainte)
Editura Galaxia Gutenberg
www.galaxiagutenberg.ro
435600 Târgu-Lăpuş, str. Florilor nr. 11
tel/fax: 0262-385280; mobil: 0723-377599
Cuprins
Icoana Pământului sau Carte de Geografie, scrisă de Ioan Rus,
Tom III, în	Blaj, în Tipografiea Seminariului, 1842 ............5
Glosar.........................................................323
Index..........................................................339

ICOANA PĂMÂNTULUI
sau
CARTE de GEOGRAFIE
scrisă
de
IO AN RUS
Profesorul de Hronologie, Geografie şi Istoriea Universală,
în Liceul episcopesc din Blaj
Tom III
în Blaj,
în Tipografica Seminariului
1842

In brevi quasi tabella totam ejus imaginem amplectar.
Florus.

p. 1//
ASIA

p. 3//
PARTEA ÎNTÂE
ASIA PESTE TOT
§. 1. Asia, - cea mai mare între cinci părţi a pământului, leagănul
omenimii şi teatrul celor mai vechi întâmplări a acestiea, - se întinde
spre r. de la Europa şi Africa, legându-se cu aceasta prin îngustul istm
Suez; iară cu aceea, prin un spaţ mare de pământ.
Ea se mărgineşte, de cătră m. n. cu Mr. de Marmora, Mr. neagră,
Rusia europească, Mr. caspie şi Oceanul gheţos de meazănoapte; de cătră
r. cu Oceanul mare, sau pacinic; de cătră m. z. cu o parte a Oceanului
mare şi cu Oceanul indic; de cătră a. cu Mr. roşie, istmul Suez, Mr.
mediterana, Egee, Neagră şi Caspie, şi Rusia europească, de carea se
desparte prin apa şi munţii Ural, apa şi sânul Cara. Lungimea ei mai
mare măsură 1.528 şi lăţimea, fără insule, 1.148 miluri.
Se întinde între l°-78° a lăţ. de m. n., şi între 44° - 208° a lungi.;
iară insulele trec departe peste ecuator.
în arie măsură Asia, încât se poate şti dinp. 4// temeiuri nu destul
sigure, fără insule 700.000; cu insulele 750.000 m2.
§.2. Pământul Asiei se încungiură mai mare parte de Ocean; a
căruia ţărmuri totuşi, după măsura pământului, au mai mică întindere ca
a Europei; de unde pământul ei este mai închiet, şi mai puţin întocmit
pentru împărtăşire pe apă decât a acestiea.
Faţa şi firea pământului Asiei, socotindu-se peste tot, este tare
osăbită. Munţii şi dealurile, şăsurile şi văile ei sânt formate după o măsură
cu mult mai mare ca în Europa. Partea din lăontru cuprinde pământ, mâi
11
cu samă rădicat, săc, arinos, sărat şi puţin roditoriu; peste care apoi se
înalţă mai multe braţe de munţi colţuroşi, sălbatici şi foarte răci. Această
parte a Asiei se numeşte Asia înaltă, ce stă din doaă părţi: din cea de cătrâ
răsărit, mai mare şi rădicată mai tare, şi din cea de cătră apus, mai mică,
şi rădicată mai puţin peste faţa mării. Ceea dintâe, carea are înălţime până
la 10.000’ se trage peste Tibet, Nepal, Butan, Turchestania de răsărit,
o parte a Turchestaniei de spus, Mongolia şi peste o parte a însei Hine
şi a Mangiuriei; iară ceealaltă, carea e înaltă numai până în 4.000’, se
întinde peste o mare parte a Persiei. Amândoaă acestea părţi se leagă între
sine prin muntele Parapomisus. Din numitele rădicături se pleacă apoi
pământul cătră patru plăgi, după cum se vede din cursul apelor.
p. 5//Munţii Asiei după Balbi se cuprind în următoarele sisteme:
1.	Sistema de răsărit, sau Altai-himălăiască. Aceasta e cea
mai mare între toate, de carea se ţin toţi munţii Hinei în înţelesul larg, a
Siberiei, Iaponiei, a Indiei din colo, o parte din cei din India din coace
şi a Turchestaniei de apus.
Se împarte numita sistemă în cinci braţe mari, care sânt: Altai,
Tian-Şan, Culcun (Kuen-Lun), Himalaia şi cel iaponesc sau de mare.
De braţul Altai se ţin toţi munţii, ce se întind mai prin mijlocul
Asiei, mai cu samă printre Siberia şi Imperiul hinezăsc, până în
strâmtoarea lui Bering, dimpreună cu toate ramurile, legate cu aceştia.
Ramurile mai de frunte a acestui braţ sânt: Altaiul mare şi mic, la
izvoarele apelor Ob şi Irtiş; muntele Erghic-Targac-Taian, munţii
Săieneşti, Inşan, dăureşti, Stanovoi, a Camceatchei, Tangnu-ola,
Hangai, ş.a. Apoi mai multe ramuri din Siberia; precum: a lacului
Baical, a Colivanului şi muntele Nercinsc. Vârvurile mai înalte se află
în Altaiul mic, din care câteva se rădică peste 10.000’. Dintre munţii
Camceatchei câţiva sânt vulcani; precum: Avacea şi Cliucevscoi,
amândoi foarte înalţi.
12
Braţul Tian-Şan se întinde spre m. z. de la cel dintâiu, mai mare
parte prin Hina şi de acesta se ţin munţii Mus-Tag şi Bo- p. 6// lor-Tag
între amândoaă Turchestaniile. Vârvurile mai înalte se înalţă până la
18.000’ şi mai multe vomesc foc.
Urmează braţul Culcun, întins spre m. n. de la Tibet, mai mare
parte prin Imperiul hinezăsc şi India din colo. Acest braţ este numai
puţin cunoscut.
Braţul Himalaia e cel mai de frunte în această sistemă, şi cuprinde
cele mai înalte vârvuri în tot pământul. El se începe în Afganistan, se
trage pe dea supra Indiei din coace şi peste o parte a ei, până în apa
Bramaputra; cuprinde mai multe braţe paralele, ce măsură peste tot
40-50 în lăţime şi la 370 miluri în lungime. Vârvurile mai înalte sânt:
Ceamulari, lângă Butan, înalt 26.400’; Dhavalagiri, lângă Nepal, înalt
26.340’, şi Dgiavagiri, înalt 24.120’. Muntele Hinducuş, a căruia o
parte se zice Parapomisus, sau Paropamisus, încă se ţine după unii
Geografi de acest braţ; iară după alţii de braţul Culcun. în Hinducuş încă
se înalţă mai multe vârvuri până la 19.000’, şi sânt ne curmat coperite
cu nea. Asemenea se ţin de braţul Himalaia munţii Soliman, Brahu ş.a.
din Afganiştan şi Belugistan.
Braţul al cincelea se întinde peste Imperiul iaponesc, insula
Formosa, ş.a. Vârvurile mai înalte din acesta se rădică până la 9-10.000’,
şi mai multe din ele vomesc foc. Acest braţ este puţin cunoscut.
p. 7//2. Sistema tauru-căucăsască, se trage
peste Rusia asiască, între Mr. neagră şi Caspie, peste o parte a Persiei
şi a Arabiei, şi peste toată Turcia asiască. Ea se numeşte şi Sistema
apusască, şi cuprinde următoarele 6 braţe: Taurul, Antitaurul, Libanul
(Livanul), Ararat-Damaventul, munţii Erzerumului şi Caucasul.
Din acestea Taurul, sau Gebel-Curin, se trage peste insulele,
ce se ţin de Turcia asiască şi prin Asia mică până la valea Eufratului.
ÎS
Vârvurile mai înalte se află în Sangiacatul Hamid, ce se înalţă la
10-14.000’. Dintre insule Rodul şi Ciprul, sânt mai muntoase.
Antitaurul sau Hasan-Dag, se întinde prin partea mai din lăontrul a
Asiei mici, până în Mr. neagră şi Arhipelag, legându-se cu cel dintâiu
prin mai multe noduri. Vârvurile mai înalte în acesta se rădică până la
13-15.000’. Munţii din insulele mai de cătră m. n. a Arhipelagului, încă
se ţin de Antitaur. Braţul Libanului e lăţit peste toată Siria, o parte a
Mesopotamiei şi a Arabiei, deasupra Mr. roşie, şi cuprinde următoarele
doaă ramuri: Alma-Dag (Amanus), care desparte Siria de Asia mică
şi e legat cu Taurul, şi însul Libanul. Din cel dintâiu se trag munţii
Mesopotamiei spre r. Libanul se trage prin Siria şi Palestina în jos, drept
cu Mr. mediterană, până la Mr. roşie, în Arabia, şi o parte a lui, îndreptată
cătră şăsul Damascului, se zice Antilibanul, sau Gebel-Şaic. Vârvurile
mai înalte din acestp. §//braţ sânt: Antilibanon, lângă Damasc, rădicat,
cum zic, la 15.000’; Libanon, lângă Balbec, la 10.000’; Sinaiul, în
Arabia, ia 7.400’ şi muntele Catarinei, tot acolo, înalt 8.400’ peste faţa
mării. Braţul a patra se întinde spre r. şi m. n. de la lacul Van, prin o parte
a Turciei şi a Persiei. Din acesta Araratul Mare, lângă Erivan, măsură
16.200’şi vulcanul Damavend în Persia, 12.000’(?)‘ în înălţime. Braţul
Erzerumului, sau Cap-Dag, leagă Antitaurul cu Caucasul şi pe unele
locuri are înălţime de 13.000’. Urmează Caucasul, cel mai de frunte
braţ din această sistemă, care se întinde între Mr. neagră şi Caspie. El
e lung 150, şi lat 20-40 miluri, cuprinzând mai multe ramuri paralele.
Vârvurile mai mari sânt: Elburs, mai spre a., înalt 16.800’; Casbec,
ceva mai spre r., cu înălţime de 14.400’, şi Şat-Albrus, în vecinătatea
Mr. caspie, rădicat 12.000’ (?)1 2 peste faţa mării. Caucasul are multe
vârvuri, ne curmat coperite cu nea şi gheaţă; păduri mari, multă apă.
1	Interogaţia autorului
2	Ca mai sus
14
3.Sistema arăbească, cuprinde toţi munţii Arabiei, afară
de cei însămnaţi mai sus. Această sistemă e puţin cunoscută. Părţile ei
mai de frunte se văd a fi: ramul de mare, întins de-a lungul Mării roşie;
braţul de mijloc, întins din Sânul persăsc, de la capul Recan, până cătră
Meca, şi braţul de meazănoapte, numit Gebel-Şamar. Toate acestea se
văd a avea vârvuri puţin înalte.
4.	Sistema indească, se află în India p. 9// din coace,
mai cu samă în jumătate-insula Decan. Munţii din aceasta se zic şi Găts
(Ghauts, sau Gates). Părţile ei sânt Gâtsii de răsărit, Gâtsii de apus şi
munţii Nilgeri. Acestea trii braţe se întind prin Decan, în forma unui
triunghiu. De numita sistemă se mai ţin încă munţii Vindia (Vindhia),
spre a. de la Calcuta, până la cet. Canebe, şi munţii din insula Seilân.
Toţi aceştia au înălţime neînsămnătoare.
5.	Sistem aUrălească, trasă spre m. n. de la Mr. caspie,
până în Oceanul gheţos. Această sistemă se ţine parte de Europa, parte
de Asia; se împarte în Uralul de meazăzi sau Başcirec; în Uralul de
mijloc şi de meazănoapte. Toţi aceştia se întind în mai multe ramuri;
însă vârvurile mai înalte abea măsură 5000’.
6.	Sistema mălăiască, în Arhipelagul indesc, împărţită
în trii braţe: a Sumatrei, a insulelor Luson-Borneo, şi a insulelor
Selebes. Această sistemă se trage peste Arhipelagul indesc cuprinde
vârvuri înalte până la 14.000’ şi un mare număr de vulcani. Vârvurile
mai înalte se află în insula Sumatra.
Ceealaltă parte a Asiei cuprinde şăsuri, câmpii, deşerturi, pământ
delos, văii şi rovini.
Şăsurile de aici sânt parte înalte, parte aşezate şi parte afunde,
mai jos ca faţa mării.
Şăsurile înalte se află mai cu samă în p. 10// Asia de mijloc şi
au întindere cu mult mai mare ca cele din America; însă sânt mai puţin
15
înalte. Mai de însămnat sânt cele din Tibet, din Turchestania de apus
şi Mongolia. Dintre şăsurile aşezate sânt mai de frunte: a Siberiei, cel
mai mare pe pământ; a Hinei de răsărit, foarte roditoriu; a Indei din
colo, a Indei din coace, lângă apele Ganghes şi Indus; a Mesopotamiei,
între Tigris şi Eufrat; a Siriei şi a Arabiei. Acestea de pe urmă sânt
tare săci şi ne roditoare. Dintre şăsurile afunde este mai de însămnat a
Turchestaniei, lângă apele Sir şi Ghihon.
Văii se întind printre munţi foarte multe, şi aici sânt cu mult mai
mari ca în alte părţi a pământului. Mai de însămnat sânt cele din Tibet,
Butan, Nepal, Su-ciu-an şi romantica vale Gherval, din India din coace.
O mare parte a Asiei stă din câmpii, lipsite de păduri, şi lăcuite
numai de nomazi. Mai mari sânt cele din Siberia şi câmpiile Chirgişilor.
între deşerturi au întindere mai mare: Cobi, în Mongolia şi Turchestania
de răsărit; mai multe în Turchestania de apus, Ajmer, în India din coace,
între Indus şi Ganghes; deşertul Siriei şi mai multe în Persia şi Arabia.
Pământul acestora este arinos, are vegetare supţire şi multă sare.
Locuri rovinoase se află mai cu samă în Siberia, lângă Oceanul
gheţos. Este de însămnat şi rovina Runns sau Runn în India din coace,
aproape de gura Indului.
p. 11// O parte mare de pământ e treptit şi delos, mai cu samă în
Hina, India din coace şi dincolo şi în Asia turcească.
§. 3. Clima e tare osăbită, după lăţimea geografică şi rădicarea
locului; peste tot totuşi mai mult friguroasă ca în Europa şi Africa
supt acea lăţime. Pricinile sânt: mărimea pământului uscat, mulţimea
munţilor şi a podeielor, mulţimea apelor curgătoare în părţile de cătră
m.	z., şi plecarea pământului spre Oceanul mare şi indesc; ce deschide
cale ne împedecată vânturilor răcoritoare, care suflă de cătră mare.
împart unii clima Asiei în trii ţinuturi, dintre care cel de m. n. se
întinde de la Oceanul gheţos, până la 60°, supt care stă jumătate Siberia.
16
Aerul e aici umed şi foarte rece, iernile în mare măsură aspre, întru atâta,
cât îngheaţă şi argintul viu, de se poate bate cu maiul, ca alt metal şi
pământul mai mult loc şi vara se dezgheaţă numai dea supra. Verile sânt
scurte, însă calde, pentru lungimea zilelor. Ţinutul de mijloc se întinde de
la 60°-40°. în acesta e aerul mai mare parte uscat, iernile lungi şi aspre,
verile scurte şi calde. Supt acesta se află jumătate Siberia, cu provinţele
rusăşti de la Caucas; Turchestania, o parte a provinţelor turceşti şi a
A
Persiei; jumătate Impărăţiea hinezască şi toată Iaponia. Urmează ţinutul
al triilea, supt care stau celealalte părţi a Asiei, ce se întind spre m. z. de
la 40°. în partea de cătră m. n. a acestuia e frig mare, pentru mul- p. 12//
ţimea munţilor înalţi ce copere acestea locuri; mai încolo creşte căldura,
carea e mai mare în Arabia, Persia, şi în unele părţi a Turciei asieşti; aerul
în acestea e uscat şi limpede, întru atâta, cât ferul poleit, stând afară cu
lunile, nu se rugineşte. în Indii şi insule, e aerai umed; anul se vede a avea
numai doaă părţi: vară călduroasă şi uscată, şi iarnă ploioasă şi umedă,
asemenea primăvării de la noi. Acestea părţi a anului nu cad peste toate
părţile în acel tâmp, precum vom vedea mai jos.
§. 4. Mările, ce udă de patru laturi uscatul Asiei, sânt presărate cu
multe insule mari şi mici, ce întind domnirea ei afund în Ocean. Insulele
din Oceanul gheţos sânt foarte friguroase şi deşerte de lăcuitori. Cele
din Oceanul mare sânt mai roditoare, împoporate des. Mai de frunte
sânt între acestea: Arhipelagul iaponesc. Arhipelagul Liu-chiu, apoi
Formosa şi Hainan, şi o parte a Arhipelagului indesc. în Oceanul
indesc se află altă parte a Arhipelagului indesc, insula Seilan, şi altele
mai mărunte. Dintre insulele marii mediterane, care se ţin de Asia, sânt
mai de frunte: Ciprul, Rodul, Hiul şi Şamul. Dintre jumătate-insulele
Asiei însămnăm: Camceatca, Corea, Malaca, Asia mică şi Arabia.
§. 5. Părţile Oceanului, ce adapă marginile Asiei, sânt
următoarele:
17
1.Oceanul gheţos de meazănoapte. Acesta atinge
numai Rusia asiască, şi se leagă cu Oceanul mare prin strâmtoarea lui
Bering.
p. 13// Părţile lui mai alese sânt: Sânul Cărei, a Obiului, a
leniseiului, a Taimurului, a Catanschei, a Anabarei, a Lenei, a Ianei,
a Cavimei, a Indighirchei, a Ceaunului, ş.a. Toate lagurile apelor de
această numire. Faţa numitului Ocean e tristă şi îngrozitoare; că se
copere peste partea mai mare a anului cu sloi şi munţi de gheaţă, nice
plutesc corăbii pe el, fără numai a rare ori.
2. Oceanul mare, sau pacinic, care udă Asia de cătră
r., şi puţin loc de cătră m. z. Părţile acestuia mai de frunte sânt: a) Mr.
Camceatchei, sau a lui Bering, întinsă de la ţărmurii Siberiei, până în
America, b) Mr. Ochotcească, vărsată între Camceatca şi Mangiuria.
c)	Mr. iaponească, între Iaponia, Mangiuria şi Corea, presărată cu
stânci şi adeseori neodihnită prin furtuni şi volburi. Partea ei, ce se află
între Mangiuria şi insula Sahalin, se zice Sânul tătărăsc. d) Urmează
Mr. hinezască de meazănoapte, sau Tong-hai, a căriea o parte se zice
Hoang-hai, sau Mr. galbină. e) Mr. hinezască de meazăzi, legată
cu ceealaltă prin strâmtoarea Formosei, şi vărsată între Hina, India
din colo şi Arhipelagul indesc. Părţile ei mai de frunte sânt: Sânul
Siamului, a Anamului, sau Tonchin, ş.a. Partea Oceanului mare,
vărsată printre Arhipelagul indesc, are osăbite nume, aşa: Mr. Sulu,
Selebes, Banda, Sunda, ş.a. Oceanul mare se leagă cu cel Indesc prin
strâmtoarea Malachei.
p. 14// 3. Oceanul indesc, sau indic se întinde spre m. z. de la
Asia, şi udă ţărmurii Indiilor, a Persiei şi a Arabiei. Părţile mai alese
a acestuia sânt: A) Sânul bengălesc, între amândoaă Indiile. B) Mr.
arăbească-persască, întinsă de la India din coace până în Africa. De
aceasta se ţin: Strâmtoarea Pale, între uscat şi Insula Seilan. b) Sânul
iâ
Canebeii (Cambay). c) Sânul persăsc, între Persia şi Arabia, pre care
arabii îl numesc Mr. verde, d) Sânul arăbesc sau Mr. roşie, între
Arabia şi Africa. Partea acestiea mai din jos, întinsă între Aden, Iemen
şi insula Socotora, se zice Sânul Adenului, şi se leagă cu însă Mr. roşie
prin strâmtoarea Bab-el-Mandeb.
4. Din Oceanul atlantic udă pământul Asiei: Mr. mediterană,
Arhipelagul, Mr. de Marmora, Mr. neagră. Sânurile Mr. mediterane,
care se ţin de Asia, mai alese sânt: sânul de la Scanderun (Issicus), între
Siria şi Asia mica, a Tarsului, lângă cet. de acest nume, şi a Ataliei.
Dintre sânurile Arhipelagului sânt mai mari cel de la Scala-nova şi de
la Smirna.
§. 6. Asia are o mare mulţime de lacuri mari, dintre care numărăm
următoarele, ca mai alese: a) Mr. caspie, cel mai mare lac pe pământ,
cu arie de 7.370 m2, vărsat între Rusia, Persia şi Turchestania. Axe apă
sărată, afunzime mare şi faţă, cu mult mai jos, ca a altor mări. b) Arai,
un lac mare, cu apă p. 15// sărată, în Turchestania de apus, are arie de
720 m2. c) Baical, în Siberia, un lac foarte frumos, mare, încungiurat de
munţi, nu departe de cetatea Ircutsc. d) Balcaş, între pământul Chirgişilor
şi imperiul hinezăsc. e) Cu-cu-nor, în Mongolia, f) Urmia, sau Şaşi,
în Persia, nu departe de cetatea Tauris. g) Van, în Armenia turcească,
h) Tong-Ting şi Poiang, în Hina. i) Marea moartă, sau Bahr-el-Lut,
şi lacul Tiberiadei, în Palestina.
§. 7. Uscatul Asiei se udă prin un mare număr de curgătoare
foarte mari, care se varsă:
I.	în Oceanul gheţos, în care întră: 1. Ob, sau Obi, o apă foarte
mare, ce izvoreşte în munţii săieneşti, curge spre apusul de vară, apoi
spre m. n., şi trecând prin Siberia, se mestecă cu sânul de numele său.
în Ob descalecă mai multe râuri mari, din munţii Altai şi Ural, dintre
care, de laturea dreaptă: Tomul, Ciulimul şi Chetul; iară de cea stângă:
19
Irtişul, cu care se mestecă: Işimul, Tobolul şi Tavda; apoi Sosva,
ce curge din Ural. 2. Ienisei, porneşte în Mongolia, şi trecând prin
Siberia, întră în sânul de acest nume. Cu leniseiul se mestecă trii râuri
mari, numite Tungusca; cea de sus se zice în o parte Angara şi trece
prin frumosul lac Baical, în care lac se deşartă şi marele râu Selenga.
3. Piasina, Catanca, Anabara, Olenul şi Olenecul, toate în Siberia. 4.
Lena, o apă mare, ce se începe în vecinătatea Baicalului, şi primind de-
a dreapta: Vitimul, O- p. 16// lecma, Aldanul; iară de-a stânga Viluiul,
se scurge în Ocean, prin mai multe guri. 5. Mai încolo: Iana, Indighirca
şi Colima, cu carea se uneşte Omoionul. Toate în Siberia.
II.	în Oceanul mare: 1. Anadirul, ce udă pământul Ciuccilor
din Siberia. 2. Amurul, sau Sagâlinul, o apă foarte mare, formată din
râurile Şilca şi Cherlon, sau Argun. Ea adapă Mangiuria, şi adaosă
prin undele mai multor râuri, se prăvale în Sânul tătărăsc. 3. Hoang-ho,
sau apa galbină, se naşte supt 111° a lungi, şi 35° a lăţ.; adapă o mare
parte a Hinei, şi curgând spre r., se deşartă în Mr. galbină. Cursul acestei
ape e foarte strâmb şi repede, şi face mari inundări. 4. Chiang, sau
Ian-Tse-Chiang; adecă apa vânătă, cea mai mare în Hina, are lungime
de 600 miluri, curs strâmb, şi după ce a udat cele mai înfloritoare
provinţe a Hinei, şi au adăpat Nanchingul; se varsă in Mr. hinezască
de meazănoapte. 5. Si-Chiang, o apă mare, carea trecând pe la cet.
Canton, se bagă în Mr. hinezască de meazăzi. 6. Camboja şi Menam,
amândoaă trec din Hina în India din acolo, şi se varsă în Mr. hinezască,
cea dintâe la Basa, ceealaltă la Bancoc.
III.	în Oceanul indesc: 1. Hulu, numit Jaoen şi Saluen, care
încă izvoreşte în Hina, şi trecând în India din colo, se varsă în Sânul
Martabanului. 2. Ira-Vadi, sau Apa mare, care iară porneşte în Hina,
şi udând mai cu samă în- p. 17// periul birmănesc, se deşartă în sânul
Martabanului, prin mai multe guri. 3. Ganghes, sau Ganga, cea mai
20
mare apă în India, lungă peste 300 miluri, şi în partea din jos lată 2.400
stânjâni; izvoreşte în Himalaia, culege undele celor mai multe râuri din
India din coace, curge spre r. de vară, şi se împarte în doaă ramuri, dintre
care cel ce curge pe la Calcuta, se numeşte Hugli (Hoogly); celalalt
ţine numele Ganghes. Amândoaă aceste ramuri se împart iară în altele
mai mici. Dintre râurile, ce curg în Ganghes de partea stângă sânt mai
alese: Gumti, Togra, Gandac (Gunduk), Cusi, Tistah (Teestah) şi
Bramaputra, sau Buremputer. Acest de pre urmă e foarte mare, curge
din împărăţiea hinezascâ, întâi spre r. apoi spre m. z. şi în partea din
jos se numeşte Megna. De laturea dreaptă se mestecă cu Ganghesul:
Geamna (Jumna) şi Sona. 4. Mahanadi, sau Catac, curge spre r.,
din Decan. 5. Godaveri, mai spre m. z. de la Mahanadi, amândoaă
întră în sânul bengălesc. 6. Chistna sau Crişna; iară în Decan, în a
căruia albie se află multe diamanturi. 7. Panar şi Caveri, tot în Decan.
8.	Tarti şi Nerbuda, sau Narmada, se deşartă în sânul Canebeii.
9.	indul, sau Sindul, una dintre cele mai de frunte curgătoare a Asiei;
izvoreşte în Tibet, curge întâi spre a., apoi spre m. z.; adapă mai cu
samă Afganistania şi Belugistania; primeşte de-a dreapta râul Cabul,
şi de-a p. 18// stânga marele râu Panjnad, în care se deşartă cinci râuri,
ce udă pământul Sicsilor, şi apoi din jos de Hiderabad, curge în Ocean.
10.	Şat-el-Arab, cea mai mare curgătoare în Turcia asiască, care
capătă acest nume după înbinarea marilor râuri: Tigru şi Eufrat. Din
acestea Eufratul (Frat) izvoreşte în Antitaurus, aproape de Erzerum,
primeşte râul Murad-Ceai, adapă vechea Mesopotamie şi Babilonie,
atinge Siria şi Asia mică; iară Tigrul (Tigr) se începe din sus de cet.
Diarbecr, udă partea de către r. a Turciei asieşti şi adăogându-se cu
undele mai multor râuri, ce curg din munţii Curdistaniei, la cet. Coma,
se înbină cu Eufratul, cu care apoi supt nume de Şat-el-Arab, se bagă
în sânul persăsc.
21
IV.	Mr. meditărană: 1. Orontes, din Siria, care adapă, între
altele, cet. Antiohia. 2. Gihunul, ce udă o parte a Asiei mici şi întră în
sânul Scanderunului. 3. Mendresul (Maender) şi Sarabatul, sau Codoş
(Hermus), amândoaă curg din Asia mică în Arhipelag. 4. Chisil-Irmac
(Halys), curge spre m. n. şi întră Mr. neagră. 5. Rioni (Phasis), o apă
mică, ce curge din Rusia asiască în Mr. neagră.
V.	O parte a curgătoarelor Asiei se soarbe de lacuri, şi altele se
pierd în deşerturile arinoase. Din acelea sânt mai de frunte: 1. Curul,
care se zicea în tâmpurile vechi Cyrus. Acesta izvoreşte în Caucas, curge
spre r. şi după ce s-au împreunat cu râul Aras, sau Araxes, se p. 19//
varsă în Mr. caspie. 2. în Mr. Caspie mai curge încă: Uralul, Atrucul,
sau Atrecul şi Emba. 3. Gihunul sau Amul (Oxus) şi Şirul sau Sihunul
(Jaxartes). Amândoaă acestea purced în marginile Turchestaniei de răsărit,
adapă Turchestania de apus, şi se mestecă eu lacul Arai. 4. Hilmendul,
în Afganistania, se soarbe de lacul Zerah. 5. Tarimul, în Turchestania de
răsărit, curge în lacul Lob. 6. Iordanul, udă acea parte a Siriei, carea se
numia în tâmpurile vechi Palestina şi se varsă în Mr. moartă.
§. 8. în produpte e Asia cea mai avută între cinci părţi a
pământului; care totuşi sânt împărţite tare ne asemenea. Mai mare este
rodirea în India şi în Arhipelagul indesc, în Iaponia şi însă Hină; de
mijloc în Turcia asiască şi Persia; mai mică în Arabia, Turchestania
de apus şi în Rusia asiască. India şi insulele ei sânt patriea aromatelor
şi a altor produpte preţioase din tustrii împărăţiile; Hina, a ceaiului şi
dimpreună cu Iaponia, a bucatelor; Asia înaltă are păşuni bune, Arabia
cea mai bună cafea. Siberia multe metaluri şi vietăţi cu piei de mare
preţ. în Turcia asiască şi în Persia sânt produptele mai mestecate.
Dintre vietăţile Asiei sânt mai de frunte următoarele: cai foarte
buni, mai cu samă în Arabia, Persia şi provinţele turceşti; măgari
frumoşi, vite cu coame, între care un soiu are o mare rădicătură dea supra
22
grumazilor; oi, mai p. 20// multe feliuri de capre, precum: de Angora,
benzoar, Caşmir ş.a.; cămile, tăranzi dumesnici şi sălbatici; apoi: lei,
tigri, urşi, lupi, rinoceri, elefanţi, moshuşi, multe feliuri de mămui,
onagri, sau măgari sălbatici; giagatai, sau cai sălbatici; unicorni, soboli
şi alte vietăţi cu pei scumpe în Siberia; multe feliuri de sburătoare, între
care frumoasele pasări de raiu, peuni, fasani, curci, ş.a. Mai încolo:
albine, vermi de mătasă, mulţi peşti, broaşte cu ţăst de cumpenesc peste
o majă, crocodili, şerpi mari şi mici, ş.a.
Din vegetătoare: bucate, şi mai cu samă: urez, grâu, cucuruz;
multe aromate; precum: cariofil (cuişoare), cinamom (scorţişoară),
nucşoare, balsam, piperiu, ghimberiu, tamâe, smirnă, ş.a. Apoi gumi
de multe feliuri, mult mac, din care se găteşte opium; aloe, ceai, cafea,
mană, lemn de camfor, de sopon, de fimis, ş.a.; bumbac, sago, casie,
rebarbară, plânte ginseng, indigo şi alte plante de colori; poame multe
şi bune; mai cu samă: finice de mai multe feliuri, alămâi, pomorance,
smochine, ananas, ş.a. S-ar face şi vinul, dară popoarele Asiei nu
preţuiesc această beutură. De însămnat este încă pomul de pâne, vestita
plantă lotus şi mulţimea trăstiei bambus, mai cu samă în Hina.
împărăţiea mineralelor încă e tare avută. Diamanturi se află
în Siberia şi India din coace; alte petri scumpe în mai multe ţări; aur
şi argint în Indii şi în insulele lor, şi iară în Siberia; platină numai în
muntele Ural. Apoi: p. 21// fer, aramă, plumb, cusutoriu, argint-viu,
saletru, cărbuni de peatră, magnete, marmore, ş.a.
§. 9. Numărul lăcuitorilor nu se şti adevărat şi se socoteşte
cu mare osăbire, mai cu samă între 400-500 milioane. Mai des este
împoporatâ: Iaponia, Hina, în înţelesul strâns, şi India din coace; mai
rar: Arabia şi Siberia.
Lăcuitorii Asiei se ţin de patru vărietăţi: de cea căucăsască,
mongolească, mălăiască şi etiopească. Cea dintâe se întinde mai cu
28
samă în părţile de cătră a. până la marginile imperiului hinezăsc şi apa
Ganghes; de ceealaltă se ţin popoarele Siberiei, a Hinei, a Japoniei
şi cele mai multe din India din colo. Cea mălăiască cuprinde puţini
lăcuitori din India din colo şi mai mulţi din Arhipelagul indesc; iară din
cea etiopeascâ se trag negri Papua din Arhipelagul indesc şi din alte
insule, ce se ţin de India, precum şi puţini dintre lăcuitorii Belugistaniei
şi Arabiei.
Afară de aceasta împărţire se împart lăcuitorii Asiei în un mare
număr de popoare, osăbite prin limbi. Balbi, afară de dialecturi, numără
în Asia, fără Arhipelagul indesc, 153 limbi, pre care le adună în şapte
familii: semească, căucăsască, persască, tătărască, siberiască, de India
din coace şi de India din colo; iară pre popoarele, ce vorbesc acele 7
familii de limbi, le împarte tot acest Geograf, în 28 trupini, dintre care:
cea hinezască, indiascâ şi iaponească, sânt mai tare lăţite. După întinderea
Asiei între marginile însămnate mai sus, la cele 7 fă- p. 22//milii s-ar mai
putea adaoge: cea mălăiască şi pâpuiască, din Arhipelagul indesc.
§. 10. Asia e de o parte patriea răligiilor mai de frunte, ce le
urmează neamul omenesc; însă de alta a celor mai nătângi credinţe
deşerte. în ea au purces legea lui Moisi, dumnezeeasca Creştinie şi legea
lui Muhamed. Partea mai mare a lăcuitorilor totuşi urmeză osăbite răligii
păgâneşti; precum: cea brămănească, sau bramanică, budhăiască, al lui
Confuce, Sinto, Lao-cung, Zoroaster; apoi Nanechismul şi Sabeismul.
Cele trii dintâi le supunem cunoscute; iară depre celealalte vom vorbi
aici pe scurt. Unele popoare bărbare din Asia au alte fonne de răligii
mai de jos, care nu se pot trage la ceva sistemă. Noi pre acestea le vom
numi închinătoare de fetişi.
Răligiea brămănească e lăţită mai cu samă peste India din
coace. Numărul următorilor ei după Hasel ar sui la 111; iară după Balbi
numai la 60 milioane. Aceştia cred în un Dumnezeu mai mare, pre care
24
îl numesc Para-Brâma. Din Para-Brâma au purces toate, şi la el se vor
întoarce toate; care acuma totuşi nu lucrează nemica. Para-brâma din
nevasta sa Babani, au născut pre Brâma, Vişnu şi Şiva, sau pre trii feţe
a treimii indeşti. Dintre acestea, Brâma e ziditoriul tuturor lucrurilor,
şi se zugrăveşte cu patru capete; Vişnu e ţiitoriul lucrurilor zidite, şi
se zugrăveşte în mai multe forme, după osâbitele lui întrupări; Şiva e
răsipitoriul lucrurilor zidite, şi se zu- p. 23//grăveşte mai cu samă cu trii
ochi şi opt mâni. Aceştia apoi au nevestele sale. Afară de Brâma, Vişnu
şi Şiva, mai sânt încă un mare număr de jumătate-zei şi jumătate-zine.
Brâma au zidit şi 1.180 milioane de îngeri, a cărora o mare parte, pentru
răscoala făcută în contra ziditoriului său, fa alungaţi în iad. Lui Brâma
totuşi s-au făcut milă de ei, s-au socotit de ceva modru, prin care să se
poată acelea duhuri curăţi de răutate, şi din acea pricină au zidit lumea de
acum, poruncind acelor îngeri căzuţi, ca să între în trupurile oamenilor şi
a altor vietăţi, prin care curăţindu-se, să se întoarcă iară la ziditorul său.
Unii din trânşii au ascultat şi s-au mântuit, alţii nevoind a întrăbuinţa
acel mijloc, rătăcesc prin lume şi sânt pricina tuturor răutăţilor. Vişnu
dară, spre a-i conteni pre aceştia şi spre a ferici pre oameni, s-au întrupat
de noaă ori, şi au venit pe pământ sau în formă de om, sau în formă de
altă vietate. Ei cred mai încolo că sufletele oamenilor nu mor; ci eşind
din trupurile omeneşti, întră în vietăţi curate sau ne curate, după cum
le-au fost vieaţa trecută. Mai cinstesc încă ei osăbite vârtuţi omeneşti,
ba şi scăderi, boale, plânte, curgătoare, ş.a. învăţătura morală e foarte
strânsă, ceremoniile multe şi încurcate. Cartea legii, scrisă în vechea
limbă sanscritică se numeşte Vedas; besericile se zic Pagode, preoţii
Brahmani, carii se împart în mai multe plase. Sânt şi Călu- p. 24// gări
în mare număr, împărţiţi în mai multe cete, că pe aici încă place vieaţa
fără lucru şi vestea de sânţie, ca pre airlea. La unele mănăstiri se ţin
mai multe sute de fete, ce spală, ung şi afumă idolii, şi joacă în cinstea
25
dumnezeilor. Mulţi dintre următorii acestei răligii duc viaţă aspră, îşi
năcăjăsc trupul, se poartă goli, ajună, ba se şi omoară în cinstea lui
Dumnezeu; alţii nutresc osăbite vietăţi: şoarici, lilieci, broaşte, furnici,
ş.a, tot în cinstea lui Dumnezeu.
De răligiea budhiască se ţin câteva sute de mii dintre lăcuitorii
Indiei din coace, partea mai mare a celor din India din colo, Hina,
laponia şi puţini din Siberia. Numărul lor după Balbi suie la 170; iară
după Hasel la 315 milioane. Aceştia cred fiinţa unui spaţ luminos, în
care s-ar afla sămânţa tuturor fiinţelor cuvântătoare, peste care apoi
s-ar întinde alt spaţ, ce cuprinde principiul stricării lucrurilor lumeşti.
Din aceste spaţe vin toate plăsmuirile şi răsipirile în lume; de acolo se
coboară duhuri pe pământ spre a se întoarce, după plinirea trimiterii
sale; iară acolo. Ei cred că sufletele oamenilor ar trece în vietăţi, din
carea pricină nu ar fi slobod a omorî tot ce e viu. învăţătura morală
curpinde multe porunci sânătose. Preoţii se numesc Bonţi, vieţuiesc
ne căsătoriţi şi cu sutele în mănăstiri, care sânt foarte număroase. Mai-
marele peste această răligie se zice Dalai-Lama, şi lăcuieşte în Tibet.
Besericile sânt încărcate de sta- p. 25// tuie şi de icoane. După unii
scriitori cred budhiştii în un Dumnezeu ne cuprins; alţii socotesc că
ar avea ei de Dumnezeu pre acelea spaţe. începătoriul numitei legi au
fost Gautama, 1.000 ani înainte de Hristos. El se numeşte şi Sichia-
Muni, apoi Budha, sau înţelept. Tot pre acesta, Hinezii l-au numit
Fo, iaponii Omito, siamezii Samono-Codom, Mongolii, Calmucii,
ş.a. din Şachia-Muni, au făcut Şighe-Muni sau Şamane; de unde vin
mai multe numiri a răligiei acestiea. Ea se cuprinde în 108 cărţi, care
au fost întru început scrise în limba sanscritică. Numita răligie au
rătăcit foarte de la forma dintâe şi au trecut la închinăciune de idoli.
Ceremoniile lor, mai cu samă în Tibet, se lovesc foarte cu a Creştinilor:
ei au apă sânţită, îşi mărturisesc păcatele la preoţi, se roagă la Sânţi,
26
ies cu litie (Processio), zic litanii, ajună, ş.a. Apoi hierarhiea încă e
asemenea cu cea din beserica catolică.
Legea lui Confuce se numeşte şi învăţătura învăţaţilor. Ea e lăţită
prin Hina, Iaponia şi India din colo, între plasa poporului mai aleasă.
Aceasta învaţă fiinţa unui Dumnezeu ca a puterii mai înalte în lume,
care se numeşte Tien şi Şangti; porunceşte cinstirea sufletelor morţilor
şi a îngerilor, ce ar domni peste ţari, cetăţi, munţi, ape şi stele. Moralul
ei se laudă foarte şi pe dreptul; că cuprinde învăţături mai sănătoase
decât alte răligii păgâneşti din Asia. Următorii legii lui p. 26// Confuce
mai ţin de rând şi alta. Besericile lor sânt fără preoţi, statue sau icoane.
Autorul acestei învăţături au fost Filosoful Confuce, sau Confutse, care
au trăit cam 500 ani înainte de Hristos.
Răligiea lui Sinto e lăţită în Iaponia. Următorii ei cred într-un
Dumnezeu ne văzut pe care numai se joară fără a-i da altă cinste şi în
un mare număr de dumnezei mai mici, numiţi Sin, sau Cami. Afară de
aceştia cinstesc şi sufletele unor bărbaţi vestiţi. în cinstea dumnezeilor
mici şi a sufletelor numiţilor bărbaţi, rădică beserici pompoase, ce se
numesc Mia, în care jârtfesc mâncări, poame şi flori. Toate besericile
lor au în fund o căutătoare de metal, înaitea căreia se roagă cu o ne
spusă evlavie. Cred următorii acestei răligii încă nemurirea sufletului şi
răsplătirea după moarte. Capul besericii se zice Chin-Rei sau Dai-Ri,
care lăcuieşte în Miaco, în un palaţ strălucit şi se socoteşte cea dintâe
faţă în Iaponia.
în Hina pe lângă altele, e lăţită încă legea lui Lao-Cung, sau
Lao-tse, numită de la autorul ei, care după cum voiesc unii, au vieţuit
înainte de Confuce, şi se zice a se fi născut cu păr şi sprâncene cărunte,
din maică-sa, carea l-au purtat în pântece 80 ani. Lao-cung după părerea
lui Remusat, au învăţat estinţa unei fiinţe înalte, numite Tse, adecă minte;
au poruncit iubirea de-aproapelui şi înfrânarea patimilor. Următorii lui
27
totuşi au ră- p. 27//tăcit de Ia această învăţătură, închinându-se la îngeri
şi dimoni, ne atâmători de la fire. Besericile lor sânt pline de idoli, preoţii
ne căsătoriţi trăiesc în mănăstiri, descântă, caută de noroc, ş.a.
Unii dintre lăcuitorii Iaponiei se închină la trupuri cereşti: soare,
lună, stele, ne având beserici şi preoţi. Pre această răligie o numesc unii
sabeiască, de la vechii Sabei, din Asiria.
în Persia, India din coace şi Hina, se mai află puţini Gueberi
sau Parşi, ce urmează legea magică, sau a lui Zoroaster. Acesta, cum
se vede, au trăit în zilele Craiului Mezilor Ciaxares I., şi au lăsat ca
îndreptariu pentru următori faimoasa carte Zendavesta. Ei cred estinţa
unei fiinţe prea puternice, ce se cheamă Zeruane-Acherene; adecă tâmp
fără răstrângere. Aceasta prin Honover (cuvântul ziditoriu), au zidit doaă
fiinţe: pre Ormudzd, şi pre Ariman sau Ahriman, dintre care Ariman
s-au făcut rău, şi s-au rădicat în contra lui Ormuzd. între acestea doaă fiinţe
este luptă ne curmată şi toate cele bune în lume vin de la Ormuzd; iară
cele rele de la Ariman. De la cel dintâiu atârnă o ne numărată mulţime de
îngeri şi de la acesta de dimoni. Mai pre urmă va învinge Ormuzd, când
apoi vor înviea morţii şi va fi judecata de preurmă.
Sicsii din India ţin legea lui Nanec, carea e ceva mestecătură din
legea lui Muhamed şi a braminilor. Numărul lor sue ceva peste patru
milioane. Besericile sânt fără icoane, au p. 28// rugăciuni foarte sâmple,
pre Vedas şi Alcoranul le cred de cărţi sânte.
Lăcuitorii din Caucas, mulţi din Siberia şi Asia înaltă sânt
închinători de fetişi în osăbite forme. Răligiea Druşilor din Libanon, se
vede a fi ceva mestecătură din legea creştinescă şi muhamedănească.
Creştini sânt în Asia mai puţini; totuşi împrăştieţi peste toate
părţile ei, afară de Iaponia. Creştini de legea răsăritească ortodoxă, se
află în Rusia şi Turcia asiască; afară de aceştia: Nestorieni sau Haldei,
Monofisiţi sau Eutihieni (Iacobiţi şi Armeni), Maroniţi sau Monoteliţi.
Răligiea romană-catolică o urmează mai mulţi dintre lâcuitorii Turciei
asieşti, a Persiei, a Indiilor şi a Hinei. Cu această beserică s-au unit şi
un mare număr dintre Nestorieni, Armeni şi Maroniţi, pe lângă ţinerea
riturilor mai dinainte. Creştini de legea călvinească şi luterănească
se află mai cu samă în India şi Arhipelagul indesc şi puţini în Turcia
asiască. Numărul Creştinilor în toată Asia se zice a fi 9-10 milioane.
Mai mulţi următori are răligiea muhamedănească, de carii se ţin
toţi Arabii, Turcii, Perşii, Afganii, Belugii, mulţi dintre lâcuitorii Indiei
din coace şi a Arhipelagului indesc; puţini din Rusia asiască şi Hina.
Numărul lor se vede a trece peste 80.000.000.
Evreii sânt împrăştieţi peste o mare parte a Asiei; însă nu în
mare număr.
p. 29/7 §. 11. Asia e întâiul leagăn a omenimii, întâia şcoală
a măestriiilor, arţilor şi a ştiinţelor. Minunata măestriie a scrierii au
trecut-o Cadmus din Fenicia în Grecia; tipografiea, pulberele de puşcă,
hârtiea, compasul, şi porţelanul au fost cunoscute aici înainte de a se
afla de europeni, pre carii îi întrec Asienii şi acuma în ţeserea şalurilor,
în gătirea văpselelor şi făurirea săbiilor.
Pe lângă acestea totuşi cultura se află în această parte a pământului în
stare cu mult mai de jos ca în tinăra Europă. în casă şi în forma chivemisirii,
în răligie, în arţi şi ştiinţe, s-au vârât un duh bătrânesc, o unăformătate fără
vieaţă. în casă domneşte poligamiea, fămeea e sclavă, jucăree în mâna
bărbatului, negoţ ne sigur ce se ţine ascuns; în forma chivemisirii s-au
înrădăcinat despotismul, şi supuşii, mai pretutindenea lipsiţi de cuvenitele
drepturi, sânt sclavii domnitorilor; răligiea razămă în oarba credinţă, în
lipirea de nătângile trădăciuni, fără a nobilita inima şi a îndrepta năravurile;
în arţi locul adevăratelor frumseţe se plineşte de o mărime şi întipuire ne
întocmită şi fără gust; iară în ştiinţe lipseşte critica. Toate stau aici împilite,
tot în o formă de sute de ani, fără a face ceva paşi spre deplinire.
29
Număroasele popoare a Asiei dorm somn îndelungat, duhul lor e
lângezit, puterile nedezvălite; când mica Europă străbate peste tot locul,
vânează interesele sale din an în an cu îndoite sâlinţe şi pe aici; nice sânt în
stare a-i împedeca paşii sute de milioane de A- p. 30// sieni. Câteva mii de
Englezi scutură floarea mijlocului, umili cereasca împărăţie a Hinezilor,
şi iară câteva zeci de mii din aceştia domnesc peste avuta Indie, cu mai
bine de o sută milioane lăcuitori. Viitoriul Asiei este turbure, întunecat;
ea numai prin primirea culturei europeşti s-ar putea rădica. Europa au
scos din sălbătăcie parte mai mare a Americii, şi chemarea ei este să
verse lumină şi peste întunecata Asie. împedecările vor să fie aici mari
şi lupta cruntă; însă sânt sute de ani îndărăpt, în care se poate mult plini.
Neguţătoriea tot creşte, Ruşii se lăţăsc în părţile de cătră m. n., Englezi
spre m. z., apoi aceştia nu pot să fie fără înfluinţă şi pentru cultură.
Dintre popoarele Asiei sânt mai cultivate: laponii, Hinezii, Perşii,
Inzii, Arabii şi Turcii. Toţi aceştia au literatură mare, se cuprind cu lucratul
pământului şi cu osăbite măestriii. Lăcuitorii Asiei înalte sânt mai mare
parte nomazi, se cuprind cu păscutul turmelor şi lăcuiesc supt corturi,
precum şi o parte dintre arabi şi lăcuitorii Turchestaniei. între munţi şi în
Siberia partea mai mare a lăcuitorilor se află încă în sălbătăcie.
§. 12. Forma chivernisim e mai mare parte despotică; răstrânsă
totuşi puţin prin răligie, datini şi prejudecăţi, mai cu samă în Hina, India
şi Iaponia. Mai aspru e despotismul în Persia. La Mongoli, Calmuci,
Afgani, Belugi, Mangiuri, laponi, Maraţi; la unii dintre lăcuitorii
Caucasului, ş.a. se află ceva formă dep. 3///feudalism. Sicsii, Beduinii
din Arabia, unii dintre Curzi şi dintre lăcuitorii Caucasului sânt slobozi,
în Tibet, Butan şi unele părţi a Arabiei se află teocraţie. Popoarele
nomade trăiesc supt chivemisire pătrierşască. Coloniile Europenilor
se chivernisesc după aşezămintele de Europa; totuşi cu ceva întocmire
cătră datinile pământului.
80
§. 13. Veniturile publice în Asia curg, parte din darea, aruncată
pe pământ şi pe cap; parte din daruri, cuprinderea bunurilor, arânzi,
neguţătorie, ş.a. Mai mari sânt veniturile din darea de pe pământ; că în
cele mai multe ţări a Asiei tot pământul e proprietatea Domnitoriului
şi supuşii sânt numai arândători lui. Din venituri se poartă cheltuelele
chivemisirii, şi ce rămâne, întră în vistieriea domnitoriului, care în mai
multe staturi cuprinde avuţii ne spus mari, în metaluri ne lucrate, scule,
bani gata şi petri scumpe. Peste tot sânt veniturile publice în Asia puţin
cunoscute, şi dătorii au contras până acum numai India britească.
Asemenea este puţin cunoscută starea puterii oşteşti. Puterea
razămă mai mult în ostaşii ne răguiari şi mai cu samă în câlărime. Mai
mulţi domnitori au început a-şi orândui o parte a oştii după tactica
europească; aşa: Turcii, Perşii, Anamezii şi mai mulţi domnitori din
India din coace. Puterea de mare a staturilor din Asia e ne însămnătoare.
Mai bine este întocmită flota Anamezilor.
p. 52// §. 14. Fireşte, s-ar putea împărţi Asia în mai multe forme;
noi însă aducem numai împărţirea politică, după carea ne vom îndrepta
în partea a doa. împărţim dară Asia în 10 părţi mari, dintre care unele
cuprind mai multe staturi, şi sânt următoarele: 1. Rusia asiască. 2. Turcia
asiască. 3. Arabia. 4. Persia. 5. Turchestania. 6. India dincoace. 7.
India dincolo. 8. Arhipelagul indesc. 9. Hina. 10. Iaponia.
31

PARTEA A DOA
p. 33//
ASIA IN PARTE
I.
RUSIA ASIASCĂ
A.	Peste tot
Pământul, care se întinde spre m. n. de la munţii Altai, până în
Oceanul gheţos de meazănoapte, şi spre r. de la apa şi munţii Ural, până în
Oceanul mare, dimpreună cu o parte, ce se întinde spre m. z. de la Caucas
se numeşte Rusia asiască, sau Asia rusască. Ea dară stă din doaă părţi
de pământ, ne legate între sine, dintre care cea de pre urmă e mai mică
şi se întinde de la 55°-6872° a lungi, şi de la 38041’- 45° a lăţ. de m. n.,
mărginindu-se, de cătră m. n. cu trunchiul defrunte a Caucasului; de cătră
r. cu Mr. caspie; de cătră m. z. cu Persia şi Turcia asiască; de cătră a. cu
Mr. neagră. Ceealaltă parte e foarte mare, şi se întinde de la 69°-207°56’
a lungi, şi de la 44°-78° a lăţ. de m. n. Ea se mărgineşte, de cătră m. n.
cu Oceanul gheţos; de cătră r. cu p. 34// strâmtoarea lui Bering şi Mr.
Camceatchei; de cătră m. z. cu Mr. ococichească, imperiul hinezăsc şi
Turchestania de apus; de cătră a. cu Rusia europească. Cuprinde în arie
toată Rusia asiască 24.8000 m2, sau cam a triea parte din toată Asia.
Pământul după marea lui întindere are fire tare osăbită. Munţi
învăscuţi cu păduri şi sări, şăsuri înalte şi aşezate, câmpii, deşerturi şi
33
rovini, se schimbă în el. în vecinătatea Persiei şi a Turciei cuprinde Rusia
asiască o parte din şăsul înalt a Armeniei, peste care apoi se rădică faimosul
munte Ararat. Acest pământ mai încolo se pleacă cătră apele Cur şi Rioni,
rămâind între izvoarele lor o spinare de dealuri, ce leagă Antitaurul cu
Caucasul. De la vălile numitelor ape iară se rădică pământul spre m. n.,
până la ramul din mijloc a Caucasului, ce înalţă sumeţele sale vârvuri de
granit, coperite ne curmat cu nea şi gheaţă, între Mr. neagră şi caspie. Spre
r. de la apa Ural se întind câmpiile Chirghişilor, cu pământ săc, petros,
arinos. Spre m. n. de la lacul Arai se rădică câteva spinări de munţi, ce leagă
Altaiul cu Uralul. Uralul copere partea Siberiei din vecinătatea Europei şi
sloboade mai multe ramuri, până la vălile apelor Ob şi Irtiş. Spre m. n. de
la Altai se trage o parte a pământului din Asia înaltă.
Din Altai se trag multe ramuri de munţi peste Siberia; de unde partea
ei de cătră m. z. e muntoasă şi păduroasă, mai cu samă între Ie- p. 35// nişei
şi Tungusca de jos, în vecinătatea Baicaîului, a Mangiuriei şi în Camceatca.
Mai încolo cătră Ocean se întind şăsuri triste ne roditoare, lăcuite mai cu
samă de sălbatice, care în multe locuri sânt coperite de rovini.
Clima e friguroasă; totuşi cu mare osăbire. Spre m. n. de la
Caucas e căldura mare, ce coace strugurii şi poamele de meazăzi. în
partea Siberiei de cătră m. z. încă sânt călduroase verile; totuşi abia
coc puţine bucate şi poame de rând. Plecarea pământului spre oceanul
gheţos pricinueşte aici frig cu mult mai mare ca în Europa supt asemenea
lăţime. Mai încolo e Siberia foarte friguroasă, aerul umed, negurile
groase. Pământul e îngheţat în afunzime de mai mulţi stânjâni, şi se
desgheaţă vara pe unele locuri numai de 1V2 urmă.
Curgătoarele le am numărat mai sus, în Partea întâe: aici dară
numai atâta avem de a însămna, că acestea sânt ne spus pescoase întru
atâta, cât în unele ţinuturi singuri peştii fac nutreţul lăcuitorilor şi a altor
Vietăţi de casă, mai cu samă a cânilor.
84
Rodirea pământului, socotindu-se peste tot, e foarte puţină
şi avuţiile lui se află mai cu samă în vietăţi şi minerale. Cai se ţin
mulţi; oi, vite cu coame, capre, biboli şi cămile în număr mai mic; se
află şi mulţi tăranzi de casă şi sălbatici, apoi cai sălbatici, argali, sau
oi sălbatice; câni, carii se întrăbuinţazâ la trasul săniilor; căprioare,
culani, urşi, vulpi, hiene, p. 36// şacali, boi bizoni, moshuşi, soboli,
hermelini, ş.a. Dintre vegetătoare se fac: bucate, spre m. z. de la Caucas;
poame, legumi, struguri, ş.a. în Siberia numai puţine bucate şi poame.
Păduri sânt multe şi mari; dară nu peste tot locul. Dintre minerale se
sapă: aur mult în Ural şi în munţii Siberiei; platină, diamanturi şi alte
petri scumpe; argint, fer, aramă, ţine, glaja fameilor (Frauenglas) şi
marmore. De însămnat sânt în Siberia multe petri de meteoare, oase de
elefanţi, rinoceri şi biboli, ce se află în acelea locuri, unde nu vieţuesc
acuma zisele vietăţi.
împoporarea e foarte supţire şi în Siberia abea vin 8 lăcuitori pe
un mii2. Numărul lăcuitorilor se socoteşte peste tot 3.600.000-4.000.000.
în toată Siberia s-au numărat în anul 1822 numai 1.604.495 lăc.
Ei sânt parte Slavi, împărţiţi în Ruşi şi Cozaci: parte de viţă finească,
precum: Fini, Permi, Voguii, Ciubaşi, Ceremişi, Votieci, Morduani, ş.a.
Urmează popoarele tătăreşti sau mai bine turceşti; că învingătorii Tătari au
împrumutat numele său mai multor popoare turceşti, ce le învinsese. Din viţa
tătărască se trag: Tătarii, Caracalpacii, Meceriecii, Baschirii, Chirghişii,
Ieleuţii şi lacuţii. Apoi: Mongoli, de carii se ţin: Calmucii, Bureţii,
Thnguzii Şi Lamuţii. Afară de aceştia: Samoezi, Ostieci, lucaghiri,
Cămcetcheni, Ciucci, ş.a. Toţi aceştia în Siberia şi în pămân- p. 31// tul de
lângă Ural. Din Caucas până în Turcia şi Persia lăcuiesc: Cerchezii, Graşii,
Lesghii, Oseţii, Chistenţii, Armenii ş.a.
Unele din popoarele acestea se află în mare bărbărie, şi trăesc
numai din vânat şi pescuit; aşa: Samoiezii, Ostiecii, lacuţii, Iucaghirii,
35
Cămcetchenii, ş.a. Chirghişii, Calmucii, Baschirii, ş.a. sânt nomazi.
Lăcuitorii din Caucas fac dese năvăliri în ţările vecine. Pământul se
lucră numai în provinţele de la Caucas, şi în câteva ţinuturi din Siberia
de cătră meazăzi.
Ruşii şi Cozacii sânt împrăştieţi ca ostaşi, deregători, preoţi, ş.a.
Tătarii lăcuesc parte în cetăţi şi sate; parte supt corturi. Ei au înălţime
de mijloc, trup ţapăn, puţin gras; păr negru, ochi mici, trăsuri în faţă
plăcute. Cătră străini sânt deschişi, între sine pretinoşi. Cei mai mulţi
ţin legea lui Muhamed, şi numai puţini s-au creştinit. Chirghişii lăcuesc
spre m. n. de la Arai, se împart în trii orde, dintre care numai cea mică
şi cea de mijloc s-au suptmis apărării Ruşilor. Ei încă sânt muhamedani.
Başchirii iară ţin acea lege şi partea lor mai mare lăcueşte din coace
de Ural. Ostiecii lăcuesc din Ural până în Ienisei şi numără numai la
17.000 suflete; ei sânt mici şi slabi la trup; însă de omenie, întru atâta,
cât fiiratul le este lucru ne cunoscut. lacuţii lăcuesc din Ienisei până în
Lena, şi sânt iară măsură mâncăcioşi, întru atâta, cât patru mancă un
tărand la un prânz, cu maţe cu tot. Unii dintre Iacuţi mistuesc pe zi V4
din un bou, p. 38//şi încă câteva cupe de unsoare. Samoiezii, Iucaghirii,
Tunguşii, Coriecii, Ciuccii, Cămcetchenii, ş.a., carii lăcuesc mai aproape
de mare, sânt mici la trup, leneşi şi ne curaţi; ţin lege păgânească, afară
de puţini Creştini. Unii dintre Ciucci au până în 10.000 tăranzi.
Dintre lăcuitorii Caucasului însămnăm încă pre Georgieni sau
Gruşi, carii lăcuesc de la poalele Caucasului, până la marginile Turciei.
Ei se zic a se trage din viţă tătărască; se osăbesc totuşi de Tătari cu limba
şi năravurile. Au trup ţapăn şi frumos şi fămeile lor întrec cu frumseţele
pre cerchezene; din carea pricină se cearcă foarte pentru haremurile din
Turcia şi Persia. Gruşii sânt Creştini după ritul răsăritesc.
Dintre lăcuitorii Rusiei asieşti sânt Creştini de legea răsăritească:
Ruşii, Cozacii, Gruşii, mai mulţi dintre alte popoare, cum am însămnat
36
mai sus, şi Armenii. Popoarele tătăreşti ţin mai mare parte legea lui
Muhamed; Mongolii, Bureţii Şi Calmucii, lui Budha. Ceialalţi sânt mai
cu samă păgâni, închinători la fetişi.
Forma chivernisim e ca în Europa. în Caucas se află mai multe
staturi mici, ne atâmătoare, şi altele numai tributare. Chirghişii încă sânt
mai ne atâmători, şi Rusia ţine numai câteva forturi în pământul lor, spre
a apăra neguţătoriea cu Buhara. Gubemiul rusăsc nu se prea mestecă nice
în trebile celor mai multe popoare din Siberia; ci numai pofteşte dare,
mai cu samă în pei de sălbatice, de la ele, carea în- p. 39// că este atâta de
puţină, de un sat întreg se plăteşte cu o pele de vulpe neagră.
îndustriea în Rusia asiască este numai în pruncie. Ţărenii gătesc
pe sama sa mai toate cele de lipsă. în cetăţi se află fauri, ce gătesc
unelte de metal, covoare, pălării, glăji, mânăfapturi de pele, ş.a. Mai
în floare e neguţătoriea. Din Siberia se trec în Rusia europească: multe
pei, metaluri, dinţi de cai de mare, apoi marfe de Hina şi Turchestania.
Se aduc din Europa în locul acestora: puţine bucate, mânăfapturi, ş.a.
în Hina se duc din Siberia pei şi se aduc în locul lor: porţelan, marfe de
mătasă şi de bumbac, ceai, moshus, rebarbară, ş.a. Se poartă neguţătorie
împortătoare încă cu Turchestania, Persia şi Turcia.
Se împarte Rusia asiască: în Pământul de la Caucas, părticelele
guberniilor Perm şi Orenburg, de peste Ural; Siberia şi în Insule.
Pământul de la Caucas, care se ţine de Asia, cuprinde provinţele: Grusia,
Şirvan, Imeritia, Armenia şi Abcasia. Siberia se împarte în guberniile:
Tobolsc, Tomsc, Ieniseisc, Ircutsc, şi în provinţele: Omsc, lacutsc,
Ocotsc şi Camceatca, la care se mai adaogă pământul Ciuccilor, spre
m. n. de la Camceatca, şi a Chirghişilor.
37
B.	Topografiea
Tiflis, cet. mare cu mai mult de 30.000 lăc., capul pământului
de la Caucas; e zidi- p. 40// tă, lângă apa Cur; stă din cetatea veche,
întunecată; din cetatea noaă, zidită frumos şi din trei suburbe. Se apără
prin doaă forturi. Aici lăcueşte Chivemisitoriul provinţelor de la Caucas,
un Arhiepiscop rusăsc şi altul armenesc.
Alte locuri mai alese în Rusia Asiască
a)	în provinţele de la Caucas: Ilisavetpol, cet. cu 12.000
lăc., din jos de Tiflis, aproape de apa Cur. - Erivan, cet. cu 15.000
lăc., în Armenia, cuprinsă nu de mult de la Perşi. în vecinătate se
află vestita mănăstire Ecimiazin, în carea lăcueşte un Patriarh arme-
nesc. - Nahcivan, cet. veche, mai părăsită.
Şamahi-vechiu şi Şamahi-nou, doaă cetăţi de rând, în provinţa
Şirvan. - Bacu, cet. mică, cu port în Mr. caspie. în vecinătate se află
multe izvoare de naftă. Din sus de Bacu se află vestita curmătură peste
Caucas, carea se numia în tâmpurile vechi Portae Caspiae şi Albanicae
. - Ateşgâ sau pământul de foc, loc sânt pentru Gueberi, unde iasă foc
din pământ, nu departe de Bacu.
Acaltsic, cet. cu 30.000 lăc. şi întăritură ţapănă. - Cutaisi, Poţi,
Anaclia şi Anapa, cetăţi mici şi întărite, lângă Mr. neagră.
A
b)	In guberniile Perm şi Orenburg: lecaterinburg, cet. cu 15.000
lăc., în gubemiea Perm, cu băi de aur şi platină, care sânt cele mai avute
în Ural; bănărie, vărsătorie de tu-p. 41//nuri şi mai multe făurişti. - Irbit,
cet. mică cu neguţătorie.- Troiţe, cet. de rând, în gubemiea Orenburg,
poartă neguţătorie.
c)	în Siberia: Tobolsc, cet. cu 17.000. lăc., la îmbinarea apei
Tobol cu Irtişul, scaun arhiepiscopesc. - Tumen, cet. cu 8000 lăc. în
8&
cea mai roditoare parte a Siberiei. - Omsc, lângă râul Irtiş, cu întări-
tură. - Petropavlovscaia, cet. mică, cu întăritură.
Tomsc, cet. frumoasă, cu 10.000 lăc., lângă râul Tom. - Colivan,
un sat mare în munţii Colivanului, în care se află multe băi de aur şi
argint. - Barnaul, cet. mică, cu băi de argint şi deregătorie băiască
înaltă. - Cracov, sat mare cu băi de argint foarte avute. - Susun, sat cu
băi de aramă şi bănărie.
Crasnoiarsc, cet. mică lângă Ienisei, cap guberniei Ieni-
seisc. - leniseisc, tot lângă acea apă, cet. mică.
Ircutsc, cet. cu 16.000 lăc., lângă apa Angara, cu Gimnasiu,
teatru şi neguţătorie. - lacutsc, cet. mică, cap unei provinţe. - Ocotsc,
cet. mică, cu port. - Nişnei-Camceatca, cet. mică cu port, în Mr.
Camceatchei, cap provinţei Camceatca.
în pământul Ciuccilor şi a Chirghişilor nu se află cetăţi.
De Rusia asiască se ţin şi mai multe insule, ce se află, parte
în Oceanul gheţos de meazănoapte, parte în Oceanul pacinic. în cel
dintâiu următoarele sânt mai de frunte: Arhipelagul de îa gura Lenei,
a lui Lehov, la gura lalei3, p. 42// cu multe oase de elefanţi şi rinoceri;
Siberia noaă, ce cuprinde mai multe insule mari; insulele Urşilor şi a
Crucii. Toate fără lăcuitori.
Dintre insulele Oceanului mare sânt mai alese: insula S. Lau-
renţie, a s. Matei, a s. Pavel şi Gheorghie; Arhipelagul Aleutelor, ce
cuprinde 150 insule, întinse până în America; Arhipelagul Curilelor,
de 26 insule, dintre care 7 sânt supuse laponilor. Toate acestea sânt
friguroase şi ne roditoare, au lăcuitori numai puţini. în unele se află băi
de aramă şi alte metaluri.
39
3	A treia literă este obliterată.

II.
TURCIA ASIASCĂ
A. Peste tot
Partea Asiei, întinsă între 43°5004- 66°10’ a lungi, şi 29°55’-
42°10’ a lăţ. de m. n., se numeşte Turcia asiască, sau Asia turcească. Se
mărgineşte de cătră m. n. cu Mr. de Marmora, Mr. neagră şi Rusia asiască
de peste Caucas; de cătră r. cu o părticică a Rusiei asieşti şi cu Persia;
de cătră m. z. cu Sânul persăsc, Arabia şi Mr. mediterană; de cătră a. cu
Mr. mediterană, Arhipelagul, Mr. de Marmora, strâmtoarea Dardanelelor
şi Bosporal. în arie, afară de unele părţi a Arabiei, peste p. 43// care
domneşte Sultanul, măsură 21.085 m2 dintre care 518 cad pe insule.
Pământul e mai mare parte muntos şi delos, pe multe locuri
peetros, lipsit de apă sau coperit cu deşerturi arinoase. Peste toată
Anatolia, Armenia, Curdistania, partea din sus a Mesopotamiei, şi
a Siriei de cătră apus se trag mai multe ramuri din sistema Tauru-
căucăsască, după cum am arătat mai sus. Printre aceşti munţi se întind
şâsuri înalte, parte săci, parte înbrăcate în păduri şi în câmpuri cu
păşuni. De acestea se află mai cu samă în Anatolia, Armenia şi Siria.
Mai înalt este pământul în Armenia, în vecinătatea Araratului mare şi
mic; apoi în Siria. Peste Anatolia se trag munţii cruciş-curmeziş, fără a
ţinea ceva îndreptare răgulată. în Babilonia, o parte a Mesopotamiei şi
41
4	Eroare de tipar
a Siriei, se întind şăsuri largi, ce pe mai multe locuri se gată în deşerturi
triste, lăcuite numai de nomazi. Deşertul Siriei, sau Barai-al-Şam, a
căruia partea mai mare se trage peste Arabia, şi deşertul Singiar, în
Mesopotamia, sânt mai de frunte.
Clima e tare osăbită. în Armenia ninge şi în luna lui Maiu;
răcoroasă e şi Anatolia. Mai mare e căldura în Siria, afară de munţi, şi mai
cu samă, în Mesopotamia şi Babilonia, în vecinătatea sânului persăsc,
unde termometrul arată până 40°. Aerul lângă ţărmuri e umed şi neguros;
în lăontru uscat şi curat; că vara mai multe luni e ceriul ne curmat sărin.
în părţile de cătră m. z., vântul samum, şi peste tot ciu- p. 44// ma şi
holera asupreşte pre amărâţii lăcuitori, pre carii pe de altă parte i-au supt
nedreptăţile Paşilor, cu toată sistema chivemisirii despotice. Apoi vechea
lepră şi în tâmpurile de acum ne fericeşte familii întregi.
Apele le am numărat mai sus, şi aici însămnăm numai atâta, că
vara mai multe din ele sacă de tot.
Pământul Turciei asieşti, încărcat în tâmpurile vechi de
sumeţe, cetăţi şi lăcuit de popoare puternice, se copere acum numai
cu dărâmăturile triste a strălucirii de atunci. Urmările despotismului
l-au lipsit de lăcuitori, şi au desrădăcinat preţoasele flori a culturii, ce-1
înfrumseţase mii de ani, până la venirea durilor Osmani. Avuţiile fireşti
a lui au rămas totuşi, şi unele ţinuturi pe drept se numără între cele mai
desfătate şi mai roditoare în Asia.
Dintre vietăţi se ţin: cămile, cai de soiu arăbesc, măgari, oi cu lână
cam aspră, capre de Angora, a cărora lână se numeşte în Europa păr de
cămilă; biboli, puţine vite cu coame, multe sălbatice: lei, leoparzi, urşi,
lupi, vulpi, şacali, ihneumoni, hiene, căprioare, unţe; apoi: vermi de mătasă,
albine, ş.a. Dintre vegetătoare cresc aici mai cu samă acelea, pe care le am
numărat în descrierea Italiei şi a Ispaniei. Dintre bucate se samănă mai cu
samă: urez, grâu şi dura (un feliu de mălai mărunt). De însămnat sânt încă:
42
calcas sau napii turceşti (?)5, cusa, un feliu de bostani; ocrele, un feliu de
curechiu. Creşte încă: mult mac, şofran, indigo, struguri, ş.a.
p. 45// Câmpurile sânt presărate cu mai multe feliuri de flori,
ce înfrumseţază grădinile Europei, aşa cu lilioni sau crini, hiacinţi, ş.a.
Vestiţi sânt în Siria cedrii din muntele Libanon, între carii mai stau câţiva
doară din tâmpurile lui Solomon. Din minerale se sapă: puţin aur, argint,
fer, aramă, plumb, antimoniu, saletru, peatră acră, pucioasă, spumă de
mare; apoi se află ametiste, heliotrope, topase, ş.a. petri scumpe.
Frumosul acest pământ, înzâstrat de la fire cu atâtea daruri, e
lăcuit abea de 11.000.000 lăc., a cărora cam a triea parte o fac Turcii
sau Osmanlii, lăţiţi ca popor domnitoriu peste toate provinţele. Din
viţa turcească se trag încă Turcomanii, ce lăcuiesc în Armenia şi unele
părţi a Anatoliei. Urmează Arabii, mai cu samă în Siria; Curzii, în
vecinătatea Persiei; iaşii, lângă Mr. neagră; Grecii, Armenii, Evreii,
Ţiganii şi puţini Europeni. De însămnat sânt încă doaă popoare în
Libanon: Druşii şi Maroniţii.
Turcii, Turcomanii cei mai mulţi dintre Curzi şi Laşi, toţi Arabii,
ş.a. se ţin de legea muhamedănească sunită; Şiiţi sânt puţini, mai cu samă
între Curzi. Creştini de legea răsăritească ortodoxă sânt Grecii; Catolici
se află la Vi milion, mai cu samă în Siria. Unii dintre Curzi, Greci, ş.a.
sânt Nestorieni; o parte a Armenilor; Monofisiţi sau Eutihieni; Maroniţii,
mai mare parte, Monoteliţi. Dintre Nestorieni, Armeni şi Maroniţi, s-au
unit mai p. 46// mulţi cu beserica Romei. Druşii sânt acasă păgâni, între
Turci se arată muhamedani. Se zice că în Libanon s-ar afla şi puţini
următori a legii lui Zoroaster.
Dintre lăcuitorii Turciei asieşti la 2 Vi milioane sânt nomazi,
ceialalţi lăcuesc în cetăţi şi sate. Cetăţile sânt de rând mari şi cu mulţi
lăcuitori; că în ele caută lăcuitorii asupriţi adăpost în contra jăfuirilor.
48
5	Punctuaţia aparţine autorului
O parte a lăcuitorilor se cuprinde cu lucratul pământuluiş
iară nomazii mai cu samă cu păscutul vitelor; cetăţenii cu măestriile
şi neguţătoriea. Lucrarea pământului se află în stare foarte mi şea, şi
multe câmpuri grase rămân părăsite. Mai în floare e cultura pomilor; că
răsăritenii sânt de rând iubitori de grădini frumoase. Druşii şi Maroniţii
ţin mulţi vermi de mătasă. Mai multe făurişti se află în Alepo, Damasc,
Bagdad, Smirna şi alte cetăţi a Anatoliei. Mânăfăpturile de mătasă se
pot alătura cu cele din Europa. Vestiţi sânt Turcii în făurirea săbiilor,
numite de Damasc; care însă se gătesc în mai multe cetăţi şi mai cu
samă din fer adus din Europa.
Neguţătoriea e tare scăzută, pentru lipsa sigurităţii, de i-ar şi
părtini foarte pusăciunea ţării între atâtea mări şi avuţiile pământului.
Italii au numit acestea ţări Levante sau Răsăritul; de unde neguţătoriea cu
ele se zice de Levante. în lăuntru se poartă neguţătoriea prin pământeni
cu cărăvane; iară pe mare mai cu samă de Austrieni, Englezi, Ho- p. 4 7/7
lanzi, Frânei, Ruşi, liali şi Greci. Se scot mai cu samă: mătasă, bumbac,
tort de bumbac şi de lână de Angora; pei, cai, opium, spumă de mare,
şofran, galeş, mastix, stafide, vin de Cipru, ş.a. Se aduc: mânăfapturi de
Europa, negoaţe de colonii, succin, argint-viu, negoaţe de Africa, între
care mulţi sclavi, marfe de India, ş.a. Smirna şi Trapezuntul poartă mai
mare neguţătorie de mare.
Cultura ştiinţască şi forma chivemisirii sânt ca în Turcia
europească. Peste frumosul pământ, unde au cântat faimosul Omer
dulcile sale versuri, şi unde dumnezeiasca lege a lui Hristos au lăţit întâi
mântuitoarea sa lumină, s-au răspândit un adânc întunerec, neştiinţa şi
credinţă deşartă, nu numai între Muhamedani, ci şi între Creştini. între
cetăţi se zice Damascul mai cultivat, şi între popoare, Arabii.
Europenii împart Turcia asiască după numirile vechi: în Anatolia,
sau Asia mică, întinsă între Mr. mediterană, Arhipelag, Mr. neagră şi
44
Eufrat; în Armenia, cu unele părţi a Grusiei şi Curdistaniei, spre m. n.; în
Mesopotamia, din Eufrat până în Persia, numită de Turci Al-Gesire, cu
Babilonia sau Irac-Arabi, din jos de Mesopotamia, şi în Siria, de carea
se ţine şi vechea Fenicie cu Palestina. La acestea se mai adaogă insulele.
Turcii împart toată Turcia asiască în 20 Eialeturi, sub-împărţite în Live.
Acelea sânt următoarele: 1. în Anatolia: Anadoli, Chibris, Adana sau
Işcil; Caramania, Meraş, Sivas şi p. 48// Trapesund. 2. în Armenia:
Cars, sau Cealdir; Erzerum, Van şi Şersor. 3. în Mesopotamia: Bagdad,
Basra, Moşul, Diarbecr şi Raca. 4. în Siria: Alepo, Tarablus, Acra şi
Damasc. Insulele se cuprind în Eialeturile Anatoliei. Noi în Topografie
ne vom îndrepta după împărţirea Europenilor.
B. Topografica
A
1.1	n Anatolia:
Cutahia (Cotyaeum), cet. cu 50-60.000 lăc., zidită în loc
foarte plăcut, la poalele muntelui Pursac-Dag (Olympus), răsidinţa
Beglerbegului şi capul Eialetului Anadoli.
Prusa, cet. mare, cum scrie Hamer, cu 100.000 lăc., zidită în loc
ne spus desfătat, nu departe de Pursac-Dag şi de Mr. de Marmora. Are
la 132 moşei, Mitropolie grecească, Arhipescopie armenească, făurişti
pentru mătasă şi scăldători minerale. Prusa au fost în tâmpurile vechi
căpitala Bitiniei, apoi răsidinţa Sultanilor, până s-au trecut aceasta la
Adrianopol. Dintre locurile din vecinătate-i sânt mai alese: Moda-
nia, cet. cu 20 mii lăc. - Lznic, orăşel apus, în locul strălucitei cetăţi
Nicaea. - Ismid sau Nicmid, cet. mare, lângă Mr. de Marmora, cu Mitro-
polie grecească, şi Arhiepiscopie armenească, în locul vechii cetăţi Nico-
media. - Scutari, un suburbiu a Constantinopolului în Asia, cu 33.000 lăc.
45
p. 49//Aogora (Ancyra), cet. cu 46.000 lăc., neguţătorie şi multe
făurişti, în care se lucră lână. - Boli, cet. neguţătorească. - Sinope sau
Sinab, cet. de rând, cu neguţătorie şi port în Mr. neagră.
Cara-Hisar (Apamea), cet. mare, spre m. n. de la Cutahia. - Şart
(Sardes), cet. mică, strălucită în tâmpurile vechi. - Mira, sat apus, în
locul cetăţi vechi Mira, în carea era Episcop S. Nicolae. - Marmariţa,
cet. cu port mare, în care se ţine iama o parte a flotei turceşti. - Burdun,
în locul vechii cetăţi Halicamassus.
Ismir, sau Smirna, una dintre cele mai de frunte cetăţi a Turciei,
cu 120-130.000 lăc., Arhiepiscopie grecească şi armenească, şi neguţătorie
foarte mare. E zidită în formă de amfiteatru, la capul sânului Smirnei. O
parte a acestei cetăţi e lăcuită numai de europeni, carii formează aici o
soţietate cultă în mijlocul bărbăriei asieşti, cu scoale, teatru, casino, ş.a.
Grecii încă au în Smirna scoală înaltă, în forma unui Gimnasiu. Portul
este mare şi bine afund. Smirna arsese în anul 1811 şi în anul 1841, încă
s-au mistuit prin foc partea ei mai mare. în vecinătate se află mai multe
dărâmături din vechime; că aici se întindea vechea Ionie, cu strălucitele ei
cetăţi. Noi însămnăm următoarele: Manisa, cet. mare, zidită între minile
cetăţii Magnesia ad Sypillimi. - Fochia, mai demult Phocaea, cet. de
rând. - Vurla,/?. 50//cet. de rând, în locul vechii Clazomene. Aici lăcueşte
Episcopul de la Efes. - Cesme, loc vestit de la bătaea ce s-au întâmplat
între Ruşi şi Ţuici, în anul 1770. între dărâmăturile strălucitului Efes se
află acum satul Aiasaluc. Se cunosc nu departe şi urmele miletului. -
Cuş-Adasi, sau Scala-nova, cet. cu port şi 20.000 lăc. - Bergama, cet.
de rând, în locul vechiului Pergamus. Mai sus, la gura Dardanelelor, se
află locul, unde au stat bătrâna Troie. Toate în eialetul Anadoli.
Adana, cet. zidită în loc desfătat, cap eialetului de acest
nume. -Tarsus, cet. de rând, patrea Apostolului Pavel. - Sis, cet. scăzută
de la floarea mai dinainte, în carea lăcueşte un Patriarh armenesc.
46
Conia, sau Conie (Iconium), cet. cu 30.000 lăc., căpitala
eialetului Caraman. - Acşer, cet. cu Arhiepiscopie grecească. - Caisaria,
sau Cesaria, cet. de rând, în tâmpurile vechi foarte pompoasă şi avută.
Meraş, capul unui eialet. - Semisat (Samosata), orăşel, în
care s-au născut Lucian de Samosata. - Sivas (Sebaste), cap eialetului
Sivas. - Tocat, cet. mare, cum zic, cu 100.000 lăc., neguţătorie, mai
multe făurişti şi Arhiepiscopie armenească. - Amasia, cet. cu 30.000
lăc. -patriea Geografului Strabo, şi a lui Mitridates.
Trebisond (Trapezus), cet. cu 40-50.000 lăc., zidită lângă Mr.
neagră, capul unui eialet; are port şi poartă mare neguţătorie. - Chi- p. 51//
resun (Cerasus) cet. mică. Din aceasta au adus în Europa Lucul cireşele.
2.în Armenia:
Cars, cet. de rând, zidită lângă râul Cars, în loc muntos, şi capul
unui eialet.
Erzerum, cet. cu aproape la 100.000 lăc., zidită în un podei,
înfrumseţată cu multe zidiri strălucite; are multe făurişti, mai cu samă
pentru arme, şi poartă neguţătorie mare. Lăcueşte în Erzerum şi un
Patriarh armenesc. - Baiezid, cet. de rând.
Chercuc, cet. de rând, capul eialetului Şersor, lăcuit mai cu samă
de Curzi, peste carii domnesc mai mulţi Principi numai tributari Tur-
cilor. - Arbil (Arbela), cet. mică, în vechea Asirie, unde s-au întâmplat
a triea bătae între Alexandru şi Darie. - Amadia, cet. întărită ţapăn, cap
unui Principat neatârnătoriu.
47
3.în Mesopotamia şi Babilonia:
Moşul, cet. mare, cu 60.000 lăc., zidită în im şăs larg, lângă
apa Tigru; are multe făurişti şi poartă mare neguţătorie. De la această
cetate s-au împrumutat numele muselinul. Aici lăcueşte un Patriarh
a Nestorienilor. Peste Tigru, la satul Nun ia, se arată dărâmăturile
faimoasei cetăţi Ninive.
Diarbecr, mai de mult Amida, cet. cu 60-80.000 lăc., zidită din sus
de Moşul, p. 52// lângă Tigru; e capul eialetului de acest nume şi poartă
mare neguţătorie. Episcopul haldeesc de aici, unit cu beserica Romei, poartă
nume de Patriarh. - Sirt, sau Serta (Tigranocerta?6), cet. mică.
Raca, cet. mică lângă Eufrat, cap unui eialet. - Orfa (Edessa),
cet. cu 40-50.000 lăc., zidită cum se zice, în locul vechii cetăţi Ur.
Bagdad, cet. 85-100.000 lăc., zidită lângă Tigru, în un şăs
larg, înfrumseţată cu un mare număr de zidiri pompoase, poartă mare
neguţătorie şi lucră multe mânăfapturi. Această cetate era în acelea
tâmpuri, când lăcuia în ea Califii Arabilor, una dintre cele mai strălucite
cetăţi a Asiei. în Bagdad lăcueşte un Patriarh a Nestorienilor.
Pământul din vecinătatea Bagdadului e presărat cu dărâmăturile
mai multor cetăţi de-a Grecilor, Romanilor, Perşilor şi Arabilor. Aici au
stat sumeţul Babilon, sau Vavilon, cu înaltele sale ziduri cu beserica lui
Bel (Val), şi cu grădinile rădicate pe stâlpi; aici Seleucia, Ctesifonul,
Madainul, ş.a. toate pompoase şi puternice. Babilonul era zidit în locul
micii cetăţi de acum Hile, lângă Eufrat; mai sus lângă Tigru, spre r.
de iarnă de la Bagdad, sta Ctesifonul şi Seleucia, pre care arabii le au
numit cu un nume Madain. Mai însămnăm încă: Meced-Ali şi Meced-
Hosein, doaă locuri, ce le cinstesc tare Muhamedanii şiiţi. Lângă Eufrat
se mai văd dărâmăturile vechii cetăţii Cufa.
6 în conformitate cu textul
p. 53// Spre m. n. de la Bagdad: Nisibin, în locul vechii Nissibis
şi Mardin.
Busra, sau Basra, cet. ne curată şi ne sănătoasă, numără 60.000
lăc., e cap eialetului de acest nume şi se află lângă Şat-el-Arab.-Coma,
cet. de rând, zidită la înbinarea Tigrului cu Eufratul.
4.	î n Siria:
Alepo, sau Haleb, una dintre cele mai mari cetăţi a Turciei,
zidită pe mai multe dealuri, lângă râul de numele său, ce curge în Eufrat;
înfrumseţată cu mai multe zidiri strălucite. înainte de anul 1822, când
fu tare prădată prin boale, răsboae şi un cumplit cutrămur, număra la
200.000 lăc., între carii 15.000 Creştini. - Antachia, sau Antiohia, cet.
cu 18-20.000 lăc., lângă Orontes, mai de mult strălucită foarte, când se
numia Crăiasa răsăritului - Seanderun sau Alexandriete, cet. mică cu
port. - Nisib, cet. mică, lângă Eufrat, la carea au învins Aii Mehmed
oştile Sultanului, în anul 1839. Toate în eialetul Alepo.
Tarabolos (Tripoîis), cet. cu 10.000 lăc. şi port. E capul eialetului
de acest nume. - Latachia sau Ladichia (Laodicea), cet. derând, spre
m.	n. de la Tarabolos. Eialetul Tarabolos cuprinde partea mai mare a
muntelui Labanon (Livan), în care lăcuesc Druşii şi Maroniţii, supt mai
mulţi Principi, numai tributari Sultanului.
Acra, sau Aca (Ptolomais, Jean d’Acre) p. 54// cet. întărită ţapăn,
vestită în Istorie. E cap eialetului Acra. - Tir, sau Sur, (Tyrus), în tâmpurile
vechi mai marea şi mai avuta cetate a Feniciei, acum un loc apus, cu port,
spre m. n. de la Acra. - Sidon sau Saida, altă cet. mică, cu port, mai de mult
foarte strălucită. - Beirut (Beiythus), cet. cu 10.000 lăc., port şi neguţătorie.
Mai demult era puternică şi strălucită. - Caisarie (Caesaria) şi lafa sau Iope,
cetăţi mici. Toate acestea lângă mare; iară mai în lăontrul ţării:
49
Balbec (Heliopolis), cet. mică, Ia carea se află mai multe
dărâmături, rămase din acelea tâmpuri, când era ea una dintre cetăţile
mai pompoase a Siriei. - Nazaret, un sat de rând, vestit în Istoriea
omenimii, ca patriea Mântuitoriului Isus Hristos. Nu departe se înalţă
frumosul munte Tabor (Thavor). - Tabarie (Tiberias), cet. de rând, în
vecinătatea lacului de numele său. în vecinătate se văd dărâmăturile
cetăţii Capernaum.
Damasc sau Damas, care se numeşte şi Dimişc-a!-Şam, una
dintre cele mai de frunte cetăţi a Turciei, şi doară cea mai veche pe
pământ; că se zice a fi înflorit şi în zilele Patriarhului Avram. E zidit în
un câmp ne spus desfătat, ca în mijlocul unei prea frumoase grădini,
lângă râul Baradi; numără la 140.000 lăc., între care 35.000 Creştini
de mai multe desbinări; e cap unui eialet, poartă neguţătorie şi lucră
osâbite mânăfapturi. între zidiri este mai de însămnat o strălucită
moşee p. 55// carea au fost mai demult beserica S. loan. în Damasc
lâcueşte un Patriarh grecesc, care se numeşte a Antiohiei. - Mama
(Epiphania), cet. lângă Orontes, cu 30.000 lăc. - Tadmor, sat apus în
mijlocul unui deşert, spre r. de vară de la Damasc, cu minunatele ruini
a strălucitei cetăţi Palmyra.
Ierusalim, sau Ierusalem, una dintre cele mai vestite cetăţi
a lumii, ca leagănul răligiei creştineşti şi evreieşti, şi e în cinste şi
la Muhamedani. Se află la poalele muntelui, sau mai bine a dealului
Sion, pe loc neoblu, încungiurată de câmpuri triste şi ne plăcute.
Numărul lăcuitorilor e tare schimbătoriu pentru mulţimea călătorilor,
ce se aşază în ea pe scurt tâmp; a rare ori trece totuşi peste 30.000.
Jumătate din aceştia sânt Muhamedani, ceialalţi Evrei şi Creştini de
mai multe desbinări. Se încungiură cu ziduri, şi se apără prin turnuri,
între zidiri sânt mai strălucite: moşea lui Omar, zidită în locul besericii
lui Solomon, şi foarte pompoasă; beserica s. Mormânt, mănăstirea
50
armenească, o zidire foarte mare; mănăstirea Mântuitoriului catolică,
în Ierusalim lăcueşte un Patriarh grecesc, un Arhiepiscop armenesc,
un Episcop catolic, şi de la anul 1841 unu englezăsc. Ierusalimul se
numeşte de Creştinii din răsărit Soliman, de arabi, Elcods, şi de turci,
Cudsl-Şerif.
în vecinătate se află mai multe locuri, cărora au câştigat mare
nume întâmplările Mântuitoriului, aşa: Muntele măslinilor, spre p. 56//
răsărit peste râul Cedron (Chidron), Grădina Ghetsemane, la poalele
acestuia, lângă numitul râu; muntele Căpăţinilor, spre m. n. de la cetate,
ş.a. - Mai încolo, Betlehem, sau Viflăim, acuma Beit-el-lahm, orăşel,
în care s-au născut Mântuitoriul, cu o beserică strălucită, zidită de muma
împăratului Costantin, de Elena. Se află spre m. z. de la Ierusalim. -
Gaza, cet. de rând, lângă mare, cătră Arabia. - Naplus, mai demult
Sihem, cet. cu 10.000 lăc., spre m. n. de la Ierusalim.
5.în Insule:
O parte a Asiei turceşti stă din insule, care se află, parte în Mr.
mediterană, parte în Arhipelag şi Mr. Marmora.
în aceasta e mai de frunte insula Marmara, cu băi de marmore,
în Arhipelag: Bodşa (Tenedos), cu cet. Bodşa. - Mitilene (Lesbos),
cu cet. MIdili. - Hiu (Chios), numită şi Sachi sau Schio, foarte
roditoare de mastix, cu cet. Sachio sau Schio. - Samu sau Samos,
cu cet. Cora, în carea lăcueşte un Arhiepiscop grecesc. - Patmos, o
insulă mică, în carea se zice a fi fost în izgonire s. Ioan, Evanghelis
-tul. - Psara şi Antipsara, spre m. n. de la Schio. - Ahicria sau
Nicaria, spre a. de la Samos. - Rodos, mai mare ca cele numărate
până aici, cu pământ roditoriu şi cet. Rodos. - în Mr. mediterană:
Chibris sau Cipru (Cyprus), o insulă mare, carea face de sine un
51
eialet, roditoare de bucate şi de vin bun. Cetatea p. 57// Primară e
Lefcoşa, sau Nicosia, zidită în loc foarte desfătat, în ceva depărtare
de la mare; are Arhiepiscopie şi 16.000 lăc. La cetatea Bafa se văd
dărâmăturile vechii cetăţi Paphus.
III
ARABIA
Peste tot
Arabia se numeşte marea acea jumătate-insulă carea se întinde
spre m. z. de la Turcia asiască, şi se udă de alte părţi prin undele Sânului
persăsc, Mării arăbeşti şi roşie. Ea se mărgineşte şi cu Egiptul, de care se
desparte prin Istmul Suez. Se întinde de la 50°16’-75037’ a lungi, şi de la
I2040’-30°56’ a laţ. de m. n. în arie măsură după Hasel 46.778 m2.
Despre părţile Arabici din lăontru avem cunoştinţe tare ne
depline. Pe lângă ţărmuri se întind şăsuri neroditoare, mărginite în
depărtare mai mare, sau mai mică, cu munţi de înălţime ne însămnătoare,
petroşi lipsiţi de păduri şi săci. Din colo de aceştia, cum spun, s-ar trage
podeie largi, pe care iară se rădică munţi de înălţime puţină. Şăsurile de
lângă ţărmuri sânt arinoase, precum şi podeiele din lăontru; care totuşi
închid mai multe oase, cu pământ umed şi roditoriu. Printre munţii din
vecinătatea ţărmurilor se întind şi văii desfătate şi roditoa- p. 58// re,
mai cu samă lângă Mr. roşie, sau în aşa numită Arabia fericită; care
nume însă i se cuvine numai alăturându-se cu alte părţi a ei mai săci
şi mai puţin roditoare. Despre munţi vezi mai sus, faţa 8. O mare parte
a pământului se copere de deşerturi arinoase, săci, fără vieaţă. Mai de
însămnat sânt: Barai-al-Şam, în vecinătatea Siriei; El-hamad, spre r.
de la cel dintâiu, şi deşertul Irac, întins până în apa Şat-el-Arab. Toate
spre m. n., mărginite de cătră m. z. cu pământul înalt.
SS
Pătimeşte Arabia şi de lipsa apei. Cele mai multe a ei izvoare au
apă sărată, sau amară; apoi vara mai toate curgătoarele-i sacă.
Clima şi după pusăciunea ei geografică trăbue să fie caldă; alte
împregiurări însă, precum: lipsa apei şi a pădurilor, o fac mai călduroasă.
Iernile totuşi între munţi sânt întru atâta friguroase, de îngheaţă apa şi sâlesc
pre lăcuitori a se înbrăca în veşminte de piele. Almintrălea e sănătoasă, cu aer
mai mult uscat şi ceriu peste partea mai mare a anului sărin. Dintre vânturi,
doaă sânt mai stricătoare: samum, în deşerturile de către m. n., şi altul, ce
suflă de cătră sânul persăsc, umed, fierbinte şi înăduşitoriu.
Pământul Arabiei e ne roditoriu în mare măsură; produptele lui
însă sânt foarte alese şi nutritoare. Mai de frunte sânt caii, cămilele
şi cafeoa. Caii de Arabia sânt cei mai minunaţi în lume şi se poartă
de lăcuitori cu cruţare ne spusă. Arabul culcă în cort pre calul p. 59//
său, îl sărută, îi dă de mâncare din mână, apoi de bătae nu poate fi
nice vorbă. Cămilele, corăbiile pentru deşerturi, înlesnesc împărtăşirea
în ţara această arinoasă şi fără apă. Cafeoa nu are nice în o ţară atâta
bunătate, ca în Arabia şi ea face cel mai de frunte articul de neguţătorie.
Se află încă: măgari de casă şi sălbatici, puţine vite cu coame, oi, lei,
leoparzi, hiene, şacali, pantere, struţi, fasani, ş.a. Dintre vegetătoare:
puţin urez, grâu, orz, dura, trăstie de zăhar, aloe, mirhă, balsam, acaţi de
gumi, tăbac, finice, alămâi, ş.a. Metaluri sânt puţine. De însămnat sânt
încă scoicile de mărgele, ce se prind mai cu samă în sânul persăsc.
Numărul lăcuitorilor se socoteşte la 12.000.000. Mai bine este
împoporată partea de lângă Mr. roşie, unele ţinuturi muntoase şi mai
multe oase din lăontra.
Lăcuitorii sânt mai mare parte Arabi, între carii lăcuesc puţini
negri de Africa, Abisini, Turci, Evrei, ş.a. Toţi aceştia vorbesc limba
arăbească noaă, împărţită în mai multe dialecturi; iară cea veche, în care
e scris Coranul, o ştiu numai învăţaţii.
54
Arabii se împart în nomazi şi lăcuitori stătători. Cei dintâi
se numesc Beduini, lăcuesc supt corturi, se mută din un loc în altul,
cuprinzându-se mai cu samă cu păscutul vitelor. Ceialalţi sau lăcuesc în
oraşe şi se zic Hadesi, sau în sate şi se numesc Fe- p. 60//\ah. Aceştia
lucră pământul, ceialalţi se cuprind şi cu osăbite măestrii.
Lăcuitorii numai arare ori schimbă firea pământului, în care
lăcuesc, şi mai adese ori se mută ei după pământ. Aceasta s-au întâmplat
cu Arabii. Ei sânt adevăraţii fii ai acestei ţări calde, armoase şi săci. Stătura
Arabului e de mijloc, trupul macra, ba a Beduinilor mai uscat; pelea
întunecată, dară nu neagră; părul negru, ochii înfocaţi, muşchii puternici.
Lăcuitorii stătători au trup ceva mai cărnos şi pele mai puţin întunecată,
unde nu s-au mestecat cu negrii de Africa. Mişcările tuturor Arabilor sânt
iuţi, îndămânatice; trapul sănătos, îndestulit cu puţine, harnic de a suferi
foamea şi setea tâmp îndelungat. Arabul au preţuit mai mult libertatea
săracă, ca vieaţa plină de desfătări, supt asupritoarea mână a unui despot,
şi săcile deşerturi a patriei sale i se par până în zioa de astăzi mai dulci,
ca paradisurile pământeşti de lângă Ganghes şi Chiang, lăcuite de turme
de sclavi. Libertatea, carea o gustă Arabul de mii de ani mai ne curmat,
au vărsat în peptu-i îndrăzneală ne spusă, inimoşie, seriositate, mărinimie
şi preţuire de sine. Firea lui e înfocată, făntasiea vie, care trece curând în
entusiasm. între vârtuţi se mai numără bunătatea inimii şi ospătatea. De
altă parte sânt Arabii: plecaţi spre răpiri, poftitori de răsbunare, pătimaşi,
ne miloşi, ne statornici, dedaţi desmerdărilor trupeşti în mare măsură,
pretini şi protivnici primejdioşi. Viptul lor este p. 61// sâmplu; finirile,
pânea de orz, turta de dura şi laptele de cămilă, sânt bucate de rând a
Beduinului şi a săteanului. Cetăţenii ţin masă mai bună, mecanul mâncă
came în toată zioa, şi ulceaoa cu cafea e ne curmat la foc.
Mai toţi lăcuitorii Arabiei urmează legea muhamedănească, după
desbinarea suniţilor. în laontral ţării e lăţită noa desbinare a Vahabiţilor,
55
născută în suta a 18. Aceasta stă cătră alte desbinări a Muhamedanilor,
cam ca răligia unitărească, cătră celelalte desbinări creştineşti. Evrei
sânt puţini; asemenea se află puţini Creştini, Brămineni şi Parşi.
îndustriea se află în Arabia în stare mai de jos ca în alte părţi
a Asiei, căriea nu părtineşte viaţa nomadică, îndestulită cu puţine.
Făurişti s-au rădicat numai puţine, în tâmpurile de curând, prin nişte
Inzi. Fămeile sătenilor şi a Beduinilor gătesc toate vesmintele pe sama
căsii. între hadesi se află fauri de mai multe feliuri.
Mai în floare e neguţătoriea, ca nedespărţită de viaţa nomadică.
în lăontrul ţării se poartă aceasta prin cărăvane, şi mulţi din acei străini,
ce călătoresc la Meca, se cuprind şi cu neguţătoriea. Cu India şi Africa,
se poartă neguţătoriea pe mare; cu Turcia şi Persia, pe uscat. Mânăfapturi
de mătasă şi de bumbac, precum şi aromate, se aduc din India; bucate din
Egipt, negoaţe de lux, mai cu samă, din Europa, arme din Turcia şi Persia;
în locul cărora se scot pe an la 600-700.000 măji de p. 62/1 cafea, finice
uscate, cai, pei, mărgele, gumi, indigo, negoaţe aduse din Africa, ş.a.
Din privinţa culturii literare se numără arabii între cele dintâi
popoare a Asiei, a cărora literatură e foarte mare, veche şi lăţită între
toate popoarele de legea lui Muhamed. Limba lor e cultă şi copioasă
în mare măsură. Arabul are 80 nume pentru miere, 200 pentru şerpe,
500 pentru leu, şi 1000 pentru sabie, încă din tâmpul, când era limba
numai în gura poporului. Literatura arăbească e mai avută în Poesie,
Georgafie, Istorie, Medică, Matematică, Fisică şi Dialectică. Floarea ei
au început pe la anul 750, supt Califii Ai-Mansur şi Al-Raşid, în Asia,
lângă Tigru, de unde au trecut în Arabia, Africa şi Ispania. Ea au înflorit
cu adevărat mai mult afară de Arabia, însă tot între fiii acestui popor.
Arabia e o ţară cuprinzătoare de mai multe staturi. Peste câteva
locuri de lângă Mr. roşie domneşte Sultanul turcesc, care are mai mulţi
domnitori arăbeşti tributari, şi drept de a ţinea oaste apărătoare în
56
sântele cetăţi Meca şi Medina. Marginile pământului supus mijlocit şi
ne mijlocit Sultanului, sânt ne statornice şi puţin cunoscute. Ceealaltă
Arabie e de tot ne atâmătoare, împărţită în mai multe staturi mărunte,
dintre care vom număra mai jos, câteva mai alese. Puterea domnitorilor
e în toate răstrânsă, nu prin ceva aşezământ; ci prin datinile vechi. între
Beduini s-au mai păstrat vechea chivemisire pătrierşască. Popo- p. 63//
ral se împarte în nobilime şi poporal de jos. Nobilii se numesc Şerifi şi
Şehi (şeihi). Şerifii se trag din viţa lui Muhamed, şi domnitorii din ei se
zic Emiri. Domnitoriul din Iemen şi Mascat se chiama Imam.
Vechiul Geograf Ptolomeu împarte Arabia în Petroasă, Fericită
şi Deşartă. Această împărţire, măcar se mai află în unele harţe şi cărţi
geografice; au fost totuşi Arabilor pururea ne cunoscută. Noi după Hasel
o împărţim în cinci ţinuturi mar, care sânt: 1. Hegeas, întinsă lângă
Mr. roşie şi mai în lăontra. 2. Iemen, în cornul de lângă strâmtoarea
Bab-el-Mandeb. 3. Oman, în cornul, unde se împreună sânul persăsc
cu Oceanul indesc. 4. Hese, sau Hagear, spre m. n. de la Oman, până
la gurile apei Şat-el-Arab. 5. Naged, în lăontral ţării. Afară de acestea,
ţărmuri i de la Iemen până la Oman, se numesc de unii Hadramaut.
B. Topografica
Meca, cet. mare, depărtată de la Mr. roşie cale de doaă zile; zidită
în o vale sacă, în Hegeas. Aici s-au născut Profetul Muhamedanilor,
Muhamed, în anul 571; din care pricină e mare cinste înaintea lor, şi
fiecare credincios e dâtoriu a o cerca măcar odată. Uliţile ei sânt largi,
căsile înalte şi, în contra datinii răsăritenilor, mai multe au fereştile
cătră uliţă. Numărul lăcuitorilor se socoteşte de unii numai 30 mii,
care creşte foarte, când se p. 64// adună călătorii străini. Lucrurile mai
vrednice sânt în Meca: Caaba, moşea Mesgid-al-Haram şi fântâna
57
Zemzem. Caaba e o zidire pătrată, de peatră, în forma unui turn, ce are
înălţime de 34 urme, învăscută dinafară cu covor negru, pe care stă scris
simbolul Muhamedanilor: Nu este Dumnezeu afară de Dumnezeu,
şi Muhamed e Profetul Iui. în lăontru e învăscută cu mătasă în faţa
trandafirului, carea, precum şi covorul cel negru, se trimite în tot anul
de la Costantinopol. în cornul de cătră răsărit, în partea din afară, se află
o peatră neagră, despre carea se zice a fi fost dată lui Avram Patriarhul,
de Arhanghelul Gavril. Fiecare musulman, ce călătoreşte la Meca, e
dătoriu a săruta această peatră. în giurul Caabei, e zidită în forma unui
fuişor, moşea Mesgid-al-Haram, cu şapte minareturi. Apoi iară lângă
Caaba e săpată faimoasa fântână Zemzem, a cărei apă se zice a fi alburie
şi cam sărată. Din aceasta beu şi se spală toţi călătorii Musulmani. Meca
se apără prin trii forturi, e capul unui mic stat, ce se numeşte marele
Şerifat de Meca şi poartă năguţătorie mare.
Alte locuri alese în Arabia
1.în Hegeas:
Gida, cet. supusă Sultanului, lângă Mr. roşie, cu 40.000 mii lăc.,
port şi neguţătorie mare. Se află spre a. de la Meca.
p. 65// Medina, cet. frumoasă, cu 8000 lac., zidită lângă un râu
mic, spre m. n. de la Meca, încungiurată de pământ arinos. La această
cetate au fugit Profetul Muhamed, în anul 622, alungat de Mecani, şi aici
se află îngropat, dimpreună cu fată-sa Fatima, şi cu Califii Abubecher
şi Omar. Mormântul Profetului nu stă în aer rădicat, cum cred unii; ci
dimpreună cu celealalte, e pus în o strălucită moşee, împregiurat cu
gratii verzi. Şi la această cetate călătoresc în tot anul mai mulţi evlavnici
Muhamedani.
56
Iembo sau Iambo, cet. mică, cu port lângă Mr. roşie. - Acaba,
cet., la capetul Mr. roşie de către m. n., ce se numeşte sânul Acabei. Spre
m.	n. se întinde valea numită Vădi Musa, cu strălucitele dărâmături a
vechii cetăţi Petra. Spre m. n. de la Mr. roşie se înalţă muntele Sinai şi
Horeb. Nu departe de cel dintâiu se află vestita mănăstire a s. Catarine,
întărită, spre a se putea apăra în contra Beduinilor.
A
2.1	n Iemen:
Sana, cet. mare şi frumoasă, zidită între munţi, în un câmp
roditoriu, încungiurată cu ziduri şi apărată prin un fort; căpitala unui
stat, ce se numeşte Imamatul Iemen, sau Sana, şi e acum tributariu
Sultanului. - Damar, cet., cum zic, cu 5000 căsi. - Mocha, cet. cu port
în Mr. roşie, şi 5000 lăc. Poartă mare neguţătorie cu cafea. — Abu-Ariş,
p. 66// căpitala Statului de acest nume. - Adcn, cet. mică, pe o limbă
de pământ, lângă Mr. arăbească, acum în mâna Britanilor. - Macala şi
Terim, doaă cetăţi în Hadramaut.
A
3.1	n Oman:
Mascat sau Muscat, cet. cu 12.000 lăc., zidită în un câmp
roditoriu, sădit cu păduri de finici, cu port în Mr. arăbească şi neguţătorie.
Ea e capul unui stat, care se numără între cele mai puternice în Arabia.
Imamul de Mascat domneşte şi peste unii ţărmuri din partea Africei de
cătră r., şi peste nişte părticele a Persiei. - Rostac, cet. în loc muntos, în
carea lăcueşte de rând Imamul de Mascat. - Ser, lângă sânul Persăsc,
capul unui mic stat.
59
IV. î n H e s e:
Ras-al-Chima, mai de mult cet. mare, acum scăzută, cu port,
lângă sânul persăsc. - El-Catif, cet. întărită. - Fuf, sat mare, capul
unui stat.
5. î n N a g e d:
Dereie, sau Deraie, cet. cătră mijlocul Arabiei, în un câmp
plântat cu finici, supt munţii Tueic, căpitala Vahabiţilor, în anul 1819,
stricată prin oştile lui Ibrahim Paşa. - Munfuha şi Anize, doaă cetăţi
cu lăcuitori Vahabiţi.
p. 67//
IV.
PERSIA
Persia în înţelesul lat se numeşte pământul Asiei, întins de la
Turcia asiască, până în India şi de la Turchestania de apus, până în
Oceanul indesc sau Iran, o parte mai mare a Afganistaniei şi Belugistania,
care peste tot măsură în arie 45.000 m2, şi numără la 22.000.000 lăc.
l.IRAN
A. Peste tot
Iran sau Persia de apus, se mărgineşte de cătră m. n. cu Rusia
asiască, Mr. caspie şi Turchestania de apus; de cătră r. cu Afganistania
şi Belugistania; de cătră m. z. cu Belugistania, Mr. arăbească şi Sânul
persăsc; de cătră a. cu Turcia asiască. Se întinde de la 26°55’-39°8’ a lăţ.
de m. n. şi de la 62°10,-80035’ a lungi. Hasel socoteşte ariea acestei ţări
în 22.734 m2.
Crăimea Iran se întinde mai mare parte peste Asia înaltă de cătră
apus; de unde pământul ei e săc, arinos, petros, cu puţină vegetare, şi
mai mare parte ne roditoriu. Mai muntoa- p. 68// se sunt provinţele de
lângă Mr. caspie; apoi: Fars, Curdistan şi Irac. Pământul, întins lângă
ţărmul Mr. caspie, lângă Sânul persăsc şi apa Tigru, este mai aşezat.
Provinţele Masanderan şi Ghilan, sânt roditoare; celealalte sânt mai
de-a rândul sterpe, lipsite de apă şi arinoase. Spre r. se trag mai multe
61
deşerturi triste şi ne lăcuite, între care Naubendan, apoi Cherman, au
întindere mai mare.
Clima numai în vecinătatea mării e umedă, şi spre m. n. stâmpărată;
în alte părţi călduroasa. Aerul e săc, întru atâta, cât coardele ceterii nu
sună, ferul stând afară cu lunile nu se rugineşte, şi carnea se uscă şi nu
putrăzeşte. Ploile sânt rari şi în lunile de vară e ceriul tot cam sărin.
In Iran după întinderea pământului se află numai puţine
curgătoare. Cele mai multe se varsă în Şat-el-Arab şi Mr. caspie;
altele iară se perd în pământul arinos. în Mr. caspie se deşartă între
altele marele râu Sefidrud; în Şat-el-Arab: Chera şi Carun; în Sânul
persăsc, Tabul.
Produpturile sânt puţine; însă foarte bune şi de multe feliuri.
Caii din Persia se zic a fi mai iuţi ca cei de Arabia; vitele cu coame au
tmp mic şi fără putere. Se mai ţin încă: oi, cămile, măgari, ş.a. Mare este
numărul sălbaticelor, între care: lei, tigri, căprioare, oi şi vite sălbatice,
onagri, şacali, hiene, ş.a. Se află încă vermi de mătasă, albine, scoice
de corale, ş.a. Dintre vegetătoare se fac în p. 69// mai multe provinţe:
bucate de Europa, urez, bumbac, poame de rând şi de meazăzi, legumi,
struguri, mac pentru opium, ş.a. Câmpurile se înfrumseţază primăvara
cu cele mai frumoase flori, şi mai cu samă trandafirul de Iran varsă
miros ne spus plăcut. Dintre minerale se află tot feliul de petri şi de
metaluri; însă metalurile nobile numai în câtime ne însămnătoare. Sare
încă este, şi dintre pietrile scumpe acestei ţări e mai ales tirchisul.
Numărul lăcuitorilor în o ţară atâta ne rânduită nu se poate
şti; de unde Balbi pune 9, alţii mai mult sau mai puţin, de la 7 până
20 milioane. Aceştia sânt sau stătători, lăcuitori de cetăţi şi sate; sau
nomazi, ce lăcuiesc supt corturi. Nomazii fac poporul domnitoriu, se
numesc Iliauţi, şi se împart în mai multe neamuri. Precum nomazii, aşa
lăcuitorii stătători, se trag din osăbite viţe. Mai număroşi sânt Tagicii;
@2
urmează apoi Arabii, Ghilanii, Parşii, Armenii, Evreii şi Sirii, sau Sabeii.
Toşi aceştia sânt lăcuitori stătători. Nomazii, sau Tliauţii, se împart în
Turci, Luri, Curzi şi Arabi.
Mulţimea lăcuitorilor o fac Tagici,i prăsiţi din vechii lăcuitori
a Persiei, mestecaţi cu popoare turceşti. Stătura lor este de mijloc,
trupul macru, cu muşchi puternici şi oase mari; părul negru, pelea puţin
întunecată, trăsurile ei ca la Europeni. Haracterul lor e foarte stricat prin
îndelungata sclăvie. Ei sânt făţarnici, înşelători, fără cunoştinţă, gata la
ori ce fărădelege pentru bani, şi mincinoşi în mare măsu- p. 70// ră. ce şi
dânşii cunosc, zicând a dese ori: „Crede-mă; că măcar sânt pers, totuşi
grăesc adevărul”. Mai încolo sânt Tagicii învăţaţi a suferi cele mai mari
asupriri de la delegătorii mai înalţi, fără ceva ruşinare, şi asemenea fac şi
ei cu supuşii săi. De altă parte sânt strădalnici şi cu tălant spre măestrii şi
neguţătorie. Din Iliauţi Turcii fac poporul domnitorul; că casa domnitoare
se trage din ei, dintre carii se aleg şi deregatorii mai de frunte. Ei sânt
omeneţi, iubitori de străini, plecaţi spre ştiinţe şi ostaşi buni. Nomazii de
alte viţe sânt cu mult mai cruzi, mai plecaţi spre răpiri şi cu mult mai ne
cultivaţi ca cei turceşti; toţi însă întrec pre lăcuitorii stătători cu puterea
trupului, cu vârtutea ostăşască şi cu iubirea libertăţii.
Dintre limbi este mai tare lăţită cea persască noaă, ce se vorbeşte
şi se scrie de Tagici, de toţi deregătorii şi de plasa poporului mai aleasă.
Limba arăbească veche se învaţă numai în scoală.
Răligiea domnitoare e cea muhamedănească după desbinarea
şiiţilor; că numai Arabii şi Curzii sânt suniţi. Perşii nu sânt atâta de fanatici
în trebile răligiei, ca Turcii şi Arabii; mulţi cugetă şi vorbesc despre ele
slobod, ba unii păşesc până la necredinţă. Mai-marele peste clerul şiiţilor
se numeşte Şeihul-Islam. Dintre Creştini se află puţini Haldei nestorieni
şi uniţi, apoi Sabei sau Ioaniţi. Numărul Evrei- p. 71// lor sue la 25.000.
Parşii, de legea lui Zoroaster, încă nu sânt tare număroşi.
63
în maeştrii au Perşii multă îndămânare, mai cu samă în văpsitul
şi ţăsutul mătăsii, a lânii şi a bumbacului; în gătirea peilor, lucratul
aurului şi argintului si făurirea săbiilor. în ferberea apei de trandafir, şi
a altor mirositoare întrec pre alţi răsăriteni. Fămeile nomazilor gătesc
covoare şi alte ţăsături de lână mai groasă.
Neguţătoriea se împedecă prin lipsa flotei, prin asupriri, prin
nesigurătatea şi starea rea a drumurilor. Se scot mai cu samă: mătasă
lucrată şi ne lucrată, şaluri, mânăfapturi de lână şi bumbac, puţine
bucate, pei, finice şi alte poame, plante de leacuri, cai, ceară, ş.a. După
socoteala lui J. Fraser, preţul negoaţelor scoase ajunge 1.225.000
fonţi şterling. Se aduc: metaluri, cafea de Arabia, negoaţe de colonii,
mânăfapturi de Europa şi India, ş.a.
în cultura ştiinţască se numără lăcuitorii Iranului, sau Perşii
după cum îi numesc Europenii, între cele dintâi popoare a Asiei.
Literatura lor e deplină şi se întinde la toate acelea ştiinţe, care sânt în
Asia cunoscute. Mai tumoasă e Poesia persască şi are mai multe lucrări
foarte alese. Scoale mari şi mici sânt prin toate cetăţile, şi în acelea se
învaţă Grămatica persască, arăbească, turcescă; răligiea, ceva Filosofie,
Matematică, Poesie, dară mai cu samă Retorica.
Forma chivemisirii e despotică. Domnitoriul se p. 72// numeşte
Şah sau de europeni Craiu. Toţi lăcuitorii, de la cel dintâiu deregătoriu,
până la săteanul mai de rând, sânt sclavii Şahului, şi capul lor stă între
umeri numai până place acestuia. Spre arătarea despotismului din
Persia spune J. Fraser o întâmplare. Şahul vorbia cu solul englezăsc
despre puterea Craiului englezăsc şi a celui din Persia. „Aici stau:
Hanul Soliman Cagiar şi mai mulţi dintre fruntaşii mai-marilor ţării
mele; eu le pociu tăia capul, numai de voesc. Au nu pociu eu aceasta?”
zice întorcându-se cătră ei. „Ba, poţi fără îndoială, numai de voeşti, tu
mijlocul, la care se închină lumea”. Şahul numeşte urmâtoriu dintre fiii
64
săi pte care voeşte, care ca să fie sigur pe tron, omoară, sau orbeşte pre
ceialalţi. Mâna Şahului ajunge mai mult pre mai marii ţării, carii apoi
tirănesc pre poporul de rând; de unde acesta nice în o ţară e mai mişel
şi mai asuprit ca aici. Neamurile nomade sânt mai scutite de acestea
asupriri. Haremul Şahului, după Fraser, cuprinde 1500 de feţe.
Veniturile Şahului, că aici e statul cu domnitoriul totuna, se
socotesc de unii până la 30 milioane fior. în argint; iară Fraser pune
numai 2.489.000 tomani. Oastea încă e mică, şi în tâmp de pace trece cu
puţin peste 50.000 ostaşi, a cărora o parte sânt deprinşi după măestriea
ostaşască a Europenilor.
Se împarte Crăimea Iran în următoarele 11 provinţe: Iran,
Taberistan, Azerbeidşan, Ghilan, Masanderan, Corasan, Cuhi- p. 73/7
stan, Cherman, Fars, Cusistan şi Curdistan.
B.To pografiea
Teheran, cet. mare, căpitala ţării, răsidinţa Şahului şi a tuturor
deregătorilor mai înalte; e zidit supt muntele Alburs, în loc desfătat;
dară vara ne sănătos, lama numără la 100.000 lăc.; însă vara mai puţini,
că Curtea, cu o mare mulţime dintre lăcuitorii mai aleşi, se trag în munte,
unde tăbărăsc în corturi. între zidiri este mai strălucit palaţul Şahului,
în vecinătate la Tacticacear şi la Nigaristan, încă are Şahul paiaţe mai
pompoase ca cel din Teheran.
Ispahan sau Isfahan, cet. mare, mai de mult căpitala ţării, cu
700.000 lăc.; acuma scăzută de la floarea de atunci, zace în dărâmături;
numără totuşi 60,- sau după Balbi 200.000 lăc. Zidiri se află în Ispahan
cu mult mai pompoase ca în Teheran, între care: curtea Şahului, ce
cuprinde mai multe paiaţe, încungiurate de grădini desfătate; palaţul
Seadetabad, a lui Fet-Ali şi moşea crăiască, în marele piaţ Meidan, sânt
65
mai alese. Amândoaă acestea cetăţi se află în provinţa Irac, în carea mai
este încă de însămnat: Casvin, cet. mare, cu 30.000 lăc., spre a. de la
Teheran şi Hamadan, în partea provinţei de cătră a., lângă Curdistan,
cet. de rând, zidită în locul strălucitei cetăţi Ecbactana, care au fost
căpitala Mediei.
p. 74//
Alte locuri din Iran:
Tebris, sau Tauris, cet. mare cu 80-100.000 lăc., în provinţa
Azerbeidşan. Mai demult era mai mare şi mai strălucită, având la
500. 000 lăc. - Urmia, cet. lângă lacul Urmia, cu lăc. mai mare parte
Creştini. Aici se zice a fi fost născut Zoroaster. - Reşt, cet. mare cu
port, în provinţa Ghilan, lângă Mr. caspie. - Astrabad, cet. cu 15.000
lăc. - Balfruş, cet. mare, cu mai mult de 100.000 lăc. şi neguţătorie
mare. - Sari şi Amul, cetăţi mari, aproape de Balfruş. Acestea patru
cetăţi se află în provinţa Masanderan; iară în Corasan: Nişabur, cet.
cu 2000 căsi. - Meced sau Muced, cet. mare şi avută, cu 7000 căsi. în
A
vecinătate se află băi de tirchis. In această provinţă creşte o plântă, Assa
foetida, ce vine prin neguţătorie prin toată Europa.
Burciund, cet. mare. - Cain, cet. cu neguţătorie înfloritoare
şi făurişti de covoare. - Şehristan, cet. mare. Acestea în provinţa
Cuhistan. Mai încolo în provinţa Cherman: Cherman, cet. de rând,
mai de mult strălucită.
Şiras, cet. cu 30.000 lăc., zidită în ovale desfătate, în provinţa
Fars, carea în tâmpurile vechi se zicea Persis. în vecinătate, între mai
multe dărâmături de cetăţi vechi, se află a strălucitei Persepolis. - Iesd,
cet. cu 50.000 lăc. şi neguţătorie mare. De provinţa Fars se ţin încă mai
multe insule din sânul persăsc, între care Chişm este mai deffunte. în
insu- p. 75// la Ormus, ce se află din jos de Chişm, se văd dărâmăturile
66
vechii cetăţi Ormus, peste carea au domnit tâmp mult Portugalii. Mai
multe dintre insulele Sânului persăsc, precum şi o parte a Caramaniei,
se află supt domnirea Imamului de Mascat, pe lângă o anumită dare.
Şuster, cet. cu 20.000 lâc., în provinţa Cusistan. Nu departe se văd
dărâmăturile vechii cetăţi Susa, şi se arată mormântul Profetului Danii.
Chermanşah, cet. mare, cu 40.000 lăc., zidită în un câmp
desfătat şi roditoriu, în provinţa Curdistan, în carea se află mai mulţi
Principi de-a nomazilor, numai tributari Şahului.
2.	AFGANISTANIA
Crăimea Afganistan, sau Cabulistan, carea mai de mult se
numia şi Candahar se mărgineşte de cătră m. n. cu Turchestania de apus
şi Imperiul hinezăsc; de cătră r. cu India; de cătră m. z. cu Belugistania;
de cătră a. cu Iran. Se întinde de la 28054,-37026, a lăţ. şi de la 70°40’-
94°57’ a lungi., măsurând în arie după părerea unora 16.000 m2.
Pământul e mai mare parte muntos şi numai lângă apa Sind, apoi
în părţile de cătră a., se întind şăsuri săci şi arinoase. Spre m. n. se trage
muntele Hinducuş. Paralel cu apa Sind se întind munţii Iui Solomon sau
Soliman, şi alţii spre apus de la aceştia. Toţi munţii p. 76// Afganistaniei
sânt înalţi, mai păduroşi ca cei din Iran şi răcoroşi. între mimţi se află mai
multe văii desfătate şi roditoare, pre care le întrece cu tot feliul de frumseţe
încântătoare, vale Caşmir, udată de mai multe râuri limpezi, înzăstrată cu
climă lină, pământ în mare măsură roditoriu, pre carea o zugrăvesc poeţii
din răsărit cu cele mai vii văpsele, numindu-o „Icoana raiului, grădină cu
ne curmată primăvară şi pământ, căruia nu se află asemenea pe pământ”.
Clima e foarte sănătoasă, şi peste tot socotită cu mult mai
stâmpărată ca în Iran. în văii e mare căldura, între munţi sânt iernile
mai geroase ca pe la noi.
67
Afganistania e mai roditoare ca Iranul; produptele ei sânt totuşi
mai tot acelea, numai sălbatice şi metaluri se află mai multe.
Numărul lăcuitorilor după Hasel ar sui la 10.000.000, carii sânt:
Afgani, Inzi, Tătari, Turc om ani, Tagici, Usbeci, Belugi, Âimaci,
Hazari; puţini Arabi, Armeni şi Evrei. Poporul domnitoriu îl fac
Afganii, ca la 4.500.000, carii se numesc pre sine Puştanic, împărţiţi
în mai multe neamuri (Tribus), chivernisite de Hanii sau Sirdarii săi.
Afganii sânt mai mare parte nomazi, au trup mai înalt ca de mijloc,
macra, osos şi ţapăn; păr negru, nas mare, falei cam eşite înafară, pele
cam galbină-verzie, în vecinătatea Indiei mai întunecată. Ei întrec pe
alte popoare a Asiei cu omeniea, iubirea adevărului, a patriei p. 77// şi
cu plecarea cătră străini. Mai încolo sânt ei foarte îndrăsneţi şi ostaşi
harnici. Unele neamuri totuşi se zic a fi plecate spre înşelăciuni, apoi de
răpiri nice unul nu e străin. Afganii se zic a se trage din aceia Evrei, pre
carii i-au dus Asirienii în prinsoare; vorbesc o limbă numită puştu, sau
puhta, carea se scrie cu litere persăşti, şi are o mică literatură.
Răligiea lăcuitorilor Aufganistaniei e cea muhamedănească,
după desbinarea suniţilor; şiiţi sânt puţini. Inzii ţin parte legea lui
Muhamed, parte cea brăminească. Creştini şi Evrei sânt puţini.
Lăcuitorii Afganistaniei sânt mai mare parte nomazi; îndustriea
dară se află la ei numai în pruncie. în cetăţi se gătesc mânăfăpturi de
bumbac, mătasă şi lână şi se făuresc multe arme. Mai de însămnat sânt
şalurile de Caşmir, cele dintâi în feliul sau pe pământ, cu a cărora ţesere
se cuprind numai în cet. Caşmir, la 16.000 răsboaie.
Mai în floare este neguţătoriea. Se scot mai cu samă: vite, plânte
de leacuri şi alte produpte şi mai cu samă şaluri de Caşmir, de care în
singură Europa se duc pe an la 80.000. Apoi se trec prin această ţară
multe negoaţe de India. Se aduc: cai, cămile, arme, cafea, aur, argint,
mânăfăpturi, ş.a.

Forma chivemisirii e monarhică. Domnitoriul se numeşte
Şahi-Duri-Dura. Puterea acestuia e mare; totuşi mult răstrânsâ prin
Hanii, sau Sirdarii neamurilor. Spre întrăprinderi mai mari p. 78// se
pofteşte învoirea tuturor Hanilor, a cărora adunare se numeşte Girga.
Veniturile sue pe an la 10 milioane fior., din carii cam a triea parte sânt
a Şahului. Oastea stă din 30.000, mai cu samă călăraşi; însă în tâmp de
răsboiu se poate mări până la 300.000.
Âfganistania au fost o parte a Persiei, până la anul 1749, când
au venit la ne atâmare. Afganii au cuprins şi o parte a Indiei; însă mai
târziu, din pricina turburărilor din lăontru au perdut Belugistania,
Heratul, provinţa Bale şi câteva provinţe din însă Âfganistania, cuprinse
de curând de Sichi; pre care noi totuşi (afară de belugistani), le vom
descrie supt acestă rubrică, din pricina că turburările acestei ţări nu sânt
încă în destul alinate.
Părţile Afganistaniei sânt dară: 1. însă Âfganistania, sau
Crăimea Cabul, împărţită în 11 provinţe, întinsă de la Iran, până în
apa Sind. 2. Sistan, spre m. z. de la Afganistan, provinţă tributare.
3.	Crăimea Herat, stat n atârnătoriu. 4. Bale, mai demult Bactria,
spre m. n. de la Herat, lângă Turchestania, socotită de unii ca o parte a
acestiea. 5. Caşmir, peste apa Sind, supt Tibet. 6, Multan, pe amândoi
ţărmurii Sindului. Caşmir, Multan şi trii provinţe din însă Âfganistania,
sânt cuprinse de Sichi.
B. Topografiea
Cabul, căpitala ţării. cet. mare cu 80.000 lăc., căsi mai mare
parte de lemn şi neguţăto- p. 79//nt mare. Se află pe amândoi ţărmurii
apei Cabul, e încungiurat cu ziduri şi turnuri, şi se apără încă prin un
fort ţapăn, în care e zidit şi strălucitul palat a Şahului.
69
Alte cetăţi mai alese
1.	în însă Afganistania: Candahar, cet. mare şi avută, zidită
foarte frumos de Şahul Nadir, înfrumseţată cu multe zidiri pompoase,
numără la 100.000 lăc. - Ghizni, sau Gazna, cet. cu 1600 căsi, mai de
mult se număra între cele mai strălucite cetăţi a Asiei şi 200 ani au fost
răsidinţa Sultanilor gaznevideşti. - Pişaur, cet. mare, cu 100.000 lăc.,
mai mare parte Inzi.
2.	în Sistan: Duşac sau Gelal-Abad, cet. cu 2.000 căsi, lângă
râul Hilmend, mai demult foarte mare şi strălucită.
3.	în Herat: Herat, cet. mare cu 80-100.000 lăc., zidită în ovale
desfătată şi roditoare; poartă mare neguţătorie. Heratul e cap Crăimii
de acest nume, carea se numeşte şi Corasan de răsărit; măsură în arie la
3.000 m2 şi numără ca un milion lăcuitori.
4.	în Bale: Bale, cet. veche cu 10.000 lăc., în tâmpurile vechi
foarte mare, avută, strălucită şi puternică. - Culum, cet. cu 8.000 căsi,
răsidinţa unui puternic Han.
5.	în Caşmir: Caşmir, cet. cu 200.000 lăc., zidită lângă râul
Sehelum, în loc nespus plăcut, încungiurată de grădini desfăta- p. 80//
te. Lăcuitori i ei sânt mai cu samă Inzi, lucră multe mânăfăpturi şi poartă
neguţătorie mare.
6.	în Multan: Multan, cet. de rând, zidită în vecinătatea râului
Genab.
3.	BELUGISTANIA
Spre m. z. de la Afganistania, de la 23010,-31010, a lăţ. de m, n.
şi de la VS^d’-SO^O’ a lungi., între Afganistania, India, Oceanul indesc
şi Iran se întinde Belugistania, carea cuprinde în arie 9557 m2.
70
Pământul este mai mare parte muntos, săc, puţin roditoriu, lipsit
de păduri, cu vegetare supţire. Pe lângă Sind se trag munţii Brahu, mai
încolo cătră apus se înalţă alte ramuri de munţi, şi pământul se tot rădică,
până ce în vecinătatea cetăţii Chelat ajunge la înălţime de 8.000’ peste
faţa mării. Mult loc se copere şi de deşerturi, între care deşertul Bunpur,
de lângă Iran, e presărat cu armă grunzoasă. Spre r. de la munţii Brahu se
aşază pământul, şi peste Sind se întinde un şăs larg, până în India. Clima
e cu mult mai călduroasă ca în Iran şi Afganistan, aerul săc şi limpede, şi
mai cu samă, părţile de lângă Sind pătimesc adese ori de secetă.
Produptele sânt mai mare parte cele numărate mai sus.
Numărul lăcuitorilor se socoteşte de la 2 7,-3 milioane, carii sânt
mai mare parte Belugi, p. 81// apoi Brahi şi în zi. Belugii se împart în
48 neamuri, sânt de stătură mici; au totuşi trup ţapăn, sănătos şi îndurat
spre a suferi ori ce ostenele. Ei încă au ca Afganii multe frumoase
însuşiri, pre care totuşi le întunecă plecarea spre răpiri. Brahii sânt mai
mărunţi ca Belugii, dară ţapeni foarte; se văd a se trage din Mongoli şi
lăcuesc în muntele Brahu. Lângă Sind lăcuesc Inzi, mestecaţi cu Belugi,
şi în părţile spre m. z. puţini Mecrani, sau Tagici, mestecaţi cu sânge
arăbesc. Răligiea e ca în Afganistania.
Beiugistania era mai de mult o parte a Afganistaniei, de care
despărţindu-se, s-au făcut ne atâmătoare supt Hanu din Chelat; a căruia
putere e totuşi puţină; că neamurile în tâmp de pace se chivemisăsc
pre sine, şi el e numai Ducă în tâmp de răsboiu. Provinţa Mecran s-au
despărţit de Beiugistania în anul 1809; se socoteşte totuşi ca o parte a ei.
în Sind, care au ajuns la neatârnare în anul 1779, domnesc trii Principi,
carii împart în asemenea veniturile.
Se împarte dară Beiugistania în însă Beiugistania, întinsă spre
a. de la munţii Brahu, şi sub-împărţită în 6 provinţe, şi în ţara Sind, pe
amândoaă malurile Sindului.
71
B. Topografica
Chelat, cet. cu 20.000 lac., răsidinţa Hanului Belugistaniei. E
zidită în un şăs înalt, se încungiură de trii laturi cu zid şi de a patra
p. 82//cu coasta unui deal mare, pe care stă zidit un fort, cu curtea Hanu-
lui. - Gandava, cet. de asemenea mărime cu Chelatul; însă mai
frumoasă. - Zuri, cet. cu 2-3.000 căsi. - Bela, cet. cu 2.000 căsi. -
Chegea şi Pura, cetăţi de rând. Toate acestea în însă Belugistania; iară
în Sind:
Hidrabad, sau Haiderabad, cet. întărită, zidită în o insulă a
apei Sind, căpitala statului Sind, cu 15.000 lăc. şi mulţi fauri, ce gătesc
arme. - Tata, cet. mai de mult cu 80, acuma numai cu 20.000 lăc. -
Coraci, cet. cu port, neguţătorie şi la 13.000 lăc.
V.
TURCHESTANIA DE APUS
A.Peste tot
Turchestania de apus, Giagataia sau Tataria ne atâmătoare,
se numeşte partea Asiei, mărginită de cătră m. n. cu Rusia asiască şi
Iacul Arai; de cătră r. iară cu Rusia asiască şi împărăţiea hinezască; de
cătră m. z. cu Afganistania şi Iran; de cătră a. cu Mr. caspie, şi întinsă
de la 67°32’-90° a lungi, şi de la	a	lâţ.	de	m. n. Ea măsură
în arie după socoteala lui Hasel 32.618 m2.
Pământul stă mai mare parte din şăsuri p. 83// cu păşuni grase
şi, din câmpii săci şi arinoase. Spre r. se trag câteva ramuri de munţi din
Mustag, şi spre m. z. altele din Hinducuş. Pământul se pleacă puţin cătră
lacul Arai, apoi cătră Mr. caspie. Clima e stâmpârată şi sănătoasă.
Avuţiile acestei ţări stau în număroasele turme de oi, în mulţimea
vitelor cu coame, a cailor şi a cămilelor. Se ţin, mai cu samă în Buhara,
mulţi vermi de mătasă. Sălbatice încă se află multe, şi vânatul este o
cuprindere plăcută a lăcuitorilor. Pământul rodeşte în unele ţinuturi:
bucate, legumi, bumbac, tăbac şi puţine poame. Metaluri se sapă puţine
şi asemenea sare, carea se fierbe mai mare parte din apa lacului Arai şi
a Mr. caspie.
Lăcuitorii sânt: Usbeci, Turci, Buhari, Tagici, Chirghişi,
Calmuci, Cafri, Arabi, luzi, Armeni, Evrei şi Ţigani. Numărul lor suie
la 4.000.000. Usbecii sânt mai mare parte nomazi; au trup mic, frunte
73
lată, ochii mici, falei eşite în laturi, păr negru, faţă curată; sânt omeneţi şi
iubitori de străini. Turcii, sau Tătarii, după cum se numesc în Europa, au
înălţimea trupului de mijloc, ochi depărtaţi, negri şi înfocaţi; nas lung şi
plecat în jos, faţă cam întunecată, trup ţapăn. Ei sânt bătaci, mărinimoşi,
cu plecare cătră străini; însă de altă parte ne curaţi, leneşi şi hăbăuci. Ei
încă sânt mai mare parte nomazi. Mai plăcute însuşiri, precum din partea
trupu- p. 84// lui, aşa din a haracterului, au Buharii, un popor deschis la
inimă, plecat spre cuprinderi de pace, spre măestrii şi neguţătorie. Ei toţi
lăcuiesc în sate şi în cetăţi, şi sânt foarte strădalnici. Dintre Chirghişi se
ţine de Turchestania numai orda mare, şi aceştia sânt cei mai sălbatici şi
mai mari răpitori între toţi. Calmucii se trag din ordele lui Ginghishan,
Caffii din Inzi. Alte popoare sânt puţin număroase.
Cei mai mulţi dintre lăcuitorii Turchestaniei sânt muhamedani
suniţi. Cafrii sânt păgâni. Creştini şi Evrei se află foarte puţini.
De industrie şi neguţătorie sânt vestiţi dintre lăcuitorii
Turchestaniei, Buharii, carii nu numai lucră pământul cu cea mai
mare strădanie; dară gătesc şi hârtie, multe cuşme, un mare număr de
mânăfapturi de mătasă, bumbac, lână şi pele. întrăprinderile neguţătoreşti
a Buharilor se întind nu numai peste toată Turchestania; dară şi mai
departe, peste ţările vecine. Se scot din Turchestania: mătasă, bumbac,
cai, pei, pulbere de aur, mânăfapturi de mătasă şi de bumbac, ş.a. Se
aduc: şaluri de Caşmir, ceai, indigo, cafea, mânăfapturi de Europa şi
India, ş.a. Curpinderea celor mai mulţi lăcuitori e păscutul vitelor.
Turchestania cuprinde un mare număr de staturi, în care forma
chivemisirii e de-a rândul despotică, răstrânsă puţin prin vechile datini
a nomazilor şi răligie. Domnitorii se numesc Hani sau Câni, dintre
carii cei mai puternici au mai mulţi Hani mai mici tributari.
p. 85// Se împarte Turchestania în trii ţinuturi mari: Usbechia,
sau Usbechistan, însă Turchestania şi Haresm. Cea dintâe, întinsă
74
spre m. z. şi r., cuprinde următoarele ţinuturi mai mici: Hanatul Buhara,
Cocand, Badacşan, ţara Hisar şi Osrusna. Spre m. n. de la Usbechia
se întinde însă Turchestania, ce cuprinde Hanatul Taşchent, ţara
Chirghişiior din orda mare şi a Carapalcilor. Cea de pre urmă se află
lângă Mr. caspie, împărţindu-se înHanatul Hiva şi ţara Ttarcomanilor.
B. Topografiea
Buhara, cet. mare cu 70-80.000 lăc., zidită în o oâsă roditoare,
plântată cu grădini desfătate, aproape de râul Zurufşan, ce se varsă în
Amu. Se înfumseţază prin mai multe zidiri pompoase, între care 360
moşei, 14 cărăvanseraie şi 60 scoale. Palaţul Hanului se numeşte Arc.
Lăcuitorii sânt strădalnici şi poartă neguţătorie mare. - Samarcand,
cet. mai mică, însă mai frumoasă ca Buhara, cu 50.000 lăc. în tâmpurile
vechi era răsidinţa lui Tamerlan, şi una dintre cetăţile mai strălucite a
Asiei. - Curgi, cet. cu 40.000 lăc. Toate în Hanatul Buhara.
Cocan, cet. cu 60.000 lăc., zidită lângă apa Sir, răsidinţa Hanului
de Cocan. - Feizabad, cet. întărită, în Hanatul Badacşan, în a căriea
vecinătate se spală aur, şi se sapă rabini. - Hisar, capul Hanatului de
acest nume,/». 86//cu 3.000 căsi. - Taşchent, cet. întărită, cu 150 moşei
şi multe scoale, cap Hanatului de acest nume.
Hiva, cet. cu 3.000 căsi, zidită lângă apa Ghihon, carea e
împărţită aici în mai multe ramuri; e încungiurată cu ziduri, are multe
zidiri frumoase şi e cap Hanatului Hiva. - Urghenz, cet. neguţătorească,
tot în acel Hanat, mai mare ca Hiva.
75

VI.
INDIA DINCOACE
A. Peste tot
Partea Asiei, întinsă spre m. z. de la Imperiul hinezăsc, şi spre
r. de la Afganistan şi Belugistan, se numeşte India de răsărit, spre a
se osăbi de India de apus, carea nume se dă unei părţi a Americei. Se
împarte India de răsărit în India din coace, în India din colo şi în
Arhipelagul indesc.
Cea dintâe se mărgineşte de cătră m. n. cu provinţele hinezăşti
Tibet şi Butan; de cătră r. cu ţările Asam şi Birma din India din colo, şi cu
sânul Bengălesc; de cătră m. z. cu Oceanul indesc; de cătră a. cu acesta,
Belugistania şi Afganistania. Se întinde de la 7°56’- 34°25’ a lăţ. de m.
n.	şi de la 89037’-110012, a lungi., măsurând în arie la 59.000 m2. Se
p. 8 7// numeşte India dincoace, din pricina, că partea ei mai mare se află
dincoace de apa Ganghes. Partea spre m. n. din Himalaia, până în munţii
Vindia, se cheamă Indostania, sau Hindostania; ceealaltă Decan.
Pământul, după fereştile sale însuşiri, se poate împărţi în trii
ţinuturi mari: în pământul muntos de supt Himalaia, în şăsul apei
Ganghes şi în pământul înalt din Decan. Preste cel dintâiu se trag mai
multe ramuri de munţi cumpliţi, mai sus săci şi petroşi, mai jos învăscuţi
cu păduri mari. în mijloc, pe amândoaă malurile apei Ganghes, se trage
un şăs desfătat, larg, roditoriu în mare măsură, presărat cu număroase
cetăţi mari şi avute, şi cu o mare mulţime de sate. Spre a., între şăsul
77
Ganghesului şi a Indului, se înalţă pământul, şi cuprinde mult loc săc
şi arinos. Urmează ţinutul a triilea, în jumătate-insula Decan, spre m. z.
de la munţii Vindia, până în capul Comorin, unde se împreună munţii
Gâtsi. Pământul mărginit de numiţii munţi stă mai mare parte din şăsuri
înalte, săci, puţin roditoare afară de unele văii; însă din ţărmurii mării
până în munţi, se trag şăsuri, adăpate bine şi mai cu samă spre apus,
roditoare în mare măsură. Ţărmurii de cătră apus se numesc Malabar;
ceialalti Coromandel.
Clima e osăbită: friguroasă între munţi cătră m. n., unde are
anul patru părţi ca la noi; mai călduroasă în vecinătatea apei Sind. în
Decan se stâmpără căldura, parte prin înălţi- p. 88// mea locului, parte
prin vânturile de cătră mare, şi aci are anul numai doaă părţi: vară sărină
şi călduroasă, apoi iarnă umedă şi ploioasă, însă ţărmurii Malabar şi
Coromandel, le au pre acestea întoarse; că în cel dintâiu ţine tâmpul
ploios din Maiu până în Octomvrie, când în Colomandel e vară, cu tâmp
sărin, şi din contră. Unele ţinuturi răsuflă aboriri stricătoare sănătăţii;
aşa: pământul dintre gurile apei Ganghes, numit Sunderbund; rovinele
Runn, mai multe locuri păduroase de supt Himalaisa, ş.a.
Curgătoarele Indiei se varsă adese ori peste ţărmuri şi îngraşe
pământul vecin, mai cu samă Ganghesul, a căruia apă e la lăcuitori
în mare cinste, dându-i-se printre altele şi putere de a curaţi păcatele.
Asemenea e sântă şi apa Crişna, ş.a.
A
In produpte se numără India între cele mai avute ţări pe pământ.
Se află aici toate vietăţile de casă din Europa de meazăzi; apoi: cămile,
elefanţi, capre benzoar, lei, leoparzi, tigri, rinoceri, urşi, şacali, hiene,
căprioare, boi sălbatici, cerbi, vampiri, sau lilieci foarte mari, ş.a. Dintre
zburătoare e India patriea fumoşilor peuni şi a curcilor. Dintre amfibii
se află aici: trii feliuri de crocodili, şopârle sburătoare, broaşte cu ţăst
foarte mari, cameleoni, ş.a. Mai încolo: peşti, albine, furnici albe, fluturi
76
ne spus frumoşi, raci ce măsură în lungime la 4 urme. Avută în mare
măsură e împărăţiea vegetătoarelor. Dintre aromate se află: scorţişoară
în Seilan, piperiu, ghimberiu, casie, p. 89// smirnă, ş.a. Dintre bucate,
mai cu samă urez, care e nutreţul defrunte a lăcuitorilor; apoi poame
multe, între care: finice, struguri, poame de pâne, bumbac, gumi-lac,
gumi-benzoe, camfor, trăstie de zăhar, cafea, mult mac pentru opium.
Macul are aici înălţime de 5-6 stânjini, şi găvăliile lui sânt mari cât
capul unui prunc. Florile sânt foarte frumoase şi tare mirositoare. Sânt
şi multe plânte veninoase. Dintre minerale se află multe petri scumpe:
diamanturi, rubini, topaze, hiacinte, halcedoane; apoi: aur, argint, multă
aramă, zinc, fer, cărbuni de peatră, sare, ambră, ş.a.
Această ţară este des împoporată; că numărul lăcuitorilor sue la
132.000.	000. Din aceştia la 113.000.000 sânt Inzi, sau Indi (Hindus),
15.000.	000 Mongoli, 1.000.000 Afgani, 800.000 Englezi, 500.000
Portugali, puţini Arabi, Armeni, Perşi, Evrei, Frânei, ş.a.
Mulţimea lăcuitorilor o fac Inzii, un popor foarte vechiu. Inzii
au trup delicat şi puţin înalt, cu puţină putere; pele întunecată-gălbinie,
sau pe unele locuri verzie; faţă cam rătundă, nas arcuit, urechi lungi,
ochi negri fără foc, păr şi dinţi negri, mâni şi picioare mici. Ei sânt
blânzi, ascultători, strădalnici şi îndestuliţi cu puţine; de altă parte:
fricoşi, plecaţi spre înşelări, mincinoşi, făţarnici, cătră cei mai slabi
adese ori nemiloşi, cu multe prejudecăţi şi credinţe deşerte, de care se
leagă orbeşte.
Acest popor e din tâmpuri vechi împărţit înp. 90// cinci caste sau
plase: în Bramini, Ceatri (Cşatrias), Vaişi (Vaişias), Şudri (Şudrias),
şi Pari (Parias). Patru plase dintâe sânt nobile, ce depreurmă ne nobilă,
urgisită de celealalte, şi răstrănsă la cele mai de jos cuprinderi. Fiecarea
din acestea plase se împarte în un mare număr de plase mai mici. Din o
plasă nu se poate trece în alta, nice se mestecă prin căsătorii. Fiecarea
79
plase are numite cuprinderi, care nu le pot plini cei din alte plase.
Braminii sânt preoţi, învăţători, învăţaţi şi derăgători; Ceatrii domnitori
şi ostaşi; Vaişii lucrători de pământ, păstori şi neguţători; Şudrii fauri de
tot feliul. Inzii sânt împiliţi de un duh bătrânesc. Ei se află în acea stare,
în carea era când i-au cercat Alexandru, înainte de 2000 ani. Nutreţul
lor e din vegetătoare mai cu samă, şi unele plase mai mici se contenesc
de came de tot.
Dintre datinile lor mai însămnăm următoarele: toţi Inzii fac un
cerc negru în giurul ochilor, văpsăsc pălmile şi unghiile cu roşu; mulţi,
mai cu samă dintre preoţi, zugrăvesc pe trupu-şi osăbite figuri, şi fetele
poartă verigi în nas. Toţi sânt îndătoraţi a se însura şi pot avea mai
multe mueri. La Nairi (o plasă a Ceatrilor) o muere poate avea mai
mulţi bărbaţi. Mulţi ard trupurile morţilor, alţii le aruncă în apă, iară cei
mai săraci le îngroapă. Era datină la Inzi a se arde văduvile cu bărbaţii
săi morţi, carea prin nevoinţa Englezilor s-au stârpit mai de tot.
p. 91/7 Limba inzilor se imparte în cea sântă, sau sancrita, şi
înlimba poporului. Cea dintâe se scrie cu 52 litere, se învaţă numai din
cărţi ca la noi cea lătinească, are literatură foarte mare şi veche. Limba
poporului se împarte în un mare număr de dialecte, dintre care unele se
scriu şi au literatură însâmnătoare. Limba diplomatică în India au fost
până acum cea persască.
Prin dialecte se împarte poporul Inzilor în mai multe ghinte,
dintre care sânt mai de frunte: Maraţii, sau Maharaţii; Bengalii,
Sichii, Singalezii şi Malabarii. Din Inzi se văd a se trage şi Ţiganii
noştri, carii totuşi în vechea lor patrie au lăsat numai puţine rămăşiţe, în
vecinătatea Sindului. între munţi lăcuesc mai multe popoare sălbatice,
care nu se trag din Inzi.
Mongolii au intrat în India în suta a 8. şi a 9., şi lăcuesc mai
mult în părţile de cătră m. n. Europenii sânt împrăştieţi peste partea mai
âo
mare a acestei ţări, ca deregători, ostaşi, neguţători, ş.a., şi se află mai
număroşi prin cetăţi şi vecinătatea mării. Europenii cu fămei de India,
au prăsit mulţi, aşa-numiţi Mestiţi.
Partea mai mare a lăcuitorilor Indiei din coace urmează răligia
brăminească; Muhamedani se află ca la 16 milioane, mai mare parte
Mongoli, Afgani, Perşi şi puţini Inzi. Sichii ţin legea lui Nanec; Parşi
de religiea magică se află până 150.000; Creştini peste tot la p. 92/'/
l1/, milion, între carii Catolici la V, milion, cam aţâţi Episcopali, puţini
Luterani, la 200.000 eutihieni sau Iacobiţi, 50.000 Nestorieni, sau
creştini de a s. Toma, ş.a. Numărul Evreilor sue la 100.000. Puţini dintre
lăcuitorii insulei Seilan ţin legea lui Budha.
Inzii au multă îndămânare şi tălant ales spre osăbite măestrii,
şi întrec pre Europeni în frumuseţa colorilor, care le ştiu da lânii,
bumbacului şi mătăsii. Ei gătesc cu mare deplinire osăbite mânăfapturi
din acestea, mai cu samă covoare; numai cât lucră foarte încet.
India au fost în toate tâmpurile ţara cei mai întinse neguţătorii,
carea au tras în sânul său o însămnătoare sumă de avuţii din tot pământul.
Dintre pământeni se cuprinde cu neguţătoriea numai o plasă a Vaişilor,
Parşii şi Armenii. Neguţătoriea de mare se poartă de Europeni, Se scoate
din India mai cu samă: urez, bumbac, opium, zăhar, piperiu, scorţişoară,
indigo, petri scumpe, multe feliuri de lemne, mânăfapturi de mătasă,
lână, bumbac, ş.a. Se aduc: pănuri, metaluri, arme, vin, vinars, cafea,
tămâe, ceai, poame uscate, aromate din Arhipelagul indesc, ş.a. între
lăcuitorii acestei ţări se află mulţi avuţi în mare măsură, ce despun peste
zeci de milioane.
Ştiinţele şi arţile înfloria în India încă în cele mai vechi tâmpuri,
când ţările de cătră a. din lumea veche, zăcea în un adânc întunerec.
Literatura lor e foarte mare şi cuprinde cărţi din toate ştiinţele; însă
cu puţină critică. Mai p. 92// plăcută e Poesia lor, ce se întinde la toate
Bl
plasele lucrărilor poetice. Vestite sânt epopeile Ramaiana şi Mahabarata,
scrise cu mai multe sute de ani înainte de Hristos, care în mărime se zic
a întrece Iliada şi Odisea lui Omer. Statuele Inzilor sânt foarte nătânge,
zugrăvirea încă se laudă numai de la vietatea văpselelor. Mai frumos e
jocul lor. în Arhitectură încă au arătat Inzii din cele mai vechi tâmpuri,
de nu şi gust, dară mare îndrăsneală şi străduire. Zidirile lor sânt foarte
mari, puternice şi încărcate de înfrumseţări. Cu zidiri de acestea sânt
presărate mai toate ţinuturile Indiei. Inzii au scobit pagodele sale
parte supt pământ, în peatră întreagă; parte deasupra pământului, iară
în peatră; iară pre altele le au clădit din dărabe de peatră. în insulele
Elefante şi Salsette, lângă Bombe; apoi la Carii, între Bombe şi Pună, se
află minunate zidiri de cele dintâe. La Ellore au toţi zeii pagodele sale,
parte pe pământ, parte sub pământ, iară la Mavalipuram, spre m. z. de
la Madras, se vede a fi fost o cetate întreagă tăiată în peatră.
împărţirea Indiei geografică e în Indostania, Decan şi Insule.
Aceste sânt: Seilan (Ceylon), cele de lângă cetatea Bombe, Arhipelagul
Maldivelor şi a Lachedivelor. Politeceşte se împarte în India ne
atâmătoare şi în India supusă Europenilor. Cea dintâe cuprinde: Crăimea
Sindia, Crăimea Nepal, Ţara Sichilor şi Crăimea Maldivelor.
Ceealaltă se sub-împarte în India britească, portugălească, frâncească
şi dănească.
&2
p. 94//
INDIA ÎN PARTE
2.
INDIA NE ATÂRNĂTOARE
a)	C r ă i m e a Sindia
Aceasta se întinde spre m. n. de la munţii Vindia şi apa Nerbuda,
măsură în arie 1.860 m2, cu 4.000.000 lăc. Domnitoriul se numeşte
Maha-Ragia, sau Craiul mare, care au rămas singur dintre domnitorii
Maraţilor, ne supus de Englezi. Veniturile lui sue la 10 milioane fiorini,
şi e în stare a rădica oaste de 100.000. Cetăţile mai de frunte sânt:
Ugen (Oogein), cet. mare, cu aproape la 100.000 lăc., multe
pagode şi moşei pompoase, scoale mari indeşti şi muhamedane. Are şi
o vestită Astronomie. Până la anul 1810. au fost această cetate capul
numitei Crăimi. - Ghelior (Gwalior), cet. mare şi avută, capitala Crăimii,
cu 80.000 lăc.; zidită în un şăs foarte larg şi desfătat, în mijlocul căruia se
înalţă o stâncă de 342’, pe carea apoi stă o cetăţuie, cu curtea crăiască.
b)Crăi mea Nepâl
Crăimea Nepâl (Nepaul) se află în partea Indostaniei de m. n.,
supt munţii Himalaia; sau mai bine în o vale desfătată, întinsă întrep. 95//
doaă ramuri a acestora. în arie măsură 2.500 m2 şi numără 200.000 lăc.
Craiul, sau Ragia de Nepâl, are mai mulţi Principi tributari. Veniturile
lui sue la 5 milioane fiorini, şi e în stare a rădica oaste de 60-70.000
68
ostaşi. Capitala ţării e Catmandu, cu 20.000 lăc., zidită mai în mijlocul
Crăimii, în loc foarte plăcut. De însămnat sânt încă Lalita-Patan, mai
mare ca Catmandu, şi Gurdon, ce poartă neguţătorie, şi se află aproape
de Tibet.
c)Ţara Sichilor
Ţara sau Confederarea Sichilor, numită de unii şi Crăimea Lahor,
se întinde în partea Hindostaniei de cătră apusul de vară, în vecinătatea
Afganistaniei. în arie se zice a măsura 3.256 m2 şi numără la 4.000.000
lăc., mai mare parte Sichi, sau Sieşi (Seiks). Această ţară e împărţită
între un mare număr de Principi, numiţi Sirdari, între carii e mai mare
acela, care se alege de adunarea tuturor Sirdarilor, numită Guru-Mata.
Mai marele peste Sichi apoi se numeşte Maha-Ragia; puterea lui totuşi
este foarte răstrânsă. Ţara Sichilor dară e o Răpubîică aristocratică, a
căreia venituri sue la 32.000.000 fior., şi oastea cuprinde 60.000 ostaşi.
Dintre cetăţi numărăm ca mai alese:
Lahor (Lahore), cet. cu 100.000 lăc., zidită în un şăs desfătat,
acuma capitala statului; poartă neguţătorie mare. între zidiri este mai
pompos palatul, clădit de împăratul p. 96// Mongolilor Ferocşir, care în
tâmpurile vechi era cea mai strălucită zidire în Asia, şi se înfrumseţa cu
scule de preţ nespus mare. - Amretsir, sau Amrita-Siras, adecă lacul
nemuririi, cet. mare, în carea se adună Guru-Mata. Aici se află un lac
pătrat şi în mijlocul lui o besericâ, zidită în cinstea lui Guru-Govind,
următoriului lui Nanec.

d)Crăimea Maldivelor
Mica această Crăime cuprinde Arhipelagul Maldivelor, ce stă
din mai multe mii de stânci goale şi insule mărunte. Lăcuitorii ei sânt
Muhamedani, supuşi Sultanului, ce lâcueşte în insula Male, în o cetate
mică, dară întărită.
2.
INDIA SUPUSĂ EUROPENILOR
India britească
M. Britanic domneşte, parte mijlocit, parte ne mijlocit, peste
partea mai mare a Indiei din coace, sau peste pământ de 50.000 m2, cu
114.000.000 lăc.
Se împarte dară India britească, în pământul ne mijlocit şi în
pământul mijlocit supus Britaniei, De cel dintâiu se ţine insula Seilan,
cu soaţele ei. Celalalt se întinde peste partea mai mare a Decanului
şi a Hindostaniei. El e supus nemijlocit Companiei de India p. 97H
răsăritească, de la carea atârnă şi un mare număr de Principi pământeni,
parte tributari, parte numai soţi. Principii tributari plătesc anumită
dare numitei Companii, iară la Curţile soţilor ţine Companiea Consuli,
spre îndreptarea chivemisirii, şi în unele cetăţi din pământul lor, oaste
apărătoare.
Companiea, ce domneşte peste India, e formată din mai mulţi
Englezi, mai cu samă neguţători mari, întărindu-i-se privilegiurile din
tâmp în tâmp prin Craiul M. Britanii. Această Companie se chiverniseşte
prin Judeţul Deregătorilor, ce se află în London, şi stă din 24 mădulari.
De la acest Judeţ atârnă Chivemisitoriul generariu a Indiei, ce lăcueşte
65
în Calcuta, e şi Presidinte al Bengaliei, şi are putere mai crăiască. Supt el
stau toate deregătoriile cetăţăneşti şi ostăşeşti, din preună cu Presidinţii
de la Madras şi Bombe. Numitei Companii e supusă şi o parte a Indiei
din colo.
Pământul dară din amândoaă Indiile, peste care domneşte
Companiea aceasta, formează un stat puternic, a căruia venituri în anul
1840/1 au suit la 216.751.148 rupii (o rupie face 54 3/4 cr. în argint), şi
dătoriile, în anul 1827. făcea 34.500.000 fonţi sterling; iară oastea lui,
în acest an sta din 277.000 ostaşi de toată plasa, culeşi mai mare parte
dintre pământeni.
Se împarte India din coace peste tot în patru părţi: în Presidinţele
Calcuta sau Ben- p. 98// galia, Madras, Bombe şi Gubemiea Seilan.
Pământul Principilor tributari şi soţi, se află împrăştiet prin numitele
Presidinţe, şi pre cei mai aleşi dintre ei vom să-i pomenim mai jos. Presidinţa
Calcuta sau Bengalia se întinde prin Indostania, pe amândoaă malurile apei
Ganghes, cuprinzând şi o parte din Decan. Presidinţa Madras cuprinde partea
de cătră r. şi m. z. a jumătatei-insulei Decan, iară Bombe partea de cătră a. a
acestiea şi a Indostaniei. Numitele trii presidinţe se împart în un mare număr
de ţinuturi, cu a cărora nume ne voind a ostăni cetitoriul, păşim mai încolo
să numărăm cetăţile mai alese. Căpitala Indiei Briteşti e
Calcuta (Calcutta), una dintre cele mai mari şi avute cetăţi a
Asiei, cu 800.000 lăc., şi răsidinţa Chivemisitoriului generariu. E zidită
în loc arinos, pe malul stâng a apei Hugli, şi stă din următoarele patru
părţi: Cetatea europenească sau albă; cetatea neagră; întăritura Uiliiem
(William), şi mai multe suburbe. Cea dintâe e zidită frumos, are uliţi
largi, ca Petersburgul şi căsi asemenea paiaţelor; ceealaltă e urâtă, cu
căsi mărunte, coperite mai mare parte cu trăstie şi frunze de bambus,
întăritura Uiliiem e mare, ţapănă şi se numără între cele mai puternice a
Asiei. Numărul pagodelor, a moşeilor şi a besericilor creştineşti e foarte
86
mare. Se află un teatru englezăsc şi tril bancuri. Dintre aşezămintele
ştiinţeşti însămnăm ca mai alese: Universitatea, sau şcoala din întăritura
Uiliiem; museul de aco- p. 99// lo. Academia Muhamedanilor şi a
Armenilor, Colegiul episcopesc, grădina botanică şi Soţietatea învăţată
asiască. în anul 1826 se tipăria aici 11 scrisori periodice. Numărul
făuriştilor e mare şi în neguţătorie e Calcuta cea dintâe cetate în toată
Asia. Ea e capul Presidinţei de numele acesta.
Alte locuri alese în India britească
a)	în Presidinţa Calcuta: Barduan, cet. cu 56.000 îăc.,
Murşidabâd (Moorsliedabad), cet. mare cu 160.000 lăc., însă urâtă şi
necurată. - Malda, cet. de rând, zidită în locul vechii cetăţi Gur, despre
carea spun Inzii, că ar fi fost oarecând lăcuită de 2 milioane lăcuitori.
Multe dărâmături arată şi acum trecuta ei strălucire. Toate spre m. n. de
la Calcuta.
Daca, cet. cu multe făurişti şi la 200.000 lăc., spre r. de vară de la
Calcuta, nu departe de Bramaputra. - Catac (Cuttak), cet. cu 40.000 lăc.,
lângă Mahanadi. - Giaghernat (Jugernauth), cet. cu o vestită beserică,
la carea se adună în tot anul mai multe sute mii de credincioşi.
Patna, cet. cu 300.000 lăc., zidită lângă Ganghes, spre a.
de vară de la Calcuta. - Monghir, cet. cu 30.000 lăc., spre a. de la
Patna. - Benares, cet. foarte mare, cum spun cu 600.000 lăc., cu
un mare număr de moşei, pagode, scoale şi făurişti. Se află lângă
Gan-p. 100//ghes. - Alahabad, cet. de mijloc, zidită laînbinareaGiamnei cu
Ganghesul. - Mirzapur (Mirzapoor), cet. cu 200.000 lăc., lângă Ganghes.
Agra, cet. cu 60,000 lăc., lângă Giamna, mai demult foarte
pompoasă şi mare. - Farahabad (Furruckabad), cet. nu departe de
Ganghes, cu 67.000 lăc.
Â7
Delhi, una dintre cetăţile Indiei mai mari şi mai strălucite, zidită
lângă Giamna, cu 200, sau după alţii, cu 300.000 lăc. între zidiri este
mai strălucit palaţul împăraţilor mongoleşti, în care lăcuia nu de mult
20.000	feţe din familiea aceluia. Delhi au fost mai de mult răsidinţa
Marilor Mongoli, şi număra atunci la 2 milioane lăc. - Baraili, cet. cu
mai mult de 60.000 lăc, - Şangihanpur şi Rampur, doaă cetăţi cu câte
50.000	lăc., - Ajmir (Ajmeer), cet. mare. - Sirinagur, cet. de rând, în
provinţa Gherval.
între marginile Presidinţei Calcutei se află între altele Crâimea
Aude şi Nagpoor, amândoaă tributare Companiei. în cea dintâe se
află Lucnov, cet. cu 300.000 lăc., răşidinţa Craiului, sau Sultanului. -
Fizabad, mai de mult căpitala acelui stat. Crăimea, sau Sultanatul Aude
măsură în arie 930 m2 cu 3 milioane lăc., mai mare parte Muhamedani.
Crăimea Nagpur măsură în arie 3.250 m2 cu 3 milioane lăc.
Căpitala ei e Nagpur (Nagpoor), cet. mare, cu 100.000 lăc., în Decan.
b)	în Presidinţa Madras: Madras, cet. p. 101/7 mare cu 460.000
lăc., multe făurişti şi neguţătorie mare. E zidită aproape de mare; portul
ei însă nu este destul afund. Se împarte în cetatea albă şi neagră. în
mijlocul cetăţii albe au zidit Englezii o întâritură ţapăna. Căsile în
această cetate sânt mai mare parte de lut. Madrasul e capul Presidinţei
de acest nume şi are mai multe aşezăminte literare. - Meliapur, cet. cu
Episcopie catolică. - Mangior, cet. cu 30.000 lăc. - Madura, cet. mai
de mult mare şi strălucită.
Mazulipatam, cet. cu 70.000 lăc., zidită lângă mare, aproape
de gurile Crişnei. - Seringapatam, cet., mai de mult mare şi avută, în
carea lăcuia Sultanii, Haider-Ali şi Tipo-Saib. - Cocin (Cochin), cet. cu
port, în ţărmurele de cătră a. - Cranganor, cet. mică, cu Arhiepiscopie
catolică. -Calicut, cet. mare, cu port. -Mangalor, cet. cu port şi 30.000
lăc. - Belari, cet. frumoasă, cu întâritură.
66
între marginile acestei Presidinţe cele mai de frunte staturi
tributare sânt: Travaneor şi Maisur. Căpitala celui dintâiu e
Trivanderam, cet. de rând, pe ţănnurele Malabar, aproape de capul
Comorin; iară a celuialalt Maisur (Mysore), cet. cu 50.000 lăc., mai
în lăontrul jumătatei-insule Decan, aproape de Seringapatam. Statul
Maisur măsură în arie 1.200 m2 cu 3 milioane lăc.
c)	în Presidinţa Bombe, sau Bombai: Bombe (Bombay), cet.
mare 160.000 lăc., că- p. 102// pitala Presidinţei. E zidită în o mică
insulă, aproape de ţărmurele Malabar. între zidiri sânt mai alese: un
fort ţapăn, clădit de Englezi; palaţul Presidintelui, beserica englezască,
armăriea şi beserica Parşilor. în vecinătate se află insulele Elefante şi
Salsette, cu multe minunate zidiri, parte întregi, parte în dărâmături,
făcute de Inzi în tâmpurile vechi.
Pună (Poona), cet. mare, zidită foarte frumos, cu mai mult
de 100.000 lăc. Mai de mult era căpitala Confedărării Marâţilor. Se
află spre r. de iarnă de la Bombe. - Surate, cet. mare, cu 160.000 lăc.
în aceasta este un spital pentru şoareci, mămui, broaşte, stelniţe, ş.a.,
vietăţi, înzăstrat prin evlavia indească cu venituri frumoase.
Broci (Broach), cet. cu 30.000 lăc., lângă apa Nerbuda. în
vecinătate se află un pom banian, bătrân de 3.000 ani, şi atâta de mare,
de supt umbră-i închep 7.000 oameni. - Âhmedabad, cet. cu 100.000
lăc., totuşi scăzută de la acea strălucire, carea o avea, când era una dintre
cele mai mari şi avute cetăţi a Asiei.
Această presidinţă cuprinde un mare număr de staturi numai
vasale Companiei englezăşti, între care sânt mai de frunte: Crăimea
Decan, sau Nizam, Guzerate, Canebe, Pubander, Indor, ş.a.
în Decan, cet. mai de frunte e Haiderabad (Hyderabad), cu
200.000	lăc., căpitala numitului stat, ce măsură în arie 4.500 m2 cu 10
milioane lăc. Tot în acesta stat: Golcon- p. 103// da, cet. aproape de
69
Hiderabad, vestită de mulţimea diamanturilor, ce se poleesc aici. -Bider
(Beeder), cet. mare, cu multe zidiri pompoase. - Avrangabad, cet. cu
60.000	lăc. - Dovletabad, cet. de rând, vestită de la o minunată întăritură,
ce e zidită pe o stâncă, rădicată în forma unei coşniţe, şi înaltă la
500’. - Elora (Ellore), loc vestit de la mulţimea besericilor, ce se află
aici, rădicate în cinstea tuturor Zeilor indeşti, din carea pricină s-ar putea
numi Panteonul Inzilor. Toate acestea în Crăimea Decan.
în Guzerate: Baroda, cet. cu 100.000 lăc., capul acestei Crăimi.
Spre r. de vară de la Baroda, în mijlocul unui şăs, se înalţă o peatră
de 2.500’ englezăşti în înălţime, şi pre aceasta stă o ţapână întăritură,
numită Ceampanir. - Canebe, sau Cambaia (Kambay), cap unui stat
tributariu, cet. cu 30.000 lăc., scăzută foarte de la florea mai dinainte,
în Pubander: Pubander, cet. mare cu port şi neguţătorie mare.
în Indor (Indore): Indor, cet. de rând, căpitala acestui puternic
stat, ce se întinde spre m. z. de la Crăimea Sindia.
d)	în gubemiea Seilan: Colombo, cet. frumoasă, zidită în partea
insulei de cătră a. după forma cetăţilor din Europa. E capul numitei
gubernii, ce cuprinde insula Seilan şi câteva mai mici; numără la 50.000
lăc., ce poartă mare neguţătorie cu cinamom, nuci-cocus, piperiu şi alte
produpturi de a insulei. — Trin- p. 104// comali, cet. întărită ţapăn, cu
port mare, în partea insulei de cătră r. - lafnapatam, cet. întărită, în
insula laffaa, spre m. n. de la Seilan.
Insula Seilan are forma unei pere, a căriea partea mai supţire e
întoarsă spre m. n. în arie măsură peste 1.220 m2 şi numără la 1 milion
lăc. Aceştia sânt parte Singalezi, de legea lui Budha, mai cultivaţi; parte
Vedaşi, ce lăcuiesc în munţi şi păduri, cuprinzându-se numai cu vânatul.
Insula aceasta e vestită ca patriea cinamomului (Zimmet, scorţişoară).
Aicea creşte încă un feliu de pom, numit Talpat, sau Talipat, care are
frunze atâta de late, de cu una se pot coperi 15-20 oameni.
90
b.India portugălească
Portugalii, carii era oarecând dintre europeni cei mai puternici
în Asia, domnesc acuma numai peste puţine colonii, dintre care cele din
India din coace cuprind în arie 223 m2, cu 400.000 lăc., şi partea mai de
frunte se află pe ţărmurele Malabar, în giurul cetăţii Goa.
Locurile mai alese sânt: Goa noaă, sau Villa Nova de Goa,
numită şi Pangim, cet. frumoasă, cu 18.000 lăc., zidită în o insulă.
Aicea lăcueşte sub-Craiul şi un Arhiepiscop, care se numeşte Primatele
Indiei. - Goa veche, cet. mai demult mare, acum mai părăsită. - Diu,
cet. mică, în o insulă, lângă provinţa Guzerate, cu întăritură. - Damaim,
cet. pe ţărmurele Malabar, cu 6.000 lăc.
p. 105//
c.	India frâncească
Coloniile brâncilor dm India din coace măsură în arie numai
29 m2 şi numără la 50.000 lăc. Capul lor e Pondişeri (Pondichery),
cet. cu 25.000 lăc., pe ţărmurele Coromandel, spre m. z. de la Ma-
dras. - Carical, spre m. z. de la Pondişeri. - Mahe, pe ţărmurele
Malabar, cet. mică. - Şandernagor (Chandemagor), cet. frumoasă,
lângă Hugli, spre m. n. de la Cal cuta.
d.India dănească
Danii domnesc peste coloniile Tranchebar şi Sirampur.
în cea dintâe se află cetatea Tranchebar, pe ţărmurile Coromandel,
între Pondişeri şi Carical, cu 12.000 lăc. în ceealaltă Sirampur
(Sirampore), zidită în vecinătatea Calcutei, cu 13.000 lăc. şi scaunul
Chivemisitoriului.
91

VII.
INDIA DIN COLO
A. Peste tot
India dincolo se întinde spre r. de la India dincoace şi de la Sânul
bengălesc, mărginindu-se, de cătră m. n, cu Hina; de cătră r. cu Mr.
hinezască; de cătră m. z. cu aceasta,/». 106//sânul Siamului şi strâmtoarea
Maladiei; de cătră a. cu sânul bengălesc şi India din coace. Se întinde de
la 1°- 27° a lăţ. de m. n. şi de la 108°-127° a lungi. în arie, în cât s-au putut
socoti cu ceva apropiere de adevăr, măsură 40.000 m2.
Pământul ei este puţin cunoscut, mai cu samă în părţile de cătră
m.	n.; se vede totuşi a fi mai mult muntos, udat de râuri puternice şi tăiet
de mai multe văi largi şi înguste. Munţii toţi se ţin de sistema Altai-
himălăiască, se trag în mai multe ramuri şi braţe, mai mare parte spre m.
z., până în Ocean. Spre a., pe lângă Bramaputra, se trag munţii Gar6;
spre r. de la aceştia munţii Âracaniei, carii se gata în capul Negrais.
între Siam şi provinţa englezască Artaban, se mai trage un braţ de munţi,
ce se gată apoi în capul de Romania, în jumătate-insula Malaca. Aceştia
munţi sânt avuţi de cusutoriu în mare măsură. Prin împeriul An-nam
încă se întind munţi înalţi, puţin cunoscuţi. Celealate părţi sânt deloase,
sau coperite de şăsuri roditoare. Lângă curgătoare, precum şi la gurile
acestora, se află mult pământ rovinos, crescut cu papură şi trăstie.
Clima peste tot e sănătoasă şi stâmpârată; însă în văîile afunde,
lângă ape şi pe ţârmurii mării, groasele răsuflări a pământului şi multa
93
umezală, nasc multe boale, mai cu samă între Europeni. în părţile de
cătră r., furtunile spulberate pricinuiesc a dese ori groaznice răsipiri.
p. 107// Prin văii, şăsuri şi în vecinătatea mării, pământul e
foarte roditoriu; pe alte locuri mai mestecat. Produptele sânt mai mare
parte cele numărate în India din coace. în Siam se află elefanţi albi, şi
domnitoriul acestui stat se numeşte „Domn peste elefanţii albi”. Mare
este numărul tigrilor şi vietăţilor bizam, sau moshus. Dintre bucate
e mai lăţit urezul. Pădurile cuprind între altele: arbori tic, sandei,
eben sau abanos. Lângă ape creşte multă trăstie bambus. Din arborele
vulturului (Adlerbaum) se găteşte preţoasa aromă calambâ, carea se
cumpăneşte cu aur. Din alţi arbori se scoate fimis, gumi, camfor şi
osăbite văpsele. Aur şi argint se sapă puţin; fer, aramă şi plumb mai
mult, cusutoriu foarte mult. Se află încă: sare, ambră, oleu de peatră,
petri scumpe, ş.a.
Cât ar fi numărul lăcuitorilo7 nu se ştie, şi se zice numai cu ceva
apropiere de adevăr, a se apropia de 36.000.000. Ei se împart în un mare
număr de popoare, dintre care cele ce lăcuiesc în munţii de cătră m. n.
nice cu numele sânt cunoscute. Mulţimea lăcuitorilor o fac: Birmanii,
Siamezii, Anamezii, Malaii, Asamezii şi Hinezii. Se află şi câteva mii
de europeni, mai cu samă Englezi şi Portugali.
Birmanii lăcuesc mai mare parte în împărăţiea Birma, se trag din
viţă mongolească, şi poartă în trup semnele aceiea, numai cât soarele
le au pârlit pelea. în urechi poartă aşa mari cercei, de gaura, unde sânt
aceştia acăţaţi, e largă de doaă degete. Trupul şi-l împistresc p. 108//
mai toţi cu multe figuri. Ei sânt buni şi deschişi la inimă, plecaţi spre
cultura europenească, cinstitori de străini, voioşi, şi mai toţi ştiu ceti
şi scrie. Limba birmănească se împarte în limba sântă şi a poporului.
Cea dintâe se numeşte pali, ceealaltă carian.
7	Conform originalului
Siamezii încă se trag din Mongoli; au trup mic, pele cam gălbinie,
pre carea unii o văpsăsc în forma aurului; dinţii şi-i negresc şi unghiile
le lasă lungi. Ei sânt mai mincinoşi, mai înşelători şi mai fricoşi ca
Birmanii. Limba literară e şi la Siamezi limba pali. Siamezii domnesc
în Crăimea Siam.
Anamezii, carii fac partea mai mare a lăcuitorilor din Imperiul
An-nam, încă se trag din viţă mongolească; se osăbesc totuşi precum
de alte popoare de acea viţă, aşa de Hinezi, măcar vorbesc un dialect
hinezăsc. Ei au trup scurt-gros, pele galbină-întunecată, faţă răgulare,
ochi mici şi înfocaţi, buze cam eşite, gură mare, nas mic. Buzele şi le
văpsăsc cu roşu, dinţii cu negru, unghiile le lasă lungi. Ei sânt pretinoşi,
iubitori de străini, afară de Hinezi, şi cinstitori de bătrâni; iară de altă
parte: leneşi, ne curaţi, sumeţi cătră supuşi, ţârâitori înaintea mai-marilor
şi ne contenicioşi. Literatura lor cuprinde mai cu samă traduceri din
limba hinezască.
în ţara Asam, lângă Bramaputra, lăcuesc Asamezii, carii se trag din
Inzi. Hinezi se află în mai multe cetăţi ca neguţători, fauri, ş.a. Malaii fac
partea mai mare a lăcuitorilor din p. 109// Malaca. Europenii se află în mai
mare număr prin coloniile englezilor, şi puţini în cetăţile de lângă mare.
Partea mai mare a lăcuitorilor urmează legea Iui Budha; aşa:
Birmanii, Siamezii, Anamezii cu alte popoare mai mici. Asamezii sânt
Brămani; Malaii, Muhamedani. Plasa poporului mai aleasă din An-nam
ţine legea lui Confuce. Creştini catolici se află mai număroşi în An-nam,
mai puţini în Siam şi Birma. Calvini şi Luterani în coloniile englezăşti.
Popoarele din această parte a Asiei au făcut şi în măestrii ceva
sporiu; însă mai puţin ca Inzii, Hinezii şi laponii. Neguţătoriea nu de
mult au luat întindere mai mare ca în tâmpurile vechi, şi se portă cu
Hina, Arhipelagul indesc, India din coace şi prin aceasta mijlocit cu
Europa. Se scoate mai cu samă: mătasă, bumbac, multe feliuri de lemne,
95
dinţi de elefanţi, gumi, bucate, petri scumpe, cusutoriu, ş.a. Se aduc:
mânăfăpturi de Europa şi Hina, ceai, opium, cânepă, in, ş.a.
Forma chivemisirii în toate staturile e în mare măsură despotică,
şi numai în An-nam se răstrânge puţin puterea domnitoriului prin un
senat, ce are drept de a cerca poruncile acestuia, înainte de publicare.
Numele domnitoriului din Siam şi Birma nu e slobod a se spune până
sânt ei învieaţă, supt pedeapsa capului.
Din privinţa politică se împarte India dincolo în următoarele
cinci părţi: împărăţiea Birma, Crăimea Siam, împărăţiea An-nam,
Malaca ne atârnătoare şi Pământul Englezilor.
p. 110//
B.în parte
1.	împărăţiea Birma
Aceasta se întinde de la gurile apei Iravadi, până în Hina, între
Ocean, provinţele englezăşti Martaban, Aracan şi Asam; India din
coace şi Siam. După Hasel măsură în arie 13.000 m2 cu 6.000.000 lac.
Birmani, Manaitari, Cari, loi, Casai, Malai, Peguani, ş.a. Puterea
oştească cuprinde 35.000 ostaşi, şi veniturile sue pe an la 18.000.000
fior. Locurile mai alese sânt:
Ava, cet. cu 50.000 lăc., mai în mijlocul ţării, lângă Iravadi.
Căsile ei sânt mai mare parte de lemn, dimpreună cu Curtea împărătească.
De la anul 1824. încoace e Ava căpitala împărăţiei. - Amarapura şi
Saigaing, doaă cetăţi aproape de Ava, care în osăbite tâmpuri au fost
capitalele ţării. - Rangun, cet. cu port şi neguţătorie, la gura apei
Iravadi, zidită mai mare parte pe stâlpi, spre a se putea apăra în contra
înundărilor. între zidiri este de însămnat pagoda Şudagon, cu o piramidă
înaltă 330’.
96
2.	Crăimea Siam
Se întinde între Birma şi An-nam, din Ocean, până în Hina,
cuprinzând şi o parte din jumătate-insula Malaca. în arie măsură cam atâta
cât Birma; însă e mai rar împoporată, numărândnumai 3.600.000 lăc. Aceştia
sânt: Sia- p. 111// mezi, Hinezi, Peguani, Birmani, Malai, rămăşiţe de-a
Portugalilor, ş.a. Oastea e cu ceva mai mică ca a împăratului din Birma,
data veniturile cam asemenea Dintre cetăţi însămnăm:
Bancoc, cu 90-100.000 lăc., căpitala ţării, zidită lângă şi pe
apa Menam; că o mare parte a căsilor stă pe plute. Palaţul Craiului
şi câteva pagode, sânt foarte pompoase. Bancocul poartă neguţătorie
mare, ajutată prin apa Menam şi câteva sute de canaluri, ce taie cruciş-
curmeziş pământul vecin. - Siam, sau Si-io-ti-ia, cet. în tâmpurile vechi
strălucită şi avută, zidită în o insulă a apei Menam, din sus de Bancoc. -
Langhione sau Langşang, căpitala vechii Crăimi Lang-şang. - Ligor
şi Sangora, doaă cetăţi în Malaca siamezască. De Siam se ţine şi ţara
Laos, puţin cunoscută.
3.	împărăţiea An-nam sau Viet-nam
împărăţiea An-nam cuprinde partea de cătră r. a Indiei din colo,
şi se mărgineşte cu Siam, Hina şi Mr. hinezască. în arie ar cuprinde după
Hasel 16.700 (?)8 m2 cu 12, sau după alţii cu 23.000.000 lăc. Aceştia
A.
sânt mai mare parte Anamezi, împărţiţi în mai multe popoare. In anul
1804. era în An-nam 400.000 Creştini catolici, supt 4 Episcopi. Oastea
e întocmită mai mare parte după tactica europenilor, şi cum scrie Balbi,
ar cuprinde 90.000 p. 112// ostaşi, iară veniturile la 90.000.000 franci.
Se împarte acest stat în următoarele provinţe: Conhinhina, Tonchin,
97
8	Interogaţia autorului
Tiampa, Camboja, o parte din Laos, Bao şi câteva ţinuturi muntoase,
cunoscute puţin. Cetăţile mai alese sânt:
Hue, sau Pfuxuan, cet. cu 100.000 lăc., zidită lângă mare şi apa
Hue, căpitala ţării şi una dintre cele mai tari cetăţi a Asiei. întăriturile
ei sânt clădite supt îndreptarea inginerilor ffânceşti, şi au încungiurare
de trii ore, apărându-se prin 1.200 tunuri. Palaţul împărătesc este foarte
strălucit. Are această cetate căsărmi mari, verfte şi vărsătorie de tu-
nuri. - Checio, cet. cu 40.000 lăc. - Saigon, cet. mare, cu 100.000 lăc.,
neguţătorie, întăritură ţapănă şi armărie minunată. - Camboja, cet. în o
insulă a apei de acest nume, mai demult mare şi strălucită.
4.Malaca neatârnătoare
O parte a jumătatei-insule Malaca e supusă mai multor Principi
Malai, şi se numeşte Malaca ne atârnătoare. Ea măsură în arie 1.900 m2
şi numără Vi milion lăc., carii sânt Malai, Negri-Papua, Hinezi, ş.a.
Cuprinde 6 Crăimi mici: Perak, Salengore, Johore, Pahang, Rumbo,
şi Cueda. Toate acestea ş-au împrumutat numele de la cetăţile primare,
afară de Perac a căriea căpitală e Calang.
p. 112//9
5.	Pământul Englezilor
Englezii domnesc peste mai multe ţinuturi ne legate între sine,
câştigate parte prin răsboiul în contra Birmanilor, închiet în anul 1826;
partea prin alte modruri. Englezii dară domnesc a) Peste ţara Asam, lângă
Bramaputra. b) Peste provinţa Ara can, spre a. de la Birma, lângă sânul
Bengaliei. c) Peste provinţa Artaban, spre a. de la Siarn. d) Peste o parte
a Malachei. e) Peste mai multe insule. Dintre locuri însămnăm:
9S
9	Defect de paginaţie
Candar, cet. de rând, nu departe de Bramaputra. - Jorhat, în
ceva depărtare de la numita apă, mai de mult capul Crăimii Asam. -
Ranpur, cet. mare. Toate în Asam.
Aracan, cet. ţapăn întărită, în loc ne sănătos cu 30.000 lăc. -
Martaban, vechea căpitală a provinţei Martaban. - Amherstown, cet.
noaă, foarte frumoasă. Georgetown, cet. cu întăritură ţapănă, şi 15.000
lăc., în insula Pulo-Tinang. - Malaca, cet. în jumătate-insula Malaca,
cu port şi neguţătorie. - Singapur (Singapoore), cet. frumoasă cu
neguţătorie mare. în 5 ani i-au crescut numărul lăcuitorilor la 15.000.
De India din colo se ţin şi multe insule, dintre care cele, ce
se află spre apus de la Malaca şi sânt supuse Englezilor, se numesc
Arhipelagul Mergui. Mai încolo, supt o lăţime cu provinţa Aracan stau
insulele andămâneşti p. 113//şi nicobăreşti. între cele dintâi sânt mai
de însămnat: Andamana mare şi mică; între celealalte: Nicobara
mare, Camurta şi Car-Nicobar. în Camurta aşezase Austrienii în
1778 o colonie, carea fu mai târziu părăsită. în Car-Nicobar au Danii
câţiva misioneri, carii se străduiesc a lăţi creştiniea între lăcuitori.
Toate acestea insule sânt păduroase, au climă ne sănătoasă şi
apă de beut puţină. Mai multe popoare din Europa au cercat a aşeza
în ele colonii; însă mai târziu au fost sâlite a le părăsi. Lăcuitorii din
Andamane sânt Negri, tare sălbatici; cei din Nicobare mai blânzi. Cum
că aceştia ar avea coadă, e numai scornitură.
99

VIII.
ARHIPELAGULINDESC
A. Peste tot
Mulţimea aceea de insule mari şi mici, ce se află în Oceanul
indesc, între 19° a laţ. de m. n. - 11° a lăţ. de m. z. şi 95030’-153°5’
a lungi., se numeşte Arhipelagul Îndese, sau a Indiei de răsărit. La
aceasta nu se anumără acelea insule, care sau pentru vecinătate, sau
pentru acelaş domnitoriu, se socotesc ca partea vrunui stat din uscat. în
arie măsură acest Arhipelag la 35.000 m2.
p. 114// Măcar sânt împrăştiete insulele numitului Arhipelag
peste un spaţ forte mare a pământului; au totuşi multă asămănare în
firea pământului, climă şi haracterul lăcuitorilor. Pământul e mai mare
parte muntos şi învăscut cu păduri groasnice, prin care pătrunde numai
focul şi săcurea. între munţi se află mulţi vulcani, parte stânşi, parte
arzători; clima e călduroasă şi umedă; vegetarea ne spus mare. Anul are
doaă părţi: iarnă ploioasă şi vară sărină. Pentru Europeni e clima acestor
insule de rând ne sănătoasă, mai cu samă în vecinătatea mării.
Avuţiea pământului în tot feliul de produpte este ne spus mare.
Elefanţii sânt aici foarte mari şi unii cumpănesc până la 70 măji. Tigrii
şi rinocerii încă sânt mai puternici. Se află mulţi biboli şi dugongi
(vietăţi ce trăesc în apă, dară mâncă iarbă); apoi multe mămui, între
care ghiboni şi orangutangi; şerpi boa, şopârle sburătoare, pasări de
raiu, rândunele cu cuiburi de mâncat (Cypselus fucifagus), peşti,
101
albine, vermi de mătasâ, ş.a. Vietăţi de Europa se află numai puţine.
Vegetarea nice în o parte a pământului e atâta de grasă şi pompoasă
ca în cele mai multe dintre insulele acestui Arhipelag. Aicea creşte o
plântă a căriea rădăcină măsură peste 4 măji; aici cea mai mare flore pe
pământ, Rafflesia Titan, a căriea numai un bulbuc cumpăneşte 15 fonţi,
şi măsură în diametru 3 urme; aici cumpănesc p. 115// pepenii doaă
măji; aici e patria cariofilului (cuişoareleor) şi a nucşoarei. Nutreţul de
frunte a lăcuitorilor e urezul, finicile, sago, mălaiul mărunt şi pomul de
pâne. Creşte afară de acestea, mult piperiu, ghimberiu, indigo,bumbac,
cafea, trăstie de zăhar, terpentin, camfor, gumi benzoe, ş.a. Florile, cu
care se înfrumseţază câmpurile, sânt nespus pompoase. Dintre minerale
se sapă: petri scumpe în Bomeo; mult aur, acolo, în Sumatra şi Selebes;
foarte mult cusutoriu; mai puţin fer, aramă, plumb, ş.a.
Numărul lăcuitorilor se socoteşte de la 25-27.000.000, a cărora
parte mai mare se află în insulele Sumatra, Java, Bomeo şi Selebes. Ei
sânt parte de viţă mălăiască, parte Negri-Papua, împărţiţi în un mare
număr de popoare. Se află şi Hinezi, şi iară Europeni, mai cu samă:
Holanzi, Dani, Ispani, Portugali şi Englezi.
Cultura lăcuitorilor vechi nu e lovită cu avuţiile pământului.
Firea au făcut pentm ei foarte mult, dară dânşii pentru sine tare puţin.
Mulţi dintre ei mâncă came de om, popoare întregi trăiesc numai din
vânat, altele din pescuit şi numai unele lucră pământul. Mai cultivaţi sânt
lăcuitorii de cătră apus, din Sumatra, Java, Bali şi Timor. Corăbietul este
cuprinderea de toate zilele acestor lăcuitori. Popoarele de viţă mălăiască
urmează legea muhamedană, Hinezii sânt Budhisti, Europenii Creştini,
ceialalţi închinători la fetişi.
p. 116// împărţim insulele acestui Arhipelag în următoarele
părţi: Sundele mari, Sundele mici, Molucele, Sulu, Maghidanao şi
Filipinele.
102
B. în parte
1.	Sundele mari
Următoarele patru insule: Sumatra, Java (Java), Borneo şi
Selebes, se numesc Sundele mari, dintre care
a)	Sumatra se află spre a., în vecinătatea Malachei; măsură în
arie peste 6.000 m2 şi numără la 8 milioane lăc., mai mare parte de
viţă mălăiască, puţini Negri-Papua, Inzi şi europeni. Lăcuitorii de viţă
mălăiască se împart în înşii Malai, carii sânt Muhamedani suniţi; în
Bataşi, Lampuni şi Rajangi, toţi închinători la fetişi. Bataşii mâncă
came de om. Malaii peste tot au trup puţin înalt, frumos şi ţapăn; faţă
cam întunecată-galbină, ochi mici, negri şi înfocaţi, păr lung, negru,
puţin creţ, trăsuri în faţă bine alese, vii şi puţin osăbite de a europenilor.
Ei sânt îndrăsneţi, bătaci, cu tălant spre corăbiere şi neguţătorie; de altă
parte: leneşi, ne miloşi şi cu puţină cultură. Preţul bărbatului se măsură
după numărul protivnicilor omorâţi. în partea trupului din sus se poartă
goli. Limba lor se zice a fi lină şi dulce. Dintre europeni lăcuesc în
Sumatra Holanzi şi puţini Englezi.
p. 117//St împarte Sumatra în ne atâmătoare şi supusă Holanzilor.
Cea dintâe cuprinde mai multe staturi mici, supt domnitori pământeni,
carii de sânt Muhamedani se numesc Sultani, altmintrălea Ragia.
Cetăţile mai alese în Sumatra ne atâmătoare sânt: Acin, cu 8.000
căsi, şi Siac, amândoaă căpitale staturilor de numele său.
Holanzii domnesc, parte mijlocit, parte nemijlocit, peste pământ
de 900 m2. Cetăţile lor mai alese sânt: Padang, cu 10.000 lăc., şi
lăcuinţa Chivemisitoriului, apoi Bencu, cu 8.000 lăc. Dintre insulele
mai mărunte din vecinătatea Sumatrei, e mai de însămnat Banca, cu
împortătoare băi de cusutoriu.
108
b)	Java (Java), spre r. de la Sumatra, cu arie de 2.300 m2 şi
4.800.000	lăc., mai mare parte Javanezi, ce se trag din viţă mălăiască,
şi sânt Muhamedani, apoi Badui, Hinezi, Inzi şi la 30.000 Holanzi.
Javanezii sânt mai blânzi şi mai cultivaţi ca alţi Malai.
Java e cea mai defrante între insulele acestui Arhipelag, a căriea
avuţie: în cafea, zăhar, indigo, ş.a., e ne spus mare. între alte articule se
scot cuiburi de Cypselus fucifagus, în preţ de 300.000 fior., în argint în
tot anul.
Se împarte Java în ne atâmătoare şi supusă holanzilor. Cea
dintâe se chiverniseşte prin doi domnitori pământeni, dintre care unul
se numeşte Susunan, sau împărat; celalalt Sultan. Amândoi sânt ne
atâmători numai cu p. 118// numele. Răsidinţa Sultanului e Giocgiocar,
cu 90-100.000 lăc., iară a Susunanului Suracarta, mai în mijlocul
insulei, în anul 1815. cu 105.000 lăc.
Java supusă holanzilor se împarte în 17 provinţe. Cetatea primară
în ea e Batavia, în partea insulei de cătră m. n., în loc ne sănătos; însă
foarte întocmit pentru neguţătorie. Stă din însă Batavia, mai părăsită, şi
din mai multe sub-urbe. Numără la 60.000 lăc., şi în neguţătorie e cea
dintâe cetate în tot Arhipelagul. Aici lăcuieşte chivemisitoriul, a căruia
putere se întinde peste toate coloniile Holanzilor din India răsăritească.
- Afară de aceasta: Samarang, cet. cu 36.000 lăc. - Surabaia, cet. cu
50.000	lăc. - Bantam, cet. scăzută. Dintre insulele, mai mici, ce se ţin
de Java, e mai de frunte Madura.
c)	Borneo, e cea mai mare insulă în acest Arhipelag; că măsură în
arie la 9.900 m2, cu 3 milioane lăc., cum socotesc unii. Lăcuitorii sânt: Malai,
Alforezi sau Harafori, negri Papua, Hinezi şi alţii asieni. Haraforii se împart
în mai multe popoare, sânt tare sălbatici, şi mai mare parte mâncă came de
om Ei sânt întunecaţi la faţă, dară mai puţin ca Papua. Bomeo cuprinde mai
multe staturi, chivernisite prin domnitori pământeni; că europenii au început
104
numai de curând a se încuiba şi aici. Mai cunoscute sânt: Borneo, Sulu,
Tiran, Corilama sau Cutilata, Baniarmasin, Sucadana, Pontinac,p. 119//
Sambas, Tatan, Mompava. Câteva din acestea sânt tributare holanzilor,
carii au rădicat în Borneo mai multe forturi. Dintre cetăţi însămnăm:
Borneo, cu 10.000 lăc., în statul de numele său. -Maludu şi Paitan, în statul
Sulu. - Baniarmasin, în statul de acest nume. - Sucadana, cu băi de
diamantini - Sambas şi Pontianac, cu forturi holăndeşti.
d)	Selebes (Celebes). Insula Selebes, de carea se ţin şi altele
mai mici se află supt ecuator, şi stă din patru jumătăţi-insule; măsură
în arie 2.550 m2 cu 3.000.000 (?)10 lăc., de viţă mălăiască, împărţiţi
în Macasari, Bughişi şi Biajuşi, supuşi parte domnitorilor pământeni
parte holanzilor. Locurile mai alese sânt: Macasar, cet. mai părăsită, în
a căreia loc s-au zidit fortul Roterdam, şi cet. Vlardinghen. - Boni,
răsidinţa unui Sultan. - Manado, capul coloniii holăndeşti de aceste
nume, cu multe băi de aur.
2.	Sundele mici
Insulele, care se întind spre r. de la Java, până la 148° a lungi,
cam în o linee cu ea, se numesc Sundele mici, între care: Bali, Lomboc,
Sumbava, Cindana, Flores şi Timor, sânt mai alese. Lăcuitorii lor se
trag din viţă mălăiască, sânt mai mare parte închinători la fetişi, şi se
împart în mai multe popoare. în Flores lăcuesc puţini portugali, fără a fi
supuşi Portugaliei. Lăcuitori au maip. 120//mulţi domnitori pământeni,
de care în Bali se află 7, în Lomboc 1, în Sumbava 2, ş.a. Insula Timor
e mai de frunte între Sundele mici, în carea au colonii Portugalii şi
Holanzii. Cetatea celor dintâi e Dili; a celoralalţi Cupang, şi fortul
Concordia. în această insulă se află puţini malai creştiniţi.
105
,0 Conform originalului
3.	Moluccele
Molucce, sau Insulele Aromatelor se numesc acelea insule,
care se află de amâdoaă laturile ecuatorului, din Selebes până în noa
Gvinee. Se împart în însele Molocce, în Insulele Banda şi Amboine.
Lăcuitorii lor sânt Harafori, Negri-Papua, Negri de alt soiu cu părul
lung, Portugali şi Holanzi. Acestea insule sânt vestite de minunatele sale
produpte, între care cariofilii şi nucşoarele sânt mai de frunte. Pomii de
cariofili (cuişoare) se află numai în patru ţinuturi a insulei Amboina. Ei
sânt cel mai frumos produpt a firii, cununa împărăţiei vegetătoare. In
numita insulă se culeg pe an la 2.500-3.000 măji de flori de cariofili.
Nucşoarele se plântează în insula: Banda, Lomtoir şi Aij. Rodul unui an
de mijloc dă 5.000 măji nucşoare şi 1.500 măji flori de nucşoară, care
se află pe nucă şi supt coaja verde, ce o copere pe deasupra. Sădirea
acestor pomi în alte locuri e oprită supt grea pedeapsă. Toate acestea
insule sânt supuse Holanziior parte mijlocit, parte ne mijlocit.
p. 727/7 însele Molucce sânt cu numărul 13, afară de altele mai
mărunte. Mai mare e Gilo, cu cet. de acest nume. Insula Tomate e
mică, însă vestită pentru frumseţele fireşti, rodire şi climă sănătoasă, cu
cet. de acest nume. în Insula Tidor lăcueşte un puternic Sultan.
Insulele Amboine sânt 11, între care Seram e mai mare, şi mica
Amboina, mai vestită. în aceasta se află cet. Ambon, cu 7.000 lăc.,
zidită frumos, răşidinţa Chivemisitorului.
Insulele Banda sânt foarte multe, se întind spre m. z. de la
Amboine. Mai mare e între acestea Timorlaut, şi mai vestită Bandaneira,
cu cet. Nasau, în carea lăcuieşte chivemisitoriul holăndesc.
106
4.	Insulele Sulu
Insulele întinse între Bomeo şi Maghindanao, cu numărul 60, se
numesc Sulu. Ele sânt supuse unui Sultan, ce lăcueşte în cetatea Bevan
din insula Sulu. Pământul lor e roditoriu, clima sănătoasă, lăcuitorii ca
150.000	se trag din viţă mălăiască.
5.	Maghindanao
Insula Maghindanao, sau Mindanao, se află spre m. z.. de la
Filipine, măsură în arie 1.170 m2 şi numără peste un milion lăc., mai
mare parte de viţă mălăiască. Câteva părticele sânt cuprinse de Ispani,
în altele domnesc Principi pământeni, între care Sultanul p. 122// de
Maghindanao, ce lăcueşte în cetatea Selangan, este mai puternic.
6.Insulele Filipine
Acestea cuprind partea mai spre m. n. a Arhipelagului indesc,
şi sânt cu numărul la 1.000 între care: Manila sau Luson, Mindaro,
Samar, Leite, Panai, Negros, Zebu, Boho şi Masbate, sânt mai mari.
Măsură în arie la 4.000 m2 şi numără 4-5.000.000 lăc., mai mare parte
de viţă mălăiască, împărţiţi în multe popoare; apoi Negri-Papua, Hinezi
şi Ispani. Jumătate sânt supuşi Ispani lor şi urmează legea catolică;
ceialalţi sânt Muhamedani şi păgâni. Pământul e muntos cu mulţi
vulcani. Rodirea e mare, clima stâmpărată; totuşi pentru europeni nu
prea sănătoasă.
Mai mare e insula Manila, cu arie de 2.490 m2 şi 2.500.000 lăc.,
şi e mai toată supusă Ispanilor. Cetatea primare e Manila, cu 150.000 lăc.,
ce lăcuesc în cetate şi au 8 suburbe; are întărituri puternice, Universitate,
107
Gimnasiu şi neguţătorie mare. Aici lâcueşte chivemisitoriul ispănesc
şi un Arhiepiscop. Tot în această insulă Cavite, cet. cu port şi verfte.
- Zebu, cet. cu Episcopie, în insula Zebu.
p. 123//
IX.
ÎMPERIUL HINEZĂSC.
imperiul hinezăsc, cel mai vechiu stat pe pământ, în înţelesul
lat cuprinde partea Asiei întinsă de la 20° 10’ - 54° 10’ a lăţ. de m. n. şi
de la 89° - 159° 25’ a lungi. El se mărgineşte de cătră m. n. cu Siberia;
de cătră r. cu Mr. iaponească şi hinezască; de cătră m. z. cu aceasta şi
Indiile, şi de cătră a. cu Afganistania, Turchestania de apus şi Siberia,
în arie măsură după Hasel 274.900 m2. numărul lăcuitorilor se socoteşte
de unii 300, de alţii 234 milioane, de Balbi numai 140 milione.
Se împarte marea această ţară: în însă Hina, Mangiuria sau
Mancevia, Mongolia, Turchestania de răsărit, Corea, Butan, Tibet şi
Arhipelagul Licheio. Din acestea însă Hina cu insulele Hainan şi Taivan,
o parte a Mangiuriei şi a Mongoliei, şi Turchestania de răsărit, sânt supuse
împăratului hinezăsc ne mijlocit, şi formează 19 provinţe a Hinei; cealaltă
parte Mangiuriei şi a Mongoliei, sânt provinţe tributare; iară Corea, Butan
şi Licheio numai vasale, fără a se în datora la plătitul dării. Noi vom vorbi
întâi despre însă Hina, apoi despre celealalte provinţe.
p. 124//
l.ÎNSAHIN A.
A. Peste tot.
Hina se mărgineşte de cătră m. n. cu Mongolia, de carea se
desparte de zidul cel mare; de cătră r. cu Mr. hinezască; de cătră m.
z. cu India din acolo şi Mr. hinezască; de cătră a. cu Butan, Tibet şi o
109
parte a Mongoliei. Ea ar fi de a se zice Cina (China) sau Şina. în limba
hinezască se chiamă Cion-cu; adecă: Ţara mijlocului. în arie cuprinde
la 60.000 m2. Zidul cel mare, ce desparte Hina de Mongolia, e clădit
înainte de 2.000 ani, are lungime peste 250 miluri, înălţime de 26, şi
grosime de 14 urme de Viena. El e trecut peste curgătoare şi munţi,
e duplecat pe unele locuri, pe altele triplecat, şi în depărtare cam de
100 urme se află turnuri, încărcate de tunuri. Acest zid fără îndoială e
cea mai mare zidire pe pământ.
Pământul Hinei măcar are aşa mare întindere; are totuţi faţă
şi fire tare asemenea. în el se arată o unăformătate mare, carea în alte
părţi a pământului înzădar se cearcă. Ţăsurile şi dealurile lui, munţii şi
apele, înfaţuesc mai tot acelea icoane. Partea mai mare a ei se copere
de un şăs larg, foarte roditoriu, presărat cu cetăţi şi sate dese şi mari.
Munţii se trag numai în doaă braţe, unu spre m. n. şi r.; altul spre m.
z. Amândoaă acestea vin din Asia înaltă, au vârvuri puţin înalte dară
p. 125// petroase şi colţuroase; însă cei spre m. n. sânt mai săci, ceialalţi
învăscuţi în păduri dese.
Clima e mai tare osăbită. în părţile de cătră m. z. până la 25°,
domneşte căldura tropică, şi coace toate fiucturile ţărilor tropice; iernile
totuşi sânt cam aspre. Mai sus până la 35° e stâmpărătură foarte lină, şi
aici se face ceaiul, urezul, camforul, ş.a. Mai spre m. n. vara e căldura
ceva mai mare, şi iama gemi mai aspru ca la noi, unde se fac mai cu
samă produptele Eropei de mijloc. Peste tot e clima Hinei sănătoasă,
aerul mai mult umed, iama şi vara lungă, toamna şi primăvara scurtă.
Curgătoarele le am însămnat mai sus. Hina are un mare număr
de canaluri, şi Hinezii precum au clădit de o parte cel mai mare zid
pe pământ, aşa au săpat de alta cel mai lung canal. Acesta se numeşte
Canalul împărătesc, e lat 200-1.000’, trece prin munţi scobiţi, peste
rovini şi lacuri, rădicat pe împlături de granit, şi legând ăntre sine mai
110
multe râuri face ca de la Canton până la Peching, numai cu puţină
întrerumpere, să se poată călători pe apă.
Rodirea pământului e foarte mare, dintre vietăţile de casă se
află aici toate cele de Europa, din care se ţin mai cu samă porci mulţi;
iar vitele cu coame şi caii sânt mărunţi şi fără putere. Sălbatice sânt
multe, mai cu samă tigri, leoparzi, rinoceri, elefanţi, castori, mămui,
bizan, ş.a. Sburătoare iară p. 126// sânt multe, şi Hinezii ţin foarte
multe gâşte şi raţe. Dintre peşti este mai vestit de ffumseţe crapul aurit
(Cyprinus auratus). Vermi de mătasă se ţin foarte mulţi, şi pe unele
locuri şi ţărenii poartă vesminte de mătasă. Avută în mare măsură este
şi împărâţiea vegetătoarelor. Se află mulţi arbori de fimis, sau, cleiu
şi ceară, din a cărora must se gătesc ceva mătării asemenea mai sus
însămnatelor produpte. Cresc încă arbori de săpon şi camfor. Cel mai
de frunte produpt a acestei ţări e ceaiul (Thee) sau frunzele tufelor de
ceai şi acesta câştigă Hinei pe tot anul zeci de milioane. Rebarbara de
Hina e cea mai preţuită. Trestiea bambus cuprinde la 50 spiţe, şi din ea
se gătesc nu numai cele mai multe unelte de casă; dară mai cu samă
bâtele, cu a cărora lovituri se pedepsesc în Hina cei mai mulţi făcători
de rele, începând de la Mandarini, până la şăreanul mai de jos. Poame se
fac multe; indigo şi trăstie de zăhar mai puţină. Dintre bucate este mai
lăţit urezul. - Mai puţin e cunoscută împărăţiea mineralelor, din carea
se sapă: aur, argint, aramă roşie, galbină şi albă; cusutoriu, fer, magnete,
plumb, marmore, cărbuni de peatră, ş.a.
Hasel zice a se afla în însă Hina 210.000.000 Claprot, pe la anul
1790,141.480.000	lăc. Ceva mai deplin nu putem şti; atâta totuşi e adevărat,
că Hina e una dintre ţările mai des împoporate în tot pământul carea are
nu numai mai multe cetăţi; dară şi sate cu mai multe sute de mii lăcuitori.
p. 127// lăcuitorii Hinei sânt mai mare parte Hinezi; apoi: Mangiuri sau
Mancevi, Mongoli, Miauţi, Loloşi, Mietingi şi puţini Evrei.
111
Hinezii se trag din viţa mongolească, au stătură de mijloc, pele
galbină-înlunecată, spre m. n. mai deschisă; faţă lată, falei cam eşite înafară,
frunte lată, nas turtit, urechi mari, păr negru, pe barbă rar; mâni şi picioare
mici, mai cu samă la femei. Ei au plecare spre îngrăşare, nice poate cineva,
care nu e gras, ajunge la deregătorii mari. Haracterul Hinezilor are trăsuri
foarte văzăcioase. Toţi Hinezii sânt ca crescuţi în aceiaşi scoală, şi însuşirile
lor bune şi rele, se află în toate persoanele, în măsură cu mult mai puţin
osăbită ca la alte popoare, întru atîta, cât haracterul persoanelor se vede ase
perde în haracterul poporului. Poate că unăformătatea pământului au fost
cu înfluinţă în însuşirile lăcuitorilor. Hinezii dară sânt blânzi, strădalnici,
iubitori de pace şi linişte, şi se arată dinafară omeneţi. De altă parte sânt ei:
vicleni, sumeţi, fricoşi, poftitori de răsbunare, ţârâitori înaintea mai marilor
cele apucate orbeşte statornici. Apoi cu bani pe ori care deregătoriu poţi
a-1 pleca la ori ce fărădelege. Ei se socotesc pre sine cel mai deplinit popor
în lume. Vieaţa lor e legată ca în câtuşi prin mulţimea ceremoniilor, ba şi
invieaţa casnică arată multă răceală şi Hinezul se căsătoreşte mai mult
din poruncă şi spre a avea prunci, p. 729//1 carii să jertfească pe mormîn-
tu-i, de cât din dragoste. Peste poporul întreg se vede afi întinsă o seriositate
melanholică, la carea se sâlesc a deda şi pre pruncii cei mici. Pre prunci dacă
nu-i pot ţinea pentru sărăcie, îi omoară după naştere. Iubirea adevărului nu
prea are loc în inima Hinezului şi pe deregători numai bâta de bambus şi
frica capului, sânt în stare a-i ţine încredinţă Ostaşii lor apoi se zic a fi cei
mai fricoşi în lume, carii numai de văd pistolul, sau sabiea scoasă trămură
de frică Cătră împăratul arată reverinţă ne spus mare, pre carele îl socotesc
ca pre un părinte, primind de la dânsul darurile şi pedepsele, binele şi răul cu
cea mai adâncă mulţumită.
Limba hinezască e foarte sâmplă, are cuvinte mai mare parte
de o silabă, a cărora număr nu trece peste 350; însă mai toate au 11
112
11 Nu există pagina 128.
multe însămnări, li unele până la 50, care se osibesc prin pronunciarea;
de unde se nasc la 7.700 cuvinte; spre arătarea unor idei se împreună
mai multe cuvinte: de unde se naşte o limbă foarte copioasă. Cuvintele
rămân întoate căderile şi tâmpurile ne schimbate, adăogându-se numai
nişte părticele (particulae) lângă ele plasele mai alese întoată ţara vorbesc
limba Mandarinilor, sau cea literare, de care se osăbeşte limba Curţii
şi a poporului. Această de pre urmă se împarte în mai multe dialecte.
Scrisoarea hinezască e osăbită de scrisoarea tuturor popoarelor, şi stă cum
se zice din mai mult de 80.000p. 130// semne, ce arată parte cuvinte, parte
idei; spre a ceti cărţile de rând totuşi ajunge cunoştinţa a 5.000 semne.
Mancevii se cocotesc poporul domnitoriu; pentru că casa
domnitoare se trage din viţa lor. Ei mestecându-se cu Hinezii au înbrăcat
năravurile acestora. Mongolii sânt în Hina puţini, şi celealalte popoare
sânt ne cultivate şi lăcuesc prin munţi. Cei mai mulţi dintre lăcuitorii
insulelor Taivan şi Hainan încă se osăbesc de Hinezi.
în răligie sânt Hinezii mai suferitori ca alţi asieni, şi numai
Creştinii, apoi Muhamedanii, au de a pătimi asupriri. în Hina se
socotesc trii răligii domnitoare: alui Confuce, Laocung şi cea budhistă,
sau a lui Fo. Cea dintâe e răligiea curţii şi o urmează partea poporului
mai luminată. Următorii lui Laocung sânt mai mulţi nu aţâţa totuşi
câţi budhisti, de carii se ţin cei mai mulţi din plasa poporului de rând.
Popoarele mai mici dintre munţi, precum şi mai mulţi dintre lăcuitorii
insulilor, sânt închinători de fetişi. Muhamedani se află puţini. Creştini
Catolici mai mulţi, şi în Peching puţini de legea grecească. Evrei se află
numai în cetatea Hai-fung-fu.
în măestrii au ajuns hinezii la mare deplinire încă în tâmpurile
cele mai vechi. Ei au ştiut cu sute de ani înaintea Europenilor a tipări
cărţi, a găti hârtie, pulbere de puşcă, porţelan şi a întrăbuinţa compasul.
Gătesc încă mânăfapturi de bumbac, mătasă, lână, unelte de metal şi
113
lemn, apoi umerare cu cele p. 131//mm frumoase scobituri. în lucratul
pământului sânt foarte strădalnici, nu lasă nice un pas de loc nefolosit,
ba însuşi împăratul în tot anul apucă odată coamele plugului, spre a
îndemna pre supuşii săi la această atâta folositoare cuprindere.
în floare e şi neguţătoriea; însă mai cu samă cea din lăuntrul între
provinţele împrăţiei. Dintre străini poartă cu această ţară neguţătorie
Englezii, Americanii din Staturile Unite, Portugalii, Frâncii, Ispanii, şi
Holanzii pe mare; iară pe uscat Ruşii. Târgul pentru Europeni era până
acum numai cetatea Canton, şi din aceasta încă numai la 18 neguţători
Hinezi era slobod a avea împărtăşire cu europenii. Ispanii şi Manila
se mai lăsa încă în cet. Cean-ceu-fu. învingătoarele arme a Englezilor
au deschis în anul 1842 5 porturi pentru Europeni şi au câştigat pentru
sine insula Hong-cong, lângă Canton. în portul de la Hing-po-fu se
neguţătoresc laponii. Se scoate din Hina mai cu samă: cai, rebarbară şi
alte plânte de leacuri; camfor, porţelan, mătasă, mânătapturi de bumbac,
ş.a. Se aduc mânătapturi de Europa, pei din Siberia, cuiburi de Cipselus
fucifagus, dară mai cu samă opiu din India, măcar este vinderea lui
strâns oprită, ş.a.
Arţile şi Ştiinţele sânt tare lăţite; însă fără vieaţă, împilite
şi înbătrânite. Ariilor lipseşte frumseţa; ştiinţelor critica. Literatura
p. 132// hinezască e foarte mare şi veche. Ei au biblioteci de curte mii
cărţi, care totuşi cuprind puţin, că scrisoarea hinezască e rară şi hârtiea
se scrie numai de o parte.
Forma chivemisirii e despotică, răstrânsă totuşi puţin; că
împăratul nu poate da deregătoriile fără numai bărbaţilor învăţaţi, carii
au trecut prin osăbite cercări, şi câteva tribunale au drept de a face
umilite contrăziceri, de cumva împăratul lucră contra vechilor datini.
Când iasă împăratul afară, îl urmează la 2.000 dărăbanţi, cu lanţuri,
săcuri, bâte şi alte unele de pedepsit. El numeşte următoriu, pre care
114
voeşte dintre fiii legiuiţi. Nobilitate trecătoare din părinţi în fii au numai
puţine familii; precum: cea împărătească, alui Confuce, Laocung şi
puţine altele. Mai număroasă este nobilimea Mandarinilor, sau a
învăţaţilor, carea prin învăţătură o poate dobândi fiecare. Adese ori
pentru vredniciile fiului se dă nobilitate părinţilor şi moşilor lui. Afară
de Mandarinii învăţaţi se află Mandarini ostăşeşti, şi precum aceştia,
aşa aceia se împart în mai multe plase. Mandarinii de rang mai de jos
vorbesc din genunchi cu cei mari, şi aceştia trag jos pre aceia la bâtă de
bambus, numai de au pricină.
Veniturile Hinei ar fi după Balbi 980.000.000 franci, şi oastea ar
cuprinde 914.000 ostaşi de toată plasa; acestea însă se înţăleg de toată
împărăţiea chinezască. Flota e mică şi stă numai din gionce, sau luntre care nu
sânt în p. 133// stare nice de a apăra ţărmurii încontra prădătorilor de mare.
Se împarte Hina în 16 provinţe. Provinţele se împart în ţinuturi
mari, numite Fu, care se sub-împart în ţinuturi mici, Ceu, şi acestea
cuprind iară ţinuturi mai mici, numite Hian. Unele ţinuturi de al doilea
şi al triile rang, sânt supuse ne mijlocit chivemisitorului provinţei, şi
acestea se numesc Ci-li. Noi, nevrând a osteni pre cetitori cu numele
provinţelor şi a ţinuturilor, vom să numărăm numai câteva dintre
cetăţile mai alese. însămnâm încă, că în Hina cetăţile şi satele au tot
cam o formă, şi că cetăţile nu au nume osăbite; ci poartă numai numele
ţinuturilor, a cărora căpitale sânt. Cele ce se gată în fu, sânt de rangul
întâiu şi căpitala ţinuturilor mari; care se gată în ceu, de rangul al doilea
şi cele în hian, de al triilea.
B. Topografica
Peching, hinezeşte Hiun-Tien-fu, căpitala imperiului hinezăsc,
zidită pe un şăs larg aproape de apa Pai-Ho. Stă din însă cetate şi
115
12 suburbe. Cea dintâe se împarte în cetatea tătărascâ (Ching-Ciung)
şi hinezască (Lao-Cin, sau Vai-lo-Cing). Numără la 1.700.000 sau
2.000.000 lăc., are uliţi largi şi lungi; iar câsi mai mare parte mărunte.
Zidirile împărăteşti şi besericile sânt coperite cu ţigle galbine, a domnilor
cu verzi şi a privaţilor cu ne-p. 134//gte. Intre zidiri sânt mai pompoase:
Curtea împărătescă, în cet. tătărască, doară cea mai mare pe pământ,
cuprinde mai multe paiaţe, beserici, grădini, ş.a. beserica Ceriului,
în cet. hinezască, stă iar din mai multe zidiri şi măsură împregiur
2.664 stânjâni; beserica aflâtoriului Agriculturei, lângă carea ară în
tot anul împăratul, ş.a. Beserici creştineşti sânt în Peching 4, din care
2 catolice şi 2 rusăşti. în Iiina se află şi clopote spre a sima orele noaptea,
în Peghing sânt 7 clopote, atâta de mari de cumpănesc 1.200 măji.
La Hai-Tian, în vecinătatea Pechinguîui, se află pompoasa
răsidinţă de vară a împăratului, cu grădina ne spus frumoasă. Palatul
împărătesc e asemenea unei cetăţi, cuprinzând mai multe zidiri mari. în
grădina se află la 200 paiaţe, chioşcuri, ş.a. toate pompoase.
Alte cetăţi alese în Hina:
Tei-nan-fu, cet. cu 100.000 lăc. - Hai-fung-fu, cet. mare, lângă
apa Hoan-ho, între a cării lăcuitori se află mulţi Evrei, despre carii se
zice afi venit aici cu 200 ani înainte de Hristos.
Nanching, sau hinezeşte Chîan-ning-fu, cet. foarte mare cu
500.000 lăc., zidită lângă apa Ian-ce-chiang şi canalul împărătesc. Nan-
chingul se socoteşte cea mai învăţată cetate în Hina. între zidiri e de
însămnat un turn înalt p. 135// 200’ şi gros 40’, care fiind învăscut din
afară cu ţigle albe, se numeşte tumul de porţelan.
Su-ce-fn, cet. mare, cu 500-600.000 lăc., zidită lângă canalul
împărătesc, şi tâietă de alte canaluri mici. Lăcuitorii ei se zic a fi cei
116
mai omeneţi, şi fameile cele mai frumoase în Hina. - Hang-ceu-fu, cet.
foarte mare, cum zic cu 1 milion lăc., zidită în vecinătatea canalului;
are multe făurişti pentru lucratul mătăsii şi poartă neguţătorie mare. Nu
departe de această cetate se află insula Ceu, sau Ciusan. - Nim-po-fu,
cet. mare.
Vu-Ciang-fu, cet. mare cu 400.000 lăc. lângă apa Ian-ce-
chiang. - Huang-ceu-fu, tot lângă acea apă, cu 200.000 lăc. - Nang-
ciang-fu, cet. cu 300.000 lăc., şi neguţătorie mare, mai cu samă cu porţe-
lan. - Ching-te-cin, oraş cu 500.000 lăc., şi o mare făurişte de porţelan.
Io-ceu-fu, 200.000 lăc., lângă lacul Tong-ting. - Fu-ceu-fu, cet.
mare şi avută, cu multe făurişti, şi 300 mii lăc., şi un pod de peatră,
răzămat pe 100 arcuri, care se zice a fi cel mai mare pe pământ.
Canton, hinezeşte Can-ceu-fu, cet. foarte mare, cu 500, sau
după alţii cu 800.000 lăc., lângă apa Pe-chiang şi Ciu-chiang. Gura
acestei de pre urmă face portul Cantonului şi se numeşte Boca-Tigris.
Cantonul stă din cetatea hinezască şi tătărască, şi o parte mare, precum şi
a altor cetăţi din Hina, e zidită pe luntre. Din privinţa neguţătoriei e cea
dintâe p. 136/7cetate în Hina, şi dintre lăcuitori mai mulţi au avuţii peste
20 milioane fiorini. Nu departe de Canton se află satul Fu-şan, cel mai
mare pe pământ, cu 1 milion lăc. Spre m. z. de la Canton se află cetatea
Macau (Macao), supusă portugalilor, carii totuşi plătesc hinezilor dare
pentru ea. în Macau se află 40.000 lăc. hinezi şi europeni, şi Episcopie
catolică; are climă foarte ferbinte, şi poartă neguţătorie mare.
Sin-tan-fu, sau Sian-fu, cet. mare, în partea ţării de cătrâ a.,
lângă Hong-ho, cu 300.000 lăc. - Cing-tu-fu, cet. mare, ţapăn întări-
tă. - Iiunan-fu, cet. mare.
Chiung-eeu-fu, cet. cu port şi 200.000 lăc., în insula Hai-
nan. - Tai-van-fu, cet. cu 50.000 lăc., în insula Taivan, sau Formosa.
Partea spre r. a acestei insule e ne atâmătoare, şi se lăcueşte de un popor
117
sălbatic, de viţă Haraforească. Despre fămeile acestora zic unii, din
înştiinţări nu destul sigure, că ar fii bărboase.
2.	Alte provinţe a imperiului hinezăsc
a)	Mangiuria. Mangiuria, sau MAncevia se întinde pe
amândoaă malurile apei Amur, spre m. n. de la Corea şi Mr. galbină. Ea
se numeşte şi Tungusia, sau Ţara Amurului. în arie măsură 34-36.000
m2. Are pământ mai mare parte muntos, friguros şi puţin roditoriu; se
află totuşi unele ţinuturi mai grase, mai cu samă lângă Amur. Lăcui-
p. 137// torii sânt Mangiuri, sau Mancevi, Hinezi, Mongoli, ş.a.
numărul lor se zice a trece peste 1 milion. Puţini lâcuesc în cetăţi şi sate,
cei mai mulţi sânt nomazi. Răligiea Mangiurilor e cea şamăiască. Ei
cred în un Dumnezeu, pre care-1 numesc împăratul Ceriului, ne având
preoţi şi beserici. Mangiurii au cuprins Hina în suta 17., şi au rădicat pe
tronul din Pechmg casa împăraţilor Teing.
Partea de cătră m. z. a Mangiuriei e supusă împăratului ne
mijlocit; iar în ceealaltă domnesc Principi numai tributari aceluia.
Cetăţile mai alese sânt:
Mucden, sau Şinian, căpitala ţării, zidită în loc desfătat, în partea
de cătră m. z. şi întărită ţapăn. Ghirin-ula, cet. de rând. - Cicicor, în
partea de cătră a., cet. mică, cu lăc. mai mare parte Hinezi.
b)	MONGOLIA. Mongolia se întinde spre m. n. şi a. de la
Hina şi spre a. de Mangiuria. în arie măsură la 91.000 m2. Pământul
ei, în cât e cunoscut, se înalţă de la 4.000-10.000’, peste care se trag
mai multe ramuri de munţă înalţi şi coperiţi cu nea peste tot anul. O
parte mare a pământului se copere de arinosul deşert Cobi, sau Şamo.
Rodirea e puţină, pentru asprimea frigului şi puţina apă. Dintre produpte
ănsămnăm: caii, măgarii şi vitele sălbatice; apoi unicornul, pre care l-au
11$
socotit mulţi a se afla numai în fabule. Din vegetătoare se face mai cu
samă p. 138// ginseng, o plântă, carea se plăteşte foarte scump în Hina.
Lăcuitorii sânt Mongoli, împărţiţi în mai multe neamuri, apoi:
Clamuci, Chirghişi, Saiani, puţini Mangiuri şi Hinezi. Partea mai mare
a acestora lăcueşte supt corturi şi duce vieaţă nomadică.
Mongolii sânt rămăşiţele sălbaticiloracelor popoare, ce au
prădat de trii ori lumea cetăţănită: supt Atila, Ginghishan, şi Tamerlan.
Ei semnele soiului mongolesc le-au păstrat mai curate ca alte popoare.
Au sâmţiri foarte ascuţite şi mai cu samă memorie bună; sânt pretinoşi
şi omenitori de străini. De altă parte ne curăţiţi şi plecaţi spre certe.
Avuţiea lor stă mai mult în vite. Răligiea e cea budhiască. Numărul
lăcuitorilor Mongoliei se socoteşte 3-4 milioane.
Se chiverniseşte prin mai mulţi Hani tributari împăratului
hinezăsc, carii au supt sine alţă Hani mai mici. O parte a Mongoliei,
carea se numeşte Zungaria, e supusă Hinezilor ne mijlocit.
Părţile Mongoliei sânt Mongolia galbinâ (Şara), Calacaş,
Zungaria şi Cucunor. Această de pre urmă e despărţită de ceealaltă
prin provinţa hinezască Can-su. Locurile mai alese sânt:
Gehon, cet. de rând, în Mongolia galbină, unde are împăratul
hinezăsc o desfătată grădină, cu mai multe paiaţe. - Curen sau Urga,
în Mongolia Calcaş, stă din vro 6.000 p. 139// corturi, cu puţine căsi şi
beserici de peatră. - Bucin, cet. întărită. - Iii, sau Gulja, cet. de rând.
- Tarbagatai, cet. amre. Acestea trii în Zungaria.
c)	TURCHESTANIA DE RĂSĂRIT. Aceasta cuprinde parte
de cătră a. a împărăţiei, se numeşte Geagataia, Tataria mică, hinezeşte
Şian-Şan-nan-lu în arie cuprinde după Hasel 27.290 m2. cu 800.000-
1.000.000 lăc. mai mare parte Buhari; şi muhamedani. Pământul e înalt,
muntos, săc, vara cald foarte, iama friguros. O parte a pământului se
copere de arinosul deşert Cobi. Locurile mai alese sânt: Acsu, căpitala
119
ţării; că aici lăcueşte chivemisitoriul hinezăsc. - Haşi, cet. întări-
tă. - T\irfan, cet. de rând. - Iarchiang, sau Iarcand, cet. cu 80.000 lăc.,
multe făurişti şi neguţătorie. - Caşgar, cet. de rând, cu neguţătorie.
d)	COREA. Crăimea Corea cuprinde jumătate-insula de acest
nume, măsură în arie 7.442 m2. cu 12-15.000.000 lăc., carii sânt ceva
mestecătură din Hinezi şi Mangiuri, şi urmează legea lui Budha.
Pământul e muntos, cu climă sănătoasă şi stâmpărată. Craiul la începutul
domniei se întăreşte de împăratul hinezăsc, căruia precum şi împăratului
Iaponiei, trimite în tot anul daruri.
Căpitala Corei e Chinchitao, despre carea numai atâta ştim, că
se află în mijlocul ţării şi are bibliotecă mare, încarea e bibliotecariu tot
deauna un Principe din casa crăiască.
p. 140// e) BUTAN. Spre m. n. de la India şi spre m. z. de la
Tibet, se întinde puţin cunoscuta ţară Butan, Tangustan, sau cum o
numesc alţii, ţara lui Deb-Ragia. Ea se zice a măsura în arie peste 3.000
m2. cu mai mult de 600.000 lăc., de viţă mongolească şi de legea lui
Budha. Pământul e înalt, muntos şi coperit cu păduri mari. Peste Butan
domneşte un Preot, numit Darma-Lama, care în lucrurile răligiei e
supus lui Dalai-Lama din Tibetîn locul lui Darma-Lama chiverniseşte
ţara un deregătoriu, numit Deb-Ragia. Ţara Butan e supusă puţin
împăratului hinezăsc. Locurile mai alese sânt:
Tasisudon, căpitala ţării, răsidinţa lui Darma-Lama şi Deb-
Ragia, în partea ţării de cătră a. - Bisni, lângă Bramaputra, cet. mică,
încarea lăcueşte un Principe tributariu lui Darma-Lama.
f) TIBET. Tibetul se întinde spre m. n. de la Butan şi India
dincolo, de hinezi se numeşte Jan, şi de lăcuitori Puecaşim. în arie
măsură la 27.300 m2., şi numără 8-12.000.000 lăc. Tibetul e ţara cea
mai muntoasă pe pământ, peste carea cumpliţii munţi Himalaia şi Cul-
cun împrăştieţi în mai multe ramuri, înalţă neosele sale vârvuri până la
120
înălţime de 20 şi 26 mii urme. Aceşti munţi sânt foarte ascuţiţi, săci, fără
păduri şi cu puţină vegetare. Printre ei se trag văii cufundoase, înguste,
udate de râuri spulberate şi limpezi, ce se varsă parte în Sind, parte în
Bra- p. /^///maputra. Altele trec în Hina şi India dincolo. Pământul e
înalt peste faţa mării 8-10.000’; de unde clima e foarte aspră şi aerul în
mare măsură uscat, mai cu samă din Octombrie, până în Martie. Rodirea
pământului e puţină, grâul şi orzul se face numai pe unle locuri. Dintre
vietăţi e mai de însămnat: boii grohotitori (Iac), caprele de caşmir,
oile cu coadă groasă şi lână subţire, bisamul şi puricul, o vietate ce are
asemănare cu cânele şi oaea. Metaluri încă se sapă.
Lăcuitorii sânt parte Tibeteni, de viţă mongolească; parte
Buteni, Ladaci, Caferi, Cobi. ş.a. Toţi aceştia din legea lui Budha.
Preoţii mai mari se numesc Dalai-Lama şi Tişu, sau Bogdo-Lama.
sufletul lui Budha se socoteşte a lăcui în amândoi aceştia şi după
moartea lor a trece ceva prunc, care le urmează apoi în vrednicie. De la
amândoi aceia atârnă un mare număr de Preoţi şi Călugări. De aceştia
cuprind unele mănăstiri 2-3.000, carii apoi nu mâncă carne, nice beu
beuturi beţive.
Tibetenii au literatură mare şi veche; tipăresc cărţile cu tăbli de
lemn ca Hinezii.
Peste Tibet domneşte Dalai-şi Bogdo-Lama, ca vasali împăratului
hinezăsc, care ţine la curţile lor doi Sub-crai, şi în câteva întărituri
oste apărătoare. Se împarte Tibetul în Tibetul mare şi Tibetul mic.
Cel dintâi se întinde spre r. şi cuprinde statul lui Dalai-şi Bogdo Lama;
cela lalt spre a., se numeşte p. 142// şi Ladac, e supus unui Principe
tributariu lui Dalai-Lama, de la care iară atârnă domnitoriul peste micul
stat Urna-Desa. Locurile mai alese sânt:
Laşa, sau Hlasa, cet. cu 80.000 lăc. răsidinţa lui Dalai-Lama.
Are căsi înalte şi beserici foarte pompoase. în vecinătate se află strălucita
121
mănăstire Patala, în carea lăcueşte Dalai-Lama vara. - Gicaze, cet. cu
30.000 lăc., răsidinţa lui Bogdo-Lama; care totuşi se află mai mult în
vecina mănăstire Giahi-Lumbo-Li, sau Ladac, căpitala Tibetului mic.
g) ARHIPELAGUL LICHEIO. Acesta se află în oceanul
pacinic, între Taivan şi Iaponia, şi cuprinde 36 insule. Pământul se zice
roditoriu, clima stâmpărată şi sănătoasă. Locuitorii au asămănare cu
laponii de cât cu Hinezii, şi se zic afi blânzi, strădalnici şi omeneţi. De
însămnat este că ei nu au arme, nice ceva cunoştinţe despre răsboiu.
Craiul lor atârnă puţin precum de la împăratul hinezăsc aşa de la cel
iaponesc, trimeţând amândurora daruri în tot anul. Insula cea mai mare
se numeşte Licheio, sau de Englezi Luciu, cu cetatea Chincin, răsidinţa
craiului.
p. 143//
V.
IAPONIA
A. Peste tot
Imperiul iaponesc sta din mai multe insule mari şi mici, ce
se află în oceanul pacnic, spre r. de la Mangiuria şi Corea, între 24°
10’ - 54° 24’ alăţ. De m. n. şi între 147° 34’ - 164° 30’alungi. Mai mari
între acestea insule sânt următoarele: Nipon cam în mijloc, carea are forma
unui arc; leso şi Carafta sau Sahalin, spre m. n. de la Nipon; Chiusiu şi
Sococf, spre m. z. de la aceea. De acest împeriu se mai ţin unele din Curile.
în arie se zice a măsura peste tot 12.500 până 13.000 m2.
Pământul laponiei e puţin cunoscut, parte pentru mulţimea
stâncilor, neafundelor şi a vâltorilor din mările vecine, parte pentru
că chivernisirea nu voeşte a lăsa străini în ţară. Se văd totuşi afi cele
mai multe insule presărate cu munţi de înălţime însămnătoare; că mai
multe vârvuri se văd peste tot anul învăscute în nea. între munţi se află
mimţi vulcani, ce pricinuesc dese cutrămururi de pământ, cu care sânt
dedaţi lăcuitorii ca cu lucru de toate zilele şi zic numai că ar fi trecut o
balenă pe supt pământul lor. Munţii mai înalţi se află în Nipon. Clima e
răcoroasă şi umedă, ce- p. 144// riul, mai mult neguros; vânturile, ploile
şi furtunile sânt dese, şi fac adese ori stricări mari.
Rodirea pământului, şi pe lângă muntoasa lui fire, e mare; însă
mai mare e încă ne cumpătata străduire a lăcuitorilor, cărora din această
privinţă, nu se află asemenea doară în tot pământul.
128
Dintre vietăţi însărcinăm ca mai de frunte următoarele: vite cu
coame, cai mărunţi, mulţi porci, găini de rând şi cu lână în loc de pene,
multe sălbatice şi peşti. Elefanţi, cămile, măgari şi oi nu se află în această
ţară. Dintre bucate e mai de frunte urezul; se samănă totuşi şi grâu cu
alte bucate de Europa, apoi legumi foarte multe. Poamele de rând sânt
fără gust, strugurii nu se coc, spre m. z. se fac alămâi, măsline şi granate.
Creşte şi ceai, plânte de leacuri şi de văpsit, frăgari de hârtie, pomi de
fimis şi camfor. Bumbac se face foarte mult, şi lăcuitorii de rând încă
se înbracă învesminte de bumbac. Florile se zic a fi fără miros. Dintre
minerale se sapă multă aramă, din carea apoi se gătesc cele mai multe
unelte trebuincioase. Se află şi pucioasă, azbest, unele petri scumpe ş.a;
dară sarea se ferbe singur din apă de mare.
Numărul lăcuitorilor nu se poate şti; de unde mai mulţi Geografi
socotesc 35, Ştain 45; iar Balbi numai 25 milioane, nice ne aflăm înstare
acerca: care ar avea mai drept?
laponii se văd a fi ceva mestecâturâ din p. 145/7Mongoli şi Malai;
carii totuşi rămâind mai multe sute de ani despărţiţi de tot de alte popoare
s-au prefăcut în cel mai originariu popor. Limba lor are puţină asemănare
numai cu a Linoşilor din Gurile, şi cu alta nu. Ei au statură de mijloc, pele
galbină-întunecată; ochi negri, lungăreţi şi afundaţi în cap; grumazi groşi
şi scurţi; păr negru şi sclipicios; cap în partea din sus cam lat, care mai
jos se îngustă. Fămeile din căsi mai alese sânt albe mai ca europenele, au
trăsuri plăcute, ochi înfocaţi şi plini de graţii; dară sânt mici ca pruncele.
Despre laponi zic mulţi că ar fi cel mai cultivat popor în Asia. Au minte
ascuţită şi inimă nobilă; iubesc ştiinţele în mare măsură, sânt gata a
împrumuta cele bune şi de la străini; sânt păstrători, cumpătaţi în mâncare
şi beutură, iubitori de adevăr şi curăţie. Aceasta nu se intinde numai la
trap, şi la casă, uliţi şi unelte. Furatul le este mai ne cunoscut. Scăderile
lor sânt: sumeţiea, pofta de răsbunare şi ne contenirea în plăcerile trupeşti.
124
Ei pot avea numai o nevastă legiuită, dară ţiitori câte voesc. Cei avuţi
ard trupurile morţilor, săracii le îngroapă. Mulţi trâesc numai cu peşte şi
legumi, contenindu-se de came peste toată vieaţa.
Partea mai mare a lăcuitorilor Iaponiei urmează răligiea lui
Budha şi alui Sinto, care în unele părţi sânt mestecate şi au tot aceleaşi
beserici. Intre plasele mai luminate e lăţită învăţătura lui Confuce. Puţini
dintre p. 146// lăcuitorii insulelor Iese, Carafta şi Curileor, se închină la
trupuri cereşti.
Cuntura12 literare e tare lăţită, şi numai puţini inşi se află carii
se nu ştie ceti, scrie, Istoriea şi legile patriei sale. învăţaţii mai aleşi
scriu cu litere hinezăşti, ceialalţi cu ele iaponeşti, care sânt cu numărul
48. laponii au făcut sporiu însămnătoriu în mai multe ştiinţe, mai cu
samă în Matematică şi Astronomie de când s-au însoţit cu europenii,
de la carii au primit şi împărţirea pământului în graduri. Hartele lor
sânt lucrate cu mare măestrie. Mulţi învaţă limba holăndească, şi cetind
jurnalele acestora, se tac cunoscuţi cu întâmplările din Europa; de unde
nu fără cale se zice, că laponii ar ajunge cu luminarea pre europeni,
numai de cumva guberniul nu ar împedeca aşa strâns lăşirea ideilor
străine. Poesiea lor încă e tare plăcută, şi tot poporul e foarte iubitoriu
de cântări. Musica lor, zugrăvirea şi Statuariea, au multe scăderi; dară
Arhitectura e deplină, ce arată frumoasele beserici, paiaţe şi poduri.
laponii în deplinirea mai multor plase de măestrii întrec pre alţi
Asieni. Gătirea hârtiei, a porţelanului şi a pulberelor de puşcă le au
fost lor cunoscute din tâmpuri foarte vechi. Acum lucră cu mai mare
deplinire bumbacul şi mătasa, şi făuresc unelte de aramă şi de fer.
Neguţătoriea cu ţări străine e foarte răstrânsă prin chivemisire;
că singur hinezilor şi Holanzilor e deschis portul de la cetatea p. 147//
Nagasachi, acelora pentru 10, acestora pentru 3 corăbii pe an. Cu atâta
Eroare de tipar
125
este mai în floare neguţătoriea din lăontm, ce se poartă pe apă şi pe uscat
şi se ajută prin drumuri bune şi nefiinţa vămilor. Corăbiile laponilor
sânt mici şi ne întocmite spre călătorii mari, nice le este lor slobod supt
perderea capului a trece în ţări străine, şi numai puţini neguţători au
privilegiu de a merge în Hina şi Corea.
Forma chivemisirea e monarhică, sau mai bine despotică
împreunată cu ceva feudalism. Domnitoriul se numeşte Cubo, de
Europeni împărat, de la care atârnă la 200 Principi, carii sânt dători
a lăcui în cetatea împărătescă în tot anul 6 luni. Cubo se socoteşte ca
supus lui Dairi prin care se întăreşte în vrednicie, şi care împărţeşte
titulele şi altor deregători. Urmarea în tron e moştenitoare. Peste o parte
a ţării domneşte Cubo ne mijlocit, peste alta cei 200 Principi, şi Cubo
are putere ne mărginită precum peste acestea aşa peste lăcuitorii din
partea ţării sale. Asemenea puterea au acei Principi în pământul lor,
dintre carii unii sânt avuţi întru atâta de vin la Iedo cu oaste de 60.000
ostaşi. Poporul se împarte în Damioşi sau Principi, nobili, preoţi, ostaşi,
neguţători, fauri, artişti, ţăreni şi sclavi. Vredniciea de Principe o au
numai întâinăscuţii din câteva familii, şi ceialalţi fraţi rămân numai
nobili. Toate derogatoriile se dau singur nobililor.
Legile sânt aici foarte strânse şi se pune p. 148/7 cea mai mare
grijă ca să se ţie. Pedeapsa de rând e moarte, care se întrăbuinţază rar,
din pricina că fărădelegile sânt rare.
Oaste ţine precum împăratul, aşa vasalii lui. Oastea împăratului
se zice a cuprinde 100.000 pedestraşi şi 20.000 călăraşi, la carea adăogân-
du-se ostaşii care sânt dători a-i da Vasalii se rădică oastea până la 363.000
ostaşi d tot feliul. Veniturile publice nu se ştiu şi numai le socotesc unii,
fără a avea în ce se răzăma, în 100 milioane fior. de argint.
Se împarte în însă Iaponia şi Matsmai. Această de pre urmă se
întinde peste o parte a insulei Ieso, peste Carafta şi Curilele iaponeşti.
126
însă Iaponia cuprinde ceea laltă parte a insulei Ieso, insula Nipon ş.a.,
împărţindu-se în 10 ţinuturi mari sau Do, care apoi se sub-împart în
ţinuturi mai mici sau provinţe.
B. Topogrfiea
Iedo, căpitala Imperiului şi răsidinţa lui Cubo, zidită lângă un
sân de mare, în partea de cătrâ a. a insulei Nipon. Iedo e una dintre cele
mai mari cetăţi pe pământ; că după scriitorii iaponeşti cuprinde 280.000
căsi, şi de vom lua numai 6 persoane pentru o casă, numără 1.680.000
lâc. Uliţele marii acestei cetăţi sânt oable, largi, şi se taie în unghiuri
drepte; căsile se zic a fi mărunte, dară besericile mari şi pompoase. în
mijlocul Iedului se află strălucita curte împărătească ce formează p.
149// o cetate de sine, şi are încungiurare de 4 ore. în ea au paiaţe toţi
Principii vasali. între zidirile-i mai alese se numără şi podul Nifon-bas,
de la care apoi se socoteşte depărtarea în toată ţara. ledul pătimeşte
adeseori de cutremur şi de foc. în anul 1773. s-au mistuit prin acesta la
100.000 căsi.
Chio, Miiaco, sau Miaco, adoa cet. a Iaponiei, tot în insula
Nipon, zidită în loc foarte desfătat presărat cu dealuri şi udat de râul
Camo-Tava. Se zice a cuprinde Miaco 139.979 căsi, 1.858 uliţi, 6.010
beserici, 87 poduri, 137 paiaţe şi la 530.000 lac, între care peste 52.000
preoţi. Aici lăcueşte Dairi, sau Chin-Rei, Patriarhul Iaponilo; care
însă însurat şi are mai multe mueri. Dintre zidiri, care sânt cu mult
mai strălucite ca în Iedo, însămnăm palaţul lui Dairi foarte mare, şi
alui Cubo; beserica lui Focoşii sau alui Budha mare, răzămată pe
96 columne, cu statua lui Budha, înaltă de 83 urme. Lângă această
beserică se află cel mai mare clopot pe pământ, care se zice a cumpăni
peste 18.000 măji. Are Miaco o Academie, cu alte scoale mari, tipografie
127
şi bănărie. Poartă neguţătorie mare şi lucră multe mânâfăpturi de mătasă,
bumbac, ş.a. Mai de mult era căpitala Ţării.
Alte locuri alese în Iaponia
a)	în Nipon: Nara, cet. veche, aproape de Miaco, cu multe
beserici strălucite, la care călătoresc credincioşii budhist şi di cele mai
p. 150// depărtate ţinuturi a ţării. - Osaca, cet mare cu 150.000 lăc.,
strălucită şi avută; zidită lângă mare spre m. z. de la Miaco. - Sacai,
aproape de Osaca, cet. mare.
b)	în Chiusiu: Nagasachi, sau Nangasachi, cet cu 60.000 lăc.
şi port, în care se lasă corăbiile hinezăşti şi holăndeşti. Aşezămintele
neguţătoreşti, sau faptoriea Holanzilor se află, în mica insulă Desima,
care e legată cu Chiusiu prin un pod.
c)	în Sicorf: Uvasima, cet. de rând, lângă canalul Bungo. - Totsi,
cet. cu mare neguţătorie.
d)	în Ieso sau Iezo, carea se numeşte de laponi Matsmai, se află
cet. Matsmai, în partea insulei de către m. z., cu port şi neguţătorie.
Lăcuitorii acestei cetăţi sânt laponi, dară în acesta insulă, precum şi în
Gurile la Carafta lăcuesc Linoşi, un popor bărbar, dară de acea viţă cu
hinezii.
în Gurile şi Carafta au laponii numai puţine colonii.
De însămnat mai este încă mica insulă Fatsisio, cu ţărmuri atâta
de înalţi de oamenii pot întră în ea numai traşi cu ciga. Aicea se exulează
domnii din Iponia, carii cad în ceva neplăcere la Curte.
Iaponiei anumără unii şi Arhipelagul Bonin, cam supt 160° a
lungi., spre r. de vară de la Nipon. Acesta are lăcuitori de viţă iaponească
şi cuprinde 89 insule, dintre care numai 10 sânt lăcuite.
i2â
p. 151//
AFRICA

PARTEA ÎNTÎE
p. 153//
AFRICA PESTE TOT
§. 1. A triea parte a pământului se numeşte Africa, mai de
mult Libia, şi se întinde spre m. z. de la Mr. mediterană, prin carea se
desparte de Europa şi Asia mică. Ea se mărgineşte de cătră m. n. cu Mr.
mediterană; de cătră r. cu Asia, Mr. roşie şi Oceanul indesc; de cătră m.
z. cu acesta şi oceanul atlantic, şi de cătră a. cu Oceanul atlantic. Africa
are forma de jumătate-insulâ, spălându-se de toate laturile prin undele
Oceanului, şi legându-se de Asia numai prin Istmul Suez, întins între
Mr. roşie, care măsură în lăţime 15 miluri.
Africa e întinsă între 0-70° a lungi şi 38° a lât. de m. n. până 35°
a lăţ. m. z.; a dară aşezată pe mijlocul globului pământesc şi se taie de
ecuator mai pe mijloc.
în arie măsură Africa, după mai noa socoteală alui K. F. V.
Hoffman fără insule 534.000 iară cu insulele 545.000 m2. Alţi Geografi
socotesc mai mult sau mai puţin, între 520.-630.000 m2.
§. 2. Africa peste tot este foarte puţin cunoscută. Părţile de lângă
ţărmuri sânt mai cercate; dară despre cele mai multe ţări din p. 154//
lăontru avem cunoştinţe numai supţiri, care razămă mai mare parte în
spusele robilor Africani, care nu pot fi destui sigure.
Pământul Africii, în cât e cunoscut, se împarte în Pământul
muntos a Atlasului, în Deşertul Sahara şi în Africa înaltă. Pământul
Atlasului se întinde în vecinătatea Mării meditărane, închizându-se de
aceasta şi de deşertul Sahara, informa unei insule; din carea pricină se
181
numeşte de Arabi Ard-el-Magreb, sau Insula de apus. Peste aceasta se
trag munţii Atlas în mai multe ramuri. Tot de acesta se ţine şi Podeiul
Barca, în partea de câtră r. a statului Tripolis. Spre m. z. de la Pământul
Atlasului, până cam la 10° a lăţ de m. n., se întinde groasnicul deşert
Sahara, pământul morţii şi a întristării, lipsit de apă şi vegetare, coperit
cu arină spre a. măruntă, spre r. mai grunzoasă, şi numai ici colea
presărat cu oase ceva roditoare. Acest deşert măsură în arie 100.000
m2, ajunge din Oceanul atlantic până în Mr. roşie, atinge puţin loc şi
Mr. mediterană, şi spre r. se întrărumpe numai prin roditoarea vale a
Nilului, şi prin munţii ce o închid pre aceasta. Spre m. z. de la Sahara
se aşază pământul cătră apa Gioliba, formând roditoriul şăs a Nigriţiei,
carea totuşi are şi pământ delos şi muntos. De la Nigriţia spre apus se
înalţă pământul muntos a Senegambiei şi spre r. a Abisiniei; iar spre m. z.
se rădică Africa înaltă, carea face doară p. 155// cel mai mare podeiu pe
pământ, ce apoi se slobode treptit în toate părţile. înălţimea mi mare alui e
6.000', şi vârvurile cele mai înalte a munţilor se rădică până la 10.000’.
Balbi împarte munţii Africei în patru sisteme care sânt:
1.	Sistema atlantică, trasă peste pământul Atlasului, sau
Berberia; stă din mai multe ramuri ce au nume şi îndreptare osâbită.
Unele din acestea ajung până în mare, altele se slobod afund prin
Sahara. Ramul, ce se înalţă spre m. z. de la cet. Maroco, se zice Tedla,
sau Atlasul mare; cel spre m. n. de la cet. Fez, se numeşte Ghebel-Arif,
sau Atlasul mic.
2.	Sistema abisinească, cuprinde munţii Abisiniei, a Nubiei şi
a Egiptului, şi se vede a se întinde departe spre a., până doară în Munţii
lunii. Are înălţime mai mare ca Atlasul, şi muntele Amba Geshen, în
Abisinia, se zice afi înalt până la 13.000’.
3.	Sistema de meazăzi, se întinde spre m. z. de la a 5° a lăţ. de
m.	n., şi cuprinde toţi munţii Africei înalte. Ramurile ei mai cunoscute
132
sânt: Lunata, paralel cu ţărmurii de cătră r. şi Munţii canalului Bunei-
nădejdi, în colonia de acest nume. şi spre a., paralel cu ţărmurii mării se
întind câteva ramuri de munţi, carii apoi se gată în Podeiul Ambosilor,
în Gvinea de sus. Mulţi din ei sânt vulcani, şi cele mai înalte vârvuri se
văd ase rădica peste numitul podeiu. U- p. 156//mi zic, că de la podeiul
Ambosilor ar trece un ram de munţi până în Lunata. Atâta numai se şti
că cam spre acest loc s-ar afla un munte, numit Ghebel-el-Camar, sau
muntele lunii, din care izvoreşte Nilul alb.
4. Sistema de apus, sau Cong, între Gioliba şi Sahara, cuprinde
munţi măduroşi şi de înălţime ne însămnătoare, şi iar câteva podeie,
care apoi se pleacă cătră Gioliba, Sahara şi cătră mare.
Muntoase sânt şi insulele, mai cu samă: Tenerifa, Madagascar,
Burbon şi mai toate Canarele.
în înştiinţările despre Africa se pomenesc mult Capurile. Mai
alese din acestea sânt: a) în Mr. mediterană: Burgos, Mesurata, Bon,
Bugaroni, a Triifurcilor şi Spartei, b) în Oceanul atlantic: Blang, Non,
Boiador, Capul verde şi roşu, Palmas, a Triivârvurilor şi vestitul cap
a Bunei-nădejdi. c) în Oceanul indesc: Corientiş, Sebastian, Delgado
şi Gardafui.
Dintră văii e mai vestită a Egiptului, pământ clasic, încărcat
de monuminte vechi, şi din mai multe privinţe vrednică de preţuirea
precum a Geografului aşa a Istoricului. Insulele se vor număra mai jos.
§.3. Fiind Africa întinsă mai mare parte supt zona călduroasă,
şi coperindu-să suprăfaţa ei mult loc cu deşerturi arinose şi stânci săci,
fireşte urmează să aibă climă mai p. 157/7 călduroasă ca alte părţi a
pământului în care lipsăsc aceste împregiurări. Ferbinţala atmosferei
se mai măreşte încă prin sărinătatea ceriului, ce pre cele mai multe
locuri ţine mai necurmat peste o jumătate an, şi prin înăduşitoarele
vânturi Harmatan şi Tornados. Cel din tâiu porneşte în Sahara,
133
de unde ceva mai domolit trece înţările vecine; ţine 3-5, ba şi mai
multe zile. Atmosfera se turbură atunci, încărcându-se de pulbere
măruntă, soarele înbracă faţă vânătă-roşie; umezălile din gură, ochi
şi nas, se uscă; peîea plesneşte, şi de ţine mult, per multe vietăţi. De
tomados1 pătimesc ţările de lângă Senegal şi Gambia. Acesta încă e
înăduşitoriu, Iară a fi ferbinte; e împreunat cu groasnice vijălii; surupă
căsi şi smulge arbori din rădăcini; însă nu ţine mult şi se gată prin o
ploae groasnică.
Anul între tropici stă numai din doaă părţi: umedă şi uscată.
Cea dintâe ţine 4, sau mai multe luni, şi îmblă după soare; adecă: când e
soarele din coace de ecuator, ploaă în acestea părţi, şi din contră. Ploaea
cură pe aici în atâta măsură, cât în scurt tâmp vălile şi şesurile până
acum uscate se inundă de apă. Fulgere şi tunete cumplite, vânturi şi
furtuni spulberate, cutrămură toată firea, aerul se umezeşte întru atâta,
de în mai multe locuri şi pre cei se supt coperemânt îi udă până la pele.
însă acesta este tâmpui înnoirii; că încetând numitele ploi, pământul
îmbracă o p. 75#//noaă vieaţă, câmpurile se copere de o grasă verdeaţă
şi se frumseţază cu milioane de cele mai frumoase flori. Plântele apoi
cresc la înălţime ne cunoscută în Europa. Peste puţin apoi iară desbracă
firea pompoasele veşminte, plântele se uscă, râurile sacă, ceriu în 7-9
luni se află mai fără nori şi are faţa văpselei ingigo. Soarele se rădică
oblu în sus, fără a-i vesti venirea pompoasa auroră, şi oblu în jos, fără a
lăsa după sine zorile de sara. Firea climei tropice trece şi peste tropici;
însă în măsură mai puţină. în Egipt nişte pricini loceşti împedecă ploaea
peste tot anul.
Clima Africei, mai cu samă lângă mări, e foarte nesănătoasă
pentru străini, şi au vieaţa multor sute de mii Europeni, carii din setea
aurului se aşezase în acestea locuri. Mai sănătoasă e Berberia, ţările
depe Nil şi pământul de la capul Bunei-nădejdi.
1S4
§. 4. Uscatul Africei se udă mai de toate laturile prin undele
Oceanului Atlantic şi indesc. O parte însămnătoare a celui din tâi o
face Mr. mediterană.
1.	Mr. mediterană între capul Mesurata din Tripolis, şi Capul
Bon din Tunis, se numeşte Mr. Sirtică, împărţită în Sidra, sau Sirta
mare, şi Cabes, sau Sirta mică. De la capul Bon, până la strâmtoarea
Gibraltarului, se numeşte Mr. berberească.
2.	Oceanul atlantic spre m. n. de la ecuator se zice Oceanul
atlantic în înţelesul strâns, şi mai încolo Oceanul etio- p. 159/7 pese;
iară o parte a acestuia de lângă Gvinea se chiamă sânul Gvinei, cu
şanurile mai mici Benin şi Biafra. Lângă capul Bunei-nădejdi are acest
Ocean nume de Mr. Capului.
3.	Oceanul indesc din tropicul Căpriorului până înecuator
se numeşte Arhipelagul etiopeSc; între Madagascar şi uscat sânul
Mosambic, cu golfurile Sofala şi Lagoa. Mai însus se cheamă Mr.
arăbească, cu sânul Aden, strâmtoarea Babel,-Mandeb', şi Mr. roşie.
Un corn a acestiea mai spre Egipt se zice sânul de Suez.
Dintre lacuri este mai mare Ciad, în mijlocul Africei; apoi Gebu,
sau Dibbie, prin care trece Gioliba, şi frumosul lac Zana în Abisinia.
Curgătoare după întinderea pământului sânt puţine, şi acestea
puţin cunoscute. Acestea se deşartă
1.	în Mr. mediterană. în această se varsă a) Nilul, care se adună
din doaă râuri mari, din Nilul sau Râul vânăt (Bahr-el-Arzec) şi Râul
alb (Bahr-el-Abiad). Din acestea cel din tâi vine din Abisinia, celalalt
de cătră a., din izvoară necunoscute. Ele se unesc la Cartun. Mai jos
primeşte Nilul râul Atbara, apoi nice măcar un pârău. Nilul curge prin
mijlocul Nubiei, unde trecând peste stânci de granit face mai multe
căderi de apă; trece apoi în Egipt, din care se varsă în mare prin mai
multe guri. Aceasta apă trece în tot anul peste ţărmuri, şi inundând
185
pămân- p. 160// tul vecin, îl face în mare măsură roditoriu. b) Mecerda
în Tunis, o apă mică. c) Şelif, în Algir şi d) Moluvia, în Maroco. Toate
aceste sânt mici, şi au izvoarele sale în Atlas.
2.	în Oceanul atlantic curg: a) Senegal şi Gambia, amândoaă
izvorăsc în munţii Cong, curg prin Senegambia şi se varsă în Ocean
prin mai multe guri. b) Gioliba, sau Nigher, o apă mare, care izvoreşte
în munţii Cong, curge mult loc spre r., apoi m. z., după aceea se întoarce
spre a. întră prin mai multe guri în sânul Benin. în partea din jos se
numeşte Cuara. Cursul Giolibei au fost pricina unei înfocate certe
între învăţaţii Europei, întărind unii cu Erodot că ar curge spre r. şi
s-ar unii1 cu Nilul; alţii că ar merge spre a., până cei doi fraţi englezi
Lander în anul 1830. ar fi pus afară de toată îndoiala părerea acestor de
pre urmă, corăbiind pre ea în jos până în sânul Benin, c) Cuango sau
Zaire şi Cuanza, amândoaă au izvoarele înlocuri ne cunoscute în Africa
înaltă, şi trec prin Gvinea de jos. d) Derier sau Orange udă pământul
Hotentoţilor, şi e) Râul elefanţilor, în colonia Capului.
3.	în Oceanul indesc: a) Cuama sau Zambeze venind din
Africa înaltă se mestecă cu strâmtoarea de la Mozambic. b) Chilimansi
(QuiUmanei), o apă mare, cunoscută numai în partea din jos.
4.	în lacul Ciad, în Sudan, încă se de- p. 161// şartă apele Şari şi
leu, puţin cunoscute.
§.5. Pământul Africii, socotindu-se peste tot, e roditoriu în mare
măsură, de precumpănesc în unele părţi săcile deşerturi şi câmpurile
petroase. Africa nutreşte cele mai mari şi mai puternice vietăţi:
vegetarea e atâta de grasă cât europeanul nu poate avea idee despre ea;
apoi metaluri de tot feliul are foarte multe.
Dintre vietăţi se află lei, carii au dat în tâmpurile vechi acestei
părţi de pământ nume de Libia; pantere cu alte fere de acest soiu;
ipopotami, sau cai de Nil; elefanţi, girafe, cai zebra, rinoceri, guane,
186
gnui, crocodili, struţi, mulţi şărpi între carii Boa constrictor. Afară de
acestea are Africa: vite cu coame, cai, cămile multe, oi, capre. Ea e
patriea bibolului, apoi măgariul aici e mai frumos şi mai preţuit. Mai
încolo: apele, deşerturile şi pădurile sânt pline de vietăţi. între mulţimea
înseptelor veninoase nu lipsăsc şi cele folositoare: albinele şi vermii de
mătasă.
Mai avută e împărăţiea vegetâtoarelor, dară puţin scunoscută.
Pământul unde nu-i lipseşte trebuincioasa umezală rodeşte peste 100
din un grăunţ şi lucru de 2-3 zile ajunge spre gătirea viptului pe un an
întreg pentru o casă. Afară de acea bucatele şi poamele din Africa sânt
cu mult mai nutritoare de cât cele din alte părţi a pământului. Urezul,
grâul, săcara, cucuruzul, dura, finicile cu alte poa- p. 162// me, bucatele
pisangul, maniocul şi alte legumi, fac nutreţul de frunte a lăcuitorilor.
Se face încă cafea, trăstie de zăhar, multe aromate, în unele locuri şi
struguri, indigo, şi alte plânte şi lemne de văpsele, mult bumbac, ş.a.
Dintre arbori însămnăm: Andansonia digitata, sau baobabul, a cămia
trunchiu măsură împregiur 80 urme; Ceyba, carea are înălţime de 120’
şi trunchiu până la crengi, oblu ca lumina; şi arborai de unt, din a căriea
must se ferbe unt. Din mustul finicilor se găteşte vin.
Dintre minerale se află: petri scumpe, însă afară de diamantini;
aur mai mult doară ca în alte părţi a pământului, dară puţin cercat; aramă,
fer, plumb, puţină sare, salmiac, saletra, peatră acră, marmore, ş.a.
§. 6. Despre numărul lăcuitorilor aflăm cele mai depărtate păreri;
aşa: Balbi socoteşte numai 60, Vimer 139/4, sau în traducerea lui Balbi
135, şi Ţaine 300 milioane. Vimer ş-au întărit părerea sa cu arguminte
puternice, care ne au plecat a crede, că el ar fi mai aproape de adevăr.
Partea mai mare a lăcuitorilor o fac Negri sau Nigriţii, întinşi spre
m.	z. de la Senegal şi Abisinia. Ei în Nigriţia şi în ţărmurii de cătră r.
s-au mestecat cu Arabi; iară spre m. z., pe la capul Bunei-nădejdi cu sânge
137
mălăiesc. însuşirile Negrilor peste tot din partea trupului leatn1 însămnat
mai sus, în cunoştinţele gătitoare; iară haracterul lor aşa îl descrie Vimer
„Duhul negrului e sărin ca cariul, p. 163// supt care s-au născut, uşor ca
aerul ce-1 răsuflă; simţirile lui sânt luxurioase ca firea, supt a cui înfluinţă
s-au plăsmuit; cu un cuvânt: el e fiul pământului mai mult ca airlea, o
credincioasă icoană a patriei sale. Pe lângă acestea el e bun la inimă,
credincios fără pildă, şi mulţumitoriu ca pământul în care e născut”. O
icoană cu adevărat frumoasă, carea totuşi se vede a nu fi în toate trăsurile
credincioasă. între Negri cele mai multe popoare sânt foarte sălbatice, cu
năravuri crude; mulţi mâncă came de om, alţii jârtfesc oameni zeilor săi.
Negrii sânt împărţiţi în mare număr de popoare, dintre care unele abea ne
sânt de nume cunoscute. Câteva le vom însămna mai jos în partea a doa.
Spre m. n. de la Senegal şi Nigher lăcuesc popoare de viţă
căucăsască: Berberi, sau Barabri, Abisini, Nubi, Copţi, Arabi, puţini
litrei şi Evrei. Madagesii din insula Madagascar se trag din viţă
mălăiască. în insule şi pe lângă ţărmuri se află şi puţini europeni; mai
cu samă: Portugali, Ispani, Frânei, Englezi, Itali, Holanzi, Dani, ş.a.
Popoarele Africei vorbesc 115-150 limbi cu mai multe dialecte,
dintre care numai cea abisinească veche are literele sale. Popoarele de
legea lui Muhamed scriu arăbeşte. Negrii încă nu ştiu măestriea scrierii,
afară de cei ce scriu în limbi străine.
A
In Africa precumpăneşte răligiea fetişască în p. 164// un mare
număr de forme. Pre acestea o urmează mai toţi Negri, unele popoare
din Atlas şi lăcuitorii insulei Madagascar. Aceştia cred estinţa unor
duhuri, ce ar avea putere peste soartea omenească pre acestea duhuri le
cinstesc în osăbite lucruri fireşti: unii în şerpe, alţii în leu, hienă, în ceva
apă, arbore, soare, lună, în umbra sa, ş.a. Mulţi totuşi pomenesc lângă
acestea şi pre Dumnezeu. Peste Africa de meazănoapte e lăţită legea lui
Muhamed, dară puţin curată, carea au ajuns în tot locul unde au pătruns
13â
Arabii. Creştini sânt Copţii, Abisinii, puţini dintre Negrii creştiniţi prin
Portugali, mai cu samă dintre Hotentoţi, Cafri şi Betjuani creştiniţi prin
Evrei, apoi Europeni. Evrei se află puţini.
§.7. Lăcuitorii se cuprind mai mare parte cu vânatul, pescuitul,
păscutul vitelor şi lucratul pământului; iară îndustriea în măestrii numai
în puţine locuri s-au rădicat peste vrâsta prunciei. Mai în floare e aceasta,
afară de coloniile europeneşti, în Egipt şi staturile dinBerberia. Lăcuitorii
insulei Madagascar şi mulţi dintre Negri arată mare îndămânare şi tălant
în făurirea metalurilor.
Neguţătoriei au pus firea multe şi mari împedecări, care sânt:
lipsa mărilor care ar pătrunde în lăontru, a curgătoarelor ce s-ar putea
corăbiea, şi pe multe locuri şi apei de beut, largile deşerturi, clima ne
sănătoasă pentru străini, bărbăriea şi anarhiea. Pe lângă acestea totuşi
s-au ţinut tot deauna ceva îm- p. 165// părtăşire neguţătorească precum
între popoarele din lăontru, aşa între acestea şi cele de la margini; că firea
s-au îngrijit pentru acestea sătoase locuri, dăraindu-le cu clima, cu
corabia deşertului. Neguţătoriea se poartă pe aici mai mult prin cărăvane,
şi negoaţele se schimbă; fiind banii ne cunoscuţi la mai multe popoare.
Locul lor se plineşte la unii prin pulbere de aur, dărabe de sare, nişte
scoicece se numesc cauris, ş.a.
în lăontrul Africei se duc mai cu samă: mărgele, lanţuri de aur,
ţeseturi de mătasă şi bumbac; apoi: arme, pulbere de puşcă ş.a.; iară în
ţările de lângă margini se mai duc încă: şaluri de Asia, beuturi şi multe
mânăfăpturi de Europa. Se scoate: aur, dinţi de elefanţi, gumi, pene de
struţ, pei, indigo, urez, finice, foi de sena, lemn eben, bucate, bumbac,
ceară, ş.a. Iară din lăontru se scot mai numai: aur, dinţi de elefanţi, pene
de struţ şi sclavi.
Ruşinătoarea neguţâtorie cu oameni se vede a-şi fi luat începutul
în acest pământ, carea s-au lăţit mai tare de când s-au împărtăşit din ea
139
spre mai marea sa bajocură şi luminata Europă, cam înainte de 300 ani! şi
cea mai cremenită inimă nu poate a nu se mişca cetind, că din acel tâmp
în tot anul se socotea la 300.000 Africani, carii se trec în America; că
domnitorii din Africa spre a câştiga acest negoţ atâta căutat pornea ca la
vânat în contra supuşilor săi; că robii prinşi se infera ca vi- p. 166//tele,
şi ajungând la ţărmuri, carii nu peria în cale de mai multe săptămâni, se
înfera a doa oară de deregătorii portugăleşti, plătindu-se pentru fiecare
ins vamă de 20 fiorini în argint; că neguţătorii îi aşeza în corabie spre a
închepe mai mulţi în loc strâmt, unde nice nu se putea rădica; că adese
ori spre a uşura corabiea, sau pentru gătarea mâncării, o parte din ei se
arunca în mare. Acestea le au făcut şi le au suferit luminata şi creştina
Europă 300 ani! până ce nişte bărbaţi omeneşte sâmţitori au făcut mult
spre ase împedeca, fără ase fi putut conteni de tot; că şi acum se trec în
ascuns cătră America zeci de mii de aceşti ne fericiţi, fără a fi număraţi
cei duşi în Asia, mai mare parte în corăbii creştineşti.
§. 8. Ştiinţelor şi arţilor au fost pământul Africei tot dea una vitrec,
şi câteva capete, care au strălucit în el au fost străine, venite din airlea. în
staturile berbereşti şi Egipt se află mai multe scoale. Abisinii au literatură
veche, dară de puţin preţ. Arabii sânt cei mai cultivaţi în Africa.
§. 9. în Africa se află toate formele de chivemisire care se pot
socoti, predomnind despostismul şi anarhiea. Vieaţa omului e mai puţin
preţuită în acest pământ unde domnitorii întrăprind vânaturi în contra
supuşilor săi, imde tăierea nasului şi a altor mădulari e pedeapsă lină.
Cel mai mare despotism se află în statul Dahome, unde domnitoriul ţine
ceva monopoliu (singurvindere) peste toate fetele ţării.
p. 167// Despre puterea oştească şi veniturile staturilor Africei nu
se pot aştepta ceva cunoştinţe nice cât mai puţin sigure. Mai orânduite
sânt amândoaă în Egipt şi staturile berbereşti. Apoi coloniile Europenilor
nu le înţelegem aici.
140
Ne luăm loc avorbi ceva aici şi despre soţietatea casnică, ca despre
fundământul soţietăţii cetăţăneşti. Poligamiea e lăţită peste toată Africa,
întru atâta, cât în Abisinia şi Congo, nice legea creştinească o au putut
conteni, şi bărbatul numai la Hotentoţi ţine o singură nevastă; fameile
sânt pretutindinea numai o unealtă pentru desmerdarea bărbatului, fără
a se putea bucura de drepturile cuvinite. Bărbaţii sânt domni ne răstrânşi
peste toată familiea, tatăl vinde pre pruncii săi adeseori, şi bărbatul dă
nevasta altuia spre îmbrăţoşare. în părţile de cătră m. n. se ţin fameile
închise ca în Asia, în celealalte poartă toate greutăţile, când bărbaţii zac
supt umbra vrunui arbor. Soartea lor totuşi nu în tot locul e asemenea,
ba în unele e de suferit.
§.10. împărţirea Africei e supusă mai multor greutăţi din pricina,
că marginile ţărilor nu sânt în destul cunoscute. Noi după Balbi, numai
cu puţină schimbare o împărţim în următoarei 9 părţi mari: Pământul
depe Nil, Pământul Atlasului, Biledulgeridia cu Sahara, Nigriţia cu
Senegambia, Gvinea, Africa de meazăzi, Ţărm urii de cătră răsărit,
Africa din lontru şi insulele.
141

PARTEA ADOA
p. 168//
AFRICA In PARTE
I.
Pământul de pe Nil
Supt numele de Pământul de pe Nil cuprindem acea parte a
Africe, carea se întinde pe amândoaă malurile numitei ape, cam pe la
9° a lăţ. de m. n. până în Mr. mediterană, şi din Mr. roşie şi Oceanul
indesc, până la marginile Nigriţiei, a Saharei şi Berberiei. El cuprinde
următoarele 4 ţări: Abisinia, Pământul de lângă Nilul alb, Nubia, şi
Egiptul, despre care în parte.
1.	Abisinia
Abisinia se mărgineşte cu Nubia, Mr. roşie, ţara Aian şi Adel, şi
cu Africa din lăuntru. în arie se zice a măsura 15.000 m2. Are pământ
înalt şi muntos; că ea e un corn a Africei înalte, e învăscută cu păduri
mari şi se adapă de mai multe puternice râuri ce curg mai mare parte
în Nilul vânăt. Munţii închid această ţară întruatâta de în lăuntrul ei se
poate pătrunde numai prin puţine curmături. între munţi se p. 169// află
mai mulţi ce se numesc Ambos, care de toate părţile se încungiură de
râpe înalte şi mai ţăpişe, cuprinzând în lăontru câmpuri largi.
Abisinia e pusă supt zona călduroasă de la 90-16° a lăţ. de m.
n.	şi de la 45° 48’-48° 54’ a lungi. Ploile tropice ţin din Aprilie până în
148
Octomvrie când toate văile se îneacă de apă. înceealaltă parte a anului
e ceriul mai tot curat şi căldura mare, clima e totuşi mai sănătoasă ca
în alte părţi a Africei.
Pământul e foarte roditoriu, şi avut de toate produptele de Africa.
Avuţiea lăcuitorilor stă mai mult în vite. Se fac bucatele şi poamele.
Munţii ascund aur, argint, fer şi alte metaluri.
Lăcuitorii sânt Abisini, Negri-Gala, Evrei, Arabi şi Turci. Abisinii
fac partea mai mare a lăc., se împart în mai multe neamuri şi se vădafi de
o viţă cu vechii Egipteni. Pelea lor e neagră dară trăsurile feţii au mare
asemănare cu a Europenilor. Ei sânt foarte sănătoşi şi ajung la bătrâneţe
adânci. Fetele lor sânt măture când sânt da 10, şi feciorii de 12 ani. Ei
urmează legea creştinească după eresul monofisiţilor, dară mestecată cu
multe rituri păgâneşti şi evreeşti. Abisinii sărbează şi sâmbăta, trăesc
în poligamie şi se taie împregiur precum bărbaţii aşa muerile. Mai
marele peste beserica abisiniască se numeşte Abuna. Călugării sânt de
doaă plase, şi cei de o piasă se însoară. Negri-Gala sânt foarte sălbatici.
Evreii din Abisi- p. 110// nia nu vorbesc limba evreeaseă, şi înbiserică
încă întrăbuinţază traducerea coptească a bibliei. Ei până în tâmpurile
de curând avea în muntele Samen un stat neatâmătoriu.
Forma chivemisirii avea mai de mult multă asemănare cu
feudalismul din Europa. Un împărat, numit Neguş, domnia peste toată
ţara, a căriea provinţe se chivemisia prin mai mulţi Principi, numiţi
Rasi. Acestuia mai târziu s-au tras de supt ascultarea lui Neguş şi au
format mai multe staturi neatâmătoare. Mai puternice sânt acestea:
Tigre, Gondar şi Ancober, care fac Abisinia în înţelesul strâns. Afară
de acestea se mai ţin de Abisinia în înţelesul lat. Pământul negrilor-
Gala, Narea cu Cafa, Am bara şi Hurur. Părţile Abisiniei dară sânt:
l. Crăimea Tigre, în partea de cătră m. n. cu cetăţile mai
alese: Antalo, capitala acestei Crăimi. - Andova, cu lăc. mai mare
144
parte muhamedani. - Axum, mai de mult căpitala Abisiniei, cu multe
dărâmături. De Tigre se ţine şi statul evreesc din muntele Samen, unde
s-au strâns casa domnitoare în anul 1800.
2.	Crăimea Gondar, în giurul lacului Zana, cu locurile mai
alese: Gondar, căpitala crăimii, cu 50.000 lăc. - Ibala, cet. mare lângă
Zana. în această Crăime se află izvoarele Nilului vânăt, cercate în anul
1772 de călătoriul Bruce.
p. 171// 3. Crăimea Ancober, cu cetăţile Ancober şi Tegulet.
4.	Pământul Negrilor-Gala. Acest popor are mai multe staturi
în Abisinia; precum: Amhara, Angot, Mughar, Furfura, ş.a.
5.	Narea şi Cafa, sânt puţin cunoscute, se află spre m. z., şi se
încungiurâ de toate părţile prin pământul negrilor-Gala.
6.	Pământul Samhara, lângă Mr. roşie şi sânul Aden, cu cet.
Mosova, zidită în o insulă, are port şi e acum supusă sub-craiului din
Egipt.
7.	Hurur, un ţinut puţin cunoscut, lăcuit cum se zice de Arabi.
2. Pământul de pe Nilul alb
Supt acest nume cuprindem partea Africei de amândoaă lăturile
numitului râu, spre apus de la Abisinia şi Nubia, cu margini spre apus
ne cunoscute. Părţile lui sânt: Donga, ţara Şilucilor, Denca, Bertat,
Fertit, Cordofan şi Darfur. Pământul acesta e mai mult săc şi arinos,
lăcuitorii sânt Negri păgâni şi nomazi. în Bertat este de însămnat
cetatea Fazogl. Cordofanul stă din mai multe oase, are cet. Obeid, şi
e supus Egiptului. Darfurul stă iară din oase, e supus unui Principe ne
atâmătoriu, ce lăcueşte în cetatea Cobe.
145
3.	Nubia
Nubia se întinde spre m. n. de la Abisinia, de amândoaă laturile
Nilului până în Egipt, sau de la 11°-240 a lăţ. de m. n. Spre r. se mărgineşte
cu Mr. roşie, spre a. nu i sânt cunoscute marginile. Nilul curge pe mijlocul
Nubiei, formând o vale roditoare, dară strâmtă carea se inundă în tot anul.
De amândoaă laturile Nilului se rădică munţi de înălţime ne însămnătoare,
peste carii se trag apoi deşerturi arinoase cu puţine oase. Partea spre r.
de la Nil e mai petroasă şi învecinătatea Mr. roşie încă se trag munţi.
Pământul se pleacă spre m. n.; de unde Nilul are de atrece în 10 locuri
peste stânci de peatră cu mare repegiune. Spre m. z. puţin loc ajung ploile
tropice şi aici se află păduri mari cu multe fere; în ceealaltă e ceriul sărin
peste tot anul. Clima e călduroasă, dară mai sănătoasă, ca în Egipt.
Lăcuitorii sânt: Nubi, sau cum se numesc dânşii Barabri, din
viţa vechilor Etiopi; puţini Arabi, Turci şi Evrei, mai mulţi Negri
de osăbite popoare. în valea Nilului şi în câteva oase sânt lăcuitorii
stătomici, ceialalţi nomazi. Cei mai mulţi sânt muhamedani, numărul
păgânilor se împuţinează. Se supune că arfi şi puţini creştini iacobiţi.
Nubia cam de la anul 1822 fu subjugată prin oştile sub-craiului
din Egipt Ali-Mehmed, şi se poate acum socoti ca o provinţă turcească-
egiptească afară numai de unele părticele. Do- p. 173// mnitorii vechi
ş-au cam ţinut pământul său plecat numai la dare. Părţile Nubiei,
coborând pe Nil în jos, sânt:
1. Senâr, mai mare parte între Nilul vânăt şi alb, cu cetăţile
Senâr şi Cartun. 2. Halfaia, spre r. de la Nilul vânăt. - 3. Şendi, în
locul vechii Păpublici Meroe, cu cet. Şendi lângă Nil. La satul A sur
se văd dărâmăturile vechii cetăţi Meroe. - 4. Damer, cu cet. de acest
nume. - 5. Dar-Barbar cu cet. Anheir. 6. Pământul Arabilor Şaichie,
146
cu cet. Corti. 7. Dongola, cu cetăţile Dongola mare şi mică. 8. Mahas,
Vadiel-Hagear, Nubia de jos sau Pământul Barabrilor. 9. Pământul
spre r. de la Nil, mai mare parte deşert, în care se află lângă Mr. roşie
cetatea Suachim cu 8.000 lăc. port şi neguţătorie. 10. Pământul spre a.
de la Nil cu câteva oase mărunte.
4.	Egiptul
Egiptul e ţara Africei mai vestită, pământul misteriurilor şi a
minunilor. El încă e întins pe amândoaă malurile Nilului, din Nubia
până în Mr. mediterană, şi de la istmul Suez şi Mr. roşie până în deşertul
Sahara, între 24°-31°30’ a lăţ. de m. n. şi 47°-52°30’ a lungi. în arie
măsură ceva peste 6.000 m2.
Pământul lui e foarte osăbit, unde cea mai vie vegetare ajunge
în pământul morţii, şi câmpurile roditoare fără măsură se mărginesc cu
arinoasele deşerturi. De amândoaă laturile Ni-p. 174// lului se trag nişte
munţi săci şi puţin înalţi, ce închid mănoasa vale a Nilului, carea spre Mr.
mediterană se preface în un şăs larg, tăiet de mai multe canaluri. Partea
care se închide în forma unei insule prin mare şi doi craci a Nilului, se
numeşte Delta. Peste numita vale se varsă Nilul în tot anul, satele şi
cetăţile se văd atunci a înota în apă. Nilul începe a se înfla cam după
jumătate Septemvrie şi se trage în albie-şi de tot în Februarie. Vestit este
Egiptul de mulţimea zidirilor vechi, ce se află parte în ruini parte întregi
de 3.000 de ani şi mai bine. Mai multe de aceste se văd în Egiptul de
sus. Pământul roditoriu se întinde numai până unde ajunge apa Nilului
în tâmpul inundării, că mai încolo e mai numai peatră şi arină. Egiptul
e darul Nilului, fără care ar fi deşert şi săc ca vecina Sahara. Spre ase
împrăştiea apa Nilului, mai departe sânt rădicate împlături şi s-au săpat
mai multe canaluri. între acestea sânt mai alese: Canalului lui Iosiv,
147
de la Chene până la Cahira, lung 25 miluri; Canalul Bahr-el-Vadi şi a
Cleopatrei, sau Mahmudie, acest de pre urmă, lung 10 miluri.
Clima Egiptului pentru vecinătatea deşerturilor şi lipsa ploii, e
mai caldă ca în alte ţări supt acea lăţime geografică. Aborirea pământului,
după scăderea apei, pricinuieşte multe boale, între care înfricoşata
ciumă. Boalele de ochi încă sânt foarte dese.
Rodirea pământului unde ajunge apa e ne- p. 175// spus mare,
nice pofteşte alt lucru fără sămănatul şi grăpatul. Se face: urez, grâu,
dura, foarte mult bumbac, trăstie de zăhar, cafea, pomi de senă, multe
finice şi alte poame, ş.a. Dintre vietăţi sânt mai de însămnat crocodilii
din Nil, dintre carii unii au lungime de 4 stângini. Metaluri nu se află în
munţii Egiptului.
Numărul lăcuitorilor se socoteşte de la 2 - 2V2 milioane. Ei
sânt: Copţi, Arabi, Turci, Amăuţi, Nubi, Negri, puţini Armeni, Greci şi
Europeni, carii se numesc aici franci. Numărul copţilor sue la 100.000, ei
se văd afi rămăşiţile vechilor Egipteni. Faţa le samănă cu a mumiilor ce
se află în mormânturile vechi. Haracterul li s-au stricat prin îndelungata
şărbire, şi se zic a fi unealtă gata spre toate fără de legile. Ei sânt creştini
după eresul monofisiţilor; o parte însă s-au unit cu biserica Romei.
Mulţimea lăcuitorilor o fac Arabii, în părţiţi în Felâh, sau lucrători de
pământ, şi în Beduini, carii vieţuiesc supt corturi. Dintre cei dintâi mulţi
sânt arabi curaţi, alţii, mestecaţi cu sânge străin. Turcii şi amâuţii fac
poporul domnitoriu măcar nu sue numărul peste 15.000. Negrii şi Nubii
sânt sclavi şi şărbi. Toţi aceştia sânt Muhamedani. Frâncii, Armenii şi
Grecii se cuprind mai mult cu măestriile şi neguţătoria.
Egiptul în tâmpurile de curând au făcut în cultură sporiu
însâmnătoriu, supt chivemisirea lui Ali-Mehmed; care cu o statornicie
p. 176// şi energie necunoscută în un Turc, au îndreptat toate plasele
chivemisirii, au înbunit agricultura, au rădicat un mare număr de făurişti,
i4â
au fundat scoale, şi spre a îndemna pre tineri la învăţătură le au rânduit
plată; au orgănizat o puternică oaste şi flota; au învins pre Vahabiţi, au
cuprins Nubia, au învins oştile sultanului în mai multe rânduri.
îndustriea şi neguţătoriea se află în stare mai înfloritoare ca în
alte părţi a Africei, şi preţul negoaţelor scoase din Egipt întrece în tot
anul pre a celor aduse cu 8-10 milioane fior. de argint. Făuriştile mai
toate sânt a sub-craiului şi acesta e întâiul neguţătoriu în ţară.
Egiptul e provinţă turcească; în care totuşi Paşa, sau sub-craiul
Ali-Mehmed domneşte mai ne atâmătoriu, plătind numai anumită
dare. El au dobândit de curând urmare moştenitoare pentru familiea sa.
Egiptul are vistierie, oaste şi flotă osăbite de a Sultanului.
Europenii împart Egiptul în Egiptul de jos, de mijloc şi de sus,
care împărţire lăcuitorilor de aici e necunoscută. Ei îl împart în ţara
sau pământul din jos şi din sus de Cahira, sub-împărţindu-le apoi pre
amândoaă în ţinuturi mai mici. Căpitala Egiptului e
Cahira sau Cairo, cea mai mare cet. în Africa, cu 300.000 lăc.,
zidită în un şăs arinos aproape de malul drept al Nilului. Are uliţi strâmte
şi ne curăţite, căsi mărunte şi mai mare parte de lut. între moşei şi paiaţe
p. 177//se află multe foarte pompoase, între care moşeaTulun, El-Hachim,
El-Azhar şi Sultan Hasan. Peste tot sânt în Cahira 300 moşei, 12 beserici
copteşti, 2 greceşti, 2 catolice, 36 sinagoge evreieşti, cafenee 1.200,
scăldători mari 31 şi căsi 30.000. Are şi întăritură cu strălucitul palaţ a
Paşii. între asezămintele literare e mai vestită şcoala înaltă de la moşea
Ei-Azhar. Făurişti are multe şi poartă neguţătorie mare.
Din jos de Cahira se află oraşul Bulac, cu 15.000 lăc., port,
neguţătorie şi multe zidiri frumoase. Aici se tipăreşte un jurnal turcesc
şi arăbesc, şi se află un colegiu rădicat pentru ştiinţele înalte şi limba
itălească. Din sus de Cahira, lângă Nil se află Cahira veche, în locul
vechii cetăţi Babylon. De cea parte a Nilului se vede ffumosa cetate
149
EI-Gise. în vecinătate se află vestitele piramide. Cea mai mare măsură
în înălţime 428 urme. Mai încolo stă gigantica statuă sfinx, a căriea
numai capul cu grumazii şi peptul măsură 27 urme. Mai sus se află la
40 piramide mai mici. în locul acesta au stat în tâmpurile vechi strălucita
cetate Memphis.
Alte locuri mai alese
1.	în Egiptul de sus: Asuan (Syene), cet. mică în loc desfătat,
aproape de Nubia. Din sus de Asuan face Nilul cea mai de pre urmă a sa
cădere, surupându-se cu mare repegiune peste p. 178// stâncile de granit.
El închide mai multe insule, care pentru frumseţe se numesc grădinile
tropice. Mai vestită e insula File, cu o pompoasă beserică veche. - Edfu,
Apollinopolis, cet. mică, cu minunate ruini, între care o beserică foarte
pompoasă. - Esne sau Asna (Latopolis) cet. mică cu multe dărâmături.
Teba (Thebae, Diospolis magna), acum ioc părăsit, în tâmpurile
vechi, una din cele mai pompoase cetăţi în această ţară, ce arată
strălucitele dărâmături ce se întind pe amândoaă malurile Nilului. în
locul Tebei vechi stau acum mai multe sate. La satul Lucsor se văd
cele mai minunate zidiri vechi şi ruini. Spre a. de la Teba se află
muntele Bumu, în care era locul pentru îngropatul Crailor. Acest munte
scobit din lăontru, are mai multe sale şi ganguri, încărcate de sculpturi
şi zugrăviri. Spre r. de la Teba se întinde un deşert sălbatic, unde la
începutul Creştiniei se rădicase un mare număr de mănăstiri. Se vede
încă mănăstirea S. Antonie şi peştera săhastrului Pavel. - Cheft (Coptus)
mai demult cet. mare. - Chene (Caenopolis), cet. mică. Peste Nil se află
statul Dendera (Tentyris), cu multe dărâmături. Se află aici o beserică
întreagă foarte strălucită, rămasă din tâmpurile Ptolemeilor. - Girge,
cet. de rând. - Siut (Lycopolis), cet. cu neguţătorie şi 16.000 lăc.
150
2.	în Egiptul de mijloc, afară de Cahira, Faium (Crocodilopolis),
cet. cu 12.000 lăc.,/?. 179//mai de mult mare şi pompoasă. Nu departe
se vede lacul Birchet-el-cherun, sau Moeris.
3.	în Egiptul de jos: Tata, cet. cu târguri mari şi o moşee
pompoasă. - Damiet, cet. zidită în loc ne sănătos, nu departe de mare şi
de ramul Nilului de cătră r. - Rosete sau Raşid, cet. cu 15.000 lăc., port
şi neguţătorie, zidită lângă mare şi gura Nilului de cătră a.
Alexandria sau Ischenderie, adoa cet. în Egipt, zidită pe o limbă
de pământ, între mare şi lacul Mareothis; e întărită, şi în tâmpurile de
curând s-au înfrumseţat cu multe zidiri alese. Are doaă porturi şi poartă
neguţătorie mare. Nu departe se află Abuchirul, loc vestit de la bătaia ce
s-au întâmplat aici în anul 1798 între Englezi şi Frânei.
Acestea toate în valea Nilului. Mai încolo Carge, în oâsa de
acest nume spre a. de la Nil. - Coseir, cet. mică cu port în Mr. roşie. în
vecinătate se află băi de smaragd. - Sivă, cet. mică în o oâsă aproape de
Sahara, unde era zidită vechea cet. Ammonium, cu laimosuî oracul a lui
Joe. - Suez, lângă Istmul şi Sânul de acest nume. - El-Ariş, cet. întărită,
lângă Mr. mediterană, spre Palestina, încungiurată de un deşert săc.
1S1

p. 180//
II.
PĂMÎNTULATLASULUI
Partea Africei de cătră m. n., întinsă spre a. de la Egipt, şi pe lângă
Mr. mediterană, până la Oceanul atlantic, peste carea se trage muntele
Atlas, se numeşte de lăcuitori Tel, sau pământ înalt; de europenii de
rând Berberia. Noi cu Geograful Balbi o numim Pământul Atlasului.
Părţile lui sânt: Tripolis, Tunis, Algir şi Maroco.
1.	T r i p o 1 i s
Călătorind din Egipt spre a. ajungem în Tripolis, care este un
stat tributariu Porţii osmăneşti, se întinde între Mr. mediterană, Egipt,
Biledulgeridia şi Tunis. De la el atârnă Principatul Fezan, Barca, o
parte a Bilerdugeridiei şi câteva oase mărunte din Sahara. Peste tot
cuprinde în arie la 8.800 m2 cu ceva mai puţin de 1V2 lăc.
Pământul e mai mare parte săc, arinos şi petros; că o aripă a
Saharei se trage peste Tripolis până în mare. Producte are puţine,
dară foarte bune. Din împărăţiea vegetătoare are acele din Ispania de
meazăzi. Din vietăţi se ţin: cămile, vite cu coame şi cai cam mărunţi
şi fără putere; măgari şi oi ş.a. Se află multe fere: lei, leoparzi, hiene,
antilopi; apoi struţi ş.a. Metaluri s-au aflat până acum puţine.
Lăcuitorii sânt Berberi, Mauri, pu- p. 181// tini Turci, Evrei şi
Europeni. Se află şi Negri, mai cu samă, ca sclavi. Berberii se împart
în mai multe popoare; însă sânt puţin număroşi. Maurii s-au prăsit din
153
mestecarea Arabilor cu sânge străin; Beduinii totuşi au rămas curaţi, şi
vorbesc limba arăbească curată. Mai toţi lăcuitorii urmează legea lui
Muhamed. Evrei şi Creştini sânt puţini.
Statul Tripolis se chiverniseşte de un Paşă; pre care europenii îl
numesc Bei. El se alege de Divanul şi oastea turcească din cetatea Tripolis,
şi se întăreşte în noa vrednicie prin Sultanul din Constantinopol, căruia
este dătoriu a trimite dare. Beiul apoi chiverniseşte ţara după placu-şi.
Are oaste în tâmp de pace cam de 3.000, şi o mică flotă. Locurile mai
alese sânt:
Tripolis, cet. cu 25.000 lăc., căpitala acestui stat. Are port
întărit, mai multe dărâmături din tâmpul domnirii Romanilor, şi
poartă neguţătorie mare. - Bengasi, cet. mică în locul vechii Leptis
magna. - Grene, sat apus, în locul strălucitei cetăţi Cyrene.
Murzuc, căpitala Principatului Fezan, ce cuprinde mai multe
oase în Biledulgeridia.
2.	T u n i s
Spre a. de la Tripolis se întinde statul Tunis, mărginindu-se cu
Mr. mediterană, Tripolis, Biledulgeridia şi Algir. în arie măsură 3.400
m2 cu 1.800.000 lăc. Pământul e mai roditoriu ca în Tripolis. Lăcuitorii
sânt parte p. 182// Berberi, parte Mauri, Turci, Negri, Evrei şi puţini
Europeni. De Berberi se ţin Amazirgii, Cabilii, Şelecii. Răligiea şi
forma chivernisim e ca în Tripolis. Oastea Beiului în tâmp de pace stă
cam din 6.000 ostaşi, carea în tâmp de război se poate rădica ia 50.000.
Are şi flotă. Cetăţile mai alese sânt:
Tunis, căpitala statului cu 150.000 lăc., 12.000 căsi, 300
moşei şi câteva zidiri mari. Portul Tunisului se numeşte Goleta, şi se
apără prin întăritura de acest nume. Poartă neguţătorie mare. Spre m.
154
n.	de la Tunis se vede locul, în carea au fost zidită puternica cetate
Car-thago. - Portofarina, cet. aproape de dărâmăturile vechii cetăţi
Utica. - Cairvan, cet. cu 40.000 lăc., mai de mult căpitala Africei
arăbeşti. - Monastir, cet. cu 12.000 lăc. - Cabes, cet. cu 20.000
lăc. - Tozer, cet. în Biiedulgeridia tunesască.
3.	Algir
Algirul e întins între Mr. mediterană, Tunis, Biiedulgeridia şi
Maroco, de la 15°-26°25’ a lungi. Pământul lui e mai mare parte muntos
şi delos; roditoriu totuşi cu climă stâmpărată şi sănătoasă, întocmită
spre a fi o ţară cultă şi puternică, precum au şi fost tâmp îndelungat
supt domnirea Romanilor, când se întindea aici Numidia şi Mauretania
Caesariensis. In arie măsură 4.200 m2 şi după înştiinţări deregătoreşti
adunate pentru Ministrul frâncesc de răsboiu, numără peste 5V, mii. lăc.
Ei se p. 183/7 trag din acelea popoare pre care le-am numărat mai sus în
Tunis, numai cât numărul Europenilor e aici mai mare.
Algirul până la anul 1830 era stat tributariu Porţii osmăneşti ca
şi Timiş cu Tripolis. Paşa ce domnia peste el se numea Dei, şi avea supt
sine pe Beii de la Tlemsan, Constantine şi Titeri. Algirul era cel mai
puternic între staturile turceşti din Africa şi cu răpirile de mare pricinuia
multă pagubă neguţătoriei în Mr. mediterană. în mai sus însămnatui
an fu cetatea Algir cuprinsă prin Frânei, carii în următorii ani s-au lăţit
tot mai de parte. Algirul dară e acum colonie ffâncească, însă fără a fi
cuprins tot. Dintre cetăţi sânt mai alese:
Algir sau Al-Gesair, cet. cu 80.000 lăc., zidită lângă mare în
formă de amfiteatru, parte de loc oblu, parte de coasta unui deal, în locul
vechii cetăţi Rusgurinum. Are uliţi strâmte şi căsi cu coperemânt aşezat,
între zidiri sânt mai de frunte: Paşali, sau palaţul Deiului; Casauba, o
155
zidire foarte mare în carea lăcuia Deiul de pre urmă, o moşee mare şi
5 căsărmi. Portul e mare, întărit ţapăn şi stă din doaă părţi, despărţite
prin o limbă de pământ. Agirul e întărit, pânâ la anul 1830 era capul
statului Algir, acuma e a coloniei lfânceşti de acest nume, şi nu de mult
s-au rădicat în el Episcopie catolică.
Bugia, cet. mică cu băi de fer, spre r. de la Algir. - Bona, cet. de
rând, zidită în locp. 7#4//desfătat, lângă mare, mai spre r. de la Bugia. în
vecinătate se văd dărâmăturile vechii cetăţi Hippo, în carea era Episcop
S.	Augustin. - Constantine, mai în lăontrul ţării, cet. mare cu 40.000 lăc.
în loc foarte plăcut, între ruinele vechii cetăţi Cirtha. Aici lăcuieşte un
Bei tributariu Ifâncilor. - Medea, spre m. z. de la Algir, capul provinţei
Titeri. -Telemsen, sau Tremesen, cet cu 15.000 lăc., cap provinţei Oran. - Oran,
cet. cu 10.000 lăc., lângă mare, până în anul 1792 supus Ispanilor.
4.	M a r o c o
Partea mai de cătră a. a Pământul13 Atlasului, o cuprinde
Sultanatul Maroco, sau Mug’rib-ul-Acsa, cel mai puternic între
staturile berbereşti, care se mărgineşte de cătră m. n. cu Mr. mediterană;
de cătră r. cu Algirul; de cătră m. z. cu Sahara, şi de cătră a. cu Oceanul
atlantic. Se întinde între 7° - 18° a lungi, şi până la 36° a lăţ. spre m. z.
nu-i este cunoscută întinderea. în arie se zice a măsura peste 13.000 m2
şi a număra 8.000.000 lăc.
Maroco e una dintre cele mai frumoase ţări a Africei, în carea
munţii Atlas, împărţiţi în mai multe ramuri înalţă sumeţele sale vârvuri
până la 12.000’ peste faţa mării. Ei sânt îmbrăcaţi în păduri verzi peste
tot anul, sau coperiţi cu păşuni care se gată numai în vârvurile mai înalte.
Smochinii, finicii, viţele de vie rădicate pe arbori, tufele de rosmarin şi
156
13 Conform originalului
p. 185// timian, copere câmpuri întregi. O parte a ţării stă din şăsuri,
care apoi se gată în Sahara.
Rodirea pământului în bucate, poame de meazăzi, măndule,
gumi, trăstie de zăhar ş.a., e foarte mare.
Lăcuitorii sânt mai mare parte Berberi, împărţiţi în Amazirgi
şi Şeleci, apoi Mauri, puţini Arabi, Negri şi Evrei. Toţi aceştia fiind
crescuţi suptbâta14 Sultanatului au haracter de tot strâcat, şi numai bâta
e în stare a-i duce spre a lucra bine. In Mauri călătoriul Graberg de
Hemso, numai atâta află de laudă, că sufere durerile fără păsare. Forma
lor dinafară încă are ceva înfiorătorul sălbatic. Lăcuitorii din această
ţară au mare deprindere în lucrarea pelii numite safian, pre care Frâncii
o chiamă după numele ţării, Marochin. Avuţiile lor stau mai mult în
vite, cai, cămile şi oi.
Maroco e stat neatâmătoriu supt un Sultan. Forma chivemisirii
e despotică în mare măsură. Oastea stă cam din 36.000 ostaşi de toată
plasa, a cărora număr se poate rădica în tâmp de răsboiu la 100.000.
Veniturile sue la 9 milioane fiorini de argint.
Se împarte Sultanatul Maroco: în Crăimea Fez şi în Crăimea
Maroco, amândoaă spre m. n. de la Atlasul mare; şi iară în Crăimea
Sus, Tafilet şi ţinutul Dara, spre m. z. de la numitul munte. O parte din
Sus, în anul 1810, s-au făcut ne atâmătoare supt nume de Sidi-Heşam.
Lângă Mr. mediterană do- p. 186// mnesc Ispanii peste cetăţile: Ceuta,
Penon de Velez, Alhucemas şi Melilla. Cetăţile mai alese sânt:
Maroco, sau Meracheş, căpitala împărăţiei, cet. cu 70-80
mii, sau după alţii numai cu 30.000 lăc. zidită în loc foarte plăcut,
la picioarele Atlasului mare lângă râul Mensiet. între zidiri sânt mai
pompoase: palaţul Sultanului, moşea Cutubiâ şi el-Moazin. în sutele
trecute avea Maroco la 100 mii căsi, cu 700 mii lăc.
14 Legat în original
157
Fez sau Feţ, cet. mare cu 80.000 lăc., zidită lângă râul Sebu.
Cuşmele roşii, care se poartă în Africa şi în răsărit, de la aceasta cetate se
numesc fesuri. - Mechines, sau Mecnes, sau Mecnasa, cet. nu departe
de Fez, în o vale romantică, cu 60 mii lăc. şi răzidinţa Sultanului. Afară
de acestea:
Tetuan, cet. cu port în Mr. mediterană. - Zeuta (Ceuta), cet.
supusă Ispanilor, cu port şi 8.000 lăc., lângă strâmtoarea Gibraltarului,
supt un munte ce se numia mai de mult Abila. - Tanger, cet. cu port şi
neguţătorie. - Sale şi Robat, doaă cetăţi cu porturi în Oceanul atlan-
tic. - Al-Cazar, la care tu omorât Craiul Portugalilor în anul 1578.
Toate în Crăimea Fez, iară în Maroco:
Asaf, sau Safi-Validia, cet. cu port. - Mogador, sau Suleirâ,
cet. cu neguţătorie.
Parudant, cet. în Crăimea Sus. - Mimeina, cet. mică, în ţinutul
Dara. - Tafileltp. 187// sau Tafilet, în crăimea de acest nume. - Talent,
capitala noului stat Sidi- Heşam.
tsâ
III.
BILEDULGERIDŞISAHARA
Spre m. z. de la cele patru staturi berbereşti se întinde o parte de
pământ ce se numeşte Biledulgerid, sau Belad-el-gerid, adecă: Pământul
finicelor, fără a ise şti mezuina sau de cătră numitele staturi, sau de cătră
Sahara. Mai încolo apoi până în Nigriţia şi Senegambia se trage tristul
deşert Sahara.
Pământul Biledulgeridului e mai mare parte săc şi arinos, cu
mai multe oase roditoare. Lăcuitorii sânt Arabi, Berberi şi Negri. Unele
părţi a acestei ţari sc ţin de cele patru staturi a Berberiei, altele sânt
neatâmătoare. Răligiea e muhamedană.
Cam pe mijlocul Saharei se trage un şir de dealuri, de cătră m. z.
spre m. n. care desparte numitul deşert în doaă părţi, din care cea de cătră
r. se zice Sahara, sau deşertul Libiei; cealaltă Sahel. Amândoaă acestea
ne aduc aminte acea stare a pământului dintru început, despre carea scrie
Moisi: „Iară pământul era deşert şi gol”. în însă Sahara e pământul mai
mult petros şi cu arină grunzoasă; în Sahel predomneşte arina măruntă.
Clima e fierbinte-călduroasă, nopţile sânt răci. Spui- p. 188// beratelc
furtune nu arare ori adună arina în dealuri, ce îngroapă cărăvane întregi.
Strabo asamănă acel deşert pelii tigrului, pentru oasele cu care e
presărat. Acestea au izvoare, pământ roditoriu de finice, alac, orz şi tufe
de lemn de gumi. Apoi în ele se ţin cămile şi se sapă sare.
Lăcuitorii se numesc Beduini, sânt mai mare parte nomazi,
părăsiţi din osăbite eleminte, împărţindu-se în Arabi, Tiboşi, Mauri şi
159
Tauricşi. Arabi sânt cei mai omeneţi; Tiboşi au faţă mai neagră şi păr
lung, şi se văd a se trage din vechii Etiopi mestecaţi cu Arabi. Tauricşii
sânt lăţiţi mai mult prin Sahel; se trag din Berberi, Cartagineni, Romani,
Greci, Vandali ş.a. Unele neamuri din ei au faţă gălbinie, formă şi
trăsuri de tot europeneşti; alţii sânt întunecaţi, ba mai negri la faţă.
Maurii lăcuiesc drept cu Sultanatul Maroco, sânt veniţi din Ispania şi
încă mai cântă romanticele câmpuri a Andalusiei. Mai toţi aceştia sânt
muhamedani.
Dintre oase sânt mai alese: Dar-Fur; Carge, pre care le am
pomenit mai sus. Apoi Dachel, Farafre, El-Vah şi Siva, care se ţin
de Egipt. Mai încolo Augila şi oasele care fac principatul Fezan şi
Vahunga. Iară în Sahel: Grat, cu cet. Grat; Tuat, cu cet. a Ain-el-
Sale; Angadez ş.a.
160
p. 189//
IV.
NIGRIŢIA CU SENEGAMBIA
Spre m. z. de la Sahara se întinde Nigriţia, sau Sudan, şi spre a.
de la aceasta până în ocean Senegambia. Amândoaă au întindere mare,
margini puţin cunoscute şi cuprind un mare număr de staturi mărunte.
Din acestea:
1.	Nigriţia
Se întinde de la 11 °-16° a lăţ. de m, n. şi 15°- 42° a lungi. Pământul
ei se zice a fi mare parte oblu; rădicat totuşi peste faţa mării mai puţin
1.200’. Se trag peste ea şi dealuri, şi locuri largi se copere cu păduri,
înălţimea locului e mai mare spre lacul Cead şi apa Gioliba, curmat
totuşi de o vale, prin carea se zice a curge un însămnătoriu râu din, sau
de cătră Cead în Gioliba. Se mai înalţă încă pământul cătră Senegambia,
şi spre m. z. cătră Africa înaltă. Clima e călduroasă; nopţile totuşi sânt
răci şi apa îngheaţă nu a rare ori. Aerul e mai mult umed şi ploile tropice
se varsă cu nespusă grosnicie.
Pământul e foarte roditoriu, vegetarea grasă, păduri multe.
Produptele sânt mai mult cele numărate în Partea întâe, numai cât
metaluri nobile se sapă puţine şi sarea încă lipseşte.
Numărul lăcuitorilor nu se ştie. Ei se împart în 20-30 popoare, şi
sânt mai marep. 190//parte Negri, mestecţi cu sânge arăbesc; afară totuşi de
sclavi şi de negri păgâni, carii au rămas curaţi. Mai de însămnat sânt: Tiboşii,
161
Arabii şi Negrii curaţi; cei dintâe spre m. n., celalalţi spre r. şi cei de pre
urmă spre a. de la Cead. Mai cătră Senegambia Felata, cel mai puternic între
popoarele acestei ţări şi Hasuanii, care ţăs multă pânză şi gătesc pei. Negrii
curaţi sânt păgâni, celealalte popoare ţin legea lui Muhamed.
Dintre staturile Nigriţiei numărăm ca mai alese numai
următoarele: Crăimea Mobra, cu căpitala Vara şi lăc. Arabi. -Begharmi,
sau Baghermi, cu lăc. Negrii şi cet. primare Mesna. - Crăimea Bornu,
cum se zice cu 5 milioane lăc. Negrii Felata, cu cetăţile Biruie şi Cuca;
în cea dintâe lăcuieşte Sultanul, în cealaltă un Şeh, ce chiverniseşte
ţara. - Crăimea Negrilor Felata, cum se zice, cel mai puternic stat în
Nigriţia, cu cet. primară Sacatu, ce numără la 80.000 lăc. Aici au murit
în anul 1827 călătoriul Clapperton. Afară de aceasta: Caşna, Calavava,
Zaria şi Cano, cetăţi mari.
Crăimea lacoba, în partea Giolibei din jos, lăc. de negri ce se poartă
goli, cu cetatea lacoba. - Borgu, cuprinde mai multe staturi confederate,
cu cet. Busa, unde fu omorât vestitul călătoriu Mungo Park, în anul
1805. - Timbuctu, sau Tombuctu, cu cet. de acest nume, încungiurată
de un deşert arinos. - Bambara, cu cet. Sebo, lângă Gioliba.
p. 191// Cele dintâe crăimi se află lângă lacul Cead, celealalte
mai spre apus, aproape de Gioliba.
2.	Senegambia
Senegambia ş-au împrumutat numele de la apele Senegal şi
Gambia, care o adapă. Se mărginşte, de cătră m. n. cu Sahara; de cătră
r. cu Nigriţia; de cătră m. z. cu Gvinea de sus şi de cătră a. cu Oceanul
atlantic. Măsură în arie cum se zice peste 25.000 m2.
Pământul ei se copere de munţi, dealuri şi şăsuri înalte. Munţii
sânt foarte păduroşi şi închid văii desfătate, udate de mai multe râuri,
162
de unde din privinţa frumseţelor fireşti se poate alătura lângă cele mai
desfătate ţări. Ploile tropice ţin din Maiu până în Noiemvrie şi vin cu
cele mai spulberate furtuni. Urmează apoi partea anului caldă, în carea
în băi şi în vecinătatea Saharei e căldura nespus înăduşitoare. Pentru
Europeni e clima Senegambiei foarte nesănătoasă.
Avuţia acestei ţări în produpte e nespus mare. Se fac bucate,
poame şi legumi multe. De finici şi de arbori de gumi sânt păduri
întregi. Se află încă arbori de săpon şi unt, creşte mult bumbac şi indigo.
Vietăţi sânt foarte multe, parte de casă, parte sălbatice. Dintre acestea
însămnăm: elefanţii, rinocerii, ipopotamii, crocodilii şi leii. Aur şi fer se
sapă mult, argint puţin şi sare.
Lăcuitorii sânt mai mare parte Negri, pu- p. 192// ţini Mauri şi
Europeni. Negrii se împart în lolofi, Peuli, sau Fulahi şi Mandingi.
Se mai află Negri şi pe alte neamuri, dară puţini. Mai toţi aceştia sânt
păgâni şi legea Iui Muhamed are numai puţini următori.
Se împarte Senegambia în neatâmătoare şi supusă Europenilor.
Cea dintâe cuprinde un mare număr de staturi, numite de Geografi
Crăimi, dintre care noi vom să numărăm câteva.
Crăimea Valo, în partea din jos a Senegalului, tributară Frâncilor,
cu cet. primare Dagana. - Caior, în vecinătatea Capului verde, cu
căpitala Gigis. - Iolof, în care cet. mai de frunte e Varchog. - Baol,
lângă Gambia, cu cetatea primară Lambai. în toate acestea domnesc
lolofii, la carii se află ceva feudalism.
Futa-Toro, Bondu, Fuladu şi Futa-Gialo. Peste aceste patru
Crăimi domnesc Peulii, a cărora Crai sânt Preoţi. Futa-Giulo cuprinde
partea mai muntoasă a Senegambiei, cu cet. primară Timbo.
Carta, Bambuc, Salutn, şi Iani sau Cataba, peste care domnesc
Mandingii şi se află în lăontru ţării, parte lângă Senegal, parte lângă
Gambia. Peste tot cuprinde Senegambia la 50 crăimi.
163
Dintre Europeni au colonii în Senegambia Frâncii, Portugalii şi
Englezii.
Frâncilor e supusă insula Sen’Lui (St. Louis) cu fortul de
numele acesta la gura Senegalului. Lângă această apă în lăontrul ţării au
ei p. 193// mai multe aşezăminte neguţătoreşti; aşa la Dagana, Rachel,
SS. Charles, ş.a. Mai jos de capul verde domnesc Frâncii peste insula
Gorea, întărită de la fire şi prin doaă forturi.
Puterea Portugalilor e acum scăzută, şi ei domnesc numai peste
cetăţile: Caşeu, Bisau, Zinghichar, Farim şi Gheba.
Englezii au cuprins insula S. Mării, la gura Gambiei, unde au
zidit întăritura Bathurst.
V.
GVINEA
Partea Africei întinsă de la 11°30’ a lăţ. de m. n. până la 17° a lăţ.
de m. z. pe lângă Oceanul atlantic, se numeşte Gvinea (Guinea), şi se
împarte în Gvinea de sus şi Gvinea de jos.
1. Gvinea de Sus
Gvinea de sus se întinde pe lângă Oceanul atlantic, de la Senegambia
sau de !a capul Verga până !a capul Lopez. ce se află supt 1°15’ a lăţ. de m. z.
Ea atinge de cătră uscat Senegambia, Nigriţia, Africa înaltă şi Gvinea de jos,
fără a ise şti întinderea în lăontru, aria şi numărul lăcuitoriîor.
Pământul e mestecat, lângă ţărmuri mai aşezat, pe unele locuri
rovinos, pe altele arinos, mai încolo e muntos, delos şi rădicat tre-
p. 194//ptit cătră Africa înaltă. Mai înalt este podeiul Amboisilor, peste
care se rădică cei mai înalţi munţi a Africii. Clima e foarte ferbinte şi
lângă mare pentru străini ne sănătoasă. Ploile tropice curg aşa zăcând în
râuri, cu groaznice tunete şi fulgere.
Produptele sânt de multe feliuri şi de mare preţ. Vegetarea e
nespus luxurioasă. Arborele boabob şi finicii cresc la înălţime gigantică.
Sălbatice se află foarte multe. Aur mai mult ca în Senegambia; apoi: fer,
aramă şi sare.
Lăcuitorii sânt negri, negri ca cărbunele, împărţiţi în mai multe
popoare şi supuşi la un mare număr de domnitori. Ei sânt în mare
165
măsură sălbatici, unii jârtfesc, alţii mâncă came de om. Cei mai mulţi
sânt închinători de fetişi, şi muhamedani se află numai puţini. Aşanţii,
Dohomii şi Ambosii, sânt mai de însâmnat între popoarele acestei ţări.
Europenii cunosc mai numai ţărmurii Gvineei, pre care îi
împart în ţărmurii Siera-Leona, a Piperiului, a Dinţilor de elefanţi,
a Aurului, a Sclavilor, Benin şi a Sânului Biafra. La aceştia se mai
adaogă coloniile străine: a Englezilor, a Americanilor, Holanzilor şi
Danilor. Părţile Gvineei de sus sânt dară:
1. Ţărmurii Siera-Leona. O pare a acestora e supusă Englezilor,
şi în cealaltă se află mai multe staturi mici ne atâmătoare, precum:
Burlon, Bulm, Timania şi Golam.
p. 195// 2. Ţărmurii Piperiului sau a grăunţelor. în aceştia se află
frumoasa colonie a Americanilor Liberia. Dintre staturile negrilor sânt
mai alese: Sanguin şi Cruh.
3.	Ţărmurii Dinţilor de elefanţi, sau a oamenilor răi, cu staturile:
Lahu, Cothei şi Isini.
4.	Ţărmurii Aurului. în aceştia se întinde Crăimea Aşanţilor,
ce numără peste 1 milion lăc. Aşanţii sânt foarte bătaci. Craiul lor
lăcuieşte în cet. Cumasi, are drept de a ţinea 3.333 neveste, şi când
moare se omoară toţi şărbitorii lui, ca să nu meargă singur pe ceea
A
lume. In cetatea Dumasi toţi lăcuitorii sânt fauri. Aşanţii au mai multe
popoare tributare.
5.	Ţărmurii sclavilor ş-au luat numele de la articulul de
neguţătorie, care se târguia aici foarte tare. Aici, între alte staturi a
Negrilor, este mai puternică Crăimea Dahome, cu cet. primare Abomei.
Zidurile ce încungiură palaţul Craiului de aici sânt înfrumseţate cu falei
de om, şi calea până în acel palaţ e aşternută cu găvălii de om. Murind
Craiul nu încetează omorârea în palaţul lui până ce i-să alege următoriu.
O sărbătoare, ce să ţine în luna lui Ianuarie, să închie cu uciderea de
166
50 oameni^ şi Craiul întingându-şi degetul în sânge ş-âl15 linge. Fetişul
acestui popor e tigrul. - De însămnat încă sânt în aceşti ţărmuri crăimile:
Ardrâ, cu căpitala Ardrâ sau Alada; p. 196// Badagri şi Lagos, cu
capitala de numele său.
6.	Mai încolo până drept cu insula Femando Po, să întind
ţărmurii Benin. Prin aceştia să varsă apa Gioliba sau Cuara în Ocean
prin un mare număr de guri. Aicea se află următoarele Crăimi: Benin
cu căpitala de acest nume, şi putere oştească cum se zice de 100.000
armaţi; Averi şi Boni, cu căpitalele de numlele său; Calabara veche şi
Calabara noaă, doaă Crăimi mici şi Pământul Ambosilor, împărţit în
mai multe staturi mici.
7.	Ţărmurii sânului Biafra, până la capul Lopez, puţin cunoscuţi.
Lăcuitorii sânt foarte sălbatici, şi mai tot satul are Craiul său. Cet. mai
mare e Naango, pre carea Englezii o numesc Jarjtaun (Georgetoun).
Dintră coloniile străine sânt mai alese:
a)	A Englezilor. Aceştia au cuprins o parte din ţărmurii Sierii
Leonii cu acel scop, ca din această colonie prin negrii slobozi să
cetăţănească Africa mai încolo. Acest sfânt scop tiu s-au putut dobândi
pentru ne sănătatea dimii; din carea pricină această colonie fu în
anul 1833. mai de tot părăsită. Cet. primare în colonia Siera-Leona
e Fritaun (Freetoun), zidită frumos după forma cetăţilor din Europa;
însă lăcuitorii sânt la năravuri doară în tot pământul cei mai stricaţi,
în Ţărmurii aurului au rădicat Englezii mai multe forturi, şi unul în a
sclavilor. Mai de însămnat sânt: p. 197// Apolonia, Cap Corse în care
lăcuieşte chivemisitoriul, Animaboe şi William. Acest de pe urmă în
ţărmuri Sclavilor.
15 în conformitate cu textul original
167
b)	Liberia. Colonia Liberia fu fundată de Americani din
staturile unite de meazănoapte, în pământ cumpărat, cu scopul de a lăţi
cetăţănirea peste Africa, şi de a avea loc pentru strămutarea negrilor
desrobiţi din America. Să află această colonie lângă capul Mesurado
şi curgătoarea S. Pavel, în ţărmurii Piperiului, ea au făcut în cultură
paşi înbucurători, lăcuitorii îi sânt negri de legea creştinească. Cetatea
primare e Monrovia, zidită regulat şi întărită ţapăn. Are scoale bune,
bibliotecă şi să tipăreşte aici şi un Jurnal.
c)	Coloniile Holanzilor, carii au zidit multe forturi în
ţărmurii aurului. Mai de frunte este: Elmina cu 10.000 lăc., răşidinţa
chivemisitoriului.
d)	în ţărmurii aurului şi a sclavilor au aşezat şi Danii câteva
colonii mici. Capul acestora e Acra, cet. mică, dară frumoasă, residinţa
chivemisitoriului. De însămnat mai este Ada, lângă râul Volta.
2. Gvinea de jos
Gvinea de jos să numeşte partea Africii de apus, întinsă de la
Capul Lopez până la Capul Negru sau de la 1°15’-17° a lăţ. de m. z. Ei mai
annumără16 unii şi ţărmurii până la apa Orange, sau până la 29° a lăţ. de m. z.
Pământul să rădică treptit de la ţărmuri cătră r. Lângă ţărmuri, în de- p. 198//
părtare de 15-20 miluri e pusă întâia rădicătură, ce are pământ mai mare
parte oblu, presărat ici colea cu puţine dealuri. Urmează un ram de munţi
întinşi mai paralel cu ţărmurii, peste care să lăţeşte pământ muntos şi delos,
coperit cu câteva şăsuri şi văii foarte desfătate. Acesta face rădicătură adoa,
măsură 30-40 miluri, să mărgineşte de cătră r. cu alţi munţi peste carii să
întinde Africa înaltă puţin cunoscută. Mijlocul Gvineei de jos, saupovinţele:
Congo, Angola şi Benguela să udă de mai multe curgătoare mari, ce curg cu

16 Consoană dublată
mare repegiune cătră a., însă părţile din vecinătatea Gvineei de jos, şi mai
cu samă pământul de la capul Negru încolo e săc şi pătimeşte de lipsa apei
de beut. Clima e foarte călduroasă şi ne sănătoasă, că aborirea din pământul
coperit cu groasnicile păduri, şi umezălile, ce să dezvălesc prin căldurile
următoare după ploile tropice, pricinuiesc cele mai primejdioase boale.
Afară de acestea: mulţimea inseptelor veninoase şi a şărpilor amărăsc vieaţa
îăcuitorilor acestui desfătat pământ.
Puterea roditoare a pământului e mai mare ca în Gvineea de sus.
Lângă mare şi în rădicătura dintâi să rădică măreţele păduri şi câmpurile
să înbracă în o vegetare grasă şi ne petrecătoare. Finicii au înălţime de
26 stânjâni; şi baobabii, a cărora trunchi măsură împregiur la 7 stânjâni,
înffumseţază grasele dealuri. Pământ de câţiva stânjâni şi lucru de puţine
zile e în stare a nutri o casă număroasă peste tot p. 199// anul. în a doa
rădicătură domneşte o necurmată primăvară, şi acest pământ, adăpat
de nenumărate râuri s-ar putea numi raiul pământului, de cumva i-ar fi
sănătatea dimii potrivită frumseţelor. Mai încolo în a triea rădicătură
să zice a fi pământul arinos, precum e şi în ţărmurii dincolo de capul
Negru. Produptele sânt cele numărate mai sus. De lei, leoparzi, tigri,
elefanţi ş.a. vojăesc pădurile. întră peşti să află mulţi electrici. Sare să
sapă multă; însă dintră metaluri nobile aur numai puţin.
Lăcuitorii sânt negri, împărţiţi în mai multe popoare şi Portugali.
Negrii au negrit prin amestecare coloarea Portugalilor şi aceştia au
făcut pre negri mai puţin întunecaţi ca în Gvinea de sus. Să zice că în
Congo ar fi şi Evrei negri. Religiea negrilor e fetişască în osăbite forme;
Portugalii totuşi au întors dintră ei pre mulţi la răligiea crăştinească,
fără a le fi insuflat duhul creştiniei. Peste tot Portugalii nu numai nu au
înbunit, dară au stricat mult năravurile Îăcuitorilor de aici.
Să împarte Gvinea de jos în mai multe staturi, dintră care unele
sânt ne atâmătoare, altele supuse Portugalilor. Forma chivemisirii e în
169
toate despotică, şi cuprinderea de frunte e neguţătoriea cu sclavi; care
de au şi scăzut puţin în tâmpurile de curând trecute, nu au încetat totuşi
de tot. Din Staturile Gvineei va să numărăm numai cele mai de frunte.
p. 200//
1. Staturile ne atârnătoare sânt:
a)	Crăimea Loango sau Loangu, lângă Gvinea de sus, cu
căpitala de numele său, numită şi Boali, zidită aproape de mare în o
pădure de finici, şi numără 15.000 lăc. Craiului de Loango sânt supuse
mai multe crăimi mai mici, precum: Santa Catarina, Maiumba,
Cacongo, ş.a.
b)	Crăimea Congo, mai de mult puternică, acum scăzută. O
parte a lăcuitorilor dimpreună cu Craiul au primit legea creştinescă.
Capitala e Sânt Salvator sau Banţa-Congo, zidită în loc desfătat şi
sănătos, cu 20-24.000 lăc.
c)	Crăimea Bomba, cu căpitala Bomba.
d)	Crăimea Sala sau Anţico, cu căpitala Misei.
e)	Crăimea Moluas, afund în Africa înaltă, cu cetăţile: Tandivua
şi lambo. în cea de pre urmă lăcuieşte Craiul, în ceaalaltă Crăiasa.
f)	Crăimile: Casange, Cancobella, Ho, Holo-Ho, Ginga, Bihe
ş.a. Toate în lăontrul Africii puţin cunoscute.
2. Gvinea de jos portugălească
Aceasta cuprinde crăimile: Angola, Benguela, şi mai multe
părticele din Congo şi alte staturi. Toate acestea se numesc Căpităniea
Generală a Angolii şi Benguelii, şi să chivemisăsc prin căpitanul
Generariu, ce lăcueşte p. 201// în Laonda, de la care atârnă mulţi Crai
şi Prinţi de-a negrilor. Acestora căpitanul, când vin la el, nu le dă mai
170
mare omenie 5a la noi un deregătoriu de comitat luzilor de sate. Aicea
incă să plineşte ce au zis Brenus: Vae vie tis. Ei le sufere toate, că sânt
mai slabi, sau nu îşi cunosc puterea! Cetăţile mai alese sânt:
Loandu sau S. Paolo de Loando, cet. frumoasă, cu 5.000 lăc.,
Episcopie şi ţapăn întărită. San Felipe de Benguela, cet. mică în loc
sănătos, întărită prin un fort. - Mucima, Masaganu, Cambanca ş.a.
forturi în lăontrul Africii.
Ţârmurii de la capul Negru până la apa Orange sânt mai ne
cunoscuţi, precum şi partea Africii drept cu aceştia.

VI.
AFRICA DE MEAZĂZI
Partea Africii spre m. z. de la curgătoarea Orange şi capul
S.	Mării, să numeşte Africa de meazăzi. Pământul ei încă să rădică
treptit cătră Africa înaltă. Rădicătura întâe să întinde pe lângă ţărmuri,
e lată pe unele locuri numai de 2 pe altele, mai cu samă spre m. z.
şi r. de 15. miluri. Urmează munţi înalţi 4.000-5.000’ mai paralel cu
ţărmurii traşi în mai multe ramuri supt osăbite nume, peste carii se
întinde a doa rădicătura supt nume de Caro, lată de 15-20 miluri şi
înaltă 3.900’ pe-p. 202//ste fala mării. Peste Caro să întind alţi munţi
rădicaţi până la înălţime de 10.000, iară spre r. numai 5.500, şi din
sus de aceştia să înalţă a triea rădicătură sau Africa înaltă. Acestea
rădicături nu stau din pământ ne curmat oblu; că mai multe ramuri de
munţi trec şi peste ele, dintră care unele ajungând în mare formează
capurile: S. Martin, a bunei nădejdi, Capul falei, Angulias, Infant,
ş.a. în vecinătatea mării e pământul umed şi mai peste tot anul coperit
cu verdeaţă; mai în colo mai săc şi pe multe locuri arinos; Caro numai
după ploile periodice să înbracă în verdeaţă. în rădicătura a triea e încă
mai săc, cuprinde deşărturi cu arină grunzoasă, însă şi locuri cu păşuni
bune, mai cu samă lângă munţi.
Clima pe lângă mare e stâmpărată; în munţi e frigul aspru şi ţine
pământul câteva luni amorţit. Peste tot pătimesc acestea ţări de secetă şi
de furtuni spulberate. Patru părţi a anului să schimbă ca la noi; însă în
tâmp întors. Clima e sănătoasă foarte.
173
Dintre produpte sânt mai de frunte: vietăţile de casă din Europa,
elefanţii, leii, panterii, rinocerii, girafele, caii, zebra, struţii, furnicile mari,
furnicile albe, albinele sălbatice, ş.a. Din vegetătoare să fac tot feliul de
bucate, legumi, poame de meazăzi, bumbac, vin. Vestită este coloniea
Capului de ffumseţa florilor. Din minerale să sapă: fer, aramă şi sare.
p. 203// Lăcuitorii sânt. Hotentoţi, Buşmani, Cafri, Betjuani:
puţini Europeni, mai cu samă Holanzi şi Englezi. Cei din tâi lăcuiesc
mai spre m. z., Cafrii spre r., Buşmanii şi Betjuanii mai în lăontru la
izvoarele apei Orange şi mai încolo. Toţi aceştia să împart în mai multe
neamuri supt osăbite nume. Hotentoţii şi Buşmanii să trag din un soiu,
numai cât aceia sânt mai lini; iară aceştia în mare măsură sălbatici.
Hotentoţii şi Buşmanii să zic a fi cel mai urât soiu de oameni şi a avea
cea mai mare asămănare cu mămoile. Stătura lor e de mijloc, părul negru
şi gros mai ca a porcului, gura eşită în afară, pelea întunecată-gălbinie,
cam în fonna frunzelor veştezite; muierile au ţiţe spânzurătoare ca nişte
săcueţe întru atâta, cât le pot arunca peste umăr, şi de asupra şăzutului o
crescătură, ce face cu spatele unghiu drept, lungă la unele de 1V2 urmă
de Paris, pe carea să pot călări doi prunci. Hotentoţii să ung pe trup cu
balegă, apoi cu unt, presărându-să cu ceva pulbere de o plântă puturoasă,
numită Bucu. Fără această unsură ar fi necuviinţă a eşi în public. Această
datină să află şi la Buşmani, Cafri şi Betjuani, numai ceva schimbată.
Cafrii şi Betjuanii să osăbesc, precum de negri, aşa de Hotentoţi. Pielea
lor e întunecată fără a fi neagră, statura înaltă, nasul mare dară nu turtit
ca la Hotentoţi. La fire să zic a fi lini şi după bârbăriea, în carea să află
omeneţi. Religiea e fetişască; întră Hotentoţi p. 204// totuşi şi Betâuani
au făcut creştinii mulţi proseliţi.
Să împarte Africa de meazăzi: în colonia Capului, Pământul
Hotentoţilor neatâmători, a Cafrilor şi a Betjuanilor. Despre care în
parte.
174
1.	Colonia Capului să întinde în partea de cătră apus de la 29°40’
şi de cătră răsărit de la 35°20’ a lăţ. de m. z. până la vârvul mai din jos a
Africii. Aceasta fu fundată de Holanzi, de la carii în anul 1795. şi 1806.
au apucat-o Englezii. Numita colonie e o proptea, în carea să razămă
puterea Britaniei, lăţită peste toate părţile Oceanului. în arie măsură 6.000
m2 cu 120.000 lăc. Hotentoţi, puţin negri, malai şi europeni. Căpitala ei
e Capştadt, cet. cu 20.000 zidită frumos lângă sinul Tafel, în partea de
cătră apus. Aicea lăcueşte chivemisitoriul englezăsc, şi toate deregătoriile
mai înalte, are colegiu, bibliotecă, astronomie, şi să tipăresc aici doaă
jurnale. Neguţătoriea e mare; că toate corăbiile, ce vin sau merg cătră
india, poposăsc la această cetate. întăriturile ei sânt ţapene, însă portul nu
are afunzime destulă. Spre m. z. de la Capştadt să înalţă munţii Taifel şi
Tafel, iară mai jos de aceştia Capul bunei Nădejdi. Alte cetăţi, precum:
Stelenbosh, Tulbagh, George, Uitenhagl, ş.a. sânt mici.
2.	Pământul Cafrilor spre r. de la colonia Capului, întins până
la Capul S. Mă-p. 205//hi, să numeşte Natal sau Pământul Naşterii,
fiind aflat în Sărbătoarea Crăciunului. Aicea lăcuesc Cafrii împărţiţi în
mai multe neamuri. Misionarii au făcut numai puţin sporiu în cetăţănirea
lor. în anul 1824 au aşezat Englezii lângă sânul Natal o mică colonie.
3.	Pe amândoaă malurile apei Orange sau Gariep să află pământul
Hotentoţilor neatâmători, împărţiţi în multe popoare, subîmpărţite în
neamuri. O parte a Hotentoţilor să numesc Buşmani. Locurile mai de
însămnat sânt: Pela, lângă Gariep, şi Brica, doaă orăşele, şi satele
Ierusalem şi Betania, rădicate de Misionari, carii pătrunzind la aceşti
fii ai firii, au adaos turma lui Hristos cu câteva mii de suflete.
4.	Pământul Betjuanilor, să întinde peste Africa înaltă spre m.
n.	de la a Hotentoţilor. Ei încă sânt împărţiţi în mai multe popoare.
Locurile mai de însămnat să zic a fi următoarele: Litacun, Curiceane,
Meribowhey, Macov, Melita, ş.a.
175

VII.
AFRICA DE RĂSĂRIT
Aceasta să întinde de la Capul S. Mării sau mai bine de la apa
Manica însus până la marginile Abisiniei, sau întră 24° a lăţ. de m. z.
şi ll°a lăţ. de m. n. - Ea este cunoscută numai lângă ţări şi aicea încă
numai în câteva locuri, p. 206// Pământul să rădică treptit cătră Africa
înaltă în trii rădicaturi. Pe lângă ţărmuri să întind şăsuri sau câmpuri cu
puţine dealuri presărate, arinoase sau rovinoase pe mai multe locuri.
Mai larg este numitul şăs spre m. z., de 1a curgătoarea Zambese, unde
măsură până în 60 miluri. Din munţii Lupata curge un mare număr de
râuri, ce fac mai multe cataracte. Lângă ţărmuri să află multe insule,
crescute cu păduri si lăcuite de turme de elefanţi. Clima lângă ţărmurii
mării e foarte caldă, şi ne sănătoasă în mare măsură; mai sus în a doa
rădicătură stâmpărată, şi în atriea rece întru atâta, cât munţii în tot anul
se văd învăscuţi de neaoă.
Partea aceasta a Africii în cât ne este cunoscută, e numai puţin
roditoare. Dintră vietăţi să află: cămile, elefanţi, cai, vite cu coame, oi,
rinoceri, girafe ş.a. Dintră vegetătoare: bucate de rând, urez, bumbac,
zăhar, cafea, indigo, lemn eben, aloe, mirhă, ş.a. Din minerale: aur,
argint, aramă, fer, sare şi ambră.
Lăcuitorii sânt Cafri, Negri, mestecaţi cu Arabi, şi puţini
Portugali, că în partea de cătră m. z. au fundat aceştia puţine colonii;
în care totuşi, pentru ne sănătatea climei, să trimit numai oamenii mai
blăstămaţi şi în 5 ani din 100 abia mai rămân în viaţă 20. Răligiea
177
lăcuitorilor e parte muhamedană, parte păgânească şi a Portugalilor
creştinească, carii au şi un episcop în cetatea Mosambic.
p. 207// De la apa Manica până la Zambese să numesc ţărmurii
Africii de răsărit Sofala; mai încolo până la capul Delgado Mosambic;
de aici în sus până la apa Chilimansi Zanguebar, şi mai încolo până în
Abisinia Adel şi Aian, sau ţara Samaulilor. Despre care în parte.
1.	Pe ţărmurii Sofala au aşăzat Portugalii multe colonii şi au
zidit câteva cetăţi şi forturi. Mai alese sânt dintră acelea următoarele:
Sofala, cu port, zidită lângă curgătoarea de numele său. - Manica, cet.
de rând în lăontrul ţării, supt muntele Lupata. - Sena şi Tete, doaă cetăţi
mici lângă Zambese. -
Drept cu ţărmurii Sofala să întinde mai în lăontrul Africii ţara
Şicova, avută foarte de argint, şi lăcuită de Cafrii sălbatici, ce mâncă
came de om. - Mai încolo Ţara Butua, presărată cu multe dărâmături
de zidiri vechi. - Pe amândoaă malurile apei Zambese să întinde ţara
sau împărăţiea Motapa sau Monomotapa, mai de mult foarte puternică
şi avută de aur.
2.	In ţărmurii Mosambic încă au Portugalii câteva colonii. Aici
sânt mai de însămnat: Chilimane, cet. mică la gura apei Zambese. -
Mosambic (Mosambique), cet. cu 10.000 lăc. şi neguţătorie, zidită în o
mică insulă, reşidinţa chivernisitoriului portugălesc. Lăcuitorii acestor
ţărmuri să numesc Monşu şi Macua, sânt supuşi mai multor domnitori,
parte tributari Portugalilor, parte neatâmători.
p. 208// Cei dintâi sânt foarte urâţi şi sălbatici; iară Mocua mai
lini, înalţi la stătură şi în faţă cu trăsuri mai plăcute. Toţi îşi acaţă în nas
inele şi faţa şi-o înffumseţază cu osăbite figuri.
3.	Ţărmurii Zanguebar atârnă de la Imamul de Mascat din
Arabia. Dintră cetăţi însămnăm: Chiloa, în o insulă, în carea lăcueşte
un crai a negrilor şi un chivernisitoriu a Imamului. - Momboza, altă
cet. zidită iară în o insulă, residinţa unui Craiu arăbesc, şi până în anul
1820 supusă Portugalilor. Dintră insulele din vecinătate sânt mai de
însămnat: Monfia, Zamguebar şi Pemba.
4. în Pământul Samaulilor să află crăimea Melinda, cu cet.
Melinda, şi crăimea Magodoho, cu cet. de acest nume, amăndoaâ
atâmătoare de la Imamul de Mascat. Pe lângă ţărmuri lăcuesc Arabi
mestecaţi cu negri, mai în lăontru Samaulii, carii să zic a fi rămăşiţele
Macrobiilor pomeniţi de Erodot. Aceştia au faţă plăcută, trup ţapăn şi
părul ş-âl17 gălbinesc cu var.
17 Conform textului

VIII.
AFRICA DIN LĂONTRU
Spre m. z. de la Nigriţia să înalţă pământul Africii şi formează
un podeiu foarte întins în forma unui triunghiu, a căruia un corn
p. 209// ajunge în Abisinia, altul în pământul Ambosilor şi a triea
deasupra coloniei Capului. Doaâ laturi să întind mai paralel cu Oceanul
indesc şi atlantic, iară a triea de cătră m. n. e necunoscută. Să udă acest
podeiu de mai multe râuri, ce să scurg în Nil, lacul Cead, Zambese,
Zaire, Orange ş.a. Câteva lacuri mari, precum: Ahehmda, Maravi,
Cusua, Zamba ş.a. încă să află aicea, fără a Ic şti întinderea şi locul; că
cunoştinţele despre aceasta parte a Africii sânt aşa întunecate ca coloarea
faţii lăcuitorilor, macar ea în mărime ajunge cu întreaga Europă. Câteva
ţinuturi le am însămnat, de nu mai mult, batăr cu numele, supt XIII, XIV
şi XV. A fi acest pământ des împoporat să văde din mulţimea sclavilor,
ce să scot din el spre vânzare. Lăcuitorii sânt negri de trii soiuri: Gala,
în vecinătatea Abisiniei, Şaga, drept cu capul Negru şi Cafrii, în partea
de cătră r. şi m. z.
161

IX.
INSULELE
Africa e încungiurată ca cu un şir de mărgele cu mai multe insule,
ce să află mai mare parte în mâna Europenilor şi sânt următoarele:
1. în Mr. mediterană: Zerbi sau Gerba, Chercheni, Conileras,
Imbros, ş.a. toate mici supuse Beiului de Tunis.
p. 210/72. în Ocenaul atlantic: a) Arhipelagul Canarelor, împărţit
în Canarele de m. n. şi m. z., drept cu împărăţiea Maroco şi Sahara; cu
climă stâmpărată şi sănătoasă; pământ roditoriu şi înzăstrat cu toate
frumseţele fireşti. Toate Canarele să pot socoti ca nişte munţi. înălţaţi
peste faţa mării. Canarele de m. n. sânt supuse Portugalilor. Insula mai de
frunte e Madeira, cu arie de 80 m2 şi 100.000 lăc. Cet. primară e Funceal
(Funchal) supt 32°33’ a laţ. de m. n. şi 0°28’ a lungi, numără 20.000 lăc.
şi e puţin întărită. Aicea lăcuieşte un Episcop catolic şi chivemisitoriul.
Poartă neguţătorie mai cu samă cu vin, care să tace însămnătoare câtime
şi foarte bun în mai multe vânaţe a aceştii insule. - Canarele de m. z. sânt
supuse Ispanilor şi numără 232.000 lăc. in arie de 151 m2. Cele mai mari
sânt Tenerîfa, Canaria, Palma, Forteventura, Lanserota, Tomera
şi Fero. întră munţii acestora să află mulţi vulcani, întră carii Picu de
Tenerifa e înalt 11.502’ peste faţa mării, şi să află în insula Tenerifa, care
e mai mare întră toate. Căpitala e Santa Cruds (S. Crux), în insula mai
su$ însămnată, cu 8.000 lăc. supt 28°27’30” a lăţ. de m. n. şi 1°36’50” a
lungi. Aici lăcueşte chivemisitoriul. Insula Fero e vestită de la meridianul
întâe, care totuşi trece ceva mai spre răsărit de la această insulă.
l£3
b)	Arhipelagul capului Verde, p. 211// drept cu Senegambia,
spre a. de la întâiul meridian, cu climă caldă şi schimbăcioasă, pământ
mai mare parte săc şi arinos. Cuprinde mai multe insule, supuse
Portugalilor. în arie măsură peste tot 149 m2 şi numără 70.000 lăc.
Căpitala e Portu-Praiu (Porto-Prayo), în insula Sant-Jagu (S. Jago),
cet. mică. în cet. Ribera lăcueşte un episcop.
c)	Insulele Sinului Gvineei. întră acestea sânt mai de frunte:
Fernando Po, o insulă foarte frumoasă, lungă 6 şi lată 4 miluri, crescută
cu păduri şi adăpată de mai multe râuri. Clima îi este sănătoasă şi vechii
A
lăcuitori umblă goli. In anul 1827 fii cuprinsă de Englezi, carii au aşăzat
aici colonia Clerens (Clarence), cu cet. de acest nume. - Mai încolo:
insula Princilor, cu cet. Santa Ana, supusă Portugalilor. Mai spre m. z.
marea insulă a S. Toma, cuprinsă iară de Portugali, cu pământ roditoriu,
dară climă nesănătoasă. Cet. primară e S. Toma (St. Thomas). - Insula
Anahona, supusă iară Portugalilor, e mai mică.
d)	Insula înălţării, sau, cum o numesc Englezii, Esentşen
(Ascension), mică şi sacă, cuprinsă nu demult de Englezi, să află supt
7°-56? a lăţ. de m. z. şi 3°19’ a lungi.
e)	Insula S. Elene (St. Helena), supt 15°55’ a lăţ. şi 11°51 ’ a lungi.
Această insulă să rădică din Ocean în forma unei cetăţi ne-p. 212//get, cu
mai multe turnuri goteşti. Ţărmurii i să înaltă peste toate locurile oblu în
sus. Ea măsură în arie 6'/r cu 5.000 lăc. Căpitala îi este Gemstaun (James
Town), zidită în o vale afundă, cu port mic şi lăcuinţa chivemisitoriului.
Insula S. Elene au căpătat mare nume în Istorie, fiind din anul
1815-1821, locul de surghiunire a vestitului erou Napoleon, care aici, în
mijlocul oceanului, de părtat de Europa, peste carea domnisă cu mână
aşa puternică, şi-au închiet viaţa în 5/17 Maiu 1821. Trupul lui fu dus la
Paris în anul 1840 spre a odihni supt un pompos monumânt, în beserica
în valizi lor. Numita insulă să poate socoti ca o cumplită întăritura; că
Î&4
■0.
toate stâncile de lângă ţărmurii, pe unde s-ar putea cerca ceva năvălire
străină, sânt încărcate de ţapene baterii.
f)	Insulele reînnoirii (Erfischungsinseln sauTristand’Alcunha),
spre m. z. de la capul Bunei nădejdi. Sânt cu numărul trii, şi le au cuprins
nu de mult Englezii. Au apă de beut bună, şi pentru această să cearcă
de corăbieri.
A
3) In Oceanul indesc. Insulele Oceanului indesc le numesc mai
mulţi Arhipelagul ctiopesc, sau a Madagascarului, a căruia părţi mai
de frunte sânt:
a)	Insula Madagascar, cea mai mare pre pământ, cu arie de
10.500 m2 şi peste 4.000.000 lăc. Pământul ei e muntos, şi mai multe
vârvuri să rădică până la înălţi- p. 213// me de 10- sau şi 12.000 urme.
Vălile desfătate să schimbă cu roditoarele câmpuri. Păduri cumplite
copere o mare parte a pământului, care să udă prin un mare număr de
curgătoare, şi e foarte avut de ţinuturi romantice. Clima e caldă, umedă
şi foarte nesănătoasă pentru Europeni. Pământul gras să îmbracă în o
vegetare nespus vie, şi mai cu samă flora Madagascarului să zice a fi
pompoasă tară măsură. Sute de plânte cresc aici, care nu să află în alte
ţări. Dintră vietăţi sânt mai de frunte: vitele cu coame, oile, caprele, o
mare mulţime de sburătoare, şărpi şi crocodili. Elefanţi nuse află nice
lei, ruşi ş.a. fără de acestea. Dintră metaluri lipseşte aurul celelalte să
află în câtime însămnătoare.
Lăcuitorii sânt Madagezi; prăsiţi, precum să vede din Malai,
Negri şi Arabi. în lăontrul insulei e faţa lor mai gălbinie, în vecinătatea
mării întunecată. Cei dintâi sânt mai mărunţi la trap, şi fără putere,
aceştia ţapeni şi înalţi. Religiea Madagezilor e necunoscută, şi partea
lor mai mare să află în sălbătăcie.
\
Să împarte această insulă în mai multe staturi, întră care Ancova
au ajuns în tâmpurile noastre la mai mare putere, supt vestitul craiu
165
Radama. Radama să poate număra întră cei dintâi bărbaţi a tâmpului
nostru, acesta au cuprins o mare parte a insulii, formând din ea crăimea
Madagascar18; au organizat pu- p. 214//ternică oaste, deprinsă în tactica
europenească; au înaintat meseriile chemând în ţară bărbaţi străini: au
şters neguţătoriea cu robii: s-au cultivat pre sine, ca se poată cultiva
supuşii, şi ce e mai mult, cunoscând marea idee, ce domneşte în părţile
luminate a Europii, că învăţătura ar fi fundământul fericirii oamenilor,
au rădicat mai multe scoale, chemând învăţători din Paris, London şi
insula lui Mauriţie. Şi toate acestea le-au făcut un craiu bărbar, care
în anul 1828 în vrâstă de 27 ani fu veninat prin nevastă-sa! Cât putea
nădăjdui omenemea de la un aşa om de i-ar fi fost viaţa mai lungă!
Capitala statului Ancova sau a Crăimii Madagascar e Tananariva,
zidită în loc nespus romantic cu 50-80.000 lăc. Căsile private sânt
mărunte, şi să află împrăştiete prin o pădure de pomi; însă Radama prin
arhitecţi de Europa au rădicat mai multe strălucite zidiri.
Afară de Ancova, mai sânt şi alte staturi în Madagascar; aşa:
Seclava, spre m. n. cu cet. Bombetoc, în partea insulei de cătră a.
- Antavarts, spre r. de la Seclava, vestită de întâmplările Grafului
unguresc Beniovschi. - Bestimecara, cu cet. Fulpoen, (Foulpoint)
mai demult colonie frânceasca. - Betanimena, cea mai des împoporată
parte a acestii insule. - Antaximena, în carea au zidit Frâncii un fort
numit pont Dauphin. Ei au aşăzat o colonie şi în insula S. Mării, carea
se află spre r. de la Madagascar. Englezii au p. 215// cuprins portul
Louquez în partea de cătră m. n. -
b)	Insulele Comore, întră uscatul Africii şi Madagascar, cu
numărul patru: Comoro, Hinjuan, Maiata şi Mehila, toate muntoase şi
rar împoporate, din pricina prădărilor, făcute de corsarii din Madagascar,
în Hinjuan să află cet. Maşadu.
1$6
18 în original, despărţit
c)	Insulele Mascarene, spre r. de la Madagascar, întră care doaă
sânt mai de frunte Mauritius şi Burbon. Cea dintâi măsură în arie
112 m2 cu 90.000 lăc., acărora mai marea parte stă din sclavi.
Pământul rodeşte multe produpte de mare preţ, clima e stâmpărată şi
sănătoasă. Cet. primară e Port Lui (Port Louis), cu neguţătorie mare şi
20.000 lăc. Această insulă e supusă Englezilor, rodeşte multă cafea,
zăhar, indigo, ş.a. - Insula Burbon este mai aşa mare ca cea dintâi, are
pământ muntos, roditoriu totuşi şi foarte desfătat. Numărul lăcuitorilor
sue la 80.000. Cetăţile mai alese sânt: Sen’Deni (St. Denis) şi Sen’ P6I
(St. Paul). Insula Burbon e colonie frâncească.
d)	Insulele Amirante sau Âdmirălităţii. Supt acest nume vin
mai multe insule mărunte, pietroase şi puţin lăcuite, care să află spre m.
n.	de la Madagascar şi sânt supuse Portugalilor.
e)	Insulele Mahe sau Seşelele (Sechelles) mai spre m. n. ca
Amirantele întră 4-5 a lăţ. de m. z. şi 73°-74° a lungi. Aup. 2/<5//lăcuitori
puţini şi sânt cuprinse de Englezi. Mai mare e insula Mahe, cu cet. de
acest nume. Englezii au plântat aicea pomi de nucşoare şi de cuişoare.
f)	Socotora, o insulă mare, însă petroasă, sacă, puţin roditoare.
Până în tâmpurile de curând au fost supusă Imamului de Mascat, de la
care, cum să zice, ar fi cumpărat-o Englezii. E pusă în Ocean drept cu
capul Gardafui. Cet. primară e Tamarinda.
4. în Mr. roşie încă să află mai multe insule, care sânt mai mare
parte mărunte şi neroditoare. Mai de însemnat e insula Dalac, lângă
Abisinia. în tâmpurile vechi purta mare neguţătorie cu mărgele, acuma
e lăcuită numai de pescari.
i
1&7

p. 217//
AMERICA

p. 219//
PARTEA ÎNTÎE
AMERICA PESTE TOT
§. 1. Descrierea noastră s-au întors în foile trecute prin Lumea
veche, prin pământul clasic, prin vechiul teatru a întâmplărilor neamului
omenesc, pre care lăsându-1 acuma trecem mai încolo peste Oceanul
atlantic, spre a face cunoscută cât de pe scurt şi Lumea nouă cu noaă
făpturi în noaă forme, în carea se găteşte un nou teatru pentru viitoarea
omenime. Aceasta se numeşte America, de la întâiul ei descriitoriu
Americo V'espuci, şi nu după cum s-ar fi cuvenit de la întâiul aflătoriu
Hristofor Columbo, ca batăr cu aceasta să i se răsplătească nepreţuitele
vrednicii, făcute pentru omenime.
America stă din doaă jumătate-insule, şi din mai multe insule
mici şi mari. Amândoaă jumătate-insulele au formă de triunghiuri, şi se
împreună prin Istmul Pan ama. Una din acestea se află întreagă în emisferiul
de meazănoapte şi se numeşte America de meazănoapte. Partea mai
mare a ceialalte jumătate-insule se află în emisferiul de meazăzi şi se
zice America de meazăzi. Insulele, presărate în Oceanul atlantic întră
amândoaă Americile se numesc India apusască din pricina, că întâii
p. 220// lor aflători le au socotit a se ţinea de India, provinţa Asiei.
Marginile de cătră m. n. sânt necunoscute şi se perd în întunerecul
Oceanului gheţos. Spre r. se mărgineşte cu Oceanul gheţos şi Atlantic;
spre m. z. cu Oceanul Atlantic şi pacinic, sau socotind şi insulele din
vecinătatea Cercului polariu antartic, cu Oceanul gheţos de meazăzi; de
cătră a. cu Oceanul pacinic.
191
Lungimea uscatului de cătră m. n. spre m. z. e aproape la 2.000
miluri şi lăţimea mai mare a Americii de meazănoapte măsură 702, iară
a cei de meazăzi 656 miluri. Cea dintâi se întinde de la 210°-357°, iară
cealaltă de la 296°-343° a lungimei, şi peste tot de la 71° a lăţ. de m. z.,
însă fără insule.
Mărimea Americii, ne fiindu-i cunoscute marginile de cătră m.
n., nu se poate şti fără îndoială, şi pentru aceea numai cu ceva apropiere
de adevăr se zice a măsura în arie cea de meazănoapte 342.000, şi cea
de meazăzi, după socoteala lui Hoffmann 326.000 m2 sau amândoaă
peste tot 668.000 m2, însă fără insule, că cu acestea se socoteşte ariea ei
750.000 m2, dintră care 4.500 cad pe India apusască.
§. 2. întră figura lumii vechi şi a lumii noaă se află nu puţină
asămănare; iară în firea pământului, în produpte şi în climă multă osăbire.
Amândoaă stau din doaă jumătate-insule, ce sânt mai late spre m. n., iară
spre m. z. să gată în pământ ascuţit; amândoaă să leagă prin istmuri înguste;
in amândoaă pătrund câte doaă sinuri în p. 221/7 lăontrui uscatului, ş.a. însă
munţii Americii sânt mai mare parte îndreptaţi de cătră m. n spre m. z.,
când în lumea veche se trag cam într-o îndreptare cu ecuatorul; cele mai
multe curgătoare a lumii noaă curg mai mult spre r., iară a acei vechi în toate
părţile mai în o formă; aceea dară e mai mult spre apus, iară aceasta în mijloc
rădicată; apele în cea dintâi sânt foarte mari, în aceasta mai mici, şi Clima
mai uscată, când în cealaltă e tare umedă. Lumea veche e mai călduroasă,
cea noaă mai stâmpărată. Mai mare e neasemănarea în produpte, care în
lumea noaă afară de metaluri sânt mai puţin nobile şi de feliuri osăbite.
Pământul socotindu-se peste tot e muntos şi şăsos. America
cuprinde cei mai întinşi munţi cu cele mai largi şăsuri în tot pământul.
Munţii nu se rădică treptit ca în lumea veche, ci de rând să înalţă de
odată din ne mărginitele şăsuri. Ei stau mai mare parte din porfir, şi
numai a unora materie e granitul sau altă plasă de peatră.
192
Balbi adună munţii Americii în următoarele sisteme:
1.	Sistema andească sau peruvească, întinsă în partea de cătră apus
a Americii de meazăzi di n capul Hom până în Istmul Panama şi capul Pari a,
peste uscatul Americii, pământul focului şi câteva dintră Antilele mici.
Aceştia se numesc Andii sau Munţii andeşti (Cordileras de los Andes);
se întind în puţină depărtare de la ţărmurii Oceanului pacinic şi se împart
în p. 222// Andii Patagoniei, a Cilei, a Perului, a Noaei Granade ş.a. întră
18° a lăţ. de m. z. şi 7° a lăţ. de m. n. să împart aceşti munţi în doaă sau
trii ramuri paralele, ce împreunându-se iară în 9 locuri formează atâtea
noduri de munţi, şi închid mai multe şăsuri înalte rădicate 9,10-12.000’
peste faţa mării. în partea de cătră m. n. să împarte această sistemă în
vro 5 ramuri, din care unul trecând spre r. de la lacul Maracaibo se întind
pe lângă sinul Mehicului supt nume de Andii de ţărmuri; altul se trage
spre apus de la acel lac supt nume de munţii Periia; atriilea mai încolo
supt nume de munţii S. Marte; a patra mai încolo supt nume de munţii
Chindii (Quindi); şi a cincea în vecinătatea Oceanului pacinic supt nume
de Cordilera de apus. Din trunchiul de frunte în partea din jos se mai trag
următoarele patru braţe cătră r., Siera de Cordova, de Salta, Nevada de
Coceabamba (Cochabamba) şi de Beni. Ce doaă dintâe în ţara la Plata, a
triea în Bolivia, şi a patra mai sus întră 11-14 a lăţ. de m. z. Vârvurile mai
înalte sânt următoarele: Nevado Sorata de 23.600’, Ilimani de 22.000’,
Cimboraso de 20.100’, Descabezado 19.800’, Nevada de Santa Marta
de 18.000’, Tahora (Tajora) de 17.700’, Caiambe de 18.300’, înalţi. Mai
mare este înălţimea acestei sisteme lângă lacul Titica în Bolivia. întră
Andi să află mai mulţi vulcani mai cu samă în Cile.
2.	Sistema de Parime sau guaianească, întră sinul de Mehico,
şi apele: Orinoco, Riu p. 223// negru şi a Amazoanelor. Cuprinde mai
multe ramuri de munţi învăscuţi cu groasnice păduri, dară puţin înalţi.
Vârvul mai înalt se zice a fi Picul de Duida, de 7.800 urme de Paris.
193
3.	Sistema brazilească, cuprinde munţii Brasiliei spre m. z. de
la apa Amazoanelor, din Paraguai, Uraguai şi o parte a ţării de la Plata.
Se împarte în mai multe braţe şi ramuri, ce cuprind totuşi vârvuri puţin
înalte. Mai vestiţi sânt munţii acestiea sisteme de cătră r., întinşi întră
18°-21° a lăţ. de m. z. cu cele mai avute băi de diamanturi, şi aur.
4.	Sistema de Misuri sau mehicească. Aceasta e legată cu sistema
andească prin istmul Panama, din care se întinde spre m. n. până în
Oceanul gheţos, peste Guatemala, Mehico, o parte a staturilor unite,
America englezască şi rusască. în partea mai din jos se numeşte Cordilere
de Veragua, Guatemala, Oahaca; apoi de Mehico, a căriea părţi sânt: Siera
de Madre, de Acea (Acha), de los Membres, de las Gruelas, Siera verde,
şi mai sus Munţii petroşi. Această sistemă e tare lăţită în laturi, şi din
trunchiul de frunte se trag mai multe ramuri spre r. şi a. Mai de frunte
sânt doaă, din care unul e întins din Siera madre până în Tehas, şi altul
ce se trage prin California. De numita sistemă se ţin şi munţii de lângă
ţărmurii Oceanului pacinic, cei din Aleute şi alte insule. Această sistemă
e foarte avută de aur şi argint, cuprinde un mare număr de vulcani, mai
cu samă în partea din Guatemala. Vârvurile mai în- p. 224// nalte sânt
următoarele: Muntele S. Ilie din America rusască de 16.700’, vulcanul de
la Puebla de 16.600’, şi de la Orizaba de 16.300’; Nevado de la Mehico
sau Iztaccihuatl de 14.700’, Nevado de Poluca de 13.840’ de Paris.
5.	Sistema Elighenească (Alleghany) cuprinde munţii staturilor
unite, întinşi spre răsărit de la apa Misisipi, a cărora o parte se zice şi
Apalahi. Aceşti munţi sânt păduroşi, puţin înalţi şi lipsiţi de metaluri
nobile. Singur vârvul Uaşingtn (Washington) se înalţă peste 6.000’. De
numita sistemă se ţin şi munţii Canadii, a Labradorului, şi a Arhipelagului
S. Laurenţie.
6.	Sistema polară de meazănoapte, cuprinde munţii aflători în
pământul din vecinătatea polului, puţin cunoscuţi.
194
7.	Sistema antilească, se întinde peste Antile. Vârvurile mai
înalte se află în Cuba, Hamaica şi Sant-Domingo. în cea dintâi se înalţă
Potrilo la 8400’, şi Siera de Cobre iară atâta, în Hamaica munţii Vinerii
la 6800’ şi în Sant-Domingo Anton-Sepo la 8.400’ de Paris.
8.	Sistema polară de meazăzi, mai puţin cunoscută de cât cea
de meazănoapte, cuprinde munţii insulelor aflătoare în Oceanul gheţos
antarctic.
Dintră capurile Americii însămnăm ca mai de frunte numai
următoarele:
a)	în Oceanul atlantic: Statenhuk, în Gronlandia; Charles, în
Labrador; Sabie, în noa Scoţie; Tancha sau Agi în Florida; Gracias a
Dios p. 225// în Guatemala; Paria în Columbia; St. Roche, în Brasilia;
St. Maria şi S. Antonius, lângă gura apei la Plata; Froward, în Patagonia
şi capul Horn în Pământul focului.
b)	în Oceanul pacinic: Aguja, în Peru; Blanco, în Guatemala;
San Lucas, în California, şi Prince Walles, în strâmtoarea Bering.
c)	în Oceanul gheţos de meazănoapte: Lisburn, Bathurst şi
Barrow.
America cuprinde cele mai înalte podeie în tot pământul. Mai
de frunte sânt: podeiul Perului, a Columbiei şi a Mehicului. Cel dintâi
se întinde de la 6°-26° a lăţ. de m. z. şi în mijlocu-i să rădică altul ce
încungiură lacul Titicaca şi e înalt de 12 - 12.600’ de Paris. Podeiul
Columbiei, întins în republica Ecuador şi N. Granada să rădică de la
4.800-9.000’ de Paris. Cel de pre urmă se întinde mai mare parte în
Mehico, care tot se poate asămăna unei cupule rădicate din pământ,
înălţimea îi este de la 3.600-7.200’ de Paris.
în America se întind şi cele mai mari şăsuri în tot pământul,
dintră care: a) Şâsul apei Misisipi, întins peste o parte a staturilor
unite şi Mehicului, măsură în arie 150.000 m2 şi are pământ roditoriu.
195
b) Şăsul apei Amazoanelor, copere mai bine de jumătate Brasilia; o
parte a Columbiei, a Perului şi a Bolibiei; măsură în arie la 146.000
m2, e crescut cu păduri foarte mari, şi în el se desvăle o vegetare nespus
grasă, c) Şăsul apei Orinoco lân- p. 226/7 gă apa de acest nume cu arie
de 16.000 m2 şi d) Şăsul apei la Plata, cu arie de 76.000 m2. Amândoaă
acestea de pre urmă sânt lipsite de păduri, dară după ploile tropice se
înbracă în vegetare ne spus mare. Şăsurile din America de meazănoapte
se numesc Savane, cele de lângă Orinoco Lanos şi de la Plata Pampas.
Câmpii ne lăcuite se află în America foarte multe, precum şi
câteva deşărturi arinoase, care totuşi nu ajung nice aminte cu cele din
Africa. Câteva dintră vălile mai de frunte se vor însămna mai jos.
§. 3. Clima Americii e tare osăbită; ce vine parte de la întinderea ei
peste toate zonele, parte de la osăbita înălţime a pământului. Părţile de cătră
amândoaă polurile stau amorţite supt o gheaţă şi neauă nepetrecătoare, când
cele din mijloc în o parte a anului pătimesc de o înăduşitoare căldură, carea pe
mai multe locuri desvăleşte nişte răsuflări tare stricătoare sănătăţii străinilor.
Aicea întră tropici se schimbă cele doaă părţi ale anului, una ploioasă şi
alta uscată, ca şi în Africa, numai cât ploile sânt mai mari şi căldura mai
puţin adâncă ca acolo. Mai încolo întră tropici şi cercurile polare se schimbă
cele patru părţi ale anului ca la noi; cu ploi totuşi mai multe şi căldură mai
puţină. Peste tot America e mai umedă, ploioasă şi mai răcoroasă ca lumea
veche; că vânturile de cătră poluri nu se împedecă prin munţi; că deşertările
arinoase lipsesc; că vânturile de cătră ma- p. 227/7 re încă suflă slobod, ne
fiind pământul lat ca în lumea veche; că munţii înalţi şi întinşi de-a lungul
ei, mulţimea apelor şi a pădurilor încă pricinuiesc multă răcoare şi fac mari
aboriri, ce apoi se adună în deşi nori. De la asprimea climei vine de peste 50° a
lăţ. înceată toată lucrarea pământului. De aicea până la tropici se fac bucatele
şi poamele de rând, şi asemenea climă au şi mai multe ţinuturi dintră munţii
Andi, rnacar se află supt zona călduroasă, că înălţimea locului stâmpărând
196
căldura pricinuieşte o desfătată primăvară, ţiitoare peste tot anul. Supt zona
călduroasă cresc plântele cu o nespusă luxurie, şi îmbracă pământul în o
strălucită pompă, despre carea noi, lăcuitorii, însarbeda Europa nune putem
face întipuire. Clima Americii e mai sănătoasă şi supt zona călduroasă ca a
Africii; unde totuşi, mai cu samă lângă mare nu arare ori frigurile galbine
fee cumplite omorâri.
§. 4. O mare parte a Americii stă din insule ce se află în toate
patru oceanele ce o încungiură. Noi le vom atinge aicea numai peste
tot păstrând mai deplina lor descriere pentru partea adoa. a) în Oceanul
gheţos de meazănoapte se află un mare număr de insule friguroase, ce
vin supt nume de pământul polariu; precum : Gronlandia, Ian de Maien,
S. Gheorghie de meazănoapte, Nordevon, Arhipelagul Befin-Peri, şi
Islandia. Această de pre urmă şi unele din Arhipelagul Befin-Peri se află
în Ocea- p. 228// nul Atlantic, b) în Oceanul Atlantic, afară de acele:
Arhipelagul S. Laurenţie, a Bermudelor, a Antilelor, a Maluinelor drept
cu Patagonia, şi a lui Maghelan spre m. z. de la Patagonia. - Mai încolo
parte în Oceanul Atlantic, parte în cel gheţos de m. z. se află mai multe
insule gheţoase, ce vin supt nume de Pământul polariu de meazăzi.
c) în Oceanul pacinic: Arhipelagul patagonesc, Ciloe, Galopagos sau a
broaştelor cu ţăst, Cuadra-Vancuver, şi a Aleutelor.
Dintre jumătate-insule însămnăm ca mai mari: Melvila, N.
Scoţie, Florida, Iucatan, California, Alaşca ş.a.
§.5. Uscatul Americii se udă de Oceanul gheţos de meazănoapte,
de Oceanul atlantic, şi pacinic; iară Oceanul gheţos de meazăzi
încungiură numai insulele ce fac Pământul polariu de meazăzi.
I.	Părţile Oceanului atlantic de America ţiitoare sânt următoarele:
1.	Sânul sau marea Befin (Baffins Bay), legată cu Oceanul
atlantic prin strâmtoarea Devis (Davis) şi cu cel gheţos prin strâmtoarea
Baro (Barrow).
19?
2.	Sânul Hods’n (Hudson), vărsat în America britească şi legat
cu oceanul prin strâmtoarea de a sa numire.
3.	Sânul S. Laurenţie la gura apei de acest nume, legat cu
Oceanul prin mai multe strâmtori, întră care este mai de frunte Bel-I!
(Belle-Isle).
p. 229/14. Sinul Fondi (Fundi) lângă N. Scoţiei. în acesta se
înflă Oceanul până la înălţime de 70’.
5.	Sundul Insulei lungi (Long Island sund), sânul Deleuer
(Delaware), şi Cespic (Chespeac), în staturile unite.
6.	Marea ineditărană de Columbia, întinsă întră America de
meazănoapte şi de meazăzi, cuprinde Arhipelagul Antilelor. Aceasta
mare prin Florida, Iucatan şi Cuba se împarte în doaă părţi, care sânt:
a) sinul de Mehico, staturile unite şi Cuba. b) Marea antilească sau
caraibească, întinsă până în Columbia, cu sinurile: Honduras, Darien,
şi Maracaibo. Marea columbească se leagă cu Oceanul prin mai multe
strâmtori, dintră care sânt mai de frunte: canalul Bahama vechi şi nou.
Cel dintâi e vărsat între Florida şi Lucaie, şi se numeşte şi golful Floridei;
celalalt desparte Florida de Cuba.
7.	Strâmtoarea lui Maghelan, desparte Patagonia de Pământul
focului şi împreună Oceanul atlantic cu cel gheţos.
II.	Din Oceanul pacinic însămnăm:
1.	Sinul Panamei în istmul de acest nume în Columbia.
2.	Sinul Californiei întră Mehico şi jumătate-insula California.
3.	Marea lui Cuc (Cook) spre apus de la America britească şi
spre meazăzi de la America rusască, cu mai multe sinuri.
4.	Marea Camceatchii sau a lui Bering, în-p. 220//tră Aleute, Asia şi
America, se leagă cu Oceanul gheţos, prin vestita strâmtoare alui Bering.
III.	Oceanul gheţos de meazănoapte e numai puţin cunoscut, şi
se leagă cu Oceanul atlantic prin strâmtoarea lui Baro. Dintră părţile
19&
lui însămnăm: sinul lui Coţebue spre r. de la strâmtoarea lui Bering,
sinul Coronarii lui Gheorghie a IV., şi Marea gronlăndească spre r. de
la Gronlandia.
Mare este numărul lacurilor, care cu mărimea întrec mai pre
toate lacurile lumii vechi. în America de meazânoapte sânt mai de
frunte următoarele: Lacul de sus, Iuron (Huron), Micighen (Michigan),
Iri (Erie), Anterio (Ontario). Toate acestea se află parte în Canada, parte
în staturile unite, se împreună prin apa S. Laurenţie ce curge prin ele,
şi au apa foarte limpede întru atâta, cât Lacul de sus macar e afund de
15 stângini, ise vede totuşi fundul şi corăbiile se par a înota în aer.
Apa S. Laurenţie, înainte de a se vărsa în lacul Anterio, face
minunata cataractă numită Nieghere (Niagara), ce se socoteşte una
dintră cele mai vestite minuni a firii în tot pământul. Numita apă mare
de trii ori ca Dunărea în Ungaria, şi împărţită în doaă părţi se surupă
cu un înfficoşetoriu sunet din înălţime de 24 stânjini, rădicându-se din
ea un nor de stropi ce se vede din mare depărtare. O mare mulţime de
străini se duc şi din ţări depărtate, să vadă acest înfiorătorul fenomen.
p. 231// Mai încolo în America britească se află lacul Vinipeg, cu
altele mai mici. Mai sus: Atapescov, Lacul sclavilor, a urşilor ş.a., toate
foarte mari.
Dintră lacurile Mehicului sânt mai de frunte: Timpanagos,
Tehugo (Tejugo) şi Ceapala (Chapala). în Guatemala se află frumosul
lac Nicaragua cu mai multe insule, în loc foarte desfătat, încungiurat de
un mare număr de vulcani.
Lacurile Americii de meazăzi sânt mai mici, şi numai
următoarele doaa se pot alătura cu cele din sus: Maracaibo şi Titicaca.
Lacul Maracaibo se află în republica Veneţuela, se încungiură de munţi
foarte înalţi şi are ţărmuri nespus desfătaţi. Apa lui nu e sărata macar
e legat cu marea prin tui canal larg. Lacul Titicaca se află în Peru şi
199
Volivia întră munţii Andes, e rădicat peste faţa mării 12.700% şi ţinutul
din giurul lui se numără întră cele mai desfâtăcioase a Americii, unde
domneşte primăvară nepetrecătoare, când vecinii munţi se văd peste tot
anul coperiţi cu neaoă.
Curgătoare are America foarte multe, dintră care câteva sânt
cele mai mari în tot pământul. Din acestea curgătoare se deşartă:
I. în Oceanul atlantic începând de cătră m. n.
1.	Ciorcil (Churchil) sau Misinipi19, venind de cătră a. spre r., se
varsă în sinul lui Hodsn.
2.	Nels’n (Nelson) udă precum cea dintâi20/»- 252//Americabritească,
trece prin lacul Vinipeg şi se mestecă cu sinul mai sus însămnat.
3.	Apa S. Laurenţie, trece prin cele cinci lacuri a Canadii, udă
America britească în vecinătatea staturilor unite, şi se scurge în sinul
de a său nume. Din jos de cet. Cuibec e întru atâta mare, de se poate
asămăna unui sin de mare.
4.	Penabscot (Penobscot), Hods’n (Hudson), Delevuer
(Delaware), Sent Gons (S. Johns), Apalacicola (Apalachicola), Mobil
(Mobile), ş.a. adapă staturile imite, şi cele de pre urmă doaă întră în Mr.
columbească, celealaite în Oceanul atlantic.
5.	Misisipi, cea mai mare curgătoare în America de meazănoapte,
culege undele mai multor râuri mari şi mici din staturile unite, şi curgând
spre m. z. varsă în sinul Mehicului o mare mulţime de apă. în Misisipi
se deşartă mai multe râuri mari, dintră care însămnăm următoarele:
a)	Misuri, un râu foarte mare ce izvoreşte în munţii Siera Verde.
b)	Arcansas, care vine din Mehico. c) Râul roşu (Red River) ce vine iară
de acolo. Acestea trii se varsă în Misisipi de laturea dreaptă, iară de cea
stângă: d) Oheio (Ohio), un râu foarte mare şi e) Tlinoa (Illinois).
19	Conform textului
20	în original, despărţit
100
6.	Colorado de Tehas, cea mai mare curgătoare în republica de
acest nume.
7.	Rio Notre sau Rio Bravo, o apă mare ce curgând cătră răsăritul
de vara întră în sinul Mehicului.
p. 233// 8. Rio Grande dela Magdalena în America de meazăzi
izvoreşte în vecinătatea Ecuatorului, în munţii Andes, curge prin N.
Granada cătră m. n. şi se deşartă în sinul Mehicului.
9.	Orinoco, o apă foarte mare carea culegând cele mai multe râuri
a Columbiei, din jos de cetatea Imalaca, se bagă în Oceanul Atlantic.
Orinoco, prin râul Casichiari se leagă cu râul negru din Brasilia şi prin
acesta cu apa Amazoanelor.
10.	Esicvibo (Essequebo) în Guaiana Englezască.
11.	Apa Amazoanelor sau Maranion, cea mai mare curgătoare în
tot pământul. Izvoreşte în munţii Andes în Peru, din care ieşind adapă o
parte a Columbiei, trece apoi în Brasilia, unde îmnulţindu-şi undele prin
multe râmi mari, dintră care vro 10 întrec cu mărimea Dunărea, se varsă
în Oceanul Atlantic prin mai multe guri. Această curgătoare curge spaţ
cam de 750’ miluri şi în partea din jos e iată de 12 miluri, întru atâta cât
din mijlocu-i numai abea se pot zări ţărmuri. Dintră râurile ce se varsă
în Maranion de partea stângă sânt mai mari următoarele: Iapura şi râul
negru (Rio Negro); iară de cea dreaptă: Hualaia, Ucaiala, Madeira în
care întră: Beni şi Ubahi; Tapajoş (Tapajoz) şi Şingu (Hingu).
12.	Para sau în partea mai din sus Tocantins, întră în Ocean din
sus de apa Amazoanelor, cu care se leagă prin un canal firesc.
p. 234//\ 3. Râul s. Francisc în partea Brasiliei de cătră r.
14.	Rio la Plata sau Riul de argint în mărime a doa curgătoare a
Americii de meazăzi, udă aşa numită ţară La Plata, curge supt nume de
Parana întâe spre m. z., apoi spre r. De laturea dreaptă primeşte marele
râu Paraguai, iară de cea stângă altul mai mare supt numele Uraguai, şi
201
apoi din jos de cetatea Buenos-aires se deşartă în ocean prin o gură atâta
de largă, încât mult tâmp s-au socotit afi ceva sin de marc.
15.	Mendoza sau Colorado, izvoreşte în munţii Andes drept cu
Cile, curge spre r.
16.	Cusu-Lcuvu sau Rio Negro se porneşte tot din acei munţi, şi
tăcând mezuina întră ţara La Plata şi Patagonia se varsă în Ocean.
II. în Oceanul pacinic încă se varsă un mare număr de curgătoare,
care totuşi asămanate cu cele mai sus numărate sânt mici, afară de
următoarele doaă:
1.	Colorado de apus (Colorado de Occidente), care se începe în
munţii Siera verde, udă o parte a Mehicului şi se scurge în sinul Californiei.
2.	Oregan sau Colombia. Acesta adapă staturile unite de cătră
apus, şi sorbind mai multe râuri din America britească şi Staturile iutile
după ce au făcut puţin Ioc, mezuina întră Staturile unite şi America
britească se mestecă cu Oceanul pacinic.
p. 235// 01. Dintră curgătoarele ce se varsă în Oceanul gheţos
sânt mai de însămnat:
1.	Mechensi (Mackcnzic), care trecând peste mai multe lacuri,
întră în Oceanul gheţos curgând cătră m, n.
2.	Apa băilor de aramă spre r. de la cea dintâie.
în Staturile unite, Canada şi Meltico se află mai multe canaluri,
care în toată privinţa se pot asemăna cu cele mai de frunte din Europa,
singur Stalul Niu Iarc are linec dc canaluri ce măsură 140, Pensilvania
de 300 rniluri.
§. 6. De produpte e America în mare măsură avută întru atâta,
cât de şi nu în bunătatea lor, dară în câtime şi în mulţimea feliurilor, fără
îndoială, întrece pre alte părţi a pământului.
Numărul vietăţilor e foarte mare, mai cu samă supt zona
călduroasă şi supt cele stâmpărate; în formarea lor totuşi firea nu au
202
lucrat cu atâta putere ca în a lumii vechi. Dintră acestea uncie se află
singur aicea, altele le are America de obşte cu lumea veche, şi iară
unele le are împrumutate din Europa. Dintră cele dintâi numărăm: lama,
vicunia *), caguarul, faguarul, şi puma din generea mâţelor; veveriţele
puturoase, bradipii (Faulthier), mai multe spiţe de mă- p. 236// mui,
Tapirii; mai multe sburătoare, şărpi, amfibii şi peşti de care nu se afla în
lumea veche. Sburătoarele Americii se comandă cu frumseţa penelor.
Dintră acestea sânt mai de însămnat colibrii cele mai mici pasări pe
pământ, dintră care unele sânt numai ceva mai mari ca bunzarii; condorii
şi struţii sau nanduşii cele mai mari sburătoare în această parte a lumii.
Se mai afla încă mai multe spiţe de lupi, câni, urşi şi cerbi în America
ce în lumea veche nu trăiesc. Lei, leoparzi, tigri, cămile, elefanţi şi alte
multe vietăţi a lumii vechi lipsăsc în America. Vietăţi de obşte Americii
şi lumii vechi se află mai cu samă câtră poluri, precum taranzi de casă
şi sălbatici, urşi albi, lupi, castori, mai multe spiţe de foce, ş.a. In zonele
stâmpărate: cerbi, uri22, iepuri, ş.a. Din Europa s-au dus în America tot
felul de vietăţi de casă.
Asemenea e întocmită împărăţiea vegetătoarelor. Supt zonele
friguroase e vegetarea săracă, supt cclc stâmpărate pentru marea umezala
a pământului mai marc ca în lumea veche, şi supt cca călduroasă nespus
grasă şi avută. Ţinuturi de mai multe zăci de miluri se copere cu păduri
atâta de dese de numai focul e în stare a pătrunde prin ele. Finicii sânt
cei mai de frunte arbori în America, împărţiţi în mai multe spiţe, din carii
scot lăcuitorii ceară, vin, farină, zăhar, oleu şi sare. Unii au înălţime de 33
stânjâni. Urmează arborul Hina în America de meazăzi, a căruia scorţe
se întrăbuinţază pentruosăbite leacuri. în singură Bra-p. 237//silia cresc
80 feliuri arbori, din carii se gătesc parte văpsele, parte osăbite unelte * 11
') Lama, alpaca, vicunia şi cuanaco sânt patru feliuri de vietăţi de acel soiu, cete doaă
dintâi dumesnice, celelalte sălbatice. Alpaca şi vicunia au lână supţire ca mătasa.
11 Posibilă greşeală de tipar, urşi
203
mesâreşti. Mai de frunte sânt: mahagoni, femambue, atlas, facaranda,
tapare, lemnul de fer ş.a. întră bucatele şi legumele aflate de europeni
în America sânt mai de însâmnat: cucuruzul şi crumpenele sau cartofii,
şi întră plânte tabacul. Afară de acestea cresc în America: bucatele de
Europa, cafeaoa, trăstiea de zâhar, bumbacul, maniocul, cacao, vanila,
indigo, urezul, sago, poamele şi legumele de Europa, mai multe teliuri de
pisang, puţini struguri carii în Cile şi alte ţinuturi dau vin foarte ales, ş.a.
în metaluri nobile şi mai cu samă în argint şi platină e America
fără îndoială mai avută ca alte părţi a pământului. După socoteala lui
Humbolt s-au scos în 311 ani numai din băile Ispanilor şi Portugalilor
3.625.000 maree de aur şi 512.700.000 de argint. Afară de acestea se
sapă: platină, diamanturi şi alte petri scumpe, argint viu, puţin cusutoriu,
plumb, multă aramă, fer, cărbuni de peatră, sare, ş.a. Mai avută de
metaluri nobile este: Bolivia, Cile, Columbia, Brasilia, Guatemala,
Mehico şi unele părţi din Staturile unite.
§. 7. Numărul iăcuhorilor după Balbi ar fi 39.000.000, după
Hassel în anul 1829 41.000.000, fără a putea aştepta pentru, stările
împregiur nepărtinitoare sau de la ei sau de la alţii mai mult de cât ceva
apropiere de adevăr.
p. 238// Sc împart lăcuitorii Africii25 în vechi pc carii i-au aflat
acolo europenii, în veniţi şi în mestecaţi. Cei dintâi sânt sau Indieni sau
Eşchimoşi; veniţii sânt sau Europeni sau Negri din Africa şi mestecaţi!
sânt iară de osăbite fcliuri, precum vom vedea mai jos.
Indienii se află împrăştieţi peste amândoaă Americile, fac o
varietate osâbită, se împart în un mare număr de popoare mărunte,
cărora aduc şi clima, precum în trup, aşa în haracterul lor moral au
pricinuit multe schimbări, li se lovesc totuşi semnele arătate mai sus în
Geografiea Fisică. Popoarele indicneşti dimpreună cu Eşchimoşii după
-* în original, Africii
204
Balbi numără numai 10.000.000 suflete, şi totuşi vorbesc 438 limbi şi
la 2000 dialecte. Multe popoare de acestea s-au stâns de tot, altele se
împuţinează din zi în zi. Sabia cu vinarsul europenilor şi răsboaele din
lăontrul sânt şi au fost unealta prăpădirii lor.
Indienii înainte de venirea europenilor ntai numai în Peru, Mehico
şi în câteva din Antile ajunsese la ceva poleire, iară în alte părţi era mai mare
parte sălbatici, vieţuia în păduri şi se c uprindea singur cu vânatul şi pescuitul.
Ei în toată privinţa se afla în stare mai de jos ca lăcuitorii lumii vechi; trupul
Ie era mai trândav şi fără putere; simţirile tâmpite afară de văzut şi auzit
la popoarele vânătoare; cunoştinţele foarte răstrânse; femeile era sclave şi
se îngreuna cu cele mai ostănitoare lucrări, când bărbaţii petrecea partea
mai mare a vieţii în nelucrare; metalurile nu le ştia întrăbuinţa spre p. 229/7
facerea uneltelor. Mai multe popoare nu ştiea număra peste 3.5.10., şi numai
puţine peste 100. Cătră protivnici arăta cea mai mare cruzime pre carii sau
îi mânca sau îi omorea întră cele mai crâncene tiranii. Dintră însuşirile lor
mai alese se numără: iubirea ne atâmârii şi statomicieaîn suferirea durerilor.
Se află pilde de credinţă în ţinerea cuvântului dat, de iubire cătră străini şi de
alte fapte vrednice de toată preţuirea. Unele cuvântări a căpeteniilor lor sânt
pline de duh, de putere şi de simţiri înalte.
Răligiea lor era tare osăbită; cei mai mulţi totuşi credea estinţa
unui duh puternic, apărătoriu celor buni şi viteji, a altuia duh râu ce ar
împărţi domnirea pre pământ cu cel bun şi a vieţii după moarte în ceva
loc desfătat unde ar domni ne curmată primăvară, cu păduri pline de
sălbatice şi râuri de peşti. Această credinţă se află lăţită mai cu samă
peste America de meazânoapte. însă în osabite forme, şi pe lângă
credinţa în acestea duhuri mai fiecare dintră indieni are fetişul său,
ceva vietate, peatră, rădăcină, arbor ş.a. Mai multe din acestea popoare
au rămas credincioase credinţii şi datinilor strămoşeşti, când altele au
primit răligiea creştînescă cam dinafară.
205
Doaă popoare totuşi: Mehicanii în America de meazănoaptc şi
Peruanii în cea de meazăzi făcuse ceva paşi în cetăţănire. Amândoaă
avea staturi organizate: cel dintâi aristocratic, celalalt teocratic; zidise
cetăţi, paiaţe, be- p. 240// serici; avea judecători, legi, preoţi; lucra
pământul şi cunoştea unele meserii; gătea unelte din aur, argint, aramă,
ba cei dintâi cunoştea şi ceva scrisoare ieroglificâ; ei era totuşi mai cruzi,
mânca carnea protivnicilor prinşi în răsboiu şi dumnezeilor săi jârtfea
oameni. Peruanii aveau fire mai blândă şi de carnea de om se contenea,
fii se închina soarelui, căruia îi jârtfea numai roduri de pământ, vietăţi
şi alte lucruri gătite de oameni. In Guatemala şi o parte a staturilor unite
încă s-au aflat ceva semne de cultură întră lăcuitorii vechi.
Câteva din marele număr a popoarelor indieneşti le vom aduce
cu numele în partea adoa, însămnând şi câteva din însuşirile lor, încât
ne va lăsa strâmtoarea locului.
De vechii lăcuitori a Americii se mai ţin Eşchimoşii ce lăcuiesc
in ţările din vecinătatea polului arctic. Ei sânt mici ia statură de 5 urme
şi mai puţin, au picioare, mâni şi ochi foarte mici; păr negru, gros şi
ţapăn; buze groase, şi în trup putere mare. în haracteru-le încă se află
mai multe însuşiri bune ca în Indieni, fiind ei voioşi, deşchişi la inimă
şi pacinici. Cuprinderea lor de rând e pescuitul şi numai rar vânatul.
Eşchimoşii sânt împărţiţi în 5 popoare, dintră care unul lăcuieşte în
Asia. Dintră ei unii sânt păgâni, şi alţii mai cu samă în Gronlandia fură
prin Dani întorşi la Creştinie.
Dintră lăcuitorii veniţi sânt mai număroşi p. 241// Europenii
numiţi şi albi. Ei fac mai pretutindinea poporul domnitoriu, şi sue cu
numărul la 15.000.000. Mai număroşi sântlspanii. Englezii, Portugalii,
Francii şi Holanzii. Se află şi puţini Ruşi, Nemţi, Irlanzi, Scoţi, Dani ş.a.
Europenii născuţi în America din pat legiuit se numesc Creoli. Răligiea
Ispanilor, a Portugalilor şi a Irlanzilor e cea catolică, ccialalţi sânt:
luterani, calvini şi de alte secte mai mici, mai cu samă în staturile unite.
Evrei sânt în America numai câteva mii.
O parte a lăcuitorilor veniţi o fac Negrii de Africa. Ei nu au întrat
în acest pământ cu sabiea a mână spre a vărsa sângele vechilor lăcuitori
ca Europenii, ci fură aduşi de aceştia ferecaţi în câtuşi ca un articul de
neguţătorie sa lucre pământul şi băile în locul omorâţilor Indieni, spre
ruşinea omenimii! Numărul lor sue la 7.000.000. Negrii din insula Haiti
s-au făcut neatâmători formând o înfloritoare republică, ce până acum
numără la 1.000.000 lăc., alţii iară fină sloboziţi în o parte a staturilor
unite, în Mehico, Guatemala şi Republicile din America de meazăzi,
când in Brasilia, Antile, Guaiana şi o parte a Staturilor imite şi acum
gem în strânsele legături, lipsiţi de toate drepturile omeneşti. Partea
mai mare a negrilor din Haiti urmează răligia catolică, precum şi mulţi
din ţările domnite de Ispani şi Portugali. Protestanţii încă au făcut mai
mulţi proseliţi din negrii lăcui-p. 242/1 tori în ţările lor supuse; un mare
număr totuşi au rămas credincioşi fetişismului adus din Africa.
Din amestecarea sângelui s-au prăsit în America oameni mestecaţi
sau ciun îi numesc unii coloraţi. Numărul lor se zice a trece peste
7.000.000. Ei se numesc cu osăbite numiri după măsura sângelui amestecat
şi după osăbirca acestuia. Pruncii Europeanului şi a Indienei se numesc
Mestizos; a Europeanului şi a mestiţei Quarterones; a Europeanului şi a
Cuarteroanei, Qctavones; a Europeanului şi a Oelavoanei Pulchueies, carii
se socotesc asemenea Creolilor. Pruncii născuţi din European şi neagră se
zic Mulatos; a Europeanului şi a Mulatei, Quinterones; a Cuarteronului
cu Europeană Saltatras: a Mulatului cu Americană, Calpan Mulatos; a
Calpan Mulatului cu Indiană, Chinos; a Negrului cu Indiană, Zambos
sau Zambajos. Acestea numiri se întrăbuinţază mai cu samă în părţile
America colonizate prin Ispani. De la această amestecare atârna mai
demult şi osăbirea drepturilor, carea acuma mai mare parte au încetat.
207
§. 8. Europenii aşăzându-se în America au strămutat acolo,
din patriea sa şi industriea în mesării, ce în multe locuri au ajuns la
atâta floare, încât produptele mai multor făurişti se pot alătura cu
cclc mai deplini te din Europa. în mai mare dep Unire sânt meseriile
în staturile unite, Canada, Mehico, în câteva cetăţi a Guatemalei, în
republicile Americii de p. 243// meazăzi şi în unele părţi a Brasiliei.
Lucrarea pământului în acestea, precum şi în Antile este în floare şi
toate cuprinderile lăcuitorilor orânduite; însă necăiri aşa ca în Staturile
unite, care în toată privinţa se pot alătura cu ţările cele mai culte din
Europa, Lucrarea băilor înncă:4 e în floare în ţările mai sus însămnate.
însuşi indienii se cuprind cu unele meserii hărăzite parte de la strămoşii
săi parte învăţate de la Europeni. Mulţi dintră ei lucră pământul, gătesc
unelte trăbuincioase în viaţa de obşte; precum; oale, porţelan spuriu,
unelte de metal, ş.a. Mai cu samă în Staturile unite; cei mai mulţi totuşi
traeesc24 25 numai din vânat şi pescuit. Acestea sânt doaa modruri de câştig
şi pentru albi, mai cu samă prinderea foceîor, a ceţilor, ş.a.
America încungiurată de toate părţile prin undele Oceanului,
udată dc cele mai mari curgătoare şi înzăstrată de la fire cu atâtea avuţii,
e spre neguţătorie în mare măsură întocmită. Acestea părtinitoare
stări împregiur le au şi ştiut întrăbuinţa noii ei lăcuitori întru atâta, cât
neguţătorica ci cuprinde întâiul loc după a Europei, mai cu samă după.
ce ar li luat un nou sbor prin desjugarea coloniilor spăneşti, şi prin
despărţirea Brasiliei de Portugalia.
Se scot din America mai cu sama următoarele articule: aur,
argint, diamantini, bucate de rând, urez, pei, osăbite feliuri de lemne de
lucru şi de văpsele, ceară, plante dep. 244//leacuri, bumbac, tăbac, dara
mai cu samă negoaţe de colonii: cafea, zăhar, indigo, cacao, vanilă, ş.a.
24	Dublu n în textul original
25	Dublu e în textul original
20$
în locul cărora se duc: tot feliul de manufapturi, vin, vinars, sare, peşte
sărat din Europa; ceai şi alte produpte din Asia; iară din Africa sclavi,
pentru carii câteva porturi a Brasilici sânt târgurile mai de frunte.
§. 9, Despre cultura şi starea soţascâ a lacuitorilor Americii numai
atâta însămnăm în acest loc, că nice în o parte a lumii se află ca aicea
unite toate treptele culturii şi a bărbăriei începând de la întâiul arătoriu
Indian şi trecând până la cel mai luminat cetăţan a staturilor unite, şi de
1a crudul păstoriu vânătoriu şi pescariu, până la mâncătoriul de came de
om sau amărâtul lăcuitoriu a Pământului focului, cc numai cu forma se
osăbeşte de vietăţile necuvântătoare. Europeanul au plantat în America
meseriile, limba, năravurile, legile, râligiile, artele, ştiinţele, vietăţile şi
plantele vechii sale patrii, gătind în lumea noaă o noaă Europă numai
cu puţine osăbiri purecase din lirea acestui pământ. Cetăţi strălucite
înfrumseţază câmpurile mai de mult deşerte; sate se rădică unde până
acuma rătăcea numai sălbaticile; universităţi, scoale mai mici, musee şi
biblioteci lucră pentru luminarea omenimii înacelea locuri, unde înainte
de 200 ani alerga lâcuitorii ca ferele prin nemărginitele codam cu arcul şi
săgeţile sau cu rociul şi unghiţa, spre a-ş ţinea viaţa; teascul se străduieşte
spre acel scop a lu-p. 245/7minării de nu şi mai tare, dară mai slobod ca
în Europa, şi singurile staturile unite tipăresc în tot anul la 800 Jurnale.
Misionarii ca înainte mergători a cctăţănirii ş-au aşăzat posturile sale în
mijlocul bârbarilor Indieni şi Eşchimoşi, ca să samenc răligiea păcii şi
a dragostii. Drepturile omenimii din zi în zi capătă mai mare întindere,
în toate acestea merg înainte şi duc lumina Stalurilor unite. Fericite
Colombo! De te-au întristat tiraniile tâmpurilor trecute, ce au cruntat cu
atâta sânge lumea de tine aflată, caută acum la floarea acestii părţi a ei,
la întrăprinderile şi aşezămintele rădicate aici pentru folosul omenimii,
şi vei vărsa lacrămi de bucurie! O peată totuşi întunecă America, robica
negrilor, de carea până acum nice staturile unite s-au putut de tot curăţi,
209
însă tâmpul şi duhul pornit o va spăla şi pre aceasta, şi atimcea bătrâna
Europă va căuta cu mâhnire la fiii săi de peste mare.
Soţietatea casnică în America e întocmită ca în Europa, ba şi
lăcuitorii vechi dearândul trăiesc în monogomie, şi numai la puţine
popoare întră tropici, în Cile şi cătră poli se află poligamie. La unele
oarde a Avanilor şi Maipurilor se află poliandria, adecă mai mulţi bărbaţi
de rând fraţi din numai o muere.
§. 10. Partea mai mare a Americii e supusă de Europeni şi numai
unele ţinuturi au rămas necuprinse; însă şi aceasta numai din pricina
nerodirii pământului şi a asprimii climei. America cuprinsă de Europeni e
sau atâmătoare de lap. 246// staturile europeşti: Britania, ispania, Francia,
Rusia. Dania, Holandia şi Svecia; sau s-au făcut neatâmătoare.
Forma chivernisirii în staturile europeneşti neatâmătoare e
dearândul democratică, şi numai în Brasilia s-au mai păstrat monarhiea
şi aicea încă tare răstrânsă. Cele mai multe dintră republicile Americii
formează Confederări. întâia Confedărare au facut-o Staturile unite a
Americii de meazănoapte, pre care ie-au urmat Mehico, Guatemala,
staturile din ţara La Plata, apoi Columbia totuşi cu mare osăbire. şi mai
târziu în anul 1836 Peru. Afară de republicile fundate prin europeni mai
este încă republica Haiti iară democratică rădicată prin Negri. Despre
formele chivernisirii acestor republici, precum şi despre a altora: Cile,
Paraguai şi Uraguai va fi vorbă în partea adoa.
Coloniile europeneşti se chivernisăsc după forma stalurilor de la
care atârnă mimai cu puţine schimbări.
Ţinuturile popoarelor vechi neatâmătoare- se află împrăştiete
peste partea mai mare a amânduror Americilor, şi formează mai cu
samă republici supt căpetenii alese sau moştenitoare, în care puterea
domnitoriului c răstrânsă foarte. Unele şi din acestea popoare au
orânduit confedărări, ş.a.
210
§. ÎL America pentru înlesnirea descrierii se împarte în America
de meazănoapte. India apusască şi America de meazăzi. Din care:
I.	America de meazănoapte se subîmparte p. 247//\n următoarele
părţi: 1. în Pământul de cătrâ Polul arctic. 2, în America britească de
meazănoapte, 3. în America rusască. 4. în statele unite de meazănoapte.
5. în Mehico sau Staturile unite din Mehico. 6. în Guatemala sau
Confederarea Americii centrale.
II.	Părţile Indiei apusăşti sânt: 1. Antilele maxi: Cuba, Hamaica,
Haiti şi Porto-rico. 2. Antilele mici împărţite în insulele de supt vânt şi
de peste vânt. 3. Lucaiele sau insulele Bahama.
III.	America de meazăzi cuprinde următoarele părţi: 1. Brasilia.
2. Guaiana. 3. Columbia sau republicile: Venezuela, N. Granada şi
Ecuator. 326. Peru împărţit în Peru de meazănoapte. meazăzi şi Bolivia.
4. Cile. 5. Argentina sau confederarea La Plata. 6. Paraguai. 7. Uraguai.
8.	Patagonia. 9. Pământul de câtră polul antarctic.
211
26	Numerotare eronată

p. 248//
PARTEA A DOA
AMERICA ÎN PARTE
I.
AMERICA DE MEAZĂNOAPTE
1.Pământul de cătră Polul Arctic
Supt acest nume cuprindem: Islandia, Gronlandia, alte insule
din Qceanuj gheţos şi partea uscatului spre m. n., de la cercul polariu
arctic; însă fiindcă uscatul se ţine parte de America briteascâ, parte de
cea rusască: despre acestea va fi vorba mai jos.
Faţa Pământului Arctic e tristă; că partea lui mai mare se copere
de gheaţă şi nea nepctrccută, ce mai numai pe iângâ ţărmuri se topeşte
prin căldura soarelui, care prin părţile dincolo de cercul polariu se vede
cu săptămânile şi lunile a îmbla în giurul pământului fără a se ascunde
supt orizon. întră munţi sânt mai mulţi vulcani, întră carii c mai cunoscut
Hecladin Islandia. Asemenea întristătoare faţă arată marea coperită peste
partea mai mare a anului cu sloi de gheaţă, dintre cari unii ar cumpănii
la 20-26.000.000 măji. Căutarea cătră marea presărată cu aceşti sloi e
adeseori încântătoare: se pare a se vedea cetăţi p. 249// pompoase cu
paiaţe, tomuri, piramide, beserici, columne şi poduri, a cărora frumseţă
se mai măreşte, când se strălucesc de soarele vâzându-se presărate
213
cu mii de petri scumpe ce sclipesc în osăbiţi colori. Lungile nopţi de
eamă se luminează prin lumina lunii, carea ca şi soarele încungiură
pământul fără a se coborî supt orizon: prin albeaţa neaoei, şi prin aurora
de meazănoapte ce străluceşte mai in toate nopţile cu o pompă peste
măsură încântătoare. Frigul iama este nespus aspru, dară vara în unele
părţi e mai călduroasă ca pe la noi, şi atunci pământul pe lângă ţărmuri
în scurt se copere cu tinere plânte şi milioane de floricele, pe care totuşi
înfricoşetoarea iama peste puţin le îngroapă în adânca neaoă, carea în
părţile de cătra m. z. ţine 7, mai încolo până în 10 luni.
Dintră vietăţile de aici sânt mai de frunte: urşii albi, taranzii
sălbatici, vulpile arctice, marmoţii (Murmelthier), iepurii albi, boii
moşus, putinele oi, capre, cai, vite cu coame şi sburăioare. Mai
îtnpoporată e marea, ce cuprinde o mare mulţime de foc-e, ceţi şi alţi
peşti. Plânte cresc numai puţine şi lipsa lemnelor de foc se plineşte prin
lemnele aduse de mare. Dintră minerale se află puţin plumb, aramă, fer,
pucioasă şi mai multe feliuri de petri.
Lăcuitorii sânt Eşchimoşi, parte păgâni, parte creştini şi puţini
Dani, iară în Islandia mai cu samă Islanzi cc se trag din Norvegi.
Eşchimoşi i păgâni sânt foarte sălbatici, cei p. 250// creştini mai cultivaţi
şi mulţi dintră ei ştiu scrie şi ceti, iară Islaozii şi pe lângă marea sărăcie
cu carea se luptă iubesc ştiinţele.
Părţile acestui pământ sânt următoarele:
A)	Islandia, o insulă mare în Ocenul atlantic, cu arie de 1.800
m2 şi 90.000 lăc. Islanzi şi Dani. Ei lăcuesc mimai pe lângă ţărmuri,
în căsi împraşticte; că părţile din lăuntrul sânt copcrite cu gheaţă şi
neroditoare. Islandia din preună cu insulele ferocşti face o provinţă a
Daniei şi pentru acea de mulţi Geografi se anumără Europei.
214
Locul mai de frunte în friguroasa această insulă e Raichevig,
cet. mică, capitala Islandiei, cu judeţ înalt, Episcopie luterană. Liceu,
bibliotecă cu 5.000 cărţi, doaă soţietăţi învăţate, tipografie în carea se
tipăresc doaă jurnale. Astronomie ce se află în un sat vecin, 5-600 lăc.
E zidită în partea insulei de cătră a., lângă un cot de mare. Spre m. n. sc
înalţă muntele Hecla şi arzând şi fumegând necurmat pricinuieşte dese
cutrămururi. Spre a. de la Raichevig se vede minunatul izvor Raiser,
care în numite tâmpuri aruncă în sus un stâlp de apă ferbinte gros de
13-15’şi înalt 120-200’.
B)	Gronlandia, o insulă mare sau mai multe insule mai mare parte
în Oceanul gheţos spre a. de la Islandia, despărţită de uscatul Americii prin
Mr. lui Befin şi strâmtoarea Bard, p. 251// măsură în arie peste 20.000 m2,
însă e lăcuită numai de vro 20.000 lăc. Eşchimoşi şi Dani. Partea mai mare
a acestora se află în ţărmurii de cătră a., unde e clima mai lină şi vara aşa
mare căldură, de se topeşte răşina de pe funiile Corăbiilor. în partea de cătră
a. a Gronlandiei au aflat căpitanul Ross nişte Eşchimoşi, carii se socotea
pe sine singuri lăcuitori în lume şi a fi toată lumea de gheaţă. Gronladia
încă e supusă Danilor, a cărora colonii cuprind 18 aşa numite loge (Logeri)
cuprinse în doaă Inspectoraturi, dintră care cel de meazăzi se întinde până
la 68° a laţ. de m. n. şi cei de meazănoapte mai încolo. Locurile mai de
însămnat în Gronlandia sânt următoarele: Iuliancshab, Godthab, şi Nai
Hernhunt, pre care le cearcă des pescarii de focc şi de ceti.
C)	Pământul arctic saunoaă Gheorghic de meazănoapte, cuprinde
insulele spre a. de la Marea lui Befin şi spre m. n. de la strâmtoarea lui
Baro, toate puţin cunoscute şi deşerte de lăcuitori. în insula Melville au
iernat în anu11820 căpitanul Peri cu doaă corăbii. Gh iaţa ce încungiurase
corăbiile au fost groasă de 30’.
D)	Pământul lui Befin spre a. de la strâmtoarea lui Devis şi spre
m.	n. de la strâmtoarea lui Hods’n stă din mai multe insule numai puţin
215
cunoscute, şi lăcuite de Eşchimoşi ncatâmători. Noul Gheorghie şi
Pământul lui Befin Ic pretind Englezii, însă nu le au cuprins nice le vor
cuprinde, că clima e mai aspră decât să o poată suferi Europeanul.
p. 252//
2.America Britească de meazănoapte
A. Peste tot
Partea Americii dc meazănoapte întinsă din sus sau spre m. n.
de la staturile unite sau de la 42°-78°a lăţ. şi de la 236°-325° a lungi,
se numeşte America britească de meazănoapte, afară totuşi de ţărmurii
de la 56° a lăţ. în sus şi cu pământul dincolo de 236° a lungi, care după
tractatul din Petersburg de anul 1825 din preună cu insulele vecine din
Oceanul pacinic e supus Ruşilor. America britească de meazănoapte
se numeşte de unii şi noa Britanie şi, încât s-au putut socoti, măsură în
arie 120.000 m2. însămnăm totuşi că partea mai mare a acestui pământ
e numai cu numele supus englezilor, şi se lăcueşte parte de eşchimoşi,
parte de alte popoare indieneşti. cu care poartă neguţătorie aşa numita
Soţietate ncguţătorească a sinului lui I-Idds’n.
Pământul e mai mare parte muntos şi delos sau oblu coperit cu
groasnice păduri, lacuri, udat de un mare număr de curgătoare şi tare
umed. Munţii sânt puţin înalţi şi în partea de cătră a. se ţin de sistema
Misuri mehiecască, iară spre r. de cea eligenescă. Clima e friguroasă,
aerul umed şi neguros, iernile sânt aspre mai cu samă în părţile de cătră
m.	n. şi r. iară ceva mai line spre m. z. şi a. Diferinţa în stâmpărătură e
mai mare ca în Europa: în Canadap. 2Ji//supt 47° a lăţ. frigul mai mare
suie la 24°-30° şi căldura iară la 3O11 după Rcomur.
Dintrâ produpte sunt mai alese: taranzii, bisonii sau bivolii de
America, boii moşus, cerbii mus. Toţi aceştia în turme mari, mai cu
216
samă în părţile ne colonizate. Atără de aceia: urşi, lupi, o mare mulţime
dc castori, vulpi, volverini (cam ca vezunii din Europa), o mare mulţime
de câni dintră carii sânt mai vestiţi cei din Fundlandia ce fac un soiu
osâbit, multe sburătoare, peşti ş.a. Vegetarea în partea mai mare a acestui
pământ este foarte grasă, pădurile sânt dese peste măsură, cuprind brazi
mai înalţi de 40 stânjâni şi frasini ce măsură în periferie 5 stânjâni şi alte
lemne mai cu samă pentru corăbii foarte întocmite. Se află: plante de
leacuri întră care şi Ginseng, bucate de Europa, poame, legumi, cânepă,
ş,a., dară mai cu samă păşuni grase. Minerale sânt puţine, întră care
puţin fer, plumb şi mai multă aramă.
Numărul lăcuitorilor se socoleşte la 1.230.000, carii sânt parte
europeni, parte indieni şi eşchimoşi. Mestecaţi se află numai puţini.
Dintră europeni sânt mai număroşi Frâncii în Canada, apoi Englezii,
Irlanzii şi Scoţii. Indienii se ţin de doaă familii de a Cnistinilor şi a
Cipiveilor. şi amândoaâ acestea se subâmpart în mai multe popoare.
Cipiveii socotesc pre Dumnezeu a fi o pasare mare, carea prin crişnirea
cu rostul ar face tunetile şi din a căriea ochi ar eşi fulgerile. Cred mai
încolo p. 254// că sânt prăsiţi din un câne, din carea pricină au omorât
pre toţi cânii şi la tragerea săniilor întrăbuinţază mucrile. în Canada
lăcuesc încă Iuroni (Huron) şi Irocezi (Iroguois).
Se împarte America britească de meazănoapte în Pământul
colonizat şi ne colonizat. Cel dintâi cuprinde şapte gubernii: Canada
de jos. Canada de sus, N. Braunşwaig, N. Scoţie, insula lui Edward,
N. Fundlandie, şi insulele Bermude (Bermudas). Pământul necolonizat
cuprinde următoarele 5 ţinuturi: Labrador, insula Anticosti, N. Ueles
(Newwalles), ţinutul apei Mechensi şi ţinutul de apus.
217
B. Topografica
Cvibec (Quebee), cet. foarte frumoasă, zidită în loc foarte
desfătat parte pe o mare stâncă, unde se află şi înlăritura, parte pe coasta
acestei stânci şi pe ţărmurile stâng a apei S. Laurenţie, carea o spală de
trii laturi. Aicea lăcueşle chivemisitoriul Americii briteşti, un Episcop
catolic, şi altul englezăsc; are bibliotecă; colegiu, armărie şi numără
24.000 lăc. şi poarta mare neguţătorie. Cvibecul ie şi căpitaia Canadii
de jos.
Alte cetăţi mai alese:
a)	în Canada de jos: Montreal, sau cum o numesc englezii,
Montril, ce mai mare cet. în Canada, cu 30-40.000 lăc., zidită lângă apa
S. Laurenţie, din sus de Cvibec, partep. 255//pe un deal, parte pe loc
oblu. Are doaă universităţi şi aile aşăzăminte literare, se înfrumseţază cu
mai multe zidiri strălucite şi poartă neguţătorie mai mare ca Cvibecul.
b)	în Canada de sus: loarc (York) sau Toronto, căpitaia Canadei
de sus, cet. mică cu 3.000 lăc. - Chingt’n (Kington), cet. cu 5.000 lac.
Nieghere (Niagara) cet. mică, lângă vestita cataractă de acest nume,
apărată prin un fort.
c)	ÎnN. Braunşwaig: Fredericstaun (Frederikstown), cet. mică,
căpitaia acestei gubernii. — Sent-Gon (St. John) cet. cu pori slobod,
neguţătorie mare şi 12.000 lăc.
d)	ÎnN. Scoţie: Helifecs (Halifax) cet. cu 18.000 lăc. port mare
şi ţapăn intărit, verfte şi măgăzinuri mari. Are colegiu şi alte aşezăminte
literare şi poartă mare neguţătorie. Aicea lăcuieşte cliivernisitoriul
N. Scoţie, şi un Episcop englezăsc. - Uindser (Windsor) cet. mică cu
universitate.

e)	în Insula Prinţului Edward: Şarlotentaun (Charlottentown)
cet. mică cu port şi 3.500 lăc., capitala acestei gubernii.
f)	în N. Fundlandie sau după pronunţiarea englezască în Niu-
Faundlend (New Foundland) Sent-Gon (St. John), cet. întărită ţapăn cu
12-15.000 lăc., capitala guberniei. Spre r. dc la N. Fundlandie se rădică
fundul mării întru atâta, cât apa are afunzime numai de 30’-40’. Acesta
loc ce măsură în lungime şi lăţime mai multe zăci de miluri se numeşte
scaunul N. Fundlandii, şi e vestit de mulţimea pe- p. 256// ştilor stocfiş,
cu a cărora prindere se cuprind în tot anul mai multe sute dc corăbii. Trii
insule mici de lângă N. Fundlandie: Grande Miquelon, petite Miquelon
şi St. Pietre sânt supuse Francilor.
g)	în Arhipelagul Bermudelor. Acesta se află departe în
Oceanul atlantic, spre r. de la Staturile unite, supt un paralel cu Caroiina
de meazăzi, de carea se departâ spre r. 150 miluri; stă din 400 insule,
dintră care totuşi numai 8 sânt lăcuite de vreo 10.000 lăc. Cet. primare e
S. Giargi (St. George), cu 2.500 lăc., în insula de a sa numire.
în pământul necolonizat nu se află lăcuitori de Europa statornici,
afară de ţinutul dc apus, unde, în tâmpurile mai noaă au început a se
rădica puţine colonii mici. Soţietatea neguţâtorcasca a sinului lui
Hods’n au zidit prin acestea ţinuturi mai multe forturi pentru apărarea
neguţătoriei şi a vânatului. Mai multe de acestea forturi se află lângă
apa Mechensi.
3.America Rusascâ
Partea Americii de meazănoapte, întinsa spre a. de la 236° a
lungi. Din preună cu ţărmurii din sus de 56° a lăţ. şi cu insulele vecine
se numeşte America Rusască. Pământul ei e ca a vecinii Americii
briteşti muntos, păduros, umed, cu climă aspră. Lăcuitorii sânt Indieni,
219
Eşchimoşi, Ciucci, şi puţii27 Europeni. Lăcuitorii vechi sunt mai mare
parte ne atâmători, că Ruşii aup. 257/1 cuprins numai câteva părticele
de pămâjit de lângă ţărmuri şi insule, unde au zidit câteva forturi mici,
mai mare parte de lemn. Aceasta parte a Americii e supusă nemijlocit
unei soţictăţi ncguţâtorcşti, carea trage din ea folos având dreptul de
vânat, pescărit şi de neguţătorie carea se poartă mai cu samă cu piei de
vidre de mare. în arie măsură America Rusască 20-24.000 m2.
Se împarte în insule şi în pământul uscat. Dintră insule sânt
mai dc frunte: Arhipelagul Prinţului de Ueles, a Ducii de loarc, insula
Admirâlităţii şi Sitca sau Baranf. în Insula Sitca se află mica cet.
S. Arhanghel. Mai încolo: Insula Cealca şi Codiac cu altele mai mici;
Arhipelagul Aleutelor şi insulele S. Pavel şi Gheorgliie în Mr. lui
Bering, ş.a. puţin roditoare şi rar împoporate.
în uscat sânt mai de însâmnat următoarele locuri: Fortul lui
Alexandru în o jumătate insulă formată de sinul lui Cuc şi a lui Vilhehn.
- lacutal. alt fort cu aşezăminte neguţătoreşti, nu departe de înalţii munţi
a S. Ilie şi a tâmpului frumos. Ruşii ţin şi o mică parte a Californiei
numită Bogeda. aproape de portul S. Franţisc.
p. 258//
4.	Staturile unite a Americii de meazânoapte
A. Peste tot
Pământul Americii, întins de la 253°- 311° a lungi, şi de ia 25fl-
52° a lăţ. de m. n., vine supt nume de Staturile unite sau de Staturile
unite a Americii de meazânoapte, care se mărginesc de cătră m. n. cu
America britească; de cătră r. cu aceasta şi o parte a N. Braunşvaig;
de cătră m. z. cu Mr. columbească şi Mchico; dc cătră a. cu Mehico
î7 Eroare de tipar
220
şi Oceanul pacinic. După Hasel măsură în arie 112.146 m2, iară după
Balbi numai 98.125 m2.
Pământul de amândoaă laturile curgătoarei Misisipi e oblu,
lipsit de păduri, dară coperit cu păşuni grase, că aicea se întind latele
savane ce ajung până în munţii de peatră şi Eligheni şi până în Mr.
columbeasca. Partea de cătră r. o copere munţii Eligheni numiţi în o
parte şi Apalahi, ce sânt avuţi de metaluri şi se copere cu groasnice
păduri, însă sânt puţin înalţi. Pământul din numiţii munţi se pleacă,
precum cătră Oceanul Atlantic, aşa spre a. cătră curgâtoarca Misisipi
curgând în amândoaă părţile un mare număr de ape foarte apătoase. în
partea de cătră apus încă se trage un braţ demunţi din sistema Misuri-
mehicească, a căroia câteva vârvuri se înalţă până la 11.000’. Aceştia se
numesc munţii petroşi sau de peatră (Rocky Mounlains). De la numiţii
munţi încă se pleacă p. 259li pământul, precum spre r. cătră Misisipi,
aşa spre a., cătră Oceanul pacinic udându-se de mai multe curgătoare
lungi şi toarte apătoase. Ţârmurii de lângă Oceanul pacinic sânt de rând,
înalţi şi petroşi, iară cei de lângă Oceanul atlantic şi Mr. columbeasca,
mai aşezaţi şi tăieţi de multe sinuri şi coturi ce fac un mare număr de
porturi foarte bune.
Fiind Staturile unite întinse peste 28° a laţ., în clima lor se află
atâta osăbire, câtă întră clima Italiei şi a Sveciei. Peste tot clima aicea e
mai friguroasă ca în Europa supt acea lăţime, diferinţa întră căldura de
vara şi frigul de iarna încă e mai mare, ploae curge mai multă, dară mai
arare ori ca în Europa. Căldură mai mare domneşte în părţile de lângă
Misisipi, lângă Oceanul atlantic şi Mr. columbeasca. Furtuni se nasc
aici foarte multe şi spulberate. Pe lâugă Mr. Columbeasca, şi Oceanul
atlantic până la 42° a lăţ. se pornesc frigurile galbine, lângă Misisipi, în
unele ţinuturi rovinoase groasele aboriri pricinuiesc alte boale, în alte
părţi e clima în mare măsură sănătoasă.
221
Pământul aşezat supt o clima atâta fericită este foarte roditoriu.
Dintră vietăţi se află aicea cele numărate mai sus în America britească
luându-se afară numai unele ce trăiesc numai în climă mai friguroasă.
Vite cu coame, cai, oi şi porci s-au prăsit aicea foarte multe. Dintră fere
însămnăm caguarul sau tigrul de America şi veveriţa puturoasă. Această de
pre- p. 260/Aurnă aruncă în contra protivnicilor săi ceva umezală puturoasă
ce cum se zice, se simte până în depărtare de un mii englezăsc. Vegetarea
e ne spus mare şi pădurile cumplite copere o mare parte a pământului.
Acestea stau din arbori în Europa mai mare parte ne cunoscuţi: stăjeri se
afla la 26 spiţe, aluni la 8, şi frasini iară de mai multe spiţe. Câmpurile sc
copere de plante grase, dintră care multe au putere locuitoare. Bucatele
de Europa cresc foarte bine, asemenea poamele şi legumite. în părţile
mai călduroase se face încă: trăstia de zăhar, indigo, cacao, cafeaoa ş.a.
Dintră metaluri se sapă aur, argint, ţine, aramă, plumb, fer foarte mult şi
bun, sare, cărbuni de peatră, ş.a. In Carolina de meazănoapte s-au săpat
nu demult un dărab de aur ce cumpăneşte 25 fonţi.
Numărul lăcuitorilor în anul 1840 au fost 17.069.453 şi în 10 ani
au crescut cu 4.200.000 suflete şi mai bine. înmulţirea împoporăciunii
sc face parte prin creşterea firească, parte plin venirea europenilor, carii
trecând în tot anul cu miile peste Ocean îşi caută noaă patrie în acest
pământ a slobozirii.
Lăcuitorii sânt parte Europeni sau albi, parte Africani sau
Negri şi parte Indieni. Europenii fac poporul domnitorul şi din ei stau
415 a împoporăciunii. Mai număroşi sânt Englezii carii fac 314 părţi a
Europenilor, urmează Nemţii, Ispanii, lrlanzii, Scoţii, Francii şi Holanzii.
Se află şi câteva mii de Evrei. în anul 1830 au fost numărul Negrilor
2.350.680/7.2///dintră carii 2.011.320 au fost sclavi, ceialalţi slobozi. în
9 staturi care fac N. Anglie e ştearsă sclăviea de tot şi negrilor s-au dat
asemenea drepturi cu albii; în Oheio, Indiana şi Ilinoa nu este slobod
222
a se aduce sclavi noi. Slavi28 mai mulţi se află în amândoaa Carolinile,
Georgia, Chentochi, Tenesi, Luisiana ş.a., staturi de cătra mcazăzi. în
Virginia şi Luisiana nice e slobod a învăţa pe Negri a ceti şi a scrie.
Pentru dejugarea sclavilor se oştesc în congres şi afară de congres mai
mulţi bărbaţi cu inimă şi cap; însă spre bajocura omenim» nice aicea pot
învinge în contra interesurilor lumeşti! Indieni se află numai ca 310.000
şi numărul lor din zi în zi scade. Ei se împart în mai multe popoare puţin
număroase. Mai de însamnat sânt Irochezii, mai mare parte în statul Niu
Ioarc împărţiţi în 6 popoare; Cirochii, lângă râul Tensi; Cricsii aproape
de aceştia şi Şipeveii cătră izvoarele apei Misisipi.
în răligie e cea mai mare slobozănie putând fiecare cinsti pre
Dumnezeu după plăcere-şi; că beserică domnitoare nu se află şi preoţii
nu fac ceva plasă privilegiată. Mai număroşi sânt; Baptiştii, Metodiştii
episcopali, prezbiterienii, congregaţionalistii, episcopalii englezeşti şi
catolicii. Peste tot se află aici la 63 secte creştineşti. Dintra Negri şi
indieni încă au primit mulţi legea creştinescă.
Forma chivernisim şi alte stări împregiur au făcut ceva schimbări
în haracteml acestor lăcuitori prin care se osăbesc de fraţii lor din Eu-
p. 262/7ropa. Slobozenia le au insuflat lor ceva fală şi încredinţare înşine
prin care se socotesc în o stare cu mult mai fericită ca alte popoare. Patriea
şi-o iubesc din inimă şi sânt gata a vărsa oricâţi bani pentru înaintarea
binelui de obşte. Ştiinţele înalte nu au ajuns la atâta depliniciune ca în
Europa , însă cultura poporului e mai în floare, cunoştinţele mai mare parte
practice arată minte sănătoasă. Americanul din aceastea Staturi în toate
cearcă întâi ce e folositoriu şi apoi ce e numai frumos şi desfatătoriu.
Industriea se află în aşa floare, carea numai se poate aştepta de
la fiii Britaniei şi a Germaniei, lăcuitori în o ţară înzăstrată cu toate
îndămânările spre ajutorinţa ei. Partea mai marc a poporului se cuprinde 2
2S Conform originalului
223
cil lucrarea pământului. Dintră mesării e mai lăţită lucrarea bumbacului
şi a lânii, gatirea pulberilor de puşcă, a vinarsului, a berii, a hârtiei;
făurirea metalurilor ş.a. Mai în floare e industriea în cetăţile N. Anglie.
Neguţători ea se ajută prin puternica marină, pre carea numai a
M. Britanii o întrece, prin mulţimea porturilor, a canalurilor, a drumurilor
de fer, a bancurilor, a vămilor cumpătate, prin duhul neguţătoresc a
poporului şi prin marea slobozenie. Se scot mai mare parte produpturi
fireşti, însă şi multe mănulăpturi de tot feliul. Se aduc negoaţe de colonii,
mai cu samă cafea, zăhar, ceai, bumbac, şi afară de acestea vin, vinars,
mănufâpturi de Europa ş.a.
p. 263//Forma chivemisirii e tare osăbiîâ de a ţărilor din Europa
şi numai cu republica Elveţia are puţină asemănare. Tot pământul care
vine supt nume de Staturile unite se împarte în trei ţinuturi sau părţi,
dintră care 26 sânt staturi, 5 teritoare sau ţinuturi neorganizate şi unul
e district. Toate acestea se pot socoti ca atâtea republici democratice,
m care popor ui e domn şi derogatorii prin el aleşi sânt numai plinitorii
voiei lui. Formele rămase mai mult sau mai puţin mai în toate staturile
Europei din bârbăriea vr astei de mijloc, lipsăsc aicea de tot; aşa
nobiliîatea, beserica domnitoare, ţehurile, privilegiurile, derogatorii cu
putere moştenitoare, armata stătătoare, poliţiea ascunsă şi înaltă. Toţi
cetăţenii au asemenea drepturi, toţi sânt îndatoraţi a purta greutăţile
obşteşti şi în tâmp de lipsă a se oşti pentru patrie. Fiecare din acestea
31 părţi are chivernisim din lăontru osăbită, deregători, venituri şj
legi osăbite, iară toate fac o consoţire sau confedărare supt nume de
Staturile unite a Americii de meazănoapte.
Lucrurile ţiitoare de întreaga această confedărare se otârăsc în
Congresul ce se adună în iot anul în cetatea Ueşingt’n şi stă din Curtea
Senatorilor şi a Deputaţilor. în Senat are fiecare stat doi bărbaţi, iară
în Curtea Deputaţilor se trimite unul după 40.000 suflete şi 5 sclavi se
socotesc 3 slobozi. Staturile se osăbesc de teritoare cu aceea, că acestea
224
încă nu au drept de a se înfaţui în congres; că de şi p. 264// trimit unele
deputaţi, aceştia au numai vorbă sfătuitoare, iară nu şi închietoare.
Teritoarele se primesc întră staturi cu toate drepturile când au 60.000
cetăţăniţi. Districtul Columbia se socoteşte ca un bun al confederării,
atârnă nemijlocit de la Congres, nice se va primi vrodată între staturi.
Congresul Staturilor unite are puterea legislativă, iară cea executivă
e dată Presidentului Congresului, care se alege pe 4 ani de Deputaţii
poporului trimişi numai spre acest scop. Presidentul e şi capul armiei,
el numeşte soli la puterile străine, consuli neguţătoreşti ş.a.
Oastea stătătoare în Staturile unite numără numai 6.000 ostaşi,
însă toţi cetăţenii ieu parte din deprinderile ostăşeşti şi în tâmp de
răsboiu sânt datori a prinde arme. Această oaste din cetăţeni adunată,
nu prea află plăcere înaintea acelora tactici, carii socotesc pre ostaşi
numai mahini fără voie slobodă şi numai pre aceia îi zic buni, carii
au încărunţii supt arme. Mai puternică este flota pre carea în tărie
şi depiinire numai a M. Britanii o întrece. In anul 1826 au stat din
68 corăbii de răsboiu, dintră care 25 au fost linii, şi celealalte vase mai
mici. Americanii au făcut cea mai mare corabie până acum cunoscută
„Pensilvania” cu 150 tunuri. Flota Staturilor unite s-au adaos de curând
prin mai multe corăbii de vapor.
Mai în frumoasă stare se află finanţele în staturile unite. Venitul
sue pe an peste/». 2<55//30.000.000 dolari, şi spesele numai la 16.000.000.
Veniturile se trag numai din vămi, vinderea pământului ş.a. ca acestea;
iară darea nemijlocită de la anul 1827 au încetat de tot. Asemenea fu în
anul 1835 plătite toate datoriile Confedărării. Acestea însă se înţeleg
numai despre Confedărarea peste tot, că fiecare stat are finanţe osabite,
şi unele şi datorii însămnătoare.
în Staturile unite nu este osăbire întră cetăţi, oraşe şi sate; că
şi cel mai apus loc are drepturi asemenea cu cetăţile mai strălucite.
Cetăţile se rădică foarte repede a deseori în mijlocul pădurilor sau
225
câmpurilor, mai înainte deşerte şi poartă parte numele cetăţilor lumii
vechi, aşa Viena, Francfurl, Berlin, Ierusalim, Nazaret ş,a, sau a unor
bărbaţi vestiţi, precum Brutus, UeşingC n, Cincinati ş.a. Decât toate are
mai frumos nume cetatea Filadelfia.
Se împarte această confedărare în 31 părţi, dintră care 25 sânt
staturi, 5 Teritoare şi 1 District. Din acestea 31 părţi, şase se numesc
demeazănoapte sau şi N. Anglie, şepte de mijloc, triisprăzece29 de
meazăzi, şi cinci de apus, care toate se vor numi în partea adoa, unde
numărul lăcuitorilor î) vom pune după numărarea de anul 1830, ne
venindu-ne la mână până acuma cea de anul 1840, şi aria după Balbi.
p. 266//
B. î n Parte
a)	Staturile de Meazănoapte:
1.	St. Men (Mâine) încungiurat mai mare parte de america
brilească şi Oceanul Atlantic, măsură în arie 1.801 m2 şi numără 399.468
îăc. Capitala e Augusta cu 4.000 lăc., iară cet. mai mare e Poartlend
(Portland), cu 12.542 lăc., port, şi neguţătorie mare.
2.	St. Niu Hemşir (New-I-Iampshire), cu 433 m2 în arie şi 469.533
lăc.; capitala e Coancord (Concord) cu 3.700 lac.
3.	St. Mesetciusets (Massachusets) cu arie de 412 m2 şi 610.000
lăc. Căpitala e Boast’n (Boston) cu 61.000 lăc., port mare, apărat prin
doaă forturi, neguţătorie înfloritoare, mai multe aşezăminte ştiinţăşti şi
zidiri strălucite. Boastnul e încungiurat de toate părţile prin mare şi cu
suburbele se leagă prin 7 poduri. De însămnat sânt încă: Cerlestaun
(Charlestown) cu arsenal foarte mare. - Chembridgi (Cambridge), cu
universitate şi Selem (Salem) cu 13.000 lăc. port şi neguţătorie.
226
:9 în original, trii sprăzece
4.	St. Vermon (Vermont) măsură în arie 461 m2 cu 280.600 lăc.
Capitala e Mon’pclie (Montpcllier) numai cu 3.000 lăc.
5.	St. Rod Ailend (Rhode Island), cu arie de 61 m2, 97.200 lăc.
şi capitala Niu-Port (New Port) ce numără 8.000 lăc. Mai mare şi mai
avută e cet. Providens (Providence) cu 17.000 lăc.
p. 267//6. St. Coancttichet (Connecticut) are arie de 240 m2 cu
297.700 lăc. şi doaa capitale Herford (Hartford) şi Niu-Hev’n (New
Haven), cea dintâi numără 9.600, aceasta 10.800 lăc.
b)	Staturile şiTeritoarele de mijloc:
1.	St. Niu-Ioarc (New Yorc) cuprinde în arie 2.307 m2 şi
1.913.500 lăc. Capitala e Elbeni (Aibany), cu 24.000 lăc., zidită lângă
apa Hods’n. cu neguţătorie tare întinsă. Nu departe stau: Troai (Troy),
Betlehem şi Hods’n (Hudson) cetăţi de rând. Mai încolo:
Niu-ioarc (NewYorc) cea mai mare cet. în America, cu 213.000
lac., zidită în loc nespus desfătat, la gura apei Hods’n, frumsăţată cu
un mare număr de zidiri pompoase şi una dintră cele mai avute şi mai
strălucite cetăţi a lumii. Poartă neguţătorie tare întinsă, are un mare
număr de corăbii, întră care 90 de vapor şi multe aşezăminte pentru
ştiinţe şi arte. - Bruclin (Brooklyn), cet. cu 15.000 lăc., arsenal şi verfte
mari se află nu departe de Niu-Ioarc.
2.	St. Niu-lersi (New Jcrscy) cu arie de 353 m2 220.700 lăc. şi
căpitala Trent’n (Trenton) ce numără numai 4.000 lăc.
3.	St. Pensilvania, măsură în arie 2.237 m2 şi numără 1.347.600
lăc. Căpitala ei e Herisborg (Hairisburg) cu 4.300 lăc. Aicea se află
şi Filadelfia în privinţa mărimii adoa cet. în staturile unite cu 167.600
lăc., zidită p. 268// frumos lângă curgătoarea Deleuer, cu neguţătorie
mare, multe făurişti şi un mare număr de zidiri strălucite. Lăcuieşte
227
în Filadelfia un episcop catolic şi altul reformat, numără mai multe
aşezăminte pentru ştiinţe şi arte foarte bine înzăstrate. - Pitsbbrg
(Pittsburg) cu 20.000 lăc., neguţâtorie şi industrie mare.
4.	St. Oheio (Ohio) cuprinde în arie 1.872 m2 cu 937.600 lăc.
Capitala e mica, însă frumoasa cetate Columbus. Mai mare e Sinsineti
(Cincinnati), cu 28.000 lăc. deşi înainte de 22 ani avea numai 2.540.
Lăcuieşte în Sinsineti un episcop catolic, are multe făurişti şi verfte în
care de la anul 1811-1831 s-au gătit 111 corăbii de vapor; de însămnat
mai este mica cet. Atena cu universitate.
5.	St. Indiana sau cum o pronunţie englezii, Indiene, cu arie de
1717 m2 351.500 lăc. şi capitala indianopolis.
6.	St. llinoais (Illinois) sau llinoaa după cum o numesc Francii,
măsură 2.727 m2 în arie şi e lăcuită de 157.500 suflete. Capitala acestui
stat e Vandalia cet. mică.
7.	St. Micighen (Michigan) întins mai mare parte spre r. de la
lacul de acest nume. Ariea şi numărul lăc. nu ile3" avem cunoscute;
că nu demult s-au adaos prin teritoriul luron şi o parte din teritoriul
Nord-Vest. Capitala noului acestui stat e Ditroait (Detroit) lângă apa
S.	Laurenţie.
8.	Teritoriul Nord-Vest spre a. de la la- p. 269// cui Micigan
numai puţin cunoscut şi împoporal foarte rar.
c)	Staturile şi teritoarele de meazăzi
1.	St. Merilend (Maryland), pe amândoi ţărmurii sinului Cespic,
măsură 525 m2 în arie şi numără 446.900 suflete. Capitala e Anapolis
cet. mică. Spre m. n. de la aceasta: Beltimor (Baltimore) una dintră
cetăţile Americii mai strălucite, cu un marc număr de zidiri pompoase, 30
30 Conform textului
226
port, neguţătoric şi industrie mare, numără 81.000 lăc., are Arhiepiscopie
catolică şi mai multe aşăzăminte literare.
2.	Districtul Columbia sau după englezi Coafombie, cu arie de
43/4 m2 şi 39.500 lăc. cu capitala Confedărării.
Ueşingtn (Washington), zidită după un plan foarte regulariu
lângă apa Potomac. IJliţile îi sânt foarte largi, toate îndreptate spre patru
plăgi a lumii şi se gatâ în piaţul de frunte în care se rădică pompoasa
zidire Capitolul. în anul 1830 au fost lăcuită această cetate numai de
18.833 suflete; planul ei totuşi c măsurat întru atâta de mare ca oarccând
se poate cuprinde la un milion lăcuitori. Se întrumseţază Ueşingtonul
prin un mare număr de zidiri pompoase, precum sânt: Capitolul, palaţul
Presidentulni, paiaţele miniştrilor, căzarma de marină, arsenalul,
astronomia. 20 beserici ş.a.
3.	St. Virginia se întinde în arie la 3.138 m2 şi e împoporat de
1.211.200 lăc. Cet. p. 270//căpetenească e Ricimond (Richmond), zidită
în loc desiatat lângă râul Gems, cu 16.000 lăc., poartă mare neguţătorie
şi lucră osăbite mânăfâpturi.
4.	St. Delcucr (Delaware), cu arie de 104 nr 76.700 lăc. şi
capitala D6ver.
5.	St. Chentochi (Kentucki) măsură în arie 1.908 mr şi numără
688.800 lăc. Capitala e Frencfort (Frankfurt) numai cu 2.000 lăc.
6.	St. Carolina (Cheroline după Englezi) de meazănoapte,
cuprinde în arie 2.269 m2 şi e lăcuită de 738.400 lăc., cu capitala Rali
(Raleig). Vestită este mica cet. Şarlot (Charlotte) de la băile de aur ce
se află în vecinătate-i.
7.	St. Carolina de meazâzi întinsă în arie la 1.495 m2, cu 581.400
lăc. Căpitala e Columbia, cet. mică. Mai marc e Cerlestn (Charleston),
cct. cu 30.000 lăc. episcopie catolică şi reformată, multe făurişti şi
neguţătorie mare.
229
8.	St. Tencsi (Tencsee) întins de la Carolina de meazănoapte până
în apa Misisipi, cu arie de 2.515 m2 şi 684.800 lac. Neşvil (Nashwille)
cu 6.000 lac. e capitala acestui stat.
9.	St. Gheorghia sau Georgie (Georgia), întinsă spre a. de la
Carolina de meazâzi, cu arie de 2.887 m2 şi 516.500 lăc. Capitala ei este
Milegivîl, cet. mică.
10.	Teritoriul Florida sau cum îl numesc englezii Floride,
întins mai mare parte peste jumătate-insula de acest nume. Se în-
p. 21 IU parte în Florida de răsărit şi de apus, se întinde în arie la 2.622
m2 şi se lacuieşte de 31.700 lăc. Capitala ei e Talahasi sau Telehasi
(Talahasce) cet. mică.
11.	St. Alebeme (Alabama) spre a. de la Gheorghia, cu arie de
1.929 m2 309.200 lăc. şi capitala Tuscalosa, cei. mică cu universitate.
12.	St. Misisipi spre r. de la apa Misisipi, cu arie de 2.245 ur şi
136,800 lăc. Capitala lui e Gecsa (Jakson) numai de curund zidită.
d)	Staturile şi Teritoarele de catră apus:
1.	St. Luisiana sau după englezi Luisiene în partea din jos a
apei Misisipi, cu arie de 2.322 in2 şi 215.800 lăc. Capitala ei este
Orleanul Nou (New Orleans) cet. mare şi frumoasă, zidită în loc
nesănătos lângă apa Misisipi, poartă mare neguţătorie, e înfrumseţată
cu multe zidiri strălucite şi numără peste 46.000 lăc. Lacuieşte aici şi
un episcop catolic.
2.	Tr. Erchenses (Arkansas) cu arie 2.859 m2 şi peste 30.000 lăc.
Acropolis, o cetate mică e capitala lui.
3.	St. Misuri pe amândoaă malurile râului Misuri, întins în arie la
3.085 m2 cu 140.000 lăc. Căpitala e Geters’n (Jefferson), cetate mica.
4.	Tr. Misuri spre apus până în munţii petroşi, şi
230
p. 272// 5. Tr. Columbia de la munţii pctroşi până în Oceanul
pacinic întins, sânt lăcuite mai numai dc Indieni vânători, Arica şi
numărul lăc. nu se ştiu. Cel de pre urmă se numeşte şi Oregan, şi în el
au zidit englezii la gura curgătoarei Columbia, fortul Astoria, fiind spre
aceasta împuternicit prin pacea de anul 1814.
p. 272//
4.	Mcbico sau confederare Mehicească
A.Peste tot
Mehicui (Mexico sau Mejico) se mărgineşte de cătră m. n. cu
staturile unite; de cătră r. cu acestea şi sinul mehicesc; de cătră m. z.
cu Guatemala şi Oceanul pacinic şi de cătră a. cu Oceanul pacinic. Se
întinde de la 16° - 42° a lăţ. de m. n. şi de la 253° - 29 le a lungi măsurând
în arie după Balbi 77.625 m2.
Pământul îi este rădicai ca cum ceva putere de supt pământ
l-ar fi înfiat în forma unui ţăst, peste care apoi se trag mai mulţi munţi
înalţi, avuţi de metaluri şi tare petroşi. Mulţi din aceştia fumegă şi ard
necurmat ca nişte pompoase altare în strălucita beserică a firii. Mehicui
se poate socoti ca o groasnică tărie firească, carea prin năvălire străină
nu se poate cuprinde, apărându-se prin ţărmurii înalţi, prin munţi numai
cu înguste curmături şi prin nesânătatca climei din margini carea e în
stare a nemici în scurt tâmp ori cc cumplită putere străină.
p. 272// în clima Mehicuhti face mare osâbire nu într-atâta
pusăciunea geografică în cât înălţimea locului. Partea mai aşezată din
vecinătatea amânduror Oceanurilor se numeşte pământul călduros
a căruia climă e ferbinte, umedă, şi nesănătoasă. Mai sus se rădica
pământul stâmpărat cu primăvară ne curmată şi climă sănătoasă; însă
în o parte mare a anului învâiit în neguri. Mai încolo se înalţă pământul
friguros cu munţi peste tot anul învăscuţi în nea, şi aer foarte sănătos.
231
Pe la cetatea Mehico domneşte stâmpărătura Italiei de mijloc, însă
printră munţi e clima mai aspră.
Curgătoare după marea întindere are Mehicul numai puţine,
cursul acestora este repede şi numai doaă Rio Grabo de Norte şi Colorado
sc pot corăbiea. Plecarea pământului în toate părţile nu sufere a se aduna
mare mulţime de apă spre a forma ceva curgătoare însamnătoare.
Pământul e în mare măsura roditoriu şi avut de produptele
tuturor climelor, începând de la cele poftitoare de căldură tropîcă până
la plântcle de alpe. Mai marc e rodirea pământului călduros, unde
vegetarea e întru atâta de grasă, de se poate asămăna unei mări de
plante. Mai avută e împăraţica mineralelor de argint, aur, fer, aramă
ş.a. Băile de argint sânt cele mai avute în tot pământul. Avute sânt şi
împărăţiile vegetătoarelor şi a vietăţilor, care cuprind o parte mare a
produpturilor numărate mai sus în descrierea peste tot. Bucatele de
p. 274// Europa, cafeaoa, trestia de zăhar, indigo, bumbacul, cacao,
bananele, maniocul, arborul hi na, mai multe spiţe de finici şi alţi arbori
de văpsit şi de lucru ii sânt produpturile de frunte dintră vegetătoare.
Frumoasele păduri încungiură munţii petroşi şi dau acestii ţări o faţă
nespus romantică, a căriea câmpuri le înfrumseţază mai peste tot
anul milioane de cele mai plăcute flori. Dintră vietăţi însămnăm ca
mai de frunte: faguarii, caguarii, bisamii, lupii, urşii, mămuilc dintră
care unele mici ca pumnul, altele mari cât omul; o mare mulţime de
vietăţi de Europa şi sburătoare începând de la micul colibru până la
Craiul vulturilor, la măreţul Condor. Dintră ţârâitoare sânt mulţi şărpi
şi aligatori. Curgătoarele, lacurile, marea, pădurile şi aerul au lăcuitorii
săi în mulţime nespus mare şi de forme osabite.
Numărul lăcuitorilor trece numai cu puţin peste 7.000.000, carii
sânt albi, mai cu samă Ispani şi puţini Englezi, mestecaţi, Indieni şi
puţini Negri.
232
Albii fac poporul domnitoriu, domnesc peste cele mai grase
pământuri, şi sânt peste un milion. Haracterul lor este tare osăbît de
a lăcuitorilor din Staturile unite. Lenea, ne statomiciea, plecarea spre
intrigi şi certe sânt uricioasele lor însuşiri moştenite de la strămoşii
lor din Europa, ce pricinuiesc atâtea turburări în această ţară. Numărul
mestecaţilor sue la 3.000.000, şi partea lor mai mare e prăsită din
Europeni şi Indieni, că sumeţii Ispani nu p. 275// s-au ferit de graţiile
frumoaselor pământene, mai cu samă dacă le au sâmţit a fi înzăstrate cu
frumoase averi. Indienii sânt la 3.000.000 împărţiţi în mai multe popoare
şi vorbesc de la 20-30 limbi, dintră care cea aţchetică şi otomitica sânt
mai de frunte. Cuvintele a acestii de pre urmă sânt toate de o silabă, şi
cea dintâe e întru atâta aspră, cât tomna limba rusască alăturată cu ea
se poate zice dulce şi moale. Aicea punem din ea numai trii cuvinte,
spre a cerca răbdarea celiloriului: tlantlacuapatli, Mixcuitlipiloţohoitl
şi Noplaţomahuiţteopixlataţin. Indienii sânt toţi slobozi şi o parte din
ei ne atâmători. Numărul Negrilor nu trece peste i 8.000 şi aceştia încă
sânt slobozi.
Mai toţi lăcuitorii din Mehico sânt creştini de legea catolică şi
numai Indienii ne atârnâtori au rămas credincioşi religiei strămoşăşti;
insămnăm totuşi, că mai mulţi dintră Indienii creştini pc lângă icoanele
sfinţilor cinstesc şi idolii primiţi dc la mai marii săi; că Ispanii nu mult
s-au străduit ca se pătrundă răligiea în inimă, ci i-au botezat şi pre aceia
carii au ştiut despre crcştinie numai ceva mai mult decât a face cruce.
Indienii păgâni se numesc de Ispani barbaros, cei creştini fideles.
îndustriea şi neguţătoriea, artele şi ştiinţele se află în Mehico în
stare cu atâta mai de jos cu cât sânt acestea în Europa mai nedeplinite la
Ispani de cât la Englezi.
p. 2 75//Mehico până în anul 1810 colonie ispănească, în urmarea
turburărilor Europei de atuncea s-au făcut ne atâmătoriu, luând întâie
233
forma de republică, mai târziu de Monarhie supt împaratul-Iturb ide după
a căruia surupare în anul 1824 s-au mutat în o confedărare asemenea
confedărării Staturilor unite din America de meazănoapte carea
cuprinde 24 Staturi, 4 Teritoare şi 1 District. Staturile sânt următoarele:
Mehico, Chcretaro (Queretaro), Guanahuato (Guanaxuato), Mecioacan
(Mechoacan), Halisco (Xalisco), Zacatecas, Sonora-Sinaloa (Cinai oa),
Ciguagua (Chihuahua), Durango, Tehas (Texas), Noevo-Leon,
Tambulipas, San Luis de Potosi, Vera Cmz, Puebla-Oahaba (Oaxaba),
Ciapa (Chiapa), Tabasco şi Iucatan (Yucatan). Urmează Teritoare le:
California, N. Mehico, Tlascala şi Colima, apoi Districtul Mehico ce
cuprinde cet. de acest nume şi pământul din giurul ei închis de Statul
Mehico. Forma chivemisirii ar fi se fie ca în Staturile unite din America
de meazănoapte; însă până acum legătura nu e destul statornicită şi
Statul Tehas cu pământ de 3.408 m2 se despărţi în anul 1835 de unie,
formând o republică ne atârnătoare. Pe acesta îl urmaşă în anul 1841 şi
iucatan, care precum se zice iară s-au întors.
Puterea oştească, veniturile şi datoriile sânt încă puţin statornicite.
p. 277/1
B) Topografiea
Mehico, cea mai strălucită cet. în America, căpitala
confedărăciunii mehiceşti, zidită în un loc desfătat pe ţămiurii unui mare
lac întră dărâmăturile vechii cetăţii Tenocitstlan, pre carea oau stricat
Ispanii. Uliţile îi sânt oable şi largi, căsile frumoase cu coperemânt
aşăzat pe care se află sădite flori şi pomi ce dau Mehicului faţa unei
desfătate grădini. Dintră zidiri însămnăm ca mai strălucite: beserica
arhiepiscopească cea mai mare în toată America, palaţul Vice-Craiului,
Casa statului, şcoala baiască, bănăriea, mai multe mănăstiri ş.a. Dintră
234
aşezămintclc ştiinţăşti e mai de frunte: Universitatea, şcoala bâiască, şi
Academia artelor. în Mehico lăcueşte Preşidentele Confedărării cu alte
deregătorii şi un Arhiepiscop. Neguţătoriea şi înduslriea acestii cetăţi e
în floare frumoasă.
Câmpurile din vecinătatea Mehicului sânt presărate cu mai multe
dărâmături de zidiri rămase din tâmpul vechilor Mehicani, precum: ruini
de beserici, paiaţe şi mai multe piramide întregi. Aicea se află şi cetatea
Tlalpan cu 6.000 lăc., capitala Statului Mehico.
Alte cetăţi mai alese sânt:
Puebla (Puebla de Los Angelos) cet. mare şi strălucită cu
episcopie şi 70.000 lăc., capitala unui stat. - Ciolula (Cholula) cu
p. 2781/ 14.000 lăc., mai mare parte Indieni şi cu o minunată piramidă
rămasă din vechime. - Tlaseala, cet. de rând, mai demult capitala
republicii de acest nume. - Vaiadoiid, capitala statului Mecioacan cu
episcopie şi 25.000 lăc. Toate acestea spre r. de la Mehico.
Ccrctaro, capitala statului de acest nume, cu 30.000 lăc., zidită
în loc foarte desfătat. — Guanahuato, cet. mare, cu 60.000 lăc., capitala
statului de numirea sa, şi cu băi de argint mai avute în tot pămân-
tul. - Guadalahara (Guadalaxara) cet. mare şi frumoasă cu 40.000
lăc. capitala statului Haiisco. - Zacategas, capitala unui stat, numără
25.000 lăc. şi are băi dc argint. - Âguascalientes, cet. foarte frumoasă
cu 20.000 lăc. Acestea 5 cetăţi sânt locate spre r. şi ni. n. în puţină
depărtare de la Mehico.
Merida, cet. de rând cu episcopie în Iucatan. - Campece
(Campeche), cet. mică, vestită de neguţătorie cu lemne Campece. —
Vera-Cruz, cet. dc rând în pământ nesănătos, lângă mare, cu întăritura
San Huan de Ulua (S. Juan de Ulua), capitala unui stat. - Orizaba, cet.
235
de rând. - Halapa sau lalapa, cet. frumoasă în a cărica vecinătate se
face plânta lalapa. Toate acestea se află lângă sinul mehicesc.
San Luis de Potosi, cet. frumoasă cu 20.000 lăc., băi de argint
şi capitala statului de al său nume. -Durango, cet. cu bănărie şi 25.000
lăc. -Ziacategas cu 25.000 lăc. şiîmportătoarebâi de argint. -Ciguagua,
p. 279// (Chihuahua), cet. foarte frumoasă, locată în un câmp plăcut,
căpitala unui stat cu 30.000 lăc. - Saitiio, cea mai mare cet. în Tehas,
şi Galaveston, căpitala acestii republici. Toate acestea în lăontrul ţării
spre r. de la munţii Mehicului.
San Carlos de Monterei, căpitala amânduror Califomiilor ce se
lăcuiesc mai marc parte de Indieni neatâmători. - Viladelfuerte, cet.
frumoasă cu episcopie, căpitala statului Sonora-Sinaloua. ~ Oahaca,
cet. mare cu 40.000 iăc., zidită în loc nespus frumos lângă Rio verde,
capul St. Oahaca. Nu departe de aici se află un mare arbor cipres a
căruia trunchi măsură împregiur 19 stângini. - Siudad Real (Ciudad
Real), cet. mică cu episcopie, căpitala St. Ciapa. Cetăţile mai pre urmă
numărate sânt locate în partea ţării spre apus de la munţii Mehicului.
6.	Guatemala
A. P e s t e tot
Spre m. z. dc la Mchico, întră acesta, sinul Mehicesc, Istmul
Panama, şi Oceanul pacinic sau întră 8°-17° a lăţ. de m. n. şi 284°-295°
a lungi, se întinde Guatemala ce supt nume de câpitâniea genărară de
Guatemala au fost până la anul 1821 colonie ispăneasea. Scoţindu-se de
supt domnirca Ispanilor au format în anul 1823 contedărarea Americii de
p. 280//mijloc. Ea măsură în arie după Balbi 8.687, iară după Humbolt
12.555 m2.
236
Pământul e muntos, Insă mai desfătat, mai roditoriu şi mai bine
adăpat ca a Mehicului. întră munţi se află un mare număr de vulcani,
ce pricinuind dese cutrămururi nu arare ori sate, cetăţi şi munţi se
sorb în sinul pământului. Cei mai înalţi munţi încungiură frumosul
lac Nicaragua. Clima e cea mai plăcută carea se poate socoti: ploile
tropice, vânturile suflătoare de câtrâ mare, mulţimea curgătoarelor,
umbra pădurilor şi fireasca răceală a munţilor stampară căldurile tropice
şi răspândesc peste faţa acestii ţări mii de frumseţe, unde şi stelele de
pre ceriu lucesc cu o pompă nespusă întru a tata cât singur luceafărul
Vinerea dă lumină mai ca luna în Europa. Frumoasă ţară de nu şi-ar
înghiţi aşa adeseori lăcuitorii!
Curgătoarele Guateinalii sânt mărunte, afară de Segovia şi San
Huan (S. Juan). Cel din tâi se deşartă în mare, în vecinătatea capului
Grasias a Dios; celalalt leagă lacul Nicaragua cu sinul mehicesc. De
mult este proieptat un canal, care prin acest lac şi prin curgătoarea San
Huan ar lega Oceanul atlantic cu cel pacinic.
Pământul este roditoriu în mare măsură şi avut de cele mai
preţoase produpte tropice. Pădurile cuprind mult mahagoni, pomii cel
mai bun cacao, şi câmpurile rodesc ccl mat minunat indigo. Numărul
vietăţilor de tot feliul este foarte mare şi mulţi închid în si- p. 281//
nurilc sale melaluri în mare măsură. însămnăm totuşi că frumoasa
această ţară nu au avut norocire de a fi cercată de învăţaţii dc Europa,
din carea pricină e numai puţin cunoscută. Câmpurile ei sânt presărate
cu dărâmături de zidiri vechi ca şi a Mehicului.
Guatemala e de asemenea lăcuitori lăcuită cu Mehico. Numărul
lor se zice a trece peste 2 milioane. Indienii se împart în 20 de popoare,
şi drntră ei mulţi ş-au apărat neatârnarea şi raligiea strămoşască. Cei
creştiniţi după noaale legi au asemenea drepturi cu albii. Cultura poporului,
îndustriea şi neguţâtoriea se află în mai mare deplinire ca în Mehico.
237
Guatemala cuprinde Districtul Guatemala, cu cet. de acest nume şi
pământul din vecinătate-i, şi următoarele 5 staturi: Guatemala, San Salvator,
Honduras, Nicaragua şi Costa-Rica. Forma chivemisirii e ca în Staturile
unite, însă puţin statornicită şi uniea fii de mai multe ori turburată.
B. Topografiea
Guatemala noaă (Guatemala la nueva), cet. foarte frumoasă,
zidită în o vale desfătată supt climă fericită, în partea ţării de cătră apus,
capitala confedărării şi a Districtului, cu Arhiepiscopie, universitate,
Academie de arte şi din preună cu ţinutul din pregiuru-i cu 40.000 lăc.; în
vecinătate-i se înalţă aşa-numitul vulcanul de p. 282//apă la 15.000’ şi în
depărtare de 3 ore se întinde Oceanul pacinic; de unde piaţul Guatemalii e
peste tot anul încărcat de frupturile tuturor climelor. Guatemala pătimeşte
adeseori de cumplite cutrămururi. De însâmnat sânt mai încolo:
Guatemala de demult (Guatemala antiqua), cet. cu 18.000 lăc.,
căpitala Statului Guatemala şi până la anul 1774, când fu prin cutrămur
clc tot răsipită, căpitala Căpităniei generare Guatemala. — Guatemala
veche (Guatemala la vieja), cet. mică. - Chice (Quiche), cet. mică,
vestită dc strălucitele dărâmături a vechii cetăţii Utaplan. Curtea
crăiască dc aicea au fost lungă 728’ şi lată 376’, în carea domnea un
mare lux. - Cichimula (Chiquimula), cet. cu mai mult de 30.000 lăc.
Toate acestea în Statul Guatemala.
San Salvator, căpitala statului de acest nume, cu 25 sau după
alţii cu 39.000 lac., zidită în un câmp, în mare măsură roditoriu, aproape
de vulcanul San Salvator. în anul 1835 fu locată în această cetate şi
chivemisirca Confedărării.
Comaiagua, cet. cu 18.000 lăc., căpitala statului Honduras,
scaun episcopesc. — Cortus, cu băi de aur foarte avute. - Truhilo
23S
(TruxilJo) şi Omoa, cetăţi mici întărite, cu climă ne sănătoasă. Toate în
St. Honduras.
Leon, capitala statului Nicaragua, cu 35.000 lăc., Universitate şi
Episcopie, zidită în loc foarte plăcut, nu departe de Oceanul p. 283//pacinic,
încungiurată dc mai mulţi vulcani. - ÎNicaragua. cct. marc lângă lacul de
acest nume. - Realeho (Realejo), cet. cu port în Oceanul pacinic.
San Hose (San Jose) căpitala Statului Costa-Rica, cu 20.000
lăc. - Cartago. cet. de rând, carea în anul 1841 fu prin un cutremur
cumplit răsâpită mai dc tot.

II.
INDIA APUSASCĂ
A. Peste tot
Frumoasele insule, ce se află în Oceanul Atlantic întră America
de meazănoapte şi de meazăzi fac India apusască, sau cum o numesc
unii Arhipelagul columbesc, întins întră 10° 15’-27°30’ a lat. de m. n. şi
întră 293°-318° a lungi, cuprinzând în arie 4.500 m2.
Arhipelagul columbesc este cel mai frumos în toată lumea, şi
au avut mare înfluinţă în soartea omcnimci macar se făcu Europenilor
cunoscut numai înainte de 300 ani. Insulele numitului Arhipelag se
pot socoti ca atâtea braţe de munţi eşili din mare, p’ântră carii şi pe
lângă carii se întind văii desfătate, câmpuri şi ţărmuri foarte roditori.
Rodirea pământului e ne spus maie, şi o vegetare grasă împreunată cu ne
pelrecătoarea primăvară, cu climăp. 2847/ stâmpărală prin vânturile de
cătră mare suflătoare şi prin aborirea acestiea îi măresc fmmseţele în mare
măsură. Cu plăcerile acestui pământ totuşi sânt împreunate şi ne plăceri;
că el e locul de îngropare a milioanelor de oameni, carii îşi află aici
mormântul în scurt tâmp, mai cu samă de nu se contenesc de desfătările
acelea, ce slăbesc puterile trupului. Clima zic în acest Arhipelag c foarte
ne sănătoasă pentru străini, carii totuşi parte se aduc din Africa peste
voie-şi, parte vin din Europa traşi de pofta câştigului în mare număr.
Afară dc aceasta, furtunile doară necăiri sânt atâta spulberate ca aici,
care smulg copaci, răsipesc cetăţi şi sate şi huluesc dealuri întregi.
241
De produpte este mai avută împăraţi ea vegetătoarelor, între când
cu acestea pre oricare ţară de pre pământ. Mai de însămnat sânt: trăstiea
de zăhar, cafeaoa, bumbacul, tabacul, indigo, ghimberiul, pimcntul sau
piperiui de Hamaica, cacao, fintcile, pomorancele, bananele, ş.a. Zăhar
se face în Antile pe an la 7.000.000 măji şi cafea peste 400.000 măji.
Tabac creşte mai mult şi mai bun în Cuba şi în Haiti. în insula de pre
urmă au învăţat Ispanii de la bărbarii de America urâta mesărie de a
fuma, carea curând au făcut călătorie peste tot pământul.
Lâcuitorii sânt: Albi, mai mare parte, Ispani, Englezi, Frânei,
Holanzi, puţini Dani şi Şveci. Negri şi Mestecaţi, că pre Indieni i-au stâns
de tot tirăniea europenilor. Numă-p. 285//rul lor face peste tot 2.843.400
suflete, întră carii Albi sânt 483.000, Negri şi Mestecaţi 2.360.400
suflete. Acestiea iară sânt parte sclavi, parte slobozi şi ne atârnători.
Sclavi se află 1.147.500. Slobozi şi ne atârnători 1.212.900 suflete.
Mulţimea negrilor din acest Arhipelag e un monumânt a neomeniei
europenilor şi va rămânea o neagră peatâ în Istoriea omenimei; că ei
fură aicea aduşi în legături şi vânduţi ca vitele. Spre lauda Ispanilor,
totuşi sântem datori a mărturisi, că ei poartă sclavii săi mai omeneşte.
*
Se împarte India apusască: 1. In Antilele mari: Cuba, Hamaica,
Haiti şi Porto-Pico, 2. în Antilele mici, împărţite în Antilele de supt
vânt şi de peste vânt. 3. în insulele Bahama sau Lucaie.
B) în Parte
1. A n tilele Mari
a)	Cuba. Frumoasa şi roditoarea aceasta insulă, are formă lungă-
reaţă, pământ mai mare parte aşezat şi delos; însă şi muntos. Cuprinde
în arie, din preună cu insulele mai mărunte din vecinâtate-i, 2.309 nr şi
242
703.500 lăc., mai mare parte catolici. Cuba e supusă Ispanilor şi e cea
mai avută şi roditoare întră Antile. întră lăcuitori se află mai mulţi ce
despun peste căpital de milioane. Cetatea primare e p. 286// Havania
(Havanna), cet, mare, întărită ţapăn, cu port mare, care poate cuprinde
ori ce flotă puternică, zidită în loc ne spus desfătat pe ţărmurile de cătră
m. n., drept cu Florida. Uliţile îi sânt oable, însă tinoase şi rău petruite.
Numără 113.000 lăc., întră carii mulţi neguţători foarte avuţi. în Havania
lacueşte Chivemisitoriul ispănesc şi un Episcop. Dintră aşezăminteie
ştiinţeşti e mai de însămnat universitatea şi biblioteca. In neguţătorie se
numără întră cele dintâi cetăţi a lumei noaă.
De însămnat mai sânt: Matanzas, spre r. de la Havania, cet.
mare în loc foarte frumos zidită. - Trinidad, cet. eu 20.000 lăc., în
partea insulei de cătră m. z. - Santa Maria sau Vila del Prinsipe,
cet. cu 30.000 lăc. şi neguţătorie mare. - San-Hago (S. Jago), cet. cu
Arhiepiscopie.
Insulele mai mărunte de lângă Cuba pentru frumseţele cu care
le au înzăstrat firea se numesc Gredinile Craiului şi a Crăiesii sau
Grădinuţele, întră care e mai mare insula Pinas.
b)	Hamaica. Hamaica (Jamaica) spre m, z, de la Cuba, supusă
Britanilor, cuprinde în arie 270 m\ în anul 1829 cu 322.421 lăc., mai
mare parte Negri şi mulaţi. Lăcuitorii sânt foarte avuţi întru atâta cât
în unele locuri la un lucrătoriu de rând se plăteşte pe zi 10 fior. bani de
argint. întră lăcuitori 300.000 sânt sclavi. Pământul e ne spus plăcut,
rodirea mare; însă clima mai ne sănătoasă ca în alte Antile. Hamaica
formează o gu- p. 281// bemie de carea se ţine şi coloniea Balize sau
Honduras din Guatemala. Locurile mai de însămnat sânt:
San Hago de Vega (S. Jago de Vega) sau Spaniştaun
(Spanishtown), cet. mică cu 5.000 lăc., capitala Guberniei, şi scaunul
Chivemisitoriului.—Chingstăun (K jngstown), cet. mare şi foarte avută,
243
cu 40.000 lăc. şi neguţătorie mare. - Port Rotai (Port Royal), cct. cu
port, şi neguţătorie şi 18.000 lăc. însămnatele trii cetăţi sânt locate în
partea însutii de cătrâ m. z. puţin depărtate una de alta.
în Colonia Honduras, în uscatul Americii se află Balize, cet.
mică cu 2,000 lăc. ce poartă însâmnătoare neguţătorie cu osăbite feliuri
de lemne.
c) Haiti. Insula Haiti sau San-domingo, pre carea Colombo o
numise Hispaniola, e pusă spre r. de la Cuba şi Hamaica, şi măsură în
arie 1.385 m\ cu mai bine de 1.000.000 lăc. Pământul îi este plăcut,
schimhându-se munţii şi dealurile cu şăsurile şi văile desfătate; însă
clima e tare nesănătoasă, şi frigurile galbine bagă în mormânt pre
lăciiilori cu miile. Toţi lăcuitorii sânt negri sau Muiaţi, vorbesc mai
mare parte limba frâncească şi turnează religiea catolică. Albii nu pot Ii
aici cetăţeni.
Lăcuitorii din Haitii se străduesc cu toate puterile a să face vrednici
de a fi munăraţi întră popoarele luminate; de unde iubesc ştiinţele foarte
şi scoalele publice sânt la ei mai p. 288// bine orânduite de cât la multe
popoare din Europa. Mai multe versuri făcute în limba frânccascâ de
negri din Haiti litră cetite cu plăcere şi în Europa. în asemenea floare se
zic afi artele şi mai cu samă zugrăvirea. Meseriile încă au ajuns ia mare
deplinire şi mai multe mânăfăpturi eşite din făuriştile Negrilor dc aicea se
pot alătura cu a europenilor. Toate acestea arată a fi omul om supt toate
climele şi zonele, a fi în stare a desbrăca ’bărbăriea numai creştere sa aibă
şi se nuse lipsască de cel mai preţos dar de slobozenie. Negrilor de aicea
totuşi se bagă vină că ar fi cam leneşi şi prea iubitori de pompă, şi că
nevestele lor ar pofti să aibă câte o sută de şaluri de Madras şi jumătate
atâtea vestminte ca să sc uite cu îndestul ire în faţa bărbaţilor săi.
Insula Haiti au fost împărţită în tâmpurile vechi întră Ispani şi
Frânei, şi de la anul 1795 au venit toată supt domnirea Franeiei. O oştire
244
cruntă întră albi şi negri se închie cu omorârea şi alungarea acestora,
şi învingătorii Negri cu Mulaţii formară întâie mai multe staturi
neatâmatoare, ce mai târziu fură mutate o în51 republică democratică, pre
carea însă Franciea o recunoscu în anul 1825 de neatâmatoare. Puterea
oştească a acestii republici în tâmp de pace stă din 12.000 ostaşi; însă în
tâmp de răsboiu tot cetăţanul în vrâstă de 15-60 ani e ostaş. Veniturile
fac 40.000.000 franci. Cetăţile mai alese sânt:
Porto Prens (Port au Prince), cet. cu/?. 289//15.000 lac., capitala
republicii, zidită în partea insulîi de cătră apus, are port, liceu, 2 tipografii
în care se tipăresc 3 jurnale în limba frânceascâ şi poatră mare neguţă-
torie. - Le-Chei (Les Cayes), cet. frumoasă cu Gimnasiu. — Cap-Haiti,
cel. cu 10.000 lac. - Sau Domingo. mai demult capul coloniei ispăneşli
din acesta insula, are scaun arhiepiscopesc şi 10.000 lac.
d) Portorico. Aceasta se află spre r. de la Haiti, e supusă
Ispanilor, măsură în arie 100 nr şi numără 22.500 lâc. şi are formă
pătrată lungăreaţă. Cetatea mai de frunte este aicea San Huan de
Portorico (S. Juan de Porto rico), capitala insulii, cu port, neguţătorie
importatoare şi 30.000 lăc.
2. Antilele mici
Un mare număr de insule mărunte, ce se află parte în vecinătatea
Columbiei, parte, începând de la gurile apei Orinoco, până drept cu
Portorico, se numesc Ântiiele mici. Cele de lângă Columbia se numesc
Insulele de supt vânt, şi celealalte de peste vânt.
întră Insulele de supt vânt sânt mai de frunte: Aruba, Curasao
şi Buen Aire, care sânt supuse Hol auz i lor; Margareta carea se ţine de
republica Venezuela; Trinidad şi Tabago cuprinse de Englezi. Număratele
'' Conform textului
245
insule sânt muntoase, săci şi puţin roditoare; afară to- p. 290// tuşi
de Trinidad şi de Tabago, care au pământ gras şi umed. în Curasao
e cet. primară Vilhelmsştat, cu 5.000 lăc. în Trinidad Spaniştaun
(Spanishtown) cu port, neguţătorie. Episcopie catolică şi 9.000 lăc., iară
în Tabago Scarboro (Scarborough), cet de rând. întră acestea insule
Trinidad este mai mare, care cuprinde 80 m2 şi 40.000 lăc.
Insulele de peste vânt se întind spre m. n. de la Trinidad, se
numesc şi Insule carăbeşti, şi se împart în englezâşti, frânceşti, dăneşti,
holăndeşti şi una svedească. Moi va se numărăm numai cele mai de
frunte începând de la cele englezâşti.
a)	Dintra antilele mici englezâşti însamnăm: Grenada, cu 28.000
lăc. şi cet. primară, Giargitaun (Georgetown) ce numără 8-10.000
lăc. - Sânt Vinsent (S. Vincent), cu 26.000 lăc. şi cet. primară
Chingstaun (Kingslown). - Santa Luzia (S. Lucia) măsură în arie
10 m2 şi e lăcuită de 25.000 lac., cet. de frunte e Por-Castri (Port
Castries). - Barbados, cu 100.000 lăc. şi cet. primară Bridgitaun
(Bridgetown). - Dominica măsură în arie 13 m2, însă are puţini locuitori.
Mai încolo: Antigua cu cet. Gonstaun (Johnstown); Montserat, insula
s. Hristofor, Anguila, câteva dintră insulele virginice ş.a.
b)	Insulele frânceşti sânt: Guadeiup (Guadeloupe) stă din doaâ
insule, măsură în arie 30 m2 şi numără 126.000 lăc., cet. primară e
Bas’ter (Basse terre) cu 8.000 lăc. Mai mare p. 291// ca aceasta e cet,
Poent a Pitr (Point a Pitre) cu 17.000 lăc., port mare şi neguţătorie.
- Martinica (Martinique) cu arie de 16 m2, 101.000 lăc. şi căpitala
For-Roaial (Fort-Royal) cu 7.000 lăc. Tot în această insulă se află cet.
Scn’Pier (S. Pierre) cu 18.000 lăc. şi neguţătorie tare întinsă. Celelalte
insule frânceşti sânt foarte mici.
c)	Danii domnesc peste trii dintră insulele virgineşti: Sent-
Croa (Sainte Croix), Sen Toma (S. Thoma) şi Sen Jan (S. Jean) care se
246
lacuesc peste tot de 46.000 lăc. Cet. primare e Cristiansştad în insula
Sent-croa, cu 5.000 lăc.
d)	Holanzilor afară de cele mai sus însămnate mai sânt supuse
trîi dintră insulele virgineşti: Sent Eustaşi (S. Eustachc), Sen'Martin şi
Saba, lăcuite de 14.000 lăc.
e) Şvecii din insula Bartelemi cu 18.000 lăc. şi capitala
Gustavia, ce are port slobod şi 10.000 lăc. Toate acestea insule au
pământ roditoriu, şi climă stâmpărată, dară ne sănătoasă. întră munţi
sânt mai mulţi vulcani. Lăcuitorii stau mai mare parte din sclavi.
3.	Insulele Bahama
Oceanul atlantic spre m. n. de la Cuba e presărat cu un mare
număr de insule care se numesc Bahama sau Lucaie. Numărul lor se
zice a lî de la 650-700, care măsură în arie 257 p. 292//m- şi sânt lăcuite
de 16.500 lăc., mai mare parte sclavi şi puţini englezi. Pământul lor e
puţin rădicat peste faţa mării, mai puţin roditoriu ca a Antilelor; coperit
totuşi cu vegetare grasă, cu climă stâmpărată şi sănătoasă.
Dintră acestea insule numai 14 sânt mai mari şi dintră acestea
încă numai 7 au lăcuitori. Mai vestită este insula Guanahani sau San
Salvator, pre carea Colombo în 12 octomvrie în anul 1492 au aflat-o
întâie, şi iară Providans (Providcncc) cu capitala Lucaielor Masau, ce
numără 5,000 lăc.
247

p. 292//
III.
AMERICA DE MEAZĂZI
BRASILIA
A)Peste tot
Brasilia, cei mai mare stat în America, cuprinde partea de cătră
r. a Americii de m. z. şi se mărgineşte: de cătrâ m. n. cu Columbia,
Guaiana şi Oceanul atlantic; de cătră r. cu Oceanul atlantic; dc cătră m.
z. şi a. cu Uruguai, Paraguai, Argentina, Peru şi Columbia. Se întinde
de ia 4°20’ a laţ. de m. n. până la 33° a lăl. de m. z. şi de la 308° până
p. 293// la 343a lungi, măsurând în arie 130- sau după alţii 140.000
m- din care totuşi abea sânt lucrate 2.000 nr.
Partea mai mare a Brasiliei cuprinde pământ rădicat şi muntos,
care se întinde mai cu samă spre r. şi spre m. z. de la 10“ a lăţ. de m. z. Toţi
aceştia munţi se ţin de sistema brasilească, au înălţime puţină, sânt avuţi
de metaluri şi se înbracâ cu groasnice păduri, întră ramurile munţilor
se întind şăsuri înalte rădicate la înălţime de 2.000-2.500’, pe uncie
locuri săci, numite Campaş, pe altele roditoare în mare măsură şi tăete
de văii desfătate. Asemenea sc înfrumseţază ţărmuri i cu toată pompa
vegetării tropice. în partea de cătră m. n., în vecinătatea Guaianii încă
se trag câteva ramuri de munţi păduroşi din sistema guaianească. întră
249
” în conformitate cu textul
munţi i Brasiliei vulcani nu se află şi din această pricină ea este scutită de
cutremururi, de care atâta pătimesc alte părţi a Americiu Pe amândoaă
malurile apei Amazoanelor se întinde marele şăs a apei Amazoanelor,
despre care am vorbit mai sus. Acesta se copere cu groasnice păduri, e
udat de un mare număr de curgătoare şi are pământ roditoriu; însă e mai
mare parte ne lăcuit sau lăcuit numai de Indieni barbari.
Brasilia stă mai mare parte supt zona călduroasă; că ecuatorul
trece peste partea-i de cătră m. n.; clima ei totuşi se stampară prin
vânturi, umezala pământului şi prin înălţimea acestuia în partea de
cătră r, în p. 294/7 lunile noastre de iarnă curge în Brasilia ploe foarte
multă, care ţine luni întregi necurmat, însă vijăliile din Antile sânt aici
ne cunoscute. Căldură mai mare au de a suferi provinţele de cătră m. n.
Clima Brasiliei încă este ne sănătoasă pentru străini, însă ntce aminte
aşa ca Antilele, Guaiana şi alte părţi de lângă sânul mehicesc. Brasilia
are mai multe ţinuturi aşa sănătoase ca Europa,
Produptele Brasiliei sânt foarte multe care o pun în rangul celor
mai avute ţări pe pământ. Vietăţi de tot feliul are în număr ne spus mare,
mai cu sama multe vite, cai, cătiri, măgari, şi oi. De sălbatice sânt pline
pădurile şi câmpurile, şi de peşti toate apele. Dintră ţârâitoare se afla un
mare număr de şărpi întră carii Boa, ce măsură 5-6 stânjâni în lungime
şi la o mâncare mistueşte un cerb întreg, o mare mulţime de broaşte
lăsloase din a cărora oaă se găteşte ol cu. Dintră vegetătoare sânt mai
de însămnat: bucatele de Europa, bumbacul, cafeaoa, trăstica dc zăhar,
indigo, sofranul, multe feliuri de poame şi plante de leacuri, balsamul,
mai multe feliuri de lemne din care să gătesc văpsele şi lucruri mesăreşti
foarte frumoase, lemn hma, struguri, cacao, ceai, ş.a. Brasilia are ne
spuse avuţii în cumplitele sale păduri. Dintră minerale se sapă mult aur,
platina, diamanturi şi alte petri scumpe, fer, plumb, aramă, cusutoriu,
argint viu, sare ş.a. toate în câtime mare.
250
p. 295// însă faimoasa şi atâta avuta această ţară carea ar fi în
stare a nutri pe lesne 500 milioane e împoporată numai de 5 milioane
suflete. Lăcuitorii sânt Albi, Negri, Indieni, Mulaţi şi Mesliţi. Numărul
Albilor numai cu ceva trece peste un milion şi sânt Portugali cu puţini
Nemţi. Numele de Albi nu s-ar prea lovi Portugalilor de aicea, că ei şi
în Europa sânt puţin albi, dară în Brasilia, unde îi frige soarele tropic?
Dintră Negri în anul 1823 au fost 159.000 slobozi şi 1.800.000 sclavi;
iară din Indieni în acel an 259.000 primise legea creştinească, şi la
150.000	mai era păgâni şi nesupuşi. Indienii din Brasilia se împart în un
marc număr de popoare, ce vorbesc până în 200 limbi şi dialepte. Cei
ne atâmâtori sânt în mare măsură sălbatici, umblă goli, trâesc din vânat,
pescuit, din frupturi şi rădăcini. Mai vestiţi sânt Gotocuzii, carii îşi taie
buzele, îşi rănesc faţa, îşi acaţă în buze şi urechi ceva rotiţe de lemn.
Răligiea domnitoare e în Brasilia cea catolică supt unArhiepiscop
şi 6 Episcopi, şi numai Indienii ne supuşi cu unii dintră Negri mai
urmează legea păgânească. Cultura în Brasilia se află in stare mai de
jos ca în republicile rădicate din coloniile ispăneşti; însă neguţătoriea
ajutată prin fireasca pământului rodire, prin mulţimea curgătoarelor ce
sc pot corăbiea şi prin porturile bune e în floare foarte frumoasă.
Brasilia până în anul 1822 au fost coloniea Portugaliei, când
vestindu-se de ne atâmătoare p. 296// au ales împărat pre Petru I, fiul
Craiului Portugaliei Ioan VI. Ea dară e singura Monarhie în America.
Puterea împăratului e mărginită prin Curtea Senatorilor şi a Deputaţilor.
El are numai puterea executivă, iară cea legislativă o împarte cu generară
Adunare, care nume se dă celor doaă ciuli mai sus însămnate, Deputaţii
se aleg de popor numai pe anumit tâmp, iară Senatorii pe toată viaţa,
în anul 1834 s-au făcut în Constituţie mari schimbări, provinţele au
căpătat chivemisire puţin atâmătoare în orânduirea trebilor din lăontru,
şi Brasilia fu mutată în Monarhie federativă.
251
Veniturile acestii împărăţii sue pe an la 24.000.000 fiorini,
datoriile la 150.000.000. Oastea stă în tâmp de pace din 15.000 ostaşi
de linie şi 45.000 militari. Flota în anul 1826 cuprindea 52 corăbii, întră
care 3 de linie şi 9 fregate.
Brasilia se împarte în 18 provinţe, dintră care următoarele 15 se
întind pe ţărmuri i Oceanului atlantic: 1. Para. 2. Maraniau (Maranhao).
3. Piaui (Piauhy). 4. Sear (Ceara). 5. Riu-Grande (Rio Grande).
6. Paraiba (Parahiba). 7. Pernambucu (Pernambuco). 8. Alagoaş
(Alagoas). 9. Seregipe (Sercgipc sau Sergipe). 10. Baia (Bahia).
11. Espiritu Santu (Espirito santo). 12. Riu de Janeiru (Rio de Janeiro).
13.	Santu Paulii (S. Paulo). 14. Santa-Catarina. 15. Santu-Pedru
(S. Pedro); următoarele 3 se întind în lăontrul ţării: 16. Minaş Geraiş
(Mi-p. 297//ms, Geraes). 17. Goiaş (Goyaz). 18. Matu Grosu (Matto Grosso).
B. Topografica
Riu de Janeiru ( Rio de Janeiro), capitala Brasiliei şi a provinţii
dc acest nume, una dintră cetăţile Americii mai frumoase şi mai mari,
numără 200.000 lăc. Zidită în loc nespus desfătat supt climă fericită,
aproape de tropicul căpriorului, lângă Oceanul atlantic, are port foarte
marc şi sigur, şi e înfrumsăţată cu un mare număr de zidiri strălucite,
dintră care însamnăm următoarele: palaţu'l împărătesc, palatul şi
beserica cpiscopească, bănăriea, armăriea, arsenalul şi un scoc
minunat ce aduce apă de beut, lung 1.200 stânjini, rădicat pe arcuri.
Dintră aşezămintele ştiinţăşti sânt mai de frunte: universitatea, şcoala
doftoreascâ, şcoala hirurgeasca, biblioteca împărătească şi grădina
botanică. Neguţătoriea acestii cetăţi e foarte întinsă şi în tâmpurile de
cunind trecute s-au rădicat un mare număr de făurişti. în Riu de Janeiru
lăcueşte împăratul Brasiliei cu deregătoriile mai înalte şi un Episcop.
252
Portul se apără prin mai multe forturi ţapene. Dintră lăcuitori ca 90.000
sânt negri.
Peste pământul din pregiuru! acestii cetăţi au vărsat firea cele
mai încântătoare frumseţe care şi le poate omul înlipui: clima sănătoasă,
stâncile rădicate în mijlocul câmpurilor în- p. 298// văscute cu o grasă
vegetare, ţărmurii pompoşi, arborii de ţări tropice, mulţimea paiaţelor
de vară şi a satelor frumoase a câştigat acestui pământ loc întră cele
mai desfatăcioase ţinuturi supt soare. Nice un străin l-au cercat sâ nu fi
fost răpit de frumuseţele lui. Nu de parte de cetate se află Boa Vistra, un
palaţ împărătesc de vară foarte strălucit şi mai încolo altul numit Buta
Fogu. în depărtare mai mare se vede ffumosa cet. Santa Cruş (S. Ctux)
cu un palaţ împărătesc.
Alte cetăţi în Brasilia:
a)	Spre m. n. de la Riu de Janeiru: Vittoria, cet. cu 5.000 lăc., capitala
provinţii Espiritu Santu. - Vilarica, spre a. de la Vittoria, în loc muntos foarte
desfătat, cu 9.000 lăc., căpitala auroasei provinţe Minaş Gcraiş. -
Baia (Bahia) sau San Salvador, cet. mare cu 120.000 lăc., zidită
în loc foarte plăcut lângă un golf a Oceanului atlantic, are port mare,
scaun arhiepiscopesc şi poartă ncguţătorie mare. Baia până la anul
1763 au fost căpitala Brasiliei, acuma au rămas numai a provinţii de
numirea sa, - Sergipe, cet. cu 10 sau cum zic unii cu 30.000 lăc., zidita
lângă Ocean, căpitala provinţii Sergipe. - Portu-Calvu (Porto Calvo),
căpitala provinţii Alagoaş. -
Pernambucu (Peraambuco) sau Sidade- p. 299// do Resife
(Cidade do Recife), a triea cet. în Brasilia, căpitala provinţii Pernambucu,
cu 60.000 lăc., stă din trii părţi ce sânt zidite în o insulă, o jumătate-
insulă şi pe uscat, are port şi poartă ncguţătorie mare. Tn vecinătate se
253
află scăzuta cet. Olinda cu episcopie. - Paraiba (Parahiba), cet. cu
7.000	îăc., capitala provinţii dc numirea sa. - Natal, cet. mică, câpitala
provinţii Riu grande. - Aracati, cet. cu 9,000 lăc. în provinţa Sear.
San Luiş de Maraniau (S. Luis de Maranhao), cet. mare şi
avută, cu episcopie şi 28-30.000 lăc., zidită în o insulă, câpitala provinţii
Maraniau. -Para sau SantaMaria de Belen’ (Belem), cet. cu 20.000 lac.,
Episcopie, neguţătorie împortătoare şi multe zidiri strălucite, câpitala
provinţii Para, zidită lângă râul Para. Provinţa Para cuprinde partea mai
mare a şăsului apei Amazoanelor, măsură în arie la 50.000 m2 şi e lăcuită
numai de 200.000 lăc., când pe lesne ar putea nutri 200.000.000.
b)	Spre m. z. de la Riu de Janeiru: San Pauiu (S. Paulo), cet. cu
18.000	lăc., capitala provinţii de numele său. zidită în pământ rădicat mai
supt tropicul căpriorului, cam spre a. dc la capitala ţării; are episcopie
şi universitate, - Esteru sau Nosta Senhora do Desterro, cet. mică în
insula s, Catarina, capitala provinţii de acest nume. - Portalegre, cet.
cu 12.000 lăc. în provinţa San-Pedru.
c)	în lăontrul ţării: Golaş (Goyaz), cet. primare în provinţa de
numele acesta cu 8.000 p. 300// lăc. - Matu Grosu sau Vila Bela, cct.
cu 6.000 lăc. în provinţa dc acest nume. Provinţele din lăontrul Brasilici
sânt rar împoporatc, însă foarte avute de metaluri: de aur. platină, fer,
cusuloriu, aramă, petri scumpe ş.a. aşa: Goiaş, Minaş Geraiş şi Matu
grosu. Afară dc acestea: San Pauiu şi Espiritu santu. Pământul acestora
c mai preturi ndi nea încărcat cu aur.
2.	Guaiana
Spre m. n. de la Brasilia se întinde Guaiana (Guyana), care nume
în înţalesul lat se dă pământului dintră apa Amazoanelor şi Orinico; iară
în înţălesul strâns încare îl întrăbuinţăm aicea numai pământului dintră
254
apa Oiapoc şi capul Nasau. Guaiana dară se întinde de la 1 y-7° a lâţ. de
m. n. şi de la 319°-327° a lungi. întră provinţa Brasiliei Para, Ocenaul
atlantic şi republica Venezuela. în arie se zice a măsura 8.000 m2.
Pământul Guaianii mai în lăontru c muntos şi învâscut cu
cumplite păduri, pe lângă ţărmuri oblu, nesipos şi gras în mare măsură;
însă cu climă nesănătoasă. Avuţiile Guaianii se cuprind mai numai în
împărăţiea vegetătoarelor şi a vietăţilor; că metaluri sau nu are sau au
rămas până acum ascunse.
Sc împarte Guaiana în frâncească spre r., în holandească în
mijloc şi englezască spre a. însă pământul din lăontru nu e colonizat
şi acolo lăcuesc Indieni neatâmători, ba şi Ne- p. 301// grii fugiţi au
rădicat în Guaiana englezască o mică răpublică. Din acestea:
a)	Guaiana frâncească, întră apa Oiapoc şi Maroni, numără numai
16-17.000 lăc., mai mare parte negri şi cam aţâţa Indieni neatâmători.
Cet. primară e Caien (Cayenne) numai cu 4.000 lăc.
b)	Guaiana holandească întră Maroni şi Corantin, numără
57-60.000 lăc. Hoianzi, Frânei, Evrei dară mai mare parte Negri şi Mulaţi.
Cet. de frunte e aicea Paramaribo, capitala coloniei, cu 20.000 lăc., zidită
frumos în loc desfătat lângă apa Surinam, poarta neguţatoric mare.
c)	Guaiana englezască, lăcuită de 130.000 lăc., Europeni,
Indieni Mestecaţi şi Negri. Mulţimea o fac aceşti de pre urma ca la
90.000, suflete. Se împarte în trii colonii: Esecvibo (Essequebo), Berbis
(Berbice) şi Demcreri (Demerary), chivernisite prin doi chivernisitori.
Cetăţile alese sânt: Georgetaun (Georgetown), cet. frumoasă, curată
şi avută, zidită de Hoianzi lângă apa Esecvibo, cu 10.000 lăc., capul
coloniilor Esecvibo şi Demereri. - Noul Amsterodam, cet. mai mică,
zidită iară de Hoianzi lângă apa Berbis, capitala coloniei Berbis.
255
3.	C o I o m b i a
A) Peste tot
Ispania până la începutul sutei a 19 domnia nu numai peste
Mehico şi Guatemala, dară şi peste partea mai mare a Americii de
meazăzi, peste aurosul pământ întins spre a. de Ia Guaiana şi Brasilia şi
spre m. n. de la Patagonia, întru atâta cât nice un Monarh supt soare au
avut supt schipîrul său aşa multe, frumoase şi avute ţări ca Craiul din
Ispania. însă în urmarea mai multor turburări ce avu a suferi Ispania
de la anul 1808-1823 tot uscatul Americii s-au scos de supt asculta-
re-i, rădicând întră multe sângeroase mişcări mai multe republici ne
atâmătoare. Din acestea fu una Coiombia, formată din Vice-Crăimea
Noa Granada şi Căpitani ea generară Caracas. Acestea au rădicat steagul
neatârnării in anul 1809 şi numele mai sus insâmnat in anul 1819.
Răpublica Coiombia nu putu fi odihnită până ce în anul 1831 se împărţi
în trii republici: Venezuela, N. Granada şi Ecuador, unite spre asâ apăra
în contra năvălirilor străine; însă tară chivemisire centrală.
Coiombia se mărgineşte spre m. n. cu Mr. columbieă; spre r. cu
Guaiana şi Brasilia; spre m. z. cu Peru, şi spre a. cu Occnaul pacinic şi
Guatemala, întinzându-sc dc la 13° a lăţ. dc p. 303//lam. n. până la 6° a
lăţ. de m. z. şi de la 295°-319° a lungi. în arie măsură 51.750 rrr.
Pământul ei e mai mare parte muntos şi delos, coperit cu
cumplite păduri. Şăsuri mai mari se întind lângă apa Amazoanelor şi
Orinoco, care se adapă de un. mare număr de râuri apătoase foarte. în
partea spre r. de la Orinoco se frag munţii din sistema Parime, spre a.
şi m. n. se întinde o parte a sistemei Andelor cu vârvuri foarte înalte,
cu multe metaluri şi un număr mare de vulcani. P’ântră aceşti munţi
se întind cele mai desfătate văii afonde şi înalte, peste care firea cu
256
mână plină au vărsat toate frumseţele sale. Pe lângă Oceanul pacinic se
trage pământ oblu, puţin roditoriu, lat de 10-15 miluri, pe unele locuri
mai îngust. Spre r. se coboară Andii tare ţăpiş, formează pământ treptit
învăscut cu groasnice păduri, însă tare ne sănătos. Acesta se numeşte
Paramos şi se gală în latele şăsuri numite Lanos, ce măsură la 17.000
m2. Acestea în partea anului sărină arată faţă foarte tristă, uscându-se
toată verdeaţa de pre ele, carea cu începutul ploilor tropice în viază de
nou şi le înbracă în un veşmânt frumos; însă mai târziu se copere cu
apă întru atâta cât vitele ce mai’nainte sc frigea de sete, acuma trăbue
se îmbie după nutreţ înotând.
Clima Colombiei o face mai marea sau mai puţina pământului
rădicare foarte osăbită: în munţii cei mai înalţi domneşte iama ne
curmată, când vălile şi podeiele de supt ei stăm- p. 304// pârata şi ne
petrecătoarea primăvară peste tot anul le ţine învăscute In o tinără
verdeaţă, iară lăcuitorii din locurile mai aşezate au de a suferi mai multe
luni o înaduşitoare căldură. Ploile tropice o stâmpără pre aceasta, care
însă stârnesc multe stricătoare boale şi ne odihnitoare însepte. Pătimeşte
această ţară mult şi prin cumplitele cutrămururi ce sgâţie pământul mai
cu samă în vecinătatea vulcanilor.
De produpte e Colombia foarte avută. Venezucla e săracă de metaiuri
nobile, însă întrece pre surorile sale în avuţiea vegetătoarelor şi a vietăţilor.
Mai de însămnat sânt întră acelea: bucatele de Europa, cafeaoa, trăstiea de
zăhar, indigo, bumbacul, cacao şi alte poame tropice, mai multe plante de
leacuri, păduri întregi cu lemne de văpsât şi de lucra, lemnul hina, pomul
de lapte, casia ş.a. Mare este numărul vietăţilor, întră care o mare mulţime
de Jaguari, mămui, aligatori, scoice de mărgele, peşti eleptrici, broaşte
ţăstoase, vietăţi de Europa ş.a. Acestea produpte se află şi în celelalte doaă
republici care au multe avuţii în metaiuri: aur, argint, platină în muntele
Cioco, fer, aramă, argint viu, sare, smaragde, safire, ş.a.
257
Pe la anul 1831 număra Colombia 2.822.000 lăc., întră care 700.K3300
era Albi mai cu samâlspani, ceialalţi Indieni, Mestiţi şi puţini negri. Numărul
Indienilor sue la 1.400.000 suflete, dintrâ carii o mare parte au primit legea
creştinească şi sc numesc fideles şi numai ca p. 305// 200.000 supt nume de
barbaros au rămas credincioşi credinţii şi datinilor strămoşeşti. Indienii din
Colombia se împart în mai multe popoare, dintrâ care sânt mai puternici:
Otomacii, Itoţii, Macii, Arovacii, Guaranii şi Caraibii. Cei dintâi sânt foarte
necuraţi şi în o parte a anului în inai multe luni mânca pământ. Caraibii sau
Caribii sânt ţapeni în trup şi au faţă mai întunecată ca alţi Indieni.
Răligica domnitoare e cea catolică supt 2 Arhiepiscopi şi 6 episcopi.
Artele şi ştiinţele. îndustriea şi neguţătoriea împedecându-se plin turburârile
de curând încă ne alinate de lot au făcut numai puţin sporiu.
Colombia cuprinde trii răpublici: Venezuela, N. Granada şi
Ecuador, forma chivernisirii în totc e democratică cu un Presidinte ce
are puterea executivă şi cu doaă Senaturi care au puterea legislativă.
B) Colombia în Parte
1.	Republica Venezuela. Aceasta cuprinde partea Colombici
de cătră r. şi m. n. întinzându-se spre a. de la Guaiana pe lângă Mr.
columbică. Numără la 830.000 lăc., în anul 1835 a avut venituri
25.300.000	fiorini în argint. Se împarte în 4 ţinuturi: Venezuela.
Orenoco, Maturin şi Zulia.
p. 306//
Cetăţile mai de frunte sânt:
Caracas, capitala republicii, zidită în o vale desfătată în
vecinătatea mării, cu 30.000 lăc.. Arhiepiscopie şi neguţătorie mare.
33 Eroare dc tipar
256
are şi universitate. Valenzia (Valencia), cet. frumoasă cu 15.000
lăc. - Portocabelo, cet. întărită ţapan. - Maracaibo, cet. cu 20.000 iac.,
întră sinul şi lacul de acest nume. - Merida, cu 5.000 lăc. - Varinas,
cet. mică - Cumana, cet. cu 10.000 lăc.
2.	Rapublica N. Granada, se întinde în cornul de cătră Istmul
Panama, de la Venezuela până la Oceanul pacinic, numără la 1.500.000
lăc., are venituri pe an 5.000.000 fiorini, şi se împarte în următoarele
ţinuturi: Cundinamarca, Cauca, Istmo, Magdalena şi Boiaca, cu cetăţile
mai alese: Bogota, sau Santa fe dc Bogota, capitala republicii, zidită în
loc muntos, rădicat 7.000’ peste faţa mării, cu 40.000 lăc., Universitate
şi Arhiepiscopie. Căsile pentru desele cutrămururi sânt mai mare parte
mărunte. Bogota până în anul 1831 au fost capitala Colombiei.
Popaian, cel, mică cu bănărie. Liceu şi 7.000 lăc. - Tunha
(Tunja), cet. de rând cu Liceu. - Antiochia, cet. cu Episcopie. —
Cartagena, cet. cu 18.000 lăc., cea mai puternică întaritură în Colombia,
zidită lângă mare, nu departe de apa Magdalena, poartă neguţătorie. -
Santa Marta, cet. cu Episcopie. — Mompoh (Mompox), cet. cu 10.000
lăc. lângă apa p. 307//Magdalena. - Panama, cet. întărită în Istmul de
numele său cu Episcopie.
3.	Rapublica Euador, se află spre m. z. de la N. Granada, ş-au
împrumutai numele de la Ecuator care trece mai peste mijlocu-i, numără
500.000	lăc. şi se împarte în trii ţinuturi: Ecuador, Asuai şi Guaiachil.
Următoarele cetăţi sânt mai mari în această răpublică:
Chito (Quito), cet. mare, capitala Ecuadorului, zidită în loc muntos,
rădicat 8.880’ de Paris peste faţa mării, cu Episcopie, universitate şi un mare
număr de zidiri strălucite, numără 30 sau după alţii 10.000 lăc. Ţinutul în
giurul acestii cetăţi e doară cel mai încântătoriu în tot pământul. Frumoasele
văii sânt peste tot anul în o formă verzi, de unde se şi numeşte acest pământ
Sempre verde şi Eterna primavera. Din văii să înalţă un mare număr de
259
munţi înalţi. Din singura cet. Chito se pot vedea de odată 11 munţi carii
au vârvurile peste tot anul învăscute în nea. Mai vestiţi sânt: Picincea
(Pichincha), Caiambc, peste care trece Ecuatorul, Cotopahi (Cotopaxi), ce)
mai frumos întră toţi vulcanii Americii, Iliniza şi Cimboraso.
Ibara, cet. cu 10.000 lăc. - Otavalo cu 15, - şi Latacunga cu
17.000	lac., toate în vecinătatea Chitului. Mai încolo: Riobamba, cet.
cu 20.000 lăc. - Cuenza, cet. cu 20.000 lăc. şi Episcopie. - Guaiachil,
cet. mare, cu port, neguţâtorie, şi 22.000 lăc.
p. 308/7
4.	P e r u
A) Peste tot
Peru se mărgineşte de cătră m. n. cu răpubiica Ecuador şi cu
Brasilia; de cătră r. cu Brasilia; de cătră m. z. cu Argentina şi Cile, şi de
cătră a. cu Oceanul pacinic. Se întinde de la 3(i20,-25'’40’ a lăţ. de m. z.
şi de la 296°-321') a lungi. în arie măsură 43.000 nr.
Pământul Perului are mare asămănare cu a Ecuadorului şi a
N. Granadc: lângă Oceanul pacinic sc întinde pământ oblu, arinos şi
puţin roditoriu, de Ia care spre r. sc înalţă măreţii Andes cu vârvuri
învăscute peste tot anul in nea, închizând un mare număr de văii desfătate
şi de podcie. Spre r. de la Lacul Ti ti caca ajung aceştia munţi la cea mai
marc înălţime că aici se rădică cumplitele vârvuri Sorata şi ilimani. Din
trunchiul primariu se trag doaă ramuri de munţi spre r. Coceabamba şi
santa Cruz, ce despart ţinuturile apelor Plata şi Maranon. Andii spre
r. se pleacă foarte pieziş, şi formează mai multe şăsuri înalte numite
Pampas. Clima e ca în Colombia. Aerul de munte are mare înfluinţă în
întărirea trupurilor lăcuitorilor şi în stârnirea duhului neatârnării. Peste
tot e clima Perului sănătoasă pentru Europeni.
260
Produptele sânt mai mare parte cele nu- p. 309// marate în
descrierea Colombiei. Munţii sânt avuţi de aur, argint, platină şi metaluri
de rând. împarăţiea vegetătoarelor creşte afară de rodurile tropice
bucatele şi legumite de Europa. Cucuruzul se face şi pe locuri rădicate
12.000’ peste faţa mării. Dintră vietăţi e mai de însămnat Lama.
Lăcuitorii sânt Ispani, Indieni, Negri, Mestiţi, Mulaţi şi alte
mestecâturi. Numărul lor sue la 3.400.000. Dintră Indieni o parte ş-au
apărat până acum neatârnarea mai cu samă în podeiete numite Pampas,
alţii primind răligiea creştinescâ s-au supus Europenilor, Mai număros
este poporul Chinciua, care au făcut partea mai mare a supuşilor vechilor
Incaş. Albii fac poporul domnitoriu şi se cuprind cu neguţătoriea,
Indienii lucră mai cu samă în băi, negrii şi mestecaţii sânt plugari.
Răligiea domnitoare e cea catolică supt 1 Arhiepiscop şi mai
mulţi Episcopi. Mulţimea mănăstirilor au rămas mai mare parte goale;
că republicanilor nu sânt prea plăcuţi călugării. Ştiinţele, artele şi
neguţătoriea se află în stare numai de rând.
Peru până în anul 1825 au fost supus Ispanilor, făcând Vice-
crăimea Peru şi o pare a Vice-crăimii La Plata. în mai sus însămnatul
an ajungând la neatârnare au format doaă răpublici: Bolivia spre r. şi
Peru spre a. Această de pre urma în anul 1836 s-au împărţit în doaă
răpublici: Peru de meazănoapte şi Peru de meazăzi. Numitele trii
p. 310// răpublici în anul 1837 au făcut întră sine o Confedărare supt
nume dc Confedărarea mare a Americii de meazăzi.
Forma chivemisirii în toate aceste republici e democratică numai
puţin osăbită de a rapublicilor Colombiei. Ce schimbare ar fi făcut Unirea
de anul 1837 nu ne este cunoscut şi numai atâta ştim că Genărariul Santa
Cruz s-au ales Pesidinte pe 10 ani peste numita Confedărare. Asemenea
sânt puţin sigure daturile despre venituri, datorii şi puterea oştească.
261
B)Pcru în Parte
1.	Peru de meazănoapte. Acesta să întinde întră Ecuador, Brasilia,
Bolivia, Peru de meazăzi şi Oceanul pacinic şi numără următoarele
cetăţi mai alese:
Lima, cu 70.000 lăc., capitala răpublicii şi una dintră cetăţile
Americii mai strălucite, zidită în loc foarte plăcut, nu departe de
Oceanul pacinic. Are Universitate, Arhiepiscopie, uliţi largi oable şi
curate; dară căsile pentru desele cutrămururi îi sânt mărunte. - Parma,
cet. cu 10.000 lăc. în adunarea de aici se făcu în anul 1837 unirea celor
trii răpublici. - Truhilo, (Truxillo), cet. cu 12.000 şi episcopie, locată
lângă Ocean. - Cahamarca, cet. cu 7.000 lăc. Aicea au omorât Ispanii
pre cel de pre urmă Craiu a Peruani lor.
2.	Peru de meazăzi. Peni de meazăzi sc întinde spre m. z. de la
Peru de meazănoapte pe/;. 311//lângă Oceanul pacinic. în acesta sânt
mai de însămnat:
Guatanga sau Huatanga. cet. cu 25.000 lăc., Episcopie şi
universitate. - Huancabelica, cet. cu 11.000 lăc. şi băi de argint viu foarte
importatoare, din care în 219 ani s-au scos 1.040.452 de metal de acesta.
- Cuzco, cet. mare în anul 1826 cu 46.000 lăc., universitate şi Episcopie.
Aicea au lăcuit vechii Crai a Peruanilor numiţi Incaş, când era cu mult
mai mare şi sc înfrumsăţa cu un mare număr de zidiri strălucite; precum
beserica soarelui, blănită cu aur; a lunii, blănită cu argint, o cetăiuie
încungiurată cu trii ziduri, mănăstirea vergureîor soarelui în carea se ţinea
1.500 vergure. - Puno, cet. cu 15.000 lăc., zidită în loc foarte plăcut lângă
lacul Titicaca. - Arechipa (Areguipa), cet. cu 30.000 lăc. şi Episcopie,
rădicată 7.500’ peste faţa mării lângă vulcanul Guagua-Putina.
3.	Bolivia. Republica Bolivia aşa numită întru cinstea
slobozitoriului său Bolivar, se zice şi Peru înalt, se întinde spre r. dc la
262
Peru de meazăzi până în Brasilia, măsură în arie 19.400 m2 şi numără
1.400.000	lăc.
Cetăţile Boliviei mai alese sânt:
Ciucliisaca (Chuguisaca) sau Cearcas (Cbarcas), cet. cu
20-25.000 lăc., zidită în un podei 9.000’ înalt peste faţa mării, căpitala
Boliviei cu universitate. - Potosi, cet. mai demult mare, acuma scăzută
la 9.000 lăc., zidită în p. 512// înălţime dc 12.800’ peste faţa mării, are
băi de argint, a cărora avuţii totuşi au scăzut. - La Paz d’Aiacucio
(La Paz d’ Ayachuo), cet. mare cu Episcopie şi 40.000 lăc., zidită în o
vale înaltă aproape de muntele Iliinani, în loc foarte plăcut. - Sarata,
sat lângă muntele de numirea sa. - Oruro, cet. mică cu băi de argint.
- Coceabamba (Cocbabamba), cet. cu 30.000 (?)34 lăc. - Cobiha
(Cobija) cet. cu port în Oceanul pacinic.
5.	C i 1 e
Spre m. z. de la Bolivia pc ţărmurii Oceanului pacinic e întinsă
frumoasa ţară Cile (Chile). Ea sc mărgineşte de câtră m. n. cu Bolivia;
de cătră r. cu Argentina şi Patagonia; de călră m. z. şi a. cu Oceanul
pacinic. Lungimea ei geografică este puţina ajungând numai până în
trunchiul de frunte a And i lor; însă cu atât îi este mai mare lăţimea
întinzându-se peste 20° sau de la 24(,-44° a lâţ. de m. z., în arie măsură
la 8.000 m2.
Pământul acestei ţări e ne spus frumos, că firea nu au ciuţat nice
un dar spre a o pune în rândul celor mai desiatate ţări pe pământ; de
unde se şi numeşte: Grădina grădinilor şi floarea florilor Americii.
263
’4 Conform textului
Spre r. se înalţă măreţii Andii, din carii 10 vârvuri măsură peste 20.000
urme şi 27 vomesc foc. Peste aceşti munţi trec numai patru curmături
cătră Argentina. Ţărmurii mării sânt înalţi,/?. J/3//petroşi. lăsând numai
puţine locuri pentru deschiderea porturilor. Din munţi sc trag cătră
ţărmuri mai multe desfătate văii învăscute în toate frumseţele vegetării,
cu păduri mari, păşuni grase şi câmpuri roditoare. Toţi călătorii carii au
cercat această ţara zic ca frumseţele fireşti nicăiri ar fi aşa potrivite cu
sănătoasa şi stâmpărata climă.
Cile sc numără şi întră ţările Am cri ci i mai avute, în carea
se află ca grămădite toate produptele ţârilor stâmpărate. Aur se află
mult în toate ţinuturile ei, asemenea argint, platină şi metaluri de
rând. Dintră petri scumpe se găsesc tirchişi. Dintră vegetătoare se fac
toate bucatele, poamele, legiunile de Europa, puţină trăslie de zăhar,
plânte de leacuri, lemne de foc şi de lucru şi cele mai desfătate flori
înfrumseţază peste partea mai mare a anului pământul. Un grăunţ de
grâu rodeşte 50-100. Vietăţilor duse din Europa le merge aici foarte
bine. Dintră celealalte se află mai multe folositoare de cât stricătoare.
Peşti sânt până la 100 feliuri.
Numărul lăcuitorilor se socoteşte de la 1.000.000-1.400.000.
Ei sânt Ispani, Indieni, Mcstiţi, puţini Negri şi Mulaţi. Dintră Indieni
mulţi sânt neatârnători, mai cu samă Araucanii carii domnesc peste
partea de cătră meazăzi, socotită de unii geografi ţară neatârnâtoare supt
nume de Araucania. Dintră indienii supuşi cei mai mulţi vorbesc limba
chiciuiască carea e limbă de rând în Cile, cunoscu-p. 314// tă tuturora,
şi cea ispănească e numai a chivernisiră. Răligiea domnitoare e cea
catolică supt 2 Episcopi. Indienii neatârnători sânt păgâni.
Cile până în anul 1818 au fost colonie ispănească, când rădicând
steagul ne atâmării au format întră multe turburări republică democratică.
Cetăţile ei mai de frunte sânt:
Santiago, cet. marc şi frumoasă, cu 55.000 lăc., Episcopie,
mai multe aşezăminte literare şi zidiri strălucite, întră care: bănăriea,
beserica episcopească şi palaţul cbivernisirii sânt mai de frunte.
Santiago e căpiiala Republicii Cile, e zidită în loc foarte plăcut, mai
în mijlocul ţării.
Valparaiso, cet. cu 20.000 lăc., port şi neguţătorie. — Cochimbo,
cet. cu 12,000 lăc. şi port. - Copiapo, cet. de rând. Toate spre m. n. de
la Santiago.
Conzepzion (Concepcion), cet. foarte frumoasă; însă stricată
nu demult prin Araucani. - Valdivîa, cet. de rând, încungiurată de ţara
Araucanilor. De Cile se ţine şi insula Ciloe, în care se află mica cet.
San Carlos.
în Oceanul pacinic întră alte insule se află şi insula Don Huan
Femandez (Don Juan Fernandez) ce sc ţine de Cile şi c vestită de
întâmplările lui Robinson Crusoc. Corăbiei ii au lăsat în această insulă
pre un tânăr ne odihnit, anume Alexandru Selchirc, carele au lăcuit
în zisa insulă singur mai mulţi ani până ce fu a- p. 315// flat de alţi
corăbieri. Celealaltc sânt adause de Campc şi alţi scriitori.
6,	Argentina
A) Peste tot
Argentina, sau Staturile unite de la râul Plata, se mărginesc
de cătră m. n. cu Bolivia; de cătră r. cu Paraguai, Brasilia, Uraguai şi
Oceanul atlantic; de cătră m. z. cu Patagonia, şi de cătră a. cu Cile. Se
întinde această ţară de la 23°30’-40°30’ a laţ. de m. z. şi de la 307°40’
- 324° a lungi., măsurând în arie după Balbi 42.687 m2.
265
în partea de cătră a. şi m. n. se trag câteva ramuri de munţi
din sistema Andelor; de unde republicile: Rioha, San Huan, Mendoza,
Salta, Tucuman şi Catamarca, au pământ muntos şi delos. Puţini munţi
din sistema brăsilească se trag şi prin republicile Entrerios şi Corientes.
Pământul din mijloc şi de cătră m. z. e oblu, lipsit de păduri şi se numeşte
Pampas, care peste o parte a anului e coperit cu păşuni grase, iară peste
alta uscat. Plecarea acestui şâs cătră Ocean e foarte puţină întru atâta,
cât curgerea apelor nice se simte, ba când suflă vântul în contră curg
înapoi şi unele până a nu ajunge Oceanul se prefac în rovini. Cele mai
multe ape sânt mult puţin sărate.
în Argentina începe a se gata clima tropică, p. 316// şi neaoa cade
şi pe şăsuri. Patru părţi a anului se schimbă ca la noi numai în tâmpuri
întoarse. Spre r. e aerul umed şi neguros, spre a. limpede şi uscat.
Avuţiile Argentinei stau mai mult în vietăţi şi vegetătoare; că
metaluri afara de fer şi sare multă nu se află. în partea de cătră m. n.
cresc produptele tropice care mai jos se gata, unde cu atâta mai bine
rodeşte cucuruzul, bucatele şi legumi le de Europa. Păşuni grase se află
peste tot locul; de unde se ţin un mare număr de vite cu coame, cai.
măgari, catâri. în unele locuri atâta este de mare numărul vitelor, cât
acestea se belesc numai pentru piei, de care se scot pe tot anul din ţară
la un milion.
Despre numărul lăcuitorilor sânt părerile Geografilor foarte
depărtate, puind unii numai 700.000, alţii 2.400,000. Ei sânt Tspani,
Indieni, puţini negri, Mestiţi şi Mulaţi. Dintră Indieni şi aicea sânt unii
neatâmători şi sălbatici în mare măsură. Din amestecarea Ispanilor cu
Indienii s-au prăsit aicea un soiu nou de oameni numiţi Gaucio (Gaucho),
carii se pot asâmăna Beduinilor din Africa şi Arabia. Ei vieţuiesc tot în
câmp, în neatârnare şi avuţiea le stă în vite. Râligiea domnitoare e cea
catolică supt 4 Episcopi. Cultura se zice a fi în cetăţi mai mare ca în alte
266
părţi a Amcricii de meazăzi, însă cu atâta sânt mai sălbatici Gaucii şi
Indienii neatâmatori.
Argentina stă din 14 răpublici confcda- p. 317// rate: Buenos
Aires, Entrerios, Rorientes, Huhui (Jujuy), Salta, Tucuman, Rioba
(Rioja), Catamarca, San Huan (S. Juan), Mendoza, San Luis, Santa Fe,
Cordova şi Sânt Iago. Toate acestea din preună cu Paraguai, Uraguai şi
Bolivia până la anul 1816 au tăcut Vice-Crâimea La Plata supusă lspaniei.
Forma chivernisim e ca în Staturile unite a Americii de meazănoapte.
Congresul se adună în cetatea Buenos Aires şi Presidintele unici sc
numeşte Director. Puterea oştească şi veniturile nu ne sânt cunoscute.
B) T o p o g r a f i e a
Buenos Aires, cet. mare şi frumoasă cu 80.000 lăc., zidită lângă
apa Plata, în loc plăcut, supt climă sănătoasă, precum îi arată şi numele;
e capitala râpubiicii de numele său şi a Argentinii; are episcopie,
universitate şi alte aşezăminte literare, poarta neguţatorie mare, macar
că portul nu îi este destul afund, şi se înfrumsaţază prin un mare număr
de zidiri strălucite.
Par ana, lângă apa Parana, cet. de rând, capitala răpublicii
Entrerios. - Corientes, cet. primare în răpublica de acest nume. -
Huhui (Jujuy), cet. mică, capitala statului Huhui. în vecinătate se înalţă
un munte ce vomeşte noroiu şi răsuflă vânt. - Salta, cet. cu episcopie,
târguri mari de vite şi 9.000 lăc., căpitala statului Salta.
Tucuman, cu un fort şi peste 10.000 p. 3/8// lăc. - Rioha, în
vecinătatea Andilor. - Catamarca prăseşte mult bumbac. - San Huan,
poartă neguţatorie cu vin ce se face în vecinătate. - Mendoza, cet. cu
16.000	lăc. şi vinaţe bune, zidită în un şăs înalt aproape de Andi. -
San Luiz, Saniago, Cordova şi Santa Fe, toate căpitale staturilor de
26?
numirea sa. Cea de pre urmă e locatâ pe curgătoarea Parana drept cu cct.
Parana, şi poartă mare neguţătorie.
7.	Paraguai
Răpublica sau Dictatoratul Paraguai se întinde întră curgătoarele
Paraguai şi Parana, care o desparte de Brasilia şi Argentina; de cătră m.
n.	iară se mărgineşte cu Brasilia. în arie, încât s-au putut socoti, cuprinde
7.000	m2. Pământul îi este în marc parte oblu, păduros, forte roditoriu,
şi numai pe mijlocu-i se trage un ram de munţi. Produptele îi sânt cele
din ţările vecine, însă metalurile îi lipsăsc. în Paraguai creşte ceaiul de
Paraguai sau Mate. care se asamănă în bunătate celui de Hina şi face
articnlul de frunte a neguţătorici. Lăcuitorii sânt îa 5-600.000, mai mare
parte Indieni ce vorbesc limba guarinească. Albi se află foarte puţin.
Paraguaiui fu colonizat de lesuiţi, carii pe lângă cumpătată dare
ce o plătea ispaniei, au domnit aici la 150 ani. Domnirea lor au fost lină
şi mult folositoare pentru vechii lăcuitori, pre carii i-au învăţat lucrarea
pâmân- p. JÎ9/7 tului, mesăriile şi legea creştinească. lesuiţi i fundase
aici o puternică ţară; carea însă au fost o defrunte pricină a surupării în
Europa. După suruparea lesuiţilor fu unit Paraguaiui cu Vice-Crăimea
Plata. Mai târziu în anul 1811 s-au scos de supt domnirea Ispanilor, şi
supt chivemisirea unui bărbat mare au ajuns la însămnătoare putere,
când ţările vecine se sfaşiea de cele mai sângeroase turburâri. Acel
bărbat au fost Isiv Gaspar Rodriguez Franzia (Francia), Doctor de
teologie. Advocat şi Medic. Numele lui va străluci pururea în Istoriea
omenimei. El au domnit nerăstrâns peste această ţară până în anul
1838, însă nu pentru al său, ci pentru a ei folos, viaţa tui au fost jâtfitâ35
binelui de obşte.
35 Conform originalului
26â
Paraguaiul e una dintră cele mai înfloritoare ţări a Americii.
Oştea îi stă din 8.000 ostaşi regulari şi 30.000 militari. Datorii nu are
dară capitaluri întrecâtoare. Despre starea de acuma a acestii ţări nu
avem cunoştinţe; că străinilor e oprită intrarea în ea. Cetăţile mai de
însămnat sânt:
Asunsion (Asunsion), lângă apa Paraguai, capitala ţării cu
10-14.000 lăc. şi Episcopie. - Vilarica, cet. cu 26.000 lăc. Celealalte
cetăţi sânt foarte mici.
8.	U r a g u a i
Aceasta se mărgineşte de cătră m. n. cu Brasilia; de cătră r.
cu Oceanul atlantic: de p. 320// cătră m. z. cu acesta şi râul Plata; de
cătră a. cu Argentina de carea se desparte prin curgătoarea Uraguai. Se
întinde de la 29°-35°a laţ. de m. z. şi de la 319°25’-325°17’ a lungi. în
arie măsură 6000 m2 sau după alţii până în 10.000 şi numără ceva peste
220.000	lăc., când pe lesne ar putea nutri 20.000.000. Ei sânt Ispani,
puţini negri, Mestiţi şi Mulaţi, Pământul e mai mare parte oblu, întrărupt
numai de puţine dealuri, roditoriu foarte, cu climă sănătoasă; însă fără
metaluri. Uraguaiul au fost mai demult colonie ispănească numită Monte
video sau Banda oriental; mai târziu fu unită cu Brasilia supt nume de
Cisplatina; iară în amil 1828 din îndemnul Englezilor se vesti răpublică
neatâmătoare supt nume de Uraguai. Forma chivemisirii e democratică
supt un Presidinte şi doaă Senaturi. Cetăţile mai alese sânt:
Montevideo, cet. frumoasă, capitala ţarii, zidită pe malul stâng
al apei Plata, cu port, neguţâtorie mare; dară numai cu 10.000 lac. Mai
demult au fost ţapăn întărită. - Colonia del Sacramento, cet. mică,
lângă Plata, din sus de Montevideo, mai demult întărită. - Maldonado,
o altă cet. mică, din jos de Montevideo, la gura apei Plata.
269
9. Patagonia
Cornul Americii de cătră m. z. de la apa Cusu Leuvu până în
strâmtoarea lui Maghelan p. 321// se numeşte Patagonia sau ţara lui
Maghelan. în arie măsură 21-25.000 m2. Peste partea de cătră a. se trag
Andii Patagoniei, cu mulţi vulcani şi cu vârvuri peste tot anul coperite
cu nea. Spre răsărit e pământul oblu numai pe puţine locuri presărat cu
dealuri. Ţărmurij spre a. sânt înalţi, petroşi şi fac multe cotituri; iară
spre r. aşezaţi. Clima e foarte aspră şi mai cu samă în partea de cătră m.
z. e mai mare gerul de cât în ori ce ţinut a Europei.
Pământul Patagoniei c copcrit cu păşuni grase, în care pasc
număroasele vite a lăciiitorilor. Sălbatice încă sânt multe, dară mai cu
samă peşti. Bucate nu se samănă. Dintră metaluri se sapă aramă.
Patagonia e până acum ne alâmăloare, că pretingiunile Ispaniei
şi a Americii nu s-au recunoscut de europeni. Lăcuilorii îi sânt bărbari;
trăesc din vânat şi păscutul vitelor, pe care le au căpătat de la europeni,
şi se împart în mai multe popoare foarte bătace. Mai de frunte sânt
Mehueleţii, Puelşii, Motucii ş.a. Cei dintâi au stătură mai mare decât
toţi oamenii până acum cunoscuţi. Maghelan au aflat unul atâta de
mare, de un Ispan de rând abia îi ajungea până în brâu. Lucrul acesta
s-au socotit mult tâmp fabulă, până ce mai de curând s-ar fi pus afară de
toată îndoiala.
p. 322//
10.Pământul Focului şi insulele Falcland
Peste strâmtoarea lui Maghelan se află un arhipelag de 30 insule
mari şi mici, numit Pământul Focului. El în cât e până acum cunoscut,
e presărat cu munţi, întră carii unii sânt vulcani. Climă are ca cele mai
friguroase părţi a Siberiei şi pe mai multe văii nice în Ianuarie, când e
270
mijlocul verii acolo se topeşte neaoa. Dintră insulele acestui Arhipelag
sânt mai de frunte: Pământul de meazăzi a Craiului Carol, Hostc,
Navarin, Desolaţion, şi mica insulă Staaten, unde au staniştc corăbiile
cnglezăşti, ce umblă în acestea ape pentru prinderea ceţilor şi a focelor.
Lăcuitorii se află la 2.000 suflete ce fac amărâtul popor Peceres. Ei sânt
foarte sălbatici, necuraţi, de stă tură mărunţi şi în mare măsură hăbăuci.
Insulele Falcland se află în Oceanul atlantic, drept cu capul mai
din jos a Patagoniei şi sânt doaă despărţite prin strâmtoarea Falclandelor.
Pământul nu e întocmit spre agricultură; însă sălbatice are foarte multe.
Mai multe popoare din Europa au voit ale coloniza, dară iară le au
părăsit. Mai pre urmă fu cuprinsă de Colombeni în tuiul 1820.
p. 323//
II.Pământul de cătră Polul Antarctic
Supt acest nume cuprindem un mare număr de insule ce se află
intră 315"-351“ a lungi de m. z. Mai de frunte sânt: Aurora, Şetlapdia
de meazăzi, Pământul Triimii, insulele Oarciii (Orkneis) de meazăzi,
Noaa Gheorghie de meazăzi, Senduiş (Sandwioh) ş.a. Supt toate
acestea nume se cuprind mai multe insule friguroase, ne roditoare,
mai mare parte învăscute în nea şi glii aţă. Se caută totuşi dc corăbieri
pentru mulţimea focelor.
271

p. 325//
OCEANIA

PARTEA INTÎE
OCEANIA PESTE TOT
§. 1. Oceanul pacinic este presărat cu un mare număr de insule,
dinlrăcare una numită N oaa Holandie, are mărime mai asemenea Europei
şi se numără întră conţinuturi, altele sânt iară de mărime însămnătoare,
dară cele mai multe mărunte. Acestea insule, afară totuşi de acelea pre
care pentru mai marea vecinătate le am anumărat Asiei şi Americii, fac
a cincea parte a pământului, şi se numesc: Oceania, Australia, Polinesia
sau India de mcazăzi. Noi vom întrăbuitiţa numele dintâiu.
Oceania dară se udă de toate părţile prin Oceanul pacinic, se
întinde dc la l30''-270" a lungi, şi dc la 30“ a laţ. de m. n. până la 54° a
lăţ. de m. z., însă iară Pământul Victoriei ce se află subt 70-79 a lâţ. de
m. z. De Asia se desparte prin o linee dusă spre r. de laMoluce şi spre a.
A
de la N. Holandie şi N. Gvince. In arie cuprinde Oceania fără pământul
Victoriei 158-170.000 m2.
§. 2. Oceania se vede a li scăpat mai târziu de supt undele
Oceanului ca alte părţi a pământului. Unele din insulele ei se pot socoti
ca ceva firească rădicătură a fundului Oceanului, altele fură rădicate
prin focul de p. 328// supt pământ, şi iară altele sânt lucrul coralelor
care es cu zidirile sale până în faţa mării. Cele dintâi se rădică puţin
peste faţa mării, celealalte sânt presărate cu munţi întră carii se află
mulţi vulcani, şi cele de pre urmă sânt de-a rândul mai înalte în ţărmuri,
în mijloc aşezate sau cu ceva lac, şi încungiurate de scaune de corale.
Pământul acestor insule e tare osăbit, mai mare parte totuşi
ţărmurii lor sânt arinoşi, săci, lipsiţi de apă bună; pământul din lăontru
275
e mai roditoriu, delos, muntos, coperit ici colea cu rovini şi păpurişti.
Unde insule se pot asămăna dealurilor eşite din apa, altele sânt stânci
săci, şi iară unele înfrumseţate cu toate frumseţcle firii asemenea
deslalâcioaselor grădini.
Munţii Oceaniei nice în întindere, nice în înălţime se pot alătura
cu a Americii şi a lumii vechi. Mai mulţi se află în N. Holandie; însă
mai mare parte necunoscuţi. Cei din partea de călră r. se numesc munţii
Vineţi. în carii vârvul mai înalt măsură 6.100’; în partea de cătră a. se
rădică câteva vârvuri peste 9.000’. Muntoasă e Tasmania, N. Gvinec,
N. Caledonie, Arhipelagul lui Solomon,N. Seetandie, insulele Caroline,
Mariane, Senduiş, Mandana, Tongar ş.a. Vârvul mai înalt se află în
N. Gvinee, rădicai 12.000’ peste faţa mării. Vulcani mai mulţi are
N. Gvinee, N. Seelandie, Senduiş ş.a.
Oceania întinsă supt zona călduroasă şi p. 329// stâmpărată dc
m. z., după pusăciunea geografică ar trăbui să aibă climă călduroasă;
însă aburirea mării şi Vânturile Pasat suflătoare regulat stâmpărâ căldura
tocma şi supt Ecuator. Singură N. Holandie şi N. Gvinee pătimesc de
călduri ferbinţi şi de secetă, când cclealaltc se bucură de o cumpătată
stâmpărătură şi de primăvară nc petrccătoare. Nice sănătăţii străinilor este
nepărtinitoriu acest pământ, luând afară numai unele locuri rovinoase, ba
Tasmania se numără întră cele mai sănătoase ţinuturi pe pământ.
§. 3. Oceania e locală în mijlocul Oceanului pacinic sau mare.
Acesta întră tropici arată faţă încântătoare. Apele lui noaptea acum se
arată ca argintul, acum ca răşina aprinsă, acum albe ca laptele, acum se
vede peste ele trasă o lfâmbie lucitoare, a căriea capete se gată în orizon.
Părţile lui sânt: Sânul Carpentaria, în partea N. Holandie de
cătră m. n. Strâmtoarea Torcs, carea desparte N. Holandie de N. Gvinee;
strâmtoarea lui Gheorghie întră N. Britanie şi N. Holandie şi Tasmania,
strâmtoarea lui Cuc, întră cele doaă insule ce fac N. Selandie, ş.a.
276
Lacuri încă se află mai multe, dară mărunte.
Curgătoare mai lungi are numai N. Holandie care încă sânt
numai puţin cunoscute. Cursul lor este tare neregulat, ţărmurii înalţi,
apa puţină şi în multe sărată. Mai de însămnat sânt următoarele:
p. 330//1. Morc sau Murrai, în carea se varsă râurile Murumbiţi
şi Darling, izvoreşte în munţii vineţi, şi curgând peste 10° a lungi, şi 14°
a lâţ. se deşartă în sinul S. Vincent în partea de cătră m. z.
2.	Maquarie, se începe iară în munţii vineţi şi curgând spre m. n.
se soarbe în pământ.
3.	Hawkesburg şi Brisbane. amândoaâ curg cătră răsărit.
4.	Apa Lebezilor în N. Holandie de cătră apus.
§. 4. Oceania în produpte este săracă: munţii ei sânt săraci de
metaluri nobile, vegetarea e pe unele locuri foarte puţină, pe altele
grasă; însă lipsită de cele trăbuincioase pentru nutrirea oamenilor, dintră
vietăţi abea se află triizăci genuri.
Dintră vegetâtoare sânt mai alese pomul de pâne, mai multe
feliuri de finici, paltini, acaţi, frăgari de hârtie, pomi de petei şi de pisang,
rădăcini iams, patate, cacao, sago, indigo, bumbac, trăstie de zăhar şi de
bambus, bucate de Europa prăsite de curând, poame puţine ş.a. Vietăţile
sc osăbcsc foarte de cele din alte părţi a pământului întru atâta, cât mai
cu samă în N. Holandie se vede a fi firea întoarsă. Aicea se află vietăţi cu
patru picioare ce au ciont şi se oaă şi pasări cu floci în loc de pene, corbi
albi şi lebezi negre. Vietăţi de casă avea vechii lăcuitori numai porci,
câni, ceva şoareci numiţi Mus Rattus. Prin Europeni s-au lăţit vietăţile
de Europa, mai cu samă oile în p. 331// mare măsură. Cele mai multe
dintră vietăţile selbatice au ceva săcueţ supt foaie în care îşi poartă puiii.
Dintră sălbatice sânt mai de însămnat: Omithorhyncus paradoxux care
are clonţ şi se oaă, chenguru, cânele sburătoriu, cânele sălbatic numit
dingo, babirusa sau mămuea cu clonţ, cuscus, mai multe fieliuri de foce,
277
ş.a. Sburătoarele sânt foarte frumoase, dintră care însămnăm: pasărea
de raiu, fasanul argus, casuaml sau emu care e învâscut cu floci în loc
de pene, corbii albi şi negri , lebezilc negre, menura acăric coadă e ca
lira grecilor ş.a. Peşti şi ţârâitoare sânt puţine. Dintră metaluri se sapă:
aramă, fer, plumb, sare şi cărbuni de peatră.
§. 5. Numărul lăcuitorilor nu e cunoscut; se vede totuşi a nu fi cu
mult mai mulţi de 3.000.000 întră carii ca 120.000 sânt europeni.
Vechii lăcuitori se împart în doaâ viţe: în Malai sau Indieni
de Oceania şi în negri Papua. Cei dintâiu poartă semnele varietăţii
mâlăeşti, şi în forma trupului se apropie mult de europeni, ceialaiţi
sânt mai asemenea Negrilor de Africa. Malaii sânt mai blânzi, lăcuesc
în insulele mai de cătrâ r. şi m. n., iară negrii Papua în N. Holandie,
N. Gvinee, N. Caledonie, Hebride ş.a. Ei sânt în mare măsură sălbatici
şi ne miloşi. Din amestecarea acestor doaâ soiuri s-au născut mai multe
popoare ce poartă semnele amândurora. Precum Malaii, aşa Negrii se
împart în un mare număr de popoare puţin nu-p. 332// măroase. Dintră
europeni sânt mai număroşi Anglii.
Lăcuitori i Oceaniei se află mai marc parte în sălbătăcie şi numai
câteva popoare au ajuns la cea mai de jos treaptă a eulturei. Răligiea lor
e de rând fetişismul cel mai urât, ba la unii nu se află nice o urmă de ceva
raligie. Cei mai mulţi jerlvesc oameni zeilor săi, şi antropofagismul e
peste toată Oceania lăţit, de care numai puţine popoare au rămas ne
atinse. Datinile lor sânt foarte crâncene: unii îngroapă pruncii nccrcscuţi
cu maicele lor, alţii tinerilor ajunşi la vrâsta juniei scot unui sau mai mulţi
dinţi, alţii umblă de tot goli, lăcuiesc în arbori, în peşteri ş.a. Limba încă
e numai puţin desvălită la cei mai mulţi şi se vede asta numai din sunete
ne articulate. Peste tot omenirea întră cele mai multe popoare de aici e
mai nedesvălită. Inşii Englezii trimit în coloniile de aicea numai gozul
oamenilor, pre candidaţii la furci şi temniţi.
278
Au totuşi şi lăcuitorii vechi laturi mai plăcute: mulţi dintră ei
ştiu întrăbuinţa arcul şi săgeţile, a face luntre, a corăbica cu ele departe
în Ocean, a scobi în lemn figuri frumoase; unii ştiu ţese sau mai bine
a împleti pânză, a fauri arme, a face înstruminte de musică, a lucra
pământul, ba lăcuitorii insulelor soţietăţii şi a scrie; cele zise aici peste
tot se vor atinge ceva mai pe larg în partea a doa, unde afară de acea
descrierea cetăţilor nu mult lucru ne va da.
p, 333// §. 6. Oceania se împarte de rând în uscat şi în insule.
Uscatul se numeşte Noaa Holandie, nicc c alta fură o insulă mare. Cu
celealalte insule au făcut geografii ca Astronomii cu stelele de pe ceriu;
că, precum aceşti au împărţit stelele în Custălăciuni, aşa aceia au împărţit
insulele Oceanului pacinic în Arhipelaguri şi vloguri, ne dând nume
celor mărunte, ci numai celor mai mari. Cele mai de frunte Arhipelaguri
şi Vloguri se vor număra în partea a doua, unde va fi vorbă întâiu de
N. Holandie, apoi de insule pe rând.
279

PARTEA A DOA
OCEANIA ÎNPARTE
L
Noaa Holandie
Aceasta fu aflată de Holanzi în anul 1616; să află împartea
Oceaniei de cătră apus, supt zona parte călduroasă parte stâmpărată de
meazăzi, cuprinde în arie Ia 138.000 nr. Ha e cunoscută mai numai lângă
ţărmuri unde e pământul arinos, sâc, ne roditoriu. Spre r. au pătruns
englezii mai departe, unde peste munţii vineţi au aflat văii roditoare şi
bine adă- p. 334//pate. Munţii sânt colţuroşi, saci, rădicaţi foarte ţăpiş.
Clima vara c călduroasă, iama curg ploi multe. Aicea e vară în iama
noastră, arborii sânt mărunţi şi multe plante cresc la mai mare înălţime
ca ei, se află cireşe cu sâmburi le dinafară, pere de lemn, care sânt groase
la cotor şi subţiri la vârv, lebczi albe şi corbi negri, vietăţi cu patru
picioare cc au clonţ şi se oaâ, şi pasări cu lână.
Lăcuitorii sânt negri Papua, a cărora pele e mai întunecată şi
părul mai creţ cătră a. decât spre r. ei sânt foarte sălbatici, umblă tot
goli, lăcuesc în arbori, trăesc din vânat şi pescuit, din rădăcini şi lemn
putrăd; mulţi mânca şi păduchi sau în foame mare storc sânge din tru-
pu-şi şi acela îl beu. Cei mai mulţi mâncă şi carne de om, Se împart
în neamuri şi fămiiii, care din zi în zi se tot împuţinează. Se aibă ceva
2^1
răligie nu se ştie. De la Englezi nu au învăţat fără beutul vinarsului. Pe
ţărmuri s-au aşezat vreo 80.000 Europeni mai mare parte Englezi carii
se ţin domnitori peste toată N, Holandie.
Coloniile englczăşti sânt parte împreunate, parte împrăştiete.
Cele dintâe se află în partea de cătră r. numită New-Sud-Wales, şi
se întinde şi în lăuntru. Cele împrăştiete sânt puse numai pe ţărmuri.
Aceştia poartă umătoarele nume: De Witts Land, Van-Diemens-Land,
Amheims-Land şi Carpentaria, toţi spre m. n., New Sud Wales spre r.,
Grants Land, Baudins-Land, Flindcrs Land şi Nuits Land spre m. z.
Leeuwis-p. 335//Land, Edcls-Land şi Cendrachs-Land spre a. Coloniile
împreunate se împart în 14 Comitaturi sau Grafii, din care însămnăm
următoare locuri ea mai alese:
Sidni Cov (Sidney Cove), căpitala N. Elolandii, zidită lângă
golful Port-Gecs’n (Port Jackson) care e o parte a sinului Boatnibe
(Botanybay). Numără 18.000 lăc., are teatru, colegiu, scoală
neguţătorească, soţietate fUosofească, grădină botanică, câsi mai mare
parte de peatră şi uliţi largi. Nu departe de aici se rădică cet. Paramata
sau Rose HUI, cu Astronomie şi o făurişte mare de pănură.
Bodsorst (Bathurst), cet. mică peste munţii vineţi, cu 3.000
lăc., colegiu şi soţietate literară. - Niuchesl (Newcastle), cet. mică
cu avute băi de cărbuni de peatră. - Lindsor (Windsor), cet. cu
5.000. - Liverpul (Liverpool) cet. cu 3.000 lăc. Toate în partea de
cătră răsărit. - In partea de cătră apus, în co Ioni ca lebezilor: Frimen’l
(Freamantle), cet. mică, zidită la mestecarea apei Lebezilor cu marea.
Celealalte cetăţi sânt foarte mărunte şi acum se rădică.
2â2
II.
INSULELE
1.	Tasmania. Tasmania sau Pământul hiiFanDimen(Van Diemans
Land) se allă spre m. z. de la N. Holandie. în arie se zice a mă- p. 336//
sura361.200 m\ are pământ roditoriu, păduros şi muntos. Această insulă e
cuprinsă de Englezi, carii pre vechii lăcuitori i-au adunat în o mică insula
cu scop ca să-i cetăţănească, unde peste curund se vor stânge de tot. Ea
are chivernisire de a N. Holandie osăbită, la 40.000 lac. europeni carii
în anul 1840 avea 1.089.987 oi. Cetatea mai de frunte e Hoabertaun
(Hobertown), capitala Tasmaniei cu 10.000 lăc., neguţătorie, mai multe
aşăzâminte ştiintcşti şi scaunul chivemisitoriului.
2.	Noa Gvinee. Aceasta se numeşte de unii şi Papusia, şi stă
spre m. n. de la N. Holandiei. în arie se zice a măsura la 10.000 m2.
Pământul se copere cu păduri şi e roditoriu. întră produpte-i se află
nucşoare şi cuişoare. Lăcuitorii sânt mai mare parte negri Papua, puţini
Harafori şi Bajueri. Aceşti de pre urmă sânt pescari nomazi şi se trag
din Malaca. Negrii de aicea ştiu face luntre şi a fauri arme pre care le
împistresc foarte frumos. Ei sânt supuşi mai multor domnitori, şi o parte
a insulii atârnă de la Sultanul din Tidor. Despre religiea lăcuitoriîor nu
ştim nemica; că această insulă se cearcă numai arare ori de Europeni,
din carii nice unul au pătruns în lăontrul ei.
3.	Arhipelagul N. Britanie. Acesta se întinde spre r. deaa37
N. Gvinee şi se împarte în patru vloguri: N. Britanie, N. Irlandie, insulele
36 în original, fără ,s
3 ■’ Eroare de tipar
S&3
Admirărifăţii şi a Luisiadii. Toate insulele numitului arhipelag sânt
frumoase, roditoare, presărate cu munţi înalţi, au climă fericită, 337//
lăcuitori negri, supuşi multor domnitori. în besericilc lor s-au aflat idoli
cu figură de om. Mulţi lucră pământul şi samănâ: pisang, iams şi trâstic
de zâhar. Mai mari sânt întră insulele acestui arhipelag: N. Britanic
numită de lăcuitori Birara, N. Irlandie sau Tombara cum îi zic lâcuitorii,
N. Hanoveră, şi a Luisiadii, cunoscută numai in partea de cătră răsărit.
4.	Arhipelagul lui Solomon spre r. de la N. Britanie, cuprinde un
mare număr de insule foarte avute de produpte tropice, cu climă sănătoasă.
Lâcuitorii sânt Negri Papua şi printră ei un soiu de omeni cu pele roşie în
forma arămii, Ei sânt supuşi mai multor domnitori, cărora li se dă cinste
mai dumnezăiască întru atâta, cât supusul ce calcă în umbra domnitoriului
său se pedepseşte cu moarte. Umblă goli, îşi împislresc trupul cu osăbite
figuri, trăesc în poligamie, şi sânt închinători de idoli cu figură de om. Mai
mari sânt următoarele insule: Bougainville, Choiseul, Isabella, Georgia, şi
Christoval. Intra lâcuitorii insulii Choiseul sânt mulţi antropofagi.
5.	Arhipelagul s. Cruci sau a Crăiesei Şarlota, stă din insule
puţine şi mărunte, lăcuite de Negrii Papua carii sânt cei mai cetăţăniţi
din acest soiu. Se întinde spre r, de la Arhipelagul lui Solomon.
6.	Arhipelagul Noaălor Hebride, spre m. z. de la a s. Cruci,
lăcuit de Negri sălbatici, dintrâ carii mulţi sânt antropofagi, umblă goli,
lu- p. 338// eră totuşi şi pământul. Insula Espiritu Santo este cca mai
mare în acest arhipelag.
7.	N. Caiedonie, aproape de tropicul Căpriorului, stă din o insulă
mai mare şi altele mărunte, toate puţin roditoare şi lăcuite de Negri.
8.	Vlogul insulelor Noarfoc (Norfolk) cuprinde 3 insule
mărunte, dintră care în una s-au aşezat o mică colonie englezască.
9.	N. Seelandie spre r. de la N. Holandie şi Tasmania, stă din
doaâ insule mari şi din altele mai mărunte. Pământul e muntos, păduros,
roditoriu şi cu climă sănătoasă. Lăcuitorii se trag din viţă mălăiască,
sânt ţapeni la trup, bătaci, iubitori de slobozânie; însă sălbatici şi mulţi
antropofagi. Ei parte prin misionarii englezăşti, parte prin desele întâlniri
cu Europenii au început a face ceva sporiu în cetăţănie şi dau nădejde
că sc va rădica din ei un popor harnic. Sufletele le cred a fi nemuritoare.
Insula de cătră m. n. să numeşte Ica-namauvi, ceealaltă Tavai-Punamu.
Cea dintâe e mai des împoporată, aceasta mai muntoasă. Englezii cearcă
des acestea insule spre a prinde foce.
10.	Arhipelagul Figi (Fidji), spre r. de la Noaăle Hebride,
cu lăcuitori prăsiţi din Malai şi Negri, supuşi mai multor domnitori,
sălbatici şi mai mare parte antropofagi. Mai mari sânt insulele Figi-
Leuvu şi Candabon.
11.	Arhipelagul Tonga sau insulele pretiniei, aprope de tropicul
Căpriorului, dincolo de p. 339// arhipelagul Figi, cuprinde un mare număr
de insule mărunte, formate din scaune de corale, puţin rădicate peste faţa
mării. Lăcuitorii se trag din viţă mălăiască, sânt blânzi, pretinoşi, iubitori de
străini de Ia carii învaţă ori ce bucuroşi. Lucră pământul în care samănă iams,
pisang, bucate şi legumi de Europa şi sădesc arbori de pâne. Sânt supuşi
mai multor domnitori şi au ceva feudalism. Mai de mult era închinători de
idoli cărora jârtfea oameni, acuma prin Misionarii englezăşti s-au întors la
răligica creştinească. La ei, precum la alte popoare de vilă mălăiască era
ceva feliu de afurisanie, numită Tabu. Omului căzut supt Tabu nu era slobod
a se atinge de mâncare sau de ori ce alt lucru şi trăbuia să-l îndoape altul; iară
lucrul de supt Tabu era scutit de toată vătămarea.
12.	Arhipelagul Corăbierilor sau Homoa, spre m. n. de la
Tonga, cu insule frumoase, roditoare, crescute cu păduri, împoporate
des. Lăcuitorii sânt de viţă mălăiască, corăbieri îndrăsneţi, umblă goli,
dară spre meserii au ceva plecare. Mai de frunte în acest Arhipelag sânt
insulele: Pola, Oiolava şi Mauna.
265
13.	Arhipelagul lui Cuc, spre r. dc la Tonga, aproape de tropicul
Căpriorului, stă din insule mărunte formate din scaune de corale.
Lâcuitorii au primit râligiea creştinească.
14.	Insulele Soţie taţii, cam spre r. de la Arhipelagul lui Cuc,
roditoare, frumoase, cu p. 340// climă sănătoasă. Sânt sădite cu pomi de
pâne, rodesc pisang, banane şi cacao. întră peştii din această insulă sânt
mulţi sburători. Lâcuitorii se trag din viţă mălăiască, sânt blânzi, curaţi,
omeneţi şi cu ceva plecare cătrâ străini. Un Craiu ce lâcueşte în insula
Tahiti domneşte peste toate acestea insule. De la el atârnă mai mulţi
Prinţi ca vasali, de Ia aceştia nobilii carii domnesc iară peste ţăreni şi
sclavi. Partea mai mare a lâcuitorilor au primit răligea creştinească de la
Misionarii englezâşti, prin carii cetăţânirea au început a face îmbucurătoriu
sporiu. S-au tipării biblia înlimba poporului, din care in 3 zile s-au vândut
3.000 exemplare, s-au fundat scoli, ba ce e mai mult şi o Academie pentru
ştiinţele înalte în insula Emeo. Mai alese sânt întră acestea insule: Tahiti
sau Otaiti, foarte roditoare, cu 16.000 lâc., şi Eimeo, iară roditoare, eu
port bun, mânufăpturi de bumbac şi multe sate frumose.
15.	Arhipelagul insulelor aşezate spre r. de la insulele Soţietăţii
cuprinde mai multe sute dc insule mărunte, formate din scaune de corale,
care fiind puţin rădicate sc copere adese ori prin undele oceanului şi
din această pricină sânt mai mare parte ne lăcuite. Puţinii Jâcuitori au
mare asămănare cu cei din insulele Soţietăţii, întră carii încă au început
ereştiniea a vărsa fericitoarele sale roduri.
16.	.Arhipelagul Mendana sau a Marchesei, cuprinde 13 insule
lăcuite, ce se află spre m. n. de la Arhipelagul insulelor aşezate.
Lâcuitorii p. 341// de viţă mălăiască umblă mai cu tot trupul gol pe
carele îl împistresc cu tot feliul dc figuri. Şi întră aceştia au început a
face ceva sporiu Misionarii englezăşti. Mai de însămnat sânt insulele:
Nucahiva, cu 18.000 lăc. şi Ohivaroa.
266
17.	Arhipelagul Senduici (Sandwich). Cu sâmtiri pline de bucurie
ne apucăm de descrierea acestui pământ, în care lumina creştinătăţii
macar aprinsă numai de curând au făcut atâta sporiu în cetăţănirea mai de
mult sălbaticilor lăcuitori. Acest Arhipelag se află supt zona călduroasă
aproape de tropicul Racului, de la 216t)-224° a lungi, măsură în arie
316 m2 şi e lăcuit de 150.000 lăc. de viţă mălăiască, înalţi şi frumoşi în
trup, cu fire blândă şi cu mare îndămânare spre multe meserii. Corăbiile
lor sânt bine făcute, cu care se încumetă a merge până în Hina şi America;
ştiu împleti ceva pânză din scoarţă de frăgariu, a scobi în lemn, a găti
corfe ş.a. Nu de mult era închinători de idoli, cărora jărtfea şi oameni,
junilor scotea dinţii, şi afurisania Tabu era la ei tare lăţită. Acuma toţi sânt
creştini de legea reformată, întorşi prin Misionarii din America ; năravurile
lor se curăţă de vechile cruzimi, îndustriea creşte, la 3.000 prunci umblă
la scoală, 15.000 lăcuitori ştiu ceti, o prescurtare din biblie fu împărţită
în 13.000 exemplare, se rădică sate frumoase cu beserici şi scoli, la
100 corăbii englezăşti şi de America cearcă în tot anul acestea insule,
întră negoaţele aduse se a- p. 342// flă: înstruminte de musică, vinuri,
mânăfăpturi de mătasă, papuci de Paris, înstruminte astronomice, ş.a. în
ospătăriile lor totuşi pe lângă delicateriile de Europa se vinde şi friptură de
câne. Forma chivernisiţi! e monarhică feudală, poporul e împărţit în domni
ce sânt în deregălorii, în domni fără deregătorii şi în ţăreni. Craiul oaste de
uscat nu ţine; însă flota lui stă din 60 corăbii, întră care 10 sânt făcute după
ale europenilor şi întră acestea sc află o fregată şi o brigâ. Insulele acestui
arhipelag sânt cu dealuri şi munţi presărate, au văii desfătate, câmpuri
roditoare şi bine lucrate, rodesc trăstie de zăhar, pomi de pâne, banane,
iams, bucate şi legumi de Europa, cacao ş.a. O parte a pământului se copere
cu păduri mari. Insulele mai de frunte a acestui Arhipelag sânt: Ovaihi
(Owhihec), cu arie de 216 m2 şi 85.000 lăc. Aicea se află satul Caracacua,
în care lăcuia mai de mult Craiul. Aicea fu omorât în anul 1779 vestitul
267
Căpitan Cuc (Cook), un monumânt sâraplu arată locul acestei întâmplări;
însă vredniciile făcute pentru Geografie îi vor ţinea numele în neuitare
până va trăi Neamul omenesc. Voaha sau Ovahu, o insulă mai mică, cu
arie de 24 m2 şi 30.000 lăc. Aicea e zidită capitala crăimii Hanaruru cu
Curtea crăiască, o beserică mare şi 5-6.000 lăc. în Hanaruru se tipăreşte
un .Turnai englezasc supt fitului: The Sandwich Island Gazete. Mobi, altă
insulă în mărime a doaa după Ovaihi.
p. 343//18. Arhipelagul lui Molgrev (Mulgrave) stă din un mare
număr dc insule mărunte, mai mare parte ne lăcuite. Se află de amândoaă
părţile ecuatorului întră 182M970 a lungi.
19.	Arhipelagul Carolinelor întră 4-10° a laţ. dem. n. şi 151-15438
a lungi. Stă din multe insule mărunte şi rădicate puţin peste faţa mării.
Lăcuitorii se ţin de soiul mălăiesc, sânt supuşi mai multor domnitori,
sânt corăbierii cei mai îndrăzneţi în toată Oceania, cunosc şi compasul,
cursul corăbiilor lor e foarte repede. Afară de acea au deprindere şi în
unele meserii, şi femeile lor incontra datinii altor oceanene îşi păzăsc
strâns curăţenia. Nu de parte se află vlogul insulelor Pelu (Pelew).
lăcuite tot de acel soiu de oameni.
20.	Arhipelagul Marianelor sau a Latronilor întră 120-2] ° a lâţ.
de m. n. şi 162" - 165° a lungi. Cele mai multe din acestea insule sânt
săci, unele foarte roditoare şi au climă stâmpărată. Lăcuitorii vechi sânt
stârpiţi şi acum le ţin Ispanii; dară numai 5 sânt lăcuite. Cet. primare e
Guam cu 8.000 lăc.
21.	Insulele împrăştiete. Afară de Arhipelagurile mai sus
însămnate, mai are Oceaniea un mare număr de insule, pre care le
numesc Geogra: împrăştiete; dintră care însămnăm:
a)	Insulele lui Maghelan, spre m. n. de la Mariane numai cu
puţini lăcuitori.
266
Conform textului
b)	Insulele Paştilor, în partea cea mai de cătră r. a Oceaniei cu
puţini lăcuitori.
c)	Insulele lui Elis (Ellice) şi alui Pe- p. 344// ister întră
arhipelagul lui Figi şi a lui Molgrev, cele dintâi 11, acestea 17.
d)	Onocusa sau Hunter spre a. de la Arhipelagul Fjgi. Lăcuitorii
acestora umblă goli, şi au datină de a-şi tăie degetul mic de la mâna
stângă.
e)	Pământul Victoriei. Părerea mai multora au fost că în Oceanul
Gheţos de mcazăzi s-ar afla ceva pământ de întindere mai mare.
Holanzii în anul 1599 au corăbiei în el. Căpitanul Cuc l-au cercat tară
de a-1 putea găsi. De la anul 1819 l-au văzut mai mulţi fără a-i putea
şti mărimea, până ce înanul 1841 s-ar n găsit mai de plin Căpitanul
James Clark Ross. Acesta pătrunzând pântră mai multe droaie de sloiuri
de ghiaţă au aflat o insulă foarte mare întră 70"- 79 alăţ.i9 de m. z. şi
165-17139 40 a lungi, cu munţi înalţi de la 9.000-12.000’, întră carii s-au
găsit şi doi vulcani. Acesta pământ fu numii Pământul sau ţara Victoriei,
în cinstea Crăiesii din M. Britanie. Victoria dară dobândi aici o ţară
marc pe carca totuşi ori cât sânt de răi oamenii, nu i-o pismueşte nime;
că e pururea coperită cu nea şi ghiaţă, nice se poate spre ceva folosi din
pricina asprimii climei.
39	în conformitate cu textul original
40	Conform originalului
269

ARATARIU
p. 345//
Abomei	195.
Abu-Arisch	65.
Acaba	65.
Acaltsic	40.
Achmedabad	102.
Acin	118.
Acra	197.
Acropoiis	271.
Acsa	130.
Acser	50.
Acsu	139.
Ada	197.
Adana	50.
Aden	66.
Agra	100.
Aguas ealienlcs	278.
Ain-el Sale	188.
Alhcna	268.
Ajnieer	100.
Avrangabad	103.
Albany	267.
Alababad	100.
Al-Cazar	186.
Alepo	53.
Alexandria	179.
Alexandrietra	170.
Algir	183.
Amadia	51.
Amasia	50.
Amarapura	110.
Ambon	122.
Amoximm	179.
Amrctsir	96.
Amul	74.
Anadia	40.
Animaboe	197.
Anize	66.
Antachia	53.
Antiochia	53, 306.
Antalo	170.
Apamaea	49.
Apollonia	197.
Aracati	299.
Aibela	51.
Areguipa	311.
Ardra	195.
Asirabad	74.
Asaf	186.
Asuan	.178.
Asur	173.
Atescliga	40.
Ajasaluc	50.
Ava	110.
Alada	195.
Axam	170.
Baalbek	54.
Babylon	52, 177.
Bacii	40.
Badagri	196.
Bafa	56.
Bagdad	52.
Bahia	298.
Baiezid	51.
Balo	79.
Baltimore	269.
Baticoe	111.
Baniarmasin	120.
Bantam	119.
Bantia	200.
2Şt
An ap a	40.
Anapolis	269.
Ane ober	171.
Ancyra	49.
Andova	570.
Angora	49.
Anheir	173.
p. 346//	
Beeder	103.
Beirut	54.
Belari	101.
Benares	99.
Bengasi	181.
Benin	196.
Bergama	50.
Bethania	205.
Bcthleheni	56, 267.
Bevan	122.
Biruie	190.
Bisau	193.
Bisni	140.
Bodscha	56.
Bogota	306.
Bomba	200.
Bombay	101.
Bombetoc	214,
Bona	183.
Bomeo	120.
Boston	266.
Bric a	205.
Bridgctown	290.
Broach	102.
Brooaklyn	267.
B ligi a	183.
Buhara	85.
Bulac	177.
Bure tund	74.
Bnrdtm	49.
Busa	190.
Cabul	78.
Baraili	100.
Barduan	99.
Bamaul	41.
Baroda	103.
Basse terre	290.
Ba si a	53.
Batavia	119.
Camboja	112.
Canibridge	266.
Campeche	278.
Candaliar	79.
Candar	113.
Cano	190.
Can-ceu-fu	135.
Canton	135.
Cap-Cor se	197.
Cap-Raiti	289.
Capstadt	204.
Caracacua	342.
Caracas	306.
Cai leal	1.05.
Carahisar	49.
Carge	179.
Cars	51.
Cartagena	306.
Caithago	283.
Cârtim	173.
Casieu	193.
Caschgar	139.
Caschmir	79.
Casc h n a	190.
C as vin	75.
Calmanţi li	95.
Cânte	123.
Cayenne	301.
Cesme	50.
Ceuta	186.
Chandemagor	105.
Charlestown	266, 270.
Charlottentown	255.
292
Caesaria	50, 54.	Checio	112.
Cahamarca	310.	Chelat	81.
Cakîra	176.	Chercuu	51.
Cain	74.	Cheretaro	278.
Cairo	J76.	Cherman	74.
Cairvan	182.	Chermanschah	75.
Caisarie	54.	Chett	178.
Calavava	190.	Chene	178.
Caleutta	98.	Chiiimane	207.
Calicut	101.	Chiloa	208.
p. 347//			
Chiliiiahua	279.	Cuenza	307.
Chinciun	142.	Cufa	52.
Chine hitao	139.	Culum	79.
Chiaguimula	282.	Cumana	306.
Chio	149.	Cumasi	195.
Cbiresun	50.	Cupang	121.
Chiung-oeu-fu	136.	Curen	138.
Cholula	277.	Curgi	85.
Chuguiaaca	311.	Curieianc	205.
Cicicor	137.	Cus-Adasi	50.
Cieii'j	142.	Cuiahia	48.
Cincinati	268.	Cutaisi	40.
Cing-tu-fii	136.	Cuttak	99.
Ciudad-Real	279.	Cuzeo	311.
Clazomene	50.	C>irene	181.
Cobe,	171.		
Cobija	312.	Daca	99.
Cocan	85.	Dagana	192, 193.
Cochabamba	312.	Damar	65.
Cochimbo	314.	Damasc	54.
Cochin	101.	Damau n	104.
Colombo	103.	Damiette	179.
Colonia del Sacramento	320.	Delhi	100.
Colivan	41.	Denderah	178.
Columbus	268.	Deraie	66.
Contai agua	282.	Dctroit	268.
Concepcion	314.	Diarbecr	51.
Congo	200.	Dili	121.
Conia	50.	Diospolis	178.
Constantine	184.	Diu	104.
293
Copiapo	314.
Cora	56.
Coraci	82,
Corna	53.
Corti	173.
Cortus	282.
Coseit	179,
Cotyaeum	48.
Cracov	41.
Cranganor	I0Î.
Crasnoiaiso	41,
Cristienstadt	291,
Cuca	190.
p. 348//
Epiphania	55,
Erivan	40.
Erzeruro	51*
Esnc	178.
Esteru	299,
Farini	193.
Fazogl	171,
Favum	178.
Fcizabad	85,
Fez	186.
Fizabad	100.
Fochia	49.
KorL-Royai	291.
Foulpoint	214.
Franklini	270.
Fredericstown	255,
Frcctown	196.
Fu-ceu-fu	135,
Fuf	66.
Futruckabad	100.
Fu-schan	136.
Galaveston	279.
Gaza	56.
Gazna	79*
Dongola	173.
Dover	270.
Dovletabad	103.
Durango	278.
Duschac	79.
Edessa	52.
Bdfii	178,
El-Arisch	179.
El-Catif	66,
F.l-gize	177,
Elmina	197.
Ellore	103,
Grene	181.
Guadalaxara	278.
Guaiacbil	307,
Guam	345,
Guanahuato	278.
Guatanga	311.
Guatemala	281,282.
Gulgia	139.
Gurdon	95.
Gusta via	291,
Gwalior	94.
Hai-rung-fu	134.
Haiderabad	82.
Haleb	53.
ITalIifax	255.
Halycamassus	49.
Ilama	55.
Hanarura	342.
Hang-ceu-fu	135.
Harisburg	267.
Hartford	267.
Hasi	139.
Havanna	286.
Heliopolis	54.
Herat	79.
294
Gehol	138.
Gelaiabad	79.
George	204.
Georgetown	196, 290, 301.
Gheba	193.
Gicaze	142.
Gida	64.
Gigis	192.
Giio	122.
Girge	178.
Girin-ula	137.
Gizni	79.
Goa	104.
Golconda	103.
Gondai	170.
Goyaz	299.
Grat	188.
p. 349// Indore	103.
irbit	41.
Ircutsc	41.
Iscenderie	179.
Tsmid	48.
Ismir	49.
Isnjc	48.
Ispahan	73.
Jacoba	190.
Jacson	271.
Jacutsc	41.
Jaffa	54.
Jafnapatam	104.
Jambo	65.
Jamestown	212.
Jarchiang	139.
Jean d’Acre	53.
Jecaterinburgli	40.
Jedo	148.
Jefferson	271,
Jembo	65.
Hisar	85,
Hiva	86.
Hiun-tien-fu	133,
Hlasa	142,
Huancabelica	311.
Huang-ceu-fu	135.
Hudson	267.
Nuc	112.
Hyderabad	102,
Tbala	170.
Ibaia	307.
Tconinm	50,
Iii	139.
llisavetpol	40.
Indianopolis	268,
Langsang	111,
Laodicea	53.
Latachia	53.
La Paz de Avacucbo	312,
Laşa	142.
Latacungacu	307.
Latopolis	178.
Lefcosia	56.
Loon	282,
Lcs Caycs	289.
Li	142,
Ligor	111.
lima	310,
Li lacuri	205.
Loando	201,
Loajigu	200,
Lucnow	100.
Luesor	178,
Macala	66.
Macao	136.
Mac as ai'	120.
295
Jeniseisc	41.
Ierusalim	55, 205.
Jesd	74.
Jiunan-fu	136.
Jo-ceu-fu	135.
Johnstown	290.
Jokjokar	119.
Jorhal	113.
Jugemauth	99.
Kambay	103.
Kiang-ning-fu	134.
Kingstown	287, 290.
King-tocm	135.
Ladac	142.
Lagos	196.
Lahore	95.
Lalita-paian	95.
Lambai	192.
Lângă1 ne	111.
p. 350//	
Maso va	171.
Matanzas	280.
Matsmai	150.
Mato Groso	300.
Mazulipatam	101.
Meca	63.
Meccd	74.
Mcchines	186.
Medea	184.
Medina	65.
Meliapur	101.
Melinda	208.
Melita	205.
Memphis	177.
Meras	50.
Meribowhey	205.
Merida	306, 278.
Mesna	190.
Mcxico	277.
Macov	205.
Madras	100.
Madura	101.
Maguesia	49.
Magodoho	205.
Mahe	105.
Malda	99.
Maldonado	320.
Maludu	120.
Manado	120.
Mangalor	101.
Manica	207.
Manila	123.
Manisa	49.
Manjor	101.
Maracaibo	306.
Maidin	53,
Marmaritza	49.
Maroeo	186.
Mascat	66.
Maschadn	215.
Mysoru	101.
Naango	196.
Nagasaclii	150.
Nagpoor	100.
Nahcivan	40.
Nang-chang-fu	135.
Nanching	134.
Naplus	56.
Nara	149.
Nassau	122, 292.
Na&lrville	270.
Natal	299.
Nazaret	54.
New-Havcn	267.
New Orieans	271.
New Por!	266.
New York	267.
Niagara	255.
296
Miaco	149.	Micaea	48.
Midili	56.	Nicaragua	283.
Mi ledge viile	270.	Nicomedia	48.
Mimeina	186.	Nicosia	56.
Mira	49.	Nim-po-fu	135.
Mirzapoor	100.	Ninive	51.
Misei	200.	Nisabur	74.
Mocha	65.	Nisib	53.
Modania	48.	Nisibin	53.
Mogador	186.	Nisnei Camei a tea	41.
Momboza	208.	Noul Atnsterodam	301.
Mompax	306.	Nunia	51.
Monastir	182.		
Mongir	99.	Oahaca	279.
Monrovia	197.	Obeid	171.
Montevideo	320.	Ocoisc	41.
Montpellier	266.	Olinda	299.
Montreal	254.	Omoa	282.
Moorshedabad	99.	Omsc	41.
Mosambique	207.	Oogein	94.
Moşul	51.	Oraii	184.
Mucden	137.	Oria	52.
Multan	80.	Orizaba	278.
Munfuha	66.	Oruro	212.
Murzuk	181.	Osaca	150.
p. 351/7			
Olavalo	307.	Puno	311.
Palmyra	55.	Quebec	254.
Paitan	120.	Quiche	282.
Panama	307.	Quitto	307.
Pangim	103.		
Paphus	56.	Raca	52.
Para	299.	Raichcvig	250.
Parahiba	299.	Raleigh	270.
Paramaribo	301.	Rampur	100, 113.
Parma	310.	Rangun	110.
Parudant	186.	Ras-al-Chima	66.
Patna	99.	Realejo	253.
Peching	133.	Reschl	74.
Pela	205.	Rhodos	56.
297
Pergamus	50.
Perna mbuco	298.
Pe trupa vloscai	41.
Pfuxuan	112.
Philadelphia	267.
Phocaea	49.
Pisam"	79.
Pittsburg	268.
Poinl a Pilre	291.
Pondieherrv	105.
Ponţi ana c	120.
Poema	102.
Popa ian	306.
Port au Prin ce	288.
Pori Caslries	290.
Port Louis	215.
Porto Calvo	298.
Porto Cabcllo	306.
Portofarina	182.
Porto Pravu	211.
Port Royai	257.
Poh	40.
Potosi	311.
Provklence	266.
Pnisa	48.
Ptolemais	53.
Pubandcr	103.
Puebia	277.
p. 352// San Juan de Portorico	289.
San Luis de Maranhao	299.
San Lnis de Potosi	278.
San Paulo	299.
San Salvator	200, 282.
San Toma	244.
Saniarcand	85.
Sambas	120.
Samosata	50.
Sana	65.
San Carlos	279,314.
Ribera	211.
Richmond	270.
Riobamba	307.
Rio de Janeiro	297.
Robat	186.
Rose-Ilil	335.
Rosctîc	179.
Rostac	66.
Sac ai	150.
Sacatu	190.
Saida	54.
Saigaing	110.
Saigon	112.
Sale	186.
Salem	266.
Saltiio	279.
St. Charles	193.
St. Louis	192.
St Denis	215.
St. George	256.
St John	2i5.
St. Paul	215.
St. Picrrc	291.
San Pelipe de Bengucla San Jago	201. 286, 287.
San Jose	283.
San Juan cT Uiua	278.
Siras	74.
Sirinagur	100.
Si-rt	52.
Sis	50.
Siut	178.
Siva	179.
Si vas	50.
Smirna	49.
Sofala	207.
Spanishtown	290.
Stelenbosh	204.
29$
Santa Cnix	210, m
Sta. Maria	286.
Sta. Marta	306.
Santiago	314.
Sarata	312.
Sardes	49.
Sari	74.
Şart	49.
Scala nova	50.
Scanderun	53.
Scarborough	290.
Schamachi	40.
Schangihanpour	100.
Schinian	137.
Scutari	48.
Sebaste	50.
Sebo	190.
Sehristan	34.
Selangan	123.
Semisat	50.
Sena	207.
Senar	173.
Ser	66.
Serta	52.
Sergipe	298.
Seringapatani	101.
Siac	118.
Siam	111.
Sidon	54.
Singapnor	113.
Sin-tan-âi	136.
Sjrampove	105.
p. 353//	
Tete	207.
Tetuan	186.
Thebae	178.
Tiberias	54.
Tiflis	39.
limbo	192.
Timbuctu	190.
Tlalpancu	277.
Sucadana	120.
Su-ceu-fu	135.
Suez	179.
Sur	54.
Surabaia	118.
Suracarta	118.
Sustcr	75.
Susun	41.
Syene	177.
Tadmor	55.
Tafilelt	186.
Tai-van-fu	Î.36.
Talahasee	271.
Talent	187.
Tarnarinda	216.
Tanananva	214.
Tandmia	200.
Tanger	186.
Tarabolos	53.
Turbagatai	139.
XiiTSUS	50.
Taschent	86.
Tasisndon	140.
Tata	82, 179.
Tebri$>	74.
Tegulet	171.
Teheran	73.
Tei-nan-fu	134.
Telemson	184.
Tentyris	178.
Terim	66.
Urgii	138.
Urgenz	86.
Urmia	74.
Uvasima	150.
Valdivia	314.
Vaîencia	306.
Valladolid	278.
Tlascala	278,
Tobolsc	41.
Tocat	50.
Tomsc	4L
Totsi	150.
Tozer	182.
Trapezus	50.
Tranquebar	105.
Trebisond	50.
Trenlon	267.
Trineomali	103,
Trinidad	286,
Tripol is	53 < 3 8L
Troitzk	41.
Troy	267.
Truxillo	282,310.
Trivanderarn	101.
Tulbagh	204,
Turneu	41.
Tunis	182
Tun ţa	306
Turfan	139.
Tuşea lo sa	271.
Tyms	54.
Uitenhagl	204.
Valparaiso	314.
Vandalia	268.
Vara	190.
Varchog	192.
Va rin as	306.
Vera Cruz	278.
Vil la del-fnerte	279.
Villarica	298.
Vittoria	298.
Vlardingen	120.
Vu-ciang-fu	135.
Vurla	49.
Washington	269.
Wilhelmsstadl	290.
Williarn	197.
Windsor	255, 335,
York	255.
/acrit? gas	278
Zaria	190.
Zebu	123.
Ziacategas	278.
Zinghichar	193.
300
p. 354//
ÎNDREPTĂRI
în coala a 8, numerii paginilor trebuie în loc de 112-127 a se
îndrepta 113-128.
La faţa 272, rândul 8, în loc de: 4. Mehico-Confederare
Mehiceascâ, ceteşte: 5. Mehico sau Confedărarea Mehicească.
301

p. 355//
însămnarea D. D. Prenumăranţi la
Icoana Pământului
în Blaj
Măria Sa Prea L. D. Toan Lemeni, Episcopul gr. c. ai Făgăraşului,
i.
Prea Ou. D. Simeon Crainic Preposit
Vasilie Raţ:, Canonic Lector
Constandin Alutan, Canonic Cantor
Ştefan Boer, Canonic Custos
loan Bama, Canonic Scolastic
Arsenie Popovici, Canonic Canlelariu
Timothei Cipariu, Canonic Teolog
Bibliotheca Mănăstirii din Biaj
Pr. On. D. Simeon Fiilep, Protopop Bici ş.a.
M. On. D. Ştefan Manfi, Notariu Consistor
loan Turc, Arhivariu Consistoriului
Simeon Bămuţ, Profesor Filosofici
Dimitrie Lădoi, Profesor Poesici
Gregorie Moldvai, Profesor Normal
Dimitrie Boer, Profesor Istor. bisericii
Vasilie Pop, Profesor Mathematicii
loan Oltean, Paroh în Veza
Nicolac Pop, Paroh în Buccrde
Gheorghe Draja, Capelan Tiuriului
The Vlasa Ţicudi, V. Prot. Vereşmortului
303
Clerul tinăr
On. D. Augustin Coltor, lacob Logojan, Theodor Pop, Petru
Tancâu, Vasilie Maior, ioan Mărginean, Petru Bran, Ioan Opriş, Antonie
Vestemian, Samuil Poruţ, Nicbifor Oşan, Ştefan Pop, Vasilie Puian,
Athanasie Cotoţ, Ioan Axente, Ioan Groze, Gavrii Man, Nicolae Tode,
Dimitrie Cozma, Constantin Decei, Nicolae Răule.
Ioan Crainic, paroh în Păuade; Ioan Stoica, protopop Petrilăcii; losiv
Tarţa, thcolog absolut.
Din Protopopi*Bălgradului
Prea Onor. D. Constând in Molnar, prot. Unit. a Băl gradul ui; D.
Gheorghe Berghian, orâşan: D. Ilie Ciorbia, paroh neunit în Ponor; O.
D. Gheorghe Dobo, paroh unit în Chişfalău; O. D. losiv Dorgo, paroh în
Henic; O. D. Ioan Frinc, paroh u. în Galdade sus; O. D. Ioan Frinc, paroh
u. in Benic: O. D. Ştefan Galteoi, paroh u. în Sintimbru; O. D, Samoil
Grarna, paroh în Maori; D. Moisi Moga, bănâriu în Bălgrad; D. Ioan Pop,
căpitan dt.; O. I). Niculac Pop, căplan in Şard; O. D. Theodoj' Pop, paroh
în Galtiu; O. D. Gheorghe Rain, paroh u. în Vinţii de Jos; O. D. Gheorghe
Şebişan, paroh neunit în Bălgrad; D. losiv Şebişan, bănariu în Bălgrad;
O. D. Theodor Vcliean, paroh în Bărâbanţ; O. D. Ştefan Vlad, paroh în
Coşlariu; O. D. Niculae Frâne, paroh în Galdade Jos; D. Nicolae Mateaş,
Po-p. 357// sesor în Şard; O. D. Alexandru Şeuşan, paroh în Şeuşa; O.
D. C’liraent Tamaş, paroh în Straja; O. D. Mihail Ţirlea, paroh în Tiuş; O.
D. Gheorghe Raţ, protopop neunit a Bălgradului; O. D. Augustin Pop,
capelan în Bălgrad; D. N. Lucaci, profesor în Bălgrad; O. D. B om faci c
Pop, paroh Geoagiului; O. D. Ttifon Pop, paroh Criomalului.
304
Din Protopopia Mediaşului
Prea On. D. Constandin Alpini, protop. şi paroh. Mediaşului;
O. D. Alexandru Siloşi, crăiesc zăciuitoriu; O. D. loan Vintila, paroh
în Haşag; O. D. loan Molnar, paroh în Braleiu; loan Porea, cetălan în
Mediaş; Mihail Hofher, paroh în Apold; loan Ţopa, dascăl în Băgaci;
D. loan Coman V., zăciuitoriu în Şeica Mică; M. O. D. loan Costea
V., protop. Şomfalâului; O. D. Vasilie Aaron, paroh în Almaşul Săsăsc;
loan Guţa; O. D. Nicolae Muntean, paroh în Şaroş; O. D. Zaharie Boiu,
preot în Şeghişoara.
Din Protopopia Sasreghinului
D. loan Maior Pop, prefectul D. Baron Bomemisa; D. Mihail
Orbonaş, advocat; O. D. Mihail Crişan, capelan în Sasreghin; O. D.
Gheorghe Crişan V., prot. Pogâgelii; M. O. D. Vasilie Turc. protopop
Palatcii; Vasilie Pop, cleric; Daniil Mate, paroh în Beica rumâneascâ;
Simeon Crainic, dascăl în Habic; Aaron Pop, paroh în Urisiuî de Jos.
p. 358//
Din Protopopia Zlatnei
M. On. D. Grigorie Mihaii, prot. Zlatnei şi paroh. D. PavclDunca,
fişcal împărătesc. D. Gheorghe Crainic subşpan cameral. O. D. Efrem
Petruţa, paroh în Ponorei. O. D. Zaheiu Galgoţ, paroh în Roşia. O. D.
Balint Simeon, paroh în Roşia. O. D. Mihail Solcivai, paroh în Ofenbaia.
O. D. Moisi Colini, paroh în Petrinjeni. O. D. Constandin Hentea Curuţ,
paroh Lupşei. O. D. loan Popovici, paroh în Zlatna. D. Gherasim Muncaci,
cantor în Abrud. D. loan lanc, jude domnesc în Zlatna. D. loan Vlăduţ,
305
dascăl în Roşia. Toan Corpade, cantor în Roşia. D. Petru Jurca, orăşan.
Alexandru Creţ. Petru Suba. Petru Goia, eclesiarh în Bistra. M. Onor.
Domn. Alexandru Tobias, paroh Abrudului şi O. D. Iosiv Ciura, preot în
Bucium. D. Nicolae Boer, orăşan în Abrud. D. Alexandru Tura, notariu
în Abrud. O. D. Nicolae Mo Ido van, capelan în Abrud. O. D. Dionisie
Adamovici, preot în Abrud. D. Alexandru Bidiguţ, jude în Abrud. D. loan
Şterca Şuluţ, controlor în Abrud. D. Alexandru Nan, cantor în Abrud.
Nicolae Popovici, orăşan. Simeon Şterca Şuluţ, orăşan. loan Barb. cantor
în Abrud. Iosiv Crişan, orăşan dt. loan Tămaş, orăşan dt. Alexandru
Drumariu, cantor, dt. D. loan Molnar, notariu în Abrud. Toan Demeter,
orăşan. O. D. Nicolae Fodor, preot în Abrud. O. D. loan Fodor, paroh în
Bistra. O. D. Antonie Dărăbant, ca- p. 359//pelan în Bistra. loan Gligor
-	dascăl în Bistra. O. D. loan Balea - capelan în Bistra. Gheorghe Balea-
notariulaBistra. AngheîBalea -jude în Bistra. D. Iosiv Raţovici-chelariu
la Câmpeni. Constandin Balogi - scobitoriu de chipuri. D. Dimitrie Moga
-controlor la Câmpeni. O. D. Constandin Mucea - paroh la Certeze. Petru
Aranioşi - curator la Ferestrărie. D. Daniil lonete - notariu în Câmpeni.
Nicolae Brascoviţă. GheoTghiuţ Tiasc. Nicolae Sabo - jude în Câmpeni.
Gheorghe Cosma. Iosiv Baloghi - notariu în Câmpeni. Nicolae Corchiş
-	zugrav în Câmpeni. Sirnion Coroi - jude în Cărpeniş. Todor Sârbuţ.
loan Maca vei — hodnogiu în Bucium. Da vid Macavei — învăţătoriu dt.
O. D. Gheorghe Suci - preot în Izbita. Ştefan Danci - băieş în Bucium.
Alexandm Danci dt. O. D. loan Aranioşi - cleric de Blaj.
Pre. On. Dom. Absolon Popovici-paroh în Abrud. Vasilie Fodor
-	paroh în Ocolişul Mic. Petru Mezei - paroh în Ocolişul Mare. Toma
Ruzda - paroh în Poşaga de Sus. Teodor Solei vai - paroh în Sălci na
de Jos. Gregorie Samoil - paroh în Cacova. Petru Nicoară - paroh în
Lupşa Marc. Toan Gosd - paroh în Valea Lupşei. Vasilie Turc - paroh în
Fărău. loan Jurj - paroh în Şasa Lupşii.
306
Din Protopopia Cuiului
M. Onor. D. Theofil Alpini V. - protop. Cuiului. D. Ioan Deac
-	paroh Sas Şebeşului. D. Ioan Oniţ - advocat în Sas Şebeş. Ioan Oniţ -
nego- p. 360//ţitor în Sas Şebiş. Paraschiv - neguţătoriu. Nicolae Filip
-negolăloriu. Nicolae Niagoi - neguţetoriu. Mihail Oniţi - negoţetoriu.
Mihail Danci - cetâţan.
M. On. D. Avram Moga - protop. în Sas Şebeş. Nicolae Isac -
cetâţan dt. Irimie Ianos - cetăţan. O. D. Simion Ianoşi - preot în Lancăm.
O. D. Simeon Trufaş - preot în Pianul rumânesc. O. D. Ioan Goţa - preot
în Răhău. O. D. Grigorie Filimon - preot în Loman. O. D. Nicolae Benţa
-	preot în Ceoara. O. D. Icronim Alpini - cleric din Cut.
M. On. D. Ioan Orbonaş - prot. în Ilia. D. Antonie Baiomivi
-	neguţătoriu.
Din Vicariatul Făgăraşului
Prea On. D. Theodor Sereni - Vicariu al Făgăraşului. Bucur
Boeriu - dascăl în Ohaba. O. D. Nicolae Bărsnl — preot în Ucea de Sus.
O. D. Ioan Fărcaş - preot în Ticuşul rumânesc. O. D. Moise Farcaş
-	notariu în Calbor. O. D. Pavel Frenc - preot în Comana de Jos.
Gheorghe Ganea - timariu în Făgăraş. Alexandru Halmaghi - corporal
în Racoviţă. O. D. Toma Cociş - preot în Vad. O. D. Theodor Maiorian
-	preot în Racoviţă. O. D. leremie Pop - preot în Boholţ. Iacob Pop
-	dascăl în Racoviţa. O. D. Pavel Poparad - preot în Dej ani, O. D. Ioan
Popovici - preot în Cohalm. Mateu Radeş - învăţătoriu în Vaida Rece.
O. D. Nicolae Raicu - preot la Şinca Veche. D. Ioan p. 361// Reciu
-	strajâmeşter în Racoviţă. O. D. Nicolae Stetca - preot în Cincul Mare.
O. D. Eutimie Stângu - preot în Cincul Mare. O. D. Ioan Sasşebeşi
807
-	preot în Cuciulata. O. D. Moise Şărban - preot la Netot. D. Mihail
Tulbaş — maior. O. D. Ghcorghe Moldovan - capelan la Făgăraş.
Din Protopopia Sibiiului
Prea On. D. Nicolae Maniu — arhidiacon Sibiiului. Niculae Barb
-	ritor. Eliseiu Arme-ritor. Vasilie Axente- ritor. loan Cherpeneşi -
ritor. Theodor Necşa - ritor. Simeon Filimon -Normalistă. loan Pinci
-	filosof. D. Petru Man - conţept- practicant Thesaurariei. D. Vasilie
Tamaş - practicant la Thesaurarie. Alexi Sinai - Normalistă. Iosiv Vlad
-	gramatist. loan Ciocan - ritor. Nicolae Popovici - ritor. losiv Caian
-	ritor. M. O. D. Vasilie Chertes - paroh în Ocna. O. D. Iacob Radu
-preot în Caşolţ. Niculae Gavrilă din Mohu. O. D. loan Grigorovici
-	preot în Ghejasa de Sus. O. D. Nicolae Erdeli - paroh în Orlat. D. loan
Clain - capelan în Sad. loan Puşcaş - poet. Dimitrie Măcelariu - ritor.
O. D. Meliton Horja -- paroh în Şura Mică. O. D. Toma Dreghici - preot
în Nucet. Mihail Pop - ritor. O. P. Aron Elecheşi - egumen în Râmnic,
loan Petrovici - ritor. O. D. Pavel Leb - paroh la Şaldorf. O. D. Vasilie
Simu - paroh la Săcădatc. Aaron Pop - fecior de boltă.
Prea. O. D. Petru Bodila - arhidiacon neunit Mercuriei. P. O. D.
Alexie Verza - arhid. neun. p. 362// a Braşovului. O. D. Iacob Balcăşi -
paroh la Braşovul Vechi. O. D. loan Martinovici- paroh la Satul Lung. O.
D. Ion Verza - paroh la Cemat. O. D. loan Petric - paroh la Bo Igarsechiu.
O. D. Sabbas Bârsan - paroh la Răşinariu. O. D. MoisăTopârcean -paroh
la Apoldul rumânesc. O. D. loan Aleman - paroh la Topârcea. O. D. loan
Ivan—paroh la Apoldul de Sus. O. D. Dimitrie Miclăuş-paroh la Tilişca.
D. Nicolae Martinovici - dascăl la Satulung.
30S
Din Protopopia Fărăgăului
M. O. D. Ştefan Moldvai — paroh Pinticului şi prot. Fărăgăului.
O. D. Gavriil Pop — paroh la Budurlău. O. D. loan Cordoş - paroh la
Bradfalâu. O. D. Theodor Pap - paroh la Fărăgău. O. D. Theodor Şerb
-	paroh în Hrastăş. O. D. Gheorghe Precup - paroh în Craifalău. O. D.
David Harja - preot în Milăşâl. O. D. loan Vişai - paroh în Archiud.
O. D. Gavriil Cheţan -- paroh în Cosraa. O. D. Simeon Graur - paroh
în Logig. O. D. Iosiv Niulaşi - paroh Milaşului. O. D. Aron Tamaşi
-	paroh Şoimuşului. O. D. Iacov Pop - paroh Orosfaei. O. D. Dimitrie
Moldvai - paroh Posmuşului. O. D. loan Pop - paroh la Ocniţă. O. D,
loan Pop - paroh Băiţei. O. D. Petru Raţ - paroh la Filpişul Mic. O.
D. loachnn Naşte - paroh la Sântul. O. D. Ştefan Ci o Iaca - paroh la
Scplac. O. D. loan Valia - paroh la Socol. O. D. Vasilie Moldvai - paroh
la Uifalău. O. D. loan Cheţan - paroh la lercea.
p. 363/7
Din Vicariatul Haţegului
Prea. O. D. Constandin Papfalvi - vicariu Haţegului. O. D.
Gheorghe Albulescu - paroh la Băuţariu. O. D. Nicolae Albulescu -
paroh ia Bucova. M. O. D. Nicotac Boji - protopop la Plosca. M. O. D.
Constantin Duma - protopop la Pcştişi. O. D. Atansie Filip - capelan
la Haţăg. O. D. loan llieşi -- paroh la Orăştie. D. Şofron Costa - contras
de tricezimălurâ la Coroeşti. D. Petru Leliuţ- Normal., profesor la Cujir.
D. loan Pipoş - C. C’. - tist de fer la Telioc. O. D. Zaharie Pop - paroh
la Brezova. O. D. loan Popovici - paroh la Peştiana. O. D. Nicolae
Popovici - paroh la Hobiţa. O. D. loan Şuşman - paroh la Silvaşu de
Jos. D. Antonie Sancioli - C. C. prefect de fer. M. O. D. Nicolae Sancioli
-	protopop la Cugir. O. D. Nicolae Sentivani — emerit paroh laTurdaşi.
309
O. D. Iosiv Şina - paroh ia Spinu. O. D. Gheorghe Todoran - paroh la
Pâroşeni în Jii. O. D. Vizantie Tuş tei - paroh la Tuşte, O. D. Petru Voin
-	paroh la Valea Lupului.
Prea. O. D. Petru Pipoş -paroh IaHondolbanci şi protopop neunjt
tractului Jioajului de Jos. Dionisie Demian - paroh la Boaşa. Aaron
Oprovici - paroh la Almaşul Mare. Petru Raţ - paroh la Nevodşfolva.
Dimitrie Angia - paroh la Fozejd. Avraam Cilei - paroh la Măgura.
Petru Laslo - paroh la Vălişoaia. Petru Moţa - la Noghiog. loan Bogdan
-	paroh la Mada. Petru Popovici - paroh la Certeş. loan Coste - pa-
p. 364// roh la Almaşul Mare. D. Theodor Stoicovici - negustorii! în
Hondolbanci. D. loan Pipoş - jurist.
Din Protopopia Clujului
Prea O. D. Teodor Baldi - paroh şi arhidiacon Clujului. On. D.
Nicolae Stane iu - prefect la Chintău. O. D. Emerie Mera - raţionistâ
la comitisa Teleci Iosefoaie. O. D. Alexandru Boheţel — advocat. O. D.
Samuil Pop - paroh la Giula. O. D. Iosiv Mani - capelan în Cluj. On.
D. Teodor Laslo - exactoral acţesistă.
Din Protopopia Căţcăului
M. O. D. Toma Marcian - protopop Căţcăului. O. D. Vasilie
Moiş - paroh în Samoş - Uivar - Nemeti. O. D. Mihail Tamaş - paroh
în Balvanioş Varolia. O. D. Dimitrie Graur - paroh în Baton. O. D.
Teodor Deac - paroh în Cicio Cherestur. O. D. Simeon Colcer - paroh
în Sămărghita.
M. O. D. Vasilie Silaşi - paroh şi protopop Becleamilui. O.
D. lacob Fagaraşi - paroh în Şântereag. O. D. Grigorie Pop - paroh
310
în Rusu de Sus. M. O. D. Simeon Bocşa - protopop Buzii. M. O. D.
Trifon Maroşan - protopop Răteagului. O. D. Anatolie Ciupea - teolog
absolut. M. O. D. Dimitrie Hosu - protopop Surducului. O. D. Vasilie
Bota - paroh în Sas Nireş. O. D. Luca Mica - paroh în Fizeş.
p. 365//
Din ProtopopiaBeiului
M. O. D. Ştefan Moldovan - protopop Beiului. O. D. Vasilie
Pop — paroh la Hădărău. O. D. Vasilie Viei — paroh la Sămărtin. O.
D. Dimitrie Sabo - paroh la Ceanu Mare. O. D. loan Moga - paroh la
Tritul de Sus.
Din Protopopia Armenilor
M. O .D. Vasilie Pauleti - protopop locului. O. D. loan Ignat
-	paroh la Ţapu. O. D. Dimitrie Aaron - paroh la Şoroştin. O. D. loan
Alamori — paroh la Al amor, O. D. Pa vel Birbic — paroh la Alămor. O.
D. Dimitrie Recuei - paroh la Sălişte. O. D. Samuil Pop - la Presaca.
O. D. Manasie Neagoi - paroh la Broşteni. O. D. Mihail Dcac — paroh
la Doştat. O. D. Samuil Pauleti - paroh la Beşinău. O. D. Petru Mihalţi
-	paroh la Ohaba. O. D. Gheorghe Creiţar — paroh la Vingard. O. D.
loachim Marc - paroh la Tău. D. Simon Pasloi - deregătoriu la Poca.
loan losof- candidat pe Tilişca.
Din Protopopia Lăpuşului
M. O. D. loan Dragomir - protopop în Băiuţ.
311
Din Vicariatul Sălagiului
Prea On. D. Alexandru Sterca Şuluţ, vicariul Sălagiului. M. O.
D. loan Vitez - protopop la A. Varia. O. D. Danii Vultur - paroh la
Bârsăul p. 366// de Sus. M. O. D. Gregorie Pop de Băşăşti — protopop
Băsăştilor. O. D. Gheorghe Pop Dan-paroh la Ceanu. O. D. loan Roman
-	paroh la Săuca. O. D. Vasilie Muşte — paroh la Zalnoc. O. D. Simion
Hosu - paroh la T. Santău. O. D. loan Lobonţ - paroh la Giorgtelec. O.
D. Bustachie Bersan - paroh la Hurez, loan Martin - inspector curator
la Pericei. D. loan Vicaş - teolog absolut. Prea O. D. Gregorie Pop
-	arhidiacon Dorolţului. O. D. loan Gal - paroh la Er-Cişfalău.
Din Vicariatul Năsăudului
D. D, Naţionalii ofiţiri
D. Matias Moţ de Tumthal - căpitan. D. Daniil Burcocei -
căpitan. D. loan Mihailaş - căpitan. D. Gavril Vărărean - oberiecman. D.
Teodor Arsentie - oberlecman. D. loan Păsărariu - 1 ecman. D. Loghin
Pioraş - lecman. D. Alexie a Bui - lecman şi comendant în institut, D.
Leontie Luchi - lecman şi adiutant regementului. D. Gheorghe Vărărean
-	lecman. D. Gregorie Coruţ - lecman. D. Atanasie Dimbul - lecman.
D. Avacom Hangia - furir în canţelaria regimentului. D. Mihail Beu
-dl. D. Petru Tanco - strajămeşter. D. lob u s Bota - strajămeşter. D.
loan Grigoriţa — strajămeşter. D. Emanoil Pop - strajămeşter. D. Vasilie
Nescuţ - praticant. D. Eugen Borcocel - cadet.
312
1). D. Parohi
Prea Onor. D. Ioan Marian - vicariu şi director şcoalelor. O. D. Ţiril
Dumbrava - paroh în Maroş Orosfalu. O, D. Vlase Moidovan - paroh în
Monoşfalu. - O. D. Gregorie Bruta - administrator Şieuţului. O. D. Ţiril
Dunca - administrator Gledinului. O. D. Mihail Pop în Nagifalu. O. D.
Ariene Mihailaş - paroh în Ragla. O. D. Ioan Ştefan - paroh în Budacul
românesc. O. D. Vasilie Pavel - paroh în B. Bistriţa. O. D. Grigorie Rus
-	paroh în Moroşeni. O. D. Teodor Buzdug - paroh în Rus-Borgo. O. D.
Gasilie Şut - paroh în Borgo-Şoseni. M. O. D. Terentie Bogaci - protopop
în Mi jloceni. O. D. Cifor Cisanca - paroh în Borgo- Bistriţa. O. D. Grigorie
Moisi - paroh în Tiha. O. D. Antonie Malai -- paroh în Leş. O. D. Gavril
Candale - paroh în S. losef. O. D. Axentie Ilieş - administrator la Măgură.
O. D. Gregorie Galan - paroh în llva Mare. O. D. Vasilie Moisi - paroh în
Rogna Nouă. O. D. Clemens Lupşai - paroh în Rogna Veche. O. D. lacob
Şotropa - paroh în Maier. O. D. lacob Pop - paroh în S. Gior. O. D. Ioan Pop
-	paroh în Feldra. O. D. lacob Maierian - paroh în Nepos. O. D. Gregorie
Pop - paroh în Rebrişoara. O. D. Ioan Lazar - capelan în Năsăud. O. D.
Petru Pavelea - paroh în Salva. O. D. Teodor Miron - paroh în Teici. O. D.
Luca Avacom - capelan în Teici. O. D. Roman Comia - paroh în Romuli.
O. D. Alexie Sinvel — paroh în Zagra, O. D. Ştefan Mani — administrator în
Runc. O. D. Macedon Pop - capelan şi catehetă în Năsăud.
p. 368//
D. D a s c a 1 i
D. Moisi Panga - dascăl în clasul a 4. D. Ioan Maxin a 3. D.
Nicolae Cotruş - dascal în Şcoala Trivială Nemţască a Monomlui.
I). Simeon Rus - dascăl în Şcoala Trivială Nemţască a Prundului.
313
D. Vasilie Pop - dascăl la Sânjorzu. D. Vasilic Maroşan a Tclciului. D.
Petru Luchi-dt. a Zagri. D. losif Gheorghiţa- dascăl naţional în Monor.
D. Constantin Gotia - dt. în Şeuţ. D. Ţiril Bota ~ în Ragla. D. Dimitrie
Rulian - în Budac. D, loan Catarig în Borgo Bistriţ, D. Domide Morariu
~ în Prund, D. Ioan Ilieş - în Tiha. D. Avacom Anca - în S. losif. D.
Iacob Pic - în Măgură. D. Florian Porţius - în Rogna vechie. D. Teodor
Pop - în Maier. D. losif Ola lanos - în S. Georg. D. Elisei Coroţ - în
Ilva Mică. D. Vasilie Născu - în Feldra. D. Calistru Tofan - în Nepos.
D. Ioan Io na - în Năsăud. D. Vasilic Brindusc - în Salva. D. Isidor
Bodescheu - în TIordo. D. Ipate Moldovan - în Teici. D. Ioan Terenţie
- în Romuli. D. Nicolae Pop - în Găureni. D. Roman Pop — în Zagra. D.
Silvester Torni - în Mocod. D. Ezechil Pop — mililariu în Feldra,
Din Protopopia Turzii
M. O, D. loan Socolai - protopop Turzii. O. D. Ioan Bariţ -
paroh la Petrid. O. D. Alexandru Bariţ - paroh ia File de Jos. O. D.
Nicolae Pop - paroh la Copand. O. D. Grigorie Raţ - paroh la Turda
Veche. M. O. D. Ioan Chirila - protopop şi p. 369// paroh la Săcărâmb.
O. D. Sabin Pizo - paroh la Săcărâmb.
Din Protopopia M. Vasarheiului
Pre On. D. Ilie Farago - arliidiacon şi paroh M. Vaşarheiului.
M. O. D. Filip Boer - protopop în Lechinţa. M. O. D. Gavril Fogaraşi -
protopop la Tirimia Mare. M. O. D. Zaharie Mate - protopop la Nadeşa
rumânească. O. D. Danii! Suci - paroh în Oroiul de Câmp. O. D. Casian
Man - paroh în Bardăş. O. D. Moisi Nergeş - paroh în Bozed, O. D,
Ioan Varheghi - paroh în Mădăraş. D. Gheorghe Sabo - neguţetoriu în
314
Vaşarheiu. D. Dimitrie Fogoraşi - neguţetoriu în Vaşarhciu. M. O. D.
Samoil Laslo Vlasa ~ protopop Tndolului pe 10 exemplare.
Din Braşov
D. Gheorghe Bariţ - prof. şi redactor foilor mmâneşti. D.
Pavel Vasici - doctor şi director la Timiş. D. G. Langa - dregător iu de
contumaţie. D. prof. lacob Murăşan. D. prof Andrei Murăşan. D. Ioan
Navrea - neguţâtoriu. D. Apostol Eustatie Pop - neg. D. Ioan Iuga - neg.
D. Gheorghe Iuga - neg. D. Gheorghe Nica - neg. D. Barbul Cepescul
~ neg. D. Nicolae Teclu - neg. D. Anastasie H. Zenu - neg. D. Gheorghe
Ioan şi fiii - neg, Vasilie Grecean - paroh g. n. u. în Braşov. D. Nicolae
Gheja - protopop g. n. u. al Băl- p. 370// gradului de Sus. D. Petru
Cennenea - canţelist în Timişoara. D. Ioan Dragoiescul -••• neg. în Titel,
P. Egumen Ieroteu din Valahia. Ce. magistrat din Câmpulung.
D. căpitan Gheorghe Rucăreanul. D. Nicolae Rudeanul. D. Vasilie
Piteşteanul. D. Şerban Vlădoianul. D. Parucic Toma Colţescul. D.
Nicolae Nicoiau. D. Bratu Constandin, toţi de acoio-şi.
Alţi 15 din Buzeu în Valahia, a cărora nume nu ni s-au trimis.
Din Arad în Ungaria
D. Alexandru Gavra - prof preparanzilor. D. Vasilie Moldovan
- paroh în Arad. D. Simion Oprean şi Gheorghe Bugarin - paroh în
Toracul Mic. D. D. Mihail Frişcan şi Teodor Giuchi - parohi în Toracul
Marc. J. Eutimic Raşa - dascăl în Toracul Mare. D. Nicolae Sim -
penzionat. D. Dimitrie Constandin - prof de preparandie. J. Teodor
Pop - cantor !a Institutul Pedagogic. D. Adam Stopon. Const. Cioban.
315
Petra Stopon. Dionisie Jurma. Dimitrie Mihaiu. loachim Balan -
preparanzi în cursul 2-lea. DD. Const. Mezin. Ambrosie Juma. Dimitrie
lancovici. Gheorghe Gherbon. Axentic Avrămuţ. Nobilul Antonie Şerb.
Nicolae Budună. Petru Soran. Porfirie Gontean. Nicolae Begncscul.
Aaron Jurcovici. Athanasie Lazici. Ioan Bozgan. Ioan Marinco. Andrei
Vacarescul. p. 371//Dimitrie Pop. Alexandru Mioc. Const. Taloş. Toma
Dema- preparanzi în cursul 1- lea. D D. Meletie Nicolescul - auzitoriu
în cursul al 3- lea în Institutul de L. G. n. u. din Arad. DD. Gheorghe
Opreau şi Samlir Baltean, în cursul al 2-lea. DD. Avram Beehe şi Lazar
Popovici - în cursul 1 - lea tot acolo.
B e i u ş
Prea On. D. Theodor Aaron - Can. Onorariu G. C. al Orăzii
Mari, acum C'. C. revizor la Buda. D. Vasilie Nistor — prof. de retorică în
Beiuş. D. Gheorghe Vlas —prof. la 2. Gram. acolo-şi. D. Sigismund Pop
- Pr. la Sintax, ac. D. Mihail Naghi - Pr. la 3 Gram. ac. D. Mateiu Cis
-- pr. la 1. gram. ac. D. Gheorghe Filimon - Pr. la 2. Normă tot acolo.
lezvin
D. Samuil Vulcan - par. G. C. al lezvinului. D. Nicolae Fodor - par.
al Chizdiei. D. Pavel Murgu - admin. G. C. în Temeş - fabric. D. Ştefan
Chirilovici - auzitoriu de Theologie. Ioan Merza—pădurariu cameral.
Lipova
M. O. D. Pavel Lazarescul -paroh în Lipova. Prea On. D. Vasilie
Caracioni - protopop Lipovii. Păr. Israil Zorlenţanul - ierodiaconul
316
mănăstirii./?. 372//S. Gheorghe. D. Grogorie Raţ de Caransebeş. Israil
Zorlenţanu în I-Tosusâu. Partenie Iorgovan - dasc. în Cuvejd. Lazar E.
Popovici - neguţăt. Atanasie Gheorghevici -- neg. D. Hristofor Mişche -
de M. Cestve. Nicolae Boarescu-dasc. înLipova. Tit Haţeg- în văţăcea.
Augusta Haţeg - învaţăcea. Mibail Grosescu - par. în Lipova.
Logoj
M. O. D. ŞtefanBercean -par. G. C. în Logoj. M. O. D. Gheorghe
Ţapu - par. gr. c. în Zorienţ Mare. D. loan Ladai -- notariu în Jidovar.
D. Partenie Gruescu - par. n. u. în Şinteţi. D. Petru Oltean - dasc. g.
c. în Logoj. D. Pavel faliei - par. n. u. în Susani. D. loan Popovici
dascăl n. u. în Susani. D. Grigorie Popovici -par. n. u. în Jidovar. D.
Nicoîae Blajovan - par. n. u. în Sacul. D. Vasilie Rachiţan - dasc. n. u.
în Jidovar. D. Gheorghe Vemica - par. gr. c. în Zgribeşti. D. Nicolae
Mezin - cantor g. c. în Zorlenţu Mare. D. lîie Paulescul - dasc. n. u.
în Tapia. D. Nicolae Bercean - econom în Logoj. D. Toma Maghincea
-	par. g. c. în Iladia. D. Cost. Abramovici - par. gr. c. în Ciuchigi. D.
losif Theodorovici -- par. gr. e. în Reşiţa. D. Gheorghe Theodorovici -
par. n. u. în Reşiţa. D. losif Bradescul - cantor gr. c. în Reşiţa. D. Adolf
Andriţoi - magistru cojocariu acolo-şi. D. Gheorghe Burilean - geverc
acoio-şi. Athanasie Jian - former acolo. D. Gheorghe Popescul — dasc.
n.	u. în Boaşa. D. loan Popovici - dasc. n. u. în Câl- p. 373// nic. O.
Martin Dabigovicj — dasc. n. u. în Laţonaş. D. Pavel Ianoş — epitrop
acolo-şi. losif Dabigovici - şcolariu acolo. G. Athanasie Gheorghevici
■ senator în Lipova. D. Mihail Ghina - senator, ac. D. Petru Cocioba
-	senator acolo-şi.
317
V a I a h i a
C r a i o v a
D. Vomic Gr. Otetelişanul. D. Clucer Cost Zătreamil. D. Clucer
G. Coţofeanul. D. Paharnic D. Cnezul. D. Pah. Gr.Otetelişanul. D. Păh.
Ştef. Gănescu. D. Pah. Gr. Racoviţă. D. Colonel. D. Haralampie. D.
Sluger. N. Otetelişanul. D. Sărdar Scar. Stăncescul. Păr. Radu Tempea
-	inspector. D. Laitelant N. Păianul. D. Pitar I. Caraţic-u. D. Pit. Ştef.
Romancanul. D. Pit. I. Diculescuî. D. Pit. D. Nicolaid. D. pit. D.
Scrghie prof. D. pit. C. Mundani pr. D. Chirii Barfaul - pr. D. C. Leca
-	prof. D. Gr. Mihăicscul - prof. D. I. Crăciun. D. Gr. Lăccanui. D. pit.
C.	Apostoîad Tumavitul. D. I. Severineanul. D. Cost. Câncea. D. pit.
Bâlulă. D. P. Plopşoreanul. D. Chiriac Pop. Daniil Gheorghe - şcolar,
loan Pârvulescul - şcolar, Fudul Atanasie - şcolar, Stef. Gioraceanul
-	şcolar.
C e r n e ţ
D.	Clucer C. Glogoveanul.
Slatină
D. Sărdar N. Izvoreanul. D. C. Stanciovici - prof D. N.
Şerbănescul - prof D. C. Felie
p. 374//
Caracal
D, I. Gruzescul
Sl6
Târgul Jiului
Doamna Ecaterina Sâmboteanca. D. Maior C. Cerchez. D.
Sărdar G. Magier. D. Serdar Mihail Cioranul. D. Pit. Cosi. Roşianu. D.
Alexandru Leonida. D. A. Popescul - prof.
Moldova
Iaşi
Prea Sf. Sa Păr. Mitropolit Veniamin Costache. Păr. arhimandrit
Theodorit. Păr. arhidiacon Meletie. Mar. logofăt Costache Conaehe. D.
spatar Gbeorghc Yărlaam, D. ban Nicolae Bucur. D. Mic. Istrate. D.
Alexandru Balica. D. nic. Proca. D. stolnic Gheorghe Stihi - prof. Păr.
Theofan ieromanah. Ilarie Vămav. Gavril Moldovan. Ioan Cenuşescul.
Gheorghe Giuşcâ. Păr. Ioan Petrovici - protop. D. căminar Pavel Crista.
Păr. Lavrentie. losif Theodori — apotecar. Grigorie Radovici. Cos.
Platou. Vasilie Anastasiu. Dimitrie Iacobescu. Dim. Nica - librer. D.
Teodor Dom ian - posfmaister. D. Vasilie Pop - inginer. D. Dimitrie
Moroşan - feldvebel la cc. Agenţie. D. Gheorghe Maşer - feldv. acolo-
şi. D. Dimitrie Vaida - feldv. ac. D. Alcxandai Vavul - feldv. ac. D.
lacov Oros - feldv. ac. D. Nicolae Gazdac - feldv. acolo-şi.
S o c o 1 a
D. Ioan Maior - profesor.
Neamţul
M. Vardari Alecu Mandacaş.
319

Cuprinsul Tom. III
Asia	Faţa	1-150
Rusia asiascâ	-	33-42
Turcia asiascâ	-	42-57
Arabia	-	57-66
Persia	-	67-82
Turchestania	-	82-86
india	-	86-122
Hina	-	123-142
Japonia	-	143-150
Africa	-	151-216
Abisinia	-	168-171
Nubia	-	172-173
Egiptul	-	173-179
Tripolis	-	180-181
Tunis	-	181-182
Algir	-	182-184
Maroco	-	184-187
Biiedulgerid	-	187-188
Nigriţia	-	189-193
Gvinea	-	193-207
Africa dc m. z. ji r.	-	201-216
America	-	217-323
America de m. n.	-	248-283
Amer. bmească	-	252-256
Amer. rusascâ	-	256-257
p. 376/7
Staturile unite	Faţa	258-272
321
Meliico	-	272-279
Guatemala	-	279-283
India Apusască	-	283-292
Brazilia	-	292-300
Guiana	-	300-301
Colombia	-	302-308
Peru	-	308-312
Cile	-	312-315
Argentina ş. ce.	-	315-323
Oceania	-	325-344
Arătariul	-	345-353
Preţul Tom. UI pc hârtie de rând e I hor. 4 cr. de argi., iar pe Velină i
fior 20 cr. de argi.
322
Glosar1
A
ac., adv.
aciisă, s. f
adăpa, vb.
adecă, adv.
adiulant, s> m>
adumcium,\ s. f.
aflări, 3- f. (pl.)
aflător, s. m.
afund, adj.
afimzime, s, f.
al IriHea, num.
aloc, s, n.
atârnat', s. f.
alminfrălccu adv.
amâsura, vb.
apa demuatâ, loc. subst.
fricoasa, s. f.
«/w.MÎsr, adj.
arândâ. s. f.
arcuat, adj*
tfrga/, s. m.
arhidiacon, s. m.
s. f.
s< f.
«wiiînfe, s. f.
armie, s. f.
acolo
acciza
a uda
adică
adjutant
societate (literară); adunare
descoperiri
descoperitor
adânc
adâncime
al treilea
specie de grâu
lămâie
altmintrelea
a evalua conform
canal
caisă
apusean
arendă
arcuit
oaie sălbatică
protopop
instituţie şcolară din vechime cu această
titulatură
nisip
depozii de arme
armată
1 S-au folosit următoarele prescurtări tehnice: adj* - adjectiv, adv. - adverb, d. des-
pre, loc. adj. - locuţiune adjectivală, loc. pwn. - locuţiune pronominala, loc. subst.
- locuţiune substantivală, Ioc. vb. — locuţiune verbală, num. - numeral, pi - plu-
ral, prep. - prepoziţie, prese. - prescurtare, pron. nehot. - pronume nehotărât, s. -
substantiv propriu, s.f - substantiv feminin, s. m. - substantiv masculin, s. ti. - sub-
stantiv neutru, sg. - singular, vb. - verb
328
arţi, s. f. (pl.)
asecura, vb.
asum, adj.
as ieşti adj. (pl.)
au, adv.
auros, adj.
aitstr ieşti, adj.
auzit arin, s. ni.
avut. adj.
avu (or, s. m.
»
badenen, s. m.
ia/e, s. f.
torca/ri, s. r.
fowiM, s. n.
baschir, s, ni.
hatâr, adv.
Mgw. vb.
baterii, s. n.
bâieş, s. ni.
bânârie, s. f.
s. m.
Ăd/wa, adj. (sg. şi pl.)
s. f.
hernie, s. m,
fltfrAYJ, s. f.
beţiva, adj. (d. băutură)
s. m.
bisam, bizan, s. m.
Wofva^, s. n.
s. in.
Z>asfcw> s. m.
irfteA'c1. adj.
/vcw/. s. n.
budhiascâ, adj.
bumbaşte, s. £
bute, s. £
C
cadină, s. f.
cantor, s. m.
canţelist, s. m.
arte
a asigura
asiatic
asiatice
oare
aurifer
austriece
auditor; cursant
bogat
cel ce deţine
locuitor din Baden
mină
bănci
închis care
başchir
măcar
a intra
băieşiu minerii
miner
tnoneumc
aici, om
luptătorii)
luptă
vierme
bursa
băutură alcoolică
bivol
bizon
grafit
păstor de boi
dovleac
britanic; sub stăpânire britanică
bronz
budistă
ac cu gămălie
butoi
cadână
psait, cântăreţ de biserică
avocat stagiar
324
cap guberniei, loc. subst,
capelan , 5, m,
capet, s. n.
cav/a, $. n.
căli, s. f. (pl.)
căsannâ, s. f.
CfliSf, s, f. (pl.)
catar apta, s. f.
câtir, s. m.
căută tor iu, adj.
câtime, s. f.
cetăţânire, adj.
chclariu, s. m.
cA/veniis/re, s. f.
cigw, 8, f.
cirileşte, adj.
clsterţienj, s. m, (pi.)
ciurdă, s. f.
cfericesc, adj.
comptemhile. s, ti. (pl.)
confederare, s. I .
Confuce, Con-fu-ce. s.
conteni, vb.
contenit, adj.
copen/, adj.
corporal, S, m,
coşre/, s. m.
cozoc, s. m,
cra/(?.v<r zăciuitoriu, loc. subst,
criere, vb.
c rumpenă, S. f .
cm fost, loc. adj.
cucuruz, s. m.
cwgef, s. n.
culan, s. m.
culca, vb.
cumpeni, vb.
cunună, s. f.
cuprinde, vb.
cuprindere, s. f.
centru al unităţii leritorial-
admini stative
preot
sfârşii
scorţişoară
căi
cazarmă
case
cascadă
catâr
explorator
parte
spiritul civic; atitudinea
dregător boieresc
administrare, conducere
scripelc
chirilică
cisterciem
cireada, turma de comute
clerical, pentru clerici
complimente
confederaţie
Confueius
a se abţine
rezervat, reţinut
acoperit
grad militar
aici, castel, fort
cazac
strângător crăiesc de biruri
clămpănim
cărţoi'
ţestoasă
porumb
aici, gând, idee, plan
catâr mongol
a sc culca
a cântări
coroană
a număra, a însuma; a etatiza
opera, studiu
325
curgătoare, s. f.
curmătură, s. f.
curmeziş, adj.
cwr/e de judeţ, Ioc. sub st.
custălăchme, s. f.
D
/>., prese,
damast, s. n.
<iaro, adv.
dascăl, s. m.
dan esc, adj.
dar ah, s. n.
dărâmături, s. f. (pl.)
dâlmă, s. f.
efe buzdunariu, adj.
de foc vomitor, loc. adj.
(/?frunte, loc. adj.
de waw-af, loc. adj.
flfe mrtrf, loc. adj.
delineet, adj.
dîp/as. adj,
deregălorie, s. i.
desbinare, s, :R (d. religie )
desfătat, adj.
desfătări os, adj.
deslujire, s. f.
despărţământ, s. n.
deşerta, vb.
ffeyerfo, vb.
dfcwwwtori, s. n. (pl j
dicastcr, s. n.
coace* adv.
dm lăontru, adv.
s. f. (pl)
domnitoare, adj. (d. Biserică)
domnitoare, adj. (d. religie)
c/av, adv.
droaiet s. f.
drumări. s. f. (pl.)
dumesnec. adj.
dupleca, vb.
apă curgătoare
depresiune
pieziş
autoritate judiciară
constelaţie
domn(ul)
damasc {ţesătura)
aşadar
cantor
danez
bucală; piesă
nune
deal
de buzunar
vulcanic
important
comestibil
obişnuit
delimitat
deluros
sare mă
cult
plăcut
desfătător
desluşire
aici, zonă
a goli
a se goli
diamante
instanţă
dincoace
dinăuntru
adâncituri
recepta
dominantă
spate
mulţime
căi
domestic
a îndupleca
326
dum, s. f.
durducLiU adj.
E
eclesiarh, s. m.
egumen, s. m.
eialet, s. n.
episcopesc, adj.
epohâ, s. f.
ertare, s. f.
s. f.
eu răpesc, adj.
<?v/av»ic, adj.
exaciaral ac te sistăm loc. subst.
exula, vb.
F
fdsan, s> m,
faţă, s. f.
adj.
famee, s. f.
s. f.
/Swr/tod, s. i.
JeîdvebeL feldv., s. m., prese,
/ere, s. f.
/encuor/w. adj.
/ene. $, f>
fiacru, s. 11.
fieşdecare, pron. neh.ot.
fin, s. m.
s. m>
fire, s. f.
firesc, adj. (d. istorie)
firmamânt, s. n.
fişcaL s. m.
foae, s. £
foi publice, ioc. subst.
foni, s. f.
forma imui roşteiu, Ioc. adj.
formariu, s. n.
former, s. tu.
frâmhie, s. £
nuca de cocos
rotund
cleric
stareţ
subdiviziune administrativa
episcopal
epocă
iertare
existenţa
european
evlavios
persoană care strânge accize
a exila
fazan
aspect
aici, mândru
femeie
fabrică
fabrică
Feidwebel, rang militar
iiarâ; animal sălbatic
care aduce fericire
măsură pentru capacitate
birjă, trăsură
fiecare
finlandez
florin
aici, natură
istoric naturală
firmament
agent fiscal
foaie, coală
publicaţie
unitate de măsură, în general;
Vi kilogram
rotund
model
proprietar
aici, cerc, centură; frânghie
327
frâncesc. adj.
funda, vb.
fundămăm, s. n.
/wnr, s, m.
G
£, >7. a., prese.
garnizon, s. n.
găslană, s, f.
vb.
gări, vb. (d. vasele de pământ)
gâtire, s. f.
gavâ/ic?, s. £
gdfcwr, adj. (d. sunet)
generar, adj.
gevcvr, s. m.
g/agata?, s. m. (pl.)
gî*/?, s. n.
g/tf/d, s. f.
gte, s. n.
go'/p/e?, s. f.
gătesc, adj.
graj, s. m.
grasa, adj. (d. verdeaţă)
granaî, s. m,
graw?7/, s. n.
gnii, s. m.
gwienmr, s. tî.
H
halcografie, s. 1.
har ader, s. n.
harnic de a suferi, loc. adj.
hăbăuc, adj,
AtfiZ, adj.
hemei, s. n.
hernie, s. £
//ina, s.
tocz£sY\ adj.
himrgie, s. f,
/wdnog/w., s. m.
hronologie, s. £
hului, vb.
francez
a fonda
fundament
furier
grec neunit
garnizoană
castană
a se termina, a se încheia
a tauri; a produce
aici, loc
gămălie
gutural
general
giuvaiergiu
cai sălbatici
jUip
sticlă
aici, reprezentant
interior
gotic
conte
verdeaţă hrănitoare
rodie
bob
vârf, pisc
guvern	^
calcografie
caracter
care îndură cu uşurinţă
zăpăcit
urât
hamei
chimic
China
chinezesc
chirurgie
hotnog
cronologic
a dărâma
32S
hurubâ, s. fi
I
iams, s. n.
îansenist, s. m.
iaponesc, adj.
Iaponia, s.
ia?/?/*?, s. n.
icoană, s. fi
/Iv/hot&vc, adj.
î
zmte, mim,
fmWa, vb. (d. şcoală)
împărăţie a vietăţilor, loc. subsL
împărtăşire, s. fi
împedecare, s. f.
f/w/wr/ator, adj.
înaintare, s. n. (d. aria)
înăduşală, s. fi
/ttiUKgzura, vb,
îndwptare, s. 1
zVzu)i.vzza/<ASa, adj.
iVş/a^z\ vb.
înfhartţa, vb.
/Vwdwrca, vb.
/ttsd/mzdton'w, adv.
zTwcrcjpcwwe, s. fi
îmept, s. n.
zw/dratârzas, adj
z»f«/)«/, vb.
întipuire. s. f.
întocmit, adj.
frtfre srâ?, loc. pron,
învăscuty adj.
J
/arf/i, vb.
7>«fe, S, m.
judeţ, s. n.
yvmafate-nww/cfi s, f.
jumăiaie-porielan, s. n.
hrubă
plantă comestibilă
janseist
japonez
Japonia
jasp
imagine; imagine sacră
spaniol
ambele
a frecventa
regnul aminal
a face schimburi
piedică
important
propăşire
căldură; zăpuşeală
a înconjura
erata
aducător de profit; harnic;
întreprinzător
a li dispus, a fi aşezat
a influenta
a nota
semnificativ
înscriere, inscripţie
insecta
agitat; iute
a închipui
aspect
conceput; organizai; potrivii
între clc
acoperit, înveşmântai
a jertfi
demnitar
instanţă
peninsulă
scmiporţclan
329
L
L. G, n. u., prese.
Ictdcm, s. m.
for, adj. (d. înţeles)
lăture, s. f.
iâpâdat, adj.
lăţire ^ s. f.
fo/fo adj.
lecman, s. m,
s. f. (d. Biserică)
lemnul luna, lac. subsl.
s. m.
leşeşie, adj.
for/, s. m.
liliort. s. tn.
/ţpîcio.ţ, adj. (d. boli)
/fo/ror, s. m.
fovfl», s. in.
foc cfc pcrrtîc£i«/e? loc. subst.
loc taxat, loc subst.
Afo/fo, s. I.
lotârie, s. f.
fov/rc, s. i.
luătoriu de samă, loc. adj.
hwgâreţ, adj.
M
M O. D., m. on> d, prese.
wr\ prese.
macru, adj.
mahinâ, s. f.
s. f.
s. m
mădular (iu), s. m.
mămuie, $. f.
măndulă, măndulă, s. f.
/wcw'g/rt/. vb,
mărginită, adj. (d. monarhie)
mâtărie, s. f.
mâtărie, s. £
mână făptură, s. f.
liceul grec ne unii
răşină aromatică
larg
aici, ţărm
abandonat
lărgire
răspândit
legman
rit
lemn chinezesc
polonez,
poloneză
leton
iris, stânien
contagios
cositor
lituanian
cimitir
localitate în care sc adună taxele
scândură, bucată ele lemn
loterie
confruntare
atent
lunguieţ
mult onorat domn
milă pătrată squ, după caz. mile pătrate
slab
maşină
unitate dc măsură pentru greutăţi
mas tic
parte; încheietura
maimuţă
migdală
a sc învecina
restrânsă
materie, obiect
materie; produs
fabrică; manufactură
330
mâţă, s. f.	pisică
mecet, s. n.	geamie, moschee mică
medic esc, adj.	medical
mestecat, adj.	amestecat, neomogen
mişel. adj.	prost, precar, nefericit
mita, s. n.	suină de bani
modru, s. n.	mod
mosaic, s. n.	mozaic
was/w-y, $♦ m.	mosc
/wc?^e, s. f.	moschee
moşie, s. f.	domeniu
muiere, s. £	soţie
wwtfg/, vb.	a se însera
s. n.	aici, sevă a arborilor
mt//a, vb.	a schimba
N nay<5wt\ adj. (d. sunet)	nazaî
neasemenea, adj.	neunitar, -â
necurmat, adj.	fără oprire
necurmat, adj.	neîntrerupt
neîndestula, vb.	a nu fi suficient
adj.	neînsemnat
neintocmit, adj.	inestetic
nepărtinitor, adj.	aici, neglijent
neplin, adj.	restrâns
«erogj^cin?, adj. (d. lege)	lipsa unei unităţi din perspectivă legislativă
wespitf romantic, loc. adj.	nespus de romantic
netigneală, s. f.	nelihneala. nelinişte
adj.	ortodox
O oaa, s* f. (pi)	ouă
oflra, s f.	orătanie
uar&tftta, vb.	a orbecăi
oarfânârie, s. f.	orfelinat
oberlecman, s. m.	tiberiegman
oWw, adj.	drept
olaltă, adv.	împreună
0/ew/ de fewff, loc. subsL	untdelemn
omeneţ, adj.	omenos
omenimea, s. f.	omenirea
331
onagrur s. m.
opacilor, adj.
orcan, s. n.
oro/og, s. n.
osâbit, adj.
ostesc, adj.
«tor, s. f.
P
7; 7n/re, prep
palat, s, n.
s. n.
pas, s. m.
pămtrâ, s. f.
s. f.
pârâu. s. £
adj.
pârli ni toriu. adj.
pair ier şese, adj.
/wfn/wg/j/a, s. n,
pântrâ, prep.
peatrâ acră, Ioc. subst.
S. 111. Vpî )
peziş, adj.
piaf. s. jl
piaţul învingerii, loc. subsi.
pica, vb,
s. n,
/jfawtfg, s. in.
plaga, 5. f.
s. n.
7?/avâ w/S/urrâ» loc. subst,
s. f
plântâi s. f.
/jfet'acio?*?, s. f.
pieşug, adj.
plini cultul, loc. vb.
loc. vb.
7?//w, vb,
poamăy s. f.
7?ofec\ s, m.
pofecapte, adj.
măgar sălbatic
aici, care reţine sau împiedică
uragan
ceas
deosebit; di lent
ostăşesc, militar
aici, teritoriu
printre
palat
hârtie
aici, unitate de măsură
dimie
păpuriş
pârâu
părinteasca
privilegiat:
patriarhal
edificiu cu patru unghiuri
printre
piatră dc alaun, pucioasă
păuni
oblic
piaţa
piaţa victoriei
a cădea
fumat
fruct
aici, direcţie
versant al unui munte
naţiune reeepiă
subdiviziune; tip
plantă
servilism
pleşuv
a înfăptui cultul, a aduce cultul
a întâmpina nevoia
a încheia
fruct
polonez
poloneză
382
pomorancăţ s. f.
practicant, s, m.
pre airlea, loc. adv*
Pre. Ow. Don»., prea. O. O., prese.
precuvântare, s, f.
prenumerat, s. in.
preşezâtor, s, m,
pretinzătoriu, adj.
adj.
/vmwm’, s. f.
prinsorie, s. f.
procurăţiei, adj.
produpi, $. n,
proiepty s, m.
/?m., prese.
Ptwedinţa, s. f.
s. f.
pulbere veninoase, loc. subsl.
pumni creştetului, loc* subst.
purcede, vb.
loc. subst.
R
razăm, s. n.
rădicat, adj,
rdpegmwff, s. 1.
s. n.
ravMwfd, s. f.
ra/?d, s. f,
rdurat, adj*
râzitor, adj.
rafttf. s. n.
repeziş, adj.
Wfor, s. m,
s. f
votare, s* f,
camluL loc. subst.
rumânii, adj,
S
,sq/îtfrt, s. n.
saletru, salpetru, s, n*
iW/rtd, s. f.
portocală
angajat
în alt(e) locfuri)
prea onorat domn
cuvânt înainte
abonat
întâistâtător
veleitar
preţios
închisoare
penitenciar
procuraturii
produs
proiect
protopop
Providenţa
provincie
praf dăunător
sinciput
a pomi
aşezare geografică
reazem
zidit
iuţitne
război
reşedinţă
ponor
loc unde se află râuri
comic
reduta
pieziş
retor
plisc, cioc
rotaţie
oişte
tradus în limba română
saftian
azotat de sodiu sau de potasiu
seamă
333
sară„ s. f.
sarbed\ adj.
sâbuU vb.
sac, adj.
sâcttre, s. f.
sâpon. s. n.
adj.
s. f.
.vdwp/w. adj.
sân, s. n.
sânt, adj.
sântie, s. f.
scai datoare, s. f.
scoate afară, loc. vb.
scobite, s. f.
jcY>/>ifonw cfe c/w/wv, loc. subst.
s. n.
jcu/a, s. f.
scutinţâ, s. f,
jeLV«r/, s. n, (pi.)
sfinţi, vb. (d soare)
sin, s. m.
sistema sorească, loc. subst.
s/âveasc, adj,
slobod, adj. (slobozi, pi.)
slobozi, vb,
smalţ it, adj.
sminteala, s, fi
j>K//?S/, vb.
scw/e, s. f.
sobol, s. m.
sobolie, s. f.
socoti, vb.
s. n.
specuiăciune, s. f.
jjp&ra, s. f.
speYĂrie, $, f.
s. f.
spulberat, adj.
vb. (d. efectivele armate)
stare întocmită, loc. subst.
store, s. n.
scară
searbăd
a socoti
sec
secure
săpun
senin
simplitate
simplu
golf
sfânt
sfinţire; sfinţenie
baie
a exporta
cioplire, sculptare
sculptor, gravor
cana!
obiect
dispensa
sexe
a asfinţi
gciî
sistemul solar
specific slavilor
liber
a elibera
smălţuit
greşeală; abatere
a se nanii
soartă
samur
cârtiţă
a considera
spaţiu
speculaţie
cheltuială
farmacie
specie, tip
tulbur, repede
a consta
stare bună
aici, etnie
334
statuar ie, s, f.
statue., s. n.
staţ, s, n,
stârp, adj*
siămpărat, adj.
stâmpăr amâni, s. ii.
s. m.
s* m.
«tfe/wja, $. f.
s. m.
rfraâb/mc, adj.
strâcălorm, adj.
$w&scW//oj\ s. m.
s. m.
succin, s. n.
i'wc/h vb.
jwarâ, adj. (d. fire)
suferită, adj. (d. Biserică)
■yw/fe/, s. n.
.n/Ma/ir, s* m.
•jwweA adj.
s. f.
sunător, adj.
supt, prep.
supţire, adj. (d, blana)
suta 16, loc. subsl.
svedesc, adj.
Ş
şăs ecliptic* loc. snbst.
şepte* num.
şerbilor, s. m.
şesos, adj.
ştab, s. m.
ştiinţascâ, adj. (d. literatura)
şuerâtor, adj. (d. sunet)
Şvecia, s.
T
tablă de judeţs loc. subst.
tauresc., adj.
tabac, s, n.
arta de a face statui
statuie
distanţă
sterp
temperat
temperament
stânjen
stânjen
ploşniţă
subofiţer in vechea armată austro-
ungarâ
silitor
dăunător
înscris; abonat
administrator
chihlimbar
a se roti
aici, formă diferită
tolerată
aici, locuitor
sumac
semeţ
semeţie
care sună
sub
tină
secolul al XV l-lea
suedez
câmp eliptic
şapte
servilor
de câmpie
ofiţer; conducător
literatura ştiinţifică
sibilant
Elveţia
tribunal
de la taurida
iuţim
335
tăia, vb. (d. canale)
târând, s. m.
rdw, s. tî.
teatru, s. n.
lemplar, s. m.
toc*, s. n.
theoiog absolut, loc. subsl.
thesaurarie, s. f.
/jwariz^ s, tn.
/isf, s. n.
tocmeala, s. f
totfa, s. f.
/racf, s. n.
rracM-pe/asgA/c, adj.
traganî $. n.
frage, vb.
fra.Yî/Zcv/ loc. sub st.
frd£wwc/ay, adj.
fmv/vra. s. f.
trăzviea, s. f.
/reb/, s. f. (pl.)
/w;> s> n,
turburare, s. f.
T
ţapân, adj.
/ava a	loc.	subst.
/drwiai?, s. f.
ţii toate, adj.
/ifiafcor, s. n.
/WC, S. 11.
ţinerea stupilor, loc. subsL
U
uliţa, s. f.
una formatate, s. f.
unătatea, s. f.
««//, w,, adj., prese,
izvoare, s. f.
yrez, s. m.
urmă, s. f.
V
vadra, s. f.
a traversa
ren
lac
aici, spectacol
templier
tipografic
absolvent de teologie
vistierie
tăbâcar
ofiţer
acord
torf, turbă
ţinut, regiune
traco-pelasgic
gumă tragacanta
aici, a cântări; a se întinde
fumatul
necesar
trăsătură
trezvja
aici, afaceri
steag turcesc loiosit ca semn dishncUv
revoltă
solid
cale respiratorie
ţărm
aparţinătoare
cinabru
zinc
apicultura
stradă
uniformitate
unicitate
greco-catolic
grăsime
orez
unitate de măsură, picior
vas de lemn; găleată
336
vâpsât, văpsit, adj.	vopsit
vărsătorie, s. f.	turnatorie
vuitoare, s. f.	vârtej (de apă)
vânos, adj.	vânjos
adj.	evident
venetic, adj.	veneţian
s< f	veşmânt, haină
vez;V, s. m.	vizir
vezune, s. m. Wcan«, s. m.	viezure preot care ţine locui unui demnitar bisericesc de rang mai înalt
vighitor, adj.	care veghează; grănicer
vijăUey s. f.	vijelie
vinars, s. n.	băutură alcoolică; rachiu; ţuică
vineţi y adj. (d. ochi)	ochi albaştri
vini, vb.	a veni
vismut, s. n.	bismut
vitărit, s. n.	creşterea vitelor
virtute* s. f.	virtute
v/o# cfe loc. subst.	arhipelag
voiai. vb.	a viii. a mişuna
voma, vb, (d. mânie)	a vărsa
vr ’o, adj.	vreo
vr'un, adj.	vreun
vredw/c, adj. Z	demn
rtfawfos, adj.	zdrenţos
zidire, s. f.	clădire
zwgmv, s. m.	pictor
s. f.	pictura
33?

Index
A
A b tom
Africa de Miazăzi
Aguaskalientes
AJicn
Ailaiu Eilau
Akieiman
Alaşca
AleiUelor
Alkm&r
Amaxihi
America Briîcascâ
America Britească dc Miazănoapte
America Rusască
Amcrsfort
Amphissa
Amstel-Ouder
Andes
Andii
Andii Patagoniei
Angermana
Antiokia
Anfvcrpen
Apa Aisel
Apa Amazoanelor
Avlona
Africa de Sud
Aguascalientes
Aachen
F.yîau
Akerman
Alaska
Aleuline
Alkmaar
Amakihi
America Englezească
Britisb Columbia
/America Ruseasca, Alaska
Amcrsfoon
Amfissa
Amstcl
Munţii Anzi
Anzii
Auzii Patagoniei
Angemam
Anliohia
Antwerpen
Râul Aisle
Fluviul Amazon
339
Apa Cusu Leuvu
Apa Bsccvibo
Apa Kilimansi Zanguebar
Apa Lcbczilor
Apa Mekensi
Apa Oiapoc
Apa Paraguai
Apa $. Laurenţie
Apa Şenon
Apaiahi
Arakintos
Arcansas
Arhipelagul Canareior
Arhipelagul lui Solomon
Arhipelagul Nouălor Iiebride
Arhipelagul Valagouesc
Arhipelagul Prinpilui de Ueies
Arhipelagul S. Cruci,
a Crăiesei Şarlota
Arnheims-Land
Aserslcben
Astrahan
Austerlil
B
Bas ano
Bălgrad
Banat
Bedfort
Beierland
Râul Curi Leuvu
Râul Bsequibo
Râul Kilimani Zanzibar
Râul Lebedelor
Fluviul Mackenzic
Râul Oiapoque
Fluviul Paraguay
Fluviul Sf. Latirenţiu
Râul Shainion
Apalaşi
Zakvnthos
Arkansas
Arhipelagul Canare
Arhipelagul Soîomon
Arhipelagul Noilor Iiebride
Arhipelagul Palagoniei
Arhipelagul Prinţului de Weics
Arhipelagul Sf. Cruci,
a Reginei Charlotle
Amhem Land
Aschersleben
Astrakhan
Auslerlitz
Bassatio
Belgrad
Banat
Bedford
Bcyerland
340
Belgiul	Belgia
Behmo	Belluno
Beraun	Bcroun
Beresina	Bcre/ina
Bergen op Zom	Bergen op Zoom
Berks	Berksshire
Besarabia	Basarabia
Bgesk, Brzcsk	Brzesko
Biala	Byala
Biahstok	Bialystok
Bielit	Biciitz
Boa Vistra	Boa Vrsta
Boatnibe, Botanvbay	Botany Bav
Boeta	Boeţia
Bogeda	Bodega
Bohnia	Bosnia
Boiaca	Boyaca
Bolibia	Bolivia
Borszek	Borscc
Bospor	Bosfor
Brandebtirgia	Brandenburg
Braunşvaig	Braunschweig
Btegenţ	BTegen2
Bresrm-Bânia	Brno-Bâma
Bruga	Briige
Brtisd	Bruxelles
Budislau	Buduslau
Bucn-Airc	Buenos Aires
Bukari	Bukhari
	341
c	
Caiambe	Cayambe
Canada de Sus	Canada de Nord
Canada de Jos	Canada de Sud
Capul Atos, Monte Sânte	Muntele Athos
Capul Bunei Nădejdi	Capul Bunei Speranţe
Capul Falei	Cape Africa Jaw
Capul Gardafui	Capul Guardului
Capul Lindencs	Capul Lindesnes
Capul Nasau	Capul Nassau
Capul St Oahaka	Capul Si Oaxaca
Carpentaria	Goltul Carpentaria
Cauca	Văile del Cauca
Cauca	Văile dei Cauca
Caucazia	Caueazui
Portu-Praiu. capitala	Port-au-Princc, capitala
Capitala Santa Krucis, S. Crux	Santa Cruz
Câpilala Anapoîis	Annapolis
Capitala Indianopolis	indianapolis
Capitala RalL Raleig	Raloigh
Capitala St, Ciapa	St. Cbiapas
Capitala Tuscalosa	Tuşea] oosa
Cendrachs-Land	Ccndrach Land
Cercul Polariu	Cercul Polar
Cernikov	Cernigov
Cetatea Glesgo	Glasgow
Cetatea Messene	Miccne
Cetatea Nivport	Newport
Cetatea Ribera	Ribera d'Ebre
342
Cetatea Ulaplan
Ciapa, Chiapa
Ciguagua
Cile
Ciîoe
Coceabamba
Colombia
Colonia Surmarn în Guaiana
Columbus
Comitatului Biliar
Comitatului Crasnei
Comitatului Henedoarci
Cordilere de Veragua
Cordova
Cordova
Crăimea Magodoho
Cuadra-Vancuver
Curgătoarea Deleuer
Curgâtoarca Zâmbesc
Cyrrha
D
Dalekarlia
Danemora
Dania
De Witts Laîid
Utatlan
Chiapas
Chihuahua
Chile
Chiloe
Cochabamba
Columbia
Colonia Suriname în Guyana
Oraşul Columbus
Bihor
Krasna
Hunedoarei
Maramureş
Confederaţia Americii dc Sud
Râul Coranlyne
Cordiliera dc Apus
Cordiliera de Veragua
Cordoba
Cordoba
Magodo
Cuadra Vancouver
Râul Dauer
Râul Zambezi
Kjrha
Dalecarlia
Dannemora
Danemarca
Dewitls Land
Corni tatu Iu i M ârm ara ş
Con fedărarea mare a Americii dc Miazăzi
Corantin
Cordilera dc Apus
343
Dejacna
Deva
Deventr
Doblin
Dobrcticld
Dobriţin
Done(:
Dramen
Drami
Dronthaim
Drotnmgholm
Ducatul Salţhiirgiiku
E
Edels-and
Emineh, cap
Rus
Esecvibo, Essequebo
Eslingcn
Euritania
F
Feldkirh
Fiiaddiia
FHuders I .and
Forarlberg
For-Roaial
Forteventura
Fortul Şpilberg
Franci*
Frederikstaun
Dejan
Deva
Deventer
Dublin
Dobre Fietd
Debrecen
Doneţk
Dram meri
Drama
Drontheim
Drotmingholm
Ducatul Saîzburguhii
Edd Land
Capul Emine
Enns
Essequibo
Esstingcn
Evritania
Feldkirch
Philadelphia
Flindcrs Island
Vorarlberg
Fort-Royal
Fucrtcvcntura
Spiclberg
Franţa
Fredcrikshavn
344
Frederiksvem
Fredriksştat
Frisia
Ftiotis
F u Ipocn, F o u Ipo int
Funcea]
G
Gal a veston
Galoxidi
Geksn
Gd dna
Gelivare
Gergeteg
Giu
Glomen
Gospih
Gotenburg
Gotlandta
Graisvald
Grdninga
Gronlandia
Guadalahara, Guadalaxara
Guaiakil
Guaiana
Guaiana frânceascâ
Guaiana holândcascâ
Guanahuato, Guanaxuato
Guatemala de demult,
Guatemala antique
Frederiksvan
Fredrikstad
Fricsiand
Fthiotis
Foul Point
Fimchal
Gal veston
Galaxidi
Jackson
Gcldem
Gal li var e
Grgeteg
Jiu
Globen
Gospic
Gothenburg
Got! and
Grcifswaid
Groningen
Groenlanda
Guadalajara
Guayaquit
Guyana
Guyana Franceză
Guyana Olandeză
Guanajuato
Guatemala Antigua
S4$
Guatemala Nouă,
Guatemala la Nuc va
G vi nea
H
Halapa, lalapa
Hamaica
Hmnerfesl
Hanarurii
Haselt
Ha va aia
Helenenthal
Hcncdoara
Henegau
Hcrefort
Hcrcngraht
Hcruforl
llerrogenbuş
Iletendorf
Hina
Mirşberg
Holandia
Ilradiş
Hristiania
Hristiansand
Iluancabdica
Hunsa
I
lantra
Iapura
Guatemela Nueva
Guineea
Jalapa
Jamaica
Hammerfest
Honolulu
Hassclt
Havana
HelenentaJ
Hunedoara
Henegar
Mcrcford
Ilcrcngracht
HcrUord
ilertogenboseh
Iletzendorf
China
Hîrschberg
Olanda
Urad
ChristianLa
Kristiansand
Huancavelica
Hunsc
Yantra
Yapura
346
Ica-na-mauvi	Kavvai-Maui
legerţaia	Egeria
Ickalcriiioslav	Ekaterinoslav
Ierusalcm	Ierusalim
11 imani	iJlimani
Ilinoua	Illinois
Ins. Admirălităţii	Admiralty Island
Ins. Admirări tăţii	Ins. Amirante
Ins. Antikosti	Ins. Anticosli
Ins, Burbon	Ins. Bourbon
Ins. Ciloe	Ins, Chiloe
Ins. Crimca, Cramul	Ins, Crimcca
Ins. Curasao	Ins. Curasao
Ins. Dalak	Ins. Dahlak Kcbir
Ins. tsprrilu Santo	Ins. Espirilo Sanie
Ins. Falcland	Ins. Falkland
Ins. Java, Java, Gewiirzinseî	îns. Java
Ins, lui Edward	Prinee Edward’s Island
Ins. lui Mauriţie	Ins. Mauritius
Ins, Magelan	Ins. Magellan
Ins. Oarkni, Orkneis, de Miazăzi	Ins. Orkncy dc Sud
Ins. Prctiniei	Ins. Molokai
Ins. S. Mării	Ins. Santa Maria
Ins. Sent-Croa	îns. Saint Croix.
Ins. Seşelele, Sechelles	Ins. Seychelles
Ins. Skiros	Ins. Skiatlios
Ins. Socolora	Ins. Socotia
Insulele Aromatelor. Ins. Mirodcniilora	Insulele Moîuee
347
Insulele Don Huan Fernandez, Don Juan Fernandcz	Insulele Juan Fernandez
Insulele Princilor	Insulele Prinţilor
Insulele Sinului Gvineei	Insulele Golfului Guineei
Insulele Soţietăţii	Insulele Societăţii
Idnkoping	Idnkoping
losefşlal	Josefstadt
Irlandia	irlanda
Islandia	Islanda
Isonţo	Isone
Ispania	Spania
ludcnburg	Judenburg
iulili-Klcve-Berg	Julich-Cleves-Berg
izvoarele Volgei	Izvoarele Volgăi
împărăţia Maroco K	Regatul Maroc
Kahatnarca	Cajamarca
Kaiambe	Cayambe
Kalidromos	Kallidron^os
Kanaria	Canaria
Kanija-Veche	Kunjiza Veche
Kiira-Bumu	Karabumu
Kărănşebeş	Caransebeş
Kărloviţ	Karlowitz
Karsali	Rapsali
Kaiţag’Ui-Sâlăş	Kartago-Sălăş
Rataigorod	Kitaigorod
Katamarca	Catamarca
Katbah	Kasbah
34â
Katgat
Kcesoviţe, Krzessowice
Kecikemet
Kcmbridgi
Kenti
Kenloki
K.estheli
Keşmark
Kinciua, popor
Kincte
FCiteron
K Ion mei
Klostemaiburg
Koblcm
Kochimbo
Kohalm, Hahmia
Koiocea
Komaiagim
Kopîapo
Komaiburg
Koron
Korpona
Kristiansstad
Kufştoin
Kulpa
Kuzko
L
La Paz d’Aiacueio,
La Paz d’ Ayachuo
Kattegal
Krzeszowice
Kecskemet
Cambrigdc
Kcnt
Kentucky
Kesztkclv
Kcsmârk
Quechua, populaţie
Kinela
Kitheron
Clonznel
Kloslemeuburg
Koblenz
Coquimbo
Cohalm
Kolea
Comayagua
Copiapo
Kvaiburg
KoToni
Korona
Kristianstad
Kufstem
Kupa
Ciizco
La Paz Dc Ayacueho
Lacul Cead	Lacul Ciad
Lacul de ia Sculări	Lacul Scuturi
[.acul Mare	Lago Maggiore
Lacul Melaren	Lacul Mâlaren
Lacul Titica, Lacul TitikaJka	Lacul Titicaca
Lacul Venem	Lacul Vanem
Lacul Vinipeg	Lacul Winnipcg
Lacul Zairc	Lacul Zair
Lacul Zambese	L acul Zambczi
Laibah	Li bacii
Taideti	Leiden
Laitmcriţ	Lcitmcritz
Lan os	Llanos
Laurion	I.avrion
Lee uwi s-Land	Leeuwis Isianu
.Leopoldştat	Leopoldstadt
Lesehkirehen	Lesehkirch
Lihtcnştain	Ducatul LiedUeuslUeiu
Lilitcnştam	Lihtenshtain
Limerik	Limerick
Linkoping	Lmkoping
Linţ	Linlz
Lişboa	Lisabona
Litakuu	Litakoo
Liusne	Liusna
Livcrpul	Liverpool
Lokern	Lokeren
Lommond	Loraond
Lomnil	Lomnitz
350
London, Londonul
Louvcn
Lovcovici
Lovcn
Luik
Luisiadii
M
Maiamoco
Maluinc
Maqnarie
VTaraniau
Maranion
Maralorosi
Maravi
Marca Antileascâ, Caraibeasca
Marîaţel
Maseyk
Mâstrihl
Matu Grosu
Mccioacan, Mcchoacan
Medling
Mcdv edita
Meheln
Mehic
Mehico, Mexico, Mejico
Mclareii
Mclvila
Menccster
Mepel
Londra
Leuven
Levcovici
Lowen
Liege
Luisiada
Malamocco
Maivine
Macquaric
Maranhâo
Maranon
Maralhonisi
Imperiul Maravi. azi, Marawi
Mr. Aniildor, a Caraibdor
Mariazd
Ma,saiyk
Maastrichl
Mato Grosso
Michoacan
Meddling
Medveditsa
M cc h elen
Mexic
Mexico City
Miilaren
Melvillc
Manchestcr
Mcppei
351
Mercurea	Miercurea
Mesenia	Mcssinia
Messene	Miccne
Metemih	Mettemich
Mcztt-Hcgycş	Mezohegyes
Midelburg	Middelburg
Milegivil	Mclvillc
Misisipi	Mississippi
Misolongi	Mcsolongi
Misuri-Mo lucească	Missoun
Mitroviţ	Mitroviţa
Moldavia	Moldova
Mombo/a	Mombasa
Mont seral	Montscrrst
Moshuisk	Mozhaisk
Moskva	Moscova
Mr. Azovică	Mr. Azov
Mr. Caspic	Mr. Caspică
Mi, Cohimbcascâ	Capul Columbia
Mr. de Marmora	Mr. Marmara
Mr* Kjamccatkii, a lui Bering	Mr. Kamccatka
Mi', iui Befni	Mr. Batfm
Mr. Meduărană	Mr. Mediteranâ
Muntele Cioco	Munţii Cariboo
Munlele Hecla	Muntele Hekla
Muntele Pentadaktilos	Muntele Pentadaktylos
Muntelui Eta	Munlele Etna
Munţii Andcs	Munjii Anzi
Munţii Canadi	Munţii Canadei
352
Munţii Caucazului
Munţii Kindii, Quindi
Munţii Periia
Munţii Taifel şi Tatei
Munţii Tuleşti
Munţii Vinerii
Munţii Vineţi
Murăş
Murrai
N
N. Braimşvaig
N. Fundiandiei
N. Hanoveiă
N. Uelcs, Newwaies
N. Zeelandie
Naiştat
Neşvii, Nasliwiiie
Ncvado de la Mehico, îztaceiluial?
Ncvado Sorata
Nicopol
Niderland, Nederland
Nikolaiev
Niinvegen
Nişnei-Novgorod
Niukestia
Nivport
Nokrih
Nord-Cap
Norkoping
Munţii Caucaz
Munţii Quindio
Sierra de Periia
Tafelberg
Thulische Gebirgc
Sierra Verde
Blue Mountain
Mureş
Murray
N. Braunscbwdg
New Foundland
N. Hanover
New Walcs
Noua Zee landa
Noistat
Nashville
Ncvada din Mexic, Iztaccibuatl
Nevado del Sorata
Nicopole
Olanda
Nikolaev
Nimwcgcn
Nijni-Novgorod
Newcastîe
Newport
Nocrich
Capul Nord
Norrkdping
353
Nottuighan
Noua Gvincc
Noua Holandie, Noua Olanda
Nouăle Hebridc
Noul Amsterodam
Novoi-Cerkask
Nucahiva
0
Oahaka
Oaksford
Oberflake
Oceanul Gheţos
Oceanul Gheţos de Miazăzi
Oceanul Tndesc
Ofer-Aisel. Iselana dincolo
Oheio
01	ol ava
Olmuţ
Onocusa, Hunter
Oradie
Orcgan
Orinico
Omithorhyneus paradoxux
Ostenda
Otaiti
Ovaihi Owliihcc
P
Palma
Papusia
Nottingham
Noua Guinee
Australia
Noile Hebride
Noul Amsterdam
Novo Cerkask
Nuka Hi va
Oaxaca
Oxford
Oberflache
Oceanul Arcric
Oceanul îngheţat de Sud
Oceanul Indian
Over Aisle
Ohio
Oilava
Oimutz
Point Hunter
Oradea
Orcgon
Orinoco
Ornithorhvnelins Paradoxus
Ostende
Taliiti
Owyhee
Palma dc Mallorca
Papua
354
Paraguai
Pământul Arctic,
Noul Gheorghe de Miazănoapte
Pământul Focului
Pământul Guaianii
Pământul lui Betin
Pământul lui Fan Dimen,
Van Diemans Land
Pământul Polariu de Miazăzi
Pământul Triimii
Pământul Victoriei
Pcla
Pensa
Pensiîvania
Pentclikos
Pcrnambucn
Pe sc icra
Petcrsburg
Pelrosavodsk
Piaui, Piaiihy
Picul de Duida
Pilsen
Pitsborg, Pitlsburg
Popaian
Portul Porto-Leone
Fuşega
Prevesa
Provinţa D rente
Provinţa Sevila
Prusia de la Ren
Paraguay
Arhipelagul Arctic Canadian
Ţara de Foc, Tierra del Fuego
Guayanei
Ţara lui Baffin
jara lui Van Diemcn,
Van Diemens Land
Polul Sud
La Trinidad
Statul Victoria
Pdla
Penza
Pennsyivaniri
Pentelikon
Pemambuco
Pescluera
Sankt Petcrsburg
Petiozavodsk
Piaui
E) Pico del Duida
Plzeii
Piltsburgh
Popayan
Porto Leone
Posaga
Prcveza
Drenthe
Sevilla
Prusia de la Rin
355
Puebla-Oaliaba, Oaxaba	Oaxaca
Pullava R	Poltava
Raihenberg	Reichenberg
Raikcvig	Reykjavik
Râpublica Columbia	Republica Columbia
Râpublica Ecuador	Republica Ecuador
Rălezal	Retezai
Râul Isonţo	Râul Ison/O
Râul Kasikiari	Râul Casiquiare
Râul Kefisos	Râul Kifisos
Râul Kerka	Râul Krka
Râul Krimier Ahe	Râul Rrirmuler Ache
Râul Murumbiţi	Râul Munay
Râul Temeş	Râul Timiş
Râul I ruvii	Râul Travel
Reuszmarkt	Reussmarkt
Rio Grabo de Norle	Rio Bravo del Nortc, Rio Graudc
Rioha	Rioja
Rodoui	Rodopi
Rorâs	Rosas
Rorientes	Oriente
Roierdam	Roltcrdam
Rurmonde S	Roermond
S, Franţisc	Strâmtoarea Franklin
Sabadka	Szabadka
Salona, Salonika	Salonic
Saltilo	Saltillo
356
Salţburg
Sau Huan
San Karlos de Monterei
San Luis dc Poiosi
Saniago, Sânt Tago
Sânt Polleu
Saiita Catarina
Sam-Domingo
Sant-JFlorian
Santorin
Sânul Altei
Sânul Botnic
Sânul Botnic
Sânul Burgasului
Sânul Ceskaia
Sânul Finic
Sânul Odesei
Sânul S. Vmccnt
Sânul Salonikei
Sânul Sarosului
Sânul Triestului
Sânului Zeuderse
Semendrek, Samotraki
Senduiş
Sent-Mârton
Seretiul
Servia
Sicyou
Siera de Acea, Aeha
Salzburg
San Juan
San Carlos de Monlcrrey
San Luis Potosi
Santiago
Sankt Polten
Santa Catari na
Santo Domingo
SankLFlcirian
Sanfcorini
Golful Alta
Golful Botnic
Golful Botnic
Golful Burgas
Golful Ceska
Golful Finic
Golful (Mesa
Golful St. Vincenl
Golful Salonic
Golful Saros
Golful Triest
Golful Zeuders
Samothrace
Senduit
Szent Marlon
Şiretul
Serbia
Sikyon
Sicrra dc Acha
357
Siera de Beni
Siera dc Cobre
Siera de Cordova
Siera dc las Uruclas
Siera de Madre
Siera de Salla
Siera Verde
Sinaîoua
Sinul Fondi, Fundi
Sinul lui Koţebue
Sinul Mchicesc
Siretiul
Skager-Rak
Sofala
Solnok
Sombatlieli
Sommerset
St. Misuri
Stajdbrdt
Statul Niu Yark
Stelenbosh
Strâmtoarea de O trânte
Strâmtoarea Fale landei or
Strâmtoarea Iui Devis
Strâmtoarea lui Hods’n
Strâmtoarea lui Kuk
Strâmtoarea lui Mage lan
Sundul Kalmariei
Susdal
Sierra de Beni
Sierra de Cobre
Sierra de Cordoba
Sierra de los Grullas
Sierra dc Madre
Sierra de Salta
Sierra Verde
Sinaloa
Golful Fxmdy
Golful Kotzcbue
Golful Mexic
Şiretul
Skagerrak
Nova Şofai a
Szolnok
Soro bat hei v
Snmerset
Missouri
StafFord
New York
Stcllcnbosh
S. Olranto
Strâmtoarea Falklands
Strâmtoarea lui Da vis
Strâmtoarea Hudson
Strâmtoarea lui Cook
Strâmtoarea Magdlan
Golful Kalmar
Suzdal
35â
Svecia
Suedia
Szeredahely	Szerdahely
Şarlotentaun, Charlullonlown	Charlolietown
Şâroş-Paluk	Sarcspatak
Şebeş	Sebeş
Şeghişoara	Sighişoara
Şeksna	Sheksna
Şeksna	Sheksna
Şdinberg	Sdimber
Şonbrun	Schonbrunn
Şpiţberga	Spit/berg
Ştiria	Steiermark
Ştokholm	Siockholm
Şvaiţenberg	Svartzenberg
Şvecia de Miazăzi T	Suedia de Sud
1 Tabu	îns. Tabor
Talahasi, Tclehasi, Talahaacc	Tallahassee
Tambulipas	Taniaulipas
Tancha, Agi în Florida	Tanga, Agi în Florida
Tapajoş, Tapajoz	Tapaj os
Tamopoi	Teroopol
Tarnov	Turnov
Tehas	Texas
Temişoara	Timişoara
Teiicrifa	Tcncrifa
Tenesi	Tennesse
Tenocitstlan	Tenochtitlan
Tenos	Tinos
359
Teresieii^tal
Tersheling
Thcrmaicui
Tiflis
TJascala
Tokantins
Toicn
Tongar
Tongem
Topliţ
Tomeoa, Tornea
Tomeua, lom ea
Trasen
Tripoli ra
Tiopaii
I ropicui Căpriorului
Truhilo, Tmxillo
Ţara de jos
Ţarskoic Selo
Ţirkni;
U
Ucer
Ueşingt n
Uetrebî
Uindsor, Windsor
Uitenhagl
Ui-Vid6k
Ukaiala
Ulpia Trajanab
Teresienstadt
Tetshelling
Thermaikas
Tbîlisi
Tlaxcala
Tocantins
Stolen
Tonga
Tongeren
Toplita
Tomia
Fluviu! Toride
Traisen
Tripoli
Troppau
Tropicul Capricornului
Trujillo
Olanda
Tsarskoyc Selo
Turkejmî
User
Washmgum
Utrccht
Easl-Windsoi
Uiteuliagc
Ue-Videkc
Ukajala
Ulpia Traiana
360
Upsala
Uraguai
Utaplan
V
Va gram
Vaiskirhen
Valadolid
Valea Te jupe
Van-Diemens-Iand
Vaterlo
Venem
Viladelfuerte
Vilarica
Vinslioten
Visbahhorn
Visbi
Visla
Vis loca
Vitepsk
Vîogul insulelor Noarfok, Norfolk
Voii via
Vulcanul Cimboraso
Vulcanul Guagua-Putina
W
Wilhelmsştal
Wilts
Z
Zagrab
Zakatekas
Uppsala
Uruguay
Utalian
Wagram
Weisskirchen
Valiadoîid
Valea Tcmpi
Van Diemcn’s Land
Waterloo
Vanem
ViJla Fucrtc
\TUarica
Winschotcn
Wiesbachliom
Visby
Vistula
Visooa
Vitebsk
Blogul insulelor Norfolk
Bolivia
Vulcanul Chimborazo
Vulcanul Guagua Putina
Wilhemstadl
Wiltsliire
Zagreb
Zacatekas
361
Zamba	Republica Congo
Zdlandia	Zeelandia
Zeudbefeland, Zuidbeveiand	Zuid Bevcland
Zeuderse, Zuiderscc	Zuiderzee
Zlagna	Zlatna
Znaim	Znojmo
Zombor	Sombor
Zvo î, Z-woll	Zwolk

www.galaxiagutenberg.ro
www.librariilegutenberg.ro
Redactor: Mia Hodiş
Coperta: Georgiana Tremurici
Tehnoredactare; Georgiana Tremurici
Run de tipar: 20] 1. Apărut: 2011
EDITURA GALAXIA GUTENBERG,
435600 Târgu-Lanuş, str, Florilor nr. 11
TeL/fax: 0262-385280; 0723-377599
E-niail: cuntact@galaxiaguten.berg.ro
Tiparul executat de
SC GUTENBERG SRL
435600 Târgu-Lâpuş, str. Florilor nr. 11
Tel./fax: 0262-385280; 0723-377599
E mail: contact@galaxiagutenberg.ro
SERVICII TIPOGRAFICE COMPLETE