DESPRE CLASELE AGRICOLE IN MOLDOVA
III.
ălcescu ne afirmă că proprietatea mică exista în Moldova din veci, că în momentul descălecă-reî cea mai mare parte din locuitorii ei eraţi moşneni sau rezeci şi că: „fie-care a trebuit (?) să aibă moşia sa“. •)
Noi am constatat că este cu totul improbabil ca proprietatea fonciară să fi existat în Moldova înainte de Bogdan, şi că a trebuit să fie înfiinţată de el.
Dacă documentele de cari ne-am servit până acum vorbesc numai de proprietăţi mari şi având chiar în cele mai multe caşuri forma unei proprietăţi senioriale, de oare-ce ele se referă la sate locuite, nu este mai puţin adevărat că posedăm o numeroasă populaţiune răzeşească.
Aceşti rezefi sunt proprietari pe locurile lor din generaţie în generaţie în virtutea unor acte adesea foarte vechi.
Din acest fapt s’a tras conclusiunea împărtăşită mai de toată lumea la noi, că pro prietatea mică a existat tot-d’auna în Moldova. Unii, ca Bălcescu, ah pretins că exista chiar înainte de fundarea Principatului; alţii, că Dragoş şi primii Domni ah format sate de mici proprietari din soldaţii cari se distingeai! în resboae, dând căpitanilor moşii întinse. In culegerile de documente pubii- 1
1) Magazin Istoric, voi. II, pag. 232.
cate până astăzi însă, nu găsim un singur act, anterior jumătăţei a doua a secolului al XVI-lea, care în mod direct sau indirect să ne vorbească de mica proprietate în sensul de proprietate ţerănească.
Este de observat că sensul ce se dă astă(|I cuvântului reze§ este cu totul altul decât acel ce-1 avea din vechime.
Astăzi înţelegem prin reze§ un ţăran, proprietar a unei mici întinderi de pământ care o cultivă cu mâinile sale sau cu ajutor de argaţi. In vechime reze§ voia să zică coproprietar pe acelaşi hotar. De vreme ce mai tot-d’auna proprietatea era un sat, răzeşii şah coproprietarii acelui sat îşi exploatau părţile lor prin ţăranii stabiliţi pe partea lor.
Bălcescu, când vorbeşte de reze§î, întrebuinţează acest cuvânt în sensul ce i se dă astăzi, adică de proprietar ţăran care îşi munceşte singur pământul.
Având ocasiunea de a studia documentele a mai bine de trei-deci moşii răzăşeşti, posedate astăzi de rezeşi, şi acele a unui număr şi mai mare de moşii cari au fost răzăşeşti până în secolul al XVIII-lea, am fost nevoiţi să ajungem la o conclusiune cu totul deosebită de părerile de mai sus. Câcî, atât din documentele proprietăţilor stăpânite astăzi de răzeşi, cât şi din acele ale moşielor cari în trecut aii fost răzăşeşti, am constatat că actele stabilind proprieta-
Revista Nouă. An, II, No, 5. — 28,652,
24
186
DESPRE CLASELE AGRICOLE IN MOLDOVA
tea sunt nişte urice domneşti prin cari Domnul hărăzeşte sau confirmă unui singur individ, sau la maî mulţi fraţi, dar tot-d’a-una unei singure familii, o posesiune teritorială. Mal în toate caşurile posesiunea donată sau confirmată este un sat, şi are, prin urmare, un caracter seniorial.
Vom cita spre dovadă documentele maî multor moşii rezeşeştî din judeţul Bacău.
I. Moşia Negoieştil, situată în valea Tro-tuşulul, formă mal înainte un complex de vr’o 500.) fălci, iar astă<|l în vechile el limite sunt cuprinse, pe lângă pământurile râmase răzeşilor din Negoieşti la satele Negoieştil şi Căiuţu, şi întregi moşiele Gâr-bovana şi Valea-Sacă, cea mai mare parte din moşia Statului Bogdana, şi parte din moşia Căiuţu.
1.	Bogdan Vv. Lăpuşneanu, 1570 Martie 19 (7078) întăreşte împărţirea făcută între Ana fata Gănesel, Petru Orăş, Ilie Orăş, Mateiaş, Brătuluş, Stanca, Maria şi Tăbă-lăiasa, Toader Sofioiul, Sora şi Malia, a dreptei lor ocine şi moşii, un sat ce este la Trotuş, anume Negoieştil, şi jumătate de sat de Costeştl, ce-a avut’o zălogitură moaşa lor Gerna de la.moşul Mărieî-Sale, Ştefan Voevod bătrânul. 0
2.	Adică eh Ga vrii Durlan dat-am a-cest adevărat zapis al meă la mâna cumnatului Dumitraşcu sin Toader Gheorghe răzeşul nostru, precum să se ştie că având noi în partea noastră din Petre Orăş, locul de crâşmă, am făcut eh o crâşmă la acel loc, şi i-am dat cumnatului Dumitraşcu iarăşi loc de crâşmă, alăturea cu mine, însă peste drum de la vale; şi când s’ah făcut acest zapis am fost şi noi faţă:
t Eu Tănase Durlan Vornic m’am tâmplat.
t Eh Toader Stoian ot tam m’am tâmplat.
f Eh Dobre martur.
t Eh Toader Făcăoariu.
VI 1774.
Eh Toader Agake am scris şi iscălit mai sus.
Şi eh Proca, aprod, fiind cu o poruncă acolo la Căiuţ am fost la aceasta şi sunt martur precum am zis. 1 2)
1)	Un suret de pe acest uric, scris şi încredinţat de Uricariul Simion Keşku la 1742 se află în cartoanele Academiei române.
2)	Originalul se află la Academia română.
3.	Facem ştire cu această mărturie a noastră că din luminată porunca Prea înălţatului Domnului nostru Măria Sa Grigore A-lexandru Ghika Vv. am mers de am hotă-rît moşia Negoieştil, strîngând toţi răzeşii de Negoieşti tineri şi bătrâni. Din Căiuţul-Mic şi până în hotarul Bogdanei de sus s’ah găsit 3363 stânjeni, afară de 110 stânjeni ce s’ah- aflat un cot la CăiuţI, care fiind bataştină s’a venit Sofieştilor fiind că Oră-şeştilor li s’a dat silişte Valea-Sacă; şi la această bataştină din jos de la Căiuţi să nu aibă răzeşii din Orăşeştî a se amesteca fiind că lor li s’ah dat silişte în Valea-Sacă, după cum arată în hotarnică şi încunjurare a moşiei Negoieştilor. Şi am dat această mărturie la mâna lui Toader Agapie cu tot neamul Sofieştilor să-şî stăpânească partea lor de moşie bataştină cu pace.
Let 7283 August 25.
Toader Lupul, Vornic de poartă, hotarnic.
Vasile.........Postelnicel, hotarnic.
4.	Mărturie hotarnică de la Leon, Episcop al Romanului, din 15 Maiu 1781, prin care arată că mergând în urma cărţel Domnului Constantin Dimitrie Moruz Vv. la satul Negoieştil de la ţinutul Bacăului, ca să a-leagă şi să hotărească părţile de danie şi de cumpărătură din hotarul Negoieştilor, şi jumătate de Costeştl, ce le ah banul Neculai Roset şi mănăstirea Bogdana, de părţile rămase răzeşilor, ah aflat precum urmează : Această moşie Negoieştil se împarte în opt bătrâni şi anume:
1.	Sofioiul,
2.	Ilie Orâş,
3.	Petru OrSş,
4.	Mâtieş,
5.	Brătuluş,
,	6. Aniţa Tăbălăiasa,
7.	Stanca,
8.	Maria,
curmezişul moşiei măsurând 3560 stânjeni. S’ah cercetat zapisele de danie a mănăstire!, şi s’ah găsit bune şi fără de pricină pe 405 stânjeni; s’ah mal cercetat scrisorile de danie şi cumpărătură a banului Neculai Roset, s’ah găsit bune şi fără pricină pe 2523 stânjeni, rămânând astfel răzeşilor 632 stânjeni, cari li s’ah dat în două
DESPRE CLASELE AGRICOLE IN MOLDOVA
187
locuri împrejurul celor două sate unde îşi au aşezările, Negoieştiî şi Căiuţul mic. O
5.	Adică eu, Vasile Birul ot Bir eşti, dat’am
încredinţat zapisul meu la cinstita mâna D-sale cuconulul Neculai Roset, biv vel ban, precum de nimene silit nici asuprit, ci de a mea bună voie, i-am dăruit Dumi-sale dreaptă partea mea de moşie ce am în Ne-goieştî, din bătrânul Ilie Orăş a cincea parte, partea mea ce o am baştină de pe strămoşul meu Ilie Orăş şi de pe tatăl meii Ion. i) 2 3 4)......... 1785 Ianuar 30.
6.	Adică eh Vasile Lepădat, care mai în jos
m’am iscălit, dat’am adevărat zapisul meu intru cinstita mâna D sale cuconulul Neculai Roset biv vel ban, precum să se ştie că de nimeni silit nici asuprit, ci de a mea bună voie am vândut D-sale treizeci şi cinci stânjeni de moşie ce am avut la baştină în hotarul Negoieştilor la ţinutul Bacăului pe apa Trotuşului, însă şapte stânjeni din bătrânul Mătieş ce am avut baştină de pe maică-mea Nastasia, fiica lui Dumitraşcu Cocel mare, iar două-decî şi opt de stânjeni sunt din bătrânul Petru Orăş din partea Ilencului, partea de pe socru-mea Maria, femeia lui Ion Postolaki Bogde socrul meu. 3)	.	.	.	.	1782 April 2.
7.	Adică eii Ancuţa, fata lui Crâste Iepure,
dat’am adevărat zapisul nostru întru cinstita mâna D-sale Vornicului Neculai Roset precum să se ştie că de nimeni silită sau asuprită, ci de a mea bună voie am vândut D-sale 40 stânjeni moşie ce am avut de baştină în hotarul Negoieştilor din ţinutul Bacăului pe apa Trotuşului cu un vad de moară, ce sunt aceşti 40 de stânjeni în parte din bătrânul Sofioiul lângă hliza D-sale de moşie. 4) . .	1793 Martie 28.
i)	Această mărturie este trecută într’o condică de documente a moşielor Râdeana, Gerbo-vana, Valea-Sacă, Corbii etc., care se află în posesiunea d-lul Eugeniu N. Donicî în Iaşi. Fie-care document în parte este legalisat de Logofătul cel mare; condica este întărită de însuşi Domnul Ion Sandu Sturza Vv.
a) Acest zapis este trecut la fila 6 a condiceî dăruite de D-l Emanoil Donicî Academiei române.
3)	Ibid, ibid.
4)	Ibid, pag. 14.
Din aceste documente resultă că moşia Negoieştiî a fost amanetată pe la finele secolului al XV-lea de Ştefan cel Mare unei Cerna, O şi că în a doua jumătate a secolului următor nepoţii Cerneî şi-au împăr-ţit’o între dânşii. în veacul XVIII-lea vedem o mulţime de proprietari, răzeşi, cari toţi se trag din cei opt moştenitori ai Cerneî şi cari vînd saii donează părţile lor mânâstireî Bogdana şi banului Neculai Roset. în caşul de faţă este evident că atât parcelele dăruite sau vîndute banului şi mănăstire!, cât şi cele rămase până astăzi în stăpânirea rezeşilor din Negoieşti nu sunt alt-ceva de cât resultatul împărţirilor succesive din generaţie în generaţie a moşiei zâ-logită de Ştefan cel Mare strămoaşeî lor Cerna.
Dacă nu ne-ar opri lipsa de spaţiu am pute da aici întreaga spiţă a neamului răzeşilor din Negoieşti, cari astăzi trăiesc în satul Negoieşti şi cari se trag din Cerna. Credem însă că cele şepte acte citate nu pot lăsa în această privinţă nici o umbră de îndoială.
Acest mod de transformaţiune a mare! moşii Negoieştiî cu Costeştiî în mulţime de parcele răzeşeştî este tipic pentru toate moşiele răzăşeşti din Moldova cu singura escepţiune că adesea în loc de un singur proprietar la început vedem mai mulţi fraţi posedând moşia în indivisiune.
Acest proprietar primitiv este mo§ul din care se trage satul răzăşesc. Dacă ah fost mai mulţi proprietari, cari au posedat satul în indivisiune ei se numesc moşit, iar cei d’întâi cari ah dobândit de la Domn un uric confirmând divisiunea satului între dînşii sunt numiţi bătrânii. In caşul moşiei Nego-ieştii, Cerna este moaşa neamului Negoieştilor, iar nepoţii ei: Sofioiul, Ilie Orăş, Petru Orăş, Mâtieş, Brătuluş, Aniţa Tăbâ-lăiasa, Stanca şi Maria sunt bătrânii cari împart satul. Fie-care răzeş îşi trage partea lui de moşie după cutare sau cutare bătrân al cărui coborîtor, este precum am văzut în actele 5, 6, 7 de mai sus.
*
i)	Moşia Negoeştil cu jumătate din CosteştI era proprietate particulară a iul Ştefan cel Mare, care poseda pe Valea Trotuşului un însemnat domeniu cuprinzând moşiele Borzeştiî, parte din Oneşti, PâtrăşcanI,.Rădeana, CosteştI şi Negoieşti.
188
DESPRE CLASELE AGRICOLE Ift MOLDOVA
Am constatat acelaşi mod de transforma-ţiune din proprietate mare primitivă în proprietate parcelară rezeşească, în urma împărţirilor succesive, la toate moşiile rSzS-şeştî a căror documente am avut ocasiune să le studiăm.
*
Documentele moşiei Fântânelele ne dau un exemplu foarte interesant despre această transformare a proprietăţeî fonciare la noi.
II. Moşia Fântânelele din judeţul Bacău are astăzi o întindere de opt mii fălci (cu locurile date foştilor clăcaşî) şi se compune din două-deci de moşii deosebite: Fântânelele, Hemeiuşul, Birăeştiî, Gârlenii, I-teştii, Păstrăveştii, Lespezi, Hălăşenii, Mir-ceştii, Saca, Arămeştiî, Pârtăneştii, Vlă-sineştii, Băşaniî, Săcătura, Luncaniî, Mănă-ileştii, Malurile, Obrejeştii, Trebeşul de sus.
Aceste trupuri erau odată cu totul independente unele de altele, şi-şi aveau titlurile lor de proprietate deosebite.
Trupul Fântânelele, care a dat numele său întregului complex, era odată de ocol de târgul Bacăului, şi până la începutul veacului al XVIII-lea nu vedem pe proprietarii a-cestuî sat mai stăpânind alte hotare pe împrejur. Pe la începutul secolului trecut, loniţă Aslan, proprietarul Fântânelelor, cumpără trupurile megieşite: Hemeiuşul, Birăeştiî şi Mănăileştiî. Mihaiu Racoviţă la 1719 confiscă; în urma complicităţei lui Io-niţă Aslan la revolta rudei sale Yasile Ciaurul, aceste patru sate şi le dă lui Ilie Catargiu spre despăgubire pentru jaful ce suferise din partea răsculaţilor la satul său Răcăciunii. Pe urmă aceste patru sate sunt date de zestre de Ilie Catargiu fiicei sale, când o căsători cu Yasile Roset, care mai cumpără de la răzeşi o parte din trupurile megieşite. Cele-lalte sunt adăogite de fiul lui Yasile Roset, Lascaraki, şi de ginerele acestui, Constantin Cantacuzino. O
i)	Archiva moşiei Fântânelele, a Principesei Lucia de SchonburgAYaldenburg.
Pachetul Fântânelelor:
Ispisoc pe pergament de la Alexandru Ilias Yv. din 28 August (7140) 1632.
Mărturie de la Alexandra, văduva Yisterniculuî Ursaki, din 23 Mart (7196) 1688.
Carte de judecată de la Constantin Neculaî Mavrocordat Yv. din 24 Mart (7251) 1743.
Nefiindu-ne cu putinţă de a cita aicea toate documentele, în număr de aproape şeapte sute cari compun archiva moşiei Fântânelele, vom cita numai cele mai importante a fie-căruî trup.
1.	Gârlenii. Satul Gârlenii a aparţinut la începutul veacului al XVII-lea lui Bălan Yisternicelul, şi la 1762 răzeşii de Gârleni vend Hatmanului Vasile Roset a lor dreaptă ocină şi moşie, satul Gârlenii, ce le este baştină §i cumpărătură de la moşul lor Bălan Yisternicelul, după cum arată ispisocul cel vechiu dă la Eremia Yodă, şi ei această moşie o vend drept 150 lei bani gata. O
2.	Săcătura. Alexandru Lăpuşneanu dă slugilor sale credincioase Petru Armaşul şi fraţilor lui Crăciun, Dumitru şi Giurgiu un loc din pădure, o poiană ce se numeşte Săcătura Trebeşului în ţinutul Bacăului cu tot venitul.
Alexandru Constantin Mavrocordat Vv. în anul 1784 întăreşte cumpărăturile făcute de Vornicul Lascaraki Roset a părţilor răzeşilor din Săcătura, strănepoţii lui Giurgiu şi a lui Crăciun, arătând toată spiţa neamului lor.
Prin alte zapise răzeşii ce se trag din Petru şi Dumitru vând şi ei părţile lor lui Lascaraki Roset. 1 2 3)
3.	Păstrăveştii. Stan Păstrăv cumpără în anul (6960) 1452, drept 60 zloţi tătăreşti satul Păstrăveştii, amendouă coturile (oea ioteh) de la Ştefan, nepotul lui Bogdan.
La finele secolului trecut răzeşii de Păs-trăveşti, vînd succesiv toate părţile lor lui Vasile Roset şi fiului său Lascaraki. 3)
4.	Lespezi sau Plopoasa. Moise Movilă Vv. întăreşte în anul 1634 lui Pătraşcu Bol-descu satul Plopoasa.
La 1752 Miron Boldescu vinde lui Yasile
1)	Ibidem. Pachetul Gârlenilor.
Carte slavonă de la Eremia Movilă din (7107) 1599).
Ispisoc slavon pe piele, cu pecetea de ceară, de la Radu-Yodă din 16 Mart (7126) 1618.
Zapisul răzeşilor din Gârleni din 1 Octobre (7271) 1762.
2)	Ibidem. Pachetul Săcăturei.
Ispisoc slavon pe pergament din 9 April (7068) 1560.
Hrisov de la Alexandru Constantin Mavrocordat Yv. din x9 Sept. 1784.
Mai multe zapise a răzeşilor de la finele secolului trecut.
3)	Ibidem. Pachetul Păstrâveştilor.
Ispisoc pe pergament de la Alexandru Yv. din 9 August 6960 (1452).
Mai multe zapise a răzeşilor din a doua jumătate a secolului trecut,
DESPRE CLASELE AGRICOLE IN MOLDOVA
189
Roset toate părţile sale din Plopoasa sad Lespezi, şi în urmă alţi Boldeşti, prin diferite zapise, vînd şi eî părţile lor din Plopoasa lui Vasile Roset. O
5.	Vlăsine§tî. Irimia Movilă întăreşte lui Mihăilă Bolat şi fiilor săi German, Simion, Condrea, Petru şi Crăciun o bucată de pădure la YlăsineştI, ce le-a fost danie de la Petru Yv. şi pentru care au dat lui Petru Vv. doi cal buni.
La finele secolului al XVIII-lea Lascaraki Roset cumpără succesiv toate părţile reze-§ilor de YlăsineştI. 1 2 3 * * * *)
6.	Petru Yv. întăreşte fraţilor Hilea, Mihail, Toader, Crăciun şi Ilea, satul Mănă-ileştM la Bacău pe Bistriţa, fiind că aii dat patru cal buni pentru Domnie (1579).
Yasile Lupu întăreşte vânzarea făcută de Simion şi de neamurile lui, strănepoţi lui Crăciun şi Hilea, a nouă părţi din satul Mănăileştî lui Neniul vel Yornic drept 50 taleri.
In anul 1695 Toader şi Iancul, reze§t, vînd un bătrân din Mănăileştî lui Grigoraş Arapu, care mal cumpără şi părţile celorlalţi răzeşi.
La începutul secolului al XYIII-lea Ion Aslan cumpără de la ArăpeştI satul Mănă-ileştl, care în urma răscoalei lui Vasile Ciau-rul este confiscat de Mihal Racoviţă odată cu Fântânelele şi dat lui Ilie Catargiu. 3)
1)	Ibidem. Pachetul Lespezilor.
Suret de pe carte slavonă din 30 Iuniu (7110) 1602.
Carte slavonă de la Moisi Movilă din 5 Februar (7142) 1634.
Zapisul Iul Miron Boldescu din 24 August (7260) 1752.
Mărturia dată de mal mulţi boieri lui Lascaraki Roset, 25 August 1795.
2)	Ibidem. Pachetul Vlăsineştilor.
Carte slavonă de la Irimia Vodă din 4 Iuniu (7106) 1593.
Mai multe zapise de vânzare a răzeşilor de VI ă-sineştl de la finele secolului al XVIII-lea.
3)	Ibidem. Pachetul Mănăileştilor.
Carte slavonă de la Petru Vv. din 8 August (7087) 1579.
Carte slavonă de la lancu Vv. din (7088) 1580.
Ispisoc pe pergament de la Ionaşcu Vodă (7089) 1581.
Zapisul Iul Toader şi a Iancului din 23 Iul iu (7203) 1695.
Carte de judecată de la Constantin Neculal Mavrocordat Vv. din 24 Mart (7251) 1743.
7.	Băşeniz. Gaşpar Vodă întăreşte satul Băşenil nepoţilor şi strănepoţilor lui David Comisul, cari aii venit jeluind şi aducând un ispisoc de la Ştefan Tomşa Yv. prin care se zice că David Comisul aii stăpânit acel sat Băşenil după direse de la Alexandru Yv. cel Bun, şi acel dires au ars în casa lui Isaia Visternicelul.
In cursul secolului al XVIII-lea se constată că satul Băşenil era stăpânit de mal mulţi proprietari rezeşz, car-şî vînd şi-şi schimbă părţile între el.
In anul 1766 Nastasia fiica lui Neculal Hrisoverghi dărueşte lui Yasile Roset zestrea ei, a treia parte din BăşenI; şi la 1777 Toader Muşte vinde lui Ion Cantacuzino două treimi din BăşenI. 0
8.	Pipou şi frate-săii Costea BirovicI cumpără, în timpul lui Ştefan Yv. fiul lui A-lexandru cel Bun, de la Mihail Moşiei, drept 60 galbeni satul Birăeştiî pe Bistriţa.
La finele veacului următor Ion Vodă cel cumplit întăreşte satul Birăeştil strănepoţilor lui Coste şi Pipou BirovicI, enumărându-I pe toţi (peste douăzeci).
La începutul secolului al XVIII-lea Constantin Duca Vv. dă jupânesel lui Ioniţă Aslan carte domnească ca să fie tare şi să ţie o parte din moşia Birăeştil, partea despre Vasile Postelnicul.
In cursul veacului trecut vedem pe rezeşil de Birăeştî judecându-se între dânşii, până ce el vînd mal toate părţile lor lui Lascaraki Roset şi fraţilor săi.
O parte din Birăeştî a rămas reze§ească până astăzi şi este stăpânită tot de ur-
ii Ibidem. Pachetul Bâsenilor.
Suret de pe ispisoc slavon de la Gaşpar Vv. 13 April (7128) 1630.
Carte slavonă din 8 Mal (7136) 1628.
Suret de pe ispisoc slavon de la Moisi Movilă 7 Oct. (7140) 1632.
Mărturia boierilor Iul Vasile Lupu, 26 Iuniu (7148) 1640.
Ispisoc slavon de la Vasile Lupu, 29 Iuniu (7148) 1640.
2 cărţi slavone de la Vasile Lupu din 5 Febr. şi 3 Iuniu (7152) 1644.
Zapisul Nastasieî Adam din 25 Febr. (7274) 1766. Zapisul lui Toader Muşte din 29 Mai 1777.
190
DESPRE CLASELE AGRICOLE IN MOLDOVA
maşiî luî Costea şi Pipou Birovicî. 0
9.	Malurile. Acest trup nu a fost împărţit nici odată. Din vechime era domnesc, apoi proprietate a familiei Bucium; şi din acte putem constata că a rămas în posesiunea acestei familii până la sfârşitul secolului al XVII-lea. 1 2 3 4 5)
Credem de prisos a mai resuma docu mentele celor-lalte trupuri a Fântânelelor, a căror cuprins ar fi numai o repetare a celor de mai sus cu nume proprii şi date schimbate. Vedem deci că toate trupurile acestui complex aii fost la început proprietăţi deosebite, având fie-care uricele sale proprii, şi că actele primitive atribuie proprietatea fie-căruî din aceste trupuri unei singure persoane în caşul silinţelor Gâr-leniî, Fântânelele, Pâstrăveştii, Lespezi, Bă-şenî, Malurile; iar mai multor fraţi în caşul silinţelor Săcătura, Vlăsineşti, Mânăileştî şi Birăeşti.
Afară de trupurile Fântânelele şi Malurile, cari n’au fost împărţite nici odată, vedem că cele-lalte în cursul timpului devin proprietăţi rese§e§ti şi la urmă, de la finea secolului al XVII-lea până la finea secolului următor, aceste proprietăţi rezS§e§tî dispar pentru a forma eu încetul marea moşie Fântânelele.
De câte ori am studiat actele unei moşii mari din Moldova am constatat acelaşi proces de formaţiune ca şi pentru Fântânele: la început mai multe proprietăţi deosebite;
1)	Ibidem. Pachetul Birăestilor.
Suret de pe ispisoc de la Ştefan Vv. din 24 Februar (6954) 1446.
Suret de pe ispisoc de la Ioan Yodă din 14 Mart (7082) 1574.
Zapis slavon a şoltuzuluî de Bacău din 5 Maî (7118) 1610.
Carte domnească de la Constantin Duca Yv. din 15 Mart (7210) 1702.
Carte domnească de la Constantin Neculaî Ma-vrocordat Yv. din 27 Ianuar (7251) 1743.
Carte domnească de la Matei Ghica Yv. din 27 Mart (7262) 1754.
Un şir de zapise de vânzare a râzeşilor către Lascaraki Roset.
2)	. Ibidem. Pachetul Malurilor.
Ispisoc pe pergament de la Ion Yodă din 20 Iuliu (7079) 1571.
Ispisoc pe pergament de la Eremia Movilă din 11 April 7109.
Carte slavonă pentru a putâ aduce oameni strâini în satul Malurile de la Eremia Movilă, fără loc nici dată.
după, o curgere oare*care de timp, acele proprietăţi se împart în parcele reze§e§tî, Şi în cursul secolului trecut aceste parcele de pe toate proprietăţile primitive sunt în-, trunite în marele complex căre i vedem sub-sistând astăzi. Yom ar8ta mai jos care au fost căuşele acestor transformaţiunî.
*
Ni s’a adus dăunăzî de către un răzeş din satul Nadişa o traistă de documente, care ne-au permis a reconstitui atât întreaga genealogie a răzeşului cât şi istoria moşie-lor Nadişa şi Boşotenii de pe Tazlăii.
III.	In anul 1424 Alexandru cel Bun întăreşte luî Toader şi luî Ilie un loc pe Tazlăfi cu tot hotarul cum l’aîi hotărît Giurgea Globnicul. O
Ştefan cel Mare la 1497 întăreşte cumpărătura luî Ion Nadiş a satului Nadişa de la Mihul Berescu drept 60 zloţi tătăreşti cu toate hotarele cum le-aii stăpânit Toader şi Ilie. 2)
Bogdan Lăpuşneanu la August 1571 întăreşte vânzarea făcută de Simion sin S... nepot lui Muşu, strănepot luî Ion Nadiş, lui Trifu şi femeei sale Tudosiei, drept 100 zloţi tătăreşti a unei a două-spre-<|ecea parte din a patra parte, din trei părţi o parte. 3)
Petru Voevod (Şchiopul) întăreşte luî Stan, Previzan, Steleja şi Salomon, strănepoţii luî Ion Nadiş satul Nadişa cu vechile hotare cum le-a hotărît pan Giurgea Globnic. 4)
Din actele ulterioare se constată că răzeşii actuali se trag din aceşti patru bătrâni, Stan sau Stănilă, Previzan, Steleja şi Salomon.
IV.	Ştefan cel mare întăreşte Marinei, fiicei luî Berescu a sale drepte ocini satele Bereştii, Boşotenii şi Năşoeştii, care toate se află pe Tazlăii, cu toate hotarele lor. 5)
Mărturie hotarnicâ de la Stolnicul Miha-
1)	Ispisoc pe pergament de la Alexandru cel Bun din anul 6932. Se află la moş Ion Berilă la Nadişa.
2)	Suret de pe ispisoc de la Ştefan cel Mare din 8 Mart (7005) 1497. Ibidem.
3)	Ispisoc pe pergament cu pecetea de ceară de la Bogdan Vv. din August (7079) 1571.
4)	Suret de pe ispisoc de la Petru Vodă. Ibid-
5)	Suret de pe ispisoc de la Ştefan cel Mare din 16 Ianuar 6999 (1491).
DESPRE CLASELE AGRICOLE IN MOLDOVA
191
laki Dinaki din 10 Ianuar 1783: In ce chip are să se împartă moşia Boşoteniî, dovedind fie care din reze§î din ce bătrân se trage şi câtă parte are să ia, care împărţeală s’afi făcut după porunca Domnului Alexandru Constantin Vv.
După cercetarea ce s’au făcut scrisorilor găsite la răzeşi s’att dovedit că această moşie se împarte pe trei bătrâni anume: Buzdugan i Păstrăv şi Mândru; şi după măsura ce au făcut banul Neculaî Roset, Ser-dariu Yentura şi Grigore Beldiman Vornic de Poartă la velet (7283) 1775 Iulie 29, arată prin hotarnica D-lor Sale, cum că atr ieşit peste tot în curmezişul moşiei 903 stânjeni Gspd. pentru trei bătrâni; iar îm-părţindu-se să vine de tot bătrânul câte 301 stânjeni; şi bătrânul Buzdugan să împarte pe 4 feciori al lui anume: Stanca, Cerna, Popa şi Gavril; din care fiind că Ga-vril afi ieşit sterp, are să se împartă în trei părţi; iar bătrânul Păstrăv se împarte în trei părţi pe trei: Băloş, Ifrim şi Brătu-leanu, feciorii Iul; cum şi bătrânul Mândru se împarte în şeapte părţi pe şeapte neamuri ce să trag dintr’însul după cum s’au putut dovedi din scrisori şi arătările tuturor răzeşilor, căci acest bătrân nu s’aii putut şti cu adevărat şi cu încredinţare câţi feciori au avut, dar s’aii dovedit că nepoţii safi strănepoţii Iul aşa s’aii împărţit pe şeapte părţi depre cum s’au dovedit că §i intre alte hotare de mo§iî unde intră acest bătrân Mândru, tot pe şeapte părţi se împarte. O
Apoi urmează un izvod de câţi stânjeni să cuvine fie-căruî neam de răzeşi, izvod de care ne-am servit pentru a forma tabloul de mai jos.
Constatăm din acest act că satul Boşoteniî se împărţea în trei bătrâni, Buzdugan, Păstrăv şi Mândru, care stăpâneau §i în alte hotare. Am constatat din .actele aduse de Ion Berilă că satele Bereştiî şi Năşoeştiî, megieşite cu Boşoteniî se împart şi ele în câte trei bătrâni ce se numesc Buzdugan, Păstrăv şi Mândru.
Având în vedere că Marina Berescu era proprietara acestor sate Boşoteni, Bereştî i)
i) Copie de pe mărturia Stolnicului Mihalaki Dimaki, legalisată de Logofeţia cea mare la anul 1825 Mart 3.
şi Năşoşetî, conchidem că aceşti bătrâni Buzdugan, Pâstrav şi Mândru sunt fii şah urmaşi, dar în ori ce cas moştenitori al Marinei Berescu, mai ales că toţi răzeşii ne aii declarat că ei se trag din Marina Berescu.
Răzeşul care ne-a adus aceste acte este răzeş atât în hotarul Nadişa, unde posedă 17Vî stânjeni, cât şi în hotarul Boşoteni unde stăpâneşte 6 stânjeni. El se trage şi din Ion Nadiş şi din Marina Berescu.
Alăturăm aici spiţa neamului său cum am aflat’o din zapisele şi ţidulele ce ni le-a a-retat pe lângă actele de care am făcut menţiune, precum şi un tablou de împărţirile succesive a hotarului Boşoteniî.
Din spiţa neamului lui Ion Berilă constatăm că el, care posedă astă(|I 17*/* stânjeni în Nadişa şi 6 în Boşoteni, este urmaşul direct atât al lui Ion Nadiş,'proprietar unic al satului Nadişa, a cărui hotar avea o lărgime de 1776 stânjeni, cât şi a Marinei Berescu singură proprietară a satelor Bereştiî, Boşoteniî şi Năşoeştiî.
Vedem că din o proprietate a cărei lărgime era de 903 stânjeni, împărţirile succesive, în curs numai de <|ece generaţii, de la Marina Berescu până la Ion Berilă, afi redus partea acestuiă la o lăţime de 6 stânjeni, şi sunt hlize cu mult mai înguste decât acea a lui Ion Berilă. Vom întreba acum pe acei cari cred că răzeşii de astăzi sunt urmaşii unor colonii de ţărani proprietari stabilite de vechii Domni: Oare la ce lăţime ar fi redusă astăzi partea lui Ion Berilă dacă Marina Berescu în loc de a fi singură proprietară a întreg hotarului Boşoteniî, ar fi făcut parte dintr’o colonie de douăzeci proprietari ţărani şi ar fi posedat prin urmare numai 45 stânjeni ?
Parcelele ar fi reduse la o lăţime atât de minimă în cât pe ele n’ar putea exista nici casă, nici măcar nu s’ar pută întoarce plugul!
Şi în caşul de faţă împrejurările afi fost defavorabile îmbucăţirei, căci hotarul Boşo-tenilor este destul de întins, şi proprietarul primitiv Marina Berescu a avut numai trei copii.
Prin urmare, chiar faptul că răzeşii actuali sunt nişte mici proprietari carî-jî cultivă ei singuri pămînturile, este o dovadă că strămoşii lor, proprietari primitivi a a-celor sate, n’afi putut să facă parte dintr’o
192
DESPRE CLASELE AGRICOLE IN MOLDOVA
colonie de cultivatori cărora vechii Domni hărăzise acele hotare. Căci, în acest cas, în urma împărţirilor succesive în curs de atâtea generaţiuni, parcela fie-căruî răzeş de astăzi ar fi redusă la o întindere care adesea nu s’ar pute măsura de cât cu ajutorul vernieruluî sau a catetometruluî.
*
O idee greşită care are curs la noi este că immobilele donate sau întărite de vechii Domni eraii foarte întinse.
Noi ne-am convins că hotarele satelor din vechime, departe de a cuprinde întin-
DESPRE'CLASELE AGRICOLE ÎN MOLDOVA
193
deri marî, iiu cuprindeau în de obşte de cât o întindere care astă-^î de abia s’ar califica de moşie de mijloc, şi n’ar trece peste câteva sute de fălci.
Marile domenii cari le vedem existând astăzi sunt compuse după chipul Fântâne-lelor de un număr oare-care de silişti sau trupuri car! în vechime erau posedate de osebiţi proprietari în virtutea unor acte cu totul deosebite.
Precum am văclut, moşia Fântânelele de o întindere totală de 8000 fălci, este compusă din două zeci de trupuri de moşii.
Moşia Darabanii din judeţul Dorohoi, a-vend o întindere totală de 7184 fălci se compune din nouă moşii deosebite : Darabanii, Ciorbenii, Podraga, Pustiu, Lozeniî, Corneştiî, Georgeştii, Voicăuţii, Mi dinţii.
Moşia Deleniî, din judeţul Botoşanii, a-vend o întindere totală de 11.000 fălci se compune din un-spre-dece trupuri deosebite: Deleniî, Ruşii, Heleşteu Strîmba, Păşcaniî, Ozăneştii, Slobozia, Singeap, Porcovacii, Bo-jica, Maxut, Marginea.
Moşia Păşcaniî, din judeţul Suceava, cu o întindere totală de 7750 fălci, se compune din două-spre-(|ece trupuri deosebite: Paşcanii, Conţeştii, Valea-Sacă, Topilele, Boş-tineii, Gâsteştii, Sodomeniî, Brăteştii, Vatra, Fântânelele, Lunca, Blăgeştii.
Moşia Slobozia Zorleniî, din judeţul Tu-tova, cu o întindere totală de 4969 fălci, se compune din opt trupuri deosebite: Slobozia, Bujoreniî, Zorleniî, Borăştii, Grijaloviî, Negoieştiî, Bacşineştii, Bălăcenii.
Moşia Iepurenii, din judeţul Tutova, a-vănd o întindere de 4002 fălci, se compune din <|ece trupuri deosebite: Epurenii, Ciocăneşti!, Valea Moaşteî, Horgeştii, Valea Pietroasa, Puţulenii, Valea Braţului, Bursucii, Solomonei şi Şoldani. O
Se mai poate constata că întinderea posesiunilor teritoriale aflătoare în una din văile principale a ţărei, adică: pe Şiret, Prut, Nistru, Moldova, Suceava, Bistriţa etc. erau cele mai mici. De venea ti mai întinse pe podişurile şi dealurile cari despart aceste văi, şi la munte cuprindeaii mai tot-d’auna întinderi marî, de mii de fălci.
Iată o dovadă că chiar la începuturile Domniei moldovene văile principale ale ţărei
i) Archiva Creditului funciar rural.
aveau o populaţiune deasă, de oare-ce proprietatea era foarte divisată pe acele văi, şi că numai la munte populaţiunea era mai rară, fiind-că numai acolo găsim proprietăţi de o întindere mare: latifundia. în complexul Fântânele, trupurile Birăeştiî, Păstră-veştiî, Hălăseni, Băşenî, Mănăileşti, situate pe malul Bistriţei, sunt cu mult mai miei de cât cele-lalte cari sunt mai departe de vale.
Este evident că cu cât hotarele acelor sate au fost mai mici, cu atât mai repede, în urma divisiunilor succesive, s’a operat transformaţiunea lor în proprietăţi parcelare din ce în ce mai mici.
La început proprietarul satului, precum vom constata într’un studiu viitor, să folosea de dijma tuturor fructelor produse de ţăranii stabiliţi în sat, precum şi de venitul morilor şi a crîşmelor. Fiii şi nepoţii lui exploatau părţile lor într’acelaşî mod; însă după o curgere de timp mai mare sau mai mică, în urma împărţirilor repetate, nu mai rămânea pe partea fie-cărui decât un număr cu totul neînsemnat de ţărani, poate doi saii trei. Atunci venitul din dijma produsă de acei doi sau trei ţărani, măcinatul pâneî lor la moara stăpânului şi venitul crâşmei alcătueah o sumă cu totul neînsemnată. Proprietarul a cărui părinţi nu fusese cu mult mai bogaţi de cât el şi care se ţerănise prin traiul în mijlocul sătenilor şi sub povara greutăţilor materiale, văzând că ţăranii supuşi lui scoteau din pă-mînturile lor de (^ece ori cât ei dedeau lui, era împins de împrejurări să gonească din sat pe acei supuşi ai lui şi să se apuce singur cu ajutorul unor argaţi de cultura pămîntuluî. Iată cum s’aii format răzeşii (în sensul ce se dă astăzi acestui cuvînt).
După o nouă curgere de timp mai mare saii mai mică, după importanţa proprietăţii, urmaşii primitivi ai proprietarului, deveniţi ţărani-proprietari, vedeau şi ei parcelele lor reduse prin împărţiri noul la întinderi din ce în ce mai mici şi pe care nu se mai puteau hrăni. Să îndeplinea atunci un fel de selecţiune: răzeşii cei săraci vindeau părţile lor celor mai bogaţi şi se duceau să s’aşeze pe vr’o moşie boerească saii mănăstirească. Răzeşii rămaşi în sat urmau cu împărţirile saii cu judecăţile înainte, pînă miseria şi de prea multe ori frauda sau
Revista Nouă. An. II. No. J. — 28,632.
25
194
DESPRE CLASELE AGRICOLE ÎN MOLDOVA
violenţa îî silea să-şi ventjă parcelele unui boier megiaş; şi acel dintr’enşiî cari rămâneau în sat deveneatl supuşii, vecinii sau clăcaşii boierului.
Cu cât hotarul a fost mal mic cu atât mal repede au trecut urmaşii proprietarului primitiv prin aceste trei stadii: proprietari exploatând moşia prin ajutorul sătenilor stabiliţi pe ea, ţărani-proprietari şi în fine ţărani stabiliţi pe moşia altuia.
Pe când răzeşii de pe moşiele mal mici, aflătoare în văile principale, încep a să împuţina de la a doua jumătate a veacului al XVII-lea, răzeşii de la munte, stăpâni pe locuri întinse, rămân neatinşî până la finele veacului trecut; şi astăzi chiar cel mal mulţi răzeşi se găsesc la munte sau prin dealurile cari despart valea Şiretului de valea Prutului.
RADU ROSETTI.