ICOANA PĂMÂNTULUI sau CARTE de GEOGRAFIE scrisă de IOAN RUS Profesorul de Hronologie, Geografie şi Istoriea Universală, în Liceul episcopesc din Blaj Tom II Ediţie de prof. dr. Florica-Elisabeta Nuţiu, prof. dr. Doina-Elena Horhoi, pr. prof. dr. Adrian-Vasile Podar Cuvânt înainte de PSS. dr. Virgil Bercea Galaxia Gutenberg 2011 ©2011, Editura Galaxia Gutenberg Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României RUS; IOAN Icoana pământului sau Carte de geografie/ îoan Rus. -Târgu Lâpuş: Galaxia Gutenberg, 2011 3 voi. ISBN: 978-973-141-420-1 Voi. II - 2011 - ISBN 978-973-141-422-5 I. Rus, Ioan (autor) II. Nuţiu, Florica-Elisabeta (transcriere interpretativă) III. Horhoi, Doina-Elena (revizuire text şi indici) IV. Podar, Adrian-Vasile (revizuire text, glosar şi cheia lecturii) V. Bercea, Virgil (cuvânt înainte) Editura Galaxia Gutenberg wmv.galaxiagutenberg.ro 435600 Târgu-Lăpuş, str. Florilor nr. 11 tel/fax: 0262-385280; mobil: 0723-377599 ICOANA PĂMÂNTULUI sau CARTE de GEOGRAFIE scrisă de IOAN RUS Profesorul de Hronologie, Geografie şi Istoriea Universală, în Liceul episcopesc din Blaj Tom II In Blaj, A __ In Tipografiea Seminariului 1842 In brevi quasi tabella totam ejus imaginem amplectar. Florus. Cuprinsul Tom. II, Monarhiea Austriască faţa 1-87 Prusască - 87-109 Belgiul - 110-119 Holandia - 120-136 Marea Britanie - 136-185 Monarhiea Dănească - 185-195 Şvecia cu Norvegia - 195-212 Rusia Europească cu Polonia - 213-253 Răpublica Cracoviei - 253-254 Turcia Europească cu Principaturile tributare - 255-312 Grecia - 313-322 Insulele Ionice - 323-324 Arătariul - 325-336 Faţa Rândul 2. 29. 15. 3. 21. 1. 31. 12. 32. 13. 36. 18. 45. 27. 112. 11. 122. 27. - 29. - 31. 123. 26. 134. 6. 214. 7. 216. 31. 217. 9. 240. 19. 320. 20. în loc de Apelor, pofitoriu, 16, Adeslberg, Tirano, Chieri, Promiţ, Nivport, Zeudbefeland, Deufeland, Beierland, Eisel, Mepel, 96,557, Norvaia, Nuvaia, Iute Mai rănească. Galoxidi, Ceteşte Alpelor. poftitoriu 17 Adelsberg Pirano Chiari Prosniţ Niuport Zaidbefeland Daifeland Baierland Aisel Mepen 96.5547, Novaia Novaia luterănească. Mai. Galaxidi Din acestea, unele au rămas numai în o parte a exemplarelor; iară pentru puţine mai mărunte, care le am lăsat ne îndreptate, nădăjduim ertare de la bunii cetitori. Preţul Tom. II., pe hârtie de rând este 1 fior.; pe velină 1 fior. 20 cr. în argint. p. 1// VIII. MONARHIEAAUSTR IASCĂ A. Peste tot §. 1. O mare frumoasă şi roditoare parte a Europei de mijloc se numeşte Monarhiea Austriască, care nume l-au împrumutat de la provinţa germanică Austria, a căriea domnitori, de la anul 1437 mai necurmat împăraţi a Romanilor şi Crai a Germaniei, au câştigat în cursul mai multor sute de ani, un mare număr de provinţe, precum între marginile Germaniei, aşa afară de aceasta, pe care apoi Francisc I, în anul A 1804, le au cinstit cu titul de Împărăţie Moştenitoare a Austriei. Se mărgineşte această împărăţie, de cătră m. n. cu Saxonia, Prusia, Cracovia, Polonia rusască şi Rusia; de cătră r. cu Moldavia, Valahia şi provinţele turceşti: Bosnia şi Albania; de cătră m. z. cu Serbia, Mr. adriatică, Statul besericesc, Modena, Parma şi Sardinia; de cătră a. cu Sardinia, Elveţia, D. Lihtenştain şi Bavaria. - Se întinde de la 26°31 ’ - 44° ITp. 2//a lungi., şi de la 42°15’ - 51°2V2’ a lăţ. - în arie cuprinde 12.153 m2, sau după harta generare a drumurilor împărăţiei de anul 1835, 12.166 m2, şi aşa după mărime e a triilea stat în Europa. §.2. Pământul Monarhiei austrieşti e mai cu samă muntos şi delos, şi şăsurile abea cuprind partea ei a cincea. Şăsuri mai întinse se află în Ungaria, Galiţia şi Lombardia. în cea dintâe, de amândoaă laturile Tisei se lăţeşte un şăs arinos, lung 72, şi lat 48 miluri nemţeşti, care în mijlocul Europei arată icoana câmpiilor asieşti. Satele sânt aicea rare, vegetarea supţire, apa rea, şi lăcuitorii cu fire aspră. Unele părţi, 11 mai cu samă în vecinătatea Tisei sânt rovinoase, cu răsuflări sănătăţii nu prea părtinitoare. De amândoaă laturile Dunărei şi a Rabului, nu departe de Austria, încă se află un şăs tare întins. în Galiţia supt poalele Carpaţilor se trage alt şăs lat, care apoi se gată în Mr. baltică. Mai puţin întins; însă de cât toate mai frumos, e şăsul Lombardiei, lângă apele Po şi Adige, până supt poalele Alpelor, presărat cu sate şi cetăţi frumoase. Şăsuri mai mici se află în Austria de jos şi Moravia, în Slavonia valea Poseghei, în Transilvania şăsul Triiscaunelor ş.a. Munţii austrieşti se ţin de sistema alpească, ercină-cărpătească şi slăvă-elinească. 1. Partea Alpelor1 de cătră r., care ţine în sânu-i ascunse cele mai multe metaluri, se întinde prin Tirol, Austria, Iliria, Ştiria, o par- p. 5// tea Ungariei şi a Croaţiei. Ramurile mai defrunte sânt: a) Alpele retice, cu vârvul mai înalt Ortelos, între Tirol şi Lombardia, înalt peste 12 mii urme. b) Alpele norice, între râurile: Salţa şi Drava, de la Glocnerul mare, între Tirol şi Austria de sus, până deasupra Vienei, unde se gată în muntele Câlenberg. Vârvul mai înalt este Glocnerul mare, înalt 11.672’ de Paris. Afară de acesta: Visbahhorn şi Hohhorn, înalte peste 10 mii urme. c) Alpele carnice sau a Camioliei, între Sava şi Drava, cu vârvul mai înalt Terglov. d) Alpele iulice, din colo de Sava, deasupra Mr. adriatice, în care Suisnic, în vecinătatea cetăţii Fiume este mai înalt. Toate acestea cuprind multe ramuri mai mici. Alpele austrieşti nu au măreaţa şi îngrozitoarea faţă acelor din Elveţia şi Piemont; şi acestea totuşi îşi înalţă peste nori sumeţele culme, pururea cu nea şi gheaţă coperite; şi acestea cuprind câmpuri cu nepetrecută gheaţă, groasă de mai mulţi stânjini; şi de pe acestea se surupă lavine, ce dărâmă codruri; şi a acestora vârvuri, când murgeşte de zioă, fiind încă văile îmbrăcate în adânc întunerec 12 1 Scris: Apelor. se arată luminate şi ca nişte vighitori vestesc apropierea soarelui, şi asemenea sara rămâind mult tâmp după sfinţirea soarelui roşite de razele lui, arată privitorilor un încântătorul fenomen. 2. Munţii de laturea stângă a Dunărei, se ţin de sistema ercină- Cărpătească, şi se întind p. 4// prin Boemia, Moravia, Silesia, Austria, Ungaria şi Transilvania. Ramurile mai de frunte sânt: a) Pădurea boemească, între Boemia şi Bavaria. b) Munţii metăleşti, între Saxonia şi Boemia. c) Munţii Lusaţiei şi Sudeţii, sau Munţii urieşeşti, între Silesia, Boemia şi Moravia. d) Munţii morăveşti, între Moravia şi Boemia. Din aceştia, precum şi din Pădurea boemească, se întind puţine ramuri şi prin Austria din coace de Dunăre. Vârvurile munţilor până acum număraţi, sânt puţin înalte; că numai câteva se rădică peste 4.000’. Din sus de Pojon se încep Carpaţii, carii întinzându-se întâi cătră m. n., de la marginile Silesiei îşi ieu cursul cătră r.; trec pintre Galiţia şi Ungaria, Bucovina şi Transilvania, şi strâmbându-se cătră m. z., apoi cătră a., despart Transilvania de Moldavia şi Valahia, şi întorcându-se pintre Bănat şi Valahia, ajung în Dunere, lângă Orşova. Carpaţii dară se întind de la Dunăre, până iar în Dunăre, în forma unui arc lung de 120 miluri, şi ca un zid apără Ungaria şi Transilvania de vânturile răci de cătră m. n. Carpaţii sânt formaţi din mai multe părţi de munţi, ne legate între sine, dintre care unele nu au ceva nume osăbit. Părţile mai de frunte sânt: a) Carpaţii moravu-ungureşfi, cu pasul Iablunca în muntele Clocaţului; Iavorina, ş.a. b) Tatra, cu izvoarele Vagului, cea mai înaltă parte a Carpaţilor, cu vârvurile: Lomniţ, Aistal, Crivan şi a Gerledorfuiui, care toate se înal- p. 5//ţăpeste 8.000’. c) Ramurile întinsă spre m. z. între Vag şi Gran. Unul din acestea, aproape de Neosol, se zice Fatra. d) Ostroschi, între Gran şi Ipoli. e) între Ipoli şi Şaio, Cerhat şi Matra. Toate acestea ramuri se întind spre m. z. de la ramul primariu, a căruia părţi mai cătră r. de la Tatra se numesc f) Cralova, după aceasta g) Măgura, şi deasupra Comitatului ÎS Maramurăş şi a Transilvaniei, Cernagora, sau Munţii Negri. O parte a Cemagorei se zice Călimani, carii apoi supt osăbite nume; precum: Lipşeni, munţii Moldaviei, a Făgăraşului, a Valahiei ş.a., tot în un ram întinşi, fac mezuina împărăţiei de cătră Moldavia şi Valahia. Vârvurile mai înalte în Transilvania sânt: Bttdos, în pământul săcuiesc; Budislau, în Munţii Făgăraşului; Surul şi Buceciul, în vecinătatea Braşovului, şi Rătezatul, în ţinutul Haţegului, care se socotesc a se rădica la 8.000’. în Transilvania se află şi alţi munţi; precum: Meseşul, dea supra Someşului mic, şi munţii între Murăş şi Ungaria, cei mai avuţi de aur în Europa. Carpaţii sânt mai puţin petroşi ca Alpele, şi mai marea a lor parte este coperită cu groasnice păduri de brazi şi de fagi, cu fânaţe şi păşuni grase. 3) Munţii slavu-elineşti se întind numai prin o parte a Dalmaţiei şi a Croaţiei, şi sânt puţân înalţi. Clima împărăţiei austrieşti o face osăbită, firea locului şi pusăciunea geografică. Căldurăp. 6//mai mare sufere Italia şi Dalmaţia, mai friguroasă e Silesia şi Galiţia, şi părţile muntoase pretutindinea. Clima e părtinitoare sănătăţii, luând afară nişte locuri băltoase din Ungaria şi Italia, ce slobod răsuflări pricinuitoare de unele boale. §. 3. în Mr. adriatică se află multe insule mari şi mici, din care unele se ţin de Iliria, altele de Dalmaţia. Mai mari între cele dintâi sânt: Velia (Veglia), Herso şi Osaro. Dintre insulele Dalmaţiei: Arbe, Pago, Grosa, Bradţa, Lisa, Leşina, Curţila, Meleda şi jumătatea insulă Sabioncelo, sânt mai de frunte. §. 4. împărăţiea austriască numai în un loc atinge Mr. adriatică, care spală Gubernia venetică, Iliria, Croaţia şi Dalmaţia. Sânurile mai de frunte a acesteia mări, care se ţin de Austria sânt: Sânul Triestului, Cuarnerul sau sânul de la Fiume şi Canalul morlăcesc, între Croaţia şi insulele: Velia, Arbe şi Pago. 14 între Lacuri sânt mai vestite: Balaton şi Ferto (Ferto) în Ungaria. Cel dintâi e lung peste 10, şi lat peste 2 miluri; are apă curată, şi atâta mulţime de peşti, cât aorea în o prindere se capătă peste 150 măji. Celalalt e lung 20.000, şi lat până la 6.000 stânjâni, cu apă sărată, şi neplăcută. în vecinătatea acestor lacuri se află multe rovini, şi locuri păpuroase. Mai vestit este Hanşagul, un loc larg, cu pământ plutit pe apă, p. 7// pe care creşte numai papură, trăstie şi pipirig. în Iliria, spre m. z. de la Laibah, se află lacul Ţircniţ, cu fire minunată; că apa vine în el în tot anul numai în răstâmp anumit, şi iar se scurge, aşa, cât în acel lac în tot anul pescuesc, cosăsc şi vânează. - în Italia, între multe lacuri, mai de frunte sânt: Garda, Como şi Lacul Mare sau Lago magiore, cu râpe foarte frumoase. §.5. Curgătoarele Monarhiei austrieşti se varsă în patru mări, cum urmează: I. în Mr. germanică cură 1. Elba, carea izvorând în munţii Sudeţi, după ce au adăpat o parte a Boemiei, trece în Saxonia. în Elba se deşartă: Iserul de-a dreapta, şi de-a stânga: Adlerul, Moldava şi Egherul. Mai mare este între acestea Moldava, în care curg râurile: Luşniţ, Sasava, Vatava şi Beraun. 2. Renul, care spală numai marginea Tirolului şi primeşte în sine râul II. II. în Mr. baltică se varsă 1. Odera, carea purcezând din Moravia, udă Silesia austriască, unde îmbinându-se cu Opa şi Elsa, trece în pământul prusăsc. 2. Visla, sau Vistula (Weichsel), izvoreşte în Silesia austriască şi despărţând Galiţia de Prusia, Cracovia şi Polonia, întră în aceasta. în Visla se deşartă următoarele râuri mai mari: Biala, Raba, Dunaieţul, Pobradul, Visloca, Sânul şi Bugul. III. ÎnMr.neagrăsedeşartă: 1 .Dunărea,adoaapăaEuropei,carede la Pasau până la Orşova, loc de 181 miluri udă pămân-p. 8//tul Monarhiei. în Dunăre curg 1. Din provinţele nemţăşti următoarele râuri: a) De laturea 15 dreaptă: Inul, adaos cu undele Salţei; Traunul, Ensul şi Trasenul. b) De laturea stângă: Marhul sau Morava, în care se varsă Beţva, Hana şi Taia. 2. Din Ungaria: a) de laturea dreaptă: Laita, Râba, Şarvizul, Drava, carea izvoreşte în Tirol şi se măreşte prin Mur, şi Sava, carea porneşte în Iliria, primeşte în sine Culpa şi Una. b) De laturea stângă: Vagul, Nitra, Granul, Ipoli, Tisa şi Temeşul. Tisa este cea mai mare între acestea, în care se varsă de laturea dreaptă: Bodrogul, Hernadul, Şaiul şi Zaghiva. De laturea stângă: Someşul, Crişul şi Murăşul, toate din Transilvania. Dintre râurile, ce se varsă în Tisa, e mai mare Murăşul, în care se deşartă cele mai multe râuri a Transilvaniei; precum: Arieşul şi Ampoiul de-a dreapta, râul Gurghiiului, Târnăvile şi Streiul de-a stânga. în Dunăre curg încă: Oltul din Transilvania prin Valahia, Siretiul şi Prutul, a cărora izvoare se află în Munţii Galiţiei. 2. în Mr. neagră cură Dnistrul, ducând în sine undele mai multor râuri a Galiţiei. IV. în Mr. adriatică întră: Poul sau Padul, izvorând în muntele Viso, lângă marginea Franciei, adapă C. Sardiniei, şi făcând mai mult loc mezuina Monarhiei de cătră m. z., prin mai multe guri se scurge în mare. în Po se deşartă de partea stângă următoarele râuri: p. 9//Ticino, Olona, Ada, Oglio, şi Mincio, toate curgând din Alpe. 2. Eciul sau Adige, care purcede în Tirol, şi se varsă în Mare din jos de Veneţia. 3. Brenta, care iară izvoreşte în Tirol. 4. Sila, Piava, Livenţa şi Taliamento (Tagliamento), toate se varsă în mare, din sus de Veneţia, şi fac Lagunele acestiea. 5. Isonţo, din Iliria. 6. Cherca şi Narenta, din Dalmaţia. §. 6. împărăţia austriască şi mai cu samă provinţa ei, Crăimea Lombardă-venetică, are un mare număr de canaluri, între care mai de frunte sânt: Canalul lui Francisc, între Dunăre şi Tisa; alui Bega, în Bănat; a Şarvizului, de la Peci până dea supra Sexardului, în Ungaria, în Austria mai de frunte este canalul Naiştatului, din marginea Ungariei, până la Viena. O mare mulţime de canaluri, parte pentru 16 scurgerea lagunelor, parte pentru corăbiere, se află în Italia austriască, întru atâta, cât singură Gubemiea venetică numără 243. Mai de frunte între canaturile Italiei austrieşti sânt 3 de la Milano, care leagă aceasta cetate cu râurile: Ticino şi Ada. §. 7. Monarhiea austriască este atâta avută de toată plasa de produpte, cât ar putea trăi de sine, fără legătură cu alte ţări. Din împărăţiea vietăţilor are: vite cu coame ca la 12.000.000, oi cu lână supţire şi de rând la 20.000.000, mulţi porci, capre, mai puţini măgari şi cătiri, multe feliuri de sălbatice; precum: urşi, lupi, vulpi, vezuni, cerbi, căpri- p. 10// oare, ş.a. Sburătoare sălbatice şi de casă foarte multe; albine, vermi de mătasă mai cu samă în Italia, peşti, ş.a. Din împărăţiea vegetătoarelor: multe bucate, mai cu samă: grâu, săcară, cucuruz, orz, ovăs, alac, hrişcă, urez, ş.a. Peste tot pe an ca la 210.000.000 măsuri de Vlena, de care una face 40 cupe de Transilvania; vin peste tot 36-40.000.000 măsuri de Viena. De vin este mai roditoare Ungaria şi Transilvania. Cresc în Monarhiea austriască multe feliuri de legumi, erburi aromatice, poame peste tot, afară de partea mai mare a Galiţiei, şi locurile muntoase; în Dalmaţia, şi Italia: pomorance, alămâi, măsline, smochine ş.a. Şofran, lemn dulce, robea, cânepă, in, puţin bumbac, tăbac mult, hemeiu, mai cu samă în Boemia şi Moravia. Păduri are multe şi mari. în minerale fără îndoială e Monarhiea austriască cea dintâi ţară în Europa. Are mult şi bun fier, mai cu samă în Ştiria, Boemia, Ungaria, Transilvania şi Bucovina; aramă, mai cu samă în Ungaria; plumb, cusutoriu, zinc, cobalt, vismut, argint viu, argint mai mult în Ungaria şi Transilvania; aur în Transilvania pe an de la 2.000-2.500 maree; sare multă şi bună; că singură Transilvania ar fi în stare a ţinea toată Europa cu sare în mai mulţi de 1000 ani; cărbuni de peatră, sodă, peatră acră, salpetru, pucioasă, torfâ, multe feliuri de petri de rând, marmore, porfir, şi petri p. 11// scumpe. De minerale este mai avută Transilvania, Ungaria, Boemia şi Ştiria. §. 8. în anul 1836, s-au aflat înMonarhieaaustriască 34.454.681, iară în anul 1840 36.579.000 lăcuitori, carii mai mare parte se ţin de 5 viţe, şi se împart în patru popoare mari şi multe mici. Mai tare este lăţită 1. Viţa slăvească, de care se ţin mai jumătate lăcuitorii Monarhiei. 2. Viţa nemţască. 3. Romană-lătinească. 4. Urălească. 5. Semească. Cele 4 popoare mari sânt: slavii, nemţii, italii şi unguri, din carii Slavii la 17 milioane, lăcuiesc mai toată Galiţia, partea mai mare a Moraviei, Boemiei, Ungariei, şi a provinţelor ungureşti. Se află număroşi în Dalmaţia, Ştiria, Iliria, şi se împart în Poleci sau Leşi, Cehi sau Boemi, Rusneci, Slovaci sau Toţi, Vendi, Horvaţi sau Croaţi, Sârbi, Morlaci, ş.a. Nemţii fac în Austria şi Ştiria mai toţi lăcuitorii; în Tirol şi Iliria partea mai mare; număroşi sânt în Boemia, Moravia, Ungaria şi Transilvania; mai puţin se află şi în celealalte provinţe. Numărul lor sue peste 6.400.000. Ungurii lăcuesc mai cu samă în mijlocul Ungariei, şi în Transilvania. De ei se ţin Cunii sau Cumanii şi Iaşii în Ungaria, şi Săcuii în Transilvania. Numărul lor sue la 4.700.000. Itali sânt la 4.800.000, mai în toată Italia austriască, şi mai puţini în Tirol, Iliria şi Dalmaţia. Popoarele mai mici sânt: Rumânii, E- p. 12// vreii, Armenii, Grecii, Albanezii, Ţiganii şi puţini Frânei. între popoarele mici mai număroşi sânt Rumânii, care fac partea mai mare a lăcuitorilor Transilvaniei, şi sânt număroşi în Ungaria de cătră r. şi în Bucovina, unde se numesc Moldoveni. Peste tot mai mult de 2.000.000. Evrei sânt la 639.000, mai număroşi în Galiţia şi Ungaria. Armeni 13.000, în Transilvania şi Galiţia. tâ De văzut este că nu se pot înşira ceva semne haractăreşti, care s-ar lovi tuturor lăcuitorilor Monarhiei austrieşti, formaţi din aşa multe eleminte străine; pentru aceea fie destul a aduce puţine trăsuri a popoarelor mai număroase. Slavii, rămăşiţile vechilor Sarmaţi, sânt de stătură de mijloc, albi la pele, galbini la păr. Ei sânt iubitori de linişte, de cântări, de musică şi de beuturi spiritoase; ospătareţi, strădalnici, voioşi; însă ascunşi la inimă, fricoşi, şi în fire au ceva sclăvesc sau târâitoriu, ce vine de la lunga asuprire, care au avut o mare parte a acestor popoare a o suferi. Nemţii din Austria se osăbesc puţin de fraţii lor din Germania, mai cu samă de cei din Germania de Meazăzi. La stătură sânt mai mici ca ungurii, şi trupul încă le este cu mai puţină putere; ei sânt voioşi, vorbitori, iubitori de masă bună şi musică şi sânt cătră Casa domnitoare din inimă plecaţi. Pofta de înnoiri nu s-au prea lăţit între dânşii, nice le pasă mult de cele, ce se lucră în ceealaltă Europă. Saşii din p. 13// Transilvania se osăbesc de ceialalţi Nemţi, purtând semnele Nemţilor de meazănoapte, precum în forma trupului, aşa în năravuri şi plecări. Ungurii au stătură mai înaltă de cât de mijloc, trup puternic, vânjos şi bine format; faţă frumoasă, şi toate mădulările ţapene şi bine întocmite. în năravuri mai ţin încă unele din cele aduse din Asia, mai cu samă fala naţională, în carea doară numai Polecii îi întrec, şi iubirea de pompă . Ei sânt deşchişi la inimă, voioşi, statornici, îndrăsneţi, mai plecaţi spre lucrul câmpului, de cât spre măiestrii şi neguţătorie, şi din această pricină lăcuirea în cetăţi şi oraşe le este puţin plăcută. Mişcările lor sânt îndămânatice şi pline de putere. Ungurul iubeşte datinile strămoşeşti, privilegiurile, patriea şi neamul său din inimă; însă cu atâta ureşte mai tare popoarele de altă limbă, mai cu samă pre Slavi şi pre Nemţi. Sumeţiea se află la el în mare măsură, şi e cea de frunte între însuşirile cele rele acestui popor, care de altă parte e plin de 19 putere şi energie, şi vrednic de toată preţuirea, mai cu samă dacă cultura europească i-ar mai muiea cât de puţin asprimea haracterului, şi i-ar insufla mai multă dragoste şi cătră cei de altă limbă, carii lăcuesc acel pământ cu el, şi poartă cu credinţă greutăţile patriei. Italii arată în toate haracterul confraţilor săi din ceealaltă Italie, numai cât, lăcuind supt climă ceva mai rece, nu sânt înfocaţi în atâta măsură. Starea lor, de când se p. 14// află supt înţeleaptă chivemisire a Austriei s-au îndreptat mult, şi lăcuitorii Italiei austrieşti întrec pre ceialalţi, în neguţătorie, industrie şi în cultură peste tot. Toscana şi Crăimea Lombardă-venetică sânt părţile Italiei mai cultivate şi mai avute. Rumânii au stătură cu ceva mai mică ca Unguri; trup cu putere, vânos şi harnic de a suferi mari ostenele; faţă rumenă, cu trăsuri alese, ochi şi păr mai mult negriu. Trupuri mai mici se află între rumânii din Bănat, din Transilvania de Meazăzi, Bucovina şi în unele părţi între munţi. Rumânii fac în Monarhiea austriască mai cu samă o parte a poporului de jos, şi din această pricină se cuprind mai mult cu lucratul pământului şi păscutul vitelor. Nepărtinitoarele stări împregiur, cu care se luptă de atâtea sute de ani acest popor, au împedecat de o parte desvoltarea mai multor vârtuţi, şi de alta au născut şi multe scăderi; a fi el totuşi înzăstrat de la fire cu însuşirile, poftite în un popor harnic pentru toate întrăprinderile de pace şi de răsboiu, cunosc toţi, carii îl cearcă cu ochi, curăţiţi de patimi. Din Rumâni purced ca şi din alte popoare de supt sceptrul austriesc: meşteri buni, neguţători înţelepţi, ostaşi inimoşi, deregători harnici, bărbaţi învăţaţi, preoţi evlavnici şi economi strădalnici, numai dacă înceată pricinile împedecătoare şi se împărtăşesc din creştere bună. Rumânul nu e aşa industrios ca Sasul şi Neamţul, nice are vârtute ostăşască ca Ungurul; măcar p. 15// nu îi lipseşte nice plecarea şi tălantul de industrie, nice inimoşiea şi tăriea trupului spre a fi ostaş bun; el nu e poftitoriu de răsbunare mai mult ca altul şi „Ţine EG minte” mi se vede, că i se a scrie lui pe nedreptul; nice e mai pătimaş şi mai tare dedat spre beuturile beţive ca Ungurul sau Slavul; luân- du-se afară totuşi unele părţi, unde vinarsul ruinează sate întregi, precum trupeşte, aşa sufleteşte: ci din contră e cumpătat şi îndestulit cu puţine. Mai încolo: Rumânii nu sânt fanatici în răligie, sau în atâta măsură superstiţioşi, cum îi judecă mulţi scriitori străini; atâta totuşi e adevărat, că creştiniea nu au pătruns în adâncul inimii lor, şi aceasta vine de la puţina cultură a preoţilor ce i-au avut până acum, şi mare parte îi capătă şi în luminata sută a noaăsprăzecea. De sânt în ceva Rumânii pricina scăderilor sale, aici să pue mâna pe pept şi să mărturisască, că nu sânt fără vină. - Ura între sine, neunirea, pisma, nu prea mare păsare de binele public, ne-ndrăsneala şi lipirea cătră cele apucate de sânt acestea şi rele, sânt cele mai de frunte scăderi a Rumânilor, ca nişte urmări a relei creşteri, şi a apăsărilor din tâmpurile trecute. §. 9. Partea mai mare a lăcuitorilor Monarhiei austrieşti se ţine de răligiea romană şi grecească-catolică; urmează cu numărul cea neunită, calvinească şi luterănească, apoi cea evrească şi unitărească. După Statistica lui Sigfrid Becher, care p. 16// au scos datele din documinte publice, în anul 1837, au fost în Monarhiea austriască 25.014.267 Romanu-Catolici, 3.485.298 Grecu-Catolici, 2.790.941 Neuniţi, 2.193.117 Calvini, 1.234. 574 Luterani, 43.350 Unitari, 639.051 Evrei şi 1.336 de alte răligii. Răligia romană-catolică e domnitoare în provinţele nemţăşti, în Galiţia, Italia şi Dalmaţia; în Ungaria are ceva prerogative peste cea răformată; în Transilvania asemenea drepturi cu cea calvinească, luterănească şi unitare. Răligiea unită se anumără în tot locul cei rom. catolice, precum şi cea armenească unită, carea are numai câteva mii următori. De cea romană-catolică se ţin mai toţi lăcuitorii provinţelor nemţăşti, a Italiei şi a Dalmaţiei; mai bine de jumătate din lăcuitorii 21 Galiţiei şi a Ungariei, o parte din lăcuitorii Transilvaniei şi a marginilor ostăşeşti, supt 13 Arhiepiscopi, 63 Episcopi şi 2 Vicari. Grecu-Catolici se află mai mulţi în Galiţia, Ungaria de cătră răsărit, în Transilvania şi puţini în Croaţia, Slabonia2 ş.a., între Rusneci, Rumâni şi puţini Sârbi, supt 1 Arhiepiscop şi 6 Episcopi. Răligiea grecească-neunită o urmează partea mai mare a Sârbilor din Croaţia, Slavonia şi Ungaria; a Rumânilor din Ungaria, jumătate Rumânii din Transilvania, toţi cei din Bucovina, Morlacii din Dalmaţia şi Grecii din mai multe cetăţi; supt 1 Arhiepiscop şi 10 Episcopi. Calvini sânt o parte a Ungurilor din Ungaria şi Transilvania, puţini dintre Slovaci, Boemi, Mo- p. 17// ravi, Poleci, Nemţi, ş.a. Luterani se află mai cu samă între Slovacii din Ungaria şi mai toţi Saşii din Transilvania. Evreii sânt împrăştieţi peste toate provinţele, şi se află în mai mare număr în Galiţia şi Ungaria. Calvinii şi Luteranii sânt numai suferiţi în provinţele nemţăşti; în Ungaria au mai asemenea, în Transilvania asemenea drepturi cu Catolicii. Unitari se află numai între Ungurii şi Săcuii din Transilvania, şi au asemenea drepturi cu Catolicii şi Răformaţii. Neuniţii în Transilvania sânt până acum numai suferiţi; totuşi cu deplină slobozănie a cultului; în Bucovina şi Ungaria au mai asemenea drepturi cu Răformaţii, ba în Croaţia şi Slavonia mai mari ca aceştia. Evreii sânt pretutindinea numai suferiţi. §. 10. în tâmpurile nemuritoriului împărat Iosif 2, au început îndustriea austriască epohă noaă, şi de atunci crescând se tot apropie de deplinire. Mai multe şi mai bune făurişti se află în provinţele nemţăşti, mai cu samă: în Austria, Boemia şi Moravia, şi în Italia austriască; mai puţine: în Ungaria, Galiţia, Transilvania, Dalmaţia şi Marginile ostăşeşti. Se lucră mai cu samă: pânză de cânepă şi in, mânăfapturi de bumbac, mătasă, lână, metaluri; glajă, porţelan şi jumătate-porţelan, ş.a. Se găteşte mult zăhar parte din napi, parte din ţarină adusă din America, 22 2 Greşeală de tipar săpon, vinars şi alte beuturi de această plasă; înstruminte de musică, optice şi matematice; căleşti mai cu samă în Viena şi p. 18// Milano, ş.a. Mai multe făurişti se află în Viena şi vecinătatea ei, în Praga şi alte cetăţi a Boemiei; în Brun, Linţ, Milano ş.a. Pe lângă marele număr de făurişti şi avuţiile fireşti a pământului; neguţătoriea totuşi nu răspunde nice acestora, nice mărimii împărăţiei. Pricinile sânt: că această Monarhie se întinde mai mult în uscat, şi numai în un loc atinge marea; că munţii împedecă trecerea marfelor mai cu samă cătră mare, că produptele de industrie din provinţele nemţăşti se vând mai mare parte în Ungaria, Transilvania şi Galiţia, care apoi nu prea au târg pentru produptele sale fireşti, ş.a. La acestea se mai adaogă şi greutăţile, ce vin din osăbirea lăcuitorilor şi a provinţelor, în limbă, năravuri şi forma chivemisirii. Până la anul 1826 au fost neguţătoriea tot pătimitoare; dară de atunci s-au mutat cumpăna, şi acuma e activă cu 3 milioane fiorini. Se scoate afară mai cu samă: mătasă şi lână, mânăfapturi de mătasă, lână, cânepă, in, bumbac ş.a. Mai încolo: lemne, metaluri lucrate şi ne lucrate, bucate, legumi, vite cu coame, tăbac, vin ş.a. Se aduc: farină de zăhar, tort de lână şi de bumbac, bumbac, cafea, oleu de lemn, poame de meazăzi, bucate, legumi, ceară, miere, vite cu coame, capre, oi, cai, porci, mătării de colori, leacuri, aromate şi alte negoaţe de colonii, cărţi ş.a. Neguţătoriea se ajută prin căli bune, petruite şi ferecate; prin canaluri, corăbierea de vapor pe Dunere; p. 19// prin bancul de la Viena, trii porturi slobode, mai multe aşezăminte de asecurare, ş.a. Neguţătorie pe mare poartă mai cu samă: Triestul, Veneţia şi Fiume; iară pe uscat: Viena, Praga, Milanul, Peştea, Dobriţinul, Brodi, Linţul, Lembergul, Temişoara, Braşovul, ş.a. §. 11. Lăcuitorii Monarhiei austrieşti, mai cu samă în provinţele nemţăşti şi în Italia, sânt iubitori de arţi; de unde acestea se află în 23 frumoasă floare, de şi nu ca în Francia, Anglia, Belgiu şi ceealaltă Germanie. în ştiinţe întrec Austrienii pre vecinii săi de cătră meazăzi, răsărit şi meazănoapte; dară stau din această privinţă mai jos ca Francii, Englezii şi câteva părţi a Germaniei. Mai în frumoasă floare se află ştiinţele medice, matematice şi fireşti. înstituturi ştiinţeşti se află foarte multe, între care: Universităţi 9: la Viena, Praga, Peştea, Padua, Pavia, Lemberg, Olmtiţ, Greţ şi Inspruc; mai multe Liceuri, Academii, Colegiuri, peste 230 Gimnase, număroase şcoale mai mici, câteva Soţietăţi învăţate, biblioteci mari ş.a. §. 12. Forma chivemisirii e în toate provinţele monarhică; însă tare osăbită. în Dalmaţia şi Marginile ostăşeşti, e de tot ne răstrânsă; în Galiţia, Italia şi provinţele nemţăşti, e monarhică nerăstrânsă; însă cu staturi provinţăşti, care se cheamă numai spre sfatuire. Mai mari drepturi au acestea Staturi în Tirol şi în Crăimea Lombardă-venetică. în Ungaria şi Transilvania e forma chivemisirii monarhică răstrânsă. Adunarea ţă- p. 20//rii în acestea se numeşte Dietă, şi în Ungaria se împarte Dieta în doaă curţi: în cea de sus a Clerului înalt şi a Maimarilor ţării, sau Aristocraţiei înalte, şi în cea de jos, care se formează din Deputaţii capitulelor, a comitaturilor, a ţinuturilor Iaşilor, Cumanilor şi Haiducilor, şi a cetăţilor slobode. Poporul de jos nu se în faţuieşte în Dietă, şi se numeşte plebs, când plasele înfăţuite se zic Status et Ordines Regni. Dieta are parte în facerea legilor, în otărârea dării şi în darea ostaşilor. Clerul şi Nobilimea are mari privilegiuri, şi greutăţile ţării le poartă numai cetăţenii şi ţărenii. Dieta din Transilvania stă numai din o Curte, şi mădularii ei sânt: Deregătorii înalţi, Regaliştii sau Chemaţii prin Monarhul, Deputaţii comitaturilor, a scaunelor săsăşti şi săcueşti, a ţinuturilor (Districtus) ungureşti şi săsăşti, şi a locurilor taxale. Mădularii Dietei din Ungaria sue cu numărul la 6-700, a cei din Transilvania, peste 300. Otărârile Dietei spre a avea putere de legi, trăbuie să se întărească prin Monarhul. 24 Urmarea în tron e moştenitoare în sexul bărbătesc, şi în nefiinţa acestuia, şi în cel fameesc, după rândul întâe-naşterii. Chivemisirea e mai încurcată ca în alte staturi. Dicasteriul mai mare e Senatul Statului. Miniştri sânt 6, dintre carii 4 se zic Miniştri de Stat şi de Conferinţă, 2 numai de Conferinţă. §. 13. Puterea oştească stă 1. Din Pedestrime. Aceasta cuprinde 58 regimentari de linie,/?. 21//16 de margine (Grănzem), 1. de Vânători din Tirol,12batalioanedeVânători,20deGranatiri,5deGarnizonş.a.Pedestrimea în tâmp de pace numără 210.000 ostaşi. 2. Din Călărime, care cuprinde 8 regimentari de Chirasiri, 6 de Dragoni, 4 de Ulani, 7 de Şvolegeri şi 12 de Husari; sau peste tot din 37 regimenturi, care cuprind 38.000 ostaşi. 3. Din Artilerime, carea numără 17.000 ostaşi, în 5 regimenturi. 4. Din alte trupe mai mici; precum: a Bombardirilor, Pionerilor, ş.a. Peste tot numără oastea austriască de uscat în tâmp de pace 272.000 ostaşi de toată plasa, care număr în tâmp de răsboiu se poate rădica până la 750.000. Puterea de mare e mică, şi se ţine numai pentru apărarea neguţătoriei. Ea stă din 31 corăbii mai mari şi 63 mai mici. Intre cele dintâi, 8 fregate, 4 corvete, 6 brige, ş.a. Are Austria şi câteva corăbii de linee; însă desfăcute în arsenalul de la Veneţia, şi iară un batalion de luntraşi pe Dunăre. întărituri mai de frunte are Monarhiea 27, între care: Mantua, Olmuţ, Rosefştat, Koniggreţ, Komârom, Petru-Varadin, Karlştat, Temişoara, Eşec, ş.a. Veniturile statului sue pe an aproape la 200 milione fior. de argint. Dătoriile sânt puţin cunoscute. După Statistica lui Şnabel în anul 1840 au stat din 280 milione fior. învalute, 13.400.000 fior. bani de hârtie nerăscumpăraţi, iară în valute, şi la 200 milioane fiorini în argint. p. 22// §. 14. Monarhiea austriască e formată din părţile mai multor ţări; de unde provinţele ei se împart: în nemţăşti, ităleşti, 25 poloneşti şi ungureşti. Provinţele nemţăşti sânt următoarele 6: Austria, Ştiria, Iliria, Tirolul, Boemia şi Moravia cu o parte a Silesiei; itălească una, Lombardia cu Veneţia; polonească una, Galiţia cu Lodomeria şi Bucovina; ungureşti 4; însă Ungaria cu Croaţia şi Slavonia civilă, Transilvania, Marginile ostăşeşti şi Dalmaţia. Din acestea Austria cuprinde doaă Gubernii: a Austriei de sus şi de jos; Iliria iară doaă: a Laibahului şi a Triestului; Lombardia-Veneţia iară doaă: a Veneţiei şi a Milanului. Monarhiea austriască dară se împarte în 12 Provinţe şi 15 Gubernii. Cele 12 provinţe le înşirăm aici, în alăturata tăbliţă, în rândul, în care le vom descrie, cu ariea, împoporarea şi numărul locurilor topografice, după harta drumurilor, tipărită în 9 foi, în anul 1835. B)Monarhiea austriască în parte l.ARHIDU CATUL AUSTRIEI Arhiducalul Austriei e pus pe amândoaă malurile Dunărei, în partea Monarhiei de cătră apus, între Boemia, Moravia, Ungaria, Ştiria, Iliria, Tirol şi Bavaria. Se împarte în Austria de jos sau din jos de Ens, şi de sus sau din sus de Ens. Cea dintâi se sub-împarte în patru, ceealaltă în cinci pătrare. Un pătrariu a Austriei de p. 25//sus se numeşte Ducatul Salţburgului. în Austriea de jos se află căpitala împărăţiei. 26 La faţa a 22, Tom. a II 3 Nu- mă- rul Numele provinţelor Ariea în mii. geogrf.2 împopo- rarea absolută împopo- rarea rălativă Numărul Cetă- ţilor Ora- şe- lor Sate- lor 1. Austria 712 2.077.432 2918 52 353 11.019 2. Ştiria 409 902.391 2206 20 96 3574 3. Iliria 516 L 193.477 2312 55 56 6871 4. Dalmaţia 239 352.835 1476 17 29 801 5. Lombardia cu Veneţia 827 4.587.045 5546 40 166 9545 6. Tirol cu Forarlberg 518 813.308 1570 22 28 1720 7. Boemia 956 3.950.826 4133 284 278 11.979 8. Moravia cu Silesia 490 2.121.398 4329 119 178 3675 9. Galiţia cu Lodomeria 1577 4.307.725 2731 95 194 6054 10. Ungaria cu Slavonia şi Croaţia civilă 4196 11.068.555 2638 54 653 11.821 11. Transilvania cu marginile sale ostăşeşti, care fac 169, 58 m2 1114 2.123.562 1906 11 66 2566 12. Marginile ostăşeşti din Croaţia, Slavonia şi Ungaria 612 956.127 1562 12 13 1728 Suma 12.166 34.454.681 2.8323 781 1810 71.353 3 în acest exemplar al cărţii, în această casetă, este scrisă de mână cifra 33.327 27 Viena, lăt. Vienna sau Vindobona, nemţeşte Wien, ungureşte Bets, cea mai mare cetate în Germania şi una dintre cele mai de frunte în Europa, zidită pe râpa Dunării dreaptă, supt 48° 12’ 36” a lăţ., şi 34° 2’ 36” a lungi. Viena e căpitala Monarhiei şi a Austriei de jos, răsidinţa împăratului şi a Deregătoriilor mai înalte, locul cel mai de frunte pentru neguţătorie, industrie, arţi şi ştiinţe în toată Monarhiea. Ea stă din însă cetate şi 34 suburbe. Cea dintâi e încungiurată cu şanţ şi umplătură; însă întăriturile ei s-au răsipit, şi s-au mutat în desfătat loc de primblare. De 32 suburbe se desparte cetatea prin un loc numit Glasi, întins în giuru-i, în forma unei ffâmbii, lat de la 160-250 stânjâni, plântat cu alee frumoase. De alte doaă suburbe: Leopoldştat şi Iegherţail, se desparte prin un canal a Dunărei, peste care sânt zidite mai multe poduri. în giurul suburbelor încă e tras şanţ şi umplătură, care se numeşte Linee. Din suburbe se ese cătră câmp prin 10, şi din însă cetate cătră suburbe prin 12 porţi, între care a Curţii este mai pompoasă. Toată Viena măsură împregiur 15.538 stânjâni sau mai 4 miluri nemţăşti. Căsi s-au numărat în Viena în anul 1840, 8.343, dintre care în însă cetate 1.218, peste tot cu 357.928 lăc., afară de străini. Piaţele Vienei sânt de-a rândul strâmte şi puţin pompoase. Mai de însămnat sânt: Piaţulp. 24//Curţii (am Hof), în care era mai de mult Curtea împărătească; cel de Paradă dinaintea Curţii împărăteşti, plântat cu arbori şi straturi de flori; Târgul înalt şi Târgul nou. Mai strălucit e micul piaţ a lui Iosiv, înffumseţat cu călărească statuă a lui Iosiv II, şi încungiurat de trii laturi cu Curtea. Uliţile cetăţii din lăontru sânt mai toate strâmte şi strâmbe. Mai frumoasă e uliţa Domnilor. Dintre zidirile cetăţii din lăontru însămnăm ca mai pompoase următoarele: Curtea împărătească, o zidire foarte mare; însă mai pompoasă din lăontru ca din afară; cancelariea unită, casa de vamă, bancul, armăriea împărătească, palaţul Arhiducii Carol, a Ducii de Modena, a Principelui 26 Lihtenştain, Şvarţenberg, Lovcovici, Metemih; spitalul cetăţii, care e dat pe chirie, aduce pe an 75.000 fiorini, şi are 1.200 lăcuitori; Beserica S. Ştefan, o zidire gotică foarte mare, cu patru turnuri, dintre care unul înalt de 71 stânjâni, cu un clopot de 354 măji, afară de limbă, carea trage 13 măji; beserica S. Petru, a Universităţii, a Capuţinilor cu cripta împărătească, a Augustinienilor cu strălucitul monumânt a Hristinei, scobit de vestitul Canova, care se numără între cele dintâi monuminte de arţi în Europa, ş.a. în giuml cetăţii, în forma unui cerc se întind cele 34 suburbe, cu uliţi oable, largi, şi cu căsi mai puţin înalte ca cele din cetate. Mai mari sânt între suburbe: Landştrase, Iosefştat şi Leopoldştat. Zidirile mai strălucite p. 25// din suburbe sânt: palaţul Belveder, a lui Şvarţenberg, beserica S. Carol Boromeu, cam în forma besericii S. Petru din Roma, cu doi stâlpi, în forma minaretelor turceşti; zidirea Politehnicului, a Academiei tereziane, a staulului împărătesc, a spitalului universal, care cuprinde loc de 3.400 stângiâni2, şi are 11 curţi (Hofe); palaţul Principelui Razumovschi cu 1.000 lăc., câteva căsărmi mari, zidirea Academiei iosefine, a făuriştii de porţelan, casa invalizilor, ş.a. Dintre institutele pentru ştiinţe şi arţi sânt mai de frunte: Universitatea, fundată în anul 1365, în anul 1840 cu 77 Profesori şi ajutători, şi 2.572 ascultători; Academiea iosefină pentru Medici şi Hirurgi ostăşeşti, cea Teresiană pentru nobili, cea inginerească, a Limbilor răsăriteşti şi a Arţilor; Conservatoriul de Musică, institutul politehnic, Şcoala surzi-muţilor, a orbilor, institutul teologic înalt de la S. Augustin, a Protestanţilor, 3 Gimnase, alte scoale mai mici şi mai multe seminare. Mai încolo: Biblioteca împărătească cu 314.000 cărţi, un mare număr de mânăscrise, şi venit pe an de 19.000 fior.; a Universităţii cu 110.000 cărţi, Cabinetul de naturale, minerale şi de bani din Curte, Galeria de icoane din Belvedere, Astronomiea, ş.a. 29 De însămnat sânt încă: Spitalul universal cu 2.000 paturi, în care află mângâere la 16.000 bolnavi pe an; Armăriea împărătească, cu arme pentru 100.000 ostaşi şi multe rarităţi; Armăriea cetăţii, Oarfânăria, în care se cresc p. 26//1.500 oarfeni; Institutul săracilor, 5 teatruri, dintre care cel de curte se socoteşte întâi în Germania. în Viena lăcueşte şi un Arhiepiscop. Neguţătoriea Vienei se ajută prin Dunăre, mai cu samă de când s-au început corăbierea cu corăbii de vapor; prin drumuri petruite şi de fer, canalul Naiştatului, prin Banc ş.a. în industrie se poate alătura cu cetăţile Europei mai de frunte, aflându-se în ea şi în satele din pregiur un mare număr de făurişti, ce dau lucru la 80.000 oameni. Locurile de petrecut pentru Vieneni, afară de cele 5 teatruri, sânt: Glasiiul, grădina poporului, cu beserica lui Teseu, în carea se află nepreţuitul monumânt a lui Canova, ce întipueşte învingerea Minotaurului prin Teseu; Praterul, o pădure mare, în o insulă din jos de Iegherţail, înfrumseţată de fire şi măestrie în mare măsură, unde mai cu samă vara, se adună peste 30.000 oameni; Augarten, o preafrumoasă grădină, tot în acea insulă a Dunărei, mai demult împărătească, deschisă poporului de preţuitoriul lui Iosiv II, şi alte grădini a privaţilor, precum în Viena, aşa afară de Viena. împregiurările Vienei sânt înfrumseţate de fire în atâta măsură, cât puţine cetăţi se pot din această privinţă asemăna ei. De cătră m. n. se văd insulele Dunărei, crescute cu frumoase păduri; de cătră r. un nemărginit şăs, întins până în Ungaria şi Moravia, coperit cu grase sămănături, şi presărat cu sate frumoase; de cătră m. z. câmpuri deluroase, plântate cu vii,/?. 27//presărate cu căsi de vară, şi sate bine zidite; de cătră a. se înalţă munţii lui Leopold şi Câlen, înfrumseţaţi cu vro câteva zidiri vechi şi ospătării, ca cu nişte cununi. în vecinătatea Vienei se află următoarele locuri mai vrednice: Şonbrun, orăşel cu Curte împărătească de vară foarte strălucită, în o 30 desfătăcioasă grădină, cu menagerie sau adunare de vietăţi străine, şi grădină botanică foarte vestită. - Laxenburg, orăşel cu altă Curte împărătească, şi grădină desfatăcioasă. - Medling, orăşel cu scăldători minerale, la gura unei romantice văii, ce se numeşte Brii. - Heţendorf, sat cu curte împărătească. - Aspern, Eslinghen şi Vagram, pe râpa stângă a Dunărei, locuri vestite în bătaea de anul 1809. Alte locuri mai alese în Austria: a) în Austria de jos: Klosternaiburg, cet. mică pe râpa dreaptă a Dunărei, din sus de Viena, cu o mănăstire vestită şi avută, a Canonicilor augustinieni. - Baden, cet. mică, vestită de la mulţimea scăldătorilor minerale, cu o strălucită curte a Arhiducii Carol, zidită în loc nespus plăcut, la gura romanticei văii numite Helenenthal. - Naiştat, cet. cu 10.000 lăc. şi o vestită Academie militărească pentru 500 tineri. - Bruc, cet. mică lângă Laita. - Hainburg, cet. mică lângă Dunăre şi Ungaria, cu o făurişte mare de tăbac. - La satul Petronel, nu departe de aici, se văd dărâmăturile vechiului Camuntum. - Sânt Pol- p. 28// ten, cet. cu 5.000 lăc., Episcopie şi Seminariu clericesc. - Melc, orăşel lângă Dunăre cu o mănăstire vestită a Benedictiniior. Toate aceste spre m. z. de la Dunăre; iară spre m. n. Crems, cet. mică cu Gimnasiu. - Cornaiburg, cet. mică lângă Dunăre. - Hof, cet. mică lângă Morava. b) în Austria de sus: Linţ, cet. cu 23.000 lăc., capitala Austriei de sus, zidită pe malul drept a Dunărei, legată cu oraşul Urfâr, care e din coace de Dunăre, prin un pod de lemn. în Linţ se află Gubemiul Austriei de sus, un Episcop, Liceu, Seminariu clericesc, scoală pentru surzi-muţi şi orbi, Gimnasiu, multe făurişti, între care una împărătească de pănură şi covoare, foarte mare. între zidiri e mai de frunte curtea împărătească, afară de cetate, mutată în prinsorie publică. Linţul 31 poartă mare neguţătorie şi e întărit prin nişte turnuri, aflate de arhiduca Maximilian. Ens, cet. mică foarte frumoasă. - Ştaier, cet. cu 9.500 lăc., zidită lângă râul Ens, cu multe făurişti pentru unelte de metal. - Sant-Florian, oraş cu o mănăstire vestită, şi cu una dintre cele mai pompoase beserici a Monarhiei. - Braunau, cet. lângă râul In, mai demult era ţapăn întărită. - Iş’l, orăşel în aşa-numita Moşiea cămării de sare. Tot ţinutul acesta are multă sare; însă aceasta fiind mestecată cu pământ, întâi se spală cu apă, apoi se ferbe, şi se câştigă în acest modru pe an la 700.000 măji. p. 29// Salţburg, cet. cu 13.000 lăc., zidită în loc nespus romantic, cu multe beserici şi alte zidiri strălucite, dintre care: beserica arhiepiscopească, doaă curţi împărăteşti, o întăritură mică pe muntele călugărilor şi poarta lui Sighismund, săpată 400’ în peatră, sânt mai de frunte. în Salţburg lăcueşte un Arhiepiscop cu titul de Primatele Germaniei; are Liceu, Seminariu clericesc, multe făurişti şi poartă neguţatorie mare. -Halain (Hallein), cet. lângă Salţa, cu băi de sare. Nu departe, în vecinătatea Tirolului, la satul Criml, se surupă râul Crimler Ahe din înălţime de 2.000 urme şi formează cea mai vestită cădere de apă în toată Monarhiea. Toate acestea spre m. z. de la Dunăre, şi de ceea parte se află numai locuri mărunte. 2.DUCATUL ŞTIRIEI Spre m. z. de la Austria, între aceasta, Ungaria şi Iliria se întinde Ştiria (Steiermark), cu pământ mai mare parte muntos, avut de metaluri mai cu samă de fer, care e cel mai bun în Monarhie. Dintre cetăţi sânt mai alese: 32 Greţ, căpitala Ştiriei cu 40.000 lăc., zidită în loc foarte desfătat, lângă râul Mura, încungiurat de dealuri, plantate cu vii, grădini frumoase, şi presărate cu căsi de vară. Stă din însă cetate şi 3 suburbe, are 22 beserici, şi 7 mănăstiri. Dintre zidiri sânt mai pompoase: curtea veche, casa Universităţii, beserica episcopească şi teatrul. Universitatea, Museul de p. 30// Ştiria sau Ioaneum, biblioteca cu 100 mii cărţi, seminariul clericesc şi Gimnastul, sânt cele mai alese aşezăminte literare în această cetate; în carea lăcueşte Chivemisitoriul, Generariul comânduitoriu şi Episcopul de la Secau. Leoben, cet. lângă Mura cu multe făurişti de metal. Aicea s-au făcut în anul 1797 preliminările păcii, ce s-au închiet apoi în Campoformio. - Mariaţel, orăşel lângă marginile Austriei, cu o beserică strălucită, la carea în tot anul călătoresc la o sută de mii credincioşi din toate părţile Monarhiei, spre a cinsti o icoană, precum se zice, făcătoare de minuni. Acestea spre m.n. de la Greţ; iară spre a. Iudenburg, cet. mică, lângă Mura. - Secau, cet. cu Episcopie; însă Episcopul lăcueşte în Greţ. Mai încolo spre m. z. Marburg, cet. lângă Drava, cu 5.000 lăc. şi Gimnasiu. - Ţili, cet. mică. 3 3. CRĂIMEA ILIRIEI Iliria fu formată în anul 1816 din Carintia (Kărthen), Camiolia (Krain), Istria, ţinutul Triestului, a Gorţului, a Friaulului ş.a. Se întinde spre m. z. de la Ştiria şi Austria, şi atinge afară de acestea: Tirolul, Italia austriască, Croaţia şi Mr. adriatică. Se împarte în doaă Gubernii: în a Laibahului şi a Triestului. Dintre cetăţile Iliriei însemnăm ca mai de frunte următoarele: Laibah, cet. cu 11.000 lăc. căpitala Guberniei, şi mai demult a Camioliei, zidită p. 31//m o vale desfătată, lângă râul de a său nume, SS care se deşartă în Sava. în Laibah, afară de Deregâtorii mai de frunte, lăcueşte un Episcop. Are Liceu, Gimnasiu şi Seminariu clericesc. Claghenfurt, cet. cu 10.000 lăc., lângă râul Glan, care curge în Drava, mai demult căpitala Cartiniei, are Liceu, Gimnasiu şi Seminariu clericesc. în Claghenfurt lăcueşte un Episcop, şi se află Judeţ de apelare şi criminal pentru Ştiria şi Iliria. - Vilah, cet. de rând. - Idria, cet. mică cu băi de argint viu şi ţinabor. - Adeslberg, cet. mică, vestită de la doaă peşteri, ce se află în vecinătate-i. în una din acestea, ce se zice a S. Catarine, se varsă cu mare repegiune râul Poic; în alta, numită a Magdalenei, se află un lac şi alte lucruri fireşti foarte minunate, şi cercate de un mare număr de călători. - Ţircniţ, cet. mică, lângă lacul Ţircniţului. Toate în Gubemiea Laibahului. Triest, lăt. Tergestum, căpitala Guberniei Triestului, cet. mare, avută şi frumoasă, zidită lângă sânul Triestului, la piciorul unui munte înalt, cu 50.000 lăc., Episcopie, port slobod, multe piaţe şi zidiri strălucite. Se împarte în cetatea veche şi noaă, dintre care cea dintâe e zidită urât; iară ceealaltă e înfrumseţată cu tot luxul de Arhitectură. Bersa, teatrul şi Lazaretul, afară de cetate, sânt zidirile mai alese. Triestul poartă cea mai mare neguţătorie de mare în toată Monarhiea. în anul 1832 s-au adus în portul lui negoaţe de 31, şi s-au scos de 30 milioane fiorini. în tot p. 52// anul întră în acest port la 8.000 corăbii mici şi mari. industria acestei cetăţi e numai de rând; că cea de frunte cuprindere a lăcuitorilor e neguţătoriea. Acvileia (Aquileja), în tâmpurile vechi cet. strălucită, acum loc părăsât şi nesănătos. - Gorţ, cet. pe râul Isonţo, cu 9.000 lăc., Arhiepiscopie, Seminariu clericesc, Liceu, Gimnasiu şi neguţătorie mare. Se află cam spre m. n. de la Triest. Capo d’Istria, cet. cu 5.000 lăc., zidită în o insulă petroasă, şi legată cu uscatul prin im pod de peatră. Mai demult era capul Istriei veneţăşti. - Tirano, cet. cu 84 6.000 lăc.- Rovinio (Rovigno), cet. cu 10.000 lăc., neguţătorie şi doaă porturi. - Pola, mai demult cet. puternică şi mare, acuma mai părăsâtă. - Velia (Veglia), cet. cu Episcopie, în insula de acest nume. 4. CRĂIMEA DALMAŢIEI * Dalmaţia, cea mai mică şi mai săracă provinţă a Monarhiei, se întinde pe lângă Mr. adriatică, şi cuprinde afară de o parte a vechii Dalmaţiei, pământul Răpublicii Ragusei, o parte a Albanieii şi mai multe insule. Lăcuitorii sânt parte Itali, parte Slavi. Dintre cetăţi însămnăm următoarele: Ţara (Zara lăt. Jadera), căpitala Dalmaţiei, cet. cu 6.700 lăc., zidită în o jumătate insulă, despărţită de uscat prin o groapă afundă. Aicea lăcueşte Chivemisitoriul Dalmaţiei, cu alţi Deregători, un Arhiepiscop şi Generariul p. 33// comânduitoriu. Are Judeţ de apelare, port, Liceu, Seminariu clericesc şi Gimnasiu. Sebenico, cet. cu 5.200 lăc. şi Episcopie catolică şi grecească neunită. - Scardona, cet. lângă râul Cherca, cu Episcopie. - Spalato sau Spalatro, cet. cu 8.000 lăc., port, Arhiepiscopie, Seminariu clericesc şi Gimnasiu. - Beserica arhiepiscopească e zidită de Romanii vechi, şi au fost a lui Joe. Se văd şi dărâmăturile palaţului lui Diocleţian, care atâta au fost de mare, de toată cetatea din lăontru se află zidită pe locul lui. Nu departe la satul Salona, au fost colonia Romanilor Salona şi Martia Iulia, a cărora dărâmături şi acum mărturisesc strălucirea trecută. - Ragusa, cet. cu 4.600 lăc., întărită ţapăn; are Arhiepiscopie şi Gimnasiu. Mai demult era capul micii răpublici de acest nume, şi purta mare neguţătorie, carea e acum tare scăzută. - Cataro, cet. mică, întărită ţapăn, zidită în Albania austriască, încungiurată de dealuri săci; poartă 85 mare neguţătorie, mai cu samă cu vecinii Montenegrineni. - Curţola, cet. mică, cu Episcopie, zidită în insula de acest nume. Toate acestea în vecinătatea mării, spre r. de vara de la Ţara. De Dalmaţia se ţin mai multe insule. Vezi §.3. 5. CRĂIMEA LOMBARDĂ-VENETICĂ Aceasta cuprinde o mare parte a Italiei dep. 34// sus, şi e cea mai frumoasă, mai roditoare şi mai des împoporată provinţă a Monarhiei. Partea de cătră m. n. e presărată cu munţi din sistema alpească. Urmează mai jos dealuri, învăscute cu dese păduri, pintre care se trag număroasele văii desfătate, udate de mai multe râuri limpezi, ce cură cătră m. z. şi r. Mai încolo se trag latele şăsuri, lângă apele Po şi Adige, plântate cu vii, şi sămănate cu bucate, care pe mai multe locuri se coc de doaă ori pe an şi iarba se coseşte de patru ori. Frumseţa o măresc desele cetăţi, sate şi oraşe frumoase. în vecinătatea mării, Lagunele, lângă Elveţia şi Germania, câmpurile petroase şi munţii, lipsiţi de vegetare, şi unele părticele rovinoase lângă râuri, întrărump desfatăcioasa faţă a acestei provinţe, fără a împedeca să nu fie una dintre cele mai frumoase a Europei. Se împarte în doaă Gubernii: în Gubemiea Veneţiei şi a Milanului. Cea dintâe se întinde spre r., cătră Mr. adriatică; cealaltă spre a., cătră Sardinia, şi se mărginesc prin: Elveţia, Tirol, Iliria, Mr. adriatică, Statul besericesc, Modena, Parma şi Sardinia. Capitala Guberniei Milanului e Milano, lăt. Mediolanum, nemţeşte Mailand, una dintre cele mai strălucite şi mai avute cetăţi a Italiei, zidită în loc nespus desfătat, lângă râul Olona, numără 130.000 lăc., sau 150.000 de vom socoti şi oştea cu străinii. în Milan lăcueşte Sub-Craiul, alţi Deregători mai 86 înalţi a Guberniei şi un Arhiepi- p. 35// scop. Unele părţi a Milanului sânt neplăcute; dară cu atâta sânt mai pompoase altele, înfrumseţate cu un mare număr de zidiri strălucite, dintre care însămnăm numai următoarele: beserica arhiepiscopească, între besericile creştineşti a triea, şi cel dintâi monumânt de Arhitectura gotească, înfrumseţată din lăontru şi din afară cu mai mult de 4.000 statue şi tumurele. Zidirea acestei besereci s-au început în anul 1386 şi încă nu e de tot gata. Afară de aceasta: beserica S. Ambrosie, mai demult a Minervei, zidită în suta a 4, în carea se coronează Craiul cu cununa de fer; Brera sau palaţul ştiinţelor şi arţilor; palaţul Sub-Craiului, a Arhiepiscopului, Casa de vamă, sau palaţul Marini; teatrul, numit de la Scala, unul dintre cele mai mari în Italia; circul, început de Napoleon; o căsarmă minunată, zidită de Sub-Craiul Eugenie; spitalul mare, cuprinzătoriu de 2.200 paturi; arcul de triumf, pe care se află Zina învingerii, trase de 6 cai, vărsaţi din bronţ, ş.a. Dintre număroasele institute pentru ştiinţe şi arţi sânt mai alese: 2 Liceuri, 5 Gimnase, Institutul geografic ostăşesc, a ştiinţelor şi arţilor, Academiea alţilor, mai multe biblioteci mari, adunăciuni de icoane, ş.a. îndustriea e în floare, şi în număroasele făurişti se lucră multă mătasă, marfe de aur, argint, glajă, ş.a. Neguţătoriea acestei cetăţi e foarte tare întinsă, şi se ajută prin drumuri bune, între care unul de fer; prin trii canaluri, şi prin o mare mul- p. 36// ţime de căpitale. în neguţătorea cu cărţi e Milanul cea dintâi cetate în Italia. Afară de Milano următoarele cetăţi sânt mai alese în această Gubernie: Monţa, cet. cu 15 mii lăc., legată cu Milanul prin un drum de fer. - Varese, cet. cu 8.000 lăc., aproape de lacul de numirea sa. - Como, cet. cu 15.000 lăc., Episcopie, Liceu şi 2 Gimnase; zidită în loc plăcut, lângă lacul Como. Acestea spre m. n. de la Milano; iară spre r. Bergamo, cet. cu 30.000 lăc., Episcopie, Liceu şi 2 Gimnase; lucră multă mătasă, şi poartă mare neguţătorie. - Breşia (Brescia), 37 cet. mare şi avută, cu multe făurişti pentru unelte de metal şi mânăfapturi de mătasă, 34.000 lăc., Episcopie, Seminariu, Liceu şi 3 Gimnase. Spre a. de la Breşia se află oraşul Chieri, şi spre r., Lonato, amândoaă vestite în Istorie, de la bătăile, întâmplate aicea între Frânei şi Austrieni. - Peschiera, cet. cu întăritură ţapănă, lângă lacul Garda. - Castilione dele Stiviere (Castiglione delle Stiviere), oraş de rând. -Bormio, orăşel vestit de la minunatul drum, ce trece peste muntele Ştilferioh, care e cel mai înalt în Europa. Urmează cetăţile puse spre r. de iarnă de la Milano, care sânt: Lodi, cu 16.000 lăc. şi Episcopie; zidit lângă râul Ada, în un câmp larg şi roditoriu. La podul acestei cetăţi s-au întâmplat în anul 1796 crunta bătae între Austria şi Francia. - Crema şi Pidţighetone (Pizzighetone), cetăţi de rând, cea depre urmă cup. 3 7//întăritură puternică. - Cremona, cet. zidită lângă Po, cu 27.000 lăc., Episcopie, Liceu şi Gimnasiu. Are o beserică foarte minunată. - Mantua sau Mantova, cet. cu 26.000 lăc., zidită lângă un lac, făcut de râul Mincio, una dintre cele mai puternice întărituri a Europei. Se află în Mantua Episcopie, Liceu, Gimnasiu, Academie pentru arţi numită virgiliană şi multe zidiri pompoase. Mantua s-au făcut în Istoriea tâmpurilor mai noaă foarte vestită. în vecinătate, unde stă acum satul Pietola, se zice a fi fost satul Andes, în care s-au născut Virgilie. Pavia, cet. cu 23.000 lăc., zidită în marginea Monarhiei spre Sardinia, lângă râul Ticino. Are Episcopie, Universitate şi alte aşezăminte literare. între zidiri: poarta S. Vit, beserică episcopească şi podul de marmore peste Ticino, sânt mai însămnate. Pavia lăt. Ticinum sau (Papia), se află spre a. de la Milano. în Gubernia Veneţiei: * Veneţia (Veneţia, Venezia. Venedig), una dintre cele mai vestite şi mai vechi cetăţi a Europei, zidită pe 72, sau cum scriu alţii 8& pe 136 insule, în partea Mr. adriatice de cătră a., la gura apei Brenta, încungiurată de toate părţile de apă, care pătrunzând şi în lăontrul ei adapă 142 canaluri, ce plinesc locul uliţilor. Mai de frunte este Canalul mare (Canal Grande), care împarte cetatea în doaă părţi mai mari, împreunate prin podul Rialto, lung 187, şi făcut din un arc. Peste alte canaluri trec la p. 38// 450 poduri mai mici şi punţi. Uliţi uscate sânt numai puţine şi înguste; căsile sânt zidite pe stâlpi de stăjeri. Pe canaluri umblă necurmat o mare mulţime de luntre, ce plinesc locul fiacrelor din alte cetăţi. Veneţia are încungiurare de 3 ore, 99.000 lăc., în 28 mii căsi. Cu uscatul se leagă prin 6 canaluri, afunde destul spre purtarea luntrelor încărcate; dară corăbiile mari nu se pot apropiea de cetate numai pe doaă locuri, apărate prin forturi ţapene. între piaţe este mai pompos a S. Marc; iară între zidiri: beserica S. Marc, în piaţul de acest nume, a S. Gheorghie, a S. Mării de la mântuire, a S. Mării gloriose, cu mormântul vestitului Cano va; Palaţul procurăţiei nou şi vechi, în piaţul S. Marc; a răsidinţei, bănăriea (la Zecea), palaţul Dogilor, Casa pruncilor lăpădaţi, teatml numit a la Fenice, ş.a. De însămnat mai este Arsenalul, o zidire groasnică, spre a căriea încungiurare se poftesc 4/5 de oră, cu verfite, 5 vărsătorii de tunuri, 4 basine ş.a. gătiri, în care lucră la 1.200 oameni. Aşezăminte pentru ştiinţe şi arţi are Veneţia multe, dintre care Liceul, 3 Gimnase, Ateneul, Academiea arţilor şi biblioteca S. Marc, sânt mai de frunte. în Veneţia lăcuesc cei mai de frunte Deregători a Guberniei, un Arhiepiscop cu titul de Patriarh, şi alt Arhiepiscop armenesc. Se află şi Judeţ de apelare. îndustriea Veneţiei au scăzut foarte, şi neguţătoriea ei e numai umbra acei trecute, ce o avea înainte de aflarea Americii, când da cuprindere la 3.345 corăbii, la 36.000 p. 39// corăbieri, şi la 30.000 meşteri de lemn, ce gătea trăbuincioasele corăbii; se numără totuşi această cetate şi din privinţa neguţătoriei între cele mai de frunte locuri din Mr. adriatică, mai cu samă de când au căpătat port slobod, sau de la anul 1830. 39 în giurul Veneţiei se întind aşa numitele Lagune, în care se află mai multe insule cu următoarele locuri mai alese: Murano şi Burano, sate mari, cu multe făurişti, în insulele de numele lor. Mănăstirea Mehitaristilor în insula S. Lazar, unde lăcueşte Arhiepiscopul armenesc. - Malamoco, sat mare cu port destul de afund şi pentru corăbii de linie. - Chiodgia (Chioggia), cet. cu 23.000 lăc., Episcopie, Seminariu şi port. Se află spre m. z. de la Veneţia. în Gubernia Veneţiei sânt încă de însămnat următoarele: Adria, cet. cu Episcopie şi 10 mii lăc.- Este, oraş mic, din care purcede Casa de Este. - Leniago (Legnago) cet. întărită. - Arcole, loc vestit în Istorie de la bătaea de anul 1796. - Caldiero, un sat, căruia i-au câştigat mare nume o bătae de anul 1805. Padua sau Padova, cet. cu 34, sau numărându-se şi cei din otarul cetăţii, cu 48 mii lăc., zidită lângă râul Bachiglione; are uliţi strâmte şi întunecate, Episcopie, Universitate rădicată încă în a 13 sută, bibliotecă mare, 2 Gimnase, Academie sau soţietate învăţată pentru ştiinţe şi arţi, şi Astronomie. între zidiri sânt mai de însămnat: beserica episcopească cu p. 40// mormântul lui Petrarha, a S. Antonie de Padua cu 3 turnuri şi 5 trule, şi cafeneoa lui Pedrochi, cea mai pompoasă în Europa. în această cetate s-au născut şi Istoricul Livie-Vicenţa, cet. cu 31.000 lăc., Episcopie, Liceu şi 2 Gimnase. Verona, cet. mare cu 52.000 lăc., zidită în loc forte plăcut, lângă Adige, prin care se împarte în Verona şi Veroneta, în un şăs larg, încungiurat de munţi. Uliţile sânt strâmpte şi strâmbe, afară de câteva, şi se apără prin 3 forturi. Dintre zidiri sânt mai de însămnat 48 beserici, casa senatului, palaţul Canosa, cel episcopesc şi un amfiteatru vechiu, cu loc pentru 22 mii privitori. Are Episcopie, mai multe aşezăminte literare; între care: Liceu, Seminariu, 3 Gimnase şi mai multe Soţietăţi învăţate. în Verona s-au născut vestiţii bărbaţi: Catullus, Comelius 40 Nepos, Plinius, Vitruvius şi Scaliger. Nu departe de Verona, cătră munţii Tirolului, lăcuesc 50 mii Nemţi, în 13 comunităţi, şi mai sus 40 mii, în 7 comunităţi. Toate acestea se află în partea Guberniei, ce se întinde între Po şi Brenta; iară din cele din sus de Brenta sânt mai alese: Basano, cet. cu 11 mii lăc.- Treviso, cet. cu 15 mii lăc., zidită lângă apa Sile, are Episcopie şi 2 Gimnase. - Beluno, cet. lângă Piave, cu 9.000 lăc.- Palma Nuova, cet. mică, întărită ţapăn. - Udine, cet. cu 22 mii lăc., Episcopie, Seminariu, 2 Gimnase şi Academie de Agricultură. - Sacile, orăşel lângă apa Livenţa, la care s-au întâmplat o bătae în a- p. 41// nul 1809. - Campoformio, sat, în care s-au închiet pacea între Austria şi Francia, în anul 1797. 6, COMITATUL TIROLULUI Comitatul Tirolului e pus spre m. n. de la Italia austriască, mărginin- du-se încă cu Elveţia, Bavaria, Austria de sus şi Iliria. Pământul este tare muntos, petros, cu văii desfătate, avut de metaluri. Lăcuitorii sânt voioşi, sănătoşi şi foarte strădalnici. Itali se află în Tirol la 170.000, în ţinuturile spre m. z., ceialalţi sânt Nemţi şi puţini Romanei. Partea de cătră apus a acestei provinţe se zice Foralberg. Locurile mai alese sânt următoarele: Inspruc, lăt. Oenipontum, căpitala Tirolului, cet. cu 11.000 lăc., zidită în loc romantic, la piciorul unui munte înalt 7000’, lângă râul In. Aicea se află deregătoriile mai înalte şi Universitate, rădicată în anul 1826, dimpreună cu alte aşezăminte literare. Afară de aceasta: Hal, cet. de rând, cu bae de sare foarte avută. - Kufştain, cet. cu întăritură ţapănă, numită Iosefburg. Acestea spre r. de la Inspruc, iară spre a. Breghenţ, cet. mică, lângă lacul Boden. - Feldchirh, cet. mică, zidită în o vale îngustă, lângă râul II, cu Gimnasiu. 41 Brixen, cet. de rând, cu Episcopie, Seminariu şi Gimnasiu. - Boţen, cet. cu 7.200 lăc., zidită frumos, nu departe de râul Eci sau Adige, are Gimnasiu. - Trient, lăt. Tridentum, cea mai mare cet. în Tirol, cu 12.000 lăc., p. 42// Episcopie, Seminariu şi Gimnasiu. Aicea s-au ţinut de la anul 1545-1563 vestita Adunare besericească de la Trient. Trientul e zidit lângă Eci, în loc foarte plăcut. - Roveredo, cet. frumoasă, aproape de Eci, cu 7.600 lăc. Aicea s-au întâmplat în anul 1796 o bătae între Austrieni şi Frânei. - Riva, oraş, zidit în loc nespus frumos, lângă lacul Garda. 7. CRĂIMEA BOEMIEI Spre m. n. de la Austria, între aceasta, Bavaria, Saxonia, Silesia prusască şi Moravia, se întinde frumoasa Boemie, încungiurată mai de toate părţile prin munţi, presărată cu dese cetăţi, oraşe şi sate, toate înfloritoare prin îndustrie şi neguţătorie, care o fac una dintre cele mai cultivate provinţe a Monarhiei austrieşti şi a Germaniei. Lăcuitorii ei sânt mai mare parte Cehi sau Boemi şi mulţi Nemţi, aceştia mai cu samă prin cetăţi, ceia prin sate. Căpitala Boemiei e Praga, cet. mare cu 102 mii lăc. în 3.217 căsi, zidită în o vale strâmtă, lângă râul Moldava, mai în mijlocul ţării, parte pe loc oblu, parte pe dealuri. Se împarte Praga, în cet. veche, de care se ţine şi cea evrească, în cet. noaă şi Hragin sau Muntele Curţii, de care se ţine aşa numita Lăture mică. Cetatea veche şi noauă sânt puse de laturea stângă; iară celelalte de laturea dreaptă a Moldavei. în Praga se află Gubemiul Boemiei, cu toate deregătoriile mai înalte, Judeţ de apelare şi criminal, Arhiepisco-p. 43// pie, Universitatea cea mai veche în Germania, cu 53 Profesori şi peste 2 mii Ascultători, bibliotecă cu 100 mii cărţi. Institut 42 politehnic, 3 Gimnase, scoală pentru surzi-muţi, pentru orbi, Academie de zugrăvire, Academie crăiască pentru ştiinţe, Museu naţional, şi alte folositoare aşezăminte. Praga se numără între cele mai strălucite cetăţi a Germaniei, şi părţile ei mai frumoase sânt Hraginul şi Laturea mică, cu un mare număr de zidiri pompoase. Dintre zidiri însămnăm următoarele: Curtea crăiască în Hragin, mai mare ca cea împărătească din Viena; beserica S. Vit, cu mormântul S. Ioan Nepomuc, ce cumpăneşte 25 măji de argint; catedrală numită la Tain (Domkirche am Thein), zidită în suta a 9, cu mormântul Astronomului Tiho de Brahe, beserica S. Nicolae, în Laturea mică; Carolineum, sau zidirea Universităţii şi teatrul. îndustriea se află în frumoasă floare şi în neguţătorie se numără Praga între cele dintâi cetăţi a Germaniei. Alte cetăţi mai alese din Boemia a) Spre m. n. de la Praga: Teresienştat, cet. cu întăritură ţapănă, zidită lângă Egher.- Laitmeriţ (Leutmeritz), cet. cu 4.300 lâc., zidită lângă Elbe; are Episcopie, Seminariu şi Gimnasiu. - Topliţ, cet. zidită între munţii de cătră Saxonia, cu scăldători minerale. - Kulm, loc vestit în Istorie de la crunta bătălie de anul 1813. - Mtrahengreţ, cet. cu mormântul Eroului Valenştain. - Raihenberg, cet. cu 11.000 lăc. şi multe fau- p. 44// rişti de pănură, în care s-au gătit în anul 1826, 16 mii de valuri. b) Spre r. de la Praga: Kolin, cet. cu 6.000 lăc., vestită în Istorie. - Ceaslau, altă cet. de rând, vestită în Istorie.- Hrudin, cet. cu 5.600 lăc.- Kdniggreţ, cet. cu 7.500 lăc., Episcopie, Seminariu, Gimnasiu şi întăritură ţapănă. - Iosefştat, cet. cu întăritură. - Kutemberg, cet. cu 9.500 lăc., şi băi de argint, care totuşi au sărăcit tare. c) Spre m. z. de la Praga: Tabor, cet. de rând. - Budvais, cet. în vecinătatea Austriei, cu Episcopie, Seminariu, scoală de Filosofie, 43 Gimnasiu, mare neguţătorie şi 7.600 lăc.- Pisec, cet. de rând, în loc sac şi neroditoriu, cu Gimnasiu. d) Spre a. de la Praga: Pilsen, cet. cu 9.500 lăc., zidită în loc desfătat, are scoală pentru învăţăturile filosofice, Gimnasiu şi multe făurişti de pânură. - Carlsbad, cet. lângă râul Egher, în loc romantic, cu cele mai vestite scăldători minerale în toată Monarhiea. - Egher, cet. cu aproape la 7.000 lăc., zidită lângă râul Egher, în loc petros, aproape de Bavaria. în tâmpurile vechi era întărită. 8. MARHIONATUL MORAVI EI, cu Silesia austriască Moravia şi Silesia austriască fac o provinţă, întinsă între Boemia, Silesia prusască, Galiţia, Ungaria şi Austria de jos. Pământul acestiea e mai mult muntos, şi delos decât oblu; p. 45// că de trii laturi se încungiură prin munţi, carii pătrund şi în lăontru. Lăcuitorii se împart în Slavi şi Nemţi. Mulţimea o fac cei dintâi, sub-împărţiţi: în Slovaci. Hanaci şi Valahi. Aceşti de pre urmă lăcuesc mai cu samă în munţii de cătră Ungaria. Căpitala Moraviei e Bruna, Brunn, lăt. Branna, cet. mare cu 37.000 lăc., zidită în loc foarte desfătat, la îmbinarea râurilor Ţvitava şi Şvarţava. Stă din însă cetate, carea e puţin întărită, şi din 14 suburbe. în Bruna se află Gubemiul, Judeţul de apelare şi criminal pentru toată provinţă, Episcopie, Liceu, Seminariu clericesc, Gimnasiu, Museu, Soţietate pentru Agricultură şi bibliotecă mare. Dintre zidiri sânt mai alese: beserica episcopească, casa staturilor, în carea se ţine acel plug, cu care au arat împăratul Iosiv în anul 1769; casarma şi teatrul. îndustriea acestei cetăţi e mare, mai cu samă în gătirea pănurii subţiri şi a cazimirului. Neguţătoriea se ajută prin patru târguri mari, prin mai multe drumuri bune, între care unul de fer, ce merge până la Viena şi să va întinde cătră Lemberg şi Praga. în vecinătate se află fortul Şpilberg, mutat în prinsorie publică. Alte cetăţi mai alese a) Spre m. n. de la Bruna: Promiţ, cet. la începutul şăsului Hana, cu 7.600 lăc.- Olmiiţ, cet. întărită ţapăn, cu 13.000 lăc., Arhiepiscopie, Universitate rădicată de nou în anul 1827, Seminariu şi alte aşezăminte literare. Olmuţul e zidit lângă râul Morava. - p. 46// Vaischirhen sau Beserica albă, cet. de rând cu multe făurişti de pănură. - Şternberg, cet. frumoasă, cu 8.000 lăc. b) Spre r. de la Bruna: Cremsir (Kremsier), cet. foarte frumoasă, lângă Morava. - Hradiş, cet. mică. - Austerliţ, cet. mică, în un şăs roditoriu, vestită de la crunta bătae de anul 1805. - Ştrăsnit, cet. mică cu Gimnasiu. c) Spre m. z. de la Bruna: Nicolsburg, cet. cu 8.000 lăc., zidită în un câmp roditoriu, în vecinătatea Austriei, cu Scoală pentru învăţăturile filosofeşti şi Gimnasiu. - Znaim, cet. cu 6.000 lăc. şi Gimnasiu. Se află aici o curte veche, în carea lăcuia mai demult Marhionii Moraviei. d) Spre a. de la Bruna: Trebiş, cet. cu 5.000 lăc., zidită lângă râul Iglau. - Iglau, cet. cu 14.000 lăc., zidită în loc muntos, lângă râul de numele său, aproape de Boemia. Are multe făurişti de pănură, Gimnasiu şi poartă neguţătorie mare. e) în Silesia: Tropau, cet. cu 7.500 lăc., zidită în un şăs larg, lângă râul Opa; are Gimnasiu şi multe făurişti de pănură. - Teşen, cet. cu Gimnasiu, multe făurişti şi 6.000 lăc.- Bieliţ, cet. despărţită prin râul Biala de cetatea Biala din Galiţia, cu 5.000 lăc. şi o curte strălucită. 45 9. CRĂIMEA GALIŢIEI, cu Lodomeria şi Bucovina Spre m. n. de la Carpaţi, şi spre r. de la Si- p. 47// lesia se întinde Galiţia, mărginită cu Silesia, Cracovia, Polonia rusască, Rusia, Moldavia şi Transilvania. Partea ei de cătră r. se zice Bucovina, carea până la anul 1777 s-au ţinut de Moldavia. Pământul spre m. z. e muntos şi stărp, în celelalte părţi mai mare parte oblu, cu câmpuri roditoare şi păşuni grase. Lăcuitorii sânt mai mare parte Slavi şi spre a. Poleci, mai încolo Rusneci. în Bucovina partea mai mare a lăcuitorilor o fac Rumânii. Se află puţini Nemţi, iară Evrei foarte mulţi. Locurile mai alese în Galiţia sânt următoarele: Lemberg, poleceşte Lwow, lăt. Leopolis, căpitala provinţei, cu Gubemiul, Judeţul de apelare şi criminal şi alte deregătorii. Lembergul e zidit în o groapă, încungiurată de toate părţile de dealuri; numără 56.000 lăc., şi stă din însă cetate, a căriea întărituri fu în tâmpurile mai dincoace dărâmate şi din 4 suburbe. Dintre zidiri sânt mai strălucite: catedrala catolică, beserica Dominicanilor, spitalul public, căsarma cea mare şi palaţul Chivemisitoriului; iară Universitatea, 2 Gimnase, 2 Seminare clericeşti, Academiea staturilor, Şcoala economească şi biblioteca Universităţii sânt aşezămintele literare mai de frunte. în floare e îndustriea şi neguţătoriea; însă această de pre urmă se află mai mult în mâna Evreilor. în Lemberg lăcuiesc 3 Arhiepiscopi: cel romanu-catolic, unit şi armenesc. Afară de Lemberg mai însămnăm încă: a) Spre m. n. şi spre r. de vara de la Lem-p. 48//berg: Zolchiev, cet. mică, cu o curte pompoasă. - Brodi, cet. cu 20.000 lăc., mai mare parte Evrei, zidită în un şăs larg şi roditoriu, aproape de marginile Rusiei, din privinţa neguţătoriei cea dintâe cetate în Galiţia. b) Spre r. şi r. de iarnă de la Lemberg: Zlociov (Zloczow), cet. cu 7,000 lăc., încungiurată de păduri şi lacuri. - Bgezani (Brzezany), cet. cu 5.200 lăc. şi Gimnasiu. - Tarnopol, cet. cu 11.000 lăc, zidită lângă Siretiu, are scoală pentru ştiinţele silosofeşti şi Gimnasiu. - Zaleşţichi (Zaleszcyki), cet. cu 5.500 lăc., zidită în loc desfătat, pe malul Dnistrului. - Halici, cet. mică, zidită în loc plăcut, lângă Dnistru. De la aceasta cet. şi-au împrumutat numele Galiţia. - Stanislavov, cet. spălată de doaă râuri, numite Bistriţa, cu 10.000 lăc. - Kolomea, cet. cu 7.000 lăc., nu departe de Prut. Cernăuţ (Czemowitz), cet. cu aproape la 10.000 lăc., căpitala ţinutului Bucovinei, zidită frumos, nu departe de Prut. Are scoale pentru ştiinţele filosofeşti, Gimnasiu, Seminariu pentru clerici de legea neunită. Episcopie neunită, carea fu mutată aici de la Rădăuţ, şi poartă mare neguţătorie. - Seretiu, cet. mică, lângă râul de numirea sa. - Suceava, cet. cu aproape, la 5.000 lăc., lângă râul de numele său, aproape de Moldavia. Suceava era mai demult căpitala Moldaviei, una dintre cetăţile mai strălucite de peste Cărpaţi, cu un mare număr de beserici, între care 40 de peatră, şi 16 p. 49// mii căsi (?)4 cum scrie Cantemir şi întărită ţapăn cu zid şi groapă. împregiuru-i şi acum se văd dărâmături şi urme de zidiri vechi şi spre r. ruinile a doaă forturi şi a palaţului principese, între zidiri sânt mai de însămnat: beserica Catolicilor noaă şi beserica S. loan nou, zidită înainte de 400 ani, cu moaştele S. Ioan nou, catedrala Arhiepiscopului Moldaviei, care poartă titul de Mitropolitul Suceavei. - Câmpul-lung, orăşel zidit în loc foarte plăcut, între munţi. Din sus de Câmpul-lung se deschide romantica vale a Domei, cu multe văi şi fântâni minerale, prin carea trece un minunat drum peste Carpaţi cătră Transilvania. Cetăţile: Cernăuţ, Seretiu, Suceava şi oraşul Câmpul-lung se află în Bucovina. 47 4 însemnarea autorului c) Spre m. z. de la Lemberg: Stri, cet. cu 6.000 lăc., zidită lângă râul de numirea sa. - Sambor, cet. cu 8.000 lăc., Gimnasiu şi câteva făurişti. d) Spre a. de la Lemberg: Pcemisl, leşeşte Przemisl, lăt. Premislia, cet. cu 8.000 lăc., Scoală pentru ştiinţele filosofeşti, Seminariu cu Teologie pentru Clericii de legea latină, Episcopie de legea latină şi unită. - Iaroslav, cet. cu 8.000 lăc., în loc desfătat. - Ceşov (Rzeszow), cet. cu 5.000 lăc., o curte strălucită şi Gimnasiu. - Tarnov, cet. mică, cu Episcopie şi Gimnasiu. - Sandecul nou şi vechiu, doaă cetăţi lângă râul Dunaieţ, cea dintâe cu Gimnasiu. - Bohnia, cet. cu 5.000 p. 50// lăc., Gimnasiu şi bae de sare. - Vielicica (Wieliczka), cet. cu aproape la 7.000 lăc., zidită în loc frumos, încungiurată de dealuri puţin înalte, cu deregătorie înaltă băiască, Judeţ băiesc şi cea mai vestită bae de sare în Monarhie, în carea lucră la 600 oameni, şi sapă pe an 700 mii măji. Podgorţe, cet. slobodă neguţătorească, lângă Vistula, aproape de Cracovia. - Chenti, cet. mică cu multe făurişti de pănură. - Biala, cet. de rând, lângă Silesia, cu 4000 lăc., multe făurişti de pănură şi de pânză. 10. C RĂI MEA UNGARIEI, cu Slavonia şi Croaţia civilă A.Peste tot O parte de frunte a Monarhiei austrieşti stă din provinţele ungureşti, care sânt: însă Ungaria cu Slavonia şi Croaţia civilă, Transi lvania şi Marginile ostăşeşti. La acestea mai adaogă unii Dalmaţia; carea totuşi e de mult înstrăinată de la corona ungurească, nice e lăcuită de Unguri, nice are cu ea ceva asemănare în forma chivernisirii. Despre Dalmaţia am vorbit mai sus, supt 4. Ungaria se mărgineşte de cătră m. n. cu Galiţia; de cătră r. cu Transilvania şi Marginile ostăşeşti ungureşti; e cătră m. z. cu Marginile ostăşeşti slavoneşti, croăţăşti şi Mr. adriatică; de cătră a. cu Iliria, Ştiria, Moravia şi Silesia. Ea este una dintre ţările Europei mai roditoare, pământul pânei şi a vinului. Metaluri în- p. 51// că ascunde sânul pământului foarte multe; în grasele ei câmpuri pasc număroasele vite de tot feliul, o de frunte fântână a avuţiilor acestei ţări; Dunărea, o îndămânatică cale de neguţătorie, trece pe mijlocul ei, şi soarbe un mare număr de râuri, ce se corăbiează sau se pot corăbiea; lăcuitorii sânt puternici şi înzăstraţi cu toate însuşirile spre, a purta precum armele, aşa uneltele de pace. Firea au părtinit pre această ţară în toate, ca să poată fi nu numai mare şi roditoare; dară şi puternică şi fericită, şi de nu au fost până acuma, este de căutat pricina în oameni. „Pământul e avut, poporul puternic, duhul îndrăsneţ; mulţi sânt slobozi. Cu acestea mijloace lucră tâmpul foarte puterniceşte”. Şneler. Ungaria se împarte: în însă Ungarie şi provinţele: Slavonia şi Croaţia. Cea dintâe se împarte mai încolo în patru Ţinuturi mari (Circuli, Keriiletek), care sânt: Ţinutul dincoace şi dincolo de Dunăre, şi Ţinutul dincoace şi dincolo de Tisa, socotindu-se ca cum ar sta cetitoriul între acestea doaă curgătoare. Ţinuturile se sub-împart în comitaturi, Cumania mare şi mică, districtul Iaşilor şi oraşele haiduceşti. Comitaturi are însă Ungarie 46, cum vom vedea mai jos. Slavonia şi Croaţia se împarte în civilă sau bănească şi militare. Cea de pre urmă face o parte a Marginilor ostăşeşti. Slavonia civilă cuprinde 3, Croaţia iară 3 comitaturi şi Litoralul unguresc. Părţile mai mici a Ungariei, şi a provinţelor ei sânt dară următoarele: p. 52//1. în Ţinutul dincoace de Dunăre: 1. Pozson 8. Esztergom 2. Nitra 9. Hont 3. Trentsin 10. Zolyom 4. Ârva 11. Nogrâd 5. Lipto 12. Pest, Pilis es Soit 6. Thurotz 13. Bâts es Bodrog 7. Bars II. în Ţin. dincolo de Dunăre: 14. Mozson 15. Şopron 16. Vas 17. Szala 18. Veszprem 19. Gyor 20. Komârom 21. Fejer 22. Tolna 23. Somogy 24. Baranya III. în Ţin. dincoace de Tisa: 25. Szepes 32. G5mor 26. Sâros 33. Borsod 27. Zemplen 34. Heves 28. Ungvâr 35. Distr. Iaşilor 29. Beregh 36. Cumania mare şi mică 30. Abauj 31. Torna IV. în Tin. dincolo de Tisa: * 37. Tsongrâd 38. Mârmaros 39. Ugotsa 40. Szathmâr 41. Szabolts 42. Bihar 43. Bekes 44. Arad 45. Tsanâd 46. Torontâl 47. Temes 48. Rrasso 49. Oraşele haiduceşti 50 p. 53//Y. în Slavonia: 50. Verotze 52. Posega 51. Szerem VI. în Croaţia: 53. Varasd 55. Zâgrâb 54. Koros 56. Litoralul unguresc B) Topografica*) Buda (|2) lăt. şi ungureşte Buda, nemţeşte Ofen, cet. cu 30.000 lac., zidită pe râpa dreaptă a Dunărei, faţă cu Peştea, căpitala Ungariei. Stă din însă cetate, zidită pe un deal, şi din 5 suburbe, între care aşa-numita Cetatea de apă şi cea sârbească, sânt mai de însămnat. între zidiri sânt mai strălucite: curtea crăiască. în Buda lăcueşte: Palatinul, Genărariul comânduitoriu şi un Episcop neunit. p. 54// Se află în ea afară de acestea: Sfatul Locţiitoriu şi Cămara crăiască. Are Arhi-gimnasiu, Astronomie în muntele S. Ghelert şi scăldători minerale. Vestită e şi tipografia Universităţii din Peştea, cu 22 teascuri. înundarea de anul 1838, au huluit de tot 601, şi au smintit mai puţin 536 căsi din Buda. Peştea (|2), lăt. Pestinum, ungureşte Pest, cea mai de frunte cet. în Ungaria, zidită pe ţărmurele stâng a Dunărei. Peştea stă din cetatea *) 1 - în descrierea Ungariei am pus numele proprii mai mare parte după pronunciarea ungurească. Literele â şi e sună ca a şi e cirileşti ascuţite, a şi e, ca oa şi ea. Litera i după g, 1, n şi t nu se aude; ci numai moaie numitele patru litere, precum: naghi, nagy. 2. Numele ungureşti: naghi însămnează mare; chiş, mic; sent, sânt; o, vechiu; ui, nou; vâr, întăritură; heli, loc; bania, baie; felşo, din sus; alşo, din jos. 3. Numerii între () închişi, arată comitatul, ş.a., de care se ţine locul de lângă el. 4. Locurile, pe care le numim cetăţi, fără ceva adaogere, sânt cetăţi slobode crăieşti, de care se osăbesc: cetăţile episcopeşti, băieşti, ş. a. 51 veche, cetatea noaă sau a lui Lepold şi suburbele: Teresiei, a lui Iosiv şi a lui Francisc; numără 60.000, sau socotindu-se şi străinii cu gamizonul, la 73.000 lăc. Ea e una dintre cetăţile mai frumoase a Monarhiei, mai cu samă cetatea noaă; are piaţe largi şi răgulare, uliţi mai mare parte oble şi largi, şi un mare număr de zidiri strălucite. între piaţe sânt mai de frunte: cel din cetatea veche şi a Târgului, din cetatea noaă. Uliţile sânt frumoasă în cetatea noaă, care e partea mai strălucită a Peştii, şi între acestea: Uliţa podului, a Vâţului, a Doroteii, a scăldătorilor şi a Domnilo, sânt mai pompoase. Dintre zidiri însămnăm ca mai alese: Casa invalizilor, zidirea noaă sau a lui Iosiv, căsarma grânatiriror, redutul cu teatrul nemţăsc, beserica Universităţii, a Adormirii şi teatrul unguresc. Peste Dunăre se gată acuma un pod de lanţ, care va să fie cea mai de frunte zidire în feliul său în toată Monarhiea. în Peştea se află: Tabla crăiască de judeţ, Tabla şeptejuţilor, Deregătoriile comitatului, Universitatea p. 55// cu 43 profesori, venituri mari şi trăbuincioasele gătiri; Soţietatea învăţată, sau Academiea ungurească, rădicată în anul 1830, pentru cultivarea limbii ungureşti; Academiea oştească sau Ludoviceum, Museul naţional cu multe preţoase adunăciuni, Gimnasiu, ş.a. aşezăminte literare. în neguţătorie e Peştea una dintre cele mai de frunte cetăţi a Monarhiei, şi patru târguri a ei se numără între cele mai de frunte în Europa. înundarea de anul 1838 au huluitîn Peştea 2.281 şi au păgubit mai puţin 827 căsi. Buda şi Peştea se socotesc de unii ca o cetate, despărţită numai prin Dunere, carea se află supt 36° 42’ 15” a lungi., şi 47° 29’ 44” lăţ., şi în 6.800 căsi cuprinde peste tot la 100 mii lăc. Din sus de Buda se află Oraşul Buda veche, în locul cetăţii Romanilor Ancinum sau Anquinicum, cu 7.000 lăc. 52 Alte locuri mai alese în Ungaria a) în Ţin. din coace de Dunere: Naghi-Cdroş, sau Crişul mare (]2), oraş cu 16.000 lăc. şi Gimnasiu. - Checichemet (12), oraş mare cu 35.000 lăc., Gimnasiu catolic şi calvinesc. - Colocea (12), cet. arhiepiscopească, zidită în loc rovinos, nu departe de Dunăre, cu 8.000 lăc., Arhiepiscopie, Liceu, Seminariu şi Gimnasiu. - Baia (]3), oraş cu 13.000 lăc. Zombor (]3), oraş cu 21.000 lăc. mai mare parte Sârbi, Scoală pedagogică pentru Sârbi şi neguţătorie mare. - Sabadca, lăt. Theresianopolis, (]3), cet. mare, cu 33.000 lăc., p. 56// Gimnasiu şi neguţătorie. Otarul acestei cetăţi cuprinde la 36 m2. — Ui-Videc sau Novosâd, nemţeşte Neusatz (13), cet. zidită lângă Dunăre, faţă cu Petru-Varadinul, cu 18.000 lăc., Episcopie neunită, Gimnasiu şi scoale sârbeşti. - Baci (13), oraş. - Canija-veche şi Zenta (13), oraşe mari, pe râpa dreaptă a Tisei. Toate acestea se află cam spre m. z. de la Peştea, în arinosul şăs, ce se întinde între Tisa şi Dunăre. Vijegrâd (12), sat de rând, lângă Dunăre. Pe vârvul unui deal se văd dărâmăturile curţii crăieşti, că Vijegrâdul au fost mult tâmp răsidinţa crailor ungureşti. — Estergom sau Ştrigon, lăt. Strigonium, nemţeşte Gran (8), cet. veche, cu 13.000 lăc., zidită din sus de Vijegrâd, pe ţărmurele Dunărei, faţă cu gura apei Grân. Aicea lâcueşte Primatele Ungariei, şi în tâmpurile vechi au lăcuit mai mulţi Crai ungureşti. Are Seminariu, Gimnasiu şi o beserică arhiepiscopească foarte strălucită, zidită de Primatele Alexandru Rudanai, pe un deal lângă Dunăre, în locul vechii întărituri. Vijegrâdul şi Ştrigonul se află pe malul drept a Dunărei, din sus de Buda. Vâţ (12) cet. episcopească, pe malul Dunărei stâng, cu 10.000 lăc., Episcopie, Liceu, Seminariu, Gimnaiu, Scoală pentru Surzi-muţi şi o beserică episcopească foarte strălucită. - Leva (7), oraş cu 53 Gimnasiu. - Baca-Bânia (9), Corpona (]0) şi Libet-Bânia (10), cetăţi băieşti, cu băi de argint, puţin avute. în Corpona se află şi Gimnasiu. p. 57// Şelimeţ sau Şemniţ (9), cea mai de frunte cet. băiască în Ungaria. Stă din însă cetate şi mai multe suburbe tare depărtate; numără dimpreună cu Bela-Bânia sau Diln, 20.000 lăc. Are Judeţ şi alte deregătorii băieşti, băi de aur şi argint foarte importatoare, strălucită Academie băiască, Gimnasiu catolic şi protestantic. Vâţul, Leva, Baca-Bânia, Corpona, Libet- Bânia şi Şelmeţul, se află din sus sau spre m. n. de la Peştea şi spre r. de la râul Grân; iară următoarele spre a. de la numitul râu: Erşec-Uivâr, nemţ. Neuhâusel (2), oraş cu 5.000 lăc., lângă râul Nitra, mai demult întărit. - Nitra Q, cet. episcopească, cu Episcopie, Seminariu, Gimnasiu şi 7.000 lăc., zidită lângă râul Nitra. - Ui-Bânia sau Conigsberg (7), oraş băiesc, zidit în un loc trist şi nero- ditoriu. - Cormoţ-Bânia sau Cremniţ (7), cet. băiască, cu băi de aur şi argint, Gimnasiu, bănărie, Judeţ băiesc şi 5.000 sau cum scriu alţii cu 12.000 lăc.- Besterţe-Bânia, sau Neosol (10), cet. cu 12.000 lăc., Episcopie, Seminariu, Gimnasiu, băi de fer şi aramă. E zidită în loc foarte desfătat şi în vecinătate-i, în locul numit Valea domnilor, se află multă apă cementică, ce are însuşirea de a muta fierul în aramă. - Bresno-Bânia (10), cet. băiască cu Gimnasiu. Toate acestea între curgătoarele Grân şi Vâg. Pojon, lăt. Posonium, nemţ. Presburg Q, una dintre cetăţile Ungariei mai de frunte,/*. 58//capul comitatului de acest nume, zidită în loc foarte plăcut, pe malul Dunărei stâng. Pojonul se înffumseţază prin mai multe zidiri strălucite, dintre care: casa comitatului, a Senatului, palaţul Arhiepiscopului de la Ştrigon, Curtea crăiască în vârvul unui deal, arsă în anul 1811, şi beserica S. Martin, în carea se coronează craii, sânt mai alese. Se află în această cetate: o Academie sau Liceu catolic, Liceu protestantic, Arhi-Gimnasiu, o bibliotecă cu 50 mii cărţi a Grafului Aponii. Neguţătoriea încă e în floare frumoasă, şi asemenea 54 îndustriea. în Pojon se ţine de rând Dieta ungurească şi se coronează Craii. - Sent-Ghiorghi (,), cet. mică. - Bazin (Posing) Q, cet. cu 4.500 lăc., o curte pompoasă şi scăldători minerale. - Sâmbăta-mare (Nagy Szombat, Tymavia), cet. tot în comitatul Pojonului, cu 8.600 lăc.. Liceu, 2 Săminare şi Gimnasiu. Ca o răritate vrednică de însămnat e o bute de 10.500 ferii de Transilvania. Sâmbăta mare e zidită în un şăs desfătat şi roditoriu. Aicea se află şi Tabla de judeţ a Ţinutului din coace de Dunăre. Trencin (3), cet. cu 3.000 lăc., Gimnasiu şi scăldători minerale, capul comitatului de acest nume. - Arva (4), o întăritură veche, pe vârvul unei stânci, vestită în Istoriea Ungariei. Acestea toate spre a. de la Vag, până în Moravia şi Austria. b) I n Ţin. dincolo de Dunăre Mohâci (24), oraş cu 8.000 lăc. şi o curte pompoasă a Episcopului din Peci. Mohâciul e p. 59// vestit în Istoriea Ungariei de la bătaiea, ce au perdut-o Ungurii în contra Sultanului Soliman, în anul 1526, şi de la învingerea oştilor împăratului Leopold de anul 1687. - Peci, lăt. Quinque Ecclesiae, nemţ. Fiinf kirchen (24), cet. cu 13 mii lăc., zidită în loc tare desfătat, încungiurată de munţi, de dealuri şi câmpuri roditoare. Are Episcopie, Liceu, Seminariu, Gimnasiu, scoală pedagogică şi bibliotecă. - Sighetvâr (23), oraş mai de mult întărit şi vestit în Istoriea Ungariei. - Sexârd (22), oraş cu aproape la 8.000 lăc., are vinuri vestite. - Foldvâr (22), oraş cu aproape la 9.000 lăc., zidit în un şăs arinos, lângă Dunere. Secheş-Feiervâr, lăt. Alba Regalis, cet. cu 20.000 lăc., zidită în loc rovinos, lângă râul Şârviz; are Episcopie, Seminariu, Gimnasiu şi mai multe zidiri strălucite. Aici s-au coronat şi s-au îngropat la 35 Crai ungureşti. Locurile numărate până aici se află între Drava şi Bâlâton. 55 Naghi-Canija sau Canija mare (17), oraş mai de mult întărit, cu Gimnasiu - Chestheli (17), oraş aproape de lacul Bâlâton, cu Gimnasiu şi un vestit institut de agricultură, numit Georgicon, fundat de Graful Festetici. Vesprem (18), cet. episcopească, cu Episcopie, Seminariu, Gimnasiu şi 9.000 lăc. - Papa (lg), oraş cu 13.000 lăc., zidit în un câmp foarte roditoriu; are Colegiu calvinesc. Ghior, lăt. Jaurinum, nemţ. Raab (]9), cet. zidită la îmbinarea râurilor Râba şi Râbniţa, cu p. 60// un ram a Dunărei, numit Dunărea mică; numără 18.000 lăc., are Episcopie, Liceu sau Academie, Seminariu, Arhi-Gimnasiu, Gimnasiu luterănesc şi întăritură ţapănă. Lăcuitorii poartă mare neguţătorie, mai cu samă cu bucate. - Sent-Mârton (19), orăşel cu o mănăstire a Benedictinilor foarte avută, fundată, cum se zice, de S. Ştefan, în aşa-numitul Muntele Panoniei. - Tata (20), oraş mare, cu o strălucită curte a Principelui Esterhâzi şi scăldători minerale. - Nesmeli ( ), oraş lângă Dunăre, cu vinaţe vestite. Comărom (20), cet. cu 18.000 lăc., zidită în o insulă a Dunărei, cu una dintre cele mai ţapene întărituri a Monarhiei, Gimnasiu catolic şi calvinesc şi neguţătorie. Canija mare, Chestheli, Vesprem, Papa, Ghior, Sent-Mârton, Tata, Nesmeli, Comârom, se află între Dunăre, Bâlaton şi Râba; iară spre a. de la Râba: Sombatheli, lăt. Sabaria, nemţ. Stein am Anger (16), cet. episcopească, cu Episcopie, Liceu, Seminariu, Gimnasiu şi 6.000 lăc. în tâmpul domnirii Romanilor au fost cet. strălucită, ce arată şi dărâmăturile, aflate în locul ei. - C6seg sau Giins (16), cet. cu 6.000 lăc. şi Gimnasiu. Aicea se află Tabla de judeţ a Ţin. dincolo de Dunăre. Şopron, nemţ. Oedenburg (15), cet. cu 12.500 lăc., Gimnasiu, Liceu lăterenesc şi neguţătorie mare; e zidită aproape de lacul Ferto. în vecinătate se află o bae de cărbuni de peatră. - Rust (15), cet. mică cu vinaţe bune. - Chiş-Mârton, lăt. Castram Ferreum (]5), cet. zidită în 56 loc foarte desfătat, la poalele p. 61// munţilor Laita, cu 5.000 lăc. Este de însămnat în această cetate strălucita curte a Principelui Esterhâzi, înfrumseţată cu tot luxul, cu o grădină minunată. - Ovar şi Mojon (14), orăşele lângă Dunăre. c)în Ţin. dincoace deTisa: Solnoc (34), oraş cu 11.000 lăc. lângă Tisa. - Iâs-Bereni, oraş cu 16.000 lăc., în ţin. Iaşilor, capul Iâsiei şi a Cumaniilor. - Ghionghioş ( ), oraş mare, cu 15.000 lăc. şi Gimnasiu. Egher, lăt. Agria, nemţ. Erlau, cet. zidită în loc foarte desfătat, capul comitatului Heveş, cu 18.000 lăc., Arhiepiscopie, Liceu, Seminariu, Gimnasiu, Astronomie, bibliotecă şi Scoală de Pedagogie. Dintre zidiri sânt mai strălucite: beserica arhiepiscopească, zidită nu demult; curtea arhiepiscopească şi casa comitatului. Onod ( ), oraş lângă Saio. - Mişcolţ (33), oraş mare cu 22 sau 27.000 lăc., Gimnasiu catolic şi calvinesc. - Roşnio, lăt. Rosnavia, nemţ. Rosenau (32), cet. episcopească, lângă râul Şaio, cu Episcopie, Gimnasiu, Seminariu şi 6.000 lăc. - Şmolniţ ( ), oraş băiesc, în loc muntos, cu băi de aramă, apă cementică, bănărie şi 4.000 lăc. Caşa, lăt. Cassovia, cet. frumoasă, cu 12.500 lăc., Episcopie, Academie, Seminariu şi Gimnasiu. E zidită lângă râul Hemâd, în loc plăcut, poartă neguţătorie, şi e capul comitatului Abauivâr. p. 62// Locurile înşirate până acum se află spre a. de la Tisa şi Hemâd; iară care urmează sânt puse între Hemâd şi Tisa. Acestea sânt: Tocai (27), oraş de rând, la poalele dealului numit Heghialia, pe care se face vinul de Tocai, cel mai vestit în Europa. - Şâroş-Patac (27), oraş cu Colegiu calvinesc. Eperieş, cet. cu 8.000 lăc.. Episcopie unită, Gimnasiu, Tablă de judeţ pentru Ţinutul din coace de Tisa, şi capul comitatului Şâroş. 57 Eperieşul e zidit în loc foarte plăcut, lângă râul Tarţa. - Chiş-Seben şi Bartfa, cetăţi de rând, în comitatul Sepeş. Loce (25), cet. cu 5.000 lăc, Gimnasiu catolic şi luterănesc. - Cheşmârc (25), cet. cu 4.000 lăc., şi Liceu luterănesc. - Iglo, cel mai mare între cele 16 oraşe a comitatului Sepeş, cu 6.000 lăc. şi băi de fer şi aramă. Ungvâr, oraş vechiu, capul comitatului de numirea sa, cu Episcopie imită, Seminariu, Gimnasiu, un costei vechiu, în care lăcueşte Episcopul şi aproape la 7.000 lăc. - Muncâci, (29), oraş cu un coşteiu vechiu, mutat în prinsorie publică. Episcopul, ce lăcueşte în Ungvâr, se numeşte a Muncâciului. în vecinătatea Muncâciului, precum în tot comitatul Bereg, se află multe ferbători de peatră acră. Carţag-ui-Sâlâş, oraş cu 12, sau după alţii cu 20.000 lăc., în Cumania mare, spre r. de la Tisa. A _ d)In ţin. dincolo de Tisa: Sighet, oraş cu 6.000 lăc. şi Gimnasiu, ep. 63//zidit în loc plăcut, şi e capul comitatului Mârmaraş, în a căruia parte de cătră r., în 50 de sate, lăcuesc Rumâni. - Baia-mare sau Naghi Bănia (40), cet. băiască, zidită aproape de marginile Transilvaniei, în loc plăcut; are Gimnasiu, bănărie, gătiri pentru curăţirea metalurilor, băi împortătoare, şi numără aproape de 5.000 lăc. -Naghi-Câroli sau Carăi, oraş mare, cu 13.400 lăc., capul comitatului Satmâr, în a căruia 124 sate lăcuesc Rumâni; are Gimnasiu şi o curte strălucită a Grafului Cârolii. - Bdsormeni, oraş mare, cu 14.000 lăc., capul oraşelor haiduceşti. Dobriţin (42), ung. Debretzen, după mărime a doa cet. a Ungariei, în mijlocul unui şăs arinos, cu 46.000 lăc., mai cu samă Unguri, ce lucră multe mânăfapturi şi poartă mare neguţătorie; că patru târguri a Dobriţinului se numără între cele mai de frunte a Monarhiei şi se cearcă 56 de un mare număr de neguţători din Transilvania şi Ungaria. Uliţile Dobriţinului sânt largi şi oable; dară tinoase şi nepetruite. între zidiri sânt mai pompoase: beserica calvinească de lângă Colegiu, zidirea Colegiului, casa senatului noaă şi beserica Catolicilor. în Dobriţin se află un înfloritorul Colegiu calvinesc, Gimnasiu catolic şi Tabla de judeţ pentru Ţinutul dincolo de Tisa. Oradia-Mare, ungureşte Naghi Varad, nemţeşte Gross-Wardein, cet. episcopească şi capul comitatului Biliar, care e lăcuit mai mare parte de Rumâni. Oradia se află lângă Cri-p. 64//şui repede; stă din însă Oradie şi din oraşele: Vârad-Olasi, Vârad-Velenţe şi Ptişpochi, acest de pre urmă în ceva depărtare, şi numără 18.000 lăc.; are Episcopie romană-catolică şi unită, Academie, Arhi-Gimnasiu, Seminariu şi multe zidiri strălucite, între care sânt mai de însămnat: beserica episcopească de legea latină, cu trupurile mai multor Crai ungureşti; beserica episcopească unită, beserica neunită şi palaţul Episcopului romanu-catolic. în vecinătate se află scăldători minerale. - Beiuş sau Belenieş (42), orăşel aproape de Crişul negru, spre r. de iarnă de la Oradie, cu 2.300 lăc. şi Gimnasiu, fundat de preavrednicul Episcop rumânesc Samuilă Vulcan. Locurile până aici însămnate se află între Tisa, Crişul negru şi Transilvania. Urmează cele spre m. z. de la Crişul negru până în Murăş. Ghiula, oraş cu 14.000 lăc., pe malul stâng a Crişului alb, capul comitatului Becheş, cu 14.000 lăc. - Ceâba (43), cel mai mare sat în Ungaria şi doară în toată Europa, cu 22.000 lăc. - Sarvaş şi Becheş (43), oraşe lângă Criş, cu câte 14.000 lăc. - Hold-Mezo-Vâşârheli (37), oraş mare, cu 28.000 lăc., lângă Tisa. - Ciongrâd (37), oraş cu 12.000 lăc., pe malul Tisei drept. Seghed sau Seghedin, cet. mare, pe malul drept a Tisei, faţă cu gura Murăşului; cu Liceu, Gimnasiu, o mică întăritură, în carea se ţin robii din mai multe comitaturi şi 35.000 lăc., carii poartă neguţătorie 59 mare cu lemne, p. 65// lână, bucate şi alte produpte fireşti. E capul comitatului Ciongrâd. - Maco (45), oraş lângă Murăş, cu 17.000 lăc. - Ceănâd, oraş în comitatul de acest nume, cu 6.000 lăc., lângă Murăş. - Mezfi-Heghieş (45), sat cu o herghelie împărătească vestită, ce cuprinde peste 3 mii cai aleşi. Aradul-vechiu (O Arad), cet. lângă Murăş, zidită în loc plăcut; stă din Aradul nemţăsc, unguresc şi din ţapăna întăritură de peste Murăş. Numără 17.000 lăc., ce poartă neguţătorie tare întinsă. Lăcueşte aici un Episcop neunit; are Gimnasiu şi înstitut de Pedagogie pentru Dascălii rumâneşti. Aradul e capul comitatului de numirea sa, a căruia lăcuitori sânt mai mare parte Rumâni, în 160 sate şi oraşe. - Şiria sau Vilâgoş, oraş rumânesc, în Comitatul Aradului, la poalele unui deal înalt, pe a căruia vârv se află dărâmăturile vechii întărituri Vilâgoşvâr; numără peste 5.000 lăc. Urmează locurile din Bănat, sau din partea Ungariei, întinsă între Murăş, Transilvania, Marginile ostăşeşti şi Tisa. Acestea sânt: Aradul-nou (Uj Arad), oraş în comitatul Temişoarei, aproape de Aradul vechiu, cu 4.000 lăc. - Lipova sau Lipa, tot în acel comitat, oraş mai mare parte rumânesc, zidit lângă Murăş, cu 5.000 lăc. Peste Murăş se află satul Radna, cu o beserică vestită, şi din sus, pe un deal, se văd dărâmăturile unei vechi întărituri. - Lugoş sau Logoj, oraş lăcuit p. 66// mai mare parte de Rumâni, lângă râul Temeş, capul comitatului Craşo, a căruia lăcuitori sânt mai cu samă Rumâni. Temişoara sau Temeşvâr, cea mai de frunte cet. în Bănat, zidită în loc plăcut, dară cam nesănătos, lângă canalul lui Bega. Stă din însă cetate, întărită ţapăn, şi din 3 suburbe, despărţite de cetate prin un câmp larg de 300 paşi. în Temişoara lăcueşte un Episcop catolic, care se numeşte a Ceânâdului, şi altul neunit şi Generariul comânduitoriu a Bănatului; are Gimnasiu, Seminariu clericesc pentru Catolici, mai multe 60 făurişti pentru mânăfapturi de mătasă, bumbac şi lână; poartă mare neguţătorie, şi numără la 13.000 lăc. Temişoara e capul comitatului de acest nume, care e lăcuit mai mare parte de Rumâni. Verşeţ (47), cet. cu 16.000 lăc., Episcopie de legea grecească neunită şi Gimnasiu. - Oraviţa (47), oraş băiesc, cu 3.600 lăc., băi de aur, argint, fer şi aramă; Judeţ băiesc şi alte deregătorii. - Becicherecul- mare, Chichinda mare, Naghi-Sent-Micloş, oraşe mari, în comitatul Torontal, care încă e în mare parte lăcuit de Rumâni. e)în Slavonia Civilă Eşec, cet. cu 11.000 lăc., întăriturâ ţapănă, Gimnasiu şi neguţătorie mare. E zidită în loc nesănătos, pe râpa dreaptă a Dravei şi e cap comitatului Veroţe. - Vucovâr, oraş frumos, zidit lângă râul Vuca, în comitatul Serem. - Iloc oraş frumos, tot în acel comitat, p. 67// zidit în loc foarte plăcut, lângă Dunăre, cu multe dărâmături din tâmpul Romanilor. în partea din jos a acestui comitat se întinde muntele Atos, cu 12 mănăstiri de ritul grecesc, între care: Opovo, Crusedol, Ghergheteg şi Sisâtovâţ, sânt mai de frunte. Veroţe sau Veroviţa, oraş în comitatul de acest nume. - Pâcraţ, oraş cu Episcopie de legea grecească neunită, în comitatul Poşega. - Poşega, cet. cu Gimnasiu în comitatul de acest nume. - Diâcovâr, oraş în comitatul Veroţe, cu Episcopie de legea catolică şi Seminariu. f)în Croaţia Civilă Zâgrâb, lăt. Zagrabia, nemţ. Agram, cet. cu 12.000 lăc., zidită în loc plăcut, mai în mijlocul Croaţiei, în ceva depărtare de la râul Sâva, mărginită de doaă laturi prin munţi şi de alta prin un şăs larg. în Zâgrâb lăcueşte Banul Croaţiei şi a Slavoniei, Deregătorii comitatului de această numire, Generariul comânduitoriu şi un Episcop catolic. Are 61 Academie, Arhi-Gimnasiu, Seminariu, scoală de Pedagogie, câteva făurişti, şi poartă mare neguţătorie. Crişul sau CSroş, lăt. Crisium, nemţ. Rreuz, cet. mică, capul comitatului de acest nume, cu Episcopie de legea grecească unită. - Capronţa, cet. mică. - Toplica, oraş cu scăldători calde. - Vârâşdin, cet. cu 9.000 lăc., zidită în loc foarte plăcut, lângă Drâva, capul comitatului de numele său, cu Gimnasiu. Toate spre m. n. de la Zâbrâb, iară spre m. z. p. 68// Carlştat, cet. ţapăn întărită, în comitatul Zâgrâb, zidită lângă Culpa, cu carea se mestecă aici Dobra şi Corona. Are Gimnasiu şi Episcopie de legea grecească neunită. Poartă mare neguţătorie, mai cu samă cu bucate de Ungaria, ajutată prin Culpa şi trii drumuri minunate, ce trec cătră Fiume şi Marginile ostăşeşti. Fiume, cet cu 9.000 lăc., zidită lângă sânul Quamero, cu port slobod, aşezământ de asecurare, Gimnasiu şi câteva făurişti, între care una de hârtie foarte vestită, şi înfloritoare neguţătorie de mare. în Fiume lăcueşte Chivemisitoriul Litoralului unguresc şi 9 Agenţi, ţinuţi de staturi străine. - Bucal i, cet. mică cu port mare. - Porto-Re, oraş de rând, şi Novi, oraş, în care lăcueşte Episcopul din Zeng. Toate acestea în Litoralul unguresc. 11 11. M. PRINCIPAT A TRANSILVANIEI, cu Marginile ostăşeşti a lui A)Peste tot O parte de cătră răsărit a Monarhiei austrieşti o face patriea noastră frumoasa Transilvanie, sau Ardealul, numită ungureşte Erdely Orszâg, nemţeşte Siebenburgen. Se mărgineşte de cătră m. n. cu Ungaria şi Bucovina; de cătră r. cu Moldavia; de cătră m. z. cu 62 Valahia; de cătră a. cu Ungaria. E încungiurată mai de toate părţile cu Carpaţii, carii slobod şi în lăontrul ei mai multe ramuri, ce se treptesc în dealuri roditoare de bucate şi vin, sau coperite cu păşuni şi păduri dese, şi închid mai mul- p. 69// te văii desfătate, udate de un mare umăr6 de râuri limpezi, care curgând în toate părţile, arată a fi pământul Transilvaniei mai înalt ca a ţărilor vecine. Faţa Transilvaniei e plăcută în mare măsură; că în ea nu se ostăneşte ochiul prin unăformătate ca în partea mai mare a Rusiei, în o parte a Germaniei, a Ungariei şi a Valahiei; nice prin câmpuri săci şi munţi de tot petroşi, ca în unele părţi a Elveţiei, Ispaniei şi a Turciei: ci munţii învăscuţi cu groasnice păduri se schimbă cu desfătatele şăsuri de întindere mică, şi îngustele văii cu frumoasele dealuri, arătând în toate părţile noaă icoane de frumseţe fireşti. Părţile mai frumoase a Transilvaniei sânt: Valea sau şăsul Haţegului, şăsul Murăşului, a Oltului mai cu samă de la Făgăraş până la Sibiu, a Triiscaunelor, Valea Giurgeului, a Giului, mai multe părţi de lângă amândoaă Someşurile, ş.a. Transilvania nu are locuri rovinoase, nice săci, fără numai puţine, şi de lipsa apei bune de beut pătimesc numai câteva sate în aşa-numita Câmpie. Aerul ei e pretutindinea curat, şi clima foarte sănătoasă. Pământul are rodire de mijloc, şi măcar lucrarea lui aşteaptă mai multe îmbuniri; totuşi numai arareori nu e în stare a-şi nutri pre toţi lăcuitorii. Vite de tot feliul are multe, şi număroase turme de oi pasc în Valahia, Besarabia şi Bulgaria; iară caii de Transilvania se numără între cei mai iuţi din Monarhie. Bucatele, vinul şi poamele ei sânt foarte bune; cele de frunte avuţii totuşi se află p. 70// în sânul pământului, în mulţimea de sare şi în tot feliul de metaluri, în care nu o întrece nice o ţară din Europa. Pe lângă acestea avuţii fireşti Transilvania totuşi e ţară săracă. Pricinile sânt mai multe, dintre care însămnăm numai lipsa industriei. 63 6 Lipseşte litera n Transilvania cumpără din ţări străine cele mai multe mânăfapturi, şi ce vinde în locul acestora? Puţine lemne, pei, său, ceară, miere, vite şi lână. Lăcuitorii se împart în 3 popoare domnitoare, care sânt: Ungurii sau mai bine Nobilii, Săcuii şi Saşii. între acestea lăcuesc în mare număr Rumânii, întrecând cu mulţimea pre toţi ceialalţi lăcuitori, socotiţi în una. Ei fac în pământul Nobililor partea mai mare a lăcuitorilor, şi sânt parte Nobili, anumăraţi poporului domnitoriu unguresc, parte slobozi în cetăţi şi alte locuri taxale, parte supuşi domnilor, sau coloni. Mai puţini se află în pământul săcuiesc, şi aceştia sânt mai mare parte coloni. în pământul săsăsc sânt cu ceva mai mulţi Rumâni ca Saşi, şi ar fi să aibă asemenea drepturi cu aceştia. O parte a Rumânilor şi a Săcuilor sânt ostaşi de margine, precum vom vedea mai jos. Se află în Transilvania încă Nemţi, Armeni, Bulgari, Greci, Ţigani şi Evrei; însă în număr mic. Transilvania se împarte în pământul Nobililor sau unguresc, care măsură în arie 694 Vi m2 cu 1.168.500 lăc.*); în a Săcuilor, care p. 71//măsură în arie 223 Vi m2, cu 353.233 lăc., şi în Pământul crăiesc sau a Saşilor, cu arie de 196 m2 şi 381.220 lăc. Pământul Nobililor e întins spre a. şi spre r. de la Murăş; partea lui mai mare totuşi e pusă spre a. de la această apă, şi se sub-împarte în 11 comitaturi şi 2 ţinuturi sau districturi, dintre care: comitaturile: Zărând, Crasna, Solnocul de mijloc şi districtul Chiuariului, se numesc părţile Ungariei. Partea mai mare a pământului săcuiesc se întinde spre r. de la Murăş, şi numai scaunul Arieşului şi puţin din a Murăşului, se află spre a. Acesta se împarte în 5 scaune. Din pământul Saşilor, numai ţinutul Bistriţii e pus spre a. de la Murăş, celalalt tot spre r., şi se împarte în 9 scaune şi 2 ţinuturi. Peste tot dară măsură Transilvania în arie 1.114 m2, după mai sus însămnata socoteală, cu 1.902.973 lăc. Părţile ei mai mici sânt următoarele: *) Numărul lăcuitorilor e de anul 1838, după socoteala unui nenumit din Târsalkodo de anul 1839, scos, cum zice acela, din izvoare vrednice de credinţă. Alţii pun mai mult. I.In Pământul Nobililor: 1. Comitatul Bălgradului de jos 2. - de sus 3. - Cetăţii de baltă 4. - Turzii 5. - Clujului 6. - Dăbâcii 7. - Solnocului de mijloc 8. Comitatul Solnocului din lăontru 9. - Crasnei 10. - Henedoarei 11. - Zărandului 12. Districtul Făgăraşului 13. - Chiuariului A p. 72// II. In Pământul Săcuiesc: 14. Scaunul Odorheiului 15. - Triiscaunelor 16. - Ciucilui 17. Scaunul Murăşului 18. - Arieşului III. în Pământul crăiesc: 19. -2 Scaunul Sibiiului 20. - Şeghişoarei 21. - Medieşului 22. - Cincului mare 23. - Cohalmului 24. - Nocrihului 25. Scaunul Mercurei 26. - Şebişului 27. - Orăştiei 28. Districtul Braşovului 29. - Bistriţei @5 2 Eroare de tipar B)Topografiea Cluj, lăt. Claudiopolis, ungureşte Kolosvâr, nemţeşte Klausenburg, cet. cu 20.000 lăc., zidită frumos, în o vale afundă, lângă Someşul mic, căpitala Transilvaniei. Clujul stă din însă cetate, din un fort mic, numit Felegvâr şi din mai multe suburbe. Are uliţi mai mare parte oable şi curate, şi se înfrumseţază prin mai multe zidiri strălucite, dintre care sânt mai de frunte: beserica Catolicilor din piaţ, a Piariştilor, a Răformaţilor, Luteranilor şi a Unitarilor; casa Gubemiului, a Liceului şi pomposul palaţ a lui Bamfi, toate în cetate; iară afară: noa beserică a Răformaţilor şi căsarma noaă. Dintre aşezămintele literare: Liceul Catolicilor, Gimnasiul acestora, Colegiul Răformaţilor şi a Unitarilor, sânt mai de frunte. Neguţătoriea acestei cetăţi, precum şi în- p. 75// dustria, sânt numai de rând. în Cluj se află Gubemiul Transilvaniei şi Deregătoriile comitatului de numirea sa; care totuşi în limba lătinească şi ungurească îşi împrumută numele de la oraşul Kolos sau Coşogna. Acesta se află spre r. de la Cluj, şi are băi de sare. Alte locuri mai alese în Transilvania a)în pământul Nobililor: Sec, oraş nobilesc, capul comit. Dăbâcii şi loc taxai. - Gherla, ungureşte Szamos Uj vâr, cet. în comitatul Solnocului din lăontru, zidită în o vale frumoasă, lângă Someşul mic, şi lăcuită mai mare parte de Armeni. Are o mică întăritură, în carea se ţin robii ţării. -Dej, oraş nobilesc şi loc taxai, capul comitatului Solnocului din lăontru, zidit în loc plăcut, la îmbinarea Someşurilor. în vecinătate, tot în acel comitat, se află oraşul Dejacna, cu băi de sare. - Sâs-Reghin, oraş lăcuit mai mare parte de Saşi, lângă Murăş, în comitatul Turzii; poartă mare neguţătorie. Turda, oraş nobilesc şi loc taxai, capul comitatului de acest nume, zidit în un şăs desfătat, lângă Arieş; numără la 6.000 lăc., mai mare parte Unguri, şi are Gimnasiu unităresc. în vecinătate se află băi de sare, doară cele mai vechi în Transilvania, vestitul câmp Keresztes mezo şi Cheia Turzii, o minunată curmătură de munte, carea, ca o minune a firii, se cearcă de mulţi călători. în locul Turzii se zice a fi stat cetatea Romanilor Salinae. — Tră- p. 74// scău (Torotzko), orăşel tot în acel Comitat, cu băi de fer. Zălau, oraş şi loc taxai, aproape de muntele Meseş, capul comitatului Solnoc de mijloc. - Şâmleu (Szilâgy Somlyo), oraş zidit în loc muntos, capul comitatului Crasnei, cu Gimnasiu. Aiud, ungureşte Nagy Enyed, oraş nobilesc şi loc taxai, capul comitatului Bălgradului de jos; zidit în vecinătatea Murăşului, cu cel mai mare Colegiu a Răformaţilor în Transilvania, fundat de Principele Gavril Betlen în Bălgrad, şi strămutat aici în anul 1662. Bălgrad, lătin. Alba Carolina, mai demult Alba Julia, ungureşte Kâroly Fejervâr, nemţeşte Karlsburg. cet. cu 6.000 lăc., zidită în loc desfătat nu departe de Murăş, lângă râul Ampoiu. Stă din ţapăna întăritură, pe loc ceva rădicat, zidită în această formă de împăratul Carol a VI, de la anul 1715-1735, şi din oraşul de jos, de care se ţin mai multe suburbe. în întăritură, carea se numeşte de rând cetate, lăcueşte Episcopul catolic şi se află Seminariu pentru clerici, în care se învaţă Teologiea şi Filosofiea, turn de Astronomie, bibliotecă mare, Gimnasiu, bănărie şi armărie. Dintre zidiri sânt mai de însămnat: beserica episcopească, zidită de Ioan Huniadi, în care odihnesc trupurile mai multora bărbaţi vestiţi, şi doaă căsărmi. Bălgradul au fost mult căpitala Transilvaniei în tâmpul domnirii Principilor naţionali, şi în tâmpurile mai vechi au înflorit aici colonia şi p. 75// cetatea Romanilor Apulum, carea a fi fost mare şi strălucită, mărturisăsc multe dărâmături, ce se află în acest ţinut, mai cu samă lângă Murăş, la Maros Porto. Până în zilele 67 împăratului Carol au lăcuit în Bălgrad şi Mitropolitul rumânesc, când, cu prilejul zidirii întăriturilor, fu stricată beserica mitropolitească şi mănăstirea. Bălgradul se află în comitatul Bălgradului de jos, în care cam spre apus, sânt încă de însămnat următoarele locuri: Zlagna, imgureşte Zalathna, oraş băiesc, zidit lângă Ampoiu, cu Judeţ şi alte deregătorii băieşti şi multe gătiri pentru topirea şi curăţirea metalurilor. în vecinătate se află băi mai cu samă de aur, şi se scoate argint viu. Se zice, că în acest loc ar fi stat cetatea Romanilor Auraria Parva. Abrud, ungureşte Abrudbânya, oraş băiesc şi loc taxai, zidit în o vale îngustă, cu băi de aur şi argint, lucrate şi de Romani, a cărora cetate Auraria Magna, se zice a fi fost zidită în locul Abrudului. în vecinătate, la mai multe sate, se află băi de aur şi argint. Mai împortătoare sânt cele de la Roşiea. La satul Valea-albă sau Bucium, se vede o minunată ruptură de munte, numită Tunata sau Detunata, pre carea ca pre o minune a firii, o cearcă mulţi călători. - Ofenbaia, ungureşte Offenbânya, orăşel cu băi mai cu samă de aur şi argint. Baia Crişului, ungureşte Koros-Bânya, orăşel, capul comitatului Zărândului. Şi în a- p. 76// cest comitat, precum şi în partea spre a. de la Murăş a comitatului Henedoarei, se află un mare număr de băi de aur şi argint. Mai împortătoare sânt băile de la Săcărâmb, în comitatul Henedoarei, unde se sapă şi telur. Locurile până aici însămnate se află spre a. de la Murăş; iară din cele spre r. de la această apă însămnăm ca mai alese următoarele, tot în pământul Nobililor. Deva, oraş şi capul comitatului Henedoarei, zidit lângă Murăş, cu o mică cetăţuie, pe vârvul unei stânci. Socotesc unii, că aici ar fi stat cetatea Romanilor Singidava. Henedoara, ungureşte Vajda Hunyad, oraş şi loc taxai, în comitatul de numele acesta, cu o curte veche, zidită de vestitul Ioan Huniadi, carea e una dintre cele mai vechi zidiri a Transilvaniei. în vecinătate se află băi de fer. Haţeg, oraş şi loc taxai, în comitatul Henedoarei, zidit în cea mai romantică parte a Transilvaniei, în desfătata vale a Haţegului, în ceva depărtare de la Streiu; lăcuit mai numai de Rumâni, ostaşi de margine, A din regimentul întâi rumânesc. In acest ţinut se află mai multe dărâmături din tâmpul Romanilor. La satul Grădişte, spre m. z. de la Haţeg, se văd dărâmăturile strălucitei cetăţi Sarmisagetusa mai târziu Ulpia Trajana. Urmele zidurilor cetăţii şi a amfiteatrului, se cunosc bine; doaă mosaice frumoase, mai multe statue şi petri cu înscripciuni s-au săpat nu de mult, şi se sapă în toţi anii. - La satul Demşuş, se află o beseri- p. 77// că veche, acuma rumânească, carea de şi nu e zidită de Romani; e totuşi fără îndoială cea mai veche zidire în Transilvania. - La satul Supt-cetate încă se văd ruini de ceva cetate a Romanilor. Nu departe se află Pasul Vulcanului, în ceva depărtare de la râul Giul, ce udă romantica vale a Giului, prin care se trece cătră Valahia, şi Pasul Porţii de fer, prin care se merge cătră Bănat. Blaj, ungureşte Balâsfalva, nemţeşte Blasendorf, orăşel, în care lăcueşte Episcopul rumânesc de legea grecească imită. E zidit la îmbinarea Tâmăvilor, în comitatul Bălgradului de jos; are Seminariu clericesc, Liceu episcopesc, în care se învaţă ştiinţele teologeşti şi filosofeşti; Gimnasiu, scoale de normă, tipografie, Capitul, fundat de preavrednicul Episcop Ioan Bob; o Mănăstire de rândul S. Vasilie şi la 1.400 lăc. Blajul până în tâmpurile lui loan Huniadi s-au ţinut de comitatul Cetăţii de baltă, şi se vede a-şi fi împrumutat numele de la Blasius Cserey de Baroth, căruia au dăruit împăratul Sighismund această moşie, pentru că i-au mântuit viaţa în anul 1392, în răsboiul turcesc. Ibaşfalău, ungureşte Ebesfalva, cet. în comitatul Cetăţii de baltă, lăcuită mai mare parte de Armeni. Uioara, ungureşte Maros Ujvâr, oraş lângă Murăş, cu băi de sare foarte importatoare. - Vizocna, oraş şi loc taxai, aproape de Sibiiu, cu băi de sare. Amândoaă acestea în comitatul Bălgradului de jos. p. 78// Făgăraş (Fagaras), oraş cu aproape la 5.000 lăc., zidit lângă Olt, în loc foarte plăcut, capul ţinutului de numirea sa. Are o mică întăritură şi un pod de lemn peste Olt, făcut cu mare măestrie. b)în Pământul Săcuiesc Oşorheiu (Maros Vâsârhely), cet. frumoasă, zidită în loc foarte plăcut, pe malul Murăşului stâng, cu 8.000 lăc., Colegiu calvinesc, Gimnasiu catolic, cea mai mare bibliotecă în Transilvania, rădicată de Graful Samuil Telechi, ce cuprinde la 60.000 cărţi, multe mânăscrise şi o adunăciune de minerale. Are o mică întăritură, în carea se află căsarma şi marea beserică calvinească. în Oşorheiu se află şi Tabla crăiască sau Judeţul de apelare pentru lăcuitorii pământului Nobililor şi a Săcuilor. După socoteala lui Manert, în acest loc au fost zidită cetatea Romanilor Napoca. Oşorheiul e capul Scaunului de numele său. Odorheiu (Szekely Udvarhely), oraş şi loc taxai, cu aproape la 6.000 lăc., zidit lângă Târnava mare; are Colegiu calvinesc, Gimnasiu catolic, şi e cap scaunului de acest nume. - Cristurul Săcuiesc (Szekely Keresztur), orăşel cu Gimnasiu unităresc. - Praid, sat cu băi de sare. Toate în scaunul Odorheiului. Sepşi-Sângiorz (Szepsi Sz. Gyorgy), oraş şi loc taxai, nu departe de Olt, capul scaunului Triiscaunelor, cu Ştabul regi- p. 79// mentului călăresc de margine. -Kezdi Vâsârhely, oraş şi loc taxai, în Triiscaune, cu Ştabul regimentului săbuiesc al doilea, Gimnasiu calvinesc şi un institut pentru creşterea tinerilor de ostaşi din 3 regimente săcuieşti8 70 Scris: scăuieşti. de margine. - Nu departe, Breţcu, oraş şi loc taxai, aproape de Pasul Oituz, prin care se trece în Moldavia. Csik Szereda sau Ciucul, oraş şi loc taxai, capul scaunului Ciucului, zidit în o vale desfătată, cu o mică întăritură şi Ştabu regimentului săcuiesc de margine întâiu. - Giurgeu (Gyergyo Sz. Miklos), oraş în o vale desfătată, în scaunul Ciucului, aproape de izvoarele Murăşului şi a Oltului. în ceva depărtare, cam spre m. n. se află Pasul Tulghieş, prin care se trece către Moldavia şi mai spre r. Ghimeşul, alt pas cătră Moldavia. Mai multe izvoare minerale se află în aceşti munţi şi câteva băi, mai cu samă de aramă. Dintre izvoarele minerale sânt mai vestite cele de la Borszek, în scaunul Ciucului. Toate acestea spre r. de la Murăş; iară spre a. Vmţii de sus (Fel Vintz), orăşel de rând, capul scaunului Arieşului. c)în Pământul săsăsc Sibiiu, lăt. Cibinium, ungureşte Nagy Szeben, nemţeşte Hermannstadt, cet. zidită în loc foarte desfătat, lângă râul Cibin, nu departe de Olt şi de Valahia. Stă din cetatea de sus, din cetatea de jos şi câteva suburbe şi numără aproape la 18.000 lăc., mai mare parte Saşi şi Rumâni. Se află în Sibiu Tesaurariatul ţării, Genărariul comânduitoriu, Graful Saşilor, p. 80// Episcopie de legea grecească neunită, Gimnasiu luterănesc, în care se învaţă: Teologiea, Filosofiea, Drepturile Saşilor ş.a., Gimnasiu catolic, o mare galerie de icoane în palaţul Baronului Bruchental. De însămnat mai este biblioteca Gimnasiului luterănesc, a Baronului Bruchental, şi Oarfănăriea, fundată de împărăteasa Maria Teresia. între zidiri sânt mai pompoase: beserica Luteranilor, o zidire gotică foarte mare; a catolicilor din piaţ; palaţul Baronului Bruchental şi căsarma. Satele din vecinătatea Sibiiului sânt mari şi avute, şi între ele mai alese: Şelinberg, sat săsăsc, la care s-au întâmplat bătaia între 71 Andrei Bâtori şi Principele Valahiei Mihail, în anul 1599. - Sălişte, sat rumânesc, cu 4.000 lăc.- Turnul - roşu, lângă Olt, la care se află pasul de acest nume cătră Valahia. - Orlat, sat rumânesc, cu Ştabul întâiului regiment rumânesc de margine. Toate în scaunul Sibiiului. Medieş, lăt. Media, ungureşte Megyes, nemţeşte Mediasch, cet. zidită lângă Târnava mare, cu 5.000 lăc. Saşi şi Rumâni, şi Gimnasiu luterănesc. - Şeica mare, Şeica mică şi Ghertân (Berethalom), oraşe săsăşti, toate în scaunul Medieşului. Şeghişoara, ungureşte Segesvâr, nemţeşte Schăssburg, cet. lângă Târnava mare, capul scaunului de numele său, cu Gimnasiu luterănesc şi 6.000 lăc. Cohalm sau Haluma, lăt. Rupes, ungureşte Kohalom, nemţeşte Reps, oraş cu o bese- p. 81// rică mare, zidită pe o stâncă, în mijlocul lui, capul scaunului de acest nume. Cincul mare, Nocrih (Uj Egyhâz, Leschkirchen) şi Mercurea (Szeredahely, Reuszmarkt), orăşele şi capetele scaunelor de acest nume. Braşov, lăt. Corona, ungureşte Brasso, nemţeşte Kronstadt, cea mai mare şi mai avută cetate în Transilvania, zidită în vecinătatea Valahiei, în marginea unui larg şăs, între munţi. Numără 23-, sau după socoteala altora la 30.000 lăc., stă din însă cetate, încungiurată cu zid şi suburbele: Braşovul vechiu, Blumenau şi Bolgârsec, cel de pre urmă e lăcuit mai mare parte de Rumâni. Are o mică întăritură, Gimnasiu luterănesc şi catolic. Poartă mare neguţătorie mai cu samă cu Valahia, şi lucră osăbite mânăfapturi, şi din privinţa neguţătoriei şi a industriei, e cea dintâe cetate în Transilvania. Dintre zidiri sânt mai de însămnat: beserica Luteranilor din cetate, cea parohiască a Catolicilor, casa Senatului, a Gimnastului luterănesc şi beserica rumânească din Bolgârsec, mai vrednică pentru vechime şi mărime, decât pentru frumseţe. Braşovul e 72 capul districtului de acest nume, care puprinde9 mai multe oraşe şi sate mari şi avute. Din acestea însămnăm următoarele: Rosenau, Prâsmâr sau Tartlau, şi Codlea (nemţeşte Zeiden, ungureşte Feketehalom), oraşe cu mai mult de 3.000 lăc. şi mare industrie. - Săcele sau 7 sate, cu p. 82// 18.000 lăc. Rumâni şi puţini Unguri. - Zărneşti, sat rumânesc cu mai bine de 3.000 lăc., vestit în Istoriea Transilvaniei, de la bătaea de anul 1690. Nu departe se află mai multe păsuri, ce trec cătră Valahia, între care a Timişului este mai de frunte. Toate acestea în districtul Braşovului, sau în ţara Bârsei. Şebâş, lăt. Sabaesius şi Sabaesium, ungureşte Szâsz Sebeş, nemţeşte Mullenbach, cet. lângă râul de acest nume, cu 3.000 lăc., capul scaunului Şebişului. - Orăştie, ungureşte Szâsz Vâros, nemţeşte Broos, oraş, nu departe de Murăş, lăcuit de Unguri, Saşi şi Rumâni. Are Gimnasiu calvinesc, şi e capul scaunului de acest nume. Toate acestea spre r. de la Murăş. Bistriţa, ungureşte Besztertze, nemţeşte Rosen, cet. cu 5.500 lăc., capul districtului de acest nume, care se întinde supt Munţii Călimani, în partea Transilvaniei de cătră m. n. lângă drumul ce duce în Bucovina. Are Gimnasiu luterănesc şi catolic. Dintre zidiri sânt mai alese: beserica luterăneascâ cu un turn foarte minunat, şi zidirea Gimnasiului luterănesc. Bistriţa era în tâmpurile vechi mai mare şi mai avută, a căriea neguţătorie se întindea departe prin Moldavia şi Polonia. Acuma e săracă şi necurăţită. Districtul Bistriţii se împarte în districtul nemţăsc, sau a Bistriţii, şi în cel rumânesc, sau a Rodnei. Acest de pre urmă face partea mai mare a regimentului rumânesc de margini al doilea. în acesta: Năsăud, sat mare, în o vale de- p. 83// sfatată, lângă Someşul mare, cu Ştabul regimentului, şi casă de creştere pentru un număr de prunci din amândoaă 73 9 Greşeală de tipar regimentele rumâneşti de margine. Mai spre a. Rodna, sat mare în o vale frumoasă, cu băi de plumb şi argint, şi cu vestite izvoare minerale. 12. MARGINILE OSTĂŞEŞTI Spre apărarea Monarhiei de boale lipicioase şi de prădători, de o parte; iară de alta, spre împedecarea neguţătoriei nelegiuite, cam pe la începutul sutei a 18 se pomi formarea Marginilor ostăşeşti, care se pot socoti ca ceva plasă de colonii ostăşeşti, fiind lăcuitorii lor nu numai ostaşi; dară şi lucrători de pământ. Se întind pe lângă împărăţia turcească, de la Mr. adriatică până în Bucovina, şi pe lângă aceasta, până în comitatul Maramurăşului; se află totuşi câteva părticele de pământ, ce se ţin de acelea, şi mai în lăontrul Monarhiei. Numărul lăcuitorilor peste tot trece peste un milion, a cărora parte mai mare o fac Slavii de osăbite popoare; urmează cu numărul Rumânii, apoi Săcuii. Se află între ei şi puţini Unguri şi Nemţi. Ei păzăsc marginile Monarhiei de această parte ziuoa şi noaptea, cu aproape la 4.200 şi în împregiurări periculoase cu 10.000 vighitori. După provinţele, de care se ţine pământul Marginilor ostăşeşti, se împart acestea în patru părţi, care sânt: Marginile de Croaţia, de Slavonia, de Ungaria şi de Transilva- p. 84// nia. Marginile de Croaţia cuprind doaă Generalaturi, şi celealalte câte unul; şi aşa se mai împart Marginile ostăşeşti în 5 Generalaturi, care sânt: a Carlştatului cu a Varaşdinului unit, ce cuprinde 6 regimenturi; a Croaţiei, sau bănesc, cu 2 regimenturi; a Petru-Varadinului sau cel slavonesc, cu 3 regimenturi; a Bănatului sau cel unguresc, cu 2 regimenturi, şi cel transilvănesc cu 5 regimenturi. Batalionul Ceaichistilor, sau a luntraşilor se ţine de Generalatul slavonesc. Peste tot dară cuprind 74 Marginile ostăşeşti 18 regimenturi, între care 17 de pedestraşi şi 1 de călăraşi, şi Batalionul Ceaichistilor. Fiecare regiment de pedestraşi se împarte în 2 batalioane şi cuprinde 12 companii. Regimentul de călăraşi se împarte în 4 divisioane şi 8 escadroane. Pământul Marginilor ostăşeşti în Croaţia, Slavonia şi Ungaria e mai legat deolaltă; iară în Transilvania e tare mestecat cu cel provinţăsc. Regimenturile şi locurile mai alese în Marginile ostăşeşti sânt următoarele: a) în Marginile de Croaţia se află 8 regimenturi: a Licanului, Otocaţului, Ogulinului, Sluinului, Crişului, Sângiorzului, cel bănesc întâiu şi al doilea şi în acestea: Cârlopâgo, cet. mică, pe ţărmurele mării. - Gospih, oraş ostăşesc, cu Ştabul regimentului licănesc. -Zeng sau Senia (Segnia) cet. lângă mare, cu port, Episcopie, Liceu,/?. 85//Seminariu şi peste 3.000 lăc. - Belovâr, cet. frumoasă, dincolo de Sâva. - Ogulin, orăşel cu Ştabul regimentului de acest nume. - Sent Ghiorghi, sau Sângiorz, oraş cu 3.500 lăc., nu departe de Drâva. Glina, oraş ostăşesc, cu Ştabul regimentului bănesc întâiu. - Costaniţa, cet. ostăşască, cu mai mult de 3.000 lăc.- Dubiţa, oraş lângă cet. turcească de acest nume. - Petrina, cet. ostăşască, cu 4.400 lăc. şi Ştabul regimentului bănesc al doilea. b) în Marginile slavoneşti se află următoarele trii regimenturi: a Brodului, Gradişchei şi a Petru-Vâradinului, cu locurile mai alese: Gradişca-noaă (Neu Gradischka), oraş cu Ştabul regimentului de acest nume. - Gradişca-veche, oraş cu întăritură, lângă Sâva, faţă cu Berbir, sau Gradişca turcească. - Brod, oraş de rând cu întăritură, lângă Sâva. - Mitroviţ, oraş cu 5.000 lăc., zidit lângă Sâva, în locul strălucitei cetăţi a Romanilor, Sirmium. - Semlin, cet. ostăşască, faţă cu Bălgradul turcesc, la îmbinarea Sâvei cu Dunărea, numără peste 10.000 lăc. şi poartă 75 mare neguţătorie cu împărăţiea turcească. - Cârloviţ, cet. ostăşască, lângă Dunăre, cu 5.500 lăc., Arhiepiscopie de legea grecească neunită, Liceu, Gimnasiu şi Seminariu pentru clericii neuniţi. Aici s-au închiet o vestită pace, între Austria şi Turcia, în anul 1699. - Petru-Vâr adin, cet. ostăşască, pe malul Dunărei drept,p. 86//cu 3.000 lăc., afară de gamison; una dintre cele mai puternice întărituri a Monarhiei. Stă din întăritura de sus şi de jos; are căsămanturi mari, şi armărie cu mai multe trofei turceşti. Aici lăcueşte Generariul Comânduitoriu a Slavoniei. c) în Marginile ungureşti se află următoarele doaă regimenturi: cel nemţăsc şi cel iliricu-rumânesc, dimpreună cu batalionul Ceaichistilor, care totuşi se ţine de Generalatul Slavoniei. Locurile mai de frunte sânt: Titel, oraş în pământul Ceaichistilor, lângă Tisa, cu 2.500 lăc.- Pânciova, oraş cu 10 mii lăc., lângă râul Temeş. - Beserica albă (Weiss Kirchen), cet. ostăşască foarte frumoasă, zidită în loc desfătat, în un câmp sădit cu vii şi grădini; numără la 5.500 lăc . - Moldova-noaă şi veche, orăşele lângă Dunăre. - Mehadia sau Mehădia, oraş cu 1.600 lăc., lângă râul Cema, în loc nespus romantic, cu multe dărâmături din tâmpul domnirii Romanilor. Nu departe se află vestitele scăldători minerale, cercate în tot anul de un mare număr de oaspeţi şi din ţări străine, cunoscute şi întrăbuinţate şi de vechii Romani, supt nume de Hercules ad aquas. - Cârânşebâş, oraş cu 3.000 lăc. şi scoală ostăşască mare. Nu departe se văd nişte dărâmături vechi, ce se numesc tumul lui Ovidie. - Orşova sau Roşâva-veche, oraş mic, faţă cu Orşova noaă turcească. d) Marginile de Transilvania cuprind patrup. 8 7//regimenturi de pedestraşi: întâiu şi al doilea rumânesc, şi întâiu şi al doilea săcuiesc şi regimentul husăresc de margine. Locurile mai alese le am numărat în Topografiea Transilvaniei. 76 IX. MONARHIAPRUSASCĂ A. Peste tot §. 1. Pământul, din care e formată această Monarhie, stă din mai multe părticele, nelegate între sine, ce iară încungiură staturi întregi şi alte părticele de pământ, supuse domnitorilor străini. Partea mai mare totuşi o fac doaă părţi, dintre care una se află spre r., întinsă parte între, parte afară de marginile Germaniei, lângă Polonia rusască; iară ceealaltă spre a., pe amândoaă malurile Renului. Numele l-au împrumutat această Monarhie de la provinţa Prusia, şi aceasta de la Pruşi, popor slăvesc, subjugat prin Cavalerii din ordinele teutonesc. Din cele doaă părţi mai mari a Monarhiei prusăşti, cea de cătră răsărit se mărgineşte, de cătră m. n. cu Meclenburgul şi Mr. baltică; de cătră r. cu împărăţiea rusască şi Cracovia; p. 88// de cătră m. z. cu Monarhiea austriască, Crăimea Saxoniei şi Ducaturile săsăşti; de cătră a. cu Alegătoriea Hesen, şi staturile: Anhalt-Bemburg, Hanover şi Braunşvaig. Această parte a Monarhiei prusăşti închide în sine mai toate pământurile Căsii Anhalt, nişte părticele a Principaturilor Şvarţburg, Hanoverei, a Meclenburgului şi Braunşvaigului. Ceealaltă parte se mărgineşte de cătră m. n. cu Holandia şi Hanovera; de cătră r. cu Hanovera, Braunşvaig, Ducatul şi Alegătoria Hesen, Nasau, Bavaria şi alte staturi mai mici a Germaniei; de cătră m. z. cu Francia şi câteva părticele din Germania; de cătră a. cu Luxemburgul, Belgiul şi Holandia. 77 De această Monarhie se mai ţine încă Principatul Naienburg sau Neufchatel, care face un Canton a Elveţiei, în partea ei de cătră a., şi alte părticele mai mărunte, împrăştiete prin Germania. Se întinde Monarhiea prusască fără Naienburg, de la 23° 35’ - 40° 30’ a lungi., şi de la 49° 10’ - 56° 3’ a lăţ. în arie măsură fără Naienburg 5.062 m2, iară cu acela 5.076 m2, din care 3.348 cad între marginile Germaniei. §.2. Partea mai mare a Monarhiei prusăşti cuprinde pământ oblu, pe unele locuri arinos, crescut cu păduri presărat cu lacuri şi rovini; că latul şăs a Germaniei de meazănoapte se întinde peste toată Brandeburgia, Pomerania, peste o parte mare a Silesiei şi a Saxoniei. Şăsos este mai încolo şi pământul Prusiei, a Posenului şi a Vestfaliei. în provinţa p. 89// de la Renu se întind şăsuri mai mici, şi văii largi pe lângă curgătoare. Munţi şi dealuri se află numai în Silesia şi Saxonia de meazăzi, şi în provinţa de la Ren, carii toţi se ţin de sistema ercină- cărpătească şi galu-frâncească. Vârvurile mai înalte nu ajung nice la 5.000’. şi cel mai înalt e Şneberg, lângă Moravia, cu înălţime de 4.980’, şi Brochen, în vecinătatea Hanoverei, 3.500’ peste faţa mării. Clima, socotindu-se peste tot, este stâmpărată şi sănătoasă; aerul e aspru numai în munţi, şi prea umed numai în vecinătatea Mării baltice. Aicea, afară de acea, e tare schimbătoriu, şi în unele părţi a anului se pornesc dese furtune şi pricinuiesc multe pagube. §. 3. Numai partea de cătră apus a Monarhiei prusăşti atinge Marea baltică, în care se află câteva insule: Riigen, Usedom şi Volin. Această de pre urmă arată faţă foarte desfătată, şi pentru încântătoarele frumseţe fireşti se cearcă în toţi anii de un mare număr de călători. §. 4. Mr. baltică, carea spală ţărmurii provinţelor Prusiei şi a Pomeraniei, e în această parte puţin afundă, cu ţărmuri aşezaţi şi multe dine. Ea pătrunde în lăontrul uscatului şi formează trii lacuri de ţărmure, sau sânuri mici, numite: Curişe-Haf, Frişe-Haf şi Ştetiner-Haf. 76 Lacuri de rând se află în mare număr, mai cu samă: în Prusia de apus şi de răsărit, în Posen, Brandeburgia şi Pomerania. Numărul lor p. 90// trece peste mai multe sute; între care totuşi nu este nice unul vrednic de însămnare sau pentru mărime, sau pentru ceva însuşiri osăbite. §. 5. Curgătoarele Monarhiei prusăşti se deşartă parte în Marea germanică, parte în cea baltică. I. In Mr. baltică se varsă: I. Memelul sau Nimenul, care adapă numai o mică parte a Prusiei de răsărit şi trecând pela cetatea Tilsit, se scurge în sânul numit Curişe-Haf. - 2. Preghelul, care adăpând pământul amânduror Prusiilor, trece pe la cetatea Conigsberg, şi se bagă în Frişe-Haf. 3. Visla sau Vistula (Weichsel). Aceasta venind din Polonia rusască, udă mai cu samă Prusia apusască şi o parte a Pomeraniei, în carea, înainte de a se mesteca cu marea, se împarte în trii ramuri, din care cel dintâi, numit Nogat, şi cel din mijloc, se varsă în Frişe-Haf; iară cel de apus, după ce au trecut pe la cetatea Danţig, trece în însă Mr. baltică. Ramul acest de pre urmă s-au împărţit în anul 1840 în 2 ramuri mai mici. - Odera, izvoreşte în Moravia, curge prin Silesia, Brandeburgia şi Pomerania, din carea, după ce au adăpat cetatea Ştetin, se scurge în mare. Cu Odera între altele se îmbină următoarele râuri: Var ta şi Ihna, de laturea dreaptă; iară de cea stângă: Naisa (Neise) de Lusaţia şi Naisa de Gorliţ. - 5. Redniţul, ce desparte Pomerania de Meclenburg. II. în Mr. germanică se deşartă: 1. Elba (Elbe), carea adăpând Saxonia şi Brande- p. 91// burgia, trece în Hanovera. în Elba întră de laturea stângă: Munda şi Sala; iară de cea dreaptă: Elsterul-negru şi Hafelul, în care se vărsase Şprea, ce trece pe la Berlin. - 2. Veserul şi Emsul, care spală numai o mică parte a Vestfâliei. - 3. Renul, care adapă aşa-numita Prusia de la Ren, trecând apoi în Holandia. Cu el se mestecă: Lipa, Rurul, Viperul (Wiepper), Siga (Siege) şi Lanul de laturea dreaptă; iară de ceealaltă: Nâa (Nâhe), Moselul şi Erftul. 79 Canaluri are această Monarhie mai multe, dintre care însămnăm ca mai alese următoarele: a Brombergului, care leagă Odera cu Visla, prin râurile Neţa şi Varta; a Finovului, care trece din Odera în Hafel; a lui Fridrih Vilhelm, care prin râul Şprea, leagă Odera cu Hafelul, şi Canalul de la Plauen, prin care se leagă Hafelul cu Elba. §. 6. Pământul Prusiei pe unele locuri e arinos, săc şi stărp; pe altele coperit cu păpurişti şi rovini. Câmpuri mai grase are: Prusia, Posenul, Saxonia şi provinţa de la Ren. Socotind dară una cu alta, Monarhiea prusască se numără între ţările Europei roditoare numai de mijloc. Din împărăţia vegetătoarelor creşte: grâu, săcară, orz, hrişcă, puţin cucuruz, legumi de tot feliul, puţine poame, cânepă, in, tăbac, hemeiu, puţin vin în provinţa de la Ren, lemne, ş. n.10 11 Din vietăţi se află: Cai, vite cu coam11 p. 92// multe, oi în mare număr, mai cu samă în Silesia; sburătoare de casă şi sălbatice, vietăţi sălbatice, albine multe, vermi de mătasă, o mare mulţime de peşti ş.a. Mai săracă este împărăţiea mineralelor, din care se sapă: puţin argint, aramă şi plumb, mai mult fer, saletru, vitriol, peatră acră, cărbuni de peatră şi torfa. Mai de frunte e succinul (chihlibarul), în care e Prusia cea dintâe ţară în Europa, ba doară în toată lumea. §. 7. După numărarea, făcută la capetul anului 1840, s-au aflat în Monarhia prusască 14.904.092 lăc., fără Naienburg, care în anul 1839 au numărat 61.884 suflete. Partea mai mare a lăcuitorilor o fac Nemţii, urmează cu numărul Slavii, apoi Evreii şi Frâncii. Nemţii lăcuesc provinţele dintre marginile Germaniei şi se află număroşi şi în celealalte; Slavii fac 2/n a lăcuitorilor, şi sânt mai număroşi în Prusia şi Posen, împărţiţi: în 60 10 Probabil, ş.a. 11 în original, fără e Poleci, Casubi, Sorabi sau Vendi şi Litvani. Lăcuitorii Naienburgului sânt mai mare parte Frânei. Evreii sânt împrăştieţi prin toate provinţele, se numără cu totul la 183.000, dintre carii 103.000 au drepturi de cetăţeni. Toţi lăcuitorii Monarhiei prusăşti lăcuesc în 967 cetăţi, 281 oraşe şi 34.451 sate. în Răligie este pretutindinea cea mai mare suferinţă, şi toate desbinările creştineşti nu numai au cea mai mare libertate pentru cult, ci şi drepturi asemenea. Casa domnitoare urmează răligiea calvinească, partea mai mare a poporului cea p. 93// terănească12, cu care s-au unit în anii de curând şi cea calvinească, luând nume de Beserica evanghelică. Evanghelicii în Monarhia prusască au Arhiepiscopi şi Episcopi. Creştini evanghelici, în anul 1837 s-au aflat 8.604.748, Catolici 5.294.003, de legea grecească 1.300, Menoniţi 14.495, Evrei 183.579. înştiinţările mai vechi pomenesc şi 500 Unitari. Catolicii precumpănesc cu numărul în Vestfalia, Renana şi Posen, şi sânt număroşi în Silesia şi Prusia. §. 8. în unele provinţe a acestei Monarhii, mai cu samă: în Renana, Vestfalia, Brandeburgia, Silesia şi Saxonia, se află îndustriea în floare frumoasă, în care, în număroase făurişti, se lucră cu mare deplinire: mânăfapturi de lână, bumbac, mătasă, cânepă, in, pele ş.a. Se gătesc mai încolo multe unelte de metal, glajă, porţelan; se ferbe şi multă bere şi vinars. în stare înfloritoare se află şi neguţătoriea, ajutată prin mai multe curgătoare de corăbiet, prin câteva canaluri, drumuri petruite şi ferecate; prin pusăciunea ţării mai în mijlocul Europei şi prin firea pământului, care este mai mare parte oblu. Se scot din numita Monarhie mai cu samă următoarele negoaţe: lână şi mânăfapturi de lână, bucate, in şi mânăfapturi de in, mânăfapturi de bumbac, lemne, succin, cărbuni de 12 Eroare de tipar. în exemplarul studiat, lu este scris de mână 6l peatră, metaluri, vase de porţelan şi de glajă, tort văpsit, vinuri, vinars, căleşti. Se aduc: zăhar, cafea, vin, tăbac, bumbac, ceai, alte negoaţe de colonii, he-p. 94//meiu, vite cu coame, mătasă, peşte, sare, salpetru, ş.a. Cetăţile: Berlin, Breslau, Danţig, Coln; Diiseldorf, Magdeburg, Ahen şi Minden, din preună cu ţinuturile din vecinătate-le, au cele mai multe făurişti. Neguţătorie pe uscat poartă mai cu samă: Berlinul, Breslaul, Elberfeldul, Colnul şi Magdeburgul; iar pe mare: Danţigul, Conigsbergul, Ştetinul şi Ştralsuldul. §.9. Din privinţa culturii literare se numără Pruşii între cele dintâi popoare a Europei, şi nice se află în aceasta vrun stat, în care se fie chivemisirea cu mai mare îngrijire pentru luminarea poporului, şi în care se fie mai lăţite cunoştinţele ştiinţeşti şi folositoare prin toate plasele lăcuitorilor. în anul 1831 s-au numărat în toată Monarhiea 27.789 scoale începătoare, cu 1.917.934 şcolari de amândoaă sexurile. Pentru ştiinţele înalte s-au aflat în anul 1832,124 Gimnase, cu 24.461 şcolari şi 6 Universităţi: la Berlin, Bon, Breslau, Graisvald, Hala şi Conigsberg. între acestea precum în numărul ascultătorilor, aşa în a învăţătorilor şi a tuturor ajutoarelor literare, au ţinut întâetatea cea din Berlin, care doară e cel dintâiu institut literariu în toată Europa. Se mai află soţietăţi învăţate, aşezăminte pentru osăbite ştiinţe şi institute pedagogice în mare număr, în toate cetăţile mai alese. în frumoasă floare sânt şi arţile, care precum în cealaltă Germanie, aşa în Monarhieap. 95//prusască au din partea chivernisim deplină părtinire. §. 10. Monarhiea prusască are fitul de Crăime de la anul 1701. Forma chivemisirii e monarhică nerăstrânsă, şi moştenitoare în sexul bărbătesc, după rândul naşterii. Provinţele au staturile sale (Stănde), care se adună în a numit tâmp, spre a se sfătui; însă nu despre lucrurile Monarhiei, ci numai despre a provinţei, de carea se ţin. Craiul prusăsc, pentru mai multe provinţe din Germania, peste care domneşte, este al $2 doilea mădulariu a Confedărării nemţăşti, la a căriea armie dă 79.234 ostaşi, şi în adunările pline are patru, în cele nepline, un glas. §.11. Monarhiea prusască e stat ostăşesc, în care fiecare cetăţaa, ajungând la anumită vrâstă, e dătoriu a lua arme, şi a şerbi sau în oastea răgulare sau în cea provinţască. Oastea răgulare cuprinde I. Pedestrimea răgulare, carea stă din 32 regimenturi de linie, 8 de reservă, 4 de Vânători şi 8 companii de Puşcaşi. II. Călărimea, carea cuprinde 8 regimenturi de Chirasiri, 4 de Dragoni, 12 de Husari şi 8 de Ulani. III. Artilerimea, carea stă din 8 brigade. De oastea răgulare se mai ţine Garda crăiască, de 2 regimenturi de Pedestraşi, 2 de Granatiri, 1 de reservă, 1 batalion de Vânători, altul de Puşcaşi şi 6 de Călăraşi. Mai încolo trupurile de genie: 3 inspecţii de Ingineri cu 8 divisioane de Pioneri, ş.a. Peste tot numără oastea răgulare în tâmp de pace 131.000 ostaşi de toată plasa. p. 96//Oastea provinţască are ceva asemănare cu Garda naţională din Francia, şi se împarte în trii plase: în Landverul de rădicarea întâe, în Landverul de rădicarea adoa, şi în Landşturm. Cel dintâi numără 230.000 ostaşi, al doilea 190.000 ostaşi. Landşturmul se organizază numai în pericule mai mari. Veniturile Statului în anul 1838 au stat din 52.681.000 taleri, afară totuşi de veniturile căsii crăieşti, care nu sânt aici însămnate. Dătoriile publice în anul 1835 au cuprins 174.868.000 taleri. Un taler de Prusia face 1 fior. 26 cr. în bani de Austria. §. 12. Se împarte Monarhiea prusască, fără Principatul Naienburg, în 8 provinţe (sau după alţii în 10), care cuprind 25 gubernii şi peste tot 326 ţinuturi. Cele 8 provinţe sânt următoarele: 1. Brandeburgia, cu guberniile Potsdamului şi a Francfurtului. 2. Pomerania (Pomem), cu 3 gubernii: a Ştetinului, Ştralsundului şi Coslinului. 3. Silesia, împărţită 63 în 3 gubernii: a Breslavei, Ligniţului şi Opelnului. 4. Saxonia, formată din pământul, ce înainte de anul 1814 se ţinea de Crăimea Saxonia, cuprinde trii gubernii: a Magdeburgului, Merseburgului şi Erfurtului. 5. Vestfalia, se împarte iară în trii gubernii: a Ministerului, Mindenului şi a Anrsbergului. 6. Provinţa Renană, stă din doaă provinţe: din Renana de sus (Ober-Rhein) şi din Renana de jos (Unter-Rhein), carea se numeşte şi Iulih-Cleve-Berg cuprinde următoarele p. 97// 5 gubernii: a Colnului, Diiseldorfului, Ahenului, Coblenţului şi a Trierului. Provinţele până aici numărate se află între marginile Germaniei; iară afară de acestea: 7. Posenul, mai de mult o parte a Poloniei, cuprinde guberniile: Posenului şi a Brombergului. 8. Prusia, se împarte în doaă provinţe: în Prusia de răsărit şi Prusia de apus, şi în patru gubernii: a Conisgbergului, Gumbinului, Danţigului şi a Marienverderului. La acestea se mai adaogă Principatul Naienburg, unul dintre cantoanele Elveţiei. B)Topografiea Berlin, lăt. Berolinum, căpitala Monarhiei, şi întâia răsidinţă a Craiului, zidit în loc arinos şi neroditoriu, pe amândoaă malurile turburelui râu Şpre, supt 31° 3 ’ 30” a lungi, şi 52° 21’ 13” a lăţ. Berlinul e una dintre cetăţile mai frumoase a Europei, şi fără îndoială cea mai strălucită în Germania, cupiaţe şi uliţi largi, oable, curate şi înfrumseţate cu cele mai gustoase şi mai pompoase zidiri. Stă din următoarele 5 cetăţi: Berlin, Coln, Fridrihsberder, Doroteenştat şi Fridrihsştat, şi din atâtea suburbe. între piaţe sânt mai strălucite: a lui Vilhelm, înffumseţat cu 6 statue, rădicate în cinstea atâtor Genărari vestiţi; cel de paradă şi a căsii de Opere, cu cele mai măreţe zidiri, şi doară cel mai pompos piaţ în toată lumea. Dintre uliţi: uliţa lui Fridrih, a lui Vilhelm,^. 98//a Craiului, uliţa de supt tei (unter den Linden) umbrită cu patru rânduri de arbori, şi uliţa teiilor (Lindenstrasse) cu doaă rânduri de arbori, sânt mai alese. Dintre zidirile mai strălucite însămnăm numai câteva, care sânt: Curtea crăiască, palaţul crăiesc, adaos nu demult cu zidiri noaă; casa de Opere, una dintre cele mai măreţe zidiri în Europa; teatrul nou, armăriea, zidirea Universităţii, a Academiei ştiinţeşti şi a bibliotecii crăieşti; Museul arţilor, spitalul numit Şarite, casa invalizilor, beserica gamizonului, a S. Mării, a Hedvigei şi poarta Brandenburgului. Institute pentru ştiinţe şi arţi se află în Berlin foarte multe, dintre care sânt mai alese: Universitatea, şcoala ostăşască, cea de Artilerie şi Inginerie, Academiea medică-hirurgeasă pentru oaste, Academiea crăiască sau Soţietatea învăţată pentru ştiinţe, Academiea arţilor, biblioteca crăiască, Astronomiea, Museul egiptenesc, 7 Gimnase şi multe alte soţietăţi învăţate pentru osăbite ştiinţe. Numărul aşezămintelor ajutătoare de omenime încă este mare, între care ţine întâiul loc spitalul Şarite (Charite). în industrie şi neguţătorie e Berlinul cea dintâe cetate în Monarhie şi număroasele ei făurişti dau tot feliul de mânăfâpturi, ce în frumseţe şi bunătate se pot amăsura cu cele mai alese ffânceşti şi englezăşti. în această cetate se află deregătoriile mai înalte a Monarhiei şi a provinţei Brandenburg. Berlinul are întindere mai ma- p. 99//re ca Viena, dară împoporare mai mică; că în anul 1837, s-au numărat în el numai 265.394 lăc. Alte locuri mai alese în Monarhiea prusască 1.în Brandeburgia: a) Spre m. n. de la Berlin: Rupinul-nou, cet. frumoasă, cu Gimnasiu, multe făurişti şi aproape la 8.000 lăc. — Prenţlov, cet. lângă lacul Ucher, cu Gimnasiu şi peste 8.000 lăc. 65 b) Spre r. de la Berlin: Francfurt (de pe Odera), cet. cu 23.300 lăc. capul unei gubernii; are Judeţ înalt, oarfanărie, Gimnasiu, un mare număr de făurişti şi neguţători e tare întinsă. - Ciistrin, cet. de rând, întărită ţapăn. - Landsberg, cet. cu aproape la 10 mii lăc., Gimnasiu şi multe făurişti. - Guben, cet. de rând, dară frumoasă foarte, cu Gimnasiu. c) Spre m. z. de la Berlin: Cotbus, cet. cu multe făurişti de pănură. - Gros-Beren şi Deneviţ, doaă locuri vestite în Istoriea răsboiului de anul 1813. d) Spre a. de la Berlin: Şarlotenburg, (Charlottenburg), cet. cu 6.400 lăc., în vecinătatea Berlinului, vestită de la strălucita curte crăiască şi desfătata grădină. Potsdam, cet. mare şi pompoasă, zidită în loc desfătat, în o insulă, formată prin mai multe lacuri şi râuri; a doa răsidinţă crăiască, capul guberniei de acest nume, cu Gimnasiu, p. 100// Seminariu pentru dascăli, şi cu aproape la 30 mii lăc. între zidiri sânt mai strălucite: Curtea crăiască, palaţul crăiesc, casa senatului, beserica gamizonului cu mormântul vestitului Fridrih al II, teatrul şi un pod minunat peste Hafel. între o mare mulţime de făurişti este mai de însămnat una de arme. - Şpandau, cet. de rând, cu întăritură şi o prinsorie mare, în carea se ţin robii statului. - Brandenburg, cet. veche, de la carea şi-au împrumutat numele provinţa, cu 14.000 lăc. şi Academie nobilească. 2.în Pomerania: Ştetin, căpitala provinţei şi a guberniei Ştetinului, cet. mare cu 34.000 lăc., Judeţ primariu pentru Pomerania, Gimnasiu, bibliotecă, turn de Astronomie, multe făurişti şi neguţătorie mare. E zidit lângă Odera, carea se împarte aici în patru ramuri, şi e întărit puternic. Ştralsund, cet. cu 15.000 lăc., mai demult căpitala Pomeraniei şvedeşti, acum a guberniei de acest nume, zidită în vecinătatea Insulei Rughen, mcungiurată mai de toate părţile prin undele mării, şi întărită ţapăn. Are Seminariu pentru dascăli, Gimnasiu şi poartă neguţătorie mare. De însămnat sânt încă Şvinemiinde, cet. cu port mare în insula Usedom. - Graifsvalde (Greifswalde), cet. cu 10.000 lăc., zidită în vecinătatea mării; are Universitate cu alte aşezăminte literare, Judeţ de apelare şi multe făurişti. - Coslin, cet. foarte frumoasă, ca- p. 101// pul guberniei de acest nume, cu 6.900 lăc., Judeţ primariu, Semenariu pentru dascăli şi Gimnasiu. - Colberg, cet. aproape de mare, spre a. de la Coslin, cu întăritură ţapănă şi 6.600 lăc. 3. în Silesia: Breslau, lăt. Vratislavia, a doa cetate a Monarhiei şi a triea răsidinţă a Craiului, căpitala Silesiei prusăşti şi a guberniei de numirea sa; e zidită lângă Odera; stă din Cetatea veche, Cetatea noaă şi 5 suburbe; are Episcopie catolică, Judeţ primariu şi alte deregătorii; uliţi şi piaţe pompoase şi un mare număr de zidiri strălucite; numără la 90.000 lăc., mai mare parte de legea catolică. între aşezămintele literare sânt mai alese: Universitatea, institutul medicu-hirurgesc, 6 seminare, între care 2 pentru clerici; şcoala pentru orbi şi surzi-muţi şi biblioteca Universităţii, industria şi neguţătoriea, mai cu samă cu lână, se află de mult tâmp în floare, şi din privinţa amândurora se numără Breslaul între cetăţile mai de frunte din Germania. Eols, cet. cu 5.500 lăc., capul Principatului de acest nume, peste care domneşte Duca de Braunşvaig. — Brig (Brieg), cet. cu 11.000 lăc., Gimnasiu, casă de nebuni, deregătorie băiască înaltă şi neguţătorie mare. - Opeln, cet. cu 7.000 lăc., capul guberniei de acest nume; 67 are Gimnasiu şi o curte pompoasă. - Ratibor, cet. de rând cu Judeţ de apelare şi p. 102// Gimnasiu. Opelnul şi Ratiborul sânt capetele a doaă Ducaturi, care au fost în mai multe rânduri date Principilor de Transilvania. - Naise, cet. cu întăritură ţapănă şi mai mult de 10 mii lăc. - Şvaidniţ, cet. cu întăritură şi peste 9.000 lăc. Toate acestea spre m. n. şi r. de la Breslau; iară spre a. Ştrigau (Striegau), cet. mică, vestită în Istorie. - Laiten (Leuthen), sat lângă Breslau, iară vestit în Istorie. - Ligniţ (Liegnitz), cet. cu 11.600 lăc., cap guberniei de acest nume; are Academie nobilească şi Gimnasiu. - Bâlştat, sat vestit de la bătaea cu Tătarii de anul 1241, şi de la alta cu frâncii de anul 1813, carea se numeşte de la Caţbah. - Hirşberg şi Goldberg, cetăţi de mijloc. - Gorliţ, cet. frumoasă, lângă râul Naise, în loc foarte desfătat, cu aproape la 15.000 lăc., multe făurişti şi câteva aşezăminte literare. - Glogau, cet. cu mai mult de 12.000 lăc., Judeţ primariu şi 2 Gimnase; e zidită lângă Odera. - Griinberg, cet. cu vii, făurişti de pănură şi peste 9.000 lăc. - Sagan, cet. de rând, cu Gimnasiu. în vecinătatea Boemiei şi a Moraviei, în loc muntos, se întinde Comitatul sau Grafiea Glaţului, ce se ţinea mai de mult de Beemia, în carea se află cetatea Glaţ, cu aproape la 8.000 lăc., Gimnasiu şi întăritură ţapănă. 4. în Saxoni a: Magdeburg, cet. mare, căpitala provin- p. 103// ţei şi a guberniei de acest nume, zidită lângă Elba, una dintre cele mai puternice întărituri a Germaniei, cu 51.000 lăc. Are Judeţ înalt, Seminariu pentru dascăli, institut medicu-hirurgesc, un mare număr de făurişti, şi poartă neguţătorie mare. între zidiri este mai vrednică 66 de însămnat beserica catedrală, cu un clopot de 266 măji. Părţile Magdeburgului sânt: Cetatea veche, Steoa, Cetăţuea şi Fridrihsştat, toate întărite, şi suburbele: Naiştat şi Sudenburg. Burg, cet. cu multe făurişti de pănură şi 12.000 lăc.- Salţvedel, cet. cu 6.000 lăc., şi Gimnasiu. Amândoaă spre m. n. de la Magdeburg; iară spre r. Vitemberg, cet. lângă Elba, cu 8,500 lăc., Seminariu pentru clerici evanghelici şi Gimnasiu. Aici au început în anul 1517 noa învăţătură Martin Luter, care, din preună cu Melanhton, se află îngropat în beserica curţii. - Torgau, cet. cu 6.000 lăc., întăritură ş13 Liceu. - Miilberg, cet. mică, lângă apa Elbe. Halberştat, cet. cu Judeţ înalt, Gimnasiu, Seminariu pentru dascăli, o beserică foarte minunată şi peste 17.000 lăc. - Cvedlinburg (Quedlinburg), cet. cu 13.000 lăc., Gimnasiu, Scoală pentru surzi-muţi, multe făurişti şi neguţătorie mare. - Aşersleben, cet. cu 9.000 lăc. Hala, cet. mare, cu 26.500 lăc., Universitate, 2 Gimnase, atâtea Seminare, Oarfănărie foarte mare şi Deregătorie băiască primare. p. 104// E zidită lângă râul Elster. - Merseburg, căpitala guberniei de acest nume, cu 9.000 lăc., e zidită lângă râul Sale; are o curte mare foarte veche şi o minunată beserică, zidită după stilul gotesc. - Rosbah, loc vestit în Istorie, de la bătaea de anul 1757. - Lilţen, cet. mică, la carea au căzut, în anul 1632, Gustav Adolf, Craiul Şveciei. Nu departe se află satul Gros-Gorşen, vestit în Istorie, de la bătaea de anul 1813. - Naumburg, cet. cu 12.000 lăc., Judeţ primariu, Gimnasiu şi multe făurişti; e zidită lângă râul Sale, în loc foarte desfătat. Erfurt, cet. mare, veche, zidită lângă râul Ghera, capul guberniei de acest nume, cu mai multe aşezăminte literare, între care 2 Gimnase, 1 Seminariu pentru dascăli, Soţietate învăţată, ş.a. Numără 25.000 lăc. 13 Lipseşte litera i &9 între zidiri este de însămnat beserica catedrală cu un clopot de 275 măji şi doaă forturi. - Miilhausen şi Nordhausen, cetăţi cam cu câte 10.000 lăc. Cetăţile: Halberştat, Cvedlinburg, ş.a. care urmează, se află spre m. z. de la Magdeburg. 5.în Vestfalia: Miinster, lăt. Monasterium, cet. mare, zidită lângă râul Aa, căpitala provinţei şi capul guberniei de numele ei, cu Judeţ primariu, Episcopie catolică şi alte deregătorii a provinţei şi a guberniei; numără 20.000 lăc. între zidiri sânt mai alese: beserica episcopească şi ap. 105// S. Lambert, şi curtea crăiască, în carea lăcuia mai de mult Episcopii; iară între aşezămintele literare: Liceul, Seminariul pentru clerici de legea catolică şi biblioteca. în Miinster fu închietă în anul 1648 vestita pace vestfalică. Minden, cet. întărită, lângă apa Veser, capul guberniei Mindenului, cu 8.000 lăc. - Paderborn, cet. de rând, cu Episcopie catolică, Judeţ înalt pentru gubemiea Mindenului, Gimnasiu şi Seminariu. - Arnsberg, cet. mică, cap guberniei de acest nume, lângă râul Ror. - Ham, cet. cu 5.000 lăc. şi Judeţ primariu pentru gubemiea Arnsberg. 6.în Provinţa Renană: Coln, atriea cet. a Monarhiei, zidită lângă Ren, cu uliţi înguste, strâmbe şi căsi mai mare parte vechi; e capul guberniei de numele său, şi a provinţei Renane; numără dimpreună cu Daiţ, care se află pe malul drept a Renului, şi se socoteşte ca un suburbiu a Colnului, aproape la 70.000 lăc. în Coln se află Arhiepiscopie catolică, Judeţ de apelare şi alte deregătorii înalte, 2 Gimnase, Seminariu, înstitut pentm surzi-muţi şi un mare număr de făurişti. în frumoasă floare e şi neguţătoriea acestei 90 cetăţi, ajutată prin apa Ren şi prin multe drumuri bune. între zidiri sânt mai alese: beserica arhiepiscopească, o zidire gotică foarte minunată, carea de ar fi gata, ar fi cea dintâe zidire în feliul său în toată Germania; beserica S. p. 106// Ghereon, a S. Ursule şi casa Senatului. în tâmpul domnirii Romanilor sta în acest loc cetatea Colonia Agripina. Diiseldorf, cet. mare, cu 22.000 lăc., zidită pe ţărmurile drept a Renului; are un mare număr de zidiri strălucite, multe făurişti, împortătoare neguţătorie, Gimnasiu, Scoală politehnică, turn de Astronomie, Academie şi Soţietate pentru arţi, o minunată galerie de icoane, şi e cap guberniei de numirea sa. - Elberfeld, cet. cu 26.000 lăc., Gimnasiu şi neguţătorie mare. - Barmen, cet. nu departe de Elberfeld, stă din un mare număr de căsi împrăştiete, numără la 29.000 lăc., lucră multe mânăfapturi şi poartă neguţătorie tare întinsă. - Crefeld, cet. foarte frumoasă, cu 13.000 lăc. şi multe făurişti mai cu samă de mătasă. - Vesel, cet. cu întăritură, Gimnasiu şi 10 mii lăc. - Cleve, cet. cu 7.500 lăc. şi Gimnasiu. Toate acestea spre m. n. de la Coln, iară spre m. z. Bon, cet. frumoasă, zidită pe malul stâng a Renului, în loc foarte desfătat, cu 14.000 lăc., Universitate, Gimnasiu, tum de Astronomie, 5 Seminare şi Soţietate învăţată. - Coblenţ, lăt. Confluentia, cet. zidită în loc foarte plăcut, la îmbinarea Renului cu Moselul; numără la 14.000 lăc., are Gimnasiu şi poartă neguţătorie mare. De însămnat sânt noaăle întărituri, ce se fac în giurul acestei cetăţi, în aşa de mare întindere, ca să poată apăra oaste de 100 mii. Peste Ren, faţă cu Co- p. 707//blenţul, se află cetatea Erenbraitştain (Ehrenbreitstein), zidită la piciorul unei stânci înalte, pe a căriea vârv e pusă ţapăna întăritură de acest nume. Trier, capul guberniei de acest nume, cet. cu 14.000, zidită în o vale desfătată, lângă Mosel. Are Episcopie catolică, 2 Seminare: unul pentru clerici, altul pentru dascăli, şi Gimnasiu. Trierai (Augusta Trevirorum) au fost cetate strălucită şi în tâmpul domnirii Romanilor, 91 din a cărora zidiri mai stau încă: podul de peatră peste Mosel, poarta neagră, poarta albă, un amfiteatru şi o aripă din palaţul împără- tesc. - Sârlui (Saarlouis), cet. cu 7.500 lăc., Gimnasiu şi multe făurişti, în vecinătate se află băi de fer şi de cărbuni de peatră. Spre a. de la Coln: Ahen, lat. Aquisgranum, cet. mare şi frumoasă, zidită în vecinătatea Belgiului, în un câmp foarte plăcut, încungiurat de dealuri; numără 39.000 lăc., şi e cap guberniei de acest nume. între zidiri sânt mai pompoase: casa Senatului, o beserică zidită de împăratul Carol Marele, în carea se află acesta îngropat; teatrul şi bersa. Are Gimnasiu, bibliotecă mare, multe făurişti şi poartă mare neguţătorie. - Iiilih şi Diiren, cetăţi mici. - Aipen (Eupen), cet. cu 9.000 lăc. 7. în Posen: Posen, cet. mare, zidită în un şăs arinos, căpitala provinţei şi a guberniei de acest nume, cu 32.500 lăc., Arhiepiscopie catolică, Ju- p. 108// deţ de apelare şi alte deregătorii înalte, Gimnasiu şi 2 Seminare. Acuma se gată şi întărituri puternice şi de mare întindere. între lăcuitori, aproape la 7.000, sânt Evrei. Gnesen, cet. de rând, mai demult cu Episcopie. - Bromberg, cet. cu 7.400 lăc. şi Gimnasiu; cap guberniei de acest nume. - Lisa, cet. cu aproape la 8.000 lăc., Gimnasiu şi multe făurişti. - Frauştat, cet. cu Gimnasiu şi multe făurişti. - Ravici, cet. frumoasă, lângă Silesia, cu multe făurişti, Gimnasiu şi 8.400 lăc. 8. în Prusia: Conigsberg, una dintre cetăţile mai de frunte a Monarhiei, căpitala Prusiei de răsărit şi a guberniei de numele său, cu Judeţ primariu şi alte deregătorii înalte; e zidit lângă apa Preghel, nu departe de mare; numără la 65 mii lăc., carii lucră multe mânăfăpturi în un mare număr de făurişti, şi poartă neguţătorie mare. Dintre zidiri sânt mai strălucite: beserica catedrală, curtea crăiască, cetăţuia Fridrihsburg, mutată în măgăzină, teatrul şi bersa. în Conigsberg se află Universitate, căriea i-au câştigat mare nume vestitul Filosof Cant, 2 Gimnase, mai multe Seminare şi biblioteci. Nu departe stă cetatea Pilau, cu portul Conigsbergului. Memel, cet. cu port, o mică întăritură şi peste 9.000 lăc. - Tilsit, cet. lângă apa Nimen, cu 11.000 lăc., vestită de la pacea, ce p. 109// s-au închiet aici, în anul 1807. - Insterburg, cet. de mijloc, cu Judeţ de apelare. - Gumbinen, cet. cu 6.300 lăc., cap guberniei de numele acesta. Acestea spre m. n. şi r. de la Conigsberg, iară spre m. z. şi a. Ailau (Eilau) şi Fridland (Friedland), cetăţi mici, vestite de la bătăile întâmplate aici în anul 1807. - Braunsberg, cet. cu Liceu, Gimnasiu, Seminariu pentru clerici catolici şi 7.800 lăc. — Frauenburg, cet. mică cu Episcopie catolică. - Elbing, cet. mare, zidită în loc desfătat, cu Gimnasiu, scoală de Industrie, multe făurişti, neguţătorie mare şi la 20.000 lăc. Danţig, lăt. Dantiscum, cet. mare cu 65.000 lăc., zidită lângă un ram a Vislii, în vecinătatea mării; e capul Prusiei de apus şi a guberniei de numele său; are multe făurişti, 2 Gimnase, Academie neguţătorească, scoală de corăbiet, mai multe soţietăţi învăţate, turn de Astronomie, şi poartă neguţătorie mare. Danţigul e întărit ţapăn, şi portul lui, numit Vaicselmunde, se află la gura Vislii. Marienburg, cet. zidită în loc foarte roditoriu, lângă Visla, cu Seminariu pentru dascăli şi la 6.000 lăc. - Marienverder, cet. cu 5.500 lăc., Judeţ primariu şi Gimnasiu. E capul guberniei de acest nume. - Gaudenţ, cet. de rând lângă Visla; cu Gimnasiu. - Torn, cet. cu întăritură ţapănă, lângă Visla; Gimnasiu şi 14.000 lăc. în Tom s-au născut vestitul Astronom Copemic. Toate acestea spre m. z. de la Danţig. 93 p. 110// X. BELGIUL A. Peste tot §. 1. Crăimea Belgiului se mărgineşte de cătrăm. n. cu Holandia; de cătră r. iară cu Holandia, Monarhia prusască şi Luxemburgul holăndesc, de cătră a. cu Mr. germanică. Se întinde de la 49° 42’ - 51° 42’, a lăţ. şi de la 20° 16’ - 23° 42’ a lungi. în arie măsură 542 Vi m2. §. 2. Pământul e mai mare parte oblu, şi mai cu samă spre a. şi m. n. se întind şăsuri late, roditoare în mare măsură, întrărupte în puţine locuri prin câteva rovini şi câmpuri arinoase de întindere ne însămnătoare. Spre m. z. se trag câmpuri presărate cu dealuri mărunte, şi câteva braţe de munţi din Ardenii Franciei; a cărora vârvuri totuşi nu se înalţă peste 1000’. Mai muntoasă este părticica Luxemburgului, carea se ţine de acest stat. Clima Belgiului este mai lină şi mai stâmpărată ca a Transilvaniei, de se şi află el supt lăţime geografică cu mult mai spre m. n. ca aceasta. Iernile geroase, afară de Luxemburg, sânt rari; iama e căldura şi vara frigul de măsură p. 111// mai mică ca pe la noi; ce vine parte de la firea pământului, lipsit de munţi; parte de la vecinătatea mării. Aerul e curat şi uscat în părţile de cătră r.; iară umed spre a., în vecinătatea mării, unde desele neguri şi vânturi mari pricinuesc nu a rare ori şi neplăceri. §. 3. Pământul Belgiului este foarte roditoriu, şi strădalnica mână a lăcuitorilor duplecă firească lui rodire; de unde nice o parte 95 a Europei este aşa des împoporată, presărată cu aşa multe sate, oraşe şi cetăţi frumoase şi avute. Singură provinţa Antverpia are în o parte pământ rovinos şi băltos, numit Campine. Din împărăţiea vietăţilor se află în Belgiu: multe vite cu coame, cai mari şi puternici, oi, porci, albine, vermi de mătasă, peşti şi sălbatice puţine. Din vegetătoare: tot feliul de bucate, poame de rând, cânepă, in, robea, tăbac, lemne, ş.a. Din minerale se sapă: aramă, plumb, fer, peatră acră, marmore; dară mai cu samă cărbuni de peatră în mare măsură. Metalurile nobile lipsăsc. §. 4. Belgiul ajunge numai cu marginea de cătră a. în Mr. nemţască, care nu face în pământul lui nice un sân. Lacuri mari încă nu se află; însă cu atâta este mai mare numărul curgătoarelor şi a canalurilor. Curgătoarele mai de frunte sânt: Şelda şi Mâsul. Amândoaă purced în Francia, şi udând pământul Belgiului trec în Holandia. Şelda primeşte următoarele râuri: Denderul şi Rupelul de laturea dreaptă, şi Lisul (Lys) de cea p. 112// stângă. Rupenul se formează din râurile Dil (Dyle), Neta-mare şi mică (Neethe). în Mas se scurge: Urta (Ourthe) şi Sambra (Sambre), cea dintâe de partea dreaptă, ceealaltă de cea stângă. între canaluri sânt mai de frunte: Canalul de meazănoapte, între Şelda şi Mas, pornit încă supt domnirea Frâncilor; Canalul dintre Loven / şi Meheln; dintre Briisel şi Antverpen; dintre Ghent, Briiga şi Ostenda; dintre Ostenda şi Nivport ş.a. §. 5. în anul 1840 au fost împoporat Belgiul de 4.005.900 lăc., în 108 cetăţi, 113 oraşe şi peste 4.400 sate. Luându-se afară puţini Nemţi, Frânei şi Evrei, ceialalţi sânt Flamendri nemţeşti şi frânceşti şi Valoni. Flamendrii nemţeşti vorbesc o limbă, ce are asemănare cu cea nemţască; osăbită totuşi precum de aceasta, aşa de cea holăndească, mestecată cu multe cuvinte frânceşti, şi ei fac partea mai mare a lăcuitorilor. Flamendrii frânceşti şi Valonii fac partea lăcuitorilor mai mică, vorbesc un dialect frâncesc, şi se află mai cu samă în provinţele de cătră m. z.; prin cetăţi însă se vorbeşte limba frâncească mai mult sau mai puţin curată, în carea se face chivemisirea şi se propun ştiinţele. Belgiul, precum am spus mai sus, este partea Europei mai des împoporată, întru atâta, cât în unele provinţe se află 10, în altele şi peste 15.000 lăc. pe un mii2. Mai toţi Belgii urmează răligiea romană-catolică; după constituţie totuşi toate le- p. 113// gile au deplină volnicie, şi asemenea apărare de la stat. Protestanţi se află la 20.000 şi Evrei la 30.000. §. 6. Din privinţa industriei se numără Belgiul între cele dintâi ţări a Europei, şi în număroasele lui făurişti se lucră în mare câtime, şi în cea mai aleasă deplinire: tot feliul de pânză, cipce mai cu samă la Brusel, carton, covoare, pănură, porţelan, hârtie, mânăfapturi de pele, ş.a. în frumoasă floare se află neguţătoriea, precum cu produpte fireşti, aşa cu mânăfapturi; însă mai mult cea de uscat: că cea de mare au scăzut, de când s-au despărţit de Holandia. Se aduc în ţară mai cu samă următoarele negoaţe: vin, bumbac, lână, sare, mânăfapturi de mătasă şi negoaţe de colonii. Se scot: tot feliul de mânăfapturi, bucate, oleu de in, fer, cărbuni de peatră, ş.a. Neguţătoriea se ajută, afară de curgătoare şi canaluri, prin mulţimea drumurilor de fer, care sânt trase peste toată ţara. De însămnat mai este neguţătoriea cu cărţi frânceşti, care se tipăresc de nou, mai cu samă în Brusel. Industria înfloreşte în toate cetăţile Belgiului; iară neguţătorie pe mare poartă mai cu samă: Ostenda, Briiga şi Antverpia, şi pe uscat: Briiselul, Ghentul, Lutihul, Namurul, ş.a. §. 7. Ştiinţele şi arţile se află la Belgi mai în asemenea floare ca la vecinii Frânei, cu carii au tot o literatură. Limba flămendrească p. 114// nemţască încă are literatură, carea se află în floare în unele 97 provinţe. Universităţi sânt în Belgiu 3: în Loven, Ghent şi Ltitih; mai multe Academii, Gimnase sau Colegiuri, Soţietăţi învăţate, ş.a. §. 8. Belgiul au venit la neatârnare numai în anul 1830, fiind mai ’nainte supus Austriei, apoi Franciei, şi de la anul 1814, o parte a Crăimii Niderland. Forma chivemisirii are mare asemănare cu cea din Francia, numai cât puterea Craiului e mai tare răstrânsă. El se numeşte „Craiul Belgilor”. Urmarea e moştenitoare în sexul bărbătesc. Curtea din sus se zice a Senatorilor, şi mădularii ei se aleg pe 8 ani; iară cea din jos a Deputaţilor, carii se aleg de popor pe 4 ani. Civilista sau Lista civilă e 1.300.000 fior. de Holandia. Veniturile ţării sue pe an la 40.000.000 fiorini de Austria, şi dătoriile stau din 250.000.000 fiorini de aceştia. Banii se număra mai de mult după fiorini de Holandia, din carii 1 face cu ceva mai puţin de 50 cr. de argint; acuma se numără în franci, ca în Francia. Puterea oştească în tâmp de pace stă din 51.000; în tâmp de război din 100.000, fără Garda naţională. întăriturile mai ţapene sânt: Antverpia, Namiir, Filipvili, Marienburg, Mons, Şarlroâ şi Tume. Puterea de mare cuprinde numai puţine corăbii, care se ţin în portul de la Antverpia. §. 9. Se împarte Crăimea Belgiului în 9 provinţe, care sânt următoarele: 1. Brabanţia p. 115// de meazăzi, în mijlocul Crăimii. 2. Antverpia. 3. Flandria de răsărit. 4. Limburgul belgesc. Toate acestea spre m. n. 5. Liitihul, spre răsărit. 6. Luxemburgul belgesc. 7. Namurul şi 8. Henegaul, spre m. z. 9. Frandria de apus, spre a. de la Brabanţia. B. Topografiea Briisel (Bruxelles, Bruxellae), cet. mare, avută şi pompoasă; căpitala Belgiului şi răsidinţa Craiului, zidită lângă râul Sen, în Brabanţia, pe loc ne oblu. Numără 106.000 lăc. Se împarte: în cetatea de jos şi cetatea de sus. Această de pre urmă e cea mai pompoasă, cu mai multe piaţe, uliţi şi zidiri strălucite. între acestea sânt mai alese: Curtea crăiască, palaţul Principelui de coronă, a dreptăţii, teatrul crăiesc şi beserica S. Gudule. Aşezăminte pentru ştiinţe şi arţi se află în Brusel foarte multe, dintre care însămnăm ca mai de frunte: Academiea crăiască pentru ştiinţe şi arţi, Soţietatea crăiască pentru arţi, Concordia sau Soţietatea pentru literatura naţională, Ateneul, Museul naţional, grădina şi soţietatea botanică. Aici se află cele mai de frunte deregătorii a Crăimii. Bruselul are un mare număr de făurişti, în care se lucră cu cea mai mare deplinire tot feliul de mânăfapturi. Neguţătoriea e înfloritoare, şi se ajută prin canalul, ce duce cătră Antverpia, şi prin un drum de fer. p. 116// Alte locuri alese în Belgiu: 1) în Brabanţia de meazăzi (Sud Brabant): Loven, frânei. Lovain, lăt. Lovanium, cet. frumoasă şi avută, cu 26.000 lăc., Universitate şi alte institute literare, zidită lângă Dila, spre r. de la Brusel. - Vaterlo, Bel-Alians (Belle Alliance), Catre-Brâ (Quatre-Bras) şi Mon’-Sen-Jan (Mont-Saint-Jean), locuri vestite în Istorie. - Niveli (Nivelles), cet. cu 7000 lăc. 2 2) în Antverpia (Antwerpen): Antverpia, nemţeşte Antwerpen, lăt. Antverpia, frânceşteAnvers, cet. mare, pompoasă şi avută, cu 73.000 lăc., neguţătorie mare şi un mare număr de făurişti. E zidită pe malul stâng a Şeldei, are port mare şi vertfe. între zidiri sânt mai de însămnat: beserica episcopească, una dintre cele mai mari zidiri goteşti, cu cel mai înalt turn în Europa; bersa, casa senatului şi palaţul împărătesc, zidit de Napoleon. Dintre aşezămintele literare însămnăm: Ateneul, Academiea arţilor şi Soţietatea pentru îndemnarea cătră arţi. Antverpia este întărită şi se mai apără prin un fort 99 ţapăn. Mai demult număra peste 200 mii lac., şi atunci purta cea mai mare neguţătorie doară în toată lumea. în portul ei poposia de odată câte 2.500 corăbii, şi trăbuia se aştepte cu săptămânile, până le vinia rândul să pornească. în Antverpia lăcueşte şi un Episcop. Pe ţărmurii Şeldei, din jos de Antverpia, se află mai multe forturi. p. 117// Meheln, frânceşte Malines, cet. frumoasă, cu 24.000 lăc. şi Academie de Zugrăvire. în Meheln lăcueşte un Arhiepiscop, care e şi Primatele Belgiului. - Lier, cet. cu 13.000 lăc., lângă Neta. 3) înFlandria de răsărit (OstFlandem): Ghent, lăt. Gandavium, frânceşte Gând, cet. mare şi foarte avută, cu 85.000 lăc., zidită pe 26 insule, ce le face Şelda şi râul Lis. Are un mare număr de făurişti, poartă mare neguţătorie şi în zilele împăratului Carol a V. au fost mai mare ca Parisul. între zidiri sânt mai pompoase: beserica episcopească, casa Senatului şi a Universităţii; iară între aşezămintele literare Universitatea e mai de frunte. Ghentul are încungiurare de 4 ore, şi 10 mii căsi; însă împoporarea nu e amăsurată mărimii. Lăcuieşte aici un Episcop, şi în anul 1500 s-au născut împăratul Carol a V. Lochern şi S. Nicolas, oraşe cu câte 16.000 lăc. - Alost, cet. lângă Dender, cu 15.000 lăc. 4) înLimburgul belgesc: Tonghern, cet. mică lângă râul Iar. - Maseyk, cet. mică lângă râul Mas. - Sen’ Tron, cet. cu 7500 lăc.- Haselt, cet. cu 6500 lăc. Din Limburg se ţine de Belgiu părticica spre a. de la râul Mas, după împăciuirea de anul 1839, cu arie de 38 m2. 100 5) în L ii t i h: Liitih sau Luic, lăt. Leodium, ffân- p. 118// ceşte Liege, cet. strălucită, cu 58.000 lăc., industrie şi neguţătorie înfloritoare. E zidită lângă râul Mas, între doaă dealuri; are Episcopie, Judeţ înalt pentru patru provinţe, Universitate cu mai multe alte aşezăminte literare, un mare număr de făurişti, şi poartă mare neguţătorie. în vecinătate-i, pe un deal, este zidit un fort ţapăn, şi nu departe se află băi de cărbuni de peatră, în care se lucră de la anul 1178. Verbie (Verviers), cet. în vecinătatea Prusiei, cu multe făurişti de pănură şi cazimir; numără cu trii sate din vecinătate-i, 20 mii lăc. - Limburg, cet. mică. - Şpâ (Spaa), cet. frumoasă cu scăldători minerale foarte vestite. 6) în Luxemburgul belgesc: Arlon, cet. mică, cu băi de fer, căpitala Luxemburgului bel- gesc. - Bulion (Bonillon), cet. mică, zidită în loc muntos, în vecinătatea Franciei, locul de naştere a vestitului Godefrid de Bulion. Din Luxem- burg se ţine de Belgiu numai partea de cătră apus, cu arie de 58 m2. 7) în Namiir (Namur): Namiir, lăt. Namurcum, cet. cu aproape la 20.000 lăc., Episcopie şi multe făurişti de metal. E zidită între doaă dealuri, lângă Mas şi se apără prin un fort ţapăn. - Filipvili, şi Marienburg, cetăţi mici, întărite ţapăn. 8) în Henegau sau Hanonia: Mon’s sau Berghen, cet. cu 23.000 lăc., p. 119// zidită lângă râul Truvil, întărită ţapăn. în vecinătate se află băi de cărbuni de peatră. - La satul Jemap (Jemappes), nu departe de Mon’s, s-au întâmplat o cruntă bătaie între Frânei şi Austrieni, în anul 1792. 101 Şarlroâ (Charleroi), cet. de rând, cu întăritură ţapănă, şi în ceva depărtare satul Fleurus, vestit în Istorie. Amândoaă spre r. de la Mon’s, iară spre a. At (Ath), cet. întărită ţapăn, cu 9.000 lăc. - Dornic sau Tume (Toumai), cet. mare, cu 33.000 lăc.. Episcopie, şi întăritură puternică. E zidită lângă Şelda, şi are o beserică episcopească minunată. 9. înFlandria de apus (WestFlandem): Briiga, lăt. Bruga, frânceşte Brugges, cet. mare, avută, zidită foarte frumos, cu 44.000 lăc., un mare număr de făurişti, neguţătorie tare întinsă, ajutată şi prin un canal, dus până la Ostenda. între zidiri sânt mai strălucite: beserică Maicei noastre, casa Senatului şi palaţul, în care lâcuia mai de mult Episcopul. Are Ateneu sau Colegiu crăiesc, Academie pentru arţi, bibliotecă şi alte aşezăminte literare. în suta a 13 din privinţa neguţătoriei se număra între cele dintâi cetăţi a Europei. Ostenda (Ostende), cet. cu 12.000 lăc., port şi neguţătorie de mare. - Niuport (Nieuport), cet. de rând, cu port. - Ipern (Ypem), cet. cu 15.000 lăc., Episcopie şi întăritură. - Curtre (Courtrai), cet. cu 19.000 lăc., zidită lângă râul Lis. p. 120// XI. HOLANDIA A. Peste tot §. 1. Crăimea Holandiei şi-au împrumutat numele de la provinţa ei primară Holandia. Se numeşte şi Ţara de jos sau Niederland, din pricina, că partea mai mare a pământului e aşezată, şi pe unele locuri mai jos ca faţa mării. Se mărgineşte, de cătră a. şi m. n. cu Mr. germanică; de cătră r. cu Germania, sau Hanovera şi Prusia de la Ren; de cătră m. z. cu Belgiul. Luxemburgul holăndesc se află între Prusia de la Ren, Francia şi Belgiu, şi e despărţit de celealalte provinţe. Se întinde de la 50°44’ - 53°34’ a lăţ. şi de la 21°16’- 24°54’ a lungi.; însă fără Luxemburg şi măsură în arie peste tot 617 m2, sau după Ştain numai 604 m2. Luxemburgul holăndesc, cu arie de 50 m2, şi partea mai mare a Limburgului holăndesc, cu arie de 40 m2, se ţin de Confederarea germanică. §.2. Firea s-au arătat cătră Holandia străină în mare măsură, şi de cumva nu ar fi p. 121// plinit scăderile pământului industria omenească, ea, în loc de a fi precum este, una dintre cele mai înfloritoare ţări a Europei, ar fi rămas mişea şi deşartă, pradă elemintelor; că undele mării ar ţinea coperită partea mai mare a provinţelor de cătră apus, de cumva nu ar fi împedecate prin umplături, rădicate cu mare ostăneală; şi alte părţi iară ar fi coperite cu rovini şi bălţi, de cumva iară mâna omenească 103 nu le-ar fi scurs pre acestea, şi nu le ar fi mutat în păşuni grase şi câmpuri roditoare. Provedinţa au plinit scăderile firii, aşezând în această stearpă ţară poporul cel mai strădalnic. Pentru alte popoare au făcut firea mult; pentru Holanzi foarte puţin; acelea au avuţiile sale mai mare parte din pământul, în care lăcuiesc; iară aceştia au câştigat tot ce au cu osteneala mânilor sale; de unde se zice: Tellurem fecere Dii, sua littora Belgae. Pământul acestui stat, luând afară numai Luxemburgul, este un şăs necurmat, fără deal, fără peatră, fără izvoare şi fără păduri. Acesta şăs în mai multe locuri e mai jos ca faţa mării şi se apără în contra inundării prin umplături, insule şi dine. Se află şi multe rovini şi bălţi. Mai de frunte sânt rovinile dintre gura Şeldei şi Mas; cea din Limburg, numită Peel, şi rovina Bourtanger Moor, din provinţa Drente. Mai multe rovini şi locuri băltoase s-au stârpit prin canaluri, şi s-au dobândit pământ folositoriu, numit Polder. Din polderuri se scoate şi acum apa prin mahini şi se p. 122// varsă în canaluri. Acestea taie ţara cruciş curmeziş şi în unele părţi plinesc drumurile, care nu se pot face pentru apătoşiea pământului. în provinţele de cătră m. z. se află şi câteva câmpuri arinoase şi saci. Unele ţinuturi, mai cu samă din provinţele Gheldria şi Holandia, pătimesc mult prin vărsarea apelor curgătoare, care trecând peste umplături, înundă pământul, şi îl copere cu arină. Singur Luxemburgul e muntos şi învăscut cu mari păduri. Munţii aceştia se trag din Ardenii Franciei. Aerul e umed în partea mai mare a acestei Crăimi, desele neguri întunecă orizonul mult tâmp, vânturile grele şi furtunile domnesc adeseori. Mai ne sănătoasă este Holandia, Zelandia şi Frisia, în care aborirea mării şi a apelor stătătoare, nestatomiciea tâmpului, şi apa rea de beut pricinuesc dese friguri rele. Sânt totuşi şi ţinuturi sănătoase, mai cu samă în provinţele de cătră m. z. şi r. Frigul e cu mult mai stâmpărat în Crăimea Holandiei de cât în Germania supt asemenea lăţime. 104 §.3.0 parte a Crăimii Holandiei o fac insulele, dintre care unele se află mai spre m. z., la gura Şeldei, a Masului şi a Renului; altele spre m. n., lângă sânul Zeuderse. în cele dintâi sânt mai mari următoarele: Valheren, Zeudbefeland (Zuidbeveland), Nordbefeland, Shauven (Schouwen), Deufeland (Duiveland), Tolen, Oberflache, Furn (Voom), Beierland, ş.a. care fac o parte a provinţei Zeland. Dintre cele de cătră m. n. sânt p. 123// mai de însămnat: Tesel (Texel), Fliland (Vlieland), Tersheling şi Ameland, care se ţin parte de provinţa Holandia, parte de Frisia. §. 4. De cătră m. n. şi a. se spală Crăimea Holandiei prin Mr. nemţască, a căriea sân mai de frunte e Zeuderse (Zuidersee), presărat cu neafunde şi periculos de corăbiet. Afară de acesta o parte a Dolartului şi micul sân Lauverse, încă se ţine de această Crăime. Lacuri se află în mare număr, mai cu samă în provinţele: Frisia, Holandia şi Groninga, între care este mai mare: Marea Hărlemului; că în Holandia lacurile se numesc mări. Mai mare este numărul curgătoarelor, dintre care cele mai de frunte îşi ieu începutul în alte ţări, şi fiind pământul Holandiei aşezat, curg lin şi se împart în mai multe ramuri. Curgătoarele mai mari sânt: 1. Renul, care când ajunge în Holandia are lăţime de 383 stânjâni. Se împarte pământul ei în 6 ramuri. Din acestea cel de cătră m. z. se numeşte Val şi se mestecă cu Masul; al doilea, care trece pe la cetatea Nivport, se zice Lee; al triilea Renul-vechiu; al patrule Amstel, al cincilea Veht şi a şasălea Eisel (Yssel). în Ren se dăşartă Moselul, care udă numai puţin loc Luxemburgul. 2. Masul care dupăce14 se mestecă cu Renul, se zice Merve; iară un ram a lui, care curge mai spre m. z. se numeşte Mâsul-vechiu. în Mas întră râurile: Rur şi Domel. 3. Şelda, udă numai puţin loc din Zelandia, şi se deşartă p. 124// în 14 în original, legat 105 mare, prin mai multe guri. 4. Hunsa, o apă mică, carea trece pela cetatea Groninga. Toate apele Holandiei au guri largi, sânt tare afunde şi curg lin. Canaluri are Holandia mai multe de cât orice ţară de aşa mică întindere. Mai de frunte sânt: Canalul Holandiei de meazănoapte, lung 12 miluri, afund 24 urme, care se poate corăbiea şi de corăbii de mare. Se întinde între Amsterdam şi portul Helder; Canalul-lung, ce trece prin Groninga şi Frisia, şi împreună apa Ems cu portul Harlinghen. Afară de acestea multe mai scurte, mai cu samă în provinţa Holandia, unde mai toate cetăţile sânt între sine legate prin canaluri. §. 5. Pământul este în partea mai mare acestei Crăimi ne roditoriu, şi cea mai mare strădanie a lăcuitorilor încă nu e în stare a produce cele de lipsă pentru nutrirea lor. Dintre vietăţi se află mai cu samă: multe vite cu coame, cai mari şi tari, oi, porci, multe sburătoare de casă şi sălbatice, mai cu samă de apă; albine, peşti, ş.a. Din vegetătoare: bucate, mai cu samă: săcară, ovăz şi hrişcă; cânepă, in, robea, tăbac; dintre legumi foarte multe crumpene, poame puţine, multe, feliuri de flori, cătră care are acest popor plăcere nespus mare. Vin se face numai puţin în Luxemburg. Din minerale se sapă: torfa, cărbuni de peatră; sarea se ferbe din apă de mare, ş.a. §. 6. Crăimea Holandiei în anul 1840 au numărat 2.800.000 lăc., carii se împart în: Ho- p. 125// lanzi, Nemţi, Frisi, Valoni şi Evrei. Valonii vorbesc un dialect frâncesc; Holanzii şi Frisii dialecturi nemţăşti. Mulţimea o fac Holanzii, ca la 2 milioane suflete, lăţiţi mai peste toate provinţele. Nemţii lăcuesc mai număroşi în Luxemburg şi Gheldria; în Luxemburg totuşi plasa poporului mai aleasă vorbeşte limba frâncească. Frisii lăcuesc în Frisia, Valonii mai cu samă în Luxemburg şi provinţele de cătră m. z. Evrei sânt la 50.000, mai mare parte prin cetăţi. Răligie domnitoare nu se află în Holandia, ci toate desbinările creştineşti au deplină volnicie, şi drepturi asemenea. Partea mai mare a 106 lăcuitorilor, dimpreună cu Curtea crăiască, se ţine de răligiea răformată- calvinească; urmează cu numărul Luteranii, apoi Catolicii, mai cu samă în provinţele de cătră m. z. şi în Luxemburg. Sânt încă Menoniţi mulţi, mai puţini Rămonstranţi şi Anabaptişti, apoi 50.000 Evrei de legea lui Moisi. Holanzii vorbesc limba nemţască de jos (Plattdeutsch). Ei sânt de stătură înaltă, au trup puternic, faţă neplăcută; sânt tăcuţi, lini şi mai ne curmat cufundaţi în cugetări; strădalnici, păstrători, cumpătaţi şi iubitori de curăţănie în mare măsură. Holandul lucră toată zioa, şi nu grăieşte nemic fără lipsă; iară după ce ş-au plinit lucrul, se aşază la odihnă, şi îşi petrece rămasa parte a zilei în tăcere. El e rece cătră străini, şi nu dă nice face ceva fără plată. De câştig e poftitoriu în mare măsură, p. 126// pentru care nu cruţă nici ostăneală şi îşi pune vieaţa în pericul. Patriea ş-o iubeşte din inimă, umplăturile şi canalurite îi sânt cele mai preţoase odoare. Datinile sale le ţine strâns şi între străini, nice face schimbare în ele, de i s-au întâmplat ori ce norocire, de au câştigat mai multe sute de mii. însuşirea Holanzilor mai de frunte e curăţiea, în carea nu îi întrece nice un popor pe pământ. Aceasta se vede peste tot locul: în casă, în uliţă, în câmp, în corabie, în cetăţi, în sate; între neguţătorii şi plugari, între avuţi şi săraci, ba în multe se întinde până la lucru de râs. Holandul are cămări (odăi) strălucite, în care nu lăcueşte în toată vieaţa sa, ca să rămâe tot frumoase, şi bucătăriea e încărcată de vase de aramă strălucitoare, încare nu se ferbe niceodată, ca să nu-şi peardă strălucirea. însămnaţi sânt Holanzii şi de plăcerea, carea o află în flori. Şi cel mai sărac ţărean trăbue să aibă o grădinuţă cu flori frumoase, mai cu samă dinaintea câsii. Doară prin acestea voesc Holanzii a plini frumseţele fireşti, de care e acest pământ foarte lipsit. §.7. Din privinţa industriei şi a neguţătoriei, se numără Holanzii între cele dintâi popoare a lumii. în toate cetăţile, ba şi în multe sate, se află făurişti în mare număr, în care se lucră mai cu samă: pănură. 107 pânză de tot feliul, carton, tort, care apoi se vinde neţăsut; hârtie, zăhar, mânăfapturi de pele, ş.a. Se găteşte şi mult borax, ţinabor, blaivais, salpetru, porţelan, unelte de metaluri, ş.a. p. 1271/ Mulţi dintre Holanzi se cuprind cu pescuitul de mare, şi mai multe sute de corăbii plutesc în tot anul pe Oceanul atlantic şi gheţos, spre a prinde balene şi heringi. Acest modru de câştig au scăzut totuşi mult de la starea de mai dinainte. în floare e vităritul, ajutat prin mulţimea păşunilor grase; de unde caşul şi untul se numără între cele mai de frunte articule de neguţătorie. Holandia era oarecând în neguţătorie cea dintâe ţară în Europa. Acelea tâmpuri fericite au trecut; că vecina Britanie ş-au întins putemicile sale braţe peste cinci părţi a pământului. Holandia au fost sâlită a se rătrage, cu atâta mai cu samă, că spre suruparea ei s-au însoţit şi alte pricini, mai cu samă urmările răvoluţiei ffânceşti, prin carea au perdut Holandia sume de bani groasnice şi mai multe colonii de mare preţ. Neguţătora ei totuşi, alăturată cu mărimea ţării, este şi acum înfloritoare. Holanzii au în ţări străine căpitale de 1.350 milioane fior. de Austria, care aduc în tot anul câştiguri frumoase, şi neguţătorii cu poliţe din Amsterdam încă dobândesc sume însămnătoare. Se aduc în Holandia: bucate, lemne, vite pentru îngrăşare, vin, metaluri, sare, lână, bumbac şi alte produpte nelucrate. Se scot mai cu samă: pânză, caş, unt, peşte sărat, hârtie, robea, pei, produpte de Hernie, flori şi mai cu samă negoaţe de colonii, care le vând Holanzii la o parte mare a Germaniei. p. i25//Neguţătorie de uscat poartă mai cu samă: Hârlemul, Uetreh- tul, Laidenul, Levardenul şi Nimveghenul; iară de mare: Amsterdamul, Roterdamul, Flisinghenul, Midelburgul, Dortrehtul şi Groninga. §. 8. în ştiinţe şi arţi au păşit Holanzii în toate tâmpurile mai alăturea cu popoarele luminate a Europei, de şi e patria lor, din privinţa 10$ darurilor fireşti, puţin părtinitoare Muselor. Vrâsta de aur a ştiinţelor au fost în Holandia în suta a 16 şi a 17. Acuma se află în această ţară trii Universităţi: la Groninga, Laiden şi Uetreht; multe Academii, Colegiuri sau Ateneuri, Gimnase şi peste 3.900 scoale începătoare. în floare sânt şi arţile, mai cu samă Zugrăvirea, în carea şi în tâmpurile vechi au strălucit din acest popor un mare număr de bărbaţi, preţuiţi de toată Europa. Cătră Musică au arătat puţină plecare, şi Poesiea naţională au fost Holanzilor puţin plăcută; dară cu atâta mai tare au preţuit ei pre cea lătinească. §. 9. Forma chivemisirii e monarhică răstrânsă ca în Francia; chivemisirea totuşi nu este aşa tare concentrată, nice puterea Craiului aşa mărginită. Poporul se înfaţueşte prin doaă curţi, din care cea dintâe stă din 44 - 60 mădulari, numiţi de Craiul pentru toată vieaţa; iară a doa din deputaţi, aleşi prin popor. Acestea doaă curţi se zic Staturile Genărare, şi se adună din porunca Craiului mai puţin în tot anul odată. Provinţele încă au staturile sa- p. I29//\e, care încă se adună în anumit tâmp, spre a se statui de lucrurile provinţelor. Toţi lăcuitorii au drepturi asemenea, şi poartă greutăţile publice în o formă. Urmarea e moştenitoare în Casa oranică, în amândoaă sexurile. Lista civilă stă din 1.425.000 fiorini de Holandia. Dicasteriul mai de frunte, afară de Ministeriu, e Senatul Statului. Finanţele Holandiei se află în stare mişea. Spesele publice pe anul 1839, s-au presocotit amăsurate veniturilor în 44.249.164 fiorini; însă dătoriile sânt foarte mari şi ajung la 2.000 milioane fiorini. Din mită totuşi plăteşte 8 milioane Belgiul. Laturea mai slabă a Holandiei o fac finanţele. Un fior de Holandia face cu ceva mai puţin de 30 cr. în argint. Puterea oştească de uscat, în tâmp de pace, cuprinde 26.000 ostaşi, a cărora număr se rădică în tâmp de răsboiu până la 80- sau 100 mii. Flota stă din 93 corăbii de răsboiu până la 80 sau 100 mii. Flota 109 stă din 93 corăbii de război mari şi mici, între care 8 de linie gătate, 22 fregate, 8 corvete, mai multe corăbii desfăcute în arsenaluri, ş.a. întărituri are Holandia multe şi puternice, între care următoarele sânt mai de frunte: Mâstriht, Breda, Berghen op Zom, Herţoghenbuş şi Flisinghn. La Helder, Flisinghen, Amsterdam şi Roterdam, se află porturi pentru flotă. §. 10. Se împarte Crăimea Holandiei în 12 provinţe, dintre care următoarele trii se află spre apus: 1. Holandia de meazănoapte, p. 130//2. Holandia de meazăzi şi 3. Zelandia; iară spre meazănoapte doaă: 4. Frisia şi 5. Groninga; spre răsărit patru: 6. Drenta, 7. Ofer- Aisel sau Iselana dincolo. 8. Gheldria şi 9. Limburgul; spre meazăzi: 10. Brabanţia de meazănoapte; în mijloc 11. Uetreht, la care se mai adaogă 12. Luxemburgul holăndesc. B. Topografica Amsterdam, cet. mare şi după London cea mai avută în Europa, cu 210.000 lăc., zidită în forma lunii jumătăţite, în Holandia de meazănoapte, lângă râul Ai (Y) şi Amstel, în vecinătatea sânului Zeuderse, pe 90 insule, legate între sine cu 280 poduri. Uliţile, care se întind mai mare parte pe lângă canaluri, sânt foarte frumoase, oble, curate, cu multe zidiri strălucite şi sădite cu arbori. Mai pompoase sânt uliţile din mijlocul cetăţii: Herengraht şi Kaisergraht, în care se vând cele mai preţoase negoaţe din amândoaă emisferele. Zidirile mai strălucite sânt: casa Senatului veche, o zidire foarte pompoasă; casa Senatului noaă, bersa, bancul, zidirea Academiei, numite Felix meritis, podul peste Amstel, beserica S. Nicolae, a Catarinei şi poarta Hârlemului. între aşezămintele pentru ştiinţe şi arţi sânt mai alese: Ateneul, Academiea arţilor, institutul crăiesc pentru ştiinţe şi arţi, Academiea Felix meritis, şi Adunăciunea de lucruri fireşti. între 110 lăcuitori sânt 22.000 Evrei foarte avuţi. Din- p. 131// tre beserici 18 sânt catolice, 10 călvineşti şi una grecească. Vestit este Amsterdamul şi de neguţătorie, carea de au şi scăzut de la floarea, ce o avea mai de mult; este totuşi împortătoare şi întinsă prin toate 5 părţi a lumii; că în portul acestei cetăţi, care se află în râul Ai, întră în tot anul la 2.000 corăbii, venite din călătorie depărtată. în suta a 18 Amsterdamul au fost cea mai avută cetate în Europa. în el se află chivemisirea de marină; curtea crăiască însă, cu alte deregătorii a Crăimii, lăcueşte în Hâga. Amsterdamul se află supt 22°32’ 54” a lungi, şi 52°22’ 7” a lăţ. Are verfte foarte mari şi în portu-i se ţine o parte a flotei. Nu departe se vede satul Zârdam, cu 10 mii lăc. şi 2.300 (?)15 mori de vânt. Aici au învăţat împăratul Rusiei, Petru, măestriea de a dura corăbii, şi casa, în carea au lăcuit şi au lucrat, se arată şi acum. Hăga (Haag, sau Gravenhaag, lăt. Haga Comitum), a doa cetate a Crăimii, zidită în Holandia de meazăzi, în loc rădicat, din carea pricină are climă mai sănătoasă ca alte cetăţi a acestei provinţe. Hâga numără 52.000 lăc., are uliţi oable, udate mai mare parte de canaluri, şi înfirumseţate prin mai multe zidiri pompoase, între care: Curtea crăiască, palaţul Staturilor generare, casa Senatului, măgăzinul de bucate şi beserica noaă, sânt mai de frunte. Dintre aşezămintele literare însămnăm numai Soţietatea pentru Fisică, Zugrăvire şi Poesie. p. 132// Neguţătoriea ei încă e în floare, şi asemenea îndustriea. Are şi o mare vărsătorie de tunuri. în Hâga lăcueşte Craiul cu alte deregătorii înalte, şi se adună Staturile generare. 111 15 însemnarea autorului Alte locuri alese din Crăimea Holandiei. 1. în Holandia de meazănoapte (Nord Holland): Hărlem (Haarlem), cet. cu 21.000 lăc., căpitala acestei provinţe, zidită spre apus de la Amsterdam, lângă Marea Hârlemului; are multe făurişti, şi poartă mare neguţătorie. Beserica primară din Hârlem e mai mare în toată Holandia, are organe de 8.000 fluere, între care unele mai lungi de 5 stânjâni. Uliţile acestei cetăţi încă sânt udate de mai multe canaluri. în piaţ stă un monumânt, rădicat lui Laurenţie Ioanson sau Chister, pe care îl socotesc Holanzii de aflătoriul Tipografiei. - Alcmâr, cet. cu 9.000 lăc., ce poartă neguţătorie mare cu caş. - H6rn (Hoom), cet. cu 10.000 lăc., lângă Zeuderse. - Helder, cet. mică, cu port. 2. în Holandia de meazăzi (S ti d H o 11 a n d): Laiden, (Leyden lăt. Lugdunum Batavorum) cet. mare şi strălucită, zidită în loc desfătat, pe amândoaă malurile Renului; are Universitate cu alte aşezăminte literare, neguţătorie mare, multe făurişti, peste 35.000 lăc. - Delft, cet. cu 13.000 lăc. - Gauda (Gouda), cet. de rând cu multe făurişti, mai cu samă de pipe de pământ, în care'lucră la 2.500 oameni, şi câştigă pe an 7 milion fior. de argint. - Shidam (Schiedam), cet. cu 10.000 lăc. p. i3i//Roterdam, cet. mare, pompoasă şi cea mai avută după Amsterdam; numără peste 70.000 lăc., are un mare număr de făurişti şi poartă neguţătorie mare. Uliţile îi sânt tăiete de canaluri mari, întru atrâta, cât şi corăbiile de mare pot pătrunde până în mijlocu-i. Bersa, zidirea Admiralităţii şi palaţul, care era mai demult a Companiei de 112 India, sânt în această cetate cele mai pompoase zidiri. Soţietatea învăţată, numită bătăvească, şi şcoala lătinească, sânt aşezămintele literare mai de frunte. - Dortreht, cet. cu 20.000 lăc., în o insulă, lângă apa Merve; poartă neguţătorie mare, are port şi verfte. 3. în Zelandia (Z e e 1 a n d): Midelburg, cet. cu 15.000 lăc., port şi neguţătorie mare. - Flisinghen (Vlissingen), cet. de mijloc, cu puternică întăritură şi port. De însămnat sânt verftele şi cumplitele măgăzine a acestei cetăţi. Midelburgul şi Flisinghenul sânt zidite în Insula Valhern. - Zirkze (Zierikzee), cet. neguţătorească în Insula Scauven, cu 6.000 lăc. 4. î n F r i s i a (F r i e s 1 a n d): Lovardn (Leeuwarden), cet. cu 17, sau după alţii cu 21.000 lăc., zidită lângă râul Ai, poartă neguţătorie mare. - Franecher, cet. mică cu un Ateneu, care mai de mult era Universitate. - Hârlinghen, cet. cu 7.500 lăc., şi port. 5. în Grbninga, (G r 5 n i n g e n): Groninga (Groningen), cet. lângă râul Hunse,p. 134//cu 30.000 lăc., Universitate, multe făurişti şi neguţătorie mare. - Vinshoten (Winschoten), cet. mică cu întăritură. 113 6. în Drente (D r e n t h e): Asen, cet. mică, căpitala acestei provinţe. -Mepel cet. cu 6.000 lac. 7.în Aisela dincolo (Overyssel): Zvol (Zwoll), cet. frumoasă, cu 14.000 lăc., lângă râul Aa. - Deventr, cet. cu 14.000 lăc., zidită lângă apa Aisel, are întăritură ţapănă. - Kampen, cet. cu 9.000. 8.în Geldria (G e 1 d e r n): Arnhem, cet. întărită, zidită în unghiul, unde se desbină Aiseiul de Ren, numără 15.000 lăc. şi poartă neguţătorie mare. - Nimveghen, cet. cui 7.000 lăc.. lângă Val, întărită ţapăn şi zidită frumos. - Zâtfen (Zutphen), cet. întărită cu 10.000 lăc. 9. în Limburgul holăndesc: Mâstriht (Mastricht), cet. mare, întărită ţapăn şi zidită foarte frumos, pe amândoi ţărmurii apei Mas, cu 22.000 lăc., multe făurişti a şi neguţătorie mare. In vecinătate se află o vestită baie de peatră şi în aceasta o peşteră lungă de 6 şi lată cale de 2 ore, cu aproape la 20.000 ganguri, ce se taie cruciş curmeziş. - Rurmonde (Roermonde), cet. întărită, lângă Mas. - Venlo (Wenloo) cet. întărită. A 10. In Brabanţia de meazănoapte (Nord Brabant): Herţogenbuş, cet. mare, frumoasă şi p. 135// întărită ţapăn, cu 21.000 lăc., multe făurişti şi neguţătorie. - Breda, cet. întărită ţapăn, 114 cu 13.000 lăc. şi Academie ostăşască. - Berghen op Z6m (Bergen op Zoom), cet. ţapăn întărită, cu 7.500 lăc. - Tilburg, cet. cu 12.000 lăc. 11.în Uetreht (U t r e c h t): Uetreht (Utrecht, lăt. Ultrajectum), cet. mare şi strălucită, zidită lângă Ren, care se împarte aici în Renul-vechiu şi Veht, numără la 42.000 lăc., are un mare număr de făurişti şi poartă neguţătorie mare. Universitatea de aici e tare vestită, are toate gătirile trăbuincioase, şi afară de ea se află în această cetate şi alte aşezăminte literare. în Uetrecht lăcueşte un Arhiepiscop a Iansenistilor. - Amersfort, cet. neguţătorească, cu 12.000 lăc. A 12.In Luxemburgul holăndesc: Luxemburg, una dintre cele mai puternice întărituri a Europei, cap Marelui Ducat Luxemburg, cu 12.000 lăc. Oastea apărătoare în această cetate o ţine pe rând Prusia şi Holandia. C. C o 1 o n i i 1 e Holandia domneşte peste un mare număr de colonii, în Asia, Africa şi America, care peste tot măsură în arie 4.735 m2 cu 6.700.000 sau după Balbi cu 9.442.000 lăc. Din acestea sânt mai de frunte: a) în Asia gubernia Bata viei în Insula Ja- p. 13 6//va sau lava, o mare parte a Sumatrei, Madura, insulele Aromatelor (Gewurzinsel), mai multe din insulele Selebes (Celebes), ş.a. b) în Africa, 13 forturi şi colonii neguţătoreşti în Gvinea. c) în America: Coloniea Surinam în Guaiana, insulele Curasao, a S. Eustahie, Saba, a S. Martin ş.a. din Antilele mici. 115 XII. MAREA BRITANIE A. Peste tot §. 1. în Oceanul atlantic, spre m. n. de la Francia, şi spre a. de la Belgiu, Holandia, Germania şi Dania, între 49°55’ 30” - 60° 44’ a lăt, şi între 7° - 20° a lungi., se află doaă insule mai mari, dimpreună cu multe altele mai mici, care toate formează Monarhiea Britească, sau Crăimea Marei Britanii. Aceasta se udă de toate părţile cu undele Oceanului atlantic, sau se mărgineşte de cătră m. n. cu Marea de meazănoapte; de cătră r. cu aceasta şi strâmtoarea de Cale; de cătră m. z. cu Canalul sau Mâneca şi Oceanul atlantic în înţelesul strâns; de cătră a. cu Oceanul atlantic, a căruia o parte se zice Mr. caledonicâ. în arie p. 137// măsură peste tot 5.706 m2, din care 2.728 Anglia, 1.467 Scoţia şi 1.511 Irlandia. §. 2. Pământul M. Britanii se copere parte de munţi, parte stă din şăsuri şi parte din câmpuri puţin deloase, în forma undelor mării. Partea de cătră răsărit a amânduror insulelor e mai aşezată, şi munţii se întind mai mult spre apus, unde şi ţărmurii mării sânt tare înalţi şi colţuroşi. Munţii acestor insule fac o sistemă, carea se numeşte britească, sau caledonească. Vârvurile mai înalte se află în Scoţia, după care urmează cele din Anglia, apoi din Irlandia. Ei se întind în mai multe braţe, dintre care mai multe nu se leagă cu trupina. Sânt şi câteva vârvuri singuratice. 117 în Anglia sânt mai de frunte următoarele braţe: Munţii din Comeul, întinşi de cătră r. spre a., cu băi de cusutoriu şi aramă foarte avute. Aceştia se gată spre r. în capul Donşnes (Dungheness), iară spre a. în capul Lendsend (Landesend) şi Lizerd (Lizard). De la aceştia spre m. n., mai pe mijlocul ţării, se întind munţii Pic (Peak), dintre care vârvul mai înalt Huarn-Said (Wham-Side) se rădică numai ceva peste 4.000’. Paralel cu aceştia se trag munţii din Uels (Wales *), închizând între p. 138// număroasele sale braţe multe văii desfătate. în Anglia de meazănoapte şi Scoţia de meazăzi, se înalţă munţii Cevfiot (Cheviot), în carii se află o de frunte fântână a avuţiilor Angliei, nespusa câtime de cărbuni de peatră. Pe mijlocul Scoţiei, de la o mare până la alta, se trag munţii Grempien (Grampian), cu păduri mari, văii afunde, multe gropi şi peşteri. Câteva vârvuri se înalţă peste 4.000’. De la munţii Cevfiot, până la Grempien, se întind şi alte braţe de munţi păduroşi. Toată Scoţia de meazănoapte e presărată cu munţi foarte colţuroşi şi petroşi, ce închid mai multe ţinuturi romantice, care trag spre cercarea lor pre mai mulţi călători, şi îmbracă în frumseţe pre această ţară, almintrălea strearpă şi săracă. Scoţia de meazănoapte pentru mulţimea munţilor se numeşte Scoţia înaltă. Aici se află cel mai înalt munte al Britaniei Ben-Nevis, şi vestitele capuri Reds (Wrath), şi Dongsbi (Dungsby). Are şi Irlandia câteva ramuri de munţi, mai cu samă în partea de cătră m.n. şi m. z., carii totuşi au înălţime neînsămnătoare. Şăsuri se află mai multe în Anglia şi Irlandia, mai puţine în Scoţia. Multe dintre şăsuri sânt rovinoase. în părţile de cătră r. e pământul mai arinos; în cele de cătră apus, apătos. Lângă ţărmurii Anglii de cătră răsărit se văd multe dealuri de cretă, şi de la acestea au căpătat ea în vechime numele de Albion. *) Litera W în cele mai multe cuvinte englezăşti sună ca lătinescul U, şi cirilescul U; rămâind totuşi consunătoare, şi făcând cu vocala de lângă ea numai o silabă. în acele nume englezăşti (e) fără accent să se pronuncie ca diftongul (ea) sau (h); iară e cu accent, ca e de rând. nâ Clima M. Britanii se osăbeşte mult de a ţă- p. 139// rilor din uscatul Europei, ce se află supt acea lăţime geografică cu ea. Vânturile suflătoare de cătră mare poartă cu sine multe umezăli, care adunându-se în nori şi neguri, întunecă orizonul în partea mai mare a anului. Ceriul curat e ceva rar în Britania, şi acesta încă ţine numai tâmp scurt, şi adese ori sânt sâliţi lăcuitorii a întrebuinţa zioa pe la amiazi lumină, mai cu samă în cetăţile mai mari a Angliei, unde se măreşte întunecimea şi prin înălţimea căsilor. Acelea vânturi însă de altă parte stâmpără vara căldura şi domolesc iama frigul: de unde vitele iernează afară, fără a se scuti prin coperiş; Temsa se copere cu gheaţă numai a rare ori, carea încă e de rând supţire şi calea de sanie este englezilor ne cunoscută; ba nice au în limbă nume pentm acest feliu de trăsură. în luna lui Noiembrie sânt câmpurile pe aici învăscute cu păşuni grase, şi primăvara, când e pe la noi amorţit pământul de ger, sau coperit încă cu nea groasă, Anglul paşte turmiie în câmpiile înverzite, şi aruncă sămânţa în umedul pământ. Râurile lui se prăvale cu sunet p’intre ţărmurii înfrumseţaţi cu floricele de primăvară, când acestea stau la noi încă amorţite în gerosul pământ. însă de altă parte, Anglul nu gustă dulcele rod a viţii, de cumva nu-1 va căpăta de peste mare, ba şi poamele, ce cresc în pământul lui, nu au dulceaţa şi gustul celor din uscatul Europei. Scoţia de cătră m. n., precum toate ţările muntoase, are iarnă mai aspră, mai mult ţii- p. 140// toare şi aer mai puţin umed ca Anglia, nice se umbreşte de aşa dese neguri şi nori. în Irlandia e atmosfera mai turbure, iama mai călduroasă şi vara mai răcoroasă ca în Anglia, şi peste tot multă umezală, nori şi neguri. Despre neguroasa această ţară totuşi aşa vorbeşte Oconel în o cuvântare: „Ah! Eu iubesc această ţară, ea este peste măsură roditoare; câmpurile ei nice le frige căldura soarelui, nice gerul amorţindu-le, le mută în deşerturi triste; munţii erineşti, verzi ne curmat, înalţă cătră 119 ceriu tot deauna frumos culmele sale; râurile ei se prăvale în jos pe lângă aceşti munţi, şi melodiosul lor glas se aude ca din veci, sunetul acestora arată sănătatea şi verdeaţa vălilor, sumeaţa înălţime a munţilor, şi izvorâtoarea avuţie a şăsurilor”. în ochii unui patriot, patriea e pururea cea mai frumoasă ţară pe pământ. §.3. Afară de cele doaă insule mari, ce formează partea mai de frunte a Monarhiei briteşti, se mai află în Oceanul atlantic mai multe insule mărunte, parte singuratice, parte împreunate în vloguri şi arhipelaguri. Mai de însămnat sânt: a) Arhipelagul insulelor Sili (Scilly), care cuprinde 145 insule împrăştiete spre a. de la capul Lendsend, dintre care numai 6 sânt lăcuite. Mai demult se afla în ele împortătoare băi de plumb, b) Insula Ueit (Wight), în vecinătatea cetăţii Pordsmauds cu pământ roditoriu, climă sănătoasă şi arie de 9 m2. c) Tenet (Thanet) şi Şepi (She- p. 141// pey), amândoaă aproape de gura apei Temse. d) Holi (Holy), spre m. n. de la cet. Bedford, aproape de Scoţia. Acestea spre m. z. şi r. de la Anglia; iară spre a. e) Englsi (Aglesea) se ţine de Principatul Uels, cu care se leagă prin un minunat pod de fer, lung 560, lat 28 şi înalt 125 urme. Măsură în arie 8 Vi m2, şi are multe băi de aramă, f) Men (Man), între Anglia, Irlandia şi Scoţia, cu arie de IOV2 m2 pământ ne roditoriu şi multe băi de metaluri. Acestea toate se ţin de Anglia, iară de Scoţia următoarele: a) Arhipelagul insulelor Oarcni (Orkney) sau Orcadele, spre m. n. de la Scoţia; cuprinde 30 insule petroase şi puţin roditoare. b) Arhipelagul Şetlendelor (Shetland), cuprinde 86 insule petroase foarte, cu aer umed şi furtune grele; se află spre m. n. ^de la Orkade. c) Arhipelagul Hebridelor, se află spre a. de la Scoţia înaltă, cuprinde 300 insule, dintre care 86 sânt lăcuite de 82.000 oameni. Mai de însămnat sânt următoarele: Luis (Lewis), cea mai mare între toate, Scai (Skye) Sauds-Uist (South Wist), Mul, Isla şi Stefe (Staffa). în aceasta de pre 1EO urmă se află peştera lui Fingal, lungă 237, înaltă pe unele locuri până la 117, largă de la 20-52 urme. Fundul ei îl copere marea şi păreţii sânt de bazalt. Această peşteră se numără între cele dintâi minuni a firii, ce se află în Europa, d) Insula Eren (Arran), spre m. n. de la Hebride. p. 142// De Irlandia încă se ţin câteva insule; care totuşi sânt foarte mărunte. §. 4. M. Britanie se udă de toate părţile prin Oceanul atlantic. Părţile acestuia, care se ţin de Britania, sânt: 1. Canalul sau Mâneca, presărat cu un mare număr de stânci şi neafunde, se leagă cu Mr. de meazănoapte prin strâmtoarea de Cale. 2. Mr. de meazănoapte sau germanică, carea face în Britania următoarele sânuri: sânul gurii Temsei, sânul Uaş (Wash) la gura apei Aus; sânul Homber, la gura apei de acest nume; Fords, la gura apei Fords în Scoţia; sânul Te (Tay), iară acolo, ceva mai spre m. n. şi More (Murray), din jos de cet. Invemes în Scoţia. 3. Mr. caledonică, spre a. de la Scoţia înaltă, între aceasta şi Arhipelagul Hebridelor. 4. Mr. irlandică, între Anglia, Scoţia şi Irlandia. Părţile ei sânt: canalul de la Brista, spre a. de la cetatea de acest nume; canalul S. Gheorghie, între Uels şi Irlandia; Canalul de meazănoapte, între Irlandia şi Scoţia; sânul Selue (Solway), între Anglia şi Scoţia, şi sânul Claid (Clyde), în Scoţia, lângă Insula Eren. în Irlandia face Oceanul numai sânuri mici, între care Dongal (Donegal) şi Galue (Galway), sânt mai de frunte, amândoaă spre a. Lacuri se află în Anglia puţine, mai multe sânt în Scoţia; însă nice atâtea, nice aşa mari p. 143// ca în Irlandia. Dintre lacurile Angliei este mai de frunte lacul Uinender mir (Winander Meer) în comitatul West Moreland, cu ţărmuri nespus desfătaţi. Mai toate lacurile Scoţiei se încungiură de munţi şi au mare afunzime. Mai de frunte sânt următoarele: 121 Lommond, cu ţărmuri desfătaţi, lung 5, lat 2 miluri şi afund 600’. Mai încolo Ness, lung 4V2 şi Awe, lung 5 miluri. între lacurile Irlandiei sânt mai mari Ern (Eam), Hi (Neagh) şi Ri (Ree). §. 5. Numărul curgătoarelor este mare; care totuşi pentru îngustimea ţării au curs mai mare parte scurt. în Anglia sânt mai de frunte: Temsa, lăt. Tamesis, englezeşte Thames; curge de cătră apus spre răsărit, adapă între alte cetăţi Londonul, şi se deşartă în Mr. germanică. La London începe a fi atâta de largă şi afundă, încât se poate corăbia şi prin corăbii de mare. Tot în acea mare se deşartă apa Aus (Ouse) de răsărit şi Homberul (Humber). Cea dintâe din acestea întră în sânul Uaş; ceealaltă e formată din râurile Trent şi Aus de meazănoapte şi se mestecă cu sânul de numele său. în canalul Bristlului se varsă apa Severn, care se începe în Principatul Uels. Dintre apele Scoţiei însămnăm următoarele: Tuid (Tweed), care desparte Anglia de Scoţia; Te (Tay) şi Spe (Spay), care toate curg cam spre r., şi se deşartă în Mr. germanică. Spre a. curge din Scoţia apa Claid (Clyde), p. 144// carea după ce au trecut pe la cetatea Glesgo, întră în sânul de numele său. în Irlandia, următoarele ape sânt mai de frunte: Şenonul (Shannon), care curge de cătră m. n. spre m. z., şi după ce au trecut prin mai multe lacuri, se mestecă cu Oceanul atlantic. Tot în acesta se varsă Beroul (Barrow), cu care se mestecă râul Sur (Suir), amândoaă curg spre m. z.; iară spre m. n. Benul (Ban) şi Foailul (Foyle). Trăind o mare parte a poporului englezăsc din neguţătorie şi măestrii, s-au îngrijit tâmpuriu de mijloace, prin care să înlesnească căratul negoaţelor din o parte a ţării în alta, şi mai cu samă cătră porturi. Acestea sânt drumurile şi iară canaturile. Drumuri se află în toată Britania foarte bune, şi mai cu samă cele de fier au început în tâmpurile de curând a se face în cea mai mare întindere. în mulţimea canaturilor 122 după măsura ţării numai Holanzii; însă în măestriea, cu care sânt acestea făcute, nice un popor din lume au întrecut pre Englezi. Ei au învins cu eroicească inimă toate împiedecările ce le au pus firea înainte; ei a scobit munţi spre a trece prin ei canaluri, au rădicat râuri peste râuri şi peste văii afunde, ca să deşchidă căli pentru scoaterea negoaţelor, făcând în acest feliu de întrăprinderi spese de 280 milioane fiorini de Austria. Patru porturi primare a ţării: a Londonului, a Holului, a Liverpulului şi a Bristlului, sânt legate cu canaluri, precum între sine, aşa cu p. 145// cetăţile mai de frunte din lăontru ţării. Strâmtoarea locului nu ne lasă a însămna dintre acestea canaluri mai multe de cât următoarele: 1. Canalul mare a împreunării (Great Junction Chanel), care leagă mai multe canaluri, precum între sine, aşa cu Temsa, şi prin aceasta cu Londonul şi cu Oceanul. Acesta trece pe la 19 cetăţi, e lung 20 miluri, şi are 101 gilipuri. 2. Canalul Oaxfârdului, lung 25 miluri, merge de la Temsa până la apa Trent, e legat cu canalul împreunării, şi are peste sine 250 poduri. 3. Canalul Bridgeuater (Bridgewater), în vecinătatea Liverpulului, împărţit în mai multe ramuri. Acesta leagă apele Sevem şi Trent, şi e făcut cu cea mai minunată măestrie; că în câteva locuri e trecut prin munţi şi peste drumuri. Minunată este trecerea lui peste râul Iniei (Irwel), care e lat 140’. Peste acesta sânt rădicate 3 arcuri, înalte de 50’, pe care stă canalul. 4. Canalul dintre râurile Trent şi Mersi, numit „Trunchiul mare” (Great Trunk), care e împărţit în mai multe ramuri, împreună mai multe canaluri, e lung 21 miluri, are 75 gilipuri, în trii locuri e rădicat pe arcuri, şi în 5 e dus pe supt pământ. Acestea patru canaluri sânt cele mai de frunte şi afară de acestea numai în Anglia se află la 90. Dintre canalurile Scoţiei, următoarele sânt mai mari: 1. Canalul caledonesc, care trece pe la cetatea Jnvemes, şi legând între sine mai p. 146//multe lacuri, împreună Mr. irlandică cu cea nemţască. 2. Canalul 128 Fords şi Claid, care iară leagă mările mai sus însămnate, trecând pe la cetatea Glesgo. în Irlandia sânt mai mari următoarele doaă canaluri: Canalul crăiesc şi Canalul mare, amândoaă trec de la apa Şenon cătră Ddblin. Mi se pare a fi aici locul să vorbesc ceva şi despre drumurile de fer, despre noa această mijlocire de împărtăşire. Aflătorii ei sânt Anglii, carii au şi întrecut pe alte popoare a Europei, precum în întinderea, aşa în măeastra clădire a acestor drumuri. Toate cetăţile mai de frunte, mai cu samă în Anglia, sânt legate prin drumuri de acestea, întru atâta, cât în anul 1840 au măsurat ele 380 miluri; când cele din Francia se întindea numai 71, din Belgiu 44 şi din toată Germania numai 111 miluri. Unele dintre drumurile de fer a Angliei sânt făcute supt pământ, spre înlesnirea scoaterii mineralelor; altele sânt trecute prin dealuri scobite, şi iară altele rădicate pe arcuri. Repegiunea pe acestea drumuri, de când se întrăbuinţază spre tragerea carelor puterea vaporului, este atâta de mare, de un loc de 12 ore se poate merge în 1 V5 oră. §.6. Rodirea pământului, socotită peste tot, e mestecată: unele părţi a Angliei sânt foarte grase, rodesc tot feliul de bucate şi se lucră cu ne spusă strădanie ca grădinile; când altele se întrăbuinţază numai pentru paşterea vi-p. 147//telor; de unde mai multe câmpuri grase rămân nelucrate spre a sătura pofta Englezului, căruia este mai plăcută carnea grasă ca pânea, cumpărându-o apoi pre aceasta cu sume mari din uscatul Europei. însămnăm încă aici, că nice în o ţară a Europei este viptul (traiul) aşa scump ca în Anglia, întru atâta, cât cu banii, cu carii s-ar ajunge în Viena 5-6 feţe; în London abia poate trăi una. în Principatul Uels încă se află văii roditoare, parte lucrate, parte întrăbuinţate numai pentru păscut. în Scoţia de meazăzi se întind câmpuri frumoase; unde totuşi e mai în floare vităritul, că Scotul rămâne credincios datinilor strămoşeşti, desfatându-se mai mult în acesta decât în purtarea plugului. în Scoţia de 124 meazănoapte e pământul stărp şi rece, care nu rodeşte numai păşuni, orz şi ovăs. Asemenea fire au cele mai multe dintre insulele Scoţiei. Mai roditoare e Irlandia, în carea câmpurile de bucate şi grasele păşuni, dealurile pururea verzi şi munţii coperiţi cu păduri dese, se schimbă cu o nespusă plăcere, întrărumpându-se frumoasele icoane numai în puţine locuri prin lacuri şi rovini. Din împărăţia vietăţilor se află: cai foarte iuţi şi mari la 2 milioane, vite cu coame la 7 milioane, între care boi, ce cumpănesc la 15 măji şi vaci, ce dau pe zi la 20 cupe de lapte; oi la 32 milioane, porci la 5 milioane. Mai încolo: măgari, capre, sălbatice; afară to- p. 148// tuşi de lupi şi de urşi, carii sânt stârpiţi din toată Monarhiea; multe sburătoare, albine, peşti, ş.a. Din vegetătoare cresc: bucate, mai cu samă: grâu, săcară, orz, ovăs; in, cânepă, hemeiu, legiuni, dintre care foarte multe crumpene, nutreţul de rând a poporului de jos din Irlandia; şofran, tăbac, robea multă, poame, lemne, dară nu destule, ş.a. împărăţia mineralelor este avută în mare măsură. Se sapă: puţin argint, fer foarte mult şi bun, pe an la 8 milioane măji; aramă 200 mii măji, cărbuni de peatră la 400 milioane măji. Mai încolo: vitriol, peatră acră, antimoniu, plumb, cusutoriu, peatră pucioasă, torfa, marmore, ş.a. §. 7. După numărarea de anul 1841 s-au aflat în toată M. Britanie 26.856.028 suflete, din care 15. 901.981 în Anglia, 2.624.586 în Scoţia, 8. 205.382 în Irlandia, 124.079 în insulele Men, Gersi, Ghemsi, ş.a. Aicea totuşi nu este numărată oastea, oamenii de la marină, şi aceia Britani, carii s-au aflat în 24 mai (5 iunie) a anului mai sus însămnat, în ţări străine, ca călători, neguţători, ş.a.; de unde se vede a trece numărul lăcuitorilor peste 27 milioane. Partea mai mare a acestor lăcuitori se ţine de viţa nemţască şi celtească. De cea dintâe se ţin Anglii sau Englezii şi Scoţii. Englezii 125 lăcuesc în Anllia17 şi Irlandia; Scoţii în Scoţia de meazăzi. Viţa celtească cuprinde partea/?. 149//mai mare a lăcuitorilor Irlandiei, lăcuitorii Scoţiei de meazănoapte, a Hebridelor şi a altor insule a Scoţiei, a insulei Men şi a Principatului Uels. Lăcuitorii de viţa nemţască fac 2/3 şi ceialalţi V3 a împoporării. Evrei sânt în Britania numai puţini. Afară de aceştia aproape la 30.000 Ţigani, carii şi aicea ş-au păstrat limba şi năravurile strămoşeşti. Englezii sânt plini şi îndesaţi la trup; au totuşi mişcări iuţi, îndămânatice şi cu putere. Fămeile au pele supţire şi faţă plăcută; dară sânt la trup ceva mai desşirate ca bărbaţii. Trăsurile feţei amândurora sânt mai mult nobile şi pline de vrednicie, decât frumoase. Coloarea pelii e albă, părul gălbiniu şi ochii vineţi domnesc între Englezi, precum mai de-a rândul între popoare de viţa nemţască. Scoţii se osăbesc ceva de Englezi în forma trupului; însă cei de meazănoapte mai mult ca cei de meazăzi. Clima au avut mare înfluinţă în trupul acelora, întărindu-le muştii şi facându-i harnici spre suferirea ostenelelor îndelungate. Mişcările lor, afară de aceea, sânt mai iuţi şi mai puternice, lrlanzii măcar se trag din o viţă cu Scoţii de munte; sânt totuşi înzăstraţi cu însuşiri mai de jos ca aceştia. Pricinile sânt: greul jug supt care gem de sute de ani, clima umedă, sărăciea şi nutreţul mai mare parte din vegetătoare. E cu greu a culege ceva semne, care să se lovească tot poporului britesc. El este format din mai multe eleminte, de cât să i să poată p. 150//axata faţa întreagă în o mică icoană. Urmează dară numai puţine trăsuri din haracterul celor trii popoare mai de frunte. Englezul iubeşte patriea şi pre poporul său din inimă, şi e fălos cu însuşirile acestuia. El iubeşte foarte libertatea; însă mai mult a sa decât a altor popoare; e ne curmat serios şi credincios datinilor părinţăşti; e tare strădalnic, lipsindu-i totuşi îndelung-răbdarea Neamţului. Spre pretinie este Englezul puţin plecat şi cătră străini arată ceva ură. Plasa 126 17 Greşeală de tipar neguţătorească, carea face o mare parte a poporului acestuia, cumpăneşte toate cu cumpăna banilor şi a câştigului, caută pe om întâi la pungă, apoi la cap şi inimă. Neguţătoriul englezăsc e gata a vărsa sume mari, numai de are nădejde că le vor răcăpăta pre acestea cu câştig fiii şi nepoţii. Haracterul neguţătoresc s-au vârât binişor şi în politica acestui stat, care s-au obicinuit a măsura dreptul mai mult sau mai puţin după folos, ba nici străluciţii bărbaţi, almintrălea vrednici de toată lauda: Chening (Caning) şi Pit, Pil (Peel) şi Pelmerstn (Palmerston), carii l-au chivernisit cu atâta înţelepciune în tâmpurile mai de curând, sânt de tot curaţi de acel prepus. Să nu-şi facă totuşi cetitoriul ceva neagră întipuire despre acest popor, în care, în tot tâmpul, s-au aflat număroşi apărători a intereselor omenimii, şi ostănelele lor, purcease din îndemnuri curate, fu în multe cununate cu urmări dorite. p. 75///în faţă mai plăcută se arată haracterul Scoţilor. Aceştia sânt mai poliţi, pretinoşi, ospătăcioşi, cu mai mare plecare cătră străini ca Englezii. Ei încă nu lipsăsc a se făli cu faptele mai-marilor, şi au cu ce; că Scoţia au dat şi dă Monarhiei un mare număr de bărbaţi străluciţi pentru oaste, chivemisire, ştiinţe şi arţi. Acestea însă voesc a se înţelege de Scoţii de meazăzi; că sărăciea au împiedecat pre cei din munte a merge în cultură cu asemenea paşi; bunătatea inimii însă şi ospătatea înfloresc la ei în măsură mai mare. Scoţii de munte arată mare iubire cătră locul naşterii sale; ne uitând totuşi şi de deregătoriile ce le au cătră toată patriea, pentru carea au arătat necurmat braţul gata şi inima deschisă. Scăderile lor sânt: lenea, plecarea spre beuturi beţive şi credinţa deşartă. în haracterul Irlanzilor se află mai multe pete; însă de aceea încă nu ne îndoim că Englezii, din ura răligiei, pre acestea pete le au văpsit tot cu văpsele mai negre, măcar că pricina acestora au fost mai mare parte dânşii, carii apasă, sug, juguesc şi asupresc în tot modru pre acest popor 127 sărac. Nobilimea irlăndească au desbrăcat însuşirile ghintei sale, primind cele englezăşti. Poporul de jos se zice: iubitoriu de străini, ne curmat cu voe bună şi între năcazuri, gata spre şerbire şi credincios; sărăciea totuşi, cu carea are a se lupta, îl duce de multe ori la desnădăjduire, şi îl îndeamnă a căuta mângăere în vinars. Partea mai mare a lăcui- p. 152// torilor Irlandiei este întru atâta lipsită, cât mai peste tot anul trăeşte singur cu crumpene, mâncând pâne numai a rare ori şi gustând came numai la câte o sărbătoare însămnată; măcar că ei pasc grasele turme şi lucră roditoarele câmpuri, din care apoi se îndulcesc şi se nutresc graşii nobili din Anglia. Căsile lor sânt hurube amărâte de pământ, mai multe fără fereşti şi horn, în care lăcuesc oamenii zdrănţoşi, dimpreună cu vitele, de cumva sânt aşa norocoşi ca să mai aibă de acestea. Aceasta este soartea a 6 milioane de oameni, în o parte de frunte a Monarhiei briteşti, şi acuma, în suta a noaăsprăzecea! §. 8. Partea mai mare a lăcuitorilor Britaniei se ţine de răligiea răformată-călvinească, împărţită în doaă desbinări: în cea episcopească şi în cea prezbiterească. Pre cea dintâe o urmează mai toţi Englezii şi mai bine de un milion de Irlanzi. Craiul e capul acestei beserici, carea e domnitoare în Anglia şi Irlandia. Episcopalii au în beserica sa toată Hierarhiea Catolicilor, şi se osăbesc de alţi răformaţi şi prin rituri. Ei s-au depărtat mai puţin de beserica catolică. Presbiterienii sânt mai număroşi în Scoţia, unde e această beserică domnitoare. Ei nu vreu a cunoaşte de miniştri besericeşti pre Episcopi, ci numai pre Preoţi, ca şi alţi Calvini din uscatul Europei. Catolicii fac a patra parte din lăcuitorii Britaniei, şi se află mai mulţi în Irlandia, unde trece numărul lor peste 6 milioane; mulţi sânt încă în Anglia şi în insulelep. i55//Hebride; iară mai puţini în Scoţia. Se mai află puţini Metodisti, Menoniţi, Cuecheri, ş.a. Evrei sânt tare puţini. Nu de mult s-au pornit o dezbinare noaă în beserica eiscopală, ce amerinţază acestiea stricare. Aceasta este desbinarea Puseistilor, carii ar voi o mai mare apropiere de beserica catolică, ba tocma unire cu aceasta. 126 A §. 9. Industries nu au ajuns nice în o ţară în lume la floare aşa frumoasă, ca în Anglia, ba şi în unele părţi a ţărilor, împreunate cu ea. Bumbac, mătasă, cânepă, in, lână, pei şi metaluri, în cât nu ajung cele de casă, se aduc din ţări străine, şi mutându-se în mânăfâpturi, se trimit spre vânzare în toate părţile lumii. în toate cetăţile, ba în unele ţinuturi şi prin sate, se află număroase făurişti, care mai cu samă cu ajutoriul mahinelor, gătesc mânăfăpturile cu atâta uşorinţe, încât pre acelea nice un popor le poate vinde cu preţ aşa de jos ca Englezii; de unde cresc foarte avuţiile acestei ţări, şi banii din toate părţile se adună în braţele doamnei Oceanului. Spre înflorirea industriei aduce mult tare întinsa neguţătorie, ajutată prin pusăciunea ţării în Ocean şi prin marile colonii, ce le are în toate părţile lumii; dară mai cu samă mulţimea mahinilor, prin care se plinesc cele mai multe lucruri în făurişti. între acestea sânt mai de frunte: mahinile de tors, şi cele de vapor. Cea dintâe s-au aflat în anul 1769, de doi bărbaţi: Chei (Key) şi Arcrait (Arkwright). Cu această mahină, prin o singură roată, mânată de apă, p. 154// se pun în mişcare 50.000 fuse. Mahina de vapor fu aflată în anul 1705; era însă ne deplinită, până ce s-au îndreptat în anul 1774 prin Scotul Ioan Uat (Watt), înzăcin- du-i-se puterea. Acestea mahini s-au înmulţit foarte, şi acuma se află în Britania peste 15.000, cu putere de 375.000 cai, care plinesc lucru a 2 milioane de oameni. Spre ajutarea industriei englezăşti aduce de o parte mult mulţimea fierului18, ce se scoate din număroasele ei băi, şi de alta, avuţiea de cărbuni de patră, carii plinesc lipsa lemnelor de foc, şi mână număroasele mahini de vapor. în neguţătorie fără îndoială sânt Englezii cel dintâiu popor în lume, carii au pătruns cu negoaţele sale până la marginile pământului cunoscut, şi domnesc prin puternica flotă şi prin mulţimea coloniilor, în 18 r obliterat 129 cinci părţi a pământului şi peste cinci părţi a Oceanului. în anul 1824 au întrecut preţul negoaţelor scoase pre a celor aduse cu 190 milioane fiorini de Austria; iară în anul 1838 au fost preţul negoaţelor scoase 105.170.549 şi a celor aduse 61.268.320 fonţi sterling, şi aşa cumpăna au fost în partea Angliei cu 43.902.229 fonţi sterling. Se aduc în Britania mai cu samă următoarele articule: cafea, zăhar necurăţit sau fărină de zăhar, ceaiu, bumbac, lână, cânepă, in, mătasă, bucate, beuturi spiritoase, tăbac, pei, lemne, aromate, fer de Şvecia, caş, său, potasă, argint viu, indigo şi alte mătării de colori p. 155// mătării de leacuri, peatră pucioasă, ş.a. Se scot: tot feliul de mânăfapturi în câtime mare, fer şi alte metaluri, cărbuni de peatră, zăhar curăţit, peşte, pei, hârtie, cărţi, ş.a. Numărul corăbiilor neguţătoreşti sue la 26.000, între care mai multe de 300 de vapor. îndustriea este în floare în toate cetăţile; iară neguţătorie de mare poartă mai cu samă: Londonul, Liverpulul, Bristlul, Holul, Niuchestla, Plimodsul, Edinburgul, Glesgoul, Doblinul, ş.a. Pe uscat: Borminghemul, Mencesterul, Lidsul, Şefildul ş.a. îndustriea şi neguţătoriea au mărit foarte avuţiile Britaniei; care totuşi se află grămădite numai în pungile unora, şi pe lângă îndestularea şi îmbuibarea acestora, partea mai mare a poporului se luptă cu cea mai mare sărăcie, întru atâta, cât lipsită şi de pânea de toate zilele, ar muri de foame, de cumva nu s-ar ajutora prin darea, aruncată pe ţară pentru ţinerea săracilor, carea măcar sue peste 60 milioane fiorini; nu poate totuşi în destuii pre toţi. Pricinile marii acestiea sărăcii sânt fundate parte în nişte împregiurări cetăţăneşti, care s-ar putea răsturna numai cu greu; parte în prea marea industrie. în Britania se află făurişti ne spus multe în toate părţile ţării; decumva dară acestea din ceva pricină înceată a lucra; sau de se află ceva mahină, carea plineşte lucrul mai multor mii de oameni: o mulţime mare de lucrători rămâne lipsită de modru a-şi 130 câştiga pânea. Mai în colo: în Britania cea mai mare parte a lăcuitorilor nu are pământul său, care se a- p. 156// flă în mânele numai a unor familii puternice şi unor corporări; precum sânt: scoalele, spitalurile, câteva institute de săraci, ş.a. Aceia, carii au pământ, de rând îl dau pre acesta în arândă; însă tot în părţi mari, la care ne putând ajunge omul sărac, nu are alt modru, fără să rămâie lucrătoriu arândătorilor. Numărul domnilor de pământ tot scade din zi în zi, când a săracilor creşte necurmat, şi aceasta este rana cea mai periculoasă a Britaniei, care poate mai curând sau mai târziu să o scuture cumplit. §. 10. Institutele literare nu sânt în Britania aşa bine întocmite ca în mai multe staturi din uscatul Europei; au avut ea totuşi un mare număr de bărbaţi vestiţi, carii au strălucit în toată plasa de ştiinţe. Geografiea mai cu samă are de mulţămit Englezilor foarte multe, carii călătorind mult pe apă şi pe uscat, au avuţit foarte tare această ştiinţă. Asemenea au strălucit din acest popor mulţi bărbaţi în Matematică, Fisică, Istoriea firească şi ştiinţele medice. Filosofiea şi ştiinţa Drepturilor este la ei mai mult practică. în Istorie sânt Englezii fără îndoială mai depliniţi ca alte popoare. în asemenea floare se află ariile; mai cu samă: scobirea în aramă 7 7 şi oţăl, Zugrăvirea, statuareia, Arhitectura, ş.a.; în Musică totuşi nu ajung cu Nemţii şi Italii. Literatura englezască e foarte mare, şi cuprinde un mare număr de lucrări din toată p. 157// plasa de ştiinţe; în mulţimea produptelor A literare totuşi nu ajunge cu cea nemţască şi frâncească. In anul 1832 s-au tipărit 1.180 cărţi noaă englezăşti. Foi periodice politice s-au dat în anul 1835 peste tot 471, şi cetirea lor este o lipsă neapărată pentru toţi lăcuitorii, întru atâta, cât şi ţărenii cetesc sau ascultă în toată zioa cetirea unei, sau a mai multor foi de acestea. Scoalele publice au orânduire tare osăbită de a celor din uscatul Europei, şi tinerii de-a rândul, părăsând tâmpuriu casa părinţască, se 131 cresc în institute publice, sau colegiuri. Universităţi sânt în Anglia 3: în Oacsford, London şi Chembridgi; în Scoţia 4, şi în Irlandia 1. Afară de acestea se află un mare număr de aşezăminte pentru osăbite ştiinţe, colegiuri şi tot feliul de gătiri literare. §. 11. Forma chivemisirii Angliei au fost ca un formariu, după care ş-au întocmit în tâmpurile trecute pre a sa mai multe staturi din Europa. Ea razămă pe Charta magna lui Henrih I de anul 1100, adaosă prin noaăle legi de anul 1215 şi 1272, şi iară prin aşezămintele de anul 1688, când s-au înălţat pe tron Vilhelm a III; de anul 1707, când s-au unit Scoţia; de anul 1800, când s-au unit Irlandia; de anul 1832, prin care s-au răformat Parlamentul, ş.a. După acestea puterea legislativă o are Craiul, Aristocraţiea şi Poporul; cea executivă singur Craiul. Adunarea ţării se numeşte Parlament, şi se împarte în p. 158// doaă curţi: în cea de sus a Aristocraţiei, şi în cea de jos, sau a Poporului. Mădulării curţii de sus sânt: Arhiepiscopii şi Episcopii besericii englezăşti, capetele Nobilimii înalte din Anglia, 16 deputaţi a Lorzilor din Scoţia şi 24 deputaţi a Lorzilor din Irlandia. Curtea de jos stă din deputaţii Poporului, sau a Nobilimii de jos, a Cetăţenilor şi a tuturor, carii domnesc peste pământ. Dreptul de a fi mădulariu curţii de sus unii îl au după deregătorie, alţii ca numiţi de Craiul pentru vrednicii, cei din Scoţia şi Irlandia ca aleşi de Nobilimea înaltă; iară cei mai mulţi au moştenit de la părinţi, sau strămoşi. Numărul mădularilor căsii de sus nu e statornic. în casa de jos după răformarea de anul 1832 se află 658 deputaţi, dintre carii 500 din Anglia, 53 din Scoţia şi 105 din Irlandia. Ori ce proiept de lege (Bill), spre a se face lege e de lipsă a se primi de amândoaă curţile, şi a se întări de Craiul. Craiul e cel mai înalt Magistrat în ţară şi capul besericii englezăşti. El porneşte răsboiu, închie pace şi tocmeli pentru neguţătorie, împarte toate vredniciile besericeşti şi, afară de câteva, şi cele cetăţăneşti; are drept de a ierta sau a mici pedepsele otărâte prin 182 judecată. Cu un cuvânt: Craiul poate face mult bine; dară a strica cuiva nu poate. El nu poate despune despre veniturile publice; ci are plată pe an, dimpreună cu alţi mădulari a căsii crăieşti, în judecăţi încă nu are parte, şi e dătoriu a chivernisi ţara prin Miniştri, carii apoi sânt dătători de p. 159// samă şi răspunzători. Urmarea e moştenitoare în amândoaă sexurile, şi următoriul în tron se zice „Principe de Uels”. Poporul e împărţit: în Nobilimea înaltă (Nobility), în Nobilimea de jos (Gentry), şi în Cetăţănime, sau în poporul de rând (Commonalty); legile însă nu cunosc numai doaă plase: Nobilimea înaltă şi Poporul de rând, căruia se anumără şi nobilimea de rând. Clerul încă nu face stat osăbit. Nobilimea înaltă are vază foarte mare şi e tare avută; însă greutăţile ţării le poartă ca ori care cetăţan, şi la deregătoriile publice poate ajunge numai prin vrednicii. Vrednicia de nobil înalt nu trece la toţi fiii, ci numai la cel mai bătrân, şi ceialalţi toţi se anumără nobilimii de rând. Nobilii înalţi au osăbite titule, şi se numesc: Duci, Marchisi, Grafi, Vaicaunţi (Viscount), ş.a. Fiul cel mai mare moşteneşte fitului părintelui său; însă de au avut acesta mai multe titule: cel mai mare fiu moşteneşte fitului dintâiu, şi celealalte ceialalţi, după rândul naşterii; de unde se află mai mulţi Grafi, Marchisi, Baroni, ş.a. carii se ţin de nobilimea de rând. Aceia dintre Englezi, carii poartă mai sus însămnatele titule, se numesc Lorzi sau Domni, dimpreună cu fiii lor. De nobilimea de jos, afară de aceia inşi, carii se trag din nobilimea înaltă, se mai ţin şi alte familii cu osăbite titule, şi toate personele, care sânt în ceva deregătorii publice. §.12. Puterea oştească a Britaniei e mai mare pe apă, decât pe uscat. Această de pre ur- p. 160// mă în anul 1838 au stat din 89.000 ostaşi de toată plasa; a cărora o parte de frunte totuşi se află în colonii. Flota englezască au cuprins în numitul an 209 corăbii, între care 87 de linie, parte gata, parte negata şi desfăcute în arsenaluri, 70 de vapor, un 133 mare număr de fregate, ş.a. cu aproape la 4400 tunuri şi 34.000 ostaşi de mare, sau matroşi. Flota englezască e cea mai puternică în tot pământul. Veniturile statului sue pe an la 50.592 mii fonţi sterling, a cărora o mare parte se întoarce spre plătirea mitelor pentru marile dătorii. în anul 1840 au stat dătoriile Angliei din 793.760.000 fonţi sterling, sau peste 7.000 de milioane fiorini de argint. Toţi banii de metal de pre pământ nu ajung atâta, ca să se poată face o sumă aşa de mare. în Britania se numără banii după fonţi sterling. Unul de aceştia face după banii de Austria ceva peste 9 fior. 30 cr. în argint. §. 13. Monarhiea Marei Britanii se împarte în trii Crăimi, care sânt: Anglia, Scoţia şi Irlandia. Din acestea, Anglia se împarte în Principatul Vales, sau după pronunciarea englezască Uels, şi însă Anglia. Principatul Vales se sub-împarte în 12 comitaturi; iară însă Anglia în 40 de comitaturi (Shires). Pre acestea pentru înlesnirea Topografiei le împărţim în comitaturile: 1. spre r., 2. spre a., 3. spre m. z., 4. din lăontrul ţării. Mai mare este comitatul loarc, care se sub-împarte în trii ţinuturi (Riding) p. 161//şi din acestea 2 cad spre r. şi unul în lăontrul ţării. Comitaturile Angliei sânt următoarele: 1. Spre răsărit: 1. Kent 2. Essex 3. Suffolk 4. Norfolk 5. Lincoln 6. York 7. Northumberland 8. Durham 2. Spre meazăzi: 9. Cornwall 10. Devon 11. Dorset 12. Hampshire 13. Sussex 134 3. Spre apus: 14. Sommerset 15. Gloucester 16. Monmouth 17. Herefort 18. Shrop 19. Ches 20. Lancashire 21. Westmoreland 22. Cumberland 4. în lontrul tării: * 23. Surrey 24. Wilts 25. Berks 26. Middlesex 27. Hertfort 28. Buckingham 29. Oxford 30. Warwick 31. Worcester 32. Northampton 33. Bedfort 34. Cambridge 35. Huntington 36. Rutland 37. Staffordt 38. Leicester 39. Derby 40. Nottinghan p. .162// Scoţia se împarte: în Scoţia de meazăzi, de mijloc şi meazănoapte, şi cuprinde 33 părţi mai mici, numite parte comitaturi, parte ţinuturi. Irlandia se împarte în patru provinţe besericeşti: Linstr (Leinster), Olster (Ulster), Coanât (Connaught) şi Monstr (Munster), sub-împărţindu-se în 32 comitaturi. Părţile mai mici a Principatului Vales, Scoţiei şi Irlandiei, pentru strâmtoarea locului le lăsăm ne numite. 1S5 B. Topografiea*) London, sau după pronunciarea englezască Loandn, lăt. Londinum, capitala Britaniei, cea mai mare cet. în Europa, şi din privinţa avuţiilor şi a neguţătoriei, cea mai de frunte în toată lumea; zidită în un şăs larg, pe ţărmurii Temsei, în comitaturile Middlesex şi Surrey, supt 17° 33’ 49” a lungi, şi 51° 30’ 49” a lăţ. Părţile Londonului sânt următoarele trii: Siti (City), spre r.; Uestminster (Westminster), spre a. şi Sodric (Southwark), spre m. z. Afară de acestea, mai multe sate, care s-au închegat cu el în tâmpurile de curând. în lungime măsură, 4 şi în lăţime 272miluri nemţăşti. Are 180.000 căsi, peste 500 beserici şi capele, 14 mii uliţi, 14 teatruri, şi 1.870.000 lăc. p. 163// Londonul arată faţă puţin plăcută; are căsi mai mare parte mărunte, ne văruite şi afumate; unele părţi totuşi, mai cu samă în Uestminster, sânt foarte strălucite, cu uliţi largi, curate, oable, de amândoaă lăturile cu cărări pentru pedestri mai rădicate ca drumul carelor, şi cu zidiri foarte pompoase. Frumseţa o micşorează mult şi ceriul mai ne curmat neguros, cu fumul de cărbuni de peatră, care se aşază pre cetate întru atâta, cât şi de pe zidirea mai înaltă, de pe beserica S. Pavel, foarte a rare ori se poate vedea toată cetatea. între zidiri sânt mai alese următoarele: a) în Siti: beserica S. Pavel, făcută după forma besericii S. Petru din Roma, cea mai strălucită şi mai mare beserică Protestantică în lume; coşteiul Tauer (Tower), o zidire foarte mare şi veche, în carea lăcuia înainte de 500 ani Craii englezăşti, şi acuma între altele cuprinde armăriea şi o prinsorie publică; bancul, o zidire foarte mare şi strălucită; bersa, care arsese în anul 1837; palaţul Lord-Maiorului, casa companiei indeşti, casa de vamă noaă, *) Numărul lăcuitorilor din cetăţile Angliei şi a Scoţiei, e mai mare parte după numă- rarea de anul 1841, iară în a Irlandiei, de anul 1821. 186 bănăriea, mai multe poduri minunate peste Temsa, între care unul de fer. B) în Uestminster, unde lăcueşte Craiul (acum Crăiasa) şi alte familii strălucite: palatul crăiesc Sent Gems (St. James), o zidire foarte mare, dară puţin frumoasă; beserica numită Westminster Abbey, una dintre cele mai minunate zidiri goteşti a Europei, în carea se îngroapă casa crăiască; Uestminster- p. 164//hs\ (Westminsterhall), o zidire foarte mare, cu o sală, ce cuprinde 10 mii persoane; răsidinţa noaă, casa somersetească, trecătoarea pe supt Temsa, numită Toni (Tunnel), pornită în anul 1825, o singură zidire în feliul său în toată Europa; mai multe teatruri şi 3 poduri peste Temsa. c) Sodricul este partea Londonului mai ne plăcută, cu multe făurişti, căsi mărunte şi urâte. De însămnat sânt totuşi palaţul Lembedshaus (Lambethhouse) şi prinsoriea datornicilor. Piaţe are Londonul foarte mici, care încă fiind încungiurate cu gratii de fer, sânt mai mult locuri de preumblare pentru unele familii, decât piaţe publice. U'liţi mai pompoase se află mai cu samă în Uestminster şi în o parte a acestuia, numită Uestend (Westend). Mai de frunte sânt următoarele: Ridgentstrit (Regentstreet) şi Oaxfordstrit (Oxfordstreet). Locuri de preumblare se află în London tare multe, înfrumseţate în tot modrul, dintre care aducem aici numai unul, care se numeşte Rigents-parc (Regents-Park), încungiurat de cele mai pompoase zidiri; precum minareturi, chioşcuri, fuişoare, tâmple; presărat cu toate care pot desfăta ochii, şi orânduit cu atâta gust, cât se poate zice cea mai desfătată grădină în lume. Aşezăminte pentru ştiinţe şi arţi sânt în London mai multe decât mori ce cetate din lume. Noi însămnăm numai câteva ca mai alese, care sânt: Universitatea, rădicată în anul 1828, p. 165// pentru următorii de ori ce răligie; Colegiul crăiesc, o altă Universitate, singur pentru tineri de răligiea episcopească; Colegiul Sion, pentru ştiinţele teologeşti; Şcoala 137 de la Certerhaus (Charterhouse) din Uestminster, şi alte multe. Peste tot mai mult de 4.000 scoale şi căsi de creştere. Dintre Soţietăţile învăţate sânt mai de frunte: Soţietatea crăiască pentru ştiinţe, cea matematică, a cercătorilor de fire, Soţietatea linească pentru botanică, academiea arţilor, Soţietatea pentru înaintarea arţilor, a industriei şi a neguţătoriei; Soţietatea biblică, care au dat Bibliea până acum în 140 limbi, şi testământul nou şi rumâneşte; institutul de London, ş.a. Mare este numărul de adunăciuni literare şi a bibliotecilor. Librării sânt în London la 800, şi se tipăresc 53 foi politice, peste 90 pentru osăbite ştiinţe, ş.a. Tipografii se află la 450. Mare este numărul soţietăţilor întocmite pentru ajutarea omenimii scăpătate şi pătimitoare; precum: 22 spitaluri, 107 căsi de săraci, oarfanării, peste 100 soţietăţi ajutătoare, ş.a. Minunate sânt gătirile, prin care se luminează şi se adapă această cetate. Apa trăbuincioasă lăcuitorilor se rădică prin mai multe mahini de vapor şi se împărţeşte prin cetate pe ţăvi, care peste tot au lungime de 75 miluri nemţăşti. Luminarea se face prin gas, care iară e derâuat prin asemenea ţăvi, din care trece acest gas la mai multe zeci de mii de lămpaşe, ce se p. 166// află pe uliţi, prin căsi şi prăvălii, şi pe turnuri pentru luminarea numerilor de la cesornice. în industrie ţine Londonul, dimpreună cu satele din vecină- tate-i, cel dintâiu loc în toată lumea, şi în număroasele făurişti a lui se gătesc tot feliul de mânăfapturi în cea mai mare măsură şi bunătate. în neguţătorie şi avuţii asemenea nu are nice un rival. Marina neguţătorească a lui cuprinde la 5.000 corăbii, şi poartă mai multe negoaţe decât toate corăbiile neguţătoreşti a Franciei. Preţul marfelor, ce s-au scos din London pe apă şi uscat, în anul 1815, au fost numai cu câteva milioane mai mic decât a celor eşite în numitul an din toată Francia. De aici se poate socoti mulţimea avuţiilor, ce se află adunate în această cetate; care totuşi sânt împărţite foarte ne asemenea şi lângă 18 6 unii, ce despun peste avuţii crăieşti, partea mai mare a lăcuitorilor se află în cea mai mare lipsă, şi e sâlită sau a lucra pentru plată ne amăsurată ostănelei; sau a se lupta cu sărăciea cea mai mare, ne având nice pânea de toate zilele. La 120.000 oameni capătă ajutoriu de la Parohii, din darea săracilor, câteva mii îmblă pe uliţi, coperiţi în zdranţe şi sânt sâliţi spre a nu muri de foame, a se lăsa la cele mai de jos fapte. Pe lângă paiaţele strălucite şi prăvăliile încărcate de cele mai preţoase negoaţe, se văd în dese locuri neşte unghiuri întunecate şi ne curate, în care abia îşi trag sufletul acei amărâţi; de unde vederea Londonului numai noaptea poate fi plăcută, p. 167// când întunerecul copere peşterile acelea îngreţăşătoare: însă atunci este cu adevărat încântătoare şi singură în feliul său. Strălucirea preţoaselor negoaţe în prăvăliile luminate, curata lucire a miilor de lămpaşe de-a lungul uliţilor, sunetul trăsurilor, strigarea neguţătorilor, ce îşi comândă marfele sale; glasul cântăreţilor de versuri şi a înstrumintelor de musică; mulţimea poporului, adunat din toate părţile lumii, ce se mişcă pe uliţi, toate acestea stârnesc o simţire ne spusă în inima străinului, „care se socoteşte ca răpit în un palaţ a zinelor, de nu cumva ceva mână tâlhărească, a vrunui blăstămat îndămânatic, l-ar face să îşi aducă aminte, că se află chiar în London”. (Balbi). Tâlhari mici şi mari de tot feliul, amăgitori şi persoane de amândoaă sexurile, ce se află gata la ori ce fărădelege, sânt în London în număr cu mult mai mare ca în alte cetăţi. Strălucirea Londonului se întinde prin ţinutul din pregiuru-i la mai multe miluri. Pretutindinea se văd grădini desfătate şi strălucite paiaţe de vară. Satele sânt asemenea cetăţilor, încărcate de zidiri strălucite; ba străinul nice cunoaşte unde se gată Londonul, fiind el cu satele vecine legat prin şiruri de căsi pompoase. Locurile mai alese din vecinătate-i sânt: Detford (Deptford), oraş cu 25.000 lăc., verfte şi măgăzine mari. Se află din jos de London, 139 pe ţărmurile drept a Temsei, şi e legat cu cet. Grinuici (Grenwich), carea nu- p. 168//mără la 75.000 lăc., are turn de Astronomie vestit, şi o casă de invalizi foarte mare. - Vuluici (Woolwich), oraş foarte mare, cu un arsenal de mare, în care şi în tâmp de pace se cuprind la 3.000 lucrători. Celsi (Chelsea), oraş mare şi frumos, pe râpa stângă a Temsei, din sus de London, cu o casă mare de invalizi şi scoală ostăşască. - Ricimond (Richmond), cet. de rând; însă foarte frumoasă, lângă Temsa. - Uindsor (Windsor), cet. mică foarte frumoasă, cu o curte crăiască strălucită şi grădină desfătată. Alte locuri mai alese în Mr. Britanie: I. î n Anglia: a) în Comitaturile de cătră r. Dover (Dover), cet. cu întâritură puternică, port şi 24.500 lăc. Se află lângă strâmtoarea de Cale şi de aici se face de rând trecerea în Francia. - Chentrberi (Canterbury), lăt. Cantauria, cet. veche, cu multe dărâmături din tâmpul domnirii Romanilor şi 14.900 lăc. Aicea lăcueşte un Arhiepiscop călvinesc, care e Primatele Angliei. Beserica arhiepiscopească din această cetate se numără între cele mai minunate în Europa. - Marghet, (Margate), cet. de mijloc, în Insula Tenet. - Cetem (Chatam), cet. cu mai mult de 15.000 lăc., arsenal şi verfte. - Colcester (Colchester), cet. cu 17.700 lăc. - Ipsuici (Ipswich), cet. cu port şi 25.000 lăc. p. /<59//Noaruici (Norwich), cet. mare şi avută, cu căsi vechi, uliţi înguste, un mare număr de făurişti, mai multe aşezăminte literare şi 61.800 lăc. - Iarmods (Yarmouth), cet. frumoasă, cu port mare şi 24.000 lăc. - Lin-Rigis (Lynn Regis), cet. de mijloc, la gura râului Aus, cu port şi neguţătorie. 140 H51 (Huli), cet. mare, avută şi frumoasă; zidită pe malul stâng a apei Hombr, cu aproape la 41.000 lăc., multe făurişti şi neguţătorie mare, care, ajutată prin vecinătatea mării şi prin mai multe canaluri, din zi în zi capătă mai mare întindere. Se înfrumseţază prin mai multe zidiri strălucite, şi are câteva institute literare. Vestite sânt şi basinele Holului, care se numără între cele mai de frunte din Anglia. - Dorem (Durham), cet. cu 38.000 lăc. şi Episcopie. - Sonderlend (Sunderland), cet. mare, formată din mai multe cetăţi, legate între sine; numără 56.000 lăc. şi poartă neguţătorie mare, mai cu samă cu cărbuni de patră, carii se sapă din băile vecine, unde lucră necurmat la 30 mii oameni. Niuchestl (Newcastle), cet. mare şi avută, cu 71.800 lăc., lângă apa Tain; are industrie şi neguţătorie mare. în vecinătate se află băi de cărbuni de patră, în care lucră la 40.000 oameni. De aici s-au început zidul, făcut de Romani, spre a apăra Britania romană în contra lăcuitorilor din Caledonia. Urmele acestui zid se văd şi acum. Ioarc (York), cet. veche, strălucită şi înp. 170// tâmpul domnirii Romanilor; e zidită cam în lăontrul ţării, lângă râul Aus de meazănoapte; numără 28.000 lăc. şi are Arhiepiscopie. între zidiri e mai de însămnat beserica arhiepiscopească, una dintre zidirile Angliei mai minunate. în Comitaturile de cătră m. z. Plimods (Plymouth), cet. mare, în anul 1821 cu 70.000 lăc. Stă din trii cetăţi împreunate, şi are trii porturi, dintre care în unul se ţine o parte a flotei. Plimodsul e ţapăn întărit, precum în contra năvălirilor oştilor străine, aşa în contra valurilor mării. între zidiri sânt mai alese: spitalul pentru ostaşii de mare, zidirea Ateneului, teatrul şi doaă căsărmi, iară între aşezămintele literare sânt mai de frunte: Ateneul, şcoala de corăbiet şi tumul de Astronomie. Are verfte mari, în care lucră la 3.000-4.000 a omeni20. - Felmods (Falmouth), cet. mică, cu port şi neguţătorie, spre a. de la Plimods. - 141 20 Conform originalului Exiter (Exeter), cet. în anul 1821 cu 25.000 lăc., port şi neguţătorie. Se află spre r. de la Plimods. Poartsmdds (Portsmouth), cet. mare, în anul 1821 cu 46.000 lăc., cea mai de frunte întăritură în M. Britanie, şi una dintre cele mai puternice a Europei. Are port mare, în care se ţine o parte a flotei englezăşti, şi arsenal mare. Braitn (Brighton), cet. mare şi foarte frumoasă, zidită în loc tare desfătat, pe ţărmurile mării, supt un deal, înfrumseţată cu cele mai pompoase zidiri, dintre care palatul p. 171// lui Gheorghie a IV se zice a fi cel mai pompos pe pământ. Are vestite scăldători. Numără de rând 46.500 lăc., a cărora număr în tâmpul scăldatului se du- plecă. - Uincelsi (Winchelsea), cet. de rând, cu port; care totuşi din zi în zi se umple de arină. b) în Comitaturile de cătră a: Bridgiuater (Bridgewater), cet. de mijloc, cu port. - Beds (Bath), cet. mare şi frumoasă, cu scăldători minerale şi 69.000 lăc., ce poartă neguţătorie mare. Bristl (Bristol), cet. mare şi avută, cu neguţătorie împortătoare, multe făurişti şi 66 mii lăc. Stă din cetatea veche şi noaă, dintre care cea dintâe are uliţi strâmbe, căsi întunecate şi foarte vechi; ceealaltă e frumoasă, zidită după cel mai plăcut gust, şi înfrumseţată cu un mare număr de zidiri strălucite. Are Academie asemenea unei Universităţi, rădicată în anul 1822, şi e zidit lângă râul Evon (Avon), peste care se află un pod atâta de înalt, de pot trece pe supt el corăbiile. Gloster (Clocester), cet. cu 26.000 lăc., zidită lângă apa Sevem. - Celtnhem (Cheltenham), cet. noaă şi foarte frumoasă, zidită în loc tare desfătat, cu scăldători minerale şi 40.000 lăc. Şrosberi (Shrewsbury), cet. cu 21.000 lăc., tare veche şi puţin frumoasă, zidită lângă apa Sevem. - Cestr (Chester), cet. cu mai mult de 20.000 lăc., neguţătorie şi multe făurişti. 142 p. 172// Liverpul (Liverpool), cet. mare, avută şi una dintre cele mai de frunte în Anglia, cu 223.000 lăc., zidită la gura apei Mersi, în vecinătatea mării, are uliţi largi, oable, curate şi mai multe zidiri pompoase, dintre care sânt mai de frunte: beserica S. Pavel şi a S. Gheorghie, a cărora uşi, stâlpi, galerii, cupule şi copereminte, sânt de fer vărsat; fuişorul de târg, o zidire foarte mare, carea stă pe 120 stâlpi de fer vărsat; teatrul, casa de cazinou, a Senatului, casa de vamă noaă, ş.a. între număroasele aşezăminte literare sânt mai ales: 2 Liceuri, Soţietatea filosofică-medică, cea pentru Istoriea firească, grădina botanică şi institutul crăiesc. Portul Liverpulului este foarte mare, şi se cearcă de un mare număr de corăbii, ce merg şi vin în toate părţile lumii; de unde numai a Londonului neguţătorie are întindere mai mare. Mare este şi numărul făuriştilor pentru tot feliul de mânăfăpturi. De însămnat sânt încă 8 basine ce se află aici, şi o săpătură pe supt pământ (Tunnel), lungă cale de o jumătate oră, prin carea trece calea de fer, ce vine de la Mencester. - Uaringtn (Warrington), cet. cu 31.000 lăc. şi multe făurişti de bumbac. - Stoacport (Stokport), cet. mare, cu 81.000 lăc. şi un mare număr de făurişti pentru mânăfapturi de bumbac. - Meclefild (Macclefield), cet. cu 56.000 lăc. şi multe făurişti de metal şi mătasă. Mencester (Manchester), după London şi Liverpul cea mai mare cet. în Anglia, cu p. 173// 192 mii lăc. în unele părţi e urâtă şi necurăţită, în altele mai frumoasă, cu uliţi oable şi zidiri strălucite. Are un mare număr de făurişti pentru mânăfăpturi de bumbac, din carea privinţă e cea dintâe cetate pe pământ. Parte în cetate, parte în satele din vecinătate, se cuprind cu ţeserea numitelor mânăfăpturi 20 mii răsboae.21 toată cetatea e plină de făurişti, şi pe an vin 12.000 luntre încărcate cu bumbac ne lucrat, în acăruia loc duc apoi mânăfăpturi, sau tort. în flaore este şi neguţătoriea, ajutată prin mai multe canaluri şi 143 21 Punctuaţia originală prin un drum de fer foarte minunat. între aşezămintele literare sânt mai alese: Şcoala latinească, Colegiul, câteva Soţietăţi învăţate şi biblioteca scoalei lătineşti. - Eştn (Ashton) şi Oald-Hem (Old Ham), doaă cetăţi mari, cu multe făurişti şi neguţătorie mare. - Roacidel (Rochdale), cet. frumoasă, cu 60.500 lăc. şi multe făurişti, mai cu samă pentru flanel. - Boaltn (Bolton), cet. cu 95.000 lăc. şi un mare număr de făurişti de bumbac. Toate acestea aproape de Mencester. Blecborn (Blackbume), cet. mare, cu 75.000 lăc. şi multe făurişti pentru lucrarea bumbacului. - Prestn (Preston), cet. cu 77.000 lăc., port şi făurişti de bumbac. - Lenchestr (Lancaster), cet. cu 34.000 lăc., mai demult purta neguţătorie mare, care e acuma scăzută. Huaithevn (Whitehaven), cet. cu 29.900 lăc., port şi neguţătorie cu cărbuni de patra, carii se sapă în mare măsură din vecinătate, —p.l 74// Carlail (Carlisle), cet. cu 36.000 lăc., mai multe făurişti şi dărâmături din tâmpul Romanilor. d) în Comitaturile dinlăuntru: London, cu locurile din vecinătate-i, despre care am vorbit mai sus, faţa 162. Sâlsberi (Salisburi), cet. mică, cu episcopie, şi o beserică minunată, a câriea turn e cel mai înalt în Britani a. - Reding (Reading), cet. cu 19 mii lăc., pe râpa dreaptă a Temsei. Oaxford (Oxford, lăt. Oxonium), cet. cu 19.000 lăc., una dintre cele mai frumoasă în Europa, parte din privinţa pompei şi a curăţiei zidirilor; parte pentru desfătările ţinutului, în care e zidită, ce e puţin rădicat şi încungiurat de cele mai desfătate fânaţe. Se află lângă Temsa, carea aicea se numeşte Isis. Vestită este Universitatea din Oaxford, cea mai veche şi mai mare în Britania, care stă din 19 colegiuri, unde lăcuesc şi învaţă şcolarii, şi din 4 zidiri, numite hale, în care numai lăcuesc aceia. Toate acele 19 colegiuri au învăţătorii şi bibliotecile sale, dimpreună cu alte gătiri literare. Mai de frunte este biblioteca bodleiană, comună tuturor colegiurilor, cu multe cărţi alese 144 şi mânăscrise; fără a cuprinde totuşi mai multe sute de mii de cărţi, cum scriu unii Geografi. Se află iacă aici: grădină botanică, turn de Astronomie, o minunată galerie de icoane şi un teatru vestit. - Heriford (Hereford), cet. cu 34.000 lăc. spre a. de la London. - Vustr (Worcester), cet. cu 27.000p. 175// şi făurişte de porţelan foarte vestită. -Coaventri (Coventry), cet. scăzută de la floarea mai dinainte, cu 31.000 lăc. Borminghem (Birmingham), una dintre cele mai de frunte cetăţi a Angliei, cu 138 mii lăc. Se află în mijlocul ţării, şi totuşi e legată prin canaluri cu cele mai de frunte porturi a ţării. Are un mare număr de făurişti, mai cu samă pentru metaluri, şi poartă neguţătorie mare. Unele părţi a acestei cetăţi sânt ne plăcute, cu căsi vechi, mărunte, întunecate; are totuşi şi zidiri strălucite şi mari, dintre care însămnăm: teatrul, măgăzinul lui Gions (Iones), o făurişte în suburbiul Soho, a căriea trepte, coperemânt şi podire, îi sânt din fer vărsat, ş.a. Ateneul, Soţietatea filosofică şi biblioteca publică, sânt cele mai defrunte aşezăminte literare. - Dodii (Dudley) şi Vulverhemtn (Wolverhampton), doaă cetăţi de mijloc, nu departe una de alta, cea dintâe cu băi de cărbuni de peatră; ceealaltă cu multe făurişti pentru unelte de metal. - Lester (Leicester), cet. mare şi avută, cu făurişti, mai cu samă de pănură şi 60.000 lăc. Chembridgi (Cambridge), cet. cu 24.000 lăc., zidită în loc foarte desfătat; are Universitate cu 13 colegiuri şi 4 hale, Astronomie, bibliotecă mare şi grădină botanică. Noatinghen (Nottingham), cet. mare şi foarte frumoasă, cu uliţi curate, zidiri pompoase şi 53.000 lăc., zidită lângă râul Trent. p. 176// în număroasele ei făurişti se lucră multă lână, mătasă, bumbac, şi se gătesc glăji. Şefild (Shefield), cet. mare; însă urâtă şi întunecată, cu 85.000 A lăc. şi multe făurişti, mai cu samă pentru lucrarea metalurilor. In vecinătate se află băi de fer şi de cărbuni de peatră. 145 Lids (Leeds), cet. mare şi avută, cu multe făurişti, neguţătorie tare întinsă şi 168.000 lăc., legată cu Liverpulul şi Holul prin canaluri. Sta din cetatea veche, carea e ne curăţită şi întunecată, şi din cetatea noaă, zidită frumos, cu uliţi largi, curate şi multe zidiri strălucite, între care sânt mai alese târgul sau bazarul pentru pănura albă, cu 1.200 prăvălii, târgul pentru pănura văpsâtă, cu 1.800 prăvălii, bersa şi teatrul. în făurişti se lucră mai cu samă lână. Helifex (Halifax), cet. mare, cu multe făurişti, numără după numărarea de anul 1841, dimpreună cu vecina cetate Hddersfild (Huddersfield), peste 100 mii lăc. 2.ÎN UELS, SAU VALES Principatul Uels nu are cetăţi mari, afară de doaă: Mirtir - Tituil şi Suansi; că celealalte numără tot mai puţin de 10.000 lăc. Mai alese sânt următoarele: Cherdif (Cardiff), cet. de rând, cu port în sânul Bristlului. - Mirtir-Tituil (Mirthyr Tydwyll), cu 52. 000 lăc., multe băi de cărbuni de peatră şi de fer. - Suansi (Swansea), p. 177// cet. cu 38.500 lăc., băi de fer şi aramă, din care se sapă pe an la 21/, milioane măji de fer şi 150 mii măji de aramă. - Pembroc (Pembroke), cet. mică, capitala Principatului Uels, cu port. - Milford (Milford), cet. cu port mare, în care încbep la 1.000 corăbii. - Hoaliuel (Holywell), cet. de rând, zidită în partea Principatului de cătră a., în o vale afundă, încungiurată de munţi, în carii se află mai multe băi. 146 3.ÎN SCOŢIA Edinburg, sau după pronunciarea englezască, Edinborg, cet. mare, cu 133.000 lăc., capitala Scoţiei şi una dintre cetăţile mai pompoase a Britaniei; se află în Scoţia de meazăzi, aproape de sânul Fords, e zidită pe trii dealuri şi se încungiură de toate părţile de stânci goale. Stă din cetatea veche şi cetatea noaă, despărţite prin o vale afundă, peste carea trec mai multe poduri. Cetatea veche e întunecată şi ne plăcută, cu uliţi înguste, strâmbe, şi căsi vechi, dintre care mai multe sânt înalte, în forma turnurilor, având 10-13 contignăciuni. Cetatea noaă e strălucită, cu uliţi oable, largi, bine petruite, piaţe şi zidiri pompoase, întru atâta, cât se poate alătura cu cele mai frumoase cetăţi din Europa. Dintre zidiri sânt mai alese: Curtea crăiască, casa Universităţii, carea se zice a fi cea mai strălucită în feliul său în toată Europa; monumântul lui Nelsn (Nelson), în forma unui turn p. 178// de Hina; prinsoriea, bersa noaă, o pompoasă beserică, zidită în forma Partenonului din Atena şi casa Parlamentului, în numărul şi preţul aşezămintelor literare, e Edinburgul după London cea dintâe cetate în Britania, căriea: Universitatea, înzăstrată cu cele mai alese gătiri literare, şi înfrumseţată cu un mare număr de bărbaţi vestiţi; mai multe alte scoale înalte, 25 Soţietăţi învăţate, mulţimea cărţilor şi Jurnalelor ce se tipăresc în toţi anii, şi mai marea mulţime de bărbaţi, luminaţi în toată plasa de ştiinţe şi arţi, i-au câştigat frumosul nume „Atena noaă”. în floare este îndustriea şi neguţătoriea, carea se ajută prin portul de la Lids şi prin canalul Claid, ce se întinde până în Mr. irlandică. în vecinătate se află cetatea Lids (Leith), pre carea o socotesc unii ca un suburbiu a Edinburgului, fiind cu acesta legată prin doaă rânduri de căsi. Numără 26.000 lăc., poartă mare neguţătorie, e zidită foarte frumos şi are port, verfte şi basine mari. în portul Lidsului se ţine o parte a flotei briteşti. 147 Alte locuri alese în Scoţia a) în Scoţia de meazăzi: Domfermlin (Dumfermline), cet. în anul 1821 cu 16.000 lăc., spre m. n. de la Edinburg. - Sent Andrus (St. Andrews), cet. mică, mai de mult pompoasă şi avută, cu Universitate. - Domfris (Dumfries), cet. de rând cu port şi neguţătorie. Glesgo (Glasgow), din privinţa mărimii, în- p. 179// dustriei, neguţătoriei şi avuţiilor, cea dintâe cetate în Scoţia; zidită foarte pompos, cu uliţi largi, oable şi curate; zidiri strălucite, multe făurişti şi neguţătorie tare întinsă. Numără 257.000 lăc., care număr au crescut de la anul 1755, când au avut numai 27.000. Are Universitate, mai multe soţietăţi învăţate şi alte aşezăminte literare. în vecinătate se află cetăţile: Grinoc (Greenock) şi Pesli (Paisley), cea dintâe la gura apei Claid, cu port, neguţătorie de mare şi 35.000 lăc.; ceealaltă spre apusul de iama de la Glesgo, cu multe făurişti de mătasă şi bumbac, şi cu 48.000 lăc. b) în Scoţia de mijloc: Eberdin (Aberdeen), cet. mare cu 62.000 lăc., zidită lângă mare, la gura apei Di; are Universitate, port, neguţătorie, şi multe făurişti de bumbac. - Dondi (Dundee), cet. frumoasă, cu port, neguţătorie mare şi 63.830 lăc. E zidită la gura apei Te, în partea ţării de cătră r. - Perds (Perth), cet. frumoasă, zidită în loc foarte desfătat, tot lângă numita apă, mai de mult răsidinţa Crailor scoţăşti, cu 18.000 lăc. Ţinutul din vecinătatea acestei, cetăţi e vestit pentru multe ffumseţe fireşti, vechimi şi locuri cântate de vechiul poet Oaşien (Ossian). c) în Scoţia de meazănoapte: Invernes, cet. frumoasă, cu 11.500 lăc., câteva făurişti şi neguţătorie; se află lângă a- p. 180// pa Ness, a căriea gură se apără prin doaă forturi. - Ten (Tain) şi Doarnoc (Domock), cetăţi mici, cu porturi. Lângă Doamok se află băi de cărbuni de patră. 146 4.ÎN IRLANDIA Doblin (Dublin), cet. mare şi frumoasă, zidită în un câmp desfătat, în vecinătatea mării, pe amândoaă râpele apei Lifi (Leffey), căpitala Irlandiei, cu 242.000 lăc., uliţi largi şi curate şi cu mai multe zidiri pompoase, între care: palaţul Sub-Craiului, casa de vamă, palatul de judeţ, bancul, măgăzinul de tăbac, casa Universităţii, monumântul lui Nelsn, a lui Uelingtn (Wellington) şi a lui Gheorghie al H, sânt mai de frunte. Are basine mari şi umplături cumplite pentru apărarea portului. Aicea lăcueşte Sub-Craiul Irlandiei, cu alte deregătorii înalte şi doi Episcopi, dintre carii unul călvinesc, altul catolic. Dintre aşezămintele literare însămnăm: Universitatea, Şcoala pentru ştiinţele fireşti şi Academiea ştiinţelor. în industrie şi neguţătorie ţine Doblinul unul dintre cele mai de frunte locuri în Monarhie. Alte locuri alese în Irlandia a) în Linstr: Droaghide (Drogheda), cet. cu port, neguţătorie de mare şi 18.000 lăc. - Dondâc (Dundalk), cet. frumoasă, cu port şi 15.000 lăc. - Chilcheni, cet. mare şi frumoasă, în carea lăcuiesc 2 Episcopi. Numără la p. 181//28.000 lăc. - Uexford (Wexford), cet. cu 11.000 lăc. şi port. b) în Olster: Niuri (Newry), cet. frumoasă, zidită la gura râului de acest nume, cu port şi 12.000 lăc. - Arme (Armagh), cet. cu 8.500 lăc. şi Arhiepiscopie călvinească. - Belfest (Belfast), cet. mare şi frumoasă, cu port, mai multe făurişti, mai cu samă de in şi bumbac, neguţătorie mare şi 38.000 lăc., sau după alte înştiinţări cu 70.000. Are Academie, bibliotecă, 2 Soţietăţi învăţate şi mai multe zidiri strălucite. c) în Canat: Sligo, cet. lângă un sân de mare, cu port. Episcopie călvinească şi 10.000 lăc. - Galue (Galloway sau Galway), cet. mare cu 149 38.000 lăc., în partea ţării de cătră a., poartă mare neguţătorie, are multe făurişti şi Episcopie călvinească. d) în Monstr: Limeric, cet. mare, avută şi frumoasă, zidită lângă apa Şenon, numără la 70.000 lăc., are uliţi şi piaţe frumoasă, mai multe zidiri strălucite, un mare număr de făurişti, Episcopie călvinească şi catolică şi poartă neguţătorie mare. De însămnat este în această cetate şi grădina Domnului Roci (Roche), rădicată pe stâlpi, carea ca un lucra singur în feliul său, ne aduce aminte vestitele grădini din vechiul Vavilon. Coarc, a doa cet. în Irlandia, zidită în partea ţării de cătră m. z., lângă un sân de mare, ce face minunatul ei port. Coarcul numără peste 110.000 lăc.; însă luându-se afarăp. 182//numai unele părţi, e ne plăcut, cu uliţi înguste, căsi mărunte şi întunecate. Are foarte multe făurişti, Episcopie călvinească, mai multe aşezăminte literare vestite, şi poartă neguţătorie mare, precum pe apă, aşa pe uscat. Gura portului se apără prin un mare număr de baterii puternice, şi în mijlocul lui, în o insulă, se află cetatea Coav (Cove), cu 10.000 lăc., verfte şi Episcopie catolică. Uaterford (Waterford), cet. mare şi frumoasă, cu 35.000 lăc, zidită lângă râul Sur. Are Episcopie călvinească, poartă neguţătorie mare, şi din zi în zi creşte şi se înfrumseţazâ. - Clonmel, cet. cu 15.000 lăc. - Cheric (Karick), cet. mică, dară foarte frumoasă, zidită lângă minunatul dram de fer, ce se întinde între Uaterford şi Limeric. - Coşer (Coshel), cet. mică cu Arhiepiscopie călvinească. - Torlis (Turles), altă cet. mică, cu Arhiepiscopie catolică. C. Părticelele şi Coloniile Ţările mai sus numărate formează Monarhiea britească, carea domneşte peste mai multe pământuri, precum în Europa, aşa afară de aceasta, în alte patra părţi a pământului. Pământurile supuse ei; însă mai 150 mult Angliei, în Europa, se numesc Părticele, care măcar sânt dăruite cu multe privilegiuri, nu au totuşi drept a fi înfaţuite în Parlament. p. 183// Pământurile, peste care domneşte Britania sânt următoarele: 1. în Europa: a) Insulele Sili şi Men, despre care am vorbit mai sus § 3. b) Insulele normăneşti, în vecinătatea Franciei, între care doaă: Gersi (Jersei) şi Ghernsi (Guernsey), sânt mai mari. în cea dintâe se află cetatea Sent-Helie (St. Hellier), cu 15.000 lăc. şi port; iară în ceealaltă Portul S. Petru sau Port St. Pierre, cu 13.000 lăc. c) Insula Helgoland, în Mr. nemţască, drept cu gura apei Elbe, cuprinsă de la Dani, în anul 1807, şi întărită cu baterii puternice. Lăcuitori are puţini, d) Cetatea Gibraltar. Ghibraltarul sau Gibraltarul se află în Ispania de meazăzi, lângă strâmtoarea de acest nume, în provinţa Sevila, la piciorul unei stânci săci, ce se înalţă la 1.400 urme, şi în tâmpurile vechi se numia Calpe. în Africa, lângă cetatea Zeuta, se află altă stâncă asemenea acestiea, ce se numia în tâmpurile vechi Abyla, şi amândoaă se zicea Columnae Herculis. Gibraltarul e zidit la piciorul numitei stânci, numără peste 16.000 lăc., are port slobod şi poartă neguţătorie mare. Gibraltarul e una dintre cele mai puternice întărituri pe pământ, şi un de frunte razăm a domnirii Britaniei peste Ocean. Stânca mai sus numită se înalţă spre răsăritul de vară de la cetate, e încărcată de baterii şi se află în ea peşteri, parte fireşti, parte tăiete de mână omenească, atâta de mari, de pot cuprinde toată oastea a- p. 184// părătoare. Strădaniea englezilor au plântat pe multe locuri saca această stâncă cu pomet, şi au sădit-o cu straturi de flori, ba au gătit pe ea şi râturi. Ea e foarte repezişă, şi totuşi se poate merge cu carul în vârvu-i, pe căli făcute cu mare măestrie. între zidirile Gibraltarului sânt mai alese: casa Chivemisitoriului, doaă căsărmi şi spitalul ostaşilor de mare. în anul 1842 s-au aşezat aici şi Episcopie călvinească. 1S1 e) Insula Malta cu soaţele ei, vezi faţa 292, Tom. I. f) Supt apărarea Britaniei se află şi Insulele ionice, despre care vom să vorbim mai jos. 2. în Asia: a) Insula Seilân (Ceylon), b) Mai toată India din coace, c) O parte a Indiei din colo. d) Câteva insule din Arhipelagul indesc. e) Capul Aden din Arabia, ş.a. 3. în Africa: a) Coloniile în Senegambia şi Gvinea. b) Capul Bunei-nădejdi. c) Insula înălţării, a S. Elene, Fernando Po, ş.a., în Oceanul atlantic, d) Insula S. Mauriţie, în Oceanul indesc, ş.a. 4. în America: a) o mare parte a Americei de meazănoapte; precum: Canada, Scoţia noaă, Brunsvigul nou, pământul de lângă sânul Befin, ş.a. Mai încolo: b) mai multe dintre insulele Antile: precum: Hamaica, câteva dintre insulele virginice, Entigua, Lucia, Trinided, ş.a. c) Onduras, sau colonia Belis (Balize) lângă Mehico, ş.a. d) Coloniile din Guaiana, ş.a. p. 185// 5. în Oceania: o parte mare a Holandiei noaă şi mai multe insule. Toate coloniile Angliei măsură în arie peste 82.000 m2, cu 125.000.000 lăc. 152 XIII. MONARHIEADĂNEASCĂ A. Peste tot §. 1. Monarhiea dănească cuprinde: Crăimea Daniei, Ducaturile Şiesvig, Holştain şi Lauenburg, şi Insulele feroieşti. Ea se mărgineşte, de cătră m. n. cu Mr. baltică; de cătră r. cu aceasta şi Germania; de cătră m. z. cu Germania; de cătră a. cu Mr. nemţască. Se întinde, fără Insulele feroieşti, de la 53° 20’ - 57° 44 V2’ a lăţ. şi de la 25° 40’ - 32° 52’ a lungi. Insulele feroieşti se află spre m. n. de la Scoţia, supt 62° a lăţ. şi 11° a lungi. Daniei anumără mai mulţi Geografi şi insula Islandia, despre carea vom cuvânta în Partea a patra a acestei cărţi, ca despre o firească parte a Americei. în arie măsură numita Monarhie, fără Islandia, 1.047 m2. §. 2. Partea mai mare a pământului stă din şăsuri largi; întrărupte numai în puţine locuri prin dealuri de înălţime ne însămnătoare. p. 186// Pământul cuprinde mai mult ghips şi cretă, ce se vede mai cu samă în ţărmurii mării şi în dealuri. Cam pe mijlocul Iutlandiei se întinde o spinare de dealuri puţin rădicată, cu pământ săc şi arinos, ce se gată apoi în capul Scaghen. Finia, Selandia şi Lâlandia, cu alte insule, încă sânt coperite de şăsuri mai umede, pe multe locuri rovinoase şi crescute cu păduri dese. Rovini se află multe şi în Şiesvig. Insulele feroieşti sânt muntoase, şi pământul e pe petri numai supţire; din carea pricină sânt lipsite de păduri. Ţărmurii sânt colţuroşi în toată Monarhiea şi spre r. mai înalţi decât spre a. 1SS Clima e stâmpărată, aerul umed, şi ceriul în o mare parte a anului noros şi neguros; osăbirea între căldura de vara şi frigul de iama e mai puţină ca în uscatul Europei; ce vine parte de la vecinătatea mării, parte de la lipsirea munţilor. §. 3. O parte mare a Monarhiei dăneşti o formează mai multe insule, ce se află parte în Mr. baltică, parte în cea nemţascâ, şi parte în Oceanul atlantic. Insulele din Mr. baltică şi Categat sânt următoarele: Finia (Fiinen), Lâlandia, Falster, Femern, Moen, Langheland, Seland, Arroe, Samsoe, Bornholm, Alsen, Anholt şi Lasoe. Mai mare şi mai roditoare e între acestea insula Seland, carea face o mai de frunte provinţă a Crăimii. Insulele mai sus numărate s-ar putea numi Arhipelagul dănesc. p. 187//Dintre insulele din Mr. germanică, care se întind pe lângă ţărmurii Iutlandiei, sânt mai alese: Fanoe, Romoe, Silt, For, Pelvorn şi Nordştrand. Acestea s-ar putea numi Arhipelagul iutlăndesc. în Oceanul atlantic Arhipelagul feroiesc cuprinde mai multe insule, între care: Stomoe, Osteroe şi Sideroe, sânt mai de frunte. §. 4. Undele Oceanului udă mai de toate părţile pământul acestei Monarhii, a căruia părţi, care se ţin de Dania, sânt urmă- toarele: 1. Mr. germanică, plină de neafunde şi dine, mai cu samă în vecinătatea Şlesvigului, cu sânurile: Aider şi Ringcobingford*) 2. Scagher-Racul, spre m. n. 3. Categatul, între Dania şi Şvecia, a căruia părţi sânt: a) sânul Limford, vărsat în multe ramuri prin Iutlandia. b) Orhus, la cet. de acest nume. c) Strâmtoarea Sund, între Şvecia şi Selandia. d) Beltul mare, strâmtoare Selandia şi Finia. e) Beltul mic, o altă strâmtoare între Fina şi Iutlandia. Toate acestea au mai multe sânuri mici. 4. Mr. baltică spală uscatul de cătră r. şi m. n. şi cuprinde mai multe insule. 154 Lacuri are această ţară peste 500, care totuşi sânt mărunte. Mai mari sânt lacurile de ţărmure: Limfdrd şi Ringcobingford, pre care le-am însămnat mai sus între sânuri. Curgătoare încă are această monarhie puţine, care se varsă parte în Mr. nemţască, parte în Mr. p. 188// baltică. în cea dintâe curge Elba şi Riderul. Elba udă numai marginile Holştainului şi a Lauenburgului. în ea se varsă acestea: Alsterul Bila şi Ştorul. Aiderul curge între Holştain şi face câtva loc mezuina între Germania şi Dania. Aiderul se leagă prin un canal cu Mr. baltică, împreunând pre aceasta cu Mr. germanică. în Mr. baltică întră: Trava, carea fiind legată prin un canal cu Elba, leagă Mr. baltică cu cea nemţască. De însămnat mai este apa Guden în Iutlandia, carea, după ce au trecut pe la cetatea Randers, se deşartă în Categat. §. 5. în produpte e această ţară avută numai de mijloc. Din vietăţi se află: vite cu coame foarte mari şi vaci, care dau pe zi 15-20 cupe de lapte; cai, oi multe, porci, multe sălbatice, afară de urşi şi lupi; sburătoare, peşti mulţi, ş.a. Din vegetătoare: bucate, mai cu samă: săcară, orz, ovăs, hrişcă şi puţin grâu; cânepă, in, puţine poame, hemei, legumi, ş.a. Păşuni grase se află în toate provinţele şi păduri mai cu samă în insulele din Mr. baltică. Metalurile lipsăsc mai de tot şi avuţiile împărăţiei minerale cuprind mai numai: torfa, cărbuni de peatră, ghips, marmore, succin şi osăbite plase de petri. §. 6. Numărul lăcuitorilor sue la 2.100.000, carii, afară de puţini Evrei, se trag din viţă nemţască, şi se împart: în Dani, Nemţi, Frisi şi Norvegi. Cei dintâi lăcuesc în Arhipela- p. 189// gul dănesc, în partea mai mare a Iutlandiei şi a Şlesvigului; Nemţii în Holştain, Lauenburg şi o mică parte a Şlesvigului; Frisii în Arhipelagul iutlăndesc şi Norvegii în Insulele feroieşti. Danii fac poporul domnitoriu, şi ei sânt mai număroşi. 155 Danii au trup înalt, faţă albă, păr galbin şi ochi vineţi; mădulări ţapene şi puternice. Ei sânt tăcuţi, domoli, răci cătră străini, pacinici, iubitori de îndămânări, de mâncare şi beuturâ bună; de altă parte totuşi: conteniţi, strădalnici, în lucrul pornit statornici. Danii se văd a fi rămăşiţele Cimbrilor şi a Anglilor vechi sau cum voiesc alţii, a Goţilor. Răligiea e mai pretutindinea luterană. Catolici, Calvini şi Evrei, se află numai puţini. Luteranii în Dania au Episcopi. §. 7. îndustriea se află în stare cu mult mai de jos ca în ţările vecine de cătră m. z., de au şi făcut mari înaintări, în tâmpurile mai noaă. în puţinele făurişti se lucră: lână, pele, bumbac şi mătasă, fără a îndestuli lipsele ţării. Mai înfloritoare este neguţătorea. Se scot: vite cu coame, bucate, puţine mânăfapturi de lână, mult peşte, ş.a. Se aduc mai cu samă: vin, sare, lemne, metaluri, mătasă, bumbac, pănuri supţiri, negoaţe de colonii, ş.a. Copenhaga, Altona, Helsingorul, Orhusul, şi Flensburgul, poartă cea mai mare neguţătorie. Ştiinţele şi arţile sânt în stare mai lrumoasă de cum ar fi de aşteptat de la o ţară a- p. 190// tâta nepărtinitoare Muselor, şi Dania au năecut22 mai mulţi bărbaţi luminaţi precum în acestea, aşa în acelea, preţuiţi de toată Europa. Dintre cei dintâi pomenim numai pre Astronomul Tiho de Brahe, şi din aceştia pre vestitul scobitoriu Torvaldsen. Universităţi se află în această Monarhie doaâ: la Copenhaga şi Chil; mai multe Academii, Soţietăţi învăţate şi 27 Gimnase. Afară de acestea, câteva biblioteci, între care cea crăiască din Copenhaga numără 262.000 cărţi, multe mânăscrise, şi se pune între cele mai de frunte în Europa. §. 8. Forma Chivemisirii e monarhică nerăstrânsă; provinţele totuşi au staturi, care se adună în anumit tâmp spre sfătuire. Craiul Daniei se numeşte: „Craiul Danilor, Venzilor şi a Goţilor”. Corona trece * *) 22 Conform textului. *) Fiord în limba dănească însămnează sân. 156 şi la fămei în nefiinţa Principilor din liniea oablă. Poporul se împarte: în Nobili, Cetăţeni şi Ţăreni. Nobilii sânt dăruiţi cu multe privilegiuri, şi scutiţi de plătirea dării; dintre cetăţeni numai cei din Copenhaga pot număra moşii nobileşti; ţărenii se apasă de toate părţile cu darea şi cu lucrul pe sama domnilor. Veniturile ţării sue pe an la 14 milioane şi dătoriile trec peste 125 milioane taleri de câte 2 fior. 9 cr. Puterea oştească cuprinde 38.929 ostaşi răgulari, dintre carii în tâmp de pace numai 28.000 se află supt arme. Oastea provinţască stă din 50.000. Flota în anul 1833 număra 6p. 191//fregate, 6 corvete şi alte corăbii mai mici. §. 9. Se împarte Monarhiea dănească în Crăimea Dania şi 3 Ducaturi. Cea dintâe e formată din insule şi Iutlandia, măsură în arie 683 Vz m2 numără 1.257.800 lăc., şi se împarte în 7 ţinuturi (Stift): Seland, Fiinen, Lâland, Olburg (Aalburg), Viburg, Orhus (Aarhuus) şi Ripen. Ducaturile sânt: Şlesvig, Holştain şi Lauenburg, dintre care cel dintâiu măsură în arie 164 m2, cu 348.526 lăc., celalalt are arie de 153 lA m2, cu 455.092 lăc. şi a triia arie de 22 m2, cu 31.936 lăc. Ducaturile Holştain şi Lauenburg se află între marginile Germaniei, şi Craiul Daniei, ca domnitoriu peste acestea, se ţine de Confederarea germanică. De Dania se mai ţin Insulele feroieşti (Făr-Oer) cu arie de 24 m2; însă numai cu 6.600 lăc. B. Topografiea Copenhaga, nemţeşte Kopenhagen, dăneşte Kjobenhavn, lătineşte Hafhia, cet. mare şi frumoasă, la capetul anului 1840 cu 120.819 lăc., capitala ţării şi răsidinţa Craiului; zidită în partea Selandiei de cătră r. şi a Insulei Amak de cătră a., aşa cât strâmtoarea, ce desparte acestea doaă insule, trece prin mijlocul cetăţii. Copenhaga, precum pentru frumseţa locului, aşa pentru strălucirea piaţelor, a uliţilor şi a zidirilor, se numără între cetă- 157 p. 792//ţile Europei mai pompoase. Stă din trii părţi, din Portul lui Hristian, Cetatea noaă şi Cetatea veche, cea dintâe în insula Amac; iară celealalte în Selandia. între toate e mai strălucită Cetatea noaă. Piaţul lui Hristian şi a lui Fridrih, sânt cele mai frumoase; iară între zidiri sânt mai de frunte: curtea crăiască sau Hristiansburg, carea arsese în anul 1795, şi acum se înoeşte cu o ne spusă pompă; Amalienburg, o zidire strălucită, carea cuprinde 4 paiaţe; palaţul Principelui, zidirea Universităţii, casa Senatului, spitalul ostăşesc, căsarma pedestraşilor pentru 6000 bărbaţi, beserica Mântuitoriului şi beserica fameilor. în ştiinţe şi arţi e cea dintâe cetate în Europa de meazănoapte, şi număroasele ei aşezăminte, se pot alătura cu cele mai de frunte din Anglia, Francia şi Germania. Noi vom să numim numai câteva ca mai alese: Universitatea, biblioteca crăiască, Academiea arţilor, şcoala ostăşască şi mitropolitească, Academiea ostăşască, Politehnicul, galeriea de icoane şi 12 Soţietăţi învăţate. în neguţătorie şi industrie se numără între cele mai alese cetăţi a Europei. Portul ei îl formează mai sus-numita strâmtoare între Selandia şi Amac. Copenhaga e întărită ţapăn, apărându-se şi prin câteva forturi, între care Fridrihshafen şi Draicronenfort sânt mai ţapene. La capetul sutei trecute au pătimit mult prin foc, şi în anul 1807 fix păgubită de Englezi, carii au ars 305 şi au huluit 2000 căsi. Câmpxirile din giurul acestei cetăţi sântp. 193//desfătate, lucrate bine, şi presărate cu sate frumoase. De însâmnat este pomposul palaţ de vară crăiesc, numit Fridricsburg, cu grădină desfătată. Alte locuri alese în Monarhiea dănească a) în însă Dania: Roschile (Roeskilde), cet. mică, cu Liceu. Aici au lăcuit Craii dăneşti din suta a 10, până la jumătate suta a 15. - Helsinghor, cet. zidită lângă Sund, cu neguţătorie, Liceu şi 7000 lăc. în vecinătate se află întăritura Cronburg. Toate acestea în Selandia. 15& Odense (Odensee), cet. frumoasă, cu 7500 lăc., Episcopie, Gimnasiu şi o beserică foarte strălucită. E capul Insulei Funen. în celealalte insule se află numai cetăţi mărunte. Olborg (Aalborg), cet. zidită lângă sânul Limford, cu Episcopie, neguţătorie şi 7000 lăc. - Randers, cet. cu 5000 lăc., lângă apa Guden. - Viborg, cet. de rând, foarte veche cu Judeţ înalt. - Orhus (Aarhuus), cet. cu 6000 lăc. şi Liceu. - Ripe, cet. mică, cu Episcopie, lângă Mr. germanică. - Fridericia, cet. noaă, lângă Beltul mic, cu 4000 lăc. Acestea 6 cetăţi se află în Iutlandia. b) în D. Şlesvig: Şlesvig, cet. cu 9000 lăc., multe făurişti, neguţătorie şi Judeţ înalt; capul acestui Ducat. în vecinătate se află strălucita curte Gotorp. - Flensburg, p. 194// cet. cu 16.000 lăc., spre m. n. de la Şlesvig; are port mare şi poartă neguţătorie. - Husum, cet. cu port, neguţătorie şi industrie. c) în D. Holştain: Altona, a doa cetate a Monarhiei, zidită frumos, pe malul drept a Elbei, lângă Hamburg, cu 27.000 lăc., port slobod, Gimnasiu, Soţietate literare, scoală neguţătorească, banc, neguţătorie tare întinsă şi multe făurişti. - Gliicştat, cet. cu 6.000 lăc.- Iţeho (Itzehoe), cet. cu 6.000 lăc. şi neguţătorie. - Redsburg, cet. cu23 întăritură ţapănă şi 7.000 lăc. - Chil (Kiel), cet. frumoasă, zidită în loc desfătat, lângă sânul de numirea sa, numără 7.000 lăc., are Universitate şi poartă neguţătorie. d) în D. Lauenburg: Raţburg, cet. mică, zidită în o insulă a lacului de numele său. O parte a ei e supusă Ducatului Meclenburg- Ştreliţ. - Lauenburg, cet. mică, lângă Elbe. e) în Insulele feroieşti: Torshafen (Thorshaven), cet. mică, cu căsi de lemn, lăcuinţa Chivemisitoriului şi târg pentru toate insulele. 23 Conform textului de bază 159 C) Coloniile Dania domneşte peste următoarele colonii: 1. în Asia peste Tranghebâr (Tranquebar) şi câteva dintre Insulele nicobarice. 2. în Africa peste mai multe părticele a Gvineii. 3. în America peste Islandia, ţărmurii Gronlandiei p. 195// şi peste 3 insule dintre Antilele mici. Peste tot măsură în arie coloniile ei 2.124 m2 cu 140.000 lăc. XIV. ŞVECIA cu NORVEGIA A. Peste tot §. 1. între Mr. baltică, Oceanul atlantic şi gheţos se întinde muntoasa jumătate insulă Scandinavia, ce cuprinde Crăimile: Şveciei şi a Norvegiei, unite numai întru atâta, încât sânt amândoaă supuse unui Craiu. Din acestea Şvecia se află spre r. şi Norvegia spre a. Amândoaă se numesc de unii Geografi Monarhiea Şvecică-norvegică. Se mărgineşte această Monarhie, de cătră m. n. cu Oceanul gheţos; de cătră r. cu Rusia şi Mr. baltică; de cătră m. z. cu Mr. baltică, Sundul, Categatul şi Mr. germanică; de cătră a. cu Mr. scăndinăvească şi Oceanul gheţos. Se întinde de la 22° 25’- 48° 40’ a lungi., şi de la 55° 23’- 71° 10’ a lăţ. Măsură în arie 13.619 m2, dintre care 7.935 le cuprinde Şvecia, şi 5.684 Norvegia. §. 2. Pământul în amândoaă acestea Crăimi e petros şi muntos. Din capul Lindenes, ce se află în Mr. germanică, se întinde spre m. n. p. 196// un trunchiu de munţi colţuroşi şi sălbatici în mare măsură, care apoi se gată în Oceanul gheţos, în capul Nord-Cttn. Toţi aceştia munţi se ţin de sistema scăndinăvească. Braţul de frunte se trage mai mult prin Norvegia, cuprinde părţi şi singuratice, şi lasă mai multe ramuri spre r. şi a. Partea de cătră m. n. a acestor munţi vine la unii scriitori supt nume de Munţii tuleşti (Thulisches Gebirge), în care vârvurile mai înalte sânt: Sognefield*), Langfield şi Gousta. Munţii tuleşti se 161 întind până la 62°. Mai încolo, până la 63°, se află un ţinut de munţi în mare măsură sălbatici, care cuprinde şi şăsuri înalte, e lat 12-14 miluri, coperit ne curmat cu nea şi gheaţă. O parte a acestui ţinut se numeşte Dovrefield. Aici se află la 150 m2 de pământ ne lăcuit şi ne cunoscut. De la 62° în sus se întind Munţii Kioli. Vârvurile mai înalte se află în partea acestora de cătră m. z., dintre care: Scagtolsfind are înălţime d24 de 1.313, Snehetan de 1.270 stânjâni de Paris. Amândoi aceştia în Dovrefield. Mai sus cătră meazănoapte au înălţime mai mică, ţiindu- şi totuşi sălbatica fire de până aici; că toată această sistemă cuprinde munţi saci, formaţi din peatră tare, au multe vârvuri tare ascuţite, şi fac cea mai ne folositoare parte a Europei. Din aceşti munţi se surupă numă- p. 197// roase râuri limpezi spulberate, cu multe surupături şi ţărmuri petroşi. Numiţii munţi mai cu samă spre a., ajung până în mare, formează acolo multe capuri; iară în Şvecia se gată în dealuri, coperite cu pământ roditoriu şi învăscute cu păduri. Văîile pintre munţi sânt foarte afunde şi mai mare parte înguste. Toată Norvegia e muntoasă şi deloasă; însă în Şvecia de meazăzi, sau mai cu samă, în aşa numita Gotlandia, se întinde un şăs larg, întrărupt numai prin puţine dealuri şi stânci. Faţa acestor ţări totuşi e foarte frumoasă, şi mai cu samă primăvara, când se îmbracă câmpurile şi dealurile în o grasă vegetare, şi când se văd acestea presărate cu milioane de floricele, e adevărat încântătoare. Frumseţa o măreşte mulţimea râurilor şi a lacurilor limpezi, şi desele stânci de granit, ce stau răsturnate prin verzile lunci. Clima în părţile de cătră m. z. e lină şi întru atâta stâmpărată, în cât se poate asemăna cu a Germaniei de meazănoapte; în mijloc şi mai cu samă în ţinuturile muntoase, sânt iernile foarte aspre; gerul e cumplit şi aerul uscat, ţărmurii Norvegiei totuşi se stampară mult prin vânturile, ce suflă de cătră mare. Mai sus creşte mărimea frigului, diferinţa între 24 Literele chirice u şi î ale cuvintelor sunt tipărite inversat 162 zilele mai lungi şi mai scurte, şi de ce sânt mai aproape locurile de pol, de acea au iarnă mai lungă şi mai friguroasă, şi vară mai scurtă; însă călduroasă, pentru lungimea zilelor. Iama se tulbură prin dese furtuni, în părţi- p. 198//Ic mai de cătră m. n. anul stă numai din doaă părţi, din o iarnă lungă şi vară scurtă; că trecerea din una în alta se întâmplă foarte iute. In puţine zile se topeşte neoa, pământul se îmbracă în un desfătat veşmânt verde, înfrumseţat cu mii de mii floricele plăcute, şi seminţele, ca cum ar prevedea, că peste scurt va să le îngroape iară posomorâta iarnă, se coc foarte curând. Italul Acerbi, care au călătorit prin acestea locori25 la capetul sutei trecute, aşa scrie de la Nord-cap: „Era mezul nopţii, şi soarele se coborî pe vârvul unui înalt munte. Acesta l-au şi coperit; însă numai pe câteva minute, după care înălţându-se iară s-au arătat cu noaă strălucire. Pasările îi da lui bineţe cu mii de versuri, vârvurile munţilor flăcăra în abor de trandafiri, şi toate vestia o minunată dimineaţă de vară în această înaltă lăţime de meazănoapte.” §. 3. Mările din vecinătatea acestei Monarhii sânt presărate cu mai multe mii de insule mărunte şi petroase, numite Scheren. Afară de acestea se află câteva insule mari, cu pământ rodiroriu, dintre care se ţin de Şvecia următoarele: Gotland şi Oland în Mr. baltică, şi Orust în Categat. Mai mare e numărul insulelor din Oceanul atlantic şi gheţos, care toate se ţin de Norvegia, şi sânt petroase şi neroditoare. §. 4. Şvecia şi Norvegia sânt mai bine adăpate decât orice ţară din Europa. Numărulp. 799//sânurilor de mare, a lacurilor şi curgătoarelor e ne spus mare. Părţile Oceanului, care ating acestea ţări, sânt: Mr. baltică, cu Sânul Botnic, Sundul Calmariei, între uscat şi Oland, Sundul dintre uscat şi Dania; Categatul, Scager-Racul cu sânul Hristianiei; Mr. * *) 25 Conform textului *) Fjeld în limba şvedească însămnează munte înalt şi săc 163 germanică, Mr. scăndinăvească şi Oceanul gheţos. Acestea de pre urmă fac în Norvegia un mare număr de sânuri, care pătrund afund în lăontrul ţării, întru atâta, cât în toată lumea nu se află ţară cu aşa multe sânuri, şi ţărmuri atâta neobli ca Norvegia26. Lacuri mai multe are Şvecia, care toate au apă foarte limpede, şi cele mai multe sânt presărate cu insule mărunte, sau stânci de peatră. Lacurile mai mari sânt: Venera şi Vetern, în Şvecia de meazăzi, cel dintâiu are arie de 110, celalalt de 35 m2. Mai sus, aproape de cetatea Ştocholm, se află locul Melaren, cu arie de 25 m2. Afară de acestea multe mai mici, întru atâta, cât mai a opta parte a Şveciei se copere de lacuri. Curgătoare are mai multe şi mai mari Şvecia, care au mai de-a rândul curs repede, albiea lor este presărată cu stânci, din care pricină nu sânt întocmite spre corăbiere. Se deşartă apele acestei Monarhii: 1. în Mr. baltică, în carea curg: Torneoa (Tornea), carea după ce s-au mestecat cu râul Muonio, face mult loc mezuina între Şvecia şi Rusia; Calix, Luleoa (Lulea), Pi-p. 200// teua (Pitea), Sildut, Umeua (Urnea), Anghermana, Indals, Liusne, Dai, Motala, ş. a. După numele curgătoarelor pun Şvecii cuvântul elf, care însămnează curgătoare. 2. în Categat şi Scagher-Rac: Gotadin Şvecia; iară din Norvegia: Glomen, Dramen, Louven şi Toris. Mai mare e Gota, care trece prin lacul Venem. 3. în Mr. scăndinăvească Rauma, Orcel, Namsen şi Vefsen, care curg spre a. 4. în Oceanul gheţos: Alten şi Tana, care curg spre m. n. Tana face mult loc mezuina între Norvegia şi Rusia. Dintre canaluri însămnăm următoarele: a Gotei, care prin mai multe râuri şi lacuri leagă Categatul cu Mr. baltică, şi e lung de 51 164 26 Dintr-o eroare de tipar, apare un d miluri; a Arboghei, aşa numit de la cet. Arboga, pe la carea trece; a Ştromsholmului, care leagă râul Hielmar cu lacul Barchen; a Sodertelghei, care împreună lacul Melaren cu Mr. baltică. §. 5. Şvecia şi Norvegia sânt sărace de bucate, dară avute de vietăţi şi metaluri. Lăcuitorii în mai multe ţinuturi sânt sâliţi a-şi mulcomi foamea cu pâne de muştiu şi de scoarţă, şi cu rădăcini. Mai roditoare este partea de cătră m. z. a Şveciei, numită Gotlandia, şi partea de cătră m. z. a Norvegiei, în acestea se face dintre vegetătoare: grâu, săcară, ovăs, orz, legumi, poame, cânepă, in; ba şi frăgari şi găstani încă cresc în unele locuri. Vegetarea e foarte mare, păşuni sânt foarte bu- p. 201// ne şi Flora Şveciei se zice a fi cea mai pompoasă în Europa. Pădurile stau mai cu samă din brazi şi mesteacăni. Lemne şi scânduri se scot în tot anul în mare măsură, şi fac un articul de frunte de neguţătorie. în ţinuturile muntoase din lăontru ţării, nu se fac bucatele şi păşind spre meazănoapte tot scade rodirea pământului; orzul şi ovăsul sânt singurele bucate, care cresc în părţile de cătră m. n. a Şveciei şi a Norvegiei; rodirea e aicea totuşi mai mare ca în alte ţări, supt asemenea lăţime geografică, şi orzul se coace supt 67°, ba şi supt 70°, unde soarele 2 luni e ne curmat deasupra orizonului, când în Siberia supt 60°, şi în Canada supt 51°, înceată toată agricultura. Afară de aceea, păşunile sânt pretutindinea grase, şi pădurile groazsnice copere pământul. Din vietăţi se află: cai, dară mici; vite cu coame şi fără coame; că spre m. n. vitele nu au coame şi la trup sânt foarte mici; oi, porci, mare mulţime de tăranzi, parte dumesnici, parte sălbatici; multe sălbatice: urşi, lupi, vulpi; sburătoare, peşti în mare mulţime, ş. a. între urşi sânt mulţi de cei albi. Avuţiile de frunte a acestor ţări se află ascunse în sânul pământului, în ne spusa mulţime de metaluri. Aur se sapă puţin, argint la 5.000 maree pe an; ferul din amândoaă ţările e cel mai bun în toată Europa şi se află în atâta câtime, în cât un singur munte din Norvegia de 165 marmore, rorra, puţina sare, ş. a. §. 6. Numărul lăcuitorilor trece peste 4.407.000, dintre car 3.165.500 în Şvecia, şi ceialalţi în Norvegia. Partea mai mare a acestor se trage din viţa nemţască, şi se împarte: în Şveci, Dani şi Norveg Cei dintâi lăcuiesc în Şvecia, Danii în cetăţile Norvegiei, Norvegii pri câmpurile Norvegiei. Spre m. n. în amândoaă ţările lăcuesc câteva m de Laponi şi câteva de Fini. Dintre aceştia unii uitând limba fineascî vorbesc şvedeşte. Evreii în Norvegia nu se sufere, şi în Şvecia se afl numai câteva sute. Şvecii sau Şvezii au stătură înaltă, trup puternic, faţă albă, oct mare parte vineţi şi păr galbin. Ei iubesc patriea şi libertatea în mar măsură; sânt strădalnici, conteniţi, inimoşi, ospătareţi, omeneţi şi foart evlavioşi; dară de altă parte: iuţi la mânie, pizmătareţi, mai mult de cel străine preţuitori, şi peste tot cu năravuri aspre. Cu Şvecii se lovesc di privinţa trupului şi Norvegii, carii încă sânt frumoşi, crescuţi bine şi ma cu samă în feţele fameilor se văd a juca colorile lilionului şi trandafirului De libertate şi asemănătate sânt ei mai iubitori ca Şvecii, nici au răbda a se rădica nobilime în ţara lor, unde şi din privinţa avuţiilor încă se afl puţi- p. 203// nă osăbire între lăcuitori. Lăcuitorii Norvegiei se împart în Preoţi, Cetăţeni şi Ţăreni. Aceşti de pre urmă nu lăcuesc în sate, c căsile lor sânt împrăştiete prin câmpuri. Ei îşi gătesc toate cele de lipsă călţuni, cuţite, liunguri, vesminte, ş.a.; de unde cetăţile se cuprind ma numai cu neguţătoriea. Pe Laponi şi Fini îi socotesc unii a fi mici li trup şi la faţă urâţi, ce nu e adevărat; că Laponii şi Finii din Şvecia ş Norvegia au stătură înaltă, ba Laponii mai înaltă ca Italii şi Frâncii, nici Imoo nrt IM+fia ai fa+a «In />! 1+/^ «-> t «ti ~ 1- --Â----*— 1 ^ de lângă ţărmuri sânt mai hâzi şi mai miei. Laponii mai cu samă sânt ne curmat voioşi şi conteniţi; vinarsul totuşi îl beu cu patimă. Furatul e la ei lucru mai ne cunoscut; măcar legea creştinească nu au prea pătruns la inimă-le. Limbile: şvecească, dănească şi norvegească sânt trii surori de aproape. Cele doaă dintâi se vorbesc şi se scriu; cea de pre urmă nu are literatură şi se împarte în mai multe dialecturi, aşa cât Norvegii de cătră m. n. înţeleg mai pe uşor pre Şveci, şi cei de cătră m. z. pre Dani. Răligia e pretutindinea cea luterănească, cu Episcopi şi Arhiepiscopi ca în Dania. Catolici şi de alte desbinări, se află tare puţini. §. 7. Cuprinderea de frunte a lăcuitorilor din amândoaă ţările: e păscutul vitelor, lucrarea pământului şi a băilor; de unde în făurişti lucră numai puţini. Mai de frunte sânt fau- p. 204// riştile de oţăl, porţelan, jumătate-porţelan, căutători şi pănură. Neguţătoriea încă, pe lângă marile îndămânări, ce le au amândoaă ţările, până în tâmpul de curând trecut, au fost tot pătimitoare; acuma s-au îmbunit mult, mai cu samă în Şvecia, unde în anul 1840, au fost preţul negoaţelor scoase 20.347.300, şi a celor aduse numai 17.142.906 taleri; au cumpănit dară bilanţa în partea Şveciei cu mai bine de 2 milioane. Se scoate din ţară: fer lucrat şi ne lucrat, alte metaluri, peşte sărat şi uscat, lemne şi scânduri în mare câtime, mai cu samă din Norvegia; corăbii gata, glăji, răşină, potasă, pei, petri de lucru, fonii de corăbii, lihen islandic, ş.a. Se aduc: negoaţe de colonii, bucate, mai cu samă în Norvegia; bumbac ne lucrat, cânepă, in, lână, tăbac, sare, multe mânâfăpturi, ş.a. Neguţătorie mai mare poartă: Ştocholmul şi Gotenburgul, în Şvecia; Hristiania, Dramenul şi Berghenul, în Norvegia. Numai unele cetăţi au aicea drept a se neguţători cu staturi străine. Ştiinţele după stările împregiur sânt în frumoasă floare în amândoaă Crăimile, şi mai cu samă cunoştinţele folositoare sânt lăţite 167 şi prin plasa poporului de jos, întru atâta, cât în Şvecia din 1.000 ţăreni, abea se află unul să nu ştie ceti; iară în Norvegia e lucru rar a afla vrun om, să nu aibă cunoscută această folositoare măestrie; măcar pe aici învăţatul e le- p. 205// gat cu multe greutăţi, fiind căsile tare depărtate una de alta. Şi în casa celui mai de jos ţărean nu lipseşte Biblia, cartea de cântări besericeşti, şi alte cărticele folositoare. Clerul e luminat în amândoaă Crăimile, şi deregătoriea Primară a unui Preot creştinesc - a învăţa poporul cu cuvântul şi vieaţa - o plineşte cu scumpătate. Pentru ştiinţele înalte se află Universităţi: în Hristiania, Upsala şi Lund; mai multe Liceuri, Gimnase şi Soţietăţi învăţate. Scoli de rând sânt în Şvecia peste 3.000; iară în Norvegia de rând îmblă dascălii pe la căsile lăcuitorilor. Dintre arţi, Statuariea şi Pictura au făcut mai mare înaintare. §. 8. Amândoaă Crăimile au formă de chivemisire monarhică răstrânsă; însă în Şvecia mai mult prin Aristocraţie şi în Norvegia singur prin Democraţie. Adunarea ţării în Şvecia se numeşte Ricsdag, şi stă din patru cămeri: a Nobililor, a Clerului, a Cetăţenilor şi a Ţărenilor, iară în Norvegia se zice numita Adunare Ştorting (Storthing), a căriea toţi mădularii se aleg de popor. A patra parte a lor formează curtea de sus, numită Lagting; ceialalţi rămân în curtea de jos, carea se zice Odelsting. Craiul are numai puterea executivă întreagă; a face legi singur sau a despune despre veniturile ţării nu poate. Corona e moştenitoare în amândoaă ţările; însă numai în sexul bărbătesc. §. 9. Oastea Şveciei de uscat stă din 93.000; a Norvegiei din 12.000, din aceşti de p. 206// pre urmă totuşi în tâmp de pace abia se ţin supt arme la 2.000. în tâmp de răsboiu pot rădica amândoaă Crăimile oaste de 140.000 ostaşi de toată plasa. Număroasă este oastea provinţască, care cuprinde în amândoaă ţările la 93.000 ostaşi. Flota Şveciei e foarte mare; că stă din mai mult de 500 corăbii şi luntre, între care 1327 de linee, 4 linei numite hememe, 10 cuter-brige, 5 cutere, 15 fregate ş.a. O parte a flotei şvedeşti stă mai cu samă din luntre, şi se numeşte flotă de stânci (Skaeren Flotte). Flota Norvegiei cuprinde 6 corvete şi 110 luntre. între întăriturile Şveciei sânt mai alese: Carlscrona, Hristianştat şi Ni-elfbor; iară între a Norvegiei: Agherhus, Fredericştat şi Fredericşten. Veniturile le pun Statisticii cu mare osăbire; ce vine şi de acolo, că o parte a acestora se culege în bani de hârtie, a cărora preţ e tare schimbătoriu. în anul 1840 au fost veniturile Şveciei 13.328.000 taleri banco, iară a Norvegiei 2.136.000 speţies-taleri. în amândoaă ţările, banii de rând sânt speţies-talerii, de 2 fior. 12 cr. de argint. Talerii banco au preţ schimbătoriu şi mai mic ca speţies-talerii. Dătoriile sânt foarte puţine şi în scurt tâmp să vor plăti de tot. §. 10. Şvecia se împarte în trii părţi: în însă Şvecia (Swea- Rike), Gotlandia (Gothland) şi Nordlandia (Nordland). Toate acestea se sub- p. 207// împart în Căpitănii numite Lăne, de care Şvecia are 9, Gotlandia 12 şi Nordlandia 4; sau peste tot cuprinde Şvecia 25 Căpitănii. Norvegia se împarte după chivemisirea besericească în 4 Diecese: Agherhus, Hristiansand, Berghen şi Dronthaim; iară după chivemisirea politică cuprinde 17 Deregătorii (Aemter). Mai de mulţi Geografi e primită geografica ei împărţire în: Sondenfield, spre m. z.; Nordenfield, în mijloc şi Nordland, spre m. n. După această împărţire ne vom îndrepta şi noi în Topografie. 169 21 Conform originalului B. Topografiea Ştocholm, lăt. Holmia, căpitala Şveciei, răşidinţa Craiului şi a Deregătorilor mai înalţi. Se află în partea ţării de cătră r., la capul unui sân a mării baltice, pe amândoi ţărmurii şi mai multe insule a lacului Melaren, supt 35° 43’ 10” a lungi, şi 59° 20’ 31” a lăţ. Ştocholmul, parte din privinţa strălucirii zidirilor, parte din a frumseţelor locului, e una dintre cele mai pompoase cetăţi a Europei. în frumseţele locului numai Constantinopolul, Neapolul şi Lişboa se pot asemăna lui. Are ceva asemănare şi cu Veneţia; numai cât peste el au vărsat firea frumseţele cu mână mai plină. Şi prin mijlocul Ştocholmului plutesc corăbiile cu pânzele întinse, şi mai multe canaluri plinesc locul uliţilor; însă de altă parte, stâncile din pregiuru-i şi din lăon- p. 208// tru-i, care în mai multe locuri se rădică peste căsi; insulele crescute cu desfătate păduri, şi uliţile dinaintea portului, rădicate una peste alta în forma unui amfiteatru, îi dau vedere ne spus plăcută şi încântătoare. Această strălucită cetate nu e zidită peste tot în o formă: multe căsi sânt de lemn, şi altele se încungiură de grădini. Zece părţi alui sânt legate între sine prin mai multe poduri, între care este mai pompos podul nou. Dintre piaţe sânt mai de însămnat: a lui Gustav Adolf, înffumseţat cu statua călărească a acestui Craiu şi a căsii Nobililor, în care se află statua lui Gustav Vasa. Dintre zidiri sânt mai alese: strălucita curte crăiască, lângă port, beserica S. Nicolae, a Riterholmului, cu mormânturile mai multor Crai şi bărbaţi străluciţi; bersa, bancul, casa nobililor, palatul Principesei Sofie, casa Senatului şi forturile: Vaxholm şi Fridricsburg, care apără gura portului. între institutele literare sânt mai de frunte: Academiea ştiinţelor, a ştiinţelor frumoase, a Istoriei şi vechimilor, a limbii şi Poeziei şvedeşti, Soţietatea patriotică, şi institutul surzi-muţilor. Bibliotecile sânt mici şi galeriea de icoane cuprinde 3.000 dărabe alese. în industrie şi neguţătorie e 170 Ştocholmul cea dintâie cetate în Monarhie, şi jumătate mânăfăpturile şvedeşti se gătesc în făuriştile acestiea. Numărul lăcuitorilor e 80.000 şi nu prea creşte, din pricina climei ne părtinitoare sănătăţii. p. 209// în vecinătate se află: Drotningholm, o curte crăiască de vară, în loc foarte desfătat cu grădină frumoasă. -Rosendal, Carlsberg, Ulricsdal şi Hala, curţi crăieşti frumoase. Alte locuri mai alese în această Monarhie. l.ÎN ŞVECIA a) în însă Şvecia: Upsala, cet. cu 5.000 lăc. şi cea mai vestită Universitate în Monarhie; are Arhiepiscopie, şi e zidită în loc desfătat. - Danemora, cet. mică, cu băi de fer, foarte avute. - Sala, cet. mică, cu băi de argint. - Falun, cet. în ţinutul muntos, numit Dalecarlia. - Ghefle, cet. cu 8.000 lăc., lângă râul Dai; are port şi industrie, şi poartă neguţătorie mare. Toate acestea spre m. n. de la Ştocholm. b)în Gotlandia Gotenburg sau Goteborg, a doa cetate a Şveciei, cu 27.000 lăc., zidită în partea ţării de cătră a., lângă Categat, la gura apei Gota. Uliţile îi sânt largi, curate şi înffumseţate cu zidiri strălucite. Are Academie pentru ştiinţe, Soţietate pentru Agricultură, Gimnasiu şi poartă neguţătorie mare. Landscrona, cet. zidită lângă Sund, p. 210// întărită ţapăn, cu 4.000 lăc. - Lund, cet. cu 4.000 lăc. şi Universitate. - Malmo, cet. cu 171 8.000 lăc., lângă Sund, cu port şi neguţătorie. - Iştad, cet. mica, cu port. - Carlscrona, cet. întărită ţapăn, zidită în mai multe insule mărunte, în Mr. baltică, cu port, neguţătorie mare şi 12.000 lăc. - Carlsham, cet. mică. - Calmar, cet. cu 5.000 lăc., zidită în o insulă, între uscat şi insula Oland. - Visbi, cea mai mare cet. în insula Gotland, cu port, neguţătorie mare şi 4.500 lăc. Acestea toate se află lângă mare, sau în puţină depărtare de la mare; iară în lăontrul ţării: Lincoping, cet. mică, cu Gimnasiu şi Episcopie. - Norcoping, cet. cu 10.000 lăc. şi neguţătorie. - Ioncoping şi Scara, cetăţi de rând. c)în Nordlandia Hemosand, cet. mică, în insula Hemo, cu Episcopie, Gimnasiu şi tipografie, în carea se tipăresc cărţi pentru Laponi. - Luleoa (Lulea), cet. mică cu port şi neguţătorie. 2.ÎN NORVEGIA a) în Sdndenfield: Hristiania, cet. foarte frumoasă, cu uliţi oable, largi şi curate; căpitala Norvegiei, şi răşidinţa Sub-Craiului, zidită lângă sânul de numele ei, care se întinde afund în p. 211/1 ţară. Numără 21.000, are port mare, industrie de mijloc, şi poartă mare, neguţătorie. între aşezămintele literare e mai de frunte Universitatea, rădicată în anul 1811. Câmpurile din vecinătate, presărate cu o mare mulţime de căsi de vară, sânt foarte plăcute. Fredricsştat, cet. mică, întărită ţapăn. - Fredricshald, cet. cu 4.500 lăc., întărită ţapăn. Aici fu omorât Craiul Şveciei, Carol a XII. - Dramen, cet. cu 7.000 lăc., lângă apa de numele său, poartă 172 neguţătorie cu scânduri şi lemne. - Congsberg, cet. cu bănărie şi băi de argint. - Fredericsvern, cet. mică. - Modum, cu băi de cobalt. Hristiansand, cet. cu aproape la 8.000 lăc., zidită lângă Scagher- Rac; are port mare, neguţătorie mai cu samă cu lemne şi scânduri, şi Episcopie. Cetatea şi portul se apără prin mai multe forturi. - Arendai, cet. mică, cu port. b)în Nordenfield Berghen, cet. cu 21.000 lăc., în partea ţării de cătră a., lângă mare, încungiurată de stânci; poartă neguţătorie mare cu peşte şi corăbii gătite în verftele de aici. Soţietatea harmonică, Şcoala de corăbiet şi Şcoala crăiască, îi sânt aşezămintele literare mai de frunte. Berghenul din privinţa neguţătoriei e cea dintâe în Norvegia. Dronthaim, cet. cu 12.000 lăc., zidită la capul sânului de acest nume; are port, E- p. 2/2//piscopie, bibliotecă. Academie şi Seminariu şi poartă neguţătorie. în tâmpurile vechi lăcuia aici Craii Norvegiei. - Rorâs, cet. mică, în loc foarte muntos şi rece, afund în ţară; are cele mai importatoare băi de aramă în toată Monarhiea. c)în Nordland Tromsoe, cet. cu 1.800 lăc., în o mică insulă. - Hamerfest, cet. mică, în insula Qualoe, supt 70° 36’, cu port şi neguţătorie. - Wardoehuus, întăritură mică, în insula Wardoe, în Oceanul gheţos. - Chielvig, orăşel cu port, în insula Magheroe. Pe la acestea locuri zioa mai mare ţine câte 2 luni. Partea aceasta a Norvegiei e foarte muntoasă, ne roditoare, şi se lăcueşte de puţini Norvegi, Fini şi mai cu samă de Laponi. Aceşti de pre 173 urmă se împart: în Laponi de munte şi de apă. Avuţiea celor dintâi o fac mai cu samă cerbii tăranzi, carii sânt singurele vite de casă în acestea locuri friguroase. Laponii de apa se cuprind cu pescuitul, şi au faţă mai întunecată ca cei de munte. Pământul se lucră numai în puţine locuri, şi răspleteşte ostăneala foarte pe supţire. C) C o 1 o n i a Şvecia are numai o colonie, adecă, insula S. Bartolomeu, una dintre Antilele mici, carea măsură în arie 3 m2, şi numără 18.000 lăc. p. 213// XV. RUSIAEUROPEASCĂ ŞI POLONIA A. Peste tot §. 1. Imperiul rusăsc, cel mai mare în lume, în care nice odată apune soarele, cuprinde mai bine ca jumătate Europa, mai a triea parte din Asia, şi din America la 24.000 m2, sau peste tot 375.200 m2; adecă din toată faţa pământului partea a 28., şi din a uscatului mai bine ca a 9. împoporarea totuşi nu e nice aminte amăsurată mărimii; că se află în el pământ de mai multe mii m2. ne lăcuit de oameni, din pricina asprimii climei, şi a ne rodirii pământului; de unde numărul lăcuitorilor e numai 62 milioane, şi aceştia se află mai mare parte în Rusia europească. Se mărgineşte aceasta, de cătră r. cu Asia, sau cu munţii şi apa Ural, şi Mr. caspie; de cătră m. z. cu munţii Caucasului, Mr. neagră, Dunărea, prin carea se desparte de Imperiul tur-p. 214//cesc; Moldavia, Galiţia, Monarhiea prusaseă şi Cracovia; de cătră a. cu Moldavia, Galiţia, Prusia, Mr. baltică, şi Monarhia şvecică-norvegică. Se întinde de la 36° - 82° a lungi, şi de la 40°-70°a lăţ.; însă fără Şpiţberga şi Novaia Zemlia. în arie măsură 96,554 */2 m2; nenumărân- du-se aici ariea gheţoaselo28 insule Novaia-Zemlia şi Şpiţberga. însămnăm totuşi, că această socoteală nu este destul de sigură; ci pentru guberniile 28 gheţoaselor. 175 Perm şi Orenburg, a cărora o parte se întinde prin Asia, numai apropietoare. Alţi Geografi, carii nu întind Europa până la marginile fireşti, socotesc şi ariea Rusiei cu mult mai mică; aşa Ştain pune numai 75.092 m2. §.2. Partea mai mare a pământului e coperită cu şăsuri foarte tare întinse, şi numai prin puţine rădicături şi ramuri de dealuri întrărupte. în lăontrul ţării, pe la izvoarele Dunei, Volghei şi Dniprului se întinde muntele Alaun (Mons Alaunus) sau Valdai, cu codrul Volconschi. Din acesta se trag mai multe ramuri de dealuri spre r., a., şi m. z., ce îndreaptă cursul apelor. Unii cuprind pre aceştia munţi şi dealuri supt nume de Sistema slăvească; în carea totuşi nu se înalţă nice un vârv mai sus de 2000’ peste faţa mării. Numiţii munţi sânt păduroşi, şi au puţină peatră. Între Mr. albă şi baltică se trag câteva ramuri din sistema scăndinăvească, cu vârvuri iară puţin înalte; însă mai petroase şi mai sălbatice. Mai de frunte sânt din aceasta p. 215// sistemă munţii Manselca, a Oloneţului, Canselca şi Capachivi. Spre m. z. se trag mai multe ramuri de dealuri din Carpaţi, care trecând peste Dnistru, Dnipru şi Don, între acesta şi Volga, ajung la înălţime însămnătoare, şi se numesc Munţii Volghei, din carii un rând de dealuri se întinde până în Caucas, supt nume de Irgheni. Spre r. se trage aurosul Ural, şi spre m. z., între Mr. Caspie şi Mr. neagră îşi înalţă sumeţele culme Caucasul. De Sistema căucăsască se ţin şi munţii Crimeii, între care sânt mai înalţi: Ceatur-Dag şi Babugan-Iaila. Finia şi guberniile Arhanghelului şi a Oloneţului, sânt presărate cu un mare număr de lacuri, iară în guberniile Vologdei şi a Arhanghelului, se află mult pământ rovinos. în vecinătatea Mării caspie şi negre, şi de amândoaă laturile Volghei, se află multe şi mari câmpii, adăpate numai pe supţire şi lipsite de păduri. Clima Rusiei e tare osăbită, ce totuşi vine mai mult de la lăţimea geografică şi de la vecinătatea Asiei, decât de la înălţimea pământului. 176 Se împarte de rând în patru părţi: în clima călduroasă, stâmpărată, friguroasă şi geroasă. Cea dintâe se întinde până la 50° a lăţ. Supt aceasta e căldura mare şi coace nu numai toate poamele şi bucatele Europei de Mijloc; dară şi strugurii, alămâile, smochinele şi măslinele. Urmează clima stâmpărată, de la 50° — 57°. Supt aceasta se fac bine bucatele, afară de cucuruz; dară mai cu sa- p. 216//mă săcara. Arborii cresc la mare înălţime, şi groaznice păduri, mai cu samă de tei, copere ţinuturi largi. Căldura e mare vara, şi iama adese ori coboară termometrul lui Reomiir supt 30°. De la 57°- 67° se întinde clima răcoroasă, în a căriea parte mai din sus stau pădurile mai numai din tufe, şi bucatele se fac numai până la 60°. Iama e frigul foarte aspru, şi termometrul de rând arată 30°- 34° supt 0. Neoa e groasă de un stat de om, şi gheaţa de un stânjân. La cetatea Arhanghel, zioa mai mică zine29 230, şi cea mai mare 22 ore. în iulie se întâlnesc zorile de sara cu cele de dimineaţa. Vara e căldura mai mare ca la noi, întru atâta, cât în o parte a zilei nu pot lucra oamenii în câmp pentru înăduşitoarea căldură. Pământul spre m. n. de la 67° se află supt clima geroasă, supt carea tot scade vegetarea, până se gată de tot, şi numai cerbul tărand şi puţine fere, pot suferi asprul ger a acestor triste locuri. Zilele mai lungi ţin aici cu săptămânile; pentru groasa aborire, ce iasă din pământ, nu-1 pot totuşi dezgheţa pre acesta mai afund, de cât de câteva pălmi. Iama e aerul mai curat; însă cu atâta mai aspru gemi, care amorţeşte toată firea. §. 3. în patra mări, care udă de atâtea laturi Rusia europească, se află un mare număr de insule şi jumătate-insule, dintre care sânt mai de frunte. 1. în Oceanul gheţos: a) Norvaia-Zemlia sau Pământul nou, care stă din doaă p. 27 7//insule, ce cuprind în arie peste 2000 m2. Acestea 29 Conform originalului. A doua cifră este obliterată 30 A doua cifră este obliterată 177 insule sânt în partea mai mare a anului coperite cu gheaţă şi nea, nice se lăcuesc de oameni; ci numai se cearcă în tot anul de pescari şi vânători, în partea mai de cătră meazănoapte, care se află supt 76°34’ a lăţ., de la începutul lui Octombrie, până cătră jumătate Februarie, nu se vede soarele. b) Vaigaţ, între uscatul Rusiei şi Nuvaia Zemlia, iară deşartă de lăcuitori. c) Calguiev, altă insulă mică, spre a. de la Vaigaţ, d) Şpiţberga, sau Gronlandia de răsărit, stă din trii insule, ce măsură în arie peste 1.300 m2. Puntul mai spre m. n. se află supt 80° a lăţ. Zioa şi noaptea mai mare ţine mai 5 luni. Iama e ne spus friguroasă şi vara înăduşitoare de caldă. Lăcuitori statornici nu are, şi se cearcă numai de pescari şi vânători, în toate acestea insule se află multe fere, şi mai cu samă urşi albi. De însămnat este şi jumătate-insula Canin, între sânul Cescaia şi Mr. albă. 2. în Mr. baltică: a) Osel şi Dagb, doaă insule aproape de Riga. b) Arhipelagul Alandelor, cuprinde insula de acest nume şi altele mai mici. c) Cronştat, o insulă mică, la gura Nevei, cu cet. de acest nume. d) Arhipelagul Oabo (Abo), care cuprinde mai multe sute de insule din Sânul finic şi botnic, mai mare parte mărunte, petroase şi rădicate numai puţin peste faţa apei. 3. în Mr. neagră este de însămnat jumă- p. 218// tate insula Crimea sau Crâmul. 4. Mr. caspie are numai insule mărunte. §. 4. De Rusia europească se ţin mai sus însămnatele patru mări: Oceanul gheţos, Mr. baltică, Mr. neagră şi caspie. A cei dintâe părţi mai alese sânt: a) Mr. albă, cu sânurile: Cindalascaia, Dvina şi Onega. b) Sânul Cescaia în pământul Samoiezilor. c) sânul Cola, la gura apei de acest nume. d) Strâmtoarea Voronovscaii, şi e) a Vaigaţului, din carea cea dintâe desparte insula Vaigaţ de uscat; ceealaltă tot pre aceasta insulă o desparte de Novaia-Zemlia. Părţile Mării baltice, care se ţin de Rusia, sânt: Sânul botnic, finic şi a Righei. Cel dintâiu cuprinde partea spre m. n. a Mr. baltice; I7â celalalt se întinde spre a. de la Petersburg, şi amândoă, fiind presărate cu stânci şi insule mărunte, se pot numai cu greu corăbiea. In Mr. neagră este mai de însămnat: sânul numit Marea azovică, care mai demult se zicea Palus Maeothis, şi se leagă de Mr. neagră cu strâmtoarea Ienicale. O parte a Mării azovice se zice Marea putrădă. Spre apus de la Crimea se află Sânul Perecopului, şi mai încolo a Odesei. Marea caspie, în cât se ţine de Europa, nu face sânuri mari. Mai mare este numărul lacurilor, mai cu samă în părţile de cătră m. n. şi a. Mai mari sânt următoarele: a) Ladoga, cel mai mare în Europa, cu arie de 325 m2, se leagă cu p. 219// Mr. baltică prin Neva, şi cu b) Onega prin râul Svir. Onega măsură în arie 206 m2 şi se află în gubemiea Oloneţului. c) Saima, în Finia, întins departe şi cu multe cotituri, d) Peieima, iară în Finia. e) Paipus, spre m. z. de la sânul finic, cu care se leagă prin apa Narva. f) Ilmen, lângă Novgorod. g) Bolscoi, lângă munţii Volghei, peste apa Don, ş.a. în vecinătatea Mării negre se află multe lacuri de ţărmure. Sânt şi câteva lacuri cu apă sărată, între care lacul Elton, peste Volga, a căruia ţărmuri se văd vara ca coperiţi cu gheaţă. Din acestea lacuri câştigă Rusia foarte multă sare. Se udă pământul Rusiei prin un mare număr de curgătoare, care având mai mare parte curs lin, şi fiind afunde; ajută foarte strămutătoarea negoaţelor din o parte a ţării în alta, cu atâta mai tare, că sânt legate între sine prin canaturi, şi deschid drumuri de apă ne curmate între cele patru mări; măcar este depărtarea de la una până la alta de sute de miluri. Din curgătoarele Rusiei se deşartă: 1. în Oceanul gheţos: 1. Peciora, carea porneşte în Ural, şi după curs de 143 miluri, trecând prin rovinosul pământ a guberniei Arhanghelului, se varsă în Mr. prin o gură largă. în Peciora întră râurile: Usa, Elma şi Isma. 2. Mesen, o apă mai scurtă. 3. Dvina sau Dvina de meazănoapte, capătă acest nume după îmbinarea râurilor: Suhona şi 179 Iug, primeşte mai jos marele râu Vlcegda, şi apoi pe la p. 220// cetatea Arhanghel se varsă în Mr. albă. Dvina prin Suhona se leagă cu Neva, şi prin Vicegda cu Volga. 4. Onega, curge în sânul de acest nume. 5. Cola, udă Laponia rusască şi se varsă în sânul Cola. II. în Mr. baltică: 1. Torneoa (Tomea), cu care se îmbină râul Muonio. Ea se mestecă cu sânul botnic, după ce au făcut mult loc mezuina de cătră Şvecia. 2. Chemi şi Uleua (Ulea), curg în Sânul finic, din Finia. 3. Neva, o apă scurtă; însă foarte mare, că primeşte undele mai multor râuri, ce se deşartă în lacurile Ladoga şi Onega, şi trecând pe la Petersburg, e una din cele mai de frunte drumuri de neguţătorie în Europa. în lacul Ladoga curge între altele râul Volcov şi Svir. 4. Narva sau Narova, carea leagă cu marea lacul Paipus, şi adapă cetatea Narva. 5. Duna sau Dvina de meazăzi, izvoreşte în muntele Alaun, aproape de izvoarele Volghei, şi se mestecă cu marea din jos de cetatea Riga. 6. Nimen sau Memel, adapă câteva gubernii din Rusia de apus, şi apoi trece în Prusia. 7. Visla sau Vistula, adapă Polonia, din carea eşind, se bagă în Prusia. în Visla se deşartă din Polonia: Piliţa de laturea dreaptă; iară de cea stângă: Bugul, cu care se mestecă Narevul. III. în Mr. neagră întră: 1. Dunărea, carea atinge numai marginea Beserabiei, şi primeşte Prutul, ce face mezuina de cătră Moldavia. 2. Dnistru, care izvoreşte în Galiţia,/?. 221//desparte guberniile Podolia şi Herson de Beserabia, şi se varsă în Mr., dinjos de Achierman. 3. Bogul, adapă Podolia şi Hersonul, mestecându-se apoi cu marea aproape, de cetatea Ocţacov. 4. Dniprul, o apă mare, în carea se deşartă de laturea dreaptă între alte râuri: Beresina şi Pripeţul, iară de cea stângă: Desna şi Sosha. Prin Beresina se leagă cu Duna, şi prin alte râuri cu Visla şi Nimenul; apoi după ce au trecut pela cetatea Herson, se varsă în sânul Odesei. 5. Donul, se începe în gubemiea Tulei, şi se mestecă cu marea din jos de cetatea Asov. Vara are puţină apă; dară primăvara înundă iâo ţinuturile vecine. în Don, pre care unii Geografi îl numesc încă cu vechiul nume, Tanais, se deşartă de lăture dreaptă: Sosna şi Doneţul, iară de cea stângă: Hoperul, Medvediţa şi Maniciul. E lung 214 miluri. 6. Cubanul, izvoreşte în Caucas şi curge spre apus. A IV. In Mr. caspie: 1. Terecul care se începe în Caucas, şi curgând spre r., din jos de cet. Chisiler, se varsă în mare, prin multe guri. 2. Cuma, are izvoarele tot în acei munţi. 3. Volga, cea mai mare curgătoare în Europa, lungă 430 miluri, cu ţinut de 30.500 m2, izvoreşte în gubemiea Tver, din munţii Alauni; trece pe la cetăţile: Tver, Iaroslav, Costroma, Nişnei Novgorod, Kazan, Saratov şi Astracan, şi din jos de acesta, se varsă în mare prin 65 guri. Cursul ei este lin, înainte de ase uni cu Cama are lăţime de 600, după aceea de 1.200 p. 222//urme, şi în partea din jos mai mult loc poartă şi corăbii de mare. Se leagă cu Dvina prin râul Cala; iară cu Neva prin mai multe râuri, lacuri şi canaluri, şi este o de frunte cale de neguţătorie, pe carea plutesc în tot anul la 5.000 vase, încărcate de negoaţe. Vestită este Volga şi de mulţimea peştilor. Cu Volga se îmbină următoarele râuri mai mari: Oca şi Sura, de-a dreapta, iară de-a stânga: Tverţa, Mologa, Şecsna, Vetluga, Cama şi Samara. Mai mare este Cama, numită şi Volga mică. 4. Uralul, izvoreşte în muntele de acest nume, curge mai mult spre m. z., şi făcând mult loc mezuina între Europa şi Asia, după curs de 190 miluri, trece în Mr. caspie, din jos de cetatea Guriev. Canaluri are Rusia foarte multe, care măcar nu sânt atâta de lungi, şi cu aşa mare măestrie făcute ca a Angliei şi Holandiei; legând totuşi mai multe curgătoare şi lacuri: înfiinţază cele mai lungi drumuri de apă. Mai multe din acestea canaluri le-am însămnat mai sus, şi aici numai adaogem că canalul Ladoghei este cel mai folositoriu. Acesta e dus pe lângă ţărmurile de cătră m. z. a lacului Ladoga, de la râul Svir, până în Neva; e lung 15 miluri, pornit în anul 1718, şi gătat 1732. Pe el lSi plutesc în tot anul 25.000 vase, şi duc negoaţe de 80 milioane fior. de argint. §. 5. Firea, din privinţa rodirii, au fost pământului Rusiei părtinitoare numai pe supţire; că în părţile vecine Oceanului gheţos, asprimea p. 225// gerului, şi cele de lângă Mr. neagră şi caspie, prea marea căldură şi lipsa apei împedecă vegetarea. Pe lângă acestea totuşi nu lipsesc acestei ţări şi ţinuturi grase şi roditoare de bucate, nu numai de ajuns pentru nutrirea lăcuitorilor, dară întrecătoare, care se scot în ţări străine. Din împărăţiea vietăţilor se află: vite cu coame la 22 milioane, cai la 13 milioane, oi la 39 milioane, şi sânt mai mulţi domni ce au turme de 30-50.000 oi. Mai încolo: porci, cămile, cerbi tăranzi, multe sălbatice, între care: iavori şi uri, lupi şi urşi albi; sburătoare de casă şi sălbatice, o mare mulţime de peşti, puţini vermi de mătasă, mulţi stupi, cărora părtinesc foarte groasnice păduri de tei, ş.a. Din vegetătoare cresc: bucate de tot feliul, dară mai cu samă: grâu şi săcară; in, cânepă, hemei, tăbac, legumi, poame nu multe, păduri mari, mai cu samă supt clima stâmpărată, ş.a. în părţile mai calde: struguri, alămâi, măsline, smochine ş.a. Mai avută este împărăţia mineralelor. Aur se sapă pe an la 22.000 maree, sau de patru ori atâta cât în Monarhiea austriască; argint, cusutoriu, plumb, aramă, fer foarte bun, sare la 8 milioane măji, diamanturi şi alte petri scumpe, marmore, ghips, alabastru, asbest, pucioasă, saletru, vitriol, peatră acră, ş.a. Mai avut este de meta- luri muntele Ural, în care, numai din băile noaă, s-au scos de la a- p. 224// nul 1824-1834 aur de 163.260.000 mble, şi platină de 8.999.712 rable. §. 6. Numărul lăcuitorilor în tot Imperiul, după Cărindariul, dat de Academiea ştiinţelor în anul 1840, în anul 1838 au fost 62 milioane, din carii în Rusia 52 milioane, în Polonia 4.350.000, apoi dincolo de 1&2 Caucas (?)31 şi în America 2 milioane, în munţii Caucasului 1.500.000, în Finia 1.397.000, oastea 1.333.000. Peste tot în Rusia europească şi Polonia se află la 55 milioane,32 lăc. împoporarea creşte în tot anul cu 700.000 suflete; însă numărarea lăcuitorilor în Rusia este legată cu mai multe greutăţi ca în alte staturi din Europa, luând afară numai Turcia, şi credem că şi socoteala mai sus însămnatei Academii, despre unele părţi e numai apropietoare de adevăr. Aceşti lăcuitori se trag din un mare număr de popoare. Unii le socotesc pre acestea la 100; iară Balbi le trage la următoarele 15 viţe: slăvească, urălească sau finească, turcească sau tătărască, nemţască, semitică, grecească-lătinească, cerchezască, lesgiască, avhăzască, miţgegiască, armenească, persască, mongolească, samoiezască şi indească. Partea mai mare a lăcuitorilor o face viţa slăvească, de carea se ţin: Ruşii, împărţiţi în Ruşi mari, mici, Rusneni şi Cozaci; Polecii sau Leşii, şi Letţii, sub-împărţiţi în înşii Letţi, Litvani şi Curi. Numărul slavilor sue aproape la 40 milioane. Urmează viţa urălească, p. 225// cu 3 milioane, de carea se ţin: Finii, Laponii, Estii, Carelii, Vogulii, Votiecii, Ceremişii, Morduanii ş.a., peste tot 12 ghinte. Viţa tătărască, sau mai bine turcească, numără 2V2 milioane suflete, de carea se ţin: Tătarii din Crimea, Astracan, Casan, ş.a.; Turcomanii din Caucas, Baschirii, Nogaiii, Ciubaşii, ş.a. De viţa nemţască se ţin: Nemţii din mai multe provinţe a Rusiei baltice, colonii de la Volga şi de lângă Mr. neagră, Şvecii din Finia şi puţini Englezi. Numărul Evreilor trece peste 600.000, şi se află mai cu samă în Polonia şi provinţele desbinate din ea. Din viţa mongolească se trag Calmucii, din cea grecească-lătinească Rumânii din Besarabia şi o parte a Rusiei mici. puţini Greci, Albanezi, Frânei şi Itali. Samoiezii lăcuiesc în vecinătatea Oceanului gheţos, şi 31 Conform originalului 32 Conform originalului măcar sânt foarte puţini; se împart totuşi în mai multe popoare. Armeni se află mai mulţi în Caucasia, Ţigani de viţa indească în Besarabia, celealalte popoare mai cu samă în Caucas, şi nu sânt număroase. Poporul domnitoriu îl fac Ruşii, împărţiţi, cum am zis mai sus. Ruşii mari au stătură de mijloc; mai mult înaltă totuşi ca mică; păr cam roşietic-întunecat, ochi întunecaţi, faţă rumenă, trup ţapăn, bine făcut şi harnic a suferi mari ostănele, foame şi sete îndelungată, căldură şi frig mare. Ruşii mici şi Rusnecii se osăbesc puţin de cei mari, au stă- p. 226// tură mai mică, ochi şi păr mai întunecat, mişcări mai iuţi şi stâmpărământ mai înfocat. Ascuţimea auzitului este mare la toţi Ruşii, bărbaţii sânt mai frumoşi ca fameile, a cărora floare se veştezeşte mai curând ca în Europa de apus. Cozacii au mai mare asemănare cu Ruşii mici, decât cu cei mari, în trecând totuşi cu tăriea trupului precum pre aceia, aşa pre aceştia. Ruşii sânt foarte evlavnici, măcar că duhul adevăratei creştinii nu au pătruns afund în inima lor; plecaţi şi îndămânatici la orice măestrie, iubitori de străini, suferitori în lucrurile răligiei, plecaţi spre cântări şi joc, ascultători de mai marii săi, necurmat voioşi, ostaşi buni şi totuşi iubitori de linişte şi de pace. Rusul e născut spre a fi plugariu şi păstoriu; are însă însuşiri spre ori ce cuprindere, şi prin puţină deprindere se face: ostaş şi meşter bun, corăbieriu şi neguţătoriu, ne lipsindu-i tălantul şi pentru ştiinţe şi arţi. Cu acestea însuşiri, vrednice de toată lauda, sânt legate şi unele scăderi, purcease mai mare parte din apăsătoarea şărbire supt carea geme partea mai mare a poporului de jos. Acesta atârnă numai de la voea domnilor, lipsit de libertate, de cel mai scump drept a omenimii. îndelungata şărbire, carea numai în tâmpurile mai noaă au început a se mulcomi puţin, au plântat în haracterul acestui popor un duh sclăvesc, care se arată în toată purtarea lui, ba şi în limbă; având aceasta osăbite cuvinte şip. 227//ffase pentru unele lucrări a ţăreanului iâ4 şi a domnului. Rusul esprimă cu alt cuvânt mâncatul şi durmitul domnilor, şi cu altul mâncatul şi durmitul omului de rând, precum zicem noi despre oameni că dorm şi mor, şi despre vite că zac şi per. Mai încolo: Ruşii sânt vicleni, şi le place a lucra în contra altuia mai mult în ascuns, decât la vedere; plecaţi spre beuturi beţive şi cam lungi la degete, mai cu samă Cozacii, carii întrec în această măestrie pre toţi europenii. La poporul de jos se poartă muerile de bărbaţii săi cu mare asprime, şi mai cu samă la Ruşii mici, cu prilejul nunţii, se înfrumseţază mireasa cu cunună de pelin, spre a-i arăta, că are de suferit în căsătorie mult amar. Bătaea muierii e lucru tare de rând; ce arată o zicătoare a Ruşilor: „Te bat ca cojocul şi te iubesc ca inima”. Leşii sânt mai plăcuţi, precum din privinţa trupului, aşa din a haracterului. Ei sânt crescuţi frumos, au stătură de mijloc, faţă şi păr cam galbin, stâmpărământ înfocat, mişcări iuţi şi vorbă repede; sânt viteji, îndrăzneţi, iubitori de patrie şi libertate; pre carea totuşi nu le-au plăcut a o întinde la toţi, ci numai la plasele privilegiate, rămâind poporul de jos tot sărac şi asuprit. Statul cetăţănesc, care face în ţările cultivate inima poporului, la ei au rămas fără putere, asuprit şi urgisit, sau s-au plinit prin Evrei, ca prin nişte unelte, prin care sug domnii pre supuşii p. 228// săi. Poporul de jos este dedat beuturilor beţive, leneş şi foarte sărac. între Nobili s-au aflat multe haracteruri nobile. Sumeţia şi neunirea, au fost scăderile mai de frunte a Leşilor, a cărora urmări le sâmt cu durere. Râligia domnitoare în Rusia e cea creştinească de răsărit, pre carea o urmează: Curtea împărătească, toţi Ruşii, Grecii, Rumânii, Albanezii şi iară mulţi proseliţi din alte popoare. Rusnecii era mai mare parte imiţi cu beserica Romei, până în anul 1839, când fu ştearsă unirea în provinţele rusăşti, rămâind numai în Polonia câteva zeci de mii. Beserica rusască se chiverniseşte prin aşa numitul „Sântul Sinod”, îâs a căruia cap e împăratul, şi o parte a lui se află în Moscva, alta în Petersburg. Următorii altor răligii, afară de Catolici în Polonia, sânt numai suferiţi; au totuşi deplină libertate, nice li se închide calea de la ori ce deregătorie. Răligia romană-catolică e domnitoare în Polonia; însă dimpreună cu cea grecească ne unită, şi pruncii din căsătoriile mestecate, se ţin de această de pre urmă. Catolicii, afară de Polonia, sânt număroşi şi în provinţele, care s-au desbinat mai de mult de Polonia. Numărul lor sue peste tot la 5 milioane. Urmează Luteranii ca 3 milioane, mai cu samă în Finia şi provinţele din vecinătatea Mării baltice. Luteranii sânt mai toţi Finii, Nemţii şi Şvecii. Popoarele turceşti- tătărăşti urmează Islamul; Calmucii sânt Lamaiţi, Evreii se ţin de legea lui Moisi; Armenii formează beserică creştinească osăbită, şi p. 229// cei din Rusia sânt ne uniţi. în Caucas, Ural şi între Samoiezi, se află mulţi păgâni în osăbite forme. Calvini sânt foarte puţini. §. 7. Chivemisirea Rusiei de la Petru cel mare, dară mai cu samă în anii de curând trecuţi, s-au străduit foarte spre înaintarea industriei şi a neguţătoriei, a ştiinţelor şi arţilor. înainte de Petru se lucra mai cu samă: pânză şi funii de corăbii; se gătea pei, lumini de său şi săpon mult. A In tâmpurile mai noaă s-au înmulţit tot feliul de făurişti, în care totuşi meşterii sânt mai mare parte străini. în anul 1812 era în Rusia numai 2.331 făurişti, a cărora număr au crescut până la anul 1828 la 5.244, cu 255.414 lucrători, şi acestea numai în Rusia, fără Polonia. Ruşii lucră mai cu samă: lână, bumbac, mătasă, porţelan, jumătate-porţelan, funii şi pânze de corăbii, ş.a. Se cuprinde o mare mulţime de oameni încă cu ferberea vinarsului, gătirea icrelor şi a beşicilor de peşte, şi cu stoarcerea oleului. Se află mulţi meşteri şi pe sate, apoi ţărenii îşi gătesc singuri mai toate cele de lipsă. Mai multe făurişti se află: în Moscva, Petersburg, Varşava, Riga, Tuia, Vladimir, Vologda şi Astracan. 1&6 Neguţătoriea încă e tare lăţită, şi se ajută: prin mulţimea porturilor, a apelor ce se corăbiază, a drumurilor bune şi prin firea pământului, care e mai mare parte lipsit de munţi şi dealuri. Măsura negoaţelor, precum aduse, aşa scoase, de 40 ani încoace, s-au duplecat. Se p. 230// scot din Rusia mai cu samă: bucate, lână, său, cânepă, in, funii de corabie, pei, lemne, răşină, ceară, oleu şi metaluri. Se aduc: vin, bumbac, mătasă, mânăfapturi de bumbac şi mătasă, pănuri mai supţiri, cusutoriu, argint-viu, peşte sărat, negoaţe de modă şi de colonii, ceaiu, ş.a. Mai mare neguţătorie de uscat poartă următoarele cetăţi: Moscva, Varşava, Nişnei Novgorod, Caluga şi Orenburg; iară de mare: Petersburg, Riga, Odesa, Astracan şi Arhanghel. în anul 1834 au fost cumpăna neguţătoriei în partea Rusiei cu 12 milioane ruble. Cultura ştiinţască încă au făcut paşi foarte mari în tâmpurile mai noaă, şi de o vom alătura cu bărbăriea mai dinainte, şi cu împedecările, cu care au avut a se lupta; putem zice că nice un popor au făcut în aceasta atâta sporiu, în tâmp aşa scurt. însămnăm totuşi, că luminarea în Rusia e lăţită mai numai între Nobili, a cărora planuri tot cam acolo au ţintit, ca poporul de jos să nu ştie mai mult, decât se loveşte cu starea lui. în Rusia ţărenii sânt opriţi a îmbla la scoalele înalte. După stricarea Universităţilor de la Varşava şi Vilna, au mai rămas în Rusia următoarele: la Petersburg, Harcov, Dorpat, Helsingfors, Casan, Moscva şi Chiev. Afară de acestea se află: Academie catolică în Vilna, mai multe Liceuri, Gimnase, Academii pentru osăbite ştiinţe, scoale cetăţăneşti şi de sate, câteva soţietăţi învăţate, ş.a. Asemenea părtinire au p. 231// avut arţile, pentru care încă se află câteva aşezăminte. Literatura rusască este mare; însă afară de Rusia cunoscută numai puţin. în anul 1831 s-au tipărit în Rusia, fără Finia şi Polonia, 724 cărţi, între care 489 originale rusăşti. §. 8. Forma chivernisim e monarhică ne răstrânsă, fiind toată puterea înaltă unită în persoana împăratului, care se numeşte Autocrator, 167 sau singur domnitoriu. Urmarea e moştenitoare în amândoaă sexurile, după rândul naşterii; având totuşi preferinţă bărbaţii din aceea linee. Curtea împărătească e strălucită şi mădularii căsii domnitoare au venituri foarte mari. Dicasteriurile mai înalte sânt: Senatul statului, Senatul îndreptătoriu şi S. Sinod. Ministeriul cuprinde 9 Miniştri, între care unul e pentru învăţăciunea publică şi luminarea popomlui; carea luminare totuşi trăbue se fie după cuprinsul (conceptus) Ruşilor despre luminare. Nobilimea e foarte avută, are multe privilegiuri, şi mai mulţi Nobili domnesc peste câte 50.000 supuşi, peste carii au dreptul judecătoresc, îi pot strămuta după plăcere din un loc în altul; a-i vinde totuşi în târg şi fără loc, nu-i pot. Colonilor acestora nu e slobod a trece la alt domn. De aceştia coloni, alegaţi pământului, se află, mai cu samă în Rusia mare, la 21 milioane. Pentru îmbunirea sorţii lor s-au făcut puţini paşi în tâmpurile p. 252//mai noaă, mai cu samă pentru cei din moşiile coronei. Afară de Nobilimea de naştere, se află în Rusia Nobilime deregătorească; că toate deregătoriile publice sânt împărţite în 16 plase, şi 8 din acestea fac Nobilimea deregătorească, carea are mai mare vază decât cea de naştere, întru atâta, cât şi cei din plasa mai din jos, încă se pun înaintea Grafilor şi a Principilor, de cumva aceştia nu se află în deregătorie. Nobilimea deregătorească încă trece la rămăşiţe, şi se face de naştere. în Polonia este puţin răstrânsă puterea împăratului, prin statutul organic de anul 1832, şi în Finia prin legile unirii, de anul 1809. Alte provinţe încă au ceva privilegiuri. §. 9. Oastea Rusiei de uscat cuprinde peste 640.000 ostaşi, de toată plasa, între care Garda, 41.000; Pedestrimea, 435.000; călărimea, 64.000; Artilerimea cu trupurile de genie, 51.000; Cozacii nerăgulaţi, 19.000; în tâmp de război se rădică oastea la un milion, şi călărimea ne răgulară la 166 150.000. Rusia are şi colonii ostăşeşti, care sânt mai asemenea Marginilor ostăşeşti din Monarhiea austriască, numai cât în Rusia sânt coloniştii mai mare parte călăraşi. Coloniile ostăşeşti din Rusia au numărat în anul 1838 403.107 feţe bărbăteşti. Bărbaţii harnici de purtat arme s-au socotit în suma din sus. Peste tot în anul 1838 au ţinut oastea 1.333.000 feţe de amândoaă sexurile. întărituri după mărime, se află în Rusia numai puţine. Mai ţapene sânt următoarele: p. 233// Şveaborg, Helsingfors, Cronştat, Riga, Dunaburg, Hoţim, Bender, Achierman, Zamosţ şi Novo Gheorghevsc. Flota rusască încă e puternică, şi e împărţită în 5 divisioane, dintre care 3 se află în Mr. baltică, şi 2 în Mr. neagră. Ea cuprinde 50 corăbii de linee, 30 fregate şi multe alte corăbii mai mici, cu 50.600 ostaşi de mare şi matroşi. Rusia are şi flotă de stânci ca Şvecia. Veniturile Rusiei se socotesc 400 milioane ruble în hârtie; iară dătoriile 933 milioane ruble de acestea. O rublă în hârtie face cam 28 cr. în argint: iară o rublă în argint cam 1 fior. 20 cr. în argint. §. 10. împărăţia Rusiei e legată cu unele greutăţi; că ruşii A nefăcând osăbire între Rusia europească şi asiască, împart tot Imperiul în 49 gubernii, şi 12 provinţe, la care se mai adaogă: Crăimea Poloniei, M. Principat a Finiei, pământul Cozacilor de la Don şi pământurile mai multor popoare văsalice. Apoi unele gubernii se întind peste marginile arătate de noi, şi o parte a lor cade în Asia, alta în Europa. Noi urmând pre mai mulţi Geografi nemţăşti, împărţim Rusia europească în 7 părţi mari, care sânt: Rusia baltică, Rusia mare, Rusia mică, de meazăzi, de apus, de răsărit şi Crăimea Poloniei. Din acestea: 1. Rusia baltică cuprinde mai cu samă ţările apucate de la Şveci, se întinde în vecinătatea Mr. baltice, măsură în arie 8.892 m2p. 234//şi e lăcuită de 3.650.000 lăc., sub-împărţindu-se în guberniile: S. Petersburg, Estland, Livland, Curland, şi M. Principat a Finiei sau Finland. 1&9 2. Rusia mare stă din pământurile vechii ţări moscoveşti, măsură în arie 41.700 m2, numără 21.297.000 lăc. şi se sub-împarte în următoarele 19 gubernii: Moscva, Smolensc, Pscov, Tver, Novgorod, Oloneţ, Arhanghel, Vologda, Iaroslav, Costroma, Vladimir, Nişnei- Novgorod, Tambov, Riesan, Tuia, Caluga, Orei, Curse şi Voroneş. 3. Rusia mică, spre m. z. de la Rusia mare, cuprinde în arie 3.150 m2, cu 5.800.000 lăc. şi se sub-împarte în guberniile: Chiev, Cemigov, Poltava şi Slobodge-Ucraine. 4. Rusia de meazăzi, întinsă cătră Mr. neagră şi Dunere, măsură în arie 8.824 m2, cu 2.796.000 lăc., şi cuprinde guberniile: Herson, Iecaterinoslav şi Tauria; apoi pământul Cozacilor de la Mr. neagră, care se ţine de provinţa Caucasia, a Cozacilor de la Don şi provinţa Besarabia. 5. Rusia de apus, formată din pământ cuprins de la Poloni, măsură în arie 7.662 m2, numără 8.355.000 lăc. şi se sub-împarte în guberniile: Vilna, Grodno, Vitepsc, Mohilev, Minsc, Volinia, Podolia şi provinţa Bialiştoc. 6. Rusia răsăritească, stă din pământul Crăimilor tătărăşti: Astracan şi Casan, şi din alte părticele. Măsură în arie la 23.995 (?)33 m2, cu 18. 804.000 (?)34 lăc. Se sub-împarte p. 235// în următoarele 8 gubernii: Casan, Vietca, Perm, Simbirsc, Pensa, Astracan, Saratov, Orenburg, şi provinţele: Caucasia, Circasia, ş.a. 7. CrăimeaPoloniei cu arie de 2.331 m2 şi 4.298.000 lăc. Polonia e sub-împărţităîn 8 Voivozii, care în tâmpurile mai noaă au căpătat nume de gubernii, şi sânt următoarele: Masovia, Caliş, Cracovia, Sandomir, Lublin, Podlahia, Ploţc şi Augustovo. 33 Interogaţia aparţine autorului 34 Eroare de tipar 190 B. Topografiea Petersburg, sau Sânt Petersburg, noua căpitală a imperiului rusăsc, răşidinţa împăratului şi a deregătorilor mai înalţi. E zidită în loc apătos, lângă Sânul finic, pe amândoi zărmurii35 Nevei, şi în câteva insule a acestiea, supt 47° 58’ 30” a lungi, şi 59° 56’ 23” a lăţ. Petersburgul, după mărime şi împoporare, e a patra cetate în Europa; însă în frumseţe şi răgulata întocmire, şi în strălucirea uliţilor, nu se află lui asemenea între cetăţile Europei. Piaţele în această cetate sânt foarte mari, uliţile tare largi şi măsurate pe linee, îndreptate după cea mai plăcută simetrie, şi înfrumseţate cu număroase zidiri pompoase. La acestea se mai adaogă: mulţimea monumintelor, cu care îi sânt înfrumseţate piaţele; a aşezămintelor pentru ştiinţe, arţi şi alte folositoare scopuri; mulţimea avuţiilor, câştigate prin Industrie şi neguţătorie, mulţimea lăcuitorilor, carii suie la V, milion, se trag din osăbite popoare, se închi- p. 236// nă la Dumnezeu după osăbite rituri şi se roagă în 15 limbi, toate acestea pun Petersburgul între cetăţile mai întăresătoare din lume. între piaţe sânt mai pompoase: a palaţului de iarnă, înfrumseţat cu un monumânt, rădicat împăratului Alexandru; a Senatului, în care se află călărească statuă a lui Petru marele, pusă pe un dărab de granit de 30.000 măji; a S. Isâc, cu măreaţa beserică de acest nume; a teatrului; a lui Marş sau Râtul împărătesei, cu statua lui Suvarov, unde se fac deprinderile oastei, ş.a. Uliţile mai alese sânt: Nevschi-Perspectiva, lungă 5.000 urme, plântată cu arbori, cu cele mai strălucite prăvălii; Litainaia, Sadovaia, uliţa Admirălităţii, câteva uliţi de apă pe lângă Neva şi canalurile derâuate din ea, toate foarte pompoase. Dintre mulţimea zidirilor strălucite însămnăm următoarele ca mai alese: Palaţul de iarnă, care după ce au ars în anul 1837, fu de nou zidit; Eremitagiul, alt 191 35 Conform textului original palaţ pompos, legat cu cel dintâiu; palaţul de marmore, Anicov, palatul tauresc şi a M. Principe Mihail, toate a căsii împărăteşti, cuprinzătoare de multe lucruri alese, şi zidite cu tot luxul; mihailovesc, în care se află acum Şcoala înaltă de Genie; casa Admirălităţii, cu o cupulă aurită; a Academiei arţilor, a Academiei ştiinţelor, cu tumul de Astronomie; a Ştabului generariu, zidirea numită a doaăsprăzece-palaţelor, în carea se află Universitatea; catedrala S. Mării de Casan, beserica S. Isâc, a S S. Petru şi Pavel, p. 237// cu cripta împărătească, a S. Nicolae, a S. Alexandru Nevschi, în ceva depărtare de la cetate, şi o pompoasă beserică catolică. Dintre besericile acestei cetăţi, 85 sânt de legea răsăritească, 12 luterane, 3 catolice, ş.a. Are Petersburgul şi o mică întăritură. Partea mai frumoasă a lui e pe malul stâng a Nevei. între aşezămintele pentru ştiinţe şi arţi sânt mai de frunte: Universitatea, Academiea medică-hirurgică, institutul pedagogic central, Academiea besericească pentru Teologie, Şcoala de Artilerie, institutul pentru Cădeţi de mare şi de uscat, la 90 căsi de creştere; Soţietatea sau Academiea ştiinţelor, Academiea rusască, pentru limba şi literatura rusască; Academiea arţilor, ş.a. între biblioteci este mai mare cea împărătească cu 400.000 cărţi, a Academiei ştiinţelor, a Eremitagiului şi a Universităţii. De însămnat mai este galeriea de icoane în palaţul tauresc şi Museul Academiei arţilor. în spitalul ostaşilor de uscat este loc pentru 3.000 bolnavi, şi în casa pruncilor lăpădaţi se cresc 5.000 prunci şi prunce. în număroasele făurişti din cetate şi din vecinătate, se gătesc mai cu samă: mânăfăpturi de mătasă, tapeturi, porţelan, glajă, pănură, mânăfâpturi de bumbac, bronţ, aur, argint, ş.a. Neguţătorie poartă această cetate foarte mare, şi în porturi se aduc şi se scot din el mai multe negoaţe, de cât din toate celealalte porturi, socotite în una. Portul e mare; însă puţin afund. Are şi verfte. în Pep. 233//tersburg lăcueşte un Mitropolit de legea răsăritească, altul catolic, şi un Episcop luterănesc. 192 Numărul lăcuitorilor, socotind şi gamizonul de 55.000, şi străinii trece peste 500.000, între care cu 100 mii mai mulţi bărbaţi ca famei. Strălucita această cetate are de a mulţămi a sa fiinţă împăratului Petru, care au început zidirea ei în anul 1703; fiind mai nainte în acest loc numai câteva căsi de pescari. Nu departe de Petersburg se află: Ţarscoie-Selo, cet. mică, cu un palaţ împărătesc foarte strălucit şi Liceu. - Pavlovsc, cet. mică cu alt palaţ pompos şi grădină desfătată. - Peterhof, palaţ cu o grădină nespus frumoasă. - Oranienbaum, un alt palaţ împărătesc, foarte strălucit. Toate acestea în Rusia baltică, în gubernia Petersburgului. Moscva, una dintre cele mai de frunte cetăţi a Europei, întâea, sau vechea căpitală a imperiului şi capul guberniei de acest nume. E zidită fiumos; însă după gustul răsăritenesc, şi se află mai în mijlocul ţării, în Rusia mare, supt 55° 12’ 45” a lungi, şi 55° 45’ 45” a lăţ., în un câmp larg, roditoriu, rădicat pe unele locuri în forma undelor mării, lângă râul Moscva. Stă din 4 părţi: Creml, Cataigorod, Beloigorod, Samlenoigorod, şi 30 suburbe. între piaţe sânt mai pompoase: Arbate, Petroscaia şi piaţul roşu; iară între zidiri: Cremlul, for-p. 239//mă de coşteiu, încungiurat cu ziduri ţapene şi turnuri. în lăontru se află mai multe paiaţe strălucite, şi beserici cu multe turnuri aurite s-au36 smălţite cu verde, care toate îi dau vedere ne spus pompoasă. în Creml lăcuia mai de mult Ţarii muscăneşti. Mai încolo: palaţul comurat, cel arhiepiscopesc, casa pruncilor lăpădaţi, casa pentru deprinderea ostaşilor, carea este atâta de mare, de se pot întoarce în ea 2.000 ostaşi; bazarul numit Gostinoi-Dvor, catedrala Adormirii din Creml, lângă carea se rădică tumul lui Ivan-Velichi, cu cel mai mare clopot în Europa, care se zice a cumpăni la 3.000 măji. Căsi are Moscva 10 mii; însă mai mare parte de lemn; beserici 285, mănăstiri 24. Universitatea, Academiea besericească, şcoala Nobililor, 36 Ca mai sus 193 Academiea hirurgică-medică, cea neguţătorească şi şcoala ostăşască, sânt aşezămintele literare mai alese. De însămnat mai este: Şcoala arţilor şi mai multe Soţietăţi învăţate. în floare este neguţătoriea, şi mai cu samă îndustriea acestei cetăţi. Numărul lăcuitorilor de rând trece peste 330.000, dară iama ajunge la 400.000. Moscva la capetul anului 1812, fu aprinsă, cu prilejul răsboiului frâncesc, arzând 2/3 părţi din căsile ei; însă acuma nu numai au venit la loc, dară s-au îmbrăcat în pompă cu mult mai mare, ca mai nainte. Nu departe, în calea cătră Vladimir, se află vestita mănăstire a S. Treimi, cea mai mare p. 240//în Rusia, cu 9 beserici de peatră, palaţ împărătesc şi Seminariu pentru 200 clerici. Alte cetăţi mai alese în Rusia l.ÎN RUSIA BALTICĂ Cronştat, cet. mare, întăritură ţapănă, în insula de acest nume, cu port mare, verfte, groaznice măgăzine, spital pentru ostaşi de mare, neguţătorie şi 35.000 lăc. - Şluselburg, cet. mică, lângă Ladoga, cu întăritură şi palaţ împărătesc. Cea dintâe spre a., ceealaltă spre r. de la Petersburg. Viborg, cet. cu 5.000 lăc. şi port. - Helsinghenfors, cet. frumoasă, cu port, neguţătorie, 13.000 lăc. şi Universitate, carea s-au strămutat aici din Oabo. De cătră mare se apără prin puternica întăritură Şveaborg, zidită pe 7 insule. Helsingforsul e căpitala Finiei. - Oabo V (Abo), cet. cu 12.000 lăc., port şi Arhiepiscopie luteMai rănească, de37 mult era căpitala Finiei. - Torneoa (Tomea), cet. mică, la gura apei de acest nume. Aici începe a ţinea zioa mai lungă peste 24 ore. Toate acestea se află spre m. n. de la Sânul finic, iară spre m. z. 37 Eroare de tipar 194 Narva, cet. de rând, lângă apa de numele său, cu întăritură. - Reval, cet. cu 16, sau după alţii, cu mai mult de 20 mii lăc., căpitala Estlandiei. Are port, încare se ţine o parte a flotei; e întărită şi poartă neguţăto- p. 241// rie. — Dorpat, cet. cu 9.000 lăc. şi Universitate. Riga, cet. mare cu mai mult de 50.000 lăc., căpitala Livlandiei, zidită pe malul drept a Dunei, în vecinătatea mării. Poartă după Petersburg cea mai mare neguţătorie de mare; are Liceu şi Gimnasiu. Lăcuitorii mai toţi sânt Nemţi de răligie luterănească. - Mitau, cet. cu 16.000 lăc., căpitala Curlandiei. 2.ÎN RUSIA MARE Moscva, vezi mai sus faţa 238. De la Moscva, a) spre m. n. Iaroslav, cu 24.000 lăc., cap guberniei de acest nume. Se află în loc desfătat, lângă Volga; are Arhiepiscopie, Liceu, Gimnasiu, Seminariu clericesc cu 12 învăţători şi 1.200 şcolari, multe făurişti şi poartă neguţătorie mare. Pe ţărmurele Volghei, unde se îmbină aceasta cu râul Costroma, stă o ţapănă întăritură. - Costroma, cet. cu 12.000 lăc., lângă Volga. - Vologda, cet. cu 13.000 lăc., Episcopie şi Seminariu. Vologda e cap guberniei de acest nume. - Petrosavodsc, cet. mică, capul guberniei Oloneţ, lângă Onega, cu băi de fer, vărsătorie de tunuri şi făurişte de pulbere de puşcă. - Arhanghel, cet. cu 16.000 lăc., cap guberniei de acest nume, zidită lângă Dvina; are Arhiepiscopie, Seminariu, Gimnasiu, port şi neguţătorie mare. Căsile toate sânt de lemn. p. 242// b) Spre r. Vladimir, cet. de rând, cap guberniei Vladimirului, cu Episcopie, Seminariu şi Gimnasiu. - Susdal, cet. mică; însă foarte veche. - Nişnei-Novgorod, cet. zidită la îmbinarea Volghei cu Oca, cu 20.000 lăc., Episcopie, Seminariu, câteva făurişti şi cele mai 195 mari târguri în Europa, în care se adună la 300 mii oameni, şi negoaţe de 116 milioane ruble. c) Spre m. z. Colomna, cet. de rând. - Riesan, cap guberniei de acest nume, cet. cu 19.000 lăc.. Arhiepiscopie, Seminariu mare şi mai multe făurişti, Tuia, cet. cu aproape la 40.000 lăc., cap guberniei de acest nume, în un câmp roditoriu, lângă râul Upa. Are Arhiepiscopie, Seminariu, multe alte aşezăminte literare şi un mare număr de făurişti, numărându-se din privinţa industriei între cele dintâi cetăţi a Rusiei. Mai de însămnat este o făurişte împărătească de arme, în carea lucră ne curmat 7.000 - 8.000 oameni şi gătesc pe an la 70 mii dărabe de arme. Căsile sânt mai mare parte de lemn şi uliţile înguste; mulţimea besericilor totuşi, şi a turnurilor, îi dau vedere plăcută. - Caluga, cet. cu 26.000 lăc., cap guberniei de acest nume; are Episcopie, Seminariu, Gimnasiu, multe făurişti şi neguţătorie. - Orei, cet. lângă râul Oca, cu 25.000 lăc., Episcopie, Seminariu şi neguţătorie mare. - Tambov, cet. cu 18.000 lăc., cap unei gubernii; are Episcopie şi Seminariu. Curse, cet. cu 23.000 lăc., capul gu- p. 243// bemiei Curse, cu Episcopie, Seminariu şi mai multe făurişti. Ţinutul vecin rodeşte poame foarte gustoase. - Belgorod, cet. cu 10 mii lăc. - Voroneş, cet. veche, cu 20.000 lăc., Episcopie, Seminariu, Gimnasiu, mai multe făurişti şi neguţătorie mare, e capul guberniei de acest nume. d) Spre a. Moshaisc, cet. mică în gubernia Moscva, unde s-au întâmplat o cruntă bătae între Ruşi şi Frânei, în anul 1812. - Smolensc, cet. cu 13.000 lăc., Episcopie, Seminariu, Gimnasiu şi neguţătorie mare. Se află lângă apa Dnipru. Istoricii leşeşti adevereazăafi fost cândva lăcuit Smolenscul de 400 mii lăcuitori. -Viesma, cet. cu 12.000 lăc. şi neguţătorie. e) Spre a. de vară : Tver, cet. cu 24.000 lăc., zidită frumos, pe râpa Yolghei dreaptă, cap guberniei Tver; are Arhiepiscopie, seminariu 196 şi alte institute literare, şi poartă mare neguţătorie, ajutându-se prin Volga şi alte râuri. Tverul se numără între cele mai frumoase cetăţi a Rusiei. Uliţile îi sânt oable şi largi. - Novgorod-Velichi, cet. cu 15.000 lăc., cap guberniei de numele său, zidită lângă râul Volhov, aproape de lacul Ilmen. Are Arhiepiscopie, Seminariu, Gimnasiu şi beserică arhiepiscopească foarte veche. în tâmpurile vechi era capul unui stat puternic, şi se zice a fi avut peste 400 mii lăc. — Pscov, cet. de rând, cu Arhiepiscopie, Seminariu şi Gimnasiu. p. 244// 3.ÎN RUSIA MICĂ Chiev sau Chief, cet. veche şi frumoasă, întărită ţapăn, zidită lângă Dnipru, cap guberniei de acest nume, cu 40 mii lăc., Arhiepiscopie, Universitate, Academie besericească cu 19 Profesori, mai multe zidiri strălucite, între care: beserică arhiepiscopească şi palatul împărătesc, sânt mai de frunte. Cernicov, cet. de rând, spre m. n. de la Chiev, lângă râul Desna, cap unei gubernii; are Arhiepiscopie, şi Seminariu. - Neşin, cet. mare şi frumoasă, în gubemiea Cernicov, spre r. de la Chiev. - Pultava, cet. de rând, spr.38 r. de la Chiev, cap guberniei Pultava, cu Arhiepiscopie şi Seminariu. Aici s-au întâmplat vestita bătae între Şveci şi Ruşi, în anul 1709. - Harcov, cet. cu 15.000 lăc., capul guberniei Slobodge-Ucraine; are Universitate şi alte institute literare şi se află spre r. de la Chiev. în vecinătate lăcuesc rămăşiţele acelor Moldoveni, carii au trecut în Rusia cu Principele Cantemir, în anul 1711. - Ahtirca, cet. de mijloc, lângă râul de numele său, nu departe de Harcov. 197 58 Conform originalului 4.ÎN RUSIADE MEAZĂZI Odesa, cet. cu 52.000 lăc., zidită frumos, lângă Mr. neagră; are uliţi largi, curate şi un mare număr de zidiri pompoase; poartă cea mai mare neguţătorie în Mr. nea-p. 245// gră. Odesa fu zidită la capetul sutei trecute, în o câmpie mai deşartă, carea de atuncea s-au coperit cu câmpuri lucrate şi sate frumoase. între zidiri sânt mai pompoase: zidirea Admiralităţii, casa de vamă, spitalul, catedrala rusască-grecească, palaţul Chivemisitoriului, teatrul, bersa şi bazarul mare. Are Liceu şi alte aşezăminte literare, precum şi port slobod până la anul 1846. Odesa se află în gubernia Hersonului. Afară de Odesa mai însămnăm încă din aceasta parte a Rusiei, a) între Prut şi Dnistru: Hoţim, cet. întărită, lângă Dnistru, cu 8.000 lăc. Mai de mult se ţinea de Moldavia. - Chişinev, cet. cu 20.000 lăc., capul Besarabiei; are Arhiepiscopie şi Seminariu. - Bender, cet. cu 5.000 lăc. şi întăritură, se află lângă Dnistru. - Achisrman sau Cetatea albă, cet. cu 13.000 lăc., lângă Dnistru, aproape de mare. - Chilia, cet. de rând lângă un ram a Dunărei, cu întăritură. b) Intre Dnistru şi Dnipru: Ielisavetgrod, cet. foarte frumoasă, zidită în un câmp desfătat, cu 12.000 lăc. - Nicolaiev, cet. foarte frumoasă, zidită de curând, lângă Bog. - Herson, cet. cu 13.000 lăc., lângă Dnipru, cap guberniei de numele său; are port la gura Dniprului. - Otţacov, cet. mică, lângă sânul Odesei. - Iecaterinoslav, cet. cu 8.000 lăc., pe malul drept a Dniprului; e cap guberniei de acest nume; are Arhiepiscopie şi Seminariu. p. 246// c) între Dnipru şi Don, şi în Crimea: Novoi-Cercasc, cet. cu 11.000 lăc., capitala pământului Cozacilor de la Don, aproape de apa Don. - Taganrog, cet. lângă Mr. neagră, cu port şi 14.000 lăc., carii poartă neguţătorie mare. - Perecop, cet. mică în istmul de acest nume, cu întăritură. 19â Acmecet sau Simferopol, cet. lângă munţii Crimeii, capul guberniei Tauria. - Baccisarai, cet. cu 11.000 lăc., mai mare parte Tătari. — Sevastopol, cet. noaă, cu port în care se ţine o parte a flotei; are întăritură şi măgăzine foarte mari. Aicea au stat vechea cetate Chersonesus. - Cafa sau Feodosia, cet. de rând, cu port slobod. - lenicale, cet. mică, cu întăritură. d) Dincolo de Don şi de Mr. azorică: Azov, cet. micăpe malul stâng a Donului. - Nahicevan, cet. frumoasă, cu 9.000 lăc. şi Arhiepiscopie armenească. - Iecaterinodar, cet. mică, capul pământului Cozacilor de la Mr. neagră. 5.ÎN RUSIA DE APUS Vilna, cet. zidită în loc foarte plăcut şi roditoriu, capul guberniei de numele său, care cuprinde vechea Litvanie şi partea mai mare a Samoghiţiei. Vilna numără 50.000 lăc., dintre carii mai jumătate sânt Evrei, poartă neguţătorie mare şi lucră multe mânăfapturi. Are Episcopie de legea grecească şi alta catolică, Academie hirurgică şi alta catolică. Până în a- p. 247// nul 1832 au înflorit aici şi Universitate, fondată încă de Ştefan Batori, în anul 1587. între zidiri sânt mai alese: beserica episcopească catolică, zidită în locul besericii păgâneşti a Zeului Percuna, cu moaştele S. Cazimir, a căruia mormânt cumpăneşte aproape la 30 măji de argint; beserica S. Ioan, a S. Ane şi casa Senatului. Tot în această parte a Rusiei a) Spre a. Grodno, cet. cu 9.000 lăc., lângă Nimen, cap guberniei de acest nume. - Bgesk (Brzesk), cet. cu 8.000 lăc., scoală înaltă evreiască şi Episcopie de legea grecească, carea până în anul 199 1839 au fost unită. - Bialistoc, cet. mică; dară foarte frumoasă, cap provinţei de acest nume. - Cremeneţ, cet. de mijloc, nu departe de Brodi, cu Liceu. - Camenieţ, cet. cu 16.000 lăc., Arhiepiscopie de legea grecească, şi Episcopie catolică, cap guberniei Podolia. b) în mijloc: Minsc, cet. cu 15.000 lăc., Arhiepiscopie de legea răsăritească şi Episcopie catolică. Are târguri mari, şi e cap guberniei Minsc. c) Spre r. Poloţc, cet. de mijloc, cu Episcopie de legea grecească şi catolică, şi Academie. - Vitepsc, cet. cu 15.000 lăc., Gimnasiu şi neguţă- torie; e capul guberniei de acest nume. - Mohilev, cet. cu 21.000 lăc., Arhiepiscopie de legea grecească şi catolică şi Seminariu pentru clerul neunit. E cap guberniei p. 248// de acest nume şi se află lângă Dnistru. - Şitomir, cet. de mijloc, cu Episcopie de legea grecească şi catolică, e cap Voliniei, în carea cetatea mai mare e Berdicev, cu 20.000 lăc., mai mare parte Evrei. 6 ÎN RUSIA DE RĂSĂRIT Casan, cet. mare, zidită în un câmp delos, nu departe de Volga, e cap guberniei de acest nume, are Arhiepiscopie, Universitate, Academie besericească cu 16 învăţători, şi alte aşezăminte literare; numără 50.000 lăc., mai cu samă Tătari. Poartă neguţătorie mare şi are multe făurişti. Casanul au fost mai de mult căpitala unei puternice Crăimi tătărăşti. în anul 1842 au ars partea mai mare a acestei cetăţi. a) Spre m. n. de la Casan: Vietca, cap guberniei de acest nume, lângă râul Vietca, cu 10.000 lăc., Episcopie, Seminariu şi neguţă- torie. - Perm, cet. cu 10.000 lăc., care încă au ars de tot în anul 1842, cap guberniei de acest nume. Are Episcopie şi Seminariu. în vecinătate x. se află băi de fer şi de aramă. - Camsc, cet. aproape de Cama, cu băi de sare. - Cungur, cet. cu 8.000 lăc. 200 b) Spre r. de la Casan: Ufa, capul guberniei Orenburg, cu 8.000 lăc. - Orenburg, cet. cu 21.000 lăc., pe râpa dreaptă a Uralului, poartă mare neguţătorie cu Bucaria. c) Spre m. z. de la Casan: Simbirsc, p. 249// cet. frumoasă, cap guberniei de numele său, pe malul drept a apei Volga, cu 14.000 lăc. - Samara, cet. lângă Volga. - Pensa, cet. cu 13.000 lăc., cap unei gubernii; are Episcopie, Seminariu şi neguţătorie. - Uralsc, cet. cu 11.000 lăc., zidită lângă Ural, în gubernia Orenburg, capul pământului Cozacilor de la Ural. - Voise, cet. cu 11.000 lăc. în gubemiea Saratov. Saratov, cet. frumoasă şi mare, cu 38.000 lăc., zidită lângă Volga; are Gimnasiu şi poartă mare neguţătorie. - Sarepta, cet. mică, lângă Volga, în carea au lăcuit mult tâmp vestitul Istoric unguresc Fesier. Âstracan, cet. mare, cu 40, şi în tâmpul pescuitului cu 60.000 lăc., zidită în o insulă a Volghei, nu departe de Marea Caspie. Căsile sânt mai mare parte de lemn, uliţile tinoase şi înguste. în tâmpurile vechi au fost capul Crâimii tătărăşti Âstracan, acuma e a guberniei de acest nume. Are Arhiepiscopie de legea grecească şi alta armenească, Seminariu şi alte aşezăminte literare; Admiralitate, supt carea stă flota din Mr. Caspie. între zidiri sânt mai pompoase: Cremlul, o zidire veche şi mare; mai multe beserici şi bazaruri mari. Mulţimea turnurilor dă cetăţii, din ceva depărtare, vedere foarte plăcută. Are port mare şi verfte, şi poartă neguţătorie întinsă departe, prin Europa şi Asia. Un ram câştigătoriu pentru lăcuitori este şi pescuitul în Volga. d) Spre m. n. de la Caucas: Stavropol, p. 250// cet. frumoasă şi întărită, capul provinţei Caucasia de la anul 1825. - Gheorghevsc, cet. întărită, până la anul 1825, capul provinţei. - Mosdoc, cet. cu întăritură. - Iecaterinovgrod, întăritură în drumul, ce duce cătră Tiflis. Dariei, o altă întăritură, în curmătura Dariei, carea mai demult se numia Portae Caspiae. - Chislier, cet. cu 10.000 lăc., lângă Terec. Lăcuitorii sânt 201 mai mare parte Armeni, foarte avuţi. în drumul ce duce de la Mosdoc la Astracan se află dărâmăturile unei vechi cetăţi, numite Madiari, carea se zice a-şi fi luat numele de la Unguri. Tarchi, cet. cu 10.000 lăc., căpitala Hănatului Tarcu, în Daghestania. - Cuba, cet. mică. - Avar sau Hunsar, cetatea Avarilor mai de frunte, despre carii socotesc unii că s-ar trage din vechii Avari. O parte a împărăţiei rusăşti o face pământul de la Caucas, împărţit în mai multe provinţe, şi lăcuit de mai multe popoare bărbare, parte tributare Ruşilor, parte neatâmătoare. Din provinţele de la Caucasz se ţin de Europa următoarele: Caucasia sau Gheorghevsck, Circasia şi Dagheştan. De Circasia se ţine: Abasia mică şi mare, cea de pre urmă în Asia, sau spre m. z. de la Caucas; Cabarda mare, lângă Cuban; Cabarda mică, lângă Terec; pământul Oseţilor şi a Midseţilor. O parte a Daghestaniei se numeşte Lesgia. Toate ace- p. 251// stea se împart în mai multe staturi mici, cu Principi, parte neatâmători, parte vasali Ruşilor: iară unele sânt Răpublici. Partea mai mare din lăontrul Caucasului se poate socoti ca neatâmătoare; că Ruşii domnesc numai peste locul, prin care trece drumul de la Mosdock cătră Tiflis, care încă e puţin sigur. Dintre popoarele Caucasului sânt mai vestiţi Circasii sau Cerchesii, un popor plin de putere şi energie, cam de V2 milion suflete; care ţine de mai mulţi ani răsboiu cu Ruşii. Răligiea lor e muhamedană, însă puţin curată. Bărbaţii sânt îndrăsneţi şi bătaci, fameile foarte frumoase. Mai încolo: Nogaiii, popor tătărăsc, lângă Cuban; Oseţii, Midseţii, Ceccenţii şi Lesgii. Toţi aceştia sânt sălbatici, şi vestiţi de desele răpiri, ce le fac în provinţele vecine rusăşti. 7. ÎN CRĂIMEA POLONIEI: Varşava, leşeşte Warszawa, lăt. Varşovia, nemţeşte Warschau, una dintre cele mai frumoase cetăţi a Rusiei şi a Europei, capitala Poloniei şi capul voivoziei Masovia; zidită în loc desfătat, pe râpa stângă a Vislei, supt 38°42’ 30” a lungi, şi 52° 14’ 28” a lăţ. Stă din însă cetate şi câteva suburbe. Cetatea se sub-împarte în cetatea veche şi noaă. în anul 1839 au numărat 132.000 lăc., fără garnizon şi străini. Are piaţe şi uliţi pompoase, şi un mare număr de zidiri strălucite. între piaţe sânt mai alese: a Mariavilei, a lumii noaă şi p. 252//cel săsăsc; între uliţi: a Mierii, a suburbiului Cracoviei, uliţa lungă şi lumea noaă; între zidiri: palaţul săsăsc, curtea crăiască, a chivemisirii, Lazienchi, a Senatului, beserica S. luan, a Dominicanilor, aPiaristelor, a S. Cruci, podul de lanţ peste Visla şi întăritura, zidită de la anul 1832-1835. Universitatea, dimpreună cu Academiea ştiinţelor, fu stricată în anul 1832; iară biblioteca de 150.000 cărţi, s-au cărat la Petersburg, rămâind numai: Academiea Agriculturii, a Fisicii, Seminariul clericesc şi 2 Gimnase, dimpreună cu alte scoale mai mici. Din privinţa industriei şi a neguţătoriei se numără Varşava între cele mai de frunte cetăţi a Rusiei. Lăcueşte aici un Arhiepiscop catolic, un Episcop de legea grecească ne unită şi Sub-Craiul. între lăcuitori sânt Evrei 30.000. Peste Vistula se află întăritura Praga. Dintre alte locuri a Poloniei mai însămnăm: a) Spre laturea dreaptă a Vislei: Modlin, sau după cum se numeşte acuma, Novo-Gheorghevsc, cet. şi una dintre cele mai ţapene întărituri a Rusiei, la îmbinarea Bugului cu Visla. - Pultusc, cet. mică, lângă Narev. - Ploţc, cet. cu Episcopie şi 6.500 lăc., zidită lângă Visla, capul voivoziei Ploţc. - Ostrolenca, cet. mică, vestită în Istorie. - Lomza, cet. mică. - Suvalchi, cet. mică, capul voivoziei Augus- tovo. - Siedleţ, cet. mică, capul Podlahiei. - Pulavi, cet. mică, lângă 203 Visla, vestită de la strălucita curte a Principelui Ceartorischi. - Lublin, cet. cu Episcopiep. 253//catolică, Gimnasiu şi 14.000 lăc., cap voivoziei de acest nume. - Zamosţ, cet. de rând cu întăritură. b) Spre laturea dreaptă a Vislei: Loviş, cet. cu 6.000 lăc., lângă râul Bzura. - Tomaşov, cet. noaă lângă Piliţa, cu 5.000 lăc. şi multe făurişti. - Radom, cet. mică, capul voivoziei Sandomir. - Racov, cet. mică. - Chielţe, capul voivoziei Cracovia, zidită în loc foarte desfătat, cu Episcopie. - Olcuş, oraş cu băi de argint, plumb şi galmai. - Caliş, cet. cu 15.000 lăc., Episcopie şi multe făurişti, zidită lângă râul Prosna, capul unei voivozii. - Censtohav, cet. cu o mănăstire vestită, carea era mai demult întărită. XVI. RĂPUBLICA CRACOVIEI între Galiţia, Polonia şi Posen, pe malul stâng a Vislei, între 36° 50’ şi 37° 55’ a lungi., şi 50°-50° 15’ a lăţ., se întinde mica Răpublica Cracovia, formată prin Congresul din Viena, în anul 1815, şi luată supt apărarea celor trii puteri vecine. în arie măsură 20/4 m2, şi numără 120.000 lăc., Leşi de răligie catolică, cu 7.000 Evrei. Forma chivemisirii e democratică. Puterea legislativă o are poporul, înfâţuit prin Deputaţii celor 26 comunităţi, în care se în- p. 254// parte Răpublica; iară cea executivă, un Senat de 13 măduiari. Capitala Răpublicii e Cracova, sau Cracovia, cet. veche, zidită lângă Visla, cu 25.000 lăc., Episcopie, Universitate, bibliotecă mare, mai multe zidiri strălucite şi mai cu samă beserici pompoase, între care cea episcopească, cu mormânturile mai multor Crai, este mai mare; iară a S. Mării are cel mai înalt turn în toată Polonia. îndustria Cracoviei e puţină; dară neguţătoriea mare, şi târgurile ei se cearcă de mulţi neguţători din Polonia şi Galiţia. Nu departe de Cracova, în dealul Bronislava, se vede o movilă de pământ, rădicată ca un monumânt strălucitului bărbat Coşciusco. La satul Moghila, se află vestita mănăstire a Cisterţienilor, numită Claratomba. - Orăşelul Ccesoviţe (Krzessowice) are băi de fer şi cusutoriu, şi iară scăldători minerale. 205 p. 255// XVII. TURCIA EUROPEASCĂ A. ÎNSĂ TURCIA A. Peste tot §. 1. imperiul turcesc, sau osmănesc, se întinde peste o parte a Europei de cătră răsărit, a Asiei de cătră apus şi a Africei de cătră meazănoapte. Ea măsură în arie peste tot47.000 m2 şinumără24.000.000 lăc. Noi vom cuvânta aicea numai despre ţările ei din Europa, sau despre Turcia Europească, lăsând pre celealalte pentru Partea a doa şi triea a acestei cărţi. Turcia europească se mărgineşte, de cătră m. n. cu Monarhiea austriască şi rusască, sau cu Croaţia, Slavonia, Ungaria şi Transilvania, şi cu Besarabia; de cătră r. cu Besarabia, Mr. neagră. Strâmtoarea Constantinopolului şi a Dardanelelor, şi cu Mr. egee; de cătră m. z. cu Mr. de Marmora, Mr. egee, Grecia, Mr. ionică şi adriatică, şi cu Dalmaţia; de cătră a. cu Mr. ionică şi adriatică, Dalmaţia, Croa- p. 256// ţia, Ungaria, Transilvania şi Bucovina. Dimpreună cu Principaturile tributare măsură în arie 8.845 m2, şi se întinde de la 33° 32’ - 47° 45’ a lungi., şi de la 39° 10’ - 48° 19’ a laţ.; însă fără Candia şi alte insule. Fără Principaturi se întinde spre m. n. până la 45 V20, şi măsură în arie 5.639 m2. §.2. Turcia e o ţară frumoasă din mai multe privinţe. Peste pământul ei se trag munţi romantici, văii desfătate, şăsuri şi câmpuri 207 roditoare; ea se adapă în lăontrul de mai multe râuri limpezi, şi se udă la margini de mai multe laturi cu undele mării, a căriea mai multe sânuri pătrund afund în pământul ei; ea e presărată cu dărâmături, ce aduc aminte acelea tâmpuri fericite, când erâ o de frunte putere a omenimii adunată pe acestea locuri. Numai una lipseşte acestui frumos pământ, ca să fie deplin frumos, şi aceasta este cetăţănirea lăcuitorilor, ce se află mai mare parte adormiţi în somn ne deşteptat, şi amorţiţi prin întunecătoriul duh a Osmanilor, carii de sute de ani i-au păzit cu pumnul la cap să nu se trezască. Munţii ei se ţin parte de sistema slăvească-elinească, parte de cea ercină-^ărpătească. Cea dintâe cuprinde toţi munţii, ce se află spre m. z. de la Dunere, şi ceealaltă pre cei din Valahia şi Moldavia. Sistema slăvească elinească se trage peste cele mai multe provinţe a acestei împărăţii şi peste Grecia cuprinde un mare număr de braţe şi ramuri ce au îndre- p. 257//ptare39 puţin răgulată. Trunchiul primariu trece de cătră a. spre r., prin Bosnia, apoi desparte Serbia de Albania şi Macedonia, Bulgaria de Rumelia. Acesta se numeşte Balcan (Mons Haemus40) în înţelesul lat; sau în Bosnia Nisava-Gora, apoi Globutin; la izvoarele Drinului, Cear-Dag (Scardus); mai spre r. Egrisu, sau Arghentaro (Orbelus), şi iar mai încolo Muntele Dubniţei, apoi Balcan în înţelesul strâns, care se gată în Mr. neagră, aproape de cetatea Mesenbria, în capul Emineh. Din Balcan se întind mai multe ramuri spre m. n., prin Serbia şi Bulgaria. Din acestea este mai de frunte Balcanul mic, care trece pintre Şumla şi Silistria şi se gată în capul Gâlgrad, la cetatea de acest nume. Spre m. z. se trage din Balcan muntele Stranzia, sau Cuciuc-Balcan, care se întinde prin Rumelia cătră Constatinopol41*, şi iară muntele Despoto (Rhodope), între apele Mariţa şi Carasu. Dintre 39 Conform textului 40 Conform textului 41 *) Numele închise între () sânt din Geografiea veche. Eroare de tipar 206 izvoarele apelor Varda şi Drinu alb, se trage din Balcan spre m. z. un braţ mare de munţi, care se lăţeşte în mai multe ramuri, peste Albania, Macedonia Tesalia şi apoi trece în Grecia. Aceştia munţi se numesc de unii Munţii elineşti. De aceştia se ţin: Mezovo (Pindus), Laha (Olympus), Amhelachi (Ossa), Eta (Oeta), ş.a. Balcanul pe unele locuri e săc, pe altele coperit cu p. 258// groasnice păduri, mai cu samă între Bulgaria şi Rumelia. Mai păduroşi sânt încă Munţii elineşti, formaţi mai mult din peatră de var. Vârvurile mai înalte se află în Egrisu, care măsură 8-9.000’. Dintre munţii insulelor este mai de însămnat Psiloriti sau Ida, în Creta, înalt 8.000’. Despre munţii Valahiei şi a Moldaviei mai jos. Ţărmurii Mării negre, de Marmora, ionice şi adriatice sânt mai puţin; iară a Mr. egee foarte colţuroşi, cu mai multe sânuri şi capuri. Din acestea, afară de cele doaă mai din sus, însămnăm încă: capul Atos sau Monte Santo, în Macedonia, în jumătatea-insulă de acest nume; Drepano şi Pailuri, mai spre m. z. în Mr. ionică: Cap Foghilo, la cetatea Prevesa; Lingveto, sau Cara-Burnu, aproape de cet. Avlona; Pali, lângă Duraţo şi Rodoni, ceva mai spre m. n. Acestea de pre urmă în Mr. adriatică. Clima numai printre munţi şi în Moldavia de meazănoapte este mai aspră; în alte părţi e lină, sănătoasă, foarte plăcută. în unele locuri e vara căldura foarte mare, mai cu samă spre m. z. de la Balcan, unde în această parte a anului ploaă puţin, din carea pricină mai multe râuri sacă de tot. Primăvara se începe pe aicea în Februarie; însă în părţile de cătră m. z. se vede a domni o necurmată primăvară; că mai mulţi pomi rămân verzi peste tot anul, şi vânturile, ce suflă de cătră mare, stâmpără, precum frigul din Dechemvrie şi Ianu- p. 259// arie, aşa căldura din Iulie şi August. Frumseţele şi plăcerile acestor ţări le măreşte şi mulţimea de flori mirositoare, ce varsă desfatătoriul său miros în mare depărtare. Iama aspră e necunoscută mai numai spre m. 209 n. de la Balcan; că în pământul aşezat a celoralalte provinţe ţine neoa numai doaă-trii zile, şi termometrul a rare ori coboară supt 5°. Aerul lângă Dunăre şi lângă ţărmurii mării, e umed, airlea tare uscat. Părţile de lângă Dunere pătimesc de furtuni grele, ce vin de cătră Mr. neagră, şi fac multă supărare lăcuitorilor. §. 3. După ajungerea Greciei la neatârnare, Turciei i-au rămas numai puţine insule în Europa. Din acestea în Mr. egee se află: Tasos, Semendrec sau Samotrachi, Imbros, Stalimene sau Lemnos; iară în Mr. meditărană: Creta, sau Candia, turceşte Chirid; Scarpanto, Caxo, şa. §. 4. Pământul Turciei se udă prin: Mr. neagră, de Marmora, Egee sau Arhipelag, Mr. ionică şi adriatică. Mr. neagră formează sânul Burgasului, în ltumelia, la cet. Burgas. Mr. de Marmora se leagă cu Mr. neagră prin Strâmtoarea Constantinopolului sau prin Bospor, şi cu Arhipelagul prin vestita strâmtoare a Dardanelelor. Mr. egee formează de cătră Turcia următoarele sânuri: sânul Sarosului, în tâmpurile vechi Melas; a Enosului, la cet. de acest nume; sânul Contesa, aproape de Orfano, mai demult Strimonicus; a Munte- p. 260// lui Atos, între capul Atos şi Drepano; a Salonichei, mai de mult Thermaicus, la cet. Salonica. In Mr. ionică este mai de însămnat sânul Artei, în tâmpurile vechi Ambraciacus. între lacuri sânt mai mari: Raselm, lac de ţărmure, în Bulgaria, la gurile Dunărei; Tachinos, în Macedonia, la cet. Orfano; Castoria, lângă cet. de acest nume; a Ohridei, lângă Ohrida, în Albania, şi lacul de la Scutari iară în Albania. Dintre curgătoarele Turciei numai câteva au curs lung. Ele se varsă: 1. în Mr. neagră. în aceasta curge Dunărea, carea venind din Ungaria, începe a uda pământul turcesc la Belgrad; desparte Servia de Ungaria şi Valahia, şi iară Bulgaria de Valahia, Moldavia şi Besarabia, şi se deşartă în mare prin trii guri mai mari: a Chiliei, spre m. n.; a Sulinei, 210 în mijloc, şi a S. Gheorghie, spre m. z. în Dunăre întră următoarele râuri: a) de-a dreapta: Sava, carea face mult loc mezuina de cătră Monarhiea austriască; Morava, din Servia; Işcherul, din Bulgaria, pela Nicopol, şi Iantra din jos de Sistov. b) De laturea stângă: Giul, Oltul, Argeşul, Ialomiţa, Buzăul, Seretiul şi Prutul, toate din Valahia şi Moldavia, despre care vom să vorbim mai jos. 2. în Arhipelag se deşartă: a) Mariţa (Hebrus), care culege cele mai multe râuri a Rumeliei, şi spălând Adrianopolul şi Filipopolul, se mestecă cu sânul Enosului. b) Cara- p. 261// su, în Macedonia, care curge în mare, din jos de Orfano. c) Vardar, iară în Macedonia, ce întră în sânul Salonichei. d) Salambria (Peneus) adapă Tesalia, şi curge prin desfătata vale Tempe. 3. în Mr. adriatică întră: a) Voniţa, carea izvoreşte în muntele Mezovo, şi adăpând Albania, nu departe de Avlona, curge în strâmtoarea de Otranto. b) Drinul, se formează din Drinul alb şi negru, şi adapă Albania, c) Boiana, care trece prin lacul de la Scutari. d) Narenta, carea după ce au adăpat Herţogovina, trece în Dalmaţia austriască. §.5. Turcia are pământ în mai mare parte roditoriu; de unde avuţiea ei în produpte din împărăţiea vegetătoarelor şi vietăţilor, este foarte mare. Din aceasta se află: vite cu coame, cai mulţi şi buni, oi, capre, cătiri, măgari, biboli, puţine cămile, mulţi porci, mai cu samă în Principaturi; sburătoare, sălbatice, peşti (nu în toate râurile), albine, vermi de mătasă, ş.a. Dintre vegetătoare cresc: grâu, cucuruz, urez, cânepă, in, bumbac, tăbac, mac, din care se găteşte opium; struguri, şofran, poame de meazăzi; mai cu samă: alămâi, măsline şi smochine; poame de rând foarte multe şi gustoase; legumi, galeş turcesc, plânte de leacuri şi de văpsele, plânte pe care se fac mai multe feliuri de gumi; precum: mastix, tragant şi ladan. Pădurile stau mai cu samă din brazi, fagi, stăjeri, paltini, ş.a. Frumos creşte cipresul (chiparosul), cu care 211 umbresc turcii mor- p. 262// mânturile şi spre m. z. dafinul. Florile au miros foarte frumos, şi câmpuri largi sânt plântate numai cu trandafiri, din care se găteşte apa şi oleul de trandafiri. împărăţia mineralelor este mai săracă sau mai puţin cercată. Se află în munţii Turciei: aramă, fer, plumb, pucioasă, puţin argint şi aur, şi multe feliuri de pietri. Apoi: sare, saletru, spumă de mare, ş.a. §. 6. Numărul lăcuitorilor nu se poate şti din pricina, că în acest stat încă nu s-au făcut ceva numărare deregătorească; de unde scriitorii se clătesc între 5-10 milioane. Noi luăm după Balbi pentru însă Turcia 7.100.000 şi pentru Principaturile: Servia, Valahia şi Moldavia, după alte înştiinţări ceva mai sigure, 3.400.000, sau peste tot 10 lA milioane lăc. Lăcuitorii se trag din următoarele viţe: turcească-tătărască, grecească-lătinească, slăbească, armenească şi semitică. De cea dintâe se ţin: Osmanlii, sau după cum îi numesc Europenii, Turcii, poporul domnitoriu, carii fac mai bine ca a patra parte a tuturor lăcuitorilor; Tătarii, sau adevăraţii Turci din Bulgaria de jos (Dobruşa), Iurucii, ş.a. Osm ladan anlii se află mai număroşi în Rumelia, Bulgaria şi în cetăţile celoralalte provinţe. Mai puţini sânt în ţinuturile muntoase, în Servia au mai rămas numai câteva mii, iară în Valahia şi Moldavia nu se află nice de cât. p. 262// Osmanlii sau Turcii au trup mai înalt ca de mijloc, plin, vânos, puternic; faţă serioasa, cu multă vrednicie; însă cam gălbinie, cu puţin foc şi floare: ce vine parte din mestecătura sângelui mongolesc, parte de la opium, cu care trăesc foarte mulţi din acest popor, şi parte de la trecerea măsurii în desfătări. Peste tot, faţa lor arată lângezirea puterilor sufleteşti. Turcii când s-au vărsat peste frumoasele provinţe a imperiului bizantin, era foarte hâzi la faţă şi la trup; însă prin mestecarea cu popoarele supuse, şi mai cu samă prin frumoasele famei din Circasia, Georgia, ş.a. au căpătat această măreaţă făptură, mai cu samă cei din căsi alese, că ţărenii şi acum sânt mai 212 mare parte urâţi. Ei sânt tăcuţi, serioşi, dulci la cuvinte, iubitori de vesminte şi arme strălucite, în purtare plini de vrednicie, şi la inimă încă se zic a fi mai buni ca supuşii lor: Grecii, Armenii şi Evreii; de altă parte: leneşi, trăind numai pentru astăzi, fără grijă de viitoriu; ne pricepuţi, plini de sumeţie şi neştiinţă, dedaţi foarte desmerdărilor trupeşti; trasul cu pipa, beutul cafeii, opiumul şi desfătările haremului, sânt lucrurile cu care îşi cuprinde Turcul mintea şi îşi petrece tâmpul, lăsând grija pentru binele public Sultanului, şi cele mai multe lucruri de casă sclavilor şi supuşilor. Aceasta a lui vieaţă se ajută şi prin răligie, ce şi pentru vieaţa viitoare promite adevăratului musulman astfeliu de plăceri: odihnă în grădini desfătate şi multe p. 264// femei frumoase. Se lăuda Turcii şi pentru vârtutea ostăşască; carea însă au fost numai urmarea unui sălbatic entusiasm, ce se răsuflă repede. Puternicul acest popor, care au fost tâmp îndelungat groaza Europei, au slăbit foarte, şi strălucita Poartă, la carea se grămădiaprăzile din trii părţi a pământului, şi se aduna darurile şi dările popoarelor, lăcuitoare între Tigris şi marginile Germaniei, între păduroşii Carpaţi şi săcile deşerturi a Afficei, zace a cum apusă în neputinţă. Steoa ei au căzut şi viitoarea soarte îi atârnă de la voea puterilor din Europa. Turcii nu mai pot fi popor domnitoriu în Europa, fără doară răînnoiţi prin cetăţănire europească; însă oare veştedul lor trup suferi-va un aşa leac? şi oare delicata această sămânţă afla-va între ei pământ, îndestul întocmit, spre a putea prinde rădăcină statornică? De viţa grecească latinească se ţin: Grecii, din Tesalia, Rumelia, Macedonia, insule, ş.a.; Rumânii din Valahia, Moldavia, Macedonia Tesalia, Rumelia, Albania şi Servia; Albanezii, sau Amăuţii din Albania, carii se numesc pre sine Schipetari. De viţa slăvească se ţin: Sârbii, mai cu samă în Servia şi Herţogovina; Bosnii, în Bosnia; Montenegrinenii, în Montenegro, aproape de Cataro; Bulgarii, în Bulgaria şi mai puţini în Servia. 213 Din viţa armenească se trag Armenii, mai p. 265// număroşi în Constantinopol, şi satele vecine; din cea semitică Evreii, carii se află împrăştieţi prin mai multe provinţe. Afară de aceştia se află încă: Ţigani, mai cu samă în Valahia şi Moldavia; puţini Unguri în Moldavia, mai puţini Nemţi, Itali, Frânei şi Englezi. Creştinii de apus se numesc în Turcia Frânei. Lăcuitorii Turciei urmează răligia muhamedănească, creştinească şi evreiască. De cea Dintâe42 se ţin: Turcii, Tătarii, Iurucii, o parte a Albanezilor, Bulgarilor, a Bosnilor, ş.a. Muhamedanii din Turcia sânt Suniţi. Această răligie e domnitoare în toate provinţele, afară de principaturile tributare. Capul ei e Sultanul sau împăratul Turcilor, ca Califă, pre care îl plineşte în trebile răligiei şi a judecăţilor, Preotul mare, sau Mufti. Supt Mufti stau Ulemele, sau ştiitorii de legi, împărţiţi în Preoţi şi Judecători. Preoţii se zic Imami, de carii se ţin şi călugării, numiţi Dervişi, iară judecătorii se numesc Mola şi Cădi. Besericile turceşti se numesc: Moşei, Mecete şi cele mai mari Giamii. Toate au mai multe tumuli supţiri, ce se zic Minareturi. Cartea legii se numeşte Coran, sau cetire, şi e scrisă în limba arăbească, carea e limba sântă la toţi Muhamedanii. însă răligie se zice Islam. Principiul acestei răligii e: „Numai un Dumnezeu este şi Muhamed e Profetul lui”. Cinci porunci a ei sânt următoarele: 1. A se ruga de cinci ori pe zi. 2. Aţinea ajunul Ramadan. 3. A da elemosine, şi ajuta pre alţii. 4. A întrăprin- p. 266// de batăr o călătorie la Meca. 5. Aţinea trupul curat. Afară de acestea: a sărba vinerea, a se conteni de vin şi de came de porc, şi a se tăia împregiur. Muhamedanii cred: nemurirea sufletului, răspletirea după moarte, judecata depre urmă, fiinţa duhurilor bune şi rele, şi că toate sânt supuse ursitei. Această răligie fu tâmpuriu împărţită în mai multe desbinări, dintre care a Suniţilor şi a Şiiţilor, sânt mai de frunte. Cei dintâi cred că 214 42 Conform textului legea nu se cuprinde numai în Coran, ci şi în trădanii, numite Sune, şi că Abubecher, Omar şi Otman, au fost legiuiţi următori a lui Muhamed; iară Şiiţii cred numai în Coran, şi pe Aii a fi fost legiuitul următoriu a profetului Muhamed, care au urzit această răligie, în Meca în Arabia, cam pe la anul 611 după Hristos, ş.a. Turcii, după principiurile legii muhamedăneşti, pot avea patru muieri legiuite, şi Sultanul până în şepte. Nevestele Sultanului se numesc Cadine, şi sânt de rând roabe, cumpărate din Circasia; iară muma lui se zice Valida-Sultana. Muierile se ţin închise în o parte a căsii, carea se numeşte Harem, şi palaţul împărătesc se zice Serail. Toţi lăcuitorii Turciei, carii nu sânt Muhamedani, afară de Frânei, se numesc Raia, adecă turmă. Numărul Creştinilor e cu mult mai mare ca a Muhamedanilor. Aceştia sânt parte de legea răsăritească, parte catolici. De cea dintâe se ţin toţi Grecii, Rumânii, Sârbii, o parte ap. 267//Bulgarilor, Albanezilor şi a Bosnilor. Capul acestei beserici e Patriarhul de la Constantinopol. Supt el stau Mitropoliţii, Arhiepiscopii şi Episcopii, a cărora număr este foarte mare. Catolici sânt mulţi dintre Bulgari, Bosni, Albanezi, Ungurii din Moldavia, ş.a., împrăştieţi prin toate provinţele. Armenii se ţin de beserica armenească, carea e parte unită cu cea romană. Legea lui Moisi o ţin Evreii. §. 7. îndustriea şi neguţătoriea, arţile şi ştiinţele se află în Turcia în stare foarte mişea, şi cum ar putea acestea înflori în o ţară, unde despotismul au înăduşit toată mişcarea slobodă? Numai mâna slobodă poartă uneltele de lucrat cu îndămânare, şi năzuieşte la deplinire; numai în staturi slobode, unde sânt lăcuitorii scutiţi de trăsuri ne drepte şi lămuriţi despre al meu şi al tău, poate curge slobod neguţătoriea, izvorul acesta a înavuţirii popoarelor, şi numai la popoare slobode caută adăpost Musele, nice pot avea plăcere a se aşeza acolo, unde 215 mâna de fer a despotului voeşte a se învârti numai prin întunerec; unde Coranul porunceşte a crede toate nebuniile, şi împedecă lucrarea minţii omeneşti. Se lucră în Turcia: pei pentru osăbite trăbuinţe, bumbac, mătasă şi metaluri. Văpsitul tortului de bumbac au ajuns la mare deplinire. Constantinopolul, Adrianopolul, Salonica, Seresul, Ruşciucul şi Şumla, se zic a avea mai multe făurişti; meşterii însă sânt mai mare parte Creştini şi Evrei. p. 2681/ Neguţătoriea din lăontru încă e ne însămnătoare; însă cea din afară mai în floare, şi are bilanţa în partea Turciei; numai cât se poartă iară de Creştini, mai cu samă Greci şi Armeni, de Evrei şi de străini. Se scot: vite, pei, lână, bumbac, mătasă, oleu de lemn, ceară, miere, puţine bucate, vin, stafide, poame de meazăzi, aramă, galeş turcesc, spumă de mare, peşte, ş.a. Se aduc: tot feliul de mânăfăpturi, marfe de colonii şi mai cu samă multă cafea de Arabia, hârtie, metaluri, ş.a, Tocmelele făcute cu staturile străine şi ştergerea arânzilor, au făcut câştig tot cam străinilor. Neguţătorie mai mare poartă, afară de cetăţile însămnate mai sus: Golipoli, Enosul, Vama, Bosna-Serai, Ianina, ş.a. în cultura ştiinţască se zice a avea Turcii dintre popoarele Asiei numai pre Arabi şi pre Perşi înainte-şi; însă aici se înţelege cultură ştiinţască între marginile puse de Coran, şi după gustul răsăritesc, fără a putea ea suferi alăturare cu cea din Europa. Lângă cele mai multe moşei se află scoale, în care se învaţă: conoştinţele elemântare, Retorica, Poesiea, limba arăbească, ştiinţele teologeşti, Drepturile, ceva din ştiinţele filosofeşti şi mai preurmă Coranul, cu desluşirea lui, apoi trădaniile. Literatura turcească e mare, dară are puţin preţ, fiind mai mult imitată. Mai tare este lăţită Poesiea, întru atâta, cât Hamer au fost în stare a da probe din 2.200 Poeţi turceşti. Alte po- p. 269//poare încă au scoalele sale, şi a Grecilor sânt mai bine întocmite. 216 Dintre arţi numai Arhitectura, Musica, Jocul şi Zugrăvirea, au plăcere înaintea turcilor. Musica lor e foarte sunătoare; însă fără gust şi armonie. Zugrăvirea se întinde numai la zidiri, câmpuri, flori şi vietăţi; că a zugrăvi faţă de om nu lasă Coranul. §.8. Forma chivemisirii e despotică. Domnitoriul se numeşte Padişa sau Marele Domn, Sultan, şi de Europeni, împărat. El nu nu mai uneşte în persona sa toată puterea mai înaltă; dară e domn şi peste averile şi vieaţa supuşilor săi. Sultanul chiverniseşte ţara de rând prin Marele Vezir. Dicasteriul mai înalt se zice Divan. Deregătorii mai de frunte sânt: Chiaia-Bei, sau Ministrul trebilor din lăontru, Rais-Efendi, a celor străine; Defterdar-Cabusi, a finanţelor; Capudan-Paşa, marele Admirai, ş.a. Cei mai de frunte dintre deregătorii dinafară se zic Paşi, şi se împart în Paşi cu un, cu doa şi trii tuiuri, sau coade de cal, acăţate în ceva rudă. Aceştia se pot socoti ca ceva Generări, mai cu samă după ce Sultanul Mahmud II le-au luat puterea cetăţănească, lăsându-le numai cea ostăşască. Curtea Sultanului e foarte strălucită, grămădită de toată pompa răsăritească, şi ea mistuieşte o mare parte a veniturilor publice. Personalul fameesc trece peste 4-500, şi măcar e o parte mai mare a acestora menită pentru şăr- p. 2 70// birile de jos; totuşi toate sânt cele mai alese frumseţe. Curtea împărătească se numeşte de rând Strălucita sau înalta Poartă. Urmarea în tron e moştenitoare în bărbaţi; însă rândul s-au întrărupt adese ori. în tâmpurile de curând s-au făcut mai multe schimbări, precum în forma chivemisirii, aşa în chivemisirea Turciei, prin răposatul Sultan Mahmud II., şi prin următoriul lui Abdul-Mecid. Acesta au dat la capetul anului 1839 un Hatişerif (numit de la Gulhane), prin care se asigurează vieaţa şi averile fiecărui supus, şi se promit mai multe alte drepturi. Toate acestea sânt urmările luminării, ce au început a pătrunde cam pe supţire 217 şi pintre Turci şi cercări spre a rădica scăzuta putere a împărăţiei. Cât vor ajuta şi până unde vor să meargă, va vedea viitorimea; că Turcia, după zisa unui scriitoriu, e asemenea unei căsi huluite, pre carea numai căsile vecinilor o mai razămă, să nu cadă. §. 9. Puterea oştească a Turciei mult tâmp au răzămat în trupele Ienicerilor, carii fiind prin multe privilegiuri şi prin duhul de ne supunere, pricina la multe turburări, ba şi Sultanilor a dese ori periculoşi; fură în anul 1826 ucişi şi răsipiţi, rădicându-se în locu-le ostăşime noaă, organizată după norma europenească, carea ce ar plăti, s-au arătat în anul 1828 şi 29, în contra Ruşilor, şi în anii 1833 şi 39, în contra, ne ascultătoriului Ali-Mehmed. p. 271// Cât ar cuprinde această oaste, nu se poate şti; în tâmp de răsboiu totuşi se poate mări până la 200-300.000, a căriea însă o mare parte e ne răgulată, şi alta se culege din Asia. Flota turcească încă e slabă, măcar cuprinde 10 corăbii de linee, 10 fregate şi alte corăbii. Ne statornice şi tare scăzute sânt şi veniturile publice, care se împart: în veniturile statului, ce se adună în vistieriea numită Miri, şi în a Sultanului, care se strâng în vistieriea privată, numită Hasine-Odasi. Statisticul Şnabel pentru anul 1840 socoteşte veniturile Turciei numai 25 milioane şi dătoriile 100 milioane fior. de argint. §. 10. Turcia europească se împarte de rând în însă Turcia, şi în Principaturile tributare. Cea dintâe, după cum o sub-împart cei mai mulţi Geografi din Europa, cuprinde următoarele provinţe: Rumelia în înţelesul strâns, sau Tracia; Bulgaria, Bosnia cu Croaţia şi Dalmaţia turcească, Albania, Macedonia, Tesalia sau Livadia turcească şi Insulele. însă această împărţire, pre carea o vom urma şi noi în Topografie, Turcilor e de tot ne cunoscută. Ei împart toată Turcia în doaă gubernii mari, supuse la doi beglerbegi. Din aceştia, unul lăcueşte în Europa, în Monastir şi Sofia; altul în Asia, în Angora şi Cutahia. Elâ Acestea gubernii se împart în părţi mai mici, numite eialeturi, şi în Europa se află de acestea cinci: Rum-Ili, Silistria, Basna, Gesair şi Creta sau Chirid. Eia-p. 272//letul Gesair cuprinde insulele şi o parte de pământ din uscatul Europei şi a Asiei, pe lângă Arhipelag. Eialetul Rum-Ili, afară de Tracia sau Rumelia în înţelesul strâns, se întinde peste o parte a Macedoniei, a Tesaliei, a Bulgariei şi peste Albania. Eialeturile se sub-împart în Live, sau Sangiacaturi, de care în Europa se află 30. Principaturile tributare sânt: Servia, Valahia şi Moldavia. B. Topografiea Constantinopol, turceşte Istambul, sloveneşteŢarigrad; căpitala imperiului turcesc, răsidinţa Sultanului şi a Deregătorilor mai înalţi; una dintre cele mai mari şi mai vestite cetăţi a Europei, zidită lângă Bospor şi Mr. de Marmora, supt 46°38’50” a lungi., şi 41°0’16” a lăţ. Constantinopolul cu frumseţa locului, în care e zidit, întrece pre toate cetăţile din Europa, şi mai cu samă de cătră mare are vedere ne spus plăcută. Mulţimea moşeilor şi a minaretelor înalte, a paiaţelor strălucite, a grădinilor desfătate, în care se rădică mai cu samă frumoşii cipreşi; marea, vărsată printre trii părţi a cetăţii; portul cel mare, plin de corăbii; pământul rădicat, pe care se întinde cetatea, toate acestea stârnesc o fermecătoare sâmţire în inima străinului, ce se apropie cu corabiea, sau de cătră Bospor sau de cătră p. 273// Mr. de Marmora, de cumplita această cetate; ajungând însă în lăontrul ei: uliţile înguste, strâmbe şi necurate, căsile mărunte şi mai mare parte de lemn, şi mulţimea cânilor, ce îmblă pe uliţi, micesc plăcerea, născută din întâea vedere. Minunatul port a acestei cetăţi se face prin un cot de mare, întins din Bospor spre apus, între însă cetate şi Galata; că Constantinopolul stă din trii părţi mai mari: din însă cetate, din partea de peste port şi din 219 partea de peste Bospor. Cea dintâe e zidită pe mai multe dealuri, şi are forma unui triunghiu, a căruia un unghiu stă la îmbinarea portului, al doilea la capetul portului, şi al triilea lângă Mr. de Marmora. în unghiul dintâiu, era în tâmpurile vechi zidită cetatea Byzantium, a căriea loc îl cuprinde Curtea împărătească, sau Seraiul, care are încungiurare de o oră, stă din mai multe paiaţe şi alte zidiri, cuprinde şi strălucita moşee Aia-Sofia, grădini desfătate foarte mari, şi e încungiurat cu ziduri înalte. Spre a. de la Serai, lângă port, se întinde Fanarul, o parte a cetăţii, lăcuită mai numai de Greci foarte avuţi. A doa parte a cetăţii se află spre m. n. de la port, şi cuprinde suburbele: Pera, Galata, a S. Dimitrie, şi Top-Hana sau armăriea, ş.a. A triea e peste Bospor în Asia, şi se numeşte Scutari, în locul vechiului Chalcedon. în Bospor pe o stâncă, e zidită o mică întăritură, ce se zice Tumul lui Leandru. p. 274// Piaţe are această cetate numai puţine, între care piaţul At-Maidan, în locul vechiului ipodrom (loc pentru alergatul cu caii), este mai mare. Vestit este piaţul sclavilor, în care se vând sclavi şi sclave. Locul piaţelor îl plinesc: bazarurile, hanurile şi cărăvan-seraiurile. Cele dintâi sânt zidiri mari, cu număroase prăvălii, în care se vând negoaţe de rând tot de un feliu; în hanuri se ţin şi se vând negoaţe. Cărăvan- seraiurile sânt de rând ospătării mari pentru cărăvane, în care se vând negoaţele numai cu rădicata. între zidiri, afară de Serai şi de moşea Aia-Sofia, carea au fost beserică creştinească, zidită de Iustinian, sânt mai strălucite, 344 moşei. Mai mari sânt între acestea: a Sultanilor: Ahmed, Soliman şi Osman. Meceturi se află până în 5.000, beserici greceşti 23, între care cea pătrierşască e mai pompoasă; armeneşti 3, catolice 9, şi rusască 1. De însămnat mai este palaţul Eschi-Serai, în care se închid văduvile Sultanilor, şi cetăţuia cu 7 turnuri, mutată în prinsorie. Scăldători sânt foarte multe, între care mai mari 130; se află şi cafenee în mare număr. EEO ba nu de mult s-au rădicat şi câteva ostătării43, întocmite după gustul europenilor. Scoale se află în Constantinopol foarte multe, şi biblioteci mai mari sânt 13. Mai alese sânt scoalele, rădicate de răposatul Sultan Mahmud II. pentru Medică, corăbiere. Matematică şi măiestriea ostăşască. Neguţăto- p. 275// ria acestei cetăţi este mare; însă mai mult în mânile străinilor. în făuriştile ei se lucră: marochin, safian, bumbac, mătasă, ş.a. însă cetate este întărită cu gropi şi ziduri duplecate; care totuşi sânt slabe şi pentru apărare s-ar pofti oaste foarte mare. Numărul lăcuitorilor sue aproape la 600.000, între care la 300 mii sânt Turci, 200 mii Greci; Armeni şi Evrei câte 30 mii, ş.a. în Constantinopol lăcueşte un Patriarh grecesc, 2 Arhiepiscopi armeneşti şi un Episcop catolic. Constantinopolul fu zidit de împăratul Constantin marele, pe la anul 330, în locul vechiului Bizanţ şi au fost capul împărăţiei greceşti, sau romane de răsărit, până la anul 1453, când s-au cuprins de Mahomed II, împăratul turcesc. El au căzut supt despotism a toate înăduşitoriu; însă supt despotism numai nou, suferit şi mai nainte; că şi atunci ca acuma au fost cuibul fărădelegilor şi a mişălătăţii, nice se află pe pământ multe cetăţi, a cărora Istorie se fie aşa plină de întâmplări întristătoare, şi atâta săracă de vârtuţi. Istoriea Constantinopolului e o peată neagră în Istoriea omenimii. Chivemisirea unei mari ţări prin famei afurisite, prin feameni fără suflet, prin călugări fanatici, prin împăraţi blăstămaţi; groasnice vărsări de sânge pentru certe teologeşti şi pentru sfezile, pornite între partidele circului; crâncene ucideri făcute de noii bărbari din Asia; cutrămururi, ciumă, foamete,^. 276//toate au prădat aicea cu o ne spusă furie, ca cum s-ar fi conjurat firea cu răutatea oamenilor, să vomească mâniea sa în mai mare măsură ca airlea. IEI 43 Probabil, ospătării Ţărmurii Bosporului până în marea neagră s-au înfrumseţat de la fire cu toate darurile. Pe aceştia sânt mai de însămnat următoarele locuri: Belgrad, un sat, în loc ne spus plăcut. - Beşictaş, sat cu un strălucit palaţ împărătesc. - Rumili-Hisar, o întăritură ţapănă, mai la mijlocul Bosporului. - Terapia, sat în loc foarte desfătat, unde lăcuiesc vara Ambasadorii puterilor străine. Lângă Bospor de amândoaă lăturile se află mai multe întărituri. Alte locuri alese în Turcia 1. în Rumelia Adrianopol, turceşte Edrene, cet. mare şi frumoasă cu 100.000 lăc., zidită în un şăs desfătat, lângă râul Tundgia, ce curge în Mariţa. între zidiri sânt mai strălucite: moşea lui Selim II, carea se zice cea mai pompoasă în toată Turcia, şi are următoarea înscripciune: „Dumnezeu e lumina ceriului şi a pământului”; bazarul lui Aii Paşa, unul dintre cele mai pompoase în lume, cu lungime de Vg de oră; palatul Eşchi-Serai, afară de cetate, foarte strălucit; însă acum părăsit, ş.a. Lăcuieşte aici şi un Arhiepiscop grecesc. Dintre lăcuitori cei mai mulţi sânt Creştini. Vestită e această p. 2 77//cetate şi de la pacea, închietă aici între Ruşi şi Turci, în luna lui Septemvrie, 1829. Câmpurile din pregiur sânt foarte frumoase, crescute cu păduri de cipreşi şi trandafiri. Eschisagra, cet. cu 18.000 lăc., în loc desfătat, la poalele Balcanului. - Selimnia, cet. cu 20.000 lăc., mai mare parte Bulgari, aproape de pasul Balcanului, numit Demir-capu sau Poarta de fer; poartă neguţătorie şi lucră osăbite mânăfapturi, mai cu samă arme. - Urundşova, cet. cu târguri mari. Toate spre m. n. de la Adrianopol; iară spre r. 222 Burgas, cet. mică, lângă Mr. neagră. — Mesembria sau Misiuri, cet. de rând. - Chirchilisa, cet. cu 16.000 lăc. Spre m. z. de la Adrianopol: Demitoca, cet. cu 16.000 lăc. şi Arhiepiscopie, lângă Mariţa. - Rodosto, cet. mare, cu 40.000 ţ?)44 lăc., port, neguţătorie mare şi Arhiepiscopie. - Galipoli, cet. mare, cu port şi neguţătorie. E zidită lângă strâmtoarea Dardanelelor, şi numără la 20.000 lăc. Mai jos se văd câteva forturi, pe amândoi ţărmurii acestei strâmtori, zidite pentru apărarea ei, şi încărcate cu mai mult de 800 tunuri. - Enos, cet. mică cu neguţătorie de mare. Spre a. de la Adrianopol: Filipopoli, cet. cu 30.000 lăc., Arhiepiscopie şi multe făurişti. E zidită frumos în un câmp foarte desfătat, şi se numeşte de Turci Filibe. - Tatar-Basargic, cet. de rând, lângă Mariţa. p. 278// 2. în Bulgaria: Sofia sau Triadiţa, cea mai mare cet. în Bulgaria, şi căpitala eialetului Rum-Ili, zidită nu departe de râul Iscar, în locul vechii cetăţi Serdica, în un câmp foarte desfătat. Numără peste 40.000 lăc., are Arhiepiscopie, mai multe făurişti, şi poartă neguţătorie. Afară de aceasta, a) Pe malul Dunărei, începând de cătră Serbia: Vidin sau Diiui, cet. întărită ţapăn, drept cu oraşul rumânesc Calafat, cu 20.000 lăc., neguţătorie şi Arhiepiscopie. — Nicopol, cet. întărită, drept cu Tumul din Valahia, cu 15.000 lăc., Arhiepiscopie grecească şi Episcopie catoli- că. - Ştab sau Sistova, cet. cu 20.000 lăc., vestită de la pacea, ce s-au închiet aici în anul 1791, între Austria şi Turcia. - Ruşciuc, cet. întărită 44 Conform originalului 223 ţapăn, drept cu Giurgiul din Valahia, cu 30.000 lăc., neguţătorie mare şi Arhiepiscopie. - Turtucai, cet. mai mică, drept cu gura Argeşului. Silistria, cet. cu 20.000 lăc., întărită ţapăn, capul Eialetului de acest nume, de care se ţin toate întăriturile de lângă Dunăre. Turceşte se numeşte Dristra, poartă mare neguţătorie, şi au căpătat mare nume în Istorie, prin răsboaele cu Ruşii. - Rasova, Hirsova, Macin, Isaci şi Tulcea, tot întărituri lângă Dunăre, din jos de Silistria. - Baba-Dag, cet. în Dobruşa, cu 10.000 lăc. p. 279// mai mare parte Tătari. în Bulgaria de jos, de la Cernavoda cătră Chiustenge, se întind dărâmăturile groapei lui Traian, în 2 şi 3 linei, cu umplătură înaltă 8-10 urme. b) în lăontrul ţării: Ihtiman, cet. mică, aproape de pasul Sulu-Derbend, sau Poarta lui Traian. - Samacof şi Dubniţa, cu bae de argint. - Tirnava, mai în mijlocul Bulgariei, cet. cu 12.000 lăc. şi Arhiepiscopie. Şumna, sau Şumla, cet. mare cu 30.000 lăc., zidită în loc foarte plăcut, supt Balcan, cea mai puternică întăritură în Turcia. Poartă neguţătorie mare şi lucră osăbite mânăfapturi. - Vama, cet. întărită, cu port în Mr. neagră, neguţătorie, Arhiepiscopie şi 16.000 lăc. 3. în Bosnia Bosna-Serai, sau Seraievo, cet. cu 65 mii lăc., zidită în un şăs larg, încungiurată de dealuri, întărită cu ziduri ţapene şi cu mai multe forturi; e căpitala Bosniei, în carea lăcuiesc deregătorii mai înalţi a eialetului Bosna; afară totuşi de Vezir-Paşa, care se află m Travnic. între zidiri este mai strălucit Seraiul, sau palaţul, zidit de Sultanul Muhamed II. îndustriea acestei cetăţi, dară mai cu samă neguţătoriea, este în floare. Travnic, cet. întărită cu 8.000 lăc. şi lăcuinţa Vezir-Paşii, care se numeşteVezirul Ungariei. - Banialuca, cet. întărită, cu p. 280//15.000 224 lăc. şi scăldători calde. - Gradişca turcească, Dubiţa turcească, Novi şi Bihaci, întărituri aproape de marginile Monarhiei austrieşti. - Zvornic, sau Isvornic, cet. întărită, lângă râul Drina, aproape de Servia, cu băi de plumb. în Herţogovina: Mostar, cet. lângă Narenta, cu 9.000 lăc. - Trebinie (Trebigne), cet. de rând, cu Episcopie catolică, cam spre m. n. de la Ragusa. în Montenegro: Cetine, un sat mare, cu Episcopie de legea răsăritească, căpitalaMontenegrului. Episcopul din Cetine e domnitoriu peste ţinutul Montenegro, care e de toate părţile încungiurat de munţi înalţi, măsură în arie 52 m2, şi nu e supus Porţii, măcar nu s-au cunoscut de neatâmătoriu. Lăcuitorii sânt de viţă slăvească, oameni puternici, iubitori de libertate; însă cu puţină cultură. Numărul lor trece peste 120.000, şi sânt în stare a rădica oaste de 20-25.000. 4.In Albania: Ianina, Ioanina saulania, cea mai mare cet. în Albania, zidită în loc ne spus desfătat, lângă lacul de numele ei, şi au căpătat în tâmpurile de curând mare nume prin bărbăţiea lui Aii Paşa, care au domnit până în anul 1822 ca neatâmătoriu, peste o parte a Albaniei şi a Tesaliei. El pe lângă multe tirănii au plinit şi lucruri de laudă, părtinind neguţătoriea şi ştiinţele, curăţind ţara de ră- p. 281// pitori şi înfrumseţând cetatea cu mai multe strălucite zidiri, carea supt domnirea lui număra la 40.000 lăc. Ianina se apără prin doaă forturi. Afară de Ianina însămnăm: a) în vecinătatea mării: Prevesa, cet. cu port şi 8.000 lăc. Nu departe se văd dărâmăturile vechii cetăţi Actia Nicopolis. - Valona, sau Avlona, cet. mică cu port. - Berat sau Arnaut Biligrad, cet. frumoasă cu 6.000 lăc. - Duradţo, cet. cu Arhiepiscopie grecească şi catolică, în 225 locul vechiului Dyrrachium - Aleseo, cet. mică, cu Episcopie catolică. în vecinătate se află mormântul vestitului Gheorghie Castriota. - Scutari, cet. întărită, cu 16.000 lăc., puţin depărtată de mare. Are Episcopie grecească şi catolică. b) Mai afund în ţară: Perserin, sau Perserendi, cet. de mijloc, lângă Drinul alb, în vecinătatea Macedoniei, în un ţinut puţin cunoscut Europenilor. - Orhida sau Ohrida, cet. mare, lângă lacul de acest nume, cu Arhiepiscopie grecească. - Moscopolis, cet. de mijloc, lăcuită mai mare parte de Rumâni. - Delvino, cet. de rând. - Mezovo, sau Meţovo, cet. cu 7.000 lăc., în partea de cătră apus a Pindului, în loc muntos şi sălbatic. Lăcuitorii îi sânt Rumâni. - Arta, cet. cu 9.000 lăc., Arhiepiscopie şi neguţătorie. în Albania se află mai multe ţinuturi mai ne atâmătoare; aşa: a Sulioţilor, o45 Himarioţilor, a Zadrinioţilor, ş.a. toate lăcuite de oameni bărbari; însă îndrăsneţi, bătaci şi iubi- p. 282//tori de libertate, pre carea şi o au apărat de tâmpuri nepomenite tot cu armele în mână. 5.în Tesalia: Larisa, turceşte Ienişer, cet. cu 25.000 lăc., zidită în loc desfătat, lângă apa Salambria, mai în mijlocul ţării, cu Arhiepiscopie, industrie, neguţătorie şi 30.000 lăc. Tricala sau Tirhala, cet. cu 12.000 lăc. şi Arhiepiscopie. Nu departe se află vestitele curmături, numite Agrafa, în muntele Oeta, prin care se trece cătră Albania de jos, şi 10 mănăstiri greceşti, zidite pe vârvuri de stânci, aşa cât oamenii numai rădicaţi prin fonie pot ajunge la ele. Acestea mănăstiri se numesc Meteora. - Satalja, cet. mică, în locul vechiului Pharsalus, unde fo învins Pompeiu prin Cesar. - Ambelahia, 226 45 Greşeală de tipar oraş în vestita vale Tempe; carea însă nu are acum acelea frumseţe, pre care le laudă aşa mult vechii Poeţi. O parte mare a Tesaliei se lăcuieşte de Rumâni, carii se află mai cu samă în muntoasele ţinuturi de cătră apus, prin muntele Pindus; trăiesc mai mult din păscutul vitelor, sânt vestiţi de bărbăţiea ostăşască şi se numesc Megalovlahi. 6. în Macedonia: Salonica sau Tesalonica, cet. mare, cu multe făurişti, neguţătorie tare întinse şi 70.000 lăc.; e zidită pe coasta unui deal,/?. 283//în formă de amfiteatru, lângă sânul de al său nume. Lăcuieşte în Salonica un Arhiepiscop şi Consulii mai multor puteri străine. Lăcuitorii sânt mai cu samă Evrei şi Greci. Afară de Salonica mai însămnăm: a) în vecinătatea mării: Drama, cet. mică, în locul vechilor Philippi. - Seres, cet. cu 30.000 lăc., are Arhiepiscopie şi poartă neguţătorie mare, mai cu samă cu bumbac, de care e foarte avut ţinutul vecin. -Orfano, cet. lângă sânul Contesa. Spre m. z. de la sânul Contesa se află muntele Atos sau Aghion Oros, în capul jumătatei-insule de acest nume, cu 22 mănăstiri mari, multe beserici şi capele, unde lăcuesc la 4.000 călugări, carii se hrănesc din gătirea multor unelte de lemn, din lucrarea pământului, ţinerea stupilor, ş.a. b) Mai în lăuntru în ţară: Ghiustendil, Melenic şi Uscup, cetăţi de rând cu Arhiepiscopii. -Ienige, cet. mică, în locul vechii cetăţi Pella, nu departe de Salonica. Toli-Monastir, cet. cu 15.000 lăc., în vecinătatea munţilor, ce despart Macedonia de Albania. Mult tâmp au fost capul acei părţi a Turciei, carea se numeşte Rum-Ili-Castoria, cet. cu 15.000 lăc., zidită în loc foarte plăcut; are Arhiepiscopie. 227 6. în Insule: Candia, greceşte Criti, turceşte Chirid, cet. cu port, întăritură, Arhiepiscopie şi 8- p. 284// 10.000 lăc. E capul eialetului Chirid. - Retimo, cet. cu port şi Episcopie. - Canea (Cydonia), cet. de rând, cu port şi Episcopie. - Spachia, cet. în ţinutul Spachioţilor, a unui popor bătaciu, care nu s-au putut nice prin Veneţieni, nice prin Turci subjuga. Toate acestea, în Creta; că alte insule au locuri ne însămnătoare. B. PRINCIPATURILE TRIBUTARE 1. S ER VIA A. Peste tot Servia, dimpreună cu cele şase ţinuturi, răîntrupate prin pacea de la Adrianopol, se mărgineşte, de cătră m. n. cu Slavonia şi Ungaria; de cătră r. cu Valahia şi Bulgaria; de cătră m. z. cu Macedonia şi Albania; de cătră a. cu Bosnia. De Slavonia se desparte prin Sava; de Ungaria şi Valahia prin Dunere; de Bulgaria mult loc prin râul Timoc, de Macedonia şi Albania prin trunchiul de frunte a Balcanului, şi de Bosnia prin Drina. Se întinde de la 42° 10’ - 45° a lăţ. şi de la 36 Vi - 40° 10’ a lungi. în arie măsură, după socoteala lui K. F. V. Hoffinann, 1.155 m2. Pământul Serviei e frumos în mare măsură, presărat cu munţi şi dealuri, cu văii şi lunci; crescut cu cumplite păduri de stăjeri şi fagi p. 285// s-au coperit cu grase păşuni şi câmpuri roditoare. Munţii se trag din Balcan, şi se crucesc peste toată ţara, dându-i de o parte 226 faţă forte romantică şi de alta întocmindu-o spre apărare în contra năvălirilor străine. Numai puţine ţinuturi au lipsă de apă, şi sânt puţin roditoare. Se laudă mai cu samă păşunile Serviei, din a cărora privinţă se asamănă -Ispaniei. Servia se adapă prin mai multe curgătoare, ce se varsă mai mare parte spre m. n., şi curg în Dunere. Mai de frunte sânt: Sava, în carea întră Drina; apoi Morava, formată din Morava de apus şi de răsărit, ce se îmbină la Cruşovaţ, trece mai prin mijlocul ţării, şi se bagă în Dunere, din jos de Semendria şi Timocul, lângă Bulgaria. în produpte este această ţară avută, părtinind acestora şi clima mai stâmpărată, de cum ar fi se fie după lăţimea geografică. Se fac: tot feliul de bucate, vinul, care e mai cu samă roşu; legiunile şi poamele. O de frunte avuţie a ţării stă în groanicele46 păduri, pe multe locuri ne atinse de săcure. Vietăţi se află multe, mai cu samă: vite, oi, capre şi o mare mulţime de porci. Munţii ascund mai multe feliuri de metaluri; însă până acum cercate numai puţin. Sare încât ştim nu are Servia. Numărul lăcuitorilor se zice a trece peste 1 milion, carii sânt mai mare parte Sârbi, şi între ei mulţi Rumâni de cei din coace de Dunere, câteva mii de Turci ca ostaşi în mai multe cetăţi, puţini Greci şi Bulgari. p. 286// Poporul domnitoriu îl fac Sârbii, vrednici de o aşa frumoasă ţară. Ei se trag din viţă slăvească, au trup înalt, puternic, făcut bine; faţă frumoasă, ochi înfocaţi, sprâncene dese, nas corbesc, şi peste tot trup pompos şi sănătos. Haracterul lor este curat şi nobil. Sârbii sânt: îndrăsneţi, deschişi la inimă, iubitori de patrie şi cântări, voioşi, ospătareţi în mare măsură. Vieaţa casnică a lor e vrednică de toată lauda. De mai mare laudă încă sânt vrednici, că au rămas străini de feudalism, ne lăsând a se rădica între ei Nobilime. Sigurătatea în ţară este foarte 46 Eroare de tipar 229 mare, şi poate strănul47 călători de-a lungul şi de-a latul, zioa şi noaptea, fără frică de jăfuire48. Au Sârbii şi scăderi cu adevărat, care totuşi se perd în mulţimea însuşirilor bune. Toate acestea sânt zise despre Sârbii din Servia; iară nu despre cei din Ungaria. Sârbii sânt cel mai ales popor între marginile imperiului osmănesc, şi vrednici de viitorime strălucită. Mai toţi lăcuitorii Serviei se ţin de răligiea răsăritească neunită, cu destulă suferinţă totuşi şi a altor legi. Arhiepiscopul din Semendria este mai mare peste beserica sârbească. Neguţătoriea se poartă mai mult cu produpte fireşti, şi se scot din Servia mai cu samă: vite cu coame şi porci. îndustriea se întinde la gătirea de puţine mânăfăpturi trăbuincioase, şi cele mai multe se aduc din ţări străine, mai mare parte din Austria. Lucra- p. 287// tul pământului şi păscutul vitelor, sânt cuprinderile de rând a lăcuitorilor, apoi fămeile gătesc vesmintele şi alte lucruri pe sama căsii. Cultura ştiinţască este puţin lăţită, şi numai în tâmpuriîe de curând au început a se rădica câteva scoale mai mari, ba Domnul Serviei, Principele Miloş, încă nu au ştiut ceti şi scrie. Clerul, precum în tot răsăritul are cultură puţină. Servia după tractatul de anul 1815, întărit şi prin pacea de la Adrianopol, formează un stat tributariu Imperiului turcesc, supt nume de Principat. Treaba alegerii Principelui nu este îndestul lămurită, şi casa lui Miloş Obrenovici, carea era se ţie această vrednicie moştenitoare, o vedem alungată, şi noul Principe Alexandra Gheorghevici, ales prin popor, şi întărit de Poartă. Puterea Principelui e răstrânsă. El plăteşte Porţii 2.300.000 lei pe an, şi în tâmp de răsboiu e dătoriu a-i da ajutoriu de 12.000 ostaşi. în orânduirea trebilor din lăontra este ţara de tot ne atâmătoare de la Poartă. Puterea oştească şi veniturile ne sânt necunoscute. 47 Eroare de tipar 48 Conform textului de bază 230 B. Topografiea Belgrad sau Bălgradul turcesc, cet. mare cu 30.000 lăc., zidită la îmbinarea Savei cu Dunărea, căpitala Serviei şi una dintre cele mai defrunte întărituri a Turciei. Stă p. 288// din patru părţi: din întăritură, sau cetatea de sus, încungiurată cu ziduri şi şanţuri, în carea lăcueşte un Paşă turcesc, cu oaste apărătoare turcească; din cetatea de apă, spre m. n. de la cea dintâe; din cetatea sârbească, spre a. şi Palanca, spre r. şi m. z. de la cetatea de sus. Cetatea de apă încă este întărită. în Belgrad lucueşte Principele Serviei, cu alte deregătorii mai înalte, un Episcop şi Consulii puterilor străine. Neguţătoriea acestei cetăţi, mai cu samă cu Ungaria, este mare; însă îndustriea numai de rând. Belgradul e tare vestit în Istorie. Alte locuri mai alese în Servi a: a) în vecinătatea Savei şi a Dunărei: Sabaci, cet. mică lângă Sava, spre a. de la Belgrad, cu întăritură. - Semendria, Smedreno, sau Smedrerovo, cet. cu 8.000 lăc., întăritură cu oaste apărătoare turcească şi Arhiepiscopie; zidită la îmbinarea Moravei cu Dunărea, în loc foarte desfătat. Până în anul 1830 au fost căpitala Serviei. - Pasaroviţ, orăşel în vecinătatea Dunărei, vestit de la pacea, ce s-au închiet aicea între Turci şi Austrieni, în anul 1718. - Orşova sau Roşava veche, în o insulă a Dunărei, drept cu Orşava noaă, cet. derând cu întăritură. - Cladova, orăşel lângă Dunăre, aproape de Cemeţ. b) Mai în lăontru în ţară: Uşiţa, cet. zidită în o vale desfătată, cu 6.000 lăc. - Cruşevaţ, turceşte Aladgia-Hisar, cet. p. 289//mică lângă Morava, cu Episcopie şi o curte veche, în carea lăcuia în tâmpurile vechi Principii Serviei. - Nisa, cet. întărită, lângă Bulgaria, cu Episcopie. - 231 Novi-Bazar, cet. întărită, lângă Bulgaria, la poalele muntelui Globu- tin. - Cosova, oraş vestit de la doaă bătăi, ce s-au întâmplat aicea, una în anul 1389, şi alta în anul 1448. în aceasta fu învins Ioan de Huniad, dimpreună cu Dan, Principele Valahiei, prin Turci. - Tristina, cet. mică cu Episcopie, supt Balcan. 1. VALAH IA A.Peste tot Spre m. n. de la Bulgaria, din malul stâng a Dunărei, până în vârvul Carpaţilor Transilvaniei, se întinde frumoasa ţară Valahia, Ţara Rumânească, sau cum o numesc unii dintre scriitorii rumâneşti, România. Ea se mărgineşte, de cătră m. n. cu Transilvania, de carea se desparte prin Carpaţii, şi puţin loc cu Moldavia, spre carea face mezuina mai cu samă râul Milcov şi Siretiul; de cătră r. cu Moldavia şi Bulgaria; de cătră m. z. cu Bulgaria, sau cu Dunărea şi de cătră a. cu Servia, Ungaria şi o parte a Transilvaniei. De Servia se desparte prin Dunăre; iară de Ungaria prin un ram a Carpaţilor, ce se gată în Dunăre, drept Orşova. Forma ei este lungăreaţă, măsurând în lungime de cătră a. spre r. de doaă ori atâta, cât în p. 290// lăţime, de la m. z. spre m. n. Se întinde de la 40° 10’ - 45 V20 a lungi., şi de la 43!/2°- 45 V20 a lăţ. în arie cuprinde, după socotirea lui K. F. V. Hoffmann, 1.344 m2. Pământul Valahiei este desfătat în mare măsură, întru atâta, cât soarele numai puţine ţări mai frumoase încălzeşte în toată Europa. Peste partea ei de cătră m. n. se trag mai multe ramuri de munţi, coperiţi mai mare parte cu groasnice păduri de brazi şi de fagi, carii apoi se gată în dealuri roditoare. Printre munţi se întind văii şi lunci desfătate, adăpate de o mulţime de râuri limpezi, ce se prăvălesc mai mare parte spre m. z. 232 şi r., arătând prin cursul lor a fi ţara plecată cătră Dunăre. Mai jumătate ţara este muntoasă şi deloasă, şi cuprinde cele mai romantice ţinuturi, peste care au vărsat firea cu mâna plină alesele frumseţe. Desfătatele păduri, plăcutele văii, înfloritele câmpuri, pompoasa formare a munţilor şi a dealurilor, mulţimea râurilor limpezi şi grasa vegetare, ce îmbracă această parte a Valahiei, au îndemnat pre un scriitoriu din suta trecută (Cara), care călătorise prin o mare parte a Europei, de au zis: a fi firea în Elveţia mai mare şi mai măreaţă; însă în Valahia mai dulce şi mai drăgălaşă. Ceealaltă parte a ţării, carea se întinde în vecinătatea Dunărei, cuprinde mai cu samă şăsuri roditoare şi câmpii cu cele mai grase păşuni; frumseţele totuşi nu lipsăsc nice aicea, şi judeţul Teleormanului se numără între cele mai desfătate ţinu- p. 291// turi a acestei frumoase ţări. Frumseţele le măreşte mulţimea florilor, cu care sânt presărate câmpurile, mai cu samă primăvara, şi iarăşi mulţimea pomilor sălbatici, ce copere locuri largi. Lângă Dunăre se află mai multe rovini şi lacuri. Din acestea de pre urmă se prinde mult peşte, un de frunte articul de neguţătorie. Insulele din Dunăre sânt parte crescute cu păşuni, parte coperite cu păduri mari. Toţi munţii Valahiei se ţin de Carpaţi şi se leagă de munţii Transilvaniei. Vârvurile mai înalte se rădică la marginile acestiea. Clima e plăcută, sănătoasă şi stâmpărată; spre m. z. călduroasă, spre m. n. mai răcoroasă. Vara e căldura foarte mare; ce vine de la plecarea pământului cătră Dunere şi de la lipsa ploii, carea în această parte a anului pică foarte a rare ori. Nopţile sânt răci şi cu multă roaă. Iernile încă sânt tare aspre, şi de multe ori păstorii se copere de neaoă, cu turme cu tot. Vara trăsnetele groasnice; primăvara şi toamna furtunile spulberate, pricinuiesc dese neplăceri lăcuitorilor. Acestea vin mai cu samă de cătră Mr. neagră, având de această parte cale ne împiedecată prin munţi, sau dealuri. 233 Toate râurile Valahiei se deşartă în Dunăre şi prin aceasta în Mr. neagră. Dunărea încinge pământul ei în forma unui arc, începând de la Orşova, până la gura Siretiului. Râurile au de rând izvoarele sale în munţii Transilvaniei, apă limpede, mai de-a rândul curs repede şi pri- p. 2921/ măvara înundă locurile vecine. Mai de frunte sânt următoarele, începând de cătră Transilvania: a) Jiul, care porneşte în Transilvania din doaă izvoare, trece pe la Târgu-jiul, prin vecinătatea Craiovei, şi se mestecă cu Dunărea, drept cu cetatea Rahova din Bulgaria, b) Oltul, vine iară din Transilvania, prin o albie petroasă şi strâmtă; adapă Râmnicul, Slatina, şi întră în Dunăre din jos de Tumul. El desparte Valahia mică de cea mare. c) Vedea, un râu mai mic, în care întră Teleormanul, d) Argeşul izvoreşte în marginea ţării, lângă Transilvania şi curge în Dunere, drept cu cetatea Turtucai din Bulgaria, între altele primeşte Argeşul Dâmboviţa, carea adapă Bucureştii, e) Ialomiţa, după mărime a triia râu a Valahiei, culege undele mai multor râuri, între care Prahova e mai mare, şi se îmbină cu Dunărea, din jos de cet. Hirşova din Bulgaria, f) Buzăul, se începe în Transilvania, curge spre r. şi se mestecă cu Siretiul. g) Siretiul, numai atinge puţin loc pământul Valahiei şi primeşte Milcovul. Din privinţa rodirii se numără Valahia între cele dintâi ţări a Europei. Dintre vietăţi se ţin: vite cu coame, cai, biboli, oi, capre şi porci mulţi. Se află multe sălbatice, sburătoare, peşti şi stupi. Vitele sânt mai mămnte ca în Transilvania, caii de acel soiu cu cei de la noi; oi se ţin foarte multe, şi în grasele păşuni se pasc mai multe zăci de mii de oi din Transilvania. Porci se trec în mare număr cătră p. 293// Transilvania, în tot anul. Cu peşti încă poartă Valahia mare neguţătorie, mai cu samă cu vecina Transilvanie. Stupilor părtinesc foarte câmpurile înflorite şi mulţimea pădurilor de tei; deunde scrie Sulţer, că în Valahia din un stup s-ar spori pe an 5-10. Din vegetătoare cresc: bucate, mai cu 234 samă cucuruz şi grâu; poame foarte multe, struguri, legumi, cânepă, in, tăbac, ş.a. Vinul de Valahia este mai puţin înfocat şi statornic ca cel de Transilvania. Dintre minerale e sarea mai de frunte, carea se sapă din mai multe Ocne. Băi de metaluri acuma nu se află, şi în tâmpurile vechi se vede a fi fost lucrate numai cele de aramă. Din arina mai multor râuri se culege aur; se află şi urme de argint, fer, aramă, argint-viu, pucioasă, ş.a. Avuţiile minerale a acestei ţări s-au folosit până acum foarte puţin. Numărul lăcuitorilor se socoteşte peste 1 Vi milion; a nu ajunge totuşi la 2 milioane, arată rărimea satelor, mărimea şi mulţimea câmpurilor deşerte, mai cu samă în judeţele câmpene. Lăcuitorii Valahiei sânt mai mare parte Rumâni, printre carii se află puţini: Bulgari, Sârbi, Greci, Armeni, Evrei şi alţi străini, dară mai mulţi Ţigani, lăţiţi peste toată ţara, a cărora o parte se află încă în sclăvie. Rumânii din Valahia au înălţime cu ceva mai mică ca Ardelenii şi Moldovenii, mai cu samă în judeţele de cătră m. z.; trup ţapăn,p. 294// mai mult vânos şi muchios49 ca gras; păr şi ochi mai mare parte negri, faţă rumenă-negrie, trăsuri în ea alese, mişcări iuţi şi îndămânatice. Firea lor este cu ceva mai înfocată ca a vecinilor din Moldavia şi Transilvania, vorba repede şi dulce, stâmpărământul vios şi mintea ageră. Ei sânt iubitori de noutăţi, de cântări, de strălucire dinafară, şi năzuitori spre învăţături. Ospătatea încă este o veche însuşire de laudă a tuturor Rumânilor. Ei însă au şi scăderi nu puţine, nice trăbue să le cadă greu de-i numesc străinii mai de-a rândul: puţin strădalnici şi statornici, uşori la minte, cam pizmoşi, fără îndelung-răbdare în lucrul întrăprins, prejudecăcioşi şi nesuferitori în trebile răligiei, şi mai cu samă când zic a nu prea înflori aici: curatul patriotism, şi o preţoasă vârtute, carea la tot poporul e fundământul adevăratei fericirii private şi publice, în £35 49 Conform textului original casă şi în stat şi carea, în tâmpurile vechi strălucia aşa frumos, şi mai târziu se preţuia aşa puţin, de strămoşii noştri, de Romani. Luxul încă s-au încuibat în căsile nobililor în mai mare măsură, de cum s-ar lovi cu starea avuţiilor. Scriitorii străini, zic, când le scriu acestea depre Rumânii din Valahia, au şi drept, ce trăbue să mărturisim din dătorinţa, carea o avem cătră adevăr. Să nu pierdem însă dinaintea ochilor şi patimile, ce le-au suferit acest popor în tâmpurile trecute, care mai multe sute de ani au putut zice: nu este durere ca durerea mea. Supt p. 295// Domnii pământeni, turburările din lăontru, răsboaele cu vecinii, năvălirile Turcilor şi a Tătarilor, depărtarea de ţările Europei mai cetăţănite, au fost împedecătoare culturei. Au urmat de la anul 1716 tâmpul fărădelegilor, domnirea Grecilor din Fanar, care nu se poate întipui mai bine, ca prin acel loc a lui Petronius Arbiter, adus de Sulţer, şi a căruia capet sună aşa: - tamquam in pestilentia campos, in quibus nihil aliud est, nisi cadavera, quae lacerantur, aut corvi, qui lacerant. Clerul rumânesc au fost tot cam întunecat, şi neputând cuprinde înaltul duh a creştiniei, au rămas cam pe lângă cele dinafară a ei; el nu au prea cunoscut deregătoriea de a fi învăţătoriu poporului, nice s-au aflat în stare de a o putea plini; şi totuşi, în acestea tâmpuri sâlnice, când domnea pumnul şi durmia dreptul, el era mai singura legătură, ce au mântuit soţietatea de răsipire; pre carea însă, fiind întunecat, nu o au putut şi lumina. Apoi de scoale rumâneşti, când şădea pre tronişorul Valahiei Domni străini, a cărora scop era adunarea banilor, spre a-şi ţinea capul, de cât care nemic era mai ne sigur, nu prea putea fi vorbă. Judece dară ori cine: au în stări împregiur ca acestea nu se va demoraliza, nu se va sălbătăci ori ce popor? Tâmpul de la anul 1822 încoace au fost fericitoriu pentru Rumâni; răul însă era mai înrădăcinat, de cât să se fi putut vindeca de tot, în tâmp atâta de scurt. Pământul e p. 296// 286 roditoriu, clima sănătoasă, puterea trupurilor întreagă, mai cu samă între ţăreni, carii fac aici inima poporului; duhul au pornit a se deştepta, ceva libertate încă nu lipseşte. Cu acestea mijloace poate face mult o chivemisire înţeleaptă, carea ar avea cugete curate şi putere destulă, spre a se putea înălţa peste toate partidele, şi a căriea scop ar fi: stârnirea industriei, luminarea poporului prin beserică, scoală şi teasc; întărirea naţionalităţii şi trăzirea duhului ostăşesc, nu spre a pomi răsboae; ci spre a ţinea pacea. Scăderile apoi ar cădea de sine. împregiurările sânt cu adevărat grele, şi împedecările, din lăontru şi dinafară, multe; totuşi şi aceasta e adevărat, că numai aceea causă este de tot perdută, de carea ne-am desnădăjduit. Răligiea domnitoare în Valahia e cea răsăritească neunită, şi beserică rumânească se chiverniseşte prin Mitropolitul de la Bucureşti, şi trii Episcopi: de la Râmnic, Argeş şi Buzău. Numărul mănăstirilor, a călugărilor şi a călugăriţelor, este mare, foarte mare. Au şi alte desbinări creştineşti, suferinţă destulă; însă numai câteva mii de următori. Catolicii se ţin de Episcopul de la Nicopol. Evrei de legea lui Moisi se află până în 20.000. industria e în stare de jos; că mai toate mânăfapturile se aduc din ţări străine, şi Ardealul are mai numai în Valahia târg pentru puţinele sale produpte de industrie. în Bucureşti şi alte oraşe se află meşteri pentru unele mă- p. 297// estrii; însă puţini, şi mai mare parte străini; că cuprinderile de rând a Rumânului sânt: lucratul pământului şi păscutul vitelor; ţărenii totuşi îşi gătesc mai toate cele de lipsă, şi fameile lor sânt pretutindinea: ţăsetoare, torcătoare şi cusetoare. Mai în floare e neguţătoriea cu produpte fireşti, ajutată prin Dunăre şi prin firea pământului, care în toată ţara e plecat cătră aceasta. Se scot mai cu samă: bucate, vite, pei, său, ceară, miere, lână, caş, brânză, peşte sărat, icre, sare, ş.a. Se aduc: tot feliul de mânăfapturi, metaluri, negoaţe de colonii, ş.a. Neguţătoriea e activă, şi cumpăna ei stă în partea Valahiei 287 cu câteva milioane; de unde în această ţară se întorc mai mulţi bani, ca în auroasa noastră Transilvanie. Cultura literară, alăturată cu neştiinţa, ce întuneca mai demult această ţară, de la anul 1822 încoace, au făcut sporiu ne aşteptat. Colegiurile din Bucureşti şi Craiova; scoalele din judeţe, şi altele mai mici din oraşe şi sate, se află în stare îmbucurătoare după scurtimea tâmpului, de când s-au rădicat. Pentru cultivarea Clerului încă s-au făcut ceva supţiri porniri, prin rădicarea seminarelor de la Bucureşti, Râmnic, Argeş şi Buzău; şi cu adevărat Clerul rumânesc are lipsă de luminare, şi Rumânii de Cler luminat. Literatura rumânească necăiri au pornit cu mai mare râvnă, ca în Valahia, mai cu samă pe ţărmurii Dâmboviţei, unde au şi crescut foarte p. 298// repede; însă trăbue să mărturisim, cam fără putere. Ea e asemenea unei tinere floricele, carea aşteaptă întărirea de la tâmp, de la căldura şi lumina soarelui. Filosofiea, îndreptariul culturei ştiinţeşti la toate popoarele luminate, până în anul 1841., nu dobândise încă primire în pământul României. *) Doară că nu s-au socotit Dumnealor îndestul gătiţi spre a primi pre un aşa vrednic oaspet? Doară pentru ceva sfiială, sau tocma fiică de el? Cu adevărat lumina e stricătoare unor ochi bolnavi; dară aceasta nu e vina ei, ci a ochilor. Valahia e un stat tributariu Turcilor. Chivemisirea s-au orânduit prin Regulamentul Organic de anul 1832. Domnul ţării se numeşte Principe (Prinţ), se alege prin Obşteasca Adunare, dintre Boerii ţării; rămâne în deregătorie pentru toată vieaţa, nice se poate lipsi fără pricini cuviincioase. El are puterea de a pune legile în lucrare; în puterea legislativă are parte Obşteasca Adunare, Curtea osmănească ca susefeană şi cea rusască ca apărătoare. Obşteasca Adunare se împarte în extraordinare şi ordinare (de rând şi afară de rând). Cea dintâe stă *)Puţinul început, care se făcură prin Filosofiea Cuvântului şi a Năravurilor lui Aineţie, rumânită prin P. E. Poteca, ne este cunoscut. 2Sâ din 1 Preşezătoriu, care e Mitropolitul, 3 Episcopi, 50 Boeri mari, 73 Boeri de rândul al doilea, 36 deputaţi de la cele 18 judeţe, şi 27 deputaţi a statului cetăţănesc, sau a aşa numitelor corporaţii neguţătoreşti. p. 299// Prin aceasta se alege numai Principele. Obşteasca Adunare Ordinară stă: din 1 Preşezătoriu, care iară e Mitropolitul, 3 Episcopi, 20 Boeri de întâea treaptă, 18 Deputaţi a judeţelor şi 1 a cetăţii Craiova. Dicasteriurile mai înalte sânt: Divanul domnesc, Curtea administrativă, şi doaă judecătoreşti, una în Bucureşti, alta în Craiova. Nobilii în Valahia se numesc de rând Boeri, se împart în mai multe plase, au mari privilegiuri, şi între altele sânt scutiţi de dare, carea se plăteşte numai de orăşeni şi ţăreni. Clerul este număros; însă are puţină vază. Episcopiile şi mănăstirile sânt foarte bine înzăstrate. Statul cetăţănesc, în care razămă, în Europa cea cultivată, puterea ţării, e aicea slab şi mai mare parte stă din străini. Ţărenii sânt săraci, satele amărâte şi în unele părţi, mai cu samă în Valahia mică, stau numai din colibi supt pământ. Ţărenii poartă cele mai multe greutăţi a ţării, plătesc zăciuială şi lucră pe sama propietarilor de moşii; se vede totuşi a fi mai puţin apăsaţi ca cei din Moldavia şi Transilvania. Ei s-au desrobit încă în anul 1747, când în Transilvania s-au făcut aceasta numai supt Iosiv II., şi în Rusia încă nu. p. 300// Valahia are şi o mică oaste, ce cuprinde 6 batalioane de pedestraşi şi atâte escadroane de călăraşi, numărând peste tot 4.673 ostaşi. Veniturile s-au socotit în anul 1832. 16 milioane de lei. Un leu face după cursul de acum, 8 cr. de argint. Valahia se împarte în Valahia mare şi mică, despărţite prin Olt, şi peste tot în 18 ţinuturi, numite Judeţe. Dintre judeţe 9, care se întind spre m. z., se zic câmpene; altele, întinse cătră marginile Transilvaniei, se numesc muntene. Judeţele muntene sânt: Gorjul, Vâlcea, Argeşul, Muşcelul, Săcuenii, Buzăul, Dâmboviţa, Prahova şi Râmnicul; iară 289 cele câmpene: Doljul, Meedinţul, Oltul, Romanaţii, Teleormanul, Vlaşca, Ialomiţa, Ilfovul şi Brăila. B. Topografiea Bucureşti, capitala Valahiei, răsidinfa Principelui, a deregătoriilor mai înalte, a Mitrpolitului şi a Consulilor puterilor străine; cet. mare, zidită pe amândoi ţărmurii Dâmboviţei, în jud. Ilfovului, pe loc parte rădicat puţin, parte oblu, supt 44°26’45” a lăţ. şi 43°48’ a lungi. Bucureştii măcar au luat în tâmpurile de curând trecute faţă cu mult mai plăcută ca mai nainte, prin petruirea şi luminarea uliţilor, şi prin rădicarea mai multor zidiri strălucite; nu se pot totuşi numi cetate frumoasă. Ei au forma cetăţilor turceşti: uliţi strâmbe, înguste, orânduite fără simetrie; paiaţe pompoase lângă căsi amărâte, şi dinaintea multora grădini largi; mulţimea turnurilor totuşi, a besericilor şi a altor zidiri mari, ce se rădică printre desfătatele grădini p. 301// îi dau, din ceva depărtare, vedere plăcută. întinderea acestei cetăţi e mare; că numără la 12.000 căsi, 130 besereci, 26 mănăstiri, 10 hanuri mari şi la 80.000 lac.; când Viena cu 357.000 lăc. cuprinde numai 8.343 căsi. în Bucureşti nu se află piaţe; iară între uliţi sânt mai alese: Podul mogoşoaei, a lui Şărban Vodă, a Calicilor şi a Târgului de afară. Uliţile de frunte se numesc aicea poduri din pricina, că mai de mult era în loc de peatră aşternute cu lodbe de lemn. Dintre zidiri însămnăm ca mai strălucite: curtea chivernisiră, Mitropoliea, în carea ţine şăderile sale Obşteasca adunare şi se află arhivul statului; beserica catedrală, zidită în anul 1655, de Constandin Basarab; beserica Radul Vodă, a S. Gheorghie nou şi Colţa; căsarma, curtea domnească, arsă în anul 1813.; Palaţul lui Mihail Ghica, a lui Ştirbeiu, spitalul Brâcovenesei, câteva hanuri şi mai multe paiaţe a privaţilor. 240 între aşezămintele ştiinţeşti sânt mai de frunte: Colegiul de la s. Sava, cu 20 învăţători şi cu casă de creştere, biblioteca, museul şi seminariul pentru Teologie. Se află şi o soţietate filarmonică pentru lăţirea Musicii, mai multe spitaluri, între care: a Colţei, a Filantropiei, a lui Pantelemon, ş.a. industria este puţină, şi cele mai multe mânăfapturi se aduc din ţări străine; însă cu atâta este mai înfloritoare neguţătoriea, mai cu samă cu produpte fireşti şi de lux. Bucureştii de la anul 1698 sânt ne curmat căpitala Valahiei. A p. 302// In anul 1812 s-au închiet în această cetate pacea între Ruşi şi Turci. în giurul Bucureştilor se întinde o câmpie roditoare, foarte largă, pe puţine locuri presărată cu dealuri, din carea însămnăm următoarele locuri: Cotroceni, o zidire frumoasă, în carea lăcuia mai demult Principii vara; dealul Spirei, cu ruinile curţii arse; Filaretul, un deal desfătat, cu multe vii şi loc de primblare; Văcăreştii, o mănăstire strălucită, la satul de acest nume; aleul cel mare, drept podul mogoşoaei; Colintina, loc de primblare cu palaţ domnesc, o mănăstire numită plumbuita şi o besericută foarte frumoasă. Alte locuri alese în Valahi a, a) în vecinătatea Dunărei, începând de cătră a. Cerneţi, oraş de rând, capul judeţului Meedinţul, zidit aproape de Dunăre. Nu departe se văd în Dunăre rămăşiţele podului lui Traian. Spre răsărit se întinde câmpul Severinului, şi în acesta, pe un deal, se află nişte dărâmături, despre care socotesc unii a fi a unei cetăţi, zidite de Alexandru Sever, şi iară un turn numit Tumul Severinului. - Turnul, cet. zidită la îmbinarea Oltului cu Dunărea, cap judeţului Oltul. Mai demult era întăritură turcească, stricată şi împreunată cu Principatul în anul 1829. 241 - Zâmnicea, oraş cu neguţătorie, zidit lângă Dunăre, drept Sistovul din Bulgaria. - Giurgiul, cet. drept Ruşciucul Bulgariei, lângă Dunăre; poartă neguţăto- p. 303// rie şi până în anul 1829. au fost întăritură turcească. E cap judeţului Vlaşca. - Călăraşi, oraş cu neguţătorie, aproape de Dunăre şi de cetatea Silistria, cap judeţului Ialomiţa. Brăila, cet. cu 8.000 lăc., zidită lângă Dunăre, şi până la anul 1828. întărită ţapăn, când cuprinzindu-se prin Ruşi, fu dărâmată şi apoi în următoriul an, prin pacea de la Adrianopol, întrupată cu Principatul. Brăila are port, cercat în tot anul de mai multe sute corăbii străine; poartă neguţătorie mare, şi din zi în zi creşte şi se înffumseţază. b) Cam cătră mijlocul ţării: Craiova, cet. cu 12.000 lăc., zidită în loc desfătat, nu departe de Jiu, căpitala Valahiei mici şi a judeţului Doljul; are multe zidiri frumoase, un Colegiu cu aproape la 300 şcolari, tipografie şi Curte judecătorească înaltă, pentru judeţele de peste Olt. - Zlatina, oraş de rând pe ţărmurele Oltului stâng. - Piteşti, oraş de mijloc, lângă râul Argeş. Târgovişte, unul dintre cele mai vestite oraşe a Valahiei, zidit în o câmpie desfătată, pe râpa dreaptă a Ialomiţei; numără la 5.000 lăc., au fost mult tâmp căpitala ţării, şi mai multe dărâmături arată întinderea şi strălucirea ei de acel tâmp. c) Mai spre m. n. Râmnic, oraş zidit în loc desfătat, pe râpa dreaptă a Oltului, cu Episcopie şi Seminariu, cap judeţului Vâlcea, în care se mai află Ocna mare, oraş cu p. 304// băi de sare. - Curtea de Argeş, oraş mic, lângă râul şi în judeţul de acest nume, cu Episcopie, seminariu şi o beserică foarte pompoasă. Acest oraş în tâmpurile vechi au fost răsidinţa principelui Radu Negru. *) - Câmpul lung, oarş de rând, cap judeţului Muşcelul. Aici au lăcuit Principele Radu Negru, după ce au eşit din *) Radu Negru e fundătoriul Principatului Valahiei. El au eşit din Transilvania, din ţinutul Făgăraşului, cam pe la anul 1290, urmat de o mare mulţime de Rumâni. 242 Transilvania şi au zidit o cetăţue, a căriea ruini să văd şi acum. - Ploeşti, oraş mic, cap judeţului Prahova, cu târguri mari, mai cu samă pentru lână. - Câmpina, orăşel, tot în acel judeţ, în drumul ce duce cătră Braşov. Buzău, oraş, cu Episcopie şi seminariu, cap judeţului de acest nume, se află lângă râul Buzău, are şi tipografie. - Râmnic, oraş mic, lângă râul Râmnicul sărat. - Focşani, oraş zidit în loc ne spus frumos, se împarte în doaă părţi, din care una se ţine de Moldavia. Focşanii se află lângă râul Milcov, poartă neguţătorie mare, şi sânt vestiţi de bătaea, ce s-au întâmplat aicea între Austrieni, Ruşi şi Turci, în anul 1789. în anul 1772 s-au ţinut iară în această cetate un congres. Locul din vecinătatea Focşanilor se numără între cele mai desfătate în Europa. Spre a. se înalţă Carpaţii, spre r. se întinde un şăs larg. p. 305// l.MOLDAVIA A. Peste tot Moldavia avea în tâmpurile vechi întindere cu mult mai mare ca acum, cuprinzând Bucovina şi Besarabia, sau tot pământul dintre Prut şi Dnistru; însă Besarabia (în înţelesul strâns) fu cuprinsă tâmpuriu de Turci, Bucovina de Austrieni, pe la anul 1772., şi pământul de peste Prut în anul 1812., de Ruşi. Moldavia de acuma se mărgineşte, de cătră m. n. cu o parte a Bucovinei şi a Besarabiei; de cătră r. cu Besarabia, de carea se desparte prin Prut; de cătră m. z. cu Bulgaria şi Valahia; de cătră a. cu Transilvania. De aceasta se desparte prin Carpaţi, de Valahia prin un ram a Carpaţilor, Milcovul şi Siretiul; de cătră Bulgaria prin Dunăre. Se întinde de la 45°25’ - 48° 19’ a lăţ., şi de la 42° 40’ - 46°a lungi. în arie măsură 707, sau după Balbi, 725 m2. 24S Moldavia din privinţa pământului are mai mare asemănare cu Transilvania decât cu Valahia; ea e mai mare parte deloasă, muntoasă, cu văii şi lunci desfătate, udată de un mare număr de curgătoare; are climă mai stâmpărată şi mai umedă. Partea ei spre Transilvania e coperită cu munţi învăscuţi în groasnice păduri de fagi şi brazi, şi dealurile aici sânt mai ascuţite, văile mai înguste; când în ceea parte sântp. 306// dealurile mai rătunde, mai puţin rădicate şi au întindere mai mare. Pe lângă râuri se trag văii şi şăsuri desfătate, cu râturi şi câmpuri grase de bucate. Spre m. n. îmbracă pământul forma câmpiilor din Rusia. Vegetarea e mare pretutindinea, şi Moldavia e ţara păşunilor şi a bucatelor nu mai puţin ca Valahia. Desfătat este şăsul de lângă Siretiu, valea de la oraşul Neamţ, a Bistriţei, a Moldovei, şăsul de lângă Focşani, ş.a. Printre munţi încă se află un mare număr de ţinuturi romantice. între păduri sânt multe de tei. Vârvurile munţilor mai înalte sânt următoarele: Pionul, ce se înalţă, cum zic, peste 9.000’, apoi Rarăul, Vrancea şi Măgura. Clima spre m. n. este mai rece ca în Transilvania; peste tot: stâmpărată, sănătoasă şi mai mare parte scutită de spulberatele furtuni ce neodihnesc a dese ori Valahia. Dintre curgătoare sânt mai alese: a) Dunărea, carea atinge numai puţin loc, din jos şi din sus de Galaţi, marginea Principatului de cătră m. z. b) Prutul, care îl desparte de Besarabia, şi primeşte, între mai multe altele, micul râu Bahluiul, ce adapă Iaşii. Prutul izvoreşte în Galiţia, din Carpaţi. c) Siretiul, a triea curgătoare în Moldavia, carea primeşte cele mai multe a ei râuri; izvoreşte iară în Galiţia, şi curge spre m. z., mai prin mijlocul ţării, vărsându-se apoi în Dunăre, din sus de Galaţi, în Siretiu se deşartă de laturea stângă: Bârladul; iară de cea dreaptă: p. 307// Milcovul, Trotuşul, Bistriţa, Moldova şi Suceava. Toate acestea izvorăsc în Carpaţi şi sânt tare limpezi. Dintre lacuri este mai mare Brateşul, din jos de Galaţi, şi lacul Dorohoiului, lângă oraşul Dorohoiu. 244 Produptele sânt mai tot cele din Valahia. Vitele sânt mai mari la trap; dară la coame mici ca acolo. Dintre bucate se samănă mai mult cucuruz, apoi grâu de primăvară; săcara au început a se spori numai de curând. Dintre minerale, afară de cele numărate în Valahia, are Moldavia ceară de pământ, ce se sapă la un sat, nu departe de Bacău, şi se mai află singur în Galiţia. Izvoreşte şi mult duhot în unele ţinuturi. Numărul lăcuitorilor ajunge la 900.000, carii sânt mai mare parte Rumâni; urmează, cu numărul Evreii, apoi Ungurii, Ţiganii, Nemţii şi alţi străini. Evreii fac în unele oraşe mai bine de jumătate lăcuitorii; ei sânt arândători de moşii, birtari, neguţători, ba şi meşteri de multe feliuri. Nemţii se află mai mult prin oraşe, ca meşteri. Rumânii şi Ungurii lucră pământul pe sama sa şi a Boerilor, şi pasc vitele. Boerii poartă deregătorii, trag veniturile cele mari de prin moşii, şi, mai cu samă de la Evrei, capătă bani spre a ţinea marea strălucire şi lux; apoi Evreii au mulţime de mijloace, prin care scot întriit de pe spatele ţăranilor acei bani, care îi dau Boerilor. Almintrălea, precum din partea trupu- p. 308// pului52, aşa din a haracterului se osăbesc de Rumânii din Valahia numai puţin. Spre Transilvania sânt lăcuitorii foarte ţapeni şi sănătoşi, mai încolo ceva mai mărunţi, peste tot locul cu acelea vârtuţi şi scăderi, purcease tot din aceea fântână, din înăduşitoarea sclavie, cu carea fii asuprit acest popor, precum de străini, aşa de ai săi. Moldovenii se văd a fi cu ceva mai serioşi şi mai statornici ca Rumânii din Valahia: „în paiaţe multe petri de Boemia, ce sclipesc frumos; iară pe sate dese diamanturi ne poleite”. Partea mai mare a lăcuitorilor se ţine de legea răsăritească ne unită şi Beserica moldovenească se chiverniseşte prin Mitropolitul din Iaşi, care se numeşte a Suceavei şi Episcopii din Roman şi Huşi. Ungurii şi cei mai mulţi dintre străini, sânt Catolici, carii de curând au căpătat un Episcop în Iaşi. Alte desbinări creştineşti au numai puţini următori. 52 Eroare de tipar 245 îndustriea e numai în pruncie, neguţătoriea mai în floare. Se scot produpte fireşti în mare câtime, precum pe uscat, cătră Austria şi Rusia; aşa pe Dunăre, din portul Galaţilor. Se aduc multe mânăfapturi şi negoaţe de lux. Cultura ştiinţască s-au pornit mai târziu şi e mai puţin lăţită ca în Valahia; însă începuturile se văd a fi făcute cu bun temeiu şi cu mai mare statornicie. Pentru luminarea popomlui de rând s-au lucrat tare puţin, şi în anul 1838.53 era, afară de cele din Iaşi, numai 6 scoale de ţinuturi. Apoi Boerii învaţă p. 309// mai mult în ţări străine, în Francia şi Germania. Cele zise mai sus despre forma chivemisirii din Valahia, se lovesc şi Moldaviei. Aceasta încă e Principat tributariu Imperiului turcesc, supt apărarea Rusiei. Puterea Principelui e răstrânsă prin Obşteasca Adunare, ce înfăţueşte numai Nobilimea. Ţărenii sânt cu mult mai apăsaţi ca în Valahia, şi în tâmpul acest luminat, în care toată Europa se strădueşte a uşora sarcina acestei plase de oameni, în Moldavia fu lipsiţi de o parte de pământ, ce-1 ţinea mainainte, şi pentru cea rămasă li s-au rânduit lucru foarte mult, pe sama proprietarilor, şi acesta cu ruptul. Apoi e cunoscut, că pe lângă toată sărăciea şi mulţimea scăderilor, ţărenii sânt în Moldavia cea mai sănătoasă plasă a poporului. Veniturile ţării abia ajung la un milion fior. de argint. Moldavia are şi o mică oaste, ce stă din pedestrime şi călărime. Se împarte Moldavia în Ţara de sus şi Ţara de jos, despărţite prin o linee, dusă spre apus de la Iaşi, şi cuprinde 13 ţinuturi: Dorohoiul, Botoşanii, Suceava, Neamţul, Romanul, Bacăul, Putna, Tecuciul, Galaţii, Vasluiul, Tuto va, Fălciul şi Iaşii. 246 53 Punctuaţia originală B. Topografiea Iaşii sau Eşii, căpitala ţării, răsidinţa Principelui şi a derogatoriilor mai înalte. Se află în partea Ţării de cătră r., nu de-p. 310//parte de Prut, pe amândoi ţărmurii Bahluiului, mai mare parte pe coasta unui deal, supt 45°10’ a lungi, şi 47°8’30” a lăţ. Iaşii sânt cetate mare, au formă cam lungăreaţă, şi numără peste 40.000 lăc. Are uliţi mai mare parte strâmbe, înguste şi numai una, numită Podul mare, e mai largă şi lungă. De curând au început a se aşterne cu petri, în locul lodbelor de lemn, cu care era podite mai de mult. Piaţe nu are. Căsile mărunte sânt mestecate printre besericile şi paiaţele pompoase. între beserici sânt mai strălucite: catedrala noaă, o zidire mare şi frumoasă, cu patru turnuri; beserica Trii-sânţilor, o zidire ţapănă, mai mare parte de peatră, în carea se ţin moaştele s. Paraschive; Golea, a S. Spiridon, lângă carea se află un spital; a S. Nicolae celui bogat, ş.a. Dintre celealalte zidiri însămnăm: curtea Principelui în mini, palaţul Rosnovanului, a lui A. Ghica, D. Sturza, T. Balş, A. Canta. între aşezămintele literare sânt mai alese: Academiea mihăilană, foarte bine înzăstrată şi şcoala de la Trii-sânţi, amândoaă cu căsi de creştere; înstitutul pentru industrie şi neguţătorie, seminariul de Teologie pentru toată ţara, în vecinătatea Iaşilor, la satul Socola, şi Soţietatea învăţată pentru ştiinţele fireşti, cu o frumoasă adunăciune pentru Istoriea firească şi o mică bibliotecă. Neguţătoriea e mare; însă se poartă mai cu samă prin Evrei şi alţi străini. în Iaşi se află Curtea administrativă, cele doaă judecătoreşti p. 311//una. pentru Ţara de sus, alta pentru cea de jos, şi aicea lăcuesc Consulii mai multor puteri străine, precum şi deregătorii ţinutului Iaşi. în acest loc se zice a fi stat cetatea Romanilor Municipium Jassyorum. Pământul din vecinătate e delos; dară roditoriu. Peste Bahlui, la satul Socola, se află un frumos palaţ de vară a Principelui, în o grădină 247 desfătată, şi mai spre m. z. mănăstirile: Frumoasa, Galata şi Cetăţuea. Această de pre urmă puţin întărită. Alte locuri mai alese din Moldavia Botoşani, oraş de mijloc; însăîntre cele mai de frunte în Moldavia; poartă neguţătorie mare şi e cap unui ţinut. - Dorohoiu, oraş mic, lângă un lac, din care curge râul Jijia. - Neamţ, oraş în o vale desfătată, lângă un râu limpede, ce curge în Moldova. în vecinătate se văd ruinile unei întărituri, vestite în Istoriea Moldaviei. Mai sus spre Transilvania se află avuta mănăstire a Neamţului. - Piatra, oraş, în loc desfătat, lângă Bistriţa, cu o beserică strălucită, capul ţinutului Neamţul. Roman, oraş zidit în loc plăcut, în o vale largă, la îmbinarea râurilor Moldova şi Siretiul; are Episcopie şi e cap ţinutului de acest nume. Nu departe, pe râpa stângă a Siretiului, se văd dărâmăturile unei cetăţi vechi, despre carea zic unii că ar fi fost cetatea Ro- p. 312// manilor Praetoria Augusta, alţii Ramidava, pre carea o pune Ptolemeu supt 51°50’ a lungi, şi 46°30’ a laţ., iară Cantemir scrie, că aici ar fi stat cetatea Smirodava. Bacău, oraş lângă râul Bistriţa, cap ţinutului de acest nume. - Ocna, oraş cu băi de sare, aproape de Transilvania şi de Pasul Oituz. Vasluiu, oraş lângă râul Vasluiu, cap ţinutului de acest nume. Aici au lăcuit mai demult câţiva dintre Principii Moldaviei. - Huşi, oraş cu Episcopie, cap unui ţinut. Nu departe se vede o movilă mare, numită Răbâea. - Bârlad, lângă râul Bârlad, cap ţinutului Tutovei. în vecinătate se văd dărâmăturile unei vechi cetăţi, pre carea o numesc lăcuitorii Cetatea de pământ, şi poate că sânt a cetăţii Romanilor Zusidava. - Focşani, oraş în marginea Valahiei, a căruia o parte se ţine de Valahia; e cap ţinutului Putnei, şi poartă neguţătorie mare. 246 Galaţi, oraş frumos, zidit lângă Dunăre, aproape de gura Siretiului şi a Prutului; are port slobod, carantină mare, la 9.000 lăc. şi neguţătorie înfloritoare. Nu departe se văd ruinile unei cetăţi vechi, pre carea o numesc lăcuitorii Ţiglina; iară Cantemir o numeşte Ghertina şi se vede a fi fost sau Nentidava lui Ptolemeu; sau cetatea Caput Bovis, pre carea o pomeneşte Istoricul Procopie, în cartea despre zidirile lui lustinian. p. 313// XVIII. GRECIA A. Peste tot §. 1. Mica Craime Grecia, - scăpată de supt domnirea Turcilor în urma răscoalei de anul 1821şi primită între staturile Europei în anul 1832., - se mărgineşte, de cătră m. n. cu provinţele turceşti: Tesalia şi Albania; de cătră r. cu Arhipelagul; de cătră m. z. cu Arhipelagul şi Mr. mediterană, şi de cătră a. cu Mr. ionică. Mezuina de cătră m. n. o face o linee, trasă din Arhipelag pe din sus de sânul Volo şi peste un ram a muntelui Eta, până la partea din sus a sânului Arta. Se întinde de la 38°27’ - 44° 11’ a lungi, şi de la 36°20’ - 39°30’ a lăţ. în arie măsură 800 m2, dintre care 136 cad pe insule. §. 2. Grecia din privinţa pământului se numără între cele mai desfătate şi mai fericite ţări a Europei. Ea e aşezată între trii mări, ce îi deschid calea spre a purta neguţătorie cu trii părţi a pământului; are ţărmuri colţuroşi, sânuri şi porturi multe; climă stâmpărată şi sănătoasă, pământ muntos şi delos; însă roditoriu. Apoi câmpurile ei sânt presărate cu o mulţime de dărâmături, rămase din acelea tâmpuri fericite, când era această ţară lăcuită de cel mai luminat popor în lume. A- p. 314// cestea dau un ne spus preţ micii acestiea ţări, pre care nu îl va perde, până vor avea ştiinţele şi arţile cinste înaintea omenimii. Munţii Greciei se ţin de sistema slavică elinească, şi sânt numai o întindere mai încolo a munţilor din Turcia. Printre munţi se întind văii £51 desfătate şi lunci înverzite peste tot anul. în partea de cătră m. n. sau în vechea Elada, se trag aşa numiţii munţii Livadiei, împărţiţi în mai multe braţe. Mai de frunte sânt: Eta, Arachintos, Corax, Calidromos, Parnasos, Elicon, Chiteron, Pentelicos, Imetos şi Laurion. Cei mai mulţi din aceşti munţi sânt foarte desfătaţi, şi pentru aceea mult cântaţi prin dulcile cântări a vechilor Elini, ba şi Poeţii altor popoare aicea caută icoane spre înfrumseţarea versurilor sale. Muntos este şi Peloponesul, în a căruia mijloc se înalţă podeiul Arcadiei, şi peste acesta se rădică muntele Taighetos, care acuma se numeşte Pentadactilos, şi se gată în capul Matapan, ce mai de mult se zicea Taenarum. Asemenea sânt muntoase insulele, şi vârvurile mai înalte se află în Negroponte şi Naxia. Clima e desfătată în mare măsură; că căldura de vara şi frigul de iama se stâmpără prin vânturile, ce suflă de cătră mare. Câmpurile sânt verzi peste tot anul, neoa stătătoare e cunoscută numai între munţi; unele ţinuturi totuşi se uscă vara de căldura soarelui. p. 315//%. 3. O parte a acestei Crăimi stă din insule, între care e mai mare Negroponte (Euboea), întinsă spre r. de la Livadia. Celealalte se împart în Chiclade (Cyclades) şi Sporade. între cele dintâi sânt mai de frunte: Andros, Tenos, Şira, Păros, Naxia, Amorgos şi Milos, iară între Sporade: Drami, Schiros, Coluri (Salamis), Eghina şi ldra (Hydra). Toate în Arhipelag. §. 4. Se udă pământul Greciei prin Arhipelag, Mr. mediterană şi ionică. Cea dintâe face în Grecia sânul Voio (Pagasaeus), canalul Egribos (Euripus), ce desparte insula Negroponte de uscat; sânul Eghinei (Saronicus) şi a Naupliei (Argolicus). Din Mr. mediterană se trag în Grecia: sânul Colochintiei (Laconicus) şi a Coronului (Messenicus). Dintre sânurile Mării ionice sânt mai de însămnat doaă: a Corintului (Chrisaeus, Corinthiacus) şi a Artei (Ambracicus). Dintre lacuri e mai mare Topolias (Copais), în vecinătatea Livadiei. Curgătoare are Grecia multe: dară mai mare parte scurte. Mai alese sânt în Livadia: Elada (Sperchius) şi Aspropotamos (Achelous), iară în Pelopones: Iris (Eurotas) şi Rofia (Alpheus). §. 5. Pământul Greciei e roditoriu, şi are cam acelea produpte, pre care le am numărat în Turcia; mai cu samă: bucate, vin, stafide, poame de meazăzi, bumbac, vite cu coame, oi, cai, vermi de mătasă, albine, ş.a. Dintre metaluri se află numai puţine. p. 316//%. 6. Numărul lăcuitorilor sue la 976.000, carii sânt mai mare parte Greci, apoi spre m. n. câteva zăci de mii de Rumâni şi Albanezi; în insule şi prin cetăţi Itali şi alţi Europeni. Grecii din Grecia, din alte ţări a Europei şi din Asia mică, se trag din vechii Elini; se vede totuşi a fi mestecaţi şi cu sânge străin, mai cu samă slăvesc: de unde frumoasa faţă elinească au rămas mai mult numai în căsile mai alese. Limba grecească noaă e osăbită de cea veche; mai puţin totuşi ca cea itălească de cea lătinească. Lăcuitorii din cetăţi, din insule şi din vecinătatea mării, sânt mai slabi la trup, şi la haracter mai stricaţi prin îndelunga şărbire; cei dinlăontru ţării, şi mai cu samă dintre munţi au rămas în amândoă mai întregi. Grecii peste tot se zic a fi: ageri la minte, voioşi, vorbitori, ostaşi buni, iubitori de cântări şi Poezie; însă de altă parte: sumeţi, ne statornici, puţin credincioşi, vicleni, leneşi. Din vârtuţile strămoşilor săi au păstrat numai puţine; dară scăderile mai toate, pre carii numai în curăţiea căsătorească îi întrec puţin. Clerul lor au fost mai mare parte fără învăţătură, şi ţara geme de călugări întunecaţi; de unde mulţimea prejudecăţilor în toate unghiurile. întrăprinderile, făcute prin noua chivemisire pentru luminarea preoţimii şi a poporului, dau nădejde de o viitorime mai fericită şi din această privinţă. Aşezarea ţării în mijlocul mărilor, clima fericită, adâncul duh p. 317// a poporului, plecarea Europei cei luminate cătră el, şi aducerea aminte de strălucirea strămoşilor, pot fi 253 cu o îmbunitoare înfluinţă spre această ţară, carea se vede a fi chemată să lumineze o însămnătoare parte a Europei. Răligiea domnitoare e cea creştinească de răsărit, supt un mare număr de Episcopi şi Arhiepiscopi. Beserica grecească se chiverniseşte prin Sântul Sinod din Atina. Catolicii încă sânt număroşi, şi au în Grecia un Arhiepiscop şi trii Episcopi. îndustriea e numai de rând; dară neguţătoria se află în stare înfloritoare, ajutată: prin avuţiea pământului, aşezarea ţării între mări şi duhul poporului . Se scot şi se aduc mai cu samă acelea negoaţe, pre care le am numărat mai sus, în descrierea Turciei. Un de frunte articul îl fac stafidele mărunte (Corinthen), poamele de meazăzi şi oleul de lemn. Cultura ştiinţască s-au pornit mai târziu de cât să se fi putut lăţi departe. în anul 1837 avea Grecia o Universitate la Atina, 5 Gimnase şi 23 aşa numite scoale elineşti. Afară de acestea un Seminariu pentru dascăli, un aşezământ de creştere în Eghina, foarte mare, şi mai multe scoale începătoare. §. 7. De la anul 1832. formează Grecia un stat ne atâmătoriu, supt nume de Crăime. Forma chivemisirii e monarhică ne mărginită. Oastea e mică şi cuprinde numai 7.000 ostaşi, iară flota stă din 34 corăbii, mai mare parte mici. întărituri are multe. Veniturile au suit în p. 318// anul 1839. la 16, şi dătoriile făcea tot în acel an, 180 milioane drahme. O drahmă face, după banii noştri, ceva mai bine ca 20 cr. în argint. §. 8. împărţirea Greciei în anii de curând trecuţi au suferit multe schimbări. în anul 1833. se împărţise în 10 provinţe; în anul 1836. în 30 gubernii; apoi în anul 1838., în 24 gubernii. Acelea 24 gubernii sânt următoarele: Argolis, Idra, Corint, Ahaia, Chinete, Elis, Trifilia, Mesenia, Mantinea, Gortinia, Lachedemon, Laconia, Etolia, Acarnania, Euritania, Fochis, Ftiotis, Atica, Beotia, Eubea, Tinos, Şira, Naxos şi Tera. Noi în Topografie ne vom îndrepta după împărţirea 254 firească: în Livadia, sau Grecia de meazănoapte; în Pelopones, sau Morea, şi în Insule. In toate acestea, încât ne va lăsa strâmtoarea locului, vom căuta şi la cele trecute a acestui pământ clasic. B. Topografiea Atena sau Atina (Athina), cet. cu 21.869 lăc. (în anul 1839), căpitala ţării, răsidinţa Craiului şi a altor deregătorii înalte. E zidită supt 41°23’30” a lungi, şi 37°58’8” a lăţ., în ceva depărtare de la sânul Eghinei, pe o parte a locului, în care sta vechea Atenă. Ţinutul din pregiur e un şăs, udat de micile râuri: Ilisos şi Chefisos, în tâmpurile vechi în-p. 319// văscut cu grădini de măslini, acuma mai mare parte gol şi ne plăcut. în o parte a numitului şăs se înalţă o stâncă la 240’, ce cuprinde în vârv spaţ de 800’ lung şi 400’ lat. Pe această stâncă era zidită întăritura vechii Atene Acropolis, şi stă cetăţuea ei de acum. în pregiurul acestei stânci se întindea vechea Atenă, cetatea Minervei, scola Europei, patriea unui mare număr de eroi şi alţi bărbaţi străluciţi în ştiinţe şi aţi. Ea număra la 200.000 lăc., se înfrumseţa prin mai multe zidiri pompoase, dintre care unele au mai rămas până acuma, parte întregi, parte în dărâmături. Acestea sânt: Partenonul, sau beserica Minervei în Acropolis; beserica lui Teseu, tumul lui Andronic, monumântul lui Lisicratis, beserica lui Joe olimpicul, teatrul lui Irod aticul, teatrul lui Bahus, poarta lui Adrian, ş.a. între zidirile Atenei de acum sânt mai strălucite: curtea crăiască şi casa Universităţii. în Atena lăcueşte un Mitropolit şi Ambasadorii mai multor puteri străine. Are Universitate, rădicată în anul 1837., orânduită după norma celor din Germania, şi în anul 1840. cercată de 230 şcolari, în locul portului Piraeus se află portul numit Porto-Leone. Spre a. de iarna, în locul vechii Eleusis, stă micul sat Lepsina. Spre a. Megara, cet. mică, în locul vechii cetăţi Megara. în locul 255 oraşului Marathon, vestit de la învingerea Atenienilor, dobândită de Perşi, în anul 490. înainte p. 320//de Hs., se află acum numai un sat de rând. Toate acestea în pământul Aticei. Alte locuri alese din Grecia 1. în Livadia Tiva (Thiva) sau Teba, oraş de rând cu Episcopie, în tâmpurile vechi strălucit, patriea lui Pindar şi Epaminonda. - Livadia, cet. de rând, cu Arhiepiscopie. Nu departe se înalţă vestiţii munţi Helicon şi Cithaeron. Toate acestea în pământul, care se numia mai demult Boeta. - Bodoniţa, cet. mică, aproape de vestita curmătură Thermo- pylae. - Isdin, sau Zeitun, aproape de sânul de numele ei şi apa Elada, cet. mică. - Petragic, cet. mică, cu Arhiepiscopie, în desfătata vale Elada. - Castri, sat de rând, în locul strălucitei cetăţi Delphi. Din sus se înalţă faimosul munte Pamassus, şi la acest sat se vede şi izvorul castalicesc. Pământul din vecinătatea acestei cetăţi se zicea mai demult Phocis. - Galoxidi, cet. mică, lângă sânul Corintului. Nu departe se văd dărâmăturile cetăţii Cyrrha. Salona, cet. mică, zidită în loc desfătat la,54 poalele Pamasului, în locul vechii cetăţi Amphissa. - Lepanto, cet. cu port, în locul cetăţii vechi Naupactus. - Misolonghi, cet. întărită, cu port şi neguţă- torie. - Voniţa, cet. de rând, lângă sânul Artei. 256 54 Punctuaţia originală p. 321// l.în Pelopones Tripoliţa, cet. mai în mijlocul Peloponesului, cu Arhiepisco- pie. - Corint sau Cordos, cet. de rând, lângă sânul de a său nume; are port şi poartă neguţătorie. Spre m. z. se înalţă o stâncă de 1.500’, pe carea e zidită o ţapănă întăritură. în acest loc sta în tâmpurile vechi strălucita cet. Corinthus. - Vasilico, sat în locul vechii cetăţi Sicyon. -Patras, cet. cu 7.000 lăc., port şi neguţătorie. - Calavrita, cet. mică. Gastuni, cet. mică, cu Arhiepiscopie, în locul vechii cetăţi Elis. - Miraca, sat în locul vechii cetăţi Pisa, unde se sărba strălucitele jocuri olimpice. - Arcadia, cet. mică cu port şi Arhiepiscopie. - Navarino, Coron şi Modon, cetăţi mici lângă mare, cu întărituri. - Mavromati, sat în locul vechii cetăţi Messene. - Mistra, cet. cu Arhiepiscopie, zidită în loc desfătat, supt muntele Pentadactilos. Nu departe, lângă apa Iris, se mai văd urmele vestitei cetăţi Sparta. - Maratonisi, cet. mică, în loc neroditoriu, capul ţinutului Mainoţilor. - Napoli-di-Malvasia, cet. cu port, zidită în o insulă, ce se leagă cu uscatul prin un pod. Nauplia, sau Napoli-di-Romania, cet. cu 12.000 lăc., port, întăritură şi Episcopie. în tâmpul domnirii Veneţilor era căpiţa- p. 322// la Moreii, şi până la anul 1834. au fost a Greciei. - Argo sau Argos, cet. cu 6.000 lăc., în locul vechii cetăţi Argos. în pământul din vecinătate-i se întindea în tâmpurile vechi Răpublica Argolis. 2.în Insule Halchis (Chalchis), sau Negroponte, turceşte Egribos, cet. cu 6.000 lăc., în partea de cătră a. a insulei Negroponte, are Arhiepisco- pie. - Aghios-Gheorghios, cet. în insula Schiros. - Eghina, cet. cu 10.000 lăc., în insula de acest nume. - Idra, sau Hidra, cet. cu 16.000 257 lăc., în insula Idra, zidită frumos, pe coasta unei stânci, în formă de amfiteatru; are uliţi curate, multe zidiri pompoase, port şi poartă neguţătorie mare. Ermopolis (Hermopolis), sau Şira, cet. mare, cu 30.000 lăc., neguţătorie mare, port, Episcopie catolică şi trii aşezăminte de asecurare. Se află în insula Şira.—Andro, cet. în insula de acest nume, cu Episcopie grecească şi catolică. - Naxia, cet. cu Arhiepiscopie catolică, în insula de acest nume. - Milos, cet. cu 5.000 lăc., în insula Milos. - Santorin, cet. cu Episcopie grecească şi catolică, în insula Santorin, care în tâmpurile vechi se numia Thera. p. 323// XIX. INSULELE IONICE Spre a. de la Grecia şi Albania, şi spre m. z. de la Pelopones, parte în Mr. mediterană, parte în cea ionică, se află 7 insule mai mari, şi multe mărunte, ce formează un mic stat, numit Răpublica Ionică sau Statul Unit a Insulelor ionice. El măsură în arie numai 47 m2, şi numără 205.600 lăc., mai mare parte Greci, de legea răsăritească, apoi Itali, carii sânt Catolici; puţini Albanezi, Englezi şi Evrei. Clima şi produptele sânt ca în Grecia, pământul mai mult muntos. Răpublica ionică stă supt apărarea Britaniei, carea are drept de a ţinea aicea oaste şi în chivemisire încă multă înfluinţă. Deregătoriul, pre care îl ţine aicea Craiul Britaniei, se zice Marele Lord Comisariu. Se chiverniseşte acest stat prin un Senat de 7 mădulari; iară puterea legislativă e pe lângă trimişii insulelor, carii se adună tot la 5 ani în Corfu, şi se aleg mai mare parte prin nobilime. Veniturile publice suie pe an la 1.920.000 fior. de argint. Se împarte Răpublica ionică în 7 insule mai mari, de care apoi se ţin cele mici. Acelea insule sânt: Corfu (Corcyra), Paxo (Paxos), Santa- Maura (Leucadia), Teachi (Theaki, Ithaca), Chefalonia sau Cefalonia (Ce- p. 324// phalonia), Zante sau Ţante (Zacynthus) şi Cherigo sau Cerigo (Cythaera). Numele s-au pus la unele în doaă forme, după cum le zic Grecii şi Italii. Locurile mai alese sânt următoarele: Corfu, cet. cu aproape la 16.000 lăc., în insula Corfu, căpitala Răpublicii; are Arhiepiscopie grecească. Universitate, Liceu şi alte £59 aşezăminte literare, port şi poartă neguţătorie mare. E întărită ţapăn, şi se mai apără prin un fort. - Ţante sau Zante, cet. cu 19.000 lăc., port, neguţătorie şi Episcopie catolică şi grecească. - Argostoli, cet. cu port, Episcopie grecească şi 5.000 lăc. Se află în insula Cefalonia. - Amaxihi, cet. derând cu Episcopie grecească, port şi o întăritură numită Santa-Maura. Se află în insula de acest nume. - Vati, cet. mică, în insula Teachi. - Carsali, cet. mică în Insula Cerigo, cu Episcopie grecească. Această insulă se află spre m. z. de la Pelopones, e presărată cu mai multe dărâmături din tâmpurile vechi, între care a cetăţii Cythera şi a besericii zinei Vinere. p. 325// ARĂTARIU*) Aachen 107 Aalborg 193 Aarhuus 193 Aberdeen 179 Abo 241 Abrud (Abrudbânya) 75 Achtirka 244 Adelsberg 31 Adria 39 Adrianopol 276 Aiud (N. Enyed) 74 Akjermann 245 Alessio 281 Alkmaar 132 Aîost 117 Altona 194 Amaxichi 324 Ambelachia 282 Amersfort 135 Amsterdam 130 Antwerpen 116 Andro 322 Aquileja 32 Archangel 241 Aradul (nou) 65 Aradul (vechi) 65 Argo 322 Argostoli 324 Arkadia 321 Arlon 118 Armagh 181 Arva 58 Aschersleben 103 Ashton 173 Aspem 27 Asow 246 Assen 134 Astrachan 249 Ath 119 Athena 318 Austerlitz 46 Awar 250 Baba-Dagh 278 Baceu 312 Bâcs 56 Baden 27 Bâja 55 Baka-Bânya 56 Batschkisaraj 246 Banialuka 279 Barmen 106 Bassano 40 Bath 171 Becskerek (Nagy) 66 Beiusiu (Belenyes) 64 Bekes 64 Belfast 181 Belgorod 243 Belgrad (K. Fejervâr) 74 Belgrad 276,287 Belle Alliance 116 *) Numele, ce se află la popoarele, care întrăbuinţază literele latineşti sau nemţăşti, sânt scrise după Ortografiea acelor popoare; cele rumâneşti după cea rumânească, altele mai mare parte după cea nemţască. £61 Amhem 134 Amsberg 105 Alta 281 p. 52(5// Berat 281 Berdyczhew 248 Berethalom (Ghertan) 80 Beretzk 79 Bergamo 36 Bergen 211 Bergen op Zom 135 Berlin 97 Beschiktasch 276 Besztertze 82 Besztertzebânya 57 Biala 50 Bialystok 247 Bialitz 46 Bihacz 280 Bîrlad 312 Birmingham 175 Blackburne 173 Blasiu (Balâsfalva) 77 Bochnia 49 Bodonizza 311 Bolton 173 Bonn 106 Bormio 36 Borszek 79 Bosna-Seraj 279 Botzen 41 Botosieni 311 Bouillon 118 Boszormeny 63 Braila 303 Brandenburg 100 Brasieu (Brasso) 81 Braunau 28 Brausberg 109 Breda 135 Bellovâr 85 Belluno 40 Bender 245 Bristol 171 Brixen 41 Brod 85 Brody 48 Bromberg 108 Bruck 27 Brugge 119 Briinn 45 Briissel 115 Brzesk 247 Brzezany 48 Buccari 68 Bucureşti 300 Buda 53 Budweis 44 Burano 39 Burg 103 Burgas 277 Butsum 75 Buzeu 304 Cacile 40 Calarasi 303 Calavrita 321 Caldiero 39 Calmar 210 Cambridge 175 Campen 134 Campoformio 41 Câmpul-lung 49, 304 Canterbury 168 Capo d’ Istria 32 Cardiff 176 Carlisle 174 Carlopago 84 Castiglione dele Stiviere 36 262 Bregenz 41 Brescia 36 Bresznobânya 57 Breslau 101 Bridgewater 171 Brieg 101 Brighton 170 Charlottenburg 99 p. 127// Chatam 168 Chelsea 168 Cheltenham 171 Chester 171 Chiari 36 Chioggia 39 Chotim 245 Christiania 210 Chrudim 44 Cilii 30 Clocester 171 Clonmel 182 Clusiu (Kolosvâr) 72 Colchester 168 Constantinopol 272 Corfu 324 Corinth 321 Cork 181 Coshel 182 Courtrai 119 Cove 182 Coventry 175 Craiova 303 Crefeld 106 Crema 36 Cremona 37 Csâba 64 Csânâd 65 Csongrâd 64 Csik- Szereda 79 Curtea de Argesiu 304 Curzola 33 Cattaro 33 Cemeutiu (Czemowitz) 48 Cemetiu 302 Cettine 280 Chalcis 322 Charkow 244 Charleroi 119 Deptford 167 Deva 76 Deventer 134 D6zs 73 Dezsakna 73 Diâkovâr 67 Doomik (Toumai) 119 Domock 180 Dorohoi 311 Dorpat 241 Dortrecht 133 Dover 168 Drama 283 Drammen 211 Drogheda 180 Drontheim 211 Drottningholm 209 Dubitza 85 Dubitza turciasca 280 Dublin 180 Dubnitza 279 Dudley 175 Dumfries 178 Dundalk 180 Dundee 179 Dunfermline 178 Durazzo 281 Durham 169 Dilren 107 Dusseldorf 106 Ebesfalva (Ibasifaleu) 77 Edinburg 177 263 Czaslau 44 Czenstochaw 253 Dannemora 209 Danzig 109 Dariei 250 Debretzen 63 Delft 132 Demitoka 277 Demsiusiu 76 p. 328// Eperjes 62 Erflirt 104 Ersek Ujvâr 57 Eskisagra 277 Eszek 66 Esztergom (Strigon) 56 Eupen 107 Exeter 170 Fagaras 78 Falmouth 170 Feketehalom (Codlea) 81 Feldkirch 41 Fel-Vintz (Vintii de sus) 79 Fiume 68 Flensburg 193 Focsiani 304, 312 Foldvâr 59 Franeker 133 Frankfurt (pe Odera) 99 Frauenburg 109 Frauenstadt 108 Frederikswem 211 Fredriksstad 211 Fredrikshald 211 Fridericia 193 Friedland 109 Galaţi 312 Galaxidi 320 Eger (Agria) 61 Eger 44 Egina 322 Ehrenbreitstein 107 Eilau 109 Elberfeld 106 Elbing 109 Enns 28 Enos 277 Eols 101 Glina 85 Glogau 102 Gluckstadt 194 Gnessen 108 Gouda 132 Gorlitz 102 Gorz 32 Gothenburg 209 Gradischka (noa) 85 Gradiscbka (turcias.) 280 Gradischka (veche) 85 Grădişte 76 Grătz 29 Greifswalde 100 Greenock 179 Greenwich 167 Grodno 247 Gross-Beeren 99 Gross-Gorschen 104 Grdningen 133 Gritnberg 102 Guben 99 Gumbinen 109 Gyergyo Sz. Miklos 79 Gyongyos 61 Gyor 59 Gyula 64 Haag 131 Haarlem 132 Gallipoli 277 Galoway 181 Gastuni 321 Gaudenz 109 Gefie 209 Gent 117 Georgewsk 250 Gibraltar 183 Giustendil 283 Giurgiul 302 Glasgow 178 Glatz 102 p. 329// Hatzeg 76 Helder 132 Helsingenfors 240 Helsingor 193 Henedoara (V. Hunyad) 76 Hereford 174 Hermopolis 322 Hemosand 210 Herzogenbusch 134 Hetzendorf 27 Hirschberg 102 Hirsowa 278 Hoflf 28 Hold M. Vâsârhely 64 Holywel 177 Hoom 132 Hradisch 46 Huddersfield 176 Huli 169 Huşi 312 Husum 194 Hydra 322 Ichtimau 279 Idria 31 Iglau 46 Iglo 62 Illok 66 Haarlingen 133 Hagios Georgios 322 Hainburg 27 Halberstadt 103 Halifax 176 Hali 41 Halle 103 Hallein 29 Halicz 48 Hamm 105 Hammerfest 212 Hasselt 117 Jekaterinoslaw 245 Jekaterinowgrod 250 Jemappes 119 Jenidsche 283 Jenikale 246 Josefstadt 44 Jonkoping 210 Judenburg 30 Julich 107 Kaffa 246 Kalisz 253 Kaluga 242 Kamenjec 247 Kamsk 248 Kandia 283 Kanea 284 Kanizsa Mare 59 Kanizsa Veche 56 Kaprontza 67 Karânsebes 86 Kartzag-uj-Szâlâs 62 Karick 182 Karlovitz 85 Karlsbad 44 Karlskrona 210 Karlsstadt 67 Karsali 324 265 Innsbruck Insterburg Invemess Ipswich Isatschi Ischel Isdin Istad Itzehoe Janina Jaroslaw Jasi Jâsz-Bereny Jekaterinodar p. 330// Kilkenny Kirkkilissa Kischinew Kislier Kis-Mârton Kladova Klagenfurt Kleve Klosterneuburg Koblenz Kolberg Kollin Kolocsa Kolomea Kolomna Komârom Kongberg Kopenhagen Koron Korpona Kosztanitza Kottbus Kossova Kostroma Kohalom Kasan 248 Kassa 61 Kastoria 283 Kastri 320 Kecskemet 55 Kenty 50 Keresztur 78 Keszthely 59 Kezdi-Vâsârhely 78 Kiel 194 Kielce 253 Kielwig 202 Kiew 244 Kjkinda Mare 66 Kilia 245 Kuba 250 Kufstein 41 Kulm 43 Kungur 248 Kursk 242 Kutenberg 44 Kustrin 99 Lancaster 173 Landsberg 99 Lanskrona 209 Laibach 30 Larissa 282 Lauenburg 194 Laxemburg 27 Leeds 176 Leeuwarden 133 Legnago 39 Leicester 175 Leith 178 Leitmeritz 43 Lemberg 47 Leoben 30 Lepanto 320 Lepsina 319 41 109 179 168 278 28 320 210 194 280 49, 241 309 61 246 180 277 245 250 60 288 31 106 27 106 100 44 55 48 242 60 211 191 321 56 85 99 304 241 80 Koln Koniggrâtz Konigsberg Kormoczbânya Komneuburg Koros Korosbânya (Baia Cris) Koros (Nagy) Koslin Koszeg (Giins) Krakowa Kremenec Krems Kremsier Kriml Kronstadt Kruschewatz Krzessowice p. 331// London Lowicz Locse Lowen Lublin Lugos Lulea Lund Luxemburg Luttich Ltitzen Lyn Regis Macclefield Magdeburg Mako Malamoco Malmo Manchester Mantua Marathonisi Marathon Leuthen 102 Leva 56 Leyden 132 Libethbânya 56 Liegnitz 102 Lier 117 Limburg 118 Limerick 181 Linkoping 210 Lintz 28 Lippa (Lipova) 95 Lissa 108 Livadia 320 Liverpool 172 Lodi 36 Lokeren 117 Lomza 252 Lonato 39 Midelburg 133 Milano 34 Milford 177 Milos 322 Minden 105 Minsk 245 Miraka 321 Mirthyr Tydwill 176 Miskoltz 61 Mistra 321 Mitau 241 Mitrowitz 85 Modlin 252 Modon 321 Modum 211 Mohâcs 58 Mohilew 247 Moldowa 86 Mons 118 Mont-Saint-Jean 116 Monza 36 Moscopolis 281 105 44 108 57 28 67 75 55 100 60 254 247 28 46 29 80, 240 288 254 162 253 62 116 252 65 210 210 135 117 104 169 172 102 65 39 210 172 37 321 319 267 Marburg 30 Margate 168 Mariazell 30 Marienburg 109, 118 Marienwerder 109 Maros-Ujvâr (Uioara) 77 Maseyk 117 Mastricht 134 Matschin 278 Mavromati 321 Mecheln 117 Megyes (Medhiesiu) 80 Medling 27 Megara Mehadia 86 Melk 28 Memel 108 Meppen 134 Mesembria 277 Mezo Hegyes 65 Mezzovo 281 /?. 332// Naszod (Nâsâud) 82 Naumburg 104 Nauplia 321 Navarino 321 Naxia 321 Neamtiu 311 Neisse 162 Neschin 244 Neszmely 60 Neustadt 27 Newcastle 169 Newry 181 Nicolajew 245 Nicopol 278 Nieuport 119 Nikolsburg 46 Nimwegen 134 Nischnei-Nowgorod 242 Mosdok 250 Moshaisk 243 Moskwa 238 Mostar 280 Mozson 61 Munkâcs 62 Murano 39 Miihlberg 103 Muhlhausen 104 Miichengrătz 43 Munster 104 Nachitschewan 246 Nagy-Bânya (Baia Mare) 63 Nagy-Kâroly (Cărei) 63 N. Sz. Miklos 66 N. Szombat 58 N. Vârad 63 Namur 118 Napoli - di- Malvasia 321 Narwa 240 Orei 242 Orenburg 248 Orlâth 80 Orphano 283 Orschowa 86,288 Ostende 119 Ostrolenka 252 Otzakow 245 O Vâr 61 Oxford 174 Paderbora 105 Padova 39 Paisley 179 Pakratz 67 Palma-nuova 40 Pânâcsova 86 Papa 59 Nissa 304 Nitra 57 Nivelles 116 Nordhausen 104 Norkoping 110 Norwich 169 Nottingham 175 Novi 280 Novi-Bazar 304 N owoj -Tscherkask 246 Nowgorod-Weliki 243 Ocna 303, 312 Odensee 193 Odessa 244 Offenbânva 75 Ogulin 85 Olnriitz 45 Oldham 173 Onod 61 Oppeln 101 Oradia Mare (N. Vârad) 63 Oranienbaum 238 Oravitza 66 Orchida p. 333// 281 Pirano 32 Pisek 44 Piteşti 303 Pizzighettone 36 Plock 252 Plymouth 170 Podgorze 50 Pola 32 Polock 247 Porto Leone 319 Porto Re 68 Port St. Pierre 183 Portsmouth 170 Posega 67 Parajd 78 Pasarowitz 288 Patras 321 Pavia 37 Pawlowsk 238 Pecs 59 Pembroke 177 Pensa 249 Perekop 246 Perm 248 Perserin 281 Perth 179 Peschiera 36 Pest 54 Petersburg 235 Peterhof 238 Petervardein 85 Petradschik 320 Petrina 85 Petronel 27 Petrosawodsk 241 Philippeville 118 Philippopoli 277 Piatra 311 Pissek 44 Retimo 283 Rewal 240 Richmond 168 Riga 241 Rîmnic 303, 304 Ripe 193 Riva 42 Rjăsam 242 Rodna 82 Rochdale 173 Rodosto 277 Roermonde 134 Roeskilde 193 Roman 311 269 Potsdam Pozson Posing Praga Prasmar Preston Prevesa Prenzlow Prossnitz Przemisl Pskow Pultawa Pultusk Pulawi Quatre Bras Quedlinburg Radom Ragiisa Rakow Randers Rassowa Ratibor Ratzeburg Rawitsch Reading Redsburg Reichenberg p. 334// Samakof Samara Sambor Sandek Santorin Saratow Sarepta Sâros Patak Sataldscha Scardona Schellimberg Schiedam Rosenau 81 Rosnyo 61 Rosiea (Verespatak) 75 Rosbach 104 Rotterdam 133 Roveredo 42 Rovigno 32 Roraas 212 Rumili Hissar 276 Ruppin 99 Ruschtschuk 278 Ruszt 60 Rzeszon 49 Saarlouis 107 Sabacz 288 Sagan 102 St. Andrews 178 St. Florian 28 St. Hellier 183 St. Nicolas 117 St. Polten 27 St. Tron 117 Salla 209 Salona 320 Salonika 282 Salisbury 174 Salzburg 29 Salzwedel 103 Spaa 118 Spakia 284 Spalato 33 Spandau 100 Stanislawow 48 Stawropol 249 Stemberg 46 Stettin 100 Stockport 172 Stockhoim 207 Stralsund 100 Strasznitz 46 99 57 58 42, 252 81 173 281 99 45 49 243 244 252 252 116 103 253 33 253 193 278 101 194 108 174 194 43 279 248 49 49 322 249 249 62 282 33 79 132 270 Schitomir 248 Schmolnitz 61 Schlusselburg 240 Schonbrunn 27 Schumla 279 Schweidnitz 102 Sebenico 33 Sebeş (Szâsz) 82 Secele 81 Segesvâr 80 Seliste 80 Selyk (Sieica) 80 Selymetz 56 Semendria 288 Semlin 85 Seres 283 Sereth 48 Shefield 176 Shrews bur 171 Siedlec 252 Silistria 278 Simbirsk 248 Simferopol 246 Siiik (Cincul mare) 81 Sistowa 278 Skara 210 Skutari 281 Sligo 181 Smolensk 243 Sophia 278 Şopron 60 p. 335// Tata 60 Tatar-Basardschik 277 Temesvâr 66 Terapia 276 Teschen 46 Theben 320 Theresienstadt 43 Thorda 47 Thom 109 Striegau 102 Stry 49 Suciava 48 Sunderland 169 Susdal 242 Szabadka 55 Szarvas 64 Szamos Ujvâr (Gerla) 73 Szâsz Regen (Regin) 75 Szâ szvâros (Orestie) 82 Szeben (Sibiiu) 79 Szeben K. 62 Szek 73 Szekes Fejervâr 59 Szeredahely 81 Szent Gyorgy 58. 85 Szent Mârton 60 Szexârd 59 Sziget 62 Szigetvâr 59 Szilâgy Somlyo 74 Szolnok 61 Szombathely 60 Tabor 44 Taganrog 246 Tain 180 Tambow 242 Tarki 250 Tamopol 48 Tamow 49 Udine 40 Udvarhely 78 Ufa 248 Uj Bânya 57 Uj Egyhâz (Nocrich) 81 Uj Videk 56 Ungvâr 62 Upsala 209 Urfahr 28 271 Thorshaven Tilbury Tilsit Tîrgoviste Timava Tittel Tokâj Toii Monastir Tomaszow Tongem Toplica Torgau Tomea Torotzko Toplitz Travnik Trebigne Trebitsch Trentsin Treint Trier Triest Trikala Tripolitza Tromsoe Tropau Tristina Tuia Tultscha Turles Tumul Turtukai Twer p. 336// Waterloo Weiskirchen Wenloo Wesel Wexford Whitehaven Urundschova 277 Uschitza 288 Utrecht 135 Valona 281 Varasdin 67 Varese 36 Vâsârhely M. (Osiorheiu) 78 Vasiliko 321 Vasluiu 312 Vathi 324 Vâtz 56 Veglia 32 Venezia 37 Verona 40 Verotze 67 Versetz 66 Verviers 118 Vesprem 59 Vicenza 40 Villâgos 65 Vizakna 77 Vizsegrâd 56 Vliessingen 133 Vonitza 320 Vukovâr 66 Waalstadt 102 Wagram 27 Wardoehuus 212 Wama 279 Warrington 172 Warszawa 251 Waterford 182 Yarmouth 169 York 169 Ypem 119 Zaardam 131 Zâgrâb 67 194 135 108 303 279 86 62 283 253 117 67 103 240 74 43 279 280 46 58 41 107 31 282 321 212 46 304 242 278 182 302 278 243 116 46, 86 134 106 181 173 272 Wiborg 193, 240 Widin 278 Wieliczka 50 Wien 23 Willach 31 Wilna 247 Winchelsea 171 Windsor 168 Wisby 210 Winschoten 134 Witepsk 247 Wittenberg 103 Wjătka 248 Wladimir 242 Wologda 241 Wolsk 249 Woiverhampton 175 Woolwich 168 Worcester 174 Woronesch 243 Zalathna (Zlagna) 75 Zalesczyki 48 Zamosc 253 Zante 324 Zara 32 Zarskoje Selo 238 Zeng 84 Zenta 56 Zemesti 81 Zierikzee 133 Zilah 74 Zîmnicia 302 Zlatina 303 Zloczow 48 Znaym 46 Zolkiew 48 Zombor 55 Zutphen 134 Zwoll 134 Zwornik 280 www.galaxiagutenberg.ro www.librariilegutenberg.ro Redactor: Mia Hodiş Coperta: Georgiana Tremurici Tehnoredactare: Georgiana Tremurici Bun de tipar: 2011. Apărut: 2011 EDITURA GALAXIA GUTENBERG, 435600 Târgu-Lăpuş, str. Florilor nr. 11 Tel./fax: 0262-385280; 0723-377599 E-mail: contact@galaxiagutenberg.ro Tiparul executat de SC GUTENBERG SRL 435600 Târgu-Lăpuş, str. Florilor nr. 11 Tel./fax: 0262-385280; 0723-377599 E-mail: contact@galaxiagutenberg.ro SERVICII TIPOGRAFICE COMPLETE