This is a reproduction of a library book that was digitized by Google as part of an ongoing effort to preserve the information in books and make it universally accessible. Google books https://books.google.com librar^ ot tbe mniverettț) of Wtsconstn DigitizS Digitized by Google Digitized by Google PHARMACOPEA ooglc --IO — ALCOL DILUTU. Rp. Alcol concentrata la 150 c. una. suta, volume (100). Să amestecă cu apă distillată trei-^eci și una și jumetate volume (31, 5-) Seu: Alcol de mai sus una sută, gramme (100). Amestecă cu apă distillată 37,-18 gramme. Acesta alcol conține in 100 volume 70 volume de al- col absoluta. Greutatea specifică este 0,892. ALGE SABUR Aloe soccotrina, Aloe lucida. Sucea gummi-resinosa alia mai multor specii de aloe (Asphodilee), crescânde la tropice. Aloe să presentă in fragmente neregulate, lucide, de uă colâre verde-cafenie, la margini diafane, fragile, cu fractura conchioidă; prin frecare să produce uă pulvere galbenă; de uă odâre caracteristică și de un gusta amara , să solvă de tot in alcol și mare parte in apă. ALTHEA NALBA MARE Rădăcină și foi. sc Althaea officinalis L. Familia Malvacee; Plantă vivace să găsesce la noi pe câmpuri cu abondență; se cultivă și in grădini. Rădăcina cată să se culăgă de la uă plantă mai annosă, ea este cylindrică, ramosă, învelită cu un epiderma subțire ' galbena, pe din năuntru albă; uscată; decorticată și tăiată ța infăcișesă niște bucăți albe; ceva tenace, fragile, de nici uă , ia odore, de un gusta mucilaginosa ce-va amara. j k Foile să se adune și să se usuce in timpul inftorirei, sunt j li| i pi ai Digitized by VjOOQle — II — pețiolate, alterne, ovale, cordiforme, sub-lobate, dințate, ne- potrivite tamentose, de uă colore cenușie-verde, mai fără nici uă odore și de un gustă ceva amară mucilagiosă. ALUMENU. ALUMENU CRUDU. Sulfată de alumină și de potassă. Petră acră. Crystalle incolore, octaedrice, de gustă astringentă dul- cișoră, in contactă cu atmosfera este pucin eflorescentă, la căldură degage apă și se transformă intr’uă massă spongio- să; la uă temperatură mal innaltăperde și uăparte din acidul sulfurică. ALUMENU CALCINATU. ALUMENU USTU. P6tră acră arsă Alumenul se calcinesă intr’uă olă de pământă ne smăl- țuită , destul de spaciosă, până când s’a schimbată de tot intr’uă massă uș6ră, spongiosă. Să fie albă, ușoră, friabile, de reacțiune acidă și incetă solubile cu desăverșire in apă. AMMONIACA. GUMMI-RESINA DE AMMONIACU. Dorema Ammoniacum L. Familia Umbelifere; Plantă originară in Persia, dândă un succă gummi-resinos care se intăresce la aeră, să găsesce in comerciu in grăunțe de dif- ferite mărimi, albe-gălbue, ceva lucitore, opace, obicinuită lipite intre elle (ammoniacă in grăunțe) seu in masse com- pacte gălbue ori roșii amestecate cu grăunțe albe, (ammo- niacă in masse), tenace, dure la frigu, intre degete se immoe Digitized by CnOOQle -- 12 --- ceva, de uă odore proprie neplăcută, de un gustă amară grețosă ceva iute. Cella mai bună ammoniacă este acela care vine in gră- unțe isolate; seu in bucăți in care sunt amestecate mai mul- te grăunțe albe-galbene. Prin geră se reduce in pulvere care trebue să se curețe de t6te amestecăturile aderente. , AMMONIU ACETICU. ACETATU DE AMMONIACU. Rp. Oxydă de ammoniu hydratată, trei-fteci jrmme (30). neutralisă-’lti cu: Acidă acetică diluată trei-deci și.trei gramme (33). său câtă cere trebuința. Licuidă limpide, incoloră, de tot volatilă și de reacțiune neutră. Una sută părți apă trebue să conție cinci-spre-qlece părți acetată de ammoniacă. Ponderea specifică se fie de 1, 028—1, 033. AMMONIU CHLORHYDRICU. CHLORHYDRATU DE AMMONIACU Chlorurît de ammonin Rp. Chlorhydrată de ammoniacă sublimată crudă cinci- sute gramme (500). Apă distillată ferbinte una mie cinci sute gramme (1,500). Dupe ce s’a disolvată se addaugă: Ammoniacă licuidă duoa-^eci gramme (20). Dupe câte-va <)ile de digerație intr’un vasă bine închisă, se filtrăsă și licuidul se ^vaporesă in baie de nisipă până la us- căciune. • Uă pulvere crystalllnă, albă, la căldură de tot volatilă. Să nu conție producte Empyreumatice. Cu Chlorurul de baryu și cu acidul sulfhydrică să nu producă nici uă tur- bureală. Digitized by Google — 13 — AMMONIU CHLORHYDRICU FERRATU. flOre de sare ammoniacala marțiala. Chlorhydratil de ammoniacii ca Sesqui-chlorurti de ferii. Rp. Chlorhydratil de ammoniacii șese-spre-fyece gramme (16). Apă distillată trel-^ect și duoă gramme (32). Per-chlorură de feră trei gramme (3). Se se disolve in apă distillată și in urmă sg se addauge per-chlorurul de ferii, dupe acea se evaporeasă amestecă- tura intr’uă capsulă de porcelanti pe baie de nisipti, agitân- du-se neincetatti până când se va obține uă massă pulverdsă uscată, de tot solubile in apă distillată și conținând 2,5% ferii seu 4,6. per-chlorură de ferii. AMMOMACU LICUIDU. AMMONIACU CAUSTICU. Oxydu de aînmoniu hydratatd. Licuidii incoloră, de uă odore petrun^Store proprie, de gustă caustică, absolută volatilă. Ponderea specifică este de o, 915. Tratată cu acidul sulfhydrică și chlorurul de baryu sg nu formese nici un precipitată, care ar fi insolubilă in aci- dul chlorhydrică dilută. Una sută părți apă trebue sg conțină 20 părți de ammo- niacă gază. Prin urmare cinci gramme se neutralisă cu 198,8. gram- me a soluțiunei alcalimetrice. AMYDONU. AMYDONU DE GRÂU. Scrob61ă. Productăallă grâului. Triticum Sativum, L. familia grami- nee; bucăți irregulare, friabile intr’uă pulvere subțire, albă- Digitized by UiOOQle — 14 — strue inodore și fără gustă , care se des agrege să in apă și in alcol intr’uă pulvere insolubilă, care pusă sub-micro- scopă presintă corpuscule hyaline, orbiculare, rinichiforme, de mărime forte diferită; caracterisată printr’un punctă cen- tral bine pronunciată și prin strate concentrice f6rte fine. Amydonul formesă cu 90 părți apa ferbinte uă cocă mu- cilaginosă. care se coloresă la addăogire de lodă in albas- tru-viollet. AMYGDALE AMARE. Semințelunguețe alle arborelui Amygdalus communus L. varietate amare din familia Rosacee amygdalee; cresce in Europa meridionale și la noi. Elle sunt acoperite pe din afară cu uă peliță galbenă-cafe- nie, pe din năuntru albe, de un gustă amară. Sfi se respingă celle care vor avea pe din năuntru pete galbene. AMYGDALE DULCI. Semențele arborelui Amygdalus communis L. familia Ro- sacee amygdalee; suntsemențe turtite acoperite de uă mem- brană galbenă-cafeniă, in năuntru albe, de un gustă dulci- șoră. Să se respingă celle râncede și care au pete galbene. ANISU. A N A S O N U. Fructă de anasonfl. Semințe de anasc-nu. Fructă de la Pimpinella Anisum , Familia Umbeliferee; plantă anuală originară din Orient, să cultivă in Europa; semințele sunt mici ovate său ceva rotunde, pubescente, ver^i, de uă od6re petrun^ătore, de un gustă dulce aro- matică ințepatoră, in lungul lor presintă dungi. Digitized by Google — i5 — ANISU STELATU. ANASONU STELATU. Ba di ana. Fructă de la Illicium Anisatum L. Familia Magnoliacee, de la un arbore din China orientală și din insulile Philipene. Fructul este compusă de 6-8 b6be, intr’uă capsulă in forma unei stele, ceva turtite, coriacee, pe din afară sbâr- cite, pe din năuntru netede, de col6re galbenă-cafenie seu ferruginosă, uni-loculare, marginea superidră dechiscentă; semențele ovate sunt inchise, pucin turtite, pe amânduoă părțile obtuse cafenii, lucitâre; de uă odore plăcută carac- teristică. ANGELICA. RĂDĂCINĂ DE ANGELICA. Angelica Archangelica L. Familia Umbelifere; plantă bi-anuală, cresce mai cu sdmă in Europa Septentrională, să cultivă prin grădini; rădăcina este uă rhizamă fusiformă, grosă, de 8 centimetre lungime, sbârcită avend pe lângă dânsa mai multe radicule, mici, lungi, împletite, de grosimea unui condeiu de scrisă, pe din afară negre-cafenii, pe din năuntru albiciose, de od6re propriă forte tare, plăcută aro- matică, de un gustă mai intăiu plăcută aromatică și dulce, dupe aceea ceva iute și amară. Spintecată in lungime a- rată nisce canale strimte care conține uă gummi-resină gălbue. Să se conserve in vase inchise. sg nu se confunde cu An- gelica Sylvestris care este de od6re și gustă mai slabă. ' APA COMMUNA. Să se filtrese, să nu aibă ver un gustă neplăcută. APA DE AMYGDALE AMARE CONCENTRATA. Rp. Amygdale amare una mie gramme (i ooo). Pise^ă și prin storcere repetată depărtesă oleul; turta săr Digitized by CnOOQle — 16 — pulverisă și sg împarte in duoă-spre-qlece părți, din care una spre-qlece să pune intr’un apparată de distillațiune in care se află: Apă ferbinte #ece mii gramme (10,000). Dupe ferbere de câte-va minute se estrage de la focă și să lase a se răci. Dupe răcire se a Idaogă și a două-spre- 4ecea parte din turtă, se macerează duoă-țlecl și patru ore și se distillă duoe mii gramme (2,000,). Licuidul să fie pucin lăptosă, de odore caracteristică, de gustă ințepătoră, prea pucin dulceagă. Se conțină una mie părți 0,6. acidă cyanhydrică. Cinci-deci gramme apă de amygdale va produce 0,15 centigramme cyanură de argintă. Sfe se conserve in sticle mici negre, pline, bine închise, la locuri obscure și răcorose. APA DE AMYGDALE AMARE DILUTA. Rp. Apă de amygdale amare concentrată duoe-Qeci și cinci gramme (25). Apă distillată două sute șepte-^eci și cinci gramme (275). Se se facă de câte ort cere trebuința (extempore). APA DE CALCE. Rp. Oxydă de calciu prospătă calcinată una sută gramme (ioo). . . . . Se stropesc e intr'un vasă de pămăntă cu pucină apă, până când a devenită pulvere; dupe acesta se addaugă: Apă Commună Qece kilogramme (10). Se amestecă bine și se conservă in sticle bine închise, a- gitându-se din timpă in timpă. Licuidă limpede care prin ferbere trebue să devie turbure APA DE CASSIA SIMPLA. apa’de scorțișora. Rp. Cortice de cassia două sute gramme (20). Digitized by Google — i7 — Apă commună patru mii gramme (4,000). dupe uădigestie de 12 ore se distillă duoă miigramme (2,000). Este pucin turbure la începută, in urmă se limpezește. APA DE CASSIA SPIRTOSA APA DE SCORȚIȘdRA SPIRTOSA. Rp. Cortice de cassiă duoă sute gramme (200). Apă commună patru mii gramme (4,000). Alcol de 7oo/° duoă sute dnd~^.edgramme (250). Dupe 12 ore de digestie se distillă una mie gramme (1,000). APA DE CHAMOMILLA. APA DE ROMANIȚA Apă de mușețeii!. Rp. Flori de chamomilla duoă mii gramme (2,000). Apă commună șese mii gramme (6,000). S6 se distille duoă mii gramme (2,000). Său dintr’un apparată cu vapori, să introduce vapori di- recta in vesica de distillație in care se află celle duoă mii gramme de flori de Chamomillă, primindu-se in refrigera- toriu duoă mii gramme de apă, care trebue să fie turbure, pucin opalină albăstrue. Pentru dispensațiune să se diluese una parte cu trei părți apă. APA DE FOENICULU. Rp. Fructe de foeniculU una sută gramme (100). Apă commună patru mii gramme (4,000). Dupe 12 ore de macerație se distillă duoă miigramme (2,000). Să nu se conserve in locuri prea răcor6se, ci la tempe- ratură moderată. APA DE FLORI DE PORTOGALE Apă de flori. ProductO allttFranciei de suda, de unde se importă ca apă 2 Digitized by ooQle — 35 — Extractul se usucă pe frunzele acestui arbore, pe care se aducfl in comerciu. Este uă substanță negră-brună, apropiindu-se de facia ficatului, ponderdsă, sfărâmată arată fractură conchioidă, lu- strâsă, compactă, câte uă-dată cu bășici netransparente; pul- verisat este de faciă brună cenușie, solubil in apă ferbinte, dând uă soluțiune roșie-brună, de reacțiune pucin acidă, forte astringentă, de gustă pucin dulcișoră. Solubil in alcol și tratată cu soluțiuni de feră dă preci- pitate ver^i-măslinii. Partea nesolubilă arată sub microscopă fragmente din plantă, și crystalle de exalată de calce. CENTAURA CENTAURA MICA E r b a floridă de centaură. Erythraea Centaurium L. Familia Gentianee. Planta in- digenă, foile ei sunt opuse intr’uă tige angulosă care devine răm6să spre sus, foile mai de jos sunt ovale, bonte, celle mai de sus lunguețe, forte intregi, netede și de un verde fru- mosă ; florile sunt roșcate și dispuse in verfuri fasciculate la estremitatea rămuriloră. T6tă planta este fără odâre și fdrte amară. CERA ALBA Substanța dobândită prin albirea cerei galbene, fragilă, prin căldura mânei se imm6e, pucin lunecosă, încălzită in apă la uă temperatură de 63 până la 64° c. se topesce fără a da ver uă spumă sdu sedimentă. Ponderea sa specifică este de o, 968. Cera falsificată eu paraffină se topesce cu câte-va grade mai jos, precum și ponderea sa specifică este mai mică. Cera tratată cu alcol de o, 955 (38%) când nu se afun- dă și se topesce la 6i° c. și mai jos, este considerată ca pro- ductă falsificată cu paraffină. Digitized by Google • — 36 — Falsificarea cu stearină se arată prin emulsiunea compactă care se obține dacă se tratăsă acestă cără rasă cu ammo- niaca. . CERA GALBENA Producții din fagurile albinelorO a cărui sfărâmătură este granulosă, încălzită in mână respândesce odore de miere, la temperatură de 60 până la 62° c. să topesce. Celle-alte caractere sunt analâge cu căra albă. CERATU DE CETACEU EMPLASTRU DE SPERMACETU Rp. Ceră albă. Spermaceta. Oleu de amygdale dulci, din fie-care câte una sută gram- me (100). S6 topesca la uă temperatură moderată și dupe colatură, să târnă in capsule de chartie. Să fie alba dar nici de cum rânceda. CHAMOMILLA VULGARA MUSETELU, ROMANIȚA. Matricaria chamomilla L. Familia Compositee, plantă a- nuală fârte respândită la noi, florile sunt radiate, terminale, cu codițe vergate, nude, uniflori, sub-paniculate, radiate, a- vend un caliciu strânsa imbricata, receptaculul este nuda și conica, florile discului sunt galbine, eră alle rației sunt albe, reflexe, de uă odâre proprie, de un gusta amara aromatica, sg se culegă indată dupe ce se desvoltă. CHELIDON ERBA DE CHELIDON - Rostopastu Chelidonum majus L. Familia Papaveracee, Planta vivace, Digitized by VjOOQle — 37 — indigenă, se găsesce adesea la locuri molosdse și pe la gar- duri, erba este sub-floridă, portă flori alterne, pețiolate, pi- natifide, cu lobule b6nte, crenate-incise, d’asupra netede, dedesubtO cu părți mole, de uă colore galbenă-verde, când sunt recente exhală uă odore tare și dă un succti galbenii lăptos ti, iute și amarii. Să se culegă când incepe să inflorăscă. • CHINA CORTICE DE CHINA 1. Cortice de China Calysaia Din Cinchona Calysaia. Weddell, Familia Rubiacee. Ar- bore cultivata in Boliviă, Peru de sudti și actualmente in In- dia orientală. Corticele acestui arbore, este de formă plană, de grosime de 2 centimetre, de colâre roșie-brună; tăiatti transversal ellti presintăin parenchymul seu nisce cellule ra- diate, facia esternă a corticelui arată nisce fundături super- ficiale, plane, conchioide cu mărgini netede și acoperite mai adesea-ori cu nisce solsi când de colore închisă când mai deschisă și duri, fractura corticelui este uniformă, scurtă, țen- derosă; surfacia ei interioră plană și cellulele corticelui pucin lucitore. Odorea ca a argăseli, gusta forte amara și a- stringent, acesta se aplică mai cu semă la corticele de chină fără epiderma. II. CORTICE DE CHINA BRUNA SEU GR1SA. Cortice de China Pernviana. China Spaniolă Cinchona micranta. RuizetPav. Cinchona Uritusinga și ma- crocalex, Cinchona condaminea și alte specii de cinchonă, care se cultivă la Peru și Ecuator. Familia Rubiacee. Se in- trebuințeză corticele de la ramurile mai tinere, sub numire de Huoanuco și Loxa. Corticele mai tinere sunt tubuliforme, in genere cu un as- pecte de china cucuvera insă ceva mai grâsă. Digitized by C.OOQIC - 38- Să presintă in formă de tubi seu semitubi, de lărgime de 3 până la 4 centirpmetre și de grosime de 2 până la 3 milli- metre, câte uă-dată sunt lunguețe plane și dure, pe din afară cii nisce crepături transversale, sbârcituri longitudinale gro- se, de colore brună-cenușie seu galbenă ca cassia seu roșie- brună, fractura este scurtă și țen^ările sunt subțiri. Odorea caracteristică pucin aromatică, gustul amară pucin astrin- gent. III. CORTICILE DE CHINA ROȘIE. Cinchona succirubra Arboră aclimatisată la ecuatoră și cultivată in India ori- entală. Rubiacee. Fragmente plane său canaliforme, grose de 2 centimetre, acoperite cu nisce negi închiși seu roșii- bruni oviformi. Corticele de sub-sc6rță este încrețită plu- tosă, fibrosă, fibrele grâse roșii-brune, cu fractura țendero- să fină, la tăetura transversală se vede cellule in paren- chymă radiate, gustul este fârte amară astringentă, dar nu ne plăcută. Corticele de chină roșie să nu se confunde cu cea fibrosă de colore roșiă-portogalie, care este china ru- biginosa. Corticile varietăților de chină arătate până acum, trebue să conțină din alcaloidele lor respective, dupe methâda mai jos arătată, in una sută părți: I. China roșie 2, 5 părți. II. China regie 2 « III. China brună 1. « Din corticele de china regală seu roșie pulverisată 2o gram- me eră din china brună 40 gramme se amestică bine și li se adaugă 5 până la 10 gramme oxydă de calciu, care a fostă mai intâiă hydratată cu apă in cuantitate dublă. La acestă mixiune bine uscată la căldură moderată se a- daugă 10 volume de alcol de 90% și se estrage prin ferbere. Digitized by VjOOQle — 39 — Cu residiul se repetdsă de duoă ori procedura de mai sus. T6te licuidele reunite se acidulesă cu pucin acida sulfu- rica diluta și dupe filtrațiune se destillesă alcolul, pe când remășița licuidă din retorta, se evaporesăinbaie de apă până la un ore care voluma mai micii. Dupe 5 până la 6 ore se filtresă aceste licuide acide, filtru se edulcesă, pe când li- cuidului obținută ’i se adaugă atâta leșie de sodă, câtă cere trebuința pentru precipitațiune complectă. Precipitatul se adună pe un filtru care trebue se fie mai nainte cântărită și dupe ce s’a edulcată bine s6 se usuce. Ponderea s6 fie aprope de o, 6. din corticea de chină roșie și din celle-alte specii cella pucin o, 5. CHINA NODOSA Rădăcina dela Smilax china. L. Familia Asparaginee, co- păcel care cresce in Asia orientală, China și laponia. Este geniculată, ghebosă, cam turtită, ponderosa, lungă de 10 până la 20 centimetre, grdsă de 3 până la 6 centimetre, invelită cu cojă subțire, caffeniă-roșcată sub care se găsesce un parenchymă, de uă coldre albă-roșcată seu cafenie, de structură mai mult seu mai pucin porosă, fără odore și de un gusta făinosa cam dulce. . CHININA CHININUL Oxydu hydratu de chinina Uă substanță albă de structură crystallină ne pronunciată, de gusta fârte amara, se topesce la 1200 c; solubilă ih 100 părți apă rece și in tote proporțiunile in alcol de 9o°/o, in 6° părți de ether, in 2 părți chioroformiu și in 200 părți gly- cerina. Unei soluțiuni de chinină in apă de chlora când ’i se addaugă ammoniacu picătură cu picătură, se obține un pre- ♦ cipitata și uă colorațiune verde, care se disolvă in prisosul ammoniacului. Digitized by Google — 40 — f CHININA BISULFURICA BISULFATU DE CHININA . Rp. Chinină sulfurică duoa-lțeci gramme (20). Acidă sulfurică dilută patru-spre-^ece gramme (14). | Apă destilată duoă sute gramme (200). Să pune intr’uă capsulă de porcelanO și se evaporesă. Crystalle prismatice rectangulare, transparente, se topescă la temperatură de 1200 c. solubile in 14 părți apălai3° c. eflorescibile, de gustă amară și nu acidă. \ CHININA CHLORHYDRICA ( • CHLORHYDRATU DE CHININA Rp. Chinină sulfurică patru-^eci gramme (40). Se solvă in : Apă caldă una mie cinci sute gramme (1,500). La acăstă soluție se addaugă : Chlorură de baryu un-spre~^ece gramme (11). Solvată in: Apă distillată trei-^eci gramme (30). Pentru depunerea sulfatului de barytă, se pune la căldură moderată și se filtră, filtru sg se spele și licuidele obținute să evaporesă intr’uă capsulă de porcelană la uăcăldură care nu trece peste 400 c. Dupe un ore care interval se întrerupe evaporațiuuea pentru a se înlesni crystallisația. Pentru purificație crystallele trebue recrystallisate. Crystallele încălzite pe placă de platină, arde fără remășiță. Soluțiunea aposă tratată cu ammoniacă se precipiță albă și tratându-se cu etheră, alcol seu chloroformiu trebue să dispară. Tratat cu acidul sulfurică să nu se obțină nici uă colorațiune. CHINICA SULFURICA SULF ATU DE CHININA Crystalle aciforme, forte fragile și moi, lucitore ca măta- Digitized by Google — 41 — sea, de gustă amară fârte pronunciatO, eflorescibile la atmos- feră uscată și la temperatură moderată, solubile in 740 părți apă rece, in 30 părți apă ferbinte și in 60 părți alcol de 9o°/0. Jumătate grammă de chinină sulfurică pusă intr’uă epru- vetă și amestecată cu : Ether cinci gramme (5). la care s’a addăogată mai nainte: Ammoniacă un gr aminti și cinci-țeci centigramme (1, 50). Trebue să se împartă dupe agitare in duoă strate limpede, unul etherică și cellă-altă aposă. Tratată cu acidul să nu se obție nici uă coldre. încălzită pe capsula de platină, să ardă fără a lăsa ver un residiu. CHLORAL HYDRATU Substanță albă crystallină, aciformă, care se topesce la 56° c. și ferbe la 1450 c. de un gustă penetrant desagreabil. De greutate specifică 1,502 Pusă pe chârtie de filtru o t face transparentă; tratată cu acidul azotică să obține pro- ducte de trichlorur aldheidă, trichlorur aceton; tratată cu potassă caustică se transformă in formiată de potassă și chlo- roformiu. CHLOROFORMIU CHLORURU DE FORMYL * Licuidă limpede, incoloră, pusă pe mână se evaporesă fără a respândi odore de oleu empyreumatică și de fer- mentol, dupe agitațiune cu apă distillată, chloroformiu să nu dea nici uă reacțiune acidă. Ponderea specifică este 1,49 până la 1, 50. Punctul fer- berei este la 63, 05. tratată cu acidul sulfurică pură cată să dea uă micțiune incoloră, evaporată pe baie de apă la 64° c, cată se distille fără residiu. * Acestă preparată se conservă in sticle bine închise și la locuri cari nu sunt espuse raatr«-^eci gramme (40). Carbonată de potassă ună grammă (1). Pulvere de salvia duoă,-freci gramme (20). Oleu de cuișâre ună grammu (i). ' Amestecă. PULVERE DE IPECACUANHA CU OPIU PULVEREA LUI DOWER Rp. Pulvere de rădăcină de Ipecacuanha frece gramme (10). Pulvere de opiu pură frece gramme (10). Sacchară albă pulverisată optu-freci gramme (80). Amestecă bine prin frecare. PULVERE GAZOGENE COMPUSE PULVERE AEROPHOREALE LUI SElDLlTZ » Rp. Tartrată de potassă și de sodă in pulvere frece gratia me (10). Digitized by VjOOQle — 119 — Bicarbonată de sodă in pulvere trei gramme (3). Amestecă și dă in chartie albastră Rp. Acido tartarică in pulvere trei gramme (3). Dă in chartie albă. PULVERE GAZOGENE SIMPLE PULVERE AEROPHORE SIMPLE Rp. BicarbonatO de sodă in pulvere duoă gramme (2). Dă in chârtiă vânătă. Rp. AcidO tartarică pulverisattt un grammU și cinci-fyeci eca- tigramme (1,050) Dă in chartie albă. QUASSIA AMARA I-itt. CORTICEA DE QUASSIA Corticea de la Quassia amara L. Familia Simarubee, ar- bore din America tropicale; se află in comerciu in bucăți mici, pe din afară netede, de colore cenușie, pe din ântru gal- benă-brună, de gustă f6rte amară. Il-a. LEMNUL DE QUASSIA Să găsesce in surcele de differite mărimi și grosimi; este fibrosă, tenace, ușurel, gălbuiu, de gustă f6rte amară. , QUERCUS CORTICEA DE STEJARU Corticea de la Quercus robur L. Familia Cupuliferee, ar- bore indigenă. RATANHIA RĂDĂCINĂ DE RATANHIA Rădăcină de Crameria triandria L. Familia Polygalee; Digitized by CiOOQle -- 120--- frutice al Americei meridionale, este lemnâsă, remurâsă, cu ramurile cylindrice fârte lungi, de la i până la 3 centimetre de grâsă, se termină in radicule fine; supt epidermul ei roș- cată cafeniu se află uă cortice grosciâră, roșie-violletă, de un gustă forte astringentă și amară. RESINA DE IALAPA Resină estrasă din tubere de lalapa. Să fie de colâre ca- fenie-gălbuie, cu fractura lucitâre, conchioidă, de gustă iute, de odârea grețâsăarădăcinei de lalapa, solubile cu desăvâr- șire in alcol, puțin solubile in etheră , insolubile in oleu de terebinthină. RHE U RĂDĂCINĂ DE REVENTU Rădăcină de rheă. Rădăcina de la Rheum palmatum L. Familia Polyganee, plantă vivace originară din China. Rădăcina care se găsesce in commerciu in bucăți decor- ticate, de formă și mărime differită, compacte, ponderâse, fragile, pe din afară de colâre șoiranie palidă, cu dungi albe și roșcate, vărgată ca nucșâra, de uă odâre proprie ceva a- romatică, de gustă propriă amăriciosă și astringentă. ROOB DE SOCU ROOB SAMBUCI Rp. Bâbe de socă recente cât vocsci Să se fărbă in clocote până se spargă bâbele, dupe acea să se stârcă prin pressă. Succulă strecurată să se evaporese pe uă baie de apă până la consistența de estractă mai groscioră și dupe acesta să-’i-se addauge Sacchară albă uă a «Jecea parte din greutatea succului in- spisată, și agitându-se să se evaporese până la consistența de roob. ' Digitized by VjOoqIc — 121 --- ROSE PETALE DE ROSE Petalele de la Roșa gallica și damascena L. Familia Ro- sacee, frutice allă Europei australe, se cultivă și la noi. Pe- talele sunt ovate-cordiforme ; pe când sunt recente au uă odâre plăcută, de colâre roșiă-inchisă, de gustă cam astrin- gentă și amăriciosă. ; * Se se culegă înaintea desfacerii de totOși dupe ce se voră curăța de caliciu, stamine etc, să se usuce repede la umbră. ROSMARIN ANTHOS. Rosmarinus officinalis L. Familia Labiatee, fructice care cresce și se cultivă in Europa meridională. Foile stati pe un trunchiuleță rămurosă și pe rămurile o- puse, tetragâne, cu pără mică, sunt opuse, peciolate scurtă, liniare-lanciolate, pe margine îndoite, d’asupra saturată venji, pe dedesupt albiciâse și tomentâse, de odâre pătrun^Stâre aromatică, de gustă caldă, iute și camphoraceu. R U T H A Rutha graveolens, L. Familia Ruthacee, frutice allă Euro- pei meridionale, la noi se cultivă in grădini. Are un trunchiuleță netedă, cenușiă-roșu, lemnosă, susă herbaceu, cu foile spre susă decompuse, de colore cenușie- verde, peciolate, cylindrice, spre susă pugin canaliculate, cu foliole lunguețe, bonte, întregi seu pe mărgini măruntă cres- tate; foliola marginală este mai lată și lungueță, de odâre tare, proprie, de gustă iute, amară și aromatică. SABADILLA FRUCTU DE SABADILLA Fructul de la Veiatrum officinale Schlech, Schoeiiocalon Digitized by Google -- 122 -- officinale, Agre, Familia Melanthacee, plantă originală din Mexicti. Este uă capsulă ovoidă, de lungime aprâpe de duoă-spre- ^ece millimetre, având0 aspectul unei semințe de or54 — Apă destillată trei gramme (3). Glycerina pură trd-^eci gramme (30). Tritureasă amydonulu cu apă, apoi addaogă glycerină; după aceea incăldesce sub continue agitațiune până va da uă> massă gelatinosă și diaphană. UNGUENTU DE MERCURIU DUBLU POMADA MERCURIALA FORTE Rp. Mercur0 via una sută gramme (100). Oleu de cacao, Untură de porcC, din fie-care câte ănci-^ed gramme (50). Freacă-le intr’un mortariu de porcelan până câad mercu- riulo va fi divisatu perfecta. Ss se conserve in vase de sticlă seu de porcelanO. UNGUENTU DE MERCURIU SIMPLU UNGUENTU HYDRARGYRIU CINEREU Pomadă neapolitană Rp. MercurU vitt tra sute gramme (300). Unguentu de hydrargyriu cinerett vechia dnci^ed gramme (50). Seu de oae duoă sute gramme (200). Untură de porc a patru sute gramme (400). Triturdsă mercuriala cu unguentulU cinereti vechiti până la perfecta divisiune; dupe ac^ea addaogă prin mijlocul tritu- rațiunei seula și untura de porcU, topește și semi-recește; a- poi amestecă bine. S6 fie de colâre albăstrue cenușie; s6 nu se potă distinge globulețele de mercuriu cu ochii. UNGUENTU DE MEZEREU POMADA EPISPASTICA Rp. ExtractU alcolicU de mezereU un grammii (1). Digitized by VjOOQle — 155 — Unguentu simplu trâ-țeci gramme (30) Amestecă bine. UNGUENTU DE POTASSIU JODATU POMADA DE IODURU DE POTASIU Rp. loduru de potassiu patru gramme (4). : Solvă in cea mai mică cuantitate de apă destillată; apoi addaogă: Untură de porcii trd-^ceigramme (30). , Triturăsă spre a obține uă pomadă omogenă. Sfi se prepare de câte ori cere trebuința. UNGUENTU DE POTASSIU JODATU CU JODU POMADA DE JODURU DE POTASSIU JODATA Rp. lodti purii un grammil (1). * loduru de potassin cină gramme (5). Disolvă intr’uă mică cuantitate de apă destillată șiaddaogăr Untură de porcii patru-țeci gramme (40). Tritureasă spre a obține uă pomadă homogenă. UNGUENTU SIMPLU POMADA S1MPLICE Rp. Untură de porcii patru sute gramme (400). Ceară albă una sută gramme (100). Dupe ce se vor topi și se vor strecura s£ se amestece sub- necontenită agitațiune până când se va reci. UNGUENTU STIBIATU POMADA DE TARTARU EMETICU Pomada lui Autenrieth Rp. Potassă stibiată tartarică forte subțire pulverisată cinci gramme (5). Digitized by Google — 156 — Untură de porcă duoă-țed gramme (20). Se amestecă fârte bine intr’un mortariti de porcelană. S6 fie de colâre albă. Se se prepare de câte ori cere trebuința. UNGUENTU TEREBINTHINATU Rp. Terebinthina commună, Unguentu simplu, din fie-care câte una sutăgramme (100). Dupe ce se vor topi la uă căldură moderată, se se stre- câre și se se recâscă sub continuă agitațiune. ( UNTURA DE PORCU Cată se fie spălată bine; dupe aceea se se incăl^âscă pâ- nă va perde tâtă humiditatea. UVA URSI FOI DE STRUGURELE URSULUI Foile de la Arctostaphylus officinalis Wimm. șiGrab: Ar- butus Uva Ursi L. Familia Ericinee; fructice care cresce pe locurile nisipâse ale Europei boreale. Foile simt mici, ovate, scurt peciolate, dure, la basa lor mai înguste, fârte întregi, 'netede, adesea pe la margini cam intârse, de uă colâre verde pe d’asupra, verde palide pe de desupt și cu vinișâre (nervure) cam sbârcite, de odâre debilă, de gustă amară și adstringentă. ■ VALERIANA RĂDĂCINĂ DE ODOLEANA Rădăcina rhizomacee de la Valeriana officinalis L. Fami- lia Valerianee, plantă vivace indigenă. Este mică, scurtă, cam rotundă sâu oblungă, tuberculâsă, împresurată cu radicele capillare, tenace; pe din afară de co- ’ lâre cenușie-cafenie; pe din ântru albă, cam cărnâsă, de o- Digitized by Google — i57 — dâre proprie, de gustă iute, aromaticii șî amarii; cată s& se culdgă pe la locurile muntâse și uscate. Dupe ce se va usca să se conserve in vase închise. VANILLIA Fracții capsulară (silique) de la Epidendran Vanilia L. Familia Orchidee; sub frutice agățătorii care cresce in A- merica meridionale; in Mixică se cultivă. Fructe capsulare de uă lungime de la 18 până la 20 centi- metre, de grosimea unei pene de scrisă mai grâsă, liniare, subțiate la amânduoă căpătîele, in lungul lor elle sunt dungi- te și sepate, la pipăită grase, de lucelă oleosă, de colâre ne- gră-caffenie; presentândă crystalle aciculare de acidă ben- zoică; având in ântru uă pulpă grasă caffenie și semințe for- te mici cam rotunde, negre lucitore, de odâre fârte pătrun- 4&târe proprie, de gustă aromatică plăcută. Să se alâgă siliquele cari sunt mai grosciâre, grase, fârte mirositâre. Să se respingă cele mucede și de gustă acid. S6 se conserve in sticle bine închise. VERATRINA Se presintăsub formă de pulvere albă, crystallină, degustă iritantă ar^ătoră; cea mai mică parte provâcă strănutate; in- solubilă in apă, prea solubilă in alcol și in ether. Acidă sulfurică concentrata uă coloresă mai ântâiă in gal- benă, după aceea in roșu ca sângele și in violletă. VERBASCU FLORI DE LUMINARICA Florile de la Verbaseum thapsus L. Familia Scrophulari- nee, plantă biannuală indigenă, cresce pe Ia locuri inculte. Florile sunt galbene, dispuse in spice mai mult său mai pucin dese la estremitatea superiâră a trunchiului; corola este rotată, manophillă și spintecată in cinci lobi, de odâre rosacee debilă, de gustă mucilaginosă și viscosă. Digitized by LaOOQle — 158 — S6 se culegă in timpuri senine și dupe uscare s6 se con- serve in vase bine închise. VIN AROMATICU Rp. Specii aromatice cinci-fteci gramme (50). VinO roșu vechiti cină sute gramme (500). SpirtO aromaticii cinci-^ed gramme (50). SS se macere intr’un timpii de cinci ^ile, s6 se stârcă și sS se filtrese. Se fie limpede de uă colâre roșie-caffenie. VINU DE CHINA Rp. Cortice de china grisă §ase-$ed gramme (60), Alcol de 7o°/0 una sută duoă-^eci gramme (120). Maceră 24 ore, dupe aceea addaogă: VinO albfl vechifl una mie gramme (1,000). Maceră cinci ^ile, apoi strecâră și filtră. VINU DE CHINA CU BORDEAUX Se prepară ca vinu de cortice de chină grisă. VINU DE CHINA CU MALAGA Se prepară ca vinu de cortice de china grisă. VINU STIBIATU VINU DE ANTIMONIU A LUI HUXHAM Rp. Potassă stibiată tartarică patru-fyed centi-gramme (0,40). VinO de Malaga una sută gramme (100). S6 se disolve și s6 se conserve in vase bine închise. Digitized by Google — 159 — VIOLA TRICOLORA HERBA IACCAE Earba floridă de la Viola tricolora L. Familia Violaree; plantă annuală și bi-annuală, cresce pe câmpuri și se cultivă in grădini. Trunchiulețulă este împrăștiată și triangulară, pârtă nisce foi peciolate, ovate lunguețe, bonte, crestate; florile ei sunt compuse de cinci petale de colâre violetă, albă și galbenă, totă planta are uă odâre erbacee, un gustă cam amară. ZEDOARIA RĂDĂCINĂ DE ZEDOARIA Rădăcina de la Curcuma Zedoaria Rose. Familia Scitami- nee; plantă vivace care cresce in India orientale. Se presintă când in bucăți orbiculare seu hemispherice, când lunguețe sâu disciforme, de uă lungime de la 3 până a 6 centimetre, plane, pe de uă parte convexe, pe de alta sbârcite; ponderâse, pe din afară caffenii deschise, pe din ântru galbene roșcate, cu puncte reșinâse, de odâre pătrun- 4etâre, cam camphoracee, de gustă iute și ceva amară. ZINCU ACETICU ACETATU DE ZINCU Se presintă in lamele crystalline, incolore, fără odâre, de gustă stiptică, prea solubile in apă. ZINCU CHLORATU CHLORUR DE ZINCU Se presintă in masse crystalline, albă, mole, fârte lesne solubilă in apă și in alcolă, difluentă la aeră humedă. Digitized by Google — 158 — S6 se culâgă in timpuri senine și dupe uscare s6 se serve in vase bine inchise. ,e ad- VIN AROMATICII Rp. Specii aromatice dnd-^.ed gramme (50). VmO roșu vechio dnd sute gramme (500' SpirtO aromaticii dnd-fred gramme (5c S6 se macere intr’un timpO de cinci -mațiune, se solvă S6 se filtrese. <1 apă, dă un licuidă Se fie limpede de uă colâre roșie-c? au lasă nici un residifl. aceticti; acâstă soluțiune VINU DE CHT > escesti de ammoniacO Rp. Cortice de china grisă șase Alcol de 7o°/o una sută di Maceră 24 ore, dupe acee' x^LFURICU Vino alba vechio una r Maceră cinci /\ 0.739 0.7423 69 / 0.735 0.7391 Digitized by LjOOQle B. Pentru licuide mai grele ca apa. Grade Baum6 Beck 0 1.000 1.0000 1 1.007 1.0059 2 1.014 1.0119 3 1.022 10118 4 1.029 1.0241 5 1.037 1.0303 6 1.045 1.0366 7 1.053 1.0429 8 1.061 1.0492 9 1.069 1.0559 10 1.077 1.0625 11 1.085 1.0692 12 1.094 1.0759 13 1.023 1.0828 14 1.111 1.0897 15 1.120 1.0968 16 1.129 1.1039 17 1.138 1.1111 18 1.148 1.1184 19 1.157 1.1258 20 1.167 1.1333 21 1.174 1.1409 22 1.186 1.1486 23 1.197 1.1565 24 1.207 111644 25 1.217 1.1724 26 1.128 1.1806 27 1.239 1.1888 28 1.250 1.1972 29 1.261 1.2057 30 1.273 1.2143 31 1.284 1.2230 32 1.296 1.2319 33 1.308 1.2409 34 1.320 1.2500 35 1.333 1.2593 36 1.346 1.2687 37 1,359 1.2782 38 1.373 1.2879 Grade Baum6 Beck 39 1386 1.2977 40 1.400 1.3077 41 1.414 1.3178 42 1.429 1.3281 43 1.443 1.3386 44 1.458 1.3492 45 1.474 1.3600 46 1.489 1.3710 47 1.505 1.3821 48 1.522 1.3934 49 1.538 1.4050 50 1.556 1.4167 51 1.573 1.4286 52 1.591 1.4407 53 j.609 1.4530 54 1.628 1.4655 55 1.647 1.4783 56 1.667 1.4912 57 1.687 1.5044 58 1.707 1.5179 59 1.729 1.5315 60 1.750 1.5454 61 1.772 1.5596 62 1.795 1.5741 63 1.818 1.5888 64 1.842 1.6038 65 1.867 1.6190 66 1.892 1.6346 67 1.918 1.6505 68 1.945 1.6667 69 1.972 1.6832 70 2.000 1.7000 71 r> 1.7172 72 n 1.7347 73 n 1.7526 74 1.7708 75 1.7895 76 » 1.8085 Digitized by LjOOQle TABELA XI ELEMENTELOR CHIMICE CU SYMBOLELE LOR,AEQUI- VALENTUL SI PONDUL ATOMULUI ADOPTAT IN PHARMACOPEA ELEMENTE SEU CORPURI SiMPLE SYMBOLE PONDUL A AEQU1VALKNTULUI A ATOMULUI Aluminiu Al. 13.7 27.4 Argintii Ag. 108. 108. Arsen As. 75.20 75.20 Aurii Au. 197. 197. Bismuthii Bi. 210. 210. Bromu Br. 80. 80. Calciii Ca. 20. 40. Carbonu C. 6.0 12. Choru CI. 35.5 35.5 Cupru Cu. 31.75 63.5 Ferii . Fe, 28.0 56.05 Hydrogenu H. 1. 1. lodu Jo. 127. 127. Magnesiu Mg. 12. 24. Manganu Mu. 27.57 55.14 Mercuru Hg. • 100. 200. Nitrogenii Az. (N.) 14. 14. Oxygenii 0. 8. 16. Phosphoru Ph, 31. 31. Platina PI. 98.7 197.4 Plumbu Pb. 103.5 207. Potassiu. K. 39.14 39.14 Sodiu Na. 23. 23. Stanniu Sn. 95. 118. Stibiii Sb. 122. 122. Sulfu S. 16. 32. Zincu Zn. 32.5 65. Digitized by VjOOQle TABELA XII ARETATOARE DE DoSELE MAXIMALE PENTRU ADULTI ALE MEDICAMENTELOR NUMITE EROICE Numirea medicamentelor Dosa maximală pentru una dată Quantitatea cea maî mare ce se p6te în- trebuința în 24 ore Acidu arsenicos 1/î centigrammu 2 centigramme „ hydrocyanic ( intr’unvehicul( 1 picătură 4 picăturî Aconitina 5 milligramme 3 centigramme Ether 20 picături 4 gramme Amygdalina pura 5 centigramme 10 centigramme Atropină puia 1 millîgrammu 3 milligramme Cantharide pilveris. 5 centigramme 25 centigramme Colocynthe pilveris. 10 centigramme 75 centigramme Digitalina pira 3 milligramme 1 centigrammu Extract de iconit 1 centigrammu 6^ centigramme n de Jellandonă 1 centigrammu 3p centigramme w „ /olocynthe 20 centigramme 25 centigramme „ nayosciamu 3 centigramme 1 grammu n ^uce vomice 2 centigramme 20-35 centigramme „ °Piu 5 centigramme 20-35 centigramme „ , sec. cornută 20 centigramme 1 grammu Fol debUadonna pul- veris^- 10 centigramme 75 cent, in infusiune Fol d< digitala 25-30 centigram. 1-1x/2-3 gramme stramoniu 20 centigramme 1 grammu Gun^i resina Gutta 10 centigramme 75 centigramme Hy^argyr bi-chlorur 3 centigramme 10 centigramme de bi-jodur de 2-3 centigramme 5-10 centigramme a chior ur de (ca- lomel) 1 grammu 2 gramme „ jodur de 6-10 centigramme 25 centigramme Jorphiu pur 3 centigramme 12 centigramme „ acetic 3 centigramme 12 centigramme „ chlorhydricu 2 centigramme 12 centigramme Jleu de croton intr’-( un vechicolu ( 1-2 picături 4 picături Digitized by CjOoqIc Numirea Medicamentelor Dosa maximală pentru una dată Quantitatea cea mai mare ce se pdte în- trebuința în 24 ore. Oleu etheric de sinape Opiu pur Phosphor Rădăcină de lalapa Resină de lalapa Secară cornută I Soluția arsenicală ( (Fowler) ( Soluția tartar stibiatu Strychnina pura acetica „ sulfurica Tinctura de aconitu # „belladonna „ „ cantharide „ „ colocinthă « „ digital al- coholică Tinctura de „ etherea w „ nuce vo- mice Tinctura de opiu cro- cată Tinctura de opiu sim- plă Veratrina Vin de colchicu 2 centigramme 10 centigramme 8 milligramme 2 gramme 30 centigramme 75 centigramme 15 picături 20 centigramme 5 milligramme 5 milligramme 5 milligramme 1 grammu 75 centigramme 50 centigramme 1 grammu 25 centigramme 12 centigramme 50 centigramme 15 centigramme 15 centigramme 1 centigrammu 1-50 centigramme 10 centigramme 30 centigramme 10 centigramme 4 grăsime 1 granmu 3 gramme 25 picături 75 centigramme 5 centigramme 5 centigramme 5 centigramme 4 gramme 1 irammu t 1-25 centigramme 4 jamme 4 gkmme 2 gr^nme 4 graime 4 gramne 4 gramifc 3 centigkmme 5 gramm\ \ Digitized by Google TABELLA XIII ARATATOARE ANTIDOTELE PRINCIPALE IN CONTRA IN- TOXICATIUNILORU ACUTE CELLOR MAI FRECVENTE. Substanța toxică. Acidul carbolic (phenylic).— Acidul carbonic.— Acidul cyanhydric.— Acidele minerale.— Acidul oxalicu.— Ammoniac.— Antimoniu (și preparatele de an- timoniu).— Arsen (și preparațiunile de arsen). Azotatul de oxyd de argint,— Brom.— Calce.— Cantharide.— Chior (gaz de), Chlorur de calce. Chrom (și preparatele de chrom). Ciuperci.— Cuprul (sărurile de cupru.)— Cyanur de potassiu.— Antidotul. Tanninu. Aer curat, respirațiune arti- ficială, fricțiuni, spălătură cu apă rece.— Calce hypochlorită, compres- se cu apă rece, sinapisme.— Magnesia calcinată cu apă. Lapte de calce dilutu. Soluțiune de acid tartric. Soluțiune apdsă de acid tan- nic. Feru oxydat hydratatu licuid și magnesia calcinată în apă. Chlorurul de sodiu. Magnesia calcinată în apă. Syropu simplu, sulfat de mag- nesie. Vomitive (Ipecacuanha). . Inspirațiune prin burete u- datu cu ammoniac și alcohol. Syropu simplu cu alcohol. Vomitive, apă chlorată. Rp. Pulvere de fer șapte părți udată cu apă, fr6că-o și addaogă frecând neincetatu pucină apă și pulvere de sulfur sublimat pur patru părți. * Amestecă. Rp. Calce hypo-chlorită cinci gramme. Acid chlorhydric conc. pur. un gramm. Apă destillată una sută nuoă- deci și patru gramme. Amestecă. Digitized by VjOOQle Substanța toxici. Antidotul. Gaz luminatoriu și alte gaze irres- pir abile.— Respirațiune artificială în aer curat, iuspirațiune a vaporilor de alcohol, fricțiuni cu ape rece. Iod (și preparațiunile de jod).— Mercur (săruri de mercur).— Magnisia calcinată in apă. Sulfur de fer prdspăt ca la cupru. Nuce vornic e.— Caffea, tannin și chloral hy- dratatu. Opium și preparatele lui.— Phosphor.— Chloral hydratatu. Magnesie calcinată. Cocă de amydon. Oleu de terebinthină. Plumb (săruri de plumb).— Sulfatu de sodă, sulfatu de potassă, sulfatu de magnesie, și apoi oleu de ricin. Potassa caustică.— Soluțiunea apdsă de acid tar- tric. Protoxyd de carbon (gaz de) Aer curat, respirațiune arti- ficială, fricțiuni cu apă rece, Soda caustică.— sinapisme. Soluțiunea apdsă de acid tar- tric. Stanniu (săruri de stanniu).— Magnesia sdu amestecătură de fer și de sulfur ca la intoxi- Zincu (săruri de zincu).— cațiunea cu cupru. Acid tannicu. Digitized by VjOOQle Pagina. Absinthiu.......................... 1 Acetatu de ammoniacă ... 12 « « morphina .... 94 « « plumbu acidu . . 109 « « « « solutu 109 « « potassa solutu . . 110 « « soda cristalisatu . 96 « « zincu.............159 Aeetu.............................. 1 « aromaticu...................... 2 « de lythargiru .... 109 « « Scilla ...... 2 Acidu aceticu concentratu . . 2 « « dilutu ... 2 « arsenicosu..................... 3 « azoticu concentratu crudu 3 < « « puru 3 « « dilut puru . . 3 « benzoicu.................. 4 « carbolicu................. 4 « chlorhydricu conc. grudu 5 « « « puru 5 « « dilut puru 5 « citricu.................... 5 « formicu.................... 6 « de furnici................. 6 « gallicu.................... 6 « muriaticu concent. crudu 5 « « « puru 5 < « dilut puru. . 5 « nitricu concentr. crudu . 3 « « « puru . 3 « « dilut puru ... 3 « phenylicu............... 4 « phosphoricu licuidu . . 6 « « glaciale . . 7 « « secu ... 7 « phosphoricu solidu. . . 7 « sulfuricu concent. crudu 8 « « « puru 7 « « dilut puru. . 8 « « englesu . . 8 Pagina^ Acidu tannicu................... 8 « tartric........................ 3 Aconitina....................... 8 Aconitu......................... O Adracantha......................78 Alcolu aromaticu..............132 « concentratu.............. 9 « dilutu...................10 « ethericu................134 « « nitricu. . . . 135- « de furnici..............133 « « lavendula............133 « « lingurea.............133 « « mentha piperita . . 133 « « sinape...............134 « saponatu................134 Aloe............................10 « lucida.........................10 « soccotorina....................10 Althea.................... . 10 Alumen. .......................11 « calcinata..............11 « crudu .................11 « ustu...................11 Ammoniaca........................H « caustica .... 15 « liquida.............13 Ammoniu aceticu.................12 « chlorhydricu. ... 12 « « ferata . 12 Amydon..........................13 « de grău ..... 13 Amygdale amare..................14 « dulce.......................14 Anasonu.........................14 « stellatu......................16 Anisu...........................14 < stellatu ...... 15 Angelica........................15 Anthos.........................121 Antidotul arsenicului .... 70 Apa commună.....................15 Digitized by LjOOQle II Apa de Pagina. amygdale amare conc. « « dilute « « calce............... « cassia simple. . . « « spirtosa . . « chamomilla . . . « chloru.............. « flori « « de portogale . « « « theiu . . . « foeniculu . . . « Lauro cerasa . . « Melissa . . . . « Mentha piperi ta . « Mușetelu. . . . « PScura . . . . « Plumbu alcoholieu « Rose « Romaniță. . ... « Scorcișore . . . « « spirtosa « Smeura . . . . « Teiu..................... Destilata............. Laxativa vienesa . . lui Goulard .... Arama Argintu azotieu cristalisatu. . « cu azotat de pothasj « topitu . . . . sa Amica « în foi . . . nitricu mitigatu viu .... fusu Assa flori . foi rhyzoma foetida . Atropină sulfurica . . Auru « în foi. Azotatu de a a 15 16 16 16 17 17 42 17 17 18 17 18 18 18 > 18 18 19 19 19 17 17 19 18 19 80 19 47 19 20 k 20 20 21 20 89 21 21 21 21 21 22 22 23 115 96 pothassa . soda. . . Badiana.........................15 Baie alcalina...................23 « lui Pennes.................23 Balsamn de copaivu .... 23 « nucistae..............103 « opodeldoc..............84 « de peru................24 « « terebinthină comune 24 Pagina. Balsamu de terebinthină venetă 24 « « tolu ..................24 Belladonna *. ...................25 « foi..........................25 « rădăcină.....................25 Benzoe...........................25 Benzina..........................26 Bicarbonatu de pothassa. . . 111 « « soda .... 96 Bijoduru de hydrargiriu ... 91 Bismuthn.........................26 « subazoticu .... 26 Bisulfatu de chinina .... 40 Bitartratu de pothassa . . . 112 Bobu de calabar..................27 Borace...........................97 Boratu de soda ...... 97 Bromuru de pothassia. . . . 116 Bulbu de ceapă de mare. . . 126 Burete pressatu.................135 c Calabaru.........................27 Calamu...........................27 « rădăcină.......................27 « rhizoma...........27 Calearia carbonica depurata . 28 « chlorata..........28 Calce............................27 « caustica.................27 « carbonica................28 « hypo-chlorita .... 28 « « chlorosa .... 28 » « phosphorica ... 29 « phosphorica..............29 Calomelu................91 Campechiu........................30 Camphoru ........ 30 Canabis.................31 Canepa ..........................31 Cantharide..............31 Capille venei el........31 Capsule de papaver ...» 106 Caragheen...............32 Carhonatu de calciu precipitatu 28 « pothassia din comerciu 112 « « « depurata 112 « « plumbu . . . 109 « «de soda puru . . 97 Cărbune...................... 32 « vegetale ..... 32 Cardamomu........................32 Cărdun benedictu.................33 Carice . . . ....................33 Carmasu..........................44 Digitized by Google nt Pagina. Caryophillu......................33 « aromaticii .... 33 Cascarilla.................33 Cassia vera................43 Castoreu...................34 « de canada.................34 Catechu....................34 Catran de Norvegia .... 107 Centaura...................35 « mica ...... 35 Cera alba ........ 35 « galbena. ........................36 Ceratu de cetaceu..........36 Cerussa.........................109 Chammomilla .................... 36 Chelidon...................36 China......................37 « nodosa.................39 « spaniola...............37 Chinina....................39 « bisulfurica...............40 « sulfurica.................40 Chininul...................39 Chloral hydratu............41 Chloratu de pothassa .... 114 Chlorhydratu de ammoniu . . 12 « « « cu ses- quichlorat de fer .... 13 Chlorhydratu de chinina. . . 40 « morphina ... 94 Chloroformiu.....................41 Chloru in apă....................42 « solutu ....... 42 Chloruru de ammoniu.... 12 « « formylu .... 41 « « hydrargiu ... 91 « « zincu...........151 Cicuta...........................42 Cina........................... 43 « santonica........................43 Cinnamomu........................43 Cinchona succi rubra .... 38 Citratu de feru ...... 67 « « « ammoniacalu . 67 Citru............................44 Cleiu de pesce...................79 Coccionella......................44 Coda șoricelului. ..... 93 Codeina..........................44 Colchicu.........................45 Collodiu.........................45 Colocynthu.......................45 Colophoniu.......................46 Columba..........................46 Concrețiuni calcare alle racilor 46 Pagina. Coniu............................42 Coriandru........................46 Cortice de cascarilla .... 33 « « cassia cinamomi . 43 « « china ..... 37 « « « calysaia . . 37 « jt « bruna sau grisa 37“ « .« « peruviana . 37' « « « roșie ... 38 « « mezereu .... 93 « « portogale.... 22 « « quassia...............119 « « stejaru . . . . 119 « din rădăcină de granatu 76 « « « « rodiu . 76 Cremor tartaru..................112 Crocu.............................47 « francesu..............47 Cubebe............................47 Cucuta............................42 Cupru.............................47 « sulfuricu..................48 Cuișore.......................... 33 Cusso.............................48 D Destrina..........................48 Digitala..........................49 Digitalina depurata...............49 E Earba de Biga................105 « « capile veneris. . . 31 « « chelidonu .... 36 « « papadia .... 145- « « peiinu................... 1 « florida de centaura . . 35 « înflorită de savarciu . . 105 Electuariu lenitivu .... 49 « purgativ .... 49 ElemI............................59 Elixîrîu acidu a lui Haller. . 83 Eleosachar ....... 99 Emplastru anglicanu .... 51 « de cantharide. . . 50 « « cicute .... 51 « <( coniu .... 51 « « Crocu .... 51 « « hydrargiriu simpl. 53 « « lythargiriu . . 54 « « melilotu ... 52 « « molotru ... 52 « « plumbi composit. 54 Digitized by Google IV Pagina. Emplastru de plumbi simplu . 54 « a săfranu . . . 51 « « săpun camforatu 53 « « sparmaeetu . . 36 « » vigo cu mercuriu 52 « diahylon compositu . 54 « « simplu . . 54 « Englesu .... 51 « mercuriale comp. . 52 fi « simplu . 53 « opiatu 53 « perpetuu de canthar. 50 « vesicatoriu . . . 50 Emulsiune de amygdale . . . 55 « oleosa 55 Ergotina 65 Estracte 57 Estractu de absinthiu.... 58 « « aconit 59 « « aloes 59 « « bacan negru. . . 60 « « belladonna . . . 59 « « calabaru . . . . 69 « « campechiu . . . 60 « « canepu indica . . 60 « « centaura .... 60 « « chelidoniu. . . . 60 « « china calysaia . . 61 « « grisa 61 « « cicuta 61 « « cina 61 « « colocynthiu . . . 62 « « colomba .... 62 « « coniu macula tu. . 61 « « cortice de aurantu. 62 « « « « portogale 62 « « cubebe .... 62 « « cuassia amara . . 64 «- « degatarul ... 62 « « filix mas .... 62 « « filiee maseule . . 62 « « gentiana .... 62 « « gramine .... 63 « « guaiacu .... 63 « « helleboru .... 63 « « hyosciamu. . . . 63 « « licuiritia .... 63 « « mezereu .... 63 « « monesia .... 64 « « nuce vomice . . . 64 « « odoleanu .... 66 « « opiu 64 « « păpădie .... 65 « « pelinu 58 < « ratanhia .... 65 Pagina, Estractu de rheu................65 « « reventu .... 65 « « rostopastu. ... 60 « « sabur...............59 « « sarsaparilla ... 65 « « seilla..............65 « « secare cornut . . 65 « « spân^u..............63 « a taraxacu .... 65 « « thebaicu .... 64 « « trifoliu fibrinu . . 66 « « trifoiu.............66 « « turta lupului . . 64 « « valeriana .... 66 Ether aceticu..................56 « crudu..........................56 « ethylicu ..’... 56 « puru...........................56 Euphorbiu.........................55 Faina de semințe de inu . . 85 « « turta de inu. ... 85 Ferega mascula....................74 Feru carbonicu sacharut ... 66 « citricu......................67 « citricu amonicalu. ... 67 « jodatu.......................68 « lacticu................. • 68 « oxydatu aceticu liquidu . 69 « « dyalisatu liquidu. 69 « « chydratu liquidu. 70 « « sulfuric liquidu . 70 « potasse tartarieu . . . 70 « « « pentru baia 71 « pulverisatu..................66 « redusu prin hydrogen . . 72 « sesquichloratu cristalisat. 72 « « liquidu . 73 « sulfuricu oxidulatu ... 73 Fiere de bou depurata.......... 73 Filiee Mas.........................74 z Flori de soc . . . . . . . 123 Flore de sare ammoniacalu mar- tealu.............................13 Flore de sulfu...................I39 Flori de amica...................21 « « cusso....................43 « « levantica................82 « « lumeneriea..............157 « « paparone................166 Foenonicul........................74 Foi de belladona..................25 « « degetarelu....................49 « « isme creța....................89 Digitized by kjOOQle V Pagiua. Foi de isme piperita. . . . 89 « « laurii...................137 « « matico....................88 « « maselaru..................79 « « melissa...................88 « « nalba.....................10 « « Nucu......................98 « « sal via..................123 « « senna....................127 « « strugurele ursului . . 156 « « J’heiu...................145 « « trifoiu fibrinu..........151 Fructe de anason...............14 « « coriandru .... 46 « « junipere..............81 « « sabadila.............121 « « tamarinda............145 G Pagina. Hydrargiriu nitricu acidulat li- quidu..............89 « oxydatu galbenu. . 92 « sublimatu corrosivu. 90 Hyosciamu......................79 Hyperoxydu de manganesu . . 87 Hypo-phosphatu de calce. . . 29 l lalapa........................79 Ichtyocola....................79 Infusiunea de senna compusă . 80 « « rheu.............80 lodu ..............................80 loduru de potassiu ; . . . . 116 Ipecacuanha . 81 Iris florentina...............81 lunipere.......................... 81 Galbanum .... Galle............. Gandacei .... Gentiana .... Globule marțiale. . Glycerina . ... Glycerol de amydonu Gogoși de risticu . « « stejaru . Gramine .... Granatu........... Guarana .... Guaiaeu. . • . • Gumma arabica . . Gummi de Amydonu Gumma gutta. . . « Kino . . . 74 75 31 75 71 75 153 75 75 76 76 77 76 77 48 77 81 78 21 11 55 74 76 95 126 « tragaeantha Gummi-resină asa foetida . « « « ammoniacu « « de euphorbiu « « « galbanu . « « « guaiaeu . « « « myrha. . « « « scamoniu. Helleboru negru...................78 Hepar sulfuris...................117 Herba jaccae.....................159 Hordeu perlatu....................78 Hydromel..........................79 Hydrargiriu........................89 « biehloratu amoniatu. 90 Kali aceticu solutu.........110 « bromatu...............116 « cbloricu..............114 « fero tartaricu.........70 « hydro-oxydatu.........113 « jodatu................116 « natronatu tartaricu . . . 114 « stibiatu tartaricu . . . 115 Kermes minerale..................137 Kino..........................81 L Lactate de suboxydu de feru . 68 Lactucariu...................82 Lapis infernalis.............20 Lapte de amygdale............55 Laudanu liquidu a lui sydenhamu. 149 Lavendula ........ 82 Lemnu de campechiu . . • . 30 « « junipere........81 . « « quassia.......119 « « santalina rosiu. . . 123 « « sasafrasu .... 126 Lemoe........................44 Lichen cargheen..............32 « Islandicu....................82 Liquiriția...................82 Liquorea acida a lui Haller. . 83 Liquore de pice concentratu . . 83 « « « de Norvegia. . 83 « « țepericu anisatu. . 132 « lui Hoflman..134 Digitized by VjOOQle VI Pagina. Limonade de eitratu de magnesiu. 83 « purgativa........................83 Linimentu ammoniacalu ... 84 « saponatu camforatu. 84 « volatila................84 Linu......................84 Lupulina..................85 Lycopodiu.................85 Lytha vesicatoriu.........31 Litargirium..............110 M Maeu.....................106 Magisteriu de Bismnthu ... 26 Magnesia calcinata.........85 « carbonica................86 « citrica. ..... 86 «- sulphurica .... 86 « usta.....................85 Magnesiu oxydatu...........85 Malva.....................86 Manganesiu bioxydatu.... 87 Pyrolusitu................87 Manna ......... 87 Mastiă....................87 Matico....................88 Melilotu..................88 Melissa...................88 Menta crispa..............89 « piperata.................89 Mereuriu..................89 ’« azoticu aeidulatu liquidu. b 9 « bichloruru..................90 « « de ammoniatu. 90 « bijoduru....................91 « - chloruru...................91 a jodur.......................92 « oxydatu hydratu... 92 « . precipitatu albu ... 90 Mezereu........................93 Miere depurata.................93 « rosata............................93 Millefoliu.....................93 Miniu.........................110 Mixtura gummosa................94 Molotru........................88 Morphină acetica...............94 « chlorhydrica.... 94 « pura.............................94 Mucilagina de gumma arabica . 95 Muschiu de Irlanda......32 .« « Mare...........32 ' « « petra..........82 Mușețelu ........ 36 Muștar negru..................129 Pagina , Myrha.......................95 Nalba mare......................io « mica ....... 86 « vulgare...................86 Natru aceticu cristalisatu . . 96 « azoticu puru..... 96 « bicarbonicu...............96 « boraciu...................97 « carbonica cristal puru* . 97 « nitricu depuratu. ... 96 « phosphoricu...............97 « sulfurieu cristalisatu. . 98 Nitratu de argintu cristalisatu. 20 « « « topitu . . 20 Nucu.........................98 Nuca moschata................98 « vomica....................99 Nucșore......................98 O Ochi de raci.................46 Oleo-sacharu.................99 « « de vanilie ... 99 Oleu de amygdale dulci . , . 99 « « anasonu............99 « « « de gradina. . 101 « « anis...............99 « « bergamote.........100 « « cacao.............100 « « cadinu............100 « « camphoru..........100 « « caryophylle .... 100 « « cinamomu cassia. . . 101 « « citru.............101 « « cochlearia . . . . . 101 « « croton tigliu .... 101 « « cuișore...........100 « « dafinu............102 « ethericu de muștaru. . . 104 « de foenieul.........101 « « hyosciamn coctu. . . 101 « « ficatu de morunu . .102 « « junipere..........102 « « lauru fiertu și espress' 102 « « levandula.........102 « « levantica.........102 « « lemoe.............101 « « inu ...... . 103 « « isma piperita. . . . 103 « « maselarita fiertu. . . 101 < « melissa...........103 Digitized by Google VII Pagina Oleu de mentha pierită . . . 103 < « nuca moschata . . . 103 « « olive................103 « « pesta roșu portogaliti . 102 « « petra................103 « « ricina...............104 « « rosmarinu............104 « « scorțișore...........101 « « serphyliu............104 « « sinapis ethereu . . . 104 « « terebintina crudu . . 104 « « « rectificată . 104 Oleum antos........................104 « Tecoris aselli flavumu . 102 « luniperi bacarum . . 102 Olibanum...........................IO5 Opiu......................... . IO5 Or^u curatatu.......................78 Origanu............................105 Osse de sepia......................128 Oxidu de amoniu-hydratu. . . 13 « « calciu.....................27 « « ethyl.....................56 « « « hydratu. ... 9 « « zineu....................160 « hydratu de chinina. . . 39 Oxymel de scilla. , . . 106 P Papaver.........................106 « rhocus..................106 Pasta de dinți..................107 « guarana..................77 « gumosa..................107 « « albîminosa. . . 107 Pelinu........................... 1 Pepsina.........................107 Perchloruru de feru cristalisatu. 72 Permanganata de potassa. . . 114 Perul maici domnului .... 31 Petale de rose..................121 Petra acra................, . 11 « « arsa....................11 « vânătă..........................48 Phosphatu de calce...............29 « « soda..............97 Pice liquida de Norvegia . . . 107 Pilule anethine................108 « blaneard.................108 « laxative.................108 « de protojoduru de feru . 108 Plumbu aceticu cristalisatu . . 109 « « acidu solutu. . 109 Pagina. Plumbu aceticu basic .... 109 Plumbu carbonicu................109 « osydatu.........................110 « «eu bioxydu de plumbu.................. . . 110 Plumbu oxydatu hyperoxidatu . 110 Plopu . *................* . . 110 Pomada aromatica ..... 151 « de acetatu de plumbu. 153 « « joduru de potassiu . 155 « « « « < jodata. 155 Pomada de tartaru emeticu . . 155 « epispastica. . £ . . 154 « lui authenericht . . . 155 « mercuriale forte. . . 154 « neapolitana . v . . 154 « simplice..................155 Populu..........................110 Portogale.................. 22 Potassa acetica soluta ;■ . . 110 « arsenicosa soluta. . . 111 « azotica depurata . . 115 » bicarbonica. . . . . 111 « bitrartrica . . . . . 112 « carbonica cruda . . . 112 « depurata . . . . . 112 « caustrica fusa. . 113 « «în bețișore . 113 « . chlorata. . . x . . 114 « hypermanganica. . . 114 « natronata tartari-a. . 114 « nitrica depurata . . . 115 « sulfurica . ... . H5 « tartarica stibiata . .115 Potasiu bromatu...... 116 « jodatu ...... 116 « poly-sulfuratu. . . . 117 Potiunca de citratu de potassa. 117 « lui Riveru . . . 117 Protoioduru de feru . . . . 68 « « hydrargirîu . . 92 Proto-oxydu de plumbu . . . 110 Puciosa.................. . . 138 Pulpa de pruna . . . . . . 117 « « tamarinde. . . . . 117 Pulvere aerophore ale lui Seidlitz. 118 « « simple . . . 119 « de dinți albu .... 118 « « « negru. - . . 118 « « îpecacuanha cu* opiu. 118 « gazogene compuse . . 118 « lui Dower.118 Pyrolusitu.......................87 Digitized by Google VIII Q Pagina. Quassia amara. ... . . . 119 Quercus.............. . . . 119 Rădăcină de angelica . ... 15 « « belladona ... 25 « « calamn aromaticu. 27 « « columba .... 76 « « guaiacu .... 76 « « ipecacuanha. . . 81 « z lemnu dulce . . 82 a « licuiritia.... 82 « a micsunea. ... 81 « a nalba.............10 « « odoleanu .... 156 < « papadia .... 145 « « ratanhia.... 119 « a rheu.............120 « < reventu .... 120 « « senega .... 127 « « spunzu negru . . 78 « « tormentila . . . 151 « « zedoaria .... 159 Ratanhia......................119 Resina. benzoe.................25 « de elemi..................50 < « jalapa.................120 Rheu........................ 120 Roob Boyveau laffecteur . . . 143 « de soeu........................120 « saînbuci.......................120 Romanița.......................36 Rose........................ 121 Rostopasta. ....... 36 Rutha....................... 121 S Sabadilla......................121 Sabina...................... .122 Sabur......................... 10 Sacâsu..........................87 « de viora...................46 Sacharu.............• ... 122 « de .lapte ...... 122 Sal seignethi . . . . . 114 Salep........................ 122 Salvia....................... 123 Sambucu........................123 Santalu roșia...............123 Santonina...................124 Sapunu de pice..............124 « jalapinu..................124 Pagina. Sapunu Sare medicinalu . . mole . . . . ordinariu albu. venetianu . . verde. . . . amare. . . englesa . . Sarsaparilla . . . Sassafrasu. . . . Scamoniu . . . . < de Aleppo . 124 . 12“ 12o 124 36 86 125 126 12« 126 126 43 13 127 Scilla..................... Scorțișore................. Scrobela................... Secare cornuta............. Sâmânțe de anason.......... < « canepa . . . . . « « cardamomu minora . « « inu ..... . Senega........................ Senna ........................ < făr& resina................ Smălța........................ Smochina...................... Sepia......................... Serpyliu...................... Seu de oae.................... Silitra....................... Sinapis negru................. Smirna........................ Soda silicica liquida. . . . . Sofranu francesa.............. Solutio arsenical a lui Fovler . Soluțiunea de perchlorur de feru. Species lignorum.............. . Specii amare ....... aromatice ...... de althaca . . . . . emoliente............... « pentru cataplasma. Laxante St. Germain. . Narcotice............... Pectorales.............. Sudorifice.............. Spermacetu.............. Spirtu aromaticu. . . . « de ammoniu anisatu « « camphoratu. . « « cochlearia . . « « furnici . . . « « Lavandula . . « mentha piperita . « de mustaru . . . < « sapunu . . . 31 32 8< 127 127 128 11° 33 128 128 ll5 12» 25 12» 47 73 131 12» 12» 130 130 130 130, 131 131 131 137 132 132 132 133 133 . 133 . 133 . 134 . 134 Digitized by Google IX Pagina. Spirtu ethericu.................134 < « de feru sesquichlo- rat cristalisatu . . . . . 134 Spirtu concentrata............... 9 « ethericu nitricu. . . . 134 Spongia comprimata .... 135 Stramoniu ......................137 Strichnina pura.................137 « sulfurica.....................138 Stibiu snlfuratu aurantiacu . . 136 « « negru ... 135 « « portogaliu . . 136 « « roșiu.... 137 Stubetu....................... 109 Styrace licuidu.................138 Subacetatu de plumbu solutu . 109 Subnitratu de Bismuthu ... 26 Succu de cathechu............34 « « acacia cathecu... 34 Sulfatu de alumine și pottassa. 11 « « chinina...............40 < « cupru cristalisatu . 48 « « potassa..............115 « « soda christalisata . 98 « « zineu................160 Sulfu crudu.................138 « ' sublimatu...........13*» Sulfur de antimoniu negru . . 135 < « pottasiu..........117 SinnitatudeMillefoliu .... 93 « « remurilori de Sabina. 122 Syrupu de Amygdale .... 139 « « Aubergier .... 141 « « Balsamu de Tolu . 144 « « Citru................139 « « Codeina..............140 <